ALTOIREA POMILOR-metoda simplificata

Poze proprii la adresa:

http://brusture2000.sunphoto.ro/altoire_pomi_metoda
si la adresa http://ynfynyty.sunphoto.ro/
Niste metode de altoit cu poze frumoase sint la adresa:
http://www.jardin-mundani.com/empelts/INJERTOS.htm
Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T prezentata in carti si pe care am incercat-o si eu
are dezavantajele ca reusita depinde de dezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau
cutit foarte ascutit, portaloiul trebuie sa aiba o grosime minima cit a unui creion, etc.
Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade ale anului(in functie de specie, in lunile iulie-
august) si doar daca portaltoiul a fost bine intretinut prin udare.
Mult mai usor se executa daca se foloseste o lama de ras, cu care se executa o taiere mai fina decit
a oricarui briceag.
De asemenea, metoda de altoire in T este expusa in carti mai ales pentru altoirea in ochi
dormind, iar cel care se documenteaza nu intelege ca pomul trebuie retezat deasupra altoirii in
primavara urmatoare.
Prin metoda pe care o aplic se transplanteaza un scutisor( o bucata de scoarta cu mugure) cu
lungime mare( pina la 5 cm) astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se faca contactul intre
celulele de sub scoarta care asigura prinderea altoiului( sub scoarta se afla un strat subtire de
celule care asigura cresterea pomului si care fac posibila altoirea).Contactul are loc si pe partile
laterale, in zona in care scoarta e sectionata, la fel cum e contactul la altoirea in despicatura.
De asemenea, important este ca se pot altoi pomi cu grosime mica (de la 3 mm), cam tot timpul
anului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.
Din comentariile de pe internet, unii din cei care au aplicat metoda au avut reusite de 95%.
Eu pot sa afirm ca, daca altoiul si portaltoiul sint sanatosi, reusita este de 100%, in cazul in care
s-ar aplica in luna martie in pepiniera (adica pe pomi crescuti din saminta, aflati pe locul lor).
In pepiniere, se seamana simburii toamna, pomii rasar primavara si pina in luna august ei trebuie
sa ajunga la grosimea de altoire, adica 8-10 mm, dupa metoda clasica.

Pentru altoit este nevoie de urmatoarele :

- 1. O jumatate de lama de ras (se recomanadă ca o lamă nouă să fie taiată in două cu o
foarfecă si nu prin rupere pentru ca la rupere se poate produce ranirea degetelor. De asemenea,
daca folosim o lama veche-ea trebuie spalată si din nou ne putem taia la degete ).
-2.O rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni (aproximativ 2
centimetri ) din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente(o rola costa intre 3 si 4
lei in supermarket-din ea se taie cam 12 role) .
Se recomandă să se achizitioneze role de grosimi mici, care se pot taia usor cu un cutit ascutit-
operatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material cutitul sa nu
lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fie in preajmă).
Rolele de grosimi mari sint mai economice, dar se taie greu.
Dacă nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot tăia cu foarfeca panglici din
pungi din plastic (alegem pungi din plastic care se intinde înainte de a se rupe). În acest caz avem
nevoie si de un fir de ata pentru a lega panglica după altoire, să nu se desfacă. Eu am folosit fir de
lina(lina are o grosime mai mare, nu apasa prea mult pe scutisor si acopera si de soare-dar, am
observat ca nu are importanta daca soarele bate sau nu prin folie).
-3 Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri) luata de la un pom valoros, pe care
dorim sa-l înmultim.
 Se recomandă ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproximativ grosimea unui creion si sa
provină de la pomi sanatosi, din partea insorită a acestora.
La pomii care pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic) altoiul trebuie recoltat in lunile
ianuarie-februarie(chiar la inceputul lui martie -mai merge). In cazul folosirii de muguri deja
„ plecaţi” altoirea are şanse mai mici de reuşita. Mugurii de măr şi păr pornesc in vegetatie mai
tirziu, se pot recolta si in aprilie( cei situati la baza lăstarului) si in caz de nevoie, se pot pune si
cei care „au plecat” ( colt de 1-3 mm).
La pomii ai caror muguri degera usor in timpul iernii(nuc) se recomanda recoltarea altoaielor
inainte de gerurile mari.
Altoaiele astfel recoltate se pastreaza in beciuri sau camere reci . In beciurile umede se pot aseza
direct pe podea iar in cele uscate se recomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie).
Am pastrat altoaie destul de bine la tara, in frigider nefolosit( in incapere neincalzita), pe rafturi,
cu putina apa in tava de jos a frigiderului. Se poate folosi orice cutie care retine umiditatea( in
camere neincalzite.)
Nu e bine sa pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca dupa o
perioada destul de scurta.
Ca sa nu se usuce, trebuie sa le invelim in ziare ude si la citeva zile sa mai stropim ziarele.
Sau, le putem pune in tavi facute din sticle PET cu sectiune patrata, acoperite cu nisip umed.
Altoaiele se pot pastra pina in momentul in care mugurii „ pleacă”. In cazul unui beci rece si
umed mugurii ramîn buni pîna in jur de 1 Mai. Dar e bine sa nu aminati altoirea pina in mai, mult
mai bine reuseste cu altoaie proaspete.
Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.
Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite 3 la un loc, din care 2, din
margini, sint floriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali). Se pot folosi
pentru altoire si formatiunile triple de muguri( dupa ce vom altoi, mugurii florali vor cadea singuri
si va ramine doar cel central din care va creste lastarul). Mugurii florali de la simburoase cad
uneori in timpul pastrarii altoaielor, nu e nici o problema.
Unele specii de mar au nuiele cu muguri care nu prea ies in relief, de aceea se cauta nuiele mai
coapte, pe care mugurii sint mai evidentiati. In lipsa, merge ce gasim.
In unii ani-din cauza gerului sau secetei(muguri debili), lastarii anuali au muguri neviabili si ei
nu vor pleca nici daca ramin in pomul lor, deci altoirea cu astfel de muguri nu reuseste.
Sint soiuri de pomi cu ramuri tip „pleata” care au pe lastar muguri laterali, dar nu pleaca decit
cel din virf. Eu am intilnit un soi de visin foarte timpuriu cu ramuri pleata si am altoit in ochi
crescind, dar degeaba-mugurele nu pleca(desi coaja transplantata se prinsese); dupa aceea am
vazut ca nici in pomul de unde am luat altoiul mugurii laterali nu plecasera.Trebuia sa altoiesc
prin metodele in care se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura).
Nu este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra, e
preferabil sa luam din pomii altoiti in anii trecuti(deci stim ca sint valorosi) si care nu au muguri
florali, pe care sa-i folosim din greseala(mai ales la cires). Un alt motiv pentru care e bine sa luam
altoaie din pomi care nu au intrat pe rod este acela ca un pom care rodeste nu prea mai are energie
sa produca toti mugurii viabili, mai ales daca a fost rod mult, an secetos si lipsa de ingrasaminte.
Repet, la altoiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la baza
lastarului anual, care sint florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se deosebesc prin faptul
ca sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati intre ei la baza lastarului anual. La fel, mugurii de
nuc sint de 2 feluri(daca nu socotim si pe cei florali, care apar mai tirziu, in virful lastarului
verde), trebuie folositi doar cei vegetativi.
 La semintoase (mar, par, gutui) mugurii sint mixti si pot fi folositi toti, uneori din mugurele
altoit apar mai intai un buchet de flori iar apoi florile cad si pleaca unul sau doi lastari(se poate
intimpla sa ramina si 1 fruct).
Sint unele larve care gauresc mugurii in interior(mai ales la cires) si trebuie sa studiem
mugurele inainte sa-l folosim la altoit-daca e intact(il cercetam si dupa ce am taiat scutisorul).
Destul de des, dupa altoire, gindaci zburatori rod mugurii de cires sau cais (e bine sa-i stropim cu
un insecticid dupa ce am altoit).
Motivul principal pentru care uneori altoirea nu reuseste este ca mugurele transplantat nu e
viabil.
-5. Portaltoaie . Portaltoaiele sint pomişorii de 1-3 ani pe care aplicam altoaiele.
In carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de 1 an, de grosimea unui creion si in anul anterior sa
fi fost bine ingrijit prin udare astfel ca şi coaja lui sa se desprinda usor si sa nu fie plantat atunci.
Prin metoda folosita de mine, se pot altoi pomi de la diametrul unui pai de griu pina la grosimea
degetului mare( este bine sa avem altoaie de dimensiuni diferite- deci vom alege pentru pastrare si
altoaie subtiri, dar si groase).
Nu conteaza daca pomul a fost plantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de
prindere, pentru ca energia lui e folosita de un singur mugure si pentru cresterea radacinilor)
Putem sa ducem acasa orice pomisor salbatic gasit si sa-l altoim inainte de a-l planta sau il
punem, provizoriu, culcat in pamint(stratificare) pina se face vremea buna de plantat.
Cind se incalzeste, altoim acesti pomisori „la masa” sau „pe picior” dupa care ii plantam in
livada, sau la „scoala”.
Daca facem rost de pomisori in timpul iernii(in lunile calde-ferestrele iernii), se pot altoi si
pastra in beci pina la plantare, cu nisip umed sau pamint pe radacini. Eu am altoit in februarie un
snop de butasi de mar, in ochi si despicatura, i-am pastrat in beci(nu stiam ce efect are gerul
asupra unui altoi crud) si i-am plantat prin aprilie. Spre mirarea mea, altoirea a reusit foarte bine,
prin ambele metode. Uneori am altoit la inceput de martie in livada, dupa citeva zile a fost inghet,
dar altoiul s-a prins. Mugurele altoit devreme, la inceput de martie, pleaca in vegetatie cam in
acelasi timp cu cei din natura.
Este mai usor sa altoim inainte de plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.
Regula ca altoirea se face doar cind seva circula, nu este adevarata.

Ce folosim ca portaltoaie?
Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires amar,
malin( ciresul, deşi e simburos, nu merge pe corcoduş ).
Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe
locul unde sint ( se aleg cei din margini, care au mai mult soare). La crestere ei sint hraniti de
pomul mama dar isi dezvolta si radacinile. Ciresii obtinuti se scot in primavara urmatoare si se
planteaza in locurile dorite.
Putem de asemenea sa scoatem puietii de visin si sa-i altoim „in mina”, dar procentul de prindere
al pomului(nu a altoirii) este mai mic( depinde si de ingrijirea pe care o acordam, sa fie udat la
timp, etc.) .La restul de pomi, altoirea inainte de plantare da rezultate destul de bune.

Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcoduş, cais salbatic, prun salbatic,
piersic din saminta, porumbar (tot sîmburoase) . Simburoasele se pot altoi între ele ( de exemplu :
prun pe cais sau invers, piersic pe cais sau prun ) . Se pot aplica pe ramurile unui corcoduş mai
multe altoaie diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun).
 Marul se altoieste pe marul franc(din saminta) sau pe drajoni(lastari crescuti din radacina unui
mar mai batrin). Sint portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera) care dau
usor radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi lastari(drajoni) care
formeaza foarte usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au doar citeva mustati de
radacina sau deloc, vor forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.
Eu am altoit, ca experienta, 10 lastari portaltoi vegetativi fara radacina si i-am ingropat la scoala,
6 au facut radacini si au devenit pomisori pina toamna.

Parul se altoieşte pe par paduret ( caz in care creşte mare si rodeste tirziu) sau pe gutui (caz in
care are talie mica si rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina(drajoni) se obtin usor, ei
apar din radacina unui gutui mai batrin. Portaltoiul de par se obtine mai greu, exista portaltoi
speciali vegetativi( ca la mar) care dau talie mica si care mai lastaresc din radacina.
Parul se altoieste si pe paducel(sau gherghinar).Paducelul se gaseste din abundenta in paduri.
Nu recomand altoirea pe par paduret, pomul creste mare si nu se poate trata.
Gutuiul se altoieşte pe gutui sau paducel. Seminţoasele (măr, păr, gutui) se pot altoi între ele-eu
am ramuri de mar in peri sau par in gutui.
Gutuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja altoiului de gutui se usuca repede
si procentul de prindere e mai mic
Nucul se altoieste pe nuc iesit din nuca. Nucile se planteaza de toamna, la scoala sau direct pe
locul unde vrem sa avem nucul. Exista pericolul ca ciorile sau sobolanii sa dezgroape nuca, chiar
incoltita. De aceea, e preferabil sa punem nuci mici la stratificat din toamna( le punem in ladite cu
nisip umed, in beciuri fara sobolani), sau sa le tinem primavara 2-3 zile in apa de 60 grade, apoi
inca 2 saptamini in nisip umed la 25 grade, inainte de plantare. Dupa plantare, e bine sa protejam
cu plasa de rabit sau o sita metalica, contra ciorilor.
La adresa: http://www.recolta.eu/producerea-materialului-saditor-la-nuc-juglans-regia/
gasiti informatii mai detaliate, eu nu am facut asta, gasesc destui puieti de nuc rasariti singuri.
Portaltoiul poate fi un pomişor care a crescut pe un loc din anul trecut şi ramîne pe locul lui sau
poate fi un pomişor pe care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il replantăm.
Putem sa gasim undeva un pomisor de 1-3 ani, il dezgropam, il retezam la 30-40 cm, il ducem
acasa si il altoim inainte de a-l planta, sau il plantam si il altoim mai tirziu .
Altoirea cu replantare se face numai in perioada de repaus vegetataiv . Reusita plantarii unui
pom depinde de cantitatea de substante inmagazinate in trunchiul lui si din care se hranesc
radacinile si mugurii pe care-i lasam, de aceea vom plasa mugurele altoit cit mai sus posibil-la
inaltimea la care dorim coroana. Putem păstra pe un portaltoi mai dezvoltat(2-4 ani) 3-4 ramuri
bine orientate şi vom aplica pe fiecare in parte cîte un altoi de acelaşi fel sau soiuri diferite.
Aceasta metoda este buna in cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de
vacanta, de unde se fura pomii cumparati scump din piata( vom planta corcodusi, in 2-3 ani ei vor
face coroana si se vor altoi sus, pe ramuri -hotii se vor obisnui intre timp ca sint pomi salbatici si
cind vor baga de seama ca sint altoiti, vor fi prea mari ca sa fie furati).

Cind se altoieşte ?
Cu altoaie recoltate in ianuarie-martie si pastrate la rece se altoieste incepînd cu luna martie si
pina cind mai sint bune altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de 1 mai)
Dupa 10-15 mai si pina toamna, se poate altoi din nou cu altoi luat direct din pom(un lastar
care a crescut in acea primavara pina la data altoirii, chiar daca mugurii nou formati nu sint
complet dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa altoire). Toamna tirziu se recomanda altoirea in ochi
dormind(nu se mai reteaza pomul deasupra altoirii), altfel exista pericolul ca lastarul aparut din
mugure sa degere.
Cu altoi luat din pom, dupa 10-15 mai, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi
sint sanatosi. In acest caz, trebuie sa fortam plecarea mugurelui aplicat prin indepartarea
permanenta a lastarilor crescuti din port. Repet, mugurele aplicat va pleca mai tirziu, pentru ca nu
este complet dezvoltat.

Cum se altoieste ?
Pregatirea portaltoiului
Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la portaltoi, se
alege inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se reteaza portaltoiul cu
foarfeca( cu lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama de sprijin in spate).
Simburoasele se retează pentru altoire la o inaltime convenabilă in functie de grosime, calitatea
scoartei, dorinta protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce pe altoi
este mai mic). Inaltimea recomandata este de 30-50 cm.
La simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferenţa de grosime intre trunchiul de portaltoi
si altoi (de exemplu dacă altoim cais pe corcoduş la inalţimea de 30-50 cm de sol se va observa
peste ani trunchiul lucios al corcoduşului in partea de jos a punctului de altoire si portiunea de
trunchi de deasupra cu coaja aspră caracteristica caisului, dar de aceeaşi grosime).

Daca vom aplica un mugure de cireş pe un vişin, trebuie sa o facem cit mai aproape de sol
posibil, altfel partea de trunchi vişin va rămîne mai subţire decit partea de sus (cireş) iar pomul se
va fringe la vint.

De aceea ciresul pe vişin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de sol.
(daca aveti visini care cresc cu talie mare, puteti experimenta altoirea mai sus-sa vedeti daca apar
diferente de grosime sau nu). Pe malin sau cires din saminta, ciresul se poate altoi mai sus.
Daca vom scoate de sub un visin un lastar cu radacina pe care vrem sa-l plantam dupa ce l-am
altoit, apare urmatoarea problema: din necesitatea de a altoi cit mai aproape de radacina,
pomisorul altoit va avea putin trunchi, deci nu va dispune decit de o mica cantitate din substantele
necesare cresterii. De aceea, sansele lui de a se prinde sint mai mici decit ale unui pom cu volum
mare de lemn.
Pentru a mari reusita obtinerii unui cires din visin mutat din locul lui, se planteaza un visin cit
mai timpuriu posibil. Se aplica mai tirziu un mugure de cires cit mai aproape de sol, pastrind
portiunea de visin de deasupra(ca la ochi dormind)-energia din partea ramasa va fi folosita pentru
dezvoltarea radacinilor. Se lasa in partea de sus doar 2-3 muguri de visin(ca sa nu consume multa
energie) iar cind se considera ca pomul s-a prins(s-au format lastarii de visin in partea de sus), se
cresteaza visinul deasupra altoiului-se indroduce oblic(ca sa intre mai usor in tulpina) lama
cutitului pina la maduva, la 5 cm deasupra altoiului, ca sa fortam plecarea mugurelui de cires.
Dupa ce lastarul de cires aparut din mugure are citeva frunze, se reteaza portul deasupra altoirii
Sau, mai bine, se amina altoirea in anul urmator, cind visinul e prins(nu e o pierdere de timp, la pom conteaza cit
e de dezvoltata radacina)
De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind se folosesc portaltoi
vegetativi(pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra solului vor aparea formatiuni cu aspect
de buba, care sint de fapt locuri de unde ar vrea sa apara radacini). Totusi, eu altoiesc marul cam
la 20-25 cm distanta de radacina(pentru a asigura energie de crestere ) si ingrop pomul mai adinc,
cu punctul de altoire linga sol( vor apare radacini din port, pe toata lungimea ingropata). La fel se
procedeaza si in cazul parului altoit pe gutui, din gutui apar radacini usor.
Pe internet, cineva a afirmat ca in cazul altoirii de cires pe visin, nu apar diferente de grosime
daca se altoieste pe ramuri. Am si eu un visin altoit pe ramuri, e de virsta mica, inca nu pot sa ma
pronunt, diferenta de grosime se manifesta, dar nu e prea mare.
Altoirea
Pregatim rola de plastic ca sa avem capatul disponibil( e asa de subtire ca e greu de gasit capatul
si nu trebuie sa stam cu taiturile facute pina gasim capatul ) si executam operatiile:
Se alege, dupa examinare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie intact. Se
decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste scutisor-de la
scut).
Scutisorul poate fi de 2 pîna la 4-5 cm.( cu cit mai lung-mai bine). Chiar daca lungimea
scutisorului este mica din cauza ca am gresit la taiere il putem folosi (daca sintem in criza de
altoaie)- se prinde.
Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja si lemn,
astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara să taie din lemn. Dupa taiere este ideal să se vada
partea lucioasă de sub coaja (stratul de celule care asigură creşterea si regenerarea lemnului).
Daca nu apare luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a suferit de lipsuri, se prinde si asa.
Nu conteaza daca s-a taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa taiem si
lemn pentru ca merge mai greu lama.
Scutisorul se aseaza pe o suprafaţa curata, să nu se murdăreasca taietura, pina taiem si
portaltoiul(daca putem, tinem scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu
dreapta).
Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in
zona –decupam alt mugure sau alta zona din port.
Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen(culoarea maronie sub scoarta) se observa mai des-
daca nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.
Tot dupa taierea scutisorului, cautam urme ale unui vierme care ar fi putut minca mugurele.
Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu pentru ca
lama va intra in lemn-atentie sa nu va taiati degetele. De aceea, putem incepe decuparea
scutisorului invers(de jos in sus-la fel si la nuc). In unele carti se recomanda ca taierea scutisorului
sa se faca mereu de jos in sus, eu m-am obisnuit invers, trebuie facut cum ni se pare mai usor.
Motivul pentru care tai de sus in jos este ca scutisorul iese mai lat in dreptul mugurelui.

In partea de sus a portaltoiului, la 0,5-1 cm de capatul retezat, se executa cu lama un decupaj de

coaja, pe cit posibil la fel cu cel rezultat la decuparea scutisorului.
Decuparea poate fi facuta de sus in jos(eu asa m-am obisnuit) sau de jos in sus-in cazul asta
putem decupa pina in capatul portului.
In caz că nu se reuşeşte din prima asemanarea cu decupajul din altoi(lungime, latime), se mai
ciopleşte din portaltoi pina se obtine lungimea si latimea dorita . In cazul cind a doua tăietura(pe
portaltoi) e mai lunga , nu e nici o problemă, scutisorul se va aşeza in partea de jos, fara spatiu
intre scoarta portului si cea a scutisorului(in partea de sus va putea ramane deci o portiune fara
scoarta)
Daca portul e mai subtire decit nuiaua altoi, decupajul din port nu va putea fi realizat in latime
dintr-o singura taiere cu lama, este necesar sa mai cioplim, mai ales in partea de sus-unde va fi
mugurele(scutisorul este mai lat in dreptul mugurelui, din cauza ca mugurele sta pe o
ridicatura).
 (Repet, decupajul se executa dupa ce am retezat portaltoiul deasupra unei zone alese de noi cu
scoarta curata, fara spini sau rani. Va fi mult mai usor de infasurat folia decit la metoda in ochi
dormind cind ne incurca partea de deasupra a portaltoiului.)
Daca vrem, dupa ce am decupat scoarta portului, putem realiza(suplimentar) in partea de jos a
decupajului o taietura cu lama pe sub coaja portaltoiului, cam 1 cm.
Aceasta operatie o executam ca sa realizam un fel de limba, sub care putem introduce capatul
de jos al scutisorului(scutisorul se va impana sub coaja si va fi sustinut, iar noi vom avea mainile
libere sa cautam ce ne trebuie-folia, de exemplu). De asemenea, acea taietura(limba) ne va fi de
folos in reglarea lungimii decupajului-vom introduce scutisorul sub „limba” atit cit este necesar ca
si in partea de sus sa se acopere la fix decupajul de catre scutisor.
Daca portul e mult mai mai gros decit nuiaua altoi, cind decupam coaja portului, putem sa
tinem jumatatea de lama putin indoita spre noi(cu doua maini), astfel incit decupajul sa iasa de
latime mai mica decit daca am taia cu lama dreapta.
Pentru a nu se produce rănirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau
portaltoi) de pe care se decupeaza scoarţa să fie ţinuta cu mîna stîngă DEASUPRA locului
de unde taie lama, pentru ca în cazul cînd lama iese brusc din lemn ( de exemplu -mugurele
de cais e aşezat pe un călcîi lemnos care se taie greu) să nu se oprească in buricul degetului
mare sting.
Se recomandă sprijinirea ambelor măini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in cimp)
astfel încît mişcarea lamei să se faca lin , din articulatia mainii, cu miscari ca la fierastrau .
Cele doua operatii(taierea scutisoruli si decuparea portului) se pot executa si in ordine inversa,
eu le fac in aceasta ordine pentru ca dureaza mai putin sa decupez portaltoiul decit taierea
scutisorului, deci una din suprafetele taiate e expusa mai putin mediului(soare, vint).
Dupa ce am verificat daca decupajul din portaltoi este la fel de lung sau putin mai lung decit
scutisorul, facem suprapunerea scutisorului peste decupaj astfel:
1.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptul decupajului
(decupajul spre noi),
2. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din port-se tine apoi cu
degetul mare de la mina stinga,
3. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in
rola(capatul foliei e in afara, linga degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rola cind
infasuram pe pom in sensul acelor de ceas),
4. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine(apasa) cu
aratatorul sting,
5.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac
electricienii cu izolirbandul- cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de tare
cit folia sa nu se rupa); se infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi se elibereaza baza ca
sa se infasoare si partea de jos cu 3-4 straturi, dupa care se infasoara spre mugure- pina linga el.
Se trece apoi deasupra mugurelui, trecind folia prin spatele lui, fara sa-l acoperim cu plastic . La
sfirsit, infasuram folia pe capatul portului, depasind cu jumatate de banda partea de sus a
portului, iar la final tragem mai tare sa se rupa folia, apoi rasucim folia intre degete(facem un
mot- ca sa nu se desfaca mai tirziu din cauza vintului)
Ne putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie(pe post de
scutisor) de 4-5 cm pe care desenam un mugure la 5mm de un capat.
Dacă nu avem role de plastic alimentar si folosim fîsii de plastic tăiat din o punga, dupa ce
infaşurăm cît de strîns permite ca să nu se rupă plasticul, înfăşurăm cu firul de lîna ( să tina
panglica să nu se desfacă) şi facem un nod.
 Mugurii de cireş, cais, prun sint sensibili la rupere prin lovire (sînt ieşiţi in afară ) şi trebuie
protejati .
Dacă e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin calcare
de om sau animal (înfigem citeva beţişoare ramase de la taierea portaltoiului in pămînt, pe
lîngă mugur. Daca avem copii mici, e pericol ca acestia sa se impiedice si sa cada cu fata in
bete, e mai bine sa protejam cu fier beton subtire, indoit in forma de U intors ).
De obicei din mugurele transplantat pleacă un lăstar in 1-2 săptămîni, în functie de vreme
si perioada cind am altoit.
Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cireş transplantat, altoirea e pierdută
şi trebuie refacută (dacă mai avem lastari la rece). Daca nu mai avem loc in jos pe scoarta,
plasam scutisorul in partea opusa primei altoiri.
Daca am altoit cais si cineva a rupt mugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri
de lînga mugurele principal (nu e nevoie de realtoire, dar pleacă mai tirziu cu 2-3 saptamini).
Dupa ce am altoit urmărim pomiii şi nu vom lăsa sa creasca alti muguri în afara celui pe
care l-am transplantat, în caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav,
coplesit de cei sălbatici.
Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care l-am legat prin desfasurare(atentie
sa nu rupem lastaul crescut din el) sau prin taiere longitudinala cu lama in partea opusa
mugurelui. Se poate intirzia cu aceasta operatie 3-5 saptamini, dar nu mai mult decit termenul
cind locul de altoire incepe sa fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru. Daca se dezleaga
prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeasca lastarul crescut din mugure, de aceea in unele
carti se recomanda ca mugurele sa fie plasat in directia vintului dominant sau sa fie legat cu un
betisor de restul pomului sau de un arac. Daca uitam altoaiele nedezlegate, pomul ramine subtire
in locul unde e strangulat de folie. Daca nu s-a frint, pomul isi revine in anul urmator, e bine sa-l
legam de un arac.
Este bine ca, atunci cind taiem folia, sa o facem pina la nivelul mugurelui, lasind partea de
deasupra invelita de folie.. In acest fel, daca intervine un vint puternic cind lastarul e mare, nu va
fi pericol sa fie dezlipit de port. Ciotul care ramine deasupra mugurelui(imbracat in folie) va fi
taiat in anul urmator.
Cum procurăm portaltoaie ? ( repet unele lucruri)
Putem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere buna din
primul an).
Daca nu, căutăm corcoduşi, zarzări, meri, gutui crescuti pe sub pomi ş-i dezgropăm ( dacă mai
sint în repaus vegetativ ), îi ducem acasă şi altoim ” în mînă”, după care îi îngropam pe locul unde
dorim să crească pomul, sau îi punem la şcoală.
Putem semana toamna sîmburi de corcoduş, cais, piersic, cais (dacă am strins anul trecut) la
şcoală sau direct pe locul unde dorim pomul ( vom altoi anul urmator-dar trebuie sa avem grija sa
nu uitam de ei si sa fie sufocati de buruieni)

Putem căuta „răsad” de corcoduş, cires sau zarzar, răsărit sub pomi batrîni (cit mai devreme dupa
ce au ieşit din pămînt şi mai au rezerva de hrana in cotiledoane) şi plantam acest „răsad” în un loc
unde îl putem îngriji(scoala de pomi) sau pe locul unde dorim sa avem pomul, pentru a fi altoiti la
anul.
Uneori se pot obtine pomi din butaşi- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca şi vita
de vie dacă nuielele sint ingropate şi udate la timp.
Se pot altoi pomi batrini pe ramurile de sus de grosime potrivită (cit creionul si pina la grosimea
degetului mare). De exemplu se pot pune altoaie de mar in par sau invers, muguri de păr pe un
gutui batrîn, sau diferite soiuri de mar pe alt mar(mar de vara pe mar de toamna). Se pot pune
ramuri de cais si piersic în prun sau invers, se pot altoi pe un corcodus o ramura de cais, una de
prun şi alta de piersic.
Piersicul este sensibil la boli şi nu se recomanda altoirea multor pomi cu piersic pentru că nu
rezistă la boli. De aceea e bine ca in fiecare an sa facem citeva craci de piersic in ceilalti pomi
simburosi pe care ii avem.
Portaltoi de nuc obtinem semanind toamna nuci sau cautind nuci mici crescuti pe sub nuci
batrini-vor fi mutati pe locul lor. Unii oameni nu au incredere ca altoirea va reusi si prefera sa
puna pomisorii „la scoala”.Transplantarea lor inseamna un an pierdut. Deci, plantati direct pe
locul lor.
Altoirea facuta primăvara se numeşte in ochi plecînd iar cea facută în acelaşi mod toamna tirziu,
se numeşte în ochi dormind .
Dacă am ratat in primăvară ( din lipsa de altoaie, altoaie recoltate tîrziu sau rău păstrate )-
altoirea se poate face dupa 10-15 mai, cind se formeaza pe lastarul crud aparut un mugure la
subţioara frunzei ( chiar dacă mugurele nu e complet dezvoltat, el se dezvolta dupa altoire).
Uneori e nevoie de altoirea in vara daca am gasit mai tirziu un pom valoros si vrem sa-l avem si
noi.
Procedeul e acelaşi dar mugurele care se transplantează se ia impreuna cu codiţa frunzei la
subtioara careia se afla. Din frunza se taie cu foarfeca(sau se rupe) cea mai mare parte si se lasa o
portiune cît unghia. Unii nu lasa decit o bucatica de codita, de care apuca scutisorul cind se
altoieste.
Altoiul se ia direct din pom şi se altoieşte cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud
se poate pastra la nevoie 1-2 zile invelit in o punga uda, dupa ce s-au lasat doar coditele
frunzelor).
Altoirea din vara e reusită daca dupa 7-10 zile codiţa frunzei este inca verde la baza si se
desprinde uşor daca e apasata in jos. Uneori, cind altoiul a prins foarte bine, frunza ramine
verde si nu se desprinde.
Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi.
Din mugure va pleca un lastar care pină toamna poate ajunge pină la un metru, dacă pomul este
îngrijit.
Exista pomi incompatibili cu unele portaltoaie, eu am avut un soi de cires timpuriu care nu a
prins pe visinii din curtea mea, poate trebuia altoit pe malin sau altceva.
Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara(adica eu, in
situatia de mai sus, trebuia sa altoiesc ciresul timpuriu pe un cires obtinut din visin).
Putem altoi o ramura pe un pom bătrin si fară să retezăm ramura înainte de altoit (e mai greu de
realizat, ne jenează la înfăşurarea plasticului ) dar mugurele va rămîne în stare dorminda pină
anul viitor cind va trebui sa retezem(altoire in ochi dormind- altoim aşa cind nu vrem să plece
mugurele-de exemplu: e toamna tirziu şi lastarul care apare nu mai are timp să se dezvolte şi va
degera ). Piersicul altoit toamna are tendinta sa plece, oricit ar fi de tirziu in toamna.
Altoirea nucului reuseste mai greu. Dar nu este o problema, caci altoirea se poate repeta de mai
multe ori, in primul an sau in anii urmatori.
Mugurii de nuc sint de 3 feluri.
Din unii muguri ies florile barbatesti(mitisorii). Acestia se deosebesc usor de restul, pentru ca au
forma unui mic con. Mugurii vegetativi sint ovali, mugurii florali apar mai tirziu in virful
lastarului crud(nucul infloreste in jur de 23 aprilie, de Sfintul Gheorghe).
Trebuie sa fim atenti sa folosim mugurii vegetativi si nu pe cei in forma de con.
E de preferat sa luam altoaie de la nuci care nu au rodit( de exemplu, de la un nuc altoit in anul
precedent –deci care e bun), pentru ca pomul, neconsumind energia pentru cresterea nucilor, va
avea muguri mai sanatosi
 Cind taiem scutisorul, o putem face si in sens opus, adica vom taia cu lama de jos in
sus(pentru ca, daca vom incepe de sus in jos, lama va intra in lemn pina la maduva, din cauza
denivelarii pe care e asezat mugurele si va fi greu de iesit cu lama din lemn).

Au fost ani in care altoirea de primavara la nuc nu mi-a reusit deloc. Uitindu-ma prin nucii de
unde am luat altoaie, am aflat una din cauze: mugurii laterali de pe lastari nu au fost viabili,
pentru ca nu au dat lastari nici in pomul de unde i-am recoltat(au plecat doar 1-2 muguri din virf-
probabil din cauza secetei si gerului)
Deci, e important sa luam mai multe altoaie si sa folosim doar mugurele din virf sau cel imediat
de linga el. Este bine, la nuc, sa luam altoaie la inceputul iernii, inainte de gerurile mari si sa le
pastram in nisip umed.
Din experienta, la altoirea nucului(ca si la lamai) apare urmatoarea problema: desi scutisorul se
prinde, atunci cind e aplicat in partea de sus a unui port retezat, mugurele altoi nu pleaca, aparind
lastari din partea de jos a portului.
Un material video cu altoirea unui nuc vara este aici: http://www.youtube.com/watch?
v=7lrdWQEO9aU
Din film se vede ca este cel putin luna iunie, scutisorul a fost aplicat in partea de jos a
portaltoiului, iar mai tirziu(dupa ce altoiul s-a prins-se vede dupa cum s-a desprins codita), se
forteaza cresterea mugurelui facind cu un cutit o incizie in port, la 5-6 cm deasupra mugurelui,
pina la maduva. Este pericol ca vintul sa indoaie si mai mult lastarul portaltoi si sa-l despice,
trebuie deci sa legam portul de un arac, (putin inclinat, ca sa nu se sudeze taietura la loc).
In 2012(inceput de mai) am altoit un nuc in ochi, cu scutisor luat de pe lastar verde. La un
control facut dupa aproximativ 10 zile, am constatat ca scutisorul era verde iar codita s-a desprins
usor, semn ca s-a prins. Am desfacut folia si am facut incizia deasupra, dar dupa citeva zile
scutisorul s-a uscat(era aplicat spre soare). De aceea, cred ca nu trebuia desfacuta folia decit dupa
ce pleaca mugurele, eventual trebuie protejat si contra soarelui(infasurat cu hirtie alba sau altoit pe
partea opusa soarelui); poate nu a fost bine nici ca am desprins codita.

Metoda 2-Copulatie simpla: La nuc reuseste bine in faz de lastari cruzi(in luna iunie).
Se iau ca altoaie citiva lastari cruzi de la un nuc altoit sau laudat . Pe lastari se lasa doar codita
frunzelor. Pe un mic nuc plantat in primavara sau in anul precedent se executa taierea oblica(cu o
lungime de 3-5 cm) a virfului crud, in zona de grosime cit a unui creion.
Acelasi lucru se face la baza lastarului altoi, ales la grosime apropiata. Dupa ce se suprapun
zonele taiate, se infasoara cu folie si se leaga cu sfoara de cinepa. Altoiul aplicat e de preferat sa
fie un virf de pe care s-au inlaturat frunzele.
Altoirea in copulatie simpla se face poate face la toate speciile pomicole atit primavara (martie-
aprile) cu altoi pastrat la rece, cit si mai tirziu in faza de lastar luat din pom. Se poate aplica si la
vita de vie, primavara, sau dupa 1 iunie-cu lastari cruzi.
Daca nu avem lastari altoi cu diametru egal cu al portului, se poate face o copulatie si daca
diametrul nuielei altoi este mai mic decit cel al portului, taind mai putin din port.
Daca altoim in copulatie, putem face si o altoire in ochi, in partea de jos; daca nu s-a prins in virf
copulatia, stimulam plecarea mugurelui de jos ca in filmul de mai sus.
La nuc se mai foloseste si altoirea in Oculatia inelara.(eu nu am incercat)-metoda e prezentata
pe net.
O metoda de altoire la nuc pe care am vazut-o pe net(dar nu am salvat adresa) era urmatoarea:
 Un port de nuc era retezat la inaltimea de 1 m si grosimea unui deget. Dupa ce se cresta in cruce
scoarta in partea de sus, se efectua decojirea cojii(asa cum se decojeste o banana), pe o lungime
de 7-8 cm. Se taia o bucata de 5 cm din virful decojit(coaja decojita atirna in jos). Din o bucata de
ramura altoi de aceeasi grosime, se inlatura la baza coaja(prin cioplire la sectiune patrata) pe o
lungime de 6 cm, se aseza in capatul portului si se invelea cu coaja decojita de pe port. Se lega
apoi cu panglica de folie. Era curios faptul ca bucata de altoi se cioplea in sectiune patrata in zona
unde era decojit, inainte de a fi introdus in locul miezului taiat din portaltoi si faptul ca raminea o
portiune decojita de scoarta lata de 1 cm pe bucata de altoi, intre altoi si portaltoi.
Daca o sa practic aceasta metoda, o sa las altoiul doar decojit, nu cioplit patrat, pentru ca teoria
spune ca prinderea altoiului e asigurata de celulele de sub scoarta. Iar zona neinvelita in scoarta o
sa o fac cit pot de mica sau nula. In film, altoirea era facuta prin vara, frunzele nucului erau
complet dezvoltate.
O alta metoda de altoire la nuc este la adresa : http://www.youtube.com/watch?
v=8M6KTOXwFpA&NR=1.
Este asemanatoare cu oculatia inelara, dar mai simplu de executat. Cred ca retezarea deasupra se
face citeva saptamini mai tirziu, sau anul urmator. Cel care altoieste este la al doilea mugur
prevelat din altoi, de aceea portiunea decojita de pe nuiaua altoi este asa de lunga.

De asemenea, altoirea in oculatie inelara se recomanda la trandafir, pentru ca mugurele de

trandafir e lat si la taierea cu lama se poate leza( scutisorul scos de lama e mai ingust decit
mugurele).
Pentru lamai va recomand metoda Chip , sint poze la adresa
http://pumosu.sunphoto.ro/lamai_altoit_prin_metoda_Chip.
Eu nu am aplicat-o. In poze se vede ca portul s-a retezat cind lastarul era destul de dezvoltat.
Daca altoiti un lamai, cred ca important e sa nu retezati portul atunci, ci numai dupa ce a aparut
lastarul din mugurele aplicat(repet-ca mugurele altoit sa plece-trebuie stimulat prin ciupirea
lastarilor de deasupra sau crestarea portului deasupra altoiului ).
Eu am altoit citiva lamai cu retezare deasupra, operatia a reusit dar pacientul a murit-adica
scutisoarele s-au prins, au ramas verzi citeva saptamini, dar mugurii nu au plecat si s-au uscat
virfurile cu tot cu altoaie, dupa ce au plecat alti lastari mai jos. De aceea, cred ca nu trebuie retezat
portul decit dupa ce pleaca mugurele transplantat. Poate ca si perioada de altoire e importanta, se
pare ca e mai bine in luna mai. Metoda Chip consider ca este putin mai greu de executat, in plus,
se micsoreaza suprafata de contact a stratului de cambiu, deci e de preferat sa o inlocuiti cu
metoda simplificata.
Altoirea in despicatura(ma refer la alte specii pomicole-nu stiu daca merge la nuc sau lamai)
utila atunci cind portaltoiul este prea gros de altoit in ochi. Metoda e descrisa in carti, dar eu nu
folosesc ceara de altoit, ci imbrac in folie de plastic zona altoita. Eu am aplicat-o din februarie si
pina in mai, cu altoaie pastrate la rece(nu merge tot timpul anului).
Reusitele sint mari, dar e mai mult de munca.
Elemente de finete la altoirea in despicatura:
- daca retezam portul cu foarfeca vom executa crapatura la 90 grade fata de locurile in care
foarfeca a strivit coaja la intrarea lamei si in partea de sprijin din spate(cel mai mult se striveste in
spate).
-la despicarea tulpinii, nu vom folosi o lama de cutit groasa pentru ca portaltoiul va crapa (inainte
de a fi taiat ) pe o directie serpuita si contactul cu altoiul nu va fi bun. De aceea, eu folosesc la
despicare un cutter iar despicarea o fac prin apasare cu inclinare alternativa in cele doua parti
( lama cutterului sa taie drept coaja pe ambele laterale, inainte ca portul sa crape). Atentie-lama
se poate rupe-pericol de accident. Ca sa nu se rupa lama, putem apasa pe ea cu un lemn, la
capete, fara sa fortam de miner. De asemenea, vom folosi un cutter si la taierea in pana a
lastarului(iese o taietura mai dreapta decit cu lama).
Daca portaltoiul este mult mai gros decit altoiul(deci scoarta lui este mai groasa), alinierea
altoiului cu portaltoiul se va face nu la exteriorul scoartelor, ci se vor alinia pe circumferinta
lemnului fara scoarta(deci nuiaua altoi va fi putin mai inauntru scoartei portaltoiului)-acest lucru e
necesar pentru a se pune in contact tesutul de celule de sub scoarte, care asigura prinderea si
cresterea pomilor(cambiu).
Ca sa putem fasona altoiul in forma de pana, vom apuca lastarul de virf si vom taia cu cutterul la
baza, in lateralele unui ochi sanatos. Pana va avea o lungime de 3-4 cm, lungime  aleasa tinind
cont ca  unghiul penei sa fie egal cu acela format de despicatura portaltoiului(in timp ce cioplim
altoiul, portaltoiul se tine despicat cu o surubelnita, ca sa putem compara unghiurile).
Dupa ce am cioplit pana si am verificat daca se potriveste cu unghiul crapaturii din port, atunci
taiem din lastar partea de jos cu 2-3 muguri.
Cu cit lungimea penei e mai mare, cu atit sint mai mari sansele ca undeva sa se realizeze un
contact intim intre celulele de crestere de sub coaja.
Pana nu se face simetrica, partea care se aseaza in afara, este putin mai lata, astfel incit atunci
cind altoiul este strins in crapatura, sprijinul(deci contactul intre scoarta portaltoi si altoi) sa se
faca in zona din afara, pe scoarte. Daca pomul e gros, e pericol ca forta mare de presare sa
striveasca pana, deci diferenta de latime intre lateralele penei va fi mica si nu se recomanda
stringerea puternica cu folie sau sfoara.
Se aseaza altoiul in crapatura astfel incit straturile de cambiu sa fie in contact iar capatul penei
din altoi sa fie cu 2-3 mm mai sus decit capatul portului(se pare ca asa se imbraca mai bine cu
tesut rana) . Se infasoara cu folia de plastic incepind de la o distanta de 2-3 cm. sub capatul
crapaturii. Se dau mai multe straturi ca sa nu fie nevoie de legare cu sfoara. In partea de sus se
inveleste capatul bine cu folie. Rupem din folie bucati pe care le punem ca un capac, astfel incit sa
nu ramina nici un spatiu pe linga altoi. Dupa ce am pus „capace”, mai infasuram din nou pe capat,
ca sa fixam folia pusa capac. Se poate picura pe taietura de sus si putina ceara de la o luminare
aprinsa(dupa ce am altoit, inainte sa punem capace), nu e chiar asa greu de facut, dar eu nu am
folosit.

Folia folosita pentru invelire la altoirea in despicatura va fi mai lata

Pentru altoirea in despicatura, cind taiem rola de plastic autoadeziv, vom face si 1-2 role mai late
( latime de 4-5 cm.)
De obicei, daca diametrul portului e mare, se pun doua altoaie, cite unul pe fiecare parte a
crapaturii, astfel incit se echilibreaza la stringere iar sansele sint mai mari. Daca diametrul
portului e mic(pina la 2 cm) se pune un singur altoi, dar atunci mai bine altoim in ochi( in ochi se
poate altoi si la grosimi de 3 cm)
Dezlegarea foliei se face citeva luni mai tirziu, dupa dezlegare e bine sa vopsim capatul daca
grosimea e mare.
Daca am pus 2 altoaie in despicatura si s-au prins amindoua, unii specialisti recomanda sa fie
lasat doar un lastar, pentru ca e pericol ca mai tirziu, cind ramurile ajung mari, sa se despice
portul. Daca altoim in despicatura pe ramurile unui port mai batrin, in functie de directia in care
despicam ramura altoiului, daca se prind ambii altoi, unul poate creste spre exterior, altul spre
interiorul coroanei. Ca sa evitam acest lucru, despicam ramura din port pe o directie tangentiala
coroanei, iar altoaiele vor forma o ramificatie in afara coroanei.
Sfaturi pentru plantare:
Dupa carte, pomii se îngroapă la adincimea la care au fost in pepinieră ( cais,prun ,piersic,
cireş ).
Cind pomul e mai firav, radacina e scurta si multa lume ingroapa pomii mai adinc, din dorinta de
a beneficia de apa cind solul se usuca in partea superioara. Ca sa evitam ingroparea prea adinca,
plantam la adincimea normala si musuroim pomul provizoriu.
Marul, parul, gutuiul se pot ingropa la adincimi mai mari pentru că formeaza (ca şi roşia )
radacini din trunchi. Si unele soiuri de corcodus sau prun formeaza radacini din trunchi.
De regulă, talia depinde de portaltoi şi daca vrem sa să avem pomi uniformi ca vigoare, trebuie
sa evitam sa creasca radacini din partea de trunchi de deasupra punctului de altoire.
Daca facem groapa cind solul este prea ud, se poate strica structura solului si pomului sa-i
mearga foarte rau in primul an. De aceea in carti se recomanda ca groapa sa fie facuta de
toamna(peretii gropii sint afinati de ger iar solul de deasupra se usuca mai repede primavara ).
Personal, consider ca mociorlirea radacinilor inainte de plantare este pierdere de timp- este
suficient udatul dupa plantare-pamintul udat se stringe foarte bine in jurul radacinilor.
Inainte de plantare, vom reteza cu foarfeca virful radacinilor, pentru a inlatura partea uscata si
pentru ca in virfurile asfel retezate se vor forma usor noi radacini.
Daca pomul este sanatos, radacinile sint albe in taietura transversala. Daca taietura este maronie,
mai scurtam din radacina pina ajungem la o zona alba, sanatoasa. Daca nu apare alb, pomul e
mort.
Dupa ce am pus pomul in groapa, acoperim cu pamint, tasam cu piciorul pamintul din groapa,
punem apa cit cuprinde. Vom acoperi cu pamint dupa citeva ore sau a doua zi ( incercam sa nu
miscam pomul cit pamintul e moale-sa nu se intareasca pamintul).
Am aflat din alte surse(unii silvicultori se pare ca stiu asta) ca pomii trebuie sa-si pastreze dupa
plantare directia fata de punctele cardinale pe care au avut-o cind au aparut pe lume (bradul e cel
mai sensibil la aceasta), de aceeea e bine sa insemnam pomii inainte sa-i scoatem de la scoala, cu
o decupare de scoarta in partea de sus, spre un punct cardinal.
De asemenea, putem sa ne facem o regula sa altoim mereu cu scutisorul spre nord, iar la plantare
respectam aceeasi regula, vintul dominant bate de regula spre sud iar lastarul crescut va fi impins
spre trunchi si nu se va rupe de la punctul de altoire.
La plantare, pomii se reteaza la 80-100 cm de sol( depinde de inaltimea de la care dorim sa
inceapa coroana) si se lasa sus doar 3-4 muguri care vor forma coroana. Daca lucram cu o
motosapa intre rinduri, este bine sa lasam o inaltime mai mare-1 m, ca sa avem loc pe sub craci.
Nu se lasa fructe pe pomii care leaga in primii 2 ani, caci ei vor ramine mult in urma celorlati de
o virsta.
Pomii care se gasesc in piata sint foarte buni, dar din cauza ca ei sint cumparati tirziu(dupa ce au
stat cu radacinile in vint si soare) procentul de prindere e mic.

Cum se taie pomii?Va prezint unele consideratii personale, nu sint specialist in pomi, sint
mecanic de meserie:
Facem taierea in scopul de a nu lasa o incarcatura mare de fructe pe pom, sa nu fim nevoiti sa
consumam timp pentru a rari fructele. De asemenea, forma coroanei ne ajuta sa facem mai usor
recoltarea-de exemplu, cu o scara dubla vom avea acces la periferia coroanei si nu in centrul ei, de
aceea e de preferat forma de vas. La plantatii mari, daca dirijam ramurile pe rind, muncitorii vor
putea culege fructele stind sus, in platforme pe roti care se deplaseaza pe rind, cu acces bun la
coroana aplatizata.
Pentru producerea unui fruct de calitate sint necesare un anumit nr. de frunze/fruct.
 Daca intr-un an un pom va rodi prea mult, in anul urmator va rodi putin sau deloc.
In alternanta de rodire poate intra marul sau parul, gutuiul si ciresul nu prea rodesc alernativ.
Pentru cei cu pomi multi, taitul crengilor si eliberarea terenului este o problema destul de
spinoasa, de aceea e bine daca reusim sa determinam pomul sa-si foloseasca energia pentru rod si
nu pentru cresteri vegetative mari.
Daca nu e timp pentru taiat, lasam doar 2 ramuri principale in forma de V si pomul se va
dezvolta singur, fara taieri.
La mar, par, cais, prun, gutui: Incercam sa obtinem forma de vas: la plantare, daca pomul este
o nuia fara ramificatii, se scurteaza la 60-80 cm si se lasa 4 muguri sus din care vor pleca
ramurile principale(sarpante). Daca pomul are ramuri, se aleg 3-4 ramuri, se scurteaza ramurile la
10 cm si se lasa pe fiecare ciot mugurii orientati pe directia formei de vas.
In anul 2, se suprima axul central si se lasa 3-4 ramuri laterale, pe care le scurtam la 20-30 cm,
pentru ca ramurile vor va ramifica de la locul de taiere si astfel, prin ramificatii an de an, se va
acoperi zona din exteriorul coroanei. Pintenii, acele, ramurile scurte, nu se taie-acolo vor aparea
flori. Unele soiuri de mar rodesc doar pe virf de nuia, deci nu trebuie retezat virful ci doar sa rarim
nuielele anuale. E necesar sa facem observatii prin livada ca sa stim daca avem astfel de
pomi(cam rar).
Dupa ce pomul a ajuns la inaltimea dorita, el se tine pe loc prin taierea tuturor cresterilor anuale
la 1-2 muguri.
Ramurile care apar pe un lastar de un an se numesc anticipate. La cais, este bine sa fortam
aparitia de anticipate, taind, prin august, virful lastarilor. Pe anticipate se formeaza multi muguri
de rod, care sint mai rezistenti la inghet decit restul.
Unele ramuri de rod la mar si par, care au avut un mugure floral in virf, dupa primul an de
fructificare formeaza o umflatura in virf(se numeste bursa de rod). Acele ramuri, care au
umflatura la virf, nu mai cresc in lungime, din bursa apar mereu inflorescente, iar pe lateralele
ramurii apar ramurele scurte de rod.
Ciresul se scurteaza la plantare la 60-80 cm si se lasa 4 muguri sus. In anul urmator alegem daca
vrem in forma de vas sau il lasam sa cresca cum vrea el. Daca udam si formeaza multe ramuri, ele
se mai raresc. Deci, ciresul nu prea se taie.
Daca ne uitam cu atentie la un cires, la o nuia de 1 an, observam(am spus si mai sus) ca mugurii
din partea superioara sint mai desi in zona virfului. In primavara urmatoare, din acei muguri de la
virf apar 3-4 lastari care cresc intre 20 si 80 cm(la fel ca si lastarul din care au aparut) in timp ce
din restul mugurilor de sub ei cresc ramuri scurte de 2-3 cm, pe ele vor apare in anul urmator
buchete de flori, de aceea se numesc si buchete de mai.
Privind in ansamblu coroana, vom abserva ca este compusa din etaje, fiecare etaj corespunde
unui an(putem afla virsta ciresului) si vom vedea ca, pe masura ce pomul imbatrineste, ramurile se
indesesc si cresterile anuale sint mai mici. Buchetele de mai(ramurile roditoare cele mai scurte)
ramin roditoare un numar mare de ani, de aceea trebuie sa evitam sa le rupem cind culegem
ciresele.
Buchete de mai formeaza si marul, parul, caisul, prunul.
Piersicul rodeste( regula e aceeasi si la vie) pe nuia de 1 an crescuta pe ramura de 2 ani. Daca nu
se fac taieri corecte, nuielele de 1 an vor fi in virful nuielei de anul trecut, astfel ca pomul
„degarniseste”-adica rodul apare mai mult(se muta) pe marginea coroanei. Iar coroana devine
prea mare.
De aceea, se taie ca si via: se incearca sa se obtina nuiele de un an pe ramuri de 2 ani, in interiorul
coroanei , fara sa marim coroana mai mult decit dorim.
De aceea, o parte din nuielele de 1 an(care au rodit) se taie in cep la 2- 3 muguri viabili(din ei
vor creste lastari care vor fi de 1 an la anul). Restul lastarilor care ramin rodesc. Pe cepi se lasa
1-3 lastari, depinde de cite nuiele de rod vrem sa avem in anul urmator( se mai fac rariri si prin
mai-iunie). Daca pomul e bolnav, multi lastari se usuca si trebuie sa lasam mai multi muguri-se
vor rari in anul urmator.
In anii urmatori, o parte din lastarii de un an se lasa sa rodeasca, o parte se taie in cep.
Piersicul este foarte sensibil la pomi si nu are o viata lunga, uneori e bine sa nu facem decit
taieri de rarire a ramurilor si sa-l lasam sa degarniseasca, cind nu mai da rezultate, taiem pomul si
plantam alt piersic.
La: mar, par, gutui,- daca primavara, dupa ce am facut taierea, observam la inflorit ca sint prea
multe flori, mai facem o taiere si scurtam nuielele cu flori multe, lasind doar 1 sau 2 buchete la
fiecare, din fiecare buchet va creste un lastar si vor ramine 1-2 fructe. Este mai usor decit sa rarim
fructele
In zonele secetoase, este bine ca livada sa fie sapata(manual sau cu motosapa), erbicidele sau
cositul nu sint la fel de eficiente. De asemenea, pomii trebuie irigati, dar nu in excces, pentru ca se
imbolnavesc sau formeaza prea multi muguri de rod.Caisul nu suporta bine solurile umede.
De asemenea, la pomii taiati drastic, poate aparea urmatorul fenomen:
Lastarii care au crestere puternica sint foarte sensibili la bolile provocate de ciuperci(asa
numitele mane). Lastarii au crestere puternica daca pomul beneficiaza de apa si ingrasaminte,
daca sint lastari putini pe pom, datorita raririi prin taieri sau daca nu are afructe(au degerat
mugurii de rod). E valabil si pentru legume.
De aceeea, daca avem pomi sensibili la boli, putem sa facem taieri drastice in perioade de seceta
sau atunci cind pomul are de dus rodul si nu face cresteri rapide de lastari.
In 2010 am observat ca pomii cu coroana puternic rarita s-au imbolnavit destul de grav in
primavara, fata de cei la care nu s-au mai facut taieri de citiva ani.
Daca avem livada la margine de sat sau in cimp, pentru a o proteja de iepuri, putem sa aplicam
cu o pensula ulei ars de motor pe trunchi si craci, pina la inaltimea unde ajunge un iepure saltat pe
picioarele din spate, plus inaltimea stratului de zapada. Cineva a recomandat pe net si metoda
invelirii trunchiului cu folie de aluminiu, e posibil ca, suplimentar protectiei oferite, lumina
reflectata de folie sa sperie iepurii.
Va mai relatez o patanie personala, in speranta ca veti proceda la fel:
Am, in curte, un nuc crescut din nuca pe o portiune de teren in panta, cu sol sarac(pamint galben).
In jurul virstei de 10 ani, a rodit nuci foarte mici si costelive(la care miezul se desprinde greu din
coaja). Am zis ca nu am avut noroc. In anul urmator, am aplicat udari din belsug(2-3000 litri apa
la o udare, cu aspersoare mici, din plastic) si am fertilizat cu azot(nu am avut complexe). Am
obtinut, dupa 1 an, o productie de nuci ceva mai buna iar in anul urmator am cules un sac de nuci
foarte sanatoase, gustoase, de marime medie si care nu mai sint costelive!(asta a fost in 2011, an
in care la noi in judet majoritatea nucilor au avut rod slab si afectat de boli)
Morala: fertilizati si irigati pomii, va vor rasplati!

Combaterea buruienilor
Avind o suprafata destul de mare de livada(4000 mp), am incercat combaterea buruienilor cu
erbicide, dar cu rezultate slabe si costuri destul de mari.
Am achizitionat un motocultor(2000 RON cu echipament de prasit), benzina pe care o consuma
costa mult mai putin decit erbicidele si nu otraveste; am fost foarte multumit de el.
Dupa un an de lucru cu motospa, am facut o lucrare de frezat in primavara cu ea, iar restul
lucrarilor de prasit le-am facut cu o prasitoare manuala(productie Ucraina, are o roata in fata si
doua minere pentru impins, ca la roaba, doua cutite tip lama care taie pamintul la adincimea de
3-4 cm.)
Prasitoarea am cumparat-o de pe internet cu 200 lei.
 Dupa fiecare ploaie, am trecut o data cu prasitoarea manuala, necesita un oarecare efort, dar si la
motosapa efortul e considerabil. Prasitoarea manuala o folosesc la toate culturile din curte, va
recomand sa cumparati asa ceva, nu veti regreta. Fata de prasitul cu sapa, se face aceeasi suprafata
de cel putin 5 ori mai repede.
Sa va dau un exemplu: acum 10 ani, in curte, aveam o parcea de 500 mp de vie, pe care nu am
reusit sa o sap la timp. Cind buruienile au ajuns cit palma, am platit doi vecini sa o sape. Au sapat
2 zile la ea( solul era uscat si intarit de buruieni, nu am putut sa-i supraveghez, fiind la serviciu).
A trebuit sa platesc 2X2 zile de munca, astazi ar face cam 200 RON, cit m-a costat prasitoarea
manuala cu care as prasi suprafata de 500 mp in mai putin de 1/2 ora(prasitoarea are latimea
maxima de lucru de 33 cm, daca impingem cu o viteza minima de 3 km/ora si tragem 3 benzi
alaturate, rezulta in 1 ora o fisie de 1 m latime la lungimea de 1000 m, deci o suprafata de 1000
mp pe ora, dar se poate merge si mai repede, cu viteza mersului pe jos-adica 5 km/ora).
Prasitoarea manuala poate fi folosita primavara devreme(cu cutitele gheara), imediat ce solul s-a
uscat suficient, fara o lucrare de pregatire a solului anterioara, deci nu e nevoie sa aveti o
motosapa, sa arati sau sa sapati la cazma din toamna(dar nu aminati, daca se face intareste solul-
nu mai merge). Am folosit prasitoarea manuala si la sol batatorit in vara(a plouat in timpul
culesului la cires si s-a circulat printre ei).