Sunteți pe pagina 1din 62

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Medicamentele .....pag

Capitolul 2. Modaliti de obinere a medicamentelor. Cile de administrare a medicamentelor. Condiionare ................pag

Capitolul 3. Plante medicinale din care se extrag medicamente ...pag

Capitolul 4.Medicamente pe baz de plante medicinale. Metode de obinere i clasificarea acestorapag

Capitolul 5.Importanta medicamentelor naturiste pentru sanatatea organismului..pag

Bibliografie

MOTTO: "Sunt patru plante indispensabile pentru viaa omului: grul, strugurii, mslinele i aloe. Prima hrnete, a doua bucur inima, a treia aduce armonie, a patra te face sntos." CRISTOFOR COLUMB

Introducere
Medicamentul este o substan simpl, o asociere de substane sau un produs complex capabil sa produc un efect terapeutic, fiind prezentat ntr-o form care s poat fi folosit de bolnav urmnd un anumit mod de utilizare. Medicamentul poate fi definit i n alte moduri: Medicamentul este o substan sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stri patologice, n interesul subiectului cruia i se administreaz. Medicamentul este o substan sau preparat destinat sau utilizat pentru diagnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecare unei suferine. Medicamentul are urmatoarele semnificaii: - orice substan sau combinaie de substane prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; - orice substan sau combinaie de substane care poate fi folosit sau administrat la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funciilor fiziologice prin exercitarea unei aciuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical. Termenul de produs natural este atribuit oricarui medicament care este fabricat din plante cu proprieti curative. Aceste produse sunt ncadrate n categoria medicamentelor specifice medicinei alternative datorit faptului c sunt frecvent folosite n medicina naturist. Un aspect foarte important care trebuie subliniat i neles se refer la faptul c nu exist dou tipuri diferite de medicin, ci c exist doar mai multe moduri de a veni n ajutorul persoanelor cu diferite afeciuni. n medicina naturist, un tratament poate fi asociat cu un tratament tradiional mbuntind efectele acestuia din urm. Medicina naturist consider pacientul ca fiind un ntreg, ia n considerare nu numai corpul, ci i psihicul i emoiile pe care le resimte o persoan ntr-o situaie. Toate simptomele resimtie, inclusiv cele de ordin emoional, ajut terapeutul s descopere originea problemei, ceea ce a cauzat boala. Unul din conceptele de baz ale medicinei naturiste este de a preveni, adic de a aciona nainte ca o persoan s se mbolnveasc, i acest lucru presupune a ajuta organismul s fie ntr-o stare bun, cu un sistem imunitar puternic ca s poat face faa unei eventuale mbolnviri. Imunizarea organismului se realizeaz prin vitamine, minerale, extracte de plante etc. Arta vindecrii unor boli cu ajutorul plantelor are n ara noastr o veche i bogat tradiie, fapt care este, de altfel, confirmat i de rezultatele unor cercetri arheologice recente care au dat la iveal nu numai unele forme medicamentoase

(ex. colire, sub form de past descoperite la Alba Iulia), dar i unele vase n care se preparau (infuzoare, plnii de pmnt ars etc.). n aceast lume att de variat de plante, strmoii notri - acei brbai nali, pletoi i robuti i acele femei vnjoase, severe, zvelte i ideal de frumoase, aa cum ne apare dltuit portretul lor n piatr i marmur pe Tropaeum Traiani i Columna Traiani au reuit cu milenii n urm s recunoasc speciile nzestrate cu virtui Primele date mai ample privind utilizarea plantelor medicinale de ctre strmoii notri - de la care dup cum se tie nu avem niciun document scris aparin medicului grec Dioscoride (Discorides sau Dioskurides) nscut n Asia Mic n anul 1 e.n. n calitate de medic n armata lui Nero, a avut prilejul s cltoreasc prin regiuni ale imperiului roman i s se documenteze asupra utilizrii plantelor medicinale nu numai de ctre populaia inuturilor romane, dar i de aceea a rilor nvecinate - cum era Dacia. Toate aceste date Dioscorides le-a consemnat ntr-o lucrare voluminoas, cuprinznd cinci cri scrise n limba greac intitulate Despre mijloacele de vindecare (Peri hyls iatriks) publicat n anul 77 e.n. n care sunt descrise aproape 600 de plante medicinale, cu numeroase reprezentri iconografice i sunt fcute o serie de precizri privind folosirea lor. Tot n aceast lucrare Dioscorides subliniaz ca pe teritoriul Daciei se utilizau pe scar larg numeroase specii de plante, ns descrierea lor, bazat pe unele caracteristici exterioare este vag i incomplet, dnd natere la incertitudini i confuzii. O dat cu nceputul secolului al XV-lea i n secolul al XVI-lea apar unele documente scrise n limba romn, ns foarte succinte care atest utilizarea plantelor medicinale de strmoii notri. Herbarium aprut la Cluj n 1587 este socotit ca prima carte n care aceast problem a fost prezentat mai pe larg. n Pravila lui Matei Basarab tiprit la Trgovite se precizeaz c vraciului i revine sarcina s cerceteze ierburile spre a descoperi pe cele cu proprieti de vindecare i mpotriva otrvurilor. Cu peste un secol mai trziu n Lexiconul slavo-romn din 1694 gsim numeroase recomandri privind denumirea i utilizarea unor plante medicinale cum sunt izma, mutarul etc. Romnia, datorit poziiei sale geografice i condiiilor pedoclimatice, are o flor dintre cele mai caracteristice i variate de pe continentul european, alctuit din peste3 600 de specii de fanerogame, dintre care aproximativ 10% sunt folosite n medicina tradiional i tiinific. De asemenea, flora noastr medicinal s-a dovedit de o deosebit i permanent importan nu numai prin marele su numr de specii, ci i prin calitatea lor superioar, adic prin coninutul lor ridicat n principii active, rspunztoare de aciunea lor terapeutic. ncepnd din secolul trecut, plantele noastre medicinale, datorit acestor caliti, au fost din ce n ce mai mult apreciate i cautate de pieele strine. Tot n acest secol, dup cum reiese si din prima ediie a Farmacopeei romne (din 1862), arsenalul terapeutic al medicinii tiinifice era constituit, n majoritatea lui, din roduse

vegetale ca atare i din tincturi i extracte. Rsfoind aceast farmacopee, constatm cu uurin c dintre cele 217 produse vegetale incluse n ea, 102 se puteau procura de la plantele care cresteau la noi n tar. Din pcate multe dintre aceste produse, pn dup cel de-al doilea rzboi mondial, erau importate i pltite la preuri ridicate, dei n multe cazuri ele erau achiziionate de la noi de ctre firmele strine de specialitate i la preuri derizorii, aceste firme ,nefacand altceva decat s le ambaleze. n toat aceast perioad, de altfel ca i n perioadele anterioare, singur populaia satelor noastre, lipsit att de mijloace materiale, cat i de asisten medical, avea incredere n plantele noastre medicinale, plante ale cror virtui i ntrebuinri le tia i le pastra cu sfinenie nc de pe vremea strmoilor notri. Dup actul istoric de la 23 August 1944, care a stabilit ,cile de permanent evoluie ascendent a Romniei, conducerea de partid i de stat, apreciind importanta sanitar, economic i tiinifica pe care o reprezint plantele medicinale pentru ara noastr, a acordat i acord o atentie deosebit dezvoltrii i acestui sector de bogatii naturale. n acest scop problema plantelor medicinale, ncepand din anul 1949, al devenit o problem de stat, iar pentru rezolvarea ei in condiii optime, sau creat i dotat atat institute de cercetri cu sectii de profil, cat i instituii i ntreprinderi de studiu complex i valorificare superioar a plantelor noastre medicinale. Datorit acestor condiii de lucru, nou create, cat i pregtiri i activitii desfurate de specialitii notri - la nceput puini numr, apoi tot mai muli - din institute, din facultile de farmacie i medicin, din clinici, din industria de medicamente i din cadrul Centrocoop-ului, s-a reuit ca, din anul 1949 i pan n prezent, s se obin rezultate remarcabile, necunoscute n tara noastr nainte de 23 August 1944. Analiza de ansamblu a acestor realizri ne demonstreaz c: - s-au identificat i continu s se identifice nu numai plantele spontane nzestrate cu virtui terapeutice, dar i bazinele cele mai importante i mai bogate n asemenea specii, iar prin studii de laborator s-a precizat coninutul lor n principii active n functie de mediul biologic n care cresc; - pe baz de cercetri clinice i de laborator s-a stabilit c n flora spontan a trii noastre exist numeroase specii care pot nlocui o serie de produse vegetale de import; - printr-o actiune energic de redresare a valorificrii plantelor noastre medicinale s-a realizat cultura extensiv i sistematic a numeroase specii, asigurandu-se, astfel, produse vegetale cu un coninut mai ridicat n principii active, productii superioare pe unitatea de suprafa i menajarea unor specii din flora spontan cu arii de rspndire limitat; de asemenea, s-au aclimatizat i introdus n

cultur unele specii de plante medicinale cu pondere terapeutic important, i pe care noi le importam; - s-a creat i dezvoltat o industrie naional chimico-farmaceutic puternic n care se prelucreaz o gam larg de produse vegetale n vederea preparrii de tincturi, extracte i medicamente tipizate pe baz de aceste forme galenice, singure sau asociate cu alte substante medicamentoase. Pentru prima oar n tara noastr, ncepand din aceast perioad, s-au izolat n stare pur o serie de principii active mult cutate n terapeutic i care nainte se importau. Aproape toate plantele noastre medicinale curente, susceptibile de a fi industrializate au fost i sunt n studiu; cele mai multe dintre ele se afl n productie sau sunt trecute treptat n industria extractiva. Sigur c nu trebuie trecut cu vederea c n majoritatea, cazurilor la baza acestei industrii stau procese tehnologice moderne elaborate sau ameliorate de specialitii notri; -s-a creat o gam larg de ceaiuri' medicinale, n compoziia crora intr numai produse vegetale indigene. Toate aceste realizri au avut i au urmtoarele consecinte: - s-a asigurat i se asigur nevoile farmaciilor i industriei noastre chimicofarmaceutice cu produse vegetale de bun calitate i se satisfac solicitrile mereu crescande ale exportului de plante medicinale; - multe principii active din plante care se importau, astzi se obin la noi, din speciile noastre medicinale; - s-a lrgit gama de medicamente cu preparate terapeutice tipizate indigene obinute din plantele noastre medicinale, a cror activitate a fost i este verificat atat farmacologic, cat i clinic; - produsele noastre vegetale, principiile active izolate din ele, cat i medicamentele tipizate sunt pe zi ce trece tot mai mult cutate la export, deoarece, prin calitatea lor, stau alturi de produsele similare de peste grani ale unor industrii chimico-farmaceutice cu ndelungat traditie. Mai trebuie subliniat c n ultimii ani s-au intensificat atat cercetrile de aromoterapie, adic de folosire terapeutic a uleiurilor volatile, cat i cele de gemmoterapie, adic de utilizare sub form de extracte a mugurilor vegetali. De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea nici studiile incununate de succes privind utilizarea unor ceaiuri sub form granulara. Prin aceste realizri s-a contribuit, astfel, la creterea prestigiului de care se bucur Romnia n lumea ntreag.

Capitolul 1. Medicamentele
Este un fapt de necontestat c medicamentele au nceput s fac parte, tot mai mult, din viaa noastr. Omul modern trebuie s-i nsueasc cunotine despre medicamente, medicamente care pot fi utile n orice moment. Medicamentele sunt substane chimice naturale sau sintetice, simple sau amestecuri, de uz uman sau veterinar, intern sau extern, destinate vindecrii, ameliorrii sau recunoaterii unor boli sau tulburri ale organismului. Medicamentul este constituit din: - una sau mai multe substane medicamentoase - care au proprieti terapeutice ; - substane ajuttoare (adjuvani sau excipieni) - nu au aciune toxic asupra organismului n cantitile prescrise. Denumirea medicamentelor i a unor produse cosmetice este prevzut in farmacopee, standarde de stat, nurme interne, agende medicale, etc. Farmacopeea Romn cuprinde denumirea n limba latin si limba romn a substanelor medicamentoase, formula, structura brut, masa molecular, unele proprieti (aspect, miros, gust, proprieti fizico-chimice), metode de identificare i condiii de puritate,determinri cantitative i condiii de conservare. O substan chimic inainte de a fi utilizat ca medicament se supune mai multor probe. Aciunea farmacologic se studiaz asupra unor culturi de microbi, apoi asupra animalelor de laborator (cobai, oareci, iepuri). n decursul determinrilor experimentale se urmresc : - absorbia medicamentului - reprezint timpul de la administrare pn la instalarea efectului; - distribuia medicamentului n organism prin determinarea concentraiei in diferite esuturi; - toxicitatea medicamentului - eliminarea medicamentului din organism - incompatibilitatea fa de alte medicamente cu care se administreaz simultan.

Clasificarea medicamentelor. Dupa actiunea farmacologica: 1. Medicaia sistemului nervos: - anestezice - analgezice opioide - analgezice antipiretice nenarcotice - hipnotice i sedative - neuroleptice i tranchilizante - stimulante 2. Dermatologice: 3. Medicaia aparatului circulator: - digitlice - antianginoase i antiaritmice - hipertensive - hipotensive - anticanceroase 4. Medicaia sngelui 5. Medicaia aparatului respirator 6. Medicaia aparatului digestive 7. Chimioterapice: - antiseptice i dezinfectante - sulfamide - antibiotice - antituberculoase - anticanceroase - biocatalizatori - vitamine - hormoni - enzyme

- glucide, proteine, grsimi 8. Medicaia aparatului renal i a uterului 9. Medicaia oftalmologic, O.R.L. i stomatologic

Dup provenien: 1.Naturale : - Minerale : sulf, acid boric 2.Vegetale : - Pri de plante uscate: pulberi - Sucuri i extracte: sucuri apoase, ceaiuri ;tincturi - Substane medicamentoase : simple;amestecuri 3.Animale (opoterapice): - Produse: uleiuri, untur de pete - Pulberi, extract de glande, organe - Substane medicamentoase 4. Sintetice

Dup modul de administrare: 1. De uz intern : - oral - peroral (cu lichid) - bucal - sublingual - respiratoriu - parenteral (prin injectare) - subcutanat - prin mucoase, rectal, vaginal, uretral (supozitoare) 2. De uz extern :

- unguente - cutanat sau pe mucoase - spunuri - linimente - dermato cosmetice i de igien - emplastre

Dup destinaie: 1. De uz uman 2. De uz veterinar

Dup starea de gregare: 1. Solide sau paste : - granule - unguente - supozitoare - pulberi - pilule - boluri - comprimate - drajeuri 2. Lichide : - soluii : - injectabile - oftalmice - extractive - emulsii - suspensii 3. Gazoase

Capitolul 2. Modaliti de obinere a medicamentelor. Cile de administrare a medicamentelor. Condiionare.


Medicamentele pot fi:
- preparate tipizate - produse finite obinute n fabric i prezentate n ambalaj

original;
- preparate magistrale - produse preparate n farmacii dup prescripia

medicului, dup reet; Medicamentele au n compoziia lor:


- substana activ cu aciune terapeutic; - substane adjuvante sau excipieni - sunt substane inerte fa de organism sau cu o aciune neglijabil, acestea sunt folosite pentru a adduce substana activ ntr-o form corespunztoare condiionrii.

Doza terapeutic reprezint cantitatea de substan medicamentoas administrat unui adult n scopuri terapeutice. Doza maxim reprezint cantitatea cea mai mare de substan medicamentoas care poate fi administrat fr s provoace tulburri. Doza toxic reprezint cantitatea care depete doza maxim de substan medicamentoas producnd fenomene toxice. Doza letal reprezint cantitatea de substan medicamentoas care produce moartea omului sau a animalului. Substanele medicamentoase se condiioneaz n forme diferite n funcie de starea de agregare, destinaie, forma de prezentare. n funcie de operaiile tehnologice efectuate la condiionare, avem : - tablete sau comprimate - drajeuri - pulberi sau granule - medicamente injectabile - soluii de uz intern i extern

- capsule - supozitoare i ovule - unguente - aerosoli

Fabricarea tabletelor i a drajeurilor Tabletele sau comprimatele sunt preparate farmaceutice solid, de form de obicei cilindric plat i se obin prin presarea substanei medicamentoase. Avantajele acestei forme de condiionare : - stabilitatea i rezistena mecanic sunt bune - au suprafa mic n raport cu pulberile din care sunt preparate, fiind mai puin expuse agenilor atmosferici - au volum mic n raport cu comprimatele, ocupnd un spaiu redus i fiind uor transportabile. Drajeurile sunt produse farmaceutice care se obin prin acoperirea comprimatelor cu un strat protector. Rolul stratului protector : - mascarea gustului sau mirosului unei substane - izolarea unei substane de aciunea agenilor atmosferici
- determinarea resorbiei substanelor ntr-un anumit loc n organism

- asigurarea unui aspect plcut atractiv pentru produsul medicamentos La fabricarea tabletelor i drajeurilor, alturi de substana activ se utilizeaz o serie de substane ajuttoare numite excipieni. Excipienii pot fi :
- excipieni diluani : sunt substane inerte de adaus i se utilizeaz n cazul

substanelor medicamentoase foarte active i care se folosesc n doze foarte mici. De exemplu : lactoza, amidonul, etc.

- excipieni aglutinani : sunt substane inerte de adaus care au ca scop

uurarea procesului de prelucrare a produsului, dnd o coeziune mai mare a amestecului. De exemplu : zahrul, soluia de glicerin, metilceluloza, amidonul. Acetia se adaug nainte de granulare.

- excipieni lubrifiani : au rolul de a uura trecerea amestecului n mod uniform

prin plnia de umplere mpiedicnd nfundarea (griparea) utilajului. De exemplu : grsimi (stearin, stearat de Ca i Mg, unt de cacao0, pulberi solide (talc, acid boric)
- excipieni dezagregani : asigur proprietile tabletelor de desfacere i

dizolvare pe parcursul tractului digestiv ntr-un anumit timp i conform prescripiilor din Farmacopee, sunt substane care n momentul mbibrii cu ap i mresc foarte mult volumul, producnd desfacerea comprimatului. De exemplu : amidon, gelatin, carboximetilceluloz.
- excipieni colorani : sunt substane inerte cu proprieti colorante, care se

adaug cu scopul diferenierii drajeurilor unele fa de altele. De exemplu : albastru de metilen, indigo cloraminul.

Obinerea comprimatelor Fazele procesului tehnologic sunt : - pregtirea substantei la gradul de finee necesar - dozarea substanei - amestecarea - omogenizarea (1) - granularea - uscarea - omogenizarea (2) - formarea comprimatelor

1. Pregtirea substanei la gradul de finee : Substana se macin i apoi se cerne. Prin sitare sau cernere se realizeaz att separarea impuritilor, ct i sfrmarea bulgrilor de material formai prin aglomerare n urma depozitrii. 2. Dozarea substanelor : Substanele mcinate i sitate trebuie recntrite deoarece n cursul procesului se pierde o parte din greutate. 3. Amestecarea : Substanele mrunite, cernute i dozate corespunztor se amestec ntr-un container mobil. 4. Omogenizarea (1) : Materiile prime preamestecate se omogenizeaz timp de 15 minute, apoi li se adaug o parte din substana ajuttoare : liani ; amidon, gelatin, sirop de zahr, ap, alcool, sau amestecuri ale acestora. Malaxarea se continu timp de 20 minute n scopul obinerii unei paste umede i uniforme. 5. Granularea : Const n trecerea mecanic a pulberilor umezite prin site, particulele obinute cptnd forma determinat de dimensiunile ochiurilor sitei. La unele substane care prin natura lor nu permit adugarea de excipieni, se practic brichetarea (comprimarea sub presiune redus a pulberilor, care apoi se macin i se granuleaz). 6. Uscarea : Granulele se repartizeaz n strat uniform de 1-2 cm grosime pe tvi, care se introduc n usctoare tip dulap. Uscarea se face la temperaturi de 20-50C, timp de 6-8 ore, pn la umiditate final de 1-3 %. 7. Omogenizarea (2) : Granulele uscate se cntresc i apoi se adaug cantitatea prescris de material dezagregant (amidon) i lubrifiant (talc) i se omogenizeaz ntr-un omogenizator. Apoi se transport la depozitul de granule. De aici se recolteaz probele de laborator apoi containerele se eticheteaz i se sigileaz. 8. Formarea comprimatelor : Fazele comprimrii : - umplerea matriei

- comprimarea - evacuarea comprimatelor Mainile de comprimat pot fi :


1. maini rotative - au plnia de umplere fix, matriele fixate pe un dispozitiv care

execut o micare circular sub plnie ;


2. maini excentrice - cu plnia mobil i matria fix.

Dezavantajele procesului clasic de obinere a comprimatelor : - nu se reuete obinerea ntotdeauna a unui produs cu dezagregare corespunztoare - instalaiile sunt voluminoase - n cazul produselor sensibile, prelucrarea se face greu, ele find influenate de umiditate i cldur n timpul granulrii i uscrii. Evitarea acestor probleme se realizeaz n instalaii moderne, n care se efectueaz comprimarea direct a amestecului de substan activ cu un adjuvant i un lubrifiant.

Obinerea drajeurilor Drajeurile se obin prin drajefierea comprimatelor. Fazele procesului tehnologic de drajefiere : - pregtirea nucleelor - pregtirea amestecurilor i soluiei de drajefiere - drajefierea propriu-zis - controlul i lustruirea drajeurilor 1. Pregtirea nucleelor : Comprimatele destinate drajefierii se usuc la 35-40C, pn la 4% umiditate. 2. Pregtirea mestecurilor i soluiei de drajefiere : Materiile auxiliare folosite la drajefiere, se cntresc i se omogenizeaz, se prepar apoi un sirop simplu ntr-un vas prevzut cu manta de nclzire prin dizolvarea zahrului n ap la 100C.Separat se prepar un sirop colorat, acesta se obine prin dizolvarea unui colorant alimentar n cantitatea prescris n ap i apoi amestecarea cu siropul simplu la cald. Soluia izolatoare se compune din :

- elac i alcool n proporie de 1 :3 - colofoniu i alcool n proporie de 1 :2 3. Drajefierea propriu-zis : Drajefierea propriu-zis const n realizarea urmtoarelor operaii :
- izolarea nucleului - prin amestecarea nucleelor n soluie izolatoare n mai

multe reprize ; ntre reprize se face pudrarea cu talc ; operaia se repet pn la obinerea unor forme perfct rotunjite ; nucleele se usuc apoi la 35-40C; - acoperirea cu cue enterosolubile se realizeaz prin introducerea nucleelor ntr-o turbin n micare i adugnd n poriuni mici soluia enterosolubil; -acoperirea cu talc, fin, amidon, carbonat de magneziu dup caz n nele cazuri se realizeaz acoperirea cu sirop simplu i pudrarea se face cu talc, fin, amidon; - uscarea - se realizeaz la 35-40C timp de 16 ore; - acoperirea cu zahr i tal; - acoperirea cu sirop colorant sau simplu. 4. Controlul i lustruirea drajeurilor : Pentru obinerea unui aspect lucios, drajeurile mate uscate se introduc ntr-o turbin care se rotete continuu aproximativ 2 ore.

Fabricarea soluiilor injectabile Medicamentele injectabile sunt soluii sterile de substan activ n ap, ulei sau ali dizolvani, sau suspensii sterile n uleiuri i sunt destinate administrrii parenterale. Ele se fabric n recipiente de sticl sau fiole. Fiolele farmaceutice sunt recipiente de sticl ermetic nchise de forme i dimensiuni diferite coninnd doze de soluii sau substane solide. Capacitatea fiolelor este diferit : 1, 2, 5, 20 i 50 ml.Sticla utilizat la realizarea fiolelor trebuie s fie sticl neutr. La fabricarea medicamentelor injectabile se utilizeaz o singur substan sau substane asociate. Acestea trebiue s fie pure pentru a se asigura efecte terapeutice, pentru a se nltura reaciile secundare i eventualele combinaii dintre impuriti i substanele medicamentoase. Substanele utilizate pot fi solubile sau insolubile n cantitatea de dizolvant prescris. n unele cazuri, produsele se prepar sub form de emulsie sau suspensie. Soluiile obinute trebuie s aib un pH neutru sau apropiat de cel al serului sanguin (pH 7,4). n unele cazuri, substanele medicamentiase se altereaz n timp scurt n soluii apoase. n aceste cazuri este necesar adugarea unor dizolvani speciali,

sau chiar nfiolarea substanelor solide, solubilizarea realizndu-se numai n momentul administrrii. Dizolvanii utilizai se aleg n funcie de proprietile substanelor medicamentoase i de cte ori este posibil se folosete apa distilat sau bidistilat.
- apa distilat sau bidistilat - este supus unui control riguros iar circulaia ei n

instalaii se face prin conducte de sticl sau furtunuri de cauciuc, prin cdere liber, evitndu-se transportul cu pompe. - uleiuri vegetale (de msline, de floarea-soarelui, de migdale) - acestea trebuie neutralizate, decantate, uscate i sterilizate Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc soluiile injectabile : s nu fie dureroase la administrare s fie dozate exact s fie limpezi s fie sterile s fie conservabile n timp s fie izotonice Izotonizarea soluiilor injectabile este o condiie esenial, n corp, concentraia substanelor active n interiorul celulelor trebuie s fie egal cu concentraia acestor substane n afara lor. Administrarea unor soluii mai concentrate (hipertonice) sau mai diluate (hipotonice) produce dezechilibre nsoite de durere. Fazele procesului de fabricare a fiolelor cu soluii injectabile : - prepararea soluiilor pentru nfiolare - nfiolarea oluiei - sterilizarea fiolelor cu soluii injectabile - verificarea etaneitii - signarea (imprimarea pe fiole a denumirii produsului, concentraia, capacitatea fiolei, seria, garania) - controlul soluiilor - nfiolarea Fabricarea soluiilor medicamentoase Soluiile medicamentoase sunt preparate constituite din mai multe componente dintre care unul este n concentraie mai mare i constituie dizolvantul. Clasificare : 1. Dup natura dizolvanilor : - soluii apoase -

- soluii eterice - soluii eterice 2. Dup modul de administrare : - soluii de uz intern - soluii de uz extern

Dizolvanii cei mai utilizai se pot clasifica : - apa, alcoolul etilic, glicerina - cloroform, eter, aceton, acid acetic - benzen, benzin, sulfur de carbon Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc dizolvanii sunt : - s aib putere de dizolvare i putere de penetrare n tesuturi - s fie neutri i anhidrii - s fie stabili - s asigure o bun conservare a substanelor active fr s reacioneze cu acestea - s nu fie toxici sau iritani Fabricarea siropurilor medicamentoase

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt : prepararea siropului de zahr dizolvarea ingredienilor prepararea soluiei de caramel omogenizarea i sedimentarea filtrarea i ambalarea

1. Prepararea soluiei de zahr: Siropul se prepar in ap distilat si zahr intr-un dizolvator vertival cu fund bombat, prevzut cu manta de nclzire i agitator tip ancor. Cantitatea prevzut de zahr se introduce n poriuni i sub agitare. Dup dizolvarea complet se menine la fierbere timp de 10 minute i apoi se rcete la 40C. 2. Dizolvarea ingredientelor : Se face n vase emailate de diferite capaciti prevzute cu agitator tip ancor i manta de nclzire. Se introduce iniial apa distilat i apoi substana in ordinea i

condiiile indicate pe reet. Dizolvarea are loc la temperatur obinuit sau la temperaturi mai ridicate, dup dizolvare , soluia se aduce la temperatura de 40C i se amestec cu siropul de zahr. 3. Prepararea soluiei de caramel : Se realieaz ntr-un vas cu agitator tip ancor i cu nclzire la foc direct. Se introduce cantitatea prevzut de zahr i se nclzete pn se caramelizeaz i se adaug apoi o cantitate de ap cald egal cu cantitatea de zahr. Dup dizolvare caramelul se menine timp de 12 ore. 4. Omogenizarea i sedimentarea : n vasele de sedimentare se introduce siropul de zahr, ingredientele active i soluia de caramel. Se completeaz apoi cu cantitatea prevzut de ap distilat si se omogenizeaz prin agitare. Se las apoi n repaus timp de 1-15 zile. 5. Filtrarea i ambalarea : Filtrarea se realizeaz printr-un filtru cu un singur strat apoi soluia se depoziteaz i se ambaleaz. Ambalarea se face n flacoane, splate si uscate care se mbuoneaz, se eticheteaz i se introduc n cuti de carton.

Fabricarea emulsiilor medicamentoase Cuprinde urmtoarele faze : - pregtirea substanelor active i a emulgatorilor - omogenizarea - emulsionarea - ambalarea Fabricarea soluiilor perfuzabile multidoze Soluiile perfuzabile multidoze sunt soluii diluate de NaCl, KCl, CaCl2, glucoz sau amestecuri ale acestora care se prepar dup tehnologia fabricrii soluiilor injectabile i se ambaleaz n recipiente de unic folosin din sticl sau polietilen cu capaciti de 250-1000 ml. Fiecare flacon are alturat un perfuzor de asemenea, de unic folosin. Flacoanele trebuie s fie confecionate din material neutru, s fie curate i sterilizate, nainte de umplere, pe flacon se imprim denumirea, concentraia, data fabricrii i termenul de valabilitate.

Cile de administrare a medicamentelor : - pe cale bucal ( ,,per os``) de exemplu : drajeuri, tablete, comprimate - pe cale parenteral (injectabil) pentru medicamente injectabile - pe cale rectal sau vaginal : supozitoare, ovule - pe cale dermic : unguente, soluii - pe cale respiratorii : medicamente inhalatorii

Alte forme de condiionare

Capsulele - reprezint o form de condiionare frecvent utilizat. Capsulele sunt globule goale de form ovoid, sferic sau cilindric a cror cavitate este umplut cu substane medicamentoase , nveliul lor avnd prprietatea de a se nmuia i a se rupe dup introducerea n tubul digestiv. Au forme, mrimi i culori diferite. Dup felul i proprietile materialului utilizat la prepararea lor, capsulele se pot clasifica n 3 grupe : - capsule moi - capsule tari (operculate) - capsule amilacee (casete) Capsulele moi : Pot fi obinute prin procedee manuale (rar) sau mecanizate, continue sau discontinue. Un procedeu continuu const n curgerea masei de formare ntre 2 cilindri rcii cu ap formnd dou foi de o parte i de alta a mainii de umplut. Maina de umplut este format din 3 piese principale : - pana de nclzire - pistonul de umplere - cilindrii rotitori de sudare Foile de mas gelatinoas sunt nclzite la partea interioar de pan, pistonul ncarc materialul iar cilindrii prin rotire invers formeaz capsula, o taie i o expulzeaz. Capsulele tari : se obin din masa gelatinoas topit urmrindu-se uscarea lor, laumiditatea rezidual de 3%. Ele se livreaz nchise, dup deschiderea lor urmeaz umplerea i nchiderea cu ajutorul unor maini ce efectueaz banderolarea.

Capsulele amilacee : se obin dintr-o past nefermentat de amidon care se preseaz ntre dou plci prevzute cu dispozitivul i negativul capsulei. Rezult forma de capsul care se usuc la circa 100C se taie i se pileaz depozitndu-se separat fundurile i capacele.

Pulberile sunt forme medicamentoase de consisten solid cu grad de diviziune determinat ; ele pot conine una sau mai multe substane medicamentoase active, ele vor fi cu att mai omogene cu ct componentele sunt mai fin divizate. Prepararea pulberilor cuprinde operaia de uscare, mrunire i cernere.

Supozitoare i ovule sunt forme medicamentoase solide care la temperature corpului trec de la starea solid la cea lichid. Supozitoarele se administreaz pe cale rectal, iar ovulele pe cale vaginal Excipieni utilizai pentru nglobarea substanelor active sunt : emulgin unt de cacao glicerina gelatina Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc excipienii : s se dizolve la cel mult 37C s nu reacuioneze cu substana activ s nu fie iritani s aibe o elasticitate i plasticitate bun, astfel nct s poat fi mulai Operaiile procesului tehnologic : pregtirea materiilor prime pregtirea masei de turnare turnarea supozitoarelor ambalarea

Unguentele sunt forme medicamenoase de consisten moale sau semisolid destinate ntrebuinrii externe. La aplicarea pe piele se nmoaie parial fr s curg. Excipieni utilizai : vazelina, glicerina, uleiuri vegetale, lanolina, polietilenglicolul, siliconii.

Ambalarea unguentelor se face n tuburi metalice confecionate din aliaj din plumb i cositor prevzute cu buoane de nchidere. Umplerea i nchiderea tuburilor se face cu ajutorul mainilor automate.

Aerosolii sub denumirea de aerosol se ntelege n general o suspensie fin a unui solid sau lichid ntr-un mediu gazos. Prile componente ale unui aerosol : recipientul produsul activ de distribuit gaz propulsor valv

Recipientele au diferite forme i pot fi confecionate din metal (aluminiu) sau mase plastice. Produsul activ de distribuit reprezint substana sau amestecul de substane medicamentoase. Gaze propulsoare utilizate : -

azot dioxid de carbon freon (diclor-difluor-metan), etc.

Aerosolii se utilizeaz n tratamentul astmului, bronitei, arsurilor. Procesul de condiionare a flacoanelor cu aerosoli presupune fazele :
-

umplerea flacoanelor cu produs active (50-80 % din volumul total) montarea valvei umplerea cu gaz propulsor i punerea sub presiune verificarea etaneitii ansamblului

Capitolul 3. Plante medicinale din care se extrag medicamente


Principalele plante medicinale din ara noastr: Afinul, albastrelele, aloe, alunul, anasonul, angelica, anghinarea, ardeiul iute, armurariul, arnica, bradul alb, brandusa de toamna, brusturele, busuiocul, busuiocul cerbilor, captalanul, castanul comestibil, castanul salbatic, casul popii(nalba mica), calinul, caltunasii, catina, catusnica, canepa codrului, cerentelul, cetina de negi, chimionul, cicoarea, cimbrisorul de camp, cimbrisorul de cultura, cimbrul de gradina, ciubotica cucului, ciumafaia(laurul porcesc), ciumarea, coacazul negru, coada calului, coada racului, coada soricelului, coriandrul, craitele, cretisoara, cretusca, crusinul, cucuta, cucuta de apa, degetelul rosu, dracila, drobul(maturicea), dudul alb sinegru, Echinacea, feniculul, feriga, fierea pamantului(tintaura), fragul de padure, frasinul, fumarita, galbenelele, gheara pisicii(gheara matei), ghintura(lumanarica pamantului), ginco, gingsengul, hameiul, iarba mare, iedera, ienuparul, ipcarigea, isopul, izma(menta), izma proasta(izma calului), jneapanul, lacramioarele(margaritelul), lemnul dulce, levantica, lichenul de piatra, linarite, lumanarica, macul de gradina, macul rosu de camp, macesul, maghiranul, marul lupului(cucurbetica, remf), maselarita, mataciunele, matraguna, merisorul(coacazul de munte), mesteacanul, murul, musetelul, mustarul negru si mustarul alb, nalba de cultura, nalba mare, nemtisorul de camp, obligeana, omagul, osul iepurelui, paducelul, papadia, patlagina, pedicuta, pelinul, pinul, pirul, plamanarica(mierea ursului), plopul negru, podbalul, porumbarul, rachitanul, ricinul, roinita(melisa), rostopasca(negelarita), ruscuta deprimavara, salcia(rachita alba), salcamul, salvia, sapunarita, sanzienele galbene, scaiul vanat, schinduful, schinelul, scorusul de munte, socul, sovarvul, spanzul, sunatoarea(pojarnita), talpa gastii, tataneasa, teiul, toporasul, traista ciobanului, trei frati patati, troscotul, turita mare, ungurasul, urzica moarta alba, valeriana, vascul, vanarita, vita de vie, volbura(rochita randunicii), zmeurul.

Anasonul Pimpinella anisum L.

Descrierea specie. Este o planta erbacee, originara din Asia occidentala si nord-estul Africii, iar la noi se gaseste numai in cultura. Are tulpina cilindrica, goala la interior, ramificata si inalta pana la 75cm. Frunzele bazilare sunt ovale, dintate pe margine, iar cele superioare profund divizate in segmente lineare. Florile mici, albe, regulate, pe tipul 5, sunt grupate in umbele compuse fara involucru. Infloreste din luna iunie pana in august. Produsul vegetal folosit. In scopuri terapeutice se utilizeaza numai fructele ( Fructus Anisi Vulgaris ), impropriu denumite seminte, recoltate la maturitate au forma ovoida, sunt paroase, lungi de 3-5 cm si late de 2-3mm, de culoare galben-cenusie sau cenusiu-verzuie, cu miros placut si gust dulce aromat. Principii active: ulei volatil ( bogat in anetol 80-90%). Actiune farmacologica: datorita uleiului volatil, fructele de anason au proprietati carminative, usurand evacuarea gazelor intestinale si stomahice, ajutand digestia, de asemenea au si proprietati expectorante stimuland secretia salivara si galactagoga. Intrebuintari: se foloseste sub forma de infuzie 1% ( 250ml pe zi ) sau sub forma de pulbere 0.5-2 g/zi ca stimulent al poftei de mancare ( in anorexii ), in insuficienta

Pimpinella anisum L.

Brusture Arctium lappa

Descrierea speciei. Botezat de popor cu diverse nume ca: lipan, lapuc si clococean, brusturele este o specie erbacee bienala, foarte raspandita in flora noastra prin locuri virane, pe langa garduri si pe marginea padurilor. in pamant are un rizom vertical care se continua cu o radacina pivotanta carnoasa; tulpina inalta pana la 2m este ramificata si paroasa, poarta frunze dispuse altern, de culoare verde pe fata superioara, cenusiu-tomentoasa pe cea inferioara. Frunzele inferioare sunt foarte mari, petiolate, cu limbul rotunjit la baza si cu marginea intreaga; frunzele superioare sunt de dimensiuni din ce in ce mai mici spre varf. Florile pentamere, tubulare, de culoare purpurie sunt dispuse in capitule globuloase, inconjurate de bractei incovoiate la varf in forma de carlig; fructul este o achena. Infloreste in lunile august-septembrie. Produsul vegetal folosit. Se utilizeaza numai radacinile ( Radix Bardanae ) recoltate inainte de inflorire in al doilea an de vegetatie, sau toamna in primul an de vegetatie. Principii active: nitrat de potasiu, ulei volatil o lactona cu structura insuficient precizata, acid cafeic, vitamine din complexul B. Actiune farmacologica: diuretica, coleretica si hipoglicemianta; de asemenea are si proprietati antifurunculoase. Intrebuintari. Se foloseste ca diuretic si sudorific sub forma de ceai prin macerarea timp de 30-60 min. a 3-4 linguri de radacina maruntita intr-un litru de apa clocotita, iar dupa filtrare prin vata si indulcire, se bea in cursul unei zile. In cazul diabeticilor ceaiul se indulceste cu zaharina. Extern, infuzia asociata cu frunze de mesteacan se foloseste ca lotiune pentru cresterea parului, frectionand pielea capului , o data pe saptamana dupa spalare, cu aceasta fiertura careia i s-a mai adaugat si o lingurita de otet.

Arctium lappa

Cimbrul de cultura Thymus vulgaris

Descrierea speciei. Originara din tinuturile mediteraneene, aceasta planta se gaseste la noi numai in cultura; se folosesc numai partile aeriene atat in scopuri medicinale, cat si alimentare. Este un subarbust stufos, cu tulpini in 4 muchii, de culoare verde rosiatica, lemnoase in partea inferioara, ramificate, inalte pana la 30cm; frunzele, opuse, sunt sesile, mici lineare, cu marginea rasucita, avand fata superioara neteda, lucioasa, iar cea inferioara paroasa. Florile mici pentamere, de culoare violaceu-roza, cu corola bilabiata asemanandu-se cu cele de cimbrisor, sunt dispuse terminal la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic. Infloreste in lunile de vara. Produsul vegetal folosit. In scopuri medicinale se utilizeaza partile aeriene nelignificate, recoltate inainte de inflorire completa cand contin cantitatea maxima de ulei volatil si se usuca la umbra. Principii active: ulei voletil bogat in timol, tanin, acid cafeic, substante flavonoide si triterpinoide si de un principiu amar. Actiune farmacologica. Datorita uleiului volatil, cimbrul de cultura are actiune calmanta asupra tusei; de asemenea mai poseda si proprietati sialagoge, coleretice, antihelmintice si antiseptice de care, in buna parte, este raspunzator timolul. Intrebuintari. Infuzie 1-2g%; se administreaza cel mult o cana de ceai (50200ml) pe zi, in mai multe reprize in tusea convulsiva, spastica si astmatica, in anorexia anemicilor, in dispepsii usoare, cat si in tratamentul enterocolitelor. Extern produsul se foloseste in bai aromatice. Trebuie atrasa atentia ca tot din cauza uleiului volatil produsul utilizat in cantitati supradozate provoaca tulburari gastrointestinale si excitatii nervoase.

Thymus vulgaris

Dudul alb si Dudul negru Morus alba si Morus nigra

Denumite si agud alb si negru, aceste doua specii de arbori frumosi si falnici sunt foarte raspanditi si cunoscuti, primul fiind originar din China, iar cel de al doilea din Persia. la noi acesti arbori au fost aclimatizati in al doilea mileniu al erei noastre, la inceput pentru fructele lor comestibile, apoi pentru frunzele lor care au constituit pana in zilele noastre hrana principala a viermilor de matase. Produsul vegetal folosit. in scopuri terapeutice se utilizeaza frunzele (Folium Mori) fara petiol, recoltate in lunile mai si iunie, de asemenea si fructele mature si proaspete(Fructus mori). Principii active: in frunze se gasesc: taninuri, provitamina A, acid folic si un aminoacid (arginina); in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C. Actiune farmacologica. Frunzele au proprietati astringente si antidiabetice, iar fructele proaspete sunt laxative. Intrebuintari. Frunzele sub forma de infuzie 10%, cate 3-4 linguri pe zi, se administreaza in tratamentul enteritelor acute. Infuzia obtinuta din frunze de dud asociate cu frunze de afin, cu teci de fasole si frunze de urzica (10%) se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul diabetului zaharat. Intra in compozitia ceaiului dietetic. Fructele proaspete sub forma de sirop, au efect laxativ si usor diuretic.

Morus alba si Morus nigra

Galbenelele Calendula Officinalis

Descrierea speciei. Cunoscuta in popor si sub numele de filimica, aceasta planta, originara din sudul Europei, la noi in tara se cultiva inca de mult timp ca planta ornamentala; prin cultura aceasta specia a produs o serie de varietati decorative, insa pentru scopuri medicinale se foloseste numai varietatea caracterizata prin flori duble de culoare galben-portocalie. In pamant are o radacina pivotanta, iar tulpina, inalta pana la 75cm, este puternica, ramificata si paroasa; frunzele oblung-lanceolate sunt alterne, sesile, iar florile grupate in capitule terminale mari alcatuite din flori ligulate tridintate pe margini de culoare galben portocalie si flori centrale tubuloase de culoare galbena. Infloreste din luna mai pana in septembrie. Produsul vegetal folosit. Se utilizeaza fie numai florile marginale (Flores Calendulae sine receptaculis), fie intregul capitul (Flores Calendulae cum receptaculis). Ambele produse au miros slab aromat, gust amarui sarat. Principii active. Saponozide, carotinoide, flavonoide, substante amare. Actiune farmacologica: coleretice, emenagoga, cicatrizanta, antiinflamatoare, bactericida si antitrichomonazica. Intrebuintari: Intern: infuzie 2% (doua cani de ceai) in ulcerul gastric si duodenal si calmant al durerilor menstruale. Extern: infuzie 10% sub forma de spalaturi vaginale pentru distrugerea protozoarului Trichomonas vaginalis si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor, arsurilor, degeraturilor si al ulceratiilor. Intra in compozitia ceaiurilor gastrice.

Calendula Officinalis

Inul Linum usitatissimum

Descrierea speciei. Inul - planta erbacee, originara din cate se pare din Caucaz - se cultiva la noi pe suprafete intinse, in scopuri industriale. Aceasta specie anuala, are o tulpina inalta pana la 1m, care in treimea superioara se ramifica in ramuri subtiri ce se termina cu cate o frumoasa floare albastra, regulata, pe tipul 5, cu corola dialipetala si androceul format din 5 stamine fertile si 5 stamine sterile. Fructul la maturitate este o capsula cu 5 loji, in fiecare loja gasindu-se cate 2 seminte ovale, comprimate lateral, de culoare bruna stralucitoare; semintele au gust uleios si mucilaginos. Produsul vegetal folosit. In scopuri terapeutice se folosesc numai semintele ajunse la maturitate completa (Semen Lini). Principii active: mucilagii, saruri de potasiu si de magneziu. Actiune farmacologica: datorita mucilagiilor semintele de in au actiune purgativa (de natura mecanica), emolienta si revulsiva. Intrebuintari. Semintele de in ingerate intregi, cate 2 linguri pe zi, sunt folosite in tratamentul dispepsiei si constipatiei. Sub forma de infuzie 4% se administreaza ca bautura emolienta si racoritoare contra inflamatiilor tubului digestiv. Extern se utilizeaza faina de in, singura sau asociata cu faina de mustar negru sub forma de cataplasme ca emolient si usor revulsiv. Cataplasma de faina de in se prepara din faina de in care se amesteca cu apa calda in portiuni mici pana la consistenta dorita; in cazul cand se asociaza si cu faina de mustar se foloseste apa care are temperatura camerei.

Linum usitatissimum

Lacramioara sau Margaritarul Convallaria majalis

Descrierea speciei. Margaritarul, foarte cunoscut la noi si indragit pentru florile sale in forma de clopotel si placut mirositoare, creste prin locurile umede si umbroase din lunci si din padurile de stejar; adeseori se cultiva ca planta ornamentala. Este o specie erbacee, perena care are in pamant un rizom lung, tarator ramificat, cu numeroase radacini subtiri si din care isi iau nastere din loc in loc tulpinele aeriene, avand doua frunze bazilare, lung petiolate, eliptice, de culoare verde - cu nervatiune paralela. Tulpina florifera nu are frunze si se termina cu un racem unilateral de flori albe, placut mirositoare, in forma de clopotel cu 6 dinti recurbati in afara si cu androceul alcatuit din 6 stamine. Infloreste, in functie de altitudine, din aprilie pana in iunie. Produsul vegetal folosit. In scopuri farmaceutice se recolteaza in perioada infloririi frunzele pe cat de posibil fara petiol (Folium Convallariae) si se usuca in strat subtire prevenind ingalbenirea lor. Principii active: heterozide cu actiune cardiotonica: convalotoxozida si convalozida, saponozide-convalarina si convalamarina. Actiune farmacologica: Prezenta celor doua heterozide si a saponozidelor comunica produsului proprietati cardiotonice cu efecte rapide si de scurta durata; de asemenea are si actiune diuretica. Intrebuintari: ca tonic-cardiac, recomandat in cazul de intoleranta a digitalei sau in tratamentul digitalic, sub forma de infuzie 6-10/180 (1 lingura de 3-4 ori pe zi). Se utilizeaza numai cu avizul medicului.

Convallaria majalis

Maciesul Rosa canina L.

Descrierea speciei. Maciesul, numit popular si rasura, este un arbust inalt pana la 3m, mult ramificat la baza, foarte raspandit in flora tarii noastre pe marginea padurilor de foioase, pana la zona celor rasinoase, la marginea drumurilor etc. Pe tulpini si pe ramuri se gasesc numerosi spini, lati la baza si recurbati la varf. Frunzele sunt alterne, imparipenat-compuse formate din 2-3 perechi de foliole ovale. Florile mari, rozee sau rar albe, sunt dispuse cate 2-3 in varful ramurilor. Structural florile se caracterizeaza printr-un receptacul dezvoltat, urceolat, persistent si carnos la maturitate; caliciul din 5 sepale inserate pe marginea orificiului receptaculului; corola este alcatuita din 5 petale, iar androceul din numeroase stamine dispuse pe mai multe verticile. Frcutele (in realitate pseudo-fructe rezultand din receptaculul care devine carnos) sunt globuloase sau elipsoidale si au in interior numeroase achene, denumite impropriu seminte, de culoare verde la inceput, apoi portocalie, iar la maturitate completa rosu-caramizie. Produsul vegetal folosit. Se utilizeaza pseudo-fructele (Fructus Cynosbati), recoltate inainte de caderea brumei. Principii active: vitamina C si acid dehidroascorbic, B-carotena, vitaminele B1, B2, K, P si PP (in urme), flavonoide. Actiune farmacologica. Datorita continutului ridicat in vitamina C si acid dehidroascorbic, fructele au actiune importanta in procesele de oxido-reducere si respiratorii celulare; datorita flavonoidelor scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor normalizand circulatia sanguina. Mai au si actiune diuretica. Intrebuintari. Sub forma de decoct 3-5g % se utilizeaza in tratamentul starilor de avitaminoza C si in afectiunile hepatice si renale, iar ca diuretic, se administreaza 2-3 ceaiuri pe zi. Din pulpa pseudo-fructelor se pot prepara siropuri si vinuri folosite in acelasi scop ca si decoctul. Intra in compozitia ceaiurilor aromat, hepatic si tonic aperitiv. Trebuie mentionat ca fructele de Rosa pendulina L. (maciesul de munte) au un continut mult mai mare in vitamine si in special in vitamina C.

Rosa canina L.

Macul sau Macul de gradina Papaver somniferum L.

Descrierea speciei. Este o frumoasa planta erbacee, care se cultiva in scopuri alimentare, ornamentale si medicinale. In pamant are o radacina pivotanta, iar tulpina inalta de 1m pana la 1,5m este dreapta, putin ramificata in partea de sus, de culoare verde-albastruie (glauca), glabra sau numai cu peri in partea superioara. Frunzele sunt mari, glauce, alterne, cele superioare intregi, alungit-ovale, cu marginea neregulat-dintata, iar nervura proeminenta pe fata inferioara, frunzele inferioare sunt oblungi si penat-sectate. Florile sunt mari, albe, roze, rosii sau liliachii, gasindu-se cate o floare in varful tulpinei si ramurilor. Caliciu este format din 2 sepale care cad cand se deschide floarea, corola din 4 petale rotunde sau obovat-ovale, sifonate in boboc, si androceul din stamine numeroase. Fructul este o capsula ovoida sau sferica uneori alungita, prezentand la partea superioara discul stigmatic multilobat, iar la partea inferioara o umflatura inelara care reprezinta locul de insertie al periantului. De culoare verde-cenusie si acoperite cu un strat de ceara la inceput, fructele devin galben-brune la maturitate. Intreaga planta contine un suc laptos. Prin cultura aceasta specie a dat nastere la numeroase varietati, insa Papaver somniferul var. album si P.s. var nigrum D.C. prezinta importanta din punct de vedere medicinal. infloreste din iunie pana in august. Produsul vegetal folosit. Oficinale sunt numai capsulele(Capita Papaveris immaturi sau Fructus Papaveris immaturi) recoltate inainte de maturitatea lor, cand au dimensiunile maxime; fiind inca verzi se usuca la temperatura moderata, intregi sau taiate in jumatati si in aces caz li se indeparteaza semintele; prin uscare iau culoarea galbuie pana la brun deschis. Produsul astfel obtinut are miros slab-narcotic, gust amar, mucilaginos. Principii active: alcaloizi (morfina, narcotina, narceina, papaverina, etc.) Actiune farmacologica: sedativa, hipno-analgetica, variabile din cauza continutului diferit in morfina al capsulelor. Intrebuintari: se utilizeaza numai extern, sub forma de decoct sau infuzie 1 %, ca usor alagetic si calmant, in spalaturi si gargarisme; intern nu se administreaza deoarece din cauza continutului diferit in morfina al produsului poate produce accidente mortale. La copii nu se poate folosi nici extern Capsulele de mac intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, sedativ si pentru gargara.

Papaver somniferum L.

Pelinul Artemisia absinthium L. (Fam. Compositae)

Descrierea speciei. Este o planta erbacee, vivace, comuna prin locuri insorite, uscate, pe coline si pe dealuri. In pamant are un rizom, care in fiecare primavara da nastere la o rozeta de frunze bazilare, din mijlocul careia ies doua feluri de tulpini, unele mai scurte sterile, iar altele inalte pana la 1,5 m ramificate, florifere. Frunzele sunt matasoase, acoperite cu peri densi, in general tripenatsectate in segmente lanceolate, de culoare cenusiu-verzuie pe fata superioara si alb-cenusiu pe cea inferioara. Florile mici, galbene, sunt grupate in capitule globuloase aplecate si reunite in panicule. Pe marginea capatului se afla putine flori tubuloase femele, iar partea centrala este ocupata de numeroase flori hermafrodite cu corola campanulata cu 5 dinti. Infloreste din iulie pana in septembrie. Produsul vegetal folosit. In scopuri terapeutice se utilizeaza partile aeriene (Herba Absinthii) recoltate in timpul infloririi. Produsul are miros puternic aromat si gust amar.

Principii active: ulei volatil, substante amare si flavonoide. Actiune farmacologica: datorita principiilor amari si uleiului volatil produsul excita secretiile gastrice, favorizand secretia sucului gastric, mareste pofta de mancare si normalizeaza scaunul. Tot datorita uleiului volatil are actiune vermifuga insa dupa administrarea indelungata in doze mari este emenagog.

Intrebuintari: Sub forma de infuzie 1 % (cate o ceasca de ceai cu o jumatate de ora inaintea meselor principale) sau pulbere 2-5 g pe zi (in casete) se administreaza ca stomahic amar in anorexiile convalescentilor si in dispepsii cu constipatii; nu se administreaza femeilor gravide si bolnavilor cu afectiuni nervoase, sau cu afectiuni acute intestinale. Intra in compozitia ceaiului tonic aperitiv.

Artemisia absinthium L. (Fam. Compositae)

Capitolul 4. Medicamente pe baz de plante medicinale. Metode de obinere i clasificarea acestora.

Medicamente pe baza de plante medicinale

Akneil

Asociere echilibrata de fitocomplecsi specifici care, garanteaza aportul necesar de substante naturale active utile pentru depurificarea pielii. Este indicata in acnee, eriteme, descuamari, pustule si papule. Compozitie: Brusture extract liofilizat din radacina, Fumaria extract liofilizat, Papadie concentrat total din radacina, Anghinare concentrat total de frunze, Trei frati patati concentrat total, Uleiuri esentiale din coaja de lamaie. Caracteristici: Asociere echilibrata de fitocomplecsi specifici care, garanteaza aportul necesar de substante naturale active utile pentru depurificarea pielii. Este indicata in acnee, eriteme, descuamari, pustule si papule. Administrare: 1 capsula de doua ori pe zi.

Echinacea

Aciune: Concentrat total de Echinacea, creste rezistenta organismului la infectii, previne infectiile bacteriene sau virale (gripa, raceala, din sfera ORL), fiind util in perioada de convalescenta dupa afectiuni cronice. Compoziie: Echinacea pallida concentrat total de radacina 277 mg Caracteristici: Studii numeroase au evidentiat actiunea preparatelor cuechinaceea la nivel tisular inhiba hialuronidaza (atat direct cat si indirect prin formarea unui complex cu acidul hialuronic, determinand depolimerizarea hialuronidazei), stimuleaza formarea mucopolizaharidelor mezenchimale, stimuleaza histogenic si hematogenic fagocitele, favorizeaza diferentierea fibrocitelor din fibroblasti, are actiune antiinflamatoare. S-a demonstrat de asemnea activitatea bacteriostatica si fungistatica asupra Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Trichomonas vaginalis, Epidermophyton interdigitale. Activitatea majora a produsului Echinaceea consta in stimularea nespecifica a sistemului imun, prin stimularea fagocitozei de catre macrofage si granulocite. Compusii activi responsabili de acesta actiune sunt poliacetilene, alchilamide, uleiuri esentiale. Fructele de maces contin principii active (acid ascorbic, antociani) care formeaza un sistem oxidoreducator reversibil, captator de radicali liberi. Vitamina C are rol important in biogeneza substantei intercelulare, in metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Actioneaza substitutiv in starile de deficit de acid ascorbic. La nivel vascular actioneaza ca factor capilaroprotector, prin cresterea rezistentei si scaderea permeabilitatii capilare. De asemenea, macesul are 2 actiuni marcante in ceea ce priveste asocierea cu Echinaceea - de potentare a actiunii imunostimulatoare favorizeaza absorbtia principiilor active din Echinaceea. Administrare: 1-3 capsule pe zi, inaintea meselor.

Tinctura de Propolis

Este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente cupru zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen,flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala. Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani,taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este benefic in sangerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura. Propolisul poate fi folosit ca atare, ca guma de mestecat (saliva umana fiind una din putinele substante care ii solubilizeaza), sub forma extractului moale de propolis inglobat in miere, obtinandu-se mierea propolizata si folosit la prepararea diferitelor unguente. Cea mai eficienta metoda de administrare a propolisului ramane, totusi, tinctura de propolis. In urma experientelor clinice si de laborator s-a dovedit ca tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase (30 picaturi/zi, intr-un pahar cu apa calduta),combaterea tulburarilor de menopauza (10picaturi pe zi, timp de un an), vindecarea inflamarilor prostatei (30 picaturi/zi), rinichilor si ficatului (de doua ori pe zi, cate 40 de picaturi se repeta pana la vindecare), in tratarea TBCului pulmonar (de trei ori/zi cate 30 de picaturi, completate cu inhalatii la 1/4 litru apa fierbinte se adauga 100 picaturi de tinctura de doua ori pe saptamina), combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului gastroduodenal (40 picaturi puse in 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe stomaculgol). La toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze, locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis, aceasta avand actiune cicatrizanta, ajutand la formarea noilor tesuturi.

Silimarina Forte

Actiune Silimarina Forte : componentele silimarinei stabilizeaza membranele celulelor hepatice, favorizeaza eliminarea toxinelor si ajuta astfel la mentinerea si regenerarea functionalitatii normale a ficatului. Actiunea antioxidanta ajuta la combaterea efectelor nocive pe care le exercita asupra ficatului poluarea, infectiile, diverse substante chimice (inclusiv alcoolul, toxine din apa sau alimente etc.). Silimarina sprijina capacitatea naturala de regenerare a ficatului, sustine digestia si intretine procesele normale de detoxifiere. Astfel silimarina forte este utila pentru accelerarea recuperarii ficatului in afectiuni hepatice de diverse cauze. Compozitie Silimarina Forte : un comprimat contine 150 mg silimarina si excipienti: lactoza monohidrat, amidon de porumb, talc, stearat de magneziu, dioxid de siliciu. Administrare : adulti: cate 1 comprimat de 3 ori pe zi, cel putin 3 luni. In continuare, 1 comprimat pe zi se poate utiliza pe termen lung.

Tinctura de Rostopasca

Compozitie: Chelidonium majus TM Extract vegetal din planta intreaga inflorita proaspata de rostopasca. Contine alcool etilic de cereale 45% vol. Sticle de 30 mL Actiune farmacologica: antispasmodic la nivel gastro-intestinal si biliar prin relaxarea musculaturii netede a cailor biliare si a canalului coledoc datorita actiunii alcaloizilor berberina si chelidoxantina. Indicatii terapeutice: adjuvant in colici gastro-intestinale, in hipo- sau atonie veziculara, pentru antrenarea si eliminarea calculilor biliari, diskinezie biliara. Administrare: cate 10-15 picaturi de doua ori pe zi, diluate in putina apa.

Tinctura de Paducel

Actiune: antifebril mediu-slab, astringent mediu, calmant al sistemului nervos, diuretic bun, echilibrant al tensiunii arteriale excelent, hipotensiv bland si eficient, inlatura extrasistolele de orice etiologie, mareste activitatea respiratorie, reglator al circulatiei sangelui si a ritmului inimii, simpaticolitic, tonic cardiac, vasodilatator coronarian foarte bun. Indicatii: tulburari de ritm cardiac, cord hipertonic, degenerari ale cordului si scleroza coronariana la persoanele in varsta, angina pectorala, ateroscleroza - se combina cu tinctura de anghinare in proportii egale; hipertensiune arteriala, tensiune arteriala oscilanta, circulatie periferica deficitara, varice si hemoroizi, tulburarile congestive din menopauza, nevroza, nervozitate la copii si adolescenti; celulita si obezitate; surmenaj la batrani. Compozitie: extract hidroalcoolic de paducel. Administrare: de regula, o lingurita de tinctura diluata in 100ml apa, de 3-4 ori/zi.

Baby4U Lotiune Aromata Plante+Otet

Datorita actiunii combinate a otetului si extractelor vegetale (lavanda, menta, salcie, salvie, brusture) are efect febrifug prin intensificarea circulatiei periferice si facilitarea eliminarii toxinelor la nivelul pielii. Compozitie: extract de lavanda, extract de menta, extract de salcie, extract de salvie, extract de brusture.

Ceaiurile Ceaiul, consumat zilnic, crete imunitatea organismului i scade riscurile de tumori pe creier i de accident cardiovascular, potrivit studiilor realizate de Simon Gibbons, profesor de chimie la University College din Londra, relateaz Mediafax. Pentru a avea efecte maxime, trebuie consumate zilnic trei cni de ceai. "Trebuie s lai ceaiul s se infuzeze cel puin cinci minute pentru a permite apei fierbini s extrag compuii din plante", a spus Gibbons. Exist mai multe tipuri de ceai - negru, verde, alb i Oolong. Toate conin antioxidani i au multe beneficii pentru sntate. But n combinaie cu un strop de lapte, antioxidanii din ceai ajung mai uor n organism - dar beneficiile se pierd dac se adaug zahr. Ceaiul reduce riscul de accident cardiovascular - Un studiu realizat timp de 15 ani n Germania a stabilit c un consum regulat de ceai negru fr lapte reduce riscul de atac de cord. Cercettorii au stabilit c antioxidanii din ceaiul negru ajut la reducerea nivelului de colesterol ru, care se depune pe artere i crete riscul de infarct i atac de cord. Un studiu realizat n Statele Unite ale Americii a stabilit, de asemenea, c o cantitate de cinci cni de ceai negru pe zi reduce nivelul colesterolului ru cu 11%. De asemenea, ceaiul conine antioxidani care pot opri creterea celulelor canceroase.

Ajut digestia - Ceaiul verde (fcut din frunze neprocesate) ajut sistemul digestiv. Stimuleaz contraciile intestinale, ajut i la slbit i ncetinete asimilarea grsimilor rele pentru organism cu 30%. i ceaiul de ment este bun pentru digestie, iar cel de ghimbir este bun mpotriva greurilor i este recomandat pentru greurile de diminea. mbuntete funciile creierului - Ceaiul negru mbuntete capacitile de concentrare. Un studiu al Universitii din Northumbria a relevat c taninul i cofeina din ceaiul verde mbuntesc funciile congnitive. ntr-unul dintre teste, cei care au but dou cni cu ceai s-au descurcat mai bine dect cei care au but buturi placebo. Un alt studiu, al Colegiului Imperial, a stabilit c persoanele care beau mai mult de 100 de militri de ceai sau cafea pe zi prezint cu 34 la sut risc mai mic de a avea o tumor pe creier. Previne cancerul - Ceaiul conine antioxidani care opresc creterea celulelor canceroase. Ceaiul are de peste 8 - 10 ori mai muli antioxidani dect fructele i legumele. n special, ceaiul verde conine astfel de antioxidani. Potrivit unui studiu recent din Taiwan, cei care beau zilnic o can cu ceai prezint un risc mai mic de a dezvolta cancer la plmni. De asemenea, ceaiul ncetinete evoluia cancerului de prostat i reduce riscul de cancer la stomac.

ntrete sistemul imunitar - Universitatea Harvard a fcut, n cadrul unui studiu, teste de snge pentru a compara funciile imunitare ale celor care beau ceai cu ale celor care nu consum o astfel de butur. Cercettorii au ajuns astfel la concluzia c persoanele care consum cinci cni de ceai negru pe zi au un sistem imunitar mai bun. Totodat, ceaiul ajut organismul n lupta cu bacteriile, iar ceaiul de ghimbir este cunoscut pentru proprietile sale antiinflamatoare i pentru faptul c stimuleaz circulaia. Insomnia i anxietatea - Din cauza cofeinei, ceaiul negru ar trebui evitat nainte de culcare. Cele mai multe ceaiuri ns nu conin cofein, iar mueelul este recomandat pentru efectul su calmant. Ceaiul de lavand relaxeaz corpul i mintea, iar ceaiul de busuioc are efecte sedative. Sntatea dinilor - Dei ceaiul negru, consumat mai ales fr lapte, poate colora ntr-un mod inestetic dinii, el protejeaz gura de bacteriile care cauzeaz boli ale gingiilor i carii. Ceaiul alb i cel verde protejeaz de asemenea mpotriva acestor bacterii.

Ceai de galbenele

Contribuie la funcionarea normal a aparatului digestiv Ajut la meninerea sntii ficatului Sprijin refacerea esutului cutanat. Ingrediente: flori de glbenele (Calendulae flos). Efect: cicatrizant, antiinflamator, dezinfectant, coleretic-colagog (stimuleaz secreia i eliminarea bilei), emenagog (favorizeaz declanarea ciclului menstrual) Recomandri: - uz intern: gastrit hiperacid, ulcer gastroduodenal, dismenoree (dureri la ciclu), amenoree (absena ciclului), oligomenoree (flux menstrual sczut), diskinezie biliar (funcionarea defectuoas a bilei), prostatit. - uz extern: rni, ulceraii, arsuri, degerturi, acnee, eczeme, ten uscat, leucoree, infecii vaginale. Contraindicaii: la dozele recomandate nu se cunosc. Efecte secundare i interaciuni: la dozele recomandate nu se cunosc. Preparare: -uz intern: infuzie din 1 plic la 200 ml ap clocotit; se acoper, se las 10-15 minute. -uz extern: infuzie concentrat din 2-4 plicuri la 200 ml ap clocotit; se acoper, se las 10-15 minute.

ntrebuinare: -uz intern: se beau 2-3 cni cu ceai pe zi. -uz extern: comprese, bi locale. Prezentare: 20 plicuri a 1 gram Metode de obinere i clasificarea acestora. innd seama de prile plantelor medicinale care sunt folosite pentru a obime substanele curative de care avem nevoie - flori, frunze, fructe, rdcini, cojile fructelor, semine - exist mai multe procedee cum ar fi infuzia, decocia, sau decoctul, maceraia, sau maceratul, esena, tinctura, siropul, alifia i altele. Indiferent de plant, procedeele de obinere a substanelor curative din plantele medicinale sunt asemntoare, cu singura meniune c unele substane active se pot extrage la cald, iar altele doar la rece.
-

Infuzia, oprirea sau ceaiul Decocia, decoctul, sau fiertura Maceraia, maceratul, sau plmdeala rece Esenele, sau tincturile Uleiurile medicinale Alifiile Siropurile medicinale Vinul medicinal Adaosul pentru baie Extractul de plante, la abur Terciul de plante Pernele de plante Bile complete Bile de ezut Compresele cu aburi din plante Compresele cu ierburi suedeze Sucurile proaspete din plante

Infuzia, oprirea sau ceaiul este poate cea mai des ntlnit form de folosire a plantelor medicinale, de extracie a substanelor active coninute n acestea. n general la o can cu ap clocotit, adic n cca 250 ml de ap clocotit se pune o linguri cu vrf din florile, tulpinile, sau frunzele plantei, tiate mrunt, se acoper i se las s se infuzeze, adic s treac substanele active din plante n apa clocotit, timp de o jumtate de minut pn la cinci minute. Dup scurgerea timpului infuzia se strecoar i se bea, de preferin nendulcit, n nghiituri mici. Infuziile pot fi folosite i sub form de comprese i cataplasme. Decocia, decoctul, sau fiertura desemneaz acel procedeu de obinere a substanelor curative din plantele medicinale care recomand punerea n ap rece a

plantei i apoi fierberea ei. n mod normal se folosesc una, dou lingurie de plant mrunit peste care se toarn 250-350 ml de ap rece. Pentru frunze, flori i tulpini, timpul de fierbere este de circa 10 minute, iar pentru coji i rdcini de circa 30 de minute. Deoarece n timpul fierberii o parte din ap se evapor, dup ce strecurm decoctul completm cu ap fiart separat cana de 250 ml. Decoctul este mai rar folosit dect infuzia i atunci cnd este totui folosit doar pentru rdcini i coji. n afar de metoda de obinere a unui decoct mai sus menionat, mai exist i altele. De exemplu, pentru a obine un decoct de semine de armurariu, se zdrobesc seminele, se pune apoi o linguri plin cu semine zdrobite n 250 ml de ap clocotit, dup care se fierbe timp de zece minute. Se strecoar i se bea n dou reprize. La fel se procedeaz i n cazul decoctului de coaj de cruin, cu singura deosebire c timpul de fierbere este de 20 de minute, iar cantitatea de coaj de cruin este de o lingur. Maceraia, maceratul, sau plmdeala rece, se practic n cazurile n care infuzia, sau decoctul nu reuesc s extrag puterea terapeutic a plantelor. De exemplu una, dou lingurie de rdcin de ttneas, Obligean, sau frunzele de vsc mrunite se pun ntr-o can cu ap rece i se las s stea la macerat timp de 10-12 ore. Dup scurgerea acestui timp substanele active din plante au trecut n apa n care au stat, maceratul se nclzete puin, apoi se strecoar i se consum ca ceai, de obicei nendulcit. Esenele, sau tincturile se obin prin introducerea unor pri ale plantelor medicinale proaspt culese n alcool rafinat de 38-40 de grade. De obicei se folosesc frunzele, florile, sau fructele respectivelor plante. Sticla n care au fost introduse plantele i alcoolul se pstreaz circa dou sptmni la loc luminos i clduros, dup care tinctura poate fi folosit n doze mici, zilnice de 4-15 picturi, luate fie pe zahr, fie picurate n ceai. Uleiurile medicinale, se prepar exact la fel ca i esenele, doar c alcoolul este nlocuit cu ulei de floarea soarelui. Florile, sau frunzele plantei din care dorim s ne preparm un ulei medicinal, se taie mrunt, se introduc ntr-o sticl, se toarn deasupra ulei ct s la acopere, dup care se las s stea timp de dou, trei sptmni la loc luminos i clduros. Uleiurile medicinale se ntrebuineaz n aplicaii externe. Alifiile, se pot i ele prepara foarte uor. Se folosete untur curat de porc, aproximativ 200-250 de grame, care se ncinge ntr-un vas iar deasupra se presar unu, doi pumni de plant, sau plante, flori, frunze, tulpini, tiate mrunt. Cnd untura ncepe s fac spum, se ia vasul de pe foc, se acoper i se las s stea pn a doua zi, cnd amestecul se nclzete puin, doar pn ce devine fluid. Se strecoar apoi printr-o pnz curat, avnd grij s se stoarc foarte bine resturile de plante. Alifia astfel obinut se pstreaz n cutiue bine nchise. Alifiile au uz extern i o larg ntrebuinare n tratamentul multor boli.

Siropurile medicinale, sunt soluii apoase de extract de plant ndulcit. De obicei se face nti o infuzie, un decoct, sau un macerat din planta din care ne intereseaz s ne facem siropul, dup care n aceast soluie apoas dizolvm zahrul, aproximativ 600 g la 350 ml. Dizolvarea zahrului se poate face fie la rece, fie la cald. Siropul trebuie strecurat ct nc mai este fierbinte, dup care se toarn n sticlue de capacitate mic. Acesta ar fi modul curent n care ne putem prepara siropurile, dar mai exist i alte metode, cum ar fi cea de obinere a siropului de podbal de exemplu. Se ia o oal de lut n care se vor pune n straturi succesive frunze i flori de podbal i zahr. Se leag oala cu celofan, dup care ea trebuie pus ntr-o groap fcut ntr-un col de grdin. Dup 40-50 de zile, oala se dezgroap i siropul de podbal se pune s dea un clocot, dup care se las s se rceasc, se strecoar i se pune n sticlue mici, iar la nevoie se ia cte o linguri de sirop. Vinul medicinal, se poate obine lsnd 40-50 de grame de plante mrunite ntr-un litru de vin alb, timp de 8-10 zile, dup care se filtreaz i dac se dorete se poate i ndulci. O reet de vin medicinal deosebit de bun pentru tratarea bolnavilor cardiaci este acela pe baz de ptrunjel. Se ia un litru de vin alb, dou linguri de oet de vin, sau de mere, se nclzete puin i se adaug 10-12 tulpini de ptrunjel. Se las pe foc timp de zece minute, pn ce ncepe s fac spum, fr ns a ajunge s dea n clocot. Se strecoar, dup care se adaug 300 g de miere de albine. Se pstreaz n sticlue mici i se va lua, ca tratament dou, trei linguri pe zi. Adaosul pentru baie, se prepar fie din plante proaspt culese i n acest caz se folosesc 4-5 pumni de plant, fie din plante uscate i atunci se folosesc 100 de grame de plant la cinci litri de ap. Dup ce plantele au fost lsate la macerat n ap rece timp de 10-12 ore, maceratul se nclzete, apoi se strecoar i se adaug apei din cada de baie. O baie de plante pentru ca s fie eficient trebuie s dureze minimum 20 de minute, dup care se recomand s se stea ntins n pat, circa o or pentru a realiza o sudaie puternic. Extractul de plante, la abur se folosete n general sub form de comprese, adic se ia un pumn de plant, se pune ntr-o sit metalic i se aeaz deasupra unui vas n care fierbe apa n clocot. Dup ce aburii au nclzit i nmuiat planta, aceasta se aeaz pe o bucat de pnz curat, care apoi va fi aplicat ca i compres pe zona corpului pe care intenionm astfel s o tratm. Terciul de plante, se folosete cu precdere aplicat direct pe zone ale corpului care au suferit traumatisme severe cum ar fi loviri, rniri, sau plgi. Frunzele proaspt culese, ca de exemplu frunzele de ptlagina, sau brnca ursului, se spal bine, dup care se zdrobesc cu un fcle pe o planet de lemn, iar apoi se aplic pe locurile afectate. Pernele de plante, sunt folosite de obicei n tratarea afeciunilor reumatice, sau a sciaticii. ntr-o fa de pern de in, sau de bumbac, n nici un caz dintr-un material

care s conin i fibre sintetice, se introduc plante proaspt culese de pedicu, cimbru, sau ferig, apoi se coase perna dup care se aplic pe locul dureros. Bile complete, cu extract de plante sunt, ca principiu asemntoare cu adausurile pentru baie numai c n cazul bilor complete altele sunt cantitile i anume: pentru o baie complet avei nevoie de o gleat cu o capacitate de 6-8 litri plin cu plante proaspete, sau de 200 g de plante uscate. Plantele se las la macerat n ap rece timp de 10-12 ore, dup care maceratul se nclzete, se strecoar, iar extractul rezultat se adaug apei din cad. O baie complet cu extract de plante trebuie s dureze 20 de minute. Dup baie nu v tergei corpul i mbrcai-v ntrun halat de baie, sau ntr-un prosop mare de baie i bgai-v n pat unde vei rmne timp de o or pentru a transpira din abunden eliminnd astfel toxinele din organism. O atenionare special: apa din cad nu va cuprinde i zona inimii. Bile de ezut, necesit doar folosirea a jumtate din cantitatea de plante folosit pentru o baie complet, iar apa trebuie s-i ajung pacientului totdeauna pn peste rinichi. Att baia complet, ct i baia de ezut la care folosim extracte de plant, renclzite pot fi folosite nc de dou ori. Compresele cu aburi din plante, se obin prin inerea plantelor proaspete, sau uscate ntr-o sit aflat deasupra unei oale n care clocotete apa. Plantele nclzite i muiate de aburi se pun ntr-o pnz cu estura rar dup care se aplic pe locul suferind. Deasupra compresei se va pune fie un prosop, fie o alt bucat de material clduros, dup care totul se va nfa bine de aa manier nct zona tratat cu compresa s nu vin nici o clip mcar n contact cu aerul rece. n general compresele cu aburi din plante medicinale i fac efectul pe parcursul a dou ore, dar, n unele cazuri ele pot fi lsate s lucreze asupra locului suferind chiar i o noapte ntreag. Compresele cu ierburi suedeze, sunt de fapt nite comprese pe baz de bitter suedez. Zona pe care intenionm s-o tratm cu o compres cu ierburi suedeze va fi n primul rnd uns bine cu untur de porc sau alifie de glbenele, dup care vom lua o bucat de vat, de dimensiunea locului bolnav, o vom umezi cu bitter suedez, aplicnd-o apoi pe locul dureros. Deasupra se poate pune o folie de plastic, iar apoi se leag cu o fa. n general o astfel de compres este lsat s acioneze 2-4 ore, n funcie de boal i de capacitatea pacientului de a o suporta. Dup ce compresa a fost ndeprtat, pielea se pudreaz, iar dac cumva apar mncrimi ale pielii, atunci este indicat ca locul s fie din nou uns cu alifie de glbenele. Sucurile proaspete din plante pot fi folosite att n uz intern, ct i n uz extern. n uz intern se iau de obicei sub form de picturi, iar n uz extern se fac tamponri ale zonelor bolnave. Sucurile de plante se pot obine extrem de uor folosind un storctor electric, sau, n lipsa lui, putei s mrunii bine plantele dup care le vei stoarce cu ajutorul unui tifon. Indicat este ca sucul s fie preparat proaspt, zilnic, dar dac l vei introduce n sticlue nchise ermetic i-1 vei pstra la frigider, putei s-1 folosii fr grij chiar mai multe luni.

Capitolul 5. Importanta medicamentelor naturiste pentru sanatatea organismului.


Tratamentul fito-terapeutic utilizeaza combinatii de plante medicinale sub diferite forme (pulberi vegetale, macerate la rece, extracte hidro-alcoolice, siropuri, lotiuni, unguente naturale etc) in vederea restabilirii echilibrului si a inlaturarii cauzelor care au generat boala. Printre avantajele ei se numr : - accesibilitatea (plantele sunt uor de procurat i ieftine), - aciunea blnd i lipsa efectelor adverse (cnd se respect dozele adecvate), tratarea bolnavului ca ntreg (plantele au efecte fizice i psiho-emoionale i echilibreaz organismul la toate nivelele). Plantele medicinale se pot folosi n paralel cu medicamentele alopate (cu cteva mici excepii, la care trebuie s se in seama de antagonismul dintre unele medicamente - de exemplu anticoagulantele - i unele plante). Utilizarea plantelor medicinale in procesul curativ, presupune din partea medicului cunoasterea principiilor active din fiecare planta, a partilor utilizate, a actiunilor farmaco-dinamice, a afectiunilor in care plantele pot avea efect adjuvant. Combinarea mai multor plante se face respectand compatibilitatea dintre acestea iar dozele administrate au in vedere puterea activa a fiecarei plante. Durata tratamentului dureaza intre o luna si sapte luni, in functie de afectiune. Exista si tratamente naturale pentru situatii de urgenta precum si tratamente eficiente in boli considerate incurabile. Durata tratamentului este determinata cel mai adesea de perseverenta si corectitudinea pe care pacientul le manifesta in realizarea tratamentului si de asocierea corecta cu alte terapii naturale. Sotii Kirlian descopera la sfarsitul anilor 50 ca plantele au un camp bioenergetic. Ele sunt adevaraterelee ce capteaza din mediu o anumita energie specifica. Prin administrarea de plante nesupuse vreunui tratament termic, aceste energii binefacatoare sunt aduse in aura pacientului generand transformari benefice uluitoare. Doi cercetatori, Luise Kolisko si Ehrenfried Pfeiffer, redesopereau la inceputul secolului 20 faptul ca tiparul energetic si rezonanta specifica plantelor se mentin si pot fi evidentiate pornind doar de la pulberea sau seva plantei. Amestecand o solutie de clorura de cupru cu seva proaspata a unei plante, ei au remarcat aparitia in substanta cristalizata , a formei precise a plantei din care seva fusese extrasa. Cunoscute sub numele de paligeneza, fenomenele de reaparitie a formei plantei pornind de la cateva fragmente de pulbere, cenusa sau seva au fost de natura sa puna in evidenta, intr-un mod de netagaduit existenta tiparelor energetice ale plantelor. Fitoterapia modern studiaz compoziia chimic a plantelor n laboratoarele farmaceutice i argumenteaz tiinific utilizrile tradiionale ale unor plante. Tratamentul cu plante medicinale d rezultate foarte bune n afeciunile uoare, funcionale sau n stadiile incipiente ale bolilor. n bolile cronice, n care a aprut deja afectarea organic, fitoterapia are un rol adjuvant i poate contribui la o parial reversibilitate a simptomelor sau leziunilor. Aceste afirmaii se aplic la modul general, deoarece se constat n practica

medical c important este pacientul i nu boala (diagnosticul), cci adeseori dorina bolnavului de a se vindeca poate face adevrate minuni, n pofida statisticilor nefavorabile ale bolii de care acesta sufer. De asemenea, exist practicieni ai medicinei naturale care au demonstrat, prin studii efectuate n clinici, c bolile grave pot fi vindecate; a se consulta n aceast direcie cartea doctorului Dean Ornish Revoluie n terapia bolilor de inim (aprut i la noi n ar), n care acesta arat cum leziunile coronariene grave sau ateroscleroza sunt fenomene reversibile dac se urmeaz un program de tratament naturist, sau lucrarea doctorului Max Gerson Terapia cancerului. Exist i practicieni naturopai nemedici care aduc numeroase mrturii ale unor cazuri vindecate prin terapii naturale (ex. Rudolf Breuss Modaliti de tratare a cancerului, leucemiei i a altor boli aparent incurabile .a.m.d.). n general, rspund bine la tratamentul fitoterapeutic urmtoarele boli: - alergiile, astmul bronic, reumatismul (unele forme), bolile de piele - bolile psihosomatice, nevrozele, insomnia, tulburrile de memorie la vrstnici - infeciile cronice microbiene, parazitozele, unele afeciuni virale - strile de stres i epuizare, carenele n anumite vitamine i minerale - intoxicaiile cronice, hipercolesterolemia - ulcerul gastro-duodenal, dischinezia biliar, enterocolita, colonul iritabil Pentru a obine efectul maxim al substanelor care se gsesc n plantele medicinale se pot utiliza diferite procedee de preparare, cum ar fi infuzia, decoctul, maceratul. Tehnica se bazeaz pe extracia principiului sau grupului de principii active folosindu-se dizolvani ca apa, vinul, alcoolul, oetul sau uleiul. mpreun cu principiul activ al plantei se extrag i unele substane secundare, care au proprietatea de a mri efectul terapeutic al plantelor. Fitoterapia de acasa - pentru fortificarea organismului Multe din recomandarile medicinei tibetane stravechi se bazeaza pe secrete ale alimentatiei: ce, cum, in ce succesiune si cind trebuie sa mincam, totul este la fel de important. Iata cite recomandari ale intatilor din Tibet: Lapte proaspat muls baut zilnic, cite o jumatate de pahar, ndeca dispneea (naduful). Gris cu lapte. Inteleptii din Tibet sustin ca am inceput cu gris si lapte, trebuie sa incheiem cu ele. Oricine a depasit bariera celor 40 de ani trebuie sa manince zilnic macar cite linguri de gris cu lapte. Acesta are o actiune benefica asupra oaselor, muschilor si tractului digestiv. Caise uscate. Sint un aliment benefic pentru forta fizica a fiecaruia, mai ales a barbatilor. Ciorba de peste, mai ales cea de stiuca, este foarte buna pentru orice organism slabit. Pestele contine mult fosfor, sodiu, potasiu, iod si alte elemente.Nuci, stafide etc. Consumarea zilnica a acestor alimente tonifica sistemul nervos, alina oboseala, durerile de cap, intareste muschiul inimii si sistemul nervos. Sint foarte utile in afectiunile hepatice. Se recomanda consumarea la o portie a 30 g nuci, 20 g stafide si 20 g cas. Brinza dulce de ci. In fiecare zi se recomanda cite 100 g brinza de ci proaspata, fara sare, in ateroscleroza, boli de inima sau hepatice.

Lamii si portocale. Sint fructe foarte bune in fazele incipiente de hipertensiune, in hipertiroidie. Se poate rade cite o jumatate de lamiie cu coaja si se amesteca apoi cu zahar. Se ia cite o lingurita, de trei ori pe zi. De asemenea, se pot minca peste zi doua-trei portocale curatate de coaja (ca taminizant si diuretic). Rachitele. Fructele acestui arbust vindeca gastritele. Fragi. Mincind cite o jumatate de pahar de fragi (de gradina sau de preferat de padure), de sase ori pe zi (in total trei pahare zilnic), dispar calculii hepatici. Mere. Aceste fructe, cu continutul lor bogat de vitamine si peptine (fibre vegetale), sint recomandate in tratamentul gutei si al sclerozei vaselor sanguine. Patrunjel. Se recomanda sa fie consumat verde si radacini - in tot timpul anului. Este un agent coagulant, contine vitamina C si se recomanda in boli ale singelui si anemii. Sorb negru (sau ca inlocuitor scorus). Nu exista nici o alta fructa - cultivata sau salbatica - cu un continut atit de ridicat de iod. Se recomanda in scleroze si in gusa (Basedow). La 1 kg de fructe se pune 1 kg de zahar. Se consuma fructe cu zahar, de trei ori pe zi, cite o lingurita.

Bibliografie