Fluture

Fluture
Mascul Cairns Birdwing, cel mai mare fluture din
Australia (Grdina Zoologic din Melbourne).
Clasificare tiinific
Regn: Animalia
ncrengtur: Art!ro"oda
Clas: #nsecta
$rdin: %e"ido"tera
Superfamilii i familii
&u"erfamilie 'ed(loidea:
o 'ed(lidae
&u"erfamilie 'es"erioidea:
o 'es"eriidae
&u"erfamilie )a"ilionoidea:
o )a"ilionidae
o )ieridae
o *(m"!alidae
o %(caenidae
o Riodinidae
+n fluture este o insect din ordinul %e"ido"tera. &co"ul termenului de"inde de c,t de
e-tins este conce"tul de fluture. Ca .i toate %e"ido"terele, fluturii sunt de remarcat "entru
ciclul lor de /ia0 neobi.nuit, cu un stadiu lar/ar de omid, un stadiu inacti/ de "u" .i o
metamorfo1 s"ectaculoas 2ntr3o form familiar de adult cu ari"i colorate. 4eoarece
cele mai multe s"ecii 1boar 1iua, atrag de regul aten0ia. 4i/ersele modele formate "e
ari"ile colorate .i 1borul lor e-tra/agant .i gra0ios au fcut ca obser/area fluturilor s
de/in un !obb( "o"ular.
5luturii se clasific 2n fluturi ade/ra0i (su"erfamilia )a"ilionoidea), fluturi s6i""er
(su"erfamilia 'es"erioidea), .i fluturi3molii (su"erfamilia 'ed(loidea).
Origine i distribuie
5luturii a"ar0in arborelui e/olu0ionist al moliilor. $riginea lor a fost stabilit 2n "eioada
cretacic, care s3a 2nc!eiat 2n urm cu 78 de milioane de ani. 4in "cate, e-ist o ar!i/
foarte limitat de fosile. Cea mai /ec!e fosil este a unui "osibil fluture s6i""er,
nedenumit, din "erioada "aleocenului su"erior (cu circa 89 de milioane de ani 2n urm),
din 5ur, 4anemarca. +nul dintre cele mai frumos conser/ate e-em"lare este un
Riodininae (Voltinia dramba) din urm cu :8 de milioane de ani, gsit 2ntr3un c!i!limbar
din Re"ublica 4ominican.
5luturii sunt distribui0i 2n "re1ent 2n toat lumea, cu e-ce"0ia regiunilor foarte calde .i
aride. A fost estimat un numr de ;9,8<< de s"ecii de fluturi ()a"ilionoidea) dintr3un
numr de ;=<,<<< de s"ecii de %e"ido"tera.
Clasificare
n "re1ent, ma>oritatea e-"er0ilor includ su"erfamiliile 'ed(loidea (moliile3fluture
americane), 'es"erioidea (t!e s6i""ers) .i )a"ilionoidea (a.a3numi0ii fluturi adevrai).
Acest conce"t de fluturi care include 'ed(loidea este unul de1/oltat recent care face ca
gru"ul Rhopalocera s fie o clad natural.
Familii de fluturi
Cele cinci familii de fluturi ade/ra0i, recunoscu0i de obicei 2n su"erfamilia )a"ilionoidea
sunt:3
5amilia Papilionidae
5amilia Pieridae
5amilia Lycaenidae
5amilia Riodinidae
5amilia Nymphalidae
Galerie foto
Familia Papilionidae
Coada
rndunicii,
Iphiclides
podalirius.
Palawan irdwing,
Troides trojana.
lue !ormon,
Papilio polymnestor.
Crimson Rose,
Pachliopta hector.
Pipe"ine
Swallowtail,
Battus philenor.
Common !ime,
hilasa clytia.
lac# Swallowtail,
Papilio poly!enes
lue !ormon,
Papilio polymnestor.
Familia Pieridae $ fluturi albi i galbeni
Green$"eined %hite,
Pieris napi.
&he Orange &ip,
"nthocharis cardamines.Common 'e(ebel,
#elias eucharis.
Common rimstone,
$oneptery! rhamni.
Cabbage %hite
Pieris rapae
Familia Riodinidae $ &he !etalmar#s) Punches and 'udies
Punchinello,
&ailed 'ud*,
"bisara neophron
&he Plum 'ud*,
"bisara echerius
%emeros fle&yas
Familia +*mphalidae $ &he rush$footed utterflies
Common +awab,
Polyura athamas,
a c!ara-ine
*(m"!alid
from #ndia.
'orpho rhetenor helena a
mor"!ine from
&out! America.
?ulia 'eliconian,
#ryas julia.
Glasswing butterfl(,
$reta oto.
%or@uinAs Admiral,
Limenitis lor(uini
a limenitidine
n(m"!alid.
%eo"ard %acewing,
ethosia cyane of
subfamilia yrestinae.
)eacoc6
Butterfl(,
Inachis io.
Comma Butterfl(,
Poly&onia c)album.
Monarc! Butterfl(
#anaus ple!ippus
,uropean S#ipper
Thymelicus lineola
Familia -*caenidae
Red Pierrot,
Talicada nyseus.
Small Copper,
Lycaena phlaeas.
!on#e* Pu((le,
Rathinda amor.
Istoria extrordinar a unei treziri spirituale: Richard Moss, doctor n medicin, a trecut
printr-o ntmplare care i-a schimbat viaa. ntr-o bun zi, un uture ne!ru i s-a a"ezat
pe #runte. $in clipa aceea, ntrea!a realitate s-a ntors pe dos, iar el a #ost aruncat la
un nou nivel al con"tiinei, la care explicaiile obi"nuite ale vieii nu mai erau valabile.
%luturele ne!ru este o invitaie la creativitate #undamental, la schimbare esenial,
nu doar a ideilor, ci "i al temeiului nsu"i al vieii noastre. &a ne cheam la vitalitate
radical, la limita maxim a con"tiinei "i la o viziune impresionant a potenialului
conduitei umane.
'artea este o explorare provocatoare a procesului de trans#ormare a con"tiinei, care
ni se ntmpl tuturor. $octorul Moss cerceteaz impactul trans#ormrii asupra
culturii, punnd sub semnul ntrebrii supoziiile noastre cu privire la sntate,
sexualitate, rzboi, cre"terea copiilor "i ( cel mai important ( #elul cum abordm
viaa. )vem de-a #ace cu o sim#onie a misterului "i #rumuseii, care-"i tra!e ene!ia
din secretele noastre cele mai ntuncecate.

'i"no1a, medicina traditionala si re/enirea ei in s"itale
,ste greu sa te gandesti la fluturi ca fiind insecte. /ceste creaturi superb colorate) cu
aripi mari) delicate sunt imaginea gratiei si delicatetei. !iscarile lor usoare)
profunde "orbesc despre o noua abordare a "ietii. Pri"itul fluturilor este o terapie
asemanatoare celei pri"itului superbilor si coloratilor pesti tropicali intr$un ac"ariu.
4e aceea este greu sa te gandesti la ei ca fiind din aceeasi clasa cu /ies"ile, furnicile,
carabusii si gandacii. 4iferenta este ma>ora: fluturii sunt frumosi si nu sunt niste "ara1iti.
#n lume sunt "este :< <<< de s"ecii de fluturi, dintre care 9<< in America de *ord.
&u"erbe s"ecii de fluturi migratori, fluturele monar! si fluturele Barner albastru, s"ecie
"e cale de dis"aritie.
Cel mai mare fluture din lume este fluturele Regina Ale-andra Birdwing (Cueen
Ale-andra BirdwingD $rnit!o"tera ale-andrae), care isi are !abitatul in )a"ua, *oua
Guinee, si are o an/ergura a ari"ilor de "este E< de cm. +nul dintre cei mai mici fluturi
este Albastru3"itic de Fest (Gestern )(gm( BlueD Bre"!idium e-ilis) din America de
*ord, care are o an/ergura de ;: mm.
Culorile fac sa roseasca de in/idie curcubeul si "ot fi stralucitoare, "astelate sau metalice,
deseori cu ti"are e-otice. &u"erbele culori ne fac sa "ri/im fluturii cu admiratie si nu e de
mirare ca "ri/itul lor ne rela-ea1a si ne face sa ne simtim mai a"ro"iati de natura.
Micutele insecte sunt niste minuni s"lendide "e care trebuie sa le res"ectam.
+nii confunda fluturii cu moliile. Hste foarte usor sa iti dai seama, daca ai "utin tim":
5luturii 1boara in general 1iua, "e cand moliile stau in locuri inc!ise si 1boara
noa"tea.
5luturii au mici nodulete sau bulbi la ca"atul antenelor, "e cand moliile nu.
Ma>oritatea fluturilor au un tru" mic, subtire si li"sit de "eri, "e cand moliile au
un cor" "aros si grasut.
&e "oate s"une ca fluturii nu sunt doar un c!i" frumos. Hi sunt foarte im"ortanti in
"oleni1area "lantelor. #m"ortanti "entru natura, fluturii sunt o ins"iratie "entru oameni.
4e/enit accesoriu, fluturele ne im"odobeste "arul, ne da un "ic din gratia si libertatea
fluturelui. Cream bi>uterii du"a imaginea lui, iar 1borul sau delicat ne in/ita sa "ri/im
natura asa cum este ea: "lina de /iata si culori.
+itati3/a la un cam" "lin cu flori. Acesta este un magnet "entru fluturi. )ri/iti3i cum
1boara. %asati3/a gandurile sa 1boara odata cu ei. %asati3le sa alunece catre o lume fara
gri>i.
%asati3/a "ri/irea sa 1abo/easca "e modelul com"licat al ari"ilor. Fa /eti rela-a si /eti
simti ca in sfarsit ati gasit un ec!ilibru. *u /a /eti re1ol/a "roblemele. 4ar "entru cate/a
ceasuri, sistemul d/s. ner/os /a fi "rote>at si /a /a multumi.
#esiti la "adure si distrati3/a alergand fluturi im"reuna cu co"iii /ostri. Feti face miscare,
/a /eti rela-a si /eti de/eni mult mai /eseli. A/eti tim" sa desc!ideti oc!ii si sa "ri/iti cu
uimire cat de frumoasa este natura.
0Fluturele galactic1 al ma*asilor
23 Feb 4556
#n martie :<<7, &cott '(man, "rofesor de astrofi1ica la &weet Briar College, a facut o
declaratie stu"efianta. A declarat in >urnalul stiintific I*atureJ ca el si colegii lui au
detectat un fenomen e-traordinar in centrul gala-iei noastre. #n :<<:, "e "arcursul
anali1arii fotografiilor de unde radio de >oasa tensiune, luate "rin telesco"ul Fer( %arge
Arra( (un radiotelesco" gigant) din &occoro, in *ew Me-ico, au detectat un semnal
intermitent ce "area diri>at cu inteligenta. &emnalul se com"unea din 8 emisiuni
energetice de inalta intensitate si de aceeasi am"litudine, fiecare dintre ele durand ;<
minute si fac,ndu3si a"aritia la un inter/al de 99 de minute, totul "e o durata de 9 ore, in
noa"tea de E< se"tembrie s"re ; octombrie.
Aceasta desco"erire l3a lasat "er"le- "e "rofesorul &cott '(man si tot asa "e ma>oritatea
comunitatii astronomice. Ce este acest straniu 1um1ait, "ro/enit din centrul gala-iei
noastreK Astrofi1icienii si astronomii moderni, cu instrumentele lor sofisticate, nu sunt
singurii interesati. 4e fa"t, /ec!ii ma(asi, care erau mari matematicieni si recunoscuti
astronomi, s3au interesat si ei de ceea ce se gasea in centrul gala-iei noastre.
Ma(asii stiau cu e-actitate unde se afla centrul gala-iei noastre "e !arta cerului. Hi l3au
re"re1entat intr3o gra/ura denumita 'unab Bu de catre dr. ?osL Arguelles de la
+ni/ersitatea )rinceton, numindu3l I5luturele GalacticJ. #n "lus, c!iar cosmologia lor se
ba1a "e e-istenta lui 'unab Bu. Hi credeau ca destinul final al omenirii de"indea de ceea
ce se "etrecea in acel loc. 'unab Bu era Zeul su"rem Ma(a si Creatorul. Re"re1enta
"oarta s"re alte gala-ii, "recum si toate constiintele care au e-istat /reodata. 'unab Bu
era matricea care, sub forma unui disc care se in/,rtea, da nastere stelelor si "lanetelor,
"recum si seful de orc!estra al baletului intergalactic al "lanetelor, al stelelor si al
gala-iilor. Ma(asii credeau ca el conducea acest balet din centru, "rin intermediul
emisiunilor de Ienergie constientaJ.
#n 1ilele noastre, astronomii moderni au "utut /erifica si ca centrul gala-iei noastre este
un disc /olburos al carui centru este o gaura neagra care ing!ite si da "er"etuu nastere
stelelor. Ar fi "osibil ca straniul fenomen obser/at de catre dr. &cott '(man si colegii sai
sa fie conectat
Florin Cosma
Mlibertate "rin artaM N "oe1ie si "ro1a
Fluturi !ecanici

Acum c2nd 1ilele3s durere
.i anii trec 2ncetini0i de ger.
5luturi mecanici 1boar cu ele,
lumina .i stelele din cer.
$ameni mecanici .i ei "rin artere,
globule 2n s2ngele celui di/in
se mi.c de 1or, ordona0i 2n tcere
"l2ng2nd, r212ndO murind.
5luturi mecanici 1boar 2n &oare
e-"lod2nd energia din Hl.
#ar fluturii no.tri, tri.ti, se a"leac
ru"2ndu3.i ari"ile3n fier.
::.;<.:<<8
#*4+&PR#A%
Robineii fluture sunt fabrica0i din 0e/i ne"erforate for>ate .i solubili1ate.
$bturatoarele sunt fabricate din "iese din oel ino7idabil Aisi E;7% for>ate .i solubili1ate
mecanic "e 2ntreaga su"rafa0 .i grunduite "e "r0ile rotati/e.
Pi>ele de obturare sunt fi-ate cu dou buc.e )P5H "entru a elimina frecarea la rota0ie.
Garniturile sunt "roduse "rin "resare la com"resie .i elastomeri de cea mai bun
calitate. Hlastomerul standard este siliconul alimentar. Ca o"0iuni sunt dis"onibile H)4M,
5PM, 5PM cu )P5H, )P5H Q silicon.
Poate flan.ele sunt intersc!imbabile. Robine0ii fluture "ot fi ac0iona0i fie manual fie
"neumatic. Hste dis"onibil o gam larg de comen1i "entru a satisface di/ersele cerin0e
de sistem. Comen1ile "neumatice "ot fi ori1ontale .i /erticale, cu efect sim"lu, dublu .i
de modulare. )ot fi ec!i"ate cu regulatoare de debit .i "ot fi conectate cu contacte de
"ro-imitate, micro32ntreru"toare, electro/al/e .i conectori.
Robine0ii sunt dis"onibili 2n dimensiunile 4* :8 ",n la 4* :8< .i 2ntre ;M:R .i ;<R.
5urnitura standard este ;:< grit (Ra ;.<;3;.;S Tm ma-).
)resiunea ma-im de func0ionare este de 9 bariD : bari "entru garniturile )P5H.
8ncuietoare$fluture

Nunta cu fluturi
De la "dansul gainii", traditionalii colaci ori furatul miresei, nunta romaneasca a evoluat pana
la artificii, baloane sau decoruri cu fluturi vii.
Complex si dificil examen de viata, de relatii si mesaje sociale, nunta a reprezentat, in traditia
populara, "cea mai stralucitoare, prin fasta**, sarbatoare din viata omului, organizata in
jurul ritualurilor laice ori religioase, dupa cum explica Ala Movileanu, muzeograf la Muzeul
Satului. n zilele noastre ele s!au pierdut, s!au sc"imbat ori au fost inlocuite cu unele de
"importa**. Asa sunt deja celebrele superstitii rezumate in formula "ceva nou, ceva vec"i,
ceva imprumutat, ceva albastrua**, ori faimosul obicei al extragerii si aruncarii jartierei
miresei.
Dupa ce traditia aruncatului de grau la iesirea mirilor din biserica, simbolizand speranta de
fertilitate a celor doi tineri, a fost inlocuita cu raspandirea de petale de flori si confetti ori
eliberarea de porumbei, recent, o inovatie venita din S#A si Anglia a ajuns si la noi:
fluturi vii.
$rice mireasa isi doreste o nunta ca!n povesti. Daca basmul include fluturi cat mai
frumos colorati, care sa fie eliberati intr!un moment crucial al nuntii, ori daca fiecare invitat va
tine pentru cateva clipe in palma o astfel de vietate fragila, totul va deveni feeric.
Atrasi de rochia alba a miresei
Irina Predescu, detinatoarea firmei Butterfly Trading, care
furnizeaza fluturi vii pentru diferite evenimente, mai ales nunti, povesteste
despre activitatea frumoasa si delicata careia i s!a dedicat cu pasiune in ultimii doi ani.
deea i!a venit dupa ce a vazut filmarile de la o nunta din S#A in care erau folositi fluturi.
nitial, s!a gandit sa aduca din Anglia exemplare din specia denumita popular "%ainted
&ad'a**, apoi a intrat in legatura cu un crescator din Maramures, care se ocupa de fluturi de
() ani, din pura pasiune. Astfel a pus bazele unei afaceri care, desi aflata la inceput, promite*
detinatorul firmei Amazing +utterfl', un crescator din S#A, unde activitatile de acest gen
dateaza de (,!(- ani, a ajuns, in anul ),,., la o cifra de afaceri de un milion de dolari.
%entru nunti, +utterfl' /rading furnizeaza in special fluturi frumos colorati, "$c"i de pauna**
ori "Coada randuniciia** care, spre deosebire de speciile albe, au un zbor mai spectaculos,
planat, si culori deosebite, care arata feeric in fotografii. n plus, ei sunt de dimensiuni mai
mari, "Coada randuniciia** ajungand pana la 0!1 cm.
2ste in proiect aducerea unei noi specii, de culoare rosie, fluturele "Amirala**. 2i sunt pusi in
cosuri ori in recipiente din sticla cu aranjamente de plante in jur si pot fi admirati de invitati
inainte de a fi eliberati.
3luturii pot fi adusi si in recipiente de "artie individuale, pentru ca fiecare invitat sa poata
elibera cate unul care, inainte de a!si lua zborul, va sta cateva clipe pe mana invitatului, cat sa
poata fi admirat.
De obicei, odata eliberati, fluturii se indreapta catre mireasa, pentru ca sunt atrasi de culorile
desc"ise.
3luturii pot deveni tema centrala a nuntii
Din experienta rinei %redescu, la firmele furnizoare de fluturi vii apeleaza persoane cu venituri
peste medie si cu studii superioare. Comanda este facuta de mirese, iar uneori de nasi sau de
mire, care pastreaza secretul pana la nunta, pentru a!i face o surpriza "protagonisteia**.
Cei care!si doresc o nunta "cu fluturia** trebuie sa!i comande inainte cu ).!4) de zile,
pentru ca sunt o "marfaa** perisabila, ce nu poate fi tinuta "pe stoca**. 2i pot opta pentru
-, pana la -,, de exemplare. %retul nu este mic, pentru ca fluturii necesita conditii speciale
de crestere si transport* de la (.)-, de lei pentru -, de fluturi, in functie de specie, pana la
peste 5.,,, de lei.
2i sunt furnizati in special in +ucuresti si zonele din jur, pe o raza de (-,!)-, de 6ilometri.
Delicatele zburatoare pot reprezenta punctul central al unei nunti, "temaa** in jurul careia
se construieste intregul eveniment. De aceea, rina %redescu planuieste sa aduca, de la o
firma din 3ranta, fluturi mecanici, ce pot fi plasati in interiorul invitatiilor. Datorita
mecanismului cu care sunt dotati, ei isi "iau zborula** la desc"iderea acestora.
O marfaa perisabila
Desi este foarte tanara, inca studenta la Drept, rina %redescu este o persoana responsabila si
respecta natura. 2a furnizeaza numai specii auto"tone, astfel incat sa nu fie deranjat fragilul
ec"ilibru ecologic al zonei. Acesta este si motivul pentru care, multa vreme, nu a avut fluturi
albi* majoritatea speciilor de la noi erau pradatori. Dupa ce a primit mai multe cereri in acest
sens, a reusit sa gaseasca trei specii potrivite, pe care le furnizeaza alternativ, in functie de
sezon.
%entru ea, fluturii nu sunt neaparat o sursa de bani. A ajuns sa!i indrageasca si se preocupa
intotdeauna de binele lor* fluturii nu sunt furnizati decat in momente care le sunt propice din
punct de vedere al temperaturii, intr!un anotimp si moment al zilei care sa nu le dauneze. 2i
sunt tinuti in recipiente mari, in care sa aiba aer si mancare si sunt protejati cu grija in timpul
transportului, in masini frigorifice setate la ), de grade Celsius.
!a o nunta, nasul a vrut sa"i faca o bucurie miresei si a comandat fluturi fara sa"i
spuna# $urpriza a fost atat de mare incat ea s"a speriat# " Irina Predescu, patroana
Butterfly Trading
%O&'()
Obiceiuri din zilele noastre
Acum, accentul la nunti se pune mai degraba pe aspectul estetic si pe latura romantica a
evenimentului, mai putin pe simbolistica, fie ea laica ori religioasa. Dupa cum explica Medi
Antonescu, organizator de nunti, in centrul evenimentului stau mai degraba alegerea
decorurilor florale pentru mese, a unei "temea** si a unei culori centrale. Se folosesc artificii,
baloane ori torte. Si, bineinteles, asa!numitele "artificii cu fluturi viia**. n unele zone, s!au
mai pastrat vec"i obiceiuri precum imbracatul miresei, redus insa doar la potrivirea voalului de
catre nasa, barbierirea mirelui ori rasturnarea unei galeti cu apa, in care in trecut se puneau
bani, ca simbol al prosperitatii. Mai des se regaseste obiceiul legat de "imbrobodirea
mireseia**. n unele zone din Ardeal se mai joaca "dansul gainiia**, practicat de o femeie
mai batrana, care va fi platita la sfarsit.
)O*T+,I
Trenduri din %area Britanie importate in Baia"%are
n apropierea orasului +aia!Mare, la distanta de zonele poluate si in care se folosesc pesticide,
2ugen, furnizorul rinei %redescu, are o sera mare, cu plante potrivite pentru "rana fluturilor.
Cresterea lor se invata greu, pentru ca necesita studierea "abitatelor si incercari repetate de
reproducere a conditiilor din mediul natural. %e langa "ferma de fluturia**, rina %redescu si!
a extins activitatea si catre alte zone, precum eliberarea de porumbei ori furnizarea de pauni
albi pentru diferite sedinte foto. n plus, ea comercializeaza fluturi inramati si urmeaza c"iar sa
aduca scorpioni, inramati sau in cuburi de acrilic, in urma solicitarilor venite de la domni care
vor sa ofere un cadou persoanelor nascute in zodia aceasta. $ noua moda venita din Marea
+ritanie ar putea prinde si la noi* ac"izitionarea de fluturi vii pentru gradina, in zonele unde ei
nu s!ar stabili in mod spontan. /ot din Anglia vine si ideea comercializarii de micro"abitate,
continand o larva de fluture. 2le pot fi oferite de parinti copiilor, pentru a urmari dezvoltarea
frumoaselor insecte.
$I%BO!*(I
Traditii stravechi ale nuntii romanesti
7usalin sfanoni, cercetator stiintific la Muzeul Satului, povesteste ca putine dintre obiceiurile
prezente astazi la nunti au radacini vec"i. $dinioara lumanarile erau din ceara de albine si doar
putin mai mari decat cele obisnuite la biserica. &a tara, darul de nunta nu se facea in bani, ci
in produse alimentare, obiecte pentru gospodarie ori animale vii. 8erig"ete nu existau, iar
mireasa nu purta voal, ci doar o cununita din flori naturale, nu neaparat albe. Asa!numitele
"marturiia**, adica mici pungute cu bomboane, inlocuite mai recent cu bile ori pietricele
colorate, nu existau. Se practica insa "indulcireaa** invitatilor cu dulceata de visine, cirese
ori cu miere, pentru ca mirii sa aiba o viata "dulcea**. &a masa se puneau doi colaci
ingemanati, pe care mirii ii rupeau pentru a afla care dintre ei va trai mai mult. nitial, la nunta
nu cantau tarafuri de lautari, ci doar cate un muzicant cu fluierul, cimpoiul, vioara, cobza ori
tambalul.