● Clădirea Ministerului Apărării Iugoslave, Belgrad, Serbia

În 1999 NATO a intervenit în r zboiulă

din Kosovo dintre for ele albaneze, militante
pentru independen a provinciei Kosovo, şi for ele
sârbe (iugoslave) careă încercauă s ă p strezeă
controlul asupra provinciei. Interven ia NATO a
constat în opera iuni militare îndreptate
împotriva Iugoslaviei, condus la acea vreme de
Slobodană Milošević şiă acuzat ă deă acte de
genocid împotriva albanezilor. Iugoslaviei i se fig.4 Clădirea în ruină a Ministerului Apărării

cerea retragerea trupelor din Kosovo şi acceptarea sta ion riiăunor for eădeăpaceăUNăînăzon .ăPe
durata acestei interven ii, Iugoslavia a fost puternic bombardat , ceea ce a rezultat în pagube
materiale însemnate şi moartea a mii de civili sârbi.

Printreăcl dirileădistuseăde bombardamente s-aănum rat şiăcl direaăMinisteruluiăAp r riiă

Iugoslave, aflat ă înă centrulă Belgraduluiă şi considerat ă oă capodoper ă aă arhitecturiiă postbeliceă
sârbeşti. Dup ă încetareaă r zboiului,ă s-aă hot râtă p strareaă construc ieiă înă stareă deă ruin ,ă ca o
amintire a bombardamentelor pe care poporul sârb le-a considerat a fi o nedreptate şi, în orice
caz, o tragedie.
În situa ia de fa ,ă monumentul istoric a
fost distrus ca urmareă aă unuiă r zboi.ă Ac iunile nu
auă fostă îndreptateă împotrivaă cl diriiă înă sine,ă ciă
împotriva puteriiăpeăcareăoăad posteaă– Ministerul
Ap r riiă – iară cl direaă nuă aă fostă singuraă dină
Belgradă avariat .ă Înă ciudaă ruin riiă accidentale,ă
cl direaă s-aă înc rcată cuă toate semnifica iile
bombardamentului şiăaleăr zboiuluiă– atât cele care
înf işeaz ăsârbiiăcaăvictime,ăcâtă şi cele care îi în-
f işeaz ăcaăagresori.ă fig. 5 Clădirea în ruină a Ministerului Apărării

Conservareaăcl diriiăînăstareaăcareăseăafl ăesteăun reproş adresat NATO, dar şi o trimitere

la acuza iile de genocid. Cel mai mult, uriaşa ruin ăeăoătrimitereălaăororileăr zboiului.ăP strareaăeiă

26
înăstareaăînăcareăseăafl ăaminteşteădeăasemeneaădeăf râmi area statului Iugoslav (Serbia, Croa ia,
Bosnia şi Her egovina, Muntenegru, Slovenia, Macedonia) şi de toate luptele prin care s-a
încercat stoparea fenomenului. Arăfiăfostăinutil ăreconstruc iaăuneiăcl diriăpentruăoăinstitu ie care
nuămaiăexist , MinisterulăAp r riiăIugoslave, iar instalarea MinisterulăAp r riiăSârbeşti în vechea
cl direăarăfiăavutăconota ii negative – continuitate şi p strareaăleg turiiăcuăunătrecutătraumatizantă
pentru popula ie şi blamat de mediul interna ional. Dup ă cumă seă vede,ă raţiunile arhitecturale
pălesc uneori în faţa raţiunilor legate de semnificaţie.

3.3.2 Reconstrucţia

„Imoral ”ădinăpunctădeăvedereăalărestaur rii,ăînăm suraăînăcareăfalsific ămaterialulăistorică

şiăîncalc ăprincipiulăautenticit ii, reconstruc ia îşiăg seşte justificarea în sfera semnifica iei. „În
cazul reconstruc iei,ă scopul,ă m rturisită sauă ascuns,ă esteă abolireaă timpuluiă şi, în consecin ,ă aă
timpului istioric.” 49 Scopul ei este negarea evenimentelor care au dus la transformarea
monumentuluiă istorică înă ruin ,ă anulareaă efectuluiă loră distrug tor,ă afirmareaă vitalit ii şi a
continuit ii.

● Biserica San Giorgio in Velabro, Roma, Italia

Biserica San Giorgio in Velabro seă afl ă

situat ă înă centrulă Romei,ă înă zonaă c reiaă tradi ia îi
atribuieă g sireaă celoră doiă copiiă crescu iă deă lupoaic ,ă
Romulus şi Remus. Biserica este construit ă înă
secolulă VIIă peă urmeleă uneiă cl diriă maiă vechiă şi
restaurat ă deă maiă multeă oriă de-a lungul timpului, în
secolele al XI-lea, al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-
lea. În secolul al XIII-lea iă seă adaug ă bisericiiă ună
portic.

fig.6 Biserica San Giorgio in Velabro

49
„Dansăleăcasădeălaăreconstituitionă(...)ăleăbut,ăavoueăouăcache,ăestăl'abolitionăduătempsăet,ăenăconsequence, du temps
historique.”ăChristian Dupavillon, Introduction, Entretiens du Patrimoine, Faut-il restaurer les ruins?, Collection
des Actes des Colloques de la Direction du Patrimoine, Paris, nov 1991, pag. 1

27
Cl direa,ă cuă oă istorieă atâtă deă îndelungat ,ă esteă victimaă unuiă atentată cuă bomb ă în iulie 1993.
Atentatulănuăseăsoldeaz ăcuăniciăoăvictim ,ădar porticul este distrus aproape în întregime.

Deciziaă luat ă cuă privireă laă porticulă disp rută aă fostă aceeaă deă a-l reconstrui integral,
folosind, pe cât de mult posibil, materialul original, dar nel sândăniciăoăurm ăcareăs ăaminteasc ă
de barbaria gestului nimictor.

Exemplul a fost deja folosit pentru a ilustra ruinarea ca atentat la semnifica ie. Spre
deosebireădeăcl direaăMinisteruluiăAp r riiăIugoslave,ăînăacestăcazăs-a dorit distrugerea obiectului
deăarhitectur ătocmai din cauza semnifica iilor sale.ăCaăr spunsălaăactulădeăagresiune, s-aăhot râtă
ştergereaăoric reiăurmeăaăatentatului.ăMesajulătrimisădeăacestăgestăaăfost, pe de o parte:ă„Bisericaă
nuăseălas ătulburat ădeăacteădeăterorism,ăceeaăceăseăd râmaăvaăfiăreconstruit”,ăiarăpeădeăalt ăparteă
„Romaă – cu istoria şi cultura ei – nuă seă las ă afectat ă deă acteă deă terorism.”ă Niciă Biserica,ă niciă
Romaă nuă auă dorită s ă fac ă distrug toruluiă reveren a de a-iă p straă amintirea.ă Reconstruc a
sugereaz ăînăacestăcazăinvincibilitate, rezisten ,ămersăînainte.

● Biserica Frauenkirche din Dresda

Cazul bisericii Frauenkirche din Dresda este deosebit de interesant, deoarece

reconstruc ia a urmat unei perioade ini ialeădeăcâtevaăzeciădeăaniăînăcareăseăhot râseăcaăbisericaăs ă
fieăconservat ă şiă p strat ăînă stareă deăruin .ă Frauenkircheăexemplific ă foarte bine modul în care
semnifica iaă seă schimb ă şiă felulă cumă comunit ile care descifreaz ă şi instituie semnifica ia se
schimb ăşi ele, putând opta pentru o resemnificare.

Frauenkircheă esteă principalaă biseric ă

evanghelic ă dină Dresda,ă fostul-oraş reşedin ă al
principelui elector de Saxonia. Ea a fost ridicat ăîntreă
anii 1726-1743, în stil baroc, şiăaăfostăconsiderat ănuă
numai un important monument al arhitecturii
europene, dar şi un simbol al oraşului şi al culturii
germane.ă Bisericaă aă fostă distrus ă înă întregime în
1945 de bombardamentele Alia ilor,ă împreun ă cuă
mare parte din restul oraşului. fig.7 Ruina bisericii Fraunekirche în anii '60

28
 Dup ă încetareaă r zboiului,ă Dresda,ă r mas ă subă administra ia Republicii Democrate
Germania,ă aă hot râtă conservareaă r m şi elor bisericii, în amintireaă r zboiuluiă şi a distrugerilor
cauzate de acesta.

Dup ăc dereaăZiduluiăBerlinuluiăşi reunificarea Germaniei în 1989, biserica Frauenkirche

aăfostăreconstruit ăidentic,ăutizându-se materialul original recuperat. A fostăinaugurat ăînă2005,
fiindă aziă deschis ă publicului. Ea a devenit un obiect-simbol al Dresdei, semnificând în acelaşi
timp distrugerea şi învierea oraşului.

În acest exemplu, monumentul istoric este

distrus accidental, nimicirea vizând, ca şi în cazul
Ministeruluiă Ap r riiă Iugoslave,ă nuă obiectulă deă
arhitectur ,ă câtă putereaă german ă nazist .ă Biserica
Frauenkirche avea ini ial semnifica ia de obiect
religios, dar şi de obiectă deă art . Ea însemna
Dumnezeu şiă Biseric ,ă dară şi „art ”, „crea ie”,ă
„baroc”,ă „Dresda”,ă „Saxonia”, „Germania.”ă Ea
constituiaăunăimportantăreperăidentitar.ăP strareaăeiăînă
stareă deă ruin ă reprezentaă oă constant ă reamintireă aă
evenimentelor din cel de-ală Doileaă R zboiă Mondial.ă
Eaăsimbolizaăatâtă„pedeapsa”ăaplicat ăde Alia i, cât şi
„vina” poporului german. Concentrând semnifica ii
puternice şiă antagonice,ă „cultur ”ă şiă „barbarie”,ă
„religie”ă şiă „bestialitate”,ă „frumuse e”ă şiă „suferin ”,ă
interşanjabilitatea rolurilor de c l i şi agresori, fig.8 Biserica Frauenkirche reconstruită

Frauenkirche devenise un avatar al na iei germane. Reunificarea Germaniei a adus un val de

speran ă şi de optimsm. Poporul german, întregită dup ă treizeciă deă aniă deă separa ie brutal şi
nefireasc ,ăaăv zutăînăreconstruc a bisericii din Dresda o afirmare a supravie uirii şi continuit ii
Germaniei. Reconstruc ia bisericii a fost şiăoă„iertare”ăaăpoporuluiăgermanăpentruăevenimenteleă
dină ală Doileaă R zboiă Mondial, ea fiind finan at ă aproape exclusiv din dona ii. Dintre acestea,
dou ătreimi au provenit din afara grani elor Germaniei, de la peste 600.000 de oameni din lumea
întreagă.

29
 Reconstruc a contravine Cartei de la Atena, dar aici semnifica iaăcl diriiăaăprimatăînăfa a
preten iilor de autenticitate. De altfel, pietrele noi, albe ale bisercii, contrastează în ţeserea
zidăriei cu pietrele origianale, înnegrite de timp şi de fumul războiului. Reconstruc a nu
anuleaz ă aiciă sensulă distrugerii,ă caă înă cazulă bisericiiă Sană Giorgioă ină Velabro,ă ciă semnific ă
dep şirea ei. În cazul bisercii Frauenkirche, reconstruc a a devenit o parte vizibilă din istoria
monumentului, ea s-a adăugat semnificaţiilor lui. Frauenkircheăesteăast ziăoăpoveste în sine, cu
semnifica ii grave şi dramatice, dar şi optimste şi emo ionante.

● Varşovia, Cracovia, Poznan şi alte oraşe din Polonia

În timpul celui de-ală Doileaă R zboiă Mondial,ă oraşele Poloniei au fost aproape în
întregime rase de pe fa aă p mântului, din cauza ac iunilor combinate (deşi separate şi diferit
motivate) ale Germaniei şi Rusiei.

În acest context,ă dup ă încheiereaă

r zboiului,ă Poloniaă aă începută ună intensă
proces de reconstruc ie a centrelor istorice
ale oraşelor şi a monumentelor lor istorice.
Acest demers s-a justificat prin necesitatea
de a reface ceea ce fusese distrus, nu numai
din punct de vedere material, dar mai ales
din punct de vedere simbolic: întreaga
cultur ăşi civiliza ie polonez .ă fig.9 Centrul istoric al Varșoviei integral reconstruit

Reconstruc a nuăaăfostămarcat ăprinăniciăunădetaliu,ăcl dirileăreconstruie copiind întocmai

cl dirileă distruse.ă Aceasteă reconstruc iiă semnific ă renaşterea din cenuş ă aă poporuluiă polonez,ă
gravă afectată deă ună r zboiă c ruiaă i-aă c zută victim ,ă dară înă careă nuă aă avută niciă oă vin .ă Dac ă prină
reconstruc ia Frauenkirche s-a dorit semnificarea depăşirii celui de-al Doilea Război mondial –
dar, aten ie, nu uitarea lui! – reconstruc ia oraşeloră Polonieiă semnific ă rezisten a poporului
polonez,ăcontinuitateaăidentit ii lui, dar şi o dorinţă de uitare a războiului.

3.3.3 Intervenţia

Categoria interven iei include procedeele situate ca amploare între simpla conservare şi

30
reconstruc iaă integral .ă Deă altfel,ă acesteă procedeeă genereaz ă întreagaă dialectică a restaurării,
punând problema vechiului şi a noului, a tradi ionalului şi a modernit ii,ă aă m surii în care
interven iaă trebuieă s ă fieă vizibil ,ă aămaterialeloră care trebuie folosite etc. Este un domeniu mai
delicat şiămaiăsubtilădecâtăcelăalăconserv riiăsauăalăreconstruc iei,ădarăleg turileăîntreăexpresieăşi
con inut,ă întreă form ă şi semnifica ieă r mân la fel de puternice. Ca şi în cazul picturii sau al
literaturii, unde o tuş ă sauă ună cuvântă potă modificaă sensulă întregiiă opereă deă art ,ă înă cazulă
interven iei, orice gest poate s ă modificeă modulă înă careă eă percepută monumentul, şi deci sensul
lui.

● Muzeul Kolumba, Köln, Germania (arh. Peter Zumthor) fig.9 Centrul Varșoviei

Muzeul Arhidiocezei Kölnuluiăesteăconstruit ădeăPeterăZumthorăpeăruineleăbiserciiăgotice

St. Kolumba,ădistrus ăînăcursulăbombardamentelorădinăcelăde-alăDoileaăR zboiăMondial.ăPentruă
statuia Fecioarei care supravie uise distrugerii bisercii, se contruieşte în anii '50,ă deă c treă
arhitectul Gottfried Böhm50, o capel ă într-un col al sitului. În anii '70, în timpul unoră s p turiă
arheologice,ăseădescoper ăr m şi ele unei biserici romanice, a unei abside din secolul al VI-lea şi
a unor case romane din secolele al II-lea, al III-lea d.Hr.. Înăceleădinăurm ,ăînă1996ăArhidiocezaă
Kolnuluiăhot r şte construc iaăunuiămuzeuăpeăacestăsit.ăR mâneăîns ăproblemaăruinelor.ă

fig. 10 Vedere din exterior a Muzeului Kolumba fig. 11 Vechiul încorporat în nou

50
Arhitectăgermanăn scutăînă1920,ăcatalogatăcaăf cândăoăarhitectur ă“expresionist ”ăşiă“post-Bauhaus”,ălaureatăală
premiuluiăPritzkerăpentruăArhitectur ăînă1986.

31
închis ,ă delimitat ă deă restulă oraşului prin pere iă austeriă deă zid rie – curteaă eă realizat ă deasupraă
cimitirului bisericii St. Kolumba. Laă etaj,ă muzeulă eă dotată cuă „turnuri”ă careă dauă varietateă
volumetriei construc iei şi sunt o trimitere laăistoriaămedieval ăaăsitului.

Înă aceast ă interven ie, Zumthor preia vestigiile unui monument istoric ruinat accidental
(biserica St. Kolumba) şi-l integreaz ă într-o construc ieă modern .ă Abordarea ruinelor vădeşte
respect faţă de semnificaţiile lor artistice, istorice şi memoriale, dar şi consideraţie şi încredere
în arhitectura contemporană. Semnifica iile religioase ale bisercii sunt amintite şi transpuse în
atmosferaă mistic ,ă introvertit ă şiă contemplativ ă dină interiorulă incinteiă ceă ad posteşte ruinele
arheologice şi ină atmosferaă reculeas ă a cur ii. Peter Zumthor reuşeşteă s ă g seasc ă ună echilibruă
gra ios între monumentului istoric înăstareădeăruin şiăcl direaănouluiămuzeu,ăcreândăoăleg tur ă
credibil ăîntreăceleădou .ăMuzeulăKolumbaădinăKölnăsemnidfic ăcontinuitate în devenire.

●Sediul UAR, Bucureşti, România (arh. Dan Marin şi Zeno Bogdănescu)

Actualul sediu al Uniunii Arhitec ilor din

România (UAR) este ridicat pe ruinele fostei case
P ucescu.ăConstruit laăsf rşitul secolului al XIX-
lea deă Grigoreă P ucescu,ă omă politică şi avocat,
cl direaăaă fostăexpropriat ălaăînceputulăregimuluiă
comunist şi folosit ă pentruă aă ad postiă diverseă
insitu ii şi organe de stat, printre care şi Direc ia a
V-aă aă Securit ii. Acesta a fost motivul pentru
careă cl direaă aă fostă incendiat ă înă timpulă
Revolu iei din 1989, devenindăoăruin .ăEaăaăintrat
apoi în posesia UAR care a ales solu ia de
interven ie actual .ă Ruina,ă monumentă istoric,ă
investit în plus cu semnifica ii dureroase, nu a
fostădemolat ,ăciăconsolidat , iar sediul UAR s-a
ridicat din interiorul ei din o el şiăsticl . fig.13 Sediul UAR București

Sedulă UARă reprezint ă ună exempluă deă cl direă ruinat ă dină cauzaă semnifica iilor ei. Casa
unuiăomăpolitic,ăf r ăsemnifica iiădeosebiteă(înăafar ,ăpoate,ădeăceleăaleăBucureştiului secolului al

33
XIX-lea)ă ajungeă s ă fieă asociat ,ă înă timpulă regimuluiă comunist,ă cuă celă maiă urâtă organă deă
represiune: Securitatea. Incendiereaă eiă esteă ună actă laă adresaă Securit ii, o condamnare şi o
execu ie, darăruinaăcl diriiăincendiateăcontinu ăs ăaminteasc ădeăcrimele Securit ii, de teroarea şi
suferin aă cauzat ă deă ea.ă Niciă aşa-zisa dispari ie a Securit ii, niciă c dereaă comunismului, nici
m carădistrugereaăcl dirii nu pot anula asta. UAR a trebuit deciăs ăconstruiasc ăîntr-un sit cu o
puternic ăsemnifica ieănegativ ăşiăcuăoăînc rc tur ămemorialistic ădureroas .

Solu iaă g sit ă propuneă oă resemnificare,ă dară şi o coexistenţă aă dou ă semnifica ii. Prin
construc iaă cl diriiă actuale (radical diferite de cea veche), situl devine sediul UAR şiă intr ă caă
atare în conştiin aă publiculuiă larg.ă (S ă nuă uit mă c ă func iunea, sensul denotativ, semnifica ia
principal ,ădetermin ăsensurile conotative, semnifica iile secundare.) În acelaşi timp, construc ia
nu îşi doreşteăs ăştearg ădinămemoriaăoraşuluiăfaptulăc ăînăacelălocăs-aăaflatăsediulăsecurit ii (aici
au fost închişi, tortura i si omorâ iăoameni),ăniciăfaptulăc ăacestăsediuăaăfost incendiat de oamenii
revolta i.

Acest sistem de mesaje e transmis prin materialele diferite folosite şi prin independen a
celoră dou ă cl diri.ă Sediulă UARă nuă îşi doreşteă subă niciă oă form ă s ă fieă asociată cuă sediulă
Securit ii, dar doreşteăs -şi afime existen a în oraş şiă modernitatea,ăf cândăoăreveren ăistoriei
sitului pe care e aşezat.

● Santa Maria do Bouro, Portugalia (arh. Eduardo Souto de Moura)

Santa Maria do Bouro a fost o

m n stireăcistercian ăridicat în secolul al XII-
lea (unaă dină dou ă celeă maiă reprezentativeă
construc ii de acest fel din Portugalia) şi
abandonat ă din cauze istorice.ă Ajuns ă înă stareă
deă ruin ,ă eaă aă fostă restaurat ă şiă reconvertit ă în
perioada 1989-1997 de arhitectul Eduardo
Souto de Moura, fiindă transformat ă într-un
hotel de lux.

fig.14 Vedere de sus a ansamblului mănăstiresc

34
 Asemeni aba iei Saint-Felix-de-Countreau, exemplulă prezint ă ună obiectă deă arhitectur ă
care şi-a pierdut semnifica iile,ăîntâiăpeăceaăprincipal ă(func iunea) şi apoi pe cele secundare care
decurgeau din ea. Interven iaă asupraă cl diriiă aă vizată păstrarea materialului istoric, datorită
semnificaţiilor sale artistice, istorice şi memorialistice şi asigurarea supravieţuirii lui prin
refuncţionalizarea şi resemnificarea ansamblului. Zidurile existente au fost consolidate, iar
interiorulă disp rută aă fostă ref cută înă manier ă modern ă pentruă aă acomodaă ună hotelă „auster,ă dară
comfortabil”51. Trimiteri la vechea func iune sunt simplitatea şi minimalismul decora iunii.

fig. 15 Vedere din exterior fig.16 Vedere din curtea interioară

● Piaţa/Catedrala Alicia, Salemi, Italia (arh. Alvaro Siza şi Roberto Collova)

Proiectul de interven ie asupra ruinelor

Catedralei din Pia aăAlicia,ădinăor şelul sicialian Salemi,
este în primul rând un proiect de urbanism, prima
interven ie la scara oraşului dup ădou ăsecole.ăCatedrala
a fost ridicat între anii 1615-1761 pe ruinele unei
catedrale medievale, ridicate pe ruinele unei moschei52,
ridicate pe ruinele unui templu al Venerei. Catedrala a
fostă gravă avariat ă la cutremurul din 1968, lipsa de
interven ieă aă autorit ilor conducând în timp la
pr buşirea întregii biserici. În 1982 a fost demarat un fig.17 Vedere de sus a bisericii-piață

51
http://www.portugalvirtual.pt/pousadas/amares, consultat 27.03.2012
52
OraşulăAliciaăaăfostăst pânitădeămauriăînăsecoleleăalăIX-lea şi al X-lea.

35
proiect realizat de arhitec ii Alvaro Siza şi Roberto Collova, care propunea conservarea ruinei
catedralei şi amenajarea urban ăaăincintei ei ca spa iu public central al oraşului Salemi.

Înă aceast situa ie, monumentul istoric,

posesor al unei semnifica ii artistice, istorice,
identitare şi comunitare, ajungeăînăstareădeăruin ă
accidental,ădină cauzaă unuiă cutremur.ă Peă deă alt ă
parte, indolen a autorit ilor şi a locuitorilor
sugereaz ă oă atitudine a comunit ii şi o
semnifica ie în curs de schimbare. Comunitatea
(local ,ă na ional )ă esteă dispus ă s ă accepteă
ruinareaă cl dirii,ă pierderea valorii şiă aă oric reiă
semnifica ii. fig.18 Ruinele bisericii văzute de la nivelul pieței

Solu iaă propuneă prină urmareă oă resemnificare.ă Catedralaă nuă maiă poateă fiă construit ,ă iară
oameniiăniciănuăparăs -şiădoreasc ăasta.ăEaăpoateăfiătotuşiăamenajat ăcaăspa iu urban, din vechile
sensuri ale catedraleiăfiindăpreluateănumaiăceaădeă„comunitate”ăşiă„identitateălocal ”.

3.4 Concluzii

Tipul de interven ie ales este determinat de semnifica ia pe care cel care care intervine
asupraă monumentuluiă istorică înă ruin ă vreaă s ă oă induc ă monumentului. Studiile de caz din
capitolul anterior auăfostăsimplific riăşiăsechematizar ăaleăinterven iilor, realizate cu scopul de a
scoate în eviden ă raportul dintre semnifica ie şi interven ie şi func ionarea mecanismelor de
intervenție. În realitate îns , interven ia asupra unei ruine poate implica par ial toate trei tipurile
de interven ie. Acestea toate sunt instrumente care se pot combina între ele, în func ie de
complexitatea mesajului pe care îl dorim transmis.

36
Cap. 4 Palatul Haller din Coplean, judeţul Cluj

4.1. Fenomenul ansambluri nobiliare extraurbane intracarpatice

Asemeni bisericilor pictate din Moldova, a bisericilor de lemn din Maramureş, a culelor
olteneşti,ăsauăaăbisericilorăfortificateăs seşti, ansamblurile nobiliare extraurbane din Transilvania,
Banat,ăCrişanaăşiăMaramureşăconstituieăoăcomponent ăaparteăaăpatrimoniuluiăconstruit.ăEleăsuntă
determinateădeăevolu iaăistoric ăsimilar ăaăregiunilorăînăcareăseăg sescăşiădeălocalizareaăînăzonaădeă
influen ăcultural ăvest-european .ăEleăreprezint ,ăpeăteritoriulăRomâniei,ămodeleădeăarhitectur ă
deă factur ă occidental ă - ilustrândă stiluriă şiă curenteă artisticeă dină secoleleă XVII-XX, precum
Renaştere,ăBaroc,ăNeoclasicism,ăNeogotic,ăRomantism,ăEclectismă- interpretateăîns ăînămanier ă
local ,ă ceeaă ceă leă confer ă unicitateă şiă ună plusă deă pitoresc.ă Deă asemenea,ă eleă seă încadreaz ă înă
categoriaă vast ăaăansamblurilorănobiliareădină bazinulăculturalăcentralăşiăest-european,ăal turiădeă
ansamblurileă nobiliareă dină spa iulă vechiuluiă Imperiuă Habsburgic,ă ulterioră Austro-Ungar,
(Ungaria,ăAustria,ăSlovacia,ăCehia,ăSlovenia,ăSerbia)ăşiădeăceleădinăPoloniaăşiăUcraina.

În Transilvania, construc ia deă reşedin eă nobiliareă ia avânt în Renaştere, în secolele al

XVI-lea - al XVII-lea, într-oăperioad ăde prosperitate, în care nobilimiiăîiăeraăinterzis ăedificarea
înă incintaă oraşelor, pe atunci domeii regale. Prin urmare, nobilii îşi ridic pe domeniile lor, în
mediul rural, vaste ansambluri fortificate în stil renascentist,ăcuărolădeălocuire,ădarăşiădeăap rare53.
Odat ă cuă ocupareaă Transilvanieiă deă c treă habsburgi,ă înă secolulă urm tor,ă vechile ansambluri au
fost modificate astfelă încâtă s ă corespund ă noilor idealuri estetice: palate nefortificate, în stil
baroc.ăOăultim ăetap ădeăinterven ieăasupraăacestorăansambluriăaăavutălocăînăsecolul al XIX-lea,
cândăcl dirileăauăfostărefa adizate în stilurile epocii: Eclectism, Clasicism, Romantism etc.

Ansamblul nobiliar consta de obicei în reşedin ,ăanexeăşiăunăparcăsauăoăgr din .ăAnexeleă

puteauăfiălocuin eăpentruăservitori,ăbuc t riaă(separat ăde locuin ăpentruăaăîmpiedicaăincendiile),ă
brut ria,ă sp l toria,ă grajdurileă (cuă sauă f r ă manej),ă remizeă pentruătr suri,ă sera, grânarâul şiă alteă
spa iiă deă depozitare.ă Înă cazulă ansambluriloră nobiliareă renascentiste,ă locuin aă şiă anexeleă erauă
înconjurate de ziduriăfortificate.ăUneori,ăansamblulăbeneficiaăşiădeăoăcapel ,ăcareăputeaăfiăseparat ă
sauă încorporat ă locuin ei.ă Începândă cuă secolulă ală XIX-leaă peă domeniuă seă maiă g seaă criptaă
familiei.

53
Gheorghe Sebestyén, Victor Sebestyén, Arhitectura Renaşterii în Transilvania, Bucureşti,ă1963

37
 Toateă acesteă ansambluriă auă împ rt şit în secolul al XX-lea acelaşi destin. La sfârşitul
aniloră '40,ăeleăauăfostăexpropriateăşiă refunctionalizateăcaă C.A.P.-uri,ăşcoli,ăgr dini eăsauăspitale.
Dup ă 1989,ă eleăauă fostăabandonate,ă pierzându-şiă utilitateaă şiă ajungândă ast ziă înă stareă deă colapsă
din cauza regimului lor juridic incert, al lipsei de mijloace a noilor proprietari lşi al ignoran ei
autorit ilor şi a publicului larg.

Ansamblurile nobiliare extraurbane sunt urme şiă m rturiiă aleă uneiă organiz riă teritorialeă
diferiteă deă ceaă deă ast zi,ă bazat ă peă descentralizare.ă Fiecareă ansamblu, nucleu al domeniului
nobiliar, reprezenta în trecut un pol de interes şiădeădezvoltareăpentruăzon .ăÎnăsecolulăXIX,ădeă
ini iativaă nobililoră seă legaă adeseaă introducereaă deă c iă ferateă înă regiune,ă construc ia de fabirici,
realizareaă deă amenaj riă agricole, astfel încât via aă comunit ilor locale gravita, invariabil şi
inevitabil, în jurul ansamblurilor. În perioada regimului comunist, ansamblurile au fost
expropriate şi transformate în sedii C.A.P. sau au primit alte func iuni (spitale, aziluri, şcoli,
centre),ă continuândă s ă îndeplineasc ă ună rolă centripetă înă comunitate.ă Dup ă momentulă 89ă îns ,ă
majoritatea ansamblurilor au fost abandonate, pierzându-şi semnifica ia şi intrând, concomitent
cuăcomunit ile rurale, într-oăperioad ădeădeclin.

În plus, ansamblurileă nobiliareă ilustreaz ă rela iile, influen ele şi schimburile dintre
diferitele culturi din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (români, unguri, saşi, secui,
armeni, şvabi, sârbi, croa i, italieni etc.). Originea, aspira iile şiă posibilit ile economice ale
familiiloră nobiliare,ă modeleleă importateă dină principaleleă centreă deă cultur ă dominanteă înă epoc ,ă
provenine a şi educa ia arhitec ilor, a meşterilor breslaşi şi a muncitorilor rani,ăîşi pun amprenta
asupra construc iilor, rezultând într-un amestecă inedit,ă ceă individualizeaz ă şi diferen iaz ă
ansamblurile nobiliare din spa iul intracarpatic de alte ansambluri similare.

Redescoperite şi reabilitate, aceste monumente pot constitui un factor important de

dezvoltareă înă zon ,ă stimulândă turismulă cultural şiă fortifcândă identitateaă comunit ilor. Nu în
ultimul rând, num rulămareăalăansamblurilorănobiliareăşi dispunerea lor de-a lungul unor trasee
cunoscute (în special de-aălungulăv ilor)ăcreaz ăoportunitateaăă(nevalorificat )ăpentruăamenajareaă
unor itinerarii culturale în acord cu Carta ICOMOS a Itinerariilor Culturale (Quebec, 2008).

38