з в ш в в
®>
Şcoala ac a ltă d a tă ?
S tim a tă re d a c ţie ,
S u b se m n a tu l G h e o rg h e G h eo rg h işcan ,
În v ă ţă to r p e n sio n ar, d o m ic ilia t în oraşul
T ulcea, str. A leea E coului nr. 4, bl. U5,
sc. D, ap: 8, v ă rog să lu a ţi în c o n sid era ţie
p ro b lem a p e c are o rid ic şi, dacă v a fi
cazul, rîn d u rile m ele să fie p u b lic a te in
re v is ta F la că ra. Am c itit în z ia ru l D elta
din T ulcea, n u m ă ru l din 26 ia n u a rie , p ă ­
re rile p ro fe so rp lu i p e n sio n a r O lim p iu
B onjug d e sp re şcoala d e o d in io a ră. Ce
zice d în su l ? R eiau din a rtic o l : „ ...a tm o s­
fe ra d in şcoală e ra n e p rim ito a re , rece, lo ­
c a lu rile e ra u im p ro p rii, ia r în ceea ce p r i­
v e şte b a za m a te ria lă e ra ca şi in e x iste n ­
tă, sin g u ru l « m a te ria l didactic» c are nu
lip sea cu a d e v ă ra t din şcoală fiin d te m u ta
n u ielu şă . T o tu l se red u cea la a m em o ra
m ecan ic ce se p re d a la ore şi cu a sta g a ta ,
a ca să n u rrţai în v ă ţa m că n u p re a a v ea m
d u p ă ce. In şcoală n u se făcea nici u n
fel de e d u ca ţie , nim en i nu se o ste n ea să
n e în d ru m e . Şcoala n e in sp ira te a m ă , o
co n sid era m o co rv o ad ă şi p re fe ra m să ne
ocolim p ro fe so rii a tît in şcoală c ît şi pe
stra d ă ...“
L u c ru rile sîn t în u n e le p riv in ţe e ro n a te
şi im p u n c îte v a c o m e n tarii. în m u lte sa te,
c e -i d re p t, şcoala se făcea în case în c h i­
ria te ce n u c o re sp u n d e a u d in p u n c t de
v e d e re a l ig ien ei şi su p ra fe ţe i. F ocul se
fă ce a cu p aie, coceni şi r a r c u lem n e
ad u se de să te n i c u c ă ru ţe le şi tă ia te de
elev ii m ai m a ri, căci om d e se rv iciu nu
e ra. P e rso n a lu l d id actic, fo rm a t d in a b ­
so lv e n ţii fo ste lo r şcoli n o rm ale, e ra in s u ­
fic ie n t p e n tru n u m ă ru l e le v ilo r în scrişi,
d in c are c au z ă a ce ştia e ra u îm p ă rţiţi pe
d ivizii (clase sim u lta n e). L a b o ra to a re n u
e x is ta u d ecit la licee, d a r şi acolo n u m ă ­
ru l lo r e ra d e stu l d e red u s. M a jo rita te a
lec ţiilo r la biologie, fizică şi chim ie e rau
p re d a te sch em atic, în tre b u in ţîn d u -s e şi
ta b e le le trim ise d e C asa Ş coalelor, p re ­
cum şi cu m a te ria l d id ac tic c o n fecţio n at
d u p ă p ric e p e re a şi p o sib ilită ţile c ad re lo r
did actice. T o tu şi, în v ă ţă to rii de atu n ci,
lu p tîn d cu g re u tă ţile , a u d a t ţă rii serii de
a b so lv en ţi fo a rte bine p re g ă tiţi. M ulţi d in ­
tre foştii elevi ai şcolii de a ltă d a tă , acum
v îrstn ie i, îşi a d u c a m in te cu e m o ţie de
ilu ş trii lo r dascăli ca N ich ita B o n ju g , N.
M ateescu, I. Ia n cu lescu , C. B unescu şi
m u lţi a lţii. Tov. O lim p iu B onjug, fiu l în ­
v ă ţă to ru lu i a m in tit, a ra tă că sin g u ru l m a ­
te ria l d id actic e ra te m u ta n u ielu şă . Socot
că p rin a c e a stă a firm a ţie d în su l face şi o
m a re g re şe a lă d e logică. T a tă l său, N ichi­
ta B onjug, a fo st u n în v ă ţă to r cu m a re
re p u ta ţie , c a re a fo rm a t în sa tu l să u ge­
n e ra ţii cu d ra g o ste d e m uncă, b in e p re ­
g ă tite, p re cu m şi un m u zeu fo a rte a p re ­
c ia t de cei care-1 v izitează. P rin a c e a stă
a firm a ţie , tov. O. B onjug n u se gîn d eşte
că a fe c te a ză p e rso n a lita te a p ă rin te lu i
să u ? In to a tă şcoala d e a ltă d a tă n u m ai
a c e a sta a v ă z u t d o m n ia sa ? N um ai în v ă ­
ţă to ri ca „ dom nul V ucea", n u şi ca „ dom ­
n u l T ra n d a fir“ ? C h iar n -a a v u t nim ic
b u n în v ă ţă m în tu l ro m ân esc d e la sa te 1
0 staţiune
balneoclimaterică
uitată
A cesta e ste cel d e -al doilea plic pe care
vi-1 trim it re fe rito r la s ta ţiu n e a b a ln e o ­
c lim a te ric ă N E G U L E Ş T I-P IA T R A Ş O I­
M U LU I, ju d . NEAM Ţ.
Voi c o n tin u a să vă scriu d e sp re a c e a s­
tă p ro b lem ă p în ă ce v a fi p u b lic a tă In
p a g in ile re v iste i dv.
ST A Ţ IU N EA BA L N E O C L IM A TE R IC A
D IN SA TU L NF.GULEŞTI a lu a t fiin ţă
în a n u l 1935, deci cu 45 de a n i în u rm ă,
şi a fu n c ţio n at e fec tiv tim p de 27 de ani,
p în ă in an u l 1962, cînd, cu m a re u ş u rin ­
ţă, pe m otiv de lip să d e d o tă ri c o re sp u n ­
z ăto are , a fo st d e sfiin ţa tă .
A ceastă sta ţiu n e e ste situ a tă la 400 m
a ltitu d in e , in tr-u n clim at de d e al şi coline,
fiin d a d ă p o stită de v in tu ri şi în re g istre a z ă
o te m p e ra tu ră m edie de 16 g ra d e — v a ra.
— E x istă un n u m ă r de 10 izv o a re cu
a p e m in e ra le clorosodice, calcice, fe ru g i-
noase, io d u ra te , b ro m u ra te , h ireto n e,
a te rm a le .
— S ta ţiu n e a e ste in d ic a tă îndeosebi
p e n tru : a fe c ţiu n ile re u m a tis m a le — c h ia r
m a i vechi — în so ţite de re d o ri a rtic u la re ,
a fe c ţiu n i a le a p a ra tu lu i locom otor şi a le
siste m u lu i n e rv o s p e rife ric , a fecţiu n i
ginecologice — în sp ecial in fla m a ţiile
v ech i p e riu te rin e şi a d e re n ţe u te ro -a n e x i-
ale.
In d ic a ţiile a ră ta te m ai sus a u fă cu t ea,
şi după 1962 n u m e le STA ŢIU N II
C A L U -IA P A , a c tu a lm e n te P IA T R A Ş O I-
M U L U I-N E G U L E Ş T I, deşi n u m ai e x is­
tă in sta la ţiile de c u ră, ca u rm a re a
d e s fiin ţă rii d in m o tiv e le a r ă ta te m ai
sus, să fie în sc ris în m a jo rita te a în d re p ­
ta re lo r p e n tru trim ite re la c u ră b a ln e o ­
c lim a te ric ă e la b o ra t de D ire cţia b aln eo —
c lim a te ric ă d in c ad ru l M in iste ru lu i S ă n ă ­
tă ţii, în rîn d u l s ta ţiu n ilo r de in te re s local
b a ln e o clim a terice din ţa r a n o a stră.
M en ţio n ăm că, lo c a lita te a se a flă în tr-o
poziţie g eo g rafică p ito re ască . A stfel, în
v a le a fostei sta ţiu n i, la circ a 2 km se află
u n m ic lac d e b a ra j n a tu ra l, ce a lu a t
fiin ţă d a to rită p u te rn ic e lo r a lu n e c ă ri de
te re n , ce a u a v u t loc în a n u l 1940 — n u ­
m it lacu l V ESELA RU — d in cu lm e a J l a -
bău . p e d re a p ta p îriu lu i IA P A — cu o su ­
p ra fa ţă de a p ro x im a tiv 3 500 m p, fiind
a s e m ă n ă to r cu L A CU L ROŞU d e la Bicaz.
In apa lacului de un colorit deosebit,
verde-albăstrui, se văd vîrfurile copaci­
lor. In sezonul de iarnă, este acoperit cu
un strat de g h e aţă. Prin amenajare, acest
frumos lac, poate deveni un punct turistic
Flacăra scrisă de cititori
a tît p e n tru localnici cît şi p e n tru co m u n e ­
le în v ec in ate, m ai a le s dacă ţin e m seam a
că acest fru m o s lac e ste v iz ita t a n u a l d e
p e ste 2 000 de tin e ri şi v îrstn ie i din a fa ra
lo ca lităţii.
In a m o n te de fo sta sta ţiu n e , se află
două izvoare, c are d u p ă a firm a ţiile lo cal­
nicilo r „ tă m ă d u ie sc d u re rile o c h ilo r“, la
circa 2—3 km , to t în am o n te , la circa 3—4
km p e c u rsu l su p e rio r al p îriu lu i Iapa,
se a flă o m ică cascad ă — „D U R A Ş“ — în
a p ro p ie re a p u n c tu lu i FR A SIN , care
p rin p ito re sc u l ce-1 re p re z in tă , nu e ste
cu nim ic m ai p re jo s fa ţă d e „ D u ru ito a -
re a “ de pe M u n te le C eahlău.
F a ţă d e cele a ră ta te , p ro p u n e m In s titu ­
tu lu i d e b alneologie şi fizio tera p ie B ucu­
reşti, să fapă so n d a je le n e ce sa re in v e d e ­
re a re d esc h id erii sta ţiu n ii.
GHEORGHE VOLOŞENIUC
tehnician agronom în corn. Piatra
Şoimului, jud. Neamţ
Amatori
sau profesionişti?
S c riu ace ste rin d u ri în c a lita te de fost
m em b ru , p în ă m ai ie ri, al c olectivului
te a tru lu i m u n cito resc „M arcel A n g h e-
lescu “ a l C o m b in a tu lu i p o lig ra fic „C asa
S c în te ii“.
Ca vechi in te rp re t a m a to r d e te a tru ,
d e b u ta n t în 1961 la fo rm a ţia C asei de
c u ltu ră „M ihai E m in e sc u “, m i-a m in te sc
cu p lăc ere şi n o sta lg ie de re p e tiţiile şi
spectacolele pe c a re le -a m su s ţin u t în
acea v re m e su b b a g h e ta re g iz o rală a a c ­
to ru lu i C o n sta n tin D inescu, d e la T e a tru l
Mic d in C a p ita lă . C am 25—30 de a cto ri
a m a to ri re c ru ta ţi din to a te c o lţu rile o ra ­
şului re p e ta u şi ju c a u de cite tr e i- p a tr u
ori p e să p tăm in ă, în ce p în d d e la ore le
16—17 şi te rm in in d u n e o ri d u p ă ore le 23.
S a tis fa c ţiile în c e rc a te a tu n c i cu ro lu ri din
p iese scrise d e a u to ri ro m ân i, cehoslovaci,
sovietici, fran cezi — clasici sau c o n te m ­
p o ra n i — îm i v o r ră m in e m e re u p ro a sp e ­
te în a m in tire . S e ria m a rilo r b u c u rii p e
c a re ţi le o fe ră a c e a s tă m u n că n o b ilă a
c o n tin u a t în c a d ru l ech ip ei de te a tru de
a m a to ri a C o m b in atu lu i p o lig ra fic „C asa
S c în te ii“, în anii 1962—1965 — p rim a p e ­
rio ad ă a a c tiv ită ţii m ele în a c e a stă în tr e ­
p rin d e re . C u a lte c u v in te , v re a u să sp u n
că am tr ă it în acei a n i s e n tim e n tu l a c to ­
ru lu i a m a to r în a d e v ă ra tu l în ţe le s al c u ­
vântului.
D ar, din păcate, e m u lt de atu n ci. O d a tă
cu tre c e re a tim p u lu i, a c tiv ita te a te a tre lo r
d e a m a to ri a în c e p u t să su fe re sch im b ări
sub to a te a sp ectele. R e p e rto riu l p u s la
d isp o ziţia a c e sto ra e ste să ra c şi, d e cele
m a i m u lte ori, c u p rin d e p ie s e cu te m a ­
tică d e p ăşită. A poi, a r fi v o rb a de fa p tu l
că e fec tiv e le tru p e lo r d e a m a to ri scad de
la an la an. B u n ă o ară , colectiv u l te a tru lu i
la c a re m -am în to rs d u p ă o a b se n ţă de
15 a n i n u m ă ră şa p te -o p t in te r p r e ţi fa ţă
d e d o u ăzeci-d o u ăzeci şi cinci cîţi av ea in
anii ’62—’65. E tr is t să c o n sta ţi că to t m ai
p u ţin i sîn t a c e ia care, ta le n ta ţi fiin d , sîn t
disp u şi să în lo cu iască pe cei d in v ech e a
g a rd ă. D ar, vizavi d e c o n d iţiile n o rm ale,
zic eu, în c a re se re p e ta c u 15—20 de ani
în u rm ă, cel m ai su p ă ră to r d in tre a sp e c ­
te le a c tu a le e ste fe lu l în c a re se în ţe leg e
a b o rd a re a şi sta b ilire a re p e rto riu lu i. D eci a
v e n it v re m e a să ne în tre b ă m : sintern a m a ­
to ri sau p ro fesio n işti ? D upă v a lo a re,
c in stin d vorbind, ră m in em a m a to ri. S în t
c onvins că, a tît în re g u la m e n te le sale
scrise cît şi în cele nescrise. F e stiv alu l
n a ţio n a l „ C în ta re a R o m ân ie i“, p re v ed e
p ro m o v are a u n o r p iese d iv e rsific a te şi a
u n o r noi e le m en te de ta le n t în a c tiv ita te a
p e rm a n e n tă «de d e z v o lta re a m işcă rii a r ­
tistic e de a m a to ri. Deci, şi a c tiv ita te a te a ­
tre lo r de a m a to ri tre b u ie să se îm p le te a s­
că arm onios cu a c tiv ita te a p ro fe sio n a lă a
m em b rilo r a ce sto ra, s-o c o m p leteze în m od
m erituos.
AUREI ŞTEFAN ALEXANDRESCU В
A cesta e ste p rin c ip a lu l m o tiv p e n tru
c are am h o tă rît să m ă re tra g din a c tiv i­
ta te a te a tru lu i n o stru m un cito resc.
C ind a b so lu t to a te a sp e c te le m u n cii în
c ad ru l te a tru lu i n o stru m u n cito resc vor
fi c o n fo rm e cu p rin c ip iile d u p ă c a re în ­
ţeleg să m ă călăuzesc, voi re v en i în m ij­
locul co le ctiv u lu i cu aceeaşi d ra g o ste şi
d ă ru ire ce le -a m n u trit d in to td e a u n a fa ţă
d e a cesta. Cu a ce ea şi d ra g o ste c a re m -a
d e te rm in a t să n u a m in ju c a re a u n u i sp e c ­
tacol de c oncurs în z iu a de 17 ia n u a rie ,
cînd n u tre c u se ră d ecît p a tru zile d e cîn d
îm i p ierd u sem m am a şi d o a r 24 d e ore
de la în m o rm în ta re a a ce steia 1
SANDU ŞTEFANESCU
Profesorul Or. fon Cofa
D e sp re o fig u ră lu m in o a să a m ed icin ei
ro m ân e şti, prof. Ion G oia, c a re a în c e ta t
n u d e m u lt d in v ia ţă , u n fo st elev d e -a l
său, dr. P e tre O c tav ian N eagoş din C lu j-
N apoca, n e trim ite c îte v a a m ă n u n te m ai
p u ţin cu n o sc u te p riv in d v ia ţa sa v a n tu lu i.
A v e n it p e lu m e în fră m în ta ta re g iu n e
a A rd e alu lu i — Ţ a ra m o ţilo r — u n d e is ­
to ria a în re g is tra t fă ră m o a rte şi stin g ere ,
fa p te ce d ă in u ie sc în c ronica n e am u lu i.
La S o h o d o l-P eleş, m ic c ă tu n a p ro a p e
de C îm peni, R iul M are, B ucium , A brud,
u n d e a izbucnit clocotul acum două seco­
le, Ion G oia a v ă z u t lu m in a zilei, acu m
90 de ani. In a ce st ţin u t, în c a re s-a u p lă ­
m ă d it fig u rile leg e n d a re , m a rtirii, a v e n it
p e lu m e a cela c a re în p ro fe s iu n e a de
m ed ic şi c o m p o rta m e n tu l să u f a ţă de
v iaţă şi se m en ii săi, a în tru c h ip a t pe
om ul v e rtica l.
In anul 1930 G oia a fost n u m it pro feso r,
fiin d p rim u l din ţa r ă c are a p re d a t a c e astă
im p o rta n tă d isc ip lin ă stu d e n ţilo r. In c ep in d
cu an u l 1932, sem iologia a fost in tro d u să
c a m a te rie d e bază clin ică şi la F a c u ltă ţile
de m ed ic in ă din B u c u reşti şi Iaşi. D upă
în fiin ţa re a C linicii m ed ic ale II in a n u l
1939, G oia e ste n u m it d irec to r, fu n c ţio n în d
fă ră în tre ru p e re p în ă la p e n sio n are , in
a n u l 1962, în fru n te a a ce stu i se rv iciu de
m e d ic in ă in te rn ă . T im p d e 43 de ani a fost
în s lu jb a c elo r su fe rin zi. în lu n g a sa c a ­
rie ră u n iv e rs ita ră , 9 000 de stu d e n ţi a u
a s c u lta t le c ţiile sale, m a te rie d e bază
p e n tru v iito ru l m edic. C u rsu rile, v izitele
în sa lo a n e le b o ln av ilo r, d e m o n s tra ţiile
clinice, a u c o n stitu it p e n tru noi, p ild e de
în a ltă ţin u tă p ro fesio n ală p rin c la rita te a
e x p u n e rii şi m o d a lita te a p rin c a re G oia
a ju n g e a la d iagnostic.
A fost c re a to ru l d iscip lin ei şl a l m a n u a ­
lu lu i de sem iologie in ţa ra n o a stră , lu ­
c ra re c a re d u p ă a tîţia a n i de la a p a riţie ,
c o n stitu ie şi acum , p e n tru m edici şi s tu ­
d e n ţi, izv o r de a m p le in fo rm a ţii.
M o n o g rafia „ In fe c ţia d e fo c a r“ a a v u t
în se m n ă ta te d e o se b ită p e n tru p ro fila x ia
şi v in d e c a re a a fe c ţiu n ilo r re u m a tic e. L u ­
c ra re a „U n nou te s t de diag n o stic d ife ­
re n ţia l în tre u lc e ru l şi c a n c e ru l g a stric “,
a p ă ru tă la B ru x e lle s în 1962, a « tra s
a te n ţia lu m ii m ed icale, n u n u m ai p rin
re z u lta te le o p tim e în te ra p e u tic a u lc e ru ­
lu i ga stric , p rin sp ă lă tu ri cu glucoza, d a r
şi p rin p o sib ilita te a de a elu c id a d ia g n o s­
tic u l d ife re n ţia l d in tre u lc e ru l şi c an c eru l
ga stric . D u p ă p e n sio n a re , şi-a c o n tin u a t
a c tiv ita te a p în ă în 1978, in c a lita te de p ro ­
fe so r c o n su lta n t şi c o n d u că to r ş tiin ţific al
d o c to ra n zilo r în m e d ic in ă in te rn ă .
P în ă la 86 d e a n i G oia n u s-a d e ta şa t
d e c lin ică, c a re de f a p t e ra casa lui. P în ă
la 70 d e a n i, c în d a fo st p e n sio n a t, a ac ­
tiv a t re n u n ţîn d d e m u lte o ri la co ncediile
legale, p e c are le -a p e tre c u t în p re a jm a
b o ln av ilo r. D u p ă p e n sio n are , e ra g ă sit
m e re u în c a b in e t u n d e stu d ia şi cite a
m u lte o re p e zi. In a n u l 1978, în a in te cu
4 a n i d e a îm p lin i v îrs ta d e 90 d e ani,
G oia ş i-a lu a t ră m a s bun d e la colegi,
p e rso n a lu l şi b o ln av ii din clinică, c a re a u
fo st sp rijin u l, sen su l şi în d e m n u l p e n tru
lu n g a sa v ia ţă , în c a re n -a cu n o sc u t re -
paosuL
Dr. PETRE OCTAVIAN NEAGOŞ
Energie, legume
şi un pic de cura)
C u 12 ani în u rm ă , o h o tă rîre fa ce ca
b a ra ju l de la R uşi d e p e rîu l S tre i să fie
d in a m ita t, p e n tru a salv a s a tu l B ă ţă la r
d e v iitu rile c are s -a u a n u n ţa t. T ot de
a tu n c i a în c e ta t să p ro d u c ă e n erg ie elec­
tric ă h id ro c e n tra la de la S tre isîn g io rg iu ,
c are fu se se c o n stru ită d in 1934 şi p ro d u ­
cea e n e rg ia p e n tru u z in a din C ălan.
Se c u v in e o s c u rtă de sc rie re. B a ra ju l
c o n stru it la R uşi d e v ia o p a rte d in d e b itu l
d e a p ă al S tre iu lu i p e u n c an a l lung de
circ a 3 km , c are tre c e a pe lin g ă sa tu l
B ă ţă la r şi la c a p ă tu l c ă ru ia , în S tre is in -
g iorgiu, e ra h id ro c e n tra la , de u n d e apa
re v e n e a în S tre i. T e re n u l ag rico l s itu a t
lîn g ă canal, e ra în m a re p a rte c u ltiv a t cu
legum e, a v în d p o sib ilita te a de irig a re p rin
c u rg e re lib e ră a ap ei din canal. P e m a lu ­
rile c a n a lu lu i s-a u p la n ta t salcim i, p e n tru
c o n so lid a re, fo rm în d u -s e o p e rd e a n a tu ­
ra lă de copaci, d in c a re se p u te a u h ră n i
şlb in e le şi p e de a ltă p a rte , se a sig u ra n e ­
c e sa ru l d e a rac i d iv e rs e lo r c u ltu ri.
Cu ani în u rm ă am m a i p ro p u s re p u ­
n e re a în fu n c ţiu n e a h id ro c e n tra le i, d a r
m i s-a ră sp u n s că. nu e ste re n ta b ilă con­
s tru ire a b a ra ju lu i d e la R uşi. In p riv in ţa
irig a ţiilo r celo r v re o 80 h a d e p ă m în t in ­
v o c ate de m in e, m i s-a sp u s că n e e ra u
„ irig a ţii o rg a n iz a te “. Nu am fost c o nvins
nici a tu n c i de o p tica M in isteru lu i E n e r­
giei E lectrice şi cu a tit m ai m u lt n u cred
că acum m a i ră m în v alab ile a rg u m e n te le
m ai su s -a m in tite .
D in cite cunosc, p e rîu l S tre i se v o r
m a i c o n stru i h id ro c e n tra le . D ar, a s ta n u
în se a m n ă că e n e rg ia p ro d u să de h id ro ­
c e n tra la de la S tre isîn g io rg iu şi p ro d u c ţi­
ile ag ric o le a le C .A .P .-ului S tre i în con­
d iţii de irig a re a r tre b u i n e g lija te . D im p o ­
triv ă , e ste p o sib ilă in s ta la re a u n e i h id ro ­
c e n tra le de c a p a c ita te m ă rită , c a re a r a si­
g u ra p a rte din e n e rg ie p e n tru C o m b in a­
tu l sid e ru rg ic V icto ria C ălan, c ît şi ilu ­
m in a tu l p u b lic din o ra ş şi sa te le a p a rţi­
n ă to a re . P ro d u c ţiile de leg u m e a r a sig u ra
m ai m u lt d ecît n ev o ile lo c u ito rilo r o ra şu ­
lu i. A r m ai fi d e a d ă u g a t că în ap a ca ­
n a lu lu i c ra p u l şi m re a n a s -a r sim ţi ex ce ­
le n t, re a liz în d u -se fă ră nici o in v e s tiţie în
p lu s u n a d in cele m ai m a ri c re sc ă to rii de
p e şte d in ju d e ţ, a v în d u n „ b a z in “ lu n g de
p e ste 3 k m , la t 8—10 m şi ad in e de 1—2
m , cu a p ă p rim e n ită în fie c a re m in u t. Şi
ca p e rsp e c tiv e le să fie şi m ai îm b ie to a re ,
co n d u cta d e a p ă cald ă cu c a re s-a te rm o -
fic a t o ra şu l nou C ălan, c red că a r p u te a
fi su p lim e n ta tă cu p re lu n g ire a ei cu 1,5
km p rin lo c a lita te a co m p o n e n tă S tre is în ­
g iorgiu, a sig u rin d c ă ld u ră şi lo cu ito rilo r,
m u n cito ri în C o m b in a tu l sid e ru rg ic V ic­
to ria C ălan , p re cu m şl p ln ă in zona pă-
m în tu lu i irig a t în tre B ă ţă la r şi S tre is în ­
gio rg iu , u n d e u n com plex de se re a r fi
m ai re n ta b il d e cît m u lte a lte le u n d e a p a,
c ă ld u ra şi e n e rg ia co stă scum p.
C red că fu riile şi tră s n e te le M in iste ru ­
lu i E n erg iei E lectrice, M in isteru lu i A gri­
c u ltu rii şi In d u strie i A lim e n tare , M in is­
te ru lu i M e talu rg iei, n u se vor focaliza
a s u p ra p ro feso ru lu i de econom ie politică,
s e m n a ta r al a c e sto r rin d u ri, c a re cu se n ­
tim e n tu l a ta şa m e n tu lu i f a ţă de a ceste
lo cu ri u n d e s-a n ă sc u t, tră ie ş te şi m u n ­
c eşte , face şi p u ţin ă p o litică econom ică.
N u v re a u să d a u lecţii, nici n u a şte p t fe ­
lic ită ri, ci doresc să gîndesc în s p iritu l
v re m ii, c h ia r dacă u n ii se v o r în c ru n ta la
m in e. M e rită p e n tru ca b ila n ţu l, im a g in a r
d e o ca m d a tă, să aib ă în contul p ro d u c ţiilo r
fizice de e n erg ie, d e p ro d u se a g ro a lim e n -
ta re şi d e fru m o s v e n itu ri cît m a i m ari.
ERNEST USKAR
C ălan - Streisîngiorgiu
Parkinson am eliorat I
P rin in te rm e d iu l re v is te i d u m n e a v o a s­
tr ă am a fla t d e c e rc e ta re a fa rm a c istu lu i
d r. O vidiu B ojor, deşi a ş fi p u tu t-o face
d in c ă rţile sale. D a r, în fa p t, a şa s -a în -
tîm p la t. E u sîn t u n om fo a rte a m ă rît,
d e o are ce b ă rb a tu l m e u s u fe ră d e o b o ală
g re a — P a rk in so n — d a to rită c ă re ia »e
m işcă şi v o rb e şte g reu . A fo st în to td e a u n a
u n om b u n şi v e se l şi a g ă sit re su rse să
m a i fie a şa şi acum , c în d e ste a tît de
b olnav. Cam d e 5 a n i se tra te a z ă d e a -
c e a stă b o a lă cu N acom — u n m ed ic am en t
stră in . S e tra te a z ă e u n fe l d e a sp u n e,
p e n tru că, d e fa p t, a şa cum a m a fla t cu
tr is te ţe în tre tim p , bo ala evoluează. N a­
c o m -u l, a tît tim p cît îl iei, fa ce posib il
m e rsu l. D acă c ite şti nota d e p re z e n ta re a
m e d ic a m e n tu lu i, re a c ţiile a d v e rse ce pot
a p ă re a te în fric o şe az ă . Cu to a te a ce stea ,
a u r m a t c îţiv a a n i — 5 la n u m ă r — a ce st
tra ta m e n t fă ră a a v e a n e ca zu ri m ai m ari,
d a r în u ltim a v re m e , re a c ţiile a d v e rse
a le m ed ic a m e n tu lu i s-a u în m u lţit. M edi-
e u l n eu ro lo g re co m an d a , to tu şi, m ă rire a
dozei d e N acom . N u m ai ştia m ce să fac,
cin d am c itit în F la c ă ra d e sp re fa p tu l că
fa rm a c istu l dr. O vidiu B o jo r a c a rto g ra -
f ia t to a te p la n te le m ed ic in a le din R om â­
n ia. A m c re z u t în to td e a u n a în p la n te le
m ed ic in a le şi a tu n c i i-a m sc ris d în su lu i,
in tre b în d u -1 d a că e x is tă v re u n a şi p e n tru
b o a la so ţu lu i m eu , c a re să n e a ju te s ă
re d u ce m doza d e N acom . D în su l _ n e -a
ră s p u n s o fe rin d u -n e u n p re p a ra t d in m ai
m u lte p lan te , u n ceai, d u p ă o re ţe tă pro­
p rie , c a re n e -a fă c u t să re d u ce m doza
ziln ică d e N acom la ju m ă ta te . C.G.
Topul preferinţelor
S tim a ţi c itito ri,
L arg a p a rtic ip a re de c a re s-a b u c u ra t
c o n cu rsu l n o stru Cel m ai..., C ea m ai...,
in iţia t la s fîrşitu l a n u lu i tre c u t, n e -a
d e te rm in a t să -l c o n tin u ăm . V ă in v ită m ,
a şa d a r, să trim ite ţi în c o n tin u a re o p in i­
ile d u m n e a v o a s tră p riv in d cele m ai de
se a m ă re a liz ă ri c a re vă ră m în in
m e m o rie d in d ife rite le d o m en ii ale
c u ltu rii, ş tiin ţe i şi te h n ic ii şi sp o r­
tu lu i ro m ân esc. A legeţi deci cele
m a i se m n ific a tiv e fap te, p recu m şi
p e cei m ai b u n i d in tre cei m ai bu n i,
în to c m ai cum re z u lta te le în tre c e ri­
lo r socialiste, în v a stu l cîm p al c re a ­
to rilo r de b u n u ri m a te ria le , îi d e se m ­
n e az ă p e fru n ta ş i, cu în c re d e re a că m ai
m u lte p ă re ri c o n v e rg e n te d a u şan se m ai
m a ri o b iec tiv itătii. E ste v orba deci de a
aleg e fa p te le şi p e rso n a lită ţile c a re
s-a u a firm a t ca a ta re şi s -a u a u to d e -
p ă şit, c o n stitu in d u -se , în acelaşi tim p ,
în tr - u n co m b u stib il al m e rsu lu i în a in te
al obştii.
R e v ista F la c ă ra v ă s tă la d ispoziţie,
p u b lic în d p ă re rile d u m n e a v o a s tră re fe ­
rito r la cel m ai b un, in te re s a n t, a tr ă ­
g ă to r, în d ră g it, n e re u şit, su p ă ră to r,
m are , m ic..., cea m ai b ună, in te re s a n tă ,
a tră g ă to a re , în d ră g ită , n e re u şită , s u p ă ­
ră to a re , m a re , m ică...
■ In iţia tiv ă socială
■ In v e n ţie
■ D esco p eriri (ştiin ţific e, a rh e o ­
logice)
■ In v e n ta to r
■ C e rce tă to r
Я F a p tă de om enie
Я C arte de proză, ştiin ţific ă
Я C a rte de poezie
Я C a rte d e c ritic ă lite ra ră
Я A ctor (actriţă) de film , de te a tru
Я P iesă de te a tru
Я Film
Я C el m al în d ră g it gen de spec­
tacol
Я E m isiu n e radio, TV
Я A u to r
Я S p o rtiv (fo tb alist, ru g b ist,
h a n d b a list, a tle t)
Я E ch ip ă s p o rtiv ă
Я M anual şco lar
Я M uzică tîn ă r ă
H C om pozitor
Я L u cra re m u zicală
Я In te rp re t
Я A necdotă, c a ric a tu ră
Я A rh ite c tu ră sau m o n u m e n t
Я F a p t de ero ism
Я Cel m ai se m n ific a tiv m o m en t
din v ia ţa dv.
Я Cea m ai fru m o a să fem eie (a ta ­
şaţi fo to g ra fia p e n tru co n cu rsu l
„M iss F lacăra")
Я Cel m ai u rît, ră u , re p ro b a b il
gest sa u fa p t în tiln it.
S c riso rile cu o p ţiu n ile d u m n e a v o a stră
şi m o tiv a re a lo r v o r avea pe plic m e n ­
ţiu n e a P E N T R U CONCURS.