Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 11,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m). Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
1

se procedeaza la formarea cordonului. dreapta. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. In anul al IV-lea. realizindu-se cepii de rod si se va 2 . In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. fig. restul suprimadu-se. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. Cordonul speroliat (cu cepi. amplasati pe cordoane.La forma de conducere semiinalta. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. sub prima sirma. apoi pe ea elementele de rod. Restul coardelor se taie. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. sau cordoanele uni sau bilaterale. de 60-80 cm. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii.

Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod.forma si cel de-al doilea cordon. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. Restul lastarilor se indeparteaza. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. fiecaruia revenin3 . restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. si se taie sub nivelul sirmei. Taierea Guyot pe semitulpina (fig. mai viguroasa. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. ca si copilii de pe lastarii palisati. in vara se aleg 23 lastari.

avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. Cordonul Cazenave (fig. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. in medie. rareori mai multe. lasindu-se 4 verigi de rod. daca 4 . Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod.du-i si cite un cep de 2 ochi. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. respectiv 4 coarde a 12 ochi. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). restul se orbesc. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. In anul al II-lea de la plantare. si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului.

In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. taierea vitei de vie. iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. butucului de vita). si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. plantarea vitei de vie. spalier.mai intii . De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. Deci. in masura posibilitatilor. compus din mai multe ramificatii . ingrijirea. in acest an se formeaza primele verigi de rod. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. spalieri vie. vita. cu cresteri normale. daca plantele sint uniforme ca vigoare. In anul al V-lea coardele crescute . incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. in cazul cind s-a format deja un cordon in anul anterior pe [acesta.denumite coarde. 5 . spalieri. la care se adauga dezmusuroitul. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. suport fier. evitind ruperea vitelor. Taierea de fructificare In fiecare an. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. 3). casa de lemn. rugina Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. cultura vitei de vie. vita-de-vie. prin acoperire cu pamint INGRIJIREA VITEI DE VIE IN AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE piatra. vom trata . Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. sistemul aerian este format din tulpina si coarde.s-a realizat. In anul al Vl-lea se poate considera. In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.pot fi realizate inca din anul al II-lea. Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. ochi. tulpinile .ca si o parte a cordoanelor . In aceasta situatie. piatra vie. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani.

Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita.80 m. de obicei. acestea sint cele mai lungi. in functie de dimensiuni.Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Astfel. la 1. exprimate in numar de ochi. fiind totodata cele mai importante pentru productie. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. iar la cele inalte. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". la sustinerea coardeibr purtatoare de rod.5 m. 4). Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii. Ele se inlatura. cu dimensiuni si rol specific. intrucit servesc. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. de regula. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. Cele de pe lemn mai batrin sint. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. Coardele de 2 ani.0-1. 6 . Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. Datorita virstei. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". de obicei. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi.60-0. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. mai subtiri si mai elastice.

in functie de sistemul de taiere aplicat. dar de o lungime mai mica decit aceasta. In unele regiuni. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. El se rezerva.cordon uni -si bilateral. 7 . Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. de inlocuire si de rezerva. la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. scurtata. intre 10-15 ochi . butucului . Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. formeaza veriga de rod. cum i se mai spune in practica. Dupa functia pe care o au de indeplinit. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. pot fi de rod.mijlocii si de cea 15-20 ochi . se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome.lungi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . fiind situat in spatele unei coarde. Coarda de rod propriu-zisa. coardele de rod sint considerate scurte . Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. pe lemn de 2 ani). Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. ceea ce o face apta pentru fructificare. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). de numai 4-7 ochi. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . cuplata cu un cep de inlocuire.

Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. 8 . Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. stejar sau brad. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. iar cea de 2. la distante de cea 10 m. Ei se instaleaza pe linia rindului. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore.2 mm). Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). Alte articole Deficitul de magneziu predomina in dieta americana Desi in multe state cetatenii se confrunta adesea cu deficitul de calciu. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. primavara sau toamna. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. in medie. se fixeaza pe directia rin-dului.8 mm in diametru. la cea 15-20 cm de butuc. in acest caz. in randul americanilor predomina deficitul de magneziu. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. din fier cornier. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". in mediul de origine. Cafea si in ghiveci Coffea arabica este o planta cu crestere viguroasa si port arbustiv. rareori 4. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. ce poate atinge. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Prima sirma de jos este mai groasa. teava si adesea din prefabricate (beton armat).8 mm. plantarea bulamacilor in gropi. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor. este de 2 m. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). facutul gropilor. Introdusa de curand in tara noastra ca planta de decor. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. spre a fi ferita de rugina. 8 sau 10 m inaltime. 5 kg. in dreapta si in stinga butucului. are un frunzis foarte frumos. spalierul are 3 rinduri de sirme. dirijindu-se (virindu-se) printre ele. poate fi dublat. La cultura clasica a vitei de vie. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului. de 2. Pentru marirea durabilitatii. Fiecare rind de sirme. mai rar cel de jos.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii.

mai ales pentru lalelele sale. Olanda a dezvoltat o industrie de proportii. cu temperaturi atent monitorizate. Vita de vie condusa clasic. Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte... Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie. in special primavara sau la inceputul toamnei. sunt adapostite mai ales in sere uriase.. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub. cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. 9 .tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor.. dar si atat de pretuite.Olanda . in care aceste produse atat de delicate si pretentioase. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an.

date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. Vita de vie condusa clasic. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. cada Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie.se face o gropita (copca) in jurul vitei. cand e prea mare. masa. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata.20 grade Celsius. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii.7 m) si inalte (1-1. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. adica necacoperite la punctul de altoire. in cazul atacului de viermi. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. pentru casa. fata de masa. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. de aici. se desfac musuroaiele. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. bumbac. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. frunza. iar lastarii nu mai cresc. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare.. toate. 10 . Se administreaza insecticide.Afla mai multe despre: altoirea vita de vie. Dupa copcit.. Practic. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. copcitul se efectueaza astfel: . se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. etc. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. aparitia golurilor in plantatii. cand vita de vie se lasa "descaltata". in general de -18. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. dupa care musuroaiele se refac. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. ele sunt repede distruse si. la mare. cada. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.. verde. . cu sapa sau prin aratura.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta.22 grade Celsius. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. cada. cu exceptia ultimului copcit din august.. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. aplica. casa mea.

si se planteaza intr-un sant. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). dizolvat in apa. in copci. tot in gropi. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant.5 g. in situatia cand seceta se prelungeste. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. dizolvate in apa. pentru a favoriza maturarea lor. se aseaza in pungi de folie de polietilena. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. si se uda cu apa pe marginea gropii. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Ele se administreaza in stare solida. spre a favoriza maturarea lor. din surplusul rezervat la plantare. ajungand panala la 70 g azot. In cursul verii. ca si celor plantate la locul definitiv.pentru scurgerea apei si aerisire .Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. fosfor si potasiu. groapa se astupa cu pamant. Aceste vite. inlaturandu-se cei mai slabi. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. Se umple apoi groapa cu pamint. In iunie. sau se dau sub forma lichida. ca adeziv. tot in gropi. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. cu grija. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. umplute cu pamant. pentru a stimula coacerea lemnului. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. In cursul verii. primavara. var nestins (sau dublu . cate 2-3 kg pentru fiecare vita. la marginea lotului de vie. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Aceste vite. pentru fiecare vita. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. Dupa patrunderea apei in sol. acestor vite li se dau toate ingrijirile. la marginea lotului de vie. cu grija. In iunie. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. scotind punga perforata. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. fara sa 11 .4%). acestor vite li se dau toate ingrijirile. piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g. din surplusul rezervat la plantare. gaurite la baza . substanta bruta (din comert). fara sa se calce. umplute cu pamint. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. dupa care se uda. in jurul plantei. Se umple apoi groapa cu pamant. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. cind depasesc cea 1 m. se aseaza in pungi de folie de polietilena. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. la 100 litri apa.3-0. 50 g potasiu si 60 g fosfor. fara a destrama blocul de pamant. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. primavara. scotand punga perforata. ca si celor plantate la locul definitiv. dupa care se refac din nou musuroaiele. cand depasesc circa 1 metru.

mareotajul se numeste "in verde". la adinci-mea de cea 30-40 cm. in primul caz. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. care vor fi la suprafata solului. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. in timpul verii.cind se numeste marcotaj "in uscat". Sapa mare se face tot toamna. cu vite altoite. efectu-indu-se o. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. numai intoarsa). in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . . dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. constituind viitorul butuc. Musuroitul vitelor Se face toamna. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. mareotajul se face in iulie-august. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara.ramine in brazda cruda (nema-runtita. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. dupa caderea frunzelor. fara a destrama blocul de pamant. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. completarea golurilor se face prin marcotaj. 12 . indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. de 18-22 cm adincime. Aratura adinca sau sapa mare. in anul I mi se practica ingropatul total. Altoirea se face in perioada infloritului. la nivelul solului sau la inaltimea de 4050 cm. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. in afara de cei 23 din virf. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. marcotaj "mixt". Cele mai bune marcote sint cele date din cepi.se calce. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. si se uda cu apa pe marginea gropii. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. mareotajul se realizeaza toamna. Se astupa groapa cu pamirit. sau primavara. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. Marcota se asaza pe fundul santului. Obisnuit. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. ci musuroitul.mobilizare adinca a solului. iar in al doilea. devreme .