V I

ISSN: 1016-4790
ADRESA:
(ADRESS)
INSTITUTUL DE CERCETARE
CARTOFULUI
2200 STR. 2
ROMNIA
Tel. 092-117459 , 092-112620
Fax. 092-151508
Telex. 61333 ICPC Bv. r
Se face schimb de cu institutele similare din
Exchange of publications is possible with similar institutions at home
and abroad
Cititorii se pot abona la noastre pe adresa LC.P.C.
Foreign readers can subscribe to our publications at the above adress
COMITET DE REDACTARE:
Coordonator principal - DRAICA CONSTANTIN
Coordonator - OLTEANU GHEORGHE
Secretar - ADRIANA
Corector - DRAICA DOMNICA
Membri: - SIGISMUND
- BORIS
- CHIRU SORIN
TEHNOREDACTARE:
Oficiul de calcul I.C.P.C.
Tiparul executat de Tipografia OFFSET Prahova 17, tel. 092-165928
1 1
MINISTERUL AGRICULTURII
ACADEMIA DE AGRICOLE SILVICE
" Gheorghe Ionescu "
ANALE
I STITUTUL DE CER ETARE
ACT F L I
VOL. VII

1990
VoI. XVII
ANALELE
INSTITUTULUI DE CERCETARE
A CARTOFULUI
CUPRINS
1990
c. n cercetarea
dezvoltarea de cartof in Romania. . . . . . 7
GENETICA, AMELIORARE, PRODUCERE DE
LUCRETIA POP: Comportarea a unor hibrizi
interspecifici cu la S.
tuberosum L. . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
I. CONSTANTA BOTOMAN, GR. BOTOMAN, R. RERMEZIU:
Comportarea de cartof (Solanum
tuberosum L.) privind la in
de structura genomului. . . . . . . . . . . . . 37
V. TOADER: Stadiul actual perspectiva metodelor
privind crearea soiurilor noi de cartof cu o
de de sub 75 zile, rezistente
la boli cu
ridicate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
S. MAXIM, G. SAGHIN: Comportarea soiurilor de cartof
admise in in Suceava . . 55
TEHNOLOGIA CULTIVARII, MECANIZARE, PROTECtIE
D. ROMER, GR. OLTEANU: la stabilirea
standard de a
de din cartof prin metoda Bradford 65
I. BURZO, F. NICULESCU, C. V. FR!NCU:
privind ultrastructurale
din tuberculii de cartof de diferite
tipuri de 77
F. V. B!RNAURE, GR. ALEXE, LIDIA
principalilor factori de
asupra de cartof in bazinul -
Brezoaiele, jud. 91
D. SCURTU: Date privind
productivitatea acesteia la unele soiuri de cartof .. 97
V. TOADER, D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU, E. TOROK,
I. BENDE: Rezultate privind
solului la cultura cartofului in
diferite ecologice. Comunicarea I. . .109
D. MITROI, V. TOADER, ALEXANDRINA PACIOGLU, G. MORAR,
LUCIA DRAGOMIR, MARIA Rezultate privind
solului la cultura
cartofului n diferite ecologice.
Comunicarea II.. . . . . . . . . . . . . . . . 127
D. CATARGIU: Rolul asolamentului la cultura
cartofului n lupta cu buruienile. Exportul de
elemente chimice activitatea a solului .. 147
D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU: Rezultate preliminare
privind rolul texturii solului asupra
de la recoltarea cu combina. . . . .. . 159
1. MARIA W. COPONY: Eficacitatea
lor minerale de desimea
plantelor n diferite pedoclimatice la
cartoful pentru consum. . . . . . . . . . . . . . . .183
S. IONESCU, N. GROZA, C. NEDELCIUC, MARIANA "NEDELCIUC,
MARIA Folosirea compostului la cultura
cartofului. . . . . . . . . . . . . . . . . . .207
ST. APETROAEI, M. BUIUC, GR. OLTEANU: Regimul
reale maxime E.T.R.M. n
cultura cartofului, comparativ cu
E.T.P. Penman) 219
B. tuberculilor bolnavi n
epidemiologia bolilor cartofului 229
ECONOMIE ORGANIZARE
1. MEZABROVSZKY, F. TULIT, 1. FODOR, G. LUCACS: Unele
aspecte economice privind organizarea producerii
cartofului pentru n cadrul fermelor
specializate I'{lixte. . . . . . . . . . . . . 237
1. NAN: la dimensionarea
cultivate cu cartof la nivel de
unitate ...................... 269
1. MEZABROVSZKY, D. TEACI, M. BERINDEI, D. MITROI
W. COPONY, GH. OLTEANU: privind
metodologiei de bonitare a
terenurilor arabile n vederea
cartcfului . . . . . .287
I. MEZABROVSZKY, L. FERENZ, 1. BENDE, E. BEDO,
A. STANKOVSKY, D. TURICEANU, DOINA POPESCU,
A. BACSI, T. BOGOY: Studii privind
de reducere a pierderilor de a
cheltuielilor n intervalul dintre recoltare
valorificare a de cartof. . . . .. .295
I. MEZABROVSZKY, S. MARCARIAN, F. TILIT, A. STANKOWSKY,
D. TURICEANU, M. DIACONU, 1. IANC, L. FERENZ,
L. GIDO, A. BACSI: Unele aspecte economice privind
cartofului de . . . . . 311
COHTEHT
C. DRAICA: Priorities in research and development of
potato in Romania. . . . .. . .. 7
GENETICS, BREEDIHG, SEED PRODUCTION
LUCRETIA POP: Embriology behaviour of certain
interspecific hybrids with late blight rezistance
- S. tuberosum L. ............ o . o .. 21
Io CONSTANTA BOTOMAN, GHo BOTOMAN, R. HERMEZIU:
Behavoir of potato hybEid progenies (Solanum
tuberosum Lo) regarding late blight resistance
in relation to genome structure .. o o . . .. .. 37
Vo TOADER: Actual stage and perspective of breeding of
new potato varietis with a growing period less
qualities and high yeld. . . . . . . . . . . .. . 45
S. MAXIM, G. SAGHIN: Potato varieties assessment in
the ecological conditions of suceava district. . . 55
TECHHOLOGY OF CROPPIHG, MECHANIZATIOH, PLAHT PROTECTIOH
UD STORAGE
D. ROMER, GH. OLTEANU: Contributions to the estabishing
of standard conditions for determinat ion of potato
protein content using Bradford 65
I. BURZO, F. NICULESCU, C. V. FR!NCU: Research
regarding ultrastructure modifications in the
potato tubers affected by the different types of
the bruising 77
F. V. BRNAURE, GH. ALEXE, LIDIA GEAMANU:
Influence of the main growing factors upon the
potato yield in area,
district ... o . . . . . . . . . .. . .91
D. SCURTU: Data regarding leaf area and its productivity
for certain potato varieties ...... o 97
V. TOADER, D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU, E. TOROK,
I. BENDE: Results on the soil tillage
rationalization for the potato crop in the
different ecologic conditions. First communication.. 109
D. MITROI, V. TOADER, ALEXANDRINA PACIOGLU, G. MORAR,
LUCIA DRAGOMIR, MARIA Results an the
soil tillage rationalization for potato crop
in the different ecological conditions.
Secand communication. . . . . . . . . . . 127
D. CATARGIU: Roll of rotation and crop rotation for the
potatoes in the fight with the weeds. Chemical
elements export and edaphic soil activity. .. . .147
D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU: Preliminary results
regarding role of soil texture on amount of clods
at harvestL1g with combine. . . . . . . . . . . 159
I. MARIA W. COPONY:Efficiency of
fertilizers depending an the plant density of ware
potato in different pedoclimatic conditions 183
S. IONESCU, N. GROZA, C. NEDELCIUC, MARIANA NEDELCIUC,
MARIA The utilization of the compost in
potato crop. . . . . . . . . .. . 207
APETROAEI, M. BUIUC, GH. OLTEANU: The regime of
maximum evapotranspiration (ETRM) in the potato
crop, comparative with potential evapotranspiration
(ETP-Penman). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
B. Importance of diseases tubers in potato
disease epidemiology. . 229
ECONOMICS ARD ORGARIZATION
I. MEZABROVSZKY, F. TULIT, I. FODOR, G. LUCACS:
Same economic aspects regarding potato seed
arganization in specialized and mixed farms 237
I. NAN: Contributions upon the dimension of area
cultivated with early - summer potato at unit
level. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .269
I. MEZABROVSZKY. D. TEACI, M. BERINDEI, D. MITROI,
w. COPONY; GH. OLTEANU: Contributions regarding the
improving of judge the arable land (JAL) for
microzaning of the potato 287
I. MEZABROVSZKY, L. FERENZ, I. BENDE, E. BEDO,
A. STANKOVSCHI: D. TURICEANU: DOINA POPESCU!
A. BACSI, T. BOGOY: Study regarding reductian
passibilities of the yeld losses and of expenses
in interval between harvesting and turning ta
accont of yeld potata 295
I. MEZABROVSZKY, S. MARCARIAN, F. TULIT,
A. STANKOVSKY,D. TURICEANU, M. DIACONU,
I. IANC, L. FERENZ, L. GIDO, A. BACSI:
Same economic aspects regarding potato .
seed storage. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
lucriri (Anale) LC.P.C. 1990, vol. XVII
N CERCETAREA DEZVOLTAREA
PRODUCtIEI DE CARTOF N RoMANIA
C. DRAICA
Se prezinta principalii factori care au condus la triplarea de cartof n Romania, de la 8,5 t/ha
n perioada 1961-1965 la 26.4 t/ha n 1986, n cu alte un rol deosebit revenind cercetarii
Pentru dezvoltarea de cartof n Romnia, n perioada 1989-2000, se jaloneaza
n domeniul cercetarii.
Cartoful a fost ramlne una din cele mai importante
culturi gru, orez porumb, fiind utilizat n
furajare, ct ca materie n industria amidonului
alcoolului.
Pe cantitatea de de carbon, cartoful
la o medie de circa 26 t/ha, o cantitate mare
de (524 kgjha): fiind situat pe locul al doilea
soia (640 kg/ha) o de energie de 84 Gj/ha fiind
situat, de asemenea, pe locul al doilea orez (87,9 Gj/ha),
(45).
de al cartofului este foarte ridicat,
fiind estimat la peste 135 t/ha (44); realizndu-se n cmpurile
experimentale cca. 90 t/ha n Olanda (44) 102,1 t/ha n Insula
Mare a din Romania (4). ,
de abordarea temei propuse, se va face o a
rezultatelor la cartof, pe plan mondial n Romania,
n ultimile decenii.
Comparativ cu perioada 1961-1965 (tabelul 1), n anul 1986,
cu cartof pe glob s-a redus cu 15,5 % (de la
23717 mii ha la 20046 mii ha), medie a crescut cu 29,4
% (de la 11,9 t/ha la 15,7 t/ha), iar a crescut
numai cu 9 % (de la 282,9 miI. tone).
Reducerea cu cartof a fost mai mare n Europa
(41,1 %) URSS (26,1 %), dar a crescut n Asia (39,1 %) mai
ales n Africa, unde s-a triplat.
medie a crescut ntre 5,3 % n Africa 56,9 %
n America de Sud, ajungnd la 28,7 t/ha n America de Nord
dar situndu-se sub 12 t/ha n Asia, America de Sud
mai ales Africa (7,9 t/ha).
De asemenea, a crescut n toate
continentele, exceptnd Europa, unde s-a redus cu 19,2 %.
8
Tabelul 1
medii
totale n perioada 1961-1986
c. DRAICA
CONTINENTUL 1961-1965 1979-1981 1986 1986/1961-65
% :f:
SUPRAFATA (mii ha)
Tot a l 23.717 21.014 20.046 -15,5
URSS 8.638 6.919 6.386 -26,1
ASIA URSS) 4.382 6.042 6.096 +39,1
EUROPA URSS) 8.657 5.701 5.103 -41,1
AMERICA DE SUD 977 985 888 -9,2
AFRICA 269 608 813 +2,2
AMERICA DE NCRD 741 713 710 -4,2

OCEANIA 51 46 50 -2,0
PRODUCTIA MEDIE (t/ha)
Tot a l 11,9 13,9 15,4 +29,4
AMERICA DE NORD 20,2 26,4 28,7 +42,1

OCEANIA 15,8 23,2 24,7 +6,5
EUROPA URSS) 16,0 19,2 21,7 +35,6
URSS
Wi'
9,4 11,1 13,7 +45,7
ASIA (fara URSS) 8,7 11,6 11,9 +36,8
AMERICA DE SUD 7,2 9,8 11,3 +56,9
AFRICA 7,5 1x 8,6 7,9 +5,3
PRODUCTIA (mil.tone)
Tot a l 282,9 29,1 308,4 +9,0
EUROPA (fAra URSS) 138,3 109,7 110,9 -19,2
ASIA (farA URSS) 38,1 70,1 72,3 +89,8
AMERICA DE NORD 15,0 18,9 20,4 +36,0

AMERICA DE SUD 7,0 9,7 10,1 +44,3
URSS 8,2 7,7 8,7 +6,1
AFRICA 2,0 5,2 6,4 +220,0
OCEANIA 0,8 1,1 1,2 +50,0
Sursa: FAO Production Yearbook, voI. 25/1971
voI. 40/1986
medii de cartof n
perioada 1961-1986, in principalele care peste 100
mii ha, este n tabelul 2.
n anul 1986, comparativ cu perioada 1961-1965, exceptnd
India, China Olanda, n celelalte reducerea
cultivate cu cartof a fost ntre 5-74 %, ca urmare a
medii sau a reducerii nevoilor economiei
Cea mai mare reducere s-a nregistrat n (74
%), Italia Cehoslovacia (63 %), R.F.G. (61,8 %), Anglia (41,4
%), R.D.G. (37 %), Spania URSS (26 %). cu
cartof n Romania a crescut cu 6,2 %, o reducere n
perioada 1979-1981.
1n cercetarea
9
25
Sol
/g5
i
19M
1970
i
1971
1975
i
1976
fga/J
1.981
IP85
i
1.980
Fig.1 medie de cartof (t/ha) in Romania in perioada
1961-1986
10 c. DRAICA
medie a crescut in toate luate in
ajungind in 1986 la 41,2 t/ha in Olanda, 37,0 t/ha in R.F.G.,
36,7 t/ha in Anglia 32,7 t/ha in S.U.A., dar fiind relativ
in URSS (13,7 t/ha), India (12,6 t/ha), China (10,7 t/ha)
Yugoslavia (8,9 t/ha). Cea mai mare a
medii s-a realizat in Romania (de la 8,5 t/ha in perioada
1961-1965 la 26,4 t/ha in 1986).
a medii de cartof in
Romania, in ultimele decenii (figura 1),
doar 48 % din nivelul medii in cimpurile
experimentale, s-a datorat factori:
-zonarea, organizarea specializarea de cartof
pe scopuri de
-folosirea unor soiuri cu capacitate de
-asigurarea a materialului de
plantat, pro9us in totalitate in incepind cu anul
1974;
a tehnologiilor de producere a
pe scopuri de
a profesionale a

-asigurarea bazei materiale conform tehnologice
de rezultatele in anii 1987
1988, ca urmare a de mediu cu totul nefavorabile
culturii cartofului, trebuie aplicarea rezultatelor
din sintetizate in
tehnologiile elaborate, permit unei medii de
peste 35 t/ha, la nivelul cu veche in cultura
cartofului.
Realizarea mari, dar mai ales valorificarea
a este un mare semn de intrebare (figura
2) ca urmare a negative de
factori:
efectul negativ al de mediu, bolilor
atit in timpul perioadei de
ct n timpul
- efectul negativ al buruienilor al tehnologiilor
deficitare;
- gradul ridicat de a tuberculilor in timpul

transportului;
- de
Priori tn cercetarea
Tabelul 2
medii de cartof
in Romania comparativ cu alte
11
Ta r a
OLANDA
RFG
ANGLIA
SUA

ROMANIA
CANADA
ROG
ITALIA
RSC
POLONIA
SPANIA
URSS
INDIA
CHINA
YUGOSLAVIA
(mii ha) medie (t/ha)
1961- 1979- 1986 %1986/ 1961- 1979- 1986 % 1986/
1965 1981 1961-65 1965 1981 1961-65

129 168 166 +28,7 29,2 37,8 41,2 +57,3
899 302 235 -61,8 24,7 29,4 37,0 +49,8
302 201 177 -41,4 22,8 32,9 36,7 +61,0
551 491 492 -10,8 22,4 30,3 32,7 +46,0
773 238 201 -74,0 17,2 28,5 31,3 +82,0
303 293 322 +6,2 8,5 15,0 26,4 +210,6
119 110 113 -5,1 17,7 23,8 25,1 +41,8
728 522 459 -37,0 16,6 20,3 21,5 +29,5
369 161 135 -63,4 10,4 18,3 19,6 +88,5
489 202 181 -63,0 11,5 16,7 19,4 +68,7
2833 2347 2095 -26,1 15,4 16,8 18,6 +20,8
394 351 289 -26,6 11,4 16,0 16,8 +47,4
8638 6919 6386 -26,1 9,5 11,1 13,7 +44,2
400 741 848 +112,0 7,4 12,6 12,6 +70,0
3210 4336 4202 +30,9 8,4 10,9 10,7 +27,4
311 291 283 -9,0 8,6 9,1 8,9 +3,5
* CU 100 mii ha in anul 1986
Sursa: FAO, Production Yearbook, val. 25/1971
voI. 40/1986
VAN DER ZAAG HORTON (1983), reiese la cartof
costurile de sint foarte ridicate, cu atit mai mari,
cu cit este mai mare, ajungind la peste 2500 $ SUA in
Olanda (tabelul 3), 'in schimb, costurile pe tona de tuberculi
sint mai mici, cu cit este mai mare. De aceea, pentru
eficientizarea culturii cartofului se impune asigurarea ntregii
baze materiale pentru realizarea mari de calitate

Avind in vedere la cartof un extrem de
ridicat de patogeni care sistemul radicular,
tulpinile, frunzele tuberculii: 7 boli 44
specii de ciuperci, 24 virusuri, 2 mycoplasme peste 38 specii
de (18), la care se bolile fiziologice un
foarte mare de specii de buruieni care direct sau
indirect este firesc ca tuturor
fie nu numai asupra mari,
dar mai ales asupra factorilor care conduc la diminuarea
chiar evitarea pierderilor de in final, la
randamentului de utilizare a recoltei.
12 c. DRAICA
MA lIHI7;4TE
--CtJ/Jdln/de
mediu
-Oaunalori
;e1}(lp!tJgie _ ,".., .
c.r;/JtJ'{/// medlV
.". I I (so/,c!lma)
Cood//;Id!'meolt/ DA t!&
(sotc!lma) '\ ,/ _ _ .
oo//s( y __Datll7a/oil
ditl/JttJI"/ --tJol/
/' ,-/,:/" IM' YJLTI/?E
"l)Ot//i11 \'
tfemeolu "-
801/.s/____
oatloJfol7 .
PLANTARC
RECOLJ:4RC
Vtii{ima.rea fubtJrcu/;/Oi
CO/J-

PASTRARE
--80H'

..... Cooo'i/;lckmedllj
{SUD (Jlle fOi'C)
Fig.2 Factori ce diminuarea de cartof
13
Tabelul 3
Sructura costurilor de la cartof in unele
(dup! Van der Zaag Horton, 1983)
Specificare Structura costurilor (%)
KENIA MEXIC SUA OLANDA ROHANIA**
Munca manuala 54 18 8 16 30
Utilaje 6 14 39 24 13
22 47 19 21 28

- chimice 4 16 23 11 9
- organice 8 5
Pesticide 7 5 11 8 7
Costuri fixe 20 8
Total (%) 100 100 100 100 100
TOTAL COSTURI 637 1079 1n7 2500 1136
($ SUA)
medie 7 13 38 40 26,4
(t/ha)
Costuri pentru 91 83 47 60 43
1 tona
*
Calculat la din anul 1980
** Calculat la din anul 1986
Acest deziderat poate fi realizat numai in cadrul unui sistem
integrat de prevenire combatere a bolilor, buruieni lor
punind accent pe utilizarea in complex a
principalilor factori biologici, organizatorici, tehnologici
igiena factori care conduc la diminuarea
pierderilor (figura 3).
n acest context, cercet!rile la cultura cartofului trebuie
orientate cu prioritate in
Dezvoltarea de ameliorare, in
vederea unor soiuri care utilizeze mai
eficient energia cea mai
rezistente sau chiar imune la boli
rezistente la de stres, cu perioad!
de cit mai cu repaus germinal cit
mai lung. n acest sens, se impune, pe metodele
de ameliorare utilizarea unor metode
tehnici moderne care s! includ! o cit mai
de genitori transferul genetic la nivel celular sau
molecular (5, 6, 9, 11, 16, 17, 20, 28, 34, 35, 37, 41,
43, ) .
--.lO/ga/J/?
07bnc
1
-Amj7A:9s&re(evila/ea COf)d1l1ilor
tie sil'-es)
-!?olaua cu/lurllor, evlh"ld
plan/ele cu
CO/7Jl//J/'

- va/dma/Il sislt'n7l//u/;;-amc///a/;
s/luotJ/CL/II!tlr /JQmpII/
vegelalli3v I
-EII'/'Ia/ea s#est/rllor
-
//Jc/t/s/vboule
-U7Yal'ea Il tmflLJ/
si
"
- As,pt.lraJCa cO/Jofifilo/ tJ,Oilme 'pasl/a/B.
f Sti!J.los
2' 1-
J/.fTEM/AlTEGIf'AT
SIaJNDAff
RE"ADc?L/LtJR
L(J/t.fIOAt/IVATIlR!Ltl/lLA
CAJlfOt(/L(J/
I I

-LlE'zli7,kc/a/ea tie t/6Jpozllare,
l/7co/lI/li s/a
-Lllsffug/J.rea /esturllo/ .sla
samu!as#el:' . ,
-Caranlli7a/ilosi/fi/larti.
BIOloglc/' 1'-
.. slJlu///tJzlslt'nle
-mil/tJ///o't',o/4nla.
-
Fig.3 Factori ce diminuare'a p'ierderilor de la cartof
Priori 1n cercetarea
15
tehnicilor metodelor de identificare a
bolilor care se transmit prin tuberculi
in vederea soiuri lor producerea
unui material de plantare (9, 10, 13, 20, 26,
38, 33).
tehnicilor de culturi de
n vederea materialului
de plantat introducerea ct mai n
a soiuri lor valoroase (24, 35, 36).
Dezvoltarea privind sistemul
combatere a bolilor, buruieni lor prin
agrotehnice, biologice chimice n vederea
reducerii consumului de pesticide (3, 8, 12, 21, 22,
29); utilizarea feromonilor (12, 14, 30, 42).
Dezvoltarea privind reducerea gradului de
a tuberculilor n timpul
transportului
reducerea pierderilor in timpul (7, 19, 23,
25, 32, 39). n acest sens se impune
sistemei de
Dezvoltarea privind valorificarea
a cartofului, chiar a intregii biomase (27, 45, 40).
Dezvoltarea asistate de calculator:
optimizarea tehnologiilor, simularea
plantelor, avertizarea combaterii bolilor
preluarea si prelucrarea imaginilor,
programe export, etc.
Abordarea in sistem a acestor impune o colaborare
(geneticieni, fiziologi biologi
fitopatologi, agronomi n de
utilaje), pe baza unor programe prioritare, precum
asigurarea fondurilor bazei materiale necesare.
de cartof n Romania aplicarea
programelor tehnologiilor pe scopuri de
16 C. DAAIO
BIBLIOGRAFIE
1. ANONYMOUS, 1971, FAO, Production Yearbook, voI. 25.
2. ANONYMOUS, 1986, FAO, Production Yearbook, voI. 40.
3. BENNETT, F.D., 1984, Biological control in integrated pest
menagement.lntegrated pest menagement, CIP. Lima, Peru,
p. 189-197.
4. BERINDEI, M., D., CHIRIAC, A. CANARACHE, A.,
1984, de cartof de 100 t/ha. Anale ICPC
voI. XIV, p.107-118.
5. BROWN, C. R., 1983, Potato breeding through mutagenesis in
aposporously generated true seed clones of established
varieties. Proc. of the Intern. Congress "Research for the
potato in the year 2000", p. 67.
6. BURROWS, P. R.,1988, The use of nucleic acid probes to
identify plant parasitic nematodes. Brighton Crop
protection Conference.
7. BURTON, W. G., BOOTH, R. H.,1983, Post harvest technology for
developing country tropical climates. Proc. of the Intern.
Congress "Research for the potato in the year 2000",p.
40-44.
8. CISNEROS, F. H., 1983, Integrated pest control: new
approaches to the priority components. Proc. of the Intern.
Congress "Research for the potato in the year 2000", p.
34-37.
9. DAVIES, J. R., PAVEK, J. J., CORSINI, D. L.,1983, Development
of new potato cultivars with high Verticillium resistence
and increased yield potential by the year 2000. Proc. of
the Intern. Congress "Research for the potato in the year
2000", p. 71.
10. DIENER, T. O., SALAZAR, L. F., OWENS, R. A., CRESS, D.
E.,1983, New potato spindle tuber test: implication for
the future. Proc. of the Intern. Congress "Research for the
potato in the year 2000", p. 71-76.
11. DWELLE, R. B., KLEINKOPF, G. E., PAVEK, J. J., HURLEY, P.
J.,1983, Breeding of potatoes for greater photosynthetic
efficiensy and greater nitrogen efficiency. Proc. of the
Intern. Congress "Research for the potato in the year
2000", p. 76-77.
12. EDWARDS, A., STINNER, B. R., CREAMER, N.,1988, Pest and
disease management in integrated lower input sustainable
agriculture system. Brighton crop protection Conference,
p.1009-1016.
13. GANDLISH, A. A. G., TAYLOR, D. D., CAMERON, J., 1988,
Imunological as applied to bacterical pea blight.
Brighton crop protection Conference.
10 cercetarea
17
14. HALL, D. R., NESBIT, B. F., 1984, Pheromone use developing
countries and new developments in pest control. Integrated
pest menagement, CIP, Lima, Peru, p. 209-215.
15. HARRISON, B. D., ROBINSON, D. J.,1983, Use of complementary
DNA to detect Tabacco rottle virus in potato foliage.
Proc. of the Intern. Congress "Research for the potato for
+-1-.0 .... ..... ,)(\{'1(\" 1 T\
"""""''-' '-'.......... w v v v , .L. J \01 .J I .t:". j -' -' ...
16. HERMSEN, J. G. Th., 1983
f
New approaches to breeding for the
potato for the year 2000", 1983, p. 29-32.
17. HERMSEN, J. G. Th., RAMANNA, M. S., JONGEDIJK, E., 1987, An
evaluation of the new methods and techniques for potato
breeding. Abstr. of EAPR Conference, p. 433-435.
18. HOOKER, W. J., 1981, Compendium of potato diseases. Am.
Phytopath. Societ.St.Paul, Minesota, SUA.
19. HUTCHINSON, P. S., McRAE, D. C., 1987, A comparat ion of the
performance of solid and hallow rods for potato harvester
webs (chains). Abstr. of EAPR Conference, 1987, p. 395-396.
20. JONES, P., AMBLER, D. J., ROBINSON, M. P., 1988, The
application of monoclonal antibodies to diagnosis of plant
pathogens and peste Brighton crop protections Conference.
21. KERRY, B. R., CRUMP, D. H., IRVING, F., 1987, Some aspects,
of biological control of cyst-nematodes. CIP! Lima! Peru!
p. 603-607.
22. LYNCH, J. M., 1988, Biological control of plant diseases:
achievements and prospects. Brighton Crop Protection
Conference.
23. MATTILA'e T., 1987, Knollenbeschadigungen, Rodeverluste und
Zeitbedarf beim Kartoffelroden. Abstr. of EAPR Conference,
p. 397-398.
24. MASTENBROEK, I., EISING, J., 1987, Optimum production of
tubers from in vitro plantlets. Abstr. of EAPR Conference,
p. 123-12.
25. McRAE, D. C., 1987, A singulator for potato grading. Abstr.
of EAPR Conference, p. 399-400.
26. MILLER, S. A., BITTENBURG, J. H., PETERSON, F. P.,
G. D., 1988, Application of rapid, fieldusable imunoassays
for the diagnosis and monitoring of fungal pathogens in
plants. Brighton Crop Protection Conference.
27. PALMA, V., YEGANIANTZ, L., 1983, Bio-energy and food
potential of the potato in the year 2000. Proc. of the
Intern. Congress "Research for the potato in the year
2000 ", 1983, p. 149-150.
28. PELOUQUIN, S. J., 1983 New approaches to breeding for the
year 2000, Proc. of the Intern. Congress "Research for the
Potato in the year 2000", p. 32-34.
18 C. "la
29. RAMAN, K. W., REDOLFI, I., 1984, Progress in biological
control of major potato pests. Integrated pest menagement.
CIP Lima, p. 199-208.
30. RAMAN, K. W., 1984, Progress in pheromone utilization and
other nivel control practices. Integrated pest management,
CIP Lima! Peru, p. 217-233.
31. RIZVI, S. A. H., ~ K. W., 1983, Effect of glandular
trichomes on the spread of potato virus Y (PVY) and potato
leaf roll virus (PLRN) in the field. Proc. of the Intern.
Congress "Research for the potato in the year 2000",
p. 162-163.
32. RASTOVSKI, A., VAN, ES. A., 1987, Storage of potatoes:
postharvest behaoir, store desing, storage, handling.
Wageningen Holland.
33. ROBINSON, D. J., 1988, Prospects for the application of
nucleic acid probes in plan virus detection. Brighton crop
protection Conference.
34. SAWYER, R., 1988, Collection, maintenance and utilization of
unexploited genetic researces. Annual report of
International Potato Center, Lima, Peru.
35. SCHILDE-RENTSCHELER, L., UPADHYA, M., ESPINOZA, N., ESTRADA,
R., CHANDRA, R., 1983, Use of tissue culture technique.
Proc. of the Intern. Congress "Resarch for the potato in
the year 2000", p. 169-172.
36. SCHUCHMAN, R., 1988, Anwendung biotechnologischer Verfharen
in der Kartoffelzuchtung. Sipozionul "Producerea cartofului
pentru s ~ m ~ n ~ Havlickuv Brod, Cehoslovacia.
37. SCURRAH, M., RAMAN, K. W., 1984, Breeding and screening for
resistance to major potato peste Integrated pest
menagement, CIP, L ~ m a Peru, p.103-113.
3B. SLACK, S. A., FRENCH, E. R., 1983, New disease elimination
techniques in seed production programs. Proc. of the
Intern. Congress "Research for the potato in the year
2000", p. 25-28.
39. SZEPTYCKI, A., KARWOWSKI, T., 1987, Tuber damage during
harvesting of potatoes as related to design of the
harvester. Abstr. of EAPR Conference, p. 393=394.
40. SWAMINATHAN, M. S., SAWIER, R. L., 1983, The potential of the
potato as a world food. Proc. of the Intern. Congress
"Research for the potato in the year 2000", p. 3-4.
41. UPADHYAY, K. D., Dwievdi, K. Role of fungi in biological
control of plant-parasitic nematods. Brighton Crop
protection Conference.
42. VOERMAN, S., 1984, PTM pheromone synthesis for developing
countries. Integrated pest menagement, CIP, Lima, Peru, p.
235-248.
'n cercetarea
19
43. WENZEL, G. DEBNATH, S. C., SCHUCHMAN, R., FOROUGHIWEHR, B.
Combined application of classical and uconventional
techniques in breedlng for disease resistant potatoes. In:
RICHARDSEN, D., E., JELLIS, G., J. (eds): The production of
new potato varieties - Technological Advances, Cambridge
University Press Cambridge.
44. ZAAG, VAN DER, D. E., 1984, Reliability and significance of
a simple method of estimating the potential yield of the
potato crop. Potao res., voI. 27, 1984, p. 51-76.
45. ZAAG, VAN DER, D. E., HORTON, D., 1983, Potato production
and utilization in world perspective with special refence
to tropics and subtropics. Proc. of the Intern. Congress
"Research for the potato in the year 2000",1983, p. 44-58.
Predat comitetului de redactare
la 19.06.1989
Referent: Dr. ing. Tanasie Gorea
PRIORITIES IN RESEARCH UD DEVELOPMERT OF POTATO IN ROMUIA
Abst.ract.
It is shown the main factors which determined potato yield
increasing in the Romania, from 8,5 t/ha (1961-1965) to 26,4 t/ha
(1986), in the comparison with other countries; research being
the main factor. It is discussed the potate production
development and the priorities in the field of potato research.
Tables
Tab. 1 Area evolution and yield (1961-1966)
Tab. 2 Area Evolution and yield (t/ha) in Romania in the
comparison with ether countries.
Tab. 3 Potato costs in different countries.
Figures
Fig. 1 Potato yield (t/ha) in Romania during 1961-1986.
Fig. 2 Factors which decrease potato yield.
Fig. 3 Factors which influence diminution of potato yield losses.
lucriri (AnaLe) I.C.P.C. 1990, vol. XVU
GENETICA, AMELIORARE, PRODUCERE DE SiMiNtA
COMPORTAREA EMBRIOLOGICA A UNOR HIBRIZI
INTERSPECIFICI CU REZIStENTA LA MANA DE
S. TUBEROSUM L.I
POP, ION ANGHEL
1
n lucrarea de s-a urmarit modul de a procesului de macrosporogeneza embriogeneza a
hibridului interspecific cu la mana S. demissum x S. tuberosum in vederea elucidarii
reduse in prima de backrossare. Maturitatea ovulelor are loc la diferite perioade de la anteza,
iar alegerea momentului optim cu cel mai mare procent de ovule mature este hotaritoare pentru succesul
hibridarii. cu oarecare intrziere, polenul a germinat normal pe stigmatul hibridului, iar
s-a observat la un interval mai mare de martor, in timpul dezvoltarii embrionului a endospermului,
s-au observat unele anomal ii. Stabi li rea cauzelor acestor anomal ii prezinta o deosebita pentru
unei mai mari de in astfel de hibridAri.
Unul din obiectivele actuale, importante in ameliorarea
cartofului la noi, n este crearea de hibrizi cu
la
Aceasta se prin speciei hexaploide
mexicane Solanum demissum (2n=72) cu soiuri de S. tuberosum
(2n=48).
Hibrizii F
1
snt pentaploizi (2n=60), avnd pe genomul
propriu genomul de S. demissum, din care o
instabilitate cu in sint
sterili.
lor de calitate,
fertilitate se prin repetate a hibrizilor
F
1
cu soiuri de S. tuberosum.
n general, in a doua de backrossare, hibrizii
sint tetraploizi prin eliminarea unui set de cromozomi.
Cele mai dificile probleme n la
hibrizi snt l.n D\...1 (backross J.), .Ld1:JL. care ne-a
determinat o serie de embriologice
privind dezvoltarea gametofitului feminin, a embrionului a
endospermului.
referitoare la dezvoltarea embrionului
maturitatea ovulelor au fost efectuate de YOUNG (1923),
REES LEONARD (1935), LAMM (1937), CLARKE (1940), WILLIAMS (1955),
MAHESWARII (1950), RANDALL OLSON (1985).
1. Universitatea - Facultatea de Biologie
22 LUCRETIA POP, 1. ANGHEL
MATERIALUL FOLOSIT METODA DE CERCETARE
Pentru studiu s-a folosit hibridul FI creat de GOREA
colab., de la laboratorul de al Institutului de
Cercetare a Cartofului prin
speciei de S. demissum x tuberosum (soiul Rozalie), pe care
l-am n cu soiU;l,
Apta folosl te ln aceste t.l.pur 1. de ln anll anter1.or1.!
pentru la degenerare
n lucrarea de rezultatele la soiul

Ca martor s-a folosit soiul care, n
normale, produce polen cu viabilitate bace
cu
S-au castrat 171 flori la hibridul FI 81 flori la martor
din 3 stadii de a florilor: prima zi, a doua a treia
zi
Polenul s-a recoltat de la martor pe vreme apoi
s-a determinat viabilitatea prin testul de colorare cu triphenyl
tetrasolium coloratum prin germinarea pe mediu cu agar n
termostat la 24C, folosind metoda suspendate a lui
Mortensen. Polenizarea s-a efectuat a doua zi castrare, la
ora 8.00. Recoltarea florilor castrate polenizate s-a
din 8 n 8 ore polenizare, timp de 15 zile.
Probele s-au fixat n alcool: acid (3:1) timp de 24 ore
apoi s-au trecut n alcool 70%, unde s-au la
prelucrarea lor.
Prelucrarea probelor s-a efectuat n cursul anului 1987-1988
a constat n deshidratare prin seria de alcooli 70%, 80%, 90%,
95%, alcool absolut de 2 ori, alcool: cloroform (2:1; 1:1; 1:2)
cloroform pur de ori includerea n
efectuate la microtom, n grosime de 5-8 u, au
fost colorate cu hematoxilyna Ehrlich montate n Balsam de
Canada.
n timpul a probelor, teperatura
in cmp a fost cuprins! ntre 16,3 17C, iar umiditatea
ntre 65-70 %.
REZULTATE
S-a studiat macrogametogeneza embriogeneza, att la
hibrid! ct la martorul
Soiul martor un polen normal dezvoltat, cu
viabilitate mare, atit "in vitro" (74 %), ct "vivo".
Germinarea polenului pe stigmatul florilor a fost la
32 ore polenizare (foto 1).
Gineceul este bicarpelar bilocular cu o
numeroase ovule fixate pe
printr-un funicul scurt (foto 2).
Ovulele snt de tip anatrop, unitegumentate
tenuinucelate.
Pe ce ovulul are loc celulei
macrosporogene (celula dintr-o
EnBRIOlOGIcA A UNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
23
a nucelei, care diviziuni, n urma
diada tetrada de macrospori.
Din cei patru macrospori haploizi lineari, numai macrosporul
inferior, cel chalazal, se se n
a sacului embrionar, iar trei se
Sacul embrionar monosporic, denumit de Maheswari tip
Pol vaonum se la genul Solanum. n acest caz I
elementele componente ale sacului embrionar se
trei diviziuni mitotice succesive (foto 3).
ncepnd din prima zi 25 % din ovulele mature
sacul embrionar n stadiul de 7 nuclei, acest procent
crescd la 52 % 2 zile la 65 % 3 zile de la
la martor a fost la 24 ore,
realizndu-se un optim ntre 42-60 ore polenizare. n acest
stadiu, n cele mai multe preparate, se tuburi polinice
n sacul embrionar (foto 4 5).
Prima diviziune a zigotului accesoriu a fost la
4 zile polenizare (foto 6).
Endospermul la genul Solanum este de tip celular primul
perete este de obicei transversal, uneori vertical sau oblic
(foto 7).
Embriogeneza ncepe cu diviziunea zigotului primar ntr-un
stadiu relativ avansat de formare a endospermului secundar.
se faptul n timp ce endospermul secundar
este deja pluricelular f embrionul se n stadiu de proembrion
sub de octant sau ntr-un stadiu imediat
Acest stadiu a fost observat la un interval de 8 si 15 zile
de la polenizare (foto 8).
ntr-un sac embrionar, s-au observat doi proembrioni,
fenomen descris de YOUNG (1922) LAMM (1937) (foto 9).
Embrionul matur s-a observat la 2S zile de la polenizare
(foto 10).
Studiul macrogametogenezei embriogenezei la
hibrid s-a efctuat criterii ca la martor,
seama de butonilor florali stadiul antezei.
In gineceele florilor hibridului interspecific, polenizate
cu polen de la martor, se o n toate
stadiile de acesta. Astfel, n prima zi la
hibrid nici un ovul nu este matur, n timp ce la martor sint 25%.
A doua zi 27 % din ovule sint mature, iar a
treia zi numai 38 % de martor care are 65 %.
Germinarea polenului pe stigmatul hibridului s-a observat
mai trziu anume la 36 ore polenizare.
tuburi lor polinice n sacul embrionar
fuzionarea spermatiilor cu oosfera nucleul secundar se
ntr-un interval de timp mai mare.
La 40 ore polenizare, numai 2 % din ovule
tuburi polinice in interiorul sacului embrionar. Momentul optim
de fecundare are loc n intervalul 46-76 ore de la polenizare,
cnd s-au observat
24 POP, 1. ANGHEL
Fato 1 Polen germinat pe stigmat la martor (Salanum tuberosum
\ .
,

}.:"
Foto 2 prin gineceu (martor)
COMPORTAREA ERBRIOLOGICA A UNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
25
Foto 3 Aparatul oosferei: sinergide (s), oosfera (o) nucleul
secundar (n,s) n ovulul matur
Foto 4 Tub pol.inic (t.p) in sacul embrionar, antipode (an),
oosfera nucleul. secundar (n,s)
26 POP, 1. ANGHEL
Fato 5 Tub polinic cu o spermatie (s) nucleul secundar
(n,s) al sacului embrionar
Fato 6 Prima diviziune a zigotului accesoriei (martor)
COMPORTAREA EKBRIOlOGICA AUNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
Foto 7 Primele stadii de formare a endospermului p r i
transversali i oblici) la martor)
~ --.

27
Fato 8 Proembrion pluricelular mai dezvoltat intr-un endosperm
normal (martor)
28
..
.. ..
, ..
' .. ~ . - .
, ,.'. ,,-.
, ~
~ ~ .... _A... __~
LUCRETlA POP, 1. ANGHEL
Fato 9 Doi embrioni ntr-un sac embrionar (martor)
"'.
Fato 10 Embrion matur ,cu cotiledoanele formate (martor)
COKPORTAREA EHBRIOLOGICA A UNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
Fato 11 Nucleii polari n degenerare (hibrid)
29
Fato 12 Cordoane citoplasmatice nuclei n degenerare hibrid)
30 L U R E I POP, 1. ANGHEL
Fato 13 Stadiu incipient in formarea endospermului la hibrid
Fato 14 Primele stadii de dezvoltare a endospermului celular la
hibridul interspecific
COMPORTAREA EHBRIOlOGICA A UNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
31
Fato 15 Stadiul avansat in dezvoltarea endospermului la hibrid
(celule in nuclei, cu vacuole mari)
, 1',
Fato 16 Degenerarea endospermului la hibrid
32 POP,I. ANGHEL
Foto 17 Ovul cu preewbrion endosperm n degenerare (hibrid)
" .. -

, '.
""Il:---;---- _
,:
Foto 18 Preembrion intr-un endosperm normal (hibrid)
COMPORTAREA ERBRIOlOGlcA AUNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
33
numeroase anomalii (degenerarea oosferei si a nucleului
secundar, formarea de cordoane plasmatice,
(fato 11 si 12).
Prima diviziune a nucleului secundar are loc in mod izolat
la 4 zile fecundare.
Diviziunile celulare se mult mai lent decit la
martor, iar celulele sint mai in nuclei,
cu vacuole mari (foto 14 15).
n faza de 2 4 nuclei, are loc procesul de degenerare a
endospermului in cele mai multe ovule, iar in altele, endospermul
in faze mai avansate (foto 16).
n cimp, in are loc florilor
polenizate.
Procesul de formare dezvoltare a zigotului primar, din
care embrionul, s-a constatat la un numar mic de ovule,
majoritatea raminind mici nedezvoltate.
Degenerarea proembrionului in cele mai frecvente cazuri s-a
observat in stadii timpurii (bi - tetracelular), dar in
faze mai avansate (foto 17).
un mic de ovule in care endospermul
embrionul se normal (foto 18).
Din totalul de 171 flori polenizate, au fost recoltate
pentru 90 butoni flarali, iar din restul, s-au
4 bace, din care 2 s-au imparafinat studiat, iar din celelalte
2, s-au scos 19
Din totalul 8 au avut numai embrion
endosperm, 3 au fost seci, iar 8 au fost viabile.
CONCLUZII
1. Formarea sacului embrionar a elementelor sale la
hibridul ac, este mai decit la martor;
2. Pe stigmatul hibridului, polenul a germinat normal;
3. La hibrid, in procesul intervin o serie de
anomalii ca: oosfera nuclei secundari in
dimensiune, degenerarea endospermului n stadii timpurii,
degenerarea proembrionului n faza de 2-4 celule

Aceste anomalii, observate in preparatele microscopice,
corespund cu florilor polenizate din cimp.
4. n urma backrasaarii, s-au plante
mature in redus, ceea ce coincide cu asupra
embriogenezei privind degenerarea elementelor
sacului embrionar.
34
5. Avind in vedere maturarea mai tirzie a elementelor
sacului embrionar, consider!m c! este mai eficient! inceperea
poleniz!rii artificiale in a doua a treia zi dup! antez!, cind
procentul de ovule mature este mai ridicat.
6. Pentru elucidarea cauzelor a
hibridului, ar fi necesar studiul citologic al endospermului,
precum urm!rirea dezvolt!rii ovulului (nucela
integumentul) .
BIBLIOGRAFIE
1. BRINK, R. A., COOPER, D. C., 1987, The endosperm in seed
development. Bot. Rev.13, 8/9.
2. CLARK, A., 1940, Fertilization and early embryon development
in the potato. Am. Pot. Journal, 17, 1940, p. 20-25.
3. COOPER, D. C., 1933, Nuclear divisions in the tapetal cells
of certains Angiosperms. American J. Botany, 20, p.
358-364.
4. COOPER, D. C., 1943, Haploid-diploid twin embryos in Lilium
and Nicotiana. American J. Botany, 30, 1943, p. 408-413.
5. CHWILKOWSKA, B., ZENKTELER, M., 1978, Cytoembryological
investigation on the development eu female and maIa
gametophytes in dihaplod, triploid and tetraploid clones
of S.tuberosum L I.Microsporogenesis and megametogenesis
(In Polish Acta Agrobotanica), 31, p. 7-20.
6. DARLINGTON, C. D., 1941, The genetics of embrio-sac
development. Ann. Bot. N. S., 5, p. 547-562.
7. DAVIS, G. L., 1966, Systematic embryology of the Angiosperms.
528 S. New York London-Sydney.
8. DANYANSAGAR, V. R., COOPER, D. C., 1960, Developement of the
seed of Solanum phureja. American Journal Botanic, 47, p.
176-186.
9. EAST, E. M., 1913, Xenia and the endosperm of Angiosperms.
Bot. Gaz. 56, p. 217-224.
10. ENNINK, A. H., 1974, Matromorphy in Brassica oleracea L III.
The influence of temperature delayed prickle pollination
and growth regulaters on the gf matromorphic seeds
formed. Euphytica, 23, b, p. 711-718.
11. ENNINK, A. H., 1974, Matromorphy in Brassica oleracea L IV.
Formation of homozigous and heterozygous diploid products
of gametogenesis and qualitativ geneticalresearch on
matromorphic plants. Euphytica, 23, 1974, p.719-724.
12. GERASSIMOVA - NAVASHINA, H., 1957, On some cytological
principles underlyng double fertilization. Phytomothology,
7, p. 150-167.
COftPORTAREA ERBRIOlOGICA AUNOR HIBRIZI INTERSPECIFICI
35
13. GUSTAGSSON, A., 1935, Studies on the mecanism of
parthenogenesis. Hereditas, 21, p. 1-112.
14. HORWARD, H. W., 1939, The size of seeds in diploid and
autotetraploid Brassica oleracea L. Journal Genetics, 38,
p. 325-340.
15. HORWARD, H. W., 1942, The effect of polyploidy and hibridity
on seed size in crosses between Brassica Chinensis, B.
carinata, amphidiploid B. Chinensis-Carinata and
autotetraploid B. chinensis, J. Genet., 43, p. 105-119.
16. JORGENSEN, C. A., 1928, The formation of heteroploid plants
in the genus Solanum. Journal Genet., 19, 1928, p. 133-211.
17. LEWIS, D., 1954, Competition and dominance of incompatibility
alleles in diploid pollen. Heredity, 1, p.85-109.
18. LEWIS, D., 1954, Comparative incompatibility in Angiosperms
and Fungi. Advances in Genetics, 6, 1954, p. 235-285.
19. MAHESHWARI, P., 1950, An introduction to the embriology of
Angiosperms. Mc.Graw-Hill, New York.
20. MITROI, D., N., 1976, Embriologie

21. OLSON, A. R., 1987, Ovule maturity in relation to blossom age
of a diploid clone of Solanum tuberosum. J. Canad. of Bot.,
65, p. 706-709.
22. PODDUBANYA - ARNOLDI, V., A., 1960, Study of fertilization
on the living material of some Angiosperms.
Phytomorphology, 10, p. 185-198.
23. RUTISHAUSER, A., 1969, Embriologie und Fortphlanzungsbiologie
der Angiosperms. Springer-Verlag, Wien - New York.
24. SOUEGES, R., 1922, Rechercher sur l'embriogenie des
Solanacees. Bull. Soc. France, 69, p. 163-178.
25. STELLY, D., M., PELOUQUIN, S., J., 1985, Secreening for 2n
female gametophytes in potatoes. Am. Pot. Journal, 10,
p. 62.
26. SHAMIN BAKSH, A., JAMAL, A., JOBAL, A., 1978, A new raport
of enviromental parthenocarpy in Solanaceae. Israel Journal
of Bot. 27.
27. WATKINS, A., E., 1932, Hybrid sterility and incompatibility.
Journal Genetica, 25, p. 125-162.
Predat colectivului de redactare
la 26.02.1990
Referent: dr. ing. Tanasie Gorea
36
EMBRIOLOGY BEHAVIOUR OF CERTAIN INTERSPECIFIC HYBRIDS
WITH LATE BLIGHT - S. TUBEROSUM L. 1
Abstract
It is shown macrosporogenesis process and embriogenesis of
the interspecific hybrid (S. demissum x s. tuberosum) with late
blight resistance for the elucidation of low fertility in the FI
backross. For the full success of hybridization is very important
the maturity of the ovules at the certain optim moment of
antesis. The pollen grains grew normale on the hybrid stigma and
fertilization was seen at higher interval than in the parents.
During development embryo and endosperm we have observed some
abnormalities. To get more quantities of seed in this Kind of
hybridization it is very important ta establish the causes of
these abnormalities.
Fig 1
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4.
Fig. 5
Fig. 7.
Fig. 8.
Fig. 9.
Fig.lO.
Fig.ll
Fig.12.
Fig.14.
Fig.15.
Fig.16
Fig.17.
F;ig.18.
The germinated pollen on the stigma at the parent
(Solanum tuberosum - Katiusa-variety).
Longitudinal section gyneceu (parent).
Egg cell (o) with synergides (s) and secundar nucleus
(n.s.) in the mature ovule.
Pollinic tube (t.p.) in embryo sack, antipodes cells
(an), egg cell (o) and secundar nucleus (n.s.).
Pollinic tube with a sperm cell near secundar nucleus of
embrya sack. Fig. 60 The first divisian of the accesary
zygat (parent).
The first stages of endosperm formation (transversal and
alelique walls) a the parent.
Proembryo more developed in a normal endosperm (parent).
Two embryos in a embryo sack (parent).
Mature embryowith cotyledons (parent).
Pollar nucleus in the degenerat ion (hybrid).
Cordon cytoplasmatic and nuc Ieus in the degeneration
(hybrid) .
The first stage in endosperm formation in the hybrid.
The first stages of cells endosperm development in the
interspecific hybrid.
The oldest stage in endosperm development in hybrid (poor
cells in plasm, withaut nucleus, with big vacuoles.
Endosperm in degenerat ion (hybrid).
Ovule with proembryo and endosperm in the
(hybrid) .
Proembryo in a normal endosperm (hybrid).
lucriri (Anale) I.C.P.C. 1990, vol. XVll
COMPORTAREA DESCENDENtELOR DE CARTOF
(SOLANUM TUBEROSUM L.) PRIVIND REZISTENtA
LA MANA N FUNCtIE DE STRUCTURA GENOMULUI
l. CONSTANTA BOTOMAN,
GH. BOTOMAN, R. HERMEZlU
Datorita pagubelor produse de mana cartofului (Phytophtora infestans Mont. de Bary.), crearea de linii de
amel iorare cu rezi de mana ocupa un loc important. Folosind ca sursa de rezi specia
hexaploida Solanum demissum LindL. s-a urmarit modul care aceasta se transmite de-a lungul
de efectuate n scopuL caracterelor liniiLor respective.
s-au efectuat asupra genotipurilor care au manifestat La mana n urma unei
artificiaLe, n faza de 3-4 frunze. S-a observat o scadere a genotipurilor rezistente
la mana odata cu numarului i lor de indiferent de soiuL folosit ca
partener fenomenul datorndu-se modificarii raportuLui dintre genele majore R, care
confera o absoLuta, cortegiuL de gene minore care confera o de cmp durabila
stabi la.
Mana cartofului de ciuperca Phytophthora infestans
(Mont. de Bary.) este cea mai a cartofului
pagubelor pe care le produce. n mare de
rase fiziologice, care apar continuu, soiurile de cartof sint
foarte vulnerabile atacului agentului patogen.
de rase fiziologice este rezultatul ciupercii la noile
de schimbate prin incorporarea in genomul noilor
cultivare a noi gene de a

Crearea de linii de ameliorare valoroase, cu la
se greu, fiind necesare studii de verificare,
care un volum mare de n timp. De
asemenea, noile cultivare create cu la pot fi
vulnerabile n unor noi rase fiziologice,majoritatea
prin hibridare (1).
au comportarea
cartofului aflate n diferite de
fiecare de aducnd noi schimbari n
genom. Pe aceasta, s-au privind
stabilirea caracterelor genitorilor.
MATERIALUL METODA DE LUCRU
s-au efectuat asupra a
provenite din specia Solanum demissum Lindl. n
genomul s-au pus ln 10 gene majore, dominante,
codificate R1 - R10 (1), care o la
un cortegiu bogat de gene minore, care-i o
de cmp (2).
38
1. COlAB.
S-au urm!rit ultimele trei de (a
IV-a, a V-a si a VI-a), verificindu-se modificarea
genotipurilor rezistente, care s-ar datora schimb!rii structurii
genomului prin incorporarea a noi gene. urm!rite
se g!sesc in a VI-a de care s-au
efectuat in scopul caracterelor de sl11batic,
de la specia Solanum demissum Lindl., incorpor!rii in genomul
hibrizilor respectivi a unor caractere valoroase de soi
ridicat de amidon proteine, la bolile produse de
precocitate, productivitate, etc.), pe fondul
la man! de la specie. n acest scop, s-au folosit ca
parteneri in soiuri valoroase precum: Apta,
Swalbe (rezistente la viroze), Prosna ridicat de
amidon), Adretta ridicat in amidon precocitate),
Super (rezistent la viroze productivitate), Koretta (rezistent
la viroze nematozi), Ponto (rezistent la nematozi).
Trierea n primele de
s-a efectuat n cimp, asupra intregului
material, folosind ca criteriu de baz! comportarea lor privind
la man! ca sistem genetic unic, absolut!
de cimp (4), dar; n timp! lundu-se n
considerare celelalte caractere pe care trebuie s! le
un genotip valoros. avansate de
(a IV-a, a V-a a VI-a) au fost supuse unei
artificiale cu man!, in faza de 3-4 frunze (la cca 6
s!pt!mni de la sem!nat), in scopul numai a
genotipurilor cu la Genotipurile rezistente au
fost transplantate in cimp continuindu-se pe baza
criterii. Comportarea aflate in
diferite de constituie subiectul
lucr!rii de S-au urm!rit atit intre
cit in interiorul
s-au efectuat in cadrul Laboratorului de
genetic! din cadrul Institutului de cercetare a
cartofului in izolate, pentru a nu prolifera in
cimp noi rase fiziologice sau cu patogenitate Inoculul
a fost de pe culturi de Phytophthora infestans, rasa
complex!, pe felii de tuberculi ai soiului Bintje (sensibil la
man!). Sporii au fost prin sp!lare cu distilat! a
miceliului. Incubarea a avut loc la temperatura de 4-8C, timp
de 45 minute, pentru inducerea form!rii zoosporilor.
a fost adus! la 19-20 mii spori/ml, folosindu-se cca 100 ml
suspensie la 1000 Suspensia s-a aplicat pe frunze
printr-o pulverizare foarte fin!, folosind pulverizatorul de

COMPORTAREA Df;SCEHDEHTElOR DE CARTOF LA IWIA
39
REZULTATE OStIHUTE
asupra s-au efectuat se
n a VI-a de au
genealogii:
1:
Mg. 464.64 )F1* x Apta )B1** x Swalbe )B2** x Prosna )B3** x
Adretta )B4** x Koretta )B5** x Ponto )B6**;
2:
Mg. 464.64 )F1* x Apta )B1** x Swalbe )B2** x Prosna )B3** x
Super )B4** x Koretta )B5** x Ponto )B6**.
* )F1 - hibridul n prima ntre Solanum demissum
Lindl. Solanum tuberosum L. (soiul Apta).
**)Bl-6 - de
Tabelul 1
genotipurilor rezistente la
a diferitelor din 1 aflate n
avansate de
de
64 <63 x Adretta> 65 (64 x Koretta> B6 (65 x Panta>
T 5 R %R T R % R T R %R
86.5315* 90.5540*
1.1 - 570 283 287 50,3 1200 985 215 17,9
87.5401* 90.5552*
1.2 - 950 563 387 40,7 1000 780 220 22,0
81.5053* 87.5402* 90.5555*
1.3 50 40 10 20,0 640 384 265 41,4 600 510 90 15,0
T - total genotipuri analizate; S - genotipuri sensibile;
R - genotipuri rezistente; %R - genotipurilor
cu la
*) - anul analizate n
de Din
respective, s-au efectuat numai asupra
genotipurilor care au manifestat de
40
1. COUB.
Tabelul 2
genotipurilor rezistente la
a diferitelor din 2, aflate n
avansate de
de
84 (83 x Super) 85 (84 x Koretta) B6 (85 x Ponta)
T S R %R T S R %R T S R %R
81.5083* 86.5321* 90.5545*
Descend. 2.1 150 30 120 80,0 1330 949 381 28,7 1400 1160 240 17,1
81.5056* 86.5323* 90.5545*
Descend. 2.2 450 40 410 91,1 950 814 136 16,7 1400 1154 246 17,5
81.5061* 86.5324* 90.5548*
Descend. 2.3 130 40 90 69,2 570 292 278 50,3 900 627 273 30,3
T - total genotipuri analizate; S - genotipuri sensibile;
R - genotipuri rezistente; %R - genotipurilar cu
la
*) - anul num!rul analizate in
respectiv! de Din
respective, s-au efectuat numai asupra
genotipurilor care au manifestat fat! de
ntre cele dau! const! in inlocuirea
soiului Super, in cea de-a IV-a incepind cu
de s-au efectuat
artificiale cu man!, in efectuindu-se
numai asupra genotipurilor care au manifestat
Analiznd cele privind la
man! in ultimele trei de s-au
rezultatele prezentate in tabelele 1 2.
in figura 1, este grafic
genotipurilor rezistente la in de modificarea
genomului, in urma efectuate in cele

, p
I ii
I
fi
: I
I
; I
: I
I i)
I ....,'
. .'.;,
I ..;;#
/" "JI'
/
. .,..
/o"
fr
N1t\i......
~ j
~ ~ ~ ~ ~
3-'N.Y..L5'IZ3& 100/)dLtON..1.9 )(
!
eoo;.. _ -
~ G; ~ ~ 11
3LN3.LS'IZ3Y ItY/)t:7'I.L(JN3!) ~
I '
N

~
z
ce
~
o
u
42
1. COU8.
Analizind rezultatele se abserv! o sc!dere a
genotipurilor rezistente la man!, faptului
c! raportul dintre genele majore R (gene dominante care
o de cortegiul de gene minore
(care confer! o de cimp durabil! stabil!) nu se
transmite cu fidelitate lungul de
indiferent de soiul folosit (3).
genotipurilor rezistente la este evident! in
interiorul aceasta datorindu-se st!rii
heterozigote a cartofului. n ambele cazuri, la o sc!dere
a genotipurilor rezistente cu
de fenomenul
datorindu-se de gene minore
in avansate de
Soiurile de cartof, vulnerabile in atacului agentului
patogen din motivele in lucrarea de pot fi folosite
ca parteneri in rezultind genotipuri cu
superioare anterioare, dar, in
timp, asist!m la o a genotipurilor cu
de Analizind cele dou! unde ca
parteneri 1n s-au folosit soiuri care se
deosebesc in ceea ce de man!, nu s-a
observat o diminuare a genotipurilor rezistente
cu soiului folosit.
genotipurilor rezistente poate fi de un mare
de gene minore, care aditiv a scade cu
de
CONCLUZII
1. Odat! cu de
la o diminuare
a genotipurilor cu de
2. Diminuarea genotipurilor cu
de nu este cu soiului folosit ca
partener in
3. la este de genele majore R
de raportul lor cu o de gene minore cu
raport care se pe parcursul
de cu aceasta se
genotipurilor rezistente la manifestarea
fenotipic! a la nivel de genotip.
43
BIBLIOGRAFIE
1. CEAPOIU, N., NEGULESCU, FLOARE, 1983, Genetica
ameliorarea la boli a plantelor. Editura Academiei,

2. FODOR, I., 1973, Variabilitatea la man! 1n
hibride de cartof. Anale, ICCCSZ, Cartoful,
voI. IV.
3. GOREA, T., ADRIANA, 1976, Variabilitatea
ereditatea de c1mp 1n hibride F1
dintre Solanum tuberosum L. Solanum demissum Lindl.
Anale, ICCCSZ, Cartoful, voI. VI.
4. GOREA, T., FODOR, I., ADRIANA, 1977, Aspecte
genetice ale amelior!rii genetice la man!,
Phytophthora infestans Mont. de Bary. Probleme de
genetic! teoretic! IX, 3.
Predat colectivului de redactare
la 31.07.1991
Referent: Dr. ing. Tanasie Gorea
BEHAVOIR OF POTATO HYBRID PROGEHIBS
(SOLUUM TUBEROSUM L) UGARDIRG LATE BLIGHT
USISTUCE IH ULATIOR TO GEROMB
Abstract
Because the sever domages caused by late blight
(Phytophthora infestans Mont., de Bary) the breeding of new field
resistant parental lines is a up to date task. Using as genetic
sourse the hexaploide specie Solanum demissum Lindl. the
segregation of rezistance during backcross generations has been
analysed. The resistant genotypes selected aften anartificial
infection in 3-4 leaves stage were backcrosed. It has been
observed a lowering of percentage connected to an increasing
number of backcrosses unafected by the variety used as aparent
in backcross. This phenomenon is determined by the ratio change
bitween major genes (R) with absolute resistance and minor genes
(field resistance).
Tables
Tab. 1 The frequency of genotypes with late blight resistance
of progenies from combination number 1, heing in
advanced backcrosses generations.
Tab. 2 The frequency of genotypes with late blight resistance
of progenies from combinat ion number 2, heing in
advanced backcrosses generations.
Figures
Fig. 1 Percentage variation of genotypes with late
resistance in relation ta the change of genomeQ
Lucrliri (AnaLe) LC.P.C. 1990, voL. XVU
STADIUL ACTUAL PERSPECTIVA CREARII SOIURILOR
NOI DE CARTOF CU O PERIOADA DE VEGETAtIE SUB 75 ZILE,
REZISTENTE LA BOLI DAUNATORI, CU CALITAtI
PRODUCtIE RIDICATE
V. TOADER
Lucrarea prezinta stadiul actual al crearii de soiuri de cartof extratimpuriu cu o perioada de
sub 75 zile. Pe plan mondial snt soiuri cu o perioada de sub 75 zile. De exemplu: in
Olanda, 5,09% reprezinta soiuri le timpurii. De asemenea, sint analizate perspectivele privind creearea
de noi soiuri de cartof timpuriu foarte timpuriu, rezistente la boli daunatori, cu cal
ridicate.
A. Stadiul actual al de soiuri extratimpurii de
cartof
La noi in in prezent, nu s-a creat vreun soi de
cartof cu o de sub 75 zile. Soiul Carpatin,
din grupa soiuri lor timpurii, are o de de
75-85 zile, comparativ cu Ostara de 80-90 de zile.
Pe plan mondial, s-au creat citeva soiuri de cartof foarte
timpuriu. De exemplu, din cele 510 soiuri reprezentate in
Geniteureslyst voor aardappelrassen - 1985 (4), 26 soiuri sint
foarte timpurii, reprezentnd 5,09 %.
Dintre soiurile foarte timpurii, Barima, creat in Olanda,
este cel mai timpuriu, urmat de Civa Eersteling, create in
celelalte soiuri fiind de aproximativ
timpurietate (tabelul 1) . Majoritatea soiurilor
subspeciei tuberosum, probabil Delica; Pentland lustre Scala
subspeciei andigenum.
O la creearea de noi soiuri de cartof foarte
timpurii, dar cu capacitate mare de ar fi
utilizarea subspeciei andigenum, deoarece se pare sursa
tuberosum nu mai poate produce un progres genetic
suficient in intraspecifice.
Analizind aceste soiuri din punct de vedere al
la riia se 5 soiuri sint sensibile
(Eersteling, Laura, Carina, Delica Isabell). la
Globodera rostochiensis au numai 3 soiuri: Delica, Pentland
Lustre Scala (Ro,).
Ca soiurile timpurii sint sensibile la
existind o intre timpurietate
la Dintre cele 25 soiuri analizate, mijlociu de
sensibile pe frunze sensibile la tuberculi sint
soiurile: Astila, Cynia, Laura Scala. Celelalte soiuri sint
sensibile foarte sensibile atit pe cit pe tubercul.
La virusul frunzelor, sint sensibile soiurile
Civia Isabell, celelalte fiind relativ sensibile moderat
46
v. TOADER
sensibile. La virusul Y al cartofului, 4 soiuri snt rezistente:
Delica Luna, Proyost Scala, iar soiul Carina este foarte
rezistent.
Din punct de vedere al la virusul A,
se prezinta astfel:
13 soiuri snt rezistente (Beauty de Fontenay, Carina,
Civa, Corina, Delica, Dunluce, Eersteling, Isabell,
Laura, Luna, Provost, Pentland Jevelin Pentland
Lustre) .
2 soiuri relativ rezistente: Barima Frigaa
13 soiuri - la care nu este
Tabelul 1
Soiurile de cartof foarte timpurii, de origine anul
lor Geniteursliyst 1985
Nr. SOIUL Anul
crt.
1. ARRAN COHET GB Oiverman x Pepo 1956
2. ASTlLLA DOR Saskia x Amsel 1968
3. ATICA O Reinhort x 361/58 1971
4. AZALlA PL Cherokee x R.16003 1975
5. BARIHA NL Eerstel ing x FruhmolLe 1953
6. B de FONTENAY F 1885
7. CARINA NL Saskia x SVP 52-231 1971
8. CIVA NL Bintje x (Saskia x FruhmoLe) 1960
9. CARINE NL Si rtema x SVPY 193 1976
10. CYNIA PC Z45072 x Katahdin 1980
11. OELICA O UP.7.344/6 x UP.6.331/503 1981
12. OORE NL EersteLing x (Record x Bravo x Alpha) 1947
13. OUNLUCE GB Saskia x CLarke K 126 1976
14. EERSTELlNG NL Early Primrode x King Kidrey 1900
15. FREZIA PL Z.45096 x Or. Hchtash 1979
16. FRIGGA O 1981
17. IRSH PEACE GB Craigs RoyaL x Katahdin 1973
18. IRYS PL Kennebek x Gievont 1975
19. ISABELL O Humalda x Clivia 1974
20. LAURA A Saskia x HPI.49540/2 1976
21. LUNA O 1962
22. PENTLANO JEVELlN GB 2693 ab (2) x 11-79 1968
23. PENTLANO LUSTRE GB Craigs Royal x 2 700 (2) 1969
24. PROVOST GB 2693 abe (2) x H 109-3 1981
25. RUTA PL Krokus x Axili a 1985
26. SCALA O ALcmaria x Prima 1982
La virusul X, snt furnizate date pentru 6 soiuri din
care: Carina este relativ rezistent, Civa, Corine Eersteling
snt rezistente, iar Pentland Jevelin Pentland Lustre
snt rezistente.
STADIUL ACTUAl SOIURILOR
47
Toate aceste caractere sint deosebit de importante in
alegerea genitorilor pentru crearea de soiuri extratimpurii cu
la viroze grave la nematozi, riie
etc.
n sistemul clasice, un soi cu foarte
bune nu pentru crearea de noi soiuri,
nu formeaz! flori. Analiza florilor la aceste soiuri
scoate in 16 soiuri flori, cu cea mai mare
in flori fiind soiul Laura, dar care nu bace.
De aceea, prin actualele mijloace nu poate fi folosit in
Soiul Irish Peace are o inflorire
foarte bine bace de aceea, din acest punct de vedere, poate
fi folosit ca genitor. Barima, Beauty de Fontenay, Carina, Civia,
Delica, Eersteling Isabell nu au polen fertil pot fi
folosite ca forme parentale materne. Despre anumite soiuri, nu
sint privind posibilitatea lor in
procesul de ameliorare.
n 1989, la laboratorul de ameliorare s-au realizat
tipuri de
1. timpurii x
x
x
Total
timpurii 9 - 4,9 %
semitirzii 14 - 7:6 %
tirzii 4 - 2,1 %
27 -14,6 %
2. semitimpurii x timpurii 9
x semitirzii 9
x tirzii 2
- 4,9 %
- 4,9 %
- 1,1 %
Total 20 -10,9 %
3. semitirzii x timpurii 27
x semitirzii 46
x tirzii 21
- 14,7 %
- 25,0 %
- 11,4 %
Total 94 - 51,1 %
4. tirzii x timpurii 15 - 8,2 %
x semitimpurii
x semitirzii 21 -11,4 %
x tirzii 7 - 3,8 %
Total 43 -23,4 % ",
otal (1 + 2 + 3 + 4) = 184 -100 %
48
VI. TOADER
Din aceste date s-au realizat
timpurii x timpurii 4,9 %. Cel mai mare de s-au
cnd s-au folosit soiuri semitrzii, atit ca
matern, cit patern.
Budin (citat de E. Constantinescu) (1), studiind genealogia
la 58 soiuri, majoritatea soiuri lor precoce provin din
hibrizi ntre soiuri timpurii x semitimpurii (tabelul 2).
Tabelul 2
soiurilor de cartof (Budin, 1964)
Precocitatea formelor
parentale
Timpuriu x timpuriu
Timpuriu x semitimpuriu
Semitimpuriu x semitimpuriu
Semitimpuriu x semittrziu
Semittrziu x semitimpuriu
Semitimpuriu x timpuriu
Alegere clonal8
Autofecundare
Numarul
soiuri lor
4
23
14
4
7
1
3
2
Forme precoce %
6,9
39,7
24,2
6,9
12,1
1,7
5,1
3,4
Din acest tabel se soiurilor create din
timpurii este foarte mic, reprezentind numai 6,9 %.
De asemenea, din au rezultat soiuri
reprezentind 3,4 %. este probabil, de
procentul al soiuri lor timpurii, care infloresc sau au
polen fertil. n posibilitatea prin metodele
clasice a hibride intre soiurile timpurii este

De altfel, la ICPC in 1989, din 184
numai 9 sint de tipul timpuriu x timpuriu,
reprezentind 4,9 %. Analizind datele din tabelul 2, se poate pune
sub semn de intrebare utilitatea de hibride
intre forme parentale precoce, atita timp ct se pot realiza
intr-un procent mai mare forme precoce din timpuriu
x semitimpurii. Se pune intrebarea: "Cum se poate nvinge
bariera de precocitate pentru o perioada de de 60-75
zile? Prin ce metode?"
n prezent, n majoritatea s-au utilizat
metodele clasice de ameliorare, utiliznd hibridarea ntre soiuri
cu caractere valoroase dorite sau ntre soiuri linii de
ameliorare care s-au prin anumite caractere, pe care
amelioratorul a dorit le intr-un nou soi.
Pentru a crea soiuri foarte precoce, se cere primordial
determinismului genetic al acestui caracter.
STADIUL ACTUAL PERSPECTIVA CREARII SOIURIlOR
49
B. Determinismul genetic al precocitatii
ntre precocitatea de tuberizare perioada de
trebuie o prin precocitate se
acumularea a pe formarea
timpurie in ritm rapid a tuberculilor, perioada de
n fond, durata de acumulare a
numai la soiurile timpurii o ntre
precocitatea de tuberizare perioada de Precocitatea
de tuberizare este o pentru
noastre, chiar pentru soiurile trzii, deoarece n anii n
care seceta se la lunii iulie poate
surprinde soiurile cu tuberizare trzie, cu tuberculi
ce foarte mici.
Din punct de vedere genetic, precocitatea este o
unii autori
n orice caz, tardivitatea asupra
Fiind caracter poligenic, puternic
o variabilitate mare Se prin
autofecundare gradul de homozigotie n ameliorare,
cartoful are un comportament complex, determinat de caracterul
lui autotetraploid, cu ereditate alelism multiplu
ca principiu fundamental care majoritatea caracterelor.
Hibridnd pentru caracterul de precocitate puternic
heterozigoti, se presupune se
de din doi parteneri puternic
heterogametici. Oricum, acesta este motivul pentru
slabul progres genetic n ceea ce realizarea de soiuri
extratimpurii, cu capacitate mare de rezistente la
boli De aceea, de ameliorarea
noi metode de ameliorare se vor impune.
c. Metode de ameliorare. Prezent si perspectiva
I.P. von Loon, referindu-se la strategia de ameliorare a
cartofului n Olanda, distinge trei nivele:
1. Procedeele clasice de ameliorare la nivel tetraploidi
2. Ameliorarea la nivel diploidi
3. Tehnicile de manipulare
La noi n ameliorarea pentru crearea de soiuri
extratimpurii timpurii s-a se
aproape n totalitate, la nivel tetraploid. Metoda a
fost este hibridarea ntre soiuri de cartof timpurii
semitardive formelor cu tuberizare timpurie
de de 75-80 zile.
Realizarea de soiuri de cartof extratimpurii presupune
modificarea strategiei de ameliorare. O cale ar putea fi
autofecundarea soiurilor precoce, eventual chiar a
50
V. TOADER
descendentelor fertile foarte timpurii, timp de 3-5 ani pentru
a homozigotate la un anumit nivel, care
acestor homozigotate. Acesta
este un punct de vedere neverificat, iar bibliografia n acest
domeniu este foarte
despre acest aspect. Oricum, snt
unele referiri la studiile formelor rezultate din autofecundare,
existnd la unele soiuri capacitatea de transmitere a

Soiurile de cartof se diferit la autofecundare sub
raportul
La nivel tetraploid, folosirea genitorilor timpurii
constituie mijlocul cel mai sigur pentru crearea soiurilor
precoce.
O posibilitate de ameliorare a ar
constitui-o crearea pe a genitorilor speciali pentru
precocitate, folosindu-se n interspecifice specii
soiuri ameliorate timpurii.
strategie de ameliorare este de
ntre precocitate, la boli, capacitatea de
n amidon. Folosirea unor genitori
din speciile n le cu soiuri
hibride, valoroase din punct de vedere al de
transmitere a caracterelor la poate conduce la
de soiuri timpurii rezistente la unele boli. Sursa
de pentru acest caracter n speciile
S. phureja, S. rubinii, S. bayacense, S. stenotonum
specia S. andigenum, f. tocanum.
Pentru alegerea formelor parentale, este obligatorie
efectuarea testelor de autofecundare hibridare a genitorilor.
Aprecierea genitorilor a se face
n cu martorii care se aleg din soiurile
extratimpurii, cunoscute.
Metoda care n la nivel
tetraploid unde se progres genetic, va pentru
o de timp ca de
Aproape toate soiurile larg n prezent, n
temperate au fost produse pe cale. lntre geneticieni
din domeniul cartofului
contradictorii despre rata a progresului genetic
despre a acestuia. Cel mai evident
criteriu citat n anterioare este
popularitatea mare a ctorva soiuri vechii cele noi cu toate
au fost create n mare n diferite snt
pe mici.
Desigur, se impune adaptarea de noi metode pentru crearea
STADIUL ACTUAL PERSPECTIVA CREARII SOIURIlOR
51
de soiuri cu precocitate foarte Opiniile recente ale celor
mai geneticieni amelioratori snt pentru dezvoltarea
programelor de ameliorare la nivel diploid. Rezultate privind
de soiuri extratimpurii prin nu
Hermsen autori prin se face un
pas mare n evaluarea caracterelor de mare interes. Aceasta
nrA!=mnllne un mare de indivizi n nonulatie nentru a comnara
- - - - --- - -- --- - - ...... ..;1 .. ...
variabilitatea intre indivizi, apoi de o a
indivizilor cu cea mai combinare a genelor. ce
a-a realizat aceasta, este refacerea treptei tetraploide
este, in general, acceptat cea mai este
folosirea 2 n.
Prin ameliorarea la nivel 2x exploatarea acestor metode
de formare a pentru refacerea nivelului
tetraploid, se pune n mna amelioratorilor o posibilitate de a
utiliza enorma variabilitate n speciile diploide
pentru a transfera variabilitate aproape in
genotipuri tetraploide. De aceea, nu este nici o
folosirea de Peloquin
colaboratorii de la universitatea din Wisconsin, a suscitat un
larg interes.
Cercetarea pentru un mai mare de
caractere ca de viitor este variabilitatea
ar putea fi un mijloc de
a caracterelor soiurilor extratimpurii existente. Rezultatele
obtinute pe cale se tuberculi mici, ceea
ce dubii despre utilitatea folosirii tehnice pentru
producerea de noi soiuri.
Oricum, din avansate vor continua,
deoarece, unor caractere mai favorabile
soiuri lor extratimpurii, larg n lume, mare
De exemplu, ce s-ar spune despre un soi ca Ostara sau
Desiree cu la frunzelor.
de asemenea, alte metode prin care soiurile
extratimpurii existente fie cum ar fi
introducerea de gene specifice n soiurile cultivate prin
inginerie Oricum, precocitatea, fiind un caracter
poligenic nu poate fi pe cale.
Aceste snt la nceput par a fi subiecte
de "specialitate". amelioratori snt de
beneficiile, care ar putea dintr-o astfel de au
fost exagerate. se poate spera ca n viitorul
de noi gene n cartof pentru caractere monogenice
o de se va putea descoperi
genelor pe cromozomii care caractere importante din
punct de vedere cultural sau al la diferite boli
52
v. TOADER
genelor din punct de vedere
al mecanismului molecular este principala n
ingineria au fost identificate cteva gene
caracterizate din punct de vedere al expresiei fenotipice (2).
n prezent, s-au realizat progrese n ingineria
numai n laborator aceste trebuie evaluate n
de cmp.
n ameliorarea cartofului, avantajele importante ale
fuziunii de constau n posibilitatea nvingerii
la ntre diferite specii de
genotipuri in faptul se poate transfera ereditatea
a anumitor caractere.
Aceste noi tehnici ale ADN-ului recombinat fuziunii de
nu snt n faza de aplicabilitate nici n
avansate.
\1 in vitro" pentru genotipurilor
rezistente la Phytophthora Fusari,u,m snt, de asemenea, de mare
interes pentru amelioratori in crearea de soiuri extratimpurii
timpurii, mai ales soiurile timpurii extratimpurii snt
sensibile la cei 2 patogeni, dar mai ales la Phytophthora.
Toate aceste noi tehnici presupun o revizuire a
existente abordarea a strategiei de
ameliorare azi in viitor.
CONCLUZII
1. Soiurile extratimpurii cu perioada de sub 75
de zile, rezistente la boli
sint destinate n principal consumului de tip "trufanda"
pentru a asigura necesarul n lunile iunie iulie.
Desigur mare interes pentru exportul cartofului
extratimpuriu n lipsite de favorabile acestui
tip de
2. Pe plan mondial, snt soiuri cu de
sub 75 zile cu la boli, n special la

Ca de ameliorare, se ameliorarea
va continua, dar se impune abordarea cu mai mult
curaj a ameliorarii la nivel diploid, utilizarea surselor de
pentru precocitate din speciile ct
dezvoltarea privind "in vitro" a
genotipurilor rezistente la Phytophthora, Alternaria Fusarium.
STADIUL ACTUAL PERSPECTIVA CREARII SOIURILOR
53
BIBLIOGRAFIE
1. CONSTANTINESCU, ECATERINA, 1969, Cartoful. Editura

2. BARONE, A. colab.,1990, Localization by restriction
fragment length polymorphism mapping in potato of a major
dominant gene conferring resistance to the potato cyest
nematode Globodera rostochiensis. Mol Gen Genet, p.177-182.
3. JELLIS, G. J., 1985, The production of new potato varieties.
Technological advances.
4. JOOSTEN, A. K. V., 1985, d. Wande Geniteurlijst voor
aardappelerassen.
Predat comitetului de redactare
la 11.11.1991
Referent: Dr. ing. Tanasie Gorea
ACTUAL STAGE AND PERSPECTIVE OF BREEDING OF NEW
POTATO VARIETIS WITH A GROWING
PERIOD LESS THAN 75 DAYS WITH DESEASES, PEST
RESISTANCE, GOOD QUALITIES AND HIGH
Abstract
It is shown actual stage of very early potato varieties
breeding with a growing period less than 75 days. In the world
there are a few such varieties. In the Netherlands very early
varieties represent only 5,09 %. AIso are described the
perspectives regarding breeding of new patate varieties with
early tuberization and short grawing period and good resistance
against deseases and pest and high yield.
Tables
Tab. 1 Very early potato varieties, country and year of
breeding (Geniteurliyst-1985).
Tab. 2 Provenance of patate varieties (Budin-1964).
lUcriri (AnaLe) !.C.P.C. 1990, voL. XV!!
COMPORTAREA SOIURILOR DE CARTOF ADMISE
IN CULTURi IN CONDItIILE JUDEtULUI SUCEAVA
S. MAXIM', G. SAGHIN'
n an;; 1984-1988 au fost experimentate zece soiuri zonate de cartof la S.C.A. Suceava, Centrul de cercetari
aelllitimpurii Semenic semitirzii Super, Desiree, Cati si soiurile tirzii Eba, Hanuela, Procura.
LlII Centrul de cercetari pentru soluri podzol ice Il s-au soiurile Semenic, Desiree si Eba.
La Centrul de cercetari Pojorita s-au Semenic, Cati Hanuela. La atacul de mana s-au
dovedit a fi rezistente soiurile Semenic, Procura Hanuela. Soiurile Hanuela, Semenic, Procura,
Super $-au ca fiind plastice ecologic, cu o stabilitate mai mare a productiei.
tn prezent, la ameliorarea plantelor se o
soiuri lor de a rezista prin
puterii de adaptabilitate a de
realizarea de soiuri cu o mare
stabilitate a (10).
liniilor de a soiurilor noi de cartof,
propuse pentru omologare snt n dar n timp
criteriile de apreciere devin tot mai complexe, concomitent
cu gradul de diversificare a parametrilor de
utilizare(6,7).
nscrierea unui tot mai mare de soiuri de cartof in
listele de admitre n de fapt o diversitate
care poate contribui la reducerea
de (1, 4).
Generalizarea ct n a soiurilor
depinde mult de de de economice
indeosebi de resursele ecologice, de care genotipul trebuie
posede concomitent cu de un grad
ridicat de adaptabilitate (5, 8).
tn lucrare, snt prezentate rezultatele cu
soiuri de cartof studiate la SCA Suceava, CCSP
Centrul de Pojorta din zona de munte, din
Suceava.
MATERIALUL FOLOSIT METODA DE CERCETARE
.:.: ,nnA ,nnn .:.1:: __ .1- __.&... __ .&....:_, .... , .....] ....3 .... _.L..!._ ,_
J.U CUU.J. J.:7o"t-J.:700 ve:J.J.J.J.\jQl.. ue: J.CI.
soiurile zonate de cartof (Ostara, Semenic,
Adretta,Super, Desiree, Cati, Manuela, Procura, Eba) n diferite
climatice ale Suceava. au fost
amplasate pe un sol cernoziomoid luto-argilos la Suceava, pe sol
brun-luvic la Centrul de cu soluri podzolice
pe sol format din aluviuni la Centrul de Pojorta.
1. S.C.A. Suceava
56
s. MII", 6. U&lUN
Fertilizarea a constat prin aplicarea unei formate din
200 N + 180 P205 + 200 K20 kg activ!/ha.
Plantarea s-a f!cut semimecanizat la de 70/25 cm,
parcelelor fiind metoda blocurilor randomizate in
4
de au fost calculate metoda
analizei iar clasificarea soiuri lor pentru
stabilitatea masurat! prin dup! metoda
Wricke(citat de Timariu, 1972, 1975) folosindu-se formulele:
Calculul
(Wricke)
wi = JJ (Xi
j
- - X; + r

wi
Vi =
(p-l) (q-l)
P
Wi
EM
= wi 1 + Wi2 + Win
p
WiEM
Qi
EM
= (p-l) (q-l)
P
a) F = vi 1. b) F = ViEM
1 ViEM' 2 vi2
a - pentru valori pozitive
b - pentru valori negative
Gradul de libertate
W ecologic!
i genotipul
p num!rul genotipurilor
q num!r ani +
xi suma genotipului
Xj suma valorilor mediului
x.. suma total!
ConPORTAREA SOIURILOR DE CARTOF ADMISE iN CULTURA
57
xij
WiEM
ViEM
F
valoarea unui genotip ntr-un
anumit mediu
medie
varianta medii
proba F
M de meii
G de genotipuri
Comportarea la a fost prin n cmp,
cu note de atac n scara 1-9 (1-3 foarte sensibil ... 9 foarte
rezistent), comportarea la viroze prin n cmp
(procente). de amidon s-a determinat cu
Polikeit, iar clasa de calitate cu note n scara
1-7(I=A,2=A/B, ... ,6=C/D,7=D).
REZULTATE
a. de tuberculi, la SCA Suceava, din grupa
soiurilor semitimpurii, Semenic s-a situat pe primul loc cu o
de 42,4 tone/ha, respectiv un spor semnificativ de 5,0
tone/ha de soiul martor Ostara. n ordinea rezultatelor
s-a care a realizat un spor de
de 4,0 tone/ha de soiul martor Ostara.
tn grupa soiuri lor semitirzii, Super s-a situat pe primul loc
cu o de 47,2 tone/ha, urmat de Desiree cu 46,8 tone/ha
Cati cu 40,8 tone/ha.
Din gru?a soiuri lor tirzii, s-a evidentiat soiul martor Eba
cu o de 46,6 tone/ha Manuela cu 46,5 tone/ha
(tabelul 1).
La Centrul de pentru soIuri podzolice
soiurile studiate au n general ordinea de clasificare
la Suceava, dar realizate au fost mai mici,
din cauza mai al solului.
Cele mai productive soiuri in de la au
fost Semenic cu 31,7 tone/ha, Desiree 32,4 tone/ha si Eba cu
36,7 tone/ha.
La Centrul de Pojorta, dintre soiurile
semitimpurii, s-au Semenic care au
realizat de 30,5 tone/ha. Din grupa soiuri lor
semitrzii, s-a remarcat n mod special Cati care a realizat o
medie pe cinci ani de 36,7 tone/ha, cu un spor de 5,7
tone/ha de martorul Desiree. Din grupa celor trzii, s-a
Manuela cu o de 36,1 tone/ha, cu un spor de
4,3 tone/ha de martorul Eba.
58
s. MAXIM, G. SAGHIN
Tabelul 1
soiuri lor zonate de cartof la C.C. Pojorta, S.C.A.
Suceava C.C.S.P. (1984-1988)
Nr. Soiurile S.C.A. Suceava C.C.S.P. Il C.C. Pojorita
crt.
t/ha % Dif. S t/ha % Oif. S t/ha % Oif S
t/ha t/ha t/ha
1. Semenic 42,4 113,3 S,o x 31,7 124,4 3,5 - 30,5 102,6 0,8 -
2. 41,4 110,6 4,0 - 28,2 100,0 0,0 - 30,5 102,6 0,8 -
3. Adretta 39,6 105,8 2,2 - 27,5 97,5 0,7 - 28,3 95,2 1,4
4. Ostara 37,4 100,4 MT 28,2 100,0 MT 29,7 100,0 MT
47,2 100,8 0,4 - 29,9 92,2 2,5 - 33,9 109,3 2,9 -
46,8 100,0 MT 32,4 100,0 MT 31,0 100,0 MT
40,8 87,16,0 O 30,2 93,22,2 36,7118,35,7 x
5. Super
6. Oes;ree
7. Cati
8. Eba
9. Manuela
10. Procura
46,6 100,0 MT 36,7 100,0 MT
46,5 99,7 0,1 34,3 93,4 2,4
42,0 90,1 4,6 O 34,4 93,7 2,3
31,8 100,0 MT
36,1 113,5 4,3 -
31,4 98,7 0,4
OL 5% = 4,5 tone/ha
OL 1% =6,0 tone/ha
OL 0,1% =7,9 tone/ha
6,4 t/ha
8,7 t/ha
11,4 t/ha
5,2 t/ha
6,9 t/ha
9,2 t/ha
n ceea ce stabilitatea n a
soiurilor, aceasta este de gradul de
adaptabilitate. Adaptabilitatea plasticitate,
adeseori prin gradul de
se pe variantele soi x mediu (3, 9).
Adaptabilitatea capacitatea unui soi de
caracteristice n primul rnd productivitatea in
ecologice diferite. Capacitatea soiurilor de a realiza
stabile in de mediu diferite, prin
echilibrului fiziologic, depinde mult de capacitatea lor
(10).
Estimarea soiuri lor experimentate in
trei conform (10), aduce anumite
elemente interesante. Astfel, clasificarea soiurilor, mai nti
medie a celor trei primele
locuri au revenit soiurilor: Manuela, Eba, Super, Desiree care
au realizat 36,7 tone/ha la 39,0 tone/ha, respectiv sporuri
nesemnificative (tabelul 2).
COfIPORTAREA SOIURIlOR DE CARTOF ADiliSE iN CUlruRi
Tabelul 2
59
medii parametrii soiurilor de
cartofi la S.C.A. Suceava, C.C.S.P. C.C. Pojorita
(1984-1988)
modul de calcul al ca rezultat al
factorilor soiuri pe diferite/ani
stabilitatea cea mai mare au avut-o soiurile
Manuela (Vi 21,57), Semenic (Vi = 33,92) , (Vi
34,39) , Procura (Vi 35,83) , Super (Vi = 39,55).
stabilitate sau plasticitate a fost, in
general, distinct la soiul Manuela
la soiul Semenic (se soiuri cu constante,
cele cu testul F al de valori negative
de probabilitate de eroare de cel mult 5%). Soiurile Ostara
Cati, care au avut valori mai ridicate ale
(71,85 respectiv 72,45), au manifestat o capacitate de
adaptabilitate mai
b. Perioada de Durata perioadei de
pentru soiurile semitimpurii a fost intre 91 97 de
zile. Din grupa soiuri lor semitirzii, Cati a avut cea mai
de 110 zile. La soiurile tirzii, Procura a
avut cea mai scurta de 119 zile (tabelul 3).
60
S. IWtH4, G. SAGHIN
Tabelul 3
Perioada de atacul de viroze calitatea soiuri lor
de cartofi la S.C.A. Suceava
Nr. Soiul Durata de Atac de Amidon Clasa
crt. vi roze % cul inarl:!
zile %
Timpuri i semi timpuri i
1. Ostara 91 1,4 12,9 B
2. Semenic 97 1,8 14,8 AlB
3. 94 1,6 14,2 AlB
4. Adretta 94 1,0 19,1 BIC
Semitrzii
5. Super 103 1,0 14,3 AlB
6. Desiree 112 1,4 14,1 B
7. Cati 110 2,1 13,4 AlB
Trzii
8. Manuela 121 1,8 18,1 B
9. Procura 119 2,4 20,5 C
10. Eba 121 1,8 18,8 B
c. Atacul de boli. Atacul deviroze a fost cuprins intre 1
2,4%, mai sensibil fiind soiul Procura (tabelul 3). Atacul de
s-a n anii de experimentare, ceea ce a
permis acordarea de calificative (note de la 3 la 9, n care 3
= foarte sensibil 9 = foarte rezistent) ale de
cmp (tabelul 4).
Tabelul 4
Caracterizarea soiuri lor privind de cmp la
n de la Suceava
Nr. Soiul Nota Calificativul
crt.
1. Ostara 5 mijLociu sensibil
2. Semenic 7 relativ rezistent
3. Sucevi 5 mijlociu sensibil
4. Adretta 5 mijlociu sensibil
5. Super 5 mijlociu sensibil
6. Desiree 6 sensibi l
7. Cati 6 sensibi l
8. Manuela 7 relativ rezistent
9. Procura 7 relativ rezistent
10. Eba 6 sensibil
COMPORTAREA SOIUIUlOR DE CARTOF ADfIIISE N eULTURA
61
d. Calitatea. de amidon a fost mai ridicat la
soiurile specializate pentru industria amidonului. Astfel, soiul
semitimpuriu Adretta a inregistrat un apreciabil de
amidon anume 19,1 % care i tinind seama de
perioada de relativ utilizarea sa ca materie
n industria amidonului, ntr-o timpurie. Soiurile
'6__ ... _' _ '1 n ., t') 1":'11-._ ., n n 0_ _.: T'\ r= 0_ _ ..L.._.L.
J.VJ.dUUt:Lld .lO,.l "15, 1:IUd .lO,O "15, 1:i..L "15, dU p.Lt:::<Gt:::Ul..dl..
de asemenea valori procentuale mari de amidon.
CONCLUZII
1. n zona de a Suceava, dintre soiurile de
cartof semitimpur ii cultivate anual, s-au n mod
deosebit Semenic care au realizat mari.
Dintre soiurile semitrzii, s-au remarcat soiurile Super, Desiree
Cati. n grupa soiuri lor trzii, s-au Eba, Manuela
si Procura cu de peste 40 tone/ha.
La Centrul de pentru solur'ile podzolice
soiurile experimentale au n general, ordinea
de clasificare la Suceava, dar realizate au
fost mai mici, din cauza de fertilizare mai
al solului.
n zona de munte; la Centrul de Pojorita; s-au
remarcat soiurile Semenic, Cati Manuela.
2. La atacul de cel mai bine s-au comportat soiurile
Semenic, Manuela Procura.
3. Din sortimentul soiuri lor pentru industrie, cel mai
ridicat de amidon l-au avut Procura Adretta (20,5
19,1 %).
4. Soiurile Manuela, Semenic, Procura Super s-au
sub aspectul ecologice, avnd o
stabilitate mai mare a
BIBLIOGRAFIE
1. CATELLY, T., 1983, Promovarea soiuri lor de cartof n vederea
pentru toate scopurile. Prod. veg.
hortic.,l,
2. CEAPOIU, N., 1968, Metode statistice aplicate n
agricole biologice, ed.Agrosilvica,

3. COLES, N., evaluarea
soiurilor. Probleme de
vol.III, nr.5,
4. FODOR, I., 1972, de la
cartof. Cartof, soi I.C.P.C.
62
S. IWUPI, 6. SA6HIN
5. N., MAXIM, S., SINEAVSCHI, 1., 1986, Comportarea
soiuri lor de cartof zonate in Suceava.
agronomice in Moldova, voI. II,
6. N., MAXIM, S., 1984, Rezultatele
cuIturii cartofului pe grupe de soiuri, in Sucevei.
Agronomice in Moldova, voI. 1,
7. GROZA, H. colab., 1980. asupra
genotipurilor unei complexe
ale acestora. Anale I.C.P.C. voI. XI,
8. 1 colab., 1977, Comportarea unor soiuri de
cartof in zona de Secuieni -
Agronomice in Moldova, voI. II,
9. MUDRA, A., 1970, Despre citeva probleme privind
agricole. Probleme de
voI. II, nr. 5,
10. TlMARIU, A., 1975, Metode statistice pentru determinarea
Probleme de
voI. VII, nr. 6,
Predat comitetului de redactare
la 24 martie 1989
Referent : ing. T. Bianu
POTATO VARIETIES ASSESSMENT IN THE ECOLOGICAL
CONDITIONS OF SUCEAVA DISTRICT
Abstract
Ten varieties were assessed at the Suceava, Ilisesti and
pojorita during 1984-1988. The best varieties for Suceava
conditions are Semenic, Sucevita (half-early), Super, Desiree,
Cati (half-Iate), Eba, Manuela and Procura (late). Semenic,
Desiree and Eba are the best varieties for Ilisesti and Semenic,
Sucevita, Cati and Manuela for the Pojorita. Semenic, Procura and
Manuela are late blight resistance varieties. With stability
yield are the following varieties: Manuela, Semenic, Sucevita,
Procura and Super.
63
Table.
Tab. 1 - Yield potato varieties at Suceava, Pojorita and Ilisesti
(1984-1988).
Tab. 2 - Yield (t/ha) and stability parameters for petate
varieties assessed at Suceava, Pojorita and Ilisesti
(1984-1988).
Tab. 3 - Grewing period, deseases resistance and patate varieties
quality at Suceava.
Tab. 4 - Late blight resiatance assessed for potata varieties at
Suceava.
(Anale) I.C.P.C. 1990, vol. XVII
TEHNOLOGIA CULTIVARII, MECANIZARE,
PROTECtIE, PASTRARE
CONTRIBUTII LA STABILIREA CONDITIILOR
STANDARD DE DETERMINARE A CONtINUTULUI
DE PROTEINA DIN CARTOF PRIN METODA BRADFORD
D.ROMER, GH.OLTEANU
Lucrarea prezinta cercetarile pentru stabil irea de determinare a proteinei din planta de cartof
(frunze, tulpini, tuberculi) prin metoda adaptata dupa Bradford. Se arata ca metoda se preteazl pentru
deterlllinlri de serie, fiind timp de 50 ori mai sensibi li decH metoda biuretului. n lucrare este
descris protocolul de determinare recomandat.
mai bine de 100 de ani de la lui
Johan Kjeldahl "O pentru determinarea azotului in
corpuri organice" (1883), acest procedeu a metoda
de de determinare a azotului, respectiv a proteinei
brute. De fapt, de la 1890, nu s-au efectuat
importante la metoda Kjendahl de mineralizare a
organice; doar in domeniul aparaturii au intervenit
de-a lungul timpului. de automatizare sint
limitate astfel se pot realiza serii de cu un
redus de probe. Prin in ultimele decenii a unor
programe ample de ameliorare a de protein! .Ld
principalele plante de s-a impus necesitatea
unor metode rapide expeditive de determinare a
de care permit efectuarea unor serii mari de probe. La
cereale, s-a folosit metoda cu Orange-G (7,8,15)
biuretului (6) la evaluarea proteinei boabelor

in ciuda existente intre (bob)
tubercul, s-au i de adaptare a unor asemenea metode
rapide la cartof ( 4, 5, 9, 10, 12, 13). Prin
prezentate in lucrarea de am ncercat stabilim
de determinare a proteinei din planta de cartof
(frunze, tulpini, tuberculi) prin metoda Bradford
(2)
MATERIAL SI METODA DE LUCRU
Metoda de determinare in amestecarea de 0,1 mI
cu 2 mI reactiv de colorare citirea
10-60 minute a la 595 nm de apa O
trebuie reactivului. S-au
dizolvat 60 mg .. Coomassie Brillantblau G 250 Standard Fluka
(C.I.Nr.42655) i'n 50 mI alcool etilic absolut, s-a agitat s-a
amestecat cu 100 mI H3P04 85 % s-a adus cu apa la
1000 mI. S-a folosit raportul de amestecare
0,1:2 (1,14), intrucit un compromis
intre sensibilitate linearitatea curbei etalon. Bradford
(1976), n metoda un raport de amestecare
66
0,1: 5, care asigur! o linearitate bun! a curbei etalon, dar
sensibilitate mai pe c1nd Snyder si Desborough (13)
utilizeaz! un raport 0.4:5, care sensibilitatea 1n dauna
curbei de etalonare.
Prin raportul de amestecare 0,1:2, se o
linearitate foarte pe un interval 0-200 g proteina/ml
(figura 1) c curbare la ridicate de
protein! la intervalul 0-1000 g protein!/ml (figura 2). S-a
preparat o stoc de albumin! din ser bovin SERVA de 1
mg/ml, din care s-a realizat o scar! etalon de 20, 40, 60, 80,
100, 160 si 200 g/ml alta de 40, 120, 200, 300, 400, 600, 800
g/ml, pentru care s-au citit la 0.25; 0.250;
0.275; 0305; 0.330; 0.415 respectiv 0.470, iar pentru
scar! 0.250; 0.370; 0.470; 0.575; 0.680; 0.840; 0.970
respectiv 1.050 cu o de 0.190 a probei oarbe.
IJ,/OO
1io ifl iti tiu lOfl t20 fiti ,10 t60;;,H/m
Fig. 1 Curba de etalonare pentru intervalul 0-200
CONTRIBUTII LA STABILIREA CONDITIILOR STANDARD
67
REZULTATE OBt1mJTE
Stabilirea reactivului.
Pentru urm!rirea n timp a reactivului, s-au
preparat dou! de reactiv conform descrise.ncep1nd
cu ziua prepar!rii, s-au la un interval de 3 zile c1te 4
citiri de a probei oarbe timp de o La prima sarj!
1"10 ",o""",+-;,tp mor1;:o o...,i-;n .... +-ii1"' .... n 1QQQ 1:0 n=A.A. .... " ,... ""h""+-o.... o
'-4...... ... """' ... .... " .... ,"""''-4 ......... .... 01. .. ........ '-' .. '-....,'-'-'" "'" .... '-Iv""" .L.,""", .... --- '-\04 'tt,.J '-4AJ'-oL"-"-""'''''''
standard S=0.01067 si un coeficient de variatie CV=5,6 %, iar la
cea de-a doua de reactiv, media este de 0,1767
la numar de citiri cu o abatere standard S=0,00976 un
coeficient de CV=5,5 %. Din cele prezentate mai sus, se
constat! c! reactivul Bradford o stabilitate bun! n
timp, dar la prepararea noi de reactiv trebuie s!
se execute o nou! de etalonare.
Reg!sirea lor de albumin! la probe de
cartof.
Dintr-o de fin s-au cnt!rit
n pahare cte 0,100 g,s-au agitat 2 ore pe agitatorul
orizontal cu 8 mI NaOH 0,5 N centrifugare, s-au ad!ugat
la supernatant 2 mI distilat!, respectiv 2 mI
albumin! de 40, 80, 200, 400, 1000 g/ml. Din prob! de
frunz!, s-au i t in alte 6 pahare cte 0,10O 9 s-au
ad!ugat cte 8 mI NaOH 0,5 N 2 mI respectiv 2
mI de de 40, 80, 200, 400 si 1000 g/ml. n
continuare s-au agitat ore s-au centrifugat.
S-au efectuat de modul de lucru
descris de cei doi martori cu s-a calculat
in ce s-au le de
tn mod s-a procedat cu frunza proaspat!, cu
deosebirea c! s-a mojarat in tampon Tris-HCl pH 8,8 cu ad!ugarea
de ap! respectiv a de albumin!, cu
nainte centrifugare. Att la
materialul uscat, ct la materialul s-au g!sit
procente de recuperare a de intre
88 110 %. La variantele unde s-au de
centrifugare, s-au inregistrat rate mai bune de
reg!sire (95-100 %) att din materialul uscat, cit din cel
Trebuie faptul rate de recuperare bune,
de 94-100 %, s-au nregistrat la variantele unde s-a
de albumin! de cea mai (40 g/ml),
ceea ce sensibilitatea deosebit de a acestei
metode.
Stabilirea timpului de la probele din

Dintr-un de din soiul
Desiree, s-au ncercat pe probe de cte 0,100 g in 10 mI NaOH 0,5
N, timpi de agitare de 15, 30, 45, 60, 90, 120, 150 si 180
minute. Din figura 3, se n primele 15 minute se
extrage o cantitate ce 50,6 % din cantitatea
de protein! a probei. n minute, ritmul de
este mai lent, dar n la 120 minute, cnd
68
D. RCRER, GH. OlTEANU
practic se atinge valoarea maxim!. O agitare peste ore a
probelor nu mai aduce. o a proteinei din
materialul vegetal uscat, fin m!cinat trecut prin sita cu
ochiuri de 0,315. Snyder Desborough (13) au pentru
f!ina din tuberculi ajung tot dou! ore de in NaOH 0,5
N, pentru a citiri maxime.
Fig. 2 Curba de etalonare pentru intervalul 0-1000
69
Stabilirea tamponului i pH-ului de la probele din
proaspat! .
S-au mojarat cite 0,100 g frunzli proaspat! in 10 ml tampon
fosfat cu valori de pH 7,0; 7,2; 7,4; 7,6; 7,8; 8,0 si respectiv
8,2 si tampon Tris cu valori de pH 7,8; 8,0; 8,2; 8,4; 8,6; 8,8
respectiv 9,0. La tamponul fosfat s-au inregistrat valori
ridicate de protein! pe un domeniu de pH de la 7,2-7,6 farl si
Fig. 3 de protein! in de timpul de agitare
a probelor
se un virf la o anumit! valoare de pH.
Pentru tamponul Tris, s-a gAsit un maxim al de
proteinli la valoarea de pH=8,8 (figura 4). Aceast! valoare de pH
a tamponului Tris s-a adoptat pentru determinAri, fiind semnalat!
de Sipilova (14).
..
70
.-------_...----."
....
....
D. DER, &It. OLlEMU
Lepenrli:
.. fosfl
-tamponIns
i2 14 li lB 15'0 8,12 46 8,8 tO fJfI
Fig. 4 de in de pH-ul natura
tamponului de
Corelarea valorilor prin metoda Bradford cu cele
obtinute prin metoda biuretului a azotului total.
efectuate, metoda anterior, s-au
corelat cu de azot total Schachter Copony
(11). S-au de in
de organul analizat.
Pentru tulpini r 0,575*** n=61
r 0,606*** n=61
tuberculi r = 0,637*** n=61
Se tuberculii, avind azotul neproteic cel mai
au inregistrat cel mai mare coeficient de iar
la tulpini cu de azot neproteic cea mai
de cea mai s-a
coeficientul de cel mai
Valorile de metoda
valorile de cu metoda biuretului (6) s-au
numai pentrutuberculi. S-a un coeficient de
r=0,724***i in=99. Sensibilitatea metodelor de
culoarea probelor este metoda fiind mai
de aceasta, ceea ce de ce nu este
mai
CONTRIBUTII LA STABILIREA CONDITIIlOR STANDARD
71
Exemple de aplicare a metodei.
Dintr-o cu soiuri (Ostara, Desiree, Eba, Procura)
s-au analizat tuberculii pe (mari, mijlocii, mici) In
S-au executat analizele de din
uscat! metodica descris! s-au interpretat rezultatele
efectuarea calculului analizei
Testul F arat! o distinct semnificativ! a factorului
soi a soi x pentru
factorul m!rime.
Din tabelul 1, se de soiul Ostara, soiul
Desiree prezint! mai sc!zute de la toate
m!rimile tuberculilor, cu deosebire la tuberculii mici si
mijlocii unde sInt foarte semnificative. Tuberculii din soiul
Procura mai ales Eba au mai mari de
de tuberculii din soiul Ostara.
Tabelul 1
factorilor soi asupra de
(% s.u.) din tuberculi pe nivele de constante.
Marime "ari Mijlocii Mici
Soi Conc. pret. Oif. Conc. prot. Oif. Conc. pret.
" s.u. semif. " s.u. semnif. " S.u. setllir'lif.
Ostara
Desiree
Eba
Procura
5,23
5,18
6,85
6,64
-0.05
1,62xxx
1,41)()(l<
5,27
3,82
1,00
6,16
5,93
-1,45000 3,96
1,13xl<l< 8,22
O, 89l(Xl( 6,51
-1,91000
2, 29xxx
0,58
DL 5" = 0,65 DL 1% = 0,89 OL 0,1" = 1,21
Tuberculii din soiurile Ostara si Eba
de protein! mai ridicate cu 0,70*** respectiv
1,37***% S.U. de tuberculii mari, iar la soiul Desiree
mai la Procura, de a
tuberculilor mijlocii mici este mai sc!zut! de cea a
tuberculilor mari (tabelul 2).
72
Tabelul 2
factorului tuberculilor asupra
de (% s.u.) din tuberculi pe
nivele de soi constante
SOi Ost.ra Desir_ Procur.
Miri .. Conc.prot. Conc.prot. Conc.prot. Conc.prot.
%s.u. semn. %s.u. semn. %s.u. semn. %s.u. semn.
Mari 5,23 5,18 6,85 6,64
Mijloc;; 5,27 0,04 3,82 -1,36000 7,00 0,15 6,16 -0,480
"ici
5,93 O,70xxx 3,96 -1,22000 8,22 '1,37xxx 6,51 -0,13
DL 5% =0,40 DL 1% =0,53 DL 0,1% =0,70
Testul de (Duncan) faptul
de din tuberculii de cartof se
semnificativ iri de soi (tabelul 3), ceea ce corespunde
cu datele de Copony Schachter (3).
factorului soi asupra de
din tuberculi (testul Duncan)
Cllllsi1i- Soiul Conc. de de varianta SetIII"Ii fi ia
clare. proteinl de pe locul
%s.u.
IV III II
1 _
Desir_ 4,32 3,04x, 2,12x 1,16x a
<0,88) <0,88) (0,86)
U Ost.ra 5,48 1,88x O,96x b
<0,88)
IU Procur. '6,44 0,92x C
<0,86)
IV Eba 7,36 d
n tabelul 4, se tuberculii mici
cel mai ridicat 1n cu
statistic de tuberculii de mij locie
neasiguratA de cei mari. Copony Schachter (3) au
de asemenea, tuberculii mici la 40 g
cel mai ridicat de
CONTRIBUTII LA STABIUREA CONDITULOR STANDARD
Tabelul 4
factorului tuberculilor asupra
de (testul Duncan).
Clasifi- Alriaea Conc. de prot. de varianta
carea %s.u. de pe locul
III II
73
1 Mijlocii
II Hari
III Mici
5,56
5,97
6,15
0,59)(0,45) 0,41 (0,43)
0,18 (0,43)
a
a b
b
Dintr-o cu epoci de plantare, s-a determinat
de metoda in lucrare la
materialul recoltat in
OJIJt'enll:flrot
%ol/7 SI/.
--..._0. - .... _ ....e
8
7
5
,
4

2
I
Legenda:
----frunza
_._. tu/Dlna
-fulJercv/
"....-: - .....'-...... 0--..,
.""""0_.
- .......... ..... 0. -- .-".-0---- ._. ...-0_. __ . _. -.0
IJlA1 21:111 .
4111
'Il8 211Jd
.Oalare{'()/ttirii
Fig. 5 Dinamica de tn perioada de
1988 (media la 6 soiuri de cartof)
74
D. ROnER, GH. OLTEANU
!n figura 5, snt prezentate rezultatele Se
dintre 3 organe (tulpini, tuberculi, frunze)
analizate, cel mai de pe tot parcursul
se n tulpini. Tot referitor la se
de are, la nceputul perioadei
de valori de 2-3 %din s.u. continuare scade sub
2% din s.u. la n La nceputul perioadei
de la tuberculilor, s-au nregistrat cele
mai mari valori ale de din tuberculi (peste
7 %din s.u.). de scade pe
tuberculilor, astfel 1n cea de-a treia a lunii iulie,
atinge un minim sub 2% din s.u., iar n continuarea perioadei de
la valori de 4-5 %din s.u. chiar peste
5% din s.u. Referitor la se faptul la primele
n snt mari ntre valorile
de dar se clar cele mai
ridicate de snt n frunzele tinere. Pe
frunzelor de-a lungul perioadei
de de scade n mod continuu,
astfel la lunii august, ajunge n jur de 3% din
s.u.
CONCLUZII
1. Metoda Bradford (2) poate fi
la determinarea a proteinelor din planta de cartof, fiind
de 50 ori mai dect metoda biuretului.
2. Metoda n : materialul (50-200
mg) este mojarat n 10 mI tampon Tris pH 8,8, centrifugat 15
minute la 2500 din supernatant se 0,1
mI 1ntr-o 2 mI reactiv preparat modul
descris n lucrare. Se se 10
minute la 595 nm. Materialul uscat (50-100 mg) se n 10
mI NaOH 0,5 N se 2 ore pe agitatorul orizontal. n
continuare se ca la materialul proaspat.
3. Metoda se foarte bine pentru n
serie.
BIBLIOGRAFIE
1. APPENROTH, K. J., AUGSTEN, H., 1987, An Improvement of the
Protein Determination in Plant Tissues with the Dyebinding
Method According to Bradford. Biochemie und Physiologie der
Pflanzen 182, p. 85-89.
2. BRADFORD, M. M., 1976, A rapid sensitive method for the
quantitation of microgram quantities of protein utilizing
the principle of dye-binding. Anal Biochem., 72, 1976, p.
248-254.
CONTRIBUTII LA STABILIREA STANDARD
75
3. COPONY, W, SCHACHTER DRAGA, 1972, unor indici de
calitate in de soi, tuberculilor
de tuberculi la cuib. Anale ICCS Cartoful
voI. III, p. 97-104.
4. FRITZ, A., MUNZERT, M., 1975, Der Farbbindetest mit Orange-G
zur Eweisschnellbestimmung an Kartoffeln. Der kartoffelbau,
26, p. 302-303.
5. GELDER, W. M. J., VAN KRECHTING, C. F., 1973, A rapid method
of estimating the content of coagulable protein in potato
tubers. Potato Res. 16, p. 311-314.
6. MARINESCU, RODICA, 1975, Determinarea a
de din boabele de cereale metoda
biuretului. Probleme de 4,
7, p. 277-279.
7. MlKAELSEN, K., KARTOPRAWIRO, M. 1., 1973, Studies on inter-
and intraplant variation in seed protein content of rice.
Nuclear Techniques for Seed Protein Improvement, IAEA
Vienna, p. 199-202.
8. MOSSBERG, R., 1969, Evaluation of protein quality and
quantity by dye-binding capacity: A tool in plant breeding.
New Approaches ta Breeding for improved Plant Protein, lAEA
9. SAMOTUS, B., LEJA, M., SCIGALSKI, A., DULINSKI, J.,
SIWANOWICZ, R., 1979, Refractometric method of protein
determination in patato tubers. Ziemniak, p. 33-38.
10. SARVARI, 1., NAGY, ZS., SARVARI, 1., 1977, Elozetes
eredmenyek nagyobb feherjetartalmu burgonyafajtak
elallitasa. Novenytermeles, 26, p. 3-10.
11. SCHACHTER, DRAGA, COPONY, W., 1970, Studiu comparativ privind
metodele de dezagregare a materialului vegetal cu
catalizator perhidral metodele de determinare a
amoniacului prin distilare colorimetrare cu reactiv
Nessler. Anale ICCS, Cartoful val. II, p. 267-273.
12. SCHMUTZ, W., KLING, C H., 1., 1977, Eignung des Udytec
Protein Analysators fur die Eiweisschnellbestimmung in der
Kartoffelzuchrung. Der Kartoffelbau, 28, p. 17-20.
13. SNIDER! J. C.! DESBOROUGH! S. L.! 1978! Rapid estimation of
potato tuber total protein content with Coomassie Brilliant
Blue G-250. Thear. Appl. Genet., 52, 3, 1978, p. 135-139.
14. SIPILOVA, S. V., 1985, Folosirea de Coomassie pentru
determinarea a proteinei n
vegetale. (rus) Fiziol. Rast., 32, 1, 1985, p. 202-207.
15. UDY, D. C., 1954, Dye-binding capacity of wheat flour protein
fractions. CereaI Chem., 31, p. 389.
76
Predat comitetului de redactare
la 19.06.1989
Referent: ing. S. Chiru
CO.TRIBUTIO.S TO THE BITABISHI.O or ITAMDARD CCMDITIOBS
rOR DBTBRMI.ATIO. or POTATO ROTEI. CO.TE.T USIBO BRADrORD
Abstract
This paper presents experiments for establishing of
conditions for determinat ion of potato protein content from plant
(leaves, stems and tubers) using Bradford method. It is shown
that the method is good, being 50 times more sensitive than
biuret method all the this paper.
Table.
Tab. 1 The influence of variety on the protein concentration
(%d.m.) from the tubers on the leve1 of constant sizes.
Tab. 2 The influence of tubers size on the protein concentration
(%d.m.) from the tubers on the level of constant variety.
Tab. 3 The influence of variety on protein concentration (Duncan
test)
Tab. 4 The influence of tubers size on protein concentration
(Duncan test)
rigurell
Fig. 1 Standard curve for 0-200 9 protein interval/ml.
Fig. 2 Standard curve for 0-100 9 protein interval/ml.
Fig. 3 Protein concentrat ion depending on the moving type of the
samples.
Fig. 4 Protein concentration depending on the pH and the
extraction buffer nature.
Fig. 5 The dynamics of protein content during growing period in
1988 (average for six patate varieties).
lucrlri (AnaLe) 1.C.P.C. 1990, vaL. DU
CERCETARI PRIVIND MODIFICARILE ULTRASTRUCTURALE DI.
TUBERCULIIDE CARTOFI AFECTAtI DE DIFERITE TIPURI DE
BRUHIFICARI
CercetariLe efectuate Tn perioada 1987-1988 au precizat ca Lezarea membrane Lor ceLuLare din tubercuLii de
cartof determina, Tn prima faza, formarea tirosin-meLanineLor soLubiLe. ULterior, Loc acumuLarea in
vacuoLe a unor eLectron-dense insoLubiLe, degradarea, supracondensarea eLectron-densificarea
citopLasmei, ce confera cuLoarea brun-neagra caracteristici. Brunificarea este de
deteriorarea uLtrastructuriicitopLasmei, organiteLor ceLuLare, granuLeLor de amidon ruperea plasaei
a tonopLastuLui.
Pe parcursul perioadei de valorificare a cartofilor, se
constati! numeroase cazuri de a unor modifici!ri in
tuberculilor. Aceste brunifici!ri pot fi cauzate de
factori ca de exemplu: asfixiere sau viitiimare
mecanicii (presare, lovire, (1,2,3). Modificiirile de
culoare sau total valoarea comercial! a
cartofilor.
Cercetiirile organizate n cadrul ICPVILF in
perioada 1987-1988; au precizeze modific!rile
ultrastructurale care apar n tuberculilor
de diferite tipuri de brunifici!ri.
MATERIALUL FOLOSIT METODA DE LUCRU
au fost efectuate pe tuberculi de cartof din
soiul DEsiree, care au prezentat urmi!toarele forme de
brunificare:
1 - Tuberculi martor
2 - Tuberculi cu brunifici!ri cauzate de sau
loviri n timpul
3 - Tuberculi cu cauzate de (-7
8
C
timp 36 ore);
4 - Tuberculi cu cauzate de
5 - Tuberculi cu cauzate de asfixiere.
Materialul studiat a fost tehnicile curente
de microscopie .
Au fost pr.elevate mici fragmente de epicarp si mezocarp din
zonele brunificate din cartofi Aceste
au fost prefixate timp de 2 ore, ntr-o de
3 %, n tampon fosfat 0,1 M, la pH 7,4 la
temperatura de +4C. '
I)I.C.P.V.I.L.F.
2)Facultatea de Biologie Cluj-Napoca
78
Fragmentele de au fost sp!late de 4 ori succesiv c1te
o ori, 1n de tampon fosfat 0,15 M la pH 7,4, dupa care
au fost fixate timp de o or! la 4C 1ntr-o de acid osmic
1%, 1n tampon fosfat 0,15 M la pH 7,4.
Deshidratarea probelor de s-a facut 1n de
aceton! cu succesiv crescinde 1n final 1n acetona
concentrat!. Infiltrarea probelor includerea s-au efectuat 1n
poliesteric! Vestopal w. n final, probele au fost
1nglobate 1n capsule de gelatin! polimerizate la temperatura
de 60C timp de 48 ore. Dup! modelarea blocurilor, a-au efectuat
ultrafine la un ultramicrotom L K B III.
au fost dublu contrastate cu acetat de
uranil citrat de plumb, dup! care au fost examinate la un
microscop electronic Tesla - B.S.-500.
UIULTATE OBtIINTB
Ultrastuctura celulelor din tuberculii
Tesutul parenchimatic din tuberculii de cartof este alcatuit
din celule mari, cu normal cu plasmalema
_ .!. ..t- _. , __.&.. .... , :. _ .... _
fiJ. l;,UUUPJ.Qti\;.UJ. .I.ul.cyJ.C.
Fig. 1 a
tEStETill PRIVIND IDDIFlclRlLE UlTRASTRUCTURAlE DIN CARTOF
79
Citoplasma, parietal, este mai in zona in
care se nucleul de amidon. n unele cazuri,
aceasta (fig. 1 a).
Fig. 1 b
n se numeroase mitocondrii, nucleul cu
nucleolul izolat se peroxizomi cu incluziuni
cristaloide (fig. 1 b).
de amidon, bine de
dimensiuni variabile, o electron-densitate mai mare
o
Ultrastructura tuberculilor in urma sau
lovirii.
Fig. 2 a
Tuberculii de cartofi in urma sau
lovirii in timpul au prezentat
8Q
1. IUIZO aua.
brunificarea din zona fasciculelor vasculare.
Celulele afectate au forme neregulate celulari foarte
Aceastl a reprezinti unul din
rlspunsurile celulelor la stresul de presare sau lovire constl
din biosinteza depunerea suberinei.
citoplasmatic este supracondensat complet
alterat (fig.2 a).
Celulele 1nvecinate 1n vacuole un precipitat
intens electron-dens. Acesta probabil, complexe
macromoleculare formate din polimerizarea tirosin-melaninelor
care, allturi de citoplasma supracondensatl,
contribuie la culorii brun-negre a alterate
(fig. 2 b).
Fig. 2 b
Pe mlsurl ce ne de zona lnnegritl, celulele slnt
relativ normal structurate, dar citoplasma poate fi foarte
vacuolizatl, sau grliunciorii de amidon pot avea alterlri de forml
sau structurii.
CERCETARI PRIVIND IIODIFIWILE UlTRASTRUCTUUlE DIN CARTOf
81
Ul trastruc'tura tuberculilor in urma
Tuberculii 36 ore la temperatura de -7e
la 20 C timp de 24 ore au prezentat urm!toarele
ultrastructurale:
tonoplastul sint rupte, iar
citoplasmatic degradat este in sucul celular (fig. 3
a) i
celulari sint numeroase
(fig. 3 b); aceasta degradarea lor
totodat!, pierderea celulelor;
grlunciorilor de amidon a fost .al numai in mic!
(fig. 3 c) s-aup!strat de amidon de
dimensiuni mici.
42 ore de expunere la temperatura de 20C a cartofilor
se constat! de material
electron-dens fin granular din vacuole.
Fig. 3 a
Fig. 3 b
Fig. 3 c
1. BURIO COLAB.
cocahx NIV_ 8IDDXFlWXLE ULTRASTRUCTURALE DIN CARTOF
Fig. 3 d
83
tn ceea ce de amidon, s-a constatat
celor de dimensiuni mici degradarea structurii
celor de dimensiuni mari (fig. 3 d). Aceasta ne cI,
dupl expunerea tuberculilor de cartofi la temperatura de -7C,
timp de 36 ore, se activitatea amilazelor.
De asemenea, brunificarea sucului care curge din tuberculii
de cartofi faptul activitatea tirosinazelor continuI
si se formndu-se tirosin-melanine solubile.
Plstrarea in continuare a tuberculilor determinl
brunificarea care se
polimerizlrii tirosin-melaninelor unor
complexe, macromoleculare, insolubile.
Ultrastructura tuberculilor brunificati in urma
Tuberculii de cartofi cu 4 ore Inainte de
efectuarea au prezentat celule cu ultrastructura
apropiati de acelor normale. Se granulele de amidon ln
curs de alterare, cu mqdificari. de Lo.r:mCl, structurA
electron-densitate. !nvacuole, precipitatul fin granular are
de a seagrega(fig.4 a si4b).
Tuberculii care au toamna, la recoltare,
prezintl o sub care este innegrit. Zona
suberificatl este din 7-10 straturi de celule moarte.
Acestea slnt aplatizate au celulari foarte
celular este complet degradat,
supracondensat intens electron-dens (fig. 4 c).
84
Fig. 4 a
Fig. 4 b
CElIcubI NIVIND eaUncllllE ULTRASTRUCnJRALE DIN CARTOF
Fig. 4 c
85
La limita a zonei sUberificate, se g!sesc 2-)
straturi de celule aplatizate! delimitate de

lipsite de celular electron-dens (fig. 4 d).

Fig. 4 d
86
1. BURIO $1 COUB.
Zona este din celule cu forme
neregulate, lipsite de. Acestea sint
cu un granular electron-dens (fig. 4 e).
Fig. 4 e
Pe ce ne de zona celulele cresc
in dimensiuni, in se disting mitocondrii
peroxizomi, nucleul necleolul, in vacuole, se
granulare electron-dense, dar intotdeauna lipsesc
de amidon (fig. 4 f). La limita zonei innegrite,
granulare electron-dense din vacuole se
incep de amidon cu structura
\.
\
.
Fig. 4 f
Fig" Sa
Fig. 5 b
87
88
1. UIO $1 COUB.
Ultrastructura tuberculilor cu brunific!ri cauzate de
asfixiere
Expunerea tuberculilor de cartofi la temperaturi ridicate
1mpiedic! schimbul de gaze prin pericarp, ceea ce determinl1
producerea unui fenomen de brunificare a formarea
unor caverne.
afectate cu
cu matricea citoplasmatic! Nu constat!
organitelor celulare, iar plasma 1n multe cazuri,
slnt rupte (fig. 5 a).
Gr!unciorii de amidon prezint! un stadiu avansat de degradare
(fig. 5 b), iar1n:;.yacuole apar concentr!ri de
granulare electron-dense care c9nfer! culoarea brun!
CONCLUZII
1. Lezarea ale tuberculilor de cartof,
1n cazul sau a determin!, 1n prima faz!,
brunificarea sucului, care se probabil, form!rii
tirosin-melaninelor solubile.
2. Factorii de stres: presarea sau lovirea,
asfixierea etc., determin! brunificarea 1n timp a
I care se lnprincipal, acumul!rii in
vacuole a unor electron-dense insolubile, care
consider!m reprezint! fenolice polimerizate.
de acestea, la brunificarea contribuie degradarea,
supracondensarea
electron-densificarea de
presare
3. Brunificarecl este 1n toate cazurile
de deteriorarea ultrastructurii organitelor celulare
granulelor de celulari 1n cazul
brunific!rii cauzate
acestora, 1n cazul pres!r
BIBLIOGRAFIE
1. BURTON, W. G., 1982, Post harvest physiology of food cropa.
London and New York, Longrnan.
2. OTTONE, S., 1948 La malaltie delIa pottato. Editoriale degli
agricoltori, Roma.
3. X X X, 1978, Market diseases of potatoes. Agriculture
Handbook, 479, Agr. Research. Service.
89
Predat comitetului de redactare
la 15.05.1990
Referent: ing. Gh. Olteanu
HaEUCU UGUDIIiG ULfRUtaUeftU MODlrICAtlOIII III ftE
POTAm 'IUBI. AFrlCtID ar tU DlrPIUft n,.a or ns
aaUIII.
The research was in the period 1987-1988. In the
first stage, the lisons of cell membranes in the potato tubers
determined formation of soluble tirosin-melanine. After it
takes place acumulation of the insoluble substances and the
degradat ion, condensation and electron-density of cytoplasme,
which confers brown - black colour of the tissues. The bruising
accompanied by the deterioration the citoplasme
ultrastructure, cell organites, starch grains and the tearing
of plasmolem and tonoplast.
F1gur.a
Fig. 1a,b Ultrastructure of cells from healthy tubers.
Ci-cytoplasm, M-mitochondria, V-vacuole, T-tonoplast,
W-cell wa11, A-starch, N-nucleus, n-nucleolus,
P-peroxizome.
Fig. 2a,b Ultrastructure of cells from bruised tubers caused by
storage conditiona and damages. Ci-cytoplasm, W-cel1 wall,
A-starch, S-electrondense substances, T-tonoplast,
A-starch.
Fig. 3a,b,c,d Ultrastructure of calls fram frozen tubers.
Ci-cytoplasm, W-ce11 wa11, T-tonoplast, A-starch.
F1g: 4a;b;c;d;e;f of cells from bruised tubers
caused by cutting. Ci-cytop1asm, M-mitocondria,
T-tonop1ast, W-cell wal1, S-electrondense substances,
A-starch.
Fig. 5a,b U1trastructure of calls from bruised tubers caused by
asphyxia. Ci-cytoplasm, V-vacuole, S-e1ectrondense
substances, W-ce11 wa11, A-sterch.
(Anale) l.t.P.t. Br8fDV, 1990, vol. XVII
IHFLUEHtA PRINCIPALILOR FACTORI DE VEGETAtIE ASU.aA
PRODUCtIEI DE CARTOF tII BAIIIWL LUIICJULBtu-IOAIBLlf,
JUDETUL DtMBOVItA
FL. V. BRNAURE', GH. ALEXE,
LIDIA GEAMANU'
Lucrarea prezinta rezultatele cercetarilor privind aportul principal Hor factori de la rHLizarH
Hor de cartof in specifice din bazinul Se prezinta o de
cu ajutorul careia poate fi estimati de cartof in zona eereetatl. De aHMnH, prin IMtoda
propusa, poate fi decelata factorilor de creftere aCUlllUlare a precUII opti.ha".
lor. Astfel, se arata ca in zonei cercetate, principalii factori de sint i"iga".
fertilizarea cu azot.
Principalii factori de asupra cArora se poate
interveni prin tehnologie sint apa de
optimizarea acestora fiind o preocupare permanent!. Aceasta, at1t
prin prisma efectelor directe asupra mlrimii de
cartof, cit prin efectele secundare produse: folosirea mai
a apei de a energiei 1nglobatl 1n aceasta,
utilizarea mai economicI a chimiei, prevenirea
solului apei freatice.
MATERIAL METODA DE LUCRU
s-au efectuat in cadrul cimpului experimental
Slobozia jud. amplasat pe terasa de aluvionare
a riului pe un sol aluvial mediu humifer.Apa
la adincimi de 2-3 m, in de sezon, alimenteazA
baza profilului de sol, dar nu stratul activ cu grosimea de
0,6 m, in care sint cea mai mare parte a rAdlcinilor
de cartof.
n aceste s-a amplasat o cu 1 soiuri
de cartof cu perioade de diferite 9 agrofonduri.
Cultura a fost prin aspersiune, la un plafon minim de
udare de 50 % din lUA.
in perioada 1981-1985 au fost
prelucrate prin regresie 1n de

REZULTATE OBtIHUTE
n urma la calculator a regresiei multiple in
s-au luat in factorii de in ordinea
lor, din punct de vedere al Rezultatele
sint prezentate in tabelul 1.
1 I.A.N.B.
92
Fl. COlA8.
Se dintre elementele cercetate,
prin de ale
valori sint cuprinse intre 0,854 0,898.
nr.1 permite calculul de, cartof
numai in de consumul total de din sol, nr.6
ia in factorii de Aceasta
poate servi la estimarea de cartof, in de
nivelul factorilor de Prin utilizarea
acestei se rezultate apropiate de cele reale,
cum din tabelul 2. dintre
cea intre 0,8 - 8,2 %.
Fiind rezultatul unui sortiment
de soiuri, poate servi, in general, la
estimarea de tuberculi de cartof, independent de soi.
Pentru o mai mare exactitate, ar fi util se elaboreze
de pentru fiecare soi in parte, pe zone pedoclimatice.
Tabelul 1
intre de tuberculi de cartof x)
principalii factori de in bazinul
jud.
Nr.
crt.
1:
2.
3.
4.
5.
6.
de
y = 6,923 + 0,008 )(6
Y = 5,672 + 0,005 )(6 + 0,005 )(5
Y = 4,234 + 0,005 )(6 + 0,005 )(5 + 0,010 )(1
Y =3,200 + 0,005)(6 + 0,005 )(5 + 0,011 )(1 + 0,037 )(4
Y =2,311 + 0,005 )(6 + 0,005 )(5 + 0,003 )(1 + 0,051 )(4 +
0,021 )(2
Y =1,092 + 0,005 )(6 + 0,006 )(5 + 0,006 )(1 + 0,046 )(4 +
0,053 )(2 - 0,022 )(3
Coeficient de

multipla
0,854
0,878
0,886
0,892
0,897
0,898
y - de tuberculi, !/ha
)(6 - consumul total de m /ha
)(5 - norma de m /ha
)(1 - ferti l izare chimica cu azot, kg s.a. /ha
)(4 - gunoi de grajd, t/ha
)(3 - fertilizare chimica cu potasiu, kg s.a./ha
)(2 - fertilizare chimica cu fosfor, kg s.a./ha
Considerind chimici organici
un singur factor de iar consumul de -
din rezerva solului, din - un alt factor
de s-a incercat se determine aportul in
de cartof, precum efectul suplimentar
cauzat de dintre ele. Rezultatele sint
prezentate in figura 1.
SOIUL
77
50 I UL
66
SOlUL
82
tJ SQIUL
93
Fig. 1 Ponderea apei, (F)
+ in de cartof
Tabelul 2
medie de cartof - Slobozia Moara, 1981--1985
-
Nr. Varianta de tuberculi (t/ha) la soiurile
crt. N-P-K estilinaU medie
kg s.a. t/hia t/ha t/ha % Semenic Adretta Super Desiree' Eba Procura
1. 100-30-50 37,21 0,63 1,7 31 37,10 30,12 38,n 40,83 42,73 39,46
2. 100-60-100 37,107 36,38 0,69 1,9 34,Ol. 35,50 30,41 40,68 35,27 40,78 38,02
3. 200-60-100 37,157 40,24 2,60 6,5 35,29 41,95 32,30 43,35 43,28 45,12 40,40
4. 200-120-200 38,65 41,69 3,04 7,5 33,29 37,10 48,24 40,80 46,66 40,98
5. 300-90-150 38,'76 40,85 2,09 5,1 39,5]' 44,20 33,80 44,90 43,06 43,08 39,57
6. 300-180-300 36,'99 40,23 3,24 8,0 43,97 33,24 44,30 44,00 48,39 44,03
7. 100-30-50 + 640 38"ft2 41,23 2,99 7,2 40,79 42,70 38,57 40,18 43,28 44,87 38,25
8. 200-60-100 + 640 39,'51 41,09 1,58 3,8 37,911 41,87 36,86 44,79 42,79 41,82 41,57
9. 300-90-150 + 640 40,62 40,28 0,34 0,8 37,6J.t 39;42 39,40 42,70 39,04 43,40 40,49
PRINCIPALILOR FACTORI DE
95
Se factorului de
precum ponderea a acestora, in de soi, in
de cartof. Ordonind soiurile de cartof
studiate factorului s-au datele din
tabelul 3. Pe baza se poate stabili prioritatea la irigat
a soiurilor de cartof, in de volumul de de care
dispune unitatea
Efectul asupra de cartof este
diferit. Semenic, Os tara Super sint soiuri care
foarte bine la deci trebuie fertilizate cu
de celelalte soiuri. La soiurile Super Ostara,
efectul suplimentar i este maxim, deci aceste
soiuri dau mari in de irigare fertilizare.
Trebuie precizat n calcule s-a luat n considerare numai
aportul suplimentar de se
naturale a terenului efectul remanent
al folosi te n sezoanele anterioare de
Tabelul 3
principalilor factori de asupra
___.....:1" ......... .;".; 1'!:."\

Nr. Soiul Perioada Ponderea (%) a factori lor experimental i la
crt. de
zi le
Apa Ferti l Apa + ferti l
1. Adretta 92 82 9,4 7,5
2. Desi ree 110-120 77 7,4 14,5
3. Procura 128-146 66 9,6 18,6
4. Super 100-120 64 11,0 23,0
5. Eba 125-135 55 6,0 11,0
6. Semenic 90-105 50 29,0 18,0
7. Ostara 75- 85 45 28,0 23,0
CONCLUZII
Din analiza rezultatelor se desprind
concluzii mai importante:
1. Estimarea de cartof in zona
jud. se poate face in
folosind in lucrare.
2. Pe baza de se pot stabili nivelurile
factorilor de controlabili prin tehnologie, pentru a
analiza de al soiului, in
in optim a celorlalte elemente tehnologice.
96
Fl. KARACINEANU COLAB.
3. Principalul factor de al cartofului este
consumul total de din sol, in de care soiurile se
. astfel: Adretta, Desiree, Procura, Super,
Eba, Semenic, Ostara.
4. Se ca organizarea
in vedere, atit intensitatea la irigare, cit nivelul
de al terenului.
5. n de fertilizare cu doze medii-mari de
se irigarea cu a soiurilor:
Ostara, Super, Procura, Semenic.
Predat comitetului de redactare
la 15.05.1990
Referent: ing. Gh. Olteanu
INFLUENCE OF THE NAIN GROWING FACTORS UPON THE
......................... v'YIe'I"ll'ft "!j'''ir.y 'li'YYlI.Yd'Ill1ll'li'lI::."MllY_'iI:ll'D'Il:'I7tf\\1\T'Il:'TlI::." D.D'Il:'D.
ru.ll.8'll..II.U .II..ll.&;;OOUU .ll.lJ,'lI .IbI..,lIl\ll'JVdbll&;,ltl>l- .... ... "".............."'......... ,
Abstract
DISTRICT
The paper presents results regarding the influence of main
growing factorsupon the potato yield in specific conditions from
Lunguletu area. It is shown an yield ecuation which can estimate
yield. The proposed method can separate the influence of growing
factors and their optimization. In this area the mainfactors
which determine the yield are: irrigation and N fertilization.
Tables
Tab. 1 Correlations between potato yield (y) and main growing
factors in Lunguletu-Brezoaiele, Dimbovita district .
. Tab. 2 Mean and real 'yield estimated at Slobozia Moara,
1981-1985.
Tab. 3 he influence of main growing factors upon the potato
yield at Slobozia Moara.
Figures
Fig. 1 The percent of water, fertilizations and water x
fertilizations interactions in the potato yield.
lucrAri (AnaLe) I.C.P.C. 1990, voL. XVll
DATE PRIVIND FOLIARA PRODUCTIVITATEA"
ACESTEIA LA UNELE SOIURI DE CARTOF
D. SCURTU
1
foliar! cumulat! n timpul din anii 1977-1980 a fost de 84-212 ha, pe primul loc
aituindu-se soiul Eba, urmat de Desiree Ostara. Indicele foliar volumetric relev! unui ecran
fol iar foarte dens din partea superioara a covorului vegetal la soiurile Ora, Eba Desiree o
mai uniforma a fol iajului la soiul Ostara. Productivitatea (RAN) fol iare cumulate de la nflorit
la maturitate a nregistrat 293-311 q/ha frunza Desiree Eba si 278 q/ha frunza la soiul Ostara.
soiuri lor Ostara, Desiree Eba de marimea foliare cumulat! nu a fost
liniara, valoarea lui l' fiind redusa - O,502
x
Printre factorii care la modelarea
aparatului foliar se poate enumera structura a
acestuia, WATSON si WITTS, - de NICIPOROVICI (2,5,9).
arhitecturale
foliar ar permite elaborarea unor modele teoretice care sii stea
n amelioratorilor (4).
executate la Suceava, n anii 1977-1980,
o continuare
un alt set de soiuri.
MATERIALUL FOLOSIT METODA DE LUCRU
Materialul de plantare a provenit din
categoriilor 1
1
1
2
, Tehnologia de a fost
cea n cmpurile experimentale, cu
desimea a fost de 55.500 cuiburi la hectar, prin
plantarea la 60 x 30 cm. Determinarea foliare s-a
realizat prin metoda WATSON citat de NICIPOROVICI
(5), avnd avantajul de' a prezenta o mai mare
comparativ cu alte metode (8). s-a determinat
pe de 15 x 15 x 15 cm, delimitate cu ajutorul unor rame
metalice. Prin intermediul acestor determinari au fost estimate
(ntr-un
interval de timo) si indicele foliar volumetric li.f.v. = dm
2
ntr-un de un dm
3
). Pentru estimarea
foliare (R.A.N.) s-a folosit Blackrnan
Rutter (1948 de LUNDEGARDH, 1957). Intensitatea
incidente s-a determinat cu luxmetrul Lange, citirile
fiind corectate cu valoarea 0,9.
1. S.C.A. Suceava
98
D. SCURTU
REZULTATE OBtINUTE
de la la maturitate
la soiurile Ostara, Desiree Eba in anll 1977-1980, a
reprezentat 84-212 ha, cele mai mari valori inregistrindu-se
frecvent la soiul Eba (tabelele 1-4).
meteorologice anuale a fost nu numai privitor la
acesteia, ci privitor la soiuri lor .
Comparativ cu valoarea medie care soiul Eba, in anul
1980, cea mai mare s-a inregistrat la
soiul Desiree (tabelul 4), iar in anul 1979, soiul Ostara a
valorificat mai bine meteorologice sub aspectul
vegetative, comparativ cu soiul Desiree (tabelul 3).
Tabelul 1
Caracteristici ale foliare in anul 1977
Soiul Etaj-cm foliarlll acumulat! Indice foliar volumetric
r-m 2
Ostara 0-15 5,3 27,1 32,4 0,35 0,48
15-30 7,7 41,8 49,5 0,51 0,70
30-45 3,5 22,8 26,3 0,24 0,32
16,6 91,7 108,3
Desiree 0-15 4,6 19,6 24,3 0,27 0,34
15-30 5,1 23,6 28,7 0,29 0,37
30-45 6,7 32,0 38,7 0,39 0,48
45-60 9,0 54,5 63,5 0,52 0,65
25,4 129,9 155,2
Merkur 0-15 5,7 12,5 18,2 0,25 0,30
15-30 6,5 14,4 20,9 0,29 0,33
30-45 9,1 23,1 32,2 0,40 0,47
45-60 20,8 83,2 104,0 0,92 1,08
42,1 133,3 175,4
Ora 0-15 8,2 19,9 28,1 0,32 0,36
15-30 9,6 25,6 35,2 0,37 0,42
30-45 9,9 34,1 44,0 0,39 0,44
45-60 22,2 70,9 93,1 0,87 0,99
50,0 50,6 200,5
Eba 0-15 5,5 22,8 28,3 0,24 0,28
15-30 7,5 27,6 35,1 0,33 0,38
30-45 9,0 35,4 44,4 0,40 0,46
45-60 12,8 41,3 54,1 0,57 0,66
34,8 127,2 212,0
fol iar! cumulatlll - hlll frunza x zi le
r =rlslrit; i = m=maturitate
1 - preajma 2 - dupl cea 15 zi le de la inflorire
DATE PRIVIND PRODUCTIVITATEA
99
Se la aceste a contribuit pe.
foliare "momentane" durata perioadei n
care aceasta s-a
Cum este normal, cea mai mare
a n intervalul dintre nflorit maturitate
frunzelor), aceasta reprezentnd 11-81% la Ostara,
69-84% la Desiree, 60-79% la Eba 75% la soiul Ora din
n timpul Ordonarea soiuri lor , din
punct de vedere al foliare acumulate de la
inflorire la maturitate, este foarte cu cea
anterior.
Pentru a reda una din caracteristicile arhitecturii foliare
se indicele foliar volumetric, determinat pe
(etaje) orizontale a cite 15 cm (tabelele 1-4), care au fost
subdivizate n coloane a cte 15 cm, prima (a) cuprinznd
0-15 cm a doua (b) intervalul 15-30 de la centrul
rindului (fig. 1 2). Valorile prezentate in tabele figuri
densitatea (indice foliar volumetric),
(dm
2
) ntr-un volum dat (dm
3
).
Tabelul 2
Caracteristici ale foliare n anul 1978
Soiul Etaj-cm foliar! acumulata Indice foliar volumetric
r-i i-m r-m 1 2
Ostara 0-15
15-30
30-45
Desiree 0-15
15-30
30-45
45-60
Ora 0-15
15-30
30-45
45-60
60-75
Eba 0-15
15-30
30-45
45-60
60-75
7,6 26,8 34,4 0,27 0,35
11,3 36,2 47,5 0,39 0,52
0,4 1,1 1,5 1,01 0,02
19,4 64,2 83,6
6,6 14,2 20,8 0,20 0,24
9,3 20,3 29,6 0,28 0,34
11,5 25,2 36,7 0,35 0,42
8,0 19,7 27,7 0,24 0,29
35,4 79,4 114,8
4,1 11,2 15,3 0,11 0,15
6,8 18,6 25,4 0,22 0,25
14,0 38,9 52,9 0,30 0,52
7,9 52,4 70,3 0,30 0,66
11,9 35,0 46,9 0,20 0,44
54,8 156,2 211,0
3,8 9,0 12,8 0,11 0,13
8,1 19,2 27,3 0,23 0,27
10,9 26,2 37,1 0,31 0,37
10,7 26,7 37,4 0,31 0,37
7,2 18,0 25,2 0,21 0,25
40,8 99,2 140,0
100
75
60
45
'30
15
o


04Jj0.22
a b
Ostora

037 032
H
026

cx4lI0.
24

a b a b
Desiree Ora
'25VIIJ977

026
0.20
a b
Eba
D. SCURTU
75
60
45
044
0.31ffi028 . 0.6
52
:111 )0: Ir023 ; IJals
Q3SUF Ollo.12 a.l;llf
012
022Ua.04
a b a b a b ab
Ostoro Desi Ora Eba
27. Vlll,19S8'
0- O.. 15 de La centruL rinduluI
b-15- 30 de la centrul rindului
Fig. 1 indicelui foliar volumetric in anii 1977-1978
Reprezentarea grafic! (fig. 1 2) importante
diferente in comportarea anual! a soiurilor. Asa spre exemplu,
soiul Oatara in anii 1978, cind plantelor a fost mai
redus!, indicele foliar volumetric (i.f.v.) a prezentat valori
ridicate in toate etajele, comparativ cu anii 1977, 1979 1980,
cind plantele au avut mai mari, iar i.f.v. a avut valori
mult mai reduse in etajele inferioare. Soiul Eba se
caracterizeaz! printr-o densitate foliar! evident! in etajele
superioare, unde a ap!rut un adev!rat ecran foliar (in anul 1978
acesta a ,fost absent), i.f.v. avind valori reduse, dar foarte
asem!natoare in aproape toate etajele. ecranului foliar
poate fi semnalat! mai ales la soiurile Ora, Eba Desiree.O
DATE PRIVIND SUPRAFATA PRODUCTIVITATEA
101
repartizare mai a foliare a fost inregistrat!
la soiul Ostara.
Modul de distribuire a foliare in
importante modific!ri ale regimului de saturare
a acesteia.
incidente (directe), din interiorul covorului vegetal, (tabelul
5 6) permit se sublinieze o mare a gradului de
iluminare de valorilor i.f.v. din diferite
75
60
45
30
15
c b
0.34
.47
0.16
0.14
0.02 0.09
a b o
75
60
45
30
15
o
Ostaro Desiree Eba
30.Vll:1979
a b a b a b
Ostora Desiree Eba
28- 07-1980
Q- 0-15cm de la centrul rndului
b-15-30cm de la centrul rndului
Fig. 2 indicelui foliar volumetric in anii 1979 -19Sp
102
D. SCURTU
este foarte sugestiv de valorile
produsului 10
3
x ha (tabelul 5 6). Din acest
punct de vedere, cel mai dezavantajat soi a fost Desiree, in
ambii ani, in 1979 unei foliare mai reduse,
; .
-iar in 1980 ecranului foliar in partea
care a redus gradul de iluminare in etajele
inferioare cu 86-98%. Comparativ cu Desiree, soiurile Ostara
Eba au fost mai avantajate efectuate in etapa
maxime a tufelor. Aceste date dovedesc
interceptarea solare nu este totdeauna in
cu indicele foliar (1).
Tabelul 3
Caracteristici ale foliare in anul 1979
Soiul Etaj-cm fol iara acumulata Indice foliar volumetric
r-i i-m
r-.11!. 1 2
Ostara 0-15 8,3 16,4 24,7 0,31 0,30
15-30 6,3 34,3 40,6 0,41 0,63
30-45 2,9 52,8 55,7 0,39 1,06
45-60 14,9 14,9
60-75
17,6 118,4 136,0
Desiree 0-15 6,7 5,4 12,1 0,11 0,07
15-30 14,7 9,8 24,5 0,32 0,23
30-45 3,6 30,4 34,0 0,28 0,45
45-60 5,0 46,8 51,8 0,40 0,63
60-75
30,0 91,8 121,9
Eba 0-15 8,9 9,1 18,0 0,30 0,18
15-30 7,6 15,9 23,5 0,33 0,25
30-45 6,0 23,8 29,8 0,38 0,33
45-60 12,3 62,6 74,9 0,71 0,79
60-75 5,6 39,0 44,6 0,35 0,44
40,4 150,5 190,9
1 - 1n preajma 1nfloritului
2 - dupi cca 15 zile de la 'nflorire
efectuate pe timp noros (tabelul 6), au scos
in reducerea gradului de iluminare sub limita
(5000 lucsi) a pragului de saturare (7), incepind chiar
de la primul etaj foliar.
anterioare au arhitectura
are semnificative asupra microclimatului din
interiorul covorului vegetal, termogramele inreglstrind
de la 6-8C intre (6).
DATE PRIVIND SUPRAFATA PRODUCTIVITATEA
103
Arhitectura foliajului prin sale limitative
(autoumbrirea) sau modelatoare (microclimat, intensitatea
fotosintezei) are o asupra randamentului
culturii. acestor de
foliare nu este Ca urmare,
la soiurile luate n studiu n anii 1977-1980
(tabelele 7-10), este printr-un coeficient de
de numai O, 522
x

Tabelul 4
Caracteristici ale foliare in anul 1980
Soiul Etaj-cm fol iara acumulatl!l Indice foliar volumetric
r-i i-m r-m 1 2
2 3 4 5 6 7
Ostara 0-15 5,3 12,8 18,1 0,31 0,15
15-30 6,6 19,7 26,3 0,38 0,28
30-45 13,7 49,0 62,7 0,79 0,71
45-60 5,0 27,2 32,2 0,29 0,58
30,6 108,8 139,4
Des;ree 0-15 5,9 6,9 12,8 0,24 0,06
15-30 5,4 10,6 16,0 0,21 0,17
30-45 9,3 23,0 32,3 0,37 0,31
45-60 23,6 64,7 88,3 0,95 0,05
44,1 135,5 179,6
Eba 0-15 3,0 4,3 7,4 0,11 0,07
15-30 6,9 15,9 22,8 0,20 0,28
30-45 11,3 20,0 31,3 0,33 0,34
45-60 21-9 45,7 67,6 0,65 0,69
60-75 0,4 25,5 25 .. 8 0,46
43,6 111,4 155,1
1 - n preajma nfloritulu;
2 - dupa cea 15 zi le de la nflorire
nivelul nroductiilor anuale nu a fost dp-terminAt n mod
.r.. .J) --- . --- ._-- --- ... -- --- - -------------- --- --.--
de foliare, in schimb, intre
ordinea de clasificare (ranguri) a soiuri lor sub aspectul
cel al foliare cumulate in
etapa inflorit-maturitate a existat o mult mai
n acest caz, valoarea coeficientului de
acestuia au fost mult mai mari (r = 0,794
XXX
).
Sub aspectul ratei nete (R.A.N.), pe primul loc
Be soiul Desiree, cu o medie de 311 q la un hectar de
cu intervalul inflorit-maturitate (tabelele
7-10).
104
D. SCURm
Cu toate acestea, sub raportul de tuberculi se
pe locul doi, soiul Eba. Avind in vedere soiul
Desiree a fost cel mai dezavantajat, comparativ cu Ostara Eba,
in ceea ce (tabelul 5 6),
se poate acest soi beneficiaz! de unele
(translocarea asimilatelor, pierderi prin ce-l

Tabelul 5
Intensitatea incidente gradul de umbrire, in
30.07.1979
Etaj-cm de la centrul r'ndului - cm
Ostara Desiree Eba
0-15 15-30 0-15 15-30 0-15 15-30
Intensitate. - mii
0-15 21,7 20,8 16,5 39,3 10,6 8,4
15-30 24,5 31,5 16,5 24,6 15,3 10,5
30-45 26,3 39,1 16,4 19,4 16,3 23,9
45-60 50,8 48,0 27,6 27,1 28,6 27,1
60-75 33,3 44,4
100 8,10 81,0 74,7 74,7 83,7 83,7
Grad de iluminare - %
0-15 27 28 22 53 12 10
15-30 30 39 22 33 18 12
30-45 32 48 22 26 19 28
45-60 63 59 37 36 34 32
60-75 40 53
Mii x ha frunza
0-15 1,76 0,86 0,30 2,67 0,18 0,28
15-30 6,12 7,65 1,24 3,01 1,99 0,91
30-45 8,43 13,92 4,20 5,89 3,68 4,21
45-60 22,35 18,57 6,76 18,32 17,96 15,91
60-75 5;f57 15,18 17,36
79,66 48,26 n,66
Soiul Eba, beneficiind de un indice foliar cumulat (i.f.v.)
mai mare de un grad de iluminare superior, unei
foliare (i.f.v.) mai reduse in etajele superioare, s-a
situat pe primul loc, in ceea ce de tuberculi
(358 q/ha media anilor 1977-1980). Ca urmare, valoarea medie a
R.A.N.-ului este foarte (293 q/ha frunza) de cea a
soiului Desiree.
DATE PRIVIND SUPRAFATA
105
Tabelul 6
Intensitatea incidente gradul de umbrire in anul
1980
Etaj-cm de la centrul r'ndului
Ostara Desiree Eba
0-15 15-30 0-15 15-30 0-15 15-30
Intensi tltea radi i ei - lIIi i
0-15 4,4 7,1 1,4 6,0 7,5 26,7
15-30 5,2 9,0 1,8 2,8 10,0 33,4
30-45 6,6 20,8 3,3 7,3 15,3 27,3
45-60 30,6 62,4 6,3 11,5 30,5 33,0
60-75 24,4 35,8 31,5 60,2
18.07. - noros (la.600 lucsi)
0-15 0,4 0,7 0,3 0,5 0,5 1,4
15-30 0,8 1,1 0,4 0,5 0,8 1,9
30-45 1,0 1,4 0,4 0,7 1,5 2,3
45-60 4,2 9,6 0,7 1,5 2,2 4,3
60-75 2,4 5,8 3,1 6,5
Grad de iluminare - %
15.07. - senin
0-15 5 9 2 7 9 32
15-30 6 11 2 3 12 40
30-45 8 25 4 9 18 33
45-60 37 76 8 14 37 40
60-75 30 76 38 73
18.07. - noros
0-15 3 5 2 4 5 11
11-30 6 9 3 4 6 15
30-45 8 11 3 5 12 18
45-60 33 76 5 12 17 34
60-75 19 46 25 51
I'1tt luc,; ha frunza - 15.07
0-15 0,48 1,05 0,01 0,42 0,37 0,53
15-30 1,14 2,25 0,20 0,36 2,30 6,68
30-45 2,70 16,64 0,59 1,75 4,13 6,82
45-60 16,83 27,45 4,91 9,54 14,33 17,16
60-75 12,44 19,69 10,08 20,47
68,54 49,91 82,87
106
D. SCURTU
Tabelul 7
Productivitatea medie a unui hectar de
( i. f . c .) in 1977
Soiul kg/hlll R.A.N.
28.06 spor maturitate 28.06
x
28.06-
'-111
maturitate
Ostara 18700 10670 29370 611 175 320
Desiree 17380 23100 40480 641 225 312
Merkur 12760 18205 30965 478 170 232
Ora 8085 22495 30580 351 176 203
Eba 15895 18535 34430 787 118 270
DL 5% 1180 3620
x) - raportata la i. f . c. de la 'nf lori t la 28.06
Tabetlul 8
Productivitatea medie a unui hectar de
in anul 1978
Soiul Productia kg/hlll R.A.N.
28.07 spor maturitate 28.0?x 28.07 i""1lI
maturitate
----
Ostara 19880 953 20833 550 34 324
Desi ree 16592 10592 27309 422 267 344
Ora 18913 22170 41083 310 232 263
Eba 14762 26642 41404 414 419 417
DL 5% 1615 3820
x) - raportata la i.f.c. de li inflorit la 28.07
Tabelul 9
Productivitatea medie a unui hectar de
in 1979
Soiul
Ostara
Desiree
Eba
Productia kg/ha la maturi tate
23.871
26.428
28.499
R.A.N. (i-III>
201
288
189
DATE PRIVIND SUPRAFATA PRODUCTIVITATEA
107
DL 5% 2.692
Tabelul 10
Productivitatea medie a unui hectar de frunz! cumulat!,
n 1980
Soiul Productia - kg/ha R.A.N.
2.07 spor 28.07 apor maturitate 28.07
x
)
28.07 i-m
maturitate
Ostara 7920 22055 29975 2695 32670 324 103 300
Desiree 5n5 21725 27500 10560 38060 274 187 280
Eba 2585 17105 19690 19195 38885 282 307 349
DL 5% 619 2242 3415
x) - raportata la i.f.c. de le 2.07 la 28.07
Specificul meteorologice care patroneaz! ritmul
de al tuberculilur la soiul Ostara, precum durata de
acumulare a lor de il situeaz! pe locul trei
n ceea ce medie de tuberculi (26i qiha).
Avind un indice foliar cumulat redus (96 ha), realizeaz!
un randament fotosintetic apreciabil - 278 q/ha
de la "inflorire" la maturitate.
Luind in considerare datele anilor 1977-1978, se poate
aprecia c!, soiul Ora a realizat apropiate de cele
ale soiului Eba, valorile R.A.N. sint mai mici cu 102 q,
datorit! atit unei foliare mai mari (i.f.v. = 153 ha),
cit unei foliare (i.f.v.) mai ridicate in etajele
superioare (fig. 1), ceea ce a diminuat nivelul de saturare
in etajele inferioare.
BIBLIOGRAFIE
1. CHARTIER, PH., 1975, L'assimilation du CO
2
a l'echelle de la
feuille et a celle de la culture. Photosynthese et
production vegetale.
2. LOOMIS, R. S. colab., 1959, Descrierea cantitativ! a
aparatului foliar si a absorbtiei luminii in
cultura de porumb. Doc. curenta II (CIDAS), 1.
3. LUNDEGARDS, H., 1957, Klima und Boden.
4. NECAS, J., 1968, O metod! de analiz! a plantelor
pentru stabilirea de a soiuri lor de
cartof. Rev. ref. (CIDAS), 10.
5. NICIPOROVICI, A. A., 1961, Biological basis of plant
productivity. Plant physiology, 8.
6. SCURTU, D., 1973, la studiul unor factori care
la a soiuri lor de cartof,
108
D. SCURTU
in din Sucevei. de doctorat, 1973.
7. SCHICK, R., KLINKOWSKI, M., 1961, Die Kartoffel.
8. Gh., 1961 , Citeva metode pentru determinarea
foliare a plantelor. Probleme agricole, 11.
9. WILLIAMS, W. A. colab., 1969, Arhitectonica
vegetal la desimi diferite, de boabe
la porumb. Doc. II 1.
Predat colectivului de redactare
la 12.09.1990
Referent: ing. Gh. Olteanu
DATA REGARDIHG LEAF AREA AND ITS PRODUCTIVITY
FOR CERTAIH POTATO VARIETIES
Abstract
The cumulated leaf area was 84-212 ha during growing period
(1977-1980) on the first place being Eba variety follawed by
and Ostara. Volumetric leaf area. index point ont the
existance of a leaf area screen very densely in the superior part
of the leaf area at Ora, Eba and variety. Leaf area
productivity (RAN) from the flowering till maturity was 293-311
q/ha leaves for and Eba and 278 q/ha leaves for Ostara.
Between leaf area and yield there is not correlation (r=-0,502
X
)
for Ostara, and Eba.
Tables
Tab. 1 Characteristics of leaf area in 1977.
Tab. 2 Characteristics of leaf area in 1978.
Tab. 3 Characteristics of leaf area in 1979.
Tab. 4 Characteristics of leaf area in 1980.
Tab. 5 The intensity of radiat ion and the shade degree in the
july 30,1979.
Tab. 6 The intensity of radiation and the shade degree in 1990.
Tab. 7 Mean productivity of one hectare of leaves (i.f.c.), in
1977.
Tab. 8 Mean productivity of one hectare of leaves, in 1978.
Tab. 9 Mean productivity of one hectare of leaves, in 1979.
Tab.10 Mean productivity of one hectare of leaves, in 1980.
Figures
Fig. 1 Volumetric leaf area index in the years 1977-1978.
Fig. 2 Volumetric leaf area index in the years 1979-1980.
wcrlri (AnaLe) I.C.P.C. 1990, voL. XVII
REZULTATE PRIVIND RAtIONALIZAREA SOLULUI
LA CULTURA CARTOFULUI N DIFERITE CONDITII ECOLOGICE
V. TOADER, D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU,
E. TOROK
1
, I. BENDE
2
COMUNICAREA I
S-au experimentat n 3 local n perioada 1980-1985, 5 variante de lucrare a solului toamna 8
variante de lucrare a solului primavara, pe soluri de tip cernoziomoid cambic, cernoziomoid rendzinic-litic
respectiv cernoziomoid slab levigat. Din rezultatele calculate prin metoda
interpretate din punct de vedere economic al consumurilor energetice, rezulta urmatoarele:
la nivel de tarla a variantelor de lucrare a solelor n de tipul de sol, existnd posibilitatea
izarii consumuri lor energetice. Pe soluri le cernoziomoide cambice de la cernoziomoide
rendzinic-l itice de la Miercu,ea Ciuc, este posibi la la 20 cm, n timp ce pe solul cernoziomoid
mediu levigat de la Tg. Secuiesc, este obligatorie aratura la 30 cm. Variantele optime economice cu cel
mai mic consum energetic snt: Miercurea Ciuc, aratura la 20 cm grapa cu reglabili, cu un venit
net de 306 lei/t un consum de motorinA de 18 l/ha; la aratura la 20 cm pregatirea patului
germinativ cu CPGC-4, la de 10-12 cm, cu un venit net de 368 lei/t un consum de motorina de
21 t/ha; la Tg. Secuiesc, aratura la 30 cm + CPGC-4, la 10-12 cm, cu un venit net de 318 lei/t un consum
de motorina de 32 l/ha.
solului la cultura cartofului ca
adncime de lucru, tipul agregatelor a de
au impus necesitatea modului in care
de tuberculi la diferite sisteme de lucrare a solului.
intreprinse au adincimii
peste 20-23 cm nu a contribuit la de sporuri
la (1,12). adincimii in intervalul
20-30 cm, a favorabil de tuberculi
fertilitatea solului, unll autori (4,8). autori
adin produce o afinare de durat!
a solului, structura a solului compacteaz!
solul in cu lucrarea sau mai la (7).
nu trebuie prea des pe soIurile
aceasta putind duce chiar la
opinia lui KUNZE (8).
Subsolajul afinarea favorabil
sau poate nu efect, in de
concrete pedoclimatice (5,6,4,11).
Referitor la de pentru patului
germinativ, majoritatea autorilor reducerea
de sau transferul lor din in
(2,3,9,10,11).
l)S.C.P.C. Miercurea Ciuc
2)S.C.P.C. Tirgu Secuiesc
110
v. TOADER COLAB.
Toate aceste rezultate constituie pentru
pedoclimatice concrete in care s-au experimentat.
Pentru a afla plantelor la sistemul de a solului,
in diferite pedoclimatice, s-a organizat o
cu doi factori, a cuprind o de
ale solului, de la minime la
intensive, in scopul de a stabili optime din punct de
vedere economic energetic.
MATERIALUL METODA DE LUCRU
a fost in perioada 1981-1985, la
pe solul cernoziomoid cambic, la Miercurea Ciuc, pe solul
cernoziomoid rendzinic-litic, la Tg. Secuiesc, pe solul
cernoziomoid slab levigat, in perioada 1981-1983, la Cluj, pe
soluri aluviale la pe sol cernoziom cambic, iar in
perioada 1981-1984, la pe sol cernoziom cambic.
Metoda de a a fost in parcele
subdivizate prin benzi suprapuse, in trei
S-au cercetat 5 variante de ale solului toamna
8 variante de a patului germinativ utilizind
soiul Desiree; categoria Il.
variantele de ale solului au fost
Factorul A - ale solului toamna (T)
a
1
- discuit 1-3 ori
a
2
arat la 20 cm +
a
3
arat la 30 cm +
a
4
arat la 30 cm + subsolaj la 15 cm
as arat la 30 cm + + afinare la
60 cm cu MAS-60
Factorul B - ale solului (P)
b
1
- nelucrat
b
2
- grapa cu reglabili GC
b
3
- grapa cu discuri GD-3,2
b
4
- cultivatorul CPGC-4 adincime de lucru la 10-12 cm
b
s
- cultivatorul CPGC-4 adincime de lucru la 16-18 cm
b
6
- grapa cu GCQ-3
b
7
- cultivatorul CPGC-4 + grapa cu
ba - biloane realizate toamna.
Din punct de vedere textural, soIurile de la
Miercurea Ciuc sint luto-argiI6ase, iar cel de la Tg. Secuiesc
este luto-argilo-nisipos (tabelul 1). Aceste soIuri sint bine
aprovizionate in fosfor la Miercurea ciuc mijlociu,
la Tg. Secuiesc. in potasiu este mic la
Miercurea ciuc mijlociu la Tg. Secuiesc.
REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR SOLULUI
Tabelul 1
Principalele caracteristici fizice agrochimice
ale soIuri lor
Caracteristica Cernoz;omoid Cernoziomoid Cernoziomoid
cambic rendzinic- slab levigat
l itic
M. Ciuc Tg. Secuiesc
Argi la (sub 0,002 mm) % 32,2 39,3 31
Praf (0,2-0,02 mm) % 22,5 25,2 2
Nisip grosier (2-0,2 mm) % 10,18 4,24 24,5
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 31,82 31,26 39,5
LA LA LAN
pH (in H
2
O) 6,0 7,2 6,9
Gradul de in (V) % 84,0 90 79
n humus % 6,96 5,30 3,23
P
2
0
5
ppm 38,5 50,3 35,0
i nut K
2
0 ppm 97,6 115,4 190,9
111
solurilor este slab la la
Miercurea Ciuc Tg. Secuiesc. Cel mai ridicat in humus
se la 6,96 %, urmat de Miercurea Ciuc cu
5,30 % cel mai la Tg. Secuiesc 3,23 %.
au constat in asupra
elementele componente ale
la penetrare a solului, procentului de la recoltare cu
combina gradului de a tuberculilor. n prezentul
referat, se rezultatele privind
solului asupra precum rezultatele
economice consumurile de
REZULTATE
n Comunicarea 1, se rezultatele de
la Miercurea ciuc Tg. Secuiesc.
climatice din anii de experimentare au determinat
nivelul la (tabelul 2), Miercurea
Ciuc (tabelul 3) Tg. Secuiesc (tabelul 4). cele
__ .: .: ...J_ .L./l- __.... .&: __ .1- _1- ..... .:_ ... .1-_,_ 1""\ c_ ..,nn,..... a-_ '1nnJl
UlC1..L llLC1J....L, uc 'tI '-/HC1, C1U J..Ub'- UU!r..LHU'-C .LC1 DJ..C1':;iUV ..LU ..LU J.'::1o't
1986 la Miercurea Ciuc (42,5-41,5 t/ha) n anul .1984 la Tg.
Secuiesc, 44 t/ha.
n 1982 1983, la s-au
de 37,7 t/ha, respectiv 39,2 t/ha, iar
cele mai mici s-au inregistrat in 1981 1984, de 30,8 t/ha
respectiv 29,7 t/ha. La Miercurea Ciuc, cea mai
a fost in 1981 de 27,2 t/ha, iar la Tg. Secuiesc in 1983
de 23,0 t/ha, in 1981 1982 de
35,6-35,7 t/ha.
Ta.belul 2
Interactiunea lucrarilor solului cu anii de experirnentare. Productia de
tuberculi, Brasov, sol cernoziomoid cambic
T X A
Lucrarile de 1981 1982 1983 1984 1985 19a1-1985
toamna (T) t/ha Oif. Semn. t/ha Dif. Semn. t/ha Oit. Semn. tlha Oit. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Dit. Semn.
-.
Discuit 1-3 ori 28,4 -4,1 O 36,7 -2,3 O 37;2 -2,3 - 28,7 0,1 - 46,9 1,4 - 35,6 -1,4 00
A
20
+ GS 31,3 -1,2 - 39,3 0,3 - 37,2 -2,3 - 29,2 0,6 - 46,5 1,0 - 36,7 -0,3
A
30
+ GS 32,5 Mt. 39,0 !'It. 39,5 Mt. 28,6 Mt. 45,5 Mt. 37,0 Ht.
A
3
0+
15
+ GS 32,1 -0,4 - 41,5 2,5 x 37,4 -2,1 - 30,7 2,1 x 48,6 3,1 xx 38,0 1,0 x
A
30
+ GS + MAS-60 30,1 -2,4 - 39,9 0,9 - 37,0 -2,5 O 31,0 2,4 xx 47,7 2,2 x 37,1 0,1
OL 5% 3,3 1,5 2,5 1,6 1,9 0,9
1% 4,8 3,1 3,6 2,3 2,7 1,2
0,1% 7,2 3,2 5,5 3,5 4,0 1,5
P X A
lucrarile de 1981 1982 1983 1984 1985 1981-1985
primavara (P) t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Oit. Semn. tlha Oit. Semn. tlha [Iif. Semn.
Nelucrat 30,8 -1,3 - 39,3 0,5 - 38,8 1,4 - 27,8 -2,3 00 46,4 -1,1 - 36,6 --0,5
GC 31,4 -0,7 - 38,9 0,1 - 38,7 1,3 - 28,6 -1,5 - 46,3 -1,2 - 36,8 --0,3
GO-3,2 32,1 lit. 38,8 lit. 37,4 lit. 30,1 lit. 47,5 Ht. 37,1 Ht.
CPGC-4 (10-12) 31,6 -0,5 - 41,8 3,0 x 38,6 1,2 - 30,7 0,6 - 46,1 -1,4 - 37,8 0,7
CPGC-4 (16-18) 30,7 -1,4 - 40,8 2,0 - 35,0 -2,4 O 30,9 0,8 - 47,2 -0,3 - 36,9 -0,2
GC0-3 30,2 -1,9 O 39,9 1,1 - 38,4 1,0 - 28,8 -1,3 - 47,5 0,0 - 36,8 -0,2
GPGC-4 + GC0-3 31,8 -0,3 - 37,9 -0,9 - 39,3 1,9 - 28,2 -1,9 O 48,1 0,6 - 37,1 0,0
Biloane toamna 28,0 -4,1 000 36,5 -2,3 - 35,1 -2,3 - 32,3 2,2 x 47,2 -0,3 - 35,8 -1,3 00
OL 5% 1,9 2,5 2,4 1,7 2,0 0,9
1% 2,5 3,4 3,2 2,3 2,8 1,2
0,1% 3,3 4,4 4,1 2,9 3,6 1,6
liedia totala 30,8 39,2 37,7 29,7 47,0 36,9
Test Ouncan ani C B B C A
Tabelul 3
Interactiunea lucrarilor solului cu anii de experimentare
Productia tuberculi (t/ha) Miercurea Ciuc, sol cernoziomoid rendzinic litic
T x A
Lucrarile de 1981 1982 1983 1984 1985 1S
1
81-1985
toamna (T)
t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn. tlha Dif. SE!mn. t/ha Oif. Semn. tlha Oif. Semn. tlha [Iif. Semn.
Oiscuit 1-3 ori 7 2,2 - 37,5 -2,9 00 29,2 -5,7 000 35,6 -7,9 000 41,7 1,2 - 34,5 -'2,7 000
A
20
+ GS 1,5 - 39,1 -1,3 - 32,6 -2,3 O 44,0 0,5 - 42,5 2,0 - 37,2 0,0
A
30
+ GS I1t. 40,4 Mt. 34,9 Mt. 43,5 Mt. 40,5 I1t. 37,2 I1t.
A30+15 + GS
-1,5 - 38,5 -1,9 O 38,7 3,8 )CX 46,2 2,7 - 41,4 0,9 - 38,0 0,8
A
30
+ GS+MAS-60 1,0 - 41,9 1,5 - 39,4 4,5 )[X 43,2 -0,3 - 38,8 -1,7 - 38,2 1,0
OL 5% 4,1 1,9 2,2 3,1 2,5 1,1
1% 5,9 2,8 3,2 4,5 3,6 1,5
0,1% 8,9 4,2 4,8 6,7 5,4 2,0
P X A
Lucrari de 1981 1982 1983 1984 1985 1981-1985
primavara (P) t/ha Oif. Semn t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. t/ha Oit. Semn. t/ha Oit. Semn. t/ha [Iit. Semn.
Nelucrat 1,0 - 36,3 -4,0 00 34,2 -1,6 - 41,9 0,2 - 42,1 0,8 - 36,4 -'0,7
GC -0,7 - 38,4 -1,9 - 36,2 0,4 - 41,5 -0,2 - 41,0 -0,3 - 36,5 -'0,6
GO-3,2 Mt. 40,3 I1t. 35,8 I'1t. 41,7 I1t. 41,3 I'1t. 37,1 I'1t.
CPGC-4 (10-12) ;28,0 1,7 - 40,7 0,4 - 32,6 -3,2 00 42,3 0,6 - 37,9 -3,4 00 36,3 -'0,8
CPGC-4 (16-18) ;28,2 1,9 - 40,4 0,1 - 35,0 -0,8 - 43,2 1,5 - 41,5 0,2 - 37,7 0,6
GCO-3 :26,3 0,0 - 39,4 -0,9 - 34,5 -1,3 - 43,4 1,7 - 43,2 1,9 - 37,4 0,3
CPGC-4 + GCO-3 :27,5 1,2 - 39,7 -0,6 - 36,4 0,6 - 43,0 1,3 - 40,4 -0,9 - 37,4 0,3
Bi loane toamna :28,0 1,7 - 40,5 0,2 - 35,2 -0,6 - 43,1 1,4 - 40,3 -1,0 - 37,4 0,3
OL 5% 2,0 2,4 2,4 1,8 2,4 1,0
1% 2,7 3,2 3,2 2,3 3,2 1,3
0,1% 3,5 4,2 4,1 3,0 4,2 1,6
Media totala :27,2 39,5 35,0 42,5 41,5 37,0
Test Duncan ani O S C A AS
Tabelul 4
Interactiunea lucrarilor solului cu anii de experimentare
Productia de'tuberculi (t/ha) Tg. Secuiesc, sol cernoziomoid slab levigat
Lucrarile de 1981 1982 1983 1984 1985 1981-1985
-
toamna (T) tlha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn tlha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn.
Oiscuit 1-3 ori 31,1 -6,0 000 21,9 -17,4 000 18,4 -10,0 000 27,5 -22,8 000 27,1 -15,9 000 25,3 -14,3 000
A
20
+ GS 34,0 -3,1 00 36,4 -2,9 00 25,4 -3,0 000 46,4 -3,9 000 40,1 -2,9 000 36,4 -3,,2 000
A
30
+ GS 37,1 I1t. 39,3 I1t. 28,4 I1t. 50,3 l'it. 43,0 I1t. 39,6 111:.
A
30
+15 + GS 38,2 1,1 - 39,9 0,6 - 29,8 1,4 KXX 47,2 -3,1 000 43,0 0,0 - 39,6 0,,0
A
30
+ GS + I'iAS 60 37,7 0,6 - 40,5 1,2 - 28,5 0,1 - 49,1 -1,2 O 40,5 -2,5 000 39,3 -0,.3
OL 5% 1,8 1,4 0,6 1,2 1,0 0,.5
1% 2,6 2,0 0,9 1,7 1,6 0,,7
0,1% 3,9 3,0 1,4 2,5 2,3 0,,8
P X A
.
Lucrarile de 1981 1982 1983 1984 1985 1 9 8 1 1 9 8 ~
primavarA (P) tlha Oi1. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Oif. Semn. t/ha Oi1. Semn. t/ha Oi1. Semn. t/ha Oi1. Semn.
Nelucrat 3S,1 -0,4 - 31,0 -4,2 000 23,2 -2,4 OOCI 47,2 5,4 xxx 36,0 -2,2 000 34,5 -O,B 00
GC 3'),6 0,1 - 33,0 -2,2 00 24,5 -1,1 OCI 43,9 2,1 xxx 38,8 0,6 - 35,1 -0,2
GO-3,2 3:5,5 Nt. 35,2 Ht. 25,6 l'it. 41,8 l'it. 38,2 Ht. 35,3 I1t.
CPGC-4 (10-12) 3'5,1 -0,4 - 35,6 0,4 - 26,2 0,6 - 47,7 5,9 xxx 40,4 2,2 xxx 37,0 1,7 xxx
CPGC-4 (16-18) 35,5 0,0 - 37,2 2,0 x 28,0 2,4 XX): 44,2 2,4 xxx 40,4 2,2 xxx 37,0 1,7 xxx
GC0-3 35,7 0,2 - 37,6 2,4 xx 26,5 0,9 x 42,2 0,4 - 38,9 0,7 x 36,1 0,8 xx
CPGC-4 + GC0-3 36,3 0,8 - 38,2 3,0 xxx 27,4 1,8 XX): 44,9 3,1 xxx 38,5 0,3 - 37,0 1,7 xxx
Bi loane toamnA 36,0 0,5 - 37,0 1,8 x 27,5 1,9 XX): 41,0 -0,8 - 38,9 0,7 )( 36,2 0,9 xx
OL 5% 1,8 1,6 0,7 1,2 0,7 0,6
1% 2,4 2,2 1,1 1,7 0,9 0,8
0,1% 3,2 2,8 1,4 2,1 1,2 1,0
l1edia totalA 35,7 35,6 26,0 44,0 38,7 35,7
Test Ouncan ani C C O A B
REZULTATE PRIVIND RATIONALIZAREA LUCRARIlOR SOlULUI
115
de a solului
cu anii de in cele 3 este
in tabelele 2,3 4. Se
puternice intre solului toamna (T) anii de
experimentare, ca de altfel intre de (P)
factorul T diferit in anll de
experimentare, in cele 3 neexistind o
de manifestare, in sens, in anii in toate
mai ales pentru variantele de subsolaj afinare

la 20 cm, in agregat cu grapa s-a dovedit,
la Miercurea Ciuc, a fi la fel de ca
la 30 cm, in timp ce la Tg. Secuiesc
1
a
determinat depresiuni de cuprinse intre 2,9 3,1
t/ha.
Tentativa de a lucra solul toamna, numai cu grapa cu
discuri, s-a materializat in pierderi de care la
Miercurea Ciuc au fost de 7,9 t/ha in 1984 de 22,8 t/ha la Tg.
Secuiesc in 1984. la a inregistrat
de in 1981 1982 de 4:1 respectiv 2:3
t/ha. este de
fizice ale solurilor a in humus mai ridicat la
comparativ cu celelalte
Rezultatele la variantele de subsolaj afinarea
(tabelele 2,3,4) ne contradictorii, in ceea
ce sporurile de in cei 5 ani de
experimentare. Media rezultatelor afinarea
nu produce sporuri de semnificative in nici o
localitate. Subsolajul, la 15 cm, a dat la sporuri de
semnificative (2,1-3,1 t/ha) in trei ani din cinci, iar
pe media anilor inregistrindu-se un spor semnificativ de 1 t/ha.
Executarea subsolajului a adinci presupune un
control al solei cu ajutorul penetrometrului pentru determinarea
la penetrare luarea deciziilor de subsolaj
afinare in baza publicate anterior.
de cu anii de
experimentare la (tabelul 2) Miercurea Ciuc (tabelul
3) este mai decit la Tg. Secuiesc (tabelul 4).
ntre de la Miercurea Ciuc, in
general, nu sint de semnificative de
martor, cu variantei 8 care pe medie o
a cu 1,3 t/ha
l
care se diferit in
anii de experimentare.
Tc:Ybelu/5
IIVRUCIVli-1 LI/CRAIlILOI? SOLULU/ ASUPRA PIlOOUCTlD [lE CAIlTOFPE SOLUL CI:I1NOZIONOIO OI: LA O/lASOV
pxT (m8/-&85)
de
:J::---.!..'oamna
Variante de
pr/ii7iJVara
, - - -- - - - ..-
1. NI:.LUCRAT J5,1 -0,9 -'- 370 a4 - 36.9 0,0 - 37:6 -0.5 - )6.5 -1.2 - 36 -0,5 -
I 2 GC J5,J - o. 7 - 37, I 0.5 - o,O - J(J, O-C!I - '36. 6 -1.1 - )68 -aJ -
J. GO-3,2 300/1L - 366 Ni. - 3t5!J Mi. - 58.1 Ne. - ")7.7 Ni. - )l,'1 Mt. -
. --1----
4. CPCC-4 (/0-12) 361 al - 37.9 1. J - 31:8 Q9 - J!J,2 1,1 - 37,7 0,0 - 378 47 -
- --'---
5 CPGC-4 (1'6-/8) 56.5 0.5 - 362 -o.lr - J6.9 QO - 316 -0.5 - )7.3 -(j4- - X5,0 -0,2 -
8 GCo-j 35,1 - 0,9 - 36.5 -0,1 - )6, 8 -aJ - J!l. f 1.0 - 56. 7- !.o - )6,8 -o,J -
7. CPGC-4f>{;;CDj )6,5 0.5 - 36,7 al - 37,6 Ql - 37.7 - 310 -t]7 - )l! aOe
8. - )5,1.,-1,2 - - )6,2-1,9 - 37,0-0,7 - )5,8-/.)100
Di 5% :: 2.1 OL .51= (J,9 _
1% :: 2.8 It, =1.2
al;: .: J,5 0./1=/,6
TxP
NfLl/CRAJ GC 'GO-3 2 CPGC-,j 'i{6C-' GCO-J CPC.C-H O/tOANET." NEOII T.
v,: . pom. . --'-!!2-12 16-18) _ GCO-.:J __.
Tlha DifS T/!Ja OlJ rlha DIS l/lJa Olj S Tjna Olj. J 7/IJa DifS TjhalDifS T/iJa OrS !T/1Ja OjS
f O/J'rUIT 1-) Ori J5,f -1,8 3,53 -1.6 J6,O -0,9 J6J -!. 7
"i6, 5
-al, 35.1 -1,5 36.5 - 1.1 34,0 -2/,.0 J5.6 -t4
C
2 A
20
f GS }7.0
0.1 37.1
-0,5 0,/
f- --'--
70 36,7
1-{J,3
0,2 36.6 JZ!l 36,2 -0.7 J(j5 :761 -0.9 35,1,
J AJOI GJ 36,.9 Mt. 36,9 Mt. 369 Mt. 37,8 Mt. 36,9 MI.. 36,6 Mt Mt. fr/t. )70 !fe.
i .4JO l' 15 C.5 316 0,7 58,0 /,2 ){jI 1,2 )!J.2
I.f
;16 al JRf
l5/f
lJ77 al
)6,2 -4'2 J(jl
/0#+

(J,8
f---
f-1J,tf
51/

5. AJO l"bSf l1AS 60 36,5

)6,6 - O,J
37.7 37,7 -0,1 31J
36.7
(l,1 37,0 -06 37.0
al
OL =22
::29
0.1% =J,7
Of 5%::09
/1:: 1.2
0'/1=/6
PxT
(
IIVfZU''["NlA Ll/eRAIl/LOR SOLI/Ltll AStlPRA PI100tJC17El DE C411TOF PE: SOLUL Cl:IlNOZ/ONOIO Rl"NObIV/C-L/T/C
OE: LA M/l:IlCtlllE.:4 - C/(JC (/8/-/g82)

DISCUITI-J OM A20 f GS AJo'; G.5 A
JO
"15 f CS
A
JO
f eS-lH.4S-{}[ MED/I P
Var/anle oamna
Sem!. T/lJa Oi( Sem/) TjiJa J8m!l 110a Oif U"mtll
7/;;;; -0;7- 1/1;;; Ol[
de primavara
1. NELUCRAT '2,7
-1,8 - 36,4
-
36,0 - 31,9
&
- }3,8 48
-
-al
-
,- c--
2 GC
!!!l-
-al -
36.7 -12 - J6,O
-/) --
37,9 aJ - J8,J al
- ](j,5 -1)6 -
-- -----f----
3 GO-],2 Mt. 379 !1t. l13 - )7,6 Mt. )8,0 Nt. li!
Mt.
(!O-IL,1
----f---!.-- -----

----- f---
JIr,5 0,0 J!5,6 -2) o J(j4
_.{/g --

- 0,;' )6,3 -48
5 CPGC-4 (16-/1:.9-
--- +--- -
Jqtz
11?
J8,O [J,7 - 37,6 -1J,4 )'(1 Q6
-
'-._-_. --- ----
6. GCO- j
1,1
-
31,6 -0,3 -
lr!
0,1
-
J18 /J2
- )(3,5
()j -
J7,tf OJ
-
-- ---c--- ---- ---- ---
7 CPGC-'t +GCO-) )5,0 0,5
-

-.!1
J
-
J1,6 O,'J
-

0,7 -
579
- o, f - J7,4- 0,3 -
f---- f---,-- f---
8. 8/LOANE TOMWA 34,2
-
373 -{26 -
38.7
f,1, - 38} 0,7
-
38,5 05
- O,J
-
TxP
OL 50/=22
k, .
1%=l!9
41;: =:7,7
DL 5;:'=/0
Il =13
OI;: ,= 1.6

N[LUCRAl ce GD
v, . It
anal? t' _
Tlha'OIS T/haitJ;/ j 1//;a Oif5 Tlha OIS T/hak0/S T/!?a OfS 1/l7a 0IS T/llaIO/S
de toamna
f D/SCI/IT f-:) ORI "2.7 _3,)0 .7.7.8 -2,2 J4.5 -:(8" J6,O -2,0 }5,6 -1,8 J5,O -2.6 )?,2 -1,5 X5
2 A20 r 6S -)6, {J, 1, 36]-07 31g 1),6 f-j 5.6 -4,8 38, 2 -{ii T(6a2J62 --(J,6 J1J 174 )7,2 f-
a
{}
J. A
JO
f GS Nt Jtj MtJMl]t. J8,oHi JUNt 31.6 )6,7 -Mi 312 fir
--f--- --- -- --- ---- .__'--- _________________ -- -
4. AJOr/5 1- GS
3l,9 376 O) 37.5 ..
5 AjOfGS7'MAS-'W3<9,8 2,8" )8,3 2,f JtJ,O a7 J16f 1,2 J7,6 -tJ,t- 38.5 1./ Jl,9 03 Jc5,5 -02 .11,2 I,IJ
DL 51= 2,}
Il =J,/
fJ,;;: =
lJi

a/o/ =70
L-j
PxT
Tabelul?
IlVfZU'EN;;4 ,U./CIlARILOI1 SOLULUI ASUPRA PRODUCTlEj OL CARTOF PE: SOLUL CFIlIVOZ/OMOIO Si:AIJ LEVI6AT
OE LA TG. SECUIESC (lfJ8/- Ig85)
de>.
O/JCIJITI-joRI A
20
-1 GS 11JO f CS AJO ff5'" GS
A.50 fGS".MIJ.5-6. MEDII P
. toamna

Tim f};! JBmli l;0a 01/ JBml
..-=-;---_ 0_-
T//;a jJi/ Sem/}
Tj/;:;fjij
-----.-,-----
prImavara T)1:; Oif. Semr; T/!?a D;j' Semfl
I NELt/CRAT 0.4
- -48
- )J,'1
0,3 - 38/f t!2 - 35, 4 -],9 000 34,5 -48 00
2 GC 49
- )5.8
41
- -0,7 -
383 OI
- 38,3 -1.0
-
35, 1 -a2
-
f--
J GO-.J.2 23,1 Ne. - 35,7
-
59,4- Mt - 38,2 Mt.
- 39, ;) Mt.
-
35,3 Mt. -
-- - - f-- '----
/r. CPOC-It /10-12} 1.2
- 38,6 2.9 6 /,2
-
1-42 2,0 x 1.)
l(
37,0 1.7
IHI)4
-3 CPGC-It ({fi -18) 27,(j 3,9 Oii
f---
p{ 56,3 fag 1,5 x
1-46 2.4-
39,9 o,tJ J7,O 1.7

--- 1-------- c---. --
6.6CO-3 25, I IA
*'
36,1 1,0 - J8 -0,6
-
401 1.9
tOf 4{}0 0,7 - }6, I O,tJ

- ---
_o-i----- --
7. CPGC-/r,' GCO-) 267 ),0
-x * 370 1.3 K- 42 3,1 l4-l'I>f- 407 1.4
If
J7.0 1.7 1<-""'"
-- -'-- !--- --
8.B/f(JANE TOAMNA 25,4 1.7 x 36,1
/'0 - 39,'2 -42
-
39,6 1.6 J!J,9 [7,6
-
J6.2
0,9

T>< p
DL 15
17
0,'1% =2,2
t.7L51:: 0,6
/% =0,8
tJ,11:: /.0
GC GO-J,2 GCO-] .. 8f(}4Al"l-l.'o f1ED//1
__ 'loa DiJS 1/IJa03 oiS 0/5 o?5 5ijha iils T/haOYS 7:1;; oijS
I D/JCtJ/T/-]OR/ 2f;/-15,6' I5,T 24,9-11? 2;:6 /JJ 25,1-1/}(X 26,7 253-/tJ
2 A20 T (; S J4) 35, (3 -2,9 55,7r-JT J6 -it!" 36,) :4% 36,"7 -"ii )7,0-i!J
c
36,7
--------- -'--- - - -- _.- -----
J. AJo f ; S J9.7 Mt. 38,7 Mt. 39,4- lift. 41)6 Ne. 1,{}, 9 Mt.. )8,6 tli. 3!l,6 Mt. J9,2 MI. J!J6 NI.
58,4

---
I,f" rfT
4. A l GS 38,3 - Q4 JC12 -1.2 -Olt 4{},6 - 0,1 40J 41.3 J!J.8 46
).96 O(}
5. A;,o i IvlAS- 60

--- ----
-lJ,lJ
447
-17"-
59.3 15,f )(3,3 - 0,4 - {?!
-1,0 40,0 1,2
[J,7 -[J,J
Of. 5l =1,3
/1=. t]
ql;: =2,2
OL5%=0,5
fI =0.7
0/"1 :: 0.8
'kJ
REZULTATE PRIVIND RATIONALIlAREA SOLULUI
119
la Miercurea Ciuc este cu toate
celelalte variante, justificindu-se in recol
mecanizate in flux industrial al cartofului. varianta nici
o se la Miercurea
Ciuc, unde sint egale cu martorul celelalte
variante experimentale. La Tg. Secuiesc, nu este
ca urmare a epresiunll ae ce se
de Miercurea Ciuc, la Tg. Secuiesc
mai energice efectuate cu CPGC-4, GCQ-3
intre ele ca biloanele din au dat sporuri de
cuprinse intre 0,8-1,7 t/ha, de martorul grapa cu discuri.
de la
Miercurea ciuc (tabelul 5 si 6) este aproape in
timp ce la Tg. Secuiesc, aceste sint mult mai
evidente. Se la 20 cm, la Miercurea
Ciuc, ca la 30 cm, indiferent
de de efectuate. La Tg. Secuiesc, la
20 cm de pe fondul tuturor
de pierderile de fiind de 2,1-4,8
t/ha. Subsolajul afnarea are, n general,
ca J_n cazul cu anii de
Analiza de cu
de scoate n lipsa lor la Miercurea
Ciuc (tabelul 5 6) o la Tg. Secuiesc
(tabelul 7)
de martorul grapa cu discuri GD-3,2 nu s-a nici
un spor semnificativ, indiferent de nivelul factorului
de Se superficiale chiar
evitarea n dau n
de la Miercurea Ciuc. La Tg. Secuiesc, se
a energetice
a solului n
Pentru analiza a consumului de s-au
grupat variantele omogene din punct de vedere statistic. n
de pentru pragul de
5 %, cele 40 variante experimentale s-au ordonat n grupe cu
din punct de vedere statistic,
folosindu-se pentru calculul economice media
variantelor din grupa
Rezultatele privind gruparea variantelor n clase de
omogenitate, venitul net consumul de aferent
de a solului snt redate n tabelele 8,9
10.
La variantele experimentale se n trei
clase de omogenitate pentru astfel: 13 variante cu
12Q
v. TOADER COLAB.
medie de 37,9 t/ha, 26 variante cu medie de
1 cu de 34,0 t/ha.
n cadrul acestor clase de omogenita.te, venitul net
consumul de in mod semnificativ.
Cel mai mare venit net, de 368 a fost realizat
la 20 cm patului germinativ la 10-12
cu CPGC-4. de lucrare a solului, toamna
cel mai mic consum de de 21
Tabelul 8
indicatorilor energo-economici in
de solului efectuate toamna
1981 - 1985
Varianta Venit Motorina
medie
Toamna (t/ha) Leilt ( L/ha)
A20 + GS CPGC-4 (10-12) 37,9 368 21
A30 + GS CPGC-4 (10-12 365 32
A30+15 + GS NeLucrat 363 37
GCR 363 38
CPGC-4 (10-12) 362 41
A30 + GS CPGC-4 + Gc0-3 362 38
A30+15 + GS GC0-3 361 42
GO-3,2 361 42
CPGC-4 (16-18) 361 42
CPGC-4 + GCO-3 359 47
A30 + GS + MAS-60 GO-3,2 359 58
CPGC-4 (10-12) 359 57
CPGC-4 (16-18) 355 58
A20 + GS NeLucrat 36,4 352 17
GCR 351 18
Oiscuit 3 ori NeLucrat 351 16
GCR 351 17
+ GS GD-3,2 350 20
CPGC-4 (16-18) 350 22
Discuit 3 ori CPGC-4 (10-12) 350 20
GO-3,2 350 21
A20 + GS GCO-3 349 22
Discuit CPGC-4 (16-18) 349 21
GCO-3 349 30
A30 + GS NeLucrat 348 28
GCR 348 29
A20 + GS CPGC-4 + GCO-3 347 27
Discui! 3 ori CPGC-4 + GCO-3 347 26
A"'2r'\ , I"'r'l ,..,..".7 "'2I.L
33 1'\..Jv T \,J.,J \1\;V-,,)
J"IJ
CPGC-4 (16-18) 346 33
GO-3,2 346 33
A20 + GS BiLoane toamna 346 31
A30 + GS BiLoane toamna 343 42
A30+15 + GS Si Loane toamna 340 51
A30 + GS + MAS NeLucrat 339 53
GCR
339 54
GCO-3 337 58
CPGC-4 + GCO-3 335 63
Bi Loane toamna 334 67
Discuit 3 ori 8iLoane toamna 34,0 310 30
,REZULTATE PRIVIND RATIONALIZAREA LUCRARILOR SOlULUI
121
de lucrare a solului este
in solurilor bogate in humus, cu de
autoafinare n timpul iernii.
Alegerea adncimii trebuie cu structura
culturilor din asolament, in vederea
hardpanului prin evitarea la
adincime.
la 30 cm solului cu CPGC-4,
la 10-12 cm un venit apropiat venitului net,
prin efectuarea la 20 cm, cu un consum suplimentar
de de 9 l/ha.
a terenului, toamna
conduce la diminuarea venitului net la consumuri
ridicate de
Utilizarea grapei cu discuri, pe fondul de 20 cm
venituri nete de 350 (cu 18 lei mai
decit in cazul folosirii CPGC-4 la 10-12 cm) consumuri mai
de de Il/ha. Deci din punct de vedere economic,
utilizarea grapei cu discuri nu este dect n
cazuri extreme cnd a fost defectuos n
iar, in timpul iernii, gerul nu a n
urma
Afnarea a solului cu MAS-60 nu se pe aceste
soiuri cu drenaj intern bun netasate n profunzime, deoarece
consumul de este ridicat (58 l/ha), venitul net
diminuat cu 13 de de 20 cm. Nivelul
ridicat al n toate variantele experimentale
venituri nete cuprinse ntre 310-368
La Miercurea Ciuc, nivelul variantele
in 3 clase omogene: 27 variante snt cuprinse in prima cu
o medie de 37,9 t/ha, Il variante se n clasa.
II-a, cu o medie de 35,5 t/ha, iar n ultima se
inscriu variante cu o medie de 33,3 t/ha (tabelul
9)
venitul net in prima clasa de la 289 lei/t, la 306
lei/t, in clasa II-a de la 269 lei/t, la 275 lei/t, iar n ultima
de la 218-219 lei/te
venitul net cel mai mare, de 306 consumul cel
mai de de 18 l/ha, n prima este
in varianta arat la 20 cm nivelat cu grapa cu
reglabili. Se a
superficiale pe soiurile netasate, structurate
bogate in materie
Afinarea cu MAS-60 pe fondul de 30 cm duce
la diminuarea venitului net cu 12 lei/t la sporirea consumului
de cu 33 l/ha de varianta la 20 cm
122
V. TOADER COlAB.
+ GCR.
Efectuarea biloanelor toamna se numai in
procentului de la recoltarea cu
combina, rezultate ce vor fi publicate ulterior.
Tabelul 9
indicatorilor energo-economici in
de solului efectuate toamna
Miercurea Ciuc 1981-1985
Variante Venit Motorina
medie
Toamna Primavara (t/ha) lei/t l/ha
A
20
+ GS GCR 37,9 306 18
GO-3,2 305 20
GCO-3 304 22
CPGC-4 (16-18) 304 22
CPGC-4 + GCo-3 302 27
Si loane toamna 301 31
A
30
+ GS GO-3,2 301 33
CPGC-4 (16-18) 301 33
GCO-3 301 33
A
30
+
15
* GS
Nelucrat 300 37
GCR 300 38
CPGC-4 (10-12) 299 41
A
30
+ GS CPGC-4 + GCO-3 299 38
Si loane toamna 298 42
A
3
0+
15
+ GS
CPGC-4 (16-18) 298 42
GCO-3 298 42
GO-3,2 298 42
CPGC-4 + GCo-3 296 47
Si loane toamna 295 51
A
30
+ GS + MAS Nelucrat 294 53
GCR 294 54
GO-3,2 293 58
CPGC-4 (10-12) 293 57
CPGC-4 (16-18) 292 58
GCO-3 292 58
CPGC-4 + GCO-3 290 63
Si loane toaMa 289 67
A
20
+ GS Nelucrat 35,5 275 17
CPGC-4 (10-12) 273 21
Oi scui t 3 ori CPGC-4 (16-18) 273 21
CPGC-4 (10-12) 273 20
GO-3,2 273 21
GCO-3 272 30
A
30
+ GS Nelucrat 272 28
GCR 271 29
CPGC-4 (10-12) 270 32
Oiscuit 3 ori CPGC-4 + GCO-3 270 26
Si loane toamna 269 30
Oiscuit 3 ori Nelucrat 33,3 219 16
GeR 218 17
REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR SOLULUI
123
La Tg. Secuiesc variantele experimentale se in 8
clase de omogenitate (tabelul 10) cu 9
variante cu medie de 40,6 t/ha, 10 variante cu
Tabelul 10
indicatorilor energo-economici n de
solului efectuate toamna Tg. Secuiesc 1981-1985
Variante
Toamna Primavara

medie
(t/ha)
Venit
lei/t
Motorina
l/ha
A
30
+
15
+ GS
A
30
+ GS + MAS
A
3
0+
15
+ GS
A
30
+ GS + MAS
A
20
+ GS
A
30
+
15
+ GS
A
30
+ GS + MAS
A
30
+ GS + MAS
Oiscuit 3 ori
Oiscuit 3 ori
Oi scui t 3 ori
CPGC-4 (10-12)
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 (10-12)
GCO-3
CPGC-4 +GCO-3
CPGC-4 (10-12)
GCO-3
CPGC-4 + GCO-3
Nelucrat
GCR
GO-3,2
GCO-3
CPGC-4 + GC0-3
Si loane toamna
Si toane toamna
CPGC-4 (16-18)
GO-3,2
Biloane toamna
CPGC-4 (10-12)
Nelucrat
GCR
GO-3,2
GCR
CPGC-4 (16-18)
GC0-3
CPGC-4 + GCO-3
Si loane toamna
Nelucrat
GCR
GO-3,2
Nelucrat
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 + GCO-3
GCR
CPGC-4 (10-1i1)
GCO-3
Bi loane toamna
Nelucrat
GO-3,2
40,6
39,4
38,4
36,7
35,4
27,1
25,0
23,9
318
317
315
315
314
312
310
309
307
308
307
307
305
303
302
300
297
297
294
295
291
290
289
284
275
274
272
271
256
255
254
243
98
95
42
41
39
35
10
3
32
33
42
41
42
47
57
58
63
28
29
33
33
38
42
51
58
58
67
21
37
38
42
54
22
22
27
31
17
18
20
53
21
26
17
20
30
30
16
21
124
V. TOADER COUB.
medie de 39,4 t/ha, 5 variante cu medie de
38,4 t/ha, 4 variante cu medie de 35,4 t/ha, 2 variante
cu medie de 27,1 t/ha, 4 variante cu medie
de 25,0 t/ha 2 variante cu medie de 23,9 tine.
Se constat! un nivel mai ridicat al pentru
variantele din prima de la
Miercurea Ciuc, de fiind de 2,7
t/ha. realizate in variantele din ultima de
omogenitate sint mult mai mici la Tg. Secuiesc, de
Miercurea Ciuc, fiind de 11,1 t/ha, respectiv 9,4
t/ha.
La Tg. Secuiesc, spre deosebire de celelaIte locali cel
mai mare venit net se in varianta arat la 30 cm toamna
patul germinativ cu CPGC-4 la 10-12 cm de 318 lei/t
un consum de de 32 l/ha.
De asemenea, se la 20 cm, cu un consum
redus de un venit net mai mic cu 23 lei/t
de ar!tura la 30 em. la Miercurea Ciuc
din ultima de omogenitate venituri
nete de 310 lei/t, respectv 218 lei/t, la Tg. Secuiesc, acest
venit net este de numai 3 lei/te
l!ii 1;:, 'TIt"!' Q"""''';Qcr"' coC> ... ::. t"\ 1" ;:,,...Q
... .A...r- ......... """'.""',.. ......... ""'" .....""' ...... _ .... -.. _ _ -.. ......... _ ......
cu venituri nete apropiate la 30 cm, dar cu
cosumuri energetice care sint destul de ridicate. Pe aceste
tipuri de sol, lucrare se datorit! stratului
de sol tasat, existent sub orizontul arabil.
CONCLUZII
1. pedoclimatice au determinat nivelul
Cele mai mari de 47 t/ha, s-au
in 1985 la in 1984 la Miercurea Ciuc, de 42,7 t/ha de
44,0 t/ha la Tg. Secuiesc in 1984.
2. Pe soIurile cernoziomoide cambic
cernoziomoide rendzinic-litice (Miercurea Ciuc) (cu in
humus de 5,3-6,0 %), din zona favoarbil! culturii cartofului cu
ridicat in humua, ar!tura la 20 cm s-a dovedit ,la fel
de ca ar!tura la 30 cm. se
numai pe solurile tasabile ntr-un sistem
de a adincimii pentru evitarea
hardpanului. la 30 cm este obligatorie pe soIuri
cernoziomoid mediu levigat de la Tg. Secuiesc (cu in
humus de 2,2 %), la 20 cm producind de
cuprinse intre 2,9 si 3,9 t/ha (tabelul 4).
3. Lucr!rile de nu sint suportate
de cultura cartofului in nici o localitate. Pierderile de
putind ajunge la 14,3 t/ha la Tg.
REZULTATE PRIVIND LUCRARILOR SOLULUI
125
4. Variantele optime din punct de vedere economic al
consumului de snt: la
la 20 cm + GCR cu un venit net de 306 lei/t un consum de
de 18 l/ha; la Tg. Secuiesc, la 30 cm + CPGC-4
(10-12 cm) cu un venit net de 318 lei/t un consum de
de 32 l/ha.
5. Caracteristicile pedoclimatice impun diversificarea
n timp, la nivelul tarlalei a variantelor
optime de lucrare a solului, existnd concrete de
a solului a consumurilor energetice.
BIBLIOGRAFIE
1. BEALOU, D. G., 1970, adncimii de lucrare a
solurilor nisipo-argoloase asupra culturilor
secarei de Vesti. Akad. Nauk. BSSR.
S. H. Nauk URSS, nr. 2, p. 51-52.
2. BERINDEI, M., BREDT, H., MITROI, D., POPESCU, A., L.,
V., 1979, Probleme de agrofitotehnie
voI. I, nr. 3, p. 201-216
3. BERINDEI, M., BREDT, H., MITROI, D., 1982, Criterii
pentru patului germinativ la cartof.
Horticultura, nr. 9, p. 12-16.
4. B!RSAN, N., 1965, epocii, adncimii a
f"".::lrt-f"l-F C::::f"l1111
----- -- -1:'- - r- ---- "$---- -- --- ---, .E:'- -- ---
humico-gleic de la Anale ICCPT Fundulea,
voI. XXXIII, seria B.
5. BREDT, H., BERINDEI, M., MITROI, D.,1981, Rezultate privind
ntre starea a solului de
cartof. pentru
solului, p. 175-182.
6. CATARGIU, D., 1969, adnci pe diferite
niveluri de la principalele plante de cultura din
zona Sucevei. Probleme agricole, nr. 10, p. 9-12.
7. HULPOI, N., PICU, I. colab., 1970, adncimii
asupra plantelor cultivate n
de irigare. Probleme agricole, nr.6, p. 66-79.
8. KUNZE, A., 1966, noi n solului n vederea
lui. Deutsche Agrartechnik 16 (1),
9. MITROI, D., POPESCU, A., 1980, patului germinativ
la cartof n vederea cu combina.
vegetala, Horticultura, nr. 3, p. 12-15.
10. TOADER, V., MITROI, D., 1983, Reducerea de
a terenului in cultura cartofului, prin
sistemelor de lucrare a solului toamna.
Horticultura, nr. 10, p. 17-19.
Il. TOADER, V., MITROI, D., 1987, sistemului de
ale solului cernoziomoid-cambic de la ICPC asupra
de cartof. (Anale),
voI. XVI.
12. SHOFFON, F. E., 1966, Cultivarea carofului n Olanda.
Agriculture, vol. 73, nr. 1.
128
D. 'HTROI COlAB.
REZULTATE DISCUtII
n Comunicarea II, se rezultatele de
la Cluj-Napoca, in
variantele experimentale de a terenului toamna
Principalele caracteristici fizice agrochimice ale
solurilor snt redate in tabelul 1. in cazul acestor tipuri
de sol, climatice din anii de experimentare au
determinat nivelul la Cluj-Napoca (tabelul
2), (tabelul 3) (tabelul 4).
cele mai ridicate au fost pe soIurile de la
Cluj-Napoca n anul 1981 (47,0 t/ha), la n anul
1983 (41,5 t/ha), la in anul 1982 (50,0 t/ha).
n tabelele 2,3 4, se o dintre
de climatice ale
anilor de experimentare pe cele trei soIuri.
cea mai ntre
pedoclimatice de (T) cele de (P)
se pe solul aluvial de la (tabelul 3).
Principalele caracteristici fizice agrochimice
ale solurilor
caracteristica Cluj
sol aluvial sol aluviaL soL cernoziom
sLab humifer cambic
Argi La (0,002 mm) % 13,74 16,7 25,60
Praf (0,2-0,02 mm) % 19,67 15,3 14,01
Nisip (2-0,2 mm) % 32,43 46,3 20,2
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 34,16 25,0
pH (n H
2
O) 7,75 7,6 7,0
Grad de n baze(V) 82 87 85
n humus 2,M 2,30 2,53
P
2
0
5
(AL) ppm 4,3 10,0 18,0
K
2
0 (AL) ppm 103,8 273,0 159,4
n cei 4 ani experimentali, nlocuirea cu
cormana cu lucrarea de discuit 1-3 ori a provocat
foarte semnificative de de la 17,3 t/ha la 27,4 t/ha,
pe media anilor experimentali, de la
de lucrare a solului toamna ridicndu-se la 24,8
t/ha de martor cu cormana la 30 cm). De asemenea,
REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR SOLULUI
129
executarea unei normale la 20 cm a provocat
de la 30 cm, cu 8,6 t/ha la
17,0 t/ha, n medie 14,6 t/ha/ n cei 4 ani experimentali.
n trei ani din patru, prin de subsolaj afnare
pe solul aluvial de la s-au
sporuri, de la semnificativ la foarte semnificativ, de
anume: de la 3,3 t/ha la 5,5 t/ha prin subsolaj la 15 cm, n
medie de 3,7 t/ha, de la 2,2 t/ha la 7,0 t/ha prin afnarea
cu MAS-60 la 60 cm, n medie de 3,3 t/ha.
Referitor la dintre pedoclimatice
de se urmatoarele
foarte puternic conturate prin de foarte
semnificative de martorul "clasic" grapa cu discuri.
Evitarea de conduce pe solul aluvial
de la la depresiuni de cuprinse ntre 5,3
t/ha 10,3 t/ha n de climatice, deci n
medie pe cei 4 ani experimentali, de 6,9 t/ha.
superficiale realizate cu grapa cu (GC), de
asemenea, produc de cuprinse ntre 2,3 t/ha
4,4 t/ha (in medie 3,8 t/ha). In cei 4 ani, se disting
mai energice, realizate cu CPGC-4 la 10-12 cm 16-18 em, GCQ-3
CPGC-4 + GCO-3. n de la
lucrarea cu grapa cu a lucrarea cu grapa
cu discuri prin sporuri de foarte semnificative,
cuprinse ntre 4,2
t/ha 6,9 t/ha, n medie 5,5 t/ha.
Se distinge CPGC-4 + GCO-3 care cele mai
bune de dezvoltare a plantelor de cartof.
Sporurile de realizate snt foarte semnificative, fiind
cuprinse ntre 3,2 t/ha 9,2 t/ha in medie 6,1 t/ha.
reducerii procentului de la recoltarea cu
combina asigurarea unei mai bune aerisiri a cuibului de
cartof, prin realizarea bilonului din nu se distinge
pozitiv pe solul de la Numai ntr-un singur an, s-a
spor distinct semnificativ de grapa cu discuri r =
1,3 t/ha. n trei ani, biloanele s-au tasat
producind depresiuni distincte foarte semnificative de
(2,7-3,6 t/ha).
n solului aluvial, slab humifer de la Cluj
(tabelul 2), s-au n medie mai ridicate
cele la dar cu mai slabe ntre
solului climatice.
Tabelul 2
Interactiunea lucrarilor solului cu anii de experimentare
-
de tuberculi (t/ha) Cluj-Napoca, sol aluvhll, slab humifer
T x A
le de 1981 1982 1983 1981-1983
tlha Dif. Semn. t/ha Dif. Semn. tlha Dif. Semn. tiha Dif. Semn.
1. Discuit 1-3 ori 44,0 -2,8 O 42,2 1,2 - 35,6 -4,6 O 40,6 -2,0 O
2. A
20
+ GS 45,0 -1,8 - 43,2 2,2 - 41,5 1,3 - 43,2 0,6
3. A
30
+ GS 46,8 Mt. 41,0 Mt. 40,2 Mt. 42,6 Mt.
4. A
3
0+
15
+ GS 47,5 0,7 - 42,1 1,1 - 47,7 7,5 xx 45,8 3,2 XX;(
5. A
30
+ GS + MAS-60 46,2 -0,6 - 38,2 -2,8 - 45,6 5,4 x 43,3 0,7
DL 5% 2,5 3,2 3,8 1,7
1X 3,6 4,7 5,6 2,2
0,1% 5,4 7,1 8,4 3,0
P X A
le de 1981 1982 1983 1981-1983
(P) t/ha Dif. Semn. t/ha Dif. Semn. ti ha Dif. Semn. tlha Dif. Semn.
-
1. Nelucrat 45,2 -1,2 - 41,7 -0,2 - 43,4 1,6 - 43,4 0,0
2. GC 45,9 -0,5 - 41,0 -0,9 - 41,2 -0,6 - 42,7 -0,7
3. GD-3,2 46,4 Mt. 41,9 Mt. 41,8 Mt. 43,4 Mt.
4. CPGC-4 (10-12) 45,0 -1,4 - 42,5 0,6 - 41,8 0,0 - 43,1 -0,3
5. CPGC-4 (16-18) 47,0 0,6 - 42,0 0,1 - 41,9 0,1 - 43,6 0,2
6. GC0-3 45,5 -0,9 - 40,4 -1,5 - 42,2 0,4 - 42,7 0,7
7. CPGC-4 + Gc0-3 47,0 0,6 - 39,6 -2,3 - 43,9 2,1 - 42,7 0,7
8. 8i loane toamna 45,3 -1,1 - 41,4 -0,5 - 40,8 -1,0 - 42,5 -0,9
DL 5% 2,2 3,0 3,4 1,6
1% 2,9 4,0 4,5 2,2
0,1% 3,8 5,1 5,8 3,0
Media totaLa 45,9 41,3 42,1 43,1
Test Duncan ani: A C B
Tabelul 3
solului cu anii de experimentare -
de tuberculi (t/ha) sol aluvial
T X A
Le de 1981 1982 1983 1984 1981-1984
toamna t/ha Dif. Semn. t/ha Dif. Semn. tlha Dif. Semn. tlha Dif. Semn. tlha Di'f. Semn.
1. Discuit 1-3 ori 13,5 -27,3 000 14,5 -27,4 000 15,5 -27,3 000 13,3 -17,3 000 14,2 -24,8 000
2. A
20
+ GS 24,1 -16,7 000 24,9 -17,0 000 26,7 -16,1 000 22,0 -8,6 000 24,4 -14,6 000
3. A
30
+ GS 40,8 Mt. 41,9 Mt. 42,8 Mt. 30,6 !'It. 39,0
4. A
3
0+
15
+ GS 43,1 2,3 - 45,2 3,3 xx 46,3 3,5 x 36,1 5,5 xxx 42,7 3,7 xxx
5. A
30
+ GS + MAS-6Q 41,6 0,8 - 44,1 2,2 x 45,9 3,1 x 37,6 7,0 xxx 42,3 3,3 xxx
DL 5% 2,8 1,9 2,5 0,8 0,9
1% 4,0 2,8 3,6 1,2 1,3
0,1% 6,0 4,2 5,4 1,8 1,7
P X A
Le de 1981 1982 1983 1984 1981-1984
(P) t/ha Dif. Semn. tlha Dif. Semn. t/ha Dif. Semn. t/ha Dif. Semn. t/ha Di,f. Semn.
1. NeLucrat 25,2 -6,5 000 28,9 -5,3 000 29,2 -5,6 000 17,3 -10,3 000 25,2 -6,9 000
2. GC 27,3 -4,4 000 29,9 -4,3 000 30,7 -4,1 000 25,3 -2,3 000 28,3 -:1,8 000
3. GD-3,2 31,7 Mt. 34,2 Mt. 34,8 Mt. 27,6 Mt. 32,1 Mt.
4. CPGC-4 (10-12) 33,7 2,0 xx 34,7 0,5 - 36,8 2,0 x 29,4 1,8 xxx 33,6 '1,5 xxx
5. CPGC-4 (16-18) 35,2 3,5 xxx 36,0 1,8 - 37,5 2,7 xx 32,1 4,5 xxx 35,2 :5,1 xxx
6. Gco-3 38,6 6,9 xxx 38,4 4,2 xxx 41,5 6,7 xxx 32,1 4,5 xxx 37,6 S,5 xxx
7. CPGC-4 oi- GCo-:S 40,9 9,2 xxx 39,8 5,6 xxx, 41,0 6,2 xxx 30,8 3,2 xxx 38,2 6,1 xxx
8. Bi Loane toamni 28,1 -3,6 000 31,0 -3,2 000 32,1 -2,7 00 28,9 1,3 xx 30,0 -;2,1 000
-
DL 5% 1,3 1,9 1,9 0,9 0,7
1% 1,7 2,5 2,5 1,2 1,0
0,1% 2,3 3,2 3,2 1,6 1,3
Media 32,6 34,1 35,4 27,9 32,5
Test Duncan ani C B A O
n cei trei ani de nlocuirea cu plugul
cu cu grapa cu discuri a produs de n
2 ani, cuprinse ntre 2,8 4,6 t/ha, n medie 2,6 t/ha. Se
faptul nu snt semnificative de
ntre lucrarea de la 20 cm cea la cm, dar
repercursiuni deosebite asupra consumurilor energetice
din tehnologie, cont de faptul un cm n plus
un consum suplimentar de de lI/ha.
Subsolajul afnarea cu MAS-60 au adus sporuri de
intr-un an din trei, sporuri semnificative distinct
qemnificative cuprinse intre 5,4 7,5 t/ha, in de
stratului de hardpan din sala unde s-a efectuat
experimentarea.
n de cu
pedoclimatice pe solul aluvial de la Cluj, s-a
pe soIurile cernoziomoide de la
Miercurea Ciuc (din Comunicarea I) anume: ntre variantele de
a patului germinativ varianta martor,
grapa cu discuri, nu snt de semnificative,
n cei trei ani de experimentare. Ca urmare,
se aspecte:
evitarea a
superficiale cu grapa cu pot fi luate in
ca posibilitate de reducere a consumului
de energie, dar numai n unor
adinci, de calitate;
pentru reducerea consumului de energie prin reducerea
procentului de la recoltarea cu combina, se
poate apela la toate tehnologice de
a terenului astfel
identice in toate variantele experimentale anume:
cu CPGC-4 la cele adncimi, cu GCO-3 cu
CPGC-4 + GCO-3. Numai rezultatele
emergo-financiare pot separa, in de la Cluj,
de a patului germinativ
Pe solul cernoziom cambic de la
efectuate scot in relief a
pedoclimatice cu deosebite asupra regimului de
a solului atit toamna, cit care produc
o mai mare variabilitate a nivelului de (tabelul 4).
Tabelul 4.
/;VTm'AC17UNl:i1 Lt/CRAnILOR SOLULUI CU ANII OL [XPl:Ri;11DVTARE: - OE: TLlfJl:)7CULI - (tina)
Tx A llMISOARA, SOL CDlNOZIOM CANfJlC
. -
L(J{'IIAI1ILflJ[" llJAU#A (r)
/(J! /!l82 1.983 fg8l -!g83
(illa O/ t/I;a O/ IJtRl171 tloa O! J6'ITJI7/i t' 0a r m!
I Olset/IT I-J ORI 2!J.0 -1.4- O It o. 7 -.2.7 000 37,6 - 0.9
- :15,8 -/'7 00
2 A2/J
.,. OS
--
-27 37,J J0,6 ' 0,2 - 000 4<0,6 2,1 - -(J.2 -
J. AJO oi- OS JO,Ir MI Mt. 38,5 Mt. Jl5 ;1//
4. A;'O-l-/5'" GS 2{J.2
-- ----
- 1,2 O 1.5
XJ(X
J{J.6 1,1 - 3lf) 0.4- -
5. 'A30 -1- 6S l' MAS - 60
-
'-o --
_.-
--
31,2 08
-
44,.J Oll
JOC
41,8 43,
- J!JJ 1.0
Jr
OL, .1.'-'
IX
IJ,/%
1.1
/,5
2,3
0.7
1.0
1.5

5,9
8/3
1,3
1.1
2..1
PxA
. /g6/ /g82 /g83 /98l- /g8?J
ltlCIl4111lD1I P/1/;lIAlM'A (P) tina 01/ Jema [/;F'Sen}f7/! t/l7a [/;1 lfeIMi' t/l7a[/;/
I 1. NELUCRAT - 4.1 000 08,5 000 J11 -1,0 00
2. oe 26.6 - 4,3 000 2,/ )( J( J( 3Q7 - 4,6' 00 30,1;. -.2,3 000
_.-._. - ----- ----
J ,00- J,2 Jo.g MI. MI. 1t!,,3 MI: 38,7 MI
*. 00-/2) Jl.o -ii7 - *.M 2,7 ... 3{J.5 - 00 .'58,2 F;-
5. CPGC -4 (16- /8) 31.1 0.2 --- 45,,;; 2J le )( )( 34.2 -/0,1 000 JtJ, 2 2,5" 000
1./
,1,5
1,9
37,0

4,0
.5,2
cJ!J.
8
0.7
0,9
1,1
-42,8
A
1.3
I,d
2,"
Jo.o
C
o. GCO -J 32,J a "1 "*.J J.4 u - 0.9 000 J8,O -0.7 t -
7. CP(]{,4 30.7 -0,21--=-1' -1.2 000 40,2 - 4-.1 00 - 00-
a. OILOANl- TOAMNA j(}'7 0,2 .- I 4tl 0,7 )( 4:1,2 - /,1 - J8.5 - 0.2 -
,
OL 5%
/7-
a/x
Mf@A TOl.4LA
TEST OIJNC:4N ANI
Tabelul 5
INrLUE"IVlA LlICRAR/LOR SOLULUI ASUPRA PI100UCTlLi' DE CAIlTOF PE SOLtJL ALUVIAL SLAO HtJMIFLR
pJC T DE LA CLUJ-NAPOCA (198/.- 1983)
!l;sculll-.Jori A20 A5/}' OS AJM5 - 6S A'D,GS'HAJ-II tl-lEO// P
TllJa O( Sl'mll T/Ila 0I Jl'Plr; TjhJ fJJ! Jl'mn. Tina oI 7/lJa Otl Semn TjI>a mi kftwJh
I IYt:LtlCIl4T 1,!J.5 -0.2 - -0.1 - 1,2] 1.8
-
"tI
-11.5 -
-0.8
- l,J.o 0.0 -
--
26C
wg
(1,2 -

-.2,8 - 1;2,8 1.9
-
*5,2
- /,(J - 4JfJ -/'8
-

-0,7 -
3. 00-.J,2 Iral MI - NI -

f!L
-
M2 NI. -
148
NI. -
MI
-
f--- f--- -
It. CP6C-/r (lt?-12) 1.;1.1
_10 _"-2,2 -2,0 28 1,5,5 -tiI 422 -2fi l,J.l -o.J
-1;!J.6
f---
5. {'poe-"- (0- ,6') -ili al
.!!Jd
23
"t4
-1J.8
I;,f{) - flg 4J,6 a2
-- - f---
.OCO-3 Jd5 -22

-12 42,9 2,0 lra9 -1J,tJ 43,8 -1.2 427 - 0.7
'-
1 CPOC-1;f-GtO-3 41.2 fl5
- 1,2/f -1.8 -
!t.4.J
Jl;
- f;J,g -IJ.J -
4J,5 - 1r2'l -1J.1 -
-
7;j:j
d Ll/LOAJ1Il" lllAMIVA 0,0 4J/j -10
lraJ
-(J.1i -
f;f, -({o - 4t5 -JJ - -1J.9 -
OL 5% ef,O
1%=22
01% :3,0
OL 5%"3.7
17.-1;.,8
0.1% :: tJ,2

6C . 603.2 $;"6..5::.1 6CO-3. 1D1.%,%E MEUI17
Ilmavara T/lJa f}/J T/lJa @ lj0aWQfJ. -7ha !l!:) l/Ila Dis T/lJa o/s T/lJa LQjJ J/l;a ihlJ T/lJa
! /l/SCI//T j- ,JOII -22 - 1.9 !ta7
-(J.2
Iti! -2fJ -2,0 JtJ.5 1.;/,2 -j./
!tf1! W6 -2,0
0
--
,-
2 A20 +6S 1.9- -tI; 3.3 422 -1.5
1.7 J,JO al 420 - /,7
4.7.2 1.!2 I afi
A30 -I-GS NI. 4.2/3
j1L 41l!l NI 1;.J7 NI. MI. 4-29 NI 4(t,J MI. Ml. 42,6 MI.
----....
5.J;ic
_V:30+/5 ____ 4f.Z
J,fl 45.2

1;0.2 J:J 1.8 1,5.4 22 2,5 l;5.g /'0 45.0 4q8
-
tiT 5. A30i"GSfNAS-oO ",,",O /,3 4J.O 0.2
1,4,8 J.'''
422 -1.5 1,J,9
0.7 ltJ, 0.7 4J,5 -ll8 4to 1/'
Ir-J,j ,L.
OL 5;{ .. "-8
IX "'5,0
0.1% 0.5
OL5% = 1.7
1% :: 2,2
0./% ..
pxT
TaIN?lu/6
l#fZt/fIVl)f LtlC/1ARILOIl SOLtlLtll AStlPJ1A PI100t/CTIEI [J[ CARTOF PE SOLtlL ALt/WAL DE: LA STEFANESTI
ARGES (/981 - t9134 )
----------_______...Va//anle de_
DISCt/ITI-Jor. A2{J.J GS A'011-68 A'O"'/5+/iS A50fGS+NAS-bi. /vILOI/ P
Vai/a,nle
!-T/ha OI JeI1Jll. T/lJa OI SfJl77IJ TjlJa l];/ Sem;;. TjlJa OI Tjna mi Jl'mlJ T/Il' Of Semn.
--..f!!!!!Javara -_______.
I iViltlCRAT !l.f) -f2 000 If)J -5.0 000 Jo.3 -11 000 JJ.I -!19 000 J3,.1 -<9,3 Of/O 2j2 -6.9 000
---_.._--- :-_.'
2. (jC 12,0 -2J O 21.6 -2.5 00 JZ9 -4.5 000 Jl?
-J,ti 000 J15 -4,0 000 28.5
-J,C3 000
_._------ --'-- -
--'-- _.-
f---
.J. 60 -3,2 14.1 NI. -
24.L
Nt -
57,4 --.!.
11f
f.l_-_
IrJO Mt -
Mt -
J-?/
MI. -
(10-12)
1---- --'-- f--- --
/28 -/.3 2/r.!l -al I;/,8

43,ti 0,0
M-O 4,5
xxx
3J,b 1.5
xxx

-
_.
5. CP(jC-fr. (lti-18) 15;ft. /'5 25/1
O,{)
429 410
"'tl
)(XX
3.1
xx>!
35,2 ;1,1
XJeX
,...-.--._----- ._-
6 GCO-3 111 3.6
JeJ(J(
218 0.7
.xxx
l2 >(""
49.7 8.5
"XX
4-aO 8,5
x><)(
JXti 5,5'
K><I<
1 CPGC-ft,+GCO-3 Il!)
.5,8
/Cx}t
28J 1;.0
xxx
8.6
/(J(J(
.48,8 6;8
Xx.x 1;.8,3 6,8
KJ()(
JCi2 /il

-. c-. -
8. LI/LOANE' TOAMNA /3,3 -08 - 25,0 o.{) - 35.2 - 22
00 JJ: -5,1, IlOO 349 -2,6 00 JaO -2,5 000
TJfP
Ol 570 = 1,7
1% .. 2,2
0.1 % .. 29
OL 5% a 0.7
1% "1.0
al x = /,5
de
AlEL/lCRAJ OS 60-.'12
CPGC"L

GCO-,5
CPGC-/f.., O/lOANE:.
NEOI/T

(IU- (l;' (18-/8) GCO-3 TOANNA


mamn.J ______ T/lJa' Oj"S T/IIa L;yS 7/haltu/S &;alltls J1JaO/S T/l;allJlS
f. OISC/JIT 1-;) 0/-/ !J.9 -21!l 12.0 -2119 14.1
2.i,jO
l2.d
-2.{J /5,1t
00.
17,7
....
-2J.i
"o.'
/1t;2 -24,8"
215 249 IZ9 I3,J -21,9
2. A2U +6S /!J.9
-000 ......


qg"
2lIJ
......
28,6 -Iii" -It/i"' -11.2 2/.6 -ltJ 29.1 IJ,J 25.8 -IM
24-.1,

AJO f 08 JIl3 NI J2,9 Nt Jl? Mt. Itt8 ;1.11. 1t29 Nt_

Mt It!J Mt J.t2
Mt J!J,O NI. _.
Z&"
4. ..llif
---

J,,}lU
---'llQI .....
241<
if' A30"15 i" GS JJ,I Jl,ft. ,5 9J.0 I;Jti
"l8
1,),7 5.1
2.8 310


1-
4"
....
r
iiJt
'40
jiilif'"
2,3
1--;....'"

5. A"o fMAS-{iO 3J3 .J15 ,6 4/.5 ,1 40:0 /,7 3IJ,9 3.7
L7L 5 X "I.d
1;% " 21,
al % "5,1
OL 5 % fI(?,g
1 % "1.3
0,1 % all

/NfZU'EN/A Lt?CRARILOI'1 SOLt/L!!1 ASUPRA P/?OO(JCTlEIO[ CARTOF PE SOLUL CEIlNOZIOM CAMlJIC DE LA
llMISOARA (1'g81 -
P)(T
_________. vaila/?Ie (jfe
OISC/JIT/-JORI A
20
"CS A
J
(} of GS AJO"'/5.,.GS AJO" es..MAS-o!J HEO/I P
.
Vai/aale ___
T/ha OII Jemn. T/ha 0/ Jeml) ij'Aa Dt! Semn 7/ha OI Semfl T//;a Oif l.5emfl. OI de jJiimavara -_________
I NELUCRAT J2,6 -5,1 000 36,9 0.7 - 11,0 2.1, - :77.0 -2,6 O Jl,(j -.1,7 DO Jll -/,8 DO
2. GC 33,0 -f.7 000 38,7 2,5
""'"
36,4 -2,2 - )<5,0 -1,6
- )6,0 -5,5 000
'r
-2. 3 000
5. GO - :5.2. 377 Mt -
N{ - J(j6 Mi.
-
3!J.6 Mt.
-
1/,5 /vi!. -
J''.1 Mt.
-.

f------
4. CPGC- (J(J-/2) jJ,9 -J(3 00 5-9.2
*
4/2 2,6

J,9,2 -fJ, Ir
-
516 -3,9 00 }a2 -45
-
-....!--
-- f---
5. CPCC-_4 (/6-/(3) 34] -J,O o

-/6
-
J5,1 -35 00 J6,{j -2,8 O J9.7 -1.8
-
362 -2,5 000
f--- f---
.-!--
6. (;[0- J
40.0 2.) - 39,0 *-
)5,5 -J.1 00 36.5 -),1 o ftO,(J -o, 7 - )O -47
-
f---- f---
7 CPCC-,y-l-G'CO-j 36.6 -II
-
J7,2 1,0 - )6,2
-2.4-
-
J6,3 "-5,3 00 JtJ.O -J,5 - J9 -1.Ci 00
>--------------- f---
d8ILOAN! 7l7AMNA 37,6 - 41
- )64- [{2
-
518
-fJ,8 -
39.7 0,1 - -O,,] -
Jd5 -02 -
Dt 70 = 1.1
1 % c:; 1.5
41%
DL 5% :: 2,5
/% = 3,2
0.1 oI == 42
'/0 '
T><P - .
__________.. VarlalJlB dt? _
NELUCRA, ce GO-J.2
CPGC-4 CPGC -4
GCO-J
CPGC-f-r . BILDANE
MEDII T

( 16-18) GCO<7f TOAMNA
toamfJa -________
Tilla!D1j S
015l/ha Of.5 -1ha k7f 5 7/ad ;;;;:5 ij'i?aOls Tj/;aOfS Tim 0//5 Tjlla Dtj.j
1. OISCI./IT /-J ORI 52,6
-8, ro
JJ,O
-JJ/o
37,7 -(J,9 JJ,9 -7,) }1,,7 -0.4 flJ,!J 5 Jq6 J76
-0,2 35,6
-1,7'
-fl'
1----
5,f' 2 A20 fes )6,9 )8.7 2,5
f]g
-P!'
)9,2 -2.0 34,6 -0.5 5.9,0 37.2 /,0 J64 -//r )7:3 -0,2
>---------------- 1--1--

4(0 Mi. )6.4
Me. J8,6 flt. 4/2 ML. 35,1 Mt. Ni. J6,2 Ni. 376 /v/t J1.5 Nc-
1. AJOrf5 ". C5 37,0

J8,u 1,6 )9.6 1.0 39.2 -2,0 )5,8 1,7 36,5

j6.J 0.1 )9.7 /,.9 37,9 tJ,4-
Jo.u 2,1
r
-5,5"
I {it
.....,.
3,,(
'----
5 AJO f MAJ-60 ]18 -(l,f- Ir/,5 Jl,6 39.7 ft0,6 7,)
360 1,6 4/2 59,f 1.6'"
OL 5 % = 2,6 Dt. 5 % :. 1."
t % = 3,5 1% = 1,7
0,1 % = 4,5 0,1%
:: 2,)
'REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR SOLULUI
137
superficiale de nu snt recomandate
deoarece produc evidente de n ceea ce
ntre de 30 cm cea la 20 cm, n doi
ani din trei, nu s-au semnalat semnificative de
ntre aceste nivele de mobilizare a solului.
cu subsolaj, pe media variantelor de nu a
adus sporuri semnificative de n anul 1982,
a adus un spor foarte semnificativ de 1,5 t/ha
prin distrugerea stratului de hardpan. n an afnarea
cu MAS-60 a adus un spor semnificativ de 0,9 t/ha. Pe medie,
afnarea cu MAS-60 a produs un spor de de 1,6 t/ha.
regimului de a solului n
climatice de la comportarea contradictorie a
variantelor de a patului germinativ
n doi ani din trei, superficiale chiar
evitarea lor a produs depresiuni de cuprinse ntre 4,1
5,8 t/ha. ntr-un singur an, au avut un efect favorabil
materializat prin sporuri de de 2,1-9,6 t/ha.
Variantele mai energice au o contradictorie,
sporuri de ntr-un an, de n alt an!
de varianta martor, grapa cu discuri.
Pe media anilor experimentali a variantelor de a
terenului se distinge concluzia uneltele indicate
snt: CPGC-4 la 10-12 cm, GCO-3 grapa cu discuri.
Biloanele realizate toamna nu se deosebesc semnificativ
dect ntr-un an din trei.
n tabelele 5, 6 7, snt prezentate
rezultate ntre de ale solului (P
x T) n sens invers (T x P). Se desprind aspecte:
a) Pe solul aluvial slab humifer de la Cluj-Napoca
(tabel 5), lipsa ntre de
La nivelul fiecarei variante de
se ntre variantele de
a solului nu snt semnificative,
ceea ce din punct de vedere al
este indiferent ce alegem, singurul criteriu
de departajare a variantelor fiind cel economico -
energetic.
Analiznd T x P se subsolajul
aflnarea adnc! snt ce aduc sporuri
semnificative de n
solului cu grapa cu discuri. De asemenea
138
D. MITRaI 00lAB.
subsolajul se n
biloanelor din
b) Pe solul aluvial de la (tabelul 6) se
cele mai puternice intre
de
superficiale evitarea solului
nu sint recomandate deoarece pierderile de
sint foarte mari, indiferent de varianta de

Se in general efectul favorabil al
energice ale solului cu CPGC-4 GCQ-3 precum
CPGC-4 + GCQ-3 care sporuri foarte
semnificative de pe variantele de cu
subsolaj afnare de rupere a
hardpanului de aerisire a profilului de sol pentru
completarea deficitului de la nivelul cuibului
de cartof.
c) Pe solul cernoziom cambic de la se
unor puternice (tabelul 7)
intre de cele de
Se o contradictorie a productiei de
tuberculi in de modul de a patului
germinativ. 1n pedoclimatice de la
unealta cea mai este grapa cu
discuri.
superficiale nelucrat n sint
variantele ce trebuie evitate pe acest tip de sol cu
o De asemenea, agregatele cu
organe active vibratoare sau oscilante nu snt
indicate a fi folosite.
a solului in perioadele
solului ca iernile mai blinde, geruri
puternice, sint elementele care contribuie la insuccesul
variantei biloanelor realizate toamna.
Gruparea variantelor din 'punct de vedere statistic la
nivelul calculate pentru pragul de
de 5 %, ne ofer! pentru stabilirea
tehnologiei optime de a patului germinativ cu
pentru unui venit ct mai mare pe tona de produs cu
consumuri minime de
REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR SOLULUI
139
Pe solul aluvial de la Cluj (tabelul 8), cele 40 de variante
s-au grupat in claae de omogenitate. n prima de
omogenitate, se distinge varianta A
20
+ GS + nelucrat
(cu o medie de 44,2 t/ha), cu venitul net pe tona de
produs cel mai ridicat 434 cu cel mai mic consum de
17 l/ha.
Deci de 44,2 t/ha se cu 26
care se volumul venitului net pe tona
de produs al consumului de
n clasa a II-a de omogenitate cu medie de 41,1
t/ha, se 14 variante.
Alegerea variantelor este de consumurile energetice
dar mai ales starea (istoricul) solei ce trebuie de-a
lungul culturilor din sola cu diferite de
solului.
Pe solul aluvial de la (tabelul 9), nu se
o grupare a variantelor in clase omogene o dispersie
a acestora; din cele 40 variante apar 20 "false" clase.
n partea li clasamentului, se variantele
de ale solului energice, att toamna, cit
ceea ce starea de tasare a acestui sol aluvial
care pretinde de afnare, costisitoare cu efect,
aducnd cele mai mari venituri.
n pedoclimatice de la (tabelul 10),n
anii experimentali, cele 40 variante s-au grupat n 4 grupe
omogene: in prima in 12 variante, s-a realizat o
de 40,2 t/ha cu venitul net cuprins intre 314 lei 293 lei/te
n aceste se varianta cu consumul de
cel mai anume: A20 + GS + CPGC-4 (10-12 cm), respectiv
cu 21 l/ha. A doua cu 15 variante, a realizat o
de 37,5 t/ha cu venitul net cuprins pe intervalul 280-264
lei/te Se distinge A29 + GS + nelucrat cu
un consum de de 17 l/ha. A treia cu 10 variante
care au realizat o medie de 35,7 t/ha cu intervalul
venitului net de 270-254 lei/t, se 1-3 ori
toamna + CPGC-4 (16-18 em) care consumul de 21 l/ha.
A patra cu trei variante, a realizat o medie de
33,2 t/ha, cu cele mai reduse consumuri de pentru
executarea lor, dar cu consumuri mari la recoltarea cu combina,
ridicate a solului datorate slabei
a solului prin mecanice.
140
D. IUTROI COUB.
Tabelul 8
indicatorilor energo-economici n
de solului efectuate toamna
Cluj-Napoca; 801 aluvial slab
humifer
----------- ----
Nelucrat 44,2
CPGC-4 (16-18)
GO-3,2
GC0-3
Nelucrat
CPGC-4 (10-12)
GCR
CPGC-4 ... GC0-3
Siloane toamna
CPGC-4 (16-18)
"''''''_'"2

Nelucrat
GCR
GO-3,2
CPGC-4 (10-12)
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 ... GCO-3
GC0-3
CPGC-4 ... GCO-3
Si loane toamna
Nelucrat
GCR
GO-3,2
CPGC-4 (16-18)
GCO-3
CPGC-4 + GC0-3
GCR 41,1
GCR
Nelucrat
CPGC-4 (10-12)
CPGC-4 (10-12)
GO-3,2
Si loane toamna
CPGC-4 ... GCO-3
GO-3,2
CPGC-4 (16-18)
Siloane toamna
CPGC-4 (10-12)
Bi loane toamna
GC0-3
Varianta
Toamna
A
30
+GS
A
30
+15+GS
A
20
+GS
Oiscuit 1-3 ori
A
20
+GS
Oiscuit 1-3 ori
A
30
+GS
Oiscuit 1-3 ori
A
30
+GS
A
30
+GS+MAS-6Q
Oiscuit 1-3 ori
Primavara
Prod
medie
tlha
Venit Motorina
lei It l/ha
434 17
432 22
432 22
431 22
431 28
430 32
430 29
430 27
429 31
429 33
429 33
428 37
428 38
427 42
427 41
427 42
427 38
426 42
424 47
424 51
423 53
423 54
422 58
422 58
421 58
420 63
405 18
405 17
405 6
404 21
404 20
404 21
404 30
401 26
401 33
401 21
398 42
393 57
390 67
371 21
REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR
Tabelul 9
indicatorilor energo-economici in de
solului efectuate toamna i
sol aluvial
Varianta
-----------_.._---
----------------------------------
Toamna
A
3
0+
15
+GS
A
30
+GS+MAS-60
A
30
+GS
A
30
+GS+MAS-60
A +GS
A;g+GS+MAS-60

30
+GS
A
3
0+
15
+GS
A
30
+GSHIAS-60
A__
--
Discuit 1-3 ori
Oiscu'it 1-3 ori
Discu;t 1-3 ori
Discuit 1-3 ori
Discuit 1-3 ori

GCO-3
CPGC-4 + GC0-3
GCO-3
CPGC-4
CPGC-4 (16-18)
GCO-3
CPGC-4 + GCO-3
CPGC-4 (10-12)
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 (10-12)
GO-3,2
CPGC-4 (10-12)
GO-3,2
BioLoan. toamna
GD-3,2
GCR
Biloane toamna
GCR
Bi Loane toamna
GCR
Nelucrat
NeLucrat
NeLucrat
GCO-3
CPGC-4 + GCO-3
CPGC-4 (16-18)
BiLoane toamna
CPGC-4 (10-12)
GO-3,2
GeR
Neluc!'!!!t
Gc0-3
CPGC-4 .. GCO-3
GO-3,2
CPGC-4 (16-18)
CPGC-4 (10-12)
BiLoane toamna
GCR
Nelucrat
Prod.
medie
tlha
48,7
47,6
45,3
43,2
41,6
38,9
37,5
35,2
33,1
30,3
28,2
25,0
24,0
21,6
17,8
14,7
13,0
12,0
9,9
Venit
lei It
497
495
492
491
489
417
415
411
410
409
407
407
404
395
359
351
349
344
343
311
243
240
233
186
135
132
49
44
-5
-6
-101
-220
-302
-306
-590
-599
-779
-781
-906
-1256
Motorina
llha
42
47
58
63
42
33
38
57
58
33
41
42
32
58
33
38
51
54
42
29
37
53
28
22
27
22
31
21
22
18
17
21
26
21
21
20
30
17
16
142
D. IUTROI COLAB.
Tabelul 10
indicatorilor energo-economici n
de solului efectuate toamna
601 cernoziom cambic
Varianta Prod Venit Motorina
----- medie
Toamna PrimavlIll'l8 t/ha Lei It L/ha
A
30
+GS+MAS-60 GO-3,2 40,2 314 58
A
20
+GS CPGC-4 (10-12) 307 21
GCQ-3 306 22
A
30
+GS NeLucrat 306 28
01scuit 1-3 ori GCQ-3 306 21
A
30
+GS CPGC-4 (10-12) 304 32
A
30
+
15
+GS
CPGC-4 (10-12) 302 41
GO-3,2 301 42
Bi Loane toamna 298 51
A
30
+GS+MAS-60 CPGC-4 (16-18) 296 58
GCQ-3 295 58
Bi Loane toamna 293 67
.._---
A
20
+GS GCR 37,5 280 18
Nelucrat 280 17
Oiscuit 1-3 ori GO-3,2 278 21
CPGC-4 + GCQ-3 276 26
A
20
+GS CPGC-4 + GCQ-3 276 27
01scuit 1-3 ori Bi Loane toamna 275 30
A
30
+GS GO-3,2 275 33
A
30
+
15
+GS NeLucrat 274 37
GCR 274 38
GCQ-3 272 42
CPGC-4 (16-18) 272 42
A +GS Bi Loane toamna 272 42
A;g+GS+MAS-60 NeLucrat 268 53
CPGC-4 (10-12) 267 57
CPGC-4 + GCo-3 264 63
A
30
+GS CPGC-4 (16-18) 35,7 270 33
A
20
+GS CPGC-4 (16-18) 265 22
GO-3,2 265 22
O;scu;t 1-3 ori CPGC-4 (16-18) 265 21
A
30
+GS GCR 263 29

Bi Loane toamna 262 31
A +GS GCO-3 261 33
A30+GS CPGC-4 + GCQ-3 259 38
A':ln"'1c;
CPGC-4 + GCQ-3 256 47
A:i
O
-i-rJIAS-60 GCR 254 54
Oiscu;t 1-3 ori NeLucrat 33,2 232 16
GCR 231 17
CPGC-4 (10-12) 227 20
REZULTATE PRIVIND LUCRARIlOR SOLULUI
143
CONCLUZII
1. pedoclimatice au nivelul
medii. Se in 1982 la
50 t/ha in 1983, 47,7 t/ha la Cluj-Napoca, 41 t/ha in
1983, 41 t/ha in 1983 la
2. Pe solul aluvial de la Cluj-Napoca cernoziomul cambic
de la la 20 cm s-a impus ca cea la 30 cm.
Se rolul n scopul distrugerii
hardpanului.
3. la 30 cm este absolut pe solul aluvial
de la la 20 cm producind pierderi de
cuprinse intre intervalul 8,6 - 17,0 t/ha.
4. superficiale de (prin discuiri) nu snt
indicate in nici o Depresiunile
de ce se produc sint de la 1,7 la 24,8 t/ha.
5. patului germinativ nu
energice pe solul aluvial slab humifer de la Cluj, n schimb, pe
solul aluvial de la sint absolut necesare
energetice de a patului germinativ, la 16-18 cm, iar
la unealta cea mai de a patului
germinativ este grapa cu discuri. Climatul local
speciale de compactare, ce
de fapt, iar in cu tipul de organ activ
indicat.
6. Alegerea variantelor optime economice al consumului
minim de se poate face cunoasterea a
solei" din punct de vedere fizic chimic, in cu
climatul local.
BIBLIOGRAFIE
1. BEALOU, D. G., 1970 adncimii de lucrare a solurilor
nisipo-argiloase asupra culturilor
secarei de Vesti. Akad. Nauk, SSSR, S. H. Nauk URSS,
nr. 2, p. 51-52.
2. BERINDEI, M., BREDT, H., MITROI, D., POPESCU, A., L.,
V., 1979, Probleme de agrofitotehnie
voI. I, 3, p. 201-216.
3. BERINDEI, M., BREDT, H., MITROI, D., 1982, Criterii
pentru patului germinativ la cartof.
Horticultura, 9, p. 12-16.
4. B!RSAN, H., 1965, epocii, adincimii a
asupra de cartof, pe solul
humico-gleic de la Anale ICCPT Fundulea,
voI. XXXIII, seria B.
144
D. MITROI COlAB.
5. BREDT, H., BERINDEI, M., MITROI, D., 1981, Rezultate privind
intre starea a solului de
cartof. pentru
solului, p. 175-182.
6. CATARGIU, D., 1969, adinci pe diferite
nivele de la principalele plante de din
zona Sucevei. Probleme agricole, 10, 1969, p.
9-12.
7. HULPOI, N., PICU, I. colab., 1970, adincimii
asupra plantelor cultivate in
de irigare. Probleme agricole, 6, p. 66-79.
8. KUNZE, A., 1966, noi in solului in vederea
lui. Deutsche Agrartechnik 16 (1),
9. MITROI, D., POPESCU, A., 1980, patului germinativ
la cartof in vederea cu combina.
Horticultura, 3, p. 12-15.
10. TOADER, V., MITROI, D., 1983, Reducerea de
a terenului in cultura cartofului, prin
sistemelor de lucrare a solului toamna.
Horticultura, 10, p. 17-19.
11. TOADER, V., MITROI, D., 1987, sistemului de
ale solului cernoziomoid cambic de la ICPC asupra
de cartof. Anale, ICPC
val. XVI.
12. SHOFFON, F. E., 1966, Cultivarea cartofului in Olanda.
Agriculture, vol.73, 1.
Predat comitetului de redactare
la 11.04.1990
Referent: Dr. ing. S.
REZULTATE PRIVIND RATIONALI ZAREA LUCRARILOR SOLULUI
145
RESULTS ON THE SOIL TILLAGE RATIONALIZATION FOR POTATO CROP
IN THE DIFFERENT ECOLOGICAL CONDITIONS
Second communication
Abstract
In 1980-1985 experiment were carried ont inother three
pedoclimate conditions at Cluj-Napoca, Stefanesti-Arges and
Timisoara. Was experimented five variants for primaary tillage
and eight variants for secondary tillage an two aluvial soils and
one cambic chernozen soil. Pedoclimatic conditions have a high
influence on the average yield. On aluvial soil from Cluj-Napoca
and cambic chernozem from Timisoara the plonghing of 20 cm it is
not a good variant then the plonghing of 20 cm. Here it appears
the role of plonghing in the aim to breake the hardpan. The
plonghing of 30 cm is absolutely necessary on aluvial soil to
Stefanesti - Arges. The soil tillage system in autumn with little
power consumption is not indicated in the alI experimental
conditions. of optimal economic variants it isposible
when weknow physic and chimic soil conditions in according te
climatic conditions.
Tables
Tab. 1 Principals physic, agrochemic characteristics of soils.
Tab. 2 Interactions between soils tillage and climatic
conditions, tubers yield (t/ha) at Cluj-Napoca, aluvial
soil with a few organic mater.
Tab. 3 Interactions between soil tillage and climatic conditions,
tubers yield (t/ha) at Stefanesti-Arges, soil.
Tab. 4 Interactions between soil tillage and climatic conditions,
tubers yield (t/ha) at Timisoara, chernozen soil.
Tab. 5 Influence of soil tillage an tubers yield at Cluj-Napoca
(1981-1983), aluvial soil.
Tab. 6 Influence of soil tillage an tubers yield at
Stefanesti-Arges (1981-1984), aluvial soil.
Tab. 7 Influence of soil tillage on tubers yield at Timisoara
(1981-1983), cambic chernozem soil.
Tab. 8 Variation of energetic economic indicators in function of
soil tillage in autumn and spring at Cluj Napoca.
Tab. 9 Variation of energetic economic indicators in function of
soil tillage in autumn and spring at Stefanesti-Arges.
Tab.10 variation of energetic economic indicators in function of
soil tillage in autumn and spring at Timisoara.
wcriri (Anale) Le.p.C. 1990, vol. XVII
ROLUL ROTAtIEI ASOLAMENTULUI LA CULTURA CARTOFULUI
N LUPTA CU BURUIENILE. EXPORTUL DE ELEMENTE CHIMICE
ACTIVITATEA EDAFICA A SOLULUI
D. CATARGIU
1
)
CercetariLe ntreprinse n 4 ani (1985-1988) La SCA Suceava, pe un soL cernoziomoid, aduc o importanta
La combaterea buruieni Lor pe caLe integraLa (chimica, bioLogica mecanica), unde asoLamentuL
pLanteLor ofera cadruL tehnic economic ceL mai organizat ce munca. FoLosirea uniLateraLa
'ndeLungata a erbicideLor conduce La seLectarea buruieni Lor erbicido-rezistente, iar araturiLe mascheaza
distrugerea buruieni Lor. Numai asoLamentuL prin compLexuL de Lucrari tehnoLogice integrate
pe care Le rec Lama cu Lturi Le reduc aprec;abi Lgradu Lde mburui enare a soLu Lui. PremergatoareLe favorabi Le
pentru cartof (secara inuL) au, n generaL, un grad mai redus de buruieni, iar n cazuL asoLamenteLor,
unde de cartof cu Lungirea graduL de mburuienare se manifesta
invers. AsoLamentuL de 5 ani, n structura caruia intra 3 pLante (fasoLe, porumb cartof)
doua cereaLe (gru, orzoaica), s-a dovedit ca ceL ma; compatibiL pentru cuLtura cartofuLui n zona. ExportuL
de eLemente chimice prin recoLta de tubercuLi coreLeaza ntre factori este direct cu
reducerea graduLui de 'mburuienare din fiecare asoLament. CercetariLe
asupra biocenozei edafice, cu roL n refacerea soLuLui cuLtivat prin mijLocirea
a asoLamentuLui, nregistreaza vaLori sclzute aLe factori Lor biotici treptat cu trecerea ani Lor cu
Lungirea sub soLuLui numai cu chimice, pe cnd factorii
abiotici au o de
cu lui RALF PETERSON '(1960), despre
"Legenda asolamentelor", in intreaga lume a inceput criza
asolamentelor. La inceput, s-a acceptat ideea
progresului tehnic al aportul
cel al asolamentului poate fi substituit cu succes. la
mai de un deceniu de aplicare generalizare a
pesticidelor in s-a putut constata a
intrat in declin buruieni lor , bolilot
"oboselii solului" etc., tocmai cnd
asupra solului se mereu mari de
pesticide alte reziduuri industriale foarte scumpe
poluante la care "FITOMEDICINA", in prezent viitor, nu va
putea anula aportul asolamentului (1,2,3,4,5).
Se mult de combaterea a buruienilor, dar
n prezent in goana progres, se folosesc tot
unilaterale separate. Ori cheia succesului in
o constituie organizarea unei bune cu
diferite de tehnologiile de cu folosirea
riscuri a erbicidelor, de alte eficiente ce
le (1,2,3,4,5,6,7).
1). S.C.A. Suceava
148
D. CATARGIU
METODA DE CERCETARE
cu asolamente din anul 1981,
iar cele referitoare la gradul de mburuienare, export de
elemente chimice de cu rol n refacerea
solului cultivat, din anul 1985-1988.
cu a fost cu plante
pentru cartof (gru I cartof;
porumb), iar cea cu asolamente, pe 5 tipuri de cu 5
niveluri de cu azot.
factorilor din celor
4 tabele 5 grafice aferente
Gradul de mburuienare s-a determinat numeric gravimetric
la m
2
, n trei la data culturii cartofului.
Exportul de elemente chimice prin recolta de cartof
buruieni, precum datele de a solului, cu rol
de refacere a solului cultivat, s-au
metodele clasice de calcul de interpretare a rezultatelor.
REZULTATE OB;INUTE
Plecnd de la ideea plantele de emit
toxine prin ca buruienile microorganismele din sol
(7), rnduirea culturilor n asolament ntr-un anume
fel (fenomen aleopatic), asociate cu al te chimice
biologice aplicate oportun, cea mai
n combaterea buruieni lor , bolilor n primenirea
igienizarea
Datele nscrise n graficul 1 scot n un grad de
mburuienare pe m
2
, la data cartofului cultivat,
diferite plante cu 13 genuri de buruieni, dintre
care genul Galinsoga parviflora (cu trzie)
Cu valori mai reduse ca greutate (n masa verde

dar cu pondere mare la m

2
, s-au situat genurile
Cirsium Setaria, pe cnd celelalte genuri analizate au avut
un grad redus de buruieni. Prin mij locirea unele
buruieni au fost distruse total (Avena, Viola), iar altele
(Cirsium, Galium, Lactuca, Mentha, Salvia Stelaria).
de exemplu: pirul dispare din cultura cartofului atunci cnd
a urmat porumb, in, in porumb,
Lactuca gru iar izma (menta) a fost
numai n cartoful cultivat un fuior racoiana
numai f in fuior porumb. De aici, o
a plantelor pentru cartof, atunci
cnd dorim un anumit gen de buruieni.
dintre de cartof gradul de
mburuienare numeric gravimetric/m
2
, n de
cartofului (graficul 2), nu o
are o valoare invers cu
de cartof.
...tp.
'.
'.
:'/,
,.o I
: ,
,.o ,
: ,
:"
:',
...,
,:,
.:t
:1
'. :,
o oi
.... . I
s
'.
'.
9.

- buruieni.
........ g/ m? m. verde.
-- _g/m.
2
S.
'?-'"
. '.
:' a.. ".
./ ,,'.
: I ,,'.
, "
.o; "
: .;.e

"

'1
\

",
".
,".
r
'....
\'. '
,9' .
\: ..' '.
,". ./,C!r. ---e ..
1',.' .
\\ ' l' -i
/ '
'e

\\\ \ eJ t . '3 t .'3 t
- vc.W",e\\\\\ So\'II\ SW\\ot\
f\Il

.

320 105

t'. /
i: /
[f

/
-j
sef 45
Fig. 1 Gradul de imburuienare la cartof in media 1985-1988
! Jl le,
iA

Leenda c.corelatie
prod.de _ ... m. Q,665.r.
.......... nr/m
2
g;m'2. s. USC7' 0,212.r.
o
.' 0'4

...... ".
----- .. ' " .

...,..... .
....... .. - '.
..... .,..."'" .... .
..... ",""" ''-c '.:)
. ."..... .
__ .,;;:....... ct
J.. ...... lf.
....
" -
'!AL --
"'TS---- ...
o
3
SE: mb. GriU. Ca
Fig. 2 dint:re gradul de mburuienare la cartof n media 1985-1988
170
150
--LemmdL
--nr. buruieni'.;m
- - --s. g/rrf
.. .. m. verde 9/rtf

:
Jf;
..

".
f

,.,
...... ".
",'.
"
.....
f .. ........;f
<:)
: 1'\
: I \
: ," 0 ..... G.....
:' I ,,,,,,,' '....... // ........
i " 'o'" .......
I
I
o
90
130
"1
;/
:' q>
: 1\
: 1 \
: I \
. \
: I \
: I \
: I \
: q
.' ; I
: e :. : I \
:' 1\ ': .: I \
. . \
! 1 \ .... ; I
: \'. . \
: 1 ". : I \
,..: I \ ..... ..:'ii I \
.: I \.... ..... I \ ."....
. .:' I \ it.... I \
\ I \
\ V I \ I \
'$' \ I \
\ " _ _ 0 \

-
---o
V
\)d t -;j t t i 1 :d t

Fig. 3 Gradul de mburuienare la cartof peasolamente (la m.p.). Media 1985-1988
o
I
14.0

43\
:...l-
I
!
i
i
i
I
.41+ /'
7001 I x / ", f
..... ,'-, \ 11400
1 .". /....... I
_--e-----@ 00
0
'-<3\. .... 101 ".
\

371 . . .. .0 o *.0 _ \ Jj200

I .' . '. \
500 1 ' .-11' . , ' '. \ 00
1351 ol Legenda c.corelatie '\ 11000
l' /.,) d" \ I
4001 I v/ EI .pro . cartof ". \ eo I
'l .. buruieni= O,568r. eli

-.. m. .jj: J800

o----og/nf s. uscata=0,609r. 1_
O1 O A A A A t\ A-l
mOnOc. 2 ani 2ani 3 ani 4ani 5ani 7"
-Durata asotamentului la (artof -----./
Fig. 4 dintre gradul de mburuienare, asolamente la. cartof.
RolUL ROTATIEI ASOlMENTUL1x LA CULTURA CARTOFULUI
153
31
*......

0.... . .....'\ ..
\t .
N30 N60 N90 N120 t-J150
Fig. 5 Gradul de la cartof pe diferite nivele de
cu azot. Media 1985-1988.
o s-a produs in cazul monoculturii de
cartof, unde de buruieni pe m2 a fost iar
greutatea buruieni lor in masa verde a inregistrat valori
ridicate. Aceasta faptului plantele de cartof, prin
habitusul lor prin de care se fac,
bine buruienile inflorire, care
tufele de cartof se la sol, iar buruienile
cultura.
, De asemenea, s-a constatat le productive
pentru cartof, secara inul, au un grad mai redus de
1mburuienare, pe cind cele slabe mai ridicat.
n de durata asolamentului

gradul de lwburuienare
la recoltarea cartofului (graficul 3) a inregistrat 17 genuri de
buruieni, cu valoarea mai mare numeric a genurilor Erodium
Galinsoga gravimetric a genurilor Polygonum, Sinapis,
Galisoga, Cirsium, Lactuca.
dintre tuberculi gradul de
imburuienare are valori nesemnificative (graficul 4), aceste
valori cresc cu cartofului in asolamente
de 1-4 ani scad apreciabil in asolamente de 5 ani, unde avem
154
D. CATARGIU
de-a face cu o a culturilor din trei plante
cu erbicidele aferente (fasole, porumb, cartof)
culturi de cereale (gru
de genuri de buruieni mai mare la cartof n
cu asolamente, comparativ cu cel din se
primenirii mai rapide a de n
cu de durata asolamentului.
n paralel cu gradul de mburuienare la cartof, s-a analizat
exportul de elemente chimice prin recolta de tuberculi n
cu asolamente (tabelul 1 2), de unde

Tabelul 1
Exportul de elemente la cartof n
de 1985 1988
t/ha 'n eLemente kg/ha
Fi zica Azot Proteina P
2
0
5
K
2
0 Amidon
uscata
Cartof-gdu 39,0 9,4 202 1262 65 171 6947 348
Cartof-secara 40,8 9,8 205 1281 64 173 7322 357
Cartof-orz 39,5 9,5 196 1225 54 159 7133 340
Cartof-in 40,4 9,7 195 1219 57 165 7202 330
Cartof-cartof 38,9 9,3 191 1194 60 157 6911 329
Cartof-porumb 39,9 9,6 182 1137 66 165 7118 343
E DIA 39,8 9,5 197 1231 61 164 7068 339
Tabelul 2
Exportul de elemente prin recolta de cartof
pe asolamente
AsoLamentuL t/ha 'n eLemente - kg/ha
Fizica Azot Proteina P205 K20 Amidon
a1
33,9 8,1 161 1006 52 127 6117 281
a
2
37,3 8,9 171 1069 56 153 6811 315
a
3
37,7 9,0 175 1094 62 151 6827 321
a
4
37,5 9,0 175 1094 60 146 6761 308
a5
41,0 9,8 187 1169 67 180 7406 368
86
43,5 10,5 195 1219 65 185 7969 374
ME DIA 38,5 9,2 1n 1108 60 157 6982 328
1. Secara s-a dovedit cea mai
ROlUL ROTATIEI ASOLAMENTUL1x LA CULTURA CARTOFULUI
155
pentru cultura cartofului n
favoriznd o mare de tuberculi un
randament ridicat la hectar n exportul de elemente
chimice (azot, P20S' K
2
0, amidon, pe
o mburuienare relativ a solului (tabelul
1) .
2. In duratei de folosire a asolamentului (tabelul
2), recolta de tuberculi treptat cu lungirea
cu ea exportul de elemente
chimice.
3. La o asupra exportului de elemente
chimice prin recolta de cartof cel afectat de
buruieni la un echivalent de 8,7 tiha tuberculi
cartoful n asolamente a luat din
sol 167 kg/ha Ni 57 kg/ha P
2
0
s
i 148 kg/ha K
2
0, iar
buruienile analizate la de 8,7 t/ha
au sustras mai mult cu 7 kg/ha Ni 160 kg/ha K
2
0 mai
cu 14 kg/ha P
2
0
S
lucru se
n cazul exportului de elemente chimice prin
recolta de cartof buruieni n functie de planta
premergatoare (rotatia). Comparind valoarea exportului
de elemente prin recolta de cartof cu cel realizat de
sau (buruieni foarte vorace), se
ia din sol mai mult cu 60
kg/ha N, 48 kg/ha P20S cu 26 kg/ha K
2
0, n timp ce
loboda sau ia mai mult cu 33 kg/ha N, 30
kg/ha P
2
0
S
26 kg/ha K
2
0.
Se zice buruienile, lor,
retrocedeaza solului toate elementele asimilate.
Aparent, se pare stau lucrurile, dar se are
n vedere elementele n snt extrase de
buruieni tocmai in perioada cnd cartoful are cea mai
mare nevoie de ele pentru formarea atunci
pericolul necesitatea combaterii lor
este
4. Un alt aspect legat de dinamica biocenozei edafice din
sol cu rol in refacerea prin mijlocirea
asolamentului, datele nscrise n tabelul
4 scot n o a factorilor
biotici (A.D, CO
2
) din sol, treptat, cu trecerea
anilor cu lungimea duratei de a
asolamentului. ntre activitatea factorilor biotici
(A,D, CO
2
) abiotici (umiditatea pH) o
n sensul pe ce
factorii ablotici cresc, cei biotici scad.
156
Tabelul 3
lntre exportul de elemente
chimice afectate de buruieni
de catof - 1985 - 1988
Fizici Substanta N P
2
0
5
K
2
0 kg/ha
uscata
t/ha
Cartof asolamente 36,8 8,7 167 57 148
Buruieni asolamente 8,7 174 43 308
Cartof 39,8 9,4 195 59 163
Buruieni 9,4 188 46 333
Palamida (Cirsium) 8,7 227 105 174
Loboda (Atriplex) 8,7 200 87 174
Tabelul 4
Valori medii ale unor factori biotici abiotici
la cartof n asolament Media 1985 - 1988
Asolamentul Umiditatea - % pH - %
1985 1986 1987 1988 M 1985 1986 1987 1988 M
a
1
- Monocultura 10,4 6,2 6,7 10,4 8,4 5,3 5,4 5,2 S,O 5,2
a
2
- Asol. 3 ani 10,0 5,8 7,4 9,0 8,0 5,4 5,3 5,3 5,2 5,3
a
3
- Asql. 5 ani 10,2 6,6 7,4 11,8 9,0 5,4 5,3 5,4 S,O 5,3
Asolamentul AD mg T.P.F./100 9 sol CO
2
mg/m/h
81 - Monocultura 0,65 0,70 0,60 0,37 0,58 100 180 130 90 125
a
2
- Asol. 3 ani 0,65 0,81 0,68 0,38 0,63 115 200 150 90 139
a
3
- Asol. 5 ani 0,60 0,43 0,62 0,38 0,51 120 95 150 95 115
ME O 1 A 0,63 0,65 0,63 0,38 0,57 112 158 143 92 126
D. CATARGIU
Acest gen de analize, executate de Centrul de
microbiologice reprezint! un semnal de privitor la
solului, chiar sub
asolamentului, ca urmare a folosirii ndelungate numai a
chimice cu aplicarea
a gunoiului de grajd, sau a unei culturi leguminoase
perene, restauratoare de fertilitate n sol.
ROlUL ROTATIEI ASOLMENTUL1x LA CULTURA CARTOFULUI
157
CONCLUZII
1. Rinduirea cul tur ilor in asolament intr-un
anume fel, corelat cu alte (chimice, tehnice
biologice), poate contribui in mare la combaterea
buruienilor, pe alte avantaje care decurg din acestea.
2. genurilor de buruieni a fost mai la
car::of in decit in asolament, primenirii rapide
a solului prin de combatere.
3. Gradul de imburuienare a cartofului pe m2, la data
valori invers cu
cu lungirea sau calitatea plantei
nu
4. Asolamentul de 5 ani porumb, fasole, griu,
cartof), cu o de 3 plante toare 2 cereale
s-a dovedit cel mai favorabil compatibil pentru
cartof in
5. Exportul de elemente chimice de buruieni, la
echivalent al de cartof in
a fost mai mare cu 7 kg/ha N, 160 kg/ha K
2
0 mai cu 14
kg/ha P
2
0
S

6. de cu rol in refacere asupra

solurilor cultivate, au dat un semnal de
privitor la factorilor biotici, treptat, cu
trecerea anilor lungirea o de
a factorilor abiotici sub
numai cu produse chimice.
BIBLIOGRAFIE
1. BEYER, G. H., 1983, Problema buruieni lor se
Farmer's digest, 8.
2. BUTLEY, G. Q., 1988, Asolamentul revine la Farmer's
digest, 6.
3. CATARGIU, D., SIN, Gh., 1982, Asolamentul
principalelor culturi de cimp in Sucevei.
agronomice in Moldova,vol.I,Iasi.
4. CALANCEA, L., 1972, Toxinele solului. Ed. Ceres,
5. D., 1982 Asolamente agricole moderne. Ed. Ceres,

6. HOOPS, R., 1987, Avantajele culturilor. Farmer's
digest; 3.
7. x x X , 1987, Avantajele culturilor de Farmer's
digest, 3.
Predat comitetului de redactare
la 19.04.1990
Referent: ing. D. Mitroi
158
D. CATARGIU
ROLL OF ROTATION AND CROP ROTATION FOR THE POTATOES IN THE
FIGHT WITH THE WBEDS. CHEMICAL ELEMENTS EXPORT
AND EDAPHIC SOIL ACTIVITY
Abst.ract
The research were performed at SCA Suceava VJ..l a
chernoziomoid-like soil, in the years (1985-1988). The rezults
give a voluable contributions to the integrated weed control
(mechanical, chemical and biological), in wich the rotation and
crop rotation offers the best technic and economic frame. The
best crop rotation is 5 yeare rotation(bean, corn, potatoes,
wheat and two-row barley). The biotic factors register low values
under of chemical fertilizers acording with passing of years and
increasing of rotation.
Tables
Tab. 1 Elements export in the potato depending on the relation
(1985-1988).
Tab. 2 Elements export through potato yield depending on the crop
rotation.
Tab. 3 Comparat ion between elements export affected by the weeds
and patate yield (1985-1988).
Tab. 4 Mean values of certain biotic and abiotic factors in
potato crop rotation (1985-1988).
Figures
Fig. 1 The level of weed infestation in the potato crap rotation
1988.
Fig. 2 Carrelation between the yield and the level of weed
infestation in potato crop rotation (mean 1985-1988).
Fig. 3 The level of weed infestation in the potato depending on
the crop rotations.
Fig. 4 Correlation between the level of weed' infestation, yield
and crop rotations.
Fig. 5 The level of weed infestation in potato crop depending on
the level of a fertilization (mean 1985-1988).
Lucrillri (Anale) LC.P.C. 1990, vol.XVII
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOLULUI
ASUPRA DE BULGARI LA RECOLTAREA CU COMBINA
D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU
Tipul organului activ al agregatelor de pregatit patul ger"minatv gradul de formare a
Lor. OrganeLe active tip se n echiparea agregateLor pe toate speci i Le textura Le
experimentate. Acestea aduc venituri ntre 130-300 Leilt de cartof Caracteristici Le fizica-chimice
aLe soLuLui, separat n cu agregateLe de preLucrat soLuL, cantitatea de
care se din prin recoLtarea cu combina. de au variat de La 1 tlha La
15,3 tlha n de specia organuL activ aL agregateLor. Nu s-a determinat o
'n formarea Lor ci o n care cauzeLe inegaL La producerea efectuLui
de formare a Lor. Snt necesare studii asupra indiceLui de a soLuLui, ct asupra
indiceLui de pLasticitate. cauza Le, formaLizarea a
statistice este inevitabiL de uneLe simpLificari. Prognozarea de poate fi
numai ce utiLizate au dintr-o medie efectuate
n prezent au permis cuantificarea efectuLui de formare a Lor n de specia
Cantitatea de La hectar ce revine unui procent de n amestecuL rezuLtat de La recoltarea
cu combina,n de specia textura LA, ntre LimiteLe 383 416 kg/ha, iar prin
argi Lei cu un procent, cantitatea de ce se scoate din n de n
intervaLuL 527-591 kg/ha.
n cultura a cartofului, problema
terenului pentru plantare a devenit mult mai din cauza
pericolului solului sub agregatelor sub
organelor active de diferite tipuri (9,10,11).
de a patului germinativ trebuie
att plantei de cartof, ct agregatelor
cu care se n continuare de la plantare la
recoltarea cartofului.
"tehnicii agricole are loc, n
actuale, pe calea de utilaje grele. De aici
necesitatea unui strat de portant pentru
deplasarea agegatelor grele, care nerealizat conduce la
gradului de tasare a solului, la distrugerea structurii n
ul la de dezvoltare a
plantelor de cartof.
terenului pentru recol tarea cartoful ui cu combina
nu trebuie numai sub aspectul n bilon trebuie
introducem sol pentru a n masa de tuberculi, la
recoltare, procent redus de ci acest aspect trebuie
privit ntr-o a mai multor factori cum
snt: tipul de sol legat de acesta, specia
n materie alte elemente legate de fizica
chimia solului, umiditatea solului la terenului
la recoltare.
Toate prin care se ameliorarea
structurii a sporirea n materie
solului
eficacitatea n moderarea de i9).
160
D. IUTROl
1
ALEXANDIUNA PACIOGlU
De aceea, solului trebuie formeze un sistem
armonic de asupra solului de prin
care se realizeze ct mai apropiate de optimum ale
tuturor factorilor ecologici din sol, inclusiv
ale acestuia.
BRIA (4) a factorilor n
procesul tehnologic de lucru al combinelor de recoltat,
acesta este in de 80 % de tipul
umiditatea solului precum de de
La concluzie a ajuns CAMPBELL (8) care a cuantificat
fenomenul de formare a prin II factorul II ,
prin produsul dintre
in tone/ha de

Acesta a ajuns la concluzia
principalul factor care
lor este indicele de plasticitate a solului.
n raportul tehnic publicat n 1980 de CAMPBELL, sint
aspecte:
- este cu ridicat
de din sol, dar rezultatele
in timp ce este pozitiv
cu de
este necorelat cu argila, dar pozitiv corelat cu
de praf negativ corelat cu de
nisip;
- materiei organice in
este
Autorul efectuate in Marea Britanie
S.U.A. prin care s-a determinat de
la recoltarea cu combina, ce a
variat n de pedoGlimatice astfel:
- in medie 28 t/ha, pe soluri cu textura
la in Marea Britanie,
efectuate de PATTERSON SHARP (1969);
PASCAL (1971), citat de CAMPBELL (8), a determinat in
medie 39,2 t/ha in 7 cimpuri experimentale din
sud-estul Angliei, pe Baluri grele argilo-lutoase,
mai valoare a fost de 0,7 t/ha cea
mai de 74,2 t/ha;
- n efectuate de CAMPBELL n 1976, recolta
de a variat in de tipul de sol,
in medie de dimensiuni 30-75 rom,
de 44,9 t/ha, cu o de 1,4 la 111,6 t/ha.
efectuate de BRIA colab. (4) se la
nivelul depline a de recoltare a
cartofului cu combina, ajungnd la urmatoarele concluzii:
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROlUL TEXTURII SOLULUI
161
- cantitatea de la recoltare depinde de tipul
de utilizat;
- cantitatea de de cu
ca'rtofii este n limite foarte mari depinde
n primul rnd de tipul solului, acestuia
adincimea de lucru a de recoltati
- aS*fel, la adincime de lucru, intr-un sol cu
de 14,2 %, un de de 34,2 %,
procentul de n cartofi a fost de 25,6 %, in
timp ce pe un sol cu umiditate de 16,9 % un
de de 17,8 %, acest procent a fost de numai
5,4%;
- cantitatea mare de in biloane in
perioada de recoltare, in majoritate sint o
a anterioare recoltatului, executate cind
umiditatea solului nu a fost n limite normale
(18-24%) .
MATERIAL METODA DE
Cercetarea a pornit de la pfemisele cunoscute a continuat
cu carej'''cru scopul de a certifica
.... ...... .. , ....
.A.pUI.-t::"'t::.l.t:: atJ0.1.UI.-C: .A.U tJ.1.U\..COU.l. ';-Lt:: \..t::.1.\..t::l.-a.1.t::.
- sint o a solului
la nivele ridicate a
- tipul organului activ al agregatului de al
patultli germinativ gradul de formare a

- caracteristicile fizica-chimice ale
separat n agregatele
de prelucrat solul gradul de formarea
- a acestor caracteristici
fizica-chimice solurilor lor asupra
gradului de formare a ne permit evitarea
de tehnologie proiectarea
solului pe baze nu aleatoare.
Obiectivele in efectuate n scopul
unei tehnologii optIme de a patului
germinativ au fost
I. plantei de -,la executarea
de a
II. Alegerea tipului'de organ activ al de
prelucrat solul.
III.Descrierea care se stabilesc in
de prelucrat solul.
IV. factorii prin care se poate realiza cel
mai eficace mod de a patului germinativ.
162
D. InTRaI, ALEXANDRINA PACIOGLU
Pentru a acestor obiective s-a executat o
n 3 n cmpul
experimental de la ICPC n anul 1980. Factorii
experimentali au fost
- Specia lut argilos, lut lut,
- 1; - 2.
- Tip organ activ: tip CPGC-4,
tip GCO-3, tip GCR-1,7,
discuri tip GC-3,2, organ rotativ tip MSS-1,4.
Scopul a fost acela de a gasl
speciilor texturale a organelor active ale agregatelor de
patul germinativ asupra de la
recoltarea cu combina asupra de cartof.
texturale -9) pe care s-a executat
experimentarea, ca n humus al parcelelor au fost

- Lut argilos: 37,0 % 34,7 % nisip, 28,0 % praf,
8,0 % humus.
- Lut 36,0 % 34,4 % nisip, 32,1 %
praf
l
7
/
3 % humus.
Lut: 30,0 % 44,4 % nisip, 25,1 % praf, 6
/
6 %
humus.
- 1: 42,0 % 28,5 % nisip, 30
/
0 %
praf, 7,0 % humus.
- 2: 42,0 % argila, 27,8 % nisipi 29,0 %
praf, 7,2 % humus.
Pentru explicarea fenomenului s-au de
asemenea, de fizica chimia solului care snt
prezentate n tabelul 1.
Texturile experimentate se criteriile care
conduc la ncadrarea unui teren dat) n clasele de pretabilitate
a terenurilor pentru recoltarea cartofilor cu combina, stabilite
de CANARACHE colab. (5) astfel:
Clasa IV (terenuri favorabile - specia -
lut) cu de 25-32 %.
Clasa V (terenuri nefavorabile - speciile texturale - lut
argilos, lut cu de
32 %.
REZULTATE OB1INUTE DISCU1II
CANARACHE (5) "principala a
reduse a terenurilor pentru recoltarea cartofilor cu combina, pe
terenurile cultivabile cu cartof, este textura solului".
REZULTATE PRELI"INARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOLULUI
163
Combinele din dotarea agriculturii noastre n
numai pe soIurile n timp ce pe
soIurile mij locii grele n biloane prin
diferite anterioare la recoltare, nu se de
tuberculii de cartof, provocnd tuberculilor.
de pentru combinei de
recoltat cartofi, printr-o sortare mai a tuberculilor, de
pentru tehnologiei de astfel
incit cantitatea de fie ct mai
CANARACHE o cale de rezolvare a problemei prin
amplasarea culturii pe soIuri care nu
Amplasarea a culturii cartofului n cadrul
al de este necesar
se pe de studii pedologice detaliate, la nivel de
realizate pe baza metodologiei stabilite de ICPA.
privind texturii solului asupra
de tuberculi au fost efectuate n de
BERINDEI (2,3) a scos n relief a
lor texturale, fiind considerate cele mai importante
elemente in zonarea culturii cartofului stabilind la un
al solului n de peste 24%, de
tuberculi ncepe
ntre organele active ale agregatelor n
diferite de a solului, asupra de
tuberculi, este n tabelul 2.
Se de martorul organ activ - discul,
nu este oe celelalte organe active, dect
de organul rotativ reglabili, care
de la texturile LA, LAP AL.
De asemenea, se pe texturile mai grele
argilo-lutoase, organul activ tip sporuri
semnificative de de 7,2 t/ha - care se
pe media agregatelor, la toate texturile. de
de 3 , 5 - 5,2 t/ha pe media agregatelor se n
patului germinativ cu GCR MSS.
Analiznd de tuberculi, n de organele
active ale agregatelor de patul germinativ pe cele 5
specii texturale (tabelul 3), se n general nu snt
semnificative de ntre textura
martor - textura - celelalte texturi analizate.
face agregatul echipat cu pe textura
2( unde sporuri semnificative de toate
celelalte variante dovedind pe este singura
care aduce sporuri de
cu tuberculii este o cantitate
de dintre aceasta agregatele folosite la
Tabelul 1
Analiza unui sistem cauzal care a determinat % de bulgari la recoltare
Limitele 2,9 - 36,8
1 - 15,3 tlha
Nr. Fal:tori i
crt.
1. Continutul n potasiu robi l
2. ContinutuL n humus
3. Greutatea voLumetrica
4. ContinutuL n carbonati
5. SH p c i t t l ~ de schimb pentru hidrogen
6. Praf Il
7. Nisip grosier
8. % Argi la
9. Nisip fin
10. Praf 1
11. Umiditate
12. Continutul n calciu
13. pH
Total
Coeficientul de corelatie multipLa =O,90
xXX
SP reziduaLe =445
media 14,62 %
media 5,6 t
UM
IIl9l1oo 9 soL
%
g/cm
3
me/1oo 9 sol
%
%
%
'1
,.
%
me/100 9 sol
Determinatia totala (Dt) =81,22 %
--
Extremele Dt - Dr
.,
Coef de regr. ,.
(n =25) b
5,0 - 11,7 0,04195 20,43 -1,92
5,55- 8,84 0,02489 12,12 -3,43
0,78- 1,09 0,01885 9,18 24,5
0,0 - 3,3 0,01522 7,41 4,27
2,2 - 7,4 0,01486 7,24 3,79
13,6 - 26,10 0,01088 5,30 8,17
3,45- 10,87 0,01030 5,01 7,17
26,5 - 43,9 0,00943 4,59 7,70
19,54- 44,59 0,00746 3,63 6,84
5,8 - 12,2 0,00635 3,09 6,15
12,3 - 22,1 0,00307 1,50 -0,19
13,8 - 34,3 0,00238 1,16 -0,30
7,0 - 8,05 0,00112 0,57 -3,14
x x 81,22
=
Termen Liber = -693
SP rz.< SP regr.
SP regresie =1968
Tabelul 2
Productia de tuberculi functie de specia texturala si agregatele de
pregatit patul germinativ
Specia texturala Media

Agregate , Lut Lut Lut Argi la Argila
Argi las Argi lo-prafas Lutoasa-1 Lutaasa-2
oif. S Oif. S oi f.
c'
oif. S T/ha Oif. S T/ha Oif. S
.)
CPGC-4 36,6 3,6 - 35,5 1,2 - 33,2 0,3 -- 36,7 4,9 - 39,7 7,2 x 36,3 3,4 x
G(O-3 36,1 3,1 - 33,9 -0,4 - 32,7 -0,2 -- 34,2 '2,4 - 35,8 3,3 - 31+,5 1,6
GCR-1,7 26,1 -6,9 O 30,6 -3,7 - 30,0 -2,9 -- 33,9 2,1 - 26,4 -6,1 O 29,4 -3,5 O
GO-3,2 33,0 0,0 Ht 34,3 0,0 Mt 32,9 0,0 lit 31,8 0,0 Mt 32,5 0,0 Ht 0,0 Mt
MSS 26,7 -6,3 O 27,8 -6,5 O 29,0 -3,9 -- 28;8 -3,0 - 26,3 -6,2 O 7 -5,2 00
OL 5% =6,1 I>L 5% =3,0
1% =8,9 1% =4,0
0,1% =11,8 0,1% =5,3
Tabelul 3
Productia de tubelLculi functie de agregatele de pregatit patul germinativ
si specia texturala
Specia Agregate Media
texturii
textura la CPGC-4 GCO-3 GCR-1,7 GD-3,2 MSS
Tlha Dif. S Tlha Oif. S Tlha Oif. S Tlha Oif. S Tlha Oif. S Tlha Oif. S
Lut argi los 36,6 3,4 - 36,1 3,4 - 26,1 -3,9 - 33,0 0,1 - 26,7 -2,3 - 31,7 0,1
Lut argi lo-
prafos 35,5 2,3 - 33,9 1,2 - 30,6 0,6 - 34,3 1,4 - 27,8 -1,2 - 32,4 0,8
Lut 33,2 0,0 Mit 32,7 0,0 Mt 30,0 0,0 !'It 32,9 0,0 !'It 29,0 0,0 Mt 31,6 0,0 I1t
Argi la
lutoasa-1 36,7 3,5 - 34,2 1,5 - 33,9 3,9 - 31,8 -1,1 - 28,8 -0,2 - 33,1 1,5
Argi la
lutoasa-2 39,7 6,5 x 35,8 3,1 - 26,4 -3,6 - 32,5 -0,4 - 26,3 -2,7 - 32,1 0,5
OL 5% = 6,5 OL 5% = 2,5
1% = 8,7 1% = 3,6
0,1% = 11,7 0,1% = 5,4
REZULTATE PRELI"INARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOlULUI
167
patului germinativ pe nivel de a
constituit un alt obiectiv al executate (tabelul 4).
Pe texturile lut argilo-prafos,
agregatele nu dau de martorul disc.
face organul activ rotativ (MSS) care prin prelucrarea solului
duce la o cantitate mai mare de la recol tare de
martor cu 6,5 t/ha. Pe texturile luto-argilos argilo-lutos -2,
grapa cu reglabili MSS produc semnificative
de de martor, acestea fiind de 6,3 - 6,9 t/ha
respectiv 6,1 - 6,2 t/ha. Pe textura 2,
tip dau semnificativ negative, n
ca tipul de organ activ cel mai indicat.
Tabelul 4
Cantitatea de la recoltarea cu combina n de
textura solului
agregatele de patul germinativ
gregate
5pecia texturaLa Media
Lut Lut Lut
argi Los arg; Lo-prafos
ArgiLa ArgiLa agregate
Lutoasa-1 Lutoasa-2
0;f.5 0;f.5 0;f.5 Tlha O;f. 5 Oi1.5 Tlha 0;1.5
CPGC-4 1,5 -3,6 - 1,6 -1,2 - 1,0 -0,3 - 2,4 -4,9 - 1,9 -7,2 O 1,7 -3,4 O
Gco-3 2,0 -3,1 - 3,1 0,3 - 1,4 0,1 - 4,9 -2,4 - 5,8 -3,3 - 3,4 -1,7
-
GCR-1,7 12,0 6,9 x 6,5 3,7 - 4,1 2,8 - 5,3 -2,0 - 15,2 6,1 x 8,6 3,5 x
GO-3,2 5,1 0,0 Mt 2,8 0,0 Mt 1,3 0,0 Mt 7,3 0,0 Mt 9,1 0,0 Mt 5,1 0,0 Mt
M55 11,4 6,3 x 9,3 6,5 x 5,1 3,8 - 10,4 3,1 - 15,3 6,2 x 10,3 5,2 xx
OL 5% 6,1 OL 5% 3,0
1% 8,9 1% 4,0
0,1% =11,8 0,1% 5,3
Pe media agregatelor, se agregatele echipate cu
organ activ tip produc cea mai cantitate de
(1,7 t/ha) pe cnd reglabili organele rotative snt
organe active neindicate pentru terenului n cultura
cartofului indiferent de tipurile texturale.
Comparnd de pe cele 5 texturi
prin patului germinativ cu tip de organ activ
(tabelul 5) se
- lucrnd cu agregatele echipate cu
168
D. IUTRaI, AlEXANDRINA PACIOGLU

texturile
la
pe
cu discul duce
6,0 7,8 t/ha
martor - lut.
nu se semnificative de martori
- textura lut, le de variind de la 1,0 la
2,4 pentru ntre 1,4 5,8 cind se folosesc
organe active
- a terenului cu organe active tip
reglabili, sau cu organe active rotative duce la
de la texturile luate in studiu
de textura martor lut. Astfel, cu GeR 1,7 s-a produs o
cantitate de de 12 t/ha pe lut argilos de 15,2 t/ha
pe argilo-lutos 2, iar cu MSS cantitatea de a variat n
de de la 5,1 pe lut la 10,4-15,3 t/ha pe
texturile argilo-lutoasei
prelucrarea solului
suplimentare de de
argilo-lutoase de textura
Tabelul 5
Cantitatea de la recoltarea cu combina n de
agregatele de patul germinativ textura solului
Specia Agregate Media
textura la CPGC-4 GCo-3 GCR-1,7 GO-3,2 MSS texturii
T/ha Oif. S Oif. 5 Oif. S T/ha Oif. S T/ha Oif. S Oif. S
Lut argilos 1,5 0,5 - 2,0 0,6 - 12,0 7,9 x 5,1 3,8 - 11,4 6,3 x 6,4 3,8 xx
Lut
argilo-prafos1,6 0,6 - 3,1 1,7 - 6,5 2,4 - 2,8 1,5 -
9,3 4,2 - 4,7 2,1
-
1,0 0,0 !it 1,4 0,0 Mt 4,1 0,0 !it 1,3 0,0 Mt 5,1 0,0 Mt 2,6 0,0 Mt
Argi la
lutoasa-1 2,4 1,4 - 4,9 3,5 - 5,3 1,2 - 7,3 6,0 x 10,4 5,3 x 6,1 3,5 x
Argi la
lutoasa-2 1,9 0,9 - 5,8 4,4
-
15,2 11,1 xx 9,1 7,8 x 15,3 10,2 xx 9,5 6,9 xxx
OL 5% = 5,3
il.. = ,7
0,1% = 11,7
DL 5%
0,1%
2,4
5,3
Analiznd de pe media texturilor se
pe texturile grele argilo-lutoase luto-argiloase
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOlULUI
169
se cele mai mari de ntre 6,1 t/ha
9,5 tjha, cantitatea cea mai se pe texturile lut
lut argilo-prafos de 2,6 t/ha respectiv 4,7 t/ha. In cadrul
experientei privind specii lor texturale a organelor
active ale agregatelor de patul germinativ asupra
de la recoltare s-au efectuat cercetari care
au avut scopul identifice sistemul de a variabilelor
care procesele de formare a Pentru
aceasta s-a apelat la metoda regresiilor simple multiple
dintre procentul de indicii fizico-chimici ai solului,
care analiza comune separate a
factorilor explicativi (graficul 1).
n unde asupra rezultatelor o
multitudine de factori, metoda regresiilor multiple trebuie
doar ca de manifestare a factorilor
n studiu.
S-a studiat n primul rnd intensitatea dintre
variabilei dependente. Pentru aceasta s-au calculat
simpli de coeficientul de
coeficientul de regresie.
Se unor strnse ntre indicii
fizico- chimici ai solului procentul de la recoltarea
cu combina praf, nisip fin, pH, sH).
Semnul lor de regresie ne certe
asupra sensului factorilor anume:
cantitatea de cu cantitatea de praf
scade cu de nisip fin.
Nu nici o statistic ntre
procentul de cantitatea de humus.
ntre procentul de pH se o
procentul de cu
pH-ului.
n scopul ntre factori
posibilitatea de dirijare a acestora n vederea reducerii
de la recoltare numai prin de
microzonare, se rezultatele privind
factorilor n formarea (tabelul
6)
Se de stabilirea unei cu
ajutorul careia se prognoza cantitatea de n
de elementele fizico-chimice ale solului.
27 37 4-5 7,/
NIS?P;V(x)
15 /iJ ,-> > 25 r'
I1?AF2 (X)
It

/
/'
. .
. .
e.
Yr-28,a/r +.?/6x
=Q66
111
!oIf"
l5
y"17Q90-2tJ/Jx
=-t2CJ .......
y= Jo-iOlix

ee
... J:/
/
-/.
.
tii
.. '.. :.
%. y=-J(J,4<jI-/'42)r

25 J() wi . 'is -
(X)
J 2 J {.. 5 6
SI-/ me %
c:5--9 ----10
;00lAJIU ('<)

7
y=-.5Q3/-1299x
2
.,1- 1(65x
r={J,I,0"1f.
?5-
/,J/}
15".
!JJ
2S-
20

fO'
fi-
. .
. .
13 /5 /7 19 2/ 23 25 27 <?9 3/ O
CALCIL/C'X)

YzJJ.27-tJ,92x
k5 /'.: -a51}
.?I.7
J;
J7'
25'
217
15
1t.7
il
2 j 4-
CAlfOONA71(X)
I
O:6'Ox

Il
10
5
Z
.'::./
.. .
. ... -.
%.t y=-l,79/-1;,85,'{
45
1 =(J,66
M
35-
""::"\

10
5
Fig. 1 Regresii intre procentul de indicii fizica - chimiei ai solurilor.
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROlUL TEXTURII SOlULUI
Tabelul 6
Regresii multiple intre procentul de indicii
fizico-chimici ai solurilor analizate - 1980
171
Limite =2,9-36,8 % Bulgari =1-15,5 t/ha
Variabile
independente
Argi la
Praf (1+2)
Nisip fin
Argi la
Praf (1+2)
Nisip fin
Nisip grosier
Argi la
Praf (1+2)
Nisip fin
Nisip grosier
Humus
Argila
Praf (1+2)
pH
Interactiune
Argila
pH
Interact i une
Argi la
Praf (1+2)
Nisip fin
Nisip grosier
Humus
Umiditate
Greutate voLumetr.
Coefi cient
simplu de
corelatie
O, 699xxx
0,490xx
-0,694xxx
-0,208
-0,681xxx
0,581xxx
0,575xx
0,061
0,295
Coeficient Termen
regresie liber
0,693
-0,223 13,1
-0,642
0,569
-1,063 58,1
-1,188
-0,162
16,99
-16,52
-15,71 -1615,6
-16,89
-2,76
2,5
-2,72 -58,2
-3,82
0,08
15,38
58,51 -417,5
-1,88
0,48
-0,62
-0,87
-0,17 46,8
-3,6
0,35
5,77
Coeficient de
corelatie
multipla
0,706xxx
0,764xxx
0,804xxx
0,766xxx
0,799xxx
O, 662xx
Deter-
minatia
50 %
58 %
65 %
59 %
64%
44%
Argi la
Praf(1+2)
Nisip fin
Humus
Umiditate
Argi la
Praf (1+2)
Nisip fin
Nisip grosier
Humus
pH
Carbonati -O,558xx
Umiditate
Greutate volumetr.
0,63
-1,20
-0,73
-2,9
0,42
0,65
-0,76
-0,95
-0,21
-2,20
-21,32
4,48
0,35
15,40
32,4
183,7
O, 549xx
O, 879xxx
30,2 %
77%
Determinari cu CRC-2
172
D. MITRaI, ALEXANDRINA PACIOGLU
Se distinge gruparea cu 9 variabile independente care
cel mai ridicat coeficient de 0,879
cu de 77 %. Se care
elemente de reduse cuprinse n
intervalul 50-58 %ceea ce ne aceste modele matematice
nu snt exacte, necesitnd altor modele, dar alte
cu variabile din punct de vedere tehnic.
Un coeficient mai ridicat se n cazul cu 13
factori care are de 81 % (tabelul 1). Deci 81% din
fenomenului de formare a este prin
a celor 13 factori
n sistemului cauzal care a provocat
s-a apelat la un procedeu prin succesive a
variabilelor introduse la primul pas.
Prin acest procedeu se factorilor
asupra fenomenului studiat ordonarea factorilor
intensitatea exercitate n sistem.
Pe primele locuri se de potasiu mobil
urmat de humus greutatea
r"41 __ .... __ .... , __ .:
ta L;a L...l..UHU.l.. U.l..
potasiu pe primul loc constituie o ce
presupune n
Ca suport pentru cu
privire la rolul complexului argilo-humic. Acesta ca liant n
cationilor, permite agregarea particulelor elementare
ale solului n de natura lor (12).
Acest model statistic ne permite doar o descriere a
sistemului de factori de
Este nevoie de rennoiri succesive ale variabilelor, chiar
a modelului matematic, n scopul unei ct mai bune
a fenomenului
Esta nevoie de o a sistemului de
a variabilelor pentru edificarea complexelor tehnice care duc la
modele matematice al coeficient are sens tehnic real.
n acest fel putem elabora care cel mai
bine procesul studiat.
Prognozarea de poate fi numai
ce utilizate au dintr-o serie de
valori multianuale.
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOlULUI
Tabelul 7
Pat germinativ
Apar probleme la re- Indice plasticitate % Argi la Dupa:
coltarea cu combina 6 10 Campbe II 1980
Canarache 1985
Probleme serioase 10 20 - 22
la recol tare
Limite =2,0 - 35,5 % Bu 19ari =1,1 - 17,3 tlha Brasov 1986
Nr. Bulgari Indice Argi la Indice Textura Humus Umiditate
crt. % t/ha plastic. consistenta
1. 8,9 4,8 11 34,4 1,97 LA 4,56 16,1
2. 10,3 5,0 12 30,5 0,96 LL 4,14 15,6
3. 33,5 16,3 12 31,5 1,47 LL 4,68 16,4
4. 5,9 2,9 13 32,2 1,41 LL 4,20 17,7
5. 5,9 2,9 13 30,4 1,58 LL 4,62 16,4
6. 7,2 3,9 13 33,9 1,16 LA 5,10 19,7
7. 11,6 6,3 13 35,3 1,64 LA 4,74 16,1
8. 18,4 8,9 13 26,2 1,43 LL 4,02 15,4
9. 23,6 11,5 13 32,2 1,74 LL 4,80 16,4
10. 29,9 14,5 13 27,8 1,52 LL 4,20 18,4
11. 4,1 2,0 14 29,9 1,46 LL 3,80 17,1
12. 7,2 3,5 14 32,9 1,17 LL 4,40 17,6
13. 16,5 8,0 14 31,9 1,38 LL 4,70 17,6
14. 20,9 11,4 14 34,2 1,36 LA 4,10 19,0
15. 25,5 12,4 14 32,6 1,68 LL 4,32 16,4
16. 7,5 3,6 15 31,6 1,49 LL 4,38 14,7
17. 7,6 3,9 15 28,9 1,42 LL 4,26 11,7
18. 14,3 6,9 16 27,9 1,22 LL 4,08 14,3
19. 31,0 16,9 16 36,0 1,27 LA 4,26 17,7
20. 35,5 17,3 17 31,6 1 ,91 LL 5,22 17,7
21. 3,6 2,0 18 34,2 1,38 LA 4,62 17,5
22. 12,8 6,2 18 30,4 1,40 LL 4,08 15,7
23. 2,0 1 r 1 20 34,4 1,04 LA 3,80 17,1
24. 13,4 7,3 21 33,9 1,43 LA 4,68 12,7
25. 27,5 13,4 21 32,8 0,90 LL 5,34 19,0
Media 15,0 7,7
Determinari cu E-684
173
!n anul 1986, in cadrul unei de a
patului germinativ, au fost efectuate privind
determinarea indicelui de plasticitate a solului din cmpul
experimental n scopul fenomenului de
formare a prin aeest indice (tabelul 7).
CAMPBELL (8) limita acestui indice n scopul
stabilirii solului la reeoltarea cu combina:
174
D. MITROI, ALEXANDRINA PACIOGLU
Valoarea 6 a indicelui de plasticitate
problemelor la recoltarea cu combina. CANARACHE (5)
valoarea de 10% a de acestui
indice pe soiurile din Romania.
Valoarea 10 a indicelui de plasticitate
problemelor serioase la recoltarea cu combina cu corespondent in
de 20-22 %.
efectuate in cimpul de la asupra
indicelui de plasticitate valori cu mult ridicate ale
acestuia, cuprinse ntre 11-21, cu corespondent n procentul de
26-35%, la care valoarea procentului de humus
4-5%.
clasificarea la recoltarea cu combina
texturile se in clasa V (terenuri nefavorabile). Cu
toate acestea, pe aceste texturi luto-argiloase sau lutoase, s-a
o variatie a procentului de de la 2,0 la 35,5%,
cu corespondent in la hectar de 1,1-17,3 t/ha cu media
de 15% sau 7,7 t/ha. Pentru explicarea fenomenului s-au efectuat
asupra indicelui de (legat de
de n scopul acestei
fizico-mecanice a solului rolului ei in formarea
Acesta a variat intre limitele 0,9 1,97.
proprietatea solului de volumul
datori poate deveni un indice important in
caracterizarea solului la pretabilitatea de formare a
dar pentru aceasta este necesar a se efectua mai ample.
n cimpul de la putem spune nu s-au
puternice ntre cantitatea de indicele de
plasticitate indicele de
indicelui de plasticitate snt ingreunate de
materiei organice se pare acesta este factorul
care capacitatea de formare a n
cu fine ale solului.
Ca o concluzie a acestor preliminare se
rolul determinant al argilei in formarea dar a
materiei organice ca un deterrninant n reducerea procentului
acestora la recoltarea cu combina.
efectuate au permis cuantificarea efectului
de formare a in de specia prin
stabilirea de de specia
procentul de (tabelul 8). S-a determinat greutatea de
la hectar ce revine unui procent de n amestecul
rezultat la in de specia care
intre limitele 383 416 kg/ha.
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOlULUI
Tabelul 8
de de specia
procentul de
175
Specia texturala
% argi la
Limite variatie Greutatea
1 %de
bulgari
kg/ha
Cantitatea de Clasa preta-
bulgari la cres- bilitatea la
terea argilei cu recoltarea cu
1 % kg/ha combina
Lut argi los 32-37 383 544 V
Lut
argi lo-prafos 32-36 371 527 V
Lut 25-32 342 486 IV
Argi la lutoasa 1 32-42 392 557 V
Argila lutoasa 2 32-42 416 591 V
De asemenea, util pentru tehnolog n programarea campaniei
de recol tare este determinarea pe fiecare tip de a
de ce se scoate din prin
cu un procent a de n cadrul limitelor de
a argilei pe fiecare tip de specie
Pentru exemplificarea pe care le are
cantitatea de asupra rezultatelor financiare a
consumului de s-au calculat, pe baza indicatorilor
fizici (cantitate de medie de tuberculi),
indicatorii economici pentru factorii n studiu
(graficul 2).
Se poate observa cele mai mici de se
n cadrul specii texturale cu organe active
urmate de organe active cu col Organele
active cu reglabili organele rotative produc cele mai
mari de
Pentru toate tipurile de agregate cantitatea cea mai
de se pe textura
176
D. "ITROI, ALElWIDRINA PACIOGLU
din punct de vedere textural speciile AL - 1 AL -
2 sint identice, se dintre cele
specii texturale (atit ca de tuberculi, ct
cantitate de altor elemente care nu
au fost luate in studiu.
de tuoerCU.Ll din acest
punct de vedere, superioritatea organelor active tip
pe toate texturile de organul activ tip
disc a organului activ tip reglabili
tip rotativ.
Cei doi indicatori fizici, cantitatea de
in t/ha de tuberculi n t/ha, permit
efectuarea calculelor economice absolut necesare n astfel de
analize anume:
rezultate financiare exprimate prin indicatorul
sintetic venit net pierderi lei/t de tuberculi

consumul de lt de cartof produs.
mari de la recoltarea cu combina
realizarea unor chel tuieli suplimentare , att
financiare ct de ceea ce duc n final, n cadrul
tehnologii de la pierderi financiare.
Astfel folosirea la patului germinativ a grapelor
cu reglabili sau a uneltelor cu organe rotative duc pe
terenurile cu textura LA, LAP, AL - 2 la pierderi cuprinse
intre 10-60 lei/t cartof produs la un consum n plus de
aproximativ 2 litri pentru tona de cartof
Pe toate tipurile de se agregatele cu
organe active tip care aduc sporuri de venit intre 130-200
lei/t, pe locul 2 ca nivel al clasificindu-se
grapa cu
Se alegerii tipului de organ activ la
terenului care plantei de
a tehnologiei, a n termenele
optime legate de specia (tabelul 9).
Aceste decizii permit eforturi deosebite a
unor efecte economice pozitive.
REZULTATE PRELInINARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOLULUI
Tabelul 9
Valorile la penetrare ale
solului la executarea solului pentru cartof
0-30 COl
177
Textura
solului
Rezistenta la penetrare (MPa) si umiditatea solului %
Optim Umed Uscat af1nat Uscat tasat
Nisipoasa 0,3(-2-4%) 0,3(>4%) 0,32%) 0,42%)
Nisipo-lutoasa 0,4(3-10%) 0,5(>10%) 0,43%) 0,53%>
Lutoasa 0,5(9-16%) 0,6(>16%) 0,69%) 1,79%>
Luto-argi loasa 0,6(12-19%) 0,7(>19%) 0,912%> 1,012%>
Argi loasa 0,8(16-22%) 1,0(>22:<> 1,216%) 1,4(<16%)
PUNEREA PROBLEMEI
Prin o
prin mai multe elemente.
Alegerea variantei potrivite de constituie problema

n fapt, formularea a variantelor
lor, formularea criteriilor de evaluare a variantelor
de faza obligatorie a
problemei.
Rezolvarea problemei presupune formularea ei ntr-o

n cazul nostru ne propunem rezolvarea probleme:
Care model matematic descr ie formarea n
de diferite componente fizico-chimice ale solului cunoscute din
memoriile pedologice ale (grafic 3), dar din alte
efectuate n laboratorul de fizica solului.
n de aceste elemente fizico-chimice se
determinarea de
Cu rezultatele experimentale se poate un clasament
al agregatelor de pat germinativ. n de acest
clasament de de se poate pronostica tipul
de organ activ care este compatibil cu textura solului, cu
de elemente fizico-chimice ale solei.
CAiV177:4TfA [J.[" OtILtiA/I/ a/ha)
JLll ?1
PROQt/C77A iTllILJ.["!lC!/L/ (tpa)
30
20
10
I I
LA LAP L AL- AL-2
3
2
f
5
LIGENOA : 1 CUT/TE' DAL.TA
2 COLJIIJSClLANT/
J CQLIl A'EGLABIL/
OlseU!?1
5 OIfGAIV.RIJl)tT/V
50
1
o-+-,
f(}O
ZOfJ
25'
150
-j"(}
-lOO
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROLUL TEXTURII SOLULUI
179
agregatelor de patul
formare a Organele
n echiparea agregatelor de
De asemenea, din datele cuprinse in memoriul pedologic
prin determinarea aparente se pot determina
fizici: coeficientul de ofilire, capacitatea de cimp
echivalentul elemente necesare n stabilirea
proviziei momentane de umiditate ca a normei de udare,
metodologia de CANARACHE (6,7).
Prognozarea de poate deveni un instrument
de lucru pentru tehnologi, n amplasarea cuIturii, alegerea
agregatelor de a terenului poate facilita
organizarea procesului de recoltare a culturii
cartofului.
CONCLUZII
1. solului trebuie formeze un sistem armonic
de asupra solului de prin care se
realizeze ct mai apropiate de optimum ale tuturor
factorilor ecologici din sol, inclusiv a
acestuia.
2. Tipul organului activ al
germinativ gradul de
active tip se
patul germinativ.
3. Caracteristicile fizico-chimice ale solului
separat n cu agregatele de prelucrat solul
cantitatea de care se din prin recoltarea
cu combina. de au variat de la 1,0 t/ha la
15,3 t/ha.
4. Nu s-a determinat o n formarea
ci o n care cauzele
inegal la producerea efectului de formare a
5. Se rol ul primordial al argilei n formarea
dar al materiei organice ca un factor determinant
in reducerea procentului de
6. cauzale, formularizarea
a statistice este inevitabil de unele

7. efectuate au permis cuantificarea efectului
de formare a in de specia prin
stabilirea de de specia
in special de procentul de
8. Cantitatea de la hectar ce revine unui procent
de in amestecul rezultat la este n de
specia care intre limitele 383-416 kg/ha.
9. De asemenea, prin argilei cu 1% de
in de n intervalul 527-591
kg/ha
180
D. I"IITROI, ALEXMDRINA PACIOGLU
10. mari de la recoltarea cu combina,
realizarea unor cheltuieli suplimentare atit financiare
cit de ceea ce duce in final, in cadrul
tehnologii de la pierderi financiare.
11. Astfel, folosirea la patului germinativ a
agregatelor cu reglabili sau a uneltelor cu organe rotative
duc, pe terenurile cu grea, la pierderi cuprinse intre
10-60 lei/t de cartof produs la un consum in plus de
aproximativ 2 1 de cartof.
12. Pe toate tipurile de agregatele cu organe active
tip aduc venituri intre 130-300
BIBLIOGRAFIE
1. BERINDEI, M., 1973, texturii solului asupra
cartofului. Analele ICCS
voI. IV, Cartoful.
2. BERINDEI, M., 1977, Zonarea de cartof. Ed.
Ceres.
3. BERINDEI, M., BRIA, N., 1981, Mecanizarea in
de coordonare cartof. Ed. Ceres, 1981.
4. BRIA, N.,1974, de cultivare la cartof
in de mecanizare. Probleme agricole, 2.
5. CANARACHE, A. colab., 1985, Zonarea terenurilor
pretabilitatea pentru recoltarea cartofului cu combina.
Anale ICPC voI. XIV.
6. CANARACHE, A. colab., 1986, Procedeu de
estimare a capacitatii de cimp. solului, vol. 1.
7. CANARACHE, A., 1987, Procedee de estimare a
coeficientului de ofilire a echivalentului
solului, voI. 1.
8. CAMPBELL, D. J., 1980, Problema in producerea
cartofilor. SIAE - Technical Report 2.
9. C. D., 1974, Echopedologie cu baze de pedologie

10. HEDOU, G., 1984, solului
- de sezon. La pomme de terre francaise, 3.
11. SCURTU, D., 1987, Date privind reducerea de
din masa de tuberculi, la recoltatul mecanizat,
in de la Suceava. Anale ICPC vol. XV.
12. OPREA, C. V., CALANCEA, L., 1985, Complexele bioenergetice
ale solului capacitatea de Ed. Ceres.
Predat comitetului de redactare
la 18.03.1990
Referent: Dr. ing. S.
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND ROlUL TEXTURII SOLULUI
PRELIMINARY RESULTS REGARDING ROLE OF SOIL TEXTURE
ON AMOUNT OF CLODS AT HARVESTING WITH COMBINE
Abstract
181
The type of tools for secondary tillage have an
influence in formation the clods. Toola ~ t y p t o o t ~ who equiped
cultivators CPGC-4 are indicated on alI texture experimented.
It is shown physic-chemic characteristics of soils as an
influence and as an interactions whith the tillage machines.
"Clod production" was tetween 1,2 t/ha and 15,3 t/ha in function
of texture and type of tools. There is not only a single cause
in formation but a lot of elements are in a "causal structure"
It is necessary to study in this direction the consistence and
plasticity index of soila. Amount of clods/ha, who is in action
with 1% clods at harveating on experimented textures has a
variation between 383-416 kg/ha and with increasing with 1% clay,
amount of clods has an variation in the limits 527-591 kg/ha.
Tables
Tab. 1 Analysis of "causal system" who influenced percentage
of clods at harvesting.
Tab. 2 Yield of tubers function of texture and tillage
equipments.
Tab. 3 Yield of tubers function of tillage equipments and soil
texture.
Tab. 4 Amount of clods at harvesting with combine function of
soil texture and tillage equipments.
Tab. 5 Amount of clods at harvesting with combine function of
tillage equipmenta andsoil texture.
Tab. 6 Multiple regressions between percentage of clods and
physic-chemic indices of analysed soils - Brasov1980.
Tab. 7 Seed bed.
Tab. 8 The dependence of clods by soil texture and percentage
of clay.
Tab. 9 The values of resistance penetration and humidity of
soils at potato tillage.
Figures
Fig. 1 Regresion between percentage of clods and phisical,
chemical indices soils.
Fig. 2 Dependance phisical economocal indicators of texture
and tols type.
Fig. 3 Typical probleme.
wcrlri (Anale) LC.P.C. 1990, vol. XVII
EFICACITATEA MINERALE FUNCtIE DE DESIMEA
PLANTELOR, N DIFERITE CONDItII PEDOCLIMATICE,
LA CARTOFUL PENTRU CONSUM
1.

MARIA W. COPONY
Lucrarea este o sinteza a datelor 'n cercetari de c'mp efectuate n perioada 1981-1983, n
cu pedoclimatice foarte variate, la soiurile Ostara, Desiree Eba, 'n care s-a studiat
eficacitatea a 8 nivele de fertilizare, 'ntre 180 ,i 780 kg s.a. NPK/ha, la trei desimi de plantare: 50,
65 80 mii plante/ha. Se redau factorilor cuantificarea acestora
'n de irigare neirigare. Din cercetare reiese necesitatea posibilitatea optimizarii
fertilizarii n de pedo-climatice concrete, pentru care se constituie ca
baza de calcul.
Att sistemul de fertilizare ct desimea
plantelor au fost, n majoritatea cazurilor, cercetate n
de cmp separate (1,2,3,5,6,7). Numai foarte
(4) au inclus dintre factori, n
mod sporadic, a stabili cantitativ dintre
desime
De aceea, n perioada 1981-1983, s-a studierea
minerale n de desimea
plantelor de cartof, la principalele soiuri cultivate, n
diferite pedoclimatice din
METODA DE CERCETARE
de tipul 3 x 3 x 8 s-a executat
n anume:
Zona de Tulcea, Banu (jud. Dolj), Oradeai
Zona de Cluj, Miercurea Ciuc, Secuieni,
Tg. Jiu, Tg.
Factorii lor au fost
S - Soiul de cartof cultivat: s1
s2
s3
Ostara
Desiree
Eba
D - Desimea de plantare: d
1
d
2
d
3
1. S.C.Z. Secuieni
50.000 pilha
65.000 pilha
80.000 pilha
184 1. COLAB.
1 - minerale (kg s.a./ha):
1
1
N100P30Kso
1
2
N
100
P6QK
100
1
3
N
1S0
P4S
K
7S
I
4
N
150
P9QK
150
I
S
N
220
P6S
K
110
1
6
N220
P
130K220
1
7
N
300
P90
K
1S0
1
8
N300
P
180K300
variantele au fost n cmp metoda parcelelor
subdivizate, n trei cu recol de peste
19 mp. Desimile propuse s-au realizat prin plantarea
a tuberculilor pe rnd, la de 28,6 cm
pentru d
1
, 22,0 cm pentru d
2
17,9 cm pentru d
3
(ntre rnduri
fiind 70 cm). Anual, s-au plantat tuberculi mijlocii (45-50 rom),
din categoria 1
1
, la 1. C. P. C.
8-a irigat numai n Tulcea, Oradea Banu

La recoltare, s-a determinat att de
cartof, ct recolta (tuberculi peste 55 grame).
Datele au fost calculate la I.C.P.C. prin metoda analizei
testul Duncan.
REZULTATE OB;INUTE
Att pentru (PT), ct pentru
(PC), din analiza (tabelul 1) reies ca
foarte distinct semnificative anilor (A), lor
(L) a celor trei factori (8i Di 1). Dintre cele zece
duble, numai D x 1 este la ambii
indici La nu au
A x 8 x Di A x S x Ii A x D x Ii S x D x 1, iar
la recolta numai A x D x 1 8 x D xl.
Nesemnificative la ambii indici s-a dovedit A
x 8 x D x 1, ceea ce media pe toate
reducerea de
Analiza dozelor de asupra recoltei
de cartof, ca medii a factori (A, L, S, D)J
asigurate statistic de martorul N110P30Kso' la care
a fost de 34,2 t/ha, iar cea de
29,3 t/ha. Prin testul Duncan, variantele de fertilizare se
semnificativ una de alta se n ordinea
de administrate (cu V
4
V
s
ce snt practic egale, iar v
7
avnd mai mici ca v
6
.
EFICACITATEA MINERALE
185
dozei de azot cu 70 (V
5
-V
4
) sau cu 80 kg s.a./ha
(V
6
-V
7
) nu a determinat ridicarea de cartof, ca
urmare a unui raport nefavorabil a lor P K.
Faptul la ambele (PT PC)
clasificare testul Duncan ne o a
tuberculilor comerciabili ntre variante. Aceasta a
oscilat ntre 85 17 % la V
1
86 1 6 (V
5,
V
6
, V
7
).
Tabelul 1
Testul F, probabilitatea de trasgresiune
factorilor lor
Specificare
Testul F Probabi- Semn. Testul F Probabi- Semn.
l itatea% l itatea%
1 A-Ani 606,680 0,0361 xxx 114,960 0,1177 xx
2 L-Local itate 360,928 0,0000 xxx 345,136 0,00001 xxx
3 S-Soi 461,673 0,00001 xxx 513,894 0,00001 xxx
4 D-Desime 257,537 0,00001 xxx 94,173 0,00001 xxx
5 527,128 0,00001 xxx 385,799 0,00001 xxx
6 A L 179,920 0,00001 xxx 130,517 0,00001 xxx
7 A S 10,989 0,00001 xxx 6,300 0,0287 xxx
8 A O 26,981 0,00001 xxx 20,894 0,00001 xxx
9 A 1 13,276 0,00001 xxx 6,251 0,00001 xxx
10 L S 84,238 0,00001 xxx 89,858 0,00001 xxx
11 L O 25,796 0,00001 xxx 20,963 0,00001 xxx
12 L 1 20,283 0,00001 xxx 14,899 0,00001 xxx
13 S O 11,407 0,0002 xxx 14,480 0,00001 xxx
14 S 1 3,804 0,0019 xxx 4,357 0,0004 xxx
15 O 1 1,586(1,78; 7,4803 0,866(-11-) 59,7228
2,09)
16 A L S 34,220 0,00001 xxx 40,446 0,00001 xxx
17 A L O 48,917 0,00001 xxx 24,048 0,00001 xxx
18 ALI 23,775 0,00001 xxx 12,483 0,00001 xxx
19 A S D 1,836(1,94) 6,9153 4,345 0,0146 xxx
20 ASI 1,456 1,94 5,7223 1,681 1,3910 x
21 ADI 1,399 1,46 7,9156 1,263 16,0435
22 L S O 4,63; ;,46 O,OOOO' xxx 4,64 O,oooo xxx
23 L S 1 4,293 1,46 0,00001 xxx 3,659 0,00001 xxx
24 L D 1 1.673 1,46 0,0059 xxx 1,628 0,0114 xxx
25 S D 1 1,281 1,46;14,7488 1,060 37,9864
1,70>
26 A L S D 4,958 0,00001 xxx 5,131 0,00001 xxx
27 A L S 1 3,002 0,00001 xxx 2,773 0,00001 xxx
28 A L D 1 1,332 0,1217 xx 1,360 0,0626 xxx
29 A SOI 1,036 40,1318 1,332 5,0573
30 L SOI 1,682 0,0001 xxx 1,585 0,0005 xxx
31 A L SOI 1,438 0,0002 1,346 0,0033
186
1. MAzAREAHU COlAB.
Tabelul 2
factorului (1) asupra
recoltei de cartof
Nr. Kg s.a./ha %
crt. P.C.
N P K t/ha T.D. % Dif. Semn. t/ha T.D. % Dif. Semn.din P.T
1. 100 30 50 34,2 G 100 mt. 29,3 G 100 mt. 85,7
2. 100 60 100 36,2 F 106 2,0 xxx 31,2 F 106 1,9 xxx 86,2
3. 150 45 75 37,0 E 108 Z,8 xxx 32,0 E 109 2,7 xxx 86,5
4. 150 90 150 39,1 D 114 4,9 xxx 33,8 D 115 4,5 xxx 86,4
5. 220 65 110 38,9 D 114 4,7 xxx 33,7 D 115 4,4 xxx 86,6
6. 300 90 150 39,7 C 116 5,5 xxx 34,4 C 117 5,1 xxx 86,6
7. 220 130 220 40,3 B 118 6,1 xxx 34,9 B 119 5,6 xxx 86,6
8. 300 180 300 40,7 A 119 6,5 xxx 35,2 A 120 5,9 xxx 86,5
DL 5% 0,27 t/ha 0,29 tlha
1% 0,36 t/ha 0,38 tlha
0,1% 0,46 t/ha 0,48 t/ha
Tabelul 3
n de ani (D x A)
asupra totale comerciale la cartofi,
de densitatea de 65.000 pilha
mii t/ha
pl/ha
1981 % Semn. 1982 % Semn. 1983 % Semn. 1981 % Semn. 1982 % Semn. 1983 % Semn
d1 50 33,8 97 000 38,2 98 000 38,5 93 000 30,0 98 O 33,9 98 000 32,6 94 000
d2 65 34,8 100 mt. 39,2 100 mt. 41,6 100 mt. 30,5 100 mt. 34,7 100 mt. 34J 100 mt.
d3 80 36,9 106 xxx 40,2 103 xxx 41,3 99 32,1 105 xxx 35,5 102 xxx 33,7 97 000
MEDIA 35,2 - mt. 39,1 111 xxx 40,5 115 xxx 30,9 - mt. 34,7 112 xxx 33,7 109 xxx
DL pentru Ai
5% =0,44
1% =0,72
0,1% =1,35
DL pentru D x A
0,40
0,53
0,68
DL pentru A
,.. ......
u,"
1,20
2,24
DL pentru D x A
" 1_" ... 1""-_
u, ...u "/IIQ
0,53 t/ha
0,68 t/ha
Prin corelarea totale (Y) cu dozele de
minerale aplicate, s-au de
semnificativi, cu valori:
(Y . N) = 0,846
( Y P205 ) = O, 838
(Y K
2
0) = 0,841
EFICACITATEA MINERALE
187
Luind ca martor desimea de 65.000 pl/ha = d2 (tabelul 3),
se reducerea de plante cu 15.000
de asigurate statistic n anii, la ambii
indici (PT si PC). desimii (graduarea d3),
sporuri foarte distinct semnificative numai n anii
1981 1982 minus de n anul 1983 (semnificativ
numai la PC). Aceasta climatice
nivelul desimea plantelor, mai
ales in regim neirigat, trebuie cu rezerva de din
sol.
de n anul 1983, s-a cea
mai mare (40,5 t/ha media pe cele trei
iar in anul 1982, cea mai valoare a recoltei
comerciabile.
Comparnd in cadrul variante de fertilizare
realizate n ani (tabelul 4), de anul
1982 se o a Astfel,
att la PT, cit la PC, n anul 1981 se mai
mici cu minusuri asigurate statistic, la toate dozele de

Tabelul 4
n de ani (A x I) asupra
recoltei de
Kg s.a. / N 100 150 220 300
ha -"'"-------
P 30 60 45 90 65 130 90 180
K 50 100 75 150 110 220 150 300
Varianta 2 3 4 6 7 8
AnuL t/ha
1981
;982
1983
31,5 000
35,6 mt.
35,4
33,1 000 34,2 000
37,0 mt. 38,- mt.
38, 5 xxx 38,7 x
35,8
39,7
41,8
000 35,4 000
mt. 39,- mt.
xxx 42,1 xxx
36,8 000
4-,O mt.
43,1 xxx
36,4 000
4,0 mt.
41,7 x
38,3
4,5
42,3
000
mt.
x
000
1981
1982
1983
27,2 000 29,0
31,0 mt. 32,8
29,7 o 31,9
PRODUCTIA COMERCIALA t/ha
000 29,9 000 31,6 000 31,0 000 32,3 000 32,1 000
mt. 33,7 mt. 35,4 mt. 34,7 mt. 36,4 mt. 36,5 mt.
32,3 00 34,5 00 35,2 35,9 34,7
33,5
36,8
35,2
000
mt.
00

DL pentru A x 1: 5% =0,61 t/ha
1% =0,89 t/ha
0,1% = 1,38 t/ha

DL pentru A x 1: 5% =0,85 t/ha
1% =1,30 t/ha
1,1% =2,19 t/h
188
1. COLAB.
n anul 1983, se importante a
totale comerciabile. Astfel, la V
1
PT este
practic egal cu martorul, in schimb, la PC s-a minus de
semnificativ. ar putea continua,
ceea ce determinarea unei medii a tuberculilor
in de dozele de aplicate n
special, raportului dintre elemente.
Cea mai (43,1 t/ha) se
in anul 1983 la V6 (N220PnoK220)' iar recolta
(36,8 t/ha) la V8, din anul 1982. se
prin aceste ultime variante, unde la V
6
de tuberculi este de 83,3 %, iar la V
8
ponderea a
crescut la 88,7 %.
Tabelul 5
pe
de martorul 50.000 pilha (D x L) asupra
totale comerciale la cartof
Nr. LocaLitatea
crt.
50 mt. 65
MII PLANTE/HA
80 50 mt. 65 80
t/ha

t/ha % Semn. t/ha % Semn. t/ha

t/ha % Semn. t/ha % Semn
1. Oradea 51,7 mt. 57,5 111 xxx 58,0 112 xxx 43,0 mt. 48,7 111 xxx 49,8 113 xxx
2. CLuj 39,5 mt. 40,0 101 40,5 102 xx 36,9 mt. 37,0 100 37,0 100
3. Tg. 38,6 mt. 39,8 103 Xl( 41,4 107 xxx 32,3 mt. 33,4 103 xx 34,0 105 xxx
4. Secuieni 37,8 mt. 37,6 99 38,2 101 31,2 mt. 30,6 98 29,6 95 000
5. 35,3 mt. 35,7 101 35,8 101 32,3 mt. 33,0 102 33,0 102
6. Tg. Jiu 34,3 mt. 34,6 101 35,4 103 xx 31,9 mt. 31,7 99 32,3 101
7. M.Ciuc 32,7 mt. 33,3 102 35,1 107 xxx 30,7 mt. 31,0 101 32,6 106 xxx
8. TuLcea 31,7 mt. 35,9 113 xxx 37,8 119 xxx 25,7 mt. 28,0 109 xxx 28,4 111 xxx
9. B. Maracine 29,8 mt. 31,9 107 xxx 33,1 111 xxx 25,7 mt. 26,0 101 xxx 27,3 106 xxx
COMERCIALA
DL pentru DxL; 5% =0,70 t/ha 5% =0,70 t/ha
1% =0,92 t/ha 1% =0,02 t/ha
0,1% =1,17 t /ha 0,1% =1,17 t/ha
de desimea de 50.000 pilha, de
plante nu a determinat efecte in diferite
(tabelul 5). Astfel, de martor, graduarea d
2
nu a
semnificativ (PT PC) in Secuieni,
Cluj, Tg. Jiu, Miercurea ciuc. Desimea de 80.000 pIlha
nu a indus spor de la PT, in Seciueni
iar la PC in Cluj Tg. Jiu.
190
1. MzAREAHU COLAB.
Se desimea a condus la
comerciabile (cu minus foarte distinct semnificativ) la Secuieni,
unde a fost la neirigat.
Nivelul totale, la graduarea d" a fost mai
la Oradea (51,7 t/ha), de Cluj (39,5 t/ha), Tg.
(38,6 t/ha) Secuieni (37,8 t/ha). n schimb, sporurile
procentuale de d" au fost mai ridicate la Tulcea (19 % la
d
3
13 % la d
2
pentru PT), cnd irigarea n zona de a
considerabil efectul minerale administrate.
Nivelul realizate, ct mai ales
sporuri lor de de N,ooP
30
K
so
' au fost diferite n
de unde s-a cercetat ca urmare a
pedoclimatice specifice (tabelul 6).
Tabelul 7
desimii de plantare pe soiuri diferite
de densitatea de 65.000 pIlha asupra
totale comerciale la cartof (D x S)
Astfel, la nu s-au sporuri
asigurate statistic la Secuieni (V
2
de V,), iar la
numai la (V
2
de V,). n restul variantelor,
sporurile snt, n majoritatea cazurilor, foarte distinct
semnificative. Dar maximum de s-a realizat la diferite
variante de fertilizare: la V
6
pentru Oradea, la V
7
Secuieni
EFICACITATEA MINERALE
191
iar la Va pentru restul
Analiznd sporul procentual maxim de V" se
acesta a fost mai ridicat pe soIurile mai
fertile (Tg. Jiu 35,1 % la PT 38,2 % la PC sau Miercurea Ciuc
34,0 la PT respectiv 34,8 % la PC). De asemenea, se
o a prin
dozelor de la Banu Tulcea (V
3
mai mic ca
V
2
)
caracteristicilor de soi, de tuberculi
au fost n de desimea de plantare a
plantelor (tabelul 7). Astfel, de graduarea d
2
,
desimii la 50 mii pIlha a determinat, att la PT, ct la PC,
minusuri de foarte distinct semnificative, la toate
soiurile. Dar desimii la 80.000 pIlha a condus la
sporuri asigurate statistic la ambii indici de numai
la soiul Ostara. Sporuri semnificative la soiuri s-au nregistrat
numai la (Desiree Eba). Aceasta
la soiurile cu tuberculi mici la cuib (exemplu soiul
Eba), desimii de plantare nu mai contribuie la
comerciabile (aceasta de la 84,5 % la d,
la 82,2 % la d
3

Dintre soiuri se cu totale ridicate,
Desiree, cu recolta de 42,4 la desimea de 80 mii
pIlha, urmat de Os tara Eba.
Dozele de fertilizare au determinat niveluri de
sporuri diferentiate la soiurile de cartof (tabelul 8).
Astfel, la soiul Ostara, a crescut de la 32,1
t/ha la V, (martor) pna la 39,3 t/ha (Va)' sporul fiind de 22,4
%. La soiul Desiree, recolta a oscilat de la 37,2 t/ha (V,) pna
la 44,0 t/ha, valoarea sporului fiind mai anume 18,3%.
Soiul Eba a mai la fertilizare,
de 38,9 t/ha (Va) fiind mai mare dect a martorului numai
cu 16,8 %.
S x 1 ne o imagine asupra efectului
cumulat al acestor factori. n general, de desimea de 65.000
pIlha, s-au realizat minusuri de la graduarea d,
sporuri de la graduarea d
3
n cadrul va.riante
de fertilizare (tabelul 9). fac variantele V" V
4
V
6
la desimea 80.000 pIlha.
Dar trebuie nivel de se
poate cu diferite desimi de plantare doze de
Astfel, de 35 tlha, se poate
realiza cu N'50K75 50.000 pllha, dar cu reducere
a dozelor de la desimii
la 80.000 pIlha. Din punct de vedere energetic (echivalentul
Tabelul 8
de martorul N100P30K50 la soiurile studiate (1 x S)
asupra totale comerciale la cartof
N 100 150 220 300 Spor
maxim
kg. s.a. P 30 60 45 90 65 130 90 180 fata
de V
1
K 50 100 75 150 110 220 150 300 %
----- ----- ------- ----- ---
Varianta 1 2 3 4 5 6 7 8
----- -
t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha SefIIln. t/ha S'IIlI1. t/ha Semn. t/ha Sellll1. t/ha Semn.
(T/HA)
Ostara 32,1 mt. 34,6 xxx 35,3 xxx 37,5 xxx 37,1 elOC 38,8 xxx 37,7 xxx 39,3 xxx 22,4
Oesiree 37,2 IIlt. 39,2 xxx 40,0 xxx 42,4 xxx 41,9 )(XX 43,7 xxx 43,3 xxx 44,0 xxx 18,3
Eba 33,3 mL 34,9 xxx 35,7 xxx 37,4 xxx 37,6 )(XX 38,4 xxx 38,2 xxx 38,9 xxx 16,8
OL 5% =0,47 t/ha DL 1% =0,62 t/ha DL 0,1% =0,79 t/ha
(T/HA)
Ostara 28,2 mt. 30,3 xxx 31,2 xxx 32,7 xxx 32,9 xxx 34,0 xxx 33,7 xxx 34,4 xx:x 22.0
Desiree 29,7 mt. 31,5 xx 32,1 xxx 34,4 xxx 33,7 xxx 35,0 xxx 34,5 xxx 35,2 18,5
Eba 30,0 mt. 32,0 xxx 32,6 xxx 34,4 xxx 34,4 xxx 35,7 xxx 35,1 xxx 35,9 19,7
- ---
DL 5% =0,50 t/ha DL 1% =0,66 t/ha DL 0,1% =0,81 t/ha
PONDEREA COMERCIABILE DIN TOTAL (%)
Ostara 87,8 87,6 88,3 87,2 88,7 87,6 89,4 87,5
Desiree 79,8 80,3 80,2 81,1 BO,4 BO,1 79,7 BO,O
Eba 90,1 91,7 91,3 92,0 91,5 93,0 91,9 92,3
Tabelul 9
n de de densitatea de 65.000
pIlha asupra totale comerciale la cartof (DxI)
N 100 150 220 300
k9 s.a./ha P 30 60 45 90 65 130 90 180
------ -------- --------"-
K 50 100 75 150 110 220 150 300
------ ------ ----
Varianta 1 2 3 4 5 6 7 8
----- -
Dens it. pllha t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn. t/ha Semn

50.000 32,7 000 34,6 000 35,6 000 37,6 000 37,3 000 38,8 000 38,5 00 39,4 000
65.000 34,4 Olt. 36,6 olt. 37,'1 olt. 39,1 Olt. 39J Olt. 40,8 Olt. 39,8 rot. 40,6 rot.
80.000 35,4 xxx 37,5 xxx 38,2 xxx 39,9 xxx 40,3 x 41,6 xx 40,9 XX): 42,0 xxx

50.000 28,2 000 30,3 000 31,2 000 32,7 000 32,9 00 34,0 000 33,7 00 34,4 00
65.000 29,7 Olt. 35,5 Olt. 32,1 Olt. 34,4 Olt. 33,7 olt. 35,0 mt. 34,5 Olt. 35,2 rot.
80.000 30,0 32,0 x 32,6 x 34,4 34,4 xx 35,0 35,1 x 35,9 xx
PONDEREA COMERCIABILE DIN TOTAL <X>
50.000 86,2 87,6 87,6 87,0 88,2 87,6 87,5 87,3
65.000 86,3 86,1 86,5 88,0 84,9 85,8 86,7 86,7
80.000 84,7 85,3 85,3 86,2 85,4 84,1 85,8 85,5
_.. -
DL pentru P. T. DL pentru P.C.
5% =0,50 0,50
1% =0,66 0,69
0,1% =0,84 0,88
194
1. COl.AB.
materialului de plantat), variantele snt
practic egale, consumul fiind de cca. 7.000 kwh.
Corelarea totale (Y) cu desimea de plantare (D)
doza de azot (N) pentru dozele NPK grupate pe raporturi
(1:0,3:0,5 si 1:0,6:1) au dus la stabilirea unor de
determinare (tabelul 10), ceea ce a permis
reprezentarea a soi n de
densitate cantitatea de azot (fig. 1).
Tabelul 10
Tipul de regresie,
determinarea utilizate pentru
descrierea fertilizare - densitate -
la soiurile Ostara, Desiree, Eba
Y t/ha =K + b1 Ln (kg N) + b2 v'O + b3 o kg N
SoiuriLe Raport Lor de regresie
N
p
K
K b1 b2 b3
Ostara 1:0,3:0,5 0,96 -23,14 7,77 2,64
-3
-2,19.10_
3
1:0,6:1 0,97 -24,10 7,98 3,03 -3,20.10
Oesi ree 1:0,3:0,5 0,98 - 7,67 7,21 1,57

1:0,6: 1 0,89 -14,00 8,40 2,14 -j,)'7.1U -
Eba 1:0,3:0,5 0,99 -19,80 8,27 2,13
-3
-3,11.10_
3
1:0,6:1 0,82 -19,75 8,86 2,06 -4,17.10
Dintre trifactoriale s-au extras din
rezultatele la calculatorul electronic
DxAxL; DxAxS; DxAxI DxLxI.
Din datele tabelului 11, se o
a desimilor mai mari de plantare de graduarea d
1
n
de localitatea n care s-a experimentat de sol)
de anul de Sporuri
asigurate statistic, la n anii de d
1
,
s-au numai la Oradea (unde irigarea a
fost mai bine). Numai la Secuieni sporurile au fost mici
nesemnificative la minusuri asigurate
statistic la 80.000 pIlha pentru (anii
1981 si 1983).
n cazul D x A x S (tabelul 12), se
diferite ale recoltei de cartof, att n
de soi, ct mai ales n de anul cultivat. Astfel,
la nu se sporuri asigurate statistic la
graduarea d
2
, de martor (50.000 pIlha), la soiul Ostara n
anul 1982, iar la soiul Desiree n 1981. Aceasta a fost
de le de diferite necesare n
perioada a plantei de cartof (formarea tuberculilor
lor).
t/!Ja= k+ bl/n(kgN) + b
2
VlJ +b
3
0'/<9N
220-:;;; AI sa/ha
,-----
ilJ IIlIJ /JO 220 51J1l N k; s.a/ha
i/ha

". 38
tfJ
r:::s
, ;5/;.
I 32.
30
28
20.
OSJ;4A7A

,'0/1
/,%
I ,
1/, Il2.:a
n
.c:
I I ,:3V
I J
J
I
I
50 1001522J J[}O


1'1
I /
I
I
I / 2
/ /?=t2Pl
I
,
I ia
IJ /1J11 2211 JIlIJ
,
OeS/Ref

/' I
l/
1/

50 100/.f/J 22/J JIlO
/r
j
" " I '
I
I
I

5Il11J/J /5/J 221J JIJIJ
CflA

,,1
/'/ 2
,1/ l1=o/"n
7 I ,::;:3
I
I
I

I
I
,'/
,', I
" / I I
II n
2
/ /'(",{j82
D-j =00000



Fig. 1
196
1. MzAREANU COlAD.
Tabelul 11
pe ani de densitatea
de 50.000 pIlha asupra totale si comerciale la
cartof (D x A x L)
Media soiuri lor

Loca Li tatea AnuL
50.000 65.000 80.000 50.000 65.000 80.000
pL/ha pL/ha pL/ha pL/ha pL/ha pL/ha
t/ha Mt. t/ha Semn t/ha Semn t/ha Mt. t/ha Semn t/ha Semn.
Secuieni 1981 31,9 31,7 32,6 24,6 23,5 22,2 000
1982 43,3 43,2 44,2 34,7 35,2 34,1
1983 38,3 37,7 37,8 34,3 33,2 32,5 00
Media 37,8 37,6 38,2 31,2 30,6 29,6 00
1981 26,6 25,4 o 25,4 o 21,9 21,4 21,8
1982 38,1 41,5 xxx 42,5 xxx 36,0 39,6 xxx 39,8 xxx
1983 41,1 40,1 39,5 00 38,9 37,9 37,3 00
Media 35,3 35,7 35,8(35,7)32,3 33,0 33,0
Oradea 1981 39,1 44,1 xxx 49,7 xxx 36,2 40,7 xxx 46,2 xxx
1982 48,9 52,1 xxx 55,3 xxx 46,3 49,3 xxx 52,8 xxx
1983 66,9 76,2 xxx 69,0 xxx 49,1 56,1 xxx 50,4
Media 51,7(51,6)57,5 xxx 58,0 xxx 43,9 48,7 xxx 49,8 xxx
(57,4)
Cluj i98i 45,9 47,2 xxx 47,8 xxx 43,0
".J,"
".;],0
1982 45,9 44,2 00 46,2 43,0 41,5 o 43,2
1983 26,7 28,6 xx 27,3 24,9 26,1 x 24,0
Media 39,5 40,0 40,5(40,4)36,9 37,0 37,0
Tg. Jiu 1981 42,5 41,1 o 43,7 x 39,6 36,5 000 39,1
1982 32,9 35,6 xxx 34,8 xx 30,6 33,0 xxx 31,9 x
1983 27,5 27,2 27,6 25,6 25,5 25,5
Media 34,3 34,6 35,4 31,9 31,7 32,2
Tg. 1981 37,4 41,2 xxx 44,9 xxx 32,9 36,4 xxx 38,7 xxx
1982 36,1 35,3 35,7 28,3 26,5 00 26,6 00
1983 42,2 43,1 43,7 x 35,8 37,2 x 36,6
Media 38,6 38,8 x 32,4 xxx 32,3 33,4 34,0 xx
M. Ciuc 1981 29,0 30,9 32,2 xxx 27,4 27,8 29,1 xx
1982 36,8 38,1 x 41,0 xxx 34,1 34,9 37,5 xxx
1983 31,2 31,0 32,2 30,7 30,3 31,3
Media 32,7(32,6)33,3 35,1 xxx 30,7 31,0 32,6 xx
Banu 1981 22,8 28,5 xxx 31,2 xxx 19.3 23,4 xxx 24,9 xxx
Maracine 1982 31,2 30,4 31,1 22,9 24,2
1983 35,5 36,7 x 37,0 x 31,1 31,8 32,9 xx
Media 29,8 31,9(31,86) 24,5 26,0 x 27,3 xxx
33,1 x
TuLcea 1981 28,2 23,2 000 24,9 000 25,4 21,0 000 23,0 000
1982 30,1 30,7 30,9 29,0 29,0 29,0
1983 36,7 53,7 xxx 57,8 xxx 22,8 34,0 x 33,2
Media 31,7 35,9 xxx 37,8 xxx 25,7 28,0 xxx 28,4 xxx
DL 5% =1,21 t/ha 1,21 t/ha
1% =1,59 t/ha 1,60 t/ha
0,1% =2,03 t/ha 2,03 t/ha
EfICACITATEA MINERALE
Tabelul 12
pe ani soiuri de
desimea de 50.000 pllha, asupra totale
comerciale la cartof (D x A x S)
Media 1981-1983
Soiul Anul
DDt\l'\llrTTA Tt\TAI X nOf\I'\III"TTJ\ rlu,u::nrTAI X
I nvuu\w 1An IV I 1''1...1'\ r l'ULlU,", 1.&.I'\ \"ovnL.n"'.I."I-i'\
A
SO.OOO 6S.OO0 80.000 SO.OOO 6S.000 80.000
pLlha pl/ha pl/ha pl/ha pl/ha pl/ha
-_.-
t/ha Mt. t/ha Semn t/ha Semn. t/ha Mt. tlha Semn. tlha Semn.
1981 32,1 mt. 33,3 xxx 36,1 xxx 29,6 mt. 30,3 x 32,S xxx
Ostara 1982 3S,4 mt. 36,0 38,0 xxx 32,6 mt. 33,4 x 34,9 xxx
1983 36,3 mt. 40,6 xxx 41,0 xxx 30,8 mt. 34,2 xxx 34,2 xxx
Media 34,6 36,6 xxx 38,4 xxx 31,0 32,6 xxx 33,9 xxx
1981 36,9 mt. 37,4 39,4 xxx 33,0 mt. 33,3 34,7 xxx
Desiree 1982 42,0 mt. 42,8 x 43,7 xxx 37,5 mt. 38,2 x 39,1 xxx
1983 42,1 mt. 44,7 xxx 44,0 xxx 36,1 mt. 37,7 xxx 3S,S
Media 40,3 41,6 xxx 42,4 xxx 3S,5 36,4 x 36,4 x
1981 32,S mt. 33J xxx 3S,3 xxx 27,5 mt. 27,8 29,0 xxx
Eba 1982 37,0 mt. 38,2 xxx 38,8 xxx 31,6 mt. 32,4 x 32,4 x
1983 37,0 mt. 39,S xxx 39,0 xxx 30,9 mt. 32,2 xxx 31,6 x
Media 3S,5 37,1 37,7 30,0 30,8 x 31,0 xx
DL 5% = 0,70 t/ha 0,70 tlha
1% =0,92 t/ha 0,92 t/ha
0,1% = 1,17 t/ha 1,18t/ha
197
climatice au determinat astfel unor
maxime, la diferite desimi, n cursul celor trei ani
de experimentarea De exemplu, la soiul Desiree
a fost n anul 1982, la d
3
de 43,7 t/ha, iar n anul 1983,
1a d
2
de 44, 7 ti ha .
cum era de date interesante
D x A x I (tabelul 13). n timp ce n anul 1982,
sporurile de la ambii indici de la graduarea d
2

de d
1
snt mici numai la variante asigurate statistic, n
anul 1983, la desime (65.000 pl/ha), sporurile snt mai
ridicate foarte distinct semnificative la toate variantele de
fertilizare. Aceasta recomandarea de a alege desimea
de plantare n de climatice ale anului,
respectiv, pe agrofondul creat din n raport cu nivelul
planificate starea de fertilitate a solului.
Pentru a exemplifica D x LxI, s-au selectat
numai cteva (tabelul 14). n timp ce, la Oradea, n
de irigare, de desimea de 50.000 pllha, la toate
variantele de fertilizare, se sporuri asigurate
statistic prin desimii de plantare, n celelalte
sporurile snt mici rareori semnificative. Astfel,
la Secuieni nu se sporuri asigurate
statistic la iar la Cluj, numai la variantele
de fertilizare V
3
, V
s
V
8
, pentru desimea de 80.000
pl/ha.
Tabelul 13
in de pe ani de densitatea de 000
pIlha asupra productiei totale si comerciale la cartof (D x A x 1)
Media soiuri lor

A
N P K D1=50.ooo D2=65.ooo D3=80.ooo 01=50.000 D2=65.ooo 03=80.000
pl/ha pl/ha pl/ha pl/ha pl/ha pl/ha
--
t/ha I1t. t/ha I1t. t/ha I1t. t/ha Mt. t/ha Mt. t/ha Mt.
100 30 50 30,2 31,4 xx 33,0 xxx 26,3 27,3 x 28,1 xxx
100 60 100 3'1,4 32,9 xxx 35,1 xxx 27,8 38,8 xxx 30,5 xxx
150 45 75 3;?,6 33,8 xx 36,3 xxx 29,1 29,3 31,4 xxx
150 90 150 3l.,4 36,1 xxx 37,0 xxx 30,6 31,8 xx 32,5 xxx

220 65 110 3l .,2 34,8 37,3 xxx 30,5 30,4 32,2 xxx
220 130 220 36,4 xx 38,5 xxx 31,4 32,0 33,6 xxx
300 90 150 3S,4 35,8 38,0 xxx 31,6 31,6 33,2 xxx
300 180 300 1 37,3 ltO,3 xxx 33,0 32,5 35,2 xxx
100 30 50 3'.,6 35,2 36,8 xxx 30,1 30,9 32,0 xxx
100 60 100 7 37,0 xx 38,2 xxx 31,7 32,7 x 33,9 xxx
150 45 75 3'r,5 38,0 38,7 xx 33,2 33,8 34,0

150 90 150 39,0 39,7 40,4 xx 34,5 35,5 x 36,1 xxx
220 65 110 38,1 39,2 x 40,0 xxx 34,2 34,8 35,2 x
220 130 220 39,8 40,6 42,5 xxx 35,5 36,3 37,6 xxx
300 90 150 39,9 41,1 42,1 xxx 35,8 36,5 37,3 xxx
300 180 300 40,6 41,2 42,8 xxx 36,2 36,7 37,6 xx
100 30 50 3:3,3 36,4 xxx 36,5 xxx 28,2 30,9 xxx 29,9 xxx
100 60 100 36,6 40,0 xxx 39,0 xxx 31,3 33,0 xxx 31,5

150 45 75 36,8 39,6 xxx 39,7 xxx 31,2 33,2 xxx 32,5 xx
150 90 150 39,6 43,4 xxx 42,4 xxx 33,0 35,8 xxx 34,6 xxx
220 65 110 39,5 43,2 xxx 43,6 xxx 33,9 35,9 xxx 35,7 xxx
220 130 220 4',2 44,2 xxx 43,8 xxx 35,1 36,7 xxx 35,9
300 90 150 40,0 42,6 xxx 42,6 xxx 33,8 35,5 xxx 34,8 x
300 180 300 40,5 43,4 xxx 43,0 xxx 34,1 36,5 xxx 35,0 x
DL 5% =0,86 t/ha 0,91 t/ha
1% =1,14 t/ha 1,19 t/ha
0,1% =1,45 t/ha 1,52 t/ha
EFICACITATEA MINERALE
199
200
1. MUREANU COlAB.
Tabelul 15
de regresle,
utilizate pentru
descrierea fertilizare - densitate
- in diferite
Nr. Localitatea Raport R2
N P K
lor de regresie
crt. 1<1 b1 b2 b3
A. Yt/ha =K +b1 ln (kg N) + b2 ';0 + b3 O kg N
1. Secuieni
2.
1:0,3:0,5 0,89 18,16
1:0,6:1 0,80 6,04
1:0,3:0,5 0,95 21,78
1:0,6: 1 O, 92 - 4,24
3,52
6,12
2,10
7,82
0,03
0,07
-0,01
0,06
-4,7 . 10-4
-3,7 . 10-3
-2,2 . 10-3
-3,1 10-3
---------_.. _-_._--------------
3. Cluj 1:0,3:0,5 0,65 11,37
1:0,6:1 0,93 38,33
4. Tg. 1:0,3:0,5 0,96 10,97
1:0,6:1 0,89 10,58
5. M. Ciuc 1:0,3:0,5 0,97 - 5,88
1:0,6:1 0,98 - 2,45
6. Tg. Jiu 1:0,3:0,5 0,99 -40,11
1:0,6: 1 0,96 -42,73
7. B. Maracine 1:0,3:0,5 0,96 -25,39
1:0,6:1 0,97 6,30
6,03
7,89
4,37
4,50
6,54
6,04
13,95
14,59
9,24
3,92
-0,08
-0,02
0,01
0,13
0,06
0,07
0,12
0,16
0,21
0,11
-2,34. 10-3
-1,46. 10-3
-8,61. 10-4
-1,16. 10-3
-6,57. 10-4
9,69. 10-4
-0,01
-0,01
-4,51. 10-3
-3,82. 10-4
8. Tulcea 1:0,3:0,5 0,97 - 3,07
1:0,6:1 0,80 - 8,40
4,80
5,83
0,17
0,26
4,17. 10-4
-1,67. 10-5
----------_._----,--------------
B. Yt/ha =K )( b1 kg N+ b2 kg N2 + b3 O kg N
9. Oradea 1:0,3:0,5 0,90 27,64
0:0,6: 1 0,85 32,83
0,20
0,20
0,01
0,01
-5,56. 10-4
-6,02. 10-4
: lJ,f:: 5IJOOC
D;.=t500u
D;
c
80000
Iv(C/t/C C(J/OtJilj;7B
2
il:D,96
t//;a =!: +0li7 A) -f0
2
\/[},... OK1\/
tll SECuZ-AI/ 5RASOV CLUJ-NAPOCA TGMVRES
:;1 /VPit' 1: aj1)5

J8J ,r f ,3
f '/, /,. /
'':/' / I / /
;' / / , I
/ I >/
,., ",il
, R
28j ,Iff
26 . ----f.1-!-' I-r-!----,----,.
2-:;;-;;; 50 IO(} ;5[) 22/J 50 100;50 50 100 /50 220 500 50 I/;(} I;/l 5;;Nk,sa/7a
j:{)o:1
;VPA"
1;It
2

'-O I ... .
/. ;,;:
/ o. ,
RJ,.0,(j9 {// I(?097
/ 1/
28
25. ,. i j , 2iiJM/J 50 !O/J /5tJ 221J Jbj -JlJ-tr"--f
Fig. 2 la neirigat
I
ijl;a
ORAOEA

I
I
/ lrr:a85
1
1
I
I

/
,
/V
II
II
'1/
It
II
/A
,/'
II'
"
I
I
l N:PK-j"03:[)5 AI:,PK-j:(J./
I
I
,
I
I
v7J- /;5 Oj(pIV
,(}4 TULCL:-A
4
J8j /7 0i
J(j /""2
tq 31; ( I o/lJ
///- :1
"28J II //,' /
I
" I , I I
2fj '1' r/ I 52
"'" ] '" , I
24 /,' J12::0qg // / JIJ1
'/ ' .. f;.8
J
,
zq I 40J
/8 ---- -.- AI. . #
j
50 I!lIJ 15022/J 300 5IJ IOOl5IJ 22IJ 300 50 1001i/l 22/l "D/l K9
s
.a. J,.2
I,.{) 2 WJI
" 38i ,/ -2
.fr
l

" 32 I / I IV' f" // 52
l
i '1 / I /
, 1 ;1// I / :>:'0
vj 1 1/ / I / v'
'o 28
l
,1, / / / 28
I', /
o o 2ffj I 25
24 J 1,,1 /108t.7 24
I "
I II
m _ _ -AI
50 //JIJ /5tJ 21l? :!l(} j(} /(}() /J!) 22!J J(}(} j(} I(}/J li/l 2lIJ 3/J1J sa. do /OO/SIJ 22!J J/J!J 5/; 22!l ,J/;/l /vlf!;s.a.
Fig. 3 in de irigare (19Bl-1983)
EFICACITATEA MINERALE
203
pedoclimatice specifice au
determinat o pondere a tuberculilor comerciabili,
sporurile fiind neasigurate statistic la Cluj, mlCl
semnificative n cazuri la minusuri de
la Secuieni.
Pentru toate s-au calculat
de regresie la de cartof, sub
desimii dozei de azot, pe cele raporturi NPK
(tabelul 15). grafice din figurile 2 3
la neirigat sporurile ntre desimi snt
mici nesemnificative, n timp ce la irigat (Banu
Tulcea Oradea) snt importante.
CONCLUZII
1. Eficacitatea de minerale este
de pedoclimatice, dar n de
desimea de plantare a cartofului.
2. Pe agrofondul stabilit metodele uzuale (metoda
I.C.P.A. sau COF--1), desimea de plantare trebuie invers
cu rezerva de din sol, a exagera cu
normei de plantare la sisteme optime de fertilizare.
3. stabilite de
in de nivelul planificate
indicii agrochimici ai solei respective, impune desimii
de plantare
4. unor mari constante de la an la
an, cu eficacitate a aplicate, se poate
realiza numai n unui regim optim de irigare.
BIBLIOGRAFIE
1. BREDT, H. calab., 1976, sistemului de
fertilizare la cartoful destinat consumului de
in neirigat!. Lucr. I.C.C.S.
Cartoful vol. VI, p. 99-114.
2. r., BERINDEI, M., DRAICA, C., MORAR, G., 1978,
Desimea de plantare ca factor al
de cartof. Anale I.C.P.C. vol. IX.
3. COPONY, W., PAMFIL, GH., 1975, privind de
ridicate la cartof cu indici de calitate
printr-o Anale I.C.C.S.
Cartoful vol. V, p. 121-131.
4. LUNGU, I., BURLACU, GH., 1967, Desimea cuiburi lor de cartof
n cazul tuberculilor mici a tuberculilor
Rezultatele n sprijinul
agricole. p.214-222.
204
1. COlAB.
5. I. colab., 1980, Optimizarea
culturii cartofului in centrul Moldovei printr-un model
matematic zonal. Anale I.C.P.C. vol. XI, p. 137-154.
6. S., ADRIANA, N., BORA, I.,
I., L., IOANA, I.,
DRAGOMIR, LUCIA, D., B!RTOI, I., I.,
NEAGU, ELENA, 1980, Aspecte privind fertilizarea culturii
cartofului pe grupe de soiuri. Anale I.C.P.C. vol.
XI, p. 61-70.
7. POPESCU, GG., AXINTE, STELA, PETRESCU, V., 1986,
desimii de plantare a cartofului
in Lunca Siretului - Cercet. agr. n Moldova,
3.
8. SIMIONESCU, colab., 1980, de valorificare
a de fertilitate a solului n
vederea de mari de cartof n zona
a Cluj. Anale I.C.P.C.
voI XI, p. 83-126.
Predat comitetului de redactare
la 3.04.1991
Referent: ing. Gh. Olteanu
EFFICIENCY OF FERTILIZERS DEPENDING ON THE PLANT DENSITY
OF WARE POTATO IN DIFFERENT PEDOCLIMATIC CONDITIONS
Abstract
The paper is a synthesis of data obtained in research
carried ont in different pedoclimatical conditions using Ostara,
Desiree and Eba variety during 1981-1983 it was studied 8 levels
of fertilization between 180-780 N.P.K. kg/ha, 3 levels of plant
density 50, 65 si 80.000 pl/ha. It is presented interaction
significations of the studied factors, their quantification in
irrigated and unirrigated conditions. The data offer the
possibility to optimize density and fertilization dependingon the
pedo-climatic conditions.
EFICACITATEA MINERALE
205
'1'ables
Tab. 1 F-test, probability (%) and segnificance of factars and
their interraction.
Tab. 2 The influence of fertilizer factor upon the potato yield.
Tab. 3 The influence of density depending on years (D x A) upon
the total and commercial potato yield regarding 65.000
pilha density.
Tab. 4 The influence fertilizers depending onyears (A x 1) upon
the potato yield and yield difference significances.
Tab. 5 The influence of density upon the total and comrnercial
potato yield (50.000 pilha standard).
Tab. 6 The influence of the fertilizers depending on different
localities upon the total and comrnercial potato yield
(N100P30K50 - standard).
Tab. 7 The influence of density x varieties (D x S) upon total
and commercial pot ata yield (65.000 pilha - standard).
Tab. 8 The influence of fertilizers x varieties (1 x S) upon the
total and commercial potato yield (N100P30Kso - standard).
Tab. 9 The influence of fertilization x density (D x 1) upon the
total and commercial potato yield (65.000 pilha -
standard) .
Tab.10 The type regress equation coefficients and determination
of the equation utilized for description of fertilization
- density yield relation at the Ostara, Desiree and Eba
variety Y t/ha = K + b
1
In (kg N) + b
2
D + b
3
D . kg N.
Tab.11 The influence of density x years x localities (D x A x
L) upon the total and comrnercial potate yield (50.000
pilha - standard).
Tab.12 The influence of density x years x varieties (D x A x S)
upon the total and commercial potate yield (50.000 pilha
- standard).
Tab.13 The influence of density x years x fertilizers (D x A x
F) upon the total and commercial potato yield.
Tab.14 The influence of density x localities x fertilizers (D x
L x F) upon total and cemrnercial patate yield (50.000
pilha-standard).
Tab.15 The type of equation, the coefficients and the
determination of the equations utilized for description
of the fertilization - density - yield relatuon, in
different localities.
Figures
Fig. 1 Fertilizatien - yield - varieties relation (1981-1983).
Fig. 2 Fertilization - density - yield in unirrigated conditions
(1981-1983).
Fig. 3 Fertilization - density - yield in irrigated conditions
(1981-1983).
Lucrlri (Anale) LC.P.C. 1990, val. XVII
FOLOSIREA COMPOSTULUI LA CULTURA CARTOFULUI
IONESCU ST. 1, GROZA N. 1, NEDELCIUC C. 1,
NEDELCIUC MARIANA
1
, MARIA.
RezultateLe au fost La AgricoLa CaracaL pe un soL cernoziom puternic Levigat, n
de irigare. CompostuL foLosit a fost din n!moLuri porcine, provenite de La de epurare.
CartofuL foarte bine La aplicarea maxima La doza maxima
de compost (20 t/ha), sau n cazuL cnd jumatate din doza (10 t/ha) a compostuLui ncorporat n soL a fost
compLetat cu 150 kg/ha N 150 kg/ha P20S anuaL.
Acumularea a de la animale n
preajma marilor zootehnice, mai ales la cele de tip
industrial, a ridicat probleme pentru habitatul uman, crend
pericolul aerului, solului, apelor subterane de

Concomitent, separarea n a agricole
de cele zootehnice a dus la "foamea de materie a
soIuri lor an de an numai chimic. La aceasta se
efectul de intensificare a humusului prin
extinderea practicii de irigare a culturilor.
ncorporarea a de la animale ca a
apelor uzate a nceput in n mod
sporadic, de la nceputul secolului. Programul
complex de cercetare pentru valorificarea din
de epurare a apelor uzate, de la complexele de a
porcilor, a inceput n anul 1970.
n scurt timp inceperea acstor au fost aduse
dovezi experimentale privind valoarea a
complex a organice de la de epurare
de la de porci. Concomitent au
fost semnalizate riscurile pe care le folosirea n
a acestor neprelucrate: epizootic
epidemiologic ridicat, intensificarea proceselor de
mineralizare a humusului din soIuri, produse agricole care produc
efecte asupra animalelor.
Ca urmare, programul de a fost amplificat
organizndu-se de stabilirea tehnologiilor de
fermentare a solide semisolide, de elucidare a
unor aspecte teoretice referitoare la dirijarea n
unui organic cu valoare
pentru plante un excelent ameliorator al
fizico-chimice ale solului.
1. S.C.A. Caracal
208
ST. IONESCU COlAB.
2,6-3,2 %, are un strat
Textura solului este
spre n
slab n
METODA DE CERCETARE
Experimentarea s-a la Caracal, pe sol cernoziom
puternic levigat, cu o fertilitate slab
aprovizionat cu azot total, mijlociu cu fosfor cu un
ridicat de potasiu schimbabil.
n humus este mediu,
profund humif icat, la 0,3-0,4 m.
are o slab
straturile de la (0-0,6 m)
profunzime.
Indicii fizici hidrofizici solul are o
capacitate mare de de 25,7 %, pe adncime de 0-50 cmi pe
adincimea de 0-150 efi, profilul solului poate nmagazina peste
4800 mc/ha de
Tabelul 1
cantitatea de elemente
nutritive introduse n sol
Felul 10 t/ha 20 t/ha
chimica anual anual
a1. Namol de porc din paturile de uscare
Umiditate (%) 69,44 3056 kg S.u. 6112 kg S.u.
N total (% s.u.) 2,14 65,2 Kg 130,4 kg
P205 (%s>u 2,04 62,4 Kg 124,8 kg
K
2
0 total (% s.u.) 0,32 10,0 kg 20,0 kg
a2 Gunoi de grajd semifermentat
Umiditate (%) 62,27 3772 kg s.U. 7544 kg s.U.
N total (% s.u.) 1,77 74,8 kg 144,6 kg
P205 total (% s.u.) 1,76 66,4 kg 132,8 kg
K
2
0 tota l (% s. u. ) 1,02 38,4 kg 76,8 kg
a3. Compost cu pai e
Umiditate (%) 58,99 4100 kg S.u. 8200 kg s.u.
N total (% s.u.) 1,77 72,4 kg 144,8 kg
P
2
0
5
total (% s.u.) 1,64 67,2 kg 134,4 kg
K
2
0 total (% s.u.) 0,97 39,6 kg 79,2 kg
a4. Compost cu resturi de floarea soarelui
Umiditate (%) 55,32 4468 kg S.u. 8934 kg s.U.
N total (% s.u.) 1,77 62,4 kg 102,8 kg
P
2
0
5
(% s.u.) 1,37 61,2 kg 122,4 kg
K20 (% s.u.) 1,22 54,4 kg 108,8 kg
a5. Compost cu vrej i de soia
Umiditate (%) 56,19 4380 kg s.U. 8760 kg s.U.
N total (% s.u.) 1,61 70,4 kg 140,8 kg
P
2
0
5
(% s.u.) 1,52 66,4 kg 132,8 kg
K20 total (% s.u.) 1,03 45,2 kg 90,4 kg
FOlOSIREA COI4POSTUlUI LA CULTURA CARTOFUlUI
209
Intervalul accesibile de (lUA) 10-17 % permite
aplicarea in foarte bune cu norme de udare de
650 mc/ha. Irigarea s-a prin aspersiune, umiditatea din sol
peste plafonul minim de 50 % lUA, pe adincimea de
0,75 m.
s-a metoda parcelelor
subdivizate, in patru Analizele de laborator, privind
calitatea recoltei unii indicatori agrochimici ai fertili
solului, s-au executat prin metodele proprii laboratoarelor de
agrochimie.
Cantitatea de elemente nutritive in sol este mare
ridicat de macroelemente, in special de
azot fosfor. Potasiul se in mai mici,
descrescind de la compostul de floarea soarelui la porcin
(tabelul 1).
REZULTATE
Analizind rezultatele medii ale pe
perioada de experimentare, se organice
incorporate in sol au fost valorificate diferit de cartof
(tabelul 2).
n toate cazurile, de porc a realizat
cele mai reduse, iar compostul cu paie, cele mai mari
atit cu chimice, dar chimice.
de tuberculi cu cantitatea de
materie solului este cu atit mai mare,
cu cit se folosesc minerale.
Trebuie remarca indiferent de materialul
energetic folosit la compostului (paie, vreji de soia,
de floarea soarelui), compostul a dus la unor
superioare att de porcin, cit de
gunoiul de grajd semifermentat. De altfel, mai
vechi, efectuate la SCA Caracal au demonstrat nu restul
vegetal are ci modul de compostare durata
Tabelul 2
compostului asupra de tuberculi
Varianta 10 t/ha 20 t/ha
t/ha dif % t/ha dif. % t/ha dif. % t/ha dif. %
NamoL porcin 28,6 mt. 100 38,2 mt. 100 32,6 mt. 100 43,4 mt. 100
Gunoi grajd semiferm. 31,0 2,4 108 43,2 4,1 111 35,6 3,0 109 47,3 3,9 109
Compost cu paie 32,4 3,8 113 44,0 5,8 115 38,7 6,1 119 50,2 6,8 116
Comp. cu fL.soareLui 30,3 1,7 106 43,5 5,3 114 35,8 3,2 110 48,2 4,8 111
Compost cu soia 31,2 3,6 109 45,1 6,9 118 37,2 4,6 114 49,3 5,9 114
DL 5% =2,8 DL 1% =3,3 DL 0,1% =4,5 t/ha
210
ST. IONESCU COlAB.
foarte mult n unui
de calitate.
de n linii mari, cu doza de
compost Aceasta prin ncorporarea lor din
aceste organice se destul de repede
o parte din azotul azot care are o de
stimulare a metabolismului proteic. n cazul folosirii
chimice, de proteine este
mai n special, azotului administrat n
(tabelul 3).
Tabelul 3
Efectul compostului asupra de
din tuberculul de cartof
Varianta 10 t/ha 20 t/ha
UM dif. % UM dif. % UM dif. % UM dif. %
Namol porcin 8,53 mt. 100 8,85 mt. 100 8,59 mt. 100 8,98 mt. 100
Gunoi grajd semiferm. 8,28-0,25 97 7,99 0,86 90 8,94 0,35 105 9,56 0,58 106
Compost cu paie 8,13 0,40 95 8,25 0,32 96 8,17 0,42 95 8,88 0,10 99
Compost cu fl.soarel. 8,64 0,11 101 8,11 0,74 92 8,52 0,07 998,790,19 98
Compost cu soia 8,79 0,22 103 9,05 0,20 102 9,48 0,89 110 9,52 0,54 106
Dl 5 %= 1,26
Tabelul 4
compostului asupra de
amidon din tuberculul de cartof
Varianta 10 t/ha 20 t/ha
UM dif. % UM dif. % UM dif. % UM dif. %
Namol porcin 69,87 mt. 100 69,49 mt. 100 69,57 mt. 100 67,32 mt. 100
Gunoi grajd semiferm. 68,46 1,41 98 68,92 0,37 99 66,71 2,86 96 66,67 0,65 99
Compost cu paie 70,090,22 100 67,56 1,93 97 67,17 2,40 97 66,75 0,57 99
Compost cu fl.soarel. 69,87 - 100 67,00 2,49 96 67,84 1,37 98 66.04 1,28 98
Compost cu soia 70,40 0,53 101 69,57 0,08 100 67,44 2,13 97 66,33 0,99 99
DL 5%=3,17
FOLOSIREA COfIlPOSTULUI LA CULTURA CARTOFULUI
211
Procentul de amidon din tuberculul de cartof pe
dozelor de compost, fiind
dintre de amidon. Pe fond
organic, dozele de chimice
de amidon, dar, probabil, calitatea
amidonului (tabelul 4).
Folosirea dozelor mari de compost a dus la
procentului de fosfor (P
2
0
S
) in tuberculul de cartof,
care este cu atit mai mare, cu cit se folosesc
chimice (tabelul 5).
Tabelul 5
compostului asupra procentului de P
2
0
S
in tuberculul de cartof
Varianta 10 t/ha 20 t/ha
UM dif. % UM dif. % UM dif. % UM dif. %
NamoL porcin 0,74 mt. 100 0,77 mt. 100 0,69 mt. 100 0,80 mt. 100
Gunoi grajd semiferm.0,6S 0,09 88 0,860,11 112 0,72 0,03 104 0,73 0,07 91
Compost cu paie 0,72 0,02 97 0,80 0,03 104 0,76 0,07 110 0,88 0,08 110
Compost cu fl.soare. 0,68 0,06 92 0,79 0,02 103 0,78 0,09 113 0,89 0,09 111
Compost cu soia 0,63 0,11 8S 0,74 0,03 96 0.78 0,09 113 0,89 0,09 111
Se poate constata de porcin, toate
de compost au realizat procente de P
2
0
S
superioare
aceasta mai mari ale compostului de a
favoriza acumularea fosforului in tubercul.
Potasiul are mare in cultura cartofului,
favorizind sinteza zaharurilor transformarea lor in amidon
migrarea amidonului sintetizat din frunze spre
tuberculi contribuie la sinteza proteice,
calitatea a tuberculilor (tabelul 6).
organice depunerea potasiului in
tubercul, de K
2
0 fiind cu doza de materie
in sol. organice scad
de K
2
0 in tubercul, folosirea compostului in doze de
20 t/ha efectul negativ al chimice.
Analizind din punct de vedere chimic survenite
in sol, se poate constata pH-ul solului nu a suportat
semnificative in perioada de experimentare. Atit
dozele de compost folosite, cit chimice nu au
dus la schimbarea valorii pH sub 6,62 (tabelul 7).
212
S1. IONESCU COLAB.
Tabelul 6
Efectul compostului asupra de K
2
0 n
tuberculul de cartof
Varianta 10 t/ha
UM dif. %
20 t/ha
UM dif. % UM dif. % UM dif. %
Namol porcin 2,25 mt. 100
Gunoi grajd semif. 2,19 0,04 98
Compost cu paie 2,28 0,05 102
Compost cu fl.soar. 2,23 - 100
Compost cu soia 2,32 0,09 104
DL 5% = 0,46
2,20 mt. 100
2,33 0,13 106
2,09 0,11 95
1,99 0,21 90
2,12 0,08 96
2,52 mt. 100 2,50 mt. 100
2,67 0,05 106 2,09 0,41 84
2,21 0,31 88 2,03 0,47 81
2,37 0,15 94 2,09 0,41 84
2,32 0,20 92 2,28 0,28 91
Tabelul 7
Efectul compostului asupra pH-ului solului din
cultura de cartof
Varianta 10 t/ha 20 t/ha
UM dif. % UM dif. % UM dif. % UM dif. %
Namol porcin 6,77 mt. 100 6,64 mt. 100 6,78 mt. 100 6,68 mt. 100
Gunoi grajd semiferm.6,81 0,04 101 6,84 0,20 103 6,91 0,13 102 6,82 0,14 102
Compost cu paie 6,62 0,15 98 6,71 0,07 101 6,72 0,06 99 6,63 0,05 99
Compost cu fl.soare1.6,77 - 100 6,71 0,07 101 6,77 0,01 100 6,79 0,11 102
Compost cu soia 6,65 0,12 98 6,63 0,01 100 6,69 0,09 99 6,61 0,07 99
DL 5% =0,52
Legat de solului n mobili se poate
n general, prin folosirea acestor organice se
n sol "protejarea" acestor mobili, chiar
"aportul" de fosfor al organice nu este prea
mare.
Acest fenomen se poate explica prin acea a materiei
organice, n sol, de a complexa din partea
a solului, care fosforul sau cel
existent n sol (tabelul 8).
FOLOSIREA COMPOSTULUI LA CULTURA CAR10FULUI
Tabelul 8
materiei organice asupra de
fosfor mobil din sol
213
Varianta 10 t/ha 20 t/ha
NOP
O
N150P50
NOP
O
N150P50
ppm dif. % ppm dif. ppm dif. % ppm dif. %
NamoL porcin 41,9 mt. 100 52,2 mt. 100 49,0 mt. 100 63,3 mt. 100
Gunoi grajd semiferm. 46,3 4/4 111 56/6 4/4 108 55/6 6/6 113 68/2 4,9 108
Compost cu paie 37/0 4,9 88 49/0 3,2 94 53,7 5,3 89 57/1 6,2 90
Compost cu fl.soareL. 40,9 1/0 98 52/2 - 100 55/9 6/9 114 66,2 2,9 105
Compost cu soia 40,3 1,6 96 48,0 4/2 92 52,3 3,3 107 60/2 3,1 95
DL 5% = 8,3
solului in fosfor mobil cu
doza de materie cu cantitatea de
cu azot fosfor. Se de
de porc folosit, cu compostului cu paie, toate celelalte
de compost au n sol mari de fosfor
mobil.
n ceea ce solului n potasiu mobil,
analizele efectuate la valoarea
a acestui element n sol se face prin folosirea dozelor
mari de compost. Se poate considera n medie, efectul
organice asupra de potasiu mobil din
stratul arabil al solului este mai nsemnat dect cel scontat,
seama de mediu de potasiu din aceste
oragnice.
Este posibil ca organice cu azot rezultate la
descompunerea organice pozitiv
mobilitatea ionilor de potasiu n sol accesibilitatea lor
pentru plante prin anumite efecte fizice chimice asupra
complexului argilo-humic al solului (tabelul 9).
Din punct de vedere economic, folosirea a 20 t/ha
compost chimice conduce la unei
de 38,7 t/ha, cu un venit realizat de 12,2 mii lei.
n cazul chimice (N150P50),
cantitatea de compost la hectar nu va 10 tone,
venitul net realizat fiind de 13,6 mii lei.
Tabelul 9
de asupra de potasiu
Varianta
Namol porcin
Gunoi grajd semifermentat
Compost cu paie
Compost cu floarea soarelui
Compost cu soia
OL 5% =23,1
10 t/ha 20 t/ha
NOP
O
N150P50
NOP
O
N
150
P
50
ppm dif. % ppm dif. % ppm di f. % ppm dif. %
167,7 mt. 100 157,2 mt. 100 157,7 mt. 100 177,6 mt. 100
161,0 6,7 96 166,6 9,4 106 176,0 18,3 112 180,4 2,8 102
152,7 15,0 91 171,5 1/+,3 109 159,4 1,7 101 164,9 12,7 93
151,6 16,1 90 169,4 12,2 108 150,0 7,7 95 160,5 17,1 90
174,0 6,3 103 162,1 4,9 103 188,4 30,7 119 157,7 19,9 89
2oTo/Wa
10TojJ./o
o

t.n
J
o...
o
Q
o
CL

Q..
()
to
o

Jiil

<
<
<
Fig. 1 folosirii compostului la cultura cartofului
216
ST. IONESCU COlAB.
CONCLUZII
1. de porc rezultate de la de epurare
se pot trebuie transformate in organice folosite
pentru culturile agricole, o de poluare foarte

2. organic, care din transformarea
acestor este bine se pe terenurile
irigate unde mineralizarea humusului este mai
3. Prin acestor se
importante sporuri de o a
recoltei sporirea de mobili din sol.
4. Cart.oful foarte bine la aplicarea
n sol, mai ales cnd se folosesc doze mari.
5. a folosirii compostului la cartof
este la doza de materie sau la reducerea
la jumatate a de organic ncorporat n sol
N1S0PSO anual.
BIBLIOGRAFIE
1. HERA, C., BORLAN, Z., 1980, Ghid pentru planului
de fertilizare. Ed. Ceres,
2. IONESCU si colab., Compostul - din
organice. Ed.

3. IONESCU Vl. colab., 1981, de utilizare
in a apelor uzate de la
complexele de porci. - Cereale plante
tehnice, p. 8-9.
4. IONESCU, ST. de porc compostat asupra
principalelor culturi agricole n de irigare la SCA
Caracal. tinerilor la elaborarea
tehnologiilor metodelor noi privind cultura plantelor de
cmp, Alexandria.
5. NEDELCIUC, C., IONESCU, ST., NEDELCIUC, MARIANA, 1980,
Valorificarea prin compostare a de la
de epurare a complexelor de a porcilor.
Alexandria.
6. POP, L. colab., 1969, Simpozionul de agrochimie.
vol. 7, p. 67-69.
7. M.A.I.A., 1978, tehnologice de
valorificare a de epurare a apelor provenite
de la de animale, sectorul avicol industria
de
FOlOSIREA COMPOSTULUI LA CULTURA CARTOFULUI
217
Predat comitetului de redactare
la 14.03.1990
Referent: ing. Maria ranosi
THE UTILIZATION OF THE COMPOST IN POTATO CROP
Abstract
The potato reacts wery well to 20 t/ha pigmud compost or to
10 t/ha compost + 150 kg/ha N and 150 kg/ha P20S. The results are
from the Agricultural Research Station Caracal, Olt district
Tables
Tab. 1 Chemical composition and quantity of nutritive elements
introduced in the soil.
Tab. 2 The influence of the compost upon the tuber yield.
Tab. 3 The efect of compost on protein content of potato tubers.
Tab. 4 The influence of the compost upon potato starch content.
Tab. 5 The effect of the compost upon the potato P
2
0
S
content.
Tab. 6 The effect of the compost upon the potato K
2
0 content.
Tab. 7 The effect of the compost upon the soil pH (potato crop).
Tab. 8 The influence of organic matter upon the mobile phosphors
in the soil.
Tab. 9 The influence of quality of organic matter upon the mobile
phosphorus in the soil.
Figures
Fig. 1 The efficieny of compost used in the potato crap.
Lucrlliri (Anale) Le.p.e. 1990, vaL XVII
REGIMUL REALE MAXIME - E.T..M.
CU
E.T.P.
CULTURA.
ST. APETROAEI 1, M. BUIUC 1, GH. OLTEANU
tn lucrare, se prezinta o decadica de calcul indirect reaLe, maxime regimuL
E.T.R.M. n cuLtura de cartof de toamna La aLte 6 cuLturi agricole (gru, porumb, floarea soareLui,
sfecla de lucerna, de vie), bazate pe analiza apei din sol, comparativ cu
rezu l tatele i nute pr i n metoda Penman.
de la
pentru
(gazon) f
n lunile
de
BOTZAN eIOICA (5)
apei n solurile
valorile
E.T.P. stabilite
de a fost
n climatologie de THORNTHWAITE (11), cu
exprimind cantitatea de prin procesele de
ntr-un teritoriu acoperit de o
care este permanent cu la
nivelul solicitat de plante.
Aceste au prin
aportul ce trebuie

n Anglia, Penman (10)
apei libere (Eo) de
E.T.P. de Eo ai unui teritoriu cultivat cu
care intre 0,6 Eo n lunile de O
de Pentru culturile cu talie
ai Eo pentru E.T P. ntre 1 1
/
5
Aceste cu n
au condus la intensificarea n acest domeniu,
de la o la alta in
consumul maxim al apei fapt care a condus la a
numeroase variante metodele de estimare a E.T.P. (4,7,9) Pe
in acest domeniu, au fost puse
n tot mai mult consumului prin
E.T,P'
I
de la o in cadrul culturii, pe
intervalele caracteristice de ale culturii
considerate.
n
BOTZAN IONESCU (6),
irigate, stabilesc
E.T.P. ale culturilor
prin metoda Thornthwaite.
1. I.M.H.
220
ST. APETROAEI COLAB.
n cadrul F.A.O. (8), este lucrarea "Crop water
requirements", n care pe baza analizei metodelor de estimare a
E. T. P., autorii propun patru metode: Metoda Blaney-Criddle,
Metoda Metoda Pan-evapotranspiratiei, Metoda Penman

Metoda BLANEY-CRIDDLE (4) poate fi pe teritorii
unde snt date meteorologice numai asupra temperaturii aerului
poate fi numai pe perioade de o sau mai mult.
Erorile pot 25 % de valorile reale.
Metoda se pe a lui
MAKKING (9) este pentru teritoriile unde snt
disponibile date privind temperatura aerului, durata de
a soarelui, nebulozitatea sau
Datele pot prezenta abateri de peste 20 %.
Metoda PAN EVAPORATION a fost pentru a calcula
E,T.P pe baza datelor medii climatice pe perioada de 10-30 zile,
abaterile posibile fiind n jurul a 15 % n de
"bacului".
Metoda PENMAN MODIFICATA cele mai bune rezultate cu
abateri minime de 10 % in peste 20 % n de
E.T.P.
n calculul E.T.P., prin metoda Penman snt necesare date
privind ale temperaturii aerului, umiditatea
viteza vntului, durata de a soarelui (sau)

Prin fiecare se valoarea ET
o
de
care se prin de (Kc)
specifici culturii intervalului caracteristic perioadei de

MATERIALUL METODA DE LUCRU
asupra apei din sol la principalele
culturi agricole cu factorii ce dinamica
a valorilor elementelor au fost efectuate n
perioada anilor 1961-1970 (1) s-a bazat pe
decadice de umiditate a solului pe straturi de 10 Cfi la 150
cm, precum pe biometrice n
culturile respective, n de agrometeorologice pe
teritoriu.
Prin analiza matematice dintre dinamica
elementelor apei din sol n cultura
a factorilor fizico-geografici, climatici, pedologici,
hidrogeologici, agrofitotehnici de funciare, au
fost factorii cu permanent
factorii periodic sau accidental
REGIMUL REALE MAXIME
221
Au fost astfel, de regresie ale dinamicii
decadice ale principalelor elemente ale apei n
cultura pe baza factorilor cu permanent
dominant de pe baza
factorilor cu periodic (1,2,3).
Pe baza modelului matematic, s-au calculat valorile decadice
ale elementelor apei din sol, la 7 culturi agricole
2 plante Cu de regresie ce
de tehnologie s-au calculat pe
perioada anilor 1931-1985, dinamica mediile
decadice multianuale variabilitatea acestora %
ani, pe grupe de valori). S-au astfel datele necesare
pentru fundamentarea a apei din sol, la
principalele culturi agricole.
n cadrul acestor stabilirea lor de
regresie a lor necesare ale reale,
maxime a culturii respective (E.T.R.M.) f s-a bazat pe concluziile
n analiza apei din sol. S-a
n perioada de fiecare intervale
caracteristice ale consumului apei din sol in raport cu
specifice fenofazelor (intervalele 1,2,3,4). Aceste concluzii au
fost verificate apoi pe baza de regresie ale
rezervelor de umiditate n valori decadice din ntreg
profilul de sol (0-150 cm), n final valorile
decadice ale E.T.R.M'
f
n cnd rezerva de umiditate
a fost permanent cu valoarea pentru
(CAU - a stratului de sol 0-150 cm (tabelul
1). Prin analiza rezultatelor la diferite tipuri de sol
(cu CAU diferit), s-au de iar n
final s-a calculat E.T.R.M., numai valoarea CAU 0-150 cm = 250.
Valorile finale ale E.T.R.M., nsumate pe luni, au fost comparate
n 1970, cu valorile E.T.R.M. (corelate pe culturi de BOTZAN),
iar n prezent cu valorile E.T.P. pe culturi
(metoda Penman Kc pe culturi).
n acest mod, s-a verificarea metodei de evaluare
prognoza a E.T.R.M., pe culturi n timp,
concluzia E.T.R.M. depinde in cea mai mare de
dintre de a solului sistemul radicular, n
raport direct cu specifice de ale plantei, pe
faze de caracteristicile fitoclimatului n
din ultimii cinci ani asupra orare,
cu de Arland, au fundamentat
faptic concluziile noastre anterioare anume faza
a plantei, prin a proceselor
fiziologice, constituie comanda in intensitatea
specifice, in variabilitatea
atmosferice, n intensitatea
numai in limitele de favorabilitate, pentru
proceselor fiziologice. In afara acestor limite de
favorabilitate, atmosferice reduc intensitatea

7abeli
BllANT:.JLUI APEI DIN SOL IN CULTURA DE CARTOF DE TOAMNA
c .. e a.IISlIIlIlI:lllllm.llII.e==mt:ll'SlllJ=:cm:. __ s=.CJIIIllll.u=..sa:.u 1IlI.a.a.1llI lllImDID O .m: UIlll __ _ __.IillIlll- III_eli
Rid (0-150 cm) 3,9 -+- o,994.Rid -+- o,483.Pd - o,874.TdoC (CAu 250 mm)
Spoo",",.. I=crJ I iidiJ 1, 1,
agroll1leteorologicll. - Tulcea
TdoC (temperatura Illedie 6
./ 9,2 10,7 12,9 15,2 1 ,9 18,2 19,4 20,7 22,0 22,0 23,1 23,0 22,9 22,5 21,1 19,5 17,4 15,9
1. 3,9 -+- 0,994 CAu 252.4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4
2. -0,874 (Td.FJ -8,0 -9,3 -H,t:' -lJ,J -lti,ti -1',9 -17,0 -32,5 -34,5 -34" -;b,3 -;b,1 -35,9 -35,3 -18,4 -17,0 -1',2
3. al : 1-2 244,4 243,1 241,2 239,1 2.37,6 231>,5 2J5,4 219,9 217,9 217,9 216,1 210,3 216,5 217,1 234,0 235,4 237,2 2:;8,'
4. D.u. RO 250,o-Rl 5,6 6,9 Cl,Cl .IL,4 13,5 14,6 30,1 32,1 32,1 33,9 33,7 33,5 lot>, 14,6 12,3 .l.l,'
5.IETR!'I. D.U./o,483 11,6 14,3 18,2 20,9 25,7 28,0 30,3 62,9 ob,5 6b,5 70,2 69,9 b9,2 68,<:' 33,2 30,1 26,b 23,e
6. ETR!'I (M.P.) 1931-983 15,0 lb,5 ltl,o 19,0 20,t> 3.3,.3 .35,1 61.5 65.0 65,0 68,0 b7,7 b"/5 bb,5 37,b 35,3 32,l 20,1
7. ETR!'I (M.P.: L) (44,1) 50,1 (74,b) 73,5 (159,7) 161,& 20b,b) 200,7 (170,6) 171,6 (80,5) 87,4
18.1 ETP Pe!llllllllD (56,7) 65,1 (99,7) 111,6 (126,1 175,4 126,5 261,7 (104,2) 20b,3 (47, 9i 109,4
_________-.-__-.__-.-__-.__-.-__ - Ghimbav
TdoC 7,2 8,2 10,1 12,1 13,4 14,3 15,3 16,3 17,3 l"f,4 18,3 18,21 lc,o 17,61 16,5 15,2 13,3 12,0
3,9 -+- 0,994 CAu 252,4 252,4 <:'52,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 252,4 I 252,4 252,4 252,4 252,4
-0,874 -b,.3 -7,<:' -8,8 -10,b -11,7 -12,5 -13,4 -25,b -27,2 -,,7,3 -"c-8,7 -28,6 -26,3 -:n,b -14,4 -15,3 -11,6 -10,5
3,1 Rl. 1-2 24b,1 <:'45,2 243,b 241,8 240,7 2.39,9 2.39,0 2<:'(,,8 225,2 225,1 223,7 223,8 224,1 224,8 2)8,0 239,1 240,8 241,9
--- ------- -- --------t----+-----c-
4. O.U 250 - Rl 3,9 4,8 6,4 0,<:' 9,3 10,1 11,0 2.3,2 24,0 24,9 26,3 2'-',2 25,9 25.2 12,0 10,9 9,2 8,1
ETR!'I 0.u./o.483 8,1 9,9 1<:',<' 1'/,0 19,2 20,9 22,8 48,1 51,4 51,b 54,5 54,3 53,6 52,3 24,9 22,6 19,0 16,8
b. ETRM (dec. 1931-983) 14,1 14,0 lb,o 17,5 18,5 n,l, 2'),0 4'),7 52,; 52,7 ')5,0 54,8 54,2 53,3 30,7 28,8 26,1 17,5
17. ETR!'I (MP: 1) (.3u,2) 44,1 (57,1) 63,<' (1"",5) 131,2 160,4) 16:',5 (Du,S) 1;8,2 (58,4) 72,4
- -------------+---------j------
8. ETP Perll!llln (52,5) 50,4 (77,1) 84,5 (90,S) 134,7 (80,3) 181,0 (75,2) 1;8,9 (32,5) 76,2
, 1-0,874 (Td.FJ o,B74.Tr.C "\ 1,57.Td
o
C -1-0,874.Td
o
C-
.....D = , , _= == ..1.
223
Valorile E.T.R.M. (2), decadice (sau zilnice) prin
apei din sol, exemplificate pentru cultura cartofului
(tabelul 1) f au fost corelate cu valorile temperaturii medii
decadice (zilnice) corelate prin specifici fazelor
fenologice. Pe s-au de regresie
ale E.T.R.M. in valori decadice.
Prin calculul valorilor E.T.R.M., pe baza modelului
matematic a programului de calcul n perioada anilor
1931-1983, s-au valorile medii multianuale, afectate de
variabilitatea de vegetatie ndeosebi n
primele decade ale perioadei de mare a
anilor cu reci, tabelul 1).
REZULTATE OBtINUTE
Compararea valorilor E.T.R.M. n cultura de cartof de
s-a att cu valorile ET
o
de (gazon), ct
pentru valorile E.T.P. folosind (Kc)
in efectuate de BUIUC, n depresiunile din
sudul Transilvaniei.
n figura 1 r se pentru exemplificare regimul
E.T.R.M., n sume lur:.are la culturile de gru de porumb,
cartof de de floarea soarelui, de vie
an II, III la agrometeorologice Tulcea
(figura 1), in zona din Dobrogea de nord
(figura 2), n zona culturile 5, 6). Comparativ este
reprezentat regimul E.T.P. (ET
o
- Penman, culturii
de -8). Se astfel puternica n
de cultura a intervalelor
caracteristice ale consumului apei pe fenofaze.
n (figura 1), cele mai mari valori ale
E.T.R.M. se n cultura de cu un sistem radicular
complet dezvoltat apoi in cultura de de vie (in
pentru consumul fiziologic al coardelor), urmat de grul de
n ritmul E.T.R.M. n
n noiembrie cnd sistemul radicular masa
este la intrarea in mai reduse snt
valorile n de pentru culturile de iar
valorile ET
o
snt mai
n la reluarea se valorile
E.T.R.M. maxime la dar imediat de grul de
proceselor fiziologice impuse de
un ritm deosebit de rapid de parcurgere a fazei de
a etapelor de La cuI f
ritmul de a E. T. R. M. se la faza de
inflorire, care scade la maturitatea n
urmat de o
la maturitatea cind scade sub ET
o

224
ST. APETROAEI COlAB.
Legenda" ETRM

225'
2IJ[l
175
x XI XI; II /11 IV v VI VII VIII 1;(
Fig. 1 Regimul ETRM n sume lunare la culturile de gru de
( 1) , porumb ( 2 ) , cartof ( 3 ) , sfecla de ( 4 ), floarea
soarelui (5), de vie (6) (7) la
Tulcea, comparativ cu ETP Penman
Cel mai nalt nivel E.T.R.M. l cultura de de
vie, incepnd de la fazele de a lor
inceputul infloririi, ca o expresie a mari de
, a fazelor de din intervalul 3 n timp,
lipsei unui fitoclimat favorabil n comparativ
cu porumbul care cel mai favorabil fitoclimat n
intervalul de maxime de
Cultura de cartof o a E.T.R.M.,
n fazele de a vrejilor n faza de
a tuberculilor, apoi la vrejilor.
Cultura de an II, III ritmul intens al
E.T.R.M. la coasa I-a, aproape la
nivel la perioadei de (prin compensarea
in sume lunare a valorilor dintre de cu
E. T. R.M cea de a lor , cu
.T.R M. foarte mare). I
REGIMUL EVAPOTRANSPIRATIEI REALE MAXIME

(rTP)
225
Fig. 2 Regimul ETRM n sume lunare, la culturile de gru de
(1), porumb (2), cartof de (3), de
4 (7) comparativ cu ETP Penman (gazon)
La (figura 2), se
caracteristici zonei umede.
n figura 3, se comparativ, pentru zonele
(Tulcea) regimul E.T.R.M. in cultura de cartof
de E.T.P. (ET
o
Penman + de
stabili de BUIUC pentru zona Se relativa
cu valorile ET
o
n intervalele 1, 2 4 la
numai n 1 2 la Tulcea, in timp ce in intervalul 3 la
3, 4 la Tulcea, valorile E.T.P. sint mai mari. Se
astfel pentru metoda Penman, indeosebi n
intervalul 3, cu maxime de ale culturii de
carof, trebuiesc de
caracteristici zonei de
2.2.6
5T. APETROAEI COLAH.
STAJ7A A8110Ml"TE0I10L08ICA
U 1/1 IV v VI VII VUI Il(
TULCEA
..1
\. ./
\.. /
,
...... .",
..... ."".
........ _.-.
ETP
......
: e.
i \
: G.

j'.' \
:. \ .
., . :
! \ \
:'i \
/! \
.:/ \:.
. .
.. .
IV V VI VII VIII IX X XI )(fI I II III
/15
\
\ 100
"\ 75
5tJ
fl
RM
.E:TP.
mm
275
250
225
200
ETP
BRASOV
[TRM
(l:.TP)
mm
175-
25/J.
225-
2IJ/l
175
f5/l
125
l!ll!
75
51J
..
" 25 '\.
"
Il
......
J( )tI
XII I
E:.Tf?/VI. (rJecad!c)mm =6,4 (O 16 x)
D, 1.r15 pina la jllafllellJ/'
fJ,575 rsar/i'e - rillduri
Q, 874 /lcl7elere rlIJdtJ/'1-/lCejJtJI im!Jooocire
X .. Td ce _ 1,192 /{Jcefl.t!! /ollo/'/re .
1,570 i
7
/ol"//e -II/CepUI vestejire vrey
I,Ig2 veste;(('8
O,tJ74 vesle}'re vre;/ Jecolsre
0/115 dtlJlei reD7IS8
Fig. 3 Regimul ETRM/ETP In cultura de cartof de la
agrometeorologice Tulcea
n partea la figura 3, este
E.T.R.M. (pentru dei a
temperaturii medii decadice pe faze de
REGIMUL EVAPOTRANSPIRATIEI REALE KAXIME
227
CONCLUZII
1. Metoda de calcul a E.T.R.M., in culturile agricole, pe
baza apei in sol, in rezervelor de
umiditate egale cu CAU, valori
culturilor agricole intervalelor caracteristice in
de pe faze de
2. Valorile E.T.R.M. evidente de
ET
o
in raport cu planta iar de E.T.P., corectat
pentru sint pregnante ndeosebi n
intervalul 3, cu maxime de ale plantei in
raport cu zona de
BIBLIOGRAFIE
1. APETROAEI, ST, 1970, Metode de evaluare
a principalelor elemente ale apei culturilor
agricole. Hidrotehnica, vol. 15, 11,
2. APETROAEI, ST, 1973, Metode de evaluare a
elementelor apei din sol in culturile agricole.
Teza de doctorat, ASAS
3. APETROAEI, ST, 1977, Evaluarea prognoza apei
din sol. Ed. Ceres,
4. BLANEI, H., CRIDDLE, W. D., 1950, Determiningwater
requirements in irrigated areas from climatological and
irigation data. USDA (SCS) TP-96, p. 48.
5. BOTZAN, M., CIOICA, T, 1963, asupra apei
din soIurile irigate in cimpiei Romaniei. Studii
de vol. 1,
6. BOTZAN, M., IONESCU, C, 1966, Metoda pentru exploatarea
datelor de consum al apei din sol in de
Studii de vol. III,
7. BOUCHET, R. J., 1963, Evapotranspiration reelle.
Evapotranspiration potentielle et production agricole.
L'eau et la production vegetale. INRA, Paris, p. 151-232.
8. DOORENBOS, J., PRUITT, W. O., 1984, Crop water requirements.
FAO irrigation and drainage paper, 24, p. 144.
9. MAKKING, G. F., 1957, Testing the penman formula by means of
lysimeters. J. Inst. Water Eng., 11 (3), 1957, p. 277-288.
10. PENMAN, H. L., 1948, Natural evaporat ion from open water,
bare soil and grasa. Royal Soc., London Proc. Ser. A, 193,
p. 120-146.
11. THORNTHWAITE, C. W., MATHER, J. R., 1955, The water balance.
In Climatology, 8 (1), Lab. of Climatology, Centerton,
N.J
Predat comitetului de redactare
la 10.01.1989
Referent: Dr. ing. S.
228
ST. APETROAEI COlAB.
THE REGINE OF MAXIMUM EVAPOTRARSPIRATION (ETRM) IN THE
POTATO CROP, COMPARATIVE MITH POTENTIAL EVAPOTRANSPIRATION
(ETP"PEHMU')
Abstract
In the paper is presented a method of indirect calculation
of ETRM for ten days and of ETRM for potato and others six craps
(wheat, corn, sunflower, uugar-beet, lucerne and vine), besed on
the water balance in the soil comparatively with the results got
using Penman method.
Tables
Tab. 1 Analysis of water balance from soil in autumn potato crap.
Figures
Fig. 1 ETRM regime in mounth sums in wheat (1), corn (2), potato
(3), sugar-beet (4), sunflower (5), vine (6) and lucerne
(7) at the agricultural meteorology station Tulcea,
comparatively with ETP Penman.
Fig. 2 ETRM regime in munth sums in wheat (1), corn (2), potato
(3), sugar-beet (4) and lucerne (7) comparatively with ETP
Penman (turf).
Fig. 3 ETRM / ETP regime on potato crop at the agricultural
meteorology station Brasov and Tulcea.
llJcriri (AnaLe) 1.e.p.e. 1990, vol-XVII
IMPORTAN1A TUBERCULILOR BOLNAVI N EPIDEMIOLOGIA
BOLILOR CARTOFULUI
B.
Pe baza datelor din mai ani, se roLuL tuberculiLor de in transmiterea unor
ciuperci parazite pe cartof. tn cazul rizoctoniozei, se ca tubercuLii de cu
produc de 6 ori mai multe pLante boLnave dect tuberculii deci decit inocuLul din sol.
tn plus, cantitatea de inocuL determina valoarea pierderi lor de Pentru mana cartofuLui,
unde transmiterea de la un an La altul se face doar prin tuberculii de cartof, se fenomenuL de
autoeLiminare a tubercuLiLor boLnavi acestui fenomen pentru redobindirea verticaLe
El soiuri Lor cu gena R.
Cele mai importante de a cartofului
reducerea ratei de a specii lor
parazite prin folosirea fungicidelor. Cel de-al doilea aspect al
strategiei controlului bolilor, reducerea inoculului (ii)
(7), este mai studiat folosit in intirzierea
epidemiilor reducerea pierderilor de
se frecvent sortarea a materialului
de plantat, datele privind rolul ii n special al celui
propriu, care tuberculii de in epidemiologia
bolilor cartoful ui, snt Cu toate se
tuberculilor de n transmiterea principalilor
n timp (2,3,4,6), nici rolul solului, ca
mediu de nu trebuie neglijat, mai ales n cazul
unor specii ca Synchytrium endobioticum sau al scurte.
la aprecierea rolului inoculului n
epidemiologia bolilor cartofului, n determinarea pierderilor de
trebuie seama de capacitatea de
a ciuperci lor parazite.
Din acest punct de vedere, se poate distinge un grup cu
capacitate mare de n ca
EhYthophtora infestans un altul cu capacitate de
multiplicare (Streptomyces scabies, Synchytrium
endobioticum, Fusar;um Rhizoctonia solani altele).
in primul caz reducerea ii intirzie, dar nu
epidemia, n al doilea caz, reducerea ii poate determina ca
pierderea fie la un nivel tolerabil, a mai folosi
alte mijloace (7).
n prezenta lucrare, vom demonstra rolul ii n special
al celui propriu, al tuberculilor de de
polani asupra rizoctoniozei a pierderilor de
comparativ cu plantele provenite din tuberculi
respectiva inoculului din sol rolul inoculului
propriu de ph. n cazul soiuri lor de cartof cu

MATERIALUL FOLOSIT METODA DE LUCRU
cu R. solani s-au efectuat n perioada
1974-1978, n mai multe n una din s-au
plantat tuberculi macroscopic cu
ciupercii (tabelul 1). 35-45 zile de la plantare,
cnd plantele aveau 10-20 cm, s-a notat celor bolnave ,
iar la recoltare cel al tuberculilor cu
ntr-o s-au plantat tuberculi din 4 soiuri
(Bintje, Roxi, Ostara, cu grade diferite de infestare
(tabelul 2). s-a notat de
plantelor bolnave, iar la recoltare, care s-a determinat
pe din de tuberculii cu

Tabelul 1
tuberculilor (suma comparativ cu
inoculul din sol (sursa n epidemiologia rizoctoniei
Localitatea anul Tubercu l i i ; Tuberculi Sursa interna/Sursa

--
Plante Tubercul i Plante Tubercul i Plante Tuberculi
bolnave cu bolnave cu bolnave cu
(%) (%)
<:0
(%)
1974
1
26,7 40,91 6,24 24,73 4,27 1,65
1974
2
31,18 11,59 3,50 6,09 8,90 1,91
Cluj 197LI
3
7,29 86,36 1,04 39,08 7,00 2,20
Valu lui Traian 1974
3
9,37 47,83 2,08
'1,
4,50 1,61
1975
3
... c ..
6,24 36,53 1,04 16;']P: ..; 1_ 6,00 2,18
1975
4
32,76 32,61 5,20 15;27 '.-' 6,27 2,13
1976
5
31,18 36,08 3,90 7,23 9,25 4,99
20,18 41,70 3,19 19,81 6,32 2,10
1. Media a 2 soiuri; 2. Media a 3 soiuri; 3. Cte 1 soi; 4. Media a 6 soiuri; 5. Media a 4 soiuri
l"PORTANTA TUBERCULILOR BOlNAVI
Tabelul 2
231
gradului de infestare cu de Rhizoctonia solani
(media a 4 soiuri) asupra bolii a pierderilor de

Nota de Tulpini IplanUi Plante bolnave tlha Tubercul ; de Tubercul ; de
infestare % cu
mi i/ha
%
1. (fara 4,544* 3,896 d* 23,990 a* 349,815 a* 4,9 c*

3. (1 - 15%) 3,944 b 20,800 c 22,350 ab 301,938 b 25,3 b
5. (16 - 30%) 3,825 b 30,169 b 20,556 bc 287,813 b 31,2 b
7. (31 - 45%) 3,412 c 41,369 a 19,500 c 243,375 c 48,3 a
* Interpretarea prin testul Duncan
DS 5%(2)
DS 5%(4)
0,297
0,322
5,591
6,060
2,368
2,531
34,371
37,255
5,97
6,48
Pentru stabilirea
ciupercii R.solani n sol a diferitelor
plante, n perioada 1976-1978, s-au ridicat la intervale de 30
zile probe de sol din trei parcele cu diferite. Prima a
fost pe a doua s-a practicat monocultura de cartof
timp de 3 ani la nceperea acestor 3 ani
in care s-a efectul monoculturii. n cea de-a treia, s-a
o de 3 ani, n anul 1976,
s-a cultivat de zahar, in 1977 iar in 1978
cartof.
n fiecare s-au plantat n 4 x 15 fragmente de
tuberculi din soiul Colina, cu
cu de robinet. 30 zile, plantele au fost scoase,
s-a notat celor atacate de R. solani.
cu Ph. infestans s-au efectuat in perioada
1985-1988, n de a cartofului pentru
S-au folosit numai soiuri cu gene R (tabelul 3), care
au fost cultivate, aplicind tehnologia producerii cartofului
pentru
Pentru inoculare s-a folosit un amestec de izolate din cmp,
a a fost pe tuberculii soiuri lor
testate. ciupercii s-a pe substrat.
Materialul a fost inoculat la 0-2 zile de la recoltare, prin
aplicarea pe apexul tubercul a aproximativ 1 g sol uscat
232
(cernoziom cambic), umezit la capacitatea de cimp cu
de spori, asigurindu-se 10
6
spori/tubercul.
Imediat inoculare, tuberculii (minim 100/soi) au fost
in depozit. s-au in fiecare
tuberculii cu simptome macroscopice, din care s-au
notat separat cei cu ochii
Ultima notare s-a la inceputul lunii aprilie, momentul
optim pentru plantarea cartofului in zona La
notare tuberculii cu simptome insuficient de clare s-au
a fost cazul, s-au pus la camera
REZULTATE SI DISCUTII
Datele din tabelul 1, diferite valoric de la un an la
altul in special, de la o localitate la alta,
clar rolul inoculului propriu a tuberculilor in
producerea bolii. numai media,
procentul plantelor bolnave a fost de peste 6 ori mai mare, in
cazul tuberculilor decit in cazul culturilor provenite
din tuberculi unde sursa de a fost
de inoculul din sol. n ceea ce
tuberculilor cu scleroti, se dar
lor este de ori mai mare plantele
provenite din tuberculi decit la cele crescute din
tuberculi
Cantitatea de inocul in special cel propriu,
respectiv gradul de acoperire cu valoarea
pierderii de (tabelul 2). Datele din acest tabel
clar rolul inoculului propriu al cartofului de
infestat asupra plantelor bolnave, a
a de tuberculi de la ha a
noii de tuberculi. De asemenea se poate
observa este direct cu gradul
de infestare a materialului de plantat, cu cantitatea de inocul
propriu.
inoculului, vehiculat cu cartoful de
reiese atit din mai reduse de intlnire" a
gazdei, n cazul inoculului din sol, cit din
solani este ca specie la
4 grupe de anastomozare care anumite
cartoful fiind atacat de grupa 3 de anastomozare.
Dinamica de R. solani (fig. 1),
plantelor atacate, cele de mai sus
rolul materialului de . Se
observa clar de cu
plantarea cartofului fapt ce se poate explica, in cazul metodei
de determinare prin la
anastomozare a ciupercii la cartoful de
n cazul ciuperci lor cu capacitate
reducerea ii, chiar numai a celui
cazul la R.solani, diminuarea pierderii
la ciupercile cu capacitate mare de
TUBERCULILOR BOlNAVI
233
Ph. infestans, reducerea ii poate ntrzia, dar nu poate evita
epidemiei. nici acest lucru nu este neglijat.
a ntrziere de la o poate nsemna 0,5 sau chiar
un tratament.
38
35
32
I

I
Q; I

I
!
<>----<> din /f}70 .
ealfo!sfecla /17 /916, __ I \
" - - u- OIZOdlCd /11 !Q77 . \
- "- - ,,- - ,,- cartOf ii7/78 I \
o 0 flarce/a- I \
It 1,
II \ \
,1 \ i
il'
Fig. 1 populatiilor ciupercii R. solani din sol
pe cartof, n de planta
prin procentul de plante atacate
Aceasta este a rolului jucat de ii n
cazul cuplului cartof-Ph. infestans. la soiurile cu
inoculul propriu are un rol mult mai
234
B.
important. soiurile cu snt
II indiferente" la originea .1.1, cele cu gene R n
tuberculii rasa ceea ce
n lungimea ciclului


soiului.
Tabelul 3
Capacitatea de transmitere a ciuperc.l.l Ph. infestans
unor soiuri de cartof cu
Soiul Tubercul i infectati (%) Tuberculi infectati vii (%)
Anosta (R10) 0,75 77
Procura (R10) 2,0 O
Amigo (R10) 5,0 90
Hertha (R1R3R10) Sante (R10) 5,4 5,0
Spartaan (R1R3) 8,5 41,0
Prevalent (R1R3) 10,0 30,0
Eba (R3) 12,4 27,4
Li ps i ( R1 R3 ) 15,0 36,7
Gloria (R3) 20,0 20,0
21,0 20,0
Soiurile din tabelul 3 o mare a
de transmitere a .1.1, exprimat prin procentul
tuberculilor vii, n anului Desigur,
aceste cifre nu dau ntreaga a de transmitere
a ii, cont numai de posibilitatea a soiurilor
de a produce primare (2).
Dintre soiurile testate, doar la Procura se
tuberculii au murit n acest soi
inoculul propriu,
Toate celelalte soiuri au un procent destul de ridicat
de tuberculi bolnavi vii, soiul Hertha cu doar
5,0 %.
reducerea ii, n cazul ciupercilor cu capacitate mare
de nu are un rol asupra valorii
pierderii de la soiurile de cartof cu
eliminarea sursei proprii de ii a tuberculilor
valoarea de redobndire a verticale
(5)
BIBLIOGRAFIE
1. ANDERSON, A. N., 1982, The genetics and pathology of
Rhizoctonia solani. Ann. Rev. Phytopathol., 20, p. 329-347.
2. I., 1982, asupra patogenezei manei
cartofului (Phytophthora infestans) cu privire la
de transmitere de coniliatere. Teza
de doctorat, IANB, Bucuresti.
3. LEACH, S. S., 1955, Contaminat ion of soil and transmission of
seedborne potato dry rot fungi (Fusarium sp) to progeny
tubers. Am. Potato J., 62, p. 129-136.
IMPORTANTA TUBERCUlIlOR BOlNAVI
235
4. B., 1978, Bolile tuberculilor de cartof.
Prevenirea combaterea lor. ASAS, Biblioteca
5. ROBINSON, R. A., 1976, Plant Pathosysteme. Springer - Verlag,
p. 185.
6. TleLE, H. J., BOlD, A. E. W., 1974, The influence of the seed
tuber in transmission of potato dry rot with a selective
medium for the detection of propagules of Fusarium solani
var coeruleum in field soil. Potato Res.,17, p. 353.
7. VAN DER PLANK, 1972, Basic principles of ecosystem analysis.
In Pest control strategies for the future. Ed. R. L.
Metcalf. National Academy of Science, Washington D. C.
Predat comitetului de redactare
la 16.05.1990
Referent: Dr. ing. I.
IMPORTANCE OF DISEASES TUBERS IN POTATO
DISEASE EPIDEMIOLOGY
Abstract
Seed potato tubers are most important way in spreading of
the main fungai. In case of R. solani the plants grown from
tubers with black scurf are 6 times more affected by stem canker
than plants grown from uninfected ones. Autoelimination of
initial inoculum (ii) by dead of blighted tubers is an important
way ta decrease the ii and for R gene cvs. it gives the ability
to recover the vertical resistance.
Tables
Tab. 1 The influence of the infected tubers internal sources
comparatively with the inoculumfrom the soil (external
source) in the black scurf epidemiology.
Tab. 2 The influence of the level of infestation with block scurf
sclerots upon the apperance of the disease and yield
losses (average of 4 varieties-Brasov).
Tab. 3 The transmission capacity of Ph. infestans by the certain
potato varieties with the vertical resistance.
Figures
Fig. 1 Evolution of R. solani population from soil, depending
on the previous plant (% attacked plants).
lucrlJiri (Anale) Le.p.e. 1990, vol. XVII
ECONOMIE ORGANIZARE
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII
CARTOFULUI PENTRU N CADRUL FERMELOR
SPECIALIZATE MIXTE
I. MEZABROVSZKY, F. TULIT
1
, I. FODOR
2
, G. LUCACS
3
n prezent, organizarea producerii cartofuLui pentru se n cadrul a
tipuri de ferme: n asolament de cmp. La ferma ponderea a
rezultateLor economice se din cultura Acest tip de poate fi cu n
care caz cartofuL unica sau cu aLte cuLturi n care cartofuL 25-30 %, restuL
fiind cuLturi compLementare. Ferma n organizare mai muLte cuLturi, neexistnd o de
culturi secundare. Ambele tipuri de se pe principiuL ct mai eficiente
a echipamentuLui tehnic de munca. ScopuL prezentului studiu este de a stabiLi care este cel mai
potrivit modeL de organizare a la cartoful pentru care trebuiesc asigurate
pentru reaLizarea acestor modeLe organi zatori ce. Toate aspecteLe anaL i zate au fost cuanti fi cate economi c
n vederea ceLei mai potrivite forme de organizare a La niveLuL actuaL de dotare cu
echipament tehnic, trebuie se regllseasca la niveLuL de mecanizare din unitate
nu repartizata definitiv La niveLuL fermei speciaLizate. Se avantajeLe tehnice, organizatorice
economice aLe fermei specializate comparativ cu ferma De asemenea, de dezvoLtare n viitor
a procesuLui de concentrare specializare a de cartof.
Organizarea specializarea fermelor se constituie n
mij loace de a economice a de
Formularea de principii de organizare,
stabilirea de indicatori ai etc., are n vedere
gradul de participare a la
economice. Este extrem de o confruntare a formularelor
teoretice cu unele de din
activitatea
Pe plan n ultima vreme, s-au nregistrat
rezultate deosebite n producerea valorificarea cartofului.
Acestea se datoresc principale:
concentrarea specializarea de cartof n
zonele foarte favorabile din punct de vedere ecologic;
introducerea pe a culturii
a tehnologiilor;
folosirea cartofilor de liberi de boli virotice,
n zone special organizate tehnologii
moderne;
folosirea soiuri lor cu mare capacitate de a
unei baze materiale adecvate.
1. SCPC Miercurea Ciuc
2. CAP
3. CAP Snsimion
238
1. I4EZABROVSZKY COI..AB.
Rezultatele intreprinse in au
din punct de vedere ecologic,
mari de cartof. Celelalte cu privire la
soi, material de plantare, mecanizare, chimizare etc., sint, de
asemenea, in mare asigurate. pentru folosirea
acestor cu maximum de eficacitate, se impune o
organizare a
n prezent, organizarea producerii cartofului
pentru se in cadrul a tipuri de ferme:
in asolament de cimp.
La ferma in cultura carofului, ponderea
a rezultatelor economice se din cultura de
(cartoful), care permite realizarea maximului de
din Acest tip de
poate fi: fie cu sola in care caz cartoful
unica fie cu alte culturi, in care cartoful
25-30 %, restul fiind culturi complementare. Cul turile
complementare trebuiesc astfel alese, incit fie
corespunzatoare pentru cultura de fie pretabile pentru
o de respectiv pentru in
dotare, set comun de folosire a de
Ferma in organizare mai multe culturi. Nu
o de culturi secundare, dar se
tot pe principiul cit mai avantajoase a echipamentului
tehnic, de etc.
Scopul acestui studiu economic este de a stabili care este
cel mai potrivit model de organizare a la cartoful de
respectiv ferma sau care
trebuiesc asigurate pentru realizarea acestor modele
organizatorice, astfel , incit contribuie la
rezultatelor financiare ale de
MATERIALUL FOLOSIT METODA DE CERCETARE
Pentru a da la tema au fost alese
de din Harghita, care dispune de
ecologice deosebit de favorabile in producerea
cartofului de amplasate in Depresiunea Ciuc. Au fost
alese CAP - ca pentru ferma
avind organizate in prezent ferme cu sola
CAP Sinsimion ca pentru ferma
unde sint organizate 3 ferme.
Altitudinea medie de 1000 m (cu limite cuprinse intre
600-1400 m) o a gradelor de
in perioada de (15.IV - 1.X) de 2235C 340 mrn,
ecologice favorabile pentru cultura cartofului,
incadrind teritoriul acestor in clima
prin ierni friguroase umede precum cu
suficiente in tot timpul anului (tabelul 1).
TabeLuL 1
Lunare de La Miercurea Ciuc
Specit; care 1 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
Suma 27,7 17,7 19,3 44,7 75,7 97,6 93,0 73,9 58
/
2 43,9 26,6 21,6 599,9
Lunare (mm)
-
%
0,0-15,0 mm 100 98,9 100 100 94,1 91,3 90,3 91,2 88,9 89,8 99,2 99,2 95,2
15,0-30,0 mm - 1,1 - - 5,2 7,6 5,8 6,6 9,1 10,2 0,8 0,8 3,9
30,1-60,0 1I11III1 - - - - 0,7 1,1 3,2 2,2 2,0 - - - 0,8
60,1 mm - - - - - - 0,7 - - - - - 0,1
NuiMr de zile pe
cu ploi 10 6 8 14 17 17 16 13 10 9 11 8 139
de zile
pe ploi 67,7 79,3 74,2 53,3 45,2 43,3 48,4 58,1 66,6 70,9 63,3 74,2 61,9
Coeficient de
1,47 1,26 1,34 1f87 2,21 2,31 2,06 1,72 1,50 1,41 1,58 1,35 1,61
* mediu de
zile de lucru
'n perioada
1.IV-30.XI - - - 11 12 10 12 6 19 22 19 - 121
Temperatura medie
-6,8 -5,7 2,1 6,7 11,8 15,0 16,8 16,0 11,9 6,6 2,1 0,2 5,6
* 1-3 zile pe s1nt zile 1n care nu se poate lucra la zv'ntarea terenuLui pLoi
240
1. HEZABROVSZKY COlAB.
n solurilor, soIurile brune podzolite (26%),
soIurile brune acide (21%) soIurile aluviale gleice (14%).
naturale social economice ale
analizate au permis profilarea vegetal zootehnic
(tabelul 2).
n perioada 1985-1987, CAP a cultivat cu cartof o
de 310 ha, n cadrul unei ferme
specializate, cu soIa Din anul 1988, se
ferme specializate cu aceasta
includerii n fermei a date n acord
global membrilor cooperatori.
n cadrul CAP Snsimion, cartoful a ocupat o
de 340 ha, n cadrul a trei ferme mixte, cu
medie de 112 ha. Ferma I din cadrul acestei
care a fost n mod deosebit, a cultivat o
medie de 105 ha, revenind sub 20 % din structura de culturi a
fermei. Aceste nu numai snt concludente pentru
zona dar au ecologice Au
fost analizate rezultatele economico-financiare pentru perioada
1985-1987 din de statistice, planurile de
ale fermelor, registrul culturii cartofului. Au fost consultate
studiile pedologice cu cadastrul calitativ al la scara
1:10.000, studiile agrochimice cele de organizare ale
teritoriului.
Pentru stabilirea a s-a apelat la
prevederile Ordinului 2 al Ministerului Agriculturii din anul
1985, la cosultarea tehnice de la trustul SMA, la o
serie de date statistice.
n anul 1988, s-a efectuat o fotografiere a fiecarei
tehnologice la cultura cartofului, modul
n care tipul de analizat prezentului studiu,
modul n care se tehnologia a cartofului de
avantajele dezavantajele unui tip de comparativ
cu
Pe cele analizate
r
pentru a avea o
imagine de ansamblu asupra tipului de au
fost abordate rezultatele de cercetare
la ICPC SCPC Miercurea Ciuc.
Au fost utilizate calcule matematice de uz curent, s-a
apelat la graficul al mecanice manuale
pentru virful de la cele att n anul 1987,
ct pentru o tehnologie n anul 1988. Au fost
efectuate o serie de calcule privind unor indicatori
economici energetici.
UNELE ASPECTE ECOHOnICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFUlUI
Tabelul 2
241
Modul de favorabilitate a terenului la
Sinsimion din Harghita
Nr. Speci ficare eAP eAP Snsimion
crt
ferma
1. MODUL DE AL TERENULUI (HA): 3162 3417
- 2042 1967
d.c.: - arabil 144 71
- 976 1379
-
2. Efective de animale (capete): 2260 2200
- bovine 2542 3500
- ovine 600 -
- porcine
3. pentru cartof 1283,9 - 100 1596,8 - 100
la scara 1:10.000 (ha %) - 30,2 1,8
el. I-Il (81-100 puncte)-FF1 382,4 29,4 1064,7 66,6
el. III-IV (61-80 puncte) -FF2 301,8 23,9 236,2 15,0
el. V-VI (41-60 puncte) -F1 599,7 46,7 265,7 16,6
el. Vll (31-40 puncte) -F2
4. Gruparea terenurilor n 2042 100 1967 100
de (ha %) 1123 55 1197 61
O - 5 551 27 271 14
6 -10 265 13 17 1
I
11 -15
t
REZULTATE S! DISCUt!!
Una din cele mai importante probleme care se in
mari cultivatoare de cartof este organizarea cit mai
corespunzatoare a fermelor. Ferma de trebuie astfel
inct asigure:
satisfacerea comenzii sociale a exprimate
prin sarcinile din planul de in ceea ce
producerea cartofului de de
calitate;
ncadrarea ei n profilul zonei de
in care ferma este
pretabilitatea culturii la naturale locale;
folosirea a fondului funciar;
- a culturilor in de
bio"logice cu impuse de tehnologia
producerii cartofului de
folosirea a mecanice manuale de
a bazei materiale.
.. 2...=4.. 2b-- ..... I,;;.. ...... i4E;;..;..ZABROVSIKY COlAB.
Avnd n vedere aceste cteva mai importante, este
necesar ca la organizarea fermelor se respecte anumite
criterii de care vor fi prezentate n continuare.
a. Criterii de amplasare si organizare a fermelor
Ca se ca fermele specializate
i mixte n cultura cartofului fie create numai unde
soluri care, prin caracteristicile lor, admit cultura cartofului
in de Pentru a avea unei
corespunzatoare, este unui studiu
pedologic al terenului la scara 1:10.000. Avind
a de sol, au fost eliminate soiurile care
au:
- o medie de bonitare de sub 35 puncte (sau
dar sub 40 puncte);
- apa sub 1 ro adincime;
- panta terenului pentru mecanizare de peste 8-10 %,
iar pentru mecanizare de peste 15-20 %;
- argila pentru mecanizare peste 32 %;
- a solei pentru mecanizare de sub
5 ha;
- asigurarea unei de 4 (5) ani n zonele inchise.
Eliminind toate solele care nu corespund pentru cartof, s-a
putut stabili exact (pe clase de calitate,
tabelul 2).
CAP Tunad numai 1266 ha de terenuri de calitate
i mijlocie, respectiv 1284 ha terenuri de la clasa VII (31-40
puncte) n sus. Pentru a asigura o amplasare cit mai
pentru cartof, au fost organizate, incepnd cu
anul 1988, ferme specializate cu sola care
permit cartofului numai pe solele cele mai bune.
CAP Sinsimion o de 1073 ha terenuri de
calitate i mijlocie, respectiv 1597 ha terenuri de la clasa
VII (31-40 puncte) in sus. Practic, pentru prin
plan de 450 ha nu este o avnd n vedere
categoriile biologice superioare pe care le (BSE, SE),
cu asupra i cartofului
de produs.
La ambele se un mare da sole de
dimensiuni reduse: la CAP Tunad, sub 20 ha = 60 de sole, ntre
21-50 ha = 27 sole, de peste 51 ha = 4 sole; la CAP Snsimion,
sub 20 ha = 61 sole, ntre 21-50 ha = 23 sole i peste 51 ha =
3 sole, care efectuarea a unor
tehnologice, costuri i consumuri energetice ridicate.
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOfULUI
243
unei ferme specializate in producerea
cartofului de poate varia in limite relativ largi, dar
se ca optime dimensiuni:
- clone 60 - 100 ha;
- 60 - 140 ha;
- 70 - 150 ha;
- Il 80 - 160 ha;
- 12 =100 - 200 ha.
Dimensiunea a fermelor specializate este in
de favorabile culturii, amplasarea terenului
de anumite limite nat-urale, unor
obligatorii chiar amplasarea din care
se de de Numai prin realizarea
acestor se va putea a.junge la permanentizarea
specializarea de se va putea trece la construirea
unor obiective de cu
se va putea asigura folosirea a de Ferma
activitatea ca unitate cu gestiune
cu plan de venituri cheltuieli.
b. Aspecte privind tehnologia de
Tehnologia cartofului pentru
de aplicat, cu sau in curs de completare
a disciplinei tehnologice executarea in
perioada (tabelul 3)
Cartoful, fiind o un sol bogat
in fertilizante, accesibile plantei n stratul
superficial in tot timpul - mai ales la cartoful
de la care perioada de este artificial
ntrucit snt amplasate ntr-o cu soIuri
acide, cu abundente cu un grad slab de
aprovizionare cu elemente fertilizante, elaborarea realizarea
unui sistem de cere o
Ambele un raport intre apropiat
cu cel recomandat de cercetare. de un raport optim ntre
chimice de 1 - 0,8 - 1,1 NPK, fermele analizate se
cu unele mici abateri la CAP (1,8 potasiu)
la CAP Sinsimion (0,5 fosfor). Ferma
mai mari de NPK dect ferma inclusiv gunoi de
grajd. de elemente fertilizante aplicate la
ferma se n ni.velul randamentului realizat (ambele
tipuri de au alocat 17-18 kg cartof).
Tabelul 3
Utilizarea bazei materiale la fermele analizate
n perioada 1985-1987
Nr. Specificare U.M. Ferma Ferma
crt. speciaLizata mixta
1. Folosi rea
chimice: - N-P205-K20 kg s.a. 162-145-305 137-63-164
-raportuL N-P205-K20 1-0,9-1,8 1-0,5-1,2
-CheLtuieLi cu apLicarea
lei/ha 2122 1338
Lei/t 59 67
medie de cartof kg/ha 35922 19941
I -Cantitatea de
kgs.a. /ha 17,0 18,2 , ce revine La tona de cartof
\ )
2. Folosirea Lor de
combatere
- mana nr. t ratamemte 3,5 1,9
- coLorado nr.tratamente 1,7 1,3
- afide nr.tratamente 1,2 1,1
- erbicide nr.tratamente 0,7 0,8
- ntreruperea nr. tratamente 0,3 -
- CheltuieLi cu efectuarea
tratamente lor Lei/ha 1505 916
Lei/t 42 46
Astfel, ferma cu
chimice n valoare de 2122 lei/ha, revenind 59 lei/t, n timp ce
ferma de 1338 lei/ha, revenind 67 lei It.
Sub aspectul de tratamente aplicate de
ferma este superior celor realizte de ferma

Cheltuielile efectuate la unitatea de pentru
cartofului de ferma se la
1505 lei/ha, revenind 42 lei/t, n timp ce ferma
numai 916 lei/ha, respectiv 46 lei/ta Practic,
nivelul redus de fertilizare a culturii la ferma
foarte bine nivelul redus al randamentului
respectiv cu 16 t/ha mai dect la ferma

Un aspect important este cel al
mecanice n perioada (tabelul 4). Orice ntirziere
pierderi de deprecierea
suprapuneri de cu repercursiuni asupra
consumuri suplimentare de energie
n organizarea proceselor de iar n final costuri
suplimentare.
Tabelul 4
Durata de a mecanice la fermele
analizate in anul 1987
Nr.crt. Specificare U.M. Ferma
special izaUi
Ferma

1. Durata de a Mecanice
vitezei zilnice (zile calenda-
ristice):
- plantare
- erbicidare
- recoltare
- transport
2. Durata de a lucrArilor
mecanice (zile bune de lucru):
- plantare
- erbicidare
- recoltare
3. arabil! ce revine la:
- un tractor fizic
- masina de plantat
- masina de recoltat
perioada; nr. zile;
viteza zilnic!;
perioada; nr. zile;
viteza zilnicii;
perioada; nI'. zile;
viteza zilnicii;
perioada; nI'. zile;
viteza zilnic!;
nI'. de zile
nI'. de zile
nI'. de zile
ha/tractor
ha/utilaj
ha/uti laj
6-25.04;20;15
4.05-4.06;32;9
24.08-3.10;40;7
25.08-8.10;45;216
11
14
26
66
50
43
6.04.05;29;13
6.05-10.06;36;11
10.09-30.10;51;7
12.09-2.11;52;145
15
15
37
48
53
28
246
1. HEZABROVSZKY COLAB.
Prin transformarea zilelor calendaristice conform
coeficientului de prezentat in tabelul 1, au rezultat
zilele bune de lucru, care la rindul lor s-au comparat cu
perioadele de a conform recomand!rilor de
cercetare. Astfel la plantare, in loc de 10-12 zile bune de lucru
se 15 zile la CAP Sinsimion, iar recoltarea n loc de
20-30 zile bune de lucru, se realizeaz! la unitate n 37
de zile. Ferma specializat!, prin nivelul de dotare pe care l
are printr-o organizare mai bun! a a muncii,
efectueze n perioada
Ferma specializat! a realizat aceste rezultate deosebite
datorit! unei specializ!ri a de
(manuale mecanice) pentru executarea a unui
control eficient permanent din partea de ferm!, a unor
de calitate executate, a unor tehnologii de
virf a respect!rii disciplinei tehnologice.
c. Structura i rotatia culturilor
plantelor a devenit un prim factor de organizare
intensificare a de cartof. Cartoful pozitiv
o care las! terenul curat de buruieni, cu un sistem
radicular bogat care stratul arabil reav!n, f!r! tasare
de regul! culturi care au boli comune.
Ferma specializat!, prin redus! pe care o
cartoful din a (tabelul 5), poate
asigura o corespunzatoare pe terenuri favorabile, in timp
ce la ferma mare o serie de probleme,
amplasarea devine greoaie inclusiv culturilor.
Structura se reflect! cadrul unor indicatori
economici. Astfel, in cadrul CAP se
un nivel de cheltuieli (la structura de culturi de
12.958 lei/ha un volum de venituri de 15.703 lei/ha. Fermele
mixte, din cadrul CAP Sinsimion, un nivel de
cheltuieli de 15.561 lei/ha, respectiv de 15.477 lei/ha venituri.
Practic, la unitate, la structura de culturi din
rezultatele financiare sint negative.
Structura soiuri lor categoriilor biologice n producerea
cartofului de are, de asemenea, un rol important, incit
permite o a (baza echipament
tehnic, de a valorificarii (tabelul 6).
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFULUI
247
Tabelul 5
Structura si avantajele rotatiei n cadrul fermelor analizate
Nr.
crt.
Specificare Ferma Ferma
specializa

1985- 1988
87
1985-
87
1988
1. Structura culturilor din 52
asolament ( %) : 3
- cereale 57 61 48 23
- porumb 3 Il - 14
- cartof 16 16 31 8
- plante 16 7 10
- alte culturi 8 5 11
-Cheltuieli realizate la
de culturi
(lei/ha) 12958 15561
-venituri realizate (lei/ha) 15703 15477
2. Tipul de utilizat:

- 4 ani
trifoi+gru;
- 3 ani

grui
3. Avantajele
a) tehnice:
- echilibrului ntre elemente fertilizante
din sol;
- prevenirea lor animali
uOrl'oi-.::>li C!n"",...i-fi,...o ""111i-llrill'"'1r'

- evitarea lanurilor prin
fapt ce calitatea;
- eroziunea solului
mediului ambiant.
b) organizatorice:
- folosirea a de a
mijloacelor tehnice, inclusiv tractoare.
c) economice:
- de rezultate financiare pozitive
248
1. f4EZABROVSZKV COLAB.
Tabelul 6
Structura soiuri lor categoriilor biologice la fermele
analizate in perioada 1987 - 1988
Nr. Structura
soiurilor
crt. categoriilor
biologice
Ferma
1987 1988
Ferma
1987 1988
1. STRUCTURA
SOIURILOR (%)
- Timpurii
- Semitirzii
- Tirzii
2. STRUCTURA
CATEGORIILOR
BIOLOGICE
100
47
45
8
100
48
52
100
39
44
17
100
22
54
24
( %)
- BSE
- SE
- E
- Il
100 100 100 100
20 82 12 14
60 18 50 86
20 - 27 -
- -
11 -
3. STRUCTURA SOIURILOR SI CATEGORIILOR BIOLOGICE IN JUDETUL
HARGHITA
(1987-1988)
a) soiurilor (%) - timpurii 43
- semitirzii 43
- tirzii 14
b) categorii bilogice (%)
- BSE 3
- SE 10
- E 39
- Il 34
- 12 14
Pentru evitarea unor in producerea,
si certificarea cartofului de se producerea
a cel mult categorii biologice superioare (exemplu BSE, SE)
sau trei, cind intervine o categorie (SE, E, Il).
Pe grupe de precocitate a soiurilor,se ca 30-35 %
fie soiuri semitirzii 10-15 % soiuri tirzii, n de
zona de La ambele tipuri de se o
UNELE ASPECTE ECONOnICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFULUI
249
apropiat! a categoriilor biologice de cea recomandat!,
mai ales pentru anul 1988, la fel structura sorurilor este
apropiat! de cea recomandat!. Este prezentat! n tabel
structura soiuri lor categoriilor biologice n
Harghita.
prezentate reprezint! pentru cazuri
generale mai ales moduri de rezolvare a unor Este
de c! o ferm! specializat! mixt! poate
cultiva 4-5 plante de fiecare avind pentru
realizarea obiectivelor fixate prin planul de al
de
d. Organizarea amplasarea terenului
n cazul fermelor specializate mixte, cultivatoare de
cartof pentru care la un asolament de 4-5 ani,
un rol deosebit l are asigurarea de mecanizare, atit
pentru cultura cartofului; cit pentru celelalte culturi care
n terenului in sole va trebui
anilor de solelor n
parcele de lucru cu mijloace mecanice se face astfel ca ele
att folosirii eficiente a specifice
culturii cartofului, cit celor ce se pentru
culturile: griu, etc., care n asolament.
Pentru a asigura aceste parcelele vor avea o
de 600 m maxim, iar lungimea de minim 1000 m. n acest
fel, in momentul cind parcela va fi de cartof, executarea
se va face pe parcelei, care corespunde
specifice acestor culturi, de lucru va
corespunde cu lungimea parcelei, asigurindu-se in aceste
cazuri optime de mecanizare.
Pe limitele parcelelor de lucru se vor amenaja drumuri de
exploatare, in scopul in iar
economice ale permit, sau material
necesar pe plan local, se ca unul din drumurile ce fac
cu soselele principale, ferate, de
s! fie pietruite.
Se impune ca centrul administrativ fie amplasat cit mai
central de 3-4 krn la cele mai
sole) in vederea reducerii cheltuielilor
cosumurilor energetice, a in organizare.
n general, la ambele analizate se impune o
dezvoltare a in special in
teritoriului, a studiilor referitoare la
ecologice.
250
1. "EZABROVSZKY COlAB.
e. Planul de productie si financiar al fermei
Activitatea de fii a fermelor
specializate fii mixte n producerea cartofului de
organizate n cadrul de se pe
baza planurilor de fii a celor anuale. Planul de
cuprinde indicatorii generali ai
fii are rolul de a determina de dezvoltare potrivit
condi lor naturale fi i social economice ale acesteia. Prin
planul anual de se detaliile. El
programul fii cu caracter tehnic
fii economica-organizatoric pe care fii le propun le
realizeze n cursul unui an.
Planul de fii financiar al fermei specializate fii
mixte face parte din cel al agricole fii el
cuprinde indicatorii care se la
fondul de stat, cheltuielile directe de fii veniturile
ce din valorificarea acesteia. Baza fii
sarcinilor de se
de unitatea din care face parte ferma.
Fundamentarea planului de fii financiar se face
printr-o asupra de care
dispune ferma, de noi ce se prin mecanizare,
chimizare, introducerea unor noi tehnologii, precum fii
prin mobilizarea fii folosirea tuturor resurselor interne ale

Tabelul 7
unor indicatori economici la cultura
cartofului n anul 1987
Nr. Specificare U.M. Ferma Ferma
crt. special izata mixta
1. Suprafata cultivata ha 300 370
2. Productia medie leg/ha 32533 20397
3. Cost productie lei/t 1373 1286
4. Pret productie lei/t 2553 1893
5. Beneficiu lei/ha 37436 12395
lei /t 1180 507
6. Rata rentabi l itati i % 86 39
7. Structura cheltuielilor:
(cheltuieli totale) lei /ha 45637 26259
% 100 100
din care:
- retribui rea directa
a muncii % 24 18
- material de plantat % 40 27
- lucrari mecanice % 7 12
- ingrasaminte % 9 8
UNELE ASPECTE ECONOOICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFULUI
251
unor indicatori economici la cartof la
cele analizate, conduc la aspecte
(tabelul 7): ferma o de 35,9
t/ha (pe 310 ha) in perioada 1985-1987 din care in 1987 - 32,5
t/ha, cu un cost de 1339 (respectiv 1373 in
1987) un de de 2238 (respectiv 2553
ceea ce fermei o rentabilitate Cele
trei ferme mixte au cultivat in perioada 1985-1987 o
de 340 ha, din care in anul 1987 - 370 ha cu o medie
de 19,9 t/ha, respectiv 20,4 t/ha la un cost de de 933
lei/t, respectiv 1286 lei/t cu un de de 1615
lei/t din care in 1987, 1893 lei/t - asigurindu-se de asemenea
o rentabilitate.
Beneficiul realizat la nivel de in perioada
1985-1987, la cultura cartofului a fost de 899 lei/t la ferma
de la CAP 617 lei/t la fermele mixte de
la CAP Sinsimion.
O asupra structurii cheltuielilor de la
cartof ne un nivel de cheltuieli pentru fertilizare
la fermele mixte, respectiv cu 2000 lei/ha mai decit la
ferma un nivel ridicat de cheltuieli cu
retribuirea a muncii la ferma respectiv cu
5000 lei/ha mai mult decit la fermele mixte (aceasta ca urmare
a categoriilor biologice mai ridicate cultivate), ceea ce a
necesitat folosirea unui mare de muncitori sezonieri.
Un alt aspect analizat a fost valoarea
(tabelul 8). Atit valoarea cit
raportate la unitatea de sint
superioare in cadrul fermei specializate, aceasta ca urmare a
interesului deosebit acordat acestei culturi, a randamentelor
mari care se la cultura de a disciplinei
tehnologice manifestate la toate tehnologice.n
tehnologiei de la culturile din
asolament cu cartoful, in cadrul fermelor mixte se poate realiza
un energetic superior.
f. Dotarea cu utilaje mecanice
a de in cadrul
fermelor specializate sau mixte, se in unei
optime cu echipament tehnic. Scopul prin
de optimizare a structurii bazei
tehnico-materiale, pentru un teritoriu dat, se constituie din
definirea acelui maxim de efort material care
minimalizeze consumul de factori, pe unitatea de produs util.
Optimizarea s-a efectuat pe baza tehnologiilor de
tratindu-Ie ca ale unui intreg format din activitatea de
252
1. 14EZABROVSZKY COLAB.
agricolli pentru cui tura cartofului (ferma specializatli)
a culturilor din asolament cu cartoful (ferma
Tabelul 8
Valoarea
la fermele analizate in perioada 1985-1987
Nr. Specificare
crt.
U.M. Ferma
speciaLizata
Ferma
mixta
3717
4236
301
7328
10848
718
1. VALOAREA
kg/ha
UN/ha
kg/ha
- uscata
- nutritive
- proteina bruta digestibiLa
2.
- Bi energetic (EP-EC)
- Raport energetic (EPlEC)
- Energia consumata pentru
a 1000 McaL
- Rata rentabi Li ii
energetice (BE/EC.100)
McaL/ha
McaL
19489
2,87
347,9
187,4
10651
3,03
329,7
203,4
EP = energia produsa
EC =energia consumata
SE =bi Lant energet i c
S-a calculat necesarul de utilaje pentru concrete
ale anului 1987, iar pentru anul 1988, s-a calculat pe baza
tehnologiei proiectate (optimizate) de executare a
tehnologice in perioada
Pe baza vrfului de mecanice realizate la cele
tipuri de ferme, se in tabelul 9 valoarea a
necesarului de utilaje. Practic, este
(1860 lei/ha), la fel echivalentul energetic al utilajelor
amortizate anual, aspect deosebit de important care
pentru constituirea de ferme specializate.
Nivelul de dotare cu echipament tehnic pentru un modul de
100 ha cu cartof este (ferma 4
tractoare U-650; 3 tractoare L-445; un TIH-445; o
pentru MIG-5; 4 remorci de transport
RM-2; 2 de plantat tip MARS-4 (6 SAD-75); 2 combinatoare
CPGC-4; o de chimice MA-3,5; 2
pluguri PP-4-30 (PV-2); o cu reglabili 6 GCR-1,7; 2
cultivatoare universale (echipate cu RT-O) de tip CPU-8
(CL-7,5); o de erbicidat MET-1200; 2 de stropit
MPSP-3x300 (EEP-600); o cisterna RCU-4; o
de distrus MTV-4; 2 de recoltat tipul E-684 sau
MSC-2.
UNELE ASPECTE ECONOHICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFULUI
253
Tabelul 9
necesare pentru virful de la
fermele analizate
Nr. Specificare
crt.
1. VALOAREA A NECESARULUI DE
UTILAJE din care:
-va loarea amort i anua l
2. ECHIVALENTUL ENERGETIC AL UTILAJELOR
AMORTIZATE ANUAL
3. CE REVINE LA
UN TRACTOR: -U-650
L-445
A-18oo
4. CE REVINE LA UN
UTILAJ PENTRU FERMA
de pLantat
(MARS-4i 6SAD-75)
pentru fertilizat
(MA-3,5)
fertilizat
organi ce (MIG-5)
pentru erbicidat (MET-12oo)
pentru caLibrare
(MPSP-3x300i EEP-600)
i pent ru i rea patu lui
germinativ (CPGC-4)
pentru (CPU)
pentru distrus vreji (MTV)
de recoltat (E-684i MSC-2)
-utilaj de transport
de sortat (KSP-15)
lei/ha
Lei/ha
Mcallkg/ha
ha/tractor
ha/tractor
ha/tractor
ha/uti Laj
ha/uti Laj
ha/uti laj
ha/uti Laj
ha/uti laj
ha/uti laj
ha/uti laj
laj
ha/uti laj
ha/uti Laj
ha/uti laj
18300 18573
1859 1860
765 824
25 30
38 131
300 395
50
100
100
100
50
50
50
50
50
25
50
Nivelul propus de dotare pentru acest model
corespunde cu o valoare a necesarului de utilaje de
2600 lei/ha. Practic, la ambele tipuri de analizate sint
necesare in eforturi suplimentare de dotare in valoare de 740
lei/ha, absolut pentru evitarea pierderilor
de S-au considerat necesare numai 4 remorci, intrucit
pentru transportul la mari este mai
utilizarea de mijloace inchiriate de la intreprinderile
specializate.
Se optimizarea cu echipament tehnic
tractoare, sub in figurile 1-6.
r--

Ca

::1 "
:8: la:
''O.
::,:
'Q;.'
1 I
: :
:: ' ,
, , '1:0.'
, , ,o:sl
iti I ,Il),
,;":, ,.;,
,.,
I ,,'l, nf;
I I
, 'll;,
:' :' I :
iJ!"': 1-4.-, , ,....----, ..-------,
: i ! : I ! THf-.f4.5:
: r----'----: I
:: : I : :NI5-5 l'i16- '
, 1...-..., I I ....-- -, I
I I I I , :CV-6'lm' I I
: ::: ..:.. -+-----J. RT r-
J

" I I : :E-6"B(.: PP-.-5IJ I ,4116-5 I
, _-l 1. ...... , ... , 1. I J
." I 11("". I T::::i['I:::l r.:;'"k'AI I :---------
','b 'O I oMaif:fl : ' MA-:U; I
1 ,"1 I l' 'il4... " '
, >::, {.. _.. N/"w" ..... __L_---_--...I
'r,- I i" I ':a!"'6j : ' I I I I
,', I ;81- I
'J. 1 r -t .. ..tq.,., 1 I
: I : l'I'GC-4 PP-lo-"P I R "1-2 1
I I 1 , ,a:; la Q; I It\! ': I
__c:'.lJ:::-----4 I ,
': i G l'fC'u., .I1I"JftJx.YIKJ KH-2 '.' "
C' I tIU, I I I
Fig. 1 Necesarul de echipament tehnic pentru o de cartof, pe luni decade,
in" anul 1988 300 ha

..
..,

,"';
-:t

\o
(""

li
I ,
I ,
: ! i- UQ
U :]
1\0 !t., ,
C-12 l"
: :E-G8#i :(":
'K I t":
, '---1 ....-lt"
/ : C-/;I,9 Il.
__L_{_L
........... I 1CJ"l>('. "', ,.... , .... ,
'" ,:Lot, 40litl CP6C-if I !
1:,,: lor. I J Ilq I I I

,1 11/1' , 'u
,/ofrv-!j, HA-a.5 Il!: I

I
L::: Luna
Mces,
vli/qje
20,
fi
18
17
16
15
14

12
II
III
O
8
7
6
5

5
2
I
Fig. 2 Necesarul de echipament tehnic pentru o pe luni decade, n anul 1988,
cu a asolamentului: cartof 25%, 25,3%, de
6,3% gru 43,1% (Total=395 ha)
;tir
facilJdJ'r
I
I
I
I
I
n-,
I r"
I I I
I I :
I I 1
L..J I
I
I
I
Il
I I
L_
I
I
I
r
J
I
I
I
r
J
I
I
I I
I I
I 1
LI :
I 1
LJ
r.,
1 I
I I
l )
I I
I 1
I I
I
1
I
r--j
I I
L..-_..,
Lege/lda :
rerma specia/iza/o';
Ferma mixlei
r--l
I I
I
I I
I I
I I
I 1
I I
1 1
I I
1 I
r
J
L
1
I I
I I
I
I I J I
: I I I . 1
I LJ I
I I I
I II
I Ll I
I
I
_J
I
ij il
I 1 II
I I ,I
'1 I'
I I L,
I I :
1.., , : rl ;--';
I I ,1 I I I
L__ L _, L __
n
' I
\

I
I
'-,
,
I
1._ -----l
'-"1
1
I
1
l'
r
J
:
I I
I I
, I
I I
I I
I ....
I I
I I
r-, I I
: I : I
I I I
:: '
1-' I I I
I I I I r-'
I 1 1 I ,
I 1. -' ' I
I '----,
i

\
I
I

1
i
i
I
3-1
I

I
j
II
I
Fig. 3 Necesarul de tractoare (U-650), pentru un modul de 100 ha la ferma mixta.
,J
i

Leqenda..
Ferma Sjlffla/;zafa
Ferma mixla-
f
1
I
J1_,
1
I
I I 1
I : I
L_
r-'
I I
I I
I I I
,
I
I L
r,
I I
I -,
II 1: ,_:
I
I ...J
r
J
I " _J 1
"'
r.J I r
II
----1- -"1 -..,
I I I I I
I
I
l
I
I I I I
I I I I I I I
I I
I
I
I I I I I I
: I
I
: I Iii I 1, I I I I I I I I
1/1//111I1/11111/11/ 1/ I /II I I I /1 I /II I 1 I 1/ 1//1 I II I /II I 1 I 1/ . r 1/1 I In Imi 1 lu-rmll
, HA.R77E
T APRIUE 1 MAI 1 IOME I It/UE AtJBOST ISEffLHlIRlE OC10!"f8R1E: IlJECEH8RJE I Luna I
Fig. 4 Necesarul de tractoare (L-445) pentru un modul de 100 ha la ferma

II

-- m.wAL7
--- JiAlJ//1110Al
,[kr;;aQ9
Lvne
r:
" I,
I,
I
I,
II
II
1 I
"
,1

1 I
I I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
,
I
I

,
,
I
I
-:
'-' -1
I
I
I
:
,
1
I
,
1
,
I
I
I
L..:
I
....,
II
1 I
: I
I'
,1
,-J:
1 1
1 I
I -,
I I
I 1
I I
I 1
I I
I I
I I
1 1
1 I
I ,
I I
I I
I 1
1 I
I 1
1 I .-
1: 1 I :
tii I I
,-J '--' I
, i
iJ
l"""l
II
II
II
1 I
1 I
II I
: I :
1 I
: r
I ,
, 1
1 I
1 1
:rJ
I
1
F
I
l
1
I
1
I
I 1
, 1
, I
I '
, 1
I 1
1 1
I I
I I
, I
I I
l'
,:
w
,
1
,
I
,
,
1
,
I
,
I
I
,
I
,
I
;
,
I

! !:
, '1
I "
1 II
: l...J
1
....--.
, .
, 1
I f
I
, I
, l
: 1
,
5 Graficul comparativ al necesarului de utilaje pentru o
la un modul de 100 ha in anul 1987

o I
, I
:
I
I ,
l
I I
, ,
L-
1

1__,
!
1
I
L..
1
:-1
Lepel1tE'
TlISNAO
----- J//S/M/ON
r-----l
o I
: : r
o I
I I
I I
: l
J tiI
L ti,
1+1
l ' I
l I
l 1 ,
l o 1
I : "'-'
, I I
: : :
L_' L-
1
: I
L-.l
.--
l
I
I
:
1 I
1
I
I
r-
o 1
I I
I I
, I
I 1
1 o
,'1
I
o
i
:
1
o
!
LJ
n
I
I
II


: !
I
I
o I
I
: :
: :
:
I
I
i
I
:
;; r
J
I I 1
o I 1
: I "._'
, I o
l l'
I ::
l '1
I I
: : I
: ::'
I " _: ---1 1.

..,
I
I o
: :
, 1
I I
o
I 1
I I
, o
, .
o
, I
I I
I I
I
I
I
I
:-
o
,
o
1
I
f

1

!
I
I
41
i
0.5
5 ....
I
i
2.51
I
I
I

I
i

i
I
I
!

:

uftir.le
Fig. 6 Graficul comparativ de utilaje pentru o la un modul de 100 ha,
in anul 1988.
I_. tOlAD.
g. Organizarea, normarea retribuirea muncii
n cadrul conceptului de organizare a fermelor specializate
mixte, un rol important il are organizarea de
Factorii principali care necesarul de de
sint: destinate culturii, intensitatea
culturii, tehnologia nivelul de dotare cu mijloace de
sistemul de mecanizare organizare, nivelul de
a de etc.
Un studiu efectuat n modul de organizare al
de la unor indicatori privind de la
cele ferme analizate, conduc la aspecte (tabelul
10):
- se o feminizare a de
de 16-64 ani) fiind
respectiv sub 25-35 %;
- ce revine la un cooperator apt de
in este foarte mare (de peste 4 ori
la ferma comparativ cu ferma
urmare a redus de membri cooperatori;
- atragerea unui mare de de cu
repercursiuni asupra cheltuieli ridicate
cu randament n
- necesarul zilnic de norme fizice pentru virful de
la ferma este de aproape 4 ori mai ridicat
dect la ferma avnd n vedere gradul de
intensitate al de cartof;
- necesarul zilnic de muncitori pentru de recoltare
- transport - la cartof este de 2,1
muncitori/ha la ferma 1,8 muncitori la
ferma apare astfel un necesar de 640-660
muncitori zilnic la cele analizate, in
perioada virfului de din
n cadrul fermelor specializate mixte n cultura
cartofului, organizarea muncii se face pe echipe specializate
care toate din cadrul fermei. Echipele
specializate snt organizate ca de permanente din
cooperatori care de intreaga activitate de la nceputul
la stringerea recoltei. Pe fiecare
se cite un mecanizator care va executa
pe parcele repartizate echipelor respective, pe tot
parcursul perioadei de plan.
mecanizator va fi
intre 40-60 ha teren cultivat cu cartof, ceea ce corespunde unei
perioade de plantat de 10-15 zile de 20-35 zile pentru
recoltat, precum executarea a pentru
culturile ce in asolament.
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFULUI
Tabelul 10
M!rimea unor indicatori privind folosirea
de munc! la fermele analizate
Nr. Speci ficare U.M. Ferma Ferma
crt. specializata mixta
1. Suprafata arabi la ce revine la
un cooperator:
- total ha/om 6,0 3,2
- d. c. i a vegeta la ha/om 29,0 4,4
2. Structura cooperatori lor
de munca:
- 16 - 64 ani % 34,9 23,6
- femei 16 - 59 ani % 36,3 25,5
3. Zi le-om efectuate la cartof zo/ha 52,0 78,0
4. Norme fi zi ce efectuate la cartof
ce revine la un cooperator apt
de munca NF/ cooperator 157 116
5. Numar de norme fizice efectuate
la cartof NF/ha 158 83
6. Necesarul zilnic de norme
fizice pentru vrful de lucrari NF/ha/zi 2,3 0,6
7. Necesarul zilnic de muncitori
pentru secventa recoltare transport-
cartof.
(virf de lucrari) Nr. /ha 2,1 1,8
8. Valoarea unei norme de munca
fizica
- total lei 77,06 65,22
- d.c. bani lei 67,78 65,22
261
Retribuirea mUnCll cooperatorilor a muncitorilor
sezonieri se face fie numai in bani, fie n bani
generale. Munca este
n acord global, revenind 85-90 lei/tona de cartof recoltat, din
care 20-30 % n (cartofi) iar n bani. Nu se
poate acorda un procent mai mare de cartof, deoarece ambele
cartof pentru din categorii biologice
superioare. Cartoful se cu 1,20 lei/kg (ce revine n
natur!) la CAP cu 1,00 lei/kg la CAP Snsimion, unitate
la care ar trebui la 1,20 lei/kg, avnd n vedere
categoriile biologice superioare pe care le
zo
fi,{)
IJIJ
ltfJ
IlO
IIID
JJll
8D
7f}
lJIl
fJD
/J
111
:J

-,
. 1 I
n
r-.
I L.,
,..... I
I I
I I
I
- ..... _--
--4
i
I
I
I
I
1
1_
Legenda:
-- Ferme speci!JlJZBIa
---- Fennti mir/a
Necesarul de de pentru un modul de 100 ha la ferma
Tabelul Il
unor indicatori de privind dotarea cu echipament
tehnic necesarul de de pentru virful de lucriri la
Sinsimion, SCPC Miercurea Ciuc, SCPC Tucea Iepc
1. Tipul de ferma
Nr.
crt.
Specificare U.M. Unitatea Unitatea S.C.P.C. LC.P.L S.c.P.C.
Sinsilllion Miercurea Ciuc Tulcea
mixta specializata mixta specializata special i- mixta
cu pondere zata
cartof
2. Valoarea aBartizatA a
necesarului de utilaje
pentru vtrful de lucrAri lei/ha/an 1860,3 1859,0 189 1986,0 1452,0 1120,0
3. Echivalentul energetic
al necesarului de utilaje Mcal/kg/an/ha 824
4. Necesarul de norme pentru
v'rful de lucrAri, pe ha
si pe zi Nr.norme/ha/zi 0,56
valoarea lei/ha/zi 25,0
765
2,3
96,4
333
0,35
21,2
1066
0,86
56,1
975
1,35
78,5
670
0,47
23,5
5. Necesarul de tractoare
pentru v1rful de lucrari:
- grupa U-650
- grupa L-445
bucati/100 ha
bucati/100 ha
3,3
0,8
4,0
2,6
2,1
0,8
4,3
2,0
5,0
1,7
3,2
0,9
...... 1;.;.. COl.AB.
Organizarea de in cadrul fermelor
specializate avantaje:
permanentizarea specializarea
organizarea muncii in echipe specializate, cu un inalt
nivel de calificare;
o mai a cooperatorilor, prin gruparea
acestora pe familii, grade de rudenie in
vederea unei de solide
stabile;
posibilitatea la timp de calitate a
controlului.
Grafic, se necesarul de de manual!
pentru un modul de 100 ha la ferma (figura
7). n tabelul 11, se prezint! unor indicatori de
privind dotarea cu echipament tehnic, de
la celelalte analizate.
h. Organizarea producerii cartofului pentru in
fermele specializate
n actuale de dotare cu
inclusiv cu echipament tehnic de ferma
o ca fiind cea mai
de organizare in producerea cartofului pentru aceasta
multiplelor avantaje pe care le de: amplasare,
aplicare a tehnologiei de organizare
(tabelul 12), care de altfel de
concluzii.
Analiza la CAP a condus la necesitatea
constituirii a ferme specializate, cu la
cartof, aceasta ca urmare a de
(specifice tehnologiei producerii cartofului pentru
din categorii biologice superioare), a

La CAP Sinsimion, fermele mixte existente se vor transforma
in ferme specializate, cartoful devenind cuItura de din
cadrul asolamentului, de maximum de
urmare a vantajelor fermelor specializate.
Rezultatele bune de in cadrul zonelor
inchise n producerea cartofului de sistemul
de producere al este bine pus la punct, tehnologia este
Ceea ce mai trebuie finisat snt unele
organizatorice care vor permite
cartofului de Aceste organizatorice se la
adncirea procesului de profilare, specializare concentrare
in cadrul fermelor specializate.
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCERII CARTOFULUI
265
n prezent, procesul de concentrare specializare al
agricole s-a realizat n etape mai
primelor (de stat
cooperatiste), cnd s-a considerat ca asolamentul cu
8-10 chiar mai multe culturi, din care 20-30 %ierburi perene,
cea mai de a solului, de
asigurare a elementelor nutritive necesare agricole,
de realizare a unei structuri bune a solului, de combatere a
bolilor si
Tabelul 12
Avantajele tehnico-organizatorice ale fermei specializate n
producerea cartofului pentru comparativ cu ferma
'-AMPLASAREA
CORESPUNZATOARE
-APLICAREA CORECTA
A DE
COMBATERE ELEMEN-
TELOR FERTILIZANTE
-RESPECTAREA TEHNOLO-
GIEI DE
-ORGANIZAREA
DE CARTOF
-SUPERIORITATE
ECONOMICA
-amplasarea pe baza
ecologice, a la scara
1:10.000
-constituirea unor echipe specializate
-permanentizarea
-dotarea cu echipament
tehnic
a
-control eficient, calitatea
-cheltuieli reduse pe unitatea de
produs (cartof)
-control permanent din partea
de
permanente,
tenacitate
tehnologice la momentul
optim

-profilarea specializarea
concentrarea se pot realiza n
optime
-atragerea de de
bine
n organizarea secventalor
tehnologice, a conducerii

-beneficiu ridicat urmare a unei
singure culturi intensive

-valoare
energetic superior
n echipament
tehnic este cu cea pentru o
deci acesteia
-rezultate financiare superioare
sigure
266
1. MEZABROVSZKY COlAB.
- a doua 1965, cind s-a pus un accent insemnat
pe continuarea procesului de a
Ca elemente noi se
la stabilirea profilului trebuie stea
nu unitatea iar un alt principiu a
fost delimitarea vegetale de cea
n etapa imediat vom asista practic la a treia
cea de a fermelor
specializate, de trecere spre forme noi de organizare (cooperare,
combinare, etc.), atit in de cartof, cit in
in amonte aval, de eficiente
energo-economice care
cartofului de
BIBLIOGRAFIE
1. X - Planul de al
Sinsimion in perioada 1985-1988.
2. XX - Darea de privind rezultatele economico -
financiare la Sinsimion din
Harghita in perioada 1985-1988.
3. XXX - Date statistice privind cultura cartofului la
ICPC SCPC Miercurea Ciuc.
4. XXXX - Ordinul 2 al Ministerului Agriculturii din 1985
privind dotarea cu echipament tehnic.
5. XXXXX - Studiul pedologic cu .cadastrul calitativ, la
scara 1:10.000 la Sinsimion, din
Harghita.
6. XXXXXX - Date statistice ale fermelor din cadrul celor
din Harghita.
SOM!: ECONOMIC ASPECTS REGARDING POTATO SEED
ORGANIZATION IN SPECIALIZED AND MIXED FARMS
Abstract
The scope of this study is establish which is the best model
of seed potato organization, the conditions which must be assured
for the realization of this model. It is shown the advantages of
specialized farm instead of mixed farm and the development
tendencies of concentration and specialization potato crop in the
future.
UNELE ASPECTE ECOHOI4ICE PRIVIND ORGANIZAREA PR:OOUCEIUI CARTOFUlUI
267
~ l e s
Tab. 1 Frequency of month of rainfall at Miercurea
Ciuc
Tab. 2 The mide of land at CAP Tusnad
and Sinsimion,
Tab. 3 The utilization sources of raw material at CAP
Tusnad and Sinsimion, district.
Tab. 4 Execution time of mechanical works and the level of
endowment at CAP Tusnad and Sinsimion, Harghita
district (1985-1987).
Tab. 5 The structure and rotation advantages in those two
farms.
Tab. 6 Variety structure and categories.
Tab. 7 Level of certain economic indicators for the potato
crop in 1987.
Tab. 8 Nutritive value and efficency in analysed
farms (1985-1987).
Tab 9 Level of necessary endovment for the high necessity of
works in analysed farms.
Tab.lO Level of certain indicators regarding using of labour
work in analysed farms.
Tab.ll Level of indicators regarding endovement with
tehnical equipment and the necessity oflabour work for
the high time required works in CAP Tusnad, Sinsimion,
SCPC M. Ciuc, Tulcea, Iepc Brasov.
Tab.12 Technic - organization advantages of the specialized
farm in potato seed production comparatively with mixed
farm.
Figures
Fig. 1 Necessary of technical equipment for a specialized
potato farm on the month and ten , in 1988 - 300 ha
area.
Fig. 2 Necessary of technical equipment for a mixed farm on
the monthes and ten days with the following crop
rotation potato 25,3 % , two row barley 25,3 %,
sugar-beet 6,3 % and winter wbeat 43,1 % (Total=395
ha) .
Fig. 3 Necessary of tractors (U-650)for 100 ha for specialized
and mixed farm.
Fig. 4 Necessary of tractors (L-445) for 100 ha for
specialized and mixed farm.
Fig. 5 Comparatively graphic of necessary for a
specialized and mixed farm.
Fig. 6 Comparatively graphic of the necessary of a specialized
and mixed farm 100 ha, 19 8
Fig. 7 Necessary of labour work for 100 ha in a specialized
and mixed farm.
efecte economico-financiare cit mai
cartofului timpuriu este o a
costului acestuia a
Lucrlri (AnaLe) Le.p.e. 1990, voL. xvn
LA DIMENSIONAREA CULTIVATE
CU CARTOF TIMPURIU-VARA LA NIVEL DE UNITATE
l. NAN
cercetari le statistice efectuate ntr-un numar de cooperatiste cultivatoare de cartof
timpuriu, din zona Carei, jud. Satu Mare, pe o perioada de opt ani (1981-1988), urmatoarele
aspecte: pentru i le specifice acestei zone a unui indice relativ mai scazut al gradului de
mecanizare a cartofului (20-47 %), cele mai mari s-au la dimensiunea medie de cca 100 ha
pe unitate, iar cele mai reduse costuri la dimensiunea de 130 ha pe unitate. Concentrarea de
cartof peste aceste dimensiuni conduce la diminuarea respectiv costuri lor acesteia;
rezultatele economico-financiare ale snt ntr-o masura mare de mediu de
valorificare Pe nisipuri soluri nisipoase mediu de valorificare este mai mare, comparativ
cu cernoziomurile. rezultatelor economica-financiare a din zona Carei se poate
realiza prin asocierea culturii cartofului timpuriu cu cartoful de vara, n aplicarii unor
tehnologii specifice respectiv gradului de mecanizare. Stabilirea raportului dintre
cultivata cu cartof timpuriu cu cartof de vara, la nivel de unitate, este determinata de numarul total
de muncitori ce pot fi pentru recoltare, gradul de mecanizare a recoltarii la cele doua culturi,
nivelul durata perioadei de recoltare, n de criteriul de stabilit;
maximizarea beneficiilor sau utilizarea mai buna a de munca proprii.
unor
favorabile la cultura
nivelului de
mediu de valorificare.
mari la cartoful timpuriu, din punct de vedere
organizatoric, sint dependente de in care au fost create
optime pentru o de tuberizare, soiuri
precoce, amplasare tuberculilor,
fertilizare etc. respectiv de asigurare a unei
perioade cit mai mari de acumulare.
Lungimea perioadei de acumulare este in de epoca de
plantare, care trebuie cit mai timpuriu posibil, in
tuberculilor de de momentul
inceperii
Momentul, respectiv perioada de recoltare, are
asupra de valorificare a cartofului. De
aceea, pentru a asigura o mai mare de acumulare,
respectiv un interval mare intre momentul cel al
pentru toate plantele de cartof, se impune executarea
de plantare recoltare in perioade scurte de timp.
Aceasta presupune concentrarea de mijloace materiale,
energetice de de in aceste perioade,
care este in cu utilizarea
a acestora.
De aceea, este stabilirea dimensiunii optime a
cultivate cu cartof timpuriu la nivel de unitate, care
asigure unor rezultate economico-financiare cit mai
bune, in eficiente a bazei
tehnico-materiale a de
270
1. tw4
MATERIAL METODA DE LUCRU
In acest scop au fost efectuate statistice ntr-un
de 7 cooperatiste, cultivatoare de cartof timpuriu,
in zona Carei jud. Satu Mare, pe o de 8 ani (1981-1988).
De asemenea, au fost utilizate rezultatele de
profil din cadrul laboratorului de economie-organizare.
REZULTATE DISCUtII
n zona Carei, jud. Satu Mare, cartoful timpuriu se
atit pe cernoziomuri, cit pe nisipuri soIuri nisipoase
(tabelul 1). Pe cernoziomuri se un asolament de 4-7 ani;
cartoful timpuriu cultivndu-se n cu cereale plante
tehnice (gru, orz, porumb, de iar pe
nisipuri soIuri nisipoase un asolament de 2 ani, n
cu secara tutunul. Pe mai restrnse se
monocultura.
amplasate pe cernoziomuri mai
mici de cartof timpuriu (50-100 ha), n schimb care
soluri nisipoase mai mari (100-200 ha).
Pe cernoziomuri se medii mai mari, aceasta
bunei ale acestoara cu elemente nutritive,
dar ntirzierii de cu nisipuri
soluri nisipoase. n schimb, pe nisipuri soIuri nisipoase, se
de valorificare respectiv beneficii mai
mari, comparativ cu cernoziomurile, ca urmare a unei mai bune
a
astfel favorabilitatea zonei a terenului
constituie un factor important pentru
rezultatelor economice respectiv un criteriu
important in amplasarea cartofului timpuriu n dimensionarea
cultivate la nivel de unitate.
Dimensiunea cultivate cu cartof timpuriu la nivel
de unitate este n mare de gradul de asigurare
cu de a cultivatoare (tabelul 2).
de muncitori care efectiv la
a permis dimensiunii cultivate cu cartof
timpuriu. cultivate a determinat implicit
gradului de mecanizare a culturii. Gradul de
mecanizare, la cartoful timpuriu cultivat n zona Carei, jud.
Satu Mare, este n general Pe ce
cultivate la nivel de unitate s-au a crescut gradul de
mecanizare de la cca 20 %, la 47 % in cazul CAP
gradului de mecanizare s-a realizat prin executarea
unui mai mare de mecanice prin mecanizarea
transporturilor. n toate cazurile, plantarea se face
semimecanizat, iar recoltarea manual folosind plugul sau
de scos.
Tabelul 1
Rezultate la cartoful timpuriu in din zona Carei
Satu-Mare (Media perioadei 1981-1988)
Rezultatele
A. PE CERNOZIOMURI
1. CAP 42,5
Nr. Unitatea
crt. cultivatoare
2. CAP
3. Urziceni
4. CAP
MEDIA PE
CERNOZIOf1UR1

medie cul-
tivaU a-
nual
(ha)
50,0
50,0
100,0
61
Perioa-
da de
reveni-
re
(ani)
4
5
4
7
4-7
Structura
culturilor
din rota-

Cereale
pl. tehnice
Cereale
pl. tehnice
Planta
premer-

grtu
-,,-
"
grtu
Prod.
lIIedie
tlha
14,6
12,4
12,8
17,2
14,3
Costul
prod.
lei/t
1763
1644
1843
1984
1809
mediu
ve valori-
ficare
leilt
2021
1795
2465
2004
2071
Beneficiu
leilt
258
151
622
20
262
B. PE NISIPURI SOLURI NISIPOASE
5. CAP Foieni 100,0 2*
6. CAP 131,3 2* Tutun
7. CAP 206,3 2*

tutun

16,3
12,4
10,9
1668
1658
1971
2093
2153
2473
425
495
502
MEDIA PE NISIPURI
SOLURI NISIPOASE 146 2* 13,2 1766 2240 474
MEDIA PE
97 x x x 13,8 1790 2143 353
*) Pe mai restrtnse se monocultura.
272
Y-287;lg-6,27x
rtO,96
LEG.liVOA:
- .... - OATE
-FUNCllA AJtlS7A1i4
Fig. 1 dinte consumul cu de
la cartoful timpuriu: n zona Carei, jud. Satu
Mare (1981-1988)
CONTRIBUTII LA DIMENSIONAREA SUPRAFETEI CULTIVATE

f'1
f6
15
'/
/
I
II,. I
I
/
13 I
,
,
12
II
10
LE'(JEIVOA:
---DATE /N/T/ALE
-FUNCTIA AjlJS7ATA

\
\
......
273
Fig. 2 in de
cu cartof timpuriu la cooperatiste din zona
Carei, jud. Batu Mare
1. HAN
Le;/t
t7{lfJ
y-IM,95+9,72x - 4117x
2

2
=(l95
Ll"Gl"NOA:

- OATE IN/77ALE
........... fZlAlC17A AJ'tlS7:4TA
Fig. 3 dintre cultivata cu cartof timpuriu
costul la cooperatiste din zona
Carei, jud. Satu Mare (1981-1988).
CONTRIBUTII LA DIMENSIOHAREA SUPRAFETEI CULTIVATE
275
statistice efectuate la aceste uni
de asemenea, faptul ntre consumul cu de
o (figura
1). consumului cu de la hectarul cultivat
cu cartof timpuriu, a n mod favorabil
la nivelul de 150-160 Z.O., ca urmare, n primul rnd, a
a materialului de plantare a
culturii. n continuare a de
vie nu mai are asupra nivelului

Din cercetarea factorilor pentru
zona Carei, favorabilitatea a zonei terenurilor,
de asigurare cu de ndeosebi
de proprie gradul de mecanizare a culturii,
criterii n dimensionarea cultivate cu
cartof timpuriu la nivel de unitate. mai utilizarea
a bazei tehnica-materiale din dotare
a de n scopul reducerii costurilor consumurilor
energetice, ct pentru permanentizarea de
Dimensiunea cultivate, la nivel de unitate, are
asupra de tuberculi
cultivate cu cartof timpuriu, la dimensiunea de
cca. 100 ha pe unitate, a favorabil (figura
2), ca urmare a de aplicare a
tehnologiei de cultivare. Concentrarea cultivate cu
cartof timpuriu peste conduce la diminuarea
medii.
De asemenea, costul (figura 3) se reduce pe
dimensiunii la nivel de concentrare de cca.
130 ha pe unitate, care din nou, fiind n
primul rnd de nivelul care scad la nivele
mai mari de concentrare, ct de cheltuielilor pentru
plata SMA, ca urmare a gradului de
mecanizare.
Rezul tatele economice de au fost
n cea mai mare de mediu de
valorificare (tabelul 1). Pe nisipuri soIuri nisipoase, n
general, mediu de valorificare este mai mare dect pe
cernoziomuri, cu CAP Urziceni care, este amplasat
cartof pe cernoziom, un mediu mai bun
de valorificare. Aceasta, valorificarii
a cca. 91 % din la de peste 1800
(tabelul 3), prin concentrare de de ntr-o perioada
276
1. HAN
mai de timp.
Din analiza modului de valorificare a cartofului timpuriu,
se 6-28 % din cantitatea de cartof
in se la de peste 3000 ntre
14-73 % se la cuprinse intre 1800-3000
aproximativ 39 % (intre 6-78 %) se la
sub 1800 ct costul mediu al
la cercetate. Deci o parte din
cu eforturi mari pentru
tuberculilor, plantarea etc., este
la mai mici, cartofului de
Tabelul 2
dintre asigurarea cu de a
cu cartof timpuriu
n zona Carei, jud. Satu Mare (media perioadei
1981 - 1988)
*> La recoltare participa un numar mare de sezonieri
astfel recoltarea cartofului timpuriu cu
intirziere valorificarea acestuia la sub 1800
nu mai este din punct de vedere economic; costul mediu
al in cercetate fiind de 1790
(tabelul 1).
LA DIMENSIOHAREA CULTIVATE
Tabelul 3
de cartof timpuriu valorificate de
din zona Carei, jud. Satu Mare, n perioada
1981-1988
277
Nr. Unitatea
crt. cuLtivatoare
U.M.

vaLorificate
La Le de:
1. CAP Camin
2. CAP CapLeni
3. CAP Urziceni
4. CAP Pet ti
5. CAP
6. CAP Foieni
7. CAP SanisLau
TOT A L
t/ha
tone
%
tlha
tone
%
t/ha
tone
%
t/ha
tone
%
t/ha
tone
%
tlha
tone
%
t/ha
tone
tlha
tone
%
14,6
4192
100
12,4
3696
100
12,8
4949
100
17,2
11545
100
12,4
12859
100
16,3
12970
100
10,9
16320
100
13,5
66531
100
peste
3000
Lei/t
12,2
758
18,0
12,2
281
7,6
13,2
884
17,8
11,5
691
6,0
7,8
1599
12,4
12,4
1176
9,1
9,1
4625
28,3
11,2
10014
15,0
1800-
3000
Lei/t
12,1
1528
36,5
10,2
510
13,8
14,9
3636
73,5
15,5
4876
42,2
10,3
4660
36,2
14,6
4737
36,5
10,6
10700
65,6
12,6
30647
46,1
sub
1800
Lei It
16,4
1906
45,5
12,8
2905
78,6
9,6
429
8,7
22,4
5978
51,8
14,7
6600
51,4
18,5
7057
54,4
11,8
995
6,1
14,6
25870
38,9
Din datele existente la pe cei 8 ani
rezul la data de 10 iunie, la care conform
Decretului se de peste 3000 pe
recoltate s-au de cca. 11 t/ha.
ponderii recoltate la
valorificarea a vor permite
de mult mai mari.
De aici, care au mobilizeze
de pentru recoltarea cartofului timpuriu
ntr-o de timp (CAP Urziceni, CAP au
realizat medii de valorificare mai mari.
LE6EIVL7A:
-'--OATE /NI77ALL
-FU'NC17A AJt/SJ;4Jjq
y=5463 +52,8x -tJ,2x
2
q!l()
,""
I "-
/ "-
/
I
I
"-.,
'" "-.,
"
"-.,
"'-
1

i sa do 80 do /)jo t'O 120 140 /50 /60 170 i80190 2'00 2/0 220
CL/VTRALl.Z:4Tf LA .MA. -OIRECllA f7NAiVTE-PA7E7L/RI
OELA t//VllATlLL" CtlLI7VATOAREOINJ{/LlETELEARACO/NdOVllA SI
SAI-il-MARE
Fig. 4 in de cu
cartof la nivel de unitate (1979-1981)
CONTRIBUTII LA DIMENSIONAREA SUPRAFETEI CULTIVATE
279
- - - - func,na im!/ala
---jOnc:f19ap.shla-
y =2,0435-Q07x+a00212x
2
le/It

\
al

1.
5
1
:j
1,2 I .... :



k do 50 70 do Iel? 1; 1.47 lio 150 1$0 k 180 1.90 a-1 2jO "ha
J&;arc9/a!a cull/vala -hCi
Fig. 5 dimensiunii cultivate cu cartof
cooperatiste, asupra
niveluri lor costului de realizat
Un studiu similar efectuat pe o de 3 ani
(1979-1981), utilizind date statistice centralizate la M.A.,
cu privire la cultura cartofului
timpuriu-var!, in Arad, Satu Mare, a
rezultat, de asemenea, o intre dimensiunea
cultivate la nivel de unitate
cultivate cu cartof a
favorabil cca. 130 ha pe unitate (figura 4),
care nivelul scade. Cele mai reduse -costuri
(figura 5) respectiv 6ele mai favorabile rezultate economice'
se la nivel de concentrare a de cca.
160-165 ha pe unitate.
statistice efectuate permit astfel stabilirea
pentru aceste zqrie a dimensiuni optime:
- pentru cartoful timpuriu, pe baza efectuate
in cooperatiste din zona Carei, jud. Satu
Mare, dimensiunea este intre 84 ha, la
care se cea mai mare 116 ha,
la care se cel mai mic cost al
280
1. twI
- pentru cartoful aceste dimensiuni sint
cuprinse ntre 130 ha 165 ha
(cost minim al La dimensiuni mai mari se
poate asigura o utilizare mai a bazei
tehnico-materiale specifice. Cheltuielile pentru
amortizare a acestora se reduc de la 800 lei/ha la
dimensiunea de 40-50 ha, pna la cca. 400 lei/ha la
dimensiuni de cca. 180 ha (figura 6).
la aceste dimensiuni insemnate rezerve de
a rezultatelor economice prin
ncadrarea acesteia ntr-o
mai de timp (figura 7). Recoltarea respectiv
valorificarea n ultima de aplicare a
de 3,40 lei/kg pentru calitatea I-a respectiv 2,50
lei/kg pentru calitatea II-a (n cazul zonei a I-a de
celor mai mari venituri. Prin prelungirea
perioadei de recoltare sau ntrzierea acesteia, chiar n
sporirii veniturile totale se
Recoltarea valorificarea ntr-o mai
de timp este fie prin concentrare mare de
de dar mai ales prin gradului de mecanizare a
de recoltare, n
muncii reducerea costurilor de
Recoltarea cartofului timpuriu n totalitate la data
de 10 iunie, pe de venituri maxime, permite
realizarea n cele mai bune a culturilor succesive.
duratei perioadei de recoltare a cartofului timpuriu
de la 10 la 20-30 zile, va permite dimensiunii
cultivate cu cartof timpuriu la nivel de unitate, n
veniturilor totale la cartoful
timpuriu cu asupra rezultatelor culturilor
succesive.
De asemenea, rezultatelor economice a
se poate realiza prin asocierea cartofului timpuriu
cu cartoful de care se n
numeroase agricole. Aceasta permite o mai utilizare
a bazei tehnico-materiale a de se
pentru permanentizarea specializarea acesteia, se
aprovizionarea cu cartof pe o
mai de timp.
Stabilirea raportului, respectiva cultivate cu
cartof timpuriu cu cartof de la nivel de unitate, este
de total de muncitori ce pot fi
pentru recoltare + sezonieri), gradul de mecanizare
a la cele culturi, nivelul de durata
perioadei de recoltare, n de criteriul de
stabilit; maximizarea beneficiilor sau utilizarea mai a
de proprii (tabelul 4).
CONTRIBUTII LA DIMENSIONAREA SUPRAFETEI CULTIVATE
281
- - - - - f;nl;M ,n/heii
---funclie
---
I
-_____ I
------1----
y :: 1,/8-tJ,0869x+tJ,00242)(2
100
O..l.---,-..,..----..---r----r--v---r---.----,---.-----r-...,.----,.--4--.,--,--r--r---,

J(Jj:Jl'ajajr!1- !la
Fig. 6 dimensiunii cu cartof timpuriu asupra
cheltuielilor pentru (echipament tehnic
specific, pentru etc.)
5
10

20
15
25

=lot},4- ti f)( +{j(}77x:"
r
2
=agg
,.e/fl

! 1 ' i 1 I l' I ' 1 , iO ..
50 ftJ 8'0 !lO fUi I 'lJ I P M'ZIle tie lap/anlare
II}V 21V 2 W 9VI 13VI 24& VI liOala recollarli
2/8
I r- I I I pe (/e'/kq)
j 4.,80 2dr / .3:M j 2$ 3IJjV/-,*ell/lidc' valorj:
- j 330 II :1II II 2,50 ea 1'" li 1,75 IP"
5-

t/!!a
A
15-
15-
14
f;,
1.
II
fU
/).
Fig. 7 a stabilirii perioadei ootime de recoltare
valorificare a cartofului timpuriu
CONTRIBUTII LA DIHENSIONAREA SUPRAFETEI CULTIVATE
283
Maximizarea beneficiilor este posibil! prin
ponderii cultivate cu cartof timpuriu, n
total! de cartof timpuriu-var!, fiind determinat! de asigurarea
cu de munc!, gradul de mecanizare a durata
acesteia.
Pentru utilizarea mai a de ndeosebi
a de permanente, metoda ponderii vrfurilor de
lucr!ri ne permite stabilim raportul dintre aceste
determinate de gradul de mecanizare a la cele
culturi, ct de durata
Prin cultivarea n fiecare unitate de cartoful
timpuriu a cartofului de var!, n raporturi stabilite n
de concrete ale prin aplicarea
tehnologiilor specifice celor dau! culturi, este o mai
bun! utilizare a de a bazei tehnico-materiale, ct
o nsemnat! sporire a beneficiilor (tabelul 5).
ponderii cultivate cu cartof timpuriu, n
detrimentul cartofului de va conduce la sporirea
beneficiilor cu 127 % 152 % de varianta martor.
Tabelul 4
Determinarea raportului dintre
cu cartof timpuriu cu cartof
de la nivel de unitate, n de criteriul
stabilit.
Modul de calcul
1. MAXIMIZAREA BENEF ICIILOR
Mx 100
% T =
(ZO/t
1
P1: D1)S
II.UTIlIZAREA A DE
(METODA PONDERII VRFURILOR DE lUCRARI)
(ZO/t
2
.P
2
:D
2
) x 100
% T =-----------------------------
(ZO/t
2
P
2
:D
2
) + (ZO/t
1
P
1
:D
1
)
(ZO/t
1
.P
1
:D
1
) x 100
%V=-----------------------------
(ZO/t
1
P
1
:D
1
) + (ZO t
2
.P
2
:D
2
)
Factori de determinare
- Nr, total de muncitori ce pot fi
mobil zi lnic pentru recoLtare
(permanenti+sezoni eri) Mi
- Necesarul de de munca pentru
recoltat 1 t cartof timpuriu sau de
vara - ZO/ti
t
1
- timpuriu
t
2
- vara
- medie planificata Pi'
P
1
- timpuriu
P
2
- vara
- Durata perioadei de recol tare - Di
0
1
- timpuriu
O
2
- vara
- tota la cu l ti vata cu ca rtof
(timpuriu+vara) la nivel de unitate-Si
t1i t2i P1i P2i D1i 02.
Tabelul 5
a culturii cartofului
timpuriu*> asociat cu cel de var!**)
===============================================================================
Variante simulate
medie
tlha
Costul
prod.
lei/t
Pret mediu
de valori-
ficare
leilt
Beneficii
leilt la 150 ha %
mii Lei
V.O: Martor 5***) 13,2
V.1: (30%T + 70%V) 15,6
V.2: (40%T + 60%V) 14,8
V.3: (50%T + 50%V) 14,0
V.4: (60%T + 40%V) 13,2
1766
1196
1296
1407
1532
2240
1704
1868
2050
2255
474
508
572
643
723
938,5
1188,0
1270,0
1350,0
1431,0
100
127
135
144
152
cuI ti cu
la nivel de
a
cu de
*) medie : 10 tlha
* *) medie : 18 tlha
***) Media rezultatelor la CAP Foieni, SanisLu
(ampLasate pe nisipuri soluri nisipoase).
CONCLUZII
1. Pentru nivelul actual de dotare cu echipament tehnic,
specific culturii cartofului timpuriu respectiva gradului de
mecanizare practicat n zona Carei, jud. Satu Mare, asigurarea
cu de a cultivatoare
principalul criteriu de dimensionare a cultivate la
nivel de unitate.
2. utilizarea mai cu a bazei
tehnico-materiale a de este prin
asocierea culturii cartofului timpuriu cu cartoful de n
unitate.
3. Stabilirea raportului dintre
cartof timpuriu respectiv cu cartof de
unitate, este de gradul de mecanizare
celor culturi de asigurare

4. Dimensiunea a cultivate cu cartof
la nivel de unitate, este ntre 130-165
ha din care 84-116 ha cartof timpuriu.
5. de a
materialului de plantare, prin folosirea depozitelor germinator,
ct mecanizarea vor permite
dimensiunii optime a cultivate la nivel de unitate,
ca economice.
LA DIftENSIONAREA CULTIVATE
285
6. unor rezultate economica-financiare superioare
este prin crearea pentru o de
acumulare a terenuri favorabile, soiuri
precoce, tuberculilor, plantare timpurie, etc.)
valorificarea acesteia ntr-o ct mai de timp
la ct mai mari.
Predat colectivului de redactare
la 20.03.1990
Referent: Dr. ing. l. Socol
CONTRIBUTIONS UPOM THE DIMENSION OF AREA CULTIVATED
WITH EARLY - SUMMER POTATO AT UNIT LEVEL
Abstract
The research was carry ont in seven cooperatives (1981-1988)
which grow early potata in the area Carei, Satu Mare district.
The highest yield give the unity with 100 ha and the lowest yield
cost at the level of 130 ha/unity.
Tables
Tab. 1 Results for early potatoes crap in cooperative units
from Carei area, Satu Mare district (mean 1981-1988).
Tab. 2 Dependence between labours assured and growing early
potato crop from Carei area, Satu Mare district (mean
1981-1988).
Tab. 3 Potato quantities sold at different prices by
cooperative units from Carei, Satu Mare district
(1981-1988).
Tab. 4 Determination of report between growing early potato
area and growing summer patata area at the level of
cooperative, in function of criterion established.
Tab. 5 Economic efficiency of early potato crap associated
with summer crap.
Figures
Fig. 1 Dependence between the labaur cansumptian and the early
patata yield in the area Carei, Satu Mare district
(1981-1988).
Fig. 2 Dependence of the yield dependinding an the early
patata area in the caaperatives fram Carei area, Satu
Mare district.
Fig. 3 Dependence between grawing patata area and yield cost
in the caaperatives fram Carei area, Satu Mare district
Fig. 4 Variance of the yield depending an the grawing summer
patata at the level of unity (1979-1981).
Fig. 5 The influence of area size cultivated with early-summer
patata in the caaperatives upan the level of yield
casts.
Fig. 6 The influence of the area dimensian cultivated with
early patata upan the expenses for the investment
specific technic equipment, spaces for spranting.
Fig. 7 Economic efficency of the aptimum period for harvesting
and turning ta accaunt of early patata.
lucrAri (Anale) Le.p.e. 1990, voL XVII
PRIVIND METODOLOGIEI DE SONITARE
A TERENURILOR ARABILE N VEDEREA CARTOFULUI
I. MEZABROVSZKY, D. TEACI
1
, M.
w. COPONY, GH. OLTEANU
BERINDEI, D. MITROI,
Dezvoltarea continua a unei intensive de cartof n noastra a necesitat necesita n
conti nuare rea permanenta a metodologi ei de boni tare, fundamentata pe o buna a
resurselor de sol, a unei organizari amplasari a acestei culturi. Organizarea, alaturi de
celelalte tehnice, constituie una dintre cele mai importante resurse de sporire a de
cartof, de a muncii a eficientei energo-economice a culturii. Microzonarea
de cartof, respectiv cultivarea acestuia n zone pe terenuri favorabile din punct de vedere
ecologic, asigura de apropiate sau egale cu de al solului cu
cheltuieli reduse. Aplicarea corespunzatoare a tehnologiei de cultura specifice cartofului este posibila
numai n cazul cnd se respecta cartofului de ampLasare. Pentru a real iza aceasta ampli'lsare
n cele mai bune s-a utilizat metoda bonitarii ecologice, metoda eLaborata de catre ICPA
detaLiata La scara 1:10.000 completata cu agropedologice aLe cartofuLui, cu
ml!isu";le organizatorice necesare, elaborate de catre Institut.
n organizarea de cartof,
utilizarea creatoare a resursei ecologice una dintre
cele mai importante rezerve in realizarea unor mari
eficiente. n cadrul resursei ecologice, amplasarea culturii
cartofului pe cele mai potrivite terenuri constituie o
in utilizarea a tehnice, in
aplicarea lor la momentul optim, la folosirea
a bazei materiale, contribuind in final la
unei inalte energo-economice (1,2).
Trecerea la generalizarea terenului arabil, la
scara 1:10.000, posibilitatea rezultatelor
acesteia pentru amplasarea cit mai a culturii cartofului
pna la nivel de teritoriu ecologic omogen, unitate de

Boni tarea terenurilor arabile, metoda de ICPA
de
a ecologice in vederea
ridicate constante de cartof, seama de
gradul de favorabilitate a terenului (4). Practic, metoda permite
agropedologice a tuturor
caracteristicilor ecologice tehnologice a parcelelor necesare
pentru stabilirea de a de
a terenului, care la
solurilor, aduce necesare care dau
posibilitatea a tehnologiei de
specifice cartofului.
1. I.C.P.A.
288
1. JliElABROVSZKY COlAB.
Avnd n vedere faptul nivelul real al de
cartof nu depinde numai de elementele cuprinse n determinarea
notei de bonitare, ci de efectul multor factori biologici
tenologici care se n cmp, este necesar ca cu
bonitarea terenului la scara 1:10.000, care se extinde pe
tot mai mari, se la mbinarea
realizate prin bQnitare cu aceste elemente, astfel nct, prin
boni tarea se realizeze o
ecologice tehnologice
a culturii cartofului.
MATERIALUL FOLOSIT METODA DE CERCETARE
Pentru calculul notelor de bonitare, din multitudinea
de mediu care fiecare unitate de teren
(UT sau TEO) n cadrul studiului pedologic, s-au ales
cele mai importante, conform metodologiei elaborate de ICPA
Fiecare dintre aceste elemente au fost confruntate cu
pe care le cultura cartofului, cu modul n
care pentru o utilizare a acestora - stabilite
pe baza rezultatelor experimentale n cadrul
institutului.
Au fost analizate de favorabilitate pentru
varianta mecanizare respectiv recoltarea cu combina, pe
baza rezultatelor experimentale anterior (1,2,3), de
asemenea a unor indicatori n lucrarea de
a de cartof (6).
Utilizarea la scara de 1: 10.000 contribuie la
planificarea a medii
la nivel de unitate, la o folosire de organele
de decizie.
REZULTATE DISCU1II
Pe baza rezultatelor experimentale anterior de
Institutul de cercetare a cartofului, a
concluziilor n urma de
a de cartof (la scara 1:50.000)
au fost stabilite de ICPC o serie de
cerute de cultura cartofului, iar cu ICPA
s-au elaborat privind criteriile de
microzonare a cartofului pe baza ecologice a
tehnologice, prezentate n anexa 1.
de favorabilitate au fost prezentate pentru cele
trei ale de cartof, respectiv: cartof
pentru consum cartof pentru consum
cartof pentru
Anexa 1
Conditiile de favorabilitate a terenului arabil pentru cultura cartofului
(Bonitarea la scara 1 : 10.000
de cartof Nr.
crt.
IndicatoruL
agro-pedoLogic
consum
timpuriu-varii
consum


o 2 3 4
1. Nota medie de bonitare:

>= 45 puncte NMB
idem
>= 40 puncte NMB
idem
>= 40 puncte NMB
idem
<= 5 X
LN; NL; l; LP.
5,6-11C
>=500 mm

<= 5 %
lN; NL; L; LP.
5,6-11C
>= 500 mm
Uirc!!i
NL
9-11 C
fara schelet
2. CLima: -temperatura medie
medii anuale: -neirigat
-irigat
3. Textura 'n A
p
sau 'n primii 20 cm:-(x----
---_._-------------------------------------
4. de schelet pentru recoltarea cu combina
5. Adincimea apei freatice >= 1,4 madincime
6. Panta terenului: -mecanizare
-mecanizare
<= 10 %
<= 15 %
<= 10 %
<= 15 %
7. de teren Absent
8. 'n -mecanizare
-mecanizare
<= 32 %
fara restrictii
<= 32 %
fara restrictii
9. Grade de gleizare a solului De la negleizat pina la gLeizat moderat
10. Grade de pseudogleizare a solului De la nepseudogleizat pina la pseudogleizat slab
11. Grade de salinizare sau solonetizare Fiirii saLinizare sau solonetizare
12. soluLui De La slab acid la slab aLcalin (5,6-7,8)
13. de carbonat de calciu <= 1 % la 15 %
14. Volumul edafic utiL Mare - mijlociu (>= 50 %)
15. Rezerva de humus, strat 0-15 cm >= 30 tone/ha
o
16. Inundabilitatea
2
Neinundabil
3
(Anexa 1 - continuare)
4
17. AmenajAri pentru funciare<x
18. Irigarea: -zona de stepa
-zona
-zona de lIIunte
Includerea criteriilor pedologice de stabilire a cerintelor
de ameliorare
Amplasarea obligatorie la irigat, de cu
de punere sub presiune <SPP)
idem
19. solei cultivate: -mecanizare
-lIIecanizare partialA
20. Gradul de concentrare pe unitate
21. normale
-atac de nematozi
22. de cartof ce revine pe punct de bonitare
(kg/punct), pentru o tehnologie
>= 30 ha
>= 2 ani
300
>= 5 ha

>= 80 ha
>= 3 ani
600
>= 5 ha
>= 50 ha
>= 4 ani
>= 6 ani
350
stas)
Anexa 2
Favorabilitatea terenului la unitatea .

parcelei
cadastrale

aplicarea lor
(ha)
NI'. NI'. teritoriului
crt. ecologic omogen
(TEO) sau unitati
de teren <un.
vechi nou

( ha )
Clasa de
favorabilitate
Nota medie
de bonitare
mecanizare
totali!i
mecanizare

Anexa 3
teritoriilor favorabile la nivel de din
NI'.
crt.
Denumirea
i
(stat,

nlitori)

arabi Ul
pe unitate
(ha)

totalii
favorabi Ui
pentru cartof
(ha)
Nota medie
ponderaUi
de bonitare
La cartof pe
fav.
la unitate.

de
kg/ha

de teren
care nece-
s iti!! rotat i e de
(ha):

ce se poate
cultiva anuaL
cu cartof
(ha)
2 ani 3 ani 4(6)ani Total d.c. mecan.
Anexa 4
Favorabilitatea terenului arabil pentru cartof, pe clase de favorabilitate
la nivel de din .
Favorabilitatea pe clase (puncte): NI'. Denumirea
crt.
(stat,
de-
tinatori>
ha

Nota medie % supraf.
de bonitare .
totaL anuaL
cu cartof
1
91-100
Il
81-90
III IV
71-80 61-70
V
51-60
VI
41-50
292
1. iliEZABROVSZKY COlAB.
Din cei 17 indicatori de care direct la
stabilirea notei de bonitare (4) au fost pe baza
efectuate la cartof, un de 14 indicatori,
restul de indicatori fiind de Iepe pe
baza unor studii de economie organizare. Pe
analizate este necesar ca n perspectiva fie
indicatorii referitori la suma gradelor de utile
pentru cartof a temperaturilor de stress, indicatori ce pot
caracteriza mai bine de favorabilitate pentru cartof.
n continuare, se metodologia de lucru la metoda
de microzonare pentru cartof.
n prima se practic fiecare cu
"toate agropedologice, conform existente la
scara 1:10.000. se toate parcelele
care nu corespund pentru cartof, conform de
favorabilitate prezentate in anexa 1 (de la nr. curent 1 la 19).
Parcelele se la nivel
de unitate se tabelul prezentat n anexa 2.
un teritoriu ecologic omogen (TEO) cuprinde mai multe sole, sau
o este de 2-3 TEO-uri, se nota medie
de bonitare Prin centralizarea parcelelor la nivel de
unitate n final de teren arabile pentru
cartof, att pentru de mecanizare ct
pentru mecanizare
n continuare, se tabelul prezentat n anexa 3,
cont de de favorbili tate prezentate n
anexa 1, la nr. curent 20, 21, 22. n de
de cartof, la nivel de
unitate se conform recomandate. Prin
raportarea la de ani, ce se poate
cultiva anual cu cartof (total din care mecanizat).
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra
terenului pe clase de calitate, se tabelul din anexa
4, n care apare un indicator de zonalitate, respectiv
ponderea culturii cartoful ui din
a sau
Pe baza cu de teritoriu (DT sau TEO)
anexelor 2, 3, 4, a notelor de bonitare, se ntocmesc
de favorabilitate pentru cultura cartofului, la nivel de
unitate, grupnd notele de bonitare din 10 n 10 puncte n
cadrul lor de detaliu din 20 n 20 de puncte pentru
de Pentru ntocmirea a lor de
favorabilitate se propune folosirea culorilor stabilite oficial
de ICPA
CONTRIBUTII PRIVIND ftBUNATATIREA "ETODOLOGIEI DE EIONITARE
293
CONCLUZII
Trecerea la microzonarea culturii cartofului pe baza
favorabili tatii ecologice, la scara 1: 10.000 conform metodologiei
de bonitare, va asigura:
- amplasarea a culturii cartofului pe cele
mai favorabile terenuri;
- folosirea la capacitatea cu a
echipamentului tehnic;
- utilizarea a principalul mijloc de
din
- posibilitatea a tehnologiei
specifice cartofului;
- reducerea costurilor consumurilor energetice, a
muncii;
- de organele de decizie a
ce se pot cultiva cu cartof la nivel de unitate,
- posibilitatea stabilirii corecte a de
ce se poate realiza la unitatea de
a ce se impun de n vederea
prin comanda
BIBLIOGRAFIE
1. BERINDEI, M'
I
1977, Zonarea de cartof. Ed. Ceres ,
2. BERINDEI, M., BRIA, N., 1982, Mecanizarea n
de cartof. Ed. Ceres.
3. CANARACHE, A., BERINDEI, M., VERENCIUC, ST., ALEXANDRESCU,
Go, SVADUROV, H. A., RADU, 1., 1985, Zonarea terenurilor
pretabilitatea pentru recoltarea cartofului cu
combina. Anale ICPC val. XIV.
4. FLOREA, N., V., C., CANARACHE, A., 1987
Metodologia studiilor pedologice - partea
1-11-111, de
5. MAXIM, N., 1977, Bonitarea naturale pentru
cultura cartofului la neirigat n Prahova. Anale
Icpe val. VII.
Predat comitetului de redactare
la 20.03.1990
Referent: Dr. ing. I. Socol
... 2..::,9..,&4 1._"ElABltOYSZKY COlAB.
CONTRIBUTIONS REGARDIHG THE IMPROVIHG OF JUDOE
THE ARABLE LABD (JAL) FOR MICROZOHING OF THE POTATO
Abstract
The microzoning of the patato, respectively the gowing of
the potato on the best zone and on the favorable land from the
point of ecologic view, assures the equal yields with the soil
yield potential and with low costs, it was used ecological JAL
method for 1:10.000 scale, issued by ICPA Bucuresti.
Annexes
Anex. 1 Favourable ccnditions of arable land for the potato
crop.
Anex. 2 The favourability of land for the farm.
Anex. 3 The size of the favorable territory at the level of
unit in district.
Anex. 4 The favourability of arable land for the potato at the
level of unit in ........... district.
tucrlri (AnaLe) I.C.P.C. 1990, vot. XVII
STUDIU PRIVIND DE REDUCERE A PIERDERILOR
DE A CHELTUIELILOR N INTERVALUL DINTRE
RECOLTARE VALORIFICARE A DE CARTOF
I. MEZABROVSZKY, L. FERENZ
1
, I. BENDE
1
, E. BED0
2
,
A. STANKOVSCHI
2
, D. TURICEANU
3
, DOINA POPESCU
3
,
A. BACSI
4
, T. BOGOy
5
1ntre evaluata cea efectiv recoltata valorificata apar unele urmare a
unui interval prea mare ntre momentul recoLtarii transportul a neefectuar;i corecte a
tehnologice de recoltare necesitnd aLte suplimentare, a diminuarii vaLorice a
recoltate datorita efectuarii unor transporturi neeconomicoase, a necoreLarii de
transport cu ceLe de a marfii a unei vaLorific!ri necorespunz!toare a de cartof.
PrezentuL studiu stabi le:;;te care snt marimi Le acestor pierderi, care este gradul de rentabi l itate al
efectuArii unor lucrari supLimentare, cum trebuie organizata tehnoLogica de recoLtare - transport
- - valorificare n vederea reaLizarii acesteia n flux continuu, far! pierderi cantitative
calitative, de asemenea cum trebuie urmarit/i vaLorificarea prin prisma indicatorului
coeficientului mediu de caLitate. Snt investigate unele aspecte privind economica a
transportului, a parcului de mijloace proprii la fiecare unitate a n
mod treptat, pe masura existente, la mijLoacele nchiriate. Se propune nLocuirea sacilor
cu containere La livrarea catre beneficiari La construirea unor depozite pentru pastrarea
cartofului de din fonduri proprii, dar cu acordarea unor credite pe termen lung).
o evaluare a de cartof ar trebui
indice exact nivelul existente in momentul
tehnice. n acest caz, pierderile de care apar urmare
a existente intre
pot avea surse:
distrugeri de inclusiv boli pierderi
tehnologice. Realizarea tehnologice de recol tare
transport in flux continuu permite evitarea
pierderilor tehnologice, cu asupra
randamentelor la unitatea de
De cele mai multe ori, la nivelul de
nu se acest deziderat inregistrindu-se o serie de
pierderi urmare a:
lipsei mijloacelor de transport la momentul oportun
a lor solicitate;
cantitative a necesarului de

insuficiente cu de
1. S.C.P.C. Tg. Secuiesc
2. S.C.P.C. Miercurea Ciuc
3. S.C.P.C. Tulcea
4. CAP Cernat, jud. Covasna
5. CAP jud. Covasna
296
1. COlAB.
- lipsei bazei materiale pentru
containere, saci, furci, piese de schimb, etc.;
- intre momentul i transport, a
transportului cu bazele de preluare a
- lipsei de operativitate in efectuarea remedierilor la
utilaje.
Prin intirzierea transportului, pe cmp
importante de cartofi cu repercursiuni asupra reducerii
in greutate a deprecierea valorificare
i intirzieri in executarea celorlalte
tehnologice.
Scopul acestui studiu este de evaluare mai a
pierderilor de i a cheltuielilor la
recoltare - valorificare, de a unor
organizatorice care reducerea acestora n vederea
unui nalt nivel de
MATERIALUL METODA DE CERCETARE
Pentru a la tema au fost efectuate unele
privind:
- pierderilor - fizic i valoric - de
din momentul i la finalizarea
tehnolngice de transport a din
cimp;
- analiza asupra reducerii cheltuielilor rezultate din
ce au loc intre recoltare i valorificare.
privind reducerea n greutate a
urmare a intirzierii transportului, au fost efectuate la soiurile
Ostara i Desiree, in varianta vrac i saci la SCPC Tg.
Secuiesc CAP Cernat din Covasna i SCPC Tulcea din
Tulcea. Cele probe n greutate de 100 kg
fiecare, au fost din 3 in 3 zile, incepind cu data de
27 august la SCPC Tg. Secuiesc, 1 septembrie la CAP Cernat 19
septenillrie la SCPC Tulcea - timp de o de zile. Concomitent
au fost inregistrate datele de

Pentru stabilirea pierderilor recoltare (ceea
ce efectuarea recoltatului II, III, IV), au fost
efectuate la SCPC Tg. Secuiesc i CAP Cernat din
Covasna, CAP Bod din SCPC Miercurea
Ciue din Harghita. Recoltatul a fost executat
semimecanizat i adunat manual iar ulterioare au fost
efectuate cultivator. de probe a fost
cu cel pentru evaluarea
privind la utilizarea
containerelor s-au efectuat la CAP Cernat Covasna,
STUDIU PRIVIND DE REDUCERE It PIERDERILOR
297
stabilindu-se costurile la folosirea acestora comparativ cu
sacii.
Pentru interpretarea rezultatelor, s-au consultat de
normativele de tarifele de pentru
mecanice manuale.
REZULTATE SI
Pierderile tehnologice de care apar la recoltare
la de transport,
snt fie de fie Ca pierderi
obiective se utilajelor, uneltelor
calitatea drumurilor, ambalajelor, etc., iar ca pierderi
subiective: calitatea muncii, de muncitori;
tehnice existente, etc. Pierderile semnalate snt att
cantitative .ct calitative, iar efectul acestora se
asupra ambilor factori ai ca n
marea majoritate a cazurilor, concomitent cu nregistrarea de
pirderi din cauze subiective se fac superioare celor
normate n folosirea mij loacelor de

Pentru a cuantifica pierderile care apar urmare a
concomitent cu recoltatul, au fost
efectuate unele la soiurile Os tara n
vrac saci, la trei (figura 1). Din analiza datelor au.
rezultat aspecte:
pierderile de cartof n vrac snt mai mari dect cele
n saci cu 10-85 %, de intervalul
expunerii, localitate soi,
etc. ;
- la cele trei s-a nregistrat o diminuare medie
a de cartof cu 2-3 gjkg tuberculi/zi,
iespectiv cu 1,7-3,0 g/kg tuberculi/"C;
o ntre pierderilor
acestora n cmp.
Astfel, au fost comparate pierderile de n decada
a II-a a III-a a lunii septembrie la SCPC Tulcea SCPC Tg.
Secuiesc. In perioada SCPC Tulcea un plus de
cu 4,7"C n decada a III-a comparativ cu SCP9 Tg.
Secuiesc. Urmare acestor temperaturi mai ridicate, pierderile n
de la Tulcea au fost mai mari cu: 4,4 g/kg
tuberculijzi la varianta saci 5,9 g/kg tuberculi/zi la
varianta vrac.
La prima aceste pierderi par nensemnate, dar
cuantificate la cu cartof, n sectorul de
stat, pentru un nivel de de 20 t/ha, aceste pierderi
se la 24-45 mii tone cartof.
O a unor ntre
cea efectiv se
a tehnologice de recoltare,
foarte cartofi pe cmp
298
9r.
90
80
70
00
5fJ
WJ
jO
20
10
OJTARA.
DEJIIiEE
SCPC TfiSECtilESC
1. HEZABRQVSZKY COl.AB.
--saci
----vrac
21,08 (/19 J.09 6,09 9.09 12.09 A.09 20.09 2J.O(l OCl!d
oala
--saci
----vnJc
17,10
---
- -
.1,10
SC.I1CTtlLCD1

,;",;,
,;'
--'"
, .... .,... ...
............ ----
I
I
I
I
I
I
1.
OJTARA
DEllHll
17,09 2/'09 25,09 1, 10
gr.
90
8IJ
70
6fJ
.50
U
3Q
2D
II)
9r.
90
M
70
60
OJTAh'A
IJEtSlNiE
CAPCCRNAT
--Jt!d
-- __ vrac
/09 409 (j,09 8,OP 1. .09 11;,1/9 IMJP O&t
LEGENOA - Val?dll!tJ uae/uo/v/ Ollard j --v4ritJn!4"",d luitiOt'J'lrie
-- varlO'l7ld vmt JOIV! OJ!dra j - - - Varidnta Vl"dt .tlJiv/OeJirpll
Fig. 1 Pierderi de ca urmare a in greutate a
tuberculilor de pe cimp recoltare
(g/kg cartof/zi)
STUDIU PRIVIND POSIBILITATILE DE REDUCERE. A PIERDERILOR ,
299
pierderilor, respectiva tuberculilor care pe
sol sau n sol efectuarea depinde de o serie de
factori, printre care amintim:
- tehnologia la recQltare (inclusiv
nivelarea terenului, bilonului, forma cuibului,
forma tuberculilor, fertilizare, solei
pentru recoltare);
- climatice ale agricol
umiditate);
- tipul de utilaj folosit la recoltare;
- cointeresarea de
Astfel, unele efectuate de laboratorul de
mecanizare din institut au condus la
pierderi: la recoltarea cu MSC-l - 4834 kg/ha la soiurile Ostara,
Desiree Eba, la E-649 - 2440 kg/ha, la CRC-2 - 1252 kg/ha
la E-684 - 1341 kg/ha. la folosirea lui MSC-1 procentul de
tuberculi a fost de 3,4 l, la E-684 acest procent a fost
doar de 0,8-1,5 %. .
Prin recoltarea a de cartof,
apar o serie de pierderi, unele care se pot cuantifica iar altele
necuantificabile.
Dintre pierderile cuantificabile mare de
tuberculi de calitate (de
sub S'rAS), iar dintre pie;rderile necuantificabile cu urmarl
asupra viitoare, se o tasare
urmare a mare de treceri, ntrzierea
terenului cu repercursiuni asupra de o
organizare a recal tatului la celelalte culturi din
cadrul
Apar unele aspecte legate de recoltatul cu E-684. Acest
utilaj a fost construit 'pentru a lucra n flux continuu cu
utilajul de transport (U-650 + 2 RM-2) cu de
ISIC-30. De el se numai pentru
recoltat, cartofii fiind pe sol, iar adunatul n general
se manual. Comparativ cu de recoltat pe
rinduri, se n plus cu 7 l/ha, se la
SMA cu 169 lei/ha mai mult cu toate productivitatea la hectar
este mai cu 63 %. Aceste cteva aspecte la
folosirea acestui utilaj numai pentru recoltarea n flux
continuu.
n ce extragerea cartofilor din sol (recoltatul
propriu-zis), efective (tabelul 1) au fost de:
- 84,6 % la SCPC Tg. Secuiesc;
- 94,8 % la SCPC Miercurea CiuCi
- 93,2 % la CAP Cernat;
- 86,5 % la CAP Bodi
revenind n medie 90,1 % la cele patru analizate.
n nu se pierderi, dar n medie acestea
sint de 3 %. Pierderile snt de calitatea
de care nu mai are randamentul necesar, fiind o
Tabelul 1
de cartof la' recoltatul II, III, IV de nivelul
soi unitate
.,;'v
Nr. Unitatea Soiul de II III IV
crt. tuberculi --_.'-
t/ha kg/ha % kg/ha kg/ha %
---
1. SCPCTg. Secuiesc Ostara 35 3120 8,9 1550 4,4 673 1,9
Gloria 3l. 2460 7,2 1280 3J 80 0,2
Semenic 32 2920 9,1 1680 5,2 850 2,6
Oesiree 31 3360 10,8 1740 5,6 980 3,2
Eba 35 2820 8,0 1640 4,7 860 2,4
---------
"edia 33,4 2936 8,7 1578 1.,.7 686 2,0
._--_..
2. sepc Miercurea Ciuc Desiree 35 1120 3,5 329 1,1 211 0,6
3. CAP Cernat Ostara 33 2230 6,7 540 1,6 86 0,2
Oesiree 30,5 855 2,8 628 2,0 101 0,3
Eba 38 1510 1,4 295 1,0 38 0,1
---
Media 30,5 1532 5,0 488 1,6 75 0,2
4. CAP Bod Ostara 34 3690 10,8 632 1,8 91 0,3
Desiree 29 ,3120 10,7 720 2,3 301 1,0
Media 31,5 3405 10,8 676 2,1 196 0,6
Media pe cele 4 32,6 2248 6,8 767 2,3 292 '0,8
Recoltatul a fost executat semimecanizat cu E-684 adunat manual
Recoltatul II, III, IV a fost executat cultivator
Tabelul 2
a II, III, IV la de
Nr. Specificare U.H. Recol tatul :
crt. II III IV
Stat Cooperatist Stat Cooperatist Stat Cooperatist
1. Cantitatea de cartof kg/ha 2248 767 292
recoltat!
2. Costul lei 1051 881 360 301 137 114
<-ecanice + aanuale}
3. VaLoarea productieix} lei 1394 368 117
4. Rezultate economico- +-lei +340 +513 +8 +67 -20 +3
financiare
--
x} factorilor la recoltare: II = 10 %clasa I + 40 %clasa II + 50 %clasa III sub STAS
III = 20 %clasa II + 80 % clasa III sub STAS
IV = 100 %clasa III sub STAS
de tuberculi la ha: 32,6 t/ha; Tarife 'nainte de liberalizarea
302
I. "EZABROVSZKY COI..AB.
de De asemenea, pierderile depind de
tipul de fertilizare realizat de modul cum se
cultura pentru recoltare.
Pentru a stabili gradul de rentabilitate al
ulterioare de (II,III,IV), in tabelul 2, se
efort-efect la de stat. Se de la
o de sub 300-350 kg/ha, care de este
la categoria sub STAS se la recoltatul IV, nu mai
este eficient adunatul acestor tuberculi, intrucit este inferior
eforturilor depuse. Apar unele aspecte care pentru
eliminarea acestor ulterioare:
- in sortare, intrucit sint mici
dispersate pe intreaga
- productivitatea muncii pentru mijloacele de transport
este se fac multe in gol,
consumuri suplimentare de
- cheltuieli suplimentare cu deplasarea de
mai ales o a acesteia, in care fiecare
unitate este
- in organizarea corespunzatoare a
de
se are in vedere pentru recoltatul III, IV se depun
eforturi cuprinse intre 400-500 lei/ha, atunci ar fi mai util
se efectueze unele suplimentare la tehnologia culturii
cartofului, cum ar fi: executarea unui plivit manual, a unei
mecanice de rebilonat sau chiar pentru
procurarea unor materiale insecto-fungicide,
etc.). Se ca recoltatul II se concomitent, in
zi cu recoltatul I.
Analiza a modului cum s-a realizat valorificarea
de cartof la CAP Cernat in perioada 1985-1987 (tabelul
3) s-a efectuat pe baza coeficientului mediu de calitate,
indicator care permite:
- o comparare in o in
indiferent de intervenite in volumul
structura
- stabilirea gradului de a
produsului ce se pe clase de
calitate sau categorii biologice.
colab. (1) indicatori s-au calculat pe
baza
ki
K -------

STUDIU PRIVIND POSIBILITATILE DE REDUCERE A PIERDERILOR
in care: K - calitatea medie la nivel de produs;
ki - coeficientul grupei de calitate;
qi - structura pe clase de calitate.
Gi 100-IK
in care: Gi - gradul de a
de cartof;
IK - indicele coeficientului mediu de
calitate
Tabelul 3
unor indicatori privind valorificarea
de cartof la CAP Cernat in perioada 1985-1987
Nr. Specificare U.M. 1985 1986 1987
crt.
1. Cantitatea totala de
cartof livrata t 20206 18171 12736
din care: 1.L.F. % 64,5 50,1 35,2
C.S.L. % 29,3 42,9 54,3
2. Valoarea
livrate total lei/kg 1,08 1,17 1,18
din care: 1. L. F. 0,85 0,87 0,88
C.S.L. 1,57 1,53 1,45
3. Coeficientul mediu de
cal itate la:
1. L. F. 1,32 1,35 1,59
C.S.L. 3,11 3,03 2,71
4. Gradul de:
- a
livrate la ILF % -2,27 -20,45
-
livrate la CSL % +2,57 +12,86
* Tarife 'nainte de liberalizarea
303
datele prezentate in tabelul 3 se
aspecte:
- cantitatea cei doi beneficiari
principali (CSL ILF) in anul 1987 s-a redus
de 1985 cu 60 %, urmare a randamentului
mediu la unitatea de (organizare
a tehnologice recoltare -
valorificare);
valoric cantitatea s-a redus cu 45 %, aceasta ca
urmare a mediu de valorificare de
la 1,08 lei/kg la 1,18 lei/kg;
304 1. MEZABROVSZKY COU8.
- cantitatea de cartof pentru a prezentat
un procent ridicat de in anul 1987, respectiv
de 12,6 % comparativ cu anul 1985 de numai 7,3 %, in
timp ce cantitatea de Centrul de
a prezentat un procent de
respectiv 2,6 % de 3,0 % in anul 1985;
- coeficientul mediu de calitate, in anul 1987 comparativ
cu anul 1985 la cartoful de consum livrat ILF,
un grad de a (1,59
1,32), respectiv cu 20,45 % urmare a
de_cartof sub STAS si clasa a II-a;
- coeficientul mediu de calitate la cartoful de
livrat Centrul de un grad de
a (2,71; 3,11) respectiv cu
12,86 %, urmare a de cartof de
livrate din categorii biologice superioare.
Calitatea a s-a datorat unui
interval mare de timp intre recoltare-transport, a unei
a fluxului tehnologic respectiv,
urmare a utilajelor de transport cu cele de recoltare
valorificare.
Astfel, in anul 1986 la CAP Cernat, recoltarea celor 880 ha
s-a efectuat in perioada 20.VIII - 23.IX, respectiv 34 zile,
revenind 25,8 ha recoltate zilnic, iar transportul de
cartof in intervalul 21.VIII - 20.X, respectiv in 61 de zile,
revenind in medie 418 tone/zi. Raportind
zilnic la zilnic, o medie
de numai 16 t/ha de de 28 t/ha.
Practic, cele 12 t/ha au fost expuse intemperiilor urmare a
in ritm cu recoltatul.
La aceasta a contribuit mare a mijloacelor de
transport, a redus de transporturi efectuate urmare a
unui redus de ore de n tabelul 4
se modul cum au fost folosite utilajele de transport la
CAP Cernat, Covasna. Astfel, la transportul celor 8117
tone au fost utilizate 6-30 zile de transport, revenind in medie
o cantitate de 28-161 tone zilnic.
n timp ce la ITA, ITSA, de curse efectuate zilnic
este cuprins intre 1-17, la mijloacele proprii, acest interval
este de 1-10, revenind in medie un de transporturi
efectuate zilnic de 5-6 mijloace ITA, ITSA, respectiv 3-5 la
utilajele proprii. utilajele inchiriate ponderea,
respectiv 63 %din curselor efectuate, respectiv 77 %din
cantitatea Este necesar ca intervalul
minim-maxim la cursele efectuate intr-o zi cu utilajele
inchiriate se zilele cind
STUDIU PRIVIND POSIBILITATILE DE REDUCERE A PIERDERILOR
305
atmosferice nu permit efectuarea transportului. Au fost zile
(6,9,16,23. IX) cnd utilajele proprii au efectuat maimul te curse
dect cele nchiriate, fiind de peste 65 %.
Tabelul 4
Ritmicitatea de transport la cartoful de
C.S.L.de la C.A.P. Cernat n anul 1986
Nr. Specificare U.M. Uti laje mecanice Utilaje mecanice
crt. nchiriate proprii
ITA+ITSA SMA Alte Autocamioane +
tractoare
1. Durata de transport nr.zi le 30 9 6 32
2. Numarul minim maxim
de curse / zi nr. curse 1-17 1-4 6-23 1-11
3. Periodicitatea numarului
minim maxim curse
efectuate ntr-o zi nr .zile 5-1 3-1 2-1 5-2
4. Cant i tatea t ransportata
zilnic tone 161 28 108 92
5. total de curse
efectuate numar 309 20 63 230
Analiznd volumul transportate de cartofi la
CAP Cernat cu utilajele de transport (tabelul 5), se

- utilajele nchiriate 61,4 % din volumul
total de transporti deci utilajele de

- unitatea a suplimentar pentru utilajele
nchiriate suma de 226,6 mii lei, respectiv 65 % pentru
utilajele ITA ITSA, 24 % pentru utilajele SMA 11%
pentru alte Aceste cheltuieli suplimentare se
datoresc: lor de transport cu
de pentru deservirea acestora; ntrzierii la
orele de program; unei clare privind
transportate de aceste utilaje, sau mai ales al
de ore efective de lucru; periodice a
utilajelor de transport duratei mari a
Pentru utilaje proprii, unitatea unele economii:
la cele mecanice prin utilizarea mai a fondului de
retribuire a unor economii la de iar la
Tabelul 5
a folosirii utilajelor de transport pentru cartof,
la CeA.P. Cernat in anul 1986
Nr. Specifi care U.H. Total Utilaje Tnchiriate Utilaje propri i
crt. din care:
ITA + ITSA SHA Alte Autocamioane Hipo
... tractoare
1. Cantitatea tone 24745
total % 100 37,5 10,0 13,9 27,5 11,1
2. Cheltuieli pentru transport
- dupa norlRativ lIii lei 803,9 439,0 63,4 162,3 85,0 54,2
- decontat de unitate mii lei 1001,0 587,4 118,8 185,1 59,9 49,9
3. Cheltuieli suplimentare mii lei 226,6 148,4 55,4 22,8
pentru transport
4. Ponderea transportului din % 3,5 5,,7 3,5 5,7 0,7 1,,6
valoarea

==
*- de liberalizarea oreturilor
STUDIU PRIVIND DE REDUCERE A PIERDERILOR
307
mijloacele hipo prin generalizarea acordului global la
transport.
a transportului, la cele
analizate (tabelul 6), aspecte:
- unitatea CAP cu utilajele mecanice proprii
cele hipo transporte n totalitate de
cartof, pozitiv de
respectiv beneficiul;
- unitatea CAP Cernat anual, numai pentru cartofi
cheltuieli suplimentare cu transportul pentru utilajele
nchiriate de 226,6 mii lei, respectiv 27,8 % din
volumul anual al cheltuielilor efectuate pentru parcul
propriu de utilaje mecanice.
Cu aceste sume anual suplimentar de unitate, se pot
fie 4-5 remorci, fie 1-2 tractoare, sau n 7 ani se poate
dubla parcul propriu de utilaje de transport.
Un alt aspect analizat la unitatea CAP Cernat a fost
utilizarea containerelor (att la recoltare, ct la
plantare) pentru transportul de cartof (consum sau
comparativ cu cel al sacilor.
Practic, prin folosirea containerelor (tabelul 7) ,
cheltuielile se reduc de la 49,41 lei/t (ct se folosesc n
prezent la utilizarea sacilor pentru transportul valorificarea
de cartof) la 25,02 lei/t la folosirea containerelor.
Pe acest aspect deosebit de important, prin utilizarea
containerelor se
- folosirea la capacitate a utilajelor pentru
transport;
- reducerea cu 86 % a timpului de
reducerea cu 63 % a necesarului de de
- pierderilor prin repetate
deshidratare (transportul fiind n flux cu recoltatul);
- reducerea cu 10-12 % a de alte

Mai mult, trecerea la folosirea containerelor
mari de cartof pentru
depozite din fonduri proprll pentru
materialului de plantat, dar cu de acordare a unor
credite pe termen lung (de 10 ani).
Aceste aspecte au rezultat n urma contabile la
analizate. se nu
se n totalitate conform n vigoare,
deoarece nu se la nivelul de
De cele mai multe ori, la nivelul agricole de
nu o colaborare ntre
ferme de
308
1. MEZABROVSZKY COlAB.
Tabelul 6
a transportului la CAP CAP
Cernat in anul 1986
Nr. Specificare U.M. C.A. P. C.A.P
crt. Brates Cernat
1. Marimea parcului propriu
- autocamioane + remorci buc. 2 + 2 6
- tractoare + remorci buc. 4 + 6 8 + 15
2. Cantitatea de cartof transportata tone 3880 6808
3. Cheltuieli anuale efectuate pentru
parcul propriu de atelaje
retribui re, piese de
schimb, amortismente, etc.) mii lei 376 815
4. Cheltuieli efectuate de pentru
utilajele nchiriate mii lei 891,3
din care: cheltuieli suplimentare mii lei 226,6
* Tarife nainte de liberalizarea
Tabelul 7
la utilizarea containerelor
- sacilor, pentru transportul de cartof
la CAP Cernat, jud. Covasna

Nr. Specificare
crt.
1. Cheltuieli pentru transport containere
saci la cmp, lucrari mecanice ma-
nuale pentru ncarcari descarcari.
2. Cheltuieli pentru manipulari n cmp:
pus cartofi containere-saci, lucrari
mecanice manuale pentru ncarcari
descarcari
3. Cheltuieli pentru ambalaje: containere-
saci
4. Cheltuieli pentru transportul
TOTAL CHELTUIELI
* Tarife nainte de liberalizarea
Containere
1,33
9,58
7,71
6,40
25,02
Saci
0,15
27,.46
12,20
9,60
49,41
STUDIU PRIVIND POSIBILITATILE DE REDUCERE A PIERDERILOR
309
2. -
3. -
4. -
5. -
Astfel, la nivelul de trebuie
o a tuturor aspectelor. De exemplu, la sectorul
de hipo din cadrul trebuie o
privind cheltuielile cu furajarea,
etc.), procurarea utilajelor
specifice, amortismentul grajdurilor, plata ngrijitorilor, etc.
Numai n acest fel pot clare privind
cuantificarea costurilor.
CONCLUZII
1. Trecerea la organizarea n flux a tehnologice
recoltare valorificare prin: gradului de
mecanizare, a de nlocuirea sacilor cu
containere, modernizarea cartofului pentru n
depozite, la nivel de unitate.
2. Efectuarea recol tatului II concomitent cu recol tatul
propriu-zis, iar realizate la
de sub 300-350 kg/ha nu snt economice a fi adunate
inferioare a eforturilor mari pentru recoltare.
3. Analiza la nivel de unitate a
coeficientului mediu de calitate, indicator ce gradul de
valorificare a de cartof din unitate.
4. parcului propriu de utilaje pentru transport
n mod treptat la utilajele nchiriate.
5. Extinderea contabile la nivelul
de realizarea unor ntre ferme

6. Constituirea la nivelul a unui sector de
aprovizionare - desfacere - transport.
BIBLIOGRAFIE
1. I., VIORICA, MNOIU, ILIE, 1983, Metode de
apreciere economica a calitatii produselor agricole.
Editura Ceres.
de anuale ale agricole CAP
Cernat din Covasna n perioada 1985-1987.
Tarife unice pentru transportul de cu mijloace
auto. Decret 523/1973; 392/1980; 232/1982.
Tarife de la principalele agricole - Decret
242/1982 cu ulterioare.
Norme de pentru perioada - 1982.
Predat comitetului de redactare
la 25.04.1990
Referent: Dr. ing. I. Socol
..;.;".;;;;;EZAB;;...;;;,;.ROY __, sza COlAB.
STUDY REGARDING REDUCTION POSSIBILITIES OF THE YELD LOSSES
AND OF EXPENSES IN INTERVAL BETWEEN HARVESTING AND
TURNING TO ACCONT OF YELD POTATO
Abstract
This study estabilished which are the level of yield loses
between harvesting and turning to accont of yield potato, which
is the degree of profitableness of certain supplementary works,
how must be organized the technology sequences for the harvesting
- transport - conditioning - turning to accont of yield potato.
Tables
Tab. 1 The level of the yield at the the 4
th
harvesting
depending on the yield variety and unit.
Tab. 2 Economic efficience of the the and the 4
th
harvesting at at the farms.
Tab. 3 The evolution of certain indicators regarding potato
yield valorification at CAP Cernat during 1985-1987.
Tab. 4 Rhythmicity of potato seed transport ta the CSL from
CAP Cernat in 1986.
Tab. 5 Economic efficency of using transport equipment for
potato at CAP Cernat in 1986.
Tab. 6 Economic efficency of the transport at CAP Brates and
CAP Cernat in 1986.
Tab. 7 Economic efficency for the utilization of box-pallets
and sacks for yield transportation at CAP Cernat,
Covasna district.
Figures
Fig. 1 Yield losses for harvested tubers exposed in field and
do not transported (g/kg potatoes/day).
Lucrlri (Anale) LC.P.C. 1990, vol. XVII
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND
PASTRARII CARTOFULUI DE
I. MEZABROVSZKY, S. MARCARIAN, F. TULIT',
A. STANKOVSKy
1
,D. TURICEANU
2
, M. DIACONU
3
,
I. IANC
4
, L. FERENZ
5
, L. GID0
5
, A. BACSI
6
o cu i deosebite asupra de cartof este pastrarea materialului de
plantat. ntre de cartof puse la cantitatea care efectiv se poate folosi dupa
pastrare, exista o n minus cunoscuta sub denumi rea de pierdere. Cartofi i de la
pastrat snt purtatori ai unor costuri de generate de cheltuieli cu produceren lor cheltuieli
cu pastrarea. Costul de pentru o de cartof scoasa de la n vederea reluarii
procesului de este att de cheltuielile cu pastrarea, ct de pierderile n timpul
pt:istrt:iri i. Scopul acestui studiu este de a prezenta cheltuiel i lor cu pastrarea a pierderi lor n
timpul mijloacele de reducere a acestor costuri, utilizarea a eforturilor
financiare, folosirea La ntreaga capacitate a de depozitare. Au fost anaLizate avantajeLe
dezavantajeLe fiecarui sistem de pastrare, respectiv in siLozuri, macrosilozuri depozite, marimea
cheltuielilor cu pastrarea, a nregistrate, iar n finaL o serie de indicatori privind
economica a pastrari i. DepoziteLe reprezinta cea mai eficienta metoda de a cartofuLui
de n la ntreaga capacitate a de depozitare, a
categoriilor bioLogice superioare, a pentru aLte a
obl igatorie a de cartof n primavara pentru beneficiari. Reducerea cheLtuieLiLor cu pastrarea
reclama aplicarea a tehnologiiLor de manipulare de la recoltare pina la Locul
de pastrare, sortare nainte de depozitare un numar ct mai redus de manipuLari.
o cu deosebite asupra
de cartof este materialului de plantat.
pentru producerea cartofului se fac eforturi materiale, umane
financiare timp de 5-6 luni calendaristice, pentru
aceste eforturi snt de 7-8 luni, n care se pot
manifesta o serie de fenomene negative n
tehnologiei propriu-zise de a cartofului
pentru cu repercursiuni asupra
De modul cum se tehnologia de cum
se depinde reluarea
a procesului de la cultura cartofului cu
asupra rezultatelor economico-financiare.
Pentru indiferent de de depozitare
practicat n de de concrete
existente la nivel de unitate, se cheltuiesc anual mi j loace
materiale, de iar n final bani.
1. S.C.P.C. Miercurea Ciuc
2. S.C.P.C. Tulcea
3. S.C.P.C.
4. S.C.P.C. Tg. Jiu
5. S.C.P.C. Tg. Secuiesc
6. C.A.P. Cernat
312
1. MEZABROVSZKY COlAB.
Scopul acestui studiu economic este de a vedea de
se pot tncadra in prevederile decretului nr. 69/1984,
respectiv alocarea unei sume de 325 lei/tona de cartof
in perioada 1 decembrie - 1 martie de 425 lei/tona de cartof
1 martie (in existente nainte
de 1989), precum prevederile HCM nr. 190/1984, privind
prin greutate, stricare calitative.
De asemenea, acest studiu in ce avantajele
dezavantajele diferitelor forme de a cartofului de

MATERIALUL FOLOSIT METODA DE CERCETARE
Pentru a da la tema au fost efectuate
studii economice la de depozitare: depozit
frigorific la ICPC depozit cu la SCPC
Miercurea Ciuc, macrosilozuri (de diferite tipuri) la SCPC Tg.
Secuiesc, Tg, Jiu, siloz de la CAP
Cernat SCPC Tg. secuiesc din Covasna SCPC Tulcea.
S-au analizat aspecte: cantitatea de cartof pentru
ce revine la unitatea de
dimensiunile de depozitare la unitatea de produs
reale inregistrate n ultimii doi ani,
cheltuielile aferente pentru manuale, mecanice,
materiale de energie la fiecare de depozitare
unor indicatori economici la cartofului. S-au
comparat rezultatele practice, de cu
prevederile Decretului nr. 69/1980 ale HCM nr. 190/1984, ale
Decretului nr 78/1986, privind respectarea normelor tehnice
obligatorii la cartof. La fiecare de s-au
referiri asupra avantajelor dezavantajelor asupra sistemului
de depozitare practicat. Au fost consultate de
anuale ale analizate pentru rezultatele nregistrate
la cultura cartofului.
Pentru interpretarea rezultatelor, s-au folosit metode
statistico-matematice de uz curent.
REZULTATE SI DISCUTII
face parte din tehnologia
produsului respectiv. Calitatea costurile ocazionate
precum acestora sint dependente de
anterioare.
ntre de cartofi la (Qo) cei
care efectiv se pot folosi (Q,), o
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND PASTRARII
313
n minus (q) sub denumirea de din
tuberculi care nu corespund pentru din n
greutate alte
Cartofii de la snt ale unor
costuri de generate de cheltuieli cu producerea lor
(Ch
1
) cheltuieli cu (Ch
2
), constituite din
cheltuieli pentru retribuirea muncii, materiale amortizarea
mijloacelor fixe. acestor cheltuieli constituie
cheltuielile totale (Cht).
Costul de (C) pentru o de cartof pentru
de la n vederea procesului de
este att de cheltuielile cu
ct de pierderile n timpul
Ch
1
+ Ch
2
----------- C
Qo - q
cea mai este de
minimalizarea, att a cheltuielilor cu (Ch2), ct
a pierderilor (q).
Aceste obiective se pot realiza prin trecerea de la
sistemele de rudimentare (silozuri n
improvizate, magazii, bordee), la sisteme moderne de
(macrosilozuri, depozite cu
Chiar la sistemele moderne de
manipularea de se fac mecanizat, iar
factorii de snt n limitele optime pe
perioada acest sistem nu s-a generalizat n
cartofului de astfel, nct, n prezent, o
cantitate destul de mare de cartofi se n
improvizate. Astfel, aproximativ 60 % din materialul de plantat
folosit pentru cartofului de pentru
cartofului de consum este peste
metode (silozuri,etc.), iar cca. 25 % din cartoful
de este n beciuri alte rudimentare,
procedee care pierderi cuprinse ntre 10-20 % din
cantitatea de Aceste procedee
un consum mare de att la introducerea cartofului
314
1. HEZABROVSZKV COlAB.
in locuri de cit la scoaterea lui
in vederea in
Plecnd de la aceste considerente, in prezentul studiu, s-au
analizat costurile cu pentru cele trei procedee de
utilizate la cartofului de depozite
macrosilozuri silozuri (tabelul 1). S-au avut in vedere aceste
trei sisteme tocmai pentru a cuprinde cele trei metode de
introducere scoatere a cartofului din de depozitare:
mecanizat, semimecanizat manual, de asemenea, controlul
factorilor de automatizat rudimentar.
Pentru o caracterizare mai a de depozitare
utilizat, snt consumurile de materiale,
energie aferente.
Cele mai ridicate consumuri de materiale energie sint la
sistemul de macrosilozuri depozite.
Dintre anterioare care in mod
la crearea unor pentru
reducerea pierderilor din timpul un rol deosebit l
are tehnologia de producere a cartofului.
Astfel, apare unor aspecte privind
tehnologia de a cartofului, a unor indicatori economici
(tabelul 2). Din datele prezentate
aspecte:
- la SCPC TG. Jiu, prin nivelul al randamentului
la unitatea de eforturile
cu mult efectele, astfel ncit, unitatea
rezultate financiare negative (pierderi);
- la SCPC chiar unitatea o
respectiv 11,7 t/ha, rezultatele
financiare sint pozitive, urmare a unei
la cartoful timpuriu (2745 lei/t),
cultura care 57 % din totalul
cultivate cu cartofi
- medii de peste 20 t/ha rentabilitatea
la cartofi
- la SCPC Miercurea Ciuc, cantitatea de cartof
efectiv este destul de
negativ valoarea materialului de plantat a
pierderilor prin
Caracterizarea de depozitare la
SCPC Miercurea Ciuc, Tg. Secuiesc, Tg. Jiu,
Covasna
Tabelul 1
ICPC
Tulcea CAP Cernat
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
Denumirea
Iepc
SCPC Miercurea Ciuc
SCPC Tg. Secuiesc
Tipul

de depozitare
Depozit fri-
gorific
Depozit cu venti-
mecanic6
Macrosiloz cu
schelet de lemn
Siloz
Capacitate

5750 t
6000 t
300 t
9,8 t
Dimensiuni
constructive
85x55x4,2
8Ox37x5(4)
20x7x3
25xO,7xO,6
Consumuri specifice de materiale
carburanti,
consum anual de combustibil 0,0078 + CC/t
consum anual de energie 0,122 mii
kwh/ton6
gr6tare lemn =40 buc., dulap cu
ventilator 1 buc.; paie 50 t; folie
200 kg; pentru schelet
5 m; cioplitur6 de lemn 5 m .
paie 48 kg/ton6
5. SCPC
6. SCPC Tulcea
7. CAP Cernat
Macrosiloz
Silozuri p6mnt
Silozuri p6mnt
300 t
14,2 t
11,2 t
30x5x3,2
20x1,5xO,8
35xO,7xO,6
paie; folie 150 kg; panouri
(4300/300), ventilator.
paie 42 kg/t + + aerisire
paie 89 kg/t
Tabelul 2
unor indicatori economici la cultura cartofului structura
categorii lor biologice folosite in anul 1987
Nr. Specificare U.H. ICPC SCPC Tg.
SCPC ".
SCPC SCPC CAP SCPC
crt. Secuiesc Ciut Tg. Jiu Cernat Tulcea
1. cultivati cu cartof ha 150 250 200 100 350 850 500
2. medie leg/ha 30720 24524 25270 11726 6100 22100 19800
3. Cost de leilt 2267 1697 3494 1984 4347 1208 1474
4. de leilt 2484 1984 3799 2096 1236 1230 995
5. Structura procentuali a cate-
goriilor biologice:
- clone ABC % 8 - :5
- done D % 54 - 27
- aSE % 38 24 67 - -
6
- SE % - 47 3 - - 11
- E % - 23 - 27 28 62 27
- 11 % - 6 - 73 72 21 73
- 12 %
6. Cantitatea de cartof plantat
efectiv leg/ha 3800 4157 4806 4200 3640 4209 3980
7. Costul materialului de plantare lei/ha 38593 14847 32911 8245 6956 8835 12974
Tabelul 3
cheltuielilor cu valoarea pierderilor la cartoful
de in silozuri
Nr. Specificare U.Pf. SCPCTg. Secuiesc SCPC Tulcea CAP temat
crt.
Real Posibil Real Posibil Real Posibil
1. cantitatea de cartof (1988) 'ntr-un siloz t 9,84 9,84 14,2 14,2 11,21 11,21
2. reale aplicate (1986/1987/1988 posibile % 12,6 15,5 12,0 15,5 6,9 15,5
HCM 190/84 octombrie-martie t 1,24 1,52 1,70 2,20 0,78 1,73
3. Cheltuieli cu
- manuale lei/t 271,0 271,0 279,6 279,6 291,4 291,4
- lllateriale lei/t 7,2 7,2 60,5 60,5 13,4 13,4
Total lei/t 278,2 278,2 340,1 340,1 304,8 304,3
4. Costul materialului de plantare leilt 3645 3260 2099
5. Valoarea pierderilor prin leilt 459,9 564,9 391,2 505,3 146,1 325,3
6. Cantitatea de cartof pe metru kg/mp 562 473 458
7. (temporar) pentru 1t cartof mp/t 24,,5 13,3 16,5
318
1. "EZABROVSIKY COlA8.
n continuare, au fost analizate marlmea cheltuielilor
efective pentru plantare, a reale posibile de
realizat n timpul valoarea pierderilor prin
la cartoful de modul de utilizare al
de teren afectate pentru cele trei metode
de silozuri - macrosilozuri - depozite.
La n silozuri (tabelul 3), metoda care este cel
mai des n apar un redus de
avantaje printre care se
- este o care consumuri reduse de
materiale;
- n introducerii unui material de
uscat, protejat de un strat protector de
paie uscate suficiente, pierderile snt minime (CAP
Cernat 6,9 %
- deprecierea de se face pe
loturi mici, urmare a unor
a silozului;
- la cantitatea dintre
reale posibile de realizat este de 0,58 tone, urmare
a unei de de 33 %. Aceasta
valoarea pierderilor prin care
se reduc n reale cu 132,6 lei/t.
n schimb, apar o serie de de:2avantaje printre care se

- cheltuielile ridicate pentru n medie 306 lei/t
cartof, cheltuielile pentru n
macrosilozuri cu 12 %. La SCPC Tulcea snt cheltuielile
cele mai ridicate (340 lei/t), urmare a mari
pentru transport (aproximativ 15 km);
imposibilitatea cu tehnice cu
de reglare a factorilor de
- manipularea de se fac
semimecanizat sau manual;
necesarul de de apar n
organizarea acesteia;
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND PASTRARII
319
- cantitatea de cartof pe metru se reduce
cu 70 % comparativ cu macrosilozurile,
numai 498 kg/mpi
- temporar sau definitiv prin
realizarea acestor silozuri este destul de
respectiv 18,1 mp/t cartof, iar comparativ cu
n depozite cu 83 %i
imposibilitatea unor rapide
eficiente n de mediu necorespunzatoare
(temperaturi etc.).
cartofului pentru n macrosilozuri o
ca de la definitivarea
construirii de depozite. Printre avantajele acestei metode de
se (tabelul 4):
- cheltuieli mai reduse pentru comparativ cu
metoda n silozuri. Se n medie
255 lei/t, respectiv cu 36 lei/t mai
- de introducere scoatere a cartofului
pentru se pot mecaniza;
- dotarea cu ventilatoare permite o reglare a factorilor
de
- cantitatea de cartof pe metru ajunge
la 1626 kg/mp, respectiv o cu 219 % a metodei
de
- ntre reale posibile de
realizat la cantitatea este de 13,3 tone,
urmare a unei de de 25 % cu
asupra valorii pierderilor prin
care se reduc n reale cu 98,4 lei/ti
- temporar sau definitiv din
circuitul agricol se reduce la 1,8 mp/t cartof,
respectiv cu 91 %, comparativ cu metoda de a
cartofului de n silozurii
- reducerea necesarului de de cu 61%
comparativ cu n silozuri.
320
1. REZABROVSZKY COl.AB.
la de apar o serie de
dezavantaje, printre care se
- consumul de materiale este foarte ridicat i greu de
procurat (n special folia de se ajunge
la 78 lei/t, respectiv cu 68 lei/t mai mult dect la
n silozuri;
- n de
realizate cu aproximativ 2%
nregistrate la n silozuri;
- la unor focare deprecieri le snt ridicate
avnd n vedere dimensiunile macrosilozului;
- nu se poate interveni rapid i eficient n
necorespunzatoare de mediu;
- pericol de incendiu i frecvent la o
i la unor
n ultima vreme, s-au construit numeroase depozite de
a cartofului pentru Dintre tipurile mai des
ntlnite se depozitele de 2000-4000-6000 tone cu
i depozi tele frigorifice de 5750 tone.
Printre avantajele acestei metode, se
(tabelul 5):
- dotarea cu tehnice permite o reglare
a factorilor de i chiar o
automatizare a acestora (n special la temperatura
umiditatea aerului);
mecanizarea n totalitate a introducerii i scoaterii
cartofului de din depozite;
- posibilitatea factorilor de n
limitele optime;
realizarea unor rapide eficiente pe
durata de a cartofului de
- utilizarea de depozitare i pentru alte
produse sau pentru alte scopuri, n afara perioadei de
a cartofului de
UNELE ASPECTE ECONORICE PRIVIND EFICIENTA PASTRARII
- posibilitatea cartofului de in
a unei n
categoriilor biologice superioare;
321
- ntre reale de
realizat este de 508,4 tone urmare a unei de
de 49 % (la cantitatea - cu
asupra valorii pierderilor prin
care se reduc in reale cu 385

- reducerea necesarului de de cu 77%,
comparativ cu in silozuri;
- reducerea pirederilor n timpul acestea
ajungnd la 5,5%, respectiv cu 4,2-6,1% mai decit
la n silozuri, aceasta o economie de
de 20.000 tone (200 kg x 100.000 kg);
- efectuarea in depozite, reduce
necesarul de de n cmp, putndu-se executa
n mod metode industriale;
- cantitatea de cartof pentru
cu 250% comparativ cu metoda (silozuri),
ajungnd la 1792 kg/mp, n la
ntreaga capacitate;
- definitiv se reduce la 1,3
mp/t cartof.
de unele
dezavantaje, de fapt un redus, printre care se

- snt dificil de realizat, necesitnd
foarte multe
cheltuielile cu sint foarte ridicate, mai
ales cnd depozitele nu snt utilizate la capacitatea
astfel, la concrete ale anului
1988/1989, cheltuielile snt de peste 1000 lei/t, iar
s-ar folosi la ntreaga capacitate, acestea ajung
numai la 324 lei/ti
322
1. "El.ABOOVSZIC'I' COlAB.
- imposibilitatea cartofului de la
capacitatea astfel, la in vrac,
depozitele se pot folosi la 90-92% din capacitate, iar
la in containere la 70-75% din capacitate (pe
baza unor efectuate la SCPC Miercurea ciuc
la ICPC
- la proiectare, este necesar se mai multe
compartimente de dimensiuni mai reduse, o dimensionare
a (cu suficiente locuri de acces),
avind in vedere categoriile biologice superioare care
se a se in aceste depozite.
Cu cit metoda de este mai (cu
de modernizare control al factorilor de
cu atit se o reducere a a
valorii pierderilor prin
Pentru a compara in mod sintetic cele trei metode de
au fost trei indicatori de
respectiv: a costului de pentru
(C), a raportate la 1000
lei valoare (respectiv a
a cheltuielilor de
a pierderilor in timpul a valorii
materialului de plantat, raportat la cheltuielile de
(tabelul 6). trei indicatori au fost atit
pentru efectiv realizate de (reale), cit
pentru posibile de realizat (conform HCM nr.
190/1984). Din analiza acestor indicatori se desprind
aspecte:
- cartofului de din categorii biologice
superioare in depozite este cea mai metoda
de astfel, cheltuielile cu inclusiv
164 lei la 1000 lei, valoarea
Chiar in la
capacitatea a
maxime admise de prevederile HCM nr.
190/1984, cheltuielile sint mai mici cu 20 leii
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND EFICIENTA PASTRARII
323
- cartofului de n macrosilozuri
cheltuielile cele mai ridicate (229 lei la 1000 lei
valoare aceasta ca urmare a
mari, realizate a categoriilor
biologice inferioare care se n
unor maxime admise de lege, cheltuielile
snt apropiatG de cele ale metodei de n
silozuri, urmare a unui legal, egal pentru
silozuri macrosilozuri, respectiv 15,5 %i
- sub aspectul procentuale a cheltuielilor totale
cu se cele mai ridicate
la n depozite (54,2-52,8 %), urmare a
valorii ridicate a materialului de plantat din totalul
cheltuielilor de (42 %), n timp ce la
macrosilozuri silozuri, materialul de plantat
34-35 % din total cheltuieli de
- la n depozite, se nivelul cel mai
de a costului cu
(C), comparativ cu costul al
respectiv 116-117%, de 120-130% la n
macrosilozuri silozuri.
Pentru simulate de se n
tabelul 7 indicatorilor de privind
cartofului de n diferite de depozitare,
la cartoful de categoria
ntia a doua (pentru cartoful de
consum). Din datele acestui tabel, necesitatea
categorii lor biologice superioare n moderne de
Astfel, ntre depozit macrosiloz (siloz), privind
costul de pentru o de cartof scos de la
(C) i este de 348 lei/t la supereli de 147 lei/t la
cartoful de consum.
Tabelul 4
cheltuielilor cu valoarea pierderilor la cartoful de
in macrosilozuri
Nr. Specit i care U.H. sCPC Tg. Secuiesc SCPC Tg. Jiu SCPC
crt.
Real Posibil Real Posibil Real Posibil
1. Cantitatea de cartof (1988) 1ntr-un aacrosiloz tone 300 300 393 393 300 300
2. reale aplicate (1986 si 1987-88) posibile % 10,4 15,5 13,6 15,5 10,8 15,5
HCM 190/84 octombrie-martie t 31,2 46,5 53,4 60,9 32,4 46,5
3. Cheltuieli cu
- manuale lei It 165,2 165,2 200,7 200,7 165,0 165,0
- materiale, energie leilt 96,8 96,8 89,8 89,9 46,8 46,8
Total leilt 262,0 262,0 290,5 290,5 211,8 211,8
4. Costul materialului de plantare lei/t 3280 1911 1963
5. Valoarea pierderilor prin lei/t 341,7 508,4 259,8 296,2 212,0 304,2
6. Cantitatea de cartof pe metru kg/mp 1515 1364 2000
7. (temporar sau definitiv) 1,9 2,0 1,5
pentru o tona de cartof.
in depozit
Nr. Specificare
crt.
U.M. Depozit
(5750 t ICPC
Depozit
(6000 t SCPC H. Ciuc)
1. Cantitatea de cartof depozitata (1988) t
2. Scazaminte reale aplicate (1986/87 si 1988) si
posibile HOM 190/84 octombrie-martie X
3. Cheltuieli cu pastrarea:
- investitia specifica lei/t
- retribui re, aateriale, terti lei/t
Total
Real
1200
4,6
553,2
1055,0
1608,2
Posibil
5750
9,2
115,4
293,9
409,3
Real
3000
6,3
139,6
282,1
421,7
Posibil
6000
12,2
69,8
169,0
238,8
4. Costul materialului de plantare leilt 10156 6848
5. Valoarea pierderilor prin scazaminte leilt
6. Cantitatea de cartof depozitata pe matru patrat kg/mp
7. Suprafata arabi la scoasa (temporar sau defini-
tiv) pentru o tona de cartof mp/t
467,1
927
7,0
934,3
1423
1,4
431,4
1081
2,2
835,4
2162
'1,2
Tabelul 6
unor indicatori de privind cartofului de
in diferite de depozitare
Nr. Tip spatiu de
crt. depozitare
Unitatea Pentru 1000 lei valoare sa-
pastrata, cheltuieli
cu pastrarea si scazaminte
reprezentata valoric (lei)
Cresterea procentualaa cos-
tului cu pastrarea (C) com-
parativ cu costul initial al
semintei
Harimea procentuala a chel-
tuielilor cu pastrarea,pier-
deri 'n timpul pastrarii si
valoarea materialului de
plantat din total cheltuieli
(X>
1. Depozit
2. Hacrosiloz
3. Si loz
Real Posibil Real Posibil Real Posibil
ICPC Brasov 204,3 132,3 121,4 114,6 66,6 62,6
SCPC H. Ciuc 124,5 156,8 113,3 117,8 41,9 43,1
Hedia 164 144 117,3 116,2 54,2 52,8
SCPC Tg. Secuiesc 184 242 120,5 127,8 41,7 43,4
SCPC Mirsani 215,9 262,9 124,2 131,1 43,1 44,8
SCPC Tg. Jiu 288,0 307,0 133,3 131,4 33,8 34,3
Hedia 229 271 126 130,1 39,5 42,2
SCPC Tg. Secuiesc 202 238 123,1 127,4 43,0 44,1
SCPC Tulcea 224,3 259,3 125,5 130,7 53,6 55,1
CAP Cernat 214,8 300,2 123,1 135,5 40,2 43,0
Hedia 213,7 265,8 123,9 131,2 45,6 47,4
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND PASTRARII
327
Tabelul 7
unor indicatori privind
cartofului n diferite de
depozitare simulate)
Nr. Specificare Cartof pentru Cartof
crt. pentru
Super- ELitA InmuL- consum
eLita
1. CheLtuieLi totaLe de 48655 33043 30408 23429
(Lei /ha)
2. CheLtuieLi pentru materiaLuL de 23230 14623 10229 6394
pLantat (Lei /ha)
3. CheLtuieLi pentru pAstrare, in-
cLusiv vaLoarea
maxime admise pentru perioada
octombrie-31 martie (Lei/ha):
- depozite 4175 3352 2889 2438
- macrosiLozuri siLozuri 4997 3870 3252 2665
4. Pentru 1000 lei vaLoare
cheLtuieLiLe cu pastra-
rea incLusiv scAzaminte reprezin-
ta vaLoric (lei):
- depozit 179 222 282 381
- macrosilozuri siLozuri 215 264 318 416
5. Marimea procentuaLa a cheLtuieLi-
Lor cu pastrarea, pierderi n tim-
pul pastrarii vaLoarea materia-
LuLui de pLantat din totaLuL cheLtu-
ieLiLor de (%)
- depozit 56,3
- macrosi Lozuri si Lozuri 58,0
6. CostuL de pentru o tona
de cartof scos de La pastrare (C)
Lei /t
- depozi t 6131
- macrosi Lozuri si Lozuri 6479
348
54,4 43,1
55,9 44,3
4035 3021
4265 3193
230 172
37,7
38,6
2567
2714
147
CONCLUZII
1. Depozitele moderne cea mai
de a cartofului de n la
capacitatea din punct de vedere tehnologic, a
categoriilor biologice superioare la
inclusiv), a pentru alte
a obligatorie a de cartof n pentru
beneficiari. Avnd n vedere valoarea de a
depozitelor, pentru generalizarea acestora la sectorul
cooperatist, este acordarea de credite pe termen lung.
328
1. MElABROVSZKV COLAB.
1. X
2. XX
2. Toate cele trei metode de (depozit, macrosiloz
siloz) se l.n baremurile de cheltuieli pentru
de decretul 69/1984, nefiind impedimente de
ordin financiar.
3. O de este celeilalte prin
pierderilor n timpul care trebuie fie
minime.
4. admise (greutate stricare), de
HCM 190/1984, snt identice peritru macrosiloz siloz. Se
propune o reducere a la cartofului de
n macrosilozuri 1,5-2 % (pentru perioada de
, comparativ cu metoda de n
silozuri.
5. Reducerea cheltuielilor cu aplicare
a tehnologiilor de manipulare de la
recoltare la locul de sortare nainte
de depozitare.
BIBLIOGRAFIE
Decretul nr.69/1984, HCM 190/1984 decretul 78/1986.
Planurile de de ale
ICPC SCPC Miercurea Ciuc, Tg.
Secuiesc, Tg. Jiu, Tulcea, CAP Cernat n
anul 1987.
3. XXX Date statistice de la analizate privind
cheltuielile efective cu
a
Predat comitetului de redactare
la 25.04.1990
Referent: Dr. ing. I. Socol
UNELE ASPECTE ECONOMICE PRIVIND EFICIENTA plSTRARU
SOME ECONOMIC ASPECTS REGARDIND POTATO SEEC STORAGE
Abstract
329
The aim of this study is to present the level of the costs
ocasionated by the storage and the losses during the storage, the
ways and means of costs reduction, the rational utilization of
storages and financial efforts. It was analysed the advantages
and disadvantages of every storage system. The modern storage are
the best for the potato seed storage.
Tables
Tab. 1 The characterization of storage spaces at ICPC Brasov,
SCPC Miercurea Ciuc, Tg. Secuiesc, Mirsani, Tulcea and
CAP Cernat, Covasna district.
Tab. 2 The level of economic indicatories in potato crop and
biological seed in 1987.
Tab. 3 The level of the storage expenses and value losses in
seed potato, stored in the silos.
Tab. 4 The level of storage expenses and value losses in seed
potato, stored in macro-silos.
Tab. 5 The level of storage expenses and value losses in seed
potato, stored in storages.
Tab. 6 The level of the synthesis indicators regarding to seed
potato storage, in different storage spaces.
Tab. 7 The level of the certain indicators regardind to
storage efficiency in different storage spaces
(simulated conditions).
Tabelul 5
cheltuielilor cu valoarea pierderilor la cartoful de
in depozit
Nr . Speci fi care
crt.
U.I'l. Depozit frigorHiel
(5750 t IepC
Depozit vent; lIIecaniclii
(6001) t SCPt It. tiuc)
Real Posibil Real Posibil
1. Cantitatea de cartof depozitata (1988) t 1200 5150 3000
6001)
2. Scazaminte reale aplicate (1986/87 s; 1988) si
posibi le HOtI 190/84 octOllllbrie-lIIIliIrtie % 4,6 9,2 6,3 12,2
'A
3. Cheltuieli cu pastrarea:
;- r..... - investitia specifica lei/t 553,2 115,4 139,6 69,8
<?
- retribui re, IIIIliIteriale, terti lei It 1055,0 293,9 282,1 169,0
Total 1608,2 409,3 421,7 238,8

4. Costul lIIaterialului de plantare lei/t 10156 6848
5. Valoarea pierderilor prin scazaminte lei/t 467,1 934,3 431,4 835,4
6. Cantitatea de cartof depozitata pe lIIatru patrat kg/mp 927 1423 1081 2162
7. Suprafata arabita scoasa (temporar sau defini-
t i v) pent ru o tona de cartof mp/t 7,0 1,4 2,2 1,2
Tabelul 6
unor indicatori de privind cartofului de
in diferite de depozitare
NI'. )'ip spatiu de
c:rt. depozitare
Unitatea Pentru 1000 Lei vaLoare sa-
lIII'nta pastrata, cheLtuiel i
cu pastrarea si sCillzuinte
reprezentata vaLoric (lei)
Cresterea procentuaLa a cos-
tuLui cu pastrarea Ce) COlII-
parativ cu costul initial aL
selllintei
HlIIriea procentuaLe a chel-
tuiel ilaI' cu pastrarea,pier-
deri 'n tillllpUl pastrarii si
velOlllrH IIIIlIIterialului de
plantat din totaL cheltuiel i
(21:)
RHL Posibil RHl Posibil Rul Posibil
1. Depozit ICPC Brasov 204,3 132,3 121,4 114,6 66,6 62,6
Sept "'. Ciuc 124,5 156,8 113,3 117,8 41,9 43,1
Media 164 144 117,3 116,2 54,2 52,8
2. "acrosiloz SCPC Tg. Secuiesc 184 242 120,5 127,8 41,7 43,4
SCPC "'rsani 215,9 262,9 124,2 131,1 43,1 44,8
SCPC Tg. Jiu 288,0 307,0 133,3 131,4 33,8 34,3
"!!dia 229 271 126 130,1 39,5 42,2
3. Siloz SCPC 19. Secuiesc 202 238 123,' 127,4 43,0 44,1
scpe TulcH 224,3 259,3 125,5 130,7 53,6 55,1
CAP Cernat 214,8 300,2 123,1 135,5 40,2 43,0
H!!dia 213,7 265,8 123,9 131,2 45,6 47,4