Sunteți pe pagina 1din 9

ALTOIREA POMILOR

Metoda clasica de altoire in ochi si taietura in T prezentata in carti si pe care am incercat-o si eu


are dezavantajele ca necesita un briceag sau cutit foarte ascutit, portaloiul trebuie sa aiba o
grosime minima cit a unui creion iar reusita depinde de dezlipirea scoartei portaltoiului.
Coaja portaltoiului se desprinde usor doar in anumite perioade si daca portaltoiul a fost bine
intretinut prin udare.Si ata cu care trebuie legat este o problema, sau masticul care se procura greu
si trebuie incalzit uneori.
Mult mai usor se executa daca se foloseste o lama de ras, cu care se executa o taiere mult mai fina
decit a oricarui briceag(on briceag bun costa peste 1 milion lei).De asemenea, uneori metoda e
expusa in carti pentru altoirea in ochi dormind iar cel care se documenteaza nu intelege ca pomul
trebuie retezat primavara urmatoare( chiar eu am procedat asa la prima prima altoire si am
asteptat degeaba ca mugurele sa plece).
Prin metoda pe care o aplic se lipeste o bucata de scoarta cu lungime mare( de la 2 la 5 cm)
astfel ca sansele sint duble ca undeva sa se faca contactul intre celulele de sub scoarta care asigura
prinderea altoiului( sub scoarta se afla un strat subtire de celule care asigura cresterea pomului si
care fac posibila altoirea). Sub coaja taiata in T dupa metoda clasica, nu se pot introduce bucati de
coaja lungi.
De asemenea, se pot altoi pomi cu grosime mica (de la 3 mm pina la 25 mm), cam tot timpul
anului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.
Explicatiile de mai jos le-am facut pentru copii din clasele 7-8, de aceea sint multe lucruri care
vor plictisi pe cei cunoscatori deja.De asemenea, unele precizari se repeta.
Pentru altoit este nevoie de urmatoarele :
- 1. O jumatate de lama de ras (se recomanadă ca o lamă nouă să fie taiată in două cu o
foarfecă si nu prin rupere pt. ca se poate produce ranirea degetelor.De asemenea, daca folosim o
lama veche-ea trebuie spalată si din nou se poate produce ranire )
-2.O rola asemanatoare cu cea de scotch dar obtinuta prin taierea unei portiuni (aproximativ 1.5
centimetri ) din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente( 2 lei in supermarket-din
ea se taie cam 12-15 role) .
Se recomandă să se achizitioneze role de grosimi mici,care se pot taia usor cu un cutit ascutit-
operatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material cutitul sa nu
lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fie in preajmă).
Dacă nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot tăia cu foarfeca panglici din
pungi din plastic (plastic care se intinde înainte de a se rupe). În acest caz avem nevoie si de un fir
de ata pentru a lega panglica după altoire, să nu se desfacă. Inainte sa folosesc rola de folie
autoadeziva infasuram cu banda de plastic din pungi si mai infasuram si cu un fir de lina(are o
grosime mai mare si acopera si de soare). Dar, am observat, nu are importanta daca soarele bate
sau nu prin folie.
-3 Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri) luata de la un pom valoros, pe care
dorim sa-l înmultim.Se recomandă ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproximativ
grosimea unui creion si sa provină de la pomi sanatosi, din partea insorită a acestora.
La pomii care pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic) altoiul trebuie recoltat in lunile
ianuarie-februarie-chiar si in martie mai merge. In cazul folosirii de muguri deja „ plecaţi”
altoirea are şanse mai mici de reuşita. Mugurii de măr şi păr pornesc in vegetatie mai tirziu, se
pot recolta si in aprilie cei situati la baza lăstarului si in caz de nevoie, se pot pune si cei care „au
plecat” ( colt de 5-6 mm). Incercati si la cires , reuseste si cu mugure umflat.

Altoaiele astfel recoltate se pastreaza in beciuri sau camere reci . In beciurile umede se pot aseza
direct pe podea iar in cele uscate se recomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie).
Am pastrat altoaie destul de bine la tara, in frigider nefolosit( in incapere neincalzita), pe rafturi
cu putina apa in tava de jos a frigiderului. Se poate folosi orice cutie care retine umiditatea( in
camere neincalzite.) Am avut un cais care a murit in primavara inainte de inmugurit, dar a ramas
cu seva pina in iunie, inainte de a se usca si am tot luat altoaie din el, caci nu mai aveam altele la
rece.
Pe internet sau carti se recomanda pastrarea altoaielor in nisip umed, dar de ce sa ne complicam-
ele se vor umple de nisip si trebuie sa le stergem.
Nu merge sa pastram altoaie in frigidere in functie mai mult de o saptamina, se usuca.Am putea
sa le tinem in frigider, acoperiti cu nisip umed in tavi de cozonac. Personal nu am pastrat asa-nu
am avut nevoie(am o alta casa la tara), o sa fac o proba anul asta, la oras. In punga de plastic ma
tem sa nu mugegaiasca.
Altoaiele se pot pastra pina in momentul in care mugurii „ pleacă”. In cazul unui beci rece si
umed mugurii ramîn buni pîna in jur de 1-8 Mai.
Altoiele trebuie sa fie legate manunchi cu un bilet in care se scrie soiul de pom.
Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi pe nuia uneori cite 3 la un loc, din care 2 sint
floriferi si cel central vegetativ. Se folosesc si aceia, dupa ce vom altoi, mugurii florali vor cadea
singuri si va ramine doar cel central din care va creste lastarul. De obicei, daca avem multi pomi
de altoit, nu ne pemitem sa alegem doar mugurii vegetativi, ca nu ne ajung altoaiele.
Unele specii de mar au nuiele cu muguri care nu prea se observa, de aceea se cauta nuiele mai
coapte pe care mugurii sint mai evidentiati.In lipsa, merge orice.
In unii ani-din cauza secetei sau gerului, tot la mar, lastarii anuali au muguri neviabili si ei nu
vor pleca nici daca ramin in pomul lor, daramite altoiti.
Sint soiuri de pomi cu ramuri tip pleata care au o aparenta de muguri laterali dar nu pleaca decit
cel din virful lastarului anual. Eu am intilnit un soi de visin foarte timpuriu cu ramuri pleata si am
altoit in ochi, dar degeaba-mugurele nu pleca(desi coaja transplantata se prinsese), dupa aceea am
vazut ca nici in pomul de unde am luat altoiul mugurii laterali nu plecasera.Trebuia sa altoiesc
prin metodele in care se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie).
Nu este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra, e
preferabil sa luam din ciresii altoiti anul trecut si care nu au muguri de floare pe care sa-i folosim
din greseala.
La altoiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la baza lastarului
anual, care sint florali si care vor inflori uneori pe pomul altoit(eu am patit-o), dar nu vor da
lastari. Mugurii florali de cires se disting caci sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati la baza
lastarului anual.
La semintoase (mar, par, gutui) mugurii sint mixti si pot fi folositi toti, uneori din mugurele
altoit apar mai intai citeva flori iar apoi florile cad si pleaca un lastar( am avut cazuri cind a si
legat 1-2 merisoare, dar ele nu se lasa).
Sint unele larve mici care gauresc mugurii in interior(mai ales la cires) si trebuie sa studiem
mugurele inainte sa-l folosim la altoit-daca e intact. Destul de des, dupa altoire, alti gindaci
zburatori rod mugurii de cires sau cais si e bine sa-i stropim cu un insecticid dupa ce am altoit.
Acestea sint motivele pentru care uneori altoirea nu reuseste.
-5. Portaltoaie . Portaltoaiele sint pomişorii de 1-2 ani pe care aplicam altoaiele.
In carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de 1 an, de grosimea unui creion si in anul anterior sa
fi fost bine ingrijit prin udare astfel ca şi coaja lui sa se desprinda usor si sa nu fie plantat atunci.
Prin metoda folosita de mine, se pot altoi pomi de la diametrul unui pai de griu pina la grosimea
degetului mare( este bine ca si altoiul de unde se recolteaza mugurele sa fie la dimensiuni
apropiate- deci vom alege pentru pastrare si altoaie subtiri in cazul cind vrem sa altoim pomi mai
firavi).
Nu conteaza daca coaja se desprinde sau nu sau daca pomul a fost plantat in primavara.Este bine
sa ducem acasa orice pomisor gasit aiurea si sa-l altoim acasa inainte de a-l planta. Toata livada
mea o am numai din pomi altoiti „in mina”(adica luati de aiurea si altoiti inainte de plantare-se
altoieste si mai usor decit sa stai in cimp).Pomii altoiti „in mina” si pe care i-am dat altora nu au
fost ingrijiti( nu au rupt mugurii salbatici, nu au indepartat folia, etc) si nu prea s-au prins.
Ce folosim ca portaltoi?
Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires amar,
malin( ciresul, deşi e simburos, nu merge pe corcoduş ). Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti
pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul unde sint ( se aleg cei din margini si
care au mai mult soare).La crestere ei sint hraniti de pomul mama dar isi formeaza si radacini
frumoase.Ciresii obtinuti se scot in primavara urmatoare si se planteaza in locurile dorite.
Putem de asemenea sa scoatem puietii de visin si sa-i altoim „in mina”, dar procentul de prindere
al radacinii este mai mic( depinde de ingrijirea pe care o acordam, sa fie udat la timp, etc.)

Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcoduş, cais salbatic, prun salbatic,
piersic din saminta, porumbar (tot sîmburoase) . Simburoasele se pot altoi între ele ( de exemplu :
prun pe cais sau invers, piersic pe cais sau prun ) . Se pot aplica pe ramurile unui corcoduş mai
multe altoaie diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun).

Marul se altoieste pe mar salbatic (din saminta) sau pe butasi crescuti si recoltati din radacina
unui mar mai batrin. Sint portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera)
care dau radacini daca un lastar este ingropat.Din radacina lor cresc(atunci cind o livada cu
portaltoi vegetativ imbatrineste) multi lastari care formeaza foarte usor radacini si se pot folosi la
plantat chiar daca au doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor forma radacini ca si via
butasita.
Eu am altoit, ca experienta 10 lastari fara radacina si i-am ingropat la scoala, au facut radacini 6.

Parul se altoieşte pe par paduret ( caz in care creşte mare si rodeste tirziu) sau pe gutui (caz in
care are talie mica si rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina se obtin usor, ei apar din
radacina unui gutui mai batrin. Portaltoiul de par se obtine mai greu, exista portaltoi speciali
vegetativi( ca la mar) care dau talie mica si care mai lastaresc din radacina.

Gutuiul se altoieşte pe gutui. Seminţoasele (măr, păr, gutui) se pot altoi între ele-eu am ramuri
de mar in peri sau par in gutui-nu am incercat par si gutui in mar .

Portaltoiul poate fi un pomişor care a crescut pe un loc din anul trecut şi ramîne pe locul lui sau
poate fi un pomişor pe care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il replantăm.
Putem sa gasim undeva un pomisor de 1-3 ani, il dezgropam, il ducem acasa si il altoim inainte
de a-l planta, sau il plantam si il altoim mai tirziu citeva saptamini sau luni.
Altoirea cu replantare se poate face numai in perioada de repaus vegetataiv (nu s-au umflat
mugurii). Altoirea „in mina”(cu plantare dupa altoire) dă rezulatate mai slabe in cazul cireşului
pevisin( 70-80 %), in rest merge foarte bine, mai ales ca dupa plantare pomul nu trebuie sa
hranesca decit mugurele transplantat.
Reusita plantarii unui pom depinde de energia inmagazinata in trunchiul lui si din care se
hranesc radacinile si mugurele pe care noi l-am transplantat, de aceea vom plasa mugurele altoit
cit mai sus posibil-la inaltimea la care dorim coroana. Putem păstra pe un portaltoi mai
dezvoltat(2-4 ani) 3-4 ramuri bine orientate şi vom aplica pe fiecare in parte cîte un altoi de
acelaşi fel sau soiuri diferite.Aceasta metoda este buna in cazul in care infiintam o livada in locuri
nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se fura pomii cumparati scump din piata( vom planta
corcodusi, in 2-3 ani ei vor face coroana si se vor altoi sus 3-4 craci -hotii se vor obisnui intre
timp ca sint pomi salbatici si cind vor baga de seama ca sint altoiti, va fi prea mari ca sa fie
mutati)

La cires intervine o regula expusa mai jos si care cere ca altoirea sa se faca cit mai jos posibil, de
aceea reusita altoirii pe un visin mutat din loc e mai mica si nu se poate face la virste mai mari.

Simburoasele se retează pentru altoire la o inaltime convenabilă in functie de grosime, calitatea


scoartei, dorinta protectiei .
Daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce pe altoi este mai mic.
Înaltimea poate fi pina la 1 metru, nu va apare diferenţa de grosime intre trunchiul de portaltoi si
altoi (de exemplu dacă altoim cais pe corcoduş la inalţimea de 1 m de sol se va observa peste ani
trunchiul lucios al corcoduşului in partea de jos a punctului de altoire si portiunea cu coaja aspră
caracteristica soiului cais in partea de sus, dar de aceeaşi grosime).

Daca vom altoi un mugure de cireş pe un vişin, la zeci de cm mai sus de nivelul solului, partea de
trunchi vişin va rămîne mai subţire decit partea de sus (cireş) iar pomul se va fringe la vint.
Eu am patit acest lucru, dar sint si visini care cresc viguros si care se pot altoi si mai sus.
De aceea ciresul pe vişin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de
radacina.
Pentru a mari reusita obtinerii unui cires din visin mutat din locul lui, se planteaza un visin cit
mai timpuriu posibil. Se aplica mai tirziu un mugure de cires cit mai aproape de sol, pastrind
portiunea de visin de deasupra(ca la ochi dormind)-energia din partea ramasa va fi folosita pentru
dezvoltarea radacinilor.Se lasa in partea de sus doar 1-2 muguri de visin(ca sa nu consume multa
energie) iar cind se considera ca pomul s-a prins, se taie deasupra mugurelui de cires
aplicat.Mugurele de cires va pleca in vegetatie.Se poate altoi si in anul urmator, daca e prea gros,
se face in despicatura.

Cind se altoieşte ?
Incepînd cu luna martie si pina la 1 mai (cu altoi pastrat la rece- dacă mai e valabil altoiul).
Potem altoi experimental si prin februarie, merge, dar ne chinuim in frig. Eu altoiam „la masa”
sau „in mina” prin ianuarie cind nu aveam ce face( cind era mai cald adunam dintr-o livada de
mar sute de lastari crescuti din radacina). Pomisorii altoiti in ochi sau despicatura ii puneam in
beci si ii plantam cind solul permitea.
La mar si par, se pot lua altoaie si direct din pom, pina aproape de 1 Mai(depinde de vremea din
acel an). Chiar daca la par a dat „coltul” la mugure, inca mai reuseste altoirea.
Dupa 10-15 mai si pina toamna tirziu, se poate altoi din nou cu altoi luat direct din pom(un lastar
care a crescut in acea primavara pina la data altoirii, chiar daca e crud-el se va matura dupa
altoire). Toamna tirziu se recomanda altoirea in ochi dormind(nu se mai reteaza pomul), altfel
exista pericolul ca lastarul aparut din mugure sa degere.

Cum se altoieste ?
Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la portaltoi, se
alege inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se reteaza portaltoiul cu
foarfeca( cu lama taietoare spre locul unde altoim, lama de sprijin in spate).
Pregatim rola de plastic ca sa avem capatul disponibil( e asa de subtire ca e greu de gasit capatul
si nu trebuie sa stam cu taiturile facute pina gasim capatul ).
1. Se decupeaza cu lama un mugure din altoi, cu o bucata de scoarta .
Fisia decupată din scoarta poate fi de 2 pîna la 4-5 cm.( Cu cit mai lunga-mai bine).Chiar daca
lungimea scoartei cu mugure este mica din cauza ca am gresit la taiere si sintem in criza de
altoaie, putem folosi si asa cum ne-a iesit, tot se prinde)
Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja si lemn,
astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara să taie din lemn.Dupa taiere trebuie să se vada
partea lucioasă de sub coaja (stratul de celule care asigură creşterea si regenerarea lemnului).
Nu conteaza daca s-a taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum.
Se depune decupajul obtinut pe o suprafaţa curata, să nu se murdăreasca taietura, pina taiem si
portaltoiul.(eu il tin in mina stinga iar taierea scoartei pe port o fac doar cu dreapta).
Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in
zona si altoirea reuseste mai greu.
Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen se observa mai des-daca nu avem lastari mai buni
folosim ce avem, mai merge.
2. Se executa in acelaşi fel un decupaj de coaja din portaltoi de lungime egala cu ce am reusit la
decuparea altoiului. In caz că nu se reuşeşte egalitatea lungimilor, se mai ciopleşte din portaltoi
pina se obtine lungimea dorita . In cazul cind a doua tăietura(pe portaltoi) e mai lunga , nu e
nici o problemă, altoiul se va aşeza asfel încît sa fie suprapus doar in partea de jos cu
decupajul din portaltoi.
Repet, decupajul se executa dupa ce am retezat portaltoiul deasupra unei zone alese de noi cu
scoarta curata (fara spini sau rani). Va fi mult mai usor de infasurat folia decit la metoda in
ochi dormind cind ne incurca partea de desasupra a portaltoiului. Daca pomul a fost lovit in
regiunea unde am decupat, culoarea taieturii va fi maro, se face alta taietura in alta parte.
Putem intra cu lama in scoarta in partea de jos a decupajului astfel incit sa dezlipim scoarta pe o
lungime de 5-6 mm, sub care vom introduce coaja cu mugurele altoi iar noi vom avea mainile
libere sa luam rola de plastic. Pentru a nu se produce rănirea degetelor cu lama este
obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau portaltoi) de pe care se decupeaza scoarţa să fie ţinuta cu
mîna stîngă DEASUPRA locului de unde taie lama pentru ca în cazul cînd lama iese brusc
din lemn ( de exemplu -mugurele de cais e aşezat pe un călcîi lemnos care se taie greu) să nu
se oprească in buricul degetului mare.
Se recomandă sprijinirea ambelor măini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in cimp)
astfel încît mişcarea lamei să se faca lin , din articulatii, cu miscari ca de fierastrau.
Cele doua operatii se pot executa si in ordine inversa, eu le fac in aceasta ordine pentru ca
dureaza mai putin sa decupez portaltoiul decit mugurele altoi, deci una din suprafetele taiate e
expusa mai putin mediului(soare, vint). In ordine inversa e mai convenabil pentru ca dupa ce am
decupat mugurele, nu mai trebuie sa il pun jos sau sa-l tin in mina pina tai pe port, dar taietura de
pe portaltoi va fi expusa soarelui si vintului mai mult.
3. Se verifica daca decupajul din altoi este la lungimea decupajul din portaltoi astfel incit sa se
suprapuna in partea de jos cap la cap iar sus sa nu depaseasca decupajul .La nevoie se mai
ciopleşte puţin portaltoiul . Am mai zis, decupajul pe port poate fi mai lung.
Dacă suprapunerea se face bine se executa urmatoarele operatii:
1.se apuca portaltoiul cu stinga sub taietura si decupajul spre noi
2. se suprapune cu dreapta altoiul si se tine cu degetul mare de la mina stinga apasat la
baza altoiului, ca sa nu cada altoiul(in cazul in care nu am facut loc sa impanam scutisorul
in partea de jos)
2. se ia rola de folie cu dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in
rola(capatul foliei e in afara). Rola are o anumita pozitie astfel incit capatul foliei e pe
partea cu degetul mare, spre piept( cine a folosit izolir-band stie cum sa apuce)
3. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa degetului mare sting si se tine(apasa)
pe capatul foliei cu aratatorul sting-acum capatul foliei e fixat pe portaltoi.
4.se infasoara folia tragind si controlind rotirea rolei cum fac electricienii cu izolirbandul-
adica cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de tare cit folia sa nu se rupa);
se infasoara deasupra unghiei citeva rotatii care tin coaja si apoi se elibereaza baza ca sa se
infasoare si partea de jos 5-7 straturi dupa care se infasoara spre mugure pina linga el si apoi se
trece deasupra lui, trecind folia prin spatele mugurele, fara sa-l astupam . Dupa ce am legat 7-9
straturi de folie in jurul altoiului, infasuram capatul depasind cu jumatate de banda partea de sus a
nuielei iar la final tragem mai tare sa se rupa folia si rasucim folia intre degete(facem un mot) ca
sa nu se desfaca din cauza vintului.
Ne putem antrena in casa folosind un creion si o fisie de hirtie de 4-5 cm pe care desenam un
mugure la 5mm de un capat. Asa am facut si eu acum ca sa vad miscarile pe care m-am obisnuit
sa le fac.
Dacă avem fîsii de plastic tăiat din o punga, dupa ce infaşurăm cît de strîns permite ca să nu se
rupă plasticul, înfăşurăm cu firul de lîna ( să tina panglica să nu se desfacă) şi facem un nod.
Mugurii de cireş si cais sint sensibili la rupere (sînt ieşiţi in afară ) şi trebuie protejati .
Dacă e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin calcare
de om sau animal (înfigem citeva beţişoare ramase de la taierea portaltoiului in pămînt pe
lîngă mugur ).
De obicei din mugurele transplantat pleacă un lăstar in 1-4 săptămîni, în functie de vreme
si perioada cind am altoit.
Daca s-a rupt mugurul de cireş, altoirea e pierdută şi trebuie refacută (dacă mai avem lastari
la rece). Daca nu mai avem loc in jos pe scoarta, plasam mugurele pe partea opusa celui rupt.
Un mugure de cais rupt se reface din rezerva de muguri de lînga mugurele principal (nu e
nevoie de realtoire, dar pleacă mai tirziu cu o lună ).
4.Dupa ce am altoit urmărim pomiii şi nu vom lăsa sa creasca alti muguri în afara celui pe
care l-am transplantat, în caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav, înecat
de cei sălbatici.
Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care l-am legat prin desfasurare(atentie
sa nu rupem mugurele sau lastaul crescut din el) sau prin taiere longitudinala cu lama in
partea opusa mugurelui. Se poate intirzia cu aceasta operatie 3-5 saptamini, dar nu mai mult decit
termenul cind locul de altoire incepe sa fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru. Daca se
dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeasca lastarul crescut din mugure, de aceea in
unele carti se recomanda ca mugurele sa fie plasat in directia vintului dominant sau sa fie legat cu
un betisor de restul pomului sau de un arac.Uneori unele altoaie ramin nedezlegate si pomul
ramine gituit in locul altoirii. Daca nu s-au frint,ele isi revin in anul urmator, e bine sa le legam
de un arac.
Cum procurăm portaltoaie ? ( Repet unele lucruri)
Putem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o creste buna din
primul an).

Daca nu, căutăm corcoduşi, zarzări, meri, gutui crescuti pe sub pomi sau lingă garduri ş-i
dezgropăm ( dacă mai sint în repaus vegetativ ), îi ducem acasă şi altoim ” în mînă”, după care îi
îngropam pe locul unde dorim să crească pomul sau îi punem la şcoală.(vor creste mai putin in
primul an daca sint mutati, depinde de cita apa le dam).

Putem semana sîmburi de corcoduş, cais, piersic (dacă am strins anul trecut) la şcoală sau direct
pe locul unde dorim pomul ( vom altoi la anul-dar trebuie sa ingrijim pomi firavi impraştiaţi).
Putem căuta „răsad” de corcoduş sau zarzar răsăriti sub pomi batrîni sau garduri (cit mai
devreme dupa ce a ieşit din pămînt şi mai are rezerva de hrana in cotiledoane) şi plantam acest
„răsad” în un loc unde îl putem îngriji(scoala de pomi) sau pe locul unde dorim sa avem pomul,
pentru a fi altoit la anul.
Uneori se pot obtine pomi din butaşi- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca şi vita
de vie dacă sint ingropati şi ingrijiti).
Se pot altoi pomi batrini pe ramurile de sus de grosime potrivită (cit creionul si pina la grosimea
degetului mare). De exemplu se pot pune altoaie de mar in par sau invers, muguri de păr pe un
gutui batrîn, sau diferite soiuri de mar pe alt mar(mar de vara pe mar de toamna). Se pot pune
ramuri de cais si piersic în prun sau invers, se pot altoi pe un corcodus o ramura de cais, una de
prun şi alta de piersic.
Piersicul este sensibil la boli şi nu se recomanda altoirea multor pomi cu piersic pentru că nu
rezistă la boli si se usucă uneori după citeva săptămîni.De aceea e bine ca in fiecare an sa facem
citeva craci de piersic in ceilalti pomi simburosi pe care ii avem.
Altoirea facuta primăvara se numeşte in ochi plecînd iar cea facută în acelaşi mod toamana
tirziu, se numeşte în ochi dormind .
Dacă am ratat in primăvară ( din lipsa de altoaie, altoaie recoltate tîrziu sau rău păstrate )-
altoirea se poate face si în timpul verii, dupa 10-15 mai, cind se formeaza pe lastarul crud aparut
un mugure la subţioara frunzei ( chiar dacă mugurele nu e complet dezvoltat, el se dezvolta dupa
altoire). Uneori e nevoie de altoirea in vara daca am gasit la altcineva un pom valoros si vrem sa-l
avem si noi.
Procedeul e acelaşi dar mugurele care se transplantează se ia impreuna cu codiţa frunzei la
subtioara careia se afla. Din frunza se taie cu foarfeca(sause rupe) cea mai mare parte si se lasa o
mica portiune cît unghia .Unii nu lasa decit o bucatica de codita, de care apuca scutisorul cind
altoesc.
Altoiul se ia direct din pom şi se altoieşte cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud
se poate pastra la nevoie 1-2 zile invelit in o punga uda, dupa ce frunzele au fost rupte la
dimensiunea de mai sus sau s-a lasat doar 1 cm de codita).
Altoirea din vara e reusită daca dupa 7-10 zile codiţa frunzei este inca verde la baza si se
desprinde uşor.Uneori frunza ramine verde (cind e foarte reusit altoiul).
Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi.
Din mugure va pleca un lastar care pină toamna poate ajunge pină la un metru, dacă pomul este
îngrijit.
Altoirea de vară in ochi plecind, cu altoi luat prin august nu mi-a reusit la cireş .Ca sa nu
apara confuzie, repet-in carti scrie ca altoirea la cires se face in luna august, dar in ochi dormind-
adica nu se reteaza visinul deasupra punctului de altoire.Cineva pe care l-am invatat sa altoiasaca
mi-a zis ca a reusit sa altoiasca ciresul pe visin in vara in ochi plecind.Eu nu am avut interes sa
altoiesc vara, aveam deja prea multi din primavara.
De asemenea, am avut un cires timpuriu care nu a prins pe visinii mei, poate trebuia altoit pe
malin sau altceva.
Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara, adica eu in
situatia de mai sus trebuia sa altoiesc ciresul timpuriu pe un cires obtinut din visin.
Putem altoi o ramura pe un pom bătrin si fară să retezăm ramura înainte de altoit (e mai greu de
realizat, ne jenează la înfăşurarea plasticului ) dar mugurele va rămîne în stare dorminda pină
anul viitor cind va trebui sa retezem(altoire in ochi dormind- altoim aşa cind nu vrem să plece
mugurele-de exemplu e toamna tirziu şi lastarul care apare nu mai are timp să se dezvolte şi va
degera ).
Altoirea nucului este mai dificila. Am reusit un procentaj de 10% prin metoda in ochi plecind
( taieturile le- am facut cu un cutter).
O reusita mai buna am obtinut-o pe un nuc in perioada de lastari cruzi, astfel:
Pe un mic nuc plantat in anul precedent am executat taierea oblica a virfului crud. Portaltoiul era
un lastar crud de la un nuc cu nuci mari, pe care l-am ales la aceeasi grosime cu portul si l-am
taiat oblic cu aceeasi lungime a taieturii ca si pe portaltoi, am facut suprapunerea dupa care am
infasurat cu plastic.A crescut foarte frumos, dar a fost singura incercare de acest gen pe nuc.
Acest mod de altoire-prin suprapunere de lastari in taietura oblica se cheama altoire in copulatie
simpla. Se face atit primavara (martie-aprile) cu altoi pastrat la rece, cit si mai tirziu in faza de
lastar crud luat din pom. Se poate aplica si la vita de vie, primavara in aprilie ( mai tirziu, cu lastar
crud, nu am incercat, dar cred ca merge si mai bine).Nu are rost sa ne complicam cu alte metode
de copulatie, nu aduc nimic in plus, din contra-micsoareaza suprafata de contact.
Am vazut ca aceasta metoda este prezentata pe internet pentru lamai( eu nu am reusit in ochi la
lamai-dar o sa mai incerc).
La nuc se mai foloseste si altoirea in Oculatia inelara.
Se decupeaza o bucata de forma dreptunghiulara din scoarta portaloiului nuc si se inlocuieste
cu un fragment de scoarta de aceleasi dimensiuni si care contine un mugure din altoi .
Oculatia inelara se aplica pe trunchi la diverse inaltimi dar si pe ramificatiile principale ale
coroanei. Faceti probe daca e mai bine sa se reteze deasupra inainte de altoit sau e mai bine sa se
reteze mai tirziu. In carti se vorbeste despre fenomenul de inecare al mugurelui daca se reteaza
deasupra in plina vegetatie, dar cred ca sint prostii.
De asemenea, altoirea in oculatie inelara se recomanda la trandafir, pentru ca mugurele de
trandafir e lat si la taierea cu lama se poate leza( scutisorul e mai ingust decit mugurele).De
regula, coaja se desprinde usor la trandafir si puteti face taietura clasica in T pe port(maces sau alt
soi de trandafir)
O metoda mai greu de aplicat este cea de altoire in despicatura, utila atunci cind portaltoiul este
prea gros de altoit in ochi. Metoda e descrisa in carti, dar eu nu folosesc ceara de altoit, ci imbrac
in folie de plastic zona altoita(infasor bine si pertea de sus) fara sa mai folosesc sfoara.Eu am
aplicat-o din februarie si pina in mai, cu alttoaie pastrate la rece. Nu am facut altoire in
despicatura in vara.
Ca elemente de finete la altoirea in despicatura, daca retezam portul cu foarfeca vom executa
crapatura la 90 grade fata de locurile in care foarfeca a strivit coaja la intrarea lamei si in partea
de sprijin din spate.
La despicarea tulpinii, nu vom folosi o lama de cutit groasa pentru ca portaltoiul va crapa pe o
directie serpuita si contactul cu altoiul nu va fi bun.De aceea, eu folosesc la despicare un cutter iar
despicarea o fac prin apasare cu inclinare alternativa in cele doua parti ( lama cutterului sa taie
drept coaja pe ambele laterale, inainte ca portul sa crape). De asemenea, vom folosi un cutter si la
taierea in pana a lastarului(iese o taietura mai dreapta decit cu lama)
Nu are rost sa aplicam metode mai complicate decit cea in ochi dormind, mai ales ca riscul sa ne
taiem degetele e mare.
Metoda in despicatura o aplic cind ma roaga cineva sa-i altoiesc un visin mai gros de 2,5 cm si
care ramine pe locul lui. Daca vrea sa-l mute la anu’, nu-l mai altoiesc, ii dau unul de la mine.
( am spus ca nu prea merge sa altoim visinii sus, depinde insa si de soiul de visin, exista visini cu
crestere viguroasa care ar putea fi altoiti mai sus-pe trunchi sau craci.Daca aveti lastari de visin
crescuti din visini puternici, incercati sa altoiti sus, urmariti cum se comporta).
Am altoit 1 lamai in ochi crescind, altoiul s-a prins dar virful s-a uscat cu tot cu altoi. De aceea,
e mai bine sa altoim lamaiul in ochi dormind(retezam mai tirziu- 1 luna sau 2 luni-nu am
experienta).Sau mai bine altoim in copulatie simpla.
Sfaturi pentru plantare:
De regula pomii se îngroapă la adincimea la care au fost in pepinieră ( cais,prun ,piersic,cireş ).
Marul, parul, gutuiul se pot ingropa la adincimi mai mari pentru că formeaza (ca şi roşia )
radacini din trunchi, caz în care talia pomului va depinde şi de altoi (dacă formează radacini şi din
altoi).De regulă talia depinde de portaltoi şi e bine să avem pomi uniformi ca inaltime (măcar pe
un rind) si să ştim ce talie va avea pomul.
Daca facem groapa cind solul este prea ud, se poate strica structura solului si pomului sa-i
mearga foarte rau in primul an. De aceea in carti se recomanda ca groapa sa fie facuta de toamna-
solul scos aflat in partea de sus este mai uscat iar peretii gropii sint afinati de ger.
De asemenea, eu ud dupa ce am asezat pamintul , l-am tasat cu piciorul si astept pina ce apa se
duce in pamint, dupa aceea pun pamint uscat deasupra-se va pastra mai bine umiditatea.
Am aflat de curind ca pomii trebuie sa-si pastreze dupa plantare directia fata de punctele
cardinale pe care au avut-o cind au aparut pe lume (bradul e cel mai sensibil la aceasta), de
aceeea e bine sa insemnam pomii cu o decupare de scoarta in partea de sus care sa indice sudul.
De asemenea, putem sa ne facem o regula sa altoim mereu cu ochiul privind spre sud, iar la
plantare respectam aceeasi regula, vintul dominant bate de regula spre sud.
La plantare, pomii se reteaza la 80 cm de sol, depinde de inaltimea pe care o dorim pentru
coroana si se lasa doar 4-5 muguri care vor forma coroana.
Nu se lasa fructe pe pomii care leaga in primii 2 ani, caci ei vor ramine mult in urma celorlati de
o virsta.
Pomii care se gasesc in piata sint foarte buni, dar din cauza ca ei sint cumparati tirziu(dupa ce au
stat cu radacinile in vint si soare) procentul de prindere e mic, uneori zero.