UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE PASTORALĂ

Conciliul al-IV-lea din Lateran (1215)

Lucrare la: Istoria Bisericii

Student: Cosmin-Ionuț CIOBANU

Coordonator: conf. univ. dr. pr. Fabian DOBOȘ

IAȘI 2021
 2

CUPRINS

ABREVIERI..........................................................................................................3
INTRODUCERE...................................................................................................4
Capitolul I..............................................................................................................6
Istoriografia și desfășurarea conciliului................................................................6
1. Palatul Lateran.............................................................................................6
2. Fundalul istoric............................................................................................6
Capitolul II............................................................................................................9
Constituțiile conciliare..........................................................................................9
1. Credința și erezia............................................................................................9
2. Ordinea și disciplina..................................................................................10
3. Disciplina ecleziastica................................................................................10
4. Morala clericală.........................................................................................11
5. Cultul religios.............................................................................................11
6. Numiri și alegeri........................................................................................12
7. Procedura legală.........................................................................................12
8. Relațiile cu puterea seculară......................................................................12
9. Excomunicare............................................................................................12
10. Zecimi.....................................................................................................13
11. Ordinele religioase și simonia.................................................................13
12. Reglementări referitoare la evrei și musulmani......................................13
 3

CONCLUZIE......................................................................................................14
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................15
WEBOGRAFIE...................................................................................................16
 4

ABREVIERI

Sf. - Sfântul(a);

p./pp. - pagina/paginile;
 5

INTRODUCERE

În această lucrare voi prezenta pe scurti informații istorice referitoare la

Conciliul al IV-lea din Latern (1215), care a avut un impact major în
reglementarea legilor, permisiunilor și sancțiunilor care trebuie acordate
evreilor, ereticilor, dar și clerului care se îndepărtează de la dreapta crediință.
 6

Capitolul I

Istoriografia și desfășurarea conciliului

1. Palatul Lateran

Palatul Lateran sau Palatul Apostolic al Lateranului, este un antic palat

din Imperiul Roman și mai târziu principala reședință papală în sud-estul Romei.

Situat în Piața Sf. Ioan din Lateran pe Dealul Caelian, palatul este
adiacent la Arhibazilica Sfântului Ioan din Lateran, din Roma. Din secolul al IV-
lea, palatul a fost reședința principală a papilor, până când reședința apostolică s-
a mutat în cele din urmă la Vatican. Palatul este acum folosit de Muzeul Istoric
al Vaticanului, care ilustrează istoria Statului Papal. Palatul găzduiește, de
asemenea, birourile Vicariatului Romei. Până în 1970, palatul a găzduit, de
asemenea, colecțiile importante ale Muzeului Lateranului, acum împrăștiat în
celelalte Muzee ale Vaticanului. Conform Tratatului Lateran din 1929, palatul și
bazilica alăturată sunt proprietăți extrateritoriale ale Sfântului Scaun.
 7

2. Fundalul istoric

Inocențiu al III-lea a propus pentru prima dată organizarea unui conciliu

ecumenic în noiembrie 1199. În scrisoarea sa intitulată Vineam Domini, din 19
aprilie 1213, Papa scrie despre necesitatea urgentă de a recupera Țara Sfântă și
de a reforma Biserica. Scrisoarea, care a servit și ca o convocare la un conciliu
ecumenic, a fost inclusă alături de bula papală, Quia maior. În pregătirea pentru
conciliu, Papa a condus renovarea amplă a Bazilicii Sf. Petru, pe care a
desemnat-o drept „centrul de expunere și decorare” în timpul conciliului. Luneta
ușii principale care duce la mormântul Sfântului Petru avea gravuri ale profeților
din Vechiul Testament și ale douăzeci și patru de episcopi, alături de mesajele
„Hrănește-ți oile” și „Aceasta este ușa oilor”1.

Inocențiu al III-lea a ales în mod deliberat ca al IV-le Conciliu de la

Lateran să se întrunească în noiembrie, în timpul căruia au fost numeroase zile
de sărbătoare. O primă întâlnire preliminară a avut loc pe 4 noiembrie, în timp
ce ceremonia de deschidere a conciliului a avut loc în ziua Sf. Martin și a
început cu o liturghie. Ulterior, la începutul primei întâlniri conciliare din
Palatul Lateran, Papa a condus cântarea „Veni Creator Spiritus” și a predicat
despre cuvintele spuse de Isus ucenicilor săi la Cina cea de Taină, citând din
Luca 22. În următoarele două predici, una despre nevoia de a recupera Țara
Sfântă și cealaltă despre tratarea ereticilor, Papei i s-au alăturat Raoul de
Merencourt și, respectiv, Thedisius de Agde.

Pe 14 noiembrie, au avut loc scene violente între partizanii lui Simon de

Montfort, între episcopii francezi, și cei ai contelui de Toulouse. Raymond al
VI-lea de Toulouse, fiul său și Raymond-Roger de Foix au participat la conciliu
pentru a contesta amenințarea confiscării teritoriilor lor. Episcopul Foulques și

1
Ken Pennington, „Al patrulea Consiliu Lateran, legislația și dezvoltarea procedurii legale”,
pp. 10-15.
 8

Guy de Montfort (fratele lui Simon de Montfort) au argumentat în favoarea

confiscării. Toate pământurile lui Raymond al VI-lea au fost confiscate, cu
excepția Provencei, care a fost păstrată, pentru a-i fi restituită lui Raymond VII.
Pretenția lui Pierre-Bermond de Sauve asupra Toulousiei a fost respinsă și
Toulousia a fost dată Montfortului, în timp ce domnia de Melgueil a fost
separată de Toulouse și încredințată episcopilor de Maguelonne.

A doua zi, într-o ceremonie la care au participat mulți conciliar, Papa a

sfințit Bazilica Santa Maria în Trastevere, care fusese reconstruită de Calixt al
II-lea. Patru zile mai târziu, sărbătoarea aniversară de la Bazilica Sf. Petru a
reunit o adunare atât de mare, încât Papa însuși a avut probleme cu intrarea în
Bazilică2.

A doua întâlnire conciliară a avut loc pe 20 noiembrie. Papa urma să

predice despre reforma bisericii, dar procedurile au fost întrerupte de episcopii
care s-au opus desemnării lui Frederic al II-lea ca Sfânt Împărat Roman.
Conciliul s-a încheiat la 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, în timpul căreia Papa a
predicat despre Crezul de la Niceea și și-a încheiat observațiile ridicând o relicvă
a Crucii. Arhiepiscopul de Mainz a încercat să întrerupă discursul, deși s-a
conformat cu ridicarea mâinii de către Papă (o poruncă de a rămâne tăcut). La
lucrările conciliare au luat parte 71 de patriarhi și episcopi mitropolitani, 412
episcopi, 900 de stareți și priori împreună cu reprezentanți ai mai multor
monarhii.

2
James CARROL, „Sabia lui Constantin: Biserica și evreii”, Editura Houghton Mifflin
Harcourt, 2002, pp. 512-520.
 9

Capitolul II

Constituțiile conciliare

Conciliul al IV-lea din Lateran a elaborat 70 de constituții, structurate pe

următoarele categorii:

1. Credința și erezia

Constituția 1: Expunerea credinței catolice și a sacramentelor. Include o

scurtă referință la transsubstanțiere.

Constituția 2: Condamnarea doctrinelor lui Ioachim din Fiore și cele ale

lui Amalric din Bena.

Constituția 3: Procedură și sancțiuni împotriva ereticilor și a protectorilor

acestora. Dacă cei suspectați de erezie ar neglija să se dovedească nevinovați,
sunt excomunicați. Dacă vor continua excomunicarea timp de douăsprezece
luni, vor fi condamnați ca eretici. Prinții trebuie sfătuiți să jure că vor alunga pe
toți cei pe care Biserica îi arată ca eretici. Acest canon impune ca cei indicați de
 10

Biserică drept eretici să fie expulzați de către autoritățile seculare sau vor fi
excomunicați în caz contrar.

Constituția 4: Îndemn către greci să se reunească cu Biserica Roman.

2. Ordinea și disciplina

Constituția 5: Proclamarea primatului papal recunoscut de toată

antichitatea. După papa, primatul este atribuit patriarhilor în următoarea ordine:
Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim.

Constituția 6: Consiliile provinciale trebuie organizate anual pentru

reforma morală, în special a celor din cler. Aceasta a fost pentru a se asigura că
canoanele adoptate vor fi puse în aplicare.

Constituția 7: Stabiliți responsabilitatea episcopilor pentru reforma

supușilor lor.

Constituția 8: Procedura privind acuzațiile împotriva bisericii. Pană la

Revolutia Franceza, acest canon a avut o importanță considerabilă în drept
penal, nu numai ecleziastice dar chiar civil.

Constituția 9: Sărbătoarea închinării publice în locurile în care locuitorii

aparțin unor națiuni după diferite rituri.

3. Disciplina ecleziastica

Constituția 10: A ordonat numirea predicatorilor și a penitenciarelor

pentru a ajuta la îndeplinirea funcțiilor episcopale de predicare și penitență.
 11

Constituția 11: Decretul din 1179, o şcoală în fiecare catedrală, fiind

complet ignorat, a fost adoptat din nou și a fost înființat un lectorat de teologie
în fiecare catedrală.

Constituția 12: Stareți și priori trebuie să-și țină generalul capitol la

fiecare trei ani.

Constituția 13: O mare parte din timpul lui Inocențiu al III-lea a fost
petrecut judecând plângerile episcopilor împotriva ordinelor religioase. Acest
canon interzicea stabilirea de noi ordinele religioase. Cei care doreau să
întemeieze o casă nouă urmau să aleagă o regulă aprobată existentă. Acest canon
l-a condus pe Sf. Dominic să adopte Regula Sf. Augustin.

4. Morala clericală

Constituția 14-17: împotriva neregulilor clerului - de ex., incontinenţă

(lipsă de sens), beţie, prezență la farse și expoziții histrionice.

Constituția 18: Clericii nu pot nici să pronunțe și nici să execute o sentință

de moarte. Nici nu pot acționa ca judecători în cazuri penale extreme sau să
participe la chestiuni legate de teste judiciare și calvaruri.

5. Cultul religios

Constituția 19: Bunurile de uz casnic nu trebuie depozitate în biserici

decât dacă există o necesitate urgentă. Bisericile, vasele bisericești și altele
asemenea trebuie păstrate curate.
 12

Constituția 21: regula „Omnis utriusque sexus”, care poruncește fiecărui

creștin care a atins anii de discreție să mărturisească toate păcatele lui, sau ale ei,
cel puțin o dată pe an preotului.

Constituția 22: Înainte de a prescrie bolnavilor, medicii vor fi obligați să

fie îndepărtați de Biserică, pentru a-și îndemna pacienții să cheme un preot,
asigurându-se astfel bunăstarea lor spirituală.

6. Numiri și alegeri

Constituția 23-30: reglementează alegerile ecleziastice și colaționarea

(repartizarea) de beneficii.

7. Procedura legală

Constituția 35: Pârâții nu trebuie să facă apel fără motive întemeiate

înainte de pronunțarea sentinței; dacă o fac, li se vor percepe cheltuieli.

Constituția 36: Judecătorii pot revoca sentințele cominatorii și

interlocutorii și pot continua procesul3.

8. Relațiile cu puterea seculară

3
WOODS, Marjorie CURRY și Rita COPELAND, „Sala de clasă și confesiune”, Cambridge
University Press, 2002, p. 37.
 13

Constituția 43: Clericii nu trebuie să depună jurământuri de fidelitate

laicilor fără o cauză legală.

Constituția 44: Principii laici nu ar trebui să uzurpe drepturile bisericilor.

9. Excomunicare

Constituția 47: Excomunicarea poate fi impusă numai după avertisment în

prezența martorilor potriviți și pentru motive vădite și rezonabile.

Constituția 49: Excomunicarea nu trebuie nici impusă, nici ridicată pentru

plată.

10. Zecimi

Constituția 53: Sinodul i-a condamnat pe cei care au avut proprietățile

cultivate de alții (necreștini) pentru a evita zeciuiala.

Constituția 54: Plățile de zeciuială au prioritate asupra tuturor celorlalte

taxe și impozite.

11. Ordinele religioase și simonia

Constituția 57: A dat instrucțiuni precise cu privire la interpretarea

privilegiului sărbătoririi serviciilor religioase în timpul interdictului, de care se
bucură unele ordine.

Constituția 63: Nu se impun taxe pentru sfințirea episcopilor,

binecuvântarea stareților sau hirotonirea clericilor.
 14

Constituția 64: Este posibil ca călugării și călugărițele să nu solicite plata

pentru intrarea în viața religioasă.

12. Reglementări referitoare la evrei și musulmani

Constituția 67: Evreii nu pot percepe dobânzi exorbitante.

Constituția 68: Evreii și musulmanii vor purta o rochie specială pentru a le

permite să se deosebească de creștini, astfel încât nici un creștin să nu se
căsătorească cu ei ignorând cine sunt.

Constituția 69: Declara evreii descalificați pentru a ocupa funcții publice,

încorporând în dreptul ecleziastic un decret al Sfântului Imperiu Creștin.

Constituția 70: Ia măsuri pentru a împiedica evreii convertiți să revină la

credința lor anterioară.
 15

CONCLUZIE

În concluzie, în lucrare am prezentat câteva informații istorice, atât despre

Palatul Lateran, unde au fost desfășurate lucrările conciliare, dar și despre
începerea conciliului și desfășurarea acestuia. Deasemenea am przentat pe larg
canoanele conciliare, care au avut un rol de o importanță majoră în
reglementarea legilor Bisericii Catolice de la acea vreme.
 16

BIBLIOGRAFIE

CARROL James, „Sabia lui Constantin: Biserica și evreii”, Editura

Houghton Mifflin Harcourt, 2002;

WOODS, CURRY Marjorie și COPELAND Rita, „Sala de clasă și

confesiune”, Cambridge University Press, 2002;

PENNINGTON Ken, „Al patrulea Consiliu Lateran, legislația și

dezvoltarea procedurii legale”;
 17

WEBOGRAFIE

- www.wikipedia.org
- https://web.archive.org/web/20160308012241/http://faculty.cua.edu/
pennington/Fourth%20Lateran%20Council/PenningtonLateranIV.pdf
- https://www.papalencyclicals.net/councils/ecum12-2.htm