MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT,FACULTATEA DE BIOLOGIE SI

PEDOLOGIE,CATEDRA ECDOLOGIE,BOTANICA SI SILVICULTURA

PLANTE INDICATOARE A STARII MEDIULUI

DIN PADURILE DE RASINOASE

Au efectuat:Casuta Anna,Miron Cristina

Grupa:E-21

Chisinau 2014

Plante indicatoare a starii mediului din pdurile de rasinoase

Clasa pinopsida.pinopside,conifere
Clasa Pinopsidelor se mparte n dou subclase: Cordaitidae i Pinidae.
Cordaitidele sunt plante ce au trit n paleozoic (corbon-trias) total disprute.
Subclasa Pinidae.pinide,conifere,rinoase
Pinidele sunt grupul cel mai numeros i mai larg rspndit al pinofitelor. Ele
formeaz pduri pe ntinsurile Eurasiei de Nord i Americii de Nord, precum i n
emisfera de sud n regiunile temperate (Noua Zeeland, Australia, America de Sud)
Numite i pdurile boreale, sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55
n emisfera nordic i unilor muni din emisfera sudic.
Majoritatea coniferelor reprezint arbori nali uneori gigani ( arborele mamut,
chiparosul mucronat, dar se ntlnesc i reprezentani pitici (pinul pigmeu,
Dacrydium laxifolium) i arbuti.
Specia molid (Picea abies) este reprezentat prin populaii diferite n biocenoze i
ecosisteme de molidiuri cu Oxalis, de molidisuri cu Hylocomium sau de
molidisuri cuVaccinium.
Aici triesc foarte multe specii de plante. Vegetaia poart denumirea i de taiga.
Arborii se clasific dup felul acelor lor. Exist dou feluri de pduri de conifere;
boreale si montane(m-ii Stancoi si Himalaya) Cei mai reprezentativi sunt
molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapnul (singurul arbust din pdurile de
conifere), tuia (numit i arborele vieii), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia si
sequoia roie. n Europa i Asia, pdurile de conifere se numesc taiga. Coniferele
sunt arbori nali, cu triunchiul drept, far ramificaii, cu frunze mici, aciculare,
acoperite cu cear. Ele nu i pierd frunzele toamna, de la aceasta regul abtnduse doar laricele. Coniferele au fibre rasinoase ce permit clatinarea si indoirea lor;
astfel rezista vanturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permiind zpezii sa

cad pentru a nu le ngreuna. Aici apar i lichenii, precum Cladonia, Romalina si

Xathoria.
Solurile
Tind sa fie acide, deoarece rsina cazut pe pmant mpiedic descompunerea i
reciclarea substanelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid si nefertil.
Importana pturii vii
1.Stratul ierburilor i al subarbutilor denumit n silvicultur ptura vie, este de
asemenea, de cele mai multe ori nencheiat i distribuit n plcuri de marimi
diferite, localizate n poriunile mai luminate din pdure.
2.Creeaz multe nie ecologice mai ales pentru insecte, mamifere. Multe specii din
stratul ierbos au rol indicator al aciditii, umiditii, coninutului de baze i de
humus din soluri. Ierburile i subarbutii au i un rol n prevenirea scurgerii de
suprafa.
3.Stratul muchilor se dezvolt mai frecvent i mai compact n pdurile de molid,
de brad, mai rar n cele de fag. Are un important rol n prevenirea scurgerii.
4.Stratul lichenilor aproape nu apare n pdurile Romaniei, fiind mai frecvent n
padurile boreale de pin silvestru.
5.Stratul litierei este compus din masa organic moart vegetal i animal, ce
acoper permanent sau periodic solul forestier i face legatura ntre biocenoz i
sol.
6.Are funcii de protecie a solului contra eroziunii (reducnd scurgerea de
suprafa), contra evaporrii apei, contra radiaiei termice i funcia de
reaprovizionare a solului cu elemente nutritive, prin procesul de descompunere a
necromasei de ctre ciupercile, insectele, viermii care populeaz acest strat.

Tipuri de pturi erbacee n pdurile de rinoase

1. Galium(Asperula)-Oxalis
2. Oxalis-Pleirosium
3.Luzula luzuloides-Hieracium transilvanicum
4.Vaccinium
1.Galium(Asperula)-Oxalis
Patura erbacee este formata deobicei din covoare sau pilcuri,in portiunile mai
luminate din arboret,covorul vegetal este alcatuit din plante razlete.
Uneori ca dominanti participa: Oxalis acetosella(macris iepuresc),Galium
odoratum(vinarita),Orthilia secunda,si destul de rar se intilneste Geranium
robertianum(naprasnicul).
Acest tip se plaseaza pe versantii moderat inclinati sau in locurile asezate.Se
intilneste pe soluri cu o troficitate mijlocie pina la ridicata.Solurile sunt revene pina
la revene jilave,sunt slab acide cu pH 6-6,5,mijlociu profunde pina la
profunde,uneori cu continut variat de schelet.
Regenerarea naturala se face cu usurinta in ochiurile dintre arbori.Acest tip de
vegetatie se intilneste in tot cuprinsul Carpatilor.
Ca pecii caracteristica acestui tip de vegetatie se intilnesc:
1.Galium odoratum(vinarita), este o planta este erbacee perena din familia
Rubiaceae , originar din Europa, Africa de Nord i Asia de Vest. Planta crete
pn la 3050 cm lungime, de multe ori ntins pe sol sau sprijinit de alte
plante.Aceasta planta poate fi intilnita destul de des prin padurile de
fag,rasinoase,dar si pe cimpii sau pe munte,in locuri ferite de soare,in umbra,pe
terenuri afinate cu soluri fertile.
2.Oxalis acetosella(macris iepuresc)- este o planta erbacee perena din flora
spontana din regiunile cu clima temperata. In Romania este o planta comuna in
padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate in humus.

Este o planta ce face parte din familia Oxalidaceae,fiind o planta de talie mica ce
are in pamant un rizom din care pleaca frunzele trifoliate. Florile sunt mici, cate
una pe fiecare tulpina, albe cu vinisoare purpurii. Intreaga planta are gust acrisor
placut.
3. Orthilia secunda-aceasta planta face parte din familia Ericaceae,genul
Orthilia.Este singurul membru al acestui gen,intilnindu-se in mare parte in
emisfera Nordica.Este o planta erbacee perena,cu rizom bine dezvoltat,cu frunze
alterne,ovale sau rotunde ,cu florile adunate in panicule,fructul se dezvolta in luna
august.
4.Rubus hirtus(mur tiritor)- face parte din familia Rosaceae, este un arbust
prevzut cu spini drepi sau recurbai.Este rspndit n zonele temperate, ocupnd
subzonele cu altitudine mijlocie, zonele montane. Planta este comun prin pduri,
tufiuri, locuri necultivate. Frunzele sunt trifoliolate i sunt dispuse altern, rmn
verzi n timpul iernii.Florile albe sau roz mici, rare, se deschid n iulie pn n
septembrie.Fructele crnoase, negre, sunt plcute la gust, dulci, acrioare.
Ca specii insotitoare,se intilnesc:
1.Athyrium filix femina-cea mai cunoscuta specie de ferigi din zona padurilor din
Eurasia si America de Nord.Este o planta cu frunze mari,numita si feriga
feminine,care creste pina la dimensiuni destul de mari ,fiind destul de frecventa in
locurile umede cit si in padurile umbroase.
2.Geranium robertianum(naprasnicul)- plant erbacee anuala din familia
Geraniaceae,cu tulpina dreapt, proas, cu frunze palmate i cu flori roii-roz i
miros neplcut. Planta care iubeste umiditatea, intalnita in paduri, pe langa stanci
in zona alpina si subalpina.Tulpina este paroasa, de culoare rosiatica. Florile au
culoare rosie, asezate in grupuri de cate doua.Aceasta specie este comuna pentru
Europa,Asia,America de Nord si Africa de Nord.
3. Mycelis muralis(laptuca)- este o specie de plante din familia Asteraceae,native
din Europa,dar care a invadat pe marginea drumurilor umbroase,cai si zone din

nord-vestul Pacificului.Creste pe soluri calcaroase,si poate fi intilnita des prin

paduri,mai ales prin fagete.Este o planta erbacee perena cu frunze mici si dintate si
flori galbene.
4.Pulmonaria rubra(mierea ursului)-este o planta erbacee perena ce face parte
din familia Boraginaceae. Are frunzele eliptic- lanceolate sau ovate cele inferioare.
Corola este roie totdeauna i cu form de plnie. Este caracteristica mai ales
fgetelor montane din Carpai.Este o specie originara din Europa si Asia de Vest.
5. Salvia glutinosa(salvia)- Planta erbacee perena, medicinala de cultura,
subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime.
Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile
sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra,
rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna
iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui.Acesasta specie e
originara din sudul Europei si din regiunile mediteraniene.
6. Sanicula europaea(sanisoara)- Planta erbacee perena,rar bianuala din flora
spontana din Europa, Africa de Nord, Asia si bazinul Marii Mediterane.Este
intilnita in regiunile muntoase la altitudini de 600-800 m,in padurile de fag sau
amestec. Planta are in pamant un rizom tarator, din care creste tulpina subtire,
lipsita de frunze si neteda. Frunzele sunt lobate in cinci si fiecare lob, la randul lui
este crestat; frunzele cresc numai la baza.Florile sunt umbelule mici si globuloase,
de culoare alba si infloresc din mai pana in septembrie. fructele sale sunt tepoase si
apar toamna.
2.Oxalis-Pleirosium
Acest tip de vegetatie este intilnit in tot cuprinsul Carpatilor,mai ales in bradete
pure.Gradul de acoperire este ridicat,dominind Oxalis acetosella si Pleurozium
schreberi.
Acest tip de vegetatie se intilneste pe versanti de obicei umbriti si foarte usor
inclinati,iar uneori pe platforme.Solurile sunt cu o troficitate usor scazuta,sunt

moderat pina la slab acide cu pH 5,5-6,5,sunt jilave pina la jilave umede.Clasa de

productia a arboretului este a I-II.
Ca specii caracteristice se intilnesc:
1.Oxalis acetosella
2.Pleurozium schreberi-este un muchi,ce face parte din familia Hylocomiaceae ,
cu un model de cretere liber. Numele rdcinii provine din latinescul pleuro
referindu-se la coaste/nervuri, eventual, descriind modul n care are loc ramificarea
acestei pri din tulpin.
Specia se dezvolt la etajul pdurilor boreale din Canada, Scandinavia i nordul
Rusiei, uneori mai la sud.
Ca specii insotitoare frecvente,intilnim:
1.Chrysosplenium alternifolium-aceasta specie face parte din familia
Saxifragaceae. Este o plant erbacee peren care vegeteaza pe locuri umede,
atingind inaltimi ntre 5 i 15 cm. nflorete incepind din luna aprilie pina in
iunie.aceasta specie este originara din Europa de Nord si Centrala,Asia.
Ca specii insotitoare se intilneste:
1. Mercurialis perennis-aceasta specie face parte din familia Euphorbiaceae.Este
in general o planta de padure originara din Europa,Algeria,Iran,Turcia,Caucaz.Este
o planta erbacee perena,cu tulpina erecta si frunze simple.Florile sunt adunate in
inflorescente.Aceasta planta formeaza covoare dense,intinse prin paduri,pe
marginea drumului sip e sub garduri.
3.Luzula luzuloides-Hieracium transilvanicum
Acest tip de vegetatie se intilneste in tot cuprinsul Carpatilor,mai ales in
amestecurile de brad,molid,in bradete,la latitudini mari.Versantii sunt de la
moderat pina la puternic inclinati,deobicei cu expozitii umbrite,nordice,nord-estice
si nord-vestice.

Gradul de acoperire a stratului erbaceu este variabil,in dependenta de constitutia

arboretului.Speciile adesea sunt distribuite in pilcuri,asezate in mosaic si fara
dominante categorice.Uneori ca dominant poate fi intilnita specia Luzula
luzuloides,iar uneori si Oxalis acetosella.
Solurile sunt de la moderat pina la puternic acide,mijlociu profunde,deseori divers
scheletice,revene pina la revene jilave,substratele ca regula sunt formate de roci
silicioase.Clasa de productie a arboretului este I-II,in asociatiile cu predominarea
molidului II-III.
Ca specii caracteristice se intilnesc:
1.

Hieracium transsilvanicum(vulturica)-aceasta specie face parte din

ordinal Asterales.Este o specie cu frunze simple,dispuse altern,florile galbene

adunate in corimbi,este o planta perena originara din Austria,Europa de Est si
Peninsula Balcanica.
2.

Luzula luzuloides(horsti)-aceasta specie este o planta erbacee perena ce

face parte din familia Juncaceae,este originara din Europa Centrala,Insulele

Britanice si Canada.Florile sunt dispuse in inflorescente,iar frunzele sunt sunt
alungite.
Ca specii frecvent intilnite,sunt:
1.Dryopteris carthusiana-este o feriga native intilnita in padurile Regatului unit al
Marii Britanii si in America de Nord.mai este cunoscuta si sub numele de feriga de
lemn,este o specie destul de rezistenta,frunzele sale supravietuiesc iernile blinde,iar
in cele geroase mor.
2. Hylocomium splendens-este un muschi ce face parte din familia
Hylocomiaceae.Se intilneste pe larg in padurile boreale din emisfera
Nordica.Deasemenea se intilneste destul de des in Rusia,Canada,Alaska fiin o
specie de muschi destul; de abundent.

4.Vaccinium
Acest tip de vegetatie se intilneste in tot cuprinsul Carpatilor,in mare majoritate in
comunitatile vegetale de molid impreuna cu brad.Se intilneste pe versanti
slabinclinati,pe locuri asezate la poalele pantelor,pe platforme.
Gradul de acoperire a specie dominante este destul de ridicat.Domina Vaccinium
myrtillus impreuna cu briofitele.Sunt arboreta cu consistenta redusa.Solurile sunt
puternic acide,slab structurate,scheletice pina la slab scheletice,mijlociu profunde
sau superficiale.Regenerarea naturala se face in conditii grele.Clasa de productie a
arboretelor de molid II,de brad II-III.
Ca specii caracteristice se intilnesc:
1.Pleurozium schreberi
2. . Hylocomium splendens
3. Vaccinium myrtillus(afin)- este un subarbust din familia EricaceaeOriginar din
Europa, nordul Asiei, Groenlanda, vestul Canadei i vestul Statelor Unite. Este un
subarbust (arbust mic), stufos, rmuros, cu tulpina de culoare verde, lung de circa
3060 cm, cu ramuri anguloase.
Frunzele sunt scurt-peiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi
pe ambele fee.
Florile sunt verzui roietice, albe sau roz cu petalele unite sub form de clopoel,
dispuse cte 1-2 la axila (subioara) frunzelor. nflorete n lunile mai-iunie.
Fructul este numit afin i reprezint o bac de culoare albastru-nchis sau
albastru-brumrie, de form rotund, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, zemoas, cu suc
violaceu, cu gust plcut dulce acrior.
Afinul crete n regiunile alpine pn la altitudinea de 20002500 m, mai ales pe
versanii umbrii i umezi, prin pduri de conifere, pajiti montane, pe stncrii i
pe soluri silicoase.

4. Deschampsia flexuosa-este o specie erbacee perena ce face parte din familia

Poaceae.Se intilneste in mare parte pe pajistile uscate,fiind destul de rezistenta la
seceta,fiind deasemenea o componenta importanta a padurilor de mesteacan si
stejar.Prefera solurile acide si evita pe cele calcaroase.Creste si la altitudini de
1200m.Este o specie cu frunze aspre si flori adunate in panicule.
Ca specii insotitoare frecvente se intilnesc:
1.Hieracium transsilvanicum
2.Oxalis acetosella
3.Luzula luzuloides
Ca specii insotitoare facultative,intilnim:
1.

Homogyne alpine-aceasta planta face parte din familia Asteraceae.Este o

planta erbacee perene cu dimensiuni de la 10-40 cm.Tulpina erecta.Frunzele de 2

tipuri:cele bazale tari si aspre,iar cele tulpinale cordiforme.Florile rosii-violete.Este
o specie origibara din muntii Europei Centrale,unde creste la alltitudini de 5003000m.Prefera solurile bogate in humus,crescind frecvent si in padurile de
conifere.
2.

Luzula sylvatica-aceasta specie face parte din familia Juncaceae.Este o

specie erbacee perena native din Europa si sud-vestul Asiei.Prefera locurile

umbrite si solurile acide,vegetind de regula in habitatele umede.Florile sunt
adunate in panicule rare,acestea sunt foarte mici,de culoare brun-maro.Frunzele
ramion verzi chiar si in timpul iernii.
3.Soldanella bulgarica-aceasta specie de planta erbacee perena face parte din
familia Primulaceae,vegetind in m untii Europei,in Pirinei,Alpi,Carpati si
Balcani.Creste in paduri,pasuni umede,peisage stincoase,de multe ori pe la
marginile scorburilor.Aceasta planta are o rozeta bazala simpla,din mijlocul careia
apar florile.Prefera altitudinile destul de mari.

Analiza fitogeografica a speciilor expuse in lucrare:

In urma studierii plantelor indicatoare a starii mediului din padurile de
rasinoase,am concluzionat ca majoritatea speciilor precum: Galium
odoratum(vinarita), Oxalis acetosella(macris iepuresc), Orthilia secunda, Mycelis
muralis(laptuca), .Pulmonaria rubra(mierea ursului), Salvia glutinosa(salvia),
Sanicula europaea(sanisoara), Chrysosplenium alternifolium, . Mercurialis
perennis, Hieracium transsilvanicum(vulturica), Luzula luzuloides(horsti), .
Deschampsia flexuosa, Homogyne alpine, Luzula sylvatica, Soldanella bulgarica
sunt specii de plante erbacee perene.Mult mai putine sunt speciile erbacee anuale
fiind reprezentate doar de un singur exemplar:Geranium
robertianum(naprasnicul).Ca specii arbustive in acest tip de vegetatie se intilnesc
speciile: Rubus hirtus(mur tiritor) si Vaccinium myrtillus(afin).Deasemenea pot fi
intilnite si unele specii de ferigi precum: Athyrium filix femina si Dryopteris
carthusiana.Pot fi intilnite si unele specii de muschi precum: Pleurozium schreberi
si Hylocomium splendens.
Din speciiile expuse mai sus majoritatea se intilnesc si pe teritoriul Republicii
Moldova si anume:Galium odoratum(vunarita),Oxalis acetosella(macris
iepuresc).Orthilia secunda,Athirium filix femina,Geranium
robertianum(naprasnicul),Pulmonaria rubra(mierea ursului),Mycelis
muralis(laptuca),Salvia glutinosa(salvia),Mercurialia perennis,Luzulu
luzuloides(horsti),Dryopteris carthusiana,Deschampsia flexuosa si Luzula
sylvatica.
Analiza conditiiilor de vegetatie a paturilor erbacee studiate mai sus
Dupa cum poate fi observat in general paturule vegetative prefera un microclimat
de versanti umezi si racorosi,cu versanti moderat sau slab sau puternic inclinatipe
locuri asezate,dar pot fi localizati sip e pante si la poalele muntilor,iar dupa cum
am mentionat si mai sus prefera solurile acide cu un pH de la 5-6,5,volumul edafic
al solului este foarte mare.Toate paturile erbacee se caracterizeaza printr-un grad
puternic de acoperire a paturii erbacee,iar regenerarea naturala de cele mai multe
ori se facein conditii bune.