Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 11,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m). Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
1

sub prima sirma. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. In anul al IV-lea. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. fig. Restul coardelor se taie. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. sau cordoanele uni sau bilaterale. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. restul suprimadu-se. de 60-80 cm. se procedeaza la formarea cordonului. apoi pe ea elementele de rod. amplasati pe cordoane. uni sau bilaterale. realizindu-se cepii de rod si se va 2 . 7): Taierea de formare La cordonul speronat. dreapta. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. Cordonul speroliat (cu cepi. scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon.La forma de conducere semiinalta. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii.

avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. Taierea Guyot pe semitulpina (fig. in vara se aleg 23 lastari. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi.forma si cel de-al doilea cordon. si se taie sub nivelul sirmei. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). fiecaruia revenin3 . lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. ca si copilii de pe lastarii palisati. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. mai viguroasa. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. Restul lastarilor se indeparteaza. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore.

In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. In anul al II-lea de la plantare. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. restul se orbesc. in medie. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. si 4 cepi a 2-3 ochi. Cordonul Cazenave (fig. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. rareori mai multe. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. lasindu-se 4 verigi de rod. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. respectiv 4 coarde a 12 ochi.du-i si cite un cep de 2 ochi. daca 4 .

Deci. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. rugina Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. in acest an se formeaza primele verigi de rod. vita-de-vie. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. vita. casa de lemn. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). vom trata .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. cultura vitei de vie. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. ingrijirea. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. piatra vie. Taierea de fructificare In fiecare an. 3).mai intii .ca si o parte a cordoanelor . Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. in masura posibilitatilor. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. compus din mai multe ramificatii . Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. In anul al V-lea coardele crescute . In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. In anul al Vl-lea se poate considera. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . cu cresteri normale. la care se adauga dezmusuroitul. prin acoperire cu pamint INGRIJIREA VITEI DE VIE IN AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE piatra. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. spalier. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului.pot fi realizate inca din anul al II-lea. tulpinile . iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. daca plantele sint uniforme ca vigoare. ochi. spalieri vie. butucului de vita). In aceasta situatie.denumite coarde. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. suport fier. evitind ruperea vitelor. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. taierea vitei de vie. spalieri. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. plantarea vitei de vie. sistemul aerian este format din tulpina si coarde.s-a realizat. In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). in cazul cind s-a format deja un cordon in anul anterior pe [acesta. 5 .

80 m. Datorita virstei. Comparativ cu celelalte doua categorii. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. de regula. in functie de dimensiuni. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. de obicei. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. Cele de pe lemn mai batrin sint. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod.0-1. Ele se inlatura. intrucit servesc. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig.60-0. mai subtiri si mai elastice. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Coardele de 2 ani. la 1. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. exprimate in numar de ochi. 6 . pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". 4). fiind totodata cele mai importante pentru productie. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. Astfel. acestea sint cele mai lungi. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. cu dimensiuni si rol specific.Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult).5 m. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. Coardele de un an. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". iar la cele inalte. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. de obicei.

In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . de numai 4-7 ochi. de inlocuire si de rezerva. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). ceea ce o face apta pentru fructificare. cuplata cu un cep de inlocuire.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. El se rezerva. formeaza veriga de rod. Dupa functia pe care o au de indeplinit. coardele de rod sint considerate scurte . Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi.lungi. Coarda de rod propriu-zisa. In unele regiuni. cum i se mai spune in practica. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. intre 8-10 ochi. dar de o lungime mai mica decit aceasta. pe lemn de 2 ani). Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi).mijlocii si de cea 15-20 ochi . in functie de sistemul de taiere aplicat. pot fi de rod. 7 . Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.cordon uni -si bilateral. scurtata. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. la 8-20 ochi. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. fiind situat in spatele unei coarde. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. intre 10-15 ochi . Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. butucului .

Introdusa de curand in tara noastra ca planta de decor. mai rar cel de jos. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. spre a fi ferita de rugina. are un frunzis foarte frumos.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. Fiecare rind de sirme. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. de 2.8 mm. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. la cea 15-20 cm de butuc. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). in dreapta si in stinga butucului. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului. spalierul are 3 rinduri de sirme. Alte articole Deficitul de magneziu predomina in dieta americana Desi in multe state cetatenii se confrunta adesea cu deficitul de calciu. iar cea de 2. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). in mediul de origine. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. rareori 4. poate fi dublat. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. stejar sau brad. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. 8 sau 10 m inaltime. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. in randul americanilor predomina deficitul de magneziu. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. Cafea si in ghiveci Coffea arabica este o planta cu crestere viguroasa si port arbustiv. Pentru marirea durabilitatii. Ei se instaleaza pe linia rindului. Prima sirma de jos este mai groasa. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. 5 kg. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. dirijindu-se (virindu-se) printre ele. teava si adesea din prefabricate (beton armat). este de 2 m. in medie. ce poate atinge. 8 . La cultura clasica a vitei de vie. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. se fixeaza pe directia rin-dului. primavara sau toamna. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. facutul gropilor. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm.2 mm). la distante de cea 10 m. din fier cornier.8 mm in diametru. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. Lungimea lor. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. in acest caz. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. plantarea bulamacilor in gropi. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga.

Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an.Olanda . Olanda a dezvoltat o industrie de proportii.. sunt adapostite mai ales in sere uriase. Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie.. Vita de vie condusa clasic.tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor.. mai ales pentru lalelele sale. cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. dar si atat de pretuite. in care aceste produse atat de delicate si pretentioase. in special primavara sau la inceputul toamnei. cu temperaturi atent monitorizate. Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum.. 9 . Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.

ele sunt repede distruse si. Se administreaza insecticide. cada. Practic. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul.Afla mai multe despre: altoirea vita de vie. .22 grade Celsius. verde. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. Dupa copcit. etc. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii.. fata de masa. toate. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. frunza.. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. 10 . se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. pentru casa. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. casa mea. aplica. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. se desfac musuroaiele. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. la mare. cu sapa sau prin aratura. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an.. copcitul se efectueaza astfel: . de aici. adica necacoperite la punctul de altoire. cand vita de vie se lasa "descaltata". cand e prea mare. in general de -18. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. cand copcitul se va face in lunile iulie si august..20 grade Celsius. bumbac.se face o gropita (copca) in jurul vitei. cada. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. aparitia golurilor in plantatii. Vita de vie condusa clasic.7 m) si inalte (1-1. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. dupa care musuroaiele se refac. cu exceptia ultimului copcit din august. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. iar lastarii nu mai cresc. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. masa. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. in cazul atacului de viermi. cada Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.

pentru a favoriza maturarea lor. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0.si se planteaza intr-un sant. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. substanta bruta (din comert). sau se dau sub forma lichida. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. In iunie. Se umple apoi groapa cu pamant. ca si celor plantate la locul definitiv. spre a favoriza maturarea lor. dizolvate in apa. se aseaza in pungi de folie de polietilena. umplute cu pamant. cand depasesc circa 1 metru. fara a destrama blocul de pamant. cate 2-3 kg pentru fiecare vita.5 g. cind depasesc cea 1 m. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. inlaturandu-se cei mai slabi. cu grija. tot in gropi. Se umple apoi groapa cu pamint. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). la marginea lotului de vie. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. In cursul verii. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). acestor vite li se dau toate ingrijirile. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. in situatia cand seceta se prelungeste. 50 g potasiu si 60 g fosfor. tot in gropi. fara sa se calce. gaurite la baza . din surplusul rezervat la plantare. Ele se administreaza in stare solida. dupa care se uda. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. scotind punga perforata. umplute cu pamint. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. scotand punga perforata. din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite. acestor vite li se dau toate ingrijirile. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. in jurul plantei. groapa se astupa cu pamant. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. Aceste vite. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. fara sa 11 . urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. In iunie. ca si celor plantate la locul definitiv. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. in copci. cu grija.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. In cursul verii. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. fosfor si potasiu. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august.4%). pentru a stimula coacerea lemnului. primavara. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. la 100 litri apa. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. Dupa patrunderea apei in sol. pentru fiecare vita. var nestins (sau dublu .pentru scurgerea apei si aerisire .3-0. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. la marginea lotului de vie. dupa care se refac din nou musuroaiele. si se uda cu apa pe marginea gropii. se aseaza in pungi de folie de polietilena. ajungand panala la 70 g azot. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. dizolvat in apa.Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. primavara. piatra vanata (sulfat de cupru) 150-250 g. ca adeziv.

. efectu-indu-se o. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. cu vite altoite. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. care vor fi la suprafata solului. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. la nivelul solului sau la inaltimea de 4050 cm. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. la adinci-mea de cea 30-40 cm. in primul caz. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. mareotajul se numeste "in verde". Marcota se asaza pe fundul santului. in anul I mi se practica ingropatul total. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. in timpul verii. Obisnuit. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. mareotajul se face in iulie-august. ci musuroitul. Sapa mare se face tot toamna. iar in al doilea. devreme . si se uda cu apa pe marginea gropii. de 18-22 cm adincime. dupa caderea frunzelor.ramine in brazda cruda (nema-runtita. marcotaj "mixt". fara a destrama blocul de pamant. in afara de cei 23 din virf. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita.se calce. Se astupa groapa cu pamirit. completarea golurilor se face prin marcotaj. mareotajul se realizeaza toamna. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi.cind se numeste marcotaj "in uscat". 12 . Aratura adinca sau sapa mare. sau primavara. constituind viitorul butuc. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe.mobilizare adinca a solului. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Musuroitul vitelor Se face toamna. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . numai intoarsa). Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. Altoirea se face in perioada infloritului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful