Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai Facultatea de Construcii i Instalaii

Elemente de Arhitectura

Student: Sescu Flavian

Castelul Pele Arhitectura i design

Castelul Peles a fost construit la initiativa primului Rege al Romniei, Carol I, n afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafata de 24 de km n anul 1874, an n care, din initiativa suveranului, comuna primeste numele de Sinaia.

Un an mai trziu, n centrul localitatii sunt construite primele case boieresti, iar n 1876 ncepe construirea caii ferate Ploiesti Predeal, care strabate si Sinaia. Concomitent, ntre anii 1873 si 1875 a fost edificata fundatia castelului Peles.

Autori: arhitecti: Wilhelm von Doderer (18721876), profesor la Technische Hochschule din Viena, Johannes Schultz (1873, diriginte de santier, asistentul lui Doderer, iar din 1876 pna n 1883, arhitect-sef), mile Andr Lecomte du Noy (1890 1892), Karel Liman (1896 1924); Jean Ernest, antreprenori, constructori si proprietari de depozite de materiale de constructie. Elaborarea planurilor initiale ale castelului Peles i-au fost ncredintate arhitectului Wilhelm von Doderer (1825-1900), profesor la Technische Hochschule din Viena. Doderer a naintat suveranului trei propuneri de proiecte arhitectonice, inspirate din arhitectura castelelor renascentiste franceze de pe valea Loirei, ca si din stilul edificiilor vieneze de pe Ringstrasse. Proiectele sunt respinse de catre Carol I n 1876, iar conducerea lucrarilor este ncredintata arhitectului german, Johannes Schultz, care elaboreaza planurile castelului n prima sa faza de constructie (1879 1883). Cladirea cu aspect de chalet elvetian, compusa din doua etaje propusa de Schultz, era decorata la exterior n stil german, Fachwerk. La 1890, este construita pe locul terasei acoperite de pe aripa de sud, Sala Maura, dupa proiecte atribuite arhitectului francez, mile Andr Lecomte de Noy, discipolul celebrului arhitect francez, Violet Le Duc. n anul 1894, la conducerea lucrarilor este numit arhitectul ceh, Karel Liman (1860 ? 1928). Sub coordonarea sa, ntre 1895-1897 sunt amenajate Capela reginei Elisabeta de la etaj, Apartamentele principeselor de Wied si Hohenzollern de pe latura de nord si Mezaninul. n anul 1884 este instalata reteaua electrica, castelul dispunnd de un grup electrogen propriu, iar la 1897 este construita centrala electrica. ntre anii 1903 1906, Liman proiecteaza Galeria de marmura, Sala de concerte, Sala mica de muzica si Baia reginei si amenajeaza ncaperi la nivelul al II-lea, corespondentul primei Mansarde: camera doamnei Mavrogheni, marea doamna a Palatului si apartamentele oaspetilor din aripa de nord a castelului.

ntre 1906-1914, se ntreprind lucrarile de amenajare a teraselor exterioare. La 1906 este naltat turnul central al castelului, unde un an mai trziu a fost montat ceasul cu trei cadrane, creatie a Fabricii de ceasuri de turn a Curtii regale din Bavaria, Johann Mannhardt. Totodata, sunt amenajate Sala veche de muzica, Sala Florentina si Sala Coloanelor, pe locul primei Camere de sah, iar Sufrageria regala este extinsa. La etaj, pe aripa de nord, este construit Apartamentul primului ministru. n anul 1906, au loc modificari ale Salii de teatru de la Parter. Tot acum, sala este adaptata proiectiilor cinematografice, prin amenajarea cabinei de proiectie. Aparatura cinematografica a fost modernizata n 1939, de Societatea Concordia din Bucuresti, la cererea expresa a regelui Carol al II-lea. ntre anii 1908 1911, este definitivata constructia Salilor de arme, ca si decoratia Salii Florentine, dupa planurile arhitectilor Karel Liman si Ferdinand de Tiersch, acesta din urma, consilier al regelui Ludovic al II-lea al Bavariei. ntre anii 1907 si 1911, este amenajat Holul de onoare pe locul celei de-a doua curti interioare, principala sala de receptie a castelului. Holul este decorat n stilul Renasterii germane, cu subtile accente baroce, de catre Bernhard Ludwig din Viena, care colaboreaza strns cu arhitectul Liman. Modelul de inspiratie al salii l constituie Sala Fredenhagen a Palatului Camerei de Comert din Lbeck. n paralel, sunt construite la Parter, Sala de sah si Sala de biliard, n continuarea Salii maure. n sfrsit, ntre anii 1911-1914 este amenajata terasa cu busturi de mparati romani, iar pe aripa de sud-est, este proiectata Sala consiliilor de catre arhitectul Liman si decoratorul vienez, Bernhard Ludwig. Moartea regelui Carol I la 27 septembrie 1914, marcheaza finalul vastului proiect arhitectonic coordonat de suveran. Furnizori de obiecte de arta: Dintre furnizorii principali, pentru prima etapa de constructie, amintim casa Heymann din Hamburg si atelierul condus de August Bemb din Kln-Mainz.Dintre cei care au lucrat constant la decorarea si furnizarea de piese de arta decorativa pentru castel, din 1883 pna n 1914, i mentionam pe Joseph Dollitschek, arhitect si decorator din Viena, Anton Pssenbacher din Mnchen, creator de decoratiuni si de piese de mobilier si L. Bernheimer, din acelasi oras, furnizor de decoratiuni interioare, mobilier,

covoare orientale, Habie&Polako, din Viena, furnizori de covoare gen Smyrna, atelierele Zettler din Mnchen, 1882, creatorii de vitralii. Acestea au fost lucrate de patruzeci de artisti si tehnicieni timp de trei ani dupa schitele color executate de profesorii E. Widmann si Julius Juers. F. X. Barth. Celalalt autor de vitralii al castelului Peles a fost A. Zwlfer, titularul unui celebru atelier vienez, cu filiala la Bucuresti.