4.2. Palatul Haller din Coplean.

Istoric şi descriere

PalatulăHallerădinăcomunaăC şeiu, satul Coplean (situat la 7 km nord de Dej, pe drumul

ceă leag ă Clujulă deă Baiaă Mare) este una din cele mai pitoreşti şi mai dezolante ruine ale unei
reşedin eănobiliare,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăpalatulăreprezint ăunămomentăsemnificativăînăistoriaă
artei şi arhitecturii din Transilvania. De altfel,ăînăciudaăst riiădeplorabileăînăcareăseăafl ăcl direa,ă
valoareaă eiă eă vizibil ă şiă „cuă ochiulă liber”.ă Deşi acoperişul s-aă pr buşit, ducând cu el bol ile şi
planşeele interioar, zidurile afişeaz ă înc ă sfid toareă spectaculoasele ancadramente roccoco
executateădeăcelebrulăsculptorătransilv neanăAntonăSchuchbauer.

fig. 25 Palatul Haller din Coplean în anul 2008

FamiliaăHallerădeăHallerkőă(sauăHallerăvonăHallerstein)ăesteăunaădinăramurileăuneiăvechiă
familii de patricieni din Nürnberg, familie men ionat ă înă documenteă începândă cuă sfârşitul
secolului XIII. În secolul XV Ruprecht Haller se stabileşte în Ungaria, iar din secolul XVI
membriiăaiăfamilieiăHallerăîncepăs ăfieămen iona i şiăînăTransilvania.ăÎnăSibiuăexist ăoăcas ăHaller
în Pia aă Mare,ă laă nr.ă 10ă (cas ă medieval ă cump rat ă înă 1537ă deă Petrusă Halleră deă laă Michaelă
Altemberger şiă modificat ă înă stilă renascentist)ă şi un bastion Haller (ridicat în 1552-1553, în
timpulă„primariatului”ăaceluiaşi Péter Haller).

În 1606, fiul lui Péter Haller, Gábor Haller, primeşte moştenireădeălaăcumnatulăs u,ăIstvánă
Bocskay (voievod al Transilvaniei şi rege al Ungariei între anii 1605-1606), domeniul de la

40
Coplean „cuă curte”ă (ceeaă ceă implic ă existen a, în acel moment, a unei reşedin e nobiliare, cu
func iunile conexe).

În contextul unei situa ii politice tulburi,

ansamblul din Coplean fusese incendiat în 1601
de trupele generalului austriac Basta, astfel încât
fiul lui Gábor Haller, Gÿorgy Haller I, intervine
cel mai probabil în perioada imediată urm toareă
pentru a repara ansamblul.

Un secol mai târziu, în 1729, un inventar

de la Coplean men ioneaz 54
:ă unăpalată dină piatr ă
de plan dreptunghiular (probabil renascentist), cu fig.26 Ansamblul în Ridicarea Iosefină (1769-1773)

pridvor de lemn şiăscar ăpeădou ălaturiăînăcentrulăuneiăfortifica ii patrulatere, cu patru turnuri de

col hexagonale. Fortifica iaăeraăînconjurat ăcuăunăşan deăap ,ăiarăintrareaăs ăf ceaăpeăsubăunăturnă
deă intrareă cuă clopoteă laă parteaă superioar .ă Laă interior,ă deă zidurile fortifica iei erau lipite: o
buc t rieă cuă brut rie,ă oă sp l torie,ă grajduri,ă oă remiz ă pentruă 6ă caleşti, o magazie. Turnurile,
constând în parter şi etaj, erau folosite fie pentru depozitare, fie pentru locuire, iar accesul la etaj
seăf ceaăpeăsc riăexterioare de lemn. În plus, toate locuin ele beneficiau de private.

fig. 27 Ansamblul Haller la sfârşitul secolului al XIX-lea

Dinăinventarărezult ăunăansambluătipicărenascentist,ăînăcareăpalatulămodestă(maiădegrab ăoă

curie55) era aşezat în interiorul unei incinteă fortificate,ă fiindă înă acestă felă satisf cuteă celeă dou ă

54
Nagy Margit, Várak, kastélyok, udvarházak, ahogy a régiek látták: XVII–XVIII,
adatbank.transindex.ro/cedula.php?kod=823, consultat pe 02.02.2012

41
cerin eă deă baz ă aleă vie iiă nobiliareă dină aceaă perioad :ă locuirea,ă asigurat ă deă palată şi anexe, şi
ap rarea,ăasigurat ădeăsistemulădeăfortificare.ăAnsambluriăsimilareăauăsupravie uităpân ăast ziăla
Racoş, jud Braşov (ansamblul Sükösd-Bethlen), la Criş, jud. Mureş (ansamblul Bethlen) şi la
L zarea,ăjud. Harghita (ansamblul Lázár).

fig. 28 Palatul la la începutul secolului al XX-lea

Ansamblul renascentistădeălaăCopleanăesteăîns ămodificatăsubstan ial în secolul al XVIII-

lea.ăLucr rileădeăspecialitateăvehiculeaz ăanulă1725ăcaăanădeăînceputăalălucr rilorădeătransformareă
aă vechiuluiăansambluă înă ansamblulăbarocăvizibilăast zi.ăCuătoateăacestea,ăexisten a inventarului
dină1729ăarat ăc ălucr rileăauăînceputălaăoădat ămaiătârzie.

Maiă probabil,ă eleă începă înă jurulă momentuluiă înă careă Gÿorgyă Halleră IIIă (str nepotulă luiă
Gÿorgy Haller I) este înnobilat grof al Imperiului Habsburgic, la 18 iunie 1753, iar vechiul
ansamblu de la Coplean devine nepotrivit cu noul statut al proprietarului.

Prină urmare,ă ansamblulă esteă realizată laă jum tateaă secoluluiă XVIIIă şi terminat înainte de
dataădeă1771,ăcândălaăinteriorulăpalatuluiăsuntămontateăoăserieădeăpicturiădeăc treăpictorul Mátyás
Veressă(exteriorulătrebuiaăs ăfieădejaăgataăînăacelămoment).

Oăalt ăinforma ieăcareăseăreg seşteăînămaiămulteăsurseăafirm ăc ăJánosăHaller,ăguvernatoră

al Transilvaniei între anii 1734-1755,ăarăfiăefectuatălucr riălaăpalatăînăperioadaămandatuluiăs u,ăşi

55
Curia esteăoăreşedin ănobiliar ămodest ăcarcateristic ăspa iuluiăfostelelorăscauneăsecuieştiădinăsud-estul
Transilvanieiă(ast ziăjude eleăCovasna,ăHargita,ăMureşăşiăoăparteădinăBraşov).

42
seă citeaz ă înă leg tur ă cuă aceastaă dispozi iaă luiă testamentar ă dină 1795,ă Descriptio castelli
Kapjonensis, de unde provin mare parte din informa iile despre interiorul palatului.

Esteăîns ăimprobabilăcaăJánosăHaller,ăguvernatorulăTransilvaniei,ăs ăfiăavutăcevaăde-a face

cu palatul de la Coplean dintr-o serie de motive. În primul rând, el moare în 1756, cu câteva
deceniiăînainteaărealiz riiădispozi iei testamentare men ionate. În al doilea rând, el apar ine unei
alte a familiei Haller ramuri decât ceaă„deăCoplean”ă(dinăGÿorgyăHallerăIăiaănaştereăramuraă„deă
Coplean”,ă iară dină frateleă lui,ă Istvánă Haller,ă seă naşte, patru genera ii mai târziu, János Haller,
guvernatorul Transilvaniei). În 1625 Gÿorgy Haller I trimite o scrisoare de scutire de la Coplean
(Kádár Józef, Tagányi Károly, Réthy Lászlo, Szolnok-Dobokavármegye monographiaja, IV, Dej,
1901,ăp.ă198.),ăceeaăceăatest ăc ăGÿorgyăHallerăaătr ităîntr-adev rălaăCoplean.ăPeăaceeaşi linie de
descenden ă esteă men ionat ă caă n scut ă laă Copleană (singuraă dină tot arborele men ionat ă caă
n scut ălaăCoplean!)ăBorbálaăHaller,ăsoraăluiăGÿorgyăHallerăIII,ăstr nepoataăluiăGÿorgyăHallerăI.ă
Prin urmare János Haller cel cu Descriptio castelli Kapjonensis este altul decât guvernatorul
Transilvaniei - posibil unul din fiii sau nepo ii de frate ai lui Gÿorgy Haller III.

fig. 29 Faţada principală a palatului după 1928

Noul ansambu baroc de la Coplean are în centru palatul, ridicat probabil pe locul
vechiului palat renascentist. Asimetria planului, neobişnuit ă pentruă ună palat baroc, ca şi alte
detaliiăatipiceă(deăexemplu,ăscaraăesteăaccesibil ănumaiădinăexteriorăşi nu din holul de intrare al
palatului, aşa cum se obişnuia), pot fi explicate numai prin încorporarea unor ziduri şi unui partiu

43
renascentist în organizarea palatuluiăbaroc.ăDeăaltfel,ălaăparterăseăp streaz ăşiăast ziăoăînc pereăcuă
bol i în cruce, specifiece perioadei Renaşterii.

Ab tereaă planuluiă dreptunghiulară ală palatuluiă Halleră (fig. 29) de la modelul baroc,
simetric şi înă formaă litereiă „U”ă şiă imagineaă actual ă a palatuluiă înă ruin ,ă l-auă f cută peă Nicolaeă
Sab uă s ă avansezeă înă articolulă „Castelulă Hallerădină Coplean,ă (jude ulă Cluj)”56, ipoteza înrudirii
palatului Haller din Coplean cu palatul famililei Toldalagy din Târgu Mureş.ăAcestaădinăurm ăaă
fost conceput ca o construc ieă cuă treiă aripiă dispuseă subă formaă litereiă „U”ă înă jurulă uneiă cur i de
dimensiuni mici, dar i s-aăad ugatăulteriorăunăalăpatruleaăcorp,ăcareăaăînchisăcurteaăşiăaăf cutăs ă
rezulteăunăplanădreptunghiular.ăAsem n riăevidenteăîntreăceleădou ăedificiiăexist ălaănivelăformal,ă
la decorarea amândurora lucrând sculptorul Anton Schuchbauer.

fig. 30 Planul palatului în a doua jumătate a secolului al XX-lea

Fotografiiădinăprimaăjum tateăaăsecoluluiăXXăarat ă„curtea”ăipotetic ăaăpalatuluiăcaăfiindă

închis ăcuăun zid decorat cu acelaşi tip de ancadramente ca şi restul palatului (fig. 30), ceea ce
arat ăc ădac ăplanulăpalatuluiăaăprev zutăvreodat ăexisten a unei cur iăinterioare,ăeaăaăfostăînchis ă
înainte de montarea ancadramentelor.

56
NicolaeăSab u,ăCastelul Haller din Coplean, (judeţul Cluj), Revista Muzeelor şiăMonumentelor,ăMonumenteă
istoriceăşiădeăart ,ănr.ă2,ă1983

44
 Înă aă douaă jum tateă aă secolului XX dispare zidul respectivă (corespunz toră fa adei din
spate) ca şi corpurile alipite fa adei. (Acesteaădinăurm ăpotăfiăpresupuseăurme ale unor interven ii
de ordin practic din secolul XIX). Din zid şi corpuri seăp streaz ăast ziănumai urme (fig. 31, 32).

fig. 31 Vedere din spate a palatului în prima fig. 32 Vedere din spate a palatului în a doua jumătate a
jumătate a secolului al XX-lea secolului al XX-lea

fig. 33 Vedere din spate a palatului în 2008

În 1765 etajul palatului primeşte o serie de decora iuni rococo, dintre care remarcabile
suntăancadramenteleă dină piatr ă aleăferestrelor,ădespreăcareăseă credeăc ăauăfostărealizateădeă unulă
dină ceiădoiămariăsculptoriăală baroculuiăTransilv nean,ăAntonăSchuchbauer.ăDeasupra cornişelor
trilobate, puternic profilate ale ancadramentelor (specifice şcoliiă deă sculptur ă deă laă Gherla)ă ceă
ad postescă scoiciă uriaşe, erau aşezateă sculpturiă înf işândă bobociă deă laură înă form ă deă urn ,ă

45
similare cu cele realizate de Anton Schuchbauer pentru reşedin a familie Bánffy din Ciuguzel, şi
busturi de turci cu turban, din cele lucrate de Anton Schuchbauer pentru fa ade reşedin ei familie
Toldalgi din Târgu Mureş. Tot aceluiaşi sculptor i se atribuie şi capitelurile cu motive zoomorfe
ale pilaştrilor de la etaj şi coloanele ionice care sus in porticul de la intrarea în palat.

fig. 34 Ancaramente în piatră cu motive cu scoici, fig. 35 Capiteluri cu motive zoomorfe,

opera lui Anton Schuchbauer realizate de acelaşi Anton Schuchbauer

Laăetaj,ădeasupraăporticului,ăseăafl ăoăteras .ăTerasaăera,ăînăsecolulăXIX,ăacoperit ăcuăună

baldachin sus inut de patru coloane (bare) de fier forjat57 (fig. 27).

Interiorulă num ra,ă printreă alteă decora iuni, fresce realizate în 1771 de un pictor baroc
clujan,ăcelebruăînăepoc ,ăMátyásăVeress,ăreprezentândăceleă5ăsim uri.

Deă asemenea,ă descrierileă dină epoc ă vorbescă despre manejul cu tribune aflat în spatele
palatului şi grajdurile acoperite cu bol i sus inute de coloane sculptate (probabil similare cu

57
Ionu Julean, Coplean - destinul unei familii, destinul unui castel (o istorie radiografiată), LogiA Nr. 13/2010,
pag. 7-22

46
grajdurile de la ansamblul Bánffy din Bon ida).ăIntrareaăînăansambluăseăf ceaăpeăoăpoart ădeăfieră
forjat, iar în parcul vastăseăg seauăplopi,ăcastani,ăstejariăşiăr chite.

FiiăluiăGÿorgyăHallerăIIIăseăstingăf r ămoştenitori, iar palatul trece în posesia nepo ilor de

frate ai lui Gÿorgy Haller III, fiii lui Pál Haller. La începutul secolului al XIX-lea,ăprinăc s toriaă
str nepoatei lui Pál Haller, Matild Haller, cu Ede Teleki de Szék, domeniul ajunge în posesia
familiei Teleki de Szék, iar la începutul secolului XX domeniulăeăcump ratădeăVictorăElekes.

Înă 1928ă ună incendiuă cauzată deă ună tr znetă distrugeă acoperişul baroc al palatului, acesta
fiind înclocuit cu un acoperiş simplu (fig. 28), ast ziă disp rută şi el. În 1948 ansamblul este
na ionalizat şiă transformată înă sediuă C.A.P.,ă iară înă 1965,ă oă dat ă cuă schimbareaă regimuluiă
administrativ al Copleanului şi cu transformarea Copleanului dină comun , în sat, sub
administra iaăcomuneiăC şeiu, palatulăesteăl satăînăparagin .

fig. 36 Unul din cele patru turnuri fig. 37 Turnul de apărare din fig. 35 în 2011
ale fortificaţiei în a doua jumătate a
secolului al XX-lea

Ast ziă din ansamblul retrocedat seă maiă p streaz ă r m şi ele unuia dintre turnurile
hexagonale, fragmente din fortifica ia de pe laturile de est, nord şi sud, pere ii exteriori ai
palatului şi subsolul. Parcul şiăgr dinaăauăfostătransformateăînăterenăviran.

47
4.3. Valori şi semnificaţii ale palatului Haller din Coplean

Considerat ca monument istoric, ansamblul Haller este înzestrat cu o valoareăistoric ă şi

mai ales artistică deosebit . Palatul figureaz ăînănumeroaseătratateădeăistoriaăarteiăşi arhitecturii58
datorit ăfrumuse ii m iestritelorăancadramenteărealizateădeăAntonăSchuchbauer,ătr gându-şi de la
acesteaă denumireaă deă „Castelulă cuă scoici”.ă Str luciteă exempleă de art ă rococoă transilv nean ,ă
ancadramentele sunt unice59 pe teritoriul României şiă chiară înă lume,ă înă m sura în care ele sunt
produsul unor circumstan e locale singulare şi irepetabile.

De asemenea, ansamblul seă num r ă printreă pu inele ansambluri care şi-auă p strată
fortifica iaărenascentist ,ăiarăpalatulăbaroc,ămodificatăînăsecolulăalăXIX-lea şiă„transformat” apoi
în secolul al XX-lea, face din sit un document istoric care ilustreaz ă atât evolu ia arhitecturii
laice în Transilvania, cât şiă programulă deă arhitectur ă al locuirii nobiliare, cât şi destinul clasei
nobiliare, care a condus şi a şlefuit fa a Europei dină Evulă Mediuă pân ă înă secolulă ală XIX-lea.
Acestea sunt dimensiunileăcareăconfer ăansambluluiăvaloare istorică, memorialistică, ştiinţifică
şi educativă.

Aşezarea palatului în zona etno-geografic ă Valeaă Someşului, pe linia de contact dintre

mai multe grupuri etnice (români, unguri, saşi în zona Bistri ei, armeni în zona Gherlei), face ca
acestaă s ă poarte amprenta interac iuniiă dintreă celeă patruă culturi,ă m rturisindă despreă
multiculturalitatea60 şi interculturalitate61 din Transilvania într-oămanier ămaiăpu in simplificat ă
şiă politizat ă decâtă aă f cut-oă istoriaă deă pân ă acum.ă Ansamblul Haller apar inea unei familii
maghiare de origineăgerman ,ăseăaflaăsituatăîntr-un sat cu popula ieăromân ,ăiarălaăconstruc ia şi
decorarea lui au participat în mod cert sculptori armeni. În acest context, palatul Haller are
pentruăzon ăşi o valoare identitară.

58
De exemplu, Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România, Ed. Academiei Republicii Socialiste România,
Bucureşti, 1965.
59
NicolaeăSab uăvorbeşte în articolul Castelul Haller din Coplean, (judeţul Cluj),ăRevistaăMuzeelorăşiă
Monumentelor,ăMonumenteăistoriceăşiădeăart ,ănr.ă2,ă1983,ădespreăparticularit ile neobişnuitelor ancadramente,
aflate la intersec iaădintreăartaăsculptoruluiădeăorigineăgerman ăAntonăSchuchbauerăşi meşteşugul sculptorilor armeni
din zona Gherlei.
60
Multiculturalitateaăseărefer ălaăcoexisten aăneierarhizat ăaămaiămultorăculturiăînăacelaşi spa iu.Interculturalitatea se
refer ălaăproces de schimb sau de imixtiune prin care mai multe culturi diferite dau naştere unor produse culturale
mixte, noi.
61
Interculturalitateaăseărefer ălaăproces de schimb sau de imixtiune, prin care mai multe culturi diferite dau naştere
unor produse culturale mixte noi.

48
 Avândăînăvedereăc ăansamblulăesteăînăstareădeăruin ăşiăjudecândădup ăinforma iile despre
sat şiădup ădiscu iile purtate cu localnici, valoarea socială şi valoarea economică a palatului sunt
maiădegrab ăpotenţialităţi decât realităţi.

Dac ă valorileă suntă specificeă monumentuluiă istorică şi atribuite de un grup de spcialişti

care,ăm carăînăteorie,ărealizeaz ărelavan a ansamblului pentru istoria Transilvaniei şi a artei din
România, semnifica iile adi ionale ale palatului sunt atribuite de diverse grupuri de oameni, de la
publiculă larg,ă laă autorit i, la proprietar şiă comunitateaă local . Încercândă s ă în elegem
semnifica iile pe care fiecare din aceste grupuri le atribuie ansamblulu, vomădescoperiăc ăîn cazul
ansamblului Haller avem de-a face cu o ruinare cauzată de pierderea semnificaţiei.

Publicul larg nu este familiarizat cu subiectul ansamblurilor nobiliare din zona

intracarpatic .ă Asociate ideologic în timpul regimului comunist cu exploatarea nobilo-şi
moşieresc-burghez ăşi cu trecutul maghiar al Transilvaniei - deci dublu urâte - aceste ansambluri
nu au fost nici cercetare, nici f cuteăcunoscute.ăDup ă1989,ălucrurileănuăs-au schimbat. Literatura
deă specialitateă careă seă g seşte este rar ,ă exclusivă înă limbaă maghiar şiă dateaz ă dină aniiă '60.
Literatura de popularizare este vag ,ă plin ă deă greşeli şiă adeseaă lipsit ă deă oriceă urm ă deă
responsabilitate. Astfel, în afara unui grup restrâns de ini ia i, nimeni nu ştie şi nu e interesat de
soarta ansamblului Haller. Niciă publiculă larg,ă niciă autorit ile centrale, nici cele jude ene, nici
cele locale. Proprietarii, moştenitori ai familiei Elekes care au intrat în posesia ansamblului în
urmaăunuiăprocesădeăretrocedare,ănuăauăniciăposibilit i financiare, nici în elegere pentru valoarea
ansamblului.

Câtă despreă comunitateaă local ,ă aceastaă const ă înă ceiă aprox.ă 400ă deă locuitoriă aiă
Copleanului, dintre care majoritatea suntă b trâni.ă Şcoala,ă c minulă culturală şi moara care
existaser ăînăsatăpân ăînăanii 2000 sunt acum dezafectate. Singurele func iuni publice din sat sunt
celeă dou ă bisericiă (romano-catolic ă şi ortodox ) şi magazinul cu ieşire la drumul na ional ce
leag ăClujulădeăBaiaăMareăprinăGherlaăşi Dej. Copiii merg la şcoal ăînăcomunaăC şeiu, iar tinerii
merg la lucru în Dej, Cluj sau Baia Mare. Totă înă C şeiuă seă afl ă prim riaă şi sec ia de poli ie.
Avem deci de-aăfaceăcuăoăcomunitateărural ăîmb trânit , tr indăîntr-un sat care nu are mai nimic
de oferit tinerilor şi adul ilor,ăniciăoportunit i de munc ,ăniciăactivit i pentru petrecrea timpului
liber. Telefoanele laă prim riaă dină C şeiu privind palatul s-au soldat cu reac ia (care mi-a dat

49
emo ii):ă „Careă palat,ă domnişoar ?ă Nu mai e nimic acolo.”ă Decât ruina. Cu toate acestea,
locuitorii Copleanului au înc ă sentimenteă neclareă deă ataşament fa ă deă palat,ă mişca i de
frumuse eaălui,ădarăneîntrev zândăniciăoăposibilitateădeăa-l salva.

În trecut, palatul semnifica autoritatea locală a nobilului, putere şi bogăţie. Via a satului
eraăînăstrâns ăleg tur ăcuăvia a ansamblului nobiliar. Palatul era un element de identitate pentru
zon ,ă recunoscută nuă numaiă laă nivelă local,ă dară şi la nivel regional şi poate chiar la nivelul
administra iei centrale - familia Haller era totuşi una din marile familii nobiliare din
Transilvania. Regimul comunist a expropriat ansamblul şi l-a transformat în sediu C.A.P.,
urm rind, oă dat , distrugereaă palatuluiă caă emblem ă aă unuiă sistemă politică şi social dispre uit şi
apoi, folosindu-se de capitalul de autoritate al palatului pentru a îşi întemeia propria autoritate.
Ruinarea din timpul regimului comunist a fost deci un atentat la vechea semnificaţie, dar şi o
încercare (reuşit )ădeăresemnificare: palatul a devenit pentruăs teniăsimbolul puterii comuniste în
sat. Circumstan ele istorice au f cută caă palatulă s ă fieă abandonată înc ă dină aniiă '60 (o dat ă cuă
mutarea sediului C.A.P. din Coplean la C şeiu), fiind privat de func iune şi deci şi de
semnifica ie. În alte cazuri, C.A.P.-urile care şi-auăp strată func iuneă pân ăînă 1989ăşi-au pierdut
orice semnifica ieă înă momentulă c deriiă regimuluiă comunist,ă intrândă deă atunciă într-un proces
intens de ruinare.

Ast zi,ăansamblul nuămaiăsemnific ăautoritate,ăniciănobilitateă(deoareceăniciănobilitateaănuă

maiăsemnific ăpentru locuitorii satelor ceva), nici comunism. Ansamblulănuămaiăsemnific ,ădină
p cate,ă nimic. Elă maiă semnific ,ă poate,ă ună trecută deă careă oameniiă nuă auă timp, în lumina
dificult ilor preznetului şi a nesiguran ei viitorului, şi frumuse eaămelancolic ăspecific ăruinelor.

Pentru specialişti însă, acest palat ar trebui să semnifice un monument istoric valoros, un
trecut istoric şi artistic pe care ar trebui să ni-l însuşim, un caz de multiculturalitate şi
interculturalitate demn de a fi aprofundat, un obiect de arhitectură a cărei dispariţie nu poate fi
acceptată.

50
4.4 Analiza tipurilor de intervenţie posibile

Având în vedere valorile şi semnifica iile ansamblului Haller din Coplean, vom examina
în continuare tipurile de interven iiă posibile,ă înă încercareaă deă aă g siă solu iaă optim ă şi de a
eviden ia, înc ăoădat ,ărela ia dintre semnifica ie şi interven ie.

4.4.1 Conservarea

Dac ă într-adev ră conservareaă înă stareă deă ruin ă este o acceptare a timpului trecut şi a
ruin rii,ăalegerea acestui tip de interven ie în cazul ansamblului Haller reprezint ăo includere a
perioadei de degradareăaămonumentuluiăistoricăînăistoriaămonumentului.ăAceast ădegradareăesteă
corolarul unor fenomene sociale, politice, economice şiăculturaleăcomplexe.ăDegradareaăreflect ,ă
de fapt, schimbarea paradigmei privilegiului aristocratic (care a guvernat Europa timp de aproape
ună mileniu)ă cuă oă paradigm ă aă egalit ii şi a democra iei,ă schimb rileă politiceă şi sociale din
România secolului al XX-lea, modificarea aspectului şi a organiz riiă teritoriului şi devenirea
istoric ă înă general. Conservarea ruineiă ansambluluiă înă stareaă înă careă seă afl ă aziă înseamn ă
p strareaă amintirii acestoră schimb riă şi suprapunerea semnificaţiilor vechi cu semnificaţiile
dispariţie lor.

Peă deă alt ă parte,ă trecândă dincoloă deă semnifica ie şi inând cont de situarea ansamblului
într-oăzon ărural ădestructurat ăşi în continuu declin , este improbabil ca muzeificareaăruineiăs ăîiă
asigure vizibilitatea sau supravie uirea. La urma urmei, între inereaăcost ăbani,ăiarăunămonumentă
istoric, chiar şiăoăruin ămuzeificat ,ătrebuie s ăfieăviabil ăeconomic. În plus, semnifica ia pe care
ar c p ta-oălaănivelulăcomunit iiălocaleăarăfiădezolant :ămuzeificareaăuneiăruineăîntr-o comunitate
rural ă peă moarte.ă Acestă faptă ară contraveniă principiiloră moderneă deă restaurare,ă careă pledeaz ă
pentru reintroducerea monumentelor istorice în circuitul contemporan şi în via aăcomunit ilor, în
scopul stimulariiădezvolt riiăeconomiceăşi sociale.

4.4.2 Reconstrucţia

În mod normal, reconstruc ia integral ă contravine principiilor de interven ie asupra

monumentelor istorice, iar semnifica iaăansambluluiăHallerădinăCopleanănuăjustific ăînăniciăunăfelă
un asemenea demers. Cum ansamblul nu are o semnifica ieă puternic laă nivelulă comunit ii,

51
reconstruc ia lui nu ar servi la nimic. (În cazul bisericii Frauenkirche din Dresda sau a oraşelor
din Polonia, chiar comunit ile au fost cele care au cerut reconstruc ia.)

Pe deasupra, reconstruc ia ar însemna o negare ira ional ăaăistorieiădinăultimulăsecolăşi a

dispari ieiă nobilit ii, a distrugerilor din timpul regimului comunist, a neştiin ei şi nep s rii
contemporaneit ii - ceea ce ar fi un fals.

Pentru reconstruc ie s-a optat în cazul ansamblului nobiliar Bánffy din Bon ida62, jude ul
Cluj, dar asta deoarece ansamblul - considerată „Versaille-ulă Transilvaniei” - era primul caz de
interven ieă asupraă unuiă ansambluă nobiliară înă ruin ă şi se voia ca o recuperare a trecutului şi a
ansamblurilor nobiliare din Transilvania în general.

Singurul caz în care ansamblul Hallerăarăputeaăfiăreconstruităesteădac ăsocotimădistrugereaă

lui ca pe un atentat sistematic la moştenireaăcultural ăaăunuiăgrupăetnică(ungurii). Consider îns ă
c ă deşi a existat şi aceast ă dimensiune,ă eaă nuă aă fostă singura. 63 Prin urmare, cum ruinarea
ansamblurilor nobiliare extracarpatice este un fenomen prea complex pentru a fi redus la un
conflict interetnic, reconstruc ia integral ă aă ansamblului Haller din Coplean nu ar avea nici o
motiva ie.

4.4.3. Intervenţia

Având în vedere gama de posibilităţi grupate sub acest termen şi varietatea de mesaje
exprimabile prin acest tip de interven ii, ar trebui s ăr spundemăpoateăîntâiălaăîntrebareaă„ceăvremă
s ăexprim m?”

Conservarea se dovedise o solu ie ce respecta materialul original şi trecutul

monumentului istoric (sub toate aspectele lui), îns ăavea neajunsul de a resemnifica ruina numai
ca monument istoric, subliniindu-i valorile, dar nu şi integrând-o în via aăcomunit ii locale sau
f când-oăviabil ăeconomic. Simpla conservarea p rea în cazul acesta chiar o pierdere, o irosire a
poten ialului monumentului istoric.

62
Ansamblul Bánffy din Bon ida este azi Centru de specializare în reabilitarea patrimoniului construit, sub
administra ia asocia iei Transylvania Trust.
63
Niciămonumenteleăistoriceă„purăromâneşti”,ăcaăbisericile de lemn din Oltenia, sau conacele boiereşti din ara
Româneasc ăşiăMoldovaănuăauăbeneficiatădeăoăconservareămaiăbun ,ăşi dintre ele multe aflându-seăînăstareădeăruin .

52
 Prin urmare, propunem o resemnificare careă s ă impliceă refunc ionalizarea. Noua
func iuneăarătrebuieăs ăfie capabil s ăinvesteasc ămonumentulăcuăo semnifica ie careăs ăadune
comunitateaălocal ,ădându-i astfel unăsensăalăidentit ii, şi s ăreprezinteăunăpunctădeăinteres pentru
publicul larg. O astfel de func iuneăarătrebuiăs ăcinsteasc ăvechiulăansamblu,ădarăs ăfieăînăacelaşi
timpăactual ăşiăs ăfac ătrimitereălaămodernitate.

Acest lucru s-arăputeaăfaceăfolosindămaterialeămoderne,ăînf işate ca atare, dar care s ănuă

denatureze mesajul vechiului ansamblu. Ruinaă „carcasei”ă palatuluiă ară puteaă fiă conservat ă înă
starea în care este, mizându-seă peă valoareaă expresiv ă aă ruinei.ă Seă potă refaceă parapeteleă
ferestrelor,ă pentruă aă restituiă palatuluiă integritateaă saă formal ,ă dară aceste reconstruc ii par iale,
discrete, ar trebui marcate. Ancadramentele şiă coloaneleă lips ă potă fiă sugerateă prină elementeă deă
piatr ă similareă caă form ,ă dară maiă pu in lucrate decât originalele. Interven iile la interior îns ă
(acoperire, planşee,ăsc ri,ăpere i lips )ănuăarăurm riăatâtăreconstruc ia, cât amenajarea interiorului
ruinei în acord cu func iuneaădorit ăşi cu ambian a monumentului istoric.

Imagineaă ideal ă urm rit ă ar fi cea a ansamblului în secolul al XIX-lea (momentul de

apogeu de dinaintea începerii degrad rii) - ansamblu fortificat cu anexe pe margine şi palatul în
centru - dar prin completarea elementelor compozi ionale şiădeăarhitectur ădisp ruteăcuăelemeteă
moderne.

Parcul şiă gr dinaă potă fiă reamenajateă conformă principiiloră deă ast ziă aleă peisagismului,
pentru a întregi amintirea ansamblului şi pentru a oferi un spa iu recrea ional localnicilor şi
turiştilor.

4.5 Concluzii

Aşaăcumăamăv zutăînăcapitoleleăprecedente,ătipurileădeăinterven ii alese sunt determinate

şiă determin ă semnifica ia monumentului istoric. Pentru ansamblul Haller din Coplean consider
necesar ă conservareaă aă ceeaă ceă exist ,ă cu mici interven ii de reconstruc ie pentru a reda
elementelorădeăarhitectur ăexistenteăvecheaăintegritateăformal ,ăşi cu o interven ieămodern ăcareă
s ăresemnifice ansamblul, aducându-l în contemporaneitaztea şi în conştiin aăcomunit ii locale
şi a publicului larg.

53