Cum toata lumea ar vrea sa aiba in curte arbori mari si eventual sa creasca peste noapte, nu ar fi

rau sa se cunoasca care sunt acei arbori care au cele mai rapide cresteri.
Acestia sunt:
1. Lagerstroemia indica
2. Metasequoia glyptostroboides
3. Paulownia tomentosa.
4 Cupressocyparis leylandii.
5. Populus nigra Italica.
6. Betula nigra.
7. Liquidambar styraciflua.
8. Liriodendron tulipifera.
9. Salix.
10.Zelkova serrata.
Lagerstroemia indica
Denumita popular si Crape Myrtle sau Liliacul indian
Familia : Lythraceae
Descriere: Este liliacul cu cea mai mare perioada de inflorire , intre 60 si 120 zile. Plana are
dimensiuni la varsta adulta, intre minim 46 cm si 12m. Frunzele sint dispuse alternativ si sunt
moi, forma frunzelor diferind de la o varietate la alta. Florile apar la inceputul verii, au forma
clasica de floare de liliac iar coloarea florilor varieaza de la alb, diferite nuante de roz, mov,
lavanda si rosu Fructele sunt de culoare maro sau negre. la maturitate fructele se usuca, crapa si
elibereaza semintele. Semintele au o forma de disc. In functie de varietate , crape creste in forma
de arbust sau arbore , cel din urma luand fie forma inalta adunata , fie rasfirata ( diametrul
coroanei 4-6m). multe din varietati au creste foarte rapida, ajungand sa creasca aproape 1m pe
an, din primul an de plantare.
Deasemenea multedin varietati au tulpila interesanta, cu coaja care se exfolieaza, lasand la
vedere tulpina interioara de culoarea scortisoarei.
Crape are tendinta de a face foarte multe ramuri ce trebuie indepartate daca se doreste formarea
lui ca si arbore cu ramuri clare, rasfirate si distincte. Se inmulteste destul de repede si din
semnite si veti gasi multe plante noi, mici , la baza plantei mama pe parcursul verii.
Multe din varietatile care exista acuma pe piata si care se cultiva in pepiniere, sunt hybrizi
intre Lagestroemia indica si L fauriei sau L speciosa.

Cel mai mare creator de varietati de Lagestroemia este U.S.National Arboretum , crescandu-le
rezistenta la inghet si daunatori si inglobandu-le in grupa Indian. Au numit chiar varietati noi,
dupa nume de triburi indiene.
"Cherokee" - este un arbust cu o forma foarte rasfirata si flori rosii
"Tuskegee"- este arbust cu forma rasfirata dar flori culoarea roz inchis
"Miami"- infloreste mai tarziu in vara si are florile tot roz inchis
"Seminole"- deasemenea infloreste mai tarziu si are florile de culoare roz moderat si tot asa pe
toata platea de nuante de roz, violet, lavanda.
Alegetiva planta vara ca sa puteti vdea exact daca nuanta pe care o capata florile este exact cea
care va intereseaza sau va place.
Locatie:
Originala din Asia , a fost naturalizata pe teritoriul Statelor Unite , unde se intalneste foarte des
in statele din sud pana aproape de nordul statului Massachusetts, unde creste chiar sub forma de
planta perena.
introdusa in Anglia la inceputul secolului al 18 -lea , planta este acum cultivata peste tot in lume.
Cultivare:
Planta se dezvolta cel mai bine in pamant umed, bine drenat ( in aceste conditii are si cele mai
mari cresteri) , dar tolereaza si soluri mai uscate odata ce s-a aclimatizat in acel sol. Iarna, planta
se tunde fie pentru a-i da forma de arbore, fie penteu a rarefia arbustul. Scurtarea ramurilor cu
flori pe timpul verii, dupa ce au trecut florile, poate duce la o a doua sau chiar a treia inflorire pe
tot sezonul de vara. fertilizarea abundenta determina cresterea si dezvoltarea cu precadere a
frunzelor in detrimentul florilor.
Planta este atacata de afide. Ea este chiar cunoscuta ca o atragatoare puternica de astfel de
daunator. In pepiniere , este chiar folosita si pentru aceasta caracteristica, indepartand astfel
afidele de alti arbori.
Tratarea impotriva afidelor se face cu solutie din fulgi de sapun si apa.
Propagarea: se poate din seminte sau prin inradacinare a unor ramuri semi lemnoase in perioada
de inceput a toamnei.

Folosinta:
In Statele Unite este folosita in mod regulat pe marginea autostrazilor de generatii. In orase au

inceput sa apara mult mai des , mai ales de cand s-au creat varietati de diferite inaltimi si foarte
rezistente la boli .
Un singur arbore de acest gen este suficient pentru a capta atentia unui spatiu gol destul de
maricel. Mai multe plante din aceeasi varietate dar cu inaltimi diferite puse impreuna formeaza
un efect extraordinar.
Planta incanta foarte mult vara prin bogatia de flori, coloritul divers si perioada foarte lunga de
inflorire, dar si iarna prin efectul extraordinar dat de tulpina si ramurile golase cu scoarta care se
exfolieaza.
Metasequoia glyptostroboides
Common Names: dawn redwood
Family: Taxodiaceae
Descriere : Este un conifer care in mod deosebit poate ajunge pana la inaltimea de 45,7m cu o
grosime a trunchiului de aproape 20m. Forma generala este una piramidala cu un singur trunchi .
Pe masura ce creste, trunchiul devinse tot mai scorburos si mai bine asezat in sol, iar scoarta
capata culoare marosiatica, fibroasa si crapandu-se in fasii care se desprind usor.Frunzele sunt in
forma de ace , sunt tesite si linieare de aproximativ 1,3cm lungime dispuse in opozitie pe un
singur plan fata de ramura. Acele sunt cazatoare si chiar ramurele mici cad in timpul iernii.
Toamna , foliajul isi schimba culoarea intr-un maro- oranj chiar cupru. Este deseori confundat cu
alt arbore Taxodium distichum , cu diferenta ca metasequoia are adancituri rotunde exact sub
fiecare ramura ce pleaca din trunchiul principal, dand impresia de subtiori.
Locatie: arborele creste in mod natural in provinciile Hubei si Sichuan din zona vest-centrala a
Chinei. Arborele creste de-a lungul raurilor sau teraselor de orezarie, folosit mai mult pentru a
sustine solul.
Cultura: este un arbore cu crestere foarte rapida, ajungand la peste 15m in mai putin de 15 ani.
Este iubitor de soare, ii place solul bogat in nutrimente si umed , bine drenat . Odata fixat , poate
supravietui si in conditiie de udare mai redusa.
Este recomandat zonelor 5-9 si este uneori afectat de gerurile timpurii.
Inmultire: din seminte sau ramurele mici, taiate. Se recomanda, pentru o adaptare mai rapida sa
se achizitioneze plante de mici dimensiuni.
Folosinta: este un arbore impunator care arata bine in spatii foarte mari, largi, in parcuri de mari
dimensiuni . De asemenea este un bun arbore care sa strajuiasca o alee. Avand crestere rapida,
este un bun arbore de pozitionat impotriva lumnii, pentru zone unde se doreste umbrire.
Este unul dintre cele mai vechi specii de arbori din lume. A fost gasita monstra din acest arbore

intr-o fosila cu vechime de 5 milioane de ani. De abia in anul 1946 , botanistii au descoperit ca
acest arbore inca mai exista intr-o arie micuta pe teritoriul Chinei. Taranii chinezi au continuat
sa-l cultive deoarece este foarte bun pentru a sustine solul teraselor lor de orez. US national
Arboretum a organizat o expeditie in China in anul 1948 pentru a culege seminte . In ziua de
astazi este cultivat in Europa, America de Nord, Asia si Australia.
Fiind vechi de probabil aproape 100 milioane de ani, de pe vremea dinozaurilor, arborele a fost
incet incet taiat, ajungand in ziua de astazi sa existe doar 10 genuri si 18 specii din familia veche
a Taxodiaceae
PAULOWNIA
familia Scrophulariaceae
P. tomentosa
Paulownia, arborele Printesei, si-a capatat numele in onoarea printesei Anna Pavlovna (17951865), fiica tarului Paul I al Rusiei si sotia printului ( mai tarziu rege) William al Olandei (17921849). Acest arbore exotic originar din China se remarca prin portul si inflorirea sa abundenta de
la inceputul primaverii dinaintea infrunzirii.\
Atunci se deschid mari corole liliachii asemanatoare ca forma gurii leului, dispuse in
inflorescente tip panicule terminale, lungi de 30-60 cm, care emana un parfum discret de violete.
Arbore de talia a II-a, cu coroana larga, lujeri grosi. Are frunze mari ( 17-30cm) si foarte mari
( la exemplarele tinere pana la 50cm), cordiforme, pubescente pe fata superioara si catifelat
tomentoase pe revers. Inflorirea este deosebit de decorativa: flori mari liliachii, tubuloase,
campanulate, lungi de 5-6cm, parfumate, reunite in panicule erecte, terminale.
Paulownia se remarca de asemenea prin cresterea sa foarte rapida de circa 3 metri pe an in primi
ani. Datorita perisorilor existenti pe partea inferioara a frunzelor si a petiolului, arborele este un
bun absorbant al zgomotelor.
Fructele sunt capsule de 3-4 cm, brune, persista mult timp pe arbore
Drajoneaza si lastareste. In tara noastra are longevitate mica.
Paulownia este termofila, sensibila la ger si ingheturi timpurii, heliofila. Pretinde soluri profunde,
bogate, usoare si revene. Evita solurile grele, uscate, calcaroase.
INMULTIRE: - prin seminte, in sera sau rasadnita calda, in ladite ( semintele sunt foarte mici),
imediat dupa recoltare; se repica, la fel cu speciile floricole

- prin butasi de radacina (in sera)

- prin drajoni
Creste foarte rapid putand umbri o zona in timp record.
Infloreste abundent primavara, inainte de infrunzire, cu flori mari liliachii.
Frunzele au marimea unei urechi de elefant.
Alunga insectele, absoarbe zgomotul si praful.
Daca este taiat sau vatamat se regenereaza foarte rapid.
Lemnul sau este foarte usor asemanator celui de baga, se usuca rapid fara sa se crape sau
deformeze
Florile sant foarte apreciate de albine pentru productia de miere.
Frunzele sale se pot folosi cu succes pentru furajarea animalelor.
Valoarea comerciala a lemnului este comparabila cu cea a celui de nuc.
Se adapteaza foarte bine in mediul citadin plin de praf si noxe.
Cupressocyparis Leylandii
Arbore conifer de zona 6 ( -23.5 ), care poate ajunge la 10-15m nlime. planta cu cresterea
cea mai rapida pentru un gard viu persistent (pana la un metru pe an).
Aspect foarte asemanator cu tuia plicata, fara pretentii deosebite la conditiile de sol si cu o
rezistenta la seceta mai buna fata de tuia. Nu agreaza solurile grele - in cazul in care pamantul
din gradina dumneavoastra este argilos, ameliorarea drenajului este o actiune necesara in vederea
obtinerii unui gard viu compact si sanatos.
n tineree are crengile mai rare i cu timpul devine mai des. Frunzele sunt de un verde nchis
spre argintiu.
Plantat in mai in conditii corecte, puteti obtine plante de doi metri in toamna aceluias an.
Tundere: obligatorie, de doua sau trei ori pe an. Se tunde exclusiv in cresterea "verde", niciodata
in tulpina lignificata (in lemn).
Plantare: 75 de cm distanta intre plante

Populus nigra Italica.

Mai pe romaneste Plopul Negru . Nu il mai descriu, aci romanul este foarte familiarizat cu
plopul si nu este genul de arbore care sa si-l doreasca in curte. sa nu mai mentionam ca puful
plopilor ne aduce numai " zambete" pe buze in acea perioada, mai ales daca bate vantul spre noi.
Pentru cei care nu stiu insa cum arata, iata 2 ipostaze .
Vor urma 2 arbori pe care eu pur si simplu ii indragesc enorm si anume Arborele de chihlimbar
( Liquidambar styraciflua) si Arborele de lalea ( Liriodendron tulipifera ) pe care ii am plantati in
curte si la care tin foarte mult.
Liquidambar Styraciflua
Chiar daca nu pare posibil la prima vedere, celebra vara indiana canadiana sau americana este
realizabila si pe meleagurile noastre. Originar din padurile temperate americane incepand cu
Connecticut pana in nordul Floridei si in Louisiana, liquidambar este un frumos arbore elegant si
majestuos de forma piramidala. Frunzele sale de culoarea cuprului, dar si aurii si sangerii, dau un
spectacol rar an de an.
Dimensiuni adulte: inaltime pana la 25 de metri, largime pana la 15 metri. Frunzele sunt caduce.
Sol: bogat in humus si bine drenat. Suporta temperaturi pana la -24 de grade.
Are nevoie de lumina. Viteza de crestere: pana la un metru chiar din primul an de la plantare.
PH neutru intr-un sol argilo-calcaros este perfect. Ce este de remarcat la acest arbore este ca
crengile pornesc deja de foarte jos, aproape de pamant si ca atunci cand toamna isi schimba
culoarea frunzelor, regasim pe aceeasi frunza trei nuante in acelasi timp: verde, galben, rosu.
Cum poti sa nu te indragostesti de acest arbore?
LIRIODENDRON TULIPIFERA
Familia: Magnoliaceae Arborele lalea este originar din sud-estul Americii de Nord, la noi, fiind
introdus n scop ornamental, mai rar n cultur (ex. pdurea Mocear-Mure).
Este o specie de climat cald, fiind pretenioas fa de umiditatea solului i cea atmosferic.
Vegeteaz bine pe soluri de lunc, afnate, profunde, jilave, cu nivelul apei freatice la mic
adncime, iar n regiuni secetoase se instaleaz numai pe lng ape; evit solurile calcaroase.
Arbore exotic de mrimea I, ce poate atinge nlimi de pn la 45 m i diametre de pn la 2-4
m.
Tulpina este dreapt, cilindric, elagat pe mare nlime.

Scoara este cenuiu nchis, subire, mai trziu cu crpturi fine longitudinal.
Coroan regulat ovoid.
Lujerii sunt verzi-mslinii, glabri, lucitori, cu mduva lamelar ntrerupt; cicatricea stipelelor
las o urm inelar n dreptul mugurilor.
Mugurii sunt alterni, pedicelai, cu vrful rotunjit, comprimai lateral, cu 2 solzi de aceeai
lungime, brumai, glabri .
Frunze mari, 7-12 cm, n form de lir, cu 4 lobi acui, evident simetrice, glabre, verzi-albstrui
pe dos, cu peiol de 5-10 cm; toamna se coloreaz galben intens.
Flori terminale, hermafrodite, mari (4-8 cm), n form de lalea, cu 6 petale mari galben-sulfurii i
3 sepale verzi caduce, cu stamine i carpele numeroase; nflorete prin mai-iunie.
Fructe n form de conuri alungite, 6-8 cm, cu numeroase achene monoaripate ce se desfac de pe
ax.
Indicat a se folosi in parcuri si gradini, de-a lungul aleilor, pe peluze in plina lumina, izolat, in
grupuri, la marginea grupurilor arborescente, cu un aspect ornamental deosebit in amestec cu
unele specii de Magnolia.
Prezinta o rezistenta mare la poluarea cu Oxidul de sulf
Am sa revin cu poze si informatii cu privire la arborii de mai sus.
Arborii mei de chihlimbar sunt superbi. Nus tiu cat de usor se aclimatizeaza ei in zona de
campie, mai ales Baraganul nostru drag, cert este ca desi am respectat indicatiile de plantare
( groapa de 1mx1m , amestec de pamant cu pietris si nisip), de abia anul acesta pot sa spun ca isi
fac cu adevarat avant sa plece. Am sa le fac poze si vi le prezint.
Arborele de lalea a decedat ! Vina e a mea, l-am mutat de doua ori si nu trebuia. Nu faceti ca
mine, nu mai mutati pomii . era saracul micut, avea 1m, si am zis ca nu o sa fie afectat asa tare.
asta e.... ne invatam lectia, vom cumpara altul si o vom lua de la capat.
Am reusit anul trecut sa achizitionez o lagestroemia indica ...ohhhh...eram atat de incantata , deja
visam si auzeam vecinii cum comentau vara invidiosi pe florile mari si multe si colorate , pe care
acest copac le face in august.... no.. ca bucuria a tinut doar cateva luni. Copacul a fost din
greseala eradicat cu motocoasa, desi era marcat. O luam de la capat si cu acest experiment in
toamna.

Pauwlonia - are vecinul meu plantate 2 exemplare. deja invidia s-a mutat la mine . O sa le fac
poze si poate ma aranjez si eu de un pui
Daca aveti experiente bune, proaste cu acesti arbori, astept sa le ascult. Poate invat si eu de la
altii despre ASA NU!!
PAULOWNIA
familia Scrophulariaceae
P. tomentosa
Paulownia, arborele Printesei, si-a capatat numele in onoarea printesei Anna Pavlovna (17951865), fiica tarului Paul I al Rusiei si sotia printului ( mai tarziu rege) William al Olandei (17921849). Acest arbore exotic originar din China se remarca prin portul si inflorirea sa abundenta de
la inceputul primaverii dinaintea infrunzirii.\
Atunci se deschid mari corole liliachii asemanatoare ca forma gurii leului, dispuse in
inflorescente tip panicule terminale, lungi de 30-60 cm, care emana un parfum discret de violete.
Arbore de talia a II-a, cu coroana larga, lujeri grosi. Are frunze mari ( 17-30cm) si foarte mari
( la exemplarele tinere pana la 50cm), cordiforme, pubescente pe fata superioara si catifelat
tomentoase pe revers. Inflorirea este deosebit de decorativa: flori mari liliachii, tubuloase,
campanulate, lungi de 5-6cm, parfumate, reunite in panicule erecte, terminale.
Paulownia se remarca de asemenea prin cresterea sa foarte rapida de circa 3 metri pe an in primi
ani. Datorita perisorilor existenti pe partea inferioara a frunzelor si a petiolului, arborele este un
bun absorbant al zgomotelor.
Fructele sunt capsule de 3-4 cm, brune, persista mult timp pe arbore
Drajoneaza si lastareste. In tara noastra are longevitate mica.
Paulownia este termofila, sensibila la ger si ingheturi timpurii, heliofila. Pretinde soluri profunde,
bogate, usoare si revene. Evita solurile grele, uscate, calcaroase.
INMULTIRE: - prin seminte, in sera sau rasadnita calda, in ladite ( semintele sunt foarte mici),
imediat dupa recoltare; se repica, la fel cu speciile floricole
- prin butasi de radacina (in sera)
- prin drajoni
Creste foarte rapid putand umbri o zona in timp record.
Infloreste abundent primavara, inainte de infrunzire, cu flori mari liliachii.
Frunzele au marimea unei urechi de elefant.
Alunga insectele, absoarbe zgomotul si praful.

Daca este taiat sau vatamat se regenereaza foarte rapid.

Lemnul sau este foarte usor asemanator celui de baga, se usuca rapid fara sa se crape sau
deformeze
Florile sant foarte apreciate de albine pentru productia de miere.
Frunzele sale se pot folosi cu succes pentru furajarea animalelor.
Valoarea comerciala a lemnului este comparabila cu cea a celui de nuc.
Se adapteaza foarte bine in mediul citadin plin de praf si noxe.
Cupressocyparis Leylandii
Arbore conifer de zona 6 ( -23.5 ), care poate ajunge la 10-15m nlime. planta cu cresterea
cea mai rapida pentru un gard viu persistent (pana la un metru pe an).
Aspect foarte asemanator cu tuia plicata, fara pretentii deosebite la conditiile de sol si cu o
rezistenta la seceta mai buna fata de tuia. Nu agreaza solurile grele - in cazul in care pamantul
din gradina dumneavoastra este argilos, ameliorarea drenajului este o actiune necesara in vederea
obtinerii unui gard viu compact si sanatos.
n tineree are crengile mai rare i cu timpul devine mai des. Frunzele sunt de un verde nchis
spre argintiu.
Plantat in mai in conditii corecte, puteti obtine plante de doi metri in toamna aceluias an.
Tundere: obligatorie, de doua sau trei ori pe an. Se tunde exclusiv in cresterea "verde", niciodata
in tulpina lignificata (in lemn).
Plantare: 75 de cm distanta intre plante
Ca inconvenient, la Paulownia Tomentosa se spune ca prin drajonare , ridica asfaltul/pavajul la
fel casi la tei.Printre avantaje el emana o substanta care ucide insectele.
Deci ... dac dorii s scpai definitiv de mute, nari i alte insecte nedorite, cumprai de la
Grdina Botanic un lstar al acestui copac, i plantai-l la 10 metri de cas (apartament). Unii
spun ca ar fi daunator pentru sanatate din cauza toxicitatii
FERTILIZAREA ARBORILOR SI ARBUTILOR
Plantele au nevoie de un complex de substane nutritive eseniale necesare unei creteri
corespunzatoare, care s le asigure un colorit sntos i un aspect natural viguros astfel nct prin
aspectul lor general s mbunteasc aspectul gradinilor noastre. ngramintele (sintetice sau
organice) ajuta la asigurarea substantelor nutritive necesare plantelor. n paduri degradarea

frunzelor si a resturilor vegetale nlocuiete nutrienii preluati de plante. ntr-o gradina frunzele i
resturile vegetale sunt de obicei ndepartate, solul intrnd astfel ntr-un declin de fertilitate,
ajungnd ntr-un numr de ani s aib de obicei proprieti fizice slabe, un ph scazut i un
coninut inadecvat de substante nutritive esentiale necesare plantelor. Furnizarea unui anume tip
si a unei cantiti corecte de ngrmnt promoveaza creterea sntoas a florilor i a frunzelor,
n timp ce aplicarea unei cantitati prea mari poate duce la stresarea plantelor cu efecte vizibile n
scderea creterilor vegetative sau chiar la moartea plantelor.
Multi grdinari au falsa impresie c fertilizand mai mult, arborii si arbutii lor vor creste mai
mult. ngrasamantul nu este mancare pentru plante. Plantele i produc propria lor hrana
utilizand ap, dioxid de carbon, elemente minerale nutritive si energia de la soare.
ngramintele asigur aportul de substane nutritive de care plantele au nevoie i pot lipsi din
sol sau pot fi prezente n cantiti insuficiente.
Culoarea verde si cresterea moderat este de dorit pentru cele mai multe plante lemnoase.
Creterea excesiv, frunzele luxuriante si o multitudine de muguri sunt nu sunt ntotdeauna
aspecte pozitive pentru viaa plantei. Arbori si arbutii crescui excesiv sunt mai sensibili la frig
si predispusi a fi rupti de vnt si furtuni, de aceea necesita o taiere mai mare decat plantele avand
o crestere moderata. Fertilizarea in exces creste probabilitatea aparitiei unor boli la plante.
Supradoza sau fertilizarea incorecta poate duce la poluarea mediului i chiar la intoxicarea
plantelor.
NUTRIENI PENTRU PLANTE
Plantele au nevoie de 17 substante nutritive pentru o crestere normala. Ele extrag carbonul,
hidrogenul si oxigenul din aer si apa, si absorb azot, fosfor, potasiu, magneziu, calciu si sulf din
sol. Aceste ultime 6 elemente sunt cel mai des folosite de plante si sunt numite
macroelemente(macronutrienti). 8 alte elemente sunt absorbite din sol, dar in cantitati mult mai
mici si sunt numite oligoelemente sau microelemente. Micronutrientii sunt: fier, zinc, molibden
mangan, bor, cupru, cobalt si clor. Substantele nutritive care sunt cele mai importante in cresterea
plantelor sunt azotul, fosforul si potasiul.
AZOTUL (N) este un component principal al proteinei i face parte din fiecare celula vie. Acest
nutrient este de obicei responsabil cu cresterea plantelor mai mult decat orice alt nutrient. Lipsa
lui poate provoca o crestere lent, frunze mici, nglbenire, ramuri scurte, cderea prematur a
frunzelor, crete probabilitatea apariiei unor boli. O supra-abunden de azot poate provoca
creterea excesiv a frunzelor, un sistem radicular redus si mpuinarea rezervelor de hran ale
plantelor, o rezisten scazut a plantelor la boli i condiii nefavorabile de vegetaie. Azotul este
gsit n sol sub diferite forme i este n continu micare. Aplicat pe sol poate fi folosit de ctre
plante ori splat la suprafaa solului, pierdut n aer ca un gaz sau levigat prin sol. Pierderea de
azot este mai mare atunci cand plou imediat dupa o aplicare de ingrasamant la suprafata, in
special pe zonele nclinate. ncorporarea ngrmntului n sol sau udarea uoar dup o aplicare
la suprafa va reduce pierderile de azot. Nu se aplica ingrasamant atunci cand frunzele sunt
umede dupa o ploaie sau dup irigare deoarece azotul va arde frunzele.

FOSFORUL (P) joac un rol important n fotosintez, respiraie, depozitarea si transferul

energiei, diviziunea celulara si extinderea celulelor. Promoveaz creterea rapid a sistemului
radicular, producia de flori, fructe si semine. Multe soluri urbane sunt srace in fosfor.
Terenurile agricole cultivate anterior sau gradinile, au adesea un nivel ridicat de fosfor in urma
fertilizarilor aplicate an de an. In acest caz, adaugarea fosforului nu va creste randamentul
culturii si poate dauna mediului inconjurator. Nivelurile prea ridicate de fosfor in sol fac
inaccesibile alte elemente nutritive, cum ar fi fierul cu efecte vizibile prin decolorarea frunzelor
si scderea productivitii. Atunci cnd este aplicat ca ngramnt, fosforul se ataseaza rapid de
particulele de sol i nu se ndeprteaz la mai mult de cca 2,5 cm fa de locul n care a fost
plasat fiind asadar extrem de imobil in soluri (cu exceptia nisipului si a materiei organice). Dac
fosforul nu este incorporat in sol prin aratura sau prin irigare, este posibil sa nu fie accesibil
plantelor.
POTASIUL (K) este implicat n multe procese ale creterii plantelor este vital n fotosintez i
ajut la reglarea nivelului apei n plante. Fertilizarea cu potasiu ajuta plantele la depasirea
secetei, stresului, creste rezistenta la boli i mbuntete rezistena la ger. Potasiul poate fi
splat de ap prin sol, dar nu la fel de repede ca azotul.
TIPURI

DE INGRASAMINTE

Elementele nutritive se pot gsi n sol n form solid (ngrminte granulare, materie organic)
ataate de particulele din sol sau dizolvate n apa din sol. Pentru ca un nutrient s poat fi
absorbit de plante, acesta trebuie sa fie dizolvat n apa din sol. Apa si oxigenul sunt necesare
pentru ca nutrienii s se poat intra n rdcinile plantelor.
mpiedicarea procesului de fotosintez din frunze poate diminua absorbtia nutrientilor. Dac
pomul sau arbustul este sub stres din cauza luminozitii sczute sau a temperaturilor extreme,
pot aprea probleme, chiar dac nutrientii adecvai sunt disponibili n soluia solului. Rdcinile
bolnave sau deteriorate, pH-ul necorespuztor al solului, pmnt mbibat cu ap, plantri facute
prea adnc, pot duce la absorbia ineficient a nutrienilor. Adugarea de ngrmnt n aceste
condiii nu va spori creterea ci poate conduce la intoxicarea plantelor. Nivelul de absorbtie al
nutrientilor poate fi deasemenea influenat de stadiul i ritmul natural de cretere al arborilor sau
arbutilor. Multe plante intr n perioade de odihn sau repaos vegetativ i atunci absorb puini
nutrieni.
INGRASAMINTE CHIMICE
Toate ngrmintele sunt etichetate cu 3 numere: procentul (n greutate) de azot (N), fosforul (P)
sub forma de fosfat (P2 O5) si potasiu (K) sub forma de oxid de potasiu (K2O). Un sac de
ingrasamant de 20 kg etichetat 0-20-10 are 0 kg azot, 4 kg de fosfat (P2O5) , 2 kg oxid de
potasiu (K2O) si restul material de suport. Aceasta din urma se adauga pentru a face
ingrasamantul mai usor de raspandit si pentru a reduce riscul de ardere al plantelor cu prea mult
ngrmnt. Un ngrmnt poate contine nutrieni secundari sau microelemente care nu sunt
enumerate n etichet. Diversitatea tipurilor de ngrasaminte i marci poate fi coplesitoare, dar un
factor esenial de luat n considerare este tipul azotului care este direct legata de calitatea apei.

Cele mai multe tipuri de ngrminte conin azot ntr-o form de eliberare rapida ( 10-10-10 sau
8-8-8 ) altele cu eliberare lenta ( 16-4-8 , 12-4-8 ), iar unele sunt o combinaie a celor dou.
ngrmintele cu eliberare rapid sunt imediat disponibile, dar nu se pstreaz la fel de mult
timp n jurul rdcinilor n comparaie cu cele cu eliberare lent i pot afecta plantele dac se
aplic ntr-o doz prea mare. Azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu, azotatul de calciu i
azotatul de potasiu sunt solubile n ap sunt aadar forme de azot cu eliberare rapid i aplicate
excesiv pot crea probleme ardznd sau chiar ucide rdcinile plantelor. Azotul din ngrmintele
cu eliberare rapid devine disponibil de ndat ce intr n contact cu apa din sol. Ureea este o
forma organica a azotului dar este rapid convertit la azotat de amoniu apoi la nitrat de azot.
Chiar dac se aplic frecvent, ngrmintele cu eliberare rapid pot avea ca rezultat n urma
irigrilor intensive sau a ploilor abundente splarea unei mari cantiti de azot peste suprafaa
solului sau chiar scurgerea acestuia sub nivelul rdcinilor.
INGRASAMINTE CU ELIBERARE LENTA SAU ELIBERARE CONTROLATA
Acest tip de ngrminte elibereaz nutrienii ncet, punndu-i la dispoziia arborilor i
arbustilor pe o perioada lung de timp. Acestea nu trebuie administrate la fel de frecvent ca
ngrmintele obinuite, cu eliberare rapid i este cu mult mai mic riscul de splare/scurgere n
apele subterane, fiind astfel mai puin poluante i totodat mai eficiente. n schimb costul lor este
de obicei de 4-5 ori mai mare decat al celor cu eliberare rapida.
Initialele W I N si W S N pe etichetele ingrasamintelor inseamna azot insolubil in apa,
respectiv azot solubil in apa.
Azotul solubil n ap W S N se dizolva repede i usor n ap i l regsim n compoziia
ngrmintelor n form de azot amoniacal sau azot nitric.
Azotul insolubil n ap -W I N se gsete n compoziia ngrmintelor cu eliberare lent sau
controlat. Sursa de azot este de obicei o form organic care trebuie descompus n forme mai
simple de microorganismele din sol nainte de a putea fi folosit de plante. Particulele de uree
sunt individual acoperite cu o pelicula de sulfur sau mai nou cu poliamid (rin) n cazul
granulelor de ultim generaie de la compania olandez MIVENA n functie de grosimea creia
se elibereaz ngrmntul. Aplicat chiar la suprafaa solului, ngrmntul acoperit de
membran se elibereaza mai greu dect dac ar fi ncorporat n sol. Cnd rina intr n contact
cu apa se umfl i astfel creste marimea porilor, iar ingrasamantul dizolvat poate trece in sol.
Pelicula de plastic are pori ce sunt umpluti cu ceara, care prin deteriorare elibereaza substantele
nutritive. Ratele de eliberare a acestor ingrasaminte depind de grosimea acoperirii, temperatura si
continutul de apa al solului. In primele 2-3 zile de la aplicare se elibereaza o mare cantitate de
substante nutritive iar eliberarea completa poate dura pn la 12 luni, n funcie de rata de
acoperire.

NGRMINTE NATURALE

Materiale naturale precum compostul, gunoiul de grajd, fina de oase pot fi ngrminte
eficiente. Cele mai multe elemente sunt absorbite de catre plante sub forma de ioni anorganici.
Formele organice trebuie transformate n ioni anorganici nainte de a fi absorbite de rdcini.
Cele mai multe ngrminte naturale elibereaz nutrienii mai greu dect ngrmintele
chimice, deoarece materialul organic trebuie descompus n elemente nutritive anorganice. Rata
descompunerii este influenat de temperatur, umiditatea i compoziia solului. Prezena
materialelor naturale degradabile n sol (gunoi de grajd, resturi vegetale i chiar animale) cresc
coninutul de materie organic a solului fcndu-l astfel mai apt pentru cultivarea plantelor.
INGRASAMINTE LICHIDE
ngrmintele lichide acioneaza identic cu ngrmintele granulate. Ele sunt sub forma de
lichid concentrat sau pudra, se amesteca cu ap i se aplica pe sol odat cu apa de irigaii sau se
pulverizeaz pe frunziul arborilor/arbustilor (aplicare foliar). Rata lor de eliberare este rapid,
au un efect rezidual foarte scurt si sunt necesare aplicri frecvente. Pot fi necesare aplicri foliare
pentru a furniza plantelor micronutrieni, cum ar fi fierul sau zincul. Daca pH-ul solului este
scazut sau continutul de fosfor este foarte ridicat, micronutrienii pot fi indisponibili pentru
rdcinile plantelor. Nu folosii ngrminte cu aplicare foliar dac sub copaci sunt furaje,
dect dac eticheta spune c este sigur. Unele plante, cum ar fi lemnul cinesc, sunt foarte
sensibile la erbicidul dicamba ce intr n coninutul multor ngrminte pentru gazon i furaje.
FERTILIZAREA ARBORILOR SI ARBUTILOR PROASPT PLANTAI
Ca regul general, NU SE FACE fertilizarea arborilor i arbutilor odat cu plantarea sau
imediat dup aceasta. Ateptai primavara pentru a fertiliza puieii plantati toamna i 6 pana la 8
saptamani pentru cei plantai primavara. Aplicai puin ngrmnt cu eliberare lent de-a lungul
perimetrului gropii de plantare. Amintii-v c un arbore sau un arbust proaspat scos din cmpul
pepinierei, cu rdcinile tiate la mai puin de jumtate din volumul lor total este n stres i
trebuie s primeasc doar o uoar fertilizare. Aplicati 1 liguri de ngrmnt bogat n azot,
cum ar fi 16-4-8 sau 1 lingur de ngrmnt 10-10-10 pentru o groap de plantare sau un
ghiveci de cca 4-5 litri. Aplicati 2-3 linguri pentru plante mai mari. n situaia n care se
folosete HORTICOTE de la MIVENA care are o rat de acoperire de 100% cu membran
polimeric durabil, nu exist nici o problem, eliberarea treptat eliminnd pericolul arderii sau
a stresrii excesive a rdcinilor. n situaia n care se folosete FIELDCOTE ngrmnt
pentru plantele din cmp acesta se va folosi cu pruden, avndu-se n vedere ca ngrmntul s
nu intre n contact direct cu rdcinile. ngrmintele acoperite (CRF control released
fertilizer) pot fi aadar folosite prin excepie de la regula general odat cu plantarea,
eliminnd astfel un efort i o grij sulplimentar ulterior.
FERTILIZAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR STABILIZATI
Modul de fertilizare se stabileste n functie de tipul de sol, vrsta plantelor, stadiul i rata de
cretere, tipul de plante. Trebuie de luat n considerare i nivelul de precipitaii. Pot fi necesare
mai multe fertilizri pe timpul sezonului umed, n special pe solurile nisipoase, i mai puine pe
vreme uscat. ngrmntul poate crete nevoia de ap pentru culturile noi i poate afecta
rdcinile plantelor ornamentale n conditii de secet. Testarea solului ofer cel mai bun rspuns

pentru tipul si cantitatea de ngrmnt ce trebuie aplicata. Aceasta se face nainte de plantare i
ar trebui repetata la fiecare 2-3 ani.
RATA DE CRESTERE Dei rezultatele testrii solului pot fi foarte exacte, valoarea noii
cresteri a arborilor i arbutilor poate fi utilizat ca un reper pentru a determina necesarul de
ngramnt. Ratele de cretere variaz ntre diferite specii i soiuri i de la sezon la sezon. n
general, copacii tineri sntoi cresc anual de la 9 pana la 30 cm, iar copacii maturi pot avea o
rat de cretere anual cuprinsa ntre 15-23 cm. Valoarea ratei de crestere anual pentru sezonul
curent poate fi msurat de la vrf la primul inel al cicatricei mugurelui, punctul n care cresterea
s-a oprit n anul anterior. ngrmntul nu este necesar atunci cnd noii lastari cresc cu nutrienii
existeni n sol mai mult de 15 cm ntr-un singur sezon. Cnd cresc ntre 5 i 15 cm/sezon
fertilizarea este opional. Plantele pot avea nevoie de ngrmnt suplimentar dac au frunzele
slab colorate, mai mici dect normale sau se decoloreaz i cad prematur. Aceste semne pot
indica de asemenea probleme ale sistemului radicular. Simptomele de deficien nu indic ct de
mult ngrmnt este necesar, ci doar faptul c planta are nevoie de un supliment de nutrieni.
VRSTA/MRIMEA Oferii arbutilor i arborilor proaspt plantai timp pentru a-i stabiliza
sistemul radicular nainte de a le stimula cresterea cu ngrminte bogate n azot. Acest lucru
este valabil att pentru plantele cu balot de pmnt ct mai ales pentru cele cu rdcinile nude.
Preferabil a nu se fertiliza n primele sptmni dupa plantare, exceptnd cazul n care se
utilizeaza ngrminte acoperite, cu eliberare controlat, aa cum am artat mai sus. Pentru
dezvoltarea unui gard viu tnr se pot face mai multe fertilizari uoare pe an (martie, mai, iulie).
Arborii maturi au nevoie de mai puin azot, n cazul lor creterea rapid nu este de dorit. Din
experien s-a stabilit ca plantele lemnoase plantate n grdini se comporta cel mai bine doar cu o
fertilizare pe an.
TIP DE PLANTE/ LOCATIE Plantele care cresc cu radacina ntr-o zon restrns au o nevoie
mai mica de azot dect alte plante. ngrmntul poate afecta cu uurin plantele care au sistem
radicular fibros, cum ar fi azaleele, rhododendronii si afinii. Se recomanda fertilizri uoare.
Radacinile plantelor cresc de 3 ori mai mult dect ramurile acestora. Plantele ornamentale situate
n apropierea unui gazon care este fertilizat regulat, nu au neaprat nevoie de ngrmnt
suplimentar deoarece multe dintre rdcinile lor se extind n zona gazonului de unde absorb
nutrienii. Arborii i arbutii venic au de regul nevoie de mai putine substane nutritive dect
foioasele. Coniferele fertilizate prea mult dezvolt adeseori o cretere exagerat creterile prea
lungi genernd un aspect mai puin compact, nedorit de regul. Arborii vesnic verzi cu frunze
nguste au nevoie de fertilizare doar pentru a mentine o culoare verde sntoas.
INDRUMARI GENERALE Daca nu ai testat solul, puteti urma cteva orientri generale. n
mod normal, se recomanda 1,5 3 kg de ingrasamant de forma 10-10-10 la o suprafata de 100
mp pe an pentru o crestere optim. Se aplica o fertilizare mai puternica atunci cand se doreste o
crestere mai rapid. Fertilizati cu o frecventa mai mare atunci cnd urmarii creterea mai
intensiv. Pentru arbori si arbusti mici folositi ceasca de ingrasamant de tip 8-8-8 pentru
fiecare mp de suprafata acoperit de frunzisul plantelor. Cantitatea de fertilizator nu trebuie sa
depaseasca 1 lingura/30cm inaltime planta, pentru ingrasamintele ce contin 10% azot sau mai
mult. Nu se aplica mai mult de 1,5 kg azot efectiv la 100mp. Pentru copaci mari masurati
diametrul la 1,3 m de la sol si se aplica 45 g de azot efectiv ( 45 g azot efectiv= 450 g

ingrasamant tip 10-10-10, 135 g de azotat de amoniu (33-0-0) sau 90 g de 5-10-10 pentru fiecare
2,5 cm din diametrul trunchiului. Daca aria de sub pom se cunoaste, aplicati 45 g azot efectiv la
10 mp. O alternativa este sa se aplice 0,5 1 kg ingrasamant complet pentru fiecare 2,5 cm
diametru trunchi. Copacii cu aproximativ 15 cm n diametru au nevoie de aproximativ 1 kg
ngrmnt. Cu exceptia cazului cnd testul de sol indic altfel, folosii un ngrmnt care
contine 10 pana la 16% azot. Ingrasaminte de tipul 16-4-8 sau 12-4-8 contin raportul ideal
pentru plante lemnoase, dar pot fi folosite si cele de tipul 10-10-10 ; 8-8-8 . Cel putin 30% din
azot trebuie sa fie sub forma amoniacala sau uree. Ele elibereaza azotul mai incet decat cele sub
forma de nitrat.
TIMP SI METODA DE APLICARE
n general, momentul i cantitatea de ngrmnt aplicat sunt mai importante dect tipul de
fertilizant pe care l-ati achizitionat. ngramintele bogate n azot au cel mai vizibil efect la 3-4
sptmni dup aplicarea acestora. Plantele lemnoase pot absorbi nutrieni atta timp ct
temperatura solului este mai mare de 5 grade Celsius. Rdcinile cresc i pe vreme rece, chiar
daca frunzele par inactive. Rdcinile plantelor ornamentale lemnoase cresc cel mai mult toamna
si iarna trziu/ primavara, nceputul anului i mai puin pe vreme cald, respectiv vara. Fertilizai
arborii i arbutii n primvar sau toamn. Facei fertilizri primvara n februarie sau martie,
nainte de a ncepe o nou cretere, toamna la aproximativ o lun dup primul nghe.
ngrmintele aplicate n toamn sunt mai eficiente n promovarea creterii plantelor dect cele
aplicate primvara. Trebuie de avut n vedere faptul c o vreme neobinuit de cald iarna poate
duna arborilor i arbutilor fertilizai in toamn. D.p.d.v. ecologic, primvara devreme este cel
mai bun timp pentru a fertiliza, deoarece evit levigarea pe timpul iernii. Evitai fertilizarea la
sfritul verii (jumtatea lunii august) deoarece poate stimula o cretere trzie care nu reuete s
se ntreasc nainte de nghe. Nu utilizai ngrminte cu eliberare lent dup 15 iulie.
mprtiai ngrmnt n mod egal pe ntreaga zon cu rdcini (care se ntinde de pn la 2-3
ori dect suprafaa coroanei). Nu se pune ngrmnt mai aproape de 30 cm de trunchiurile
arborilor i arbutilor. Amintii-v c unele zone poate au fost deja fertilizate atunci cnd a fost
aplicat ngrmnt pentru gazon sau flori. Presrai ngrmnt deasupra solului sau stratului
protector i udai uor. ngrmntul se va deplasa rapid prin stratul protector, astfel nct nu
este necesar nlturarea sa pentru a plasa ngrmnt sub acesta. ngrmntul se mprtie
uniform sub coronament.Excesul de ngrmnt ntr-un singur loc poate duna rdcinilor de
dedesubt. Aplicai ngrmntul cnd frunzele sunt uscate astfel nct ngrmntul nu se
lipete de frunze si nu provoac arsuri. Utilizai o mtur pentru a peria ngrmntul depus pe
frunzele plantelor. Mturai ngrmntul care ajunge pe cile de acces i pot fi splate i
ajunge n rigole sau anuri pierzndu-se inutil. Practica de a plasa ngrmnt n guri n jurul
copacilor maturi a fost testat i cercetarea indic faptul c este suficient fertilizarea la suprafa
deoarece majoritatea rdcinilor se afl n stratul superior al solului. Dac solul este compactat i
ngrmntul ar putea fi splat pe suprafa, putei face guri de 10-15 cm adncime ncepnd
de la 1,2 m de trunchi i continuai pn la 60 cm dincolo de ramuri. Se realizeaz orificiile la
aproximativ 1,5 m unele de altele ntr-un model circular, cu fiecare cerc de aproximativ 1,2 m
distan ntre ele. mprii ngrmntul n pri egale n funcie de numrul gurilor i l punei
n ele. Nu punei mai mult de o mn de ngrmnt n fiecare orificiu. Gurile sfredelite n sol
pot crete aerarea solului i ptrunderea apei n zona rdcinilor.

Ca o concluzie general, folosirea ngrmintelor moderne, cu eliberare controlat, prezint

importante avantaje de ordin ecologic i economic. Folosind ngrmintele acoperite de
membrane polimerice durabile reducem foarte mult pierderile de elemente nutritive n atmosfer
sau prin levigare, protejnd astfel mediul i realiznd importante economii. Utilizarea
ngrmintelor CRF (Control Released Fertilizer) nu impune restricii legate de perioada de
aplicare i riscurile de ardere a rdcinilor. ngrmntulHorticote de a Mivena are macro i
microelementele acoperite n totalitate cu membran polimeric durabil i se utilizeaz pentru
fertilizarea plantelor la ghiveci, fie la realizarea substraturilor nutritive, fie ulterior prin aplicare
pe suprafata ghiveciului (Horticote Top Dress). Fiind 100% acoperite i avnd o durat de
eliberare de la 2 la 16 luni, elementele nutritive nu prezint pericolul arderii rdcinilor,
ngrmntul fiind posibil a se utiliza n orice moment al anului dorim s facem plantarea i
transplantarea n ghivece.
FieldCote i Granucote sunt ngrminte care au elementele nutritive acoperite doar parial
pentru a permite un efect pe termen scurt ct i o rezerv acoperit care s fertilizeze continuu i
constant funcie de nevoile plantei (proporional cu nivelul temperaturii i umiditii) o anumit
perioad. FieldCote se folosete pentru culturi n cmp cum ar fi pentru cpun, legume i
pepiniere. Granucote este un ngrmnt dedicat pentru peluzele de gazon.
Dac am fcut fertilizarea de baz cu Horticote sau FieldCote putem sta linitii n perioada
pentru care este calibrat grosimea membranei s elibereze nutrienii. Cu toate acestea exist
momente din viaa plantelor cnd acestea au nevoie de un supliment direcionat ctre o anumit
nevoie de cretere. Spre exemplu, n prima perioad dup transplantare cnd planta are nevoie s
i creasc n principal sistemul radicular exist o nevoie crescut de fosfor, n faza de creteri
vegetative de mai mult azot iar n perioada de nflorire i coacere a fructelor de mai mult potasiu.
Pentru aceste momente existGranusol, ngrmnt 100% solubil care exist ntr-o mare
diversitate de formule i care poate fi aplicat att foliar ct i odat cu apa de irigaie (fertirigare).
Granusolul are efecte imediate i poate fi aplicat sptmnal n funcie de necesitile culturii.
Oferta de ngrminte existente pe pia este att de mare nct adeseori este greu s ne decidem
ce anume s folosim. MIVENA este o companie olandez reprezentat n Romnia de SC
ALONET-TURBA SRL i vine cu o ofert deosebit de complex de formule att pentru
ngrmintele cu eliberare controlat ct i pentru cele solubile. n plus Mivena ofer
consultan horticultorilor pentru gsirea celei mai bune scheme anuale de fertilizare pentru
culturi, n funcie de condiiile de clim i sol, tehnicile de producie i elurile urmrite.

In primul rand vreau sa va spun ca nu este deloc indicat constructia sub liniile de inalta
tensiune (110kV, 220kV etc). Normativele in vigoare prevad o distanta minima pentru
aceste tensiuni de minim 10,5m pentru constructia de locuinte. Am vazut mai recent ca cei
de la Electrica au pozat un traseu de linie electrica aeriana de 110kV chiar pe deasupra unei
comune de la noi din judet pentru a realiza o alimentare duala a unei statii electrice
110kV/20kV. Aceasta din cauza ca nu au avut o alta solutie. Apoi ce vina mai au oameni
care din cate stiu eu si-au dat consimtamantul. Distanta la care s-a pozat traseul aerian fata
de cel mai apropiat punct sau constructie este circa 14m.
Corpul omenesc ii sunt daunatoare doua tipuri de "campuri":

- campul electromagnetic al transformatoarelor folosite in statiile electrice de medie si inalta

tensiune;
- campul electric al liniilor electrice de joasa, medie si inalta tensiune (aici standardele
actuale vin cu prescriptii referitoare la distanta minima a unui corp fata de aceste instalatii popular aceasta distanta poarta denumirea de "lama de aer"). Un corp omenesc aflat in
lama de aer reprez o rezistenta de descarcare a energiei catre cea mai apropiat pct conectat
la pamant - putem vorbi aici de un caz particular de electrocutare prin descarcare capacitiva
cu dubla conturnare a aerului prin obiectul respectiv daca acesta se afla la o distanta de
pamant care predispune formarea acestui fenomen. Energia electrica este transportata in
spatiul din jurul conductoarelor avand vectorul intensitate camp eletric proportional cu
puterea instalata in linia respectiva (alti specialisti il raporteaza la puterea de scurtcircuit
intr-un punct oarecare de pe traseu) si tensiunea nominala (de linie) caracteristica liniei
electrice de transport.
- campul electromagnetic de inalta frecventa (microunde etc.).
In concluzie, sunt situati cand o linie electrica aeriana care trece deasupra unei locuinte nu
reprezinta un pericol iminent pentru sanatatea locatarilor (cum a fost cazul expus de mine
mai sus). Chiar mai daunator aici este radiatia de inalta frecventa a receptoarelor mobile.
Totusi, nu exista din cate cunosc eu linii electrice aeriene de 220, 400 si 700kV care sa
traverseze "localitati" din mediul rural, pt ca astfel se punea problema. Marele dezavantaj il
reprezinta faptul imposibilitati construiri inca a unui etaj. Cel mai daunator "camp de natura
electrica" in instalatii electrice de medie si inalta tensiune il reprez. campul electromagnetic
al transformatoarelor (ex.110/20KV) din statii electrice. Lucru care se rasfrange asupra
sanatatii salariatilor care lucreaza in exploatare, lucru de altfel resimtit printr-o imbatranire
prematura. In cazul liniilor electrice, efectele campului electric asupra corpului omenesc sunt
"minime" sau chiar nici nu exista daca se respecta distantele minime de care va spuneam
mai sus.

M-a interesat si pe mine subiectul si am cautat studii serioase in domeniu. Concluzia unuia dintre
acestea a fost:
The magnetic field density of three-phase 330
kV, 110 kV, 10 kV aerial power lines does not
exceed the value 0.04 T hazardous for human
health in the points not closer than 100 m, 60 m,
40 m, respectively.
Deci, nu prezinta risc pentru sanatate (camp magnetic sub 0.04 T - practic imperceptibil fata de
un camp de peste 2.5T in dreptul liniilor de 300kV) la o distanta de 100m fata de o linie de
330kV, la 60m fata de o linie de 110kV si la 40 m de o linie 10kV.