Istoria interzisa a omenirii

Alexandru Safta | 04.04.2009

Esti materie, esti un amestec intamplator de substante chimice. Esti un animal superior, o maimuta evoluata, esti un accident al le!ilor fi"icii.# $e simti vi"at% Ar trebui, pentru ca, desi nimeni nu ti&a spus&o fatis, nu doar stiinta, ci toate asa&"isele medii de promovare a cunoasterii te bombardea"a "ilnic cu aceasta idee. Este ceea ce ne spun cercetatorii sau, mai de!raba, ceea ce sunt lasati sa ne spuna. 'u este oare paradoxal ca, desi ma!ulitorul curent 'e( A!e plasea"a individul in centrul )niversului, incoronandu&l stapan absolut al naturii si al propriei existente, de la promotorii aceluiasi cre" aflam ca nu suntem decat niste primate oportuniste si un pic norocoase, diferite de suratele# animale doar printr&un continut cranian mai consistent% *aterie, numai materie. +n spatele acestor ,ocuri scenice care ne pun o ordine bine calculata in viata si in !anduri se ascunde un peisa, de culise mult mai vast si mai tenebros decat se poate banui anali"and faptele accesibile. -u toate acestea, .escopera.ro va incerca sa faca putina lumina in ce priveste /cunoasterea necunoscuta/ a umanitatii. 'u sunt putini acei specialisti, dintre care se distin! nume precum *ichael -remo si 0ichard 1. $hompson, autorii cartilor /Arheolo!ia inter"isa/ si /+storia ascunsa a rasei umane/, care vorbesc despre fenomenul filtrarii cunoasterii.

.upa cum o su!erea"a contextual forma termenului, aceasta politica, suspectata ca fiind o arma de capatai a elitelor ce conduc lumea din umbra, este menita sa tina masele in i!noranta si necunoastere. Altfel spus, este vorba despre puterea intelectuala, cea din care deriva toate formele de dominatie si control la care este supusa civili"atia umana asta"i. Articolul de fata nu va trata insa despre cine sunt sforarii acestor masinatiuni, ci se ambitionea"a sa releve cate ceva despre modul in care ei operea"a. "Involuatii" stiau 1iderii fara chip care actionea"a manetele acestui mecanism al cen"urii limitea"a masiv accesul maselor la informatii care vi"ea"a in special ori!inile si trecutul speciei umane, temelie a intele!erii existentei si scopului in viata. Este vorba despre aspecte esentiale ale civili"atiei si ale planetei pe care, daca le&am cunoaste, ne&am intele!e mai bine natura si misiunea2 ceea ce ne&ar face insa liberi si mai !reu de controlat. Sunt lucruri pe care /E+/ le cunosc, dar pe care le tin departe de noi, din e!oism, din interes, din trufie, din nevoia de a avea un ascendent asupra semenilor.

3remisa fundamentala de la care porneste te"a unor specialisti precum cei mentionati mai sus, cum ca istoria umana este cu totul alta decat cea care ne este pre"entata asta"i in mod oficial, re"ida, ca debut, in scrierile antice. *a,oritatea

culturilor dispun de astfel de carti care vorbesc despre existenta unor civili"atii avansate in trecutul foarte indepartat, dar scrierile in sanscrita ale +ndiei sunt de departe cele mai explicite in aceasta directie. Manuscrise antice, precum Mahabharata, Ramayana sau Vedele vorbesc deschis, pe langa principiile filosifice si culturale indiene, si despre episoade fascinante din vechime , care fac descrieri amanuntite ale unor tehnolo!ii pe care omenirea abia le&a dobandit asta"i. Sunt descrise aparate de "bor impreuna cu principiile lor de functionare, sunt mentionate arme precum bomba atomica sau chiar bomba cu hidro!en si se descriu avansate tehnici medicale si !enetice. Aceleasi carti vorbesc despre erele pamantului, despre ciclicitatea vietii pe planeta si despre succedarea civilizatiilor. -onvin!eri asemanatoare vin din intelepciunea romana si e!ipteana dar mai ales dinspre cea !reaca de unde, de la 3laton si Artistotel ne parvin invataturi referitoare la aceeasi insiruire a vietii. Ei credeau puternic intr&o fiintare pe ere, dupa un model arhetipal. Astfel, in credintele stravechi & care, dealtfel, nu sunt deloc de lepadat & un mare ciclu de viata incepe edenic, cu o Era de Aur, in care toate fiintele umane sunt spirituali"ate, constiente, bune. Aceasta era este succedata de cele de Ar!int, 4ron" si 5ier, ce caracteri"ea"a, !radual, deprecierea umana prin cultivarea lacomiei si a individualismului intr&atat incat lumea trebuie reconfi!urata. -eea ce se si intampla, printr&un cataclism !eneral si o reinche!are ulterioara a vietii. +n vi"iunea initiatilor indieni, oamenii s&au nascut de mai multe ori si de tot atatea ori, minus unu 6inca7, au disparut in urma unor de"astre de exterminare a speciilor. Acest lucru s&ar fi intamplat insa numai pentru ca viata sa reinfloreasca, prin repopularea 3amantului fie de catre refu!iati paranormali, neafectati de Arma!eddon, fie de civili"atii superioare din alte sfere cosmice. -artile acestea fac referiri foarte serioase la existenta in urma cu milioane si chiar cu miliarde de ani in urma, pana la inceputurile planetei, a inteligentei pe amant si a civilizatiilor evoluate. $otusi, pentru sustinerea unor atari premise, trebuie sa existe si probe fi"ice. +n absenta acestora, s&ar putea presupune cu usurinta ca scrierile sunt false, mincinoase, produs al unei ima!inatii disproportionate. Surpri"ator, ele sunt cofirmate nu doar sporadic, ci chiar abundent, nenumarate dove"i arheolo!ice ale existentei unor antice civili"atii avansate iesind la lumina, accidental sau /vanate/, in toate colturile lumii. !eoria ca teoria, dar practica" Exemplele sunt numeroase si dispun de caracteristici mult prea complexe pentru a fi expuse convin!ator aici, dar vom face cateva insemnari succinte. Este vorba despre descoperiri arheolo!ice precum8 macheta egipteana din lemn din secolul al II#lea i.$r, care are forma unui avion 2 ciocanul descoperit la mar!inea 1ondrei, incastrat intr&o roca veche de 900 milioane de ani2 harta desenata in %&%' a amiralului turc iri Reis , care arata in detaliu portiuni din

Africa, America si Antarctica, in conditiile in care Antarctica a fost descoperita oficial abia in :;:;. *ai mult, harta repre"inta continentul alb asa cum arata el sub !heturi, stare in care se afla, probabil, in urma cu :0.000 & :2.000 de ani2 orasul 'an *adol, construit intre anii 200 i.<r.& ;00 d.<r., pe un recif de corali din *icrone"ia, din aproximativ 290 milioane de tone de blocuri ba"altice, al caror transport nu poate fi explicat2 artefactul (oso, din )lancha, (alifornia, asemanator cu un dispo"itiv de aprindere, !asit in interiorul unei bucati de piatra care ar fi avut nevoie de 900.000 de ani pentru a se forma. = amprenta palmara a fost !asita intr&un strat de piatra calcaroasa avand circa ::0 milioane ani, in localitatea >len 0ose 6$exas7. +n nordul in!hetat al -anadei s&a !asit un de!et omenesc fosili"at,datand din -retacic. +n )tah, intr&un strat de roca estimat la ?00&@00 milioane de ani vechime, s&a descoperit ceea ce pare amprenta unei talpi omenesti, incaltata intr&un soi de sanda. *inerii din Africa de Sud au scos la lumina sute de sfere metalice de ori!ine necunoscuta, denumite sferele *ler+sdorp. Ele au circa ?&9 cm in diametru, iar unele au incrustate linii paralele, asemenea unor santuri, de ,ur&impre,ur. Sferele par a fi facute de mana omului, desi specialistii nu pot explica in ce fel au fost reali"ate liniile. Stratul de roca din care au fost extrase aceste sfere datea"a din precambrian, vechimea lor fiind estimata la 2,; miliarde ani.

Exemplele pot continua, acestea sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute care au a,uns sub ochii publicului lar!. Surprin"ator este insa faptul ca, desi asemenea reusite arheolo!ice vorbesc fatis despre o realitate incontestabila,

oamenii de stiinta nu le aplica mai mult decat o eticheta pe care sta scris /mistere/. .e ce ale!em sa le consideram curio"itati si bi"arerii, cand putem accepta povestile uneori de necontestat pe care aceste obiecte ni le spun% 'imeni nu se oboseste, oficial, sa sape mai adanc si sa intele!a implicatiile uriase pe care le au aceste lucruri. -at despre noi, sfidarea afisata de elite in relatia cu vulgul este de un cinism revoltator. 'e servesc, prin intermediul cercetatorilor si al publicatiilor pe care le au in /bu"unar/ toate aceste informatii, probabil desperecheate, bi"uindu&se fara !ri,i pe faptul ca i!noranta isi va ,uca rolul si ne va impiedica sa ne implicam activ sau sa ne /sinchisim/ macar de ele. 3entru ca, la urma urmei, cine suntem noi sa ne !andim la asemenea lucruri% -e contea"a daca oamenii au :0 mii, o suta de mii sau un milion de ani% Aceste preocupari sunt ciudate, abstracte, ele repre"inta exclusiv apana,ul unor filosofi si mistici neintelesi, i"olati in turnurile lor de fildes. 'oi trebuie sa ne traim viata la maximum, timpul inseamna bani, este scurt, viata trece, nu trebuie irosita cu intrebari existentiale. Sunt numai cateva dintre trendurile pe care elitele ni le&au impre!nat, pentru a imbraca poate cele mai importante deprinderi pe care ar trebui sa le posedam in cosumatii care sunt adesea ridicole si cara!hioase in ochii unei opinii publice profund contaminate. Indoctrinare religioasa, Mai gandeste#te $otusi, aceia care ale! sa nu se lase pacaliti de teoriile evolutioniste vehiculate extrem de a!resiv, se alinia"a mai de!raba unei tendinte spirituale de masurare a lucrurilor. Acesti oameni privesc devenirea umana, nu ca pe o evolutie din materie, ci, mai de!raba, ca pe o involutie, dintr&o constiinta superioara. Aceasta premisa se aseamana poate cu o ar!umentatie reli!ioasa, cu o doctrina ridicola, dar incercati sa va intrebati daca nu cumva aveti aceasta impresie tocmai in virtutea informatiilor care vi se /in,ectea"a/ pe toate mediile de comunicare. )mul nu este un produs unilateral, asa cum incearca sa ne convinga conducatorii nostri de talie mondiala. El este intr&adevar alcatuit din materie, este !rosier, dar mai are si o dimensiune mentala, precum si una spirituala. 1umea noastra este, din acest motiv, privita de initiati, ca o etapa cosmica !rosiera, ce va fi urmata de niveluri superioare ale realitatii, dominate de ener!ii subtile, denumite de culturile diferite spirite, in!eri, "ei, sfinti, etc. 'asterea ar insemna, practic, procesul prin care o fiinta de constiinta pura coboara in sferele inferioare ale -osmosului si se acopera de ener!iile sca"ute ale mintii si ale materiei.

$oate culturile si civili"atiile credeau ca venim dintr&un nivel spiritual al realitatii, traiau in acord cu aceasta convin!ere si erau armoni"ati cu natura si viata. *ai putin noi, care ne de"icem de orice forta superioara. 'oi, care ne credem fruntasi si superiori, nu doar ca civili"atie, ci la nivel individual. -ste in asentiment cu mersul actual al lucrurilor ca "eu" sa fie in centrul lucrurilor si "mie" sa fie elementul de referinta al existentei. Si tocmai pentru ca /eu/ nu este sin!ur, ci sunt sase miliarde ca el, acest lucru duce la i"olare, la de"binare si conflicte, la dominatie si ra"vratire. .aca eu lupt doar pentru mine, atunci cau"a mea nu mai este si a altora, ceea ce ma face sa fiu absolut sin!ur, neunificat in nimic cu altcineva. .esi poate parea desuet, nu este decat aplicarea maximei ".ezbina si stapaneste" la nivel planetar. Spuneam putin mai sus ca, daca ideea spiritualitatii ti se pare a fi o doctrina, un raspuns disperat al 4isericii la avantul actual al stiintei, atunci ar trebui sa te intrebi daca nu cre"i asta tocmai in urma faptului ca esti controlat. Ei bine, sa venim in spri,inirea unei asemenea declaratii si cu un exemplu. Este vorba despre ca"ul sotilor 3ierre si *arie -urie. -ei doi cercetatori france"i din secolele A+A & AA sunt recunoscuti oficial pentru performantele din domeniul radioactivitatii, care le&au si onorat activitatea prin obtinerea unui premiu 'obel pentru 5i"ica in anul :90?. 'iciun manual insa si in !eneral nicio carte nu vor mentiona implicarea lor activa si meritorie in experimentele parapsiholo!ice. 3ret de mai multi ani, cei doi cercetatori au derulat o serie de teste cu nuanta supranaturala in laboratoare si institutii, inre!istrand re"ultate notabile si succese nebanuite, materiali"ate prin comunicarea cu spiritele, extracorporali"ari, materiali"ari, clarvi"iune si alte astfel de fenomene catalo!ate asta"i drept /ba"aconii/.

Aceasta activitate intensa si mascata este atestata de o documentatie vasta aflata in arhivele institutiilor care le&au !a"duit initiativele lui 3ierre si *arie. Si in acest ca", exemplele unor performante si descoperiri halucinante pe taram spiritual sunt in numar suficient de mare, incat sa ateste existenta incontestabila a unei asemenea dimensiuni umane. .e ce oculti"area lor% 3entru a masca latura spirituala a umanitatii si pentru a canali"a civili"atia spre materialism si consumerism. /untem vaduviti prin aceasta privare de cunoastere, de aspecte importante ale existentei si ale fiintei umane, capitale in intelegerea completa a ceea ce suntem si a ceea ce avem de fapt de facut aici. .aca nu stim nimic despre aceste lucruri, care, iata, exista ca parte a realitatii, este firesc sa ne refu!iem in productie si consum, in efemer, in placeri marunte si in bucurii intr&adevar animalice. +ar acest lucru nu este intamplator.

Mai gandeste#te un pic $oata aceasta mistificare se intampla pentru ca stiinta are in mie"ul sau un !rup extrem de influent care musamali"ea"a voit descoperirile cele mai importante. *otivele unui asemenea !rup influent nu pot fi decat presupuse, dar probabil ca banuielile celor care le emit nu se indepartea"a prea mult de adevar. Astfel, *ichael -remo suspectea"a ca doua mari directii motivea"a elitele sa filtre"e cunoasterea. )na ar fi insasi natura umana, ne!area, respin!erea teoriilor care le contra"ic pe ale lor, deoarece sunt oameni indra!ostiti de ei insisi si de adevarurile lor, nefiind dispusi sa accepte alternative. Apoi, probabil ca este vorba de ratiuni ceva mai adanci, le!ate de putere si control. +n sistemul educational, evolutionistii au detinut o pozitie suficient de inalta pentru a dicta raspunsuri la intrebarile fundamentale0 "cine suntem, de unde venim, incotro mergem,/ Aceste raspunsuri, dupa cum bine se stie, sunt pur materialiste, exclud cu desavarsire orice implicare divina in crearea omulu. .e aceea, nici nu este surprin"ator sau intamplator ca omenirea a luat&o pe o panta adanc materialista si exclusiv fi"ica. *anipulatorii din umbra au insuflat maselor valori eronate, ideea ca scopul fundamental al omului este acela de a produce si de a consuma. *ereu mai mult. Acest lucru, in ca"ul in care mai sunt dintre aceia care nu isi dau seama, naste bo!atii uriase. = parte dintre ele intra in bu"unarele cercetatorilor, care nu doar fac parte din mecanismul manipularii, dar stau si la temelia conceptelor produselor comerciali"ate 6armament, tehnolo!ie, lux etc7. ) alta mare parte din fonduri intra in buzunarele industriasilor care le produc si, nu in ultimul rand, in buzunarele adanci ale guvernelor care percep taxe si impozite, in unele locuri, uriase, pe mar!inea comertului masiv. Aceasta nu inseamna altceva decat faptul ca forte foarte mari sunt cointeresate ca lucrurile sa ramana in lume in forma in care sunt asta"i. Ele nu vor sa vada intrerupt acest proces si atunci nu este de mirare faptul ca devine tot mai ener!ic. )rice scadere a activitatii economice creaza unde de soc. -litele au inteles asta. .in acest motiv, se intretine furibund procesul de productie& consum. =amenii nu trebuie sa se !andeasca la existenta, nu trebuie sa&si puna probleme inalte, adanci, trebuie mentinuti si concentrati in uriasa masinarie economica. Exemplul clar a venit in urma atentatului terrorist din :: septembrie 200:, in urma caruia mii de oameni pur si simplu au incetat sa mai cumpere, sa mai consume. Au ales sa stea mai mult cu familiile si cu prietenii lor si sa se intrebe ce este viata si incotro se misca, ce se intampla cu lumea. 0everberatiile unui asemenea fenomen sunt mari si durabile. 1iniile aeriene, spre exemplu, nu si&au revenit inca total in acesti B ani de la eveniment. Stapanii unui imperiu financiar nu isi permit asemenea pierderi. Ei trebuie sa aiba mereu mai mult, nici macar mentinerea nu este o optiune. /unt, deci, interese mari care ne vor focusati trup si suflet pe procesul material de productie si consum , iar elementul cheie sunt oamenii de stiinta si dascalii, cei care ne invata despre lume

si viata. Ei insista ca suntem fiinte materiale si mai ales ca acesta este un lucru bun. .ar daca am primi si un alt raspuns la intrebari precum /-ine sunt% .e unde vin% )nde ma duc% -e vreau%/ % -e ar fi daca s&ar preda in scoli faptul ca facem parte dintr&o constiinta superioara si pura si ar trebui sa ne canali"am mai mult pe cultivarea constiintei si a spiritului, pentru ca ele sunt eternitatea% /E+/ nu vor insa acest lucru, pentru ca ar insemna ca oamenii sa fie mai putin controlati, ceea ce ar insemna mai putini bani si o putere sca"uta. .e aceea s&a impamantenit si ideea de proprietate. Intr#o societate complet mercantila, toata lumea are proprietati. 1iderii, corifei ai omenirii, detin aceste proprietati prin diferite sisteme sociale, bancare sau politice. =ri, cine controlea"a proprietatea controlea"a si proprietarul.

/ustinatorii sistemului axiologic bazat pe productie si consum, pe ahtiere de acumulare si materialism, s#au infiltrat insidios in pozitiile influente si puternice ale societatilor umane, de unde pot dicta celor de sub ei realitatea. Ei au creat sistemele de comoditate, care stimulea"a latura hedonista umana, capturand individul in placeri si indepartandu&l de realitate. *i,loacele de distra!ere sunt asta"i extrem de numeroase si de eficiente, imbracand tot soiul de forme. .e ce nu s&ar abate chiar ra"boiul asupra unei comunitati preocupate de spirit si .ivinitate, daca numai asa ea poate fi convertita sau chiar eliminata% (onducatorii lumii nasc si finanteaza razboaie, inventeaza sisteme monetare si diverse constrangeri, aplicand, sub aparenta unei libertati totale si a unei civilizari apoteotice , o le!e martiala de!hi"ata, mai rea decat tot ce a existat pana in pre"ent. .e ce este mai rea% 3entru ca biciul in spate si siluirea nu iti pot fura sufletul, nu iti pot starpi credinta si stin!e lumina din priviri. -onducatorii de asta"i nu se multumesc sa conduca oameni, mase, nu se multumesc sa aiba mancaruri fine si vile luxoase, ei vor sa ne biciuiasca sufletele. -are este motivul final% Si!ur ca, in aparenta, tinand in ,u! o omenire care se naste, traieste si moare pentru ei, isi asi!ura o viata nu de re!i, dar chiar de .umne"ei aici pe 3amant. .ar asta sa fie totul%

(at poate trai un om sa se bucure de placerile vietii, -ateva "eci de ani% 3lanurile lor se intind pe secole, de ce% 3entru urmasi% Ar putea niste oameni atat de e!oisti sa se !andeasca la viitorul copiilor lor% -e stiu ei% -red oare ca viata este numai una si atunci merita traita din postura unui "eu, caci dupa ea nimic nu mai contea"a% Este putin probabil sa fie atat de naivi, de vreme ce nu vor ca noi sa aflam de puntile spre lumea spirituala. Stiu ei mai multe decat ne inchipuim, care le sunt resorturile% Este intr&adevar o conspiratie sau doar miscare bro(niana, curs evolutiv firesc, natura umana exacerbata% -re"i ca poti primi raspunsuri la intrebarile astea dintr&o masina luxoasa, cu un telefon performant in mana si cu o vestimentatie la moda pe trup% 3oate iti va raspunde fotomodelul de lan!a tine sau vila cu trei eta,e. =ri, cine stie, poate iti va sufla cate ceva despre viata plasticul din cardurile pe care le ai in portofel. $oate tac% Atunci unde e raspunsul% +ntr&un <appC *eal cu si!uranta nu. de Alexandru Safta