PLANTE SINANTROPE

Omul poate transporta germeni:

-Voit sa nu,
- Uneori la distante foarte mari,
- Adesea contribuind la depasirea unor bariere geografice,
altfel insurmontabile pentru germenii plantelor.
Astfel omul contribuie la cosmopolizarea unor specii, la unificarea florelor;
Omul determina adesea perturbari in evolutia naturala a speciilor.
Plantele sinantrope sunt plante a caror prezenta este legata de activitatea omului.
Prezenta lor are drept consecinta antropogenizarea (sinantropizarea) ecotopului.
In limitele localitatilor se instaleaza o vegetatie caracteristica (urbanoflora)
reprezentata de populatiile tuturor speciilor instalate in aceste limite.
Unele specii de plante ajung sa fie strict legate de asezarile omenesti,
dezvoltandu-se numai in astfel de statiuni (Polygonum aviculare,
Acer negundo, Chenopodium album etc).

Strategia Globala pentru Conservarea Plantelor adoptata in aprilie 2002 la Haga

ca parte componenta a
Conventiei cu privire la Biodiversitate (CB) de la Rio de Janeiro din 1992
Conventia cu privire la Biodiversitate:
Romania este membra din 1994
Articolul 8 se refera la speciile invazive
Emite masuri pentru conservarea in situ se recomanda:
- Intocmirea unei liste nationale cu speciile de plante allochtone
invazive (lista neagra), pana in 2004
- Monitorizarea si controlul celor mai agresive dintre ele, pana in 2006
A fost infiintat Invasives Specialist Group (ISSG)
http://www.issg.org/index.html
Integrat in Species Survival Commission care
Activeaza in cadrul World Conservation Union (IUCN)
ISSG grupeaza 170 specialisti din 41 de tari;
ISSG activeaza prin 3 sectii regionale:
- pentru America de Nord,
- pentru Europa,
- pentru Asia

Lista neagra din Romania cuprinde 435 taxoni, dintre care: 400 specii,
23 subspecii, 1 varietate, 11 hibrizi inclusi in 82 familii.
- Pentru fiecare dintre acesti taxoni s-a notat: perioada de imigrare, statutul
de invazivitate, abundenta, tipul de habitat in care a fost gasita, gradul si tipul
de afectare a habitatului, modul de introducere, forma de viata (bioforma),
originea, autorul si anul citarii in tara noastra.
- Primele specii allochtone invazive au fost semnalate
in Romania la sfarsitul sec. al XVIII-lea.
- Dintre primele specii invazive semnalate fac parte:
Amaranthus hybridus, A. viridis (Gombocz, 1945),
Echinochloa oryzoides (Host, 1805)

In structura arhitectural spatiala a unei asezari urbane se deosebesc urmatoarele zone:

1. Ecotopuri tehnogene rezultate in urma activitatilor economice, industriale
(curtile intreprinderilor, depozitelor etc).
2. Ecotopuri generate de constructiile de locuit (curtile caselor, spatiile dintre
blocuri, ruine, terenuri lasate in paragina etc).
3. Fitocenoze cultivate (spatii verzi, parcuri, gradini publice etc.)
4. Resturi de vegetatie naturala.

Colonizarea ecotopurilor se realizeaza in mai multe etape:

I. Caderea germenilor
II. Germinarea si supravietuirea plantulelor
III. Formarea de populatii (prin inmultire vegetativa clone si sexuata seminte)
Familiile de plante cu cei mai numerosi reprezentatnti in flora sinantropa
(si in lista neagra) sunt:
I. Asteraceae
(61 taxoni in lista neagra)
III. Poaceae
(30 taxoni
in lista neagra)

II. Brassicaceae
(38 taxoni in lista neagra)

IV. Boraginaceae

V. Fabaceae

Principalele caracteristici ale plantelor sinantrope:

Specii anuale
Numar mare de germeni, clone
Mijloace perfectionate de propagare (diseminare)
Cele mai multe sunt adventive
Segetale (in culturi) si ruderale (locuri batatorite)
Sunt putine cele indigene. Dintre acestea Rumex alpinus (stevia stanelor)

- Comunitatile vegetale antropofile sunt dificil de delimitat ca asociatii

sau habitate deoarece arealul lor este variabil si permanent influentat
ca si mediul abiotic (climatic si edafic) pe care il populeaza.
- Acest tip de vegetatie este inclus in clasa Terenuri agricole si peisaje
artificiale
artificiale sub numele de Comunitati ruderale
ruderale
- Acestea sunt dispuse:
dispuse
In lungul cailor de comunicatie (drumuri, terasamente de cale ferata);
Pe izlazuri;
Pe terenuri virane, nelucrate, carari;
Pe spatiile dintre locuinte, curti;
La marginea culturilor etc.
Unele au raspandire limitata in Delta Dunarii (Comunitatile vest-pontice
cu Petunia parviflora si Solanum triflorum)
- Se dezvolta pe terenuri plane, pe taluzuri, terasamente
- Pe sol nelucrat, batatorit, calcat dar si pe soluri periodic prelucrate agricol.
- Soluri cu troficitate redusa sau eutrofe dar si pe soluri saraturate;
- Uneori pe soluri bogate in azot;
- Din zona de campie pana in etajele superioare, montan si mai putin subalpin.

- Structura acestor comunitati este extrem de diversificata:

Plante caracteristice de inaltime mare, 50-60 cm (uneori depasind 1,5 m),
dar si grupari de talie mai mica separate in 2 straturi.
Realizeaza o acoperire de 70-80 %
Uneori se poate delimita o stratificare dar mai putin accentuata (2-3 straturi )
Compozitia floristica poate fi dominata de specii nitrofile sau chiar halofile;
In etajul montan apar comunitati sinantropice in parchete (cu Calamagrostis
arundinacea, Chamaerion angustifolium,
angustifolium Atropa belladonna) sau in pajisti,
sub forma de vetre (cu Poa supina, Veratrum album,
album Rumex alpinus)
alpinus
Valoare conservativa:
conservativa in general redusa; o valoare conservativa mai mare
prezinta Comunitatile vest-pontice cu Petunia parviflora si Solanum triflorum

Veratrum album

- Specii dominante si caracteristice:

caracteristice
Erbacee: Amaranthus albus, A. blitoides, A.powelii, A. retroflexus, Arctium
lappa, Artemisia annua, A. vulgaris, A. absinthium, Atriplex tatarica, Ballota
nigra, Capsella bursa-pastoris, Cardaria draba, Carduus nutans, Centaurea
calcitrapa, C.solstitialis, Cephalaria transsilvanica,
transsilvanica Chelidonium majus,
Chenopodium album, Cirsium arvense, C. lanceolatum, Conium maculatum,
maculatum
Convolvulus arvensis, Cynodon dactylon,
dactylon Datura stramonium, Daucus carota,
Descurainia sophia, Elymus repens,
repens Euphorbia cyparissias, Geranium pusillum,
Geum urbanum, Glechoma hederacea, Hordeum murinum, Lamium purpureum,
Leonurus cardiaca, L. marrubiastrum,
marrubiastrum Lepidium ruderale, Lolium perenne,
Malva pusilla, M. sylvestris, Marrubium vulgare,
vulgare Matricaria perforata,
Onopordum acanthium, Polygonum aviculare, Sclerochloa dura, Senecio vernalis,
Solanum nigrum, S. triflorum, Stellaria media, Taraxacum officinale, Trifolium
fragiferum, Tribulus terrestris, Verbascum phlomoides, Verbena officinalis.
Muschi: Bryum argenteum, Syntrichia ruralis;

Amaranthus albus
Flori fem. cu 2(3) tepale

Amaranthus
blitoides
Flori fem. cu
4(5) tepale

Fruct pixida (transversal dehiscent

Amaranthus powellii syn.

Amaranthus hybridus

Adventiva
Foliolele periantului
lanceolate
Inflorescenta
terminala alungita,
cilindrica

Amaranthus retroflexus
Adv.
Fz. alterne, intregi;
Infl. terminala scurta, groasa
Foliolelele involucrului spatulate,
uneori emarginate, cu un mucron

Atriplex tatarica
Fl. unisex.
Fl. fara periant, cu 2 bracteole
Tulpina de culoarea osului
Inlocuieste asociatiile cu Hordeum

Chenopodium
album
Flori bisexuate
Florile cu periant

Conium maculatum

Daucus carota

In culturi cresc plante segetale = buruieni care prefera soluri lucrate si

cu troficitate mai ridicata.
Ex.: Papver rhoeas, Centaurea cyanus, Consolida regalis, Ranunculus arvensis,
Agrostemma githago, Thlaspi arvense, Veronica persica, Lamium purpureum,
L. amplexicaule etc.

Dintre speciile exotice cu grad mare de invazivitate in flora Romaniei

mentionam: Amorpha fruticosa, Datura inoxia, Oenotera laciniata,
Parthenocissus inserta, P. tricuspidata, P. quinquefolia, Quercus borealis,
Acer negundo, Ailanthus altissima, Coniza canadensis, Solidago canadensis,
Chenopodium ambrosioides, Iva xanthiifolia, Ambrosia artemisiifolia,
Petunia parviflora, Solanum triflorum, Xanthium strumarium.

Papaver rhoeas
Segetala
Fz. penat-divizate
K caduc la anteza; Stigmar radiar
Fr. capsula poricida

Consolida regalis
Segetala
Fz. divizate
Fl. zigomorfe pinten
G mnocarpelar
Fr. folicula

Acer negundo
Frunze compuse
Lastari pruinosi
Unghi ascutit intre aripile fruct
Infloreste inainte de infrunzire

Parthenocissus quinquefolia, P. inserta, P. cuspidata

Liane; frunze palmat-compuse, 5-foliate sau trifidate,
varful lobilor cuspidati; crampoane dilatate, acute

Conyza canadensis
Antodii mici, numeroase
Fl. tubulare galbene,
Fl. ligulate albe
Achene cu papus nerostrat
Tulpina si ffz. paroase

Cirsium arvense (palamida)

Papus plumos
Frunze spinoase, alburii dorsal, divizate;
Lobii foliari terminati in spini
Flori roz-albicioase
Soboli (lastari pe radacini).

Carduus nutans
(ciulin)
Papus simplu
Antodiu nutant

Polygonum aviculare (troscot)

Anuala
Lastari procumbenti
Stipele concrescute intr-o ochree argintie
Fruct triunghiular, piramidal
Creste pe locuri calcate, batatorite, poteci

Ailanthus altissima (cenuser)

Originar din Asia (China)
Arbore
Frunze mari, imparipenat compuse;
cu foliole intregi, la baza cu 2 lobi (dinti)
Glande foliare (extraflorale) in varful lobilor
Flori alb-galbui, cu miros caracteristic, urat
Fruct samara; aripa rasucita helicoidal
Diseminare anemochora

Antodii globuloase,
pendule

Artemisia absinthium
Perena, ruderala, termifila, miros placut, caracteristic

Frunze adanc divizate,

concolore, varful lobilor obtuz

Artemisia vulgaris

Frunze discolore