PROIECT RELIGIE

ELEV:
BÎRLOG ANDREI
CRISTIAN
 SF. MUNTE ATHOS

MÂNĂSTIREA
SF. PANTELIMON
(RUSSIKON)
Mănăstirea Sfântul Pantelimon (în greacă:
Άγιος Παντελεήμων) este una din cele 20 de
mănăstiri din Sfântul Muntele Athos. Ea este
situată în sud-vestul peninsulei athonite, între
Mănăstirile Xenofont şi Xiropotamu. 

De mai bine de două sute de ani, această mânăstire

este locuită de monahi de origine rusă, motiv pentru
care este adesea numită "Rusikon" (Ρωσσικόν,
Rossikon), adică "mănăstirea ruşilor".
Mânăstirea este închinată Sfântului Mare
Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, hramul
sărbătorindu-se în data de 27 iulie.
 SCURT ISTORIC
De peste o mie de ani este atestată existența unei
mănăstiri în apropierea locaţiei actuale. Vechea
mânăstire purta numele de Mânăstirea
Tesaloniceanului, iar locul în care a fost așezată a
rămas cunoscut sub numele de Vechiul Russikon.
Mânăstirea a fost înființată în secolul al XI-lea de
călugări greci – primele clădiri datează din vremea
împăratului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118).
În urma unui puternic incendiu din secolul XII, vechea
mânăstire a ajuns pustie, a fost luată de ruși și refăcută.
 SCURT ISTORIC
De-a lungul secolelor, principii sârbi, împărații
bizantini și, mai apoi, țarii ruși au sprijinit
mult această mânăstire.
„Mânăstirea ruşilor”, ca de altfel toate
mânăstirile de la Sfântul Munte, a fost ajutată
şi ea de domnitorii români. O primă danie este
menționată în 12 iunie 1457 şi aparţine
voievodului Vlad Ţepeş, însă unii istorici o
atribuie lui Vlad Călugărul, datând actul 30 de
ani mai târziu.
 SCURT ISTORIC
Neagoe Basarab şi Petru Rareş dăruiesc şi ei
sume importante, iar domnitorul Moldovei Moise
Movilă îi închină în anul 1631 Mânăstirea
Doamnei din Botoşani.
După ce un nou incendiu distruge cea mai mare
parte a clădirilor mânăstirii, în anul 1765, daniile
generoase ale mai multor domnitori din Ţările
Române, precum Ioan Mavrocordat, Constantin
Racoviţă și Grigore Ghica, au dat posibilitatea
mănăstirii să se refacă economic.
 SCURT ISTORIC
Scarlat Callimah, domnitor al Moldovei (1806, 1807-
1810, 1812-1819) şi al Munteniei (1821) a rezidit din
temelie biserica şi chiliile pe locul lor actual.
Contribuţia sa a fost atât de mare, încât în 1806
mănăstirea s-a numit „Chinovia Callimahilor”.
Pisania de la intrare îl arată pe Scarlat Calimah
drept ctitor.
Catoliconul (biserica mare a mânăstirii) a fost
construit tot cu sprijinul domnitorului Scarlat
Callimah, în stilul bisericilor atonite, a fost sfinţit de
Patriarhul ecumenic Grigorie al V-lea şi a fost
închinat Sfântului Pantelimon.
 SCURT ISTORIC
Capul de Bour al Moldovei a fost sculptat în piatră,
purtând data de 1819, şi pe un turn de lângă trapeză.

Până în urmă cu câțiva ani, la intrarea în biserica

Sfântului Pantelimon se afla o ușă groasă de lemn,
pe care scria că acest sfânt locaș s-a făcut prin
cheltuiala lui Scarlat Callimahi, Voievodul
Moldovei.

Rușii însă au înlocuit această ușă, motivând că era

prea veche, dar noua ușă nu mai poartă inscripția
anterior menționată.
 OBȘTE

În anul 1855 mănăstirea număra 350 de

călugări, iar către sfârșitul secolului al XIX-
lea numărul acestora era de peste 1000,
viețuind împreună ruși, greci, sârbi, bulgari
și români.
Din anul 1875, ruşii au devenit definitiv
majoritari, iar mănăstirea Sf. Pantelimon a
trecut de sub conducerea egumenilor greci
sub conducerea egumenilor ruşi.
În prezent Mânăstirea Sf. Pantelimon
numără aproximativ 50 de viețuitori.
 ARHITECTURĂ
Mănăstirea arată ca o fortăreaţă, având clădirile
prevăzute cu mai multe etaje şi cupole înalte.
Clopotele mănăstirii, apreciate ca fiind cele mai mari
din întreaga Grecie, au fost donate mănăstirii de ţarii
ruşi.
În mijlocul mănăstirii se află biserica mare, închinată
Sfântului Mare Mucenic Pantelimon. Această biserică
este sprijinită pe zece stâlpi de marmură.
În partea stângă a bisericii se află o clădire foarte
mare, care la ultimul etaj are o biserică mare și
frumoasă închinată Acoperământului Maicii
Domnului.
 ACOPERĂMÂNTULMAICIIDOMNULUI

În Viața Cuviosului Antim (care a pustnicit în Sfântul Munte

și s-a făcut nebun pentru Hristos) în legătură cu praznicul
Acoperământului Maicii Domnului de la 1 octombrie se
spune că, odată, pe când Cuviosul Antim se afla la rugăciune
pe o piatră, aproape de Mănăstirea Zografu, a văzut pe
Maica Domnului înconjurată de un mare sobor de sfinți,
coborând la Mănăstirea Pantelimon, unde se săvârșea
privegherea în cinstea ei. Sculându-se, a alergat spre
mănăstire, pentru a se învrednici și el de Acoperământul
Maicii Domnului. Când a ajuns la mănăstire era tot rănit la
picioare, fiind mușcat chiar și de un șarpe, care din ispita
diavolului căuta să-i împiedice alergarea. Dar el, având
dragoste către Maica Domnului, nu a băgat nimic în seamă,
fiind mulțumit că a ajuns la timp la Praznicul ei.
 ODOARE
Mănăstirea Sf. Pantelimon adăposteşte mai
multe odoare de preţ.

Între acestea se găsesc mai multe icoane

portabile, precum şi veşminte şi alte obiecte
liturgice, cruci, engolpioane, potire şi Evangheli
are, majoritatea în stil rusesc.
 SFINTE MOAȘTE
Printre sfintele moaşte care se găsesc în această mare
mănăstire se află:
Capul Sf. Pantelimon;
părticele din moaştele Sf. Iosif, logodnicul Maicii
Domnului;
capul Sfântului Mucenic Ștefan cel Nou;
capul Sfântului Siluan Athonitul;
o părticică din moaştele Sfintei Mucenițe Paraschevi
(alta decât Sfânta Parascheva de la Iaşi);
o părticică din moaştele Sf. Apostol Toma;
o bucată din piatra care a fost pe mormântul
Domnului.
 ICOANE
Între icoanele mai cunoscute mănăstirii se află
icoana făcătoare de minuni a sfântului ocrotitor
al mănăstirii, Sfântului Mare Mucenic
Pantelimon. Icoana este îmbrăcată în argint
poleit cu aur și împodobită cu tot felul de pietre
scumpe, trimise din Rusia.
În mănăstire se mai află o icoană cu chipul
Mântuitorului pe Mahramă, care, atunci când a
fost ucis țarul Rusiei, s-a întunecat și a rămas
așa.
 BIBLIOTECA
Biblioteca mănăstirii cuprinde peste
20.000 de volume tipărite, atât în limba
slavonă cât şi în greacă.
Se mai găsesc aici 1920 de manuscrise în
limba greacă şi în slavonă, între care 24
de evanghelii pe pergament din secolele
XI-XV, 69 de manuscrise pe pergament
cuprinzând diferite materii bisericeşti
datând din sec. XI-XIV şi 126 de
manuscrise de muzică bisericească din
sec. XIII-lea.
 Sfinți și părinți duhovnicești
Între sfinţii şi părinţii duhovniceşti care
s-au nevoit aici, se pot aminti:
Sfântul Siluan Athonitul 
şi
Părintele Sofronie Saharov