ON ATELIER DE FAURÄRIE 117

ardere. A rderea, în tre ţin u tă de foaie, continua pîn ă la consum area m angalului.
M asa sem ifluidă de fier se scurgea pe v a tra cuptoru lu i (de u n d e şi fo rm a ro tu n d ă
a lu p elor şi secţiunea lo r concav-convexă). în a in te de răcirea ei, lu p a se scotea
de p e v a tra cuptorului acoperită fiind cu m u ltă zgură. P e n tru v erificarea re z u lta ­
te lo r reducerii ea se tă ia pe m ijloc cu a ju to ru l u nui b aro s de tă ia t sau cu un a lt
in stru m en t. A şa se explică ex isten ţa „decupajului“ triu n g h iu la r la fiecare lu p ă16.
P e baza g reu tă ţii lu p elo r se poate calcula ca n titate a de m in ereu de fie r n e ­
cesară fiecărei şarje. L uînd cifra de 11 kg d rep t m edie a lu p elo r 17 d e la „C ăpră-
re a ţa “ şi adm iţîn d u n procent de ex tra g ere de 30% fier, a r rezu lta că p en tru ob­
ţin e rea fiecăreia d in tre ele e ra necesară o c a n tita te d e cca. 500 kg m in ereu cu
co n cen traţie de 7—8 % (Teliuc, G helari, D ealul N egru). A şadar, p en tru o b ţin erea
fieru lu i b ru t ex isten t sub fo rm ă de lu p e la „C ăp rărea ţa“ au fost necesare 50 tone
m inereu. C ifra, im presionantă p rin ea însăşi, n u a re nevoie de a lt com entariu.
Confecţionarea uneltelor. L upele astfel obţin u te e ra u tra n sp o rta te la atelierele
d e fău rărie. Acolo, prin încălzire şi ciocănire la cald, se în d e p ărtau im p u rităţile,
re stu rile de zgură ale reducerii şi bulele de a e r destul de num eroase ia r m etalul,
tra n sfo rm a t în lingouri, prim ea o stru c tu ră „om ogenă“.
L ingourile descoperite pînă acum la G rădiştea M uncelului sín t p u ţin n u m e­
roase. Ele au adesea form ă bitronconică sau bipiram id ală cu v îrfu rile rete za te (de
u n d e confundarea lo r cu nicovalele) şi, m ai rar, cu aspect d e b a ră paralelip ip ed ică
a cărei lungim e şi grosim e v a ria în fu n cţie de m ărim ea şi d e fo rm a u n eltelo r ce
u rm au a fi confecţionate din ea. Lingoul a fla t în curs de p relu crare, descoperit
la „C ăp rărea ţa“ , a re fo rm a unei plăci groase de m etal.
Tot prin b a te re la cald lingourile se lungeau şi se lăţeau în fu n cţie de form a
piesei căreia îi e ra u destinate, apoi, to t la roşu fiind, se tă ia u cu d ălţile şi, : în
continuare, p rin ciocănire se obţineau cele m ai felu rite u n elte şi obiecte cu d esti­
n a ţie gospodărească. P e n tru piesele cu form e m ai com plicate cre starea lingourilor
cu aju to ru l aceloraşi dălţi u şu ra obţin erea produsului dorit, to t aşa cum lip irea
la roşu p rin m artelare, după îndoirea firească prealab ilă, ducea la „m odelarea“
g ău rii de coadă a topoarelor, teslelor etc. şi a to cu rilo r în form ă d e m anşon. A lte­
ori orificiile p e n tru coadă ale u n o ra d in tre u nelte (de pildă ale greblelor) se ob­
ţin e au a tît p rin crestarea, alu n g irea (prin m artelare) şi lip irea la roşu a tneta-
lului, cît şi — m ai r a r — cu a ju to ru l dornurilor. F o rm a com plicată a u n o ra d in tre
u n eltele şi piesele de fie r ca şi o rn am en tele m eşteşugite ex isten te p e altele se
o bţineau p rin acelaşi procedeu al b aterii la cald cu ciocane şi d o m u ri de mâinile
dibace ale faurilor. O dată o b ţin u tă unealta, p ărţile activ e a le ei se căleau în apă
sau ulei (lam a b răz d aru lu i de plug, p o rţiu n e a m en ţio n ată a trăg ă to ru lu i d e sirină,
tă işu l topoarelor, al teslelo r etc.).
în u ltim a perio ad ă de ex isten ţă a atelieru lu i de fă u ră rie de la „C ăp rărea ţa“ ,
el producea p robabil în p rim u l rîn d a rm e (lipsa lo r în descoperiri a p a re firéascá
în tim p de război cînd n im eni n u le depozita), unelte, m ateria l de co n stru cţie şi
to to d ată se re p a ra u piese de fie r d eterio rate în tim pul folosirii lor.
P ro b ab il to t p e n tru re p a ra ţii se afla acolo şi c ă ru ţa cu p a tru ro ţi ale căro r
piese m etalice (nr. 51—58) au fost descoperite în fa ţa p o rţilo r fău răriei. Nu este
exclus ca aceleiaşi căru ţe să-i fi a p a rţin u t şi a lte piese de fie r (cuie, poate m ai

16 Cf. R. P leiner, Staré evropské kováfstvi, P ra h a, 1962, p. 135, 137, 274 (lupele
sín t d in tr-o epocă m ai tîrzie). i . y.::
17 Ea a fost probabil ceva m ai m are, d a r a scăzut în g reu ta te datopită oxidării
îndelungi. t.-toinw j K: