Sunteți pe pagina 1din 1170

UNIVERSUL

PLANTELOR
Soiei i copiilor mei, colegilor, cetenilord in
oraulV lenii de Munte i din satul natal
Bertea, alturid e care au nflorit bucuriile i
mplinirile unei pasiuni de o via.

Editia I a acestei lucrri a primit n
1993 Premiul TRAIAN SVULESCU
al Academiei Romne
Prof. dr. Constantin PRVU
Laureat al Premiului Academiei Romne
UNIVERSUL
PLANTELOR

Editia a IV-a Revizuit si
completat
Editura ASAB
Bucuresti, 2006
Copyright Editura ASAB - 2006
Editura ASAB
B-dul Unirii, nr. 14, bl. 6A, mezanin, cod
postal 040106, Bucuresti tel. 021-
336.38.95 fax. 021-336.38.93
www.asab.ro e-mail:
comercial@asab.ro
Coordonare tehnic: Nicolae Diaconu
Tehnoredactare: Mihai Ciolan
Grafic copert si
prelucrare desene: Andreea Grososiu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
PRVU, Constantin
Universul plantelor / Constantin Prvu. - Bucuresti
Editura ASAB, 2006
Bibliogr.
ISBN 973-7725-10-7
81 374.2:58=135.1
Cuvnt nainte

Din cele mai vechi timpuri omul a avut pre-
ocupri deosebite pentru a ptrunde n tainele
vietii plantelor. Le-a studiat structura morfo-
anatomic, fiziologia, evolutia si, o dat cu
acestea, utilitatea. Secretul vietii lor, intimi-
tatea proceselor biochimice desfsurate la ni-
vel celular si subcelular, n contextul
organismului ca ntreg, au fost n mare parte
dezlegate, dar au mai rmas nc necunos-
cute pe care omul le poate elucida printr-o
constant, perseverent si exigent preocu-
pare. Se stie astzi c viata tuturor animalelor
si a omului depinde de existenta plantelor,
care guverneaz legi severe si exacte ale
echilibrului biologic. Ele sunt singurele ca-
pabile s transforme materia anorganic n
materie organic, purific aerul de dioxid de
carbon si l mprospteaz cu oxigenul, abso-
lut necesar respiratiei animalelor si omului,
servesc drept hran pentru animalele ftofage
si om, sunt materie prim pentru multe pro-
cese tehnologice industriale. n decursul ere-
lor geologice, prin carbonizarea depozitelor
vegetale au rezultat crbunii de pmnt, im-
portant resurs de energie, asa cum astzi,
sub ochii nostrii, n tinoave si bahne,
muschiul si alte plante erbacee sunt
transformate n turb.
Multe specii de plante sunt folosite la ame-
najarea scuarurilor, grdinilor publice, ce ser-
vesc drept spatii de odihn si destindere dup o
zi de munc. Frumusetea si varietatea florilor,
primvara si vara, coloritul contrastant al frun-
zelor n zilele de toamn nnobileaz sufletul
uman cu gingsia sentimentului de multumire,
dezvoltndu-i forta de creatie, oferindu-i pers-
pective senine.
Numeroase specii de plante servesc drept
remediu pentru vindecarea unor boli. Substan-
tele organice sintetizate si substantele anor-
ganice acumulate n ele au actiune
farmacodinamic incontestabil mai benefic
dect a multor medicamente. Peste 50% dintre
speciile de plante autohtone sunt folosite n
medicina stiintific si traditional. Utilizarea
terapeutic a unor specii de plante este cu-
noscut nc de pe timpul dacilor. n acest sens
Ovidiu si Dioscoride mentioneaz n scrierile
lor numeroase plante medicinale folosite de
daci. Plantele medicinale din tara noastr au un
continut ridicat de principii active, motiv pentru
care au fost si sunt solicitate la export de in-
dustriile de medicamente si firmele prelucr-
toare din strintate.
La scara ntregii planete, exist ns nu-
meroase specii de plante pe cale de disparitie.
Ele sunt declarate monumente ale naturii si
ocrotite teritorial prin lege. Flora Romniei are
n structura sa numeroase plante endemice si
relicte, de valoare stiintific inestimabil.
Cluzit de aceste argumente am conside-
rat necesar s aduc n fata cititorului interesat
posibilitatea cunoasterii unor aspecte de mare
important stiintific si practic din domeniul
biologiei vegetale privind biochimia, citologia,
histologia, morfologia, anatomia, fiziologia,
taxonomia, sistematica, ecologia si filogenia
plantelor, la care se adaug elemente de
Universul plantelor VI Cuvnt nainte

fitocenologie, geobotanic, fitogeografie, pre-
cum si prezentarea a peste 600 specii de plante
spontane si cultivate, cu deosebit utilitate pen-
tru om. Fiecare specie de plant se legitimeaz
cu denumirea popular si stiintific urmat de n-
cadrarea n familie, alte denumiri populare sub
care mai este cunoscut n tar, descrierea bo-
tanic succint pentru recunoastere, rspndi-
rea n tar si asociatia vegetal din care face
parte, rspndirea pe glob, compozitia chimic,
toxicologia plantei, importanta ei n alimentatie,
industrie, bioterapie, practicat de medicina
uman si medicina veterinar, cosmetic, api-
cultur, zootehnie, silvicultur, agricultur, den-
drologie, protectia mediului, vopsitorie vegetal
etc.
Terminologia si abrevierile nomenclaturale
utilizate au fost luate din Flora R.S.R., Flora
Europaea, Codul international de nomenclatur
botanic si Codul international pentru nome-
nclatura plantelor cultivate. Diferitele denumiri
populare regionale au fost preluate din Al. Bor-
za, si inserate ca atare, altele au fost culese de
noi din etnobotanica satelor romnesti. Am
adoptat cel mai recent sistem de clasificare
filogenetic elaborat de A.G. Cronquist,
A.L. Takhtajan, W. Zimmermann, acceptat de
E. Ehrendorfe 1971, 1978 si folosit n lucrrile
botanistilor romni I. Pop, I. Hudisan, D. Mititelu,
I. Cristurean, Lucia Lungu, Gh. Mohan, Gh. Di-
horu, N. Roman, C. Prvu.
Numrul de cromozomi ce formeaz setul
de baz n genomul genurilor si numrul de
cromozomi din celulele somatice al speciilor au
fost luate din Flora ilustrat a Romniei de
Vasile Ciocrlan (1988, 1990).
Retetele prezentate pentru tratarea diferite-
lor categorii de boli au fost luate din Plante
medicinale - izvor de sntate de Ovidiu Bojor,
Mircea Alexan (1981); Bioterapie de Virgil Gei-
culescu (1986); Vademecum fitoterapeutic de
A. Radu, Ecaterina Andronescu (1983); Plante
medicinale n terapia modern de Maria-Ale-
xandrina Peiulescu, Horia Popescu (1978);
Fructele si legumele - factori de terapie natura-
l de Mircea Alexan, Ovidiu Bojor (1983);
Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cere-
ale de Jean Valnet (1986). S ne cunoastem
plantele medicinale, propriettile lor terapeutice
si modul de folosire de Gr. Constantinescu,
Elena Hateganu-Buruian (1986); Index farma-
ceutic de Em. Grigorescu, I. Ciulei, Ursula St-
nescu. De un real folos a fost lucrarea
Compendiu de gemoterapie clinic de Fer-
nando Piter (2000), de unde au fost preluate
retete de tratament, avnd ca material biologic
muguri de arbori si arbusti, mlditele tinere de
arbusti, rdcinile tinere de arbori si arbusti,
scoarta intern de arbusti etc. Multe retete sunt
culese din fitoterapeutica popular de pe ntreg
teritoriul trii si inserate ca atare n text. Acest
lucru a necesitat un efort deosebit pe parcursul
a zece ani. Retetele pentru tratarea animalelor
au fost luate din Practicum de fitoterapie si fito-
toxicologie n medicina veterinar de Eugen
Neagu, Constantin Sttescu (1985); Remedii
populare folosite n bolile animalelor de Inge-
borg Bogdan (1989); Toxicologie veterinar de
Gheorghe Prvu, Daniela Nica, Mihaela Costea
(2003). Retetele pentru vopsitul fibrelor natu-
rale cu plante au fost luate din Vopsitul traditio-
nal si modern n gospodrie de Agneta Btc,
Margareta Tomescu (1984).
Multumim n mod deosebit prof. univ. dr.
Constantin Chiril, dr. Pavel Chiril, prof univ.
dr. Lucian Gavril, prof. univ. dr. doc. Vlad lo-
nescu-Sisesti, membru al Academiei de
Stiinte Agricole si Silvice, dr. Petre
Papacostea, care ne-au acordat un sprijin
deosebit n definitivarea lucrrii, att prin
riguroasa revizie stiintific realizat, ct si prin
sugestiile date, prin materialul bibliografic pus
la dispozitie, prin interventiile pertinente n text.
De asemenea, aduc alese consideratii
domnului Viorel Vizi-reanu, colectionar de
carte veche, care mi-a pus la dispozitie
literatur stiintific rar ntlnit n acest
domeniu.
tinem s multumim pentru deosebita executie
a materialului ilustrativ talentatilor graficieni
Marinela Nzreanu (desen alb-negru), Valeria
Paulian, Cezar Melametman, Mircea Serban
(desen color).
Un merit deosebit revine Editurii Enciclope-
dice, creia i aducem sincerele noastre mul-
tumiri pentru sprijinul acordat n pregtirea
primei editii a lucrrii, care a fost primit cu un
interes deosebit din partea cititorilor, epuizn-
du-se din librrii n cteva zile, precum si urm-
toarelor editii II si III.
De asemenea, sincere multumiri i aducem
ntregului colectiv al Editurii ASAB, care prin-
tr-un efort sustinut si competent profesional a
fcut ca aceast lucrare s vad din nou lumina
tiparului ntr-o editie nou, cu un text revzut si
completat cu retete de homeopatie si gemo-
patie.
Editia a doua si, mai ales, editia prezent
au cunoscut o reasezare si o mbogtire a in-
formatiei bioterapeutice, adugndu-se noi
date privind tratarea oamenilor si animalelor
cu ajutorul plantelor, selectate att din biote-
rapia medicinei umane, ct si a celei veterinare
culte, precum si din cea traditional, etnoi-
atric.
Universul plantelor VII Cuvnt nainte

Dorim ca editia de fat s fie ct mai util
cititorilor din Romnia, precum si celor din alte
tri care manifest interes fat de preocuprile
noastre. Omul de stiint arde nu pentru sine, ci
pentru progresul stiintei si transmiterea ei urma-
silor. Nimic nu rmne dup disparitia lui dac
nu a reusit s lase pe drumul etern si fertil al
vietii mcar o urm care s ateste c a existat.
El trebuie de timpuriu s nteleag sensul
efemer al existentei sale, asa dup cum crizan-
temele nteleg sensul toamnei conferindu-i fru-
musete.
Metode de folosire a
plantelor medicinale
Din practica fitoterapeutic de-a lungul
timpului se cunoaste c, n cazul unor boli, se
poate folosi o singur plant, iar n cazul altora,
un amestec de plante sau prti de plante
combinate ntre ele n diferite proportii n scopul
obtinerii unui efect terapeutic maxim.
Medicamentele obtinute din plante sunt
destinate att uzului intern, cu administrare pe
cale oral, ct si uzului extern, cu aplicare pe
anumite prti ale corpului sau pe ntregul corp.
Formele de preparare variaz n functie de mo-
dul de folosire.
Infuzia este o extractie apoas. Cantitatea
de plant prevzut de retet se introduce ntr-
un vas, de exemplu ntr-o can ceramic
(200-250 ml) peste care se toarn ap n
clocot. Se las acoperit 15-20 minute. Se
strecoar. Se consum conform prevederii
retetei.
Decoctul const n fierberea plantei ntr-un
timp determinat de 5-10-15-30 minute. Fier-
berea timp de 5-15 minute se aplic prtilor
aeriene ale plantei si a prtilor din plant care
contin mucilagii. Urmeaz un repaus de 15-20
minute cnd vasul se tine acoperit, dup care
se strecoar. Produsele vegetale constnd din
rdcini, rizomi, scoart, seminte se fierb 30
minute solutia extractiv se strecoar fierbinte.
Reziduul se stoarce si apoi se spal, iar apa
rezultat se completeaz pn la volumul cerut
de retet.
Maceratul asigur o solutie extractiv din
planta verde sau uscat, sau prti din planta
verde sau uscat. Lichidul de macerare poate fi
apa, glicerina, alcoolul, vinul, otetul, uleiul.
Maceratul cu ap rece. Apa, mai nti se
fierbe si apoi se rceste. Produsul vegetal
proaspt sau uscat (flori, frunze), sau planta
ntreag proaspta mruntit sau uscat si
mruntit se introduce ntr-o cantitate de ap,
vasul se acoper si se las la temperatura
camerei timp de 6-8 ore, apoi se strecoar.
Durata de timp stabilit nu trebuie s se
depseasc, deoarece se pot dezvolta
microorganisme. Solutia obtinut se foloseste
imediat, iar restul care rmne se pstreaz la
frigider, n sticle nchise la culoare si astupate
cu dop de plut.
Maceratul glicerinat. Planta medicinal,
verde sau uscat, se mrunteste. Se
cntreste din ea 100 g plant proaspt sau
50 g plant uscat si se introduce ntr-un vas.
Se pregteste solutia de macerare din 900 ml
apsi 100 ml glicerin. Se amestec bine pn
la uniformizare. Solutia obtinut se adaug peste
plant. Vasul se acoper si se las la tempe-
ratura camerei (15 - 25 C), timp de 6-12 ore.
Lichidul rezultat din maceratie se filtreaz prin
tifon. Se pstreaz la rece, n sticle nchise la
culoare si bine astupate cu dop. Cel mai bine
este s se pregteasc un macerat glicerinat
ct se foloseste ntr-o zi.
Maceratul hidrogliceroalcoolic se bazea-
z pe folosirea materialului plastic recoltat de la
plante. El const din muguri, mldite tinere,
scoarta intern a rdcinilor etc si din materialul
extraactiv reprezentat de alcool, ap si glicerin.
Materialul proaspt recoltat de la plante se
curt de impuritti, se tritureaz si apoi se pune
ntr-un recipient de sticl de culoare brun care
se astup cu dop. Se toarn imediat alcool de
90 si se las la macerat 5 zile. Dup acest timp
se adaug peste alcool un amestec de glicerin
plus ap n proportie de 1:1 si se continu
macerarea nc trei sptmni. Totul se calcu-
leaz astfel nct produsul final s aib o greu-
tate de 20 de ori mai mare dect materia prim.
Raportul constant medicament - solvent trebuie
s fie de 1:20. Solutia alcool - ap - glicerin
este capabil s extrag din muguri si alte prti
ale plantei toate principiile active pe care le au.
Glicerina are o putere de dizolvare mai mare
dect alcoolul sau alti solventi. Dup expirarea
termenului de macerare se trece la decantare si
apoi la filtrare. Reziduul se stoarce si ceea ce
rezult se adaug solutiei filtrate. Se las 48 de
ore pentru decantare si apoi se filtreaz din nou.
Se aduce solutia la volumul solicitat. Maceratul
hidrogliceroalcoolic obtinut se va dilua n
proportie de 1:10 cu o solutie preparat separat
din 50 prti glicerin, 30 prti alcool si 20 prti
ap. Se obtine astfel un preparat din prima
dilutie decimal (1DH) care are 18 si o densitate
de 1:1.
21.02.2006
Autorul
Cuvntul editorului

Lucrarea de fat, expresie a unor ndelun-
gate eforturi si a unei pasiuni nemrginite pen-
tru natur, are n vedere dou obiective:
definirea termenilor, notiunilor din domeniul bo-
tanicii si prezentarea principalelor specii de
plante din perspectiva utilizrii principiilor lor
active n tratamentul bolilor umane si veterinare
si nu numai, sporind astfel valoarea practic si
aplicativ a lucrrii.
La elaborarea acestei enciclopedii, autorul
a ales definirea concis a termenilor, notiunilor,
descrierea succint si, totodat, la subiect a
speciilor de plante, mijlocind lecturarea pl-
cut, captivant, care s satisfac dorinta cu-
noasterii universului plantelor.
Enciclopedia cuprinde mai mult de 850 de
termeni si notiuni din domeniul botanicii si
peste 750 de specii de plante.
Au fost tratate numai speciile care au un
spectru foarte larg de utilizare, cele ocrotite,
plantele considerate monumente ale naturii; nu
au fost descrise familii de specii vasculare n
Flora Romniei; nu au fost descrise familii de
ciuperci, ordine, clase, ncrengturi; au fcut
exceptie cteva grupri mari de ciuperci, alge,
muschi si ferigi, iar dintre plantele superioare,
pinof itele si magnoliofitele.
Majorittii speciilor de plante li se prezint
un summum de informatii privind diversele lor
utilizri, n industrie, alimentatie, toxicologie,
bioterapie, medicin, medicin veterinar, cos-
metic, agricultur, zootehnie, apicultur, pro-
tectia mediului, protectia solului, dendrologie
etc. Alturi de aceste informatii sunt prezentate
notiuni de: genetic, citologie, histologie, mor-
fologie, fiziologie, biochimie, geobotanic s.a.
Fiecare articol poate avea una sau mai mul-
te semnificatii n domeniul botanicii, iar, dup
caz, autorul a oferit date si explicatii suplimen-
tare n scopul accenturii importantei sale stiin-
tifice.
Sperm ca prezenta lucrare, prin continutul
su, s fie un reper stiintific pentru cei fascinati
de universul plantelor si de un real folos celor
care mai sper si cred n miracolul principiilor
active din plante, oferind remediul homeotera-
piei si gemoterapiei n tratarea bolilor grave
umane si veterinare.
Orientarea n enciclopedie
Dirijarea informatiilor stiintifice si practice
ctre publicul larg s-a conceput pe baza urm-
toarei scheme, deschis spre ntelegerea ori-
cui:
- numele romnesc al plantei; ntre pa-
ranteze, numele latin al plantei); familia; nsu-
sirile care o definesc; enumerarea celor mai
cunoscute denumiri populare (regionalisme)
ale plantei; ncadrarea fitogeografic; date
enciclopedice asupra istoriei descrierii, cu-
noasterii, cultivrii plantei; arealul de origine
si cel actual; suprafetele cultivate; cerintele
agrofitotehnice; descrierea botanic; com-
pozitia chimic, n msur orientrii viitoarei
palete a utilizrilor plantei;
Universul plantelor IX Cuvntul editorului

- domeniile de utilizare: toxicologie, bio-
terapie, alimentatie, industrie, medicin uman,
medicin veterinar, cosmetic, zootehnie,
agricultur, pomicultur, silvicultur, apicultur,
protectia mediului, ornamental, vopsitorie. In-
formatiile prezentate n toate aceste domenii au
fost parte selectate si prelucrate din lucrri de
specialitate, parte culese direct din folclor si
prezentate ca atare.
Termenii, notiunile si speciile de plante sunt
ordonate alfabetic, cuvntul-titlu fiind scris cu
litere verzale aldine, urmat de numele latinesc,
scris cursiv si de familie (cnd este vorba de
specie). De exemplu:
IZM CREAt (Mentha spicata), fam. La-
miaceae.
Cifra exponent, dup unele cuvinte-titlu, in-
dic numrul de ordine al omonimelor din text.
De exemplu:
SNGELE-VOINICULUI (Nigritellanigra)
SNGELE-VOINICULUI (Nigritellarubra).
Sensurile diferite ale aceluiasi termen au
fost desprtite, n interiorul articolului, prin cifre
arabe aldine. De exemplu:
SCUTELUM 1. Cotiledon al embrionului
2. Apencie al labiului.. 3. Apoteciu diseiform..
Sgeata din interiorul sau de la sfrsitul
articolului indic trimiterea la termenul n drep-
tul cruia este pus, pentru completarea infor-
matiei. De exemplu:
... O floare este alctuit din -> PEDUN-
CUL, -> RECEPTACUL, -> CALICIU (K),
-> COROL (C), -> ANDROCEU (A) si -> GI-
NECEU(G)
CALICIU (-> FLOARE, SEPALE, TE-
PALE, PERIANT, PERIGON)
Sinonimul este inserat la sfrsitul definitiei,
desprtit de ea prin punct si virgul. De
exemplu:
LUF (Luffa cylindrica), fam. Cucurbitace-
ae
;
sin. burete vegetal.
n text, sinonimele sunt inserate alfabetic,
desprtite de cuvntul sinonim prin virgul. De
exemplu:
BOABE, RCHItELE
Notiunile precedate de sgeat sunt inse-
rate tot alfabetic, dar sunt separate de cuvntul
la care se face trimiterea prin sgeat. De
exemplu:
HETEROAUXIN -> AUXIN
Denumirile populare ale plantelor sunt tre-
cute tot la sfrsitul definitiei. De exemplu:
AFIN (Vaccinium myrtillus), fam. Ericace-
ae
;
se mai numeste afene, afin de munte,
afine negre, afinghi, asine, coacz, cucuzie,
pomusoare ..
ntruct aceast enciclopedie se doreste a
avea si un caracter practic, aplicativ, textul a
fost nsotit de 317 desene alb-negru si 410 de-
sene color grupate n 64 de planse. Desenele
alb-negru sunt marcate n text cu fig. 1", fig.
2"etc., iar cele color, cuPl. I,1", Pl. II, 2", etc.,
cifra arab trimitnd la numrul de ordine al
speciei n plansa respectiv. Cele 64 de planse
color, care prezint cele mai utilizate specii de
plante n tratamentul bolilor umane si veterina-
re, au fost introduse la sfrsitul lucrrii.
De asemenea, avem convingerea c aceste
figuri color vor oferi un indiciu suplimentar n
identificarea acestora n natur de ctre cei
dornici s le recolteze n scopul utilizrii prin-
cipiilor lor active.
Pentru completarea informatiei si orientarea
cititorului, dup bibliografie sunt inserate:
- clasificarea botanic a speciilor de plante
descrise n lucrare;
- indexul de denumiri populare ale plantelor;
- indexul de denumiri stiintifice ale plan
telor;
- indexul de boli (medicin uman, medi
cin veterinar) care pot fi tratate cu
plante;
- indexul de plante folosite n cosmetic.
Abrevieri si simboluri

anh. anhidru Srg. subregn
As. Asociatie s.u. = substant uscat
Car. Caracteristic subvar. = subvarietate
cca circa u.i. = unitti internationale
Cl. clas v. = vezi (n cazul trimiterii la
convar. convariant plansele color)
dal. daltoni var. = varietate
f. forma krad = kilo rad
Fam. familie -> = vezi (n cazul trimiterii pen-
f.c. form comun tru completarea informatiei)
fig. figur * = actinomorf
9
grame
i- =
zigomorf
nc. ncrengtur - = monosimetric
ngstrm K caliciu
C grade Celsius
K
(5) caliciu gamosepal
1 litru K(5) caliciu cu sepalele partial
]xm
milimicron unite
mg miligram K
5
caliciu dialisepal
mol greutate molecular
C
(5) =corol gamopetal
iam micrometru
C
(5) =corol cu petale partial
og microgram unite
on micronanometru
C
5

=corol dialipetal
nm. nanometru (5) cifra indic numrul de
Ord. ordin elemente florale, iar pa-
pl. plans ranteza format din linii
ppm prti per milion ntrerupte indic unirea
Reg. regn partial a lor.
Scl. subclas P perigon
Sfam. subfamilie A androceu
sin. sinonim G gineceu
sp. specie, species G(2) gineceu format din dou
s.p. substant proaspt carpele unite, cu ovar
ssp. subspecie superior
Universul plantelor ______________________ XI ____________________ Abrevieri si simboluri
G(
2
) gineceu format din 2 car-
0
= elemente concrescute
pele unite, cu ovar inferior [] = verticele concrescute
G(2) gineceu format din 2 car- y = gama
pele unite, cu ovar semi-
P
= beta
inferior 5 = delta mic
T troficitate A = delta mare
9 flori unisexuate feminine
X
= genomul (setul de baz)
cf =
flori unisexuate masculine la genuri
9" flori hermafrodite 2n = numrul de cromozomi
0 (zero) = lipsa unui verticil din celulele somatice
Lunile anului au fost notate, n text, astfel:la nflorire, cu cifre romane (I-XII); la referiri generale
prin abreviere (ian., febr., mart., apr., iun., iul., aug., sept., oct., nov., dec.).
Cuprins
ABSORBtIE/1
ACANTHACEE/4
ACAULE/4
ACERACEE/4
ACERVUL/5
ACHEN/5
ACHENODIU/5
ACIDFOLIC/5
ACID 3 INDOLILACETIC / 5
ACIDLASCORBIC/5
ACIDPANGAMIC/5
ACIDPANTOTENIC/5
ACID PTEROIL GLUTAMIC / 5
ACIZI ORGANICI/5
ACTINOMICETE / 5
ACTINOTROPISM / 5
ACULEU/5
ADENIN/6
ADERMIN/6
AERENCHIM/6
AFIN/ 6
Descriere / 6
Compozitie chimic / 6
Alimentatie / 6
Industrie/6
Bioterapie / 6
Recoltare / 7
Medicin uman / 7
Medicin veterinar / 8
Apicultur / 8
AGAR-AGAR / 8
AGAVACEE/8
AGLIC/8
Descriere / 8
Alimentatie / 8
Bioterapie / 9
Recoltare / 9
Medicin uman / 9
Ornamental / 9
AGRIS/9
Descriere / 9
Compozitie chimic / 9
Alimentatie / 9
Industrie/9
Bioterapie / 9
Medicin uman / 9
Apicultur/10 AI
DE PDURE/10
Descriere /10
Industrie/10
Ornamental /10
AI SOR/ 10
AKINETOSPORANGE /10
ALBSTRELE/10
Descriere /10
Compozitie chimic /10
Bioterapie /10
Medicin uman/10
Medicin veterinar /11
Cosmetic /11
Agricultur /11
Apicultur /11
Ornamental /11
ALBUMINE/11
ALBURN/11
ALCALOIZI/12
ALELOPATIE/12
ALEUROSPOR/13
Universul plantelor XIII Cuprins

ALGE ALBASTRE/13
ALGE BRUNE/13 ALGE
ROSII/13 ALGE
VERZI/14
ALISMATACEE/14
ALOE/14
Descriere /15
Compozitie chimic /15
Bioterapie /15
Medicin uman/15
Medicin veterinar /15
Ornamental /16
ALOGAMIE/16
ALTERNANt DE GENERAtII /16
ALTOIRE/18 ALUN/19
Descriere /19
Compozitie chimic /19
Alimentatie/19
Industrie/20
Bioterapie / 20
Recoltare / 20
Medicin uman / 20
Medicin veterinar / 21
Silvicultur/21
Apicultur/21
Ornamental /21
ALUN SLBATIC / 21
ALUN TURCESC / 21
Descriere/21
Compozitie chimic / 21
Medicin uman/21
Medicin veterinar / 21
Apicultur/21
Ornamental/21
AMARANTACEE / 21
AMARILIDACEE/22
AMREAL
1
/ 22
Descriere / 22
Compozitie chimic / 22
Bioterapie / 22
Recoltare / 22
Medicin uman / 22
Medicin veterinar / 23
AMREAL
2
/ 23
Descriere / 23
Compozitie chimic / 23
Bioterapie / 23
Recoltare / 23
Medicin uman / 23
AMENT/23
AMFITECIU/23
AMFITROP/23
AMIDE/23 AMIDON / 24
AMIGDALIN/24
AMILOGENEZ / 24
AMITOZ / 25
AMUR/ 25
ANACARDIACEE / 25
ANASON/25
Descriere / 25
Compozitie chimic / 25
Industrie/25
Bioterapie / 25
Recoltare / 26
Medicin uman / 26
Medicin veterinar / 26
Toxicologie / 27
Apicultur / 27
ANDROCEU/27
ANDROFOR/ 28
ANDROGINIE/28
ANDROSTIL / 28
ANEMOFILIE / 28
ANEMOGAMIE/29
ANEMORFIE/29
ANEURIN/29
ANGELIC/29
Descriere / 29
Compozitie chimic / 29
Alimentatie / 29
Industrie/30
Bioterapie / 30
Recoltare / 30
Medicin uman / 30
Medicin veterinar / 30
Cosmetic / 30
Apicultur / 30
Ornamental / 30
ANGHINARE/31
Descriere / 31
Compozitie chimic / 31
Alimentatie / 31
Industrie/31
Bioterapie / 31
Recoltare / 31
Medicin uman / 31
Medicin veterinar / 32
Apicultur / 32
ANGHINARE DE GRDIN / 32
ANIN ALB/32
Descriere / 32
Compozitie chimic / 32
Industrie/32
Medicin uman / 33
Medicin veterinar / 33
Apicultur / 33
Protectia mediului / 33
Ornamental / 33
Vopsitorie / 33
ANIN DE MUNTE/34
Descriere / 34
Protectia mediului / 34
Universul plantelor XIV Cuprins

ANIN NEGRU/34
Descriere / 34
Compozitie chimic / 35
Industrie/35
Bioterapie / 35
Recoltare / 35
Medicin uman / 35
Medicin veterinar / 35
Agricultur / 36
Ornamental / 36
Vopsitorie / 36
Alte utilizri /
Mitologie / ANINIS / 36
ANIZOFILIE/37
ANIZOGAMEtI / 37
ANIZOGAMIE/37
ANTERA/37 ANTEZIN /
37 ANTIBIOTICE/37
ANTIPODE/37
ANTIVITAMINE / 37
ANTOCIANI / 37
ANTOGENEZ/37
APARAT GOLGI / 38
APARAT STATOLITIC / 39
APARAT STOMATIC / 39
APRTOARE/40
Descriere / 40
Compozitie chimic / 41
Bioterapie / 41
Medicin uman / 41
Apicultur / 41
APIACEE/41
APOCINACEE / 41
APOGAMIE / 42
APOMIXIE/42
APOSPORIE / 42
APOTECIU / 43
AQUIFOLIACEE / 44
ARABANI/44
ARACEE/44
ARAHIDE/44
Descriere / 45
Compozitie chimic / 45
Alimentatie / 45
Medicin uman / 45
Zootehnie / 45
ARALIACEE / 45
ARBORE DE CACAO / 45
Descriere / 46
Compozitie chimic / 46
Alimentatie / 46
Industrie/46
Medicin uman / 46
ARBORE DE CAFEA / 46
ARBORE MAMUT/46
Descriere / 46
Ornamental / 46
ARBORI/46
ARBUSTI / 47
ARDEI/47
Descriere / 47
Compozitie chimic / 47
Alimentatie / 47
Industrie/47
Bioterapie / 48
Recoltare / 48
Medicin uman / 48
Medicin veterinar / 48
Cosmetic / 48
ARECACEE/ 48
ARISTOLOCHIACEAE / 49
ARMURARIU/49
Descriere / 49
Compozitie chimic / 49
Industrie/49
Bioterapie / 49
Recoltare / 49
Medicin uman / 49
Medicin veterinar / 49
Apicultur / 49
ARNIC / 50
Descriere / 50
Compozitie chimic / 50
Bioterapie / 50
Recoltare / 50
Medicin uman / 50
Medicin veterinar / 51
Cosmetic / 51
ARtAR AMERICAN / 51
Descriere / 51
Silvicultur / 51
Apicultur / 51
Ornamental / 51
ARtAR TTRESC / 51
Descriere / 51
Silvicultur / 52
Apicultur / 52
Ornamental / 52
Vopsitorie / 52
ASCLEPIADACEE / 52
ASCOMICETE / 52 ASFODELINA
/ 53 ASIMILAtIA CARBONULUI /
53 ASIMILAtIE CLOROFILIAN /
53 ASMtUI/53
Descriere / 53
Compozitie chimic / 53
Alimentatie / 53
Bioterapie / 53
Recoltare / 54
Medicin uman / 54
Cosmetic / 54
Universul plantelor XV Cuprins

Apicultur / 54
Ornamental / 54
ASOCIAtIE VEGETAL / 54
ASPLENIACEE / 54
ASPIDIACEE/54
ASTERACEE/54
ASTROSCLEREIDE / 55
ATIRIACEE/55
ATROPIN/55
AUTOGAMIE / 55
AUTOPOLENIZARE / 57
AUTOSTERILITATE / 57
AUXIN / 57
AVENASTEROL/58
BABItA-NOROCULUI / 59
BAC/59 BACTERIA / 59
BACTERIOCLOROFIL / 59
BACTERIOFITA / 59
BACTERIOVIRIDIN / 59
BALSAM / 59
BALSAMINACEE / 59
BAME/60
Descriere / 60
Compozitie chimic / 60
Alimentatie / 60
Industrie/60
Bioterapie / 60
Medicin uman / 60
BARBA-MPRATULUI / 60
Descriere / 60
Medicin uman / 61
Ornamental / 61
Alte utilizri / 61
BASIDIOMICETE/61
BATAT/61
Descriere / 61
Alimentatie / 61
Industrie/61
Zootehnie / 61
BLOSEL/62
Descriere / 62
BNUtI / 62
Descriere / 62
Compozitie chimic / 62
Alimentatie / 62
Bioterapie / 62
Recoltare / 62
Medicin uman / 62
Cosmetic / 63
Apicultur / 63
Ornamental / 63
BTRNIS / 63
Descriere / 63
Medicin uman / 63
Alte utilizri / 63
BEGONIACEE / 63
BERBERIDACEE/63
BETULACEE/64
BIBILIC/ 64
Descriere / 64
Apicultur / 64
Ornamental / 64
BIOFORM / 64
BIGNONIACEAE / 66
BIOSFERA / 66
BOABE/66 BOB / 66
Descriere / 66
Alimentatie / 66
Bioterapie / 66
Recoltare / 67
Medicin uman / 67
Medicin veterinar / 67
Zootehnie / 67
Agricultur / 67
Apicultur / 67
Vopsitorie / 67
BOBORNIC / 67
Descriere / 67
Compozitie chimic / 67
Alimentatie / 67
Bioterapie / 67
Medicin uman / 67
BORAGINACEE / 68 BOZ
/ 68
Descriere / 68
Compozitie chimic / 68
Alimentatie / 68
Bioterapie / 68
Recoltare / 69
Medicin uman / 69
Medicin veterinar / 69
Agricultur / 69
Apicultur / 69
Vopsitorie / 69
BRACTEOL/70
BRAD / 70
Descriere / 70
Compozitie chimic / 71
Industrie/71
Bioterapie / 71
Medicin uman / 71
Medicin veterinar / 72
Apicultur / 72
Protectia mediului / 72
Ornamental / 72
BRAHIBLASTE/72
BRAHISCLEREIDE/72
BRASICACEE / 72
BRASICASTEROL / 73
BRDET / 73
BRDISOR/73
Descriere / 73
Universul plantelor XVI Cuprins

Compozitie chimic / 73
Bioterapie / 73
Recoltare / 73
Medicin uman / 73
BRNC/ 74
Descriere / 74
Medicin uman / 74
BRNCUt/74
Descriere / 74
Bioterapie / 74
Recoltare / 74
Medicin uman / 74
BRNDUS DE NISIP / 74
Descriere / 74 BRNDUS
DE PRIMVAR/75
Descriere / 75
Apicultur / 75
Ornamental / 75 BRNDUS
DE TOAMN / 75
Descriere / 75
Compozitie chimic / 75
Industrie/75
Bioterapie / 76
Recoltare / 76
Medicin uman / 76
Medicin veterinar / 76
Toxicologie / 76
Apicultur / 77
Ornamental / 77
BRNDUS GALBEN / 77
Descriere / 77
Apicultur / 77
Ornamental / 77
BREBENEL/77
Descriere / 77
Compozitie chimic / 78
Bioterapie / 78
Recoltare / 78
Medicin uman / 78
Apicultur / 78
BRIOFITE / 78
Descriere / 78
BRUNISOR/79
Descriere / 80
Alimentatie / 80
BRUSTUR/80
Descriere / 80
Compozitie chimic / 80
Bioterapie / 80
Recoltare / 80
Medicin uman / 80
Medicin veterinar / 81
Cosmetic / 81
Apicultur / 81
Vopsitorie / 81
BRUSTUR DULCE/82
Descriere / 82
Compozitie chimic / 82
Recoltare / 82
Medicin uman / 82
Medicin veterinar / 83
Ornamental / 83
BUBERIC/83
Descriere / 83
Compozitie chimic / 83
Bioterapie / 83
Recoltare / 83
Medicin uman / 83
Medicin veterinar / 84
Apicultur / 84
BUCSU/84
Descriere / 84
Compozitie chimic / 85
Toxicologie / 85
Industrie/85
Cinegetic / 85
Ornamental / 85
BUJOR / 85
Descriere / 85
Compozitie chimic / 85
Alimentatie / 85
Bioterapie / 85
Recoltare / 85
Medicin uman / 85
Medicin veterinar / 85
Ornamental / 85
BUJOR DE MUNTE/85
Descriere / 86
Ornamental / 86
BUJOR DE STEP / 86
Descriere / 86
Ornamental / 86
BUJOR ROMNESC / 86
Descriere / 86
Ornamental / 86
BULB/86 BULBIL/87
BULBOTUBER/87
BULBUCI DE MUNTE/88
Descriere / 88
Medicin uman / 88
Ornamental / 88
BUMBAC/88
Descriere / 88
Alimentatie / 89
Industrie/89
Bioterapie / 89
Recoltare / 89
Medicin uman / 89
Zootehnie / 89
Apicultur / 89 BURETE
BLOS/ 89 BURETE
BRUNISOR/89 BURETE
BULBOS/89
Universul plantelor XVII Cuprins

BURETE CU PERUC / 90
Descriere / 90
Alimentatie / 90
BURETE DE CAS / 90
Descriere / 90
BURETE DE MAI/90
Descriere / 90
Alimentatie / 90
Tehnologia culturii / 90
BURETE DE ROU / 90
Descriere / 90
Alimentatie / 90 BURETE
DE SCORBUR/ 90
Descriere / 91
Alimentatie / 91
BURETE DE SOC / 91
Descriere / 91
Alimentatie / 91
BURETE DULCE/91
Descriere / 91
Alimentatie / 91
BURETE GALBEN/91
Descriere / 91
Alimentatie / 91
BURETE LPTOS / 91
Descriere / 91
Alimentatie / 92
BURETELE-CERBILOR / 92
Descriere / 92
Toxicologie / 92
BURETELE-OILOR / 92
Descriere / 92
Alimentatie / 92
BURETELE-VACII / 92
Descriere / 92
Alimentatie / 92
BURETELE-VIPEREI / 92
Descriere / 92
Toxicologie / 92
BURETE PESTRIt/93
Descriere / 93
Toxicologie / 93
BURETE PUTUROS/93
Descriere / 93
Alimentatie / 93
Medicin uman / 93
Medicin veterinar / 93
BURETE SERPESC / 93
Descriere / 93
Alimentatie / 93
BURETE tEPOS / 93
Descriere / 94
Alimentatie / 94
BURETE VEGETAL/ 94
BUREtI DE PRUN
1
/94
Descriere / 94
Alimentatie / 94
BUREtI DE PRUN
2
/94
Descriere / 94
Alimentatie / 94
BUREtI DE ROU/94
Descriere / 94
Alimentatie / 94
BUREtI FLOCOSI / 94
Descriere / 94
Alimentatie / 94
BUREtI GLBIORI / 95
Descriere / 95 BUREtI
IEPURESTI/95
Descriere / 95
Alimentatie / 95
BURUIAN/ 95
BUSUIOC / 96
Descriere / 96
Compozitie chimic / 97
Alimentatie / 97
Industrie/97
Bioterapie / 97
Recoltare / 97
Medicin uman / 97
Medicin veterinar / 97
Apicultur / 98
Ornamental / 98
BUSUIOC SLBATIC / 98
Descriere / 98
Compozitie chimic / 98
Alimentatie / 98
Bioterapie / 98
Recoltare / 98
Medicin uman / 98
Apicultur / 98 BUSUIOCUL-
CERBILOR / 98
Descriere / 99
Compozitie chimic / 99
Industrie/99
Recoltare / 99
Medicin uman / 99
Apicultur / 99
BUTAS/ 99
BUTSIRE/99
BUTOMACEAE / 99
BUZA-CAPREI/100
Descriere /100
Alimentatie/100
BUZUNARE (SPAtII) GLANDULARE/100
BUXACEE/100 CACTACEE/101
CAFEA/101
Descriere/101
Compozitie chimic /101
Toxicologie/101
Alimentatie/102
Industrie/102
CAFELUtE/102
Universul plantelor XVIII Cuprins

Descriere /102
Apicultur/102
CAIS/102
Descriere /102
Compozitie chimic /102
Alimentatie/102
Industrie/102
Bioterapie/102
Medicin uman/103
Cosmetic/103
Apicultur/103
Ornamental/103
Vopsitorie/103
CALCEA-CALULUI /103
Descriere /103
Toxicologie /103
Alimentatie/103
Medicin uman/103
Zootehnie/103
CALCIFEROLI/103
CALICIU/103
CALICUL/104
CALIPTR/104
CALITRICACEE/104
CALOMFIR/104
Descriere /104
Bioterapie /104
Recoltare/105
Medicin uman/105
Cosmetic/105
Alte utilizri/105
CALOT/105 CALOZ/105
CAMBIU/105
CAMPANULACEE/105
CAMPESTROL/105
CANABACEE/106
CANACEE/106 CANALE
GLANDULARE/106
CAPRIFOLIACEE/106
CAPSUL/106
CARDON/106
Compozitie chimic /107
Alimentatie/107
Medicin uman/107
Apicultur/107
CARIOCHINEZ/107
CARIOFILACEE/107
CARIOLIMF/107
CARIOPS/107
CAROTEN/107
CARPELE/107
CARPEN/107
Descriere /107
Compozitie chimic /108
Industrie/108
Bioterapie/108
Recoltare/108
Medicin uman /108
Silvicultur/108
Protectia mediului /108
Ornamental /108
CARTOF/108
Descriere /109
Compozitie chimic /109
Toxicologie /109
Alimentatie/109
Industrie/109
Bioterapie/109
Medicin uman /109
Cosmetic /110
Zootehnie /110
CARUNCUL/110
CASTAN/110
Descriere /110
Compozitie chimic /110
Alimentatie /111
Industrie/111
Bioterapie /111
Recoltare /111
Medicin uman /111
Apicultur /111
Silvicultur /111
Ornamental /111 CASTAN
SLBATIC /112
Descriere /112
Compozitie chimic /112
Toxicologie /112
Industrie/112
Bioterapie/112
Recoltare/112
Medicin uman /113
Medicin veterinar /113
Zootehnie /113
Apicultur/113
Ornamental /113
CASTRAVETE/113
Descriere /113
Compozitie chimic /114
Alimentatie/114
Industrie/114
Bioterapie /114
Medicin uman /114
Cosmetic /114
Apicultur/114
CASIt/114
Descriere /114
CATAFILE/115
CAULIFLORIE/115
CDEREA FRUNZELOR /115
CLIN/115
Descriere /115
Compozitie chimic /115
Toxicologie /115
Universul plantelor XIX Cuprins

Industrie/115
Bioterapie /115
Recoltare /115
Medicin uman /115
Medicin veterinar /115
Apicultur/116
Ornamental /116
Vopsitorie/116
CLtUNASI/116
Descriere /116
Compozitie chimic /116
Alimentatie/116
Bioterapie /116
Recoltare/116
Medicin uman /116
Ornamental /116
CPSUN/ 116
Descriere /117
Compozitie chimic /117
Alimentatie/117
Industrie/117
Bioterapie /117
Recoltare/117
Cosmetic/117
Apicultur/117
CTIN ALB/117
Descriere /117
Compozitie chimic /118
Industrie/118
Bioterapie/118
Recoltare/118
Medicin uman /118
Medicin veterinar /118
Silvicultur/118
Apicultur/118
Protectia mediului /118
Ornamental /118
Cinegetic/119
CTIN MIC/119
Descriere /119
Industrie/119
Bioterapie /119
Recoltare/119
Medicin uman /119
Silvicultur/119
Ornamental /119
Alte utilizri/119
CTIN ROSIE/120
Descriere /120
Compozitie chimic /120
Industrie/120
Bioterapie/120
Recoltare/121
Medicin uman/121
Silvicultur/121
Ornamental/121
Alte utilizri/121
CTUSE/121
Descriere/121
Compozitie chimic /121
Recoltare/121
Medicin uman /121
Apicultur/122
CTUSNIC/122
Descriere/122
Compozitie chimic /122
Bioterapie/122
Recoltare/122
Medicin uman /122
Apicultur/122
CNEPA-CODRULUI /122
Descriere/122
Compozitie chimic /122
Bioterapie/122
Recoltare/123
Medicin uman /123
Medicin veterinar /123
Apicultur/123
CNEP/123
Descriere/123
Compozitie chimic /123
Industrie/123
Medicin uman /124
Zootehnie /124
Agricultur/124
CNEP DE BOMBAY /124
CRCEI/124
CRCEL/125
Descriere /125
Compozitie chimic /125
Industrie/125
Bioterapie/125
Recoltare/125
Tehnologia culturii /
Medicin uman /125
Ornamental/125
CRLIGEI/125
Descriere /125
Compozitie chimic /125
Bioterapie /125
CRMZ/125
Descriere /125
Compozitie chimic /126
Toxicologie /126
Alimentatie/126
Industrie/126
Medicin uman /126
CEAI CHINEZESC/126
Descriere/126
Compozitie chimic /126
Alimentatie/126
Medicin uman /126
CEAPA-CIORII/127
Descriere /127
Universul plantelor XX Cuprins

Ornamental/127
CEAP/127
Descriere /127
Compozitie chimic /127
Alimentatie/127
Industrie/127
Bioterapie /127
Medicin uman/128
Medicin veterinar /129
Toxicologie /129
Cosmetic/129
Apicultur/129
Vopsitorie/129
CEAP DE IARN/130
Descriere/130
Alimentatie/130
CEAP DE MUNTE/130
Descriere /130
Compozitie chimic /130
Alimentatie/130
Medicin uman/130
Apicultur/130
CEAP ESALOT/130
Descriere /130
Alimentatie/131
Industrie/131
Medicin uman/131
CEAR/131
Descriere/131
Toxicologie/131
Industrie/131
Zootehnie/131
Apicultur/131
Ornamental/131
CEBREA/131
Descriere/131
Compozitie chimic /131
Alimentatie/131
Bioterapie/131
Medicin uman/131
CEFALODII/132
CELASTRACEE/132
CELOBLAST/132
CELUL/133
CELULE ALBUMINIFERE /134
CELULE ANEXE/134 CELULE CU
ALCALOIZI /134 CELULE
MUCILACIGENE /134 CELULE
OLEIFERE/134 CELULE OXALIFERE
/134 CELULE REZINIFERE/134
CELULE SECRETOARE IZOLATE /135
CELULE STOMATICE /135 CELULE
TANINIFERE/135 CELULOZ/135
CENUSER/135
Descriere/136
Compozitie chimic /136
Industrie/136
Bioterapie /136
Recoltare/136
Medicin uman /136
Silvicultur/136
Apicultur/136
Ornamental/136
CER/136
Descriere /137
Bioterapie /137
Medicin uman /137
Silvicultur/137
Apicultur/137
Ornamental/137
CERATOFILACEE/137
CERENtEL/138
Descriere /138
Compozitie chimic /138
Alimentatie/138
Industrie/138
Bioterapie /138
Recoltare/138
Medicin uman /138
Medicin veterinar /139
Ornamental/139
CERENtIC DE MUNTE /139
Descriere/139
Alimentatie/139
Bioterapie/139
Recoltare /139
Medicin uman /139
Apicultur/140
Ornamental /140
CERIFICARE/140
CERURI/140
CERVAN/141
Descriere/141
Compozitie chimic /141
Bioterapie/141
Recoltare/141
Medicin uman /141
Apicultur/141
Alte utilizri/141
CESALPINIACEE/141
CETIN DE NEGI/141
Descriere /142
Compozitie chimic /142
Medicin uman /142
Medicin veterinar /142
Protectia mediului /142
Ornamental/142
CHAMEFITE/142
CHEMONASTII/142
CHEMOTROPISM/143
CHENAF/143
Descriere /143
Universul plantelor XXI Cuprins

Industrie/143
Zootehnie /143
Agricultur/143
CHENOPODIACEE /143
CHIMEN/144
Descriere /144
Compozitie chimic /144
Alimentatie/144
Industrie/144
Bioterapie /144
Recoltare /144
Medicin uman/145
Medicin veterinar /145
Zootehnie /145
Agricultur/145
Apicultur/145
CHIPAROS DE BALT /145
Descriere /145
Industrie/145
Ornamental /145
CHIROPTEROFILIE/146
CHIROPTEROGAMIE/146
CHITARC/146
Descriere /146
Alimentatie/146 CI
ANCOB ALANI D /146
CIANOGENEZ/146
CICADACEE/146
CICLOZ/146
CICOARE/146
Descriere /147
Compozitie chimic /147
Alimentatie/147
Industrie/147
Bioterapie /147
Medicin uman/147
Medicin veterinar /147
Zootehnie /147
Apicultur/147
CIFELE/148 CILI
LICHENICI/149 CILINDRU
CENTRAL/149
CIMBRISOR/149
Descriere /149
Compozitie chimic /149
Alimentatie/149
Industrie/149
Bioterapie /149
Recoltare/149
Medicin uman/149
Medicin veterinar /150
Cosmetic /150
Apicultur/150
Vopsitorie /150
CIMBRU/151
Descriere/151
Compozitie chimic /151
Alimentatie/151
Industrie/151
Bioterapie/151
Recoltare/151
Medicin uman /151
Medicin veterinar /152
Cosmetic/152
Apicultur/152 CIMBRU
DE GRDIN /152
Descriere /152
Compozitie chimic /152
Alimentatie/152
Industrie/152
Recoltare /152
Medicin uman /152
Apicultur/152
CIMISIR/152
Descriere /153
Compozitie chimic /153
Industrie/153
Bioterapie/153
Medicin uman /153
Ornamental /154
CINSTEt/154
Descriere /154
Compozitie chimic /154
Bioterapie /154
Recoltare/154
Medicin uman /154
Medicin veterinar /155
Apicultur/155
CIOCUL-BERZEI/155
Descriere /155
Compozitie chimic /155
Bioterapie /155
Recoltare /155
Medicin uman /155
CIOLAN/155
Descriere /155
Alimentatie/155
CIPERACEE/155
CI RES/ 156
Descriere /156
Compozitie chimic /156
Alimentatie/156
Industrie/156
Bioterapie /156
Recoltare/156
Medicin uman /156
Medicin veterinar /157
Cosmetic/157
Apicultur/157
CISTACEE/157
CISTOLIT/157
CITOCHINEZ/157
CITODIEREZ/158
CITOKININE/158
Universul plantelor XXII Cuprins

CITOPLASM/158
Compozitie chimic /158
CITRIN/158 CIUBOtICA-
CUCULUI /158
Descriere /158
Compozitie chimic /159
Bioterapie /159
Recoltare/159
Medicin uman/159
Medicin veterinar /159
Ornamental/160
CIUBOtICA-URSULUI /160
Descriere /160
Medicin uman/160
Ornamental/160
CIUBOtIC MIC/160
Descriere /160 CIUCIULETE
DE PLOP /160
CIUCUSOAR/160
Descriere/161
Compozitie chimic /161
Bioterapie/161
Recoltare/161
Medicin uman/161
CIUMFAIE/161
Descriere/161
Compozitie chimic /161
Toxicologie /162
Bioterapie/162
Recoltare/162
Medicin uman/162
Medicin veterinar /162
Agricultur/162
CIUMREA/162
Descriere/163
Compozitie chimic /163
Toxicologie /163
Bioterapie/163
Recoltare/163
Medicin uman/163
CIUPERC ALB/163
CIUPERC DE BLEGAR /163
Descriere/163
Alimentatie/163 CIUPERC
DE BRANISTE/164 CIUPERC
DE CMP /164
Descriere /164
Alimentatie/164 CIUPERC
DE GUNOI /164 CIUPERC DE
PIVNIt/164 CIUPERCI/164
CIUPERCI CU BURDUF /165
CLADODII/165 CLADOM/166
CLEISTOTECIE/166
CLITOCIBE/166
Descriere/166
Alimentatie/166
CLOPOTUL-CAPREI /166
Descriere /166
Compozitie chimic /166
Medicin uman /167
Ornamental/167 CLOPOtEL
GALBEN /167
CLORENCHIM/167
CLORHIDRATDETIAMIN/167
CLOROPLAST/167
Compozitie chimic /167
COACZ NEGRU/168
Descriere /168
Compozitie chimic /168
Alimentatie/169
Industrie/169
Bioterapie/169
Recoltare /169
Medicin uman /169
Medicin veterinar /170
Apicultur/170
COACZ ROSU/170
Descriere /170
Compozitie chimic /170
Alimentatie/170
Industrie/170
Bioterapie /170
Recoltare/170
Medicin uman /170
Apicultur/171
COADA-CALULUI/171
Descriere/171
Compozitie chimic /172
Bioterapie/172
Recoltare/172
Medicin uman /172
Medicin veterinar /173
Zootehnie /173
Agricultur/173 COADA-
CALULUI MARE /173
Descriere /173
Compozitie chimic /174
Medicin uman /174
Medicin veterinar /174
COADA-RACULUI/174
Descriere /174
Compozitie chimic /174
Alimentatie/174
Bioterapie /174
Recoltare/174
Medicin uman /174
Medicin veterinar /175
Toxicologie /175
Avicultur /175 COADA-
SORICELULUI /175
Descriere /175
Compozitie chimic /176
Universul plantelor XXIII Cuprins

Alimentatie/176
Bioterapie /176
Recoltare/176
Medicin uman/176
Medicin veterinar /177
COENZIMR/177
COLCHICIN/177
COLENCHIM/177
COLEOPTIL/178
COLESTOL/178 COLET/178
COLtISOR/179
Descriere /179
Bioterapie /179
Recoltare/179
Medicin uman/179
COMELINACEE/179
CONDRIOCONTE/179
CONDRIOM/179
CONDRIOMITE/179
CONDUCEREA APEI N CORPUL PLAN-
TEI/179
CONDUCEREA SUBSTANtELOR MINERA-
LE N PLANTE /180 CONDURASI/181
Descriere/181
Compozitie chimic /182
Alimentatie/182
Bioterapie/182
Recoltare/182
Medicin uman/182
Ornamental /182
CONIDIE/183
CONIDIOFOR/183
CONIDIOGENEZ/183
CONJUGARE/183
CONOPID/183
Descriere /184
Compozitie chimic /184
Alimentatie/184
Industrie/184
Bioterapie /184
Medicin uman/184
Apicultur/184
CONVOLVULACEE/184
COPALII/184
CORCODUS/184
Descriere /184
Alimentatie/184
Industrie/185
Bioterapie /185
Apicultur/185
Ornamental /185
Vopsitorie /185
CORIANDRU/185
Descriere /185
Compozitie chimic /186
Industrie/186
Bioterapie /186
Recoltare /186
Medicin uman /186
Medicin veterinar /186
Zootehnie/186
Apicultur/186
CORM/187
CORN/187
Descriere /187
Compozitie chimic /187
Alimentatie/187
Industrie/187
Bioterapie /187
Recoltare/187
Medicin uman /187
Apicultur/188
Protectia mediului /188
Ornamental/188
Vopsitorie /188
CORNACEE/188
CORNACI/188
Descriere/188
Compozitie chimic /189
Alimentatie/189
Bioterapie/189
Recoltare /189
Medicin uman /189
Zootehnie /189
Ornamental/189
CORNISOR/189
Descriere/189
Compozitie chimic /189
Industrie/189
Bioterapie /189
Recoltare /189
Medicin uman /189
Cosmetic/189
Ornamental/189
CORNUL-SECAREI /190
Descriere/190
Compozitie chimic /190
Medicin uman /190
Medicin veterinar /190
Toxicologie/191
COROL/191
COTILEDOANE/192
CRASULACEE/192
CRIt/193
Descriere/193
Alimentatie/193
CRItE/193
Descriere /193
Compozitie chimic /193
Industrie/193
Bioterapie/193
Recoltare /193
Universul plantelor XXIV Cuprins

Medicin uman/193
Ornamental/193
CRNtNEI/194
Descriere /194
Alimentatie/194 CREASTA-
COCOSULUI
1
/194
Descriere /194
Medicin uman/194
Medicin veterinar /194
Ornamental /194 CREASTA-
COCOSULUI
2
/194
Descriere /194
Alimentatie/194
CREMOCARP/194
CRESTEREA FRUCTELOR
/194 CRESTEREA PLANTELOR
/194 CREtISOAR/195
Descriere /195
Compozitie chimic /195
Bioterapie /195
Recoltare/195
Medicin uman/196
Medicin veterinar /196
CREtUSC/196
Descriere /196
Compozitie chimic /196
Bioterapie/196
Recoltare/196
Medicin uman/197
Medicin veterinar /197
Ornamental /197
CRIN ALB/197
Descriere /197
Bioterapie /197
Recoltare/197
Medicin uman/198
Medicin veterinar /198
Ornamental/198 CRIN
DE PDURE/198
Descriere /198
Alimentatie/198
Bioterapie/198
Medicin uman/198
Medicin veterinar /198
Ornamental /198 CRIN
GALBEN DE MUNTE/199
Descriere /199
Ornamental/199
CRIOPLANCTOFITE /199
CRIOSESTON/199
CRIPTOPLEUROMITOZ /199
CROMATOFOR/199
CROMOPLAST/200
CROMOZOMI / 200 CRUCEA-
VOINICULUI / 202
Descriere / 202
Ornamental / 202
CRUCIFERE/202
CRUCIULIt / 203
Descriere / 203
Compozitie chimic / 203
Bioterapie / 203
Recoltare / 203
Medicin uman / 203
CRUStEA/203
Descriere / 203
Bioterapie / 203
Recoltare / 203
Medicin uman / 204
Apicultur / 204
CRUSIN / 204
Descriere / 204
Compozitie chimic / 204
Industrie/204
Bioterapie / 204
Recoltare / 204
Medicin uman / 204
Medicin veterinar / 205
Toxicologie / 205
Apicultur / 205
Silvicultur / 205
Ornamental / 205
Vopsitorie / 205
CUCI / 205
Descriere / 205
Alimentatie / 205
CUCURBEtIC/205
Descriere / 205
Compozitie chimic / 206
Toxicologie / 206
Bioterapie / 206
Recoltare / 206
Medicin uman / 206
Medicin veterinar / 206
CUCURBITACEE / 206
CULM / 207 CUNUNItA /
207
Descriere / 207
Compozitie chimic / 207
Medicin uman / 207
Silvicultur / 207
Ornamental / 207
Alte utilizri / 207
CUPRESACEE/207
CURPEN / 207
Descriere / 208
Toxicologie / 208
Alimentatie / 208
Industrie/208
Bioterapie / 208
Medicin uman / 208
Medicin veterinar / 208
Cosmetic / 208
Apicultur / 208
Universul plantelor XXV Cuprins

Ornamental / 208
CURPEN DE GRDIN / 208
Descriere / 208
Ornamental / 208
CURPEN DE MUNTE / 208
Descriere / 208
CUTICULARIZARE / 209
CUTICUL/209 CUTIN /
209 CUTINIZARE / 209
CUTIS / 209 DAFIN/211
Descriere/211
Alimentatie/211
Bioterapie/211
Medicin uman / 211
Alte utilizri/211
DALAC/211
Descriere/211
Compozitie chimic / 212
Toxicologie/212
Medicin uman / 212
Medicin veterinar / 212
DEDItEI
1
/212
Descriere/212
Compozitie chimic / 212
Bioterapie/212
Medicin uman / 212
Ornamental/212
DEDItEI MARI/212
Descriere/212
Compozitie chimic / 213
Toxicologie/213
Bioterapie/213
Recoltare/213
Medicin uman / 213
DEGEtEL LNOS/ 213
Descriere/213
Compozitie chimic / 213
Toxicologie/213
Industrie/213
Bioterapie/214
Recoltare/214
Medicin uman / 214
Medicin veterinar / 214
Apicultur/214
DEGEtEL ROSU/214
Descriere/214
Compozitie chimic / 214
Toxicologie/215
Bioterapie/215
Recoltare/215
Medicin uman / 216
Medicin veterinar / 216
Apicultur/ 216
Ornamental/216
DEHIDRORETINOL/216
DENTIt/216
Descriere/216
Compozitie chimic / 216
Bioterapie/216
Recoltare/216
Medicin uman / 216
Medicin veterinar / 217
DEPRESAJ/217
DESMOGEN/217
DESORBtIE/217
DEUTOPLASM/217
DEZVOLTAREA PLANTELOR / 217
DIACHEN/217 DIAGRAM
FLORAL/217 DIANDRIE/218
DIATOMEE/218 DIHOGAMIE/218
DIOECIE/219
DIOSCOREACEE/219
DIPLOSPORIE/219
DIPSACACEE/219
DISAMAR/219 DISPERMIE/219
DOFTOR/219 DOVLEAC/219
Descriere / 220
Compozitie chimic / 220
Alimentatie / 220
Industrie/220
Bioterapie / 220
Recoltare / 220
Medicin uman / 220
Medicin veterinar / 221
Zootehnie/221
Apicultur/221 DOVLEAC
TURCESC / 221
Descriere/221
Compozitie chimic / 221
Alimentatie/221
Industrie/221
Bioterapie/221
Medicin uman / 221
Medicin veterinar / 221
Zootehnie/221
Apicultur / 222
DOVLECEL / 222
Descriere / 222
Alimentatie / 222
Industrie/222
Bioterapie / 222
Recoltare / 222
Medicin uman / 222
Zootehnie / 223
Apicultur / 223
DRACIL/223
Descriere / 223
Compozitie chimic / 223
Universul plantelor XXVI Cuprins

Alimentatie / 223
Industrie/223
Bioterapie / 223
Recoltare / 223
Medicin uman / 223
Apicultur / 224
Protectia mediului / 224
Ornamental / 224
Alte utilizri / 224
DRAGAVEI/ 224
Descriere / 224
Alimentatie / 224
Medicin uman / 224
DRAGOSTE / 224
Descriere / 224
Compozitie chimic / 225
Bioterapie / 225
Recoltare / 225
Medicin uman / 225
Medicin veterinar / 225
Mitologie / 225
DREtE / 225
Descriere / 225
Compozitie chimic / 226
Bioterapie / 226
Recoltare / 226
Medicin uman / 226
Medicin veterinar / 226
Cosmetic / 226
DROBIt / 226
Descriere / 227
Compozitie chimic / 227
Alimentatie / 227
Bioterapie / 227
Recoltare / 227
Medicin uman / 227
Ornamental / 227
Vopsitorie / 227
DROBUSOR /
228
Descriere / 228
Bioterapie / 228
Recoltare / 229
Medicin uman / 229
Medicin veterinar / 229
Zootehnie / 229
Agricultur / 229
Ornamental / 229
Vopsitorie / 229
DROJDIE DE BERE/230
Descriere / 230
Compozitie chimic / 230
Industrie/230
Bioterapie / 230
Medicin uman / 230
Medicin veterinar / 231
DROSERACEE / 231
DRUP / 231
DRUSE / 231
DUD ALB/231
Descriere / 232
Compozitie chimic / 232
Alimentatie / 232
Industrie/232
Bioterapie / 232
Recoltare / 232
Medicin uman / 232
Medicin veterinar / 232
Toxicologie / 232
Sericicultur / 232
Protectia mediului / 232
Ornamental / 232
Vopsitorie / 232
DUD NEGRU/233
Descriere / 233
Compozitie chimic / 233
Alimentatie / 233
Industrie/233
Bioterapie / 233
Medicin uman / 233
Medicin veterinar / 233
Recoltare / 233
Sericicultur / 233
Ornamental / 233
Vopsitorie / 233
DUGHIE/233
Descriere / 234
Compozitie chimic / 234
Zootehnie / 234
DUMBt/234
Descriere / 234
Compozitie chimic / 234
Bioterapie / 234
Recoltare / 234
Medicin uman / 234
Apicultur / 235
DUMBRAVNIC/235
Descriere / 235
Compozitie chimic / 235
Alimentatie / 235
Bioterapie / 235
Recoltare / 235
Medicin uman / 235
Medicin veterinar / 235
DURAMEN/235
ECTODESME/237
ELAGAJ/237 ELAISOM / 238
ELATERE/238 ELATINACEE
/ 238 ELEAGNACEE/238
EFEDRACEE/238
ELECTRONASTIE/238
EMBRIONIE ADVENTIV / 238
EMONDAJ / 239
Universul plantelor XXVII Cuprins

EMPETRACEE/239
ENDEMISM / 239
ENDEMIT/239
ENDOCARP / 240
ENDOCITOZ / 240
ENDODERM/240
ENDOMITOZ / 241
ENDOSOMI / 241
ENDOSPERM / 241
ENTOMOFILIE/242
ENTOMOGAMIE/247
ENZIME/247
EPIBLAST/247
EPIBLEM/247
EPICARP / 247
EPIDERM/ 247
EPIFITE/248
EPISTAZ / 248
EPITEM / 248
EQUISETACEE / 248
ERICACEE / 248
ESTIVAtIE / 248
ESTROL / 248
ETILENA/248
EUFORBIACEE/249
EXOCARP / 249
EXOCITOZ / 249
EXODERM / 249
EXORBtIE / 249
FABACEE / 251
FAG/251
Descriere / 252
Compozitie chimic / 252
Alimentatie / 252
Industrie/252
Bioterapie / 252
Medicin uman / 253
Apicultur / 253
Protectia mediului / 253
Ornamental / 253
FAGACEE / 253
FASOLE/254
Descriere / 254
Compozitie chimic / 254
Alimentatie / 254
Industrie/254
Bioterapie / 254
Recoltare / 255
Medicin uman / 255
Medicin veterinar / 255
Zootehnie / 255
Agricultur / 255
FASOLIt/255
Descriere / 255
Compozitie chimic / 255
Alimentatie / 256
Zootehnie / 256
Agricultur / 256
FN/ 256
Medicin uman / 256
FECIORIC / 256
Descriere / 256
Compozitie chimic / 257
Bioterapie / 257
Recoltare / 257
Medicin uman / 257
FECUNDAtIE/257
FELODERM / 257
FELOGEN / 257
FENICUL/257
Descriere / 257
Compozitie chimic / 257
Industrie/258
Bioterapie / 258
Recoltare / 258
Medicin uman / 258
Medicin veterinar / 258
Cosmetic / 258
Apicultur / 258
FEREGUt DULCE / 258
Descriere / 259
Compozitie chimic / 259
Medicin uman / 259
Medicin veterinar / 259
Ornamental / 259
FERIG / 259
Descriere / 259
Compozitie chimic / 259
Industrie/260
Bioterapie / 260
Recoltare / 260
Medicin uman / 260
Medicin veterinar / 260
Ornamental / 261
Alte utilizri / 261
FERIGUt-DE-STNC / 261
Descriere / 261
Medicin uman / 261
Ornamental / 261 FIBRE
LEMNOASE/261 FIBRE LIBERIENE
(FLOEMATICE) / 261 FICOCIANIN /
261 FILIDIU/261 FILOCLADIU / 261
FILODIU/261 FIEREA-PMNTULUI /
262
Descriere / 262
Compozitie chimic / 262
Bioterapie / 262
Recoltare / 262
Medicin uman / 262
Medicin veterinar / 262
FILOGEN / 263 FILOGENEZ
/ 263
Universul plantelor XXVIII Cuprins

FILOTAXIE/264 FIMBRII /
265 FITOALEXINE / 265
FITOCENOZ / 265
FITOCROM / 266
FITOHORMONI / 267
FITOLACACEE / 267
FITONCIDE / 268
FITOPLANCTON / 268
FITOSTERINE / 268
FITOSTEROLI/268
FLOARE / 268 FLOAREA-
AMORULUI / 270
Descriere / 270
Compozitie chimic / 270
Bioterapie / 270
Medicin uman / 270
FLOAREA-CUCULUI / 270
Descriere / 270
Compozitie chimic / 270
Bioterapie / 271
Recoltare / 271
Medicin uman / 271
Ornamental / 271
FLOAREA-MIRESII/271
Descriere / 271
Recoltare / 272
Compozitie chimic / 273
Industrie/273
Bioterapie / 273
Medicin uman / 273
Medicin veterinar / 273
Ornamental / 273
FLOAREA-PASTELUI / 274
Descriere / 274
Compozitie chimic / 274
Bioterapie / 274
Medicin uman / 274
Ornamental / 274
Mitologie / 274
FLOAREA-RAIULUI / 274
Descriere / 275
Compozitie chimic / 275
Industrie/275
Recoltare / 275
Medicin uman / 275
Ornamental / 275
FLOAREA-SOARELUI / 275
Descriere / 275
Compozitie chimic / 275
Alimentatie / 276
Industrie/276
Bioterapie / 276
Recoltare / 276
Medicin uman / 276
Medicin veterinar / 276
Zootehnie / 276
Agricultur / 276
Apicultur / 276
FLOARE DE COLtI / 277
Descriere / 277 FLOARE-
DE-FRIGURI / 277
Descriere / 278
Bioterapie / 278
Recoltare / 278
Medicin uman / 278
FLOARE-DE-GLBINARE / 278
Descriere / 278
Compozitie chimic / 278
Bioterapie / 278
Recoltare / 278
Medicin uman / 278
Medicin veterinar / 279
Ornamental / 279
FLOARE-DE-LEAC / 279
Descriere / 280
Compozitie chimic / 280
Toxicologie / 280
Bioterapie / 280
Recoltare / 280
Medicin uman / 280
Medicin veterinar / 280
Ornamental / 280
FLOARE-DE-LOTUS / 280
Descriere / 280
Protectia mediului / 281
FLOARE-DE-PERIN / 281
Descriere / 282
Bioterapie / 282
Recoltare / 282
Medicin uman / 282
Ornamental / 282 FLOARE-
DE-UNGHIE / 282
Descriere / 282
Compozitie chimic / 282
Bioterapie / 282
Recoltare / 282
Medicin uman / 282
FLOEM / 282 FLORIGEN / 282
FOLIAtIE / 283 FOLICULA/283
FORMUL FLORAL / 283
FORSItIA/284
Descriere / 284
Apicultur / 284
Ornamental / 284
FOTONASTII/284
FOTOPERIOAD/284
FOTOPERIODISM / 285
FOTORESPIRAtIE/285
FOTOSINTEZ / 285
FOTOTACTISM/288
FOTOTROPISM/288
Universul plantelor XXIX Cuprins

FRAG / 289
Descriere / 289
Compozitie chimic / 289
Alimentatie / 289
Industrie/289
Bioterapie / 289
Recoltare / 289
Medicin uman / 289
Medicin veterinar / 290
Cosmetic / 290
Apicultur / 290
Ornamental / 290
FRANKENIACEE/290
FRASIN / 290
Compozitie chimic / 291
Industrie/291
Bioterapie / 291
Recoltare / 291
Medicin uman / 291
Medicin veterinar / 292
Apicultur / 292
Ornamental / 292
Vopsitorie / 292
FRSINEL / 292
Descriere / 292
Compozitie chimic / 292
Bioterapie / 293
Recoltare / 293
Medicin uman / 293
Ornamental / 293
FRIGRI / 293
Descriere / 293
Bioterapie / 293
Recoltare / 293
Medicin uman / 293
Ornamental / 294
FRUCT/294 FRUNZ/296
FRUNZ DE UMBR / 305
FRUNZ SUBMERS / 305
FRUNZE EMBRIONARE/306
FUCOSTEROL/306
FUCOXANTIN / 306
FUMRIt / 306
Descriere / 306
Bioterapie / 306
Recoltare / 306
Medicin uman / 306
FUNICUL/306 GAROAF DE
CULTUR / 307
Descriere / 307
Medicin uman / 307
Ornamental / 307 GAROFItA-
PIETREI CRAIULUI / 307
Descriere / 307
GLBENELE / 307
Descriere / 308
Compozitie chimic / 308
Bioterapie / 308
Recoltare / 308
Medicin uman / 308
Medicin veterinar / 309
Cosmetic / 309
Apicultur / 309
Ornamental / 309
GLBINARE/309
Descriere / 309
Compozitie chimic / 310
Bioterapie/310
Recoltare/310
Medicin uman / 310
Ornamental/310
Vopsitorie/310
GLBINELE/310
Descriere/310
Compozitie chimic / 310
Bioterapie/310
Medicin uman / 311
Recoltare / 311
Alte utilizri / 311
GLBIORI/311
Descriere / 311
Alimentatie / 311
GRNIt/311
Descriere / 311
Industrie/311
Apicultur / 311
Ornamental / 311
Vopsitorie / 311
GEITONOGAMIE/312
GELIFICARE/312
GENtIANACEE/312
GEOTROPISM/312
GERANIACEE/313
GERMINAtIE/313
GHEBE
1
/313
Descriere/314
Alimentatie/314
Silvicultur/314
GHEBE
2
/314
Descriere/314
Alimentatie/314
Silvicultur/314 GHEBE
DE BRAD/314
Descriere/314
Alimentatie/314 GHEBE
DE PDURE/314
Descriere/314
Alimentatie/314 GHEBE
PUCIOASE/314
Descriere/314
Toxicologie/314
GHIMPE
1
/314
Descriere/315
Universul plantelor XXX Cuprins

Medicin uman / 315
Ornamental/315
GHIMPE
2
/ 315
Descriere/315
Compozitie chimic / 315
Bioterapie/315
Recoltare/315
Medicin uman / 315
Agricultur/316
GHINtUR GALBEN / 316
Descriere/316
Compozitie chimic / 316
Bioterapie/316
Recoltare/316
Medicin uman / 316
Medicin veterinar / 317
Ornamental/317
GHINtUR PTAT / 317
Descriere/317
Medicin uman / 317
Medicin veterinar / 317
Ornamental/317
GHINtUR VNT / 317
Descriere/317
Compozitie chimic / 317
Bioterapie/318
Recoltare/318
Medicin uman / 318
Medicin veterinar / 318
Ornamental/ 318
GHIOCEL/318
Descriere/318
Toxicologie/318
Bioterapie/318
Medicin uman / 319
Apicultur/319
Ornamental/319
Vopsitorie/319
GHIZDEI/319
Descriere/319
Compozitie chimic / 319
Bioterapie / 320
Recoltare / 320
Medicin uman / 320
Zootehnie / 320
Agricultur / 320
Apicultur / 320
Ornamental / 320
GIBERELINE/320
GIMNOSPERME/320
GINECEU/320
GINKGOACEE/321
GINOGENEZ / 322
GIUGAN / 322
Descriere / 322
Alimentatie / 322
GLANDE DIGESTIVE / 322
GLANDE NECTARIFERE / 322
GLICOCALIX / 322
GLOBULARIACEE/322
GLOBULINE/322
GLOMERUL/323 GLUCIDE/
323 GLUTATION / 323
GLUTEN / 323
GOGOASE/323
Descriere / 323
Alimentatie / 323
GORUN/323
Descriere / 324
Compozitie chimic / 324
Bioterapie / 324
Recoltare / 324
Medicin uman / 324
Apicultur / 325
Ornamental / 325
Vopsitorie / 325
GRAMINEE/325
GRU COMUN / 325
Descriere / 325
Compozitie chimic / 325
Alimentatie / 326
Industrie/326
Bioterapie / 326
Medicin uman / 326
Medicin veterinar / 326
Agricultur / 326
Zootehnie / 326
GRU DURUM / 327
Descriere / 327
GRUSOR / 327
Descriere / 327
Alimentatie / 327
Bioterapie / 327
Recoltare / 327
Medicin uman / 328
Ornamental / 328
GULIE/328
Descriere / 328
Compozitie chimic / 328
Alimentatie / 328
Medicin uman / 328
Medicin veterinar / 328
Apicultur / 328 GUME
VEGETALE/328
GUTAtIE/328
GUTAPERC / 329
GUT/329
GUTIFERE/329
GUTUI/329
Descriere / 329
Compozitie chimic / 329
Alimentatie / 329
Industrie/329
Universul plantelor XXXI Cuprins

Bioterapie / 329
Recoltare / 329
Medicin uman / 330
Cosmetic / 330
Apicultur / 330
Pomicultur / 330
Ornamental / 330
Vopsitorie / 330
HALOFITE / 331
HALOMEZOFITE/332
HALORAGACEE / 332
HAMEI/332
Descriere / 332
Compozitie chimic / 332
Alimentatie / 333
Industrie/333
Bioterapie / 333
Recoltare / 333
Medicin uman / 333
Medicin veterinar / 334
Cosmetic / 334
Ornamental / 334
HAPLOMITOZ / 334 HAPTERE /
334 HAUSTOR / 334
HELIOFITE/334 HELIOSCIOFITE
/ 335 HELIOTROPISM / 335
HEMICRIPTOFITE/335
HEMIXEROFITE / 336
HERCOGAMIE/336
HESPERID/336
HETEROAUXIN / 336
HETEROCOTILIE / 336
HETEROFILIE/336
HETEROGAMEtI / 336
HETEROGAMIE / 337
HETERORIZIE / 338
HETEROSPERMIE / 338
HETEROSTILE/339
HEXAHIDROXICICLOHEXAN / 339
HIALOPLASM / 339
HIDATODE/340 HIDRAtI DE
CARBON / 341 HIDROCARITACEE
/ 341 HIDROFILACEE/341
HIDROFILIE/341 HIDROFITE/341
HIDROGAMIE/341
HIDROLAZE/342
HIDROPLANCTOFITE / 342
HIDROPOTE/342
HIGROCIBE/343
Descriere / 343
Alimentatie / 343
HIGROFITE / 343
HIGROFORUS / 343
Descriere / 343
Alimentatie / 343
HIGROTROPISM / 343
HIPANTIU/343
HIPANTODIU/343
HIPERICACEE/343
HIPOCASTANACEE / 344
HIPOSTAZ/344
HIPOTOMIE/344
HIPOTROPIE/344
HIPSOFILE/344
HIPURIDACEE/344
HORMONI VEGETALI / 344
HREAN / 344
Descriere / 345
Compozitie chimic / 345
Alimentatie / 345
Industrie/345
Bioterapie / 345
Recoltare / 345
Medicin uman / 345
Medicin veterinar / 346
Cosmetic / 346
HRIB/346
Descriere / 346
Alimentatie / 346
HRIB tIGNESC/347
Descriere / 347
Toxicologie / 347
HRIBUL-VRJITOAREI / 347
Descriere / 347
Alimentatie / 347
HRISC / 347
Descriere / 347
Compozitie chimic / 347
Alimentatie / 348
Industrie/348
Zootehnie / 348
Apicultur / 348
Medicin uman / 348
Alte utilizri / 348
HULUBIt / 348
Descriere / 348
Alimentatie / 348
IARBA-FIARELOR / 349
Descriere / 349
Toxicologie / 349
Medicin uman / 349
Ornamental / 349
Mitologie / 349
IARBA-SF. IOAN / 350
Descriere / 350
Compozitie chimic / 350
Industrie/350
Bioterapie / 350
Recoltare / 350
Medicin uman / 350
Universul plantelor XXXII Cuprins

Apicultur / 350 IARBA-
SARPELUI / 350
Descriere / 351
Compozitie chimic / 351
Bioterapie / 351
Recoltare / 351
Medicin uman / 351
Medicin veterinar / 351
Apicultur / 351 IARB-
DE-SUDAN / 351
Descriere / 351
Compozitie chimic / 351
Zootehnie / 351
Apicultur / 351 IARB-
DE-SOALDIN / 352
Descriere / 352
Compozitie chimic / 352
Bioterapie / 352
Medicin uman / 352
Cosmetic / 352
Ornamental / 352
Vopsitorie / 352 IARB-
DE-URECHI / 352
Descriere / 353
Compozitie chimic / 353
Bioterapie / 353
Medicin uman / 353
Cosmetic / 353
Ornamental / 354
Mitologie / 354
IARB GRAS/354
Descriere / 354
Alimentatie / 354
Bioterapie / 354
Recoltare / 354
Medicin uman / 354
Agricultur / 354
IARB MARE/354
Descriere / 355
Compozitie chimic / 355
Bioterapie / 355
Recoltare / 355
Medicin uman / 355
Medicin veterinar / 356
Cosmetic / 356
Ornamental / 356
IARB NEAGR / 356
Descriere / 356
Compozitie chimic / 356
Bioterapie / 356
Recoltare / 357
Medicin uman / 357
Apicultur / 357
Ornamental / 357
IARB ROSIE/357
Descriere / 357
Toxicologie / 357
Bioterapie / 357
Recoltare / 358
Medicin uman / 358
Medicin veterinar / 358
Vopsitorie / 358
IAROVIZARE / 358
IASCA-FAGULUI/358
Descriere / 358
Industrie/358
Bioterapie / 358
Medicin veterinar / 358
IASCA-STEJARULUI / 358
Descriere / 358
IASC / 359
Descriere / 359 IASC DE CIOAT A
FOIOASELOR / 359
Descriere / 359
IASC DE POM/359
Descriere / 359
Industrie/359 IASC
DE STEJAR/359
Descriere / 359
IASC DE ZAD/ 359
Descriere / 359 IASC GALBEN A
FOIOASELOR / 359
Descriere / 359
Alimentatie / 359
IASC PROAS/360
Descriere / 360
IASOMIE / 360
Descriere / 360
Bioterapie / 360
Recoltare / 360
Medicin uman / 360
Apicultur / 360
Cosmetic / 360
Ornamental / 360
IASOMIE-DE-PDURE / 360
Descriere / 360
Bioterapie / 360
Recoltare / 361
Medicin uman / 361
Apicultur / 361
Ornamental / 361
IASOMIE SLBATIC / 361
Descriere / 361
Protectia mediului / 361
Ornamental / 361
IDIOBLASTE/361
IEDER/ 361
Descriere / 361
Toxicologie / 361
Bioterapie / 362
Recoltare / 362
Medicin uman / 362
Medicin veterinar / 362
Cosmetic / 362
Universul plantelor XXXIII Cuprins

Apicultur / 362
Ornamental / 362
Alte utilizri / 362
IEDER ALB
1
/ 363
Descriere / 363
Ornamental / 363
IEDER ALB
2
/363
Descriere / 363
Toxicologie / 363
Ornamental / 363
IENUPR/363
Descriere / 364
Compozitie chimic / 364
Alimentatie / 364
Industrie/364
Bioterapie / 364
Recoltare / 364
Medicin uman / 364
Medicin veterinar / 366
Cosmetic / 366
Apicultur / 366
IMBIBItIE / 366 IN /
366
Descriere / 367
Compozitie chimic / 367
Alimentatie / 367
Industrie/367
Bioterapie / 368
Medicin uman / 368
Medicin veterinar / 368
Cosmetic / 368
Zootehnie / 368
Agricultur / 368
Apicultur / 368 INEL
ANUAL / 368
INFLORESCENt / 369
INHIBITORI / 372
INOZITOL / 372
INSECTICIDE VEGETALE / 372
INTEGUMENT/373
INTERFAZ/373
INULINA/373 IPCRIGE/373
Descriere / 374
Compozitie chimic / 374
Industrie/374
Bioterapie / 374
Recoltare / 374
Medicin uman / 374
Medicin veterinar / 374
IRIDACEE/375 ISOTACEE /
375 ISOP / 375
Descriere / 375
Compozitie chimic / 375
Bioterapie / 375
Recoltare / 375
Medicin uman / 375
Medicin veterinar / 376
Apicultur / 376
Protectia mediului / 376
Ornamental / 376
IUGLANDACEE/376
IUNCACEE / 376
IUNCAGINACEE/376
IZMA-BROASTEI / 377
Descriere / 377
Compozitie chimic / 377
Bioterapie / 377
Recoltare / 377
Medicin uman / 377
Medicin veterinar / 377
Apicultur / 377
IZM BUN / 377
Descriere / 378
Compozitie chimic / 378
Industrie/378
Bioterapie / 378
Recoltare / 378
Medicin uman / 378
Medicin veterinar / 379
Cosmetic / 379
Apicultur / 379
IZM CREAt / 379
Descriere / 379
Bioterapie / 379
Recoltare / 380
Medicin uman / 380
Medicin veterinar / 380
Apicultur / 380 IZOGAMEtI /
380 IZOGAMIE/380
MBTRNIRE / 381
NFLORIRE/382 NMULtIRE
ASEXUAT / 382 NMULtIRE
SEXUAT / 382 NMULtIRE
VEGETATIV / 382
NRDCINARE / 383 NVELIS
VEGETAL / 383 JIR/ 385
Alimentatie / 385
Industrie/385
Cinegetic / 385
JNEAPN / 385
Descriere / 385
Compozitie chimic / 385
Industrie/385
Bioterapie / 386
Recoltare / 386
Medicin uman / 386
Cosmetic / 386
Protectia mediului / 386
Ornamental / 386
JUGASTRU / 386
Universul plantelor XXXIV Cuprins

Descriere / 386
Industrie/387
Bioterapie / 387
Recoltare / 387
Medicin uman / 387
Silvicultur / 387
Apicultur / 387
Ornamental / 387
Vopsitorie / 387
LABA-URSULUI / 389
Descriere / 389
Toxicologie / 389
LACINIE / 389
LACTOFLAVIN / 389
LALEA / 389
Descriere / 389
Ornamental / 389 LALEA
PESTRIt
1
/ 389
Descriere / 390 LALEA
PESTRIt
2
/ 390
Descriere / 390
Toxicologie / 390
Industrie/390
Ornamental / 390
LALEMANTIA / 390
Descriere / 390
Compozitie chimic / 390
Industrie/390
LAMIACEE/390 LAMIN /
391 LAPTELE-CUCULUI /
391
Descriere / 391
Compozitie chimic / 391
Toxicologie / 391
Bioterapie / 391
Medicin uman / 391
Medicin veterinar / 391
Vopsitorie / 391
LATEX/392
LATICIFERE/393
LATICIFEROGENEZ / 393
LAUR GHIMPOS/394
Descriere / 394
Compozitie chimic / 394
Bioterapie / 394
Medicin uman / 394
Ornamental / 395
LAURACEE / 395
LCRMIOAR / 395
Descriere / 395
Compozitie chimic / 395
Industrie/395
Bioterapie / 395
Recoltare / 395
Medicin uman / 396
Medicin veterinar / 396
Ornamental / 396
LMI / 396
Compozitie chimic / 396
Alimentatie / 396
Industrie/396
Bioterapie / 397
Recoltare / 397
Medicin uman / 397
Cosmetic / 398
Alte utilizri / 398
LSNICIOR / 398
Descriere / 398
Compozitie chimic / 398
Bioterapie / 398
Recoltare / 399
Medicin uman / 399
LSTRIRE/399
LEANDRU / 399
Descriere / 399
Toxicologie / 399
Tehnologia culturii / 400
Medicin uman / 400
Ornamental / 400
LEGHEMOGLOBIN / 400
LEMN CINESC / 400
Descriere / 400
Compozitie chimic / 401
Bioterapie / 401
Recoltare / 401
Medicin uman / 401
Medicin veterinar / 401
Toxicologie / 402
Apicultur / 402
Silvicultur / 402
Ornamental / 402
Vopsitorie / 402
LEMN DULCE
1
/402
Descriere / 402
Compozitie chimic / 402
Industrie/402
Bioterapie / 402
Recoltare / 402
Medicin uman / 402
LEMN DULCE
2
/402
Descriere / 402
Compozitie chimic / 403
Industrie/403
Bioterapie / 403
Recoltare / 403
Medicin uman / 403
Medicin veterinar / 404
LEMNACEE / 404
LEMNUL-DOMNULUI / 404
Descriere / 404
Compozitie chimic / 404
Bioterapie / 404
Recoltare / 404
Medicin uman / 404
Universul plantelor XXXV Cuprins

Medicin veterinar / 405
Ornamental / 405
Alte utilizri / 405
LEMNUL-VNTULUI / 405
LENTIBULARIACEE / 405
LENTICEL / 405
LEUCOPLASTE / 405
LEURD / 406
Descriere / 406
Compozitie chimic / 406
Alimentatie / 406
Bioterapie / 406
Recoltare / 406
Medicin uman / 406
Medicin veterinar / 406
Apicultur / 406
Ornamental / 406
LEUSTEAN/406
Descriere / 407
Compozitie chimic / 407
Bioterapie / 407
Recoltare / 407
Medicin uman / 407
LEVANI / 408 LEVNtIC /
408
Descriere / 408
Compozitie chimic / 408
Industrie/408
Bioterapie / 408
Recoltare / 409
Medicin uman / 409
Medicin veterinar / 409
Cosmetic / 409
Apicultur / 409
Ornamental / 409
Alte utilizri / 409 LIAN
DOBROGEAN / 409
Descriere/410
Ornamental/410
LIBROSCLEREIDE/410
LICHEFIERE/410 LICHEN
DE PIATR/410
Compozitie chimic / 410
Industrie/410
Bioterapie/410
Zootehnie/410
Recoltare / 411
Medicin uman / 411
Medicin veterinar / 411
LICHEN DE PRUN/411
Descriere / 411
Compozitie chimic / 411
Industrie/411
Bioterapie / 411
Recoltare / 411
Medicin uman / 412
Protectia mediului / 412
LICHENI/412
Descriere/412
Alimentatie/413
Alte utilizri/413
LICHENIN/414
LICHENUL GALBEN / 414
Descriere/414
LICHENUL-RENULUI / 414
Descriere/414
Alimentatie/414
Industrie/414
LICOPODIACEE/414
LICOPINA/414
LIGNANI/414
LIGNIFICARE/414
LIGNINE/415
LIGUL/415
LILIAC/416
Descriere/416
Compozitie chimic / 416
Industrie/416
Bioterapie/416
Medicin uman / 416
Apicultur/ 416
Silvicultur/416
Ornamental/416
Vopsitorie/416 LILIAC
TRANSILVNEAN / 417
Descriere/417
Ornamental/417
LILIACEE/417
LILIATE/418
LIMB/418 LIMBA-
BOULUI/418
Descriere/418
Compozitie chimic / 418
Alimentatie/418
Bioterapie/418
Recoltare/418
Medicin uman / 418
Apicultur/ 418 LIMBA-
CINELUI/419
Descriere/419
Compozitie chimic / 419
Bioterapie/419
Recoltare/419
Medicin uman / 419
Apicultur/419
Alte utilizri/419
LIMBA-MIELULUI/419
Descriere/419
Compozitie chimic / 419
Alimentatie/419
Bioterapie / 420
Recoltare / 420
Medicin uman / 420
Medicin veterinar / 420
Universul plantelor XXXVI Cuprins

Apicultur / 420 LIMBA-
SARPELUI / 420
Descriere / 420
Bioterapie / 420
Medicin uman / 420
LINACEE/421 LINARIt /
421
Descriere/421
Compozitie chimic / 421
Bioterapie/421
Recoltare/421
Medicin uman / 421
Medicin veterinar / 421
Cosmetic / 422
Apicultur / 422
Ornamental / 422
LINGURA-ZNEI / 422
LINGUREA / 422
Descriere / 422
Compozitie chimic / 422
Alimentatie / 422
Bioterapie / 422
Medicin uman / 423
LINGURItA-ZNELOR / 422
Descriere / 423
LINTE / 423
Descriere / 423
Compozitie chimic / 423
Alimentatie / 423
Industrie/423
Bioterapie / 423
Medicin uman / 423
Zootehnie / 423
Agricultur / 423
LIPICIOAS/ 423
Descriere / 423
Compozitie chimic / 423
Bioterapie / 423
Recoltare / 423
Medicin uman / 423
Agricultur / 423
LIPIDE/ 424
LITOCISTE/424
LITRACEE / 424
LIZOZOMI / 424
LOBELIACEE/425
LOBOD / 425
Descriere / 425
Compozitie chimic / 426
Alimentatie / 426
Bioterapie / 426
Recoltare / 426
Medicin uman / 426
Apicultur / 426 LOBOD
CINEASC / 426
Descriere / 426
Zootehnie / 426
Agricultur / 426
LOGANIACEE / 427
LOMAZOMI / 427
LORANTACEE / 427
LUBIt/427
Descriere / 427
Compozitie chimic / 427
Industrie/427
Zootehnie / 427
Agricultur / 427
LUF/427
Descriere / 427
Compozitie chimic / 427
Industrie/427
Medicin uman / 427
Zootehnie / 428
Ornamental / 428
LUMNRICA-PMNTULUI / 428
Descriere / 428
Compozitie chimic / 428
Bioterapie / 428
Recoltare / 428
Medicin uman / 428
Medicin veterinar / 429
Ornamental / 429
LUMNRIC / 429
Descriere / 429
Compozitie chimic / 430
Bioterapie / 430
Recoltare / 430
Medicin uman / 430
Medicin veterinar / 430
Apicultur / 430
Ornamental / 430
LUMINOAS/ 430
Descriere / 431
Bioterapie / 431
Medicin uman / 431
Ornamental / 431
LUPIN/431
Descriere / 431
Compozitie chimic / 431
Alimentatie / 431
Bioterapie / 431
Recoltare / 431
Medicin uman / 431
Zootehnie / 431
Agricultur / 431
Apicultur / 432
Ornamental / 432
LUPIN GALBEN/432
Descriere / 432
Compozitie chimic / 432
Zootehnie / 432
Agricultur / 432
LUPULIN/432
MAC/433
Universul plantelor XXXVII Cuprins

Desciere / 433
Compozitie chimic /433
Toxicologie / 434
Alimentatie / 434
Industrie/434
Bioterapie / 434
Recoltare / 435
Medicin uman / 435
Medicin veterinar / 435
Zootehnie / 436
Apicultur / 436
Ornamental / 436
Vopsitorie / 436
MAC CORNUT/436
Descriere / 436
Compozitie chimic / 436
Recoltare / 436
Medicin uman / 436
Medicin veterinar / 436
MAC DE CMP / 436
Descriere / 436
Compozitie chimic / 437
Alimentatie / 437
Bioterapie / 437
Recoltare / 437
Medicin uman / 437
Medicin veterinar / 437
Agricultur /437
Apicultur / 437
MAC DE MUNTE / 437
Descriere / 437
MAC GALBEN / 437
Descriere / 437
Compozitie chimic / 438
Bioterapie / 438
Recoltare / 438
Medicin uman / 438
Apicultur / 438
MAC IRANIAN / 438
Descriere / 438
Industrie/439
Bioterapie / 439
Recoltare /439
Apicultur / 439 MACLE / 439
MACROBLASTE / 439
MACROGAMETOGENEZ / 439
MACROMICETE / 440
MACROSCLEREIDE / 441
MACROSPOROGENEZA / 441
MAGNOLIE / 441
Descriere / 442
Industrie/442
Ornamental / 442
MAGNOLIACEE / 442
MAGNOLIOFITE / 442
MAHONIA / 443
Descriere / 443
Apicultur / 443
Ornamental / 443
MALVACEE / 443
MAN / 444
MANDARIN/444
Descriere / 444
MARCOTAJ / 444
MARCOT / 445
MARGARETA / 445
Descriere / 445
Bioterapie / 445
Recoltare / 445
Medicin uman / 445
Agricultur / 445
Apicultur / 445
Ornamental / 445
Vopsitorie /445
MARSILEACEE / 445
MAZRE / 446
Descriere / 446
Compozitie chimic / 446
Alimentatie / 447
Industrie/447
Medicin uman / 447
Zootehnie / 447
Agricultur / 447
MCEAS / 447
MCES / 447
Descriere / 447
Compozitie chimic / 447
Alimentatie / 448
Industrie/448
Bioterapie / 448
Recoltare / 448
Medicin uman / 448
Medicin veterinar / 448
Silvicultur / 449
Apicultur / 449
Ornamental / 449
Vopsitorie / 449 MCES
DE MUNTE / 449
Descriere / 449
Compozitie chimic / 449
Industrie/449
Bioterapie / 449
Medicin uman / 449
Medicin veterinar / 449
Agricultur / 449
Ornamental / 449
MCRIS / 449
Descriere / 450
Compozitie chimic /450
Toxicologie / 450
Alimentatie / 450
Bioterapie / 450
Recoltare / 450
Universul plantelor XXXVIII Cuprins

Tehnologia culturii / 450
Ornamental / 450
Alte utilizri / 450
MCRIS MRUNT/451
Descriere / 451
Toxicologie / 451
Alimentatie / 451
Medicin uman / 451
Medicin veterinar / 451
Vopsitorie / 451
MCRISUL-IEPURELUI /
451
Descriere / 451
Compozitie chimic /154
Alimentatie / 451
Bioterapie / 451
Medicin uman / 451
Alte utilizri / 451
MGHIRAN / 452
Descriere / 452
Compozitie chimic / 452
Alimentatie / 453
Industrie/453
Bioterapie / 453
Recoltare / 453
Medicin uman / 453
Cosmetic / 453
Apicultur / 453
MLIN / 453
Descriere / 453
Alimentatie / 453
Industrie/453
Bioterapie / 453
Recoltare / 453
Medicin uman / 454
Apicultur / 454
Protectia mediului / 454
Ornamental / 454
Vopsitorie / 454
Alte utilizri / MLIN
AMERICAN/454
Descriere / 454
Compozitie chimic / 454
Industrie/454
Medicin uman / 454
Ornamental / 454
MR / 454
Descriere / 454
Compozitie chimic / 454
Alimentatie / 454
Industrie/454
Bioterapie / 454
Medicin uman / 455
Cosmetic / 456
Apicultur / 456
Ornamental / 456
Vopsitorie / 456
Alte utilizri / 456
MRAR/456
Descriere / 456
Compozitie chimic / 456
Alimentatie / 456
Industrie/456
Bioterapie / 457
Recoltare / 457
Medicin uman / 457
Medicin veterinar / 457
Cosmetic / 458
Apicultur / 458 MR
PDUREt/458
Descriere / 458
Alimentatie / 458
Industrie/458
Bioterapie / 459
Recoltare / 459
Medicin uman / 459
Pomicultur / 459
Silvicultur / 459
Apicultur / 459
Vopsitorie / 459
MSELARIt / 460
Descriere / 460
Compozitie chimic / 461
Toxicologie / 461
Industrie/461
Bioterapie / 461
Medicin uman / 461
Medicin veterinar / 461
MSLIN / 462
Descriere / 462
Compozitie chimic / 462
Alimentatie / 462
Industrie/462
Bioterapie / 462
Medicin uman / 462
Medicin veterinar / 463
Cosmetic / 463
MTCIUNE / 463
Descriere / 463
Compozitie chimic / 464
Industrie/464
Bioterapie / 464
Recoltare / 464
Medicin uman / 464
Apicultur / 464
MTRGUN / 464
Descriere / 464
Compozitie chimic / 465
Toxicologie / 465
Industrie/465
Bioterapie / 465
Recoltare / 466
Medicin uman / 466
Medicin veterinar / 466
MTREAtA-BRADULUI / 466
Universul plantelor XXXIX Cuprins

Descriere / 466
Compozitie chimic / 467
Bioterapie / 467
Recoltare / 467
Medicin uman / 467
Medicin veterinar / 467
MTURI/467
Descriere / 467
Compozitie chimic / 467
Toxicologie / 467
Industrie/468
Bioterapie / 468
Recoltare / 468
Medicin uman / 468
Protectia mediului / 468
Cinegetic / 468
MZAROI / 468
Descriere / 468
Compozitie chimic / 468
Zootehnie / 468
Agricultur / 468
MNTARC / 469
Descriere / 469
Alimentatie / 469
MEI/469
Descriere / 469
Compozitie chimic / 469
Alimentatie / 469
Bioterapie / 469
Zootehnie / 469 MEI
PSRESC / 469
Descriere / 469
Compozitie chimic / 470
Bioterapie / 470
Recoltare / 470
Medicin uman / 470
Alte utilizri / 470
MEIOZ/470
MELONID / 473
MELOSEL/473
Descriere / 473
Toxicologie / 473
Alimentatie / 473
MEMBRAN PLASMATIC / 473
MENIANTACEE / 473
MERISTEME / 473
MERISTEMOIDE/475
MERISOR DE MUNTE / 475
Descriere / 475
Compozitie chimic / 475
Industrie/475
Bioterapie / 475
Recoltare / 476
Medicin uman / 476
Medicin veterinar / 476
MEROGAMIE/476
MEROMITOZ / 476
MESTEACN / 477
Descriere / 477
Compozitie chimic / 477
Industrie/477
Bioterapie / 477
Recoltare / 478
Medicin uman / 478
Medicin veterinar / 479
Cosmetic / 479
Apicultur / 479
Ornamental / 479
Vopsitorie / 480
MESTEACN PITIC / 480
Descriere / 480
MESTEACN PUFOS / 480
Descriere / 480
Compozitie chimic / 480
Industrie/480
Bioterapie / 481
Recoltare / 481
Medicin uman / 481
Apicultur / 481
Ornamental / 481
METAFILE/481 METAFLOEM /
481 METAMORFOZE / 481
METAXILEM/487
MEZOCARP / 487 MEZOFITE /
487 MICORIZE / 487
MICROBLASTE / 488
MICROCORPI/488
MICROFIBRILE/489
MICROFILE / 489
MICROFITOCENOZ / 489
MICROGAMETOGENEZ / 489
MICROPIL/489
MICROSPOROGENEZ / 489
MICSUNELE RUGINITE / 489
Descriere / 490
Compozitie chimic / 490
Bioterapie / 490
Recoltare / 490
Medicin uman / 490
Apicultur / 490
Ornamental / 490
MIEREA-URSULUI/490
Descriere / 491
Apicultur / 491
MIGDAL/ 491
Descriere / 491
Compozitie chimic / 491
Industrie/491
Bioterapie / 491
Medicin uman / 491
Cosmetic / 492
Apicultur / 492
Universul plantelor XL Cuprins

Ornamental / 492
MIGDAL DE PMNT/492
Descriere / 492
Alimentatie / 492
Industrie/492
MIMOSACEE / 492
MINERALIZARE/ 492
MIOINOZITOL / 493
MITARC/493
Descriere / 493
Alimentatie / 493 MITARC
ROSIATIC / 493
Descriere / 493
Compozitie chimic / 493
MITOCONDRII / 493 MITOZ /
494 MIXOMICETE / 496
MOLID/497
Descriere / 497
Industrie/497
Bioterapie / 498
Recoltare / 498
Medicin uman / 498
Medicin veterinar / 498
Apicultur / 499
Ornamental / 499
MOLUGINACEE / 499
MORACEE / 499
MORCOV / 499
Descriere / 499
Compozitie chimic / 500
Alimentatie / 500
Bioterapie / 500
Recoltare / 500
Medicin uman / 501
Cosmetic / 501
Zootehnie / 500
Apicultur / 500
MOSMON/501
Descriere / 502
Compozitie chimic / 502
Alimentatie / 502
Industrie/502
Bioterapie / 502
Recoltare / 502
Medicin uman / 502
Apicultur / 502
Ornamental / 502 MOtUL-
CURCANULUI / 502
Descriere / 503
Ornamental / 503 MOZAIC
FOLIAR / 503 MUCILAGII
VEGETALE / 503 MUGURE/
503
MUIERItA-PMNTULUI / 505
MUR/ 505
Descriere / 505
Compozitie chimic / 505
Alimentatie / 505
Industrie/505
Bioterapie / 505
Medicin uman / 505
Medicin veterinar / 506
Apicultur / 506
Ornamental / 506 MUR
DE MIRISTE/506
Descriere / 507
Alimentatie / 507
Bioterapie / 507
Medicin uman / 507
Medicin veterinar / 507
Agricultur / 507
Apicultur / 507
Ornamental / 507
MUSCARIt/507
Descriere / 507
Toxicologie / 508
Alte utilizri / 508
MUSCHI / 508 MUSCINEE /
508 MUSCHI / 508
MUSCHI DE TURB / 508
Descriere / 508
MUSEtEL / 508
Descriere / 508
Compozitie chimic / 508
Bioterapie / 509
Recoltare / 509
Medicin uman / 509
Medicin veterinar / 510
Cosmetic / 510
Agricultur/510
Vopsitorie/510
MUSTAR ALB/510
Descriere/510
Compozitie chimic / 510
Alimentatie / 511
Industrie/511
Bioterapie / 511
Recoltare / 511
Medicin uman / 511
Zootehnie / 511
Agricultur / 511
Apicultur / 511
MUSTAR NEGRU/511
Descriere / 511
Compozitie chimic / 511
Alimentatie/512
Toxicologie / 511
Bioterapie/512
Recoltare/512
Medicin uman / 512
Medicin veterinar / 512
Agricultur/512
Universul plantelor XLI Cuprins

Apicultur/512
MUSTAR SLBATIC / 512
MUSTAR VNT/512
Descriere/513
Industrie/513
Apicultur/513
MUTTOARE/513
Descriere/513
Compozitie chimic / 513
Toxicologie/513
Bioterapie/513
Recoltare/513
Medicin uman / 513
Medicin veterinar / 514
MUTULIC/514
Descriere/514
Toxicologie/514
Industrie/514
Recoltare/514
Medicin uman / 514
NAIADACEE/515 NALB/
515
Descriere/515
Compozitie chimic / 515
Industrie/515
Bioterapie/515
Medicin uman / 516
Zootehnie/516
Apicultur/516
NALB CREAt/516
Descriere/516
Compozitie chimic / 516
Alimentatie/516
Bioterapie/516
Recoltare/516
Medicin uman / 516
Medicin veterinar / 516
Cosmetic/517
Zootehnie/517
Agricultur/517
Apicultur/517
Ornamental/517
NALB DE CULTUR/517
Descriere/517
Compozitie chimic / 517
Bioterapie/517
Recoltare/517
Tehnologia culturii /
Medicin uman / 518
Medicin veterinar / 518
Cosmetic/518
Apicultur/518 NALB
DE GRDIN/518
Descriere/518
Compozitie chimic / 519
Industrie/519
Bioterapie/519
Recoltare/519
Medicin uman / 519
Apicultur/519
Ornamental/519
Vopsitorie/519 NALB
DE PDURE/519
Descriere/519
Alimentatie/519
Compozitie chimic / 520
Bioterapie / 520
Medicin uman / 520
Medicin veterinar / 520
Apicultur / 520
NALB MARE/520
Descriere/521
Compozitie chimic / 521
Bioterapie/521
Recoltare/521
Medicin uman / 521
Medicin veterinar / 522
Cosmetic / 523
Apicultur / 523 NALB
MRUNT/523
Descriere / 523
Compozitie chimic / 523
Alimentatie / 523
Bioterapie / 523
Recoltare / 523
Medicin uman / 523
Medicin veterinar / 523
Zootehnie / 523
Apicultur / 523
NALB MIC / 523
Descriere / 524
Compozitie chimic / 524
Alimentatie / 524
Bioterapie / 524
Recoltare / 524
Medicin uman / 524
Medicin veterinar / 524
Apicultur / 524
NAP/525
Descriere / 525
Compozitie chimic / 525
Alimentatie / 525
Bioterapie / 525
Recoltare / 525
Medicin uman / 525
Cosmetic / 525
NARCIS/ 526
Descriere / 526
Toxicologie / 526
Ornamental / 526
NARCISE ALBE/526
Descriere / 526
Compozitie chimic / 526
Toxicologie / 526
Universul plantelor XLII Cuprins

Bioterapie / 526
Recoltare / 527
Medicin uman / 527
Apicultur / 527
Ornamental / 527
NARCISE GALBENE / 527
Descriere / 527
Compozitie chimic /
Toxicologie / 527
Alimentatie /
Bioterapie / 527
Recoltare / 527
Medicin uman / 527
Apicultur / 527
Ornamental / 527
NASTII/527
NPRAZNIC / 527
Descriere / 528
Compozitie chimic / 528
Bioterapie / 528
Recoltare / 528
Medicin uman / 528
Medicin veterinar / 529
NSTUREL / 529
Descriere / 529
Compozitie chimic / 529
Alimentatie / 529
Bioterapie / 529
Recoltare / 529
Medicin uman / 529
Apicultur / 530
NUT/530
Descriere / 530
Compozitie chimic / 530
Alimentatie / 530
Industrie/530
Bioterapie / 530
Recoltare / 530
Medicin uman / 530
Zootehnie / 531
NVALNIC / 531
Descriere / 531
Compozitie chimic / 531
Bioterapie / 531
Recoltare / 531
Medicin uman / 531
Ornamental / 531
NECTAR / 531
Compozitie chimic / 531
NECTARII / 531
NEGRILIC/532
Descriere / 532
Compozitie chimic / 532
Alimentatie / 532
Bioterapie / 532
Recoltare / 532
Medicin uman / 532
Apicultur / 532
NELUMBONACEE/532
NEMtISORI DE CMP / 533
Descriere / 533
Compozitie chimic / 533
Toxicologie / 533
Bioterapie / 533
Recoltare / 533
Medicin uman / 533
Agricultur / 533
Apicultur / 533
NERVAtIUNE / 533
NICORETE
1
/535
Descriere / 535
Alimentatie / 535
NICORETE
2
/535
Descriere / 535
Alimentatie / 535
NICORETE
3
/535
NICORETE VNT / 535
Descriere / 535
Alimentatie / 535
NICOTINAMID / 535
NICTAGINACEE/535
NICUREtI/535
Descriere / 535
Alimentatie / 536
NIMFACEE / 536
NOMOFILE / 536
NOROCEL/536
Descriere / 536
Bioterapie / 536
Recoltare / 536
Medicin uman / 536
Ornamental / 537
NUC / 537
Descriere / 537
Compozitie chimic / 537
Alimentatie / 537
Industrie/538
Bioterapie / 538
Recoltare / 538
Medicin uman / 538
Medicin veterinar / 540
Cosmetic / 540
Zootehnie / 540
Ornamental / 540
Vopsitorie / 540
NUCLEOL / 542
NUCLEOPLASM/542
NUCLEOPROTEIDE / 542
NUCLEU/542 NUC
NEGRU/545
Descriere / 545
Industrie/545
Silvicultur / 545
Ornamental / 545
Universul plantelor XLIII Cuprins

NUFR ALB
1
/545
Descriere / 545
Compozitie chimic / 545
Bioterapie / 545
Recoltare / 545
Medicin uman / 546
Medicin veterinar / 546
Ornamental / 546
NUFR ALB
2
/ 546
Descriere / 546
Industrie/546
Ornamental / 546
NUFR GALBEN/546
Descriere / 546
Compozitie chimic / 547
Alimentatie / 547
Industrie/547
Bioterapie / 547
Recoltare / 547
Medicin uman / 547
Ornamental / 547
NUTAtIE/547
NUTRItIA MINERAL A
PLANTELOR/548
OBLIGEAN/553
Descriere / 553
Compozitie chimic / 553
Industrie/553
Bioterapie / 553
Recoltare / 554
Medicin uman / 554
Medicin veterinar / 555
Agricultur / 555
OBTURATOR / 555
OCHIUL-CAPREI/555
Descriere / 555
Alimentatie / 555
OFILIRE/555
OFIOGLOSACEE / 556
OHREE/556 OItE /
556
Descriere / 556
Alimentatie / 556
OLEACEE/556
OLEOPLASTIDE/556
OMAG
1
/ 556
Descriere / 557
Compozitie chimic / 557
OMAG
2
/557
Descriere / 557
Compozitie chimic / 558
Toxicologie / 558
Medicin veterinar / 558
Ornamental / 558
OMAG
3
/558
Descriere / 558
Compozitie chimic / 558
Toxicologie / 558
Industrie/559
Bioterapie / 559
Recoltare / 559
Medicin uman / 559
Medicin veterinar / 559
Ornamental / 559
OMFALOTUS/559
Descriere / 560
Toxicologie / 560
ONAGRACEE/560
OOGAMIE/560 OOSFER/560
OPAItUL-MUNtILOR RODNEI / 560
Descriere / 560
OREZ / 560
Descriere / 561
Compozitie chimic / 561
Alimentatie / 561
Industrie/561
Bioterapie / 561
Medicin uman / 562
Medicin veterinar / 562
Cosmetic / 562
Zootehnie / 562
ORGANE OPTICE" / 562
ORGANE SENZORIALE
TACTILE"/563
ORHIDACEE/563
ORIZANIN / 563
ORNITOFILIE/563
ORNITOGAMIE/563
OROBANCHACEE/563
ORZ/564
Descriere / 564
Compozitie chimic / 564
Alimentatie / 564
Industrie/564
Bioterapie / 564
Recoltare / 565
Medicin uman / 565
Medicin veterinar / 565
Zootehnie / 565
ORZOAIC/566
Descriere / 566
Compozitie chimic / 566
Alimentatie / 566
Industrie/566
Bioterapie / 566
OSMOFOR/566
OSTEOSCLEREIDE / 566
OSUL-IEPURELUI / 566
Descriere / 566
Compozitie chimic / 567
Alimentatie / 567
Bioterapie / 567
Recoltare / 567
Universul plantelor XLIV Cuprins

Medicin uman / 567
Medicin veterinar / 568
Ornamental / 568
OtETAR / 568
Descriere / 568
Industrie/568
Apicultur / 568
Protectia mediului / 568
Ornamental / 568
OUL-INULUI/568
Descriere / 569
Compozitie chimic / 569
Alimentatie / 569
Industrie/569
OVAR / 569
OVZ/570
Descriere / 570
Compozitie chimic / 570
Alimentatie / 571
Industrie/571
Bioterapie / 571
Medicin uman / 571
Medicin veterinar / 571
Zootehnie / 572
Alte utilizri / 572
OVUL/572
OXALIDACEE/574
OXIFITE/574
OXILOFITE/574 OXIZOMI
/ 574 PALTIN ARGINTIU /
575
Descriere / 575
Industrie/575
Apicultur / 575
Ornamental / 575
PALTIN DE CMP / 575
Descriere / 575
Alimentatie 576
Industrie/576
Bioterapie / 576
Recoltare / 576
Medicin uman / 576
Silvicultur / 576
Apicultur / 576
Protectia mediului / 576
Ornamental / 576
Vopsitorie / 577 PALTIN
DE MUNTE / 577
Descriere / 577
Alimentatie / 577
Industrie/577
Bioterapie / 577
Silvicultur / 577
Apicultur / 577
Vopsitorie / 577
PAPAVERACEE/577
PAPIL/578
PAPUCUL-DOAMNEI / 578
Descriere / 578
Ornamental / 578
PAPUR / 578
Descriere / 579
Compozitie chimic / 579
Alimentatie / 579
Industrie/579
Bioterapie / 579
Recoltare / 579
Medicin uman / 579
Medicin veterinar / 579
Zootehnie / 579 PAPUR
NGUST / 579
Descriere / 579
Industrie/579
Bioterapie / 579
Medicin uman / 580
PARACHERNIt/580
Descriere / 580
Compozitie chimic / 580
Bioterapie / 580
Recoltare / 580
Medicin uman / 580
PARAPLASM / 580
PARENCHIM / 580 PARENCHIM
FLOEMIC / 582 PARENCHIM
XILEMIC / 582
PARTENOCARPIE / 582
PARTENOGENEZ / 582
PARTICULE ELEMENTARE / 583
PATOTOXINE / 583 PDUCEL /
583
Descriere / 583
Compozitie chimic / 583
Alimentatie / 584
Industrie/584
Bioterapie / 584
Recoltare / 584
Medicin uman / 584
Silvicultur / 585
Apicultur / 585
Ornamental / 585
PDUCEL ALBURIU / 585
Descriere / 585
Compozitie chimic / 585
Alimentatie / 586
Bioterapie / 585
Medicin uman / 585
Silvicultur / 586
Apicultur / 586
Ornamental / 586
PLIUR/586
Descriere / 586
Ornamental / 586
PPDIE/ 586
Descriere / 587
Universul plantelor XLV Cuprins

Compozitie chimic / 587
Toxicologie / 587
Alimentatie / 587
Bioterapie / 587
Recoltare / 587
Medicin uman / 587
Medicin veterinar / 588
Cosmetic / 588
Apicultur / 588
Vopsitorie / 588
PPLU/588
Descriere / 588
Compozitie chimic / 589
Toxicologie / 589
Bioterapie / 589
Recoltare / 589
Medicin uman / 589
Medicin veterinar / 589
PR/589
Descriere / 589
Compozitie chimic / 589
Alimentatie / 590
Industrie/590
Bioterapie / 590
Recoltare / 590
Medicin uman / 590
Apicultur / 590
PR PDUREt/591
Descriere / 591
Alimentatie / 591
Industrie/591
Pomicultur / 591
Silvicultur / 591
Cinegetic / 591
PSTAIE/591
PSTRNAC / 592
Descriere / 592
Compozitie chimic / 592
Alimentatie / 592
Industrie/592
Bioterapie / 592
Recoltare / 592
Medicin uman / 592
Apicultur / 593
PSTRV/593
Descriere / 593
Alimentatie / 593
Industrie/593
PSTRV DE FAG / 593
Descriere / 593
Alimentatie / 593
Industrie/593 PSTRV ROSU
DE STEJAR / 593
Descriere / 594
Alimentatie / 594
PTLAGIN / 594
Descriere / 594
Compozitie chimic / 594
Bioterapie / 594
Recoltare / 594
Medicin uman / 594
Medicin veterinar / 595
Cosmetic / 595
Apicultur / 595
PTLAGIN NGUST / 595
Descriere / 595
Compozitie chimic / 595
Bioterapie / 595
Recoltare / 596
Medicin uman / 596
Medicin veterinar / 596
PTLAGIN MARE/596
Descriere / 597
Compozitie chimic / 597
Industrie/597
Bioterapie / 597
Recoltare / 597
Medicin uman / 597
Medicin veterinar / 598
Cosmetic / 598
Apicultur / 598
PTLGELE ROSII / 598
Descriere / 598
Compozitie chimic / 599
Alimentatie / 599
Industrie/599
Bioterapie / 599
Recoltare / 599
Medicin uman / 599
Cosmetic / 600
Alte utilizri / 600
PTLGELE VINETE / 600
Descriere / 600
Compozitie chimic / 600
Alimentatie / 600
Industrie/600
Bioterapie / 600
Medicin uman / 600
PTRUNJEL/600
Descriere / 601
Compozitie chimic / 601
Alimentatie / 601
Industrie/601
Bioterapie / 601
Recoltare / 602
Medicin uman / 602
Medicin veterinar / 603
Cosmetic / 603
Apicultur / 603
PTRUNJEL DE CMP / 603
Descriere / 604
Compozitie chimic / 604
Alimentatie / 604
Bioterapie / 604
Universul plantelor XLVI Cuprins

Recoltare / 604
Medicin uman / 604
Medicin veterinar / 605
PINEA-PMNTULUI / 605
Descriere / 605
Alimentatie / 605
PINISOAR / 605
Descriere / 605
Alimentatie / 605
PINISOAR NEAGR / 605
Descriere / 605
Alimentatie / 605
PINISOAR PIPERAT / 605
Descriere / 605
Toxicologie / 606
Alimentatie / 606
PLNIOAR / 606
Descriere / 606
Alimentatie / 606 PECETEA
LUI SOLOMON / 606
Descriere / 606
Compozitie chimic / 606
Toxicologie / 606
Bioterapie / 606
Recoltare / 606
Medicin uman / 606
Cosmetic / 607
Vopsitorie / 607
PECTINE / 607
PEDALIACEE / 607
PEDICUt / 607
Descriere / 607
Compozitie chimic / 607
Industrie/607
Bioterapie / 608
Recoltare / 607
Medicin uman / 608
Medicin veterinar / 608
Cosmetic / 608
PELIN ALB/608
Descriere / 609
Compozitie chimic / 609
Toxicologie / 609
Industrie/609
Bioterapie / 609
Recoltare / 609
Medicin uman / 609
Medicin veterinar / 610
Vopsitorie/610
PELIN NEGRU/610
Descriere/610
Compozitie chimic / 611
Alimentatie / 611
Bioterapie / 611
Recoltare / 611
Medicin uman / 611
Medicin veterinar / 611
Alte utilizri / 611
PELTIGERA/611
Descriere / 611
Medicin uman / 611
PEONIACEE/611 PEPENE
FURAJER/612
Descriere/612
Compozitie chimic / 612
Industrie/612
Zootehnie/612
PEPENE GALBEN/612
Descriere/612
Compozitie chimic / 612
Alimentatie/613
Bioterapie/613
Recoltare/613
Medicin uman / 613
Cosmetic / 613
Apicultur/ 613
PEPENE VERDE/613
Descriere/613
Compozitie chimic / 613
Alimentatie/614
Industrie/614
Bioterapie/614
Recoltare/614
Medicin uman / 614
Medicin veterinar / 614
Zootehnie/614
Apicultur/ 614
PEPONID/614 PERETE
CELULAR/614 PERI/616
PERIANT/618
PERIGON/618
PERILA/618
Descriere/618
Compozitie chimic / 618
Industrie/618
Zootehnie/618
Ornamental/618
PERISPERM/618
PERISOR
1
/618
Descriere/619
Bioterapie/619
Medicin uman / 619
PERISOR
2
/619
Descriere/619
Compozitie chimic / 619
Bioterapie/619
Recoltare/619
Medicin uman / 619
PERITECIU/619 PETAL/
620 PEtIOL / 621 PICIORUL-
COCOSULUI / 621
Descriere / 622
Universul plantelor XLVII Cuprins

Compozitie chimic / 622
Toxicologie / 622
Bioterapie / 622
Recoltare / 622
Medicin uman / 622
Medicin veterinar / 622
PICIORUL-URSULUI / 622
Descriere / 622
Alimentatie / 622
PIERSIC/ 622
Descriere / 623
Compozitie chimic / 623
Alimentatie / 623
Industrie/623
Bioterapie / 623
Recoltare / 623
Medicin uman / 623
Medicin veterinar / 623
Cosmetic / 623
Apicultur / 623
PIGMENtI ASIMILATORI / 624
PIGMENtI CAROTENOIZI / 624
PIGMENtI CHINONICI / 624
PIGMENtI CLOROFILIENI / 624
PIGMENtI FICOBILINICI / 626
PIGMENtI FLAVONICI / 627
PIGMENtI INDOLICI / 627
PILI/627 PILORIZ/627 PIN /
627
Descriere / 628
Compozitie chimic / 628
Industrie/628
Bioterapie / 628
Recoltare / 628
Medicin uman / 628
Medicin veterinar / 629
Cosmetic / 629
Zootehnie / 629
Apicultur / 629
Protectia mediului / 629
Ornamental / 629
PINACEE / 629
PINET/630
PINOCITOZ / 630
PINOFITE/630
PIPERUL-BLtII/631
Descriere / 632
Compozitie chimic / 632
Bioterapie / 632
Recoltare / 632
Medicin uman / 632
Medicin veterinar / 632 PIR
TRTOR/632
Descriere / 632
Compozitie chimic / 632
Bioterapie / 632
Recoltare / 633
Medicin uman / 633
Medicin veterinar / 633
Zootehnie / 633
Agricultur / 633
PIRIDOXIN/634
PIROLACEE/634 PITARC DE
MESTEACN / 634
Descriere / 634
Alimentatie / 634
PITA-VACII / 634
Descriere / 634
Alimentatie / 634
PITRCUt / 634
Descriere / 634
Alimentatie / 634
PITOANC / 634
Descriere / 634
Alimentatie / 634
PITOASC / 635
Descriere / 635
Alimentatie / 635
PLACENTAtIE/635 PLACENT
/ 635 PLAGIOGEOTROPISM /
635 PLANCTON VEGETAL / 635
PLANOSPOR / 635
PLANTAGINACEE / 635
PLANT/ 636 PLASMALEM /
640 PLASMODESME / 641
PLASMODIEREZ/641
PLASMOFILAMENTE / 641
PLASMOLIZ / 641 PLASTIDE /
642 PLATANACEE/642
PLASTIDOM / 642
PLMNRIC / 642
Descriere / 642
Compozitie chimic / 642
Bioterapie / 643
Recoltare / 643
Medicin uman / 643
Medicin veterinar / 643
Apicultur / 643
PLOP ALB / 643
Descriere / 643
Industrie/644
Apicultur / 644
Ornamental / 644
PLOP NEGRU / 644
Descriere / 644
Compozitie chimic / 644
Industrie/644
Bioterapie / 644
Recoltare / 645
Medicin uman / 645
Universul plantelor XLVIII Cuprins

Medicin veterinar / 646
Apicultur / 646
Ornamental / 646 PLOP
TREMURTOR / 646
Descriere / 646
Industrie/646
Bioterapie / 646
Apicultur / 646
Ornamental / 646
PLUMBAGINACEE / 646
PNEUMATOFORI / 647
POCHIVNIC / 647
Descriere / 647
Compozitie chimic / 647
Toxicologie / 647
Bioterapie / 647
Recoltare / 647
Medicin uman / 647
Medicin veterinar / 648
Ornamental / 648
PODBAL / 648
Descriere / 648
Compozitie chimic / 648
Alimentatie / 648
Bioterapie / 648
Recoltare / 648
Medicin uman / 648
Medicin veterinar / 649
Cosmetic / 649
Apicultur / 649
POLARITATE / 649
POLEN / 650
Compozitie chimic / 650
Apicultur / 650
Bioterapie / 651
Medicin uman / 651
POLEMONIACEE / 651
POLENIZARE / 651
POLIACHEN / 652 POLI
DERM/ 652
POLIDRUP/652
POLIEMBRIONIE/652
POLIFOLICUL/653
POLIGALACEE / 653
POLIGONACEE / 653
POLINUCUL / 653
POLIOLI/653
POLIPODIACEE/653
POLISPERMIE/653
POPENCHI/654
Descriere / 654
Toxicologie / 654
Alimentatie / 654
PORCAN / 654
Descriere / 654
Alimentatie / 654
POROINIC
2
/ 654
Descriere / 654
Compozitie chimic / 655
Bioterapie / 655
Recoltare / 655
Medicin uman / 655
Medicin veterinar / 655
Ornamental / 655
PORTOCAL / 655
Descriere / 655
Compozitie chimic / 655
Alimentatie / 655
Industrie/655
Bioterapie / 655
Medicin uman / 656
Medicin veterinar / 656
Cosmetic / 656
Alte utilizri / 656
PORTULACACEE/656
PORUMB/ 656
Descriere / 657
Compozitie chimic / 657
Alimentatie / 657
Industrie/657
Bioterapie / 657
Recoltare / 658
Medicin uman / 658
Medicin veterinar / 658
Zootehnie / 658
Apicultur / 658
PORUMBAR/658
Descriere / 659
Compozitie chimic / 659
Alimentatie / 659
Industrie/659
Bioterapie / 659
Recoltare / 659
Medicin uman / 659
Medicin veterinar / 660
Pomicultur / 660
Apicultur / 660
Protectia mediului / 660
Ornamental / 661
Vopsitorie / 661 PORUMB
ZAHARAT / 661
Descriere / 661
Compozitie chimic / 661
Alimentatie / 661
Industrie/661
Apicultur / 661
POSTINHIBITORI / 661
POTAMOGETONACEE / 662
PRAHAGHItA / 662
Descriere / 662
Alimentatie / 662
Medicin uman / 622
PRAHAIt / 662
Descriere / 662
Universul plantelor IL Cuprins

Alimentatie / 662
PRAZ / 662
Descriere / 662
Compozitie chimic / 663
Alimentatie / 663
Bioterapie / 663
Recoltare / 663
Medicin uman / 663
Cosmetic / 663
Apicultur / 663
PREFOLIAtIE/663
PRIBOI/ 664
Descriere / 664
Compozitie chimic / 664
Industrie/664
Bioterapie / 664
Recoltare / 664
Medicin uman / 664
Ornamental / 665
PRIMULACEE / 665
PROPOLIS/665
Compozitie chimic / 665
Bioterapie / 665
Medicin uman / 665
PROCAMBIU / 666
PROINHIBITORI/666
PROMERISTEME / 666
PROTANDRIE / 666
PROTEINE / 666
PROTEOPLASTE / 666
PROTERANDRIE / 666
PROTODERM / 666
PROTOFTLE / 666
PROTOFLOEM / 667
PROTOPLASM / 667
PROTOXILEM/667 PRUN /
667
Descriere / 668
Compozitie chimic / 668
Alimentatie / 668
Industrie/668
Bioterapie / 668
Recoltare / 668
Medicin uman / 668
Cosmetic / 668
Apicultur / 668
Vopsitorie / 668
PSEUDOCIFE / 669
PSEUDOGAMIE/669
PUFAI/669
Descriere / 669
Alimentatie / 669
PUFULIt / 669
Descriere / 669
Compozitie chimic / 669
Alimentatie / 669
Bioterapie / 669
Recoltare / 670
Medicin uman / 670
Medicin veterinar / 670
Apicultur / 670
PUFULIt DE COLIN / 670
Descriere / 670
Compozitie chimic / 670
Bioterapie / 671
Recoltare / 671
Medicin uman / 671
Apicultur / 671
PUFULIt DE MLASTIN / 671
PUFULIt DE MUNTE / 671
Descriere / 671
Compozitie chimic / 671
Bioterapie / 671
Recoltare / 671
Medicin uman / 671
Medicin veterinar / 672
Apicultur / 672
PUFULIt DE ZVOI/672
Descriere / 672
Compozitie chimic / 672
Bioterapie / 672
Recoltare / 672
Medicin uman / 672
Apicultur / 672
PULVINULE/672
PUNCTUAtIUNI / 673
PUNCTUAtIUNI TACTILE" / 673
PURICEASC / 673 PUSCA-
DRACULUI/673
Descriere / 673
Alimentatie / 673
RADICEL / 675
RAFIDE/675 RAMIE /
675 RANUNCULACEE/
676 RAPIt MARE / 677
Descriere / 677
Compozitie chimic / 677
Industrie/677
Bioterapie / 677
Recoltare / 677
Medicin uman / 677
Zootehnie / 678
Agricultur / 678
Apicultur / 678 RAPIt
SLBATIC / 678
Descriere / 678
Industrie/678
Zootehnie / 678
Agricultur / 678
Apicultur / 678
Vopsitorie / 678
RCHITAN / 678
Descriere / 679
Universul plantelor Cuprins

Compozitie chimic / 679
Bioterapie / 679
Recoltare / 679
Medicin uman / 679
Medicin veterinar / 679
Cosmetic / 679
Apicultur / 679
Ornamental / 679
RCHIT / 679
Descriere / 680
Industrie/680
Medicin uman / 680
Apicultur / 680
Ornamental / 680
RCHIT ROSIE/680
Descriere / 680
Industrie/680
Medicin uman / 680
Apicultur / 680
Ornamental / 680
Vopsitorie / 680
RCHItELE / 680
Descriere / 680
Compozitie chimic / 680
Alimentatie / 680
Industrie/680
RCUSOR / 680
Descriere / 681
Compozitie chimic / 681
Bioterapie / 681
Recoltare / 681
Medicin uman / 681
Medicin veterinar / 681
RDCIN/ 681 RDCIN
LATERAL / 685 RDCIN
SECUNDAR / 685 RDCINI
ADVENTIVE / 685
RMURELE/685
Descriere / 685
Alimentatie / 685
RSCOAGE/686
Descriere / 686
Compozitie chimic / 686
Alimentatie / 686
Bioterapie / 686
Recoltare / 686
Medicin uman / 686
Zootehnie / 686
Apicultur / 686 RSUFLTOAREA-
PMNTULUI / 687
Descriere / 687
Alimentatie / 687
RSINI / 687
RSCOV/687
Descriere / 687
Alimentatie / 687
RECEPTACUL/687
RECHIE
1
/688
Descriere / 688
Bioterapie / 688
Agricultur / 688
Ornamental / 688
RECHIE
2
/688
Descriere / 688
Bioterapie / 688
Apicultur / 688
Ornamental / 688
Vopsitorie / 688
REPRODUCERE SEXUAT/688
RESEDACEE/688
RESPIRAtIE/689 RETICUL
ENDOPLASMATIC / 690 RETINOL
/ 691 REVENT/691
Descriere / 691
Compozitie chimic / 692
Alimentatie / 692
Industrie/692
Bioterapie / 692
Recoltare / 692
Medicin uman / 692
Medicin veterinar / 693
Zootehnie / 693 REOTROPISM
/ 693 REZED MIROSITOARE /
693
Descriere / 693
Apicultur / 693
Ornamental / 693
Vopsitorie / 693
Alte utilizri / 693
REZOLIZ / 693
RHAMNACEE / 693
RIBOFLAVIN/693
RIBOZOMI/694
RICIN/ 694
Descriere / 694
Compozitie chimic / 695
Toxicologie / 695
Industrie/695
Bioterapie / 695
Medicin uman / 695
Medicin veterinar / 696
Zootehnie / 696
Agricultur / 696
Ornamental / 696
RIDICHE/ 696
Descriere / 696
Compozitie chimic / 696
Alimentatie / 697
Bioterapie / 697
Medicin uman / 697
Medicin veterinar / 697
RITIDOM / 698 RIZINE / 698
Universul plantelor LI Cuprins

RIZODERM / 698
RIZOFILE / 698
RIZOM/698
RIZOMITR / 699
ROCAMBOLE / 699
RODIU/699
Descriere / 699
Compozitie chimic / 669
Alimentatie / 699
Industrie/699
Bioterapie / 699
Recoltare / 700
Medicin uman / 700
Medicin veterinar / 700
Ornamental / 700
RODOSPOR / 700 RODUL-
PMNTULUI / 700
Descriere / 700
Compozitie chimic / 700
Toxicologie / 700
Bioterapie / 700
Recoltare / 700
Medicin uman / 700
Medicin veterinar / 701
Ornamental / 701
ROIB/701
Descriere / 701
Compozitie chimic / 701
Bioterapie / 701
Recoltare / 701
Medicin uman / 701
Zootehnie / 701
Agricultur / 701
Vopsitorie / 701
ROINIt / 702
Descriere / 702
Compozitie chimic / 73
Alimentatie / 703
Industrie/703
Bioterapie / 703
Recoltare / 703
Medicin uman / 703
Medicin veterinar / 704
Apicultur / 704
Ornamental / 704
ROSACEE / 704
ROSTOPASC / 705
Descriere / 705
Compozitie chimic / 705
Toxicologie / 705
Bioterapie / 705
Medicin uman / 706
ROTUNGIOAR / 706
Descriere / 706
Compozitie chimic / 707
Bioterapie / 707
Recoltare / 707
Medicin uman / 707
Medicin veterinar / 707
Apicultur / 707
ROUA-CERULUI/707
Descriere / 708
Compozitie chimic / 708
Bioterapie / 708
Recoltare / 708
Medicin uman / 708
Alte utilizri / 708
ROZMARIN/708
Descriere / 708
Compozitie chimic / 708
Alimentatie / 709
Industrie/709
Bioterapie / 709
Recoltare / 709
Medicin uman / 709
Medicin veterinar / 710
Cosmetic / 710
Apicultur/710
Ornamental / 711
RUBIACEE/711
RUPIACEE/711 RUSCUt DE
PRIMVAR / 711
Descriere / 711
Compozitie chimic / 711
Toxicologie / 711
Bioterapie / 711
Recoltare / 711
Medicin uman / 711
Medicin veterinar / 711
Apicultur / 711
Ornamental / 711
RUTACEE/712 SAC
EMBRIONAR/713
SALAT/714
Descriere/715
Compozitie chimic / 715
Alimentatie/715
Bioterapie/715
Recoltare/715
Medicin uman / 715
Cosmetic / 715
SALAT DE IARN/716
Descriere/716
Compozitie chimic / 716
Alimentatie/716
SALB MOALE/716
Descriere/716
Compozitie chimic / 716
Toxicologie/ 716
Industrie/716
Bioterapie/716
Recoltare/716
Medicin uman / 716
Medicin veterinar / 717
Universul plantelor LII Cuprins

Silvicultur/717
Ornamental/717
Vopsitorie/717
Alte utilizri/717
SALCM/717
Descriere/717
Compozitie chimic / 717
Alimentatie/717
Industrie/717
Bioterapie/717
Recoltare/718
Medicin uman / 718
Medicin veterinar / 718
Apicultur/ 718
Protectia mediului / 718
Ornamental/718
SALCM GALBEN/718
Descriere/718
Toxicologie/718
Bioterapie/719
Medicin uman / 719
Silvicultur/719
Apicultur/719
Cinegetic/719
Ornamental/719
SALCM JAPONEZ / 719
Descriere/719
Compozitie chimic / 719
Industrie/719
Bioterapie/719
Medicin uman / 719
Apicultur/719
Ornamental / 720
SALCIE ALB/720
Descriere / 720
Compozitie chimic / 720
Industrie/720
Bioterapie / 720
Recoltare/721
Medicin uman / 721
Medicin veterinar / 722
Apicultur / 722
Ornamental / 722
Vopsitorie / 722
Alte utilizri / 723
SALCIE CPREASC / 723
Descriere / 723
Industrie/723
Silvicultur / 723
Apicultur / 723
Ornamental / 723
SALCIE PLETOAS / 723
Descriere / 724
Bioterapie / 724
Medicin uman / 724
Medicin veterinar / 724
Apicultur / 724
Ornamental / 724
Vopsitorie / 724
SALICACEE / 724
SALVIE/724
Descriere / 724
Compozitie chimic / 724
Alimentatie / 725
Industrie/725
Bioterapie / 725
Recoltare / 725
Medicin uman / 725
Medicin veterinar / 726
Apicultur / 726
SALVINACEE / 726
SAMAR / 726
SANTALACEE/727
SAPINDACEE / 727
SASCHIU / 727
Descriere / 727
Compozitie chimic / 727
Bioterapie / 727
Recoltare / 728
Medicin uman / 728
Medicin veterinar / 728
Ornamental / 728
SAXIFRAGACEE/728
SGEATA-APEI / 728
Descriere / 728
Compozitie chimic / 728
Alimentatie / 728
Bioterapie / 729
Recoltare / 729
Medicin uman / 729
SLCIOAR/729
SMNt / 729
SNISOAR / 730
Descriere / 730
Compozitie chimic / 730
Bioterapie / 730
Recoltare / 730
Medicin uman / 730
Ornamental / 731
SNGER / 731
Descriere / 731
Compozitie chimic / 731
Bioterapie / 731
Recoltare / 731
Medicin uman / 731
Medicin veterinar / 731
Silvicultur / 731
Apicultur / 731
Ornamental / 731
SPUNARIt / 731
Descriere / 732
Compozitie chimic / 732
Alimentatie / 732
Bioterapie / 732
Universul plantelor LIII Cuprins

Recoltare / 732
Medicin uman / 732
Medicin veterinar / 733
Ornamental / 733
Vopsitorie / 733 SNGELE-
VOINICULUI
1
/733
Descriere / 733 SNGELE-
VOINICULUI
2
/ 733
Descriere / 733
SNZIENE ALBE/733
Descriere / 733
Compozitie chimic / 733
Alimentatie / 734
Bioterapie / 734
Recoltare / 734
Medicin uman / 734
Ornamental / 734
SNZIENE DE GRDIN / 734
Descriere / 734
Compozitie chimic / 734
Medicin uman / 734
Apicultur / 734
Ornamental / 734
SNZIENE GALBENE / 734
Descriere / 734
Compozitie chimic / 734
Bioterapie / 735
Recoltare / 735
Medicin uman / 735
Medicin veterinar / 735
Apicultur / 735
Ornamental / 735 SCAI
MGRESC / 735
Descriere / 735
Compozitie chimic / 735
Alimentatie / 735
Bioterapie / 735
Recoltare / 735
Medicin uman / 736
Apicultur / 736
SCAIUL-DRACULUI / 736
Descriere / 736
Compozitie chimic / 736
Alimentatie / 736
Bioterapie / 736
Recoltare / 736
Medicin uman / 736
Agricultur / 737
Apicultur / 737
Ornamental / 737
SCAI VNT/737
Descriere / 737
Compozitie chimic / 737
Bioterapie / 737
Recoltare / 737
Medicin uman / 737
Medicin veterinar / 737
Agricultur / 738
Apicultur / 738 SCARA-
DOMNULUI / 738
Descriere / 738
Compozitie chimic / 738
Bioterapie / 738
Recoltare / 738
Medicin uman / 738
Apicultur / 738
Ornamental / 739
SCNTEIUt / 739
Descriere / 739
Compozitie chimic / 739
Toxicologie / 739
Bioterapie / 739
Recoltare / 739
Medicin uman / 739
Medicin veterinar / 740
Ornamental / 740
SCHEUCHZERIACEE / 740
SCHINDUF/740
Descriere / 740
Compozitie chimic / 740
Alimentatie / 740
Industrie/740
Bioterapie / 740
Recoltare / 741
Medicin uman / 741
Medicin veterinar / 741
Cosmetic / 741
Zootehnie / 741
SCHINEL/741
Descriere / 741
Compozitie chimic / 741
Industrie/741
Bioterapie / 741
Recoltare / 742
Tehnologia culturii /
Medicin uman / 742
Medicin veterinar / 742
Apicultur / 742
SCLEREIDE/742
SCLERENCHIM/743
SCLIPEtI/744
Descriere / 744
Compozitie chimic / 744
Industrie/744
Bioterapie / 744
Recoltare / 744
Medicin uman / 744
Medicin veterinar / 744
Apicultur / 745
Ornamental / 745
SCOARt/745 SCORUS
DE DEAL / 745
Descriere / 745
Compozitie chimic / 745
Universul plantelor LIV Cuprins

Industrie/745
Bioterapie / 745
Medicin uman / 746
Apicultur / 746
Ornamental / 746
Vopsitorie / 746
SCORUS DE MUNTE / 746
Descriere / 746
Compozitie chimic / 746
Alimentatie / 747
Industrie/747
Bioterapie / 747
Recoltare / 747
Medicin uman / 747
Medicin veterinar / 747
Silvicultur / 747
Apicultur / 747
Cinegetic / 747
Ornamental / 747
Vopsitorie / 748
SCROFULARIACEE / 748
SCUFIE/748
SCULTOARE/748
Descriere / 748
Compozitie chimic / 748
Bioterapie / 748
Medicin uman / 748
Ornamental / 749
SCUMPIE/749
Descriere / 749
Compozitie chimic / 749
Industrie/749
Bioterapie / 749
Recoltare / 749
Medicin uman / 749
Silvicultur / 750
Protectia mediului / 750
Ornamental / 750
SCUTELUM / 750
SECAR / 750
Descriere / 750
Compozitie chimic / 750
Alimentatie / 751
Industrie/751
Bioterapie / 751
Medicin uman / 751
Medicin veterinar / 751
Zootehnie / 751
Aseismonastii / 751
SELAGINELACEE / 752
SEPAL / 752 SEV / 752
SFECL DE ZAHR / 753
Descriere / 753
Compozitie chimic / 753
Industrie/754
Bioterapie / 754
Recoltare / 754
Medicin uman / 754
Zootehnie / 754
SFECL FURAJER/754
Descriere / 754
Compozitie chimic / 754
Bioterapie / 754
Medicin uman / 754
Zootehnie / 754
Apicultur / 754
SFECL ROSIE / 755
Descriere / 755
Compozitie chimic / 755
Alimentatie / 755
Industrie/755
Bioterapie / 755
Recoltare / 755
Medicin uman / 755
Zootehnie / 756
Apicultur / 756
SFEROZOMI / 756
SICON / 756
SILICUL/756
SILICV/757
SILUR/757
Descriere / 757
Compozitie chimic / 757
Bioterapie / 757
Recoltare / 757
Medicin uman / 757
Medicin veterinar / 758
Cosmetic / 758
SIMBIOZ / 758
SIMARUBACEE / 758
SIMETRIE / 758
SIMINOC / 759
Descriere / 759
Compozitie chimic / 760
Bioterapie / 760
Recoltare / 760
Medicin uman / 760
Medicin veterinar / 760
Apicultur / 760
Ornamental / 760
SINERGIDE / 760
SITOSTERIN / 761
SITOSTEROL / 761
SLBNOG
1
/ 761
Descriere / 761
Compozitie chimic / 761
Bioterapie / 761
Recoltare / 761
Medicin uman / 761
Medicin veterinar / 762
SLBNOG
2
/762
SMIRDAR/762
Descriere / 762
Universul plantelor LV Cuprins

Compozitie chimic / 762
Toxicologie / 762
Bioterapie / 762
Recoltare / 762
Medicin uman / 762
Medicin veterinar / 763
Protectia mediului / 763
Ornamental / 763
SMOCHIN / 763
Descriere / 763
Compozitie chimic / 763
Alimentatie / 763
Industrie/763
Bioterapie / 764
Medicin uman / 764
Ornamental / 765
Alte utilizri / 765
SOBOLII / 765
SOC/765
Descriere / 765
Compozitie chimic / 765
Alimentatie / 766
Industrie/766
Bioterapie / 766
Recoltare / 766
Medicin uman / 766
Medicin veterinar / 767
Apicultur / 767
Ornamental / 767
Vopsitorie / 767
SOIA / 768
Descriere / 768
Compozitie chimic / 768
Alimentatie / 768
Industrie/768
Bioterapie / 769
Recoltare / 769
Medicin uman / 769
Zootehnie / 769
Agricultur / 769
SOLANACEE/769
SORALE / 770 SORB /
770
Descriere / 770
Industrie/770
Silvicultur / 770
Apicultur / 770
Ornamental / 770
SORBESTREA/770
Descriere / 771
Compozitie chimic / 771
Alimentatie / 771
Bioterapie / 771
Recoltare / 771
Medicin uman / 771
Medicin veterinar / 771
SOREDIE/771
SORG / 772
Descriere / 772
Compozitie chimic / 772
Alimentatie / 772
Industrie/772
Zootehnie / 773
Agricultur / 773
SOROZA / 773
SOVRF / 773
Descriere / 773
Compozitie chimic / 773
Alimentatie / 773
Industrie/773
Bioterapie / 773
Recoltare / 773
Medicin uman / 774
Medicin veterinar / 774
Apicultur / 774
Ornamental / 774
Vopsitorie / 774
SPANAC / 775
Descriere / 775
Compozitie chimic / 775
Alimentatie / 775
Industrie/775
Bioterapie / 775
Recoltare / 776
Medicin uman / 776
Apicultur / 776
Alte utilizri / 776
SPARANGHEL/ 776
Descriere / 776
Compozitie chimic / 777
Alimentatie / 777
Industrie/777
Bioterapie / 777
Recoltare / 777
Medicin uman / 777
SPARCET/778
Descriere / 778
Compozitie chimic / 778
Zootehnie / 778
Agricultur / 778
Apicultur / 778
SPARGANIACEE/778
SPNZ/778
Descriere / 778
Compozitie chimic / 779
Toxicologie / 779
Industrie/779
Bioterapie / 779
Recoltare / 779
Medicin uman / 779
Medicin veterinar / 780
Ornamental / 781
SPERMIOGENEZ / 781
SPIN/781
Universul plantelor LVI Cuprins

SPINASTEROL / 781
SPLINUt / 781
Descriere / 781
Compozitie chimic / 781
Bioterapie / 781
Recoltare / 781
Medicin uman / 782
Apicultur / 782
Ornamental / 782
SPORICI / 782
Descriere / 782
Compozitie chimic / 783
Bioterapie / 783
Recoltare / 783
Medicin uman / 783
Medicin veterinar / 783
Cosmetic / 783
STAFILEACEE/783
STAMIN / 783
STAMINODII / 785
STNJENEL/785
Descriere / 785
Compozitie chimic / 785
Bioterapie / 785
Recoltare / 786
Medicin uman / 786
Medicin veterinar /
Cosmetic / 786
Ornamental / 786
STNJENEL GALBEN / 786
Descriere / 786
Compozitie chimic / 786
Toxicologie / 786
Bioterapie / 786
Recoltare / 786
Medicin uman / 787
STEAUA-PMNTULUI / 787
STEJAR/787
Descriere / 787
Compozitie chimic / 787
Alimentatie / 787
Industrie/787
Bioterapie / 788
Recoltare / 788
Medicin uman / 788
Medicin veterinar / 788
Cosmetic / 788
Zootehnie / 789
Silvicultur / 789
Apicultur / 789
Protectia mediului / 789
Ornamental / 789
STEJAR BRUMRIU / 789
Descriere / 789
Industrie/789
Medicin uman / 789
Medicin veterinar / 789
Apicultur / 789
Ornamental / 789
STEJAR PUFOS/789
Descriere / 789
Industrie/790
Medicin uman / 790
Medicin veterinar / 790
Apicultur / 790
Protectia mediului / 790
Ornamental / 790
STEJAR ROSU / 790
Descriere / 790
Industrie/790
Silvicultur / 790
Apicultur / 790
Ornamental / 790
STEL/790
STEREIDE/791
STEREOM / 791
STIGMAT/791 STIL /
791 STIP / 792
STIPELE / 792
STIRIGOAIE/793
Descriere / 793
Compozitie chimic / 793
Toxicologie / 793
Bioterapie / 794
Recoltare / 794
Medicin uman / 794
Medicin veterinar / 794
Ornamental / 795
STOLON / 795
STOMATE / 795
STRUGURE/798
Compozitie chimic / 798
Alimentatie / 798
Industrie/798
Bioterapie / 798
Medicin uman / 798
Cosmetic / 798
STRUGURII-URSULUI / 798
Descriere / 799
Compozitie chimic / 799
Industrie/799
Bioterapie / 799
Recoltare / 799
Medicin uman / 799
Medicin veterinar / 799
Ornamental / 799
STUPINIt / 799
Descriere / 80
Compozitie chimic / 800
Bioterapie / 800
Recoltare / 800
Medicin uman / 800
Medicin veterinar / 800
Ornamental / 800 SUBER
/ 800 SUBERIFICARE/800
SUBSTANtE PECTICE / 801
Universul plantelor LVII Cuprins

SUC NUCLEAR/801
SULFIN ALB / 801
Descriere / 801
Compozitie chimic / 802
Bioterapie / 802
Recoltare / 802
Medicin uman / 802
Zootehnie / 803
Agricultur / 803
Apicultur / 803
Ornamental / 803
SULFIN GALBEN / 803
Descriere / 803
Compozitie chimic / 803
Toxicologie / 803
Bioterapie / 803
Recoltare / 804
Medicin uman / 804
Medicin veterinar / 805
Cosmetic / 805
Zootehnie / 805
Apicultur / 805
SULIMAN / 805
Descriere / 805
Compozitie chimic / 805
Bioterapie / 805
Recoltare / 805
Medicin uman / 805
Apicultur / 806
SUNTOARE / 806
Descriere / 806
Compozitie chimic / 806
Industrie/806
Bioterapie / 806
Recoltare / 807
Medicin uman / 807
Medicin veterinar / 808
Cosmetic / 808
Apicultur / 808
Ornamental / 808 SUSAI
PDUREt/808
Descriere / 808
Compozitie chimic / 808
Recoltare / 808
Medicin uman / 808
SUSAN/809
Descriere / 809
Compozitie chimic / 809
Alimentatie / 809
Industrie/809
Zootehnie / 809
SUSPENSOR/809
SOFRAN/811
Descriere / 811
Compozitie chimic / 811
Alimentatie / 811
Bioterapie / 811
Recoltare / 811
Medicin uman / 812
Apicultur/ 812
Ornamental/812
Vopsitorie/812
SOFRNEL/812
Descriere/812
Compozitie chimic / 812
Alimentatie/812
Industrie/812
Bioterapie/812
Recoltare/813
Medicin uman / 813
Zootehnie/813
Apicultur/813
SOPRLIt ALB/813
Descriere/813
Compozitie chimic / 814
Bioterapie/814
Recoltare/814
Medicin uman / 814
Ornamental/814
STEVIA-STNELOR / 814
Descriere/814
Compozitie chimic / 814
Bioterapie/814
Recoltare/814
Medicin uman / 814
Medicin veterinar / 814
STEVIE/815
Descriere/815
Compozitie chimic / 815
Alimentatie/815
Industrie/815
Bioterapie/815
Recoltare/815
Medicin uman / 815
Vopsitorie/816
STI R/ 816
Descriere/816
Alimentatie/816
Medicin uman / 816
STIR ALB/817
Descriere/817
Agricultur/817 STIR
DE OGOARE/817
Descriere/817
Alimentatie/817
STI R ROSU/817
Descriere/817
Alimentatie/817
Medicin uman / 817
STIR SLBATIC/817
Descriere/817
Agricultur/ 818
STIR VERDE/818
Descriere/818
Alimentatie/818
Medicin uman / 818
Zootehnie/818
Agricultur/ 818
Universul plantelor LVIII Cuprins

STIULETE/818 TAL/819
TALPA-GSTEI / 820
Descriere / 820
Compozitie chimic / 821
Bioterapie/821
Recoltare/821
Medicin uman / 821
Medicin veterinar / 822
Apicultur / 822
TALPA-MtEI / 822
Descriere / 822
Compozitie chimic / 822
Bioterapie / 822
Recoltare / 822
Medicin uman / 822
Apicultur / 822
Ornamental / 822
TAMARICACEE / 822
TANINIZARE / 823
TANINURI / 823 TARHON /
823
Descriere / 823
Compozitie chimic / 823
Alimentatie / 823
Industrie/823
Bioterapie / 824
Recoltare / 824
Medicin uman / 824
TAXACEE / 824
TAXODIACEE / 824
TMIt / 824
Descriere / 824
Protectia mediului / 824
Ornamental / 824
TTNEAS/825
Descriere / 825
Compozitie chimic / 825
Alimentatie / 825
Bioterapie / 825
Recoltare / 825
Medicin uman / 825
Medicin veterinar / 826
Agricultur / 826
Apicultur / 826
Ornamental / 826
Vopsitorie / 826
TEAC / 826
TEGUMENT/827 TEI
ARGINTIU / 827
Descriere / 827
Compozitie chimic / 827
Alimentatie / 827
Industrie/827
Bioterapie / 828
Recoltare / 828
Medicin uman / 828
Medicin veterinar / 829
Cosmetic / 829
Apicultur / 829
Protectia mediului / 829
Ornamental / 829
Vopsitorie / 829 TEI CU
FRUNZA MARE / 829
Descriere / 829
Compozitie chimic / 830
Industrie/830
Bioterapie / 830
Medicin uman / 830
Medicin veterinar / 830
Apicultur / 830
Protectia mediului / 830
Ornamental / 830
Vopsitorie / 830
TEI PUCIOS / 830
Descriere / 830
Compozitie chimic / 830
Industrie/830
Bioterapie / 830
Medicin uman / 830
Medicin veterinar / 830
Silvicultur / 830
Apicultur / 830
Ornamental / 831
Vopsitorie / 831
TENCHIU/831
TENTACULE GLANDULIFERE / 831
TEPAL/831 TERMOFITE / 831
TERMONASTII / 831
TERMOPERIODISM / 832
TERMOTACTISM/832
TERMOTROPISM / 832
TETRACHEN / 832 TIGMONASTII
/ 832 TIGMOTROPISM / 832 TIL /
833 TILIACEE / 833
TIMELEACEE/833 TILOIDE / 833
TIS/833
Descriere / 834
Toxicologie / 834
Bioterapie / 834
Medicin uman / 834
Medicin veterinar / 834
Ornamental / 834
Alte utilizri / 834
TIFACEE / 834
TOCOFEROLI / 834
TONOPLAST / 834
TOPINAMBUR / 834
Descriere / 835
Compozitie chimic / 835
Alimentatie / 835
Industrie/835
Bioterapie / 835
Recoltare / 835
Universul plantelor LIX Cuprins

Medicin uman / 835
Zootehnie / 835
Apicultur / 835
Alte utilizri / 835
TOPORAS / 836
Descriere / 836
Compozitie chimic / 836
Industrie/836
Bioterapie / 836
Recoltare / 836
Medicin uman / 836
Cosmetic / 837
Ornamental / 837
Vopsitorie / 837
TORUS/837 TRAHEI / 837
TRAHEIDE/837 TRAISTA-
CIOBANULUI / 838
Descriere / 838
Compozitie chimic / 838
Bioterapie / 838
Recoltare / 838
Medicin uman / 838
Medicin veterinar / 839
Agricultur / 839
TRANDAFIR DE CMP / 839
Descriere / 839
Compozitie chimic / 839
Alimentatie / 839
Bioterapie / 839
Recoltare / 839
Medicin uman / 839
Apicultur / 839
Ornamental / 839 TRANDAFIR
DE DULCEAt / 839
Descriere / 840
Compozitie chimic / 840
Industrie/840
Bioterapie / 840
Medicin uman / 840
Ornamental / 841
TRANDAFIR DE LUN / 841
Descriere / 841
Compozitie chimic / 842
Bioterapie / 842
Recoltare / 842
Medicin uman / 842
Cosmetic / 842
TRANSLATOR/842
TRANSPIRAtIE/842
TRAPACEE/844
TRAUMATOTROPISM / 845
TRMBItA-MUSCHIULUI / 845
Descriere / 845
Medicin uman / 845
TRMBItA-PITICILOR / 845
Descriere / 845
Alimentatie / 845
TRMBIt/ 845
Descriere / 845
Alimentatie / 845 TREI
FRAtI PTAtI / 845
Descriere / 846 '
Compozitie chimic / 846
Bioterapie / 846
Recoltare / 846
Medicin uman / 846
Medicin veterinar / 846
Ornamental / 847
Vopsitorie / 847
TREI RI / 847
TREMURICI / 847
Descriere / 847
Alimentatie / 847
TREPDTOARE/847
Descriere / 847
Compozitie chimic / 847
Toxicologie / 847
Bioterapie / 847
Recoltare / 847
Medicin uman / 847
TRESTIE / 847
Descriere / 848
Compozitie chimic / 848
Alimentatie / 848
Industrie/848
Bioterapie / 848
Recoltare / 848
Medicin uman / 848
Zootehnie / 848
Agricultur / 848 TRIFOI
ALB TRTOR / 848
Descriere / 848
Compozitie chimic / 848
Toxicologie / 848
Bioterapie / 849
Recoltare / 849
Medicin uman / 849
Zootehnie / 849
Agricultur / 849
Apicultur / 849
Ornamental / 849
TRIFOI ROSU/849
Descriere / 849
Compozitie chimic / 850
Bioterapie / 850
Recoltare / 850
Zootehnie / 850
Agricultur / 850
Apicultur / 850
TRIFOISTE DE BALT / 850
Descriere / 850
Compozitie chimic / 851
Bioterapie / 851
Recoltare / 851
Medicin uman / 851
Medicin veterinar / 851
Ornamental / 851
Universul plantelor LX Cuprins

TRIHOMI / 851
TROPEOLACEE / 851
TROSCOT/851
Descriere / 852
Compozitie chimic / 852
Bioterapie / 852
Recoltare / 852
Medicin uman / 852
Medicin veterinar / 852
Apicultur / 852
TROSCOT DE BALT / 853
Descriere / 853
Medicin uman / 853
Agricultur / 853
TRUF ALB / 853
Descriere / 853
Alimentatie / 853 TRUF
DE IARN / 853
Descriere / 853
Alimentatie / 853
TRUF DE VAR / 853
Descriere / 853
Alimentatie / 853
TUBERCUL/853
TUBERULE/854 TUB
POLINIC / 854 TUBURI
CIURUITE/854 TUIA/854
Descriere / 854
Toxicologie / 855
Industrie/855
Bioterapie / 855
Medicin uman / 855
Medicin veterinar / 855
Silvicultur / 855
Ornamental / 855 TUIE
ORIENTAL/855
Descriere / 856
Ornamental / 856
TULICHIN / 856
Descriere / 856
Compozitie chimic / 856
Toxicologie / 856
Bioterapie / 856
Recoltare / 856
Medicin uman / 856
Silvicultur / 856
Apicultur / 856
Ornamental / 856
TULPIN / 856
TURGESCENt/864
TURIt MARE / 864
Descriere / 864
Compozitie chimic / 864
Bioterapie / 864
Recoltare / 865
Medicin uman / 865
Medicin veterinar / 865
Cosmetic / 865
TURTA-VACII / 865
Descriere / 866
Alimentatie / 866
TURT/866
Descriere / 866
Compozitie chimic / 866
Bioterapie / 866
Recoltare / 866
Medicin uman / 866
Medicin veterinar / 866
TUTUN/867
Descriere / 867
Compozitie chimic / 867
Toxicologie / 868
Industrie/868
Bioterapie / 868
Medicin uman / 868
Medicin veterinar / 869
Zootehnie / 869
Apicultur / 869
Vopsitorie / 869 TUTUN
TURCESC / 869
Descriere / 869
tELIN / 871
Descriere / 871
Compozitie chimic / 871
Alimentatie / 871
Bioterapie / 871
Recoltare / 872
Medicin uman / 872
tESUT/873
tESUTURI SECRETOARE / 873
tINTAUR/875
Descriere / 875
Compozitie chimic / 875
Bioterapie / 875
Recoltare / 875
Medicin uman / 875
Medicin veterinar / 876
Cosmetic / 876
ULEIURI ETERICE/877
ULM DE CMP/877
Descriere / 878
Compozitie chimic / 878
Industrie/878
Bioterapie / 878
Recoltare / 878
Medicin uman / 878
Silvicultur / 879
Apicultur / 879
ULM DE MUNTE / 879
Descriere / 879
Industrie/879
Protectia mediului / 879
Ornamental / 879
ULMACEE/879
UMBELIFERE/879
UNGHIA-CIUTEI/879
Descriere / 880
Universul plantelor LXI Cuprins

Bioterapie / 880
Recoltare / 880
Medicin uman / 880
UNGUICUL/880
UNGURAS / 880
Descriere / 880
Compozitie chimic / 880
Bioterapie / 880
Recoltare / 881
Medicin uman / 881
Medicin veterinar / 881
Apicultur / 881 UNTUL-
PMNTULUI / 881
Descriere / 881
Compozitie chimic / 881
Alimentatie / 881
Bioterapie / 881
Recoltare / 882
Medicin uman / 882
Ornamental / 882
UNTUL-VACII / 882
Descriere / 883
Alimentatie / 883
URECHEA-BABEI/882
URECHEA-IUDEI/883
URECHELNIt/883
Descriere/ 883
Compozitie chimic / 883
Bioterapie / 883
Recoltare / 883
Medicin uman / 884
Medicin veterinar / 884
Cosmetic / 884
Apicultur / 884
Ornamental / 884
URECHIUSE/884
URSINII/884
URTICACEE / 884
URZIC / 884
Descriere / 885
Compozitie chimic / 885
Alimentatie / 885
Industrie/885
Bioterapie / 885
Recoltare / 885
Medicin uman / 886
Medicin veterinar / 886
Cosmetic / 886
Vopsitorie / 886
URZIC MIC/887
Descriere / 887
Compozitie chimic / 887
Alimentatie / 887
Bioterapie / 887
Recoltare / 887
Medicin uman / 887
Medicin veterinar / 887
Zootehnie / 887
Vopsitorie / 887
URZIC MOART ALB / 887
Descriere / 887
Compozitie chimic / 888
Bioterapie / 888
Recoltare / 888
Medicin uman / 888
Medicin veterinar / 888
Apicultur / 889
Ornamental / 889
URZICUt MOART / 889
Descriere / 889
Compozitie chimic / 889
Bioterapie / 889
Recoltare / 889
Medicin uman / 889
Agricultur / 889
Apicultur / 889
Ornamental / 890
USTUROI / 890
Descriere / 890
Compozitie chimic / 890
Alimentatie / 890
Industrie/890
Bioterapie / 890
Recoltare / 891
Medicin uman / 891
Medicin veterinar / 892
USTUROIAS / 893
Descriere / 893
Alimentatie / 893 USTUROI
DE EGIPT / 893
Descriere / 893
Compozitie chimic / 893
Alimentatie / 893
Industrie/893
Bioterapie / 893
Medicin uman / 893
Medicin veterinar / 893
USTUROIt/893
Descriere / 893
Compozitie chimic / 893
Alimentatie / 893
Bioterapie / 893
Recoltare / 893
Medicin uman / 894
UTRICUL/894 VACUOL /
895 VACUOM / 895
VAGIN/895 VAGINUL /
895 VALERIANACEE / 895
VALERIAN / 895
Descriere / 896
Compozitie chimic / 896
Bioterapie / 896
Medicin uman / 896
Medicin veterinar / 897
Ornamental / 897
VARZ ALB / 897
Universul plantelor LXII Cuprins

Descriere / 897
Compozitie chimic / 897
Alimentatie / 898
Industrie/898
Bioterapie / 898
Recoltare / 898
Medicin uman / 898
Medicin veterinar / 900
Cosmetic / 900
Apicultur / 900 VARZ
CHINEZEASC / 900
Descriere / 900
Compozitie chimic / 900
Alimentatie / 900
Bioterapie / 900
Medicin uman / 900
Apicultur / 900
VARZ CREAt / 900
Descriere / 900
Compozitie chimic / 900
Alimentatie / 901
Industrie/901
Bioterapie / 901
Medicin uman / 901
Apicultur / 901 VARZ DE
BRUXELLES / 901
Descriere / 901
Compozitie chimic / 901
Alimentatie / 901
Medicin uman / 901
Agricultur / 901
Apicultur / 901
Ornamental / 901
VARZ ROSIE/901
Descriere / 901
Compozitie chimic / 902
Alimentatie / 902
Bioterapie / 902
Medicin uman / 902
Apicultur / 902
VASE LIBERIENE/902
VCLIE/902
Descriere / 902
VCLIE
2
/903 VCLIE DE
MESTEACN / 903
Descriere / 903
VCRUS/903
Descriere / 903
VTMTOARE / 903
Descriere / 903
Compozitie chimic / 903
Bioterapie / 903
Recoltare / 903
Medicin uman / 903
VSC / 904
Descriere / 904
Compozitie chimic / 904
Toxicologie / 904
Bioterapie / 904
Recoltare / 904
Medicin uman / 904
Ornamental / 905
VELAMEN RADICUM / 905
VEGETAtIE/906 VELNIS
/906
Descriere / 906
Industrie/906
Medicin uman / 906
Apicultur / 906
Ornamental / 906
VENTRILIC/906
Descriere / 906
Compozitie chimic / 906
Bioterapie / 906
Recoltare / 907
Medicin uman / 907
Apicultur / 907
Ornamental / 907
VERBENACEE/907
VERIGARIU / 907
Descriere / 907
Compozitie chimic / 907
Toxicologie / 907
Industrie/907
Bioterapie / 907
Recoltare / 907
Medicin uman / 907
Agricultur / 907
Apicultur / 907
Ornamental / 907
VERNALIZARE / 908
VERNAtIE/908
VERZISOAR / 908
VETRICE / 908
Descriere / 908
Compozitie chimic / 909
Alimentatie / 909
Bioterapie / 909
Recoltare / 909
Medicin uman / 909
Medicin veterinar / 909
Apicultur / 909
Ornamental / 909
VINARIt/909
Descriere / 909
Compozitie chimic / 910
Industrie/910
Bioterapie/910
Recoltare/910
Medicin uman / 910
Ornamental/910
VINDECEA/910
Descriere/910
Compozitie chimic / 910
Bioterapie/910
Recoltare/910
Medicin uman / 911
Apicultur / 911
Universul plantelor LXIII Cuprins

Ornamental / 911
VINECIORI/ 911
Descriere / 911
Alimentatie / 911
VINERIt/911
Descriere / 911
Compozitie chimic / 911
Bioterapie / 911
Recoltare / 911
Medicin uman / 912
Medicin veterinar / 912
Ornamental/912
VINEtIC
1
/912
Descriere/912
Alimentatie/912
VINEtIC
2
/912
Descriere/912
Alimentatie/912
VIOLACEE/912
VIOREA/913
Descriere/913
Apicultur/913
Ornamental/913
Vopsitorie/913
VIRNANt/913
Descriere/913
Compozitie chimic / 913
Toxicologie/913
Bioterapie/913
Recoltare/914
Medicin uman / 914
Medicin veterinar / 914
Apicultur/914
Ornamental/914
VISIN/ 914
Descriere/914
Compozitie chimic / 914
Alimentatie/915
Industrie/915
Bioterapie/915
Recoltare/915
Medicin uman / 915
Medicin veterinar / 915
Cosmetic/915
Apicultur/915
Ornamental/915
VITACEE/915
VITAMINA B^ 916
Medicin/916
VITAMINA B
2
/916
Medicin/917
VITAMINA B
3
/917
VITAMINA B
4
/917
VITAMINA B
5
/917
Medicin/917
VITAMINA B
6
/918
Medicin/918
VITAMINA B
8
/918
VITAMINA B
9
/918
Medicin/918
VITAMINA B1
2
/ 918
Medicin/919
VITAMINA B
15
/919
VITAMINA C/919
Medicin/919
VITAMINA F / 920
Medicin / 920
VITAMINA H / 920
Medicin / 920
VITAMINA I/920
Medicin / 920
VITAMINA P / 920
Medicin / 920
VITAMINA PP / 921
Medicin/921
VITAMINE A / 921
Medicin/921
VITAMINE D / 922
Medicin / 922
VITAMINE E / 922
Medicin / 922
VITAMINE K / 923
Medicin / 923 VIt DE
CANADA / 923 ' Descriere /
923
Apicultur / 923
Ornamental / 923 VIt-DE-
VIE / 923 ' Descriere / 924
Compozitie chimic / 924
Alimentatie / 924
Industrie/924
Bioterapie / 924
Medicin uman / 924
Cosmetic / 925
Apicultur / 925
Ornamental / 925
Vopsitorie / 925 VIt
JAPONEZ/925
Descriere / 925
Apicultur / 926
Ornamental / 926 VIt
SLBATIC / 926 '
Descriere / 926
Alimentatie / 926
Industrie/926
Apicultur / 926
Ornamental / 926 VItELAR
/ 926 ' Descriere / 926
Compozitie chimic / 926
Toxicologie / 926
Cosmetic / 926
VOLBUR / 927
Descriere / 927
Compozitie chimic / 927
Bioterapie / 927
Recoltare / 927
Universul plantelor LXIV Cuprins

Medicin uman / 927
Medicin veterinar / 927
Agricultur / 927
VOLBUR DE NISIP / 928
Descriere / 928
VULTURIC / 928
Descriere / 928
Compozitie chimic / 928
Bioterapie / 928
Recoltare / 928
Medicin uman / 928
Medicin veterinar / 928
Ornamental / 928
XANTOFIL/929
XENOGAMIE / 929
XEROFITE / 929
XILEM/929 ZAD /
931
Descriere / 931
Industrie/932
Bioterapie / 932
Recoltare / 932
Medicin uman / 932
Ornamental / 932
ZAHARURI/932
ZAMBIL / 932
Descriere / 932
Apicultur / 932
Ornamental / 932
ZANICHELIACEE / 932
ZLOG/932
Apicultur / 933
Ornamental / 933
Alte utilizri / 933
ZAMOSIt/933
Descriere / 933
Compozitie chimic / 933
Bioterapie / 933
Recoltare / 933
Medicin uman / 933
Agricultur / 933
Apicultur / 934
Ornamental / 934
ZVOI / 934
ZMBRU/934
Descriere / 934
Industrie/934
Silvicultur / 934
Apicultur / 934
Ornamental / 934
ZARN / 934
Descriere / 934
Compozitie chimic / 935
Toxicologie / 935
Bioterapie / 935
Recoltare / 935
Medicin uman / 935
Agricultur / 935 ZRN
AUSTRALIAN / 935
Descriere / 935
Compozitie chimic / 935
Toxicologie / 935
Industrie/935
Recoltare / 935
ZBRCIOG
1
/ 936
Descriere / 936
Alimentatie / 936
ZBRCIOG* / 936
Descriere / 936
Alimentatie / 936 ZBRCIOG
DE MUNTE / 936
Descriere / 936
Alimentatie / 936
ZBRCIOG GRAS / 936
Descriere / 936
Toxicologie / 936
Alimentatie / 936
ZBUVCUST/937
Descriere / 937
Bioterapie / 937
Recoltare / 937
Medicin uman / 937
Apicultur / 937
Ornamental / 937
ZBURTOARE DE MLASTIN /
937
Descriere / 937
Compozitie chimic / 937
Bioterapie / 938
Recoltare / 938
Medicin uman / 938
Apicultur / 938
ZGAIB/938
Descriere / 938
Compozitie chimic / 938
Bioterapie / 938
Recoltare / 938
Medicin uman / 938
Medicin veterinar / 938
ZIGOFILACEE / 938 ZMEUR /
939
Descriere / 939
Compozitie chimic / 939
Alimentatie / 939
Bioterapie / 939
Recoltare / 939
Medicin uman / 939
Apicultur / 940
ZOOFILIE/940
ZOOGAMIE / 940
ZOSTERACEE/940
A

ABSORBtIE (Absorbtio), ingerarea
lichidelor nutritive pe calea osmozei. I. AB-
SORBtIA APEI DE CTRE PLANTE, proces
fiziologic specific prin care plantele, indiferent
de gradul de organizare morfoanatomic, se
aprovizioneaz, permanent, cu apa necesar
manifestrii proceselor vitale. Plantele sub-
merse absorb apa prin ntreaga lor suprafat.
Fanerogamele submerse au adaptri n aceas-
t directie. Corpul este lipsit de cuticul si de
suber. Frunzele sunt mult divizate (Myrio-
phyllum) sau sunt foarte subtiri (Elodea cana-
densis). Rdcinile sunt reduse si lipsite de
peri absorbanti (Elodea) sau lipsesc complet
(Utricularia, Ceratophyllum, Wolffia). La plan-
tele acvatice natante, absorbtia apei se face
prin fata inferioar a frunzelor (care vine n
contact cu apa), pe care exist celule lipsite de
cuticul. La muschii aerieni, apa este luat prin
rizoizi, iar la cormofitele terestre prin rdcini,
organe specializate n acest sens. La rdcin
absorbtia apei este maxim la nivelul zonei
pilifere si neglijabil la restul zonelor. Perii ab-
sorbanti au o fort de suctiune de cca 0,7 atm,
iar forta de retinere a solutiei din sol este n
medie de 0,1 atm, astfel c apa poate trece, din
sol, n perisori. Absorbtia apei din sol are loc, n
mod activ, prin participarea metabolic a rd-
cinii si, n mod pasiv, datorit transpiratiei, care
provoac un deficit hidric la nivelul aparatului
foliar. Deficitul determin cresterea fortei de
suctiune a frunzelor, care se transmite n lungul
vaselor de lemn de la nervuri pn la rdcin,
iar de aici pn la nivelul perilor absorbanti.
Absorbtia apei n mod activ are loc datorit
presiunii pozitive ce se dezvolt n rdcin si
reprezint 5% din cantitatea de ap transpirat.
Apa urc n plant, iar locul ei este luat de alte
cantitti absorbite. Cea mai mare parte de ap
este luat prin absorbtia pasiv. n afar de
absorbtia apei prin rdcin, aparatul foliar al
plantei este capabil s absoarb o parte din
apa de ploaie si de condensare (rou). n semi-
deserturi ploile sunt rare, iar condensrile noc-
turne sunt indispensabile vegetatiei. Absorbtia
apei din ploaie sau din condensare (rou) se
face la nivelul cuticulei, datorit fortei de suc-
tiune a celulelor epidermice si, mai putin, prin
ostiolele stomatelor. Absorbtia apei din sol de
ctre plant este influentat de umiditatea so-
lului, presiunea osmotic a solutiei din sol, tem-
peratura, aeratia solului si pH-ul solutiei din sol.
1. Umiditatea solului. Dac aceasta este de
75-80% din capacitatea total pentru ap a
solului, absorbtia are loc la un prag maxim.
Intensitatea procesului scade fie pe msur ce
se micsoreaz cantitatea de ap din sol, fie
cnd se depsesc 75-80% (datorit
micsorrii
cantittii de O
2
necesar respiratiei sistemului
radicular) si nceteaz cnd se ajunge la un
continut de ap egal cu coeficientul de ofilire.
2. Presiunea osmotic a solutiei din sol. n
soluri obisnuite, apa contine 0,5-1,5% sruri,
n cele srturate 1-1,5%, iar n solonceacuri
absorbtie absorbtie

1,5-2%. Din solurile srate apa nu poate fi
absorbit dect de specii halofile, adaptate la
aceste conditii de viat, la care presiunea os-
motic poate ajunge pn la 143 atm. n so-
lurile normale, forta de suctiune a sistemului
radicular depseste presiunea osmotic a so-
lutiei solului. 3. Influenta temperaturii solului.
Absorbtia apei ncepe la 0 C si creste n in-
tensitate o dat cu cresterea temperaturii, pn
la 30-35 C, dup care scade. Temperatura
actioneaz asupra absorbtiei apei att prin in-
termediul modificrii intensittii cresterii rd-
cinii, ct si prin modificarea permeabilittii pro-
toplasmei, care, la temperaturi sczute, scade
paralel cu cresterea vscozittii protoplasmei.
Exist ns o adaptare ecologic a plantelor la
conditiile de mediu, care se manifest si n
privinta absorbtiei apei n functie de tempe-
ratur. Plantele din regiunile reci absorb apa si
transpir la temperaturi mai sczute (varza,
cartoful, morcovul) dect plantele din regiunile
sudice (orez, porumb, pepene). 4. Influenta
aeratiei solului. nlturarea aerului din sol du-
ce, n decurs de 1-2 ore, la ofilirea plantelor.
Acest lucru se ntmpl cnd apa blteste pe
sol. n aceste conditii oxigenul lipseste rdci-
nilor, se opreste cresterea rdcinilor si
formarea perisorilor absorbanti, se deregleaz
respiratia (pentru un timp scurt respiratia
aerob este nlocuit cu cea anaerob,
predominnd procesele fermentative). Dac
excesul de ap persist, plantele mor. Din
aceste motive apa n exces aflat pe
terenurile agricole trebuie nlturat ct mai
repede. 5. Influenta pH-ului solutiei din sol.
Acesta intervine n absorbtia apei prin
modificarea cresterii rdcinilor si a
permeabilittii pentru ap a protoplasmei ce-
lulelor. Plantele au adaptri specifice n acest
sens: la cartof (Solanum tuberosum), optimul
este la pH = 5; la trifoiul rosu (Trifolium pra-
tense) si trifoiul alb (T. repens) la pH = 6; la
gru (Triticum sp.), la pH = 6-7, iar la lucern
(Medicago sativa), la pH = 7-8. Zonarea cultu-
rilor se face avnd n vedere si influenta pH-ului
asupra absorbtiei, apei de ctre plante. II. AB-
SORBtIA SUBSTANtELOR MINERALE,
proces fiziologic specific prin care plantele, in-
diferent de gradul de organizare morfoanato-
mic, se nutresc din mediu cu substante mine-
rale necesare manifestrii proceselor vitale.
Plantele superioare realizeaz absorbtia prin
sistemul radicular si, ntr-o oarecare msur,
prin frunze. Plantele superioare acvatice,
submerse si talofitele acvatice realizeaz ab-
sorbtia substantelor minerale pe ntreaga
suprafat a corpului lor. Rdcina are maxi-
mum de absorbtie la nivelul zonei de crestere.
Aici celulele sunt nesuberificate si usor pe-
netrabile pentru ap si ioni. Srurile minerale
se acumuleaz n sucul celular ntr-o concen-
tratie mai mare dect cea din mediul extern.
Acumularea srurilor minerale se face selectiv,
unii ioni fiind preferati, altii nu. La nivelul sis-
temului foliar absorbtia se face mai intens la
frunzele tinere si mai sczut la cele btrne.
Ionii ptrund n frunze prin cuticula celulelor
epidermice si, n msur mai mic, prin osti-
olele stomatelor. Ptrunderea are loc pe cale
activ si prin schimb de ioni. Cationii K
+
, Ca+
+
si
Mg+
+
sunt absorbiti mai usor dect anionii PO
4

si
SO
4

. Frunzele dicotiledonatelor absorb mai


usor dect cele ale monocotiledonatelor (se
practic administrarea de ngrsminte mine-
rale pe cale foliar; macroelementele s nu
depseasc, n solutie, concentratia de 1,5% si
microelementele, 0,001-0,0005%). Mecanis-
mul absorbtiei ionilor se face pe cale pur fizic
si pe cale fiziologic. Prima cale este dominat
de legile fizice ale osmozei si este conditionat
de permeabilitatea membranelor plasmatice.
Calea fiziologic acumuleaz, n celule, sub-
stante minerale mpotriva legilor osmotice ale
concentratiei. Ea se realizeaz prin cheltuirea
energiei rezultate n respiratie de ctre materia
vie. Cele dou moduri de absorbtii se ntre-
ptrund si decurg simultan. a. Influenta facto-
rilor externi. Ei exercit un rol reglator asupra
absorbtiei substantelor minerale prin starea si
concentratia solutiei din sol sau din ap, inter-
actiunea ionilor, pH-ul, concentratia CO
2
si a
ionilor bicarbonat, concentratia O2, temperatur
si lumin. 1. Starea si concentratia solutiei
solului. Componenta si concentratia ionilor din
solutie au influent asupra absorbtiei elemen-
telor nutritive. Aceasta se reflect n compozitia
sucului celular. Exist o diferent, privind regi-
mul de nutritie, ntre specii si n cadrul aceleiasi
specii, n raport cu vrsta, fazele de crestere si
dezvoltare. Intensitatea absorbtiei creste pn
la o anumit concentratie a solutiilor nutritive.
Peste anumite limite concentratiile devin du-
ntoare. Absorbtia diminueaz, planta sufer,
fenomene semnalate mai ales la plantele tine-
re; pe msur ce se nainteaz n vrst, efec-
tele ei se micsoreaz. 2. Interactiunea ionilor
influenteaz absorbtia lorn diferite moduri. Nu
absorbtie absorbtie

se stnjenesc n absorbtie ionii care difer mult
ntre ei, pe cnd cei apropiati chimic se fr-
neaz reciproc: absorbtia ionului Cl

este in-
tens n prezenta ionilor NO
4
sau PO
4
si este
redus n prezenta celor de Br

si I

. Pe lng
antagonism, poate exista si sinergism. Pre-
zenta unui anumit element chimic poate in-
tensifica actiunea pozitiv sau toxic a unui alt
element. Interactiuni pot exista ntre macro-
elemente, ntre microelemente, ntre macro- si
microelemente (tabelul 1) (dup G. Ya. Ri n-
ki s, 1972). Un rol important l au interactiunile
dintre azot-fosfor (macroelemente), fosfor-bor
(microelemente) si fosfor-fier (macroelemente
si microelemente). Existenta azotului n mediul
nutritiv stimuleaz absorbtia si acumularea fos-
forului n prtile aeriene ale plantelor; concen-
tratiile lui peste optim ns au actiune inhi-
bitoare asupra absorbtiei acestuia. Prezenta
manganului n mediul nutritiv are influent inhi-
bant asupra absorbtiei borului de ctre plante.
Nivelul ridicat de fosfor accesibil plantelor pro-
duce un deficit de fier, manifestat la plante prin
cloroza de fier. 3. Influenta reactiei mediului
(pH-ul) are actiune direct asupra absorbtiei
srurilor minerale de ctre plante. Ionii de hi-
drogen concentrati n mediu influenteaz ab-
sorbtia fosfatilor. Prin alcalinizarea mediului
formele ionice se schimb de la forma mo-
novalent (H
2
PO
4
) la cea divalent (HPO
4
) si n
ultim instant, la cea trivalent (PO
4
).
Cresterea concentratiei ionilor de hidrogen n
mediu produce o descrestere a ratiei de ab-
sorbtie a cationilor. Acumularea lor este po-
sibil n conditiile cnd pH-ul mediului este mai
alcalin dect al sucului celular. Plantele se
comport diferit fat de reactia ionic a solutiei
solului. Limitele de pH n care plantele cultivate
cresc si se dezvolt cel mai bine variaz dup
specie. 4. Influenta concentratiei CO
2
si a
ionilor bicarbonat asupra absorbtiei srurilor
minerale se manifest prin modificarea foto-
sintezei. n lipsa CO
2
, intensitatea absorbtiei
scade treptat; la concentratii mari ea este inhi-
bat la organele detasate, tesuturi detasate
sau plante intacte de cartof, gru, porumb,
orez. 5. Concentratia oxigenului. Maximum
absorbtiei srurilor minerale are loc la o con-
centratie de O
2
, n sol, de 2-3%. Valorile mai
mari, chiar pn la 100%, nu mai stimuleaz
absorbtia. Lipsa O
2
din mediul ambiant produce
o puternic inhibare a procesului. Concentratia
optim a O
2
din substrat care stimuleaz ab-
sorbtia variaz n functie de specie. 6. Tem-
peratura. Rata absorbtiei creste proportional
cu cresterea temperaturii pn la un maximum,
dup care scade. Temperaturi ridicate (peste
40 C) determin inactivarea treptat a dife-
ritelor sisteme enzimatice care particip n pro-
cesul de absorbtie. Creste permeabilitatea cito-
plasmei. Se intensific eliminarea pasiv a
srurilor n mediul extern. Cantitatea de sruri
absorbite se micsoreaz pe msura cresterii
temperaturii. La temperaturi apropiate de 0 C,
absorbtia se reduce din cauza diminurii ratelor
reactiilor chimice, implicate n transportul activ.
Are loc o crestere a vscozittii protoplasmei si
deci a rezistentei membranelor plasmatice
(plasmalem, tonoplast). 7. Lumina vizibil
actioneaz direct asupra absorbtiei srurilor
Tabelul 1

acanthacee aceracee

minerale. Ea furnizeaz, prin intermediul fotosin-
tezei, energia necesar n procesul de absorbtie,
iar schimbul de gaze legat de acest proces
creeaz conditii favorabile pentru activarea
metabolismului si acumularea ionilor (St. Pe-
te r f i , N. Slgeanu, 1972). Actioneaz,
de asemenea, asupra gradului de deschidere a
stomatelor. Concomitent, creste intensitatea
transpiratiei, care, proportional, mreste
intensitatea absorbtiei, ca rspuns la apelul
foliar. b. Influenta factorilor interni. Dintre
acestia, mai importanti, sunt raportul dintre vo-
lum si suprafat, concentratia srurilor din celule,
continutul n glucide al celulelor, cresterea si
simbioza. 1. Relatia suprafat - volum apare
n forma cea mai simpl la plantele unicelulare
(alge, drojdii, bacterii). Celulele cu volum mic
au suprafat de absorbtie mai mare dect cele
cu volum mare, iar absorbtia se face mai rapid
n ele. n cazul sistemului radicular, n absorbtia
srurilor minerale are important suprafata te-
sutului sau organului care vine n contact cu
mediul extern. 2. Cresterea concentratiei s-
rurilordin celule duce la o scdere a intensittii
absorbtiei. Experimental s-a constatat c r-
dcinile plantelor crescute n medii srace n
sruri au o capacitate mai mare de absorbtie n
comparatie cu plantele martor, crescute n me-
dii normale" (St. Pe t e r f i , N. Slgeanu,
1972). 3. Continutul de glucide. Concentratia
glucidelor din celulele sistemului radicular influ-
enteaz capacitatea lor de absorbtie. Exist o
corelatie direct proportional ntre concentratia
glucidelor din celule si capacitatea de absorbtie
a plantelor pentru srurile minerale. n cursul
dezvoltrii angiospermelor, aparitia antezei du-
ce la scderea absorbtiei srurilor minerale,
corelat cu micsorarea cantittii hidratilor de
carbon din sistemul radicular. 4. Cresterea
celulelor determin intensificarea absorbtiei.
Procesul este stimulat de sinteza a noi mo-
lecule de proteine si transportori de ioni, care
ncorporeaz ioni anorganici. Cresterea prin
alungire a celulei duce la mrirea ariei pro-
toplasmei care realizeaz absorbtia, iar apa
nmagazinat provoac diluarea sucului vacu-
olar, modificri care stimuleaz absorbtia, mai
ales cnd cresterea a avut loc n conditii de
deficit de sruri. Dup ce cresterea prin ntin-
dere a celulelor diminueaz, concentratia inter-
n a srurilor creste si absorbtia lor scade.
Concomitent, metabolismul scade si celula
intr n stadiul de mbtrnire. Factorii care
ncetinesc cresterea influenteaz deci nefavo-
rabil si asupra absorbtiei. 5. Simbioza
sistemului radicular cu hifele anumitor specii de
ciuperci (micorize) faciliteaz absorbtia anumi-
tor substante altfel inaccesibile. Enzimele ela-
borate de hifele micoritice degradeaz pepto-
nele, proteinele si polizaharidele greu
asimilabile n substante usor absorbabile. n
acelasi timp hifele micoritice stimuleaz res-
piratia si deblocarea ionilor de hidrogen din
rdcin, nlesnind reactiile de schimb cu solul
(de exemplu, Pinus echinata utilizeaz cu 86%
mai mult azot, cu 75% mai mult potasiu si cu
239% mai mult fosfor atunci cnd este infectat
cu ciuperci micoritice) (J.B. Routi en si
R. F. Dawson, 1943) (-> CONDUCEREA
APEI N CORPUL PLANTEI, -> CONDUCEREA
SUBSTANtELOR MINERALE N PLANTE).
ACANTHACEE (Acanthaceae), fa-
mi l i e care cupri nde 250 genuri cu cca
2500 specii dicotiledonate erbacee, arbustive,
rareori arborescente, rspndite n zona tro-
pical si subtropical. Frunze tulpinale opuse si
bazale, penat divizate, fr stipele. Flori her-
mafrodite, zigomorfe, grupate n spice cilin-
drice, cu caliciu si corol unite, bilabiate; labiul
superior al corolei lipseste; androceu didinam;
ovar superior, bilocular. Formula floral la spe-
cia din Romnia: H1K(4)C(4)A4G(2). Fruct capsu-
l loculicid. n Romnia vegeteaz o singur
specie, Acanthus balcanicus (Talpa-ursului) n
judetele Alba, Caras-Severin, Mehedinti, Dolj
pe substrat pietros, uscat, tufrisuri, margini de
pduri.
ACAULE (Acaulis), plante lipsite de
tulpin, cu tulpin foarte scurt sau neapa-
rent, slab diferentiat [de exemplu, ceapa-cio-
rii (Carlina acaulis)].
ACERACEE (Aceraceae), familie
care include cca 200 specii holarctice de arbori
si arbusti ce apartin la dou genuri Acer
(2n = 26) si Dipteronia. Frunze simple, lobate,
rareori compuse, fr stipele, dispuse opus.
Flori actinomorfe, de regul unisexuate, pe ti-
pul 5, uneori se ntlnesc si plante poligame.
nvelis floral heterochlamideu, tetramer sau
pentamer, uneori lipseste; androceu diploste-
mon, rareori haplostemon, cu sau fr disc
nectarifer intrastaminal (n functie de specie);
gineceu bicarpelar, sincarp, superior sau
acervul aculeu

semiinferior. Formula floral: (
H
2K
54
C
5

4
A
5+5
;
4+
4;
5^ G<2) sau G
(
)2. n Romnia vegeteaz 5
specii spontane: Acer tataricum (Artar tt-
resc), A. monospessulanum (Jugastrii de Ba-
nat), A. campestre (Jugastru), A. platanoidis
(Artar, Paltin de cmp), A. pseudoplatanus
(Paltin, Paltin de munte). Acestora li se adaug
3 specii cultivate ca plante ornamentale:
A. negundo (Artar american), A. saccharinum
(Paltin argintiu), A. ginnala (Artar de Manciu-
ria).
ACERVUL (Acervulus) 1. ngrmdi-
re, aglomerare (= lagr) de hife si conidiofori cu
conidii format sub epiderma diverselor organe
ale plantei gazde si care, prin ruperea ei, ies la
suprafat (de exemplu, lagr de conidii carac-
teristic speciilor de ciuperci parazite din familia
Melanconiaceae). 2. Glomerul de flori sau de
fructe la plantele superioare (de exemplu, Che-
nopodium).
ACHEN (Achaena), fruct uscat, in-
dehiscent, cu o singur smnt. Pericarp
sclerificat, dur, lemnos, membranos sau per-
gamentos, nelipit de smnt dect printr-un
singur punct (de exemplu, la cnep, stejar,
alun, castan, floarea-soarelui, ppdie s.a.).
Speciile de Lamiaceae si Boraginaceae au
achene grupate cte patriu (tetrachen), iar
cele de Apiaceae cte dou (diachen); se
desfac ntre ele numai la maturitate.
ACHENODIU (Achaenodium), fruct
compus din dou sau mai multe achene (de
exemplu, la Apiaceae).
ACID FOLIC, VITAMINA B
9

ACID 3 INDOLILACETIC^AU-
XINE
ACID L ASCORBIC, VITAMINA C
ACID PANGAMIC, VITAMINA B
15
ACID PANTOTENIC, VITAMINA B
5

ACID PTEROIL GLUTAMIC, VI-
TAMINA B
9

ACIZI ORGANICI, acizi prezenti n
organismele vegetale n stare liber, sub form
de sruri sau derivati, n primul rnd ca esteri,
amide, lactone etc. n mare parte constituie
unitti structurale ale unor substante organice
complexe, cum sunt lipidele, proteinele, ule-
iurile eterice si rsinile. Se extrag din materia
vegetal cu ap sau cu solventi organici. Cnd
se gsesc sub form de sruri insolubile n ap
(de exemplu, oxalatul de calciu), substanta ve-
getal se trateaz cu un acid mineral pentru a-i
pune n libertate. Din extractele apoase puri-
ficate pot fi precipitati ca sruri de plumb, iar din
extractele alcoolice, ca sruri de bariu. Din
extractele filtrate sunt pusi n libertate cu H
2
S
sau H
2
SO
4
. Separarea, identificarea si dozarea
cantitativ a acizilor organici din extractele puri-
ficate se face prin cromatografie pe hrtie. Do-
zarea se mai poate face prin metode gravime-
trice, titrimetrice sau oxidative. Sunt de mare
important fiziologic. Particip ca produsi in-
termediari n metabolismul glucidelor, protei-
nelor, gliceridelor. Unii acizi organici (fumaric,
succinic, malic, oxalic, acetic) particip ca do-
nori si acceptori de hidrogen n procesul de
respiratie. Multi dintre ei prezint largi aplicatii
practice.
ACTINOMICETE (Actinomycetes),
grup mare de bacterii, tranzitoriu sau constant
filamentoase si ramificate, caracterizate prin-
tr-o mare varietate de tipuri morfologice.
Obisnuit, gram-pozitive. Multe din ele formeaz
o retea ramificat de filamente numite miceliu.
Sunt strict aerobe, clar prezint si forme strict
anaerobe si forme cu nutritie de tip chimio-
autotrof. Sunt sensibile la actiunea unor fagi de
tip bacterian si la actiunea antibioticelor care
inhib bacteriile gram-pozitive. Filamentele mi-
celiului prezint structur de tip procariot, co-
respunznd unor celule foarte lungi, multinu-
cleate, fr pereti transversali, n cursul
cresterii vegetative. Cele mai multe sunt sa-
profite n sol. Se dezvolt si pe resturi vegetale,
pe plante, blegar, apele lacurilor si n nmol.
Unele specii sunt parazite pe plante, animale,
om. Mod de nutritie, omnivor, dezvoltndu-se
pe substraturi organice foarte diferite.
ACTINOTROPISM (Actinotropis-
mus), miscare de curbur a plantei sau a frunzelor
sub influenta unor radiatii unilaterale de lumin.
ACULEU (Aculeus), emergent epi-
demic rigid, ascutit si usor detasabil, cu-
adenin afin

noscut sub numele de ghimpe, spin [de exem-
plu, la mces (Rosa canina), zmeur (Rubus
idaeus) s.a.].
ADENIN , VITAMINA B
4
ADERMIN, VITAMINA B
6

AERENCHIM (Aerenchima), tesut
parenchimatic cu spatii intercelulare aerifere
mari ntlnit la plantele acvatice, cu rol de asi-
gurare a respiratiei tisulare (exemplu, nufrul
alb, nufrul galben etc.) (-> PARENCHIM).
AFIN (Vaccinium myrtillus), fam. Eri-
caceae. Arbust repent indigen, nanofanerofit,
camefit, circumpolar-boreal, la umiditate amfi-
tolerant, microterm, heliofil, oligotrof, xerome-
zofit-mezohigrofil, moderat acidofil pn la
foarte acidofil, ntlnit n pduri montane rrite,
tieturi de pdure, tufrisuri de jneapn si ienu-
pr, pajisti montane si subalpine, pe ntreg
lantul carpatic, mai ales pe versantii umbriti si
umezi; se mai numeste afene. Afin de munte,
afine negre, afinghi, asine, coacz, cucuzie,
pomusoare. Genetic, 2n = 24. Fitocenologic
ncadrat n Pino-Quercetalia et Diacrano-Pi-
nion. Car. Vaccinio-Piceetalia. Solicit soluri
podzolice humicoferuginoase, brune, puternic
acide. nainteaz si n mlastinile turbosfagnico-
le. Drajoneazsi marcoteaz viguros invadnd
vegetatia din jur. Rspndit n zona montan
din Europa, Asia, America de Nord. Descriere.
Rdcini superficiale, foarte dese, ntretesute
ca o psl, n general lipsite de perii absorbanti.
Tulpini foarte ramificate, nalte pn la cca
50 cm. Lujeri verzi, glabri, geniculati, cu muchii
ascutite. Muguri alterni, mici, turtiti, alipiti de
lujer. Frunze rotundovate pn la eliptice, acu-
minate, finserate, caduce. Flori roz-palid, soli-
tare, hermafrodite, pendente, cu caliciu gamo-
sepal, corola globulos-urceolat; androceu din
10 stamine. nflorire, V-VI. Fructe bace, sfe-
rice, negre-albstrui, brumate, zemoase, gust
acrisor, comestibile. Compozitie chimic.
Fructele contin: ap (86%), zaharuri (7-13%),
zaharoz (1-2%), cenus (0,45-0,50%), pro-
teine (0,8-1,2%), acizi organici (cca 1%) din
care acid uric (cca 0,9%), acizii benzoic, tartric,
malic (0,05-0,15%), substante pectice (0,350-
0,490%), tanin (0,300-0,430%), vitamina C
(12-20 mg%), vitamina A (280 u.i.), vitamina
PP (0,2 mg%), vitaminele B
1
si B
2

(0,02 mg% fiecare), vitamina E, sruri minerale
de potasiu (50 mg%), calciu (10 mg%), fosfor
(8 mg%), sulf (8 mg%), magneziu (6 mg%), clor
(5 mg%), mangan (3 mg%), fier (1 mg%)
( M. Bot ez, Gh. Bdescu, A. Bot ar ,
1984). Frunzele si lstarii contin: triterpene,
acid oleabonic, acid ursalic, beta-amirin; fito-
steroli; hidrochinone; glucozide (arbutina si
ericodina); acid benzoic; acid chininic si alti
acizi organici; flavonide; quercitina n form
liber si glucozidic; tanin catheic; rsini; muci-
lagii; sruri minerale si zaharuri (F. Pi t er ,
2000). Alimentatie. Fructele sunt consumate
n stare proaspt si conservat. Valoarea
energetic 60 kcal la o sut de grame, din care
se resoarbe 90%. Gospodinele pregtesc din
ele marmelad, gem, magiun, dulceat, jeleu,
compot, sirop, suc ori must, afinat. n Moldova
subcarpatic se mureaz pentru iarn si ser-
vesc ca acritur (salat), iar n Europa Central
se prepar din ele sup. Solicitate mult la ex-
port. Industrie. Fructele servesc ca materie
prim pentru industria alimentar si farmaceu-
tic. Industria alimentat prepar din ele sirop,
suc, gem, dulceat, jeleuri, afinat etc. n in-
dustria farmaceutic, din antocianozidele ex-
trase din fructe, se prepar medicamentul
DIFABION, cu rol de protejare a peretilor vase-
lor sanguine. Bioterapie. Frunzele si fructele
au important terapeutic n medicina uman
si veterinar. Principiile active din frunze au rol
astringent, bacteriostatic, hipoglicemiant, diu-
retic si antiseptic asupra ntregului aparat uri-
nar. Recomandate n tratarea diareei, dia-
betului, infectiilor urinare, uremiei, gutei,
reumatismului. Principiile active din fructe au
rol diuretic, antiinflamator, antidiareic, antihel-
mintic, antiseptic intestinal, antiseptic urinar,
adjuvant n tratamentul de baz al diabetului;
usor coronaro-dilatatoare, asigur reglarea
cardiovascular, protejeaz peretii vaselor
sanguine, protejeaz organismul mpotriva ra-
diatiilor, activeaz regenerarea purpurii
retiniene si sensibilizeaz fotoreceptorii. Re-
comandate intern n diaree, enterocolite de fer-
mentatie, enterocolite de putrefactie, oxiuraz,
diabet, infectii urinare, arterite ale membrelor
inferioare, ateroscleroz cerebral si tulburri
de circulatie encefalic, hipertensiune arterial,
sechele dup infarct, coronarite, tulburri vas-
culare de senescent, maladii vasculare ale
diabeticilor. Extern, n faringite, stomatite, afte,
muguet (micoz), eczeme, rni sngernde.
afin afin

Taninurile continute de afin au proprietti anti-
diareice si antiseptice; ele aglutineaz bacte-
riile din flora microbian oprind fermentatia sau
putrefactia; coaguleaz plgile sanguinolente
si diminueaz secretia. Flavonidele au impor-
tante si variate proprietti farmacologice. Pig-
mentii au actiune antiinflamatoare si protec-
toare mpotriva radiatiilor. Mirtilina din fructe
penetreaz celula bacteriei si i afecteaz vita-
litatea. Administrat pe cale bucal actioneaz
hipoglicemic si nu conduce la supradozare.
Poate nlocui insulina sau se poate asocia cu
aceasta n cazuri grave. Un complex de trei
factori: astringent, antiseptic, absorbtiv din
fructe intervine curativ n tratamentul dispep-
ticilor. Actioneaz antianemic ducnd la dis-
paritia vomelor, prezente de obicei la copiii
dispeptici. Recoltare. Frunzele (Myrtilli folium)
se culeg manual n perioada de la sfrsitul lunii
iulie nceputul lui septembrie. Se usuc la um-
br, n strat subtire. Uscare artificial, la 35-
40 C. Se pstreaz n saci de pnz. Fructele
(Myrtilii fructus) se recolteaz cnd ajung la
maturitatea fiziologic, n iulie-august. Se
usuc pe rame cu plase de srm galvanizat
n ncperi aerate, bine nclzite. Uscare arti-
ficial, la 60-70 C. Se pstreaz n saci de
pnz sau pungi de hrtie. Medicin uman.
Uz intern 1. Pentru tratarea diareei, enteritei,
enterocolitei, diabetului, infectiilor urinare, ure-
miei, gutei, reumatismului: infuzie, din 1 lin-
gurit de frunze uscate mruntite sau pulbere
de frunze, peste care se toarn o can (200 ml)
cu ap clocotit. Se las acoperit 20-30 mi-
nute. Se strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi.
2. Pentru tratarea enterocolitei, oxiurazei, dia-
betului, infectiilor urinare, hemoroizilor: a) cur
de fructe (afine), n cantitate de 300-500 g
zilnic sau 100 g uscate; b) decoct din 1 lingurit
afine uscate la o can (200 ml) cu ap. Se
fierbe 5 minute la foc moale. Se las la rcit
15 minute. Se beau 2 cni pe zi; c) macerat la
rece, din o lingurit afine uscate la o can
(200 ml) cu ap. Se las 8 ore. Se beau 2 cni
pe zi. 3. Pentru tratarea diareei: a) tinctur,
pregtit din o can afine zdrobite peste care
se toarn 4 cni alcool diluat. Se las 10-14 zi-
le la macerat, timp n care sticla se scutur de
2-3 ori pe zi. Se strecoar n sticle nchise la
culoare si astupate cu dop. Se bea cte un
phrut nainte de mese; b) fructe uscate si
mcinate, se ia cte un vrf de cutit din 2 n
2 ore. 4. Pentru tratarea oxiurazei; a) infuzie,
din 2 lingurite frunze uscate, peste care se
toarn 100 ml ap clocotit. Se las acoperit
20-30 minute. Se strecoar. Se bea cldut,
fractionat n trei prize, n decursul unei zile;
b) macerat, 1 lingurit si jumtate fructe zdro-
bite la 400 ml ap rece. Se las la temperatura
camerei timp de 8 ore. Se bea n cursul unei
zile, n trei prize (dimineata, prnz, seara).
5. Pentru tratarea diabetului: infuzie, din 1 lin-
gurit frunze, peste care se toarn o can cu
ap clocotit (250 ml). Se las acoperit 20 mi-
nute. Se strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi timp
de 40 zile. Se face pauz 14 zile, dup care
cura se repet. 6. Pentru presbitie: a) infuzie,
din 1 lingurit frunze, peste care se toarn o
can ap clocotit (200 ml). Se las acoperit
20 minute. Se strecoar. Se beau 3 cni pe zi;
b) decoct, din 1 lingur fructe zdrobite la o can
de ap (250 ml). Se fierbe 2-3 minute. Se las
acoperit 15 minute. Se ia n cursul unei zile.
7. Pentru tratarea colibacilozelor intestinale,
enteritelor infantile, diaree si dizenterie, colite,
meteorism si fermentatie intestinal, cistit co-
libacilar si/sau bacterian, afectiuni catarale,
afte si gingivo-stomatit aftoas, stomatite, ul-
cer gastric si duodenal, diabet zaharat florid,
retinopatie diabetic, hemeralopie si hemia-
nopsie, degenerare retinian diabetic, retino-
patie hipertensiv, retinite, retinite pigmentare,
retinopatia alb, trombofilie, exces de uree,
staz venoas si insuficient venoas a mem-
brelor inferioare, acnee cu pielea gras si pus-
tuloas, cuperoz, piele uscat si mbtrnit,
faze neoplasmatice, gut, enurezis nocturn:
macerat de mldite proaspete recoltate prim-
vara n solutie hidroglicero-alcoolic, diluat in
1 DH. Macerarea se face la ntuneric. Se iau
40-50 picturi de 2 sau 3 ori pe zi, n putin
ap, nainte de mesele principale. Dac acest
preparat se asociaz cu alte gemoderivate se
administreaz 50-70 picturi n doz unic. n
caz de enterite se iau 70-100 picturi de mai
multe ori pe zi. Pentru unele afectiuni mace-
ratul mlditelor de afin se asociaz cu alte
macerate provenite de la alte plante. De exem-
plu, pentru diaree si dizenterie, maceratul de
afin se asociaz cu cel de nuc (Juglans regia) si
merisor (Vaccinium vitis idea); pentru colite se
asociaz cu maceratul de merisor; pentru me-
teorism si fermentatie intestinal se asociaz
cu maceratul de nuc; pentru afte si gingivo-sto-
matit aftoas se asociaz cu maceratul de
anin negru (Alnus glutinosa) si nuc; pentru
agar-agar aglic

diabet zaharat florid se asociaz cu maceratul
de dud negru (Marus nigra) etc. Uz extern.
1. Pentru tratarea de faringite, stomatite, afte:
infuzie, din 2 lingurite afine uscate zdrobite,
peste care se toarn o can (200 ml) cu ap
clocotit. Se las acoperit 20-30 minute. Se
strecoar. Se face gargar de mai multe ori pe
zi, din care una nainte de culcare. 2. Pentru
tratarea eczemelor, rnilor sngernde: de-
coct, din 1 lingurit de fructe uscate la o can
(200 ml) cu ap. Se fierbe 5 minute la foc
domol. Se las la rcit 15-20 minute. Se stre-
coar. Se aplic cataplasme pe locul afectat,
folosindu-se un pansament steril. 3. Pentru tra-
tarea hemoroizilor, tratamentul intern se com-
pleteaz cu splaturi locale sau comprese, fo-
losindu-se decoctul obtinut din fructe uscate
sau macerate la rece. Medicin veterinar.
Uz intern. Pentru tratarea diareei, gastroen-
teritei, afectiunilor renale, cistitei: a) infuzie, din
3 g (1 lingur) frunze uscate si mruntite peste
care se toarn 100 ml ap clocotit. Se las
acoperit 20 minute. Se strecoar. Se rceste.
Se administreaz prin breuvaj bucal (se toarn
pe gt); b) decoct, din 3 g (o lingur) frunze
uscate la 100 ml ap. Se fierbe 5 minute la foc
domol. Se strecoar. Se rceste. Se admi-
nistreaz prin breuvaj bucal; c) macerarea la
rece a fructelor uscate, 3 g la 100 ml ap. Se
las 10 ore la temperatura camerei; se obtine
un lichid negru-violaceu. Se strecoar. Se ad-
ministreaz prin breuvaj bucal. Dozele de trata-
ment: animale mari (cabaline, taurine), 20-
50-100 g; animale mijlocii (ovine, caprine,
porcine) 5-10-15 g; animale mici (pisici, cini,
psri) 1-3-5 g. Tratamentul se aplic de 2-3
ori pe zi pn cnd are loc ameliorarea sau
vindecarea. Apicultur. Florile sunt intens vizi-
tate de albine pentru nectar si polen. Cantitatea
de nectar, 0,3-1,0 mg/ floare. Productia de
miere, 15-30 kg/ ha. Pondere economico-api-
col mijlocie.
AGAR-AGAR, GELOZ (GALAC-
TANI)
AGAVACEE (Agavaceae), familie
creat pe caractere citologice si anatomice,
mai putin morfologice. Include cca 300 specii
plante monocotiledonate lemnoase subarbusti-
ve rspndite n regiunile calde din America.
Dimensiuni impuntoare. Rizom drajonat. Tul-
pin scap. Frunze liniare, fibroase, groase,
crnoase, suculente, rigide, pe margini-spinos
dintate, dispuse n rozete bazale. Inflorescenta
panicul. Flori hermafrodite, actinomorfe sau
slab zigomorfe, tipul 3, cu perigon gamopetal
sau dialipetal, infundibuliform; androceul, din
stamine filiforme fixate de gtul perigonului;
gineceul, cu ovar superior sau inferior, tricar-
pelar si trilocular, stil filiform, stigmat capitat-tri-
lobat H2 sau slab 1[P
(
3); 3 A
3
]G(
3)
sau &. Fruct
capsul alungit loculicid sau bac. n Rom-
nia se cultiv 4 specii n scopuri ornamentale:
Agave americana, care nfloreste o singur da-
t n viat, dup 10-20 ani, uneori l a 80-
100 ani; Polianthes tuberosa (Tuberoz), cu
bulbotuber, flori usor zigomorfe, grupate cte
dou (nflorire VII-VIII, genetic 2n = 60;
Sansevieria zeylanica, perigon gamopetal,
fruct bac. Genetic 2n = 40, 42; Yucca filamen-
tosa, scapul cu inflorescent, nflorire VII-VIII).
Genetic 2n = 60.
AGLIC (Filipendula vulgaris), fam.
Rosaceae. Plant erbacee, peren, hemicrip-
tofit, xeromezofit spre mezofit, oligotrof,
mezoterm, heliofit, lapH amfitolerant, ntl-
nit n toat tara, frecvent n zona de silvo-
step - etajul fagului, prin pajisti uscate, coaste
nsorite, stepe, poieni, luminisuri de pdure,
tufisuri rare; se mai numeste aglice, aglici,
aglis, agrice, anglic, balabon, barba-caprei,
crtite, coada-mielului, ferec alb, ferece al-
b, feregea alb, ferigea alb, ferite, firigea
alb, floarea-soarelui de cmp, iarba-cuforilor,
iarb neagr, iglice, mrgritar, mrcutele,
smeoaie, taul, teisor, tetrici albe, turtit alb.
Genetic, 2n = 14, 16. Fitocenologic, Car. Fes-
tuco-Brometea (-> QUERCETEU). Rspndit
n Europa si Asia. Descriere. Rdcini adven-
tive, lung-fusiforme, tuberizate, pornite dintr-un
rizom subtire. Tulpin erect, simpl, rar rami-
ficat, nalt pn la 80 cm. Frunze penati-
sectate, cu foliole adnc si incis-serate, glabre
sau proase, ntre foliolele mari cu o pereche de
foliole mici. Flori albe-glbui sau roz-palide,
plcut mirositoare, grupate ntr-o inflorescent
paniculat, compus din cime. nflorire, V-VII
(VIIIIX). Fruct apocarpic (folicule proase). Ali-
mentatie. Rdcina tuberizat posed un
continut ridicat de amidon si tanin. Valoare
nutritiv bun. n Romnia se consum crud,
dup ce s-a decojit. Are actiune astringent
asupra cavittii bucale. n alte tri rdcinile se
fierb, se terciuiesc asemntor piureului de
aglic agris

cartofi si se servesc drept garnitur pentru une-
le mncruri. Bioterapie. Florile si mai ales
rdcinile au important terapeutic n medi-
cina uman traditional. Principiile active pe
care le contin intervin astringent, emolient, diu-
retic, antiasmatic, antihemoroidal. antidezinte-
ric. Folosite intern pentru tratarea astmului, he-
moroizilor, combaterea durerilor postnatale si
testiculare, mrirea diurezei, iar extern n trata-
rea exemelor si hemoroizilor. n secolele
XVI-XVII rdcina, planta ntreag (rdcin,
tulpin, frunze, flori) sau numai prtile aeriene
(tulpin, frunze, nori) erau folosite n litiaz
renal, gus si epilepsie. n unele tri planta a
trecut drept remediu etnoiatric n blenoragie,
hidropizic, helmintoz (tenie), afectiuni pulmo-
nare si ca tonifiant. Recoltare. Florile (Filipen-
dulae flos) sau planta ntreag (Filipendulae
herba cum radicibus) sau numai rdcinile
(Filipendulae radix) se recolteaz pe timp fru-
mos. Se usuc la umbr n camere bine aerisite
sau poduri (de preferat acoperite cu tabl).
Strat subtire. Se pstreaz n saci textili sau
pungi de hrtie. Rdcinile tuberculiforme se
pot recolta cnd se folosesc. Medicin uma-
n. Uz intern. 1. Pentru astm: infuzie, din 1 lin-
gurit flori uscate peste care se toarn o can
(200 ml) cu ap clocotit. Se las acoperite
10-15 minute. Se strecoar. Se bea cu nghi-
tituri rare. 2. Empiric, pentru mrirea diurezei,
combaterea diareei, hemoroizilor si astmului:
infuzie, din rdcini proaspete tocate mrunt, la
o can ap n clocot. Se las 10-15 minute. Se
bea cu nghitituri rare. Uz extern. 1. Pentru
combaterea durerilor hemoroidale si eczeme-
lor: cataplasm cu tuberculi rasi (ntre dou
pansamente), aplicat local. Se tine cca 30 mi-
nute. 2. Pentru tratarea eczemelor: infuzie, din
2 linguri flori la o can cu ap fierbinte. Se
acoper pentru 15 minute. Se fac splaturi
locale (tampoane cu vat). Ornamental. Poate
fi cultivat n parcuri si grdini publice din re-
giunea de cmpie si colinar, n grupuri, pe
peluze, pe marginea masivelor arborescente.
Decorativ prin port si flori. nmultire prin se-
minte.
AGRIS (Ribes uva-crispa), fam.
Grossulariaceae. Arbust foarte ramificat, mi-
crofanerofit, eutrof, mezofit-mezohigrofit la pH
amfitolerant, mezoterm, helosciadofit-sciadofit,
ntlnit prin margini de pduri si tufisuri, din
regiunea montan pn n cea subalpin; se
mai numeste acres, acris, acris slbatic, aghi-
res, agres, agrije, agris slbatic, agrasle,
agrazerie, agroasle, agrisel, agrit, agrus,
agrut, agnit, agurid, bische, bobit, bolghitari,
borboan, borbonariu, broboan, burboana,
caract, coact, coacz alb, coacz sl-
batic, cozmete, flocosele, fragi de lemn alb,
fragi de lemn negru, frgar, pomusoar, rsit,
razachie, rzchie, rezechie, rezchie, risit,
rosichin, smirdar, strugur spinos, struguri
domnesti, strugurul-ursului. Genetic 2n = 16.
Sensibil la cldur mare si ger excesiv, Fito-
cenologic, ncadrat n Fagetalia, Acerion, Al-
no-Padion, Car. Prunetalia. n Franta si Anglia
cultivat din secolul XIII, n Romnia cultivat prin
grdini familiale, mai ales n judetele nordice si
vestice. Productia mondial, 150 t/an, din care
90% n Europa. Rspndit n Europa, Asia,
Africa de Nord, America de Nord si Central.
Descriere. Tulpini nalte pn la 1,50 m, cu nu-
meroase rdcini adventive; scoarta brun ce-
nusie, se exfoliaz n fsii. Lujerii tomentosi, cu
numerosi spini prevzuti pe internodii. Frunze
semicirculare, cu 3-5 lobi obtuzi, pe margine
crenat-serati, pe fata inferioar des-proase,
rar glabre. Flori mici, hermafrodite, verzui sau
rosiatice, solitare. nflorire, IV-V. Fruct, bac
globuloas sau ovoid, mare, verzuie, glbuie
sau rosiatic, glandulos-proas sau glabr,
gust acrisor, comestibil, ajunge la maturitate n
VIVII. Productie, 3-5 kg la tulpin. Compozitie
chimic. Fructele contin ap (88-93%), protide
(0,80%), acizi malic, citric, tartric (cca 1,5%),
substante grase (0,65%), zaharuri (8%),
celuloz, vitamina C (26-34 mg%), vitamina A,
vitaminele B
1
si B
2
, sruri de K, P, Ca, Mg, Na,
Zn, Fe, Cu. Valoarea energetic, 48 kcal/100 g,
din care se resoarbe 89%. Alimentatie. Fruc-
tele sunt consumate ca atare (nepreparate), ori
sub form de compot, dulceat, peltea, sup,
suc; se folosesc la prepararea unor sosuri si
garnituri, mai ales la mncarea cu carne de
miel. Industrie. Utilizate n industria alimentar
pentru prepararea de gem, peltea, compot,
suc, dulceat, marmelad, past, sirop, vin.
Bioterapie. Fructele, consumate nainte de
mas, sunt tonic-aperitive, iar dup mas, sto-
mahice, n atonii digestive. Recomandate n
inflamatii ale cilor urinare, litiaze, reumatism,
gut. Produc diurez cu eliminare de acid uric
si urati. Stimuleaz functia hepatic. Medicin
uman. Uz intern: consumate ca atare; suc,
10-200 g pe zi, 3-4 reprize; consumate sub
ai de pdure 10 albstrele

form de compot, supe sau garnitur cu sosuri
albe. Apicultur. Specie melifer. Florile sunt
vizitate de albine n aprilie-mai pentru cule-
gerea de nectar si polen. Nectarul are 30%
concentratie zahr. Cantitatea de nectar,
0,2-1,0 mg/floare. Productia de miere, 25-
70 kg/ha. Pondere, economico-apicol mic.
Silvicultur. Cultivat ca arbust fructifer n
perdele forestiere de protectie (v. Pl. I, 1; 2).
AI DE PDURE (Asphodeline lu-
tea), fam. Liliaceae. Plant erbacee, peren,
geofit, xerofit spre xeromezofit, termofil,
slab-acid-neutrofil, ntlnit numai n Dobro-
gea (Dealul Derven-Tepe, Lespezi, Vasile
Alecsandri), pe coaste pietroase si aride, prin
tufrisuri; sin. aisor, asfodelina. Genetic,
2n = 28. Specie declarat monument al naturii.
Fitocenologic, ncadrat n Quercian petraeae,
Paliureto-Carpinon orientalis. Rspndit n re-
giunea mediteranean. Descriere. Rizom
scurt, vertical, din care se desprind numeroase
rdcini cilindrice, de consistent crnoas.
Tulpin neramificat, erect, nalt de 40-70
(90) cm. Frunze ngust-liniare, glabre, cu
7-12 nervuri paralele, prinse de tulpin prin teci
alb-membranoase, transparente, prevzute cu
3 nervuri dorsale, mult apropiate ntre ele. Flori
galbene-verzui, cu miros ptrunztor, grupate
terminal ntr-un racem simplu; perigon zigo-
morf, extins, din 6 foliole concrescute la baz
ntr-un tub subglobulos scurt; androceul din
6 stamine inegale, unde cele din ciclul extern
sunt mai scurte cu antere brunii, scurte, cele
din ciclul intern mai lungi purtnd antere brunii
mai lungi, liniar-eliptice; gineceul, din ovar elip-
tic sau ovoidal, cu stil filiform-arcuit, galben,
terminat cu un stigmat capitat. nflorire, VIVII.
Fruct, capsul loculicid, sferic-ovoidal sau
sferic-elipsoidal. Seminte brune-cenusii. In-
dustrie. Cultivat pe suprafete mari poate fi
utilizat la extragerea din rdcini a unui ulei
analog celui obtinut din rdcinile de Asphode-
lus, care are numeroase utilizri. Ornamental.
Adesea cultivat prin grdini si parcuri, ca plant
decorativ.
AISOR, AI DE PDURE
AKINETOSPORANGE (Akineto-
sporangium), sporange de form sferic sau
neregulat, cu perete gros constituit din trei stra-
turi: endosporul, subtire (intern); ectosporul
(mijlociu); episporul(extern), ngrosat, cu supra-
fata neted sau ornamentat. Contine
citoplasm si un nucleu diploid.
ALBSTRELE (Centaurea cya-
nus), fam. Asteraceae. Plant erbacee, anual,
hibernant, terofit-hemiterofit, cosmopolit,
mezofit, moderat termofil, la pH amfitole-
rant, ntlnit ca buruian n semnturile de
gru si secar, uneori pe marginea drumurilor,
n regiunea de cmpie si dealuri din Romnia;
se mai numeste albastr, albstrea, albstrele,
buruian mnerie, clopotel, corobatic albastr,
corobetic, dioc, droc, floare de gru, floare
vnt, floarea-grului, floarea-paiului, ghioc,
iarba-frigurilor, mturic, mturele, mneriori,
neghin, potroac, sglvoc, slvoc, slovoc, t-
tis vnt, vinetea, vinetele, vinetic, vine-
tic de cmp, vinetoar. Genetic, 2n = 24.
Fitocenologic, ncadrat n Secalietea, Car.
Aperetalia. Originar din Sicilia, Tesalia (Gre-
cia). Rspndit n toate trile cultivatoare de
gru si secar. Descriere. Rdcin fusiform
cu numeroase ramificatii. Tulpin erect, mu-
chiat, nalt pn la 100 cm, simpl sau putin
ramificat n partea superioar. Frunze alterne,
liniare, lungi pn la 9 cm, lanate-alburii (peri
mtsosi, alburii). Flori albastre grupate n ca-
latidii globuloase, situate terminal. Florile de pe
disc sunt violacee, iar cele marginale albastre.
nflorire, VII-IX. Fructe, achene cu papus.
Compozitie chimic. Florile contin poliine, po-
liene, centaurin (cnicin), cicorin, tanin,
mucilagii, cianin, antocianidine, sruri de K,
Mg. etc. Bioterapie. Florile au important fito-
terapeutic n medicina uman si veterinar.
Principiile lor active au rol diuretic, antidiareic,
antiinflamator (mai ales n oftalmologie), cal-
mant. Recomandate intern n diaree, dispepsii,
afectiuni renale, si ale vezicii urinare, iar extern
n iritatii oculare. Recoltare. Calatidiile (Cyani
flos cum receptaculis) sau numai florile margi-
nale (Cyani flos) se recolteaz n iulie-august,
pe timp uscat, prin ruperea calatidiilor n primul
caz sau numai a florilor asimetrice de pe mar-
ginea calatidiilor n cel de al doilea caz. Us-
carea la soare sau n poduri acoperite cu tabl,
n strat subtire. Uscarea artificial la maximum
35 C. Florile brunificate se ndeprteaz. Se
pstreaz n saci textili sau n pungi de hrtie.
Medicin uman. Uz intern. 1. Pentru tratarea
bolilor de rinichi si ficat, ca diuretic: a) infuzie,
din o lingurit flori uscate peste care se toarn
albumine 11 alburn

o can (200 ml) cu ap n clocot. Se las
acoperit 15 minute. Se strecoar. Se bea cl-
dut, n trei reprize, cu o jumtate de or na-
inte de mas; b) macerat, din o lingurit flori
uscate ntr-un pahar cu vin sau bere. Se las
acoperit 24 ore. Se strecoar. Se bea frac-
tionat, cu 30 minute nainte de a mnca.
2. Pentru tratarea diareei, dispepsiei, afectiuni-
lor renale si ale vezicii urinare: infuzie, din 1

sau 2 lingurite flori uscate, mruntite, peste
care se toarn o can (250 ml) cu ap clocotit.
Se las acoperit 15-20 minute. Se strecoar.
Se bea cte un sfert de can, cu 20 minute
naintea meselor principale; pentru mrirea
diurezei se pot bea 2 cni pe zi. Uz extern.
Calmant n bolile de ochi: infuzie, din 1 si

lin-
gurit flori la o can de ap n clocot. Se aplic
comprese pe ochi sau cataplasme. Medicin
veterinar. Uz intern. Pentru tratarea dispep-
siilor, indigestiilor, cistitelor, afectiunilor renale,
diareelor; a) infuzie, din 10 g flori uscate si
mruntite peste care se toarn 100 ml ap
clocotit. Se las acoperit 15-20 minute. Se
strecoar. Se rceste. Se administreaz prin
breuvaj bucal (se toarn pe gt); b) decoct, din
10 g flori uscate si mruntite la 100 ml ap. Se
fierbe 5-10 minute la foc domol. Se strecoar.
Se rceste. Se administreaz prin breuvaj bu-
cal. Dozele de tratament: animale mari (caba-
line, taurine) 10-25-50 g; animale mijlocii (ovi-
ne, caprine, porcine) 3-5-10 g; animale mici
(pisici, cini, psri) 0,5-1-2 g. Cosmetic.
Pentru tonifierea tenului si prevenirea zbrcirii
pleoapelor: a) infuzie, din o lingurit flori uscate
la 2 cesti ap clocotit. Se las acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se aplic tam-
ponri locale cu vat; b) infuzie, din 2 lingurite
flori uscate peste care se toarn o can
(200 ml) cu ap clocotit. Se las acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se aplic com-
prese locale pe ten si pleoapele ridate. Efect
antiseptic. Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor nectar si polen. Productia
de miere, 50-60 kg/ha. Ponderea economi-
co-apicol mic. Ornamental. Specia poate fi
utilizat n grupuri, rabate si ca flori tiate. Inte-
res decorativ prin inflorescente. Culoarea al-
bastr a florilor se remarc foarte bine pe un
fond floricol galben sau alb. nmultire prin se-
minte. Agricultur. Buruian problem, pre-
zent n culturile grului de toamn, secarei,
altor cereale, chiar n culturi prsitoare, lucer-
niere. O plant produce 700-1600 achene.
Facultate germinativ pn la 10 ani. Sub 5 cm
adncime, germinatia nu mai are loc. Comba-
tere prin folosirea de seminte curate, asola-
ment, erbicide (v. Pl. I, 3).
ALBUMINE, substante proteice glo-
bulare, cu caracter slab acid spre neutru. Solubile
n ap si solutii diluate de electroliti. Formeaz
solutii coloidale cu apa, din care precipit sub
actiunea unor solutii concentrate (sulfat de amo-
niu, clorur de sodiu, sulfat de magneziu) si sub
actiunea cldurii. Spuma alb care apare la fier-
berea fructelor si legumelor se datoreaz coa-
gulrii. Albuminele au mas molecular relativ
mic. Rspndite n toate organele plantelor, dar
n cantitate mai mare n seminte. Sunt denumite
dup originea lor: legumelin, extras din se-
mintele de leguminoase (mazre, linte, soia etc.);
leucozina, extras din semintele de cereale
(gru, secar, ovz); ricin, extras din semintele
de ricin; fulin, extras din buretele-viperei (Ama-
nita phalloides); curcina, extras din semintele de
Jatropha curcas etc. Ricina, falina, curcina sunt
toxice si se numesc toxalbumine. Au proprietatea
de a aglutina globulele rosii din snge. Se com-
port ca pseudoanticorpi.
ALBURN (Alburnum), tesut lemnos
format din inele anuale. Prezent n zona perife-
ric a lemnului secundar al arborilor. Conduce
apa si depoziteaz substante de rezerv n
elementele vii ale parenchimului si razelor me-
dulare. Se mai numeste lemn moale din cauza
consistentei pe care o are. Tulpina unor specii
de plante este format numai din lemn moale,
exemplu unele specii de artar, plop, mestea-
cn, salcie etc. La unele specii lemnoase, o
dat cu mbtrnirea se produce o diferentiere
a tesutului lemnos, distingndu-se dou zone,
una central de culoare mai nchis, numit
duramen, si alta periferic mai deschis, nu-
mit alburn. Speciile lemnoase numai cu alburn
au longevitate mic. De obicei lemnul lor este
atacat de ciuperci, iar n partea central se
macin devenind scorburos. Arborele trieste
numai prin inelele anuale tinere aflate n prtile
periferice, exemplu slciile scorburoase. Unele
specii de arbori care, n mod normal, nu for-
meaz duramen, pot forma n zona central un
duramen patologic asa-numitul duramen fals
cunoscut sub numele popular de inim rosie. El
apare n urma mbolnvirii. Este ntlnit la fag,
molid.
alcaloizi 12 alelopatie

ALCALOIZI, substante organice, ve-
getale, heterociclice, care au n structura mole-
cular azot. Caracter bazic. Dau reactii carac-
teristice cu unii reactivi. Actiune fiziologic
asupra animalelor si omului, n principal asupra
sistemului nervos si musculaturii netede. No-
tiunea de alcaloid a fost introdus n stiint la
nceputul secolului al XIX-lea (Meissner,
1818). Larg rspnditi n regnul vegetal. Pre-
zenti n cantitate mic n majoritatea plantelor.
n cantitate mare se afl n speciile plantelor
superioare din familiile Papaverceae, Rubia-
ceae, Solanaceae, Ranunculaceae, Fabaceae
etc. Si n speciile de monocotiledonate din fa-
milia Liliaceae. Exist grupe de alcaloizi sau
alcaloizi caracteristici numai pentru unele spe-
cii, pentru unele genuri sau familii de plante.
Localizati de obicei n anumite organe ale plan-
telor, cum sunt rdcina, scoarta tulpinii, frun-
ze, fructe, seminte, mai putin n flori. n unele
specii sunt rspnditi uniform n toate organele
plantei. Toti alcaloizii sunt substante incolore,
au gust amar si manifest activitate optic
levogir. Reactioneaz cu acizii si formeaz
sruri. Dup structura chimic a heterociclului
azotat se cunosc urmtoarele grupe: alcaloizi
cu heterociclu pirolidinic, cum sunt stahidrina,
betonicina, pirolidina etc, identificati n specii
din familiile Papaveraceae, Caricaceae, Apia-
ceae, Piperaceae, Convolvulaceae, Solanace-
ae, Erythroxylaceae, VaIerianaceae, Goode-
niaceae; alcaloizi cu heterociclu piperidinic,
cum sunt coniina, conhidrina si cu heterociclu
piridinic, cum sunt areocolina, areocolidina, ri-
cina, au fost identificati n specii de Fungi, Equi-
setaceae, Crassulaceae, Papilionaceae, Mi-
mosaceae, Apiaceae, Moraceae, Piperaceae,
Euphoribiaceae, Chenopodiaceae, Aizoaceae,
Gentianaceae, Lamiaceae, Solanaceae, Lobe-
liaceae etc; alcaloizi cu ciclu tropanic, cum sunt
atropina, scopolamina, cocaina, identificati n
speciile familiilor Convolvulaceae, Solanaceae,
Erythroxylaceae, Dioscoreaceae; alcaloizi cu
heterociclu chinolinic, cum sunt chinina, cin-
conina, cusparina, cuspareina etc., identificati
n specii de Fungi, Rutaceae, Asteraceae, As-
clepidiaceae; alcaloizi cu heterociclu izochino-
linic, cum sunt papaverina, narcotina, laudo-
nosinina etc, identificati n specii de
Papaveraceae, Chenopodiaceae, Cactaceae,
Fumariaceae, Berberidaceae; alcaloizi fenan-
trenici, ca morfina, codeina, tebaina etc.,
identificati n specii de Papaveraceae,
Menispermaceae; alcaloizi cu heterociclu in-
dolic ca ergotoxina, ergotamina, ergometrinina,
identificati n ciuperca parazit cornul-secarei
(Claviceps purpurea); alcaloizi cu ciclu purinic,
ca teofilina, teobromina, cofeina, identificati n
frunzele de ceai, boabele de cacao (Teobroma
cacao), boabele de cafea (Coffea arabica).
ALELOPATIE (Allelopathia), com-
plex de interactiuni biochimice reciproce ntre
plante care triesc alturi, cu influent negativ
asupra dezvoltrii lor. Substantele prin care
interactioneaz sunt compusi organici secun-
dari cu mas molecular mic, ntre care pre-
domin monoterpenele, sesquiterpenele, fe-
nolii, acizii fenolici, hidroxichinonele, acizii
cinamici etc. Majoritatea se gsesc n corpul
plantelor sub form inactiv, servind ca sub-
stante de aprare mpotriva duntorilor. Prin
transformri ulterioare, de hidroliz, oxidoredu-
cere, metilare sau demetilare, rezult compusi
noi cu proprietti alelopatice. Interactiunile bio-
chimice se produc ntre indivizii aceleiasi specii
si ntre specii diferite, interactiunea biochimic
dintre indivizii aceleiasi specii se numeste auto-
toxicitate si apare mai ales cnd se micsoreaz
cantitatea de substante nutritive si apa din me-
diul nconjurtor. Interactiunile biochimice din-
tre specii de plante din cadrul unei biocenoze
sunt dificil de depistat. Ele exist ns si pot fi
observate n timp. De exemplu, nucul (Juglans
regia) si nucul negru (Juglans nigra) produc o
glicozid (4-glucozo-1, 4, 5-trihidroxinaftalina)
inactiv, care, prin hidroliz si oxidare, formea-
z glucoza si juglona compus toxic activ.
Aceasta din urm se acumuleaz n solul de
sub coroana nucului, prin extragerea sa de
ctre precipitatii din frunze, ramuri, scoart,
inhibnd cresterea plantelor si germinatia se-
mintelor. Numai anumite specii (Rubus, Poa)
se dezvolt bine sub coroana lor. Orzul (Hor-
deum vulgare) si orzul slbatic (Hordeum
spontanemum) produc, prin rdcinile lor, doi
alcaloizi inhibitori, hordeina si gramina, care
distrug buruienile, formnd populatii aproape
pure; pelinul (Artemisia absinthium); produce
absintin, nlturnd alte plante de lng el;
specii de Euphorbia produc substante ce
inhib cresterea inului etc. Inhibitorii au o larg
rspndire n natur, predominnd la plantele
ce triesc n regiunile cu clim cald
(Parthenium, Encelia, Hordeum, Eucaliptus,
Myrtusetc.).
aleurospor 13 al ge
rosi i

ALEUROSPOR (Aleurospora), spor
asexuat cu peretele ngrosat, format lateral,
terminal sau intercalar, prin umflarea conidio-
forului sau a unui filament micelian (hife), de
care se separ prin 1-2 septuri. Nu se des-
prinde de filamentul pe care se formeaz. De-
vin spori de rezistent cu rol n perpetuarea
speciei (de exemplu, Microsporum, Sepedo-
nium, Chrysosporium, Aleurisma, Blastotri-
chum etc.).
ALGE ALBASTRE, plante micro-
scopice, unicelulare si filamentoase, izolate
sau reunite n colonii. Forma celulelor variat:
oval, sferic, elipsoidal sau cilindric. Celula
este delimitat de membran. Continutul celu-
lar este diferentiat n centroplasm, constituit
din citoplasm, particule nucleice reprezentnd
nucleolidul si cromoplasma (cromatoplasma),
n care se afl pigmentul rosu ficoeritrin, clo-
rofila a (pigment verde), diversi carotenoizi
mascati de ficocianin (pigment albastru-ver-
de). Celula este protejat de peretele celular
format din trei pturi: locula-pelicul subtire in-
tern aderent la citoplasm; vagina de natur
celulozopectic, continu sau ntrerupt; teaca
gelatinoas-asezat spre exterior, cu o infra-
structur fibrilar sau lamelar. La speciile uni-
celulare, stratul mucilaginos poate lipsi. Elec-
tronomicroscopic, cromoplasma are structur
lamelar, fiind traversat de lamele dispuse
perechi (tylacoizi), reprezentnd un cromatofor
(cloroplast rudimentar). Rol n fotosintez. Ea
poate contine incluziuni: granule de volutin,
glicogen, vacuole, picturi de lipide. Nutritie
autotrof. Unele dintre ele, n anumite conditii,
pot deveni saprofite (de exemplu, specii de
Oscillatoria). nmultirea prin diviziunea direct
a celulei si prin hormogonii reprezentnd frag-
mente de tal la nivelul heterocistelor. Filoge-
netic, reprezint un grup cu evolutie nchis. Au
aprut n Precambrian. Triesc pe solul umed
si n mediul acvatic.
ALGE BRUNE, plante talofite re-
prezentate de cca 2000 specii, de o mare di-
versitate morfoanatomic, unele cu lungimea
pn la 100 m. Algele brune sunt pluricelulare.
Contin pigmentii asimilatori, clorofila a si c,
mascati de pigmentul brun fucoxantin, care
domin cantitativ. Talul, n functie de specie,
este filamentos, simplu sau ramificat (Ectocar-
pus), lamelar cu marginea nedivizat
(Laminaria), sau cu marginea sectat. La unele
specii, poate avea aspectul plantelor superioa-
re, cu diferentieri rizoidale, cauloidale si filoida-
le (Laminaria, Macrocystis), n care, anatomic,
se delimiteaz cortexul format din celule izodia-
metrice, mici, bogate n cloroplaste, si corpul
central, alctuit din celule alungite, la care se
diferentiaz, axial, medula, cu rol n condu-
cerea substantelor nutritive. Celulele medulei
au peretii desprtitori prevzuti cu numerosi
pori, asemntori cu plcile ciuruite de la va-
sele liberiene. Ele sunt elemente conductoare
primitive. Posed cavitti pline cu aer numite
plutitori (aerochisti), care permit tinerea ver-
tical n ap. n partea extern a corpului cen-
tral se nmagazineaz substantele de rezerv.
La unele specii, cauloidul este peren, iarfiloidul
anual, palmat-fidat (Laminaria hyperborea).
Histologic, meristemele si tesuturile definitive
primare si secundare apropie foarte mult feo-
fitele de cormofite. Talul are mare capacitate
de regenerare (fragmente de tal genereaz
taluri noi). Unele specii se multiplic vegetativ
prin propagule. Asexuat, se nmultesc prin zoo-
spori biflagelati. Reproducerea sexuat se face
prin gameti; cei femeli, la formele evoluate,
sunt mari si fr organe de miscare, iar cei
masculi sunt piriformi si biflagelati. Majoritatea
sunt forme marine, rar dulcicole. Vegeteaz pe
substrat solid (stnci, bolovani); putine specii
populeaz substratul reprezentat de nisip.
Rspndite mai ales n zonele acvatice reci si
temperate. Majoritatea sunt autotrofe, foarte
putine heterotrofe parazite. Numeroase specii
elaboreaz vitamine, substante cu actiune anti-
microbian, acumuleaz iod, brom etc. Utili-
zate pentru obtinerea de medicamente nece-
sare tratrii maladiilor renale, si n cosmetic.
Unele sunt folosite n industriile textil, a hr-
tiei, alimentar etc. Filogenetic, algele brune
descind din crizofite primitive sau dintr-un str-
mos comun. Constituie un trunchi filetic nchis,
cu mai multe linii evolutive distincte.
ALGE ROSII, plante talofite con-
stnd din 4000 de specii, preponderent pluri-
celulare, cu putine specii unicelulare sau ce-
nobiale. Caracterele de ansamblu le definesc
ca o linie evolutiv distinct. Celula este uni-
sau plurinucleat. Mitoza este de tip clasic.
Morfologia si numrul cromatoforilor sunt di-
ferite - domin cei mici -, prezentnd o mare
variatie cromatic imprimat de procentul
al ge verzi 14 aloe

cantitativ al ficobilinelor. Contin clorofila a si d
mascat de ficobiline, cu dominanta
ficoeritrinei. Formele marine sunt colorate n
rosu-intens, iar cele dulcicole n violet sau oliv.
Produsul de acumulare este amidonul de
floridee, intermediar ntre amidon si glicogen.
Compusii chimici specifici sunt trehaloza,
glucozidele cu glicerol, agarul si caragenul -
derivati cu sulf ai galactozei. n anumite celule
se afl iod si brom. Tilacoizii sunt solitari.
Peretele celular este celulozopectic, rar
mi neral i zat cu carbonat de cal ci u
(Corallinaceae). Talul este foarte variat: fila-
mentos, simplu sau bogat ramificat, adesea
dicotomic; lamelar (Delesseria, Porphyra),
uneori cu diferentieri rizoidale, cauloidalesi filo-
idale. nmultire asexuat prin portiuni de tal,
prin spori (monospori aconti) formati n mono-
sporochisti. Reproducerea sexuat este o oo-
gamie. Copularea are loc pe gametofit, obisnuit
dioic. ntlnite n ap dulce si marin. Forme
bentonice. Vegeteaz bine pe substrat calca-
ros, la adncimi pn la 200 m. Repartitia pe
adncime este conditionat de iluminare,
temperatur, gradul de agitatie, nivelul maxim
si minim al apei. Unele specii sunt epifite pe
alte alge. Important. Agarul si caragenul au
mare important economic; substantele ac-
tive sunt utilizate n fitoterapie si cosmetic;
vitamine; talul mineralizat utilizat n agricultur
ca ngrsmnt; unele specii sunt folosite n
alimentatie ca salat (Porphyra, Rhodymenia).
Filogenetic, constituie o linie evolutiv funda-
mental distinct, nchis, cu pozitie variat n
sistemul algelor (Lucia L u n g u, 1983).
ALGE VERZI, pl ante tal ofi te cu
peste 5000 de specii, polimorfe, rspndite n
mediul acvatic, soluri umede, nmoluri, zpa-
d, gheat. Unele triesc n simbioz cu ciu-
percile, formnd lichenii. Prezente mai ales n
planctonul apelor dulci din lacuri, blti, mlastini.
Aparatul vegetativ este variat, dar putin dife-
rentiat. Reprezentate prin forme unicelulare,
izolate sau reunite n colonii, precum si prin
forme pluricelulare, lamelare sau filamentoase,
simple sau ramificate. Formele unicelulare pot
fi sferice, ovale, poliedrice, stelate, cilindrice,
cu dimensiuni variate n functie de specie. Ce-
lula este delimitat, n general, de o membran
celulozic. Rar este delimitat de o pelicul
citoplasmatic. Uneori n structura extern a
peretelui celular se afl substante pectice care
se gelific. La unele specii membrana celular
este impregnat cu sruri de calciu. Aparatul
fotosintetizant este reprezentat de unul sau
ctiva cromatofori mari n form de lame, dis-
curi, stelute, panglici, granulatii, care contin
clorofila a, b, putin xantofil si carotin. Pro-
dusul de asimilatie este amidonul. nmultire
vegetativ, prin diviziune celular la formele
unicelulare si prin fragmentarea talului, la ce-
lule pluricelulare; nmultire asexuat prin spori
mobili (zoospori flagelati) sau imobili (aplano-
spori), formati n zoosporocit - celul specia-
lizat -, sau n orice celul a talului; nmultire
sexuat prin izogamie, anizogamie si oogamie;
nmultire sexuat prin conjugare, constnd din
contopirea a dou celule vegetative rezultnd
zigotul. Ciclurile de dezvoltare sunt foarte va-
riate. La majoritatea exist o alternant de ge-
neratii: generatia gametofitic, productoare
de gameti si generatia sporofitic (asexuat),
productoare de zoospori. Generatia gametofi-
tic poate fi homotalic (gametii masculi si femeli
se formeaz pe acelasi tal) sau heterotalic (ga-
metii de sex diferit se formeaz pe taluri diferite,
femei si mascul). Dup durata celor dou gene-
ratii alternanta poate fi haplobiont, haplodiplo-
biont si diplobiont. Filogenetic se apreciaz c
au evoluat din prealge (M. Chadefaud,
1960). Prezint mare important pentru lantu-
rile trofice din ap, precum si pentru oxigena-
rea apei.
ALISMATACEE (Alismataceae), fa-
milie care include 13 genuri, cu cca 90 specii
plante monocotiledonate, perene, acvatice sau
de mlastini, rspndite n zona temperat si
tropical. Frunze bazale ntregi, heteromorfe
(lanceolate, sagitate, lineare). Flori hermafro-
dite sau unisexuate, mici trimere, diploclamide,
actinomorfe, hemiciclice; cu nvelis dublu, tipul
3; androceu, cu numeroase stamine; gineceu
superior, apocarp, din numeroase crpele libe-
re. Formula floral: H2K
3
C
3
A
a
;
6
G^. Fruct
multiplu, poliachen. Flora Romniei contine
6 specii ce apartin la 3 genuri: Alisma (Lim-
barit), x= 7, 13; Caldesia, x= 11; Sagittaria
(Sgeata-apei), x= 11.
ALOE (Alo arborescens), fam. Lilia-
ceae. Plant peren, cultivat, originar din
Africa Tropical si Meridional, unde atinge
talia unui arbore, de unde numele de arbo-
rescens; sin. doftor. Iubitoare de aer si lumin,
aloe 15 aloe

aloe este rspndit n sudul Africii. Genetic,
2n = 14. Descriere. Tulpin nalt pn la 3 m,
diametrul 5-8 cm, neramificat, cu internodii
dese, palide. Frunze crnoase, persistente,
dispuse n spiral, fr fibre, suculente, lungi
de 45-60 cm, canaliculate, pe margini cu spini
moi. Flori rosii, cilindrice, drepte, lungi de
3-4 cm, concrescute la baz ntr-un tub scurt,
dispuse ntr-un racem dens, spiciform, extrem
de gratios; perigon din foliole lanceolate, verzui
la vrf; androceu din 6 stamine de lungimea
perigonului. nfloreste iarna. Fruct, capsul bi-
locular, cu numeroase seminte. Compozitie
chimic. Contine capaloina, substant activ
amar, precum si derivati de antrachinon.
Bioterapie. Planta are important terapeutic
n medicina uman si veterinar. Principiile ac-
tive pe care le contine au rol bacteriostatic n
special fat de bacilul Koch si stafilococi, sti-
mulent digestiv, purgativ al intestinului gros.
Folosit n: constipatie, indigestii, anorexie, ul-
cer, angin, grip, dureri de cap, dureri de dinti,
scleroz, trombangeite, astenie, reumatism,
plgi, dermatite, arsuri, ulceratii etc. ntr-un
borcan de sticl se pune 1,5 kg de plant, n
vrst de 3-5 ani, trecut prin masina de tocat
(nainte de a se folosi, planta nu se ud timp de
cinci zile). Se adaug 2,5 kg miere de albine,
3, 5 kg vi n r osu l a o t emperat ur de de
14-18 C. Toate acestea se pun n borcan de
sticl si se aseaz ntr-un loc ntunecos si rco-
ros timp de 5 zile. n primele 7 zile de tratament
se ia 1 lingurit de 3 ori pe zi, cu 1 or nainte de
mas. Dup aceea se ia cte 1 lingur de 3 ori
pe zi cu 1 or nainte de mas. Durata minim a
curei este de trei sptmni sau o lun. Se
recomand n tratarea urmtoarelor afectiuni:
ulcer, grip, anghin, boli de dinti, mastoidit,
eczeme, astm, scleroz, reumatism, alcoolism
si astenie nervoas. De precizat n timpul tra-
tamentului se exclud din alimentatie laptele,
oule si se consum ct mai multe fructe si
supe. Medicin uman. Cunoscut nc din
Antichitate. Uz intern. 1. Pentru tratarea con-
stipatiei cronice habituale: decoct, din un vrf
de cutit pulbere plant ia 250 ml de ap, ames-
tecat cu 1-2 linguri miere. Se fierbe 3 minute.
Se strecoar. Se iau zilnic cte trei linguri, o
lingur nainte de mas (dimineata, prnz, sea-
ra). 2. n ulcer, grip, angin, dureri de cap,
dureri de dinti, trombangeite, eczeme, scle-
roz, astm, astenie nervoas, reumatism, al-
coolism; cur de aloe pregtit dintr-un exem-
plar de 3-5 ani, neudat cu 5 zile nainte de
folosire. Se ia 1,5 kg plant. Se trece prin
masina de tocat carne. Se adaug 2,5 kg miere
de mai si 3,5 l vin rosu, de 14-18. Acest
amestec se pune ntr-un borcan de sticl. Se
pstreaz 5 zile ntr-un loc rcoros si ntu-
necos. Rezult un extract cu o bun eficient
terapeutic. n primele 7 zile se ia cte o lin-
gurit, de trei ori pe zi, cu cca 2 ore nainte de
mas. Se continu apoi cu o lingur, de trei ori
pe zi, cu o or nainte de mas. Cura dureaz
2-3 sptmni sau o lun. n timpul tratamen-
tului nu se consum lapte si ou. Ele se nlo-
cuiesc cu multe fructe si supe mai ales de
zarzavat. Iaurtul se consum n cantitti mici.
Medicin veterinar. Uz intern. n doze mici
este stimulent digestiv; n doze mai mari devine
purgativ al intestinului gros; n doze si mai mari
devine purgativ drastic. Efectul purgativ difer
de la o specie la alta, calul fiind cel mai sensibil.
Pentru tratarea de constipatii rebele (mai ales
pentru cabaline), indigestii, anorexie, stimulent
gastric: a) macerat, din frunze sub actiunea
apei reci timp de 30 minute; maceratul obtinut
se nglobeaz n boluri sau pilule; b) tinctur,
din 2 g frunze la 98 g alcool alimentar. Se las
acoperit 7-8 zile; n fiecare zi sticla se agit
pentru uniformizare. Se strecoar. Se foloseste
prin breuvaj bucal (se toarn pe gt); c) extract
(sabur) obtinut prin evaporarea sucului: bucti
cu form neregulat, mate sau putin lucioase,
brun-nchise, miros specific, gust foarte amar,
greu solubil n ap rece, solubil n alcool si n
solutii alcaline. 1. Dozele de tratament pentru
anorexie, stimulare digestiv: animale mari
(cabaline, taurine) 2-5-10 g; animale mijlocii
(ovine, caprine, porcine) 1-2-4 g; animale mici
(pisici, cini, psri) 0,1-0,5 g. 2. Dozele de
tratament n constipatii rebele: animale mari
20-30-50 g; animale mijlocii 5-10-15 g; ani-
male mici, 0,5-2-4 g. Pentru purgatie, adminis-
t rarea drogul ui se f ace dup o di et de
10-12 ore, urmat apoi de adpare la discretie,
n conditii de repaus. La animalele aflate n
lactatie, modific gustul laptelui (devine amar).
Uz extern. Pentru tratarea plgilor, dermati-
telor, arsurilor, ulceratiilor: cataplasme sau un-
guente cu sucul obtinut din plant sau cu de-
coctul rezultat prin fierberea a 2 g frunze uscate
n 100 ml ap timp de 15 minute. Se las la
rcit. Se strecoar si apoi se foloseste. Se mai
practic injectii si instilatii cu extracte din frun-
zele plantei. Tratamentul se aplic pn ce
alogamie 16 alternant de generatii

animalul se vindec. Ornamental. Utilizat ca
plant decorativ de interior. Se nmulteste prin
desprtirea puilor de planta mam. Se cultiv
ntr-un compost amestecat cu nisip fin. Iarna se
ud mai putin, iar ngrsrile sunt suprimate.
ALOGAMIE (Allogamia), polenizare
ncrucisat cu polenul altei flori de pe aceeasi
plant sau provenit de la o floare de pe alt
plant, din cadrul aceleiasi specii.
ALTERNANt DE GENERAtII
(Alternant de faze), ciclu de evolutie individual
a unei plante, mprtit n dou faze - ha-ploid
si diploid , deosebite citologic si fiziologic
(fig. 1). Faza haploid este reprezentat de
gametofit (generatie sexuat), ncepe cu
diploid a plantei. Imediat, la germinare, zigotul
se divide meiotic dnd nastere la patru celule
haploide, din care vor lua nastere patru plante
haploide. ntlnit la ciuperci inferioare si unele
alge (Spirogyra, Ulotrix, Vaucheria). Plantele
diplobionte au corpul vegetativ diploid. Faza
haploid se reduce la gameti. Dup formare se
contopesc rezultnd zigotul (2n), din care se
dezvolt o nou plant. ntlnit la unele alge
unicelulare (Diatomee) si pluricelulare (Fucus).
Plantele haplodiplobionte au corpul vegeta-
tiv diploid. Ambele faze sunt pluricelulare. Faza
haploid debuteaz cu meioza si sfrseste cu
fecundatia. Reprezint partea plantei ce
contine celule haploide si sunt purttoare de
gameti. Faza diploid ncepe cu fecundatia si
se termin cu meioza. Reprezint partea plan-

meioza si se ncheie cu fecundatia. Faza di-
ploid este reprezentat de sporofit (generatie
asexuat), ncepe cu fecundatia si se termin
cu meioza. Fecundatia presupune dublarea
numrului de cromozomi n zigoti. Meioza, prin
reducerea cromatic, micsoreaz la jumtate
numrul de cromozomi din gamneti (celule
tei ce contine celule cu nucleu diploid. Aparatul
vegetativ al plantei este reprezentat de ga-
metofit, sporofit sau de ambele. Durata vietii
celor dou faze (generatii) variaz mult la dife-
rite unitti taxonomice, ntlnit la unele talofite
(alge), exemplu, Cladophora (alg verde), Cut-
leria, Laminaria (alge brune), briofite, pterido-


sexuale). Sunt dou procese opuse, comple-
mentare si constituie punctele de separatie n-
tre faze. Se nasc una din alta si se succed cu
regularitate, n functie de acest caracter exist
trei categorii de plante: haplobionte, diplobi-
onte si haplodiplobionte. Plantele haplobion-
te au corpul vegetativ haploid. Gametii produsi
se unesc ntr-un zigot. Faza diploid se reduce
la zigot si reprezint singura formatiune
fite, spermatofite. La talofite se ntlnesc toate
tipurile ciclurilor de dezvoltare. ncepnd cu
briofitele, ciclul de dezvoltare va fi ntotdeauna
haplodiplofazic. De aici si pn la spermatofite,
inclusiv, se constat o reducere progresiv a
gametofitului si o crestere a sporofitului. La
briofite, gametofitul reprezint planta pro-priu-
zis. El poart organele sexuale mascule,
numite anteridii, si organele sexuale femele,


alternant de generatii 17 alternant de generatii

Fig. 1. Alternanta de generatii la diferite specii de plante:
Cladophora (Chlorophyta); Cutleria si Laminaria (Phacophyta); Mnium (Bryophyta); Dryopteris (Pteridophyta);
Spermatophyta.
numite arhegoane. Sporofitul, putin dezvoltat, zentat de sporogon. La pteridofite si sperma-
trieste dependent de gametofit si este repre- tofite sporofitul reprezint planta propriu-zis,
alternant de generatii 18 altoire

iar gametofitul este redus. n cazul pteridofite-
lor, gametof itul este redus la o mic lam verde
numit protal, pe care se afl organele sexuale,
anteridii si arhegoane. La spermatofite, game-
tofitul mascul si cel femel se mentin distincte. Se
afl separat pe acelasi sporofit. Reducerea lor
este mult mai accentuat dect la pteridofite.
ALTOIRE, metod de nmultire ve-
getativ sau de nnobilare a soiurilor existente,
practicat n pomicultur, viticultur si la unele
specii din legumicultur, floricultur si dendro-
logie. Const n alturarea si concresterea a
dou portiuni de plant: altoiul, reprezentat
printr-un mugure sau ramur detasat (butas),
si portaltoiul, reprezentat prin planta nrdci-
nat. Formeaz mpreun un corp comun, res-
pectiv un singur individ. Portaltoiul (hipobiot),
prin sistemul radicular fixeaz plantan pmnt
si absoarbe apa cu srurile minerale, iar altoiul
(epibiot) dezvolt organele superioare (tulpin,
frunze, flori, fructe) si sintetizeaz substante
organice complexe, utile pentru ntreaga plan-
t. ntre cei doi parteneri se realizeaz astfel o
dependent fiziologic reciproc ce se mani-
fest printr-o serie de modificri biochimice. n
practic, se cunosc peste 150 de sisteme de
altoire (fig. 2). Sunt folosite acelea care se
execut usor si dau rezultate bune la prindere.
Altoire prin alipire. Se utilizeaz la plantele
nrdcinate, crescute alturi n cmp sau n
ghivece. Prtilor destinate altoirii li se nltur
fsii egale de scoart, se alipesc apoi prin
suprafetele sectionate si se leag strns cu
rafie, fr a se acoperi mugurii. Rmn n
aceast stare o perioad de vegetatie pentru
concresterea tesuturilor celor doi parteneri. n
anul urmtor, altoiul se sectioneaz sub punc-
tul de altoire iar portaltoiul deasupra punctului
de altoire, altoire cu ramur detasat. Altoiul
folosit este o ramur (butas) de un an cu mu-
guri vegetativi, lung de 40-80 cm si groas de
8-12 mm. Cele mai folosite variante sunt: altoi-
re prin copulatie practicat atunci cnd altoiul si
portaltoiul au aceeasi grosime. Capetele celor
doi parteneri se sectioneaz oblic sub acelasi
unghi, se alipesc prin suprafetele lor si se leag
strns cu rafie, pentru a se realiza con-
cresterea. Sectionarea portaltoiului se face ln-
g colet sau la 1 m nltime. Se practic n
cmpul II al pepinierei pentru realtoiri. Altoirea
cu ramur n despictur se face cnd

Fig. 2. Altoire:
1 - prin alipire; 2- n despictur; 3- sub scoart; 4 - n copulatie; 5- n oculatie;
6 - n triangulatie: a altoitul; b-portaitoiul; c-incizia pe portaltoi; d-introducerea
ochiului; e- legarea cu rafie.
altoire 19 alun

portaltoiul este mult mai gros dect altoiul.
Portaltoiul se sectioneaz transversal apoi se
despic 3-4 cm n lungime. n despictur se
introduc 1-2 altoi fasonati sub form de pan.
Se leag cu rafie si apoi se unge cu mastic. Se
practic n perioada martie-aprilie, pentru al-
toirile n coroan. Altoirea cu ramur detasat
sub coaj. Se aplic cnd portaltoiul este prea
gros fat de altoi, cnd se altoieste pentru
completarea ramurilor din coroan, ori pentru
nnobilarea altoiului. Portaltoiul se reteaz
transversal. Scoarta se cresteaz longitudinal
pe o lungime de 3-4 cm, se ndeprteaz de o
parte si de alta marginile ei si se introduce
altoiul cu 3-4 muguri, fasonat ca o pan la
partea bazal. Se apropie scoarta portaltoiului
de altoi, se leag cu rafie si se unge cu mastic.
Altoirea cu ramur detasat n triangulatie. Se
foloseste cnd portaltoiul este mai gros dect
altoiul. Portaltoiul se reteaz transversal, apoi
se aplic n plan vertical dou tieturi conver-
gente rezultnd un jgheab. Altoiul, fasonat tri-
unghiular la partea bazal, se introduce n
jgheabul format. Se leag cu rafie si se unge cu
mastic. Se practic n lunile martie-aprilie, pen-
tru realtoiri n pepiniere (cmpurile II si III) sau
n coroan. Altoirea cu mugure detasat. Al-
toiul este un mugure vegetativ detasat cu o
mic portiune de lemn, n stare dormind sau n
curs de crestere. Spre baza portaltoiului se
face o incizie n scoart sub form de T", apoi
se ndeprteaz marginile si se introduce al-
toiul. Se mbrac cu scoarta portaltoiului si se
leag cu rafie fr a se acoperi mugurele. Port-
altoiul se taie deasupra altoiului dup ce din
mugure a rezultat un lstar. Altoirea n ochi
dormind se face de la sfrsitul lunii iulie pn
la nceputul lunii septembrie altoirea n ochi
crescnd se face n perioada aprilie-mai, une-
ori si n iunie, n realtoiri din cmpul II al pepi-
nierei. Altoii se recolteaz n ziua folosirii sau
cu 2-3 zile nainte. Altoirea n fluier se prac-
tic la nuc. Altoii se recolteaz n momentul
utilizrii. Perioada de altoire este aprilie-mai.
Succesul n altoire depinde de concresterea
ct mai perfect dintre portaltoi si altoi.
ALUN (Corylus avellana), fam. Betu-
laceae. Arbust foios indigen, spontan, microfa-
nerofit, mezofit-mezohigrofit, mezoterm, eu-
trof-mezotrof, acid-neutrofil, heliofil sau
semiombrofil, rezistent la fum, ntlnit ca nso-
titor frecvent al stejarului si gorunului, n pduri
de cmpie si deal, unde particip la constituirea
subarboretului, sau se instaleaz la marginea
pdurilor de fag sau stejar, n luminisuri sau
printre arbori cu coroan rar, pe soluri calca-
roase, fertile, afnate; se mai numeste alunar,
alunas, alunel, fundici, rnz, tuf. Genetic,
2n = 22. Fitocenologic, ncadrat n Querco-Fa-
getea. Rspndit n Europa, Asia, America. n
unele sate din Curbura Carpatilor alunul este
considerat simbolul erotismului si fecundittii.
n preajma nuntii, mirele druieste miresei ra-
muri ale acestui arbust, cu speranta ca aceasta
s-i aduc pe lume mai multi copii. Descriere.
Rdcin pivotant-transant. Tulpin ramifica-
t de la baz, rezultnd o tuf nalt pn la
5 m. Scoarta neted, cenusie-glbuie. Lujerii
geniculati, cenusii-glbui, glandulos-pubes-
centi, cu peri roscati si lenticele albicioase. Mu-
gurii ovoizi sau sferici, solzosi, glandulos-p-
rosi. Frunze lungi de 5-12 cm, dispuse distih,
cu petiol lung de 1-2 cm, roscat-glandulos-p-
ros si limb obovat, la baz inegal-cordiform, la
vrf, brusc-acuminat, uneori cu tendint de tri-
lobare, pe margini inegal-dublu-serate, pe dos
proase, mai ales pe nervuri. Stipele caduce,
proase. Flori unisexuat-monoice; cele mas-
cule, n amenti cilindrici formati n anul pre-
cedent, apar primvara nainte de nfrunzire;
cele femele, nchise n mugure, apar prin fe-
bruarie-martie, lsnd s ias afar numai sti-
lele rosii. Polenizare anemofil. Fructe, achene
globuloase, cu coaja subtire, lemnoas, nve-
lite partial ntr-un involucru frunzos. Smnt
comestibil, apreciat. Fructificatie maxim
ntre 12-20 ani. Longevitate, 80-90 ani. Com-
pozitia chimic. Frunzele contin miricetin,
leuco-antociani, acid cafeic, acid clorogenic,
miricitrin, cvercitrin, betulin, ulei volatil, za-
haruri, substante minerale. Alunele (semintele)
contin ap (cca 3,5%), ulei (62%), protide
(14%), hidrati de carbon (13%), sruri de po-
tasiu (635 mg%), calciu (225 mg%), fosfor
(330 mg%), fier (3,8 mg%), sodiu (2 mg%),
urme de cupru, vitamina A (2 ng%), vitamina B
1
(0,04 mg%), vitamina B
2
(0,02 mg%), niacin
(1,4 mg%), vitamina C (3 mg%). Alimentatie.
Alunele au valoare nutritiv foarte mare. Sub
aspect energetic, 100 g alune decojite contin
690 kcal, din care se resoarbe 89%. Recoman-
date ca energizant la bolnavii de tuberculoz si
diabet. Se consum ca atare sau mcinate n
amestec cu miere. Folosite n cofetrie (crem
de alune, serbet, nuga, ciocolat, tort de alune,
alun 20 alun

rulad cu alune, cozonac cu alune etc.). Reco-
mandate tinerilor aflati n crestere, persoanelor
anemice, femeilor nsrcinate, copiilor debili si
btrnilor. Consumarea a 20 alune dimineata si
seara are rol benefic asupra organismului. In-
dustrie. Lemnul este folosit la producerea cr-
bunelui pentru desen, lucrri de strungrie si
mpletituri. Prin presarea semintelor se obtine
uleiul de alun, folosit n farmacie. Turtele rezul-
tate prin presare pot fi ntrebuintate la pre-
pararea produselor de cofetrie. Bioterapie.
Scoarta, frunzele, florile mascule (amentii) si
fructele au important terapeutic mai ales n
medicina uman. Principiile active din frunze
au proprietti vasoconstrictoare, antihemoragi-
ce, antibacteriene, antiinflamatoare, antiede-
matoase, cicatrizante, depurative, antidiareice.
Uleiul volatil extras din frunze manifest pro-
prietti vasoconstrictoare. Uleiul extras din se-
minte are proprietti antihelmintice (contra te-
niei), emoliente, hipotensive. Scoarta este
folosit ca febrifug, n malarie. Florile au ac-
tiune antidiareic, iar fructele antianemic. Po-
lifenolii (miricetin, leucoantociani, acidul ca-
feic) formeaz, pe mucoase sau tesuturi
lezate, o membran de coagulare n care sunt
nglobate si bacteriile, rezultnd o actiune he-
mostatic si dezinfectant. Flavonidele (miri-
citrina, cvercitrina etc.) potenteaz actiunea
antihemoragic, mrind rezistenta capilarelor.
Mugurii au activitate antisclerozant, restabi-
leste elasticitatea tesutului pulmonar, combate
scleroza ficatului. Medicina popular utilizeaz
frunzele, sub form de extract apos sau hidro-
alcoolic, n tratarea leziunilor mici, amentii ca
sudorific si astringent, iar scoarta n cazuri de
febr intermitent nespecific; semintele sunt
utilizate ca antianemic; cu ele se trateaz ane-
mia hemolitic; alunele sunt date n consum
suferinzilor de rinichi pentru dizolvarea calcu-
lilor renali; mugurii sunt utilizati pentru tratarea
hepatitei epidemice, astmului bronsic, emfize-
mului pulmonar si silicozei pulmonare. Recol-
tare. Frunzele tinere (Coryli folium) se recol-
teaz n iunie-iulie prin strujire. Sunt retinute
numai frunzele verzi, ntregi, neptate. Usca-
rea se face la umbr, n strat subtire, n ca-
mere, poduri sau soproane aerate. Uscarea
artificial pn la 50 C. Mugurii (Coryli
gemma) se recolteaz prin strujire toamna du-
p cderea frunzelor. Se usuc n cas, la
temperatura camerei, n strat subtire. Scoarta
(Coryli cortex) se recolteaz primvara
devreme sau toamna de pe lstari tineri. Se
usuc n poduri acoperite cu tabl. Florile mas-
cule (Coryli flos) se recolteaz primvara n
momentul formrii lor. Se usuc n camere
aerisite sau n poduri acoperite cu tabl. Strat
subtire. Toate produsele se pstreaz n saci
textili sau pungi de hrtie. Medicin uman.
Uz intern. 1. Pentru tratarea teniei si elimi-
narea ei: ulei, se ia cte o lingur n fiecare
dimineat pe stomacul gol, timp de 15 zile.
2. Pentru tratarea hemoragiilor interne usoare:
infuzie, din 1 lingurit frunze uscate si m-
cinate, peste care se toarn o can (200 ml) cu
ap clocotit. Se las acoperit 5-10 minute.
Se strecoar si se bea cldut. Actioneaz ca
vasoconstrictor. 3. Pentru tratarea hemoroizilor
sau hemoragiilor interne mici, cronice: decoct,
din 1 lingur frunze uscate si mcinate la o
can (200 ml) cu ap. Se fierbe 5 minute la foc
potrivit. Se strecoar. Se bea cldut. 4. Pentru
eliminarea toxinelor (sudorific) si ca astringent:
infuzie, din 1 lingur amenti peste care se toar-
n o can (200 ml) cu ap clocotit. Se las
acoperit 10 minute. Se strecoar. Se beau
1-2 cni pe zi. 5. Pentru combaterea anemiilor
usoare: se consum semintele obtinute prin
spargerea fructelor. 6. Ca adjuvant n hepatita
epidemic, insuficienta hepatic consecutiv,
n tratarea astmului bronsic, emfizemului pul-
monar si a silicozei pulmonare: infuzie, din
1-2 lingurite muguri, peste care se toarn o
can cu ap clocotit (250 ml). Se las aco-
perit 15 minute. Se strecoar. Se beau 2 cni
pe zi. Tonifiaz parenchimul hepatic. Se pare
c restabileste elasticitatea tesutului pulmonar.
7. Pentru tratarea varicelor, edemelor la picioa-
re: extract fluid (preparat farmaceutic) din frun-
ze: n doze de 60-80 picturi pe zi. 8. Pentru
tratarea hepatitei cronice: macerat din muguri
de alun uscati si sfrmati n glicerat D
1
. Se
las acoperit 8-10 zile. Se strecoar. Se folo-
sesc 30 picturi de 3 ori pe zi. 9. Pentru toni-
fierea sistemului nervos, ca remediu pentru
diabetici, bolnavii renali (colici nefritice, litiaz),
bolnavii pulmonari (tuberculoz) si pentru lon-
gevitate: seminte de alun consumate ca atare.
Cel putin 40 pe zi (20 dimineata, 20 seara) timp
de 20-30 zile. Chinezii le numesc nuci ale
longevittii". 10. Pentru inhibarea sclerozei te-
sutului pulmonar, tratarea bronsitei cronice,
emfizemului pulmonar, astmului complicat cu
emfizem, sclerozei parenchimului pulmonar,
prevenirea sclerozei ficatului, insuficientei
al un sl batic 21 amarantacee

hepatice, hepatitei virale, hepatitei cronice,
cirozei hepatice, hepatopatiei alcoolice non-as-
cit, insuficientei arteriale a membrelor infe-
rioare cu arteroscleroz, arteritei membrelor
inferioare, nevrozei extremittilor: macerat mu-
guri proaspeti, in solutie hidroglicero-alcoolic 1
DH. Se iau 30-50 picturi, de 2 ori pe zi, n
putin ap, cu 15 minute nainte de mas (F.
Pi t er , 2000). Pentru mrirea eficientei, ma-
ceratul mugurilor de alun se poate combina cu
alte macerate: cu cel de mur (Rubus frutico-
sus), pentru inhibarea sclerozei tesutului pul-
monar, emfizemului pulmonar, sclerozei paren-
chimului pulmonar; cu cel de drmoz (Vibur-
num lanata) si coacz negru (Ribes nigrum),
pentru astm complicat cu emfizem; cu cel de
anin alb (Alnus incana), pentru inhibarea scle-
rozei progresive a parenchimului hepatic; cu
cel de rozmarin (Rosmarinus officinalis) pentru
insuficient hepatic; cu cel de rdcini tinere
ale porumbului (Zea mays), pentru hepatite
virale; cu cel al mlditelor de rozmarin (Ros-
marinus officinalis), rdcinilortinere de secar
(Secale cereale) si mlditelor de ienupr (Juni-
perus communis), pentru ciroz hepatic; cu
cel al mugurilor de smochin, pentru dezechili-
bre neurovegetative (F. Pi t er , 2000). Uzex-
tern. 1. Pentru tratarea ulceratiilor, n periflebit,
eritrocianoz a membrelor inferioare, pecingine,
bube dulci: decoct, din 1 lingur frunze uscate si
mcinate la o can cu ap (200 ml). Se
badijoneaz locul de mai multe ori pe zi.
Medicin veterinar. Medicina veterinar tra-
ditional foloseste frunzele de alun ca hran
sau ca infuzie pentru prevenirea bolilor. Prim-
vara n luna mai, cresctorii de vite iau scoart
de alun, o usuc, o pulverizeaz, o amestec
cu sare si pulbere de oase calcinate si apoi o
administreaz animalelor. Rol antifebril, hemo-
static, dezinfectant, reconfortant. Apicultur.
Specie polinifer valoroas. Furnizeaz albi-
nelor, primvara de timpuriu, o mare cantitate
de polen. Asigur n lunile mai-iunie nsemnate
culesuri de man, produs de afida Myzocallis
coryli, pe vrful lstarilor si fata inferioar a
frunzelor. Productie miere man, 20 kg/ha.
Ponderea economico-apicol, mic-mijlocie.
Silvicultur. Prezint interes forestier. Excelent
pentru subarboret. Frunzele czute pe sol si
descompuse amelioreaz solul. Ornamental.
Rustic. Se preteaz a fi cultivat n spatiile verzi
industriale, n grupuri, sub masive, garduri vii.
Se tunde bine. Efect decorativ prin port si
frunze. nmultire prin seminte, marcotaj, altoire
(v. Pl. I; 4).
ALUN SLBATIC, ALUN TUR-
CESC
ALUN TURCESC (Corylus colur-
na), fam. Betulaceaue. Arbust foios, spontan,
megafanerofit pn la microfanerofit, mezofit,
moderat termofil, slab-acid-neutrofil spre neu-
tru-bazofil, ntlnit pe coaste nsorite, calca-
roase, bogate n humus, eutrofe, n vestul Olte-
niei si sudul Banatului; sin. alun slbatic.
Genetic, 2n = 28. Fitocenologic, ncadrat n
Syringo-Carpinion orientiilis. Rspndit din Pe-
ninsula Balcanic, Asia Mic, Caucaz pn n
Himalaya. Descriere. Rdcin pivotant-tra-
sant. Tulpina nalt pn la 20 m, diametrul
peste 0,40 m, dreapt, ramificat. Scoarta cu
ritidom suberos, cenusiu-glbui, ce se exfo-
liaz n solzi mici. Lemn cu duramen glbui.
Coroana piramidal-ltit. Lujerii zvelti, lucitori,
cenusii-glbui, glandulos-pubescenti. Mugurii
scurti, ovoconici. Frunze alterne, petiolate,
mari (8-12 cm), pe margini dublu-serate, la
baz cordate, pe dos pubescente. Flori uni-
sexuat-monoice. Cele mascule dispuse n
amenti, apar primvara naintea nfrunzitului;
se formeaz din anul precedent. Cele femele,
nchise n muguri, numai cu stilele rosii afar,
apar prin februarie-martie. Fructe mari (pn la
2 cm), lat-elipsoidal-turtite, muchiate, nchise
ntr-un involucru tubular, franjurat. Ajung la ma-
turitate n septembrie-octombrie. Fructificatie
neregulat la 2-3 ani, foarte bogat la
exemplarele crescute izolat. Compozitie chi-
mic. Frunzele si fructele au aceeasi compo-
zitie cu alunul (C. avellana). Alimentatie. Fruc-
tele foarte gustoase si mai mari dect ale
alunului obisnuit. Industrie. Lemnul glbui, omo-
gen, durabil, este folosit la fabricarea mobilei
fine sau n sculptur. Medicin. Aceleasi uti-
lizri ca la alun (C. avellana). Apicultur. Spe-
cie melifer. Furnizeaz culesul de polen si ma-
n. Ornamental. Cultivat n parcuri si grdini ca
specie decorativ. Port frumos, piramidal. In-
dicat ca arbust izolat sau n aliniamente. nmul-
tire prin seminte si altoire pe alunul comun.
AMARANTACEE (Amaryllidace-
ae), familie care cuprinde peste 800 specii
plante dicotiledonate erbacee, rspndite pe
tot globul. Tulpini erecte sau repente. Frunze
amarilidacee 22 amreal1

ntregi, alterne sau spiralate, fr stipele. Inflo-
rescente spiciforme sau glomerulate. Flori her-
mafrodite, sau unisexuate haploclamidee; peri-
gon sepaloid cu 3-5 tepale libere; androceul
din stamine n numr egal cu tepalele, gineceu
cu ovar unilocular, superior. Formul floral:
H2P5

3 A5

3 G
(3
2
)
; M2P
53
A5
3
; F2P5-3 G(32).
Fruct uscat, pixid sau indehiscent. Flora Ro-
mniei contine 16 specii ce apartin genurilor:
Celosia si Amaranthus, x = 8, 9, 17.
AMARILIDACEE (Amaryllidaceae),
fami1ie care cuprinde peste 90 genuri, cu cca
1200 specii plante monocotiledonate erbacee,
perene, rspndite n zonele temperate, sub-
tropicale si tropicale din cele dou emisfere ale
globului. Subteran cu bulbi, rizomi, rdcini n-
grosate sau bulbotubulari. Frunze alterne pe
2-3 siruri, dispuse bazal sau caulinar. Inflores-
cent uniflor sau multiflor: flori hermafrodite,
bracteate cu hipsofile la baz; perigon acti-
nomorf sau slab zigomorf, cu tepale dispuse n
2 cicluri trimere; androceul din 6 stamine, rar 3
prin avortare sau transformare n staminodii, cu
antere introrse; gineceul inferior sau semiin-
ferior, n ovar cu placentatie central si ovule
anatrope. Formul floral: H2 sau usor 1P
3+3
A3
+3
G(3)sau ()3. Fruct capsul, rar bac. Seminte
cu embrion drept, excentric, de jur mprejur cu
endosperm. Important decorativ, ornamen-
tal, unele folosite n alimentatie. Flora Ro-
mniei contine 16 specii din care 7 spontane
apartinnd genurilor: Amaryllis, x = 11;
Sternbergia; Leucojum; Galanthus, x= 12; Nar-
cissus, x = 5, 7, 11.
AMREAL
1
(Polygala amara),
fam. Polygalaceae. Plant erbacee, peren,
hemicriptofit (camefit), amfitolerant la umi-
ditate, microterm, oligotrof, slab-acid-neutro-
fil spre neutru-bazofil, ntlnit prin psunile
din regiunea montan; se mai numeste iarb
gras, iarb lptoas, oloioas, seceruici, ser-
parit, serprit, soprlit, tmioar. Genetic,
2n = 28. Fitocenologic, ncadrat n Sesle-rio-
Festucion, Festucetalia, Seslerio-Mesobro-
mion, Car. Seslerietalia. Rspndit n Europa
Central. Descriere. Rdcin pivotant. Ri-
zom ramificat. Tulpini neramificate, nalte de
5-20 cm, glabre sau putin proase n partea
superioar. Frunze ntregi, cele tulpinale alun-
git-lanceolate, glabre, cele bazale eliptice pn
la obovate, rotunde la cap, dispuse n rozet.
Flori albastre sau violete, mici (2-5 mm), dis-
puse ntr-un racem lax; caliciul are dou sepale
mai mari care se pstreaz la fruct ca niste
aripioare, nflorire, V-VI. Fruct, capsul rotund
sau aproape rotund (2,5-4 mm/1,6-3,5 mm),
cu margini membranoase aripate. Seminte
ovale cu caruncule trilobate si peri teposi. n-
treaga plant este amar. Compozitie chimi-
c. Planta contine principii amare (poligalama-
rina), saponozide, ulei eteric, mucilagii, tanin,
sruri minerale. Bioterapie. Planta ntreag
are important terapeutic pentru medicina
uman si veterinar. Principalele principii acti-
ve pe care le contine sunt salicilatul de metil
sub form de glicozid si saponine triterpenice.
Rol expectorant, sudorific, emolient, diuretic,
antigripal, antireumatic, tonic stomahic, galac-
togog. Medicina traditional, mai rar, cea cult,
o folosesc n tratarea urmtoarelor afectiuni:
tuse, bronsit, astm, reumatism, anorexie, sti-
mularea secretiei laptelui si a secretiilor gas-
tro-intestinale. Recoltare. Partea aerian a
plantei (Polygalae amarae herba), planta n-
treag (Polygalae amarae herba cum radici-
bus) format din rdcin, tulpin, frunze, flori
sau numai rdcina (Polygalae radix) se recol-
teaz n timpul nfloritului. Se usuc la umbr n
strat subtire, de preferat n poduri acoperite cu
tabl. Se pstreaz n saci textili, saci de hrtie
sau pungi de hrtie. Medicin uman. Uz in-
tern. 1. Pentru tratarea urmtoarelor afectiuni:
bronsit, tuse de diverse etiologii, astm, reuma-
tism, ca expectorant, emolient, diuretic: infuzie,
din 1 lingurit plant uscat mruntit peste
care se toarn o can de ap clocotit (200 ml).
Se las acoperit 15-20 minute. Se strecoar.
Se bea n 5-6 reprize pe zi. 2. Pentru ate-
nuarea acceselor de tuse convulsiv: decoct,
din 2 lingurite pulbere plant sau plant uscat,
bine mruntit, la o can de ap (200 ml). Se
fierbe 1-2 minute. Se ia de pe foc si se las
acoperit 10-15 minute. Se strecoar. Se bea la
nevoie cte 1 lingurit. 3. Pentru tratarea tra-
heobronsitei acute: decoct, din 2 g plant la o
can de ap (250 ml). Se fierbe 3-5 minute. Se
las acoperit 15 minute. Se strecoar. Se n-
dulceste cu miere. Se beau 2 cni pe zi. 4. Pen-
tru calmarea tusei, calmant nervos si pentru sti-
mularea digestiei prin excitarea glandelor
gastrointestinale: vin tonic, pregtit din 90 g
rdcin uscat si mruntit la o jumtate litru
de vin bun. Se fierbe 10 minute. Se las la rcit
1-2 ore. Se strecoar. Se bea cte o lingur de
amreal
2
23 amide

mai multe ori pe zi. Recomandri: dozele tre-
buie respectate. n cantitate mai mare devine
vomitiv si purgativ. Medicin veterinar. Uz
intern. Pentru tratarea strilor de inapetent,
bronsite a frigore, reglarea tractului gastroin-
testinal, stimularea secretiei lactate: a) infuzie,
din 5-10 g plant uscat si mruntit peste
care se toarn 100 ml ap clocotit. Se las
acoperit 15-20 minute. Se strecoar. Se r-
ceste si se administreaz prin breuvaj bucal (se
toarn pe gt); b) decoct, din 5-10 g plant
uscat si mruntit la 100 ml ap. Se fierbe
10 minute la foc moale. Se strecoar. Se las la
rcit si se administreaz prin breuvaj bucal.
Dozele de tratament: animale mari (cabaline,
taurine), 25-50-75 g; animale mijlocii (ovine,
caprine, porcine), 5-10 g; animale mici (pisici,
cini, psri) 1-2-3 g. Dac produce tulburri
digestive si hepatice, tratamentul se suprim,
se fac splaturi gastrice si se administreaz
medicamente simptomatice.
AMREAL
2
(Polygala vulgaris),
fam. Polygalaceae. Plant erbacee, peren, he-
micriptofit (camefit), mezofit, mezoterm,
acid-neutrofil, comun prin fnete si tufrisuri,
de la cmpie pn n regiunea montan, dar mai
ales n zona de deal si munte; se mai numeste
iarb gras, iarb lptoas, oloioas, oloit, se-
ceruici, serprit, soprlit, tmioar. Genetic,
2n = 28. Fitocenologic ncadrat n Anhenathe-
retea -> Nardion. Car. Nardo-Galion. Rspn-
dit n Europa, Asia. Descriere. Rdcin pivo-
tant. Tulpini numeroase, erecte, de obicei
glabre, dens foliate, nalte de 7-35 cm. Frunze
inferioare lanceolat-eliptice sau obovat-eliptice,
cele superioare liniar-lanceolate, glabre sau dis-
pers-proase, fr gust amar. Nu are rozet de
frunze bazale, fapt ce o deosebeste de am-
real
1
(Polygala amara). Flori albastre, rar roz
pal sau albe, dispuse ntr-un racem lax; caliciti
cu nervurile sepalelor anastomozate. nflorire,
V-VIII. Fruct, capsul ovat-obcordat. Seminte
alungit-ovoidale, cenusii-brune, alb-proase.
Compozitie chimic. Rdcinile plantei contin
gaulterozid (glicozid), poligalin, poligalmarin,
mucilagii, saponozide, ulei volatil, taninuri etc.
Bioterapie. Rdcina plantei are importanta
terapeutic pentru medicina uman traditional.
Principiile active pe care le contine au actiune
expectorant, colagog, diaforetic, tonic-ama-
r, antigripal, antitusiv, antiastmatic. Folo-
sit n tratarea tusei, catarului bronsic, astmului,
reumatismului, anorexiei, stimularea secretiei
laptelui si a secretiilor gastrointestinale. Recol-
tare. Rdcina (Polygalae radix) se recolteaz
toamna trziu sau primvara nainte de pornirea
n vegetatie. Se usuc n poduri acoperite cu
tabla, bine aerisite. Se pstreaz n saci de
hrtie sau pungi de hrtie, la loc uscat. Me-
dicin uman. Uz intern. 1. Pentru tratarea
bronsitei, tusei de diverse etiologii, astmului,
reumatismului, anorexiei, stimularea secretiei
laptelui si a secretiilor gastrointestinale: infuzie,
din 1 lingurit rdcin uscat si mruntit peste
care se toarn o can (200 ml) cu ap clocotit.
Se las acoperit 15-20 minute. Se strecoar.
Se bea portionat n 5-6 reprize pe zi. 2. Pentru
tratarea acceselor de tuse: decoct, din 1 lin-
gurit rdcin uscat si mruntit la 100 ml de
ap. Se fierbe 1-2 minute. Se strecoar. Se bea
la nevoie cte o lingurit. Pentru calmarea tusei
si stimularea secretiei glandelor gastrointesti-
nale: vin tonic, pregtit din 90 g rdcin uscat
si mruntit la 500 ml vin bun. Se fierbe 10 mi-
nute. Se las la rcit 60 minute. Se strecoar.
Se bea cte o lingur de mai multe ori pe zi. n
cantitate mai mare devine vomitiv si purgativ.
Uz extern. Pentru cicatrizarea urmelor de vr-
sat: decoct, din 2 lingurite pulbere rdcin la o
can de lapte dulce (200 ml). Se fierbe 5 minute.
Se ia de pe foc si se ias 10-15 minute. Se
strecoar. Se ung prtile afectate, folosindu-se
un tampon cu vat. Reteta este aplicat de
medicina popular.
AMENT (Amentum), inflorescent ra-
cemoas cu flori mici, unisexuate, sesile sau
scurt pedicelate, dispuse n spiral pe ax, de
obicei caduce, de exemplu, salcie, mesteacn,
anin, nuc etc.
AMFITECIU (Amphithecium) 1. tesut
marginal, concentric si periferic, care ncon-
joar tesutul sporangial (endoteciu) al capsulei
muschilor. 2. nvelis extern al apoteciei de la li-
cheni, format din cortexul superior si stratul
gonidial.
AMFITROP (Amphitropus), curbat n
form de potcoav, de exemplu, ovulul la unele
specii de Acanthaceae, Portulacaceae, embri-
onul la Scrophulariaceae.
AMIDE, substante organice solide de
origine vegetal reprezentnd derivati
amidon 24 amilogenez

functionali ai acizilor. Unele sunt considerate
alcaloizi. Solubile n ap, la rece sau cu o
usoar nclzire. Multe din ele solubile n
solventi organici. Caracter slab acid sau slab
bazic. Reactioneaz cu acizii tari n conditii
anhidre, formnd sruri. Reprezentanti:
capsaicina. subafilina, colchicina, colchiceina,
malufilina etc.
AMIDON (C
6
H
12
O
5
)
n
, poliglucid
omogen, macromolecular, format din a-D-
glucopiranoz. Grad de polimerizare mare
(ordinul miilor). Cea mai important poliglucid
din regnul vegetal. n cantitate mic se gseste
n toate organele vegetative ale plantelor. n
cantitate mare se gseste depozitat, sub form
de granule, n cariopsele cerealelor, seminte,
tubercule si chiar n enododermul din tulpinele
lemnoaselor, unde formeaz o teac amilifer
(-> TULPINA). Continutul n amidon al unor
plante: orez 75%, gru 64%, porumb 60%,
secar 56%, orz 54%, ovz 43%, mazre 40%,
tuberculii de cartof 14-18% etc. Amidonul se
formeaz n fotosinteza ce are loc n frunze si
n alte prti verzi ale plantei. De la locul de
sintez, acesta este transportat, sub form so-
lubil, prin corpul plantei la diferite organe unde
este depozitat sub form de granule. Procesul
biologic const n hidrolizarea amidonului pri-
mar sub actiunea enzimelor pn la D-glucoz.
Aceasta este transportat liber, sub form de
esteri fosforici, spre organele de depozitare din
plant, unde are loc resintetizarea amidonului
si depozitarea sub form de granule secun-
dare. Proprietti. Se prezint ca o pulbere
alb, insolubil n ap rece, solubil n ap
cald, cu formare de solutii coloidale. Concen-
trat prin nclzire si rcire, solutia coloidal
devine vscoas si formeaz cleiul" de ami-
don. Pulberea de amidon, uscat la 105C,
devine higroscopic. Prin depolimerizri partiale
se obtine amidon solubil n ap rece. Amidonul
este o substant macromolecular ramificat.
Se albstreste n prezenta iodului. Constitutie
si structur. Granulele de amidon au form
rotund, oval sau poliedric. Forma
granulelor reprezint un caracter de specie.
Dimensiunile granulelor sunt cuprinse ntre
0,002-0,15 mm. Amidonul este asezat, n gra-
nule, n straturi concentrice, formate n jurul
unui smbure central organic, si nu geometric.
ntr-un granul, pot exista unul sau mai multi
smburi centrali organici. n general amidonul
din granule este nsotit n cantitti mici de unele
substante organice si de unele substante mine-
rale, cum sunt SiO
2
si H
3
PO
4
(Cornel B o d e a,
1964). Granulele de amidon sunt constituite din
dou substante: amiloza si amilopectina. Am-
bele sunt uniform repartizate n granul. n pre-
zenta iodului, amiloza se coloreaz albastru
nchis, iar amilopectina, n albastru-violet. Co-
loratiile dispar la nclzire si reapar la rece. Ma-
sa granulei de amidon este format din 20-
30% amiloz si 70-80% amilopectin. Ami-
donul, prin nclzire la 150-160 C, se descom-
pune n dextrine. El poate fi hidrolizat pe cale
acid si enzimatic, aceasta din urm fiind len-
t si incomplet. Utilizri. Extras din cereale si
cartofi, amidonul este folosit la prepararea pe cale
industrial a alcoolului etilic, butanolului, acetonei,
acidului lactic; ntrebuintat n industriile farma-
ceutic, textil, alimentar, n laboratoare s.a.
AMIGDALIN, substant organic
toxic format din gentiobioz, aidehid ben-
zoic si acid cianhidric. Glicozid cianogen.
Apr planta sau prti din corpul plantei mpo-
triva insectelor si agentilor patogeni. Identifi-
cat n frunze, flori, smburi si scoarta de mig-
dal, mlin, piersic, smburi de caise, prune si
seminte de mere, pere. Gentiobioza, substant
netoxic, este separat din amigdalin sub ac-
tiunea enzimatic n tubul digestiv al melcului.
AMILOGENEZ (Amylogenesis),
proces de biosintez a amidonului. n prezenta
unui acceptor(maltotrioza), uridindifosfogluco-
z (UDPG) se comport ca donor de glucozil.
Radicalul glucozil este fixat pe captul nere-
ductoral lantului n prezenta enzimei UDP-ami-
lo-trans-glucozilaza:
UDPG + acceptor-(C
6
H
10
O
5
)
n
-> ac-
ceptor-(C
6
H
10
O5)
n
+UDP.
Din reactie rezult un lant neramificat,
cu legturi 1,4-a-glicozidice. Amilogeneza mai
poate porni de la glucozo-1-fosfat si un ac-
ceptor compus din cel putin trei molecule de
glucoz, sub actiunea enzimei amilo-fosfori-
laz:
glucozo- 1-fosfat + acceptor a-1,4-glu-
cozil-acceptor + H
3
PO
4
.
Legturile 1,6-a-glicozidice se sinteti-
zeaz sub actiunea unei trans-glicozilaze, en-
zima Q, prin transformarea legturii C1-C4 n
C1-C
6
. Biosinteza are loc n frunze. Printr-o
prealabil hidroliz, amidonul este translocat
amitoz 25 anason

sub form de glucoza si apoi resintetizat n
fructe si alte organe ale plantei (Andrei
Gheorghiu si colaboratorii, 1983).
AMITOZ (Amitosis), diviziune di-
rect a celulei. Observat prima dat de Re-
mak (1852), la celulele animale, sideStras-
burger (1882), la plante. Diviziunea se
realizeaz, n absenta fusului de diviziune, prin
strangulare (gtuire) sau prin formarea unui

Fig. 3. Amitoz:
1 - prin strangulare; 2- prin formarea
unui perete transversal; 3, 4- amitoz
n celulele endospermului la gru
(Triticum aestivum).
perete desprtitor (fig. 3). Cromozomii nu se
observ. Amitoza prin strangulare (gtuire) are
loc printr-o invaginare a peretelui celular n
partea median a celulei. Aceasta duce la inva-
ginarea citoplasmei si apoi a nucleului, care ia
forma unei haltere. Invaginarea progreseaz
pn cnd celula se separ n dou celule-fii-
ce, mai mult sau mai putin egale. ntlnit la
diferite specii de ciuperci si la celulele epi-
dermei frunzelor tinere. Amitoza prin formarea
unui perete desprtitor. Celula se scindeaz n
partea ei median prin formarea unui perete
centripet pe axa transversal sau longitudinal.
ntlnit n celulele corticale la unele plante
acvatice si n celulele tapetului la angiosperme.
AMUR, FLOAREA-AMORULUI
ANACARDIACEE (Anacardiace-
ae), familie care cuprinde 60 de genuri cu cca
600 specii de plante dicotiledonate arbores-
cente si arbustive, rspndite n regiunile tro-
picale si subtropicale, putine n regiunile
temperate. Posed canale rezinifere
intraliberienecu suc rsinossau lptos. Bogate
n tanin. Frunze alterne, rar opuse, simple sau
compuse, nestipelate. Flori heterochlamidee,
bisexuate (hermafrodite) sau unisexuate, acti-
nomorfe, rar zigomorfe, verzui sau albicioase,
tipul 5, grupate n inflorescent. Formul flo-
ral: H2 rar 1K
52
C5-1 A
1
0-5-1 G51; c?a K52 C5-1
A
1
0

5
1
; FK
52
C51 G51. Fruct drup. Seminte cu
embrion crnos si cotiledoane drepte, putin
curbate. Flora Romniei posed dou specii ce
apartin la dou genuri: Cotinus, Rhus.
ANASON (Pimpinella anisum), fam.
Apiaceae. Plant erbacee, anual, exclusiv de
cultur, heliofil, pretinde clim cald cu pre-
cipitatii de 400-600 mm anual, cu o bun repar-
tizare n perioada de vegetatie; se mai numeste
anason romnesc, anason verde, anis, anison,
anis, anos, bdean, bidean, chimin dulce, chi-
men dulce, chimion de grdin, hanus, hanos,
molotru, molur, ones, onis, secrea, tarhon.
Genetic, 2n= 18, 20. Cultivat din timpuri nde-
prtate n Asia Mic, s-a rspndit n Europa si
alte continente. n Romnia se cultiv n jude-
tele Brila, Constanta, Dolj, Ialomita, Giurgiu,
Teleorman, Timis. Descriere. Rdcin pivo-
tant profund, cu numeroase ramificatii. Tul-
pin erect, glabr, striat, nalt de 40-70 cm,
ramificat n partea superioar. Frunze infe-
rioare (2-3) alterne, ntregi, ovate, dintate,
lungi petiolate; cele superioare sesile, de 2-3
ori penat-sectate, cu foliole liniar-lanceolate.
Flori albe, lipsite de caliciu, dispuse n umbele
compuse. nflorire, VIVIII. Fructe, diachene
mrunte, ovoide, cu cte 5 coaste. Compozitie
chimic. Fructele contin ulei eteric compus din
anetol (80-90%), estragol, aldehid anisic,
alcool anisic, acid anisic, vanilin, hidrochino-
n, crezol, eugenol, sofrol, miristicin etc.; lipi-
de (10-20%), colin, protide, zaharuri, amidon,
substante minerale. Rdcina contine ulei eteric,
manitol, miricanol. Tulpina si frunzele contin ulei
eteric compus din anetol, probabil si alte
substante. Inflorescentele contin ulei eteric bogat
n anetol (57%). Industrie. Fructele sunt
ntrebuintate ca adausuri n industria alimen-
tar, iar uleiul, pentru aromatizarea diferitelor
medicamente si la fabricarea buturilor spir-
toase aromatice. Din uleiul de anason se obtin
mai multe preparate printre care LIQUOR
AMMONII, TINCTURA OPII BENZOICA cu
utilitate n farmacie. Bioterapie. Fructele
anason 26 anason

plantei au important terapeutic pentru
medicina uman si veterinar. Principiile active
au rol tonic, antispasmodic, diuretic, aperitiv,
vermifug, emenagog, galactogen. Uleiul de
anason extras din fructe este utilizat drept
carminativ, eupeptic, antiseptic si aromatizant.
Recomandat n tratarea anorexiei, bronsitei,
insuficientei pancreatice si intestinale, balon-
rilor abdominale, viermilor intestinali, asteniei,
menstrelor insuficiente si dureroase, migrenei,
tusei, vomei psihogene. Fiziologic, stimuleaz
secretiile glandulare (salivare, gastrice, intes-
tinale, biliare, mamare). n concentratii infime,
uleiul volatil stimuleaz epiteliile ciliate de la
nivelul bronhiilor favoriznd expectoratia; actio-
neeaz asupra sistemului neuromuscular cu
eficient n gastralgii si contra colicilor. n doze
mai mari are actiune antiseptic cu stoparea
proceselor fermentative la nivelul intestinului
gros. Farmaceutic se foloseste n compozitia
siropurilor expectorante, crora le mbunt-
teste calitatea si le corecteaz gustul. n doze
mari uleiul determin fenomene toxice,
manifestate prin excitatie, urmat de parez
muscular, ebrietate, tremor, euforie si hipno-
z. Sunt suficiente 45 de picturi pentru a pro-
duce un efect de 12 ore. Toate preparatele
alcoolice din anason au actiune estrogen, ac-
tionnd asupra lobului anterior al hipofizei. Ule-
iul serveste la combaterea ectoparazitiilor (pu-
rici, pduchi) si ca antiscabios. Recoltare.
Plantele se recolteaz n iulie-august, prin tiere
cu masini simple sau prin cosire. Fructele
(Anisi fructus) se obtin prin treierat. Se usuc n
aer liber sau n ncperi aerisite. Uscare arti-
ficial la 30-40 C. Trebuie ferite de ploaie.
Produsul s fie pur, fr seminte sau fructe
apartinnd altor plante. Se pstreaz n pungi
de hrtie, la loc uscat. Medicin uman. Su-
pradozarea produce stri de excitatie puterni-
c, insomnii, tulburri de vorbire, cderi psi-
hice. Fructele vechi nu se folosesc deoarece
devin toxice. Infuzia sau decoctulse prepar n
fiecare zi, nu se pstreaz de pe o zi pe alta. Uz
intern. 1. Pentru stimularea poftei de mncare:
infuzie, din lingurit fructe la o can ap
clocotit. Se las acoperit 10 minute. Se fil-
treaz. Se bea ntreaga cantitate nainte de
mese. 2. Pentru tratarea bronsitei, insuficien-
telor pancreatice si intestinale, balonrilor ab-
dominale, viermilor intestinali, lipsei poftei de
mncare: infuzie, din 1 lingurit fructe la 300 ml
ap clocotit. Se las acoperit 20 minute. Se
strecoar si se bea n trei reprize nainte de
mas. 3. Pentru combaterea durerilor abdo-
minale la copii: infuzie, din 6-8 fructe la 100 ml
ap clocotit. Se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar. Se d cu lingurita sau se bea
fractionat n 2-3 reprize. 4. Pentru combaterea
viermilor intestinali: infuzie, din 2 lingurite fructe
la 100 ml ap clocotit. Se las acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se bea dimineata
pe stomacul gol. 5. Pentru tratarea bronsitei,
gripei: infuzie, din

lingurit fructe la o can


ap clocotit. Se las 10-15 minute. Se beau
2 cni pe zi. 6. Pentru mrirea secretiei de lapte
la luze: a) pulbere, obtinut prin pisarea (zdro-
birea) a 0,5-2 g fructe; aceasta se amestec n
mncare; b) infuzie, din

lingurit fructe la o
can, ap cl ocot i t . Se l as acoperi t
15-20 minute. Se strecoar. Se beau 2-3 cni
pe zi. 7. Pentru tratarea de rceal, rguseal,
tuse, dureri de cap: decoct, din 3-4 g fructe la o
can de ap. Se las s fiarb 5-6 minute. Se
strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi. 8. Pentru
combaterea sughitului: se consum cteva
fructe. 9. Pentru combaterea menstrelor dure-
roase: decoct, din 30 g rdcin la 1 litru ap.
Se fierbe 25-30 minute. Se strecoar. Se bea
dup mese cte o ceasc. 10. Pentru stimu-
larea fiziologic cardiac, a cilor respiratorii,
cilor digestive, combaterea colicilor, gastral-
giilor si flatulentei (eliminarea gazelor din in-
testin): ulei de anason. Se administreaz la
adulti n doze de 0,06-0,30 g pe zi, iar la copii
cte o pictur pentru fiecare an de vrst. n
doze mici activeaz respiratia, tonific inima; n
doze mari produce ebrietate, tremurturi, stu-
pefactie, convulsii. Se intervine cu tratament
simptomatic. Uz extern. 1. Pentru tratarea
sciaticii si muscturii de sarpe: cataplasme,
cu past de fructe. Se zdrobesc cteva linguri
de fructe, apoi se fierb n ap sau vin pn
se formeaz o past. Se aplic pe locul
afectat. 2. Pentru tratarea gripei, rguselii:
inhalatie, cu infuzie din fructe.
Contraindicatii. Nu se administreaz intern
bolnavilor de ulcer gastric, duodenal si colit.
Fructele vechi sunt toxice. Medicin
veterinar. Uz intern. 1. Pentru tratarea
afectiunilor pulmonare, indigestiilor, anorexiei,
calmant n colici manifestate la tineret si
eupeptic pentru tineret: infuzie, din 1-2 g fructe
peste care se toarn 100 ml ap clocotit. Se
las acoperit 20-30 minute. Se strecoar. Se
rceste si se administreaz prin breuvaj bucal
(se toarn pe gt); decoct, din 1-2 g fructe la
androceu 27 androceu

100 ml ap. Se fierbe 10-15 minute. Se stre-
coar. Se las la rcit si se administreaz prin
breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale
mari (cabaline, taurine), 10-25-50 g; animale
mijlocii (ovine, caprine, porcine), 5-8-1 0g; ani-
male mici (pisici, cini), 0,5-1-2 g (la psri),
0,2-0,5 g. Administrarea drogului se face timp
de mai multe zile pn ce animalul se vindec.
2. Pentru stimularea productiei de lapte la tau-
rine, frunzele sau semintele se administreaz
n concentrate n limita dozelor de mai sus. Uz
extern. Pentru combaterea ectoparazitilor (pu-
rici, pduchi) la psri, mai ales la cele de
colivie, se aplic pulverizatii pe corp cu uleiul
obtinut din seminte. Pulverizatiile se fac n can-
titti mici, altfel uleiul are actiune toxico-irita-
tiv. Toxicologie. Produce stri toxice la ani-
male n cazul consumului n exces de frunze si
seminte. Simptome: tulburri gastrointestinale
si excitatie nervoas. Se intervine cu infuzii
obtinute din flori de tei, musetel, administrarea
de tanin, crbune. n formele excitative se reco-
mand opiacee si sedative (combelen,
romtiazin). Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz, n lunile VII-VIII, culesuri de nectar si
polen. Cantitatea de nectar, 0,05-0,08 mg/floare.
Productia de miere, 50 kg/ha. Pondere
economico-apicol mijlocie.
ANDROCEU (Androceum), totalitate
a staminelor (microsporofilelor) dintr-o floare,
reprezentnd organe masculine de reprodu-
cere (fig. 4). Staminele se inser pe receptacul
dup o linie spiral, rezultnd o dispozitie spi-
rociclic, caz ntlnit la florile speciilor din fam.
Magnoliaceae, Ranunculaceae, sau sunt ase-
zate verticilat, rezultnd o dispozitie ciclic. n
ultimul caz staminele pot fi dispuse pe un sin-
gur verticil, formnd Androceu haplostemon,
pe dou verticile, formnd un Androceu diplo-
stemon sau pe mai multe verticile, formnd un
Androceu polistemon. La unele specii de plan-
te, mai ales la cele ce au flori cu corola gamo-
petal, staminele concresc cu tubul corolei
(exemplu, Lamiaceae, Primulaceae), iar la alte
specii, concresc cu gineceul, fenomen cunos-
cut sub numele de ginandrie (exemplu, Aristo-
lochia sp., Vanilla sp.). Numrul staminelor es-
te, n general, constant si caracteristic pentru
floarea unei anumite specii. Exist flori cu o
singur stamin (exemplu, coada-calului
(Hippuris vulgaris)); cu dou stamine (exem-
plu, liliac (Syringa vulgaris)); cu trei stamine

Fig. 4. Tipuri de androceu:
1 - dialistemon la salcie (Salix alba);
2 - gamostemon, monodelf, la nalb (Lavatera
thuringiaca); 3 - gamostemon diadelf, la salcm
(Robinia pseudacacea); 4 - gamostemon triadelf, la
suntoare (Hypericumperforatum); 5-gamostemon
pentadelf, la tei (Tilia sp); 6- sinanter, la Asteraceae
(Compositae).
(exemplu, speciile din fam. Poaceae); cu patru,
cinci, sase sau mai multe stamine, la majo-
ritatea speciilor de angiosperme dicotiledona-
te. n functie de numrul de stamine pe care-l
are androceul, florile pot fi: monoandre, dian-
dre, triandre, tetraandre etc. Numrul stami-
nelor se poate modifica prin reducerea lor, caz
ntlnit la speciile de Apiaceae si majoritatea
plantelor cu flori gamopetale, sau creste prin
dedublarea lor, caz ntlnit la speciile de Hy-
pericaceae Myrtaceae etc. La unele specii, ca
nalba (Althaea sp.), ricinul (Ricinus communis),
numrul staminelor ajunge, prin dedublare, la
cteva sute ntr-o floare. Fenomenul poart
numele de poliandrie secundar. Filamentele
staminale din cadrul unei flori pot avea aceeasi
lungime sau pot fi de lungimi diferite. n functie
de acest ultim caracter exist flori cu androceu
didinam, constituit din dou stamine lungi si
dou scurte (de exemplu, majoritatea speciilor
din fam. Lamiaceae, Scrophuhiriaceae), si flori
cu androceu tetradinam, cu patru stamine lungi
si dou scurte (exemplu, speciile fam. Brassi-
caceae). Dup relatia dintre stamine, exist flori
cu androceu dialistemon, la care staminele sunt
libere, neconcrescute ntre ele [de exemplu, m-
ces (Rosa canina), mr (Malus pumilu), salcie
(Salix alba)] etc. si flori cu androceu gamo-
stemon, la care staminele sunt unite prin fila-
mentele sau anterele lor. Androceu gamoste-
mon rezultat prin concresterea filamentelor
androfor 28 anemofilie

staminelor poate fi: monodelf, cnd staminele
formeaz un singur mnunchi [de exemplu, r-
chita rosie (Salix purpurea)]; diadelf, cu sta-
minele concrescute n dou mnunchiuri [de
exemplu, mazre (Pisum sativum): salcm (Ro-
binia pseudacacia)]; triadeilf, cu staminele con-
crescute n trei mnunchiuri [de exemplu, sun-
toare (Hypericum perforatum)]; pentadelf, cu
staminele concrescute n cinci mnunchiuri [de
exemplu, teiul argintiu (Tilia tomentosa)]; polia-
delf, cu staminele concrescute n mai multe m-
nunchiuri [de exemplu, lmi (Citrus limon)].
Cnd staminele concresc numai prin anterele
lor formnd un tub prin care trece stilul, andro-
ceu gamostemon se numeste sinanter (de
exemplu, speciile din fam. Asteraceae) (-> AN-
TER, FLOARE, STAMIN).
ANDROFOR (Androphorum) 1. Su-
port al staminelor. 2. Suport al anteridiei. 3. Por-
tiune alungit a axei florale dintre periant si
stamine, la florile mascule (exemplu, Passiflo-
ra). 4. Tub format din filamentele staminale
sudate, purtnd anterele (exemplu, Malvaceae).
ANDROGINIE (Androgynia), bisexu-
alitate constnd n prezenta att a florilor
mascule, ct si a celor femele pe acelasi orga-
nism, dar separate ntre ele ca pozitie. Porumbul
(Zea mays) are florile mascule dispuse ntr-o
inflorescent terminal (panicul), lung de
1540 cm, iar florile femele sunt grupate mai jos,
n spice cu rahisul ngrosat (stiuleti), inserate la
unul din nodurile tulpinii, sub teaca frunzei.
ANDROSTIL (Androstylus), organ
columelar rezultat din reunirea staminelor si a
stilului (exemplu, Asclepiadaceae, Orchidaceae).
ANEMOFILIE, polenizare realizat
cu ajutorul vntului; sin. anemogamie. ntlnit
la aproximativ 21% din plantele cu flori. Pro-
centul creste simtitor n tinuturile expuse vn-
turilor, unde, n general, se constat lipsa in-
sectelor polenizatoare (fig. 5). Florile
anemogame sunt mici, lipsite de nvelis floral
atractiv, de obicei fr nectar si miros. Stami-
nele, n cazul poaceelor, sau chiar inflores-
cente ntregi, n cazul unor plante lemnoase
(alun, mesteacn, anin, stejar, nuc s.a.), devin
pendule, oscilante. Cantitatea de polen pro-
dus este mare. De exemplu, alunul produce
cca 2,5 milioane grunciori de polen pentru un

Fig. 5. Adaptri la polenizarea anemofil: a -
floare de graminee; b- gineceu cu stigmat foarte
eplumos la firut (Poa sp.); c - inflorescente
masculine la alun (Corylus avellana); d - flori de
ovscior (Arrhenatherum clatius); 1 - stigmat
plumos; 2- stamine; 3- polen pulverizat de vnt.
ovul; mesteacnul are, pe o singur stamin,
10 000 si 5,4 milioane grunciori pe o inflo-
rescent (ament); paltinul are peste 23 000
ntr-o floare si 25 milioane ntr-o inflorescent;
mcrisul-caprei are pn la 180 000 ntr-o floa-
re si 393 milioane ntr-o inflorescent; porum-
bul produce, n medie, n inflorescent,
50 000 000 (I. Crnu, 1977). Grunciorii de
polen sunt mrunti, uscati, usori. La conifere
(brad, molid, pin, zad) sunt prevzuti cu dou
balonase aerifere ce le micsoreaz greutatea
specific si i ajut s pluteasc n atmosfer.
Stilele si stigmatele florilor feminine sunt mari,
adesea acoperite cu papile pentru captarea
polenului. Anemofilia la unele specii (plop, fra-
sin, anin, stejar) este favorizat de aparitia flo-
rilor naintea dezvoltrii frunzelor. Organizarea
florilor pentru polenizarea fcut prin vnt este
rezultatul unui lung proces de adaptare. Gra-
mineele au anterele purtate de filamente sta-
minale lungi. Imediat ce apar staminele de sub
glume, au o pozitie rigid. n functie de specie
pozitia staminelor poate fi erect, orizontal
sau n jos. Dup cresterea maxim, relatia lor
n spatiu se schimb. Toate filamentele devin
laxe, dnd impresia unor pendule de care sunt
atrnate anterele. n acelasi timp are loc si
anemogamie 29 angelic

deschiderea anterelor. Prin miscarea lor de ctre
curentii de aer are loc transportul polenului si,
respectiv, polenizarea, atunci cnd acesta, n
cdere, ajunge pe stigmatul gineceului. Unele
specii de plante cu acest tip de polenizare po-
sed adaptri pentru acumularea si protejarea
polenului pn la aparitia curentilor de aer (vn-
tului). Polenul cade din antere pe un loc potrivit al
florii, lipsit de umezeal. De aici este luat de vnt,
cnd exist conditii favorabile pentru rspndirea
lui, asigurnd polenizarea. Ca loc de depozitare a
polenului sunt folosite prti foarte diverse ale
florii. La pin (Pinus silvestris), brad (Abies alba),
molid (Picea abies) este folosit partea poste-
rioar a staminei, usor adncit, pe care cade
polenul din anterele ce sunt situate deasupra. n
aceste conditii, toate staminele poart pe spatele
lor polen pulverulent. Rafala de vnt ce misc
ramurile ridic polenul din locul de depozitare,
formnd n atmosfer nori de praf galben. Unele
gruncioare de polen nimeresc pe conurile femi-
nine, unde ajung n micropilul ovulului realiznd
polenizarea. La numerosi arbori si arbusti
(stejar, mesteacn, anin, nuc, alun) din grupa
angio-spermelor, la care florile mascule sunt
reunite n inflorescente numite amenti sau
mtisori, partea posterioar a florilor serveste ca
loc vremelnic pentru depozitarea polenului.
Inflorescentele acestor plante sunt erecte la
nceput. Scurt timp nainte de deschiderea
anterelor, axul inflorescentei se lungeste, si
pierde rigiditatea si devine pendul. Acum toate
florile devin dispuse invers, partea lor deschis
este orientat n jos, iar partea posterioar
orientat n sus. Partea posterioar a fiecrei
flori este n asa fel conformat, nct poate s
pstreze polenul ce cade de la floarea aflat
imediat deasupra. Miscarea inflorescentei de
ctre o adiere de vnt permite eliminarea
polenului. O parte din el, n cdere, ntlneste
stigmatele gineceului florilor feminine, realiznd
polenizarea.
ANEMOGAMIE, ANEMOFILIE
ANEMORFIE (Anemorphia), confor-
matia special a plantelor pentru a se apra de
vnturi, caracter ntlnit la multe specii din eta-
jul subalpin si alpin.
ANEURIN, VITAMIN B
1

ANGELIC (Angelica archangelica),
fam. Apiaceae. Plant erbacee, bienal sau
peren, hemiterofit, hemicriptofit, mezohi-
grofit spre higrofit, microterm spre
mezoterm, la pH amfitolerant, ntlnit
spontan n etajul montan si subalpin, prin locuri
stncoase si umede, n chei, malul praielor, n
turbrii, la margini de pdure; cultivat ca plan-
t medicinal; se mai numeste aglic, angelin,
anghelic, anghelin, antonic, bucinis, cucut
mare. Genetic, 2n = 22. Fitocenologic, ncadra-
t n Filipendulo-Petasition, Car. Adenostyle-
tea. Declarat monument al naturii. Nu se re-
colteaz din flora spontan. Pentru scopuri me-
dicinale se cultiv la altitudini de 500-600 m, n
apropierea apelor curgtoare, pe locuri ad-
postite si nsorite. Rspndit n Europa Cen-
tral si Siberia. Descriere. Rizom gros, na-
piform, multicapitat, brun, cu striatii circulare,
din care se desprind rdcini adventive lungi.
Tulpin robust, erect, cilindric, fin-striat,
glabr, nalt pn la 150 (300) cm. Frunze de
trei ori penat-sectate, mari, lungi de 60-90 cm,
cu foliole ovate, inegal-serate, din care cea ter-
minal este trifoliat. Teaca frunzelor este ma-
re, umflat si striat. Flori albe-verzui, cu caliciu
redus, grupate n umbele mari, globuloase, lip-
site de involucru. nflorire, VII-VIII. Fructe, dia-
chene elipsoidale, aripate lateral, costate, cu
mericarpe care se desfac usor. Compozitie
chimic. Rizomul si rdcinile contin ulei eteric
(0, 10-0, 37% n produsul pr oaspt si
0,28-1,0% n produsul uscat). Rdcinile con-
tin cumarine (ostol, ostenol, umbeliferon, um-
beliprenin), furanocumarine (archangelica,
imperatorina, angelicin, xantotoxol, xantoto-
xin, bergapten, oxipencedanin, ostrutol etc.),
acizi organici (cafeic, clorogenic, chinic, an-
gelic, malonic, succinic, fumrie, oxalic, citric,
aconitic), acizi grasi (linoleic, palmitic, beche-
nic, petroselinic), vitamina B
1
(683,2 ng%), ta-
ninuri. Rizomul si rdcinile contin glucoz,
fructoz, zaharoz, umbeliferoz, amidon, sub-
stante anorganice. Uleiul eteric contine terpene
(felandrenul), caren, limonen, mircen, ocimen,
aloocimen, terpinolen, sabinen, santen, bor-
neol, carvacrol etc. Fructele sunt bogate n ulei
eteric si alte substante organice. Frunzele, tul-
pina, florile contin de asemenea ulei eteric si
alte substante organice si minerale. Alimen-
tatie. n nordul si vestul Europei, tulpinile fra-
gede se utilizeaz ca legum si arom. n Fran-
ta si Austria este folosit la ornarea torturilor si
prepararea unor lichioruri. Laponii pregtesc o
mncare specific prin zdrobirea inflorescentelor
angelic 30 angelic

si fierberea lor n lapte. n Romnia se foloseste
zonal pentru aromatizarea buturilor alcoolice.
Renumitul haiduc Pintea Viteazul purta la el pe
lng merinde si o sticl cu palinc, plcut la
gust, care continea rdcini de angelic, si mai
multe frunze si flori de fierea-pmntului. El
aprecia c licoarea i d putere si l apr de
multe boli. n nordul Europei se consum ls-
tarii verzi. Industrie. Toate prtile plantei sunt
utilizate n industria alimentar, mai ales pentru
prepararea de lichioruri. Bioterapie. Rizomul si
rdcinile au important terapeutic n medi-
cina uman, medicina veterinar si cosmetic.
Principiile active au rol stomahic, tonic-amar,
eupeptic, sudorific, diuretic, antiisteric, antireu-
matic, antinevralgic. Intervine bine n anorexia
de natur psihic. Preparatele de angelic sunt
utilizate nc din antichitate sub form de ma-
cerate alcoolice, tincturi, vinuri aromatice. Intr
n compozitia a numeroase specialitti cu acti-
une stomahic. Rdcina si rizomul sunt nca-
drate n rndul drogurilor cu principii aromatice
si n rndul amarelor aromatice. Uleiul volatil, n
doze mici este un excitant cerebral, n doze
mari devine stupefiant si depresiv. Aqua Ange-
licae, preparat din uleiul volatil, este un anti-
septic uterin si antireumatic (Em. Grigores-
cu, I. Ci ul ei , Ursula Stnescu, 1986).
Recomandat n anorexie, dispepsii, meteo-
rism, astenie, isterie, vomismente. Recoltare.
Rizomul si rdcinile (Angelicae rhizoma cum
radicibus) se recolteaz toamna, n primul an
de vegetatie sau n primvara anului doi, folo-
sindu-se masina de recoltat cartofi sau sfecl.
Se scutur de pmnt si, dac este nevoie, se
spal repede ntr-un curent de ap, dup care
se pun la zvntat. Nu se tin mult n ap pentru
c substantele active sunt foarte solubile. Se
usuc la soare sau n poduri bine aerisite. Us-
care artificial, la 35-0 C. Fructele (Angelicae
fructus) se recolteaz n stadiul de prg. Se
usuc n camere bine aerisite sau la soare. Se
dau prin vnturtoare sau selector de 3-4 ori.
Medicin uman. Uz intern. 1. Pentru tratarea
isteriei, nevralgiilor, reumatismului: pulbere, de
rdcin sau tulpin; se ia cte un vrf de cutit
nainte de mas. 2. Pentru stimularea poftei de
mncare si combaterea colicilor stomacale: in-
fuzie, din 2-5 g rdcin peste care se toarn o
can (200 ml) cu ap clocotit. Se continu
fierberea 5 minute. Se bea o jumtate de cana
nainte de mas. 3. Pentru reumatism, nevral-
gii, eruptii tegumentare: decoct, din 10-15 g
plant la l ap. Se fierbe 10-15 minute. Se
strecoar. Se bea de trei ori pe zi cte o ceasc
nainte de mas. 4. Pentru combaterea aste-
nici, vomismentelor, colicilor gastrointestinale,
nevralgiilor: decoct, din 2 lingurite amestec
prti egale pulbere, rdcin si fructe, la 2 cni
ap. Se fierbe 5-10 minute. Se strecoar. Se
bea ncet, cu nghitituri rare. 5. Pentru stimu-
larea poftei de mncare, stimularea digestiei:
macerat, 50-70 g rizomi si rdcin mruntite
ntr-un litru de vin curat luat de la productor.
Se las 2 sptmni la temperatura camerei.
Sticla se agit zilnic. Se filtreaz. Se beau
2 phrele nainte de mas. Uz extern. Pentru
tratarea reumatismului: a) ulei volatil (Aethe-
roleum Angelicae) se fac frectii locale; b) spirt
de angelic (Spirtus Angelicae reumatice) pre-
gtit din ulei de angelic, camfor si alcool. Se
fac frectii locale. Medicin veterinar. Uz in-
tern. Pentru tratarea urmtoarelor afectiuni:
stri febrile, stri a frigore, afectiuni renale,
anorexii, ca tonic n convalescent si debilitate:
a) decoct, din 5 g rizom si rdcin uscat, bine
mruntit la 100 ml ap. Se fierbe 20-30 mi-
nute la foc moale. Se strecoar. Se rceste si
se administreaz prin breuvaj bucal (se toarn
pe gt); b) tinctur, din 5 g rizom si rdcini
uscate, mruntite la 95-100 ml alcool de 30-
40. Se las n sticl acoperit cu dop timp de
7-10 zile, agitndu-se zilnic pentru uni-
formizare. Se strecoar si se administreaz prin
breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale mari
(cabaline, taurine), 10-25-40 g; animale mijlocii
(ovine, caprine, porcine), 5-10 g; animale mici
(pisici, cini, psri) 2-4 g. Tinctur, dup ce i s-a
stabilit cantitatea, se dilueaz cu ap si apoi se
administreaz. Tratamentul se aplic pn ce
animalul se vindec. Atentie! Uleiul eteric, lac-
tonele, cumarinele si furocumarinele pot produce
stri usoare de toxicitate la animale. Simptome:
tulburri digestive, excitabilitate nervoas si n
cazuri mai grave paralizii. Se intervine prin supri-
marea cauzei, mentinerea animalului la umbr;
se administreaz calmante opiacee, tranchilizan-
te, sedative. Cosmetic. Primvara se fac incizii
n partea superioar a rizomului. Zona incizat
exudeaz o gumorezin cu miros asemntor
celui de mosc. Diferite utilizri cosmetice. Api-
cultur. Specie melifer. Florile furnizeaz al-
binelor culesul de polen si nectar. Productia de
miere, 90-100 kg/ha. Ponderea economico-api-
col mic. Ornamental. Decorativ pentru pei-
sajele montane.
anghinare 31 anghinare

ANGHINARE (Cynara scolymus),
fam. Asteraceae. Plant erbacee, peren (n
cultur se comport ca anual, bianual, tria-
nual), legumicol, alogam, melifer, origina-
r din regiunea Mrii Mediterane si nordul Afri-
cii. Cultivat pe suprafete mari n Italia, Franta,
S.U.A., Argentina. n Romnia se cultiv numai
n zona de sud (Sectorul Agricol Ilfov si judetele
Ialomita, Teleorman, Giurgiu, Olt, Dolj). Gene-
tic, 2n = 34. Sensibil la temperaturi sczute.
Nu rezist sub 0 C. Pentru protejare, se aco-
per pe timp de iarn cu paie, frunze sau se
musuroieste. Pretentioas la umiditate. Pe
timp de secet se irig. Consum mare de sub-
stante nutritive. Prefer soluri nisipoase, bine
structurate, profunde, bogate n humus, sufi-
cient de umede, dar nu n exces. Descriere.
Rdcini adventive, puternice, profunde, por-
nite din rizomul subteran. Tulpin groas, erec-
t, puternic ramificat, nalt pn la 2 m, cu
peri desi, moi. Frunze bazale (rozet) mari,
pn la 1-1,20 m lungime, cu petiol puternic si
nervura median ngrosat. Din anul doi apar
frunze tulpinale, alterne. Lamina penat-sectat
sau fidat, cu 5-8 perechi de segmente lan-
ceolate, din nou sectate, terminate printr-un
vrf ascutit, uneori spinos. Fata superioar verde
deschis; cea inferioar cu peri desi, lungi,
albi-cenusii. Flori tubuloase, rosii-violacee, gru-
pate n calatidii mari, globuloase (4-5 cm dia-
metru), cu involucru constituit din 4-5 rnduri de
hipsofile ghimpoase. Receptaculul calatidiului
crnos. Hipsofile imbricate crnoase. nflorire,
VIVII. Polenizare entomofil. Fruct, achen
oblong, usor turtit lateral, cenusie-brun, cu
pete negricioase. Facultatea germinativ, 6-
10 ani. Compozitie chimic. Frunzele
contin acizi 1-4-dicafeilchinic sau cinarin,
clorogenic, malic, lactic, gliceric, glicolic, polife-
noli, flavonozide (cinarozid, scolinozid),
cinaropicrina - principiu amar, glicozidele A si
B, mucilagii, tanoizi, pectine, zaharuri, derivati
triterpenici, sruri de potasiu, magneziu etc.
Receptaculul inflorescentei contine proteine
brute (1,7-3,6%), lipide (0,5-0,8%), substante
extractive neazotate (6-8%). Alimentatie. Re-
ceptaculul inflorescentei si baza bracteelor se
consum preparate sub diferite forme. Uneori
se consum si nervura principal a frunzelor
etiolate. n unele tri (Italia, Franta) ocup un
loc important n consumul curent. Calatidiile se
recolteaz n iunie-iulie prin tierea tulpinii flo-
rale la 10 cm distant de inflorescent. Se obtin
8-10 mii bucti la ha. Industrie. Receptaculul
inflorescentei si baza bracteelor sunt folosite,
n unele tri, n industria conservelor de le-
gume; solicitate la export. Bioterapie. Prtile
aeriene ale plantei au important terapeutic n
medicina uman si veterinar. Principiile active
din plant au rol decongestiv renal, diuretic,
coleretic, colagog, antimicrobian, hipocoleste-
rolemiant, adjuvant n hipertensiunea arterial.
Continutul sngelui n colesterol scade ca ur-
mare a metabolizrii lui n ficat. Regenereaz
celulele hepatice; mreste pofta de mncare;
ntreste functia antitoxic a ficatului: creste
debitul urinar fr a afecta compozitia chimic
a urinei n cloruri, azot total si amoniac, cu
cresterea concentratiei acidului liric. Tratarea
diferitelor forme de icter cu anghinare deter-
min disparitia rapid a srurilor si pigmentilor
biliari din urin, materiile fecale revin la culoa-
rea normal, iar pielea se decoloreaz. Acti-
unea hipocolesterolemiant este determinat
de actiunea antitoxic a ficatului. Animalele cu
leziuni hepatice, dac sunt tratate cu preparate
obtinute din aceast plant, prezint ameliorri
rapide ale leziunilor, iar toxinele sunt eliminate
masiv prin urin. Actioneaz favorabil n stea-
toza hepatic, care nsoteste adesea afectiu-
nile biliare. Recomandat n hepatite cronice,
ciroze, congestie si insuficient hepatic, nefrite
cronice, enterite, angin pectoral, atero-
scleroz, hemoroizi, astenie, surmenaj, gut,
reumatism, intoxicatii. Recoltare. Frunzele
(Cynarae folium) se culeg pn n momentul
nfloririi. Uscarea se face la umbr, n strat
subtire, n ncperi aerisite. Se pstreaz n
pungi de hrtie la loc uscat. Medicin uman.
Uz intern. 1. Pentru tratarea: hepatitelor cro-
nice, cole-cistitelor acute si cronice, agioco-
litelor, constipatiilor, hemoroizilor, aterosclero-
zei, hipertensiunii arteriale, vomei: infuzie, din
2 lingurite plant uscat, mruntit. peste care
se toarn o can (300 ml) cu ap clocotit. Se
las acoperit 10-15 minute. Se bea n 3 re-
prize naintea meselor principale. Dup 10 zile
se mreste doza la 4 lingurite plant/300 ml
ap clocotit, apoi, dup nc 10 zile, la 5 lin-
gurite/300 ml ap clocotit. Se face pauz o
lun de zile, dup care tratamentul se reia n
acelasi mod. 2. Pentru scderea colesterolului
din snge, ca adjuvant n ateroscleroz, tra-
tarea hipertensiunii: infuzie, o lingur plant
uscat mruntit la

l I ap clocotit. Se las
vasul acoperit 15-20 minute. Se strecoar. Se
anghi nare de grdi n 32 ani n al b

bea dimineata, pe stomacul gol si se st culcat
pe partea dreapt 30 minute. Tratamentul se
mai aplic n cadrul aceleiasi zile cu or
nainte de mesele principale. 3. Pentru tratarea
de anorexie (lipsa poftei de mncare): infuzie
din o lingurit plant mruntit peste care se
toarn o can (200 ml) ap clocotit. Se las
acoperit 10-15 minute. Se strecoar. Se bea
cte o jumtate de can nainte de mas.
4. Pentru tratarea enterocolitelor, contra fer
mentatiilor intestinale, colicilor abdominale,
constipatiei, afectiunilor hepatobiliare, adjuvant
n hemoroizi, urticarii: infuzie din 1-2 lingurite
plant uscat mruntit la o can ap clocotit,
pregtit ca mai sus. Se beau 2-3 cni pe zi.
5. Pentru tratarea dischineziei biliare: infuzie,
din 1 lingur plant uscat mruntit la l ap
clocotit. Se las acoperit 20-25 minute. Se
strecoar. Cantitatea se bea dimineata, o can
pe stomacul gol si se st pe partea dreapt cca
30 minute; a doua can se bea n dou reprize
nainte de mesele principale, pe o perioad de
20-30 zile. Contrai ndi cati i . Nu se admini
streaz n afectiuni acute renale si hepato
biliare. Medicin veterinar. Uz intern. Pentru
tratarea urmtoarelor afectiuni: anorexie cu sti
mularea digestiei si apetitului, stri febrile,
afectiuni cronice hepatice, insuficient biliar,
tulburri ale metabolismului apei, afectiuni re
nale: a) infuzie, din 1 g plant uscat si mrun
tit peste care se toarn 100 ml ap clocotit.
Se las acoperit 15-20 minute. Se strecoar.
Se rceste si se administreaz prin breuvaj bucal
(se toarn pe gt); b) decoct, din 1 g plant
uscat si mruntit la 100 ml ap. Se fierbe
10 minute la foc domol. Se strecoar. Se rceste
si se administreaz prin breuvaj bucal. Dozele de
tratament: animale mari (cabaline, taurine),
10-25 g; animale mijlocii (ovine, caprine, porci
ne), 2-3-5 g; animale mici (pisici, cini, psri)
1-2 g. Tratamentul se aplic pn la vindecarea
animalului. Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor culesul de nectar si polen.
Cantitatea de zahr, 0,280-0,720 mg/floare. Po
lenul contine, n medie, 30,41% substante protei
ce. Productia de miere, 150-400 kg/ha. Pondere
economico-apicol mic-mijlocie (v. Pl. I, 5).
ANGHINARE DE GRDIN,
CARDON
ANIN ALB (Alnus incana), fam. Be-
tulaceae. Arbore foios, frecvent arbustiv,
megafanerofit pn la microfanerofit, me-
zohidrofit, microterm, heliofil-subheliofil, slab-
acid-neutrofil, mezotrof, ntlnit pe aluviunile
vilor si praielor, formnd arborete (anini-suri)
mai mult sau mai putin nguste, din regiunea
dealurilor nalte si pn n etajul montan, la
maximum 1300 m altitudine (n Carpatii Orien-
tali); se mai numeste alin alb, anin cenusiu,
anin rosu, arin, arin de munte. Genetic, 2n = 28.
Adaptat la climate reci, aspre, cu sezon de
vegetatie scurt. Suport foarte bine gerurile,
ngheturile. Nu suport apa stagnant. Se in-
staleaz ca specie pionier pe conurile de de-
jectie. Excelent specie amelioratoare de sol,
fertilizndu-l prin litier bogat n azot, usor
alterabil. Fitocenologic, Car. Alno-Padion,
Salicion albae. nlocuieste aninul negru la alti-
tudini mari. Rspndit n Europa pn dincolo
de Cercul Polar, Asia de Est si America de
Nord. Descriere. Rdcin pivotant-trasant.
Tulpin canelat, adeseori strmb, neregu-
lat, nalt pn la 18-20 (22) m, diametrul
pn la 30 cm. Scoart neted, cenusie-al-
bicioas, la exemplarele btrne, spre baz cu
crpturi putin adnci. Lemn alb-rosiatic, cu
raze medulare vizibile si inele anuale distincte,
retrase n dreptul razelor medulare, contur on-
dulat. Lujeri pubescenti, nemuchiati, nelipiciosi.
Muguri cu doi solzi, pubescenti, mici, mai apro-
pliati de ax, scurt-pedicelati. Frunze ovate sau
ovat-eliptice, pe margini dublu-serate, pe fat
glabre, pe dos cenusii-pubescente, la vrf acu-
minate sau acute, nevscoase. Flori unisexu-
at-monoice. Amentii se formeaz vara si se
deschid prin februarie. Cei masculi, cu solzi
mai distantati, rosii-bruni, antere galbene. Cei
femeli, scurti (10-15 mm), cu flori lipsite de
perigon, dispuse n raceme. nflorire, II-III. La
maturitate amentii femeii se transform n conu-
lete (rnze), grupate cte 4-8 n ciorchini.
Fructe, samare pentagonale, ngust-aripate, ro-
sii-brune. Lstreste slab, dar drajoneaz puter-
nic. Creste rapid pn la 18-20 (22) m. Longevi-
tate pn la vrsta de cca 50-60 ani.
Compozitie chimic. Este asemntoare ani-
nului negru (Alnusglutinosa). Industrie. Lemnul
se usuc bine. Se prelucreaz bine la frez si
strung. Se slefuieste usor. Se ncleiaz bine.
Se bituieste usor, mai ales n negru. Rezistent
n aer liber 5-20 ani; sub acoperis, 7-30 ani, iar
n ap, 10-40 ani. Utilizat la fabricarea
placajelor si a plcilor din aschii, creioane,
saboti din lemn, jucrii, cutii tigarete,
produse de
anin alb 33 anin alb

strungrie. Substantele tanante din scoart
sunt folosite n vopsitorie. Medicin. (-> ANI-
NUL NEGRU). Uz intern. Pentru tratare fi-
broame, mioame si fibromioame, angioame,
osteoporoz, mastite, parazitoze intestinale,
prolaps uterin, vene varicoase si ulcere vari-
coase, edeme ale membrelor inferioare, hemo-
roizi, hiperhidroz palmo-plantar, ciroz he-
patic, neoformatii cutanate: macerat de
muguri proaspeti n solutie hidroglicero-alco-
olic 1 DH. Se iau 30-50 picturi o dat sau de
dou ori pe zi. n ciroz hepatic se iau
30-50 picturi n asociere cu maceratul mu-
gurilor de alun (Corylus avellana) si de ienupr
(Juniperus communis). Alte asocieri sunt: cu
Buxus sempervirens pentru angioame, heman-
gioame, neoformatii cutanate; cu frasin (Fra-
sinus excelsior) pentru prolaps uterin; cu
castan slbatic (Aesculus hippocastanum) si
sorb (Sorbus domestica); cu castan slbatic
pentru hemoroizi; cu mur (Rubus fruticosus) si
coacz negru (Ribes negrum) etc. Apicultur.
Specie melifer. Arborele furnizeaz albinelor,
n lunile martie-aprilie, culesul de polen si ma-
n. Productia de miere de man, 10 kg/ha.
Ponderea economico-apicol mic. Protectia
naturii. Amelioreaz si fixeaz solul pe terenuri
degradate, pe versantii repezi, denudati, n ra-
venele si bazinele torentilor montani, pe conuri
de dejectie. Poate fi extins pentru punerea n
valoare a luncilor din regiunea montan. Orna-
mental. Foarte rustic. Indicat pentru parcuri,
grdini publice, spatii verzi industriale, pe tere-
nuri degradate, pe coaste, cu soluri crude, gro-
hotisuri (conuri de dejectie), n zonele de dea-
luri nalte si montane. Decorativ prin port,
frunze. nmultire prin seminte, altoire. Vopsi-
torie. Scoarta si fructele posed proprietti
tinctoriale. Scoarta se jupoaie de pe ramuri. Se
foloseste proaspt, pentru vopsitul fibrelor na-
turale n crmiziu, si uscat, pentru vopsitul n
negru. Scoarta proaspt mpreun cu frunzele
de nuc proaspete servesc pentru vopsitul n
verde. 1. Pentru vopsirea n crmiziu scoarta
proaspt se fierbe n ap pn cnd solutia se
coloreaz la intensitatea maxim. Se strecoa-
r. Se introduce materialul n solutia cald. Se
las pn se rceste. Se face proba de culoare
printr-un esantion care se scoate si se las s
se usuce. Dac nu corespunde, se nclzeste
din nou solutia (nu se fierbe). Dup obtinerea
culorii dorite, materialul se scoate si se usuc la
umbr. 2. Pentru vopsirea firelor de ln n
negru, scoarta uscat se fierbe n ap pn
cnd solutia se coloreaz la intensitatea
maxim. Se strecoar. n solutia cldut se
dizolv calaicanul (250 g/kg de ln). Se ames-
tec pentru uniformizare. Se introduc firele de
ln si se las s fiarb ncet pn se obtine
culoarea dorit. Se adaug piatr acr si se
amestec bine. Se las un timp pentru fixarea
culorii. Se scoate si se usuc la umbr. 3. Pen-
tru vopsirea n negru a tuturor fibrelor naturale,
solutia se prepar ca la punctul 2. Nu se mai
adaug piatr acr. Se introduce materialul si
se fierbe. Se amestec mereu pn se obtine
culoarea neagr dorit. Se scoate si se usuc
la umbr. 4. Pentru vopsitul n negru al fibrelor
naturale, fructele, culese cnd dau n copt, se
fierb n ap pn cnd solutia se coloreaz
rosu-nchis. Se strecoar. Se dizolv calaica-
nul (solutie cald). Se amestec pentru uni-
formizare. Se introduce materialul de vopsit. Se
fierbe 2 ore amestecnd mereu. Se scoate
materialul si se usuc la umbr. 5. Pentru colo-
rarea fibrelor naturale n negru, se utilizeaz
scoart de anin alb si coji verzi de nuc. Cojile
de nuc se pun ntr-un vas si se las pn cnd
ncep s putrezeasc. ntr-un alt vas se pune
scoarta, se adaug si cojile de nuci, se toarn
ap pn se acoper si se fierb pn cnd
solutia se coloreaz intens. Se strecoar. Solu-
tia se mentine cald. Se adaug calaicanul si
se amestec pentru a favoriza dizolvarea si
uniformizarea solutiei. Se introduce materialul
de vopsit. Se las la cald pn se obtine nuanta
de negru la intensitatea dorit. Se scoate si se
usuc la umbr. 6. Scoart de anin alb si frunze
proaspete de nuc se pun la fiert n ap. Cnd
solutia s-a colorat n galben intens se stre-
coar. Se dizolv piatr acr (3-4 g/l solutie) si
apoi calaicanul pisat (20-30 g/l solutie). Se
amestec bine si apoi se introduce materialul
pentru vopsit. Se las la cald pn se obtine
culoarea neagr dorit. Se scoate si se usuc
la umbr. 7. Scoarta de anin alb si de sovrf se
usuc bine. Se pun apoi ntr-un vas si se fierb
pn cnd solutia se coloreaz la intensitatea
maxim. Se strecoar. Se dizolv calaicanul. n
solutia fierbinte se introduce materialul de vop-
sit. Se las ct mai mult pentru a se obtine un
negru intens. Se scoate si se usuc la umbr.
8. Pentru vopsitul n verde, scoarta, proaspt
jupuit de pe crengi si frunze de nuc proaspete
se fierb n ap pn cnd culoarea solutiei
devine de intensitate maxim (nu se mai
ani n de munt e 34 ani n negru

ntreste). Se las la rcit; se mbrac mnusi
si se freac bine plantele ntre palme ca s ias
din ele tot colorantul. Se strecoar. Imediat se
dizolv piatra acr. Se introduce materialul
pentru vopsit. Se las la cald pn se obtine
culoarea verde de intensitatea dorit. Se
scoate materialul si se usuc la umbr (Agneta
Btc, Margareta Tom escu, 1984).
ANIN DE MUNTE (Alnus viridis),
fam. Betulaceae. Arbust foios, mezofit spre
mezohigrofit, microterm spre mezoterm, acid-
neutrofil, oligotrof-mezotrof, heliofil, nivo-fil,
ntlnit formnd tufrisuri n etajele alpin si
subalpin, pn dincolo de 2000 m altitudine pe
vi pietroase, cu umiditate atmosferic ridicat
si stagnri de zpad, cobornd uneori (pe vi
reci si umede) pn la cca 1000-1200 m al-
titudine, unde se ntlneste cu aninul alb; se
mai numeste anin verde, anin de munte, arin de
munte, arin verde, iliac, iliac de munte, liliac.
Fitocenologic, Car. Saliceto-Alnetum viridis,
Adenostylion. Sezon scurt de vegetatie. Re-
zist la avalansele de zpad. Putin pretentios
fat de sol. Se instaleaz pe stncrii si groho-
tisuri, pe soluri superficiale, exclusiv scheletice,
crude, adeseori silicioase, jilave, uneori mus-
tind de ap. Temperament de lumin. Rs-
pndit n muntii Alpi si Carpati, n Peninsula
Balcanic. Descriere. Rdcini pivotant-tra-
sante, sau trasante. Tulpini nalte pn la 3 m,
cu aspect de tuf si tulpini trtoare, elastice.
Lujeri flexibili, comprimati, verzi-mslinii. Mu-
gurii nepedicelati, cu 3 solzi, verzi-purpurii, lipi-
ciosi. Frunze mici (3-4 cm), rotund-ovate, cu
vrf acut, serate sau dublu-serate, lipicioase n
tinerete, pe dos cu smocuri de peri la baza ner-
vurilor. Amentii masculi, cte 2-3, sesili sau
pedunculati, se formeaz n vara precedent;
cei femeli apar numai primvara. Se deschid
prin mai-iunie, dup nfrunzire. Conuletele
(rnze) lung-pedicelate, verzi-vscoase, apoi
brune, sunt grupate n ciorchini. Fructe, sa-
mare lat-aripate. Lstreste, drajoneaz pu-
ternic si marcoteaz (Victor Stnescu, 1979).
Protectia mediului. Element caracteristic
landsaftului alpin, ndeplineste functii de pro-
tectie antierozional si de fixare a coastelor
abrupte, a grohotisurilor si bazinelor toren-
tiale din zona alpin (Victor Stnescu, 1979).
Indicat pentru stncrii. Fr interes orna-
mental. Suport fumul, nmultire prin seminte,
altoire (v. Pl. I;6).
ANIN NEGRU (Alnus glutinosa),
fam. Betulaceae. Arbore foios, frecvent arbus-
tiv, megafanerofit pn la microfanerofit, higro-
fit, mezoterm, heliosciadofit, acid-neutrofil, me-
zotrof, stagnofit, ntlnit n lunci, depresiuni,
vile rurilor, piemonturi, turbrii, la cmpie si
dealuri, de unde urc pn n etajul montan
inferior, n subzona fgetelor sub form de mici
plcuri, altitudine 800-900 m, maximum
1300 m n Muntii Harghita; se mai numeste
anin, alin, alin negru, aninas, aninis, arin negru,
arine, lipicios. Genetic, 2n = 28. n Lunca
Dunrii apare foarte rar, nu suport variatiile
accentuate de umiditate cauzate de inundatii.
Ocrotit n pdurea Arinisul de la Sinaia (Cum-
ptu). Rezistent la geruri, ngheturi trzii si tim-
purii, pretentios la cldur, exigent fat de umi-
ditatea din sol (cu o vegetatie bun pe soluri
umede, pseudogleizate la mic adncime sau
cu nivel freatic ridicat), prefer soluri mezoba-
zice-eubazice, bogate n humus, slab-aci-de-
neutre, srace n calciu; temperament de
lumin, rezistent la actiunea vtmtorilor bio-
tici si abiotici. Fitocenologic, ncadrat n Alnion
glutinosae, Alno-Padion, Alnetea. Rspndit n
Europa, Asia, Africa de Nord. Descriere. R-
dcin pivotant-rasant, cu tesuturi aerenchi-
matice (rezerve de aer). Rdcinile tinere po-
sed nodozitti portocalii cu bacterii simbiotice
fixatoare de azot. Tulpin dreapt nalt pn
la 10-25(30) m. Scoarta, n tinerete neted,
cenusie, dup 15-20 ani formeaz ritidom ne-
gricios, cu solzi colturosi. Lemn lipsit de dura-
men, proaspt alb-rosiatic, la aer devine cr-
miziu, cu inele anuale vizibile, retrase n dreptul
razelor medulare. Lujerii muchiati spre vrf,
bruni-verzui sau rosiatici, glabri. Muguri
pedicelati, deprtati de ax, ovoizi (acoperiti de 2
solzi), roscat-brumati, glandulosi, vscosi.
Frunze obovate sau aproape rotunde, cuneate
la baz, cu vrful obtuz, trunchiat sau emar-
ginat, spre baz cu marginea ntreag, n rest
neregulat-dublu-serat, lungi de 6-10 cm, pe-
tiolate, alterne, lipicioase n tinerete, glabre. De
regul, toamna, nainte de cdere, se nne-
gresc. Flori unisexuat-monoice, grupate n
amenti; formati de vara, se desfac primvara
urmtoare de timpuriu, nainte de nfrunzire.
Amentii masculi, cilindrici, bruni-violeti, pen-
denti, lungi de 6-12 cm, sunt grupati cte 3-5
n raceme; cei femeli, scurti (pn la 1,5 cm),
cu flori lipsite de perigon, stigmate rosii-brune,
dispusi n raceme, se afl sub cei masculi.
ani n negru 35 ani n negru

Polenizare anemofil. La maturitate amentii fe-
meli se transform n conulete (rnze) ovoide
sau elipsoidale, cu solzi lemnosi, ngrosati la
vrf, negriciosi. Fructe, samare pentagonale,
mici (2-3 mm), foarte ngust-aripate, contin
saci cu aer ce le favorizeaz plutirea pe ap.
Capacitate germinativ pn la 80%. Fructifi-
catie la 1-3 ani. Longevitate, 100 ani. Compo-
zitie chimic. Scoarta contine substante ta-
nante (cca 16%), protalmulin (taraxerol),
almulin (taraxeron), lupeol, B-sitosterol, o tri-
terpen, substante minerale. Frunzele contin
hiperozid, evercitrin, dimetoxi-izolaricirezi-
nol-xilozid, substante tanante si substante mi-
nerale. Lemnul, pe lng o parte din substan-
tele mentionate, contine lignanmenoxilozid.
Industrie. Lemnul moale, usor, se ncleiaz
bine, se slefuieste si se hituieste usor, mai
ales n negru. Mare rezistent la ap. Folosit n
constructii hidrotehnice (piloti, tuburi de aduc-
tiune, drenaje s.a.), pentru furnire, confectio-
narea creioanelor, cutiilor de chibrituri, tigare-
telor, jucriilor, fabricarea plcilor aglomerate,
saboti din lemn, executate n strungrie, mo-
delrie etc. Substantele tanante din scoart
sunt folosite la argsitul pieilor si vopsitul lnii
n negru. Bioterapie. Scoarta, mugurii, frun-
zele au important terapeutic pentru medicina
uman si veterinar. Principiile active actio-
neaz ca tonic amar, eupeptic, sudorific, diure-
tic, astringent, antidiareic, anti reumatic, febri-
fug, dezinfectant, cicatrizant, antihemoragic,
antiinflamatorsi usor antimicrobian. Recoman-
date intern pentru tratarea urmtoarelor afec-
tiuni: febr, stomatite, gastroenterite, enterite
catarale si hemoragice, iar extern n tratamen-
tul plgilor, transpiratiilor, oprelilor, durerilor
de msele, gingivitelor, ulceratiilor, reumatis-
mului, hemoragiilor externe superficiale etc.
Recoltare. Frunzele (Alni folium) se recolteaz
nainte ca fructele s ajung la maturitate. Se
usuc la umbr, de preferat n poduri acoperite
cu tabl. Strat subtire. Se pstreaz n saci de
hrtie la loc uscat. Mugurii (Alnigema) se recol-
teaz primvara, pn la pornirea n vegetatie.
Uscarea se face la umbr, n poduri bine aeri-
site. Se pstreaz n pungi de hrtie. Scoarta
(Alni cortex) se recolteaz primvara de pe
ramuri de 4-5 ani. Se usuc n poduri acoperite
cu tabl, aerisite. Se pstreaz n saci de hrtie
la loc uscat. Medicin uman. Uz i nt ern.
1. Pentru tratarea febrei si diareii; decoct de
10 g (1 lingur) pulbere de scoart la o can
(200 ml) cu ap. Se d n clocot. Se acoper
apoi si se las 5 minute. Se strecoar. Se bea
fractionat n dou reprize, la intervale mici de
timp. 2. Contra diareii: decoct, din 2 linguri
amenti la can. Se fierb 5 minute. Se strecoar.
Se bea n dou prize pe zi. 3. Pentru tratarea
durerilor de stomac: infuzie, din o lingurit mu-
guri peste care se toarn o can cu ap n
clocot. Se las acoperit 15 minute. Se stre-
coar. Se beau 1-2 cni pe zi. Tratamentul se
aplic empiric n M-ti Apuseni. 4. Pentru tratare
peritonite, bronsite, osteomielite, reumatism
articular, sinuzite, infarct miocardic (dup a do-
ua sptmn), coronarite, arterite, trombofle-
bite, insuficient vascular arterial, vasculite
nodulare, vasculopatie diabetic, cefalee vaso-
motorie si hemicranie, rinite cronice si sinuzite
cronice, sinuzit acut si subacut, ulcer gas-
tro-duodenal, stomatit aftoas, gingivit, vari-
ce si ulcere varicoase, flebite si paraflebite,
forme de astm tip alergic: macerat muguri
aproape proaspeti n solutie hidroglicero-alcoo-
lic 1 DH. Macerarea se face la ntuneric. Se
iau 30-50 picturi n putin ap de 2 ori pe zi.
Pentru o mai bun eficient, acest macerat se
asociaz cu maceratul mugurilor de mestea-
cn pufos pentru vasculite nodulare; pentru
cefalee vasomotorie si hemicranie, sinuzit, se
asociaz cu coaczul negru si menta de ap;
pentru stomatita aftoas, gingivit, se asociaz
cu macer at ul ml di t el or de af i n et c.
(F. P i t e r , 2000) Uz extern. 1. Pentru opri-
rea secretiei de lapte la sfrsitul luziei si vinde-
carea mpietririi snului": cataplasme cu frun-
ze tinere crude aplicate direct pe sn. 2. Pentru
tratarea ulceratiilor pielii, n leucoree, pentru
tonifierea mucoasei bucale si a gingiilor: infu-
zie, din 2 linguri frunze uscate, mruntite, peste
care se toarn o can (250 ml) cu ap clocotit.
Se las acoperit 15-20 minute. Se strecoar.
Se fac splaturi vaginale si gargarisme. 3. Pen-
tru tratarea hemoragiilor externe superficiale,
reumatismului, transpiratiei si oprelilor la pi-
cioare, durerilor de msele, gingivitelor, ulce-
ratiilor s.a.: decoct, din 1 lingur pulbere scoar
la o can cu ap. Se fierbe 5 minute. Se
strecoar. Se tamponeaz local sau se spal.
n afectiunile bucale se face gargar. Medicin
veterinar. Uz intern. Pentru tratarea urm-
toarelor afectiuni: stomatite, gastroenterite, en-
terite catarale si hemoragice, hematurie: a) in-
fuzie din 10-25 g scoart uscat si mruntit
peste care se toarn 100 ml ap clocotit. Se
anin negru 36 aninis

las acoperit 30-40 minute. Se strecoar. Se
rceste si se administreaz prin breuvaj bucal
(se toarn pe gt); b) decoct, din 10-20 g
scoart uscat si mruntit la 100 ml ap. Se
fierbe 15 minute. Se strecoar. Se rceste si
se administreaz prin breuvaj bucal. Dozele
de tratament: animale mari (cabaline, taurine),
50-100 g: animale mijlocii (ovine, caprine, por-
cine), 25-50 g; animale mici (pisici, cini, p-
sri) 5-10-25 g. Uz extern. Pentru tratarea
febrei aftoase, rnilor sau a tieturilor (n spe-
cial la picioare), panaritiului, necrobacilozei:
decoct, din 200 g scoart uscat si mruntit la
1 litru ap. Se fierbe 15-20 minute. Se stre-
coar. Se las la rcit pn la cldut. Se fac
splaturi locale folosindu-se vat sau un pan-
sament steril. Atentie! Consumul exagerat de
frunze n furaje sau administrarea prea mare
de drog provoac tulburri digestive, consti-
patie si colici. Se intervine prin suprimarea cau-
zei, se administreaz purgativ uleios, pansa-
ment gastric si medicamente simptomatice.
Apicultur. Specie melifer. Arborele poate
furniza albinelor, n lunile februarie-martie, cu-
lesul de polen si man. Productia de miere de
man 10 kg/ha. Pondere economico-apicol
mijlocie. Ornamental. Utilizat n parcuri si gr-
dini publice, n grupuri, la decorul dumbrvilor,
malurilor etc., aleilor de pe marginea apelor, pe
sol bogat n humus, cu apa freatic la mic
adncime. Efect rustic atrgtor. Frunzis verde
nchis, persistent pn toamna trziu. Nu re-
zist la umbrire. nmultire prin seminte, altoire.
Vopsitorie. Scoarta si fructele posed proprie-
tti tinctoriale. Scoarta se jupoaie de pe ramuri.
Fructele se culeg cnd sunt ajunse la matu-
ritate. Ambele se folosesc proaspete, imediat
dup recoltare. Utilizate pentru vopsirea fibre-
lor naturale n crmiziu pn la crmiziu n-
chis si negru. 1. Pentru vopsitul firelor de ln
n crmiziu pn la crmiziu nchis, scoarta
se fierbe n ap pn cnd solutia se coloreaz
la intensitatea maxim. Se strecoar. Se intro-
duce lna. Se las la cald (60 C) pn cnd se
obtine nuanta dorit. Dac materialul st timp
mai ndelungat n solutie se obtin nuante de
crmiziu nchis. Se scoate si se usuc la um-
br. 2. Pentru vopsitul n negru scoarta se
opreste ntr-un ciubr. Se pune ap clocotit
pn o acoper. Se amestec intens pentru a
se extrage tot colorantul. Se strecoar. Se in-
troduce materialul n solutie. Se las pn a
doua zi. Se scoate si se las s se scurg.
Solutia se pune la fiert. Separat se dizolv sare
de buctrie n ap (120 g/l) si apoi calaican
(75 g/l). Se fierbe pn ce totul se dizolv bine.
n aceast solutie se introduce materialul). Se
scoate si se verific culoarea. Dac firele au
culoarea prea deschis, se reintroduc n vasul
cu solutia colorant si se las un timp, se scot
si se introduc din nou n solutia cu sare si
calaican. Dup obtinerea culorii dorite mate-
rialul se scoate si se usuc la umbr. 3. Pentru
vopsitul n negru, scoarta de anin negru
(1 kg/7-8 l ap) si scoarta de artar (3 kg/7-8 l
ap) se fierb n ap 2 ore, timp n care solutia
se coloreaz n rosu-nchis. Se strecoar. Se
dizolv calaican (200-250 g/7-8 l solutie) si
piatr acr (20-25 g/7-8 l solutie) bine pisate.
Se amestec bine pentru dizolvare si unifor-
mizare. Se introduce materialul si se fierbe
2-3 ore. n acest timp materialul se scoate de
5-6 ori pentru a se fixa bine colorantul. Cnd
culoarea neagr este cea dorit, materialul se
scoate si se usuc la umbr. 4. Se pregteste o
solutie din scoarta de anin negru, vrfurile tul-
pinilor tinere de bob, frunze verzi proaspete de
brusture, coji verzi de pe nucile coapte. Cojile
de nuc se las ntr-un vas s putrezeasc
putin. Celelalte prti de plant se pun ntr-un alt
vas, se acoper cu ap si se fierb pn se
obtine o solutie colorat la intensitatea ma-
xim. Se strecoar. Solutia fierbinte obtinut se
toarn peste cojile de nuc si se d n clocot.
Se dizolv calaicanul si piatra acr. Se ames-
tec bine pentru uniformizare. Se introduc fi-
brele naturale pentru vopsire. Se las la cald,
pn cnd negrul este de intensitatea dorit.
Materialul se scoate si se usuc la umbr.
(Agnet a Bt c, Margaret a Tomescu,
1984) (v. Pl. II, 1).
ANINIS (Alneta), grup de formatii p-
duroase azonale formate din anin negru n
arborete pure; anin alb, n arborete pure, ames-
tecuri ntre ele. Uneori n interiorul lor mai sunt
diseminate specii higrofile ca salcie, plop alb,
plop negru, frasin, mai rar stejar pedunculat,
carpen, ulm etc. Subarboretul este format din
pducel, snger, crusin, soc negru, alun etc.
Flora ierbacee indicatoare nsotitoare este do-
minat de specii higrofile: Bidens tripartita,
Polygonum hidropiper, Mentha aquatica, Ca-
rex acutiformis, C. riparias.a. Subformatii: ani-
nis de anin negru (Alneta glutinasae), aninis
de anin alb (Alneta incanae), aninis de
amestec
anizofilie 37 antogenez

din anin negru si alb (Alneta incanae-glutino-
sae) (I. I ancu, 1982).
ANIZOFILIE (Anisophyllia), nsusire
pe care o au unele plante de a forma, la acelasi
nod, frunze de forme si mrimi diferite, pentru a
evita suprapunerea lor si, respectiv, umbrirea.
De exemplu, mtrguna (Atropa belladona) are
la fiecare nod inserate dou frunze, una mare,
eliptic si alta mic, ovat (fig. 6). Frunzele
mari sunt orientate lateral, cele mici se afl n
partea central fr a se suprapune. Acelasi
sistem este ntlnit si la strutisor (Selaginella
helvetica). Aceste modificri schimb numrul
ortostihurilor, divergenta si modul de ngrm-
dire la noduri.

Fig. 6. Anizofilie la mtrgun
(Atropa belladona).
ANIZOGAMEtI, HETEROGAMEtI
ANIZOGAMIE, HETEROGAMIE
ANTERA (Anthera), parte fertil a
staminei, posesoare a doi saci polinici (micro-
sporangi), n care se formeaz gruncioarele
de polen (microspori) (-> ANDROCEU, FLOA-
RE, STAMIN).
ANTEZIN, FLORIGEN
ANTIBIOTICE, substante naturale
produse de unele organisme care distrug sau
inhib cresterea si nmultirea microorganisme-
lor (bacterii, ciuperci, virusuri). Manifest
actiune selectiv, bacteriostatic si bactericid.
Actiunea bacteriostatic const n oprirea
cresterii si nmultirii microorganismelor. Actiu-
nea bactericid const n distrugerea microor-
ganismelor. Utilizate (unele) ca medicamente
pentru vindecarea bolilor provocate de micro-
organismele patogene. Intervin asupra lor prin
oprirea diviziunii celulare, dezechilibrarea pro-
ceselor de oxidoreducere, inhibarea biosinte-
zei substantelor proteice etc. Se obtin prin ex-
tragerea lor din mediile de cultur ale unor
microorganisme. Se cunosc peste 1000 sub-
stante cu actiune bactericid sau bacteriosta-
tic. Folosite ca medicamente n medicina u-
man, veterinar, protectia plantelor.
Reprezentative sunt penicilina, streptomicina,
cloromicetina, tetraciclinele.
ANTIPODE (Antipodes), grup de trei
celule situate la polul salazal (inferior) al sacului
embrionar din ovulul angiospermelor. Formea-
z aparatul antipodial. Alctuite dintr-o mem-
bran celulozic subtire, citoplasm si nucleu.
Degenereaz nainte sau n timpul fecundatiei.
ANTIVITAMINE, substante organice
care au actiune opus vitaminelor. Prezenta lor
le anihileaz functia, ducnd la perturbarea
unor procese metabolice. Posed sau nu struc-
tur molecular asemntoare cu a vitamine-
lor, sau cu unele fragmente din molecula lor.
Majoritatea sunt substante proteice.
ANTOCIANI (Anthocyanum), pig-
menti vegetali care dau culoarea rosie sau al-
bastr florilor si fructelor. Aparitie temporar n
plantule si frunze toamna. Se izoleaz din plan-
te sub form de cloruri. Cele mai importante
antocianidine sunt: pelargonidina, prezent n
florile de muscat; cianidina, n florile de cicoa-
re, delfinidina, n florile de nemtisor.
ANTOGENEZ, fenomen biologic
de genez a florii. Vrful vegetativ, sub influen-
ta hormonilor florali, sufer importante modifi-
cri morfologice, anatomice si fiziologice. De-
clanseaz intrarea n activitate a genelor
florale, posesoare a informatiei genetice care
determin transformarea primordiilor vegeta-
tive n sepale si petale - elemente componente
ale nvelisului floral, n stamine - organe
antogenez 38 aparat Gol gi

reproductoare brbtesti, n carpele - organe
reproductoare femeiesti. Prin cercetare s-a
stabilit c lumina slab, lumina albastr,
umiditatea atmosferic mare stimuleaz
cresterea vegetativ a plantei si inhib forma-
rea florilor. Lumina intens, lumina rosie, umidi-
tatea atmosferic sczut, stimuleaz forma-
rea florilor. Transformrile vrfului vegetativ n
vrf reproductor sunt n general rapide. Axa
florifer se alungeste si extremitatea se umfl
devenind receptacul. Primordiile mamelonifor-
me la florile cu dispozitie ciclic, actinomorfe,
se formeaz simultan, n ordine, pentru sepale,
petale, stamine si crpele. De exemplu, la spa-
ranghel (Asparagus officinalis), nti se for-
meaz sepalele petaloide (3), apoi petalele (3).
Staminele din primul verticil se formeaz dup
petale, n fata sepalelor petaloide (stamine epi-
sepale), urmate de al doilea verticil n fata peta-
lelor (stamine epipetale). Carpelele apar ulti-
mele. Primordiile lor se formeaz n fata
staminelor, din verticilul intern (M. Andr ei ,
1978). Primordiile elementelor la florile spiro-
ciclice (Ranunculus) apar succesiv de-a lungul
unei linii n spiral, n ordinea urmtoare: se-
pale, petale, stamine, carpele. n cazul nve-
lisurilor florale, primordiile au la nceput forma
de mamelon, iar mai trziu de urechius (fig. 7).

Fig. 7. Antogenez la florile actinomorfe de
Ranunculus trilobus:
a - stadiu mai putin dezvoltat; b- stadiu mai dezvoltat; 1
- sepale; 2- petale; 3- stamine; 4 - carpele.
Prin diferentiere vor rezulta sepalele si peta-
lele. n cazul gineceului se diferentiaz, din
carpele, la nceput, ovarul, apoi stilul si stig-
matul. Florile zigomorfe posed o dezvoltare
inegal a elementelor structurale. Staminodiilc
din flori se dezvolt mai trziu dect cele nor-
male (M. Andr ei , 1978) (fig. 8).
APARAT GOLGI, organi t cel ul ar
cu polimorfism structural prezent n toate ce-
lulele eucariote, vegetale si animale. Lipseste
la celulele procariote (bacterii si alge albas-
tre-verzi) (fig.9). Este bine dezvoltat n celulele
mature cu activitate metabolic intens. Se

Fig. 8. Antogenez la florile zigomorfe de Reseda
odorata:
a, b- stadii de dezvoltare; 1 - sepale; 2 - petale;
3 - stami ne; 4-carpel e.
apreciaz c, n formare, trece prin trei stadii:
cistern, dictiozomi si aparatul Golgi pro-
priu-zis (J. Mor re si colab., 1971). Cisterna,
cu o form usor curbat, are o parte central
numit sacul si o parte periferic constituit din
vezicule. Veziculele se desprind din sacul sau
din tubulii ramificati ai cisternei. Dictiozomii
constau din asezarea n teancuri paralele a mai
multor cisterne turtite (5 pn la 30). Numrul si
localizarea dictiozomilor depind de tipul celulei
si de functiile ei. Flagelatele au un singur dictio-
zom, rizoizii algei Chara sp. posed peste
25 000 de dictiozomi (I. Anghel , 1979). n
citoplasma celulelor vegetale dictiozomii sunt
uniform rspnditi, n vreme ce la animale au o
asezare preferential, existnd n apropierea
nucleului sau a centriolilor. Aparatul Golgi sim-
plu si complex este reprezentat de toti dictio-
zomii rspnditi n citoplasma celulei. Membra-
nele aparatului Golgi au o structur trilamelar
continnd lipide, proteine si cantitti mici de
sruri minerale. Compozitia chimic este ase-
mntoare membranelor reticulului endoplas-
matic. n saculi si vehicule au fost evidentiate
enzime. Functiile aparatului Golgi care se
desfsoar la nivelul dictiozomilor constau
din sinteza si condensarea produsilor de se-
cretie, generarea si regenerarea de membra-
Fig. 9. Aparat Golgi:
1 -saci; 2-vezicule.
aparat statolitic 39 aparat stomati c

ne, sinteza proteinelor, acumularea si transfor-
marea proteinelor, sinteza si secretia
polizaharidelor. Aparatul Golgi intervine n
transportul intracelular si intercelular. n celu-
lele secretoare el are ca functie principal se-
cretia diferitelor substante. Exist o legtur
informational ntre dictiozomii aparatului Gol-
gi, concretizat n schimbrile sincrone ale ac-
tivittii de secretie.
APARAT STATOLITIC, totalita-
tea structurilor histologice senzoriale care ser-
vesc unor organe ale plantelor de a se orienta
dup forta de gravitatie. Este alctuit din celule
numite statociste, care contin gruncioare de
amidon mobile, numite statolite. Organul care
le posed se orienteaz n sensul fortei de
gravitatie. Schimbndu-i-se pozitia, statociste-le
se deplaseaz n sensul fortei de gravitatie,
excit stratul citoplasmatic al celulei si deter-
min o reorientare a organului. Redistribuirea
complet a statolitelor dureaz 5-20 minute.
Geosensibilitatea este caracteristic rdcini-
lor si rizomilor din pmnt. Rdcinile aeriene
ale orhideelor epifite nu contin statolite si sunt
ageotropice. Organele negativ geotropice ca
tulpini, pedunculi ai inflorescentelor, pulvinulele
unor petioluri foliare, posed statociste cu sta-
tolite datorit crora ele rspund, prin reactia
de curbur, la actiunea fortei de gravitatie. Sta-
tolitele sunt continute n celulele straturilor ami-
lifere din partea cea mai intern a scoartei,
numit endodermoid. Exist o corespondent
ntre prezenta statocistelor si aparitia georeac-
tiei la plante.
APARAT STOMATIC, ansamblul
celulelor stomatice nconjurate de celule ane-
xe. Cele stomatice sunt ntotdeauna n numr
de dou. Cele anexe variaz ca numr. Dup
reactia dintre celulele stomatice si celulele ane-
xe s-au stabilit, la frunzele plantelor, mai multe
tipuri de aparate stomatice. La ferigi au fost
identificate 5 (fig. 10). Tipul staurocitic. Celu-
lele stomatice sunt nconjurate de patru celule
anexe, care au peretii anticlinali comuni orien-
tati n form de cruce, fat de peretii externi ai
celulelor stomatice. Descris de Van C o t t h e m
1968. Tipul hipocitic. Fiecare celul stomati-
c este nconjurat de dou celule anexe opu-
se. Celulele stomatice sunt asezate deasupra
celulelor anexe, ele trecnd peste nivelul epi-
dermei. Descris de Van Cotthem, 1968.

Fi g. 10. Tipuri de aparate stomatice n epiderma
frunzelor la ferigi, vzute apical:
a - hipocitic; b - desmocitic; c - pericitic;
d - staurocitic; e - paracitic.
Tipul pericitic. Celulele stomatice sunt
nconjurate de o singur celul anex, ntre
celulele stomatice si celula anex nu exist un
perete anticlinal de legtur. Descris de
Van Cotthem, 1968. Tipul desmocitic.
Celulele stomatice sunt nconjurate de o
singur celul anex. ntre ele si celula anex
exist un perete anticlinal de legtur. Descris
de Pr ant l , sub denumirea de stomata sus-
pensa", n 1881. Tipul polocitic. Celulele sto-
matice sunt nconjurate de o singur celul
anex n form de potcoav sau forma literei
U". Descris prima dat de Pr ant l , n 1881,
sub denumirea de stomata applicata" si apoi
de Van Cotthem, n 1968. La dicotiledo-
nate, cele mai rspndite tipuri de aparate sto-
matice sunt 6 (fig. 11). Tipul anomocitic
(ranunculaceu). Celulele stomatice sunt ncon-
jurate de un numr limitat de celule care nu
difer ca mrime si form de celelalte celule
epidermice. ntlnit la Ranunculaceae, Gerania-
ceae, Cucurbitaceae, Malvaceae, Scrophula-
riaceae, Papaveraceae etc. Descris de C . R .
Met cal f e si L. Chal k, n 1950. Tipul
anizocitic (crucifer). Celulele stomatice sunt
nconjurate de trei celule anexe inegale, din
care una este mai mic dect celelalte dou.
ntlnit la Brasicaccae, unele genuri de
Fabaceae, Solanaceae etc. Descris de C. R.
Metcalfe si L Chalk, n 1950. Tipul
diacitic (cariofilaceu). Fiecare stomata este
nconjurat de dou celule anexe al cror
perete comun este perpendicular pe axa longi-
tudinal a stomatei. ntlnit la Caryophyllaceae,
Acanthaceae etc. Descris de C.R. Metcalfe
si L. Chalk, n 1950. Tipul paracitic
aparat stomatic 40 aprtoare

Fig. 11. Tipuri de aparate stomatice n epiderma frunzelor de la dicotiledonate,
vzute apical:
a - anomoci ti c; b - ani zoci ti c; c - di aci l i c; d - paraci ti c; e - acti noci ti c; f -
ciclocitic; g - tetracitic.
(rubiaceu). Fiecare celul stomatic este nso-
tit de una sau mai multe celule anexe care au
axele longitudinale paralele cu cele ale celu-
lelor stomatice si a ostiolei. ntlnit la Rubia-
ceae, Magnoliaceae, multe specii de Convol-
vulaceae, Mimosaceae si unele genuri din
Fabaceae (Arachis, Onosis, Phaseolus. Psora-
l ea s. a. ) . Descr i s de C. R. Met cal f e si
L. C h a l k, n 1950. Tipul actinocitic. Celulele
stomatice sunt nconjurate de un numr mai
mare de patru celule anexe, alungite n sens
radial. Dispuse n jurul celulelor stomatice.
Descri s de C.R. Metcal fe si L. Chal k, n
1950. Tipul ciclocitic. Celulele stomatice sunt
nconjurate de patru celule anexe sau mai mul-
te, alungite n sens tangential. Dispuse n jurul
celulelor stomatice ca un inel ngust. Descris
de Stace, n 1965. La monocotiledonate exis-
t urmtoarele 5 tipuri de aparate stomatice.
Tipul aperigen. Celulele stomatice sunt lipsite
de celule anexe. Mult rspndit printre mono-
cotiledonate. Descris de Pal i wal , n 1969.
Ti pul bi peri gen. Celulele stomatice sunt
nsotite de dou celule anexe. Axele lor lungi
sunt paralele cu axa lung a ostiolei. ntlnite la
poacee si alte monocotiledonate. Descris de
Pal i wal , n 1969. Ti pul t et raperi gen.
Celulele stomatice sunt nconjurate de patru
celule anexe. Se deosebesc dou subtipuri:
celulele stomatice sunt nconjurate de dou
celule anexe laterale si dou celule anexe
polare; celulele stomatice sunt nconjurate de
celule anexe laterale asezate dou cte dou.
Descri s de C. R. Met cal f e, 1961, si
Pal i wal , 1969. Tipul hexaperigen. Celulele
stomatice sunt nconjurate de sase celule ane-
xe din care patru sunt laterale si dou polare.
Descris de Pal i wal , 1969. Ti pul mul ti -
perigen. Celulele stomatice sunt nconjurate
de un numr mai mare de sase celule anexe.
Celulele anexe sunt dispuse inelar n jurul
celulelor stomatice fr o anumit ordine.
Descris de Pal i wal , 1969. De obicei, unul
sau altul din tipurile de stomate este carac-
teristic pentru o anumit unitate taxonomic.
Sunt ntlnite ns cazuri cnd, n cadrul ace-
leiasi familii, gen sau specie, s existe diferite
tipuri de aparate stomatice. De exemplu, la
Caryophyllaceae pot exista stomate de tip dia-
citic si anomocitic; la unele specii de Papi-
lionaceae (Fabaceae) se ntlnesc, pe aceeasi
frunz, stomate de tip diferit (Shah,Gopae,
1969) (-> STOMATE).
APRTOARE (Calamintha clino-
podium), fam. Lamiaceae. Plant peren, he-
micriptofit, circumpolar-boreal, xeromezo-
fit, mezoterm, acido-neutrofil, ntlnit prin
poieni, tieturi si margini de pduri, tufrisuri,
de la cmpie pn la etajul subalpin, comun n
toate regiunile trii; se mai numeste busuioa-
ca-cerbilor, iarba-stupului, izm slbatic,
somnisor. Fitocenologic, ncadrat n Quer-
co-Fagetea, Car. Origanetalia. Rspndit n
Europa, Asia, Africa de N. Descriere. Tulpin
nalt de (15) 25-60 (80) cm, erect sau

apiacee 41 apocinacee

ascendent simpl, alte ori mai mult sau mai
putin ramificat, cu peri patenti. Frunze ovate
sau alungit ovate, scurt petiolate, cu marginile
distantat fin dintate, cu baza rotunjit, cele su-
perioare aproape sesile si rsfrnte n jos, pe
fata superioar verzi, dispers proase, pe fata
inferioar palid verzi, mai des proase. Flori n
dihazii, cu caliciu scurt pedicelat, tubulos, pre-
vzut cu 13 nervuri proeminente, pros; corola
purpuriu liliachie, rareori alb, fin proas la
exterior, de 2 ori mai lung dect caliciul, cu
labiul superior plan, putin crestat, iar labiul infe-
rior mai lung, trilobat, lobul median de obicei
pros pe fata superioar; androceu cu stamine
nchise n corol; gineeceu cu lobul inferior al
stigmatului ltit, mai lung dect cel superior.
nflorire, VI-X. Fructe nucule aproape sferice
sau ovoide, de culoare maronie, lucioase.
Compozitie chimic. Nu a fost studiat. Con-
tine ulei volatil, rezine, tanin, flavone etc. Bio-
terapie. Plant de interes terapeutic pentru
medicina popular. Se apreciaz c are ac-
tiune antiseptic, antispastic, eupeptic, se-
dativ. Medicin uman. Folosit empiric n
tratarea tulburrilor digestive, colicilor stoma-
cale si intestinale, ca stimulent al digestiei, n
cefalee, vertij si n migrene de origine digestiv.
Uz intern: 1. a) infuzie din 1-2 lingurite plant
uscat si mruntit la o can (250 ml) peste
care se toarn ap clocotit. Se las acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se bea continutul
a 2-3 cni pe zi; b) decoct, din 1-2 lingurite
plant uscat si mruntit la o can cu ap
(250 ml). Se fierbe acoperit 3 minute. Se las la
rcit 15 minute. Se strecoar. Se bea continutul
a 2-3 cni pe zi. 2. Pentru actiune sedativ,
linistitoare: tincturd
i
n 50 g flori si 250 ml alcool
70. Se las la macerat ntr-o sticl nchis la
culoare si acoperit. n fiecare zi se agit usor
pentru uniformizarea concentratiei. Se iau cte
10-20 picturi dimineata si seara. Apicultur.
Florile plantei ofer culesul de nectar si polen.
Pondere economico-apicol mic.
APIACEE (Apiaceae) sin. UMBELI-
FERE (Umbelliferae), familie mare, cu impor-
tant stiintific si practic. Cuprinde cca
3000 specii de plante dicotiledonate, majorita-
tea rspndite n regiunile temperate din emi-
sfera nordic. Plante erbacee, rar arbustive
sau liane. Rdcini pivotante. Tulpini fistuloa-
se, articulate, cu internodurile de regul cres-
tate longitudinal. Frunze alterne amplexicaule,
cu lamina penat divizat sau palmat sectat,
fr petiol, cu teaca bine dezvoltat, umflat.
Inflorescenta umbel compus cu involucru si
involucel, mai rar umbel simpl sau capitul.
Flori mici, bisexuate (hermafrodite) actinomor-
fe, tipul 5, la periferia inflorescentei flori zigo-
morfe; caliciu din sepale mici, dentiforme sau
lipseste; corola din petale albe sau glbui, une-
ori cu vrful reflex: androceul haplostemon, cu
antere introrse; gineceul bicarpelar, cu ovar
inferior, bilocular, continuat cu dou stile care
au la baz tesut nectarifer-stilopodiu. Formula
floral: H2 sau 1K
5
C
5
A
5
G
(
2). Polenizare ento-
mofil. Fruct mericarpic-dicariops, cu 2 meri-
carpii prinse de o ax central numit carpofor,
bifidat. Mericarpul posed 5 coaste longitu-
dinale (cu fascicule conductoare), iar ntre ele
valecule care contin canale secretoare. S-
mnt cu endosperm bogat n aleuvon si ulei.
n Romnia exist cca 128 specii spontane
cuprinse n dou subfamilii Sfam. Saniculoi-
deae cu specii apartinnd genurilor Sanicula, x
= 8, Astantia, x = 7; Eryngium, x = 7,8;
Apioideae cu 123 specii ce apartin genurilor
Echinophora; Chaerephyllum, x = 11; Anthris-
cus, x = 8, 9; Scandix
;
Caucalis, x = 10, 11;
Turgenia, x= 8; Torilis, x= 6,8,11; Myrrhoides,
x = 11; Daucus, x = 9; Orlaya, x = 8, 10;
Astrodaucus; Coriandrum, x = 11; Biofora,
x= 10, 11; Smyrnium, x = 11; Conium, x = 8,
11; Pleurospermum, x = 11; Cachrys; Physo-
spermum; Bupleurum, x = 7, 8, 11; Apium,
x = 11; Petroselinum, x = 11; Cicuta, x = 11;
Trinia, x = 9, 10; Falcaria, x = 11; Carum,
x = 10, 11 Aegopodium, x = 11; Pimpinella, x=
9,10; Sium, x= 5,6,10,11; Berula, x= 6, 9;
Athamanta, x = 11; Sison; Seseli, x = 7, 8, 9,
10, 11; Oenanthe, x = 11; Aethusa, x = 10;
Foeniculum, x = 11; Anethum, x = 11 Silaum,
x= 11; Cnidium, x= 11; Meum, x= 11; Selinum,
x = 11; Lingusticum, x = 11; Conioselinum;
Levisticum, x = 11; Angelica, x = 11; Ferula;
Ferulago; Peucedanum, x = 11; Opopanax,
x = 11; Pastiriaca, x = 11; Heracleum, x = 11;
Tordylium, x = 11; Palimbia; Laserpitium; La-
ser, x = 11.
APOCINACEE (Apocynaceae), fa-
mi l i e care cupri nde 300 genuri , cu cca
13 000 specii plante dicotiledonatc erbacee si
liane, rar arbusti, arbori si suculente, rspndi-
te n regiunile tropicale, subtropicale, mai putin
n cele temperate. Frunze simple, opuse,
apogamie 42 aposporie

pieloase, de obicei nestipelate. Flori bisexuate
(hermafrodite), actinomorfe, tetrapentamere;
caliciul gamosepal, adnc 5(4) fidat; corola ga-
mopetal, hipocrateriform, campanulat sau
infundibuliform cu 5(4) lacinii: androceul, cu
stamine inserate aproape la mijlocul corolei, cu
conectiv alungit deasupra anterelor si pros:
gineceul bicarpelar, cu ovar superior, la baza
lui cu 2 nectarine dispuse opus. Formul floral:
H2K(5

4) [G(
5
4) A
5

4
] G(2) sau
2
. Fructe capsule,
bace sau folicule. Genuri: Apocynum (contine
glicozide cardiotonice), Landolphia
(furnizeaz cauciuc), Clitandra (fibre textile),
Strophanthus (alcaloizi antihelmintici) etc. Flo-
ra spontan a Romniei contine 4 specii: Ne-
rium oleander, 2n = 22; Vinca herbacea
2n = 46, V. minor, 2n = 46, V. major2n = 92.
APOGAMIE (Apogamia), fenomen
biologic de dezvoltare a embrionului fr fe-
cundatie, nu din oosfer, ci din alte celule ale
gametofitului feminin. Apogamie somatic (di-
ploid) rezult dintr-o celul embriogen cu
numrul de cromozomi neredus. Embrionii se
pot forma din sinergide, caz ntlnit la unele
specii de Hieracium sau din antipode, caz des-
cris la Hieracium flagellare si Elatostema eusi-
nuantum. Apogamie generativ (haploid) re-
zult dintr-o celul embriogen haploid, unde
numrul de cromozomi este redus la jumtate.
n general, embrionii haploizi se formeaz din
sinergide. ntlnit la familiile Orchidaceae (Or-
chis maculata, Listera ovata s.a.), Liliaceae
(Lillium martagon, L regale, L superbum
etc.), Plantaginaceae (Plantago lanceolata).
Embrionii haploizi sunt mici si degenereaz.
Rar devin plante haploide.
APOMIXIE (Apomixis), proces biolo-
gic de producere a embrionilor si a noi orga-
nisme fr a avea loc fecundatia. Prima ei
definitie a fost dat de Hans W i n k l e r (1908,
1934) ca fiind nlocuitorul reproducerii sexuate
printr-un alt proces asexuat, nelegat de conto-
pirea nucleului si a celulei", iar a doua definitie
cu referint numai la angiosperme, a fost for-
mulat de Dar l i ngt on (1937), conside-
rnd-o dezvoltarea asexuat a semintelor, ne-
legat de alternanta fazelor nucleare sau de
contopirea nucleelor si celulelor, din care se
dezvolt un nou sporofit". Prima definitie are
dezavantajul c include n unele cazuri si n-
multirea vegetativ. Apomixia este ntlnit la
algele verzi, algele brune, algele rosii, la ciu-
percile din clasa Basidiomycetes, la ferigi si
angiosperme. Nu se cunosc cazuri de apomixie
la briofite si gimnosperme. Apomixia poate fi
permanent, ereditar, si ntmplatoare, ne-
ereditar. Poate fi autonom si indus, atunci
cnd este legat de polenizare si de actiunea
tubului polinic. Se cunosc cazuri de apomixie
total, cnd toti indivizii unei specii se nmul-
tesc n acest fel (de exemplu, unele specii de
ppdie) si apomixie partial, cnd, n cadrul
aceleiasi specii, paralel exist o nmultire prin
apomixie si una sexuat (exemplu, Chondrilla,
Erigeron, Hieracium). La angiosperme repro-
ducerea sexuat este un fenomen primar, ini-
tial, iar apomixia un fenomen secundar, care
deriv din primul. Filogenetic, reproducerea se-
xuat este un fenomen mai primitiv, iar apo-
mixia un fenomen mai recent. n general, la
formele-apomictice lipseste procesul fecunda-
tiei, iar meioza, de obicei, este nlocuit de
mitoz. Sunt cunoscute urmtoarele tipuri de
apomixie: aposporia, partenogeneza, apoga-
mia, embrionia adventiv, poliembrionia
(-> descrierea lor).
APOSPORIE (Aposporia), proces
de diferentiere a sacului embrionar (gametofitul
feminin) fr reducere cromatic. Oosfera for-
mat este diploid si diferentiaz embrionul
fr a fi fecundat (fig. 12). Exist aposporie
generativsi aposporie somatic. 1. aposporie
generativ. Sacul embrionar se diferentiaz
din macrospori diploizi, rezultati din celulele
arhesporale, la care nu a avut loc diviziunea
reductional. Se mai numeste aposporie go-
nial direct sau diplosporie. Mecanismele
dezvoltrii sacului embrionar la speciile apo-
micte diplospore sunt, n general, asemn-
toare cu ale formelor sexuate. Modificrile apar
n prima etap a diviziunii meiotice (heteroti-
pic), unde are loc ntreruperea reducerii nu-
mrului de cromozomi. 2. aposporie somatic.
Sacul embrionar se diferentiaz dintr-o celul
vegetativ (somatic) diploid a nucelei ovu-
lului, aflat n apropierea celulelor arheospo-
rale sau a celei macrosporogene, dintr-o celul
somatic diploid din regiunea salazal sau din
integumente. Celula, care devine un apospor,
initial are citoplasm vacuolizat, este mai n-
chis la culoare, iar nucleolul din nucleu este
mare. Diviziunea nucleului este o mitoz nor-
mal. Sistemul de formare a sacului embrionar
aposporie 43 apoteciu

Fig. 12. Reprezentarea schematic a dezvoltrii sacilor embrionari aposporici.
indic dou tipuri, identificate la dou genuri de
plante, a) Tipul Hieracium. Sacul embrionar
si are originea, de obicei, ntr-o celul so-
matic din regiunea salazei. Aceasta devine
initiala sacului embrionar, se mreste, presea-
z si n cele din urm distruge celula macro-
sporogen. Sacul embrionar, la nceput este
binucleat. Prin dou etape de diviziune mitotic
a nucleelor se formeaz opt nuclee, asezate
cte patru, n dou grupe. Toate nucleele sunt
diploide. Trei nuclee din grupa superioar vor
intra n structura aparatului oosferei (oosfera si
dou sinergide), iar trei nuclee din grupa infe-
rioar vor constitui aparatul (trei antipode) anti-
podial. Cele dou nuclee rmase fuzioneaz si
formeaz nucleul secundar al sacului embrio-
nar. Acest caz de diferentiere este ntlnit la
Pilosella, Crepis, unele specii de Potentilla,
Malus, Rubus, Sorbus, Poa etc. b) Tipul Pani-
cum. Sacul embrionar este monopolar. Cele
dou nuclee diploide situate la polul micropilar
rezult din prima etap de diviziune a game-
togenezei. Ele se mai divid nc o dat mitotic
si rezult patru nuclee, din care se diferentiaz
aparatul oosferei (oosfera si dou sinergide) si
celula central", cu un singur nucleu polar.
Sacul embrionar este lipsit de antipode. Cazul
este prezent exclusiv la taxonii subfamiliei Pa-
nicoidae. La unele specii aposporice (Coreop-
sis bicolor) numrul sacilor embrionari din ace-
lasi ovul poate ajunge pn la 18.
APOTECIU (Apothecium), corp de
f ructificatic al ciupercii lichenice, cuprinznd te-
cile, parafizele, ascele si sporangii n care se
formeaz ascosporii (spori) (fig. 13). Provine n
urma unui proces sexuat. Organul sexual fe-
mei, numit ascogon, este fecundat de o sper-
matie (gamet masculin), rezultnd zigotul (ce-
nozigot). Prin germinare formeaz numeroase
filamente ascogene dicariotice pluricelulare, ce
vor da nastere la cte un sporange, n care se
formeaz ascosporii. Morfologia apoteciului
variaz de la specie la specie. Au forme de
cup, disc, unghie. Pot fi pedicelate, sesile sau
adncite n tal. Sunt sau nu limitate la exterior
de o margine talin, mai mult sau mai putin

Fig. 13. Tipuri morfologice de apoteciu:
1 - apotecii adncite n tal, la Solarina saccata;
2 - apoteciu adeziv pe partea superioar a lobilor
talini, la Peltigera polydactyla; 3 - apotecii
pedicelate, la Umbilicaria cylindrica; 4 - apotecii
sesile, la Lecanora sp.; 5 - apotecii sesile, la
Sphaerophorus sp.

aquifoliacee 44 arahide

proeminent. Au discul plan, concav sau con-
vex, neted sau santat, brumat sau nud, cu
diverse nuante de culori. Anatomic (fig. 14),
structura apoteciului este reprezentat de un
bord talin, numit excipulsau amfiteciu, ce proe-
mineaz n jurul ei. Privit de sus are aspectul
unui cerc. Este format din stratul cortical su-
perior si stratul gonidial al talului. Sub amfiteciu
se afl hipoteciu, parateciu si teciu. Hipoteciul
si parateciul sunt constituite din hife medulare
strns mpletite si sudate ntre ele, alctuind un
plectenchim, cu rol de protejare bazal si late-
ral a teciului. Teciul reprezint partea fertil.
Este format din hife fertile, numite asce, n care
se formeaz ascosporii, si din hife sterile, nu-
mite parafize. n partea superioar, prtile ter-

Fig. 14. Schema structurii unui apoteciu: 1
- amfiteciu; 2- hipoteciu; 3- parateciu; 4
- epi t eci u; 5 - asce cu ascospori ; 6
- parafize; a -cortex superior; b-strat
gonidial; c-strat medular (hife); d- cortex
inferior; e-rizine.
minale ale parafizelor se mpletesc sau se um-
fl formnd un strat de protectie a teciului,
numit epiteciu. Apoteciul cu margine talin se
numeste lecanorin, iar fr margine se nu-
meste lecideic. La maturitatea ascosporilor,
epiteciul se rupe si ei sunt pusi n libertate. Sunt
mprstiati n mediu de vnt sau ap, mai rar de
insecte. Ajunsi n conditii optime, germineaz
formnd un miceliu. Acesta, dac ntlneste
alga corespunztoare, formeaz un nou lichen.
n caz contrar moare.
AQUIFOLIACEE (Aquifoliaceae),
familie care cuprinde 3 genuri, cu cca 300 spe-
cii plante dicotiledonate arborescente si
arbustive. Frunze semipervirescente, pieloase,
spinos-dintate pe margine, cu stipele mici si ca-
duce. Flori axilare, bisexuate (hermafrodite)
actinomorfe, solitare sau n inflorescent ci-
moase; caliciul dialisepal; corol dialipetal, cu
petale mai mult sau mai putin concrescute la
baz, rar libere; androceul din stamine con-
crescute la baz cu gtul corolei; gineceul cu
ovar superior sincarp, n interior cu ovul apo-
trop, stigmat lobat si aproape sesil. Formula
floral: H2K4-
5
[C4-5 A4-5] G(4). Fructe bace rosii.
Seminte cu endosperm bogat, embrion apical
mic. Flora spontan a Romniei contine o sin-
gur specie Ilex aquifolium (laur), n rezervatia
de la Zmbru-Arad.
ARABANI, poli glucide formate din
Larabinoz. Intr n alctuirea hemicelulezelor,
gumelor vegetale, materiilor pectice etc. Se pot
izola, prin extractie cu alcool 70%, din pulpa
unor fructe (mere, gutui, cirese etc.).
ARACEE (Araceae), familie care cu-
prinde cca 100 genuri, cu peste 1500 specii
plante monocotiledonate erbacee, perene, cele
din regiunile tropicale adesea lignificate. Rizom
repent, cilindric sau tuberizat,cu cicatrici foli-
are. Frunze petiolate, numai bazale, triunghiu-
lar hasate sau sagitate, uneori reniforme sau
cordat ovate, cu nervatiune reticulat, uneori
paralel. Flori mici bisexuate (hermafrodite)
sau unisexuate, monoice, grupate la nivele di-
ferite pe un spadice crnos si acoperit de un
spat cu form si culoare variate; androceul din
(2) 6 (8) stamine; gineceul superior, tricarpelar,
cu ovar multiovulat. Formula floral: MP
3+3
A
6
;
FP
3+3
G
3
sau HP
3+3
A8
6
G
(3)
P
3+3
; FG
1
sau A9

6G
(3)
.
Fruct polibac. Seminte albuminate. Flora
spontan a Romniei contine speciile Acorus
calamus (obligen), Calla palustris (coada-
smeului), Anim maculatum (rodul-p-
mntului), A. orientale. Ca plant de aparta-
ment se cultiv cu scop decorativ liana tropi-
cal Monstera deliciosa (filodendron).
ARAHIDE (Arachis hypogaea), fam.
Fabaceae. Plant erbacee, anual, autogam,
legumicol, cu valoare terapeutic, originar
din America de Sud; sin. alune americane, alu-
ne de pmnt. Genetic, 2n = 40. Cultivate pe
mari suprafete n Asia (11,5 mil. ha, din care
India, 7 mil. ha; China, 2,5 mil. ha), Africa
(6,2 mil. ha), America de Nord (750 mii ha),
araliacee 45 arbore de cacao

America de Sud (760 mii ha), Europa (cca
15 mii ha. n Italia, Spania, Grecia). n Romnia
se cultiv doar pe suprafete mici. Pretentioas
fat de cldur. Are nevoie de un total de
3200-4000 C, n 130-170 zile, ct dureaz
perioada de vegetatie. Semintele germineaz la
temperatura minim de 12C. Cerinte mari
fat de umiditate, mai ales pn la nflorire.
Prefer soluri afnate, usoare, chiar nisipoase,
ferite de vnturi reci, cu expozitie sudic si
reactie ionic neutr sau slab acid. Descrie-
re. Rdcin pivotant, cu numeroase ramifi-
catii, adnc pn la 50 cm. Tulpin bogat ra-
mificat, cu aspect tufos, nalt pn la 50
(60) cm. Ramuri cilindrice sau comprimate.
Frunze simplu-penate, lung-petiolate, alterne,
cu 4 foliole eliptice sau obovate, aproape sesi-
le. Flori solitare, galbene, cu diferite nuante,
bisexuate, chezmogame (care se deschid) si
cleistogame (care nu se deschid), ultimele afla-
te la baza tulpinii, nscute din prtile subtera-
ne. nflorire, VII-VIII. Autopolenizare. Fecun-
dare autogam. Dup fecundare, din
meristemul axei florale, existent n vecintatea
ovarului, ia nastere ginoforul, organ nou, care
se curbeaz si ptrunde n pmnt, cu fructul n
formare. Aceasta reprezint o minunat adap-
tare la conditiile secetei, arsitei, insolatiei puter-
nice si la oscilatiile mari de temperaturi care
diminueaz depunerea rezervelor n smnt.
Fruct, pstaie indehiscent, asemntoare go-
gosi l or vi er mel ui de mt ase, l ung de
1,5-3,0 cm, grosime 1-1,5 cm, cu 1-3 seminte.
Compozitie chimic. Semintele contin ap
(3,5-15,5%), protide (24-30%), grsimi (45-
52%), hidrati de carbon (18%), sodiu (6
mg%), potasiu (780 mg%), calciu (65 mg%),
fosfor (410 mg%), fier (2,3 mg%), vitamina B
1
(0,25 mg%), vitamina B
2
(0,14 mg%), niacin
( 14, 3 mg%) . Val o ar e en er get i c ,
650 kcal/100 g seminte, usor prjite si decorti-
cate. Turtele rmase dup separarea uleiului
contin proteide (47%), substante extractive ne-
azotate (24%), grsimi (6%), substante mine-
rale, vitamine (B
1
, B
2
, niacin). Paiele contin
protide (11%), extractive neazotate (45%), gr-
simi (2%), sruri minerale. Valoare furajer ridi-
cat. Alimentatie. Semintele (alune) prjite
sunt utilizate n hrana oamenilor. Foarte nutriti-
ve si energetice. Valoarea energetic 650 kcal,
din care se resoarbe 89%. Uleiul este comes-
tibil; se ntrebuinteaz n preparatele culinare.
Turtele au gust plcut si valoare alimentar
mare. Sunt utilizate n hrana omului sub diferite
forme. Industrie. Semintele sunt utilizate la ex-
tragerea uleiului comestibil. n productia mon-
dial de ulei ocup locul patru (cca 3,0 mii t).
Turtele rmase dup extragerea uleiului ser-
vesc la prepararea ciocolatei, halvalei, prji-
turilor etc. Semintele pot fi folosite si la obti-
nerea surogatului de cafea. Bioterapie.
Semintele au rol antisclerogen datorit con-
tinutului ridicat de vitamina F, reconstituant n
astenii si surmenaj. Uleiul extras din seminte
contine un procent ridicat de acizi grasi nesa-
turati cu rol important n scderea colesterole-
miei si n ateroscleroz. Continutul n tanin le
confer proprietti, antidiareice. Medicin
uman. Semintele sunt indicate n astenii si sur-
menaj. Uz intern: consumate ca atare, dup o
usoar prjire. Nu se prjesc prea tare, pentru
c uleiul se transform n acrolein, substant
foarte nociv pentru ficat; uleiul, se foloseste la
salate. Zootehnie. Turtele sunt ntrebuintate n
hrana animalelor. Paiele constituie un furaj
pretios pentru animalele ierbivore.
ARALIACEE (Araliaceae), familie
care cuprinde cca 800 specii plante dicotile-
donate arborescente si arbustive, rar erbacee,
rspndite n regiunile tropicale, subtropicale,
putin n regiunile temperate. Frunze alterne,
simple, ntregi sau adnc lobate, uneori com-
puse. Inflorescenta umbel. Flori mici, bisexuate
(hermafrodite) sau poligame, actinomorfe,
pentamere; caliciul dialisepal; corol dialipe-
tat; androceul din 5 stamine, purtnd antere
introrse, dispuse n alternant cu petalele; gi-
neceul inferior sau semiinferior, n ovar cu ovule
epitrope, pendule, stil cu disc nectarifer la
baz, terminat apical cu 5 lobi stigmatiferi. For-
mula floral: H2K
5
C
5
-0 A
5
G
(8
-1) sau &. Fruct
bac. Seminte cu embrion drept nconjurat de
endosperm ruminat sau omogen. Flora spon-
tan din Romnia contine o singur specie
Hedera helix (ieder) 2n = 48, ntlnit prin
pduri umbroase, stnci si ziduri umede, prin-
zndu-se bine de substrat prin rdcini ad-
ventive. n sere si apartamente, se cultiv cu
scop decorativ, arbustul Fatsiajaponica.
ARBORE DE CACAO (Theo-
broma cacao), fam. Stereuliaceae. Arbore ori-
ginar din America Central (Mexic) si pdurile
ecuatoriale ale Americii de Sud. Se cultiv n:
Coasta de Fildes, Brazilia, Ghana, Nigeria,
arbore de caf ea 46 arbori

Malaysia. Descriere. Tulpin nalt de 8-12 m.
Frunze ntregi, simple, pieloase. Flori mici, ro-
siatice, dispuse direct pe trunchi sau ramuri
principale, fenomen numit cauliflorie. Fructe ro-
sii, mari,cu diametrul de 15-25 cm, moi, cu
multe seminte ovale, brun-nchise, dispuse ca
monedele ntr-un fisic. Compozitie chimic.
Semintele contin lipide (48,04-53,9%) consti-
tuite din acizi grasi saturati si nesaturati; poli-
gl uci de cu ami don (5-8%), cel ul oz
(9,3-15%), pentozani (1,5-2,4%), mucilagii si
pectinep oligoglucide si monoglucide reprezen-
tate prin zaharoz, rafinoz, stahioz, meli-bio-
z, aminotrioz, planteoz, verbascoz, glu-
coza, fructoz, galactoz, sorboz; compusi
azotati constnd din teobromin, cafeina, teofi-
lin, adenin, guanin; aminoacizi liberi con-
stnd din acizii aspartic si glutamic, alanin,
arginin, asparagin, cistin, fenila-lanin, his-
tidin, leucin, izoleucin, norleucin, lizin,
prolin, tirozin, treonin, triptofan, serin, va-
lin, metionin, tiramin; alti compusi cu azot
reprezentati de trigonelin (0,04-0,53%), ami-
de etc; acizi fenolici ca: p-hidroxibenzoic, proto-
cathechic, vanilie, siringic, hidroxifenilacetic,
cumaric, ferulic, cumarilchinic; alti acizi, ca:
acetic, butiric, citric, fosforic, gluconic, malic,
oxalic, succcinic, tartic, valerianic etc; enzime,
ca: polifenoloxidaze, glico-zidaze, oxidaze,
proteinaz, metilsteraz, invertaz, diastaz,
rafinaz, caseaz, emulsin; vitaminele B
1
(0,18-0,24 mg%), B
2
(0,18-0,41 mg%), B
6
(0,088 mg%), biotin (0,0155 mg%), acid pan-
totenic (0,77 mg%), acid nicotinic (1,5 mg%),
piridoxin (0,08 mg%), acid folic (cantitatea
vitaminelor scade prin torefiere); substante chi-
mice continnd K, Na, Ca, Mg, Cu, Fe, Zn, Al,
Mn, Co, Si, P, B, Br, Cd. Industrie. Semintele
sunt fermentate, uscate si fin torefiate. Prin
fermentatie gustul amar, astringent se schimb
n gust si arom plcute. Se macin rezultnd
Massa cacaotina folosit la prepararea cioco-
latei. Prin presare la cald se obtine untul de
cacao (Oleum Cacao, Butyrum Cacao), folosit
ca excipient principal pentru prepararea supo-
zitoarelor, ovulelor si a Cavitului 9. Intr n
compozitia a numeroase creme si farduri. Tur-
tele rmase dup presare se macin si for-
meaz pulberea de cacao. Alimentatie. Pulbe-
rea de cacao este ntrebuintat n alimentatie
reprezentnd un bun fortifiant pentru copii, b-
trni si convalescenti. Medicin uman. Untul
de cacao este utilizat n farmacie la prepararea
supozitoarelor, ovulelor, unguentelor, pomezi-
lor, incluznd n ele diferite medicamente.
Punct de topi re 35 C. n industria farmaceutic
din tegumentul seminal se extrage teobromina.
Untul de cacao este un bun protector al pielii
mpotriva iradierii solare. (v. PI. II, 2).
ARBORE DE CAFEA ^ CA-
FEA
ARBORE MAMUT (Sequoia gi-
gantea), fam. Taxodiaceae. Arbore exotic gi-
gant, ntlnit n California, pe versantii de Est ai
Muntilor Sierra Nevada, n portiuni izolate, la
altitudini de 1400-2400 m. n Romnia a fost
introdus la Bile Herculane, Orsova, Dognecea
din Banat, n zona Baia Mare, Ploiesti s.a.,
unde prezint o crestere viguroas. Sensibil la
geruri si secet. Cere soluri profunde, fertile.
Temperament moderat de lumin. Descriere.
Rdcina puternic, rmuroas. Tulpin co-
nic, ltit la baz, nalt peste 100 m, diame-
trul peste 10 m, cu ramificatie regulat-vertici-
lat, bine elagat n masiv. Ritidomul fibros,
peste 0,5 m grosime, brun-roscat, cu crpturi
adnci. Lemnul cu duramen fin, rosiatic, usor,
alburn albicios, ngust, raze medulare si inele
anuale vizibile n sectiune transversal. Coroa-
na piramidal, deas, stufoas, ramuri puter-
nice. Lujeri verzui-brumrii, apoi bruni-rosii.
Mugurii nuzi. Frunze dispuse spiralat, mici
(3-12 mm lungime), solziforme-aciculare, lan-
ceolate, vrf ascutit, baza decurent, ltit, cu
dou dungi de stomate pe dos, caduce dup
cea 5 ani, mpreun cu lujerii laterali. Conuri
ovoide, lungi de 4-8 cm, roscate-ntunecat.
Seminte mici (3-6 mm), eliptice, turtite, cu do-
u aripi nguste, cte 3-9 sub fiecare solz.
Fructific la 2-3 ani. Putere germinativ, cca
5%. Germinatie epigee. Crestere rapid. Lon-
gevitate, 3000-4000 ani. Industrie. Lemnul,
foarte trainic, se usuc usor si fr defecte. Se
prelucreaz usor. Se ncleiaz, se coloreaz si
se lustruieste bine. Utilizat n constructii de
vapoare, binale, conducte pentru lichide, inte-
rior de vase, traverse de cale ferat, fabricarea
mobilei de grdin, ambalaje, creioane etc. Or-
namental. Impuntor arbore decorativ pentru
parcuri, grdini botanice. Port regulat, dimen-
siuni impresionante.
ARBORI (Arbor), plante lemnoase de
talie nalt, cu tulpina diferentiat n trunchi si
arbuSti 47 ardei

coroan. Trunchiul este bine dezvoltat n lun-
gime si grosime. El tine de la sol pn la locul
de ramificare a tulpinei. Coroana este alctuit
din ramuri de diferite ordine, rezultate prin rami-
ficarea prtii superioare a tulpinii. nltimea,
pn la 50 m [de exemplu, molidul (Picea obi-
es)] sau pn la 150 m [de exemplu, arborele
mamut (Sequoia gigantea)].
ARBUSTI (Arbustum), plante lem-
noase de talie redus, cu tulpini ramificate de la
pmnt sau din imediata lui apropiere, lipsite
de trunchi. nalti de la 0,50 m pn la 4-6 (8) m.
Unii arbusti sunt pitici [de exemplu, afinul (Vac-
cinium myrtillus), merisorul (Buxus sempervi-
rens), mesteacnul pitic (Betula nana), salcia
pitic (Salix reticulata), smrdarul (Rhododen-
dron myrtifolium)], altii sunt mari [de exemplu,
pducelul (Crataegus monogyna), porumbarul
(Prunus spinosa), liliacul (Syringa vulgaris),
lemnul cinesc (Lygustrum vulgare), socul
(Sambucus nigra) etc.].
ARDEI (Capsicum annuum), fam. So-
lanaceae. Plant erbacee, anual n conditiile
trii noastre, bienal sau peren n regiunile de
origine, autogam, originar din America Cen-
tral si America de Sud. Se mai numeste
ardei borcnos, ardei gras, ardei iute, ardei
lung, ardei rosu, besic, boia, chiparc,
chiprus, chipearc, chiper, chiper borcnos,
chiper chi-perat, chiper de cel dulce, chiper
iute, chiper lung, chiper rosu, papric,
piparc, piparis, piprus, piprusc,
piprus, piprit, piper turcesc, piper rosu,
popric, popivnic, tiper amar, tiper dulce,
tiuper amar, tiuper dulce. Genetic, 2n = 24.
Cultivat din timpuri strvechi n Mexic,
Guatemala, Peru, Brazilia etc. Semnalat
prima dat de medicul Chanca, care l-a nsotit
pe Columb n cea de a doua expeditie (1493-
1496). Indigenii din Hispaniola l numeau
Agisi l foloseau n alimentatie. n Europa a fost
adus n secolul al XVI-lea, mai nti n Spania,
apoi si n alte tri. A fost descris amnuntit de
Clusius (1548). n Romnia a fost cultivat n
secolul al XIX-lea, mai nti n prtile sudice si
apoi n restul trii. Astzi suprafete mari sunt
cultivate n S.U.A., Franta, Italia, Bulgaria,
Ungaria, C.S.I. etc. n Romnia se cultiv
anual, pe cca 15 000 ha. Vitamina C a fost
scoas prima dat din ardeiul iute de ctre
Szent Grrgy pentru care a primit premiul No-
bel. Cerinte ridicate fat de cldur. Semintele
germineaz la 14-15C minimum, temperatura
optim fiind de 24-30C; pentru fructificare
solicit 24-26 C. Sensibil la temperaturi sc-
zute. Suma temperaturilor active n cursul ve-
getatiei, peste 3000 C. Pretentios fat de lumin.
ncepe s lege cnd intensitatea acesteia, la
prnz, este de 10 000 lucsi. Insuficienta
umidittii determin avortarea florilor. Plafonul
de umiditate din sol favorabil la 70-80% din
capacitatea de cmp. Cerinte ridicate fat de
sol. Le prefer pe cele nisipolutoase, fertile,
bogate n elemente minerale, cu valoarea pH n
jur de 6,8. Descriere. Rdcin pivotant, cu
numeroase rdcini secundare. Tulpin ramifi-
cat simpodial, nalt de 40-200 cm, n functie
de varietate, soi si tipul de cultur. Frunze sim-
ple, lanceolate, cu petiol lung. Flori herma-
frodite, albe, solitare, dispuse cte dou la locul
de ramificare a tulpinii. Polenizare autogam,
dar si alogam pentru soiurile cu flori erecte.
Fruct, bac de forme si dimensiuni diferite,
colorate verde-nchis, verde-glbui la rosu-n-
chis, rosu-deschis sau portocaliu. Gust dulce
sau picant, n functie de soi. Seminte ro-tund-
turtite, galbene-aurii. Putere de germinatie, 4-
5 ani. nflorire, VIIX. Cultivate: soiuri de ardei
gras, ardei gogosari, ardei lung, ardei de boia,
ardei iute. Compozitie chimic. Fructele contin
glucoz (7,33% s.p.), fructoz (1,99% s.p.),
zaharoz (0,34% s.p.), amidon (1, 78-4, 40
g% s. u. ), hemi cel ul oz (0,85-3,14 g%
s.u.), substante pectice (7,8-9,8 g% s.u.),
celuloz (14,83 g% s.u. n fructele verzi si
13,50 g% s.u. n fructele uscate), lipide (0,33%),
carotenoide (127-284 mg/kg s.p.), mici
cantitti de ulei eteric, vitamina C (139-160
mg% g s.p. n fructele verzi si 211-300
mg% g s.p. la fructele rosii), vitamina B, (0,05
mg% g s.p.), vitamina B
2
(0,05 mg% g s.p.),
vitamina PP (0,33 mg% g s.p.), vitamina E
(0,65 mg% g s.p. n fructele verzi si 1 mg% g
s.p. n cele rosii), vitamina A (0,75-6,00 mg% g
s.p.), vitamina P (citrina, 75-300 g s.p), enzime
(peroxidaz, lipozidaz, celulaz etc), capsi-
cin - substant iritant, revulsiv, ntlnit la
varietatea iute, macroelemente ca K, S, P, Mg,
Na, si microelemente Fe, Mn, Cu, Co. Ali-
mentatie. Se consum n stare crud (proas-
pt), gtit, murat sau ca boia. Are valoare
nutritiv ridicat. Industrie. Folosit pe scar
larg n fabricile de conserve pentru conser-
varea legumelor n otet, n ulei, n ap sau n
bulion, salat de ardei gras, salat mixt,
ardei 48 arecacee

pentru murat etc. Bioterapie. Fructele de ardei
iute au important terapeutic n medicina u-
man si veterinar. Principiile active au rol eu-
peptic, rubefiant, revulsiv, insecticid. n doze
mici ajut la stabilirea unei digestii normale
(eupeptic); n doze mari are actiune purgativ.
Dintre alcaloizi capsaicina imprim gustul iute,
arztor, iar alcaloidul capsicin are actiune pu-
ternic rubefiant. Culoarea rosie este dat de
carotenoidele capsantina si capsorubina. In-
tern, intensific activitatea cortexului suprare-
nal si secretia de hormoni corticosteroizi; sti-
muleaz digestia (n doze de 0,10-0,30 g);
capsaieina, administrat intravenos conduce la
apnee si scderea presiunii arteriale. Extern,
tinctura alcoolic sau diverse lotiuni sunt folo-
site n combaterea durerilor reumatice, nevral-
gice, lumbago. Aplicarea lor pe piele n doze
moderate determin senzatia de cldur, n
doze mari apare senzatia de arsur. Capsai-
cina brut serveste pentru fabricarea vatei ter-
mogene. Recoltare. Pentru scopuri medicina-
le, fructul (Capsicii fructus) se culege cu mna
cnd a ajuns la maturitate. Uscarea se face la
umbr. Se pstreaz la loc uscat, n pungi de
hrtie sau nsirat pe at. Medicin uman. Uz
intern. 1. Pentru vitaminizarea organismului,
contra dispepsiilor atone si ca af rodisiac: con-
sumat, n stare proaspt. 2. Pentru dezal-
coolizare: tinctura, din 200 g ardei iute, macerat
7-8 zile n 100 ml alcool. Se iau 10-30 picturi
n ceai amar de anghinare, tintaur, unguras,
schinel. 3. Pentru stimularea digestiei: a) pul-
bere ardei iute, n doze de 0,10-0,30 g; b) ex-
tract apos, n doze de 0,60-0,80 g n dou
reprize, dimineata si seara; c) extract fluid,
1,50 g se administreaz f ractionat n mai multe
reprize; d) tinctura, 3 g se administreaz frac-
tionat n mai multe reprize. n aceste doze
devine decongestionant hemoroidal. Uz ex-
tern. 1. Pentru combaterea oboselii corzilor
vocale (oratori, cntreti, profesori): decoct, din
2-4 ardei iuti, mcinati sau tiati mrunt, la o
can (200 ml) cu ap. Se fierbe 5 minute. Se
strecoar. Se face gargar la nevoie. 2. Pentru
combaterea reumatismului si degerturilor: a)
macerat, 1 lingurit ardei iute, 1 lingurit sare,
250 ml alcool si 1 l otet de vin; se las vasul cu
amestecul 8-10 zile. Se agit zilnic. Se stre-
coar. Se aplic frectii pe locurile dureroase si
degerturi; b) tinctura, din 10 prti ardei iute la
100 prti alcool de 70 C. Se las la tempera-
tura camerei 10 zile. Se strecoar; la aplicarea
frectiilor se dilueaz la jumtate; dilutia se m-
reste n cazul tegumentelor sensibile. 3. Pentru
linistirea" eruptiilor, alergiilor: comprese cu
tinctur. 4. Pentru combaterea durerilor reu-
matice: vat termogen, pregtit din ardei iute
mbibat n vat. Se aplic pe locurile dureroa-
se. 5. Pentru combaterea anginei: compres cu
ardei iute mruntit, umed si nclzit; se aplic
pe gt. 6. Pentru combaterea plosnitelor: ardei
iute pisat se arde n camere cu usile si feres-
trele bine nchise. Se las 3-4 ore, apoi se
aeriseste. Medicin veterinar. Uz intern. Nu
este folosit de medicina veterinar cult. Exist
indicatii etnoiatrice de folosire a ardeiului iute n
tratarea de fascioloz si retentie urinar: a) de-
coctdin pulbere ardei iute (boia de ardei iute), us-
turoi zdrobit si hrean ras, n proportii egale; se
adaug 500 ml ap: se fierbe 10 minute. Se
rceste; se administreaz oilor prin breuvaj bu-
cal, cte 1 lingurit pe zi, timp de 8 zile; b) decoct,
din pulbere de ardei iute rosu (boia de ardei iute)
si rmurele de rchit rosie; se adaug ap rece;
se fierbe 15-20 minute. Se strecoar. Se rceste
si se administreaz oilor prin breuvaj bucal, cte
2-3 lingurite pe zi. Uz extern. Folosit ca rube-
fiant, revulsiv tegumentar, insecticid: a) macerat
n ap a pulberii de ardei iute: b) macerat n ulei
de in sau vaselin a pulberii de ardei iute: c) tinc-
tura, din boia de ardei iute rosu sau ardei iute
rosu tiat foarte mrunt, n proportie de 1:5 alco-
ol. Toate preparatele sunt aplicate local prin frectii
sau pensulatii. Cosmetic. Pentru combaterea
alopeciei (cheliei): tinctura de ardei iute este folo-
sit la masajul firelor de pr, determinnd tonifie-
rea rdcinii. Efectul revulsiv activeaz circulatia
sanguin. Frectii, 1 - pe sptmn.
ARECACEE (Arecaceae) sin. PAL-
ME (Palmae), familie care cuprinde arbori mo-
nocotiledonati cu tulpin (stip) lignificat, ngro-
sat prin tecile frunzelor czute. Rspndite n
regiunile calde ale globului. Frunze mari, penat
sau palmat divizate, lungi pn la 12 m, dis-
puse n vrful tulpinii. Inflorescente raceme sau
panicule lungi, nutante. Flori mici, adesea uni-
sexuate, dioice, trimere; perigonul redus; an-
droceul din 6 stamine; gineceul tricarpelar, sin-
carp, uneori apocarp, cu ovar superior.
Formul floral: MP
3+3;(3+3)
A
3+3;
3. a. FP
3+3;
(3+3)
;
0G
(3
).
Important alimentar, decorativ etc. Specii
Phoenix dactylifera (curmal), Cocus nu-cifera
(cocotier), Elaces guineensis (palmier de ulei),
Chamaerops humilis (palmier pitic).
aristolochiaceae 49 armurariu

ARISTOLOCHIACEAE (Aristolo-
chiaceae), familie care cuprinde 400 specii
plante dicotiledonate erbacee, putine lemnoa-
se, n bun parte volubile, rspndite pe tot
globul. Rizom repent sau cu tuberculi. Tulpin
erect sau volubil. Frunze ntregi, cu limbul
ovat-cordat sau reniform, nestipelate. Flori bi-
sexuate (hermafrodite), ciclice, actinomorfe
sau zigomorfe, epigine, pedunculate; periant
mai mult sau mai putin petaloid, cu elemente
concrescute; androceul, din 6 stamine sau mul-
tiplu de 6, dispuse pe dou cercuri concrescute
cu gineceul (gimnostemiu), cu antere, sesile si
ntotdeauna extrorse; gineceul hexatetracarpe-
lar, cu ovar inferior continnd numeroase ovule
anatrope, stil si stigmat disciform, radiat sau
multilobat. Formul floral H2 sau 1P(
3);
(
3+3)
A
6+
6; 3+3+3 G
6
4. Fruct bac sau capsul. Flora
Romniei contine 4 specii ce apartin genurilor
Asarum, x = 13; Aristolochia, x=7.
ARMURARIU (Silybum marianum),
fam. Asteraceae. Plant erbacee, anual sau
bienal, hibernant, cultivat, uneori subspon-
tan. Cere temperatur ridicat mai ales n
timpul nfloritului si fructificrii, cerinte mode-
rate fat de umiditate si sol (nu suport solurile
grele); se mai numeste argintic de grdin,
armurar, armurare, armurarie, bumiana-armu-
rrii, buruian de armurare, crpusnic, sca-
iul-Sf. Mrii, scai pestrit. Genetic, 2n = 34. n
Romnia se cultiv n sudul trii pe cca
2000 ha. Rspndit din regiunea meditera-
nean pn n Asia Central. Descriere. R-
dcin fusiform. Tulpin erect, putin tomen-
toas, nalt pn la 1,50 m, de obicei
ramificat. Frunze alungit-ovate, pn la
15 cm, cu baza cordat, amplexicaule, glabre,
alb-ptate n lungul nervurilor, cu nervurile pre-
lungite marginal n cte un ghimpe mai lung,
ntre care se gsesc altii mai scurti. Flori tubu-
loase, rosii, grupate n antodii cu foliolele invo-
lucrului terminate n ghimpi. nflorire, VIIX.
Fructe, achene cilindrice, netede, cu papus.
Compozitie chimic. Planta contine sapono-
zide, ulei volatil. Fructele contin silimarin (for-
mat din flavonidele silibin, silidianin, silicris-
tin), betain hidrocloric, aminoacizi (1-
cisteina, glicina, acidul 1-glutamic, acidul -1-2-
amino-butiric, d-1-leucina, tiramina), lipide (3-
4%), polihidroxifenil cromone, acid fumrie etc.
Industrie. Din fructe se extrage silimarin
utilizat la fabricarea produsului farmaceutic
omonim. Bioterapie. Fructele au important
terapeutic n medicina uman si veterinar.
Principiile active intervin intern eupeptic, to-
nic-amar si hepatoprotector. Actiunea antihe-
patotoxic, protectoare si curativ asupra fica-
tului este confirmat. Substantele active
actioneaz la nivelul membranei celulei hepa-
tice, mpiedicnd distrugerea celulei. Favori-
zeaz reconstructia celulei hepatice aflat deja
n distrugere. Silimarin nu este toxic si nu d
reactii secundare. Recomandate n afectiuni
hepatice (hepatite, ciroz, insuficient hepa-
tic), intoxicatii cu a-amanitin si faloidin din
ciupercile otrvitoare, n indigestii. Recoltare.
Fructele (Cardui fructus) se recolteaz dimi-
neata, pe soare, dup cderea frunzelor, prin
tierea antodiilor. Se usuc n aer liber sau n
ncperi aerisite, apoi se treier si se trece prin
selector. Se pstreaz n saci textili sau n
pungi de hrtie, la loc uscat. Medicin uman.
Era utilizat nc din vremea lui Hyeronimus
Bo sc h (1595), devenind un adevrat medica-
ment hepatobiliar n secolul al XVIII-lea. Uz
intern. Pentru tratarea bolilor de ficat, hepatit
epidemic, hepatit cronic, cu rol de protectie
a celulelor hepatice: infuzie, din 1-1

lingurit
fructe mcinate peste care se toarn o can cu
ap n clocot. Se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar. Se beau 2 cni pe zi, din care una
dimineata, cu o jumtate de or nainte de
micul dejun, dup care se st culcat pe partea
dreapt; a doua can se bea fractionat, jum-
tate dup masa de prnz si restul dup masa
de sear. Medicina popular utilizeaz rd-
cina, frunzele si fructele sub form de ceai, praf
sau tinctur n tratarea hepatitei epidemice,
pleureziei, si bolilor splinei. Medicin veteri-
nar. Uz intern. Pentru tratarea afectiunilor
hepatice cronice, indigestiilor, anorexici: a) in-
fuzie, din 10 g seminte peste care se toarn
100 ml ap clocotit. Se las acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se rceste si se
administreaz prin breuvaj bucal (se toarn pe
gt); b) macerat, din 10 g fructe la 100 ml otet
de mere sau alcool 35. Se las acoperit 7 zile;
zilnic sticla se agit pentru uniformizare; se
administreaz prin breuvaj bucal. Dozele de
tratament: animale mari (cabaline, taurine),
30-50 g; animale mijlocii (ovine, caprine, por-
cine), 15-30 g; animale mici (pisici, cini, p-
sri) 5-10 g. Tratamentul dureaz 4-5 zile con-
secutiv. Se face o pauz de 4-5 zile si apoi se
poate relua. Apicultur. Specie melifer.
armurariu 50 arnic

Florile furnizeaz albinelor culesuri de nectar si
polen pe o perioad lung (VIIX). Productia
de nectar, 0,44 mg/floare. Productia de miere,
50-60 kg/ha. Pondere economico-apicol mij-
locie (v. Pl. II, 3).
ARNIC (Amica montana), fam. As-
teraceae. Plant erbacee, peren, hemicrip-
tofit, mezofit, microterm spre mezoterm,
acid-neutrofil, rspndit n regiunea subal-
pin, rar n zona alpin, prin fnete si psuni
umede, rar prin poieni si tufrisuri, n tot lantul
carpatic; se mai numeste carul-pdurilor, ca-
rul-znelor, ciud, cujd, iarba-soarelui, pod-
bal, podbeal de munte, roit, tabacu-cmpului,
tta-oilor. Genetic, 2n = 38. Fitocenologic, n-
cadrat n asociatia vegetal Triseto-Polygo-
nion bistortae. Cunoscut nc din Antichitate.
Dacii o foloseau n scopuri medicinale. De-
coctul era folosit la splatul rnilor infectate si
mpotriva inf lamatiilor din gur si gt. Ceaiul din
frunze si flori se administra contra diareei, diz-
enteriei si bolilor neuropsihice. Popular s-a
pstrat obiceiul ca tieturile la oameni, tie-
turile si loviturile la animale s se panseze cu
frunze crude sau s se spele cu decoctul ob-
tinut din plant. Goethe vedea n aceast plan-
t o surs de sntate. El a but n fiecare
sear un ceai de arnic. Rspndit n Europa
si Siberia. Descriere. Rizom cilindric, gros, din
care pornesc rdcini fibroase. Tulpin erect,
cilindric, simpl, rar ramificat, cu peri scurti,
terminat cu o inflorescent. Frunze bazale
ovate sau eliptice, sesile, glabre sau cu peri
aspri, dispuse n rozet; frunze tulpinale mici,
opuse. Flori galbene, dispuse ntr-un calatidiu,
cele marginale ligulate, iar n centru tubuloase.
nflorire, VIVIII. Fructe achene proase, cu pa-
pus aspru. Compozitie chimic. Florile contin
ulei volatil (0,043,8%), arnidiol, arnisterin, fa-
radiol, astragalin, izo-cvercetin, o parafin,
acizii cafeic, carotenoizi (xantofila, xantofilepo-
xidul, zeaxantin). Rdcinile contin ulei volatil
(0,5-1,5%) acid cafeic, fumrie, succinic, inu-
lin, timol, derivati timohidro-chinonici si meti-
l est er i , zahar oz et c. ( E. C r c i u n ,
O. Boj or , M. Alexan, 1977). Bioterapie.
Florile sunt folosite n medicina uman si vete-
rinar. Planta a fost mult agreat de Goethe. n
fiecare sear bea un ceai pregtit din florile
acestei plante. Principiile active au actiune anti-
septic, antiinflamatoare, antisclerotic, co-
leretic, colagog, diuretic, hipotensiv.
Actioneaz si asupra fluxului sanguin, mrind
viteza de circulatie a sngelui la nivelul co-
ronarelor, dezvoltnd efecte inotrop pozitive si
cronotrop pozitive. Experimentrile clinice au
evidentiat efecte favorabile n tratamentul afec-
tiunilor coronariene. Extern, florile au actiune
ocitocic, vasoconstrictoare si vulnerar. Prin
aplicatie local irit pielea rezultnd vezicatii si
eruptii erizipelatoase. Trebuie s se cunoasc
modul de aplicare corect. n unele cazuri, pre-
paratele din florile acestei plante pot fi abortive.
Recoltare. Florile (Arnicaetlos) se recolteaz
n iunieiulie, la nceputul nfloririi, prin tierea
sau ruperea inflorescentelor. Uscarea se face
la umbr, n strat subtire. Uscarea artificial la
40-50 C. Medicin uman. Uz intern. 1. Ci-
catrizant si antidiareic: a) infuzie, din 1 lingurit
pulbere flori peste care se toarn o can cu ap
fierbinte (200 ml). Se las acoperit 10-15 mi-
nute. Se strecoar. Se bea cu nghitituri rare; b)
pulbere flori, se ia cte un vrf de cutit pe zi.
2. Contra diareei: decoct, din 3 linguri pulbere
rdcin la o can cu ap rece (200 ml). Se
fierbe 5 minute la foc domol. Se las la rcit
10 minute. Se strecoar. Se bea ncet, cu n-
ghitituri rare. 3. Pentru actiune sedativ, li-
nistitoare: tinctur din 50 g flori la 250 ml alcool
70. Se las la macerat 48 ore. Se strecoar.
Se iau 10-20 picturi dimineata si seara. 4. n
reumatism cronic; infuzie, din 1 lingurit ames-
tec prti egale de flori de arnic si frunze de
nalb, peste care se toarn o can (200 ml) cu
ap clocotit. Se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar. Se bea ncet, cu nghitituri rare.
Uz extern. 1. n laringite, traheite: infuzie, din
1-3 lingurite flori la o can cu ap n clocot. Se
las acoperit 10-15 minute. Se strecoar. Cu
solutia obtinut se face gargar de mai multe
ori pe zi, la 3-4 ore, din care una nainte de
culcare. 2. Pentru tratarea contuziilor: tinctur,
din 20 g flori la 100 ml alcool. Se las la mace-
rat 10 zile. Se strecoar. Se iau 10 ml tinctur si
se dilueaz n 100 ml ap de plumb. Se aplic
comprese pe locul afectat. 3. Pentru tratarea
rnilor (plgilor): pansamente, cu 10-20 ml
tinctur la 100 ml ap distilat; splaturi locale
si badijonri cu 10-20 g tinctur diluat n
100 ml ap distilat. Stimuleaz circulatia peri-
feric si refacerea tesuturilor. Florile intr n
compozitia ceaiurilor PLAFAR pentru tratarea
urmtoarelor afectiuni: arteroscleroz, hemo-
roizi, diskinezie biliar, dismenoree, arsuri.
Pentru tratamentul hematoamelor, a rnilor ce
artar american 51 artar ttresc

se vindec greu, n ulcus cruris: o lingur tinc-
tur de arnic diluat n 1 l de ap distilat,
cald (40-45 C); cu solutia astfel pregtit se
aplic comprese locale. Atentie! Dozele se iau
cu precautie. Supradozarea d tulburri diges-
tive si inhib reflexele medulare. Medicin ve-
terinar. Uz intern. Pentru tratarea strilor fe-
brile si cistitelor hemoragice: infuzie, din 5 g
flori uscate si mruntite peste care se toarn
100 ml ap clocotit. Se las acoperit
20-25 minute. Se strecoar. Se rceste si se
administreaz per os numai de ctre medicul
veterinar prin breuvaj bucal (se toarn pe gt);
decoct, din 5 g flori uscate si mruntite la
100 ml ap. Se fierbe 10-15 minute la foc do-
mol. Se strecoar. Se rceste si se adminis-
treaz prin breuvaj bucal. Dozele de tratament:
animale mari (cabaline, bovine), 20-50 g; ani-
male mijlocii (ovine, caprine, porcine), 5-10 g;
animale mici (pisici, cini, psri) 0,5-1-2 g.
Uz extern. Pentru tratarea plgilor infectate,
eczemelor, contuziilor: tinctur, din 15-20 g
pulbere flori peste care se toarn 100 ml alcool.
Sticla se astup cu dop si se las 8-10 zile. Se
agit zilnic pentru uniformizare. Se foloseste
sub form de comprese 10% n ap sau n apa
de plumb. Nu se aplic pe rnile proaspete.
Atentie! Supradozarea n tratamentul anima-
lelor determin stri toxice. Simptome: tulburri
gastrointestinale si colici. Se intervine cu sp-
laturi gastrice de evacuare si tratament simpto-
matic. Cosmetic. Pentru tratarea tenurilor pa-
lide: infuzie, din 1 lingur flori la 100 ml ap
clocotit. Se las acoperit 20 minute. Se stre-
coar si se aplic comprese pe fat. Orna-
mental. Se poate cultiva n grupuri n parcurile
si grdinile publice colinare si montane. Deco-
rativ prin port si inflorescente, nmultire prin
seminte (v. Pl. II, 4).
ARtAR AMERICAN (Acer ne-
gundo), fam. Aceraceae. Arbore de talie mic,
putin pretentios fat de clim si sol, comun n
cultur, fr a da rezultatele scontate n pro-
ductia forestier. Genetic, 2n = 26. Rspndit
n America de Nord, de unde a fost importat.
Descriere. Tulpin nalt pn la 10 m (n tara
de origine 20 m). Coroana larg, neregulat.
Scoart neted, cenusie-glbuie; ritidom cu
crpturi longitudinale, brun-cenusii. Lujeri
verzi-roscati sau violacei, acoperiti cu o brum
albstruie. Muguri ovoizi, brun-verzui, brumati.
Frunze imparipenat-compuse, cu 3-7 foliole,
inegal serate pe margini, cea terminal trilo-
bat. Flori dioice, verzi-glbui, apetalc, din
4-5 sepale: cele mascule din 4-6 stamine,
dispuse n fascicule; cele femele dispuse n
raceme. nflorire, IV-V, naintea nfrunzitului.
Fructe bisamare, cenusii-albicioase, cu nucule
alungit-cilindrice, muchiate si aripi aproape pa-
ralele, ncovoiate spre interior, suprapuse la
capete. Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor culesul de nectar si polen
pe perioada nfloritului de 13-15 zile. Polenul
este brun si poate fi usor pus n evident prin
observatii la urdinis. Productia de miere, 100-
200 kg/ha. Pondere economico-apicol mic.
Silvicultur. Utilizat n mpdurirea terenurilor
degradate si n perdele de protectie. Repede
cresctor. Ornamental. Cultivat ca arbore
ornamental n parcuri, grdini, de-a lungul
strzilor si soselelor. Rezistent la fum. Formele
ornamentale se nmultesc prin oculatie pe puieti.
ARtAR TTRESC (Acer tatari-
cum), fam. Aceraceae. Arbore sau arbust rus-
tic, microfanerofit-megafanerofit, xeromezofit
spre mezofit, mezoterm spre moderat-termofil,
slab-acid-neutrofil, ombrofil, semiombrofii,
frecvent ntlnit prin pduri si tufrisuri, la mar-
gini de pduri,n regiunea de cmpie, sporadic
la dealuri; se mai numeste artariu, glades, jes-
tril, lemn ttresc, jugastru negru, verigar. Pu-
tin exigent fat de sol si clim. Vegeteaz pe
soluri compacte, brune-roscate, cernoziomuri
degradate, cu regim de umiditate variabil. Re-
zist la uscciune, umbr si fum. Exigent fat
de cldur. Fitocenologic, ncadrat n Ace-ri-
Quercion. Rspndit n Europa de Sud-est,
Caucaz, Armenia, Iran. Descriere. Rdcin
puternic, rmuroas. Tulpina nalt pn la
10 m, strmb, ramificat, cu scoarta neted
cenusie-ntunecat, cu nuant rosiatic sau
vnt. Nu formeaz ritidom. Lujeri glabri,
brun-roscati, usor muchiati, lucitori. Muguri
mici, alipiti de ax, ovoidali, rosii-bruni, cu o pat
rosie-deschis la baz. Frunze ntregi, lat-ova-
te sau ovat-oblongi, rotunjite pn la cordate,
acuminate, neregulat-dublu-scrate sau usor lo-
bate, lucitoare pe fata superioar, pubescente
la nceput, apoi glabre pe fata inferioar, petiol
lung de 1,5-5 cm. Flori verzi-glbui, andromo-
noice, grupate n panicule erecte; apar dup
nfrunzire; gineceu cu ovar pros. nflorire,
V-VI. Fructe, disamare cu nucula bombat si
aripi transparente, rosii-purpurii, ndreptate
asclepiadacee 52 ascomicete

nainte, mai mult sau mai putin ncovoiate n-
untru. Apicultur. Specie melifer. Furnizeaz
albinelor culesuri importante de nectar, polen si
man. Continutul de proteine al polenului este
n medie de 26,5%. Stimuleaz o dezvoltare
puternic a familiilor de albine. Productia de
miere, 300-600 kg/ha, n raport cu factorii pe-
doclimatici. Ponderea economico-apicol ma-
re. Silvicultur. Cultivat ca specie de subar-
boret n pdurile de cmpie. Protejeaz bine
solul. Lemnul se utilizeaz pentru foc. Orna-
mental. Pentru culturi ornamentale poate fi in-
trodus de la cmpie pn la 600-700 m alti-
tudine. Indicat pentru parcuri si grdini publice ca
specie de amestec si de subarboret. Cultivat n
grupuri si garduri vii. Suport tunderea. Decorativ
mai ales toamna, prin frunze de culoare galben
si prin fructe, care devin rosii-purpurii. nmultirea
prin seminte. Vopsitorie. Scoarta proaspt, ju-
puit de pe ramuri, posed proprietti tinctoriale.
Utilizat pentru vopsitul fibrelor naturale n nuan-
te de bej pn la maro-nchis si negru.
ASCLEPIADACEE (Asclepiadace-
ae), familie care cuprinde 200 genuri cu cca
2000 specii plante dicotiledonate erbacee, ar-
bustive, liane suculente, rareori arborescente,
rspndite n zonele calde ale globului, mai
ales tropicale, putine n zonele temperate.
Frunze ntregi, opuse, fr stipele. Flori bise-
xuate (hermafrodite), pentamere, actinomorfe;
caliciul dialisepal (sepale libere); carola gamo-
petal (petale unite); androceul din stamine
sesile, libere sau apropiate de stigmat formnd
un gimnostemiu, cu polen n tetrade sau n
polinii; gineceul, cu ovar superior format din 2
carpele libere la baz, uniloculare si cu nu-
meroase ovule. Formula floral: H2K
5
[C
(5
) A
5
]
G
2
. Fructe folicule. Seminte proase la vrf.
Flora Romniei contine 7 specii ce apartin la
4 genuri grupate n 2 subfamilii. Sfam. Peri-
plocoideae: Periploca; Sfam. Asclepiadoideae:
Asclepias, x = 11; Cynanchum, x = 9; Vince-
toxicum, x = 11.
ASCOMI CETE (Ascomycet ae),
clas de ciuperci cu tal micelian septat (pluri-
celular), membran celular chitinoas si nu-
cleu n fiecare celul: sin. ciuperci cu burduf
(fig. 15). Miceliu primar, exceptnd ciupercile
din ordinul Taphrinales care triesc prin miceliu
secundar. Ascomicetele inferioare (drojdia de
bere) au corpul vegetativ format dintr-o celul
cu membran (dermatoplast). Sunt saprofite
sau parazite. Formele de rezistent sunt stro-
ma, constnd din mpletiri laxe de hife si sclero-
tul, format din mpletiri dese de hife, si con-
sistent dur. nmultire: asexuat, prin spori,
care pot fi conidii formate pe micei iul primar
prin fragmentarea acrogen a conidioforilor,
sau picnospori, formati n picnidii; sexuat, prin
ascosporiformati n asce. Conidiile se formeaz
la suprafata substratului atacat. Picnidiile iau
nastere n interiorul organului atacat. As-cele
iau nastere n urma unui proces sexuat
reprezentat de ascogamie, care este o hetero-
gametangiogamie (heterocistogamie). Asco-
sporii sunt de potente diferite (+ si -). Prin
germinare rezult micelii primare heterotalice
(+ si -) sau homotalice [(+) sau (-)]. Pe un
miceliu (+) se formeaz ascogonul (gametocist
femel), purttor de trihogin (filament de copu-
lare), iar pe alt miceliu (-) se formeaz anteridia
(gametocist mascul). Ascogonul contine nu-
merosi nuclei cu rol de oosfere. Fecundarea
const n vrsarea continutului din anteridie n
ascogon prin trihogin. Are loc o plasmogamie
(P). Nucleii se altur cte doi formnd perechi


asfodelina 53 asmtui

Fig. 15. Ciclul de dezvoltare la ascomicete:
7-ascospori; 2-miceliu primar; 3-anteridie (gametocist); 4-ascogon; 5 -
ascogon fecundat; 6 - filamente ascogene; 7 - formarea ascelor;
8 - asce cu ascospori; 9- peritecii cu asce.
(dicarion). La scurt timp, ascogonul fecundat
germineaz, dnd nastere hifelor ascogene,
pluricelulare, reprezentnd miceliul secundar.
Fiecare celul contine cte doi nuclei. Hifele
sacogene cresc prin celula terminal unde are
loc cariogamia (C), rezultnd un nucleu diploid.
Acum celula terminal devine un zigot, unde
nucleul se divide reductional (R) si de dou ori
prin mitoz, rezultnd 8 nuclee haploide. Zi-
gotul se transform n asc. Fiecare nucleu se
nconjoar de citoplasm si membran deve-
nind ascospori. n ciclul biologic se constat o
generatie sexuat haploid, constnd din mi-
celiul primar si o generatie sporofitic, repre-
zentat de miceliul secundar dicariotic si zigo-
tul diploid. Procesul se desfsoar dup
schema (dup I. Hodisan, 1983): Ciupercile
din aceast clas sunt distribuite n subclasele
Gymnoscomycetidae si Carpoascomycetidae.
ASFODELINA, AI DE PDURE
ASIMILAtIA CARBONULUI,
FOTOSINTEZ
ASIMILAtIE CLOROFILIAN,
FOTOSINTEZ
ASMtUI (Anthriscus cerefolium),
fam. Apiaceae. Plant erbacee, anual, terofi-
t, mezofit, moderat-termofil, la pH
amfitolerant, alogam, origine euroasiatic; se
mai numeste asmatui, asmatuc, asmatuchi,
asmatuc, asmtile, atmatuchi, azmatuc, cher-vl,
cervel, hasmaciuc, hasmatuchi, hazmacic,
haism, tulburea, turbare, turburea. Genetic,
2n= 18. Cunoscut nc din Antichitate de greci.
n Evul Mediu mult apreciat. A fost trecut n
unele farmacopee europene. Cultivat n nordul
Moldovei si Transilvania de ctre amatori; rar
slbticit, prin locuri umbroase. Fitocenologic,
ncadrat n Arction. Car. Alliarion. Rspndit
n regiunea estic mediteranean. Cerinte
moderate fat de lumin. Suport semiumbra.
Solicit terenuri suficient de umede cu fertilitate
ridicat. La secet si lumin puternic
formeaz repede tulpini florale. Descriere. R-
dcin pivotant, cu ramificatii. Tulpin erect,
cilindric, nalt pn la 50 cm, foarte rami-
ficat, cu perisori n dreptul nodurilor. Frunze
2-3 ori penat-sectate. Flori albe, dispuse n
umbele compuse. nflorire, V-VI. Polenizare
entomofil. Fructe alungite, glabre, brun-nchi-
se, negre. Compozitie chimic. Frunzele contin
ulei eteric (0,03%), compus din metilcavicol,
osmorizol, substante amare, vitamine din gru-
pul B, vitamina C, sruri minerale. Alimentatie.
Folosit la aromatizarea mncrurilor (prepara-
rea salatelor, sosurilor picante si a unor omle-
te). Bioterapie. Frunzele si fructele sunt folo-
site de medicina uman popular ca stimulent,
diuretic, stomahic-carminativ, antihemoroidal
asociatie vegetal 54 asteracee

si emenagog (provoac aparitia fluxului men-
strual ntrziat). Actiunea se datoreste apio-
zinei si uleiului volatil. Intern, principiile active
stimuleaz secretiile salivare, gastrice, biliare,
intestinale (favoriznd digestia) si secretia lap-
telui. Proprietti diuretice n retentii urinare, liti-
az, eczeme. Asupra aparatului digestiv are
actiune usor laxativ. Se citeaz folosirea lui n
bronsite si afectiuni pulmonare cronice. Ex-
tern, utilizat n inflamatii ale pleoapelor, ble-
farite, ulceratii, hemoroizi, dermatoze, eczeme,
prurit. Proprietti antiinflamatorii. Tratamentul
extern l completeaz pe cel intern. Recoltare.
Lstarii floriferi (Cerefolii herba) se recolteaz
n mai-iunie. Se usuc n grdini aerisite, de
preferat acoperite cu tabl. Se pstreaz n
saci de hrtie. Fructele (Cerefolii fructus) se
recolteaz cnd au ajuns la maturitate. Se ps-
treaz n saci sau pungi de hrtie. Medicin
uman. Uz intern. n litiaze, retentie urinar,
eczeme, afectiuni pulmonare cronice, bronsite,
pentru stimularea digestiei, secretiei laptelui si
aparitiei menstruatiei: 1. Consumat ca atare, n
aromatizarea unor preparate culinare. 2. In-
fuzie, din 1 lingurit frunze sau seminte peste
care se toarn o can (200 ml) cu ap clocotit.
Se las acoperit 15-20 minute. Se strecoar.
Se beau 2 cni pe zi. 3. Suc de plant proas-
pt, pn la 100 g zilnic. Uz extern: Pentru
tratarea blefaritelor, inflamatiilor pleoapelor, ul-
ceratiilor, hemoroizilor, eczemelor, pruritului:
cataplasme cu planta proaspt, zdrobit, nl-
tur pruritul. Cosmetic. Rol n catifelarea pielii
si ntrzierea aparitiei ridurilor. Se aplic pe
fat cataplasme cu planta proaspt, zdrobit.
Apicultur. Specie melifer. Florile furnizeaz
albinelor culegeri de nectar si polen. Productia de
miere, 25-50 kg/ha. Fr pondere economico-a-
picol. Ornamental. Asmtui cret, cu frunze n-
cretite, puternic parfumate, cultivat ca plant de-
corativ, dar si pentru productie (v. Pl. II, 5).
ASOCIAtIE VEGETAL, unitate
taxonomic de baz n clasificarea vegetatiei. Ea
corespunde unui anumit tip de fitocenoz si
posed o anumit compozitie floristic. Ve-
geteaz n conditii ecologice specifice (-> FITO-
CENOZ). Ca unitate taxonomic ntruneste
toate fitocenozele care au aceeasi compozitie
floristic. Numele asociatie vegetal este dat
de specia dominant si codominant. Asociatie
vegetal cu o singur specie dominant va
primi numele dup genul speciei, creia i se
adaug sufixul etum" (exemplu, Lemnetum
minoris, Agrostetum albae, Fagetum silvati-
cae). Asociatiile forestiere formate din mai multe
specii dominante, n diferite straturi, se denu-
mesc adugnd la numele speciei dominante
din stratul superior sufixul etum", apoi se ada-
ug speciei dominante din stratul mijlociu
sufixul oso" si speciei dominante din stratul
inferior sufixul osum". Astfel, dac ntr-o
pdure domin molidul, n stratul arbustiv afinul
si n stratul erbaceu muschiul verde jabghie,
asociatia vegetal se va numi Piceetum vacci-
nioso-polytrichosum etc.
ASPLENIACEE (Aspleniaccae), fa-
milie care nsumeaz cca 10 genuri cu specii de
ferigi ierbacee terestre, uneori epifite. Rspn-
dite pe tot globul. Au frunze sectate sau ntregi,
pe fata inferioar cu sori acoperiti de induzie sau
nuzi. Flora Romniei contine 12 specii ce apar-
tin genurilor: Asplenium, x = 36; Ceterach, x=9
(36?); Phyllitis, x=9(36?).
ASPIDIACEE (Aspidiaceae), familie
care nsumeaz cca 800 specii de ferigi terestre,
rareori liane si epifite, cu frunze de obicei penate,
rspndite pe tot Pmntul. Sorii sunt distribuiti
de-a lungul nervurilor sau acoper ntreaga su-
prafat foliar. Sunt hipofili, de obicei rotunzi,
rareori marginali. Flora Romniei cuprinde
12 specii ce apartin la 3 genuri: Polystichum,
x = 41; Dryopteris, x = 41; Gymnocarpium.
ASTERACEE (Asteraceae) sin.
COMPOSITE (Compositae), familie care inclu-
de aproximativ 1 000 genuri cu cca 20 000 spe-
cii de plante dicotiledonate erbacee, rar ar-
bustive, arborescente sau liane rspndite pe
tot globul. Anatomic posed fascicule bicola-
terale, unele cu laticifere articulate continnd
latex cu substante amare, rezine, cauciuc etc.
Sistem radicular bine dezvoltat, uneori cu r-
dcini tuberizate. Tulpini simple, uneori scapi-
forme sau ramificate. Frunze simple sau com-
puse, nestipelate, alterne, rar opuse, adesea
dispuse n rozet; cele simple au lamina n-
treag sau variat divizat. Inflorescenta cala-
tidiu protejat la exterior de involucru format din
unul sau mai multe rnduri de bractei. Cala-
tidiile pot fi solitare (Helianthus), sau grupate n
inflorescente compuse tip capitul (Leontopo-
dium), corimb (Achillea), spic (Cichorium). Flori
bisexuate (hermafrodite), prin avortare unele
astrosclereide 55 autogamie

devin unisexuate sau sterile, actinomorfe, zigo-
morfe; caliciul, redus la peri sau tepi ce asigur
diseminarea fructelor; corola, din 5 petale uni-
te, tubuloas, simpetal sau bilabiat, numrul
de dinti sau creste indicnd numrul petalelor
ce s-au unit; androceul, din 5 stamine cu fila-
mente libere si antere unite formnd un tub n
jurul stilului; gineceul inferior, bicarpelar, stil
bifurcat n dou stigmate. Formula floral: H2
sau 1 K
(5)
; o [C
(5)
, A
5
]G
(
2). Polenizare entomofil
sau autogam, raranemofil. Fruct achen, cu
sau fr papus. Seminte cu embrion drept,
lipsite de endosperm, bogate n ulei si aleu-
ron. Cunoscute ca fosile din Tertiar. n flora
Romniei vegeteaz peste 440 specii ce apar-
tin la 90 de genuri, ntlnite prin pduri, pajisti,
poeni, de la cmpie pn n etajul montan
48 de specii sunt cultivate. Speciile sunt incluse
n sfam. Asteroideae (Tubuliflorae) si Cichorio-
ideae (Liguliflorae). Genurile speciilor din sfam.
Asteroideae (Tubuliflorae): Aceratum, x= 10;
Eupatorium, x = 10; Solidago, x = 9; Adeno-
styles, x = 19; Gerbera; Bellis, x = 9; Aster
;
x = 5, 8, 9; Brachyactis; Erigeron, x = 9; Calli-
stephus, x = 9; Micropus; Filago, x = 7; An-
tennaria, x = 7; Leontopodium, x = 13; Gana-
phalium; Helichrysum, x= 7; Inula, x= 8, 9, 10;
Pulicaria, x= 9,10; Carpesium, x= 10; Telekia,
x = 10; Ambrosia, x = 6; Sigesbeckia; Xan-
thium, x = 9; Zinnia, x= 11, 12; Helianthus,
x= 17; Rudbeckia, x= 19; Dahlia, x=8; Bidens,
x= 12, Galinsoga, x= 8; Gaillardia; Tagetes,
x= 12; Coreopsis, x= 6, 7,13; Cosmos, x= 12;
Santolina; Anthemis, x = 9; Achillea, x = 9;
Matricaria, x = 9; Chrysanthemum, x = 9; Leu-
canthemum, x = 9; Tanacetum, x = 9;
A
rte-
misia, x = 8,9; Tussilago, x = 10; Petasites,
x = 10; Homogyne; Erechtites, x = 10; Amica;
Doronicum, x= 10; Senecio, x= 8,10; Ligularia;
Calendula; Gazania, x = 5; Echinops, x = 8;
Xeranthemum; Carlina, x = 10; Arctium, x = 9;
Carduus, x = 8, 9, 11; Cirsium, x = 17; Cynara,
x= 17; Silybum, x= 17; Onopordum, x= 17;
Saussurea; Jurinea; Serratula; Crupina; Char-
tolepis; Leuzea; Centaurea, x= 8,9,10,11,12;
Cnicus; Carthamus, x = 10, 11, 12; Genurile
speciilor din sfam. Cichorioideae (Liguliflo-
rae): Scolymus, x= 10; Cichorium, x= 9; Lap-
sana, x = 7; Aposeris, x = 8; Arnoseria, x = 9;
Hypochoeria, x= 3, 4,5, 6; Leontodon, x= 4, 6,
7; Picris, x= 5; Tragopogon, x= 6; Scorzonera,
x = 1; Chondrillas x = 5; Taraxacum, x = 8;
Cicerbita; x = 8, 9; Mycelis; Cephalorrynchus
;

Lactuca, x = 9; Sonchus, x = 7, 8, 9; Crepis,
x = 3, 4, 5, 6; Prenanthes, x = 9; Andryala;
Hieracium, x = 9. Important alimentar, in-
dustrial, medicinal, melifer, decorativ.
ASTROSCLEREIDE -> SCLERE-
IDE
ATIRIACEE (Athyriaceae), familie
de pteridofite care include cca 600 specii ferige
erbacee, rar arborescente, cu frunze penate.
Pe fata inferioar a frunzelor se afl sori eliptici,
drepti sau recurbati, acoperiti de induzie. Au
aceeasi form ca si solul pe care l acoper.
Rspndite mai ales n pdurile din zonele
temperate din Europa, Asia si America de
Nord. Flora Romniei contine 4 genuri: Athy-
hum, x= 10 (40?); Cystopteris, x= 7 (si 42?);
Woodsia, x= 39, 41; Matteucia, x= 10, 40?
ATROPIN (C
17
H
23
O
3
N), alcaloid cu
ciclu tropanic. Ester al tropinei. Identificat n
mselarit, mtrgun etc. n molecul, acidul
tropic este optic activ, cu form racemic. Sub-
stant cristalin. n etanol sau cloroform cris-
talizeaz sub form de prisme. Greu solubil n
ap. Punct topire 115-116 C. La animale si
om provoac relaxarea muschilor netezi, dila-
tarea pupilei si scderea secretiilor gastrice.
AUTOGAMIE (Autogamia), poleni-
zare direct sau autopolenizare realizat prin
transportul polenului de pe anterele staminelor
pe stigmatul gineceului aceleiasi flori. ntlnit
la florile hermafrodite homogame, unde ma-
turarea organelor sexuale masculine (stamine)
si feminine (gineceul) are loc n acelasi timp.
Caracteristic unor specii de plante din familiile
Poaceae (gru, orz), Solanaceae (ptlgele
rosii), Fabaceae (mazre, fasole) etc. Mecanis-
mele prin care se asigur polenizarea reprezin-
t o nsusire particular a speciei. Polenizarea
la gru, orz are loc nainte ca inflorescentele s
ias din teaca frunzei, iar la mazre, fasole,
bumbac nainte de a se deschide floarea. Une-
le plante, cum sunt mcrisul, alunele de p-
mnt, speciile de Viola posed flori cleisto-
game, care nu se deschid niciodat, nici chiar
la maturitate, n toate cazurile prezentate pole-
nizarea ncrucisat este exclus. n majoritatea
cazurilor, anterele staminelor sunt asezate n
jurul stigmatului. Prin deschiderea lor polenul
vine n contact direct cu stigmatul. n structura
autogamie 56 autogamie

florii unor specii de plante apar dispozitive care
nlesnesc autogamia. La florile de arnic (Arnica
montana) (fig. 16), staminele au anterele unite
alctuind un tunel n jurul stilului. Ajunse la ma-
turitate ele depun polen pe stil n zona unde l
nconjoar. Cnd stilul se dezvolt, iese n afara

Fig. 16. Autopolenizarea la
arnic (Arnica montana).
tubului staminal. Zona prfuit cu polen se afl
acum deasupra staminelor. Urmeaz procesul
de polenizare. Lobii stigmatului se curbeaz pro-
gresiv pn cnd ating cu partea papiloas pole-
nul pulverizat pe stil, de unde l receptioneaz,
asigurndu-se polenizarea. La planta numit ti-
lisca (Cercaea alpina) exist n floare numai dou
stamine (fig. 17). Polenizarea se realizeaz prin
curbarea staminelor spre stigmat. Pe msura
maturizrii polenului, filamentele staminale se
curbeaz progresiv pn cnd anterele ajung n
contact cu stigmatul. Anterele crap si pun n
libertate polenul pe care stigmatul imediat l re-
ceptioneaz. Planta turita mare (Agrimonia eu-
patoria) posed n floare 15-20 stamine. Imediat

Fig. 17. Autopolenizarea la tilisc (Cercaea alpina):
1 - pl anta nflorit; 2 - floare deschis
recent; 3-4 - aceeasi floare n stadii
ulterioare polenizrii directe.
ce anterele s-au maturizat, filamentul staminal se
curbeaz unul dup altul spre centrul florii. Ante-
rele vin n atingere cu stigmatul, depunnd pe el
polenul. Exist unele specii de plante care ime-
diat dup nflorire asteapt o polenizare ncru-
cisat. Dac nu se realizeaz, atunci se autopo-
lenizeaz. De exemplu, planta acul-doamnei
(Scandix pecten-veneris) posed flori hermafro-
dite si flori aparent hermafrodite (fig. 18). Florile
aparent hermafrodite au numai stamine. Florile
hermafrodite au n floare ambele sexe si se des-
chid mult mai devreme dect cele aparent her-
mafrodite, nflorirea const n desfacerea mult a
petalelor. Discul nectariferfin granulat si gineceul
maturizat cu dou stiluri scurte devin evidente.
Staminele nu sunt ajunse la maturitate. Acum
este posibil polenizarea ncrucisat. Dac ea nu
are loc, urmeaz autopolenizarea. Staminele
ajunse la maturitate se curbeaz succesiv spre
stigmat n ordinea 1, 3, 5, 2, 4. Anterele ating
stigmatul receptionnd polenul. Desfacerea flo-
rilor numai cu stamine are loc dup ce florilor
hermafrodite le-au czut staminele si petalele.
Ele furnizeaz polen pentru o eventual pole-
nizare ncrucisat a florilor hermafrodite, care se
afl n prima treapt de nflorire. Prluta de
munte (Pirola uniflora), dac nu se polenizeaz

Fig. 18. Autopolenizarea la acul-doamnei (Scandix
pecten - veneris) (A-D) si ptrunjelul-cinelui
(Aethesa cynapium) (E):
A, B, C, D- stadiile de maturizare a florii; a-stigmat;
b - stamine; 1, 2, 3, 4, 5 (C), - numerotarea
staminelor; 1, 2, 5, 3, 4 (D), - ordinea de curbare a
staminelor spre stigmat.
autopolenizare 57 auxin

ncrucisat, se autopolenizeaz spre sfrsitul n-
floritului, prin actiunea comun a pedunculului
floral si filamentelor staminale (fig. 19). La des-
chidere, florile tinere stau atrnate n jos. Fila-
mentele staminelor sunt curbate n S" orientnd
n sus orificiile anterelor de tip solnit". Acum
este posibil polenizarea ncrucisat prin insecte,
care prin miscare n floare rstoarn pe corpul lor
anterele. Acestea pot atinge corpul de stigmatul
aceleiasi flori, realiznd o polenizare cu polen
propriu, sau l poate duce la alt floare de aceeasi
specie, realiznd o polenizare ncrucisat. Dac
prin acest mod ea nu a avut loc, urmeaz, spre
sfrsitul nfloririi, o ridicare a pedunculului pn
cnd gineceul ia o pozitie oblic, iar anterele sunt
aduse cu orificiile n jos. Polenul cade pe stigmat
asigurndu-si polenizarea. Autopolenizarea este
favorizat, la unele specii, de ctre petale. Acest
sistem este ntlnit la gentiane (Gentiana acaulis,
G. clussi s.a.) (fig. 20). La nceput florile sunt
erecte sau oblice. Anterele staminelor nconjoar
stilul ca un tub, dar se afl sub stigmat. Polenul
cade din antere si se adun n plnia corolei. Pe
timp ploios sau n timpul noptii corola se nchide.
Pedunculii florali, scurti la nceputul nfloririi, se
alungesc mult. Concomitent are loc si o
crestere a stilului. Pe timp de ploaie si n timpul
noptii pe lng nchiderea corolei are loc o
curbare n semicerc a pedunculului. Prin
miscarea corolei de ctre vnt sau de picturile
de ploaie polenul
adunat la baza corolei curge prin jgheaburile
corolei spre stigmat, unde vine n contact cu lobii
lui fimbrianti, realiznd polenizarea.
AUTOPOLENIZARE, POLENIZA-
RE DIRECT -> POLENIZARE
AUTOSTERILITATE (Autosterili-
tas), autopolenizare neurmat de fecundare. Ger-
minarea polenului si cresterea tubului polinic sunt
inhibate de substante produse de stil. Fecundatia
este imposibil. ntlnit la un numr mare de
specii (varz, cocsagz, unele poacee s.a.).
AUXIN (heteroauxin, acid 3-indoli-
hicetic, AIA), hormon vegetal cu rol important n
stimularea si reglarea procesului de crestere la
plante. Izolat din cariopsele de porumb (F. K -
g e l 1935). Larg rspndire. Evidentiat n bac-
terii, alge, ciuperci, muschi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme. Cantitativ variaz n functie de
specie, organ, vrst. Sintetizat n toate celulele
vii, dar mai ales n endosperm, coleoptil, frunze,
regiunile meristematice din vrful tulpinilor, ramu-
rilor, rdcinilor. Vrful tulpinii produce de 100 ori
mai mult auxin dect cel al rdcinii. Frunzele
tinere sintetizeaz cantitti mari, cele btrne
cantitti mici. tesuturile parenchimatice si meri-
stemele laterale (cambiul, felogenul) produc can-
titti foarte mici de auxin si completeaz nece-

Fig. 19. Autopolenizarea la perisor (Pyrola rotundifolia):
1 - sectiune n boboc; 2- planta cu floare n primul stadiu de dezvoltare; 3- sectiune
prin floarea aflat n primul stadiu de dezvoltare; 4 - planta cu floare n ultimul stadiu
de dezvoltare; 5- sectiune prin floarea aflat n ultimul stadiu de dezvoltare.
avenasterol 58 avenasterol

Fig. 20. Autopolenizarea la cupe (Gentiana clusii):
1 - floare recent deschis; 2 - sectiune longitudinal n floarea deschis
pentru prima dat; 3- floare n autogamie, cu corola deschis, pedunculul
floral alungit si curbat; 4-sectiune longitudinal printr-ofloare care s-anchis
pentru ultima oar: a-stigmat; b-antere; c-polen.
sarul prin transportul ei din alte centre de sintez.
n plant circul ntr-o form inactiv, labil legat
de proteine. Ajuns la meristeme este activat
prin decuplarea de protein. n coleoptil, trans-
locatia auxinei se face de la vrf spre baza lui cu
o vitez de 10-12 mm/h, iar n tulpin n ambele
sensuri, dar predominant de la vrf spre baz cu
o vitez de 5-10 mm/h. Auxina nu se acumulea-
z n plante, ci este consumat prin oxidare n
procesul de crestere. Fiziologic, stimuleaz plas-
ticitatea peretelui celular n cursul elongatiei favo-
riznd extensibilitatea lui, mreste permeabilita-
tea membranelor celulare pentru ap si regleaz
cresterea organelor la plant, intensific sinteza
unor enzime necesare respiratiei (citratsintetaza,
peroxidaza, invertaza, fosfataza), stimuleaz
procesul de fotosintez si translocarea glucidelor
din frunze spre alte organe ale plantei, stimulea-
z sinteza ARN-ului pe care se sintetizeaz pro-
teinele necesare extensibilittii peretelui celular.
Stimuleaz procesul morfogenetic de aparitie si
crestere a rdcinilor adventive. Fluxul de auxin
de la mugurele apical are actiune inhibitoare asu-
pra cresterii mugurilor laterali. nlturarea mugu-
relui apical suprim dominatia apical si fiecare
mugure lateral creste formnd cte o ramur.
Auxina actioneaz n complex cu alti hormoni
vegetali naturali de crestere (gibereline, citochi-
nine etc.), ntre care trebuie s existe un anumit
raport precis pentru realizarea actului fiziologic
cerut. Experimental s-a demonstrat c n cultura
pe agar-agar, un calus de tutun nediferentiat
poate rmne n starea initial sau s formeze
rdcini si lstari n functie de raportul auxin -
citochinin (fig. 21). n prezent s-au descoperit
multe substante de sintez (auxine artificiale) cu
actiune asemntoare auxinei naturale. Asa sunt
acizii: b-indolilacetic, b-indolilbutiric, b-ndolilpro-
ionic, L-naftilacetic, L-naftilpropionic, a-naftilbu-
tiric, b-naftoxiacetic, a-naftoxibutiric, fenoxiacetic,
fenoxibutiric, naftilftalmic, metatolilftalmic etc. n
anumite concentratii sunt folositi n practica fito-
tehnic si horticol pentru stimularea formrii r-
dcinilor la butasi si marcotaj; oprirea carpelelor
nefecundate de a cdea, inducnd formarea de

Fig. 21. Influenta auxinei si citochinei (chinetinei)
asupra cresterii calusului la tutun.
fructe partenocarpice (exemplu, tomate); preve-
nirea cderii fructelor n apropierea perioadei de
maturatie (mrul cu o lun nainte de recoltare se
stropeste cu solutie acid a-naftilacetic); utilizarea
lor caerbicide selective pentru distrugerea buru-
ienilor din culturi sau n concentratie mare pentru
curtirea terenului agricol de buruieni.
AVENASTEROL ^FITOSTEROLI

B

BABITA-NOROCULUI IASCA
GALBEN A FOIOASELOR
BAC (Bacca), fruct crnos, indehis-
cent, provenit dintr-un ovar monocarpelar sau
pluricarpelar, sincarpic. Format din epicarp
(exocarp) membranos, mezocarp crnos, de
obicei suculent, endocarp membranos, crnos
sau absent. Strugurii posed ntregul pericarp
(exo-, mezo-, endocarpul) crnos. nchide n
interior numeroase seminte, rareori una singur
(exemplu, curmal). baca monocarpelar este
ntlnit la dracil, curmal, iar cea pluricar-
pelar la struguri, tomate, afine, merisoare etc.
Deseori sunt colorate intens la maturitate.
BACTERIA, BACTERIOFITA
BACTERIOCLOROFIL ->
MENtI CLOROFILIENI
BACTERIOFITA (Bacteriophyta),
ncrengtur ce grupeaz organisme micro-
scopice, unicelulare, cunoscute sub numele de
bacterii; sin. Bacteria, Schizomicetes. Foarte
numeroase. Polimorfism relativ limitat, variind
n functie de conditiile de mediu, ntlnite pe
sol, n sol, pe ap, n ap, pe corpul si n corpul
plantelor, animalelor, oamenilor. Recu-
noasterea lor ca grup distinct a fost fcut n
perioada 1850-1875 de ctre Cohn, pe baza
propriettilor grupului omogen al eubacteriilor.
Stan i er (1962, 1964, 1967) demonstreaz
primul c diversificarea, prin evolutie, a lumii
bacteriene are la baz un caracter comun - ce-
lula procariot. Reprezint cele mai vechi for-
me de viat.
BACTERIOVIRIDIN
MENtI CLOROFILIENI
BALSAM (Balsamum), excretie ve-
getal cu miros specific, reprezentat prin rsini
lichide sau semisolide care contin un procent
mare de uleiuri eterice (peste 40%). n contact
cu aerul pierd, prin volatilizare, o parte din
uleiurile eterice si se solidific. Unii componenti
care intr n structura lor sufer transformri de
oxidare si polimerizare.
BALSAMINACEE (Balsaminace-
ae), familie care include specii de plante dicoti-
ledonate anuale, erbacee, adesea suculente si
cu nodurile umflate. Frunze simple, nestipela-
te, alterne, opuse sau verticilate. Flori herma-
frodite, zigomorfe, tipul 5, solitare sau grupate
n raceme; caliciul dialisepal, cu sepala poste-
rioar mai mare, petaloid si pintenat (din
totalul de 5 sepale rmn 3 prin avortarea celor
dou anterioare); corol dialipetal; androceu
din 5 stamine, alterne cu petalele. cu filamente
scurte si anterele concrescute acoperind pisti-
lul ca o cciul; gineceu cu ovar superior, 5-
locular, cu numeroase ovule apotrope,
PIG-
PIG-
bame 60 barba-mpratului

placentatie axilar, stigmat sesil cu 5 lobi. For-
mula floral: H1K
5

3
C
s
A
5
G(5). Fruct capsul
suculent, cu deschidere brusc prin crpturi
n cinci valve care se rsucesc n interior. Flora
Romniei contine 4 specii, una spontan si 3
cultivate, apartinnd genului Impatiensx= 7, 8,
9, 10, 13.
BAME (Hibiscus esculentus), fam.
Malvaceae. Plant erbacee, anual, legumi-
col, originar din Asia de Sud si Sud-Est (In-
dia, Vietnam, Birmania) si Asia Mic; se mai
numeste bambe, bambie, bamie, bamne,
boambe, zmosit (fig. 22). Genetic, 2n = 72,
120, 132. Cultivat n Egipt cu 2000 ani . Hr.
Rspndit n partea european a Turciei, Gre-
cia, Iugoslavia, Bulgaria. n Romnia se cultiv
n zonele sudice si de vest. Pretentioas fat
de cldur, lumin, umiditate. Plante termofile.
Germinatia semintelor are loc la cel putin 10-
15 C. Cresterea si fructificarea se fac la
temperatura optim de 28-35 C. La 10 C,
cresterea stagneaz. Pretentii mari fat de lu-
min. Cerinte mari fat de umiditatea solului pe
toat perioada de vegetatie. Prefer soluri mij-
locii, bogate n humus, afnate, calde, permea-
bile. Vegeteaz bine si fructific pe cernozio-
muri, aluviuni argilo-nisipoase. Productie,
5-10 t/ha. Descriere. Rdcina pivotant, pu-
tin ramificat, ptrunde n sol pn la 70 cm.
Tulpin erect, groas, lignificat la baz, nal-
t pn la 150 cm, acoperit cu perisori rigizi,

verde sau cu nuante rosiatice. Frunze petio-
late, palmat-lobate, cu lobi serati, proase,
verzi-nchis-cenusii. Flori solitare, galbene, la
baz brunii sau violacee. Caliciu caduc. Po-
lenizare facultativ auto-gam. nflorire, VIVII.
Fructe, capsul alungit (6-25 cm), conic,
muchiat, cu 5-10 loji seminale. La maturitatea
fiziologic peretii se lignific. Contin 15-25 se-
minte cenusii-verzui. Facultatea germinativ,
80-85%. Se pstreaz 4-5 ani. Compozitia
chimic: capsulele verzi contin protide, gr-
simi, hidrati de carbon, mucilagii, sruri mi-
nerale, vitaminele A, B, C. Calorii, 36,60-100 g
produs proaspt. Alimentatie. Capsulele foarte
tinere, fragede, sunt folosite la prepararea
diferitelor mncruri. Semintele mature pot fi
folosite n alimentatie sub form de mncruri
sau surogat de cafea. Industrie. Capsulele
tinere sunt folosite la prepararea conservelor
de legume. Bioterapie. Fructele au important
terapeutic n medicina uman. Sunt trecute ca
plante medicinale n farmacopeea indian. Bo-
tanistul Prosper Al pi nus descrie, n 1592,
propriettile lor medicinale. Principiile active pe
care le contin au actiune emolient, prin conti-
nutul mare de mucilagii. Folosite n tratamentul
afectiunilor respiratorii (laringite, traheite, bron-
site) si n gastroenterite cronice. Medicin
uman. Uz intern. Pentru tratarea laringitelor,
traheitelor, bronsitelor si gastroenteritelor: fruc-
tele, consumate n preparatele culinare.
BARBA-MPRATULUI (Mirabi-
lis jalapa), fam. Nyctaginaceae. Plant erba-
cee, anual, cultivat, rar slbticit; se mai
numeste: ardeias, chisculite, floarea-mpra-
tului, flori tomnatice, frumoasa de noapte, ga-
roafe, garoafe oloage, holtei, noptit, norea,
norete de grdin, podoaba-zilei, tutun, tutu-
nas, zorele de noapte, zorele pitice (fig. 23).
Rspndit n Mexic, unde creste spontan. De
aici a fost adus n Europa si cultivat ca plant
ornamental. Descriere. Rdcin napiform
sau tuberculiform. Tulpin noduroas,
ramificat, nalt de 75-80 cm, glabr sau putin
proas. Frunze ovate, acuminate, glabre,
aproape cordiforme la baz, petiolate, opuse,
verzi-intens, uneori usor roscate. Flori scurt-
pedicelate, lung-tubulare, galbene, rosii, roze,
pestrite, n functie de soi, dispuse cte 3-6 n
fascicule terminale. Miros plcut. Fiecare
floare este nconjurat de un involucru
tubulos cu 5 diviziuni, ce persist si continu s
Fig. 22. Bame (Hibiscus esculentus):
1 - frunz; 2- floare.
basidiomicete 61 batat

diploid. Zigotul devine o bazidie. Nucleul sufer
o diviziune reductional, urmat de mitoz, cu
formarea a 2-4 nuclei haploizi. Acestia ptrund
n 4 evaginatii ale bazidiei rezultnd 4 bazidio-
spori de sexe diferite, dispusi terminal (bazidii
acrospore) sau lateral (basidii pleurospore).
Procesul se desfsoar dup schema (I. H o-
di san, 1983):
Dup cei mai multi autori ciupercile din
aceast clas se grupeaz n dou subclase:
Holobasidiomycetidae si Phragmobasidiomy-
cetidae.
BATAT (Ipomoea batatus), fam. Con-
volvulaceae. Plant erbacee, anual sau pe-
ren, n functie de conditiile climatice unde se
cultiv. Genetic, 2n = 90. Originar din America
Central. Se cultiv pe suprafete mari n China,
India, Japonia, Asia de Sud-Vest, Africa, sudul
C.S.I., S.U.A., America de Sud, zonele medite-
raneene ale Europei. n Romnia se studiaz
posibilitatea cultivrii lui. Descriere. Rdcinile
subtiri, lungi de 1-2 m, se tuberizeaz
(ngroas) din loc n loc. Tulpini trtoare, cu
tendint puternic de formare a rdcinilor ad-
ventive la noduri. La noi n tar nu nfloreste
sau nfloreste rar, fr s produc seminte.
Compozitie chimic: rdcinile tuberizate con-
tin ap (74,43 mg%), substant uscat
(25,57 mg%), proteine (2,22 mg%), amidon
(14,44 mg%), glucoza (0,58 mg%), celuloz
(1,1 mg%), cenus (0,94 mg%), zahr total
(3,48 mg%), vitamine A, B, C(I. Mai er , 1969).
Alimentatie. Rdcinile tuberizate se consu-
m fierte, ca piure, coapte, prjite pai (asem-
ntor cartofilor). Industrie. Folosit n industriile
spirtului, alimentar, textil, hrtiei. Zootehnie.
bl osel 62 bnuti


Fig. 24. Bazidie cu bazidiospori.
Tulpinile (vrejii) constituie un bun furaj pen-
tru animalele ierbivore.
BLOSEL (Russula foetens), fam.
Russulaceae. Ciuperc micorizant, necomes-
tibil, ntlnit vara si toamna (VI-X), pe sol,
prin pduri de foioase si rsinoase, cu dez-
voltarea n mas n VIIIIX; sin. burete blos.
Descriere. Plria globuloas, apoi convex,
deprimat n centru, diametrul 8-25 cm, cu
marginea subtire, brzdat-strangulat, crpa-
t; fata superioar brun-roscat ocracee, foarte
vscoas, lipicioas; fata inferioar cu lamele
libere, inegale, drepte, albicioase, apoi galbe-
ne, uneori cu pete maronii. Piciorul gros, neted,
apoi crpat, lung de 6-10 cm, diametrul
1-4 cm, plin, n cele din urm gunos, alburiu,
pn la palid-glbui. Carnea albicioas, fragil,
miros respingtor, gust foarte pisctor-arztor.
Sporii semiglobulosi (8-10 8-9 \x), hialini,
echinulati, unigutulati (v. Pl. III, 1).
BNUtI (Bellis perennis), fam. Aste-
raceae. Plant erbacee, peren, hemicriptofit,
mezofit spre mezohigrofit, microterm spre
mezoterm, la pH amfitolerant, comun, cul-
tivat si spontan, prin fnete, psuni, pe lng
drumuri, n regiunea de cmpie si montan,
frecvent n zona pdurilor de stejar si pn n
etajul molidului; se mai numesc bmitei, bli-
drei, boglarc, boglari, bumbisori, bumbuscu-
te, burculite, cocosei, floare frumoas, floa-
rea-gstii, floarea-pastelui, frumusic, iarb
frumoas, lutculite, mrgrit, minute, nstu-
rasi, ochiul-boului, prlute, pscute, rototele,
scnteioar, stelute. Genetic, 2n = 18. Prefer
soluri usoare, re vene, bogate n humus, expu-
se la soare. Hiberneaz sub zpad cu boboci
florali. Fitocenologic, ncadrat n Arrhenathe-
retea, Car. Cynosurion. Rspndit n Europa,
Asia Mic. Introdus n America de Nord si
Noua Zeeland. Descriere. Rizom scurt cu
pozitie oblic, din care pornesc rdcini firoa-
se. Tulpin glabr sau proas, nalt de
2-15 (20) cm. Frunze obovat-spatulate, uni-
nerve, scurt-proase pn la glabre, dispuse n
rozet bazal. Tulpin alipit-proas, terminat
cu o inflorescent, nalt pn la 16 (30) cm.
Flori numeroase, adunate n calatidiu; cele
marginale ligulate, albe, obisnuit la partea ter-
minal rosii pn la roz; cele din partea centra-
l a discului tubuloase, galbene, hermafrodite.
nflorire, III-VI (VII). Fructe achene mici, com-
primate, fr papus. Compozitie chimic.
Planta contine saponine, acizi malic si acetic,
oxalati, mucilagii, tanin, rezine, inulin, sub-
stante amare, urme de ulei gras si ulei eteric,
substante minerale. Alimentatie. Frunzele se
consum primvara ca salat, ori adugate n
supe de verdeturi mpreun cu spanac, mcris,
urzic. Bioterapie. Planta are important tera-
peutic n medicina uman popular. Folosit
nc din Evul Mediu ca tonic-amar, antihel-
mitic, sudorific si antiinflamatoare hepatic.
Utilizat n prezent n tratamentul unor afec-
tiuni: rinolaringite, bronsit, pleurezie, boli de
ficat, boli de rinichi, dureri uterine. Recoltare.
Prtile aeriene ale plantei, inclusiv inflorescenta
(Bellidis herba) sau numai inflorescenta
(Bellidis flos) se recolteaz pe timp frumos, n
mai-iunie. Se usuc la umbr n strat subtire.
Se pstreaz n pungi de hrtie. Se foloseste la
nevoie. Medicin uman. Uz intern. 1. Pentru
tratarea durerilor de cap, comotiilor cerebrale,
gaze intestinale, ascit, dureri cauzate de c-
deri si usurarea nasterii la femei: vin de bnuti,
pregtit din doi pumni plant proaspt la 1 l de
vin alb. Se las la macerat 10-15 zile. Se
strecoar. Se pstreaz ntr-o sticl nchis la
culoare. Se ia cte o cescut n fiecare dimi-
neat. 2. Pentru usurarea eliminrii gazelor din
intestine: salat de frunze proaspete. Se con-
sum zilnic. 3. Pentru calmarea durerilor ute-
rine nsotite de hemoragii: tinctur, obtinut
prin macerarea plantei n alcool. Se iau de
3-4 ori pe zi cte 5 picturi n putin ap.
4. Pentru tratarea bronsitei: suc stors din frunze
ndulcit cu miere, sau siropul obtinut prin fier-
berea frunzelor cu miere din care se iau
btrnis 63 berberidacee

1-2 linguri pe zi. Cura cu suc proaspt, sau cu
frunze consumate primvara sub form de sa-
late activeaz procesele metabolice din orga-
nism. Uz extern. Pentru vindecarea rnilor:
decoct, din 2 linguri plant mruntit la o can
cu 250 ml ap. Se fierbe 5-10 minute. Se
strecoar. Se tamponeaz local dimineata si
seara. Cosmetic. 1. Pentru vindecarea infla-
matiilor la ochi: a) apa de flori, obtinut dintr-un
pumn de inflorescente la o can ap rece: se
las la macerat 12 ore; se aplic splaturi loca-
le; b) infuzie, dintr-un pumn flori la o can cu
ap clocotit; se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar. Se aplic splaturi locale folosin-
du-se un tampon cu vat. 2. Pentru vindecarea
ulceratiilor de pe buze: masticatia de frunze
proaspete de 2-3 ori pe zi. Apicultur. Specie
melifer. Florile sunt intens vizitate de albine
pentru culesul de nectar si polen. Productie de
miere, 20-50 kg/ha. Ponderea economico-api-
col mic. Ornamental. Cultivat ca plant
decorativ de platband prin parcuri, grdini,
spatii verzi, la formarea de ronduri, borduri, n
combinatie cu alte specii. Efect decorativ deo-
sebit primvara de timpuriu si pn toamna
trziu (v. Pl. III, 2).
BTRNIS (Conyza canadensis sin.
Erigeron canadensis), fam. Asteraceae. Plant
erbacee, anual sau bianual, terofit, adventi-
v, xeromezofit spre mezofit, la temperatur
sipH amfitolerant, ntlnit prin prloage, ar-
turi, locuri necultivate, grdini, tieturi de p-
dure, locuri ruderale, pe lng drum, adeseori
invadat, comun n toat tara; se mai nu-
meste buruian de dalac, buruian de pete,
coada-vacii, coada-hulpii, coada-lupului, crun-
gulit, mturic, spirince, stelut, ste-luta-
soricelului, struta-mirelui, soricel. Generic, 2n =
18. Originar din America de Nord. Adus n
Europa n anul 1655, unde s-a rspndit
foarte repede. Notat ca plant frecvent n
M-tii Carpati nc din anul 1814. Fitocenologic,
ncadrat n Chenopodietea, Festucion
vaginatac, Corynephoretea, Car. Sisymbrion.
Descriere. Rdcin pivotant. Tulpin erect,
cilindric, ramificat n partea superioar,
nalt de 15-120 cm, cu peri rari, foliat. Frun-
ze lanceolate pn la linear-lanceolate, glabre
sau cu peri rari, ciliate pe margini. Flori adunate
n calatidii mici, cele marginale ligulate, alburii,
iar cele de pe disc, tubuloase, albe-glbui. Ca-
latidiile sunt grupate ntr-o inflorescent lung
si dens. nflorire, VIIX. Fructe achene mici
(1 mm), glabre, cu papus alb-murdar. Compo-
zitie chimic: contine ulei eteric, colin, acizi
organici, sruri minerale. Medicin uman. n
Romnia este putin studiat. Empiric, este utili-
zat pentru tratarea junghiurilor, dalacului, pe-
telor, pistruilor, obtinndu-se din plant un de-
coct concentrat care se foloseste n splaturi
locale sau pe tot corpul. Partea aerian se
utilizeaz n Franta pentru tratarea unor boli ca
lumbago, reumatism, cistite, albuminurie, afec-
tiuni renale si ca hemostatic. Principiile active
au actiune astringent, diuretic, antireumatis-
mal etc. Utilizri diverse. Exemplarele mari
servesc, n unele regiuni, la confectionarea m-
turilor.
BEGONIACEE (Begoniaceae), fa-
milie care include peste 400 specii de plante
dicotiledonate erbacee, perene, subfrutescen-
te sau frutescente, suculente, rareori sarmen-
toase. Frunze ntregi, uneori palmat lobate sau
palmat fidate, alterne, distice, adeseori asime-
trice, stipelate. Flori unisexuat monoice; peri-
gon petaloid, cu tepale inegale; androceu, din
numeroase stamine; gineceu tricarpelar, cu
ovar inferior, trilocular si triaripat (continnd
numeroase ovule, placentatie axilar), trei stile
mai mult sau mai putin concrescute, terminate
cu stigmate rsucite. Formula floral: MK2C6-2
sau 4AC-4; K
52
C5-2 G3 sau 5-4; MP6-2 sau
4
A
0L
^,;
FP5

2 G
(
3) sau 5-4. Fruct capsul. Seminte mici,
fr endosperm. Rspndite n regiunile tropi-
cale si subtropicale. n Romnia vegeteaz
4 specii cultivate n apartamente si sere. Apar-
tin genului Begonia.
BERBERIDACEE (Berberidace-
ae), familie care cuprinde specii de plante dico-
tiledonate lemnoase arbustive, rar erbacee.
Rspndite mai ales n regiunile temperate clin
emisfera nordic. Frunze alterne, simple sau
compuse. Flori solitare sau n fascicule, cime,
raceme sau panicule; bisexuate (hermafrodi-
te), actinomorfe, ciclice, cu elemente ale nve-
lisului floral imbricate; caliciul dialisepal; corol
dialipetal, la baz adesea cu nectarii; andro-
ceul, din stamine cu filamente libere, opuse
petalelor, cu antere ce se deschid prin clape
(capacele); gineceul monocarpelar, cu ovar su-
perior, stil scurt sau absent, stigmat mare, dis-
coidal. Formul floral: H2K
3

+3
, C
3+
3 A
3+3
G
1
.
Flora spontan a Romniei contine 5 specii
betulacee 64 bioform

apartinnd genurilor: Gymnospermium; Berbe-
ris, x = 7; Mahonia. Specia Gimnospermium
altaicum a fost cutat de V. Ci oc r l an
(1976), n Dobrogea de Nord, si nu a fost g-
sit.
BETULACEE (Betulaceae), familie
care include plante dicotiledonate lemnoase
arborescente si arbustive. Rdcini cu mico-
rize sau n simbioz cu bacterii. Frunze simple,
alterne, cu stipele caduce. Flori unisexuat-mo-
noice (dispuse pe aceeasi plant). Flori mas-
cule cu perigon sepaloid format din 4 lacinii,
putin concrescute la baz, ce se reduc pn la
disparitie; androceul din o stamin n fata fie-
crei lacinii. Aceste flori se grupeaz cte 2-3
n dichasii, iar acestea se reunesc n amenti
penduli. Flori femele, cu sau fr perigon, gine-
ceul bicarpelar, cu ovar inferior (ovulele anatro-
pe au un singur tegument), stile libere filiforme.
Formula floral: MP
2

+

2
; oA
2+2
; 4. si FP2
+

2
; o
G(
2
). Fructe achene sau achene aripate, pro-
tejate la Betula si Almus de solzi 3-5 lobati
proveniti din concresterea bracteelor cu brac-
teolele; la Corylus achena este nsotit de invo-
lucru rezultat din dezvoltarea bracteei si brac-
teolelor. Flora Romniei contine 11 specii
spontane si una cultivat. Ele apartin genurilor:
Betula, x = 7; Alnus, x = 7; Corylus, x = 11;
Carpinus, x = 8.
BIBILIC (Fritillaria meleagris), fam.
Liliaceae. Plant erbacee, peren, geofit, me-
zohidrofit, mezoterm spre moderat termofil,
slab-acid-neutrofil, ntlnit prin locuri umede,
mlstinoase, mlastini de turb din regiunea
montan, si pe sol umed n pduri de stejar, n
regiunea de cmpie, declarat monument al
naturii n toat tara; se mai numeste bibilic,
lalea, lalea pestrit, oul nagtului. Genetic,
2n = 24. Fitocenologic ncadrat n Agrostion
stoloniferae, Car. Calthion. Rspndit n Eu-
ropa. Descriere. Bulb mai mult sau mai putin
turtit, cu cte 2 solzi crnosi de fiecare gene-
ratie. Tulpin nalt de 20-30 (50) cm. Frunze
alterne, linear-lanceolate, glaucescente, plane
ori concave. Flori solitare, brune-purpurii, cu
perigon lat, campanulat, cu tepale alungit-elip-
tice, ptate n form de sah, cu ptrate brunii si
albicioase; androceul cu filamentele staminale
nuantate purpuriu sau albicioase, purtnd an-
tere lineare; gineceul cu ovar aprox. cilindric,
stil si stigmat alungite. nflorire, IV-V. Fruct,
capsul. Apicultura. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor culesul de nectar si polen.
Productia de miere, 10-12 kg/ha. Pondere eco-
nomico-apicol mic. Ornamental. Decorativ
prin flori. Poate fi cultivat n parcuri si grdini
publice, pe soluri argiloase umede din cadrul
masivelor arborescente. Se nmulteste prin
bulbi (v. Pl. III, 3).
BIOFORM (Biophorma), form bio-
logic sau form de viat reprezentat de plante
adaptate la conditiile mediului ambiant, la care
n starea de repaus, organele hibernante si
mugurii de regenerare sunt situati la acelasi
nivel fat de sol. Sistemul bioform dup
Braun-Blanquet (1951) (fig. 25): 1. Planctofite
- plante microscopice flotante: a) Aeroplancto-
fite - plante microscopice flotante n aer;
b) Crioplanctofite - microorganisme vegetale
care populeaz gheata si zpada; 2. Edafofite
- flora microscopic a solului: a) Aerobionte -
microflora solului care se dezvolt n prezenta
oxigenului aerian: b) Anaerobionte - microor
ganisme vegetale care se pot dezvolta numai
n lipsa oxigenului aerianuarie 3. Endofite -
plante microscopice care triesc n interiorul
rocilor sau al organismelor; a) Endolitofite -
alge, licheni si ciuperci care triesc de obicei n
interiorul stncilor; b) Endoxilofite - parazite n
lemn; c) Endozoofite - parazite n interiorul
organismelor animale; 4. Therofite (Th) - plan
te care si desfsoar ntreg ciclul de vegetatie
ntr-un singur an, lipsite de capacitatea de a
forma muguri de iarn si care se nmultesc
numai prin seminte sau prin spori: a) Taloterofi-
te - alge, mixomicete, mucegaiuri; b) Micote-
rofite - ciuperci cu viat scurt; c) Brioterofite -
muschi frunzosi si hepatice anuale
(Riccia,
Phascum); d) Pteridoterofite - pteridofite
anuale care si ntrerup perioada de vegetatie
n cursul verii; e) Enterofite - plante anuale cu
flori. 5. Hidrofite (Hidr.) - plante de ap care nu
apartin planctonului si care, n intervalul
perioadelor critice, persist sub-merse n ap:
a) Hidrofite natante (Lemna, Spirogyra);
b) Hidrofite fixate sau hidrohoptofite (Fontinalis
Cinclidotus); c) Hidrofite nrdcinate sau
hidrorizofite (Potamogeton, Zostera,
Nymphaea). Roch a deosebit n cadrul acestui
sub-grup - hidrogeofitele (Potamogeton lu-
cens) si hidrohemicriptofite (Isoetes). 6. Geo-
fite (G) - plante care rezist n cursul iernii prin
organe ascunse n sol (rizomi, bulbi, tuberculi,
bioform 65 bioform

Fig. 25. Forme biologice (bioforme) n conceptia lui R a u n v i e r: 1 - terofite
(Papaver); 2, 3, 9 - hidrofite (Utricularia, Nuphar); 4, 5 - geofite (Tulipa, Aconitum);
6, 7, 8-hemicriptofite (Festuca, Hypericum, Taraxacum); 10, 11, 12-chamefite (Trifoliuim
repens, Artemisia, Acantholimon); 13, 14, 15 - phanerofite (Spiruca, Clematis,
Quereus); 16-epifite.
micelii): 1) Ciuperci geofite (Geophyta myce-
tosa): a) Ciuperci cu fructificatie aerian (Lyco-
perdon); b) Ciuperci cu fructificatie subpmn-
tean (Tuber); 2) Parazi t e pe rdci ni
(Geophyta parazitica) (Orobanche Lathraea);
3) Engeofite: a) Geofite cu bulbi si tuberculi
(Geophyta bulbosa: Orchidaceae, Liliaceae,
Iridaceae; b) Geofite cu rizomi (Geophyta radi-
cigemmata): Phragmites australis, Anemone
nemorosa, Dryopteris sp.); c) Geofite cu mu-
guri radiculari: Cirsium arvense; 7. Hemicrip-
tofite (H). - plante ale cror organe de ren-
noire se formeaz, la nivelul suprafetei solului,
iar prtile aeriene pier o dat cu venirea iernii:
1) Hemicriptofite cu tal (Hemikryptophyta
tallosa): a). Alge fixate (Pleurococcus, Nostoc);
b) Licheni crustosi (Opegrapha, Lecidea); c) Li-
cheni frunzosi (Lobaria, Evernia); d) Hepatice
taloidice (Marchantia, Pellia); 2) Hemi -
criptofite nrdcinate sau euhemicriptofite.
(Hemikryptophyta radicantia): a). Plante care
constituie plcuri nghesuite (Hemikryptophyta
caespitosa) si populeaz tinuturile muntoase si
turbriile; b) Plantecu rozet (Hemikryptophyta
rosulata): Fragaria, Primula; c) Plante erboase
cu tulpina erect (Hemikryptophyta scaposa):
Thalictrum; d) Plante agttoare (Hemikryp-
tophyta scandentia): Vicia, Lathyrus. 8. Came-
fite (Ch) - plante ale cror muguri de rennoire
se gsesc n prtile apropiate de sol ale
lstarilor, fiind aprati n cursul iernii de stratul
de zpad: a) Pernite de muschi (Bryochamae-
phyta reptantia): Hypnum, Hylocomium, Leu-
codon: b) Licheni fruticulosi (Chamaephyta li-
chenosa): Centraria islandica, Cladonia
rangiferina; c) Plante sub-lemnoase trtoare
(Chamaephyta reptantia); Veronica officinalis,
Linnaea borealis; d) Plante suculente (Cha-
maephyta succulentia) Sedum, Sempervivum:
e) Plante care alctuiesc pernite (Chamae-
phyta pulvinata): Silene acaulis, Minuartia
sedoiles; f). Plante agttoare cu tulpina per-
sistent (Chamaephyta scadentia): Brachypo-
dium ramosum; g) Muschi de turbrii (Chamae-
phyta sphagnoidea): Sphagnum; h) Ierburi
persistente (Chamaephyta graminoidea): Sti-
pa; i) Arbusti trtori (Chamaephyta velantia):
Dryas, Loiseleuria, Salix reticulata; j) Arbusti
(Chamaephyta suffrutescentia): Helianthemum
mimmularium; 9. Fanerofite (Ph) - plante cu
muguri de rennoire expusi, adic se gsesc la
cel putin 25-30 cm deasupra solului; a) Tu-
frisuri arbusti (Nanophanerophyta) mugurii de
rennoire se gsesc la o nltime de 0,25-2 m
deasupra solului; b) Arbori (Macrophanerophy-
ta) mugurii de renoire se gsesc la o nltime
mai mare de 2 m deasupra solului; c) Plante cu
tulpini suculente (Phanerophyta succulenta):
Euphorbia resinifera; d) Fanerofite scapoase
(Phanerophyta scaposa): Dracaena, Yucca;

bignoniaceae 66 bob

e) Fanerofite cu tulpini ierboase (Phanerophyta
herbacea): Musa sapientum; f) Liana (Phane-
rophyta scandentia): Clematis alba, Periploca
graeca, Hedera; g) Epifite arbustive: Viscum,
Loranthus (fig. 25).
BIGNONIACEAE (Bignoniaceae),
familie care cuprinde aproximativ 100 genuri,
cu cca 750 specii de plante arborescente sau
arbustive, rareori erbacee, rspndite n re-
giunile calde ale globului. n Romnia se cultiv
trei specii n scop ornamental pentru alei,
strzi, parcuri, gri. Tulpini erecte sau ctr-
toare. Frunze opuse, frstipele. Flori bisexua-
te (hermafrodite), zigomorfe, pe tipul 5; caliciu
gamosepal; corol gamopetal, campanulat
sau infundibuliform; androceu didinam sau cu
5 stamine dintre care 2 fertile si 3 sterile (cele
superioare); gineceu cu ovar superior, bilocu-
lar, placentatie parietal, numeroase ovule, stil
simplu. Formula floral: H1K
(5)
C
(5)
A
5


3
G.
(
2).
Fruct capsul alungit, cu seminte aripate.
Speciile din Romnia: Catalpa bignonioides,
subarbust ornamental; Catalpa speciosa, ar-
bore ornamental si forestier; Campsis radicans
(Trompet, Trmbit) lian, epifit.
BIOSFERA (Biosphaera), nvelisul
viu al uscatului reprezentat prin covorul ve-
getal, lumea animal si microorganismele ce-l
populeaz. Biosfera, prin interactiuni perma-
nente cu atmosfera adiacent si scoarta de
alterare de la suprafata uscatului, pune n
miscare ample circuite de energie si de materie
rezultnd solul. (Doina I van, 1979).
BOABE, RCHItELE
BOB (Vicia faba), fam. Fabaceae.
Plant erbacee, anual, autogam, legumicol
cu valoare terapeutic, originar din bazinul
mediteranean; se mai numeste baclale, boab,
bomb, bon, cochie, fav, psule. Dacii i spu-
neau modzulila, de unde mai trziu a derivat
numele de mzril, mzroi, apoi bob (I. Pa-
c h i a Tat omi r escu, 1997) . Genet i c,
2n = 12, 14. Cultivat nc din Epoca bronzului.
n Antichitate era apreciat ca plant alimentar
de egipteni, evrei, greci. n Atena antic era
rezervat o zi pe an cinstirii acestei plante. Ea
nu lipsea din ofrandele ce se aduceau zeilor la
anumite srbtori. Romanii l foloseau la fabri-
carea pinii n amestec cu grul. Theofrast
(371-286 . Hr.), n opera sa, furnizeaz am-
nunte privind cultura bobului alb si a bobului
negru. Cultura lui scade ncepnd cu secolul
al XVII-lea, cnd se introduc pe continentul
european cartoful si fasolea. n prezent se cul-
tiv mult n China. n Romnia se cultiv pe
suprafete reduse n Transilvania si nordul Mol-
dovei. Rspndit n Orient, Africa de Nord. Pu-
tin pretentios fat de cldur. Semintele ger-
mineaz la minimum 3-4 C si optim 18-20 C.
La nflorire are nevoie de temperatur mode-
rat (15-20 C). Suma temperaturilor n cursul
vegetatiei este de 1800 C. Suport bine n-
gheturile usoare de primvar, fr a cobor
temperatura sub -5 C. Pretentios fat de umi-
ditate, mai ales la germinare, nflorire, formarea
pstilor. Seceta provoac avortarea florilor.
Prefer soluri grele, argiloase, care pstreaz
umiditatea cu reactie ionic usor acid pn la
usor alcalin. Descriere. Rdcin pivotant,
cu ramificatii secundare prevzute cu nodo-
zitti colturoase, neregulate. Ptrunde n sol
pn la 1,20 m. Tulpina n patru muchii, erect,
glabr, slab-ramificat, goal n interior. Frun-
ze paripenat-compuse cu 2-3 perechi de foliole
mari, eliptice, prevzute cu nectarii (glande),
reprezentnd puncte de atractie pentru afide.
Flori mari, albe, cu o pat neagr pe aripioare,
grupate cte 3-6 n raceme. Adesea formeaz
peste 200 butoni florali indicnd o mare poten-
tialitate productiv. O bun parte ns avo-
rteaz, nflorire, VIVII. Polenizare entomofil.
Nu este exclus autogamia. Fruct, pstaie lun-
g de 4-10 cm, la maturitate brun-negricioas,
cu 4-5 seminte glabre, cafenii rosiatice sau
negricioase. Compozitie chimic: semintele
contin proteine (25-34%),hidrati de carbon (50-
55%), grsimi (1,5%), celuloz (7,5%), sruri
minerale de Na, K, P, Ca, Fe, Mg (2-4%), mici
cantitti de vitamine A, B
1
, B
2
, C. Pstile verzi
contin ap, proteine, grsimi, substante
extractive neazotate, celuloz, vitaminele B
1
,
B
2
, C; au valoare energetic 101 kcal la 100 g.
Alimentatie. Semintele sunt ntrebuintate n
hrana omului sub forma diferitelor preparate
culinare: supe, piureuri, surogat de cafea, pi-
ne (n amestec cu fin de gru sau secar).
Pitagora le recomanda ca aliment de baz dis-
cipolilor si. Bioterapie. Tulpina, frunzele, flo-
rile si pstile au important terapeutic n me-
dicina traditional etnoiatric uman. Principiile
active din plant au actiune diuretic si se-
dativ. Recomandat n tratarea afectiunilor
bob 67 bobornic

aparatului urinar, n colici nefritice, litiaz re-
nal, inflamatii ale prostatei, reumatism. Se
utilizeaz prtile aeriene ale plantei sau cenusa
rezultat din arderea tulpinilor si pstilor. Re-
coltare. Florile (Vicii flos), prtile aeriene ale
plantei (Vicii herba) se recolteaz pe timp fru-
mos n lunile iunie-iulie. Se usuc la umbr n
strat subtire. Fructele (Vicii fructus) se recol-
teaz la maturitatea fiziologic. Se pstreaz n
saci textili. Medicin uman. Uz i nt er n.
1. Pentru tratarea afectiunilor renale acute, co-
licilor nefritice, n litiaz renal, inflamatii ve-
zicale, reumatism: infuzie, din 2 linguri flori la o
can cu ap n clocot. Se acoper 10-15 minu-
te. Se strecoar. Se beau 3 cni pe zi (diminea-
ta, prnz, seara). 2. Pentru tratarea albuminu-
riei, ca diuretic si sedativ n dureri ale cilor
urinare: a) infuzie, din 2 lingurite psti uscate
mruntite (pulbere) la o can cu ap clocotit.
Se acoper 15-20 minute. Se strecoar. Se
beau 3 cni pe zi; b) decoct, din 100 g seminte
mcinate la 1 l ap. Se fierbe 5-10 minute. Se
las acoperit 15-20 minute. Se strecoar. Se
bea n cursul unei zile; c) macerat la rece,
1 lingurit pudr seminte la o can cu ap rece;
se pregteste seara; se acoper si se las
pn dimineata. Se strecoar. Se bea dimi-
neata. 3. Pentru efectul diuretic si sedativ n
bolile aparatului urinar, medicina popular re-
comand cenusa, obtinut prin arderea semin-
telor sau a semintelor si pstilor. 4. Pentru
tratarea epilepsiei, planta se fierbe n vin (apli-
catii empirice). Se bea cte un pahar de 3 ori pe
zi. 5. Pentru tratarea colicilor renale, cistitei,
prostatitei: infuzie, din 1 lingur flori uscate
peste care se toarn o can (250 ml) cu ap
clocotit. Se las acoperit 20 minute. Se stre-
coar. Se beau 3 cni pe zi. Uz extern. 1. Pen-
tru tratarea amigdalitei: cataplasme cu cenus
obtinut din arderea plantei, inclusiv psti cu
seminte. 2. Pentru spargerea si vindecarea ab-
ceselor: aplicatii de frunze pe zona afectat.
3. Pentru atenuarea durerilor reumatice: de-
coctul din florile plantei si din alte plante anti-
reumatismale se adaug apei de baie n cad.
Medicin veterinar. Empiric, animalele se
trateaz de tetanos administrndu-li-se silitr
n grunte, tiriac n ap, dup care se afum cu
paie de bob (Igeborg Bogdan, 1989). Agri-
cultur. Pe solurile grele din zonele umede si
rcoroase se ntrebuinteaz ca ngrsmnt
verde, ameliorndu-le simtitor nsusirile fizi-
co-chimice. Se cultiv si sub form de perdele,
formnd culise pentru protejarea culturilor de
fasole, pepeni, castraveti, mpotriva curentilor.
Zootehnie. Semintele, transformate n uruial
sau fin, singure sau n amestec cu alte nutre-
turi sunt folosite n hrana animalelor. Proportia
din hrana zilnic: 1,5 kg pe cap de animal la
cabaline si bovine, 0,9 kg la porcine si 0,4 kg la
ovine. Paiele rmase de la treierat se trec prin
moara cu ciocane, se amestec cu alte nu-
treturi si se dau n hrana erbivorelor. Cultivat
singur sau n amestec cu porumbul, ovzul,
floarea-soarelui se foloseste pentru obtinerea
de nutret nsilozat. Apicultur. Furnizeaz al-
binelor culesul de nectar, polen, man. Pro-
ductia de miere, 30-60 kg/ha. Pondere econo-
mico-apicol mic. Vopsitorie. Vrfurile
plantelor tinere posed proprietti tinctoriale.
Utilizate pentru vopsitul fibrelor naturale n ne-
gru (-> ANIN NEGRU, reteta 3) (v. Pl. III, 4).
BOBORNIC (Vecronica beccabun-
ga), fam. Scrophulariaceae. Plant erbacee,
peren, hemicriptofit, helohidatofit, mezoter-
m, slab acid-neutrofil, ntlnit pe terenurile
inundabile, mlastini, malurile apelor, n jurul
izvoarelor, din regiunea de cmpie pn n cea
subalpin; vegeteaz pe soluri permanent ude
pn la submerse; se mai numeste brbornic
de balt, bibornic, blabornic, blbornic, bobol-
nic, boblnic, babohnic, babornic, bubolnic,
burbolnic, busuiocul-broastei, dretel, ghiat de
pmnt, ghiata-pmntului, briboi, pribolnic.
Genetic, 2n = 18, 36. Fitocenologic, ncadrat
n Glyerio-Sparganion, Bidentetea, Populeta-
lia, Car. Glyerio-Sparganion. Rspndit n Eu-
ropa si Asia. Descriere. Rizom lung, trtor,
orizontal. Tulpini glabre, cilindrice, fistuloase,
nalte pn la 60 cm, de obicei ramificate, spre
baz cu noduri radicante. Frunze glabre, lu-
cioase, ovate sau eliptice, rareori lanceolate,
de obicei obtuze, scurt petiolate, mai mult sau
mai putin crenat dintate, uneori aproape ntregi.
Raceme axilare laxe, opuse, multiflore. Flori cu
caliciu 4-partet, glabru, cu lacinii lanceolate,
acute, putin mai scurte dect corola; corola
rotund, cu tubul foarte scurt, azurie, mai rar
roz sau alb; androceu, cu stamine mai scurte
dect corola, cu antere mici, ovoide. nflorire,
VVII. Fruct, capsul aproape sferic, glabr.
Seminte elipsoidale, reticulate. Compozitie
chimic: planta ntreag contine multe sruri
minerale, vitamina C si unele principii active
putin studiate. Alimentatie. Tulpinile fragede,
boraginacee 68 boz

mai ales vrfurile tulpinii nainte de nflorit si
frunzele se ntrebuinteaz ca salat; se poate
consuma si n amestec, % bobornic si 1
3
nstu-
relul sau cresonul izvoarelor (Nasturtium offici-
nale). Bioterapie. Planta (Veronicae becca-
bungae herba) este folosit de medicina
uman traditional ca diuretic, antiinflamator si
antiscorbutic. Indicat n tratamentul scorbu-
tului, scrofulozei, dizenteriei, n dureri renale si
toracice, hemoroizi, pecingine, pistrui. Medi-
cin uman. Uz intern. n scorbut, scrofuloz,
dizenterie, retentie urinar si hidropizie: a) suc
proaspt obtinut din plant, de 3 ori pe zi cte
1-2 linguri; b) planta consumat n stare proas-
pt sub form de salat. Uz extern. Pentru
tratarea hemoroizilor, pecingini, pistruilor, ulce-
ratiilor de natur scorbutic: a) cataplasme, cu
planta proaspt zdrobit, pe locul afectat;
b) comprese, cu sucul obtinut din plant.
BORAGINACEE (Boraginaceae),
familie care cuprinde 100 genuri cu peste
2000 specii dicotiledonate erbacee sau semi-
lemnoase. Rspndite pe tot globul, exceptnd
Antarctica, cu dou centre de maxim densi-
tate: regiunea mediteranean si sud-estul
Americii de Nord. Corp acoperit cu peri asprii,
ndeosebi tulpina si frunzele. Frunze simple,
ntregi, alterne, nestipelate. Inflorescent, cim
unipar (scorpioid). Flori bisexuate (hermafro-
dite), actinomorfe, rareori zigomorfe, pentame-
re; caliciul gamosepal, campanulat, persistent;
corola gamopetal, tubuloas, infundibuliform
sau hipocrateriform, petale n interior cu cte
un fornice pros sau .papilos boltit, care uneori
nchide accesul n tubul corolei; androceul din
5 stamine episepale, fixate n gtul corolei pe
linia dintre lobi; gineceul bicarpelar, cu ovar
superior, 2-4 locular, stil lung, stigmat bilobat.
Formula floral: H2 rareori 1K(
5)
[C
(5
) A
5
] Q
&
.
Polenizare entomofil. Fruct mericarpic alctuit
din 2 sau 4 achene (nucule). Embriogenetic si
morfostructural indic rudenia cu solanaceele.
n Romnia se ntlnesc 21 genuri cu 66 specii
spontane. Genuri: Argusia; Heliotropium, x = 8,
9, 11; Cerinthe, x = 8, 9; Lithospermum, x = 7,
8; Onosma, x = 6,7; Alkanna; Echium, x = 8;
Myosotis, x = 6, 7, 8, 9, 11; Pulmonaria, x = 7;
Nonea; Symphytum, x = 9, 10; Borago, x = 8;
Anchusa, x = 8, 9; Lycopsis; Rochelia; Eritri-
chium; Lappula; Asperugo, x = 6; Cyno-
glossum, x = 6; Rindera; Omphalodes. Multe
specii sunt folosite n medicin ca cicatrizante,
hemostatice, expectorante, antimitotice, anti-
canceroase.
BOZ (Sambucus ebulus), fam. Capri-
foliaceae. Plant erbacee, peren, cu miros
neplcut, hemicriptofit, mezofita, mezoterm,
slab-acid-neutrofil spre neutru-bazofil, frec-
vent la cmpie si deal, mai rar n zona mon-
tan, pe locuri unde se depoziteaz gunoaiele,
pe lng stne, marginea drumurilor, cilor fe-
rate, pe lng garduri, locuri necultivate, for-
mnd grupuri compacte; se mai numeste boj,
boji, bozic, bozii, boziu, ibozlu, scai mrunt, soc
mic. Dacii o numeau sboax, sebogz, ieboz,
boz, boz ( I . P a c h i a Tat omi r escu,
1997). Genetic, 2n = 36. Fitocenologic, nca-
drat n Arction-Epilobietea, Car. Fragarion, Ar-
temisietea. Rspndit n spatiul mediteranean
(euro-asiatic-african, inclusiv submeditera-
nean). Descriere. Rizom gros de 2-3 cm, tr-
tor, din care pornesc rdcini. Tulpina verde,
rigid, glabr sau dispers proas, nalt pn
la 200 cm, de regul neramificat. Frunze im-
paripenat-compuse, opuse, cu 7-11 foliole
ovat-lanceolate, margini serate, la baz cu sti-
pele verzi, lanceolate, serate pe margini. Flori
actinomorfe cu petale albe pe interior si rosia-
tice n exterior, grupate n cime corimbiforme
terminale. nflorire, VII-VIII. Fructe, drupe baci-
forme aproape sferice, negre-lucioase. Com-
pozitie chimic. Insuficient studiat. Florile
contin rutozid, amine, derivati fenolici. Tulpina
si frunzele contin ulei volatil, saponine, tanoizi,
substante amare. Rizomul si rdcinile contin
urme de ulei volatil, acid valerianic, sapono-
zide, tanin, substante amare. Fructele contin
urme de ulei volatil, acid tarctic, acid malic, un
colorant albastru. Alimentatie. Unii locuitori
din sudul Transilvaniei si din zona Subcarpati-
lor de Curbur folosesc fructele negre la prepa-
rarea de vin, rachiu si magiunie Fructele se
culeg n august-septembrie cnd ajung la com-
pleta maturitate fiziologic. Bioterapie. Rd-
cinile, frunzele, florile si fructele au important
n medicina uman, mai putin n medicina vete-
rinar etnoiatric. Planta este folosit de me-
dicina uman cult n tratamentul homeopatic
al unor boli; are larg rspndire n tratamentul
traditional etnoiatric. Toate prtile plantei po-
sed principii active cu proprietti diuretice,
laxative si purgative, sudorifice, depurative.
Frunzelor li se mai adaug nsusiri vomitive si
catarice. n unele regiuni planta mai este
boz 69 boz

folosit ca analgezic n durerile de dinti, anti-
spastic, antialergic fat de ntepturile insec-
telor si antiinflamator. Folosit n tratarea afec-
tiunilor renale, ascitei, tusei, constipatiei, n
dureri de dinti, reumatism, rni, umflturi. Frun-
zele sunt folosite ca insectifug. Recoltare. Ri-
zomul si rdcinile (Sambuci ebuli rhizoma et
radix) se recolteaz toamna cu cazmaua. Se
spal ntr-un curent de ap. Se taie n portiuni
mici. Se usuc la soare sau la umbr, n poduri
de tabl. Frunzele (Sambuci ebuli folium) se
recolteaz vara, pe timp frumos, dup ora 10.
Se usuc la umbr n strat subtire. Florile
(Sambuci ebuli flos) se recolteaz n lunile iu-
lie-august. Se usuc la umbr, n strat subtire.
Fructele (Sambuci ebuli fructus) se recolteaz
la maturitate fiziologic, din august pn n
octombrie. Se taie inflorescenta de la ultima
ramificatie. Uscarea se face la soare, n strat
subtire, rrit. Uscarea artificial la 50-60C.
Dup uscare fructele se desprind de inflores-
cent prin frecarea pe un ciur cu ochiuri de
4-5 mm, apoi se trece prin vnturtoare sau
selector. Medicin uman. Putin studiat sub
aspect farmacodinamic. Uz intern. 1. Pentru
tratarea afectiunilor renale, combaterea rcelii,
tusei cu stimularea eliminrii flegmei: infuzie,
din frunze uscate si mruntite, concentratie
5%; se bea o can pe zi. 2. Pentru tratarea
bolilor de rinichi, ascit: decoct, din 2 vrfuri
cutit pulbere rizom si rdcin la o can
(200 ml) cu ap fierbinte. Se d n clocot. Se
strecoar. Se bea dimineata si seara cte o
jumtate de can. 3. Pentru combaterea con-
stipatiei: suc, stors din fructe. Se ia cte 1 lin-
gur seara nainte de culcare. 4. Efect laxativ:
extractie, prin plmdirea rdcinii n tuic, timp
de 24-48 ore. Actiune purgativ drastic, peri-
culoas. Uz extern. 1. Pentru combaterea du-
rerilor de msele: decoct, din 4 vrfuri de cutit
la o can (200 ml) cu ap. Se fierbe 5 minute.
Se strecoar. Se tine n gur 10-15 minute fr a
se nghiti. 2. n cazul rcelilor, cu dureri mus-
culare si febr, dup ce se face o frectie bun
pe ntreg corpul, bolnavul se acoper cu frunze
si se nfsoar cu un cearceaf. Se st cea
30-60 minute. Stimuleaz transpiratia si vinde-
carea (aplicat n medicina popular). 3. Pen-
tru periartrit scapulo-humeral (dureri ale
umrului): decoct, din 150-200 g rdcin sau
ntreaga plant la 5 l ap. Se fierbe 20-30 mi-
nute. Se strecoar si se adaug apei de baie la
37-38 C. Se fac 21 bi pe cur. Se repet de
2-3 ori pe an. 4. Pentru tratamentul rcelii,
reumatismului: decoct concentrat din frunze,
tulpini, eventual rdcini, fierte ntr-o cldare.
n decoctul obtinut se fac bi locale sau gene-
rale (aplicatii n medicina popular). Decoctul
plantei este folosit empiric pentru tratarea
rnilor, umflturilor si durerilor de picioare
la animale. Se aplic splaturi locale. Medicin
vet eri nar. Uz i n t er n . Pent r u t r at a-
rea animalelor de atonie ruminal, medicina
traditional etnoiatric foloseste scoarta alb a
tulpini dup ce o nltur pe cea extern. Se
fierbe n lapte si dup ce s-a rcit se admi-
nistreaz prin breuvaj bucal (se toarn pe gt).
Se practic la bovine, ovine. Uz extern. 1. Pen-
tru tratarea rnilor, umflturilor si durerilor de
picioare: decoct, din 100 g plant uscat si
mruntit la 1 l ap. Se fierbe 20 minute. Se
las la rcit. Se strecoar. Se fac splaturi
locale. 2. Pentru tratarea febrei aftoase: de-
coct, din 100 g rdcin uscat si mruntit,
sau frunze uscate si mruntite, la 1 l ap. Se
fierbe 20 minute. Se strecoar. Solutia obtinut
se amestec cu zer de lapte. Se spal de mai
multe ori pe zi zonele afectate. 3. Pentru tra-
tarea hipodermozei, cosurilor, strechei: decoct,
din vrfuri de tulpini, funingine, sare si ap. Se
fierbe 20-30 minute. Se strecoar. Se las la
rcit. Se aplic comprese pe zona unde exist
afectiunea. Eficacitatea este bun. 4. Pentru
t r at ar ea r ni l or pr oduse de musct u-
ra animalelor slbatice: decoct, din 100 g frun-
ze de boz la 500 ml de ap. Se fierbe 30 mi-
nute. Se strecoar. Se fac splaturi locale.
5. Pentru combaterea ectoparazitilor (pduchi)
la gini, se atrn n cotet ramuri cu multe
frunze de boz. Uleiul volatil si acidul valerianic
au efect insectifug. Agricultur. Buruian pro-
blem pentru culturi de cereale, prsitoare, lu-
cerniere, psuni. Se dezvolt bine pe soluri
fertile, revene. Rar sau lipseste pe podzoluri.
Combatere, prin asolament, artur adnc de
toamn, prasile repetate, cositul vetrelor na-
inte de fructificare, erbicidare (Gh. Anghel,
C. Chi r i l , V. Ci oc r l an, A. Ul i ni ci ,
1972). Apicultur. Florile furnizeaz albinelor
culesul de nectar si polen. Productia de miere,
30-40 kg/ha. Pondere economico-apicol mi-
c. Vopsitorie. Fructele bine coapte posed
proprietti tinctoriale. Se folosesc proaspete
pentru vopsitul fibrelor naturale n violet si ne-
gru. 1. Pentru vopsitul n violet (vnt) sau fu-
muriu, fructele recoltate se piseaz bine
bracteol 70 brad

obtinndu-se o past. Se pune ap si se fierbe
pn cnd solutia este decolorat la intensi-
tatea maxim. Se strecoar ntr-un sculet de
pnz, care se stoarce pn nu mai iese colo-
rant din el. Solutia se nclzeste; separat se
dizolv piatr acr. Se amestec pentru uni-
formizare. Se introduc firele de ln. Se d n
clocot si apoi se las la cald pn cnd se
obtine nuanta dorit. Se scoate si se usuc la
umbr. 2. Pentru vopsitul firelor de ln n
negru, fructele proaspt culese, bine coapte,
se sfrm cu mna sau se terciuiesc n ciu-
br. Vasul se acoper cu o pnz si se las la
soare s fermenteze. Bobitele ridicate la supra-
fat se storc. Lichidul obtinut se pune la fiert.
Se las s dea un singur clocot, dup care se
las s se rceasc. Se dizolv calaicanul
(300-400 g/kg de material). Se amestec bine
pentru a se dizolva si uniformiza solutia. Se
introduce lna pentru vopsit si se d n clocot.
Se ia vasul de pe foc si se dizolv piatr acr
pisat mrunt (10-20 g/kg de material). Se
amestec solutia pentru omogenizare. Se las
la cald 2 zile. Se scoate si se usuc la umbr.
Dac dup uscare nu s-a obtinut negrul dorit,
vopsirea se repet. 3. Pentru vopsirea n negru
a fibrelor naturale, fructele se sfrm bine si
se fierb n ap pn se ridic la suprafat. Se
strecoar. Se continu fierberea 30-60 minute.
Se las s se rceasc. Calaicanul se piseaz
si se introduce n solutie. Se amestec pentru
dizolvarea si omogenizarea solutiei. Se intro-
duce materialul de vopsit. Se adaug piatr
acr. Se amestec din nou pentru dizolvarea si
omogenizarea solutiei. Se las la cald pn
cnd materialul se coloreaz n nuanta negru
dorit. Se scoate si se usuc la umbr. 4. Pen-
tru vopsitul n negru, fructele se fierb n ap
60 minute. Compozitia se las din nou la rcit,
dup care fructele se storc. Se dizolv calai-
canul si piatra acr, ambele bine pisate. Se
amestec pentru dizolvare si omogenizarea
solutiei. Se introduce materialul de vopsit. Se
fierbe 2-3 ore pn se obtine culoarea neagr
dorit. Se scoate si se usuc la umbr (Agneta
Btc, Margareta Tom escu, 1984) (v. Pl.
III, 5).
BRACTEOL (Bracteola), bractee
mic situat la baza pedicelilor ntre bractei si
floare (exemplu, Juncaceae) (-> FRUNZ).
BRAD (Abies alba), fam. Pinaceae.
Arbore conifer, megafanerofit, mezohidrofit,
mezoterm, ombrofil, eurionic (amfitolerant),
montan (colinar), alogam, indigen, putin rezis-
tent la ger si ngheturile trzii, usor vtmat de
fum si gazele din atmosfer, ntlnit pe soluri
profunde, revene, fertile, n statiuni adpostite,
la altitudinea de 600-1200 m n Carpatii Orien-
tali; la 700-1500 m n Carpatii Meridionali, cu
mare capacitate de extindere n Carpatii Occi-
dentali: se mai numeste brad alb, brad nemes,
baradu, bardac, bradu, brdac, brdaic,
brdan, brdisor, brdoi, brdulet, brdoaie,
bread, buhaci, cepi, hasc, hciug, nemes,
pin alb, porob, porod, sihl. Genetic, 2n = 24.
Ocup cca 5% din suprafata pduroas a Ro-
mniei si cca 25% din suprafata total ocupat
de conifere. Fitocenologic, ncadrat n Pulmo-
nario rubro-Abieti-Fagetum, Fagion. n Antichi-
tate simboliza fecunditatea. Din Evul Mediu,
este "pomul de Crciun". Rspndit n Europa
Central si de Sud. Lipseste spre Est, n exte-
riorul arealului carpatic si spre Nord, dincolo de
paralela 55. Formeaz pduri pure sau pduri
de amestec cu alte specii. Longevitate, pn la
700 ani. Descriere. Rdcin pivotant,
profund. Tulpin dreapt, cilindric, nalt
pn la 50 (60) m, grosime 1-2 (3-4) m, se
elagheaz bine n masiv. Scoarta neted n
tinerete, cenusie, uneori cu ritidom solzos, con-
tine numeroase pungi cu rsin. Mai trziu for-
meaz ritidom cenusiu, subtire, solzos. Lemn
fr duramen evident, albicios, slab-glbui sau
slab-rosiatic, cu nuante albstrui-cenusii, moa-
le, usor, cu inele anuale vizibile. Coroana dea-
s, compact, cilindric-piramidal, cu vrful
ascutit la tinerete si ltit tabular la btrnete.
Ramurile verticilelor ntinse orizontal. Lujerii
cenusii-verzui, scurt-prosi, poart cicatrice
netede, circulare, ale acelor. Muguri nersi-
nosi, ovoizi, obtuzi, mici, asezati cte 3-5 n
verticile. Mugurii terminali au rsin la baz.
Frunze aciculare, turtite, uninerve, la vrf ob-
tuze sau emarginate, pe fata superioar de un
verde mai deschis, pe fata inferioar cu dou
dungi albicioase, paralele, corespunztoare
stomatelor. Sunt dispuse pectinat, pe dou rn-
duri. Cad dup 6-15 ani. Flori unisexuate; cele
femele dispuse n conuri erecte, cilindrice, de
10-20 cm lungime brune rosiatice; cele br-
btesti grupate n amenti grosi, glbui. nflorire,
V-VI. Polenizare anemofil. Smnt glbuie,
concrescut cu o arip rigid, trunchiat,
brad 71 brad

galben-rosiatic. Tegumentul contine pungi
de rsin cu terebentin frumos mirositoare.
Fructific n fiecare an sau la 2-3 ani. Se-
mintele au germinatie epigee. Capacitatea de
germinatie, 30-50%. Plantula posed 5-6 coti-
ledoane. Are crestere nceat la nceput. Pri-
mul verticil de ramuri apare n anul patru. Di-
mensi uni l e se menti n reduse pn l a
15-20 ani, dup care cresterea se activeaz
considerabil pn la 100 ani, cnd arboretele
pot produce cantitti mari de lemn (10-12
m
3
/an/ha). Compozitie chimic. Conurile de
brad contin ulei volatil bogat n a-pinen, bor-
neol, un alcool, sesquiterpene. Scoarta contine
4-8% tanin, rsin etc. Frunzele contin ulei
volatil format din 1-a-pinen, 1-limonen, 1-ace-
tat de bornil, aldehid lauric, sesquiterpene.
Continutul n substante organice al lemnului din
album const din celuloz (54,3%), pentozani
(9,3%), lignin (26,5%), acid acetic (1,7%), ex-
tracte eterice (5,5%), ceruri, grsimi (0,23%),
iar n duramen constau din celuloz (50,2%),
pentozani (8,6%), lignin (26,1%), acid acetic
(1,4%), extracte eterice (3,6%), extracte cu ap
(7,7%), ceruri si grsimi (0,42%). Continutul
mineral al lemnului const din potasiu
(22,55%), fosfor (5,04%), calciu (33,04%),
mangan (6,17%), fier (0,41%), siliciu (3,71%),
sodiu (4,94%) etc. Industrie. Lemnul, durabil
n aer, ap, la actiunea acizilor si alcaliilor, se
usuc repede, fr deformri, cu tendint de
crpare. Se frezeaz greu si aschiaz usor.
Se impregneaz usor. Folosit pe scar larg
n industria celulozei si mobilei, ca material
de constructie, n tmplrie, la fabricarea
instrumentelor muzicale, fabricarea
chibriturilor etc. Din scoarta tnr se extrag
substante tanante si rsin (rsin de
Strassbourg). Taninul se utilizeaz n
tbcrie. Din rsin se fabric terebentina si
colofoniul, iar prin arderea incomplet se
obtine negrul de fum, utilizat ca materie prim
pentru prepararea cernelurilor. Din frunze se
extrage "esenta de brad" folosit la baie, cu rol
sedativ si de tonifiere a organismului.
Bioterapie. Ramurile tinere, mugurii, frunzele si
rsina au important n medicina uman si
veterinar. Principiile active au proprietti
balsamice, excretoare, stimulante si sudorifice cu
rol eupeptic, diuretic, vitaminizat, astringent, anti-
diareic, antireumatic, antinevrotic. Utilizate n tra-
tamentul afectiunilor pulmonare, ale aparatului
urinar, n faringo-amigdalite, gastroenterite, ano-
rexie, debilitate, reumatism. Recoltare. Cetina
se recolteaz tot timpul anului n parchete unde
sunt tieri. Mugurii (Abietii turiones) se recol-
teaz primvara si se supun prelucrrii. Medi-
cin uman. Uz intern. 1. Pentru tratarea
afectiunilor pulmonare, bolilor nervoase si ca
diuretic: a) infuzie, din 2 linguri muguri peste
care se toarn o can (200 ml) cu ap n clocot.
Se las acoperit 10-15 minute. Se strecoar.
Se ndulceste cu miere; se beau 2-3 cni pe zi;
b) sirop de muguri, preparat din 1 kg muguri la 2
I ap. Se fierbe n clocot 15-20 minute. Se las
la rcit. La 1 litru solutie se adaug 900 g zahr.
Se fierbe din nou pn d n clocot. Se trage
apoi n sticle mici nchise la culoare, se astup
cu dop si se pstreaz la rece. La nevoie se
foloseste diluat n ap mineral sau ap
obisnuit; c) sirop din muguri, pregtit prin stra-
tificarea ntr-un borcan de 5 litri a unui rnd de
muguri si unul de zahr, pn se umple. Se
acoper cu o farfurie si se las la soare 5-10 zi-
le pn se las sucul. Se strecoar apoi prin
tifon si se d n clocot; se trage la sticle mici, se
nchid cu dop; se pstreaz la rece. Se folo-
seste diluat cu ap. 2. Pentru tratarea nefritei:
n cursul unei zile se mestec si se sug 10-15 g
rsin proaspt. 3. Pentru tratarea faringo-a-
migdalitei: n cursul unei zile se mestec si se
sug 20-30 g rsin proaspt. Procedura se
practic pn la vindecare. 4. Pentru tratarea
anemiei, demineralizrii la copii si adulti, caren-
telor minerale la adulti si decalcifiere, tulbu-
rrilor dentitiei, cariilor, paradontozei, ntrzie-
rea consolidri oaselor fracturate, osteomielitei
rahitismului, adenoiditei, osteoporozei infantile
si a btrnului, dureri de cresteri osoase la
copii, tulburri neuromusculare: macerat de
muguri n solutie hidroglicero-alcoolic 1 DH.
Se iau 30 picturi n putin ap de 1-3 ori pe zi,
n functie de vrsta subiectului. Se pot lua 50-
70 picturi pe zi. Picturile se iau cu 15 minute
nainte de mas. Pentru un tratament eficace
se fac si asocieri cu alte macerate: brad cu
mesteacn, pentru osteocondrit infantil,
ntrzieri n crestere, rahitism, carii dentare,
carente minerale, fracturi, osteomielite. Se iau
30 picturi macerat muguri de brad nainte de
micul dejun si masa de sear, 30 picturi ma-
cerat muguri mesteacn, nainte de masa de
prnz; macerat de muguri de brad plus macerat
de muguri de mesteacn plus macerat de ra-
muri de mces. Pentru rinofaringite recidivante
la copii, traheobronsite si ca stimulator al
cresterii, se iau 30 picturi macerat de muguri
brahiblaste 72 brasicacee

de brad nainte de micul dejun, 30 picturi
macerat de muguri de mesteacn si 30 picturi
macerat de ramuri tinere de mces nainte de
masa de sear etc. (F. Piter, 2000) Uz
extern. 1. Pentru tratarea reumatismului: decoct,
din 1 kg ramuri tinere de brad la 3l ap. Se fierbe
10-15 minute. Se strecoar. Se toarn n apa de
baie. Se st n cad 15-20 minute. 2. Pentru tra-
tarea nevrozei cardiace: bi cu esent de brad
nainte de culcare. Se pun 10 g esent la o baie.
Se face o cur de 20 bi. 3. Pentru tratarea larin-
gitei acute si cronice: inhalatie, cu cteva picturi
ulei de brad si levntic, n ap fierbinte. Proce-
durile se fac dimineata si seara. 4. Pentru rni:
alifie, pregtit din rsin si cear de albine, unt
proaspt. Se nclzesc si se amestec pn se
obtine o past omogen. Se ung prtile afectate.
Medicin veterinar. Uz intern. n gastroente-
rite, anorexie, debilitate: a) infuzie, din 1 kg rmu-
rele tinere uscate peste care se toarn 10 l de
ap clocotit si lsat s-i scad temperatura
pn la 80 C. Se las acoperit 4-5 ore. Se
strecoar. Se administreaz prin breuvaj bucal
(se toarn pe gt); b) decoct, din 1 kg rmurele
tinere uscate la 10l de ap. Se fierbe 60 minute.
Se strecoar. Se rceste. Se administreaz prin
breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale mari
(cabaline, bovine), 5-10l; la viteii de 3 sptmni
li se administreaz 1l; animale mijlocii (ovine, ca-
prine, porcine), 2-3 l; la purcei si miei,
0,250-0,500 l; animale mici (pisici, cini, psri)
0,100-0,200 l. Mrirea dozelor poate duce la
intoxicatii. Principiul toxic este terebentina. Simp-
tome: febr, colici, tremurturi musculare, consti-
patie urmat de diaree apoas si hematurie. Se
intervine cu administrare de lapte, decoct de in,
purgative saline, infuzie de tei, crbune, trata-
ment simptomatic si tonice cardiace. Apicultur.
Furnizeaz albinelor culesul de polen, man si
propolis. Culesul de man se face din iunie pn
n septembrie Productia miere-man, 40 kg/ha.
Pondere economico-apicol mare. Protectia
mediului. Asigur un control" eficient al infiltrrii
apei n sol si al scurgerilor pe versanti. Purific
aerul atmosferic. Consolideaz la vnt arboretele
de molid si fag. Amelioreaz solul prin litiera sa
afnat, bogat n elemente minerale. Manifest
capacitate apreciabil de modificare a fitoclima-
tului intern, care este umbros, rcoros, cu variatii
termice mult diminuate, ferit de curenti de aer
puternici. Amelioreaz solul, structurndu-l ca
humus de tip mull, prin sistemul radicular de
penetrare la mari adncimi, de unde vehiculeaz
cantitti apreciabile de elemente minerale si ap,
la care se adaug litiera bogat, afnat, usor
alterabil. Ornamental, indicat pentru parcuri si
grdini publice din zonele montane si deluroase.
Se planteaz izolat, n grupuri si masive ntinse.
Decorativ prin coronament, frunze, conuri. nmul-
tire prin seminte, butasi, altoire (v. Pl. IV, 1).
BRAHIBLASTE, MICROBLASTE
BRAHI SCLEREI DE SCLEREI -
DE
BRASICACEE (Brassicaceae) sin.
CRUCIFERE (Cruciferae), familie care cuprin-
de cca 4000 specii plante dicotiledonate erba-
cee, mai rar subf rutescente sau lemnoase. Ma-
joritatea rspndite n regiunea temperat din
emisfera nordic. Multe specii sunt anuale,
altele bienale sau perene. Rdcin pivotant.
Tulpin simpl sau ramificat. Frunze alterne,
simple de diferite forme, palmat sau penat
compuse nestipelate. Inflorescente racemoase
simple sau compuse. Flori bisexuate (herma-
frodite), tetramere, actinomorfe, rar zigomorfe;
caliciul din 4 sepale libere, dispuse n 2 cicluri;
corol dialipetal, ntr-un singur ciclu; andro-
ceul din 6 stamine, 2 externe mai scurte si 4
interne mai lungi, cu glande nectarifere la baz
gineceul bicarpelar, cu ovar superior bilocular
datorit unui perete fals (repelum). Formula
floral: H2 rar 1K
2+2
C
4
A
2
^ G
&
. Polenizare
entomofil. Fruct silicv sau silicul. Smnt
aproape lipsit de endosperm, cu testa adesea
mucilaginoas. Contin uleiuri eterice, glicozizi.
Specii cultivate cu valoare alimentar, medici-
nal, melifer, ornamental, furajer. Flora
spontan si cultivat a Romniei contine
190 specii apartinnd la 59 genuri: Sisymbri-
um, x = 7; Descurainia, x = 7; Alliaria, x = 7;
Arabidopsis, x=5; Myagrum, x=7; Isatis, x=7;
Bunias, x =7; Erysimum, x = 7, 8; Syrenia;
Hesperis, x= 6, 7, 12, 13; Cheiranthus, x= 7;
Matthiola, x = 6, 7; Chorispora; Euclidium,
x = 7; Barbarea, x = 8; Rorippa, x = 8; Armo-
racia, x = 8; Nasturtuium, x = 8; Cardamine,
x = 7,8,10; Cardaminopsis, x = 8; Tirrifis, x= 6,
8; Arabis, x = 4, 7, 8; Aubrieta; Lunaria; Pelta-
ria, x=7; Alyssoides; Alyssum, x=8; Lobularia;
Berteroa, x=8; Clypeola; Schivereckia; Draba,
x = 8; Petrocallis, x = 7; Cochleria, x = 6, 7;
Kernera, x = 8; Camelina, x = 6, 10; Neslia,
x = 7; Capsella, x = 8; Hutchinisia, x = 6;
brasicasterol 73 brdi sor

Hymenolobus, x=6; Hornungia, x = 6; Teesda-
lia, x = 6; Thlaspi, x = 7; Aethionema, x = 8;
Iberis, x=7,8,9,11; Biscutella, x=9; Cardaria,
x = 8; Lepidium, x = 8; Coronopus, x = 8;
Conringia, x = 7; Diplotaxis, x = 7,11; Brassica,
x = 8, 9, 10, 11, 19; Sinapis, x= 9, 12; Eruca,
x = 11; Erucastrum, x = 8, 15; Cakile, x = 9;
Rapistrum, x = 8; Crambe, x = 15; Calepina,
x = 7; Raphanus, x = 9.
BRASICASTEROL -> FITOSTE-
ROLI
BRDET (Abieta), grup de formatii
pduroase zonale, cuprinznd arborete pure de
brad si amestecuri cu alte specii, ca fag, molid,
pin silvestru, gorun s.a. Flora erbacee nsoti-
toare este caracteristic si indicatoare conditiilor
stationale, reprezentat prin Asperula-Oxalis,
Luzula albida-Heracium transsilvanicum, Vacci-
nium. Formatii: brdet pure (Abieta) contin tipu-
rile brdet cu flora de mull, brdet cu Festuca,
brdet cu flor acidofil
;
brdet-fgete (Abie-
ta-Fageta) contine tipurile brdet-fgete cu flor
de mull, brdet fgete cu Rubus, brdet-fgete
cu Festuca, brdet-fgete cu flor acidofil; br-
det amestecate (Abieta-Fagta composita),
format din fag, gorun, carpen, tei pucios, paltin
de munte, pe dealuri (I. Ian cu, 1982).
BRDISOR (Huperzia selago), fam.
Lycopodiaceae. Plant erbacee, criptogamic,
peren, camefit, cosmopolit, mezofit, hidro-
fit, microterm, acidofil, sciafil, prezent n
lantul carpatic prin pdurile umbroase, putin
umede, prin turbriile submontane si montane,
n jnepenisuri si locuri nierbate din regiunea
subalpin si alpin; se mai numeste brdut,
chedica-ursului, cornisor, cornisor de munte,
la-ba-ursului, natote, netoat, noatt, prul
porcului, pedec, piedica ursului, pedicut,
soldin, strutisor. Genetic, 2n-cca 90, 264, 272.
Fitoce-nologic, ncadrat n Centrario-
Loisleurion, Car. Vaccinio-Picetalia. Rspndit
n Europa, Asia, America, Oceania (Noua
Zeeland), Australia (Tasmania). Utilizat ca
plant medicinal de ctre daci care o
numeau bradutela, brdiel, brdutel(I.
Pa c h i a Tatomirescu, 1997). Ei o foloseau
la durerile de cap, cderea prului, ca insecticid
contra pduchilor etc. Descriere. Rdcini
adventive. Tulpin scund, de 3-35 cm,
ascendent. Frunze liniar-lanceolate,
acuminate, rigide, apropiate, acoperind complet
tulpina, alipite de ea. Sporangi reniformi, asezati
la baza frunzelor, la mijlocul ramurilor. Maturi-
tatea sporilor, VI I-X. Compozitie chimic: pr-
tile aeriene contin 7 alcaloizi din care lycopodina
si selagina sunt foarte toxice si i sunt carac-
teristici, flavone, o form de nicotin etc. Bio-
terapie. n unele zone din tar planta a fost si
este utilizat de medicina traditional n tratarea
unor afectiuni: calculoz renal si vezical, al-
coolism, tabagism, dermatite, eczeme, psoria-
zis, calvitie. Printre principiile active unele sunt
toxice, mai ales lycopodina si selagina. Mare
atentie la folosire. Recoltare. Prtile aeriene
(Huperzii herba) se recolteaz fr spice, n
iulie-august. Se usuc la umbr, n strat subtire.
Pentru spori, spicele se adun nainte de ma-
turitatea lor. Se usuc la soare, apoi se scutur
n camer unde nu exist curent. Produsul obti-
nut se cerne prin sit. Medicin uman. Folosit
empiric n tratarea diferitelor boli. Uz i ntern.
1. Pentru tratarea calculozei renale, vezicale, ca
diuretic si purgativ: decoct, din 1 lingur plant
uscat si mruntit la 1 l de ap. Se fierbe
15 minute. Se las la rcit 20-25 minute. Se
strecoar. Se bea o can (200 ml) fractionat n
cursul unei zile. 2. Pentru combaterea fumatului
si alcoolismului: a) decoct, din 1 lingur sporange
uscat mruntit la 1 l de ap. Se fierbe 15 minute.
Se las acoperit pentru rcit 20 minute. Se
strecoar. Se bea o can (200 ml) n cursul
unei zile; b) tinctura si extractul apos din plant,
preparate n farmacie, au efecte similare. 3. Pen
tru tratarea litiazei renale, litiazei vezicale, ca
diuretic si laxativ: decoct n vin, din 1 lingur
plant uscat si mruntit la 1 l de vin. Se fierbe
15-20 minute. Se las acoperit pentru a se rci.
Se strecoar. Se bea fractionat n cursul unei
zile. Uz extern. 1. n dermatite, eczeme si op-
reli" la copii: pudra, constnd din sporii recoltati
de la plant, se presar pe locurile afectate. Sunt
nehigroscopici. La copii se folosesc n loc de talc.
2. Pentru tratarea psoriazisului: decoct, din 20 g
prti aeriene de plant la o can (200 ml) de ap.
Se fierbe 10 minute la foc moale. Se rceste
pn la cldut. Se aplic comprese pe zona
afectat. 3. Pentru cresterea prului: decoct, din
2 linguri plant uscat si mruntit si 2 linguri
sporangi la 1 1 de ap. Se fierbe pn scade la
jumtate. Se las la rcit 20 minute. Se stre
coar. Se spal pe cap; pentru acelasi scop se
poate folosi tinctura preparat n farmacie. Se
tamponeaz prul la rdcin, dup ce n prea
labil a fost splat si uscat (v. Pl. IV, 2).
brnc 74 brndus de
nisip

BRNC (Lobaria pulmonaria), fam.
Stictaceae. Lichen corticol (prezent pe scoarta
copacilor), rar lignicol si saxicol, ntlnit din
regiunea dealurilor pn n cea subalpin.
Descriere. Tal foliaceu, lobat, ncretit, mare
pn la 40 cm. Lobii cu capetele usor colturoa-
se. Fata superioar mai mult sau mai putin
lucioas, verde sau verde-brunie, adnc-reti-
culat-faveolat. Marginea cu sorale albe-gl-
bui. Fata inferioar psloas, brun, brun-des-
chis cu portiunile convexe, albe, nude.
Apotecii cu discul brun-roscat, asezate
marginal sau dispersate pe tal. Medicin
uman. Principiile active din tal au proprietti
pectorale si emoliente. Utilizat n astm bronsic,
tuse, alte afectiuni pulmonare: infuzie, din 1
lingurit tal uscat si mruntit la o can (250 ml)
peste care se toarn ap clocotit. Se las
acoperit 15-20 minute. Se strecoar. Se
ndulceste cu miere. Se bea continutul a 2 cni
pe zi (dimineata si seara). Medicina popular l
recomand n tratarea brncii (umflturi ale
minilor).
BRNCUt (Sisymbrium officina-
le), fam. Brasicaceae. Plant erbacee, anual
sau bienal, terofit, xeromezofit spre mezofi-
t, mezoterm, acid-neutrofil, ntlnit n lo-
curi ruderale, necultivate, lng drumuri: se
mai numeste bubolnic, buruian de rul-bieti-
lor, frunza-voinicului, iarba-voinicului, micsan-
dre slbatice, mustar alb, smcut, rpit, us-
turoit. Genetic, 2n = 14. Fitocenologic,
ncadrat n Chenopodietea, Car. Sisymbrion.
Rspndit n Europa, vestul Asiei. Descriere.
Rdcin fusiform. Tulpin erect, ramificat,
proas, mai ales n partea inferioar unde
perii sunt rigizi si ndreptati n jos, nalt de
40-80 (100) cm. Frunze superioare ngust-lan-
ceolate sau trifidate, cele tulpinale inferioare si
mijlocii ovat-triunghiulare, penat-sectate, petio-
late, proase. Flori galbene deschis, scurt-pe-
dicelate, grupate ntr-un racem; caliciu cu se-
pale erecte, pubescente; corol cu petale
oblanceolate; androceu din 2 stamine scurte cu
glande nectarifere la baz; gineceu cu ovar
sesil si stigmat asemntor unui disc, slab bilo-
bat. nflorire, V-IX. Fructe, silicve pubescente,
alipite de axa racemului. Seminte mai mult sau
mai putin ovoide, turtite, netede, brun-roscate,
uniseriate. Bioterapie. Partea aerian a plan-
tei si semintele au important n medicina uman
traditional etnoiatric. Principiile active au rol
antiinflamator, emolient, antimicrobianuarie
Contine, ca si mustarul, sinigrozid. Folosit n
tratamentul erizipelului, tusei, rguselii, gutu-
raiului, faringitei, iar la copiii mici mpotriva coli-
cilor. Recoltare. Partea aerian (Sisymbrii her-
ba), frunzele (Sisymbrii folium) se recolteaz n
perioada nfloritului, pe timp frumos, dup ora
10. Se usuc la umbr, de preferat n poduri
acoperite cu tabl, n strat subtire. Semintele
(Sisymbrii semen) se recolteaz la maturitatea
fiziologic. Se pstreaz n pungi de hrtie, la
loc uscat. Medicin uman. Uz intern. 1. Pen-
tru tratarea tusei de diverse etiologii, rguselii,
atoniei faringiene, combaterea scorbutului: in-
fuzie, din 1 lingurit plant proaspt bine m-
runtit, peste care se toarn o can (200 ml) cu
ap clocotit. Se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar si se ndulceste cu miere. Se bea
ncet, cu nghitituri rare. Red vocea artistilor si
dasclilor. 2. Pentru tratarea afoniei (disparitia
vocii) si rguselii: sirop, pregtit din fierberea
plantei n sirop simplu. Se bea cte un phrel
de trei ori pe zi (dimineata, prnz si seara),
dup mese. 3. Pentru tratarea tusei, rguselii,
guturaiului, faringitei, colicilor la copiii mici:
a) infuzie, din 2 g frunze uscate sau mruntite
sau 2 g seminte peste care se toarn 100 ml
ap clocotit. Se las acoperit 15 minute. Se
strecoar. Se ndulceste cu miere. Se bea cte
un phrel dimineata, prnz, seara; b) decoct,
din 2 g frunze uscate si mruntite sau 2 g
seminte la 100 ml ap. Se fierbe 5 minute. Se
strecoar. Se ndulceste cu miere. Se bea cte
un phrel dimineata, prnz, seara. Se mai
poate folosi extractul fluid, extractul uscat si
tinctura.
BRNDUS DE NISIP (Meren-
dera sobolifera), fam. Liliaceae. Plant erba-
cee, peren, geofit, mezofit, moderat ter-
mofil spre termofil, neutrobazofil, ntlnit
pe nisipurile cordonului litoral. Specie ocrotit
prin lege. Genetic, 2n = 54. Fitocenologic,
ncadrat n Armerion maritimae. Rspndit
n Europa si Asia. Descriere. Bulbotuberul
acoperit cu o tunic brun, din care, n timpul
nfloririi, pornesc trei prelungiri stolonifere; cea
median mai lung are, subapical, fixat planta
florifer, cele laterale formeaz tulpini sterile.
Tulpin nalt de 8-20 cm. Frunzele liniar-lan-
ceolate, lungi de 6-15 cm, late de 3-5 mm,
apar o dat cu florile. La nceput mai scurte
dect axa florilor, mai trziu, prin crestere, de-
vin mai lungi dect acestea. Flori roz-liliachii,
brndus de
primvar
75 brndus de
toamn

de obicei solitare, alteori cte 2-3; perigon cu
foliole libere, sagitate la baz, dispuse pe un-
guicule filiforme; androceul din 6 stamine cu
filamentul staminal fixat la baza foliolei perigo-
niale si purtnd antere alungit-eliptice; gineceul
cu ovartrilocular, cu 3 stilodii filamentoase libe-
re terminate cu cte un stigmat subcapitat.
nflorire, IV. Fruct, capsul septicid. Seminte
subglobuloase.
BRNDUS DE PRIMVAR
(Crocus vernus), fam. Iridaceae. Plant erba-
cee, peren, nalt de 15-35 cm, geofit, mezo-
fit, hechistoterm (criofil), acidofil, ntlnit
prin poieni, fnete, psuni, tufrisuri, raristi de
pdure, de la cmpie pn n zona subalpin;
se mai numeste brndus de munte,
brndus albastr, brndusi, nuscea, sofran,
sofran de primvar s.a. Genetic, 2n = 8, 10,
16, 18, 19, 20, 22, 23. Fitocenologic,
ncadrat n Triseto-Polygonion, Potentillo-
Nardion, Fa-gion, Piceion (fig. 26).
Rspndit n Europa. Descriere. Rdcin
fasciculat. Bulbotuber acoperit cu tunici
membranoase, subtiri. Frunze liniar-
lanceolate, pe fata inferioar cu nervura
median alb. Spat unifoliat. Flori liliachiu-
violacee sau violacee, sub vrf, nchis-
violaceu maculate; perigon cu tub lung de 12
cm, cu 6 lacinii concave, alungit-obovate;
androceu din 3 stamine; gineceu cu ovar infe-
rior, stil lung, galben, stigmat mai lung

dect staminele, dilatat spre vrf, galben.
nflorire, III-IV. Fruct, capsul trilocular, poli-
sperm. Semintele globuloase. Apicultur.
Florile furnizeaz albinelor culesul de nectar si
polen. Productia de miere, 10-20 kg/ha. Pon-
dere economico-apicol mic. Ornamental.
Indicat pentru masive arborescente din
parcuri si grdini publice. Decorativ prin flori.
Se nmulteste prin bulbotuberi.
BRNDUS DE TOAMN (Col-
chicum autumnale), fam. Liliaceae. Plant er-
bacee, peren, geofit, mezofit spre me-
zohidrofit, mezoterm, slab-acid-neutrofila,
caracteristic pentru fnete, poieni, livezi din
zona de deal si munte, cu umiditate suficient,
dar fr ap stagnant, pe soluri luto-nisipoa-
se; se mai numeste blur, blndusc, cea-
pa-ciorii, crinul-mtii, ghicitoare, ggtele, jio-
rele de toamn, ruscea de poian, sofran.
ntlnit pe teritoriul judetelor Cluj, Slaj, Mara-
mures, Covasna, Harghita, Brasov, Prahova,
Dmbovita, Arges, Vlcea, Gorj, n nordul Mol-
dovei, Bucovina. Fitocenologic, ncadrat n
Molinietalia, Danthonio-Brachipodion. Ocrotit
prin lege. Rspndit n Europa. Descriere.
Bulbotuber ovoidal, voluminos, lung de 4-5 cm,
gros pn la 3 cm, cu tunici externe aproape
negre, prelungite ntr-un gt lung, n partea
inferioar cu numeroase rdcini adventive, fi-
liforme, scurte (1-2 cm), iar spre vrf cu
3-5 muguri. Frunze lanceolate, glabre, erecte,
cu nervatiune paralel, una din ele mai groas
si cu vagin (25-40/3-3,5 cm); apar primvara
de timpuriu si se vestejesc la sfrsitul lui august
Flori violacee, mari, lungi de 20-30 cm, apar
toamna dup vestejirea frunzelor, cte 1-3 la
fiecare bulbotuber; perigon cu 6 foliole lanceo-
late pn la ovate, lungi de 4-6 cm; androceu
cu 6 stamine mai scurte dect perigonul, antere
galbene; gineceu cu stigmate lung-decurente,
ndoite, papiloase. nflorire, IX-X. Fruct, cap-
sul mare (3-4/3 cm), umflat, se formeaz pri-
mvara prin luna mai si ajunge la maturitate n
sept., cnd devine brun. Se deschide prin trei
linii longitudinale. Seminte sferice, brun-negri-
cioase. Compozitie chimic. Semintele contin
alcaloizi (0,30-0,60%), ntre care predomin
colchicina si altii similari notati cu A, B, C, D, E,
F etc.; alcaloidul F este un desacetil-metil-col-
chicin; glicozizi etc. Industrie. Din seminte se
extrage colchicina, utilizat n cercetrile de
genetic pentru provocarea poliploidiei la
Fig. 26. Brndus de
primvar
(Crocus vernus).
brndus de
toamn
76 brndus de
toamn

plante si n medicin pentru tratarea unor boli.
Are actiune mitoclazic. Bioterapie Plant cu
important pentru medicina uman si veteri-
nar cult si etnoiatric. Cunoscut nc din
Antichitate, datorit toxicittii sale. n Evul Me-
diu arabii o foloseau n tratarea gutei. n 1820,
medicul englez Williams constat c semintele
ei produc aceleasi efecte ca bulbul. Principiile
active mai importante din bulb si seminte sunt
colchicina, demecolcina, tiocolchicorida. Se
mai remarc zahrul si acidul galic. Farmacodi-
namic: principiile active au actiune antigutoas
si anticanceroas; au efect depresor asupra
terminatiilor nervoase si totodat analgezic.
Stimulent al peristaltismului intestinal. Col-
chicina se acumuleaz usor n organism si se
elimin ncet. Absorbit pe cale oral, strbate
ciclul enterohepatic si se fixeaz n majoritatea
tesuturilor, dar mai ales n mucoasa intestinal,
ficat, rinichi, splin. Nu se fixeaz n miocard,
plmni si muschii scheletici. Eliminarea se
face prin fecale si urin. Actioneaz asupra
diviziunii cariochinetice. Opreste mitozele n
stadiul de metafaz, determinnd dublarea nu-
mrului de cromozomi. Tratarea celulelor vege-
tale cu calchicin favorizeaz poliploidia. Re-
zult celule gigantice cu un numr multiplu de
cromozomi. La celula animal si uman opreste
diviziunea celular n stadiul metafazic. Este
utilizat n tratamentul leucemiilor, puseelor de
gut acut si subacut, reumatismului cronic.
Mreste secretia biliar, intestinal si urinar.
Este contraindicat n nefrite. Demecolcina,
este de 10 ori mai activ dect colchicina, si este
mai putin toxic. Utilizare major n neoplasm.
Actiune inhibitoare a diviziunii celulare n lim-
fopatii maligne, carcinoame dermice. Intervine
citostatic. Tiocolchicozida este activ n
tratamentul ascitei, al periplegiilor spastice si al
fenomenelor de rigiditate (Em. Gr i gor escu,
I. Ci ul ei , Ursula Stnescu, 1986). Recol-
tare. Bulbul (Colchici bulbus) se recolteaz
toamna dup ncetarea vegetatiei sau
primvara pn la pornirea n vegetatie.
Semintele (Colchici semen) se obtin prin
culegerea capsulelor, cnd au culoarea albi-
cioas cu un nceput de brunificare spre vrf.
Recoltarea lor se face n august. Capsulele se
usuc la soare puse pe prelate, pe timp urt se
tin n camere nclzite, bine aerisite. Se lop-
teaz zilnic, pentru o uscare uniform. Capsu-
lele uscate se bat ntr-un sac, apoi se cern prin
site cu ochiuri de 2-3 mm. Cele rmase se
desfac cu mna. Dup vnturare, semintele se
las la soare 1-2 zile pentru uscare. Se amba-
leaz n saci de hrtie. Se pstreaz n camere
uscate. Uscarea artificial, la 50 C. Continutul
n alcaloizi este mai constant n seminte. Medi-
cin uman. Colchicina se administreaz bol-
navilor de gut sub form de comprimate, aso-
ciate cu milurit. Dozele se prescriu de medic.
Profilactic, cu trei zile naintea unor interventii
chirurgicale, bolnavilor de gut li se adminis-
treaz cte 1,5 mg colchicina. n aceast doz
(1,5 mg) d rezultate foarte bune n tratamentul
morbului lui Behcet. Colchicina intervine bine si
n boala Hodgkin. Experimental s-a aplicat n
terapia anticanceroas. Empiric, florile se folo-
sesc extern pentru tratarea reumatismului, de-
gerturilor si grbirea vindecrii rnilor. Cu de-
coctul plantei se spal pe cap pentru cresterea
prului. Medicin veterinar. Colchicina se
recomand prin prescriptie medical. Ingerat
n cantitti mari devine toxic; laptele devine si
el toxic. Se intervine prin administrarea de lap-
te, ap cu albus de ou, ap cu tanin (5-10%),
ap cu tinctur de iod (5 g tinctur de iod la 1 l
ap), mucilagiu de altee, clisme cu cloral-hidrat
si tonice cardiace (E. Neagu,C. Sttescu,
1985). Empiric, n unele zone ale trii, decoctul
din seminte sau bulbi este folosit la tratarea
animalelor de rie. Corpul animalelor se spal
cu solutia obtinut. Are rol antiinflamator si
analgezic, efectul antiscabios este putin pro-
babil. Uneori, decoctul plantei este utilizat si n
tratarea porcilor de rujet. Decoctul, n doze
mici, se administreaz n mncare. Are actiune
antiinflamatoare si analgezic. Stiintific, nu es-
te recomandat n tratarea acestei boli din cau-
za toxicittii sale (Igeborg Bogdan, 1989).
Toxicologie. Planta este foarte toxic n stare
verde si uscat. Toxicitatea este dat de col-
chicina. Doza mortal pentru bovine este de
8-10 g frunze proaspete/kg greutate sau 2-3 g
frunze uscate/kg. La om doza mortal este de
0,005-0,006 g colchicina sau 5 g seminte. Lap-
tele animalelor (vaci, capre, oi) care au consu-
mat aceast plant este toxic pentru consu-
matori. Intoxicatia la om se manifest dup 2-
6 ore de la ingerare si const din senzatie
usturtoare n gur si faringe, sete accentuat
urmat de vome, diaree cu colici, retentie uri-
nar, deshidratare pronuntat, paralizie, opri-
rea respiratiei, moartea. Intoxicatia la animale
apare dup 2-48 ore de la ingerarea plantei si
const din salivatie abundent, gastroenterit,
brndus
galben
77 brebenel

violente dureri abdominale, balonri, enterit
hemoragic, anurie, paralizia centrului respi-
rator bulbar (ce poate apare ntre prima si a
sasea zi de la intoxicatie) si moartea. Api-
cultur. Specie melifer. Florile furnizeaz al-
binelor culesul de nectar si polen, n lunile
august-octombrie Cantitatea de nectar,
0,03-0,06 mg/floare. Productia de miere,
10-20 kg/ha. Pondere economico-apicol mi-
c. Atentie! Planta poate fi usor confundat cu
brndusa (Crocus banaticus Gay). Ultima spe-
cie are frunzele mai nguste si posed numai
3 stamine n floare. Ornamental. Cultivat ca
plant decorativ n parcuri si grdini, n gru-
puri risipite pe peluze, printre arbustii plantati
mai rar. Prefer soluri adnc lucrate, drenate,
ngrsate si putin umede. nmultire prin bulbo-
tuberculi (v. Pl. IV. 3).
BRNDUS GALBEN (Crocus
flavus), fam. Iridaceae. Plant erbacee, pere-
n, nalt pn la 26 (30) cm, geofit, mezofit,
termofil, acid-neutrofil, ntlnit n sudul trii,
prin poieni, tufrisuri, raristi de pdure, plantatii
de salcm, uneori pe lng calea ferat, n
regiunea de cmpie si dealuri. Se mai numeste
brndus galben de primvar, brndusi, so-
fran galben, sifrnel galben s.a. Genetic,
2n = 8. Fitocenologic, ncadrat n Festu-co-
Brometea, Seslerio-Festucion pallentis (fig.
27). Descriere. Rspndit n Europa de Sud-
Est. Rdcini fasciculate. Bulbotuber ovo-idal
sau globulos, acoperit cu 2-3 tunici brune, cea
intern prelungit n teaca bruniu-roscat.
Frunze 2-10, lineare, lungi de 20-30 cm, late
de 2-6 mm, cu o dung longitudinal alb, pe
fata inferioar, brumrii; apar o dat cu florile.
Flori galbene-aurii, cu tubul cilindric pn la
bulbotuber; perigon infundibuliform, usorcam-
panulat, format din 6 foliole oblanceolate; an-
droceu din 3 stamine, cu filamente lungi de
5 mm, antere ascutite terminal; gineceu cu ovar
inferior, trimuchiat, stil terminat cu un stigmat
t r i f i dat , gal ben- aur i u, mai scur t de-
ct staminele. nflorire, (II) III-IV. Frunzele si
florile, nainte de a se etala, sunt protejate de
dou sau mai multe teci albe, membranoase.
Fruct, capsul alungit, prevzut cu 3 santuri
si rostru filiform. Apicultur. Florile furnizeaz
albinelor culesul de nectar si polen. Productia
de miere, 10-20 kg/ha. Pondere economico-
apicol mic. Ornamental. Indicat pentru
marginea masivelor arborescente, gazon nflo-
rit din parcuri si grdini publice. Utilizate ca flori
tiate pentru apartamente. Decorativ prin flori,
nmultire prin bulbotuberi.
BREBENEL (Corydal i s cava si n.
C. bulbosa), fam. Papaveraceae. Plant er-
bacee, peren, geofit, heliosciadofit, uneori
sciadofit, mezofit, mezoterm, amfitolerant
la pH, ntlnit n pduri luminoase, margini de
pdure, livezi, din regiunea de cmpie pn la
cea montan; se mai numeste breabn,
brebecea, brebenel alb, brebenel rosu, breberi,
floarea-Sngeorgiului, grebenei albi, grebenei
rosii (fig. 28). Genetic, 2n= 16. Fitocenologic,
Car. Fagetalia. Rspndit n Europa, Asia
Mic, Caucaz. Descriere. Rdcini mici, fili-
forme, pornite dintr-un tubercul mai mult sau
mai putin sferic, gol, rar masiv. Tulpin erect,
crnoas, glabr, verde sau brun-rosiatic,
nalt de 10-30 cm. Frunze (2), biternate, cu
foliole invers-ovate, glabre, petiolate. Flori pur-
purii, rosii-violete, albe-glbui, rar rosii-brune,
cu pinteni, mirositoare, grupate n racem sim-
plu, erect. nflorire, IV-V. Fruct, capsul.

Fig. 27.
Brndus
galben
brebenel 78 briofite


Fig. 28. Brebenel (Corydalis bulbosa):
1 - planta ntreag; 2 - sectiune prin
floare; 3- racem fructifer.
Seminte negre, sferice, cu apendice crnos.
Compozitie chimic. Tuberculii contin pn la
5% alcaloizi, din care cei mai importanti pentru
medicin sunt bulbocapnina si coridalina. Alca-
loizii au structur aporfinic. Bioterapie. Bulbii
speciei sunt folositi n medicina uman. Alca-
loidul coridalina are proprietti narcotice asu-
pra animalelor poikiloterme (cu snge rece).
Alcaloizii aporfinici (glaucina, bulbocapnina,
coridina, izocoridina) au actiune adrenalitic.
La om, actiunea alcaloidului bulbocapnina este
asemntoare scopolaminei, pur simptomati-
c, salutar pentru pacient. Paralizeaz nervii
motori si inverseaz efectul hipertensor al
adrenalinei. Intervine favorabil n parkinso-
nism, paralizii nsotite de stri de agitatie, n
tremurturi de origine cerebral si hemiplegii.
Actioneaz pozitiv n tratamentul coreei minor.
Infuziile si decocturile sunt mai eficiente dect
alcaloizii, n stare de substant pur. n me-
dicina empiric bulbii plantei se folosesc n
afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni
hepatobiliare, ca antihelmintice, emenagoge,
antimicrobiene. Recoltare. Bulbii (Corydalidis
tuber) se recolteaz la sfrsitul perioadei de
vegetatie. Se scot din pmnt cu sapa sau
cazmaua. Se usuc n strat subtire, n pod
acoperit cu tabl. Se pstreaz n pungi de
hrtie. Medicin uman. 1. Pentru tratarea
parkinsonismului, paraliziilor nsotite de stri
de agitatie, hemiplegiilor, tulburrilor nervoase
de origine vestibular: preparate cu bulbocap-
nina, n doze de 0,05-0,2 g pe zi. Adminis-
trarea se face pe cale oral sau injectabil.
2. Pentru tratarea afectiunilor sistemului nervos
central, afectiunilor hepatobiliare, helmintozei,
ca emenagog si antimicrobian: infuzie, din 10 g
bulbi peste care se toarn 100 ml ap clocotit.
Se las acoperit 20 minute. Se strecoar. Se
bea cte un phrel de trei ori pe zi. Alcaloidul
bulbocapnina este utilizat n clinicile de boli
nervoase. Actioneaz asupra sistemului ner-
vos central ca anestezic, provocnd o imobi-
litate catatonic. Apicultur. Florile ofer albi-
nelor culesul de nectar si polen pentru
stimularea si dezvoltarea familiilor lor. Can-
titatea de polen, 0,03-0,1 mg/floare. Productia
de miere, 10-20 kg/ha. Pondere economi-co-
apicol mic.
BRIOFITE (Bryophyta), plante auto-
trofe avasculare, cu gametangi si sporangi, n-
tlnite n locuri umede secundar acvatice, la
latitudini si altitudini diferite, n toate regiunile
geografice ale Terrei; sin. musci, muscinee,
muschi. Mrimea variaz ntre 1 si 50 cm. Cor-
pul vegetativ poate fi cu tal (gametofit talos) sau
tal cormoid (gametofit cormoid). La formele pri-
mitive, eutalul, este lipsit de frunzisoare (Mar-
chantiales), iar la cele evoluate cu frunzisoare
diferentiate (unele Jungermanniales). Descrie-
re. Talul cormoid are o tulpinit acoperit cu
frunzulite (Hepatice, muschi frunzosi). Ramifi-
catia este dicotomic, monopodial, rar simpo-
dial. Cresterea se face prin celule initiale bi si
trivalente. Anatomic talul posed o epiderm
putin diferentiat, fr stomate, exceptie Mar-
chantia, cu celule slab cutinizate, un parenchim
asimilator, uneori puternic diferentiat, n celulele
cruia se afl cloroplaste cu clorofil b si amidon
intraplastidial; tesuturile mai profunde au rol de
nmagazinare. Formele evoluate au celule cu rol
de sustinere, iar la unele specii exist, axial, un
fascicul de elemente conductoare, constnd
dintr-un parenchim conductor. Frunzisoarele
briofite 79 bruni sor

sunt simple, sesile, exceptional cu teac
(Polytrichum), cu sau fr nervur, diferite ca
form, cu crestere determinat, dispuse n
ortostihuri sau serii elicoidale. Aparatul
vegetativ si protonema se fixeaz de substrat
prin rizoizi de origine epidermal. La speciile cu
elemente conductoare, pe lng functia de
fixare ndeplinesc si functia de absorbtie a apei
cu substantele minerale. nmultire vegetativ,
prin fragmente de tal si protonema, prin
ramuri - n urma mortii prtii bazale a talului -si
propagule unicelulare sau pluricelulare. Pro-
pagulele se formeaz n mici cosulete circulare
sau lenticulare, n partea superioar a talului.
Reproducere sexuat prin formarea de organe
sexuale numite gametangi, reprezentate de
anteridie (mascul) si arhegon (femei). Anteri-
dia este de form sferic sau eliptic, scurt-pe-
dicelat. Peretele este alctuit dintr-un strat de
celule. n interior se afl celule; din fiecare
rezult cte doi anterozoizi de forma unor spi-
rale, cu doi flageli inserati subapical. Repre-
zint elementele sexuale mascule. Arhegonul
are de obicei forma unei butelii cu gtul de
diferite lungimi. Se formeaz dintr-o celul epi-
dermic, rar cu origine endogen. Contine o
singur oosfer deasupra creia se afl celula
ventral a canalului. Gtul arhegonului este
plin cu celule. La maturitate, peretii desprtitori
dintre celulele canalului si celula ventral se
gelific. Celulele devin o mas gelatinoas,
permitnd ptrunderea anterozoizilorn oosfer.
Fecundarea este favorizat de apa de ploaie
sau rou, care antreneaz anterozoizii de la
locul de formare la arhegon. Drumul ctre arhe-
gon este indicat chimiotactic prin secretia de
ctre acesta a anumitor substante organice
(albuminoide la Hepatice, glucide la muschii
frunzosi). Ambii grneti sunt haploizi. Din uni-
rea lor rezult un zigot diploid. Zigotul se divide,
mitotic. Se formeaz un masiv de celule n
interiorul arhegonului care diferentiaz: sporo-
gonul, constituit din picior incolor ce ptrunde
n gametofit si absoarbe substante nutritive;
seta (uneori lipseste), care conduce substan-
tele nutritive de la picior la capsul; capsula, cu
morfologie diferit, n care se formeaz sporii
haploizi. Seta contribuie la dispersarea sporilor
la distante mai mari. Dispersarea sporilor variaz
n functie de specie. Prin germinare, sporii dau
nastere la protonema care este parte com-
ponent a gametofitului. Pe protonema se dife-
rentiaz rizoizi de fixare (pe partea inferioar)

Fig. 29. Ciclul vital la muschiul de pmnt
(Polytrichum commune):
R- diviziunea reductional; n- haploid;
2n - diploid.
si muguri (pe partea superioar),care diferen-
tiaz corpul vegetativ propriu-zis. Ciclul vital se
caracterizeaz printr-o alternant de generatii
tipic, cu predominarea gametofitului asupra
sporofitului (fig. 29). Fitogenetic, indicatori bio-
chimici si citologici dezvluie afinitti genetice
cu cloroficeele. Probabil si au originea ntr-un
grup de alge verzi strvechi necunoscut, la
care predomina generatia gametofitic (Lucia
L u n g u, 1983). La formele actuale exist mai
multe trunchiuri filetice cu rangul de clase: An-
thocerotatae, Hepaticatae, Bryatae (Musci).
Ca vechime, din Devonian au fost identificate
fosile izolate, din Mezozoic si Tertiar au fost
puse n evident fosile asemntoare speciilor
actuale. Important. Rol ecologic important n
diferite asociatii si formatiuni vegetale. Mentin
echilibrul biologic n natur. Sporesc ptura de
humus pe stnci, produs mai nti de licheni,
pregtind instalarea plantelor cormofite. Turba
produs de Sphagnum n asociatie cu alti
muschi si specii de cormofite constituie materia
prim pentru obtinerea de gudroane, fenoli,
prepararea nmolului terapeutic sau utilizat n
agricultur ca ngrsmnt organic. Turba con-
serv bine polenul fosil, dup care se poate
reconstitui vegetatia din anumite perioade isto-
rice.
BRUNISOR (Cantharellus lutes-
cens), fam. Cantharellaceae. Ciuperc mico-
rizant, comestibil, ntlnit n regiunea
bruni sor 80 brustur

montan pe solurile umede din pdurile r-
sinoaselor, n perioada (VIIIXI); sin. burete
brunisor. Descriere. Plria cu marginea on-
dulat-lobat, la centru mai mult sau mai putin
perforat, rezultnd o cavitate profund care
comunic cu cavitatea piciorului; diametrul
3-5 cm; fata superioar brun, sau brun-n-
chis; fata inferioar cu nervuri sau pliuri ne-
regulate, galben-portocalie. Picior glabru, fis-
tulos, lung de 5-8 cm, diametrul 0,5-1 cm,
galben-portocaliu. Carnea cu miros de fructe.
Alimentatie. Valoarea alimentar foarte mare.
Utilizat regional la diferite preparate culinare.
BRUSTUR (Arctium lappa), fam. As-
teraceae. Plant erbacee, bienal, terof it, me-
zofit, mezoterm, slab-acid-neutrofil, rezis-
tent la secet si temperaturi extreme, ntlnit
pe terenuri necultivate, pe marginea drumuri-
lor, cilor ferate, pe lng garduri, zvoaie
inundabile, comun n ntreaga tar, de la cm-
pie pn n zona montan; se mai numeste
blustur, brusclan, brusclu, brusturi, brustur,
mare, brustur. negru, caftalan, calcoceni, capi-
talei, captalan, capul-clugrului, ciulin, crcei,
clococean, ghimpoas, iarba-boierului, lapuc,
lipean, lipan, ndai, scai mrunt, scaiul-oii, sca-
iul vacii, scaiete, scaiete mare, sgae, sgice.
Genetic, 2n = 36. Fitocenologic, caracteristic
gruprii vegetale Arction. Rspndit n Eu-
ropa si Asia. Descriere. Rdcin pivotant,
puternic, crnoas, ramificat, brun, lung
pn la 60 cm. Tulpin erect, cilindric, p-
roas, ramificat, nalt de 1-2 m, se formeaz
n anul al doilea. Frunze, n primul an sub form
de rozet, foarte mari, cu limb lung pn la
50 cm, lat-triunghiular sau ovat, pe margine
distantat-denticulate, pe fata superioar gla-
bre, verde-nchis, pe fata inferioar albicios-to-
mentoase, petiol lung de cca 30 cm, compact;
n anul al doilea, frunze tulpinale cu aceleasi
caractere, dar descresc ca dimensiune cu nl-
timea. Flori purpurii cu corol tubuloas, gru-
pate n calatidii globuloase, protejate de un
involucru cu tepi ce au vrful ntors, nflorire,
VII-VIII. Fructe, achene negre, putin compri-
mate, obovate, lungi de cca 6 mm, late de 2 mm.
Compozitie chimic. Rdcina contine inulin
(cca 40%), acizii palmitic si stearic, sitosterol,
stigmasterol, acid cafeic, ulei volatil (0,10%),
vitamine din complexul B, sruri de potasiu etc.
Frunzele contin substante antibiotice insuficient
studiate. n fructe se gseste arctiin.
Bioterapie. Rdcinile prezint important te-
rapeutic pentru medicina uman si veterinar.
Principiile active la om au actiune diuretic,
sudorific, depurativ, coleretic, hipoglicemi-
ant, antitumoral (G.A. Dombardi, 1966).
La animale actioneaz laxativ, diuretic, sudori-
fic, depurativ, hemostatic, usorcarminativ, anti-
inflamator, antifurunculos, coleretic si usor ru-
minator (E. Neagu, C. Sttescu, 1985).
Este utilizat n tratamentul maladiilor renale si
cutanate. Maladiile cutanate pot fi eczeme cu
descuamare, seboree a fetei, exantem hepatic
cu ulceratii, seboree uscat a pielii capului. Mai
este folosit n tratamentul alopeciei (cheliei),
afectiunilor hepatobiliare, furunculozei si tumo-
rilor. Stimuleaz functiile hepatobiliare si
cresterea prului. Actioneaz eficient n trata-
rea furunculozei. Extractul din rdcini posed
actiune antitumoral. Recoltare. Rdcinile
(Bardanae radix) se recolteaz primvara
(III-IV), pentru plantele de 2 ani, si toamna
(X-XI), pentru cele de un an. Se scot din p-
mnt cu cazmaua. Se spal imediat ntr-un
curent de ap. Se curt de prtile aeriene. Se
ndeprteaz exemplarele seci si ciotoase. Da-
c sunt groase se despic n 2-4 prti. Se
usuc la soare n strat subtire. Uscare artificial
la 35-50 C. Frunzele (Bardanae folium) se
recolteaz fr petiol n lunile mai-iunie, na-
inte de nflorire. Se usuc la umbr ntr-un
singur rnd, n poduri acoperite cu tabl. Se
ntorc zilnic. Uscarea artificial la 40 C. Se
pstreaz n saci textili la loc uscat. Medicin
uman. Uz intern. 1. Pentru rceal, grip,
afectiuni renale, litiaz biliar, hipertensiune,
eliminarea toxinelor din organism: a) decoct,
din 3-4 linguri pulbere rdcin la 1 l ap clo-
cotit. Se continu fierberea 2 minute la foc
sczut. Se strecoar. Se ndulceste; ntreaga
cantitate se bea n timpul unei zile; b) decoct
din 1 lingur pulbere rdcin la o can
(250 ml) cu ap. Se fierbe 15 minute la foc
moale. Se las acoperit 15 minute pentru a se
rci. Se strecoar. Se ndulceste. Se beau
3-4 cni pe zi, din care una seara. 2. Pentru
tratarea diabetului zaharat: infuzie, din o lin-
gur rdcin mruntit, peste care se toarn o
can (250 ml) ap clocotit. Se acoper 15 mi-
nute. Se strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi.
3. Pentru tratarea disfunctiei glandelor sudori-
pare (hipersecretie si hiposecretie): macerat la
cald, 3-4 linguri rdcin la 1 l ap fierbinte. Se
las acoperit 30 minute. Se strecoar. Se bea
brustur 81 brustur

n cursul unei zile. 4. Pentru tratamentul furun-
culelor: elixir, 32 g extract fluid de rdcin,
20 g alcool 95, 40 g sirop simplu, 5 g tinctur
de vanilie, 200 g ap. Se ia cte 1 lingur pe zi.
5. Ciroza hepatic activ decompensat, cu
varice esofagiene si ascit, stadiu foarte grav,
se poate vindeca cu urmtoarele tratamente:
pulbere rdcin brustur, 3 lingurite pe zi, se
introduce n cavitatea bucal si se plimb pe
limb pn se umecteaz bine cu saliv, n-
ghitindu-se din cnd n cnd substantele pe
care le las planta. Pulberea de rdcin se
obtine prin rsnirea rdcinii uscate n masina
de rsnit cafea. Acest tratament se completea-
z prin consumul n cursul zilei a 2 litri de suc
obtinut din morcov, mr, telin, putin sfecl
rosie si 2-3 cartofi. Decoct, din o lingurit fructe
uscate de ctin si de armurariu, care n
prealabil se rsnesc. Se bea n cursul unei zile
continutul a 2 cni, dimineata si seara. Gar-
gar cu decoct, din 1 lingur rdcin de tt-
neas la 1 litru de ap. Se fac mai multe gar-
gare pe zi. Clisme, la dou zile cu infuzie sau
decoct de rostopasc. Alimentatia este foarte
sever. Zilnic se mnnc numai orez fiert si
gru fiert, eventual numai orez fiert. Sunt ex-
cluse alimentele de provenient animal. Nu se
bea nici un fel de alcool, nu se fumeaz. Trata-
mentul dureaz pn la vindecare. n continua-
re se revine la o viat cumptat fr abuzuri
alimentare si alcoolice. Uz extern. 1. Pentru
tratarea afectiunilor bucale: tinctur, din 300 g
frunze proaspete mruntite la 1l alcool. Se las
7 zile ntr-o sticl astupat cu dop. Se agit
zilnic. Se strecoar. Se badijoneaz cavitatea
bucal de mai multe ori pe zi sau se clteste
gura cu solutie fr a se nghiti. 2. Pentru tra-
tarea herpesului: decoct, din 4 linguri rdcin
mruntit la 300 ml ap. Se fierbe 15 minute.
Se pun comprese sau se fac tamponri de mai
multe ori pe zi. 3. Pentru tratarea dermatitelor,
eczemelor: decoct, din 25 g pulbere rdcin la
1 l de ap sau 30 g rdcin tiat mrunt. Se
fierbe 20 minute. Se las apoi acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se aplic splaturi
locale, folosindu-se un tampon cu vat; n r-
ceal se fac frectii. 4. Pentru tratarea rnilor,
rnilor cu ulceratii, bolilor de piele: alifie, preg-
tit din o jumtate de pahar suc de frunze
obtinut la mixer si o jumtate pahar ulei sau alt
unguent. Se amestec bine. Se aplic ungu-
ente locale. 5. Pentru tratarea furunculelor, cu
diminuarea durerilor: cataplasme, cu suc
obtinut prin stoarcerea rdcinilor proaspete
(mai ales cele recoltate primvara). Medicin
veterinar. Uz intern. Pentru tratarea strilor
toxice, stri a frigore, furunculoz mamar, ato-
nie ruminal: infuzie din 5-9 g rdcin uscat
si mruntit peste care se toarn 100 ml ap
clocotit. Se las acoperit 30-40 minute; se
strecoar. Se rceste si se administreaz prin
breuvaj bucal (se toarn pe gt); decoct din
5-10 g rdcin uscat si mruntit la 100 ml
ap. Se fierbe 15 minute la foc moale. Se
strecoar. Se rceste si se administreaz prin
breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale
mari (cabaline, bovine), 20-50 g; animale mijlo-
cii (ovine, caprine, porcine), 5-15 g; animale
mici (pisici, cini, psri), 1-2-5 g. Uz extern.
Pentru tratarea dermatitelor, eczemelor, furun-
culozei, plgilor, plgilor cu larve: a) splaturi
locale cu infuzie sau decoct din rdcin; cata-
plasme cu macerat la rece. Supradozarea poa-
te determina fenomene toxice la animale.
Simptome: tulburri digestive, nefrite, transpi-
ratii, poliurie sau anurie. Se intervine cu purga-
tive saline, ap de var, crbune vegetal, tanin,
injectii cu tonice cardiace, tratament simpto-
matic. Cosmetic. 1. Pentru tratarea tenurilor
grase si acneice: cataplasme sau splaturi lo-
cale cu suc obtinut din rdcini proaspete, sau
decoct concentrat din rdcin proaspt.
2. Pentru combaterea mtretei, cderii prului,
stimularea cresterii prului; a) decoct, din 25 g
rdcin la 1 l de ap sau 2-3 linguri rdcin
mruntit la 1 1 de ap. Se fierbe 20-30 minute
la foc moale. Se las acoperit 15-20 minute.
Se strecoar. Se aplic frectii pe pielea capului
dup ce n prealabil a fost splat cu ap cald
si spun; b) decoct, din 3-4 linguri pulbere
rdcin, 3-4 linguri frunze mesteacn m
runtite si 1 lingur otet la 1 l de ap. Se fierb
20 minute. Se las acoperit 20-30 minute. Se
strecoar. Se fac frectii locale ca mai sus.
3. Pentru combaterea seboreei, mtretei si
pentru tonifierea prului: tinctur, din 20 g r
dcin mruntit la 100 ml alcool. Se las la
macerat 15-20 zile. Se strecoar. Lotiunea se
aplic local si apoi se face o f rectie puternic cu
un prosop. Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor culesul de nectar si polen.
Productie miere, 300-350 kg/ha. Pondere eco-
nomico-apicol mic. Vopsitorie. Frunzele
proaspt culese au proprietti tinctoriale. Utili
zate pentru vopsit n negru (-> ANIN NEGRU,
reteta 4) (v. Pl. IV, 4).
brustur dulce 82 brustur dulce

BRUSTUR DULCE (Petasites hy-
bridus), fam. Asteraceae. Plant erbacee, pe-
ren, hemicriptofit, mezoterm, mezohigrofi-
t-higrofit, acid-neutrofil, semiombrofil,
ntlnit frecvent pe malul praielor, n vi roage
umbroase, umede, n jurul izvoarelor, n toate
zonele de deal si munte, uneori si n regiunea
de cmpie; vegeteaz pe soluri reavn-jilave,
pn la umed-ude, mijlociu aprovizionate pn
la bine aprovizionate cu azot (N3-4); se mai
numeste brustur rosu, brusturele-mgarului,
buedea-ciumei, captalaci, capralan, cloco-
cean, cucurez, cucuruz rosu de captai an, floa-
rea-ciumei, gul de balt, iarba-plriei, iarba-
prului, lipan, podval mare, rdcina-ciu-mei,
smntnic, sudoarea-laptelui. Dacii i
spuneau riborastela, borasterela, brusturel
( I . Pa c h i a Ta t o mi r e s c u , 1997). Gene-
tic, 2n = 60. Fitocenologic, ncadrat n Filipen-
dulo-Petasition, Alno-Padion, Adenostyletalia.
Rspndit n Europa si Asia. Descriere. Rizom
gros, noduros, ramificat, orizontal, cu internodii
subtiri din care pornesc rdcini si stoloni lungi
de peste 1 m. Tulpini florifere simple, neramifi-
cate,erecte,nalte de 15-40 cm, alb-tomentoa-
se si solzi rosiatici, moi; terminal poart inflo-
rescenta. Frunze mari, rotunde cu baza
cordat, margini multiangulate si mrunt-acu-
minat-dintate, pe fata superioar glabre, pe cea
inferioar tomentoase (peri mici si desi), lung-
petiolate. Flori rosiatice, hermafrodite si
femele, grupate n mici calatidii iar acestea
adunate ntr-un racem, apar naintea frunzelor,
nflorire, III-IV. Fructe, achene cu papus alb-
murdar. Compozitie chimic. Frunzele contin
derivati terpenici, ulei volatil, mucilagii, inulin,
o substant amar glicozidic, substante de
natur proteic, acid a-aminoadipic, rezine,
tanin, sruri minerale; rizomii si rdcinile
contin ulei volatil, glucoza, zaharoz, inu-lenin,
heliotenin, colin, acid protocatechic, alcool
diterpenic, p-sisterol, sruri de K, Mg etc.
Bioterapie. Rizomul si rdcinile plantei au im-
portant terapeutic n medicina uman si ve-
terinar. n fitoterapia uman, principiile active
au actiune antispastic la nivelul musculaturii
bronsice, actiune spasmolitic si neuroseda-
tiv asupra musculaturii netede, actiune regla-
toare asupra tensiunii arteriale (scade tensiu-
nea la hipertensivi si o ridic la valori normale la
hipotensivi). n pediatrie s-au obtinut rezultate
bune n tratarea copiilor hiperexcitabili, hiper-
emotivi, impulsivi, suferinzi de insomnie, de
diverse fobii, de pavor nocturnus. Normalizea-
z activitatea tiroidian n Basedow si n
hipertiroidism. A dat rezultate bune n terapia
maladiilor din sfera emotiv si a disfunctiilor ve-
getative pure sau asociate (stri febrile neuro-
vegetative, nevroze vegetative Mara-non-
Greene, hipertensiune arterial, sindrom
neurodistonic la tuberculosi, ataxie vasomoto-
rie Solis-Cohen, nevroze cardiovasculare, an-
gor coronarian, astm, ulcer gastrointestinal).
Folosit n medicina traditional uman ca ape-
ritiv, sudorific, behic, expectorant, antiseptic,
antiinflamator etc. n medicina veterinar ser-
veste ca sudorific, diuretic, depurativ, emena-
gog, vasodilatator, musculotrop, spasmolitic,
antiseptic, iar extern ca antiparazitar. Recol-
tare. Frunzele (Petasitidis folium) se recoltea-
z la completa lor maturitate, nainte de a se
nglbeni. Se usuc la umbr, n strat subtire.
Se pstreaz n saci textili sau de hrtie. Florile
(Petasitidis flos) se recolteaz n luna aprilie.
Se usuc si se pstreaz la fel ca frunzele.
Rizomul si rdcinile (Petasitides rhizoma et
radix) se scot din pmnt primvara de tim-
puriu sau toamna. Se curt de pmnt, apoi
se spal ntr-un curent de ap. Se usuc la
soare sau la umbr ntr-un strat subtire. Uscare
artificial la 35-40 C. Se pstreaz n saci
textili. Produsul vegetal intr n compozitia a
numeroase ceaiuri medicinale. Medicin uma-
n. Uz intern. 1. Parenteral, zilnic se pot admi-
nistra preparate din aceast plant alegndu-se
una din urmtoarele modalitti: a) 4-5 injectii
intramuscular; b) 6-8 linguri de sirop; c) 12-14
comprimate n 24 ore; d) 0,05-0,10 g extract
uscat; e) 2-5 g extract fluid. 2. Pentru tratarea
astmului, tusei, rguselii, artritei, febrei, sau ca
diuretic: decoct, din 10 g plant mruntit
(frunze, rizom) la 1 1 vin natural. Se fierbe
10-15 minute la foc domol. Se las acoperit
2-3 ore. Se strecoar. Se ia cte 1 lingurit pe
zi. 3. Ca adjuvant n tratarea cancerului:
decoct, din 1 lingurit rizom mruntit la 250 ml
ap rece. Se fierbe 10-15 minute. Se stre-
coar. Se beau 2-3 cni pe zi. Uz ext er n.
1. Pentru tratarea hemoroizilor, cicatrizarea r-
nilor, contra durerilor de picioare: decoct, din
2-3 linguri rizom mruntit la 1 l de ap. Se
fierbe 15-20 minute. Se las acoperit 30 mi-
nute. Se strecoar. Se fac splaturi locale n
cazul hemoroizilor si rnilor, iar pentru dureri
de picioare se fac bi. 2. Pentru combaterea
migrenelor: rdcina proaspt se zdrobeste si
brustur dulce 83 buberic

se aplic pe frunte. Medicin veterinar. Uz
intern. Pentru tratarea afectiunilor renale, st-
rilor febrile, strilor toxico-infecti oase: a) infu-
zie, din 5-10 g rizom si rdcini uscate si m-
runtite peste care se toarn 100 ml ap clo-
cotit. Se las acoperit 20 minute. Se strecoa-
r. Se rceste. Se administreaz prin breuvaj
bucal (se toarn pe gt); b) infuzie, din 5-10 g
frunze sau flori uscate si mruntite peste care
se toarn 100 ml ap clocotit. Se las
acoperit 15-20 minute. Se strecoar. Se
administreaz prin breuvaj bucal; c) macerat,
din 10 g rizom si rdcin uscate si mruntite la
100 ml ap rece. Se las acoperit 60 minute.
Se strecoar. Dozele de tratament: animale
mari (cabaline, taurine), 20-50-100 g; animale
mijlocii (ovine, caprine, porcine), 10-15-20
g; animale mici (pisici, cini, psri), 1-2-5 g.
Uz extern. Pentru tratarea inflamatiilor, ede-
melor si riei la oi: infuzie, din 150 g rizom si
rdcin uscate si mruntite peste care se
toarn 1 l ap clocotit. Se las acoperit
60 minute. Se strecoar. Se rceste pn la
cldut. Se aplic cataplasme cu un pansament
pe locul afectat, sau se spal cu solutia obti-
nut locul afectat de mai multe ori pe zi. Orna-
mental. Poate fi cultivat n lungul apelor curg-
toare, n parcuri si grdini publice, din zona
montan. Decorativ prin port si inflorescent,
nmultirea prin desfacerea tufelor (v. Pl. IV, 5).
BUBERIC (Scrophularia nodosa),
fam. Scrophulariaceae. Plant erbacee, pere-
n, spontan, hemicriptofit, mezofit spre me-
zohigrofit, mezoterm, heliosciadofit, la pH
amfitolerant, ntlnit prin pduri de foioase,
tieturi de pdure, pajisti, pe lng garduri,
tufisuri umede, marginea bltilor si praielor,
de la cmpie pn la regiunea montan, frec-
vent n zona pdurilor de stejar - etajul fa-
gului; se mai numeste brnc, brnca-porcului,
bubernic, buruian de bub, cartofe de germe,
cprit, frunz de iarb, grumzare de porci,
guster, iarb de trnji, iarba-porcului, iarb
neagr, iarb srat, poal, urzic. Dacii i spu-
neau zust er, zi red (I . P a c h i a
Tatomirescu, 1997). Genetic, 2n=36. Ve-
geteaz pe soluri umede, afnate, bogate n
humus sau pe aluviuni. Fitocenologic, nca-
drat n Querco-Fagetea, Car. Fagetalia, Epi-
lobietea, Alliarion. Rspndit n Europa, Asia,
America de Nord. Descriere. Rizom orizontal,
noduros, din care pornesc rdcini adventive.
Tulpin erect, cu patru muchii, simpl, nalt
de 40-125 cm. Frunze alungit-ovate, acute, cu
baza rotunjit, cu marginile acut-dublu-serate,
scurt-petiolate, mai ales cele din partea su-
perioar, opuse. Flori zigomorfe, grupate ntr-o
inflorescent pauciflor, lax, format din di-
cazii cu 3-4 flori pe cte un peduncul comun;
pedicelii florali sunt prevzuti cu peri glandu-
losi; caliciu glabru cu 5 lacinii lat-ovate; corol
urceolat, brun-rosie, spre baz verzuie; an-
droceu cu 4 stamine didiname, glandulos-p-
roase; staminodiu verzui, aproape reniform,
provine din reducerea celei de a 5-a stamine;
gineceu cu ovar ovoidal si stil lung de cca
4 mm. nflorire, VIVIII. Fruct, capsul lat-ova-
l, brun-verzuie, glabr. Seminte elipsoidale,
brune. Compozitie chimic. Prtile aeriene
ale plantei contin alcaloizi, acizii ferulic, cina-
mic, vanilie, protocatechic, cumaric, cafeic, ci-
napic, hidroxibenzoic; diosmin, linarin, aucu-
bozid, fructoz, glucoza, zaharoz, rafinoz,
stachioz, dulcit, manitol, sruri minerale. Pr-
tile subterane contin acid cafeic, acid cinamic
etc. Toxicologie. Planta contine saponine cu
puternic actiune hemolizant. Bioterapie.
Prtile aeriene ale plantei au important tera-
peutic pentru medicina uman si veterinar.
Are miros puternic, neplcut. Principiile active
au rol astringent, antihelmintic (mai ales tuber-
culii), antifebril, cicatrizant. Planta este folosit
de medicina popular uman n tratarea angi-
nei difterice, urticariei, amigdalitei, piodermite-
lor, plgilor deschise, inflamatiilor hemoroidale,
n combaterea viermilor intestinali. Medicina
veterinar etnoiatric o foloseste cu predilectie
extern n tratarea plgilor atone. Rar este folo-
sit intern pentru tratarea de rujet si pasteu-
reloz la mamifere. Recoltare. Prtile aeriene
ale plantei (Scrophulariae nodosae herba) se
recolteaz n timpul nfloritului. Se pot recolta si
rizomi (Scrophulariae nodosa rhizoma). Se
scot din pmnt cu cazmaua. Prtile recoltate
se usuc la umbr, n strat subtire, de preferat
n poduri acoperite cu tabl. Planta se ma-
nevreaz cu precautie pentru c este toxic.
Dup recoltare, cei ce o manipuleaz se vor
spla bine pe mini cu ap si spun. Medicin
uman. Uz intern. Pentru tratarea anginei dif-
terice, combaterea viermilor intestinali, adeni-
telor si inflamatiilor hemoroidale: decoct, din
1 lingur 15 g plant uscat si mruntit la 1 l
ap. Se fierbe la foc domol. Se strecoar. Se
bea n cursul unei zile. Pentru tratarea anginei
buberic 84 bucsu

difterice, urticariei, amigdalitei: infuzie din 1,5 g
plant uscat si mruntit peste care se toarn
100 ml ap clocotit. Se las acoperit
10-15 minute. Se strecoar. Se bea n cursul
unei zile. n tratarea amigdalitelor se face gar-
gar de mai multe ori pe zi, din care ultima
seara la culcare. Uz extern. 1. Pentru tratarea
hemoroizilor: alifie, pregtit din pulbere rizom,
rdcin si unt-proaspt. Se amestec pn
devine o past omogen. Se aplic local.
2. Pentru tratarea rnilor, nodulilor scrofulosi,
afectiunilor cutanate: decoct, din 2 linguri (30 g)
pulbere plant, inclusiv, semintele la 1 l ap. Se
fierbe 10-15minute la foc domol. Se strecoar.
Se pun cataplasme pe noduli si se maseaz, se
aplic cataplasme pe rni si zonele tegumenta-
re cu diferite afectiuni. 3. Pentru tratarea reu-
matismului: decoct, din plant uscat si mrun-
tit. Se adaug n apa de baie (baie
medicinal). 4. Pentru tratarea piodermitelor si
plgilor deschise: tinctur, din plant uscat si
mruntit, sau din rizom la care se adaug
spirt. Se aplic pe locul afectat. Medicin vete-
rinar. Uz intern. 1. Empiric si rar, n unele
zone din tar, planta se foloseste pentru tra-
tarea porcilor de rujet. Se administreaz n
mncare decoctul obtinut din plant. 2. Ca re-
medii populare foarte vechi prtile aeriene si
rizomul de buberic se administreaz pentru
tratarea bovinelor, porcinelor, galinaceelor si
palmipedelor de pasteureloz. Aceste boli in-
fecto-contagioase se trateaz astzi cu ajutorul
sulfamidelor, antibioticelor, serului imun spe-
cific. Animalele beneficiaz de imunoprofilaxie
eficace, constnd din vaccinuri la bovine, por-
cine, palmipede. Uz extern. Pentru tratarea
plgilor atone: decoct, din 10 g plant uscat si
mruntit, sau rizom uscat si mruntit la 100 ml
ap. Se fierbe 15-20 minute la foc domol. Se
strecoar. Se rceste pn la cldut. Se fac
splaturi locale. Se mai aplic cataplasme cu
macerat. Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor nsemnate culesul de nec-
tar si polen. Productia de miere, 500-900 kg/ha.
Ponderea economico-apicol mijlocie.
BUCSU (Spartium junceum), fam.
Fabaceae. Arbust ornamental, heliofil, foarte
sensibil la ger. Cultivat prin parcuri sau grdini
la Nsud, Sibiu, Tlmaciu etc., uneori slb-
ticit; se mai numeste bucsulit, scai de papur
(fig. 30). Prefer soluri usoare, permeabile,
lipsite de carbonati, expuse soarelui.

Fig. 30. Bucsu (Spartium junceum).
Temperatura medie din iarn s nu fie sub
-1 C. Pentru sezonul rece necesit protectie.
Rspndit n Europa (regiunea mediteranea-
n), Asia Mic, Caucaz, Crimeea. Descriere.
Rdcini bine dezvoltate. Tulpin cu ramuri
erecte, cilindrice, brzdate, glabre, nalt de 2
(3) m, fr sau cu putine frunze. Frunze simple,
ngust-lanceolate sau lanceolate, glabre sau
dispers-proase, albstrui-verzui, caduce.
Flori galbene, mirositoare, dispuse n raceme
erecte, terminale; caliciul membranos, bilabiat;
corola cu petale de 2-2,5 cm, vexil obovat, aripi
mai scurte dect carena; carena curbat si
acuminat; androceul din stamine monodelfe,
antere proase; gineceul, din ovar sesil, cu
multe ovule, stil liniar, putin curbat la vrf, ter-
minat cu un stigmat alungit. nflorire, VIIX.
Fructe, psti polisperme, lungi de 4-8 (10) cm
bujor 85 bujor de munte

si late de 0,5-0,7 cm, n stadiu tnr cu peri
lungi, moi, lnosi, desi, n stadiul matur aproa-
pe neproase, negre-brune. Seminte ovate
sau eliptice. Compozitie chimic. Florile, pe
lng alte substante, contin cantitti apreciabile
de citizin, alcaloid cu actiune puternic
asupra ganglionilor. Toxicologie. Contine
alcaloizii sparteina, anagirina si metil-citisina.
n Romnia efectul toxic al acestei plante nu
este cunoscut. Industrie. n Spania, Grecia,
Franta, din fibrele liberiene extrase din plant
se confectioneaz testuri groase, covoare,
plase, frnghii etc. Prelucrarea este aceeasi cu
cea de la cnep. Cinegetic. Planta se poate
cultiva ca nutret verde pentru vnat (iepuri).
Ornamental. Indicat n parcuri pentru grupuri
sau masive. Foarte decorativ n perioada nflo-
ritului.
BUJOR (Paeonia officinalis), fam. Ra-
nunculaceae. Plant erbacee, peren; ssp. eu-
feminea frecvent cultivat n toat tara, uneori
slbticit; ssp. benatica spontan, geofit,
moderat-termofil spre termofil, slab-a-cid-
neutrofil, ntlnit prin locuri ierboase,
coaste cu tufrisuri, pduri rrite din Banat; se
mai numeste bajaruji, bajoroji, bbruj, bojor,
buj, bujoar, bonjur, bujor de grdin, busor,
rjioar, roz de Rusalii, ruj buj rosie, rujm-
buj, rusioar, tubaroz. Genetic, 2n = 20. Fito-
cenologic, ssp. spontan ncadrat n Cytiso
nigricantis-Quercutum cerris, ssp. banatica
este ocrotit prin lege. Rspndit n Europa ca
element Pontico-Balcanic. Descriere. Rd-
cin cu tuberculi radicali alungiti. Tulpin de
obicei neramificat, uniform, glabr, nalt de
30-60 m. Frunze alterne de 2-3 ori ternate, cu
foliole ngust-lanceolate pn la lanceolate,
acute, nervuri proeminente. Flori solitare, mari
actinomorfe, bisexuate, rosii; caliciu din 5 se-
pale persistente; corol din 5-8 (10) petale
obovate, lungi 5-6 cm, libere; androceu din
numeroase stamine; uneori transformate n pe-
tale; gineceu cu stigmat sesil. nflorire, V-VI.
Fructe folicule catifelat-dens-proase. Seminte
mari, ovate, negre-albstrui. Compozitie chi-
mic. n rdcini, flori si seminte contine ulei
eteric, peonin, tanin, substante mucilaginoa-
se. Alimentatie. Petalele uscate sunt folosite
la colorarea ceaiurilor. Bioterapie. Petalele flo-
rilor si rdcinile au important n medicina
uman si veterinar. Principiile active au ac-
tiune antiseptic, diuretic, analgezic, este
antispasmodic, emolient si chiar hemostatic.
La om se foloseste n tratarea gutei, artritei,
reumatismului. La animale se foloseste pentru
tratarea cistitei hemoragice. Recoltare. Peta-
lele florilor (Paeoniae flos) se culeg cnd au
nceput s cad la exemplarele puse n glastr.
Din cultur se recolteaz pe timp frumos, dup
ora 10. Se usuc pe ziar, la umbr, de preferat
n poduri acoperite cu tabl. Rdcinile (Pae-
oniae radix) se recolteaz toamna spre sfrsitul
sau la sfrsitul perioadei de vegetatie. Se usu-
c n poduri acoperite cu tabl. Se pstreaz n
pungi de hrtie. Semintele au proprietti pur-
gative si emetice. Medicin uman. Uz intern.
Pentru tratarea durerilor de piept, gutei, arte-
ritei, reumatismului: a) infuzie, din 1 lingur
petale flori peste care se toarn 200 ml ap
clocotit. Se las acoperit 15-20 minute. Se
strecoar. Se ndulceste cu putin miere. Se
beau 2-3 infuzii pe zi; b) decoct din 1 lingur
petale flori uscate sau 1 lingurit pulbere r-
dcin la 200 ml ap. Se fierbe 5-10 minute.
Se strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi, cu nghi-
tituri rare. Medicin veterinar. Uz intern.
Pentru tratarea cistitei hemoragice: infuzie, din
100-200 g petale flori peste care se toarn
1-2 l ap clocotit. Se las acoperit 30 mi-
nute. Se strecoar. Se rceste si se admi-
nistreaz prin breuvaj bucal (se toarn pe gt);
decoct, din 100-200 g petale flori la 1-2 l ap.
Se fierbe 15-20 minute la foc domol. Se stre-
coar. Se rceste si se administreaz prin
breuvaj bucal. Dozele de tratament: animale
mari (cabaline, taurine), 1-2 l infuzie sau de-
coct, de 1-2 ori n 24 ore; animale mijlocii
(ovine, caprine, porcine), 0,250-0,500 l infuzie
sau decoct, de 1-2 ori n 24 de ore; animale
mici (pisici, cini), 0,050-0,100 l infuzie sau
decoct, de 1-2 ori n 24 ore. Ornamental.
Cultivat sub diferite forme horticole prin gr-
dinile stenilor, parcuri, grdini botanice, ca
plant decorativ, tufoas, bogat-frunzoas.
BUJOR DE MUNTE (Paeonia dar-
nica), fam. Paeoniaceae. Plant erbacee, pe-
ren, geofit, xeromezofit spre mezofit,
moderat-termofil spre termofil, slab-a-cid-
neutrofil spre neutru-bazofil, ntlnit n
regiunea montan, pe coastele stncoase des-
chise sau acoperite cu pdure: Dealul Ciocanii,
Plaiul Sratii" din satul Salcia, judetul Prahova,
Dealul Poiana Rotund" din apropierea M-
nstirii Ciolanu, judetul Buzu. Specie ocrotit
bujor de step 86 bulb

prin lege. Fitocenologic, ncadrat n Origane-
talia. Rspndit n Crimeea, Caucaz. Des-
criere. Rdcin cu fibre fusiform-ngrosate.
Tulpin simpl, neramificat, glabr. Frunze
ternate cu foliole pieloase, lat-ovate sau aproa-
pe rotunde, glabre, cea terminal petiolat, cele
laterale sesile sau subsesile. Floarea purpu-
rie-nchis. Fructe folicule. Seminte netede,
lucioase. Ornamental. Decorativ prin flori si
frunze. Poate fi cultivat n grupuri, n parcuri si
grdini publice, pe pante deschise si stncoa-
se. nmultire prin seminte, desfacerea tufelor.
BUJOR DE STEP (Paeonia te-
nuifolia), fam. Paeoniaceae. Plant erbacee,
peren, geofit, xeromezofit spre mezofit,
moderat-termofil spre termofil, slab-acid-ne-
utrofil spre neutru-bezofil, ntlnit sporadic
pe coline ierboase, nsorite, din zona de step,
vegetnd la Murfatlar, Turnu Severin si n Tran-
silvania, la Zau de Cmpie. Specie ocrotit prin
lege. Genetic, 2n = 10. Fitocenologic, ncadrat
n Festucetalia valesiacae. Rspndit n Penin-
sula Balcanic si C.S.I. (stepele Ucrainei, Cri-
meea, Caucaz). Descriere. n pmnt, tuber-
culi radicali mari, alungiti, de obicei cu interiorul
gol. Tulpin dreapt, erect, neramificat, nal-
t de 10-50 cm, uniflor, rar biflor. Frunze
ternat-multipartite, cu lacinii lineare, glabre, pe
dos brumrii. Floarea purpuriu-ntunecat; cali-
ciul din 6 sepale verzi-rosiatice; corol din 7-8
petale mari, lat-ovate; androceul din nume-
roase stamine cu filamentele purpurii si an-
terele galbene; gineceul, din crpele proase,
cu stigmat sesil. nflorire, IV-V. Fructe, folicule
(2-4) slab-ndoite, surii sau purpurii-sure, cati-
felat-proase. Ornamental. Pe alocuri culti-
vat ca plant ornamental decorativ prin
frunze si flori. Trece peste perioada de iarn
fr s fie acoperit contra frigului. Utilizat ca
floare tiat. nmultire prin desfacerea tufelor.
BUJOR ROMNESC (Paeonia
peregrina var. romanica), fam. Paeoniaceae.
Plant erbacee, peren, spontan, geofit,
xeromezofit, mezoterm spre moderat
termofil, neutru-bazofil, ntlnit n poienile si
marginile pdurilor din sudul Bucurestiului si n
Dobrogea, la Murfatlar, ntre Tuzla si Mangalia,
Babadag, Baia, Niculitel, ntre Agighiol si Mihail
Koglniceanu; se mai numeste bujor de
pdure, rnjioar, rujie, rujioar, smrdar. Ge-
netic, 2n = 20. Declarat monument al naturii.
Fitocenologic, ncadrat n Quercetalia pubes-
centis. Descriere. Fibre radicale tuberizate,
oblong-elipsoidale. Tulpin erect, neramifica-
t, glabr, nalt de 50-80 cm. Frunze si foliole
adnc si dens-sectate, petiolate. Flori mari, so-
litare, de culoarea sngelui; caliciu cu 5-6 se-
pale inegale, subfoliacee; corol din 7-11 pe-
tale libere, obovat-cuneiforme, lungi de
5-7 cm; androceu din numeroase stamine, cu
antere scurte; gineceu din 2-3 (4) carpele, cati-
felat-tomentoase, cu stigmat lung, roz-purpu-
riu, lameliform, recurbat. nflorire, V-VI. Fruct,
folicul. Seminte mari, netede. Ornamental.
Cultivat n grupuri, platbande, sau ca borduri n
parcuri si grdini particulare. Decorativ prin flori
si frunze. Utilizat ca flori tiate. nmultire prin
seminte si desfacerea tufelor.
BULB (Bulbus), tulpin subteran for-
mat din internoduri foarte scurte (microblast),
adesea cu aspect de disc, purtnd pe partea
inferioar rdcini adventive fasciculate (fi-
broase), iar lateral si pe partea superioar frun-
ze dese, crnoase, n care se depoziteaz sub-
stante de rezerv (fig. 31). Frunzele se acoper
complet unele pe altele ca la ceap (Allium
cepa) sau se acoper numai partial ca la crin
(Lilium candidum), crinul de pdure (Lilium
martagon). Frunzele externe la multe specii
(ceap, zambile, viorele) sunt membranoase,
pergamentoase, uscate, de culoare brun, cu
rol protector, numite catafile. n functie de sis-
temul de acoperire a frunzelor ntre ele, se
ntlnesc bulbi tunicati ca la ceap (Allium
cepa), zambil (Hyacintus orientalis), viorele
(Scill bifolia), sau bulbi, scvamosi sau solzosi,
ca la speciile de crin. Tulpina cu aspect de ax
scurt, disciform, numit si inima bulbului, are
n vrf un mugure din care se dezvolt lstarul
aerian florifer. La subsuoara frunzelor pot exis-
ta muguri axilari din care vor lua nastere alti
bulbi. Acest caracter este ntlnit la viorea, la-
lea (Tulipagesneriana) etc. Cresterea unui ast-
fel de bulb este simpodial. Exist si cazuri
inverse, unde tulpina florifer se dezvolt din-
tr-un mugure axilar, iar din mugurele terminal
se formeaz bulbul de nlocuire, aspect ntlnit
la ghiocel (Galanthus nivalis), narcise sau co-
prine (Narcissus poticus, N. stellaris) etc. La
usturoi (Allium sativum) mugurii axilari se tu-
berizeaz, formnd bulbili cunoscuti popular
sub numele de ctei". Reuniti la un loc pe tul-
pina disciform formeaz cptna". n acest
bulbil 87 bulbotuber

Fig. 31. Tipuri de bulbi:
a- bulb la ceap (Allium cepa); b- bulb solzos la crin (Lilium candidum); c- bulb cu crestere simpodial la
zambil (Hyacinthus orientalis); d- bulb cu crestere monopoidal la narcis (Narcisus sp.); 1 - disc tulpinal;
2 -catafile moarte; 3-frunze ale viitoarei perioade de vegetatie; 4-primordiul inflorescentei (c)si primordiul
florii (d);5- mugure de rennoire: 6- rdcini adventive; 7- portiune din pedunculul inflorescentei (c) si al florii
(d); 8 - rest din pedunculul inflorescentei (c) si al florii (d); 9 - solzi = frunze inferioare; 10 - solzi = teci
inferioare.
caz bulbilii devin organe de depozitare nlo-
cuind frunzele crnoase.
BULBIL (Bulbillus), organ de nmul-
tire vegetativ, provenit din metamorfozarea
prin tuberizare a primordiilor foliare ale mu-
gurilor vegetativi axilari sau mugurilor florali, n
care se depoziteaz substante nutritive de re-
zerv (fig. 32). Planta erbacee numit coltisor
(Cardamine bulbifera) are la subsuoara frun-
zelor cte un bulbil negru-violaceu, provenit
prin tuberizarea primordiilor foliare ale mugu-
relui vegetativ; aiul-sarpelui (Allium scorodo-
prasum) posed n inflorescent numerosi
bulbili negrii-purpurii sau violaceu-nchisi, pro-
veniti din tuberizarea primordiilor foliare ale
mugurilor florali s.a. Ajunsi la completa dez-
voltare se desprind de pe planta-mam, cad pe
sol, germineaz si dau nastere la noi plante.
BULBOTUBER (Bulbotuber), tulpi-
n subteran metamorfozat, reprezentnd o
form de trecere dintre bulb si tubercul. Se mai
numeste bulbotubercul (fig. 33). Posed o por-
tiune tuberizat asemntoare tuberculului,
acoperit la exterior cu catafile, reprezentnd

Fig. 32. Bulbili la subsuoara frunzelor
de coltisor (Cardamine bulbifera).

bulbuci de munte 88 bumbac


Fig. 33. Bulbotuber la sofran (Crocus sativus).
frunze membranoase, uscate, brunii, cu rol pro-
tector, caracteristice bulbilor tunicati. Contine
nmagazinate substante nutritive de rezerv.
De pe partea inferioar se desprind rdcini
fasciculate (firoase). ntlnit la brndus, so-
fran, gladiole.
BULBUCI DE MUNTE (Trollius
europaeus), fam. Ranunculaceae. Plant
erbacee, peren, hemicriptofit, mezohidrofit,
microterm, slab-acid-neutrofil, ntlnit n
poieni, livezi, tufisuri, pe soluri jilav-umede, din
etajul subalpin din Carpati; sin. balbor, belbor,
blbor, bulbucei, calce, calcea-calului, capr
nemteasc, gloant, leusteanul-broastei, mr
auriu, ochiul-boului, plcintele, scalei. Genetic,
2n = 16. Ocrotit prin lege. Fitocenologic, Car.
Molinietalia, Calthion. Rspndit n Europa,
America de Nord zona artic. Descriere.
Rizom scurt, din care pornesc numeroase
rdcini adventive. Tulpin erect, glabr,
simpl sau slab-ramificat. Frunze pal-mat-
sectate, pe tulpin sesile, cele bazale lung-
petiolate. Flori mari, globuloase (4-5 cm
diametru), actinomorfe, solitare sau mai multe;
periant cu 5-15 tepale galbene, rar verzui, con-
cave, ce se acoper una pe alta; nectarii, 5 sau
mai multe ngustate, aproape liniare; androceu
cu numeroase stamine. nflorire, VIVII. Fruct,
polifolicul. Toxicologie. Contine protamin.
Simptomele intoxicatiei constau n tremurturi
musculare, colici puternice nsotite de diaree,
tulburri respiratorii, tulburri cardiace, hema-
turie. Medicin uman. Utilizat, n unele zo-
ne, de ctre medicina popular, pentru tratarea
hepatitei virale, numit de localnici glbenare.
Ornamental. Cultivat n grupuri n parcurile si
grdinile publice montane. Decorativ prin flori
si frunze. Utilizat ca flori tiate. nmultire prin
seminte si desfacerea tufelor (v. Pl. IV. 6).
BUMBAC (Gossypium hirsutum),
fam. Malvaceae. Plant anual, cultivat n
exclusivitate n climat temperat, textil,
alogam, originar din Mexic, unde creste ca
arbust; i se mai spune bumbcar, bumbcel.
Genetic, 2n = 52. Scrierile antice atest c
India a fost primul centru de cultur si pre-
lucrare a bumbacului. Spturile arheologice
efectuate pe malurile Indusului au scos la ivea-
l testuri de bumbac de o extraordinar finete,
realizate cu peste 3000 ani . Hr. De aici s-a
rspndit n multe zone ale lumii. n Egipt,
bumbacul ajunsese o cultur principal cu 2-3
veacuri . Hr. Prin intermediul maurilor planta
s-a extins n nordul Africii si sudul Europei
(secolele IX si X d. Hr.). Alt centru de origine l
reprezint America. Columb, la debarcarea pe
noul continent (1492), a gsit bstinasii m-
brcati cu vesminte confectionate din pnzeturi
de bumbac. Aztecii si triburile Maya cunosteau
mestesugul de a colora minunat testurile. Cu
timpul bumbacul a devenit cea mai important
plant textil. Mai sunt cunoscute bumbac er-
baceu sau guza (G. herbaceum), spontan n
Belucistan (estul Iranului si sud-vestul Pakista-
nului), estul Africii, cultivat n Orientul Apropiat,
Peninsula Arabic, vestul Chinei; bumbac
egiptean (G. barbadense), spontan n Per,
cultivat n Africa de Sud, Egipt, Sudan, Nigeria,
Asia Central; bumbac arborescent (G. arbo-
reum), spontan n Asia (Pakistan, Sri Lanka),
cultivat n India, Afghanistan, Birmania, Japo-
nia etc. Calitativ, bumbac egiptean ocup pri-
mul loc n lume. Plant pretentioas fat de
cldur. Temperatura minim de germinatie
12 C. Sensibil la temperaturi sczute. Sufer
la brumele trzii de primvar sau timpurii de
toamn. Suma temperaturilor active cerute,
4000-4800 C. Pretentioas la lumin (are ne-
voie de 1500 ore de strlucire a soarelui). Con-
sum relativ ridicat de ap, cu pretentii mai mari
n t i mpul nf l or i r i i , cnd consum
60-90 m
3
/ha/zi. Coeficient de transpiratie, 350-
650. Necesarul de preci pi t at i i , 500-800
mm anual. Rezist la secet. Prefer soluri cu
textur mijlocie, luto-nisipoase, luto-ar-giloase,
bine structurate, profunde, omogene, cu
fertilitate medie si pH 6-8. Descriere. R-
dcina pivotant, puternic ramificat, adnc,
uneori pn la peste 2 m. Sistemul radicular
burete blos 89 burete bulbos

exploreaz un volum de sol de 9-11 m
3
. Ma-
joritatea rdcinilor se gsesc rspndite pn
la 25-30 cm adncime. Tulpin erect, ramifi-
cat, proas, nalt de 90-120 cm. Rami-
ficatiile sunt vegetative (monopodiale) si de
fructificatie (simpodiale). Frunze petiolate, trilo-
bate (uneori pn la 5-lobate), proase mai
ales pe fata inferioar. Flori solitare, albe, al-
be-glbui pn la galbene, pedunculate, pro-
tejate de trei bracteie cu marginile puternic
dintate, rar ntregi, verzi, cte 4-8 pe o ramur
simpodial medie, nflorire, VIIIX. Polenizare
entomofil. Dup fecundare petalele se colo-
reaz roz, apoi liliachiu si cad. Fruct, capsul
dehiscent, mare, ovat sau globuloas. Des-
chiderea are loc de-a lungul liniilor de sudur a
carpelelor, prin rsfrngere n afar si eviden-
tierea fibrelor. Seminte piriforme, acoperite de
peri lungi, albi, unicelulari, care reprezint fibre-
le textile (lint-ul) si peri scurti, cenusii-verzui,
care formeaz psl (linters-ul). Numrul fibre-
lor este de cca 100 000 la o smnt, lungi de
20-50 mm, groase de 15 (20)-30 n. Dup
atingerea dimensiunilor maxime, fibra se rsu-
ceste si se aplatizeaz. Fructificare, IX-X. Ali-
mentatie. Uleiul rafinat obtinut din seminte este
comestibil. Turtele, dup ndeprtarea
produsilor toxici, din ele sunt folosite la fabri-
carea pinii, prjiturilor, crochetelor. Industrie.
Din fibre se fabric numeroase produse textile
(singure sau n amestec cu fibrele de in, ln),
at, testuri impregnate cu cauciuc, filtre, di-
verse produse pentru avioane si automobile.
Puful (linters) se ntrebuinteaz la prepararea
de colodium, fabricarea peliculelor cinemato-
grafice si fotografice, fetrului, covoarelor, mate-
rialelor izolante. Mai este folosit la fabricarea,
linoleumului si substantelor explozive, vatei
etc. Din seminte se extrage un ulei semisicativ
care, rafinat, devine comestibil; poate fi folosit
n alimentatie sau la fabricarea margarinei, s-
punurilor, vopselelor etc. Bioterapie. Scoarta
rdcinii prezint important pentru medicina
uman. Principiile active reprezentate de rezi-
ne, betain, vitamina E, un principiu vaso-con-
strictor si ocitocic, gosipiol, manifest actiune
emenagog si ocitocic. n S.U.A. sunt folosite
ca succedaneu al cornului de secar, dar cu o
mai mic intensitate a activittii farmacodina-
mice. Preparatele din scoarta rdcinilor se
folosesc n tratamentul metroragiilor, menora-
giilor sau hemoragiilor determinate de infla-
marea organelor pelviene. Pentru tratamentul
dismenoreei se asociaz cu Hydrasitis, iar ca
ocitocic, cu preparate din corn de secar
( Em. Gr i gor esc u, I. Ci ul ei , Ursula
Stnescu, 1986). Dup ndeprtarea sub-
stantelor toxice, semintele erau folosite, sub
form de pulbere, de ctre femei, pentru m-
rirea secretiei glandelor mamare (efect galac-
togog). Gosipiolul, prezent n scoarta rd-
cinilor si n uleiul gros din seminte, constituie un
anticonceptional masculin. Diminueaz vitali-
tatea spermatozoizilor, inhibnd la nivelul lor
biosinteza lactatdehidrogenazei. Dup ntreru-
perea tratamentului, la o scurt perioad, se
revine la normal. Recoltare. Scoarta rdci-
nilor (Gosypii radicis cortex) se recolteaz la
maturitatea deplin, prin scoaterea din pmnt.
Rdcina se spal de pmnt. Scoarta se
jupoaie. Se usuc n strat subtire n poduri
acoperite cu tabl. Medicin uman. Uz in-
tern. Pentru tratamentul metroragiilor, meno-
ragiilor sau hemoragiilor determinate de infla-
marea organelor pelviene: extract fluid din
scoarta rdcinilor cte 1-2 linguri de 2-4 ori
pe zi. Extractul fluid se prescrie pentru a favo-
riza nasterea, contracarnd inertia uterului n
timpul travaliului (Em. Gr i gor escu, I. Ci u-
l ei , Ursula Stnescu, 1986). Zootehnie.
Turtele rezultate dup separarea uleiului con-
stituie un furaj concentrat valoros. Contin
proteine (23-25%), substante extractive nea-
zotate (30-33%), grsimi (5-6%), celuloz
(22%). Se folosesc n cantitti moderate dup
ce sunt nlturati produsii toxici pe care i con-
tine (gossypol, substant cu o pronuntat ac-
tiune toxic). Cojile (tegumentele seminale)
servesc ca nutret pentru hrana animalelor.
Contin celuloz (35-40%), substante ex-
tractive neazotate (33-38%), sruri minerale.
Apicultur. Florile si nervura median a
frunzelor sunt vizitate de albine pentru
culegerea de nectar si polen. Nectarul este
produs de glande nectarifere aflate la baza
sepalelor. Productia de miere, 30-50 kg/ha.
Pondere apicol mic (v. Pl. V, 1).
BURETE BLOS, BLOSEL
BURETE BRUNISOR,
BRUNI-SOR
BURETE BULBOS, BURETE PES-
TRIT
burete cu peruc 90 burete

BURETE CU PERUC (Coprinus
comatus), fam. Coprinaceae. Ciuperc cu viat
scurt, comestibil, ntlnit n perioada IV-XI,
pe sol, prin grdini, parcuri, locuri cultivate,
poieni; se mai numeste bureti, popenchi, cciu-
la-sarpelui. Prefer soluri ngrsate. Sporadi-
c. Descriere. Plria ovoidal-cilindric, nalt
de 5-10 cm, groas de 3-6 cm, cu marginea
brzdat de santuri; fata superioar to-mentos-
viloas, alb, n crestet ocracee; fata
inferioar cu lamele libere albe, apoi roz, n
cele din urm se transform ntr-un lichid ne-
gru. Piciorul cilindric, lung de 10-15 cm, gros
de 1-2,5 cm, alb, fistulos, usor dilatat la baz,
prevzut cu un inel alb mobil. Carnea fraged,
alb, apoi roz, miros si gust plcut. Sporii ovoizi
sau elipsoidali (12-16 7-8 \x), netezi, multigu-
tulati, negrii. Alimentatie. Valoare alimentar
foarte mare. Dup recoltare trebuie imediat g-
tit pentru c se nmoaie. Folosit la supe,
tocan. Nu se conserv (v. Pl. V, 2).
BURETE DE CAS (Serpula la-
crymans), fam. Meruliaceae. Ciuperc epixi-
lofit, ntlnit tot timpul anului (I-XII) pe lemnul
de constructii (cpriori, grinzi, dusumele,
parchete); sin. ciuperc de pivnit. Descriere.
Corp fructifer (bazidiocarp) larg-ntins pe sub-
strat, ca o plac, grosime 1-2 cm, diametrul
pn la 50 cm, la nceput galben, apoi brun-ru-
giniu, cu marginea alb, pufoas. Himenoforul
se afl n partea central, mamelonat, reticu-
lat-alveolar, ocru, apoi brun-ruginiu sau brun,
cu alveolele din retea de 2-3 cm. Sporii elipsoi-
dali (8-12 4,5-6 n), netezi, glbui-bruni. Du-
ntoare. Produce putrezirea rosie a lemnului
care se crap paralel si perpendicular cu fibre-
le, desfcndu-se n cuburi sau prisme. Pro-
voac prbusirea caselor din lemn.
BURETE DE MAI (Calocybe gam-
bosa), fam. Tricholomataceae. Ciuperc sa-
profit, comestibil, cu foarte mare valoare ali-
mentar, ntlnit pe sol, n grupuri sub form
de cercuri, rar izolate, de la sfrsitul lunii aprilie
pn n iunie n locuri nierbate din grdini,
pajisti, luminisuri, marginea pdurilor, culturi de
prun, tufrisuri, mai ales n regiunea dealurilor:
sin. nicorete
3
. Miceliul se dezvolt pe substra-
turi cu descompuneri abundente ale resturilor
de plante ierboase, frunze si fructe czute.
Descriere. Plrie groas, convex, apoi plan,
cu marginea subtire, ondulat, uneori crpat,
diametrul 5-10 (15) cm, cu fata superioar
mat, neted, alb, albicioas, alb-crem, rare-
ori deschis-galben-ocracee, iar cea inferioar
cu lamele albe, dese, sinuoase, stirbite aproa-
pe de punctul de insertie pe picior. Picior cilin-
dric, tare, plin, compact, de 4-9 1-2 cm, alb
sau albicios, deseori curbat. Carnea alb, com-
pact, gust dulce, miros puternic de fin
proaspt. Spori ovoizi sau elipsoidali, de
4-6 2-3 \x, hialini, netezi, albi n mas. Ali-
mentatie. Foarte bune calitti gastronomice.
Utilizat pentru diferite preparate culinare (aluat
de cltite, musaca, sos cu ciuperci, sup etc).
Se conserv bine. Dup uscare si pstreaz
mare parte din calitti. Francezii o consider
cea mai gustoas ciuperc. Medicin uman.
Principiile active pe care le contine au efect
antibiotic, mai ales asupra stafilococilor care
provoac inflamatii purulente. Recomandat n
meniurile dietetice ale diabeticilor (v. Pl. V, 3).
BURETE DE ROU (Coprinus mi-
caceus), fam. Coprinaceae. Ciuperc terofit,
ntlnit n numeroase grupuri pe sol, lemn n
putrefactie si la baza trunchiurilor de copaci,
din primvar pn toamna trziu (V-XI), frec-
vent n lunile iunie si septembrie Descriere.
Plria aproape sferic, apoi conic,
campanulat, diametrul 2-5 cm, la nceput
acoperit cu un vl finos - micaceu constituit
numai din celule sferice; fata superioar striat,
micacee, galben-ruginie sau roscat, la ma-
turitate glabr si crpat; fata inferioar cu la-
mele scurte, inegale, aproape libere, albe, apoi
negricioase. Piciorul alb, fr inel, nalt de
5-10 cm, diametrul 0,3-0,6 cm. Carnea alb,
fr miros caracteristic. Sporii elipsoidali
(7,5-10 4,5-6,7 \i), negriciosi, cu por ger-
minativ evident. Alimentatie. Consumat n
unele zone din tar sub form de sup, pa-
pricas sau pregtit cu ou. Se evit consu-
marea de buturi alcoolice nainte de mas, n
timpul mesei sau dup mas cel putin 24 ore,
pentru c substantele active ce le contine ciu-
perca, n combinatie cu alcoolul, provoac in-
toxicatii. De la culegere nu rezist dect cteva
ore (v. Pl. V, 4).
BURETE de scorbur (Volvariella
bombycina), fam. Amanitaceae. Ciuperc en-
doxilofit si epixilofit, comestibil, ntlnit
vara si toamna (VI-X) n interiorul scorburilor
arborilor btrni si pe trunchiuri putrede de tei,
burete de soc 91 burete lptos

castan, fag, ulm. Descriere. Plria ovoid sau
campanulat, cu diametrul 8-20 cm, crnoas;
fata superioar intens-proas, glbuie, rar
alb; fata inferioar cu lamele libere, albe, apoi
roz. Piciorul plin, neted, lung de 6-15 cm,
diametrul 1-1,50 cm, alb sau glbui, cu volv
foarte mare la baz, lobat, albicioas, ce
acoper la nceput ntreg corpul fructifer.
Carnea moale, alb, cu miros plcut. Sporii
elipsoidali (8-10 5-6 \x), roz sau roz-glbui.
Alimentatie. Valoare alimentar foarte mare,
gustoas n diferite preparate culinare.
BURETE DE SOC (Auricularia au-
ricula-judae), fam. Auriculariaceae. Ciuperc
endoxilofit, comestibil, ntlnit n tot timpul
anului (I-XII) pe trunchiuri sau ramuri de soc,
salcie, stejar, salcm, nuc, plop, ulm, dud, cu
crestere n buchete"; sin. urechea-Iudei.
Descriere. Corpuri fructifere (bazidiocarp) la
nceput n form de cup, apoi cu aspect de
ureche, diametrul 2-8 cm. Proaspete sunt
gelatinoase, elastice, glbui-plop, ulm, dud, cu
crestere n buchete"; sin. urechea-Iudei.
Corpuri fructifere (bazidiocarp) la nceput n
form de cup, apoi cu aspect de ureche,
diametrul 2-8 cm. Proaspete sunt gelatinoase,
elastice, glbui-brune, uneori cu nuante roz,
mai trziu brune-negricioase; uscate sunt
fragile, subtiri, translucide (seamn cu cleiul
ntrit); fata extern pros-catifelat (peri desi,
scurti); fata intern acoperit cu strat himenial,
cenusie sau brun purpurie. Sporii elipsoidali,
usor curbati (12-15 5-8 \x), hialini, netezi, albi
n mas. Alimentatie. Valoare alimentar
mic. Se pot consuma cruzi, ca salat, sau
pregtiti sub form de mncare.
BURETE DULCE (Lactarius vole-
mus), fam. Russulaceae. Ciuperc micorizan-
t, comestibil, ntlnit vara si toamna (VIIXI)
pe sol, prin pduri, ndeosebi sub mesteceni;
se mai numeste burete lptos, burete rosu,
lptuc dulce, pita-vacii, pinea-pdurii, rscov
auriu, vinetic cu lapte. Descriere. Plrie
convex, apoi ntins, putin deprimat la cen-
tru, cu aspect de plnie larg-deschis, diame-
trul 6-15 cm, marginea usor rsucit spre fata
inferioar, crnoas; fata superioar prui-nos-
catifelat, portocalie, de un rosu-brun sau
glbuie; fata inferioar cu lamele albe-glbui,
strnse, subtiri, putin decurente, la atingere se
pteaz n rosu. Piciorul cilindric, tare, plin,
lung de 10-12 cm, diametrul 2-3 cm, neted sau
usor pruinos. Carnea alb sau usor glbuie,
cu latex alb, vscos, miros plcut, gust dulce
de nuci proaspete. Sporii sferici (7,5-10 \x),
hialini, albi, reticulati, multigutulati. Alimentatie.
Valoare alimentar mic. Foarte gustoas.
Se consum crud, ca salat sau alte tipuri
de preparate culinare. Se conserv pentru
iarn prin uscare, n otet sau se mureaz.
Salata preparat din ciupercile uscate este
foarte gustoas. 2-3 felii de ciuperc uscat
adugate la sup de carne, gulas, legume,
tocnit de vit, le confer gust si miros
plcute (v. Pl. V, 5).
BURETE GALBEN (Clitocybe
geotropa), fam. Tricholomataceae. Ciuperc
saprofit tericul, comestibil, ntlnit vara si
toamna (VIIIXI), prin pduri, poienite, liziera
pdurii si tufrisuri, vegetnd n grupuri, sub
form de cercuri. Descriere. Plria crnoas,
convex, apoi plan si putin adncit n centru,
n cele din urm plniat, cu diametrul
10-30 cm, totdeauna mamelonat, cu mar-
ginea lsat n jos, la exemplarele tinere, usor
rsucit n interior; fata superioar glabr, foarte
fin-catifelat, galben-portocalie; fata infe-
rioar cu lamele decurente, albe, apoi crem.
Picior plin, spongios, fr inel, cilindric, la baz
usor ngrosat, nalt de 8-15 cm, diametrul
2-3 cm, alb-glbui. Carnea consistent la n-
ceput, apoi moale, alb, cu miros plcut. Sporii
globulosi (6-7 5-6 n). Alimentatie. Ciuperc
cu mare valoare alimentar. Utilizat n diferite
preparate culinare.
BURETE LPTOS (Lactarius pipe-
ratus), fam. Russulaceae. Ciuperc micorizan-
t, comestibil, ntlnit vara si toamna (VIIXI)
prin pduri de foioase si de amestec, ndeosebi
prin stejrete-gorunete; se mai numeste burete
acru, burete alb. burete iute, burete piperat,
burete usturos, iutari. Se dezvolt n mas n
luna iulie, n rest sporadic. Descriere. Plria
convex, apoi plniat, larg deschis, dia-
metrul 8-18 cm, crnoas, tare, casant, cu
marginea putin rulat spre fata inferioar; fata
superioar alb, albicioas, adesea cu pete
ocracee; fata inferioar cu lamele albe, mai
trziu galbene, strnse ntre ele, decurente, de
multe ori bifurcate la baz. Piciorul cilindric,
relativ scurt si subtire, lung de 2-6 cm, dia-
metrul 1,5-2,5 cm, alb-plin, tare. Carnea alb,
apoi glbuie, cu latex alb care, n contact cu
buretele-cerbilor 92 buretele-viperei

aerul, prin uscare, se nverzeste, miros plcut,
pi per at , i ut e, ust ur os. Spor i i ovoi zi
(6-8 7-9 n), hialini, verucosi, unigutulati, albi.
Alimentatie. Valoare alimentar mic. Folosit
n alimentatie fripti pe jar sau fierti. Dup fier-
bere se conserv n otet pentru iarn. n unele
zone conservarea pentru iarn se face n pu-
tin, n care se pune si sare si se mureaz (v.
Pl. V, 6).
BURETELE-CERBILOR (Sclero-
derma aurantium), fam. Sclerodcrmataceae.
Ciuperc micorizant, necomestibil, toxic,
ntlnit vara si toamna (VIIIX) pe soluri argi-
loase aflate n pant, nsorite, din etajul mon-
tan. Descriere. Corp de fructificatie (bazidio-
carp) tuberculiform, sesil, diametrul 3-7 cm,
cu peridia groas, crnoas, elastic, bru-
n-glbuie, cu numeroase proeminente po-
ligonale, mai nchise la culoare. Carnea (ghe-
ba) alb-roz, apoi negricioas-albstruie,
strbtut de fibre albe, miros neplcut. Sporii
cu diametrul 8-13 n, echinulati, n solutie de
KOH apar reticulati, bruni, cnd ajung la
maturitate prsesc corpul fructifer printr-o
deschidere apical neregulat. Toxicologie.
Produce tulburri gastrointestinale si ner-
voase, dar trectoare. Intoxicatia se manifest
mai ales prin stare de ru, greturi, vom,
frisoane, diaree, colici stomacale violente (v.
Pl. V, 7).
BURETELE-OILOR (Scutiger ovi-
nus), fam. Scutigeraceae. Ciuperc saprofit,
comestibil, ntlnit toamna (VIIIX), pe sol,
prin pdurile de conifere din regiunea montan.
Corpuri fructifere (bazidiocarp) strns grupate,
adeseori concrescute. Descriere. Plria sfe-
ric, semisferic, apoi ntins, cu diametrul de
5-11 cm, grosime 1-2 cm, cu marginea r-
sucit, adesea neregulat, sudat de plria
exemplarelor alturate; fata superioar neted,
mai trziu crpat n cmpuri areolate, albi-
cioas sau cenusiu-glbuie; fata inferioar cu
tuburi spori fere albe, foarte scurte (1-2 mm),
decurente, cu porii foarte mici (0,15-0,2 mm),
circulari sau unghiulari, albi, apoi glbui. La
atingere, partea inferioar se nglbeneste.
Picior cilindric, tare, solid, ngustat la baz,
central sau mai mult sau mai hialini netezi,
unigutulati. Alimentatie. Valoare alimentar
mic. Consumat n stadiul tnr la diferite
preparate culinare.
BURETELE-VACII (Lactarius sub-
dulcis), fam. Russulaceae. Ciuperc micori-
zant, comestibil, ntlnit vara si toamna
(iul.-nov.) prin pdurile de foioase, pe soluri
argiloase. Descriere. Plria putin crnoas,
mamelonat, diametrul 3-7 cm; fata superioa-
r fr zonatii concentrice, la nceput rosie-bru-
n, apoi brun-rosiatic; fata inferioar cu lamele
mai deschise la culoare. Picior plin,
spongios, apoi gol, lung de 2,5-5,5 cm, dia-
metrul 0,4-1 cm, de culoarea plriei. Carnea
compact, sfrmicioas palid-rosiatic, la n-
ceput dulce, apoi amruie, latexul alb, miros
neplcut. Alimentatie. Valoare alimentar mi-
c. Utilizat regional n arta culinar.
BURETELE-VIPEREI (Amanita
phalloides), fam. Amanitaceae. Ciuperc foarte
otrvitoare, micorizant, ntlnit vara si
toamna (VI I-X) pe sol umed si umbros n
pdurile de conifere si foioase ndeosebi sub
stejari; sin. ciuperc alb. Descriere. Plria
sferic, apoi bombat ca un clopot, n cele din
urm ntins, cu marginea neted si diametrul
de 5-15 cm; fata superioar neted, prevzut
cu striuri fine, brune sau negre, ntinse n raze
din centru ctre margine, pe o culoare de fond
variabil (verde-cenusiu murdar, verde-glbui
sau brun-olivaceu),n stare umed putin vs-
coas; fata inferioar cu lamele libere, strns-
apropiate, inegale, albe cu usoar nuant
verzuie sau glbuie. Piciorul fibros, plin,
catifelat, nalt de 8-15 cm, gros de 1-2 cm,
bulbos la partea inferioar, alb, glbui, verzui
sau ptat n zig-zag cu verde, ca la viper, n
partea superioar cu un inel lat, striat, lsat n
jos, alb sau alb-glbui. Carnea alb, fragil n
plrie si atoas n picior, cu miros plcut si
gust dulce, foarte putin pisctor. Sporii sferici
sau ovoizi (8-10 n), gutulati. Compozitia chi-
mic: contine 9 substante toxice grupate n
amatoxine (a-amanitin, p-amanitin, amani-
n, amanulin) si falatoxine (faloidin, faloin,
falisin, falicidin). Unele din ele au actiune
hemolitic. Toxicologie. Este cea mai otrvi-
toare ciuperc. Consumarea ei provoac
moartea prin sindromul faloidian cu debut tar-
div. Semnele otrvirii apar dup 6-48 ore, con-
stnd din tulburri digestive manifestate prin
vome, dureri epigastrice, diaree abundent,
uneori sangvinolent, flancat de deshidrata-
rea organismului, nsotit de o sete pronuntat;
se produce o hepatit citolitic cu perturbarea
burete pestrit 93 burete tepos

functiilor ficatului; afecteaz sistemul nervos si
se manifest prin delirri, calm, agitatie, euforii
pronuntate, dispar reflexele tendoanelor, se r-
cesc extremittile, se instaleaz paralizia ocu-
lar. Moartea survine dup 24 ore pn la
5-6 zile. Un singur exemplar contine suficient
otrav pentru a ucide o familie. Medicina nu are
antidot pentru neutralizarea toxinelor.
BURETE PESTRIT (Amanita pan-
therina), fam. Amanitaceae. Ciuperc micori-
zant toxic, ntlnit vara si toamna (VIIX),
pe sol prin pduri de foioase; sin. burete bul-
bos. Descriere. Plria convex ca un clopot,
apoi ntins, plan, cu adncituri n mijloc, dia-
metrul 6-10 cm; fata superioar cenusie, bru-
n-cenusie sau brun-glbuie, mai nchis n
centru, acoperit cu numeroase pustiile pufoa-
se, albicioase, cztoare, dispuse n cercuri
concentrice, pe timp umed lipicioase, pe timp
uscat lucioase, fin-ncretit pe margini; fata in-
ferioar cu lamele albe, libere, ngustate spre
picior. Piciorul nalt de 5-12 cm, diametrul
1-2 cm, cu inel alb, persistent, plin la nceput,
apoi gol, cilindric, bulbos la baz. Volv redus,
alb, lipit de bulb, friabil. Carnea alb, fragi-
l, miros putin pronuntat, gust dulceag la n-
ceput, apoi acru. Sporii sferici sau elipsoidali
(9-11 7-8 n) hialini, gutulati, albi n mas.
Toxicologie. Contine aceleasi principii toxice
ca plria-sarpelui. Toxicitatea provoac sin-
dromul panterianuarie Se declanseaz la
1-4 ore prin tulburri digestive (greturi, vome,
dureri abdominale), urmate de tulburri
psihomotorii (delirri, halucinatii, agitatie), se
trece de la o veselie extraordinar la o stare de
nebunie furioas, confuzie mintal. Starea
dureaz cteva ore, apoi se instaleaz o com
(3-8 ore) la captul creia se trezeste spontan,
acuznd ameteli si usoare halucinatii.
Vindecarea apare la 24 ore. Uneori poate
pricinui moartea (v. Pl. VI, 1).
BURETE PUTUROS (Phallus im-
pudicus), fam. Phalaceae. Ciuperc saprofit,
endoxilofit, comestibil, ntlnit din primva-
r pn toamna (V-XI), pe sol umed si umbrit,
n pduri de foioase si conifere, pajisti, grdini,
parcuri, n culturile cu vit de vie; se mai nu-
meste bozuz, burete de inimioar. Descriere.
Prin hife subterane paraziteaz rdcinile vitei
de vie sau ale altor plante lemnoase de pdure.
Corpul fructifer apare la nceput subteran,
ntr-un nvelis (experidie) ce i confer forma si
culoarea unui ou, apoi, prin crparea experi-
diei, iese la suprafata pmntului. Plria are
aspect de cciul alveolat, verde-mslinie,
mucilaginoas, miros de cadavru, nltimea 3-
4 cm. Mirosul neplcut se simte de departe si
atrage mustele. Alveolele de pe plrie contin
masa sporifer. Piciorul cilindric, spongios, fis-
tulos; lungime 10-20 cm, diametrul 2-3 cm.
Sporii elipsoidali (3-5 1,5-2 \i), glbui, sunt
diseminati de insecte. Alimentatie. Utilizat n
consum numai n stadiul foarte tnr. n unele
regiuni, copiii i arunc plria ru mirositoare
consumnd piciorul n stare crud. Piciorul si
"oule" se pot mura pentru iarn, se pot folosi la
condimentarea salatei de boeuf, a altor prepa-
rate culinare. Medicin uman si veterinar.
n Antichitate a fost considerat drept un foarte
bun afrodisiac. n Germania pn n secolul
trecut praful acestor ciuperci (obtinut prin us-
care si pisare) se aduga n hrana animalelor,
pentru a le stimula nmultirea (v. Pl. VI, 2).
BURETE SERPESC (Macrolepio-
taprocera), fam. Agaricaceae. Ciuperc sapro-
fit, comestibil, ntlnit vara si toamna
(VIIX) pe sol, ca indivizi izolati sau n grupuri,
prin pduri; se mai numeste parasol, plria-
sarpelui, piciorul-caprei. Dezvoltare n
mas, mai ales n prima parte a toamnei.
Descriere. Plria ovoid, apoi semisferic si
n cele din urm ntins, diametrul 10-25 cm, la
centru mamelonat; fata superioar neted,
brun-nchis n partea central, brun-deschis
n rest sau cenusie, acoperit cu scvame
groase, brune, asezate concentric; fata
inferioar cu lamele albe, crnoase, largi,
libere. Piciorul cilindric, umflat la baz, fibros,
fistulos, nalt de 15-30 cm, diametrul 1-2 cm,
n partea superioar cu inel dublu, gros, mobil,
albicios pe fata superioar, brun-cenusiu pe
cea inferioar. Carnea moale, alb, apoi brun,
miros plcut, gustul asemntor miezului de
nuc. Sporii lung-ovoizi (15-20 10-13 \x),
hialini, netezi, multigutulati, albi n mas.
Alimentatie. Foarte mare valoare alimentar.
Foarte bun n tot felul de preparate culinare.
Pentru iarn se conserv n sare (v. Pl. VI, 3).
BURETE tEPOS (Hydnum repan-
dum), fam. Hydnaceae. Ciuperc micorizant,
comestibil, ntlnit pe sol n perioada (VI I-X),
prin pdurile de foioase si rsinoase; se
mai
burete vegetal 94 bureti flocosi

numeste burete spinos, flocosel. Descriere.
Plria convex, crnoas, diametrul 6-12 cm,
marginea ondulat; fata superioar fin-
catifelat, pruinoas, galben-albicioas sau
ocru-brunie; fata inferioar (himenoforul) sub
form de tepi inegali, fragili, decurenti, apro-
piati, ocru-glbui. Picior central sau excentric,
lung de 3-8 cm, diametrul 0,5-3 cm, cilindric,
putin ngustat ctre baz, crnos, plin n in-
terior, neted, alb sau de aceeasi culoare cu
plria. Carnea groas, sfrmicioas, alb
sau glbuie, gust putin amar, miros plcut.
Sporii ovoizi (6-9 6-8 \x), hialini, albi-crem,
netezi, gutulati. Forma albidum, bazidiocarp
alb; forma rufescens, bazidiocarp ruginiu. Ali-
mentatie. Valoare alimentar mic. Utilizati n
diferite retete culinare (sos tartar, sos Remou-
lade, pireu, preparati ca murturi pentru iarn).
Deoarece, la nceput, apa n care se fierb are
gust putin amar, se arunc; se toarn peste ei
alt ap clocotit si se fierb n continuare. Se
conserva n otet (v. Pl. VI, 4).
BURETE VEGETAL, LUF
BURETI DE PRUN
1
(Rhodophyl-
lus clypeatus), fam. Rhodophyllaceae. Ciuper-
c saprofit ntlnit n perioada mai-iunie, prin
pduri, livezi, tufrisuri, sub pomi si arbusti
fructiferi. Descriere. Plria convex, campa-
nulat, apoi ntins, crnoas, diametrul
3-10 cm, usor mamelonat; fata superioar
neted, cenusie sau brun-cenusie, cu mar-
ginea neregulat-lobat; fata inferioar cu la-
mele largi, spatiate, inegale, albe, apoi roz-ce-
nusii. Piciorul cilindric, plin, usor fibros, striat,
alb, nalt de 3-9 cm, diametrul 0,6-1,5 cm.
Carnea albicioas, miros de fin, gust putin
acidulat, nu se albstreste cu tinctur de Gaiac.
Sporii subglobulosi (8-11 7,5-9 n), hialini,
roz-glbui n mas. Alimentatie. Valoare ali-
mentar mare. Foarte gustosi n diferite pre-
parate culinare (v. Pl. VI, 5).
BUREtI DE PRUN
2
(Rhodophyl-
lus saundersii), fam. Rhodophyllaceae. Ciu-
perc saprofit, comestibil, ntlnit primva-
ra (III-V), n grupuri, cu asezare n cercuri sub
specii de prun. Descriere. Plrie convex,
diametrul 3-12 cm; fata superioar alburie, la
centru brun-cenusie; fata inferioar cu lamele
largi, spatiate, albe. Picior cilindric, alb, nalt de
4-12 cm, diametrul 0,7-2 cm. Carnea se
albstreste n tinctur de Gaiac. Sporii sub-
globulosi (9-12 8-10 n). Alimentatie.
Valoare alimentar mare. ntrebuintati n
diferite preparate culinare.
BURETI DE ROU (Marasmius
oreades), fam. Tricholomataceae. Ciuperc
geofit, parazit, cu miceliul n organele subte-
rane ale plantelor, comestibil, ntlnit vara si
toamna (V-XI), prin psuni, fnete, poieni si
margini de pdure; se mai numeste burciori,
bureti de pajiste, ciocrlie. Descriere. Plrie
convex la nceput apoi ntins, usor mamelo-
nat, diametrul 2-5 cm; fata superioar neted,
brun-deschis, sau palid-crem-alutacee, pe
timp umed higrofan; fata inferioar cu lamele
groase, spatiate, albicioase apoi crem-ocracee.
Piciorul cilindric, plin, neted, nalt de 4-10 cm,
diametrul 0,3-0,5 cm, brun-deschis sau crem-a-
lutaceu, finos-floculos, greu de rupt. Carnea
albicioas, elastic, subtire, cu miros si gust
plcut. Spori elipsoidali (8-10 5-6 n), hialini,
albi n mas. Alimentatie. Valoare alimentar
foarte mare. Excelent pentru supe si orice fel
de mncare (papricas, ciuperci cu ou, ciuperci
cu orez, garnitur etc.). Pentru iarn se usuc
pstrndu-si perfect calittile.
BUREtI FLOCOSI (Lactarius tor-
minosus), fam. Russulaceae. Ciuperc mico-
rizant, comestibil, ntlnit vara si toamna
(VIIX), pe sol, izolat sau n grupuri, mai ales
sub mesteceni, cu dezvoltarea n mas n lunile
septembrie-octombrie; se mai numeste burete
de mesteacn, flocosei, prusei, rscov de
mesteacn. Descriere. Plria (bazidiocarp)
sferic, apoi ntins, deprimat n zona cen-
tral, crnoas, cu marginea rsucit n jos,
diametrul 5-11 cm; fata superioar putin lipi-
cioas, cu zone concentrice, lnoas, mai ales
marginea tomentos-lanat, roz-crmizie sau
brun-rosiatic; fata inferioar cu lamele subtiri,
strnse, putin decurente, crem. Piciorul cilin-
dric, mai gros la baz, plin, apoi gunos, lung
de 4-6 cm, diametrul, 1-2 cm, asemntor la
culoare cu plria. Carnea alb-roz, fragil, latex
alb, gust acru-piperat, miros vag de fructe.
Sporii ovoizi (7-9 6-7 n), hialini, unigutulati,
albi n mas, ornamentati cu o retea fin. Ali-
mentatie. Regional, se folosesc n consum. Se
tin 6-8 ore n ap; se scurg, se opresc, apoi
se gtesc. Pentru iarn se fierb si se conserv
n otet. Consumati cruzi sunt puternic laxativi,
bureti glbiori 95 buruian

pricinuind tulburri gastrointestinale (v. Pl.
VI, 6).
BURETI GLBIORI (Lactarius mi-
tissimus), fam. Russulaceae. Ciuperc micori-
zant, ntlnit n lunile septembrie-octombrie,
pe soluri acide, printre pernitele de muschi, din
pdurile de rsinoase. Descriere. Plria
mamelonat, diametrul 3-5 (7) cm; fata
superioar portocalie, putin vscoas pe timp
umed; fata inferioar cu lamele crem-ocracee.
Picior plin, apoi gol, lung de 3-8 cm, diametrul
0,4-0,9 cm; portocaliu-deschis. Carnea glbu-
ie, cu latex alb, gust amar, miros mai mult sau
mai putin neplcut (v. Pl. VI, 7).
BURETI IEPURESTI (Polypilus
umbellatus), fam. Scutigeraceae. Ciuperc sa-
profit, comestibil, ntlnit vara (VIIIIX), pe
cioate si la baza trunchiurilor de stejar si car-
pen, unde formeaz tufe de cca 50 cm
diametru. Ciclul vital se desfsoar numai n
corpul lemnului mort. Descriere. Baziocarpul
este alctuit din mai multe plrii, sustinute de
picioruse pornite dintr-un trunchi comun, cu as-
pectul general umbeliform-ramificat. Plria
plan-convex, cu diametrul de 2-3 cm, ombi-
licat, marginea usor rsucit; fata superioar
pruinoas, fin-scuamoas, brun-cenusie sau
brun-deschis; fata inferioar cu tuburi spo-
rifere foarte scurte, lung-decurente pe picior,
albe, prevzute cu pori mici poligonali. Trun-
chiul si ramificatiile albicioase. Carnea subtire,
alb, moale, suculent, gust dulceag, miros de
fin. Sporii elipsoidali sau cilindric-fusiformi
(7-10 2,4-4 n), hialini, albi, netezi, multi-
gutulati. Alimentatie. Valoare alimentar mic.
Folosit n stadiul tnr pentru diferite prepa-
rate culinare.
BURUIAN, nume dat diverselor
plante erbacee spontane, fr valoare econo-
mic, adaptate s triasc mpreun cu plan-
tele cultivate, pe care le stnjenesc n crestere
si dezvoltare. Sunt duntoare pentru agricul-
tur si silvicultur. n agricultur produc pagube
prin scderea productiei si deprecierea calittii
recoltelor. Stnjenesc buna executare a lucr-
rilor agrotehnice si mai ales recoltarea. n zoo-
tehnie cauzeaz deprecierea laptelui si a lnii.
Cele mai toxice buruieni aflate n furajele culti-
vate pot provoca moartea animalelor. n bazi-
nele acvatice determin scderea productiei
piscicole. Buruienile sunt mai rezistente dect
plantele cultivate, persist vreme ndelungat
pe terenul pe care l-au invadat, iar smnta
aflat n sol si pstreaz mai multi ani faculta-
tea germinativ. Combtute energic pe terenul
cultivat, ele se mentin pe marginea drumurilor,
a rzoarelor de hotar, pe taluzurile canalelor
etc. n Romnia preocupri pentru studiul si
combaterea lor, cu prezentarea argumentelor
n publicatii, au avut I. Prodan (1946),
Gh. I o n e s c u - Si s e s t i (1955), I. St a i c u
si colab. (1967), C. Zahariade, Gh. An-
ghel (1960), P. Burcea, K. N e i d e r -
mai er ( 1962) , St . Di mancea ( 1966) ,
T. Bai cu (1969), Gh. An g h e l , C. Chi -
r i l , V. Ci o c r l a n , A. Ul i n i c i (1972),
C. Ch i r i l , C. P i n t i l i e (1984-1988),
C. P i n t i l i e si colab. (1985). n urma cerce-
trilor efectuate s-a elaborat, pentru Romnia,
o list a buruienilor-problem. Prezentate pe
familii acestea sunt: fam. Equisetaceae: coa-
da-calului (Equisetum arvense, E. ramosissi-
mum); fam. Aristolochiaceae:cucurbetic, m-
rul-lupului (Aristolochia clematidis); fam.
Ranunculaceae: piciorul-cocosului de semn-
turi, comicei (Ranunculus arvensis), piciorul-
cocosului pros (Ranunculus sardos), nem-
tisori de cmp, pintenasi (Consolida regalis, C.
orientalis); fam. Papaveraceae: mac, mac ro-
su, mac slbatic (Papaverrhoeas, P. hybri-
dum); fam. Fumariaceae: fumrit, fumric
(Fumaria schleicheri, F. rostellata, F. vaillantii);
fam. Rosaceae: mur de miriste (Rubus
caesius); fam. Fabaceae (Leguminosae): m-
zriche de primvar (Vicia sativa), mzriche
(Vicia angustifolia), borceag, mzriche rosie
(Vicia pannonica), cosit (Vicia hirsuta),
mzriche proas (Vicia villosa, Vicia striata,
Vicia dasycarpa), linte galben (Lathyrus
aphaca), oresnit (Lathyrus tuberosus); fam.
Zygophyllaceae: coltii-babei (Tribulus terres-
tris); fam. Apiaceae (Umbelliferae): puciogn,
buruian puturoas (Bifora radians), morcov
spinos, rusintoare (Caucalis platycarpos),
dornic (Falcaria sioides); fam. Euphor-biaceae:
laptele-cinelui (Euphorbia falcata),
laptele-cucului, alior, laptele-cinelui (Eu-
phorbia virgata, E. agraria), laptele-cucului,
ailor (Euphorbia helioscopia); fam. Violaceae:
trei frati ptati (Viola arvensis); fam. Brassi-
caceae (Cruciferae): mustar negru (Brassica
nigra), mustar de cmp, mustar slbatic (Si-
napis arvensis), ridiche slbatic, ridichioar
buruian 96 busuioc

(Raphanus raphanistrum), voinicic (Descura-
inia sophia), brnculit (Sisymbrium orientale),
lubit (Camelina microcarpa), puturoas (Diplo-
taxis muralis, Diplotaxis tenuifolia), traista-cio-
banului (Capsella bursa-pastoris), pungulit
(Thlaspi arvense), varz albicioas de ogoare
(Conringia orientalis), ciurlan alb (Rapistrum
perenne), boghit, glbenea (Rorippa
sylvestris), urda-vacii (Cardaria draba); fam.
Resedaceae: rechie (Reseda lutea); fam.
Malvaceae: pristolnic, teisor (Abutilon theo-
phrasti), zmosit (Hibiscus trionum); fam.
Primulaceae: scnteut (Anagallis arvensis);
fam. Cariophyllaceae: neghin (Agrostemma
githago), rocoin (Stellaria media), buruia-na-
surprii (Scleranthus annuus), hrana-vacii
(Spergula arvensa); fam. Portulacaceae: iarb
gras, grasit, iarba-porcilor (Portulaca olera-
cea); fam. Chenopodiaceae
:
lobod porceasc
(Chenopodium album), spanac slbatic, lobo-
d porceasc (Chenopodium polyspermum),
lobod (Atriplexpatula), srcic, iarb srat,
rostogol (Salsola kali ssp. ruthenica); fam.
Amaranthaceae: stir slbatic, stir porcesc
(Amaranthus retroflexus), stir de ogoare (Ama-
ranthus chlorostachys), stir alb (Amaranthus
albus), stir trtor (Amaranthus blitoides), stir
pe tav (Amaranthus crispus); fam. Polygona-
ceae: hrisc urctoare (Polygonum convolvul-
us), troscot, trsoac, troscotel (Polygonum
aviculare), iarb rosie, troscot porcesc (Polygo-
num lapathifolium), iarb rosie, arde-iul-
broastei, iarba-puricelui (Polygonum persi-
caria), slcut, troscot de balt (Polygonum
amphibium), mcris mrunt (Rumex ace-
tosella); fam. Asclepidiaceae: plechiusc (Cy-
nanchum acutum); fam. Rubiaceae: lipicioas,
turtit (Galium aparine); turtit cu trei coarne
(Galium tricornutum);fam. Caprifoliaceae: boz
(Sambucus ebulus); fam. Convolvulaceae
:
volbur, holbur, rochita-rndunicii (Convolvu-
lus arvensis), cupa-vacii (Calystegia sepium);
fam. Cuscutaceae: tortei, cuscut mare (Cus-
cuta campestris), mtasea-trifoiului (Cuscuta
epithymum); fam. Boraginaceae: ttneas
(Symphytum officinale), vanilie slbatic,
ochiul-soarelui (Heliotropium europaeum);
fam. Solanaceae: zrn, umbra-noptii (Sola-
num nigrum); fam. Scrophulariaceae: doritoare
(Veronica hederifolia), ciormoiag, grul-prepe-
litei, gru negru, miaz-noapte (Melampyrum
arvense), ciormoiag, grul-prepelitei (Melam-
pyrum barbatum); fam. Orobanchaceae:
lupoaia florii-soarelui, smntnic (Orobanche
cernua), lupoaie, lupoaia-tutunului (Orobanche
ramosa); fam. Lamiaceae (Labiatae): urzic
moart, sugel (Lamium amplexicaule), urzic
moart, sugel puturos (Lamium purpureum),
taposnic (Galeopsis ladanum), fata-mtei
(Galiopsis angustifolia), lunguric (Galeopsis
tetrahit), cinstet (Stachys annua), tmit de
cmp (Ajuga chamaepitys), izm proast
(Mentha arvensis), blbis (Stachys palustris);
fam. Asteraceae (Compositae): musetel (Cha-
momilla recutita), musetel prost, romnit ne-
mirositoare (Matricaria perforata), romnit
(Anthemis austriaca), albstrit (Centaurea
cyanus), susai moale (Sonchus oleraceus),
susai aspru (Sonchus asper), busuioc slbatic
(Galinsoga parviflora), btrnis (Erigeron
canadensis), cornaci (Xanthium italicum),
ghimpe, holer (Xanthium spinosum), scaiete-
le-popii, cornuti (Xanthium strumarium), sgl-
voc (Centaurea scabiosa), ciolobat (Centaurea
apiculata ssp. spinulosa), ppdie (Taraxacum
officinale), plmid (Cirsium arvense), susai
(Sonchus arvensis); fam. Poaceae (Gra-
mineae): iarba-vntului (Apera spica-venti),
Lolium remotum, odos, ovz slbatic (Avena
fatua), iarb brboas, mohor nalt (Echino-
chloa crus-galli), iarb sur (Eragrostis minor),
mohor (Setaria glauca), mohor verzui, mohor
(Setaria viridis), mohor agttor, mohor (Setaria
verticillata), meisor, meisor rosu (Digitaria
sanguinalis), pir trtor (Agropyron repens), pir
gros (Cynodon dactylon), iarba-cmpului
(Agrostis stolonifera), trestie, stuf (Phragmites
australis), trestie de cmp, latit (Calamagrostis
epigeios), costrei, blur (Sorghum halepense).
BUSUIOC (Ocimum basilicum), fam.
Lamiaceae. Plant erbacee, anual, alogam,
condimentar, originar din India si China; se
mai numeste basic, bsileac, biesnioc, bizilioc,
borjolic, bosioc rosu, bosiog, bosioace, boso-
ioc, busioc de grdin, busioc, mlcin, m-
tcin, mejioran, vsileac. Genetic, 2n = 48.
Cultivat pe tot globul. Pretentios la cldur.
Afectat de brumele trzii ale primverii. Pre-
tentios la lumin. Se dezvolt bine ns si pe
locuri usor semiumbrite. Cerinte moderate fat
de umiditate. Prefer soluri cu textur mijlocie,
bine structurate, permeabile, fertile, care nu fac
scoart. Nu suport solurile argiloase, grele,
reci, solurile nisipoase si srturile. Descriere.
Rdcin fibroas, ramificat. Tulpin cu patru
busuioc 97 busuioc

muchii, erect, nalt pn la 60 cm, ramificat
de la baz, proas n partea superioar.
Frunze opuse, ovate, vrf ascutit, marginea cu
dinti rari, atenuati. Flori albe sau roz, mici,
grupate cte 4-6 n pseudoverticile, formnd
inflorescente spiciforme ntrerupte. Caliciu
bilabiat. Corol cu labiul superior cu 4 dinti
rotunjiti. Staminele (4) si stilul ies de sub corol.
nflorire, VIIIX. Polenizare entomofil. Fructe,
nucule ovate, brune-negricioase, grupate cte
4 la baza caliciului persistent. Compozitie chi-
mic. Frunzele, florile, ramurile tinere contin
ulei volatil (0,10-0,20%), compus din linalol,
metilcavicol sau estragol, cineol, camfor, a-pi-
nen, cinamat de metil, eugenol, acid oleanolic,
p-sitosterol, anetol; saponozide triterpenice, ta-
noizi etc. Semintele contin mucilagii (F. Cr-
c i un, O. Bojor, M. Alexan, 1977). Ali-
mentatie. Frunzele, verzi sau uscate, se
utilizeaz la aromatizarea mncrurilor, sosu-
rilor, murturilor, salatelor. Industrie. Frunze-
le, verzi sau uscate, se folosesc la aroma-
tizarea mezelurilor, pastelor, murturilor. Vinul
acrit se corecteaz cu infuzie din flori sau fructe
de busuioc. Dup rcire solutia obtinut se
toarn n butoi. Bioterapie. Prtile aeriene ale
plantei prezint important n medicina uman
si veterinar. Principiile active actioneaz ca
antiseptic intestinal, carminativ (absoarbe ga-
zele), stimuleaz digestia, galactogog, anti-
emetic, diuretic, antiinflamator renal si intes-
tinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.
La om este folosit n: colici intestinale, balonri
intestinale, vom, grip, rceal, bronsit acu-
t si cronic, cefalee (dureri de cap), ulcer
gastric, infectii urinare, anorexie, diaree, colit
de fermentatie. La animale este folosit n trata-
rea afectiunilor renale, cistitelor inclusiv hemo-
ragice, n stri a frigore si n tulburri gastro-
intestinale. Apa n care se nmoaie busuioc
capt proprietti speciale. Fitoncidele si uleiul
volatil dizolvate n ap, i confer proprietti
dezinfectante, reconfortante, igienice. Recol-
tare. Se culeg tulpinile si ramurile tinere acope-
rite cu frunze, terminate cu sau fr inflores-
cent (Basilici herba). Uscarea se face la
umbr, n straturi subtiri. Uscarea artificial la
maximum 35 C. n timpul uscrii produsul nu
se ntoarce. Se pstreaz n pungi de hrtie.
Femeile de la tar culeg busuiocul si l usuc n
buchete agtat de grinda casei. Medicin
uman. Uz intern. 1. Pentru tratarea, n gene-
ral, a bolilor tubului digestiv, eliminarea
gazelor, stimularea poftei de mncare, tratarea
bronsitei, gripei, inflamatiei cilor urinare: in-
fuzie, din 1 lingurit pulbere frunze la o can de
ap n clocot. Se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar. Se beau 3 cni pe zi. n colitele
de fermentatie nu se ndulceste. 2. Pentru tra-
tarea bolilor renale si ca febrifug: infuzie, din
1 lingur seminte, la 1 l ap clocotit. Se las
acoperit 20-25 minute. Se strecoar. Se beau
2-3 cni pe zi. 3. Pentru tratarea de: colici
intestinale, balonri intestinale, bronsit acut
si cronic, cefalee, ulcer gastric, infectii urinare,
anorexie, diaree, colit de fermentatie, grip,
rceal: infuzie, din 1-1,5 g pulbere plant
peste care se toarn 100 ml ap clocotit. Se
las acoperit 10-15 minute. Se strecoar. Se
bea de 3 ori pe zi cte o infuzie nendulcit. Uz
extern. 1. Pentru combaterea aftelor: decoct,
din 1 lingur frunze plant la o can ap. Se
fierbe pn d n clocot. Se acoper pentru
10 minute. Se strecoar. Se face gargar de
mai multe ori pe zi, din care una seara nainte
de culcare. Se clteste bine gura si apoi solutia
se scuip. 2. Pentru combaterea con gestion-
rii urechilor: suc, stors pe pavilion si n conduc-
tul auditiv. 3. Pentru combaterea guturaiului:
a) pulbere din frunze; se aspir pe nas; b) pul-
bere din frunze, pus pe jratec; se inspir
fumul. 4. Pentru grbirea vindecrii rnilor:
frunzele proaspete se asez pe zona afectat
si se panseaz. 5. Pentru vindecarea crpturi-
lor buzelor, clcielor, sfrcului snului, rnilor
cu puroi: alifie, din 20 g pulbere frunze, 30 g
cear alb, 30 g seu de oaie, 30 g terebentin,
60 g colofoniu, 90 g untur porc. Amestecul
introdus ntr-un vas curat se topeste la foc slab.
Se d la o parte si se amestec pn la rcire.
Se ung zonele afectate. 6. Pentru tratarea rini-
tei (inflamarea mucoasei nazale); inhalatie, din
fierberea unei linguri plant mruntit la o can
ap (250 ml). Una dimineata, alta seara nainte
de culcare. Medicin veterinar. Uz intern.
Pentru tratarea unor afectiuni renale, cistite,
cistite hemoragice, stri a frigore, tulburri gas-
trointestinale: infuzie, sau decoct din planta
ntreag uscat si mruntic, n concentratie
de 1,5-2%. Cantitativ, infuzia se pregteste n
functie de mrimea animalului. Peste planta
uscat si mruntit se toarn apa clocotit. Se
las acoperit 50-60 minute. Se strecoar si
se administreaz prin breuvaj bucal (se toarn
pe gt). Dozele de tratament cu solutia extrac-
tiv obtinut: animale mari (cabaline, taurine),
busuioc slbatic 98 busuiocul-cerbilor

1-2-3 l; animale mijlocii (ovine, caprine, por-
cine), 0,250-0,500 l; animale mici (pisici,
cini),0,050-0,100l. Cantittile se pot repeta n
24 ore. Supradozarea produce tulburri diges-
tive. Se intervine cu tratament simptomatic.
Apicultur. Specie melifer. Florile furnizeaz
albinelor nectar si polen. Productia de miere,
100-120 kg/ha, cu arom specific. Pondere
economico-apicol mijlocie. Ornamental.
Utilizat ca plant decorativ, de bordur sau
platband.
BUSUIOC SLBATIC (Prunella
vulgaris), fam. Lamiaceae. Plant erbacee, pe-
ren, rar anual sau bienal, hemicriptofit,
circumpolar (boreal), mezofit, mezoterm,
la pH amfitolerant, comun prin fnete, p-
suni, poieni, tufrisuri, pduri, livezi, pe malul
apelor, de la cmpie pn n regiunea subal-
pin; se mai numeste buruian de bub rea,
busuioc de cmp, coroab, gluga-ciobanului,
iarba lui Antonie, iarba-lupriei, iarb neagr,
iarba-soprlei, izm slbatic, plescit, rup-
turi, soprlait, soprlit. Dacii i spuneau m-
zulloax, bdsulloax, bsuloc, de unde a derivat
numele de busuioc (I. Pac hi a Tatomires-
cu, 1997). Genetic, 2n = 28. Fitocenologic,
ncadrat n Plantaginetea, Querco-Fagetea, Al-
netea, Bidentetea. Rspndit n Europa, Asia,
Africa de Nord, America de Nord, Australia.
Descriere. Rizom repent sau oblic, cu rdcini
adventive. Tulpini erecte sau ascendente,
glabre sau dispers-proase, nalte de 8-40
(50) cm. Frunze opuse, ovate sau ovat-alun-
gite, glabre, petiolate, cele de la baza
inflorescentei de obicei sesile. Flori bilabiate,
violete, foarte rar albe, grupate n inflorescente
ovoidale, dense sau alungit spiciforme; caliciu
bilabiat, n mare parte violet, cu partea infe-
rioar lung-proas; corol bilabiat, cu tub
drept, egal sau mai lung dect caliciul, cu labiul
superior boltit, cel inferior cu lobul median din-
tat; androceu cu stamine adpostite de labiul
superior, cu un dinte mai lung dect anterele;
gineceu cu stil glabru, cu lobii stigmatici as-
cutiti. nflorire, VI-VIII. Fructe, nucule, ovoidale,
brune, lucioase. Compozitie chimic. Prtile
aeriene contin tanin, substante amare, rezine,
ulei eteric, rutozid, hiperozid, cear etc. Ali-
mentatie. n Austria, frunzele tinere se folo-
sesc ca salat si ca ingredient la supele de
verdeturi si alte preparate culinare. O salat
asortat se obtine din 40 g frunze tinere de
busuioc slbatic, splate amestecate cu o ma-
rinat preparat din 40 g frunze de ppdie,
40 g frunze bnutei, ulei, suc de lmie, ap,
sare, piper si roinit(C. Drgulescu, 1992).
Bioterapie. Prtile aeriene ale plantei au pro-
prietti antidiareice, antiinflamatorii, antitusive.
Folosite n tratarea diareei, inflamatiilor cavittii
bucale, si ale laringelui, n tratarea tusei si
rguselii, a astmului si amigdalitei, migrenelor
si stimularea functiei sexuale. Recoltare. Pr-
tile aeriene (Prunellae herba) se recolteaz n
timpul nfloritului, prin tierea de la baz. Se
usuc la umbr, n strat subtire, n camere
aerisite sau n poduri acoperite cu tabl. Me-
dicin uman. Uz intern. n diaree, hemoroizi,
tuse, astm, afectiuni ale gurii, inflamatii ale la-
ringelui, rguseal, amigdalit, migren si pen-
tru stimularea functiei sexuale: infuzie, din 1 lin-
gurit pulbere plant sau plant uscat si bine
mruntit peste care se toarn o can (200 ml)
de ap n clocot. Se las acoperit 15-20 mi-
nute. Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi. Uz
extern. 1. Pentru tratarea furunculelor: infuzie,
din 2-3 lingurite pulbere plant la o can
(200 ml) cu ap n clocot. Se las acoperit
15-20 minute. Se strecoar. Se spal local cu
un tampon cu vat nmuiat n infuzie, apoi se
aplic o cataplasm cu un pansament steril
nmuiat n infuzie, dup care se pun pe furuncul
frunze proaspt splate n infuzia cldut si se
bandajeaz. 2. Pentru tratarea bubelor, rnilor:
se spal local cu infuzia pregtit mai sus, apoi
se aplic frunze proaspete splate n infuzie,
dup care se bandajeaz. 3. Pentru tratarea
afectiunilor bucale, pe lng tratamentul intern
indicat anterior se face si o clti re a gurii cu
infuzia obtinut. 4. Pentru tratarea hemoroizi-
lor, pe lng tratamentul intern indicat, se spal
regiunea anal cu infuzia pregtit pentru Uz
extern, dup fiecare defecatie. 5. n migrene,
infuzia se aplic sub form de comprese pe
frunte si ceaf. Apicultur. Specie melifer.
Florile furnizeaz albinelor culesul de nectar si
polen. Cantitatea de nectar, 0,38-0,86 mg/floa-
re. Productia de miere, 90-200 kg/ha. Pondere
economico-apicol mijlocie.
BUSUIOCUL-CERBILOR (Men-
tha pulegium), fam. Lamiaceae. Plant erba-
cee, peren, hemicriptofit, mezohidrofit, me-
zoterm, neutro-bazofil, ntlnit pe malurile
apelor, n santurile umede, locuri inundabile,
mlastini; se mai numeste aprtoare,
but as 99 butomaceae

busiocul-cerbilor, brnol, busuiocul-calului,
busuiocul-fetelor, dian slbatic, izm proas-
t, musetel de cmp, mint flocoas, nint,
polegin, polei, trandafir de balt, trandafi-rul-
broastelor. Genetic, 2n = 20. Suport usc-
ciunea temporar. Fitocenologic, ncadrat n
Isoto-Nanojuncetea, Nanocypeion, Agrostion,
Puccinellietalia, Bidentetea, Chenopodietea,
Car. Agropyro-Rumicion. Rspndit n Europa,
Asia de Sud, Africa de Nord. Descriere. Rd-
cini adventive. Tulpin ascendent sau pro-
strat, nalt de 10-60 cm, stolonifer, rami-
ficat de la baz. Frunze eliptice. Flori palide-
violacee, dispuse n cime contractate, axilare,
distantate; caliciutubulos, cu 10 nervuri
proeminente, gtul nchis de un inel de peri;
corol tubuloas, cilindric; androceu din 4sta-
mine; gineceu cu stil scurt, bifid. nflorire,
VII-IX. Fructe, nucule elipsoidale, brune, lu-
cioase, fin-punctate. Compozitie chimic.
Contine tanin, diosmin, ulei eteric format din
pulegon (90%), menton, piperiton, piperite-
non etc. Industrie. Folosit mult n parfumerie.
n trecut a fost folosit ca insecticid contra puri-
cilor. Bioterapie. Prtile aeriene ale plantei sunt
folosite n medicina uman traditional. Prin-
cipiile active actioneaz favorabil n afectiuni
ale aparatului digestiv (gastrite, dispepsii),
afectiuni ale cilor respiratorii, stimulnd secre-
tia bronsic si expectoratia. Recoltare. Prtile
aeriene (Menthae pulegii herba) se recolteaz
pe timp frumos, n timpul nfloritului, dup ce
s-a ridicat roua. Se usuc la umbr (poduri,
soproane), n strat subtire. Uscarea artificial la
35 C. Se pstreaz n saci de hrtie. Medicin
uman, Uz intern. Pentru tratarea gastritei,
tulburrilor digestive functionale, eliminarea
gazelor din intestine, n afectiuni ale cilor res-
piratorii, gut, pentru stimularea sistemului ner-
vos: infuzie, din 1 lingurit frunze (sau frunze si
inflorescente) uscate si mruntite peste care se
toarn o can (200 ml) cu ap clocotit. Se las
acoperit 15 minute. Se strecoar. Se beau
2-3 cni pe zi reci, sau calde, n cazul infla-
matiilor bronsice, pentru stimularea secretiei si
usurarea expectoratiei. Apicultur. Specie
melifer. Florile furnizeaz culesul nsemnat de
polen si nectar, din var si pn toamna. Pro-
ductia de miere, 100 kg/ha. Pondere econo-
mico-apicol mijlocie (v. Pl. VII, 1).
BUTAS, fragment al unui organ
vegetativ detasat de planta-mam, care, pus
n
conditii favorabile de mediu, este capabil de a
reface un nou individ. Prezint polarizare mor-
fofiziologic. Polul apical (caulogen) va da
nastere tulpini, iar polul bazai (rizogen) va da
nastere rdcinilor adventive. Dup provenien-
t, busuiocul pot fi tulpinali (o ramur tnr,
lstar, un mugure, un fragment de tulpin sub-
teran), radiculari (fragmente de rdcin) si
foliari, constnd dintr-o frunz sau fragmente
de frunz. busuiocul tulpinali sunt recoltati din
ramuri de 1-2 ani, toamna, dup cderea frun-
zelor sau la sfrsitul iernii (busuioc de iarn),
sau n perioada de vegetatie (busuioc de var).
Busuiocul de iarn sunt folositi pentru nmul-
tirea vegetativ a pomilor fructiferi. Busuiocul
de var sunt utilizati pentru nmultirea speciilor
ornamentale si legumicole. Butasi radiculari se
recolteaz de la plante care formeaz pe r-
dcini muguri adventivi capabili de a forma
lstari aerieni [exemplu, ciresul (Cerasius avi-
um), prunul (Primus domestica), zmeurul (Ru-
busidaeus), alunul (Corylus avellana) etc.] Bu-
tasi foliari se recolteaz de la speciile care au
nsusirea de a forma rdcini si muguri ad-
ventivi ce vor da nastere la lstari [exemplu,
begonia (Begonia rex. B. semperflores), urzi-
cuta (Coleus blumei) etc.] n practic, pentru
stimularea formrii rdcinilor, busuiocul se
trateaz, nainte de sdire, cu substante din
grupa heteroauxinelor.
BUTSIRE, procedeu de nmultire
vegetativ a arborilor fructiferi si ornamentali,
vitei de vie si florilor. Cuprinde ntreaga activi-
tate de la recoltarea butasilor si pn la obti-
nerea nrdcinrii lor, cnd pot fi trecuti n
cultur. Plantele horticole erbacee, legumicole
si floricole nrdcineaz mai usor, la cele den-
drologice, pomi si arbori ornamentali, nrd-
cinarea este mai dificil.
BUTOMACEAE (Butomaceae), fa-
milie care cuprinde 6 genuri, cu cca 9 specii
plante monocotiledonate erbacee, acvatice
sau palustre, perene, glabre. Rspndite n
Europa, regiunile tropicale si Australia. Tulpin
scapiform. Frunze bazale. Inflorescent um-
beliform. Flori bisexuate (hermafrodite), acti-
nomorfe; caliciul din 3 sepale coriacee, peta-
loide; corol din 3 petale colorate, caduce;
androceul, din 9 stamine sau mai multe, cu
antere intorse; gineceul superior, cu 6 ovare
uniloculare, polisperme, cu stile libere,
buza-caprei 100 buxacee

persistente. Formula floral: ^*K
3
C3A9_
OL
G
6
.
Fruct compus din 6 folicule. Seminte cu em-
brionul drept (Butomus) rareori curbat, exal-
buminate. Flora spontan a Romniei contine o
singur specie. Butomus umbellatus (rostea,
crin de balt), comun prin ape stagnante, lin
curgtoare, stufrisuri. Genetic, 2n = 26, 39.
BUZA-CAPREI (Boletus subtomen-
tosus), fam. Boletaceae. Ciuperc micorizant,
comestibil, ntlnit vara si toamna (VII-X), pe
solurile acide din pdurile de foioase, conifere,
uneori prin parcuri. Descriere. Plria con-
vex, crnoas, diametrul 4-10 cm; fata supe-
rioar tomentoas, brun-olivacee sau
brun-glbuie, uscat, de cele mai multe ori
crpat; fata inferioar cu tuburi sporifere pre-
vzute cu pori largi, colturosi, dintati, galbeni; la
atingere se albstresc. Piciorul cilindric, ade-
sea sinuos, l ung de 6-10 cm, diametrul
1-2 cm, glbui, ornamentat cu striuri brunii.
Carnea moale, glbuie-albicioas, sub cuticul
brunie, miros si gust plcut. Sporii fusiformi
(10-14 3-6 n), netezi, gutulati, glbui-ocracei
n mas. Alimentatie. Valoare nutritiv si culi-
nar mic (v. Pl. VII, 2).
BUZUNARE (SPAtII) GLAN-
DULARE, structuri histologice interne repre-
zentate prin tesuturi glandulare prezente n di-
ferite organe ale plantelor (frunze, muguri flo-
rali, scoarta tulpinii, fructe). Provin din
diviziunile unei celule initiale. n masivul de
celule rezultat, acestea se ndeprteaz ntre
ele, reaprnd un spatiu izodiametric unde se
colecteaz uleiul secretat de celulele aflate n
jur. Se formeaz schizogen, lizogen sau schi-
zolizogen. Buzunare glandulare schizogene re-
zult dintr-o celul parenchimatic. Se divide n
dou si apoi n patru prin doi pereti perpen-
diculari. Ulterior se ndeprteaz usor, ntre ele
rezultnd un spatiu. Celulele din jurul spatiului
se divid prin pereti radiari. Spatiul crescut n
dimensiune si asemntor unui buzunar este
nconjurat de un singur strat de celule ce se-
cret uleiul eteric. ntlnite la unele specii de
plante din fam. Myrtaceae (Mirtus, Eucalyptus,
Eugenia), Myoporaceae, unele specii de Hy-
peracaceae, Asteraceae, Gymnospermae (Ju-
niperus sabina). Buzunare glandulare schizo-
lizogene se formeaz mai nti dup modul
schizogen. Dup delimitarea micului spatiu ce-
lulele se divid n sens radiar si tangential. Spa-
tiul colector rezultat este mrginit de mai multe
straturi de celule suprapuse. Cele dinspre inte-
rior se lizeaz. n spatiu se colecteaz sub-
stantele secretate de celule. ntlnite la specii
din fam. Rutaceae (lmi, portocal, mandarin,
grapefrut). Buzunare glandulare lizogene se
formeaz prin ngrosarea peretilor celulari opo-
zitional cu pturi pectice sau celulozice si apoi
se gelific. De obicei contin gume (-> CANALE
GLANDULARE, tESUTURI SECRETOARE,
tESUTURI GLANDULARE).
BUXACEE (Buxaceae), familie care
cuprinde 6 genuri, cu cca 30 specii plante dico-
tiledonate semipervirescente lemnoase, arbus-
tive si arborescente. Rspndite n Europa,
Africa de Nord (Algeria), Asia Mic. Genetic,
2n = 28. Frunze simple, alterne, subopuse p-
n la opuse, nestipelate. Flori unisexuate, acti-
nomorfe, dispuse n spice sau n glomerule.
Formula floral: c?*4 GA; F2K
6
C
o
,G(3
)
. Fructul
capsul sau drup. Flora Romniei contine 2
specii: Pachysandra terminalis, cultivat pe
stncrii semiumbroase n Grdina Botanic
din Cluj si parcul din Simeria; Buxus semper-
virens (cimisir, merisor), cultivat prin parcuri,
grdini, alei, cu scop ornamental.
c

CACTACEE (Cactaceae), familie de
plante suculente, rspndite n regiunile calde
si uscate din America Central si Mexic. Se
cunosc cca 2000 specii. Ajung pn la 25 m
nltime. Adaptate la xerofitism. Extrem de re-
zistente la uscciune, nftisare cu totul aparte.
Arbusti spinosi, fr frunze, sau arbori, specii
cu rdcini, alte cactacee triesc epifite pe
arbori sau cu rdcini agttoare (scandente).
Tulpini columnare, cilindrice, cu muchii alter-
nnd cu santuri longitudinale, globuloase sau
ovoide, turtite, n form de frunze, adesea din
prti articulate. Frunze reduse, rudimentare, n
form de sevame subulate, vizibile numai la
tulpinile tinere. Tulpinile si ramurile sunt ade-
sea acoperite cu peri desi sau spini. Flori mari
colorate, izolate, mai rar grupate, bisexuate
(hermafrodite), actinomorfe sau zigomorfe.
Formula floral: H2 sau i-Pc A
a
G<^4). Fruct
baciform, crnos. n Romnia se cultiv, n
spatii adpostite, sere si apartamente, specii
din genurile Opuntia (limba-soacrei), Epi-
phyllum, Phylocactus, Cereus, Zyocactus. Au
important medicinal, alimentar, industrial
si ornamental.
CAFEA (Coffea arabica), fam. Rubia-
ceae. Arbust sau arbore originar din Muntii
Ethiopiei si Yemen. Genetic, 2n = 22,44, 66,88.
Descriere. Frunze opuse, oval-lanceolate. Flori
grupate n inflorescent la subsuoara frunzelor.
Fruct, drup, care adposteste dou seminte
(boabe) de culoare verde-murdar. Cultivat n
foarte multe tri tropicale: Brazilia, Columbia,
Indonezia, Coasta de Fildes, Ethiopia s.a.
Compozitie chimic. n stare proaspt
(verzi), semintele contin albumin vegetal,
ulei gras, uleiuri eterice n compozitia crora se
afl acid cafetanic, alcaloidul cafein, nume-
roase enzime (a-galactozidaza, p-fructofura-
noridaza, fenolaze, tirozinaz, lactaz, malat-
dehidrogenaz), acizi clorogenici, oxalic, citric,
malic; scopoletin, poliglucide, cear aflat pe
suprafata semintelor, vitamina PP etc, sruri
minerale de K, Mg, Ca, Na, Fe, Cu, Mn, Zn, Rb,
Sr, V, Co, Ni, Ba, B, T. Prin prjirea semintelor
uleiul devine pirogenat; care i confer culoarea
si aroma caracteristice si este reprezentat, n
special, prin cafeina care rezult din acidul
cafetanic, furfurol, aceton etc. Toxicologie.
Semintele sunt foarte toxice. Rspunsul la in-
toxicatie este diferit, n functie de suscepti-
bilitatea individului. Cantitatea de 0,5 g cafeina
produce o usoar stare de intoxicatie mani-
festat prin agitatie, puls sczut, palpitatii, in-
somnie etc. Simptomele sunt mai frecvente la
persoanele cu afectiuni cardiace sau boala
Basedow. O ceasc de cafea contine 50-100
sau chiar 150 mg cafeina. La persoanele care
sufer de ulcer gastric sau la cele neobisnuite
cu acest drog, consumul n doze chiar reduse
produce stri de agitatie, dureri de cap, ame-
teli, zumzet n urechi, tremurturi, crampe,
great, uneori vom. Consumul permanent si
cafelute 102 cais

n doze ridicate zilnice duce la afectiuni cardi-
ace (extrasistole), excitabilitate reflex ridicat,
tremur al membrelor, neliniste, surescitri ner-
voase, febr, lipsa poftei de mncare etc.
Simptomele dispar o dat cu ntreruperea con-
sumului decoctului. n intoxicatii acute se inter-
vine cu somnifere, cardiotonice si analeptice
respiratorii (A. Radu, EcaterinaAndrones-
cu, 1984). Alimentatie. Utilizat n consum
alimentar prin cafea cu lapte, diferite prjituri,
decoct (cafea). Total contraindicat la nevro-
pati, n afectiuni miocardice, la artritici si ure-
miei. Industrie. Semintele sunt utilizate la ex-
tragerea cafeinei pentru scopuri farmaceutice
si n industria alimentar pentru prepararea
ciocolatei, a bomboanelor etc. Se foloseste si
pentru a masca gustul dezagreabil al unor me-
dicamente (v. Pl. VII, 3).
CAFELUtE (Lupinus polyphyllus),
fam. Fabaceae. Plant erbacee, peren, alo-
gam, originar din America de Nord; se mai
numeste bob, cafea, cafea american, cafei,
cavei, floarea-petcului. Genetic, 2n = 48. Des-
criere. Rdcin pivotant. Tulpin vrgat,
nalt pn la 150 m, cu peri fini, moi. Frunze
palmat-compuse, cu 916 foliole pronuntat-p-
roase, pe fata inferioar. Flori albastre pn la
purpurii, cu vexilul violet, grupate n raceme
lungi de 30-50 cm. Polenizare entomofil. n-
florire, V-VI. Fruct, pstaie ngust, curbat,
neagr, dens-albicios-proas cu 4-12 semin-
te mici, ovale, brune, negre. Contin aceleasi
principii toxice ca si lupinul galben. Agricultur.
Cultivat pentru ngrsmnt verde n scopul
ameliorrii solurilor nisipoase. Acumuleaz n
sol pn la 20 kg azot/ha. Zootehnie. Utilizat
n furajarea cornutelor, ovinelor, caprinelor.
Apicultur. Specie melifer. Florile sunt ex-
plorate de albine pentru culegerea de nectar si
polen. Pondere economico-apicol mic. Or-
namental. Cultivat ca plant decorativ n
parcuri, grdini, spatii verzi.
CAIS (Armeniaca vulgaris), fam. Ro-
saceae. Arbore originar din China, unde creste
spontan, adus n Europa (secolul I . Hr.),
cultivat n zonele cu climat temperat si
subtropical din toate continentele, pretentios
fat de cldur (mai ales n iunie-august, cnd
temperatura medie trebuie s fie de peste
19 C), mugurii florali sensibili la ger, cerinte
mari fat de ap (necesit irigatii), iubitor de

Fig. 34. Cais (Armeniaca vulgaris): 1 -
ramur cu frunze; 2- ramur florifer.
lumin (fotofil), solicit soluri profunde, bine
structurate; se mai numeste abricaz, caisine,
garzoane, georgealene, jordoline, mgdlane,
mndule, modolane, piersic de var, tinghirele,
zardalei, zarzlii, zarzr, zordolini(fig. 34). Ge-
netic, 2n = 16, 24. Rspndit din nordul si
nord-estul Muntilor Caucaz prin Asia Central
pn n nordul Chinei. Cultivat n Europa si
America. Descriere. Rdcin pivotant, pn
la 80 cm, cu masa principal radicular ntre
10-60 cm. Tulpin nalt de 5-6 (10) m, cu
trunchi drept, coroan cu ramuri groase, scoarta
brun-roscat. Frunze lat-ovate sau subrotunde,
brusc-acuminate, baza rotunjit, cu marginile
serate, glabre; petiol lung de 2-3 cm, glan-
dulos. Flori solitare, albe sau usor roz pal, putin
mirositoare, sesile sau foarte scurt-pedicelate,
grupate cte 2. nflorire, III-IV, naintea nfrun-
zirii. Fructe, drupe globuloase, cu o brazd n
lung, proase, galbene-portocalii, pe partea n-
sorit rosu-ptate sau punctate. Smbure ovo-
idal, lenticular, cu smnt dulce sau amar.
Longevitate, 15-20 ani. Compozitie chimic.
Fructul contine ap (cca 85%), proteine (0,8%),
grsimi (1%), levuloz si glucoza (10-13%),
acizi organici (0,40-1,86%), carotinoide, vita-
mina A (250 mg%), vitaminele B1 si B2, niacin,
vitamina C (cca 8 mg%), sruri de Na, K
(250 mg%), Ca, P, F, microelementele Co, Fe,
Br, Mg. Valoare energetic, 49-50 kcal/100 g
fructe proaspete si 306 kcal/100 g fructe uscate.
Alimentatie. Consumate n stare proaspt sau
prelucrate. Industrie. Fructele sunt folosite la
fabricarea compoturilor, gemurilor, dulceturilor,
marmeladelor, nectarului, caisatei sau sub
form deshidratat. Bioterapie. Fructele plantei
au important terapeutic n medicina uman
calcea-calului 103 caliciu

cult si traditional. Proprietti: diuretice, de-
purative, antianemice, antidiareice, fortifiante,
antihelmintice, regeneratoare, tonice, tonice
nervoase. Fructele uscate sunt laxative.
Indicate n anemie, astenie fizic si psihic,
btrnete, convalescent, dispepsie, diaree,
insomnie, inapetent, litiaz renal si vezical,
nevroz, oboseal. Medicin uman. Uz
intern, pentru tratarea afectiunilor prezentate
la bioterapie: 1. consum de fructe proaspete
sau sub form de suc, compot, fructe uscate.
Cosmetic. Fructele proaspete sunt tonifiante
ale tenului normal. Uz extern. Masc de caise
zdrobite sau lotiuni cu suc de caise.
Apicultur. Florile sunt vizitate asiduu de albi-
ne pentru culegerea de nectar si polen. Pro-
ductia de nectar, 0,40 mg/floare, cu o con-
centratie de zahr de 40,0%. Valoarea zahr,
0,160 mg/fl oare. Producti a de mi ere,
25-40 kg/ha. Pondere economico-apicol mij-
locie. Ornamental. Cultivat ca arbore decorativ
prin parcuri, alei. Vopsitorie. Frunzele verzi,
proaspete, au proprietti tinctoriale. Se folo-
sesc la vopsitul fibrelor naturale n galben (v.
Pl. VII, 4).
CALCEA-CALULUI (Caltha palus-
tris), fam. Ranunculaceae. Plant erbacee, pe-
ren, hemicriptofit, mezohigrofit spre higrofi-
t, mezoterm, la pH amfitolerant, ntlnit prin
locuri umede din preajma bltilor, marginea p-
raielor, prin mlastini, mai ales n zona montan;
se mai numeste blbor, bolboci, bulbuc, bulbuci
de balt, clci, canjan, capr nemteasc,
criciu, ceap nemteasc, chelchez, glbinele,
gloant, grnisoare, jorca galben, laba-gstii,
ochiul-boului, salce, scalci. Genetic, 2n = 32.
Fitocenologic, Car. Magnocaricetalia, Calthion,
Molinietalia, Salicetea, Alnetea, Alno-Padion.
Rspndit n Europa Central si de Sud-est.
Descriere. Rdcini fibroase, bine dezvoltate.
Tulpin erect, ramificat, glabr, multiflor.
Frunze bazale lung-petiolate, cu lamina
reniform, crenate pe margine, cele superioare
mai mici, sesile. Flori galbene-aurii,
actinomorfe, cu periant simplu, petaloid, din 5
foliole; fr nectarii; androceu din numeroase
stamine; gineceu apocarpic. nflorire, IVVI.
Fruct, folicul cu linia dorsal dreapt, iar cea
ventral curbat n semiarc. Toxicologie.
Planta contine principiile toxice protonemoni-
na, jervina, heleborina, o mic cantitate de ber-
berin. Organele plantei sunt toxice n toate
fazele de vegetatie. Prin uscare toxicitatea nu
dispare. Intoxicatia se manifest mai ales prin
gastroenterit si nefrit acut. Alimentatie.
Frunzele sunt folosite n Moldova la nvelirea
sarmalelor. Se opresc n ap cu otet pentru a
neutraliza efectul toxinelor. n unele tri, rd-
cina splat si uscat se consum prjit. Prin
mcinare se obtine din ea o fin alimentar
(C. D r g u l e s c u, 1991). Bobocii florilor, mu-
rati n otet, sunt folositi ca surogat al caperelor
(boboc al caperului - Capparis spinosa, folosit
drept condiment). Medicin uman. Prtile
aeriene contin principii active cu rol diuretic,
laxativ, sedativ. Utilizate empiric n afectiunile
renale (litiaz) si gut pentru mrirea diurezei,
n constipatii si drept calmant al sistemului ner-
vos. Zootehnie. Din cauza substantelor amare
nu este pscut de animale. Consumat proas-
pt le este duntoare. Ornamental. Poate fi
plantat n zonele umede din parcuri. Efect
decorativ deosebit n perioada nfloritului.
CALCIFEROLI -> VITAMINE D
CALICIU (Calix), totalitate a sepalelor
unei flori, reprezentnd ciclul extern al pedan-
tului, de obicei verde. Provine din frunzisoare
modificate. Simbol de formul: K (fig. 35). Rol
de aprare a celorlalte piese florale contra
agentilor externi. Unele specii (frag, nalb) au
dou cicluri de sepale. Primul verticil este for-
mat din sepale mai mici si poart numele de
calicul. Ele provin din stipelele bracteelor sau
din hipsofile. Calciu multor specii de asteracee
(ppdie, susai, plmid) este foarte redus la
nceput, dup fecundatie ns se dezvolt
ntr-un smoc de peri numit papus ce serveste la
rspndirea fructelor. Dup configuratia gene-
ral exist calciu dialisepal, format din sepale
libere, ntlnit la specii de ranunculacee, rosa-
cee, brasicacee, apiacee etc. si calciu gamo-
sepal, format din sepale concrescute prin mar-
ginile lor pe diferite lungimi, ntlnit la speciile
de primulacee, labiate, asteracee, solanacee
etc. Dup pozitia sepalelor fat de receptacul si
asezarea lor n raport cu petalele, calciu diali-
sepal, poate fi: erect, la care sepalele sunt
drepte, orientate n sus si aplicate peste petale
(exemplu, Brassicaceae); patent, la care sepa-
lele sunt inserate perpendicular pe receptacul
si ndeprtate de petale [exemplu, Pyrola me-
dia, Pyrola rotundifolia, Pyrola secunda, Pyrola
uniflora (perisor)]; rsfrnt, la care sepalele
calicul 104 calomfir


Fig. 35. Forme de caliciu:
a - t ubul os , l a gar oaf ( Di ant hus s p. ) ;
b - infundibuliform, Ia ciubotica-cucului (Primula
officinalis); c - campanulat, la gentian (Gentiana
sp.); d- urceolat, la mselarit (Hyosciamus niger);
e -globulos, la gusa-porumbelului (Silene vulgaris);
f - acrescent si persistent, la pplu (Physalis
alkekengi); 1 - fruct nvelit n caliciu; 2 - caliciu
sectionat unde se vede fructul.
sunt ndreptate n jos (exemplu, specii de Ra-
nunculus). Calciu gamosepal, dup form,
poate fi: tubulos, ntlnit la garoafe (Dianthus
sp.); infundibuliform, asemntor unui butoias,
ntlnit la ciubotica-cucului (Primula elatior);
campanulat, asemntor unui clopot, ntlnit la
speciile de Gentiana; urceolat, asemntor
unui urcior, ntlnit la mselarit (Hyoscyamus
niger); globulos, ntlnit la gusa-porumbelului
(Silene vulgaris). Dup durata n timp exist:
calciu caduc, sepalele cad n timpul nfloririi
[exemplu, mac (Papaveraceae)], sau cad dup
fecundatie, caz aproape general ntlnit la foarte
multe specii de plante; calciu persistent, se-
palele nsotesc fructul pn la maturitatea lui
(exemplu, Solanaceae, Borraginaceae, Lamia-
ceae, Maloideae). La unele plante calciu per-
sistent se dezvolt mult, nveleste fructul si se
numeste calciu acrescent [exemplu, pplul
de pdure (Physalis alkekengi)]. La unele spe-
cii de plante lipseste complet. Dup simetrie,
exist calciu actinomorf (radiar simetric), unde
dou sau mai multe planuri de simetrie, duse
prin el, l mpart n tot attea prti aproximativ
egale (exemplu, Primulaceae, Boraginaceae,
Rosaceae) si calciu zigomorf (monosimetric) la
care se poate duce un singur plan de simetrie
ce l mpart n dou prti aproximativ egale
(exemplu, Lamiaceae, Fabaceae) (-> FLOARE,
SEPALE, TEPALE, PERIANT, PERIGON).
CALICUL (Calyculus), caliciu extern
sau secundar, n afara caliciului propriu-zis,
care are pozitia intern (exemplu, Dipsacace-
ae, Malvaceae, Lythraceae).
CALIPTR (Calyptra) 1. Piloriz.
2. Parte care acoper capsula muschilor frun-
zosi.
CALITRICACEE (Callitrichaceae),
familie de plante acvatice, submere, amfibii sau
terestre. Frunze simple, mici, opuse fr sti-
pele. Flori axilare, unisexuate, plante monoice.
Periant lips. Floarea mascul alctuit dintr-o
singur stamin. Floarea femel este alctuit
dintr-un ovar bilocular ce devine tetralocular, cu
2 stilefiliforme. Formul floral: MA
1
; FG
1
. Fruct
mericarpic, tetrachene. Contine un singur gen:
Callitriche, x = 3, 4, 5, 7, 19. n Romnia genul
are 2 specii: C. palustris, 2n = 20, C. copho-
carpa (C. polymorpha), 2n = 10.
CALOMFIR (Tanacetum balsamita),
fam. Asteracee. Plant erbacee, peren, culti-
vat exclusiv n scopuri ornamentale si pentru
mirosul ei, n grdini trnesti si cimitire: se mai
numeste bumbisor, calampr, calapr, calopir,
calonchir, calubr, calupr, carpin, clugr,
dumbravnic, galopr, izma-Maicii Preciste,
smirn, spiculete, vetrice. Genetic, 2n = 57.
Rspndit n sudul si sud-vestul Asiei.
Descriere. Tulpin erect, ramificat n partea
superioar, fin-muchiat, nalt de 60-120 cm.
Frunze ovat-eliptice, cu marginea crenat,
fin-alipit-pubes-cente, cele bazale lung-pe-
tiolate, cele tulpinale inferioare petiolate, restul
sesile. Flori mici, grupate n calatidii
paniculat-umbelate, cu involucru din foliole
imbricate. nflorire, VII-VIII. Fructe, achene
cilindrice, cu 5 coaste, la vrf cu coronul mic.
ntreaga plant, dar mai ales florile, au miros
asemntor cu cel de izm sau roinit. Biote-
rapie. Prtile aeriene ale plantei prezint im-
portant pentru medicina uman traditional.
Frunzele uscate au cca 1% ulei volatil. Princi-
piile active manifest proprietti diuretice, sto-
mahice, antispastice. Folosit pentru trata-
mentul afectiunilor hepatobiliare, gastrice, n
hemoroizi, diaree, reglarea menstruatiei,
calot 105 campestrol

epilepsie. Recoltare. Prtile aeriene (Balsa-
mitae herba) se recolteaz n timpul nfloritului.
Se usuc la umbr n strat subtire. Se ps-
treaz n pungi de hrtie. Medicin uman. Uz
intern. 1. Pentru tratarea afectiunilor ficatului,
afectiunilor gastrice, hemoroizilor, diareei, re-
glarea menstruatiei (emenagog) si n epilepsie:
infuzie, din 1 lingurit frunz uscat pisat sau
mruntit peste care se toarn o can (200 ml)
cu ap clocotit. Se las acoperit 10-15 mi-
nute. Se strecoar. Se beau 2-3 cni pe zi.
2. Pentru tratarea afectiunilor hepatobiliare: in-
fuzie, din o lingurit plant uscat si mruntit
peste care se toarn 150 ml ap clocotit. Se
las acoperit 15 minute. Se strecoar. Se
beau 2-3 portii pe zi. Uz extern. 1. Pentru
tratarea aftelor si durerilor de msele: decoct,
din 1 lingur de frunze mruntite la o can
(200 ml) de ap rece. Se las 10 minute la
macerat, apoi se d n clocot. Se las acoperit
10-15 minute pentru rcire. Se strecoar. Se
face gargar sau se tine n gur. 2. Pentru
tratarea hemoroizilor si viermilor intestinali: in-
fuzie din 1 lingur (10 g) frunze pisate peste
care se toarn o can (200 ml) cu ap clocotit.
Se tine acoperit 20-25 minute. Se strecoar.
Se fac clisme. 3. Pentru tratarea bubelor greu
vindecabile, pe tieturi sau pe furuncule: frunze
proaspete, trecute prin flacr apoi unse cu
smntn proaspt sau cu grsime, se pun
pe locul afectat si se panseaz. Cosmetic.
Pentru prevenirea cderii prului, combaterea
cderii prului si stimularea cresterii lui: decoct,
pregtit ca mai sus. Se fac splaturi pe cap.
Alte utilizri. Pentru combaterea moliilor, frun-
zele proaspete se asez ntre hainele curate.
Le confer n acelasi timp si un miros plcut (v.
Pl. VII, 5).
CALOT, tesut aflat ntre sacul em-
brionar si micropilul ovulelor unor specii de
angiosperme. Se formeaz prin diviziunea (pe-
riclinal si anticlinal) celulei initiala calotei. te-
sutul format mpinge adnc n nucel celula
initiala sacului embrionar. Initiala calotei si initiala
sacului embrionar sunt celule surori, rezultate
din diviziunea periclinal a celulei mame a
sacului embrionar (-> OVUL, ONTOGENIA
OVULULUI SI MACROSPOROGENEZ).
CALOZ, substant organic de na-
tur glucidic care acoper, pe timp de iarn,
peretii desprtitori ciuruiti din vasele liberiene,
oprind circulatia substantelor. La unele plante
(vita-de-vie), primvara se dizolv, se
resoarbe, relundu-se circulatia. La alte specii,
caloza rmne definitiv si vasele mor. n locul
lor apar altele mai tinere. Se pune n evident
prin tratare cu diferite substante chimice,
evidentiind culori caracteristice: rosu-brun cu
clorur de zinc iodat, rosu cu coralin,
albastru cu albastru de rezorcin. Solubil n
hidrat de potasiu la rece (concentratie 1%) si n
glicerina, la 300 C. Insolubil n amoniac cu
oxid de cupru.
CAMBIU (Cambium), tesut format din
celule meristematice, reprezentnd zona gene-
ratoare libero-lemnoas din rdcin si tulpin
(-> MERISTEME, RDCIN, TULPIN).
CAMPANULACEE (Campanula-
ceae), familie de plante erbacee anuale, bia-
nuale sau perene, rareori arbusti sau liane.
Cuprinde 50 de genuri cu cca 1000 specii. Au
vase laticifere, cu suc lptos. Frunze simple, de
obicei alterne, fr stipele. Florii bisexuate
(hermafrodite), actinomorfe, pe tipul 5; caliciul
gamosepal, din 5 sepale, persistent, concres-
cut cu ovarul; corola gamopetal, tubuloas,
nfundibuliform, campanulat, din 5 petale de
obicei albastre; androceul, din 5 stamine sau n
numr egal si alterne cu lobii corolei, inserate
pe un disc la baza petalelor, cu antere libere
lungi, uneori unite ntre ele ntr-un tub prin care
trece stilul gineceului; gineceu sincarp, cu ovar
tricarpelar, inferior, stil de obicei lung si subtire,
trilobat, mai rar 2-multilobat si foarte rar glo-
bulos, ovule anatrope cu placentatie axilar,
r ar eor i par i et al . For mul f l or al :
H2K
(5)
C(
5
) A
5
G
(
5-3). Fruct capsul dehiscent.
Seminte numeroase, foarte mrunte, cu em-
brionul drept, cu albumen crnos. Speciile din
Romnia sunt grupate n sfam. Campanuloi-
deae si Lobelioideae. Sfam. CAMPANULOI-
DEAE cuprinde genurile: Campanula, x = 7, 8,
9, 10, 11, 13, 15, 17, cu 25 de specii; Platyco-
don (P. grandiflorum, 2n = 18, 28); Adeno-
phora, x=7 (A. lilifolia, 2n = 34); Symphyandra
(S.wanneri); Phyteuma, cu 5 specii; Asyneum,
cu 2 specii; Legousia, cu 2 specii; Edraianthus
(E. graminifolius, 2n = 32); Jasione, x = 6, cu
3 specii. Sfam Lobelioideae
:
Lobelia, x = 7
(L ernuslobelie, 2n = 28, 42).
CAMPESTROL -> FITOSTEROLI
canabacee 106 cardon

CANABACEE (Cannabaceae), fa-
milie care cuprinde plante erbacee cu glande
secretorii puternic mirositoare. Tulpin erect
(Cannabis) sau volubil (Humulus). Frunze sti-
pelate, alterne, simple sau compuse. Flori uni-
sexuate, dioice, n inflorescente cimoase, pe
plante diferite; pedantul florilor mascule cu 5 di-
viziuni sepaloide, androceul din 5 stamine; pe-
riantul florilor feminine este rudimentar, din
5 diviziuni sepaloide, gineceul, cu ovar unilocu-
lar si uniovulat. Formul floral: M2P
5
A
5
;
F2P5 G(2). Fruct achen. Flora Romniei are
2 genuri: Humulus (Hamei), x = 8, 9, 10;
Cannabis (Cnep), x = 10.
CANACEE (Cannaceae), familie ca-
re cuprinde plante erbacee, cu rizom repent.
Tulpin erect, cilindric, verde, nalt pn la
100 (180) cm. Frunze alterne, cu limbul ntreg
si baz teciform. Flori bisexuate (hermafro-
dite), asimetrice, grupate terminal, tipul 3; cali-
ciul dialisepal, din 3 sepale libere, persistente;
corala dialipetal, din 3 petale lanceolate, gal-
bene-verzui sau roz-verzui, unite la baz si n
acelasi timp unite cu staminodiile ntr-un tub;
androceul, din 5 stamine, transformate n sta-
minodii mari, viu colorate, din care 3 externe
erecte, a 4-a recurbat numit labei, iar a 5-a
partial fertil, liniar, recurbat; gineceu, cu
ovar inferior, 3-locular, purtnd stil petaloid.
Formula floral: H1K
3
C
3
A
5
_ ,,G
(3
> Fruct cap-
sul verucoas. Familia cuprinde un singur
gen: Canna, x= 9, cu 50 de specii rspndite
n regiunile tropicale si subtropicale, din Ame-
rica. n Romnia sunt cultivate n scop orna-
mental speciile: Cana indica, C. generalis,
2n = 18, 27.
CANALE GLANDULARE, struc-
turi histologice interne reprezentate prin tesu-
turi glandulare prezente n majoritatea sau toa-
te organele plantei. Provin din diviziunea unui
sir de celule initiale suprapuse, care se nde-
prteaz si las ntre ele un spatiu cu aspect de
canal (pungi schizogene alungite),unde se
acumuleaz substante de secretie. Cavitatea
este limitat de dou rnduri de celule. Cele
interne sunt tipic epiteliale, cele externe sunt
mecanice. Celulele epiteliale produc si secret
diferite substante n functie de specie: rsini la
Coniferales; uleiuri eterice la Umbelliferae; gu-
me si mucilagii la Cycadales, Sterculiaceae;
latex la Cactaceae; rsini, uleiuri si rsini
sau
latex la Anacardiaceae (-> BUZUNARE
GLANDULARE, tESUTURI GLANDULARE).
CAPRIFOLIACEE (Caprifoliace-
ae), familie care cuprinde arbusti sau liane, mai
rar arbori sau plante erbacee. Frunze opuse,
simple sectate sau penat compuse. Flori bi-
sexuate (hermafrodite) actinomorfe sau zigo-
morfe, de obicei pentamere; caliciul gamose-
pal, aderent ovarului, cu tub scurt, de obicei din
5 dinti mici; corol gamopetal, rotat, infundi-
buliform, campanulat sau bilabiat, cu 5 di-
viziuni; androceul, din 5 stamine inserate la
baza tubului corolei, cu antere ovoidale, bilo-
culare; gineceul, cu ovar inferior din 2-5 car-
pele, 2-5-locular, cu 1 sau numeroase ovule n
fiecare loj, stile 1-5. Formula floral: H2 sau
i- K
(5)
C(
5
) A
5
G
(
5-2). Fruct variat constnd din dru-
p, bac, achen sau capsul. Contin alcaloizi
netoxici, glicozide cianogenice (sambunigrin,
siringosid) si substante rsinoase. n Rom-
nia exist 17 specii ce apartin genurilor: Sam-
bucus, x = 9; Vibumum, x= 9; Linnaea; Lonice-
ra, x=9; Symphoricarpos, x=9; Weigela, x=9.
CAPSUL (Capsula), fruct uscat,
dehiscent, format din mai multe carpele con-
crescute, cu una sau mai multe loji, cu nume-
roase seminte. Provine dintr-un ovar pluricar-
pelar sincarpic. La maturitate deschiderea
poate fi septicid, pe linia de sudur dintre loji
rezultnd dedublarea lor (exemplu, Colchi-
cum); loculicid, pe nervura median a fiecrei
carpele (exemplu, Tulipa, Iris, Digitalis); septi-
frag, pe linia de sudur dintre crpele, se-
mintele prinse pe o coloan central (exemplu,
Datura, Euphorbiaceae, Orchidaceae); porici-
d, prin pori ce pot aprea pe partea superioar
a capsulei, ca la mac, sau pe prtile laterale ale
capsulei, ca la gura-leului; pixid, printr-un c-
pcel (exemplu, Hyoscyamus, Plantago, Ana-
gallis).
CARDON (Cynara cardunculus),
fam. Asteraceae. Plant erbacee, peren n
stare spontan, anual n cultur, alogam,
melifer, legumicol, originar din regiunea
Mrii Mediterane; sin. anghinare de grdin.
Genetic, 2n = 34. n Antichitate era considerat
de greci si romani ca legum de lux. Cunoscut
n toate continentele. Cultivat pe scar mai
larg n Italia, Franta, Belgia, Anglia. Productia
40-50 t/ha n Romnia este cultivat alturi de
cariochinez 107 carpen

anghinare de grdinarii amatori. Rdcin pu-
ternic dezvoltat peste 1 m adncime. Frunze
adnc-sectate, lungi pn la 1,50 m, pe fata
superioar verzi-cenusii, pe cea inferioar ar-
gintii, cu petiol gros, crnos, nervur median
foarte dezvoltat. Flori rosii-violacee, grupate
n vrful ramurilor ntr-un capitul globulos, ma-
re. nflorire, VIIIX. Polenizare entomofil.
Fructe, achene putin comprimate, brune, cu
papus glbui. Facultate germinativ, 85-90%.
Se pstreaz 5-7 ani. Compozitie chimic.
Bogat n sruri minerale si vitamine. Alimen-
tatie. Petiolul, nervura principal a frunzelor
(nlbite) si coletul sunt folosite la prepararea
diverselor mncruri, dar mai ales ca sltate.
Medicin uman. Indicat n disfunctii hepato-
biliare, insuficient biliar, colecistite, angio-
colite. Apicultur. Melifer. Florile sunt vizitate
de albine pentru culegerea de nectar si polen
(v. Pl. VIII, 1).
CARIOCHINEZ, mecanism biolo-
gic de diviziune a nucleului prin mitoz sau
meioz (-> MITOZ SI MEIOZ).
CARIOFILACEE (Caryophyllace-
ae), familie care cuprinde plante erbacee anua-
le, bianuale sau perene, rareori subfrutescen-
te. Tulpini articulate, ngrosate la noduri. Frun-
ze opuse, simple, ntregi si fr stipele.
Inflorescente cimoase, de regul cime dica-
ziale, bogate n flori. Flori bisexuale (hermafro-
dite), uneori, prin avortare, unisexuate, actino-
morfe, pentamere, rareori unisexuate si
tetramere; caliciu dialisepal; corol dialipetal,
cu 5, 4 sau 10 petale; androceul, din 5 sau
10 stamine; gineceul, cu ovar superior, uni-
locular, deseori asezat pe o prelungire a axei
numit ginofor, la maturitate devenind carpo-
for, ovule numeroase, dispuse pe o coloan
central, stile libere. Formul floral: ?*!^;
(5
4
) C54; 10; 0; A
5+5
;
52
G
(5
2)). Fruct capsul
denticulat, rareori bac sau achen. Se cu-
nosc cea 200 specii grupate n 2 subfamilii:
Caryophylloideae, Paronychioideae. n Rom-
nia exist 168 specii ce apartin la 25 de genuri.
Sfam. CARYOPHYLLOIDEAE: Scleranthus,
x=11; Minuartia, x = 8, 9, 10, 11, 12, 13, 15,
23; Bufania; Sagina, x = 9, 10, 11; Arenaria,
x = 10, 11; Moeharingia, x = 12; Holosteum,
x = 10; Moenchia, x = 9; Myosoton, x = 7;
Stellarra, x = 10, 11, 12, 13; Cerastrium, x = 9
(17, 19); Gypsophila, x= 17; Saponaria, x = 7;
Vaccaria, x= 15; Tunica, x= 15; Kohlrauschia,
x = 15; Dianthus, x = 15; Cucubalus, x = 12;
Silene, x = 12; Lychnis, x = 12; Agrostema,
x= 12. Sfam. PARONYCHIOIDEAE: Parony-
chia, x = 9; Herniaria, x = 9; Spergula, x = 9;
Spergularia, x = 9; Polycarpon, x = 9.
CARIOLIMF, NUCLEOPLASM
CARIOPS (Caryopsis), fruct uscat,
indehiscent, cu o singur smnt, caracteris-
tic unor specii de graminee (gru, porumb, se-
car). Pericarpul, care reprezint fructul, este
concrescut cu smnta.
CAROTEN -> PIGMENtI CAROTE-
NOIZI
CARPELE (Carpellum), monosporo-
file care intr n alctuirea gineceului dintr-o floa-
re. Ontogenetic, sunt frunze diferentiate, fertile,
provenite din verticilul floral intern purtnd ovulele
(-> FLOARE, GINECEU, OVAR, OVUL).
CARPEN (Carpinus betulus), fam.
Betulaceae. Arbore foios, megafanerofit, rar
microfanerofit, mezofit, mezoterm, acid-neutro-
fil, semiumbrofil, ntlnit frecvent n pdurile de
sleau, alturi de gorun, stejar, ulm de cmp si
alte foioase, n regiunea de cmpie si de deal,
ntre cca 100 si 500 m, uneori ptrunde si n
fgete, n amestecuri de fag cu rsinoase, br-
dete, pn la 1000 m altitudine (Banat, nordul
Moldovei); se mai numeste carpn, carpn,
carpin, crpinit, grnit, grbariu, mustret si
este simbol al vigorii si citalittii. Genetic,
2n = 64. Fitocenologic, caracteristic pentru
Carpinion, Fagion. Rspndit din Europa pn
n Asia Central. Ocup cca 3% din suprafata
pdurilor din Romnia. Rezistent la ngheturi
trzii. Nu suport gerurile sub -35 C, seceta si
uscciunea. Prefer soluri fertile, profunde,
afnate, constant umezite. Pe soluri compacte,
argiloase, rmne scund. Suport bine fumul.
Descriere. Rdcin pivotant-trasant, puter-
nic. Tulpin dreapt, uneori torsionat, nalt
pn la 25 m. Scoarta neted, cenusie, cu
santuri (caneluri) longitudinale. Lemn fr du-
ramen, alb-cenusiu la alb-glbui, cu fibre r-
sucite, inele anuale ondulate si slab vizibile.
Coroan ovoid, bogat ramificat, cu frunzis
des. Lujerii subtiri, zvelti, geniculati, glabrii, cu
lenticele albicioase. Muguri conici, fusiformi,
carpen 108 cartof

solzosi, prosi la vrf. Frunze ovate sau
ovat-eliptice, acuminate la vrf, la baz ro-
tunjite, pe margini dublu-dintate, dispuse distih.
Flori unisexuat monoice, dispuse n amenti,
apar o dat cu nfrunzirea. nflorire, IV. Fruc-
tific ncepnd cu vrsta de 15-20 ani. Fructe
achene muchiate, verde-nchis, apoi brune,
asezate la baza unei bractei trilobate. Ca-
pacitate germinativ, 50-70%. Longevitate,
100-120 ani. Compozitie chimic. Frunzele
contin tanini, rsini, cear si sruri minerale.
Industrie. Lemn omogen, dur, compact, greu,
putin durabil n aer, dar durabil sub ap. Se
lucreaz greu. Se bituieste si se lustruieste
bine. Utilizat la confectionarea de roti dintate,
piese de masini, role, scripeti, calapoade, rin-
dele, sanuri, articole de sport, cozi de unelte,
fabricarea placajelor si produselor mulate. Bun
combustibil, superior lemnului de fag. Biotera-
pie. Medicina popular foloseste frunzele pen-
tru tratarea diareei, gargarisme n angine si
inflamatii catarale ale cavittii bucale, precum si
pentru diferite leziuni ale pielii. Au proprietti
astringente. Mugurii sunt folositi pentru afectiuni
rinofaringiene, afectiuni pulmonare. Au pro-
prietti antihemoragice. Recoltare. Frunzele se
recolteaz n luna august, pe timp frumos, dup
ora 10. Se usuc la umbr, n poduri acoperite
cu tabl. Se folosesc la nevoie sub form de
decoct. Mugurii se recolteaz primvara nainte
de nfrunzire. Se folosesc proaspeti. Medicin
uman. Uz intern. 1. Pentru tratarea diareei,
anginei si a inflamatiilor din cavitatea bucal:
decoct, din 1-2 lingurite frunze uscate si
mruntite la o can (250 ml) cu ap. Se fierbe
5 minute la foc domol. Se las s se rceasc
pn la cldut. Se strecoar. Se bea continutul a
1-2 cni pe zi, cu nghitituri rare. 2. Pentru
tratarea insuficientei hepatice cu hiper-ga-ma-
globulinemie si trombocitopenie, postspe-
lectomie, rinofaringite recidivante, sinuzite cro-
nice, bronsite acute si cronice, tuse spastic,
colon iritabil, avort habitual: macerat de muguri
proaspeti n solutie hidroglicero-alcoolic 1 DH.
Se iau 25-30 picturi de 2-3 ori pe zi sau, n
cazul sinuzitelor, 50 picturi de 2 ori pe zi, n
putin ap, nainte de mesele principale. n dis-
globulinemie se iau 50 picturi de 3 ori pe zi.
Dac se asociaz cu alte macerate (alun, fag,
frasin, plop negru, buxus, stejar pedunculat,
corn, mces, mur, zmeur etc.) se iau 70 pi-
cturi o dat pe zi. Uz extern. Pentru tratarea
leziunilor cutanate: cataplasmepe locul afectat
cu frunze. Silvicultur. Mare nsemntate fo-
restier. Formeaz masive pure sau de
amestec. n sleauri reprezint o specie pretioa-
s de mpingere. Stimuleaz cresterea si ela-
gajul stejarilor. Protectia mediului. Protejeaz
si amelioreaz solul, l structureaz, l afneaz,
l mbogteste n elemente minerale si substan-
te organice. Frunzisul des d o litier bogat,
usor alterabil. Ornamental. Cultivat n parcuri,
grdini publice, spatii verzi industriale ca specie
de subetaj din masive arborescente, ca arbore
individual si garduri vii. Decorativ prin coro-
nament larg, des, scoarta albicioas, frunze,
fructe. nmultirea prin seminte (v. Pl. VIII, 2).
CARTOF (Solanum tuberosum), fam.
Solanaceae. Plant erbacee, peren, ali-
mentar si industrial, medicinal; se mai
numeste alune, alune de pmnt, balageane,
bandrabur, baraboi, barabule, bicioici, bidi-
roci, biguri, brboi, boabe vinete, boambe, bo-
boase, bologeane, bulghene, buraci. burci, bu-
rugheni, calompire, carabe, cartoafe, cartofei,
chirfili, ciulini, closte, crmpirni, croampe,
crumciri, crumpe, crumpene, fermeri, fidireie,
goante, gogoase, gonele, gramciri, grumpe,
hadaburce, handrabule, hardabuji, hilibe, m-
gheruste, mere de pmnt, miscule, mo-
ghiruste, morcovi albi, napi de pmnt, ou de
pmnt, pecioici, pere, peruste, pere de p-
mnt, picherce, pichioce, picioare, picionci, pi-
roste, prcioici, pitioci, poame de pmnt, pru-
ne de pmnt, rtuste, riblh, termeri. Genetic,
2n = 48. Originar din America, unde era cultivat
si consumat pe scar ntins de bstinasi. Juan
de Castellanos (1522-1606) mentioneaz,
pentru prima dat n literatur, cultura cartofului
n satul indian Sorocota din Columbia. Prima
descriere a plantei a fost fcut de Pedro de
Creza (1550), tovars de cltorie al lui Pizza-
ro, cuceritorul Per-ului. Aici localnicii i spu-
neau papas" si constituia baza alimentatiei
incasilor. A fost adus n Europa de conchis-
tadorii spanioli, din ordinul regelui Filip al II-lea.
Ameliorarea si rspndirea plantei revine far-
maci st ul ui f rancez Parment i er (secol ul
al XVI II-lea) care obtine cartofi cu tuberculi
mari. Astzi se cultiv pe scar larg, mai ales
n zona temperat, cca 1000 de soiuri. Nu se
cunoaste precis cnd a fost introdus n Ro-
mnia. La nceputul secolului al XIX-lea era
cultivat n toate trile Romne. Mare plas-
ticitate ecologic. Suma temperaturilor medii
cartof 109 cartof

zilnice cerute, 1500-3000 C. Temperaturile
optime de formare si crestere a tuberculilor,
16-18 C. Temperaturile ridicate i sunt dun-
toare. La 25 C nu se mai formeaz tuberculi,
iar la 29 C cresterea nceteaz. Cere o conti-
nu aprovizionare cu ap. Seceta si excesul de
ap i sunt duntoare. Lipsa apei din sol m-
piedic formarea tuberculilor. La un sol bine
aprovizionat cu ap cere lumin intens, la ap
putin solicit o lumin mai putin intens. Foarte
pretentios fat de sol. Prefer soluri nisi-po-
lutoase, luto-nisipoase si lutoase. Contrain-
dicate solurile grele. Descriere. Rdcin
putin dezvoltat, reprezentnd sub 8-10% din
masa ntregii plante. Ptrunde n sol pn la
70-100 cm; rar pn la 150-200 cm, cu o raz
n jurul plantei de 30-60 cm. Cca 50% din masa
lor se afl n stratul arabil. Are o bun capaci-
tate de absorbtie. Stolonii se formeaz (12-20)
din muguri tulpinali subterani. Sunt scurti,
oblici, mai grosi dect rdcinile, cu solzi (frun-
ze modificate) la fiecare nod. Tuberculii se for-
meaz prin ngrosarea vrfului fiecrui stolon.
La nceput sunt ca niste noduri, apoi cresc si
iau forma si mrimea corespunztoare soiului.
Tuberizarea are loc la 10-35 zile dup rsri-
rea plantei, iar cresterea lor dureaz 45-85 zi-
le. Tuberculii pot fi mari (peste 120 g), mijlocii
(80-120 g), mici (40-80 g), foarte mici (sub
40 g). Tulpini aeriene ierboase, erecte sau pu-
tin arcuite, nalte de 30-80 (120) cm, cu
3-4 muchii proeminente, alipit-scurt-proase,
ramificate. Frunze imparipenat-compuse, glan-
dulos-proase pe fata inferioar, miros carac-
teristic. Foliolele pe ax sunt asezate variabil n
functie de soi. Flori albe, rosiatice, albastre sau
violet-nchis, de diferite nuante, grupate ntr-o
inflorescent cimoas. Florile se deschid dimi-
neata ntre orele 6-7 si se nchid seara sau pe
timp noros. Polenizarea autogam; alogamia
nu este exclus, nflorire, VII-VIII. Fruct, bac
rotund, crnoas, de mrimea unei cirese,
verde sau usor antocian, la maturitate albi-
cioas. Contine 50-150 seminte ovoide, albe
sau usor cenusii. Compozitie chimic. Tuber-
culii contin ap (66,1-88% din substanta
proaspt), amidon (8,7-26,2% din substanta
proaspt si 72,5-79,2% din substanta usca-
t), celuloz (0,2-2,5% din substanta proaspt
si 1,66-7,30% din substanta uscata), proteine
(1-3,7%), care contin aminoacizii:
asparagin, glutamin, lizin, leucin, izoleuci-
n, treonin, tirozin, valin, fenilalanin, sodiu
(445 mg%), calciu (13 mg%), fosfor (60 mg%),
fier (0,9 mg%), vitamina A (5 mg%), vitamina B
1
(0,10 mg%), vitamina B
2
(0,05 mg%), vitamina
B
6
(0,2 mg%), niacin (1 mg%), vitamina C (20
mg%), acid pantotenic (0,3-0,6 mg%), acid folic
(0,1 mg%), mici cantitti de acizi citric si malic,
microelemente (magneziu, mangan, cupru),
solanin (3-7 mg/100 g substant proaspt).
Lujerii, frunzele si tuberculii verzi contin
alcaloizi toxici (cachonin, demissin, solani-
n). Toxicologie. Toate organele plantei, si n
special fructele, contin solanin, substant to-
xic. Tuberculii verzi contin solanin. Substanta
se neutralizeaz prin fierberea n ap cu otet.
Alimentatie. Gust plcut. Folosit n numeroase
preparate culinare. Fina de cartof se ames-
tec cu cea de gru pentru a obtine o pine de
foarte bun calitate. Valoarea energetic,
85 kcal/100 g cartofi. Industrie. Utilizat pentru
obtinerea urmtoarelor produse: amidon, spirt,
dextrin, dextroz, cleiuri, cauciuc sintetic, co-
loranti speciali. Lujerii uscati sunt folositi ca
materie prim pentru fabricarea celulozei. Bio-
terapie. Tuberculii plantei prezint important
pentru medicina uman. Aliment hrnitor si
foarte usor digerabil. Sucul crud este diuretic,
emolient, calmant, cicatrizant al mucoaselor
digestive, antispasmodic, antiulceros. Recent
s-a izolat din tuberculul de cartof un steroid cu
proprietti anticonceptionale, un alt steroid cu
efect hipotensor, un compus antitumoral si o
substant care inactiveaz virusul hepatic. In-
dicat n artritism, obezitate, diabet. Copt sau
nbusit poate nlocui pinea. Sucul crud ob-
tinut din tuberculi poate fi folosit cu foarte bune
rezultate n gastrite, ulcere gastrice si duo-
denale, dispepsii, hepatopatii, litiaz biliar,
constipatie, hemoroizi, glicozurie si diabet flo-
rid, scorbut. Extern, poate fi utilizat n flec-
moane, arsuri, erizipel, plgi atone, ulcere ale
gambei, eruptii, crpturi ale pielii. Medicin
uman. Uz intern. 1. Adjuvant n boli renale,
boli ale tubului digestiv, hepatice, consumat n
preparate culinare usoare. 2. Pentru tratarea
gastritei hiperacide, ulcerului gastroduodenal,
litiazei biliare: suc proaspt, extras din tuber-
culi. Se beau 2-3 phrele pe zi. 3. Pentru
tratarea ulcerelor gastroduodenale, diabetului,
cancerului gastric: suc proaspt, crud, extras
din tuberculi. Se bea cte

de pahar, de 4 ori
pe zi, timp de o lun. 4. Pentru tratarea tu-
morilor, a hepatopatiilor, litiazei biliare, con-
stipatiei, hemoroizilor, glicozuriei si diabetului
caruncul 110 castan

florid, scorbutului: suc proaspt, extras din tu-
berculi cruzi la care se adaug suc de morcov
sau de lmie. Se bea cte de pahar, de 2
ori pe zi. Cura dureaz 30 de zile. 5. Pentru
tratarea de insomnii, dureri cronice de cap:
suc proaspt, extras din tuberculi cruzi. Se
bea cte sau 1
3
pahar cu o jumtate de or
naintea micului dejun si a prnzului. Cura
dureaz 2-3 sptmni. Uz extern. 1. Pentru
tratarea panaritiului si contuziilor: cataplas-
me cu tuberculi fierti. Rol maturatic. 2. Pentru
tratarea arsurilor si insolatiilor: cataplasme,
cu tuberculi cruzi rasi. 3. Pentru atenuarea
iritatiilor pe piele: pudr din fin de tuberculi.
Se presar local. 4. Pentru tratarea afec-
tiunilor cilor respiratorii: inhalatii cu aburi din
tuberculi cojiti, sectionati si fierti. 5. Pentru
combaterea febrei si ameliorarea durerilor:
cataplasme, cu felii de tubercul crud aplicat
pe frunte. 6. Pentru ameliorarea durerilor n
sciatic si reumatism: cataplasme, cu past
de cartof. Se prepar din 100 g tuberculi cojiti
si tiati mrunt la l ap. Se fierbe pn se
obtine o past. Aceasta se ntinde pe un pan-
sament si se aplic cald pe locul dureros.
7. Pentru ameliorarea durerilor de cap: felii de
cartofi cruzi, asezate pe frunte. 8. Pentru tra-
tarea degerturilor, crpturilor pielii, ul-
cerelor gambei, plgilor atone, erizipelului,
edemelor pleoapelor, eruptiilor tegumentare:
cataplasme, cu tuberculi de cartof cruzi rasi.
n toate cazurile tuberculii se curt de coaj
nainte de a fi folositi. Medicina empiric
folosea odinioar prtile aeriene ale plantei n
cataruri pulmonare si nevralgii, practic pr-
sit astzi. Cosmetic. 1. Pentru comba-
terea riduril or: catapl asme, cu cartof
proaspt ras. Se tin 15 minute. Se nltur si
apoi se spal fata. 2. Pentru albirea minilor:
past, obtinut prin fierberea a doi cartofi
sntosi, dup care se sfrm foarte bine
sau se dau prin masina de tocat. Se adaug o
lingur de glicerina (glicerol) si sucul de la o
lmie. Cu pasta obtinut se ung minile.
Zootehnie. Tuberculii sunt folositi n
cresterea porcilor, bovinelor, psrilor.
Tuberculii verzi sau n cursul ncoltirii contin
un procent ridicat de solanin (alcaloid toxic);
se folosesc n hrana animalelor, dup ce se
opresc si se ndeprteaz apa. Nu se dau
animalelor gestante. Vrejii proaspeti (verzi)
sau murati se folosesc la furajarea bovinelor
si ovinelor (v. Pl. VIII, 3).
CARUNCUL (Caruncula), excres-
cent crnoas pe tegumentul semintei prote-
jnd micropilul, bogat n materii oleaginoase,
care nlesneste rspndirea semintelor prin in-
secte [exemplu, brebenel (Corydalis sp.)].
CASTAN (Castanca sativa), fam. Fa-
gaceae. Arbore foios, megafanerofit, xerome-
zofit, moderat-termofi, acidofil, subheliofil, cal-
cifug, ntlnit n unele depresiuni subcarpatice
(Horezu, Tismana, Polovragi, Baia de Aram
s.a.), precum si n zonele Baia Mare, Ileanda,
Gherla; se mai numeste adistin, agnistin, cas-
tan bun, cstan, gistinie, gstane, ghistin,
gustine. Genetic, 2n = 24. Fitocenologic,
ncadrat n Pino-Quercetalia, Fagion illyricum,
Quercion farnetto, caracteristic asociatiei
vegetale Quercion roboris. Rspndit n
Europa, Asia Mic, Africa de Nord-vest. Intro-
dus n Romnia din timpuri strvechi, probabil
de pe vremea romanilor. Vegeteaz bine pe
soluri afnate aerisite, permeabile de pe roci
vulcanice, sisturi cristaline etc., bogate n feld-
spati potasici. Sensibil la geruri mari si nghe-
turi trzii. Nu suport cldura si uscciunea
persistent. Rezist la fum. Descriere. Rd-
cin rmuroas. Tulpin dreapt, cilindric,
nalt pn la 30 m. Scoarta cenusie, mai trziu
cu ritidom brun, adnc crpat. Lemn, cu dura-
men larg, brun-nchis; alburn foarte ngust,
alb-glbui, murdar, raze medulare vizibile n
sectiune radical, inele anuale vizibile. Coroa-
na globuloas, cu ramuri puternice. Lujerii mu-
chiati, brun-roscati, cu lenticele albicioase, gla-
brii. Frunze mari (1012 cm lungime), alterne,
oblong-lanceolate, pe margini spinos-dintate,
nervatiunea proeminent. Flori unisexuat-mo-
noice; cele mascule grupate n amenti erecti,
cilindrici, lungi de 10-13 cm, miros specific:
cele femele, verzi, cte 2-3 ntr-un involucru
spinos, dispuse la baza amentilor masculi. n-
florire, VIVII. Fructific prima dat la cca
20 ani. Fructe, achene globuloase (castane),
brun-ntunecate, mari, comestibile, grupate c-
te 1-3 ntr-o cup acoperit cu ghimpi desi,
provenit din involucrul spinos. Capacitatea
germinativ, 50-60%. Un arbore produce n
medie, 60-65 kg castane. Lstreste bine, dra-
joneaz slab. Longevitate, peste 1000 ani.
Compozitie chimic. Castanele fr coaj
contin ap (52%), ulei (2,6%), protide (4%),
hidrati de carbon (cca 40%), sruri de potasiu,
fier, magneziu, mangan, cupru, zinc, cantitti
castan 111 castan

reduse de sodiu, calciu, vitamina A, vitami-
na B
1
, vitamina B
2
, vitamina C (cca 50 mg%),
vi t ami na PP. Val oar ea ener get i c,
220 kcal/100 g. Frunzele contin taninuri care,
hidrolizate, dau acid elagic, glucoza, cvercitin,
acid cumaric, camferol, acid cafeic, acid dihi-
drodigalic, vitamina E, sruri de magneziu, fos-
for. Scoarta contine taninuri de natur catechi-
c si hamamelitaninul. Lemnul contine taninuri
catechice, castalgina, castalina, vescalgina,
vescalina, acid si alcool triterpenic (F. Cr-
ci un, O. Boj or , M. Alcxan, 1976). Mugurii
si frunzele tinere contin acid dehidro-digalic la
care se adaug substantele pe care le contin
frunzele mature. Alimentatie. Castanele sunt
folosite n alimentatie, ntregi sau sub form de
fin. Se consum prjite, fierte sau coapte.
Utilizate la pregtirea compoturilor, piureurilor,
prjiturilor. Mcinate si prjite servesc la pre-
pararea surogatului de cafea. Valoare ener-
getic, 373 kcal/100 g castane mcinate si
prjite. Industrie. Din castane se fabric spirt,
zahr, ulei comestibil, fin. Utilizate la prepa-
rarea ciocolatelor, umpluturii pentru bomboa-
ne. Frunzele sunt folosite la prepararea medi-
camentelor antitusive. Scoarta de pe
exemplarele tinere se foloseste pentru extra-
gerea taninului, utilizat la tbcit si n vopsi-
torie. Lemnul (de calitatea stejarului si goru-
nului) este tare, elastic, foarte trainic, potrivit de
greu. Se usuc greu. Se lucreaz si se despic
usor. Se impregneaz greu. Se bituieste si
lustruieste bine. Folosit pentru mobil, parche-
te, binale, doage, constructii hidraulice si nava-
le, traverse, fabricarea furnirelor decupate si
plcilor din aschii, mobil rustic de grdin,
industria celulozei si a tanantilor. Bioterapie.
Frunzele si fructele prezint important pentru
medicina uman. Principiile active din frunze
au actiune sedativ-respiratorie, cu localizare la
nivelul centrului tusei din trunchiul cerebral.
Principiile active din castane au proprietti
energetice, remineralizante, tonic musculare,
nervoase, venoase, antianemice, stomahice,
antiseptice. Recomandate convalescentilor,
copiilor, n asteniile fizice si psihice, n predis-
pozitiile familiale la varice. Recoltare. Frunzele
(Castaneae folium) se recolteaz n iulie-au-
gust prin strujire. Uscarea se face la umbr, n
camere sau poduri bine aerate, asezndu-se
ntr-un singur strat. Uscarea artificial la 50 C.
Se ambaleaz n saci textili. Fructele (Casta-
neae fructus) se recolteaz toamna. Medicin
uman. Uz intern. 1. Se foloseste n tratarea
diareic benigne, si pentru stimularea digestiei:
decoct, din 15-20 g castane mruntite la litru.
Se las la clocotit 2-3 minute, dup care se
las la infuzat 15 minute. Se beau 2-3 cni pe
zi. 2. Pentru tratarea afectiunilor cardiovascu-
lare si renale, hemoroizilor: piure de castane.
Se consum ca aliment la dejun si cin. 3. Pen-
tru tratarea traheobronsitei acute: infuzie, din
2-3 g frunze mruntite peste care se toarn o
can cu ap clocotit. Se las acoperit 15 mi-
nute. Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi.
4. Pentru tratarea tulburrilor circulatiei limfa-
tice si venoase ale membrelor inferioare, tulbu-
rri venoase la menopauz; macerat de muguri
n solutie hidroglicero-alcoolic 1 DH. Se iau
30-50 picturi de 1-3 ori pe zi, dup caz si
naintea meselor principale; pentru tratarea al-
tor boli, maceratul mugurilor de castan se aso-
ciaz cu alte macerate, dup cum urmeaz: cu
maceratul mugurilor proaspeti de scorus (Sor-
bus domestica sau cu S. aucuparia) pentru
staza limfatic a membrelor inferioare; cu ma-
ceratul mugurilor de scorus (Sorbus domes-
tica) si caprifoi negru (Lonicera nigra), pentru
edeme de natur limfatic; cu maceratul mugu-
rilor de scorus (Sorbus domestica) si castan
slbatic (Aesculus hippocastanum), pentru
sindroame de insuficient venoas a membre-
lor inferioare n varice, varicozitti, trombofle-
bite, edeme delicve; cu macerat al mugurilor de
castan slbatic (Aesculus hippocastanum),
pentru hemoroizi, angiocapilarit subcutanat,
fragilitatea vaselor capilare, tulburri venoase
de menopauz; cu maceratul mugurilor de nuc
(Juglans regia) si de castan slbatic (Aesculus
hippocastanum), pentru eritem eczematos
periulceros al membrelor inferioare; cu mace-
ratul mugurilor de mesteacn (Betula pendula)
si mlditelor de lemn cinesc (Ligustrum vul-
gare); cu maceratul mugurilor de scorus (Sor-
bus domestica), pentru cefalee congestiv la
menopauz, parestezii ale extremittilor. Uz
extern. Pentru tratarea degerturilor: decoct,
din castane mruntite. Se fierbe 5 minute. Se
acoper si se las la rcit 15-20 minute. Se
aplic cataplasme sau bi locale. Apicultur.
Specie melifer. Florile, mai ales cele brb-
testi sunt vizitate de albine n tot cursul zilei.
Productia de nectar, 0,02-0,09 mg/floare. Pro-
ductia de miere, 50-120 kg/ha. Cantitatea de
miere realizat ntr-o zi poate depsi 2 kg.
Mana cojii de castan (Lachnus longipes)
castan 112 castan slbatic

produs de lachnida si afida ornamental (My-
zocallis castanicola) este culeas de albine de
pe frunze si lstari, din care rezult mierea de
man. Pondere economico-apicol mare. Sil-
vicultur. Interes pentru cultura forestier.
Cultivat n masiv, si formeaz un port carac-
teristic arborilor de pdure. Ornamental. De-
corativ prin habitus, frunze, flori si fructe. Re-
comandat pentru alei (v. Pl. VIII, 4).
CASTAN SLBATIC (Aesculus
hippocastanum), fam. Hippocastanaceae. Ar-
bore exotic, rezistent la secet si geruri (arsita
i prleste frunzele), prefer soluri profunde,
bogate, revene, nisipoase, piere de pe solurile
uscate, srace, superficiale si de pe cele
excesiv de umede sau compacte. Suport bine
aerul poluat; se mai numeste: aghistin, castan
de India, castanul-calului, castanul-porcului,
chistin. Genetic, 2n = 40. Comun n cultur n
grdini, parcuri, pe strzi. Descriere. Rdcin
puternic. Tulpin scurt, groas, nalt pn
la 30 m, puternic ramificat. Scoart cu ritidom
cenusiu-negricios, solzos. Lemn alb-glbui, f-
r duramen, raze medulare abia vizibile cu
lupa, inele anuale vizibile cu lupa. Coroana
deas, globuloas, larg. Lujerii grosi, bruni,
glabri sau slab-pubescenti, cu lenticele eviden-
te. Mugurii opusi, foarte mari, bruni, cleiosi,
lucitori. Frunze palmat-compuse, lung-petiola-
te, cu 5-7 foliole obovate, acuminate la vrf,
obovate la baz, pe margini crenat-serate. Flori
poligame, andromonoice, zigomorfe, albicioa-
se, ptate n rosu la baz, grupate n panicule
erecte, mari, multiflore. nflorire, V-VI. Fructe,
capsule crnoase, sferice, verzi, cu tepi mari la
exterior. Se deschid n trei valve. Seminte (cas-
tane) turtit-sferice, brune, lucitoare, cu o pat
glbuie sau brune-cenusii. Fructificatie anual,
bogat. Un arbore produce 50-60 kg castane.
Longevitate, 150 ani. Compozitie chimic.
Contine saponine triterpenice, afrodescin, ta-
nini, flavonoizi, (quercitina, camferol) etc. n
scoart, muguri si pericorp se gsesc cumarine
(esculina, esculetina, fraxina, fraxetina). Se-
mintele contin vitaminele C si K1, provitami-na
D. Cotiledoanele contin o globulin (hipo-
castanina), L-lisina (9,44%), L-triptofan (2,7%);
heterozide saponinice (acid esculic si euscu-
linic, tanini, antociani, amidon, aminopurine,
peutorani, zaharoz, proteine, acid oleic si lino-
leic, aminoacizi, baze purinice, acid ascorbic,
vitamina K1 si provitamina D). Coaja
semintelor contin tanini (acid galic, esculin,
proteine, pentozan, lipaz, esculaz), antocia-
nine, o catechin si un tanoid. Toxicologie.
Prezenta escinei produce, n unele cazuri, into-
xicatii manifestate prin neliniste, fric, febr,
great, dureri de cap, dureri de abdomen, vo-
m, diaree, sete, somnolent, delir, paralizie
facial. Se prescriu vomitive si analeptice cir-
culatorii. Industrie. Semintele (castanele) sunt
folosite la fabricarea spunului tehnic, uleiului
tehnic, cleiului, medicamentelor. Amidonul ex-
tras din castane este ntrebuintat la prepararea
pastelor de culori si la imprimarea testurilor.
Saponina extras din castane se utilizeaz n
industria chimic la curtirea stofelor. Scoarta,
frunzele, florile si semintele sunt utilizate la
prepararea medicamentelor necesare pentru
tratamentul varicelor, flebitei, hemoroizilor.
Scoarta este utilizat la tbcitul pieilor, extra-
gerea taninului, acizilor galici pentru industria
colorantilor (brun, negru, galben). Lemn moale,
usor, putin rezistent. Se impregneaz bine, se
prelucreaz bine la masin. Se bituieste si se
lustruieste bine. Utilizat ca furnir de baz pen-
tru panel, mese de buctrie, articole ortope-
dice, cutii de tigarete. Bioterapie. Scoarta si
semintele prezint important pentru medi-
cina uman si veterinar. Principiile active ac-
tioneaz ca tonic, antiinflamator, decongestiv,
astringent, febrifug, hemostatic. Esculozida
manifest proprietti capilar-protectoare.
Scoarta este folosit n tratarea hemoroizilor,
varicelor, hipertrofiei de prostat. n medicina
veterinar, se foloseste fina de castane
obtinut din miezul semintelor si scoarta de pe
ramuri sub form de decoct 10-20%.
Recoltare. Pentru industria farmaceutic se
recolteaz: 1. Scoarta (Hippocastani cortex)
de pe ramuri tinere (2-5 ani), cnd ncep s se
desfac mugurii; se taie n fragmente de
12-15 cm, se usuc la soare; uscare artificial
sub 60 C; se ambaleaz n saci textili; 2. Flo-
rile (Hippocastani flos) se culeg n zile senine,
cnd 50-60% din inflorescente sunt deschise;
se usuc n strat subtire n camere bine
aerate; uscarea artificial, sub 40 C; florile nu
trebuie s-si schimbe culoarea; se ambaleaz
n saci de hrtie sau saci textili; 3. Frunzele
(Hippocastani folium) se culeg fr cozi
(ncepnd cu perioada nfloritului si pn n
iunie; uscarea se face n camere bine venti-
late; uscarea artificial, sub 65 C; se amba-
leaz n saci textili sau de hrtie; 4. Semintele
castan slbatic 113 castravete

(Hippocastani semen) se adun n septembrie
si octombrie; se usuc n straturi de 25-30 cm
grosime, n camere uscate, bine aerisite; timp
de 3 sptmni se ntorc zilnic, cu lopeti din
lemn; uscarea artificial la 40 C, timp de o or
la nceput, apoi temperatura se ridic la 60 C;
se ambaleaz n saci textili. Medicin uman.
Uz intern. 1. Pentru tratarea varicelor, hemo-
roizilor si hipertrofiei de prostat: a) decoct, din
5 g pulbere scoart la 100 ml ap. Se d n
clocot. Se las s se rceasc. Se strecoar.
Se iau zilnic cte 15-20 picturi timp de 20 zile
din lun. Se face pauz 10 zile si apoi tra-
tamentul se reia; b) tinctur, din 50 g pulbere
scoart sau coaja de seminte la 150 ml spirt
concentrat. Se las 10 zile, timp n care se
agit zilnic vasul de mai multe ori. Se strecoar
ntr-o sticl nchis la culoare. Se astup cu
dop. Se iau zilnic cte 10 picturi. 2. Pentru
tratarea congestiilor venoase de la nivelul
membrelor inferioare, strilor de staz hemo-
roidal, diminurii stazei bronsice, sindromului
varicos si celui exudativ, tromboflebitei, stazei
pelvice cu varicocel-prostatism-dismeno-ree-
menometroragie, varicelor pelvice, consti-
patiei cronice, trombozei hemoroidale acut si
bolii hemoroidale, algiei lombo-sacrale, lombol-
giei, condjuvant n discopatie, faringo-laringite
uscate si iritante, degerturi si eritem periferic,
acrocianoz, eritem pasiv si peri-ulceros, fragi-
litate capilar, emfizem, insuficient respira-
torie de origine emifizematoas, traumatisme
cu urmri inflamatorii: macerat din muguri
proaspeti, n solutie hidroglico-alcoolic 1 DH.
Se iau 50-150 picturi pe zi, n putin ap, n
2-3 reprize. Uz extern. 1. Pentru tratarea he-
moroizilor: alifie, din 20 g tinctur (pregtit ca
anterior), amestecat cu untur sau cear de
albine. Se aplic unguente locale. 2. Pentru
tratarea varicelor: unguent, din 20 g extract
alcoolic din seminte de castan, se amestec cu
60 g lanolin. Se aplic pe zonele corporale
afectate. 3. Pentru diminuarea durerilor reuma-
tice: bi cu solutia obtinut din scoart si fructe
de bcastan. Medicin veterinar. Uz intern.
Pentru tratarea diareelor, inflamatiilor tubului
digestiv: fin de castane obtinut din miezul
semintelor dat n ratiile furajere; decoct, din
scoarta de pe ramuri uscat si mruntit n
proportie de 10-20%. Se fierbe 30 minute. Se
strecoar. Se rceste si se administreaz prin
breuvaj bucal (se toarn pe gt). Dozele de
tratament: animale mari (cabaline, taurine),
0,5-1-1,5 kg drog uscat, 1-2-3 kg drog proas-
pt; animale mijlocii (ovine, caprine, porcine),
0,1-0,3 kg drog uscat, 0,4-0,5 kg drog proas-
pt. Uz extern. Pentru tratarea proceselor in-
flamatorii exudative, edem traumatic: cataplas-
me, cu solutia obtinut din infuzie. Zootehnie.
Semintele, dup fierbere sau coacere, sunt date
ca hran pentru vite, oi, psri, porci, pesti
(mcinate). Apicultur. Specie melifer. Flo-
rile sunt intens vizitate de albine pentru cule-
gerea de nectar si polen. Productie de miere,
50-100 kg/ha. Pondere economico-apicol
mijlocie. Ornamental. Cultivat ca arbore de-
corativ n parcuri, pe strzi, bulevarde. Pretios
prin simetria portului, nflorirea timpurie, frumu-
setea florilor si a frunzisului. Suport bine
tunderea (v. Pl. VIII, 5).
CASTRAVETE (Cucumis sativus),
fam. Cucurbitaceae. Plant erbacee, anual,
alogam, legumicol cu valoare terapeutic,
originar din Asia (India, China); se mai nu-
meste cstraveti, crastavete, cucumar, ogr-
ci, pepene, pepeni irinci, pepeni murtori,
pepeni riosi, scrtvete, ugorci. Genetic,
2n = 14, 28. Cultivat cu peste 3000 ani n urm
de ctre egipteni si cu peste 2000 ani de ctre
greci, de la care a trecut la romani si apoi la alte
popoare. Plinius cel Btrn, Varro, Collumela
mentioneaz cultura castravetelui n lucrrile
lor. Apare n frescele din templele vechi
egiptene. Adus n tara noastr de greci si
romani. Se cultiv pe suprafete mari n S.U.A.,
Japonia, Polonia, trile din C.S.I., Olanda,
Franta. Productii medii 5000-6000 kg/ha pn
la 20 000-40 000 kg/ha, n cultura de cmp si
300 000 kg/ha n sere. n Romnia se cultiv n
toate judetele, mai ales pe terasa rurilor. Pre-
tentios la cldur. Semintele germineaz la
temperatura minim de 14 C. Vegeteaz nor-
mal la temperaturi de 25-30 C. Sub 12 C
plantele pot pieri. Nu suport oscilatiile bruste
de temperatur si curentii reci de aer. Pretentii
ridicate fat de lumin, dar nu excesive. Cerinte
ridicate fat de umiditatea din sol si aer.
Umiditatea optim n sol, 75-80% din capa-
citatea de cmp. Umiditatea aerului, 70-85%.
Prefer soluri usoare sau mijlocii, afnate, cu
drenaj bun, bogate n substante nutritive, cu
reactie usor acid pn la neutr, inclusiv
(pH 6,5-7). Descriere. Rdcin trasant, su-
perficial, lung de pn la 150 cm, adnc n
sol pn la 20-30 cm. Tulpin trtoare,
castravete 114 casit

ramificat, aspru-proas, prevzut cu cr-
cei simpli, lung pn la cca 2-3 m. La locul de
contact cu solul emite rdcini adventive.
Frunze mari, trilobate sau pentalobate, dis-
puse altern, acoperite cu perisori aspri. Flori
galbene cu corola n form de plnie, uni-
sexuate. Florile mascule, scurt-pedunculate,
numeroase, cu stamine aproape sesile, apar
naintea celor femele. Flori femele solitare, cu
ovar aspru-setaceu-pros, apar mai trziu.
Caliciu pros. Polenizare entomofil, rar ane-
mofil. nflorire, VIIIX. Fruct, melonid alun-
git, multisperm, adeseori acoperit cu veru-
cozitti. Miezul fructului verde sau albicios.
Seminte mici, turtite, alungite, ngustate spre
ambele capete, albe sau alb-glbui. Compo-
zitie chimic. Fructul contine ap (pn la
95%), proteine (0,70-1,1%), cantitti reduse
de l ipide, hi drati de carbon (1%), sodi u
( 6 mg%) , pot asi u ( 105 mg%) , cal ci u
(11 mg%), fosfor (15 mg%), fier (0,4 mg%),
zinc, mangan, molibden, iod, vitamina A
(21 mg%), vitaminele B
1
, B
2
(0,01-0,02 mg%),
vitamina C (5-25 mg/100 g). Valoare ener-
getic redus, 7 kcal/100 g. Alimentatie.
Consumat n stare proaspt, sub form de
salat simpl sau n amestec cu alte legume,
murat. Industrie. Folosit pentru conserve n
otet, murat sau prelucrat sub form de ghiveci,
tocan, marinat etc. Bioterapie. Fructul pre-
zint important pentru medicina uman. Pro-
prietti: rcoritor, depurativ, diuretic, usor
hipnotic, antiinflamator, antihelmintic, decon-
gestionant al pielii, detoxifiant sanguin,
laxativ, litotriptic, calculi urici, sedativ. Intern,
indicat n strile subfebrile, intoxicatii, colici si
iritatii intestinale, temperamente bilioase si
sanguine, gut, artritism, litiaz renal si vezi-
cal, iritatii ale cilor urinare, iritatii ale cilor
respiratorii, diabet zaharat, dureri abdominale,
hemoroizi, colibaciloz. Extern, recomandat
n prurit, pecingine, crpturi ale pielii (cre-
vase), eczeme, critem, inflamatii ale pielii, ri-
duri, tieturi, ngrijirea pielii. Dizolvant al aci-
dului uric si uratilor, provoac si ajut la
eliminarea unor substante toxice din orga-
nism, provoac si ntretine somnul etc. Medi-
cin uman. Uz i ntern. 1. Pentru calmarea
colicilor intestinale, inflamatiilor intestinale
avnd si efect usor laxativ: consumat n stare
proaspt ca aliment. 2. Pentru mrirea
diurezei cu eliminarea toxinelor din snge si,
n general, din corp, tratarea iritatiilor cilor
urinare si respiratorii, diabetului zaharat,
durerilor abdominale, hemoroizilor etc.: suc
proaspt obtinut prin stoarcere. Se iau cte
2-3 linguri dimineata. 3. Pentru mruntirea
pietrelor de la rinichi sau vezic biliar: suc
combinat de castravete, morcov, ridiche,
sfecl n prti egale. Se bea cte un phrel
dimineata, la prnz si seara. Efect puternic
litotriptic. Contra iritatiilor intestinale, se con-
sum fiert. Uz extern. Pentru tratarea de infla-
matii si iritatii ale pielii, arsuri de soare: cata-
plasme locale cu felii de castravete.
Amelioreaz si vindec. Cosmetic. 1. Pentru
combaterea pistruilor, tonifierea si catifelarea
tenului: masc cu suc de castravete. 2. Pentru
ndeprtarea ridurilor, atenuarea pistruilor,
catifelarea tenului gras si uscat; se aplic pe
fat, seara, sucul proaspt. 3. Pentru cati-
felarea tenului uscat: a) se aplic pe fat suc
de castravete. n amestec cu ulei de migdale;
b) se aplic pe fat lapte crud (nefiert) n care
se macereaz felii de castravete. 4. Pentru
combaterea ridurilor: se aplic pe fat felii de
castravete proaspt. Apicultur. Specie
melifer. Furnizeaz culesul de nectar si
polen pentru ntretinerea si dezvoltarea
familiilor de albine. Productia de nectar,
0,08-0,9 mg/floare. Productia de miere,
20-100 kg/ha, n functie de varietate. Pondere
economico-apicol mic-mijlocie (v. Pl. IX, 1).
CASIt (Iris graminea), fam. Iridace-
ae. Plant erbacee, peren, geofit, xerome-
zofit, mezoterm spre moderat-termofil,
slab-acid-neutrofil, ntlnit prin locuri nier-
bate, raristi de pdure, n judetele Bihor (Bri-
heni pe Vf. Caprei), Dolj, Olt, Caras-Severin
(Mehadia), Prahova, Dmbovita, Giurgiu, Ga-
lati, Bacu, Iasi, Suceava etc.; se mai numeste
snjenei, snjerul slbatic. Genetic, 2n = 34.
Specie ocrotit prin lege. Rspndit n sudul
si centrul Europei. Descriere. Rizom lung,
serpuitor, articulat, lemnos, cu diametrul pn
la 10 mm. Tulpin cilindric, n partea inferioar
si comprimat, bimuchiat n partea superioa-
r, nalt de 20-35 cm. Frunze liniare, de re-
gul putin mai lungi dect tulpina. Flori viola-
cee-deschis, cu pedunculii muchiati, unul mai
scurt si cellalt ceva mai lung; perigon cu lacinii
lungi de 3-5 cm si tub scurt (2-3 mm); andro-
ceul din 3 stamine, lungi de 3 cm, cu filamente
aripate si antere cu vrful acut; gineceul cu
ovar lung de 1,8-2,2 cm, cu 6 dungi aripate,
catafile 115 clin

stigmat invers-lanceolat. nflorire, V-VI. Pole-
nizare entomofil. Fruct, capsul cu 6 muchii
aripate (v. Pl. IX, 2).
CATAFILE (Cataphyllum), frunze in-
complet dezvoltate, cu aspect de solzi (sau
scuame), n general de culoare brun, pre-
zente pe tulpinile subterane, ca rizomi, bulbi,
bulbi solzosi, tuberculi, stoloni, sau la mugurii
tulpinilor aeriene pe care i acoper (exemplu,
frunzele membranoase care acoper bulbul de
ceap). Se formeaz din segmentul inferior al
primordiilor foliare. ndeplinesc functia de ap-
rare. Au n structura lor tesut mecanic si suber.
Catafilele mugurilor au tesutul mecanic mai
bine dezvoltat, sunt acoperite cu peri scurti si
posed secretii de substante cleioase. Cata-
filele sunt caduce (cad) la muguri si persistente
la tulpinile subterane (-> FRUNZ).
CAULIFLORIE (Caulifloria), forma-
re de flori direct pe tulpini sau ramuri groase,
din muguri dorminzi, caracter ntlnit la unele
plante tropicale (exemplu, arborele de cacao).
CDEREA FRUNZELOR
tIOL
CLIN (Viburnum opulus), fam. Ca-
prifoliaceae. Arbust indigen, microfanerofit, cir-
cumpolar-boreal, mezohidrofit, mezoterm,
slab-acid-neutrofil, heliofil, subheliofil, ntlnit
frecvent n toate regiunile trii, pe soluri bogate,
reavn-jilave pn la umede, n pduri si tufri-
suri, pduri de lunc, terenuri aluvionare, inun-
dabile, tufrisuri de pe malul rurilor, aninisuri
din cmpie pn n prtile inferioare ale mun-
tilor, n fgete, amestecuri de fag cu rsinoase
etc.; se mai numeste clinar, clocotei, mlin,
plusc. Genetic, 2n = 18. Fitocenologic, nca-
drat n Alno-Padion, Alnetea, Car. Prunetalia.
Rspndit n Europa, Asia. Rdcin puternic
ramificat. Descriere. Tulpini nalte de 2-5 m,
cu scoarta neted, galben-brun, apoi cenusie
si cu crpturi; lujerii muchiati si curbati,
adesea cu vrful uscat prin degerare; muguri
opusi, alipiti de lujer, ovoizi, rosiatici. Frunze
lat-ovate, trilobate, cu marginile dintate si
petiolul canaliculat, toamna se coloreaz n
rosu. Flori albe, tipul 5, grupate dens n cime
umbeliforme terminale, de 5-10 cm diametrul;
florile din mijlocul inflorescentei sunt mai mici,
fertile, cele din marginea inflorescentei sunt
mari, cu corol inegal divizat si sterile. nflo-
rire, V-VI. Fructe, drupe sferice, diametrul
8 mm, rosii, gust acrisor-amrui, se coc n
septembrie. Devin comestibile dup cderea
brumei. Compozitie chimic. Scoarta si florile
contin astragalin, peonozid, alti derivati fe-
nolici, substante minerale. Fructele contin gli-
cozizi, printre care furcatin (glicozid fenolic),
saponine si compusi cardiotonici. Toxicologie.
Fructele au actiune vezicant asupra mucoa-
selor si a pielii. Consumate pot provoca gastro-
enterite. Toxicitatea nu este foarte mare, dar
riscurile consumrii lor sunt indiscutabile; inge-
rate n cantitate mare de ctre copii le provoac
moartea. Se intervine cu vomitive. Industrie.
Florile, fructele si scoarta sunt utilizate n indus-
tria farmaceutic pentru prepararea unor me-
dicamente antispasmodice si a altor droguri.
Bioterapie. Scoarta plantei este folosit n me-
dicina uman si veterinar. Actiune farmaco-
logic: astringent, sedativ si antidismenore-
ic. Folosit n dismenoree, iminent de avort.
Are actiune tonic asupra sistemului nervos
fiind totodat sedativ uterin, si cardiotonic. Uti-
lizat n tratamentul dismenoreelor, afectiunilor
uterine, al hemoragiilor climacterice si ca tonic
cardiac. Recoltare. Scoarta (Viburnicortex) se
recolteaz n lunile aprilie-mai, la pornirea n
circulatie a sevei. Se taie ramurile si tulpinile
tinere si se decojesc prin inelare. Se ndepr-
teaz scoarta btrn si fragmentele de scoar
cu lemn. Uscarea se face la soare, n strat
subtire sau n poduri bine aerate. Uscarea arti-
ficial la 40-45 C. Medicin uman. Uz i n-
tern. Pentru tratarea afectiunilor uterine, ca
sedativ si cardiotonic: a) decoct, din 1 lingurit
(5 g) pulbere scoart la o can (200 ml) cu ap.
Se clocoteste 1-2 minute. Se las acoperit.
Se decanteaz. Se strecoar. Se beau
1-2 cni pe zi; b) extract si tinctur, pregtite
dup prescriptiile farmaceutice. Se iau
10-20 picturi pe zi dup nevoie sau 1-2 lin-
gurite. Medicin veterinar. Uz intern. Pentru
tratarea surescitrii si pierderilor de snge: in-
fuzie, din 10 g scoart uscat si mruntit peste
care se toarn 80-100 ml ap clocotit. Se
las acoperit 30 minute. Se strecoar. Se
administreaz prin breuvaj bucal (se toarn pe
gt); decoct, din 10 g scoart uscat si m-
runtit la 100 ml ap. Se fierbe 15-20 minute la
foc slab. Se strecoar. Se rceste si se admi-
nistreaz prin breuvaj bucal. Dozele de trata-
ment: animale mari (cabaline, bovine),
cltunasi 116 cpsun

25-50-75 g; animale mijlocii (ovine, caprine,
porcine), 10-15 g; animale mici (pisici, cini),
2-5-8 g. Drogul are actiune sedativ, spas-
molitic, cardiotonic, hemostatic. Apicultu-
r. Specie melifer. Florile furnizeaz albinelor
culesul de nectar si polen. Productia de miere,
25-40 kg/ha. Pondere economico-apicol mi-
c. Ornamental. Frecvent cultivat n parcuri,
grdini, spatii verzi ca arbust n cadrul gru-
purilor, aliniamentelor, izolat. Primvara are o
bogat nflorire cu inflorescente albe, iar toam-
na frunzele si fructele se coloreaz n rosu.
Este antipoluant, rezistent la fum, praf si gaze.
Suport bine umbra si tunderea. nmultire prin
seminte, marcotaj, butsire, altoire. Vopsito-
rie. Fructele bine coapte, proaspete, manifest
proprietti tinctoriale. Utilizate, mpreun cu r-
dcinile de roib (Rubia tinctorum), la vopsirea
n rosu a fibrelor naturale. Fructele de clin se
zdrobesc. Se pun ntr-un vas si se fierb pn la
obtinerea unei solutii la care culoarea rosie
este de intensitate maxim. Se strecoar. n
solutia fierbinte se dizolv piatra acr, apoi se
introduce materialul de colorat. Rdcina de
roib se spal de pmnt, se piseaz si se
fierbe n ap pn cnd solutia se coloreaz n
rosu la intensitatea maxim. Dup extragerea
colorantului, rdcinile devin albicioase. Se la-
s la rcit. Se strecoar. Se scoate materialul
din prima solutie, se tine putin timp pentru a se
scurge. Se introduce n solutia a doua unde se
pstreaz pn la obtinerea culorii de rosu
dorit. Coloratia se verific periodic. Se scoate
din solutie si se finiseaz (Agneta Btc,
Margareta Tom escu, 1984) (v. Pl. IX, 3).
CLtUNASI (Tropaeolum majus),
fam. Tropaeolaceae. Plant erbacee, anual,
cultivat n scopuri decorative prin grdini; se
mai numeste antajicuri, atingicuri, baci, bobi-
dragi, bostnei, butucasi, caputin, cltuna-
sul-popii, ciocnasi, ciocrlani, cocosei, con-
durasi, condurasii-doamnei, frflai, flotosani,
flostani, gurita-cucului, gurita-leului, hantagic,
labidragi, lopostani, lupi-dragi, nsturtii, nem-
toaice, pintenasi, rostoponi, sultnele, ttne,
tetine. Genetic, 2n = 28. Originar din America
de Sud. Creste n tufe. Descriere. Tulpin lun-
g pn la 3 m, suculent, agttoare, glabr.
Frunze orbiculare, peltate, verzi-albstrui,
lung-petiolate. Flori portocalii (5-6 cm diame-
tru), lung-pedunculate; caliciu cu 5 sepale peta-
loide; corol cu 5 petale libere, cele anterioare
lung-unguiculate si fimbriate, cu pintenul drept
sau usor curbat. nflorire, VIIX. Fructe din 3 nu-
cule. Compozitie chimic. Toate organele
plantei contin tropeolinozidul care, sub actiu-
nea mirozinazei, pune n libertate izotiocianat
de alil. Frunzele contin vitamina C si alte sub-
stante. Alimentatie. n Per sunt consumati ca
salat. Bioterapie. Prtile aeriene ale plantei
au utilizri n medicina uman. Glicosinapidele
pe care le contine au actiune antibacterian
fat de germenii grampozitivi si gramnegativi,
actiune expectorant si diuretic. Folosite n
tratamentul bronsitelor, infectiilor gripale sau
ale cilor urinare, n tratamentul cistitelor, pielo-
nefritelor, pneumoniilor. Recoltare. Prtile ae-
riene (Tropaeoli herba) se recolteaz n timpul
nfloritului. Se usuc la umbr, n poduri aco-
perite cu tabl. La nevoie se poate utiliza n
timpul iernii. Medicin uman. Uz intern. Pen-
tru combaterea scorbutului, emfizemului, bron-
sitelor cronice, cistitelor, pielonefritelor, pneu-
moniilor: a) suc proaspt, obtinut prin zdrobirea
prtilor aeriene si stoarcerea lor, se beau, frac-
tionat, 2 linguri pe zi; b) tinctur, obtinut prin
tierea mrunt a plantei si alcool 70, se tin
6-8 zile ntr-o sticl nchis la culoare, timp n
care se scutur zilnic. Se strecoar. Se iau
2-3 lingurite pe zi. Uz extern. Pentru com-
baterea cderii prului si stimularea cresterii
lui: tinctur, obtinut din 100 g frunze si seminte
de cltunasi, 100 g frunze proaspete de urzic,
100 g frunze cimisir peste care se toarn l
alcool 70. Se las 10-15 zile. Sticla se agit
zilnic de 3-4 ori, pentru uniformizarea extra-
sului. Se strecoar. Se fac f rectii pe cap. Orna-
mental. Cultivat ca plant decorativ de plat-
band n grdini, parcuri, cimitire si ca plant n
ghivece atrnate.
CPSUN (Fragaria moschata),
fam. Rosaceae. Plant erbacee, peren,
viguroas, hemicriptofit, xeromezofit spre
mezofit, me-zoterm, la pH amfitolerant,
ntlnit n pduri rare, tufisuri, margini de
pdure, fnete umbrite, stncrii umede,
marginea santurilor, parcuri, grdini, pe soluri
jilave, bogate n humus de la cmpie pn la
limita superioar a fagului din etajul montan,
rar n pduri de conifere; se mai numeste
cpsun de grdin, frag, fragi de cmp,
pomnite. Genetic, 2n = 42. Fitocenologic,
Car. Querco-Fagetea. Cultivat n S.U.A.,
Japonia, Polonia, Italia, Mexic, Franta,
Anglia, Belgia, Olanda.
cpsun 117 ctin alb

Suprafata cultivat n Romnia este de cca
5000 ha. Solicit lumin direct, n aceste con-
ditii culoarea, aroma si cantitatea de zahr sunt
la cote maxime. n conditii de semiumbr (prin-
tre arbusti, pomi tineri) aroma si dulceata sunt
mai reduse. Cerinte moderate fat de cldur.
Prefer verile rcoroase. Neprotejat, nu su-
port geruri sub minus 12 C. Protejat cu frunze
sau gunoi rezist pn la minus 24 C. Cerinte
mari fat de umiditatea solului, mai ales n
timpul nfloritului, legrii, cresterii fructelor si
dup recoltat (respectiv 65-75% din capaci-
tatea de cmp). Prefer soluri usoare, afnate,
fertile, cu pH 6-6,5. Descriere. Rizom orizon-
tal, oblic sau vertical, acoperit cu resturi de
frunze. Stoloni supra-terestri, subtiri, scurti;
adesea lipsesc. Tulpin erect, acoperit cu
peri simpli sau glandulosi, patenti si vilosi.
Frunze trifoliate, lung-pedunculate, cu foliole
ovate, pe margine dintate si fata inferioar putin
proas. Stipele lanceolate, acute, pe fat
glabre, pe dos proase (mai ales pe nervura
principal). Flori albe, tipul 5, bisexuate, cu
receptacul pros. nflorire, V-VI. Fructe, nucule
nfipte ntr-un receptacul globulos, gustos, aro-
mat. Compozitie chimic. Cpsuna contine
ap (89%), protide (0,8%), hidrati de carbon
(7%), sruri de potasiu (140 mg%), fosfor
(30 mg%), sodiu (2 mg%), calciu (25 mg%), fier
(0,9 mg%), substante uleioase (0,150 g%),
acid salicic (0,01 g/kg), sulf, siliciu, iod, brom,
vitamine A, B
1
, B
2
(0,03-0,05 mg%), vitamina C
(60-80 mg%). ntre zaharuri predomin le-
vuloza (cca 5%). Alimentatie. Fructele sunt
consumate n stare proaspt sau prelucrat.
Industrie. Folosite pentru prepararea dulce-
turilor, gemurilor, jeleurilor, siropului etc. Bio-
terapie. Fructele au important terapeutic n
medicina uman. Sunt diuretic active, stimu-
lnd eliminarea acidului uric si a toxinelor din
corp. Asupra tubului digestiv au actiune usor
laxativ si antioxiuric. Actiune favorabil asu-
pra ficatului. Au proprietti hipotensive si efecte
diuretic-depurative. Provoac eliminarea exce-
sului de colesterol din snge. Au actiune tonic
si remineralizant. Recomandate n afectiuni
hepatice, litiaz renal, hipertensiune, nefrite,
diabet, constipatie cronic, gut, reumatism ar-
ticular, ateroscleroz, n combaterea oxiurilor.
Recoltare. Fructele (Fragariae moschati fruc-
tus) se recolteaz la maturitatea deplin. Se
folosesc imediat. Medicin uman. Uz intern.
1. Pentru tratarea diabeticilor: cur de
primvar, prin consumarea n stare proaspt
a cpsunilor, pn la 300 g zilnic. 2. Contra
oxiurilor: consumarea a 500 g cpsuni dimi-
neata, pe stomacul gol, fr a mai consuma
alt mncare pn la orele 12. 3. Pentru trata-
rea urmtoarelor afectiuni: constipatie cronic,
nefrite, litiaz renal si hepatic, reumatism
articular, gut, intoxicatii alcoolice, intoxicatii
tabagice, pletor, tuberculoz, varice, atero-
scleroz: cur de cpsuni proaspete timp de
7-14 zile, cte 1-1,5 kg/zi. 4. Dezinfectarea
cilor urinare si combaterea diareei: pulbere
frunze uscate de 3 ori pe zi cte 1 lingurit.
Cosmetic. Cpsunile sunt mult utilizate pen-
tru msti de nfrumusetare a tenului. Apicultu-
r. Specie melifer. Furnizeaz albinelor cule-
sul de nectar si polen. Productia de miere,
30-40 kg/ha. Pondere economico-apicol mic
(v. Pl. IX, 4).
CTIN ALB (Hippopha rham-
noides), fam. Elaeagnaceae. Arbust tuf os,
foarte rustic, pionier, microfanerofit, amfitole-
rant la umiditate, mezoterm, oligotrof, slab-a-
cid-neutrofil spre neutru-bazofil, heliofil, ntlnit
n plcuri sau tufrisuri ntinse, pe nisipuri si
pietrisuri, pe prundisurile din lungul rurilor, iz-
lazuri, coaste pietroase, rupturi, stnci, ndeo-
sebi pe formatiuni geologice salinifere, din regi-
unea litoral pn n etajul montan, pe mari
suprafete n Subcarpatii Munteniei si Moldovei,
ntre Olt si Siret, insular n Delta Dunrii; se
mai numeste ctin cenusie, ctin de ru.
Genetic, 2n = 32. Extrem de rezistent la
secet si ger. Nepretentioas fat de sol. Are
nevoie de lumin direct, nu suport s fie
acoperit. Fitocenologic, ncadrat n Salicion
elaeagnos. Car. Berberidion. Rspndit n
Europa, Asia. n Alpi se ntlneste pn la
2000 m altitudine, iar n Himalaia pn la
5000 m. Cultivat n S.U.A. si Germania unde
s-au obtinut si selectii valoroase. Descriere.
Rdcini superficiale cu nodozitti azotoase
(asimileaz azotul din atmosfer). Tulpin
ramificat, nalt de 2-3 (6) m, scoarta brun-
nchis, care se transform n ritidom brzdat.
Lujerii anuali solzosi, ce-nusii-argintii, ramuri
laterale cu spini numerosi, puternici, cu
mugurii mici, semiglobulosi, prosi, armii.
Frunze liniar-lanceolate, 1-6 cm lungime, cu
nervura median evident, ntregi, scurt-
petiolate, pe fata inferioar cenu-sii-argintii
cu solzi ruginii, dispuse altern. Flori unisexuat-
dioice, galbene-ruginii, cele mascule
ctin alb 118 ctin alb

grupate n inflorescente globuloase, iar cele
femele n raceme. nflorire, III-IV. Fructe, dru-
pe false", de 6-8 mm, ovoide, crnoase, por-
tocalii, cu un smbure tare, se mentin peste
iarn pe ramuri. Fructific la vrsta de 4-5 ani.
Lstreste si drajoneaz puternic. Compozitie
chimic. Fructele contin substant uscat (15-
20%), zaharoz (0,06-0,49%), acizi organici
(1,5-4,1%), pectin (0,14-0,50%), substante
tanante (1,8%), celuloz (0,9%), proteine
(1,2%), ulei (8-12%), betacaroten (3,5-
10%), calci u (211,8 mg%), fosfor (194,4
mg%), magneziu (186,1 mg%), potasiu
( 165, 1 mg%) , sodi u ( 2, 8 mg%) , f i er
(13,84 mg%), vitamina C (129,2-272,7 mg%),
vitamina B
1
, (0,016-0,39 mg%), vitamina B
2
(0,03-0,056 mg%), vitamina F (8 mg%),
vitamina E (16 mg%), vitaminele P, K, B
9
s.a.
Uleiul contine de 10 ori mai mult caroten dect
morcovul(M. Botez, Gh. Bdescu,A. Bo-
t ar , 1984). Industrie. Fructele singure sau n
amestec sunt ntrebuintate pentru obtinerea de
produse ca: suc, sirop, nectar, gem, jeleu, mar-
melad, peltea, dulceat, gelatin, umplutur
pentru bomboane, lichioruri, buturi alcoolice;
foarte apreciate, au valoare alimentar mare.
n industria farmaceutic, din sucul de fructe
liofilizat se prepar comprimate polivitaminiza-
te. Bioterapie. Fructul plantei are mare im-
portant pentru medicina uman si veterinar.
El reprezint o ntreag farmacie. Proprietti:
tonifiant general, actiune puternic antiscorbu-
tic, astringent, vermifug, bactericid. Reco-
mandate n tratarea urmtoarelor afectiuni: avi-
taminoze, diaree, reumatism, urticarie si stri
alergice, maladii neuroendocrine, anemii, boli
de ficat, boli circulatorii si astenie de primvar.
Datorit propriettilor bactericide, se recoman-
d ndeosebi n infectiile gastrointestinale si
dermice (stimuleaz epitelizarea tesuturilor);
se foloseste cu bune rezultate n geriatrie si
chiar n oncologie. Uleiul extras din coaja fruc-
telor are actiune antiinf lamatoare. Se recoman-
d n ulcere, afectiuni ginecologice, arsuri. Re-
coltare. Fructele (Hippopha fructus) se
recolteaz din august pn la primul nghet,
prin tierea lor de pe ramuri cu o foarfec.
Uscare artificial la 50-60 C. Se pot congela,
n pr i ma f az, rci re l a 2 C, apoi l a -
35-40 C. Medicin uman. Uz i nt ern.
1. Pentru tratarea hepatitei epidemice, hepati-
tei cronice, urticariei, nevrozelor, alcoolismului,
gutei, reumatismului: infuzie, din 2 linguri fructe
zdrobite peste care se toarn 500 ml ap clo-
cotit. Se las acoperit 30 minute. Se
strecoar. Se bea fractionat n cursul unei zile.
2. Pentru tratarea cirozei hepatice: infuzie, din
2 linguri fructe zdrobite la 500 ml ap clocotit.
Se las acoperit 60 minute. Se strecoar. Se
bea fractionat n cursul unei zile. 3. Pentru
tratarea aterosclerozei: decoct, din 10 g fructe
zdrobite la o can cu ap (200 ml). Se fierbe
2-3 minute. Se strecoar. Se ndulceste cu
miere. Se beau 2 cni pe zi. 4. n anemie:
infuzie, din 1 lingurit fructe zdrobite la o can
(200 ml) cu ap clocotit. Se las acoperit
30 minute. Se strecoar. Se beau 2 cni pe zi,
din care una seara nainte de culcare. Uz ex-
tern. Pentru tratarea arsurilor, degerturilor,
contra radiatilor: unguente locale cu ulei extras
din fructe. Bun protector. Medicin veterinar.
Uz intern. Pentru tratarea tulburrilor de nu-
tritie si de metabolism: infuzie, din 50-100 g
f r uct e uscat e pest e car e se t oar n
0,500-1000 ml ap clocotit. Se las acoperit
50-60 minute. Se strecoar. Se administreaz
prin breuvaj bucal (se toarn pe gt); decoct,
din 50-100 g fructe uscate la 500-1000 ml ap.
Se fierbe 15-20 minute la foc moale. Se d la o
parte de pe foc si se las la rcit. Se strecoar
si se administreaz prin breuvaj bucal. Dozele
de tratament: animale mari tineret (cabaline,
bovine), 0,5-1 l pe zi, timp de 6-7 zile; animale
mijlocii (ovine, caprine, porcine), 0,2-0,5l pe zi.
Uz extern. Pentru tratarea plgilor atone: infu-
zie sau decoct pregtite ca anterior. Se fac
splaturi locale sau se aplic cataplasme. Api-
cultur. Florile ofer albinelor culesul de polen
si nectar. Productia de miere, 25-50 kg/ha.
Pondere economico-apicol mijlocie. Silvicul-
tur. Adesea cultivat ca specie silvic pio-
nier pe terenuri degradate sau n conditii eda-
fice si climatice extreme (roc la zi, argile,
marne salinifiere, nisipuri, prundisuri, geruri as-
pre, secet prelungit), precum si ca specie
acumulatoare de azot. Prin nodozittile de pe
rdcin asimileaz azotul din atmosfer,
transformndu-l din azot molecular n azot mi-
neral, pe care l red solului ameliorndu-l.
Protectia mediului. Fixeaz nisipurile si coas-
tele alunectoare. Se extinde repede prin dra-
joni. Pregteste terenul pentru instalarea altor
specii lemnoase. Formeaz desisuri spinoase
mpiedicnd psunatul pe terenurile erodate.
Ornamental. Cultivat ca plant decorativ
prin parcuri, grdini publice, taluze, malul
ctin alb 119 ctin mic

apelor, n grupuri sau izolat. Impresioneaz
prin aspectul frumos al frunzelor si fructelor.
Folosit adesea n crearea gardurilor vii. n-
multirea prin seminte, drajoni, marcote, butasi.
Cinegetic. Uneori fructele sunt consumate de
fazani si alte animale de vnat.
CTIN MIC (Myricaria germani-
ca), fam. Tamaricaceae. Arbust bogat ramifi-
cat, nanofanerofit, amfitolerant la umiditate si
temperatur, slab-acid-neutrofil spre neu-tru-
bazofil, ntlnit prin luncile rurilor, pe prun-
disurile rurilor de munte, reprezentnd pionie-
rul vegetatiei ce urmeaz a se instala pe
aluviunile temporar inundate, pe malurile vilor
si praielor de la poalele muntilor; se mai nu-
meste ctin rosie, lemn de ap, pelin, ta-
marisc, urfen de zvoi, zdrevite (fig. 36). Gene-
tic, 2n = 24. Fitocenologic ncadrat n Salicion
elaeagni. Rspndit n Europa, Asia. Descrie-
re. Rdcini lemnoase, nfipte n prundisul
rurilor. Tulpini rosiatice, nalte de 0,5-2,5 m,
bogat ramificate. Ramurile btrne muchiate,
brun-roscate, mduv mare, central. Frunze
solzoase, liniare sau liniar-lanceolate, obtuze,
verzi-cenusii, glandulos-punctate. Flori roz,
mai rar albe, pentamere, grupate ntr-un racem
spiciform terminal, simplu sau ramificat; caliciul
din sepale liniar-lanceolate, verzi, persistente;
corola din petale alungit-lanceolate, la vrf ero-
dat-denticulate; androceul din 10 stamine, cu
filamentele concrescute ntr-un tub perigin pe
lungime de 2 mm, antere introrse devenind, cu
vrsta, aparent extrorse, rosii sau purpurii; gi-
neceul din ovar superior, piramidal, n 3 muchii,
trimer (n interior cu numeroase ovule anatro-
pe), stil scurt, stigmat capitat, trilobat. nflorire,
VIVIII. Fruct capsul, alungit-piramidal. Se-
minte liniar-alungite (1/0,3 mm) terminate cu o
arist. Industrie. Deoarece contine mult tanin
se utilizeaz la argsirea pieilor. Bioterapie.
Frunzele, scoarta, rdcinile si semintele au
fost si mai sunt utilizate de medicina popular
pentru tratarea bolilor de ficat, splin, rinichi,
vezic, micsorarea fluxului menstrual, dureri de
dinti, rni. Recoltare. Frunzele (Myricari foli-
um) se recolteaz pn n iulie, iar scoarta
(Myricari cortex) primvara (de pe ramuri n
vrst de 2-3 ani). Rdcinile (Myricari radix)
se recolteaz toamna. Se usuc n camere
aerisite, n strat subtire, de preferat n poduri
acoperite cu tabl. Semintele (Myricari semen)
se recolteaz cnd ajung la maturitate.

Fig. 36. Ctin mic (Myricaria germanica).
Medicin uman. Uz intern. Pentru tratarea
bolilor de ficat, splin, rinichi, vezic, micso-
rarea fluxului menstrual: infuzie, din o lingurit
produs plant uscat (frunze, scoart, rdcini
sau seminte) si mruntit la o can (250 ml) cu
ap clocotit. Se las acoperit 5-10 minute.
Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi. Uz
ctin mic 120 ctin
rosie

extern. Pentru tratarea durerilor de dinti, rni-
lor: decoct, din 2 lingurite plant uscat, m-
runtit, la 300 ml ap. Se fierbe 5 minute. Se
strecoar. Decoctul se tine n gur si se cl-
teste gura de mai multe ori pe zi. Rnile se
spal folosindu-se un tampon cu vat. n unele
locuri decoctul este folosit pentru vindecarea
leucoreei. Silvicultur. Specie pionier pe alu-
viunile rurilor montane, dup care se insta-
leaz o alt vegetatie lemnoas. Ornamental.
Poate fi cultivat ca specie decorativ pe ma-
lurile vilor si praielor din zona montan aflate
n perimetrul statiunilor de odihn. Alte uti-
lizri. Din scoart se prepar o vopsea neagr,
cu utilitate n gospodriile individuale.
CTIN ROSIE (Tamarix ramo-
sissima), fam. Tamaricaceae. Arbust rmuros,
rustic, microfanerofit, amfitolerant la umiditate,
mezoterm spre moderat-termofil, slab-acid-neu-
trofil, cu calitti deosebite de a vegeta pe
solurile srturoase, nisipoase, slab humoase,
permeabile, reavn-jilave, ntlnit prin zvoaie,
pe aluviunile rurilor, formnd plcuri mai ales
pe malurile usor nclinate ale Dunrii si
Siretului. Foarte rezistent la uscciune,
inundatii, praf si fum. Relativ sensibil la ger
(fig. 37). Genetic, 2n = 24. Fitocenologic
ncadrat n Tamaricetum ramosissimi.
Rspndit n Europa de sud-est si Asia de
sud-vest, Mongolia, China. Descriere.
Rdcin lemnoas, bine dezvoltat. Tulpin
nalt de 1 (3) m. Lujeri de 2 ani mai mult sau
mai putin cenusii-roscati, fisurati, cu numeroase
lenticele alungite. Frunze ovate sau del-toid-
cordate, aproape amplexicaule, glauces-
cente, erodat-rugoase pe margini, alterne, mici
(2-5/1-2 mm), ascutite. Flori roz-deschis sau
albe, pentamere, grupate n raceme spicifor-
me, laxe, de 2,5-4,5 (5) cm lungime, slab-mi-
rositoare; caliciul, din sepale inegale, cu mar-
gini membranoase, fin-erodate; corola din
petale obovate, usor asimetrice, obtuze, con-
cave, persistente n timpul fructificatiei; andro-
ceul din stamine liniar-filiforme, mai lungi dect
corola, cu antere roz-deschis; gineceul din ovar
piramidal, prismatic, cu numeroase ovule ana-
trope, stile si stigmate lat-spatulate. nflorire,
VIVII. Fruct, capsul piramidal-unghiular,
unilocular. Seminte mici (0,25 mm lungime),
fr endosperm, cu apendice aristiform, aco-
perit cu peri lungi. Compozitie chimic. Scoarta
ramurilor este bogat n tanin, florile contin

Fig. 37. Ctin rosie (Tamarix ramosissima).
esculin, iar frunzele derivati ai cvercetolului si
acid galic. Industrie. Rdcinile si scoarta pot
fi folosite la tbcitul pieilor, iar ramurile verzi
pentru vopsirea lor n diferite nuante, de la
rosu-visiniu la negru. Bioterapie. Scoarta r-
dcinilor si ramurilor, frunzele si florile
ctin
rosie
121 ctuse

arbustului au utilizri terapeutice n medicina
uman traditional. Scoarta rdcinilor posed
proprietti diuretice, sudorifice, astringente si
aperitive; scoarta ramurilor este astringent si
hemostatic; florile sunt folosite n tratamentul
icterului, iar frunzele n tratamentul bolilor de
splin si a reumatismului. Recoltare. Scoarta
rdcinilor si ramurilor (Tamarixi cortex) se re-
colteaz primvara. Se jupoaie, se taie n frag-
mente si se usuc la soare sau la umbr. Frun-
zele (Tamarixi folium) se recolteaz pn n
iulie. Se usuc la umbr, n strat subtire. Florile
(Tamarixi flos) se recolteaz pe timp frumos,
dup ora 10. Se usuc la umbr n strat subtire.
Medicin uman. Uz intern. 1. n medicina
popular pentru tratarea litiazei renale; diareei,
dischineziei biliare, rcelii: decoct, din 1 lin-
gurit pulbere scoart de rdcin la o can de
ap (250 ml). Se fierbe 5 minute. Se las la
rcit 15 minute. Se strecoar. Se beau 1-2 cni
pe zi. 2. Pentru tratarea diareei cu pierderi de
snge: decoct, din 1 lingurit pulbere scoart
de ramuri, sau scoart de ramuri uscat si
mruntit la o can cu ap (250 ml). Se fierbe
5 minute. Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe
zi. 3. Pentru tratarea icterului; infuzie, de
1-2 lingurite flori uscate peste care se toarn
o can (250 ml) cu ap clocotit. Se las
acoperit 10-15 minute. Se strecoar. Se
beau 2-3 cni pe zi. 4. Pentru tratarea bolilor
de splin si n reumatism: decoct, din 1 lin-
gurit frunze si ramuri uscate, bine mrunti te,
la o can cu ap (250 ml). Se fierbe 5 minute.
Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi. Uz
extern. 1. Pentru tratarea reumatismului:
decoct, din 200 g frunze si ramuri uscate
mruntite la 10 l de ap. Se las la fiert
30 minute. Se strecoar. Lichidul obtinut se
adaug n cad la apa de baie. 2. Pentru
tratarea rnil or sngernde: decoct, di n
2 lingurite scoart uscat de ramuri la 250 ml
ap. Se fierbe 10 minute. Se las la rcit pn
la cldut. Se strecoar. Se spal locul afectat
folosindu-se un tampon de vat. Silvicultur.
Introdus n perdelele forestiere de protectie a
cilor ferate si a cmpului. Ornamental.
Cultivat ca specie rustic n scopuri
decorative pe nisipuri, taluzuri, srturi. Port
elegant, mai ales n timpul nfloririi. Alte utili-
zri. Decoctul ramurilor si frunzelor n otet
poate fi utilizat cu succes ca insecticid. Lemnul
este folosit pentru foc. Arde bine imediat dup
tiere.
CTUSE (Ballota nigra), fam.
Lamia-ceae. Plant erbacee, peren,
xeromezofit, mezoterm spre moderat-
termofil, helioscia-dofit, slab-acid-neutrofil,
nitrofil (N4), comun n apropierea asezrilor
umane, pe lng garduri, drmturi,
tufrisuri, pe marginea drumurilor prefernd
locurile semiumbroase; vegeteaz pe soluri
uscat-revene pn la reve-ne, se mai numeste
ctusc, urechea-porcului, urzic moart.
Genetic, 2n = 22. Fitocenologic, ncadrat n
Chenopodietea. Rspndit n Europa, Asia de
Sud-vest, Africa de Nord. Descriere. Rizom
trtor, scurt. Tulpin erect, proas (perii
sunt ndreptati n jos), verde sau brun-violet,
cu miros neplcut, nalt de 30-100 cm;
ramificat. Frunze scurt-petiolate, ovate, pe
margini crenate, proase pe ambele fete, pe
cea inferioar mai ales de-a lungul nervurilor,
opuse. Flori purpurii, rar roz sau albe, scurt-
pedunculate, dispuse n verticele axilare
formate din dicazii ce cuprind 3-7 exemplare;
caliciu campanulat, plisat, pubes-cent, cu 5
dinti acuminati, mai mult sau mai putin aristati;
corol bilabiat, cu tubul drept si pubescent, n
interior cu un inel pros, labiul superior
convex, pe fata extern cu peri lungi, moi si
desi (vilos), labiul inferior trifidat, cu vinisoare
albe; androceu cu filamentele staminale
puberale, purtnd antere brune. nflorire,
VIVIII. Fructe, nucule ovoide mici (2 mm),
negricioase, netede. Bioterapie. Planta este
folosit n medicina uman traditional. Miros
dezagreabil. ntrebuintat ca tonic, antispas-
modic, vermifug, n stri de anxietate, ca cica-
trizant, antigutos, antihemoroidal etc. Recol-
tare. Se recolteaz vrfurile nflorite (Ballotae
flos) sau numai frunzele (Ballotae foliurn), dup
ce s-a ridicat rou. Se usuc la umbr, n strat
subtire, preferabil n podurile acoperite cu ta-
bl. Medicin uman. Uz intern. Pentru tra-
tarea urmtoarelor afectiuni: gut, reumatism,
anxietate, epuizare nervoas, palpitatii, spas-
me esofagiene, incontinent urinar la copii,
tuse convulsiv, reglarea menstrei si ca tonic:
infuzie, din 1-2 lingurite plant uscat mrun-
tit, peste care se toarn o can (200 ml) cu
ap n clocot. Se las acoperit 10-15 minute.
Se strecoar. Se beau 3-4 cni pe zi, cu n-
ghitituri rare. Uz extern. Pentru tratarea rnilor
(grbeste cicatrizarea lor): a) sucul, obtinut prin
zdrobirea si stoarcerea frunzelor se aplic pe
locul afectat; b) frunzele proaspete se culeg, se
opresc cu ap clocotit si se aplic pe locul
ctusni c

122 cnepa-codrului

afectat. Apicultur. Specie melifer. Florile
furnizeaz albinelor culesul de nectar si polen.
Productie de miere, 20-60 kg/ha. Pondere eco-
nomico-apicol mic (v. Pl. IX. 5).
CTUSNIC (Nepeta cataria), fam.
Lamiaceae. Plant erbacee, peren, hemicrip-
tofit-chamefit, heliofit, mezofit, mezoterm
spre moderat termofil, slab-acid-neutrofil,
cultivat, spontan prin fnete, tufrisuri, sub
garduri vii, marginea drumurilor, locuri rude-
rale, pietroase, locuri gunoite; se mai numeste
ctus mic, floare de nimica, iarb flocoas,
iarba-mtei, iarba-vntului, poala-Sf. Mrii,
smeit, urzic moart. Genetic, 2n = 36. Fito-
cenologic este ncadrat n Chenopodietea,
Arction, Car. Sisymbrietalia. Cultura ei se prac-
tic pe soluri bogate n humus, cu permeabi-
litatea bun. Zonat n Sectorul Agricol Ilfov si
judetele Brila, Giurgiu, Ialomita. Rspndit n
Europa si Asia. Descriere. Rdcini firoase ce
pornesc dintr-un rizom lemnos, ramificat. Tul-
pin erect, tetramuchiat, scurt-proas (cu
peri simpli, albi, curbati n jos), ramificat, nalt
de 40-100 cm. Frunze triunghiular-ovate, opu-
se, crenatserate, cu baza cordat, nervatiune
reticulat, pe fata superioar verzi, pe cea infe-
rioar cenusii, scurt si des-proas, cu petiolul
pros. Flori roz, rar albe, grupate n verticile
dese, dispuse la subsuoara frunzelor dinspre
vrful tulpinii, formnd n ansamblu un racem,
scurt si des-pros. Caliciu ngust, tubulos, scurt
si des-pros. Corola tubuloas, pubescent,
lrgit anterior, labiul superior cu doi lobi, labiul
inferior de 2 ori mai lung dect cel superior,
purpuriu sau violaceu-punctat. Stamine nchise
n labiul superior, cu antene violete-albstrui.
nflorire, VVII. Polenizare entomofil. Fructe,
nucule elipsoidale, brune, netede. Compozitie
chimic. Planta contine ulei volatil (0,20-
0,70%), n compozitia cruia, n functie de
provenient, se gseste carvacrol, nepetol,
acid nepetalic, nepetalactone, cantitti mici de
timol si pulegon. Miros plcut, aromat, ase-
mntor celui de lmie, gust slab-amar. Bio-
terapie. Prtile aeriene nflorite ale plantei pre-
zint important n medicina uman popular.
Posed miros puternic, penetrant. Folosite n
tratamentul tusei, tuberculozei si pentru trata-
rea altor afectiuni pulmonare, tulburrilor ner-
voase, si stimularea secretiilor gastrointestina-
le. Recoltare. Prtile aeriene ale plantei
constnd din vrfurile nflorite (Nepetae
catariae summitates) se recolteaz la nceputul
mbobocirii, pe vreme frumoas, dup ce s-a
ridicat rou. Se usuc la umbr, pe rame, n
straturi subtiri. Uscare artificial la 33 C. Se
pstreaz n pungi de hrtie, saci de hrtie sau
textili. Medicin uman. Uz intern. Pentru tra-
tarea tulburrilor nervoase, durerilor pectorale
si stimularea digestiei prin excitarea secretilor
gastrointestinale: a) infuzie, din 1 lingurit plant
mruntit peste care se toarn o can (250
ml) cu ap n clocot. Se las acoperit 15
minute. Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi;
b) infuzie n vin, din 1 lingurit plant m-
runtit peste care se toarn o can (200 ml) cu
vin fiert n clocot. Se las acoperit 15 minute.
Se strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi. Uz ex-
tern. Pentru stimularea salivatiei si comba-
terea durerilor de dinti: frunze proaspete; se
spal si se mestec ndelung. Apicultur.
Specie melifer. Florile sunt cercetate intens
de albine pe toat perioada nfloritului. Can-
titatea de nectar, 0,15-0,34 mg/floare. Produc-
tia de miere, 100-140 kg/ha. Pondere econo-
mico-apicol mijlocie (v. Pl. IX. 6).
CNEPA-CODRULUI (Eupatori-
um cannabinum), fam. Asteraceae. Plant er-
bacee, peren, hemicriptofit, mezohidrofit,
mezoterm, heliofit, la pH amfitolerant, he-
liofil, ntlnit n zona de deal si de munte, prin
locuri umede, zvoaie, pe lng ape; se mai
numeste canipoale, cnep de ap, cne-pa-
vrghiei, cnepioar, dobronic, dobrovnic.
dumbravnic, iarb de ntruiele, zburtoare,
zmeoaic, smeit. Genetic, 2n = 20,40. Fitoce-
nologic, ncadrat n Populetalia, Alnion gluti-
nosai. Epilobietea, Phragmitetea, Filipen-dulo-
Petasition. Rspndit n Europa, Asia, Africa
de Nord. Descriere. Rdcin cilindric, usor
tuberizat. Tulpin cilindric, scurt-proas,
simpl sau ramificat, nalt pn la 175
cm. Frunze compuse din 3-5 foliole lan-
ceolate, cu marginile inegal dintate, dispuse
opus, scurt-petiolate. Flori rosii, tubuloase, dis-
puse n racem, unde fiecare ramificatie este
alctuit din antodii. nflorire, VIIIX. Fructe,
achene mici, cu papus dezvoltat. Compozitie
chimic. Prtile aeriene contin substante amare
(eupatorina, eupatoriopicrina), alcalo-rezine,
taloizi, un saponozid, steviozid (substant de
300 de ori mai dulce ca zahrul) etc. Rdcina
contine ulei volatil si euparin, sruri minerale.
Bioterapie. Prtile aeriene ale plantei si
cnepa codrului 123 cnep

rdcina au important pentru medicina uma-
n si veterinar traditional, etnoiatric. Pro-
prietti: diuretic, antifebril, colago-coleretic, la-
xativ, emetic, cicatrizant extern, antibiotic,
antihelmintic. Recoltare. Prtile aeriene ale
plantei (Eupatorii cannabini herba) se recol-
teaz vara, n iulie-august, pe timp frumos. Se
usuc la umbr, n strat foarte subtire, de pre-
ferat n poduri acoperite cu tabl si bine aeri-
site. Se pstreaz n saci textili. Rizomul si
rdcinile (Eupatorii cannabini rhizoma et ra-
dix) se recolteaz toamna la sfrsitul vege-
tatiei. Se spal de pmnt (dac este cazul).
Se usuc n poduri acoperite cu tabl. Se ps-
treaz n saci textili. Medicin uman. Uz in-
tern. Utilizat pe scar redus. Excesul pro-
duce intoxicatii exteriorizate prin tremurturi,
vom, diaree. Uz extern. 1. Pentru tratarea
dermitelorsi rnilor: decoct, din 2 lingurite plant
mruntit la o can ap. Se las la fiert 10
minute. Se las la rcit 15-20 minute. Se
strecoar. Se aplic splaturi pe rni. 2. Pentru
tratarea reumatismului: bi, cu decoctul obtinut
din prtile aeriene ale plantei. Medicin vete-
rinar. Pentru tratarea febrei aftoase: decoct,
din prtile aeriene ale plantei. Se administrea-
z prin breuvaj bucal (se toarn pe gt). Efect
antifebril ( I gebor g Bogdan, 1989). Apicul-
tur. Specie melifer. Florile sunt vizitate de
albine pentru culesul de polen si nectar. Pro-
ductia de miere, 150-200 kg/ha. Pondere eco-
nomico-apicol mic (v. Pl. XIV, 3).
CNEP (Cannabis sativa), fam.
Cannabaceae. Plant erbacee, anual, unise-
xuata-dioic, cultivat, adeseori subspontan,
originar din Asia Central (Heuser, 1927);
se mai numeste aldan, cnep de iarn, cne-
p de toamn, cnip, dudi, durhaiu, durh-
lani, haldani, haldaroi, hasis, haldan, holdane,
pordici. Genetic, 2n = 20. Prima dat a fost
cultivat n China. Din Asia Central a ajuns n
Persia, iar de aici n Europa, n secolul al VI-lea
. Hr. a fost adus de sciti n zona Ucrainei si
pn n Delta Dunrii, de unde s-a rspndit la
triburile slave si germanice, care o cultiv din
Antichitate, anul 450 . Hr. a fost adus din Asia
Mic la greci, apoi la romani si gali. Lucilius si
Plinius mentioneaz planta n scrierile lor.
Introdus n America de Nord n secolele XVI si
XVII, iar n America de Sud un secol mai trziu
(N. Zamfirescu, V. V e l i c a n , N. Su-
l es c u, I. Safta, F. Cantr, 1965). Astzi,
principalele tri cultivatoare de cnep sunt
India, Pakistan, Turcia, R.P.D. Coreean, trile
din C.S.I., Romnia, Polonia, Ungaria, Bulga-
ria. Nu solicit mult cldur. Semintele germi-
neaz la minimum 2-3 C, temperatura optim
8-10 C. Suport bine ngheturile trzii la nce-
putul perioadei de vegetatie, apoi devine sen-
sibil. Suma temperaturilor pentru plantele
mascule, 1800-2000 C, iar pentru cele femele
de l a care se recol t eaz semi nt e, 2200-
2800 C. Pretentioas fat de umiditate.
Coeficient de transpiratie 600-700. Cerinte
mari de la nceputul butonizrii pn la sfrsitul
nfloririi. Rezist bine la seceta de scurt dura-
t. Cerinta de lumin este n functie de prove-
nienta sudic sau nordic. Prefer soluri mijlo-
cii, lutoase, luto-nisipoase, profunde, afnate,
revene, fertile, curate de buruieni, cu reactie
ionic neutr sau alcalin. Descriere. Rd-
cin pivotant, adnc n sol pn la 2 m, rami-
ficat. Tulpin viguroas, erect, nalt de
30 cm pn la 5 m, n functie de conditiile
ecologice si desimea culturii. Plantele mascule
sunt mai nalte si mai subtiri dect cele femele.
Fibrele textile se formeaz n periciclu; ntr-un
fascicul (fibr tehnic) se grupeaz 12-38 fibre
elementare (celule). Frunze digitat-3-7-sec-
tate, cu foliole lanceolate, dintate, pubescente
pe fata inferioar; cele bazale opuse, n partea
superioar alterne, lung-petiolate. Inflorescenta
mascul, cim bipar (cnep de var), cu
flori pedunculate, alctuite dintr-un perigon cu
5 foliole, alb sau galben-verzui, androceu din
5 stamine. Inflorescenta-femel (cnep de
toamn), spic aparent, cu flori mici, abia vizibi-
le, asezate cte dou la subsuoara unor brac-
tee, ovar inferior cu 2 stigmate; stilul lipseste.
nflorire, VII-VIII. Fruct, nucul rotund sau
ovoid, usor comprimat, cu pericarpul lucios,
cenusiu-argintiu, pn la cafeniu. Smnta fr
perisperm. Compozitie chimic. Semintele
contin grsimi (33%), proteine (27,12%), sub-
stante extractive neazotate (20,23%), celuloz
brut (11,30%), ap (7,25%), cenus (4,07%).
Industrie. Fuiorul este folosit la fabricarea dife-
ritelor produse, ca: testuri pentru saci, saltele,
prelate, cuverturi, fete de mas, servetele, pnze
de corbii, nvoade, sfori, frnghii, odgoane,
curele de transmisie, furtunuri de incendiu, fitil
pentru explozive, centuri de salvare, ranite,
posete etc. Cltii sunt ntrebuintati n industria
mobilei sau ca material izolator, iar deseurile
lemnoase utilizate la obtinerea plcilor
cnep de Bombay 124 crcei

aglomerate izolatoare, hrtiei, celulozei (can-
titti echivalente cu ceea ce asigur anual o
pdure compact). Din deseurile lemnoase
(valoare caloric 3300-3700 C) n amestec cu
praful de crbune se fabric brichete pentru
foc. Din seminte se extrage un ulei sicativ folo-
sit la vopsele, lacuri, conserve de peste. Din
substantele secretate (mai ales n timpul nflo-
ritului) de perisorii foarte fini de pe tulpini si
frunze ai var. indica, constnd din canabinol,
canabidiol, tetrahidrocanabinol (compusi care
dau mirosul puternic al lanului de cnep), se
fabric hasisul - substant narcotic (luat n
exces provoac epuizare fizic si nervoas).
Din seminte se extrage fitina, un compus orga-
nic al acidului fosforic, iar din vrfurile nflorite
ale plantelor femele nefecundate se extrag va-
riate substante cu actiune narcotic, sedativ,
diuretic. Medicin uman. Pentru eliminarea
pietrelor la rinichi (litiaz renal): decoct, din
1 pahar smnt de cnep la 3 pahare lapte
dulce nefiert. Se fierb mpreun la foc domol,
pn cantitatea ajunge la jumtate. Se bea n
cursul unei zile. Se repet 5 zile, dup care se
face o pauz de 10 zile, pn la eliminarea
pietrelor. Retet practicat de prof. Ion Bocioa-
c din Vlenii de Munte, jud. Prahova (1995).
Agricultur. Cenusa rezultat prin arderea
puzderiilor reprezint un valoros ngrsmnt,
continnd potasiu, fosfor, calciu. Plant bun
premergtoare pentru cerealele de toamn.
Prseste terenul devreme, l las curat de
buruieni, fertil, afnat. Zootehnie. Turtele r-
mase dup extragerea uleiului sunt folosite ca
nutret concentrat n alimentatia bovinelor si ovi-
nelor puse la ngrsat. Contin substante
proteice (30%), grsimi (10%), substante
extractive neazotate, celuloz, sruri minerale
(v. Pl. XIV, 4).
CNEP DE BOMBAY -> CHE-
NAF
CRCEI, organe de agtare ale unor
plante, provenite din transformarea frunzelor,
ramurilor sau rdcinilor adventive. Originea
lor este deci foliar (frunz), caulinar (tulpin),
radicular (rdcin). Sunt caracteristice plan-
telor trtoare, lemnoase si ierboase, cu tul-
pin lung si srac n elemente de sustinere.
La mazre (Pisum sativum), mzriche (Vicia
sepium, V. cracca etc.), bostan (Cucurbita pe-
po), imitatoare (Bryonia alba), crceii provin din
nervura principal a frunzelor; la curpen (Cle-
matis vitalba), provin din petiolul frunzelor, iar
la Smilax aspera, din stipelele frunzelor. La
vita-de-vie (Vitis vinifera), crceii provin din
transformarea ramurilor tulpinei. Dup
atingerea suportului, l nconjoar destul de
repede, trage dup el tulpina foliat, apoi se
sclerific si se lignific cptnd o mare
rezistent. La vita de Canada (Parthenocissus
quinquefolia), crceii posed 5-10 ramificatii
verzi-rosiatice cu vrfurile transformate n
ventuze sau discuri adezive, care servesc la
fixarea de suport. La ieder (Hedera helix),
rdcinile adventive aeriene, scurte si cilin-
drice, au extremitatea dilatat cu aspectul
unei ventuze, pentru a fixa planta de suport
(fig. 38).
Fig. 38. Tipuri de crcei:
1 - caulinari, la vita-de-vie
(Vitis vinifera); 2 - foliari, la
bostan (Cucumis sativus);
a - crcel; b - suport.
crcel 125 crmz

CRCEL (Ephedra distachya), fam.
Ephedraceae. Arbust sau subarbust dioic, na-
nofanerofit, heliofil, xeromezofit, moderat-ter-
mofil spre subtermofil, slab-acid-neutrofil spre
neutrobazofil, ntlnit la cmpie si coline, n
step si silvostep, pe calcare, marne, nisipuri,
soluri cernoziomice, pe litoralul Mrii Negre (la
Gura Portitei, Topalu, Mamaia, Agigea, Techir-
ghiol, Eforie), n Transilvania (la Suatu, Cheile
Turzii, n judetele Buzu, Vaslui); sin. slb-
nog
2
Genetic, 2n = 24, 28. Fitocenologic Car.
Festucetum vaginatae danubiale. Rspndit n
Europa si Asia. Cunoscut n China Antic cu
5000 ani . Hr. ca plant medicinal, sub
numele de Ma-Huang. Descriere. Tulpin
flexuoas, foarte ramificat la baz, cu ramuri
desfcute, noduroase, ntinse, atrnate sau
culcate, de 30-80 (100) cm lungime. Lemnul
posed vase perfecte (trahee) ca foioasele.
Frunze opuse, mici (2 mm), concrescute la
baz. Flori unisexuat-dioice, galbene; cele
mascule (formate din stamine si perigon) sunt
grupate 8-16 n glomerule; cele femele sunt
grupate n inflorescente amentiforme. nflorire,
V-VI. Fruct", bac fals", subglobuloas, ro-
sie, comestibil, dulce-acrisoar, cu 2 seminte
nconjurate de un involucru crnos, rosiatic.
Compozitie chimic. Prtile aeriene uscate
contin alcaloizii: 1-efedrina, d-pseudoefedrina,
stereoizomerul efedrinei, d-N-metilpseudoefe-
drina, l-norefedrina, dnorpseudoefedrina, ben-
zilmetilamina, efedrina; tanin (8-9%), zaharuri,
mucilagii, rezine, catechine, urme de ulei vola-
til, substante minerale (F. Cr ci un, O. Bo-
j or , M. Al ex an, 1976). Industrie. Planta re-
coltat este folosit n industria farmaceutic
pentru extragerea efedrinei. Bioterapie. Prtile
aeriene ale plantei au important pentru me-
dicina uman. Produsul a fost folosit mult ca
diaforetic, antipiretic, antireumatic si antigutos.
A servit mult timp pentru extractia efedrinei.
Prima dat a fost izolat de chinezi, n anii '30.
Doi ani mai trziu a fost sintetizat. Tot chinezii
i demonstreaz actiunea farmacodinamic.
Efedrina natural are o bun tolerant. Nu pro-
voac tahicardie. Are actiune spasmolitic la
nivel bronsic. Utilizat n astmul bronsic, urti-
carie, exantem seric, alergia fnului. Actiunea
este rapid. n doze mai mici se administreaz
n bronsita astmatiform, emfizem pulmonar
si pertussis. n prescriptii se asociaz cu
expec-torante. Recoltare. Prtile aeriene ale
plantei (Ephedrae herba) se recolteaz n
timpul
nfloritului. Se usuc la umbr n soproane sau
camere bine aerisite. Se pstreaz n pungi de
hrtie. Medicin uman. Uz intern. Efedrina
se administreaz sub form de solutii, pulberi,
comprimate n doze de 0,05 g, n solutii injec-
tabile 1% si 5%. n Dobrogea, Delta Dunrii,
satele de pe litoral se foloseste planta, n trata-
mentul bronsitei, astmului bronsic, enurezisului
nocturn: infuzie, din 1 lingurit pulbere plant
peste care se toarn o can (200 ml) cu ap
clocotit. Se las acoperit 15 minute. Se stre-
coar. Se beau 1-2 cni pe zi. Uz extern.
Efedrina se utilizeaz sub form de supozi-
toare, unguente sau picturi pentru nas. Local
determin calmarea cefaleelor produse de
sinuzite. Ornamental. Specie extrem de rus-
tic. Port curios, remarcabil n perioada de f ruc-
tificatie. Poate nverzi nisipurile continentale
srace. nmultirea prin seminte.
CRLIGEI (Epilobium roseum), fam.
Onagraceae. Descriere. Plant erbacee, hemi-
criptofit spre hidrofit, mezoterm, slab acid-
neutrofil spre neutro-bazofil, ntlnit n
regiunile montane prin locuri umede, depresiuni,
vi, pe lng izvoare si bltoace, pe margini de
drumuri, prin santuri; se mai numeste prfulit
de munte, rcitoaic. Genetic, 2n = 36. Fitoce-
nologic, Car. Glycerio-Sparganion. Rizom scurt.
Tulpin erect, nalt de 10-80 (100) cm, abun-
dent ramificat, cu vrful nutant nainte de nflo-
rire. Frunze ovat lanceolate, lungi de 5-10 cm,
opuse cu nervuri proeminente. Flori albe la n-
ceput, apoi roz; corol lung de 6-10 mm. nflo-
rire, VIIX. Fruct capsul. Seminte ovoidale.
Compozitie chimic. Nu a fost studiat. Biote-
rapie. -> PUFULItA DE MUNTE (E monta-
num), -> PUFULItA DE ZVOI (E parvi-
florum), -> PUFULItA (E hirsutum).
CRMZ (Phytolacca americana),
fam. Phytolaccaceae. Plant erbacee, peren,
hemicriptofit, mezofit, amfitolerant la tem-
peratur si pH, la Rodna cultivat, n alte locuri
este subspontan, ntlnit pe lng garduri,
pe lng drumuri, n locuri umbroase, mai ales
n sudul trii; se mai numeste bob de mare,
carmuz, crmz, crmz, crmuz, curmuz,
rumeioar, strugurel, struguri de mare (fig. 39).
Genetic, 2n = 36. Fitocenologic, ncadrat n
Alliarion. Rspndit n America de Nord. Adus
n Europa n anul 1650. Descriere. Rdcina
napiform. Tulpini nalte pn la 2,5 m. Frunze
crmz 126 ceai chinezesc


Fig. 39. Crmz (Phylolocca americana):
1 - parte de plant cu frunze si flori;
2-floare mrit; 3-fruct.
ovat-eliptice sau ovat-lanceolate (14-27/
6-11 cm), acuminate, petiolate, glabre. Flori
albe, mai trziu purpurii, grupate n raceme
cilindrice de cca 10 cm lungime. nflorire, VIIX.
Fruct, bac multipl, rosie-nchis, cu 10 coaste.
Smnt neagr. Compozitie chimic. Rd-
cina contine alcaloidul fitolacacina, ulei volatil,
saponine. Frunzele contin saponine triterpe-
nice iritante, antiinflamatoare, si un procent ridi-
cat de vitamine C, B, PP. Semintele contin
saponine. Toxicologie. Rdcinile si fructele
contin saponozida fitolacatoxina care, prin hi-
droliz, produce fitolacagein, D-glucoz, D-xi-
loz. Fitolacatoxina, ajuns n stomac, provoa-
c greturi, vomismente, diaree, narcoz,
tulburri vizuale. Extractul injectat n ven de-
termin o stare depresiv asupra functiilor car-
diacesi respiratorii (V. Zanovschi, E. Tu-
r e n s c h i , M. Toma, 19 8 1) . Industrie.
Din fructele zemoase se extrage o materie de
culoare rosie-nchis, neplcut la gust, inofen-
siv pentru organism, utilizat la colorarea n
rosu a vinurilor albe sau roze, care iau aspectul
vinului de Bordeaux. Alimentatie. Materia
obtinut din fructe se foloseste drept colorant
alimentar. Medicin uman. n Marea Britanie
si Germania se fabric preparate pe baz de
fitolacacin, utilizate n tratamentul reumatis-
mului si afectiunilor cilor respiratorii. Extractele
din frunze si rdcini au actiune hipertensiv.
Din crmz s-a izolat o protein antiviral.
CEAI CHINEZESC (Thea sinen-
sis), fam. Theaceae. Arbust sau arbore care
atinge pn la 18 m nltime. Formele
arbustive sunt obtinute prin tieri sistematice,
nltimea lor cca 1 m. Descriere. Frunze ovate,
pieloase, cu marginile dintate. Flori albe, parfu-
mate. Originar din nordul Indiei si sudul Chinei
unde creste spontan. Cultivat n China, cu mul-
te secole . Hr. Astzi rspndit n cultur n
regiunea tropical si subtropical a Asiei (n
India, Sri Lanka, Vietnam, sudul. Chinei si Ja-
poniei, Indonezia), n Africa tropical (Uganda,
Kenya), n Georgia, Azerbaidjan, Rusia si, mai
recent, n America Latin si Orientul Apropiat.
Compozitie chimic. Frunzele contin derivati
polifenolici reprezentati prin catechine (epiga-
locatechin, epigalocatechingalat, galocatechi-
n, galocatechingalat), derivati flavonici repre-
zentati de leucocianidin; glicozide ale
quercetolului, canferolului, mircetolului si api-
geninei; au mai fost identificate: umbeliferona,
scopoletina, acizii clorogenic, tegolina, acid ga-
lic liber, baze purinice (cafeina), proteine (glu-
teline, prolamine, albumine, globuline), amino-
acizi liberi (acizii aspartic si glutamic, serina,
glutamina, treonina, alanina, arginina, aspara-
gina, leucina, lizina, valina, triptofan, fenilalani-
na), diverse enzime (polifenoloxidaze,
catecholoxidaz, peroxidaz, clorofilaz, ribo-
nucleaz, tirozinaz, fosfataz acid, malatele-
hidrogenaz, dehidroxikimatreductaz etc.) si
glucide (glucoza, fructoz, arabinoz, ramno-
z, riboz, zaharoz, maltoz, rafinoz etc.);
cantitti mici de saponine, lipide simple si com-
plexe, hidrocarburi, carotenoide, acizi organici
(formic, acetic, propionic, butiric, valerianic, ca-
pronic), vitamina C (600-800 mg%), ulei eteric,
sruri minerale de K, Ca, Mn, Na, Ba, Co, Sr,
Cu, Pb, Sn, Ti, Fe, Zn, Zr, Al (Viorica Cucu,
Cornel B o d e a, Cristina C i o a c , 1982). Ali-
mentatie. Utilizat n alimentatie sub form de
ceai infuzat. Medicin uman. Uz intern. Pen-
tru scop alimentar sau medical: infuzie, din
1-2 lingurite pline peste care se toarn 1 l cu
ap n clocot. Se las acoperit 5-10 minute. Se
ceapa-ciorii 127 ceap

strecoar. Se beau 1-2 cni pe zi. La bolnavii
de ulcer, ceaiul se amestec cu laptele dulce;
laptele precipit taninul, iar acesta precipit
proteinele, fcndu-l mai usor digerabil (v. Pl.
X, 1).
CEAPA-CIORII (Muscari neglec-
tum), fam. Liliaceae. Plant erbacee, peren,
geofit, xerofit spre xeromezofit, mode-rat-
termofil, neutru-bazifil, ntlnit pe loes si pe
nisipuri, pe stncrii, locuri pietroase, pe
coaste, n tufrisuri, prin vii si arturi; se mai
numeste cocosei, floarea-viorelei, porumbei,
zambul. Genetic, 2n = 18, 36, 45, 54, 72. Fito-
cenologic, ncadrat n Festuco-Brometea,
Polygono-Chenopodion Mesobromion. Rs-
pndit n sudul Europei si Asia. Descriere.
Rdcini fasciculate. Bulb acoperit cu tunici
brune, persistente, cu bulbii mai mult sau mai
putin numerosi. Frunze bazale liniare, lungi de
3-4 cm, late 2-4 (7) mm, brun-rosiatice la ba-
z, canaliculate, cu 10-12 coaste, pe fata in-
ferioar, pe fata superioar brumrii, netede.
Tulpin florifer nalt de 10-25 (40) cm. Flori
de culoare albastru-deschis pn la albas-tru-
nchis, odorante (miros de prune), grupate n
racem simplu; perigon alungit, cilindric, cu dinti
scurti, recurbati spre exterior; androceul din
stamine fixate pe tubul perigonului; gineceul cu
ovar ovoidal, obtuz-trunchiat, stil scurt si stigmat
subcapitat. nflorire, VIVII. Fruct, capsul sfe-
ric-ovoidal. Seminte negre, globuloase. Orna-
mental. Poate fi cultivat ca plant decorativ
prin flori pe stncriile din parcuri, grdini bota-
nice, ca bordur la rabatele de lalele, zambile,
narcise, sau singur, n rabate. nmultire prin
bulbi. D aspect de gazon nflorit (v. Pl. X, 2).
CEAP (Allium cepa), fam. Liliaceae.
Plant erbacee, peren, n cultur bienal sau
trienal, alogam, legumicol, cu valoare tera-
peutic, cultivat, originar din Asia de Vest si
Asia Central se mai numeste arpagic (bulbi
mici), cab, cebul, ceap bulgreasc, ceap
de ap, ceap de arpagic, ceap de grdin,
ceap hasm, ceap lunguiuse, ceap m-
runt, ceap moldoveneasc, ceap ruseasc,
cepoi, cepusoar de var, ciaclama, hagim,
hajm, hocegi, orceag, parpangic, teap, te-
poi. Genetic, 2n = 16, 32. Provine din formele
slbatice prezente n flora spontan din Afgha-
nistan, Iran, Kazahstan, Caucaz, Siberia
Occidental, Asia Mic. Cultivat pe Valea
Nilului nc din Antichitate, cu 6000-5000 ani
. Hr., n Grecia Antic si n Imperiul Roman.
Amintit n lucrrile lor de Homer si Herodot.
Denumirea de cepa" a fost dat de Plinius. n
Evul Mediu, europenii o consumau pe scar
larg. n timpul Renasterii se cultivau formele
de ceap care exist si astzi. Rspndit n
cultur pe toate continentele. n Romnia este
cultivat n toate judetele, ocupnd o suprafat
de cca 40 000 ha. Pretentii mici la cldur.
Temperatura minim de ncoltire 3-4 C, op-
tim 18-20 C, iar pentru formarea bulbilor,
20-25 C. Cerinte relativ mari de ap, respectiv
80-90% din capacitatea de cmp de la for-
marea si pn la terminarea cresterii bulbului.
Pretentii mari la lumin, de 14-16 ore pe zi. n
locurile umbrite nu formeaz bulbi si tulpini
florifere. Solicit soluri cu textur nisipo-lutoa-
s, fertilitate mijlocie, reactie usor acid pn la
neutr spre alcalin (pH 6,5-7,8). Descriere.
Rdcin firoas (fasciculat). Bulbul rezult
din modificarea frunzelor care, prin ngrosarea
lor la baz, devin suculente, iar cele din exterior
pergamentoase. n interiorul bulbului exist
1-3 muguri prinsi de disc. Culoarea frunzelor
reprezint un caracter de soi. Frunzele sunt
fistuloase. Tulpin florifer fistuloas, pronun-
tat fusiform, glauc. Flori albe sau albi-cios-
verzui, rareori liliachii, odorante, grupate n
medie cte 400-500 ntr-o inflorescent glo-
buloas. Polenizare alogam entomofil. nflo-
rire, VI VIII. Fruct, capsul trilobat. Seminte
cu integumentul zbrcit negre. Compozitie
chimic. Substanta proaspt contine protide
(1%), hidrati de carbon (9%), lipide (0,25%),
sodiu (8 mg%), potasiu (160 mg%), calciu
(30 mg%), fosfor (40 mg%), fier (0,5 mg%), I,
Si, S, Zn, Al, Mo, Ni, F, Co, Cr, Cu, Mn, vita-
mina A (5 mg%), vitamina B
1