TURISMUL DE PATRIMONIU ÎN TRANSILVANIA DE NORD

CASTELE , CONACE ȘI PALATE DIN JUEȚUL CLUJ

Autor: Alexandru Tătar
Transilvania de Nord adică Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este una dintre
cele opt regiuni de dezvoltare din România şi este compusă din şase judeţe: Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
Potențialul turistic antropic, ca varietate și valoare, se leagă direct de
îndelungata evoluție a civilizației umane și de interferențele culturale ale mozaicului
etnic specific Transilvaniei . Datorită moșteniri istorice putem să valorifică turistic
patrimoniul cultural . Turismul de Patrimoniu în Transilvania de Nord va face
cunoscută pe parcursul mai multor numere Castelele și Conacele din regiunea
studiată .Astfel voi lua fiecare județ componetă a regiuni care au în componență cele
două edifici arhitecturale .
Turismul de patrimoniu cultural este important din diverse motive; are un
impact economic și social pozitiv, stabilește și consolidează identitatea, ajută la
conservarea moștenirii culturale, cu cultura ca instrument facilitează armonia și
înțelegerea între oameni, susține cultura și ajută la reînnoirea turismului.
Am ales din întreg patrimoniu cultural al Transilvaniei de Nord Castelele,
Conacele și Palatele deoarece ele sunt un simbol al mozaicului etnic specific regiuni.
Pe lângă promovarea patrimoniului cultural obiectivul articolul este acela de a
atrage atenția asupra situației în care se află majoritatea conacelor și castelelor din
regiune , o situație rușinoasă care nu ne face cinste ca țară , o situație care trebuie
remediată de urgență .
Pentru început să clarificăm un aspect importat și anume diferențele din punct
de vedere arhitectural între Castel , Conac și Palat.
CASTELUL este la origine o construcţie medievală cu rol de locuinţă,
destinată totodată să protejeze o familie nobiliară şi să simbolizeze autoritatea într-un
domeniu feudal. Primele castele au fost construite din lemn, adesea pe o colină
naturală sau artificială (în franceză, motte castrale sau motă feudală), apoi au fost

1
construite din piatră pentru a rezista mai bine noilor arme şi tehnici de război. Aceste
construcţii au fost numite castele întărite sau cetăţi.
CONACUL este reşedinţa din provincie a nobililor feudali, moşierilor mari
proprietari de pământ. În cadrul satelor mari de pe marile proprietăţi, în centru se afla
conacul proprietarului (villa rustica), iar lângă el locuinţele pentru muncitorii agricoli.
Ele sunt clădiri diferite de castel, dar nu se poate face între ele o delimitare clară.
Conacul se deosebeşte de un castel prin funcţia lui şi poziţia lui centrală pe un
teren agricol nefiind situat într-o poziţie strategică ca un castel. De aici proprietarul
putea supraveghea şi administra mai uşor activitatea iobagilor de pe câmp. Castelul
avea mai ales un caracter reprezentativ. Conacele fiind de construcţie mai puţin
robustă ca un castel şi aveau o intrare cu o poartă largă.
Palatul este un edificiu impunător care desemnează reședința urbană a unui
personaj important, cel mai adesea de origine nobiliară, cu un mod de viață fastuos
sau sediul unei instituții publice, în care se exercită puterea (politică, judiciară,
legislativă, executivă).
Castelul Bánffy de la Bonțida a fost cunoscut ca Versailles-ul Transilvaniei,
este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul
Cluj. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile și modificările
ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea
în stil neoclasicist și stil romantic (galeria neogotică de la 1855).
Castelul Béldy din Geaca, este înscris pe lista monumentelor istorice din
județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în
anul 2010. În 1880 a fost ridicat edificiul, în stil neoclasic, cu elemente de arhitectură
populară. Este format din parter, subsol, etaj și șarpantă dispuse pe un plan
dreptunghiular de 17 X 11 metri. Intrarea este flancată de coloane dorice, care susțin
terasa cu parapet metalic.
Interiorul clădirii este distrus, scările spre subsol și etaj fiind ambele
nepracticabile. Clădirea a fost revendicată de către urmașii familiei conților Béldy.

2
 Castelul Gábor Bocskai a fost construit în localitatea Aghireșu în anul 1572,
în stilul Renașterii transilvănene. De plan patrulater, cu turnuri la colțuri, cu o amplă
curte interioară, el se particularizează prin frumusețea ancadramentelor de piatră.
Actualmente castelul este ruinat.
Castelul Haller din Coplean, este înscris pe lista monumentelor istorice din
județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în
anul 2010.
Clădirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcată de șase coloane de
piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susțin o terasă de 9,5 metri lungime și 2,5
lățime. Zidurile sunt masive, cu o grosime de 1 metru.
Incinta clădirii era înconjurată de un zid de piatră din care s-a mai păstrat o
mică parte, iar în partea din stânga a zidului de intrare se află ruinele turnului circular
construit.
Castelul Kemény din Jucu de Susconstruit în secolul XIX, este înscris pe
lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și
Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Castelul, ridicat în secolul XIX, are forma literei L, cu laturi de 22 și 16 metri.
Este format din subsol, parter, etaj și șarpantă, cu 2 intrări. Clădirea are două intrări
aflate pe laturile sudice, intrarea mică fiind încadrată de un portic cu două coloane pe
care se află o terasă. Legătura dintre parter și etaj se face pe o scară se piatră. În colțul
nord-vestic al castelului se află un foișor de formă pentagonală. Din vechiul parc au
mai rămas doar câțiva arbori bătrâni și un bloc de piatră înalt de cca. 1,5 metri,
sculptat cu motive animale.
Castelul Kornis se găsește pe teritoriul localității Mănăstirea (în trecut,
Szentbenedek), la 50 km de Cluj-Napoca și 3 km de Dej. Este înscris pe lista
monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și
Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Intrarea în castel avea și o punte suspendată,veche, care era ridicată în timpul
nopții sau în caz de pericol, poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi

3
care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului,
pe care inorogii se considera că o vegheau.

La intersecția diagonalelor incintei se află o fântână octogonală, înconjurată de

stâlpi circulari și arcade. În partea nord-estică a domeniului există un pavilion ridicat
în 1825, dispus pe două laturi ale sale cu coloane dorice.
Castelul Wass ( sau Castelul în alb și negru) din Țaga, este înscris cu cod LMI
CJ-II-m-B-07803 pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de
Ministerul Culturii din România în anul 2015. Castelul aparține stilului baroc
transilvănian.
Castelul avea formă dreptunghiulară cu două turnuri scunde pătratice și patru
pavilioane. Era încadrat într-un părculeț, în față fiind plasate două fântâni arteziene.
A supreviețuit clădirea principală, ridicată în stil baroc transilvănean, cu subsol,
parter și șarpantă. În apropierea clădirii se află criptele funerare ale familiei,
menționate în arhiva familiei din 1776.
Castelul Schilling din satul Corneni, , construit (și refăcut) în sec. XVIII-XIX
în stil baroc, este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010, cu cod LMI
CJ-II-m-B-07578.
În forma actuală, castelul (mai curând un conac) a fost construit între 1898-
1900 de avocatul Bokros Lajos, pe moșia Inczédy, moștenită de soția sa, Inczédy
Julianna. Pe fațadă este montată o placă de piatră pe care sunt sculptate stemele
familiilor Inczédy și Wass. Sub ele, o inscripție în limba maghiară care, în traducere,
sună astfel: L.B.N.V. dragul conte Intzédi György / împreună cu a lui Was Ágnes a
sfințit această casă sălaș liniștit ai moștenitorilor Iehovei / a terminat construirea în
anul 1774. Se presupune că provine dintr-o clădire anterioară de pe acest
amplasament. În 1903, prin căsătorie, castelul a ajuns în proprietatea lui Rudolf
Schilling, notar regal, soția sa fiind Bokros Júlia, fiica lui Bokros Lajos și Inczédy
Julianna. După naționalizarea din 1948, clădirea a fost folosită ca școală și sediu de

4
Gospodărie Agricolă Colectivă. În 2005, clădirea i-a fost retrocedată lui Takács
Csaba.
Palatul Babos din Cluj-Napoca este un monument istoric și de arhitectură,
edificiu reprezentativ pentru arhitectura Belle Époque din Cluj. Clădirea a fost
construită pe strada Regele Ferdinand nr. 38.
Palatul, care este în formă de V și care face parte dintr-un complex arhitectural
alături de Palatul Széki, Palatul Berde și Palatul Elian, a fost construit la începutul
anilor 1890 și poartă numele primului proprietar, Babos Sándor.
Palatul Bánffy este un important edificiu baroc din Cluj-Napoca, construit în
secolul XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Găzduiește
din 1951 Muzeul de Artă.
Construit între 1774 și 1785 pe laturile unei curți rectangulare de către contele
György Bánffy, este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din
Transilvania palatul a găzduit ca oaspeți pe împărații Francisc I și Franz Josef.
Începând cu 1951, palatul adăpostește Muzeul de Artă din Cluj, cu un valoros
patrimoniu de pictură, grafică și artă decorativă. Nucleul acestui patrimoniu este
Colecția Virgil Cioflec, ce reunește opere ale artiștilor Nicolae Grigorescu, Ștefan
Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu ș.a.
Palatul Berde este un monument istoric și de arhitectură din Cluj-Napoca,
edificiu reprezentativ pentru arhitectura Belle Époque a orașului. Clădirea a fost
construită în contextul modernizării fostei străzi Mari (Nagy utca) la sfârșitul
secolului al XIX-lea, ocazie cu care a primit numele strada Franz Joseph (în prezent
strada Horea nr. 1). Edificiul a fost construit în stilul arhitectural Secession unic în
România și constituie un ansamblu urbanistic împreună cu Palatul Széki, Palatul
Elian și Palatul Babos.
Palatul Elian din Cluj-Napoca este un monument istoric și de arhitectură situat
pe strada Horea nr. 2. Edificiul se găsește în lista monumentelor istorice din județul
Cluj sub cod LMI CJ-II-m-B-07347. Clădirea a fost construită în anul 1891 în stilul
arhitectural Secession.

5
 Palatul Széki este o clădire neogotică ridicată pe malul râului Someș din Cluj
în anul 1893 de farmacistul și profesorul universitar Miklós Széki. Adresa palatului
este în prezent str. Regele Ferdinand nr. 37 (mai demult strada Podului), colț cu
strada Barițiu (mai demult strada Morii). Edificiul este opera arhitectului Samu Pecz
(1854-1922).
Palatul Urania din Cluj-Napoca (str. Horea nr. 4), construit la 1910 după
planurile arhitectului Géza Kappeter, este una dintre clădirile reprezentative pentru
receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca, avându-l ca prim proprietar pe Udvari
András (clădirea va fi achiziționată în data de 10 decembrie 1910), producător de
trăsuri și om pasionat de cinematografie. Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din
Viena.
Palatul Rhédey este un monument istoric și de arhitectură situat în Piața Unirii
din Cluj-Napoca. Clădirea își are numele de la familia care l-a cumpărat la începutul
secolului al XVIII-lea. Clădirea actuală este opera arhitectului Lajos Pákey.
Palatul Rhédey își leagă numele, prin sala de bal, și de istoria teatrului maghiar
din Transilvania. O placă comemorativă amintește că in acest loc s-a permanentizat o
primă instituție maghiară de teatru din Cluj, la 17 noiembrie 1792.
Palatul „Reduta” din Cluj-Napoca, situat pe str. Memorandumului la nr. 21,
adăpostește Muzeul Etnografic al Transilvaniei, fiind una dintre cele mai vechi clădiri
din Cluj-Napoca, datată din secolul al XVI-lea. În această clădire s-a întrunit Dieta
Transilvaniei din 1790-1791 și 1848-1865 .
În final menționez faptul că articolul face parte dintr-o lucrare care va fi
prezentată la Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenților Geografi organizată de
către Departamentul de Geografie, Facultatea de Științe, Universitatea din Craiova.

6
7