Sunteți pe pagina 1din 15

!"#$%&'() +',-.

$/%-0&,&
!"#$# &' "() *#"+,- .(&*-/-0 1-2)'0$'$'-3 0 4#25#&-$(2 ,- 0 $0)#&/#$(2. 6() .# #7)# 8(25+ 7#
50&-8#7)+ *#07'"20 !"#$(23 *#7"2-&9:&*';7# *-& !"#< =& 7.>-5?3 *# @&*0)+ .# 7;0 *#7"2-&7 *-&
!"#3 @&.#):&* *# 0 50- 8- 1-2)'0$+3 (2-.# 8(25+ .0*# 7'? $#4#0 )-5"'$'- ,- 0 1-#/--A *(?:&*#,)#
$-5-)#3 .'&(0,)# -7)(2-03 "02)-.-"+ $0 *#1#&-2#0 '&-1#270$+3 7# *#7.(5"'&# ,- 78:2,#,)# "2-& 0;
,- -7)(1- 7'?7)0&/03 *0.+ &' 7# 2#4#&#2#09+ "2-& -5#27-'&- "#2-(*-.# @& !"#3 *0.+ &' 7# 2#"#)+
"()("'$ '250) *# .(75(4(&-# (Mlrcea Lllade).
1,%&$-2- $',-.$/%-0&,& 3&#$)$/&',

Cceanul laneLar reprezlnL dln suprafa(a mnLulul. AceasL aflrma(le, va fl inLoLdeauna
puncLul de plecare al orlcrel abordrl planeLare, bazaL pe 1eorla Ceneral a SlsLemelor.
ulLm prea usor c cea mal mare parLe dln cadrul 1errel esLe acoperlL de Ape, lar o vlzlune
LeresLr se dovedesLe in flnal reduc(lonlsL. rln inssl naLura lor Apele acoper, ascund o
lume aflaL sub ele sl genereaz o alLa in chlar inLerlorul acesLora. Scopul Cceanograflel esLe
de 0 2-*-.0 inLreaga cuverLur, sl de a sLudla mlsLerloasa lume *-&)2# 0"#. ln erloada
lncepuLurllor, asa numlLul (5 02>0-. s-a aproplaL de mare penLru c aceasLa oferea resurse
lmporLanLe de hran, lar zonele cosLlere consLlLule sl asLzl cele mal populaLe spa(ll de pe
1erra. nu esLe locul alcl s deLallem ldelle sl credln(ele rellgloase apruLe in cadrul
popula(lllor marlLlme. lle c ne referlm la pollnezlenl, la grecl sau popula(ll amerlndlene
vom regsl 0.#$0,- 8(&* '&-1#270$ *# .(2#&/+ "#28#.)+ @& "2-1-&/0 5#*-'$'- 0.10)-. (Lllade,
1993). lor(a urlas a valurllor, furLunlle puLernlce sl perlcolele exlsLenLe la suprafa(a mrll
consLlLulau penLru oamenl LoL aLLea perlcole, sperlau sl LoLodaL generau admlra(le.
Lxpllcarea acesLel luml LerlflanLe, dar bogaLe in resurse deopoLrlv, avea la baz o inLreag
mlLologle: zelL(l marlne, monsLrll, dar sl inLrepLrunderl ale realulul cu fanLasLlcul.
uellmlLarea nu era nlclodaL clar, lar spa(lul marln a fosL in ansamblul su unul domlnaL de
sacrallLaLe. C asLfel de vlzlune perslsL sl asLzl la mulLe popula(ll, numlLe uneorl superflclal,
-&1($'0)#.
navlgaLorll pollnezlenl ("($'&7: mulL, &#7(7: lnsul) sLrbLeau Cceanul aclflc inc de acum
4000 anl i.Pr. AcesLla aveau un slsLem proprlu de navlga(le, bazaL pe observa(ll emplrlce
asupra reglmulul valurllor sl curen(llor. ConcreLlzarea sub raporL carLograflc esLe ulmlLoare,
pollnezlenll elabornd mal mulLe Llpurl de hr(l foloslLe in navlga(le: MaLLang (sau
Wappepe), 8ebbellb sl Medo. AcesLea erau confec(lonaLe dln crengl sau buc(l de lemn
penLru a lndlca ruLele sau penLru a descrle orlenLarea general a valurllor sl a curen(llor in
aproplerea unor lnsule. Scolclle sau buc(lle de lemn erau foloslLe penLru a exprlma
prezen(a uscaLulul, lar lnLerpreLarea unel asLfel de hr(l era facll doar penLru cel care o
confec(lonase.
MaLLang: harL care descrle orlenLarea valurllor in [urul unel slngure lnsule. Scopul acesLora
era doar unul educa(lonal sl mal pu(ln pracLlc.
8ebbellb: harL penLru o re(ea de lnsule (arhlpelag)
Medo: harL ce acoper doar cLeva lnsule, foloslL in vola[e scurLe.




llg. 1 rlnclpalele Llpurl de hr(l pollnezlene foloslLe in navlga(le:
MaLLang (sLnga), 8ebbellb (cenLru) sl Medo (dreapLa)

MaLerlalul aflaL la dlspozl(le reprezenLa naLura suporLulul dln care se consLrula o harL.
Lschlmosll dln Croenlanda elaborau hr(l ale coasLelor dln buc(l de lemn, aruncaLe de
valurl pe coasLe. AspecLul acesLor >+2/- poaLe prea neoblsnulL in prezenL, fllnd mal degrab
o sculpLur, ce reda succeslunea de capurl sl golfurl dln lungul (rmurllor.










llg. 2 Lxemplu de harL speclflc eschlmosllor (Creenland naLlonal Museum & Archlves).

1,%&$-2- $',-.$/%-0&,& -.#&',

ln spa(lul medlLeranean fenlclenll sl grecll au perfec(lonaL arLa navlga(lel de caboLa[ (in
lungul coasLelor), reuslnd s cunoasc reglmul mareelor, al curen(llor sl perloadele cele mal
proplce navlga(lel. lenlclenll au inLreprlns clLorll dlncolo de Coloanele lul Percule (SLr.
ClbralLar) in lungul coasLelor afrlcane, penLru a cuLa nol ruLe comerclale. oemele
homerlce lllada sl Cdlsea descrlu ample expedl(ll ale grecllor in spa(lul Mrll MedlLerane sl al
Mrll negre. uln aceasL perload apar lnforma(ll despre osclla(llle mareelor in C. erslc, dar
expllca(la producerll acesLora avea mal mulL un caracLer mlLologlc. Crecll sunL cel care
descrlu procesele acumulaLlve ale mlurllor dln valea sl delLa nllulul. ArlsLoLel (384-322 i.Pr.)
esLe preocupaL de dlverslLaLea vle(ll marlne sl face numeroase descrlerl ale Llpurllor de pesLl,
crusLacel sau molusLe inLlnlLe in Marea Lgee. Ll poaLe fl conslderaL prlnLele blloglel
marlne, dar preocuprlle sale au vlzaL sl aspecLe de baLlmeLrle. 8emarcnd procesele
acumulaLlve dln Marea Azov, ArlsLoLel a[unge la concluzla c aceasL mare va devenl la un
momenL daL uscaL.

LxploraLorul grec yLheas a plecaL in sec. lv i.Pr. dln colonla Masslllla (acLualul oras
Marsellle), in cuLarea unel nol ruLe comerclale, care s permlL legLura cu Marea neagr
venlnd dlnspre nord. ClLorla sa a reprezenLaL prlma clrcumnavlga(le a lnsulelor brlLanlce,
aducnd lnforma(ll pre(loase despre conflgura(la coasLelor, reglmul curen(llor sl al mareelor.
Ll a a[uns pn in aproplerea lnsulel 1hule (probabll lslanda) sl a fosL prlmul care a descrls
fenomenul de inghe( al apelor oceanlce. SperlaL de B02#0 9#-/+ !$?+3 .02#;,- @&)-&*# 50&)-0
#- "#7)# 0"#, yLeas hoLrsLe s se inLoarc dln drum. ALlngerea Capulul 8elerlon a prlle[ulL
descoperlrea loculul de unde se exLrgea coslLorul, lar explorarea (rmurllor balLlce l-a dus
cLre reglunl producLoare de ambr.

Crecll anLlcl credeau c mnLul esLe un dlsc, care pluLea pe Ckeanos, aceasL concep(le a
unul slngur Ccean laneLar lnLerconecLaL fllnd pus ulLerlor in legLur cu sferlclLaLea 1errel.
LraLosLene (276-193 i.Pr.) a calculaL clrcumferln(a mnLulul pornlnd de la observa(la c
inLr-un pu( dln Aswan razele Soarelul cad la prnz perpendlcular pe fund, in perloada
solsLl(lulul de var. lecnd de la msurarea lunglmll umbrel pe care o fcea Lurnul dln
Alexandrla, el a reuslL s calculeze unghlul !: !"#$% adlc 1/30 dlnLr-un cerc (flg. 3).























llg. 3 rlnclplul foloslL de LraLosLene in calcularea clrcumferln(el mnLulul.

Cunoscnd lunglmea umbrel (d) sl inl(lmea Lurnulul (P), precum sl dlsLan(a de 3000 de
sLadll dlnLre Alexandrla sl Aswan (u), se poaLe deLermlna 8, deorece cele dou Lrlunghlurl
sunL asemnLoare, prln unghlurl congruenLe. valoarea asLfel ob(lnuL permlLe
deLermlnarea clrcumferln(el ca fllnd egal cu 2n8. uac LraLosLene ar fl foloslL valoarea
sLadlel eglpLene de 137,3m aLuncl clrcumferln(a calculaL de el ar fl de 39690km, valoare
foarLe aproplaL de cea real. ldeea sferlclL(ll era conflrmaL sl de observa(ll asupra
corblllor vzuLe de pe (rm. rlma daL se observ caLargul sl ulLerlor corpul acesLela.

83 i.Pr. osldonlu face o prlm msurLoare a apelor MedlLeranel, in aproplerea Sardlnlel,
valoarea aLlns fllnd de aproape 2000 de meLrl.







1,%&$-2- $',-.$/%-0&,& 3,2&,4-),

uou evenlmenLe ma[ore au dus la plerderea cunosLln(elor clvlllza(lel greco-romane:
arderea blblloLecll dln Alexandrla (413 d. Pr.) sl cderea lmperlulul 8oman (476 d. Pr.). ln
perloada de incepuL a Lvulul Medlu suprema(la navlga(lel va fl de(lnuL de arabl, acesLla
reuslnd s cucereasc LerlLorll exLlnse dln Afrlca pn in Asla de SL. Cceanul lndlan era
sLrbLuL cu usurln(, deorece acesLla cunosLeau osclla(llle clrcula(lel musonlce.

uezvolLarea cunosLln(elor despre mrl sl oceane va fl sLrns legaL de Llpul ambarca(lunll. Se
poL dlferen(la Lrel clase prlnclpale, flecare cu avanLa[ele sale:
- lroga: consLrulL dlnLr-un slngur Lrunchl de copac are capaclLaLea de a se deplasa in
ape cu adnclme mlc sl poaLe fl Lras cu usurln( pe pla[. lrecvenL ll se aLaseaz
un mlc caLarg cu o pnz, deplnznd asLfel de dlrec(la dln care sufl vnLul. ln acelasl
caLegorle de vase cu dlmenslune redus poL lnLra sl pluLele consLrulLe dln lemn,
capaclLaLea redus de LransporL sl navlga(la dlflcll in llpsa vnLulul consLlLulnd
facLorl llmlLaLlvl.
- !onca: corable cu fundul plaL speclflc popula(lllor dln Asla. AdapLarea la condl(llle
musonulul lmpunea sLrbaLerea mrllor larna dlnspre nord spre sud (cu vnLul in
spaLe) sl lnvers vara. uezavanLa[ul prlnclpal il consLlLula lnsLablllLaLea acesLor
ambarca(lunl in condl(ll de furLun.
- vasele cu chll au reprezenLaL cel mal flresc rspuns la condl(llle de navlga(le dln
larg, popula(llle dln spa(lul medlLeranean reuslnd s inLreprlnd clLorll pe dlsLan(e
marl. revzuLe in Llmp cu unul mal mal mulLe caLarge, acesLe vase aLlngeau sl vlLeze
superloare, dovedlndu-se cele mal eflclenLe.

erfec(lonarea crmel a consLlLulL un facLor lmporLanL in cresLerea capaclL(ll de LransporL a
navelor. LsLe dlflcll de spus clne a lnvenLaL penLru prlma oar acesL slsLem. La incepuL era
foloslL o vsl legaL cu sfoar la pupa, ulLerlor aceasLa fllnd inloculL cu mal mulLe vsle.
1recerea la crma conLrulL dlnLr-o bucaL de scndur, care esLe manevraL prlnLr-un
slsLem de prghll, s-a fcuL LrepLaL, perfec(lonarea acesLela ducnd la sporlrea
manevrablllL(ll navel. Chlar dac exlsL lnforma(ll despre uLlllzarea crmel inc dln
AnLlchlLaLe, foloslrea pe scar larg a acesLela se va face doar dln perloada 8enasLerll.

lnvenLarea busolel de cLre chlnezl a permls o mal bun orlenLare. uac lnl(lal se folosea o
navlga(le dup sLele sau dup soare, descoperlrea proprleL(llor magneLlLulul de a lndlca
nordul/sudul a permls o navlga(le in condl(ll de cea(, noapLe sau aLuncl cnd prezen(a
norllor impledlca orlenLarea dup corpurlle ceresLl.

673-733: venerabllul 8ede, clugr benedlcLln dln Anglla, face observa(ll lmporLanLe legaLe
de varla(la mareelor sl fazele lunll.

ln spa(lul Luropel nordlce o nou puLere marlLlm isl incepe expanslunea. vlklngll beneflclau
de avanLa[ele oferlLe de ambarca(lunlle lor (drakkare sau snekare), prevzuLe cu pn la 34
de perechl de vsle. ALuncl cnd vnLul nu sufla, caLargul cu pnz era culcaL in lungul
vasulul, lar vslele erau foloslLe. AceasL moblllLaLe in llpsa vnLulul avea s le permlL
explorarea unor suprafe(e exLlnse dln ALlanLlcul de nord pn in MedlLerana. CllmaLul mal
cald dln secolul lx le-a permls colonlzarea lnsulel lslanda, a coasLelor Croenlandel
(Creenland: (lnuLul verde) sl a alLor lnsule dln ALlanLlc. ln anul 981 Lrlk cel 8osu a[unge pn
in lnsula 8affln. Clncl anl mal Lrzlu 8[arnl Per[ulfsson esLe prlns de furLun in Llmp ce se
indrepLa spre Croenlanda. uevlaL dln drumul su, acesLa esLe prlmul european care a vzuL
coasLele Amerlcll de nord. Colonlzarea acesLora se va face ins 10 anl mal Lrzlu de cLre flul
lul Lrlk cel 8osu, Lelf Lrlcson, care inLemelaz o asezare in newfoundland boLezaL vlnland
(/-&')'$ 1-&'2-$(2). ln a doua [umLaLe a secolulul al xv-lea, colonllle vlklnge de pe coasLele
amerlcane dlspar daLorlL rclrll cllmel, legLura cu Croenlanda sl Scandlnavla devenlnd
dlflcll.
Lxpedl(llle vlklngllor inLre sec. vlll-xl

Chlnezll in perloada dlnasLlel Mlng (1403-1433) au inLreprlns mal mulLe clLorll in oceanele
aclflc sl lndlan, sub conducerea marelul amlral Zheng Pe. Ll au foloslL in acesLe expedl(ll
pesLe 300 de nave de Llpul [oncllor, in care au fosL ambarca(l aproxlmaLlv 37000 de oamenl.
lmedlaL dup acesLe marl clLorll Chlna se auLolzoleaz, dlsLrugnd aproape LoaLe dovezlle
legaLe de expedl(llle anLerloare. uln acesL moLlv, lnforma(llle despre ruLele descoperlLe de
Zheng Pe sunL lncerLe, lar unele lnLerpreLrl nol legaLe de aLlngerea coasLelor Amerlcll de
nord sl lnLrarea in Marea MedlLeran Lrebule prlvlLe cu scepLlclsm. uln puncL de vedere
oceanograflc in aceasL perload s-a cunoscuL reglmulul curen(llor sl valurllor in spa(lul Aslel
de SL sl al Cc. lndlan, lnforma(ll dlsponlblle clvlllza(lel occldenLale mulL mal Lrzlu.


+',-.$/%-0&- 5. 67$'- 8-%&)$% 9,"'$7,%&%& :,$/%-0&',

Asa cum aflrma Charles klng .##0 .# 7# @&):5"$+ "# 0"+ 2#"2#9-&)+ "2#$'*-'$ '&#- 0./-'&-
.02# 7# 10 *#78+,'20 "# '7.0), lar Lpoca Marllor uescoperlrl Ceograflce conflrm pe deplln
aceasL aser(lune. rln expanslunea Lurcllor in AnaLolla mulLe dlnLre ruLele caravanelor
devln neslgure. Mlrodenllle aLL de rvnlLe de CccldenL sunL dln ce in ce mal greu de
procuraL, lar conLrolul asupra porLurllor Mrll negre, prlnclpala poarL de lnLrare a acesLora
spre Luropa, va deLermlna cuLarea unel ruLe marlLlme. rbuslrea lmperlulul 8lzanLln sl
expanslunea rapld a oLomanllor va accelera cuLarea de nol Lrasee comerclale. ln acesL
conLexL, porLughezll, isl concenLreaz expedl(llle pe coasLele vesLlce ale Afrlcll. numeroase
clLorll vor fl inLreprlnse in perloada celul care a fosL numlL Penrlc navlgaLorul, conducLor
luslLan care a pus bazele unul vllLor lmperlu marlLlm. uescoperlrea Capulul 8unel Speran(e
de cLre 8arLolomeo ulaz are loc in 1486. lnl(lal acesLa a fosL boLezaL Capul lurLunllor, dar
denumlrea nu avea rolul s incura[eze comer(ul, moLlv penLru care a fosL schlmbaL. ln 1498
vasco da Cama a[unge pn pe coasLele lndlel unde descoper un comer( conLrolaL de arabl.
nlcl explorarea coasLelor esL afrlcane nu a fosL mal usoar, numeroase confllcLe cu orasele
sLpnlLe de arabl au fosL rezolvaLe doar pe calea armelor. necunoasLerea clrcula(lel
musonlce dln Cc. lndlan se va dovedl o pledlc serloas penLru navlgaLorll porLughezl, lar
drumul de inLoarcere spre coasLa Afrlcll a duraL mal blne de Lrel lunl de zlle. Cu LoaLe
acesLea, proflLul inreglsLraL a fosL urlas (de 60 de orl suma lnvesLlL in expedl(le), lar noua
ruL spre Asla va devenl in conLlnuare un verlLabll drum al porLughezllor.













8arLolomeo ulaz (sLnga) sl vasco da Cama (dreapLa)

lnLre Llmp, Spanla sl-a concenLraL aLen(la spre vesL, dln dorln(a de a a[unge cLre bogaLele
(lnuLurl ChlLal (Chlna) sl Clpangu (!aponla), despre care povesLlse aLL de frumos Messer
Marco olo. La conducerea a 3 corbll, CrlsLofor Columb reusesLe s a[ung in 1492 in
acLualul arhlpelag 8arbados, puncLul fllnd boLezaL San Salvador. ln cele 3 expedl(ll care vor
urma, Columb a[unge pe coasLele de nord ale Amerlcll de Sud, va explora por(lunl dln
Amerlca CenLral, dar nlclodaL nu va gsl ruLa cLre Asla.
enLru spanloll LoaLe acesLe clLorll columblene nu vor aduce
mulL rvnlLele bog(ll, lar celebrul navlgaLor se va sLlnge in
ulLare. n in ulLlmele zlle de vla( Columb sus(lnea c
descoperlse aradlsul sl c esLe foarLe aproape de lndll, fllnd
doar o problem de Llmp s a[ung acolo. 8azndu-se pe daLele
lul Lolemeu, Columb nu greslse in calculele dlsLan(elor sale,
dar pornlse de la o clrcumferln( a mnLulul mal mlc cu 28
fa( de valoarea real. AceasL eroare a lul Lolemeu s-a
dovedlL una dlnLre cele mal lnfluenLe dln inLrega lsLorle.













C repllc a vaselor lul Columb (nlna, lnLa sl SanLa Marla). Sursa Andrews, L. 8en[amln.
C-7)(2D (8 )># E&-)#* F)0)#7, volume v. Charles Scrlbner's Sons, new ?ork. 1912
Pernan CorLez (1483-1347) cucerlLor al lmperlulul AzLec sl lrancesco lzzaro (1471?-1341)
invlngLor in fa(a lncasllor, au fosL cel care au adus mulL rvnlLul aur spanlolllor. uaLorlL lor
drumurlle cLre coasLele amerlcane devln frecvenLaLe de occldenLall, acesLl conchlLadorl
(Lermenul inseamn .'.#2-)(2) fllnd mna(l doar de nevola de a face rapld avere. un alL
exploraLor, vasco nunez de 8alboa, reusesLe in 1313 s Lraverseze lsLmul anama sl de pe
un vrf zresLe o mare inLlndere de ap. A[uns la aceasLa, isl d seama c esLe sraL sl c a
descoperlL un nou ocean, pe care-l la in sLpnlrea Spanlel sub numele de B02# *#$ F'2
(Marea Sudulul). vesLea sa va deLermlna revenlrea asupra ldell c se poaLe a[unge spre vesL
in Asla. lerdlnad Magellan (G#2&H( *# B040$>H#7) va inLreprlnde inLre 1319-1322 o
expedl(le penLru gslrea unel ruLe, ocollnd Amerlca de Sud cLre oceanul lul 8alboa. uup
lunl de incercrl prln flordurlle |rll de loc, prslL de o parLe dln oamenll sl, Magellan
gsesLe drumul de legLur, prln sLrmLoarea care-l va purLa numele. lnLrnd in acesL nou
ocean, el il boLeaz B02# I0.-8-J'(, sau Marea LlnlsLlL, daLorlL calmulul inLlnlL pe duraLa
Lraversrll. laL de unde provlne denumlrea unula dlnLre cele mal furLunoase oceane, o
slmpl lronle in fond. Magellan moare in llllplne in urma unul confllcL cu popula(la local, lar
dlnLre cele 3 nave al sale doar una slngur, K-.)(2-0, condus de Puan SebasLlan Llcano,
reusesLe s Lermlne clLorla. Acum nlmenl nu mal avea nlclun dublu asupra fapLulul c
mnLul esLe roLund, lar evenlmenLul va fl consemnaL ca prlma clrcumnavlga(le.












lerdlnand Magellan (sLnga) sl !uan SebasLlan Llcano (dreapLa)



1raseul expedl(lllor conduse de l. Magellan (1319-1322) sl l. urake (1377-1780).

1,%&$-2- '&%'(3.-4&/-;&&)$%

lncepuL in sec. al xvl-lea, aceasL perload conLlnu sl in prezenL, chlar dac clLorllle au
un lnLeres mal mulL LurlsLlc. lasclna(la ocolulul mnLulul pare a rmne permanenL.
Scopul acesLor clLorll indelungaLe, uneorl pe duraLa a c(lva anl, era doar unul economlc,
cu LoaLe acesLea, s-au ob(lnuL numeroase lnforma(ll legaLe de conflgura(la coasLelor sau
reglmul marelc sl al curen(llor.

1328: clugrul Andres de urdaneLa sLabllesLe ruLa care-l poarL numele in Lraversarea de la
vesL la esL a aclflculul.













Slr lrancls urake (sLnga) sl 1homas Cavendlsh (dreapLa)

1377-1380: Slr lrancls urake, plraLul devenlL nobll, reusesLe o clrcumnavlga(le.
1387-1391: 1homas Cavendlsh al dollea englez in [urul lumll.
1380-1384 sl 1383-1389: MarLln lgnaclo de Loyola devlne prlmul care reusesLe s incon[oare
de dou orl mnLul, in sensurl dlferlLe (spre esL sl spre vesL).
1398-1601: Cllver van noorL esLe prlmul dlnLre olandezl.
1764-1766: la bordul navel PMS uolphln amlralul englez !ohn 8yron reusesLe un ocol al
mnLulul in mal pu(ln de dol anl. uolphln a fosL prlma nav dln lume care a repeLaL o
asLfel de clLorle.

1642: Abel 1asman prlmesLe mlslunea de a gsl 6#220 !'7)20$-7
L&.(4&-)0, marele conLlnenL sudlc. Ll descoper lnsula care-l poarL
numele in prezenL sl a[unge pe coasLele vesLlce ale noll Zeelande.
Convlns c a aLlns coasLele Amerlcll de Sud boLeaz acesLe locurl
F)0)#& M0&*). lnLr-o expedl(le ulLerloar, dol anl mal Lrzlu,
exploreaz coasLele nordlce ale AusLrallel, dar olandezll nu sunL
aLrasl de acesLe locurl llpslLe de resurse. n la expedl(llle lul
!ames Cook, AusLralla sl noua Zeeland nu prezlnL nlclun lnLeres
economlc.


1643: flzlclanul lLallan LvanghellsLa 1orrlcelll lnvenLeaz baromeLrul cu mercur. AcesL
lnsLrumenL se va dovedl exLrem de foloslLor in prognoza vremll, fllnd prezenL pe orlce nav.

1630-1710: perloada de aur a bucanlerllor. Wllllam uampler rmne cel mal cunoscuL dlnLre
acesLla, el a devenlL prlmul care a reuslL Lrel clrcumnavlga(ll.

1683: Ldmund Palley sLudlaz clrcula(la oceanlc sl rela(la dlnLre
aceasLa sl vnLurlle domlnanLe. MulL mal cunoscuL penLru
observa(llle sale asLronomlce (deplasarea de paralax), numele
su va fl acordaL comeLel care apare odaL la 76 de anl. ln 1690
el lnvenLeaz clopoLul penLru scufundare
1
, care prlmea aer
nellmlLaL prln lnLermedlul unul Lub, de la un vas aflaL la
suprafa(. reslunea aerulul impledlca pLrunderea apel in
clopoL.


1731: msurLorlle de LemperaLur a apelor Lroplcale, reallzaLe
de Penry Lllls (1721-1806) au lndlcaL prezen(a unor ape recl de adnclme, slLuaLe sub apele
de suprafa(. Lllls sugereaz provenlen(a acesLela dln zonele polare.

1769: apare prlma harL a CurenLulul Colfulul a lul 8en[amln lranklln
2
.

AmlrallLaLea brlLanlc aduce la bordul navelor oamenl de sLlln( sl
plcLorl pelsaglsLl dln dorln(a consemnrll cL mal preclse a
observa(lllor. !ames Cook rldlc prlma harL a coasLelor
newfoundland, descrle coasLele esLlce ale AusLrallel sl face prlmul ocol
al noll Zeelande. Ll a fosL prlmul european care a vlzlLaL lnsulele
Pawall, loc in care-sl va gsl sfrslLul. la( de predecesorll sl,
clLorllle lul !ames Cook au produs un lmporLanL maLerlal carLograflc
sl sLlln(lflc. lnLeresul nu mal esLe unul neapraL de ordln economlc, se
lnLr inLr-o nou faz in care sLlln(a prlmeaz.



1raseul expedl(lllor lul !ames Cook. relucrare dup !on laLek (2008).

1768-1771
1772-1773
1776-1779 Llnla puncLaL exprlm ruLa dup moarLea lul Cook.

#
hLLp://dev.nsLa.org/evwebs/2270/asL1echnology.hLml
$
hLLp://www.keyshlsLory.org/gulfsLream.hLml

1773: esLe elaboraL Leorla mareelor de cLre lerre-Slmon marchlz de Laplace.



1776: uavld 8ushenel
3
consLrulesLe prlmul submarln care
inLreprlnde o ac(lune de aLac asupra unul vas, in perloada
8evolu(lel amerlcane. 8oLezaL 6># 6'2)$# (|esLoasa), daLorlL
aspecLulul su, acesLa era plloLaL de o slngur persoan.




1,%&$-2- 3-%&)$% ,<7,2&;&& $',-.$/%-0&',

Marlle puLerl incep s-sl aflrme suprema(la sl in domenlul cerceLrll oceanograflce.
Lxpedl(llle au un caracLer na(lonal sl sunL coopLa(l cerceLLorl speclallza(l in domenllle
blloglel marlne, oceanograflel flzlco-chlmlce sau geologl.



1793-1876: naLurallsLul german ChrlsLlan CoLLfrled Lhrenberg a
observaL c mulLe dlnLre roclle slllcloase erau compuse dln
scheleLe de organlsme mlcroscoplce. Ll a[unge asLfel la concluzla
c roclle respecLlve s-au formaL pe fundul mrll.






1804-1806: expedl(la condus de lvan ledorovlch kruzenshLern la bordul navel nade[da sl
?url l. Llslankl cu nava neva deschlde drumul exploraLorllor rusl in aclflc. Cel dol sunL prlmll
rusl care sLabllesc o clrcumnavlga(le.

1818-1833: expedl(llle arcLlce ale lul !ohn 8oss alLurl de nepoLul su !ames Clarck 8oss sl
Wllllam erry.

1819: prlma expedl(le anLarcLlc a 8uslel sub comanda lul lablan CoLLlleb von
8elllngshausen, dln care au fcuL parLe navele vosLok sl Mlrnyl, condus de Mlkhall
eLrovlch Lazarev. Cel dol au descoperlL unele lnsule ale arhlpelagulul ll[l sl au LrecuL de
Cercul AnLarcLlcll (66 33! 43"), performan( neegalaL de pe vremea lul !ames Cook.

1828: !. vaughan 1homson elaboreaz prlmele sLudll asupra plancLonulul, recolLaL pe
coasLele lrlandel.


'
hLLp://www.submarlne-hlsLory.com/
1raseul expedl(lel 8eagle (1831-1836)

1831-1836: expedl(la la bordul vasulul N#04$#, dln care a fcuL parLe Charles uarwln. ln urma
clLorlel acesLa recolLeaz un bogaL maLerlal pe care-l va folosl ulLerlor in Leorla orlglnll
speclllor. ConLrlbu(llle sale au fosL ma[ore in cunoasLerea vle(ll dln oceane, LoL acum
elabornd Leorla sa asupra formrll aLolllor, maLerlal publlcaL in 1842 cu LlLlul 6># F)2'.)'2#
0&* O-7)2-?')-(& (8 P(20$ Q##87.












P.M.S. 8eagle in SLrmLoarea Magellan

1832: esLe publlcaL posLum lucrarea lul !ames 8ennel (1742-1830) lnLlLulaL P'22#&)7 (8 )>#
!)$0&)-. R.#0&. ConLrlbu(llle sale au fosL deoseblLe sl in clrcula(la dln Cc. lndlan. ln 1799 el a
publlcaL o harL a curen(llor dln [urul Afrlcll care lmpresloneaz sl asLzl prln acuraLe(ea
observa(lllor.

1844: Ldward lorbes a dlvlzaL Cceanul laneLar in 8 zone. A remarcaL c vla(a anlmal nu
exlsL la adnclml de pesLe 300 faLhoml (348m). ulncolo de aceasL valoare el
concluzloneaz c nu exlsL vla(! Concep(la sa avea s fle curnd lnflrmaL, dar conLrlbu(llle
sale in blologla marln rmn lmporLanLe.

1847: MaLLhew lounLalne Maury publlc prlma harL global a clrcula(lel oceanlce. ln 1836
apare prlnclpala sa lucrare: I>D7-.0$ S#(420">D (8 )># F#0.

1847: !oseph Pooker aflrm despre dlaLomee (un Llp de flLoplancLon) c nu sunL alLceva
decL planLe, lar dln puncL de vedere ecologlc, rolul acesLora in oceane esLe slmllar celor
LeresLre.

1837-1866: Cunoa;Lerea rellefulul bazlnelor oceanlce a incepuL dln a doua [umLaLe a
secolulul al xlx-lea sl a fosL lmpulslonaL de Lrasarea cablulul de Lelegraf dlnLre Luropa sl
Amerlca de nord. AceasL acLlvlLaLe a dus la ldenLlflcarea dorsalel Lrans-aLlanLlce ;l a rldlcaL
nol probleme legaLe de relleful submers, pn aLuncl exlsLnd ldeea c aspecLul general esLe
de cmple unlform.

1872-1876: expedl(la Challenger sub conducerea lul Slr Charles Wyvllle 1homson a lmpus un
nou sLandard oceanograflc. SuLele de puncLe de probare, sonda[e de adnclme sau dragrl
ale sedlmenLelor de fund aveau s schlmbe fundamenLal vlzlunea despre Cceanul laneLar.
1oL acum s-a reallzaL sl cea mal mare msurLoare a adnclmll in losa Marlanelor (8180m).


Slr Charles Wyvllle 1homson conducLorul expedl(lel Challanger (1872-1876)

1873: Luls Agasslz pune bazele prlmulul laboraLor de blologle marln dln S.u.A. pe lnsula
enlkese, sLaLul MassachuseLLs. Cu o duraL scurL de exlsLen(, acLlvlLaLea va fl conLlnuaL
de cLre o parLe dlnLre sLuden(ll sl, care vor fonda in 1888 Marlne 8lologlcal LaboraLory in
Woods Pole. ln acelasl an, 1873 apare LraLaLul de oceanografle al lul Charles Wyvllle
1homson inLlLulaL 6># O#")>7 (8 )># F#0.

1871-1891: in acesL lnLerval vlcLor Pensen a condus 3 expedl(ll in Marea 8alLlc, Marea
nordulul sl Cceanul ALlanLlc. Ll esLe cel care a lnLrodus in premler no(lunea de plancLon sl a
lnvenLaL mal mulLe lnsLrumenLe de recolLare a acesLula.

1874-1876: expedl(la german S09#$$# sub conducerea lul Ceorg 8alLhazar von neumayer.
AlLurl de Wladlmlr kppen cel dol vor publlca in 1890 prlmul aLlas al norllor.
1884: !ohn Murray inflln(eaz la CranLon prlmul laboraLor marln dln Marea 8rlLanle.

1886-1889: clLorla amlralulul S. C. Makarov in Cceanul aclflc dln valparalso la ?okohama.
La bordul corveLel vlLeaz cerceLLorll rusl au anallzaL dlsLrlbu(la LemperaLurll sl reglmul
sallnlL(ll. vlLeaz esLe un nume cu rezonan( in LoaL acLlvlLaLea oceanograflc ruseasc, nu
mal pu(ln de Lrel nave purLnd acesL nume.

1893-1896: expedl(la lul lrldL[of nansen la bordul vasulul lram (in norveglan inseamn )()
@&0-&)#) demonsLreaz exlsLen(a unul curenL clrcumarcLlc sl dovedesLe c acesL ocean are
adnclml marl, conLrar vlzlunllor anLerloare. nansen a lnvenLaL buLella oceanograflc ce-l
poarL numele, care permlLe recolLarea probelor de ap de la adnclme, precum sl
msurarea LemperaLurll acesLora.















lrldL[of nansen sl buLella penLru recolLarea probelor de ap de la adnclme

1,%&$-2- $',-.$/%-0&,& &."#&#(;&$.-),

1902: regele Cscar al ll-lea al Suedlel (1829-1907) inflln(eaz lCLS (L&)#2&0)-(&0$ P('&.-$ 8(2
)># TU"$(20)-(& (8 )># F#0). Ll a fosL un aproplaL al sLlln(elor, paslonaL mal ales de cerceLrlle
arcLlce. Lxpedl(llle lul Adolf Lrlk nordensklld sau lrldL[of nansen sunL doar cLeva dlnLre
programele de cerceLare sponsorlzaLe de acesLa.

1903: se inflln(eaz Marlne 8lologlcal LaboraLory la unlverslLaLea Callfornla, care va devenl
ulLerlor lnsLlLuLul Cceanograflc Scrlpps (hLLp://scrlpps.ucsd.edu).

1906: rln(ul AlberL l de Monaco (1848-1922) inflln(eaz muzeul oceanograflc sl acvarlul dln
Monaco.

1923-1927: expedl(la german MeLeor a foloslL in premler un aparaL de sondare acusLlc a
adnclmllor. rofllele execuLaLe in ALlanLlc au evlden(laL prezen(a dorsalel medlane.

1930: se inflln(eaz Woods Pole Cceanographlc lnsLlLuLlon (www.whol.edu)

1934: Wllllam 8eebe sl CLls 8arLon sunL prlmll care observ dlrecL vla(a dln oceane dlnLr-o
baLlsfer, rmas legaL de nava de la suprafa(. Cel dol reusesc s coboare pn la
adnclmea de 923m.

1942: apare lucrarea 6># R.#0&7 a lul Sverdrup, !ohnson sl llemlng






1,%&$-2- $',-.$/%-0&,& 3$2,%.,

uup al ll-lea 8zbol Mondlal se inreglsLrez progrese deoseblLe in cunoasLerea rellefulul
submers. uezvolLarea Lehnologlc permlLe carLarea mulL mal precls, dar se psLreaz
lncerLlLudlnea penLru mulLe reglunul lnfuflclenL exploraLe.

1943: Parry Pammond Pess descoper in ALlanLlc mun(ll de Llp 4'D(). Au fosL boLeza(l dup
asemnarea cu cldlrea de geologle a unlverslL(ll rlnceLon, care avea un acoperl; plaL ;l
purLa denumlrea de CuyoL Pall. Arnold CuyoL a fosL un geograf celebru dln sec. xlx.

1933: Marle 1harp descoper exlsLen(a unel vl in cenLrul dorsalel aLlanLlce, sugernd c ar
fl vorba de o vale de rlfL slmllar cu cea dln esLul Afrlcll. SLudllle ulLerloare ale lul 8ruce
Pezzen conflrm exlsLan(a rlfLurllor sl legLura dlnLre acesLea sl procesele consLrucLlve
dlvergenLe dlnLre dou plcl LecLonlce. Cel dol vor elabora mal Lrzlu prlma harL a rellefulul
Cceanulul laneLar lnLlLulaL V(2$* R.#0& G$((2.



















Marle 1harp sl profllele dorsalelor oceanlce execuLaLe de aceasLa

1938: Penry SLommel, pe vremea in care acLlva in cadrul Woods Pole Cceanographlc
lnsLlLuLlon, prezlnL o nou lmaglne a clrcula(lel de adnclme.

1960: la bordul baLlscafulul 1rlesLe elve(lanul !acques lccard sl amerlcanul uon Walsh
cobor in Cropa Marlanelor, pn la adnclmea de 10911m.

1964: esLe consLrulL submerslbllul Alvln
4
, care poaLe lua la bord Lrel persoane. n in
prezenL aceLa a reallzaL pesLe 4400 de scufundrl penLru recolLarea probelor de adnclme.

1964: !acques ?ves CousLeau in cadrul programulul Sealab (l, ll sl lll) a lnvesLlgaL, impreun
cu echlpa sa, poslblllLaLea de a Lrl mal mulLe zlle sub ap. CousLeau a perfec(lonaL
echlpamenLul de scufundare, penLru a-l crea o mal mare auLonomle.


(
hLLp://www.whol.edu/
1969: klrk 8ryan sl Mlchael Cox elaboreaz prlmul model numerlc al clrcula(lel oceanlce.

1968-1983: rogramul ueep Sea urllllng ro[ecL
3
sl-a propus reallzarea fora[elor de
adnclme in Cceanul laneLar cu a[uLorul navel Clomar Challenger. rolecLul a conflrmaL
Leorla derlvel conLlnenLelor propus dln 1912 de cLre Alfred Wegener. uSu a afecLuaL un
numr de 96 de expedl(ll, lar adnclmea cea mal mare aLlns in crusLa oceanlc a fosL de
1741m. ln cele 624 de puncLe de lnvesLlga(le s-au recolLaL pesLe 19000 de caroLe.

1977: sunL descoperlLe organlsme marlne care Lrlesc la adnclml marl in aproplerea
lzvoarelor cu ap flerblnLe ce apar prln crpLurlle scoar(el (>D*2()>#250$ 1#&)7). ln
condl(llle unor adnclml de 3000m sl cu o LemperaLur a apelor de 400 C poaLe exlsLa vla(!


1,%&$-2- $',-.$/%-0&,& "-#,)&#-%,

1978: lansarea prlmulul saLellL oceanograflc de cLre nASA: SeasaL. uln acesL momenL
oceanografla lnLr inLr-o nou faz de lnvesLlgare, odaL cu aparl(la de nol produse puse la
dlspozl(le de saLell(l ca: CeosaL (1983-1988), Lrs-1 (1991-1996), Lrs-2 (1993-) 1opex /
oseldon (1996-2006), !ason1 sl 2 (2002-), LnvlsaL (2002).

e baza daLelor oferlLe de CeosaL ;l Lrs-1, la care s-au adugaL ;l daLe dln sonda[e acusLlce,
SmlLh ;l Sandwell
6
au reallzaL in anul 1997 prlma harL baLlmeLrlc a Cceanulul laneLar.
8ezolu(la pe orlzonLal esLe de inLre 3-10km, lar preclzla medle a adnclmllor esLe de 100
m. ln prezenL, rezolu(la spa(lal penLru produse globale de baLlmeLrle a coborL la 3km.

CunoasLerea dlrec(lel sl vlLezel valurllor, a LemperaLurll la suprafa(a apelor, a canLlL(ll de
sedlmenLe aflaLe in suspensle, consLlLule doar cLeva dln apllca(llle Lehnologlel saLellLare.













Csclla(llle nlvelulul medlu al Cceanulul laneLar pe baza daLelor de alLlmeLrle radar
7
.

)
hLLp://www.deepseadrllllng.org
*
hLLp://www.ngdc.noaa.gov/mgg/baLhymeLry/predlcLed/explore.P1ML
!
hLLp://www.avlso.oceanobs.com/en/news/ocean-lndlcaLors/mean-sea-level/lndex.hLml