Raspunsuri Geotehnica 1 Elemente de stratigrafie pmant roca sedimentar detritic,alctuit din fragmente solide necimentate, de dimensiuni variabile, cel

l mult egale ca mrime cu dimensiunile bobului de nisip (2,00 mm strat = unitate de sedimentare un volum de material acumulat in condiii fizice essential uniforme Principiul suprapunerii _ intr-o succesiune pe vertical a straturilor sedimentare (care s-au depus orizontal sub form de sediment, intr-un bazin marin sau lacustru), toate straturile mai recente (de deasupra) le acoper pe cele mai vechi (de dedesubt) Principiul continuitii _ intr-o regiune calm, neperturbat de micri tectonice, un strat orizontal cunoscut rmane identic cu el insui sau evolueaz intr-o manier progresiv, toate elementele sale fiind de aceeai varst Scara stratigrafica Precizarea varstei, se poate face in astfel de cazuri aplicand principiul identitii paleontologice care se enun astfel: dou straturi sau formaiuni cu acelai coninut paleontologic sunt de aceeai varst Coninutul paleontologic al straturilor const in fosile. Fosilele reprezint urmele florei i faunei care s-au succedat in cursul timpului geologic i au evoluat in conformitate cu legile de evoluie ale speciilor, in formaiunile sedimentare. Astfel, fiecare strat este caracterizat prin fosilele unei specii sau ale unui grup de specii ce au trit in perioada de formare a stratului, iar varsta fosilelor ar constitui i varsta stratului, fixand astfel cronologia formaiunilor sedimentare in calendarul geologic numit scar stratigrafic

2 Anomalii stratigrafice

3 Structura pamanturilor

Pmanturile - sisteme disperse, trifazice in care mediul de dispersiune il reprezint aerul i apa iar dispersoidul il constituie particulele de diferite dimensiuni ( 2 mm). Structura unui pmant este determinat de: _ mrimea i forma particulelor solide; _ compoziia chimico-mineralogic a particulelor solide; _ interaciunea dintre faza solid, lichid i gazoas Tipuri de structuri _ Structura grunoas (granular)

-Structura in fagure

Structura in fulgi:

Factori ce determin structura pmanturilor _ mrimea i forma particulelor solide; _ compoziia chimico - mineralogic a particulelor solide; _ forma i starea fizic a fazei lichide i gazoase; _ interaciunea dintre faza solid, lichid i gazoas.

4 Textura pamanturilor

5 Compozitia granulometrica a pamanturilor

Marimea si forma particulelor pamantului: Procedeul tehnic prin care se individualizeaz i se sorteaz, sub form de repartiie procentual, particulele dintr-o prob de pmant, dup mrimea acestora se numete analiz granulometric. Grupa de fragmente solide, exprimat in uniti de mas sau procentual din masa total a probei uscate, avand dimensiunile cuprinse in intervale de dimensiuni determinate (intre dou limite date), poart numele de fraciune granular (granulometric).

6 Clasificarea si identificarea pamanturilor Clasificarea pamanturilor: - necoezive si coezive ( STAS 1243-88 in functie de existenta fortei superficiale de atractie intre particulele solide) Pamanturi necoezive:

Pamanturi coezive:

Culoarea -este principalul indice al operatorilor de teren in indicarea suprafetelor de stratificatie, in determinarea preliminara a straturilor si respectiv a profilului litologic -ofera indicatii asupra principalilor constituent minerali si organici ai pamantului Alte clasificari:

7 Pamanturi cu comportament special

Pamanturi marnoase: - argila ( comportament plastic) -argila marnoasa , marna argiloasa, marna (comportament mai mult sau mai putin rigid) -marna calcaroasa, calcar (comportament rigid) Pamanturi macroporice: prezinta pori mari, vizibili cu ochiul liber. Tipurile cele mai raspandite sunt loessul si pamanturile loessoide Pamanturi sensibile la umezire ( PSU) : sub actiunea incarcarilor transmise de fundatie, sau numai sub greutate proprie, se taseaza suplimentar odata cu cresterea umiditatii Pamanturi susceptibile la lichefiere: nisipuri uniforme ( fine), nisipuri cu grad de indesare 50-70%, nisipuri saturate, nisipuri cu penetrare dinamica < 30 lovituri / 30 cm , nisipuri care au permeabilitate mica. Pamanturi cu umflari si contractii mari sunt pamanturile argiloase, mai mult sau mai putin active, care prezinta proprietatea de a-si modifica sensibil volumul, atunci cand variaza umiditatea lor. Pamanturile gelive ( sensibile la inghet ) in urma fenomenelor de inghet-dezghet isi modifica essential structura si proprietatile lor Pamanturi cu continut de materii organice: malurile ( sub 5% continut de material organic), namolurile ( intre 5-10 % ), pamanturi turboase ( 10-60% continut material organic ), turba ( peste 60% ) Pamanturi eluviale: roci pre-existente alterate gradual descrescator, de la suprafata terenului de adancime ( rezistente la forfecare si compresibilitate) Pamanturi de umplutura : au neomogenitate de textura , inducand o compresibilitate neuniforma , relevanta fiind autoindesarea sub greutate proprie

8 Amestecurile de pamant -pmanturi cu granulometrie realizat pe cale artificial, prin malaxarea a dou sau mai multe pmanturi cu granulozitate cunoscut, in vederea imbuntirii proprietilor fizico-mecanice. -un pietri sau nisip amestecat in diferite proporii cu un liant (praf + argil) va da natere unui pmant (A) mai puin permeabil, iar dintr-un pmant cu fraciuni fine (argil + praf) degresat cu nisip va rezulta un pmant negeliv sau cu potenial de umflare contracie mult mai redus, decat al pmantului din care a provenit

9 Indicii de structura ai pamantului

Indici de structur primari/fundamentali

Indici derivai

10 Compozitia chimico-mineralogica a particulelor

Rocile, mineralele i respectiv substanele sunt compui ai elementelor chimice. Prin element chimic se nelege totalitatea atomilor ale cror nuclee au acelai numr atomic z, deci acelai numr de sarcini pozitive. Configuraia stabil, pentru un nveli electronic presupune existena a opt electroni pe orbit (octet) i prin urmare atomii caut s-i stabileasc aceast configuraie printr-o serie de legturi cu ali atomi.

11 Alcatuirea si proprietatile fazei lichide si gazoase

Faza lichid apa, lichid ce posed proprieti specifice determinate de propria ei structur influeneaz proprietile fizice, chimice i mecanice ale corpurilor cu care vine n contact. Aceste legturi de hidrogen precum i polaritatea moleculelor de ap, cuplate cu existena n ap a diferitelor gaze (cca. 30% oxigen, 60% azot i 10% dioxid de carbon ce se regsesc n apa de ploaie) fac ca apa s exercite o puternic aciune de dizolvare, hidratare, hidroliz i oxidare a diferitelor substane i minerale ce intr n componena pmnturilor, determinnd fenomene ce influeneaz decisiv comportamentul acestora. Aciunea de dizolvare a apei - se manifest n funcie de tipul reelei mineralelor component a particulelor solide Aciunea de hidratare a apei- Hidratarea este procesul prin care, ionii substanei (sau solidului) de dizolvat atrag i leag, prin fore electrostatice, n reea dipoli de ap dnd natere hidrailor. Hidraii cu structur cristalin n care moleculele de ap se prezint ca uniti independente sunt denumii cristalohidrai

12 Interactiunea fazelor solid-lichid-gaz

Particul argiloas (caolinit-macroion) i norul ionic localizat, in principal, in zona de contact a fazelor, unde apare o zon de discontinuitate (intre fazele in contact), cu o grosime de cca. 210-8 cm, ce determin aa numitele fenomene de suprafa: tensiunea superficial; adsorbia; schimbul ionic; liofilia-liofobia; electrocapilaritatea .

14 Factorii de care depinde interactiunea soild-lichid-gaz

Factorii care influeneaz interaciunea intre fazele pmantului -dimensiunile i forma particulelor - compoziia mineralogical -condiiile de mediu _ (concentraia electrolitic, pH) - natura cationilor adsorbii Dimensiunea i forma particulelor este determinat de compoziia mineralogic i intensitatea proceselor de alterare chimic Compoziia mineralogical tectosilicaii, respectiv cuarul, mineral preponderent in fraciunea nisip, nu posed sarcini electrice necompensate, spre deosebire de mineralele argiloase (filosilicai) ce posed astfel de sarcini pe anumite direcii, ce iniiaz declanarea fenomenelor de interfa Condiiile de mediu determin major iniierea i desfurarea fenomenelor de interfa. Sunt relevante prin posibilitatea practic de modificare a lor, prin diferite mijloace, in sensul modificrii controlate a proprietilor pmanturilor cu caracteristici constructive slabe sau dificile de fundare. Natura cationilor din soluie determin prin valena lor, grosimea stratului dublu electric i respective grosimea inveliului de ap adsorbit

14. Tensiunea superficial

15. Inlimea capilar

Determinarea valorii inlimii capilare hc se face din corelaia ca fora ascensional dat de sorbie s fie egalat de greutatea coloanei de ap din tub

- in cazul pmanturilor necoezive exist o anumit concordan in privina ordinului de mrime al inlimii capilare furnizat de relaiile de calcul teoretice i datele experimentale -ins pmanturile coezive, ai cror pori au dimensiuni de ordinul micronilor (dpor 0,2dparticul), relaiile teoretice indic inlimi capilare de ordinul zecilor de metri, in total discordan cu determinrile experimentale (hc 2-3m), fapt cauzat printre altele de prezena apei adsorbite in jurul particulelor, ce obtureaz porii de dimensiuni capilare.

16. Presiunea capilar

17. Suciunea apei din porii pmantului

18. Plasticitatea i consistena pmanturilor argiloase

19 Variatiile de volum ale pamantului. Ipoteze privind contractia si umflarea

Ipoteza presiunii capilare : Conform acestei ipoteze, contracia pmanturilor s-ar datora, deformabilitii scheletului mineral sub aciunea presiunilor capilare induse in masa lor de meniscurile capilare. Ipoteza atractiei moleculare: In baza acestei ipoteze, umflarea i contracia sunt determinate de modificarea distanelor interparticulare, prin efectul de pan dat de creterea sau micorarea grosimii inveliurilor de ap adsorbit

20 Factorii de care depind variaiile de volum

Factori care determin potenialul de umflare contracie _ dimensiunile i forma particulelor, _ compoziia mineralogic, _ condiiile de mediu (concentraia electrolitic, pH, salinitatea), _ natura cationilor adsorbii. _ Factori care determin variaiile de umiditate _ factorul climatic, care condiioneaz variaiile de temperatur i umiditate in sol; _ condiiile hidrogeologice; _ vegetaia; _ variaia umiditii terenului in perioada de execuie i in timpul exploatrii construciilor

21 Factorii de care depind variatiile de volum

22 Sensibilitatea la inghe
Ingheul apei in pmant modific proprietile fizico-mecanice ale acelui pmant variaii de volum i creteri ale rezistenelor mecanice la inghe micorarea permeabilitii i micorarea rezistenelor la dezghe _ apa crete cu 9% in volum prin inghe iar apa migreaz prin termoosmoz de la zonele cu temperaturi mai inalte spre cele cu temperaturi mai sczute i eventual prin capilaritate

23 Noiuni de hidrogeologie

24 Studiul apei subterane

25. Elemente de hidraulic subteran. Legea lui Darcy.

26. Determinarea coeficientului de permeabilitate. Determinarea coeficientului de permeabilitatea in terenuri stratificate

27 Actiunea hidrodinamica a apei. Forta hidrodinamica

28 Antrenarea hidrodinamica si dimensionarea filtrelor inverse

29 Mecanica pamanturilor. Modele si ipoteze de calcul

Determinarea strii de tensiune i deformaie din masivul de pmant, sub aciunea unor incrcri exterioare, precum i aprecierea comportamentului lui prin prisma criteriilor de rezisten, rigiditate i stabilitate, constituie obiectul mecanicii pmanturilor. Mecanica pmanturilor, asemenea Teoriei elasticitii, din care preia de fapt majoritatea ipotezelor i metodologiilor, analizeaz starea de tensiuni i deformaii, nu din masivele reale de pmant, ci din nite corpuri (modele) care pstreaz din corpul real numai trsturile i caracteristicile determinante asupra proceselor analizate, renunand la cele secundare. In consecin, obiectul de studiu al mecanicii pmanturilor il constituie semispaiul i semiplanul. Ipoteza mediului continuu consider c intregul corp al semispaiului este ocupat de materie cu o structur continu, fr fisuri, crpturi, goluri, etc. Ipoteza omogenitii admite in general c proprietile mecanice ale materialului nu variaz de la punct la punct, adic proprietile sale sunt aceleai in orice punct al semispaiului. Ipoteza izotropiei consider c intr-un punct al semispaiului, proprietile mecanice ale materialului nu variaz in raport cu diferitele direcii din punctual considerat.

30 Compresibilitatea pamanturilor. Aspecte calitative. Legea indesarii. Curba de compresiune porozitate

In mecanica pmanturilor, proprietatea acestora de a se deforma este definit prin noiunea de compresibilitate. -Studiul acesteia permite stabilirea ecuaiilor fizice ale pmanturilor, a indicilor proprietilor mecanice i prin aceasta, determinarea strilor de tensiune i respectiv tasarea la un moment dat sau final (deplasarea pe vertical) a construciilor.

31. Compresibilitatea pamanturilor. Determinari in laborator. Coeficientul presiunii laterale

32. Indici ce definesc compresibilitatea pamanturilor

33. Presiunea de preconsolidare si corectarea curbei de compresiune porozitate

34. Studiul compresibilitatii pamanturilor prin incercari in situ

incercarea cu placa (STAS 8942/3-90); incercarea presiometric; penetrarea standard (STAS 1242/5-88) i penetrarea static (STAS 1242/6-76); metode seismice (STAS 1242/7-76);

35. Starea de tensiune din masivele de pamant. Starea de tensiune din greutate proprie

Starea de tensiune din pmant _ Tensiunea in pmant este considerat o tensiune medie in raport cu suprafaa considerat (plinuri i goluri) i nu tensiune de la contactele intergranulare. _ Starea real de tensiune, prin acceptarea principiului suprapunerii efectelor, este rezultanta compunerii a dou stri de tensiune: _ Starea de tensiune indus de aciunile exterioare (construcii/fundaii) _ Starea de tensiune preexistent

36. Starea de tensiune din incarcari exterioare forta concentrata si uniform distribuita in semispatiu. Metoda punctelor de colt

37.Starea de tensiune din incarcari exterioare forta concentrata si uniform distribuita in semiplan.

38. Solutii aproximative pentru calculul tensiunii verticale. Tensiuni finale. Tensiune efectiva tensiune totala.

39.Tasarea constructiilor. Tipuri de deformatii. Factori de influenta a procesului de deformare.

40. Starea de deformatie in masivele de pamant calculul tasarii prin metode bazate pe Teoria Elasticitatii

41. Starea de deformatie in masivele de pamant - tasarea in cazul terenurilor stratificate metoda insumarii tasarii pe straturi elementare STAS 3300/2- 1985

42. Rezistenta la forfecare a pamanturilor. Definirea conceptului

43. Criteriul de cedare plastic Mohr Coulomb

44. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin forfecare directa. Rezistenta la forfecare a pamanturilor necoezive. Rezistenta la forfecare a pamanturilor coezive

45. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin incercarea in triaxial

46. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin incercarea in monoaxial

47. Rezistenta la forfecare a pamanturilor prin incercari pe teren

48. Stabilitatea taluzurilor si versantilor consideratii generale

49. Clasificarea cedarilor taluzurilor/versantilor

50. Cauze si actiuni care determina alunecarile de teren. Estimarea factorului de stabilitate. Tipuri de metode care considera echilibrul limita

51. Analiza stabilitatii versantilor (Metoda blocurilor)

52. Analiza stabilitatii taluzurilor (Metoda fasiilor Metoda Fellenius)

53. Analiza stabilitatii taluzurilor (Metoda cercului de frictiune)

54. Analiza stabilitatii taluzurilor (Metoda Bishop)

55. Influenta apei de infiltratii asupra stabilitatii taluzurilor. Influenta actiunii seismice asupra stabilitatii taluzurilor

56. Considerarea efectului spatial al alunecarilor. Principii de prevenire si combatere a alunecarilor de teren

57. Impingerea pamantului consideratii generale

-Fora P0 care se exercit, de ctre masa de pmant, asupra unui perete nedeplasabil sau nedeformabil este definit ca
impingerea in stare de repaos; aceasta deoarece rezistena la forfecare a pmantului nu este mobilizat (fmob.=0). -Fora minim pe care o mas de pmant o exercit asupra unui element de sprijin deplasabil este definit ca impingerea activ a pmantului (Pa -Fora maxim pe care o mas de pmant o poate opune unui element de construcie, care comprim, este denumit impingerea sau rezistena pasiv a acestuia.

58. Impingerea pamantului in stare de repaos. Impingerea pamanturilor asupra sprijinirilor

59. Impingerea activa a pamanturilor (Teoria Coulomb). Rezistenta pasiva a pamanturilor (Teoria Coulomb)

60. Impingerea pamantului solutii grafice (Metoda Poncelet si Metoda Culmann)

61. Distributia impingerilor active pe zidul de sprijin

62. Impingerea activa a pamanturilor (Teoria Rankine). Rezistenta pasiva a pamanturilor (Teoria Rankine)

63.Calculul rezistentei pasive a pamanturilor prin metode grafo-analitice Metoda spiralei logaritmice

64. Calculul terenului de fundare. Proiectarea terenului de fundare. Definirea presiunilor ca caracterizeaza terenul de fundare

65. Calculul terenului de fundare pe baza presiunii conventionale

66. Calculul terenului de fundare la SLD. Calculul presiunii plastice a terenului de fundare - Teoria Puzrevski Ghersevanov Frhlich

67. Calculul terenului de fundare la SLD. Calculul presiunii plastice a terenului de fundare - Teoria Puzrevski Ghersevanov Frhlich Stanciu

68. Calculul terenului de fundare la starea limit de capacitate portant. Consideratii generale. Tipuri de cedari

69. Calculul presiunii critice de refulare lateral pentru suprafee compuse de cedare

70. Calculul presiunii critice de refulare lateral - Metoda Terzaghi

71.Calculul capacitii portante a terenului de fundare dup normele romneti. Factori de siguranta in calculul terenului de fundare

72. Calculul capacitatii portante a terenului de fundare la smulgere. Consideratii generale. Principii de fundamentare a metodelor de calcul