Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Biologie si Pedologie

Departamentul Stiinte ale Solului, Geologie si Geografie, Silvicultura si Design

Referat
Pe tema: Plantele tanante

A efectuat : Plop Cristina, grupa S-41

A controlat : Mirza M.

Chisinau 2015

(1)Feriga

comun
(Dryopteris filixmas)

Regn:Plantae
Diviziune:

Pteridophyta
Clas:Pteridopsida
Ordin:Polypodiales
Familie:
Dryopteridaceae
Gen:Dryopteris

Ecologie si raspindire
Feriga comun este rspndit prin pdurile montane i de dealuri
din Europa, Asia, Madagascar, America.
n Romnia este comun n regiunea inferioar a munilor pn la
etajul subalpin din ntreg lanul carpatic, crescnd n pdurile de
foioase, tufriuri, locuri umbrite, buruieniuri de depresiune, este
sporadic n molidiuri.
Feriga este o plant:
cosmopolit - are o larg rspndire geografic n mai multe zone
climatice i biogeografice;
mezohidrofit este rspndit n regiunile cu exces de umiditate;
mezoterm - este rspndit n zona temperat;
eurionic (amfitolerant) - suport mari variaii n reacia chimic a
solului sau reacia ionic a apei;
hemicriptofit - organele de rennoire (nmulire) se formeaz la
nivelul suprafeei solului, iar prile aeriene pier o dat cu venirea
iernii;
prefer solurile cu regim de umiditate, reavn pn la jilav, fiind o
plant indicatoare a umiditii solurilor.

Descrierea morfologica

Tulpinaeste unrizomgros, subteran, lung pn la 30 cm, oblicascendent. El este acoperit cu resturi de peioluri din anii
precedeni, n form de solzi bruni i este fixat prin
numeroaserdcinifiroase, negricioase, adventive. Structura
rizomului este polistelic, format din fascicule n numr variabil,
inegale i turtite, avnd lemnul n centru, nconjurat de liber,
dispuse n aa fel nct alctuiesc mpreun o form cilindric
ntrerupt. Nu apare niciodat cambiu i ca o consecin nici
ngrori secundare nu se formeaz.

Frunzelecresc n fiecare primvar din rizom i la nceput sunt

rsucite n form de spiral sau crj (circinate, scorpioide), iar
mai trziu se ntind i se desfac aprnd un peiol i o lamin
dublu penat divizat. Frunze mature sunt mari, pn la 140 cm
lungime.Peiolul(codi) frunzei de 30 cm, este acoperit cu palee
membranoase,
brun-rocate
i
cu
lamina
dublu-penatsectat.Segmentele primareale frunzei sunt n numr de 15-30
de fiecare parte.Pinule(rmurele sau segmente secundare ale
frunzelor) sunt oblong-ovate, dinate pe margini, cu vrful rotunjit.
Pe dosul frunzelor n timpul verii apar grupuri de sporangi,

Materia prima
Rizomii de ferig conin principii active
derivate din floroglucinol aflat n
diferite
stadii
de
condensare,
denumite global filicin. Rizomul i
frunzele conin acid i flavaspidic,
acid filicic, ulei volatil, ulei gras,
format din esteri ai acidului butiric cu
alcool octilic i hexilic, tanin,
aspidinol, aspidin, paraaspidin,
albaspidin, floroglucin etc.

Recoltarea
Toamna, incepand din luna septembrie, se recolteaza rizomul
impreuna cu resturile de petioluri ramase din anii trecuti. Rizomul
se poate recolta si primavara in momentul cand frunzele sunt inca
in faza de carje. Perioada de recoltare nu are influenta asupra
valorii medicinale a produsului.
Mod de uscare:
Pentru uscare, rizomii nu se vor taia in lungime, deoarece
substantele active in contact cu aerul se distrug, iar rizomul capata
o culoare bruna. Uscarea se face numai pe cale naturala. In cazul
cand timpul nu permite acest lucru, rizomii se pot usca si cu aer
cald, la o temperatura de cel mult 35 grade C. Ei se depoziteaza in
locuri bine aerisite, curate si cat mai ferite de lumina. Din cca 3,5
lg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat.
Intrebuintari:
Rizomii sunt folositi de catre industria chimico-farmaceutica pentru
prepararea unor medicamente contra teniei (panglicii).

(2)

Crin de
padure (
Lilium
martagon)

Clasificare

tiinific
Regn:Plantae
ncrengtur:
Magnoliophyta
Clas:Liliatae
Ordin:Liliales
Familie:Liliaceae
Subfamilie:Lilioideae

Ecologia si raspindirea
Crinul

este o specie originara din

Europa ,este o planta erbacee,
perena, intalnita prin padurile de
foioase,
prin
fanete
si
locuri
stancoase de la campie pana in
regiunea montana. Creste in zona
padurilor de stejar si fag, fiind o
specie mezofila. Poate fi intalnit
foarte rar in paduri cu substrat
calcaros, molidisuri sau in zona de
munte.
Este
ospecie
rara,

Descrierea morfologica
In

pamant are unbulbovoidal format din numerosi solzi

carnosi. De la baza bulbului se desprind numeroase
radacini, unele din ele adesea contractile. Alteradacini
subtirise
formeaza
pe
tulpina,
deasupra
bulbului.Tulpinaeste dreapta, inalta de pana la 100
cm.Frunzeleau o forma ovaloita, usor ascutita spre
varf.Florilesunt roz, rosiatice sau violacee, punctate cu
purpuriu inchis, si au un miros specific, deosebit de
puternic. Florile au 6 petale, androceul format din 6
stamine cu filamente lungi de 2-3 cm, terminate cu
antere liniare rosii. siinflorestein lunile mai - iunie.Un
singur fir de crin de padure poate duce si50 de flori,
dar in general are 10-20 flori!
Fructuleste
o
capsulaobovoidala,
cu
6
muchii.Semintelesunt comprimate, brune deschis cu
suprafata rugoasa.

Materia prima
Crinul

de pdure are proprieti diuretice,

emoliente, revulsive.
Se foloseste:
- sub forma de infuzie, tinctura din bulb
sau flori uscate.
- sub forma de cataplasme cu bulb copt,
comprese din infuzie de bulb.
Crinul de pdure este o plant rar i
preioas i, de aceea, utilizarea sa
ntratamente
naturiste
nu
este
nicidecum indicat.

Recoltarea
CRINULdePADUREse poate recolta
vara,toamna.
CRINULdePADUREse spalata in apa,
maruntita, uscata la soare, prajita cu sare.
Are unGUSTdulce-amar.

(3)STANJENELULGALBEN (Iris
pseudacorus L.)
Regn:Plantae
ncrengtur:
MagnoLiophyta
Clas:Liliopsida
Ordin:Liliales
Familie:Iridaceae

Ecologia si raspindirea
Stanjenelul de baltaprefera solurile umede, mocirloase, de aceea, in
natura, este intalnit in apropierea baltilor, a apelor curgatoare, lacurilor
etc.Iris pseudacorusesteraspanditinDeltaDunarii,darsiinzonelede
munte. Iris pseudacorusse devolta in climatele temperate, in ape cu o
adancimedepanala25cmsauinapropiereaapelor.Tolereazasolurilecu
oaciditateridicatasipoateficultivatinpamantcuunpHcuprinsintre
3.6si7.7.Trebuieretinut,deasemenea,cabunasadezvoltaredepindesi
de cantitatea de azot pe care o primeste (de regula, ii este necesara o
cantitate
mare).
Cresteadeseaincombinatiecupapura,desistanjenelul de baltaprefera
apele mai putin adanci. Odata ce se dezvolta,Iris pseudacoruspoate fi
dificildeinlaturat,intrucatisiintinderizomiisiisiimprastiesemintelecu
repreziciune,
riscand
sa
devina
o
planta
invaziva.

Descrierea morfologica
Stanjenelul

de baltaeste o planta
perena, din familia Iridaceae, cu rizomi
orizontali de culoare bruna, tulpini
aeriene ramificate, frunze lungi de pana
la 90 cm si flori galbene, cu un diametru
de circa 10 cm. Fructele sale iau forma
unor capsule cu o lungime de 4-7 cm, in
interiorul
carora
stau
inchise
o
multitudine
de
seminte
maronii.
Poate atinge o inaltime de circa 120 cm.
Florile sale frumoase apar din luna mai

Materia prima
Rizomii

stanjenelului de balta sunt folositi ca remediu

naturist. Acestia contin tanin, proantociani si irisina si
au
proprietati
astingente,
antimicrobiene
si
cicatrizante.
De asemenea, stanjenelul de balta era folosit ca
antidot pentru otrava. In plus, florile sale erau
utilizate la fabricarea unor vopseluri galbene, iar
rizomii,
la
crearea
unora
negre.
Stanjenelul

de baltaeste folosit, in prezent, si la

tratarea apelor in anumite regiuni, intrucat are
proprietatea de a absorbi prin radacini metalele grele
din
apa.

(4)Corylus

avellana(alu
n obisnuit)
Clasificare

tiinific

Regn:Plantae
ncrengtur
:Magnoliophyta
Clas:Magnoliopsida
Ordin:Fagales
Familie:Betulaceae
Gen:Corylus

Ecologia si raspindirea
Creste spontan in Europa, Turcia, Siria, Iran, sub forma arbustoida,
avand o buna plasticitate la conditiile de mediu.
Creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii
de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si
subalpina.Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire de la
campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor.
Alunul este un arbust care triete n lumini uri, sau zone pu in
umbrite, care sunt umede, fiind puin preten ios n ce prive te
compoziia solului. Totui nu crete pe soluri nisipoase sau acide.
Alunul rezista foarte bine la temperaturi scazute, de pana la -30 de
grade,
Alunul se gaseste in vai deschise, unde solul este usor umed, din
cauza
acumularii
apei
de
ploaie.

Descrierea morfologica
Alunul

crete de regul sub form de

tufe, cu tulpini drepte, puin ramificate,
ce ating o nlime de 5 6 m. El
crete rar ca arbore cnd ns poate
atinge 10 m nlime. Un arbust poate
atinge vrsta de 80 - 100 de ani.
Mugurii sunt acoperi cu peri fini, ei
fiind numii popular miori. Frunzele
sunt zimate pe margine, au o form
rotunjit fiind ascuite la vrf. Faa
dorsal a frunzei este acoperit de peri,
iar pe faa ventral se pot vedea
nervurile. Florile alunului sunt separate
cele
femininine
de
cele
masculine.Fructele
(alunele)
sunt
achene si seamana cu ghinda sau
chiar cu jirul si se grupeaza cate doua
patru la un loc. Alunul infloreste din
luna februarie pana in aprilie.

Materia prima
Alunele, fructele sunt acoperite de coaj tare, care
conine un miez bogat n vitamineleA,B,CiE,
ca i ncalciu,fier,fosforipotasiu.
De la alun se foloseste infuzia de frunze
.
Decoctul ori tizana din frunze are proprietari
revigorante si depurative pentru organism.
Lastarul din aluna este bun in bolile aparatului
respirator si vascular.Uleiul poseda proprietati
emoliente.Apa distilata se foloseste drept
calmant si drept astringent.Trunchiul se foloseste
ca lemn de foc, iar alunele , ce continutul bogat
de ulei , se folosesc in industria parfumurilor sa
a colorantilor

Recoltarea
Se

recolteaza in
luna septembrie
octombrie
(fructele si
frunzele)

(5) Betula
pendula (
mesteacan
alb)
Regn:Plantae
ncrengtur:
Spermatophyta
Subncrengtur:
Angiosperma
Clas:Dicotyledoneae
Ordin:Fagales
Familie:Betulaceae

Descrierea morfologica
Aceti

arbori au o
coaj alb,lucioasa si
care
se
corjeste
usor.Frunzele
sunt
denticulate
sau
lobate
si
lung
petiolate.
Fructul
este o samar, cu
toate
c
aripile
acesteia pot lipsi, la
anume
specii.
Ramurile sunt subtiri
si atirna in jos

Ecologia si raspindirea
Este

originar din Europa si din

Asia Mica , Mesteacnul este
considerat copac naional n
Rusia, mesteacanul apartine
unui gen cu circa 35 de
specii.Se gaseste de la cimpie
pina in zona montana. Creste
spontan printre fagi ,stejari
sau
brazi.Este
putin
pretentios fata de soluri ,dar
nu suporta solurile foarte
compacte
(argiloase
) si
uscaciunea excesiva .Este o
specie rezistenta la ger si
seceta dar seceta excesiva il
afecteaza.Mestecanul prefera
locurile insorite si nu suporta
umbrirea.

Materia prima
Sucul,

coaja, frunzele, lemnul, crenguele

i rdcina sunt folosite pentru materiale
de
construcie,
tobe,
tratamente
medicale naturiste, uleiuri i alte aplicaii
practice.
Extractul de mesteacn este folosit
pentru arom sau ca ulei n industria
marochinriei,
iar
n
industria
cosmeticelor la producerea spunului i a
amponului.
Din scoarta se confectioneaza diferite
obiecte.

Recoltare
La

Betula pendula in luna martie

aprilie se recolteaza (scoarta si seva)
, iar in iunie septembrie (frunzele).
Scoarta se aduna primavara cind
copacul inverzeste .
Iar seva
dulceaga se extrage
primavara perforind trunchiul in
partea dinspre sud ,cu tuburi.Un de
50 cm diametru produce in medie 1
litru de seva pe zi.

Potentilla
anserina
(coada racului)
(6)

Clasificare tiinific
Regn:Plantae
ncrengtur:
Magnoliophyta
Clas:Magnoliopsida
Ordin:Rosales
Familie:Rosaceae
Gen:Potentilla

Ecologia si raspindirea
Aceasta

planta
este
raspandita in toata emisfera
Nordica. Radacinile sale au
fost o sursa de hrana
imbelsugata
pentru
Amerindieni, Eschimosi si
pentru
civilizatiile
din
Europa de Nord. Numele sau
latin, "Potentilla", se refera
la capacitatea sa ridicata de
a vindeca.Este raspindita de
la zona de campie, pana la
cea de munte, urcand pana
la inaltimi de 1300-1500 m,
in locuri nisipoase si umede,
pe
marginea
lacurilor,
raurilor, santurilor.

Descrierea morfologica

Coada

racului este o
plant erbacee, nalt de
15-20 cm, cu frunze
ntrerupt-penatifide
i
flori
mari,
galbene..
nflorete din luna mai
pn
toamna
trziu.
Coada racului este o
plant erbacee pitic ce
prezint o tulpin culcat
i mai muli stoloni din
care cresc alte plante.
Frunzele sunt aezate
sub form de rozet
avnd o culoare verdealburie pe fa si verdeargintie pe spate. Florile

Recoltarea
Se aduna planta proaspata imediat dupa
ce infloreste, din luna mai si pana la
sfarsitul lui iunie fie prin rupere cu mana,
fie cu secera, fie chiar cu coasa, dat fiind
faptul ca planta creste in masa. Nu se va
recolta din sate. Se culeg frunzele si
florile, deopotriva si se usuca repede, la
loc ferit de soare si bine aerisit, sau se
transforma, proaspete, in tinctura (se
umple o sticla cu varf si se acopera cu
alcool de 45. Se lasa la macerat doua
saptamani).

(7) Sorbus
aucuparia
(scorus de
munte)
Familia:
Rosaceae
Genul:Sorbus

Ecologia si raspindirea

Arbore

din
compoziia
pdurilor de foioase sau a
pdurilor de amestec, uneori
chiar i n molidiuri, mai ales
spre marginea pdurilor i
spre luminiuri. Se instaleaz
ca specie pionier n tieturile
din zona molidului. Solicit un
climat mai rece, umiditate
atmosferic ridicat, soluri
uoare, revene, puind vegeta
att la lumin puternic, pe
versani
nsorii,
ct
i
semiumbrit.
Altitudinal
se
ntilnete din zona de deal
pn n cea alpin, cel mai
adesea ntre 1 000-1 400 m.

Descrierea morfologica
Planta:

Arbore pn la 15 m cu
coroan rotund ; tulpina
dreapt,
zvelt,
cu
ramuri
puine ; scoara : mult timp
neted, cenuie, la btrnee d
un ritidom subire, crpat n fii
late ; muguri : ovoizi, cei laterali
alipii, cu solzi negri violacei
proi, cel terminal cu mult mai
mare ; frunze : imparipenatcompuse, lungi pn la 10-15 cm,
cu 4-8 perechi de foliole de 2-5
cm, alungit-eliptice, sesile, cu
margine serat, spre toamn se
nroesc ; flori : albe, proase, pe
tipul 5, cu diametrul de cca. 1
cm, grupate n corimburi, bogate,
erecte, de 10-15 cm ; fructe :
roii, sferice, n jur de 1 cm, cu 3
semine.

Materie prima
Fructus

Sorbi sau Baccae

Aucupariae snt fructe
false, globuloase, ovate,
rar elipsoidale, de 8-10
mm n diametru, roii, rar
glbui. Seminele snt
alungite,
ascuite,
roietice.
Miros
slab,
nespecific, gust acrior,
astringent.Frunzele
se
folosesc
uscate
iar
fructele fierte sau uscate.

Recoltarea
Fructele

mature se recolteaz de la
sfritul lui septembrie pn n prima
parte a lunii noiembrie, lundu-se
ciorchinii n ntregime.

Bibliografie:
http://

silvic.usv.ro/cursuri/dendrologie.pdf
http://
www.sfatulmedicului.ro/plante-medicin
ale/scorus-de-munte-sorbus-aucuparia_
14625
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alun_%
28arbust%29
http://
ro.wikipedia.org/wiki/Mesteac%C4%83n
http://
www.clopotel.ro/enciclopedia/R_S_Stanj
enel_Galben-854.html

Va

multumesc
pentru
atentie!