BIBLIE, BISERIC, TRADIIE:

UN PUNCT DE VEDERE ORTODOX ESTIC

VOLUMUL NTI
din COLECIA LUCRRILOR lui
GEORGES FLOROVSKY
Profesor Emerit de Istoria Bisericii
Universitatea Harvard
Editor general
RICHARD S. HAUGH
Crturar n vizit la
!oala "eologi!# Andover $e%ton
Bchervertre!"!#$!#%t
&ost'a!( )*+, Fl - .)./ Vadu0, Euro1a
2Agent e3!lusiv de v4n0#ri5 $ota6le 7 A!ade8i! 9oo:s
+
&.O. 9o3 );/ 9el8ont <A 2USA= />+?;=
DESPRE COLECIA LUCRRILOR
&#rintele Florovs:i a 'ost 'oarte interesat de a!east# colecie de lucrri! &4n# @nainte de 8oartea sa, el a
!ontinuat s# a!orde 8ult# atenAie unor 8ateriale variate. A!estea in!lud sugestii 1entru stru!turarea volu8elor,
s!(i86#ri @n anu8ite te3te, noi 8ateriale, 8ateriale aduse la 0i, note, revi0uiri, sugestii 1entru revi0uiri, o
6i6liogra'ie adus# la 0i Bi !4teva 8ateriale 1entru noua stru!tur# a !#rAii des1re &#rinAii 9i0antini. A 'ost a!ordat
un ti81 su6stanAial e3tinderii i81le8ent#rii sugestiilor Bi instru!Aiunilor sale. Unele lu!r#ri vor 'i in!luse @n
volu8ul 'inal, un volu8 !are !onAine un inde3 la toate Cole!Aia C#rAilor &#rintelui Florovs:i, a1endi!e, note, o
6i6liogra'ie Bi a8este!urile survenite. A 1u6li!a a!east# Colecie a crilor @n engle0# a i81li!at tradu!erea
1u6li!isti!ii sale din !4teva li86i in!lusiv rus#, 6ulgar#, !e(#, s4r6#, ger8an# Bi 'ran!e0#.
>
BIBLIE, BISERIC, TRADIIE:
UN PUNCT DE VEDERE ORTODOX ESTIC
ISNB &'()*+&,')-'+
C Dre1turile de autor deAinute de 9D!(ervertries6sansalt
"oate dre1turile re0ervate autorului
"radu!ere din engle0# Bi din te3tul li86ii originale
E
IN MEMORIAM
Printele Profesor "eor#es $lorovs%i
F"eolog ortodo3 !reBtin 1roe8inent, vor6itor e!u8eni! Bi autoritate @n litere ruseBti.G
2"oate !itatele sunt luate din 1aginile H Bi ++ din &arvard "azette a1#rute la + o!to86rie +.?> s!rise de George H.
Iillia8s, &ro'essor Hollis Bi DivinitJ Emeritus' Harvard DivinitJ S!(ool Bi Ed%ard Louis Keenan, De!anul !olii de Arte
Bi tiinAe la Universitatea din Harvard F@n !on'or8itate !u @nse8n#rileG de la @ntrunirea 1ro'esorilor de la Harvard DivinitJ
S!(ool 1e data de +* se1te86rie +.?>.=
F&#rintele 1ro'esor Georges Vasilievi!i Florovs:i K+?.EL+.;.M, teolog 1roe8inent al Ortodo3iei Bi istori!
al g4ndirii !reBtine, lider e!u8eni! Bi inter1ret al literaturii ruseBti a 8urit @n &rin!eton, $e% NerseJ @n al ?* an
vieAii sale 1e ++ august +.;..G
$#s!ut @n Odessa @n +?.E, 1#rintele Florovs:i a 6ene'i!iat de o e31erienA# ruseas!# edu!aAional# vi6rant#
!are BiLa avut 1un!tul 8a3i8 de @n'lorire s1re s'4rBitul se!olului al OIOLlea 1rodu!4nd 8ulAi studenAi serioBi.
"at#l s#u a 'ost re!torul unei A!ade8iei "eologi!e Bi 1rotosul Catedralei !u (ra8ul S!(i86#rii la FaA# din
Odessa. <a8a sa, Claudia &o1ru0en!o a 'ost 'ii!a unui 1ro'esor de e6rai!# Bi grea!#. &ri8a lu!rare a!ade8i!# a
1#rintelui Florovs:i a 'ost arti!olul FDes1re re'le3ul se!reAiei salivareG 'iind s!ris# su6 @ndru8area unui student
deLa lui &avlov. Arti!olul a 'ost 1u6li!at @n engle0# @n +.+; @n ulti8ul nu8#r al Buletinului Im(erial al
Academiei de )tiine!
Pn +.>/ @81reun# !u 1#rinAii Bi !u 'ratele Antonii, &#rintele Florovs:i a 1#r#sit Rusia Bi sLa sta6ilit 8ai
@nt4i @n So'ia, 9ulgaria l#s4nd @n ur8# 1e 'ratele s#u Vasilli, un 8edi! !are a 8urit @n +.>) Bi sora sa Klaudia V.
Florovs:i !are a devenit ulterior 1ro'esor de Qstoria Riseri!ii Universale la Universitatea din Odessa. Pn +.>+
1reBedintele Ce(oslova!iei, "(o8as <asarJ: la invitat 1e &#rintele Florovs:i Bi 1e 'ratele s#u Antonii la &raga.
&#rintele Florovs:i a 1redat 'iloso'ia dre1tului la universitatea din lo!alitate. Antonii a devenit Bi el 8ai t4r0iu
1ro'esor la Universitatea din &raga.
Pn +.>> Georges Florovs:i sLa !#s#torit !u Oenia Ivanovana Si8onova Bi sLau resta6ilit @n &aris unde a
devenit 8e86ru !oL'ondator al Institutului "eologi! S'4ntul Serg(ei 1red4nd !a Bi 1ro'esor de &atrologie K+.>*L
+.)?M. Pn +.E> a 'ost (irotonit 1reot !anoni! su6 Surisdi!Aia 1atriar(iei de la Constantino1ol.
Pn +.)? a venit @n Statele Unite !a 1ro'esor de teologie la Se8inarul "eologi! S'4ntul Vladi8ir
Crest%ood $e% Yor: din +.)? 14n# @n +.HH Bi de!an din +.HH. Din +.H) 14n# @n +.*H a 'ost 1ro'esor de Qstoria
Riseri!ii Universale la Harvard DivinitJ S!(ool Bi @n 1aralel K+.*>L+.*HM aso!iat al De1arta8entului de Studii
Slavi!e K+.HHL+.H.M Bi 8ai a1oi 1ro'esor aso!iat de teologie la !oala "eologi!# Elen# S'4nta Cru!e.
FDeBi ti81ul alo!at 1red#rii 1#rintelui Florovs:i la De1arta8enul de Studii Slavi!e 2din Harvard= a 'ost
s1oradi!, totuBi el a avut o in'luenA# 8aSor# 1e 1lan intele!tual @n 'or8area unei generaAii de s1e!ialiBti a8eri!ani
@n istoria !ultural# rus#. I81ortanAa lui @n a!est do8eniu deriv# nu din le!Aiile o6iBnuite !i @n s1e!ial din ti81ul Bi
g4ndirea a!ordat# F!er!urilorG inti8e !are sLau organi0at 1eriodi! @81reSurul lui @n Ca86ridge 1rintre !ei !are au
!itit Cile teolo#iei ruse 2atun!i o !arte a1#rut# nu8ai @n rus#=, de 8ult# vre8e un 'el de carte de su*sol 1rintre
studenAii serioBi de istorie intele!tual# rus#. &rin a!east# !arte ei au des!o1erit !# 1#rintele 1reda la DivinitJ
S!(ool. Pn ti81ul unei 1erioade de in!u6are la Harvard, un anu8it ti1 de g4ndire 1ro'und ortodo3#, &atrologia
)
1re!u8 Bi valorile anti!e Bi !ele de 14n# @n se!olul al OOLlea au @n'lorit la de1arta8entul de Istoria 9iseri!ii
R#s#ritene. Pn @nt4lnirile avute @n !adrul de1arta8entul de Istoria 9iseri!ii 1#rintele vor6ea !u 8ult# !lariate. Pn
@nt4lnirile 1ro'esorale este Ainut 8inte !a 6i'4nd 1e genun!(i energeti! !ataloage de 8atri!ulare a !#rAilor 1entru o
8ai 8are 8#rire a 9i6liote!ii Harvard AndoverT Pn +.*) &#rintele Florovs:i a 'ost ales dire!torul Institutului
E!u8eni! 'ondat de &a1a &aul al IVLlea l4ng# Ierusali8.G A 'ost a!tiv @n Sinodului $aAional al 9iseri!ilor,
1#rintele Florovs:i a 'ost vi!eL1reBedintele Sinodului $aAional al 9iseri!ilor @ntre +.H)L+.H;.
Du1# !e a 1#r#sit Universitatea din Harvard, de a!u8 1ro'esorul Emeritus Florovs:i a 1redat din +.*H
14n# @n +.;> studii slavi!e la Universitatea din &rin!eton. Pn!e1e s# 1redea ai!i din +.*) deAin4nd 1o0iAia de
le!tor a'lat @n vi0it# la !atedra de 1atrologie de la Se8inarul "eologi! din &rin!eton din +.*> Bi a1oi inter8itent
du1# retragerea de la Universitate. Ulti8a le!Aie sLa Ainut @n se8estrul de toa8n# al anului a!ade8i! +.;?L+.;.
la F&rin!eton "(eologi!al Se8inarJ.G
F&e 1ar!ursul !arierei sale 1#rintelui Florovs:i iLau 'ost a!ordate do!torate onori'i!e de !#tre St.
Andre%Us UniversitJ, 9oston UniversitJ, $otre Da8e UniversitJ, &rin!eton UniversitJ, Universitatea din
"esaloni!, St. Vladi8irUs "(eologi!al Se8inarJ Bi Yale UniversitJ. A 'ost 8e86ru de onoare al A!ade8iei din
Atena, 8e86ru de onoare al A!ade8iei de Arte Bi tiinAe A8eri!ane, al A!ade8iei 9ritani!e Bi 8e86ru al
Fr#Aiei S'4ntului Al6an Bi al Fr#Aiei S'4ntului Serg(ei de RadoneS.G
&#rintele Florovs:i a 1ersoni'i!at 1e rusul 6ine edu!at Bi 6ine !ultivat al se!olului al OOLlea. <intea sa
1enetrant# a 'ost !a1a6il# s# !u1rind# at4t @n detaliu !4t Bi @n ad4n!i8e dra8a a'lat# @n 1lin 1ro!es de de0voltare a
istoriei !reBtine at4t esti!e !4t Bi vesti!e. El a 'ost un teolog, istori! 6iseri!es!, !#rturar 1atristi!, 'iloso', slavist Bi
un s!riitor de literatur# !o81arat#. F&#rintele Florovs:i a 'ost !onstant @n 1l#!erea sa de a !iti ro8ane @n engle0#,
@n 1arte sursa !a1a!it#Aii sale e3traordinare de a se e31ri8a @n li86a engle0#. &#rintele era 1oliglot. &re'era
engle0a 8ai 8ult !a ori!e 1entru e31unerea general# Bi 1entru dis!ursul teologi!. C4nd a venit s# sluSeas!#
De1arta8entului de Studii Slavi!e de la Harvard sLa 1utut sesi0a un 'el de ne8ulAu8ire !# nu BiLa Ainut !ursurile
@n rus# @n s1e!ial se8inariile sale des1re Dostoevs:i, Soloviov, "olstoi Bi alAii. Era !a Bi !u8 ei a1arAineau unui
se!ol !lasi! al li86ii ruse Bi unei !ivili0aAii 1ierdute @n negura vre8urilor. La 'el !u8 un 1ro'esor de latin# lLar
1reda 1e Ci!ero sau HoraAiu. $u @ndr#0nea s# le!ture0e @n tonalit#Aile unei e1o!i !are a dis1#rut 1entru
totdeauna.G
In'luenAa 1#rintelui Florovs:i asu1ra istori!ilor 6iseri!eBti !onte81orani Bi a slaviBtilor a 'ost a81l#. Cel
8ai 6un 8ulAi volu8 !onte81oran al istoriei !reBtine adu!e un tri6ut s1e!ial &#rintelui Florovs:i. Naroslav
&eli:an de la Yale UniversitJ, @n se!Aia 6i6liogra'i!# a 1ri8ului s#u volu8 din +radiia Cre,tin- O Istorie a
dezvoltrii .octrinei' s!rie re'eritor la 1#rintele Florovs:i re'erinduLse @n s1e!ial la !ele dou# lu!r#ri re'eritoare
la &#rinAii R#s#riteni5 FA!este dou# !#rAi sunt ele8entare @n inter1retarea dog8elor !reBtine Bi a !elor "rei8i!eG
K1. EH. din A(ariia +radiei CatoliceM. George Huntston Iillia8s, Hollis &ro'essor E8eritus la Harvard
DivinitJ S!(ool s!ria5 FFiu 1ios al unui 1reot al 9iseri!ii Ortodo3e Ruse, 1#rintele 1ro'esor Geroges Florovs:i -
!u o !arier# lung# i81li!at# @n dialogul e!u8eni! - este ast#0i !el 8ai arti!ulat, 1enetrant Bi destoini! e31onent al
teologiei Bi 1iet#Aii ortodo3e @n lu8ea a!ade8i!# 2o!!idental#=. Este inovativ Bi !reativ @n sensul de a 'i 8ereu
1reg#tit s# resta6ileas!# adev#rul 84ntuitor al S!ri1turii Bi "radiAiei @n idio8ul t4nSirii noastre !onte81orane
du1# trans!endent.G

H
C./r$!
Ca(itolul /!
&ierderea PnAelegerii S!ri1turisti!e
<intea 8odern# Bi 9i6lia - Cre0urile Bi &redi!a - "radiAia tr#ieBte - Ce a @nse8nat Cal!edonului - "ragedia @ntrLo nou#
lu8in# - Un nou nestorianis8 - Un nou 8ono'i0itis8 - Cri0a 8odern# - RelevanAa &#rinAilor
Ca(itolul 0!
RevelaAia Bi Inter1retarea
<esaS Bi <#rturie - Istorie Bi Siste8
Ca(itolul 1
Catoli!itatea 9iseri!ii.
Unirea teantro1i!# Bi 9iseri!a - Calitatea l#untri!# a !atoli!it#Aii - "rans'igurare Bi 1ersonalitate - Sa!rul Bi istori!ul -
Insu'i!enAa !anonului vin!enAian - Li6ertate Bi autoritate
Ca(itolul 2
9iseri!a5 natura Bi datoria ei.
<intea !atoli!# - $oua Realitate - $oua !reaAie - Antino8ii istori!e.
Ca(itolul 3!
Fun!Aia tradiAiei @n 9iseri!a 1ri8ar#
S'4ntul Vi!enAiu al Lerinului - &ro6le8a (er8eneuti!# @n 9iseri!a 1ri8ar# - &ro6le8a (er8eneuti!# @n tradiAia 9iseri!i
&ri8are - S'. Irineu Bi FCanonul Adev#ruluiG - Re#ula fidei - S'4ntul Atanasie Bi Fs!o1ul !redinAeiG - S!o1ul e3ege0ei Bi
FR4nduiala CultuluiG - S'4ntul Vasile Bi F"radiAia nes!ris#G - 9iseri!a Ortodo3# !a Bi inter1retatoare a S!ri1turii -
Augustin Bi autoritatea !atoli!#.

Ca(itolul 4!
Autoritatea Sinoadelor anti!e Bi "radiAia &#rinAilor.
*
Sinoadele 9iseri!ii 1ri8are - Sinodul e!u8eni! Bi Sinodul I81erial - Hristos5 !riteriul adev#rului - PnAelesul
!(e8#rilor &#rinAilor.
Ca(itolul 5!
S'4ntul Grigorie &ala8a
Ur84nd &#rinAilor - <intea &#rinAilor - Cara!terul e3istenAial al teologiei 1atristi!e - PnAelesul Fe1o!iiG 1#rinAilor -
<oBtenirea "eologiei 9i0antine - S'4ntul Grigorie &ala8a Bi +6eosis!
$ote.
PRINTELE 0EOR0ES 1LOROVS2I 3I MESA4UL ACTUAL AL PATRISTICII
<esaSul teologi! al &#rintelui &ro'esor Georges Florovs:i K+?.EL+.;.M adresat !onte81oranilor s#i este
unul 1lin de a!tualitate dar Bi un se8nal de alar8# 1entru teologul vea!ului al dou#0e!iBiunulea. Este @ndeo6Bte
re!unos!ut !# 1re!u8 vreau!rile tre! Bi se su!!ed unul du1# altul, tendinAa teologiei este de a nu 8ai r#84ne @n
Ba6olanele tradiAionale evang(eli!e !i de a devia @n di'erite alte dire!Aii @n 'un!Aie de ti81ul Bi !ara!teristi!ile
e1o!ii @n !are @Bi du! viaAa 8ai @ndeo6Bte toAii teologii noBtrii. Pn vea!ul Re'or8ei 1rotestante teologia a 1ri8it o
!ur6ur# s1e!i'i!# !are 8ergea 1aralel !u adev#ratul i0vor dog8ati! 1atristi!. Du1# !onvertirea Rusiei la anul .??
tot 'lu3ul teologi! rus se @ndre1ta @n s1re o dire!Aie 6i0antinist# dar '#r# s# se i81li!e dire!t @n teologia 1atristi!# a
1#rinAilor. Se g4ndea teologi! @n latin# Bi ini8a se ruga @n slavon#. A1elul adresat !ategori! de &#rintele &ro'esor
Florovs:i st# Bi el @n a!est sens !a Bi o !(e8are @n s1re re@ntoar!erea la i0voarele 1#rinAilor. Sunt 8ulte Bi variate
'or8ele de deviere ale 'ilonului teologi! 1rin!i1al 1e !are noi @l dese8n#8 @n s1eA# su6 ter8neul de 'ilon
1atristi!. &erenitatea 8esaSului evang(eli! este Bi r#84ne autenti!# nu8ai @n 8#sura @n !are este de0voltat# 1e
a!est siste8 1atristi! al 1#rinAilor noBtii. Ast'el 8esaSul 1atristi! este de 8ulte ori 8ult 8ai autenti! de!4t ori!e
alte 8esaSe ale 1redi!ii !onte81orane dire!Aionate @n s1re situaAii sau !a0uri di'erite ale s1e!trului e3e81lar 1ostL
8odern. Rostul 1rin!i1al al volu8ului de 'aA# este de a Aine a!est @ndre1tar Bi de al adu!e @n 'aAa teologului !are
se 1reg#teBte s# sluSeas!# Evang(elia @n 'aAa !redin!ioBilor s#i @n vre8urile noastre de !u81#n# Bi de destul#
!on'u0ie. Este 8ai @nt4i de ori!e un a1el @81otriva 7am#irii!8 Le!tura 1#rintelui Florovs:i nu este o a8#gire
sau o de0a8#gire !i o'er# soluAii vala6ile !elor !are sunt interesaAi s# ias# a'ar# din 8ult 1rea 'a!ila !on'u0ie
teologi!# e3istent#. A!!entul 'o!al 1e !are 1#rintele @l 1une 1e as1e!tul e!!lesiologi! al dog8ei Bi al @nAelegerii ei
1atristi!e !are 'a!e din r4ndurile de 'aA# o verita6il# 1ledoarie s1re @ntoar!erea la adev#rata nuanA# a tainei
9iseri!ii @nAelese @n s1aAiul ei de 8atri!e 1entru tot restul s4rguinAelor Bi nevoinAelor teologi!e. &#rintele nu uit# s#
8enAione0e !# 1o!#inAa, a!!entul evang(eliei 1e s!(i86area l#untri!# a o8ului Bi 1reg#tirea, @n !ele din ur8#,
1entru viaAa viitoare sunt toate niBte su6ie!te !are sunt !entrul 1atristi!ii, al 'eno8enologiei 1#rinAilor 6i0antini
din se!olele de @n!e1ut ale !reBtinis8ului. &4n# Bi tragedia o8ului !#0ut, @n lu8ina !ru!ii, este v#0ut# de 1#rinAi
!a Bi un e1isod lu8inos al e3istenAei o8ului. &atristi!a nu este un ele8ent 8enit s# ne @ntriste0e !i s# ne dea
s1eranA# 'iind 1rin ea @nseBi o !ale de a1ro1iere de adev#rata Ortodo3ie Bi un dru8 la @nviere.
Pn introdu!erea de 'aA# nu a8 voit s# 1arti!ulari0#8 anu8ite dis1ute 1e !are &#rintele &ro'esor Florovs:i
leLa avut sau leLa des!(is 1ersonal !u di'eriAi !onte81orani ai s#i. A8 dorit s# adres#8 o i8agine !lar# a
teologiei 1ra!ti!ate de unul din !ei 8ai 8ari teologi !onte81orani. Pn 8are 1arte su6ie!tele teologiei ortodo3e
sunt su6ie!te di'i!ile. Ele nu 1ot 'i 1#trunse ni!i de !ele 8ai as!uAite 8inAi '#r# studii de s1e!ialitate e31li!atorii
Bi o6ligatorii. PnseBi !ru!ea lui Hristos este o 1ro6le8# teologi!# di'i!il# de e31li!at !o81re(ensiv. Studiile
1#rintelui Florovs:i sunt @n a!est sens un e3e81lu. Le re!o8and#8 tuturor !elor interesaAi de ele. Ele sunt !a o
(art# !elor !are se a'l# 1e dru8ul !er!et#rii teologi!e. Pn ele se 1oate !itii Ftaina Du(ului !o6or4t Bi s# s#l#Bluit
@ntre noi 1entru totdeauna.G So!oti8 !# re'le!Aiile des1re !atoli!itatea 9iseri!ii sunt Bi ele un 8od de a ar#ta
dire!Aia !#l#u0itoare teologului !are se a'l# 1e dru8ul !er!et#rii intele!tuale Bi 8isti!e. Este de datoria teologului
s#LBi @81ro1rie0e a!est 8esaS al teologiei autenti!e 1entru a nu 'a!e s# se re1ete greBeala 'a!ut# de iudei @n
vre8urile Ve!(iului "esta8ent5 7din (ricina voastr numele 9eu este 6ulit ntre neamuri8 KIsaia H>, HM. Ast'el
;
!# 'ie!are vea! tre6uie s# 'ie un nou vea! !are s# des!(id# noi 1osi6ilit#Ai 1entru teologie. "eologia se de1rinde
nu8ai 1rin tre!erea 1rin 'iltrul 1atristi! Bi 1rin !eea !e au avut de s1us 1#rinAii @n 1aginile s!rierilor lor teologi!e.
Ei au 'ost !ei !are 1rin dis!ern#84nt au !atali0at Bi !lasi'i!at sensul g4ndirii Bi al re'le!Aiei teologi!e. Ast'el
1ute8 distinge destul de !lar !onturul @nde8nului !#tre universalitate, !#tre !ontururile a!estui 8od de a6ordare
!are nu r#84n @n!(istate @n niBte standarde li8itate de su6ie!tul unor !unoBtinAe teologi!e !4t se 1oate de
nesigure. Ast'el 1ute8 s1une !# teologia verita6il# de ast#0i nu !onst# @n 8ulta !itire sau @n 8ulta erudiAie !i @n
nele#ere! Canoanele s!ri1turisti!e sunt 'i3ate !a s# o'ere un !ontur @n !are g4ndirea teologului se 1oate 8iB!a.
Din a!east# 1er1s1e!tiv# g4ndirea &#rintelui &ro'esor Florov:si este o1ti8ist# Bi 1lin# de a!urateAe. &rin
inter8ediul s!rierilor lui 1ute8 g#si !alea de tre!ere din!olo de !#derea @n 1#!at a o8ului !are nu este alta de!4t
1o!#inAa din ini8# @nsoAit# !u la!ri8i. A!easta este !alea @nvederat# !are du!e @n !ele din ur8# la teologia
verita6il#.
Radu "eodores!u
CAPITOLUL -
Per5ere# $6e%e7er Scr/t.r!tce

7.in moment ce Adevrul este n Iisus8 KE'eseni )5 >+M.

&redi!atorii !reBtini nu tre6uie s# 1redi!e o1iniile lor 1rivate. &reoAii sunt @ns#r!inaAi Bi (irotoniAi @n
9iseri!# !u s!o1ul de a 1redi!a Cuv4ntul lui Du8ne0eu. Lor le sunt daAi niBte ter8eni de re'erinA# 'i!Bi - anu8e,
Evang(lia lui Iisus Hristos - Bi ei sunt dedi!aAi a!estui singur Bi 1eren 8esaS. Se aBtea1t# din 1artea lor s# 1ro1age
Bi s# susAin# F!redinAa !are a 'ost distri6uit# lor 1rin s'inAi.G 9ine@nAeles !# a!est !uv4nt al lui Du8ne0eu tre6uie
s# 'ie 1redi!at Fe'i!ent.G A!easta @nsea8n# !# a!est !uv4nt tre6uie ast'el 1re0entat @n!4t s# 1oarte !onvingere Bi
s# 1orun!eas!# su1unere 'ie!#rei noi generaAii Bi 'ie!#rui gru1. A!est !uv4nt 1oate 'i rea'ir8at @n noi !ategorii
da!# !ir!u8stanAele o !er. <ai 1resus de toate, tre6uie 1#strat# identitatea 8esaSului.
"re6uie s# 'i8 siguri !# se 1redi!# a!eiaBi Evang(elie !are a 'ost dat# Bi nu se introdu!e ni!i un alt 'el de
alt# FEvang(elie str#in#G 1ro1rie 1redi!atorului. Cuv4ntul Do8nului nu 1oate 'i uBor aranSat sau a!o8odat
o6i!eiurilor Bi atitudinilor s!(i86#toare unei 1erioade s1e!i'i!e, in!lusiv ti81ul nostru 1ro1riu. Din ne'eri!ire,
sunte8 @n!linaAi s# 8#sur#8 Cuv4ntul lui Du8ne0eu 1rin 1ro1ria noastr# statur# @n lo! s# ne veri'i!#8
@nAelegerea 1rin statura lui Hristos. F<intea 8odern#G st# Bi ea su6 Sude!ata Cuv4ntului lui Du8ne0eu.
Omul modern ,i :cri(tura!
"o!8ai @n a!est 8o8ent @n!e1e di'i!ultatea noastr# 8aSor#. <aSoritatea dintre noi a8 1ierdut integritatea
@nAelegerii K8inAii sau g4ndiriiM s!ri1uristi!e, !(iar Bi da!# sunt reAinute anu8ite 1#rAi din 'ra0eologia 6i6li!#.
O8ul 8odern se 1l4nge adesea !# adev#rul lui Du8ne0eu @i este o'erit lui @ntrLun Fidio8 ar(ai!G - @n li86aSul
9i6liei - !are nu 8ai este al s#u Bi !are nu 1oate 'i 'olosit s1ontan. Re!ent sLa sugerat !# ar tre6ui s#
Fde8itologi0#8G S!ri1tura, @nAeleg4nd 1rin a!easta @nlo!uirea @nAelesului !ategoriilor anti!e ale S!rierilor S'inte
1rin !eva 8ai 8odern. "otuBi, nu 1ute8 s!#1a de @ntre6area5 nu este oare li86aSul S!ri1turii, real8ente, ni8i!
8ai 8ult de!4t o @nvelire a!!idental# Bi e3tern# din !are tre6uie eli6erat# Bi des'#!ut# o Fidee etern#G sau este 8ai
8ult un ve(i!ul 1eren al 8esaSului du8ne0eies! !are a 'ost o'erit odat# 1entru totdeaunaV
W
X&ierderea @nAelegerii s!ri1uraleG a a1#rut original @n +. de!e86rie +.H+ !a Bi arti!ol @n ;eacul Cre,tin !a Bi FDin 8o8ent !e
Adev#rul este @n Iisus.G Dre1turile de autor deAinute de FundaAia Vea!ului CreBtin Bi reti1#rit# !u 1er8isiune.
?
$e a'l#8 @n 1eri!olul de a 1ierde uni!itatea Cuv4ntului lui Du8ne0eu @n 1ro!esul unei Freinter1ret#riG
!ontinue. Cu8 1ute8 noi inter1reta da!# a8 uitat li86aSul originalV $u ar 'i 8ai 'erit s# ne 1le!#8 g4ndirea
o6iBnuinAelor 8entale ale li86aSului 6i6li! Bi s# re@nv#A#8 idio8ul 9i6lieiV $i!i un o8 nu 1oate 1ri8ii li86aSul
Evang(eliei da!# nu se 1o!#ieBte - F@Bi s!(i86# 8intea.G Pn li86aSul Evang(eliei KmetanoeiteM 1o!#inAa nu
@nsea8n# doar @n!unoBtinAarea Bi 1o!#inAa 1entru 1#!ate, !i @nsea8n# e3a!t o Fs!(i86are a 8inAiiG - o 1ro'und#
s!(i86are a atitudinii 8entale Bi e8oAionale a o8ului, o re@nnoire integral# a sinelui o8ului, !are @n!e1e @n
renunAarea de sine Bi este @81linit# Bi 1e!etluit# de Du(ul.
"r#i8 ast#0i @ntrLun vea! 1lin de (aos Bi de0integrare intele!tual#. Este 1osi6il !a o8ul s# nu se 'i de!is Bi
varietatea o1iniilor este din!olo de ori!e n#deSde Bi re!on!iliere. &ro6a6il uni!ul indi!ator lu8inos 1e !are @l
ave8 s# ne !ondu!# 1rin !eaAa 8inAii vea!ului nostru dis1erat este doar F!redinAa !are a 'ost des!o1erit#
s'inAilor,G a!easta ori!4t de o6solet Bi ar(ai! ar 1#rea idio8ul 9iseri!ii 1ri8are Sude!at du1# standardele noastre
vre8elni!e.
Predicai crezul<
Atun!i !e vo8 1redi!aV Ce ar tre6ui s# 1redi! eu !onte81oranilor noBtii F@ntrLun vea! !a a!esteaGV $u
e3ist# ni!i un lo! de @ndoial#5 @l voi 1redi!a 1e Iisus Bi 1e a!esta !ru!i'i!at Bi @nviat. Voi 1redi!a Bi 1orun!ii
tuturor !elor !are a8 'ost @n!redinAat s# 8# adrese0 8esaSul 84ntuirii aBa !u8 8iLa 'ost @n84nat 8ie de o tradiAie
ne@ntreru1t# a 9iseri!ii universale. $u voi e0ita ni!i eu @n vea!ul a!esta. Pn alte !uvinte, voi 1redi!a Fdo!trinele
!re0ului.G
Sunt de1lin !onBtient !# a!est !re0 este o 1iatr# de 1oti!nire 1entru 8ulAi din generaAia noast#. FCre0ul
este un si86ol venera6il, la 'el !a Bi un steag 0drenAuit 1e 1ereAii 9iseri!ilor noastre naAionale. &entru lu1ta
noastr# 1re0ent# a 9iseri!ii din Asia, din A'ri!a, din Euro1a Bi din A8eri!a a!est !re0, atun!i !4nd este @nAeles
este la 'el !a Bi !eva 'olositor ase8enea unui 6arde sau (ale6arde @n 84inile unui soldat 8odern.G A!est lu!ru a
'ost s!ris de un !#rturar 6ritani! !are este un 1redi!ator dedi!at. &ro6a6il el nu leLar s!rie ast#0i. Sunt 8ulAi !are
ar 'a!e Bi ei !u @nsu'leAire Bi viguros a!east# a'ir8aAie. S# ne a8inti8, oriBi!u8, !# a!ele !re0uri 1ri8are erau
deli6erat s!ri1turisti!e Bi este sigur 'a1tul !# 'ra0eologia lor s!ri1turisti!# este !ea !are le 'a!e di'i!ile o8ului
8odern.
Ast'el ne !on'runt#8 !u a!eiaBi 1ro6le8#5 !e 1ute8 o'eri @n lo!ul S'intei S!ri1turiV Eu aB 1re'era
li86aSul "radiAiei a!easta nu din !au0a unui F!onservatoris8G leneB Bi !redul sau al unei Fas!ult#riG oar6e 'aA# de
niBte autorit#Ai e3terne, !i 1ur Bi si81lu 'iind!# nu 1ot g#si o alt# 'ra0eologie 8ai 6un#. Sunt 1reg#tit s# 8# e31un
a!u0ei inevita6ile de a 'i F'unda8entalist.G Voi 1rotesta !# o ast'el de a!u0# este gratuit# Bi greBit#. Eu nu Ain Bi
nu 1#stre0 Fdo!trinele !re0urilor,G !onBtient Bi !u @nsu'leAire, 'iind!# @nAeleg 1rin !redinA# ade!varea lor 1eren# Bi
relevanAa tuturor vea!urilor Ke1o!ilorM Bi a tuturor situaAilor, in!lusiv !ele ale unor vre8uri !a Bi ale noastre. Eu
!red !# este to!8ai Fdo!trina !re0uluiG !ea !are 1oate 'a!e o generaAie dis1erat# !a a!easta s# re!4Btige vi0iunea
Bi !uraSul !reBtin.
+radiia trie,te
F9iseri!a nu este ni!i un 8u0eu de e31onente 8oarte Bi ni!i o so!ietate de !er!etare.G E31onatele sunt vii
- de(ositum =uvenescem' !a s# 'olosi8 'ra0a S'. Irineu. Cre0ul nu este o reli!v# a tre!utului, !i F!uv4ntul
Du(ului.G Re!onvertirea lu8ii la !reBtinis8 este !eea !e tre6uie s# 1redi!#8 ast#0i. A!easta este uni!ul 'el de
ieBire din i81asul @n !are lu8ea a 'ost tras# 1rin eBe!ul !reBtinilor de a 'i !u adev#rat !reBtini. Evident,
do!trinele !reBtine nu r#s1und direct ni!i unei @ntre6#ri din !481ul 1oliti!ii Bi e!ono8iei. A!easta nu o 'a!e ni!i
Evang(elia lui Hristos. "otuBi i81a!tul s#u asu1ra !ursului istoriei u8ane a 'ost enor8. $oua lu8e 1oate 'i
!onstruit# doar 1e un nou o8.
.
Ce a nsemnat Calcedonul
Fi sLa '#!ut o8.G Care este ulti8a !onotaAie a a!estei a'ir8aAii !redal#V Sau @n alte !uvinte, cine a 'ost
Iisus, Hristosul Bi Do8nulV Ce @nsea8n# a!easta @n li86aSul Sinodului de la Cal!edon, !# a!elaBi Iisus a 'ost Fo8
des#v4rBitG Bi FDu8ne0eu des#v4rBit,G totuBi o 1ersonalitate singur# Bi uni!#V FO8ul 8odernG de o6i!ei este !4t
se 1oate de !riti! !u 1rivire la a!east# de'iniAie a Cal!edonului. $u reuBeBte s#Li 8ai !o8uni!e ni!i un @nAeles.
FI8aginaAiaG !re0ului, da!# @i 8ai !o8uni!#, ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin de!4t un 1oe8. FDe'iniAiaG
Cal!edonului nu este o a'ir8aAie 8eta'i0i!# Bi ni!i nu sLa voit s# 'ie tratat# aBa. $i!i taina @ntru1#rii nu a 'ost doar
un F8ira!ol 8eta'i0i!.G For8ula Cal!edonului a 'ost o a'ir8aAie a !redinAei Bi 1rin ur8are nu 1oate 'i @nAeleas#
a'ar# din !onte3tul total al e31erienAei 9iseri!ii. De 'a1t, a!easta este o Fa'ir8aAie e3istenAial#.G
For8ula de la Cal!edon este un !ontur intele!tual a tainei !are este @nAeleas# de !redinA#. R#s!u81#r#torul
nostru nu este un o8, !i Du8ne0eu nsu,i! Ai!i st# a!!entul e3istenAial al a!estei a'ir8aAii. R#s!u81#r#torul
nostru este unul !are FsLa 1ogor4tG Bi !are, F'iind '#!ut o8G sLa identi'i!at 1e sine !u oa8enii @n unirea !u
adev#rat u8an# a vieAii Bi naturii. $u nu8ai iniAiativa a 'ost du8ne0eias!# !i Bi Condu!#torul <4ntuirii a 'ost o
&ersoan# du8ne0eias!#. &linirea naturii u8ane @n Hristos @nsea8n# si81lu !o81etenAa Bi adev#rul a!estei
identi'i!#ri r#s!u81#r#toare. Du8ne0eu intr# @n istoria u8an# Bi devine o 1ersoan# istori!#.
A!easta sun# 1arado3al. PntrLadev#r e3ist# o tain#5 FBi '#r# ni!i o @ndoial# 8are este taina du8ne0eiriiY
Du8ne0eu se 'a!e !unos!ut @n !arne.G A!east# tain# a 'ost o revelaAieY adev#ratul !ara!ter al lui Du8ne0eu a 'ost
des!o1erit @n Pntru1are. At4t a 'ost Du8ne0eu de 1reo!u1at inti8 !u destinul o8ului KBi @n s1e!ial !u destinul
'ie!#ruia Fdintre !ei 8i!iGM ast'el @n!4t a intervenit n (ersoan @n (aosul Bi 8i0eria vieAii 1ierdute. &rovidenAa
du8ne0eias!# nu este doar o si81l# 'orA# !ondu!#toare a universului de la o distanA# august# 1rin inter8ediul
8aiest#Aii du8ne0eieBti, !i o :eno0#, o Fs8erire de sineG a 8#ririi lui Du8ne0eu. E3ist# o relaAie (ersonal @ntre
Du8ne0eu Bi o8.
+ra#edia ntr>o nou lumin
&rin ur8are @ntregul tragediei u8ane a1are @ntrLo nou# lu8in#. "aina Pntru1#rii a 'ost o tain# a iu6irii
du8ne0eieBti, a identi'i!#rii du8ne0eieBti !u o8ul 1ierdut. &un!tul !entral al Pntru1#rii a 'ost !ru!ea. A!esta este
1un!tul de @ntoar!ere al destinului u8an. "aina @n'ri!oB#toare a !ru!ii devine de @nAeles doar @ntrLo 1ers1e!tiv#
8ai larg# a unei (ristologii integraleY !eea !e @nsea8n# doar da!# vo8 !rede !# Cel !ru!i'i!at a 'ost !u adev#rat
FFiul Du8ne0eului !elui Adev#rat.G <oartea lui Hristos a re1re0entat intrarea lui Du8ne0eu @n 8i0eria 8orAii
u8ane Kdin nou n (ersoanM, o !o6or4re @n Iad Bi a!esta a @nse8nat s'4rBitul 8orAii Bi inaugurarea unei vieAi
veBni!e 1entru o8. E3ist# o !oerenA# ui8itoare @n !or1ul do!trinei tradiAionale. A!easta 1oate 'i @nAeleas# Bi
@81ro1riat# doar @n !onte3tul viu al !redinAei, 1rin !are s1un @ntrLo !o8uniune 1ersonal# !u du8ne0eul 1ersonal.
Singur# !redinAa 'a!e 'or8ulele !onving#toareY doar !redinAa 'a!e 'or8ulele s# tr#ias!#. F&are 1arado3al, totuBi
este e31erienAa tuturor o6servatorilor lu!rurilor du(ovni!eBti5 ni8eni nu are ni!i un 6ene'i!iu de la Evang(elii
da!# nuLL iu6eBte 1e Hristos.G Hristos nu este un te3t !i o &ersoan# vie Bi El lo!uieBte @n tru1ul S#u 9iseri!a.
Un nou nestorianism
Ar 1#rea ridi!ol s# suger#8 !# !ineva ar tre6ui s# 1redi!e do!trina Cal!edonului F@ntrLun ti81 li8it# !a
a!esta.G "otuBi, este to!8ai a!east# do!trin# - realitatea la !are 1oart# 8#rturie a!east# do!trin# - !are 1oate
s!(i86a @ntreaga 1ers1e!tiv# a o8ului 8odern. A!easta @i adu!e o li6ertate adev#rat#. O8ul nu este singur @n
a!east# lu8e Bi Du8ne0eu are un interes 1ersonal @n eveni8entele istoriei u8ane. A!easta este o i81li!aAie
i8ediat# a !on!e1Aiei integrale a Pntru1#rii. Fa1tul !# dis1utele (ristologi!e ale tre!utului sunt irelevante situaAiei
+/
!onte81orane este o ilu0ie. De 'a1t, ele sunt !ontinuate Bi re1etate @n !ontroversele e1o!ii noastre. O8ul 8odern,
deli6erat Bi su6!onBtient este is1itit de e3tre8a nestorian#. Ceea !e @nsea8n#, el nu ia Pntru1area @n serios. El nu
@ndr#0neBte s# !read# !# Hristos este o 1ersoan# du8ne0eias!#. El doreBte s# ai6# un R#s!u81#r#tor uman,
dese8nat doar de Du8ne0eu. El este 8ult 8ai interesat de 1si(ologia u8an# a R#s!u81#r#torului de!4t de taina
iu6irii du8ne0eieBti. Fiind!# @n !ele din ur8# el !rede o1ti8ist @n de8nitatea o8ului.
Un nou monofizitism
&e de !ealalt# 1arte a e3tre8ei @n 0ilele noastre ne @nt4lni8 !u o renaBtere a tendinAelor F8ono'o0itisteG @n
teologie Bi religie, atun!i !4nd o8ul este redus la o 1asivitate !o81let# Bi i se 1er8ite doar s# as!ulte Bi s#
n#d#Sduias!#. "ensiunea 1re0ent# @ntre Fli6eralis8G Bi FneoLortodo3ieG nu este de 'a1t de!4t o re@nviere a lu1telor
(ristologi!e 8ai ve!(i, la un nou nivel e3istenAial Bi @ntrLo ga8# du(ovni!eas!# nou#. Con'li!tul nu vLa 'i
ni!iodat# aBe0at Bi re0olvat @n !481ul teologiei de!4t doar da!# se o6Aine o vi0iune teologi!# 8ai larg#.
Pn 9iseri!a 1ri8ar# 1redi!a era energi! teologi!#. $u era doar o s1e!ulaAie vag#. $oul "esta8ent @nsuBi
este o !arte teologi!#. $egliSarea teologiei @n instru!Aia lai!ilor @n ti81urile 8oderne este res1onsa6il# at4t 1entru
de!#derea religiei 1ersonale !4t Bi 1entru a!el si8A al 'ustr#rii !are do8in# starea de s1irit 8odern#. De !e ave8
nevoie @n !reBtinis8 @ntrLun ti81 !a a!esta este o teologie e3istenAial# !are s# r#sune. Deoare!e 1entru 'a1tul !#
ni!i o teologie nu este 1redi!at#, de o6i!ei se ado1t# niBte Fideologii !iudateG Bi !are sunt !o86inate !u
'rag8entele !re0urilor tradiAionale. "ot a1elul FEvang(eliilor rivaleG din 0ilele noastre este 'a1tul !# o'er# un 'el
de 1seudoLteologie, un siste8 de 1seudoLdog8e. Ele sunt 1ri8ite !u 6u!urie de !ei !are nu 1ot g#si ni!i o
teologie @n teologia redus# la stilul F8odern.G Alternativa e3istenAial# !u !are se !on'runt# 8ulAi @n 0ilele noastre
a 'ost 'or8ulat# a1t de un teolog engle0, Fdog8a sau... 8oartea.G E1o!a aLdog8atis8ului Bi 1rag8atis8ului sLa
s'4rBit. &rin ur8are sluSitorii 9iseri!ii tre6uie s# 1redi!e din nou do!trine Bi dog8e - Cuv4ntul lui Du8ne0eu.
Criza modern
&ri8a datorie a 1redi!atorului 8odern este FreL!onstru!Aia !re0ului.G A!esta nu este ni!ide!u8 o
F1reo!u1are intele!tual#.G Cre0ul este doar (arta adev#ratei lu8i Bi ea nu tre6uie !on'undat# !u realitatea. O8ul
8odern nu a 'ost at4t de 8ult 1reo!u1at de 1ro1riile sale idei Bi !onvingeri, de 1ro1riile sale atitudini Bi rea!Aii.
Cri0a 8odern# gr#6it# de u8anis8 Kun 'a1t !e nu 1oate 'i negatM a 'ost adus# @n dis!uAie de redes!o1erirea lu8ii
reale @n !are !(iar !# noi a8 @n!e1ut s# !rede8. Redes!o1erirea 9iseri!ii este !el 8ai de!isiv as1e!t al noului
realis8 du(ovni!es!. Realitatea nu 8ai este e!rani0at# de noi 1e 1eretele 1ro1riilor noastre idei. Ea devine din
nou a!!esi6il#. Se redes!o1er# ast#0i !# 9iseri!a nu este doar o !o81anie de !redin!ioBi, !i Ftru1ul lui Hristos.G
A!easta este o redes!o1erire a unei noi di8ensiuni, o redes!o1erire a R#s!u81#r#torului du8ne0eies! @n 8iSlo!ul
tur8ei sale !redin!ioase. A!east# redes!o1erire arun!# un nou 1oto1 de lu8in# 1e 8i0eria e3istenAei noastre
de0integrate @ntrLo lu8e se!ulari0at# de1lin. Este deSa re!unos!ut de 8ult !# adev#rata soluAie a 1ro6le8elor
so!iale st# !u8va @n re!onstru!Aia 9iseri!ii. FPntrLun ti81 !a a!estaG tre6uie 1redi!at FHristosul @ntreg,G Hristos Bi
9iseri!a - totus C6ristus' ca(ut et cor(us' 1entru !a s# 'olosi8 'ai8oasa 'ra0# a lui Augustin. Este 1osi6il !a
a!east# 1redi!# s# nu 'ie neo6iBnuit#, dar se 1are !# este singura !ale s# se 1redi!e Cuv4ntul lui Du8ne0eu
e'i!ent @ntrLo 1erioad# de @n!er!are Bi dis1erare !a Bi !ea de ast#0i.
Relevana (rinilor
Adeseori 8# tre0es! !u un senti8ent !iudat. Atun!i !4nd !ites! 1e !lasi!ii anti!i ai teologiei !reBtine,
&#rinAii 9iseri!ii @i g#ses! 8ai a1roa1e 1ro6le8elor Bi ne!a0urilor ti81urilor 8ele de!4t 1rodu!erea unor teologi
8oderni. &#rinAii se lu1tau !u 1ro6le8e e3istenAiale, !u a!ele revelaAii ale su6ie!telor eterne !are au 'ost des!rise
++
Bi @nregistrate de S'intele S!ri1turi. <i se 1are !# S'. Atanasie Bi Augustin sunt 8ult 8ai la 0i de!4t 8ulAi dintre
teologii noBtii !onte81orani. <otivul este si81lu5 ei aveau de a 'a!e !u 'a1tele @nsele Bi nu !u (#rAi ale 'a1telor.
Ei arau 1reo!u1aAi !u !eea !e 1utea !rede o8ul nu !u !eea !e a '#!ut Du8ne0eu 1entru o8. FPntrLun ti81 !a
a!estaG tre6uie s# ne l#rgi8 1ers1e!tivele, s# ne rea8inti8 de 8aeBtrii tre!utului Bi s# @n!er!#8 1entru 1erioada
noastr# o sinte0# e3istenAial# a e31erienAei !reBtine.

CAPITOLUL +
Reve%#6# 8 I$ter/ret#re#
7)i dac unii nu au fost credincio,i? Oare necredincio,ia lor v>a desfiina credincio,ia lui .umnezeu?8
KRo8ani E5EM
9esa= ,i mrturie
Ce este 9i6liaV Este oare o !arte !a Bi ori!are alta 8enit# ori!#rui s!riitor o!a0ional de la !are se aBtea1t#
s# 'ie @nAeleas# dintrLo dat# @n sensul ei 1ro1riuV $u, este 8ai 8ult un 'el de !arte sf@nt !are se adresea0# 8ai
8ult de ori!e !redin!ioBilor. 9ine@nAeles !# o !arte s'4nt# 1oate 'i !itit# la 'el de 6ine de ori!ine, F!a Bi literatura.G
A!est lu!ru este irelevant s!o1ului nostru i8ediat. A!u8 sunte8 1reo!u1aAi nu !u litera !i !u 8esaSul. S'. Ilarie a
a!!entuat a!est lu!ru5 :cri(tura est non in le#endo' sed in intelli#endo! 2S!ri1tura nu !onst# @n !itire, !i @n
@nAelegere=. E3ist# oare un 8esaS de'init @n 9i6lie luat# !a Bi un @ntreg, !a Bi o singur# !arteV Din nou, !ui i se
adresea0#, da!# i se adresea0# !uiva a!est 8esaSV Se adresea0# oare indivi0ilor !are sunt @81uterni!iAi s#
@nAeleag# o !arte Bi s#Li e31un# 8esaSulV Sau se adresea0# !o8unit#Aii Bi indivi0ilor doar @n 8#sura @n !are ei sunt
8e86rii !o8unit#AiiV
+>
Ori!are ar 'i 'ost originea do!u8entelor 1arti!ulare in!luse @n a!east# !arte este evident !# a!east# !arte !a
Bi @ntreg a 'ost o !reaAie a !o8unit#Aii, at4t @n Ve!(iul "esta8ent !4t Bi @n 9iseri!a de du1# Hristos. Pn ni!i un 'el
9iseri!a nu este o !ole!Aie com(let a tot !eea !e este istori!, legislativ Bi s!rieri devoAionale dis1oni6ile, !i o
selcie a unora, autenti'i!at# Bi legi'erat# de 'olosinAa K8ai @nt4i de ori!e liturgi!#M @n !o8unitate Bi @n !ele din
ur8# de autoritatea 'or8al# a 9iseri!ii. A e3istat un 'el de Fsele!AieG 1rin !are Fsele!AiaG a 'ost veri'i!at# Bi
'or8at#. Fi !u adev#rat 8ulte ale lu!ruri a '#!ut Iisus @n 1re0enAa u!eni!ilor Lui, !are nu sunt s!rise @n a!east#
!arte. A!estea sunt s!rise !a s# !redeAi @n Iisus Hristos, Fiul lui Du8ne0euY Bi !re04nd viaA# s# aveAi 1rin nu8ele
S#u.G KIoan >/Y E/LE+M. A!elaBi lu!ru se a1li!#, 8ai 8ult sau 8ai 1uAin, 9i6liei !a @ntreg. Anu8ite s!rieri au 'ost
sele!tate, editate Bi !o81ilate Bi 1use @81reun#. A1oi au 'ost @n!redinAate !redin!ioBilor, oa8enilor !a Bi o
versiune autori0at# a 8esaSului du8ne0eies!. <esaSul este du8ne0eies!Y vine de la Du8ne0euY este Cuv4ntul lui
Du8ne0eu. Co8unitatea !redin!ioas# este !ea !are !on'ir8# Cuv4ntul vor6it Bi @i !erti'i!# adev#rul. Cara!terul
s'4nt al 9i6liei este sta6ilit de !redinA#. 9i6lia !a Bi !arte a 'ost !o81us# @n !o8unitate Bi 8ai @nt4i de ori!e sLa
dorit edi'i!area ei. Cartea Bi 9iseri!a nu 1ot 'i se1arate. Cartea Bi leg#84ntul sunt Bi tre6uie luate @81reun#.
Leg#84ntul i81li!# oa8eni. Cuv4ntul lui Du8ne0eu a 'ost @n!redinAat Oa8enilor Leg#84ntului su6 ve!(ea
re1arti0are KRo8ani E5>M Bi este 9iseri!a Cuv4ntului @ntru1at !ea !are 1#strea0# 8esaSul P81#r#Aiei. Pntradev#r
9i6lia este !uv4ntul lui Du8ne0eu, dar !artea st# 1rin 8#rturia 9iseri!ii. Canonul 9i6liei este sta6ilit Bi autori0at
de 9iseri!#.
OriBi!u8 nu tre6uie uitat tre!utul 8isionar al $oului "esta8ent. F&redi!a a1ostoli!#,G @ntru1at# Bi
@nregistrat# are un s!o1 du6lu5 edi'i!area !redin!ioBilor Bi !onvertirea lu8ii. &rin ur8are, $oul "esta8ent nu este
o !arte ti1 !o8unitate @n @nAelesul e3!lusiv du1# !u8 era Ve!(iul "esta8ent. A!esta este totuBi o !arte
misionar! Atitudinea lui "ertulian 'aA# de s!ri1turi este ti1i!#. El nu a 'ost 1reg#tit s# dis!ute !u ereti!ii
su6ie!tele !ontroversate ale !redinAei 1e 6a0e s!ri1turisti!e. S!ri1turile a1arAineau 9iseri!ii. Folosirea lor de !#tre
ereti!i era ili!it#. Ei nu aveau ni!i un dre1t 1e 1ro1rietatea str#in#. ABa erau argu8entele lui din 'ai8osul s#u
tratat5 .e (raescri(tione 6aereticorum! Un ne!redin!ios nu are ni!i un a!!es la 8esaS, 1ur Bi si81lu 'iind!# nu lL
a F1ri8it.G &entru el nu e3ist# ni!i un F8esaSG @n S!ri1tur#.
$u este @nt481l#tor 'a1tul !# o antologie de s!rieri diverse, !o81use la date di'erite Bi de di'eriAi s!riitori
a aSuns s# 'ie 1rivit# !a Bi o singur# !arte. +a *i*lia este 6ine@neAeles 1luralul dar Bi*lia este e8'ati! singular.
S!ri1turile sunt !u adev#rat o singur# S!riere S'4nt#. E3ist# o singur# te8# 1rin!i1al# Bi un singur 8esaS 1e tot
1ar!ursul 1oveBtii. Deoare!e e3ist# o 1oveste. Sau 8ai 8ult, 9i6lia @nseBi este a!east# 1oveste, 1ovestea
tran0a!Aiilor lui Du8ne0eu !u 1o1orul s#u ales. 9i6lia reAine 8ai @nt4i de ori!e toate 'a1tele 8#reAe ale lui
Du8ne0eu, 9a#nalia .ei! &ro!esul a 'ost iniAiat de Du8ne0eu. E3ist# un @n!e1ut Bi un s'4rBit, s'4rBit !are este @n
!ele din ur8# un s!o1. E3ist# un 1un!t de @n!e1ut5 a!el fiat du8ne0eies! original - Fla @n!e1utG KFa!erea +5+M.
E3ist# Bi un s'4rBit5 F!are vLa s# vin#G KA1o!ali1s# >>5>/M. E3ist# o 1oveste !o81o0it# Bi totuBi singular# - de la
Fa!ere la A1o!ali1s#. A!east# 1oveste este istorie. E3ist# un 1ro!es !are se des'#Boar# @ntre a!este dou# 1un!te
ter8inale. A!est 1ro!es are o dire!Aie de'init#. E3ist# un Ael ulti8 Bi se aBtea1t# o ulti8# @81linire. Fie!are
8o8ent 1arti!ular se !orelea0# !u a86ii ter8eni Bi 1rin ur8are @Bi are lo!ul uni! Bi 1otrivit @n a!est @ntreg. $i!i
un 8o8ent nu 1oate 'i @nAeles de!4t nu8ai @n !onte3tul Bi 1ers1e!tiva @ntreag#.
Du8ne0eu a vor6it Fde nenu8#rate ori Bi @n 8ulte 'eluriG KEvrei +5+M. El sLa des!o1erit 1e sine @n vea!uri,
nu nu8ai o singur# dat#, !i !onstant, din nou Bi din nou. El BiLa !ondus 1o1orul s#u din adev#r @n adev#r. E3ist#
nivele @n revelaAia Sa5 (er incrementa! A!east# diversitate Bi varietate nu ar tre6ui s# 'ie ignorat# Bi tre!ut# !u
vederea. "otuBi a 'ost @ntotdeauna a!elaBi Du8ne0eu Bi 8esaSul s#u ulti8 a 'ost @ntotdeauna la 'el. Este to!8ai
identitatea a!estui 8esaS !ea !are o'er# s!rierilor variate unitatea lor de1lin#, @n !iuda variet#Aii 8anierelor.
Versiuni di'erite au 'ost 1use @n !arte 1e 1ar!urs. 9iseri!a a re0istat tuturor @n!er!#rilor de a su6stitui o singur#
Evang(elie sinteti!# 1entru !ele 1atru Evang(elii di'erite, de a trans'or8a +ertaevan#6eliarul @ntrLun .ia>
tesaron, @n !iuda tuturor di'i!ult#Ailor !reate de F!ontradi!Aiile Evang(eliBtilorG K!u !are se lu1ta AugustinM.
+E
A!este 1atru Evang(elii 1#strau destul de sigur unitatea 8esaSului Bi 1ro6a6il @ntrLo 'or8# 8ult 8ai !on!ret#
de!4t BiLar 1er8ite ori!e alt# !o81ilaAie.
9i6lia este o !arte des1re Du8ne0eu. Du8ne0eul 9i6liei nu este un .eus a*sconditus !i .esus revelatus!
Du8ne0eu se 8ani'est# Bi se des!o1er# 1e sine. Du8ne0eu intervine @n viaAa u8an#. 9i6lia nu este doar o si81l#
@nregistrare a a!estor 'a1te Bi intervenAii. Este 8ai 8ult un 'el de intervenAie @n sine. Ea 1oart# !u sine un 8esaS
du8ne0eies!. Fa1tele lui Du8ne0eu !onstituie @n ele @nsele un 8esaS. $u este nevoie 1rin ur8are s# s!#1#8 din
ti81 sau istorie 1entru a ne @nt4lnii !u Du8ne0eu !#!i Du8ne0eu se @nt4lneBte !u o8ul @n istorie, @n ele8entul
u8an, @n 8iSlo!ul e3istenAei 0ilni!e a o8ului. Istoria @i a1arAine lui Du8ne0eu Bi Du8ne0eu intr# @n istoria
u8an#5 a!easta este o @nregistrare de 'a1te Du8ne0eieBti, nu at4t de 8ult o 1re0entare a tainelor veBni!e a lui
Du8ne0eu Bi a!este taine sunt dis1oni6ile nu8ai 1rintrLo 8ediaAie istori!#. F$i!i un o8 nu LLa v#0ut 1e
Du8ne0eu, nu8ai Fiul unul n#s!ut !are este @n s4nurile "at#lui LLa '#!ut !unos!utG KIoan +5+?M. Fiul lLa '#!ut
!unos!ut 1e "at#l intr4nd @n istoria u8an#, s'4nta @ntru1are. Ast'el s!(e8a istori!# a revelaAiei nu este !eva !are
se !uvine s# 'ie l#sat# la o 1arte. $u este ni!i un 'el de nevoie s# s!oate8 adev#rul revelat din s!(e8a @n !are a
avut lo! revelaAia. Din !ontr#, o ast'el de a6stra!Aie ar a6oli !(iar adev#rul @nsuBi. Adev#rul nu este doar o idee, !i
o 1ersoan#, !(iar Cuv4ntul @ntru1at.
Pn 9i6lie sunte8 Bo!aAi de relaAia inti8# a lui Du8ne0eu !u o8ul Bi a o8ului !u Du8ne0eu. A!esta este
inti8itatea Leg#84ntului, o inti8itate a alegerii Bi ado1Aiei. A!east# inti8itate !ul8inea0# @n @ntru1are.
FDu8ne0eu BiLa tri8is 1e Fiul S#u n#s!ut dintrLo 'e8eie, n#s!ut su6 legeG KGalateni )5)M. Pn 9i6lie @l vede8 nu
nu8ai 1e Du8ne0eu, !i dease8enea Bi 1e o8. A!easta este revelaAia lui Du8ne0eu, dar !eea !e se des!o1er# este
interesul lui Du8ne0eu 'aA# de o8. Du8ne0eu se des!o1er# 1e sine o8ului, Fa1areG @n 'aAa lui, Fvor6eBteG Bi
!onversea0# !u el 1entru !a s# des!o1ere o8ului @nAelesul as!uns al 1ro1riei sale e3istenAe Bi s!o1ul ulti8 al vieAii
sale. Pn S!ri1tur# vede8 1e Du8ne0eu venind @n e3istenA# 1entru !a s# se des!o1ere o8ului Bi @l vede8 1e o8
@nt4lninduLse !u Du8ne0eu Bi nu nu8ai as!ult4nduLi vo!ea lui Du8ne0eu dar dease8enea Bi r#s1un04nduLi
a!esteia. Pn 9i6lie nu nu8ai !# au0i8 vo!ea Sa, dar @i Bi r#s1unde8 - @n !uvinte de rug#!iune, 8ulAu8ire,
adorare, @n'ri!oBare, iu6ire, tristeAe, 'r4ngere, 6u!urie, n#deSde sau dis1erare. La 'el !u8 era Bi @n tre!ut e3ist# doi
1arteneri @n Leg#84nt, Du8ne0eu Bi o8ul Bi a86ele a1arAin unul altuia @n taina e3istenAei @nt4lnirii !u adev#rat
du8ne0eies!Lo8eneas!# !are este des!ris# Bi @nregistrat# @n 1ovestea Leg#84ntului. R#s1unsul u8an este
integrat @n taina Cuv4ntului lui Du8ne0eu. A!esta nu este un 8onolog du8ne0eies! !i un dialog Bi a86ii vor6es!
Du8ne0eu Bi o8ul. Rug#!iunile Bi invo!aAiile 1sal8istului !are se roag# sunt 8ai 8ult sau 8ai 1uAin FCuv4ntul
lui Du8ne0eu.G Du8ne0eu voieBte, aBtea1t# Bi !ere a!est r#s1uns al o8ului. &entru a!est 8otiv El se des!o1er#
o8ului Bi vor6eBte !u el. El sta6ileBte Leg#84ntul S#u !u 'iii oa8enilor. "otuBi, toat# a!east# inti8itate nu
!o81ro8ite suveranitatea Bi trans!endenAa du8ne0eias!#. Du8ne0eu Flo!uieBte @n lu8ina nea1ro1iat#G KI
"i8otei *5+*M. A!east# lu8in#, oriBi!u8, Flu8inea0# 1e tot o8ul !are vine @n lu8e.G KIoan +5 .M. A!easta o
!onstituie taina sau F1arado3ulG revelaAiei.
RevelaAia este istoria Leg#84ntului. RevelaAia @nregistrat#, S'4nta S!ri1tur# este 1rin ur8are Bi 8ai 1resus
de ori!e istorie. Legea Bi 1ro'eAii, 1sal8ii Bi 1ro'eAiile, toate sunt in!luse Bi Aesute @ntrLo 1las# istori!# vie.
RevelaAia este un siste8 de 'a1te du8ne0eieBtiY a8 1utea s1une RevelaAia a 'ost !alea lui Du8ne0eu @n istorie.
&un!tul !ul8inant a 'ost atins atun!i !4nd Du8ne0eu a intrat @n istorie singur Bi 1entru totdeauna5 atun!i !4nd
!uv4ntul lui Du8ne0eu @ntru1at Fa 'ost '#!ut o8.G &e de !ealalt# 1arte, !artea revelaAiei este la 'el de 6ine o !arte
a destinului u8an. A!easta este istoria 84ntuirii Bi 1rin ur8are o8ul a1arAine organi! a!estei 1oveBti. A!easta ne
arat# nou# o8ul @n as!ultarea sa Bi @n re6eliunea sa @nd#r#tni!#, @n !#derea Bi restaurarea sa. "ot destinul u8an
este !ondensat Bi e3e81li'i!at @n destinul lui Israel, ve!(i Bi nou, 1o1orul ales al lui Du8ne0eu, un 1o1or !are se
a'l# @n 1osesia lui Du8ne0eu. Fa1tul alegerii are ai!i o i81ortanA# 1ri8ar#. Un 1o1or a 'ost ales, se1arat de restul
naAiunilor, !onstituit !a Bi o oa0# s'4nt# @n 8iSlo!ul de0ordinii u8ane. Du8ne0eu BiLa sta6ilit leg#84ntul s#u
nu8ai !u un singur 1o1or de 1e 1#84nt Bi BiLa dat legea Sa s'4nt#. Ai!i a 'ost !reat# doar o singur# 1reoAie, deBi
una 1rovi0orie. Pn a!east# naAiune au vor6it doar 1ro'eAii adev#raAi, !are au rostit Cuvinte ins1irate de Du(ul lui
+)
Du8ne0eu. A!esta era un !entru as!uns al @ntregii lu8i deBi a!esta, deBi era s'4nt, o oa0# o'erit# de 8ila lui
Du8ne0eu, @n 8iSlo!ul unei lu8i !#0ute, 1#!#toase, 1ierdute Bi ner#s!u81#rate. "oate a!estea nu sunt litera !i
!(iar ini8a 8esaSului 6i6li!. "oate a!estea au venit de la Du8ne0eu Bi nu a e3istat ni!i un 'el de 8erit sau
reali0are u8an#. "otuBi, toate a!estea au 'ost o'erite de dragul o8ului, F1entru noi oa8enii Bi 1entru a noastr#
84ntuire.G "oate a!este 1rivilegii o'erite ve!(iului Israel au 'ost su6ordonate s!o1ului ulti8, !el al 84ntuirii
universale5 F!#!i 84ntuirea vine de la evreiG KIoan )5>>M. S!o1ul r#s!u81#r#tor este @ntotdeauna universal dar a
'ost @81linit @ntotdeauna 1rin 8iSloa!ele se1ar#rii, sele!Aiei sau sort#rii. Pn 8iSlo!ul !#derii Bi ruinei u8ane
Du8ne0eu ridi!# o oa0# s'4nt#. 9iseri!a este totuBi o oa0# s'4nt# se1arat# dar nu s!oas# din lu8e. Din nou,
a!east# oa0# nu este doar un re'ugiu sau un ad#1ost, !i 8ai 6ine s1us o !itadel#, o avangard# a lui Du8ne0eu.
E3ist# un !entru @n 1ovestea 6i6li!# sau 8ai 6ine s1us un 1un!t !ru!ial 1e linia eveni8entelor te81orale.
E3ist# un nou @n!e1ut @ntru a!est 1ro!es !are oriBi!u8 nu @81arte sau taie @n 6u!#Ai !i @i o'er# o unitate Bi o
!oe0iune ulti8#. Cele dou# "esta8ente tre6uie distinse !u griS#, nu tre6uie !on'undate ni!iodat#. "otuBi ele sunt
legate organi! unul de altul, nu nu8ai !a Bi dou# siste8e, !i @n s1e!ial @n 1ersoana lui Hristos. Iisus Hristos
a1arAine a86elor testa8ente. El este @81linitorul ve!(iei or4nduiri Bi 1rin a!eiaBi 'a1t# el 1lineBte ve!(iul, Flegea
Bi 1ro'eAii.G El inaugurea0# noul Bi 1rin ur8are devine @81linitorul ulti8 al a86elor, al @ntregului. El este !entrul
9i6liei, 'iind!# el este a!el ar6A Bi telos - @n!e1utul Bi s'4rBitul. $eaBte1tat a!east# taini!# identitate a @n!e1utului,
!entrul Bi s!o1ul, @n lo! s# distrug# realitatea e3istenAial# a ti81ului, @i restituie ti81uluiL1ro!es realitatea sa
genuin# Bi sensul de1lin. $u sunt doar si81le 'a1te !are 1ot 'i tre!ute !u vederea, !i 8ai 8ult eveni8ente Bi
@81liniri !are nu au 8ai e3istat ni!iodat# 8ai @nainte. FIat# 'a! toate lu!rurile noiG KA1o!ali1s# >+5HM.
Pn !ele din ur8#, Ve!(iul "esta8ent tre6uie @nAeles !a Bi Fo !arte a generaAiei lui Iisus, 'iul lui David, 'iul
lui Avraa8G K<atei +5+M. A!easta era 1erioada 1ro8isiunilor Bi aBte1t#rilor, ti81ul leg#8intelor Bi al 1ro'eAiilor.
$u nu8ai 1ro'eAii au 1ro'eAit. <ai 1ro'eAeau Bi eveni8entele. "oat# 1ovestea era 1ro'eti!# sau Fti1i!#,G un se8n
1ro'eti! !are 'a!e alu0ie @nainte @n s1re @81linirea 'inal#. A!u8, ti81ul aBte1t#rii sLa s'4rBit. &ro8isiunea a 'ost
@81linit#. Do8nul a venit. El a venit s# lo!uias!# @ntre oa8enii 1o1orului S#u 1entru totdeauna. Istoria !#rnii Bi
s4ngelui este @n!(is#. Se dis!erne istoria Du(ului5 F(arul Bi adev#rul au venit 1rin Do8nul Iisus HristosG KIoan
+5+;M. A!easta a re1re0entat o @81linire Bi nu o distrugere a Ve!(iului. ;etus +estamentum n Bovo (atet
2Ve!(iul "esta8ent se as!unde Ke3tindeM @n !el $ou=. Patet @nsea8n# ai!i 1re!is5 se des!o1er#, se @81lineBte, se
dis!erne. &rin ur8are !#rAile evreilor sunt @n!# s'inte, !(iar Bi 1entru $oul Israel al lui Hristos - nu tre6uie l#sate
la o 1arte sau ignorate. Ele @n!# ne s1un des1re 1ovestea 84ntuirii, 9a#nalia .ei! Ele @n!# 1oart# 8#rturie
des1re Hristos. Ele tre6uie !itite @n 9iseri!# !a Bi niBte !#rAi ale istoriei s'inte Bi nu tre6uie trans'or8ate @ntrLo
!ole!Aie de te3te dovad# sau de 'ra0e teologi!e Kloci t6eolo#iciM, ni!i @ntrLo !arte de 1ara6ole. &ro'eAiile au 'ost
@81linite Bi legea a 'ost @nlo!uit# de (ar. Dar ni8i! nu a 'ost de1#Bit total. Pn istoria s'4nt#, Ftre!utulG nu
@nsea8n# 1ur Bi si81lu Ftre!ereG sau F!eea !e a 'ost,G !i 8ai 8ult !eea !e a 'ost @81linit Bi @nde1linit.
FP81linireaG este !ategoria 1ri8ar# a revelaAiei. Ceea !e a 'ost s'4nt r#84ne s'inAit Bi s'4nt 1entru totdeauna. Ea
are 1e!etea Du(ului. Du(ul @n!# r#su'l# @n !uvintele !are au 'ost ins1irate de El. Este adev#rat !# @n 9iseri!# Bi
1entru noi @n general Ve!(iul "esta8ent nu este ni8i! 8ai 8ult de!4t o !arte, din 8o8ent !e Legea Bi 1ro'eAii au
'ost de1#Bite de Evang(elie. Evident, $oul "esta8ent este !eva 8ai 8ult de!4t o !arte. $oi a1arAine8 $oului
"esta8ent. $oi sunte8 1o1orul noului leg#84nt. &entru a!est 8otiv to!8ai @n Ve!(iul "esta8ent @nAelege8
revelaAia 1ri8ar !a Bi Cuv4nt5 noi 8#rturisi8 Du(ului F!are a vor6it 1rin 1ro'eAi.G A!easta deoare!e @n $oul
"esta8ent Du8ne0eu a vor6it 1rin Fiul S#u Bi sunte8 !(e8aAi nu nu8ai s#LL !(e8#8 Bi s#LL as!ult#8, !i Bi s#L
L ave8 dre1t 8odel. FCeea !e a8 v#0ut Bi a8 au0it v# 1ro1ov#dui8 vou#G KI Ioan +5EM. <ai 8ult de!4t at4t,
sunte8 !(e8aAi s fim @n Hristos.
P81linirea revelaAiei este Iisus Hristos. $oul "esta8ent este o istorie !u ni8i! 8ai 1reSos de!4t Ve!(iul
"esta8ent5 istoria Evang(eliei Cuv4ntului Pntru1at Bi @n!e1uturile istoriei 9iseri!ii Bi dease8enea 1ro'eAie
a1o!ali1ti!#. Evang(elia este istorie. Evenimentele istorice sunt sursa Bi 6a0a 1entru toat# n#deSdea Bi !redinAa
!reBtin#. 9a0a 1entru $oul "esta8ent sunt 'a1tele, eveni8entele, a!tele - nu doar @nv#A#tura - nu nu8ai
+H
@nv#A#tura, 1orun!ile sau !uvintele. C(iar de la @n!e1ut, din 1ri8a 0i a Cin!i0e!i8ii !4nd S'. &etru !a Bi 8artor
o!ular KFa1te >5 E>5 F1rin ur8are noi sunte8 !u toAii 8artoriG martCresM a 'ost 8artorul @81linirii 84ntuirii
Do8nului @nviat, 1redi!a evang(eli!# are un 1ro'und a!!ent istori!. &rin a!east# 8#rturie istori!# st# Bi se
@nte8eia0# 9iseri!a. Cre0urile au dease8enea o stru!tur# istori!#, ele se re'er# la eveni8ente. Din nou este vor6a
de o stru!tur# istori!#. "aina lui Hristos !onst# @n 'a1tul !# F@n El a lo!uit tru1eBte toat# 1lin#tatea Du8ne0eiriiG
KColoseni >5.M. A!east# tain# nu 1oate 'i @nAeleas# nu8ai @n 1lanul istori!, dease8enea 8ai e3ist# o di8ensiune.
Li8itele istori!e nu sunt uitate, nu sunt di8inuate5 @n i8aginea s'4nt# tr#s#turile istori!e sunt v#0ute !lar. &redi!a
a1ostoli!# era @ntotdeauna o 1ovestire, o naraAiune a !eea !e sLa @nt481lat !u adev#rat, 6ic et nunc! Ceea !e sLa
@nt481lat a 'ost !eva ulti8 Bi nou5 FCuv4ntul sLa '#!ut !arneG KIoan +5+)M. 9ine@nAeles Pntru1area, Pnvierea,
Pn#lAarea sunt 'a1te istori!e nu !(iar @n @nAelesul sau 1e a!elaBi 1lan !a Bi eveni8entele vieAii noastre 0ilni!e.
"otuBi, ele nu sunt !u ni8i! 8ai 1uAin 'a1te istori!e, 1rin ur8are !u ni8i! 8ai 1uAin 'a!tuale. Din !ontr#, ele sunt
8ult 8ai istori!e - ele sunt @n !ele din ur8# 1line de neaBte1tat. Ele nu 1ot 'i sta6ilite de1lin de!4t nu8ai 1rin
!redinA#. "otuBi, a!est lu!ru nu le s!oate a'ar# din !onte3tul lor istori!. CredinAa nu 'a!e ni8i! alt!eva de!4t s#
des!o1ere o nou# di8ensiune, s# @nAeleag# datum>ul istori! @n de1lin#tatea sa ad4n!#, @n realitatea sa ulti8# Bi
de1lin#. Evang(eliBtii Bi a1ostolii nu au 'ost !roni!ari. $u era 8isiunea lor s# 1#stre0e @nregistrarea de1lin# a
!eea !e a '#!ut Iisus, 0i de 0i, an de an. Ei ne des!riu viaAa Bi 'a1tele sale 1entru a ne o'eri !(i1ul S#u5 un !(i1
istori! Bi totuBi un !(i1 du8ne0eies!. $u este vor6a de un 1ortret, !i de o icoan - !u siguranA# de o i!oan#
istori!#, o i8agine a Do8nului Pntru1at. CredinAa nu !reea0# o nou# valoareY ea doar des!o1er# 1e !ea inerent#.
CredinAa @nseBi este un 'el de vi0iune, F8#rturisirea lu!rurilor nev#0uteG KEvrei ++5+5 S'. Ioan Hrisosto8 e31li!#
elenc6os !a Bi o(sisM. FInvi0i6ilulG nu este !u ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin de!4t vi0i6il - 8ai 6ine s1us
invi0i6ilul este 8ult 8ai real. F$i!i un o8 nu 1oate s1une !# Iisus este Do8nul de!4t nu8ai 1rin Du(ul S'4ntG KI
Corinteni +>5EM. A!easta @nsea8n# !# Evang(elia 1oate 'i @nAeleas# @n toat# de1lin#tatea Bi ad4n!i8ea ei nu8ai
1rin e31erienAa du(ovni!eas!#. Ceea !e se des!o1er# @n !redinA# este o'erit de adev#r. Evang(eliile sunt s!rise @n
9iseri!#. Pn a!est sens ele sunt @nAelegerea 9iseri!ii. Ele sunt @nregistr#ri ale !redinAei Bi e31erienAei 9iseri!ii. Ele
nu sunt !u ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin de!4t naraAiuni istori!e Bi adu! 8#rturie de !eea !e sLa @nt481lat !u
adev#rat, @n s1aAiu Bi ti81. Da!# F1rin !redinA#G des!o1eri8 8ai 8ult de!4t !eea !e 1oate 'i dete!tat 1rin
Fsi8Auri,G a!easta nu 'a!e ni8i! alt!eva de!4t s# des!o1ere 'a1tul !# Fsi8AurileG sunt de1lin ne!ores1un0#toare
1ro6le8elor du(ovni!eBti. Ceea !e sLa @nt481lat a 'ost 'a1ta 8#reaA# a Du8ne0eului R#s!u81#r#tor, ulti8a Sa
intervenAie @n torentele eveni8entelor istori!e. $u tre6uie s# !re#8 un divorA @ntre F'a1tG Bi F@nAelesG din 8o8ent
!e a86ele sunt o'erite @n realitate.
RevelaAia se 1#strea0# @n 9iseri!#. &rin ur8are, 9iseri!a este inter1retatorul 1ri8 Bi 1otrivit al revelaAiei.
RevelaAia este 1roteSat# Bi 1us# @n 'orA# de !uvinte s!riseY 1roteSat# dar nu e1ui0at#. Cuvintele u8ane nu sunt !u
ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin de!4t se8ne. <#rturia Du(ului re@nvie !uvintele s!rise. $u ne re'eri8 a!u8 la
ilu8inarea o!a0ional# a indivi0ilor 1rin Du(ul S'4nt, !i de asistenAa 1er8anent# a Du(ului dat# de 9iseri!#, !are
este Fst4l1ul Bi te8elia adev#ruluiG KI "i8otei E5+HM. S!ri1turile au nevoie de inter1retare. <ie0ul nu este 'ra0area
!i 8esaSul. 9iseri!a este 8artorul du8ne0eies! 1er8anent al a!estui 8asaS, 1ur Bi si81lu 'iind!# 9iseri!a
a1arAine @nseBi revelaAiei, !a Bi tru1ul Do8nului @ntru1at. &ro!la8area Evang(eliei, 1redi!a !uv4ntului lui
Du8ne0eu evident a1arAine a!elui esse al 9iseri!ii. 9iseri!a st# 1rin 8#rturia ei Bi nu 1rin re8inis!enA#, 8ai 6ine
s1us !a Bi o redes!o1erire !ontinu# a 8esaSului o'erit odat# s'inAilor Bi de atun!i 1#strat totdeauna 1rin !redinA#.
<ai 8ult, a!est 8esaS este @ntotdeauna reLlegi'erat @n viaAa 9iseri!ii. <4ntuirea nu este doar anunAat# Bi
1ro!la8at# @n 9iseri!# !i este legi'erat# de ea. Istoria s'4nt# este @n!# !ontinuat#. Fa1tele 8#reAe ale lui
Du8ne0eu sunt @n!# @nde1linite. 9a#nalia .ei nu este !ir!u8s!ris# de tre!utY ele sunt 1re0ente Bi !ontinuate @n
9iseri!# Bi 1rin 9iseri!# @n lu8e. 9iseri!a este @n sine o 1arte integral# a 8esaSului $oului "esta8ent. PnseBi
9iseri!a este o 1arte a a!estei revelaAii - 1ovestea F@ntregului HristosG Ktotus C6ristus- ca(ut et cor(us du1# 'ra0a
lui AugustinM Bi a Du(ului S'4nt. Zelul 'inal al revelaAiei, 1ro1riul ei telos nu a venit @n!#. $u8ai @ntru e31erienAa
+*
9iseri!ii este $oul "esta8ent de1lin Bi !u adev#rat @n viaA#. Istoria 9iseri!ii este @n sine o istorie a r#s!u81#r#rii.
Adev#rul !#rAii este revelat Bi Susti'i!at 1rin !reBterea "ru1ului.
Istorie ,i sistem
"re6uie s# re!unoaBte8 !# 9i6lia este o !arte di'i!il#, o !arte 1e!etluit# !u Ba1te 1e!eAi. "re!4nd ti81ul
a!est lu!ru nu se s!(i86#. &rin!i1alul 8otiv 1entru a!est lu!ru nu este 'a1tul !# a!east# !arte este s!ris# @ntrLo
Fli86# ne!unos!ut#G sau !onAine !uvinte taini!e 1e !are o8ul nu le 1oate re1eta.G Din !ontr#, 1iatra de 1oti!nire
a 9i6liei !onst# @n si81litatea ei total#5 tainele lui Du8ne0eu sunt s!(iAate 1entru viaAa 0ilni!# a o8ului de r4nd Bi
1ar!# toat# 1ovestea 1are 8ult 1rea u8an#. A!est lu!ru este ase8enea !u8 Do8nul @ntru1at a a1#rut !a Bi un o8
o6iBnuit.
S!ri1uturile sunt Fins1irate,G ele sunt !uv4ntul lui Du8ne0eu. Ce este ins1iraAia nu 1oate 'i de'init !u8 se
!uvine - @n ea e3ist# o tain#. Este taina @nt4lnirii du8ne0eieBtiLo8eneBti. $oi nu 1ute8 @nAelege de1lin @n !e 'el
Foa8enii s'inAi al lui Du8ne0euG au au0it Cuv4ntul Do8nului Bi !u8 lLau 1utut arti!ula @n !uvintele 1ro1riului
lor diale!t. "otuBi, !(iar @n trans8iterea lor u8an# era vo!ea lui Du8ne0eu a!olo @ntrLun idio8 u8an. Indi'erent
@n !e 'el a8 @nAelege ins1iraAia, nu tre6uie uitat sau tre!ut !u vederea un 'a!tor. S!ri1turile trans8it Bi 1#strea0#
!uv4ntul lui Du8ne0eu to!8ai @ntrLun idio8 u8an. Pntradev#r Du8ne0eu a vor6it o8ului, iar o8ul era !el !are
@nAelegea Bi 1er!e1ea. Ast'el, Fantro1o8or'is8ulG este inerent @n a!est 'a1t. $u e3ist# ni!i un 'el de a!o8odare la
sl#6i!iunea u8an#. &un!tul !entral este !# li86a u8an# nuLBi 1ierde tr#s#turile naturale 1entru a devenii un
ve(i!ul al revelaAiei du8ne0eieBti. Da!# voi8 s# au0i8 Cuv4ntul lui Du8ne0eu !u8 sun# !lar, li86a noastr# nu
tre6uie s# 1#r#seas!# 'a1tul de a 'i u8an. Ceea !e este o8enes! nu este @ng(iAit de ins1iraAia du8ne0eias!#, !i
este doar transfi#urat. FSu1ranaturalulG nu distruge !eea !e este FnaturalG5 6C(er (6Csin nu @nsea8n# (ara
(6Csin! Idio8ul u8an nu tr#dea0# Bi nu de1re!ia0# s1lendoarea revelaAiei, nu @nt#reBte 1uterea !uv4ntului lui
Du8ne0eu. Cuv4ntul lui Du8ne0eu 1oate 'i e31ri8at ade!vat Bi !ore!t @n !uvinte u8ane. Cuv4ntul lui
Du8ne0eu nu sl#6eBte atun!i !4nd sun# @n li86a o8ului. O8ul este !reat du1# !(i1ul Bi ase8#narea lui
Du8ne0eu - a!east# leg#tura Fanalogi!#G 'a!e !o8uni!area 1osi6il#. Din 8o8ent !e Du8ne0eu a dorit s#
vor6eas!# o8ului, !uv4ntul o8ului do64ndeBte o nou# ad4n!i8e Bi 1utere devenind trans'igurat. Du(ul
du8ne0eies! r#su'l# @n organis8ul vor6irii u8ane. Ast'el devine 1osi6il o8ului s# e31ri8e !uvintele lui
Du8ne0eu Bi s# vor6eas!# lui Du8ne0eu. Devine 1osi6il# FteologiaG - t6eolo#ia' lo#os (eri t6eou.
Stri!t vor6ind, teologia devine 1osi6il# nu8ai 1rin revelaAie. A!esta este r#s1unsul u8an o'erit lui
Du8ne0eu !are a vor6it 8ai @nt4i. A!easta este 8#rturia o8ului 'aA# de Du8ne0eu !are iLa vor6it, al !#rui !uv4nt
lLa au0it, ale !#rui !uvinte leLa au0it Bi a!u8 le reAine Bi le re1et#. 9ine@nAeles !# a!est r#s1uns nu este ni!iodat#
!o81let. "eologia se a'l# @ntotdeauna @n 1ro!esul 'or8ul#rii. 9a0a Bi 1un!tul de @n!e1ut sunt 1er8anent a!eleaBi5
Cuv4ntul lui Du8ne0eu, revelaAia. "eologia 8#rturiseBte revelaAia. Ea 8#rturiseBte @n di'erite 'eluri5 @n !re0uri, @n
dog8e, ritualuri s'inte Bi si86oluri. PntrLun anu8e sens S!ri1tura @nseBi este @n a!elaBi ti81 r#s1unsul 1ri8ar sau
8ai 6ine s1us S!ri1tura este !on!o8itent r#s1unsul lui Du8ne0eu Bi al o8ului - !uv4ntul lui Du8ne0eu este
8ediat 1rin inter8ediul r#s1unsului !redin!ios al o8ului. Pntotdeauna e3ist# o inter1retare u8an# @n ori!e
1re0entare a Cuv4ntului du8ne0eies!. &4n# @n a!est 8o8ent este @ntotdeauna '#r# de s!#1are F!ondiAionat de
situaAie.G Este oare 1osi6il !a o8ul s# s!a1e de situaAia sa u8an#V
9iseri!a a su8ari0at 8esaSul s!ri1uristi! @n !re0uri Bi @n 8ulte alte 8etode Bi !#i. CredinAa !reBtin# a
de0voltat sau a !res!ut @ntrLun siste8 de !re0uri Bi !onvingeri. Pn ori!e siste8 de a!est 'el stru!tura l#untri!# a
8esaSului 1ri8ar se arat# evident, toate arti!olele 1arti!ulare de !redinA# sunt 1re0entate @n interde1endenAa lor
8utual#. Evident, ave8 nevoie de un siste8 la 'el de 6ine !u8 atun!i !4nd !#l#tori8 ave8 nevoie de o (art#.
H#rAile se re'er# la un 1#84nt real. Ori!e siste8 do!trinar este un 'el de su6stitut 1entru S!ri1turi. A86ele tre6uie
Ainute !a1 la !a15 o 1re0entare generali0at# sau a6stra!t# a 8esaSului 1rin!i1al @ntrLun !re0 sau siste8 Bi toate
+;
do!u8entele 1arti!ulare !are se re'er# la 8o8entele !on!rete ale revelaAiei. A8 1utea s# s1une8 un sistem Bi
!(iar istorie!
Ai!i se ridi!# din nou o 1ro6le8#5 !u8 Bi 14n# la !e nivel 1oate 'i istoria s!(iAat# @ntrLun siste8V A!easta
este 1rin!i1ala 1ro6le8# a er8eneuti!ii teologi!e. Care este 'olosinAa teolo#ic a 9i6lieiV Cu8 ar tre6ui
!u'und#torii Bi 8artorii !on!reAi, a!o1erind sute de ani s# 'ie 'olosiAi 1entru !onstru!Aia unei singure s!(e8eV
Pntradev#r 9i6lia este una Bi totuBi este de 'a1t o !ole!Aie de s!rieri di'erite. $u sunte8 @81uterni!iAi s# ignor#8
a!est 'a1t. SoluAia de1inde @n !ele din ur8# de !on!e1Aia noastr# !u 1rivire la istorie, de !on!e1Aia noastr# des1re
ti81. Cea 8ai uBoar# soluAie ar 'i da!# a8 1utea tre!e !u vederea sau de1#Bii diversitatea vre8urilor, durata
1ro!esului @nsuBi. CreBtinis8ul sLa !on'runtat !u o ast'el de is1it# @n!e14nd 'oarte de vre8e @n e3istenAa sa.
A!easta a stat la r#d#!ina tuturor inter1ret#rilor alegori!e, de la Filon Bi &seudoL9arna6a la noua renaBtere a
alegoris8ului @n ti81urile 1ostLre'or8atori!e. A!easta a 'ost o is1it# 1er8anent# a tuturor 8isti!ilor. 9i6lia este
1rivit# !a Bi o !arte de 1ara6ole s'inte s!ris# @ntrLun li86aS s1e!ial si86oli! Bi datoria e3ege0ei este s#Li dete!te0e
@nAelesul as!uns, s# dete!te0e Cuv4ntul veBni! !are se @nt481l# s# 'i 'ost 'olosit @n 8aniere di'erite su6 di'erite
v#luri. Adev#rul Bi 1ers1e!tiva istori!# sunt irelevante @n a!est !a0. Con!retitudinea istori!# nu este ni8i! 8ai
8ult sau 8ai 1uAin de!4t o s!(e8# 1i!torial#, i8gerie 1oeti!#. Pntreaga 9i6lie ar 'i 'ost re!onstruit# @ntrLo !arte
de e3e81le edi'i!atoare, de si86oluri 8#reAe !are arat# s1re adev#rul su1raLte81oral. $u este oare adev#rul lui
Du8ne0eu totdeauna la 'el, identi! Bi eternV Pn a!east# si8Aire este natural s# 1rivi8 Ve!(iul "esta8ent s1re
evidenAierea tuturor !re0urilor Bi !onvingerilor distin!tive !reBtine. Cele dou# testa8ente sunt !a Bi !u8 sLar
a8este!a @ntrLunul su1raLte81oral Bi se8nele lor distin!tive ar 'i Bterse. &eri!olele Bi neaSunsurile unei ast'el de
a6ord#ri er8eneuti!e sunt 1rea evidente 1entru a ne!esita o res1ingere e3tensiv#. Singurul re8ediu real
@81otriva a!estei is1ite ar 'i restaurarea intros1e!Aiei istori!e. 9i6lia este istorie' nu un siste8 al !redinAei Bi nu
tre6uie 'olosit# !a Bi summa t6eolo#iae! Pn a!elaBi ti81, nu este istoria !redinAei u8ane !i istoria revelaAiei
du8ne0eieBti. &ro6le8a 1ri8ar# r#84ne @n!# nere0olvat# totuBi5 1entru !e s!o1 ave8 nevoie de siste8 Bi de
istorieV &entru !e 8otiv Bi 1entru !e s!o1 leLa Ainut 9iseri!a @ntotdeauna @81reun#V Din nou, !el 8ai si81lu
r#s1uns la a!east# @ntre6are este !el 8ai 1uAin 8ulAu8itorY unii ar 1utea sugera !# S!ri1turile sunt !ele 8ai
autenti!e @nregistr#ri ale revelaAiei Bi 1rin ur8are tot !eea !e deriv# nu sunt de!4t niBte !o8entarii. Co8entariul
nu 1oate avea ni!iodat# a!eiaBi autoritate !a Bi @nregistrarea original#. E3ist# un oare!are adev#r @n a!east#
sugestie, dar adev#rata di'i!ultate !u !are ne !on'runt#8 st# altundeva. De !e nu sunt stadiile 1ri8are ale
revelaAiei de1#Bite de !ele 8ai t4r0iiV De !e 8ai ave8 nevoie de lege Bi de 1ro'eAi !(iar Bi @n noul leg#84nt al lui
Hristos !are 14n# la un anu8it nivel de autoritate sunt !a Bi Evang(eliile Bi restul s!rierilor $oului "esta8entV
<# re'er !a Bi !a1itole ale uneia Bi a!eleiaBi !#rAi. 9ine@nAeles !# ele sunt in!luse @n !anonul S!ri1turii nu doar !a
Bi do!u8ente istori!e, nu !a Bi !a1itole ale istoriei !are to!8ai a tre!ut. A!est lu!ru se re'er# @n s1e!ial la Ve!(iul
"esta8ent. FC#!i toAi 1ro'eAii Bi legea au 1ro'eAit 14n# la IoanG K<atei ++5+EM. De !e 1#stra8 at4t legea !4t Bi
1ro'eAii Bi @n !e sensV Care ar 1utea 'i adev#rata 'olosire a Ve!(iului "esta8ent @n 9iseri!a lui HristosV
<ai @nt4i de toate tre6uie s# e3iste o 'olosire istori!#. "otuBi din nou, a!east# istorie este o istorie s'4nt# -
nu o istorie a !onvingerilor u8ane Bi evoluAia lor, !i o istorie a 1uterni!elor 'a1te ale lui Du8ne0eu. A!este 'a1te
nu sunt @ntreru1eri de0legate de Du8ne0eu @n viaAa u8an#. &rin ur8are @ntrLun anu8e sens !ele 8ai ti81urii au
'ost i81li!ate sau re'le!tate @n !ele 8ai ve!(i. E3ist# o !ontinuitate a a!Aiunii du8ne0eieBti la 'el !u8 era o
identitate a s!o1ului Bi Aelului. A!east# !ontinuitate este 6a0a 1entru !eea !e sLa nu8it inter1retarea Fti1ologi!#.G
"er8inologia 1atristi!# a devenit @n a!est 1un!t 'luent#. "otuBi, a e3istat @ntotdeauna o distin!Aie !lar# @ntre !ele
dou# 8etode Bi 'olosinAe. FAlegoriaG era !u adev#rat o 8etod# e3egeti!#. Un alegorist avea de a 'a!e 8ai @nt4i de
ori!e !u te3teleY el !#uta sensul ulti8 Bi 1e !el as!uns al 1asaSelor s!ri1uristi!e, al 1ro1o0iAiilor Bi !(iar al
!uvintelor 1arti!ulare, @n s1atele Bi dedesu6tul Fliterei.G Din !ontr#, Fti1ologiaG nu a 'ost o e3ege0# a te3telor, !i
8ai 8ult o inter1retare a eveni8entelor. A!easta era 8ai 8ult o 8etod# 'ilologi!# de!4t una istori!#. Era
!ores1ondenAa l#untri!# a eveni8entelor din !ele dou# testa8ente !are a 'ost dete!tat#, sta6ilit# Bi s!oas# @n
evidenA#. Un ti1ologist se uit# la F1araleleG Bi la si8ilarit#Ai. $u toate eveni8entele din Ve!(iul "esta8ent @Bi au
+?
1ro1ria lor !ores1ondenA# @n $oul. "otuBi e3ist# anu8ite eveni8ente @n ve!(ea r4nduire !are au 'ost F'iguriG sau
Fti1uriG a eveni8entelor 1ri8are din noul. Cores1ondenAa lor a 'ost o denu8ire du8ne0eias!#5 ele erau din !4te
se 1are nivele ale unui singur 1ro!es al &rovidenAei r#s!u81#r#toare. Pn a!est 'el, Fti1ologiaG era deSa 'olosit# de
S'. &avel Ksu6 nu8ele unei FalegoriiG5 Galateni )5>)5 &atina estin alle#oroumenaM. E3ist# un s!o1 identi! al lui
Du8ne0eu @n 'aAa a!estor intervenAii 1uterni!e a lui Du8ne0eu Bi @n de1lin#tate ele au 'ost revelate @n Hristos.
Augustin a 'or8ulat a!est lu!ru destul de !lar5 7in i(so facto' non solum in dicto' misterium reDuirere de*emus
2Fse !uvine s# !#ut#8 taina nu nu8ai @n !uv4nt, !i Bi @n 'a1tul @nseBi= K@n Ps! 4E' sermo' >, *M. F"aina Ve!(iului
"esta8ent era HristosY nu doar @n @nAelesul !# <oise Bi 1ro'eAii au Fvor6itG !u el, !i @n 1ri8ul r4nd 'iind!# tot
torentul istoriei s'inte a 'ost orientat du8ne0eieBte s1re el. Pn a!est 'el El a 'ost @81linirea tuturor 1ro'eAiilor.
&entru a!est 8otiv nu8ai @n lu8ina lui Hristos 1oate 'i Ve!(iul "esta8ent @nAeles !u8 se !uvine Bi FtaineleG sale
des!o1erite - de 'a1t, ele au 'ost de0velite @n venirea Celui F!are va s# vin#.G PnAelesul 1ro'eti! adev#rat al
1ro'eAiilor este v#0ut !lar @n retros1e!tiv#, du1# !e ele au 'ost deSa @81linite. O 1ro'eAie @81linit# este @ntotdeauna
sla6# Bi enig8ati!# KaBa sunt 1ro'eAiile !#rAii A1o!ali1sei, !are arat# @n s1re !eea !e are s# se vin# Fla s'4rBitGM.
A!easta nu @nsea8n# !# 1ur Bi si81lu 1une8 un sens nou @n te3tul ve!(i5 sensul era a!olo, deBi nu 1utea 'i v#0ut
!lar. C4nd noi, de e3e81lu, @n 9iseri!# identi'i!#8 1e SluSitorul Su'erinAei K@n !artea lui IsaiaM !a Bi Hristos
!ru!i'i!at, noi nu 1une8 @n 1ra!ti!# o vi0iune a Ve!(iului "esta8ent @ntrLun eveni8ent al $oul "esta8ent5 doar
dete!t#8 @nAelesul vi0iunii @nseBi, deBi !u siguranA# a!est @nAeles nu ar 1utea 'i identi'i!at de1lin @n vre8urile !are
1re!edau lui Hristos. Ceea !e a 'ost 8ai la @n!e1ut doar o vi0iune Ko Fanti!i1areGM a devenit un 'a1t istori!.
Un alt 1un!t este de o i81ortanA# 8aSor#. &entru un FalegoristG F!(i1urileG 1e !are le inter1retea0# sunt
re'le!Aii ale unui 1rototi1 1reLe3istent sau i8agini ale unui Fadev#rG etern Bi a6stra!t. Ele Aintes! @n s1re !eva !are
este a'ar# din ti81. Din !ontr# ti1ologia este orientat# @n s1re viitor. F"i1urileG sunt anti!i1#ri, (reL'igur#riY
1rototi1ul lor este @n!# 1e dru8ul venirii. "i1ologia este ast'el o 8etod# istori!#, 8ai 8ult de!4t una 'ilologi!#
'iind!# a!easta i81li!# Bi 1resu1une 8ai 8ult una 'ilologi!#. Ai!i tre!utul, 1re0entul Bi viitorul sunt legate @ntrLo
unitate a s!o1ului du8ne0eies! Bi s!o1ul era Hristos. &rin ur8are ti1ologia are un a!!entuat sens ti1ologi!
K9iseri!a este in!lus# ai!i !a Bi "ru1ul Bi <ireasa lui HristosM. Pn 1ra!ti!#, 6ine@nAeles o adev#rat# 6alanA# nu sLa
1#strat ni!iodat# stri!t. C(iar Bi @n 'olosinAa 1atristi!# ti1ologia a 'ost !onta8inat# variat de deviaAii Bi a!u8ul#ri
alegori!e, @n s1e!ial !(iar Bi @n 'olosirea o8ileti!# Bi devoAional#. Ceea !e este i81ortant este !# @n tradiAia
!ate(eti!# a 9iseri!ii 1ri8are, str4ns legat# de ad8inistrarea s'intelor taine sLa 1#strat @ntotdeauna a!east#
6alanA#. A!esta a 'ost tradiAia 9iseri!ii Bi deviaAiile sLau datorat 8ai 8ult !urio0it#Aii Bi i8aginaAiei !#rturarilor
individuali. 9iseri!a a 'ost @n de1lin# so6rietate orientat# istori!. Di81reun# !u do!trina istori!# Ksiste8ulM S'4nta
9i6lie a 'ost @ntotdeauna !itit# @n 9iseri!i !u s!o1ul deli6erat de a le rea8intii !redin!ioBilor 6a0a istori!# Bi
tre!utul !redinAei Bi n#deSdii lor. Augustin a sugerat !# 1ro'eAii au vor6it de 9iseri!# 8ai !lar de!4t @nsuBi Hristos,
de!4t <esia K@n Ps! 1F!0' enaratio' 0 <.L., E*, >))M. PntrLun anu8e sens, a!est lu!ru a 'ost deSa natural din
8o8ent !e e3ista deSa o 9iseri!#. Israel, 1o1orul ales, 1o1orul leg#84ntului era 8ai 8ult un 'el de 9iseri!# de!4t
o naAie, !a !elelalte FnaAiuni.G +a et6ne nationes sau #entes - a!eBti ter8eni @nrudiAi au 'ost 'olosiAi @n 9i6lie KBi
8ai t4r0iuM 1entru a des!rie 1#g4nii Bi ne!redin!ioBii @n !ontrast !u uni!a naAiune !are era dease8enea KBi 8ai
8ult de!4t ori!eM 9iseri!# lui Du8ne0eu. Legea a 'ost dat# lui Israel @n !a1a!itatea lui !a Bi 9iseri!#. A @86r#AiBat
toat# viaAa oa8enilor, Fte81oralulG la 'el de 6ine !a Bi Fdu(ovni!es!ul,G 'iind!# @ntreaga e3istenA# u8an# tre6uia
s# 'ie or4nduit# de nor8ele du8ne0eieBti. Stri!t vor6ind divi0iunea vieAii @n de1arta8entul Fte81oralG Bi
Fdu(ovni!es!G este 1re!ar#. Pn ori!e !a0, Israel era o !o8unitate de !redin!ioBi !onstituit# du8ne0eieBte, unit# de
legea lui Du8ne0eu, !redinAa adev#rat#, ritualuri s'inte Bi ierar(ie - ai!i g#si8 toate ele8entele de'iniAiei
tradiAionale ale 9iseri!ii. Ve!(ea or4nduire a 'ost @81linit# @n noua or4nduire, leg#84ntul a 'ost re!onstituit Bi
ve!(iul Israel a 'ost res1ins din !au0a ne!redinAei lui de1line5 el a o8is 0iua !4nd a 'ost vi0itat. Singura adev#rata
!ontinuare a ve!(iului leg#84nt a 'ost @n 9iseri!a lui Hristos Ks# ne a8inti8 !# a86ii ter8eni sunt de origine
evreias!#5 9iseri!a este Dua6al Bi Hristos @nsea8n# 9esia6M. Ea este adev#ratul Israel, %ata (neuma! Pn a!est
sens, S'. Iustin a res1ins e8'ati! idea !# Ve!(iului "esta8ent a 'ost o leg#tur# !are 1#stra @81reun# 9iseri!a Bi
+.
sinagogile. &entru el o1o0iAia era adev#rat#. "oate a!u0ele evreieBti au 'ost res1inse 'or8al5 Ve!(iul "esta8ent
nu 8ai a1arAinea 'or8al evreilor din 8o8ent !e ei nu au !re0ut @n Iisus Hristos. Ve!(iul "esta8ent a1arAinea
a!u8 doar 9iseri!ii. $i8eni nu 8ai 1utea 1retinde !# deAine 1e <oise Bi 1e 1ro'eAi, da!# el nu era !u Hristos
Iisus. 9iseri!a era $oul Israel Bi uni!a 8oBtenitoare a 1ro8isiunilor !elor din ve!(i8e. Un nou Bi i81ortant
1rin!i1iu er8eneuti! a 'ost in!lus @n a!este de!laraAii rigoriste ale unui a1ologist !reBtin ti81uriu. Ve!(iul
"esta8ent tre6uia !itit Bi inter1retat !a Bi o !arte a 9iseri!ii. Ar 8ai tre6ui ad#ugat !artea des(re 9iseri!#.
Legea a 'ost @nlo!uit# de adev#r Bi @n ea BiLa g#sit adev#rata @81linire Bi 1rin ur8are a 'ost a6rogat#.
A!easta nu 8ai tre6uia i81us# ve!(ilor !onvertiAi. $oul Israel @Bi avea 1ro1ria !onstituAie. A!east# 1arte a
Ve!(iului "esta8ent sLa @nve!(it. SLa dovedit a 'i F!ondiAionat# de situaAieG - nu at4t de 8ult @n sensul unei
relativit#Ai istori!e generale !4t !a Bi un sens 1rovidenAial 8ai ad4n!. $oua situaAie r#s!u81#r#toare a 'ost !reat#
sau inaugurat# de Do8nul5 o nou# situaAie @n 1ers1e!tiva s'4nt# a 84nuirii. "ot !eea !e a a1arAinut esenAial
stadiului sau 'a0ei de 8ai @nainte BiLa 1ierdut @nAelesul 1ro1riu sau BiLau 1#strat @nAelesul lor !a Bi o Fu86r#G sau
i8agine. Pn $oul "esta8ent ave8 !(iar a!est 'a1t. $oul "esta8ent este !eva 8ai 8ult de!4t o si81l# F'igur#G a
@81#r#Aiei !e are s# vin#. &e de alt# 1arte, ar 'i 1re8atur s# vor6i8 de o Fes(atologie reali0at#,G a!easta 1ur Bi
si81lu 'iind!# es6atonLul nu a 'ost deSa reali0at5 istoria s'4nt# nu a 'ost @n!(is#. Unii ar 1re'era 'ra0a5
Fes(atologia inaugurat#.G A!easta !on'er# !u a!urateAe diagno0a 6i6li!#[1un!tul !ru!ial al revelaAiei este deSa @n
tre!ut. FUlti8ulG Ksau FnoulGM a intrat deSa @n istorie deBi nu sLa aSuns la ulti8ul stadiu. $u 8ai sunte8 doar @n
lu8ea se8nelor, !i deSa @n lu8ea realit#Aii, totuBi su6 se8nul !ru!ii. P81#rAea a 'ost deSa inaugurat#, dar nu a 'ost
deSa @81linit# de'initiv. Canonul 'i3 al S!ri1turii @nsuBi si86oli0ea0# o @81linire. 9i6lia este @n!(is# 'iind!#
Cuv4ntul lui Du8ne0eu sLa @ntru1at. "er8enul nostru ulti8 de re'erinA# nu 8ai este o !arte !i o 1ersoan# vie.
"otuBi 9i6lia 8ai are a!east# autoritate - nu nu8ai !a Bi o @nregistrare a tre!utului, !i Bi !a Bi o !arte 1ro'eti!#,
1lin# de alu0ii, Aintind s1re viitor, s1re s'4rBit.
Istoria s'4nt# a 84ntuirii @n!# se de0volt#. A!u8 este istoria 9iseri!ii !ea !are este "ru1ul lui Hristos. $u
este 1osi6il ni!i un siste8 !o81let al !redinAei !reBtine, !#!i 9iseri!a se a'l# @n!# @n 1elerinaSul ei. 9i6lia este
1#strat# de 9iseri!# !a Bi o !arte de istorie 1entru a le rea8intii !redin!ioBilor de natura dina8i!# a revelaAiei
du8ne0eieBti, F@n 8ulte !(i1uri Bi @n 8ulte 'eluri.G
CAPITOLUL &9
C#t:%ct#te# B!erc
Unirea teantro(ic ,i Biserica
Hristos a !u!erit lu8ea. A!east# vi!torie !onst# @n 'a1tul !# BiLa !reat 1ro1ria Sa 9iseri!#. Pn 8iSlo!ul
vanit#Aii Bi s#r#!iei, a sl#6i!iunii Bi istoriei su'erinAei u8ane, El a 1us te8eliile unei Fnoi 'iinAe.G 9iseri!a este
lu!rarea lui Hristos 1e 1#84ntY este !(i1ul Bi reBedinAa 6ine!uv4ntatei Sale 1re0enAe @n lu8e. De 0iua
Cin!i0e!i8ii Du(ul S'4nt sLa 1ogor4t 1este 9iseri!# !are era atun!i re1re0entat# de !ei dois1re0e!e a1ostoli Bi de
!ei !are se a'lau @81reun# !u ei. El a intrat @n lu8e 1entru lo!ui !u noi Bi 1entru !a s# a!Aione0e 8ai de1lin de!4t
a a!Aionat 8ai @nainteY FDu(ul nu a 'ost d#ruit 'iind!# Iisus nu a 'ost @n!# 8#rit.G
+
Du(ul S'4nt sLa 1ogor4t odat#
1entru totdeauna. A!easta este o tain# e3traordinar# Bi de ne!u1rins. El lo!uieBte Bi tr#ieBte ne@n!etat @n 9iseri!#.
Pn 9iseri!# 1ri8i8 Du(ul @n'ierii.
>
&rin 1ri8irea Bi a!!e1tarea Du(ului deveni8 etern al lui Du8ne0eu. Pn
9iseri!# 84ntuirea noastr# este 1er'e!Aionat#, este @81linit t6eosis>ul rasei u8ane Bi este 1er'e!Aionat# s'inAirea Bi
trans'igurarea noastr#.
EGtra ecclesiam nullam salus! KA'ar# din 9iseri!# nu e3ist# 84ntuireM. "oat# 1uterea !ategori!# Bi 1un!tul
!entral al a!estui a'oris8 !onst# @n 1ro1riaLi tautologie. A'ar# din 9iseri!# nu e3ist# 84ntuire, 'iind!# 9iseri!a
+
Ioan ;, E..
>
Ro8. ;, +H.
>/
este 84ntuirea. <4ntuirea este des!o1erirea !#ii 1entru 'ie!are dintre !ei !are !red @n nu8ele lui Hristos. Pn
9iseri!# Bi @n tru1ul lui Hristos, @n a!est organis8 teantro1i!, taina @ntru1#rii, taina !elor Fdou# naturiG unite
indisolu6il este @81linit# !ontinuu. Pn @ntru1are ave8 des!o1erit# 1lin#tatea revelaAiei, o revelaAie nu nu8ai a lui
Du8ne0eu !i Bi a o8ului. FFiind!# Fiul lui Du8ne0eu a devenit Fiul O8ului,G s!rie S'. Irineu F1entru !a @n !ele
din ur8# o8ul s# 1oat# devenii Fiul lui Du8ne0eu.G
E
Pn Hristos, Du8ne0eul o8, nu nu8ai !# se des!o1er#
@nAelesul e3istenAei u8ane !i Bi sLa Bi @81linit. Pn Hristos natura u8an# este 1er'e!Aionat#, este re@nnoit#, re0idit#,
!reat# din nou. Destinul u8an @Bi atinge a1ogeul Bi de ai!i @nainte viaAa u8an# devine, du1# !uv4ntul a1ostolului
Fas!uns# !u Hristos @n Du8ne0euG. Ast'el Hristos este ulti8ul Ada8,
)
un o8 adev#rat. Pn El se des!o1er#
8#sura Bi li8itele e3istenAei u8ane. El a @nviat !a Bi 1ri8ul 'ru!t al !elor ador8iAi K+ Cor. +H5>/L>>M. El sLa
@n#lAat la !eruri Bi a Be0ut deLa drea1ta "at#lui. <#rirea sa devine 8#rirea @ntregii e3istenAe u8ane. Hristos a intrat
@n 8#rirea 1reLetern#, El a intrat !a Bi o8 Bi a !(e8at @ntreaga e3istenA# u8an# s# d#inuias!# din nou @n El Bi 1rin
El. FDu8ne0eu 'iind 6ogat @n 8il#, din 8area Sa iu6ire !u !are neLa iu6it, !(iar Bi atun!i !4nd noi era8 8orAi
1rin '#r#delegile noastre neLa unit !u Hristos... Bi neLa ridi!at !u El Bi neLa '#!ut s# Bede8 @81reun# !u El @n
l#!aBurile !ereBti, @n Iisus Hristos KE'eseni >5 )L*M. Pn a!easta !onst# taina 9iseri!ii !a Bi tru1 al lui Hristos.
9iseri!a este 1lin#tatea K\]^_`abM !eea !e @nsea8n# m(linirea' des#v4rBirea KE'eseni +5>EM. Pn a!east# 8anier#
S'. Ioan Hrisosoto8 e31li!# !uvintele a1ostolului5 F9iseri!a este 1lin#tatea lui Hristos @n a!elaBi 'el @n !are !a1ul
@ntregeBte tru1ul Bi tru1ul este @ntregit de !a1. PnAelege8 de !e a1ostolul vede 1e Hristos !a Bi Ca1ul !are are
nevoie de toate 8e86rele. Fiind!# 8ulAi dintre noi, 1e de alt# 1arte sunte8 un 1i!ior, un alt 8#dular, toate sunt
@ns# sunt ne!esare !a ast'el tru1ul s# 'ie de1lin. "ru1ul este 'or8at din toate 8#dularele. A!easta @nsea8n# !# Bi
!a1ul va 'i de1lin doar atun!i !4nd tru1ul va 'i 1er'e!t, !4nd noi !u toAii sunte8 uniAi de1lin Bi 1uterni!i.G
H
E1is!o1ul "eo'an re1et# e31li!aAia lui S'. Ioan Hrisosto8. F9iseri!a @nsea8n# @81linirea lui Hristos @n a!eiaBi
8#sur# @n !are !o1a!ul re1re0int# @81linirea @n 'ru!t.G "ot !eea !e este 1re0ent @n tru1 este o si8etrie !ondensat#
1ri8induLBi de1lin#tatea @n !o1a!.. El este !o81let Bi de1lin 1er'e!t, dar @n!# nu a atras u8anitatea la Sine @n
stadiul des#v4rBirii 'inale. $u8ai gradual 1oate u8anitatea s# intre @n !o8uniune !u El Bi ast'el s# d#ruias!# o
nou# de1lin#tate o1erei sale. U8anitatea intr# @n !onta!t !u Hristos Bi ast'el do64ndeBte o nou# @81linire a o1erei
sale !are @nsea8n# de 'a1t do64ndirea de1lin#t#Aii @ntru!(i1ate a a!estei o1ere.
*

Pn sine 9iseri!a @nsea8n# o des#v4rBireY !ontinuarea Bi @81linirea unirii teantro1i!#. 9iseri!a @nsea8n# o
u8anitate trans'igurat# Bi regenerat#. PnAelesul a!estei regener#ri Bi trans'or8#ri este !on'erit @n a!eia !# @n
9iseri!# u8anitatea devine o Funitate @ntrLun tru1G KE'eseni >5+*M. ViaAa 9iseri!ii @nsea8n# unitate Bi unire.
"ru1ul este unit @81reun# Bi ast'el F!reBteG KCol. >5+.M @n unitatea Du(ului Bi a iu6irii. Di8ensiunea 9iseri!ii
!onst# @n unitate. Desigur a!east# unitate nu este una e3terioar#, !i una l#untri!#, inti8#, organi!#. Este unitatea
unui tru1 !are tr#ieBte, unitatea unui organis8. 9iseri!a nu este o unitate @n sensul !# este una Bi uni!#Y este o
unitate 8ai @nt4i deoare!e sensul ei !onst# @n reunirea u8anit#Aii se1arate Bi divi0ate. Este a!ea unitate !are
@nsea8n# adev#ratul Fso6ornostG Bi adev#rata !atoli!itate a 9iseri!ii. Pn 9iseri!# u8anitatea tre!e @ntrLun alt 1lan,
@Bi @n!e1e o nou# 8anier# de a e3ista. Este 1osi6il# o nou# viaA#, o viaA# adev#rat#, de1lin# Bi !o81let#, o viaA#
universal# F@n unitatea Du(ului Bi @n leg#tura 1#!iiG KE'eseni )5EM. Pn!e1e o nou# e3istenA#, un nou 1rin!i1iu al
vieAii FdeBi &#rinte "u eBti @ntru 8ine Bi Eu @ntru tine, !a ei s# 1oat# 'i @n noi.. 1entru !a ei s# 'ie una !u8 $oi
sunte8 unaG KIoan +;5 >+L>EM.
Este taina reunirii 'inale a unit#Aii S'intei "rei8i. Ea este reali0at# @n viaAa Bi @n !onstru!Aia 9iseri!ii, este
taina lui so6ornost, taina !atoli!it#Aii.
Calitatea intern a catolicitii
E
Adv. Haer. E, +/, >
)
+ Corinteni +H5)H.
H
Pn E1(es. Ho8. E,> K<igne, &G, OII !. >*M.
*
E31li!aAie la E1istola !#tre E'eseni <. +?.E, 11. .EL.). &entru a!elaBi 1un!t de vedere a se lua @n !onsiderare Bi 1e &rea Cu!erni!ul
&#rinte N. Ar8itage Ro6inson, E(istola :f@ntului Pavel ctre Efeseni' 11. ))L)H, I. )/EY ediAie 1res!urtat# 11. H;L*/.
>+
Catoli!itatea 9iseri!ii nu este o !on!e1Aie !antitativ# sau geogra'i!#. $u de1inde de dis1ersia @n lu8e a
9iseri!ii Bi a !redin!ioBilor. Universalitatea 9iseri!ii este !onse!inA# sau 8ani'estare, dar nu !au0a sau
'unda8entul 1ro1riei sale !atoli!it#Ai. E3tensia @n lu8e a 9iseri!ii sau universalitatea ei nu este ni8i! alt!eva
de!4t un se8n e3tern, un se8n a6solut ne!esar. 9iseri!a a 'ost Bi vLa r#84ne !atoli!# !(iar Bi atun!i !4nd
!o8unit#Aile !reBtine nu erau alt!eva de!4t niBte !o8unit#Ai solitare la 'el !a Bi insulele rare @ntrLo 8are de
ne!redinA# si 1#g4nis8. 9iseri!a vLa r#84ne universal# 14n# la s'4rBitul ti81urilor atun!i !4nd taina !#derii se va
des!o1erii din nou Bi 9iseri!a vLa devenii din nou o Ftur8# 8i!#.G FAtun!i !4nd vLa venii Fiul O8ului vLa g#si
El oare !redinA# 1e 1#84ntVG
;
Din a!east# 1ers1e!tiv# <itro1olitul Filaret sLa e31ri8at destul de ade!vat. FDa!#
un oraB sau o Aar# !ade a!estea ias# din 9iseri!a Universal# iar restul !are nu a !#0ut r#84ne un !or1 integral Bi
'#r# s# 1iar#.G
?
Filaret 'oloseBte ai!i !uv4ntul FuniversalG @n sensul !atoli!it#Aii. Con!e1Aia se 8#soar# 1rin
r#s14ndirea @n lu8e. Universalitatea e31ri8# @n 1ri8ul r4nd unitatea intern# Bi integralitatea vieAii 9iseri!ii.
Vor6i8 de @ntreg, nu !a Bi !o8uniune sau 8ai 6ine s1us nu !a Bi o !o8uniune si81l# Bi e81iri!#. Fa1tul de a
Aine de !o8uniune a1arAine 'eno8enalului Bi e81iri!ului @ntrLun 1lan ontologi! Bi unul nu8enal des!riind esenAa
dar nu Bi 8ani'est#rile e3terne ale unit#Aii. &ute8 si8Aii a!est lu!ru @n sensul Bi 1rin 'olosinAa 1reL!reBtin# a
a!estor !uvinte @n!e14nd !u So!rate. Pn eventualitatea !# universalitatea @nsea8n# Bi !atoli!itate este evident !#
nu 1ute8 vor6ii des1re o universalitate e81iri!#, !i des1re o universalitate ideal#Y !o8uniunea ideilor, nu a
'a1telor este !ea !are se s!ontea0#. Atun!i !4nd 1ri8ii !reBtini au 'olosit ter8enul de cdd]efeb dbg`]edh nu au
vrut ni!iodat# s# vor6eas!# des1re o 9iseri!# r#s14ndit# @n @ntreaga lu8e. A!est !uv4nt a o'erit 1roe8inenA#
ortodo3iei 9iseri!ii, adev#rului F9iseri!ii !elei 8ariG @n !ontrast !u du(ul se!tar se1aratist Bi 1arti!ularist. Se
1unea @n evidenA# idea 1urit#Aii Bi integrit#Aii !are au 'ost deSa e31ri8ate. A!est lu!ru este atestat !u 'orA# de
!uvintele lui Ignatie al Antio(iei5 Funde este e1is!o1ul a!olo st# de1lin#tatea, la 'el !u8 unde se a'l# Iisus Hristos
a!olo se a'l# Bi 9iseri!a Universal#.G
.
A!este !uvinte e31ri8# a!eiaBi 1ro8isiune5 Funde sunt doi sau 8ai 8ulAi
adunaAi @n nu8ele <eu a!olo sunt Bi Eu @n 8iSlo!ul lor.G
+/
Pn taina @81reun#Ladun#rii Kaifge_e`j gek fejbdf^`kM
se e31ri8# !uv4ntul !atoli!itate. <ai t4r0iu, S'4ntul C(iril al Ierusali8ului a e31li!at !uv4ntul F!atoli!itateG !are
a 'ost 'olosit @n !re0ul 9iseri!ii @ntrLun 'el tradiAional. Cuv4ntul 9iseri!# @nsea8n# Fadunarea tuturora @n unire,
1rin ur8are ea este denu8it# FadunareG K^dd]efebM. 9iseri!a este !atoli!# deoare!e este r#s14ndit# 1este @ntreg
1#84ntul Bi 'a!e !a toat# rasa u8an# s# 'ie drea1t#, 'iind!# @n 9iseri!#, dog8ele sunt 1redate Xde1lin, '#r# ni!i o
o8itere, !atoli! Bi !o81let, 'iind!# din nou, @n 9iseri!# ori!e 1#!at este vinde!at Bi t#8#duit.G
++
i ai!i din nou,
!alitatea 9iseri!ii este @nAeleas# !a Bi o !alitate inti8#. $u8ai @n O!!ident, du1# lu1ta @81otriva donatiBtilor
!uv4ntul F!at(oli!aG a 'ost 'olosit @n sensul Funiversalit#Aii,G @n o1o0iAie !u 1rovin!ialis8ul geogra'i! al
donatiBtilor.
+>
<ai t4r0iu @n est, !uv4ntul F!atoli!G a @n!e1ut s# 'ie @nAeles !a Bi sinoni8ul lui Fe!u8eni!.G A!east#
!on!e1Aie li8itat#, din !e @n !e 8ai 1uAin vivid#, a atras atenAie 8ai 8ult asu1ra 'or8ei e3terne Bi nu asu1ra
!onAinutului intern. 9iseri!a nu este !atoli!# din !au0a 1re0enAei e3terne Bi @n ori!e !a0 da!# este, nu este din
a!east# !au0#. 9iseri!a este universal# 'iind!# este o identitate !are @i @86r#AiBea0# 1e toAi, nu nu8ai 'iind!#
uneBte toAi 8e86rii, toate 9iseri!ile lo!ale !i 'iind!# este universal# 1rin 'ie!are 'a1t Bi eveni8ent al a!estei vieAi,
natura 9iseri!ii este universal#. Unitatea universalit#Aii se do64ndeBte 1rin Du(ul S'4nt. A!east# unitate este !ea
8ai @nalt# de1lin#tate Bi @81linire. S486urele unirii !atoli!e !onst# @n F8ulAi8ile !are !redeau din ini8# Bi din
;
Lu!a +?5?.
?
O1inile Bi 1ro1o0iAile lui Filaret, <itro1olitul <os!ovei re'eritor la 9iseri!a Ortodo3# din Est, St. &eters6urg, +??*, 1. HEM.
.
Ignat., S8irn, ?, >.
+/
<atei +?5+.L>/.
++
Cate!(. +?5 >E K<igne &G EE!. +/))M.
+>
Pn !on'or8itate !u &ierre 9ati''ol, Le cat6olicisme de :t! Au#ustin' K&aris, +.>/M 1. >+>. XIstoria 'olosinAei ter8enului !reBtin Bi 1reL
!reBtin cdd]efeb dbl`]ede Bi dbl`]ed`k ne!esit# un studiu atent. A1arent @n situaAia de 'aA# nu au e3istat investigaAii s1e!iale. Pn rus# se
1oate 'a!e re'erire la arti!olul destul de valoros, deBi 1lin de greBeli, a 1ro'esorului <. D. <uretau @n su1li8entul la !artea sa
Ru#ciuni evreie,ti antice atri*uite :f! Petru KSerg(iev &osad, +./HM. Ve0i dease8enea e1is!o1 Lig(t'oot, :f@ntul I#natie' v. II
KLondra, +??.M, 1. E+/ Knot#M.
>>
su'letG KFa1te )5 E>M. Unde nu e3ist# a!est !a0, viaAa 9iseri!ii este li8itat# Bi restr4ns#. A8este!area ontologi!# a
1ersoanelor este Bi tre6uie s# 'ie @81linit# @n !on'or8itate !u unitatea tru1ului lui Hristos. Oa8enii @n!etea0# a
8ai 'ii e3!lusivi Bi i81ondera6ili. Re!ea se1araAie @ntre FeuG Bi FtuG dis1are.
CreBterea 9iseri!ii !onst# @n !ontinua 1er'e!tare a 1ro1riei sale i8agini interne, a universalit#Aii sale
interne inerente, @n F1er'e!Aionarea @ntregului,G F!a toAi s# 'ie des#v4rBiAi @ntrLunul.G
+E

+ransfi#urarea (ersonalitii
Universalitatea 9iseri!ii are dou# 1lanuri. O6ie!tiv, universalitatea denot# unitatea @n Du(. FPntrLun Du(
au 'ost !u toAii 6ote0aAi @ntrLun tru1.G
+)
Du(ul S'4nt este un Du( al iu6irii Bi 1#!ii !are nu nu8ai !# uneBte indivi0i
i0olaAi, dar devine @n 'ie!are su'let se1arat sursa 1#!ii eterne Bi a unit#Aii. Su6ie!tiv, universalitatea 9iseri!ii
@nsea8n# 1osesia unei anu8ite unit#Ai a vieAii, 'r#Aietate Bi !o8uniune, o unire a iu6irii, Fo viaA# @n !o8uniune.G
I8aginea tru1ului re1re0int# 1orun!a iu6irii. S'4ntul &avel !ere o ast'el de iu6ire, !are s# ne lege unul de altul,
ast'el @n!4t s# nu 8ai 'i8 se1araAi. S'. &avel !ere !a a!east# unire s# 'ie 1er'e!t# la 'el !a 8e86rele unui tru1.G
+H
$outatea 1orun!ii divine a iu6irii !onst# @n 'a1tul !# tre6uie s# 'i8 !a1a6ili s# ne iu6i8 vr#B8aBul !a 1e noi
@nBine. A!easta @nsea8n# !eva 8ai 8ult de!4t aLl 1une 1e ve!in la a!eiaBi li8it# !u noi @nBine sau de aLl identi'i!a
1e el !u noi @nBineY @nsea8n# a ne vedea 1ro1riul nostru eu @n !el#lalt, @n !el iu6it, @n 1ro1riul nostru sine... Pn
a!easta !onst# li8ita iu6irii. Cel iu6it este un Falter ego,G un FegoG !are ne este 8ai drag nou# de!4t sinele
nostru. Pn iu6ire sunte8 !u toAii una. FCalitatea iu6irii este de aBa natur# !# !el iu6it Bi !el !e iu6eBte nu 8ai sunt
ni8i! alt!eva de!4t un o8.G
+*
<ai 8ult, adev#rata iu6ire !reBtin# vede @n 'ie!are 'rate 1e F@nsuBi Hristos.G Ast'el
de iu6ire !ere 1redare de sine, dar Bi st#14nirea no6il# a sinelui. Ast'el de iu6ire este 1osi6il# nu8ai @n
e31ansiunea universal# Bi @n trans'igurarea su'letului. &orun!a !atoli!it#Aii este d#ruit# 'ie!#rui !reBtin. <#sura
8aturit#Aii sale du(ovni!eBti este !on!o8itent 8#sura universalit#Aii 8e86rilor. Ori!e 8ultitudine, ori!e 8e86ru
i0olat Bi de ne1enetrat 1oate devenii un 'rate. A!est g4nd este e31ri8at destul de vivid @n 6ine!unos!uta vi0iune a
9iseri!ii !a Bi un turn @n !onstru!Aie Kse 1oate 'a!e o !o81araAie !u 1#storul lui Her8aM. A!est turn este !onstruit
din 1ietrele se1arate ale !redin!ioBilor. A!eBti !redin!ioBi sunt F1ietre vii.G
+;
Pn 1ro!esul !onstru!Aiei 1ietrele se
1otrives! una !u alta, 'iind!# sunt netede Bi sunt 6ine ada1tate una 1entru altaY ele se 1otrives! una de alta, se
a1ro1ie una de alta Bi turnul a1are !a 'iind !onstruit din 1iatr#. A!esta este un si86ol al unit#Aii Bi @ntregului. De
o6servat este !# nu8ai 1ietrele netede 1#trate 1ot 'i 'olosite 1entru o ast'el de !onstru!Aie. <ai e3istau alte 1ietre,
1ietre str#lu!itoare !are 'iind rotunde nu au ni!i un 'olos !onstru!Aiei, nu aveau ni!i un 'olos !l#dirii alt'el nu ar 'i
1utut 'i 1use @n 1ereAi.
+?
Pn anti!(itate si86olis8ul FrotunSi8iiG re1re0enta un se8n al i0ol#rii, al su'i!enAei Bi al
satis'a!Aiei de sine - teres atDue rotundus! "o!8ai a!est Fdu(G al satis'a!Aiei de sine tul6ur# Bi stagnea0# intrarea
@n 9iseri!#. &iatra tre6uie 8ai @nt4i '#!ut# neted# 1entru a 1utea 'i introdus# @n 1eretele 9iseri!ii. "re6uie s# ne
res1inge8 1e noi @nBine !a s# 'i8 !a1a6ili s# intr#8 @n !atoli!itatea 9iseri!ii. "re6uie s# ne st#14ni8 1ro1ria
noastr# iu6ire de sine @ntrLun du( universal @nainte s# intr#8 @n 9iseri!#. Pn 1lin#tatea !o8uniunii 9iseri!ii este
@nde1linit# trans'igurarea universal# a 1ersoanei.
Res1ingerea Bi negarea 1ro1riului eu nu @nsea8n# !# 1ersonalitatea tre6uia s# 'ie distrus# sau di0olvat# @n
8ultitudine. Catoli!itatea nu @nsea8n# !or1oralitate Bi !ole!tivis8. Din !ontr#, negarea sinelui 8#reBte Aelul
1ersonalit#Aii noastre. Pn negarea sinelui 1osed#8 8ultitudinea @n 1ro1riul nostru sineY @i asu8#8 1e !ei 8ulAi @n
1ro1riul nostru ego. Ai!i st# si8ilaritatea !u uni!itatea du8ne0eias!# din S'4nta "rei8e. Pn 1ro1ria !atoli!itate
9iseri!a devine si8ilitudinea !reat# a 1er'e!Aiunii du8ne0eieBti. &#rinAii 9iseri!ii vor6es! des1re a!east# 8are
+E
Ioan +;5>E.
+)
+ Corinteni +>5+Es.
+H
S'. Ioan Hrisosto8, In E(6! &om! ++, +, <igne. &.G. OII., ! ;..
+*
Pn + Cor. Ho8. EE.E <igne &G +OI, !. >?/.
+;
+ &etru >5H.
+?
Her8a, Vis. E5>5*5?.
>E
ad4n!i8e. Pn est S'4ntul C(iril al Ale3andriei, @n vest S'4ntul Ilarie.
+.
Pn teologia !onte81oran# rus# 8itro1olitul
Antonie a s!ris destul de ade!vat !# Fe3istenAa 9iseri!ii nu 1oate 'i !o81arat# !u ni8i! de 1e 1#84nt, deoare!e
1e 1#84nt nu e3ist# unitate, !i doar se1araAie. $u8ai r#ul 1oate re'le!ta !eva de a!est gen. 9iseri!a este 1er'e!t#,
nou#, o e3istenA# uni!# ine31ri8a6il# 1e 1#84nt, un unicum !are nu 1oate 'i de'init de ni!i o alt# alternativ# sau
alegorie din viaAa lu8ii. 9iseri!a este ase8#narea vieAii S'intei "rei8i, o ase8#nare @n !are deveni8 una. De !e
a!east# e3istenA#, la 'el !u e3istenAa "rei8ii este nou# o8ului ve!(i Bi de ne!u1rins# 1entru elV Fiind!#
1ersonalitatea @n !onBtiinAa ei !arnal# nu re1re0int# ni8i! alt!eva de!4t o e3istenA# @nte8niAat# !are st# @ntrLun
!onta!t radi!al !u ori!e alt# 1ersonalitate.
>/
Ast'el @n 8#sura 1ro1riei de0volt#rii du(ovni!eBti !reBtinul tre6uie s#
'ie li6er, s# 'a!# un !ontrast @ntre FegoG Bi FnonLegoG, tre6uie s#LBi 8odi'i!e radi!al !alit#Aile 'unda8entale ale
!onBtiinAei de sine u8ane.
>+
$u8ai @n a!east# s!(i86are !onst# regenerarea universal# a 8inAii.
E3ist# dou# ti1uri ale !onBtiinAei de sine Bi a a'ir8#rii sinelui5 individualis8 se1arat Bi universaliste.
Universalis8ul nu @nsea8n# o negare a 1ersonalit#Aii Bi a !onBtiinAei !atoli!e !are nu este ni!i generi!# Bi ni!i
rasial#. $u este o !onBtiinA# !o8un# Bi ni!i o @n!(egare a !onBtiinAei de ti1ul *emusstsein u*e*er6au(t ti1i!#
8ultor 'iloso'i ger8ani. Universalitatea este do64ndit# nu 1rin eli8inarea 1ersonalit#Aii !are tr#ieBte, !i 1rin
tre!erea @ntrLun logos a6stra!t. Universalitatea @nsea8n# o uni!itate !on!ret# a g4ndurilor Bi si8Aurilor.
Universalitatea este stilul ordinii Bi al sta6ilirii !onBtiinAei 1ersonale !are este reali0at# @ntrLo de0voltare !reativ#
Bi nu @n ani(ilarea 1ersonalit#Aii.
Pn trans'igurarea universal# 1ersonalitatea do64ndeBte 1uterea de a e31ri8a viaAa Bi !onBtiinAa @ntregului.
A!easta nu !a Bi un 8ediu i81ersonal, !i @ntrLo a!Aiune !reativ# Bi eroi!#. $u tre6uie s# s1une8 !# F'ie!are din
9iseri!# do64ndeBte nivelul !atoli!it#AiiG !i F!# 'ie!are 1oate Bi este !(e8at s#Ll do64ndeas!#.G A!esta nu este
do64ndit @ntotdeauna de toAi. Pn 9iseri!# @i nu8i8 1e !ei !e lLau do64ndit Fdo!tori Bi &#rinAi,G 'iind!# de la ei
au0i8 nu nu8ai 1ro'esiunea lor 1ersonal# !i Bi de1lin#tatea vieAii 1line de (ar.
:acrul ,i istoricul
9iseri!a este o unitate de viaA# !aris8ati!#. Sursa a!estei uniri este as!uns# @n taina !inei Do8nului Bi @n
taina &ogor4rii Du(ului S'4nt, a!east# uni!# 1ogor4re a Du(ului Adev#rului @n lu8e. 9iseri!a este a1ostoli!#. A
'ost !reat# Bi 1e!etluit# de Du(ul 1rin !ei dois1re0e!e a1ostoli Bi de su!!esiunea a1ostoli!# @ntrLun torent al vieAii
destul de taini! leg4nd @ntreaga 1lin#tate istori!# a vieAii 9iseri!ii @ntrLo singur# universalitate. Din nou, ai!i se
1ot o6serva dou# 1#rAi. &artea o6ie!tiv# a unei su!!esiuni sa!ra8entale ne@ntreru1te la 'el !a Bi !o8unitatea
ierar(iei. Du(ul S'4nt nu 1ogoar# 1e 1#84nt din nou Bi din nou, !i lo!uieBte @n 9iseri!a istori!# Fvi0i6il#.G El
res1ir# Bi @Bi tri8ite @nainte ra0ele. Ai!i st# 1lin#tatea Bi !atoli!itatea Cin!i0e!i8ii. &artea su6ie!tiv# !onst# @n
loialitate 'aA# de tradiAia a1ostoli!# !a Bi @ntrLun do8eniu al adev#rului. A!esta este 1ostulatul sau !erinAa
'unda8ental# a g4ndirii ortodo3e5 ai!i din nou, a!east# tendinA# !ere negarea se1aratis8ului individualist,
insist4nduLse 1e !atoli!itate. $atura !atoli!# a 9iseri!ii este v#0ut# destul de vivid @n 'a1tul !# e31erienAa
9iseri!ii a1arAine tuturor ti81urilor. Pn viaAa Bi e3istenAa 9iseri!ii ti81ul este taini! de1#Bit, ast'el vor6ind, ti81ul
st# liniBtit. St# liniBtit nu nu8ai datorit# 1uterii 8e8oriei istori!e sau a i8aginaAiei !are 1oate F06ura 1este du6la
6arier# a ti81ului Bi s1aAiuluiG 'iind!# 1uterea (arului !are adu!e !u sine unitatea universal# a vieAii !are sLa
se1arat de 0idurile !onstruite @n de!ursul ti81ului. Unitatea @n Du( @86r#AiBea0# te81oral @ntrLun 'el taini! Bi
!u!eritor generaAiile de !redin!ioBi. A!east# unitate !are !u!ereBte ti81ul este 8ani'estat# Bi se des!o1er# @n
9iseri!# Bi @n e31erienAa eu(aristi!#. 9iseri!a este i8aginea !are tr#ieBte i8aginea eternit#Aii @n ti81. E31erienAa
Bi viaAa 9iseri!ii nu sunt @ntreru1te sau ru1te de ti81. A!easta nu din !au0a !ontinuit#Aii Bi s!urgerii su1ranaturale
de (ar, !i 1entru in!lu0iunea !atoli!# a tot !eea !e a e3istat @n de1lin#tatea taini!# a ti81ului. Istoria 9iseri!ii nu
+.
&entru !itate 1atristi!e a se vedea E. <ers!(, S.N., Le cor( 9CstiDue du C6rist' Etudes de +6eolo#ie &istoriDue' t. ILII KLouvain,
+.EEM.
>/
Ar(ie1is!o1ul Antonie Kri1ovs:i, Ideea moral a do#mei Bisericii' Lu!r#ri, vol. >, 11. +;L+? KSt. &eters6urg, +.++M.
>+
I6id., Idea moral a do#mei +reimice' 1. *H.
>)
o'er# doar s!(i86#ri su!!esive !i Bi identitate. Pn a!est sens este Bi !o8uniunea s'inAilor, communium sanctorum!
9iseri!a Btie !# este o unitate a tuturor ti81urilor. A @nv#Aa din "radiAie @nsea8n# a @nv#Aa din 1lin#tatea a!estei
e31erienAe !are !u!ereBte ti81ul 9iseri!ii, o e31erienA# 1e !are 'ie!are 8e86ru al 9iseri!ii o 1oate @nv#Aa sau
1oseda @n !on'or8itate Bi 1e 8#sura 8aturit#Aii du(ovni!eBti, 1e 8#sura a!estei de0volt#ri !atoli!e. &ute8 @nv#Aa
din istorie Bi 1ute8 @nv#Aa din revelaAie. Loialitatea 'aA# de "radiAie nu @nsea8n# o loialitate 'aA# de ti81urile
tre!ute Bi a unei autorit#Ai e3terne, !i este o !on!e1Aie vie @n !on'or8itate !u 1lin#tatea e31erienAei 9iseri!ii.
Re'erirea la "radiAie nu este o !er!etare istori!#. "radiAia este li8itat# la ar(eologia 9i6li!#. "radiAia nu este o
8#rturie e3terioar# !are 1oate 'i a!!e1tat# de o8 din e3terior. 9iseri!a este 8#rturia vie a "radiAiei, nu8ai din
9iseri!#, din#untrul ei 1oate 'i a!!e1tat# "radiAia !a Bi !ertitudine. "radiAia este 8#rturia Du(uluiY des!o1erirea
neli8itat# a Du(ului Bi 1redi!a veBtii !elei 6une. &entru !ei a'laAi @n viaA# nu e3ist# ni!i o autoritate istori!#
e3tern#, !i vo!ea !ontinu# a lui Du8ne0eu - nu nu8ai vo!ea tre!utului dar Bi vo!ea eternit#Aii. CredinAa @Bi !aut#
1ro1riile 'unda8ente nu !a Bi un e3e81lu al tre!utului !i @n (arul Du(ului S'4nt, 8#rturisind @ntotdeauna a!u8 Bi
deLa 1ururi o lu8e '#r# de s'4rBit.
Ho8ia:ov 0i!e !# Fni!iodat# indivi0ii sau o 8ultitudine de indivi0i din 9iseri!# nu 1#strea0# "radiAia sau
s!riu S!ri1turile, !i Du(ul lui Du8ne0eu !are tr#ieBte @n @ntreg tru1ul 9iseri!iiG
>>
FA 'i @n !on!ordanA# !u
tre!utulG @nsea8n# o !onse!inA# a loialit#Aii @ntregului Bi este e31resia !onstantei e31erienAei !atoli!e @n 8iSlo!ul
unor ti81uri s!(i86#toare. A a!!e1ta Bi a @nAelege "radiAia @nsea8n# a tr#i @n 9iseri!#, @nsea8n# a 'i !onBtienAi
de 1re0enAa d#t#toare de (ar Bi de 1re0enAa Do8nului @n eaY 9iseri!a este tru1ul !e nu 1oate 'i se1arat de el.
&entru a!est 8otiv loialitate 'aA# de "radiAie nu @nsea8n# doar un a!ord !u tre!utul !i, @ntrLun anu8e sens,
eli*erare fa de trecut, !a Bi li6ertate 'aA# de un !riteriu 'or8al. "radiAia nu este doar un 1rin!i1iu !onservator Bi
1rote!tiv, !i unul 1ri8ar !are @nsea8n# 1rin!i1iul !reBterii Bi regener#rii. "radiAia nu este un 1rin!i1iu !are
@n!ear!# s# restaure0e tre!utul 1rin 'olosirea lui !a Bi un !riteriu al 1re0entului. O ast'el de !on!e1Aie a "radiAiei
este res1ins# de istorie Bi de !onBtiinAa 9iseri!ii. "radiAia @nsea8n# autoritatea de a nva, (otestas ma#isterii,
autoritatea de a as!ulta 8#rturia adev#rului. 9iseri!a 1oart# 8#rturie adev#rului nu 1rin re8inis!enA# sau 1rin
!uvintele altora, !i 1rin 1ro1ria e31erienA# ne@n!etat# Bi 1rin 1lin#tatea universalit#Aii. Pn a!easta !onst# FtradiAia
adev#rului,G traditia veritatis' des1re !are vor6ea S'. Irineu.
>E
&entru el a!easta st# @ntrLo str4ns# leg#tur# !u o
Fverita6il# ungere a adev#ruluiG c6risma veritatis certum.
>)
FPnv#A#tura a1ostolilorG nu a 'ost 1entru el ni8i! 8ai
8ult sau 8ai 1uAin de!4t un e3e81lu nes!(i86at de8n de a 'i ur8at Bi i8itat !a Bi surs# de viaA# etern# Bi
nes'4rBit# a ins1iraAiei. "radiAia @nsea8n# lo!uirea !onstant# a Du(ului Bi nu doar 8e8oria !uvintelor. "radiAia
este un 1rin!i1iu carismatic Bi nu unul istori!.
Este 'als s# li8it#8 Fsursele @nv#A#turiiG !a 'iind doar o 8#rturie oral# sau !a Bi @nv#A#tur# a a1ostolilor.
<ai @nt4i de toate at4t S!ri1tura !4t Bi "radiAia au 'ost date doar @n 9iseri!#. $u8ai @n 9iseri!# au 'ost 1ri8ite @n
1lin#tatea valorii Bi a @nAelesului lor sa!ru. Pn ele este !onAinut adev#rul revelaAiei du8ne0eieBti, un adev#r !are
lo!uieBte @n 9iseri!#. A!east# e31erienA# a 9iseri!ii nu sLa 'inali0at @n S!ri1tur# sau @n "radiAie. E31erienAa se
re'le!t# doar @n ele. $u8ai @n 9iseri!# S!ri1tura tr#ieBte Bi este @nviat#, nu8ai @n 9iseri!# este des!o1erit# !a Bi un
@ntreg Bi @81#rAit# @n te3te se1arate, 1orun!i Bi a'oris8e. A!easta @nsea8n# !# S!ri1tura a 'ost dat @n +radiie.
S!ri1tura 1oate 'i @nAeleas# nu8ai Bi nu8ai @n sensul Bi 1rin di!tatele "radiAiei. Sau !# este s!ris# !a Bi o
@nregistrare a tradiAiei istori!e sau !a Bi o @nv#A#tur# oral#. S!ri1tura ne!esit# a 'i e31li!at#. Este des!o1erit# @n
teologie. S!ri1tura este 1osi6il# nu8ai 1rin 8ediul e31erienAei 9iseri!ii.
$u 1ute8 a'ir8a !# S!ri1tura este su'i!ent# 1rin sine, a!esta nu 'iind!# este in!o81let# sau ine3a!t# sau
1lin# de de'e!te, deoare!e S!ri1tura @n esenAa ei nu se a3ea0# 1e su'i!ent# de sine. SLar 1utea s1une !# S!ri1tura
este o su'i!ent# de sine sau o i8agine K^hd`jM Bi o s!(e8# a adev#rului ins1irat de Du8ne0eu dar nu este adev#rul
@nsuBi. Este !iudat s# a'ir8#8 !# de 1rea 8ulte ori li8it#8 li6ertatea 9iseri!ii !a @ntreg de dragul de a 1relungii
>>
Rusia ,i Biserica en#lez 1. ..!
>E
Adv. Haer. I, +/, >.
>)
I6id., ), >*, >.
>H
li6ertatea individual# a !reBtinilor. Pn nu8ele li6ert#Aii individuale Bi a li6ert#Aii universale, li6ertatea e!u8eni!# a
9iseri!ii este negat# Bi li8itat#. Li6ertatea 9iseri!ii este o6stru!Aionat# de un standard 6i6li! a6stra!t 1entru a
'a!e li6ertatea individual# s!oas# din !ererile du(ovni!eBti i81use de e31erienAa 9iseri!ii. A!est lu!ru este de
'a1t o negare a universalit#Aii, o distrugere a !onBtiinAei universalit#Aii. A!esta este 1#!atul Re'or8ei. Dean Igne
s1une destul de !lar des1re re'or8atori !#5 F!re0ul lor a 'ost des!ris !a o re@ntoar!ere a Evang(eliei la du(ul
Coranului.G
>H
Da!# de!lar#8 S!ri1tura !a 'iind su'i!ent# 1rin sine, nu 'a!e8 ni8i! alt!eva de!4t s# o e31une8
unei inter1ret#ri su6ie!tive Bi ar6itrare t#indLo de la sura ei s'4nt#. S!ri1tura ne este o'erit# de "radiAie. Ea este
!entrul vital Bi !ristali0ator. 9iseri!a, tru1ul lui Hristos 8isti! este 1ri8a Bi 8ai de1lin# de!4t S!ri1tura. A!easta
nu li8itea0# S!ri1tura Bi ni!i nu 1une o u86r# 1e ea. Adev#rul ne este des!o1erit nu8ai @n 1lan istori!. Hristos a
a1#rut Bi ne a1are nu nu8ai @n S!ri1turi, El se des!o1er# ne@n!etat Bi nes!(i86at @n 9iseri!#, @n 1ro1riul S#u tru1.
Pn ti81ul 1ri8ilor !reBtini, Evang(elie nu erau deSa s!rise Bi ast'el ele nu 1uteau 'i o surs# a !unoaBterii. 9iseri!a
a a!Aionat @n !on'or8itate !u du(ul Evang(eliilor Bi !eea !e este Bi 8ai 8ult, Evang(eliile au 1rins viaA# @n
9iseri!# 1rin S'4nta Eu(aristie. Pn Hristosul Eu(aristiei, !reBtinii au @nv#Aat s#Ll !unoas!# 1e Hristosul
Evang(eliilor Bi ast'el i8aginea lui a devenit vivid# 1entru ei.
A!easta nu @nsea8n# !# noi o1une8 S!ri1tura e31erienAei. Din !ontr#, noi le uni8 @n a!eiaBi 8anier# @n
!are au 'ost unite de la @n!e1ut. $u tre6uie s# !rede8 !# tot !eea !e a8 0is neag# istoria. Din !ontr#, istoria este
re!unos!ut# @n @ntregul ei realis8 sa!ru. Pn !ontrast !u 8#rturiile istori!e e3terne, noi nu s!oate8 @n relie' ni!i o
e31erienA# religioas# su6ie!tiv#, ni!i un 'el de !onBtiinA# 8isti!# solitar#, ni!i e31erienAa se1arat# a !redin!ioBilor
!i e31erienAa tr#it# integral a 9iseri!ii !atoli!e, a e31erienAei !atoli!e Bi a vieAii 9iseri!ii. A!east# e31erienA#
in!lude 8e8oria istori!#, este 1lin# de istorie. A!east# 8e8orie nu este o re8inis!enA# sau o adu!ere a8inte a
unor re8inis!enAe tre!ute. Este o vi0iune asu1ra !eea !e este Bi a !eea !e a 'ost @81linit, o vi0iune a !u!eririi
8iti!e a ti81ului, a universalit#Aii ti81ului @ntreg. 9iseri!a nu !unoaBte uitarea. E31erienAa d#t#toare de (ar a
9iseri!ii devine integral# @n 1lin#tatea universalit#Aii.
A!east# e31erienA# nu a 'ost e31ri8at# @n S!ri1tur# sau "radiAia oral# sau @n de'iniAii. Bu (oate ,i nu
tre*uie s fie eG(rimat! Din !ontr#, toate !uvintele Bi toate e31erienAele tre6uie s# 'ie regenerate @n 1ro1ria
e31erienA# Bi nu @n 1si(ologis8ele unor senti8ente su6ie!tive, !i @n e31erienAa vieAii du(ovni!eBti. A!east#
e31erienA# este sursa @nv#A#turii 9iseri!ii. Ori!u8, ni8i! @n 9iseri!# nu datorea0# totul ti81urilor a1ostoli!e.
A!easta nu @nsea8n# !# nu e3ist# !eva !are a 'ost revelat Bi !are s# nu 'i 'ost F!unos!utG a1ostolilor, ni!i nu
@nsea8n# !# !eea !e este de o dat# istori!# 8ai t4r0ie este 8ai 1uAin i81ortant Bi !onving#tor. "otul a 'ost o'erit
Bi des!o1erit @n @ntregi8e din @n!e1uturi. De 0iua Cin!i0e!i8ii, RevelaAia a 'ost des#v4rBit# '#r# s# 8ai 1ri8eas!#
ni!i un 'el de !o81letare 14n# @n 8area 0i a Nude!#Aii Bi a @81linirii 'inale. RevelaAia nu sLa l#rgit Bi ni!i !(iar
!unoBtinAa nu a !res!ut. 9iseri!a @l !unoaBte 1e Hristos !u ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin de!4t Pl !unoBtea din
ti81ul A1ostolilor. Ea d mrturie de lucruri mai mari! Pn de'iniAiile sale se des!rie nes!(i86at a!elaBi lu!ru, dar
@n i8aginea nes!(i86at# a noilor tr#s#turi !are devin vi0i6ile. Ea !unoaBte @n 1re0ent adev#rul !u ni8i! 8ai 8ult
sau 8ai 1uAin de!4t era !unos!ut @n ti81urile anti!(it#Aii. Identitatea e31erienAei re1re0int# loialitate 'aA# de
"radiAie. Loialitatea 'aA# de "radiAie nu a 1revenit 1e &#rinAii 9iseri!ii Fs# !ree0e noi nu8eG Kdu1# !u8 s1une
S'4ntul Grigorie de $a0ian0M atun!i !4nd era ne!esar, !u s!o1ul de a 8enAine !redinAa nes!(i86at#. Ceea !e a
'ost s1us 8ai t4r0iu a 'ost s1us din !o81letitudine universal# Bi este de o valoare Bi 'orA# egal# !u !eea !e a 'ost
1ro8ulgat la @n!e1uturi. $i!i a!u8 e31erienAa 9iseri!ii nu a 'ost tr#it# e3(austiv !i a 'ost 1roteSat# Bi 'i3at# @n
dog8e. E3ist# 8ai 8ulte lu!ruri !are 1ot 'i autenti'i!ate nu nu8ai @ntrLo 8anier# dog8ati!# !i @ntrLuna liturgi!#
1rin si86olis8ul ritualului sa!ra8ental, @n i8aginea rug#!iunilor Bi @n !er!ul anual de !o8e8or#ri Bi 'estivale.
<#rturia liturgi!# este Bi ea o 8#rturie dog8ati!# vie, !lar# Bi e31resiv# 8ai 8ult de!4t ori!e !on!e1Aie logi!#
!are st# dre1t 8#rturie la i8aginea <ielului !e iLa asu1ra sa 1#!atele lu8ii.
<ini8alis8ul teologi! este greBit Bi neadev#rat. A!esta vrea s# aleag# Bi s# 1un# Fdeo1arteG !ea 8ai
i81ortant#, !ea 8ai sigur# Bi !ea 8ai !ov4rBitoare dintre toate e31erienAele Bi @nv#A#turile 9iseri!ii. <ini8alis8ul
>H
&rea Cu!erni!ul &#rinte D. I. Igne, +6e Platonic tradition in En#6lis6 Reli#ious +6ou#6t' +.>*, 1. >;.
>*
este o !ale greBit# Bi o 1ro1o0iAie 'als# a @ntre6#rii. Evident !# ni8i! din instituAiile istori!e ale 9iseri!ii nu este
8ai 1uAin i81ortant Bi venera6il. $u totul din a!Aiunile e81iri!e ale 9iseri!ii 'ost san!Aionat. E3ist# 8ulte as1e!te
doar de ordin istori!. $u e3ist# ni!i un !riteriu e3terior !are s# le 1oat# dis!ri8ina 1e !ele dou#. <etodele
!riti!is8ului istori! e3tern sunt neade!vate Bi insu'i!ente. $u8ai @n 9iseri!# 1ute8 dis!erne @ntre sfinenie Bi
istoricitate! Din !adrul ei 1ute8 vedea !eea !e este universal Bi !eea !e a1arAine tuturor ti81urilor 1re!u8 Bi !eea
!e este o Fo1inie teologi!#G sau un si81lu a!!ident istori! !a0ual. Cel 8ai i81ortant din viaAa 9iseri!ii este
1lin#tatea Bi integritatea universalit#Aii ei. E3ist# 8ai 8ult# li6ertate @n a!east# 1rivinA# de!4t de'iniAiile 'or8ale
ale unui 8ini8 i81us, @n !are 1ierde8 !eea !e este !el 8ai i81ortant - sensul de 'i dire!Ai, integrii Bi universali.
Unul dintre istori!ii 6iseri!eBti ruBi a o'erit o de'iniAie de su!!es !ara!terului uni! al e31erienAei 9iseri!ii.
9iseri!a nu ne o'er# un siste8 !i o !(eie, nu un 1lan al oraBului lui Du8ne0eu !i 8iSloa!ele de a intra @n el.
&ro6a6il !# sunt unii !are @Bi vor 1ierde !alea 'iind!# nu au un 1lan. "ot !eea !e au s# vad# ei este v#0ut '#r# un
8ediator. Atun!i vor vedea dire!t, totul vLa devenii realitate 1entru ei, ti81 @n !are !ei !are/ studia0# un si81lu
1lan ris!# s# r#84n# a'ar# Bi s# nu g#seas!# ni8i!.
>*

Be(otrivirea canonului :f@ntului ;iceniu
9ine!unos!uta 'or8ul# a lui Vi!enAiu al Lerinului este 'oarte ine3a!t# atun!i !4nd a!easta des!rie natura
universal# a 9iseri!ii 1rin !uvintele Duod u*iDue' Duod sem(er' Duod ad omni*us creditum est K!eea !e a 'ost
!re0ut 1retutindeni, @ntotdeauna Bi de !#tre toAiM. <ai @nt4i nu este !lar da!# a!est !riteriu este e81iri! sau nu.
Da!# este aBa, atun!i F!anonul vin!enAianG 1are s# 'ie ina1li!a6il Bi !(iar 'als. De !e 'el de omnes vor6eBte elV
Este vor6a de o !erere 1entru o !(estionare universal# a tuturor !redin!ioBilor, !(iar Bi 1entru !ei !are se
!onda8n#. Pn ori!e !a0, !redinAa sl#6#nogit# a !elor !are se @ndoies! Bi se !latin#, tre6uie s# 'ie e3!lus#. Canonul
vin!enAian nu ne d# ni!i un !riteriu 1entru a distinge Bi sele!ta. DeBi se ridi!# enor8 de 8ulte dis1ute des1re
!redinA# Bi 8ai 8ulte se ridi!# !u 1rivire la dog8e. Cu8 1ute8 @nAelege 1e omnesV $u tre6uie s# ne gr#6i8
atun!i !4nd 1une8 @n r4nduial# toate 1un!tele de @ndoial# l#s4nd de!i0ia Fli6ert#AiiG - in du*iis li*ertatis H @n
!on'or8itate !u 6ine!unos!uta 'or8ul# greBit atri6uit# lui Augustin. $u este nevoie de ni!i o !(estionare
universal#. Adeseori 8#sura adev#rului re1re0int# 8#rturia 8inorit#Aii. Se 1oate @nt481la !a 9iseri!a universal#
s# se des!o1ere !a o Ftur8# 8i!#.G &ro6a6il sunt 8ai 8ulAi (eterodo!Bi la 8inte de!4t ortodo!Bi. Se 1oate
@nt481la !a ereti!ii s# 'ie r#s14ndiAi 1retutindeni, u*iDue, iar 9iseri!a 'iind legat# de istorie Bi de tre!ut se va
retrage @n 1ustie. Pn istorie a!est lu!ru sLa @nt481lat de 8ai 8ulte ori Bi dire!t se vLa 8ai 1utea @nt481la. Stri!t
vor6ind Canonul Vin!enAian este 8ai 8ult de!4t o tautologie. Cuv4ntul omnes 1oate 'i @nAeles !a re'erinduLse la
ortodo!Bi. Pn a!est !a0, !riteriul @Bi 1ierde se8ni'i!aAia. Idem este de'init 1rin (er idem! Des1re !e 'el de eternitate
Bi o8ni1re0enA# vor6eBte a!east# regul#V &4n# la !e nivel se @nrudes! sem(er Bi u*iDueV Se re'er# oare la
de'iniAiile de !redinA# sau la e31erienAa !redinAeiV Pn a!est ulti8 !a0, !anonul devine o 'or8ul# 8ini8alist#
1eri!uloas#, deoare!e, nu nu8ai de'iniAiile dog8ati!e @81lines! stri!t !onse!inAele lui sem(er Bi u*iDue!
Va 'i oare ne!esar s# ne li8it#8 la litera 8oart# a s!rierilor a1ostoli!eV Se 1are !# a!est !anon vin!enAian
este un 1ostulat al si81li'i!#rii istori!e, un 'el de 1ri8itivis8 d#un#tor. A!easta nu @nsea8n# !# nu tre6uie s#
!#ut#8 @ntrLun !riteriu 'or8al e3terior al universalit#Aii. 9iseri!a @n 1lin#tatea sa @86r#AiBea0# ori!e ti1 de sem(er
Bi u*iDue Bi @i uneBte 1e toAi. E81iri! 9iseri!a nu 1oate 'i a!!e1tat# de toAi. Pn ori!e !a0, nu se 1oate dovedii
adev#rul !reBtinis8ului 1rin 8iSloa!ele unui Fa!ord universal,G (er consensum omnium! Pn general, ni!i un
!onsens nu 1oate dovedii adev#rul. Da!# sLar reali0a ar 'i !a0ul unui 1si(ologis8 a!ut Bi @n teologie este 8ai
1uAin lo! de!4t @n 'iloso'ie 1entru ast'el de lu!ruri. Din !ontr#, adev#rul este 8#sura 1rin !are 1ute8 evalua
valoarea Fo1iniei generale.G E31erienAa !atoli!# 1oate 'i e31ri8at# doar de !4Aiva, !(iar Bi de !4Aiva 8#rturisitori
ai !redinAei. A!est lu!ru este su'i!ent. Vor6ind stri!t, 1entru a 'i !a1a6ili s# re!unoaBte8 Bi s# e31ri8#8 adev#rul
universal nu ave8 nevoie de o adunare Bi de un vot universal, nu este nevoie ni!i 8#!ar de un Sinod E!u8eni!.
>*
9.<. <eliorans:i, Lectures on t6e &irsorC of Ancient C6ristian C6urc6es' @n rus# K"(e &iligri8, +.+/M, *, 1. .E+.
>;
De8nitatea s'4nt# a sinodului nu !onst# @n nu8#rul 8e86rilor !e re1re0int# 9iseri!ile lor. Un sinod FgeneralG se
1oate a 'i un Fsinod t4l(#res!G KlatrocinorumM sau !(iar un sinod de a1ostaAi. Ecclesia s(arsa 1oate !onvinge de
1ro1riaLi nulitate 1rintrLo o1o0iAie ta!it#. Bumerus e(isco(arum nu re0olv# 1ro6le8a. <etodele Bi 1ra!ti!ile
istori!e de a re!unoaBte tradiAia s'4nt# Bi universal# a 9iseri!ii 1ot 'i 8ulti1leY !ea de a asa86la sinoadele
e!u8eni!e este nu8ai una dintre ele Bi nu este singura. A!esta nu @nsea8n# !# nu este ne!esar s# !onvo!#8
sinoadele sau alt 'el de !on'erinAe. Se 1oate @nt481la !a @ntrLun sinod adev#rul s# 'ie e31ri8at de o 8inoritate.
Ceea !e este Bi 8ai i81ortant, adev#rul 1oate 'i des!o1erit Bi '#r# un sinod. O1iniile 1#rinAilor Bi a do!torilor
e!u8eni!i ai 9iseri!ii au o'erit 're!vent valoare Bi 'inalitate. A!este o1inii nu au nevoie s# 'ie veri'i!ate Bi
a!!e1tate 1rintrLun Fa!ord universal.G Din !ontr#, ele sunt !riteriul a !eea !e se 1oate @81linii. &entru a!est lu!ru
9iseri!a 8#rturiseBte un rece(tio t#!ut. O valoare de!isiv# st# @n @nseBi universalitatea intern# Bi nu @n
universalitatea e81iri!#. O1iniile 1#rinAilor nu au 'ost a!!e1tate !a o su6ie!Aie 'or8al# a autorit#Aii e3terne, din
!au0a evidenAei interne a adev#rului lor universal. "ot tru1ul are dre1tul de a veri'i!a Bi !erti'i!a dre1tul la
datorie. Pn a!est sens, :crisoarea encicilic de la +?)? a 1atriar(ilor esti!i s!ria !# F@nseBi 1o1orulG K]m`kM, tru1ul
9iseri!ii, Ferau gardienii evlaviei.G <itro1olitul Filaret a s!ris a!elaBi lu!ru @n !ate(is8ul s#u. Ca r#s1uns la
@ntre6area Fe3ist# o !o8oar# adev#rat# a s'intei "radiAiiVG el r#s1unde5 FtoAi !redin!ioBii, uniAi 1rin "radiAia
S'4nt# a 9iseri!ii, toAi @81reun# Bi su!!esiv sunt ridi!aAi de Du8ne0eu @ntrLo singur# 9iseri!# !are este adev#rata
!o8oar# a "radiAiei s'inteG sau 1entru a !ita 1e S'. &avel5 F9iseri!a adev#ratului Du8ne0eu, st4l1ul Bi te8elia
adev#ruluiG K+ "i8otei E5+HM.
Convingerea !# 9iseri!a ortodo3# este FgardianulG "radiAiei Bi al 1iet#Aii re1re0entat# de tot (o(orul'
tru1ul lui Hristos nu li8itea0# sau @81uAinea0# 1uterea de a @nv#Aa !on'erit# ierar(ei. Pnsea8n# !# 1uterea de a
@nv#Aa este una din 'un!Aiile !o81letitudinii universalit#Aii 9iseri!ii, este 1uterea de a adu!e 8#rturie, de a
e31ri8a Bi vor6ii !redinAa Bi e31erienAa 9iseri!ii, !are au 'ost 1#strate @n @ntreg tru1ul. Pnv#A#tura 9iseri!ii este Bi
a 'ost gura 9iseri!ii. .e omnium filediumore (endeamus Duia in omnem fidelem :(iritus .ei :(irat 2Fde1inde8
de !uv4ntul tuturor !redin!ioBilor, 'iind!# Du(ul lui Du8ne0eu res1ir# @n 'ie!are !redin!iosG=.
>;
$u8ai ierar(iei
iLa 'ost dat s# @nveAe F!u autoritate.G Ierar(ii au 1ri8it 1uterea de a @nv#Aa nu nu8ai de la oa8enii 9iseri!ii !i de
la @nsuBi Iisus Hristos, &reotul !el <are 1rin taina ierar(iei sa!erdotale. A!east# @nv#A#tur# @Bi g#seBte 1ro1riile
li8ite @n e31resia @ntregii 9iseri!i. 9iseri!a este !(e8at# s# adu!# 8#rturie a!estei e31erienAe, o e31erienA#
ine3austi6il#, @n !ele din ur8# o vi0iune du(ovni!eas!#. Un e1is!o1 al 9iseri!ii, e(isco(us in ecclesia' tre6uie s#
'ie un @nv#A#tor. $u8ai e1is!o1ul a 1ri8it 1uterea de1lin# 1re!u8 Bi autoritatea de a vor6ii. &entru a 'a!e a!est
lu!ru, e1is!o1ul tre6uie s#LBi @86r#AiBe0e 9iseri!a @n sine, tre6uie s#LBi 8ani'este 1ro1ria e31erienA# Bi !redinA# nu
tre6uie s# vor6eas!# 1entru sine @n nu8ele 9iseri!ii, eG consensus ecclesiae! A!est lu!ru este !ontrar 'or8ulei de
la Vati!an5 eG esse' non autem eG consensus ecclesiae Kdin sine dar nu 1entru !onsensul 9iseri!iiM.
Adev#rul este !# e1is!o1ul nu 1ri8eBte 1uterea total# de a @nv#Aa 1rin 1ro1ria investiAie, !i din Hristos
1rin su!!esiune a1ostoli!#. &uterea de1lin# a 'ost dat# lui 1entru a 1urta 8#rturie universalit#Aii, e31erienAei
tru1ului 9iseri!ii. El este li8itat de a!east# e31erienA# Bi 1rin ur8are @n 1ro6le8e de !redinA# oa8enii tre6uie s#
Sude!e @n !eea !e 1riveBte @nv#A#tura sa. Datoria s8ereniei @n!etea0# atun!i !4nd e1is!o1ul devia0# de la nor8a
universal# Bi oa8enii au dre1tul de aLl a!u0a Bi de aLl de1une.
>?
Li*ertate ,i autoritate
Pn universalitatea 9iseri!ii se re0olv# dualitatea dureroas# 1re!u8 Bi tensiunea @ntre li6ertate Bi autoritate.
Pn 9iseri!# nu e3ist# Bi ni!i nu vLa 1utea e3ista o autoritate e3tern#. Autoritatea nu 1oate 'i o surs# de viaA#
du(ovni!eas!#. Autoritatea !reBtin# 'a!e a1el la li6ertate. O ast'el de autoritate tre6uie s# !onving# Bi s# nu
>;
&aulin al $olei, E1ist. >E, >H K9!L. *+ !ol. >?+M.
>?
A se vedea arti!olul 8eu XLu!rarea Du(ului S'4nt @n RevelaAie,G Estul cre,tin' HY +E $r. >, +.E> Bi X"aina Cin!i0e!i8ii,G a se vedea
@n Nurnaul Fr#Aiei S'4ntului Al6an Bi a S'4ntului Serg(ei, $o. >E, 8artie +.E).
>?
!onstr4ng#. O as!ultare o'i!ial# nu vLa o'eri @n ni!i un 'el adev#rata unitate a 8inAii Bi a ini8ii. A!easta nu
@nsea8n# !# toAi au 1ri8it o li6ertate neli8itat# a o1iniei 1ersonale. &re!is @n 9iseri!# Fo1iniile 1ersonaleG nLar
tre6ui Bi ni!i nu 1ot e3ista. Fie!#rui 8e86ru aLl 9iseri!ii i se @n'#AiBea0# o 1ro6le8# du6l#. <ai @nt4i de toate
1ersoana tre6uie s# 'ie un adev#rat 8aestru @n aLBi deli8ita 1ro1riaLi su6ie!tivitate, eli6erat# de li8itaAii
1si(ologi!e ridi!4nduLBi standardul !onBtiinAei la 8#sura de1lin universal#. Pn al doilea r4nd 1ersona tre6uie s#
tr#ias!# @n si81atie du(ovni!eas!#, 1e !are s# o Bi @nAeleag# di81reun# !u !o81letul istori! al e31erienAei
9iseri!ii. Hristos nu se arat# unor indivi0i se1araAi Bi ni!i @n destinul lor 1e !are El @l diriSea0#. Hristos a venit nu
nu8ai 1entru o tur8# @81r#Btiat# !i 1entru toat# rasa u8an# iar lu!rarea sa este @81linit# @n de1lin#tatea istoriei,
!are este 9iseri!a. PntrLun anu8e sens @ntregul istoriei devine o istorie s'4nt#. Pn a!elaBi ti81 istoria 9iseri!i este
tragi!#. Universalitatea 'ost o'erit# 9iseri!ii, @81linirile universalit#Aii sunt datoria 9iseri!ii. Adev#rul este
!on!e1ut @n trud# Bi @n osteneal#. $u este uBor s# tre!i 1este su6ie!tivis8 Bi 1arti!ularis8. CondiAia 'unda8ental#
a erois8ului !reBtin este s8erenia @n 'aAa lui Du8ne0eu Bi 1ri8irea RevelaAiei sale. Du8ne0eu SLa des!o1erit @n
9iseri!#. A!easta este ulti8a revelaAie !are nu vLa 1ierii ni!iodat#. Hristos nu se des!o1er# @n 1ro1ria noastr#
i0olare !i @ntrLo universalitate 8utual#, @n unirea noastr#. Se des!o1er# @n $oul Ada8, !a Bi !a1 al 9iseri!ii, !a1
al tru1ului. &rin ur8are !u u8ilinA# Bi !u !redinA# tre6uie s# intr#8 @n viaAa 9iseri!ii Bi s# @n!er!#8 s# ne reg#si8
@n ea. "re6uie s# !rede8 !# doar @n 9iseri!# este @81linit# 1lin#tatea lui Hristos. Fie!are din noi vLa @nt481ina
1ro1riile @ndoieli Bi di'i!ult#Ai. Dar !rede8 Bi s1er#8 !# 1rin e'orturi Bi @n!er!#ri eroi!e, unite Bi universale a!este
di'i!ult#Ai vor 'i re0olvate. Ori!e lu!rarea de a!ord !o8un Bi de @nAelegere este o !ale s1re reali0area 1lin#t#Aii
universale a 9iseri!ii. A!est lu!ru este 6ine1l#!ut @n o!(ii Do8nului5 Funde sunt doi sLau 8ai 8ulAi adunaAi @n
nu8ele <eu a!olo sunt Bi Eu @n 8iSlo!ul lor.G
>.

>.
<atei +?5>/.
>.
C#/t:%.% ;
B!erc#: $#t.r# 8 <e$re# e
9intea catolic
Este i81osi6il s# @n!e1e8 !u o de'iniAie 'or8al# a 9iseri!ii. Stri!t vor6ind, ni8eni nuLBi 1oate aroga o
autoritate do!trinar# de1lin#. A!est as1e!t nu se g#seBte la 1#rinAi. $u sLa o'erit ni!i o de'iniAie Sinoadelor
E!u8eni!e. Pn su8ariile do!trinare s!rise !u di'erite o!a0ii @n 9iseri!a Ortodo3# R#s#ritean# @n se!olul al OVIIL
lea Bi luate greBit de 8ulte ori !a Bi F!#rAi si86oli!e,G din nou, ni!i o de'iniAie nu a 'ost o'erit# 9iseri!ii !u
e3!e1Aia unei !lau0e relevante !a0ului !re0ului ur8at de unele !o8entarii. A!east# li1s# de de'iniAii 'or8ale nu
@nsea8n# o !on'u0ie a ideilor sau o6s!uritate a 1un!tului de vedere. &#rinAilor nu le 1#sa 1rea 8ult de o do!trin#
1re!is# asu1ra 9iseri!ii 'iind!# realitatea glorioas# a 9iseri!ii a 'ost des!(is# vi0iunii lor du(ovni!eBti. $i8eni
nu de'ineBte !eea !e este evident 1rin sine. A!easta este un 1un!t de re'erinA# 1entru un !a1itol s1e!ial des1re
9iseri!# @n toate 1re0ent#rile do!trinei !reBtine5 @n Origen, @n S'4ntul Grigorie de $Jssa Bi !(iar @n S'4ntul Ioan
Da8as!(inul. <ulAi literaAi 8oderni, ortodo!Bi Bi o!!identali sugerea0# !# 9iseri!a nu BiLa de'init natura Bi
FesenAa.G FDie :ir!(e sel6st (at si!( 6is (eute no!( ni!(t de'inieretG s1une Ro6ert Gros!(e.
E/
Unii teologi 8erg
Bi 8ai de1arte suger4nd !# ni!i o de'iniAie a 9iseri!ii nu este 1osi6il#.
E+
Pn ori!e !a0, teologia 9iseri!ii este im
Iarden' adi!# @n 1ro!es de 'or8are.
E>
Se 1are !# @n vre8urile noastre tre6uie s# tre!e8 din!olo de dis1utele teologi!e 1entru a re!4Btiga o
1ers1e!tiv# istori!# 8ai larg#, 1entru a redo64ndii adev#rata F8inte universal#G !are vLa @86r#AiBa @ntregul
e31erienAei istori!e a 9iseri!ii @n 1elerinaSul 1ro1riu 1rin se!ole. "re6uie s# ne @ntoar!e8 de la sala de !las# la
9iseri!a rug#toare Bi 1ro6a6il s# s!(i86#8 diale!tul B!olii teologi!e 1entru li86aSul 8eta'ori! Bi 1i!torial al
S!ri1turii. $atura 9iseri!ii 1oate 'i de1i!tat#, des!ris# Bi de'init# 1ro1riu. A!est lu!ru 1oate 'i reali0at nu8ai 1rin
inter8ediul 9iseri!ii. &ro6a6il a!east# des!riere vLa 'i !onving#toare nu8ai 1entru !ei din 9iseri!#. "aina 1oate
'i 1#truns# nu8ai 1rin !redinA#.
Boua realitate
E/
Ro6ert Gros!(e, &ilgernde Kir!(e, Frei6urg i8 9reisgau, +.E? 1. +.E?.
E+
Serg(ei 9ulga:ov, Biserica OrtodoG' +.EH 1. +>, te'an "an:o%, das OrtodoG C6ristentum des ostens K9erlin, +.E?M 1. *H.
"radu!ere engle0# de do!torul Louvrie, +.>. 1. *.'.
E>
Ve0i <. D. Kosteg, Ecclesiolo#ie im der Jarden K&ader6orn, +.)/M.
E/
$u8ele gre!es! de KLLMKNOP ado1tat de 1ri8ii !reBtini denot# $oua Realitate de !are erau !onBtienAi !# sL
au @81#rt#Bit sugerat# Bi 1resu1us# de o !on!e1Aie de'init# a !eea !e era 9iseri!a. Ado1tat# su6 o in'luenA#
evident# a 'olosirii Se1tuagintei, a!est !uv4nt a!!entua 8ai @nt4i !ontinuitatea organi!# a !elor dou# "esta8ente.
E3istenAa !reBtin# a 'ost !on!e1ut# @n 1ers1e!tiva s'4nt# a 1reg#tirii 8esiani!e Bi a @81linirii a!esteia KEvrei +5 +L
>M. $u era nevoie de o teologie de'init# a istoriei. O 9iseri!# este adev#ratul Israel, noul 1o1or ales de
Du8ne0eu, F1o1or s'4nt, 1o1or ales, 1o1or 6ine!uv4ntatG K+ &etru >, .M. Sau 8ai 6ine s1us era R#8#BiAa
!redin!ioas# aleas# dintrLun &o1or ve!(i ne!redin!ios.
EE
"oate 1o1oarele 1#84ntului, gre!i, 6ar6ari au 'ost
!oo1taAi Bi luaAi de a!est nou 1o1or al lui Du8ne0eu 1rin !(e8area lui Du8ne0eu Ka!easta a 'ost 1rin!i1ala te8#
a S'4ntului &avel @n e1istolele !#tre Ro8ani Bi Galateni, !'. E'eseni >M.
DeSa @n Ve!(iul "esta8ent !uv4ntul KLLMKNOP Ko trans'or8are @n gre!eBte a e6rai!ului nua(alM a 1us un
1uterni! Bi s1e!ial a!!ent 1e unitatea ulti8# a 1o1orului ales, !on!e1ut !a un @ntreg s'4nt Bi a!east# unitate a 'ost
@nr#d#!inat# @n taina alegerii du8ne0eieBti 8ai 8ult de!4t @n Ftr#s#turileG naturale. A!est a!!ent 1utea 'i
!on'or8at de in'luenAa su1li8entar# a 'olosinAei elene a !uv4ntului KLLMKNOP @nse8n4nd ansa86lul suveran al
oa8enilor dintrLun oraB, o !ongregaAie general# de oa8eni o6iBnuiAi. A1li!at# noi e3istenAe !reBtine, !uv4ntul BiLa
1#strat !onotaAia !reBtin#. 9iseri!a este re1re0entat# at4t de 1o1or !4t Bi de oraB. Un a!!ent s1e!ial a 'ost 1us 1e
unitatea organi!# a !reBtinilor.
De la @n!e1ut !reBtinis8ul a e3istat !a Bi o realitate !or1oral#, !a Bi o !o8unitate. A 'i !reBtin @nse8na a
a1arAine unei !o8unit#Ai. $i8eni nu 1utea 'i !reBtin 1rin sine, !a Bi un individ i0olat !i nu8ai !u F'raAiiG, @n
F@81reun#GLunitate !u ei. Unus C6ristianus H nullus C6ristianus 2un !reBtin - ni!i un !reBtin=! Convingerea
1ersonal# sau regula vieAii nu 'a!e 1e ni8eni !reBtin. E31erienAa !reBtin# i81li!# Bi 1resu1une o @n!or1orare, o
1#rt#Bie la !o8unitate. A!est lu!ru tre6uie !lari'i!at odat# 1entru totdeauna5 @n !o8unitatea a(ostolic !e a 'ost
!onstruit# Bi adunat# de Iisus @nsuBi F@n 0ilele @ntru1#rii SaleG Bi a 'ost o'erit# Lui !a Bi !onstituAie 1rovi0orie 1rin
alegerea Bi nu8irea !elor dois1re0e!e !#rora leLa Bi o'erit nu8ele K8ai 6ine s1us titlulM de F8esageriG sau
Fa86asadori.G
E)
Fa1tul de aLi tri8ite 1e !ei dois1re0e!e nu a re1re0entat o 8isiune, !i sigur o !o8isie 1entru !are
au ei 'ost investiAi !u F1utereG K<ar!u E5+H, Fa1te +5?M. Pn ori!e !a0 nu8irea F8artorilorG Do8nului KLu!a >)5)+Y
Fa1te +5?M !elor dois1re0e!e a asigurat !ontinuitatea 8esaSului !reBtin Bi a !o8unit#Aii vieAii. &rin ur8are o
!o8uniune !u A1ostolii este o !ara!teristi!# 1ri8ar# a F9iseri!ii lui Du8ne0euG @n Ierusali8 KFa1te >5)>Y
d`ej`jebM.
CreBtini8sul @nsea8n# o XviaA# !o8un#.G CreBtinii se 1riveau !a Bi X'raAiG Ka!esta a 'ost unul dintre
1ri8ul lor nu8eM, !a Bi 8e86rii unei !or1oraAii str4ns lagat# @81reun#. &rin ur8are 8ilostenia tre6uia s# 'ie
1ri8ul se8n Bi 1ri8a dovad# la 'el de 6ine !a Bi se8nul de unire al a!estei @86in#ri. Sunte8 @nvederaAi s#
s1une8 !# !reBtin#tatea este o !o8unitate, o !or1oraAie, o 'r#Aietate, o Xso!ietateG coetus fidelium! <ai 1resus de
toate !a Bi o 1ri8# a1ro3i8aAie, o ase8enea des!riere ar 1utea 'i de aSutor. Evident a!est lu!ru ar ne!esita
!ali'i!#ri dar @n ti81 !e a le o'eri ai!i ar li1si !eva !ru!ial. "re6uie s# ne @ntre6#8 @n !e !onst# a!east# 'r#Aietate a
!elor 8ulAiV <ai 1re!is 1e !e se 6a0ea0# eaV Care este 1uterea !are @i adu!e 1e !ei 8ulAi @81reun# Bi @i uneBte
unul 1e altulV A!esta este evident un instin!t so!ial, o 1utere a unei !oe0iuni so!iale, o 1ornire 'aA# de o a'e!Aiune
8utual# sau a altor atra!Aii 8utualeV Se 6a0ea0# oare a!east# unitate 1e unani8itate, 1e identitatea 1u!telor de
vedere Bi 1e identitatea !onvingerilorV <ai 1e s!urt se 6a0ea0# oare !o8unitatea !reBtin# 1e si81litate Bi 1e
!onvingeriV Este 9iseri!a o !o8unitate u8an#, o so!ietate a oa8enilor. Cu siguranA# o evidenA# !lar# ne du!e
din!olo de a!est nivel u8an. CreBtinii sunt uniAi nu @ntre ei, !i 8ai @nt4i ei sunt una - @n Hristos. $u8ai a!east#
!o8uniune !u Hristos 'a!e 1osi6il# !o8unitatea oa8enilor - n El. Centrul !o8unit#Aii este Do8nul Bi 1uterea !e
a'e!tea0# Bi 1une @n 8iB!are unitatea este Du(ul S'4nt. CreBtinii sunt !onsitituAi @n a!east# unitate 1rintrLun 1lan
du8ne0eis!, 1rin voia Bi 1uterea lui Du8ne0eu. Unitatea lor vine de sus. Ei sunt una nu8ai @n Hristos, la 'el !a Bi
!ei !are au 'ost n#s!uAi din nou @n El, X@nr#d#!inaAi Bi ridi!aAi @n ElG KColoseni +E5+EM. 9iseri!a lui Du8ne0eua
EE
Lu!a +>5E>5 Ftur8a 8i!#G 1are s# @nse8ne o Fr#8#BiA#G re!onstruit#, 84ntuit# Bi res'inAit#.
E)
A se vedea Lu!a *5+E F1e !are El iLa nu8it a1ostoliG
E+
'ost sta6ilit# Bi !onstituit# de Du8ne0eu 1rin Iisus Hristos Do8nul 'iinduLi X1ro1ria !reaAie 1rin a1# Bi !uv4nt.G
Ea nu este o so!ietate u8an# !i o Xso!ietate du8ne0eias!#.G Ea nu este o !o8unitate se!ular# !are ar 'i total Xdin
a!east# lu8eG Bi 'iind ast'el !o8ensura6il# !u gru1uri u8ane, !i o !o8unitate s'4nt# !are intrinse! Xnu este din
a!east# lu8e,G ni!i 8#!ar din Xa!est vea!G !i din Xvea!ul !e va s# vin#.G
<ai 8ult de!4t ori!e, Hristos a1arAine a!estei !o8unit#Ai !a Bi !a1 Bi nu nu8ai !a Bi Do8nul Bi St#14nul.
Hristos este deasu1ra Bi a'ar# din 9iseri!#. 9iseri!a este @n El. 9iseri!a nu este o si81l# !o8unitate a !elor !are
!red @n Hristos Bi 8erg @81reun# !u El @nde1lininduLi 1orun!ile. 9iseri!a este o !o8unitate a !elor !are lo!uies!
!u El Bi @n !ei @n !are lo!uieBte El 1rin Du(ul. CreBtinii sunt 1uBi deo1arte, Xn#s!uAi din nouG Bi ast'el ei sunt Bi
re!reaAi. Lor le este o'erit nu nu8ai un nou 8odel al vieAii !i 8ai 8ult de!4t at4t, un nou 1rin!i1iu5 noua viaA# @n
Do8nul 1rin Du(ul. Ei sunt un X1o1r ales,G 1o1or a'lat @n griSa lui Du8ne0eu.G Co8unitatea !reBtin#, KLLMKNOP
este o !o8unitate sa!ra8ental#5 communio in scris' Fo @n'r#Aire @n lu!r#ri s'inte,G @n Du(ul S'4nt sau !(iar o
communio sanctorum Ksanctorum 'iind 8ai 8ult un neutru de!4t un 8as!ulin - 1ro6a6il a!esta a 'ost sensul
originar al 'ra0eiM. Unitatea 9iseri!ii sLa re'le!tat 1rin s'intele taine5 6ote0ul Bi eu(aristia sunt dou# Ftaine so!ialeG
ale 9iseri!ii Bi @n ele adev#ratul sens al FuniriiG !reBtine este revelat Bi 1e!etluit !ontinuu. &entru a 'i 8ai
e8'ati!i5 tainele !onstituie 9iseri!a. $u8ai 1rin taine 1oate tre!e !o8unitatea !reBtin# din!olo de 1ura 8#sur#
u8an# Bi devenii 9iseri!#. &rin ur8are Fadev#rata ad8inistrare a tainelorG a1arAine esenAei 9iseri!ii KeseLului eiM.
"ainele tre6uie s# 'ie Fvredni!eG de 1ri8it Bi 1rin ur8are nu 1ot 'i se1arate sau divorAate de e'ortul lor intern Bi de
atitudinea du(ovni!eas!# a !redin!ioBilor. 9ote0ul tre6uie s# 'ie 1re!edat de 1o!#inA# Bi de !redinA#. O relaAie
1ersonal# dintre un as1irant Bi Do8nul s#u tre6uie s# 'ie 8ai @nt4i sta6ilit# 1rin au0irea Bi 1ri8irea Cuv4ntului, a
8esaSului 84ntuirii. Din nou, un Sur#84nt de !redin!ioBie 'aA# de Du8ne0eu Bi Hristosul S#u este o 1reLre!(i0it#
Bi o !ondiAie indis1ensa6il# 1entru a ad8inistra tainele K1ri8ul @nAeles al !uv4ntului sacramentum a 'ost e3a!t
FSur#84ntul 8ilitarGM. Un !ate(u8en este F@nrolatG 1rintre 'raAi 1e 6a0a !redinAei sale. Harul 6a1tis8al este o'erit,
1ri8it Bi Ainut 1rin !redinA#, !redin!ioBie Bi 1rintrLo stare de statorni!ie @n !redinA# Bi @n 1ro8isiunile 1ri8ite.
"ainele nu sunt si81le se8ne ale unui (ar 84ntuitor - !i 8ai 8ult nu8ai si86oluri ale unei as1iraAii u8ane Bi a
loialit#Aii !i se8ne e3terioare ale a!Aiunii du8ne0eieBti. &rin ele e3istenAa u8an# este ridi!at# la viaAa divin# 1rin
Du(ul, d#t#torul vieAii. 9iseri!a este !a Bi @ntreg o !o8unitate sf@nt Ksau !onsa!rat#M disting4nduLse ast'el de
Flu8ea 1ro'an#.G Ea este :f@nta Biseric. S'4ntul &avel 'oloseBte !uv4ntul F9iseri!#G Bi s'inAi !a 'iind !oe3tensiv
Bi sinoni8. Este re8ar!a6il 'a1tul !# @n $oul "esta8ent nu8ele Fs'4ntG este 'olosit e3!lusiv la 1lural, s'inAenia
v4nt un sens so!ial intrinse!. A!est nu8e se re'er# la ori!e @81linire u8an#, la un dar, la s'inAire Bi !onsa!rare.
S'inAenia vine de la Cel s'4nt, de la Du8ne0eu. A 'i s'4nt @nsea8n# a @81#rt#Bii viaAa Du8ne0eias!#. S'inAenia
este la @nde84na indivi0ilor nu8ai @n !o8unitate Bi F@n'r#Airea Du(ului.G FCo8uniunea s'inAilorG este un
1leonas8. &ute8 'i s'inAi nu8ai @n !o8uniune. Stri!t vor6ind, !o8unitatea 8esiani!# adunat# @n Surul lui Iisus nu
a 'ost 9iseri!a, @nainte de 1ati8# Bi @nviere, @nainte !a F1ro8isiunea "at#luiG s# 'ie tri8is#. &rin a!east#
1ro8isiune a8 'ost F@n0estraAi !u 1uterea de sus,G F6ote0aAi !u Du(ul S'4nt,G
EH
@n taina Cin!i0e!i8ii. Pnainte !a
vi!toria !ru!ii s# ne 'ie des!o1erit# @n @nvierea !ea 8#rit#, ea se a'la @n!# su* um*raculos le#is Ksu6 u86ra legiiM.
Era @n!# @n 0orii @81linirii. Cin!i0e!i8ea a 1e!etluit Bi 8#rturisit vi!toria lui Hristos. F&uterea !ea de susG a intrat
@n istorie. F$oul eonG a 'ost !u adev#rat desluBit Bi @n!e1ut. ViaAa sa!ra8ental# a 9iseri!ii re1re0int# !ontinuarea
Cin!i0e!i8ii.
&ogor4rea Du(ului a 'ost o revelaAie su1re8#. Odat# 1entru totdeauna, Ftaina ne1#truns# Bi
@n'ri!oB#toareG a Cin!i0e!i8ii, Du(ul <4ng4ietorul intr# @n lu8e @ntrLun 'el @n !are El nu era @n!# 1re0ent @ntrLun
ast'el de 'el @n !are el @n!e1e a!u8 s# 'ie 1re0ent Bi s# lo!uias!# Bi s# se statorni!eas!#. Un i0vor de a1# vie
6ogat# se dis!erne a!u8 ai!i 1e 1#84nt @ntrLo lu8e !are a 'ost deSa @81#!at# Bi re!on!iliat# !u Du8ne0eu de
Do8nul !ru!i'i!at Bi @nviat. P81#r#Aia vine deoare!e Du(ul S'4nt este @81#r#Aia.
E*
FVenireaG Du(ului de1inde de
F1le!areaG Fiului KIoan OVI, ;M. FUn alt <4ng4ietor se 1ogoar# 1entru a 8#rturisii 1e Fiul, 1entru aLi des!o1erii
EH
C'. Lu!a +)5). Bi Fa1te +5)LH.
E*
C'. S'. Grigorie de $Jssa, .e oratione .ominica' E K<G, OLIV. !. ++H'.L++*/.
E>
<#rirea Sa Bi 1e!etea vi!toriei Sale K3v, >*Y 3vi, ; Bi +)M. PntrLadev#r @n Du(ul S'4nt PnsuBi Do8nul <#rit vine
din nou sau se re@ntoar!e la tur8a Sa 1entru a lo!ui @81reun# !u ea @ntotdeauna KOIV, +? Bi >?M... Cin!i0e!i8ea a
'ost !onsa!rarea 8isti!#, 6ote0ul @ntregii 9iseri!i KFa1te +, HM. A!est 6ote0 al 'l#!#rilor a 'ost ad8inistrat de
Do8nul5 !#!i El 6otea0# !u Du(ul S'4nt Bi !u 'o! K<atei E, ++ Bi Lu!a E, +*M. El a tri8is Du(ul de la "at#l !a Bi
1ro8isiune @n ini8ile noastre. Du(ul s'4nt este Du(ul ado1Aiei @n Iisus Hristos, F1uterea lui HristosG K> Corinteni
OII, .M. &rin Du(ul re!unoaBte8 Bi @n!unoBtinA#8 !# Iisus este Do8nul K+ Corinteni OII, EM. Lu!rarea Du(ului @n
!redin!ioBi @ndea8n# to!8ai @n!or1orarea lor @n Hristos, 6ote0ul lor @ntrLun tru1 K+ Cor. OII, EM. Lu!rarea
Du(ului @n !redin!ioBi este to!8ai @ntru1area lor @n Hristos, 6ote0ul lor @ntrLun tru1 KOII, +EM, !(iar tru1ul lui
Hristos. Din !4te se e31ri8# S'. Atanasie5 F'iiduLne o'erit# 6#utura Du(ului, @l 6e8 1e Hristos.G C#!i 1iatra era
Hristos.
E;

&rin Du(ul !reBtinii sunt uniAi !u Hristos Bi sunt 1#rAi !onstituente ale tru1ului S#u. Un tru(' !el aLl lui
Hristos5 a!east# analogie e3!elent# 'olosit# de S'. &avel @n !onte3te di'erite, atun!i !4nd 8#rturiseBte taina
e3istenAei !reBtine este @n a!elaBi ti81 !el 8ai 6un 8artor al e31erienAei inti8e a 9iseri!ii a1ostoli!e. Ea nu este
@n ni!i un 'el o i8agine a!!idental#5 era 8ai 8ult un su8ar al !redinAei Bi al e31erienAei. Odat# !u S'. &avel
a!!entul a 'ost @ntotdeauna 1us 1e unirea inti8# a !redin!ioBilor !u Do8nul, 1e @81#rt#Birea lor !u 1lin#tatea Lui.
Du1# !u8 a evidenAiat S'4ntul Ioan Hrisosto8 !o8ent4nd la Coloseni E, ), @n toate s!rierile sale S'4ntul &avel a
@n!er!at s#Li !onving# !# toAi !redin!ioBii sunt F@n !o8uniune !u El @n toate lu!rurileG Bi Fs# arate !# to!8ai @n
a!east# unire el vor6eBte de Ca1 Bi tru1.G
E?
Este 'oarte 1ro6a6il !a a!est ter8en s# 'ie sugerat de e31erienAa
eu(aristi!# K!'. + Cor. O, +;M Bi a 'ost 'olosit# 1entru a sugera !onotaAia ei sa!ra8ental#. 9iseri!a lui Hristos este
una a Eu(aristiei, !#!i Eu(aristia este @nsuBi Hristos. El lo!uieBte sacramental @n 9iseri!#. 9iseri!a este "ru1ul
S#u. Pntradev#r 9iseri!a este un tru1, un or#anism' 8ai 8ult de!4t o so!ietate sau o !or1oraAie. Un Forganis8G
este !ea 8ai 6un# 'olosire a ter8enului to soma' du1# !4te a 'ost 'olosit# de S'4ntul &avel.
<ai 8ult, 9iseri!a este tru(ul lui &ristos Bi F1lin#tateaG tru1ului S#u Bi (lintatea Kto soma Bi to (leromaM
- a!eBti doi ter8eni sunt !orelativi Bi legaAi 'oarte a1roa1e unul de altul @n 8intea S'. &avel, e31li!4nduLse unul
1e altul5 F!are este tru1ul S#u, 1lin#tatea C#ruia este tru1ul lui Hristos !are leLa 1linit 1e toate @n toateG KE'eseni
+, >EM. 9iseri!a est tru1ul lui Hristos @n a!eiaBi 8anier# @n !are !a1ul 1lineBte tru1ul Bi tru1ul este 1linit de !a1.G
Hristos nu este singur. FEl a 1reg#tit toat# rasa @n !o8un 1entru aLL ur8a, a se ag#Aa de El Bi 1entru aLi
a!o81ania es!orta Sa.G Hrisosto8 insist# s# Fo6serv#8 !u8 el KS'. &avelM @l 1re0int# 1e Hristos !a av4nd nevoie
de toate 8e86rele. A!easta @nsea8n# !# nu8ai atun!i vLa 'i !a1ul de1lin, !4nd tru1ul este des#v4rBit, !4nt
sunte8 toAi @81reun#, !oLuniAi Bi @81letiAi @81reun#.G
E.
Pn alte !uvinte, 9iseri!a este e3tensiunea Bi F1linireaG
S'intei Pntru1#ri sau 8ai 6ine s1us viaAa Pntru1at# a Fiului, Fdi81reun# !u tot !eea !e 1entru noi a tre!ut,
Pn#lAarea @n Rai, Bederea !eLa de a drea1taG KLiturg(ia S'4ntului Ioan Hrisosto8, Rug#!iunea Consa!r#riiM.
Pntru1area a 'ost 1linit# @n 9iseri!#. PntrLun anu8e sens, 9iseri!a este @nsuBi Hristos, @n toat# 1lenitudinea
Sa atot!u1rin0#toare K!'. + Cor. OII, +>M. A!east# identi'i!are a 'ost sugerat# Bi Susti'i!at# de Augustin5 7non
solum nos C6ristianos factos esse' sed C6ristum!8 C#!i da!# El este Ca1ul, noi sunte8 8e86rele5 o8ul @ntreg
sunte8 noi Bi El - 7totus 6omo' ille nos H C6ristus et ecclesia!8 Din nou5 FHristos nu este nu8ai !a1ul Bi nu
nu8ai tru1ul, !i Hristos este !a1ul Bi tru1ul @ntregG - 7non enim C6ristus in ca(ite et non n cor(ore' sed
C6ristus totus in ca(ite et in cor(ore!8
2F
A!est ter8en totus C6ristus a1are @n Augustin din nou Bi din nou 'iind
idea sa de 6a0# Bi !ea 8ai 1re'erat#, !are a 'ost evident sugerat# de S'. &avel. FAtun!i !4nd vor6es! de !reBtini la
1lural, @nAeleg unul @ntrLun singur Hristos. &rin ur8are noi sunte8 8ulAi Bi totuBi sunte8 unul5 sunte8 8ulAi Bi
sunte8 unaG - 7cum (lures C6ristianos a((elo' in uno C6risto unum intelli#o!8
2/
Do8nul nostru Iisus Hristos nu
E;
S'. Atanasie al Ale3andriei., E(ist!' I ad :era(6ion K<G. OOVI, H;*M.
E?
S'. Ioan Hrisosto8 @n Coloss! &om! VII K<G. LOII, E;HM.
E.
S'. Ioan Hrisosto8 @n Efes!' 6om! III K<G, LOII, >.M.
)/
Augustin @n Evan#elium Ioannis tract' OOI, ? K<L., OOOV, +.*?MY !'. Ioan Hrisosto8 @n + Cor. (o8. OOO K<G, LOI, >;.L>?EM.
)+
Augustin @n Ps! CQQ;II' E K<L., OOOVII, +*;.M.
EE
este nu8ai @n sine, !i dease8enea Bi @n noiG - 7.ominum enim Resus non solum in se' sed in no*is!8
20
FUn o8
1#n# la s'4rBitul vea!urilorG - 7unus 6omo usDue ad finem saeculi eGternditur!8
21
&rin!i1alul !o81lot aLl a!estor dis1ute este evident. CreBtinii sunt @n!or1oraAi @n Hristos Bi Hristos
lo!uieBte @n ei - a!east# unire inti8# !onstituie taina 9iseri!ii. 9iseri!a este lo!ul Bi 8odul 1re0enAei
r#s!u81#r#toare a Do8nului @nviat @ntrLo lu8e r#s!u81#rat#. F"ru1ul lui Hristos este @nsuBi Hristos. 9iseri!a
este Hristos din 8o8ent !e du1# @nvierea Sa El este 1re0ent !u noi Bi se @nt4lneBte !u noi ai!i 1e 1#84nt.G
))
Pn
a!est sens 1ute8 s1une !# Hristos este 9iseri!a. 7I(se enim est ecclesia (er sacramentum cor(oris sui se!!! eam
contiens!G
)H
2C#!i El este @n sine 9iseri!a !onAin4nduLse @n sine 1rin taina tru1ului S#u= sau @n !uvintele lui Karl
Ada85 FHristos Do8nul este EgoLul 1otrivit al 9iseri!ii.G
)*
9iseri!a este unitatea vieAii !aris8ati!e. Sursa a!estei unit#Ai este as!uns# @n taina !inei Do8nului Bi @n
taina Cin!i0e!i8ii. Cin!i0e!i8ea este !ontinuat# Bi 1er8anenti0at# @n 9iseri!# 1rin 8iSloa!ele su!!esiunii
a1ostoli!e. $u este nu8ai s!(eletul !anoni! al 9iseri!ii. &reoAi8ea Ksau Fierar(iaGM @n sine este 8ai 8ult de ori!e
un 1rin!i1iu carismatic' o F1reoAie a tainelorG sau a Fi!ono8iei du8ne0eieBti.G &reoAia KBi !u ea sluSireaM nu este
doar o !o8isie canonic, a!easta a1arAine nu nu8ai 'a6ri!ii instituionale a 9iseri!ii - este 8ai 8ult o tr#s#tur#
!onstituAional# sau structural' at4t doar @n!4t 9iseri!a este un tru1, un organis8. &reoAii nu sunt !u8 se
!onsidera 8ai de8ult FniBte 6iro!raAi delegaAiG ai !o8unit#Aii, ei nu sunt doar lideri sau delegaAi ai F8ulAi8ilor,G
ai Foa8enilorG sau F!ongregaAieiG - ei a!Aionea0# nu nu8ai in (ersona Ecclesiae! Ei a!Aionea0# 8ai @nt4i de ori!e
in (ersona C6risti! Ei sunt !(iar re1re0entanAii lui Hristos Bi nu doar si81li !redin!ioBi Bi 1rin ei Bi @ntru ei, Ca1ul
tru1ului, singurul 8are 1reot al $oului Leg#84nt @Bi !ontinu#, @Bi @nde1lineBte 8isiunea Sa 1reoAeas!# Bi
1astoral# etern#. El este PnsuBi singurul SluSitor adev#rat al 9iseri!ii. Restul sunt doar intendenAi ai tainelor Sale.
Ei stau (entru El, naintea !o8unit#Aii - Bi 'iind!# tru1ul este singurul doar @n Ca1 Bi @n El, sluSirea @n 9iseri!#
este 8ai @nt4i de!4t ori!e sluSirea unit#Aii. Pn sluSire unitatea organi!# a tru1ului nu este re1re0entat# sau
inter1retat# !i 8ai 6ine s1us @nr#d#!inat# '#r# ni!i un 1reSudi!iu !u FegalitateaG !redin!ioBilorG la 'el !u8 Bi
FegalitateaG !elulelor unui organis8 nu este distrus# de di'erenAierea lor stru!tural#5 toate !elulele sunt egale Bi
totuBi di'erenAiate de 'un!Aiile lor Bi din nou a!east# di'erenAiere sluSeBte unitatea '#!4nd !a a!east# unitate s# 'ie
8ai inti8# Bi 8ai !o81re(ensiv#. Unitatea 'ie!#rei !ongregaAii lo!ale r#sare din unitatea 8ersei eu(aristi!e. Ca Bi
sluSitor al eu(aristiei 1reotul este sluSitorul Bi !onstru!torul unit#Aii 9iseri!ii. E3ist# un alt o'i!iu 8ai @nalt5 1entru
a asigura unitatea !atoli!# Bi 1e !ea universal# @n s1aAiu Bi ti81. A!esta este o'i!iul Bi 'un!Aia e1is!o1al#. Cina !ea
de tain# Bi Cin!i0e!i8ea sunt legate una de lata inse1ara6il. Du(ul <4ng4ietorul se 1ogoar# 1este Fiul atun!i
!4nd A!esta a 'ost 8#rit 1rin 8oartea Bi @nvierea Sa. A!estea sunt dou# sa!ra8ente sau 8ai 6ine s1us taine !are
nu 1ot 'i a8este!ate una @n alta. Pn a!elaBi 'el di'er# una de alta 1reoAia de e1is!o1at. Pn e1is!o1at 1reoAia devine
!ontinu# Bi universal#, @n e1is!o1atul nedivi0at al 9iseri!ii Ke(isco(atul unus de !are vor6eBte S'. Ci1rianM. &e
alt# 1arte 1rin e1is!o1 sau 8ai 6ine s1us 1rin 1ro1riul s#u e1is!o1 'ie!are 9iseri!# !atoli!# este in!lus# @n
1lin#tatea !atoli!# a 9iseri!i 'iind legat# de tre!ut di81reun# !u vea!urile. &rin 'ie!are e1is!o1 'ie!are 6iseri!# @Bi
trans!ede Bi de1#BeBte 1ro1riile li8ite Bi este unit# organi! !u alAii. Su!!esiunea a1ostoli!# nu este at4t te8elia
!anoni!# Bi 8isti!# a unit#Aii 9iseri!ii. Este !eva di'erit de o 1roteSare a !ontinuit#Aii istori!e sau de!4t o !oe0iune
ad8inistrativ#. Este un 8iSlo! ulti8 de a Aine identitatea taini!# a tru1ului 1e 1ar!ursul vea!urilor. 9ine@nAeles !#
sluSirea nu se detaBea0# ni!iodat# de tru1. Ea st# @n tru1, a1arAine stru!turii sale. Darurile sluSirii sunt date @n
9iseri!# K!'. + Cor. OIIM.
Con!e1Aia 1aulin# des1re tru1ul lui Hristos a 'ost 1reluat# Bi inter1retat# destul de di'erit de &#rinAi @n est
Bi @n vest Bi a 'ost 8ai a1oi uitat#.
);
Ar 'i ti81ul s# ne @ntoar!e8 la a!east# e31erienA# a 9iseri!ii 1ri8are !are ar
)>
Augustin, Ps' LOOOV, H K<L, OOOVII, ++H;M.
)E
Augustin @n Ps! LOOOV, H K<L, OOOVII, +/?EM.
))
A. $Jgren, Cor(us C6risti' in En Bo% om SC%an' av :vens%a teolo#er KLund, +.)EM, 1. >/.
)H
S'. Ilarie @n Ps! CQQ;' * K<L, OOOVII, +/?EM.
)*
Karl Ada8, .as lTessen des %at6olizmus' ), Ausga6e K+.>;M, 1. >).
);
Ve0i E. <ers!(, S.N., Le cor(s 9CstiDue du C6rist' Etudes de +6eolo#ie &istoriDue' > volu8e., a doua ediAie KLouvain, +.E*M.
E)
1utea s# ne o'ere un teren solid 1entru o sinte0# teologi!# 8odern#. Alte 'or8ule Bi 8eta'ore au 'ost 'olosite de
S'. &avel Bi @n alte lo!uri din $oul "esta8ent toate !u a!elaBi s!o1 Bi e'e!t5 (entru a accentua unitatea intim ,i
or#anic ntre &ristos ,i cei care sunt ai :i! Pntre toate a!este i8agini variate !ea a "ru1ului este !ea 8ai
in!lu0iv# Bi 8ai i81resionant#. A!easta este !ea 8ai a!!entuat# e31resie a a!estei vi0iuni 1ri8are.
)?
9ine@nAeles
!# ni!i o analogie nu tre6uie dus# 1rea de1arte sau su1ra a!!entuat#. Idea unui organis8, atun!i !4nd este 'olosit#
de 9iseri!# @Bi are 1ro1riile li8itaAii. &e de o 1arte, 9iseri!a este !o81us# din 1ersonalit#Ai u8ane !are nu 1ot 'i
1rivite !a Bi si81le ele8ente ale unui @ntreg 'iind!# 'ie!are se a'l# @n unire dire!t# Bi i8ediat# !u Hristos Bi "at#l
S#u - 1ersonalul nu tre6uie sa!ri'i!at sau di0olvat @n !or1orat, FunitateaG !reBtin# nu tre6uie s# degenere0e @n
i81ersonalis8. Idea organis8ului tre6uie s# 'ie su1li8entat# de idea si8'oniei 1ersonalit#Ailor @n !are se re'le!t#
taina S'intei "rei8ii KIoan OVII, >+ Bi >EM. A!esta este 8ie0ul !on!e1Aiei !atoli!it#Aii Kso6ornostM.
).
A!esta este
1rin!i1alul 8otiv 1entru !are tre6uie s# 1re'er#8 o orientare (ristologi!# @n teologia 9iseri!ii de!4t una
1nev8atologi!#.
H/
&e de alt# 1arte 9iseri!a !a Bi un @ntreg are centrul (ersonal nu8ai @n Hristos. 9iseri!a nu este
o @ntru1are a Du(ului S'4nt Bi nu este nu8ai o si81l# !o8unitate 1urt#toare de Du(, !i 1re!is "ru1ul lui Hristos,
Do8nul @ntru1at. A!easta ne eli6erea0# din i81ersonalis8 '#r# s# ne !onsa!re 1ersoni'i!#rii u8aniste. Hristos
Do8nul este singurul St#14n al 9iseri!ii. FPn El toat# stru!tura este 1otrivit# 'i3 @81reun# Bi se de0volt# @ntrLun
te81lu s'4nt @n Do8nulY @n El voi sunteAi legaAi @81reun# @ntrLun lo! de lo!uire 1entru du8ne0eu @n Du(ul
KE'eseni >, >+L>>, versiunea e1is!o1ului C(allonerM.
Hristologia 9iseri!ii nu ne du!e @n norii @n!eAoBaAi a s1e!ulaAilor vagi sau @ntrLun 8isti!is8 vis#tor. Din
!ontr#, a!easta asigur# singurul teren solid Bi 1o0itiv 1entru !er!etarea teologi!# 1otrivit#. Do!trina 9iseri!ii @Bi
g#seBte 1rin ur8are lo!ul organi! Bi !uvenit @n s!(e8a general# a i!ono8iei du8ne0eieBti a 84ntuiri. "re6uie s#
!#ut#8 @ntradev#r o vi0iune !o81re(ensiv# a tainei 84ntuirii noastre, a 84ntuirii lu8ii.
<ai tre6uie '#!ut# o singur# ulti8# distin!Aie. 9iseri!a este @n!# in statu vite Bi totuBi deSa in statu (atriae!
E3ist# o viaA# du6l#, at@t n cer c@t ,i (e (m@nt.
H+
9iseri!a este o so!ietate istori!# vi0i6il# Bi la 'el este Bi tru1ul
lui Hristos. A!easta este at4t 9iseri!a r#s!u81#raAilor !4t Bi 9iseri!a 1#!#toBilor 8i0era6ili - a86ele @n a!elaBi
ti81. &e 1lan istori! nu sLa atins ni!i un Ael final! Realitatea ultim a 'ost dis!ernut# Bi revelat#. A!east# ulti8#
realitate este la @nde84n# a!easta este !u adev#rat dis1oni6il# @n !iuda i81er'e!Aiunii istori!e, deBi @n 'or8e
1rovi0ionale. 9iseri!a este o so!ietate sa!ra8ental#. :acramentalul nu @nsea8n# !u ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin
de!4t 7es6atolo#ic!8 +o esc6aton nu @nsea8n# @n 1rin!i1al final @n serile te81orale de eveni8ente. Ceea !e Fnu
este din a!east# lu8eG este ai!i F@n a!east# lu8e,G '#r# s# a6oleas!# !i !on'erinduLi un nou @nAeles Bi o nou#
valoare, Ftransvalu4ndG lu8ea. Cu siguranA# a!easta este o anti!i1are, un indi!iu aLl @81linirii 'inale. Du(ul
lo!uieBte @n 9iseri!#. A!easta !onstituie taina 9iseri!ii5 o so!ietate Fvi0i6il#G de oa8eni Bu6re0i este un organis8
al (arului du8ne0eies!.
H>
Boua creaie
Datoria de 6a0# a 9iseri!ii este s# 1ro!la8e o alt# lu8e F!e vLa s# vin#.G 9iseri!a 1oart# 8#rturie $oii
VieAi dis!ernute Bi des!o1erite @n Hristos Iisus, Do8nul Bi <4ntuitorul. A!esta o 'a!e 1rin 'a1t# Bi @n !uv4nt.
Adev#rata 1ro!la8are a Evang(eliei ar !onsta to!8ai @n a!east# $ou# ViaA#5 a ar#ta !redinA# 1rin 'a1te K!'. <atei
)?
I8aginea 8iresei Bi a nunAii 8isti!e !u Hristos KE'eseni V, >E'M e31ri8# a!east# unire inti8#. C(iar Bi !(i1ul Casei !onstruite 1e
8ulte 1ietre, 1iatra din !a1ul ung(iului 'iind Hristos KE'eseni II, >/'Y !'. + &etru >, *M, tinde @n s1re a!elaBi s!o15 8ulAi devin una Bi
turnul a1are !a 'iind !onstruit 1e 1iatr# K!'. Her8an, Pstorul' Vis. III, II, *, ?M. Din nou, F1o1orul Do8nuluiG tre6uie s# 'ie 1rivit !a Bi
un tot organi!. $u e3ist# ni!i un 8otiv s# 'i8 tul6uraAi din !au0a variet#Aii vo!a6ularului 'olosit. &rin!i1ala idee Bi argu8entaAie este
evident# Bi a!eiaBi @n toate !a0urile.
).
C'. Geroges Florovs:i, FCatoli!itatea 9iseri!ii,G @n a!est volu8.
H/
Ca Bi Ho8ia:ov sau @n lu!rarea lui <oe(ler .ie Ein6eit in der Sirc6e!
H+
Augustin @n Evan#! Roannis tract' COOIV, H K<L, OOOV, +.'., ;M.
H>
A se vedea eseul lui Ho8ia:ov .es(re BisericU tradu!erea engle0# de I. N. 9ier:6e!:, Russia and t6e En#lis6 C6urc6 K1u6li!at#
1ri8a dat# @n +.?HM, !(. OOOIIY 11. +.EL>>>.
EH
H, +*M. 9iseri!a este !eva 8ai 8ult de!4t o !o81anie de 1redi!atori, o so!ietate de @nv#A#tori sau un !onsiliu
8isionar. Ea nu nu8ai !# invit# oa8enii dar @i Bi introdu!e @n a!east# $ou# ViaA# asu1ra !#reia 1oart# 8#rturie.
PntrLadev#r este un organis8 8isionar Bi !481ul ei de lu!ru este lu8ea @ntreag#. Zelul a!tivit#Aii 8isionare nu
este 1ur Bi si81lu de a le !onverge oa8enilor anu8ite idei Bi !onvingeri, ni!i 8#!ar s# i81un# asu1ra lor o
anu8it# dis!i1lin# sau o r4nduial# @n viaA#, !i 8ai @nt4i de ori!e s#Li introdu!# @n $oua Realitate, s#Li
converteasc' s#Li adu!# 1rin !redinA# Bi 1o!#inA# la @nsuBi Hristos ast'el @n!4t s# 'ie n#s!uAi din nou @n El Bi @ntru
El 1rin a1# Bi 1rin Du(. Ast'el sluSirea Cuv4ntului este @81linit# @n sluSirea "ainelor.
FConvertireaG este un @n!e1ut 1roas1#t, dar nu8ai un @n!e1ut ur8at de un @ndelungat 1ro!es de !reBtere.
9iseri!a tre6uie s# organi0e0e noua viaA# a !onvertitului. 9iseri!a tre6uie s# arate noul 8odel de e3istenA#, noul
8odel de viaA#, !el aLl vieAii !e vLa s# vin#. 9iseri!a este ai!i @n a!east# lu8e 1entru 84ntuire ei. Dar 1entru a!est
8otiv tre6uie s# se o1un# Bi s# renunAe la 7aceast8 lu8e. Du8ne0eu doreBte o8ul @ntreg Bi 9iseri!a nu 'a!e
8#rturie la ni8i! alt!eva de!4t la a!east# F1retenAieG totalitar# a lui Du8ne0eu des!o1erit# @n Hristos. CreBtinul
tre6uie s# 'ie o Fnou# !reaAie.G &rin ur8are el nu 1oate s#LBi g#seas!# un lo! aBe0at 1entru sine @ntru li8itele
Flu8ii ve!(i.G Pn a!est sens atitudinea !reBtin# este @ntotdeauna revoluAionar# !u 1rivire la Fve!(ea ordineG a
Fa!estei lu8i.G F$e'iind din a!east# lu8eG 9iseri!a lui Hristos nu 1oate 'i de!4t @ntrLo o1o0iAie 1er8anent#,
!(iar da!# 1retinde doar o re'or8are a ordinii e3istente. Pn ori!e !a0, s!(i86area tre6uie s# 'ie radi!al# Bi total#.
Antinomii istorice
EBe!urile istori!e ale 9iseri!ii nu o6s!uri0ea0# !ara!terul ulti8 al 1rovo!#rii !#reia @i este dedi!at 1rin
1ro1ria natur# es(atologi!# Bi !are se 1rovoa!# 1e sine !onstant.
ViaAa istori!# Bi datoria 9iseri!ii sunt antino8i!e Bi a!east# antino8ie nu 1oate ni!iodat# s# 'ie re0olvat#
Bi de1#Bit# 1e 1lan istori!. Este o alu0ie 1er8anent# la !eea !e FvLa s# vin#G 8ai a1oi. Antino8ia este @nr#d#!in#
@n alternativa 1ra!ti!# !u !are se !on'runt# 9iseri!a de la @n!e1utul 1elerinaSului ei istori!. Fie !# 9iseri!a tre6uie
!onstituit# !a Bi o so!ietate Ftotalitar#G str#duinduLse s# satis'a!# toate !ererile !redin!ioBilor, at4t !ele
Fte81oraleG !4t Bi 1e !ele Fdu(ovni!eBti,G nea!ord4nd ni!i un 'el de atenAie ordinii e3istente Bi l#s4nd ni8i! lu8ii
e3terne - a!easta ar @nsea8n# o @ntreag# se1arare 'aA# de lu8e, un ulti8 06or a'ar# din ea Bi o negare radi!al# a
ori!#rei autorit#Ai e3terne. :au 9iseri!a ar 1utea @n!er!a o !reBtini0are in!lu0iv# a lu8ii, su6Sug4nd @ntregul vieAii
r4nduielii Bi autorit#Aii 1rin!i1iilor !reBtine 1entru a !onstrui oraBul !reBtin. Pn istoria 9iseri!ii 1ute8 trasa a86ele
soluAii5 o ieBire @n deBert Bi o !onstru!Aie a I81eriului !reBtin. &ri8a a 'ost 1ra!ti!at# nu nu8ai @n 8ona(is8ul
di'eritelor !urente !i @n 8ulte alte gru1uri !reBtine Bi deno8inaAii. A doua a 'ost 1rin!i1ala linie ado1tat# de
!reBtini, at4t @n O!!ident !4t Bi @n Orient 14n# la ridi!area se!ularis8ului 8ilitant. C(iar Bi @n 0ilele noastre o
ast'el de soluAie @n!# 8ai 1rinde la 8ulAi oa8eni. &e deLa @ntregul a86ele sLau dovedit li1site de su!!es. "otuBi
tre6uie s# @n!unoBtinA#8 realitatea 1ro6le8ei lor !o8une Bi adev#rul s!o1ului lor !o8un. CreBtinis8ul nu este o
religie individualist# Bi nu este 1reo!u1at# nu8ai de F84ntuirea su'letului.G CreBtinis8ul este 9iseri!a, o
!o8unitate, $oul 1o1or al lui Du8ne0eu !are @Bi !ondu!e viaAa !or1orat @n !on'or8itate !u 1rin!i1ii 1arti!ulare.
A!east# viaA# nu 1oate 'i @81#rAit# @n de1arta8ente dintre !are unele ar 1utea 'i !onduse de altele Bi de 1rin!i1ii
eterogene. Condu!erea du(ovni!eas!# 1oate 'i !u greu redus# la o !ondu!ere o!a0ional# dat# indivi0ilor sau
gru1urilor !are tr#ies! su6 niBte !ondiAii @n @ntregi8e ne!ongenitale !u !ele ale 9iseri!ii. <ai @nt4i de toate
tre6uie ridi!at# 1ro6le8a legiti8it#Aii a!estor !ondiAii. Datoria re!re#rii sau re'or8#rii !o81lete a @ntregii 'a6ri!i
a vieAii u8ane nu 1oate sau nu tre6uie s# 'ie evitat# sau res1ins#. $u 1ute8 sluSii doi do8ni Bi o loialitate du6l#
ar 'i o soluAie s#ra!#. Ai!i vine intr# @n !al!ul alternativa 8enAionat# 8ai sus - totul ar 'i un !o81ro8is sau o
redu!ere la 1retenAiile ulti8e Bi 1rin ur8are totale! $ie c !ei 8ai 8ulAii !reBtini li se !uvine s# 1#r#seas!# lu8ea
@n !are 8ai lo!uieBte @n!# un St#14n 1e l4ng# Hristos Kindi'erent !e nu8e ar 1urta a!est st#14n5 Ce0ar, <a8ona
sau ori!are altulM Bi @n !are regula Bi Aelul vieAii sunt altele de!4t !ele e31ri8ate @n Evang(elie - a ieBi a'ar# Bi a
E*
@n!e1e o alt# so!ietate! :au din nou !reBtinii tre6uie s# trans'or8e lu8ea e3terioar# Bi s# o 'a!# dease8enea
@81#r#Aia lui Du8ne0eu Bi s# introdu!# 1rin!i1iile Evang(eliei @n legislaAia se!ular#.
E3ist# o !onsistenA# l#untri!# @n a86ele 1rogra8e. Se1araAia !elor dou# !#i este inevita6il#. Se 1are !#
unii !reBtini sunt o6ligaAi s# ado1te di'erite !#i. Unitatea datoriei !reBtine este ru1t#. O s!(is8# l#untri!# se
ridi!# @n 9iseri!#5 o se1araAie a6do8inal# @ntre 8ona(i Ksau elita iniAiaAilorM Bi lai!ii Kin!lusiv !leri!iiM !eva !are @n
!ele din ur8# este !u 8ult 8ai 1eri!ulos de!4t o F!leri!ali0areaG loial# a 9iseri!ii. Pn ulti8# instanA# a!esta este
nu8ai un si81to8 al antino8iei ulti8e. &ur Bi si81lu 1ro6le8a nu are ni!i un 'el de soluAie istori!#. Adev#rat#
soluAie ar trans!ede istoria, a!easta ar Fa1arAine vea!ului viitor.G Pn a!est vea!, 1e 1lan istori! nu 1oate 'i o'erit
ni!i un 1rin!i1iu !onstituAional, !i nu8ai unul relativ5 un 1rin!i1iul al dis!ri8in#rii, ni!i un 1rin!i1iu al
!onstru!Aiei.
Din nou, a86ele 1rogra8e sunt !ontradi!torii 1rin sine. E3ist# o is1it# sectarian inerent# @n 1ri8a5
!ara!terul F!atoli!G Bi universal al 8esaSului Bi Aelului !reBtin este !el 1uAin o6stru!Aionat Bi adeseori negat
deli6erat, lu8ea 'iind uitat#. "oate @n!er!#rile unei !reBtini0#ri dire!te a lu8ii su6 8as!a unui Stat sau I81eriu
!reBtin nu au dus de!4t la o se!ulari0are mai mult sau mai (uin acut a @nsuBi !reBtinis8ului.
HE

Pn vre8urile noastre ni8eni nu ar !onsidera 1osi6il !a toAi s# 'ie !onvertiAi la un 8ona(is8 universal sau
la o reali0are a adev#ratului !reBtin Bi la @81linirea unui Stat universal. 9iseri!a r#84ne F@n lu8eG !a Bi un tru1
eterogen iar tensiunea este 8ai 1uterni!# de!4t ni!iodat#Y a86iguitatea situaAiei este si8Ait# !u durere de ori!ine
din 9iseri!#. Un 1rogra8 1ra!ti! 1entru se!olul de a!u8 1oate 'i dedus nu8ai dintrLo @nAelegere restaurat# a
naturii Bi esenAei 9iseri!ii. EBe!ul tuturor aBte1t#rilor uto1i!e nu 1ot o6s!uri0a n#deSdea !reBtin#5 Regele a venit,
Do8nul Iisus Hristos Bi @81#r#Aia lui vLa s# vin#.
C#/t:%.% *
1UNCIA TRADIIEI N BISERICA ANTIC
HE
&entru o de0voltare 8ai detaliat# a se vedea Georges Florovs:i, Antinomiile istoriei cre,tinismului !are vLa 'i 1u6li!at# @n Colecia
lucrrilor lui "ero#es $lorovs%i!
E;
FE#o vero Evan#elio non crederem' ni si me cat6olicae Ecclesiae commoveret auctoritatis!8 2Pntradev#r nu aB 'i !re0ut @n
Evang(elie da!# nu 8Lar 'i !onvins autoritatea 9iseri!ii !atoli!e=.
Augustin, Contra e(ist! 9anic6ei' /!/!
:f@ntul ;iceniu al Lerinului ,i +radiia
Fai8osul dicton al S'. Vi!enAiu al Lerinului este !ara!teristi! atitudinii 9iseri!ii anti!e @n 1ro6le8e de
!redinA#5 teneamus Duod u*iDue' Duod sem(er' Duod a* omni*us creditum est 2Ftre6uie s# 1#stra8 !eea !e a 'ost
!re0ut @ntotdeauna, 1retutindeni Bi de !#tre toAi.G Commonitorium' 0=. A!esta a 'ost @n a!elaBi ti81 !riteriul Bi
nor8a. A!!entul !ru!ial a 'ost ai!i 1er8anenAa @nv#A#turii !reBtine. S'. Vi!enAiu a1ela la Fe!u8eni!itateaG du6l# a
!redinAei !reBtine - @n s1aAiu Bi ti81. De 'a1t, a 'ost a!eiaBi vi0iune 8#reaA# !are lLa ins1irat 1e S'. Irineu @n
ti81ul t#u5 9iseri!a una e3tins# Bi @81r#Btiat# @n lu8ea @ntreag# Bi !are totuBi vor6eBte !u o singur# vo!e,
1#str4nd a!eiaBi !redinA# 1retutindeni du1# !u8 a 'ost 1#strat# de 6ine!uv4ntaAii a1ostoli Bi 1#strat# 1rin
su!!esiunea 8#rturiei5 Duae est a* a(ostolis' Duae (er succesione (res*Cterorum in ecclesiis custoditur! 2FCeea
!e sLa 1#strat @n 9iseri!# de la a1ostoli 1rin su!!esiunea 1re06iterilor.G= A!este dou# as1e!te ale !redinAei sau 8ai
6ine s1us - a!este dou# di8ensiuni nu 1ot 'i se1arate una de alta. Universitas Bi antiDuitas' la 'el de 6ine !a Bi
consensio' adi!# a1arAinerea @81reun# nu a 'ost ni!i un !riteriu ade!vat 1rin sine. FAnti!(itateaG 1rin sine nu era
totuBi un garant su'i!ent al adev#rului, de!4t da!# sLar 1utea de8onstra satis'#!#tor un consensus !o81re(ensiv
al Fanti!ilor.G Consensio nu a 'ost !on!lusiv de!4t da!# se 1oate trasa !ontinuu 14n# la originile a1ostoli!e. S'.
Vi!enAiu sugerea0# !# adev#rul !redinAei 1oate 'i re!unos!ut# 1rintrLun re!urs du6lu - 1rin S!ri1tur# Bi "radiAie5
du(licii modo!!! (rimum scilicet divinae le#is auctoritate' tum deide ecclesiae cat6olicae traditione! 2Pn dou#
'eluri... 8ai @nt4i !lar 1rin autoritatea S'intelor S!ri1turi, 8ai a1oi 1rin tradiAia 9iseri!ii !atoli!eG=. OriBi!u8
a!easta nu i81li!# !# au e3istat dou# surse ale do!trinei !reBtine. Pntradev#r, regula sau !anonul S!ri1turii a 'ost
F1er'e!tG Bi Fsu'i!ent 1rin sineG - ad omnia satis su(ersDue sufficiat! 2F&entru toate lu!rurile !o81lete Bi
su'i!ente 1rin sine.G= Atun!i de !e ar tre6ui s# 'ie su1li8entat# de ori!e alt# FautoritateGV De !e a 'ost i81erativ
s# invo!#8 dease8enea autoritatea F@nAelegerii e!!lesialeG - ecclesiasticae intelli#entiae auctoritatis? <otivul a
'ost evident5 S!ri1turile au 'ost evident inter1retate di'erit de indivi0i5 ut (aene Duod 6omones tot illinc
sententiae erui (osse videantur 2FAst'el @n!4t ni8eni s# nu ai6# i81resia !# 1oate 1rodu!e 8ulte @nAelesuri
di'erite la 'el !4Ai de 8ulAi oa8eni e3ist#.G= A!estei variet#Ai de o1inii F1rivateG S'. Vi!enAiu @i o1une 8intea
F!o8un#G a 9iseri!ii, 8intea 9iseri!ii !atoli!e5 ut (ro(6eticae et a(ostolicae iner(retationis linea secundum
ecclesiasticii et cat6olicii sensus normam diri#atur! 2A!ea orientare a inter1ret#rii 1ro'eAilor Bi s!rierilor
a1ostoli!e 1oate 'i dire!Aionat# @n !on'or8itate !u regula @nAelesului e!!lesial Bi !atoli!.G= Du1# S'. Vin!eAiu
tradiAia nu era o se!venA# inde1endent# Bi nu a 'ost ni!i o surs# !o81le8entar# a !redinAei. FPnAelegerea e!!lesieiG
nu 1oate ad#uga ni8i! lLa S!ri1tur#. A!esta era singurul 8iSlo! de a a'ir8a Bi dis!erne adev#ratul @nAeles al
S!ri1turii. "radiAia a 'ost de 'a1t inter1retarea autenti!# a S!ri1turii. Pn a!est sens a!easta era !oLe3tensiv# !u
S!ri1tura. "radiAia nu este ni8i! alt!eva de!4t FS!ri1tura @nAeleas# ortodo3.G S!ri1tura era 1entru S'. Vi!enAiu
singurul, 1ri8ul Bi ulti8ul canon al adev#rului !reBtin KCommonitorum' !a1. II, !', !a1. OOVIIIM.
Pro*lema ermeneutic n Biserica antic
Pn a!est 8o8ent S'. Vi!enAiu a 'ost @n de1lin a!ord !u tradiAia deSa sta6ilit#. Pn 'ra0a ad8ira6il# a S'.
Ilarie de &oitiers, scri(turae enim non in le#endo sunt' sed in inteli#endo! 2FC#!i S!ri1tura nu !onst# @n !itire !i
@n @nAelegereGY ad Constantinum Au#!' li6. II, !a1. ., <L. O, H;/Y a!east# 'ra0# este re1etat# Bi de Ieroni8,
.ialo#us contra Lucifer!' !a1. >?, <L OOVIII, +./L+.+=. &ro6le8a unei e3ege0e ortodo3e era un su6ie!t
'ier6inte 1entru se!olul al 1atrulea @n dis1uta 9iseri!ii !u arienii. $u era un su6ie!t 8ai 1uAin ardent de!4t a 'ost
E?
@n se!olul al doilea @n lu1ta @81otriva gnosti!ilor, sa6elienilor Bi 8onatiniBtilor. "oate 1artidele !are au luat 1arte
la a!east# dis1ut# o6iBnuiau s# 'a!# re!urs la S!ri1tur#. Ereti!ii, !(iar Bi gnosti!ii Bi 8ani(eii o6iBnuiau s# !ite0e
te3tele Bi 1asaSele s!ri1turisti!e Bi s# invo!e autoritatea S'intei S!ri1turi. <ai 8ult de!4t at4t, e3ege0a a 'ost @n
a!el ti81 1rin!i1ala Bi 1ro6a6il singura 8etod# teologi!# . Autoritatea s!ri1turii era su1re8# Bi suveran#.
Ortodo!Bii se si8Aeau o6ligaAi s# ridi!e @ntre6area er8eneuti!# !ru!ial#5 !are era 1rin!i1iul inter1ret#riiV Pn
se!olul al doilea ter8enul de Fs!ri1turiG denota @n 1rin!i1al Ve!(iul "esta8ent Bi 1e de alt# 1arte autoritatea
a!estor FS!ri1turiG era su1us# 1rovo!#rii Bi de 'a1t res1ins# de @nv#A#tura lui <ar!ion. Unitatea S!ri1turii tre6uia
dovedit# Bi Susti'i!at#. Care a 'ost 6a0a Bi garantul @nAelegerii !reBtine Bi (ristologi!e a F1ro'eAiei,G adi!# a
Ve!(iului "esta8entV Pn a!east# situaAie a 'ost invo!at# 1entru 1ri8a dat# autoritatea "radiAiei. S!ri1tura
a1arAinea 9iseri!ii Bi nu8ai @n 9iseri!# @n !o8unitatea dre1tei !redinAe 1utea s!ri1tura s# 'ie @nAeleas# Bi
inter1retat# !ore!t. Ereti!ii adi!# - !ei a'ar# din 9iseri!# nu aveau ni!i o !(eie de intrare @n 8intea S!ri1turii. $u
a 'ost destul s# !iti8 Bi s# !it#8 !uvintele S!ri1turisti!e - @nAelesul Bi intenAia 1rin!i1al# tre6uiau integrate @ntrLun
@ntreg, tre6uiau e3trase. "re6uia s# @nAelege8 - 8ai @nainte, adev#ratul 8odel al revelaAiei 9i6li!e, 8arele design
al &rovidenAei r#s!u81#r#toare a lui Du8ne0eu Bi a!est lu!ru 1utea 'i reali0at nu8ai 1rintrLo intros1e!Aie a
!redinAei. &rin !redinA# sLa 1utut dis!erne C6ristuszu#niss din Ve!(iul "esta8ent. &rin !redinA# 1oate 'i atestat#
1otrivit unitatea tetra8or'# a Evang(eliei. A!east# !redinA# nu a 'ost o intros1e!Aie sau o str#'ulgerare ar6itrar# Bi
su6ie!tiv# a anu8itor individuali - era !redinAa 9iseri!ii @nr#d#!inat# @n 8esaSul a1ostoli! sau %eri#ma Bi
autenti'i!at# de ea. Cei !are sunt a'ar# din 9iseri!# o8iteau to!8ai a!est 8esaS 1ri8ar Bi atoate!ur1in0#tor, ini8a
Evang(eliei. Cu ea S!ri1tura a 'ost doar o liter# 8oart# sau o adun#tur# de 1oveBti Bi 1asaSe li1site de leg#tur# 1e
!are ei sLau str#duit s# o aranSe0e Bi s# o rearanSe0e @n !on'or8itate !u 1ro1riul lor 8odel derivat din surse
str#ine. Ei aveau o alt# !redinA#. A!esta a 'ost 1rin!i1alul argu8ent al lui "ertulian @n 1asionantul s#u tratat .e
(araescri(tione! El nu ar 'i dis!utat ni!ide!u8 s!ri1turile !u ereti!ii - ei nu aveau ni!i un dre1t s# 'oloseas!#
S!ri1turile ast'el @n!4t ele nu le a1arAineau. S!ri1turile erau @n 1osesia 9iseri!ii. E8'ati!, "ertulian a insistat 1e
1rioritatea Fregulii !redinAei,G re#ula fidei! A!easta a 'ost singura !(eie !are la @nAelesul S!ri1turii. A!east#
Fregul#G era a1ostoli!# era @nr#d#!inat# Bi deriva din 1redi!a a1ostoli!#. C. H. "urner a des!ris @nAelesul Bi
intenAia a!estui a1el sau re'erinA# la Fregula !redinAeiG @n 9iseri!a 1ri8ar#. Atun!i !4nd !reBtinii vor6eau de
Fregula !redinAeiG !a 'iind a1ostoli!# ei nu vroiau s# s1un# !# a1ostolii sLau @nt4lnit Bi au 'or8ulatLo... !eea !e au
voit ei s# s1un# este !# 1ro'esiunea !re0ului 1e !are 'ie!are !ate(u8en o re!ita @naintea 6ote0ului s#u @ntru1a @ntrL
o 'or8# su8ar# !redinAa 1e !are au @nv#AatLo a1ostolii Bi au l#satLo un!eni!ilor lor s1re a @nv#Aa du1# ei.G A!east#
1ro'esiune a 'ost 1retutindeni a!eiaBi, deBi 'ra0area a!tual# 1utea varia din lo! @n lo!. A!esta era @ntotdeauna
legat# inti8 de 'or8ula 6a1tis8al#.
H)
Di'erit# de a!east# Fregul#,G S!ri1tura nu 1utea 'i greBit inter1retat#.
S!ri1tura Bi tradiAia erau indivi0i6il a8este!ate 1entru "ertulian. U*i enim a((aruerit esse veritatem disci(linae
et fidei c6ristianae' illic erit veritas scri(turarum et eG(ositianum et omnium traditionum c6ristianrum!
2Adev#ratele inter1ret#ri, adev#rata s!ri1tur# Bi toate tradiAiile !reBtine adev#rate nu8ai a!olo unde sunt evidente
adev#rata @nv#A#tur# Bi !redinA# !reBtin#GY OIO. E=. "radiAia a1ostoli!# a !redinAei a 'ost un g(id indis1ensa6il @n
@nAelegerea s!ri1turii Bi garantul ulti8 al inter1ret#rii !ore!te. 9iseri!a nu era nu8ai o autoritate e3tern# !are nu
avea ni!i un Sude!#tor 1este S!ri1tur# !i 8ai 8ult un 1#str#tor Bi un griSitor al s!rierilor s'inte.
HH

:f! Irineu ,i 7Canonul adevrului8
H)
C. H. "urner, :uccesiunea a(ostolic' @n FEseuri des1re istoria 1ri8ar# a 9iseri!ii Bi a sluSirii,G editat de H. 9. S%ete KLondra,
+.+?M, 11. +/+L+/>. a se vedea dease8enea Yves Cognar, O.&., La +radition el les traditiones' II' Essai +6Volo#iDue K&aris, +.*EM, 11.
>+ ss.
HH
C'. E. Fless8anLvanLLeer, +radiie ,i scri(tur n Biserica (rimar KAssen, +.H)M, 11. +)HL+?HY Da8ien van den EJnde, Les
Bormes de lTEnsei#ment C6rVtien dans la literature (atristiDue des trois (remieres siAcles KGe86lou3L&aris, +.EEM, 11. +.;L>+>Y N.K.
Stirn8an, .ie Praescri(tio +ertullians in Lic6te des rWmisc6en Rec6ts und der +6eolo#ie KFrei6urg, +.).MY Bi introdu!erea Bi notele lui
R. F. Re'oulo O.&., @n ediAia lui .e (raescri(tione' @n FSour!es C(rotiennes,G )* K&aris, +.H;M.
E.
DenunA4nd 1roasta @ntre6uinAare a S!ri1turilor de !#tre gnosti!i, S'. Irineu a introdus o i8agine
1itoreas!#. Un artist talentat a reali0at o i8agine 'ru8oas# a unui rege !o81us# din 8ulte 6iSuterii 1reAioase.
A!u8, un alt o8 a de08e86rat a!east# i8agine 8o0ai! @n 1iese Bi rearanSea0# 1ietrele du1# un 8odel di'erit
ast'el @n!4t a reali0at i8aginea unui !4ine sau a unei 1isi!i. A1oi @n!e1e s# 1retind# !# a!easta a 'ost i8aginea
original# '#!ut# de 1ri8ul 8aestru su6 1rete3tul !# 6iSuteriile aranSate ast'el Kde a!ei elenii pqrhs^kM sunt
autenti!e. triBi!u8, designul original a 'ost distrus - ]ufbk gvj u\`d^ha^jej g`u fejg_`\`i es^bj. Qat# !e 'a!
ereti!ii !u S!ri1tura. Ei negliSea0# Bi ru1 Fordinea leg#turiiG S!rierii S'inte Bi Fde08e86rea0# adev#rulG -
]uojg^k gm aw]q gvk m]el^hbk. Cuvintele, e31resiile Bi i8aginile - _vabgb, ]w]ek, \b_bx`]bh sunt genuine dar
designul, u\yl^hk este ar6itrar Bi 'als KAdv. Hoeres., +. ?. +M. S'. Irineu a sugerat la 'el de 6ine o alt# analogie. Pn
vre8ea a!ea erau @n !ir!ulaAie anu8ite 6omerocentone adi!# !o81uBi 1oeti!i reali0aAi din versurile genuine ale
lui Ho8er dar luate la @nt481lare Bi s!oase din !onte3t Bi rearanSate @ntrLo 8anier# ar6itrar#. PntrLadev#r toate
versetele (o8eri!e erau !u adev#rat (o8eri!e dar noua 1oveste 'a6ri!at# 1rin 8iSloa!ele reLaranSa8entului nu
8ai era delo! (o8eri!#. "otuBi 1ute8 'i uBor @nBelaAi de sunetul 'a8iliar al idio8ului (o8eri! K+. .. )M. Este
de8n de re8ar!at !# zertulian se re'er# la a!este !urioase centones '#!ute din versete (o8eri!e sau virgiliene
K.e (raescr!' OOOIOM. A1arent era un 1ro!edeu o6iBnuit @n literatura 1ole8i!# a a!elui ti81. A!u8, 1un!tul
!are a @n!er!at s#Ll evidenAie0e S'. Irineu este evident. S!ri1tura @Bi are 1ro1riul 8odel Bi design, 1ro1ria stru!tur#
Bi ar8onie intern#. Ereti!ii ignor# a!est 8odel sau !el 1uAin BiLl su6stituie 1e al lor 1ro1riu. Pn alte !uvinte ei
rearanSea0# evidenAa s!ri1turisti!# du1# un 8odel !are este !(iar 'oarte str#in de S!ri1tur#. A!u8, susAine S'.
Irineu !ei !are au 1#strat F!anonul adev#ruluiG dre1t 1e !are lLau 1ri8it la 6ote0 nu vor avea ni!i o di'i!ultate @n
Frestaurarea 'ie!#rei e31resii @ntrLun lo! 1otrivitG Kgv hshb gm{^eM. Ei sunt !a1a6ili s# 1riveas!# la adev#rata
i8agine. Fra0a real# 'olosit# de S'4ntul Irineu este !iudat#5 \_`fb_ayfbk g| gvk m]ql^hbk f}amge} K!are este
redat# ne@nde84nati! @n ve!(ea tradu!ere latin# !a Bi cor(usculum veritatisM. PnAelesul 'ra0ei este !4t se 1oate de
!lar. ~}amge`j nu este ne!esar un di8inutiv Bi denot# si81lu un Ftru1 !or1orat.G Fra0a S'4ntului Irineu denot#
a!el cor(us al adev#rului, !onte3tul adev#rat, designLul original, i8aginea adev#rat#, dis1o0iAia original# a
versurilor Bi 'ra0elor.
H*
Ast'el 1entru S'4ntul Irineu !itirea S!ri1turii tre6uie !ondus# de FregulaG !redinAei -
!#rora le sunt dedi!aAi !redin!ioBii KBi @n !are sunt iniAiaAiM 1rin 1ro'esiunea lor 6a1tis8al# Bi 1rin !are i8aginea
1ri8ar# sau Fadev#rulG S!ri1turii 1oate 'i identi'i!at Bi a'ir8at ade!vat. Fra0a 'avorit# a S'. Irineu este Fregula
adev#rului,G dbj|j gvk m]ql^hbk, re#ula veritatis! A!east# Fregul#G nu era de 'a1t ni8i! 8ai 8ult sau 8ai 1uAin
de!4t 8#rturia Bi 1redi!a A1ostolilor, dv_iab Bi (redicatio Ksau (raeconiumM !are era Xde1o0itat#G @n 9iseri!# Bi
@n!redinAat# ei de a1ostoli Bi 8ai a1oi 1#strat# !u !redin!ioBie Bi @n84nat# @n toate lo!urile !u o unani8itate
de1lin# 1rin su!!esiunea unor 1astori a!reditaAi5 Dui cum e(isco(atus succesione c6arisma veritatatis certum
acce(erunt! 2Celor !are di81reun# !u su!!esiunea e1is!o1atului au 1ri8it !aris8a drea1t# a adev#ruluiY IV. >*.
>=. Indi'erent !e !onotaAie dire!t# Bi e3a!t# ar 'i @n a!east# 'ra0# @ns#r!inat#,
H;
nu 1oate @n!#1ea @n dis!uAie @n
8intea S'. Irineu, a!east# 1#strare !ontinu# Bi trans8itere a !redinAei de1o0itate !are sLa o1erat Bi g(idat du1#
1re0enAa lo!uitoare a Du(ului S'4nt @n 9iseri!#. "oat# !on!e1Aia des1re 9iseri!# @n S'. Irineu a 'ost @n a!elaBi
ti81 F!aris8ati!#G Bi FinstituAional#.G Pn !on'or8itate !u a!east# @nAelegere "radiAia era un de(ositum =uvenescem
2o tradiAie vie= @n!redinAat# 9iseri!ii !a Bi o nou# su'lare de viaA#, la 'el !a Bi su'larea de 1este 1ri8ul o8 -
H*
C'. K. Katten6us!(, .as A(ostolisc6e :Cm*ol' 9d. II KLei10ig, +.//M, ss. E/ ''., Bi dease8enea Bi nota sa @n Feits!(ri't '. $eutest.
"(eologie,G 3 K+./.M, ss. EE+LEE>.
H;
SLa 1retins !# a!ea c6arisma veritatis nu era ni8i! alt!eva de!4t do!trina a1ostoli!# si81l# Bi adev#rul KRevelaAiei du8ne0eieBtiM,
ast'el @n!4t S'4ntul Irineu nu a i81li!at @n dis!uAie ni!i un 'el de datorie sluSitoare a e1is!o1ilor. A se vedea Karl <Dller, Sleine
BeitrX#e zur alten Sirc6en#esc6ic6te' E. Das C6arisma veritatis und der E1is!o1at 6ei Irenaeus, in Feits!(rit't '. neut.
Iissens!(ra't,G 9d. OOII K+.>)M, ss. >+*L>>>Y !'. Van den EJnde, 11. +?EL+?;Y Y.. <. N. Cognar, O.&. , La +radition et les
+raditiones' Ytude 6ristoriDue K&aris, +.*/M, 11. .;L.?Y Hans Frei(err von Ca81en(ausen, Sirc6lisc6es Amt und #eistlic6e ;ollmac6t
in den ersten drei Ra6r6udderten K"D6ingen, +.HEM, ss. +?H ''.Y Bi dease8enea - !u a!!ent s1e!ial 1e !ara!terul FSu!!esiuniiG - Einar
<olland, Irineu al Lun#dunului ,i :uccesiunea a(ostolic' @n FNurnaul Istoriei E!!lesiale,G +, + +.H/, 11. +>L>? Bi Le dVvelo(men de
lTidVe de succession a(ostoliDue' @n FRevue dU(istorie et 1(iloso1(ie roligeuses,G OOOIV. I, +.H), 11. +L>.. Ve0i re8ar!ile !riti!e ale
lui Arnorld E(r(ardt, :uccesiunea a(ostolic n (rimele dou secole ale Bisericii KLondra, +.HEM, 11. >/;L>E+, es1. >+EL>+).
)/
KDuemadmodum as(iratio (lasmationis III. >). +M. E1is!o1ii sau F1re06iteriiG erau @n 9iseri!# niBte gardieni
a!reditaAi Bi sluSitori ai a!estui adev#r de1us odat# 1entru totdeauna. FUnde 1rin ur8are a 'ost de1us# K(osita
suntM a!ea c6arismata K!aris8#M a Do8nului, a!olo se !uvine s# @nv#A#8 adev#rul, 8ai 1re!is de la !ei !are au
a!ea su!!esiune a 9iseri!ii !are vine de la a1ostoli Ka(ud Duos est ea Duae este a* a(ostolis ecclesiae succesioM Bi
!are dau dovad# de un !o81orta8ent s#n#tos Bi '#r# de 1ri(an# Bi de o vor6ire !ore!t# Bi nestri!#!ioas#. A!estea
1#strea0# a!east# !redinA# a noastr# @ntrLunul Du8ne0eu !are a '#!ut toate lu!rurile, !are a reali0at 8inunata
re1artiAie a 84ntuirii noastre din iu6ire 1entru noi. Ei ne e31li!# S!ri1turile '#r# ni!i un 1eri!ol, '#r# s#Ll
6las'e8ie0e 1e Du8ne0eu Bi '#r# s# ne!insteas!# 1atriar(ii sau s# uras!# 1ro'eAiiG KIV. >*.HM.
Re#ula $idei
Pn 9iseri!a 1ri8ar# tradiAia era 8ai @nt4i de toate un 1rin!i1iu er8eneuti!. S!ri1tura 1utea 'i a'ir8at# Bi
@nAeleas# nu8ai @n lu8ina Bi @n !onte3tul unei "radiAii a1ostoli!e vii !are era un 'a!tor integral @n e31erienAa
!reBtin#. A!easta era aBa nu 'iind!# "radiAia nu 8ai 1utea ad#uga ni8i! lLa !eea !e sLa 8ani'estat @n S!ri1tur#, !i
'iind!# ea o'erea !onte3tul viu, o 1ers1e!tiv# !o81re(ensiv# @n !are nu8ai adev#rata FintenAieG Bi FdesignLulG
total al S'intei S!rieri, al @nseBi RevelaAiei du8ne0eieBti 1utea 'i detaBat Bi 1#truns de @nAelegere. Adev#rul era,
du1# S'. Irineu, un Fsiste8 6ine @nte8eiat,G un cor(us KAdv! 6aeres! II. >;. + - veritas cor(usM, o 7melodie
armonic8 KII. E?. EM. Era to!8ai a!east# Far8onieG !ea !are 1utea 'i @nAeleas# doar 1rin intros1e!Aia !redinAei.
"radiAia nu era doar o trans8itere a unor do!trine 8oBtenite @ntrLo F8anier# iudai!#,G !i 8ai 8ult viaAa !ontinu#
@n adev#r.
H?
$u era un 8ie0 'i3 sau o a8este!are !o81le3# de 1ro1o0iAii !i 8ai 8ult o intros1e!Aie @n sensul Bi
i81a!tul eveni8entelor revelatorii ale revelaAiei lui FDu8ne0eu !are a!Aionea0#.G A!est lu!ru era deter8inativ @n
!481ul e3ege0ei 6i6li!e. G. L. &restige a 'or8ulat a!est adev#r destul de 6ine5 Fvo!ea 9i6liei 1utea 'i au0it#
de1lin nu8ai da!# te3tele erau inter1retate larg Bi raAional, @n !on'or8itate !u !re0ul istori! Bi !u evidenAa
1ra!ti!ii istori!e a !reBtin#t#Aii. $u8ai ereti!ii se 6a0au 1e te3te i0olate, @n ti81 !e !atoli!ii d#deau 8ai 8ult#
atenAie asu1ra @ntregului 6a0aAi 1e 1rin!i1iile s!ri1turisti!e.G
H.
Su8ari04nd anali0a sa griSulie a 'olosinAei "radiAiei
@n 9iseri!a 1ri8ar#, Dr. Ellen Flesse8anLvanLLeer s!ria5 FS!ri1tura '#r# inter1retare nu este delo! s!ri1tur#Y
8o8entul este 'olosit Bi 1rinde viaA# nu8ai !4nd este @ntotdeauna inter1retat de S!ri1tur#.G A!u8, S!ri1tura
tre6uie s# 'ie inter1retat# F@n !on'or8itate !u se8ni'i!aAia ei,G !are se dis!erne @n re#ula fidei! Ast'el, a!east#
re#ulata devine 'a!Aiunea !ontrolatoare @n e3ege0#. FInter1retarea real# a S!ri1turii este 1redi!a 9iseri!ii, este
"radiAia.G
*/
:f! Atanasie ,i 7sco(ul credinei8
SituaAia nu sLa s!(i86at ni!i @n se!olul al 1atrulea. Dis1uta !u arienii sLa !entrat din nou @n !481ul
e3egeti! - !el 1uAin @n 'a0a 1ri8ar#. Arienii Bi susAin#torii lor au 1rodus un veB84nt i81resionant de te3te
S!ri1turisti!e @n a1#rarea 1o0iAiei lor do!trinare. Ei doreau s# restr4ng# dis!uAia teologi!# nu8ai la do8eniul
9i6li! singur. <ai @nt4i de ori!e, 1retenAiile lor tre6uiau s# se @nt4lneas!# doar 1e a!est teritoriu. <etoda lor
e3egeti!#, 8aniera @n !are 84nuiau te3tele era 'oarte ase8#n#toare !u a 1ri8ilor se!tanAi. A!eBtia o1erau !u te3te
H?
C'. Do8 Odo Casel, O.S.9., Benedict von Bursia als Penumati%er' @n FHeilige 6erlie'erungG K<Dnester, +.E?M, ss. +//L+/+5 .ie
6eili#e Z*erliefun# ist da6er in der Sirc6e von Anfan# an nic6t *loss ein Jeitter#e*en von .o%trinen nac6 s(Xt=udisc6en
[nac6c6ristlic6erM Art #eIesen' sonden ein le*endi#es Jieter*l\*en des #Wttlic6en Le*ens. PntrLo not# de su6sol Do8 Castel @l tri8ite
1e !ititor @na1oi la No(n Ada8 <(ler.
H.
G. L. &restige, Prinii ,i ereticii KLondra, +/)/M 1. )E.
*/
Fless8an, 11. .>L.*. Des1re S'. Irineu ve0i Fless8an, +//L+/)Y van den EJnde, +H.L+?;Y 9. ReJder, &aradosis, Le (ro#rAs de lTidVe
de tradition =usDuT ] :aint IrVnVe' @n FRe!(er!(es de t(oologie an!ienne et 8ediovale,G v K+.EEM, +HHL+.+Y La (olemiDue de :aint
IrVnVe' i*idem' VII K+.EHM, HL>;Y Henri Holstein, la +radition des A(otres c6ez :aint IrVnVe' @n FRe!(er!(es de S!ien!e roligeuse,G
OOOVI K+.).M, >>.L>;/Y La +radition dans lTE#lise K&aris, +.*/MY Andro 9enoit, Ecriture et +radition c6ez :aint IrVnVe' @n FRovue
dU(istoire et de 1(iloso1(ie roligeuses,G OL K+.*/M, E>L)EY :aint IrVnVe' Introduction ] lTVtude de sa t6Volo#ie K&aris, +.*/M.
)+
dovad# sele!tate, '#r# s# 'ie 1rea interesaAi de !onte3tul total al RevelaAiei. Era i81erativ 1entru a1elul ortodo3 la
8intea 9iseri!ii !a a!ea F!redinA#G s# 'ie 1redat# odat# 1entru totdeauna Bi a1oi 1#strat# !u !redin!ioBie. A!esta
era 1rin!i1alul interes Bi 8etoda o6iBnuit# a S'. Atanasie. Arienii !itau 1asaSe variate din S!ri1tur# 1entru aLBi
su6staAia !re0urile lor !# <4ntuitorul era o !reatur#. Pn re1li!#, S'. Atanasie a invo!at Fregula !redinAei.G A!esta
era argu8entul s#u o6iBnuit. FFie !a noi !ei !are 1osed#8 gyj fd`\yj gvk \hfg^`k 2s!o1ul !redinAei= s# restaur#8
@nAelesul !ore!t Ky_lvj gvj semj`ebjM a !eea !e ei au inter1retat greBit Kc! Arian! III. EHM. S'. Atanasie susAinea !#
inter1retarea F!ore!t#G a unor te3te 1arti!ulare a 'ost 1osi6il# @n 1ers1e!tiva total# a !redinAei. FCeea !e a'ir8#
din Evang(elii ei e31li!# @ntrLun @nAeles nes#n#tos a !eea !e noi 1ute8 des!o1erii da!# lu#8 @n !onsiderare gyj
dblU vabk g`uk _efgebjuk \hfg^}k 2s!o1ul !redinAei @n !on'or8itate !u noi !reBtinii= Bi !iti8 S!ri1turile
'olosinduLl Kgyj fd`\`jM !a Bi regul# - |f\^_ dbjyje _qfma^j`e.G KIII. >?M. &e de alt# 1arte, o atenAie a1arte
tre6uie o'erit# !onte3tului i8ediat Bi aBe0#84ntului 'ie!#rei 'ra0e Bi e31resii @n 1arte Bi intenAia e3a!t# a
s!riitorului tre6uie s# 'ie identi'i!at# !u griS# KI. H)M. S!riidnuLi e1is!o1ului Sera'ion des1re Du(ul S'4nt, S'.
Atanasie a'ir8# !# arienii au ignorat sau o8is Fs!o1ul du8ne0eieBtii S!ri1turiG - av ^hs`jg^k gyj fd`\yj gvk
l^hbk _brvk KAd! :era(!' II, ;Y !'. Ad! E(isc! E#!' )5 gm ]^ya^jb ayj`j fd`\|j, dbh av gvj semj`ebj ^}_|jM.
~d`\ykLul era @n li86aSul S'. Atanasie un e!(ivalent a1ro1iat a !eea !e S'. Irineu o6iBnuia s# denote !a Bi
u\yl^fek, idea @nt#ritoare, adev#ratul design, @nAelesul intenAionat.
*+
Cuv4ntul fd`\yk era un ter8en (a6itual @n
li86aSul e3egeti! a anu8itor B!oli 'iloso'i!e, @n s1e!ial @n neoL1latonis8. E3ege0a Su!a un 8are rol @n
str#duinAele 'iloso'i!e ale a!elui ti81 Bi tre6uia ridi!at# 1ro6le8a 1rin!i1iului er8eneuti!. Pn a!est 8o8ent
Ia86ili! era destul de 'or8al. "re6uia des!o1erit F1un!tul 1rin!i1alG sau Fte8a 1ri8ar#G a @ntregului tratat a'lat
su6 e3a8inare Bi a!esta tre6uia 1#strat totdeauna @n 8inte.
*>
S'. Atanasie era o6iBnuit !u 'olosinAa te(ni!# a
ter8enului. El a'ir8a !# a!esta era greBit a !ita te3te i0olate Bi 1asaSe ne6#g4nd @n sea8# intenAia total# a S'intei
S!rieri. Este evident o li1s# de a!urateAe s# inter1ret#8 ter8enul fd`\yk @n idio8ul S'. Atanasie !a Bi o XtendinA#
general#G a S!ri1turii. XS!o1ulG !redinAei sau al s!ri1turii este to!8ai 8ie0ul ei !reedal !are este !ondensat @n
Xregula !redinAeiG du1# !u8 a 'ost susAinut de 9iseri!# Bi tri8is din X1#rinAi @n 1#rinAi,G @n ti81 !e arienii nu
aveau X1#rinAiG 1entru o1inile lor K.e! .ecr!' >;M. Du1# !u8 1e 6un# dre1tate a o6servat !ardinalul $e%8an, S'.
Atanasie 1rivea Fregula !redinAeiG !a Bi F1rin!i1iul ulti8 al inter1ret#rii,G o1un4nd Fsensului e!!lesialG Kgvj
wdd]qfebgedvj semj`ebj, c! Arian! I. ))M Fo1iniile 1rivateG ale ereti!ilor.
*E
Din nou Bi din nou, @n !er!etarea
argu8entelor ariene, S'. Atanasie su8ari0a dog8ele !redinAei !reBtine @nainte s# intre @n reLe3a8inarea a!tual# a
te3telor !(eie, !u s!o1ul de a restaura te3tele @n 1ers1e!tiva lor 1ro1rie. H. E. I. "urner a des!ris a!east#
8anier# e3egeti!# a S'. Atanasie5
FP81otriva te(ni!ii ariene 'avorite a urgenAei @nAelegerii sensului gra8ati!al al te3tului, '#r# s# 1rivi8 'ie la
!onte3tul i8ediat sau la stru!tura 8ai larg# a re'erinAei @n @nv#A#tura 9i6liei !a Bi @ntreg, el @ndea8n# la nevoia de a lua
tendinAa general# a !redinAei 9iseri!ii !a Bi !anon al inter1ret#rii. Arienii sunt or6i @n !e 1riveBte s1e!trul larg al teologiei
6i6li!e Bi 1rin ur8are nu reuBes! s# iLa @ntrLun !al!ul su'i!ent !onte3tul @n !are sunt luate te3tele lor dovad#. Sensul
S!ri1turii tre6uie luat @n sine !a Bi S!ri1tur#. A!est sens a 'ost luat !a Bi un a6andon virtual al a1elului la S!ri1tur# Bi
@nlo!uirea lui !u un argu8ent din "radiAie. Cu siguranA# @n niBte 84ini 8ai 1uAin griSulii a!est sens ar 1utea !ondu!e la
i81unerea inter1ret#ri str48te asu1ra 9i6liei du1# !u8 au @n!er!at s# 'a!# dog8atis8ul arian Bi gnosti!. 9ine@nAeles !# nu
asta era intenAia S'. Atanasie. &entru el re1re0int# un a1el de la o e3ege0# neserioas# la una so6r#, de la o insistenA# 8io1i!#
asu1ra literei gra8ati!ale la sensul intenAiei Kfd`\yk, b_bdgv_M 9i6liei.
*)

*+
A se vedea Guido <Dller, LeGicon Atannasianum' su* voce- id Duod Duis docendo' scri*endo' credendo intendit!
*>
A se vedea Karl &r!(ter, Ric6tun# und :c6ulen im Beu(lstonismus' @n FGenet(lia:onG KCarl Ro6erts 0u8 ? <r0 +.+/M, K9erlin,
+.+/M. &r!(ter tradu!e fd`\yk !a Bi ^iel(unct sau "rundt6ema Ks. +>? '.M. el !ara!teri0ea0# 8etoda lui Ia86ili!us5 &or'irie inter1reta
te3tele !a Bi a^_ed|g^_`j @n ti81 !e Ia86ili!os inter1reta !a Bi w\`\ged|g^_`j, !eea !e @nsea8n# o 8anier# !o81re(ensiv# sau
sinteti!#5 @n +im! I' 11. >/), >) ''., !itat de &r!(ter, s. +E*.
*E
+ratatele selectate ale :f@ntului Atanasie' traduse li6er de N. H. Cardinal $e%8an, Vol. II Kdu1# ediAia de ti1ar a o1ta, +.//M, 11.
>H/L>H>.
*)
H. E. I. "urner, 9odelul adevrului cre,tin KLondra, +.H)M, 11. +.EL+.).
)>
Se 1are !# 1ro'esorul "urner a e3agerat 1eri!olul. Argu8entul era 1ro'und s!ri1turisti! Bi @n 1rin!i1iu S'.
Atanasie a ad8is su'i!enAa S!ri1turii, !a 'iind s'4nt# Bi ins1irat# 1entru a1#rarea adev#rului Kc! "entes' +M. $u8ai
!# S!ri1tura tre6uia s# 'ie inter1retat# @n !onte3tul unei tradiAii !redale vii Bi su6 !ondu!erea sau F!ontrolul regulii
!redinAei.G A!east# regul# nu era @n ni!i un 'el o autoritate Fe3tern#G !are 1utea 'i i81us# asu1ra S'intei S!rieri,
a!eiaBi F1redi!# a1ostoli!#,G !are a 'ost s!ris# @n !#rAile $oului "esta8ent, dar era o 1redi!# n rezumat! S'.
Atanasie @i s!rie E1is!o1ului Sera'ion5 F(aideAi s# ne uit#8 la !redinAa, @nv#A#tura Bi tradiAia 9iseri!ii Catoli!e
@n!# de la @n!e1ut 1e !are a o'eritLo Do8nul Kws}d^jM, a1ostolii au 1redi!atLo Kwdvi{bjM Bi &#rinAii au 1#stratLo
Kwru]b{bjM. &e a!easta sLa @nte8eiat 9iseri!a KAd! :era(!' +, >?M. A!est 1asaS este !4t se 1oate de !ara!teristi! S'.
Atanasie. Cei trei ter8enei din 'ra0# !oin!id5 \b_ms`fek 2tradiAie= - de la @nsuBi Hristos, sesbfdb]hb 2@nv#A#tur#=
- 1rin A1ostoli Bi \hfgek 2!redinAa= - 9iseri!ii Catoli!e. A!easta este te8elia Kl^aw]e`jM 9iseri!ii - o uni!# Bi
singur# 'undaAie.
*H
S!ri1tura 1are !# este su6su8at# Bi in!lus# @n a!east# F"radiAieG !are vine de la Do8nul. Pn
!a1itolul de @n!(eiere al e1istolei !#tre Sera'ion S'. Atanasie se re@ntoar!e la a!elaBi 1un!t.G@n !on'or8itate !u
!redinAa a1ostoli!# dat# nou# de "radiAia 1#rinAilor, eu a8 1redat tradiAia '#r# s# invente0 !eva e3tern ei. Ceea !e
a8 @nv#Aat a8 @ns!ris Kwj^m_b{bM @n !on'or8itate !u s'intele S!ri1turiG K!. EEM. Cu o o!a0ie S'. Atanasie a
denotat S!ri1tura !a Bi un (aradosis a1ostoli! Kad! Adel(6!' *M. Este !ara!teristi! !# @n toat# dis!uAia !u arienii nu
sLa '#!ut ni!i o re'erire la ni!i un 'el de XtradiAiiG - la 1lural. Singurul ter8ne de re'erinA# a 'ost @ntotdeauna
"radiAia a1ostoli!#, !u1rin04nd !onAinutul integral al X1redi!iiG a1ostoli!e Bi su8ari0at# de Xregula !redinAei.G
Unitatea Bi solidaritatea a!estei tradiAii a 'ost 1un!tul !ru!ial Bi 1rin!i1al al @ntregului argu8ent.
:co(ul EGe#ezei ,i _Re#ula cultului8
C(e8area la "radiAie a 'ost un a1el la 8intea 9iseri!ii. Se 1resu1unea !# da!# 9iseri!a avea !unoaBterea
Bi @nAelegerea adev#rului, al adev#rul Bi al X@nAelesuluiG RevelaAiei. &rin ur8are 9iseri!a avea !o81etenAa Bi
autoritatea de a 1ro!la8a Evang(elia Bi de a o inter1reta. A!easta nu i81li!a 'a1tul !# 9iseri!a era Xdeasu1raG
S!ri1turii. Ea st#tea l4ng# S!ri1tur#, dar 1e de alt# 1arte nu era legat# de XliteraG ei. S!o1ul ulti8 al e3ege0ei Bi
inter1ret#rii era de a s!oate @nAelesul Bi intenAia S!rierii S'inte sau 8ai 6ine s1us @nAelesul RevelaAiei, al a!elui
&eils#esc6ic6te! 9iseri!a tre6uia s#Ll 1redi!e 1e Hrsitos Bi nu nu8ai XS!ri1tura.GCuv4ntul era Ainut viu @n
9iseri!# Bi se re'le!ta @n viaAa Bi @n stru!tura ei. CredinAa Bi viaAa erau legate organi!. SLar !uvenii s# ne adu!e8
a8inte ai!i de 'ai8osul 1asaS din Indiculus de #ratia .ei' !are a 'ost atri6uit greBit 1a1ei Celestin Bi !are a 'ost
!o81us de S'4ntul &ros1er al Auitaniei5 Xa!estea sunt de!retele inviola6ile ale S!aunului A1ostoli! Bi S'4nt
1rin !are S'inAii noBtrii &#rinAi au u!is inovaAile d#un#toare. S# 1rivi8 aBadar la rug#!iunile s'inte !are, @n
!on'or8itate !u tradiAia a1ostoli!# sunt o'erite de 1reoAii noBtrii uni'or8 @n 'ie!are 9iseri!# !atoli!# din toat#
lu8ea. R4nduiala !ultului 1une te8eliile r4nduielii !redinAei.G Este adev#rat !# a!east# 'ra0# @n !onte3tul ei
i8ediat nu a 'ost o 'or8ulare a unui 1rin!i1iu general @n ti81 !e dire!Aia ei era li8itat# la un singur 1un!t
1arti!ular5 6ote0ul !o1iilor !a Bi o instant# !are arat# @n s1re realitatea 8oBtenirii 1#!atului originar. Este adev#rat
!# nu era o 1ro!la8aAie autoritativ# a unui &a1# !i o o1inie 1rivat# a unui teolog individual e31ri8at# @n
!onte3tul unui !ontroverse a1rinse. "otuBi, nu era doar un a!!ident Bi nu era ni!i o ne@nAelegere @n 'a1tul !#
a!east# 'ra0# a 'ost s!oas# a'ar# din !onte3tul ei i8ediat Bi 8odo'i!at# uBor 1entru a e31ri8a 1rin!i1iul5 ut le#em
credendi statuat leG orandi! 2Ast'el @n!4t regula !ultului s# sta6ileas!# regula !redinAei=. XCredinAaG BiLa g#sit
1ri8a e31resie to!8ai @n - 'or8ulele Bi ritualurile sa!ra8entale - X!re0urileG !are erau o 1arte integral# din
ritualul iniAierii. XSu8arile !redale ale !redinAei 'ie !# sunt interogative sau de!laratoare 'iind un 1rodus al
*H
C. R. 9. S(a1land a sugerat 1e 6un# dre1tate !# l^aw]e`j @n a!est te3t @nse8na 1entru S'. Atanasie sigur $u8ele @ntreit invo!at la
6ote0. De 'a1t, S'. Atanasie !itea0# instru!Aiunea du8ini!al# 8ai t4r0iu @n a!eiaBi se!Aiea e1istolei Bi o introdu!e @n a!est 'el5 Do8nul
leLa 1orun!it 2a1ostolilor= s# 1un# te8eliile 9iseri!ii 0i!4nd A1ostolii au 8ers Bi au @nv#Aat ast'el5 :crisorile :f@ntului Atanasie cu
(rivire la :f@ntul .u6' traduse !u introdu!ere Bi note de C. R. 9. S(a1lan KLondra, +.H+M 1. +H>, n. > K1. +E)M.
)E
liturg(iei !are iLau re'le!tat sta6ilitatea Bi 1lasti!itateaG du1# !u8 s1une N. $. D. KellJ.
**
Liturg(ia este @nAelesul
larg Bi !o81re(ensiv al !uv4ntului Bi a 'ost 1ri8ul Bi iniAialul @nveliB al "radiAiei 9iseri!ii Bi nu argu8entul din
leG orandi 2regula !ultului= !are a 'ost 'olosit 1ersistent @n dis!uAie deSa de la s'4rBitul se!olului al doilea. Cultul
9iseri!ii a 'ost o 1ro!la8are sole8n# a !redinAei ei. Invo!area 6a1tis8al# a $u8elui a 'ost 1ro6a6il !ea 8ai
ti81urie 'or8ul# trinitar# la 'el !u8 eu(aristia a 'ost 8#rturia 1ri8ar# a tainei @ntru1#rii @n toat# 1lin#tatea ei.
$oul "esta8ent a venit @n e3istenA# !a Bi XS!ri1tur#G @n 9iseri!a adoratoare. S!ri1tura a 'ost 1ri8a dat# !itit# @n
!onte3tul !ultului Bi al 8editaAiei.
:f! ;asile ,i _+radiia nescris8
DeSa S'. Irineu o6iBnuia s# se re'ere la X!redinA#G !a Bi !u8 a 'ost deSa 1ri8it# la 6ote0. Argu8entele
liturgi!e au 'ost 'olosite de "ertulian Bi S'. Ci1rian.
*;
S'. Atanasie Bi !a1ado!ienii au 'olosit a!elaBi argu8ent.
De0voltarea de1lin# a a!estui argu8ent din tradiAia liturgi!# o g#si8 la S'. Vasile. S'. Vasile @Bi !onstruiBte
1rin!i1alul s#u argu8ent 1e anali0a do3ologiilor du1# !u8 erau 'olosite @n 6iseri!i. "ratatul S'. Vasile, De
S1iritu San!to a 'ost un tratat o!a0ional s!ris @n 'o!ul Bi @n @n'ier64ntarea unei lu1te dis1erate !are se adresa unei
situaAii istori!e s1e!i'i!e. S'. Vasile era interesat ai!i de 1rin!i1ile Bi 8etodele investigaAiei teologi!e. Pn tratatul
s#u S'. Vasile susAinea un 1un!t 1arti!ular - @ntradev#r 1un!tul !ru!ial al unei do!trine trinitare s#n#toase -
(o8oti8ia Du(ului S'4nt. Re'erinAa sa 1rin!i1al# era !u 1rivire la 8#rturia liturgi!#. Do3ologia unui ti1 de'init
KX!u Du(ulGM !are din !4te de8onstra era larg 'olosit# @n 9iseri!i. 9ine@nAeles, a!east# 'ra0# nu se g#sea @n
S!ri1tur# Bi era atestat# doar de "radiAie. O1onenAii s#i nu ad8iteau ni!i un 'el de autoritate de!4t !ea a S!ri1turii.
"o!8ai @n a!east# situaAie S'. Vasile sLa str#duit s# dovedeas!# legiti8itatea a1elului la "radiAie. El voia s# arate
!# ya`geahb Du(ului, adi!# divinitatea Sa a 'ost @ntotdeauna !re0ut# de 9iseri!# Bi era o 1arte din 1ro'esiunea
6a1tis8al# a !redinAei. &#rintele 9enoit &ru!(e a o6servat 1e 6un# dre1tate !# 1entru S'. Vasile yaygea`k era
e!(ivalent !u yay`ufe`k.
*?
&uAine lu!ruri erau noi @n a!est !on!e1t al "radiAiei, !u e3!e1Aia !onsistenAei Bi
1re!i0iei. OriBi!u8 'ra0area sa era !iudat#. FDes1re dog8ata Bi :eri:8ata !are sunt 1#strate @n 9iseri!# a8 v#0ut
din @nv#A#tura s!ris# Kwd gvk w_mr`i sesbfdb]ebkM Bi unele deriv# din 1aradosisLul a1ostoli! !are a 'ost @n84nat
wj aifge_h}. A86ele au a!eiaBi 1utere - gvj bugv} hfuj - @n 8aterie de 1ietateG KDe S1ir., **M. La 1ri8a vedere
1ute8 avea i81resia !# S'. Vasile introdu!e ai!i o autoritate du6l# Bi un standard du6lu - S!ri1tur# Bi "radiAie.
De 'a1t el era destul de de1arte de a 'a!e a!easta. Folosirea ter8enilor este !iudat#. Kerig8ata era 1entru el !eea
!e @n idio8ul s#u de 8ai t4r0iu a 'ost nu8it de o6i!ei !a Bi Fdog8eG Bi Fdo!trineG - o @nv#A#tur# 'or8al# Bi
autoritativ# @n 1ro6le8e de !redinA# - @nv#A#tur# des!(is# Bi 1u6li!#. &e de alt# 1arte dog8ata erau 1entru el
Fo6i!eiurile nes!riseG !o81le3e Bi totale Kgm m_brb g|j wlj|iM sau de 'a1t @ntreaga stru!tur# a vieAii
sa!ra8entale Bi liturgi!e. "re6uie Ainut @n 8inte !# a!est !on!e1t Bi @nsuBi ter8enul Xdog8aG nu era @n!# 'i3at @n
a!el ti81 - a!esta nu era un ter8en !u o !onotaAie stri!t# Bi e3a!t#.
*.
Pn ori!e !a0 nu tre6uie s# 'i8 st4nSeniAi de
a'ir8aAia S'. Vasile !# dog8ata erau s!rise Bi @n84nate de A1ostoli, wj aifgq_h`j. Ar 'i o greBal# de tradu!ere
da!# a8 s1une !# a!estea au 'ost 1redate @n se!ret. Singura tradu!ere !ore!t# este5 X1rin !alea tainelor,G - adi!#
su6 'or8a ritualurilor Bi 'olosinAelor Kliturgi!eM sau a Xo6iBnuinAelor.G De 'a1t este to!8ai !eea !e s1une S'.
Vasile5 gm \]^hfgb g|j aisged|j m_br}k vahj wa\`]eg^u^gbe. 2<aSoritatea tainelor ne sunt !o8uni!ate nou#
**
Ve0i Do8 <. Ca1uJnus, LTori#ine des Ca(itula Pseudo> Celestines contre les :emi(ela#iens' @n FRovue 9onodi!tine,G t. )+ K+.>.M,
11. +H*L+;/Y @n s1e!ial Karl Federer, Litur#ie und "lau*e' Eine t6eolo#i#esc6ic6tlic6e Untersuc6un# KFrei6ourg in der S!(%ei0,
+.H/M K&aradosis, IVMY !'. Do8 9. Ca1elle, AutoritV de la litur#ie c6Az les PAres' @n FRe!(er!(es de "(oologie an!ienne et 8odiovale,G
t. OOI KLondra, +.H)M, 1. +*;.
*;
Ve0i Federer, o(! cit!' s. H.''Y F. &au%, La =ustification des traditions non Vcrites c6Az +ertullien' @n FE#(ere8rides "(eologi!ae
Lovaines,G t. OIO, +L>, +.)>, 1. HL)*. C'. Georg Krets!(8ar, :tudien zur fr\6c6rislic6en +rinitXtst6eolo#ie K"D6ingen, +.H*M.
*?
Ve0i introdu!erea la ediAia tratatului .e s(iritu sancto din FSour!es C(rotiennes,G K&aris, +.)HM, 11. >? ''.
*.
A se vedea valorosul studiu de August Dene''e, S.N., .o#ma! Jort und *e#riff' @n FS!(olasti!,G Ng VI, K+.E+M, ss. E?+L)// Bi H/HL
HE?.
))
@ntrLun 'el nes!ris=. "er8enul gm aifgedm se re'er# ai!i evident la ritualul 6ote0ului Bi al eu(aritiei !are 1entru S'.
Vasile sunt de origine a1ostoli!#. Pn a!est 8o8ent ei !itea0# re'erinAa S'. &avel la XtradiAileG 1e !are leLau 1ri8it
!redin!ioBii K^hg^ sem ]y`i ^hg^ seU w\efgb]ek, QQ "esaloni!eni >5 +HY I Corinteni ++5 >M. Do3ologia din a!est !a0
este una din a!este X"radiAiiG K;+Y !'. dease8enea ** oh gm \^_h gmk cdd]qfhbk w{b_vk sebl^fa`l^_vfbjg^k
m\yfg`]`e dbh \bgw_^k, ^j g| d^d_iaawj| gy f^ajyj g`hk aifge_e`k wru]bff`jM. 2A1ostolii Bi 1#rinAii 9iseri!ii
!are @n!# de la @n!e1ut au aranSat totul @n 6iseri!i 1#str4nd !ara!terul sa!ru a tainelor t#!erii Bi singur#t#Aii=. Pn
ori!e !a0 @n a86ele situaAii !itate de S'. Vasile !u 1rivire la a!east# situaAie sunt de o natur# liturgi!#5 'olosirea
se8nului !ru!ii @n ritualul 1ri8irii !ate(u8enilorY orientarea @n s1re est la !easurile de rug#!iuneY o6i!eiul de a
sta dre1Ai la rug#!iunile de du8ini!aY e1i!le0a ritualului eu(aristi!Y 6ine!uv4ntarea a1ei Bi a uleiului, renunAarea
la Satan Bi la 1o81a sa, @ntreita s!u'undare, ritualul 6ote0ului. S'. Vasile s1une !# e3ist# Bi 8ulte alte Xtaine
nes!rise ale 9iseri!iiG5 gm m_mrb gvk wdd]qfhbk aifgv_eb K!. ** Bi *;M. DeBi nu sunt 8enAionate @n S!ri1tur#,
a!este taine sunt totuBi de o 8are i81ortanA# Bi se8ni'i!aAie. Ele sunt indis1esa6ile @n 1#strarea dre1tei !redinAe.
"ainele sunt 8iSloa!e e'e!tive 1entru 8#rturie Bi !o8uni!are. Du1# S'. Vasile ele vin dintrLo tradiAie X1rivat#G Bi
Xt#!ut#G5 m\y gvk fe}\}aw}qk dbh aifgdvk \b_bsyf^}k wd gvk msqa`fe^ug`i gbugqk dbh m\`__vg`i
sesbfdb]`k. 2Din tradiAia t#!ut# Bi taini!#, din @nv#A#tura ine'a6il# as!uns# 1u6li!ului=. "radiAia Ft#!ut#G Bi
Ftaini!#G F!are nu sLa '#!ut 1u6li!#G nu este o do!trin# e0oteri!# re0ervat# unei elite 1arti!ulare. De 'a1t,
FtradiAiaG la !are a1elea0# S'. Vasile nu este ni8i! alt!eva de!4t 1ra!ti!a liturgi!# a 9iseri!ii. S'. Vasile se re'er#
ai!i la !eea !e este denu8it disci(lina arcani 2dis!i1lina t#!erii.= Pn se!olul al 1atrulea a!east# Fdis!i1lin#G era
@ntrLo 'olosinA# larg#, a 'ost i81us# 'or8al Bi a1#rat# de 9iseri!#. Ea sLa des!o1erit instituAiei !ate(u8enatului
av4nd 8ai @nt4i de ori!e un s!o1 dida!ti! Bi edu!aAional. &e de !ealalt# 1arte, o s1une !(iar S'. Vasile, anu8ite
FtradiAiiG tre6uiau 1#strate nes!ris !u s!o1ul de a 1revenii 1ro'anarea de 84inile ne!redin!ioBilor. A!east#
re8ar!# se re'er# la 'olosinAe Bi ritualuri. Pn a!est 8o8ent ne 1ute8 rea8intii !# @n 1ra!ti!a se!olului al 1atrulea,
Cre0ul Kdease8enea Bi Rug#!iunea Du8ni!al#M erau 1arte din a!east# Fdis!i1lin# a t#!eriiG Bi nu 1utea 'i desluBit#
!elor neiniAiaAi. Cre0ul a 'ost re0ervat 1entru !andidaAii la 9ote0, @n ulti8ul stadiu al instru!Aiei lor, du1# !e au
'ost sole8n @nrolaAi Bi a1ro6aAi. Cre0ul a 'ost !o8uni!at sau F1ri8it de ei !a Bi tradiAieG oral de !#tre e1is!o1 Bi ei
tre6uiau s#Ll re!ite din 8e8orie @n 'aAa lui5 !ere8onia lui traditio Bi reddito sCm*oli. 2"rans8iterea Bi Re1etarea
Kde !#tre iniAiaAi aM Cre0ului=. Cate(u8enii erau @n!uraSaAi s# nu divulge !re0ul !elor de a'ar# Bi din s#Ll s!rie.
"re6uia @ns!ris @n ini8ile lor. Este destul s# !it#8 ai!i &ro!ate(e0a S'. C(iril al Ierusali8ului, !a1. +> Bi +;. Pn
o!!ident Ru'in Bi Augustin au si8Ait !# nu se !uvenea s# s!rie 1e (4rtie !re0ul. &entru a!est 8otiv So0o8en @n
Istoria sa nu !itea0# Cre0ul de la $i!ea X1e !are nu8ai iniAiaAii Bi 8istagogii aveau dre1tul s#Ll aud# Bi s#Ll re!iteG
K(ist. e!!l. +. >/M. Este @81otriva a!estui 'undal Bi a a!estui !onte3t istori! !# argu8entul S'. Vasile tre6uie
a'ir8at Bi inter1retat. S'. Vasile a!!entuia0# 1uterni! i81ortanAa 1ro'esiunii 6atis8ale !are in!ludea un !re0
'or8al @n S'4nta "rei8e, "at#, Fiu Bi Du(ul S'4nt K*; Bi >*M. A!easta era o tradiAie !are era @n84nat# neo'iAilor
X@n tain#G Bi tre6uia 1#strat# X@n t#!ere.G A8 'i @n 8are 1eri!ol s# 0drun!in#8 X@nseBi te8eliile !redinAei !reBtineG
- gy fg^_w}ab gvk ^hk _efgyj \hfg^}k - da!# a!east# FtradiAie nes!ris#G era l#sat# la o 1arte, ignorat# Bi
negliSat# K!. >HM. Singura di'erenA# @ntre syab Bi dv_iab !onsta @n 8aniera trans8iterii lor5 :erig8a este
1#strat# F@n t#!ereG ti81 @n !are :erJg8ata sunt F1u6li!i0ateG5 gy awj m_ fe}\mgbe, gm sw dq_uabgb
sqa`fe^u`jg`j. QntenAia lor este indenti!#5 ele !onverg a!eiaBi !redinA#, deBi @n 8aniere di'erite. <ai 8ult, a!est
o6i!ei 1arti!ular nu era doar o tradiAie a 1#rinAilor - o ast'el de tradiAie nu ar 'i 'ot su'i!ent#5 oud w{bd^h. De 'a1t
X&#rinAiiG @Bi derivau X1rin!i1ileG lor din XintenAia s!ris1turiiG - g| x`l]vabge gvk _brvk vd`]`ulqfbj, wd g|j
ab_gi_e|j... gmk m_mk ]bxyj g^k. 2Ur84nd intenAia S!ri1turii, deriv4nduLBi 1rin!i1iile lor din 8#rturia
s!ri1turisti!#=. Ast'el, FtradiAia nes!ris#,G din ritualuri Bi si86oluri nu adaug# ni8i! la !onAinutul !redinAei
S!ri1turisti!e5 nu 'a!e ni8i! alt!eva de!4t s# 1un# a!east# !redinA# @n !entrul atenAiei.
;/

;/
C'. Her8ann Drries, .e :(iritu :ancto' .er Beitra# des Basilinus zum A*sc6lus des trinitarisc6en .o#mas KGttingen, +.H*MY N.
A. Nung8ann, S.N., .ie :ellun# C6risti im litur#6isce6n "e*t' > . Au'lige K<Dnster, iLI, +.*>M, ss. +HH ''., +*E ''.Y Do8 David
Ar8and, LTasceze monastiDue de :aint Basile' Editions de <aredsous K+.).M, 11. ;HL?H. $otele de su6sol @n ediAiile !riti!e ale
tratatului .e :(iritu :ancto de C. F. H. No(nson KO3'ord, +?.>M Bi de 9enoit &ru!(e, O.&. K@n FSour!es C(rotiennes,G &aris, +.)HM sunt
)H
A1elul S'. Vasile la FtradiAia nes!ris#G a 'ost de 'a1t un a1el la !redinAa 9iseri!ii, la sensus !at(oli!usLul
ei, la r_yjeab wdd]qfebfgedyj. 2g4ndirea e!!lesial#=. El a tre6uit s# ru1# linia 8oart# !reat# de 1seudoL
6i6li!is8ul @ngust Bi o6stinat al o1onenAilor s#i. El 1leda 1entru 'a1tul !# din!olo de a!east# regul# a !redinAei
Fnes!riseG era i81osi6il s# !u1rinde8 adev#rata intenAie Bi @nv#A#tura S!ri1turii @nseBi. S'. Vasile era stri!t
s!ri1turisti! @n teologia sa5 S!ri1tura era 1entru el !riteriul su1re8 al do!trinei Ke(ist! +?..EM. E3ege0a sa era
serioas# Bi re0ervat#. "otuBi S!ri1tura era o tain#, o Fi!ono8ieG du8ne0eias!# Bi o 84ntuire u8an#. E3ista o
ad4n!i8e ins!rutina6il# @n S!ri1tur# din 8o8ent !e era o !arte Fins1irat#G, o !arte a Du(ului. &entru a!est 8otiv
adev#rata e3ege0# tre6uie s# 'ie du(ovni!eas!# Bi 1ro'eti!#. Un dar al dis!ern#84ntului du(ovni!es! era ne!esar
1entru @nAelegerea !ore!t# a Cuv4ntului S'4nt. FDeoare!e Sude!#torul !uvintelor se !uvine s# @n!ea1# !u a!eiaBi
1reg#tire !a Bi autorul... V#d !# @n 8iB!#rile Du(ului este i81osi6il s# !u1rinde8 1entru toAi !er!etarea
!uv4ntului S#u, !#!i nu8ai !ei !are au Du(ul au Bi dis!ern#84ntulG Ke1ist. >/)M. Du(ul este o'erit @n tainele
9iseri!ii. S!ri1tura tre6uie !itit# @n lu8ina !redinAei Bi @n !o8unitatea !redin!ioBilor. &entru a!est 8otiv "radiAia,
tradiAia !redinAei du1# !u8 este 1redat# 1rin inter8ediul generaAilor era 1entru S'. Vasile un g(id indis1ensa6il Bi
un @nsoAitor @n studiul Bi inter1retarea S'intei S!rieri. Pn a!est 8o8ent el ur8a 1aBilor S'. Irineu Bi S'. Atanasie. Pn
a!elaBi 8od si8ilar, "radiAia Bi !u 1re!#dere @n 8#rturia liturgi!# a 9iseri!ii a 'ost 'olosit# de Augustin.
;+


Biserica ca ,i Inter(retatoare a :cri(turii
9iseri!a avea autoritatea de a inter1reta S!ri1tura din 8o8ent !e era singura de1o0itar# autenti!# a
%eri#mei a1ostoli!e. A!east# %erC#ma era Ainut# '#r# greBeal# vie @n 9iseri!# Bi 1#strat# !u Du(ul. 9iseri!a @n!#
@nv#Aa viva voce 1orun!ind Bi du!4nd 8ai de1arte !uv4ntul lui Du8ne0eu. ;iva voG Evan#elii 2vo!ea vie a lui
Du8ne0eu= nu era doar o re!itare a !uvintelor s!ri1turii. Era o 1ro!la8aAie a !uv4ntului lui Du8ne0eu du1# !u8
era 1#strat Bi au0it @n 9iseri!# 1rin 1uterea 1ururea lo!uitoare Bi i81ulsiv# a Du(ului. Se1arat# de 9iseri!# Bi
sluSirea ei o6iBnuit#, F@n su!!esiune de la a1ostoliG nu e3ista ni!i o 1ro!la8are adev#rat# a Evang(eliei, ni!i o
1redi!# s#n#toas#, ni!i o @nAelegere real# a !uv4ntului lui Du8ne0eu. &rin ur8are ar 'i greBit s# ne !#ut#8
adev#rul altundeva a'ar# din 9iseri!a a1ostoli!# Bi universal#. A!easta era !redinAa 9iseri!ii anti!e de la S'.
Irineu 14n# la Cal!edon Bi 8ai de1arte. Pn !eea !e 1riveBte a!est 1un!t de vedere S'. Irineu era destul de 'or8al.
Pn 9iseri!# 1lin#tatea adev#rului a 'ost adunat# de A1ostoli5 (lenisimein eam contulerint omnia Duae sunt
veritatis 2@n84nate ei !u 1re!#dere sunt toate lu!rurile !are a1arAin adev#rului Kadv! 6oeres., III.).+M=. Cu
adev#rat, s!ri1tura a 'ost 1artea 8aSor# @n a!est Fde1o0itG a1ostoli!. ABa era Bi 9iseri!a. 9iseri!a Bi S!ri1tura nu
1uteau 'i se1arate sau nu se o1uneau una alteia. S!ri1tura - adi!# adev#rata @nAelegere e3ista nu8ai @n 9iseri!#
'iind !ondus# de Du(ul. Origen a a!!entuat a!east# unitate dintre S!ri1tur# Bi 9iseri!# 1ersistent. Datoria
inter1retatorului era s# dis!ern# !uv4ntului Du(ului5 6oc o*servare de*emus ut non nostrans' cum docemus' sed
:ancti :(iritus sententias (roferamus 2atun!i !4nd @nv#A#8 tre6uie s# 'i8 griSulii !a s# nu 1re0ent#8 1ro1ria
noastr# inter1retare !i 1e !ea a Du(ului S'4nt K@n Rom!' +.E.+M. A!est lu!ru este i81osi6il luat se1arat 'aA# de
"radiAia A1ostoli!# 1#strat# @n 9iseri!#. Origen a insistat 1e inter1retarea catolic a s!ri1turii du1# !u8 este
o'erit# @n 9iseri!#5 audiens in Ecclesia ver*um .ei cat6olice tractri 2au0ind @n 9iseri!# !uv4ntului lui
Du8ne0eu 1re0entat @ntrLo 8anier# !atoli!# Kin Rev! Om!' ).HM=. Ereti!ii, @n e3ege0a lor ignor# to!8ai adev#rata
FintenAieG sau a!el voluntas al S!ri1turii5 Dui enim neDue =uGta voluntatem :cri(turarum neDue fidei veritatem
'oarte instu!tive Bi de aSutor. Des1re disci(lina arcani a se vedea O. &etler, s.v. Ar:andis!i1lin, @n FReale3i!on 'Dr Anti:e und
C(ristentu8,G 9d. I KStutgart, +.H/M, ss. *;+L*;*. Noa!(i8 Nere8ias, .ie Adendma6lsIorte Resu KGttingen, +.).M, ss. H. ''., ;?''.,
susAinea !# disci(lina arcani 1utea 'i deSa dete!tat# @n 'or8area te3telor Evang(eliilor Bi e3ista de 'a1t @n Iudais8Y !'. &uterni!ului
!riti!is8 al a!estei te0e de R. &. C. Hanson, +radiia n Biserica (rimar KLondra, +.*>M, 11. >; ss.
;+
C'. Ger8an <rtil, O.D., La +radiction en san Au#ust`n a travVs de la controversia (ela#iana K<adrid, +.)>M Karti!ol 1u6li!at
original @n FRevista es1anola de "eologa,G Vol. I, +.)/ Bi II, +.)>MY Iuni6ald Roer0er, .es 6eille#en Au#ustinus :c6rifen als
litur#ie>#esc6ic6tlic6e auelle K<Dn!(en, +.E/MY a se vedea studiile lui Federer Bi Do8 Ca1elle du1# !u8 au 'ost !itate 8ai sus.
)*
(rofert eloDuia .ei' seminat triticum et metit s(inas 2!ei !are 1re0int# !uvintele lui Du8ne0eu nu @n leg#tur# !u
intenAia S!ri1turilor, ni!i @n leg#tur# !u adev#rata !redinA# nu au '#!ut ni8i! alt!eva de!4t s# se8ene gr4u Bi s#
se!ere s1ini Kin Rerem! &om!' ;.EM=. IntenAia S'intei S!rieri Bi Fregula !redinAeiG sunt legate Bi !ores1und inti8 una
!u alta. A!easta era 1o0iAia 1#rinAilor @n se!olul al 1atrulea Bi 8ai t4r0iu @n de1lin a!ord !u @nv#A#tura anti!ilor.
Odat# !u as!uAi8ea sa o6iBnuit# Bi !u ve(e8enAa e31resiei, Ieroni8, a!est 8are o8 al S!ri1turii a e31ri8at
a!elaBi 1un!t de vedere5
F<ar!ion Bi Vasilides Bi 8ulAi alAii... nu au Evang(elia lui Du8ne0eu, din 8o8ent !e ei nu au s'4nta s!riere '#r# de
!are Evang(elia 1redi!at# devine u8an#. $u !rede8 !# Evang(elia !onst# din !uvintele s!ri1turii nu8ai @n @nAelesul eiY nu
la su1ra'aA# !i @n 8#duv#, nu @n 'run0ele 1redi!ilor !i @n r#d#!ina @nAelesului. Pn a!est !a0 s!ri1tura este !u adev#rat
'olositoare 1entru as!ult#tori atun!i !4nd este vor6it# '#r# Hristos, sau atun!i !4nd este 1re0entat# '#r# &#rinAi Bi !ei !are
1redi!# nu o 1ot introdu!e '#r# Du(ul... este un 8are 1eri!ol s# vor6eBti @n 9iseri!# 'olosind o inter1retare 1ervers# a
Evang(eliei lui Hristos, o Evang(elie '#!ut# de o8... K@n Galateni., I, +. IIY <.L. OOVI, !. E?*M.
Este vor6a de a!eiaBi 1reo!u1are !u adev#rata @nAelegere a Cuv4ntului lui Du8ne0eu !a Bi @n 0ilele S'.
Irineu, "ertulian Bi Origen. Ieroni8 1ro6a6il !# nu 'a!e ni8i! alt!eva de!4t s#Ll 1ara'ra0e0e 1e Origen. A'ar# din
Evang(elii nu e3ist# de!4t Fo evang(elie du8ne0eias!#G !i nu8ai su6stitute u8ane. Adev#ratul @nAeles al
Evang(eliei, sensus :cri(turare' adi!#[mesa=ul dumnezeiesc, 1oate 'i dete!tat nu8ai =uGta fidei veritatem 2@n
leg#tur# !u adev#rata !redinA#=, su6 !ondu!erea regulii !redinAei. ;eritas fidei 2adev#rul !redinAei= este @n a!est
!onte3t 8#rturisirea trinitar# a !redinAei. Este a!elaBi 8od de a6ordare !a Bi S'. Vasile. Din nou, Ieroni8 vor6eBte
des1re 1ro!la8area Cuv4ntului 9iseri!ii5 andienti*us utilis est 2!ei !are aud Cuv4ntul=.
Au#ustin ,i autoritatea catolic
Pn a!elaBi 'el tre6uie s# inter1ret#8 Bi s# Susti'i!#8 6ine!unos!uta Bi @n'ior#toare 'ra0# a lui Augustin5 e#o
vero Evan#elio non credem' nisi me cat6olicae Ecclesiae comoveret auctoritas 2!u adev#rat nu aB 'i !re0ut
Evang(elia da!# nu 8Lar 'i o6ligat autoritatea 9iseri!ii !atoli!e K!. E(istolam fundamenti' v. *M=. Fra0a tre6uie
!itit# @n a!est !onte3t. <ai @nt4i de toate Augustin nu a 'olosit a!east# 'ra0# s1re 'olosul 1ro1riu. El a vor6it
des1re atitudinea 1e !are tre6uia s# o ado1te un si81lu !redin!ios atun!i !4nd se !on'runta !u 1retenAiile ereti!e
ale autorit#Aii. Pn a!east# situaAie era 1otrivit 1entru un si81lu !redin!ios s# 'a!# a1el la autoritatea 9iseri!ii, din
!are Bi @n !are a 1ri8it Evang(elia5 i(si Evan#elio cat6olicis (raedicanti*us credidi 2!redea8 @n Evang(elie 'iind
instruit de 1redi!atorii !atoli!i=. Evang(elia Bi 1redi!a lui Cat6olica a1arAin una alteia. Augustin nu avea ni!i o
intenAie Fs# su6ordone0eG Evang(elia 9iseri!ii. El nu voia de!4t s# a!!entue0e 'a1tul !# FEvang(elia era
@ntotdeauna 1ri8it# @n !onte3tul 1redi!ii !atoli!e a 9iseri!ii Bi nu 1oate 'i se1arat# de 9iseri!#. Ea 1oate 'i
a'ir8at# Bi @nAeleas# !u8 se !uvine nu8ai @n a!est !onte3t. Pn !ele din ur8# 8#rturia Evang(eliei este evident#
1rin sine, dar nu8ai 1entru F!redin!ioBiiG !are au 1ri8it o anu8it# 8aturitate Fdu(ovni!eas!#G - a!est lu!ru este
1osi6il nu8ai @n 9iseri!#. El a o1us a!east# @nv#A#tur# Bi 1redi!# de ti1ul lui auctoritas a 9iseri!ii vagit#Ailor
1retenAioase ale e3ege0ei 8ani(eene. Evang(elia nu a1arAinea 8ani(eilor. Cat6olicae Ecclesiae auctoritas
2autoritatea 9iseri!ii !atoli!e= nu era o surs# inde1endent# a !redinAei. A!esta era un 1rin!i1iu indis1ensa6il !are
d#dea dovad# de o inter1retare s#n#toas#. De 'a1t a!east# 1ro1o0iAie 1utea 'i !onvertit#5 nu ar tre6ui s# !rede8 @n
9iseri!# da!# nu a8 'i 8iB!aAi de Evang(elie. RelaAia este stri!t re!i1ro!#.
;>

;>
C'. Louis de <ontadon, Bi*le et E#lise dans lTa(olo#VtiDue de :aint Au#ustin' @n FRe!(er!es de S!ien!e roligeuse,G t. II K+.++M, 11.
>EEL>E?Y &ierre 9atti''ol, Le cat6olicisme de :aint Au#ustin' a !in!(ea ediAie, K&aris, +.>.M, 11. >HL>; Ka se vedea tot !a1itolul I,
lUEglise rgle de 'oiMY Bi @n s1e!ial A. D. R. &ol8an, Cuv@ntul lui .umnezeu du( :f! Au#ustin KGrand Ra1ids, <i!(igan, +.*+M, 11.
+.?L>/? Keste vor6a de o ediAie revi0uit# a tradu!erii !#rAii 1u6li!ate @n dane0# @n +.HH - .e +6erolo#ie van Au#ustinus' &et Joord
"ods *i= Au#ustinusM ve0i dease8enea I. F. Dan:6aar, :c6eift#eza# en %er%#eza# *i= Au#ustinus' @n F$ederlands "(eologis!(
"iSds!(ri't,G OI K+.H*L+.H;M, ss. E;LH. Karti!olul este s!ris @n leg#tur# !u ediAia !#rAii lui &ol8anM.
);
C#/t:%.% =9
AUTORITATEA SINOADELOR ANTICE 3I TRADIIA PRINILOR
;E
:inoadele Bisericii (rimare
S!o1ul a!estui eseu este li8itat Bi restr4ns. $u este ni8i! alt!eva de!4t o introdu!ere. A86ele su6ie!te -
rolul Sinoadelor @n istoria 9iseri!ii Bi 'un!Aia "radiAiei - au 'ost studiate !u intensitate @n ulti8ii ani. S!o1ul
a!estui eseu a 'ost de a o'erii niBte sugestii !are 1ot 'i de 'olos @n !er!etarea do!u8entar# de 8ai t4r0iu Bi @n
evaluarea Bi inter1retarea teologi!#. Pntradev#r ulti8a 1ro6le8# este e!!lesiologi!#. Istori!ul 9iseri!ii este
;E
XAutoritatea sinoadelor anti!e Bi tradiAia 1#rinAilorG a a1#rut @n "lau*e' "esit' #esc6ic6te- $estsc6rift f\r Ernst Benz zum */.
"e*ursta# am +;. Bovem*er +.*; KLeiden5 E. N. 9rill, +.*;M. "i1#rit !u 1er8isiune de la E. N. 9rill.
)?
inevita6il teolog. El este legat s#LBi adu!# o1iniile Bi o6ligaAiile 1ersonale. &e de alt# 1arte este i81erativ !a
teologii s# 'ie !onBtienAi de a!ea lar# (ers(ectiv teolo#ic @n 1ro6le8e de !redinA# Bi do!trin# a 'ost !ontinuu
dis!utat# Bi @nAeleas#. Li86aSul ana!ronist tre6uie evitat !u griS#. Fie!are e1o!# tre6uie s# 'ie dis!utat# @n 1ro1rii
ter8eni.
Studentul 9iseri!ii anti!e tre6uie s# @n!ea1# !u studiul sinoadelor 1arti!ulare luate @n aBe0#84ntul lor
istori! !on!ret, @81otriva unui tre!ut e3istenAial s1e!i'i! '#r# s# @n!er!e s# !u1rind# de'iniAie @n avans. Pntradev#r,
a!est lu!ru este to!8ai !eea !e 'a! istori!ii. $u e3ista ni!i un 'el de Fteorie !on!iliar#G @n 9iseri!a 1ri8ar#, ni!i
un 'el de Fteologie ela6orat# a sinoadelorG Bi ni!i 8#!ar regula8ente !anoni!e 'i3e. Sinoadele 9iseri!ii 1ri8are
din 1ri8ele trei se!ole erau @nt4lniri o!a0ionale adunate 1entru s!o1uri s1e!i'i!e, de o6i!ei @n situaAii de urgenA#
1entru a dis!uta su6ie!te s1e!i'i!e de interes !o8un. A!estea erau 8ai 8ult evenimente de!4t instituAii! &entru a
'olosii 'ra0a lui Do8 Grigorie Di3 F@n vre8urile 1reLni!eene Sinoadele erau niBte 1ro!edee o!a0ionale '#r# ni!i
un lo! s1e!i'i! @n s!(e8a !ondu!erii 9iseri!ii.G
;)
9ine@nAeles !# era 1resu1us Bi a1ro6at @n de toat# lu8ea @n!# @n
a!ea 1erioad# !# @nt4lnirea Bi !onsultarea e1is!o1ilor re1re0int# sau 8ai 6ine s1us 1ersoni'i!# 6iseri!ile lor lo!ale
sau F!o8unit#Aile.G A!easta a 'ost o 8etod# nor8al# Bi 1otrivit# 1entru a 8ani'esta Bi a do64ndii unitatea Bi
a!ordul @n 1ro6le8e de !redinA# Bi dis!i1lin#. PnAelesul unit#Aii 9iseri!ii era 1uterni! @n ti81urile 1ri8are deBi nu
sLa re'le!ta @n!# la nivel organi0aAional. FColegialitateaG e1is!o1ilor se 1resu1unea @n 1rin!i1iu Bi !on!e1tul de
E(isco(atus unus era deSa @n 1ro!esul 'or8#rii. E1is!o1ii dintrLo arie s1e!i'i!# o6iBnuiau s# se @nt4lneas!# 1entru
alegerea Bi !onsa!rarea noilor e1is!o1i. SLau 1us 'unda8entele 1entru siste8ul &rovin!ial Bi <etro1olitan de 8ai
t4r0iu. "oate a!estea erau 8iB!#ri s1ontane. Se 1are !# sinoadele au a1#rut 1entru 1ri8a dat# @n Asia <inor 1e la
s'4rBitul se!olului al doilea @n 1erioada a1#r#rii de'ensive @81otriva r#s14ndirii F$oii &ro'eAiiG adi!# !ea a
entu0iastei e31lo0ii 8ontaniste. Pn a!est !a0 era 'oarte i81ortant !a a!!entul 1rin!i1al s# 'ie 1us 1e FtradiAia
a1ostoli!#G asu1ra !#reia e1is!o1ii erau 8artori Bi 1#0itori @n (aroi%iai>ul lor res1e!tiv. Pn A'ri!a de $ord sLa
sta6ilit un 'el de siste8 sinodal @n se!olul al treilea. SLa des!o1erit !# sinoadele erau !el 8ai 6un 8iSlo! 1entru
arti!ularea, 8#rturisirea Bi 1ro!la8area 8inAii !o8une a 9iseri!ii, 1entru a!ordul Bi unani8itatea 6iseri!ilor
lo!ale. &ro'esorul Georg Kerts!(8ar a s1us 1e 6un# dre1tate @n studiul s#u re!ent des1re sinoadele 9iseri!ii
1ri8are !# interesul 1ri8ar al Sinoadelor 9iseri!ii era to!8ai unitatea 9iseri!ii5 7sc6on von i6rem Urs(un# 6er
ist i6r ei#entlic6es +6ema a*er das Rin#en um die rec6te' #eistlic6e Ein6eint der Sierc6e "ottes!
;H
"otuBi a!east#
unitate se 6a0a 1e identitatea "radiAiei Bi unani8itatea !redinAei 8ai 8ult de!4t 1e un 8odel instituAional.
:inodul ecumenic sau sinodul im(erial
SituaAia sLa s!(i86at odat# !u !onvertirea I81eriului. De la Constantin sau 8ai 6ine s1us de la "eodosie
sLa 1resu1us Bi sLa re!unos!ut @n de o6Bte !# 9iseri!a era !oe3tensiv# !u a!el Co88on%ealt(, adi!# !u I81eriul
Universal !are a 'ost @n!reBtinat. FConvertirea i81eriuluiG a '#!ut universalitatea 9iseri!ii 8ai vizi*il de!4t 8ai
@nainte. 9ine@nAeles !# nu a ad#ugat ni8i! la universalitatea intrise!# a 9iseri!ii !reBtine. Pn a!east# situaAie
1ri8ul Sinod general sLa @ntrunit, <arele Sinod de la $i!ea. A!esta a devenit 8odelul !elorlalte Sinoade de 8ai
t4r0iu. F$oua 1o0iAie sta6ilit# de 9iseri!# ne!esita a!Aiune ecumenic' to!8ai din !au0a 'a1tului !# viaAa !reBtin#
era a!u8 organi0at# @ntrLo lu8e !are nu 8ai era organi0at# 1e 6a0a lo!alis8ului, !i 1e I81eriu !a Bi @ntreg... Din
!au0a 'a1tului !# 9iseri!a a ieBit @n lu8e 6iseri!ile lo!ale tre6uiau s# @nveAe s# nu 8ai tr#ias!# @n unit#Ai de sine
st#t#toare K!a Bi @n 1ra!ti!#, deBi nu @n teorie aBa au tr#it @n tre!utM !a Bi 1#rAi dintrLun vast guvern du(ovni!es!.G
;*
PntrLun anu8e sens Sinoadele Generale !a Bi !ele inaugurate la $i!ea 1ot 'i des!rise !a Bi FSinoade I81eriale,G
die Reic6s%onzile Bi 1ro6a6il !# a!esta era @nAelesul 1ri8 Bi original al ter8enului Fe!u8eni!G du1# !u8 era 1us
;)
Do8 Greogori Di3, FNurisdi!Aie e1is!o1al# Bi 1a1al# @n 9iseri!a 1ri8ar#,G Laudate' OVI K$o. *>, Iunie +.E?M, +/?.
;H
Georg Krets!(8ar, FDie Kon0ile der Alten Kir!(e,G @n .ie W%umenisc6en Sonzile der C6risc6en6eit' (g., v. H. N. <argull, Stutgart
K+.*+M, 1. +.
;*
Do8 Grigorie Di3, o(! cit!' 1. ++E.
).
@n a1li!are Sinoadelor.
;;
$u sLar !uvenii s# dis!ut#8 ai!i 1ro6le8a iritant# Bi destul de !ontroversat# a naturii Bi
!ara!terului a!elei stru!turi 1arti!ulare !are era noul Co88on%eat( !reBtin, teo!rata Res (u*lica C6ristiana @n
!are 9iseri!a era !#s#torit# !iudat !u I81eriul.
;?
&entru s!o1ul nostru i8ediat ar 'i irelevant. Sinoadele se!olului
al 1atrulea erau totuBi niBte @nt4lniri o!a0ionale sau evenimente individuale Bi autoritatea lor ulti8# era @n!#
@nte8eiat# 1e !on'or8itatea lor !u F"radiAia A1ostoli!#.G Este se8ni'i!ativ !# @n a!el ti81, @n se!olul al 1atrulea
sau 8ai t4r0iu nu sLa '#!ut ni!i o @n!er!are de a de0volta o teorie !anoni!# sau una legal# a FSinoadelor
Generale,G !a Bi s!aun al autorit#Aii ulti8e, !u o !o81etenA# s1e!i'i!# Bi !u 8odele de 1ro!edur# deBi ele erau
@n!unoBtinAate !a Bi un seg8ent iniAial !are avea de a 'a!e !u 1ro6le8e de !redinA# Bi do!trin# Bi !a Bi autoritate @n
a!este 1ro6le8e. $u ar 'i ni!i un 'el de e3agerare !# a!este Sinoade nu erau 1rivite ni!iodat# !a Bi instituAii
!anoni!e, !i !a Bi evenimente ocazionale !aris8ati!e. Sinoadele nu erau 1rivite !a niBte @ntruniri 1eriodi!e !are
tre6uiau s# se @nt4lneas!# la anu8ite 8o8ente. $i!i un Sinod nu era a!!e1tat !a 'iind valid @n avans Bi de 'a1t
8ulte sinoadele au 'ost de0a1ro6ate @n !iuda regularit#Aii lor 'or8ale. Ar 'i destul s# 8enAion#8 notoriul Sinod
"4l(#res! din )).. Pntradev#r a!ele sinoade !are erau re!unos!ute de 'a1t !a 'iind Fe!u8eni!eG @n @nAelesul
leg#turii Bi a autorit#Aii ine'a6ile au 'ost re!unos!ute i8ediat sau du1# o @nt4r0iere nu din !au0a !o81etenAei lor
canonice 'or8ale !i din !au0a !ara!terului lor carismatic- su6 o6l#duirea Du(ului S'4nt ele au 8#rturisit 1entru
Adev#r @n !on'or8itate !u S!ri1tura @n84nat# "radiAiei A1ostoli!e.
;.
$u e3ist# s1aAiu s# dis!ut#8 teoria (rimirii!
De 'a1t, nu a e3istat nici un fel de teorie. E3ista doar o intros(ecie @n 1ro6le8ele de !redinA#! Hans KDng, @n
!artea sa re!ent#, :truc%turen der Sirc6e a sugerat o !ale aSut#toare 1entru a ne a1ro1ia de a!east# 1ro6le8#.
Pntradev#r, Dr. KDng nu era un istori! dar s!(e8a sa teologi!# 1oate 'i 1us# @n 1ra!ti!# 1entru istori!i. Kung
sugera !# tre6uie s# 1rivi8 9iseri!a 8ai 8ult !a Bi un Fsinod,G o FadunareG !a Bi un Sinod !onvo!at de
Du8ne0eu PnsuBi, aus #Wttlic6er Berufun# Bi sinoadele istori!e adi!# Sinoadele E!u8eni!e sau Generale, !a Bi
Sinoade aus mensc6lic6er Berufun#' !a Bi Fre1re0ent#riG ale 9iseri!ii, - @ntradev#r, o Fadev#rat# inter1retareG dar
!u ni8i! 8ai 8ult de!4t o re1re0entare.
?/
Este i81ortant s# o6serv#8 o !on!e1Aie si8ilar# !are a 'ost '#!ut# nu
!u 8ulAi ani @n ur8# de 8arele istori! rus V. V. 9olotov @n Conferine des(re istoria Bisericii Antice! 9iseri!a
este ecclesia' o adunare !are nu se sus1end# ni!iodat#.
?+
Pn alte !uvinte, autoritatea ulti8# - Bi a6ilitatea de a
dis!erne adev#rul @n !redinA# - este @86r#!at @n 9iseri!# !are este o FinstituAie du8ne0eias!#G @n @nAelesul stri!t al
!uv4ntului, unde ni!i un sinod Bi ni!i o FinstituAie sinodal#G este de =ure divino !u e3!e1Aia !elei !are se
dovedeBte a 'i o i8agine adev#rat# sau o 8ani'estare a @nseBi 9iseri!ii. Ar 1#rea !# sunte8 i81li!aAi ai!i @ntrLun
!er! vi!ios a8 1utea 'i i81li!aAi @n el da!# insist#8 1e garanAii formali @n 1ro6le8# de do!trin#. Evident, ast'el de
garanAi nu e3ist# Bi nu 1ot 'i 1roduBi !u 1re!#dere @n avans. Anu8ite FsinoadeG au 'ost de 'a1t eBe!uri, ni8i! 8ai
8ult de!4t concili*ula Bi au greBit. &entru a!est 8otiv a!este sinoade au 'ost su6se!vent res1inse. &ovestea
sinoadelor din se!olul al 1atrulea este destul de instru!tiv# !u 1rivire la a!est lu!ru.
?>
&retenAiile a!estor Sinoade
au 'ost a!!e1tate sau res1inse @n 9iseri!# nu 1e te8elii 'or8ale sau F!anoni!e.G Verdi!tul 9iseri!ii a 'ost e3tre8
de sele!tiv. :inodul nu este deasu(ra Bisericii' a!easta a 'ost atitudinea 9iseri!ii. Sinodul este o Fre1re0entare.G
A!easta e31li!# de !e 9iseri!a anti!# nu a '#!ut ni!iodat# a1el la Fautoritatea sinodal#G @n general sau in
a*stracto' !i @ntotdeauna la Fautoritatea sinodal#G sau 8ai 6ine s1us la 8#rturia Bi la F!redinAaG lor. &#rintele
Yves Cognar a 1u6li!at re!ent un arti!ol e3!elent des1re F1ri8atul 1ri8elor 1atru sinoade e!u8eni!eG Bi
;;
Ve0i Eduard S!(%art0, F6er die Rei!(s:on0ilen von "(eodosius 6is NustinianG K+.>+M, reti1#rit @n a sa "esammelte :c6rifen' IV
K9erlin, +.*/M, 11. IIIL+H?.
;?
Con'or8 arti!olul 8eu, FI81eriu Bi DeBert5 Antino8iile Istoriei CreBtineG, +6e "ree% +6eolo#ical RevieI K$o. >, +.H;, +EEL+H..
;.
A se vedea V. V. 9olotov, Conferine des(re istoria Bisericii Antice' III K+.+EM, 1. E>/ '' Krus#M Bi @n :crisori ctre A!A! Sireev'
editate de D. $. Na:s(i!( K+.E+M, 11. E+ '' Krus#MY dease8enea A. &. Do6ro:lons:i, FSinoadele E!u8eni!e ale 9iseri!ii ortodo3e Bi
Stru!tura lor,G Bo#oslovl=e' OI K> 7 E, +.E*M, +*EL+;> Bi >*;L>?; Ks4r6eBteM.
?/
Hans KDng, :tru%turen der Sirc6e' +.*>, 11. ++L;).
?+
9olotov' Conferine, I K+./;M, 11. .L+).
?>
<onald Goe8ans, O.F.<., &et al#emeene Concile in de vierde eeuu K$iS8engenLUtre!(t, +.)HM.
H/
evidenAa !are a !ole!tatLo a 'ost e3tre8 de instru!tiv#.
?E
De 'a1t a 'ost to!8ai 1rioritatea nor8ativ# de la $i!ea,
E'es Bi Cal!edon 8ai 1re!is !ondu!erea lor dog8ati!# !are sLa si8Ait a 'i o e31resie ade!vat# Bi !redin!ioas# a
dedi!#rii 1erene !redinAei !are a 'ost o'erit# odat# 9iseri!ii. Din nou a!!entul nu este at4t de 8ult 1e autoritatea
F!anoni!#,G !i 1e adev#r. A!easta !ondu!e la !ea 8ai intrigat# Bi !ru!ial# 1ro6le8# - !are sunt !riterile ulti8e ale
adev#rului !reBtinV
&ristos- Criteriul adevrului
$u e3ist# un r#s1uns uBor la a!east# interogaAie. 9ine@nAeles e3ist# doar un r#s1uns si81lu - &ristos este
adevrul! Sursa Bi !riteriul adev#rului !reBtin este revelaAia du8ne0eias!#, stru!tura ei du6l#, @n !ele dou#
dis1ensaAii ale ei. Sursa Adev#rului este !uv4ntul lui Du8ne0eu. A!est r#s1uns si81lu a 'ost o'erit Bi a!!e1tat @n
de o6Bte @n 9iseri!a 1ri8ar# la 'el !u8 1oate 'i a!!e1tat @n !reBtinis8ul divi0at al 0ilelor noastre. "otuBi, a!est
r#s1uns nu re0olv# 1ro6le8a. De 'a1t a 'ost inter1retat Bi a'ir8at @n di'erite 'eluri, 14n# @n 1un!tul !elor 8ai
radi!ale divergenAe. $u a @nse8nat ni8i! alt!eva de!4t !# 1ro6le8a a 'ost dus# !u un 1as 8ai de1arte. SLa 8ai
ridi!at o 1ro6le8#. Cu8 tre6uia @nAeleas# revelaAiaV 9iseri!a 1ri8ar# nu avea ni!i o @nAelegere !u 1rivire la
Fsu'i!enAaG S!ri1turilor Bi nu a @n!er!at s# 8earg# din!olo de ele ni!iodat# 1retin04nd !# nu a 8ers ni!iodat# 8ai
de1arte. DeSa @n e1o!a a1ostoli!# 1ro6le8a Finter1ret#riiG sLa ridi!at !u toat# 1uterea 1rovo!atoare. Care a 'ost
1rin!i1iul er8eneuti! !are !ondu!eaV Pn a!est 8o8ent nu a 8ai 'ost ni!i un a1el de!4t !el Fla !redinAa 9iseri!ii,G
la !redinAa Bi la %eri#ma a1ostolilor, la (aradosis>ul a1ostoli!. S!ri1tura 1utea 'i @nAeleas# nu8ai @n 9iseri!# din
!4te a insistat Origen Bi @nainte de el S'. Irineu Bi "ertulian. A1elul la "radiAie a 'ost un a1el la g4ndirea 9iseri!ii,
la a sa (6ronima! A!easta era o 8etod# de a des!o1erii Bi a'ir8a !redinAa du1# !u8 a 'ost ea a'ir8at#
@ntotdeauna, @n!# de la @n!e1ut5 sem(er creditum! &er8anenAa !re0ului !reBtin a 'ost !el 8ai !a1a6il se8n Bi
8#sur# a adev#rului5 ni!i o inovaAie.
?)
A!east# 1er8anenA# a !redinAei S'intei 9iseri!i 1utea 'i de8onstrat#
1er8anent de 8#rturia tre!utului. &entru a!est 8otiv Bi s!o1 Fanti!iiG - oh \b]be`h - au 'ost de o6i!ei invo!aAi Bi
!itaAi @n dis!uAiile teologi!e. A!est Fargu8ent din anti!(itateG tre6uia 'olosit !u anu8ite 1re!auAii. Re'erinAe
o!a0ionale la ve!(ile vre8uri Bi !itate !au0ale din autori anti!i 1uteau 'i de 8ulte ori a86igue Bi !(iar greBite.
A!est lu!ru a 'ost deSa @nAeles destul de 6ine @n ti81ul 8arii !ontroverse 6a1tis8ale din se!olul al treilea Bi
1ro6le8a validit#Aii sau autorit#Aii Fve!(ilor o6i!eiuriG a 'ost ridi!at# doar 'or8al @n a!el ti81. "ertulian susAinea
deSa !# a!ele consuetudines 2o6i!eiuri= din 9iseri!# tre6uiau e3a8inate @n lu8ina adev#rului5 .ominus noster
C6ristus veritatem se' non consuetudinem' co#nominavit 2Do8nul nostru sLa dese8nat 1e sine nu !a Bi un o6i!ei
!i !a Bi adev#rY .e vir#ini*us velandis' I.I=. Fra0a a 'ost 1reluat# de S'. Ci1rian Bi ado1tat# de Sinodul de la
Cartagina @n >H*. De 'a1t anti!(itatea nu a 'ost ni8i! 8ai 8ult de!4t o greBeal# @nvederat#5 nam antiDuitas sine
veritate vetustas erroris est 2Anti!(itatea '#r# adev#r nu este ni8i! alt!eva de!4t ve!(ea e1o!# a greBelii=, @n 'ra0a
S'. Ci1rian Ke(ist! ;)..M. Augustin a 'olosit a!eiaBi 'ra0#5 In Evan#elio .omnius' E#o sum' inDuit' veritas! Bon
diGit' e#o sum consuetudo 2@n Evang(elie Do8nul s1une - Eu sunt adev#rul. El nu a s1us[Eu sunt un o6i!eiY .e
*a(tismo' III. *..=. Anti!(itatea 1rin sine nu a 'ost ne!esar un adev#r, deBi adev#rul !reBtin era intrinse! un
adev#r Fanti!G iar inovaAiile din 9iseri!# tre6uiau res1inse. &e de alt# 1arte, argu8entul din FtradiAieG a 'ost 8ai
@nt4i 'olosit de ereti!i !are erau str#ini de g4ndirea 9iseri!ii.
?H
A1elul la Fanti!(itateG sau FtradiAiiG a tre6uit s# 'ie
sele!tiv Bi dis!ri8inatoriu. Anu8ite FtradiAiiG a'ir8ate erau greBite sau 'alse. "re6uia dete!tat# Bi sele!tat#
?E
F&ri8auto des uatre 1re8iers !on!iles oe!u8oniuesG, Le concile et les Conciles' Contri*ution ] lT6istorie de la vie conciliare de
lTE#lise K+.*/M, 1. ;HL+/..
?)
&entru dis!uAii 8ai detaliate a se vedea arti!olul 8eu5 FFun!Aia tradiAiei @n 9iseri!a anti!#,G +6e "ree% Ort6odoG +6eolo#ical
RevieI' IO, K$o. >, +.*)M, +?+L>// Bi FS!ri1tur# Bi "radiAie5 un 1un!t de vedere ortodo3,G Dialog, II K$o. ), +.*EM, >??L>.E. A se
vedea dease8enea FRevelaAie Bi inter1retare,G @n Autoritatea Bi*lic de astzi' editat de Alan Ri!(ardson Bi I. S!(%i0er KLondra Bi
&(iladel1(ia, +.H+M, 11. +*EL+?/.
?H
A se vedea 9. ReJnders, F&aradosis, le 1rogrs lUidoe de tradition SusuU Saint Ironoe,G Rec6erc6es de t6Volo#ie ancienne et
mediVvale' V K+.EEM, +HHL+.+ Bi FLa 1ole8iue de Saint Ironoe,G i*idem' VII K+.EHM, HL>;.
H+
Fadev#rata "radiAie,G tradiAia autenti!# !are 1utea 'i trasat# @na1oi la autoritatea A1ostolilor Bi 1utea 'i a'ir8at# Bi
!on'ir8at# de un consensio universal al 9iseri!ilor. De 'a1t, oriBi!u8 a!est consensio nu 1utea 'i des!o1erit uBor.
Anu8ite 1ro6le8e erau @n!# des!(ise. &rin!i1alul !riteriu al S'. Irineu era valid5 "radiAie - A1ostoli!# Bi !atoli!#
Ksau universal#M. Origen @n 1re'aAa sa la .e Princi(iis a @n!er!at s# des!rie s!o1ul Fa!orduluiG e3istent !are era
legat Bi restr4ns g4ndirii sale Bi a1oi !itea0# o serie de su6ie!te i81ortante !are tre6uiau s# 'ie e31lorate. Din nou,
a!esta a 'ost vor6a de o varietate !onsidera6il# de tradiAii lo!ale @n li86# Bi dis!i1lin# !(iar Bi @n !o8uniunea
ne@ntreru1t# @n !redinA# Bi in sacris! Ar 'i su'i!ent s# ne rea8inti8 @n a!est 8o8ent !ontroversa 1as!al# @ntre
Ro8a Bi est @n !are @ntreaga 1ro6le8# a autorit#Aii o6i!eiurilor anti!e a ieBit @n evidenA#. "re6uie s# ne rea8inti8
de !on'li!tele @ntre Ro8a Bi Ale3andria @n se!olul al treilea Bi de tensiunea !res!4nd# @ntre Ale3andria Bi Antio(ia
!are a aSuns la 1un!tul !ul8inat tragi! Bi la i81as @n se!olul al !in!ilea. A!u8, @n a!east# e1o!# Bi @n a!est
!onte3t de intens# !ontrovers# toate gru1urile 1arti!i1atorii o6iBnuiau s# 'a!# a1el la tradiAie Bi la Fanti!(itate.G
FLanAurileG 8#rturiilor anti!e au 'ost aduse din toate 1#rAile @n a!east# dis1ut#. A!este 8#rturii tre6uiau s# 'ie
!er!etate !u griS# Bi e3a8inate 1e 6a0a unei Fanti!(it#AiG 8ult 8ai !o81re(ensive. Anu8ite tradiAii lo!ale,
liturgi!e Bi teologi!e au 'ost @n !ele din ur8# de0a1ro6ate Bi negliSate de autoritatea atot!u1rin0#toare a unui
consensus Fe!u8eni!.G O !on'runtare a1rins# a unor tradiAii lo!ale diverse a avut deSa lo! la Sinodul de la E'es.
Sinodul a 'ost de 'a1t @81#rAit @n dou# - Sinodul E!u8neni! al S'. C(iril Bi al Ro8ei iar 1e de !ealalt# 1arte
concilia*ulum>ul Orientului. Pntradev#r sLa o6Ainut re!on!ilierea dar totuBi 8ai e3ista @n!# o anu8e tensiune. Cea
8ai s1e!ta!uloas# !onda8nare a tradiAiei teologi!e a 'ost dra8ati!a a'a!ere a !elor "rei Ca1itole. Este 8ai 8ult
o a'a!ere lo!al# Bi !onsidera6il# dar 6ine!unos!ut#. Pn a!est 8o8ent sLa ridi!at o 1ro6le8# de 1rin!i1iu5 14n# la
!e nivel se !uvenea Bi era legiti8 s# res1ingi !redinAa !elor !are au 8urit @n 1a!e Bi @n !o8uniune !u 9iseri!aV A
e3istat o de06atere violent# 1e a!east# te8# @n s1e!ial @n O!!ident unde sLau 1rodus argu8ente 1uterni!e
@81otriva dis!ri8in#rii retros1e!tive. "otuBi, !a1itolele au 'ost !onda8nate de al Cin!ilea Sinod E!u8eni!.
FAnti!(itateaG a 'ost de1#Bit# de a!el consensio e!u8eni! Bi @n a!elaBi ti81 a 'ost 1us# su6 1resiune.
:ensul a(elului la Prini
SLa o6servat 1e 6un# dre1tate !# !(e8area Fanti!(it#AiiG BiLa s!(i86at 'un!Aia Bi !ara!terul 1e 1ar!ursul
ti81ului. "re!utul a1ostoli! era @n!# la @nde84n# 1roas1#t @n 8e8orie @n vre8urile S'. Irineu sau "ertulian.
Pntradev#r, S'. Irineu a au0it @n tinereAile sale instru!Aia oral# a S'. &oli!ar, u!eni!ul !el 8ai a1ro1iat al S'. Ioan
Evang(elistul. Era nu8ai la a treia generaAie de la HristosT A8intirea e1o!ii a1ostoli!e era @n!# 1roas1#t#. S!o1ul
istoriei !reBtinis8ului era s!urt Bi li8itat. &rin!i1alul interes al a!estei e1o!i 1ri8are erau fundamentele
a1ostoli!e !u (redica iniial a %eri#mei! Pn !on'or8itate tradiAia a @nse8nat @n a!elaBi ti81 Fde1o0iAiaG sau
FlivrareaG original#. &ro6le8a trans8iterii a!urate a 8ai 8ult de un se!ol a 'ost !o81arativ si81l# @n s1e!ial @n
9iseri!ile @nte8eiat# de A1ostoli. O atenAie de1lin# sLa a!ordat listelor su!!esiunii e1is!o1ale K!'. S'. Irineu sau
Hegesi1usM, dar nu era di'i!il s# !o81il#8 a!este liste. &ro6le8a su!!esiunii a a1#rut 8ult 8ai t4r0iu 1entru
generaAiile su6se!vente 8ult 8ai de1arte de ti81ul a1ostoli!. A 'ost natural !a @n a!este noi !ondiAii a!!entul s#
'ie 8utat de 1e 1ro6le8a Fa1ostoli!it#AiiG iniAiale 1e 1ro6le8a 1#str#rii Fde1o0itului.G "radiAia a @n!e1ut s#
@nse8ne Ftrans8itereG 8ai 8ult de!4t Flivrare.G &ro6le8a leg#turilor inter8ediare, a Fsu!!esiuniiG - @n sensul
larg Bi !o81re(ensiv al !uv4ntului - a devenit !4t se 1oate de urgent#. Era 1ro6le8a unei 8#rturii !redin!ioase.
Pn a!east# situaAie sLa invo!at 'or8al 1entru 1ri8a dat# autoritatea 1#rinAilor5 ei erau 8artorii 1er8anenAei sau
identit#Aii %eri#mei trans8is# din generaAie @n generaAie.
?*
A1ostolii ,i &#rinAii - a!eBti doi ter8enii legaAi unul de
altul @n argu8entul din tradiAie du1# !u8 era 'olosit @n se!olele al treilea Bi al 1atrulea. Era to!8ai a!east#
re'erinA# du*l, la originea Bi la (strarea !ontinu#, a!ea autenti!itate garantat# a !redinAei. &e de alt# 1arte,
?*
A se vedea 8ai @nt4i N. Fessler, Instituiones Patrolo#iae' denuo re!ensiut, au3it, edidit 9. Nung8ann, I KInns6ru!(, +?./M, 11. +HLH;Y
E. A8ann, F&res de lUoglise,G .ictionnaire de +6eolo#ie Cat6oliDue' OII, !!. ++.>L+>+HY 9asilius Steidle, O.S.9., F(eilige
Vaters!(a't,G Benedictinisc6e 9onatssc6rift' OIV K+.E>M, >+HL>>*Y FUnsere Kir!(envter,G i*idem' E?;LE.? Bi )H)L)**.
H>
S!ri1tura era @n!unoBtinAat# 'or8al !a Bi te8elia a !redinAei, !a Bi Cuv4ntul lui Du8ne0eu Bi S!rierea Du(ului.
"otuBi, 8ai e3ista @n!# o 1ro6le8# a inter1ret#rii ade!vate Bi 1otrivite adi!# %eri#ma Bi eGe#eza' v _brv `h
\bgw_^k.
Re'erinAa sau !(iar a1elul dire!t 7la Prini8 era o not# distin!tiv# Bi t#!ut# a !er!et#rii teologi!e Bi
dis!uAiei @n 1erioada 8arelui Sinod E!u8eni! sau General @n!e14nd !u !el de la $i!ea. "er8enul nu a 'ost
ni!iodat# de'init 'or8al. Era 'olosit o!a0ional Bi s1oradi! deSa de s!riitori e!!lesial# ti81urii. Adeseori denota
lideri Bi @nv#A#tori !reBtini din generaAiile de 8ai @nainte. A!easta a devenit tre1tat un titlu 1entru e1is!o1i at4ta
vre8e !4t ei au 'ost nu8iAi Bi 8artori ai !redinAei. <ai t4r0iu @n Sinoade titlul a 'ost a1li!at s1e!i'i! la e1is!o1i.
Ele8entul !o8un @n toate a!este !a0uri era o'i!iul @nv#A#tores! sau datoria @nv#A#toreas!#. F&#rinAiiG erau !ei !are
trans8iteau Bi 1ro1agau do!trina !ea adev#rat#, @nv#A#tura a1ostolilor. Ei erau @ndru8#torii @n !ate(e0a Bi
instru!Aia !reBtin#. Pn a!est s!o1 noii inter1retatori ai S!ri1turilor erau 1riviAi !a Bi F1#rinAiG @n @nAelesul e8inent.
?;
F&#rinAiiG erau @nv#A#tori, 8ai @nt4i de ori!e - doctores' sesmfdb]`k. ci erau @nv#vA#tori @n 8#sura @n !are erau
8artori, testes! "re6uie '#!ut# o distin!Aie @ntre a!este dou# 'un!Aii Bi totuBi ele sunt legate una de alta la nivelul
!el 8ai inti8. FA @nv#AaG era o datorie a1ostoli!#5 F@nv#AaAi toate nea8urile.G Pn a!east# 1orun!# se @nr#d#!ina
autoritatea lor5 era de 'a1t autoritatea de a 1urta 8#rturie. "re6uie s!oase @n evidenA# dou# 1un!te @n leg#tur# !u
a!east# datorie. 9ai nt@i, 'ra0a F1#rinAii 9iseri!iiG ar evident un a!!ent restrictiv- ei a!Aionau nu nu8ai !a
indivi0i, !i !a Bi viri ecclesiatici Ke31resia 'avorit# a lui OrigenM, de 1artea Bi @n nu8ele 9iseri!ii. Ei erau !raini!i
ai 9iseri!ii, !ei !are @i e31uneau !redinAa ei, 1#str#tori ai tradiAiei, 8#rturisitori ai !redinAei Bi adev#rului, -
ma#istri (ro*a*iles' @n 'ra0a S'. Vi!enAiu. &e a!est lu!ru Fse @nte8eiaG autoritatea lor.
??
A!easta ne 1oart# @na1oi
la !on!e1tul de Fre1re0entare.G Regretatul G. L. &restige a o6servat 1e 6un# dre1tate5
FCre0urile 9iseri!ii sLau de0voltat din @nv#A#tura 9iseri!ii5 e'e!tul general al ere0iei sLa !reat 1entru a 'orAa
!re0urile s# 'ie str4nse 1entru a !au0a !a noi !re0uri s# 'ie !onstruite. Ast'el, !el 8ai !ru!ial Bi !el 8ai 'ai8os dintre toate
!re0urile, !el de la $i!ea a 'ost nu8ai o nou# ediAie a unei !on'esiuni 1alestiniene e3istente. <ai de1arte se !uvine a8intit
@ntotdeauna un 'a!tor i81ortant. 9unca intelectual real' #@ndirea vital im(erativ nu a fost construit de sinoadele
care (romovau crezurile' ci de nvtorii teolo#ici care eG(licau ,i a=utau formulele ado(tate de :inoade! bnvtura de la
Bicea' care n cele din urm s>a im(us (e sine re(rezenta (unctele de vedere ale unor #i#ani intelectuali care lucrau cu o
sut de ani mai nainte ,i cu cincizeci de anii du( ce s>a nt@lnit sinodul!
Ec

&#rinAii au 'ost adev#raAii ins1iratori ai Sinoadelor, 'iind 1re0enAi sau in a*sentia Bi de 8ulte ori du1# !e sL
au 8utat la !ele veBni!e. &entru a!est 8otiv Bi @n a!est sens Sinoadele au 'ost 'olosite 1entru a a!!entua 'a1tul !#
Fele ur8au &#rinAilorG - w\ya^j`e g`hk mh`ek \bg_mfej, du1# !u8 a 8#rturisit Cal!edonul. bn al doilea r@nd' era
to!8ai a!est consensus (atrum !are era autoritativ Bi 1re'era6il Bi @n ni!i un !a0 o1iniile lor 1rivate Bi 1un!tele lor
de vedere 1ro1rii, deBi ni!i a!estea nu tre6uie evitate !u urgenA#. Din nou, a!est consensus era 8ai 8ult de!4t un
a!ord e81iri! al indivi0ilor. A!el consensus adev#rat Bi autenti! era !el reda!tat de g4ndirea 9iseri!ii !atoli!e Bi
universale - gy wdd]qfebfged`j r_yjeab.
./
Era un 'el de consensus la !are se re'erea S'. Irineu atun!i !4nd
8#rturisea !# ni!i o Fa6ilitateG s1e!ial# Bi ni!i o Fde'i!enA#G de vor6ire a unor lideri individuali din 9iseri!# nu
1utea a'e!ta identitatea 8#rturiei lor, din 8o8ent !e F1uterea tradiAieiG - virtus traditionis era @ntotdeauna Bi
1retutindeni a!eiaBi KAdv! 6aer! I. +/.>M. 1redi!a 9iseri!ii era @ntotdeauna identi!#5 constans et aeDualiter
?;
A se vedea 8ai @nt4i N. Fessler, Instituioners (atrolo#iae' denuo re!ensuit, au3it, edidit 9. Nung8ann, I KInns6ru!:, +?./M 11. +HLH;Y
E. A88an, F&res de lUoglise,G .ictionnaire de +6eolo#ie cat6oliDue' OII, !!. ++.>L+>+HY 9asilus Steidle, O.S.9., FHeilige
vaers!(a't,G *enedictinisc6e 9onatssc6rift' OIV K+.E>M, >+HL>>*Y FUnsere Ki!(envter,G i*idem' E?;LE.? Bi )H)L)**.
??
C'. 9asilus Steilde, Patrolo#ia KFri6urgi 9risg.,8 +.E;M, 1. .5 Dui saltem aliDuo tem(ore (er vinculum fidei et caritatis Ecclesiae
ad6aeserunt testesDue sunt veritatis cat6olicae!
?.
G. L. &restige, Prini ,i eretici KLondra, +.E/M, 1. ?. Itali!ile sunt ale 8ele.
./
se vedea Euse6iu, 6ist' eccl!' V. >?.*, !itea0# un tratat anoni8, bm(otriva ereziei lui Artemon din se!olul al treilea. Este
@ndoielni!# atri6uirea a!estui tratat lui I1olit.
HE
(erservans Kidi6., III. >).+M. adev#ratul !onsens este !eea !e 8ani'est# Bi dis!erne identitatea 1eren# a !redinAei
9iseri!ii - aeDualiter (eservarans.
.+

Pnv#A#tura autoritii Sinoadelor e!u8eni!e se @nte8eia0# @n inefa*ilitatea 9iseri!ii. Autoritatea Fulti8#G
se 1oate g#si @n 9iseri!# instituAia !are este 1entru totdeauna St4l1ul Bi te8elia Adev#rului. A!easta nu este 8ai
@nt4i de ori!e o autoritate canonic, @n @nAelesul 'or8al Bi s1e!i'i! al ter8enului, deBi san!Aiunile Bi 1ede1sele
!anoni!e 1ot 'i atri6uite de!i0iilor !on!iliate @n 1ro6le8e de !redinA#. Este o autoritate carismatic @nte8eia0# 1e
asistarea Du(ului5 cci a (rut *ine .u6ului :f@nt ,i nou!
.+
A se vedea arti!olul 8eu FO''en6arung, &(iloso1(ie und "(eologie,G ^Iisc6en den zeiten' IO K+.E+M, 11. )*EL)?/. - C'. Karl
Ada8, C6ristus uniser Bruder K+.>*M, 1. ++* '.5 .er %onservative +raditions#eist der Sirc6e fliesst unmittel*ar aus i6rere
c6ristozentrisc6en "rund6altun#! ;on diser "rundstellun# aus Iandte sic6 die Sirc6e von =e6er #a#en die +Crannie von
$\6rer(ersWnlic6en%eiten' von :c6ulen und Ric6tun#en! .a' Io durc6 diese #rWssten :W6ne 6inIe#zusc6reiten' \*erlieferte
Botsc6aft von C6ristus ' #etr\*t oder *edro6t sc6ien' da zW#erte sie nic6t' sel*st \*er i6re #rWssten :W6ne 6inIe#zusc6reiten' \*er
einen Ori#enes' Au#ustinus' =a H 6ier und dort H sel*st \*er einen +6omas von ADuin' und \*erall' Io #rundsXtzlic6 nic6t die
Z*erlieferun#' nic6t das festste*en auf dem *oden der #esic6ic6te' der urc6ristlicsc6en #e#e*en*eit' der le*edin#en fortdauernden
"eminsc6aft' sondern die eini#e :(e%ulation und das eini#e %leine Erle*nis und das eini#e erme Ic6 zum +rX#er der
C6ristus*otsc6aft #emac6t Ierden sollte' da s(rac6t sie um#e6end i6r Anat6ema aus !!! .ie "esc6ic6te der %irc6lis6en
;er%\ndi#un# ist nic6ts anderes als ein zX6es $est6alten an C6ristus' eine fol#estren#e .urc6f\6run# des #e*otes C6risti- Bur einer
sei eurer Le6rer' C6ristus! - De 'a1t, a!est 1asaS 1ateti! este 8ai 8ult o 1ara'ra0# al ulti8ului !a1itol din K1ri8ulM Commonitorium al
S'. Vi!enAiu @n !are el introdu!e o dis!ri8inare ad4n!# @ntre g4ndirea o6iBnuit# Bi !ea universal# a 9iseri!ii Bi a!ele (rivate o(inii
unice ale indivi0ilor5 DuidDuid vero' DuamDuis ille sanctus et docus' Duamvis e(isco(us' Duamvit confessor et martCr' (raeter omnes
aut etiam contra omnes sensetir K!a1. OOVIIM.
H)
C#/t:%.% >
S1NTUL 0RI0ORIE PALAMA 3I TRADIIA PRINILOR
Urm@nd (rinilor
FUr84nd SFI$ZILOR &RI$ZIG... Pn 9iseri!a 1ri8ar# a!easta era 'or8ula o6iBnuit# de a introdu!e
a'ir8aAii do!trinare. De!retele de la Cal!edon se des!(id to!8ai !u a!este !uvinte. Al a1telea Sinod e!u8eni!
@Bi introdu!e de!i0iile !u 1rivire la s'intele i!oane @ntrLun 8od 8ult 8ai ela6orat5 7urm@nd nvturii ins(irate
dumnezeie,te a :finilor Prini ,i +radiiei Bisericii catolice!8 .idas%alia 1#rinAilor este ter8enul de re'erinA#
'or8al Bi nor8ativ.
A!esta este 8ai 8ult de!4t un Fa1el la anti!(itate.G Pntradev#r, 9iseri!a a a!!entuat din totdeauna
1er8anenAa !redinAei ei 1rin vea!uri @n!# de la @n!e1ut. A!east# identitate, @n!# din ti81urile a1ostoli!e este !el
8ai evident se8n Bi indi!iu al dre1tei sale !redinAe - @ntotdeauna a!eiaBi. "otuBi, Fanti!(itateaG @n sine nu este o
dovad# ade!vat# a adev#ratei !redinAe. <ai 8ult, 8esaSul !reBtin era din !4te se 1are o FnoutateG evident# 1entru
Flu8ea anti!#,G Bi @ntradev#r o !(e8are la o FrenovareG radi!al#. FVe!(iulG a tre!ut Bi totul a 'ost F'#!ut nou.G &e
de alt# 1arte, ere0iile 1uteau invo!a tre!utul Bi 1uteau invo!a autoritatea anu8itor FtradiAii.G De 'a1t, ere0iile erau
adeseori a6undente @n tre!ut.
.>
For8ulele ar(ai!e 1ot 'i e3tre8 de 1eri!uloase Bi destul de 1ier0#toare. Vi!enAiu al
Lerinului era !onBtient de a!est 1eri!ol. Este destul s#Li !it#8 te3tul s#u 1ateti!5 FBi a!u8 a avut lo! o r#sturnare
ui8itoare a situaAiei, autorii a!eleiaBi o1inii sunt a6Sude!aAi !a 'iind !atoli!i, ur8#torii lor ereti!iY 8aeBtrii sunt
iertaAi, dis!i1olii sunt !onda8naAiY s!riitorii de !#rAi vor 'i !o1ii ai @81#r#Aiei, ur8#torii lor vor 8erge @n G(een#.G
KCommonitorium' !a1. *M. Vi!enAiu avea @n 8inte 1e S'. Ci1rian Bi 1e donatiBti. S'. Ci1rian sLa !on'runtat !u
a!eiaBi situaAie. FAnti!(itateaG 1oate 'i doar un 1reSudi!iu @nvederat5 nam antiDuitas sine veritate vetustas erroris
est KE(ist! ;)M. FAdev#rulG nu este nu8ai un Fo6i!ei.G
Adev#rata tradiAie este nu8ai tradiAia adev#rului, tarditio veritatis! Pn !on'or8itate !u S'. Irineu, tradiAia
se @nte8eia0# Bi se a1#r# 1e c6arisma veritatis certum 2adevrata carism a adevrului=, !are a 'ost Fde1o0itat#G
@n 9iseri!# @n!# de la @n!e1ut Bi a 'ost 1#strat# de su!!esiunea ne@ntreru1t# a sluSirii e1is!o1ale. F"radiAiaG @n
9iseri!# nu este doar o !ontinuitate a 8e8oriei u8ane sau o 1er8anenA# a ritualurilor Bi o6i!eiurilor. A!easta
este o tradiAie - de(ositum =uvenescem' @n 'ra0a S'. Irineu. De 'a1t, a!easta nu 1oate 'i so!otit# inter mortuas
re#ulas 2@ntre r4nduielile 8oarte=. Pn !ele din ur8#, tradiAia este o !ontinuitate a 1re0enAei lo!uitoare a Du(ului
S'4nt @n 9iseri!#, o !ontinuare a ilu8in#rii Bi !#l#u0irii du8ne0eieBti. 9iseri!a nu este legat# de Fliter#.G <ai
6ine, este 1ro1ulsat# 8ai 8ult de!4t ori!e de FDu(ul.G A!elaBi Du(, Du(ul adev#rului !are Fa vor6it 1rin
1rooro!i,G !are iLa !#l#u0it 1e a1ostoli, a!esta @n!# 8ai !ondu!e 9iseri!a @n @nAelegerea Bi !o81re(ensiunea
de1lin# a adev#rului du8ne0eies!, din slav# @n slav#.
FUr84nd S'inAilor &#rinAi.G A!easta nu este o re'erinA# la o tradiAie a6stra!t#, @n 'or8ule Bi 1ro1o0iAii. Este
un a1el esenAial la o 8#rturisire s'4nt#. Cu adev#rat, 'a!e8 a1el la S'inAii A1ostoli Bi nu nu8ai la o
Fa1ostoli!itateG a6stra!t#. Pn a!eiaBi 8anier# si8ilar# ne re'eri8 la &#rinAi. <#rturia &#rinAilor a1arAine intrinse!
Bi integral de @nseBi stru!tura !re0ului ortodo3. 9iseri!a este dedi!at# at4t :erig8ei a1ostoli!e !4t Bi dog8ei
&#rinAilor. &ute8 !ita @n a!est 8o8ent un i8n anti! ad8ira6il K1ro6a6il !o81us de S'4ntul Ro8an <elodulM5
.>
Re!ent sLa sugerat !# gnosti!ii erau de 'a1t 1ri8ii !are au invo!at autoritatea FtradiAiei a1ostoli!eG Bi !# 'olosirea lor lLa 8iB!at 1e S'.
Irineu s#LBi ela6ore0e 1ro1ria !on!e1Aie a "radiAiei. D. 9. ReJders, F&aradosis5 Le 1rogrs de lUidoe de tradition SusuUa Saint Irenee,G
@n Rec6ereces de +6Volo#ie ancienne et medievale' V K+.EEM, Louvain, +HHL+.+.
HH
F1#str4nd :erig8a a1ostolilor Bi dog8ele 1#rinAilor, 9iseri!a a 1e!etluit !redinAa Bi 1urt4nd tuni!a adev#rului
@ntru dre1tate 'or8ea0# 6roderia teologiei !elei !ereBti Bi laud# 8area tain# a evlaviei.G
.E

"@ndirea (rinilor
9iseri!a este a1ostoli!#. 9iseri!a este dease8enea F1atristi!#.G Ea este intrinse! 9iseri!a 1#rinAilor.
A!este dou# note nu 1ot 'i se1arate una de alta. $u8ai 1rin 'a1tul !# este F1atristi!#G 9iseri!a este a1ostoli!#.
<#rturisirea 1#rinAilor este 8ai 8ult de!4t o si81l# 'aAet# istori!#, o vo!e a tre!utului. Voi !ita alt i8n din sluS6a
S'inAilor "rei Ierar(i5 F1rin !uv4ntul !unoBtinAei aLAi !o81us dog8e 1e !are 1es!arii leLau @nte8eiat @n !uvinte
si81le, @n !unoBtinAa 1uterii Du(ului, deoare!e si81la noastr# 1ioBenie tre6uia s#LBi do64ndeas!# !o81o0iAie.G
E3ist# du1# !u8 a 8ai 'ost dou# stadii 1ri8are si81le @n 1ro!la8area !redinAei !reBtine. FCredinAa noastr# !ea
si81l#, tre6uie s# d#inuias!#. Dar a!u8 a devenit la 8odul 1o0itiv de1lin arti!ulat#. &redi!a este Ainut# @n viaA#
de 9iseri!#, nu 1ur Bi si81lu 1#strat# la re0erv#. Pn a!est sens, @nv#A#tura 1#rinAilor este o !ategorie 1er8anent# a
e3istenAei !reBtine, o 8#sur# !onstant# Bi ulti8# Bi @n !ele din ur8# !riteriul dre1tei !redinAe. &#rinAii nu sunt
nu8ai 8artorii ve!(ii !redinAe !i Bi 7testes antiDuitatis!8 Ei sunt 8artorii adev#ratei !redinAe, testes veritatis!
FG4ndirea 1#rinAilorG este un ter8en intrinse! Bi de re'erinA# 1entru teologia ortodo3#, !u ni8i! 8ai 1uAin de!4t
!uv4ntul S'intei S!ri1turi Bi !u adev#rat ni!iodat# se1arat de el. Du1# !u8 6ine sLa s1us5 F9iseri!a universal# a
tuturor ti81urilor nu este nu8ai 'ii!a 9iseri!ii &#rinAilor - ea este Bi r#84ne 1osesia 9iseri!ii 1#rinAilor.G
.)

Caracterul eGistenial al teolo#iei (rinilor
Se8nul distin!tiv al teologiei 1atristi!e !onst# @n !ara!terul ei Fe3istenAialG da!# ne este 1er8is s# 'olosi8
a!est neologis8. &#rinAii au teolog(isit, du1# !u8 s1une S'. Grigorie de $a0ian0, @n 8aniera a1ostolilor Bi nu @n
!ea a lui Aristotel - b]e^lged`k, `id b_efg`g^]ed`k KHo8. >E,+>M. "eologia lor era un 8esaS, o :erig8#. "eologia
lor era o teologie :erig8ati!# 'iind aranSat# logi! Bi su1linit# de argu8ente intele!tuale. Ulti8a re'erinA# era
adu!erea !redinAei la !unoaBterea Bi e31erienAa du(ovni!eas!#. Distin!t de viaAa @n Hristos, teologia este li1sit# de
!onvingeri Bi 'iind se1arat# de viaAa !redinAei, teologia 1oate degenera @ntrLo diale!ti!# goal#, o 1olilog(ie sea!#
li1sit# de ori!e !onse!inA# du(ovni!eas!#. "eologia 1atristi!# este @nr#d#!inat# e3istenAial @ntrLo (ot#r4re de!isiv#
a !redinAei. $u este o dis!i1lin# Fe31li!a6il# 1rin sineG !are 1oate 'i 1re0entat# din 1un!t de vedere raAional, adi!#
Faristoteli:osG Bi a!easta '#r# ni!i un angaSa8ent du(ovni!es! 1ri8ordial. Pn e1o!a dis1utelor teologi!e Bi a
de06aterilor ne@n!etate, 8arii 1#rinAi du(ovni!eBti !a1ado!ieni au 1rotestat @81otriva u0ului diale!ti!ii
Fsilogis8elor aristoteli!eG str#duinduLse s# readu!# teologia @na1oi la vi0iunea !redinAei. "eologia 1atristi!#
1utea 'i nu8ai Bi nu8ai F1redi!at#G sau F1ro!la8at#G - 1redi!at# de la tri6un#, 1ro!la8at# @n !uvinte de
rug#!iune Bi ritualuri s'inte Bi 8ani'estat# @n stru!tura total# a vieAii !reBtine. O ase8enea teologie nu vLa 1utea 'i
se1arat# ni!i!4nd de viaAa rug#!iunii Bi de e3er!iAiul virtuAii. F1un!tul !ul8inant al !ur#Aiei @l re1re0int# @n!e1utul
teologieiG du1# !u8 8#rturiseBte S'4ntul Ioan S!#rarul5 g^]`k bj^hbk q\`l^`fek l^`]`ebk KS!ara &aradisii,
tra1ta E/M.
&e de alt# 1arte, o ase8enea teologie este F1ro1edeuti!#,G din 8o8ent !e ulti8ul ei s!o1 @l re1re0int#
1osi6ilitatea de a !unoaBte Ftaina Du8ne0eului !elui viuG Bi ast'el s# 1oat# 'i 8#rturisit @n !uv4nt Bi 'a1t#.
"eologia nu este un 1un!t 'inal @n sine. Ea este @ntotdeauna !alea. "eologia Bi !(iar Fdog8ele,G nu
re1re0int# ni8i! alt!eva de!4t un F!ontur intele!tualG al adev#rului !elui revelat Kdes!o1eritM Bi o 8#rturie
Fnoeti!#G des1re el. $u8ai @n a!tul !redinAei 1oate 'i a!est !ontur u81lut de !onAinut. For8ulele (ristologi!e sunt
de1lin @nAelese nu8ai de !ei !are lLau @nt4lnit 1e Hristosul !el viu, 1ri8induLl Bi @n!unoBtinA4nduLl !a Bi
Du8ne0eu Bi <4ntuitor. Ei lo!uies! 1rin !redinA# @n El, @n tru1ul S#u, 9iseri!a. Pn a!est s!o1, teologia este o
.E
&aul <aas, ed. Fru(6J0antinis!(e Kir!(en, I K9onn, +.+/M, 1. >).
.)
Louis 9ouJer, FLe renouveau des etudes 1atristiues,G @n La Vie Intelle!tuelle, OV KFevrier, +.);M, +?.
H*
dis!i1lin# e31li!a6il# 1rin sine. Ea a1elea0# !onstant la vi0iunea !redinAei. FCeea !e a8 au0it Bi a8 v#0ut a!eia v#
vesti8 vou#.G Din!olo de a!est anunA, 'or8ulele teologi!e sunt goale Bi li1site de !onse!inAe. &entru a!elaBi
8otiv a!este 'or8ule nu 1ot 'i @nAelese Fa6stra!t,G adi!# s!oase a'ar# din !onte3tul total al !redinAei. Este 'oarte
greu a s!oate @n relie' 1ro1o0iAii uni!e din 1#rinAi Bi a le detaBa 1e a!estea de 1ers1e!tiva total# @n !are au 'ost
'olosite, la 'el !u8 este greu s# 8ani1ule0i 1rin !itate detaBate de !onte3tul general al S!ri1turii. FA !itaG 1#rinAii
este un o6i!ei 1eri!ulos, adi!# 'ra0e Bi 1ro1o0iAii i0olate, s!oase a'ar# din !onte3tul real @n !are @Bi au @nAelesul
1ro1riu, de1lin Bi @n !are !uvintele lor sunt vii. 7A urma8 &#rinAilor nu @nsea8n# doar ai !ita. FA ur8aG 1#rinAilor
@nsea8n# a le do64ndii Fg4ndireaG lor, (6ronima!
bnelesul e(ocii (rinilor
A8 aSuns la 1un!tul !ru!ial. $u8ele de F&#rinAi 9iseri!eBtiG se restr4nge la nvtura Bisericii antice!
Ieroni8 a tre6uit s# !onteste a!east# idee. Cu adev#rat, nu a e3istat ni!i o des!reBtere a Fautorit#AiiG Bi ni!i o
des!reBtere i8ediat# a unei !unoaBteri Bi !o81etenAe du(ovni!eBti @n !ursul istoriei !reBtine. De 'a1t, ori!u8, idea
Fdes!reBteriiG a a'e!tat destul de 1uterni! g4ndirea noastr# teologi!# 8odern#. Se 1resu1une !onBtient sau
in!onBtient !# 9iseri!a 1ri8ar# a 'ost a1roa1e de i0vorul !redinAei. Ca Bi o ad8itere a 1ro1riului nostru eBe! Bi
inade!vare Bi !a un a!t de un u8il !riti!is8 de sine, o ase8enea 1resu1unere 1are a 'i de aSutor. Este destul de
1eri!ulos a 'a!e din ea 1un!tul de @n!e1ut sau 6a0a Fteologiei istoriei 9iseri!iiG sau !(iar a teologiei 9iseri!ii. Era
a1ostolilor tre6uie s# reAin# 1o0iAia sa uni!#. A!esta este nu8ai @n!e1utul. Se 1oate 1resu1une !# Fe1o!a
1atristi!#G sLa ter8inat Bi @n !onse!inA# este 1rivit# doar !a Bi o 'or8ulare anti!#, Fanti!i0at#G @ntrLun anu8e sens
Bi ast'el Far(ai!#.G Li8ita Fe1o!ii 1atristi!eG este de'init# variat. Se o6iBnuieBte s# se !read# !# S'. Ioan
Da8as!(inul este ulti8ul dintre &#rinAi @n est, ti81 @n !are Grigorie Dialogul sau Isidor al Seviliei este Fulti8ulG
1#rinte @n vest. &e 6un# dre1tate 1eriodi0area a 'ost !ontestat# @n ti81urile 8ai re!ente. $Lar tre6ui oare !a !el
1uAin S'4ntul "eodor Studitul s# 'ie in!lus @ntre 1#rinAiV <a6illon a sugerat !# 9ernard de Clairvau3 a 'ost
ulti8ul dintre 1#rinAi Bi !u siguranA# nu a 'ost !u ni8i! 8ai 1reSos de!4t !ei ti81urii.
.H
De 'a1t ai!i se ridi!#
1ro6le8a a !eva 8ai 8ult de!4t o 1eriodi0are. Din 1un!t de vedere O!!idental Fe1o!a 1#rinAilorG a 'ost ur8at# Bi
su!!edat# Fde e1o!a s!olasti!#G !are a re1re0entat un 1as esenAial @nainte. De la ridi!area s!olasti!is8ului Fe1o!a
1atristi!#G sLa trans'or8at @ntrLo anti!(itate, a devenit o Fe1o!# tre!ut#,G un 'el de 1reludiu ar(ai!. A!est 1un!t de
vedere legiti8 o!!identului a 'ost ne'eri!it a!!e1tat ori ne!riti!at de 8ulAi esti!i. Pn !onse!inA# tre6uie s# 'i8 'aA#
@n 'aA# !u a!east# alternativ#. $ie a!!e1t#8 Fli1sa Bi retragereaG estului !are nu a de0voltat ni!iodat# un
Fs!olasti!is8G 1ro1riu sau ne retrage8 @n Fe1o!a anti!#G @ntrLo 8anier# 8ai 8ult sau 8ai 1uAin ar(eologi!# Bi s#
1ra!ti!#8 !eea !e a 'ost des!ris !u destul de 8ult t4l! !a Bi o Fteologie a re1etiAiei.G Ulti8ul nu este ni8i! alt!eva
de!4t o 'or8# de Fs!olasti!is8G i8itativ.
De 8ulte ori sLa sugerat !# Fe1o!a 1#rinAilorG sLa ter8inat 8ai devre8e de S'. Ioan Da8as!(inul. Adesea
nu se 8erge 8ai @nainte de e1o!a lui Iustinian sau de Sinodul de la Cal!edon. $u a 'ost oare LeonAiu al
9i0anAului unul dintre s!olasti!iV &si(ologi!, a!east# atitudine este de @nAeles, deBi nu 1oate 'i Susti'i!at# teologi!.
&#rinAii se!olului al 1atrulea sunt 8ai i81resionanAi Bi 8#reAia lor uni!# nu 1oate 'i negat#. 9iseri!a a r#8as @ns#
@n viaA# du1# $i!ea Bi Cal!edon. A!!entul 1e 1ri8ele F!in!i se!oleG stri!# ori!e vi0iune teologi!# Bi 1revine
@nAelegerea a @nseBi dog8ei !al!edoniene. De!retul !elui de al a1tea Sinod E!u8eni! este din a!est 1un!t de
vedere destul de o6s!ur Bi 8ulAi se 8ir# de !e s#r6#toarea Ortodo3iei este @n str4ns# leg#tur# !u !o8e8orarea
vi!toriei 9iseri!ii asu1ra i!ono!laBtilor. $u este oare ni8i! alt!eva de!4t o !ontrovers# ritual#V Adeseori uit#8
!# 'ai8oasa 'or8ul# consensus DuinDue saecularis Ka!ordul !elor !in!i se!oleM este de 'a1t 14n# la Cal!edon o
'or8ul# 1rotestant#, re'le!t4nd un anu8it gen al Fteologiei istoriei.G Este o 'or8ul# restrictiv la 'el de 8ult !u8
1are a 'i o 'or8ul# in!lusiv# 1entru !ei !are vor s# 'ie e3!lusiv Bi 1entru e1o!a a1ostoli!#. For8ula !urent# a
F!elor Ba1te sinoadeG e!u8eni!e este !u greu 8ai 6un# tin04nd s# 1un# su6 restri!Aie sau s# li8ite0e autoritatea
.H
<a6illon, 9ernardi O1era, &rae'ation Generalis, n. >E K<igne &.L. CLOOII, !. >*M.
H;
du(ovni!eas!# a 9iseri!ii din 1ri8ele o1t se!ole !a Bi !4nd e1o!a de aur a !reBtin#t#Aii a tre!ut Bi noi sunte8 deSa
1ro6a6il @n e1o!a de 'ier a !reBtin#t#Aii. G4ndirea noastr# teologi!# a 'ost a'e!tat# @ntrLun 'el destul de 1arti!ular
de modelul decderii ado1tat 1entru inter1retarea istoriei !reBtine din o!!ident @n!# din ti81ul Re'or8ei.
&lin#tatea 9iseri!ii a 'ost inter1retat# @ntrLo 8anier# stati!# @n ti81 !e atitudinea Anti!(it#Aii a 'ost de!onstruit# Bi
li1sit# de @nAeles. &4n# la ur8# nu este destul de di'erit a 1une su6 restri!Aie autoritatea nor8ativ# a 9iseri!ii ti81
de un se!ol, !in!i sau o1t. Bu tre*uie s eGiste nici o restricie! Alt!u8va nu e3ist# ni!i o teologie a re1etiAiei.
9iseri!a este de1lin autoritativ# du1# !u8 a 'ost @n e1o!ile tre!utului, de !4nd Du(ul Adev#rului o @n!#l0eBte
a!u8 nu 8ai 1uAin e'e!tiv !a Bi @n ti81urile anti!e.
9o,tenirea teolo#iei Bizantine
Unul din re0ultatele i8ediate a1#rute din li1sa noastr# de atenAie @n 1eriodi0are 1rovine din 8oBtenirea
teologiei 9i0antine. "inde8 s# li8it#8 s!o1ul ad8iterii Fteologilor 9i0antiniG !are nu sunt nu8#raAi 1rintre
F1#rinAi.G Sunte8 tentaAi s# dis!ri8in#8 destul de rigid @ntre F1atristi!#G - @ntrLun sens 8ai 8ult sau 8ai 1uAin
@ngust Bi F9i0antinis8.G Sunte8 @n!linaAi s# 1rivi8 F9i0antinis8ulG !a 1e o e1o!# in'erioar# !elei 1atristi!e.
Sunte8 s!e1ti!i !u 1rivire la relevanAa nor8ativ# 1entru g4ndirea teologi!#. A!u8, teologia 9i0antin# nu
re1re0int# 8ai 8ult sau 8ai 1uAin de!4t o Fre1etiAieG a teologiei 1atristi!e Bi nu a 'ost ni8i! nou @n ea sau de o
!alitate in'erioar# @n !o81araAie !u F!reBtinis8ul anti!.G Cu adev#rat, teologia 9i0antin# a re1re0entat o
!ontinuare a e1o!ii 1atristi!e. A re1re0entat a!easta vreo 1au0#V SLa s!(i86at oare vreodat# etosul 9iseri!ii
Ortodo3e R#s#ritene la un anu8it 1un!t istori! sau o dat# !are, oriBi!u8, nu a 'ost identi'i!at# unani8 ast'el @n!4t
de0volt#rile ulterioare au 'ost de o autoritate Bi o i81ortanA# @81uAinat#V Se i81li!# a ad8ite a!est lu!ru.
De0volt#rile FulterioareG au o i81ortanA# 8ai 8i!# 1rin !ara!terul restri!tiv i81us de !ele a1te Sinoade
E!u8eni!e. S'4ntul Si8eon $oul "eolog Bi S'4ntul Grigorie &ala8a sunt l#saAi a'ar# Bi 8arile sinoade isi(aste
din se!olul al 1ais1re0e!elea sunt ignorate Bi uitate. Care este 1o0iAia Bi autoritatea lor @n 9iseri!#V
S'4ntul Si8eon Bi S'4ntul Grigorie sunt 8aeBtrii autori Bi ins1iratori ai tuturor !elor !are @n 9iseri!a
Ortodo3# dores! s# do64ndeas!# des#v4rBirea tr#ind o viaA# de rug#!iune Bi !onte81laAie, 'ie @n !o8unit#Aile
8ona(ale e3istente @n deBert sau solitudine, 'ie @n lu8e. A!eBti oa8eni !redin!ioBi nu sunt !onBtienAi de ni!i o
6arier# @ntre F1atristi!#G Bi F6i0antinis8G. Filo!alia, a!east# en!i!lo1edie enor8# a 1ioBeniei esti!e !are in!lude
s!rieri din 8ai 8ulte se!ole re1re0int# @n 0ilele noastre un 8anual de instru!Aie Bi !#l#u0ire 1entru toAi !ei !are
dores! s# 1ra!ti!e ortodo3ia @n situaAia noastr# !onte81oran#. Autoritatea !elui !e a !o81ilatLo, S'4ntul $i!odi8
Ag(ioritul de la 8untele At(os a 'ost re!unos!ut re!ent de !anono0area 'or8al# a 9iseri!ii. Sunte8 o6ligaAi s#
s1une8 !# Fe1o!a 1#rinAilorG @n!# !ontinu# 1rin F!ultul 9iseri!ii.G $u ar tre6ui oare s# !ontinue @n studiul Bi
@nAelegera noastr# teologi!#, @n !er!etare Bi @n instru!AieV $u ar tre6ui s# do64ndi8 oare Fg4ndirea 1#rinAilorG @n
le!Aiile Bi @n @nv#A#tura noastr#V A!east# Fg4ndireG tre6uie redo64ndit#, nu nu8ai @ntrLo 8anier# ar(ai!# Bi nu !a
Bi o verita6il# reli!v#, !i !a o atitudine eGistenial, !a Bi o orientare s(iritual. $u8ai @n a!est 'el 1oate teologia
noastr# s# 'ie reintegrat# @n de1lin#tatea e3istenAei !reBtine. $u este destul s# sluSeBti o Fliturg(ie 6i0antin#G du1#
!u8 o 'a!e8 noi sau s# restaur#8 i!onogra'ia Bi 8u0i!a 6i0antin# du1# !u8 sunte8 at4t de negativiBti @n a o 'a!e
Bi ast'el s# 1ra!ti!#8 anu8ite 8odalit#Ai de Fvenerare 6i0antin#.G "re6uie 1#truns la r#d#!inile a!estei tradiAii a
F1iet#AiiG Bi ast'el s# redo64ndi8 Fg4ndireaG 1atristi!#. Da!# nu 'a!e8 a!easta sLar 1utea s# 'i8 @n 1eri!olul de a
'i ru1Ai Fl#untri!G - du1# !u8 sunt 8ulAi din Surul nostru - @ntre 'or8ele tradiAionale de 1ietate Bi un o6i!ei
netradiAional !u g4ndirea teologi!#. A!esta este un 1eri!ol real. Ca Bi F@n!(in#toriG noi @n!# st#8 @n FtradiAia
1#rinAilor.G $u ar tre6ui s# st#8 @n 8od !onBtient @n a!eiaBi tradiAie !a Bi FteologiG Bi !a 8#rturisitori Bi @nv#A#tori
ai Fortodo3ieiGV $u 1ute8 oare 8enAine integritatea @ntrLun alt 8odV
:f@ntul "ri#orie Palama ,i +6eosis
H?
"oate !onsideraAiile 1reli8inare sunt e3tre8 de relevante s!o1ului nostru ulti8. Care este 8oBtenirea S'.
Grigorie &ala8aV S'4ntul Grigorie nu a 'ost un teolog s1e!ulativ. A 'ost !#lug#r Bi e1is!o1. $u era @n ni!i un !a0
1reo!u1at de 1ro6le8e a6stra!te de 'iloso'ie deBi era 'oarte 6ine 1reg#tit @n a!est do8eniu. Era 1reo!u1at !el 8ai
8ult de 1ro6le8e !u 1rivire la e3istenAa !reBtin#. Ca Bi teolog era 1reo!u1at de si81la inter1retare a e31erienAei
du(ovni!eBti a 9iseri!ii. "oate s!rierile sale, !u e3!e1Aia o8iliilor sale au 'ost o!a0ionale. Se lu1ta !u 1ro6le8ele
ti81ului s#u. Era un ti81 !riti!, o e1o!# a neliniBtii Bi a !ontroversei. Era e1o!a renaBterii du(ovni!eBti. S'4ntul
Grigorie a 'ost sus1e!tat de duB8anii ti81ului s#u de inovaAii su6versive. De 'a1t a!east# a!u0# se 8ai 8enAine Bi
ast#0i @n O!!ident. S'4ntul Grigorie era an!orat ad4n! @n tradiAie. $u sunt greu de trasat 8otivele Bi 1un!tele sale
de vedere @ndre1t4nduLne @n s1re 1#rinAii !a1ado!ieni Bi @n s1re S'4ntul <a3i8 <#rturisitorul !are a 'ost unul
dintre !ei 8ai 1o1ulari 8aeBtrii ai g4ndirii Bi devoAii 6i0antine. S'4ntul Grigorie a !unos!ut inti8 s!rierile
S'4ntului Dionisie &seudoLAreo1agitul. Pn ori!e !a0, teologia sa nu a 'ost Fo teologie a re1etiAiei.G A 'ost o
e3tensie !reativ# a ve!(ii tradiAii. &un!tul de @n!e1ut a 'ost 1re0entat de viaAa @n Hristos. Dintre toate te8ele
teologiei S'4ntului Grigorie tre6uie s!oas# @n evidenA# una !ru!ial# Bi @n a!elaBi ti81 !ea 8ai !ontroversat#. Care
este !ara!terul 1rin!i1al al e3istenAei !reBtineV Ulti8 s!o1 Bi Ael (ot#r4tor a 'ost de'init de tradiAia 1atristi!# !a
'iind t(eosis K@ndu8ne0eireaM. A!est ter8en este 8ai 8ult o'ensiv 1entru ure!(ea 8odern#. $u 1oate 'i trans1us
ade!vat @n ni!i o li86# 8odern#, ni!i 8#!ar @n latin#. C(iar Bi @n grea!# este un ter8en 1retenAios Bi greoi.
Pntradev#r este vor6a de un !uv4nt @ndr#0neA. Sensul !uv4ntului este si81lu Bi lu!id. A 'ost unul din ter8enii
!ru!iali ai vo!a6ularului 1atristi!. Ar 'i destul s#Ll !it#8 1e s'4ntul Atanasie. ^`j^k b_ bjl_`\e`k ej^abk ^j
^big} l^`\be^f^g^ 2El a devenit o8 !u s!o1ul de a ne @ndu8ne0eii @ntru Sine KAd Adel(6um )M=. Aig`k b_
^j^jl_`\^f^j ejb ^ab^ek l^`\`e^l`a^j 2A devenit o8 !u s!o1ul de a @ndu8ne0eii, .e incarnatione H)=.
S'4ntul Atanasie re0u8# idea s'4ntului Irineu5 Dui (ro(er immensam dilectionem suam factus est Duod sumus
nos' uti nos (erficiarem esse Duod est i(se 2!el !are 1rin iu6irea Sa i8ens# a devenit !eea !e sunte8 !a noi s# ne
1ute8 a1ro1ia de !eea !e este El KAdv. Haeres. V, &rae'e!tioM=. A!easta este !onvingerea 1#rinAilor gre!i. Ast'el
@l 1ute8 !ita 1e S'4ntul Grigorie de $a0ian0, S'4ntul Grigorie de $Jssa, S'4ntul C(iril al Ale3andriei, S'4ntul
<a3i8 Bi S'4ntul Si8eon $oul "eolog. O8ul r#84ne o !reatur#. Lui @i este 1er8is Bi d#ruit @n Iisus Hristos,
Cuv4ntul Pntru1at o @81#rt#Bire inti8# a du8ne0eies!ului5 viaAa veBni!# Bi ne!oru1t#. LanAul !ara!teristi! al
teo0ei, du1# 1#rinAi, !onst# @n Fne8urireG Bi Fin!oru1ti6ilitate.G $u8ai Du8ne0eu are ne8urirea !a Bi atri6ut -
g` a`j`k ^`j blbjbfebj K+ zi8 *5 +*M. O8ul este ad8is la o !o8unitate inti8# !u Du8ne0eu 1rin Hristos Bi
Du(ul S'4nt. A!easta re1re0int# 8ai 8ult de!4t o !o8uniune F8oral#G Bi 8ai 8ult de!4t 1er'e!Aiune u8an#.
Doar !uv4ntul t6eosis 1oate s# ne !on'ir8e destul de ade!vat uni!itatea 1ro8isiunii Bi a o'ertei. "er8enul de
t6eosis este st4nSenitor da!# nuLl 1ute8 g4ndii @n !ategorii Fontologi!e.G O8ul nu 1oate devenii 1ur Bi si81lu
Du8ne0eu. &#rinAii g4ndeau @n ter8eni 1ersonali 'iind i81li!at# taina !o8uniunii 1ersonale. +6eosis @nse8na o
@nt4lnire 1ersonal#. Este a!elaB inter!urs inti8 @ntre o8 Bi Du8ne0eu @n !are @ntregul e3istenAei u8ane este Bi a
'ost 1er8is de 1re0enAa du8ne0eias!#.
.*
"otuBi 8ai r#84ne o 1ro6le8#5 !u8 1oate a!est inter!urs s# 'ie !o81ati6il !u trans!endenAa
du8ne0eias!#V A!esta este 1un!tul !ru!ial. Se @nt4lneBte oare Du8ne0eu !u o8ul @n ti81ul vieAii 1e 1#84ntV Se
@nt4lneBte o8ul !u Du8ne0eu !u adev#rat 1rin viaAa rug#!iuniiV Sau nu este a!easta ni8i! alt!eva de!4t un actio
in distans? Ceea !e au Ainut s# !read# 1#rinAii 9iseri!ii este !# @n a!est ur!uB devoAional al o8ului, el @l @nt4lneBte
1e Du8ne0eu Bi @i vede 8#rirea etern#. Cu8 este oare 1osi6il da!# Du8ne0eu lo!uieBte @n lu8ina nea1ro1iat#V
&arado3ul este destul de su6til 1entru teologia esti!# !are a !re0ut !# Du8ne0eu este Fin!o81re(ensi6ilG -
a%atale(tos H de ne!unos!ut @n natur# Bi esenA#. A!east# !onvingere a 'ost e31ri8at# de 1#rinAii !a1ado!ieni @n
lu1ta @81otriva lui Euno8ie Bi de S'4ntul Ioan Hrisosto8 @n ui8itoarele sale dis!ursuri ^_e dbgb]^\g`j.
Ast'el, da!# Du8ne0eu este la 8odul a6solut de neatins @n esenAa sa, a!easta este aBa deoare!e esenAa sa nu 1oate
.*
C'. <. LotL9orodine, FLa do!trine de dei'i!ation dans lUglise gre!ue SusuUau OI si!le,G @n Revue de lU(istoire des religion,
to8e CV, $r. I KNavierL Fevrier, +.E>M, HL)EY to8e CVI, $r. >LE KSe1te86reLDe!e86re, +.E>M H>HLH;), to8ul CVII, $r. + KIanuarieL
Fe6ruarie, +.EEM, ?LHH.
H.
'i F!o8uni!at#G atun!i !u8 1oate 'i 1osi6il# @ndu8ne0eireaV FS# nuLl insult#8 1e Du8ne0eu 1rin a !#uta a
do64ndii 'iinAa sa esenAial#,G s1une s'4ntul Ioan Hrisosto8. DeSa @n s'4ntul Atanasie g#si8 o distin!Aie !lar# @ntre
FesenAaG lui Du8ne0eu Bi 1uterile Sale5 dbe ^j a^j dbgb g^j g^big`i bebl`g^gb ^} s^ g`j \bjg`j \b]ej ^fge
dbgb g^j esebi rifej 2el este totul 1rin iu6irea sa, dar a'ar# de totul 1rin natura sa K.e decretis IIM=. A!eiaBi
!on!e1Aie a 'ost ela6orat# de !a1ado!ieni. FEsenAa lui Du8ne0eu este ina!!esi6il# la 8odul a6solut o8ului,
s1une s'4ntul Vasile KAdv. Euno8iu8 +5+)M. Pl !unoaBte8 1e Du8ne0eu Bi energiile Ka!tivit#AileM Sale dar nuLi
!unoaBte8 esenAa Sa - deoare!e energiile sale se 1ro1ag# la noi, @n ti81 !e esenAa sa r#84ne ina!!esi6il# KE1.
>E), Ad Am(6ilociumM=. A!easta este o !unoaBtere adev#rat# iar nu o !onSun!tur# sau o dedu!Aie5 dbe ^j^_^ebe
big`i \_`k ^abk dbgbxbej`ifej. Pn 'ra0a S'4ntului Ioan Da8as!(inul, a!este a!Aiuni Bi energii ale lui
Du8ne0eu nu sunt o revelaAie dire!t# a lui Du8ne0eu5 g^ l^jb b]]ba\efgek dbe ^j^_eb K.e fide Ort6. +5+)M. Ele
sunt o 1re0enA# real# Bi nu un 'el de (rezentia o(erativa, sicut a#ens adest si in Duod a#it 2la 'el !u8 a!torul este
1re0ent @n !eea !e Soa!#=. <odul taini! al 1re0ent#rii du8ne0eieBti @n !iuda trans!endenAei a6solute a esenAei
du8ne0eieBti, 8erge din!olo de ori!e @nAelegere.
S'4ntul Grigorie &ala8a r#84ne an!orat @n tradiAia anti!#. &rin FenergiileG Sale Du8ne0eul nea1ro1iat se
a1ro1ie de o8 @ntrLun 8od taini!. <iB!area sa du8ne0eias!# are e'e!t asu1ra a!estei @nt4lniri5 \_``b`k ^ek gb
^}, @n 'ra0a S'4ntului <a3i8 KS!(olia @n .e div! Bom!' +5EM. A!east# distin!Aie 1ri8ar# a 'ost a!!e1tat# Bi
ela6orat# 'or8al la 8arile sinoade din Constantino1ol @n +E)+ Bi +EH+. Cei !are au negat a!east# dintin!Aie au
'ost anate8i0aAi Bi e3!o8uni!aAi. Anate8atis8ele sinodului din *H+ au 'ost in!luse @n ritualul Du8ini!ii
Ortodo3iei din "riod. "eologii ortodo!Bi sunt 'oarte legaAi de a!east# de!i0ie. EsenAa lui Du8ne0eu este a6solut
A<E"HEK"E 2in!o8uni!a6il#=. Sursa Bi 1uterea teo0ei u8ane nu este esenAa du8ne0eias!# !i (arul Du(ului
S'4nt5 ^`\`e`k ^j^_eb, ^fgb a^g^``jgb l^`i`gbe, l^eb gek ^fge b_ek, b]]U `i refek g`i l^`j 2Fenergia
@ndu8ne0eitoare !are 1rin 1arti!i1are dar nu 1rin esenA# @ndu8ne0eieBte 1rin (arul du8ne0eies!G KEnergia Bi
(arul ne!reat du8ne0eies!, i6id., *.M=.
Pntreaga @nv#A#tur# a lui Grigorie 1resu1une a!Aiunea unui Du8ne0eu 1ersonal. Du8ne0eu se 8iB!# @n
s1re o8 Bi @l @86r#AiBea0# 1rin (arul S#u '#r# s# 1#r#seas!# a!ea b\_`feg`j 2lu8in# nea1ro1iat#= @n !are El
lo!uieBte etern. S!o1ul ulti8 al @nv#A#turii teologi!e a s'4ntului Grigorie a !onstat @n a a1#ra realitatea @nv#A#turii
e31erienAei !reBtine. <4ntuirea este 8ai 8ult de!4t iertare. Este o re@nnoire genuin# a o8ului. A!east# re@nnoire
nu a'e!tea0# eli6erarea anu8itor energii naturale i81li!ate @n !reaturalitatea 1ro1rie a 'iinAei u8ane, !i de
Fenergiile lui Du8ne0eu !are @l @nt4lneBte Bi @l @86r#AiBea0# 1e o8 d4nduLi lo! @n !o8uniunea !u El @nsuBi. De
'a1t, @nv#A#tura s'4ntului Grigorie a'e!tea0# @ntreg siste8ul teologi!, @ntreg !or1ul do!trinei !reBtine. Pn!e1e
1rintrLo distin!Aie !lar# @ntre FnaturaG Bi FvoinAaG lui Du8ne0eu. A!east# distin!Aie a 'ost !ara!teristi!# tradiAiei
esti!e din ti81ul s'4ntului Atanasie. Se 1oate @ntre6a5 este oare a!east# distin!Aie !o81ati6il# !u Fsi81litateaG lui
Du8ne0euV $u tre6uie 1rivite toate a!este distin!Aii !a Bi !onSun!turi logi!e ne!esare 1entru noi, dar @n !ele din
ur8# '#r# ni!i o se8ni'i!aAie ontologi!#V De 'a1t, s'4ntul Grigorie &ala8a a 'ost ata!at de o1onenAii s#i to!8ai
din a!east# !au0#. FiinAa lui Du8ne0eu este si81l# Bi @n El !oin!id toate atri6utele. Pn a!est 1un!t Augustin se
@nde1#rtea0# de tradiAia esti!#. Su6 in'luenAa 1resu1unerilor augustiniene @nv#A#tura S'4ntului Grigorie devine
ina!!e1ta6il# Bi a6surd#. S'4ntul Grigorie a anti!i1at ad4n!i8ea i81li!aAilor @n a!east# distin!Aie 1ri8ar#. El
argu8enta !# da!# nu este a!!e1tat#, ar 'i i81osi6il s# dis!erne8 @ntre FnaBtereaG Fiului Bi F!reareaG lu8ii,
a86ele 'iind a!Aiuni ale esenAei a!estea du!4nd la o !on'u0ie @n !adrul do!trinei trinitare. S'4ntul Grigorie a 'ost
destul de 'or8al @n a!est 8o8ent5
FDu1# o1onenAii do!ili a!elor !are sunt de a!ord !u ei, energia du8ne0eias!# nu di'er# @n ni!i un 'el de naBterea
K^jjbjM Bi 1ur!ederea K^d\`_^i^ejM !are a1arAine esenAei. Da!# a !rea nu este di'erit de naBtere Bi 1ur!edere, atun!i
!reaturile nu 1ot 'i di'erite @n ni!i un 'el 'aA# de $#s!utul K^jj^abg`kM Bi &roie!tatul K\_`x]^abg`kM. Da!# aBa stau lu!rurile
@n !on'or8itate !u ei, at4t Fiul lui Du8ne0eu Bi S'4ntul Du( nu sunt di'erite 'aA# de !reaturi, iar !reaturile vor 'i at4t n#s!ute
K^j^abgbM !4t Bi 1roie!tate K\_`x]^abgbM. &entru a!est 8otiv, venera6ilul C(iril arat# di'erenAa @ntre esenAa lui Du8ne0eu
Bi energie susAin4nd !# a genera a1arAine naturii u8ane, @n ti81 !e a !rea a1arAine energiei du8ne0eieBti. A!est lu!ru este
*/
ar#tat destul de !lar 0i!4nd !# Xnatura Bi energiaG nu sunt la 'el. EsenAa du8ne0eias!# nu di'er# !u ni8i! de energia
du8na0eias!#. A naBte K^jj^bjM Bi a 1roie!ta K^d\`_^iejM nu di'er# !u ni8i! de a !rea K\`e^ejM. Du8ne0eu &#rintele !rea0#
1e Fiul Bi 1e Du(ul S'4nt. Ast'el, El naBte Bi 1roie!tea0# 1e Fiul Bi 1e Du(ul S'4nt du1# o1inile o1onenAilor !elor !are sunt
dea!ord !u ei.G K!a1ita .* Bi .;M.
S'4ntul Grigorie !itea0# 1e S'4ntul C(iril al Ale3andriei. S'4ntul C(iril nu 'a!e ni8i! alt!eva de!4t s#
re1ete 1e S'4ntul Atanasie. S'4ntul Atanasie, @n res1ingerea arianis8ului, a a!!entuat 'or8al di'erenAa ulti8#
@ntre `ifeb 2esenA#= Bi refek 2su6stanA#=, iar 1e de alt# 1arte Bi x`i]^fek 2voinA#=. Du8ne0eu e3ist# Bi a!Aionea0#.
E3ist# o ne!esitate a 'iinAei du8ne0eieBti, nu o ne!esitate a @81ingerii Bi ni!i un fatum !i o ne!esitate a @nseBi
'iinAei. Du8ne0eu este 1ur Bi si81lu !eea !e este. VoinAa lui Du8ne0eu este e8inent li6er#. Ea nu a ne!esitat s#
'a!# !eea !e 'a!e. Ast'el ^jj^fek KnaBtereaM este dbgb refej K@n !on'or8itate !u esenAaM dar @n !reaAie este o
x`l]^f`k ^_`i Kenergie a voinAeiM KContra lui Arie III, *)L*M. A!este dou# di8ensiuni, a!ea a 'iinAei Bi a a!Aiunii
sunt di'erite Bi tre6uie s# 'ie distin!te !lar. A!east# distin!Aie nu !o81ro8ite Fsi81litatea du8ne0eias!#.G "otuBi
este o distin!Aie real# Bi nu un si81lu arti'i!iu logi!. S'4ntul Grigorie a 'ost de1lin !onBtient de i81ortanAa
!ru!ial# a a!estei distin!Aii. El era un su!!esor adev#rat al 8arelui Atanasie Bi a ierar(ilor !a1ado!ieni. SLa
sugerat 8ai re!ent !# teologia S'4ntului Grigorie este o teologie e3istenAial#. A!east# teologie este radi!al di'erit#
de !on!e1Aiile 8oderne !are sunt !lasi'i!ate su6 a!east# egid#. Pn ori!e !a0, s'4ntul Grigorie sLa o1us de'initiv
tuturor Fteologiilor e3istenAialisteG !are nu 1ot @nAelege li6ertatea lui Du8ne0eu, at4t 1entru dina8is8ul voinAei
lui Du8ne0eu !4t Bi 1entru realitatea a!Aiunii du8ne0eieBti. S'4ntul Grigorie 8erge 1e a!east# 'ilier# @na1oi la
Origen. A!esta a 'ost 1un!tul de @n!e1ut al te0elor teologiei s'4ntului Grigorie &ala8a, a!easta a 'ost istoria
m@ntuirii5 iar la s!ar# 8ai larg# 1ovestirea 9i6li!# !are a !onstat din 'a1te du8ne0eieBti, !ul8in4nd @n @ntru1area
!uv4ntului Bi 1reasl#virea lui 1rin !ru!e Bi @nviereY iar la s!ar# redus#, 1ovestirea o8ului !reBtin @n!er!4nd s#
do64ndeas!# 1er'e!Aiunea Bi ur!4nd 1as !u 1as 14n# !4nd @l vLa @nt4lnii 1e Du8ne0eu @n vi0iunea 8#ririi Sale. Se
o6iBnuia s# se des!rie teologia s'4ntului Irineu !a o Fteologie a 'a1telor.G Pn ti81ul nostru 1ute8 venii din !e @n
!e 8ai a1roa1e de 'a1tul !# Fteologia 'a1telorG este uni!a teologie ortodo3# 1lenar#. Este 6i6li!#. Este 1atristi!#.
Este @n de1lin# !on'or8itate !u 8intea 9iseri!ii.
A!east# leg#tur# 1oate 'i 1rivit# de S'4ntul Grigorie &ala8a !a Bi g(idul Bi @nv#A#torul nostru @n Aelul
nostru de a teolog(isii din ini8a 9iseri!ii.
*+