ISTORIA PALATELOR DIN

CARTIERUL FABRIC TIMISOARA

1
Audio: Franz Schubert – Interpret la vioară, Isaac Stern.
Podul Decebal construit între anii 1909 – 1910, ing.
Gyözö Mihailich, arh. Albert Körössy, situat intre Bd.
Revoluţiei din 1989 si Bd. 3 August 1919,.
Venind din cartierul Cetate vizitatorul traversează podul, care
costituie o poartă de intrare simbolică în cartierul Fabric.
Executat din beton armat, podul se remarcă prin formele sale
unduite, tipice stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Soluţia
adoptată pentru arcul din beton armat al podului a
reprezentat o premieră tehnică la vremea respectivă.
Podul se află pe terenul fostei „Esplanade”, câmpia pe care
până în anul 1892, când s-a renunţat la caracterul de fotăreaţă
militară al cetăţii Timişoara, era interzis a se construi. Între
anii 1734 şi 1868 această câmpie avea o lăţime de 948 m,
întinzându-se de pe latura de vest a podului până în apropiere
de actuala Piaţa Traian.
La est de pod începe actualul Bd. 3 August 1919, care pe
tronsonul până la Piaţa Micloşi constituie o adevărată
„rezervaţie de arhitectură a anilor 1900”.
Podul Decebal
Podul Decebal
Palatul Neptun este amplasat pe Splaiul Nistrului 1, iar arhitect
a fost László Székely. Clădirea a avut autorizaţia de construire din
3.03.1912 şi era finalizată în 1914.
Depăşind podul peste Bega, venind din Cartierul Cetate spre Piaţa
Traian, ne atrage privirea clădirea impunătorare a Palatului Neptun.
Numele de "Neptun" provine de la faptul că aceasta cladire a adăpostit
multă vreme o baie publică de mari dimensiuni, care avea şi un bazin de
înnot (Baia Neptun, Hungária Fürdö). Iniţial clădirea trebuia să
adăpostească o mare cefenea, la care însă s-a renunţat.
La Palatul Neptun, ca şi la alte opere ale arhitectului Székely, compoziţia
clădirii este dominată de volumele mari, jucate, ale acoperişurilor.
Székely a fost arhitetul şef al oraşului începând din 1903. Dintre
arhitecţii timişoreni ai acestei perioade, Székely este cel care a proiectat
cele mai multe construcţii.
La Palatul Neptun faţada principală, orientată spre pod, este dominată
de un amplu fronton cu forme unduite. Pe fronton, încadrat de o
decoraţie în formă de ghirlandă geometrizată corespunzând ultimei faze
a arhitecturii anilor 1900, curentul szeceszió, se văd iniţialele arhitectului
L S. Clădirea nu numai că a fost proiectată, dar ea a şi aparţinut
arhitectului.
Palatul Neptun

6
POARTA PARCULUI REGINA MARIA
(Bd. 3 August 1919 – Splaiul Nistrului, arh. László Székely).
De partea cealaltă a străzii, vizavi de Palatul Neptun, se remarcă,
poarta de intrare în Parcul Regina Maria, cel mai vechi parc al
Timişoarei, denumit iniţial Parcul Coronini (1862, după numele
guvernatorului militar şi civil al Voivodinei Sârbeşti şi al Banatului
Timişian din perioada 1851 – 1860). Poarta parcului a fost proiectată
în stilul anilor 1900, curentul szeceszió, şi formează un ansamblu
reuşit, împreună cu Podul Decebal şi Palatul Neptun. Din păcate
poarta ar trebui urgent restaurată: fleşa unuia dintre cele două turnuri
care flanchează intrarea lipseşte, ca şi lampadarul monumental, care
se afla deasupra intrării. Sub arcul porţii atârnă încă trei, dintre cele
patru lanţuri care susţineau lampadarul. Două plăci, câte una pe
fiecare turn, amintesc de faptul că la 17 decemrie 1989 aici a căzut
primul martir al Revoluţiei Anticomuniste Române şi că aici au murit
şi alţi martiri pentru libertate. Cea de a doua placă aminteşte că Ioan
Slavici, dintre cei mai importanţi scriitori români, şi Mihai Eminescu,
cel mai mare poet al românilor, au fost prezenţi în acest parc între
1865 – 1867, respectiv în iulie 1868.
Poarta Parcului Regina Maria

8
Parcul Regina Maria
Palatul Szekely

Aflat pe Bd. 3 August 1919 nr.1, având autorizaţia de construire din

8.03.1911 şi autorizaţie de locuire din 24.10.1911, edificiul s-a ridicat în
numai 7 luni şi jumătate, arhitect fiind László Székely.
Alipită Palatului Neptun este clădirea pe care arhitectul a construit-o
pentru mama sa. Valoarea deosebită a acestei clădiri constă în faptul,
că deşi ea s-a construit înaintea Palatului Neptun, ea este una dintre
foarte puţinele construcţii din Timişoara care aparţine curentului Wiener
Sezession, curentului „Secesiunii Vieneze”. Acest curent corespunde
ultimei faze a arhitecturii anilor 1900. Se utilizează decoruri
„geometrizate”, simple, abstracte, deseori pătrate, care prevestesc căile
pe care arhitectura le va străbate după Primul Război Mondial.
Din păcate la parterul acestei elegante clădiri în rafinatul stil al
Secesiunii Vieneze, deasupra intrării de la colţul dintre Bd. 3 August şi
Str. Linţia s-a construit recent o copertină care nu se potriveşte cu
restul clădirii
Palatul Szekely

11
Palatul Karl Kunz
Bd. 3 August 1919 nr.2, aut. construire 6.11.1902, aut.
locuire 29.10.1903
Edificiul se remarcă prin dinamismul ornamentelor sale
ondulate, sugerând faptul că aici şi-a pus amprenta un
maestru. Expresia plastică este apropiată de cea a
curentului Art Nouveau. Din păcate şi în acest caz,
numeroase ornamente s-au pierdut: sculptura
reprezentând un leu care încorona colţul clădirii,
sculpturile care reprezentau personaje feminine dintre
ferestrele de la etajul II, care stăterau susţinute de cele
patru coloane pe două niveluri care marchează colţul
dintre cele două străzi, ca şi decoraţiile florale, care
împodobeau balustrada balconului de la etajul I, au
dispărut.
12
Palatul Karl Kunz

13
Palatul Karl Kunz

14
Palatele Haymann si Anheuer
La clădirea de la nr. 5 a bulevardului 3 August 1919
se află Palatul Haymann.
Se remarcă personajele feminine şi lirele aurite
care decorează etajul II, precum şi ornamentele
apropite de maniera curentului Wiener Sezession.

La Palatul Anheuer, situat la nr. 7 al străzii,

semnificative sunt decoraţiile neobaroce. Deşi cele
două clădiri, au obţinut autorizaţia de construire în
acelaşi an, la 18.06, respectiv 21.05.1900, şi au fost
terminate în acelaşi an, la 4.04, respectiv 1.04.1901,
ele au expresii plastice complet diferite: una este
foarte „modernă” pentru timpul respectiv, cealaltă,
cea cu decraţiile neobaroce, „anacronică”.
15
Palatul Haymann

16
Palatul Haymann
Palatul Anheuer

18
Palatul Miksa Steiner
Situat pe Bd. 3 August 1919 nr. 9, având autorizaţia
de construire din 4.06.1901 şi autorizaţie de locuire
din 17.04.1902, Palatul Miksa Steiner se remarcă
prin ornamentaţia bogată în stilul anilor 1900,
curentul szeceszió.
Unice în Timişoara sunt decoraţiile care
marchează traveea cu intrarea principală. Între
etajele I şi II şi deasupra etajului II, decoraţiile
reprezintă o provă şi o pupă de corabie!
Semnificativ este şi turnul marcând colţul clădirii
spre Piaţa Micloşi.
19
Palatul Miksa Steiner

20
Palatul Miksa Steiner

21
Palatul Miksa Steiner

22
Palatul Miksa Steiner

23
Palatul Miksa Steiner

24
Casa Arhiducelui pe cealaltă latură a Pieţei Micloşi, pe Bd.
3 August 1919, nr. 11 A, 11B, colţ cu bulevardul, se află „Casa
Arhiducelui”. Amplasarea de construcţii în această zonă a fost
permisă numai după ce în anul 1868 lăţimea „Esplanadei”, terenul
din jurul cetăţii pe care nu era permis a se construi, a fost redusă de
la 948 la 569 m de la limita fortificaţiilor Cartierului Cetate către
cartierele exterioare. Abia atunci s-a putut construi pe terenurile de
pe latura de est a pieţei şi până în Piaţa Traian de astăzi.
Clădirea este clădită în stil eclectic, similar curentului Second
Empire, caracteristic mijlocului celei de a doua jumătăţi a sec. al
XIX-lea.
A fost prima casă cu două etaje din Fabric. De la proprietarul ei
iniţial, Karl Kunz, clădirea a fost cumpărătă în anul 1873 de către
arhiducele Johann Salvator de Austria-Toscana, din familia
domnitoare de Habsburg-Lorena. Din cauza spiritului său
neconformist, arhiducele, colonel de artilerie, a fost mutat
disciplinar de la Viena la Timişoara. După câţiva ani, arhiducele
nonconformist, supranumit „Gianni”, a renunţat la toate titlurile
sale, şi-a luat numele burghez Johann Orth, s-a căsătorit cu o
dansatoare, şi-a luat licenţa de căpitan de vapor şi a dispărut fără
urmă într-o călătorie în jurul lumii în 1890.
Casa Arhiducelui
Palatul Josef Kunz
Aşezat aproape de sinagoga din Fabric, pe str.
Lonovici nr.1, se află Palatul Josef Kunz, numit
şi „Casa Louis”.
Este construit în stil eclectic clasicist, a avut
autorizaţie de construire din 5.03.1892 şi
autorizaţie de locuire din 28.10.1892 (şi acest
edificiu a fost construit în mai puţin de opt luni).
Se remarcă portalul de intrare în stil neobaroc şi
pilaştri dorici care încadrează ferestrele de la
etajul I şi cei corintici, care încadrează ferestrele
de la etajul II.
Din păcate şi la această cladire nu mai există
cele 4 statui care încoronau aticul de deasupra
cornişei. 27
Palatul Josef Kunz

28
Sinagoga Noua din Fabric
Str. I. L. Caragiale 2
Sinagoga a fost construită între 1897 şi 1897
şi inaugurată la 03.09.1899 arhitect fiind Lipot
Baumhorn şi constructor Josef Kremer.

Edificiul este clădit în stilul anilor 1900,

curentul szeceszió eclectic, cu elemente de
arhitectură romanice, gotice şi maure. Este
data in folosinţă Teatrului National Timişoara.

29
Sinagoga Noua din Fabric

30
Edificiul Societăţii Colterm
Situat în Piaţa Romanilor 11, Edificiul
Societăţii COLTERM este clădit în stilul
anilor 1900, curentul szeceszió.
Felinarul de la intrare ne aminteşte de faptul
că Timişoara a fost primul oraş din Europa în
care s-a introdus iluminatul public stradal,
proiectat şi executat de la început pentru un
întreg oraş.

31
Edificiul Societăţii Colterm

32
Biserica Catolica Millennium
Biserica catolică din Fabric sau biserica Millennium este
situată în Piaţa Romanilor 16. Începutul lucrărilor datează din
16.06.1896, a fost sfinţită la 13.10.1901. Arhitectul bisericii a
fost Ludwig von Ybl, constructor Josef Kremer, pictura
altarului fiind realizată de György Vastagh, iar orga fiind
opera faimosului constructor timişorean de orgi Leopold
Wegenstein.
Biserica e construită în stil eclectic istoricist, cu elemente de
expresie arhitecturală neogotice şi neoromanice, domină
ţesutul urban din cartierul Fabric. Turnurile sale înalte de 65
m marchează, alături de turla Catedralei Ortodoxe Române
din Cartierul Cetate, silueta oraşului, când silueta este
percepută din zona înconjurătoare periurbană.
Biserica a fost începută în anul comemorării unui mileniu de
la venirea ungurilor în Câmpia Panonică, de aici şi numele
bisericii.
Biserica Catolica Millennium
Palatul Stefania
(Cladirea se afla in Piaţa Romanilor 1 – Str. Ştefan cel Mare 2,
construită 1909 – 1910, arh. László Székely).
Compoziţia clădirii este dominată de volumele mari, jucate, ale
acoperişurilor. Acestea sunt inspirate de siluetele elansate ale
turnurilor medievale, mai ales de turnurile din perioada gotică.
Ornamentele corespund curentelor stilului anilor 1900. Unele dintre
ele au forme geometrice, pătrate, inspirate de ultimele curente, cele
mai evoluate, ale stilului respectiv. Edificiul mai este denumit şi „Casa
cu Maimuţe”, datorită faptului că la partea superioară a etajulul al
doilea sub cornişă, sunt montate console care sprijină colonete pe
care sunt amplasate alternativ statui reprezentând urşi şi gorile.
Clădită pentru ca veniturile aduse de chirii să servească „Azilului
Orăşenesc”, construcţia, care adăpostea şi „Clubul Cetăţenilor”
(desigur bogătaşii) din cartierul Fabric, a fost vândută în 1918 lui
Rudolf Totis, directorul general de la „Industria Lânii S.A.”. Acesta a
denumit edificiul „Palatul Ştefania”, în onoarea soţiei sale.
35
Palatul Stefania

36
Palatul Stefania

37
Palatul Stefania

38
Palatul Contesei Mirbach
(Bd. 3 August 1919 nr. 33, aut. construire
29.02.1904, aut. locuire 13.05.1904).

Edificiul, care înlocuieşte o clădire parter

existentă anterior pe aceeaşi
parcelă, corespunde stilului anilor 1900,
curentul szeceszió. Se remarcă pilaştri pe
două niveluri, care ritmează traveele faţadei.
Desigur că „palatul” nu a fost reşedinţa
specială a contesei, ci în buna
tradiţie timişoreană şi acest „palat” nu a fost
decât o „casă de raport”. 39
Palatul Contesei Mirbach

40
Palatul Contesei Mirbach

41
Piața Traian
A fost denumită iniţial PIAŢA PRINCIPALĂ DIN FABRIC,
trasată şi aprobată ca atare în anul 1744.
Piaţa a fost centrul cartierului „Fabricul Rascian”, adică a
Fabricului ortodox.
Iniţial piaţa era dominată de clădirea şi, mai ales, de
turnul bisericii. Laturile de nord şi de sud erau formate
din grădini. Latura de vest, spre Cetate, era ocupată de
case parter, dispuse cu frontonul către stradă, ca în
satele bănăţene de câmpie.
În sec.al XIX-lea au început să se construiască fronturi
continue la stradă, construindu-se în grădinile dintre
case. Apoi au apărut şi case cu etaj, iar către sfârşitul
secolului au apărut şi case cu două etaje.
42
Piata Traian
43
Piata Traian
44
Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe
Piaţa Traian 5, construită între anii 1745 – 1755, turnul
supraînălţat cu aut. de construire din 16.10.1890
Biserica iniţială a avut probabil formele sobre ale barocului
provincial austriac. Clădirea actuală este marcată de stilul
clasicist, dezvoltat la Timişoara după anul 1800. Turnul,
având forme cracteristice stilului eclectic clasicist a fost
supraînălţat, pentru că între timp apăruseră construcţii cu
etaj în piaţă şi vechiul turn, mai scund, nu mai domina
d.p.d.v. plastic piaţa.
Interesantă este poarta decorată în stil clasicist de pe latura
de nord a clădirii, precum şi crucile din curtea din spatele
bisericii.
Frontoanele triunghiulare, care marchează partea superioară
a faţadei principale spre piaţă, lateral faţă de turnul central,
prezintă formele triunghiulare caracteristice arhitecturii
clasiciste, dar laturile lor sunt întrerupte în dreapta şi stânga
coamei, întrerupere caracteristică alcătuirilor baroce.
 Biserica Ortodoxa
Sf. Gheorghe
Palatul Mercur
Piaţa Traian 2, aut construire 13.06.1908, aut.
locuire 1.04.1909
Clădirea, al cărei proprietar a fost Béla Fiatska,
este cunoscută şi sub numele „Casa cu
Mercur”, din cauza statuetei care marchează
colţul clădirii şi al pieţei.
Pastica edificiului corespunde stilului anilor
1900, curentul szeceszió. Remarcasbilă este
decoraţia frontoanelor, cu flori ale căror petale
se înscriu într-un pătrat, tipice pentru ultima
fază, faza „geometrică”, cea mai evoluată a
stilului anilor 1900.
Palatul Mercur
Palatul Mercur
Palatul Nagele

Situat pe str. Dacilor 10, Palatul Nägele a avut autorizatia

de construire din 23.08.1910 şi autorizaţie de locuire din
18.07.1911. Clădirea este cunoscută timişorenilor şi sub
numele „Farmacia Kovacs”, fiindcă farmacistul Nägele a
vândut în anul 1917 clădirea farmacistului Kovacs.
Edificiul este dominat de zona de colţ, rezolvat sub forma
unui turn, flancat de trei frontoane înalte şi acoperit cu un
acoperiş conic, care este încununat cu un element vertical,
pe care este încolăcit un şarpe, reprezentând simbolul
farmaciei. Acest turn constituie un reuşit cap de
perspectivă al străzii Dacilor privind dinspre Piaţa Traian. Şi
la această clădire apar decoraţiuni tipice pentru ultima fază,
faza
„geometrică”, cea mai evoluată a stilului anilor 1900.
Palatul Nägele
Palatul Nägele
Biserica Greco-Catolica Sf. Maria

(Piaţa Mitropolit Sterca Suluţiu 1, construită în

1765).

Biserica Sf. Maria a fost iniţial catolică, apoi din

1902 greco-catolică, din 1948 ortodoxă, astăzi ea
este din nou greco-catolică.
Edificiul prezintă formele sobre ale barocului
provincial austriac. Triplarea muchiilor pilaştrilor
de pe faşada principală conferă compoziţiei
mişcarea ritmată, tipică alcătuirilor baroce.
Copertina care protejează intrarea este o adăugire
contemporană.
Biserica Greco-
Catolica Sf. Maria
Turnul de apă
din Fabric este
este situat
situat
pe
pe str.
str. Samuil
Samuil Micu
Micu 16.16. A
A fost
fost
construit
construit între
între anii
anii 1912
1912 ––
1914,
1914, proiectul
proiectul este
este semnat
semnat
de
de proiectanţii:
proiectanţii: János
János
Lenarduzzi,
Lenarduzzi, Richard
Richard
Sabatich
Sabatich şi şi contrasemnat
contrasemnat de de
Stan
Stan Vidrighin;
Vidrighin;
Aprovizionarea
Aprovizionarea cu cu apă
apă
potabilă
potabilă aa constituit
constituit
întotdeauna
întotdeauna oo problemă
problemă
majoră
majoră aa Timişoarei.Într-o
Timişoarei.Într-o
descriere
descriere dindin anul
anul 1551
1551 sese
vorbeşte
vorbeşte despre
despre oo fântână
fântână
adâncă
adâncă amplasată
amplasată în în incinta
incinta
castelului.
castelului. Săpăturile
Săpăturile
arheologice
arheologice din din curtea
curtea
castelului
castelului din
din anul
anul 2009
2009 au
au
descoperit
descoperit un un puţ,
puţ, fără
fără să
să
existe
existe încă
încă date
date sigure
sigure dacă
dacă
este
este vorba
vorba despre
despre fântâna
fântâna
menţionată
menţionată în în 1551.
1551.
Călătorul
Călătorul turc turc Evlia
Evlia Celebi
Celebi afirma
afirma
că
că în în anii
anii 1660
1660 „Timişul”
„Timişul” (de(de fapt
fapt
Bega,
Bega, ale ale cărei
cărei braţe
braţe dede apă
apă se se
amestecau
amestecau în în acea
acea vreme
vreme cu cu cele
cele
ale
ale Timişului,
Timişului, şişi era
era denumită
denumită
deseori
deseori şi şi „Timişul
„Timişul Mic”)
Mic”) curgea
curgea
în
în două
două locuri
locuri din
din cetate
cetate prin
prin
filtre,
filtre, dindin care
care timişorenii
timişorenii îşiîşi luau
luau
apa
apa necesară.
necesară. TotTot în
în „Timiş”
„Timiş” se se
aruncau
aruncau însă însă şi
şi gunoaiele.
gunoaiele.
Filtrarea
Filtrarea apei apei era
era un
un fapt
fapt pozitiv,
pozitiv,
dacă
dacă avem avem în în vedere
vedere că că într-un
într-un
oraş
oraş nord-european,
nord-european, cum cum este
este
Hamburg,
Hamburg, apa apa de
de băut
băut aa început
început aa
fifi filtrată
filtrată abia
abia după
după epidemia
epidemia de de
holeră
holeră din din anul
anul 1892,
1892, care
care aa
„costat”
„costat” 9.000 9.000 de
de morţi
morţi înîn acest
acest
oraş!
oraş!
La
La Timişoara,
Timişoara, abandonându-se
abandonându-se
ideea
ideea realizării
realizării unui
unui apeduct
apeduct care
care
să
să aducă
aducă apa apa de
de lala Giarmata
Giarmata şi şi
care
care începuse
începuse aa fifi construit
construit în în
anul
anul 1729,
1729, sese realizează
realizează în în 1732
1732
„o
„o maşină
maşină hidraulică”
hidraulică” pe pe oo insulă
insulă
aa Begăi
Begăi existentă
existentă aproximativ
aproximativ în în
actuala
actuala Piaţă
Piaţă Mitropolit
Mitropolit Sterca-
Sterca-
Suluţiu
Suluţiu dindin Fabric.
Fabric. Aici
Aici se
se pompa
pompa
apă
apă din
din Bega,
Bega, trecută
trecută printr-un
printr-un
filtru
filtru pe
pe bază
bază dede rumeguş
rumeguş din din
lemn,
lemn, într-un
într-un sistem
sistem de de
aprovozionare
aprovozionare cu cu apă
apă format
format dindin
câte
câte două
două conducte
conducte din din lemn
lemn
(două
(două pentru
pentru caca una
una să să
funcţioneze
funcţioneze în în timp
timp cece cealaltă
cealaltă
este
este curăţită
curăţită sau
sau reparată).
reparată). Acest
Acest
sistem
sistem aproviziona
aproviziona ceatea
ceatea cucu
apă.
apă. ÎnÎn 1774
1774 se
se construieşte
construieşte pe pe
amplasamentul
amplasamentul „maşinii „maşinii
hidraulice”
hidraulice” un un turn
turn de
de apă,
apă, care
care
este
este reprezentat
reprezentat şi şi pe
pe stema
stema
actuală
actuală aa oraşului.
oraşului.
 „TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA
BEGA

Str. Uzinei, Str.

F.Chopin, construită 1909, arh. László Székely
Până în anul 1907 prin cartierul Fabric curgeau numeroase
braţe de apă, alimentate fie din canalul principal Bega, fie
din pârâele laterale Behela şi Suboleasa. În trecut ele
acţionau roţile morilor de apă şi ale manufacturilor din
Fabric. Stăvilarele morilor menţineau foarte ridicat nivelul
apei subterane. Toate pivniţele aveau probleme cu igrasia.
Canalul prin care se aducea lemnul de construcţii şi pentru
foc şi depozitul de lemne amplasat între Fabric şi Cetate
împiedicau dezvoltarea celor două cartiere şi unirea lor
după demolarea fortificaţiilor.
În 1902 pentru remedierea acestor neajunsuri, inginerul şef al oraşului
Emil Szilárd întocmeşte proiectul de a se săpa un singur canal navigabil,
cel actual, între Piaţa Petru Maior actuală şi Pasarela dintre Parcuri.
Canalul a fost executat împreună cu cele trei poduri din beton noi din
Fabric între 1907 şi 1910.
Apa urma să fie concentrată la intrarea în cartierul Fabric ca să acţioneze
turbinele unei hidrocentrale, ce a fost construită în 1909. Apa, care curgea
de la sine pe Bega, şi deci nu costa nimic, a furnizat energie electrică nu
numai pentru funcţionarea vechilor mori, ci şi pentru întregul oraş în locul
centralei anterioare, care funcţionase cu cărbune. Acest carburant costa
oricum mai mult decât apa!

A fost prima hidrocentrală realizată pe

teritoriul actual al României.
Proiectul noii hidrocentrale a fost realizat de către „arhitectul oraşului”
(echivelentul titlului „arhitect-şef” de astăzi) Székely. Unii cercetători
consideră că ansamblul „Turbinelor” reprezintă cea mai valoroasă operă
de arhitectură industrială în stilul anilor 1900 realizată la Timişoara.
Arhitectul a utilzat elemente de decor stilizate şi abstracte, tipice
limbajului curentului Wiener Sezession.
,,TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA
,,TURBINELE”, MICROHIDROCENTRALA BEGA

Foto si realizare: liciu1@yahoo.com 21.03.2014