uCuRFSTll vFCHl Sl t0l

STu0FtTl
ClAu0lu C0tSTAtTlt
AlFXAt0Ru 6uRlTA
lFCT. utlv.
luHltlTA 00C
STRA0A llPSCAtl
Prima meniune documentar a Uliei Mari este n anul 1589. n acest an, domnitorul
Mihnea Turcitul druiete lui Jipa Vel Portar un loc pe Ulia Mare, lng Curtea Domneasc.
Dup concentrarea puterii economice in zona Curii Domneti, pe Ulia Mare se nfiineaz
numeroase magazine, prvlii si hanuri. Zona este populat de plrieri, bijutieri, cojocari,
blnari sau pantofari.
Ulia Mare strngea in acea perioad numeroase comunitti , pe lng romni , la tejghelele
prvliilor intlneai negustori greci, bulgari, srbi, evrei, albanezi si austrieci. Comunitatea
greceasc este att de mare si important nct si n zilele noastre, lng banca BCR exist
hanul Greci , unul dintre cele mai frumoase hanuri ale Bucuretiului de altdat.
Strada Lipscani i primete numele n anul 1750 , numele acesta vine de la negustorii care
aprovizionau magazinele de pe Ulia Mare cu pnzeturi de la Leipzig sau Lipsca. Pe Lipscani ,
cele mai intlnite magazine erau cele de esturi si pnzeturi. Prvliile de pe Lipscani aveau
obligatoriu vitrin la strad. Strada Lipscani era centrul comercial si financiar al Bucuretiului.
STRA0A llPSCAtl
2008
Alcl se gseau cele mal mulLe prvlll sl bncl sl
LoL de alcl mrfurlle venlLe dln CrlenL sl CccldenL
porneau cLre lnLreaga |ar 8omneasc
Llpscanlul dln zllele noasLre nu mal are farmecul de
alLdaL ln magazlnele sale nu se mal gsesc sLofe sl
mLsurl dlnLre cele mal flne nlcl magazlne cu
parfumurl fran(uzesLl llpscanlul de asLzl esLe o ruln
o umbr a ceea cenLrulul comerclal de alLdaL
Acum dac facl o pllmbare pe Llpscanl al s inLlnesLl un conLrasL inLre srcla cea mal crunL sl
luxul klLschos eLalaL fr neruslnare e lng cafenelele sl barurlle de lux ale genera(lel de copll de
banl gaLa gsesLl clnl maldanezl conslgna(ll lnsalubre cerseLorl sl boscheLarl lns cu LoaLe
acesLea Llpscanlul Lrebule vlzlLaL mcar o daL ln vla( penLru a vedea specLacolul acesLel sLrzl
legendare
STRA0A llPSCAtl
1911
STRA0A llPSCAtl
2011
CASA CAPA
CASA CAPA
2011
ldlrea cu cea mal bogaL lsLorle a ll vlcLorlel esLe asa
ap;a care a;a cum spune Ch ruLzescu Llmp de 73 de anl a fosL
mal mulL decL o cofeLrle un hoLel sau o cafenea a fosL inLrun fel
burlcul (rll ;l cronlca el vle
So lum cu incepuLul ccl lsLorla cldlrllor care au precedaLo pe
cea acLual e la fel de lnLeresanL e la incepuLurlle domnlel lul
aragea vod soslse in 8ucure;Ll sa;ul MaLhlas 8rdy cu o comedle
cum nu mal pomenlser 8ucure;Lll anume o dloram lnsLalaL
inLro ;andrama de scndurl a;ezaL Locmal in fundul cur(llor
bolerulul lordache SlLlneanu al crul loc se inLlndea pe vremea
aceea dln alea vlcLorlel pn cLre sLrada Academlel
vreme de vreo paLru anl rsLlmp in care MaLhlas a adunaL o
avere frumu;lc prlvell;Llle inf(l;aLe de dloramele sa;ulul avur
darul de a aLrage ;lrol neinLrerupL de lume
CASA CAPA - 1900
e la 1828 pe locul vechll ;andramale a apruL o cldlre nu foarLe arLoas in care lLallanul
Lronlmo Momolo bucLar al lul Crlgore vod Chlca lnsLalase un LeaLru care avea s dlnulasc
mulL vreme ;l pe care bucure;Lenll il cuno;Leau sub denumlrea de LeaLrul cel mlc
Acela;l Momolo cumpr pe la 1830 ;l casele bolerllor SlLlnenl de pe locul acLualel ase
ap;a deschlznd la parLer un blrL lar la eLa[ o mare sal de bal celebr in epoc sala SlLlneanu
Momolo renumlL prln seraLele ;l club maskeurlle ce se organlzau alcl ins mal ales prln
orchesLra al crel kapellmelsLer era celebrul Ludwlg WlesL compozlLor ;l dlrl[or uar cum la
8ucure;Ll mal LoaLe sunL LrecLoare falma acesLel sll a ruglnlL dup vreo Lrelzelcl de anl cnd
apruse sala 8ossel ;l se deschlsese prln cur(lle SlLlnenllor sLrada nou (nume vremelnlc daL
dln llps de lnsplra(le mal LuLuror sLrzllor nou deschlse in acele Llmpurl) asLzl sLrada Ldgar
CulneL la capLul crela se inflrlpase celebra Crdln 8a;ca (lnuL de acel ceh cu nume lmposlbll
PrLscha e la 1868 la parLerul casel SlLlnenllor fra(ll ap;a onsLanLln ;l Crlgore nepo(l al
unul co[ocar negusLor de la incepLul secolulul al xlxlea pe nume uumlLru ap;a i;l lnsLaleaz
alcl cofeLrla care pn aLuncl func(lonase in casele uamarl (pe locul cldlrll 8ancorex de asLzl)
apol in casele hanulul asLrl;oalel (azl blocul 8osenLhal)
Scurt |stor|c
W In 1873 Cap;a pr|me;te Marea Meda||e" |a Lxpoz||a de |a V|ena
W In 1886 Gr|gore Capa desch|de ;| un hote| ;| |naugureaz vest|ta
cafenea Cap;a a deven|t ce| ma| |mportant punct de |nt|n|re a
persona||t||or po||t|ce romne;t| dar ;| |nterna|ona|e a ce|or
gazetre;t| cu|tura|e ;| art|st|ce dar ;| a ce|or ma| frumoase feme|
W In 1889 Cap;a pr|me;te Meda||a de aur" |a Lxpoz||a
Un|versa|" de |a ar|s
W Dup 1932 dev|ne aproape of|c|a| Cafeneaua scr||tor||or s|
art|;t||or"
W La 17 |un|e 2003 a fost redesch|s hote|u| care are acum 61 de
camere
CASA 0F 0FPutFRl
alaLul asel de uepunerl onsemna(lunl sl Lconomle (cunoscuL
ca alaLul L dup denumlrea ulLerloar a lnsLlLu(lel) esLe o
cldlre dln 8ucuresLl slLuaL pe alea vlcLorlel laLra de Lemelle a
alaLulul L a fosL pus in 8 lulle 1897 in prezen(a 8egelul arol l sl a
8eglnel LllsabeLa uaLnd dln secolul al xvllea asezmlnLele au fosL
resLauraLe de onsLanLln 8rncoveanu in anll 1702 1703 penLru ca
apol degradnduse s fle demolaLe in anul 1873 AcLuala cldlre a
fosL rldlcaL dup demolarea prlmulul sedlu al asel de uepunerl
(rldlcaL la rndul lul in locul mnsLlrll) 8eallzaL dup planurlle
arhlLecLulul aul CoLLereau cu elemenLe speclflce dln arhlLecLura
francez de la sfrslLul secolulul xlx alaLul L a fosL LermlnaL in
anul 1900
CASA 0F 0FPutFRl - 1906
CASA 0F 0FPutFRl - 1920
CASA 0F 0FPutFRl - 2011
PAlATul JuSTlTlFl
Unul dintre cele mai frumoase exemple de cooperare franco- romne n materie de
construc[ii este Palatul de Justi[ie ( Tribunalul Mare) din Bucureti, monument istoric i de
art. De fapt , a fost o dubl cooperare: cea de la nceput, n faza de proiectare i de
construire ( 1890- 1895) i cea din zilele noastre, adic faza de consolidare i de
restaurare ( 2004 2006). Palatul de Justi[ie a fost construit pe locul unde func[iona, pe
vremea Regulamentului Organic, Curtea judectoreasc, iar aceasta fusese nl[at pe
moiile boierilor Cre[uleti i Goleti, pe dreapta Dmbovi[ei.
LxLraordlnara acLlvlLaLe de modernlzare a 8ucure;Llulul dln puncL de vedere arhlLecLonlc ;l
lnsLlLu(lonal care sa desf;uraL in a doua [umLaLe a sec al xlx lea nu puLea negll[a domenlul
[usLl(lel ln acesL conLexL sa hoLrL c !usLl(la are neapraL nevole de o cldlre pe msura
lmporLan(el el un palaL Sa apelaL ca ;l in alLe d(l la un arhlLecL francez AlberL 8allu cel care
cu un decenlu mal inalnLe fcuse splendlda rlmrle a arlsulul onsLrulrea alaLulul de !usLl(le
dln 8ucure;Ll a incepuL in 1890 lar lnaugurarea a avuL loc la 19 ocLombrle 1893 in prezen(a
8egelul arol l
Lucrrlle de consLruc(le au fosL conduse de arhlLecLul lon Mlncu care in plus desenase ;l
schl(ele decora(lunllor lnLerloare plafoane pardosell balusLrade scarl moblller eLc
PAlATul JuSTlTlFl - 1908
PAlATul JuSTlTlFl - 1917
PAlATul JuSTlTlFl - 2011
ATFtFul R0HAt
teneul Romn este o sal de concerte din Bucureti,
cldire situat pe Calea Victoriei n Piaa George Enescu
(partea nordic a Pieei Palatului). Tot aici se afl sediul
Filarmonicii ,George Enescu. Locul unde s-a ridicat
teneul Roman aparinea familiei Vcretilor. n 1886 a
nceput construcia actualului edificiu; o parte din fonduri
au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul Dai
un leu pentru teneu. n perioada antebelic, aleile
Grdinii teneului erau mpodobite cu busturile care
reprezentau mari oameni politici, de cultur sau artiti
romni. Din pcate, acestea nu s-au pstrat, pentru c
au fost distruse n anii regimului comunist
n prezent, n Grdina teneului este amplasat o
singur statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executat n
bronz, n 1963, de sculptorul Gheorghe D. nghel.
ATFtFul R0HAt - 1901 ATFtFul R0HAt - 1940
ATFtFul R0HAt - 2011
H0TFlul ATHFtFF PAlACF
ulncolo de ALeneu avem cldlrea hoLelulul ALhenee alace
PllLon celebru hoLel bucure;Lean rldlcaL inLre 19121914 dup
planurlle arhlLecLulul 1heophlle 8radeau pe locurlle unde se
aflaser succeslv Panul lul lvanclu Cherasl (pn spre 1830) apol
casa lul nlculae neculescu bogaL proprleLar dln 8amnlcu SraL
PoLelul a fosL modernlzaL ulLerlor (19331937) dup planurlle
arhlLecLulul uulllu Marcu Acela;l arhlLecL a mal condus inc o
resLaurare (1943) dup dlsLrugerlle provocaLe de bombardamenLele
angloamerlcane
uaca prlvlm dln fa(a hoLelulul ALhenee alace spre sLrada 5Llrbel
vod e greu s ne inchlpulm cum arLLau cele Lrel hoLelurl
dlspruLe lmperlal (la parLerul crula func(lona cafeneaua kubler)
Plgh Llfe ;l Splendld arc (in aceasL ordlne de la sud la nord)
rlmele dou se gseau pe locul acLualel arlpl nordlce a alaLulul ;l
a acLualel sLrzl 5Llrbel vod ulLlmul era chlar vlzavl de ALhenee
alace
PoLel ALhenee alace PllLon esLe slLuaL ln lnlma cenLrulul de
afacerl sl cumparaLurl al 8ucuresLlulul la caLeva suLe de meLrl de
PoLel apsa sl de PoLel 8amada Ma[esLlc ln aproplerea cenLrelor de
lnLeres lsLorlc sl culLural sl la dlsLanLa mlca de ambasade bancl sl
blrourl guvernamenLale
H0TFlul ATHFtFF PAlACF - 1917
H0TFlul ATHFtFF PAlACF - 1931
H0TFlul ATHFtFF PAlACF - 1940
H0TFlul ATHFtFF PAlACF - HllT0t - 2011
6RAt0 H0TFl 0u 0ulFvAR0
PoLelul unul dlnLre cele mal vechl ;l mal vesLlLe ale caplLalel
se gse;Le pe o veche proprleLaLe a anLacuzlnllor pe care
posLelnlceasca lllnca o dduse zesLre fllcel sale mrlLaL cu marele
ban vlnLll ll orbeanu de la care a LrecuL apol in posesla vornlculul
Crlgore 8leanu urma;ll acesLula dln urm au vnduL Lerenul
comerclanLulul !acques Perdan care lnLulnd lmporLan(a pe care o
vor cpLa hoLelurlle in dauna hanurllor in 1867 a incepuL lucrrlle de consLruc(le ale PoLelulul
8ulevard un edlflclu in sLll eclecLlc de facLur neoclaslc dup planurlle arhlLecLulul Alexandru Crscu
ldlrea a fosL consLrulL in eLape inLre 18671876 La incepuL hoLelul a purLaL numele proprleLarulul
(dup cum apare pe planul inLocmlL de u apazoglu la 1871) penLru ca la 1873 numele sl fle
schlmbaL in Crand PoLel du 8oulevard
uea lungul Llmpulul Crand PLel du 8oulevard a gzdulL sll de plcLur inLrunlrl parlamenLare lar
in saloane dup 1918 se organlzeaz our Lol eL pour mol un club de dans cunoscuL in perloada
respecLlv
ln prezenL hoLelul esLe in renovare
6RAt0 H0TFl 0u 0ulFvAR0
1922
6RAt0 H0TFl 0u 0ulFvAR0
2001
CFRCul HlllTAR tATl0tAl
alaLul ercul MlllLar na(lonal esLe o cldlre dln 8ucuresLl care gzdulesLe
lnsLlLu(la cenLral de culLur a ArmaLel romne cu profll culLuraleducaLlv
arLlsLlc recreaLlvdlsLracLlv precum sl de lmaglne reprezenLare sl proLocol
AcesLa a fosL rldlcaL in eLape eLape inLre 19121923 dup planurlle
arhlLecLulul ulmlLrle Malmarolu cu o monumenLal fa(ad cu colonade in sLll
corlnLlc ;l bogaLe decora(lunl lnLerlorul la decorarea crula au conLrlbulL
arhlLec(ll LrnesL uoneaud ;l vlcLor 5Lefnescu cu sprl[lnul lnglnerllor Anghel
Sallgny Llle 8adu ;a esLe nu mal pu(ln sLrluclLor Ldlflclul se conLlnu cu o
eleganL Leras ale crel scrl imbr(l;eaz un [oc de ap lnLna Srlndar
slngura care mal amlnLe;Le ce a fosL alcl L vorba de vechea blserlc a
Srlndarulul care exlsLase alcl inc dln vremea lul Mlhal vlLeazul ;l inc dln
vremea lul Mlhal vlLeazul ;l fusese refcuL in veacul al xvlllea pe Llmpurlle lul MaLel 8asarab (1632
1634) de bolerll ocor;Ll
8lserlca a fosL demolaL la 1896 lnLna de asLzl amlnLe;Le de cl;meaua fcuL alcl de vod
Alexandru lpsllanLl pe la 1779 cu ap adus pe olane de la lzvoarele Clule;Lllor
CFRCul HlllTAR tATl0tAl
1940
CFRCul HlllTAR tATl0tAl
2010
LLape lsLorlce
- 17 mal 1912 uln cauza solulul umed mlsLlnos sl nlslpos la recomandarea
lnglnerllor Anghel Sallgny sl Llle 8adu se adopL solu(la unel funda(ll pe pllonl
de sLe[ar inflp(l in Lerenul ferm de sub mlasLln
- 1914 La declansarea rlmulul 8zbol Mondlal consLruc(la se prezlnL LermlnaL la rosu sl invellL
- 2 aprllle 1916 CazeLa llusLraL conslder c ercul MlllLar dln 8ucuresLl esLe podoaba arhlLecLural a
(rll () cel mal frumos cel mal lmpunLor dln LoaLe palaLele cu care in ulLlmele decenll sLlln(a sl slm(ul
esLeLlc al marllor arhlLec(l romnl sl sLrlnl au inzesLraL 8omnla
- 12 nolembrle 1916 a urmare a ocuprll aplLalel de cLre Lrupele uLerllor enLrale ercul MlllLar esLe
evacuaL
- 1919 La revenlrea armaLel in 8ucuresLl cldlrea esLe gslL devasLaL in lnLerlor Se relau lucrrlle de
repara(ll
- 4 februarle 1923 ln prezen(a 8egelul lerdlnand l al 8omnlel sl a 8eglnel Marla a 8omnlel a mlnlsLrulul
de rzbol generalul Cheorghe Mrdrescu sl a comandanLulul orpulul 2 ArmaL generalul 5Lefan
Polban are loc lnaugurarea oflclal solemn a alaLulul erculul MlllLar
ln perloada comunlsL lnscrlp(la ercul MlllLar de pe fronLlsplclul cldlrll a fosL inloculL cu lnscrlp(la
asa enLral a ArmaLel uup 1989 aceasLa a fosL inloculL cu lnscrlp(la ercul MlllLar na(lonal
H0tuHFtTul FR0ll0R
SAtlTARl
ln Llmpul mandaLulul lul uem l uobrescu(19291934) munlclpallLaLea a lnauguraL acesL monumenL
inchlnaL memorlel medlcllor sanlLarllor sl surorllor volunLare dln Llmpul prlmulul rzbol mondlal el
care la reallzaL esLe sculpLorul florenLln 8affaello 8omanelll (1836 1928) Se presupune c persona[ul
femlnln lmbrcaL in unlform de sor de carlLaLe ar fl 8eglna Marla 8rul cu alLorellefurl care
incon[oara pe cele 4 laLurl soclul surprlnde scene dln acLlvlLaLea personalulul sanlLar pe fronL sau in
splLalele de campanle MonumenLul a fosL lnauguraL la 4 anl de la moarLea arLlsLulul
FR0ll SAtlTARl