Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 11,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m). Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
1

din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. Restul coardelor se taie.La forma de conducere semiinalta. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. se procedeaza la formarea cordonului. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. Cordonul speroliat (cu cepi. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. fig. sub prima sirma. amplasati pe cordoane. dreapta. uni sau bilaterale. In anul al IV-lea. realizindu-se cepii de rod si se va 2 . restul suprimadu-se. de 60-80 cm. sau cordoanele uni sau bilaterale. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. apoi pe ea elementele de rod.

forma si cel de-al doilea cordon. in vara se aleg 23 lastari. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. si se taie sub nivelul sirmei. Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. fiecaruia revenin3 . In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. Restul lastarilor se indeparteaza. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. ca si copilii de pe lastarii palisati. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. mai viguroasa.

In anul al II-lea de la plantare. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. in medie. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. respectiv 4 coarde a 12 ochi. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. restul se orbesc. Cordonul Cazenave (fig. lasindu-se 4 verigi de rod. rareori mai multe. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. daca 4 . daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. si 4 cepi a 2-3 ochi.du-i si cite un cep de 2 ochi.

butucului de vita). compus din mai multe ramificatii . taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. tulpinile . prin acoperire cu pamint INGRIJIREA VITEI DE VIE IN AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE piatra. in cazul cind s-a format deja un cordon in anul anterior pe [acesta.denumite coarde. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. incit sa fie tratate toate in mod asemanator.s-a realizat. suport fier.mai intii . taierea vitei de vie. in acest an se formeaza primele verigi de rod. cultura vitei de vie. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . evitind ruperea vitelor. In anul al V-lea coardele crescute . si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. vita-de-vie. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. Taierea de fructificare In fiecare an. ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. rugina Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. spalier. 3). Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. vita. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. la care se adauga dezmusuroitul. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. spalieri.pot fi realizate inca din anul al II-lea. piatra vie. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. vom trata . Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. In aceasta situatie. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). daca plantele sint uniforme ca vigoare. 5 . Deci. spalieri vie. ingrijirea. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). In anul al Vl-lea se poate considera. plantarea vitei de vie. In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). cu cresteri normale. casa de lemn. in masura posibilitatilor. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele.ca si o parte a cordoanelor .

iar la cele inalte. fiind totodata cele mai importante pentru productie. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". acestea sint cele mai lungi. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. de obicei. exprimate in numar de ochi. Ele se inlatura. Cele de pe lemn mai batrin sint. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. de obicei. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. Datorita virstei. Comparativ cu celelalte doua categorii. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. Astfel.0-1. la 1. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. Prin aplicarea taierilor la vita de vie.60-0. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. intrucit servesc. Coardele de un an.5 m. 6 . prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. de regula. in functie de dimensiuni. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Coardele de 2 ani. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau.Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. 4). mai subtiri si mai elastice. cu dimensiuni si rol specific.80 m.

7 . In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii.mijlocii si de cea 15-20 ochi . ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. pe lemn de 2 ani). Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). Dupa functia pe care o au de indeplinit. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. pot fi de rod. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. butucului . mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. Coarda de rod propriu-zisa. dar de o lungime mai mica decit aceasta. de numai 4-7 ochi. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. In unele regiuni.cordon uni -si bilateral. la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. de inlocuire si de rezerva. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. ceea ce o face apta pentru fructificare. formeaza veriga de rod. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . scurtata. cum i se mai spune in practica. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. coardele de rod sint considerate scurte . o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. intre 10-15 ochi . cuplata cu un cep de inlocuire. fiind situat in spatele unei coarde.lungi. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. in functie de sistemul de taiere aplicat. El se rezerva.

Lungimea lor. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. spre a fi ferita de rugina. in dreapta si in stinga butucului. spalierul are 3 rinduri de sirme. rareori 4. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. in medie. teava si adesea din prefabricate (beton armat). portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. poate fi dublat. ce poate atinge. Prima sirma de jos este mai groasa. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. la distante de cea 10 m. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. primavara sau toamna.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. mai rar cel de jos. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). are un frunzis foarte frumos. in randul americanilor predomina deficitul de magneziu. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. Fiecare rind de sirme.2 mm). sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. stejar sau brad. plantarea bulamacilor in gropi. se fixeaza pe directia rin-dului. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm.8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). La cultura clasica a vitei de vie. Introdusa de curand in tara noastra ca planta de decor. din fier cornier. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea.8 mm. facutul gropilor. la cea 15-20 cm de butuc. in mediul de origine. este de 2 m. 8 . Alte articole Deficitul de magneziu predomina in dieta americana Desi in multe state cetatenii se confrunta adesea cu deficitul de calciu. Cafea si in ghiveci Coffea arabica este o planta cu crestere viguroasa si port arbustiv. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. Ei se instaleaza pe linia rindului. 5 kg. in acest caz. Pentru marirea durabilitatii. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". dirijindu-se (virindu-se) printre ele. de 2. 8 sau 10 m inaltime. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. iar cea de 2. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor.

Olanda a dezvoltat o industrie de proportii. mai ales pentru lalelele sale. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie. cu temperaturi atent monitorizate. Vita de vie condusa clasic. cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. in care aceste produse atat de delicate si pretentioase. Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum... Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor..tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub. in special primavara sau la inceputul toamnei.Olanda . sunt adapostite mai ales in sere uriase. dar si atat de pretuite.. 9 . Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an.

deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0.se face o gropita (copca) in jurul vitei. etc. cada. cada Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. Vita de vie condusa clasic. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. cand vita de vie se lasa "descaltata". gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul.. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. cand e prea mare. dupa care musuroaiele se refac. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. bumbac. Se administreaza insecticide. pentru casa. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. de aici. cu sapa sau prin aratura.. in general de -18. verde. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm.. iar lastarii nu mai cresc. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. aplica. cada. . o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. cu exceptia ultimului copcit din august. la mare. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. adica necacoperite la punctul de altoire.7 m) si inalte (1-1. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. 10 .5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. ele sunt repede distruse si.22 grade Celsius. fata de masa. in cazul atacului de viermi. Practic. copcitul se efectueaza astfel: . Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. Dupa copcit. casa mea. toate.. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.20 grade Celsius. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. masa. aparitia golurilor in plantatii. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. frunza. se desfac musuroaiele.Afla mai multe despre: altoirea vita de vie.

se aseaza in pungi de folie de polietilena. ca si celor plantate la locul definitiv. fara sa 11 . cate 2-3 kg pentru fiecare vita. scotand punga perforata. fosfor si potasiu. Ele se administreaza in stare solida. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. groapa se astupa cu pamant. pentru a stimula coacerea lemnului. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. ca si celor plantate la locul definitiv. in jurul plantei. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. cind depasesc cea 1 m. acestor vite li se dau toate ingrijirile. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. din surplusul rezervat la plantare.3-0.5 g. umplute cu pamant. dizolvate in apa. primavara. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. In iunie. ajungand panala la 70 g azot. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. substanta bruta (din comert). cu grija. din surplusul rezervat la plantare. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. umplute cu pamint. cand depasesc circa 1 metru. Dupa patrunderea apei in sol. primavara. la marginea lotului de vie.Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. Se umple apoi groapa cu pamint. inlaturandu-se cei mai slabi. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. se aseaza in pungi de folie de polietilena. scotind punga perforata.pentru scurgerea apei si aerisire . cu grija. Aceste vite. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. pentru a favoriza maturarea lor. In cursul verii. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). dupa care se uda. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. la marginea lotului de vie. la 100 litri apa. fara sa se calce. in situatia cand seceta se prelungeste. gaurite la baza . spre a favoriza maturarea lor. fara a destrama blocul de pamant.si se planteaza intr-un sant. acestor vite li se dau toate ingrijirile. sau se dau sub forma lichida. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.4%). aceste vite se planteaza in locul celor neprinse.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. ca adeziv. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Se umple apoi groapa cu pamant. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. In cursul verii. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. si se uda cu apa pe marginea gropii. dizolvat in apa. 50 g potasiu si 60 g fosfor. In iunie. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. Aceste vite. var nestins (sau dublu . este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. dupa care se refac din nou musuroaiele. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. tot in gropi. tot in gropi. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. in copci.

devreme . fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri.ramine in brazda cruda (nema-runtita. de 18-22 cm adincime. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. fara a destrama blocul de pamant. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. marcotaj "mixt". O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. cu vite altoite. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. la adinci-mea de cea 30-40 cm. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. in primul caz. constituind viitorul butuc. in afara de cei 23 din virf. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. 12 . .cind se numeste marcotaj "in uscat".se calce. Sapa mare se face tot toamna. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. efectu-indu-se o. sau primavara. in anul I mi se practica ingropatul total. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. mareotajul se realizeaza toamna. mareotajul se numeste "in verde". In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. care vor fi la suprafata solului. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. numai intoarsa). Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. completarea golurilor se face prin marcotaj. Se astupa groapa cu pamirit. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. Obisnuit. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. in timpul verii. iar in al doilea. dupa caderea frunzelor. ci musuroitul. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. si se uda cu apa pe marginea gropii. Aratura adinca sau sapa mare. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. mareotajul se face in iulie-august. Marcota se asaza pe fundul santului. la nivelul solului sau la inaltimea de 4050 cm.mobilizare adinca a solului. Musuroitul vitelor Se face toamna. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . Altoirea se face in perioada infloritului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful