4.3.

Valori şi semnificaţii ale palatului Haller din Coplean

Considerat ca monument istoric, ansamblul Haller este înzestrat cu o valoareăistoric ă şi

mai ales artistică deosebit . Palatul figureaz ăînănumeroaseătratateădeăistoriaăarteiăşi arhitecturii58
datorit ăfrumuse ii m iestritelorăancadramenteărealizateădeăAntonăSchuchbauer,ătr gându-şi de la
acesteaă denumireaă deă „Castelulă cuă scoici”.ă Str luciteă exempleă de art ă rococoă transilv nean ,ă
ancadramentele sunt unice59 pe teritoriul României şiă chiară înă lume,ă înă m sura în care ele sunt
produsul unor circumstan e locale singulare şi irepetabile.

De asemenea, ansamblul seă num r ă printreă pu inele ansambluri care şi-auă p strată
fortifica iaărenascentist ,ăiarăpalatulăbaroc,ămodificatăînăsecolulăalăXIX-lea şiă„transformat” apoi
în secolul al XX-lea, face din sit un document istoric care ilustreaz ă atât evolu ia arhitecturii
laice în Transilvania, cât şiă programulă deă arhitectur ă al locuirii nobiliare, cât şi destinul clasei
nobiliare, care a condus şi a şlefuit fa a Europei dină Evulă Mediuă pân ă înă secolulă ală XIX-lea.
Acestea sunt dimensiunileăcareăconfer ăansambluluiăvaloare istorică, memorialistică, ştiinţifică
şi educativă.

Aşezarea palatului în zona etno-geografic ă Valeaă Someşului, pe linia de contact dintre

mai multe grupuri etnice (români, unguri, saşi în zona Bistri ei, armeni în zona Gherlei), face ca
acestaă s ă poarte amprenta interac iuniiă dintreă celeă patruă culturi,ă m rturisindă despreă
multiculturalitatea60 şi interculturalitate61 din Transilvania într-oămanier ămaiăpu in simplificat ă
şiă politizat ă decâtă aă f cut-oă istoriaă deă pân ă acum.ă Ansamblul Haller apar inea unei familii
maghiare de origineăgerman ,ăseăaflaăsituatăîntr-un sat cu popula ieăromân ,ăiarălaăconstruc ia şi
decorarea lui au participat în mod cert sculptori armeni. În acest context, palatul Haller are
pentruăzon ăşi o valoare identitară.

58
De exemplu, Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în România, Ed. Academiei Republicii Socialiste România,
Bucureşti, 1965.
59
NicolaeăSab uăvorbeşte în articolul Castelul Haller din Coplean, (judeţul Cluj),ăRevistaăMuzeelorăşiă
Monumentelor,ăMonumenteăistoriceăşiădeăart ,ănr.ă2,ă1983,ădespreăparticularit ile neobişnuitelor ancadramente,
aflate la intersec iaădintreăartaăsculptoruluiădeăorigineăgerman ăAntonăSchuchbauerăşi meşteşugul sculptorilor armeni
din zona Gherlei.
60
Multiculturalitateaăseărefer ălaăcoexisten aăneierarhizat ăaămaiămultorăculturiăînăacelaşi spa iu.Interculturalitatea se
refer ălaăproces de schimb sau de imixtiune prin care mai multe culturi diferite dau naştere unor produse culturale
mixte, noi.
61
Interculturalitateaăseărefer ălaăproces de schimb sau de imixtiune, prin care mai multe culturi diferite dau naştere
unor produse culturale mixte noi.

48
 Avândăînăvedereăc ăansamblulăesteăînăstareădeăruin ăşiăjudecândădup ăinforma iile despre
sat şiădup ădiscu iile purtate cu localnici, valoarea socială şi valoarea economică a palatului sunt
maiădegrab ăpotenţialităţi decât realităţi.

Dac ă valorileă suntă specificeă monumentuluiă istorică şi atribuite de un grup de spcialişti

care,ăm carăînăteorie,ărealizeaz ărelavan a ansamblului pentru istoria Transilvaniei şi a artei din
România, semnifica iile adi ionale ale palatului sunt atribuite de diverse grupuri de oameni, de la
publiculă larg,ă laă autorit i, la proprietar şiă comunitateaă local . Încercândă s ă în elegem
semnifica iile pe care fiecare din aceste grupuri le atribuie ansamblulu, vomădescoperiăc ăîn cazul
ansamblului Haller avem de-a face cu o ruinare cauzată de pierderea semnificaţiei.

Publicul larg nu este familiarizat cu subiectul ansamblurilor nobiliare din zona

intracarpatic .ă Asociate ideologic în timpul regimului comunist cu exploatarea nobilo-şi
moşieresc-burghez ăşi cu trecutul maghiar al Transilvaniei - deci dublu urâte - aceste ansambluri
nu au fost nici cercetare, nici f cuteăcunoscute.ăDup ă1989,ălucrurileănuăs-au schimbat. Literatura
deă specialitateă careă seă g seşte este rar ,ă exclusivă înă limbaă maghiar şiă dateaz ă dină aniiă '60.
Literatura de popularizare este vag ,ă plin ă deă greşeli şiă adeseaă lipsit ă deă oriceă urm ă deă
responsabilitate. Astfel, în afara unui grup restrâns de ini ia i, nimeni nu ştie şi nu e interesat de
soarta ansamblului Haller. Niciă publiculă larg,ă niciă autorit ile centrale, nici cele jude ene, nici
cele locale. Proprietarii, moştenitori ai familiei Elekes care au intrat în posesia ansamblului în
urmaăunuiăprocesădeăretrocedare,ănuăauăniciăposibilit i financiare, nici în elegere pentru valoarea
ansamblului.

Câtă despreă comunitateaă local ,ă aceastaă const ă înă ceiă aprox.ă 400ă deă locuitoriă aiă
Copleanului, dintre care majoritatea suntă b trâni.ă Şcoala,ă c minulă culturală şi moara care
existaser ăînăsatăpân ăînăanii 2000 sunt acum dezafectate. Singurele func iuni publice din sat sunt
celeă dou ă bisericiă (romano-catolic ă şi ortodox ) şi magazinul cu ieşire la drumul na ional ce
leag ăClujulădeăBaiaăMareăprinăGherlaăşi Dej. Copiii merg la şcoal ăînăcomunaăC şeiu, iar tinerii
merg la lucru în Dej, Cluj sau Baia Mare. Totă înă C şeiuă seă afl ă prim riaă şi sec ia de poli ie.
Avem deci de-aăfaceăcuăoăcomunitateărural ăîmb trânit , tr indăîntr-un sat care nu are mai nimic
de oferit tinerilor şi adul ilor,ăniciăoportunit i de munc ,ăniciăactivit i pentru petrecrea timpului
liber. Telefoanele laă prim riaă dină C şeiu privind palatul s-au soldat cu reac ia (care mi-a dat

49
emo ii):ă „Careă palat,ă domnişoar ?ă Nu mai e nimic acolo.”ă Decât ruina. Cu toate acestea,
locuitorii Copleanului au înc ă sentimenteă neclareă deă ataşament fa ă deă palat,ă mişca i de
frumuse eaălui,ădarăneîntrev zândăniciăoăposibilitateădeăa-l salva.

În trecut, palatul semnifica autoritatea locală a nobilului, putere şi bogăţie. Via a satului
eraăînăstrâns ăleg tur ăcuăvia a ansamblului nobiliar. Palatul era un element de identitate pentru
zon ,ă recunoscută nuă numaiă laă nivelă local,ă dară şi la nivel regional şi poate chiar la nivelul
administra iei centrale - familia Haller era totuşi una din marile familii nobiliare din
Transilvania. Regimul comunist a expropriat ansamblul şi l-a transformat în sediu C.A.P.,
urm rind, oă dat , distrugereaă palatuluiă caă emblem ă aă unuiă sistemă politică şi social dispre uit şi
apoi, folosindu-se de capitalul de autoritate al palatului pentru a îşi întemeia propria autoritate.
Ruinarea din timpul regimului comunist a fost deci un atentat la vechea semnificaţie, dar şi o
încercare (reuşit )ădeăresemnificare: palatul a devenit pentruăs teniăsimbolul puterii comuniste în
sat. Circumstan ele istorice au f cută caă palatulă s ă fieă abandonată înc ă dină aniiă '60 (o dat ă cuă
mutarea sediului C.A.P. din Coplean la C şeiu), fiind privat de func iune şi deci şi de
semnifica ie. În alte cazuri, C.A.P.-urile care şi-auăp strată func iuneă pân ăînă 1989ăşi-au pierdut
orice semnifica ieă înă momentulă c deriiă regimuluiă comunist,ă intrândă deă atunciă într-un proces
intens de ruinare.

Ast zi,ăansamblul nuămaiăsemnific ăautoritate,ăniciănobilitateă(deoareceăniciănobilitateaănuă

maiăsemnific ăpentru locuitorii satelor ceva), nici comunism. Ansamblulănuămaiăsemnific ,ădină
p cate,ă nimic. Elă maiă semnific ,ă poate,ă ună trecută deă careă oameniiă nuă auă timp, în lumina
dificult ilor preznetului şi a nesiguran ei viitorului, şi frumuse eaămelancolic ăspecific ăruinelor.

Pentru specialişti însă, acest palat ar trebui să semnifice un monument istoric valoros, un
trecut istoric şi artistic pe care ar trebui să ni-l însuşim, un caz de multiculturalitate şi
interculturalitate demn de a fi aprofundat, un obiect de arhitectură a cărei dispariţie nu poate fi
acceptată.

50
4.4 Analiza tipurilor de intervenţie posibile

Având în vedere valorile şi semnifica iile ansamblului Haller din Coplean, vom examina
în continuare tipurile de interven iiă posibile,ă înă încercareaă deă aă g siă solu iaă optim ă şi de a
eviden ia, înc ăoădat ,ărela ia dintre semnifica ie şi interven ie.

4.4.1 Conservarea

Dac ă într-adev ră conservareaă înă stareă deă ruin ă este o acceptare a timpului trecut şi a
ruin rii,ăalegerea acestui tip de interven ie în cazul ansamblului Haller reprezint ăo includere a
perioadei de degradareăaămonumentuluiăistoricăînăistoriaămonumentului.ăAceast ădegradareăesteă
corolarul unor fenomene sociale, politice, economice şiăculturaleăcomplexe.ăDegradareaăreflect ,ă
de fapt, schimbarea paradigmei privilegiului aristocratic (care a guvernat Europa timp de aproape
ună mileniu)ă cuă oă paradigm ă aă egalit ii şi a democra iei,ă schimb rileă politiceă şi sociale din
România secolului al XX-lea, modificarea aspectului şi a organiz riiă teritoriului şi devenirea
istoric ă înă general. Conservarea ruineiă ansambluluiă înă stareaă înă careă seă afl ă aziă înseamn ă
p strareaă amintirii acestoră schimb riă şi suprapunerea semnificaţiilor vechi cu semnificaţiile
dispariţie lor.

Peă deă alt ă parte,ă trecândă dincoloă deă semnifica ie şi inând cont de situarea ansamblului
într-oăzon ărural ădestructurat ăşi în continuu declin , este improbabil ca muzeificareaăruineiăs ăîiă
asigure vizibilitatea sau supravie uirea. La urma urmei, între inereaăcost ăbani,ăiarăunămonumentă
istoric, chiar şiăoăruin ămuzeificat ,ătrebuie s ăfieăviabil ăeconomic. În plus, semnifica ia pe care
ar c p ta-oălaănivelulăcomunit iiălocaleăarăfiădezolant :ămuzeificareaăuneiăruineăîntr-o comunitate
rural ă peă moarte.ă Acestă faptă ară contraveniă principiiloră moderneă deă restaurare,ă careă pledeaz ă
pentru reintroducerea monumentelor istorice în circuitul contemporan şi în via aăcomunit ilor, în
scopul stimulariiădezvolt riiăeconomiceăşi sociale.

4.4.2 Reconstrucţia

În mod normal, reconstruc ia integral ă contravine principiilor de interven ie asupra

monumentelor istorice, iar semnifica iaăansambluluiăHallerădinăCopleanănuăjustific ăînăniciăunăfelă
un asemenea demers. Cum ansamblul nu are o semnifica ieă puternic laă nivelulă comunit ii,

51
reconstruc ia lui nu ar servi la nimic. (În cazul bisericii Frauenkirche din Dresda sau a oraşelor
din Polonia, chiar comunit ile au fost cele care au cerut reconstruc ia.)

Pe deasupra, reconstruc ia ar însemna o negare ira ional ăaăistorieiădinăultimulăsecolăşi a

dispari ieiă nobilit ii, a distrugerilor din timpul regimului comunist, a neştiin ei şi nep s rii
contemporaneit ii - ceea ce ar fi un fals.

Pentru reconstruc ie s-a optat în cazul ansamblului nobiliar Bánffy din Bon ida62, jude ul
Cluj, dar asta deoarece ansamblul - considerată „Versaille-ulă Transilvaniei” - era primul caz de
interven ieă asupraă unuiă ansambluă nobiliară înă ruin ă şi se voia ca o recuperare a trecutului şi a
ansamblurilor nobiliare din Transilvania în general.

Singurul caz în care ansamblul Hallerăarăputeaăfiăreconstruităesteădac ăsocotimădistrugereaă

lui ca pe un atentat sistematic la moştenireaăcultural ăaăunuiăgrupăetnică(ungurii). Consider îns ă
c ă deşi a existat şi aceast ă dimensiune,ă eaă nuă aă fostă singura. 63 Prin urmare, cum ruinarea
ansamblurilor nobiliare extracarpatice este un fenomen prea complex pentru a fi redus la un
conflict interetnic, reconstruc ia integral ă aă ansamblului Haller din Coplean nu ar avea nici o
motiva ie.

4.4.3. Intervenţia

Având în vedere gama de posibilităţi grupate sub acest termen şi varietatea de mesaje
exprimabile prin acest tip de interven ii, ar trebui s ăr spundemăpoateăîntâiălaăîntrebareaă„ceăvremă
s ăexprim m?”

Conservarea se dovedise o solu ie ce respecta materialul original şi trecutul

monumentului istoric (sub toate aspectele lui), îns ăavea neajunsul de a resemnifica ruina numai
ca monument istoric, subliniindu-i valorile, dar nu şi integrând-o în via aăcomunit ii locale sau
f când-oăviabil ăeconomic. Simpla conservarea p rea în cazul acesta chiar o pierdere, o irosire a
poten ialului monumentului istoric.

62
Ansamblul Bánffy din Bon ida este azi Centru de specializare în reabilitarea patrimoniului construit, sub
administra ia asocia iei Transylvania Trust.
63
Niciămonumenteleăistoriceă„purăromâneşti”,ăcaăbisericile de lemn din Oltenia, sau conacele boiereşti din ara
Româneasc ăşiăMoldovaănuăauăbeneficiatădeăoăconservareămaiăbun ,ăşi dintre ele multe aflându-seăînăstareădeăruin .

52
 Prin urmare, propunem o resemnificare careă s ă impliceă refunc ionalizarea. Noua
func iuneăarătrebuieăs ăfie capabil s ăinvesteasc ămonumentulăcuăo semnifica ie careăs ăadune
comunitateaălocal ,ădându-i astfel unăsensăalăidentit ii, şi s ăreprezinteăunăpunctădeăinteres pentru
publicul larg. O astfel de func iuneăarătrebuiăs ăcinsteasc ăvechiulăansamblu,ădarăs ăfieăînăacelaşi
timpăactual ăşiăs ăfac ătrimitereălaămodernitate.

Acest lucru s-arăputeaăfaceăfolosindămaterialeămoderne,ăînf işate ca atare, dar care s ănuă

denatureze mesajul vechiului ansamblu. Ruinaă „carcasei”ă palatuluiă ară puteaă fiă conservat ă înă
starea în care este, mizându-seă peă valoareaă expresiv ă aă ruinei.ă Seă potă refaceă parapeteleă
ferestrelor,ă pentruă aă restituiă palatuluiă integritateaă saă formal ,ă dară aceste reconstruc ii par iale,
discrete, ar trebui marcate. Ancadramentele şiă coloaneleă lips ă potă fiă sugerateă prină elementeă deă
piatr ă similareă caă form ,ă dară maiă pu in lucrate decât originalele. Interven iile la interior îns ă
(acoperire, planşee,ăsc ri,ăpere i lips )ănuăarăurm riăatâtăreconstruc ia, cât amenajarea interiorului
ruinei în acord cu func iuneaădorit ăşi cu ambian a monumentului istoric.

Imagineaă ideal ă urm rit ă ar fi cea a ansamblului în secolul al XIX-lea (momentul de

apogeu de dinaintea începerii degrad rii) - ansamblu fortificat cu anexe pe margine şi palatul în
centru - dar prin completarea elementelor compozi ionale şiădeăarhitectur ădisp ruteăcuăelemeteă
moderne.

Parcul şiă gr dinaă potă fiă reamenajateă conformă principiiloră deă ast ziă aleă peisagismului,
pentru a întregi amintirea ansamblului şi pentru a oferi un spa iu recrea ional localnicilor şi
turiştilor.

4.5 Concluzii

Aşaăcumăamăv zutăînăcapitoleleăprecedente,ătipurileădeăinterven ii alese sunt determinate

şiă determin ă semnifica ia monumentului istoric. Pentru ansamblul Haller din Coplean consider
necesar ă conservareaă aă ceeaă ceă exist ,ă cu mici interven ii de reconstruc ie pentru a reda
elementelorădeăarhitectur ăexistenteăvecheaăintegritateăformal ,ăşi cu o interven ieămodern ăcareă
s ăresemnifice ansamblul, aducându-l în contemporaneitaztea şi în conştiin aăcomunit ii locale
şi a publicului larg.

53
17. Petzet, Michael, International Principles of Preservation, Monuments and sites, ICOMOS,
XX
18. Preucel, Robert W., Archeological Semiotics, Blackwell Publishing, Oxford, 2006, pag.
19. Richards, I.A., Ogden, R.G., The Meaning of Meaning, Routledge & Kegan Paul, London,
1923.
20. Riegl, Alois, Cultul modern al monumentelor, esen a şiăgenezaăsa,ăed.ăIMPRESS,ăBucureşti,
1999
21. 21. Sebestyén, Gheorghe, Sebestyén,Victor, Arhitectura Renaşterii în Transilvania,
Bucureşti,ă1963

Articole

1. Eco, Umberto, Function and Sign: The Semiotics of Architecture,

http://issuu.com/t12online/docs/umberto_eco_function_and_sign consultat pe 19.03.2012
2. Julean, Ionu , Coplean - destinul unei familii, destinul unui castel (o istorie radiografiată),
LogiA nr. 13/2010, pag. 7-22
3. Sab u,ăNicolae,ăCastelul Haller din Coplean (judeţul Cluj),ăRevistaăMuzeelorăşiă
Monumentelor,ăMonumenteăistoriceăşiădeăart ,ănr.ă2,ă1983
4. Collection des Actes des Colloques de la Direction du Patrimoine, Entretiens du Patrimoine,
Faut-il restaurer les ruins?, Paris, 1991

Surse web

www.archdaily.com consultat pe 22.03.2012

www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/10/051030_frauenkirche.shtml consultat pe
30.03.2012
www.dezeen.com/2011/03/29/key-projects-by-eduardo-souto-de-moura/ consultat pe 30.03.2012
www.europaconcorsi.com/projects/99505-Piazza-Alicia-strade-e-aree-adiacenti-e-ricostruzione-
della-Chiesa-Madre-nel-Centro-Storico-di-Salemi consultat pe 27.03.2012
www.heritagetraining-banffycastle.org consultat pe 27.03.2012
www.monumenteuitate.blogspot.com consultat pe 22.03.2012
www.monumenteuitate.ro consultat pe 22.03.2012

55
www.pousadas.pt/historic-hotels-portugal/pt/pousadas/north-hotels/pousada-de-amares/sta-
maria-do-bouro/pages/home.aspx consultat pe 27.03.2012
www.saintfelix-abbaye.fr consultat pe 27.03.2012
www.wikipedia.com consultat pe 29.03.2012
Surse legislative
1. Carta de la Atena / Charter of Athens, CIAM, Atena, 1933,
http://www.getty.edu/conservation/research_resources/charters/charter04.html consultat pe
25.03.2012
2. Carta internaţională privind conservarea şi restaurarea monumentelor istorice / The Venice
Charter, Vene ia, 1964, http://www.international.icomos.org/charters/venice_e.htm
consultat pe 25.03.2012
3. Carta europeana a patrimoniului arhitectural / European Charter of the Architectural
Heritage, Consiliul Europei, Amsterdam 1975 traducere în BCMI, nr. 1-2/1998,
http://www.icomos.org/docs/euroch_e.html consultat pe 25.03.2012
4. Carta pentru protecţia şi gestiunea patrimoniului arheologic / Charter for the Protection
and Management of the Archaeological Heritage, ICOMOS, Lausanne, 1990,
http://www.international.icomos.org/icomos/e_archae.htm consultat pe 25.03.2012
5. Carta pentru conservarea siturilor cu o valoare de patrimoniu cultural / Charter for the
Conservation of Places of Cultural Heritage Value, ICOMOS, New Zealand, 1992,
http://www.icomos.org/docs/nz_92charter.html consultat pe 25.03.2012
6. Carta privind patrimoniul construit vernacular / Charter on the Built Vernacular Heritage,
ICOMOS, Mexic, 1999, http://www.international.icomos.org/charters/vernacular_e.htm
consultat pe 25.03.2012
7. Carta privind grădinile istorice / Florence Charter - Historic Gardens, ICOMOS, Floren a,
1982, http://www.icomos.org/docs/florence_charter.html consultat pe 25.03.2012
8. Carta internaţionala a turismului cultural / International Cultural Tourism Charter,
ICOMOS, Mexic, 1999, http://www.international.icomos.org/icomos/e_touris.html consultat
pe 25.03.2012
9. Carta itinerariilor culturale/ Charter on Cultural Routes, ICOMOS, Quebec, 2008,
http://www.international.icomos.org/charters/culturalroutes_f.pdf consultat pe 25.03.2012

56
Surse ale imaginilor
fig.1, 2, 3 - www.saintfelix-abbaye.fr consultat pe 27.03.2012
fig.4 - http://en.wikipedia.org/wiki/1999_NATO_bombing_of_Yugoslavia consultat pe
30.03.2012
fig.5 - https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Yugoslav_Ministry_of_Defence consultat
pe 30.03.2012
fig.6 - http://www.romasegreta.it/via-del-velabro.html consultat pe 30.03.2012
fig.7 - http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/10/051030_frauenkirche.shtml consultat
pe 30.03.2012
fig. 8 - http://ro.wikipedia.org/wiki/Frauenkirche_din_Dresda consultat pe 30.03.2012
fig.9 - http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C8%99ovia consultat pe 30.03.2012
fig.10, 11, 12 - http://www.archdaily.com/72192/kolumba-musuem-peter-zumthor/ consultat pe
30.03.2012
fig. 13 - https://romaniainbetween.wordpress.com/2011/02/03/architectural-rebirth/consultat pe
30.03.2012
fig. 14, 15, 16 - http://www.dezeen.com/2011/03/29/key-projects-by-eduardo-souto-de-moura/
consultat pe 30.03.2012
fig. 17, 18, 19 - www.europaconcorsi.com/projects/99505-Piazza-Alicia-strade-e-aree-adiacenti-
e-ricostruzione-della-Chiesa-Madre-nel-Centro-Storico-di-Salemi consultat pe 27.03.2012
maria-do-bouro/pages/home.aspx consultat pe 27.03.2012
fig. 20, 21, 22, 23, 24, 25 - www.monumenteuitate.ro consultat pe 30.03.2012
fig. 26 - Kadar, Jozsef, Szolnok-Dobokavármegye monographiája,
http://mek.niif.hu/04700/04755/html/233.html, consultat pe 02.02.2012
fig. 27 - http://monumenteuitate.blogspot.com/2011/06/palatul-haller-din-coplean.html consultat
pe 30.03.2012
fig. 28 - Julean, Ionu , Coplean - destinul unei familii, destinul unui castel (o istorie
radiografiată), LogiA nr. 13/2010, pag. 7-22
fig. 29 - http://art-historia.blogspot.com/2008/11/castelul-haller-din-coplean.html consultat pe
30.03.2012
fig. 30 - Sab u,ăNicolae,ăCastelul Haller din Coplean (judeţul Cluj),ăRevistaăMuzeelorăşiă
Monumentelor,ăMonumenteăistoriceăşiădeăart ,ănr.ă2,ă1983

57
fig. 31 - Arhiva Departemantului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Protec ia Patrimoniului
fig. 32 - Nagy, Margit B., Várak, kastélyok, udvarházak, ahogy a régiek látták: XVII–XVIII,
adatbank.transindex.ro/cedula.php?kod=823, consultat pe 02.02.2012
fig. 33 - www.monumenteuitate.ro
fig. 34, 35 - Arhiva moNUmenteUITATE
fig. 36 - Arhiva Departemantului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Protec ia Patrimoniului
fig. 37 - Arhiva moNUmenteUITATE

58