Producerea seminţelor

la plantele din familia

Brasicaceae
 Principalii reprezentaţi din familia
Brasicaceae
 Varza Creaţă
 Cres salat
 Broccoli
 Varza de Bruxel
 Varza albă
 Conopidă
 Gulie
Clasificarea lor după durata vieţii

Anuale Bienale
 Conopida  Varza albă
 Broccoli  Varza roşie
 Cres salatul  Varza creaţă
 Varza chinezească  Gulia
 Ridichea de lună  Varza de Bruxel
Particularităşile biologice
 Varza este o cultură
bienală, care în primul
an formează rozeta,
iar în anul II –tulpina
floriferă şi seminţele.
 Structura florii
 4 petale
 4 sepale
 6 stamene
 1 pistil cu 2 carpele
 De la 10 pînă la 15
ovule pe carpel
Inflorescenţa
 Planta formează
mai multe tulpini
florale din
mugurele central
şi cei laterali,
formînd o
inflorescenţă
spiciformă de
culoare galbenă
cu floarea de
tipul IV
 Fructul
 Fructul este o
silicvă uşor
turtită, cu 10-15
seminţe de formă
rotundă, cafenii –
deschise pînă la
brun.
 Producerea seminţelor hibride de
varză
 Pentru obţinerea hibrizilor se foloseşte
incompatibilitatea sporofitică, care se
bazează pe următoarele principii:
 Receptivitatea pistilului:
- 6 zile înainte de deschiderea
florii
-2 zile după deschiderea florii
 Viabilitatea polenului:
- 2 zile înaintea deschiderii florii
- 1 zi după deschiderea florii
 Polenizarea se poate efectua numai:
- după 3-4zile de la deschiderea
florii
Plantarea răsadului pentru
vernalizare
Cîmpul semincier de hibridizare
 Plantarea se face pe
etape pentru a atinge
perioada optimă de
polenizare.
 Se succed plantele
parentale
 Tehnologia de cultivare a verzei
albe pentru seminţe
 Tehnologia de cultivare a verzei pentru
seminţe nu se deosebeşte esenţial de
tehnologia tradiţională.
 Ea este divizată în II etape
1. Obţinerea căpăţinelor în primul an
2. Creşterea semincerilor în II an
 Tehnologia de cultivare a verzei
albe pentru seminţe
 Varza destinată producerii seminţelor se
cultivă doar prin răsad în scopul obţinerii
uniformităţii, calităţii şi excluderea
plantelor atipice la faza de răsad !!!
Eliminarea plantelor atipice se efectuează pe baza
următoarelor semne destinctive:

 Culoarea căpăţinei
 Densitatea căpăţinii
 Mărimea căpăţinei
 Forma căpăţinei
 Înălţimea cotorului
 Maturitatea plantei
 Selectarea plantelor pentru
păstrare
 Sunt selectate
cele mai
sănătoase,
dezvoltate şi
reprezentative
plante pentru
viitoarea
plantaţie-mamă
Depozitarea plantelor mamă
 Este important de a recolta plantele pînă la
îngheţuri. Se scot din sol cu rădăcini şi se
depozitează.
 Depozitarea se poate face prin II metode:
1. Se taie căpăţina, lăsîndu-se doar mugurele
central şi cotorul cu diametrul de 5-6 cm.
2. Cu căpăţina întragă.
 Plantele sunt depozitate în grămezi (cu
rădăcina în interiorul grămezii) sau prin
atîrnarea plantel de rădăcină cu căpăţina
în jos.
 Păstrarea
 Temperatura de păstrare +2-4 °C
 După depozitare se face pregătirea pentru plantare.
Sunt mai multe metode pentru a aclimatiza planta la
condiţiile de lumină, temperatură şi umiditate:
 Acoperirea cu zăpadă (are ca scop trecerea
vernalizării)
 Acoperirea cu paie (se înverzesc frunzele după
depozitare)
 Acoperirea fiecărei plante cu mocirlă (plantele se
protejează de deshidratare şi arsuri)
 Acoperirea cu agril (crează o microclimă favorabilă)
 Formarea tulpinii florifere
 Din mugurii inferiori
deseori se formează
căpăţioare.
 Din mugurii mijlocii se
dezvoltă tulpini
necalitative şi cu
puţine flori.
 Cel mai preţios este
punctul apical, care
formează tulpini
florifere puternice,
calitative şi prolifice.
 Plantarea se efectuează manual în rigolele
făcute din timp, apoi se acoperă cu brazda
plugului sau a discului.
 Densitatea plantelor este de 16-21 mii
plante/ha. Distanţa între rînduri 90-100 cm
, iar pe rînd – 60-70cm
Îngrijirea plantaţiei constă în:
 Afînarea solului
 Lupta cu buruienile
 Fertilizarea
 Protecţia plantelor
 Irigarea.
Din lucrările speciale sunt:
 Muşuroirea
 Înlăturarea tulpinilor florifere din mugurii
inferiori
 Legarea tulpinilor de 2-3 ori pe aragi sau
suporturi de sărmă
 Ciupirea vîrfurilor la tulpinile florifere
 Excluderea plantelor atipice se face
înaintea înfloririi.
 Se înlătură plantele bolnave, slabe şi
neconforme.
 Se verifică izolarea spaţială a plantelor
 Înaintea înfloririi se fac tratări împotriva gîrgîriţei
florii cruciferilor , tripşilor şi afidelor.
 Paralel se fac tratări împotriva bolilor
criptogamice.
 În perioada de coacere a seminţelor plantaţiile
de semincieri sunt atacate de păsări. Este
necesar de pus sperietori cu sunete ce imit
păsările alertate.
 La finele lunii iulie, începutul
lunii august începe
maturarea seminţelor.
Primele se coc seminţele
din etajele inferioare.
 La depistarea cîtorva silicve
complect mature (culoare
brunificată a seminţelor) –
se face recoltarea.
Întîrzierea cu 2-3 zile poate
reduce considerabil recolta
de seminţe.
 Recoltarea se face
eşalonat în II-III treceri.
 Se recomandă de
efectuat această
operaţiune în orele de
dimineaţă, cînd
silicvele nu sunt prea
uscate şi există riscul
scuturării seminţelor.
 Tulpinile tăiate se pun
pe pînze şi se
transportează la locul
de uscare, unde se
lasă pînă la
maturitatea deplină.
 După maturare şi
uscare se treeră cu
agregate speciale sau
manual.
 După treerare
seminşele se mai
usucă pînă la
umiditatea de 12 %..
 Apoi sunt vînturate,
sortate, calibrate şi se
ambalează în saci de
pînză dublu.
 Recolta de seminţe de pe o plantă este de
40-50g .
 La 1 ha se obţin 500-700 kg de seminţe.
 Culoarea mai
întunecată a
seminţelor indică că
perioada mai
îndelungată de
păstrare a capacităţii
germinative.