Palatul Wesselnyi din Jibou (Istorie)Cel mai promovat obiectiv turistic din Jibou este, fara ndoiala, Gradina

Botanica ''Vasile Fati''. Asemeni Arboretumului din Simeria, aceasta a luat nastere prin refunctionalizarea parcului aferent unei foste resedinte nobiliare, ntr-o epoca n care cladirea nu putea fi pusa n valoare din motive lesne de nteles. Ca rezultat, ansamblul fostului palat pare astazi, din punct de vedere impresiei vizuale, mai degraba o insertie derutanta n peisaj dect rezultatul a trei secole de expresie artistica. Un palat baroc impunator, 6 anexe de secol XVIII, nceput de secol XIX (curie, grajd, manej, cripta, sera, sura) integrate ntr-un fost parc dendrologic de nceput de secol XIX, reamenajat ca gradina botanica n anii '70 si renovat de-a lungul timpului. Statutul juridic incert al ansamblului, lipsa unor strategii coerente de amenajare si refunctionalizarile succesive au dus la un peisaj greu de nteles n absenta unor explicatii la fata locului. nsa, odata ce explicatiile apar, peisajul devine din ce n ce mai interesant...

Gradina Botanica Jibou - sere

palatul Wesselnyi - fatada nordica

palatul Wesselnyi - fatada sudica si pista de carturi Dovezi ale evolutiei arhitecturale ale ansamblului sunt nca vizibile. O mare parte din anexele palatului se pastreaza, mpreuna cu doar cteva dintre inscriptiile comemorative (din pacate astazi ilizibile si scoase din contextul initial dar precizate n cartile de istoria artei si arhitecturii transilvanene). Cele 8 monumente istorice ce compun ansamblul sunt clasate n lista monumentelor istorice din 2010 dupa cum urmeaza: Castel 1779-1810 - SJ-II-m-A-05075.01 Parc 1779-1810 - SJ-II-s-A-05075.02 Curie 1702 - SJ-II-m-A-05075.03 Manej 1779 (1771) - SJ-II-m-A-05075.04 Sera 1779-1810 - SJ-II-m-A-05075.05 Grajd 1779 - SJ-II-m-A-05075.06 Sura 1810 SJ-II-m-A-05075.07 ** n LMI 2004 aici aparea Cripta 1779 - 1810 SJ-IV-m-A-05075.08. Probabil va aparea pe o viitoare lista a monumentelor istorice disparute.

Jiboul la Ridicarea topografica franciscana (1806-1869) si azi. O parte dintre acestea au fost descrise de catre istoricii de arta. Curia o gasim descrisa de catre Biro Jozsef in anii '40, impreuna cu cele doua placi comemorative ce o decorau: ''La circa 50 m Nord-Est de castel, n perimetrul santurilor amintite, exista o cladire fara decoratii, cu parter si pivnita la subsol, de o lungime si o latime de 20,50 m; astazi cuprinde 13 ncaperi; sta parasita si i se spune bucataria veche". Pe aceasta cladire se puteau observa doua inscriptii: cea de deasupra intrarii de Vest avea ornamente baroce si amintea de refacerea din temelii a cladirii in anul 1702, de catre baronul Wesselnyi Istvn, prefectul comitatului Solnocul-de-Mijloc presedintele Dietei n 1716 - si de contesa Bnffy Kata, fiica guvernatorului Transilvaniei in acea perioada, Bnffy Gyrgy I; placa de pe partea de Est, de deasupra intrarii in pivnita, amintea restaurarea cladirii in 1749 de catre urmatoarea generatie ce a detinut domeniul, Wesselenyi Istvan si sotia sa, Daniel Polixenia.

Istvan Wesselnyi si Polixenia Daniel Sursa: Petri Mr: Szilgy vrmegye monographija Wesselenyi Istvan si Daniel Polixenia sunt cunoscuti si pentru palatul din Comlod. Deasemenea, erau nruditi cu familia guvernatorului Gheorghe Banffy I, care n acea perioada construia ansamblul de la Bontida, ''Versailles-ul Transilvaniei''. Grajdul din Bontida a servit ca model

pentru cel construit la Jibou n 1755. Biro Jozsef sugereaza ca ar putea fi vorba chiar de acelasi arhitect, Peter Grimmer: ''Marele grajd din Jibou se afla aliniat cu manejul construit ulterior, pe directia Nord-Sud, n imediata vecinatate a marelui castel. Este o cladire lata de 15,35 m, lunga de 32,90 m, cu trei axe spre Est si sase axe catre Vest. Singurul si imensul spatiu interior este mpartit n compartimente, facute sa adaposteasca 28 de cai si acoperite cu bolti semicirculare; sectionarea exterioara este foarte modesta, ferestrele cu arcade semicirculare si chei de bolta sunt despartite de benzile verticale ale unor lezene. Cladirea - desi mai modesta ca dimensiuni - este o copie a grajdului din Bontida, cu aceleasi tipuri de ferestre si profile ale corniselor. Probabil ca nu ne ndepartam prea tare de realitate daca presupunem ca, ntocmai ca si la Bontida, constructorul a fost arhitectul clujean Grimmer Peter.'' Wesslenyi Istvan a apelat chiar la sculptorul guvernatorului, Nachtigall Janos, pentru inscriptia de pe cladire. Inscriptia, azi partial tencuita, este marcata de corpul incomplet al calului odata sculptat cu maiestrie de Nachtigall.

Inscriptia si sculptura lui Nachtigall. O imagine de arhiva a sculpturii puteti vedea aici. Miklos, fiul lui Wesslenyi Istvan, alatura grajdului n 1771 un manej, decorat cu o inscriptie cu un al doilea calut sculptat, opera celui mai cunoscut sculptor al barocului transilvanean, Anton Schuchbauer. Herghelia familiei Wesslenyi era, n acea perioada, una dintre cele mai faimoase din Transilvania. La nceputul anilor '40 din cladire mai ramasesera doar zidurile, acoperisul prabusindu-se. La un moment dat a fost reconstruita iar astazi nu mai pastreaza caracteristicile initiale.

Wesslenyi Miklos (1750-1809) si Cserei Ilona (1754-1830) Sursa: Wikipedia Constructia palatului a nceput n 1779, cnd Miklos se ntoarce la Jibou pentru a fi alaturi de sotia lui. Povestea celor doi a ramas n istorie, datorita personalitatii furtunoase a baronului, caracterului demn al Ilonei si relatiei strnse dintre cei doi. Miklos a cunoscut-o pe viitoarea lui sotie la ceva timp dupa moartea mamei sale (1775). Parintii fetei s-au opus unei eventuale casatorii (ei fiind catolici iar Miklos reformat) si au trimis-o pe Helena la o mnastire sibiana de unde Miklos a rapit-o n 1777. S-au casatorit la Viena n mai 1777 si dupa s-au refugiat n Galitia, unde se afla regimentul de cavalerie din care facea parte baronul. Dupa ce ofiterilor din armata austriaca li se interzice sa-si tina familia n taberele militare, Miklos este nevoit sa si trimita sotia acasa n 1778. La scurt timp dupa, si da demisia din armata si se ntoarce pe domeniul sau.

Sursa: Nagy Margit -Renesznsz s barokk Erdlyben Palatul a fost catalogat ca fiind cel mai mare edificiu baroc din Transilvania. Este o cladire cu plan patrulater, avnd latura de 81 m, alcatuita din patru pavilioane si un corp median. Conceptul cladirii i-a apartinut, dupa cum atrag atentia istoricii de arta, baronului Wesselenyi Miklos. Acesta ''a dorit sa-si regaseasca temperamentul, gustul si asteptarile n nfatisarea castelului'' pe care l-a gndit pentru el si familia sa. Poate fi nteles ca o contopire ntre stilul arhitectural al resedintelor nobiliare precedente, cu turnuri si bastioane de colt, cu noul stil arhitectural baroc ce ncepea deja sa se remarce, rezultatul fiind o cladire inedita. Parerile cu privire la arhitectii ce au lucrat la palat sunt nca mpartite. Pentru fatada sudica a pavilionului median Biro Jozsef l mentioneaza pe Blaumann Eberhard Janos, arhitectul palatului Banffy din Cluj.

fatada sudica a pavilionului median

n 1785, Miklos intra n conflict cu consilierul aulic Johan Haller, vecinul sau cu care ''traia n certe necurmate'',''caruia ncerca sa-i faca toate relele, precum i si facea oriunde i se dadea ocaziune''. Despre cum s-a desfasurat conflictul putem citi n cartea lui George Baritiu, ''Parti alese din istoria Transilvaniei'' (1889-1891). Pe scurt, n octombrie 1781, doi iobagi ngrijitori de cai, nemaiputnd ndura bataile baronului, au fugit de pe domeniul lui Wesselenyi pe domeniul lui Haller din Garbou, unde sunt arestati. Haller i trimite napoi lui Wesselenyi doar pe unul dintre iobagi, pe celelalt hotarnd sa l judece. Cel de-al doilea iobag fuge iar Haller se vede n imposibilitatea de a-l napoia lui Wesselenyi. Baronul interpreteaza gestul ca pe o insulta si hotaraste sa atace domeniul din Garbou. Pe 16 octombrie 1781, mpreuna cu o armata de 540 de oameni, narmati ''unii cu pusti, cei mai multi cu coase, furci de fer, maciuci'' si 12 haiduci, Miklos Wesselenyi apare la Garbou, lundu-l prin surprindere pe Haller, care nu se astepta la un astfel de gest. Dupa ce baronul le ordona iobagilor sa darme poarta castelului, are loc un schimb de replici ntre nobili, urmat de injurii si invitatii la duel, att la adresa cancelarului Haller ct si a invitatilor lui. Wesselenyi l ia ostatic pe unul dintre oaspetii lui Haller si pleaca cu tot cu armata, lasnd poarta neatinsa. Ca urmare a acestui conflict, Haller l trimite pe Wesselenyi la judecata pentru 6 capete de acuzare: ''blasfemie, juramnt strmb, amenintare cu punere de foc, provocare la duel, infestarea si arestarea de functionari regesti, turburarea securitatii publice''. Procesul se solutioneaza abia dupa 3 ani, cnd nsasi mparatul Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza, l condamna pe Wesselenyi la mai multi ani n nchisoarea Kufstein. nsa baronul nu s-a supus sentintei si nu s-a lasat arestat de buna voie. A evitat ncarcerarea de cteva ori, aparndu-se pe domeniul de la Jibou iar, cnd mparatul a dat ordin sa fie capurat de o trupa militara, viu sau mort, a fugit pe mosia unchiului sau, consilerul Farkas Daniel, unde a fost capturat, la 5 luni dupa sentinta mparatului, pe 12 februarie 1785. Este eliberat n decembrie 1789 si se ntoarce pe domeniul de la Jibou. Toate evenimentele enumerate anterior, de la moartea mamei lui Miklos si pna la eliberarea sa, au servit ca sursa de inspiratie scriitorului Nyiro Jozsef pentru romanul ''Bourul din Jibou'', nume dat de porecla sub care baronul Wesselenyi a ramas cunoscut si azi. Rezumatul n limba romana poate fi citit aici. Dupa eliberarea baronului, lucrarile la palat pot rencepe iar sotia acestuia va nota n jurnalul sau multe din cheltuielile facute. Jurnalul a fost studiat de Nagy Margit iar concluziile le putem gasi

n Renesznsz s barokk Erdlyben. Din pacate, cartea nu a fost nca tradusa n limba romana. Totusi, consultnd sursele online ce fac referire la carte, putem schita cteva idei: - ntre 1789 si 1791 lucrarile la palat stagneaza - n 1796 cladirea principala si cele 2 pavilioane fusesera terminate si acoperite cu tigla. Arhitectul ceh Franz Wrabetz contribuie la decoratiunile interioare. Tot n acest an se naste si ultimul copil al cuplului, singurul dintre cei 10 care va atinge maturitatea, Miklos. - ntre 1797 si 1800, arhitectul Joseph Bitthauser continua munca lui Wrabetz si este platit cu 240 de florini - n 1800 este platita fntna arteziana destinata centrului gradinii din partea nordica a castelului, se cumpara vopsele, sobe de teracota din Oradea, se comanda diferite piese de mobilier si se plateste tapiterul responsabil de tapetarea camerelor, mprumutat de la nsasi guvernatorul Gheorghe Banffy al II-lea. Miklos sr. angajeaza un gradinar vienez care ncearca sa fuga; se sapa micul iaz cu nuferi, se construieste pavilionul chinezesc. - n 1801 se construieste sera pentru ''gradina de iarna'' si n ea sunt plantati lami adusi de pe domeniul de la Carei al familiei Kroly. - n 1802 se monteaza fntna arteziana si se continua amenajarea interioarelor. nainte de Craciun sunt expediate de la Viena numeroase piese de mobilier (scaune, mese de mahon, canapele, fotolii, lazi si oglinzi) - se angajeaza familia de mesteri Csuros: Jozef - pictor, Mihaly - decorator si Antal - sculptor. Cel din urma realizeaza statuile lui Hercule si Marte ce decorau pavilionul median, copii ale sculpturilor omonime de la Bontida. - n 1805 pictorul sibian Franz Neuhauser picteaza scene de vnatoare n interiorul castelului. - n 1807 se termina toate lucrarile majore - n 1808 se cioplesc stlpii de pe parapetul terasei de nord

fntna arteziana n 1809, Miklos Wesselenyi face demersuri pentru a obtine postul de comandant al garnizoanei locale si cumpara o casa la Cluj. Demersurile sale nu au succes iar cariera politica a baronului ia sfrsit. La scurt timp dupa aceasta moare, pe 25 octombrie 1809. n 1810 lucrarile de constructie si amenajare ale ansamblului erau terminate. n tot acest timp, palatul fusese locul de popas a numerosi artisti, att pictori si sculptori, ct si actori. Baronul Wesselenyi este considerat printre principalii mecena ai primei trupe de teatru din Transilvania, cei care vor fonda Teatrul Maghiar din Cluj si primul teatru permanent din Budapesta. De altfel,

ntr-una dintre nisele de pe fatada teatrului din Cluj s-a aflat, ntre 1905 si 1919, statuia lui Miklos Wesselenyi. Astazi, statuia se gaseste n curtea din spatele Teatrului Maghiar de Stat. Despre activitatea de mecenat a lui Wesselenyi, trupa de teatru si cladirea teatrului din Cluj puteti citi mai multe aici.

Miklos Wesselenyi (1796-1750) - portret realizat de pictorul Miklos Barabas in 1836 Miklos Wesselenyi este urmat de fiul sau. Aidoma tatalui sau, att ca nume ct si ca personalitate, acesta pastreaza atmosfera culturala de la palat, invitnd aici numerosi oameni politici si scriitori contemporani, adepti ai ideilor revolutionare de la 1848. Important om politic si pasoptist maghiar, a ramas n istorie ca ''luntrasul de pe Dunare'' dupa ce a salvat numerosi oameni n timpul inundatiilor din 1838 din Budapesta. Este deseori amintit pentru faptul ca a luptat pentru drepturile iobagilor si chiar i-a eliberat si mproprietarit. Urmatoarele interventii asupra ansamblului se fac dupa nationalizare cnd palatul si anexele sunt refunctionalizate pentru a servi cerintelor culturale ale noii societati: scoala generala, liceu, internat, casa pionierilor, muzeul orasului si Statiunea experimentala a tinerilor naturalisti. Aceasta din urma si parcul dendrologic au creat premisele nfiintarii gradinii botanice, a carei amenajare a nceput n 1968, sub coordonarea profesorului Vasile Fati. n partea de vest a palatului a fost amenajata o gradina romana n care au fost amplasate vestigii arheologice aduse de la Porolissum (care azi se gasesc la Muzeul de istorie din Zalau). Leii sculptati au fost adusi de la palatul lui Miklos Josika din Surduc la sfrsitul anilor '70.

Tot in aceasta perioada se renoveaza si manejul care este transformat n sala de mese iar n curtea palatului se amenajeaza o pista de carturi. n anii '70 jurnalistul Beke Gyorgy viziteaza Jiboul si, povestind cu localnicii, afla cum a aparut aceasta idee: ''- Stimate Krti Sndor, de unde v-a venit ideea de a construi tocmai un cartodrom? - Stati sa vedeti, e un lucru care aduce un dublu folos. Ofera copiilor o ocupatie si protejeaza curtea interioara a castelului. - Pista de carturi? - Da, chiar ea. Baietii din internatul de aici, cum aveau o clipa libera, ncepeau sa bata mingea aici. Degeaba i-am atentionat, baieti, aveti grija, ca distrugeti peretii, desi nau cine stie ce valoare, sunt averea poporului. Si acasa la noi, n Hodod, se afla o asemenea cladire baroca, tot un castel al familiei Wesselnyi, si am nvatat sa pretuiesc valoarea pe care o reprezinta. Copiii m-au ascultat, dar, cum le-am ntors spatele, ncepeau iarasi sa bata mingea. No, ia stati voi, ca va dau au voua un joc care nici nu sfarma zidurile castelului, ba nca o sa va placa...'' ntreg articolul este o evocare cel putin interesanta a felului n care monumentul si personalitatile istorice care l-au locuit erau privite n Romnia anilor '70. Poate fi citit aici.

Dupa 1990, diversele functiuni au disparut, iar n prezent n palat mai functioneaza doar Clubul copiilor din Jibou. Cripta familiei, construita de Istvan Wesselenyi la nceputul secolului al XVIII-lea, este azi un morman de pietre invadat de vegetatie. Biro Jozsef o descria ca fiind ''o cladire simpla, cu fronton triunghiular. Zidul exterior este decorat cu un ntreg sir de placi cu inscriptii decorative, frumos lucrate n stilul nflorat al Renasterii sau cel al barocului, dintre care se remarca epitaful baroc al lui Wesselnyi Istvan sr. si al sotiei sale.'' Placa funerara de care vorbeste Biro Jozsef se afla azi n antreul bisericii reformate din Jibou, nsa ornamentele abia mai sunt vizibile. Celelalte lespezi au disparut de-a lungul timpului, fiind folosite de catre localnici n diferite scopuri personale. O imagine a criptei gasim n cartea lui Petri Mor - Petri Mr: Szilgy vrmegye monographija

Interiorul palatului nu a suferit interventii majore recente. Decoratiunile, ancadramentele si tmplaria nu au fost ndepartate sau modificate. Interiorul n schimb a fost afectat, palatul fiind azi n mare parte gol. Mobila, sobele, tablourile si obiectele decorative ce mpodobeau pna la jumatatea secolului XX ncaperile palatului s-au pierdut. Picturile lui Neuhauser au disparut, iar peretii camerelor sunt astazi de o austeritate cazona. Ne putem face totusi o impresie daca privim imaginile de arhiva.

Salonul Rosu

Salonul Albastru

Recent, palatul si o parte din anexe au fost retrocedate mostenitorilor legali, dupa un lung proces. Gradina botanica nu va fi afectata de aceasta decizie. Cripta familiei Wesselenyi, grajdul si manejul ramn n posesia Centrului de Cercetari Biologice Jibou care si propune sa le restaureze si sa le redea circuitului turistic. Palatul a fost evaluat la 1,5 milioane de euro si are, momentan, un viitor nesigur. nsa acesta nu va fi neaparat unul sumbru, deoarece valoarea istorica, arhitecturala, culturala si artistica a ansamblului pare foarte bine cunoscute n oras, n principal datorita activitatii echipei Bibliotecii Orasenesti Jibou, responsabili de altfel de majoritatea articolelor la care am facut referinta de-a lungul textului. mai multe imagini puteti vedea aici: http://www.monumenteuitate.ro/r/213/ Localizare Adresa: Jibou, str. Parcului, nr. 14, judetul Salaj