Patrimoniul National: Bra Ov

Direcţi a Judeţeană pentru Cultură Bra~ov
Patrimoniul National ~
Monumente istorice din jud:tul Bra~ov
https://biblioteca-digitala.ro
Monumente istorice din judeţul Bra~ov
V
CETAJI, CASTELE, PALATE
MITRÂN GHEORGHE
Director E ditură: Radu Pescaru
Tehnoredactare & DTP: Sorin Centea
G rafică: Anna-Maria Stinghe, Claudia Nanu
Documentare: Mitran Gheorghe Tel./Fax: 0040 268 427047
C orectură : Mitran Gheorghe Tel.: 0040 740 166097, 0040 788 090909
Foto: Radu Pescaru, Gheorghe Mitran, Peter Simon, E-mail:foton @foton.ro,www.foton.ro
ISBN: 978-606-8582- 10-8
Vlad Dumitrescu , arhiva foto !Carl Lehmann l
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Monumente istorice din judeţul Braşov. - Braş ov : Foton, 2013-
vol.
ISBN 978-606-8582-02-3
Voi. 2. : Cetăţi, castele, palate. - 2014. - Bibliogr. -
ISBN 978-606-8582-10-8
725.94(498 Braşov)
Co pertă faţă , Cetatea Rupea

C opert ă spate, Cetatea Făgăraş
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Braşov a elaborat şi finanţat această lucrare de promovare a unei
componente importante a patrimoniului construit din Judeţul Braşov în interesul public, de a face
cunoscute valorile cultural-istorice ale patrimoniului cultural naţional, CETĂŢI, CASTELE, PALATE -
dimensiune culturală europeană a patrimoniului României.
Toate drepturile rezervate. Niciun material din această lucrare nu poate fi total sau parţial reprodus, păst rat într-un sistem pentru modificări
sau transmis în orice formă elect ronică sau mecanică, fotocopiere, înregistrare a materialulu i fără a fi obţinut în prealabil acordul scris din
partea Editurii Foton.
CUPRINS
Introducere 4
lara Bârsei 6
' Cetătuio
, Brosov
, 6
Cetatea Bro}ovului 10
Palatul ~tirbey 22
Castelul Bran 24
Apa ta 29
Cetatea Crizbav 29
Cetatea Jărăneoscă Râ}nov 30
Cetatea feldioorei 34
Castelele din Budila 38
Castelul Beldy Lodislau - Budila 39
Castelul Beldy Pal - Budila 40
Castelul Mikes - Budila 41
Castelul Nemes - Budila 42
Castelul Miesselbach - Târlungeni 43
Cetatea Neagră - Codlea 44
Cetatea Cruceburg (Kreuzburg) din Teliu 46
Zona Rupea 48
Cetatea Rupea 48
Castelul fortificat Sukosd Bethlen - Roco} 54
Cetatea Jimbor (Sommerburg) 57
Castelul Kalnoky - Hoghiz 58
Castelul Holler - Hoghiz 60
Castelul Guthman Valenta - Hoghiz 61
Jara făgăra~ului 62
Cetatea f ăgăro} 62
Castelul Brukenthal - Sâmbăta de Jos 66
Castelul Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus 68
Cetatea Negru Vodă - Breaza 70
Bibliografie 72
Patrimoniul National
M.on~mente istorice' ~ ~
din JUddul Braşov M - =
Introducere
Nofiuni: CASTEL - construcfie fortificată medievală, sau rurale au rezistat 800 de ani factorilor de risc,
prevăzută cu turnuri, înconjurată cu ziduri mari, }Onfuri, umani }i naturali, reprezintă o mo}tenire excepfională
uneori ridicată pe stânci, servind seniorilor feudali ca care trebuie salvată si conservată în substanta sa istorică
re}edinfă nobi Iiară rurală. pentru prezent }i viitor. În mare parte acest~ ansambluri
CETATE - loc întărit cu sistem de fortificafii, fortăreafă, au fost restaurate, conservate, rea bi Iitate în jud. Bra}OV
ara} sau cartier cu caracteristici speciale. Cetăfile au datorită unui efort susfinut din podea autorităfilor locale,
caracter militar }i administrativ, dotate cu ziduri, turnuri, însă, nu trebuie să uităm că există pericolul factori lor de
bastioane, }Onfuri cu apă, cu rol de apărare. Include forme risc naturali }i umani care vulnerabilizează patrimoniul
arhitecturale largi, de la donjon la cetate vauban. construit }i mai ales zonele de protecfie ale acestora.
PALAT - clădire somptuoasă destinată ca sediu pentru Aceste construcfii emblematice reprezintă un concept
autorităfile locale sau institufi i publice, re}edinfă de integrat al arhitecturii militare, nobiliare, princiare
suveran sau personalităfi. cu arhitectura civilă tradifională, provincială, o sursă a
Monumentele istorice reprezintă o importantă resursă geniului creator local. Sinteza constructivă a spiritului
naf ională, expresia creafiei istorice }i culturale a poporului pragmatic, defensiv, izvorât din }ti info mi literă a apărut,
nostru, a comunităfilor etnice cu care am conviefuit în s-a dezvoltat }i s-a specializat ca efect al invaziilor }i
spafiul geo-politic comun, istorice}te determinat. asediilor succesive ale turcilor }i tătarilor, a evolufiei
Arhitectura tradifională a acestor ansambluri constructive armelor de foc, a acumulărilor economico-financiare
a conferit zonelor geografice aparfinătoare perenitatea locale }i voinfei generale a comunităfilor }i strategiilor
spafiilor istorice. Acestea sunt zone construite protejate, regalităfii de a rezista în mod organizat }i eficient.
situri istorice care condifionează evolufia comunităfilor Primul eveniment demolator pentru toate comunităfile
umane. Opera de reabilitare generală a cetăfilor, locale a fost invazia tătarilor din 1241-1242. Regii Ungariei
castelelor, palatelor, conacelor, ca expresie a unei au încurajat fortificarea bisericilor pentru ca locuitorii să
strategii }i inifiative guvernamentale, autorităfi locale aibă unde să se refugieze, au întărit pasurile de trecere
sau private, trebuie să se bazeze pe conservarea substanf ei a du}manilor, au întărit formele de relief favorabile
istorice originare }i pe restituirea cât mai autentică a rezistenfei }i apărării , au dezvoltat fortificafii de la cele
componentelor ansambluri lor arhitecturale construite. mai simple la cele mai complexe.
Conceptul de reabilitare trebuie să se bazeze pe principiile Colonizarea populafiei germanice în teritoriile
conservării în spafiul istoric consacrat. faptul că aceste transilvănene după sec. al XI 1-lea până la începutul
modele arhitecturale aparŢinând siturilor istorice urbane sec. al XIV-iea, de către regalitatea ungară precum }i a
Patrimoniul Nahonal
~ [;jZSi;J M
.onumente istorice
-==.. M din JUdetul Braiov
cavalerilor teutoni în lara Bârsei în 1211 au determinat fortificate. Zidul incintei a doua - exterior - era construit
apariţia localităţilor c~ o populaţie sedentară, crearea mai jos, pentru ca luptătorii plasaţi în spatele parapetelor
premiselor de promovare }i răspândire a religiei catolice, să poată trage. fortificaţiile plasate pe înălfime aveau
a ordinelor religioase, în special al Ordinului Cistercieni lor, incinta principală care domina ansamblul. Incintele erou
care au realizat un amplu program edilitar specific organizate concentric. fiecare linie de apărare forma
perioadei respective. Invaziile turce}ti din sec. al XV-iea: un sistem defensiv complex, autonom, completându-se
1420, 1421, 1432, 1436, 1438, 1442, 1444 }i 1491 au cu celelalte, cu legături precise. Sistemul concentric s-a
antrenat fortificarea amplă a bisericilor în sec. al XVI-iea dezvoltat în etape }ia fost constant aplicat în Transilvania.
}i în cursul sec. al XVII-iea. Bisericile, castelele }i cetăţile El a evoluat datorită dezvoltării armamentului de foc.
erau înconjurate de ziduri masive întărite cu turnuri, Sec. XIV-XV - arbaleta }i arcul erau preponderent utilizate.
bastioane, zwingere, diferite tipuri de guri de tragere Sec. XV - progrese ale armelor de foc: tunuri de fier,
etc. În perimetrul zidurilor funcţionau construcţii pentru fontă cu inele exterioare de fier, cupru, bronz etc. lunurile
}COii, capele pentru rugăciuni , grajduri pentru animale, trăgeau până la 100-1000 m. Până în a doua jumătate
cămări pentru provizii, cuptoare de pâine, turnuri pentru a sec. al XV-iea au fost folosite ghiulele din piatră apoi
afumătorii }i păstrarea cărnurilor, slăninilor, tot ce era cele din metal. lltribuţiile castelanului erau cele militare,
nevoie pentru o economie rurală închisă. ~tiinţa }i evoluţia de apărare, aprovizionare, mobilizare, economice,
sistemelor de fortificaţii a cunoscut o dezvoltare generală administrative, judecătore}ti. Ei depindeau de rege prin
în epocă de}i era costisitoare. Cetăţile, castelele polarizau intermediul voievodului si vicevoievodului l ransilvaniei si
activităfile productive, comerciale }i negustore}ti, târgurile de ace}tia prin intermedi,ul comitelui regal. '
fiind functia vitală economică a comunitătilor din zonă. (Gh. Anghel - ,,[efă/i medievale din Tramilvania ': Buc., 1972.).
flancarea ' ziduri lor cu turnuri exteri~are a întărit Aceste opere excepţionale de arhitectură au devenit
capacitatea defensivă, evitându-se unghiurile moarte }i simboluri le comunităţilor }i a spiritului pragmatic de
zonele neacoperite de tirul apărătorilor. Principiul flancării adaptare la mediul natural }i la acela al vicisitudinilor.
a fost aplicat în Transilvania de la sf. sec. al XIV-iea, iar din De remarcat, că în jud. Bra}OV au fost reabilitate integral
sec. al XV-iea s-a aplicat deplin. cetăfile: Bra}OV, Râ}nov, făgăra}, Rupea, Feldioara; castelul
La jumătatea sec. al XV-iea s-a generalizat folosirea Bran; palatele: ~tirbey, Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus,
cărămizii la fortificaţii, rezultând construcfii de Beldy Ladislau din Budila.
ziduri mixte, piatră }i cărămidă. Varul cald se utiliza Reabilitarea acestor obiective istorice le va face mai
la constructiile nobiliare iar varul stins se folosea la interesante }i mai atractive, cultural, istoric, artistic,
construcţiil~ interioare. La sf. sec. al XIV-iea }i în sec. al documentar si turistic.
I
XV-iea se integrează principii constructive noi la cetăţile lrl/TRAN GHEORGHE
M.onumente istorice' [;;zs;;J ~
din JUdetul Broiov M -= lara
, Bârsei
CETATUIA
' - BRASOV
,
Denumită în trecut Schlossberg, Cetătuia Bra~ov este o construdie
6 medievală fortificată din secolele XVI-XVII, amplasată pe Dealul Cetătuia
(644 m), cu ziduri de incintă masive din piatră }i cărămidă .cu grosimea
de peste 2 m, cu bastioane poligonale în cele patru colturi. ln incintă se
găse~te un corp central denumit „castel" cu parter }i două niveluri, curte
interioară cu galerie exterioară.
Perimetral, de-a lungul zidurilor, s-au amplasat în diverse etape: un corp
de gardă care include }i Turnul de Poartă cu intrare, dotat cu barbacane
}i goluri de tragere, păstrând }i urmele unui pod mobi I. Turnul de intrare
după grosimea zidurilor este anterior aripilor laterale care au îmbrăcat
si înăltat zidul de incintă. Pe celelalte laturi ale incintei se află si câteva
~ăsute' din sec. al XVIII-iea care au suferit modificări în ultimii 150 de ani.
Se presupune că ele au fost ridicate pe conturul galeriilor perimetrale ale
zidului de incintă, caraderistică cetăţilor fortificate, sec. al XVIII-iea, din
Transilvania. Spedaculoase sunt }i pivnitele boltite existente la subsolul
unor astfel de căsute în corpul de intrare B, G}i corp C.
După cum rezultă din documentele istorice din Arhivele Statului Bra}OV,
un turn central (donjon) înconjurat cu ~anţ a fost construit în 1524, în
scop de apărare, în punctul cel mai înalt al dealului Sf. Martin. Cetatea s-a
dezvoltat în continuare, căpătând zidul înconjurător între anii 1552-1557
}i modificarea corpului central în 1557. În 1618 cetatea suferă mari
stricăciuni datorită unui incendiu. Este reconstruită începând cu anii 1625
până în 1690.
ln 1623 s-a săpat fântâna, iar între anii 1625-1630 s-a construit cetatea
bastionară exterioară cu cele patru turnuri.
Oplacă zidită pe latura N-Ea bastionului nordic poartă stema heraldică a
ora}ului Bra}OV cu anul 1630. Tot acum i se adaugă bastioanele poligonale
pentru artilerie, cu depozite de muniţii în temele subterane sub fiecare
bastion, un put de 81 metri în curtea inferioară a castelului (găsit cu
~cazic săpăturilor arheologice) }i turnul intrării .
ln luna mai a anului 1688, Cetăţuia Braiovului a devenit sediul răsculatilor
localnici care l-au arestat pe judele primar Michael filstich }i l-au dus
în cetătuie opunându-se ocupării Bra}ovului de către armata imperială
austriacă; la 26 mai 1688 trupele imperiale conduse de generalul federico
Veterani da Urbino au ajuns la Bra}OV }i au înfrânt rezistenta răsculaţilor
}i l-au eliberat pe judele primar, care a predat ora}ul imperialilor.
Conducătorii răscoalei au fost executaţi în Piaţa Sfatului din Bra}OV la
19 septembrie 1689.
După reprimarea revoltei, la începutul secolului al XVIII-iea, trupele
imperiale au înconjurat cetăţuia cu }Onţuri }i valuri de pământ. Cetatea
devine o fortificaţie caracteristică tip vauban ca }i făgăra}ul.
7
Întreţinerea cetăti i necesita cheltuieli foarte mari din partea lor între 1955 ~i 1975 a fost depozit al Arhivelor Statului.
erosului, astfel încât brasovenii au donat-o Mariei Tereza. Intre 1975-1981 complexul a fost restaurat ~i amenajat
În l773 au loc lucrări de ,reparafii printre care ~i înlocuirea de către O.N.l. Carpati primind destinatia turistică ~i
învelitorilor de ~indrilă prin ţiglă solzi. Lucrări de reparaţii , de alimentafie publică de astăzi . După 1990 a fost în
modificări , adăugiri au fost făcute începând cu 1817, dată administrarea S.C. Aro-Palace, Slf Transilvania si se estimează
marcată pe placa de deasupra intrării principale. că va fi administrată de Primăria Bra~ov. '
În iunie 1849, trupele ruse~ti au bombardat Cetătuia, apărată
de armata revolufionară maghiară. (Gernot Nussbacher - Caielele Corona 4/Braiov - 2005,
Din sec. al XVI II-iea, Cetăfuia a fost folosită ca închisoare, Caielele Corona 5/BraJOv, 2006)
'
Monumente istorice' ~ iffin Tar a BaArse 1' V
din JUdeful Bro1ov M -=- CHATUIA - BRASOV

' ' '
CETĂTUIA - BRASOV Ţ ara Barse,· -=-
mm-
A [;iZSi:J
M
Monumente istorice
din judetul Bra~ov
I I
'
Patrimoniul Naţional ~
Monumente istorice ~ ~mm
din judetul Bro~ov Ţara Bârsei
'
10
~ 11
(/ )
,,,,
,,
,,,,
,,
,,
PLANUL cu"foR!lf ICAf 11

CETATEA BRA~OV{JţUI
' ',,,
,,
',',
',,
~ ~ M.on.umente istorice
Tara Bârsei ..=. M din JUdetul Braiov
'
CETATEA BRASOVULUI
'
Ora}ul Bra}OV a fost atestat documentar în anul 1235, centru tip european. Aceste hăsături specifice sunt descrise pitoresc
administrativ }i economic al fării Bârsei, denumit Corona, de căhe nenumăraŢi călători shăini în voiajele lor prin
~ronstadt, Brass6, fiind „ora} liber regal ". Transilvania.
ln sec. al XIV-iea ora}ul era structurat în jurul pieŢei În 1559 se conshuie}te Porta Vallace sau Poarta Ecaterinei 11
principale, a Bisericii Negre, Plat~ea Pehi - str. Mure}enilor care făcea legătura cu ~cheii Bra}ovului, construită în stilul
}i strada PorŢii - str. Republicii. ln Ţesutul urban se disting Rena}terii, fiind unul dintre cele mai reprezentative }i bine
Târgul Cailor (str. G. BariŢiu), Corpus Christi (Poarta ~cheilor), păstrate monumente din ora}.
Nova Plateea (str. Cerbului), Plateea Cashi (str. Castelului, ln epoca Rena}teii, sec. al XVI-iea, se construiesc o serie de
Plateea Nigra (str. Nicolae Bălcescu). edificii publice, 1541 - ~coală, 1543 - hei spitale oră}ene}ti ,
Spre 1500 ora}ul se extinde spre N-E până la limita 1545 - Casa negustorilor,1547 - Biblioteca Honterus,
fortificati ilor. 1545 - moara de hârtie, tipografia lui Coresi.
Din pun~t de vedere administrativ ora}ul era împărŢit în Încă si astăzi mai sunt vizibile elemente de arhitectură
patru cvartale de impozitare: Portice - spre S-E, Corpus ale R~nasterii, sec. al XVI-iea, în structura arhitectonică a
~hristi - spre S-V, Pehi - spre N-E }i Katharina - spre N-V. ora}ului. 'în general, clădirile erau ridicate pe parcelarul dat
ln afara cetăŢii s-au format hei suburbii: ,~ra}ovul Vechi ", cu front îngust spre stradă }i dezvoltate pe adâncime cu
polarizat în jurul bisericii Sf. Bartolomeu, Dealul Sf. Martin, adăugare succesivă de încăperi la nucleul original, accesul în
spre E - Cartierul Blumăna, în jurul actualei biserici curte făcându-se prinh-un gang pietonal. Parterele clădiri lor
evanghelice }i spre Vactualul cartier al ~cheilor Bra}ovului erau în general dotate cu arcade pe stâlpi de piatră care
coagulat în jurul bisericii Sf. Nicolae. Din cauza pericolului formau portice mai ales edificiile din PiaŢa Sfatului. În
turcesc ora}ul a fost fortificat iniŢial cu palisade, valuri sec. al XVII-iea fortificaŢiile Bra}ovului au fost amplificate,
de pământ }i }anŢuri de apă, regii maghiari acordând construindu-se mai multe rânduri de curtine }i }anŢuri de
pra}ovenilor privilegii de a construi fortificaŢii din piatră. apărare, astfel în 1646 a fost construit Bastionul Aurarilor.
ln sec. al XIV-iea a început conshucŢia incintei interioare În 1688 Transilvania este încorporată Imperiului Habsburgic
perimetrale prevăzută cu turnuri pătrate. iar după incendiul din 1689 ora}ul Bra}OV a fost reconstruit
ln 1421, ora}ul este devastat de invazia turcească iar în în spiritul arhitectural al Imperiului: baroc, rococo, neoclasic,
1432, comunitatea bra}oveană rezistă datorită sistemului de Biedermaier, cu păstrarea unor elemente structurale
apărare edificat. ţradiŢionale ale goticului }i Rena}terii transilvănene.
La mijlocul sec. al XVI-iea Iancu de Hunedoara, voievodul ln sec. al XVIII-iea imperialii fortifică CetăŢuia de pe
Transi Ivan iei sprijină formarea sistemului defensiv. Centura Dealul Straja.
de fortificaŢi i era prevăzută de la două până la patru fortificaŢiile tradiŢionale Î}i pierd din funcŢiuni }i importanŢă
rânduri de ziduri cu }anŢuri de apărare, poduri mobile }i în detrimentul dezvoltării arhitecturii. civile, în care se
zwingere, fiind dotată cu 26 de turnuri }i }apte bastioane, implementează un registru decorativ specific interioarelor
administrate }i înheŢinute de căhe breslele oră}ene}ti după moderne, sec. al XIX-iea.
care Î}i păshau }i numele. Complexul de apărare al CetăŢii Arhitectura tipică bra}oveană a sec. al XIX-iea este
Bra}ovului era sprijinit cu CetăŢuia de pe Dealul Straja, neoclasicismul - stil în care sunt construite casele de locuit
Bastionul Graft, Turnul Negru }i Turnul Alb care erau legate ~i edificiile publice.
prin sisteme specifice de fortificaŢiile ora}ului. ln strategia de progres }i dezvoltare a Ora}ului, având
Accesele în cetate erau prevăzute }i protejate de turnuri cu în vedere procesul de modernizare, în anumite zone
barbacane, poduri mobile peste }anŢurile cu apă }i porŢi la ale ora}ului au fost demantelate o serie de fortificaŢii:
Y}i E, formând un tablou de epocă extrem de pitoresc. 1857 - Poarta Străzii PorŢii , Poarta Străzii Negre - 1873,
ln estul si vestul cetătii existau zone inundabile cu lacuri. Poarta Târgul Cailor - 1874, Bastionul Aurarilor - 1886,
În 154i, Transilvani~ a devenit principat autonom sub Bastionul Curelarilor - 1887, Poarta Vămii - 1891.
suzeranitate turcească. Ora}ul cunoa}te o perioadă deosebit Demantelarea acestor fortificaŢii a răspuns unor necesităţi
de înfloritoare în epoca Rena}teri i, devenind un puternic de ordin funcŢional al epocii.
centru me}te}ugăresc al breslelor }i o piaŢă de desfacere de
Mon~mente istorice' !Al ~
din 1udetul Braiov M - = Tara Bârsei
'
CETATEA BRASOVULUI
, .
ANSAMBLUL fORTlflCATllLOR
'
GRASULUI,
'
LMURA NORD-VESTICA
Aiezore: municipiul Broiov, judeţul Broiov
TURNURI DE APĂRARE, ARC DE SPRIJIN, BASTIONUL GRAfl, Denumi re: turnuri de apărare
Arc de sprijin, Bastionul Groft, Turnul Măcelarilor, Bastionul
TURNUL MĂCELARILOR, BMTIONUL FIERARILOR, ZIDURILE DE fierarilor, Zidurile de jos, Zwingerul Procuratori lor, Zwingerul
JOS, ZWINGERUL PROCURAJORILOR, ZWINGERUL MĂNU~AR I LOR, Mănuiorilor, Zwingerul Măcelar i lor, Canalul Groft ii elemente de
12 fortificare exterioară, Turnul Alb, Turnul Negru:
ZWINGERUL MĂCELARILOR, CANALUL GRAfl ~I ELEMENTE DE I.Ml: cod: BV·ll·m·A-11294.01, BV-ll-m-A-11294.02,
FORTlflCARE EXTERIOARĂ, TURNUL ALB, TURNUL NEGRU. BV-ll-m-A-11294.05
Dotare: o doua jumătate o secolului ol XIV-iea - 1641
Din cetatea ce înconjura perimetral Bra}ovul în evul mediu, zidurilor, Bastionul Graft functiona co pod peste pârâu, prin
construită succesiv înhe a doua jumătate a secolului al XIV-iea care ero aprovizionat îurnul Alb (1460/1494), în dreptul
}i 1641, astăzi sunt mai bine conservate fortificotiile Zidurilor căruia era amplasat. Pe ocela}i versant dinspre ora}, în
de Jos - de sub Rom uri si Ziduri le de Sus - de sub îâmpa. dreptul Bastionului fierarilor, se află îurnul Negru.
În secolul al XIV-iea, surplusul de ape din pârâurile ce curgeau În 24 august 1809, o puternică inundatie a spălat fundafiile
din ~cheii Bra}ovului, a fost deviat prin canalul Graft, un canal zidului exterior de incintă. Din acest motiv, în 1822 s-au
artificial care, ocolind partea de N-V a ora}ului, era folosit conshuit hei arcuri de sprijin, dinhe care unul mai există }i
totodată ca obstacol natural în cadrul sistemului defensiv al astăzi, celelalte două fiind demolate împreunq cu porfiuneo
cetăfj i. Primul zid al incintei de N-V, întărit initial cu opt zidului pe care îl sprijineau, în anul 1902. ln paralel, la
turnuri, a fost dublat la exterior cu o curtină suplimentară, sfâr}itul secolului al XIX-iea, pe versantul dinspre ora} s-a
spatiul dinhe acestea, numit ,,zwinger", fiind repartizat spre amenajat Promenada Regală.
apărare breslelor me}te}ugăre}ti. Coltul de Nal cetătii era fortificatiile de N-V ale Cetătii ou fost restaurate în anii
protejat de Bastionul Curelarilor (demolat în 1887), cel de 1968-1969 }i 2003-2004.
N-V, de Bastionul fierarilor (1668), iar Io mijlocul lungimii
iffiTh ~ M.on~mente istorice
Tara Bârsei -=- M din JUdetul Braiov
'
ANSAMBLUL fORîlflClllllLOR
'
ORASULUI,
'
LlllURA SUD-ESllCâ
BllSJIONUL POSTĂVllRILOR Aiezore: municipiul Broiov, judeţul Broiov

TURNUL PULBERĂRIEI Denumire: Bastionul Postăvari lor, Turnul Pulberăriei, Bastionul funorilor, Turnuri de apărare,
Zidurile de Sus
BllSJIONUL fUNllRILOR l.Jtlil: cod: BV-ll-m-A-11294.04
TURNURI DE llPĂRllRE BV-ll-m-A-11294.0l
13
ZIDURI DE INCINTĂ Datare: o doua jumătate o secolului ol XIV-iea - 1641
Din cetatea ce înconjura perimetral Bra}ovul în evul mediu, pătrat Ji unul semicircular), dispuse la distanţe neregulate
construită succesiv între a doua jumătate a secolului al de-o parte Ji de cealaltă a Bastionului funarilor (secolul al
XIV-iea si 1641, astăzi sunt mai bine conservate zidurile XVI-iea), situat la jumătatea lungimii. Colţul de S-E al cetăţii
de Sus ~ de sub Tâmpa }i Zidurile de Jos - de-a lungul era protejat de Bastionul Postăvarilor (1521-1522), iar cel
canalului Graft. de S-V, de Bastionul fesătorilor (1421-1432, 1570-1573). Din
Curtina de sub Tâmpa este păstrată aproape integral, iar dreptul celor două fortificaţii de colţ, urcând pe versantul
configuraţia paramentului lasă să se întrevadă hei faze de dinspre ora} al muntelui Tâmpa, se aflau zidurile ce
construcţie: zidul de piatră propriu-zis, corespunzând primei delimitau curtea vitelor Ji care, în amonte, erau protejate
etape de lucrări de la sfârJitul secolului al XIV-iea, galeria de de câte un turn.
strajă din cărămidă scoasă în consolă, sub a cărei bază sunt
predicate guri de aruncare, cu ferestre de tragere înguste, În secolul al XIX-iea, de-a lungul fortificaţiilor de S-E ale
dreptunghiulare }i în formă de lăca} de cheie, inversat în ~etăţii BraJovului a fost amenajată Promenada de Sus.
partea superioară (primul sfert al secolului al XIV-iea) Ji o ln anii 1961-1962, Bastioanele Postăvarilor si Tăbăcarilor
supraînălţare cu zidărie mixtă alternată, delimitată de un RoJii (din imediata sa apropiere) au fost reabilitate, incinta
brâu de cărămidă de sediune diferită, realizată mai târziu. celui din urmă fiind amenajată ca loc de joacă pentru copii.
Zidul de incintă de sub Tâmpa prevăzut cu }anţ de apărare Noi lucrări de restaurare a fortif icatii lor de S-E ale Cetăti i
uscat, a fost întărit iniţial cu opt turnuri (}apte de plan BraJovului au fost începute în anul l004. '
ANSAMBLUL fORllflClllllLOR
'
ORASULUI,
'
LMURA NORD - ESllCĂ
POllRTll STRĂZII NEGRE Denumire: Poarta Străzii Negre, Porta Nigro
DEMOLMĂ in 1873 l.Jtlil: cod: BV-ll-m-A-11294.03
Dotare: menţionată documentar în 1464; demolată in 1873
La capătul Străzii Negre (astăzi Nicolae Bălcescu), în •

evul mediu se afla Poarta Cetăţii Bra}ovului protejată de
bastionul încredinţat spre apărare breslei pielarilor. Poarta,
mentionată documentar în anii 1464 si 1578, a fost ulterior
zidifo, fiind redeschisă în anul 1785~ ca a patra poartă a
Cetăţii. Datorită războiului antiotoman, în anii 1788-1789,
poarta a fost din nou închisă temporar. Ea a funcţionat
până în anul 1873 când, atât bastionul exterior, cât }i
turnul interior au fost demolate, pentru a putea permite
accesul mai U}Or în Cazarma Neagră, construită pe această
stradă, în anii 1870-1873, după planurile arhitectului Peter
Bartesch (1842-1914).
Pe Strada Neagră existau, în secolul al XV-iea, aproape
40 de ateliere de pielari. În casa de la numărul 40 s-a
născut umanistul }i reformatorul sas Johannes Honterus
(1498-1549).
~onumente istorice' ~ iffin Tara Bârsei
din JUdeful Broiov M .=
'
ANSAMBLUL fORllflCAJllLOR ORh~ULUI, LMURA NORD-ESllCh
Aiezare: municipiul Braiov, judeţul Braiov
Denumire: Poarta principală a Cetăţii Braiovului,
PORTA PORTICA Poarta Străzii Porţii, Porta Portice, Porta Porzel
DEMOLATĂ în 1857 IJ\I: cod: BV-ll-m-A-11294.03
Datare: a doua jumătate a secolului al XIV-iea; 1522-1524; demolată în 1857
14 fortificatiile acestei părti a ora}ului, împreună cu }antul

perimetral cu apă, peste care se deschidea un pod mobil.
Din curtea bastionului, spre turnul interior, se parcurgea un
traseu de peste o sută de metri, drumul putând fi baricadat
în mai multe locuri.
În 1536, Gregorius pidor din Bra}OV, decora fatada principală
a bastionului portii cu scene din Vechiul lestament, iar în
1537, în turnul interior a fost instalat cel de-al treilea
Intrarea principală dinspre Eîn Cetatea medievală a Bra}ovului ceas public al ora}ului, după cele de la Biserica Neagră }i
a fost străjuită, până la mijlocul secolului al XIX-iea, de Casa Sfatului.
ansamblul fortificat al portii ora}ului - Porta Portice - de la Avariat si reconstruit succesiv în 1613, 1650-1651 (turnul
care se deschidea drumul comercial spre Moldova. interior),}i 1724-1725, ansamblul portii principale a Cetăti i
rurnul de poartă interior, de plan pătrat, a fost construit la Bra}ovului a fost demolat în 1857, astăzi fundatiile partial
sfârsitul secolului al XIV-iea odată cu ziduri le primei incinte a păstrate sub nivelul de călcare, fiind marcate în paviment.
cet6tii. În anii 1522-1524, ansamblul portii a fost amplificat Pe locul ocupat de fortificatiile porţii , au fost ridicate
spre exterior cu un bastion crenelat, prevăzut cu ferestre de ulterior mai multe construdii: Casa Asociatiei Meseriasilor
tragere, guri de păcură }i herse. Accesul spre bastion avea loc (1858), Primăria Veche (1B77-1878), Vila' Kertsch (1B87,
lateral, pe un dig îngust între cele două iazuri ce protejau demolată în 1970).
.........................................................................................................................
ANSAMBLUL fORîlflChJllLOR ORh~ULUI , LMURA SUD-VESllCĂ
A Aiezare: municipiul Braiov, judeţul Broiov
ZIDURI DE INCINTI.I Denumire: fragmente din dublul zid de
ZWINGERUL POPILOR i nci ntă, Zwingerul Popilor, Zwingerul Dogarilor
Zw INGERUL DOGI.IARILOR IJ\I: cod: BV-ll-m-A-11294.02
Datare: a doua jumătate a secolului al XIV-iea · 1641
Din fortificatiile laturii de S-V ale Cetătii Brasovului, Zidurile cetătii din această zonă au fost partial demolate în
construită su~cesiv între a doua jumătate 'a secolului al secolul al XIX-iea, pe locul lor fiind construită prima ~coală
XIV-iea }i 1641, între Bastionul fesătorilor (S-E) }i Bastionul de Gimnastică de pe teritoriul României (1852). Lucrările de
fierarilor (N-V), se păstrează mai multe fragmente din dublul amenajare a zonei au fost întreprinse de Consiliul Judetean
zid de incintă, zwingerul din această zonă fiind încredintat, Bra}OV în anii 2004-2007.
în secolul al XVIII-iea, spre folosire preotilor evanghelici.
ff[ffi ~ ~onumente istorice
Tara Bârsei -= M din judetul Braiov
'
ANSAMBLUL fORTlflCAJllLOR ORA~ULUI, LATURA NORD-VESTICĂ
Denumire: Turnul Alb
TURNUL ALB
I.Ml: cod: BV-ll-m-A-11294.05
Dalare: 1460/1494
Turnul Alb a fost construit în printr-o U}ă în partea dinspre ora}, 15

secolul al XV-iea (1460 sau 1494) iar aprovizionarea }i schimbarea
ca fortificatie exterioară a Cetăhi garnizoanei se efectuau între
Bra}ovului, ' pe dealul Romuril~r, palisade, direct din Bastionul
la cca. 60 m distantă }i la peste Graft, construit sub Turnul Alb
30 m diferentă fată de ziduri le de ca un pod peste canal căhe
N-V ale ora}ului }i a fost repartizat fodificatiile interne.
spre apărare breslelor cositorarilor
}i arămarilor. Turnul a ars în timpul incendiului
Turnul Alb are un plan de semicerc din 1689, fiind reparat în 1723 }i,
închis, cu podea circulară spre deal, mai târziu în 1902. Restaurarea
înaltă de 18 m }i pa~tea dreaptă din anul 1974, coordonată
spre ora}, de 20 m. ln interiorul de arhitectul Gonther Schuller
turnului se află cinci nivele de (1904-1995) a fost răsplătită cu
galerii de apărare, prevăzute cu premiul Herder, în 1983.
guri de tragere }i burdufuri de Noi lucrări de restaurare au avut
aruncare pentru lichide }i creneluri loc în anii 2003-2005, când Turnul
în podea superioară. Accesul în Alb a fost amenajat ca muzeu.
turn avea loc pe o scară mobilă,
ANSAMBLUL fORTIFICAJllLOR ORA~ULUI, LATURA NORD-VESTICĂ

TURNUL NEGRU Denumire: Turnul Negru
I.Ml: cod: BV-ll-m-A-11294.05
Dalare: cca. 1400
Turnul Negru a fost ridicat odată Negru avea un acoperi} piramidal

cu prima incintă de ziduri a }i o galerie de shajă exterioară la
Cetăti i Bra}ovului, pe stânca din ultimul nivel. La interior, cele hei
dreptul Bastionului fierarilor. niveluri de apărare erau prevăzute
Turnul de observatie avea cu ferestre de tragere înguste,
totodată destinatia de a împiedica dreptunghiulare.
apropierea du}manilor de zidurile Turnul Negru a primit acest nume
ora}ului. (onshuctia de plan pătrat după ce a fost lovit }i incendiat, în
cu latura de 7 m are o înăltime 23 iulie 1559 de un hăsnet ce i-a
de peste 10 m, iar accesul spre înnegrit ziduri le. Lovit din nou de
ora} se afla la cca. 2 m deasupra trăsnet, a fost reparat în anii 1669,
solului, fiind initial accesibil cu o 1827 si 1901.
scară mobilă. Legăturo cu Bastionul În 1991, zidul sudic al conshuctiei
fierari lor, aflat la 31 de m s-a prăbu}it, Turnul Negru fiind
distantă, se realiza printr-un reconstruit în 1996 }i amenajat ca
pod ridicător peste canalul Graft. muzeu în anul 2001.
Stampele de epocă arată că Turnul
Mon.umente istorice' [;jZSi:J ffim"
din JUdetul Braiov C:!si'l -=. Tara Bârsei
'
ANSAMBLUL FORllflCATllLOR
'
ORASULUI,
'
LMURA SUD-VESTICA
Denumire: Poarla ~chei , Poarta Mureienilor
POARJA ~CHEI LMI: cod: BV-ll-m-A-11294.01
Datare: 1827-1828
16 Poarta ~chei a fost construită în Inscripţiile în latină concepute

anii 1827 -1828, pentru fluidizarea de notarul Joseph f ranz rrausch,
circulaţiei între Cetatea Bra}ovului menţionează numele împăratului
}i ,~uburbiul de Sus ". Francisc I, judelui primar Johannes
Construcţia monumentală, în sti I Jacob Mylius, judelui districtual
clasicist, cu o deschidere centrală Johann Georg von lrauschenfels }i
pentru vehicule încadrată de două anul construcţiei.
accese laterale pentru pietoni, Poarta ~chei a fost restaurată după
a fost ed i ficată de Joseph Jani, cutremurul din 4 martie 1977 }i
mesterul zidar care a construit reparată de mai multe ori, ultima
Po~rta lârgul Cai lor în 1819-1820 dată în anul 2004.
(demolată în 187 4).
ANSAMBLUL FORTIFICATllLOR
'
ORASULUI,
'
LATURA NORD-ESllCh
Denumire: Poarta Străzii Vămii, Klostergăsser
POARJA SJRĂZll VĂMII Tor, Paria Petri
KLOSJERGĂSSER JOR LMI: cod: BV-ll-m-A-11294.03
Datare: a doua jumătate a secolului al XIV-iea - 1532;
PORJA PEJRI demolată în 1835-1836, reconstruită în 1836, demolată
din nou în 1891.
la capătul inferior al Străzii se deschidea un pod mobil.

Mure}enilor în evul mediu se afla Deasupra accesului principal, pictorul
una dintre porţile principale ~e Gregorius din Bra}OV a înfăţi}at în
acces în Cetatea Bra}ovului. ln anul 1551, imaginea lui Sigismund
dreptul ei se deschidea drumul de luxemburg (1387-1437), împărat
comercial spre fara Româneoscă, al Sfântului Imperiu Romano-German
prin trecătoarea Rucăr-Bran. }i rege al Ungariei, care a susţinut
Ansamblul, lung de cca. 100 m, era constructia fortificatiilor orasului.
1
construit din turnul interior (datând Ansambi'ul a fost demolat în anii

din prima etapă de construcţie a 1835-1836, astăzi fiind păstrate
cetăţii - secolul al XIV-iea) care în fundatiile sub nivelul de călcare.
anii 1522-1532, a fost amplificat În l~cul său, me}terul Andreas
spre exterior de un bastion crenelat, Dieners a construit o nouă poartă în
prevăzut cu ferestre de tragere, stil clasicist, cu câte două deschideri
guri de păcură, herse }i un turn de pentru vehicule }i pietoni }i două
poartă exterior. Sistemul defensiv al pavilioane laterale, demolată la
Porţii Străzii Vămii era completat de rândul ei în anul 1891, odată cu
}antul cu apă al ora}ului, peste care introducerea tramvaiului la Bra}OV.
iffiTu
Tara Bârsei -= 1AZSiJ ~on~mente istorice
M din JUdetul Braiov
'
ANSAMBLUL fORTlflCAJllLOR ORA~ULUI
Aiezore: municipiul Broiov, judetul Broiov
BASTIONUL FIERARI LOR Denumire: Bastionul fierarilor
POARJA JÂRGUL CAILOR I.Nil: cod: BV·ll·m·A-11294.01
DEMOLATA în 1874 Dotare: Bastionul fierarilor - iecolul XIV-XVIII
Poarta Târgul Cailor - 1819-1820, demolată în 1874
Coltul N-V al Cetăti i Brasovului era de grâne sau sediu al Uzinei de apă
protejat în evul m~diu d~ Bastionul oră}ene}ti, în 1893. În 1923 a fost 17
fierarilor, ridicat pe locul unui turn mutată aici arhiva istorică a orasului.
datând din prima etapă de construcfie În anii 1819-1820, lângă Ba~tionul
a fortificatiilor (secolul al XIV-iea) si fierarilor, a fost ridicată Poarta Străzii
distrus de' inundatia din anul 1526. Târgul Cailor, pentru fluidizarea
Bastionul construit pe un plan în forma circulatiei între Cetatea Bra}ovului ii
de U, iesea din linia zidurilor orasului suburbia ~chei lor Bra}ovului. Constructia
spre ~cheii Bra}ovului }i per~itea în stil clasicist, cu o deschidere pentru
apărarea cetătii până în zona Portii vehicule surmontată de un fronton
Ecaterinei }i trecerea de după ziduri din triunghiular pe care figura stema
dreptul Turnului Negru. lnundafia din Bra}ovului }i două accese pentru
anul 1667 }i incendiul din 1689 distrug pietoni, a fost edificată de me}terul
din nou fortificatiile din această zonă zidar Joseph Jani.
a cetătii, Basti~nul fierarilor fiind Poarta Târgul Cai lor a fost demolată în
reconst;uit în 1709 în forma de astăzi. anul 1874, în legătură cu construirea
După anul 1734, Bastionul fierarilor ~colii evanghelice de fete, azi
}i-a pierdut functia mi li foră, constructia facultatea de Silvicultură a Universitătii
având de-a lungul timpului mai multe Transilvania.
functiuni, între care cea de depozit
ANSAMBLUL fORTlflCAJllLOR ORA~ULU I, LATURA SUD-VESllCĂ
Aiezare: municipiul Braiov, judetul Braiov
Denumire: Porta Superior, Porta Corporis Christi, Porta sandae
POARJA ECAJERINEI Katherinae, Porta Vallace, Poarta de Sus
I.Nil: cod: BV·ll·m·A-11294.01, Datare: 1559
Poarta Ecaterinei, amplasată în dreptul transilvăneană. Pe fatada principală,
quartalului de N-V al Cetătii Bra}ovului, deasupra accesului, se păstrează stema
ce purta în evul mediu acela}i nume, a Bra}ovului sculptată în piatră, numele
fost până în anul 1820 singurul acces al judelui Johannes Benkner }i anul
Ora}ului spre suburbia ~chei . constructiei - 1559.
Turnul exterior este unicul element Celelalte construcb i ale ansamblului
păstrat al ansamblului fortificat al Portii Ecaterinei, inclusiv Turnul Puppes,
portii, ce forma un patrulater lung de plan circular, amplasat pe coltul de
de cca. 70 m si iesit cu cca. 50 m din S al complexului, au fost demolate în
frontul zidurii'or de incintă, protejate 1827, când s-a construit Poarta ~chei .
în epocă, la fel ca pe N-E, de }anturi cu Ulterior au fost demantelate, atât
apă }i iazuri. Situat initial pe coltul de zidurile conexe ale laturii de S-V a
Nal complexului, turnul de plan pătrat, Cetăfj i Bra}ovului, cât }i poarta în
cu acoperi}ul încadrat de cele patru stil clasicist a Străzii Târgul Cailor,
turnulete ce exprimau autoritatea construită în 1819-1820.
ora}ului - ,jus glodii': constituie unul Turnul Portii Ecaterinei a fost restaurat
dintre monumentele reprezentative în anii 1971-1973 }i 2006.
ale stilului Rena}terii în arhitectura
M.onumente istorice' ~ ~
din Judetul Braiov M -=- Tara Bârsei
'
hNShMBLUL fORflFIChfllLOR ORh~ULUI, LMURh NORD-ESTICĂ
Aiezare: municipiul Braiav, judeţul Braiov
BASTIONUL Denumire: Bastionul Tăbăcarilor Roiii, fragmente din
TĂBĂCARILOR ROSll zidurile de incinlă
~I: cod: BV-ll-m-A-11294.03
fRAGMENH DIN ZIDURl'LE DE INCINIĂ
Dalare: a doua jumălale a secolului al XIV-iea - 1641
În ultima parte a secolului al XIV-iea, sub iminenta

18 pericolului turcesc, oraşele şi localităfile din S lron~ilvaniei
au început să fie înconjurate de incinte fortificate. ln 1395,
regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437) supraveghea
direct lucrările la zidurile Cetăfii Braşovului , important front
al luptei antiotomane din această parte a Europei. Dacă în
1421, oraşul este devastat, incursiunea turcească din 1432
nu-l mai poate cuceri, dovadă că la acea dată edificarea
centurii perimetrale de ziduri era încheiată. Ulterior
sistemul defensiv a fost amplificat în etape succesive,
construirea noului Bastion al Aurari lor, pe latura de N-E, în
1641, încheind lucrările desfăşurate pe parcursul a trei secole. rânduri de curtine şi şanturi amplificate (între 1639-1641) şi
Din cetatea în formă de patrulater neregulat, care înconjura Bastionul Aurarilor.
Braşovul în evul mediu, astăzi sunt mai bine conservate Bastionul Tăbăcarilor Roşii a fost ridicat la începutul secolului
Zidurile de Sus - de sub Tâmpa şi Zidurile de Jos - de-a al XVI-iea, în imediata apropiere a Bastionului Postăvari lor,
lungul canalului Graft. odată cu incinta exterioară ce a întărit linia de apărare
Exceptând Bastionul Tăbăcarilor Roşii şi câteva fragmente de răsărit a oraşului , pe un plan în formă de potcoavă, cu
din zidurile interioare păstrate, fortificafiile de N-E au fost parament alternat din piatră şi cărămidă, guri de tragere
demolate în cursul secolului al XIX-iea, începând cu anul pentru tir razantJi coronament crenelat în partea superioară,
1857. Au dispărut atunci porfile monumentale de N-E ale astăzi dispărut. ln anii 1961-1962, bastionul a fost restaurat,
erosului, Porta Portica si Porta Petri (întărite cu bastioane în incinta sa fiind amenajat ulterior un loc de joacă pentru
în ~nii 1521-1532). Poa'rta Străzii Negre (1464), cele patru capii. Noi lucrări de restaurare au avut loc în 2005.
hNSAMBLUL fORTIFICMllLOR
'
ORhSULUI,
'
LMURh NORD-VESTICĂ
STRADA SfORI I
Strada Sforii din Cetatea Brasovului este una dintre cele mai
înguste străzi din Europa, c~ o lăfime ce variază între 111 şi
135 cm şi o lungime de cca. 80 m. Situată în vechiul quartal
Corpus Christi, face legătura între străzile Poarta Scheii şi
Cerbului şi este în fapt spafiul rămas între două „decurii ",
reprezentând grupurile de câte zece case ale sistemului
urbanistic medieval aplicat în interiorul cetăfii. Prima sa
menf iune documentară datează din secolul al XVI 1-lea.
Hrada Sforii a fost reabilitată în anul 2003.
ffiTiî i;:;zs;J
Tara Bârsei -= Mon_umente istorice
!
M din 1udetul Broiov
ANSAMBlUl FORTlflCAJlllOR ORA~UlUI, lATURA SUD-VESllCĂ

Aimre: municipiul Braiov, judelui Braiov
Denumire: Bastionul Jesălorilor
BllSJIONUL JESĂTORllOR !Rtl: cod: BV-ll-m-A-11294.01
Dalare: 1421-1432; 1570-1573
Bastionul fesătorilor, cel mai întregul complex fiind adaptat

spectaculos }i mai bine conservat pentru lupta cu arme de foc. âccesul
obiectiv de arhitectură defensivă în bastion este protejat de un turn
din Bra}ovul medieval, a fost ridicat de poadă, ansamblul fiind prevăzut
în anii 142]-1432 }i amplificat în spre Tâmpa cu două mici turnuri de
1570-1573. lncredintat spre apărare observatie. Din dreptul Bastionului
breslei tesătorilor de in, bastionul fesătorilor, urcând pe versant, se
proteja coltul de S-V al fodificafiilor află zidul ce delimita curtea vitelor
de sus ale Cetăti i Bra}ovului, de sub }i care, în amonte, era protejat de
Tâmpa. Conshuctia, cu suprafata Turnul Cutitarilor.
de 1616 mp, are un plan poligonal În anul lBOO, în curtea interioară
neregulat, adaptat la configuraţia s-a construit o sală pentru nunfi }i
terenului, ce închide o curte festivităţi , în care în 1950, a fost
interioară. Zidurile, groase de amenajat Muzeul fortificafiilor
4,30 m la bază, sunt străpunse de fării Bârsei.
ferestre de tragere simple sau în Bastionului fesătorilor a fost reparat
formă de lăcas de cheie inversat si de în anii 1634, 1827 si restaurat în
burdufuri de ~runcare, ce corespund 1910. În anul 2004 ~u avut loc noi
la interior celor hei rânduri de lucrări de reporafii.
galerii de lemn pentru pu}ca}i,
ANSAMBLUl FORllflCAf llLOR ORA~UlUI, lATURA SUD-ESllCĂ

Aiezare: municipiul Braiov, judelui Braiov
BllSJIONUL POST ĂVllRI LOR Denumire: Bastionul Poslăvarilor
!Rtl: cod: BV-ll-m-A-11294.04
Dalare: 1521-1522
Bastionul a fost construit în anii parter de pavimentul originar }i în
1521-1522, pentru a proteja colţul elevaf ie, de locurile de implantare
de S-E al O}ezării , pe locul unor a grinzilor care susţineau galeriile
conshuctii mai vechi, aflate în de lemn. Sunt conservate ferestrele
legătură cu prima incintă de de tragere înguste, dreptunghiulare,
ziduri a Cetătii medievale a ce alternează la ultimul nivel cu
Bra}ovului. În~redintat initial burdufuri de păcură·pechnase }i
spre apărare breslei aurarilor, din accesul originar, „in situ", dinspre
1646 bastionul de S-E al cetăţii Ora}, prevăzut cu un ancadrament
a fost repartizat postăvarilor, a în arc frânt din piatră profilată.
căror breaslă cunoa}te o amplă În podea superioară, bastionul era
dezvoltare în secolul al XVII-iea la prevăzut cu un coronament crenelat,
Bra}OV. Bastionul, cu înăltimea de ce se păstra încă în 1873.
cca. 20 m, diametre la interior de Bastionul Postăvari lor a fost
8,36 m, respectiv, 10,40 m}i ziduri consolidat în anii 1961-1962,
din cărămidă groase de 2,30 m pe noi lucrări de restaurare fiind
fundatii de piatră, păstrează cele începute în 2006.
hei nivele de apărare indicate la
~onumente istorice' ~ rr[ill
din JUdetul Broiov M -= Tara Bârsei
'
ANSAMBLUL fORTlflCATllLOR
'
GRASULUI,
'
LMURA NORD-VESTICĂ
Denumire: Bastionul Curelarilor
BASllONUL CURELARILOR ~I: cod: BV-ll-m-A-11294.02
Dotare: secolul ol XV-iea, demolat în 1887
Bastionul Curelarilor, demolat în 1887, proteja în evul mediu De}i Bastionul Curelari lor a fost menţionat pentru prima
coltul de Nal Cetăţii Bra}ovului. Constructia de plan în forma dată doar în 1525, fortificatiile de Nale Cetătii medievale a
20 ' '
de U, era ie}ită din frontul zidurilor exterioare, dominând Brasovului au fost ridicate în secolul al XV-iea si nu au fost
atât fortificatiile de N-V, până la Bastionul Graft, cât }i cele afe~tate de incendiul din 1689. ,
de N-E, până la ansamblul Portii Străzii Vămii (demolat în În ultimul sfert al secolului trecut, toate aceste fortificaţii
1891). Bastionul Curelarilor avea o lungime de peste 40 m, o au fost demolate. Pe locul Zwingerului Blănarilor a fost
lătime variind înt!e 14 }i 17 m, o înălţime de 15 m}i ziduri construit, între anii 1881-1885, palatul Institutului General
groase de 4 m. ln interior existau galerii de apărare pe de Pensii, astăzi Rectoratul Universităţii lransi Ivan ia, pe
patru nivele, sistemul defensiv fiind completat cu ferestre de locul Bastionului Curelarilor s-a ridicat în 1887 -1888 Casa
tragere. Bastionul era încadrat, spre Vde zwingerul breslei Baiulescu, iar în zona Zwingerului Curelarilor clădirea Liceului
curelarilor, iar spre Ede Zwingerul Blănarilor. romano-catolic de băieţi (1900), astăzi Liceul Âprily Lajos.
ANSAMBLUL FORTIFICATllLOR
'
GRASULUI,
'
LMURA NORD-VESllCĂ
BASllONUL GRAfl Denumire: Bastionul Groft
~I : cod: BV-ll-m-A-11294.02
Dotare: secolul ol XVI-iea
Bastionul Graft a fost construit în cea de a doua jumătate tragere }i guri de aruncare, bloca trecerea, din bastion
a secolului al XVI-iea, perpendicular pe zidul de N-V al putând fi dominată toată lungimea zidurilor. Pe fatada
Cetăţii Bra}ovului, ca pod peste canal, prin care avea de E se păstrează fragmente ale unei inscripţii ce datează
loc aprovizionarea }i schimbarea garnizoanei lurnului probabil din secolul al XVIII-iea.
Alb, în dreptul căruia era amplasat. Construcţia de plan Bastionul Graft a fost restaurat }i amenajat ca muzeu în
dreptunghiular, cu pasaj boltit deasupra apei }i două nivele anii 2003-2004, când a fost realizată }i scara de acces
de apărare prevăzute cu elemente defensive · ferestre de spre Turnul Alb.
Tara Bârsei
mm CAI Mon.umente istorice
-=- M din JUdetul Braiov
'
Aiezare: municipiul Braiav, j udeţul Braiav
RUINELE CETĂTll BRASSOVIA Denumire: Brassovia Burg, cashum Brassoviense
DE PE MUNlELE 'rÂMPÂ !.#ii: cod: BV-ll-s-A-11259.01
Datare: secolul al XIII-iea
Cetatea Brassovia, a fost construită la sfârsitul secolului al al Jări i Bârsei, arată că cetatea a fost constru ită pe locul
XIII-iea pe un platou Io S }i Vde vârful masivului Tâmpa unor a~ezări fortificate mai vechi datând din epoca fierului
21
(960 m), pentru refugiul locuitorilor ora~ului . Săpăturile }i din evul mediu timpuriu.
arheologice întreprinse în anii 1933 ~i 1937 de Muzeul Săsesc Ziduri le, păstrate astăzi fragmentar, cuprindeau o suprafaŢă
extrem de vastă de circa 23.000 mp, cu un plan adaptat
configuraŢiei terenului, turnuri de apărare, o c i sternă }i
capela cu hramul Sf. Leonhardt.
Greu accesibilă din oras, dificil de întretinut din cauza
mărimi i ~i devenită un p'ericol pentru ora}u'I deja înconjurat
de ziduri, în cazul în care ar fi fost ocupată de du}mani,
cetatea amintită documentar în anul 1434, a fost demolată
din ordinul guvernatorului Ioan de Hunedoara la mijlocul
secolului al XV-iea.
Amintirea cetăŢii Brassovia s-a păstrat în toponimia ora}ului,
~trada Castelului, purtând această denumire }i astăzi.
ln 1712, pe vârful Tâmpa a fost constru i tă o capelă catolică,
după care muntele s-a numit un timp Kapellenberg.
În anul 1896 pe acela}i loc a fost ridicat monumentul
mileniului, dinamitat în 1916, ale cărui ruine au fost
amenajate ca belvedere în anul 1966.
Ruinele Cetăti i Brassovia - 1941, arhiva foto Carl Lehmann

'
M. on~mente istorice' ~ ~
din JUdetul Braiov M -=- Tara Bârsei
'
PALATUL STIRBEY
'
Braiov, str. Criion nr. 5
cod l.#11 BV-ll-M-A-11389.0l
(dcm. 287 /2005 - referat DJ( BRA~OV)
22
1919 - Prinful Barbu ~tirbey, domiciliat în Bucure}ti a apă, }Ură lemn. Clădirea, cu funcfia inifială de re}edinfă
devenit proprietarul unui imobil (construcfii }i teren, sezonieră a familiei ~tirbei , a fost construită în 1925 după
două case de piatră }i o grădină) achizifionat cu suma de planurile arhitectului Mario Stoppa, a}a cum arată placa
400 mii coroane. Palatul a fost proprietatea familiei Barbu inscri pfionată, încastrată în fafada pri ncipală. Antreprenori
Al. ~tirbey }i Nadeje ~tirbey (n. Bibescu). Barbu Alexandru au fost Cesare f rantoli }i arh. f. Hoeflich.
~tirbey a fost administrator general al Domeniilor Coroanei
(1913-1927) }i prim-ministru al României (4-20 iunie 1927). ELEMENTE STILISTICE SI DE CONFORMARE ARHITECTURALĂ
El a decedat în 1946. Palatul ~tirbey are ~ arhitectură elegantă, cu elemente
Proprietatea este constituită din: clădirea palatului (A) - cu inspirate din repertoriul de forme al arhitecturii române}ti
o suprafafă construită de 804 mp, compusă din 4 etaje, tradifionale }i o articulare de volume ce urmăre}te înscrierea
1 apartament }i 63 de încăperi ; clădirea Bare o suprofafă armonioasă în persaJ.
construită de cca. 184 mp }i are un etaj, 3 apartamente }i Clădirea are subsol, parter, iar pe latura de nord, etaj }i
9 încăperi ; suprafafa totală a terenului este de 83800 mp; mansardă. Accesul principal, situat pe latura de est se face
dependinfele palatului erau: garaj, spălătorie, uzină de prin foi}orul deschis, la care se accede pe scara exterioară.
T ara Bârsei ifrm ~ Mon~mente istorice
, -= M din JUdetul Broiov
, Parterul dezvoltat în formă de U, grupează în jurul curŢi i profesori }i instructori de specialitate pentru dobândirea
interioare cu coloane legate prin arcade, o serie de saloane unor cuno}tinŢe }i îndemânări profesional-artistice ale
acoperite cu boiri de inspiraŢie medievală. Etajul }i mansarda, tinerilor elevi, atelier sau clubul de aero }i navo-modele,
ce conŢin camere de locuit }i de oaspeŢi comunică cu nivelul atelier desen }i pictură, literatură ek (atelierul de desen }i
parterului prin intermediul unei scări cu posibilitate de acces pictură a profesorului, pictorul Stavru larasov, dobrogean la
si din curtea interioară. ~rigine, stabilit la Bra}OV între anii 1945-1961).
Modul de decorare }i tratare a faţadei: panouri cu profi le ln acest interval nu s-au făcut modificări majore ale
realizate din tencuială, lemnărie decorativă: stâlpi, console, ~onfiguraŢiei originare. 23
bowindouri, gri loje din fier forjat la ferestre, paramentul ln perioada 1960-2000 o parte din parc a fost administrată
soclului cu bosaje din piatră cioplite, subliniază caracterul de facultatea de Silvicultură a Universitătii din Brasov care a
pitoresc cu accente bine stăpânite. utilizat şi clădirile anexe în scop didacti~. '
Interiorul păstrează o serie de elemente din decoraŢia După anul 2000, din lipsa fondurilor de întreŢinere,
iniŢială precum: sobe, }eminee cu cahle decorative, piese clădirea a fost părăsită, degradările provocate în special de
de mobilier, corpuri de iluminat, concepute în relaŢie cu infiltraŢiile pluviale (atât de la nivelul solului cât }i din zona
stilul clădirii . învelitorii) au afectat starea de conservare a imobilului.
l erenul aparŢinând palatului a fost proiectat ca parc Clădirea a fost revendicată de urma}ii familiei.
dendrologic }i dotat cu diferite amenajări peisagistice }i hstăzi , palatul a devenit proprietate privată reabilitată
~articole: terase, porticuri, chio}c, alei, lac }i plantaŢii diverse. integral, parcul a fost înconjurat cu un zid de incintă şi
ln partea de N, spre zona de acces se află clădiri anexe: casa funcŢionează ca rezidenŢă privată.
grădinarului , sere ek hnsamblul arhitectural rămâne o creaŢie arhitecturală de
Re}edinŢa ~tirbey a fost utilizată în perioada 1949-1990 referinŢă pentru patrimoniul construit al ora}ului Braşov.
ca Palat al Pionierilor, cu ateliere aplicative conduse de
din JUdeful Broiov M -= Tara Bârsei
'
CASTELUL BRAN
Ansamblul Castelului Bran, sec. XIV-XX
comuna Bran, str. Gen. Maiaiu Traian, nr. 495-498, înscris în LMI /2010 - poz.489, cod BV·ll·a·A-11610,
poz.490 cod BV·ll·a·A-11610.01 Castelul Bran 1377-1382,
poz. 491 cod BV·ll·a·A-11610.02 - Casa de Ceai 1920
24 poz. 492 cod BV·ll·a·A·11610.03 - fântâna
poz.493 cod BV·ll·a·A-11610.04 - incintă fortificată, donjonul, turnul de poadă, turnul pulberăriei {1377-1382)
paz. 494 cod BV·ll·a·A-11610.05 - parc începutul sec. al XX-iea
paz. 495 cod BV·ll·m·B-11611 - Casa principesei Ileana 1944-1949
poz. 496 cod BV·ll·a·B-11612 - ansamblul Vămii Branului sec. al XVI-iea ·sec. al XX-iea
paz. 497 cod BV·ll·a·B-11612.01- Vama Branului sec. al XVIII-iea
poz. 498 cod BV·ll·a·B-11612.02 - incintă medievală (fragmente) sec. al XVI-iea ·sec. al XVII-iea
poz. 499 cod BV·ll·a·B-11612.03 - capela Inima Reginei Maria 1947
Toponimii medievale: Torzburg, Turzburg, Diehichstein, Torcsvar ek
arhiva foto Carl Lehmann fota dinarhiva Castelului Bran

ARHITECTURĂ ~I ISTORIE
Cetatea a fost ridicată pe o culme stâncoasă care domină sec. al XIII-iea. Cele mai vechi reprezentări realiste ale unor
valea râului Turcu. O curtină lungă de circa 50 m era cetăfj din Transilvania se consideră a fi cele ale cetăţilor
dezvoltată pe axa N-S. Latura de Va format o linie continuă, Bran }i Râ}nov, prezentate pe fundalul portretului lui Lukas
iar cea din Eera neregulată, cu stânci integrate. Din formele Hirscher, jude al Bra}ovului, portret realizat de către pictorul
iniţiale s-au păstrat un turn cu baza rectangulară, cu hei Gregorius în 1530. A. fost ridicată în scop militar, având în
nivele, pe o platformă de stâncă mai înaltă din N. Un alt prima etapă o inc i ntă trapezoidală înconjurată de o cortină
turn distrus în 1593 a dobândit o planimetrie nouă, circulară }i un turn de colţ rotund pe latura de V. Pe latura de Nera
(A.. A.. Rusu, Ca1felarea Carpalică). Cetate regală construită prevăzut pentru apărare un singur parapet pe stânga. La E
în 1377 de regele Ungariei Ludovic I (1326-1382), fiul încăperile de la parter, ridicate ulterior, includ în structura
lui Carol Robert de A.njou }i continuată de Sigismund de lor elementele unui drum de strajă. A.ceste elemente luate
Luxemburg (1368-1437), era destinată rezidentei soldaţilor în calcul de istorici presupun existenta unui drum de strajă
regali. Primii arbalehieri apar la Cetatea Bran în jurul anului cu creneluri, suspendat pe arcade ce legau partea de E a
1377, fapt confirmat de vârfurile săgeţilor de arbaletă castelului cu stânca, facilitând observaţia la mari distante.
scoase la lumină. Conform legislaţiei instituite de către Intrarea se făcea printr-o deschidere pe latura de S, la
Regele Ladislau I, o dată pe an, lângă castelele regale se care se ajungea cu o scară mobilă, a}a cum atestă Pierre
inifia un târg, care avea ca obiect transformarea în bani a Lescalopier în 1574.
animalelor colectate cu titlul de dări . Orice cetate regală nu În sec. al XV-iea se produc unele intervenţii asupra sistemelor
mai avea nevoie de o aprobare specială pentru deschiderea de apărare, întreprinse probabil la comanda lui Iancu de
unui târg. Castelanii trebuiau să pună în vânzare la târg Hunedoara ce stăpânea castelul din 1448. Astfel a fost
mărfurile confiscate, produsele din fier }i sarea. Vama de construit turnul de Ecare cuprinde o parte din vechea galerie
1%din valoarea bunurilor vândute la târguri s-a fixat la sf. }i se fac modificări pe latura de N. După 1498 castelul inhă
Tara Bârsei mm
-=- M
[Al M.on.umente istorice
din 1udetul Bra}OV
'
25
M.on.umente istorice' ~ iffiTh
din judetul Broiov M .=. Tara Bârsei CASTELUL BRAN
'
26
în posesia bra}ovenilor, pierzând din importanţă funcfla după vechile planuri în 1866, acesta este redat Bra}ovului.
militară, accentuându-se cea administrativă }i politică. ln Munci s-a construit }i scara de acces actuală. Dăruit de
sec. al XVII-iea castelul suferă o altă serie de modificări. bra}oveni în 1920 Reginei Maria, edificiul î}i schimbă total
Din 1622 potrivit planurilor principelui Gabriel Bethlen se funcţionalitatea, fapt ce a atras schimbarea aspectului
adaugă turnul de S, dublura curtinei de S }i îngro}area ei, arhitectural. Restaurat de arhitectul curţii regale, Carol
învelitoare la turnul porţii. Tot acum are loc rotunjirea Liman, castelul Î}i pierde aspectul militar, accentul fiind
donjonului în curtea interioară }i adăugarea aticei poloneze acum pe elementul rezidenţial, pe tendinţa de î frumuseţare
cu decor specific. Toate aceste modificări arhitecturale s-au interioară }i exterioară. Stilul romantic car coexista în
produs din cauza incendiului din 1619, care a adus prejudicii România la începutul sec. XX, cu cel neoclasic }i eclectic,
masive edificiului. O nouă renovare a castelului are loc se regăsesc în conceptul elementelor adăugafe de Liman,
în 1723, cu modificări de boltiri }i nivele, cu deschideri care mansardează podul creând nivelul patru }i construie}te
de ferestre în ambrazuri adânci. Războiul din 1777, ca anexele de lângă turnul sudic. Obloanele de lemn ale
}i ocuparea castelului de către garnizoanele austriece au ferestrelor sunt pidate cu blazoane heraldice. În interior,
dus la grave deteriorări. Odată cu reconstituirea castelului meterezele }i gurile de tragere au devenit ferestre, sobele
~ [AJ M.onumente istorice
CASTELUL BRAN Tara Bârsei -=- M din Judeful Braiov
'
}i vetrele au devenit cămine placate cu cahle autentice. pulberăriei se amenajează capela pictată în 1927 de Artur
Plecând de la o construcţie modestă, provincială, tipică unei Verona. Dantelăria arcadelor, loggia ca }i capitelul compozit
fortificaţii din sec. al XIV-iea, castelul ajunge să încorporeze amenajat ca fântână, a urmărit în concepţia lui Liman,
în fatadele sale - mai ales interioare dar si exterioare - crearea unei ambianţe ce arată clar destinaţia castelului din
până .în sec. al XX-iea, diverse elemente de ~rhitectură care 1922. Pe latura de Ea curţii interioare se găsesc două piese
marchează diferitele epoci, stăpâniri succesive }i diversele renascentiste, un altorelief de marmură ce reprezintă o
funcţionalităţi ale edificiului. Silueta impunătoare }i „Pieta" }i portalul cu retrageri succesive al Camerei de gardă.
pitorească cu turnuri înalte, constituie o valoroasă realizare Camera de gardă de plan trapezoidal neregulat a fost boltită 27
de plastică arhitecturală. Caracterul eclectic al ansamblului, ulterior cu penetraţie. Pe latura de S apar urmele drumului de
nota eterogenă, nu afectează echilibrul formal al edificiului, strajă din prima fază. Pe latura de E}i S ferestre deschise de
astfel peste elementele iniţiale de arhitectură gotică mi literă Liman. Pe latura de Vse află o mică deschidere ce comunica
se pliază cele de Rena}tere, iar în ultima fază cele romantice. cu fosta Închisoare. Aceasta prezintă o boltire semicilindrică
Ele coexistă pierzându-}i în mare parte rolul funcţional. }i o deschidere în arc spre curtea interioară. Din curtea
Osuccesiune a stilurilor se poate urmări }i în stilurile de interioară o scară cu boltire semicilindrică, conduce spre
boltire. Capela mai păstrează încă din boltirea originală primul etaj în Camera cu arme. Aici întâlnim la ancodrament
în cruce, pe nervuri, în rest bolţile se apropie treptat de si usă elemente de Renastere târzie transilvăneană. Din
tipul demicilindric cu penetraţii , specific Rena}terii târzii. Cam~ra de arme, circuitul ~e face spre o încăpere cu boltă a
Cel de-al treilea sistem de boltire îl constituie plafonul vela }i plan dreptunghiular ce servea ca vestibul al capelei
cu grinzi uneori pictate. Elementele cele mai valoroase cu două ferestre }i banchete pe latura de N}i }emineu pe
sunt ancadramentele usilor si ferestrelor, caracteristice latura de Edatorate lui Liman. Ultima cameră a etajului I
arhitecturii Rena}terii tr'ansilvanene integrate în cadrul }i denumită camera de oaspeţi a găzduit la 9 iunie 1600
în timpul restaurării romantice. Viziunea romantică a lui pe D-na SJanca, soţia lui Mihai Viteazul }i pe fiul acesteia
Liman a urmărit pe cât posibil o restaurare care să nu Pătra}CU. lncăperea are un plan U}Or trapezoidal }i boltiri pe
schimbe volumetria privită din exterior, s-a urmărit modelul grinzi cu ferestre cu ambrazuri adânci. Camera de muzică,
stilistic construindu-se în curtea interioră o mică loggie. De încăperea de la etajul hei prezintă un plan dreptunghiular
asemenea Liman a creat }emineuri le, terasele de legătură cu plafon pe grinzi, ferestre cu ambrazură }i banchete, pe
între etaje }i decoraţia ynor elemente din lemn sculptat în latura de Eun spaţiu dreptunghiular în arcadă unde se află
stil Altdeutsch Bavarez. ln sec. al XX-iea, la parterul turnului un }emineu }i un clavecin. Trecerea la etajul patru se face
~on.umente istorice' IA) ~
din judeful Braiov M -=- Tara Bârsei CA~T~ LUL BRAN
'
printr-o loggie cu două arcade pe latura de V, boltită în cruce adusă în România după ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei
cu penetraţii. Din loggie, o scăriţă conduce la nivelul patru, în 1940. Capela din Bran a fost renovată }i resfinţită în anul
care este de fapt o mansardă realizată de Liman, pe o terasă 2005. llctualmente caseta se află expusă la Mu zeul Naţional
1
descoperită, care în partea de Sprezintă creneluri. De aici se de Istorie din Bucure}ti, Sala Tezaur. După anul 1957 castelul
intră în sala de vânătoare. llccesul de la etajul patru la etajul a funcţionat ca muzeu având impod~nta de muzeu naţional
doi se face prin c9sa scărilor (documentare }i informaţii : ist. în subordinea Ministerului Culturii. ln anul 2006, castelul
adă, llnca Pop). ln Bran se găse}te Sie/la Afaris sau Capela a fost retrocedat familiei regale reprezentată de urma}ii
28 Reginei, o copie a capelei de la Balcic, construită în Bran principesei Ileana: Dominic de Habsburg, Maria Magdalena
de prinţesa Ileana a României pentru a adăposti caseta din }i Elisabeta.
argint aurit cu inima reginei Maria a României, ce a fost
CASA DE CEAI „REGINA MARIA"

poz. 491 cod BV-ll-o-A-11610.02 - Cosa de Ceai 1920
Clădire anexă a Castelului Bran situată în parc, edificată
în 1920 }i completată în 1930 cu corpul amplasat
perpendicular. Corpul are un singur nivel cu acces din aleea
principală. Clădirea este alcătuită dintr-o cameră mare, sala
de ceai care are }arpanta ca delimitare a spaţiului la partea
superioară, spaţiu tampon cu oficiu, două încăperi anexe
care leagă cele două corpuri }i un hol alăturat sălii de ceai.
Structura de rezistenţă este alcătuită din fundaţii de piatră,
pereţi portanţi din cărămidă, placaţi la exterior cu lemn
semirotund a}ezat pe orizontală. Plan}eul este din grinzi de
lemn cu izolaţie }i du}umea din dulap de lemn, }arpantă de
lemn, învelitoare de }iţă.
(Proiect de reparaţii }i amenajări interioare Casa de Ceai
Regina Maria, arh. Lambescu G. din anul 2000; 2003).
iNmî ~
Tara Bârsei -= Mon~mente istorice
'
APATA
Cetate sec.' ol XIV-iea, monument istoric, cod I.Ml 2010, poz.473, BV-ll-m-B-11602
Lângă Apata pe drumul spre Ormeni} se află ruinele unei cetăti din sec. al XIV-iea, de pe vremea regelui Ludovic cel M.are.
Cetatea avea un rol important de apărare în timpul năvăliri lor fătare.
29
CETATEA CRIZBAV
monument istoric, I.Ml, poz. 55, cod. BV-l-m-A-11273.01 (ruinele cetătii Heldenburg, sec.
XII-XIII, ep. medievală); poz. 56, cod. BV-l-m-A-11273.02 (Aiezore hollstoHionă, sec. XI-IX
o.Chr.l; poz.57, cod.BV-l-m-A-11273.03 (forhficotie dacică, sec. Vo.Chr.-1 p.Chr., Lotene).
Cetatea Heldenburg, sec. ol XIII-iea, monument istoric, Cod I.Ml 2010 poz. 583, BV-ll-m-A-11662.
Cetatea se află situată pe vârful unui munte stâncos la 5 km de sat, la

cota 1104 m, în punctul „La Cetate".
Cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse de arhg. dr. Florea
Costea de la Muzeul Judefean de Istorie Brasov. Din incintă se mai
conservă astăzi doar un edit' de zidărie, celel~lte fundatii' fiind difici l
identificabile din cauza stâncii de piatră constituită într-un conglomerat.
În perimetrul Cetătii se observă unele denivelări care provin de la
excavarea stâncilor platoului. Urmele unui furn-locuintă sunt vizibile
spre V. Câteva vestigii arheologice, rezultate din cercetări denotă o
posibilă fortificatie dacică. Cetatea este amintită prima dată în 1335,
relafionafă cu cefătile de la Codlea }i Feldioara. (A. A. Rusu, Jarlelarea
[arpalică '}. (Costea FI., ,,Forlifica/ia dacică de la Crizbav -Dealul Eroilor
(Heldenhurg), jud. Bv. "Sargetia XXV, 1992-1994, pg. 49-64.)
Cetatea a fost construită de Ladislau cel Sfânt, regele Ungariei în anul
1080 }i a fost reparafă de aristocratul secui M.ihâly Nemes în ani i 1200.
Fodificafia a fost utilizată pe vremea răscoalelor din 1324 }i 1332.
Numele de Kriszbich, Krebsbach, Krizba, Râkospafak, etc. însemna
pârâul cu raci.
(Nicolae Stoicescu, „Reperloriul hihliografic al localilăfilor Ji
monumenfelor medievale din Transilvania ': voi. I) („Die Dorfer der
Burzenlander ': Brasov,
'
1929).
- ::.
,~~~:.-~~ ~z -.
/ • - .,.' ~ 7 ;. - ~ 2.fJ.vnv 1J1"f.V 'f./.Jww- ?k.~
1
,.,_
.,.,~ 1: -
Planul cetătii Crizbav (Heldenburg)

Jlos Burzenlond" - 1929
~on~mente istorice' ~ ~
din Judeţul Bro1ov M -=- Tara Bârsei
'
Y V V A
CETATEA TARANEASCA RASNOV

' '
30
Ansamblu arhitectural medieval, amplasat pe culmea unui prevăzut cu galerie, fumul Gărzii , fumul Preotului, fumul
deal stâncos, situat în partea de S-E a ora}ului aduci, Mic, furnul Cuplat, fumul de Coif }i fumul Ruinat pe N,
monument istoric cu valoare nafională }i universală, furnul Pentagonal, furnul Arsenal pe E, furnul lriunghiular
nominalizat în LMI: BV-ll-a-A-11755 - Cetatea Râsnov, pe S, incinta principală - este dublă pe N}i V, astăzi fiind
datare sec. XIV-XVIII; BV-ll-m-A-11755.01 - dublă incintă de amenajată ca spafiu muzeal. Accesele de E}i Vsunt întărite
Vcu turnuri }i barbacane, zwinger, casa paznicului, încăperi cu barbacane, iar zidurile }i turnurile sunt prevăzute cu
pentru provizii }i capelă, fântână; BV-ll-m-A-11755.02 - elemente defensive: ferestre de trager~, guri }i burdufuri
incinta de Ecu turn de poartă }i capelă; BV-l.a-A-11284, de aruncare, creneluri, galerii de strajă. ln interiorul incintei
datare sec.111-a.chr-sec.l-p.chr., respediv BV-l-m-A-11284.01 - de sus se păstrează integral sau numai la nivelul fundafiilor,
fortificafie medievală, BV-l-m-A-11284.02-fortificafie dacică. căsufe de refugiu, locuinfa redorului, primăria cetăŢii ,
Cetate cu carader defensiv, funcfiuni de refugiu }i apărare, fântâna }i ruinele capelei Sf. Gheorghe; locuinfa paznicului }i
ansamblu fortificat, construit din zidărie de piatră }i scoale sunt adosate zidurilor de incintă. Incinta secundară sau
cărămidă legată cu mortar de var }i nisip, }Crpante tâmplărie Grădina cetăfii era întărită în caz de atac dinspre E, accesul
lemn cu învelitori din Ţiglă ceramică. Ansamblul cetăfii în incintă era protejat de furnul Bathory, de plan pătrat cu
cuprinde: incinta principală cu un traseu elipsoidal, adaptat patru nivele }i o altă intrare pe sud permitea accesul carelor.
reliefului terenului }i o incintă spre E numită Grădina loate aceste construcfii au fost realizate etapizat între sec.
cetăti i sau Curtea vitelor. Ansamblul cetăti i tărănesti este XIV-XVII, folosindu-se la zidurile de incintă materiale tip
compus din: incinta principală - Barbacana 'de V, corpul de V „empledon ".
EVENIMENTE ISTORICE SELECTIVE

1354 - invazie tătărească; o cucere}te la 3 aprilie;
1421 - incursiune turcească în lara Bârsei; 1616 - cetatea este eliberată }i retrocedată locuitorilor
1427 - ,flosenau " - regele Ungariei Sigismund de Râ~novului , de către Principele Gabriel Bathory, prin
Luxemburg, a acordat privilegiul de a fine târguri; plata a 3.000 de florini;
1526 - cetatea este întărită cu guri de tragere; 1658-27 august, turcii }i tătarii devastează fa a Bârsei }i
1562 - Ioan li Zapolya reînnoie}te râ}novenilor incendiază târgurile Codlea }i Râ}nov;
privilegiile din vechime; 1690 - ultima invazie turcească în fara Bârsei·
1599-1601 - ora}ul }i cetatea oferă ajutor domnitorului 1718 - un incendiu uric} distruge ora}ul }i cetatea;
Mihai Viteazul; 1802 - mai multe conshucfii din cetate au fost distruse în
1612-27 martie, Gabriel Bathory, asediază cetatea pe care urma unui puternic cutremur.
Tara Bârsei fim" c:AJ M.on~mente ;dorice
-=- M din Juddul Braiov
'
31
M.on~mente istorice' (;jZSi:J ~ Ta ra BaArse 1
' CETATEA RASNOV
din JUdetul Broiov ~ .=.. I
'
32
~ c:;zs;::J Mon.umente istorice
CETATEA RÂSNOV
'
Tara Bârsei -= M din JUdeful Braiov
'
33
Cercetările arheologice efectuate în campaniile din înhumate 12 schelete umane din care 6 în cisternă cu urme
1971-1980 de dr. florea Costea, Muzeul Judetean de Istorie de moarte vi olentă, probabil luptători din timpul invaziei
Bra}ov au evidenfiat hei perioade de locuire: a}ezare din mongole din 1241. Următoarele campani i arheologice au avut
epoca bronzului cu val de pământ }i palisadă }i două a}ezări loc în anii 1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2005 de căhe
dacice, sec. IV-li î.e.n. si sec. I î.e.n. - I e.n. cu santuri de arhg. A. A. Rusu, D. Marcu, fi. Costea. Un tezaur monetar foarte
apărare, val de pămân( locuinte de suprafafă, se~ibordeie important a fost descoperit în 2002 la extradosul turnului
săpate în stâncă cu gropi de provizii, vehe de foc, cuptor de poartă Bathory }i două căni de cositor, în stilul Rena}terii
de lut. Perioada romană, sec. 11-111 e.n. este reprezentată transilvănene, atribuite breslei brasovene si anilor 1600. În
prin continuitate umană în zonă, demonstrată prin vestigii 2003 a fost decoperit un mormânt.' ,
arheologice de epocă. Este posibil să fi existat aici un post Lucrări de restaurare-conservare, reabilitare ale Cetătii
de observaf ie roman. Cetatea medievală de jos }i sus este fărăne}ti medievale Râ~nov au avut loc în anii 1954-195,5,
datată de istoricii E. Micu, fi. Costea, A. A. Rusu, în sec. 1996-1998, 2002-2007 si în ultimii ani 2008-2014 de
XIII-XIV având functie de apărare }i locuire continuă până în căhe Primăria orasului Râ;nov, care doreste să realizeze aici
sec. al XVI-iea }i al XVII-iea, reducându-se în sec. al XVIII-iea. cel mai important nucleu' istoric, cultur~l-turistic din zonă.
Cetatea avea un caracter de mic târg fortificat cu o economie Cetatea tărănească medievală este un ansamblu arhitectural
închisă. Grădina de jos era destinată adăpostirii , înhefinerii istoric de referinfă pentru patrimoniul national construit,
animalelor în caz de refugiu }i era prevăzută cu două porf i cu un mare potenf ial istoric, cultural ~i turistic. Martor al
de acces la Esi V. unei continuităfi umane istorice, milenare }i seculare, în
În grădina cetabi arhg. fi. Costea a descoperit o mică biserică această zonă geografică, pus în valoare prin ample măsuri
medievală din sec. al XIII-iea cu o cisJernă de apă din piahă, constructive de reabilitare generală, cetatea va rămâne unul
cu funcfie probabilă }i de cristelnifă. ln biserică au fost găsite din cele mai spectaculoase edificii medievale din România.
Monumente istorice' ~
din JUdetul Broiov M -=-
mm Tara Bârsei
'
CETATEA fELDIOAREI
I.Ml poz 626, cod BV-ll-a-A-11695
34 anterior cetăţii de piatră a existat o fortificaţie din pământ

explicată prin toponimia maghiară a locului, foldvăr -
cetate de pământ. Cea mai veche menţiune documentară a
cetătii datează din anul 1240 sub numele {aJlrum Sandae
lr1ariae, când regele Bela al IV-iea dona Ordinului Călugărilor
Cistercieni bisericile si domeniile acestora de la feldioara,
Sânpetru, Hărman }i 'Prejmer, care aparţinuseră Cavalerilor
leutoni între 1211-1225. Regele Ungariei hndrei al II-iea a
dat în stăpânire ţinutul Bârsei în scopul apărării graniţei
de E a regatului maghiar, cavalerilor teutoni, ,,Târgurile
libere şi vămile finulurilor din acel finul ca Jă apere regalul
împolr[va cumanilor': cu dreptul de a-}i ridica cetăţi de
lemn. ln 1222 cavalerilor teutoni, printr-o nouă diplomă
li se reconfirmă privilegiul anterior „Jă-şi ridice celăfi de
pialră... penlru a face fafă duşmanilor lui HriJloJ. (Da5
11
Burzenland, IV, 1929. Sludiu iJloric-arhiledură. Celalea

Feldioara. 2011 - arh. Marina Iliescu). După alungarea din
Jara Bârsei a cavalerilor teutoni, cetatea intră în posesia
comunităţii săse}ti din feldioara, ce prime}te în 1375 de
la Ludovic cel Mare }i 1379 }i în 1427 privilegiul de a ţine
târg. După invazia tătari lor, începând cu 1421, Sigismund de
Luxemburg a întărit cetăţi le din Jara Bârsei, astfel că Cetatea
feldioara reprezenta un loc de refugiu pentru localnici în caz
de invazii. Lucrările se încheie în 1457 când se finalizează
avanpostul strategic de pe colina dinspre E. În 1529 cetatea
este asediată }i distrusă de Petru Rare}. Locuitorii o întăresc
din nou până în 1542. Mihai Viteazul o incendiază de 2 ori
Localitatea }i cetatea feldioara se găsesc la extremitatea de în 1599 }i 1600 iar în anul 1612 cetatea este ocupată de
Na depresiunii Jării Bârsei între râul Olt }i valea Vulcăniţei trupele lui Gabriel Betlhen J i apoi de armata bra}oveană
la 20 de km de Bra}OV, pe DN 13 (E60) Bra}OV - lg. Mure}. condusă de Michael Weiss. ln 1612 se construieste fântâna
Cetatea feldioarei este amplasată pe un deal abrupt cu din cetate. În 1656 si 1657 au loc noi lucrări de, întretinere
pante de 35-40 grade, cota de 510 rî], cu o suprafaţă }i reparaţii , ridicându-se }i turnul de N. În 1838 a av~t loc
de 45532 mp, situată în E localităţii. !nălţimea faţă de un cutremur major care a distrus o eade a cetăţi i în urma
cursul pârâului Homorod este de 20 m. Suprafaţa construită căruia cetatea a fost abandonată. ln 1898 s-au executat
împreună cu suprafaţa incintei interioare este de 2755 mp, lucrări de renovare de către autoritătile locale. Cetatea a
cu o lungime de 73 m }i o lăţime de 26 m. Cetatea s-a fost grav afectată de cutremurul din 4madie 1977. În anul
aflat timp îndelungat în stare avansată de ruină, din 2013 1971 se realizează primele sondaje de cercetări arheologice
}i în cursul anului 2014 este supusă unui amplu program de }i de parament de către arhg. f~orea Costea, de la Muzeul
restaurare-conservare, reabi Iitare }i punere învaloare de către de Istorie al Judetului Brasov. In anii 1990-1991 au fost
Consiliul Jud. Bra}OV }i Primăria feldioara. Cetatea se află în efectuate cercetări ' arheologice de către arhg. dr. Radu Popa
administrarea Primăriei feldioara. Istoricii menţionează că care au continuat până în 1995. În decursul acestei perioade
~ [;;zs;J M_on~mente istorice
Tara Bârsei .=M din JUdeful Braiov
'
35
M.onumente istorice' ~ iffiTh
din JUdetul BroiOV M -= T
, ara Bârsei CETATEA fELD IOARA
necropola, marele }ant de apărare }i cetatea. În necropolă
au fost inventariate 109 morminte, au fost identificate
monede din sec. al XII-iea }i a fost confirmată prima fază
de colonizare săsească din l ransilvania, în zona Feldioara,
la o dată mai timpurie decât sosirea ordinului teuton. În
campania din 1995 s-a relevat traseul zidurilor, temeliile
turnurilor, fundatia zidurilor iar în interiorul cetătii au fost
36 descoperite mai multe gropi neolitice cu material ceramic
}i capela căreia i s-au consolidat zidurile. Ultima campanie
arheologică datează din 2013 în regim de urgentă, în
vederea executării lucrărilor de consolidare si reabilitare a
zidurilor cetătii. Proiectul de consolidare }i p~nere în valoare
a ansamblului cetătii a urmărit remodelarea volumetrică a
zidurilor de incintă ~u drum de strajă, turnuri etc. cu tehnici }i
materiale de constructie contemporană pentru evidenfierea
au fost evidentiate în 6 sectoare investigate: marginea de etapelor succesive de dezvoltare }i de intervenfie.
S-E a terasei, biserica Romanică, grădina casei parohiale,
DESCRIEREA COMPONENlELOR ANSAMBLULUI

Cetatea Feldioara se compune dintr-o i ncintă cu ziduri de l urnul Estic, în stare de ruină din care se mai păstrează
apărare }i turnuri de apărare aflate în stare de ruină. În nivelul unu cu plan}eul boltit păstrat in situ.
interiorul incintei s-au identificat ruinele subterane ale unei Turnul Sudic, o constructie pătrată, fostul turn al portii din
capele }i ale unei fântâni. În exteriorul acestei incinte a fost care se mai păstreză ruinele zidurilor de pe laturile E}i V
surprins traseul unor ziduri medievale timpurii datând din precum }i urmele unui arc din piatră al golului de poartă }i
prima perioadă de constructii ridicată de cavalerii teutoni, un canal vertical în perete care pare să fi slujit la culisarea
mai târziu, formând zwingere, urmele unei barbacane în hersei.
fata intrării }i rămă}itele unui cuptor. l urnul Nordic, o constructie pătrată din care se mai păstreză
l urnul Vestic, o constructie pătrată cu patru niveluri cu doar fundafi ile.
urmele unei bolfi de piatră la primul nivel, celelalte niveluri Zidul de incintă, păstrat în stare de ruină cu înălfimi diferite,
fiind marcate prin decro}ul peretilor. prezintă goluri de tragere }i urmele drumului de strajă în
~ [::;zs;J M
.onumente istorice
CETATEA FELDIOARA Tara Bârsei -= M din Judeful Braiov
'
37
Peisaj Cetatea Feldioara - 1815, autor f ronz Neuhauser (1763-1836) - Colecţia Muzeului Noţional Brukenthal
interior. Porţiuni mai lungi s-au păstrat între turnul S }i cubice }i bolţi semicilindrice pare să fi aparţinut fazei de
V, respediv între turnul V}i N. Oporf iune mai scurtă s-a început a sec. al XIII-iea }i să fi fost un turn donjon. Azi se
menţinut cu câteva guri de tragere între turnul E}i S, i~r păstrează cu hei nivele. Incinta }i celelalte turnuri au apărut în
între turnul N}i Ese află zona cu înălţimea cea mai mică. ln sec. XV }i XVI. Din faza incipientă par a fi }i zonele de
interiorul zidului de incintă au fost evidenfiate arheologic o curtine din N}i Vcu grosime de 2 m, cu fundafii din pietre
fântână, rămă}iţele unei conshucfii din cărămidă precum }i cubice paralelipipedice (40-50 m).
reţele pentru asigurarea apei. Istoricul W. Horwath observă în 1925 că Cetăţi le de la Codlea
Zidul de incintă între turnul de poartă }i turnul vestic este si Feldioara controlau drumul comercial între Brasov -
păstrat destul de bine, cu coronament având o lungime de făgăra}, Bra}OV - Rupea, de asemenea că Cetatea Feldioara
47 m. lângă turnul vestic există un acces creat ulterior. făcea parte dintr-o refea strategică de cetăţi ale Jării Bârsei
Zidul de incintă între turnul vestic }i nordic este păstrat, concepută de regii ladislau I }i Geza al II-iea (1077-1141) de
având o lungime de 33,7 m. Sunt vizibile golurile consolelor refacere a liniei de fodificafie în S-E lransilvaniei, marcată
drumului de strajă }i goluri le de tragere. Zidul de incintă în sec. al XIII-iea de concesiunea teutonilor din 1211. Istoricii
între turnul nordic }i estic este păst!at în stare de ruină fără avansează ipoteza unei graniţe cu fortificafii combinate
coronament cu o lungime de 42 m. ln dreptul turnului nordic alcătuite din prisăci }i cetăţi . Aceea}i idee o împădă}e}te
zidul este păstrat la nivelul cotei interioare de călcare. Zidul }i istoricul K. Horedt în privinţa strategiei unui lanţ de
de incintă între turnul estic }i sudic este bine păstrat în unele cetăţi cu caracter comun defensiv ca program edili tar regal
zone cu coronament având o lungime de 42,5 m. de conshucţi i în S-E l ransi Ivan iei. Cercetări le arheologice
fântâna, desfundată cu ocazia săpăturilor arheologice din Cetatea Feldioara ale echipei conduse de arhg. dr.
îndeplinea funcţia de rezervor de apă sau cisternă de filtrare. Adrian lonifă, au concluziona+ că la sfâr}iful sec. al XII-iea,
Ruinele fostei capele evidenfiate de săpăturile arheologice ~olonizarea germană depă}ise viitorul hotar teutonic.
cu dim.: 7 m/17 m }i navă dreptunghiulară, cor decro}at ln localitatea Feldioara a fost ridicat ,,Monumentul
semicircular }i turn clopotniţă. Capela de fortificaţie studenţilor" dedicat eroilor, vidime ale bătăliei din
reprezintă relaţia capelă - cetate, tradiţie veche din sec. 16 odombrie 1612 între trupele lui Gabriel Bathory }i trupele
al XIV-iea cu hramul Sf. fecioară, cu altar semicircular ce a bra}ovene conduse de Michael Weiss~ soldată cu înfrângere
aparfinut cetăţii teutonice Casfrum /rfariae. }i pierderi mari pentru bra}OVeni. ln această confruntare
(Proiedul de comolidare, mfaurare şi punere în valoare a tragică au căzut în luptă judele primar al Bra}ovului, Michael
[efăfii Feldioara, proiedanf Se. Ufilifas Sri. Sfudiu Marie Weiss, Georg Heltner, circa hei sute de cetăţeni bra}oveni
arhifedural. [efafea Feldioara 2011, arh. Marino Iliescu) }i studenţi ai Gimnaziului Honterus, care au participat la
lurnul de Val incintei, nivelul de bază ridicat din blocuri bătălie.
din JUdetul Broiov M
rnm Tara Bârsei
-=
'
CASTELELE DIN BUDILA
38 REPERE ISJORICE PRIVIND DOMENIUL BUDILA

Domeniul Budila constituia o unitate teritorială cunoscută În 1770 Theodor Beldi - un membru al ramurii catolice al
în secolul al XIII-iea sub numele de domeniul Cruceburgului beldie}tilor - ctitore}te lângă conacul său o capelă catolică
(1222): predicfae wfrum quod creufzherg nominafum.J. care de atunci }i până azi ţine de parohia romano-catolică
Domeniul Cetăţii Cruceburg, iar moi târziu Domeniul Cetătii din lurches-Săcele. Biserica s-a ridicat în stil baroc si cele
Budila se întindea în dreapta lârlungului, începând cu Lunco două clop~te sunt tot din 1770. În cripta de sub biserico
/i\ărcu}ului }i tineo până pe creasta Carpaţilor, pe muntii catolică s-o păstrat sarcofagul provenit din hibo Iulio al lui
Tătăruţ, Tătarul More, labia Butii }i vârful lui Croi. Clement Beldi, decedat în 1627. hcest sarcofag sculptat se
Menireo strategică o domeniului }i o cetăţilor Cruceburg păshează la Muzeul din Sfântul Gheorghe. Clement Beldi a
(Cetatea Teliului) }i Budila ofost pozo drumului comercial }i fost jude regal în timpul principelui Gabriel Bethlen. Beldi
strategic care lega Transilvania cu gurile Dunării , cu Golati, Pâl, fiul acestuia ofost personalitatea marcantă a familiei în
Brăila, Chilia }i cu Morea Neagră. sec. al XVII-iea, devine jude regal }i conducător al secuilor din
Rolul de pavăză o cre}tinătăţii începe după 1211, când comitetul Trei Scaune. Implicat în conflicte politice majore,
cavalerii teutoni chemaţi în Transilvania pe drumul principal alături de o tabără care a pierdut luptele }i influenţa, în
de penetraţie împotriva invaziilor cumonilor păgâni, 1678 principele o ordonat distrugerea cetăţii Budila iar o
construiesc în valea Teliului, Cetatea Cruceburg sau Cetatea parte din domenii ou fost cedate familiei Mikes.
Crucii. {Informalii - Paul Binder - Săcele 1994).
Iniţial domeniul ero stăpânit de cavalerii teutoni din Joro Locolitat~o Budila este interesantă din punct de vedere
Bârsei, iar cetatea Cruceburg ţinea de târgul Prejmer. istoric }i documentar, al patrimoniului construit, pentru că
După 1225 această enclavă a redevenit parte a voievodatului pe teritoriul ei au fost construite 4 castele sau conace.
Transilvaniei }i o fost stăpânită de greovii Prejmerul~i. hcestea au fost ridicate în secolul al XVIII-iea si al XIX-iea
familia greboniolă Teii din Prejmer a dat numele Teliului. ln de grofii maghiari sau conţi. Domeniile în c~re Î}i aveau
documente apare }i sub numele de Tylendorf. re}edinţele grofii Mikes, Nemes }i Beldy se întindeau pe mai
Toponimele din Vamă cum or fi Beldi - plai, Dealul lui multe hectare }i cuprindeau, pe lângă clădiri }i acareturi,
Beldea, Poiano Beldi, Grădina Beldi din Mărcu}, până astăzi grădini , livezi, iaz cu insulă, foi}oare. Grofii stăpâneau
poartă numele de Grădino Domnească. pământurile din satele din Curbura Carpaţilor - de la Teliu,
La leliu, în secolul al XVI-iea locuiau }i sa}i, dar ei au dispărut, Vama Buzăului, până la Dobîrlău }i Mărcu}.
unele onomastice, folnagy-funogiu-hann, czirmes amintesc
de sosi. Telenii, mărcusenii si budilenii erou vestiti ciobani
}i scutari. Numele mu~telui 'Dobromir, din ,~uzae'" provine
de la numele Dobromir din Budila, posesorul de odinioară
al stânei din acest punct al domeniului Beldea. În sec. al
XVIII-iea pe pă}unile }i livezile familiilor Bftldea }i Mikes se
construiesc cătunele Brădet, hcris si Vama. ln sec. al XIX-iea
în această zonă se form.ează do~a comune aparţinătoare de
comitetul lrei Scaune: lntorsuro }i Vomo. Moi târziu toate
O}ezările din ,~uzae " formează comuna colectivă Buzăul
hrdelean, care după 1926 trece în componenţa judeţului
Bro}ov.
ffim" ~
Tara Bârsei -= M.on~mente istorice
I
,
CASTELUL BELDY LADISLAU - BUDILA
Castelul Beldy Ladislau, sec. XVIII-XIX
Sediul primăriei Budila, monument istoric cod Uftl./2010 poz.503. BV-ll-m-A-11615.01
Ansamblul castelului Beldy Ladislau, cod l.Hil/2010 poz. 502 BV-ll-m-A-11615
39
Unul dintre cele patru castele din Budila, aflat în parcul Braşov. Conacul se află înconjurat de un parc foarte frumos
central, este într-o stare bună, fiind reabilitat complet, cu arbori seculari, ambientat pe vremuri de un fost lac cu o
după anul 2010, adăpostind sediul primăriei. Construit în insuliţă, îngrădit de un gard. Clădirea a fost reconstruită la
1731 de groful Beldy Ladislau, castelul a fost reconstruit sfârşitul sec. al XIX-iea şi începutul sec. al XX-iea prezentând
integral în sec. al XIX-iea, astăzi fiind monument istoric o faţadă clasicistă, marcată de coloane, profilaturi la
aflat în patrimoniul comunei. Urmaşii lui Beldy au vândut ferestre, nişe cu statuete la extremităţi , fronton cu ştucatură
proprietatea amiralului ing. Barbu Pontezi; ulterior ea a fost în relief-blazoane heraldice nobiliare ale familiei sub
naţionalizată. /\cesta. a emigrat şi a murit în străinătate, coroană, susţinute de doi lei rampanfi. Interioarele sunt
fără să lase urmaşi. ln conacul lui Pontezi a fost deschisă bogat decorate cu sobe din ceramică smălfuite, ştucaturi din
o tabără pentru copii care a funcţionat până în 1985. Soba lemn, tavanul casetat, placat cu lemn sculptat, balustrade
din cahle ceramică cu email alb si auriu, decorată cu motive din fier forjat, pavimente decorative cu motive geometrice,
florale, cu aspect de porfelan, s~ află la Muzeul de lldă din specifice epocii.
Tara Bârsei
'
CASTELUL BELDY PÂL - BUDILA

Ansamblul castelului Beldy Pal cad L.M.1./2010 poz 507. BV-ll-a-A-11616, sec. XVIII-XIX;
castelul, poz.508, BV-ll-m-A-11616.01, 1731; parc dendrologic, poz.509
40 BV-ll-m-A-11616.02; pavilionul porţii, BV-ll-m-A-11616.03.
A fost construit în 1731 de descendentii familiei Beldy o intrare înclinată spre pivnită construită din cărămidă cu
Pâl. Resedinta avea caraderisticile cudilor secuiesti si un bolti în cruce. Proprietatea a trecut în posesia familiei Mikes
aer re~asce~tist conferit de turnurile l~terale cu ~ren~luri, prin căsătorie }i a fost retrocedată urma}ilor. Astăzi este o
semiturnul de intrare cu perforatii }i creneluri, profilatura proprietate cu functiuni de fermă.
ferestrelor. Din pridvor sau semiturnul central de acces este
~ ~ Monumente istorice
Tara Bârsei -=- M din 1udeful Braiov
'
CÂSTELUL MIKES - BUDILÂ

cod L.M.1./2010 poz 512, BV-ll-m-A-11617.01
41
familia Mikes, veche familie secuiască, mentionată încă din componente artistice clasiciste: bosaje, profilaturi ferestre
1502, participă la confruntări politice }i militare importante tipice, corni}e etc. Subsolul este susfinut pe grinzi din
din îransilva~ia }i drept răsplată prime}te proprietăfi mari metal ~i bolfi de cărămidă. Un pavilion din lemn }i sticlă
de pământ. ln 1693 descendenfii familiei Mikes primesc (astăzi degradat), cu o fostă funcfiune de terasă ~i acces cu
titlul de baroni }ide confi. Originea familiei este din Zăbala scări din piatră spre parcul castelului este lipit de faţada
unde se află reabilitat un valoros monument de arhitectură. secundară din spate. Accesul în parc se făcea printr-o poartă
Castelul Mikes din Budila se află situat între castelele Nemes de fier forjat. Parcul este marcat de arbori bătrâni }i înalfi.
}i Beldy Pal. (onshucfia are o configurafie specifică sec. Pavilionul principal cu scări de acces în castel prezintă un
al XIX-iea, cu hei volume-pavilioane demarcate, unite fronton baroc cu elemente în acolade.
de corpul central. faţada principală este decorată cu
M.on.umente istorice' ~ ~
din JUdetul Braiov M -= Tara Bârsei
'
CÂSTELUL NEMES - BUDILÂ

cod L.M.1./2010 poz. 513, BV-ll-m-A-11617.02
Castelul Nemes a fost construit în jurul anului 1730 de căhe ancadramente din piahă a}a cum arată unele fragmente,
42 groful Nemes. Construcţia impunătoare prezintă ovolumehie unele arcade au fost umplute cu material de cărămidă.
}i un repertoriu de componente artistice proprii stilului Etajul este aproape deshămat, dar moi păsheoză o serie
baroc. Edificiul are două nivele, parter - grajdu_ri spatioose de deschideri ole fostelor ferestre cu fronton semicircular.
cu bolti sprijinite pe arcuri cu pilo}hi }i etaj. lnvelitooreo Alături de ea, în parc se moi află alte două construcţii , foste
corpului central este din tiglă ceramică dispusă în pontă anexe gospodăre}ti din cărămidă aflate în stare de ruină }i
ruptă tipică barocului. ~orponta din lemn ore o tesătură tipică care ou avut funcfii de depozite, magazii, cămări.
barocului si este foarte înaltă. Edificiul construit cu o tinută Ansamblul castelelor Mikes }i Nemes, împreună cu anexele
volumehi~ă elegantă ero destinat cre}terii }i întrefinerii lor }i porcul, formează o unitate conytrudivă istorică care
cailor ca expresie o aprecierii utilităţii }i nobletii calitătilor fac dovado unei proprietăti comune. ln a doua jumătate a
acestora în epocă. Din păcate, construcfia este abandonată sec. XX constructiile ou fost depozite }i gospodării anexe
}i se află în stare avansată de degradare }i descompunere. ole O.NJ Corpati }i apoi S.C. Aro Poloce din Bra}OV, ele ou
Corpul principal, decro}at de aripile laterale, ore un parter fost revendicate de urmo}ii familiilor }i ou intrat partial în
cu două deschideri cu fronton arcuit, mai multe camere posesia lor.
din cărămidă o căror accese ou fost probabil marcate de
iffiTh [;;jZSN ~onumente istorice
Tara Bârsei -= M din 1udetul Bra~ov
'
CASTELUL MIESSELBACH - TĂRLUNGENI

Construit în anul 1810, după afirmaţiile unui presupus Ele conferă un aer romantic întregii construcţii }i vor să
descendent, castelul este amplasat pe un platou-livadă transmită un mesaj. Pe frontonul faţadei principale, latura
43
cu acces din DN Bra}Ov-Târlungeni, înainte de intrarea în sudică apare un ceas sub turnuleţ. Parterul clădirii este
comună. Construcţia este realizată în stil clasicist, orientată construit din piatră faţetată aranjată în bosaje, cu ferestre
cu axul de la Vspre E}i fafadele, N-S. Structura este formată simple, în care sunt montate grilaje romboidale din fier
dinh-un corp central (parter cu două nivele) }i două aripi forjat. Fafadele de la etajul unu }i doi prezintă un decor de
(parter cu un nivel). bosaje, executat din tencuieli de culoare vernil. Ferestrele
Nucleul central al faţadelor, în formă de cub este decra}at în sunt din tâmplărie de lemn, ferecate la interior cu obloane
exterior, pe latura de S}i de Nfafă de planul celor două aripi. masive din lemn îmbrăcat în tablă. Nu se cunoa}te dacă
Corpul central prezintă la cele două etaje câte hei ferestre există pivniţe.
pe fiecare latură, iar aripile laterale simetric. Ferestrele Accesul se făcea pe faţada principală, latura su~ică, prin câte
mai prezintă urmele unor ancadramente cu profi laturi o U}ă mică, metalică, monţată pe fiecare corp. ln faţa clădirii
~iedermeier care s-au măcinat parţial, evidenţiind cărămida. era construită o fântână. lnheaga clădire pare o fortăreafă
lnvelitoarea este din tablă pe cele hei corpuri. Elementul de nepătruns a cărei scop rămâne necunoscut. Nu se cunosc
constructiv decorativ }i pitoresc al construcţiei îl reprezintă date istorice, clădirea este închisă }i abandonată, se află în
cele patru turnulefe care surmontează frontonul aripilor stare bună de conservare. Stilul constructiv al castelului îl
laterale la E}i la V}i pavilionul central la N}i S, montate plasează cronologic în a doua jumătate a sec. al XIX-iea.
la extremităţi. lurnulefele sunt de formă hexagonală }i Imobilul }i proprietatea înconjurătoare a aparţinut familiei
prezintă mici goluri de aerisire, baza este croită în acolade. Miesselbach care are }i un loc de veci în livadă.
Mon~mente istorice' [Al ffi1Th
din JUdetul Bro1ov M -=- Tara Bârsei
'
V
CETATEA NEAGRA - CODLEA

Codlea (Schwarzburg, fekete Halom), monument istoric, l.Hil, poz. 36, cod.
BV-1-s-A-11267 (Situl arheologic)Mgura Codlei "); poz 37, cod. BV-m-A-11267.01
(forlificaţie med ievală sec. X-XIII, ep. medievală) poz 38, cod. BV-m-A-11267.02
(aiezare dac ică fortificată, sec. I a.Chr.-1 p.Chr„ Latene)
44
Ruinele cetăfii sunt situate la 4-5 km de localitate, pe o Zidul de apărare avea 3 m grosime, fiind completat la
terasă sudică a muntelui Măgurii , Io cota 980 m. Incinta exterior }i interior cu pietre din carieră de piatră de var
este alungită de-a lungul unei creste stâncoase, cu o (calcar). Spaf iul dintre peretele intern }i cel extern era
dezvoltare axială N-S, pe o distanfă de 150 m · 200 m umplut cu un material de zidărie. Posterior zidului de
si o lătime maximă de cca. 30 m. Cotele zidurilor sunt apărare sunt vizibile 4 adâncituri care aparfineau unor colibe
~bia vi~ibi le deasupra solului. Curtina a fost sprijinită de în care locuia paza zidului de apărare. Lungimea cetăfii era
contraforturi scurte. Se pare că a existat un turn de intrare de 100 m}i lăfimea cuprinsă între 12 }i 55 m. Circumferinfa
spre N. Ocisternă cilindrică, cu diametrul de 3,40 m }i o zidului cuprindea două vârfuri stâncoase. Pe vârful nordic se
adâncime de peste 3 m a fost săpată în stâncă. Interiorul afla poarta de apărare. Pe stâlpul porfii se afla o aripă a
stâncos a fost perforat de câteva amenajări rectangulare, bolfii cilindrice, iar cealaltă aripă stătea direct pe muchia
semi adâncite care au avut funcfiuni de locuinfe, depozite, inferioară a stâncii. Lăfimea internă a culoarului porfii de
ateliere. Cercetări arheologice au fost efectuate de către acces putea să cuprindă circa 4 m, înălf imea 3 m}i lungimea
arhg. dr. florea Costea, Muzeul de Istorie Bra}OV, între 8 m. Nu se mai poate constata dacă a existat deasupra porfii
anii 1967-1969, care au scos la iveală un bogat inventar un turn cu mai multe etaje. Deoarece Cetatea Neagră era
arheologic, ceramică }i metal. menfionată în cronici ca fiind o fortăreafă de necucerit, se
Cetatea regală a fost distrusă de un puternic incendiu, poate intui că a existat deasupra porfii un turn prevăzut cu
probabil la invazia tătară din anul 1345 (h. h. Rusu, op. cil.) guri pentru turnarea smoalei în vederea apărării intrării ,
Cetate menfionată documentar în anul 1265 - ,laJfro celelalte laturi fiind protejate de formele de relief. hsaltarea
Fekefewholum '~ După retragerea teutonilor cetatea intră laturii de nord a circumferinfei cetăfii era îngreunată }i de
sub ocrotirea regelui maghiar Bela al IV-iea al Ungariei. Se o dolină, precum }i de două }anfuri adânci săpate în stâncă.
presupune că a}ezarea Codlea a fost fondată de coloni}ti i Pe latura abruptă dinspre Codlea, zidul de împrejmuire se
germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa în afla sprijinit de contraforturi; pe latura dinspre Holbav, care
fara Bârsei. (N. Stoicescu, op.cil., voi I) este plană, lipsesc stâlpii. Zidul are la bază l m grosime,
Cetatea se află amplasată pe al doilea vârf al muntelui la exterior fiind montate pietre din carieră de piatră de
Codlea la cota de 980 mînălfime. Pentru a asigura apărarea calcar cu mortar. Zidul de sprijin de pe latura estică atinge
adecvată, zidul de incintă trebuia să atingă 6 m înălf ime. o înălţime de până la 4 m, iar pe latura vestică 2 m. Între
[Al Monumente istorice
Tara Bârsei = M din judetul Braiov
'
zidul de sprijin }i stâncile curfii cetăfii s-a turnat un amestec s-a numit }i Cetatea Neagră }i Cetatea Granifei (G. Bedeus -
de mortar cu piatră brută, de dimensiunea unui pumn. Astfel „Orlmamendeulung '' pagina 81).
curtea cetăfii a devenit mai plană. Deasupra acestui zid de Cetatea Neagră adăpostea cel mai vechi drum de trecere
fundafie, s-a ridicat apoi zidul de împrejmuire cu culoarul de gândit ca o rută de călărit, care lega interiorul Transilvaniei
apărare. Locuinfele din interiorul cetăfii erau conshucfii mici cu fara Bârsei. Drumul prin pădure care frece la aceea}i
}i primitive din lemn. Pentru stăpânii cetăfii erau prevăzute înălf ime pe lângă aceste creste, aproape până la tunelul
spafii de locuit în clădirea turnului porfii. Dolinele prezente rutei Bra}OV - făgăra} }i apoi coboară înspre ~inca Nouă, se
în curtea cetăfii puteau fi folosite ca rezervoare naturale de 45
nume}te Calea Sa1ilor.
apă prin căptu}ire cu lut. La Cetatea Neagră exista un drum al cetăfii (Burgweg), care
Ordinul Teutonilor î}i demonstra astfel experienfa în urca dinspre Codlea, iar pe latura Holbavului exista valea
construirea cetăfilor prin mijloace simple }i utile, dominând cetăfii (Burgla/J, care dispunea de pârâul cetăfii (Burghach).
vârful muntelui }i construind cât era necesar. Cetatea Neagră La granifa cu Vulcanul, inferior dealului împădurit
nu trebuie imaginată ca o cetate fastuoasă a cavalerilor Michaelsberg, existau ni}te câmpuri denumite RiHerhomm;
teutoni cu multe turnuri }i clădiri , ea fiind doar o simplă deasupra acestui loc, curge pârâul Bredbav (Breifhach).
conshucfie de piatră dotată cu lucrări necesare din punct
În funcfie de aceste puncte de reper se constituie vechiul drum
~e vedere strategic: împrejmuire, poartă }i zid de apărare.
de călăref i dinspre Bra}OV la Sibiu prin pasul Codlea în felul
ln 1262, prinful maghiar Stefan s-a adăpostit împreună cu
următor: Bra}OV - Codlea - RiHerhomm - Bredbav - Cetatea
ceilalfi loiali lui în Cetatea Neagră care îi oferea protecfie
Neagră - Drumul Sa}ilor - Vad - ~ercaia - Crif - Sibiu.
împotriva tatălui său, regele Bela al IV-iea. După o defensivă
După distrugerea Cetăfii Negre }i după dăruirea de către
îndelungată }i curajoasă a trebuit să se predea puterii
superioare a tatălui său. regele Ludovic I, în anul 1365, a domeniului făgăra}
În anii 1304-1310, cetatea a fost ocupată de contele Solomon domnitorului Valahiei, sub titlul de bun vasal, drumul a fost
care s-a răzvrătit împotriva regelui Carol Robert. El a luptat evitat din cauza lipsei de protecfie }i pentru că ducea într-o
}i la Rupea împotriva regelui până ce l-au trădat rudele lui, foră străină, fiind preferat pasul Crizbav.
Johann }i Jakob Gross }i i-au predat cetatea regelui. (Extras din ,,Da1 Burzenland Band IV")
ln 1345, după Josef Teutsch, tătarii au distrus cetatea. Ea nu
a mai fost reconstruită, deoarece }i-a pierdut semnificaf ia. Cercetări arheologice }i documentare ale istorici lor
Cavalerii teutoni au construit cetatea împotriva popoarelor avansează ipotezele că astfel de cetăf i au mai existat pe
războinice din făgăra}ul acelor vremuri, al )erra teritoriul judefului nostru la Teliu, Ungra, Viscri, făgăra},
Bimnorum el Valachorum '' la granifa fării Bârsei. Astfel feldioara de făgăra}, Hălmeag, Camăna de Sus.
I
II Jl".....ti~l4t~
.f~.400 I
!'i •.•• -.4~ Î
i I
~·.-'fi"''
I
I I
~
I I
! I
~.
Cetatea Neagră
(după planul lui W
. HORWATH scara 1:1500) - 1923
,,Dos Burzenlond" - val. IV, 1929
M.onumente idorice' ~ ~
din JUdetul Braiov M -= Tara Bârsei
'
CETATEA CRUCEBURG O<REUZBURG) DIN TELIU

Istoriografia bra}oveană a încercat în sec. XX să identifice înalte, se consideră astăzi că cetatea Teliu s-a aflat la Nyen.
amplasamentul geografic al cetăţii de la Tabla Buţii din După o cercetare mai exadă a acestor situri, s-a constatat
46 Pasul Buzăului , atribuită Ordinului Cavalerilor Teutoni. că acestea erau compuse doar din metereze de pământ }i
În ciuda materialului bogat produs de istoricii sa}i }i }anţuri. Nu existau ziduri din piatră. Astfel cetatea trebuia să
români nu s-a putut stabili cu exaditate locaţia acestei se afle undeva în pasul Buzăului . Orban Balasz menţionează
cetăţi atât de disputate. Potrivit cronicilor, după intrarea 3 cetăţi în pasul Tăt~rilor din Bosau, unde }i Bethlen găse}te
în posesia fării Bârsei, Ordinul Cavalerilor Teutoni a o ruină pe Tatârkă. ln vara anului 1928 W.Horwath a găsit
construit cetatea Teliu, Jreuzburg ", în afara domeniului ruinele cetăţii Teliu cu ajutorul documentelor }i descrierilor
Ordinului într-o zonă de avanpost împotriva cumanilor. anterioare în pasul Tătarilor.
Apoi au primit permisiunea regală de alocare a câmpuri lor ~uina se află la marginea pădurii între pă}uni muntoase.
arondate. Locul iniţi al al cetăţii a fost dat uitării, istoricii ln pasul Tătarilor la 2-3 km S, în vechiul regat, pe o
au identificat amplasamentul eronat: Engel a mutat-o în sa la 1300 m înăltime, între vârfurile Bocirna (1362 m) si
„Istoria Ungariei în regiunea Saschiz (Kaisd), cetatea Saschiz Crucea Mandii (1300 m). ,
(Cloa}terf /Klosdorf); Seivedh a identificat-o cu Tâmpa Drumul tătarului situat în afora Ordinului Cavalerilor era
(Zinne); Draudt vorbe}te despre Nyen; Benkă o identifică cea mai facilă poartă de atac pentru cumani }i mai târziu
în zona Bosau/Pasul Buzăului unde se mai văd ruinele pentru tătari. Din aceste cauze strategice, drumul tătarului
unei arce Bozzensi; Bethlen crede că cetatea se afla unde a fost blocat prin ridicarea cetăţii Teliu. Se poate vedea clar
sunt ruinele din Tatârkă. Deoarece prejmerenii au numit că cetatea nu s-a aflat în valea Nyen, deoarece nu le-ar fi
comuna maghiară Nyen, Kretzbrig (Kreuzburg) }i pentru că fost utilă cavalerilor, întrucât du}manul o putea ocoli U}Or.
la capătul comunei se aflau ruinele unei cetăţi pe stânci (W. Horwath)
m=m- [;;zs;:J Monumente istorice
Tara Bârsei M din judetul Bro}OV
'
Pietrele folosite Io construcţia cetăţii sunt obi}nuite, fiind după înălţimea }i grosimea zidurilor de 3-4 m, aici a existat
pietre de nisip. Calcarul a provenit din muntele Zăgan. o construcţie lungă asemănătoare unui turn, care avea în
Mortarul de calcar s-a erodat }i nu a moi susţinut zidul iar mijloc o intrare cu un pod mobil care se ridica peste un Janţ
turnurile s-au prăbu}it în totalitate. lotu}i se mai poate de apărare. Zidurile ar fi putut să fie dotate cu guri pentru
urmări secţiunea bazei. Secţiunea este romboidală, flancată tragere }i guri pentru smoală. fiind construită împotriva
cu turnuri patrulatere în trei colţuri . Zidul de împrejmuire cumanilor, cetatea a reu}it să se apere cu succes. După ce
este de 1,5 mgrosime }i zidul turnurilor de 2 mgrosime. S-a s-a despărţit ordinul cavaleri lor de regele Andrei al II-iea,
păstrat o parte dintr-un zid gros de un metru, care pare să conf. lui J.K. Schuller }i Philippi, regele a ocupat cetatea 47
fi aparţinut unui zid zwinger. Afost identificat de asemenea cu violenţă în 1225 împreună cu o mulţime de călăreţi }i
un Janţ plat spre turn. Acest Janţ ero abrupt }i adânc spre E}i pede}tri, alungându-i pe cavalerii ordinului, context în care
separă astfel ridicătura plată din Sa cetăţii care era expusă unii cavaleri }i oamenii lor au fost omorâţi sau capturaţi.
atacurilor puternice. Poarta de apărare care s-a prăbu}it nu Cetatea a rămas în posesia regelui până când au distrus-o
a mai putut fi reconstituită cu exactitate. Omovilă denotă tătarii în 1241, 1285, 1345. Astfel s-a redeschis poarta de
locul unde s-ar afla intrarea porţii. Cetatea este adaptată atac a inamicilor în Jara Bârsei. În cursul a 18 ani au intrat
formelor terenului, ziduri le de împrejmuire, cu turnuri le turcii de trei ori în Jaro Bârsei: 1421,.1432, 1438, până când
ce o flanchează }i zwingerul se află doar pe laturo sudică i-a învins Joza de Zoron în 1508. ln 1530 Mehmed Pasa
de atac. Deoarece secţiunea de bază a cetăţii corespunde pârjole}te Jara Bârsei. În 1542, ~omnitorul Moldovei, Pet~u
construcţiei celorlalte cetăţi din Joro Bârsei, trebuie să fi Cercel, invadează Tara Bârsei. ln 1552, domnitorul Ilias si
existat }i o poartă de apărare corespunzătoare. Turnul porţii ~tefan Vlad au atac~t Jaro Bârsei. (,Dos Burzenland Bond IV"'-
cu poarta de intrare pare să fi fost ridicat pe latura de E, 1929, ,,Die Kreuzhurg und der Bomuer Pau '~ von W.Horwath).
-. ' .
',· ,
' ·.
Cetatea înPasul Tătari lo r

după planul lui W. HORWATH scaro 1:600 ,,Das Burzenland~ 1929
din judeful Broiov M Zona Rupea
CETATEA RUPEA
Cetatea Rupea, sec. XIV - XVII,
monument istoric, LMI 2010, poz. 756, cod BV-ll-a-A-11769
48 Incinta Superioară cu capelă ii încăperi pentru provizii sec. XIV-XVII,
poz. 757 cod BV-ll-a-A-11769.0l
Incinta Mijlocie cu Turnuri, sec. XIV-XVII, poz.758 cod BV-ll-a-A-11769.02
Incinta Inferioară cu turnuri, Turn de Poartă, fântână, Anexe, sec. XIV-XVIII,
poz. 759 BV-ll-a-A-11769.03
Cetate fortificată, situată pe drumul comercial Bra}ov-Sighi}oara-lg.

Mure}, cu rol important economic, autonomie, drept de
târg - 1443 }i de vamă.
Cetatea a fost construită în mai multe etape - sec. XIII - XVII.
PoziŢie - 121 mînălŢime fapt ce ajucat un rol deosebit în apărarea
zonei înconjurătoare încă din sec. al XIV-iea.
Numele de Rupea vine de la cetatea antică ,~amidava ", romanii o
denumeau ,~upes".
Avarii, întâlnind această fortificaŢie, i-au zis ,Xohalm " -
„dâmb de piatră".
Cetatea are hei centuri construite în epoci diferite, numite „cetăŢi ".
Intrarea în „Cetatea de Sus", cu o suprafaŢă de 1500 m.p., se făcea
pe sub Jurnul Pulberăriei. Zidul de incintă susŢinea }i o galerie de
lemn. ln decursul vremurilor, cele mai importante reparaŢii s-au
făcut după anul 1718.
Cetatea de Mijloc cu suprafaŢa cea mai mare, dispunea de patru
turnuri, un turn cu hei metereze si unul al scriitorilor - arhiva.
În sec. al XVII-iea a fost înălŢat ~idul ,,CetăŢii de Jos", de 4-5 m
InălŢime, cu creneluri, turn de intrare, cu punŢi ridicătoare.
ln 1623 a fost săpată fântâna de 41 m.
Un turn a fost destinat pentru prizonieri.
În 1790 cetatea a fost avariată.
iffiTh [::jZSi:J M
.on.umente istorice
ZOna RUP ea -= M din JUdetul Braiov
49
SlRUCJURA CETĂJll MEDIEVALE RUPEA

l. Intrarea - Cetatea de Jos. 14. fumul Grebsig.
2. Locuinta paznicilor. 15. Capela.
3. Noul bastion sau furnul Slăninei. 16. U}a Grebsig.
4. fumul Servitorilor. 17. Proeminenta zidului exterior.
5. fântâna. 18. furnul Seri itori lor - arhiva.
6. fumul Portii de Jos sau locuinta paznicilor. 19. fumul Prizonierilor.
7. Magazia militară . 20. Intrarea căhe Cetatea de Sus - fosta poartă de sus }i
8. Camera Pulberăriei a negustorilor din Rupea. fumul Pulberăriei.
9. furnul pentagonal. 21. Lucarnă de turn.
10. Poarta Cetătii Mijlocii. 22. Camera de scaun.
11. furnul Ungrei. 23. Intrarea spre cele hei căsute.
12. Camera judelui regal. 24. Camera nouă sau de Sus.
13. Camera judelui scăunoi.
Cetatea de Jos - suprafată de 1547 mp. - sec. al XVII-iea.

Cetatea de Mijloc - suprafată de 5180 mp. - sec. al XV-iea
(conshuctie fortificată datorată pericolului turcesc).
Cetatea de Sus - suprafată de 4028 mp. - sec. XI - XII.
fatal suprafată - 10.755 mp.
(Heinrich Muller - Die Repser Burg, Sibiu, 1900).
din JUdetul Bro1ov M - = Zona Rupea CETATEA RUPEA
50
CETMEA RUPEA - sistem fortificat defensiv.

lnitial cetatea Rupea a fost cetate regală sau nobiliară, apoi a )n finulul dinlre Târnava Atare fi O/ful Superior, lârgurile cu
devenit cetate tărănească. imporlanfă economică deofehilă fi polilico-adminiffralivă
Defalcarea etapelor constructive este destul de complicat de erau lârgurile libere - Cin9or (oppidum KyHenk - 1434) fi
surprins. Cetatea de Sus cu un plan aproximativ triunghiular Rupea (oppidum Kwhelm - 1443J':-
~i colturile rotunjite are o încăpere centrală ce ar putea fi 1,Rupea a devenii lârg dalorilă funcfiunilor mie
luată în considerare pentru un fost donjon, iar lurnul polilico-adminiffralive: cenlru de diffrid românefc, de
Pulberăriei ar fi putut fi un vechi turn de poartă. (A. A. Rusu. Scaun făfefC fi fecuiefC ':· ,,Târgul era un fal mare, dezvollal
,,[aflelarea Carpalică '} demografic, cu un număr mare de gofpodării fi concenlrafie
,,Târgurile f-au dezvolfal În jurul celăfilor, dalorilă drumurilor aglomerală de fale În jur. "
comerciale, din nevoia faliffacerii inlerefelor economice locale ,,Valea Târnavelor fi Scaunul Rupea erau regiuni de deal fi coline
fi a mie/or Înveânale ':· acoperile cu păduri În prapor/ie mai mică decâl celeia/le zone.
Gravu ră după Orban Balazs, 1868
iffiTh ~ Mon.umente iitorice
CETATEA RUPEA Zona Rupea -= M din JUdetul Braiov
51
Erau renumile penlru vii fi vinuri, În pomi frucliferi (meri, târgul de in, cânepă }i fire, iar la Cincu, la 15 aprilie. În
peri, pruni, cireşi, vifini, caifi, nuci), holdele de mei, grâu, orz, 1769 se menţionează la Rupea }i Cincu, semănatul cânepii }i
Jecară, ovăz, cânepă fi in, păfuni, vânai, fânefuri pe coa1le, ~provizionarea breslei funarilor din Bra}OV cu această marfă.
animale, Jare, apă lermală, peJCuil, lemnării, albinării '~ ln 1730, fire toarse }i pânză di~ Cincu }i Rupea se cumpărau
În sec. al XVIII-iea la Rupea se producea mult bumbac, motiv de me}terii bresla}i ~ra}oveni. ln 1780, perpetarii bra}oveni
pentru care aici se ţinea în lunile martie }i iulie târgul firelor aveau târg la Rupea. ln 1811, Rupea apare menţionată ca unul
de bumbac. Se cultivau ,/OfU"sau „rubia lindorum '/cu care se din grânarele Bra}ovului. Meseriile erau organizate în bresle.
yopseau în ro}u firele de bumbac, plantă necesară vopsiţoriilor. Pe unul din documentele bresla}e din 1783 apare scris: ,,Nu e1le
ln Jibert }i Caţa se producea pânză de bună calitate. ln 1773 nimic mai frumoJ pe lume decâl dacă fii o prielenie bună '~
un ordin aulic stabilea la Rupea, la două zile după Rusalii, tlt Muller, op. cil.; St. Iosif op. cil.; G.D. Teutsch, op. cil.J
M.on~mente istorice' ~ llim' Zona Rupea CETATEA RUPEA
din judeful Broiov M -=-
RUPEA ÎN EPOCA EVULUI MEDIU (istorie evenimenfială)

Menţionată documentar în 1337, Rupea sau Kohalmul a - 100 de ani cetatea a fost în mâinile castelanilor regali.
fost populat de coloni}tii sa}i din a doua jumătate a sec. al - (1420-1421) - campania turcilor, turcii au ajuns pe V.
XII-iea. Cetatea a început să fie refăcută de sa}i din sec. al Oltului până la Cârţa }i au prădat Jara Bârsei }i alte zone
XIII-iea. învecinate. Locuitorii Rupei s-au retras în cetate până au
52 Heinrich Muller afirmă în ,,Die RepJer Burg ": după invazia trecut turcii.
mongolă din 1241-1242 pe Valea Oltului }i a lârnavei s-a 1432 - Vlad Dracul sau Drăculea (1431-1446) a pustiit Scaunul
întărit stânca - cetate de către locuitorii Rupei după 1285 Cohalmului ducând cu el mulţi oameni în sclavie, dar nu a
pentru refugiu. putut cuceri cetatea.
lntărirea cetăţii s-a datorat }i luptelor interne dintre fiii - După bătălia de la Mohâcs, rupenii au fost supu}i ai regelui
regilor maghiari Bela III }i Bela IV cât }i conflictelor pentru ferdinand de Austria.
coroană din timpul regelui Andrei al II-iea (1291-1301). - În timpul conflictului dintre ferdinand de Austria }i Ioan
Devenit rege al Ungariei, Carol Robert de Anjou s-a sprijinit Zâpolya, sprijinit de turci }i după victoria din 1529, Zapolya
pe cetate. El l-a numit voievod pe lhomas, împotriva voinţei a fost recunoscut voievod al lransilvaniei de către locuitorii
sa}ilor. Scaunului Rupea }i astfel s-au salvat.
- 1317-1321, răscoala nobilimii maghiare conduse de fostul - Armata lui Sigismund Bathory a fost găzduită }i întrefjnută
palatin Jacob Kopasz. la Rupea, de unde au primit }i bani.
- 1324 - răzvrătirea populaţiei săse}ti conduse de greavul - 1601 - N. Csâky a fost la Rupea cu armata }i a primit 225
Henning din Petre}ti împotriva voievodului lransi Ivan iei, guldeni pentru întreţinerea armatei }i drept omagiu a primit
lorna de Szecseny, pentru apărarea autonomiei. Regele Carol două pahare de argint în valoare de 42 de guldeni.
Robert a venit în lronsilvania pentru a impulsiona nobilimea - Cu ocazia venirii gen. Basta, la Rupea a fost încartiruită }i
să se organizeze în corpuri de armată sub conducerea armata de mercenari valoni, mu}chetari, olandezi, săceleni
voievodului lhomas }i ajutaţi de cumanii trimi}i de regele ek, au venit }i comisarii împăratului }i căpitanul de făgăra},
Ungariei au cucerit în 1324 cetatea Rupea, înnăbu}ind toţi au fost plătiţi cu guldeni de aur.
răzvrătirea, înfrângând armata lui Henning }i ucigându-l pe - Biserica din Rupea a trimis o cană de argint în valoare de
acesta. 40 de guldeni împăratului la Praga, ca semn de adeziune }i
~ [;Al M.onumente istorice
CEl ATEA RUPEA Zona Rupea -= M din Judetul Braiov
recunoa}tere. formă rofundă, dădilă din cărămidă şi aşezală pe o colină

- Generalul Basta a primit din partea rupenilor un armăsar Înallă dinlre două gârle, slând acolo ca o lebădă a/hă. Âre
de 45 de guldeni. o poadă şi 7 hiserio~ fără Înfăriluri anexe. Âre mulfe arme
- În timpul lui Gabriel Bathory (1608-1613) au continuat de luplă, şi e o frecăfoare mare cu două rânduri de ziduri.
înarmările în cetatea Rupea. Astfel s-a cumpărat un cod Oraşul se află Înfr-un loc Înverzii şi are vii şi grădini În
mare de 47 de guldeni, au fost reparate pu}tile, lemnăria, podea de apw a celă/ii. Âcolo se găseff 20 de hiserici zidile
iar judele regal împreună cu armata au luat 157 de guldeni din pioiră, fiecare din ele semănând cu o celafe (probabi I
pentru mâncare }i soldă pentru că G. Bathory a atacat în se referă la panorama văzută de sus din cetate, cu biserici le 53
1611, Jara Românească }i pe domnitorul Radu ~erban. fărăne}ti săseşti fortificate }i cu turnurile de observafie,
- Judele regal pentru a intra în grafiile principelui din zonă). Âre frei hăi~ 70 locuinfe penfru preofi, 2000
lransilvaniei, G. Bathory i-a oferit un pahar de argint de 89 de dughene. După obiceiul meşferilor din a/le păr/i şi aici
de guldeni . mărfurile le vând femeile şi fefele. Oraşule Înconjurai cu un
- 27 iunie - 7iulie1611- G. Bathory, principele lransilvaniei zid de cefafe foade pulernic, dinlr-un singur rând, având 3
a fost învins de armata lui Radu ~erban, domnul J. Române}ti, por/i, 8 haslioane şi un şan/ lung umplu/ până sus cu apă, iar
lângă Bra}OV. Principele G. Bathory s-a refugiat în cetatea Înjurul şan/ului se afla un zid pulernic cu palirnde. Dai fiind
Rupea, de unde i s-a înlesnit fuga cu o calea}că trasă de 6 că aici se produc foade mul/i sfrugun~ vinul e recunoffuf
cai, la Sibiu, de către judecătorul regesc al cetăfii. şi vesfil. De asemenea, hăufurile ca: rachiul, braga, berea
- 1657-1658 - Lângă Rupea poposesc trupele voievodului suni mulle „şirei/icuri '~ Mevărul esfe că cela/ea aceasfa nu
~tefan al Moldovei, acestea au intrat în piafa centrală. văzuse Încă 001/e olomană, nu suferise de pe urma lăcomiei
- 22 iulie }i 20 noiembrie 1658 - tătari i au năvălit în făfarilor şi nimeni dinlre aceşlia nu fwese lârâl În sabie,
Cohalm. Un protocol al senatului local (cons. comunal) arată deoarece fiind aşezafă În loc prăpă1lio1, era cu nepulinfă
că au intrat tătarii în ora} cu 150 de oameni până lângă de ocupai. Locui/orii acesfei celăfi erau aşa de naivi şi de
cetate, pe care n-au putut să o cucerească. Celebrul călător neşliulori, Încâl mul/i copii şi lineri au murii de spaimă
turc, Evlia Celebi (1611-1684?) menfionează că armata numai la vederea mărefiei 001/ei islamice. Nimeni dinlre
turci lor se afla în preajma Rupei în 1661-1662 pentru a 01/aşii noşlri n-au făcui pagubă În viile şi grădinile lor.
strânge birul padi}ahului (ei au primit două sute pungi). De aceea ei au primii 001/ea prieleneşle şi au cimlil-o cu
Armata condusă de Ali pa}a apoi de lbrahim pa}a }i de Kocok vin. Popula/ia e foade hogală, iar he/şugui nici nu poale
Mehmed pa}a era în apropierea Rupei, alături era }i craiul fi demis. De aceea, serdarul s-a sfahilil În acesf oraş, În
Ardealului, osta}i din Jara Românească }i Moldova. - Armata siguranfă. Oasfea a rămas 70 zile suh cefalea Rupea şi după
turcă se afla sub cetatea Rupea „unde conăceam '~ ce a primii 7060 de pungi cu hani penfru birul padişahului,
- Ali pa}a dă ordin lui lsmail pa}a să strângă codul }i marele serdar a pornii de acolo. Toafe solele de aici fiind
calabalâcul de sub cetatea Rupea }i să pornească cu armata În siguranfă şi pace, oamenii se Îndelelniceau cu repararea
spre Buda, împotriva împăratului Austriei, care prădase locuinfelor lor. ([ăfălori Sfrăini despre Jările Române,
Buda, încălcând tratatul de pace. 40.000 de tătari au plecat Voi. VI, p. 598, 600, 602, 603, 604-606).
de la Rupea }i trec râul lisa spre Austria. Serdarul Kocok - 1700 - Ulanii imperiali au ocupat cetatea Rupea. Generalul
Mehmed pa}a cu 80.000 de rumelofi }i anatolieni rămân la Pokri, comandantul general al Ardealului a fost la Cohalm
Rupea pentru sprijini rea lui Mihai Apafi }i strângerea birului după înfrângerea turcilor la Viena. lrupele sale de kurufi au
cuvenit. Banii pentru padi}ah }i alte avuţi i ale vizirilor sunt poposit la Cohalm mai multă vreme. Sa}ii }i-au manifestat
depuse în cetatea Rupea, însărcinând pentru paza U}ii pe recuno}tinf a, dându-i generalului de anul nou suma de 266 fi.
Kasîm-Mehmed pa}a, pe Catalba} pa}a }i pe Piri Hasan pa}a. - 1716 - Ciuma bântuie în Ardeal până în Jara Bârsei,
„Ce/alea Rupea- spune Evlia Celebi - şi aceasla e o cefale a de aici a fost adusă în Cohalm. Locuitorii s-au refugiat în
sofilor de suh 01culfarea crailor Ârdealului. ",,Dar ce/alea fiind cetate unde molima nu s-a mai întins. Între l aprilie 1710 }i
ocupală cu binişoru/, loală 001/ea a infra/ În coduri, lângă l ianuarie 1720 ciuma a răpus 622 de oameni.
cefafe, iar oşfenii s-au dus să vizileze cefafea, căci aceasfă G.D. leutsch, Geffhichle der Siehenhurger Sachsen, 2, Voi. li;
celale, fiind foade pulernică şi faimoasă, esfe cheia părfilor p. 276,277; V. ~t. Iosif, Banca Cefafea- Schifă monografică,
ardelene. file o cefafe plăcufă, hogală, frumoasă, aşezafă Rupea, 1925; Heinrich Muller, Die Repser Burg, Sibiu, 1900
pe locul unde se Înlâlneff ho/orele celor lrei vilaieluri: al }i Sfohle und Dislrikfe 0/1 Unfedeilungen der Siehenhurgiffh
sofilor, al hdealului şi al Secuilor. file o cefale mare, de Deuhchen Naliomuniversilăf (1746-7876), Sibiu, 1941.
din judetul Bro1ov M Zona Rupea
.. ..
CASTELUL fORTlf ICAT SUKOSD
BETHLEN - RACOS
54 COD LMI BV-ll-a-A-11754 '
Potrivit inscriptiei de pe bastionul sud-vestic, cetatea a fost ridicată
de Sokosd Gyorgy, mo}ier }i comandant al trupelor principelui Bethlen
Gabor. lnscriptia în stare fragmentară, în limba latină: ,,Soli Deo Gloria
exfrui feâf ex fundamenfo Georgiu1 SUkosd Â.D. 1624. 9. /r1aj. '/
Cetatea a fost construită pe locul unei mănăstiri , folosind ca material
piatră de bazalt, }isturi extrase din Valea Capelei, Lunca de Jos,
Harghita, tuf vulcanic. Edificiul a fost realizat în stil renascentist,
având un plan de pătrat neregulat, fortificat cu bastioane conice,
rotunde, joase, acoperite. Acest tip de cetate este de tip vauban }i are
multiple similitudini în l ransilvania (făgăra}, Iernut etc.) }i Ungaria.
Cele patru bastioane sunt unite de un zid în Ncu h: 8 m }i I: 1 m,
.,, în celelalte trei părti sunt unite de clădiri . O galerie de straje din
lemn încercuia perimetral fodificatia la inferior având rol de apărare
cu acces la utilizarea crenelurilor si a nări lor de smoală. Azi se mai
văd doar urmele acestora. În part~a sudică, deasupra intrării, Samuel
Bethlen a construit în 1700 un turn pe care este aplicată o emblemă
heraldică cu însemnele nobiliare ale familiei }i inscriptia: ,,[ome1
Samuel de Befhlen come1 Comifafi1 de Koko/Io ac Sedi1 Siculieali1 /r1aru1
Capifaneu1 Vifrohique Supremu1 1700 '~ (Contele B.S., administrator al
comitetului l ârnava Mică }i căpitan al scaunului secuiesc al Mure}ului
1700). Turnul cetătii este asemănător turnului bisericii reformate din
sec. al XVIII-iea. Stilul său este diferit de al restului cetătii , în interiorul
său era montat un clopot }i un ceas, iar pe exterior se găsea un cadran
solar cu limbă de fier. După moartea lui Sokosd Gyorgy în 1631 (al
cărui mormânt este făcut în 1623 de către pietrarul clujean Peter
Oi6szegi), castelul este preluat de Peter Budai, om politic }i perceptor,
cu legături politice }i diplomatice cu voievozii din Jara Românească }i
Moldova~ care prime} te_proprietatea ca donatie din podea principelui
Barcsai Akos în 1660. ln 1694 cetatea ajunge în posesia lui Bethlen
Samuel (1663-1708), care începe noi lucrări de constructie. Zidurile de
apărare }i bastioanele sunt înălfate. Sala Cavalerilor din aripa esti~ă
este decorată cu basoreliefuri baroce. Astăzi sala nu mai ex istă. ln
1917 /1918 au fost demarate lucrări de renovare care au fost oprite din
cauza conjuncturii nefavorabile. Au fost reabilitate turnul }i bastionul
sud-estic. La Budapesta se găse}fe fotografia document a sălii cavalerilor
cu decoratiunile. Sala si bastionul de N-E au fost demolate la sfârsitul
anului 19'18. În timp~I renovării a fost descoperită o scândură, din
du}umea cu anul 1464 care probabil a apartinut mănăstir i i . Un document
care inventariază }i descrie structura camerelor castelului este din anul
1698 (urbarium) }i ultimul inventar din 1765 oferă informatii despre
Blazonul heraldic al comifelui Samuel Befhlen O}ezarea }i dimensiunile încăperilor. La o d i stanfă de 2 mcetatea era
~ IA] Monumente istorice
Zona Rupea M din judetul Bra}OV
55
Gravură după Orban Balazs, 1868

împrejmuită cu un ~ant adânc, ce putea fi umplut cu apă la de piatră, cu bastioane cu ~ase colturi de dimensiuni mici,
nevoie. Pe podea exterioară a ~anfului un val de pămâ~t la cele două extremităti. Un bastion este locuintă la nr. 95.
împrejmuia cetatea. Lătimea ~anfului era de 20-22 m. ln Afost cameră de paz'ă ~i locuintă pentru birjari. Urmele
partea de S la o didanfă de cca. 20 mde ~anf se afla un zid ~anfului se mai găsesc doar pe podea sudică ~i estică a
Mon~mente istorice' ~ ~
din JUdetul Bro)OV M -= Zona Rupea CASTELUL SOKOSD BETHLEN
56
Consolă din lurn Gu ră de lrogere Coiul bucălări e i

cetăfii unde se mai văd ruinele zidului exterior pe o lungime se mută aici cu familia. Cel care a construit cetatea nu a
de cca. 20 m. Deasupra }anfului, în fafa intrării de sub turn locuit aici, Sukosd Gyorgy murind în 1631 nu a terminat-o.
era un pod iar pe podea interioară a acestuia o poartă În cetate a existat o tesătorie, brutărie, bucătărie, hambare,
mare, mobilă, ce se ridica cu ajutorul unor lanfuri groase, creme, magazii, depozite, iar sub turn o temnifă. În 1704
poarta având o U}ă. Continuitatea podului era întrerupţă cetatea a ajuns în mâinile curufilor care pricinuiesc mari
de o trapă lată care pe margini putea fi ata}ată porfii. ln daune contelui german. Cetatea a slujit ca apărare împotriva
curtea interioară exista o poartă ce putea fi manevrată cu răscoalelor iobagilor, în 1661 }i 1686 împotriva invaziilor
ajutorul unor scripefi, în spatele acesteia aflându-se în 1698 tătari lor }i hofilor ce prădau aceste finuturi. (lnformafii din
patru tunuri }i o muschetă. Apărarea cetăfii era asigurată de Monografia satului Rakos - ,)ilsorakos falumonografiaja...
arsenal: 6 tunuri, 14 muschete, l3 flinte, o pu}că de ienicer elaborată de preotul reformat dr. lmre Borna (1908-1982)
turc, 8 carabine, 6 lănci , 16 săbii , 2 pu}ti lersenyi, un coif, în 1970 }i lldik6 Hegyessy). (Orbân Balâzs - ,,A Szekelyfold
o sulifă }i praf de pu}că. Cetatea Î}i pierde rolul strategic leirasa"(Descrierea Jinutului Secuiesc), Pest, 1868)
la începutul sec. al XVI II-iea, când contele Bethlen lmre
CETATEA JIMBOR
(SOMMERBURG), sec. al XIII-iea
monument istoric, L/l\1/2010 poz. 677, cod. BV-ll-a-A-11724
Cetatea: Satul Jimbor se află la E de Rupea. Cetatea este 57

amplasată pe dealul Jimborului, spre N. „Vârful awlui munfe
e$fe Înfrumu$efaf de ruinele unei vechi celă/i germane. În
vremurile de demulf cefafea era Împrejmuilă de un zid de
apărare duhlu fi de un şan/, a căror exi$fenfă o dovedeff
Gravură după Orban Balazs, 1868
ruinele unui zid de pialră. {efalea a fo$f de$ful de pulernică
penfru a oferi adăpo$f În /impui invaziei lăfare din anii 1532 - În cetate locuiau 15 gospodari.
1421-1422 '~ (Lit.: Orban Balazs - ,A Szekelyfold leir{ua ' 1581 - În sat locuiau majoritar sa}i }i supu}i maghiari
(Descrierea Jinutului Secuiesc), Pest, 1868) (coloni}ti). Sa}ii au un preot, ungurii un pastor. Satul era
Era o cetate de refugiu pentru comunitatea sătească în condus de un „Hann" săsesc.
vremuri de reshi}te. Cetatea este formată dinh-un zid de 1636 - Magistratul regal din Rupea, Zacharias filkenius,
împrejmuire de forma unui patrulater neregulat cu o clădire zis Weyrauch, prime}te de la principe pentru toată viafa un
a porfii, un bastion }i un turn înalt cu patru coifuri. Cetatea procent mic din cetatea Jimbor.
a fost cercetată foarte puf in }i nu se cunosc date istorice }i 1640 - Comunitatea era formată din 77 de gospodari.
arhitedurale privitoare la destinul istoric al acestei mari }i 1652 - În cetate locuiau 76 de familii.
frumoase fortificafii în acest spafiu geografic. 1653 - În sat locuiau 76 de gospodari, 22 de coloni}ti
si 5 văduve.
ISTORIC l663 - Soldafii voievodului Moldovei, Bogdan, atacă }i
1385-1553 - În însemnări le frăf iei ,,Kalandsbruderschaft" pradă satul, iar locuitorii se adăpostesc în cetate.
(petrecăreŢi?) din capitolul ,,Kisder" este menfionată cetatea 1705 - Incendiu.
Jimborului }i numele preofilor. 1779 - Comunitatea bisericească a sa}ilor aproape s-a stins.
1418 - Este menfionat Johannes de Sombor. 1784 - Construirea noii biserici evanghelice.
1453 - Este menfionat Martino Hwzel din Jimbor la o 1813 - Se constată că cetatea Jimbor este un sat unguresc cu
adunare. a celor }apte scaune a provinciei Sibiului. un preot evanghelic }i o fortăreafă în stare de ruină, care „a
1500 - ln cetatea Jimbor locuiau 38 de gospodari, 3păstori , fost cândva o locafie săsească ".
1 preot, 5 săraci. Exista o }Coală }i o moară. 1871 - Granifa dintre proprietatea asupra pământului
1502 - Kaspar SykOsd, fratele magistratului regal de la Rupea, nobilimii }i cel regal trece chiar prin mijlocul localităfii.
ocupă cu violenfă o parte a cetăfii Jimbor }i aduce coloni}ti. (Extras din H. fabini, ,)tlla$ der $iehenhurgiffh-$6Ch$iffhen
1506 - Regele ordonă voievodului să decidă asupra Kirchenhurgen und Dorfkirchen " Bond I I 2002).
confl idului dintre rupeni }i Kaspar SykOsd.
M.on.umente idorice' ~mm
din Juddul Braiov M - = Zona Rupea
CASTELUL l(ALNOl<Y - HOGHIZ

·v-n" „ ,,,~·
Cod LMI BV-ll-m-B-11716.
58 Pe partea stângă a Oltului se află localitatea Hoghiz, unde au fost găsite

vestigii arheologice ale unei a}ezări datând din vremea Imperiului
Roman. Podul peste Olt care lega O}ezarea Hoghiz de Ungra se numea
Ponte Vetere s,au Ponte Vetus, ce se găsea la 9 mile romane distanţă
de pretoriu. )ncă se mai văd ruinele unui casfru roman. Casfrul esfe
siluaf pe malul slâng al Olfulu1~ ridicându-se deasupra podului. Âre
forma unui pălraf alungii de aproxima/iv 250 de paşi, cele/a/le două
părfi măsurând aproxima/iv 200 de paşi. Săpălurile au scos la iveală
ruinele unui zid ce apăra cefafea. Âwf casfru avea câfe o inlrare
pe fiecare din cele pairu părft Aici a existat o colonie romană ~u
o fortificaţie cashum care purta numele de Acvuarum Vivarum. ln
1312 satul Hoghiz, numit }i Ca!ida Acvua era donat de Lajos Dobka. f I
aparţinea Cetăţii făgăra}ului. ln timpul lui Rakoczy Gyorgy I., Hoghiz
aparţinea lui Sokosd Gyorgy, împreună cu Castelul de la Raco}. După
moartea unicului fiu a lui Sokosd Gyorgy, Hoghiz }i Ungra ajung în
proprietatea principelui Apaffi, care în 1667 le dăruie}te lui Tamas
Nagy, prin mo}tenire, acestea ajungând pe rând în proprietatea
familiilor Bethlem, Holler }i mai târziu Kalnoky. Hoghizul este a}ezat
într-o vale îngustă, ce se înalţă U}Or în partea stângă, formând un
platou unde se află un O}ezământ pitoresc alcătuit din două conace.
Castelul Holler cu aerul său Învechii, cu zidurile sale Îna!fe ce sfau
11
să se prăbuşească, cu baslionul său deasupra por/ii. Se spune că awf

casfel a fosf comfruif din ruinele unei mănăsliri şi biserici ce au
apar/inul cavalerilor crucia/i. Documenfele ce dalează din 1186, 1298,
respecliv 7311 afesfă exisfenfa unei mănăsliri Închinafe Sfinlei Treimi
ce a exisfaf la Hoghiz, În 7298 regele Ândrei al II-iea al Ungariei,
dăruind acesfe pămânfuri cavalerilor auciafi. În awf casfel a frăif
confesa Befhlen Kala, la Începuful sec. al XVIII-iea '~ Jronica spune
că pieire şi cărămizi din ruinele celăfilor romane au fosf folosile la
comfruirea bisericilor de la Hoghiz şi Ungra, precum
' şi a caselor din awfe safe...
Omisoare a unui pasfor din Hoghiz de la 1776
pomeneş le de una din piefrele cioplile ce au fosf
purlafe de la locul unde se ridica cefafea, piafră ce
avea inmipfia: ,,DO!rl.. .EXÂ... RKT.Lf...FUS-[ " Se pare
că aceasfa ar mai exisfa şi azi În curfea casfelului
Kalnoky dar liferele suni pariial şlerse '~(lit.: Orban
Balazs - ÂSzekelyfold leirasa (Descrierea Jinutului
Secuiesc), Pest, 1868)
Patrimoniul Notional
~ Monumente istorice
Zona Rupea M din judetul Bra~ov
59
Gravu ră după Orban Balazs, 1868
Monumente istorice' ~ ~
din judeful Broiov M ~mm Zona Rupea
CASTELUL HALLER - HOGHIZ

Cod LMI BV-ll-B-11717.
60
Cristuru! Secuiesc). Amurit în 1759.

Castelul Holler cu un parc frumos, în care a locuit si Bethlen
Kato, a fost construit în 1553. ·
Descriere: fatadă neoclasicistă de la sfâr}itul sec. al XIX-iea,
pivnite cu bolţi semicilindrice din cărămidă cu răsuflători ,
}Orpantă lemn }i învelitoare tiglă ceramică. functJa iniţială
Numele satului apare în analele papale din 1235, ca a fost de re}edinţă nobiliară rurală de tip curiae. ln prezent
fiind un sat catolic, în urma reformei bisericii au devenit imobilul adăposte}te o }coal_ă. Un parc întins, cu arbori
unitarieni. În 1722 Bethlen Kato, sora principelui Bethlen seculari înconjoară castelul. ln interior, la parter este o
Gabor s-a mutat la Hoghiz }i satul a devenit calvinist. Ea sală mare dreptunghiulară (clasă de cursuri), iar în stânga
a construit în 1749 biserica reformată. Afost un important sunt două încăperi mici cu bolti medievale, cu penehati i
om de cultură }i un mare iubitor al literaturii. Din păcate (cancelarie }i bibliotecă). _Sus, la etaj, lângă U}O podului este
colecţia ei de cărti donată colegiului din Aiud a fost distrusă o încăpere mică boltită. ln această locatie nobiliară a hăit
în 1849. Kato este considerată prima dodorită a Ardealului. principesa Bethlen Kato, un personaj leosebit de instruit,
Asprijinit }colile, a fost printre cei care pentru prima dată a cărui cultură i-a permis să dezvolte un program propriu,
au luptat pentru }Calorizarea fetelor. În castelul ei au fost generos }i curajos pentru acea epocă a sec. al XVIII-iea, o
educate 30 de fete pe serie. Adonat foarte multe lucruri }coală pentru 30 de copii, ocupându-se personal de educatia
brodate }i obiecte de orfevrărie liturgică din argint aurit, }i inshuctia lor. (Lit.: Orbân Balâzs - Â Szekelyfold Leirfua
gravate cu frumoase inscriptii, atribuite donatorului Bethlen (Descrierea Jinutului Secuiesc), Pest, 1868)
Kato, bisericilor reformate din Ardeal (Odorheiu! Secuiesc }i
Patrimoniul Nahonal
Zona Rupea
mm 1A1 Monumente istorice
-= M din JUdetul Braiov
CASTELUL GUTHMAN VALENTA - HOGHIZ

Cod LMI BV-ll-m-B-11718.
61
Nu se cunosc date istorice despre el. Castelul a avut forma Subsolul prezintă pivnite cu volume generoase, cu bolti
si fundiunile unui conac rezidential nobiliar de tară. descărcate pe arce masive din cărămidă pe toate laturile
Constru~tia este situată pe o colin6, domeniu cu li~adă, }i sub turn. Răsuflăt~ri ample dirijează aerul }i lumina în
cu vedere panoramică asupra localitătii , în vecinătatea spatiile întunecate. lncăperile principale de la parter sunt
castelului Holler }i Kalnoky. Planul imobilului este în formă mari, luminoase }i cu plafoane de stuf. ~arpantă lemn cu
de ,,L" cu o curte interioară. fatada principală este dispusă învelitoare tiglă ceramică. Latura de E are un pridvor din
spre Niar cea secundară spre E. Cele două corpuri sunt unite piatră }i lemn. Zidăria este făcută din piatră }i cărămidă.
la colt de un turn fatetat hexagonal. âccesul în clădire se Turnul }i pivnitele sunt probabil construite în sec. al XVII-iea.
face printr-un gol pe latura de N, pe o scară, pe latura de Ulterior, construdia s-a dezvoltat în sec. al XVIII-iea
'
E, pe sub un pridvor }i din curtea interioară. Construcfia }i al XIX-iea.
este abandonată }i lipsită de tâmplăria ferestrelor }i U}ilor.
din judetul Broiov M Jara făgăra}ului
V V
CETATEA fAGARAS
'
Monument istoric cu valoare naţională ii universală.
folosinţă originară: cetate militară ii castel princiar.
LMI. cod: Bv-ll-a-A-11687 -Ansamblu sec. XIV-XVlll.Bv-ll-a-A-ll687.0l - castelul cu turnuri le
62 de colţ ii curle interioară. Bv-l l-a-A-11687.02 - incintă bastionară exterioară cu turnul de
poartă ii clădirile anexe. Bv-ll-a-A-ll687.03 - ianţ cu apă.
Datare: sec. XIV-XVIII. 1291 - prima atestare documenlară a domeniului celăţii .
Proprielar: Primăria făgărai. folosinţă acluală: Muzeul Jării făgăraiului „Valeriu Lileral",
spaţii muzeale, depozite, bibliotecă ek folosinţă anlerioară: închisoare.
-
Peisaj Cefalee făgărai, 1832 - aulor franz Neuhauser (1763-1836) - Colecţia Muzeului Naţional Brukenlhal
ISTORIE SELECTIVĂ nivelul al II-iea al aripei de vest ~u loggii deschise }i

Datare: sec. XIV-XVIII. arcuri descărcate pe pile de zidărie. ln coifurile cetăfii se
}291 - prima atestare documentară a domeniului cetăfi i. construiesc patru bastioane-cazemate în sti I italian, hei „cu
Intre 1364-1462, Jara făgăra}ului a}ost stăpânită de o serie urechi" }i unul în formă de ,,pană ". Principele Transilvaniei
de domnitori ai lării Românesti. ln 1462 Matei Corvin a Gheorghe Râk6czy I (1631-1648) continuă lucrări le la
trecut dishidul făgăra} sub stăpânire maghiară. În 1467 fortificafiile exterioare dublând zidurile pe latura de nord }i
Dieta Transilvaniei a hotărât ca făgăra}ul să fie ahibu_it est, clădirea corpului de gardă. ~anful de apărare din jurul
domnitorilor munteni }i moldoveni ca loc de refugiu. ln cetăfii este lărgit }i umplut cu apă din Olt, amplificând
1469 Matei Corvin dăruie}te Universităfii ~ăse}ti, făgăra}ul capacitatea de apărare a cetăţii . Principele Transilvaniei
ca despăgubire, până în 1503. După înfrângerea de la Mohâcs, Gheorghe R6k6czy al 11-lea, în a doua jumătate a sec. al
~tefan Mailat-voievod al Transilvaniei transformă cetatea XVI 1-lea, face o serie de amenajări la capelă }i conshuie}te
militară de apărare în castel princiar fortificat între anii corpurile de gardă. Principele Transilvaniei Mihai âpafy I -
1528-1541, construind aripa de sud a castelului. Barbacana 1662 stăpâne}te cetatea care râmâne în proprietatea sofiei
este inclusă în zidul de est si transformată în Turnul Portii sale âna Bornemisza până în 1688. Datorită importanfei
decorat cu blazoanele heraldice ale familiei princiare. 'în arătate de principii Transilvaniei cetăfii, aceasta devine în
a doua jumătate a sec. al XVI-iea principele Transilvaniei sec. al XVII-iea centru politico-admnishativ al domeniului
~tefan Bathori conshuie}te ultimul nivel al aripei de sud }i al făgăra}ului }i re}edinfă princiară ..În 1696 Cetatea devine
doilea nivel al aripei vestice. Mihai Viteazul a luat în posesie proprietatea coroanei habsburgice. Intre anii 1738-1765 ea a
cetatea pe care o stăpâne}te pănă în 1601. fost locuită de cancelarul Gabriel Bethlen. După 1918 cetatea
Principele lransilvaniei Gabriel Bethlen (1613-1629) intră în proprietatea Hatului român }i prime}te funcfii de
realizează un amplu program edilitar în cetate construind garnizoană militară }i apoi de închisoare până în 1968.
M.on~menteistorice
Jara favgavrO}UIUI, -=-
iN[ill [:;zs;;J
M din JUdeful Broiov
63
IA! ~
Jara făgăra}ului
Monumente istorice'
din JUdeful Braiov M .=. CETATEA fĂGĂRAS
'
64
STRUCJURA CETĂJll
Cetatea făgăra} a fost precedată de o fortificaţie
prefeudală din lemn, înconjurată de }anţ }i val de pământ,
atestată arheologic în sec. al XII-iea, dovedind o a}ezare
politico-militară administrativă voievodală timpurie.
fortificaţia a fost distrusă la mijlocul sec. al XIII-iea, în
urma unui incendiu puternic după cum atestă vestigiile
arheologice rezultate din săpături . În sec. al XV-iea cetatea
era edificată din piatră }i cărămidă, cu o incintă patrulateră
}i patru turnuri bastionare la colţuri }i un turn de avanpost
de tip barbacană pe latura de Eavând funcţii defensive. De
la începutul sec. al XVIII-iea, cetatea include caracteristicile
structuri lor arhitecturale militare tip vauban.
(Marchiz de Vauban (1633-1707), inginer de construcţii
strategico-militare, rămas în istoria militară universală
datorită invenţiilor }i inovaţiilor constructive tip vauban:
construcţii de incintă din cărămidă, bastioane tip pană
amplasate la colţuri pentru a evita unghiurile moarte }i
}anţuri perimetrale care înconjurau incintele fortificate).
(Lit: C-tin. Băjenaru, fara Făgăraşului În !impui sfăpânirii

ausfriece (7691-1867)/2013. Consultare Proiect reabilitare
cetate, Obligaţiile de folosinţă ale Monumentului, 2008.
Ghidul muzeului).
CEThTEh fĂGĂRAS, rara fav gav ra~ului' ~ 1AJ
-= M
M.onumente istorice
din Judetul Broiov
65
~onumente istorice' ~
din JUdeful Broiov M
mm
-=- Jara făgăra~ului
CASTELUL BRUl(ENTHAL - SÂMBĂTA DE JOS

Ansamblul Castelului Brukenthal. administrat din anul 2002 de Regia Naţională a Păduri lo r
- Romsilva, Direc!ia Si lvică Braiov - Herghelia de cai Li p iţan i, Sâmbăta de Jos, comuna Voila
66 judeţul Braiov, este înscris în LMI 2010:
poz.817 cod BV-ll-o-A-11810 - ansamblul sec. XVIII-XIX
poz.818 cod BV-ll-a-A-11810.01 - castelul Brukenthal 1750
poz.819 cod BV-ll-a-A-11810.02 - anexe sec. XVIII-XIX
poz.820 cod BV-ll-a-A-11810.03 - parc sec. XVIII-XIX
poz.821 cod BV-ll-a-A-11810.04 - poartă sec. al XVIII-iea
Clădirea a suferit în timp degradări progresive, avarii importante, până

la colapsul ansambluri lor structurale: }arpanta din lemn a corpului central
}i plan}eele din lemn intermediare s-au prăbu}it în data de 7.03.2013,
antrenând }i alte componente constructive până la compromiterea
întregului ansamblu arhitectural.
Castelul este o clădire monumentală, construit de Jozef von Brukenthal,
în stil baroc între anii 1750-1760, având un regim de înălfime
subsol, parter }i etaj, }arpantă lemn, învelitoare Ţiglă ceramică. Are o
planimetrie simetrică cu un nucleu central cu trei nivele }i acoperi} în
pantă ruptă în stil baroc, flancat de două aripi alungite. Structura de
rezistenfă a construcfiei este alcătuită din fundafii continue }i elevafii
sub zidurile pedante din piatră. Zidurile portante longitudinale }i
transversale de contur sunt de cărămidă plină cu o grosime de cca.
120 cm. Sistemul structural al construcfiei este bine reprezentat pe cele
două pozifii principale atât ca pozifionare fafă de axele celor două
pozifii principale, cât }i ca pozifionare al golurilor de U}i }i ferestre
în diafragmele portante. Plan}eul de deasupra subsolului este realizat
din bolfi cilindrice din cărămidă plină. Plan}eul de deasupra parterului
este alcătuit din bolf i din cărămidă plină }i plan}ee din lemn. Plan}eul
de deasupra etajului este alcătuit din plan}ee din lemn. ~arpanta
construcfiei are o structură din lemn reprezentativă cu caracter baroc.
Este alcătuită din forme principale }i secundare care îndeplinesc toate
exigenfele de rezistenfă. lnvelitoarea este din Ţiglă solzi din argilă arsă.
Accesul se face pe aripa de V, S }i N. Pe nucleul central, la nivelul I este
constru i tă o balustradă din fier forjat pe latura de N}i de S. După 1950
}i până în 1990 în clădire a funcfionat sediul Gospodărirea Agricolă
de Productie din localitate, actualmente interiorul castelului se află în
stare ava~sată de degradare cu unele părfi din plan}ee prăbu}ite. Corpul
central al fafadei este decorat în treimea inferioară cu bosaje }i în zona
superioară sub }arpantă, cu o profilatură }i capiteluri decorative vegetale
stilizate în relief plastic specific epocii baroce a sec. al XVIII-iea.
Jara fa"' ga"' ra~ului' -=-
ifrili M~ dinM.onumenteistorice
JUdetul Broiov
67
M.on~mente istorice' ~
Jara făgăra~ului
(;jZ'Si:J
din JUdetul Broiov M -=-
CASTELUL BRANCOVEANU
SÂMBĂ lADE SUS
68 Cod LMI BV-ll-a-11815
Proprietar aciuai: Primăria comunei Sâmbăta de Sus, jud. Braiov

Concesionarul/titularul dreptului de administrare aciuai: CARMOLIMP SRL
Proprietari anteriori: statul român
(Lit: IPS dr. Lauren!iu Sheza, pr. prof. dr. V. Oltean, Sf. Comlanlin Brâncoveanu şi
braşovenii, ed. Andreiana, 2014.)
Consultare: Dcm arhivă DJC BV - 2006 ii 2007
0.f. - 2007 - arh. Marina Iliescu;
PR. - Restaurare - amenajare castel Sâmbăta de Sus - 1999
La 9 km depărtare de Mănăstirea Brâncovenilor de la Sâmbăta

de Sus, jud. Bra}OV, se află castelul ridicat pe la 1800 de Grigore
Ghico Brâncoveanu, pe una din mo}iile mo}teni te de la Constantin
Brâncoveanu cel mai mare domn de pămânf" cum îl numea Nicolae
11
Iorga, referindu-se la numeroasele sale proprietăf i, întinse chiar }i

pe teritoriul l ransilvaniei. Se mai pot vedea }i acum urmele fostei
re}edinfe a lui Constantin Brâncoveanu (1708), acoperite aproape în
întregime de pământ ~i vegetaf ie.
PERSOANE ~I EVENIMENTE ASOCIATE ISJORIEI MONUMENTULUI

Prima fază a construcfiei terminată în 1714 se datorează domnitorului
Constantin Brâncoveanu, căruia îi aparfinea mo}ia Sâmbăta de Sus.
,j}in 7678 voievodul definea moşia Sâmhăla de Sus oh/inulă de hunicul
Preda Brâncoveanu, unde la 7696 [ Brâncoveanu ridică mănăslirea şi
În 1714 frumosul pa/al În slil hrâncovenesc"(mitropolitul Transilvaniei
IPS Laurenfiu Streza). Vornicul Preda Brâncoveanu, bunicul lui
C. Brâncoveanu a obf inut mo~ia Sâmbăta de Sus în 1678 de la Mihai
hpafi . Alături de această mo~ie de iobagi foarte bogată, voievodul
a mai cumpărat de la Gh. Banffy mo~iile Sâmbăta de Jos, Berivoi ~i
Poiana Mărului. După uciderea domnitorului aceste mo}ii devin timp
îndelungat obiectul unor dispute litigioase acerbe între urma}ii familiei
domnitoare Emanuel }i Nicolae Brâncoveanu }i creditori. Documentele
arată că în 1771 creditorii execută mo}iile brâncovene}ti în prezenta
sătenilor martori. Principii Emanuel }i Nicolae Brâncoveanu apelează
în 1771 la intervenfia guvernului ardelean spre a se elibera mo}iile de
executie. Guvernul a reactionat în favoarea brâncoveni lor însă creditorii
au refuzat să părăsească , mo}iile. În 1772 conflictul a fost aplanat prin
Dumitru Marcu care a plătit datoria }i mo}iile. Litigiul nou apărut între
D. Marcu }i Brâncoveni a fost stins în 1802 când Emanuel Brâncoveanu
ifrm' Mi;;zs;J
Jara favgavrO}UIUI, -= Mon.umenteistorice
din 1udetul Bra~ov
o achitat datoria şi o intrat în posesia moşiei Sâmbăta de MMERIALE SI JEHNICI DE CONSJRUCJIE UJILIZAJE
Sus. În 1823 principele Grigore Brâncoveanu, moştenitorul Shudură: fundaţii piohă, pereţi ' portanţi din zidărie
legal al Brâncovenilor o dăruit moşiile de la Sâmbăta de de cărămidă, planşee bolţi , semicolote din cărămidă pe
Sus şi de la Poiano Mărului bisericii şi şcolii greceşti din pondantivi, bolto semicirculară simplă cărămidă beci,
Braşov, pentru că ocolo se afla mormântul părintelui său planşee lemn, planşee cu bolţi din cărămidă pe traverse
Emanuel, al surorii sole Eleno, precum şi al mamei sole metalice la încăperile de la porter şi etaj, şi planşeu lemn
Ze i ţa, refugiată la Braşov. cu grinzi principale metalice aparente la încăperea more de
pe laturo de E, etaj, şarpantă lemn, învelitoare ţiglă solzi. 69
La 1800 (dată marcotă pe medalionul din piohă ol porţii
principale), bonul Grigore Ghica Brâncoveanu - urmaşul
COMPONENJE ARJISJICE
domnitorului, întreprinde lucrări de reamenajare o Exterior - profile decorative: pilaştri decorativi din tencuială
construcţiei şi refacere o faţadelor castelului. tratată în bosoje la faţadă, tencuialo în asize la nivelul
parterului, ancadramente profilate din tencuială la ferestre,
DESCRIERE SUMARĂ cornişo profilată; conso!e profilate din piatră la balconul
Construcţia ore un pion în formă de dreptunghi cu laturo de deasupra inhări i. ln codrul ansamblului aparţinând
de 26,4 m/20,5 m. Pe mijlocul faţadelor laterale se află castelului de pe laturo de Vo împrejmuirii se află poarta de
câte un decroş - cel de pe laturo de nord acoperind intrarea piohă decorată cu coloane în torsadă din piohă cu copitele
la pivniţă, celălalt adăpostind anexe. Clădireo ore două brâncoveneşti şi medalioane din piohă ce poartă dato 1800.
nivele şi subsol parţial unde se află pivniţa acoperită de Interior: bolţi semicolotă pe pondontivi la pivniţă şi bolţi
patru calote semicirculare pe pondontivi, coroderistică o semicilindrice simple la beci din cărămidă, oreade din zidărie
polatelor brâncoveneşti şi alte hei încăperi în filă acoperite la intrarea la beci.
de o boltă în leagăn. Pivniţa comunică prin interior cu restul
încăperilor. Prin intermediul cosei scării se accede la etaj
ÎNCADRARE SJILISJICĂ:
Din primo etapă o construcţiei se păsheoză la subsol pivniţa
unde se află moi multe încăperi grupate în jurul unui salon
boltită din cărămidă în stilul pivniţelor brâncoveneşti.
central orientat spre faţado estică. Transformările efectuate la sfârsitul sec. al XVIII-iea
Oscară de lemn făcea legăturo cu nivelul podului ce avea o care dau ospedul aduci al const(ucţiei aparţin barocului
în vei itoare cu ponto frântă în sti I baroc. târziu (acoperişul cu panto frântă) cu influente de
neoclasicism (faţade).
Mon~mente istorice' [;;ZSiJ ~
din JUdetul Broiov M - = Jara făgăra~ului
V
CETATEA NEGRU VODA - BREAZA

Monument isloric, I.Ml, poz 21, 22, 23, cod. BV-l-s-A-11262 (Silui arheologic de la Breaza,
în punclul Ja Celele"); BV-l-m-A-11262.01 (Celalea Negru Vodă - ep. medievală limpurie);
BV-l-m-A-11262.02 (forlificatie dacică, sec. I a. Chr. - I p. Chr., Lalene)
70 La 5 km sud de sat, la poalele munţilor făgăra~, între doi afluenţi

mărunfi ai Oltului, pe o înălţime cu toponimul ,,La Cetate", sau ,,La
Turn". Locul are pante abrupte pe laturile de V~i E, Io extremo de S, cu
cca. 8 mmai jos se află ~anţuri adânci până la 4 m. Trei valuri sunt în
sud. Incinta are forma alungită pe axa mare cu 84 m ~i înqustă înhe
10 m ~i 18 m. Oparte din ziduri sunt vizibile la suprafaţă. ln ambele
extreme se află pozifionate două turnuri cu baze circulare. Turnul de
Sare interiorul cu plan hexagonal ~i a fost prins în curtină. Turnul de
Na fost construit înh-o fază ulterioară incintei. Ointrare a existat pe
latura de E'si alta în coltul
'
de S-E. Un zid transversal, construit din hei
laturi unghiulare, împarte cetatea în două sectoare. La interior este
posibil să fi existat o capelă mică ~i o cisternă. Vestigiile arheologice
semnalează o a~ezare dacică fortificată ~i apoi o cronologie potrivită
sec. al XIV-iea.
(A.A. Rusu, op. cil.; Th. Năgler, op. cil.)
Pe oînălfime învecinată se află ruinele unei cetăf i atribuite legendarului

Negru Vodă. Cercetările arheologice au permis datarea complexului
fortificat în sec al XIII-iea cu două faze de construcţie: inifial au fost
ridicate două turnuri circulare, apoi incinta cu ziduri de piahă cu plan
oval, cu o lungime de 84 m, protejată de valuri de pământ. fortificafia
medievală, situată pe un promontoriu, cu o bună pozifie strategică,
s-a suprapus peste o a~ezare dacică întărită. Cetăfi i dac~ce îi aparţine
un zid de piatră legat cu lut de un metru grosime. ln fortificaţia
medievală au fost incluse blocuri de calcar fasonate, prevăzute cu
scobituri în formă de coadă de rândunică, ce au făcut parte din zidurile
cetăfii dacice. În interiorul cetăţii au fost găsite fragmente ceramice ce
datează din sec. I î.Hr. - I d.Hr. (Nicolae Stoicescu, op. cil. voi I)
Planul cetăţii feudale de lângă Breaza (scaro esle valabilă numai

penlru incintă, dislonţo valurilor esle indicolă prin melri).
_,._
..!J."
"
b:d - sectiunile săpate [S'S.1 - conslrudii

din faza li
~ - valuri de pământ Wi1 - conslructii din faza III lh. Nogler, Jercelorile din Celo/ea de Io Breozo-Fogărof" în
E:3 - 1anţuri lăiole în slâncă ITJ - cisterna Studii ii Comunicări, arheologie-istorie (Muzeul Brukenthall,
• - conslructii din faza I Voi. XIV, 1969, p. 89-117.
Patrimoniul Naţional
~ Monumente istorice
M din judetul Broiov
71
Monumente istorice' i;:;zs;::J illm'
din 1udetul Bro}OV M -=
V
BIBLIOGRAf IE SELECTIVA
Anghel Gh. - Celăfi medievale din Transilvania, Buc., 1972. Niculescu Varone G. f., Casfelul Brâncoveanu de la Sâmbăfa
de Sus - Făgăraf, Bucure}ti, 1941.
Băjenaru C-tin., /ara Făgăraşului În !impui sfăpânirii
ausfriece (7697-7867)/2013. Consultare proiect reabilitare
Nistor Minerva, Brafovul În izvoare carfografice (secolele
72 cetate, Obligafiile de folosinţă ale Monumentului, 2008.
XV-XVI), Cumidava IX, Bv.1976.
Ghidul muzeului.
Nussbăcher Gernot - Caielele Corona 51 Bra}OV, 2006,
Bielz l , Burgen und Ruinen in Sibenburgen (Celă/i şi ruine
În Transilvania), SKV 1898, Sibiu-1899. 4/Bra}ov-2005. Johannes Honferus. Via/a fi opera În
imagini. Buc. 1977.
Costea f Io rea - Aşezarea dacică de la Râfnav,
Cumidava IV, 1970, Cumidava V/1971, Cumidava Vll/1973, Năgler fh., Cercefări din Cefafea Breaza (Făgăraş) în Studii
Cumidava XV-XIX/1990-1194, Cumidava XIV /XXIX - 2007. }i Comunicări Arheologie-Istorie (Muzeul Brukenthal),
Forfificafia Dacică de la Crizbav - Dealul Eroilor Voi.XIV, 1969, p. 89-117.
(Heldenburg) jud. Braşov, SargeŢia XXV 1992-1994
Orban Balăzs - ASzekelyfold leirâsa (Demierea finufului
Die Dorfer des Burzenlandes, Bra}OV, 1929. SecuieJC), Pest, 1868.
Direcfia pentru Cultură, Culte }i Patrimoniul Cultural Pepene Nicolae, în colaborare, OMarie a Râfnovului În
National Bra}OV, autori: Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, imagini, Bra}OV, 2006.
Gruia Hilohi, Gemat Nussbăcher,
„BRAfOV scurfă Marie ilusfrafă a evolufiei urbane '~ 2003. Peharu ~t., Catrina C-tin, ,,Brafovul memoriar (Ref. ist. or.
Rupea)
fabini Herman, Aflas der SiebenburgiJCh - SdchsiJChen
Kirchenburgen und Dorfkirchen. Prahoveanu Ioan, Casfelul Bran, 1998.
Vol.l, Sibiu 2002, voi. li, Sibiu 1999.
Rusu Adrian Andrei - Casfelarea Carpafică, Cluj, 2005,
Ha}deu fitus, Branu/, poarfă În Carpafi, 1979
lnvesligări ale cu/furii maferiale medievale din
lonită Adrian, colaborare, Feldioara -/11arienburg - Transilvania, 2008/Cluj.
confribufii arheologice la Moria Jării Bârsei, Bucure}ti,
2003. Campania arheologică din Cetatea feldioarei, Stoica Liviu, Stoica Gh., Popa Gabriela, ,,{asfele fi Celăfi
2013-2014 din Transilvania, jud. Braşov '~ Buc., 2011.
Ion Narcis Dorin, Casfele, pa/ale fi conace din România, Stoicescu N., Reperforiul bihliografic al localilăfilor fi
voi. I, Buc., Ed. fundatiei Culturale Române, 2001 monumenfelor medievale din Transilvania, voi. I }i li,
Sibiu, 2013.
Iosif V. ~t., ,,Banca Cefafea '~ 1925 (Ref. ist. or. Rupea)
l.P.S., dr. Sheza LaurenŢiu, pr. dr. Olteanu V., ,Sf.
dr. Jenei Dana, ist. de adă, fexfe forfificalii Brasov.
I I
Consfanfin Brâncoveanu şi braşovenii '~ Sibiu, 2014.
Micu Emil, Cefafea fărăneaJCă a Râşnovului, 1969, Bra}OV.
feutsch G.D., ,,GeJChichfe der Siebenburger Sachsen "
Muller Heinrich, ,,Die Repser Burg '~ 1900, ,Jfohle und
DMrikfe als Unferfeilungen der SiebenburgiJCh DeufJChen Topografia monumenfelor din Transilvania, jude/ul Braşov,
Nafionsuniversifăf (7146 - 7876), 1941. 3.3, 3.4, Sibiu 1995 }i Heidelberg 2002.
Amai apărut ,,llrhitedura bisericilor fortificate săse}ti " 2013 - Directia de cultură Bra}OV

Patrimoniul National: Bra Ov

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patrimoniul National: Bra Ov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Direcţi a Judeţeană pentru Cultură Bra~ov

CETAJI, CASTELE, PALATE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Co pertă faţă , Cetatea Rupea

XV-iea se integrează principii constructive noi la cetăţile lrl/TRAN GHEORGHE

din JUdeful Bro1ov M -=- CHATUIA - BRASOV

PLANUL cu"foR!lf ICAf 11

BllSJIONUL POSTĂVllRILOR Aiezore: municipiul Broiov, judeţul Broiov

La capătul Străzii Negre (astăzi Nicolae Bălcescu), în •

14 fortificatiile acestei părti a ora}ului, împreună cu }antul

Turnul Alb a fost construit în printr-o U}ă în partea dinspre ora}, 15

ANSAMBLUL fORTIFICAJllLOR ORA~ULUI, LATURA NORD-VESTICĂ

Turnul Negru a fost ridicat odată Negru avea un acoperi} piramidal

16 Poarta ~chei a fost construită în Inscripţiile în latină concepute

la capătul inferior al Străzii se deschidea un pod mobil.

construit din turnul interior (datând Ansambi'ul a fost demolat în anii

În ultima parte a secolului al XIV-iea, sub iminenta

ANSAMBlUl FORTlflCAJlllOR ORA~UlUI, lATURA SUD-VESllCĂ

Bastionul fesătorilor, cel mai întregul complex fiind adaptat

ANSAMBLUl FORllflCAf llLOR ORA~UlUI, lATURA SUD-ESllCĂ

Ruinele Cetăti i Brassovia - 1941, arhiva foto Carl Lehmann

arhiva foto Carl Lehmann fota dinarhiva Castelului Bran

CASA DE CEAI „REGINA MARIA"

Cetatea se află situată pe vârful unui munte stâncos la 5 km de sat, la

Planul cetătii Crizbav (Heldenburg)

CETATEA TARANEASCA RASNOV

EVENIMENTE ISTORICE SELECTIVE

34 anterior cetăţii de piatră a existat o fortificaţie din pământ

Burzenland, IV, 1929. Sludiu iJloric-arhiledură. Celalea

DESCRIEREA COMPONENlELOR ANSAMBLULUI

CASTELELE DIN BUDILA

38 REPERE ISJORICE PRIVIND DOMENIUL BUDILA

CASTELUL BELDY PÂL - BUDILA

CÂSTELUL MIKES - BUDILÂ

CÂSTELUL NEMES - BUDILÂ

CASTELUL MIESSELBACH - TĂRLUNGENI

CETATEA NEAGRA - CODLEA

CETATEA CRUCEBURG O<REUZBURG) DIN TELIU

Cetatea înPasul Tătari lo r

Cetate fortificată, situată pe drumul comercial Bra}ov-Sighi}oara-lg.

SlRUCJURA CETĂJll MEDIEVALE RUPEA

Cetatea de Jos - suprafată de 1547 mp. - sec. al XVII-iea.

CETMEA RUPEA - sistem fortificat defensiv.

Gravu ră după Orban Balazs, 1868

RUPEA ÎN EPOCA EVULUI MEDIU (istorie evenimenfială)

recunoa}tere. formă rofundă, dădilă din cărămidă şi aşezală pe o colină

Gravură după Orban Balazs, 1868

Consolă din lurn Gu ră de lrogere Coiul bucălări e i

Cetatea: Satul Jimbor se află la E de Rupea. Cetatea este 57

CASTELUL l(ALNOl<Y - HOGHIZ

58 Pe partea stângă a Oltului se află localitatea Hoghiz, unde au fost găsite

să se prăbuşească, cu baslionul său deasupra por/ii. Se spune că awf

Gravu ră după Orban Balazs, 1868

CASTELUL HALLER - HOGHIZ

Cristuru! Secuiesc). Amurit în 1759.

CASTELUL GUTHMAN VALENTA - HOGHIZ

ISTORIE SELECTIVĂ nivelul al II-iea al aripei de vest ~u loggii deschise }i

(Lit: C-tin. Băjenaru, fara Făgăraşului În !impui sfăpânirii

CASTELUL BRUl(ENTHAL - SÂMBĂTA DE JOS

Clădirea a suferit în timp degradări progresive, avarii importante, până

Proprietar aciuai: Primăria comunei Sâmbăta de Sus, jud. Braiov

La 9 km depărtare de Mănăstirea Brâncovenilor de la Sâmbăta

Iorga, referindu-se la numeroasele sale proprietăf i, întinse chiar }i