Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 11,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m). Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
1

Cordonul speroliat (cu cepi. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. In anul al IV-lea. de 60-80 cm. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon. dreapta. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. sub prima sirma. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. sau cordoanele uni sau bilaterale. apoi pe ea elementele de rod. 7): Taierea de formare La cordonul speronat.La forma de conducere semiinalta. restul suprimadu-se. fig. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. realizindu-se cepii de rod si se va 2 . se procedeaza la formarea cordonului. amplasati pe cordoane. uni sau bilaterale. Restul coardelor se taie. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.

ca si copilii de pe lastarii palisati. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. Taierea Guyot pe semitulpina (fig. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. si se taie sub nivelul sirmei. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 23 lastari. fiecaruia revenin3 . Restul lastarilor se indeparteaza. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.forma si cel de-al doilea cordon. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. mai viguroasa. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf.

In anul al II-lea de la plantare. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului.du-i si cite un cep de 2 ochi. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. Cordonul Cazenave (fig. lasindu-se 4 verigi de rod. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. daca 4 . Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. restul se orbesc. rareori mai multe. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. si 4 cepi a 2-3 ochi. respectiv 4 coarde a 12 ochi. in medie. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon.

ingrijirea. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. la care se adauga dezmusuroitul. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. butucului de vita). care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. piatra vie. in cazul cind s-a format deja un cordon in anul anterior pe [acesta. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. suport fier.denumite coarde. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). ochi. plantarea vitei de vie. in acest an se formeaza primele verigi de rod. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului.mai intii . casa de lemn. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. prin acoperire cu pamint INGRIJIREA VITEI DE VIE IN AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE piatra.ca si o parte a cordoanelor . cultura vitei de vie. 5 . Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. evitind ruperea vitelor. 3). Deci. spalier.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . In anul al V-lea coardele crescute . incit sa fie tratate toate in mod asemanator. vita. vita-de-vie. spalieri vie.pot fi realizate inca din anul al II-lea. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. spalieri. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. compus din mai multe ramificatii . In anul al Vl-lea se poate considera. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. daca plantele sint uniforme ca vigoare. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. In aceasta situatie. in masura posibilitatilor. vom trata .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.s-a realizat. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. tulpinile . In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. taierea vitei de vie. cu cresteri normale. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. Taierea de fructificare In fiecare an. rugina Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi.

in functie de dimensiuni. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. Ele se inlatura. Cele de pe lemn mai batrin sint. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. Coardele de un an. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. la 1. iar la cele inalte. intrucit servesc. 4).Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. de obicei. de regula. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). de obicei.80 m. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste.5 m.0-1. cu dimensiuni si rol specific. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. 6 . Coardele de 2 ani. Astfel. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. fiind totodata cele mai importante pentru productie.60-0. Datorita virstei. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. exprimate in numar de ochi. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. mai subtiri si mai elastice. Comparativ cu celelalte doua categorii. acestea sint cele mai lungi.

dar de o lungime mai mica decit aceasta. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. ceea ce o face apta pentru fructificare. pe lemn de 2 ani). se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. pot fi de rod. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . cuplata cu un cep de inlocuire. la 8-20 ochi. de inlocuire si de rezerva. fiind situat in spatele unei coarde. cum i se mai spune in practica. coardele de rod sint considerate scurte . Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Coarda de rod propriu-zisa.lungi. In unele regiuni. scurtata. 7 . In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. in functie de sistemul de taiere aplicat. butucului . Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. de numai 4-7 ochi.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. El se rezerva. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.cordon uni -si bilateral. intre 8-10 ochi. intre 10-15 ochi . ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. formeaza veriga de rod. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. Dupa functia pe care o au de indeplinit.mijlocii si de cea 15-20 ochi .

Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. ce poate atinge. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. Pentru marirea durabilitatii. in acest caz. de 2. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. Alte articole Deficitul de magneziu predomina in dieta americana Desi in multe state cetatenii se confrunta adesea cu deficitul de calciu. Cafea si in ghiveci Coffea arabica este o planta cu crestere viguroasa si port arbustiv. se fixeaza pe directia rin-dului. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. Introdusa de curand in tara noastra ca planta de decor. spre a fi ferita de rugina. mai rar cel de jos. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. este de 2 m. rareori 4.2 mm). 8 . stejar sau brad. in dreapta si in stinga butucului. 5 kg. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. in mediul de origine. poate fi dublat. facutul gropilor. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). la cea 15-20 cm de butuc. Prima sirma de jos este mai groasa. La cultura clasica a vitei de vie. dirijindu-se (virindu-se) printre ele. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn.8 mm in diametru. iar cea de 2. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. 8 sau 10 m inaltime. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. primavara sau toamna. are un frunzis foarte frumos. teava si adesea din prefabricate (beton armat). Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). in randul americanilor predomina deficitul de magneziu. Ei se instaleaza pe linia rindului. spalierul are 3 rinduri de sirme.8 mm. Fiecare rind de sirme. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. in medie.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului. din fier cornier. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". plantarea bulamacilor in gropi. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. la distante de cea 10 m.

Olanda . mai ales pentru lalelele sale.. cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir.. Vita de vie condusa clasic.. dar si atat de pretuite..tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor. Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. sunt adapostite mai ales in sere uriase. in care aceste produse atat de delicate si pretentioase. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an. Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. in special primavara sau la inceputul toamnei. Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub. cu temperaturi atent monitorizate. 9 . Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie. Olanda a dezvoltat o industrie de proportii.

lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. toate. 10 . Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. verde.Afla mai multe despre: altoirea vita de vie. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. masa.. la mare. iar lastarii nu mai cresc. etc. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. frunza. Practic. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. in general de -18.. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie.se face o gropita (copca) in jurul vitei. pentru casa. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. ele sunt repede distruse si.22 grade Celsius.. Vita de vie condusa clasic. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. Se administreaza insecticide. de aici. copcitul se efectueaza astfel: . Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare.. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. cu sapa sau prin aratura. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. adica necacoperite la punctul de altoire. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. dupa care musuroaiele se refac.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. bumbac. aparitia golurilor in plantatii. cand vita de vie se lasa "descaltata". ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. . se desfac musuroaiele. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. cu exceptia ultimului copcit din august. in cazul atacului de viermi.20 grade Celsius. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. fata de masa. Dupa copcit. cand e prea mare. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. cada. aplica. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. casa mea. cada Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. cada. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta.7 m) si inalte (1-1. respectiv primavara si catre sfarsitul verii.

triplu var nestins) si circa 200 g aracet. primavara. piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g. Aceste vite. in situatia cand seceta se prelungeste. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. in copci. scotind punga perforata. tot in gropi. cu grija. in jurul plantei. gaurite la baza . Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. umplute cu pamint. din surplusul rezervat la plantare. In iunie. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. fosfor si potasiu. cu grija. Se umple apoi groapa cu pamant. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. se aseaza in pungi de folie de polietilena. acestor vite li se dau toate ingrijirile. Ele se administreaza in stare solida. substanta bruta (din comert). urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. ca si celor plantate la locul definitiv. dupa care se uda. inlaturandu-se cei mai slabi. se aseaza in pungi de folie de polietilena. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Se umple apoi groapa cu pamint. 50 g potasiu si 60 g fosfor. var nestins (sau dublu . cind depasesc cea 1 m. la 100 litri apa. tot in gropi.3-0. umplute cu pamant.5 g. ca adeziv. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). cand depasesc circa 1 metru. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). scotand punga perforata. Dupa patrunderea apei in sol. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie.pentru scurgerea apei si aerisire . gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. sau se dau sub forma lichida. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. primavara. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. Aceste vite. fara sa se calce. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. pentru fiecare vita. dupa care se refac din nou musuroaiele. groapa se astupa cu pamant. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite).si se planteaza intr-un sant. ca si celor plantate la locul definitiv.4%). Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. pentru a favoriza maturarea lor. pentru a stimula coacerea lemnului. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. In cursul verii. fara a destrama blocul de pamant. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. din surplusul rezervat la plantare. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. In cursul verii. fara sa 11 . dizolvat in apa. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. spre a favoriza maturarea lor. si se uda cu apa pe marginea gropii. In iunie. la marginea lotului de vie. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. la marginea lotului de vie.Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. acestor vite li se dau toate ingrijirile. ajungand panala la 70 g azot.

ci musuroitul. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara.mobilizare adinca a solului. mareotajul se face in iulie-august. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. si se uda cu apa pe marginea gropii. in primul caz. cu vite altoite. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului. mareotajul se realizeaza toamna. la nivelul solului sau la inaltimea de 4050 cm. Musuroitul vitelor Se face toamna. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. la adinci-mea de cea 30-40 cm. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. Marcota se asaza pe fundul santului. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. in timpul verii. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. in afara de cei 23 din virf. devreme .ramine in brazda cruda (nema-runtita. dupa caderea frunzelor.cind se numeste marcotaj "in uscat". Se astupa groapa cu pamirit. Aratura adinca sau sapa mare. efectu-indu-se o. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului.se calce. sau primavara. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . numai intoarsa). de 18-22 cm adincime. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. . iar in al doilea. fara a destrama blocul de pamant. 12 . constituind viitorul butuc. completarea golurilor se face prin marcotaj. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. marcotaj "mixt". in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. Obisnuit. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. mareotajul se numeste "in verde". in anul I mi se practica ingropatul total. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. care vor fi la suprafata solului. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. Sapa mare se face tot toamna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful