Sunteți pe pagina 1din 528

DIFERITE I-ORh4E DE FLORI

DE PE PLANITE DE ACEEASI SPECIE

*

PLANTE INSECTIVORE

CIJASICII

$TIII{TEI

Y

UNI\TEB,SAIJE

DIFERITE FORME DE FLORI

DE PE PLANTE DE ACEEASI SPECIE

*

PL ANTE

INSb,CTIVORE

DE

Chqrles DarToin

F]DITURA ACADEMIEI REPUBI-,ICII SOCIALISTE R,oMAxTn

r.965

Tradusi din lirnba englez[ (EUGEN I,IARGULIUS) si confruntatil

cu traducerile

din limba rusi (NICOLAE BOTNARIUC), limba

(VASILE D.

get'mani. (IoN T. TARNAVSCHI), limba francezi

ItlRZel

qi ctr tesrtul or.ig.inal (ION E. STUFIN).

Redactor respr_rnsabil: acatl. VASILE D. \t&Re\

STLTI)IU CRIl'lC

PA Il TIirt

I

Ilclitrua Acntlemiei R. S. liorniuia continuir cu ar-rest r-olurn seria traducerilor

olrerelo_r genia,lului szrvaut englez f)lrrrrles l)arn-in

,f,'rme d,e .flori de pc gtltufie de ateensi, spec[el ryi

cu ckruii noi traduceri, si anume : D'iferite

Pln nte 'inser.:tit:ort:2, ambele aceste hicriri

f iind publicate ln crolecfiu ,,Olasicii ,;tiinf,ei univers:rle" 3.

Jltrlr':r,t'din Londru. Di.fer'ite.forne tle.fkt'r,i

eclifirr :r II-a in 1880, in 3 000

intr'-o singurl edi{,ir: in 1E75, in .,t t)00 de exemplare a.

,lt'. Pierre Jonesco, iar Plante inser:t'i.t:ore ir fost

c5lduros aminclurora ptr aceastd cale.

Traducere:tr s-a cfc.ctuat clc acelasi colectir'

corectfl in limlta francezl a

Ambele lucr[ri din acest volum au fost publicate de I)trrr-in in eclitura John

?tr aprimt in dou5, edifii,

prirna in 1877, iar

de exetnpklre. Lrcnlr'€t

I'lartte inser:tirrtre a fost puhlicutti

Diti(,ia in lirnba,

englezi. u" operei Diftrite

.fornte t'le ,fktri

rle-rr fost procunrti rle

trad.us[

clupii fr-rtocopiile rle pe lrn microfilnr

d-nei }faria Bercor.ici-

ltlocurat c1e la ,,Centre Ntltional de Rechc.rches" rlin Paris prin grija

Erco. I-re mul{,umim

ryi chrpi, acelearyi criterii cra ryi ultimele

rrsh

a fost efectuata d.e K. A.

,!i tltrducerea lngrijiti

ui

Hdouard Ileckel, tnrdu-

l rei trad.uceri tle opere clarrviniene. Tradncerea clin limbzr

Timirea,zet', iar din Um1)a gelmand

de J. Y. Oarus. Semnal5m

a lui

lucriirli Di.ferite forne cle.l'lrtri

cere cle care ne-am servit. lfrarluct'r'ea lur,Lit'ii

/'iartte ittscr:tluore rle ciitre lSarbier', pe lingd,

pa,saje lline tracluse, tnai are qi destul cte numeroase frnze

czr,re se depzirteazd, de

originzrl.

Darv'in

Prima operd, din volum completeazit, celelalte lucr5ri anterioare scrise de

irr lrrolrlema

d,ispoz'itila .

.

fecund.afiei plan1,eIor,

.t toate trei formind

nsi anutnt; D.fer:tel,e

fer:urtdd,rii

5.

6nu'rtcisate

qi Diferitele

in paltea

opere

un a.nsamblu olnogen

Ne vom strddui ca

a ff-a a acestui stucliu s[ scotrtem in evirlen{d trdsdturile comurre alc acestor trei

rlarwiniene asupra fecuntlatiei

sului sexual ltr

qi da,tele noi acluse cle l)a,rrvin in problema biologiei proce-

plante. Ile aceert in ircerr.stl parte nrl r'oln insista mai m.ult asupra origi-

1 In cnglezcgtc

z ln engleze;te

: Tlrc differcnt Foms of Flouters on Planls of tltc sanre Spccr'es.

: Insectiuorous Plants.

3 Editura Academiei R. S. RornAnia e publicat pinir aculna nrrnltoarele opcrc alc lui Ch. Darrvin, traclrtsc

;tiinlci

universale", rtt'. II

ntcgral pentnt prinra oarli in Iimba ron:dnir : Originea sprciilor, apirruti. in colcctia ,oClasicii

'19irl3);

Aminliri clespre dezuollarea

gtntlirii;i

caructerttlui nteu. Atttobiocrefie (1962'1;

,,Clasicii qtiin!ci univcrsale", nt'. III

'rlor sub influenla domesticirii, in colcc!ia

iulc;i

ale

trtsecte, nr. IY al colccliei

,,Clasicii ELiin{ci urlivcr'-salc" (1964).

a Fr. Daru'l.rt, Life and Lelters

5 Diferitcle dispozitiue

of Chartcs Daruin,l,onclla, cd.

Ilurialia animulelor Si a plan-

(1963); Ilfect<:le fecunddrii tncruci-

aulofecnnddrii trt regrutl ttegelal Ei Diferitele tlispozitiue cu ujtilorul cftrora orhitlcele sint fecrtrtclcrlc clc cr\lre

J. Ifurlal', 1888, vol. III, p. 36.1.

a losl publicatir in 1.362. Iidi!ia I s-a cpuizat foat'te repedc: cdilia a II-a

r apirttt in 1877;i a fost nrult lcfircut:"r, pe bazc dt- faplc $i ol)scl'vertii noi pelsonalc ;i din litcratnri (in spccial

:cle ficute de Fritz lliiller, ln Rrazilia), cum afirnrir Dar$'in iusugi. Finl siru Francis Darrvin (in Life and Letters

tf Charles Darwin, Londra, cd. J. IhiLral', 1888) afirm:i chiar ci

Diferitele clispoziliue

a fost scrisir din nou

analcle SocicLi!ii linneetre

vol. III, p. 2BG ;i 363). La inct'put Darrvin a I'r'ut sir publice aceasti luclare in

lin l-ondra, rirzgindinclu-se alloi a

publicat-o ca volum

aparte. Coslul

rcel tintp, a fost suportat dc autor (Fr. f)arrrin, ibirlcnt, p.266).

rltavurilor ir-r lcrnn, foartc costisitoare in

Efectele fecunddrii tttcrttcisate

de cxcmplarc, a fostpubli-

Iidi{ia I a lucrlrii

tublicati in 1876 lrt 1 500 de exemplarc s-a epuizrrt foiutc rcpedc. Iidilia a II-a, 3 000

:ati in 1878. Aceasti ultirnir

opcrri. pinii la ctlitia I. i-a cerut lui I)arrvin 11 ani dc muncdr pi cxpe.ritnr:ntliri

:omplcxe. EdiIia a II-a nu ir lnai fosI rr'fircrrtij in intreginrc, ci nurnui parIial.

STUDIU CRITIC

nalit[,t'ii ryi a particularitS,{,i1or lucrdrii traduse qi publicat5, acurna. \=onr spulre numai

clteva cuvinte despre lucrarea Plante insect,iuore, deoarece rre propunen] ca, in acest stucliu

critic, sd, ne ocupdm numai d.e problema fecundafiei la

plante, a$a cum reiese din cele

fidicil una din cele rnai curioa,se

Din studiul aceste'i ollere

trei opere menlionate mai sus. I-rucrarea ?lante'insectittore

rezult'6' c5, procesul de ad.aptare a

qi mai interesante problerne de ada,ptare din lumea

puternic interconectate. Prima

a organismelor animale (in special :r,

insectelor) qi a digerflrii lor, in vederea completdrii necesarului de substanle organice, qi

in special de proteine,

Solul acid. qi sdrac, precum qi sistemul radicular slab dezvoltat nu

vegetali.

mers ln doufl direclii

este aceea a dezvoltdrii mecanismelor d.e capta,le

au putut' asigura plantelor d.in aceastfl grupd, decit o parte

Acestea, ca excit,abilitate,

din nevoile lor in substanfe

organice. A d.oua linie de clezvoltare este intensificaretr reactivitrifii unol'a din pirfile

plantei.

capacitate de diferenliet'e, r'itezil d,e leacfii, dezldn!,uire

d.igestir.i, reamintesc multe din fenomenele d.escrise

r:ontportarea plantelor"agd-

ln cazul

d"e secretii lipicioase, bogate in fermenli

d,e Darwin in Posibilitatea de miscarela plante ryi in Jltipcd,rile;i

ld,toare.

Ele slnt similare cu fenomenele de excitabilitate din lumea animald. Insh

plantelor carnivore, al florii orhideelor, al circeilor plantelor agildtoare etc., toate aceste

reaclii au loc pe baza intensificd,rii reactivitd,fii primordiale

a materiei vii din celulele

plantelor qi nu ca la animale prin d.iferenfiere d.e celule, fibre, telminalii nervoase senzitivc

qi organe motorii.

fnainte d.e a incheia prima parte a cuvintului introd"uctiv, mullumim cu recunol-

incleosebi tovardqului academician f. Murgulescn,

spriiinul dat.

tinfd, Prezicliului Acad.emiei noastre qi

preryed"intele Acatlemiei R. S. Rornf,,nia pentru

I'AllTli:l

A lI-a

IJIOLOGfA ]'ROCESIILUf SEX(-TAL,, A PL,\I{TEL,OR SIII'EIIIOARE

iN

oI,ERA Ltrr DAR\TN

I storicul pr oble'nt,e'i

Problema perpetu5,rii

speciilor

vegetale prirr reproducerc sexuat:i ela foalte pufin

-1766)j

elucidatd, in

1844, cintl Darwin

a inceput studiile sale 1.

De aceasti, problemd,

la

In timpul

se ocupaser5, Camerarius

(1664), Kcilreuter (1761

Knight (1791), Sprengel (1793), iar in secolul al XfX-lea R. Brown (1833), Gd,rtner (1844),

Ilooker (1854), pin5,

Asa Gray (1862 etc.), HiltLebrand (1864), Delpino (1867), Miiller (1883)

publicare^ lucrflrii Di,feritele d'ispozi,ti,ae

(1862), qi dupd, aceea

,s.a.

Numele acestor

precursori sau continuatori ai lui Darwin se gh,sesc des citate in cele trei opere ale lui.

existau citeva jaloane

lui Darwin, in problema fecundaliei plantelor

juste gi precise. Pe lingd, aceste date, circulau p5,reri greqite,

iar dogmatismul d,omnea

nestingherit. Un exemplu d.e p5,reri gregite era acela cd, autofecundalia plantelor constituie

o lege generald,, c te,lansatd, de

suslineau gregit nespecificitatea

Camerarius, persistase ca o t1ogm5, pin5, la

fenomenului de fecundalie la plante.

In asemenea cond.ilii

Darwin. Allii

Astfel polenul unei

plante putea fecund.a oricare altil plant5,.

iluzorie. Aceasti pdrere greqit5, -

puritatea spe,ciilor cra

-_ circula d,e ase-

imbrd,fiqatd, qi d.e l-.ryell, printre allii

menea ca o dogmd.

Sprengel,

cu toate cd, a in,teles c5, autofecundalia

plantelor nu este un fenomen

fecundaliei tncruciqate 2.

cd autorii care

obligatoriu, nu a reuqit sd, se ridice

la infelegerea rolului

Darwin qi-a dat seama, mai ales dup5, citirea cd,rfii lui Sprengel',

l-au precedat nu au reuqit sd, ld,mureascfi, declt unele aspecte d.isparate

ale problemei fe-

1 Ch. Darwin, Amintiri

Autobiografie,

Bucure$ti, Edit. Acad. R.P.R. 7962,p. 147.

2 Fr. Darwin, Life and" Letters of Ch. Danuin, Londra, ed. J. Nlurray, 1888, vol. III, p. 258.

I

Cartea lui

Sprengel intitulati Das entdeckte Geheimnis der ilialur,1793,

i-a fost rec,omanclatd lui Darll'tn

STUDIU CRITIC

VII

ctrndafiei plantelor

1, c[, generalizlrile lor nu ayeau a bazd, faptic5,

suficient5, qi ci, acegti

autori nu au fdcut o 1eg5,tur5, lntre funcliile qi stmcturile pd,rlilor florii pe de o parte gi

insectele vizttutoale pe d.e alt5,

studiul procesului fecundaliei

asupra fecund.afiei

parte

I

de asemenea ei nu au folosit metode ad.ecvate in

la plante. De aceea, dupd, pS,rerea lui Sachs, deqi o teorie

baze gtiinlifice abia

la inceputul

plantelor incepuse sd, se elaboreze pe

secolului aI XIX-lea

t etu progresa cu o incetineald, extraord-inard, 2.

calea lui proprie

in elucid"area

Darwin cautd, qi g5seqte

problemei fecundaliei la

plante, problem[ de studiu citeva

pe ca,re a stud.iat-o metodic, publiclntl

lucriri

mici, mai ales privitoare

in decursul celor peste 30 de ani

la fecundalia orhideelor3 qi plantelor

lreterostile a. Da,rwin

experimenteazd, qi verificd, fd,rd, intrerupere I el d.d, o bazd, largd, fap-

in]5ture astfel p5rerile greqite, sil elimine

impreciziile qi

l,elor lucrflrilor sale, reuqind" sd,

dogmatismul, argumcntele apriorice ;i generalizdrile bazate pe un numdr insuficient de

fapte rezultate din experienle efectuate uneori neglijent.

Intimplarea a jucat

rolul

ei in d.escoperirea diferenfelor

biomorfologice la descen-

denlii plantelor

,si a mecanismelor fecund.aliei orhid.eelor 6.

autofecundate qi fecundate incrucigat a plantelor cu flori heterostile, ca

*

In Ori,gi,nea

spec'iilor Darwin nu s-a

ocupat d"e problema fecund.aliei plantelor;

cind a publicat aceastd, operd,, el stud"ia de 15 ani aceastd, problemd, qi reuqise sd, adune

d"ate prefioase asupra fecunclaliei

speciilor fecuntlaliei

plantelor. Darwin consacr5, doar o frazil in Or'i,gi,nea

incrucigate 6. Prin urmare, chiar pentru Darwin, problerna fecundaliei

problemil nou[,, deosebitd,

d,e cele studiate in Or'ig'inea spec'i,ilor, dar

aplicarea legii selecliei qi d.e-

modificate sub influenfa

Leg*tura d.intre aceste lucrdri o face

ln plante reprezint,X, o

corelatd, strins cu ea.

monstrarea cd, cele mai nelnsemnate structuri ale florii sint

I Ata de

exemplu Robert Brown, la rindul slu

ci Brotrn nu a

de citre insecte. Dar Dalwin iSi di scalna

(1833),

s-a ocupaL qi de problema fecundirii orhideelor

., Bucure qti,

vizut clar problema (.Diferitele

I'ldit. Acad. R.P.R., 1964, p. 322).

2

ed. Reinrvald, vol. II, p. 614.

Aceste lucrdri slnt

Sachs, Histoire de Ia Botanique (7875), eitat de

3

publicate mai ales ln

Fr. Darn'in, Yie et correspondctnce de Ch. Darwin, Paris,

,,Garcleners'Chronicle",

lncepind

din 185?. In acest an

,

pnblicl un sturliu asupra spcciei Lobelia

ful11a, in 1861 asupra florii de Orchis apifera qi

Vinca ntajor, in care ex-

ale pdrfii florilor acestor plante. Din 1860 lncepe

plicfl influenla pe care au avut-o insectele in modificirile adaptative

s[ se ocupe d.e Leschenaultia,

p. 261).

vol. III,

{

Darwin a scris 5

prezentate

., vol III,

0 Fiul lui Darrvin

comunc ln lmprejurimile localitdlii

a reugit in 1860 sd descopere felul cum sint

dar observa]iilc sale le publicd abia in 1871 (citat dupd Fr. Darrvin, Life and Letters

articole asupra acestei problemc intre attii 1862

1868. Toate aceste articole au fost societdti (Fr. Darwin, Life and Let-

Ei

la Societatea linneeani din Londra ;i publicate ln buletinul acestei

p. 256

-257).

credca ci tatdl sdu s-a ocupat cu studiul orhideelor deoarece acestea constituiau specii

Dorvne.

.dceasta ar fi prima intlmplare. A doua ar constitui-o faptul cd Darwin

adaptate masele polinice de la Orchrs gi cum se face transportarea lor

care susline staminele,

pentru

alti parte,

cle citre insecte pe alte flori. Rezolvarea problemei adaptlrii pdr{ilor florii, -

tvin, Life and Letters

,

vol. III,

impiedicarea autofecundirii, pe de o parte, gi a felului cum este transportat polenul de insecte, pe de

s,d devenit unul din faptcle cele mai

izbitoare qi mai fanliliare din lucrarca asupra fecundaliei orhideelor" (Fr. Dar-

p. 262).

intimplitor lui Darwin ca rezultat al

straturi de Linaria uulgaris

cI cele

Subiectul fecundatiei lncruci;ate gi al autofecundaliei s-a impus

observaliei sale directe

din gridina sa. Deoscbirile l-au uimit. Darwin nu gisisc ln literatura cititd gi nici nu se glndise mai inainte

asupra efectelor celor doud rnoduri de fecundalie tn doui

doud moduri de fecundalie dau deoscbiri aqa cle mari. In anul urmdtor a repetat experienfa

lncruci;at gi autofecundatc; el a oblinut de asemenea deoscbiri mari intre plantulele iegite din seminlele fecun-

pe garoafe fecundate

date ln acest fel (Fr. Darwin, Vie

et correspondance

,

lntimplitor

vol. II, p. 658).

In 1838 sau 1839, Darrvin observd

dimorfismul florilor de Linumflauum. La lnceput a crezut

dc a fi explicat structura (florilor) acestor plante"

p. 148).

aproape

cd este vorba de un caz de

(Ch. Darwin, Amintiri

,,variabilitate fdrd

irnportanli. Dar cercetlnd speciile comune de Primuld am con-

Cred ci nimic

statat ci cele doui forme

nu mi-a dat atlta satisfaclie tn viala mea

erau multprea regulate gi constante pentru a fi privite in felul acesta

qtiinlificd ca faptul

Autobiografie, Edit. Acad. R.P.R.,

0 Vorbind despre regulile gi efectele fecundaliei lncrucigate, Darwin afirmi : ,,am fost surprins sd des-

(Originea speci.ilor, Bucureqti, Edit. Acad. R.P.R.,

Darwin arati: ,,ln volu-

copir cit de general se aplici aceste

1959, p.238). Iar ln

,,Introducerea"

reguli in ambele regnuri" la Diferitele dispoziliue

(Edit. Acad. R.P R., p.321),

rnul rneu, Originea speciilor. nu am prezentat declt argnmente

universald a naturii, dup[ care organismele superioare

gcnerale in suslinerea ipotczei cd ar exista o lege

au ncvoie citeodatd de o incruciqare cu un alt individr S&L,

ceca ce reprezintri acelggi lucru, cii nici ulr hernrafrodit nu se autofecundeazd lntr-un qir neirttrerupt de generalii".

VII I

STUDIU CRITIC

ircestei legi 1. Oele trei lrrcrlri, ltlin

strirluc:it5, cletrtolrstra{ie cotrt'letit

cou.solidtl,rea qi dezr-oltarea

dincl ulr irrrl'nrl.s r:r'eatol

aslrcctele lriolcgitre lle ('al'e lt'plt'ziutir. iru crcnslituit o

lllirle rnl-rsur'[ 1a

11 rolului selec{,iei, contribujncl-inlr'-o

concepliei evolufioniste. ItS,sunetul irtrestor lucliili a fost enorlr,

noilcr cercetiri 2.

I)irct'!i'ile rtrmnle dc l)uru',irt itt stuiliul problemet

I)arn'in,

irlrt'ofuntleze ilt

in cele peste trei clecenii cit a sturlitrt

fer,undafirr plnntelor,

u reuryit sri o

ryi sX sisternii-

mod cornplex. Artaliza ctrlor trei opere clarx.iniene consacra,to problernei

fet'uncla{iei ne-a ltennis sti vedern rnr rrurnai amlrloarea l)e care u dat-o I)arl-in stucliilol

t,u lrriviltr lrr lnmulfilea sexuati, ci ne-a tlat qi posibilitatctr s[ croncentrirn

tlzdm teoliile rlispersal,e in cele trei lucrirri, rle asemenea s:i llecelim clirc'cfiile r1e studiu;i

tnetod.ologiir, folosit5. Aceastii analizri \.4 pel'rnite

s[

se ex])turir, in nrod unitzrr', eoneep!,ia

lui l)arrvin itr proLrlema biologiei procesului sexnal la plante.

Se vor trrita in t'ontilluat'e tlirecliile tle

studiu, nreloclologia folositir irr lucrrilio

apoi etapele evoluliei procesuliri sexnal 1u plante.

Direc!,iile cle stucliu in aceste tlei lucrdri au multe laturi rroi, rnr nunrai

cind. IJarrvin a elaborut operele szrle, dar

ltentru

vl'erlrcit,

pentnr biologia materialistd din zilele

rtoastre; ele pot fi grupirte, rlupa"

Ei

p[rerea nclastrd, astfel:

1. f)ttru.in

altul

il stud.iat

cornplex :

problerna

a) biologiir,

.feurndatic'i

la

lrlante;

b) u cercetat. c) lrroblemir

crl rdrneni

inainterl lui,

'h,ermafroditis'mnltrt.

la fanerogame;

lrertrrtrfr<rrlitisrnului ir fosi

ploces sexual.

strutiatii cil folmir dc Tttt"Tteturre u sltaoi'ilor cler lrlante plin

ut,restor trci trsltc'cte rile

1rr'ocesuhri sexu:rl la plrrnte

[)irrn-in ?L adus nrunero&se

In dezvolta,rea cunoaqtelii

'- tecuurlalirr, hermtflotlitismul qi llerllet.uirreu, speciilor' _'-,

dovczi ryi :r, enris teorii rtu totul noi, r.al:rbile

;i prrntru pe,riouda contemporanfl.

2. I)arwirr

propus si demonstreze felul r'nm selu't,ia tra{uyald, qi ceu art,tficiald,

dintre flori qi inscctele vizitatoare 3

?

fizic, pe de alt[ p:r.rte.

ryi-a

iru intervenit itt corela!'iile funclionnle de aclaptare

pe tle o parte, qi la ri,tlaptarea

Prirr acieastrl operele

lui

plantei ryi a,

florilor sale la mediul

Ditrwin asupra fecund"afiei

la, plante completeazd cunoa$teler) selecfiei.

rnodalitd,lilor generale ryi speciale cle acliurre a legii

L Diferitele dispoziliue

(Edit. Acad. n. P. R., cap. IX.p. ,177).

2 Din puncL cle rrcclerc teorctic. Dtferitele rlispozitiue cu

ajutorul ciirora orhideele. sirtt fccundale rle cdtre

plini luptir dc

adcp!i, qi a rcdus nrtmlrul

irtsecle esfc prinra opet'ir publicatd tlupir Orrgrttea

lu{.ionistc a lui Darn'in. Ea a influcntat mult

sarilor. Pe cle altl 1l:rrte, Diferitele dispozititte.

putul I-a fiicut Asa

sper.iilor (1862), deci in

afirmare a conccpliei cvo-

advcr-

a sLimulat ccrcettirilc asnpra pt'oblcmei fccundafiei flolilor. firce-

spit'itele biologilor, c:igtigind nutl!i

Gray, pt'ietenul lui Danrin, in 1862;i 1863. Glar. a fost urmat de botaniqti ctt renunrrr,

,

care chiar

Attlobiografre. Edit. Acad.

1883 sint citalc 814 lucrlri asupra fecundafici plan-

dispoziliue

(Irt'. Darrvin, Lifeand Lelters

,

Fiul lui Darrvin sus{inc ci tatril sitt

cunr sirrt Ilildcbrancl (1864), Itoggridgc (1865), I)elpino, \Iiillcr ;.a. Efeclele fecttnddrii intuci;a\e

rlrrpI f)anvin rcprezinli

o conrplctalc a ]ucriu'ii Diferitele dispozitiue

(Aminliri

R.P.R., 1902, p. 1ii2), ca ;i Diferile forme tle flori.

au avut $i clc un rnare risunet.

clin

In biblioglafia ciirlii lui fltiller Befrucltlurtq

tclor efccLuale in 20 de ani, adici cle la publicarea cdrlii Diferitele

vol. III, p.2i5).

Lucrlrile au continual si

dupri 1883 pin[ in zi]elc troastrc.

prin aceste trci lucrlri a creat o nouii ranruri in biologie.

exagerat cintl se afirmir cir accste trcri opcre ale ltti

Noi nu meleeln a;a departe, ciar socotim cir nu cstc

I)alrvin au avul o influculir foarlc nral'c asupra biologilor

din a doua jumitate a secolului trccut. 5i din secolul nosltn ;i cir elc au contribuit considerabil la dezvoltarea

ale proccsrtlni sexttal la

teoreticir;i practicti:r biologiei materialiste, prin clarificaren genialir a laturilol complc'xe

plantc qi,

in cadrul -s6.s{tri proces, a nun}croaselor problemc legatc rle fccunda!ia fhrrilot'.

Asa Gray, Bcnlham, Oliver', I{ooker', Wallacc, }Ioggridgc,

,

Dclpinr-r. N'Iiillcr, Hiltlc}rt'ancl g.a. au alrrobat

clc;i rlc cxenrplu Bcntham (prcscdintele Socictir{ii Iintreetre) nu ela par-

{rcrriile cxpllsc in Diferite fornte de flori

tizan al cvolutionismului. Chial rcr.istc cu caracter cclcziaslic fac elogiul opelci (,,Saturda1'Rcvie\\"'r rrLitterarl'

Churchman"

,.r'itr, lile

t.a.).

Lyell a afirmat ci,.dupl

anrl Lellers.

3

.

Originen speciilor, Diferitele tlispozitiue

are cca ntai rnarc valoarc" (Fr, Dar-

., vol. III. p. 273).

Intreaga operii privind lecunclali:r olhidcelor poate fi privitir

diferit.cic p.irfi

ctr o striluc:iti. demoustralic a intcrt't'ia-

alc florii. Speciile rle orhidce se adaptcazi

liilor dintre inscctelc vizitatoarc (ca factor morfogcu,l vizitelor unor insectc apar(inincl mai nrultot'ordine sau

;i

familii (dc csemplu diptele, hirnenoptel'e etc.) sau se -specia-

STUDIU CRITIC

I\

jt.

I)arr-rritt

caro

a at'ordat in t'elt'1r'ei lucr:lri o m?lro

importanfd morfoloyl,ici,

vizitatoare

1

qi cle

utd,rlilor

posibi-

ll,trii, pflrfi

s-?rtt rnodificat aclrrpta.tiv in func!'ie cle jnsectele

litn{ile oferite rle nrecliui cle vi:r{5. I'entrn

a tlernonstra rnodificdrile molfologice, I)arwin

;r stttdirtt atent, rtiferite ntecanisrne prin cale se realizeazi fecunclarea incluciqatri ryi auto-

fecunclarea florilor dcr orhidce

;i a plant,elor cu floli hornostile, ca ;i aspectele particulale

trimorfe. este magistral demonstratir de

l)rezentate de fecunclafizr nelegitirnX lrr plantele cli- ;i

Leg[tura d.ialecticd

d.intre stt'rtcttt,r'd, ;'i .funr:{ie

Dalwin in

aceste trei opele ale sale.

-1. Pe baza tnorfologiei ;i 'mecanismclor

de.fcaunilurc a orhicleelor cu ajutorul in-

pentru unele specii de orhiclee, cla-

rectelor, I)uru-in stabileryte

.sificirr:i care au r-lrloare

clasificili sisternatict' noi

de cilculafie li ln zilele noastrr'2.

liztaz:,t petrtru o anrtnrillr s1'rccicr dc

insccte vizitatoat'e. In ultirnul caz, spccializalea interreialiilor a Irtcrs rtncori aqa

insecIci fccnnclante. ar

dispirea qi specia respcctivi

Jladagascar arc un ltcc-

Anqraccum sesquipedale tlin

rlcparte, lncit, daci ar clispirea tlin arcalul plantci spccia

rlc orhiclcc qi invcrs. Arsa, dc excmplu, slrccia de orhirlee

taliu extrctn dc lung (27,9 cnt), iar ncclalul sc aflir nrrrnai in funcl (p. a66). Nunrai lepidopterclc mari (qi in accastii

insul[ nu lipsesc astfe] de insccte) pot si introclnci tlompa lor foaltc lungir

ptCres,ln P. P. Grassd, T'raiti tle Zoologie

pinir in funclul nectarirtlui (p.475).

luugl.

.I. Bourgogne

(L'ordre des Lpitlo-

Printre lcpidopLere, sfingidele par sir corespundai tipului dc fluture cu tlonrp[ cxcesiv clc

sustinc ci sfingiclele sint,,dcoscbit tle binc adaptate pentm florile crt colola profundir, ale cirror neclarii tru pot fi

atinse dc majoritatca cclorlalte insecte". Ill ciLcazl caztrl spccici Amphimoea walkeri B, sfingicl mAl'c, ncotro-

pical, a ciirui .,trotnpit dcsftiquratl mirsoar[ 28 crn, aproape de 4

ori lungimca corpttlui"

: Les Irtsec&:s, vol. IX/1, p. 421, ccl. llasson,

1951). Intcrrclaliile tlinlt'c

flori qi insectelc vizitatoare slnt rlc asel'nenea foartc strinsc

i;i la ltlantele heterostilc,

curn rczultit din uurncrclasc pasaic

alc accstci operc.;\serncuca interrclalii nu lipser:c nici la florilc cu colol:r

Gloriosa gi la Scrophulariu aqualicn. La prrima, folnra curioasi

srrb influcn{a,,dntnrului

;i

doilca cxctnplu,

de

neregulalir ca tlc cxctnlrlu la crinttl

difcrclr{iat, dupir Darrvitt,

Iar itr al

nercgul:rtit a corolei s-a

circrtlar cfcctual de insccta vizitato:rre, cinrl llecc rlc Ia un ncctariu la altttl"

pistilttl aplccat in jos,.atingc picptul prhfuit cu polen al vicspilor vizitatoarc" (Diferilc fornu:

., cep. I\').

Diu strtcliul foarle mttlt adincit nl interrelafiilor dinlre flori qi insr:ctc, Darrrin

lragc cut-tclrtzia cit ,,in t.oate

forme tle flori

,

acestc cazuri

vctletn prtterca srtpremit. dominantir a inscctclol asupl'a structurilor florilor" (Diferite

cap. IV). ;\cesta cslc nutnai rtn aspcct :rl problemci. hr special ln Diferitele dispozitiac

rnodificarca pirrlilor flol'ii se supunc ;i unui alt inrpelativ. gi anurne: irnpieclicarca autofecunclatiei gi favorizarea

fccundalici incrucigatc. La plantcler

I)arlitr cletnonstreazii cri.

cu flori heteroslile acest cfcct cste intirrit qi dc stct'ilitatt,a relativit sau abso-

luti a fccundaliilor nelegitimc.

Stabilirea rtnor

atarc int.erre lalii cotr-rltlcxc 5i rrrr toLul uccurtosr:ute acunl rtn secol cxplicir aporttll excep-

a]c salc in rlezt'olturca cunoqlinlclor exacte

dcspt'c

prt cesrtl fecrtndatici la

pc carc l-au avut. accstc opcrc atlt in rindrtl specialii;tilol',

una din princ.ipalelc probleme

nu nurnai ale biologici, ci

;i

ci func{ioual.

r\ccastir nrinutrirtir ittrbinare a frttrc{io-

valoare dcsct'irrlilor'lui Darrritr din Diferitelc dispo:iliLte

Iional acltts clc

Darq'itr in cck' tt'ei opcre

plantc ; clc cxplici dc ascmenea rlsunt.tul

clt qi in afara lor,

enorm cleoalece,,intcrrcla!iile" c<tnstituie

alc filozofici. I nlorfologia pirr'filor florale nu a fost rlcscrisii slalic,

rralnlui,

ca facLor nrorfogclr.

ctt strttcturile dd o cleosebitir

si tlin Diferitc formc dcfLori

iclor. ca ;i

.T,aorhidce. Darrvin a rlescris structurilc coloanci, catttiicttlclor, ros{elttltti. pedice-

subslan[ci lipicioasc (cl a dcsctlis chiat'r-uriaIiilc accstci sttbslan{c itt

st' clcslltitttlc acest disc

pritrcipiului ecotrotnici claborirrii

ccle pcstc 150 dc spccii rltt orhidctr

tle ittsccttr vizitatc'arc (p. 1338

urtutirrttl grirtrtrfelor clt'polcn qi pro-

rle dezvollaleA ntecanisrnclot'tlt' autofeculldalie

pi^r'!ilor flolilor tle

(p. -180). Discutintl structurilc

ln I)iferite forme

flot'i]or hctcrostilc, c'a li

alc stigntatelor, discultri Iipicios gi

functie de distanta carc poate scl)al'a ciouri plantc); rlc ilsclr.lctlca fclul r:unr sc angreltcazi ;i

lipicios, slructul'a;i

particularitl!ile

poliniilor, ale masclor polcnului, aplicalca

cil'rultclor tle polct-t, nutrtirrul de scrninte tlin ficcarc capsulir. Ia fiecat'e din

g21t-'tltlcol'i pot lipsi suu pot fi in nuutirr insuficient, cle raportul clintt'e

478) 5i numiinrl scminlclor (p 173),

cesul fecun6aliei (p.20 si

- rnccanismc sccunclare grefatc pc cck. rle fecuncla!ic

incrtrciqatir

it,rOi"i" i1 aceastir carte. S-a ocupaL cle detcrminarca inscctelor carc fccrtntlcazir ficcarc spccic, dc ttumitrtrl

insccLelor;i Proccntaittl tle flori de orhidee fccundate ln condi{ii natrtrale;i speciile

si urrn.),

orlriclee, Darg'i1 cxpune problerna onrologiilol pirtiiol'floI'ale a ac"itci niali farnilii (cap. \'I-I\).

de flori

Dasvin

clcscifrcazli dc pe bazil func!ionaltrlui

particrtlari[I!ile rnorfologicc

de fccttnrlilale sart de

rtro,tatitiigilc

in eviclepi{

dc bionrot'fologic comltarativii,

dc fccundalie legitimri sau nelcgitiurir,

particularitirjile aCcstui crup rlc

tlctcltninistir'

plocenlul

ttle

2 De excmplu,

slcrilitate. rcrt;incl sri scoati

plautcr hernrafrorlitc. Studiile salc cottslilttie;i tlzi rtll stri'rlttcit cxcnrllltt

pozilia sistcmatici a spcciilor Peristglrts uiriclis, Ilubeturria chlorutilltct 1i II. bifolin. l)arsin

problerna gettultti Catusetunt (cap. \:I)' studiazi la folnta crt caractel'c vcchi lt Pleurothulideae-lor

clernonstrcazl cii unelc varietirti rle ,[)rintu/a

gnrpul speciilor tlin getrul

(elulior, trerfs qi utllgaris) sint

Rhamnus (cap. \rII). La vretnea

multc tlitr clc sinl azi clasificatc tlupii Dars'iu.

sttrdiazir critic triburile Epirlenrlreae;i XIalareae (cap. V), deslugc;te

filia!.ia Dendrobieac-lor, Epidendrcae-lor Si Ilandcae-lor, plecintl de

(cap. lX). Stucliazir dc ascmenca filialia l{eottieae-lor sp}'c Oplvcae cIc.

Ln Difertte forme rle ftori

rlc fapt. specii 6istipcte (cap. Il). De asemenea sta.bileqlc

lor acestc clatc au fost t'crificatc;i girsite exactc gi

SITUDIU CRITIC

Jl[ etodolo gi a, f olo si,td,

I)alwin foloseqte in desf[ryrlri]r'e& lucriirilol sale c,u un secol in urrn:i o metorlologic

nou[, metodologie cleosebiti, in

multe privin{,e de cea folositii in

in toate cele trei lucrdri.

inld,ture unele concluzii pripite, baz'aLe pe o experimentare insufi-

multiiaterald, cu totul

s5,

alte lucrX,ri. llsperim