Increngatura Magnoliopyhta (Angiospermae)

ncrengtura Magnoliophyta sau Angiospermae, cunoscute

popular
ca plante cu flori, cuprinde peste 235.000 de specii de plante, dintre care
aproximativ 3.700 de specii sunt reprezentate i n flora Romniei.
Astzi angiospermele reprezint grupul dominant de plante de pe
suprafaa pmntului (loc ocupat nc de acum 100 de milioane de ani).
Aceasta s-a datorat unor caractere de superioritate ale acestora(aparitia
fructului), care a dus la o mai bun adaptare la mediul terestru. Acest nou
organ, care protejeaza samanta, ofera omului multe dintre substantele
necesare alimentatiei sale. Omul poate folosi de la angiosperme, nu numai
fructul, dar in unele cazuri el poate folosi alte organe de inmultire sau
vegetative (in unele cazuri cand acestea nu sunt toxice ex: cartoful). Insa,
otravurile lor pot si imblanzite cu success in medicamente si cosmetice,
daca sunt folosite in combinatia si doza corecta.
Pe

masura ce cunoastem cat mai multe din ceea ce ne pot oferi plantele,
descoperim in lumea lor, adevarate comori ascunse de resurse pentru
omenire.

Caractere generale ale angiospermelor

Sunt cele mai evoluate plante, cu corpul un corm tipic, perfect adaptat la viaa
terestr. Ulterior, unele specii s-au readaptat la mediul acvatic. Sunt rspndite pe
tot globul terestru, cu excepia zonelor polare.

Angiospermele au aprut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluia unor gimnosperme

primitive, fa de care au unele caractere de superioritate:

marea majoritate sunt fotoautotrofe, dar exist i specii heterotrofe (parazite,

semiparazite, saprofite) sau mixotrofe (cu nutriie carnivor)

au o varietate foarte mare a formelor de via (bioformelor), angiospermele

putnd exista ca erbacee anuale, bianuale i perene, lemnoase (arbori,
arbuti, subarbuti i liane), frutescente, suculente etc. Aceste bioforme sunt
perfect adaptate la toate mediile de via i domin vegetaia actual

xilemul tulpinii i rdcinii este alctuit din vase perfecionate (trahee), iar
floemul conine, pe lng tuburi ciuruite i celule anexe;

organul caracteristic este floarea, suprema realizare morfo-funcional a

regnului vegetal. Floarea are att pri reproductoare (androceu i gineceu),
dar i nveliuri florale specializate pentru protecia lor

apare un organ nou, ovarul, care nchide unul sau mai multe ovule. n urma
fecundaiei ovarul se transform n fruct i ovulele n semine, fructul nvelind
seminele (gr. "angios"= nvelit, nchis)

la angiosperme apare dubla fecundaie, n urma creia rezult doi zigoi:

zigotul principal (diploid), care prin diviziuni mitotice succesive va da natere
la embrion; zigotul secundar (triploid), numit i zigot accesoriu, care va da
natere rezervei nutritive a embrionului, endospermul secundar. Acest
endosperm secundar a dat posibilitatea diversificrii angiospermelor

are loc reducerea progresiv a gametofitului, foarte mic i nevascularizat:

gametofitul mascul este reprezentat prin celula vegetativ i celula
generativ a grunciorului de polen, iar gametofitul femel este redus la cele
apte celule ale sacului embrionar

n acelai timp, sporofitul este foarte diversificat, vascularizat i perfect

adaptat la viaa aerian terestr

Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori

unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17%
sunt plante trioice i poligame. Polenizarea entomofil a dus la modificri ale florii:
diversificarea periantului, a staminelor i a carpelelor etc.

Familii ale increngaturii Magnoliopyhtei

Familia Rosaceae
Familia Rosaceae este una dintre cele mai raspandite in campiile si paduriile tarii
noastre. Aceasta ne ofera un adevarat calendar al alimentatiei sanatoase.
Primavara: in mai apar rosaceele ierboase, precum capsunul, care ne dau fructe
pline de vitamine si arome;

Vara: In iunie apar fructele cele mai consummate la inceputul verii: ciresul, visinul,
corcodusul. Mijlocul verii este plin de aromele caisului si piersicului, cedate spre
sfarsitul verii, prunului si parului;
Toamna: Nici toamna nu se opresc, oferindune mere si gutui, de care ne putem bucura si
iarna daca le mentinem la temperature
scazute.
Trandafirul apartine tot rosaceelor, alaturi de
alt arbust, macesul. Florile lor se recunosc
usor dupa numarul mare de stamine. La mar,
par, gutui, gineceul se afla in receptaculul
scobit ca un urcior. Dupa fecundatie, peretele
gineceului
se
uneste
cu
peretele
receptaculului. Se formeaza astfel un fruct
fals, numit poama. Alte rosacea au fructul o
drupa.

Familia Leguminoase (Fabaceae)

Familia Leguminoase cuprinde plante ale caror fructe si
seminte sunt extreme de bogate in proteine sau glucide.
Ovarul alungit al florilor lor se transforma in fructul numit
pastaie sau legume, denumire ce s-a rasfrant asupra
intregii familii. Radacina lor pivotanta in general aduce
mare foloase solului in care sunt cultivate. Ele au
nodozitati cu bacterii care iau azotul din aer si il
transforma in substante ce pot fi utilizate de plante.
Azotul fixat de ele ramane in sol, imbogatindu-l si
fertilizandu-l. Agricultorii cunosc acest lucru, motiv pentru
care, la numite interval de timp, pe un teren cultiva
leguminoase, mai ales lucerna si trifoi. Pe langa aceste
doua plante, familia mai reuneste mazarea, fasolea
originara din America, lintea si soia, ambele surse
importante de protein vegetale, arahidele, salcamul.

Familia Solanaceae
Familia Solanaceae a devenit foarte cunoscuta datorita
cartofului, adus in Europa de navigatorii spanioli. Obisnuiti
cu consumul fructelor de la o planta, la inceput europenii
au facut acelasi lucru si cu cartoful, dar s-au imbolnavit.
Fructele, ca toate celelalte parti ale plantei, sunt toxice.
Singurele parti neotravitoare sunt tuberculii, tulpini
subterane, care, dimpotriva, contin amidon si sunt foarte hranitori. Cu singura
conditie sa fie consumati preparati. Ceea ce primii europeni nu stiau, neintelegand

cum se puteau manca astfel de plante. Florile mici si albrozacee nu sunt vizitate de insect din cauza lipsei nectarului,
dar mai ales a mirosului si gustului neplacut. Multe plante
toxice apatin acestei familii: tutunul, care contine nicotina,
matraguna plina de atropina (Alcaloid extras din mtrgun,
mselari, laur etc. i folosit mpotriva spasmelor, ca
dilatant al pupilei etc.), ciumafaia. Dar si alte plante, nelipsite
de la masele noastre: patlagica rosie, ardeiul, vanata,
precum si decorativele petunii.

Familia Gramineae(Poaceae)
Familia Gramineae baza alimentatiei noastre zilnice, este asigurata de cerealele
din familia graminee. Graul, secara, orzul, ovazul, orezul, porumbul ne dau faina
din care se prepara painea sau alte produse fainoase hranitoare, sunt folosite la
obtinerea bauturilor prin fermentatii, ca hrana pentru animale sau la obtinerea
diferitelor obiecte decorative sau utile din paie.