Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 11,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m). Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
1

pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. fig. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. se procedeaza la formarea cordonului. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. restul suprimadu-se. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. sau cordoanele uni sau bilaterale. realizindu-se cepii de rod si se va 2 . dreapta.La forma de conducere semiinalta. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. uni sau bilaterale. sub prima sirma. apoi pe ea elementele de rod. de 60-80 cm. In anul al IV-lea. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. Restul coardelor se taie. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. amplasati pe cordoane. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. Cordonul speroliat (cu cepi. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina.

mai viguroasa. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). si se taie sub nivelul sirmei. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi.forma si cel de-al doilea cordon. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. ca si copilii de pe lastarii palisati. Restul lastarilor se indeparteaza. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. in vara se aleg 23 lastari. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. Taierea Guyot pe semitulpina (fig. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. fiecaruia revenin3 . In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos.

in medie. Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. Cordonul Cazenave (fig. respectiv 4 coarde a 12 ochi. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). restul se orbesc. daca 4 . la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. si 4 cepi a 2-3 ochi. In anul al II-lea de la plantare. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. lasindu-se 4 verigi de rod. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii.du-i si cite un cep de 2 ochi. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. rareori mai multe. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina.

pot fi realizate inca din anul al II-lea. spalier.mai intii .denumite coarde. la care se adauga dezmusuroitul. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. Deci.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. in masura posibilitatilor. In aceasta situatie. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. In anul al Vl-lea se poate considera. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. ochi. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. spalieri vie. rugina Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. Taierea de fructificare In fiecare an. casa de lemn. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. suport fier. vita-de-vie. plantarea vitei de vie. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi.s-a realizat. in acest an se formeaza primele verigi de rod.ca si o parte a cordoanelor . iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. 3). cultura vitei de vie. vom trata . iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. evitind ruperea vitelor. ingrijirea. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). compus din mai multe ramificatii . Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. tulpinile . Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. vita. Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). sistemul aerian este format din tulpina si coarde. In anul al V-lea coardele crescute . Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita). pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. prin acoperire cu pamint INGRIJIREA VITEI DE VIE IN AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE piatra. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). daca plantele sint uniforme ca vigoare. 5 . cu cresteri normale. taierea vitei de vie. in cazul cind s-a format deja un cordon in anul anterior pe [acesta. piatra vie. spalieri.

de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc.0-1. Datorita virstei. mai subtiri si mai elastice. Comparativ cu celelalte doua categorii. Coardele de un an. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. Ele se inlatura. de regula. iar la cele inalte. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. cu dimensiuni si rol specific. de obicei. fiind totodata cele mai importante pentru productie. Astfel.Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet.60-0. intrucit servesc. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. de obicei. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. 6 . 4). Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. Cele de pe lemn mai batrin sint. Coardele de 2 ani. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome".80 m. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. exprimate in numar de ochi. la 1.5 m. in functie de dimensiuni. acestea sint cele mai lungi. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele).

Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. scurtata. de inlocuire si de rezerva. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . pot fi de rod. El se rezerva. cuplata cu un cep de inlocuire. formeaza veriga de rod. 7 . ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. Dupa functia pe care o au de indeplinit.lungi. in functie de sistemul de taiere aplicat. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. ceea ce o face apta pentru fructificare. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. de numai 4-7 ochi. la 8-20 ochi. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). fiind situat in spatele unei coarde. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. dar de o lungime mai mica decit aceasta. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa.cordon uni -si bilateral. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . cum i se mai spune in practica. butucului . Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Coarda de rod propriu-zisa. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). In unele regiuni. intre 10-15 ochi . Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. intre 8-10 ochi. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. pe lemn de 2 ani). coardele de rod sint considerate scurte .mijlocii si de cea 15-20 ochi . se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte.

Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm).2 mm in diametru cintaresc 3 kg. 8 . la distante de cea 10 m. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. in medie.8 mm. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului. rareori 4.2 mm). Prima sirma de jos este mai groasa. plantarea bulamacilor in gropi. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. la cea 15-20 cm de butuc. in mediul de origine. ce poate atinge. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. Cafea si in ghiveci Coffea arabica este o planta cu crestere viguroasa si port arbustiv. de 2. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. Lungimea lor. in randul americanilor predomina deficitul de magneziu. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. dirijindu-se (virindu-se) printre ele. are un frunzis foarte frumos. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). se fixeaza pe directia rin-dului. teava si adesea din prefabricate (beton armat). stejar sau brad. din fier cornier. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Pentru marirea durabilitatii.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Introdusa de curand in tara noastra ca planta de decor. poate fi dublat. spre a fi ferita de rugina. Alte articole Deficitul de magneziu predomina in dieta americana Desi in multe state cetatenii se confrunta adesea cu deficitul de calciu. 5 kg. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. 8 sau 10 m inaltime. in dreapta si in stinga butucului. Fiecare rind de sirme. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. mai rar cel de jos. este de 2 m. in acest caz. Ei se instaleaza pe linia rindului. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. iar cea de 2. primavara sau toamna. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. La cultura clasica a vitei de vie. facutul gropilor. spalierul are 3 rinduri de sirme. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi.8 mm in diametru. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii.

Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub. cu temperaturi atent monitorizate... Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an. sunt adapostite mai ales in sere uriase. Olanda a dezvoltat o industrie de proportii. in special primavara sau la inceputul toamnei..tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor. 9 .. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie. Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor.Olanda . dar si atat de pretuite. Vita de vie condusa clasic. cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. mai ales pentru lalelele sale. Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. in care aceste produse atat de delicate si pretentioase.

Afla mai multe despre: altoirea vita de vie. pentru casa. Practic. ele sunt repede distruse si. 10 . frunza.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. toate.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. Dupa copcit. la mare. cada. de aici. cada Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. etc.20 grade Celsius. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. cand vita de vie se lasa "descaltata". . gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul.7 m) si inalte (1-1. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. adica necacoperite la punctul de altoire. copcitul se efectueaza astfel: . cada. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului.. facand exceptie anul intai si doi de la plantare.. cu sapa sau prin aratura. Vita de vie condusa clasic. aplica. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. fata de masa.. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate.22 grade Celsius. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. cu exceptia ultimului copcit din august. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. dupa care musuroaiele se refac. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. cand e prea mare. in cazul atacului de viermi.. se desfac musuroaiele. aparitia golurilor in plantatii. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. verde. casa mea. in general de -18. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. bumbac. Se administreaza insecticide. iar lastarii nu mai cresc. masa.se face o gropita (copca) in jurul vitei.

aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. gaurite la baza . sau se dau sub forma lichida. cind depasesc cea 1 m.pentru scurgerea apei si aerisire . cate 2-3 kg pentru fiecare vita. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. in situatia cand seceta se prelungeste. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g. se aseaza in pungi de folie de polietilena. ca si celor plantate la locul definitiv. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Se umple apoi groapa cu pamint. scotand punga perforata. 50 g potasiu si 60 g fosfor.Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. in copci. fara a destrama blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant. scotind punga perforata. fosfor si potasiu. in jurul plantei. la 100 litri apa. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. primavara. acestor vite li se dau toate ingrijirile. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. acestor vite li se dau toate ingrijirile. dizolvate in apa. si se uda cu apa pe marginea gropii. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). fara sa 11 . urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. tot in gropi. groapa se astupa cu pamant. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. substanta bruta (din comert). pentru fiecare vita. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. cu grija. se aseaza in pungi de folie de polietilena. ca adeziv.si se planteaza intr-un sant. fara sa se calce. In iunie. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. dupa care se refac din nou musuroaiele. din surplusul rezervat la plantare. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. la marginea lotului de vie. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. la marginea lotului de vie. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. umplute cu pamant. inlaturandu-se cei mai slabi. dupa care se uda. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. ajungand panala la 70 g azot. Aceste vite.3-0. cand depasesc circa 1 metru. In cursul verii. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. din surplusul rezervat la plantare. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. umplute cu pamint.4%). Ele se administreaza in stare solida. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. pentru a favoriza maturarea lor. var nestins (sau dublu . Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. primavara. cu grija. in care se toarna cel putin 10 litri de apa.5 g. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. tot in gropi. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. Aceste vite. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. dizolvat in apa. In iunie. ca si celor plantate la locul definitiv. spre a favoriza maturarea lor.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. pentru a stimula coacerea lemnului. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. Dupa patrunderea apei in sol. In cursul verii.

Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. in timpul verii. mareotajul se numeste "in verde". Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. la nivelul solului sau la inaltimea de 4050 cm. completarea golurilor se face prin marcotaj. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. sau primavara. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . de 18-22 cm adincime. fara a destrama blocul de pamant. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. 12 . Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. Musuroitul vitelor Se face toamna. marcotaj "mixt". mareotajul se realizeaza toamna. mareotajul se face in iulie-august. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. Sapa mare se face tot toamna.ramine in brazda cruda (nema-runtita. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii.se calce. Obisnuit. si se uda cu apa pe marginea gropii. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. dupa caderea frunzelor. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. Se astupa groapa cu pamirit. cu vite altoite. ci musuroitul. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. iar in al doilea. Altoirea se face in perioada infloritului. numai intoarsa). . Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii.mobilizare adinca a solului. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. constituind viitorul butuc. in primul caz. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi.cind se numeste marcotaj "in uscat". asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. care vor fi la suprafata solului. efectu-indu-se o. la adinci-mea de cea 30-40 cm. in afara de cei 23 din virf. Aratura adinca sau sapa mare. devreme . in anul I mi se practica ingropatul total. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. Marcota se asaza pe fundul santului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful