P. 1
51208393-Taierea-Vitei-de-vie

51208393-Taierea-Vitei-de-vie

|Views: 3,451|Likes:
Published by zarzare

More info:

Published by: zarzare on Apr 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 11,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m). Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
1

Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. Cordonul speroliat (cu cepi. realizindu-se cepii de rod si se va 2 . (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. de 60-80 cm.La forma de conducere semiinalta. amplasati pe cordoane. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. fig. Restul coardelor se taie. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. sub prima sirma. apoi pe ea elementele de rod. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. restul suprimadu-se. se procedeaza la formarea cordonului. dreapta. sau cordoanele uni sau bilaterale. uni sau bilaterale. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. In anul al IV-lea. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa.

fiecaruia revenin3 . Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. Taierea Guyot pe semitulpina (fig. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). mai viguroasa. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. in vara se aleg 23 lastari. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. si se taie sub nivelul sirmei. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.forma si cel de-al doilea cordon. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. ca si copilii de pe lastarii palisati. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod.

rareori mai multe. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. daca 4 . avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru).du-i si cite un cep de 2 ochi. respectiv 4 coarde a 12 ochi. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. lasindu-se 4 verigi de rod. Cordonul Cazenave (fig. in medie. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. si 4 cepi a 2-3 ochi. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. restul se orbesc. In anul al II-lea de la plantare.

pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . ingrijirea. vita.denumite coarde. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. in cazul cind s-a format deja un cordon in anul anterior pe [acesta. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. cultura vitei de vie. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. in acest an se formeaza primele verigi de rod. Taierea de fructificare In fiecare an. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig.ca si o parte a cordoanelor . spalieri vie. taierea vitei de vie. In anul al Vl-lea se poate considera. butucului de vita). casa de lemn. piatra vie. vom trata . evitind ruperea vitelor. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. daca plantele sint uniforme ca vigoare. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. tulpinile . In anul al V-lea coardele crescute . 3). 5 . In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). in masura posibilitatilor. ochi. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. cu cresteri normale. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. la care se adauga dezmusuroitul.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). rugina Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. suport fier. compus din mai multe ramificatii . prin acoperire cu pamint INGRIJIREA VITEI DE VIE IN AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE piatra. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.pot fi realizate inca din anul al II-lea. Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. spalieri. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). plantarea vitei de vie. spalier.s-a realizat. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. vita-de-vie. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si.mai intii . care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. Deci. In aceasta situatie. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana.

in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. 4). la sustinerea coardeibr purtatoare de rod.60-0. de obicei. mai subtiri si mai elastice. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. iar la cele inalte. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). Astfel.5 m. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. intrucit servesc. Coardele de un an. cu dimensiuni si rol specific. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. la 1. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). de regula. 6 . Datorita virstei. Cele de pe lemn mai batrin sint.80 m.0-1. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Comparativ cu celelalte doua categorii.Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. de obicei. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. acestea sint cele mai lungi. Coardele de 2 ani. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". exprimate in numar de ochi. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. in functie de dimensiuni. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. fiind totodata cele mai importante pentru productie. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. Ele se inlatura.

pe lemn de 2 ani). Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. de numai 4-7 ochi. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. intre 10-15 ochi .lungi. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. El se rezerva. coardele de rod sint considerate scurte . formeaza veriga de rod. cum i se mai spune in practica. butucului . scurtata. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . intre 8-10 ochi. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. la 8-20 ochi. in functie de sistemul de taiere aplicat. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. Dupa functia pe care o au de indeplinit. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5.cordon uni -si bilateral. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte .Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. In unele regiuni. dar de o lungime mai mica decit aceasta. de inlocuire si de rezerva. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). Coarda de rod propriu-zisa. 7 . fiind situat in spatele unei coarde. cuplata cu un cep de inlocuire.mijlocii si de cea 15-20 ochi . ceea ce o face apta pentru fructificare. pot fi de rod.

In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. Fiecare rind de sirme. 8 . Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. este de 2 m. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. Introdusa de curand in tara noastra ca planta de decor. in randul americanilor predomina deficitul de magneziu. in dreapta si in stinga butucului. stejar sau brad. in medie. Ei se instaleaza pe linia rindului. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. dirijindu-se (virindu-se) printre ele. in mediul de origine. 8 sau 10 m inaltime. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. de 2. spalierul are 3 rinduri de sirme. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. Cafea si in ghiveci Coffea arabica este o planta cu crestere viguroasa si port arbustiv. teava si adesea din prefabricate (beton armat).2 mm in diametru cintaresc 3 kg. la distante de cea 10 m. Prima sirma de jos este mai groasa. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. are un frunzis foarte frumos. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. 5 kg. in acest caz. iar cea de 2. facutul gropilor. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). poate fi dublat. Pentru marirea durabilitatii.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata).8 mm. la cea 15-20 cm de butuc. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". primavara sau toamna. se fixeaza pe directia rin-dului. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. din fier cornier. Alte articole Deficitul de magneziu predomina in dieta americana Desi in multe state cetatenii se confrunta adesea cu deficitul de calciu.8 mm in diametru. Lungimea lor. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. ce poate atinge. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. spre a fi ferita de rugina.2 mm). rareori 4. plantarea bulamacilor in gropi. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. La cultura clasica a vitei de vie. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. mai rar cel de jos.

Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor. Olanda a dezvoltat o industrie de proportii.Olanda . in special primavara sau la inceputul toamnei. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie. mai ales pentru lalelele sale. sunt adapostite mai ales in sere uriase. Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. 9 . cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir.. dar si atat de pretuite. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub.. cu temperaturi atent monitorizate...tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an. in care aceste produse atat de delicate si pretentioase. Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Vita de vie condusa clasic.

lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. adica necacoperite la punctul de altoire. aplica. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. toate.7 m) si inalte (1-1. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. de aici.22 grade Celsius. cada. in general de -18. in cazul atacului de viermi. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.Afla mai multe despre: altoirea vita de vie. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. cu sapa sau prin aratura. pentru casa. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. ele sunt repede distruse si. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. Dupa copcit. casa mea. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. aparitia golurilor in plantatii. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. cada. bumbac. . numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. Vita de vie condusa clasic. frunza. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. masa. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. copcitul se efectueaza astfel: . Se administreaza insecticide. fata de masa.. cand e prea mare. cand vita de vie se lasa "descaltata". la mare. etc. Practic.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta.. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. verde. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol.20 grade Celsius.se face o gropita (copca) in jurul vitei. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. iar lastarii nu mai cresc. cu exceptia ultimului copcit din august.. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. cada Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. se desfac musuroaiele. 10 . date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. facand exceptie anul intai si doi de la plantare.. dupa care musuroaiele se refac.

tot in gropi. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. groapa se astupa cu pamant. fara sa 11 . in scopul stimularii cresterii vitei de vie. ca si celor plantate la locul definitiv. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. scotand punga perforata. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse.si se planteaza intr-un sant. cu grija.3-0.4%). in jurul plantei. Se umple apoi groapa cu pamant. In cursul verii. la 100 litri apa. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. dizolvat in apa. acestor vite li se dau toate ingrijirile. In iunie. primavara. umplute cu pamant. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). scotind punga perforata. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. la marginea lotului de vie.pentru scurgerea apei si aerisire . Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Se umple apoi groapa cu pamint. Dupa patrunderea apei in sol. acestor vite li se dau toate ingrijirile. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. ca adeziv. dupa care se refac din nou musuroaiele. ca si celor plantate la locul definitiv. sau se dau sub forma lichida. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. din surplusul rezervat la plantare. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie.Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. primavara. Ele se administreaza in stare solida. ajungand panala la 70 g azot. umplute cu pamint. 50 g potasiu si 60 g fosfor. inlaturandu-se cei mai slabi. tot in gropi. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). pentru fiecare vita. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. var nestins (sau dublu . In iunie. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. la marginea lotului de vie. fara a destrama blocul de pamant. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g. in copci. pentru a favoriza maturarea lor. se aseaza in pungi de folie de polietilena. pentru a stimula coacerea lemnului.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. dizolvate in apa. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. spre a favoriza maturarea lor. dupa care se uda.5 g. din surplusul rezervat la plantare. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. si se uda cu apa pe marginea gropii. substanta bruta (din comert). Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. cind depasesc cea 1 m. cand depasesc circa 1 metru. fara sa se calce. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. gaurite la baza . urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. se aseaza in pungi de folie de polietilena. fosfor si potasiu. cu grija. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. Aceste vite. In cursul verii. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. in situatia cand seceta se prelungeste. Aceste vite.

Aratura adinca sau sapa mare. marcotaj "mixt". mareotajul se face in iulie-august. de 18-22 cm adincime. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. . numai intoarsa). O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. ci musuroitul. care vor fi la suprafata solului. Sapa mare se face tot toamna. Se astupa groapa cu pamirit. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. efectu-indu-se o.cind se numeste marcotaj "in uscat". constituind viitorul butuc. si se uda cu apa pe marginea gropii. completarea golurilor se face prin marcotaj. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. cu vite altoite. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Musuroitul vitelor Se face toamna.mobilizare adinca a solului. sau primavara. mareotajul se numeste "in verde". Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi.ramine in brazda cruda (nema-runtita. in anul I mi se practica ingropatul total. la nivelul solului sau la inaltimea de 4050 cm. fara a destrama blocul de pamant. dupa caderea frunzelor. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. 12 . iar in al doilea. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. in afara de cei 23 din virf. devreme . Obisnuit. mareotajul se realizeaza toamna. in timpul verii. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca.se calce. Marcota se asaza pe fundul santului. Altoirea se face in perioada infloritului. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. la adinci-mea de cea 30-40 cm. in primul caz.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->