flr,/A sTorr sTIIl[TEI I]1{ IYE RSA T,E

\rI

DESCENII}EI\TA OMULLJI
$r
SELECJ'IA SEXLiA[-A
D I-i

Charles Dsrroin

EDITURA ACADE}IIBI REPUBIJICII SOOTAI;ISTN RO}TAXTA

L96?
Tradusd din limba englezr (ELIGEN I,IARGUT,IUS) qi corrfmntati
cu traducerile din umba rusi (NICOLAE BOTNARIUC), limba
germand (ION T. TARNAVSCHI), linrba francez[ (\rASIt,D
D. IIARZA) ;i cu tcxtul or,iginal (tON E. Ft-IIN).
Redactor responsabil : acad. \TASILE D. XIARZA
 S1'UDIU CRITIC INTNODUCTIV

Dcscenilenla, omului gi selecli,a senuald,l este a opta oper5, darwinistd, traclusd, integral
ryi publicatd, pentru prima oard, in limba rom6,n5, de c5,tre Bditura Academiei Republicii
Socialiste Romd,nia 2. Lucrarea in limba englezd, ne-a fost procuratd, d,e dr. Pierre Jonesco,
cd,ruia ii mulfurnirn c5,lduros pe aceast5, cale.
Traclucerea s-a efectuat de acela;i colectiv ca qi celelalte opere clarwiniste ryi dupd,
criteriile folosite constant pentru toate celelalte traduceri, incepind cu Ori,ginea spec,iilor.
'Iraducerea din limba englezd, a fost confruntatd, cu traclucerea in limba rus5,, efectuatd, tle
un colectiv sub conducerea acad. E. M. Pavlovski qi publicatd, in Editura Academiei de
rytiinle a II.R.S.S., Moscova, 1953. S-a confruntat cle asemenea cu traducerea d.in limba
gernra,nf,, efectuat,d, de \r. Carus ryi cu cea in lirnba francezd, efectuatd, de Ddmond. Barbier s.
Ca, ryi la celelalte traduceri, Editura Academiei Republicii Socialiste nomA,nia s-a
st,rltluit, oit acea,stfl celebrs operd, cla,rwinisti, sl, fie publicatd, in cele mai bune condifii. Mul-
lumim conclucerii etliturii, redacliei de biologie qi personalului tipografiei, care au lucrat
la a,cest t.olttnt qi ca,re s-a,u strd,rluit sd, asigure ryi acestei opere condifii tehnice superioare.
i\ful{,unrirn cd,ltluros tovrlrd,ryului academiciarr Miron l{icolescu, p}eryedintele Acade-
miei ll,epuhlicii Soclialiste ll,om6,nia, pentru sprijinul dat cu ocazia publicd,rii acestei opere.
f)a{,c priuirtcl pttblicarea lu,crdri,i. Descenden,la omului yi, selaclia 6n, Iegdturd, cu, ssxtrtl,
a fost publicatd, in tlou:i edifii. Prima,, apd,rutd, la 24 februarie 1871 ,in2 500 cle exemplare,
s-a epuiza,t foarte repede, fiincl necesard, o retipirire a 5 000 cle exemplare a. S-a pus problema
unei a cloua ed.ifii a lucrdrii. Pe baza criticii f5,cute celei d.intli, Darrvin a inceput s5, lucreze
la irnbund,ti,firea lucrd,rii incd, din toamna anului 18?3. Elaborarea ediliei a 2-a i-a impus
,,o munc[, grea cum n-a mai fd,cut toal,d, via!,a s&tt 5, care ,,1-a ucis pe jum5,tatett 6. Edifia

1 in litnba cnglczi T'ltc L)esccrtt of XIan ancl Selectiort in Rcluliort to Ser, Londra, John llurrav, reeclitatir
in 1 901 dupl ed. a 2-a.
2 Cclclaltc opere clarrliniste tt'acluse qi publicate in Ilditura Acadcrniei. in coleclia ,,Clasicii gtiinf ei universale",
sint: Ortginea speciilor (1958), Varia!iile animalelor Si plantelor sub influer(u domesticirii (1963), Efectele fecunddrii
irtcruci;ate;i o.Ie autofecunddrii in regrutl uegetal, publicati inrpreund cu Diferitele dispozitiue cu ajutorul c(troraorhi-
tleele sint fecundate de cdtre insecle (1964), Diferitele forme cle flori cle pe plante de aceea;i spe.cie, publicaLd lmpreunri
ct Planle,le. insectiuore (19ti5), Aminliri despre de:uollarea 91indirii..ti caracterului nteu. Atttobioorafia (1962). In Erli-
tut'a t.inei'ctttltti s-a publicitt OtrLitoria untti rtutut'alr.sl 1n jurul lumii pe bordul nasului,,Ileegle" (195.9), tradusir de
scriitonrl Il.'['rrdorarr.
3 'I'r'aducelea
lui Calus a fost publicatl irr E. Sclrrveizerbart'sctrc \ferlagshandlung, Stuttgalt. Traducerea
luj Tlrrbier pnblical in Schleicirer lrrdlesn librilia C. Reinrvald, Paris. Spre deosebire de celelalte traduceri de
s-a
operc darrviniste in lirnbe francezl'ale lui Barbier', socotinr cI traducerea de fa![ se depirteazl cel mai pulin
dc original.
a Fr'. Dat'rvin, Life and Lelters of Charles Darwin (Londra, J. Nlulray, 1888, lucrare editatir in trei volume.
Indicatiile privitoare la cd. 7 tr l)escenrlenfei... se glsesc in vol. III, p. 131).
5 lbitlem, p. 775 (scrisoarea cdLre I{uxley) qi p. 176 (scrisoarea cdtre editorul J. \Iun'ay).
I lbidem, p. 131 (scrisoarea cirtre J. Hookcr').
 STUDIU CRTTIC

ii 2-a. predati ed.itorului in aprilie qi apSrut{, in septembrie 18?4 ?, socotit5, ca definitivf e&
r1 fr-rst reeditatS, de mai multe ori. Dup5, aceastfi, etli$ie am efectuat qi noi traducerea.
Date autobiogrnfiee prit:ind reilactarea acestei l,ucrd,ri de cdtre Darwin,. Datele auto-
iri,grirf ice 8 sint d.estul cle nunreroase. Din ele rezult5, cd din 183?
-1838 Ch. Darwin qi-a
l,u. problerna descend.enf.ei ornului din rnaimufee. Materialul privitor la descend.enfa ornului
uu i-a strins cu intenfia de a-l publica t0, ci dorind si, adune probe care s5,-l convingi, pe el
ilsugi asupra ipotezei cu privire la originea simian5, a umanitd,tii. Este interesant de sub-
liniat intui$ia lui Darwin intr-un moment cind, autropologia abia se nd,qtea qi cind singurele
elemente de sprijin ale ipotezei sale erau clasificafia omului printre primate fd,cutd, de Linn6
qi afirmafia lui
Lamarck dup5, c&re str5,rnoqii omului trebuie c5,utafi printre maimufe.
Dup5, cum reiese din corespond"enfa sa ,;i din Autobiograrfie 11, hot5,rir.ea lui Darwin
de a-$i publica notele asupra d.escend,enfei omului a fost luatL in 186?
-1868. Motivele
care l-au determinat s5, publice aceast5, lucrare sint mai numeroase. Primul a fost acela
cf, teoria sa asupra evolufiei s-a extins qi la om, prin lucrd,rile publicate in 1868 de cd,tre
Iluxley rz ryi ln 1866 d.e lfaeckel 13. Aceste lucri,ri, remarcabile pentru timpul lor, an
influenlat in bine pe Darwin, care afirma textual cd, hotflrirea pubticd,rii operei Descenden{a
omului'. . . a fost luat5, ,,in momentul cincl ryi-a dat seama cf, rnulfi biologi acceptaser5, teoria
s&" asupra evolufiei.
Un al d"oilea motiv a fost, se pare, acela d.e a fi reugit sI, elaboreze teoria selecfiei
sexuale, consideratl, d.e el ca motorul diferenfierii raselor umane, cum se va ar5,ta mai
cleparto. Aceasta rezultS, din corespond.enfa sa clin 1867 qi tlin anii urm5,tori, in care teoria
selecliei sexuale ocup5, un loc important fie sub forma cliscufiilor (d.e exemplu cu Wallace) 1a,
fie sub forrna rugilmin.tilor de a-i completa ,;i verifica unele tlate privind animalele sau de
a-i furniza dat'e suplimentare asupra triburilor intligenilor din ffirile coloniale 15. \'umd,rul
oolrespontlenfilor r.oluntari ai lui Darwin este deosebit de rrrare ryi s-ar pI,rea c5, este mult
mai rnare clecit cel al corespontlenfilor voluntari care l-au ajutat la clesi,virqirea lucr5,rilor
Originea speci,i,lor, trrari,alia anim,alelor ,sd plantel,or sub influen,l,a domesticirii,, Iecundalia
orhideelor.
1867 a fost un an d.e cotiturd, pentru scrierea l)escertdenlei ornu,lui. . ., pentru dezvol-
l'itt'ea teoriei ,,selecfiei sexuale" qi tle asemenea qi pentru ,,expresia erno{,iilortt. I.la inceput

7 Fr'. I)arrvin,
Life antl Letters of. Charles Darwitt, p. 175-776.
8
l)in Aulobiografia gi ,IurnaluI sau $i din coleclirr cle scrisori scrisc tl: Darrvin. Scrisolile salc au fosL
coleclatc ;i lipit'itc dc fiul siu Francisc, ln Lif'e utd Lelters (citat mai sus) qi ln .illore Letters of Ch. I)arwin, ln
! r'olume, Londra, J. \Iurral', 1903.
s ln Caietul de note al lui Clt. Danr.in, lrul)licat dc Acadcmia dc ,ltiinte din t-i.R.S.S., in datcle priyitoare
la attii 1837 rsi 1838, Darrviu se pronunla clc mai multe ori pcntru teoria descendenfei omului din mairnulele antro-
l.roitle ('ltttobiografia, p. 181-1.q2 (noti), dup[ S. L. Sobol, traclucitorul jurnalului Iui Darrvin in lirnba rusi).
10 In ztulohiografia Darrvin scrie :
,,Dupir cc nr5 convinsesem ci speciile slnt organisme care se pot rnodi-
itca. nti-a fost ctt tteputilt(i sir nu cretl c.[ ontul ]ru se supunc acclcia;i legi". I)arrvin afirmri c[ a arlullt note
..pcr-rtrtr propria sa satisfacfie. fdrti uici o inlenfic dc a le pulr]ica aqa de curincl..." (p. 150).
1l Ch. Darwin, Autobioqrufin, p. 150.
1: T. Ffuxlel', Tfte hlan's Place in Nafurc.
ls H. Haecl<el,Generelle lllorpltologie, ed. l. In *Introducerea" lrrcririi l)eseendenln...,I)atlin nrai cnurner1
.i alte opere.
ra Atttobiografia,
p. 150. Fr. Darwitt, Life and Lelters, rol. II[, p. 95 qi 100; scrisorilc lui Daru'in
adresate lui \Yallace, Fr. l{tiller gi A. de Condolle irr 1867 r'orbesc toate despre teoria selectiei sexuale.
r:' Reddm aici clteva nune de corespondenti voluntari, citali mai des ln corespondenla sa sau ln l)rceet..
rlenla omultii..., flrd a tncerca sd-i enunrerlm pe toli: prof. Donders, Wo Brorvman, James Paget, clr. W. Ogle,
dr. Chrichton Browne (Life and Letters, III, p. 134); Tagetmeier, Sainton, Walsh etc. (pentru anatomia qi fizio-
,ogia omului) ; J. Scott, Windrvood Reade g.a. (pentru subiectele privitoare Ia popoarele din India, Africa etc.);
Crotclt, dr. Canfield, dr. Carus, lVIc. Neill (pentru mamifere); dr. Forsith l\{ajor (pentru paleontologia genului Bos) ;
:'eserendul W. Kowalewskl, Harrison Weir, Yarell, Salvin, Gould g.a. (pentru p[sIri); dr. Gtinther g.a. (pentnr
lre:ti) : dr. Blaclirvall;.a. (peutnr pdianjeni); Doubleday, Trimen, Wallace, C. Spence Bate, R. l\Iac t,achlan, F'. Smith,
J. w, Douglas, G. R. Crotch, Butler (pentru irrsecte); G. Spence Bate, Fr. I'Iiiller q.a. (pent.ru crustacei) ctc.
 SI'UDIU CRITIC YII

Drrlwin irrl,enfionase ca, nol,ele $ale asuprn, ,,expresiei emofiilortt s5, le cond.ensezo intr'-utr
cirpitcrl pe care si[-l publice in Descenclenlu, om,ului. . . Apoi, materialul penl,ru ,,cxpresia
t,trurtiilor" clescind rnult qi divelsificindu-se, I)arwin s-a hotd,rlt sf,-i consaclc o lucrarc
irltzlrte 16. '-['eoli:r, selecliei sexualc qi tr:oriile legate cle expresia crno!,iilor sint intirn conec-
tate in opera lui Darwin.
I)escend,enla omului gi selec{i,a senuuld, a fost redactat1, l,irrrp de 1,rei a,ni, dup5,
cum aratd, insugi Ditrw"in in Ardobiografia sa ,,dar o parte din acest timp l-am pierdul,
clin cauza bolii mele sau pentru preg5,tirea edifiilor noi ale altor lucrd,ri" l?.
I:ucrarea lui Darwin asupra ,,expresiei emofiilor" a fost publicat5, in 1872, atlici,
la urr an de la aparifia primei edilii a Descend,enlei. . . Din Autobi,ografie tnai rezultf,, cd,
rnaterialul acluna,t pentru selec!,iu, sexualii, a fost publicat in intregime I8.
Din datr:le autobiografice osi din corespond.en!5, reiese cd, elabol':u'ea lucr[rii Doscen-
den,!u, omu,l,u.,i ,si selecli,a, senu,ald, ru cupiins c1ou5, etape. tTna inifialf,, c&re incepe
cu anii 1837-183E, adicd, la circa cinci ani dup5, cc incepuse sd, aclune materia,l pentru
teoria selecfiei naturale. ilr acest timp, Darwin a c5,utat s5, se documeltteze ln problema
tlescenrlenlei ornului d.in maimufe, perioadd, care a clurat pind, in 1867 -1868. Din acest
rnoment incepe cea de-a doua perioad"d,, cind l)arrvin pune probleme pe care nu le atin-
seseld, pr:etlecesorii sd,i in sl,utlierea, d"escendenlei ornului. I)arwin a lucrat d.upd, un plan
complex, in cilr:e era,lr incluse d.ovezile pe care se sprijinea teoria selec{,iei sexualete , problema
cxlrresiei enro!,iilor 5i filialia omului din antropoide. Acest ea au fost problemele principale.
pe llngf,, lr,lt,ele, pe care le votn expurre in paragrafele nrntltoilre ale acestui stud.iu.
irrr.r,intc cle ?u terrnina acest paragra,f am rrleA s[, scoatern in evidenfd, atmosfera,
din Anglia de acurn un secol. Credinla religioasd, erzl udinc lnrd,cl5cinatd, ln rnomentul ointl
I)arrvin se hotd,rd,qte sf, publice Descenden{a ornuln'i. .. Itrn, era, sprijinil,5, tle uriaqul apalal;
de stat al Imperiului errglez clin ull,imul pi,trar al secoluhri trecut, cle nurneroasele Ei foarte
puternicele institulii religioase qi de influenla asupra maselor pe care o reprezenta educalia
religioasi, in qcoli, in unir.ersiti,fi qi ln viala societd,fii. Biblia si et'a,nghelia se impunetl,tl
lru lmnlai ournenilot c:lre nll cerceta,u fenomenele naturii, ci ryi oarnenilor tle qtiin!['. Nimeni
rru l-a obligrlt pe .Darrvjn sd, scric Desoend,erula omului,. . . t lta, rnai clegrabfl, s-ar putea sti
fi fost, carneni cale sd,-I fi sfd,tuit; sd, n-o facf,, 20. Cu atit nra,i rnult,, trebuie sd, admirtinr curajul
lui Da,rrvin de a infrunta societatea englezd, $i pe biologii timpuiui s6u, partizani ai teologiei.
Darwin a atacat, in mod clelibcrat tezele creafioniste in problema d.escendenfei omului,
fiirrd con;tient cd, ,,mul!i oameni rror respinge ca deosebit de nereligioase concluziile la
care a ajuns in aceasl,d, lucraret' 21. far in scrisoarea sa cd,tre reverend.ul John Brod.ie fnnes,
fost r.icar al ltisericii anglicane clin Dorvn, el scrie : ,,l\f-am bucurat primind amabila dr'.

16 ,'r tttttbici,;1ru!'itt.
1r, 1 5l .
17 Ibident.
LE lbiden4 P' 1ir0.
le f)trlrvin. irr scrisoalcir l)c calt: i-a adrcsut'o lui A. tlc Condolic la 6 iulic 1868, ii scric ci"t,,s-a hotlt'it
sii sg rrrai tlislr.ezo rlirltir lrulrlical'ea I'qriui iilor urtirnulelor si plantelot'...", ltublicind uu scttrL studitt astllll'a dcscctt-
dcrrte.i orrrulrri. Sulticctul s-a ranrifict-rL irr nrrti ntnlte' suJriecte colaLerale (Fr. Daru'itt, Li[e tu'ttl l.,:Iters, tol. II I'
p. 10t)). Dal la 2? febrtralic 1E67 Dalrvin ii scrie lui frr. i\.Iiillcr, ru3indu-l sd-i dea tlate asupla sclcclici sexuale la
ircveltcbrate (crustacci) Si a mijloacelor tle atrac!.ie sexttalf la insecte (l'ife and I'etlers, III, p. 9it.
20 Chiar in farnilia sa, dupl moartea lui Darrvin, solia s-a opus ca fiul slu Francisc si publice in
'luto'
biogrofio rdmasi c1e la solul ei capitolul privitor la religie. In acest capitol Darwin expune argumentat bazele
concep!.iei sale, pe care el o nulllea ,,agnostici". Opozilia soliei lui Darlvin a fost eficienti"t, deo:tt'ece prima formir
a Autobiografiei a apiinrl firir capiLolttl asrrpra religici.
2L l)escentlenlo onultti..., crrtrr. L*t.
\.II I STUDIU CRITIC

c[, clrept vorbinrl, I]]-a,m mirat cd, tlr-. nu mf,, consid.e,rafi ca un blestel]]irt.
r{ii'isoAre, }-rer}trrl
-i c-rnclamnat la osinr15, vr:qnic.i, clulrii publicaleea ultimei tnele ci,rtit'2e.
Publicarea cle cd,tre l)arn'in a, Descentlen{ei ontu,lui. . . a insetnn:r,t un ,,r,ct t1e rrrare
rrttrilj ntoral" pentru r:rerrlea si|, sirsi;inr: \1'-. Le Glos Cialk 23.
Cu aceasti, ocazic arn rloli sL l[tnurirn inctr un aspeg6 ]ergat, de er.itarea de citt'e
Dalwiu a cliscriliei originii biologice a omului in Or'iginea specii,l,or. I)arrvitr reclh, in Auto-
btografin sa motivele care l-au fi,cut sf,, nu se oorrpe r1e clescendenf'a omului in acca,stii lucrerre
folosind o singurd, frazirl qi anunle : ,,l'rin luclareu rnea s-ar face lumin:i asuprrr originii
omului ryi istoriei sale"'r. Daru'in atrage astfel ateufia cititorilor ci, ornul nu este opet'u
unui act d.e creafie, ci c[, el, ca ryi celekrlter specii, este rezull,atul unei lungi evolu!,ii a mate-
riei. Darwin aratd, cI, accastd, frnzil, a fost scrisd, ,,pentru ca nici un orn cinstit sd, nu mi,
acuze cii, imi ascuncl p[rerile. . . Pentru succesul cflrfii ar f i fosb inutil qi dd,undtor sf,,
fac paracld, fX,rir sf,, acluc rlor.ezi cu pi'ivire la originc,a otnnlui 25tt.
Lie Gros Clark di, o interpretare mai concretS, ezitfirii lui Durrvin clin 185E. trl
afirm5, : ,,Pentrn a er.ita amestecul nejustificat al lrrejuclecd,!,i1or 26 in clisculiile asupla
er-olnfiei speciilor ryi asuprii, selecfiei natur:rle, Darrvin nu s-a referit in Origirxea speci,ilor
la proble.ma centrilli, a raportur:ilor clintre om qi restul lurnii organice" 27. intr-adev5,r,
ni se pare c5, discutarea in acela;i timp a teoriei evolu{iei qi a originii ornului ar fi putut
prejud.icia ambele concepfii, indepf,rtlncl pe biologi de la concepfia evolufionistf,,, care
ryi fd,rd, ad.a,osul privitor la orn a dus la d.iscufii qi polemici extraorclinar d,e vii, lnd,elung
prelungil,e, cu teologii qi cu unii biologi. Dars.in s-a ferit sf,, lupte deodati, pe doui, fron-
tur"i : cel qtiinfific ryi cel religios. Tactica lui I)ar"rvin s-a clovedit justd,.

DIBHCTTI DIt |STUDTU ir LUORAIirlA DIi l.ATa

Darwin stucliazil, ca, qi lluxley
.Haeckel, dor.czile a,ntlopologice, embr:iologice 6i
nsi
cle anatornie cornpar:r,tI,. Aceasta, poate fi nurnitd, dilccfia, ist,olick a tlescenclentei omului.
in plus, Darwin se ocupd, cle protllelll';r, form[rii ryi rinitfi,l,ii raselol ulna,ne dc pe pozi{irr,
utdtd,fii biologice a speciei noastre. Aceasta este :l doua clirccfie dc st;udiu.
A treia direclie cle stucliu, tot biologicil, estc &ceea privitonre la, evolufia, instinc-
telor, a,natomiei comparate a, creierului uman ryi al antropoidelor ", tu facull,d,filor urintale
qi, rnai ales, a facultd,!,ilor afective la om ryi anirnale, aspectele parl,iculare pe care le-a
luat simlul estetic la animale ryi lzr, triburile popoarelor d.in lilrile coloniale, f[cintl unele
incursiuni in clomeniul qtiin!,elor sociale in privinfa esteticii, a ullol aspecte ale eticii ulrranc
ryi a dezvoltd,rii familiei la popoarele coloniale.
Latura biologicd, a a,cestei lucrflri se incheie cu incercaleA ltti l)arn'irr cle a d.enronstr:l
c5, transformarea maimulei ln om qi forrnarea raselor runane sint (irijate mt'mai cle legi
biologice : de seleclia natulali, ca gi d,e o lege biologic5, special5, selec{,ia sexuald,. Darwin
erpune pe larg clate privitoa,re lit semnalele a,custice gi vizuale - mai puf,in la sernnalele
22Cu acest revclentl Darrvin colabolase la lrull.c actc Iilarrl"r'o;ricc ln 1;arohia f)olvn (I.'r. I)arrvin, Life
tnd I'etters..., vol. III, p.
1-10, scrisoarea Iui I)arrvin cltre J. Rrodic fnnes din 29 rnai 1E75). In accastl sclisrrare
Darn'in face aluzie la Descendenlu omttlui. . .
23 Sir W. Le Gros Clark, I'\rc Studg of X'Ian's Descent, alticol publicat in lucrarea tl Century of Darutirt,
:ditati de S. A. Bamett, Londra, Fleinernann, 1859, p. 175.
24 Ch. Darlin, Autobiogrctfia, p. t50.llraza Ia care face aluzie Darrvin se g:iseqte in Originea speciilor, p. 385,
rindul 4 de jos.
25 Autobiografia, p. 150.
28 .i\supra originii omultri.
e7 Le Gros Clarl<, op. cit.,
1t, 173.
28 Paragraf scris tle l{uxley, clar iuLegrat clc l)arrvin in Descendenta omului..., cap. IIL
 STUDIU CRITTC

oifactir-e - la, animale qi intr-o md,surf,, ryi la orn - in raport cu procesul de reprod.ucere
sexuul[. Aceasta este a patra direcfie de studiu.
Se poate vorlri qii clespre o clirecfie filozoficfi,, cleoarece l)arrvin atluce at:gumentc
rnateriale, biologice, cAre combat tezele crealionisto qi fixiste. in felul acesta evolulia
lnmii organice, pe c:lre el o d"usese in Originea speciilor plnf,,la om, se complet'eazra prin Descen,-
tlen{a om,ulu,'i. . . ryi cu evolutia biologicf,, a, speciei noastre. Aceast,a ar f i a cincea clirecfie
de stutliu 2e.

PROI3IJEI\IA FIIJIATIEI SPECIEI U}tA NI'

Argumentele biologice folosite cle Darrvin in d"emonstrarea filia!,iei speciei uluane se
pot urm5,r:i mai bine clacI le grupd,rn de la inrud,irile cele mai inclep6rtate qi mergern treptat
spre inrudirile cele mai apropiate cle om, a,dicd, clacfl mergem de la general spre special.
Darwin incepe cu inrudirile dintre om qi mamifere, clemonstrind cd, instinctele,
planul si nir.elul de organizafie, ca qi clezvoltarea embrionard, a omului, sint analoge cu
cele rr.,le tn:ltnifelelor 30.
Darrvin expune problema lnrudirilor dintre oln ,si mairnufe, reluincl nnele argumente
folosite qi de Iluxley, clar dezvoltlndu-le mult mai mult. Dupd, culn se qtie, maimufele
se impart in doud, mari grupe : platirinele qi catarinele. Primele sint caracteristice Asiei qi
Africii, ultimele Arnericii. Darwin clemonstreazd, cil, prin caracterele sale, omul aparfine
platirinelor, qi nu catirinilor 31. Itl conchid.e ci, cele d,oud, grupe trebuie sd, se fi separat tle
rnult. Acesl, punct d.e vedere al lui Darrvin este considerat ca just.
I)arwin admite ryi clezvoltd, teza,lui lfuxley cu privire la deosebirile mai rnari dintro
nraimn{ele inferioare ,1i cele superioa,re clecit tlintre antropoide ryi om. insi, el cautd, ase-
rrrilnfl,r.i int,re grupul I'ort,giduc-lor actuale qi on], mai ales in capitolele d"in Descendenla
ontul'ui. . . consacrate selecliei sexuale.
in stucliul si,u asupra selecfiei sexttale la, Pongidae, Darrvin se ocupd, cle mult,e
catact,cre llle acestr:ra, pe care le gd,sim qi la om qi altele prin care ele se cleosebesc de om
32.

l!) ht uccsL stutliu ne voln oc:upa nurnai de problema filialiei speciei ulnalle Ei intr-o mdsur{ tnai nricri
dr: leorier seleclici sexlalc. Nc propuneru s:i revenim in"r-un stucliu ulterior asupra problemei setnnalelor, relevatii
cil: I)arwin iu cath'ul tcoriei se,lecliei sexuale.
30 C,rpitolul al Vl-lea, Descenrlenla omului... Vom inlelege nrai bine ntvoia pentru Darrvin de a atinge
aceastd probleniir tlacii vorn reaminti cti pc vrenlea sa unii zoologi se striduiau si arate c[ omul se deosebeqte ana-
torrric de celclaltc lrnimalc. Ei au c[utat s[ pun[ de acord crealionismul cu sistematica gi in accst scop au propus
crearca unui regn spccial pentru om, deosebit de regnul animal.
31 Afinnafiilc lui Darrvin sint clovedite Ei de faptul cd plnd ln zilele noastre llu s-au glisit in America urme
ct,r,tc ale pyezeplei alirctrntropilor (Pitecantropttltti, Sinantropulttt, Ailantotroprrtrri gi a lui IIomo Ileidelbergensis).
1'oL lcgati- 6c prczenf.a plalitinelor in Africa, I)arwin discut:i qi problema leagirnului otnetlirii, pe care-l situeazii
y_," uc"rt contile'nt. Argumeittul de bazi al acestei localizlri il vom arita mai departe. Dcscoperirea;luslralolti-
ihecinelor confirml aceasti ipotez[ cleductivi a lui Darrvin. Haeckel, pe baza aceleiagi argurnenta[ii ca 9i l)arwitt'
ir sitrrat leagirnul onrenirii pc alia de rlspindire a urangutanilor din sud-estul Asiei. Descoperirea Pitccantropului
ir dat ipotczei tot decluctive a lui Flaeckel o bazl. deosebit de valoroasi. S-ar pirea ci. ar exista o contrazicere
irrtre leagrinul onrcnir.ii pr.econizat de Darwin qi cel presupus de Haeckel. Dar amlndou[ aceste locuri slnt situate
in interiolul ariei 4e rtispindire a nraimulelor platirinc. Deocamdat[, cunogtinlelc noastre asupra Australopitlrccirne-|or
sirrL inci irnpcrfecLe. IJnii antropologi consideri aeest grup ca pe un ram lateral al Drgopitlrccintte-lor' care ntl sc
sitrrcazri pe !iniar llontittirtuc-lor. Alfii (Le Gros Clark) suslin cI Australopilhecinae-le ar avca alte legituri cn
Iloninitrcu:-lt.
12 Datr:le concurdante pli.iersc anatornia gi multc elemente de ctnbriologie, rudintetttcle, coulportametltul,
rrlele instilcte, neapari!ia caracterelor de deosebire intre mascul qi fernel[ plnl la pubertate, agresivitatea Inasctl-
lilor ctc. (cap. XIX). Le Gros Clarli descrie caracterele care deosebesc Pongidae-le de om. Aceste caractere privesc
organele g"nitrle, buzelc ro;ii ale omului, forma pieptului la fetneie, nudilatea corpului umali, dcnti{.ia, poii,tia
corpului ln mers.
Darlvin s-a ocupat de Centilia maimulelor gi a omului, firl insl si meargii prea adinc ln analiza ase-
rnlnirilor ;i a deoscbiriloi'. Le Gros Clark completeazi : incisivii gi molarii se aseamlni foarte rnul[ la Pongidac
;i la om. Atit doar cii incisivii, ca qi caninii, au suferit la om o reduclie progresivd, iar caninii iau forma spatulatl
cuttoscttte pin:i azi'
Ei c1 ceilalli dinfi o scrie neintreruptf,, Acest earactcr se reglseqte la toate Hominidae-lc
"lcltuir,rc
 STUDII-I CIiITIC

I)itt'u itt lelt,'r-ti itnportarrla tlescopetirii Dryopithcr:tt,s-rllui, cale constituie o verigi,prin-

,-'iFala irt strttiiul filiaIiei a,rrtropoitlelor'ryiaotnului. Ace:rst[ p5,rere a fr-rst confirrnat:i prin spe-
,:iile ft,rile tle.scopelite rtrai tirziu 3r.
D:irl-itr rr :tcol'da,t o miur'o ttenf,ic antr:opoideloi'. insi, rm f2lgsr gre;ealrr s[, der.ive
,lllll rlin atttlopoiderlc actuale. Ill ajungc sd, clemonstreze cu urgurnrrnte cat'e au rd,nrirs
ttrinfirntirte pin'i in zilele noastle cd, prin anatornia, embriologia 31, bolilc ;i chiar slreciile
-
]',arirzite colnune, luin ruclimente ryi momentul cincl a,par, prin deosebirile tlintre nrasculul
.i felttr:lrr adultd, ca qi prin alte caractere omul qi a,ntropoiclele sint amltele descendent,er
,1intr-un striirnoq comun, necunoscut incI 35.
-
Darwin folose;l,e cunoqtinfele lui lluxley, exccpliontr,le liu a,cea perioadd,, in descrlielcir,
rtuatol]Iiei cornpara,te il creielului prirnatelor qi omului. Dilr ploblemil, :lceasta estc intregitd,
de Dar:win prin stutliul instinctelor qi facultd,filor mintale.
In tlescifralea inmdirii antropoidelor cu omul, I)all.in acordii o mare pondere
ltlobelor antropologice, oare cril,n inc[ foarte s5,race ln t'irnpul sd,u 3". $i ln aceastri problcrnf
cl face unele tled.uc{ii care s-au dovedit a fi juste.
Nu lipsesc nici elementele noi de sistematicir, din stutliul filia,fiiei omului. Ifnele -_
gl'eu cle infeles pentru vl'emezu noul,strd,
-, ca :lcelea plivind alcd,tuirea, unui regn special
pentru orn, an fost ursor respinse de l)arwin lrrin nerealismul lor. Au fost insi alte incer-
cd,ri greqite d.e sisl,ernaticl care au trebuit sd, fie altfel comlli,tute. Aqa,, de exemplu, Owerr
il incetcat s:i creeze un ord.in special pentru specia urnanf, folosind ca argurnent clezyol-
t,area extrem de irnport,antil, n creiemlui utnan. Darwin lespinge ryi aceste incercdri nefundate,
tletttortstrintl cil dezvoltarea intr-adevdr foarte rnare a creierului utniln nu poate conl,rabalansa
lllarea mulfinrel cte asernd,nd,ri ale al{,or pd,rfi ale corpr:lrti trrneneso cu prinrilfs}e, rlga incit
uu exist5, nici o justificare Etiinf,ificfi pentru a situa omul lntr-un orclin tlistinct 37. Clasi-
ficarea maimufelor se face azi tlup5, criteriile stabilite d.e l)rlru'in, o&re qi in acetr,sti, pli-
vinf,d, s-a dovcctit a fi un foarte bun sisternatioian 38. Nici un alt biolog inaintea sa, pentru
a d,emonstra d.escentlenfa unei specii, nu a, folosi,t conco'ntitant date d.e anatomie cornparat5,,
embriologie, antropologie, clate privitoare la instincte, la comportare, la facultd,file cere-
brale etc. Pentru toate aceste mol,ive, putem consid,era, fd,rd, sd, greqim, ci, studiul lui Darrr.jrr
asupra rnaimufelor ryi asullra descendenfei omului intrece priu valoarea sel tot ceeitr (io so
scrisese in a,ceast5, epocil, referitor la acest,ea. ,[)sigur, pentru crrnoqtinfelo nousl re dc ztzi
a,rgurnentele lui l)arrvin privind filiafia speciei urnare, intrate rle rnull, in llatrinoniul uni-
versal, nu mai au decit o valoare istoric5,.
Metodologio folositd, de Darwin in l)escend,enla ornului. . . se rleosebeqte in unele privin!,c
cle cea folositd,, de exemplu, ln operele sa,le asupra fecunda{,iei plantelor 3e. Astfel, Darwin

irrcepinrl cu ,'luslralopitlrccus. NrrditaLca outultri t'trlrrczitrLi ut1 c:tt'itctt'f cal'c l.lu so gr:isc;ltr la rrici un alt arrtropoicl
tlecit ln nrocl parfial (Legrrrrrcntul organelor geniLale, uneori piclea tlc pe fafir). lnsri Dat'tr'irr u cxplicitl rrrrtlitaLt.ir
omrrluiprintcoriaseleclieiscxualp. Accasttiuplicarcat.eorieisale u fost. viucombiitut.a (ca1i. X\);inrrcslcncceptalii.
83 Antropologii din lara noastt'ir au adorat Ia Lcolia cit Ilotnittitrrtr:-lc ttu tlt:t'ir';i din ,f'ongirlrrc (pallro s:rs! -
nutir tle l,e Glos Olarli), cir ultirnele, ca qi pritnele, cl'.rrivit dirt l)ryol.ritltr:cidue.
3a Problcrnele eurbliologice;i problerna rttclitnenLarclor utt ritltas piuli uzi rtrguurcrrtrr tlc l.rrzri in filialia
spcciilur (cap. VI).
tis Cap. VI.
35 At'.csLca, pe Iinia archc-o:.;i ltcolntt'opilr,rr, sc l'ctluct'.urt la dorni r:rurrii alc onului dc Ncentltlthal
llrl
celui descoperit la NeanclerLhal 5i Al'c:clui tlesc.operit la Gil,rlalLar);i la un critniu clin neoloLic clcscopcrit intr'-u
pegteri din Belgia pe flul'iul N{cuse.
37 Capit. VII.
' 38 Le Gros Clarli, op. cit.
3e N{etodologia folosit'i in aces{e opere a fost expusi cic V. D. }lArze ii I. 1'. 'farnavschi in ,,Stndirrl
critic intloductiv" lir opcra lui Ch. Datr-in Diferite forme de flori... (Edit. Acitclcrnir.i Republicii Sociali:;te Rorniinia.
1tt65. lt. X-N\-).
 STUDIU CRITIC xt

foloseqte in aceast5, lucrare metoda cleductivfl, element r&r int'llnit in operele sale de
rnaturitate {0.
Metotla inductivo-ded.uctivd, nu este folositS, d.ecit parl;ial ryi nu in toatd, complexi-
tateu ei. Aceasti, utilizare parfiald, socotim cd, se datoregte faptului cd, materialul nu se pre-
teazd,la experimenti,ri c&r'e sI, scoatd, in eviden!5, factorii catzali qi efectele lor, ca in ca zul
r.erificd,rilor ce s-au efectuat pe plante san in studiul variabilitd,tii animalelor sub influenla
selecliei artificiale. Chiar probele embriologice foarte solid.e qi valoroase prezentau lacune
mari in privinfa ontogeniei prirnatelor, datoritd, faptului cd, acurn o suti, de ani embriologia,
d"eqi era mai clezvoltati, decit alte rytiinfe biologice, totuqi nu era decit la inceput, judecincl
clupd, datele acumulate de atunci incoace. Pe cle alti, parte, nu se d.iferenfiase incf embrio-
logia catnzalra, rarnurd, c&r'e pennite o amp15, -r'erificale a multor procese cle rJ.ezvoltare ryi a
mecanisrnelor lor.
Caracterele mairnufelor au fost grupate in trei categorii : anatomice, fiziologice qi
psihice (instincte qi comportament etc.). Metoclologia in privin!:r, lor este foarte riguroasfl,
qi concluziiLe, cele mai multe, au rf,,mas nemod,ificate de timp. De asemenea,, descrierea orga-
nelor d,e striclulalie la insecte, & unora d.intre aspectele jocului nupf ial la arl,ropode qi la p[sf,,ri,
reprezint5, de fapt tot categorii logice bine definite. Aceste aspecte au conl,inuat sd, fie stu-
cliate ryi tmbogd,fite ulterior ryi se g5,sesc expuse ,;i azi in multe tratate d.e zoologie.
Observafiile filcute asupra deosebirilor clintre sexe, asemf,,ndrii puilor cu unul sau
cu altul dintre sexe (mai ales cu femelcle) qi importanlei pubertil,fii in aparifia caracterelor
sexuale secunclare, inflnenfa castrfi,r'ii prepubere arsupla aparifiei coa,melor la Cerui,dae qi
alte asemenea fapte expuse ryi discutate de l)alu'iu in Descenclenla om,u,Iui. . . au de :r,se-
rncnee) o mare valoare qi, grupate pe clase cle fenomene, ele pot dc asemenea constitui cate-
gorii de fapte analoge. Dar in amplele descrieri a,supra semnalelor legate cle procesul imperc-
cherii sau de comportamentul multor specii in acele:r;i imprejurS,ri, aplicarea metoclei induc-
tivo-deductive se clovedea anevoioasd,, printre altcle qi prin fa,ptul cd, nu se puteau folosi
rnetode de observare, nici metode obiective d,e apreciere qi verificare a efectelor acestor
mijloace asupra, vigorii Ei prolificitd,f ii oblinute prin selecfie sexuald'. De-a,bia in zilele noastre
pcntru semnalclc auditive ryi r.izuale s-a ajuns in unele cazuri la md,surarea efectelor selec{,iei
sexualeal. I)e a,ceea concluziile lui Darrvin in privinf,zl rolului ,1i extintlerii sistemului de semna,-

a0 Nletoda dcductivl este folositl tle Darrvin pcntru prirna oarl itr luclalea sa din tinere!.e asupra,reci-
filor de corali". Darrvin vorbe;te despre folosirea metodei detluctive ln aceasti oper[ in Autobiografia sa: ,,Nici o alt{
Irrcrare de-a lnea nu am inceput-o intr-un spirit aEa dc deductiv ca pe aceasta. . . " (p. 108, rindurile 8 gi urm.
dc sus). Iar mai tleparte, tot iu aceeaqi lucrare, Darrvin scrie cI numai la descrierea ,,recifilor de corali" el a folosit
o ipotezir in prirna ei fornrulare, pe cind mai tirziu ipotczele iniliale au fost regulat ptrr{site sau modificate, ,.firi
lntloialzi cir aceasla nr-a flcul sii nrr mai am incredcre in rationamentnl deductiv" (p. 160, rindulile 1gi 2 de jos).
'l'ottrgi, Darrvin a ruai folosiL nreLodzr cleducLivir. Aqa, de exenrplu, ln c.apitolul al VI-lea al l)escendenlei..., la
paragraful ,,Locul dc nagtrrre :rl ornenirii", I)arwin factr trrnritorul rafionarrternt deducLiv: ,,ln toate nrarile regiuni
ale globului, nriturifelcrltr vii se nplopic nrult de speciile clispimte care au triit ln acecaqi regiunc". Iiste foarte
probabil cir Africa u fost locuitti altitdatri tle inaimufe dispirute. (Darrvin ciLeazra Drgopitlrccus\ foarte asettrdnltoarc
cLr gorila ,;i cirnpanzcul. Oricum, acestc doul sJrecii sint. actualmente cele care se aplopie cel mai mult de specia
unranir; csLc rnai probabil cri str[rnogii no;tri au trdiL pe continenlul african <lecit in alti parLe. De asemenea,
speciilc ar:tua.le clc platirin(', caro au unele caracteLc ce se legdsesc gi la otn, tlSiesc uumai in l,umc:r Veche, qi nu
in Lunrea Norli", rrnde nu s-a lgisil pini acurn nici un Arc:hentrop. l)escoperirea Australopittrcilor in sudttl Africii
a rlat ulr ltou funclament ralionanrentului deductiv al lui Dlrrvin, dqi - cum arn arS.tat nrai lnainte - pozilia Austra-
Iopithecinae-lor fali rle I'Iominae este inci irnperfect elucid ttri.
a1 Redirn un singur exernplu : ln laboratorul lui J. Il. S. Haldane s-au ficut misuritori ale intensitdtii
selecliei sexuale pe Drosophila subobscura. Au fost puse impreuni femele negre cu masculi galbeni, culoarea gi
ritmica migclrilor in cursul jocului nuplial aclionind cu semnale indicatoare a deosebirilor dintre cele doud rase
(Rendel) Ei s-a stabiliL cri numai 3o,to din femele depun oul fertilc. Femelcle negre rcsping ln mod activ masculii gal-
beni. (J. B. S. Ilaldane, paragraful ,,Sexual Selection", p. 131 -132, in cartea eclitatl de P. R. Bell Darwin's
Btological lltork, Some uspects reconsidered, Nerv York, J. \\/illey & Sons, 1959).
\Ii STUDIU CRII'IC

ltzirt'e-'li1 alrinlalc plezintd,, pe lingf,, elernente rleosebit rle valoroase, unele greqeli cle interpre-
t;rl'€. ituprecizii ryi oscilafii. l{u i se pute& cele lui Darwin s5, rezolve problema penajului
si a condif,ionfi'rii sale hormonale, care a fost pusd, abia in zilele noastre. Se poate afirma
L'a aceastd, problenrd, qi-a gd,sit doar acum o metodologie adecvatd, de studiu -* Di, implicit,
rle i'ezolyare - tle;i mai prezint5, incd, lacune. DIm mai jos citsl:2 exemple.
r\u fost cletectali la nevertebrate hormoni sexuali qi alli hormoni asemf,n5,tori cu
cei t1e la vertebrate. in ambele grupuri s-4, urrnirit efectul castr5rii asupra clezvoltH,r:ii
ot'ganelor copulatoare sau al caracterelor sexuille secundare. S-au obsen'at, de exemlrlu la
crttstacei, efecte asemd,nd,toare cu cele descrise d.e l)arwin la, Ceraidae.
La vertebrate, in special la pd,s5,ri qi mamifere, s-a studiat foarte intens problerna,
conclifion5,rii hormona,le a penelor qi, respectiv, a pd,rului. S-a stabilit de mult existenfa
a douf categorii de animale : prima este constituitd, din speciile sau variet5,file monomorfe --
la care cele c1ou5, sexe nu ,se d.eosebesc prin catactere sexuale secundare nici inainte, nici
tlupf,, matura,{,ia sexuilld,. A tloua categorie, dimorfele, cuprinde animalele care prezintd,
tleosebiri in privinfa caracterelor sexuale secunclare dintre mascul gi femeld,, deosebiri
orl,re, aDa cum a ard,tat l)arwin, apar in general in procesul cle maturafie sexuald. I-:a primele,
la monomorfe, penajul ar fi condifionat in mod predominant d,e factorii intrinseci, genetici.
irr a,cest grup ar intra multe pd,s5,ri qi mamifere care trd,iesc in perechi, degi nu in motl
exclusiv. in al doilea Srupr pe ling5, factorii intrinseci, la condifionarea penajului s-ar adS,uga
factorii horrnonali declanqatori sau modulatori, precum gi sistemul nervos central. Ace,lti
factori c;apdutd, o mare preponderenfd, a$upla factorilor intrinseci. Aceste caractere clistinctive
rupar deseori, dar nu exclusiv, ler, pd,s5,rile poligame. S-a stabilit la unele existenfa tipului
neutru (P6zard), no{,iunea ,,treptei de rd,spuns" la acfiunea hormonald,; s-a stabilit la altele
ircfinnea ferninizantf a hormonilor sexua,li (Gooclale, P6zard, Parhon, Zawadowshi, Cari-
clroit, Dornm, Sand. el,c.). fJ-au stabilit qi alte date int,eresante. Oele rnzli rnulte experienfe
s-atr fd,cnt pe Galinaceac Si mar,i pufin pe I'asseri,forn?,es ryi Palrni,ped,ae, Pe ling5, hormonii
sexuali s-a scos in evidenf'[, influenla horrnonilor hipotizuri, tiroiclieni ryi suprarenali, iar ilr
rultimul timp ryi a celor epifizari. I)atele ilsupra, horrnonilor la nevertebrat,e (de cxemplu
la insecte) qi asupra, contlifiond,rii horrnonale a penelor au ajuns aga de nunleroase, incit se
lin colocvii sau simpozioane internalionale (cle exemplu, Simpozionul internafiona,l de la
Brno din august 1966 asupra endocrinologiei insectelor), se scriu sinteze ,;i monografii (cle
exemplu, P. P. Grassd Types m,orlthologi,ques du plumage, in Trai,td d,e Zoologie, vol. XY,
Paris, lVlasson, 1950). Din toati, aceastl, importantd, masd, cle clate qi fapte rezultd, 1rrs5, cil
incir, nu cunoaqtem cauzele biologice care duc la climorfismul sexual sau la absenfa lui.
Deci d.in acest punct de veclere nu sintem mai avansali decit era Darrvin clncl a pus
aceastd, problem[.
Pe clo altd, parte, calea pe care se merge nu c15, r5,spuns la problema riclicat,d, tle
Darwin in Descend,ett{a ontu,lct,i. . ., d"acd, la speciile sau variet5,{,ile cu dimorfism sexual
a,1larif,ia, ,,penajului cle lnx" (ca s5, nu vorbim d.ectt cle p[sd,ri) intr5,-salr nu-sub imperiul
legii selecliei sexuale si, in acest car,, dacil,influenfa acestei fonne d"e selectic creqte vigoarea
clescend.enfilor gi prolificitatea femelelor.
Metoclologia folositil de Darwin privitor la semnale a avut p5,rfi pozitive qi negzr-
tive. Printre primele semnald,m lncerc&rea lui Darwin cle a determina formele pe care le
ia,u semnalele qi rd,spindirea (generalitatea) fenomenului. Printre laturile negative ale meto-
clologiei sale se situeaz5, in primul rind faptul c5, cercetarea semner,lelor a fost limitatf cle el
nrrnai la actul imperecherii, ceea ce a ingustat mult problema. Darwin are merit'ul incon-
 STUDIU CRITIC XIII

testabil de a fi atras atcnfia, a,supra importanlei sernnalelor ca rnijloc cle coumnicare intre
animale sau asupra ,,schirnbului de informafii clinl,re indivizi" (P. Ma,rler) a2. Acoetsta este
o laturd pozitivl a Descendenlei omului,. . ., d.arr a$a cum s-a vl,zut ulterior, comunicarea
prin semnale nu se limiteazd, numai la manifestdri legate de actul imperecherii. Dle nu
reprezintd, numai expresia reflexului innflscut de reproducere, materializatd, prin diferenlieri
de orga,ne speciale qi prin comportament instinctual aclecvat acestui scop. Comunici,rile
intre animale se stabilesc qi in alte domenii, cum sint cel de ap5,rare 43, de g5,sire a hranei
etc. aa. Cu alte cuvinte, comunic5,rile clintre animale se manifestf qi ca materializd,ri ale
altor reflexe fundamentale. Metoclologia folositd, cle Darwin ln cazlnl semnalelor nu a fost
clecit parfial revelatoare a tuturor circumstanfelor cind animalele folosesc selnn.cLlele. De
aceea Darwin nu a reugit sd, intuiascd, marea insemnd,tate a semnalelor qi nici trecerea cle la
semnalele simple, reprezentate la maimule prin graiul nearticulat, la semnalele complexe,
reprezentate la om prin graiul articulat. Aplicarea principiului gradafiei pe care l)arwin
l-a mlnuit arya d,e bine in rezolvarea altor probleme d.e evolu!,ie, dezvoltarea cle la simplrr
la complex a instinctelor inndscute, toate aceste metode nu an fost folosite decit foarte
pulin in privinfa semnalelor si d,e loc in privinfa formd,rii graiului articulat, al ornuiu.i, dersi
Darwin sesizeazd, just leg5,tura clintre semnale si instincte, ca qi dintre semnalele anirnalelor
qi limbajul articulat al omului. I)e aserneneir,, el observil cS, animalele osi copilul se nasc clr
tenclinfa de a emite sunete. Sernnalele caracteristice fiecd,rei specii se inva{,[, cia si lirnbrr,
pentru orn. I)zr,rwin explicfl trecerea de la limbajul nearticulat la cel articulat pe baza, princi-
piului folosirii sau nefolosirii pi,rfilor. I)esigur, coard.ele vocale ale stri,moqilor no;tri
sinrieni trebuie sd, fi fost folosite din ce in ce mai d.es in timpul evolu!,iei lor spre specia
urnan5,, deoarece o d.atd, cu tlezvoltarea muncii apd,reau incetul cu incetul elemente noi,
care trebuiau ryi ele sd, fi influcnfat ginttirea qi dezvoltarea procesului cle vorbile a5. Lucrarea,
lui Darwin rfi,nrine lacunar5, atit in aceastd, problemd,, cit qi in aceea a factorilor cauzali care alr
influenlat trecerea cle la strfluroqul simian la omul actual. Considerarea selecliei sexuitle ca,
factor cauzal in condifiile hoardei qi a societdtii oamenilor primitivi, nu este nici verosirnilf,,,
ttit:i convingdtoare. Dnpd, piirerea lui llngels, ,,un anittlal lr,tit de deznrtrrirt cunr el'rr otntrl
{r P. XIarler, I)euelolimertls in llte Sludy rtf Arttntal Oon'numicatiott, lu .Darruin's I}iolrtrlicttl ll'orl. ,Srrnte
"4specls reconsidererl, eclitat cle P. fir. Ilell. Iricl Yrirli. Scirnces liditions,.L \Yilley & Sons, l{ll-rl), p. 151.
as l'larlt r relatcazi cir irn:rliza sernnalclor sorrorc enrise cle pisirri gi analizatc t:u rt,irrtolrrl srrnograftrlrri
arati ci vrabia americanir eurite 2l rlc semnale, sfretlelugul 19, pitigoiul 21, cintezoiul urai 1-tu!irre (Nlarler', p. 20li).
Ditt aceste scntnale, care se emit tot anul, numai unele sinI legate de procesul rcprotlucerii. Piiigoiul s.a. errrit.
semnale de ingtiinlare asupra unui pericol (de exemplu asupra prezentei sau nuurai a rnirosului unei htrfni[.e in
imediata apropiere), r,pentm ca toate prisirile din specia respectivi sri poat[ disptirea din regiunea untlt' a apinrt
ttn dugmal{' (op. ci/., p. 17!)). Prin urrnare, chiar pentnr pislrile caro llrr tririt'sc ln cirrluri ;i nrr folrneazii pcrechi,
interesele speciei primeaz:i. Nlijloacele de sernnalizare devin rnai cornplexe la marnifcrele sociale. Dupir Schneliel
(1917, citat clupi Nlarler, p. 771), lupii care triiesc in grupe puternic organizate folosr.sc 2l tlc sernnale.. tlintre care
15 vizuale, restul olfactile qi tactile. La mairnu{.e, dupii C. R. Carpenter (1934, citat clupi .rtarler', p. 2C}:J), gi}ronul
folose;te 13 semnale sonore, iar ntaimufa ulllitoare 15.
aa l\Iarler redii dcosebiL cle bine interrela!iilc dintrcr condiIiile cle vialir, r'arirtatce
;i nunriinrl senrnalelor.
Dupi acest autor, viala animalelor sllbatice, ,,gi in particular a pisiirilor', cste dominati de un nurnlr limit.at de f:rc-
tori care coplegesc ln importanli pe to!i ceilalfi. Aceasta cste adcv[rab .,si pentru viafa lor socialii ;i pentru intcrac-
liunile lor cu mediul extern. Astfel de acliuni, ea ajutorul altora pentru sesizarea pericohrlui (in special fa![ de tovard;ul
de viafi gi falir de pui), ciutarea hranei, pistrarca contactului cu membrii aceleiagi sperrii qi deasupra tuturor replo-
ducerea, toate acestea fac probabil rnai eficient sI posezi un vocabular mai restrins, dar care si poatl fi folosit ;i
inleles din primul mornent", p. 203.
a5 F. Engels, in Rolttl muncii tn procesul tle transformare a maimulei tn om (in K. Xlarx
;i F. Engels,
Opere, vo!. 20, Bucuregti, 1964, p. 470-471), afirnrl : ,,Dominatia asupra naturii, care a inceput o clal"i cu dezvol-
tarea nriinii, cu munca, a llrgit cu fiecare lrou progres orizontul omului. El descoperea rnereu la obiectelc rlin
naLurL insu;iri noi, necunoscnte pini atunci. Pe de alti parte, perfec!ionarea rnuncii contribuia irr mod necesar
la o tot mai strinsir apropiere lntre menrbrii societirfii, lnmulfincl cazurile de intlajutol'are, cle colaborare gi ficlndu-l
1le fiecare intlivid st-r aibi conqtiinla limpede a utilitdfii acestei colabolirli. Pe scurt, oamenii in devenire au ajnns la
un ptrnct cind au auutsd-;ispun(r cer.'a rrnul al[uir. Necesitatea ;i-a creat organul: laringele neclezvoltat al maimufei
s-a Lransformat incet, dar sigur. ..".
 S UDIU CRITIC

in prooesul clevenirii sale. . ., pentru a ieqi d"in animalitate, pentru arealiza cel mai m&r'e progres
cunoscut in naturi,l favea] nevoie d.e un element in plus; incapacitatea de apd,rare a indi-
vidului izolat' trebuia inlocuitd, prin puterea unitd, qi acliunea comunfl a hoardei. . . Tole-
ranfa reciprocd, a masculilor adulfi, lipsa oricf,,rei gelozii au constituit. . . prima condif ic
pentru formarea unor astfcl cte grupe mai mari qi durabile, singtrele in cadrul cf,,ror sc
putea silvirgi transforma,re& animalului in om" {'j. Argumentalia lui Engels privitoare lit,
rela{iile d.intre b[,rba!i qi femei este bazatd, ryi pe procesul evoluliei familiei, clescris cle
I-i. Morgan. Nu i-a sc5,pat nici lui Darwin existenla actu ald, a nnor forme de c5s[torie in
gruPr dar el a calificat-o drept un aspect cle desfrinare a femeilor, foarte rispinclit la popoa-
rele sf,,lbatice. El nu a vduzttt, ln cd,sd,toria in grup dovada unei etape inc5, persistentX, la
unele popoare, etap5, parcursi, qi dep5,;itd, de alte popoare +7. La primele problema selecliei
sexuale nu a cf,,p[tat impoltanla pe care a cXpatat-o ulterior reciprocitatea alegerii qi
importanla afectivd, pe care o :lre in cd,s[toria, monogamil, cind in aceasti, cls[torie
ctttlrul evoluliei sociale intervine numai afecfiunea, ryi nu interestr cle orclin material.
- in
-
Ceea ce n-a reursit s5, sesizeze Darwin ca factori cauzali a reuqit s5, vadd, trngels.
Pentru llngels, cei mai atpropiafi strLmoqi ai norytri trebuie sri fi fost neapflrat animale sociale.
Transformarea lor s-a fd,cut prin creryterea gradatd, in complexitate a, interrelafiilor strinse
cal'e s-au stabilit intre factorii bierlogici ryi cei sociali. In caclrul ultimilor, factorul-motor
a fost munca. Ea a rtvnt un rol din ce in ce mai important, pe md,sura evoluf,iei forfelor cle
prod,ucfie in cadml societd,fii omeneqti in continud, transformare. ,,Munca... este prima
condi$ie de bazra a intregii viefi omeneqti, qi anume in asemenea grad, incit, intr-un anumit
sens, trebuie s[ spunem cL munca l-a creat chiar pe om. . . '){8.
Am cd,utat cu multd, atenfie in Descenclenla omulu'i. . ., in Autobi,ografi,n, ca ryi in
corespondenla sa, elementele judecf,,fii logice care l-a fd,cut pe I)arwin si, asocieze folmaren
raselor umane cu teoria selecliei sexuale, dar nu am gdsit nimic at'.
I)esigur, nu-i putem reproga azi lui Darwin c5, n-a putut sesiza acum un secol toate
aspectele unei probleme aga, cle cornplexe, cum este aceea & semnalelor deoa ece ryi geniilc
au lirnitele lor,
Tinem numa,i si, sulllinietn ci, aplicarea neaclecvatd, a teolitri selecrf iei semaltr irl (r\.o-
Itt!,ir, slieciei llmane rttr irrfirml, r':rlilbilita,tea acestei terrrii, ci nr':rl,li nnrnn,i lln ,,r'a!,ionaurelrl;
rle lelir,l,ie greryil,tt in prolrlentrr, descenden{,ei omuhri.
.ln ult,imii a,tti, lrotrlerna serrrnalelor: lr fost reluat,fi. (-1u at:t.,irs lF, rtaazie s-n put,ut, tletuons-
1,rl cf,,, cel pufin in trnele cazuri, selecfia sexuali, reprezinl;5, nn ftinixnen legic, care nu a,re insf,,
generalit;a,tea selecfiei natula,le. fmpi,rt;flqim felul de ra vecle:l a lui Haltla,ne, elupti cale ,,este
lneil prea devreme ca sI, $punem clacd, select,ia sexuald, irre inrportanf,a pe cate i-o atribuie
I)arwin sau dacf,, ea nu are chiar o importanfd, ,si nrai mare. \ru existfi, insil nici o incloiali
asupra realitd,fii selecfiei sexuale".

rc F. Engels, Originea farniliei, a proprietdlii priuate gi a statului, ln I{. l\Iarx gi F. Engels, Opere, vol. 21,
Bucuregti, Edit. politici, 1965, p. 40-41.
47 Darwin lnstr ln Descendenla omului... are nu numai fafd de clsitoria in grup, dar;i fa{d de mun-
citori gi de etica lor, ca gi despre femei, aprecieri de clasi cu totul nefundate gi nejuste.
a8 F. Engels, .Rolu/ muncii..., in op. cit., p. 468.
{e ln afara datelor din Descendenla omului, , ., am consultat scrisorile, deoarece ln corespondenli Darrvin lqi
expunea mai liber plrerile sale.
' lntre materialele rdrnase de Ia Darwin slnt tloui scrisori ale sale citre Wallacc, tlatintl din 1864 9i 186?,
ln care vorbegte despre rolul selecliei sexuale ln formarearaselorumane, fdctnd afirmafii pe care nu lc algrrmenteazi.
ln sct'isoarea din 28 mai (1864) adresati lui Wallace, Darwin afirmd : ,,Binuiesc etr un fel de selecfie sexuali. a cons-
tituit mijlocul cel mai puternic de forrnare a raselor" (F'r. Darlin, Life antl Lelters,III, p. 90-91). Aceeagi idee
este reluati ln alttr scrisoare, tot c[tre Wallace, scrisd la 26 (1867) : ,,Eu cred cu tririe cri selecfia sexuali a fost prin-
cipalul agent ln formarea raselor umane" (ibidem, p. 95).
 STUDII] CRITIC Xv

In paragraful urmiltor ne propunem si, analizf,,m interrelaliile dintre selecfia naturalS,

qi selecfia sexuald,, incerctnd sd, ariltd,m ceea ce este comnn intre ele qi ceea ce este parti-
cular ultimei.

SIi)TIECITA SI)XUAI]A $I SEI,ECTIA }TATIIRALA

Rearnintim din caracterele selecliei naturale numai ubicuitatea ei la toate organis-

mele, pe orice treaptd, d"e clezvoltare, d.e asemene& caracterul ei util pentru specie.
Rd,sptttnitire.Tn compa,ra!,ie cu seleolia naturald,, seleclia seruald, prezint5, o rd,spindire
mult mai restrlns5,. Ea nu pare sd, se manifeste la microorganisme gi la celenterate, fie cd
au sexele sepa,ral,e, fie c5, sint hermafrod.ite.
I)e asemenea, selecfirr sexuald, nu cuplind.e nici nevertebratele hermafrod.ite ryi nici
speciile riu monomorfism sexual. Chiar in rindul speciilor cu dimorfisln sexual ea nu este
uniYersal rlispinditfl.
Aparifia cert[, a selecliei sexuale tlin clescrierile lui Darwin si ale continuntorilor
sX,i cont emporani ar 1r5,rea si, coincidd, cu cliferen{,ierea celornatelor. Cele mai clare cazuri
cle selec.tie sexuali, s-au clescris la, artropoclele mai evolual,e: la pit"ianjeni ryi la inseete ca qi
la vertebratele superioare : pds5,ri qi mamifere.
Constatfl,rn rleci o concordanfii, lntre fortnele net exprimate tle seleclie sexua,lf,, nsi
exist,en!,a runri nivel superior cle organizare a animalelor, a sisteniului nervos central qi
& ceea ce nunrint azi ,,activitate nervoas5, superioard,".
Il,ela!,iile clintr:e instincte si un element esenlial al selec!,ici serutle, semnalele, sint
foarte bine eviclen!;iate in Descend'en(a om'u,lu'i...
S-:lu subliniat d"e c5,tre l)arwin qi de alli biologi analogiile tsi deosebirile clintre selecfia
naturalf,, qi cea, sexrur,li. Rearnintim c5, ultima act'ioneazil, dupf,, Darwin, intr-un fel mai
pulin riguros decit primn (c;rp. at YIII-lea) qi masculul este mult mai mod.ificat d.eclt
femela,. Seleclia sexuald, p&re s[, se rnanifeste rineori fd,rd, folos, ba chiar exptllre sltecilt,
(rnerscnlii fluturilor qi p5,s5,rilor frurnos impodollifi sint observa{i ryi distruqi mai lllsor de d.u;-
rnanii lor.). Seleclia sexnali, mr d"epincle de vreo supelioritate in lupta pentru existen!;tr,,
ci drxrr. rle losibilil,ate:l unol masculi tle u invinge alfi masculi (cap. XYIII reztttnrtt;).
Cilract,er,ele rleost'lril;e llle mtrsculilor: iu caztrl tlirnorfismului s€-Yrl:Il se l;t'ltttsttrit prirr
fernele, clar ele tlevirr eviderrl;e numai la ttrasculi (ca,p. XVfTf).
Selec!,in, serualil nu. ur. ac!;ionLr, concottrit,t-'nt; (ru selec!ilr, rt:ul;ttt'nlii, cllltl stts{,inea
!Va,1l:.lcle, (ca,p. XI), c€€fl, ce nu pare sL fie orrt(:t;.
.Dar:, rlupzi pd,rerea, noastr5,, rleosebireru ce& nt:li itrrport,ant;L itttrc itceste dotti, forme
ele selec{,ie
- arnbele clescoperite tle I)arwin - constl, in a,ceea cL ele lelrrezinti, fennmene
cu totul diferil,e.
Seleclia naturald, este cea mai general5, lege a lumii organice. Seleclia sexualfi, este
nn fenomen limitat Ia animale. Microorganismele qi plantele, neverl,ehratele hermafrod.itet
specii cu monornorfism sexual, amfibiile, marea majoritate a speciilor de peqtir specii care
constituie familii d.e Ia eclozitrne (de exemplu, porumbeii q.a.), foarte multe, dacfl, nu ma-
joritatea, speciilor cu fecuncla{,ie externd D.a. nu sint dirijate de seleclia sexuald,.
Seleclia sexualil, jud.ecatd, prin oaracterele sexuale primare qi secundare) ar constitui
1n element suplimenta,r ln materializarea caracterului fundamental, general, al oric[,rui
organism de a-rsi perpetua specia. In acest caz perpetuarea se efectueazd' prin proces sexual,
iar selecfia sexualai este eviclenti, la speciile la care acest proces irnbracil, formele cele mai
evoluate ca organe, comportament qi diferenfe intre sexe.
 X.\'I STUDIU CRITIC

Existd, de asemenea ryi alte deosebiri intre seleclia natural5, qi cezr sexua,l[,, peli1gd, cele
setnnalate mai inainte. S5, nu uit5,m cd, seleclia naturalS, aclioneazd, in tot timpul ontogeniei
pe cincl cea sexuald, numai din momentul atingerii maturitd,fii sexuale. llijloacele c1e mrni-
festare ale selecliei natura,le sint cunoscute qi pot fi folosite de cresciitori in cadr.nl selr.g-
fiei artificiale. Mijloacele cle acfiune a,le selecliei sexuale abia in tirnpul nostru s-a viizlt cii {,i1
cle sfera reactivitd,fii qi sistemului endocrin care dirijeazl,toate manifest,iirile legal,e tle inlrg-
recherea animalelor. Aceasta explicf poal,e de ce nu apare selec{;ia sexualzi lcolo 11rlc sisl t'-
mul nervos mr-i prezent (plante ryi protiste) sau unde este incd, insuficient rle clezvoltrt cri l:r
celenterate ryi viermi.
O alt5, cleosebire este cf, pe cincl selecfia naturalf, acfioneazd, asupra oric5,rei str.pctlr.i
,,si oric5,rei funcfii, selecfia sexuald, nu apare declt in cadrul reflexuhri
funclamental cle lierpe-
tuare a .speciilor. $i in acest caz numai in formele de perpetuarc prin proces sexlal.
Dnpf,, pi,rerea noastrd, in teoria selecliei sexuale se scoate in eyiflenlri aparilia lnui
element nour sub influenfa selecfiei naturale. Acest element nou este reprezentat cte sernn1le.
Semnalele sint de naturi, foarte tliferitf,, : auditive, vizvale, olfactir.e, tactile. in
ttltimul tirnp s-att de"scris la animale emiterea cle undc gi diferenliere de apar.itte selzo-
riale cle tipul radarului, eare recepfioneazri undele sonore sau a eelor care nu ial acenstii
for:mil (de ex. la lilieci etc.).
Emiterea senln&lelor este interpretatil de continuertorii contelnporani ai lli Jlrrrrvirr
in acest domeniu c& tln mijloc tle comunicare intre inclivizi ;i cle informare asltpr.a 1ul,ur,or
elementelor favorabile sau nefavorabile care apar in rnetliul lor de via],d, (se sernnaleazir,
gd,sirea hranei, du;manii speciei, limitele teritoriului pe care s-a stabilit o turmzi sau o fanrilie
etc.). Darrvin Are rneritul cle a fi atras atenfia, o c1at5, cu lansarea teoriei selec!,iei sexlale,
ryi asupra unora tlin formele esenliale cle cornunicalie intre animale cu ajltorul septnalelor
satl, mai exact, cu a,jutorul primului sistern de semnalizare t1 animalelol., a c5,ni sfer[ tlg
acfirtne tlepfi;eryte mult limitele procesului sexual, dar il cleserr-e;1,e qi pe acesta.

*
' in cotttrlttzie, f)asaattdenla omttltd;i seleclia seuualti este o operil tieoseltil,ri, cp lrrrll,g
elemente pozitive.
fnfluen!,a ei asuprt contemporanilor a fost foarte martr, chrar.6ac[, n1 toatt) ])1,o-
lllemelc discutate de Darwin in aceastd, operd, au influenfat in mocl egal pe contemporrlnii
$i pe continuatorii si,i. Iescendenla omu,Iu,i... figureazra azi in tezauml qtiinlei lniyer.sule
ca o operii clasic5,. I:ncl'&r€& conline multe laturi care pentm noi a1 azi o valoare istoricd,,
fiincl dePd,qite de noile descoperiri stimulate intr-o milsurd, qi tle conlinutll acestei
-
opere (cle exemplu in tlomeniul filialiei omului).
Cealalt[, problemd,, qi anume aceea a semnalelor, si, legati, cle ea, i,eoria selec!,iei
sexuale, a depdgit cu mult nivelul epocii in care a fost scris[. Ea a fd,cut o impresie foarte
inegald, asupra contemporanilor gi continuatorilor sd,i. Teoria selecfiei sexuale a fost primitS, cu
r[ceal5, de mulfi biologi. Yaloarea ei reald,, in special a semnalelor, se relevi, abia in zilele noas-
tre, cind neurofiziologia qi l,ehnica au f5cut progrese suficient de mari ca s-o poatd, infelege qi
clezvolta. Azi, primul sistem de semnalizare qi legd,turile sale cu cel cle-al doilea sistem de
semnalizare, limbajul uman, sint nofiuni curente care credem noi
teoria semnalelor lui Darwin.
- - s-au dezvoltat 6in
$i din acest punct d.e vedere Darwin a fost un genial precursor, ale cf,,rui iclei sinl,
valabile ryi in "trremea noastr6.
Acen. V. D. ltAnZA
I*-{'^ . # t, ,'ti "-:.-
 PNI]EATA LA EilITIA A DOAA

In, d,ecursul retipd,ritu,rilor" cotuseailiae ale prirue'i ed'ili,i a lucrd,ri'i' de fald, publicatd
6tt, 1871, am fost 6tt md;urit, sd,,introCuc ntai multe corecturi'impsortante,'iar acum, deoarece
a trecut utt, timp ntai 6,yudelungat, m,-am, strd,du,'it sd, Ttrofi,t de necruld,toarea tncercare la care
a fost supusd, aceastd, earte si m-am ltreaalat de toate cri.ti,ci,Ie care md s-au pd,rut itt'stificate.
Sint de asemenea, entrem de |ndatorat rntui mare vtu,md.r de corespondenli, Ttentru 'ilumd,ru,l
surpri,nzd,tor cte fuStte :si r.tbseraal,ii ,ineclzte pe c&re mi le-au com,u,nicat. Acestea au fost at4t
d,e ntttlte, 6nci,t 'tnt, anl fost 6tt md;tu'd, sii Ie .folosesc clecit pe cele 'mai 'im,pot'tante, aneuittd
o listd, a acestora,, prec,u,yn ;'i a corectd,r''ilor mai,'i'mportante. S-au, introdus ci,teua ilu,stral'i'i n'oi,,
i ar palru, ditttre clesene\e tter,-iti, au, fost lnloeu,'ite d,e altele mai bune, enecutate dupd' natu,rd'
de cd,tre dl. T. Jtr/. lToort. 'f'rebu,,ie sd, atr"n,g1 /in, mod sltecial nten{i,ct osrrf)ra ci[ort,a obseraali,'i,
pe care Le clatorez amahil:itdli,i ptrof. Ilunley (add,u,gatc ca, su,pl'iment la sfi'r1itttl pd'rli,i I),
asupra naturii difere,iiltlor ilintre cre'ieraLl, uman gi, eel al rnui'irtu,lelor su'per'ioare. Mi,-a pd,r'ttl
deosebi,t de bi,tte s(r Ttrezinl, aceste obseraali'i, deoar"ece 6tt, ult'imti, ci'tr'iua ani au, apd,rut pe coruti-
nent ntai, multe lucrd,r"i, asu,pra acestu,,i sttbiect ;i 'irnltortnn{a lor a fost, 6n, unele cazuri, consi'
derabil enageratd, de critre au,tor'ii, de Ttoytular'izare.
Prof,it de aceastd ocaz,ie ltetttru a obserua cd, d,eseori eri,ticii rnei Ttresu,pun cd, atri'bu'i
toate mod,i,ficdrite struetrtr'i,i corporate gi, capacltdlii mintu,le ent:lusi,a selecliei, naturale ale
,u,no?' astJet (le uarialii, care si,ttt ad,eseu derzurnite sltotit&ne, pe c/tnd, ch'iar 6n pr't''ma ed'ili,e a

Originii speciiior , enl t.tfi,mn,at 6n tnotl d,istittct cri o m,are greutate trebtt'ie atribui'td, efectelor
mo.ytenite ale .fohsirii y,i, nefolosi,r',i'i, i,n tegd,t'urd, afit cu corpu'\, c6t gi cu mi,ntea. Am, atr'ibu'it,
d,e asernenea, o o&recfire rnodi,fi,care ac{itm,i,i, d'ir"ecte ;'i Ttrelungite a cond'i{ii,Ior mocl'ifi,cate d'e
aiald. !l'rebu,i.e sd, se !iu,d, searna 6ntr'-o oa?'ec&re mdsur"ci gi, cle reaer"s'iuru'i stt'tt'cturaler in'ttmpld,-
toare 1 gi, ntt, trebu'ie sd u,,itdm nic,i ceea 0e &rn nurn'it a'estere ,,cot"elat'i1tii,", futlekgAnd prin'
aceasta cd d'i,ferite pd,rli ale organi,za!'iei, si,nt legu,te /i,rttre ele tn,tr-un mod o&Fecut"ftL necunosc'ut
g,i civ, atwtci c|rut! tnta tlitr, pd,r!,i aaria,zd, ta fel fac pi altele; gi' tlacd IA tt'rta, di'tt, ele uaria-
!'i,ite se acntruuleazd, 1tr',irt, selec{ie, alte gtd,rli aor fi modifi,eate. S-a spus apoi de m,a'i rnulli,
ct'it,ic,i, ttttnrc,i c|nd anl co'ttstatat cd ntul,te detal:ii struatnrale nu pot fi erptlieate la om gtrin,
selecli,e naturalii, cd am iin;entat, seleeli,a senuuld,; anl prezentat totrt;i, o sch'i{d, clestul de alard,
a acestui prfurciytitt,/i,tt, printa edili,e a Originii speciilor, afilnfi,'nd acolo cd, acesta este apli,eabil
gi, la om. Acest subdeet at seleeli,e'i senuale a fost lratat An moil amd,nun,{it tn, ltr,erarea de fald,
rl,iit sim1tlul ,inotia crY perrtru prinul tlill,ri rni s-a, ltrezent,at aici ocazin de a o face. Am, fost
) PREFATA I,A EDJTIA A DOUA

'intpresionat, mul,te d'intrc crit'icile pe junud,tate faaorabil,e &supra, selecliei senuale se asemd"nau
cd,

cu, cele ca,re au fost forrnu,late h

Anceptut asupra selec{'ie'i ,naturu,Ie, cu,m stnt aeelea du,pd, care
(selecli,a) ar erpli,ca nunl&i u,tr, m,ic ,tturnd,r de detnlii, /i'itsiir, cu, s'igu,ranld, cd, seleolia tttt poate
fi i,n mds'ura tn, care am folosit-o eu,. Conain,gerea, nlc& anr,pra puterii salec(lci semuale
apl,i,catd,
rtinti,ne nezal',"t(ltcinatd,l este 6nsii ltrobabil sau chiar a'proape sigu,r't,t"t'trt,o,i rntilte ditttt'e concltt-
ziile mele aor fi gdsite tdtertor gregi,te ; in, 1trirnu, tratare a, u,'nxti stftiect clt greu poate sd fi,e
altfel. Atunci cind natu,ral'istii, se uor .fi familiurieat cu i,deea selec!'iei senuale, aceasttt, aa J'i,
creil, mtr,lt ma'i larg acceptatti, fiintl de pe o"ailtn depl,in, 5i .fuz,orabil naceptatd, rie ctitre mai
nruIte autoritd,li, eom,Ttetente.

Dolr.r, Ber:kenlrrnr, Iient, seplembrie 13i 1.

Prima crlitie, 21 tebnrarit: 1871.

Editi:r a rlou:t, septeinllrie 1871.
 SUNIAIi
PaE.

INTIlODUCERE I

PARTE,\ I
nEscENDEl$TA SAU ORTGTNEA Ol\rULUr
Cap itolul I
DOVI\D.\ DESCENDENTEI OT\IULUI DIN'I'R-O IIOR}IA INITERIO,,\RA
NaLut'a dovczii in legiLuli cu ot'iginea onrului
Dit'ct'sc puncLe de corcsportdcn!.5
- Stluctuli omologe la or1 gi animalclc infe'ioar.e -
- Dezvoltare Stnrcturi ruc-limentare, rnugchi, ol'gane sclzoriale, plr, ouse,
organc t'eproducitoarc otc.
-
- htrpot'taula accsLor trei nrali clase dc faptc asupl.a origipii orlului 15

Capitolul aI If -lea
DI]SPRU IIODUL DIJ DI'ZVOL'I'ARE A O}IUI,l--I DINI'II-O I]ORIIA TXT'TiTIIOAIIA
Valiabilitatea corpultti i;i a rninlii Ia om Illeclitate Cauze alc variabilit:itii -- Legile variaf.iei
sinL acelcagi la onr 5i la animalelc itrferioare Acfiunea - -
- dircctii a condiliilor de YiaIii .- I]fectcle sporirii
folosirii r;i nefolosil'ii pdrf.ilor' Dezvoltare oprit[
Obstacolc in cre;t'-rro
- - Rc,versiulle -- \ra1ialie corelatl - Iiitrnul cle crcgterc -
- Selcclie natttral[ - Omul, anirnalul cc.l rnai dorninant din lume - Iprpor[anfa structur.ii
salc corporalc - Cauzele cal'e au concltts la pozifia sa verticali Iloclificlri consecutive ale sLructurii
Ilcducct'ca m:ilirnii caninilor - -
- Dimcnsiunea sporitii gi fornra ruodificalir a cralillui - Nuclitatca - Abscnta
cttzii - Starca de lipsi dc apiirare a omului 31

Capitolul a, I III-leir
c0}IP'\Ii,\TIII lxrnu FAcl.rJ-TAJ'It,E TIINT'ALII ALE or{ut,t,ll $I .\t,tj ,\N6tALtjLoIt 1NI.-E11to;\}tE
Deosebirea imens[ dinlle capaciLaLea rnintali a unei maimule supcrioare gi a silbaticului cel mai
infcrior' * Anumite instincle cornllne
- trrnolii - curiozitate - Imitatic - r\tenlie - llernoric - hnaginalie -
Pr:rfitittc
- imbunltilire progresivir - Unelte ;i arme folosite dc alirnalg - Abstraclie, congtiinfa de sine -
Vot'Ltil'c
- Sirn!nl frumosttlui - Clccliu.tir in Dumnezrru, factoLi spiriLrrali ; superstiJii 61

Capitolul al IY-lea
coltP,\IidTlti IN'rRE F'\(lut,1'A'l'Il-tt IIINTALE ALE otn-rt-Lrl $t ALU ANtlIAl-ELoIi INF.gl1IoAIlj
contintture
-
Sim!.ul moral
- Propozi[ie funclanrenlali - Calitirlile aninralelor socialc - Origilea sociabilit[lii -
LupLa dinlre insLincte coutrarii
- Otnul, uIr animal social - InsLincLele sociale mai durabilc int,ing alte ins[incte
tnai puf.in persistente Nurnai virttrlile socialc luate in seaml de sllbaLici Virtul.ile egocentrice doblnclite
- -
intr-tttr slacliu mai tarcliv de dezvollatc a omului InsemnirLaLea juclecifii de c[tre membrii aceleia;i comu-
-
ttiLitli, a comportdrii [iutliviclului] Transrniterea tenclinfclor morale Rezumat
- gz
-
 SUMAII,

Capitolul al V-lea
DESrRE DEZVoLTAREA recultATILoR INTELEcTUAT,E $I MoRALE Iw oricuRs(n, t'rrrpLiRILoR
PRIMITIVE $I CIVILTZATE,

Progresul facult[filor intelectualc prin seleclie naturali - Importanla imitaliei

- Facultdli sociale
gi morale
- Dezvoltarea lor ln limitele aceluiagi trib - Selcclia natural[ influenleazi natiunile civilizatc -
Dovada ctr naliunile civilizate au fost clndva barbare

Capitolul al YI-lea
DESPRE AFINITATII-E $I GENEALOGIA ON'IULUI

Pozilia omului ln seria animali - Sistemut g.r,.alugic natural - Caractere tle adaptarc de micd
valoare - Diferite mici puncte de ascrninarc lntre om gi Quadrumatra - Rangul ornului in sistemul nalural -
Locul de nagtere gi vechirnea omului - Absenfa vcrigilor fosile - Stadiilc inferioare ale genealogiei omului,
deduse, ln primul rlnd, din afinitilile sale gi, in al doilea rlnd, din structura sa
- Starca androgini l"impurio
a vertebratelor - Concluzii

Capitolul al VII-lea
DESPRts RASEI-E UMANIJ

Natura gi valoarea caracterelor de spccie - Aplicarea lor la rasele umane - Argumente pcntru gi
contra considertrrii aqa-numitelor rase umane ca specii clistiucte - Subspecii - Monogeniqti gi poligeniqti -
Convergenta earactcrelor - Numcroase puncte de asemS.nare corporale gi mintale lntre celc rnai distincle
rase umane - Starea omului clnd s-a risllindit pentru prima dati pe pimint
- Fiecare rasd. nu se trage
dintr-o singuri pereche - Extinctia raselor - Fornarea raselor * Efcctele lncrucigirii - Slaba influen[i a
acflunii directe a condifiilor de via!{ - Influenla neinsemnati s:lu rrulI a selcctici naturale - Seleclia scxual[ 143

PARTEA a II-a

SEI,ECTIA SEXUAI-,A

Capitolul al YIII-lea
PRINCIPIILU SELECTIUI SEXUALE

Caractere sexuale secundare - Selecf.ia scxuald - l\lodul de acfiune - Exceclentul de masculj -

Poligarnie - In general numai masculul este modificat prin seleclie sexuald - Ardoarea masculului - Varia-
bilitatea masculului - Alegerea exercitatd de cltre femeli - Seleelia sexuall comparati cu cea naturali -
Eredltatea la perioade corespunzdtoare de via![, la anotimpuri corespunzltoare din an qi limitati de sex -
Raporturile dintre diferitele forme de ereditate - Motivele pentru care unul din sexe qi tineretul nu slnt
modificali prin selcclic sexuali - Suplirnent asupra numirulul proporlional al celor dou[ sexe ln tot rcgnul
animal - Proportia sexelor ln leg{turi cu selec}ia naturall 177

Capitolul al IX-lea
CARACTERE SEXUALI] SECUNDARE LA CLASELE INFERIOARE ALE REGNULUI ANI]\,IAL

Lipsa acestor caractere la clasele cele mai inferioare - Culori vii - Mollusca - Annelidae - Crus-
tacea, caractere sexuale secundareputernic dezvoltate; dimorfism; colorit; caractere care nu se doblndesc
tnainte de maturitate - Piianjeni, colorit legat de sex; stridulalia masculilor - lllgriapoda 217
 SUMAR

Capitolul al X-lea
CANAC'U]RI] SEXUALE SECUI'{DARE LA INSEC'TE

Struct.liri variate ale masculilor servind la apucarea femelelor - Diferenle intre sexe' a ciror insem-
rritale nu este inlelcasl - Difcrenla de dimcnsiunc lntre sexe - Thgsunura - Diptera - Hemiptera - Homo-
foartc variate
ptera, aptitgclini muzicale numai la masculi
- Orthoptera, instrumentele muzicalc ale masculilor,
ca strtrcturi; agresivitate; coloril - Irleuropleru, deosebiri sexuale dc colorit. - Hgmenoptera, agresivitatc
gi colorit - Coleoptera, colorib ; previzutc cu courile mati, se pare ca un ortrament ; ltrptc ; organe stridula-
toare comune ln general ambelor sexe 229

Capitolul a, I XI-lea
INSECTE - corttirtucLre. ORDINUt, LEPIDOPTERA
(FLUTURI DH Zr ;r DIr NOAI'}TE)

Jocul nupfial la flLrturi - Lupte - Ticiit - Culori colnunLr atrtbt:lor sexe sau ntai stri-
lucitoarc la masculi - lixernple leclaLorate acliunii ctirecte a contlifiilor clc via![ - Culori adaptate tn
la lcpidoptere - Varia-
vedcrea protecliei
- Culorilc flutulilor tle noaptc - Etalarca - Capacitatca dc pelcepere
bilitatc - Cauzele deosc5irii clc culoare clint.re mascLrli qi fcmele - trIirnetism, flulurii femeli mai viu strf,-
Iucitor colorati cieclt cei rnascu!i - Cllori vii la omizi - Rezumat qi obscrvalii finalc asupra caracLerelor
sexuale sccundttre la iuscctc - Pisiri'i qi insectc cotttpalatc intre clc 253

Capitolul al XII-lea
CARACTDRT] SIIXLT'\LE SECUNDAI1E LA PE$TI, AIII.IBII $I IiEI'TILE

Irl-r$1'I : .Iocul nupl,ial .;i lrrptelo rnasculilor - Dirnertsiuuca rnai mare a femelclor - Nlasculi, culori
vii qi anexe ornanentalc ; alte caractere citrclate - Culolile qi apcnclicile cioblnditc de masculi nttmai ln perioada
reploclucerii - Peqti cu arnbele sexe strllucitor coltx'atc - Culori protectoare - Culorile mai pufin aspec-
tuoase ale femelei nu pot fi explictrte pe baza principrului protcc!icr - Pegti tnasculi care construiesc cuiburi
qi au grijd de icre qi puiet. Al\,IFItllI : Deosebiri slructurale gi dc colorit intrc sexe - Olgane vocale. REP-
TILE : Chelonieni - Clococlilieni - $erpi, in unelc cazuri cr-rloliL clc proteclic - $opirle ; luptele lor - Apcndici
ornamentali - Deoscbiri structuralo ciurluLe intrc scxt: - Ctrlot'i - l)cosebiri scxuale aproape tot atit dc mari
calaplsdri.. .. 271

Calritolul al XIIf -lea

CAII.\CTERI' SEXUAI,E SECUNDAR]] LA PASARI

Deosebiri sexualc - Lcgca luptei - Arme spcciale - Organe vocalc - l\fuzici instrutnentald -
Acrobafii ;i darrsuri nupliale - Porloabe permanente ;i sezonicro - Ndpirliri anuale duble gi simple-Etalarea
podoabelor de citrc masculi 293

Czrlritolul a, I XIV-leil
PAS..\RI - cr,ttttitturtrt.

Alegelca exercital5 de ctitre fcnlel[ - D lurala jocului nup{ial - Pislri neimperecheatr' - Facultdli
mintale gust pen[ru frumos - Prefclinli sau an tipatie aritat[ dr: femeli pentru anumi{i masculi -
qi Varia-
bilitate la pisiri - Varialii ttncori brttqLe - I-egile varialiei - Forrnare de oceli - Gradaliile caracterelor -
329
Cazrrl pltrnului, al fazanulr'i Argr'ts Ei lJrosiicte
 SUMAR

Ctr,pit; olul u, 1 XV-1ea

I'ASARI - crtnlirtuurc

Disculii asupra cauzelor <'latolitii cS,rora rnasculii unor specii si atnbele sexe ale altor specii siut
viu colorate - Despre ereditatea linritati cle sex, dupi curn estc aplicati la difclitc confonna!ii ;i la pt'najul
viu colorat - Corelatia dintre forntele cuibdritu!ui gi cololit * f)icldclc'a penajulLri nupfial in timpul iernii 361

Ca,pitolul al XVf-lea,
t'AS^i,Rt - tonrlu:ii

Penajul pisririlor nettratttlc itr t'aitolt cu cr-il'acterul penajultti cclr-rr rloui srrxc in stanr adultri
- $ase
categorii dc cazuri - Dcosebili sexunlc dintlc inasculii uirol specii indeaproapc inrudite sau reprczcntative
-
Femcla ia caracterele tnasculului Relalia tlintlc pcnrjul lnrilor in laport cu ptnajul de varl gi de iarnir
-
al aclulfilor ._ Despre sporirca frurnuselii la ptisr"ililc clin lumea intltagri -. Coloritul proLcctor - Plsiri coloratc
birtitor la ochi - Noutatea apt'eciat:i - Rczr,rrn;rtul cc!'-ir putru c:apitolc despre piisriri :i77

Clapitolul al X\rII-iea
CAIIAOTERELI' SEXI-IAI,I] SECUNDARI] I,A }TA}iIFERE

Legea luptci - Arnte spccialt:,linritate

Ia rnasculi
- [{oLivu] ribscnlei armclor la femeld-Arrnc comune
atnbelor sexe, totugi inijial tlobinclite dc m:rscul - Alte utiliziri ale urlor ascmenea arme - Marea lor.
importauld - Talia tnai llrare a masculului - Irlijloace dc aplrarc - Desple prefcrinla arilattr dc fiecare
sex Ia impereclterea patmpedelor 40S

Capitolul a,I X\rIII-1ea

CARACTERELII SEXUALE SECUNDARE LA ]\{A}IIF-EIIE - contintrqre

Vocc - I)arLicularit:ili sexunlc rtrrnarcatrilc la foci - Nlilos - Dezvoltarea plrului - Crrloarca p[rului
gi a pielii - Cazul anormal al lemcrlei care cste uriri funpoclobiti dccit masculul - Cnloarea gi ornamentele
datot'ate selec[iei sexuale - Culoarea clobinditri in scol) de protccfie
- Culoarea, cu toatc cii este comund
atnbelor sexe, cste aclcsea datoliLi sclecfici sl-rualrr - I)cspre dispari{ia pelelor qi dungilor la patrulredelc
adultc- Dcsprc culorile qi ornanrentcle cvuclrumunclor - llezumat 425

P.\RTEA a III-a

sEr,DcTrA SEXUALA iX TEGaTUBA CU OIUUL $r CONCLUZTTB

Ca,lritolul al XIX-lea
C'\Ii,\C'fERtrLli SIiXLTALE SIICUNDARE LA O,\t

Deosebili lntle bilbat qi ferneic - Cauzele unol aserlrenea deosebiri gi ale anumitor caractere comune
ambelor sexe - Legea luptei - Dcosebii-i ale facultililor mint.ale ;i ale vocii - Despre influenla frumuse{ii
in determillarea cdsitoriilor la orn * Atenlia clati de silbatici potloabelor - Ideile lor desprc frumuselea
femcrii
-Tencllnfa de a exagera fiecarc particularitate naturalai 451
 SUMAR,

Capitolul al XX-lea
CARACTERE SEXIIT\Ltr SECUNDARII LA OfI - continuare

Despre cfectele selecfiei continuate a fenrelelor dupi un critcriu de frunrusele diferit la fieeare rasi
-
Despre cauzele care stinjenesc seleclia sexuali la naliunilc civilizate qi silbatice
- Condiliile favorabile selecliei
sexuale ln timpurile primitive
- Dcspre modul cum seleclia sexuali aclioneazi asupra omului - Despre faptul
cir la triburile silbatice femeia are o oarecarc putere de a-gi alege solul - Absenla pirului de pe corp Ei
clezt'ollarca birbii - Culoarea pielii
- Rezurnal 47J

Capitolul al XXf -lea

REZLTITA'I' GENTIRAI- St CONCLLTZIE

Concluzia principal[ estc cir ourul se trage clintr-o formi inferioari oarecare Modul de clezvol-
-
tare - Genealogia omului - Facult:I{i intclectuale gi morale Seleclie sexuali * Observalii finalc .
- 491

NOTTi SUPLINTENI.AITi\ 503

INDEX 5U7
 TNTRODUCEITT)

\ratura lucl:lr'ii clc fa!5, va fi cel mai bino inl,rrlcasi, prirrl,r-o scurtfi, pre-,zentaro
a moclului cum am aju,ns sd, o scriu.Timp d.e mulli ani am strins note in legd,tur'6 cu
originea sau clcscgnclenta ornului, fd,rd, rrrco intentie cle a publica ceva a,qupra ac<l stui
subiecl,, ci mai curind cu hot5,rirca de a nu publica, deoarece cre'clearn c5, ln acest
fcl nu aq face clecit s5, aclaug l:a prejuclec5,fite pcti'ivnice vede'lilor m.ele. ii-ni p5,rea
srrficicnt s5, indic tn prirna ed"ilie a lucr5rii mele O'r'iyfinea speci,ilor cd, prin aceastri
lucrare ,,se ya face iuminh asupxa originii omului ;i a istcrir-ri lui", ceea ce implic[,
inclnd.erea omului imprerinir cu alte orgzurisme in oricc conclazie generald, in leg[-
turir, cumodul apariliei sale clc Pirnint. Acurn fproblerna] se prezint[ sub nn aspect
cu totu.l diferit. Atunci clnii rin na,ttri'iilist cnrl its1,o Cari Yogt cuteaz6, sL spuud,,
in discursul si'.,l ca prcqeclinte al fnstitutului Nrr!,ional clin Genovia (1869), ,por-
sonne, cn Europe au moins, ntose plus soutenir la cr6ation ind6pend.ante et do
toutes pidces, d"es espdces", este evid.ent c[ cel pu,tin un malel, num5,r d"e naturaliqti
trebuie sL aclmjtd cil, speciile sint descend"en!,ii rnccLificali ai altor speciiI si aceasta
se aplic5, in special tinerilor naturaliqti care se ridio[,. ]fajoritatea este d.e acord
cn actiunca selecliei naturale ; cu toatc c[ unii suslin cu tlirie cd, am exagerat
foa,r'te tnull, r.inportanta ei, viitornl va clecitl<-' d.ac5 au clrepl:ate. Din neforicire,
nrulfi rlintrc conduc5torii ruai bf,trini qi onorabili ai g tiinlelor naturalc-r lic rnai
opun incir, evoluliei sub orice fcrn'5,.
Oa urmare a ipotezelor ad"cptate acurn cle rna,jcritatea naturaligiilur qi
carej ca gi in orice alt caz, vor fi urnlate clo altelecare nu.qint clenaturi ql,iinlificd,,
am fost inclemnat s5,-nii coordonez nc,tele, pentru a-mi da, seanra in" co rndsur5,
concluziile g.:ncrale la calre arn ajuns in lucrS,rile mele an1;erioare sint aplicabile
la onl. Aceasta pirr:r'rt cu at;lt ri.lai dc dorit cu cit nu a,m rlplicat nicioclatir, in morl
inten,tionat ac*ste ipoteze ulloi specii luatH, izolat. Atunci cind. iur lirniti,m itten-
!,ia la o formri Gilrecarc, siritern lipsi!,i clo argunlentelc puternice d.ecluse rlin natura
afinitX,lilor care Leag[, inrpreurr5, grupo iiitregi dc orgrunisrne, $i anume rd,spindirell
lor geografic5, in tirnpurile t rccute ;i prezente qi succesiunea lor geologicir.
Utmeazd, sd, fie examinate structura ornologi,, d.ez.roltarea ernbrionarh, ca qi
organele nrd"imentare ale speciei asupra c5,reia este incL'eptatd, aten,tia noastr5,,
fie cd, este vorba d.c orn, fie de r.reun animal I 1ns5,, c1up5, cit mi se pare, aceste mari
categorii cle fa,pter acl"uc o dovad"d, arnpli,;i concluclontd, ln favoarea teoriei evolu{iei
 II\TRODlICI]RE

treptate. Sprijinul puternic cledus din cclclaltc tr,rgurnentc trcbuie, toturyi, avut
permanent in ved.cre.
Ilnicul obicct zrl acestei lucri,ri este cle a oxa,mina, mai lntii, claci onnr 1,
oa oricare alti, specie, se tragc dintr-o form5, preexistentri oare care; in al cloilea
rind", rnod.ul si,u de dezvoltare, iar in al treilea rincl valoarea cleosebirilor dintre
a'ga-numitele rase umane. Deoarece md,voi lirnita la aceste puncte, nu va fi necesar
sir, descriu in dct,aliu deosebirile d.intre cliferitele rase -- un subiect vast, cirre :r fo,qt,
tliscutat pe larg in numeroase lucriri cle valoare. Marea vechimc a omrrlui a, fosl,
tlemonstra,tl, rccerrt prin str5ctuinf,ele unui ilIru'o uurnir,r' cle oarneni cnrinernj i,
incepincl cu cll. Boricher de Pcrthes : ryi aceusta csl,c baza indispensabili, pentru a
infele,ge originca iia,. Voi socoti, drl aceea, acr:a,sl,I, conchlzie ca valabilti ryi voi
indruma pc cititolii rnei cltre aclmirabilele trat,ate ale lui Sir Charles Lyell, Sir
Irubbock qi ale a,ltora,. $i nu voi avea osa,zia clecit sd, m5, refer la gradul c1c cleo-
sebire dintre om ryi maimulele antropomorfe, cleoarece, dup5, pdrerea speciali;tilor
celor mai compet,enfi, prof. Fluxley a arltat in mod. conclud"ent c5, prin toabc carac-
l,erele vizibile omul se d"cosebcrste mai pu!,in cle niaimu!,elc supcrioare clecit sr-'clco-
sebesc acestea clo reprezentan!,ii inferiori ai aceluia;i orclin al primatelor.
Aceastir, Iucrare nu cuprind.e aproa.pe nici un fapt original in legir,turir crl
omul, insd,, deorlreccr concluziile la care an:r" ajuns dupd, ce Am intocmit o primi
red.aetare mi s-a,ll pd,rut interesante, m-Arn gindit c5, ek: ar putea interesa $i pe alfii.
S-a a,firmat deseori ;i cu toatd, certituclinea ci, originea omulni nu va, pntea, fi nicio-
datd, cunoscutd,, insir ignoranta cucereryte mai cles increclerea clecit rytiin,ta; cei care',
qtiu pulin, si nu cei care qtiu mult, afirmi, categoric c5, rytiinla nn va putea nicio-
dati, rezolva o problem5, sau alta. I{u este citu;i ele pulin nou6 concluzia ci, ornul
rlescind"e, irnpreunzi cu alte specii, dintr-o form5" sirfveche, inferioar5, d.isp[rutzi.
Lamarck a ajuns cle mult la aceastl concluzie, care a fost recent sus{'inut5, cle ntai
mulli naturaliqti ryi filozofi, eminenfi, ca d.e exemplu tl"e e5,tre Wallace, I{uxley,
I-ryell, Vogt, Lubboek, Biichrrer, Rolle' etc., qi in special de cd,tre lfzi,ckel. PL'
lingfi, marea s& lucra're, Gener"elle MorTthologie (1866), acest d"iu urirrii, naturalist a
publicat recent (1368), o datd, cu a doua edilie in 1870, qi lucrarea Natiirlieh,c
Schitpfungsgeschiehte, in care d"iscutf,, pe larg genealogia omului. Ilac5, aceastir
carte nr fi ap5,rut inainte ca studiul meu si, fi fost scris, eu nu 1-a; mai fi terminat,
probabil, nicioclatri. Aproapc toate concluziile la care am ajuns le gilsesc con-
firinate dc c[,t'r'e acest naturalist, ale cd,rui cuno;tinle asupra, rnultor pun-cte stnt
rnult mai complete deeit ale mele. Ori de cite ori am ad[ugat vreun fapt sau vreo
ipotezd, din scrierilc prof. Ild,ckelr &ffi ard,tat in text sursa respectiv[ ; alte afir-
ma,fii le-arn l6sat afa cum erAu in manuscrisul meu, referinclu-mi, ocazional,, in
notele infrapaginale. la lucrii,rile sale, ca o confirrnare a punctelor rnai incltielnictl
sau mai interesante.
1Deol'rreccltrcrtirilcpr'irrrilclt'att|ot'irrttrtri!i-sitttal.iL1rttitr:Ltlr:l.erIi,t'tliilacrr;ts[i1lt'olIlllll|l.
rl': ltine cunoscute tltr ltt voi tlll lillrrrilc ; tleoat'ccr itt;;-i a pulrlir:aL (,,A1ntra1io t!-rllit Sltc. fl. l{1t.", }Iotlctta, 1titi7,
irl,.'celor din urmii sitrL tnai puJiu cuttosctttc in Anglia, rr. tS1) u Jrrcr*r,e lrarIc cirrtlatL ils.i)l.n ct',acLrrrclor
'trrli-
:;,,1;:'#;l:T;-,i;'T"ff;::'ilfi:."":: f:"i,:i,i;i.:l', """1""'"'l avi'lr'lr *.""*""" "':n.'r'['i o 'trrLir
l:*n'1"::
Ittcrlrt'c a ioilt nrtiriicatir (1869) cle citti'rr t]t" Ii't'attctrsco
traclrrsI in francezi sub titlul : Confiratrce .srri' ia Tluiorie
Durutinienne. 1869. Der nlenscit tm 7.ichte rles D;rr&tirt, Barrago, cil Iit]ill itl linlb:r iLalianri
Oirutl l'ftcttt dttpit
schen Leltre, 1865, rle dr. I'. Iiolle. Nu v..-ri iilcercu sir dau cltipul- Iui Drt.ltnezeu ct fost {ticrtt tle Qsernelrcu rktpri cltipttl
lL f elin!c lrrrntt'u Lo!i irttlrtlii cAre att nr-lopt.rrL acelaqi nmintu!ci.
 lNTRODUCtrEE

Tirnii c1e rrir-rl!,i ani ind pflrezl foarte probabil ca seleclia sexuali, s[, fi jucat
un rol important in diferentierea raselor umane, ins5, in Ori,g'inea speci,ilor (eclifia
fr p. 1$9) rn-am mullumit s5 ni[, refer numai ia aceast5, pzirere.Atunci cincl a tre-
buit sir aplic aceastil ipotezd la, orn, am consiclerat ca inclispensabil sii trat,ez
ini,regul subiect irr iliiiilnunt 2.
,lii consecin!*, piirira, a c-ioua, a iucrlrii c1e fa\ra, tra1,incl clespre seleclia sexri-
ail'r, a fost erxtinsil in lnod consirk.lailil ln compa,ratie cu prima pa,rte, lucl'u cAre
nu s-a putul, evita.
Avusesem intenlia s5, erdarig la voiLrr:rul d.e fatri un sturliu asupra expresiei
tiiferiteior ernolii la oni ;ri la, animalele inferioare.
Cu mulli ani in urm[, ol]era admir:rbild, a lui Sir Charles Bell rni-a atras
a,ti,ntia, asupr:I, rrcrrstui subiect.
'\cest ilustru anatomist afirrnil cir oinul ost;t inzes-
t,rat cn anumif.,i inu;ciri clestina,ti exclusiv expr:imeirii ernoj,iilor sale. l)eoarece
aci'st punct c1e ved"ere este cvielerrt opus p[rerii c5, omul se trage dintr-o nltir
formii lnferioar5, arn conside'rai, rlecesar s[-l erariiinez. Arn clorit tle asemeneA
sL stabilr'sc in co rn[suri einotiile "sint cxpririi*i,e in acelaryi fel la diferitele rase
lrtllane. l)in ctrtTza: volurnului lucr"ilrii tis ftrJ.ir, eril crezut de cuviintl, c.-r, este ntei
bitre sii ptrblic st.'glarat sl;rrcliul asrlTx"i-l rir pr'psi6ri erno,tiilor.

e Prof. Illicliel zr fosl singulul auLor cnle, alunci cint] ginii speciilor ii virzuse deplina sa irnpot'tant[; gi acest
a apinrt pcnlnr prima rlatI ar:r'asL[ lucrare, discutastr lucru l-a fiicnt in difei'i tele sale lucriili, intr'-un mod foarte
subit'cttrl sclecIiei sexualc qi caic tle ]ir publicarea Ori- contileLenl.
 PARTBA I

Descendenta
sau originea omului
 CAPITOLUL I
DOVAIIA IIEScENDENTEI oMUIuI DINTR-o FoRM,{. INFEIIIoARI

oui,,,o,,TJ'HJ,:::'""ji,I:l'J1;li","J'%:" ..:;::l:1,;,i,'jYliH;i::: 'l,.l,l,,li

rttdimentare, mu;chi, orgarre senzoriale, pirr, oase, organe reproduc{loAre (rlr.:. - Ilrr-
portania acestor lrri ntari clase de fapte asupre oliginii onrului.

Cine d,oregte si, decid[, clac[, omul este clescend.entul nrod"ificat al v]eunei
forme preexistente va cerceta, probabil, mai intli dacl6, ornul vafiazra, orictt d.e
pufin, ca structurd, corporall qi ca facult5,fi mintale i $i, dac[ este asa, r,a c[,uta,
si, afle tl.acd, variafiile sint transmise descend.enfilor sd,i in confornftate ctl legiltt
care pred.omin5, la anirnalele inferioare. Apoi, in misura in care ignoranla noastr5, ne
permite sd, iud.ec5m , dacd' variafiile sint rezultatul acelorary L carze generale qi
dac5, sint guvernate d.e aceleagi legi generale oa in cazul altor orga,nisrne; cle exern-
4o, d,e corela,tie, cle efeetele rnorytenite ale lntrebuin!5,rii si neintrebuinfI,rii eto.
Este ornul supus aceloraqi diforrnitd,fi ca, tezaltat al rlezvrtltlrii sista,te, al rluplicl,rii
pd,rfilor etc, qi prqzirrtf el in weuna clin anomaliile saJe o l'evelsiunt-. la vreun t,i1r
tle strucburt"r, anterioar[,,;i strd,veche oarecate1' S-ar putea, natural, I)une c1e ase-
menea intrebarea d.acti omul a clat narytere t ail atitea llltt-. animale, Ia varietd,fi ryi
subrase, cleosebind.u-se numai pulin una de alta, sau la rinsc d.eosebinclu-se atll rle
mult inclt s6, trebuiascfi, sd, fie consid.erate ca specii inrloielnice ? Curn sint rflspin-
dite asemeneA lase pe intregul glob ;i cum reacfion eazh ekr reciproc in prirn:.t, qi
nrrnd,toarele generalii cind. se incruciq eazd,? Tot af & ryi cu multe zr,lt,e puncte.
Cercet5,t'orul ajunge apoi la problema important5,, anume dacfl omul tind"e
sI, se lnmulfeasc[, intr-un ritm atit cle rapid lncit sL duci, uneori la lupte grele pentru
existenli $i, ln consecinli,, la faptul cd, variafiile utile corporale sau mintale se
pS,streazd', iat cele vftX,m5,toare se elimin5,. Se inlocuiesc reciproc rasele sau speciile
d.e oameni, oricare ar fi termenul folosit, arya lncit ln cele clin urrni, unele dispar ?
DupL cum este evident pentru majoritatea lor, tuturor acestor lntreb5,ri trebuie s5,
li se dea un ri,spuns afirmativ. Este ins5, mai nimerit, ca qi In cazal animalelor infe-
rioare, str, amind,m citva timp diferitele consid.erafii la care ne-am referit aici pi s[,

3=:c.t+o
 I6 DESCENDENTA OIUULUI

veclern mai intii in ce rnd,sur5, structura corporal[, a omului prezintl urrne, mai mult
sau mai pulin clare, ale descendenlei sale dintr-o formd, inferioari, oarecare. in
capitolele urmdtoare se vor exarnina facult[,tile mintale ale omului in comparalie
cn eele ale anima,lelor. inferioar.e.
Strttt:tura, r,or'porald, a omulu,i,.- Itrste bilc clrroscut cil onrul cste cop-
sbruit clupd, acelaqi tip sar ntodel genet'Al ca ;i alte mamifere. 'Ioate oasele clin
scheletul sd,u pot fi comp arate cu oasele corespunzi,toare ale nraimufei, Iiliacului
sau focii. La fel este.qi cu muqchii, nervii, vasele sanguine qiviscerele s'ale. Creierul,
cel mai important dintre toal,e organele, este supus aceleiaqi legi, c1up5, culn arati
Ifuxley ;i al!,i anatomiqti. Bischoff ', ostil acestor ved"eri acimite 'cI, fiecare fisnrd,
gi cuta, importa,nt[ din creierul omului isi are ilnalogul siru ln cel a]. nra,ngutanqlui
;
el atlaugil insii, cX in nici una clin perioad.eler lor de clezvoltare creierii loi 1r1 cores-
pnncl perfect, qi nici nu ne-am putea arytepta la o concordanfd, perfectil, cleoarece
ln acest can facrtltai,liE rnintale ale ornului ;i uranguL,anuiui -ar fi fost acelea;i.
Yulpian 2 observ5, : ,,Les cliff6rences r6elles q.ui existenl, eritre I'errc6plale rle
I'honlrne et celui des singes sup6rieurs sont bien minimes. Il ne faut pa,s se faire
tl'illusions ir cet 6gard". I-r'homme est bien plus prds cles singes anthropomorphes
par les caractdres anatomiques de son cerveau que ceux-ci ne ]e sont non seulement
des autres mammifdres, mais m6me d.e certains quatlrumanes, cles guenons etcles
rnacaques". (,,I)iferenfele reale care existd, intre encefalul ornului qi cel al maimu-
felot' antropomorfe sint destul d.e mici. Nu t'rebuie s5, ne facem nici o iluzie
in . aceasti, privin!5,. Omul este mult mai aproape cle maimulele antropomorfe
pr:in caracterele anatomice ale ereierului sd,u clecit sint acestea nu nurnai de
rreleialte mamifere ci chiar d.e anumite cvad.rumane, d.e maimufe qi de macacit,).
Ar fi insd, de prisos si, mai dau aici alte detalii asupra concordd,nfei dintre om ryi
tnamiferele superioare in structura creierului ,;i a tuturor celorlalte pd,rfi ale corpului.
Ar tnerita totuqi sH, indic citeva puncte, nu clirect sau eviclent legate d"e
structur5,, prin care aceastd, concord.anlra sau inrudire este ard,tatd, ln mod. vd,d.it.
Omul este apt sd, primeasc5, de la animalele inferioare qi sf,, le transmitir,
a,nurrtite boli, ca turbarea, variola, rS,pciuga, sifilisul, holera, herpesul etc. 3 qi
aeest fapt dovede;te mult rnai clar sl,rinsa asemlnare a clintre lesuturile qi singeie
lor, priu st;ructura ryi cornpozilia lor finri, decit prin comparalia lor Ia cel mai brru
rnieroscop sau cu ajutorul celei rnai bune ana,lize chimice.Mairnnf,ele slnt expuse
la rnnlte din aceleu,qi boli necontag'ioase la care sintem expupi ryi noi ; astfel, Reng-
g€r nr care a observat' Cebus &aarae timp lnd.elungat qi cu toatil atenlia in lara lui
1 Gr'oss/rilnruindungen des Metnclrcn, 1868, p. 96. 4 lntr-o revist[ (,,Bribish Quarterly Revietv", octom-
Colrcluziile acestui atttor, precunr ;ierlelui Glatiolet qi brie 1871, p. a7\ s-a critical cu mult[ severitate qi dispref
'\elly, ln leglturi cu creierul vor fi discutate de prof. ceea ce an1 spus lici; deoarece nu arn folosit lnstr ter-
Iluxltry in suplintentul la care m-am rcferit ln prefa[a nrenul identitate, nu vid ci ag fi gregiL ln mocl grat'.
rtcestei edifii. Dupi mine existi o analogie puternicl, lntre aceeagi
2 Lec. sur Ia Ph11s., 1866, p. 890, dupi cnm este citat infeclie sau conLagiune car.e procluce acelaqi rezultat
tlc til. Dally, L'Ordre rles Primates et Ie Transformisme, sau foarte mult aseminitor, la doui animale distincle
1liti.3, p' 29. qi examinarea a rloul lichide distincte cu acelagi reactiv
' 3 Dt'. W. Lauder l,indsay a tralat acesb subiect cu chirnic.
o oarecare am[nuttfime ln ,,.fountal of Nlental Science", 5 Naturge.scltichte der Siiugethiere uln Paraguag,
iLrlie 7871, gi ln ,,Edinburgh Veterinary Review", 1830, p. 50.
i Ltlie 1858.
 STRUCTI':RI ANALOGE t7

de baqtinI,, ,a constatat cd, eI este expus La cat'arr GU simptomele obipnuite, care,

atunci clnd. este recurent, duce la tuberculozd' Aceste maimufe sufereau *. Cindde
asernenea de apoplexie, de inflamafia intestinelor qi de cataract[,
le cad. ctinlii d.e lapte, d,eseori maimulele rnai tinere mor d.e febr5,. Iledicarnentele
au produs asupra lor acelaqi efect ca ;i asupra noastrd,. lllulte specii cle mai-
mule au un gust pronunlat pentru ceai, cafea,pi bi,uturi alcoolice; ele fumeazil'de
asernenea cu plicere ", d.upd, cum am vrazut personal. Brehm afirmf,, cd, indigenii
clin nord-estul Africii captureazd, mandrilii sd,lbatici expunind vase cu bere tare,
care li imbatf,,. El a vd,zvt in aceast5, stare citeva clintre animalele pe care le linea
in captivitate qi a d.at o clescriere plini, d.e haz a cornport[,rii lor gi a strlmbd,turilor
lor bizare. Dimineh,fa uund,toare rnanrlrilii erau foarte indispuqi qi deprimafi ;
tqi lineau cu amlncloufl, rniinile capul, care ii d.rirea gi aveau o expresie vreclnici, de
toat[, mila : atunci cind li s-a oferit bere sau vin, s-au lnclepf,,rtat d.ezgustafi' ins5,
savurau zearna de lflmlie?. I)upL ce s-a imbd,tat' cu coniac, o maimufi, americani,,
Ateles, nu s-a niai atins de el pi astfel s-a d.ovedit mai lnfeleaptd, decit mulli oameni.
Aceste fapte neinsernnate d.oved.esc clt de asem5,ni,tori trebuie si, fie nervii gustativi
la maimufe qi la onr qi clt de similar este influenlat intregul lor sistem nervos.
Omul este lnzestrat cu pamzili interni, care determini, uneori efecte fatale,
qi este chinuit cle parazili externi, care aparlin cu to,tii aceloraryi genuri sau familii
8. Omul
ca, cei care infect'eazd, alte mamifere, iar ln cazlul rliei de aceleaqi specii
s,
este supus, ca pi alte rnamifere, p5,sd,ri qi chiar insecte acelei legi misterioase care
determind, anumite procese normale - ca gestafia, maturafia qi durata diferitelor
boli - sd, urmeze perioad.ele lunare. R[,nile sale se cicatrizeazil prin acelaqi proceg
d.e vind.ecare, iar cioturile lfl,sate d.upd, amputarea rnembrelor sale, mai ales ln
timpul perioad.ei embrionare timpurii, au uneori aceeaqi eapacitate clc regene'
rare ca qi animalele cu mult inferioare to .
fntregUl proces al acelei funcliuni extrem de importante, reproclucerea spe-
ciei este izbitor de asemind,tor la toatc mamiferele, cle la primul act al jocului
nup,tial al masculului 11 pini, la naqterea gi hrd,nirea puilor. lfalmulele se nasc ln
aproape aceearyi stare neputincioasi, ca ryi propriii noqtri copii qi, laanttmit'e genuri,
r Maimu[elt'. antropotnot'fc pot. sii sc intbolttiiveascl subiecL.
de scarlatini;i de poliomielitii, boli caracteristice omttltti.
10 Anr prczclntat rlot'rttlrr ltt aceastit privilili ltr lttcrat'ea
Iile au accletrti grupuri sanguine ea ;i omul (lf. trad.). nlea \'ariation of AnimuLs nrttl Plattls nnder f)ontestica-
6 Aceste gusturi sint comune cltorva anitnale situate lion, vol. II, p. 15;i se mai poate lnc[ adiuga la aceasta.
mnlt mai jos pe scara evolu[iei. Dl. A. Nicols m[ infor- LL Mares e diuersis generibus Quadrutnanorutn .sirte

meaz[ ci a finut ln Queensland, Australia, trei indivizi
din specia Phaseolarclus cinereus gi c[, firi si fi fost
invltati ln vreun fel oarccarc, au doblncliL ttn gttst pro-
ruuntat pentru rom gi pentru tutun.
? Brelrm, Thierleben, 1864, vol. I, p. 75 gi 86. f)espre
Ateles, p. 105. Pentru alte afirmafii analoge, vezi p. 25
qi 107.
E Dr.
W. Lauder Lindsay, ,,Edinburgh Vet. Rcvie\Y",
iulie 1858, p. 13.
0 ln legiturl cu insectele, vezi dr. Laycock, On a
General Law of Yital Periodicitg, ,,British Association",
1842. Dr. l\Iacculloch, ,,Silliman's North American Jour-
nal of Science", vol. XVII, p. 305, a v[zttt un cline sufe-
rind rle febr{ recurenttr. Voi reveni Inai jos asllpra acesttti
dubio tlignoscuttt femitrus lruntanus a nmribus. f'rirnunt,
credo odoratu, postea aspectu. DI. Youatt, qui diu in llortis
Zoologicis (Bestiariis) medicns animaliurtt erut, uir in
rebus obserttanrlis cattltts et slgar, lnc ntilti cerlissinrc
probauit et utratores ediustlem loci et calii et ninislris
eonfitmauerunl. Sir Andrew Smillt et Breltm notabant
idem in Cgnocephalo. /llaslrissfmus Cuuier eliarn narrat
multa de hac rc, que ut opiner nihil turpius potest indicari
inter omnia hominibus et Quurlrumunis communia, Narcut
enint Cgnocephalum quendant in futore incidere uspectu
feminarum aliquarum, sed nequaqum accendi tanto furore
ab omnibus. Semper eligebat iuniores, et dignoscebat in
turbd et arluocabat uoce gestuque,
Ls DESCENDE,NTA ONlLlLU I,

ptlii se tleose!*qg ca aspect cle adul!,i tot atlt de mult ca qi copiii no;tri d"e p5,rintii
Ior a.dul!i" . Ilnii autori au susfinut, ca o d.eosebire important[, cir, ln cazalbmuliri
copiii ajung la maturitate la o virst5, mult mai inaintat5, decit la oricare animall
tlaci, privim insl, la rasele urlane carc locuiesc in !6ri tropicale, deosebir.ea nu
t'ste atit cle rnare, d"eoarece se credc cd, urangutanul nu este aclult clc la vir.sttr,
cle zece pinil-la cincisprezece Ani'3. B5,r'batul se cleosebepte cle ferneie pril talier,
forfi, corporal5,r pilozitate etc., precum qi prirt rninl,e, clupi, cum se cleosebesc cele
d"ouX, sexe la rnulte rnamifere. A$a lncit concorclanla dintre structura generalii,,
d"intre structula firy, a,tesuturilor, dinl,re cornpozifirt, chiriiicd, qi clintre copst,itufia
omului ryi a animalelor superioare, rnai ales arnaimulelor antroponrorfe, cstc extrem
c1e apropiatir,.

I)esuoltat'ca etnbr'ion,urd,. _- Ontul se dezvoltfl d,intr-un ovul, cu rln diametru

cle.aproxigiativ {J,25 lnm, cale nu se deosebeqte in nici o privin!.i, cle ovulele altor.
anirnaje. Intr-o perioad.S, foarte l,impurie, embrionul lnsuqi aproape cL nl se poate
d.istinge de cel al altor reprezenl,anfi ai grupului vertebraielor. in aceastd, perioad[,
arterele slnt in forrn5, cle crose, ca ryi cind. ar d"uce singele la bronhii, care nu sint
prezente Ia vertebratele superio?te, cu toate cd, fantele branhial^e de pe laturile
gitnlui incd, mai rrirnin (fig: 1, I Di g), marcincl pozifia lor inifial5,. int*-d perioadi,
Plr!1tt tnai tirzie, al,unci cind extrernitl,tile slnt dezvoltate, ,,picioareic qipirlelor
;i ale rnamiferelor _- rlupd, cum observi, renumitul von Baer -, aripile qi picioa-
rele pdsdrilor, c^ rsi miinile qi picioarele omului provin toate din aceeaqi formd, f 1n-
clamentali,". Dupd, cllm spune prof. Ifuxley la, ,,embrionul uman prezintd, cleosebir.i
pr'9nunfate fa!6' cle embrionul de maimufI, nurnai pe treptele rnai tirzii ale dez-
r,'olt[,rii sale, pe cincl acesta d.in urmi, se d.eosebegte cle embrionul de ciile in d.ez-
voltareft sa tot atit cle mult ea qi embrionul d,e om. Oriclt de surprin zd,toare poate
apd,rea aceastd, afirma,tie, ea poate fi demonstratd, ca adevfiratil|),
Deoarece unii clintre c,ititorii mei poate cri nu au vilzut nieioclal;l, vreun
desen al unui-embrion, anr prezentat' aici (fig. 1) un ernbrion de om qi unul rle ciine,
aproximativ la acelaryi stadiu timpuriu de dezvoltare, reprod,us,. c.i grijd, din dou[,
lucriri d.e o exactitate neincloielnie5, 15.
I)upir, afirmaliile de mai sns ale unor autorit[!,i atlt tle eonrpeteu1g, ar fi tlcr
prisos s[ aclaug lrn trum5,r cle d.etalii lrnprumutate, penl;nl a arifta cir, embriolul
tlnlii,ll seamfnir, lucleaproflpe cu cel al llltor rnamiferc. S-ar. pu{,eil t6tu;i add,ug:r,
ciu ernbrionul tttnatt searntitrir, tle asemenea prin niai multe tr5,s5,turi strlctlrale
ou innllmitrr fonne inferioaret adultc.I)c exemplu, inirna exisl,[, nrui intli caun sirnplu
Yas care pulseazd, l excreliile sint evacuate printr-un canal cloacal, iar eoccisul
prcrt'mineazft oa () coad[ atlevfiratl,, ,,prelunginrhr-se eonsic]erabil clincoio clc picioa-

12Accastii obscrvalic a fost ficuti in legilulri cu
()yrncephulus ;i cu mainrulelc antropomorfe de cltre
(icoffroy Sainl"-IIilaire qi cle F. Cuvier,.Elisl. N,'/. de.s
)farnmifires, vol. f, L824.
ru lfuxlev, Il[an's Pluce in liulure, 1863, p. li.l.
la Van's Place in Nalrrre, 18613, p. 67.
l5 llrlbrionul urnun (fig. de sus) este clupl Ecker
(.Icrrrre.,- Plt11s., 1851-1859, tab. XXX, fig. 2). AccsL
ernlil'itrn estc lrrng clt ),9 mm, aga inciL desenrrl este mult.
mirrit. Dmbrionul ciinelui esl.e rlrrllli Risclroff, Entruicl:-
lungsgeschichte des Hurtde-Eies, 1845, tab. XI, fig. 42, b.
Acest desen este m[r.it dc cinci ori, embrionul avlnd
virsta de 25 de zile. Viscerele au i'ust, onrise. iar anexelc
uterine nefigurate ln arnbele desene. Aceste dtscne nti-atr
fost irrdicate de prof. I{uxley, clin a cirui lucrare, Man,s
Place in Nalure, ant luat. ideea de a le prezetrta. IJtickel
a dat de asernenea desene analogo ln lut.rerelr sa Scftdp-
funqsgescltichte.
 RUDIMENTE 19

rele ruclirnentarc') t6. I,a, embriouul tuturor vertebratelor care respirir, aer', atturuiter
glancle, clenumitc corporcr 1:Voltfian,(tr *, corespund" rinichilor peqtilor rnaturi qi
aclioneazh ca acerytia ". Chiar irrtr-o perioad.S, embrionarf tirzie se pot observzi,
asem6,nd,ri izbitoare lntre orn ryi animalele inferioare. Ilischoff spuno ci, la sflrqitul
lunii a ryaptea, circunr.olufiile creierului la un fetus ulnArr ating.aproape acela,pi
stadiu de dezvolta,rc ca la un pavian adult tu. Dup[, curn observ5, prof. Owen'",
clegetnl rnilre cle la picior, ,,care formeazi, punctul de sprijin in stalionare ryi iu
mer:s, este poal,e particularitatea cea mai caracteristicir, a strucl,urii la omtt, insii,
la un ernblion lung tk'aproximatir'2,5 crrt prof. Wytrran to iL ccttt"statat ,,c5, degetul
lnare cle la picior est,o rrreri scurt cloclt,celc.laltc ;i,in loc silfie pilralerlcuolo, proenri-

Itig. 1. Stinga, ernltrion uutan, dupi Echer' ; drcapta, cel al unui ciine, dupi Bischoff. a, Lobii an-
teriori, -emisferele cerebrale; D, Creieml mi.ilociu, corpora quadrigemilta. Creierul posterior ; c, Cere-
ltel, mctlulltt oblottorda; d, Ochi; e, Urechi; f, plirnul arc viscer"al; g, al tloilea arlc visceral; /t, co-
loirrra vcr.tcbmlit ;i rnrrqchii itr pt'occsrrl dezvoltr-rrii; z, extlt'rniLi!ile alltclioalc; /i, t'xll'crtritir!ilt'
ltostet'ioalc ; /, coada sau c:occix.

trettz1, intr-tur unghi la!,ir, de partt'a latela,l5, a piciorului, core$puuzllrcl astfel sl,5,rii
permanente a acestei pi,rfi la cvadrumanc". \bi incheia ou ull citat din l{uxley ",
care, clupzi ce se lntreab[, d.ac[, omul se na$te intr-alt fel clecit ciinele, pasi,rea,
broasca, sau perytele, spune : ,,Nici un molnent nu poate exista ind.oial[ asupra
r6spunsulli ; cu siguranlh cd, felul originii ryi fazele timpurii ale dezvolt[rii otnului
sin[ identice cu cele ale anima,lelor imed.iat precedente pe scara evoluliei : f5,r:i
ind.oiald, cI, in aceastfi, privin![ el este cu mult rnai aproape de maimule declt rttai-
mulele de ciinett.
' Ruil,i,merfie. -- Cu t oatc c[, acest subirct rur cste rnai important deoil, ultimelrr
22. It]-u st: poate irrclica nici unul
clou[,, rlin d.iferite rnotive' vA fi tratat aici rnai pe larg

16 Prof. \\"5'tuau itr ,,Proc. of Amcrican Acercl' of p. 185.

Sciences", 1860, vol. lV, p. 77, 2r JIan's Pluce in Nrzlrtre, P. 65.

' Corpul lui Wolff sau mezonefros (Nota barl).
1? Owen, Anatomg of Vertebrcrfes, vol. I, p. 533.
La Die Grosshirnwindungen des n'Ienschen, 1868,
rs :lnalom11 of Vertebrales, vol. II' p. 553.
20 ,,Proc. Soc. Nat. IIist.", lJttstou, 1863,
22 Scriscsem o ciorni a acestui capitol iuaiute de a
fi citit o carte valoroasd, Caratteri rudimettali in ordine
p. 95. all'origine dell'uomo (,,Annuario clella Sclc. cl. Nat.",
Moclena, 1867, p. 81) de G. Canestritti, petrtru a cdrui
vol. lXt lucrarc sln L foartc itrcliltorat. FIIckcl a sct'is cliscutii
 DESSENDE}ITA OMULUI

dintre animalele superioare care nu ar avea oarecare pdrli ln stare rld.imentard,

si omul rlu constituie o exceplie la aceast5, regul5,. Organele ruclimentare trebuie
distinse d.e cele care sint ln stare ndscind,S, cg toate c5 in unele cazuri distinclia
tlu este uqoar[. Primele slnt sau absolut inutile, ca de exemplu mamelelemamiie-
relor mascule sau incisivii rumegd,toarelor, care nu ies niciodat5, din gingii, sau sint
cle un folos atit de neinsemnat posesorilor lor actuali, incit cu greu s-e poate presu-
pune cd, ele s-au clezvoltat.in condifiile exist_ente in prezent. in aceastd, irltimlstare,
organcle nu slnt strict rudimentare, ins5, tind in acest sens. Pe de alt6,parte, cu toate
cd nu sint complet dezvoltate, organele ln sta,re n[scincl,i, sint de mare folos poseso-
rilor lor qi sint capabile de a se dezvolta mai d,eparte. Organele rudiment,aie slnt
foarte Yariabiler ceea ce este in parte d"e infeles, d"eoarece sint inutile sau aproape
inutile ryi, in consecinfdt nu mai sint supuse selecliei naturale. Deseori ele hispar.
Atunci cincl aceasta se intimpl6, ele sint totuqi apte s[, reaparS, uneori prin re11er-
siune, fapt care meriti, toat5, atenfia.
Dupd, cit se pare, factorii principali care fac ca organele s5, devinl, rudimen-
ttr,re par sL fi fost nefolosirea in acea perioad6 a vie,tii in care organul trebuia
sd, fie in special folosit (mai ales in timpul maturitfifii), precu- morytenirea
tn perioa,d.a corespunzd,toare a viefii. Termenul ,,nefolosirelt nu sc $i referf,, numa,i
la acf,iunea red,usi, a muqchilor, ci includ.e ryi afluxul sc5,zut d,e singe spre o
pa,rte sau un organ, datoritfi, faptului ci, acesta este supus la mai pujine alter-
1a1_!,c.
de presiune sau cil, ln yreun fel oareoare, devine rareori activ. Se pot
int'ilni, totuql, la unul d.in sexe, rud.irncntele acelor p6,r!i care sint prezente irr
rnod. nornral la cel[lalt sex ; $i, d.up5, cttm l'om vedea uiterior, asemenea rudi-
mente au apd,nrt d.eseori intr-un mod. diferit de cele la care ne-am referit aici.
fn unele cnzuti; existi, olgane carc au fost red"use cu ajutorul selecfiei natura,le
rleoarece clevetriserfl dfl,un6toare speciei in condilii d.e viafd, modificate. Procesul
tlc red"ucere este probabil deseori ajutat d.e cele doui, principii, anume compen-
saf,ia $i economia de creqtere; ins5, cu greu se pot inlelege fazele mai iirzji
d.e red,_ueere, d"p6 ce nefolosirea a fdcut tot ce i se poate pe drept atribui,
qi cind avantajul _ob.fillt prin economia de creqtere este foarte *ic ,'. Supri-
marea completf qi definitiv[ a unei p[r!i, acum inutilfl ;i rnult red.usi, ca dimen-
siune, in care caz nici oompensalia .si nici economia nu pot intra in joc, este
po?.te inteligibilfl cu ajutorul ipotezei pangenezei. Deoarece problema organelor
rttdimentare & fost in intregime discutatd, qi itustratfl ln lucrd,rile mele- ante-
rioare'*, nu mai cste nevoie s5 rnai ad.aug aici ceva in leg5,tur5, cu ca. Rudi-
rnentc a diferiti mrlDchi au fost observate in multe pi,rfi ale corpului omenesc !i,
iar o serie cle rnuqchi, care cle regul[, sint prezenli li, uirele aniniale inferioa"c, sJ
intilnesc uneori la orn intr-o stare consid.erabil red"usd,. Oricine trebuie sd, fi
atlurirabile asupra intrcgului acest subiect sub titlul de 25 De cxcmplu, tll. Richarcl (,,Annales
clcs Seicnces
Dgsteleologg, ln lucrririle sale Gcneralle lllorphologlic Si Nat.", seria a 3-a, Zoolog., 7852, vol. XVIII, p. 13)
S clto pfungsgeschichte . descrie qi ilustrcazi rudimente a ceea ce se numeq;te ,,le
23
Citcva critici bune asupra acestui subiect au fost muscle p6dieux de la main", care, dupd el, estc uneori
prezentate de cltre d-nii llurie Ei l\,Iivart in ,,Transact. ,,infiniment petit". Un alt mugchi, numit ,,le tibial pos-
Zoolog. Soc.", 1869, vol. VII, p. 92. ti:rieur", lipse;te ln general cornplet de la mln[, lnsi
ra Yariution of Animuls anrl Plants uruler Domesti- aparc din timp ln tirnp, ln stare rnai mult sau mai pulin
calion, vol. II, p. 317 Ei 397. \'ezi cle ascmenca Origitr luclimentarli.
rrf .Spccrrs, cd. a V-a, p. 535.
 RUDIMENTE 2l

observat capacitatea multor animale, mai ales a cailor, de a-si miqca sau incre{i
pieleal aceastd, miqcare este efectuatd, de cd,tre panniculus calnosus *. Resturi
ale acestui muqchi in stare eficientf,, se pot glsi in d.iferite p5,rfi ale corpului
nostru; de exemplu, mu;chiul de pe frunte prin care se ridicd, sprincerrele.
Platysma mioydes, care este bine dezvoltat pe glt, aparf,ine acestui sistem. Prof.
'Iurner din lld.inburgh a, descoperit lntimpld,tor, d,upl, cum mi, informe azia,
fascicule musculare in cinci situa,tii diferite, anume ln axile, aproape de scapule
etc., carc trebuie consid.eyate toate ca aparlinind sistemului pannicu,ltts, El
a arii,tat de asemenea e'; cf,, muqchiul sternal sau sternali,s brutoru,m, care nu estc
o prelungire a lui reetus ctbdominal'is,lnsd, este ind.eaproape inrudit cu panniculus,
a api,rut ln proporlie d.e aproximativ trei la suti Ia mai bine de 600 de caclavre : el
adaugd, c5, acest rnuqchi ofer5, r:ur excelent exemplu al afirma,tiei c[ structuri
intimpll,toare qi rud.imentare variazd' in alc5,tuirea lor".
IInele persoane au capacitatea dcr a-$i contracta murychii superficiali cle
pe cregtetul capului, si aceqti muqchi sint intr-o stare variabill, qi partial rudinren-
tar[,. Dl. r\. d.e Cand.olle mi-a cornunicat un e,az curios d.e persisten,t5, lnd.elun-
gatd, sau ereclitatea acestei aptitudini, precurn Di a dezvoltd,rii ei neobiqnuite.
El cunoaqte o familie in care un nrembru, capul fa,miliei de azi, putea s5, arunce,
in tinere,te, mai multe ci,rfi grele c1e pe cap numai prin miqcarea pielii capului
qi a clqtigat pariuri cxecutincl acest tur de for,t[. Tatd,l, unchiul, bunicul qi cei
trei fii ai sli aveau qi ei aceearyi aptitucline in a,celasi grad neobirynuit. Familia
s-a separat mai inainte in rloufl ramuri cu opt generafii, asa lncit capul ramurii
de mai sus este vflr in al ryaptelca gr:ad cu capul celeilalte ramuri. Acest v[r
irrdep5,rtat locuieryte intr-alti, part,e a }'ran!ei Fi, fiind" intrebat clacd, poseclir,
nceeaqi facultate, $i-a arltat irnetliat aptitudinea. Acest caz oferil un bun
exemplu, arfl,tind cit c1e persistent5, poate fi transmiterea unei faculti,!,i cornplet,
inutile, provenit5, pr:obabil dc la strtimoqii nogl,ri inclep6rtnli, pe iumd,tate umani,
deoarece multe maimu,te tlu ;i folosesc des posibilitatea tlc a-Di tni;cit ugot' pielea,
capului inainte qi lnapoi '7.
I{urychii externi, care serrr(,sc sL rui;te urechea exterioard,, precun} ryi oei
interni, care mi;c5, rliferitele plrfi, sint intr-o stare rud.irnentarh la om qi aparlin
cn tolii sistemului pann,icnlus; de asernenea, ei vafiazd, ca dezvoltare sau cel
pulin ca funcfie. Am yrazut, un om care putea sd,-ryi tragd, irrtreaga ureche sprc
fa!f,, alli oameni $i-o pot trage in sus, iar a,ltul ryi-o putea trage lnapoi !8 I rlin
ceea ce.mi-a spus una d.intre persoanele acestea esto probabil ci, cei mai rnulf,i
dintrc noi, atinglndu-ne cleseori urechile qi lndreptinclu-ne atenlia asuprlt, lor,
am putea, prin exercif,ii repetate, reciqtiga o oarecare capacitate de rni;cale. Capa-
citatea d,e a ciuli qi a d.irija pavilionul urechilor ln orice clirecf,ie este , frarra ind.oial6,
de cel mai mare folos multor animale, d.eoarece in acest fel eler iqi dau sea,nta t1e
d.ireclia pericolului ; rrrl unr aazit lns[, niciodat[, o rn6rturie suficientd,r ca tln
om se aine aceastii, capacitate, singura care i-ar putea fi cle folos. intregul
pavilion exterior [al urechii] poate fi consid"erat ca urr ruclirnent, impreuni, cu
d.iferitele cute si proeminenle (helix qi antihelix, tragus qi antitragus etc.)r care
r trIngchiul pielos al calului (Nota trad.), 21 Yezi lucrarea mea Eapt'ession of the Emotions in

Prof. W. Tumer, ,,Proc. Royal Soc. Ilclinburgh", fuIan and Animals, 7872, p. 144.
65'
20
1866-1867' p'
,,"'u..?,L"'i:::'"i.T"f;iJill111i lT:,n:#J:'il'F,i.
22 DESCENDTTNTA OMULUI

la animalele inferioare int[,resc $i susfin urecbea cind este ciulitri, f[ri a ad6uga
mult la greutatea ei. Toturyi, unii autori presupun c5, la pavilionul urechii carti-
|"i"t- servegte pentru a transmite vibraliile c5,tre nervul acustic, ins[ dl. Toynbee:',,
-subiectj
clupd, ce a strlns toate dovezile cunoseute in legflturd, cu acest
conchid.e c5' pavilionul exterior nu erste' cle nici tln folos bine clefinit. flrechile
cirnpanzeului ;i ale ruangutanului sint uimitor de asem6nitoare cu ale omului,
iar mu;chii corespunzdtori sint de asemenea numai foarte pulin clezvoltafi :ro.
Pa'znicii.cl_e la grldina zoologicfl m-au a,sigurat c5, aceste animale nu-qi
nrirycd, ryi nu ciulesc niciodatd, urechiler ana incit, in ceea ce prive;to funcfia,,
ele sint intr-o stare tot atit de rutlimentarf;, ca ryi cele ale omului. I{u putenr splnc)
de ce acest,e anitnale t etu pi s_tribunii omului, si-au pierdut capacitatea de a-qi
ciuli urechile. Poate c5, cle;i aceast5, ipotez[, nu mi, satisface,
clatoritfl obiceiurilor lor arboricole ryi marii lor puteri ele nu
erau clecit pu!'in expuse per:icolelor, aqa incit tirnp indelungat
nu ryi-au mi;cat ureehile decit pn!,in ;i astfel pi-au pierdut
treptat capacitatea de a, le rni;ca. Acesta ar fi un caz paralel
cu cel al pzi,si,rilor mari ;i grele ) care, trfiincl pe insule oeea-
nice, nlr au fost cxpuse a'tacului animalelor d"e pracld, ryi, in
consecinfI,, si-a,u pierdut capacit atea de a-$i folosi aripile
pentru a se salva prin zbor. rncapaeitatea omului qi a mai
multor rna'imule de a-$i miryca urechile este totuqi parlial
compensa,td, prin uryurinf'a cu care i;i pot nripca capul in pla,n
orizontal, asa incit sir prindzi sunete d.in toate clirecf,iile,. S-a
Fig. 2. - f-rrcchc untanir afirmat ci, numai urechea omului are un lob, ins5, un nrdi-
tnodclat[ qi desenatti cle
dl. \Yoolnct'. u; \'lrful rnent al acestuia poate fi gi,sit la gorilfl ,,' $i, dupf, cum am
procurine nt.. aflat de la prof. Preyer, adesea el lipse;te la negri.
Dl. W'oolner, renumitul sculptor, md informea,zd, d espre o
rnic[ particula,ritate la urechea extern[, pc care a observat-o
d.eseoli atit la blrbali, cit si la femei ryi cle a c6rei mare insemnd,tate r-qi-a dat searra..
Atenlia i-a fost mai tntii atrasi cle acest subiect pe cincl lucra Ia sculptura lui Puck *,
clruia ii fdcusc urechi ascuf,ite. El a fost astfel ind.emnat s[ examinezc urechile la
cliferite maimule ;i, ulterior, cu mai maro atenlie pe cele cle om. Particularitatea
const6 intr-un mic virf bont care proemirtea,zia d"in marginea incloit[ sprc interior sau
htlix. Atunci cind" este prezent, cl este dezvoltat la nastere ryi, dupl, prof. Ludwig
I[eyer, este mai frect'ent la birrbat decit la ferneie. D]. Woolner a ficrrt un mode,l
exaet al unei a,semenea urechi qi mi-a trirnis d.esenul a,lflturat (fig. 2). Aeest virf
nu numa,i c[, proemineazh in interior spre centrul urechii, ci d.eseori pulin inspre
exterior fa.t'd, d"e planul urechii, arya incit s5, fie vizibil a,tunci cind capul este privit
direct dirr fa!d, sau clin spate. El variazd, ca md,rime qi pulin ca pozilie, fiind situat
oeYa rnai sus san mai jos ; iar uneori aparo pc una din urechi qi nu pe cealaltl,.
Acea,st* proeminenf'[ nu se gise;te numa,i la genul uman, deoarecc) am observat-o
2s 'I'he .IJisease.s of tlrc
Eur, rlc 'I'. Toynbcc, Ii.ft.S., 30 Plof. ,\.
llacalistcr, ..,:\nuals and llag. of Nat.
18t30, p. 12. Prof. Prcycr, un distins fiziolog, mI infor- Flistor;,", 1871, vol. VlI, p.342.
nttazii cit a experimeutat in ultirnul tirnp in lcglturi cu 31 Dl. St. George ]Iivart, Elententarg Anatomg, 7878,
lunclia pavilionului urechii qi a ajtrns lu aproape aceeu;i p. 396.
concluzie ca cca prczentatd aici. r Un spiriduq rr"rutlcios, care aparc tn !'rsal unei
rtopli rlc uard a lui Shakcspcalc (.\-. frad.).
 RUDIMENTE :t:t

() datl, la una dintre maimulele Ateles beelzebuth in grSdina noastri, zoologic[,.

l)1. E. Ray Lankester md, informeaz5, despre un alt caz la un cimpanzeu clin Grd,-
dina [zoologici,] din Hamburg. Ilelixul constd,, evident, din marginea extrernf a
urechii, ind.oitd, spre interior, qi aceasti, ind.oiturd, pare sir, fie legatd, intr-un fel
oarecare d.e faptul cil, intreaga ureche exterioard, este turtit5, permanent spre
spate. La rrrulte maimufe, nu dintre cele superiofl,re2 ca de exemplu pavianiiqi
citeva speeii de macaci32, porliunea superioar5, a urechii este ugor ascufit6,iar
marginea nu este de loc indoiti, spre inl,erior; insi, dac5, marginea ar fi astfel
indoitir,, un mic vlrf ar proemina in mod inevitabil spre interior citre centnr ;i
probabil pu!,in in afara planului urechii; qi aceasta cred cd, este originea lorin
nrulte cazuri. Pe d.e altf,, parte, lntr-o lucrare valoroasd, publicat[, recent'j", prof.
L. Meyer susline c5, acesta nu este declt \n caz de simpli, variabilitatc ;i cri proe-
minen,tele nu sint reale, ci provin din tlezvoltaleA incornpletf,, a cartilajului
interior de ambele p6r!i ale proeminenfei. Sint
gata s[, admit c[ de multe ori a,ceasta este ex-
plicafia corect[,, ca in cazurile clesenate de prof. .-r,:] ,

tr{eyer, und.e existd, mai multe virfuri foarte ,, ;

rnici sau unde intreaga margine este sirmoasti,. ,,,,-,1,,(,1-

Du insurni arn v[,zat', prin amabilit,atea docto- o' ,f;:,l', ,,

rnlui I'. l)own, urechea unui idiot rriicrocefal .j' ;' ,:i:

pe care exist,a o proeminenlI la exteriorul he- 'ltf '

lixtrlui qi nu pe nrarginea incloitl spre irrterior ) '

n;a incit acestvirf nu poate ayearrici o legd,turri , '!,1',.,

cu un vilf inilial al urechii. 'Ioturyi, in unele ca- ,i,, ,1,, ''',

zari, rpoteza rnea initiald, cl, virfurile sint vesti- ,,

giile virfurilor urechilor ini!,ial erecte ryi asculite ,

.
' .... r ' l :ii'
inc5, imi mai pare probabili,. Cred. aceasta d.in :I

cauza frecvenlei apari!,iei lor qi d"in coresporr- '

clcrrla generald a pozi{ei lor cu cea a virfului n'i,'..1; - Fctus de urangutan. Copic cxtrctir
tr.(lr fotogralii, arilind forrua rrrcchii Ia
,rrrt,i urcchi ascu!,ite. intr-urrcl,z, in care mi-lr, ' itct'irslir r il'stli tinrprrric.
lost tliurisf,, o fotografie, proc.nrinerrfa este atit
de nrare, incit, presupunind, irr conformitate cu
punctul devedere al prof. Meyer, ci, urechea tlevine perrfe cf,ir, prin clezvoll,arca egalir,
ir, cartilajuluipe toatd, intinderea marginii, fproeminenta] ar fi acoper:it clirr plin o
treime rlin intreaga ureche. Doud, cazlurl mi-au fost, comunicate, unuldin America
de N'orcl ;i celilalt din Anglia, in care marginea superioar5, nu este incloiti, cle loc sprc
interior, ci este ascufit5,r a$a incit seam5,n5, indeaproape ca, forrnl cu urechea
a,sculitd, a unui pa,truped" obiqnuit. Intr-unul d.in aceste cazuri, carc era al unui
copil mic, tatd,l, comparlnd. urechea cu deserrul dat de rnils :r+ al urechii unei
rnaimule 0ynopithecus ni,ger, a spus cii, fornra lor este foarto asern[,ni,toare. Dac5,
in aceste douf cazari marginea a,r' fi fost indoiti, spre interior, in nrod" rrormzll
s-ar fi format cu siguran![ o proeminen!,5, spre interior. Pot adiluga c[, in alte
doui, cazrtri, cont'urul mai rflmlne pu!,in ascufit, cu toate cti marginea p[rfii
32 \'ez,i tlcr asenronrra citeva observalii li desenelc 33 Aber das Dctrwin'sclrc Spilzoltr, ,,Archiv fiil Path.
ulechiltrr cle Lemuroidea, ln excelenta lucrare a d-lor Anat. und Phys.", 7871, p. 485.
)Inlie qi llivart, din ,,'l'ratrsact. Zoolog. Soc.", 1869, 3a The Erpressiott of tite Eutotiotts, p. 13ti.
vol, \'II, p. 0 ;i 90.
 DESCENDENTA OMULUI

superioare a urechii este indoitS, norma,l spre interior ryi intr-unul din cazari, totuqi,
foarte lngust. Gravura ln lemn d,e mai sus (fig. 3) este o copie exactd, a unei
fotografii a fetusului unui urangutan (trimis mie prin amabilitatea dr-lui l{itsche),
in care se poate ved.ea cit de diferit este conturul asculit al urechii in aceastd,
perioad.d, ta\d' de starea ei ad.ultd,, cind are o mare asem5,nare cu urechea de
om. Este evid.ent ci indoitura virfului unei asemenea urechi ar da naqtere unui
virf proeminind spre interior, af.ard, numai dacd, nu s-ar modifica consid.erabil
in decursul clezvoltirii sale ulterioare. in general, imi mai pare incX, probabil
c5, virfurilc ln discufie reprezinti tn unele cazuri, atit la om, clt ryi la maimufe,
vestigiile unei sti,ri anterioare.
Membrana nictitantS, sau a treia pleoap5, cu muqchii sii accesorii qi
celelalte structuri, este deosebit de bine dezvoltatd., la pdsiri qi este d.e mare im-
portanfd, funcfional5, pentru ele, deoarece poate fi trasi, rapid pe deasupra intre-
gului glob ocular. Ea este prezent5, la unele reptile qi amfibii pi la anumili peryti,
ca cle exemplu rechini. Aceastd, membranf este d"estul d"e bine dezvolt at6, la cele
d.oud, d.iviziuni din seria mamiferelor, ;i anume la nronotreme ryi la marsupia,le,
precum qi la citeva dintre mamiferele superioare, ca d.e exemplu la morsd,. La
om ins5,, la cvadrumane, precum $i la majoritatea celorlalte mamifere, ea existi,
clupi, cum este admis de tofi anatomiptii, ca un simplu rucliment, numit cuta
s**ilottffir1"i
mirosului estc' de c( a rnai mare irnportanfd, pentru majoritatea
rnamiferelor : pentru unele, curn sint rtrmeg[toarele, pentru a lo avertiza tle
pericol, pentru altele cum sint carnivorele pentru a-qi gil,si pracla, iar la altcle,
ca la rnistref,, pentru ambele scopuri cornbinate. ins[ sim!,ui rnirosului este dc
un folos extrem d.e neinsemnat, daci, este de vreunul, ehiar la rasele cle oameni
ck: culoare inchisil la care este mult mai dezvoltat decit la rasele albe qi civi-
Tiztr't'e J". Totuqi nu ii avertize azh de pericol qi nici nu li ind.rum eazh spro hranzl
IorI nici nu-i impiedicri pe eschirnoqi sd, doarmS, ln atmosfera cea mai fetict[
ryi nici pe negri sL ms,nince carne pe jumdt,ate descompusl,. La europeni, acest
sinrt diferl, cousidera'bil la diferif,i indivizi, dupil, cum am fost asigurat de cd,tre
un etninettt naturalist, care are acest sim! foarte d.ezvoltat ryi care s-a ocupat
de acest subiect. Cei care cred. in teoria evoluliei treptate cu greu vor ad,mite
cir, simlul mirosului in starea sa cle acum a fost d.obintlit cle la incetrlut do
ont, agil curn exist5, in prezent. El a moqtenit facultatea sl5,bitl, qi starea
rtrrlimentar5, clc azi d.e la vreun strd,mog indepd,rtat ei,ruia ii ela foarte folo-
sitoare ryi care se servea d.e ea in mod. continuu. La animalele la carer acest sirn!,
este foa,rte dezvoltat, curn sint ciinii qi caii, amint'irca persoanelor qi a locurilor
e5 lliitler, Elentenls of Phgsiology (trad. englczl), p. 91) afilmi ci a flcuL rcpctatc
expcricnfe 5i a dor.cdit
1812' vol. II, p. 11t7. OtYcn, Anatomg of Vertebrates, cir negrii qi indicnii pot recunoaqte persoano in intuneric
vol. III' p.260. iDitl., dcsprc rnorsi,,,Proc. Toolog. Soc.", dupl mirosul lor. Dr. W. Oglc a fdcut uncle observalii
8 rr<riembric 1854. \'czi dc aselnenea R. I(nox, Greut curioase asupra legdturii dintre putcrea sirn!ului nrirosu-
,'trldsls and Anttlonrisfs, p. 106. Sc pare ci acest rudimenL lui gi substanla colorantd a rnenrbranei rnucoase a rcgiu-
cste tnai mare la negri ,si la australieni decit Ia europeni, nii olfactive, precutn ,;i a pielii corpului. I)e accea atn
vezi Carol Yogt, Lectures on X'Ian (trad. englezi), p. 129. vorbit, ln text despre rasele de culoare inchisi ca avincl
38 Dcscrierea tlati de Humboklt a puterii simlultri un sim! mai fin
al mirosului decit. rasele albe. Vezi qi
tnirosului pe care il posedd indigenii din America de Sud lucrarea sa, ,rMedico-Chirur.gicaf Transaclions", Londra,
cstc binecunoscutl gi a fosl confirmatl de altii. Dl. Hou- 1870, vol. LIII, p. 276,
ztav (Etttdes sur lcs llaatltis ntenlales ctc.n 1872, vol. I,
 RUDIMTNT!

este puternic asociat5, cu mirosul lor, qi putem astfel infelege, poate, tlupd, cunl
dr. Maudsley a observat :r7 atlt d.e just, cum sim,tul mirosului la om estc neo-
bipnuit d.e eficient in a reaminti in rnod viu ideile qi imaginile unor scene si
locuri uitate.
Omul se deosebeqte ln mod v5dit de celelalte prirnate prin faptul cir, este
aproape neacoperit cu p6r. Se gdsesc ins6 cifiva peri scurti, rilzle.l, pe cea mai
mare parte a corpului b5,rbatului, qi puf fin pe cel al femeii. Diferitele rase se
deosebesc mult prin pilozitate; chiar la irrd.ivizi de aceeaqi rasl', perii sint foarte
variabili, nu numai prin abund.en[6, ci cle asemenea prin pozilie I astfel, la unii
europeni pirul lipsepte complet de pe umeri, pe cind. allii sint acoperiti cu smocuri
d.ese d.e pd,r 38. Nu poate exist,a aproape nici o lnd.oiali, cd, perii astfel clistribuili
pe corp sint rud.irnentele lnveliqului uniform pilos al animalelor inferioare. AceastS,
ipotezdu d.eyine cu atit mai probabilS,, cu clt se qtic c5, perii scurli, sub!,iri qi dc
culoare d.eschisfi, de pe membre qi de pe a,lte pd,rfi a'le corpului. se dezvoltra
uneori ln ,,peri depi, lungi, de culoare inchisS, qi relativ asprit', at'unci cind" sint
hrd,nifi anormal pe lingi, suprafe,te inflamate de mult timp 3r'.
Sir James Paget m5, informeazd, c5, deseori mai mulfi membri ai unei farnilii
au in sprincene citeva fire de pd,r mult mai lungi decit celelalte, asA, incit chiar
aceastd, neinsemnati, particularitate poate s[, fie ered.itar5. Aceste firo par do
asemenea s[, aibi corespondentele lor, deoarece ]a cirnpanzeu qi la anumite specii
d.e macac existir, fire rd,sfirate cle lungime considerabild,, care ies dJn pielea gola,ryir,
de d easupra ochilor qi care corespund" sprincenelor noa,stre ; fire do pflr lungi,
similare, proemineaz[, la unii paviani din inveli;ul pilos al murychilor supraciliari.
Pd,rul fin, ca d.e lin5,, sau aDa-numitul lanugor cu care fetusul uman cstc
des acoperit intr-a $asea lund,, oferir, an caz qi mai curios. El se dezvttltl nrai
tntii ln luna a cincea pe sprincene ryi pe ta]'d, ryi mai ales in jurul gurii, untle osto
rnult mai lung decit cel de pe cap. O rnusta!il, d.e acerst, fel a fost observatl, dtl
Eschricht a0 la un fetus feminin, insd, acest,a nu este un fa,pt atit de surprinzd,t,or
dup5, cum ar p5,rea la inceput, cleoarece in perioada timpurie de creqtere, iu gener:al,
cele d.ouil sexe se aseamlnd, intre ele prin toate caracterele exterioare. DirecJ,ia
ryi aranja,mentul perilor cle pe toatep5,r,tile corpului fetusului sint aceleaqi ca, pi
ia adu$i, insd, sint, supuse unei maii va,riabilit6li. intreaga suprafa![, inclusiv
fruntea qi urechile, sint astfel des acoperite I un fapt semnificativ este insfl cS,
palmelc miinilor qi t5,lpile piciciarelor sinl, complet lipsite de p5,r, ca qi suprafelele
inferioare ale tuturorcelor patru extremit[fi la majoritatea animalelor inferioarc.
Deoarece este aproape imposibil ca aceasti, coincid.enfd, s5, fie intlmpli,toare, irrve-
liqul linos al fetusului repre zint'il probabil primul inveliq pilos permanent
la acele mamifere care se nasc p5,roase. S-au inregistrat trei sau patru can;ri de
persoane ni,scute cu lntregul corp qi fala des acoperil,e cu peri lungi ryi fini;
aceastfi, stare ciudat5, este puternic ereclitar5, ;i este corelat5, cu o stare anormald,
a dinlilor ot. Prof. Alex. Brand-t mi, informeazi, cd, a compara,t ptirul de pe
3? T'he Plrysioiogg antl Pathologg of X[ind, ecl. 1, 3e Paget, Lectures ott Surgicttl Patlutlogg, 1853, vol. I,
1868, p. 134. p. 7t.
38 EschrichL, Llber a0
Eschrichl, oP. cit., p, 40 ;i 47.
rlie Richtung der Haare ammenschli-
clrcn Kdrper, Mtiller, ,,Archiv ftir Anat. und Phys.", Vezi lucrarea mea Variation of Animals attd Plants
a1

1837, p.47. Mn voi rcferi dcscori la aceastl lucrare foarLc uncler Domesticatfon, vol. II, p. 327. Prof-. AIex. BrattdL
intcrcs:rntii. mi-a trinris reccut incit uu caz al unui lati si fiu, tritscu!.i
 T)!]SCENDDNTA OMULUI

fa,ta uuui om astfc'l caractcrizat,, ln virst5, de treizeci pi cinci d.e ilni, cu lanugoul
unui fetus qi a constal,at cir sint complet, similare czl textur5, I de aceea, dupf
cum observi, el, cazal poat'e fi atribuit unei opriri in d.ezvoltarea pirului, im-
preund, cu creqtelea continuatl, a acestnia. Dupi, cum arn fost :rsigurat de un
chirurg d"intr-un spital d.e copii, rnul,ti copii clelicafi au spatc'le acoperit cu peri
rni,t5,soqi, rclativlungi ; asemenea cazuli se incaclreazd probabil in aceeaqi categorie.
Se pa,re c5, nrolarii posteriori sau rnri"qelele de minte tind sd, clevind, rudi-
rrrentari la rasele umane mai clilizate. Aceste nr5,sele slnt lntrucil,va ma,i mici
tlccit ceilal!,i molari, dupi, cum e,ste d"c asernonea cnzal cu rnS,selele cor.cspunr,h-
toare la cirnpanzeu ;i urangul,an, care nu au decit douif r5,d5,cini separate. I)le
nu strh,bat prin gineie d.ecit la virsta de aproximativ qaptesptezece a,ni, qi am fosl,
asigurat ci, se pot strica mult mai uryor qi cad, mai clevreme clecit ceilalfi dinli;
unii d.entiryti eminenti neagi, ins5, acest lucru. Acesto mir,sele sint d.e asemenea
mult rnai supuse varial,iei -- atit ca structuri', cit si in ce priveryte perioacltt, lor
de dezvoltare - decit ceilalpi dinti ". Pc de altd, parte la ra,sele melanice milse-
lele de minte sint previ zate cle obicei cu trei ricl[cini separate ryi sint in gerreral
s[ni,toase, eler fie deosebr:sc cle asemcnca cle cei]alti nrolari prin milimc, rnai
ptrlin lusir decit la rasele ca,ucaziene r". Itrclf. Schaffhausen explici, aceastir,
tk'osebirc clintre rase plin faptul cii, porliunea dentar5, posl,er:iriarii, il, tnundi-
bulei est,e intotclcauna scurtittir la csi care sint civilizati " ryi presuprure cit
aceastir, scurtare poate fi a,tribuilri fapl,ului cir, oarnenii civilizafi se hrirnesc cle
obicei cu rnincare grititii, rnoelle, {olosind astfel rnai pulin rnittrclibulc.le. I)1. IJrace
rnii, infortneazil cir, in Statelcr Unito devine un obicei geucral clc it, extragc Ia, copii
cifiva dintrcr nrolari, tleoart'ce nrarrd"ibula nu crc;te clestul cle ruilro porrl,nr (lJ'r,-
voll,arca perfectir, a, rtunrX,rului normal de trtolari {i'.
ln ceoA ce plir.e,ste tubul digestivr &ffi intilnit dtrscrierea nurnai iI ururi
siugur rudirnent, anune apendicele vermifonn al ct'cului. Cecul cste o rarnurir,
sau un d.iverticul al intostinului c&re se terrnind, printr-un fund cle sac fiind extrerrr
de lung la rnulte dintre rnamiferele inferiozr,re vegetariene. La rnarsupialul koala
este de fa,pt ckr l;rei ori mai lung decit tot corpul nc. IJneori se terminri prirttr-urt
virf lung, car(, se ingusteaz5, treptat lsi cltec-rdatf,, scr contracteazd, pe por'!,iuni.
S-ar pfi,rca cri iu. urlr]A moclifici,rii regimului alimentar sau a mod.ului de via,tir,,
cecul A rlevcuit, rnult mai scurt la diferrite animale, apendicele vermifortn rlrrtirrincl
crl, un luclimenl, a,l pd,rfii scurtate. Czi acest apendiccr este un rudiment putetn
tteducc din dirnensiunea lui rnici, ,si din dovezile pe care prof. Oanestrini'7 le-it
strins in leg5,tur5, cu variabilita,t,ea lui la orn. IJneori el lipseqte, iar alteori esl,e
binc tlezvoltat. Lumenul este uneori complet, inehis pinir, la jum[tate sau pinI,
la rlouil treirni din lungimea sa, partea terrninalil constincl clintr-o clilatare solid[',

iir ltrrsi:r, clr accst.c pirrticulllill!i. Arn plinrit dt' lrt Pitt'is 45 ltrot. l'[ontcgazza ittri sct'ic clitt Florctrla ei. a st.tt-
,:lt'sltle lrle atttSilor. tliat rcccnt ultirntrl mnlar Ia diferitelc rasc ttttranc 5i cI
rr flr. \\Icbb, Tcellt irt nlutt and .lrztltropuitl Aprs, a ujuns ltr aceca;i concluzie ctr cea prezetrtatii hr t.exLul
Jupir curn cstc cilat clc clr. C. Carter Iflukc in ,,Anthro- llleu, anulnc cii. la rasele superioarc sart civilizat.e sl trstc
l.rologicalfleviel", iulie 1867, p. 299. pe cale de atlofiere sau eliminare.
{3 O\\'en, Anatomll of Verteltrale,s, vol. III, p. 320, 46 Owen, Anatomg of Yertebrale.s, vol. lII, p. 416,
.121 $i 325. 43,1 9i 441.
aa Ort tlrc l>rirnitiue l,'onn of tlrc Slcrrlt (trad. e nglczir), 4?
,rAruluitlio tlclla Soc, d. Nab.", lloclctra. 1867, p. 9'1.
in ,..\nthlopological ll.cvicrv", octornblic 1ti08, p. 426,
 RUDIMENTE

turl,itfl. La urangutan apendicele este lung qi incol5,cit; la om pornepte de la

cap5,tu1 ceeului scurt qi d.e obicei este lung de 10 -\2,5 cilr cu un cliamet'ru
de aproximativ 8 mm. Nu numai c5, este inutil, d.ar uneori provoacd, moartea'
In acest sens am aazit recent rle d.oud, eazuri, moartea fiind" datorati, unor corpuri
rniei ,si t,ari, c?1, serninfele, care ini,r[ ln lumen, provocincl inflamalie n*.
La unt le clintre cvaclrumanele inferioare, la lernurieni ryi la, cartrivore,
precum ,;i la multe marsupiale, existd, un orificiu aproape r.l"o ca,pi,tul inferior a,l
hurnerusului, clenurnit foramen supracondiloid., prin care trece marele nerv al
membrului anterior qi deseori marea arterd,. Or, la humerusul omului existir,
in general o urmil a acestui orificiu, care este uneori destul c1e Lrine d.ezvoltat,
fiind" format d-intr-o apofrzd,osoasi,, pend.enti, in form5, d.e cirlig, contpletat printr-utt
fascicul d.e ligamente. Ifr. Struthers t", care s-a ocupat ind.eaproape cle acest,
subiect, a arittat acum cL aceasti, particularitate este uneori eret1i1,ar5,, dupil
cum s-a intimplat Ia un 1,atd, qi la nu mai pulin cle patru ctin cei qapte copii
ai si,i. Atunci clnd. acest, orificiu este prezent, nerrrul mare trece invariabil prin
e-,1, ceea ce ind.icd, in mocl clar ci, este omolog qi fconstituie.] rud.imentul foramenului
supracond.iloid. al animalelor inferioal'o. Prof. Turner apreciazd', d.up[, cum mir,
informeazd,, cd, acesta se lntilneryte la aproximativ unu la sut[, dirr scheletelc
recente fale oamenilor]. Dac[, ins5, d"ezvoltarea lntilnpliitoare a acestei st,ructuri
la om se d.atoreryte, dupri cum pare probabil, r:oversiunii, ea este o leYenire la, o
staro cle lucruri foarte indelrfrtntra, tleoarece aceastfi, st,nrcturri este absent,il, la,
ovaclrurnanele superioare.
La hurnerusul de om existd, uneori un alt forarnen sau orificiu, care poatc
fi d.cnumit intercond-iloid. Acesta se intllneryte, insti, nu const,alrt,, la tliverqi antro-
poizi ryi la alte maimu!;e'" si de as3menea la rnulte clintre animalele inferioaro.
Remarcabil este c[, acest orificiu pare sd, fi existat la om rnult mai frecvent in
timpurile stri,vechi d.ecit recsnt. Dl. Busk n' & strtns urmftoarele dovezi in
aeeastl problemi,: prof. Broea ,,a observat orificiulla, patru ryi jumfltate la sutir,
rlin oasele bra!,ului ad.unate la ,,Cimetidre d.u Sucl" clin Paris, iar la gr:ota din
Orrony al cd,rei conlinut se refer[, la epoca cle bronz, opt d-intre cei t'rerzect ryi
cloi de humeruryi erarl glurifi; el cred.e lnsd, ch acest orificiu extraorclinar s-tur
putea datora fa,ptului cit, in cavernii, a fost un fel cle cavou de familie". Dl. Dttpont
a g[,sit a,poi treizeci la suti, do ,,oase perforate in cavernele vi,ii Lesse, apar!,inind
epocii renuluir pc cincl la Argenteuil, intr-un fel rlo d,olmen,, M. L,egnay a observat
e[, rlou[,zeei ;i cincli la sut,L e]:ilu g6urite, iat: r1"1. dr. Pruner:-I'rey a gir,sit tlouii-
zeoi pi saso lir, sutri in aceea,ryi st,are h, oasillo rlin \r:ttu6'"r,1. $i ntt trcbuiesci,lrat
48 Dl. C. Nlarlins (De I'LInite Organique, in ,,Rcvuc de dr. Glulrcr, in,,l3trlleLin tltl I'Actttl. Inrp. tl,r St. Pdtcrs-
dts l)eux llondcs", 15 iunic 1862, p. 1ti) ;i Ilicliel ((iene- l)ottrg", 1867, v<il. XII, p. '{'18.
60 Dl.
relle llorphologie, vol. II, p. 278) au fitcuL amintloi obser- St. Gcorgc NIivarL, ,,'fransacl. Phil. Soc., 1867,
vafii asupra fapLulLri curios ci ttneori itcesL rttditnr'trt. p.310.
provoacii moarLea. 5r On tlte Caues of Gibraltar, ,,TratrsacL. fnbernaL.
as ln Ieglturl cu creditatea, vczi tlr. Slrulhers, in Congress of Prehist. Arch.", Sesinnea a tleia, 1869, p.
,,Lrncet", 15 lebruaric 1871i ;i o alti lnerare importantri 159. Prof. Wyrnan a aritat recent (trourth Annual Reporl,
ln ibiclenr, 24 ianuarie 1863, p. 83. Dupd cum am fost, Pcabody NIuseurn, 1871, p. 20) ci. aceasLi perforafie este
informat, rlr. I(nos a fosL prirnr.tl anaLomist carc a atras irrezenl"il. la Lrcizeci si uttr-t la sttLri din resLurile utnane
atenlia asupl'a aceslei forltafii neobi;nuite la om, vezi din movilc IIunerare] strivcclti tlitt vcsLttl Statelol tlni[e
Irrcrarea sa Great Arftsfs and Anutomisfs, p. 63. Vczi tL: ;i Florida. Ila se irtl.ilne;t.e adcsea la negri.
asenlencil memori ul irnportant esupra ltcestei apofize
 DESCEINDLINTA OMULUI

din vedere c5, d"l. Pruner-BeJ afirmfi, cd, aceasti, stare este obiqnui td, la schele-
tele din Guanche". {Jn fapt interesant este cd, ln acest caz, c, qi in altele, rasele
strd,vechi prezint5, mai frecvent structuri care searnd,nd, cu cele ale animalelor
inferioarc deeit rasele actuale. O cau zd, principalir, pare sd, fie faptul cil, rasele stri,-
t'('chi sirrt situate pe lunga lirric tle descenclcnf,ir, ceva rnai apinap.r r1o str.ir5unii
lcn' indepilrtali, asenrfn[tori anirnalelor.
L& {JrD, coccisul, lmpreund cu all,e cite'l'a vertebre care rror fi clescrise
ulterior, nu are rolul funclional al cozi| ins5, cu toate acestea repr ezintd, evident
acest organ de la alte vertebratle. La o perioadS, embrionard, timpurie, este liber
ryi proemineazd' dincolo cle extremitd,lile inferioare, dup5, cum se poate vedea
in desenul unui embrion .um?n (fig. '1). Se qtie ce in anumite calzari rare qi
anornlale n' el form eazil chiar dupd, naqtere un mic rudiment extern al unei cozi,
Ooccisul esl,e scurt, con,tinlnd cle obicei numai patru vertebre, toate contopite
;
acestear ctr exceplia celei bazale, sint in stare rud.imentard,, deoarece eonstau
nurrtai din partea ccntrald, i'r. Ete slnt prev5,zute cu cifiva mupchi mici, dintre
cane unul, d}nn crm m5, informeazd, prof. Turner, a fost descris special de Theile,
ca o repetilie rudimentard, a extensorului coz7i, un mugchi care este consid.erabii
dezvoltat la multe marnifere.
La om, mdduva spin[rii nu se extinde in jos clcclt, pind, la ultima vertebrd
dorsald, sau prima lombarir,, insd, o formalie cu aspect de filament (fi,tum ter"minale)
cotroar5, pe axa pir!,ii
.sacrale a canalului spinal qi chiar d.e-a lungul suprafelei
posterio are a coccisului. Partea superioard, a acestui filament este, dup6 cu- rirA
informeaz[' prof. Turncr, f5,r5, incloial5, omolog5, cu m[d.uva spin6rii, fnsi partea
irferioard, pare s5, consl,ea nulnai clin pia mater sau membrana vascular[, lncotr-
juri,toare. Chiar in acest caz se poate spune cd, coccisul gd,zcluieqte un vestigil
al unei forrnatii atit de importante ca rnd,duva spinS,rii, cu toate c5, nu mai este
inclus lntr-un canal osos. {Jrmi,torul fapt, pentru care sint de asemenea incla-
torat prof. Turner, arat'd' clt de bine corespund"e cozii adevi,tate coccisul la anima-
lele inferioare : recent, Luschka a descoperit la extremitatea oaselor coccigiene
un corp rir,sucit foarte ciuclat, care este in continuarea arterei sacrale mijlocii ;
aceasti, d.escoperire a fd,cut pr) Krause qi Meyer si, examin ezc coacla unef rnai-
rrrrr!,c (Macacus) qi a unei pisici, la, arnbele g5,sinrl un corp similar risueit,, clt
-
l;onl;c cd, nu era la extremitate.
Sisternul rcproduc[,tor prezi tr{,ir, tliverse fonna,l;ii rutlirnentare I acestea,
se deosebesc 1ns5, cle cele de mai sus intr-o plivin!f,, irnportantfi. Aici nu este vor.ba
d.espre vestigiul urrei pd,rfi care nu se rnai afl5, in.stare funclionalii la specia datil,
ci d"espre un organ func!,ional la unul dirr sexe $i in stare rudimentard, la celi,lalt.
fl'otupi, prezenta unor asemenea rud.imente cste tot atit d.e greu de explicat
dupd concepfia crea,tiei separate a fiec5,rei specii, ca si ln cazurile anterioare.
Ya trebui s5, revin ulterior la acesl,e rutlimente si voi arhta cit, prezenta lor d,epinde,
in general, numai de ered.itate, ad.icd, de faptul c5, pd,rfi dobindite de unul din
sexe Au fost transmise parlial celuilalt sex. Aici nu voi da declt clteva cazari
62 Quatrefages a strlns recent dovezile asupra acestui examinaL[ critic de rnulli
anatomigti la lntrunirea natu-
'sttbiect,,,Revue des Cours Scietrtifiques", 1867-1868, raligtilor de la Er.langen (vezi
r,lVlarshall in Niederl[n-
p' 625. In 1840 Fleischrnaun a prezentat un fetus urnan dischen Archiv ftir Zoologie", decembrie 1871).
avitttl o coadi liberi care conlinea corpuri vertebrale, 53 Owen, On the Nature of Limbs, 1849, p, 114.
ceea ce nu se lntlrnpli intotdeauna, ,,si aceastir coarl:i a fosI
 RUDIMENTE 20

d.e asernenea rudimente. Este bine cunoscut faptul cd, la masculii tuturor ma-
rniferelor, inclusiv omul, existf,, mamele ruclimentare. in mai multe cazari, acestea
s-au dezvoltat bine si au produs lapte d.in abundenld,. fdentitatea lor esenfiall
la cele cloud, sexe se vecle qi clin faptul cd, uneori se m5,resc la ambele sexe in
timprrl unui atac clc pojar. Vesicula prostat'ica lmpreuni, cll canalul cle legi,turir,
care a fost observatd, la nrulte mamifere rnascule, este unanim lecunosctrtfl ca
fiind. omologd, uterului feminin *. Este imposibil si, cil,eryti excelenta clescriere
f[cut5, cle Leuckart a acestui organ qi consideraliile sale fi,ri, s[-i admi!,i justelea
concluziilor. Cele mai convingd,toare sint exemplele acelor mamifere, la care
uterul femelelor se bifurci,sn, deoarece la masculii aceleiaqi specii vezicula este cle
asemenea bifurcat6,. S-ar fi putut menliona qi alte citeva structuri rudimentare
aparfinlnd. sistemului reproducltor 5i.
tnsemnd,tatea acestor trei rnari clase d.e fapte clo mai sus este neindoicl-
nicf,,. Ar fi ins6 d"c prisos sir, recapituler, in mod" am6nunlit seritt, cle argumente
prezentate d"etaliat ln Originea speeii,lor. Construclia omologd, a intregii conformaf,ii
Ia mernbrii aceleiaqi clase este inteligibiH, dacd, ad.mitem clescendenla lor dintr-un
stri,moq comun, lmpreund, cu adaptarea lor ulterioard, la condilii variate. Dupit
orice alt5, ipotezfl, asemi,narea dintre forrna rniinii unui om sau a unei maimu!,e,
piciorul unui cal, aripioara unei foci, aripa unui liliac etc. este absolut inexpli-
cabil5, oo. IrTu existd, nici o explicafie qtiinfific5, pentru a a,firrna cd, toate acestea
au fost formate d"upi, acelaqi plan ideal. In legd,turd, cu d.ezvoltarea, putem lnlelege
ln rnocl clar d.e ce embrionii unor forme atit de diferite p5,streazi,, mai mult
sau mai pulin perfect, structura stri,moqului lor comun, dac5, ad.mitem c5, modi-
fic5,rile care survin la o perioadd, embrionari, relativ t'irzie se moqtenesc ln perioacla
corespunzd,toare a dezvolt[rii. Nn s-a dat nici o albd, explicalie faptului uimitor
c[, embrionul unui om, al unui ciine, al unui liliac, al unei reptile eto. aproapo
e[, nu pot fi deosebili la inceput. Pentru a inlelege existen!,a organelor rud"imen-
tare nu avem d.eclt s[, presupunem ci, un stri,moq inclepd,rtat avea p[r!,ite respec-
tive ln stare perfectd, ryi ci, ln cond"ifii modificate de via!5, ele s-au reclus conside-
rahil, fie prin sirnpld, nefolosire, fie prin seleclia naturali, a acelor inclivizi c{ll"c
* l'ircl't'n flccastt nu nl:ri irrc ('ir(tulrlIic astrizi (N. llxanrinlnd ar!1la unui liliac, el prezitttn (p. 2lB), t:t'ca
lrad.\. ce mit' irni pare (pentru n folosi crtviltteltr ltti Augttste
5{ Leuckrr|, \n C11cltt1t. of Anal. a lui Todd' 1849 - Cornte) un sirnpltt prirrcipi rr tnetafizic, alttlllle plslrat'clr
18ir2, vol. I\', p. 1415. La orn acest ol'g'an csl.e lung tle ,,in inlegriLatea sa a naturii lnamiferc I altimaltrltti".
rrrrnrai 7,it-15 ntm, insi, ca abiL de multe alte plr[.i Ijl discrrt.[ clespre mditncnte nrtmai irttr-uu utic nuntiir
rudimentare, variilzl prin dezvoltare, precum ;i prin altc cle cazuri, ;i atunci numai dcspre acele pirli care sint
caractere. parfial rutlimentarc, culn sint ruicile copite ale porcului
65 Asnpr',r acesttti subiec[, vezi Owtrtl, Anatontg of ;i boului care nn ating solul ; el arati clar cii acestea sint
Vertebrates, vol. ilI, p. 675, 076 qi 706. de folos animalului. Din nefericire el ntl a exalninat cazttt'i
60 Intr-o lucrarc ilustrati cu gravuri atitnirabile, ca cel al dinlilor foarte mici, care la bou nu stribat nieio-
publicat{ recent (La Thdorie Daruinienne et Ia crtution dati gingia, sau al mamelelor de la masculii mamifereloL,
dite indipendante,lSi4), prof. Bianconi lncearcd. sI demons- ori aripile anumitor coleop[ere care existi sub c]itrele
treze ci structurile omologc, in cazul de tnai sus, preculn concrescute, sau vestigiile pistilului Ei staminelor la dife-
;i in alLele, pot fi pe deplin explicate pe principii mecanice, rite flori ;i rnulte alte asemenea cazuri. Cu toate ci admir
in conformitate cu lntrclluintdrile organelor. Nirneni nu foarte mulL lucrarea profesorului Bianconi, totugi pirerea
a arltat allt de bine clb de admirabil slnt adaptate ase- actuali a majoritilii naturalip[ilor irni pare trezdrunci'
rneuea structuri la scopul lor final gi, dupi pirerea tneil, natl, anume c[ sLructttrile omologo ntt pot fi explicate
aceastl adaptare poate fi explicatl prin selectia natnrall. pc principiul simplei adaptiri.
 DESCEiNDENTA OrvIUt,UI

el'au cel mai pulin stinjenili cle asemenea organe inutile, ajutali fiind de cele-
lalte caaze amintite mai sus.
' I Putem lnlelege astfel cum s-a lntimplat ca omul gi toate celelalte verte-
brate sir, fie construite dupd, acelaryi rnod.el general, cle ce trec prin acr,lea,si faze
tirnpurii c1e tlezvoltare qi t1e ce p5,streazrain cornun anurnitcr rtrdiniente. in conse-
citrt,i,, ar trebui s[, arhnitern in rnocl cinstit originea lor cortnrnii; a aclopta, o
alt[ ipotcura inseamnS, si, aclrnitern cir, propria noastrl structur5,, 1lrecum qi cea a
ttrturor llnimalelor din jurul nostru, nu este decit o simpld, cursd, intinsi, pentru
a ne lntuneca jud.ecata, Aceasti, conclazie este consid.erabil lnt[,ritd, d.acd, privim
reprezentanlii intregii serii animale qi examind,m dovezile provenind clin judecarea
sau clasificarca lor, clin r5,spindirea lor geograficil ;i suecesiunea lor geologicd,.
ITurnai prejudecata noastrS, fireasc[, qi acea arogan!5, care i-a fi,cut pe strd,bu-
nii noptri sd, d"eclare cd, se trag clin semizei ne fac sd, nc opunem la aceastd, conclu-
zie. Curlnd va veni insd, tirnpul cind. tuturor li se va pd,rea uimitor curn cle au putut
naturaliqtii, c&re cunoqteau bine structura comparatd, qi d.ezvoltarea ornului qi
altor mamifere, sd, admitf id.eea c[, fiercare f specie ] er fost opera unni act
separat d.e creaf,ie.
 C API TOI,UL /+L II-T,H A

DESE RE MODUI I}E DEZVOT,TARN A OMUTUI

DINTR-O FOF,MA INFERTOARtr.

Vrrl'iebililill('it cot'prtlni ;i !I t)lir)tii Jlt rrrrt - Ili'r'rliLatc - (lrtLrz.t lrle v:ili:ilrilititii

- Ltiiile virt'ialici sitrL at:tllclt;i Ilr ottt f i lri lutilnrllelo infrliorrrc : ,\cliutrc:1 rlirccl",i a
t:orrdiIiilol tlt'rriali -- lil'rctclc spori lii lirlosili i 5i rrt.folosilii pirr'lilor'--. I)czvtti [:il'c oplit:-t
* Ittv.'rsiLll)g -.\'rtrialic corelatii
- liiLrrtril tle crcrs[1'1's'- L)bstacolc in cre;Lt'r't: --
Scltt'Iic lulLllfitlil - Otuul, attitttaltrl ct'l tnai tlotrtirtatiL tlirr luruei -- Inrpoltanla stl'uctul'ii
srtle cut'ltoraltr
- Crtrtzcl('('llr alr ('on(lrls Irr poziIi:t sa vcrliculi - ]Ioclificlrli const'cutiv
ale st.t'ttt:ttrrii - Recluct'rea ttrirt'irnii clnirrilor' - f)itrre nsiunt:e sporitri ;i I'orrrra rirodifi-

Estcr t,t'itlettt, oi ornlrl (,stc slrplrs.nltoi llllr,r'i l,:rriillrilit[fi. l)oi inrlivizi rlin
ttoecasi r:-Lsr"l, lItI sirrt, tticiotllti,it, lthsolttt lrt l'trl. l'rrt,tnr oonlpil,r'a, ntilioa,lle de fele
;i' 'fiecarr) va Ii clistinctr"r. () divt,r'sitilte tot atit cle lrlAl'(' existir, ,,si ln pt'oporf,iir,
;i dinrensiuue:l difer:itelor plr{ i a,le c{}rpului, lungir}r(,itr picioarelor fiind unul dintre
elementele cele nlai valiulrile '. ['u tortte cir in unele parf,i ale lurnii preclomiru-l
rn crftniu alungit, iar in itltelc unul scurt, cxisti, o rirale diversitat,e cle fonue
chiar in lirnitele acc'leiaryi ra.,so, crrnr estc. cLrlzol intligeuilor din Amelica,6i rlin srlclul
r\ustrirlici, rrce,ytia rlin urrnir, fiinrl o rasil ,,probabil tot rrtit cle pur[, ryi clo omogc)ni*i,
ca sillge, obict'iuri ryi lirnbir ca, oricilr{} altil, (}xi${,el}tri)t, si chiar: cel al locuitorilor
lltrui i,eritcriu,tttit de lirrrit;itl; cri, insulele Srltirlnrich 2. {lr tlerrtist, erninerrt rnir
il,fligurii cir, l,ot utit d(r,rllll,r{,.'divt,r'sitate existii llr clinti ca ;i la l,r'lisirturile fetei.
'\rtereltr ,1rt'ittcipalcr au prezclr1.,l,t atit cte tlcs traiecbo i),lrornrale, incit, in sc()puri
chirurgicalt, s-d oollsitlt'rttt util clr' e so clr,lcultl pc. 1 040 de cu,clarrr'(. 3 cit, rk. dts
pretlolninit, fit'cat'r, ttiliect,. ]tu$clrii sirtt extlelll ('l(, vlt,r'ittllili I lrstfel, prof. 'hlrn('r''
I InuesLigaliorts irt Mililcu'g qnil Atttltropolo0. Sla- g,-r'nii tlin irisrrk'lc Sentlrvich, plof. \\'\'rrrlin, Altsertttt! i tttts
/rslics of Americur SrtlCiers, rle rB. A. Goulcl, 1titi9, p. 256. ttrt (lruttitt, Bilstoir, 1868, gl. 18.
? lrr legaturir cu Crcutial fornts of tlte Arnericcttt ubor[- :t :lttttlotnry ol'lltt .4rleries, tlc Il. (]rrain, I'rcl'ri[], 18J l,
gittes, vezi clr. Aitlien lrk-.igs,,in ,,Pi'oc. Acarl. ){nt. 'Sci.", vol. I.
Philadelphia, mai 186ti. Dcspre aust.r'alicr-ri vczi i{Lrxlcy r ,,'frlrnslrcl. ll,ot'ttl Soc. Iitlirrlttrlgir", \'oi. \ \ l\',
in Arrligrri/y oI XIrrn e lrri J,t'tll, 18(i:], 1r. ti7. I)(.sr)re in(li- l). | 7;-r ;i 1 fll).

1-c,446
'1, DESCE.NDENTA OMULUI

rI constater,t c[, cei de la picior nu sint identici Ia dou5, cadavre clirr cincrzeci qi
cinci, iar la unele d"eviafiile slrrt consiclerabile. El atlaugd, ci ;i capacitatea de a
executa mirycd,rile potrivite trebuie s5, fi fost rnodificat5, in conformitate cu cliferi-
tele rlevia,tii. Dl. J. Wood a inregistrat " eristenf'a a 295 cte varial,ii rnuseulrrre la
treizeci rsi sase d.e indivrzi, iar la un alt lot de acelagi nurnfir nu rnai pulin tle
558 de variafii, ,cele apd,rind" pcr arnbele pilrfi iile .corpului fiind socotiter drept; urriu
singur[. In ultimul lot, nici un singur corp din celc treizeci ;i gase nu a fost
gfl,sit ca total lipsit d.e d.evialii cle la clescrierile tip ale sistemului rnuscular arftat
in manualele de anatomie. Un singur corp prezinti, numl,rul extraord"itrar de
d"oud,zeci qi cinci de anomalii distincte. IIneori, acc-.larsi nru;chi variazi, in multe
feluri : astfel, prof. Maca'lister clescrie 6 nn mai pulin de d.otritzeci de varia!'ii
rlistincte la palrnaris a,ccesot"ilts.
Celebrul anatomist mai vechi Wolff 7 insistfl, cil viscerele sint mai variabile
declt pd,rfile externe Nul,lcr, ltart'i,cula est qu&e nonal'iter et aliter 'i,n, ali,is se habeat
homi,ni,bus
*. El a scris chiar un l,ratat asupra alegerii exemplarelor tipice d.e
viscere pentru d"emonstrafie. O d.iscu,tie clespre fr:umuse!,ea id.en,li, a ficatului,
pld,minilor, rinichilor etc., ca ,,si cunr al fi vorba, rlt spre o figurfi, clivinil de onr,
ne pare stranie.
Yariabilitatea s&u drversitatea faculti,filor rnintalc lrt, oa,meui t1e aceeir,gi
ras5,, pentru a nu menliona cleosebirile mai mari clintre oamenii rle tllse clistincte,
este atit de notorie, ineit nu este uevoie s[, sc mai ad.auge rireun cuvint. La
l.el este qi cu animalele inferioare. Toli cei care itu rtvut tnena,jerii sull irtgrijirea
lor ad.mit acest fapt, pe oare il veclettr clar kl ciinii no;tri si lu, ulte anitnale
d"omestice. Brehm insistd, ln special fiasupra faptului I c[, fiecare rnairnufl, dintrc,
cele pe care le linea imblinzite, in Africa, lryi avea tlispozifia;i temperamettt,ul ei
special. El rnenfioneaz[, un pavian lemarcabil pt'itr Inarea lui inteligen!,ti, iar
paznicii cle la, Grild.ina zoologicfi, mi-au inclicat o niaimu!,[, aparlinincl grupului
maimulelor americane, tot atit de rernarcabili, c^ inteligenlir,. Rengger insisti,,
tl.e asemenea, asupra, diversitd,lii cliferitelor caractere tnintaler ale mairnufelor ile
aceeaqi specier pe care le-a finul, in Paraguay $i acltlugti c[, aceastd, diversitate
este parlial inn[,scut[, ;i par,;ial fdatoratfi] modului irr care rrt fost tra,tate ;i
8.
eclueate
;\rn discuttr,t atit tle complet in alt[, parte o subiectul ereclitfl,f,ii, incit nu
mai am treyoie s[ arlaug aici aproape nimic. S-a strins un tnai ula,re numfi,r de
fapte in legI,t,ur6, cu transmiterea celor mai treinsemnate, precum fi a oelor mai
importante caractere la om decit ltr, oricare dintre animalele inferioare, cu toa,te
c[, faptele sint destul de abund.ente in legd,turf,, cu ultimerle. Astfel, in leg6,turti,
cu calit5,file rnintale, transmiterea lor este evid.errtd, la ciinii, caii rro;tri qi la alte
anirnale d"omestice. Pe lingf,, gusturile qi obiceiurile speciale, inteligenf,a generalir,,
eru.ajul, caracterrrl bun sau r[,u etc. sint fd,rf,, indoialti transmise. ftt cazttl omului
vt rlem fapl,e asetnt-ruritoare la aproapo fieeilre fa,milie ; tlin lucritrilc a,dmirabile

5 ,,proc. Royal Soc.", 1867, p. 544 ; de asemenea 1868, * Nu existi nici o particuli care si nu se giseascri ln
p.
p. 483 ;i 524. Existri o lucrare anterioari, 1866, 229. cele mai diferite stiri la diferifi oameni.
6,,Proc. R. Irisfi Academy", 1868, vol. X, p. 1,11. E Brehm, Thierleben, vol. I, P. 58 9i 87. Rengger'
? ,,Act. Acad. St. Petersburg", 17?8, partea r II-a, Stiugethiere uon ParagualJ, P. 57.
p. 2t?. s Variation of Animals and Plants untler l)ontesticatiort,
vol. lt, cap. XII.
 p:1v_o=:1l1_*
--_-___ __g_g?ga -*_ ._ 3:j

ale d.-lui Galton 1' $tim acum czi geniul, care inrplici, o cornbinalie rninunat de
complexi, d.e facultd,li superioare, tind.e sd, fie erreditar, iar pe de'altf,, parte este
elin nefericire prea sigur c5, nebunia qi d.ezechilibrul facultS,tilor miltaie sint tle
a,selnon(ra, transmise in cadrul flr,rniliei. '
irr toate cttzurile sintettr foa,rte nerytiutorif,in legatur5, cu calzele variabi-
litfiir insri putem veclca c5, la orn, precum ri la animalele inferioare, aceste caaze
au o oa,recare legir,turi cu concliliile la care fiecare specie a fost expusir, timp
de mai multe generatii. Animalele domestice vari azd, ntai mult d.ecit cele in stare
natural5,, ryi se pare cil aeeasta se clatoreqte naturii variate qi schimbd,toare a
condiliilor la care au fost supuse. in aceaitl priviu1d, diferitele rase umane se
aseamd,n[ animalelor dornestice, la fel ca qi indivizii d.e aceea;i ra,sii, atl1ci cin4
locuiesc pe un teritoriu foarte int'ins cunr este America. Ved"ein influenta cond,i-
,tiilgr variate,fl naliunile mai civilizate, deoarece membrii apartinincl oiro1. ran-
guri sociale diferite qi avtnd ocupalii diferite prezintd, o mai maie divcrrsitate t1e
caractere declt membrii naliunilor barbare. {fniforrnitatea si,lbaticilor a fost insir,
d.eseori exageratd, qi intr-unele cazuri cu greu se poate spune ci, ea existiil 11. Este
toturyi o gregeal[, s5, vorbirn dospre om ca fiirrcl cu mult mai clorlesticit 12 6ecit
orice alt animl_I, chiar clacf nu ne uitilm tlecit la condiliile la care :l fost expls.
IJnele lase sllbatice, ca australienii, nu irnor condilii rnai varlate
^stnt supuqi
declt multe speeii care sint larg rd,spind.ite. Intr-altd, privin!,a,, rnult mai important[,,
omul sL) cleosebeqte considerabil de olicarer animal clonresticit in sensul st,rict
al cuvirrtului, tlcoarece rcproducerea sa nu a fost niciodatfl incLellrrg c61t,r'olati,
prin seleclie metodicit, sau inconrytientir,. I{ici o rasd, sau glup tte oameii 11 1, f'6s1,
ntit tle cornplet subjugatt"r, clc alf,i oarnetri incit anurnil,i indivizi s[ filr pristra!,i,.si
astftrlinconqtiernt selec{;iona,ti, prin laptul cil elxcele'tzra intr-un ft'l r,a,recarepetit,pr
llolosul sti,pinilor lttr. $i nici nu att liost intenfiotta,t a,leryi li irnperechiali allrpril,i
indivizi d.e sex masculin ryi feminin, afarir, numai in cazul lline cunoscui,' a,l grelra,-
tlierilor pruslt,ci; in acest caz ornlrl s-a eonfonnat rlupl'l cunr era rler rr,;teptat legii
sclee!,iei rnetodicc, tleoAreco se afirmh cit^rrurlf,i oir,nrerri inalti cr.esc in satete logrrile
tle gretradieri ;i tle neverstc-'le lor inalte. In Sparta, tlc'asenrrrnea, seefectua unfcrl
rle selec,tie, clcoareccr couforrn legii toli copiii trebuiau sii fie examinati curintl rlup[,
narytere, ceibirr.e fornulli si vignro;i fiincl pdstrafi, iar ceilalli fiintl l[,sa,ti sti piar.r-r '3.
ro IIeretlitrtnl Genius: tttt Inquirll ittto ils l"tttus rtttd irt ill10 i.e.11., a virzul- rlc tiurpurip cit. 4t: i1rpor.t1llli :rr.
1lJ(it).
()ottseque.rrce.v, fi scleclia, :1plilirtr'r cu grijri, l)('1t1* ir'5u'Itllireir
llI)l'I]ntcstrllsct.vlt\7,lu:Nn|uruIislottlltt.|ttttt:rtt$,tllllall0'l-illrvitzrt 'lsri
18fi3, r'ol. l[, P. 151]) in legitttt'i ctt itt<lictrii tlirr rtct'lrt5i rticit acliunclt l'ircasci :r selec[.ici sexurtlt.. Iil scrie rrslft:l:

tle lltt!.irt prin fot'tttir clrltttlrti ; un oln lrvtrlt I'isrrrrr ovtl:-t (lu orice llreI yi clrrlrri rt.grrliltr toatt',
ctt trtrsltttri frtttttoirse, iiu rttt alt.ttl lrv(rir Iil)rll ctlnrlrlt:L Ptrrtrtr ci;tig;i irurrtrllir.tr, o l.asri si girsinr.
tlrtlngol prirr liIirncll f i prortnitreu{rr obt'rrjikrr', tlillttrrIiir I,'r'rri [ccL satr vicitr, sirrriitortsri forrrtt.
tle
ttririlot' ;i oblicilaten ot:hilot.''. ,\cuur insrr, cinrl oarnt:rrii llr nuntit sc glndesc,
12 Blumenbaclt, 1'reutises of Attthropology (tr:t<[. ctt- Nrtnrai lrlefrrl conLeazi: pcntru birui ]rnuiroulii
glezl), 1865' p. 205. Iit'tnriir c cleti, i:rr bilbatul se insoar.ji.
13 Nlitford, Historg of Greece, vol. I, p. 282. Dintr-un lliLocirn san bruLei, ce-n bogllii se liifirie;tc,
pasaj din Memorabihtr de Xeuofon, vol. I[, .1 (asuplrr Plin plodul sriu, cu cea mai mindri rasir st-rrrrrdi,lttr:
clruia atenfia nti-a fosL al"ras[ de caitre reverendul AsL{'el totul e cle-a valma, nollil ;i bidiimrr !
J. N. Hoare), sc parc c[ la greci era ull princilriu recLr- Dacit apoi ln purtare, minte qi staturir,
noscttt, ca birbafii sli-;i aleagir nevcsLele avinct in vedcrc \7orn fi soi degenerat. Ei fir:i dc mlsurii,
slinitrte:r ;i vigoarca copiilor lor. Poelul gtec 'I'heognis, Nu te mirs lmice ! cauza nu e ohscurd,
 il DESCIINDiINTA OlvIUi,UI

i-tacir c{rrrsicl€'rf,rn toatc' r'aseir urnanc ca, fol'riiind. o singurl speciei, r[,spln-
,iit't'it ei est,u enormii, insi citeva I'Ase ciistincte, ca arnericanii ,si polinerieniif au
lasi;irlrlire foar{;er largl. fXxistii, o legcr bine cllnoscutd, c[ spc'ciilelarg rispinditc
sittt ttrttlt tuili vzlriabilt't1r'cit ct,i('cit rrrspirrtlirc r(:sii'i'usii, iafr.ar,iairilitirtga 91,trlui
1r0it{i'fi coltrpEtlltt,it ttra,i 1tolr'ivi1, crr (,r,tL if spr:{tiilt;r'la,rg rirspintiitt'rlecit crr (i('[[ it,
It t ti tti ai,.,l rrr tlot nt'st ice
i\u rtutnai cit, vztrialtiiii,:it,ca, prlre sir. sr. proclucl la om ryi la anilrllele infc-
t'ioare diil acelea;i cauzt genLrr'alt', ci iir, a,iubr'le aceleasi pirr,ti a,le corpqlui stlt
influen'f,ate in rnocl stlict analog. i\cest {apt a fost clovedit'atlt cle dm[,rrpntit,
de c5,tre God-ron ryi Quatrefages, incit zi,ici inri este suficient d"oar sX rnir, refer, ,la
lucrtiriltl lot''t. If<tnstruozit[!,ile care se trairsform[ treptat in mici vzr,riatii sint
tlc aslrllri'tlea atit de lr,seuuin[toare la om qi la anfunalele inferioalrr., incit aceeaosi
olasificzlf,it' si ftcriasi i el]trit'l]i pot Ii t'oiosi,t'i la anibcle, dupir cum a ar5tat fsitlorirr
(ieoffroy Si.-ttitzrl1i.'' '''. il, htclarc--,a rnca asllplrl vzr,rialiri euninralelor tlonic'st,icr',,
atr incercttt sit grupez legilc' variai,iei aproxirnat,iv in ulm[,toarele capitele:
,,,\ci,iunea clit't'cti-l tsi bine tls-'{'initir if condiliilol rriodificate, tlqp5 cuu} so ved"e
din faptrrl ci,.toli sau -aproa,pt' toti intlivizii rtin acerrasi spceig var.iazI, 1l acelaqi
iel, in act'lett'si ct.rrrtl-i!ii"; ,.Ef*'r',teie l.olosirii sstu rrc.lolosirii intltrlungatc a p[,rf,i1rrti;
,,(Jottcr:ester:tlu prir{ilor ttiitrilt;g,,"; ,,\inr'iabilitatt,l-r, plrt,iiur, lrir,iltiplrr,tl ,,tt.,it,pen-
"qAt,it),
(lu c|t'Flt'{'1'("t: irlsil lit c;tu nu :t}it grisit nici trtr t.rii:rriplrr l;trri 1.rt,nt,r:tr acertstit
lege;,,,Efect't'lc presii,lnii trx'oeunictr ale unei ph,r1i asupra lrii3iru", i;t, cleexeliplu,
a pelvistiiui itstrpra craniului fi,t,ti'lrri tlin uter l ,,Oprili rlin tlezl'6h,Arr), tlui,in4
la r.educ{lre{l sau suprimart'tt, ltitrtilrn'tt, ,,lueapalitirr prin reversiune a, urlor carac-
tere tlt: tnuit pit't'dntett. Si, in sfirsit, ,,Ya,riatilr, cr;i,t'lirfivu,t'. Toate acests 1sa-
zise legi ,str tlplici la fel la riur si ln, tt,ninra,lele irrft'r'iou,r,{r si, rnllior,itatea, lor, chi*r.
'1i la pl&ntti. i\r fi tlc prisos sI, lt'tiiscttt llici pe t,riirt,r) "', irrsir, rnli multe cliuir.t, t,lt,
sint atii, tl{' itttl-tot't ilutt', itteit, llel'lriie 1r'lrt,al;rr l'oarttr lrnirinrrn{,i1;.
Ar:|,'iunur, tlit'tctii gi ttei'ititt,it u, t'itntl,'i!'iilor mtxl,i,f it:utt,. -- iotsl,ri t,;ltg tru subic.ct
e-xtrent tle i[curcat,. Nu se pttai,e r](.grr ci, rnodificAl'€,,4 conditiiicir plcdlct-, llll
efect,_rtneoli considelabil, asupla tl'gilnisrnelor de tot fclul; dtl La, iriceput parr,r)
proballil cil', tlacii, trece tirnp suficir.ni,, r'czultatul rr,cest,a a,l fi incvitubil. Nn anr
It't.tsit insir, st-r' obfirt tlovezi ttvitlente itt fitt.oat'ea acesto..i concluzii ryi s1i pot irrvoglr
tnotive tcrmeinice cte cealaltd, partc, ot'l pu{irt in cco{[ r](' privcrqte' nenum.-r,r,rrtgltr
f'orrnafii care sint atlapta,te la scopuli speciah. fl'otusi, rru poat;e c:xista, iptloiali,
c;it, mri,difica,lc'a contliliilor produc(, {) r'rrliabilitat,e f'lircl,rrlrntrlr ilpr'oapr} rrelirrrita,tir,
1rt'irt o*r'{' intrcaga olganinalie clevine int,r-(} oar'coal.e nuisrrrir pllrst,icil.
ln Statele rinit,tir 1rt'ste I000000 tl<,solrlat,i cn,l,(r:nr lrui,l, plli,1,e, llr, ultirnnl
I,izltoi ilu fosl ittristtru{i, ittt'r,9,istlirlrlu-se sirrl,u] irr r;arc s-llu rrijscui, si :r1 ort scpl,'?.
(icrrliu ii rlcplingi urlner(,:l ! l)rgeirlta ! ll in verr t" Itt .\nr tliscrrlnt in lttrrirrun[irrrt' il(.r.stc lcgi irr ltrcl'llrt:lr
(tt'rtrlrrs titrp:'r .I. I{ortliliirnr lir.rrr(,r Opere. 1872, t ril. i [, nt.'ri l/ru'ialitttt ol'tlttitnuls tutrl I)ltrtrls tttulct. l.)olneslit:t,ttirirt
rr. iill). vol. ll, ca1t. -\XIl;i XXllI. Dl. .1. I). I)urlutl a publi<'ll
i{ (lorlron, De l'Espice, 1859, vol. II, carlel a 3-4. recetit (18t;8) rtn sLttclitt yAlol't)s, Di: I'Influerrce tles Ililictr:t'
(llratrt.!'a.l,es, Unite de l'Espice lluntaine, 1861. De asc- etc. ltt cazul plarntclt)r rl insis,tir I'rrlr'Lc rnulI asrrllre nat.rrt'ii
nlr-n(,a plclegelilt' tlesltre arrtropologic, redatc in ..Rcvuc solului.
tit's Ct;uls licicrrLil'.ir1ucrs", 1866-1868. 17 Irtursliclnlians in Xlililtry urttl Artlhrttp. Slrrlislicso
L3 IIisl. Gi;n. et Part. des,{nr,rniiies rle l'Orqetitistrlii',n,
trlt'., 1S{i1), rle T}. A. (lriultl, p. 9li, 107, 12{j, f 3l ;i 1i34.
itt ti't'i \'{rlutno, t'rtl. I, 1832.
 N'IOLI I]F] DEZVL}I,T'.,\RE 3ir

'f)itt 1l(1{rs1; lttttnitt' srr rpriirzli,tni' rlo observitl,ii so ([c\redeirt,p. (A iufltrt,irl,e lotlith cte
'ull lr:l (fal'()(,;tl'(r ltct,iotie:tzii, r[ii'r,t-r1; D,sllpl'a, stal;urii; r]ra,i ir,tlitnt in plus cfr, ,stiltul
itt ca,t't,ot'rfster'{,1 l'izir;it:l lt1'tit, loo itt rnare tnistu'ri,,si st;;tttrl rlrr oligitl+', orr,te indici,
ilsttettdtrttl,a,, pil,l'sir, r.x('r'citt'o irrl,hiort!,it pr,'onllntal.,[, flsq1y1'pp, t,aliei. fl-r stalliht,
tlo (fxel]'lplu, cii s(,dt,lca in slitl,elrr vestict, itr tiurpuI arriloi'cle cleiiter-'e lindr.sil
1rt'orlttcit o ot'(',\{,tr1'(r il {iiliq'i. I'r'rle a,ltii partt', este sigul c[,, in caz:nl ntarinarilor,
tnoclrrl lor de viirl,r-r irrtii'zis' clr'(r$ti,iteA, dup[, curn se vecle clin marea cleosr:bire cliritre
statula, soldalilol si a ]urt,riturlilor la r,-irstele de ryaptespl'('zece $i optspre zece uni.
,Dl. Il. t\. Grrukl a, i;rcercitt sir, cletermine natura iufluenfelor cAre ac!,ioneazir,
in'acest fel asupra, taliei I el nu n, ajuns ins[ clecit la rerzulta,ter ileg&tirrc', a]llune
'cd, cle rru sint in lrgzitur6 clr clima. nltitudinea tilii, solul si nici chiar ,,itl vreun
Erad. clettnninatttt) cu abuitclonfa sau lipsa confortului. Aceasth, uitirriir concluzie
'este clirect opus5, celei la care a ajuns Yillerm6, din stat'isticile ln leg6tur:X cuinal-
timea recrulilor in cliferite pflrti ale Franfei. Atunci cind comparirn cliferenl,ele
cle talie dintre qefii polinezieni gi clasele inferioare d"e pe aceleaqi insule sauclintre
'lociritorii insulelor vulcanice, fertile, ryi cei ale cr-'lor coralicne, joase ryi sterile,
din acela;i ttccalt '*, sa,u dintre fuegeitfi tle pe coantole estice si vcstice ale firr:ii
lor', unde rnijloacele tle trai sin1, foa,rte cliferite, este aproap{. irnposibil de evi1,a,t,
,concluzia, c5, hrana rnai buni, si confortul mai t'na,rc influen!eazi, realmento talia.
Afirnra{iiltr llreur(}r'.qit,tr)ar'('lrl'r}{,:i inslr, cit este de grerr sii, sei a,iungl ln, rrn rezllltat,
plt'CiS (|?l,l'{'(iat'r'. I)t'. Ilct[t[o1 lt rlgvt,tlit t'(,cr,l]1, lrir irt c,Azll lgCttil,ot'i[or'-Marii Bri-
tanii, lcdere:l itt or.age ryi llrrrrrnittr ocupu,tii rtu o influerrfil dd,un[t,oi:rrg asllpra,
t,a;liei si d"ed"ucc cii x,zultatul c'ste int,r-o oareoare m[,surri eloditar, dupi, c,unr s(r
intimplir, ryi in Stat;r'ie linife. ,Dr. Bedd.oe rnai crl'de de asemerrez, rth oriryiunclc o
rasir, atinge maxirnrrl tle r,tcrzvqrltillo finicit ()a, a,jungo l:t, cel rirai ina'lt grarl ele
ctrergie ryi d.e vigoart' lnol'lt,l[, 1".
: Nu se rytic rlitcii, oond.i!'iile oxl,errtc lx'otlurl vr'{,,llll :rl1 e-[ecl direcl, itirul]r'in
otntthti. Ar fi fosl dc tt;tepttrt ca, ilifet'ertttlc dc clinri, sri l'i irvul o influe;1'l'1"1 p1'o-
rrunfat[,, ar.iltrl itr vcclei'e cir, pli"rrnirrii si riniehii t;i irtt,etrsifir:iL a,r;tivita,tea ]a, o
l,t'mpt'r'aturfi .joas[, iar ficzt,tril si pick,a lu rilra ritlicatii, 2'. ]Iai inainte se cred.ea,
,c5, culoalclt, pielii
;i rral ulil pirnrlui el'ir.Lr cleterminate cle lumirrl sau cilclur'l f i,
cu toate ci, so poate rrega cu greu c[, un oareoAre efect este astfel proclus, inprezent
a,proape to,ti observatorii sirrt de acorrl c:i efectul a fost foarte rnic, ehiar clup[, o
'expunere prt'lungitii tirnp clc epoci intregi. Acest subiect vrr, fi inszi discutat in
atn[nunt ir-tunei cind v,,rn trata' clcspre diieritele lase 1rn]ane. in privinfa anima-
lelor noastre clomest'ice r:xistil nrotive d.cl a crecle cii fri.qul si uilrr.,ztala iuf'luctrlctzr-l
clirect crc;teren 1rir.l'rr-hri, lnsr-r, nu rlllr gtisit, nici o clovatli l, ri|)l'it ltcL'siui suhicct,
in caznl omului.
Afcctt,lc lolo,siri,i, Ei t'poritc u oi'rlotreloi'. ltrstt Iritrt cuu,t-rsottt
'171rlolosil'ii
I'aptul cri l olosiroa inttircrytr: nruSchii la irtr,livid, ia,r uourpletl ttcfult'sire snu
ttistrug{-'l'oa nt-rry11l11i li'spectiv ii slir,bt';to. Atuncri cind ochiul ('st('tlistriis tit't'viti
'' r8 PL'lltrtr polinezicni, vczi Pricharcl, Pltusitttl Hist. vczi lillrhirlstoltt', I1 oI Itrrlirr, r,til. j. p. .i2 L
i-sktt'lt
of'JIanl:ind, 1847, vol. \-, p.7tl5,si 283. Dc ascrnencm, 1e
,.}{crnoils, Anthlopoleg'. Suc.. I8{j; - I litil), r'cl. lI"l,
(iorlron De I'Espice, vol. II, p. 289. Iixistit de asemenca p. 561, ir65 -\i 5ti7.
o deoscbirc rernalcabilir ca irspecL intrc: hinrlugii, indea- 20 Dr'. Illlilitlnrirlgc, The,tr11 rtf I)irtiitrsis ..-\,lt,tlical
pfoape iltlurli[i, locuiud in Girlrgelc su1-rci'ir-rL ;i in Rr:ngai : 'I'irnes", 19 iunie-17 iulic 1li69.
 DESCTJNDENTA OI\,IL]I ,I !I.

()pti(, s(' atrofiazti, ar-lelJea,. ()ilrcl o a,rtcl':i, cg{,1r Iigaturatir, v:tLiglr,, Ia,tet'a,le sporesc
lill lluntai clit, dianretru, ci;i oa gr'osinre;i putere ia pcrej,ilol'lor'. Oinfl clil cauzf,,
rlc boaiti un liniehi ineeteaz[ dtr a, ]na,i funcliona, ct'Ljlalt isi rniirr,rste dirnensiunea,
;i exectrl,ri ntuncl, tlublfi. Oa,selc nu iryi nrfresc nturrai grosirnt-.a, ci ryi lurrgimezl,
ca ul'lnaro zl fa,ptului c[, suportir, o greutate sporitir,t'. I)iferitcr ocupalii cLuc in mod
obilnrrit, la, rnodifica,rea proporfi.ikn'diferitelor'plr{i ale corpului. S-a stabilit
astfel d"e c[,t,r'e Cornisitt Statelor Unit,e 22 cir, picioarelc rna,rinarilor cate au luat
ltart,e la ultirnul rit,zboi erau cu 0,5425 cm nrai lungi decit, ale soldafilor, cu toate
eL in rneclic tnatina,rii erau mai scnnzi decit soldn!,ii, in tirnp ce bra,tele lor erau
ctr 2,725 cnt mai scurte ;i deci clispropor,tiorrat rnai scurte faff d.e inillirnea
lor ntai rnicir. Aceste clitnetrsiuni rnai recluse ale br:atelor par sir, fie clatorate folo-
sirii lor mai rnari qi este un rezllltat nea.steptal,, ins5, marinarii folosesc bra,tele
ma,i ales pentru a trage qi nu pentru a suporta greutd,fi. La marinari, grosimea
gitului ryi ad"incimea scobiturii labei piciorului sint mai mari, pe cind circumfe-
rinfa, toracelui, talia qi qoldurile sint mai mici d.ecit la solda!i.
Nu se qtie clacd, diversele modificiri de mai sus ar d.eveni ered.itare dac[,
acelaryi fel d.e via!5, ar fi urmat timp de multe genera,tii, insti acest lucru este
probabil. Rengger 23 atribuie picioa,rele subliri ryi bralele groase ale indienilor
payagltasos fnptului ci timp de genera,fii suceesive ei ryi-au petrecut aproape toati,
via{a, in pilogi, cu rrremhrele inferioare nemiryrrate. ,1111 autori a,u ajuns Ia acelea;i
concluzii ilt r,azuri analoge. L)upL Cra,nz ", can, a, tr'5il, mult, t;imp pr:intre eschimoryi,
acerytiil cred r:[, ingeniozitatea, ;i dext,elitat,eu, lil ctr,pt,rn':lreA de foci (u,r:l,a ryi virtu-
tea lnr cea ntai irralth,) sint, ereditare; $i realrncnl,e trste ceva in ftrceast5crettinf[-],
tleoarece fittl utttri renumit vitr[tor: r1e foci se vi] distinge, cu tnate c[, qi-a pierrLut
tatll in copilfie. itt acest ca,z ins[ par:e s5, se fi moryteoi-t *ttt aptitudinea ti,intald,,
cit ;i oolrf,nt'ma,fiil corporal[,. Se :lfirmI, cil, la na;tertr, uriinile muncitorilor englezi
sint rna,i mari clecit ale claselor sociale superioare ". Din corela,fia ca,r,c erxist5,,
cetl pu!'in itr rrttele cA,zuri !6, itrtre tlezvolta,'r"cra, extrcrrnitffilor ;i a rnanclibulelor
esttr posibil ()a, lil clasele care nu nlulloesc rnult cu nriinile ,,si pir:ioa,r'elo, mu,nd.i-
bnle.kl sL fie rnai reduse din aceastf caazil. Esl,er sigur cil elo sint in general
mai rnici Ia, oamenii rafinali qi civilizali d.ecit la oamenii care muncesc rlin greu
sau la srilbatici. ins5,, d.upd, cum a remarcat cll. Flerbert Spencer 27, la sdlbi,tici
folosire?, rrla,i rnare a mand"ibulelor la rnestecarea, de alimente grosiere qi in stare
cr:ud[, a,cfioneazf, in mod direct a,supra rnu;chilor ruasticatori qi asu.pra oaselor
pe oare ace;tia slnt inserali. La copii, rnult timp inainte der naryterc, pielea de pe
tnlpa picionrlui este mai groas5, decit pe orice altd, parte a colpului 2s qi nu poatc
fi indoial5, cd, aceasta se datorepte efectelor moqtenite in clecursul unei lungi serii
de generalii.
Este bine cunoscut de oricine faptul cil ceasornicarii ryi gravorii sint predis-
pu;i la miopie, pe cintL oA,tnenii care triiesc mult in aer libcr pi in specialsillbatercii
eI
'\ttt rlirL srrrst'L' rrt'rstor atilrnafii in Vuritrlit.ttt rt[ 11. 230.
2i' Ittterrnrlrriullc, tlt: r\.lux. \\'allir:r., 1tili,-9, p. 377.
.trtirttcr/s nttrl l'kruls uruler .l)ourcslication, vol. II ,1t.297-
' :100. I)r'. .Iaeger [ilter clas Ltingenwachstlum dcr I{noclten, 26 'I'he Vuriatiott ol'Animuls antl Pltmts utular Dones-
,..lenaiscltc Zcitschlift", vol. \r, caietul 1. tiattion, vol. I, p. 173.
22 Ituesligrtlions trtc. dc ll. Gould, 1ti69, p. 2ii3. 27 Pi'irrciltles ol' Iliolo4g, tol. I. p. 455.
'\.
'r3 Sriugethiete uon Purugurty, 1830,
llertea zr l-a. 28 Paget, Ltctttrt's on Srtrgtctrt Puthotttgy, 1853, vol. II,
ra l{istory of Grccnland (LlarJ. crnglczi), 1707, r'ol. l, p. 209.
 MOD DE DEZVOLTARE

sint itt general prezbiti *e. Mitrpia gi prezbitismul tincl cu siguranla sd, fie eredi-
tare'"'. lnferioritu,tea europerrilor fafd, d.e s5,lbatici ln ceea ce priveqtevederea;i
i:elt'la,lte sirnluri este fLrL ind.oialI, efectul acumulat ryi transmis al folosirii recluse
tinrp cle rnulte gcnera,!,ii, rleoarece ll,engger t' afirmfi, c[, a observat d"e repetate
rrri eulopeni oarr) a,u fosl, crescuf,i ryi qi-au petrecut, toatil, via,td, lntre indieni si,l-
bateci ryi cure toturyi rnr i-ilu ega'lat prin acuitatea simlurilor lor. Acelaqi naturalist
observi, c[, tsi cavit[,,tile craniului care ad.i,postesc d.ifelitele organe senzoriale sint'
nrai rnari la indigenii urnericani d.ecit la europeni, ceea ce indic[', proba,bil, o d.eose-
bire corespunz5,toartr in" ctimensiunea organelor inseqi. Blumenbach a observat-
de asemenea dimensiunea ma,re a cavitd,filor nazale la craniile indigenilor ameri-
cani ;i leagd, acesl, fapt d.e fine{ea remarcabill, a simlului lor olfactiv. Dup5, Palla,s,
rnongolii de pe cimpiile din nordul Asiei au simluri cle o perfecfiune uimitoare,
iar Priohard. este d.e pfl'rere c5, ld,fimea considerabili a craniului lor in dreptul
apofizelor zigomatice este consecinla organelor senzoriale foarte dezvoltate tt.
fndienii Quechua locuiesc pe platourile inalte din Peru, iar Alcicle tl'Orbigny
afirma 3t cd,, prin fa,ptul ci, respird, in rnod continuu intr-o atmosfer5, foarte
rarefiatd,, ei au dobinclit un torace ryi pldmini de dimensiuni extraord"inare. Alveo-
lele pliminilor sint de a,semenea mult mai mari gi mai numeroase d.ecit la euro-
peni. Aoeste observatii a,u fost puse la indoiali,, ins5, dl. Ii'orbes a mflsurat cu grij5,
mulf,i aymarali, o rasi irrrurlitf,, tr[incl Ia o altitudine intre 3 000 qi 4 500 rn, pi
nr5, in-forrneaz[, tn ci, ei se tLeosebesc vd,clit prin circumfe4nfa qi lungimea corpului
lor d.e oamenii trrturor celorlllte rase pe ca,r€ i-a r6zut. fn tabelul sd,u de mi,surd,-
t,ori, talia fiecd,rui orrr este luat5, drepl, 1000 qi celelalte mfl,sur[tori sint raportate
Ia, a,cest nurnd,r. Aici se ved,e cL bra!,elc intinse ale ayma-ra,qilor sint rnai scurte
decit ale curope'nilor ;i mult mai scurte decit cele ale negrilor. Picioarcle sint d.e
asemcnea, mai scurtc ryi prezintf,, particularitatea remArcabill, cL lzr, fieeare [incli:rn.]
aJrnlara, mlsuml;, feinrurul este de fapt tna,i sr:urt tlecil, tibia,. irt rrted"ie, lungimea,
fomnrului fa,f,[, rlo tibia cste in propor!,ie de 2l I 7a, 252, irtr la doi europc.ni rnd,su-
rali ln acela;i tirnp femurul fa!,L de tillia estc in raport do 244 la 230, iar la
trei negri in raport do 2i8 la 24L. Ilutnerrusul era d.e asemeneA relativ ntai scurt
faf[ d,e antebra!. Aceastf scurtare a pilr!,ii proximale a rnenrbrului pare, c1up5,
curn uri-a sugerat d.l. tr'orbes, un caz d"e compensalie in legd,tur5, cu lungimea con-
siclerabil sporit5, a trunchiului. Ayrnaragii prezint[, alte clteva particularitd,fi
structurale neobiqnuite, cle exemplu proemirrenfa foarte mic[ a ed,leiiului.
2e Un fapL ciudaL ;i ncaglcplat esLe cL tnarinarii sinL Dl. Guraud-'l'etrlon a colccLaL rccent /,,ll,.rvrrt: d-'s Coufs
inferiori locuitorilor de pc uscat prin distanla meclic a Scientifiques", 186{), p. 025) un numlr' rnalcr ;i vak-rros
vederii distincte. Dr. R. A. Gould (Sanitarl1 Memoirs cle date. dovedincl cI in ceea ce prive;Le rniopia, cauza
of tlrc War of tlrc llebellion, 1869, p. 530) a dovedi[ acesl ,,c'cst le trauail nssitftz cle pris".
Iuclu ;i il explic[ plin fapt.ul ci extindcrca obirynuitl 3r lrrichar',-1, Pltysicttl IIist. oI illunkintl, dupl Blrrmetr-
a vcclclii la marinat'i csLe lirnitat.it la lttngimca vasului bach, 1851, vo!. I, p. 3t 1, lrcirLLu afirrtt'rliilc lrti Parlla.s,
5i la inlllirnea catargclor. 1841, vol. l\r, p. 107.
30 T'lte Variatiort of Aninruls attl Plurils untler l)ornes' 33 (-:iLirt
dr Prichurtl, llescttrcllss, i17fut tlte I'thgs. IIisl .
Iiccttiort, vol. I, p. 8. of Manl:ittLl, vol. V, p. l6li.
3r Siiugelhiere t)on Paroguug, p. 8, 10. Atn avub sttfi- 34 Lucrarca valoroasi a cl-h-ri Fot'ltcs cstc publicat{

cicnte ocuzii dc a obscrva capacitatca cxtraorditrarl de acum in ,,Jourr:rl of thc lilholuogical Soc. of l-ondolt".
vedelc lir fuegitrni. Vezi cle aserttettcrt L'trvrlnce (Leclures seria nouir. 187(f, vol. II, p. 191i.
on Phgsiolollq eLt., 1822, p. lill) asupt'rt itccluia$i sttbiccL.
 :i i l)Esict4NDEN'!.r\ oNll.lLU I

.\r-u'st,i ()l,trlelri sirrt; al,it, rlrr

rlepiirr il,cliltr:r,1,innli or[ [oclur.ilo lor de l,rai reci
fl lllallr', ittcit --- a,t;it,:t,t,ttnci cittrl
ilu fosf :rdll$i tlg splr,nigli p9 gilrrpiilc,joase 4irr
irislilit,-cit, $i A,ctnt, cintl au fosl; tontali cle lcfuri tna,r'i sir, coboare-i1 csl, pcrrtn1
spilatul a,uruhri .-- eri au dat () rnortalitate ir.rgrozit,oare. Totu;i, ctl. Ii'oi.bt,s il,
g:-tsil, citevel fantilii pur(), ctlrc au supravietuit t'inrp cle clou:i genera,tii,
vat
;i a gbser,
cd, elc au nta,i nroryt..rtrit inczi, par:ticula,rit,tifilc lor caracteristice. Era insfi, eviclgnt,
chia,r firir, rnitsurltori, cii aceste pa,r'ticularitlti s-iln atenuat, iar la 11r5sur[,toare
s-a constatat cd,'corpul lor nu era a,tit cle a,lungit cir cel al oarnenilor cle pe pl1,-
],9u1
inalt, pe cind fentrtlul si titrja se lutrgirct'ti pu!,in. insd, lntr-gn gracl rnaire6ls,.
)Iisur:itorile se poi, vcclea consultiircl mernoriul cl-lui Forbes. Din aceste obser-
valii 91er1 cir nn exist5, iritloial[ cit, $eclerea, tinip cle rnulte generatii la o ]]tfl,re
tr,ltitudine tind.e, atit tlirerct, cit ;i inciirect, sir, jlroducd, modificflri ereditare in
proportiile corpnlui 85.
Cu toate-' ci omul poate cL ltu s-a rnoclificat mult in ultimele perioad.e ale
existenlei sale prin folosirca sau nefolosirea sporitd, a organelor, fapteleprezentate
acum aratd, cL predispozilia sa in aceastd, privin!6, nu a fost pierdut|, qi qiim precis
cd, aceea;i lege este valabill ryi la animalele inferioare. in consecinti,, puiem decluce
cii, a,tunci eincl, la o epocd, inctepii,rtabfi, strflnroryii omului errag inl,r-o ,stare der tran-
zif,ie si se tra,ltsforrnrtu din pa,trupcde in biperte, seleci,ia, na,tur,:,rlli a, Iost pygbabil
foarte rrrull, :r,jrrt:r,t[, rl(r t'ftc,telq,. creclita,r'e alt l-oloriir,ii spor,it,c ,s:t,tt n,rlusu il clil'er.i-
t elt-rr pdrli rr lt' oorpului.
Olrriri, ttr, tlrsttolfur'rc. !lxist[, o dertsebit't' itrtre tlezvollil,l'('tr oprita si grtl-
-
t+lrea sisbatl, d"eoaleco orgarlclo itt 1ll'itira stare continnir, s[, crcuscilf pfistrlrrcltr-qi
inc[,- condi!,ia, lor irrit'in]ii. ,l'n a,ceastii categorio intrii, cliferito rnonstriozitTal,i, i2,r,
tttteler ctt, buza tle iepul'o, iJe clllrosc ca, fiind ulroori r,reclital'g. Pgntrl scopul lcistlr
este suficient sX tlc'' referirn la, dezvolt,iir(r2, opritil lr creionrlni ia, jtliot,ii niicrocelali,
du.ltti.g]ltt esle tlescrt'isii, il) lnt'Iuoriul lui Yogt,;16. (-lrlniul lor estti niai tnic ,si crir:curn-
voluf,iilcr cr('i('l'rrhri luai put;itr ootnllk,xe decit la, oanrcnii rrelurali. Sinusirl fr;11tlr,l
sau proe[rinern{tl dc dcitsupra sprittcenelor este foarte tlezvoltat, iar malrlibulerlc
sint, proerninente lntr-utt grad ,,efft'ayattt" *, &$& incit ace;ti idio,ti seam[n[, oare-
cum cu l,ipur:ile untallt) inferioare. fnteligenla ryi ma;oritatea ' facult[,filor l9r
rnintale sint cxt,rem de retluse. Ili nu pot dobinrli facultatea vo1birii gi sint cornplet
incaPabili du att'trtie prolungil,zi, insf au o l)tat'o inclina!,ie pentru lrnita,!,ie. Silt
put;tlt'tlici ryi renta,rcabil tlo activi, zburdind, sirincl ryi strimbinclu-se. I)eseor.i ei sg
puie p!. scilri in patru lalto ryi le pla,ce itt nrocl curios si, se suie pe nobile sa,u
pdmi. Ne rearnintitn astfel tle deosebita, plflcere tarl,tatd, de a,proape t,o!,i bi,ie{ii
tttunci cind se ca!d,r[ irr porni ryi aceasta ne ma,i rear,minteryter clt ce ptiicere se zbel-
guie mieii ryi iezii,- ini!,ial a,trirnale alpine, pe nrice delu;or', oricit c1g mic. Itliolii
seii,nt[nd, cu altirnalt"le inferioarc si in alte citova, lrrivin!,e; astlell s-a,u inrggistra{;
trtili ttttrlte (,iYtLLlr itt cat'c oi ntilos crr grijil Iit,carc ilnllucirtulri irraiirtp dc h 9 1ri1r,2,.
$-a, clesctris un idiot cttro foloseil dcsrori gura pc.ntru u-yi a,jrita rniinile 12,cii,ularg1,

35 lir'. \\Iiiclicns (,,Lundr,,'irI hschaft. 38

Wochcnblaft,,, l glig lVlirnoire sut'lcs fuIict'rtctiphales, 1867, p. r25,
nr'. 10) lt prrblical. r.ct,errI tl ltrcrirlt,intcr.esantl, arjitirrrl | (i1),171. 18 t qi 11)3.
cunl s-a rnoclificrrt stnrctr"rla corporalir a aninralrlor. trclnrcs- * inspiimintii Ior' (,\I. lr'nrl. ).
ticcr c:r.tc triicsc in legiuui mrrntoasc.
 ntOf' nE DEZVOLf';\RE :.r'ri I

1'rarIrrchilor'. Adosoa, (fi,Lu ohiceirrri rlezgrrstitt,oarc $i lnr iut sirlr{rrl dr.cutl,e'i; s-it,rr
lttrlrlicat, mai nrult'e crit,zuri in ca,ro corlrul lot' era lelrril,l'cllbil rlr pilr r:os 3i.

liotte'rsiurlc. -- Ilult,c clintre cazurile ctrre vor fi prezontal,r: aici ar fi pufrr{,

fi itttroduse ln sul,riectul fparagrafului] precedent. Atunci cincl o structurl est,e
oprit[, in clezvoltare insf tot mai continui, s5, creasci, pind, ce sea,rnlni'r, inrlea-
proape cu 'o structuri, corespunzi,toare a unui membru inferior ;i in star:e adult5,
tLin a,ccea,fi grupti,, aceasta se poate oonsidera, intr,un anumit sens, cil un eaz d.e
reversiul.e. Reprezentanlii inferiori ai uuei grupe ne dau o id"ee cle curn traprobabil
construit strl;mo,1ul comun I Ei este aproa,pe de necrezut ca o parte complexri,,
opritii, intr-un'stadiu timpuriu cle dezvoltare embrionari, si, continue sil creascil
'petrtru ca in 'cele clin:urmd, s5,,$i execute funclia ei fireasci, afar5, numai dac[,
nu 'at dobindit o asemenea capaeitate in d"ecursul vreunei stiri mai timpurii a
'existenfei, atunci cind" structura prezoilt5,' ercepfionald, sau oprite;, era normal[.
Creierul simplu al unui idiot microcefal, in inisura in care seamd,nd, cu cel al
unei maimufs, poate fi consid,erat,r, in acest ,sens 'c6, prezintf un caz d.e rer'()r'-
siune 38. Bxist5 alte cazuri care so,,incaclreazir, rnai strict in subierctul clc fa{,[, a,l

, ' 32 Iti'of. l,a Ycock rt'zrrrrrir r:arar.tt:l'ul irliotilor'a.sclrriirrir-
tori hrrrlelor, rlurrrminrlu-i lcroi:l,,,.Iorrrrrirl of tr[ental
Scicttctr", irrlic 1lJti.j. Dr'. Scott. \'l'ltc I)eal tutd l)ttrnb,
ctl. a 2-a, 1870, p. 1U) a observaL tlr.scori pc idioti nrir.ir-
sindu-qi tnincarclr. \'t'zi tlcsJrlc accla;i subierlt. ;i ttesprc
ltilozitatca idio{ilor. Dr'. }[autlslcr', ]Jrttht 'rttttl AIiru],
187(), p. 46-51. l)incl a arirlat rlc :rscnrtrnca un cttz iz.ltt-
Iol dt: ;rilozit:rtt' lir un idiot,
38 irr lucral'(rir tltca Yuriulbn of Attiuutl.s rarrl I,luttls
ttttrltr I)ttrttcslictttiorr (vol. I I, p. 57) anr atribuit rcvcrsirrnii
t:azttrile nrj l)r(ra t'alc tlc lttatttt'lo sul)rallulnerarc la,fcrrrci,
Arrr ajrrns la:rccasltr tra la o slnclrrzie llrollabilir a faptului
cl-r rrranrcltrle su;rlarrrllle I'ilrc sint ilt general plasale sinretric
pc picpl;i nrai ulrrs a rrnui cuz in carc o singurir tnarrrclir
cficientI a aplmt in lcgiunea inghinalti a untri fetnei, cirrc
crrr fiica unci altcl Icrnci cu rnanrele supranunrcrare. Ci:istsc
irrsl acum (vezi de cxcntplu plof. Preyer Der l{ampf unt
tltts l)usein, 1869, p. 45) cir mamal crcaticue.apar in alLc
pozi !ii, (:a l)c sp:rttr, la sub!ioalri;i pe coapsii, in actrsL
tlitr urlnl caz nrarnelt,lrr clind rrtit lapte incit copilul cra
lrrirrit in irccst ft'I. Probabilitatt'a ca lrranrelelc srrpli-
rucntarcr sI sr: tlatorezc revcrsiunii este astfcl mulL nric-
q;oraLir ; ea nri sr) pare t.oLugi probabil5, pentru ci, dtrseori
doul perechi sint siluate simetric pe piept gi despre aceasta
irrn prirnit pcrsonal infonrratii privitoarc la nrai rnultc
cazrrLi. Ilslr: binc cunoscut c.i unii lc.rurrrirrtri rtn in tuorl
norrrral rlouir pcrcchi dc nrurrr('l1r pe picllt. S-itrr inrcgistrirL
cinci cazuli rlc prczenli a nrai multor pcrcchi tlc nrarnelc
(frir'[ indoiall rudirnentafe) la scxul' nrasculin ulnan ;
. .dupi anrputare, . ca. dege[ckr normale a]r verlcbr':rtclol
.rrezi ,,Journal of Anat. and Physiology", '1872, p. 50,
pentru un caz aliitat de citre dr. Handy5iflg, la care doi
flali :-rLr prezcnLat aceaslir particulalitate; rrtzi tle asr-
rnehca o lucrare a doctor:ului Bart.trl.s, ln ,.RtricherL ancl
rlu Ilois - ILel,urond's '\rchiv.", 1872, p. 301. La rrrrul
rlin t,azurik: lir tritrc st, rcft'I':i tlr'. !iirrtr.ls, rrir biir'lrrrL trlcir
t'inci trrArllt:1t., rr rra fiirrrl lrrrdiarri qi plasatir rltrAsuprir ornbi-
lit:rrltti : lltrclit:l t'orl llt'rrrsba<:lr r,stt: dc Pitrcrrr e i trct'st.
rlin urrrri t'rlz r,stt. iltrstllrt tk, f;rlrlrrl cir o lrranreli rrre clialri
al)ilfo la arrrrrrrit.tr clrrrilolrtrilr,. irr genelal, rrtr ptrtelrr inrloi
clt tlt'trpL ctrvinL dtrcii nralnclclt' srrplinrcntllc al fi apirtit
vrtrotlat.ir lir arnbelr se\o untalle, <lacir sLllinro;ii sIrlvcchi
ai onttrltti llu ar Ii fost pi'cvirzuIi cu rnlri rlrultc lrolcr:hi.
ilt lrrcrart,a ckr urai srrs (r'ol. II, 1t. l2) lrrrr aLrillrriL
rlrr 115trl1i",tr)A, ('rr t<iatc cir tlrrlli rrrtrItir t zillrll', r't,vctisirrrrii
t:azln'ile flccvt'rrtt: rlt: llolidtrt:tilisrrr lir orrr 1i Irr rlift'r'i tt'
iurint:tltr. r\rrr ajtrns la *t:eastir t'olclrrzit: ln partc pt: bazlr
itfi t'ttuttiei Irrol . Ou'r'rt t'i rrnii ilrtioptcli git'ni lttr rrriri rrrrill
tle ciltci tltrlict.tr;i rlcci, dult:i cum atrr prcsul)rrs, i;i pirs-
tt'crazI o sLare inifiaLi. Prof. Gcgenbaur cornbate ins:i
concluzia lui Orven (,,Jenaische ZeitschrilL", r'ol. V,
caietul 3, p. 341). l'e de, altl palte, drrpir pirel'ca rcccrrt.
cnrisir tlc dr. Gtirrther asupra irrotirtoarei tlcr (')ct ttlotltts
carc estc prurr,[znLir cu r',rtlii obotlsr ar'ticrrlarc rlc arnbt.lc
lirl.rrli itlc rrnrri sir ctrlttrirl rlc r)ilst,, trrr l)t'('rl l)aro gr(,tr s:i
adlnitem cl ,sase satr rtrai inrrlte d(rgcL(r po una suu antllelc
laturi ptrtcarr sL lcaparl prirt rcversinne. I)r. Zoutevccrr
nra itrforrrrcaza cL s-a semnalut caztrl rrntri unr ctr rlotriizeci
qi patru de degete la rniini ;i douizeci ;i patlu la picioalc !
..\ur ajuns nrai, ales la'concltizia ci prezenfrr tlc dcgctc sul)l'a-
llulnerArc ar puiea fi ctalora[I reversiunii, din faptul c:i
ilscnrcll(fa rlegeLc nrr nunr:li c[ sinL putcriiicr, cretlital'tr,
ins[ dupit ctrnr (:r'cdcarn:rIunci crle se lttrtrr:rtr rcg(]ltol'rl
inferioare. Arn cxplicat insi in edilia a doua a lucllt'ii mble
Yariation..., dc ce acord. acum pulinti incred,-.1'e caztt-
liior in cal'c
s-a observat o astfel de lcgcnerare. Elc meritir
Lotuqi atenlie, inLrucit clczr,'oltarea olrliti. Ei rcvelsiuneir
sint lrroccse intiru bu'udite; cri difcritc structuri in stare
 DESCENDENTA OMI-]t,L]I

r('l'el'siunii. .Antrtrtil,e strtttrbttri ca,re se intilnesc la, lrr+lutu'ii infleriori ai grupului

lrrit'ttia ii apa,r:f,ille onull apar: ocaziona,l la el, eu toate oir, n1 se gd,sesc la embrionul
lllllAll ttolntill, $au rlacl irl nrotl ttot'tnil,l sint ptezertt,r. ]a embrionll urnan ele se
elc'zv0ltit, antlltna,l, dar ittt,r-un rnotl ca,r'e este rtornra,l Ia, rnembrii interiori ai grupei.
.\ce.sl,e observat ii rror clet'eni rna,i clare prin exemplele urmd,toare.
La tlivt'rse n)a,nlifel'tt utet'ul troce trepta,t de ltr ull ol'€fan rlublu cu doui,
ol'ilieii distin<:t'e ;i clou[ eatrille, ca la marsupia,le, la, un organ lnic, ca,re nll este
ilt nici ut) fel dulllu, af;rr:5, numa,i efl are o rnie5, cutri internI,, ca, la maimllele
superioare ;i la out. Ilozd,toa,rele prezinti, o serie perfecti, de gradaf,ii intre aceste
doui, stdri extrenre. La toate mamiferele, utenrl se dezvoltl, ain Ai,i tubi initiali
sirnpli, ale c[,ror porf,iuni inferioAre fotmea,z\,, coarnele $i, rlup[ cuvintele dr-lui
I'arre, ,,prin-contopirea celor dou5, coa,rne la extremit5lile loi. inferioare se for-
tneazh corpul uterului uma,nr pe cind la aeele a,nimale 'la care nu exist[, nici o
porliune sau corp median coa,rnele [uterine] r[,min separate. Pe rnd,suri, ee dezvol-
tarea uterului continuii, cele douI, coa,rne se scurteazii treptat, pind, ce ln cele
tlin urmit, ele d"ispar, sau, altfel zis, sint absorbite iu. corpnl uteruliri". Unghiurile
uterului se continul prin coarnele uterine chiar Ia animale atlt c1e sgperioare pe
$cara r\e c\ezvnlta,re cllul sint ma,imufele inferioaro ;i lernurienii.
Or, ltr, lenttir ea,zttt'i illlornlale in ca,re uterr.rl rna,tur este prevfi,zrrt e1 coarne
sa,u t'st'e par:fial iurpi,r.{,it lrr clou5, orgirru} sint dest,ul rle rlese 1i, r1up5,Owen, ase-
nlenetl cA,zuri repet.i, ,,gradttl rle clelzvolt,a,r:e ooncentra,tritt Ja care au pa,rvr:nit,
a,ttttmite rozfi,t,oAro. Aici a\rclll, lttttttt'7 llfl caz de simpli oprire lr, dezvolti,rii ernbrio-
nare, ou cre5tere ull,orioa,rd, ;i dezvoltaro func!,io[aki perlecti,, deoarece rlrica,re
diu cele douii pflrf,i alc uterului parlial bifiat este capabilS, a, efectua actulspecific
fls ge$ta,fie. in alte cazuri, mai rare, sc form eand, clou[, caviti,!,i uteliue rlisi'incte,
fiecaro u,virrd plopriul s[u orificiu ryi cAnAl a.e.
in tinrpul dozvoltitr:ii obiryrurite a, ombrionului, nu. se l,rt r;e prirr nici o
it,s[fel tLe fanra si t'ste grelr tle er:czut, cu t,on,t,o cL nu t. inrposibil, ca tloi tubi ini-
!,iali sirnpli, foarte rnici, sL ;tie (d:rc5, se poatc folosi o astfel de expresic,) cum s[,
se transforme in doul, utc'ro clistincte, fic.care cu cite urr orificiu qi canal bine
construite pi fiecare prev5,zul, cu numerorsi mu;chi, nervi, glanrle ryi vase, dacir,
nu ar fi trecut mai inainte printr-un stadiu similar d"e dezvoltare, ca in cazvl mar-
supia,lelor actuale. Nimeni nu va, pretinde cL o structuri atlt de perfectX, ca, uterul
bificl zr,normill la femeie poate fi rezultatul unei simple intimpl5,ri. insf princi-
piul reversiunii, clupfl, care o structuri, cle mult, pierclutl, este reaclus[, in via![,,
ar putea, servi ca ghid pentru dezvoltarea ei deplin5,, chiar dup5, trecerea unui
interval enorm cle timp
f)upd, ce tliscutl, cazarile de rnai sus ;i d.iverse altele analoge, prof. Canes-
trirri i,r,jun.qe la, a,ceea;i conclttzie ca cea pe ca,re aul prezentat-cl. El citeaz5, un a,lt

embrionarl sau opriLii, ca buza de icpure, utcr bifid,
, ctc., sint inso!.ite in nrod frecveut de polidactilisrn. Ileckel
gi Isidore Geoffloy Saint-Hilairc au insistat cu tilie
a,supra itcerstni fa1lt. Lr pl'czellt, cca ntai siguri cale este
sii so renuule complel" la ideca ci existi vreo legituri lntlc
dt'zvolt:'rea de dcgcte supranumcrare ;i rcversiunea la
vrcull strimo; irrferior al onturui.
3eVezi binecunoscutul articol al d-lui A. lrarre din
Cgclopaedia of Anatontg and Phgsiologg, 1859, vol. II,
p. 642. Owerr, Anatomg of ltertebrates, 1868, vol. III,
p. 687. Prof. Tumer in ,,Edinburgh Medical Journal",
februarie 1865.
 NIOD DE DEZVOI,TARE 4l

exenrplu irr cazul osului rnalar a0, ca,ro, la eit,evlt, tlva,drutllil,llo ryi alte tlta,nti-
fere, const[, norrn:rl clin dou[, por{,iurti. ;\ceasta, cstc st,arca lui Ia feltusul lll])atl
in virstfl rle rlouir, luni ryi, prin oprirea tlezvoltfii, el rlrttine ttneori ltr, fel la otltul
luclult, mai ales la ra,sele rna,i prognate. De a,ici Canc'strini conchide cir, Yreul I
strfi,mory strir,vechi al ornului trebuie sd, fi u,vnt acest os $eparat' in morl nortna,l itt
doud, porfiuni care ulterior s-au coutopit. I:a om osul frontal corrst,[, dintr-n
singurd trucat6,, la embrion ins[, qi la copii, ca ;i la a,proape toate rnamiferele infe-
rioare, el constir, tlirr doui, buci,fi separate printr-o sut,urd, distinct[. Ifneori
aceastfl suturl, persistir,, nrai rnult sau mai pulin distinctf,, la om dupl maturitate
ryi mai frecvent la cranii stri,vechi declt la. celc actuale, rnai
a,les, dupfl cJrtn il
observat Canesttini, la craniile dezgropate d.in pleistocen ;i aparlinincl tipului
brahicefal. Aici el ajunge iari,qi la aceeapi concluzie ca qi ln c\,zul analog al oaselor
rnalare. in acest caz, ca ryi ln altele care vor fi prezentate inclat'il, carrr'a, pentru
care rasele str6veehi se apropie de animalele inferioare prin anumite caractere,
mai frecvent d"ecit rasele actuale, pare si, fie faptul cL acestea clin urm5, sint situate
la o distan!5, ceva mai lna,re pe lunga linie de clescendenfd, fa![, cle str[,mo;ul lor
primitiv, semiuman.
1)ivorse alte a,nomalii la offir rnai rnult srlu rnai pufin ana,logc Oelot'r'lc ttlai
sus, a1 fost prezentate tLe clifcrri!;i autor:i oa, fiinrl cazttri tle lt't'etsiulle;acestea
par lns[, ctestul d.e indoielnice, dcoi],loor. t;r't,llrie sI, ctr]rot'irtt I'oat'te nrrtlt in ;os itr
ieria nramiferelor pentru a gfisi A,sellren('il st,r'ttet,ut'i plrzentt' itt trrod nornlil,lar.
La otrl, tra,trinii slnt insttuntcut,u pet'l'ect; r[o cfioitlnt,t' 1len1,t'tt rtrit,stica!,ie.
ins[,, dup[, ourn obscrvft OwcrrIasr caractertrl lor atk'r.[,rtt,l, clt,ttitl t,ste irrd.icat de
fornia conicl, a coroianei, cirre se tt'nnin[ printr-un virf obtttz, csl c convexfi, in
afar[, qi plat6 sau ooncav[, pe fafa sa, irrternfi, cAr'o poa,rl,il la l-razil o ttsoa'l'L -Pr0e-
grinenf,i,. ti'nrtrta, conicl, se rnanifesti-r, cel ltrai bitrc la lit,seltl tncrltlnico, tltlti il,los la,
cea australiapii. ,,Oaninul estc mai aclinr: irnplirtl,a,t ;i cu o rirdircinii, tttai pu1't't'tticI
6ecit incisivii.t' Tot,u;i, a,cc,st dirrt,e ntr rnai scrve;teolllului ca ttrtttli sprrcial5, ptlutilt

l0..Atrtrttario rlella Soc. rlt'i Nattrralisti itr )[orlt'tra",
1867, p. 83. I'rof. Catrestritti prezintl extrasc din clil't'riLtr
surse asupra acestui subiccL. Laulillard observi cit, tlcoa-
rece a glsit o asenrltrare cnrnpletl ca form.l, proporlii
qi lcgltur.l lntre doul oasc tnalarc la lnai nlul[i oattlgtti
cele
qi la anutnitc tnaitnu!c, el nu poatc considera accastl-r
ctispozific a plrlilor ca fiind nuntai inlirnpliLoare. O aIL[
lucrare asupl'a acelcia;i auomalii a fosb publicat[ dc
dr. Saviotti ln ,,Gazzetta clelle Cliniche", 'Iorino, 1871,
ln carc spune cl urmc ale separalici pot, fi descoperite la
aproximativ cloi la sutl tliutrc criuriile adulte ; cl adaugl
eJe aserncrtea ci anonalia sc llLllne;te trlai dcs 1a crltriiltr
prognate, ale raselor neariettc cle.ciL la alLeltr. Vezi de
asem.enea G. l)clorcttzi asupta aceluiaqi subicct, 'f're rurcui
casi d.'anonulia dell'osso mulare Toriuo, 1872. De aselnc-
nea E. N(orselli Sopra unQ rara anomalia delll osso malure,
llorletra, 1872. Si mai recent Gruber a scris o bro;urii
:rsupla separlrii acestui os. Prezint accste lefcritrle petrtru
cii utr t'ecenzent, flt'i teprei satl scl'tlptlle, tt ptts la ildoialit
rt O irrLrcagi serir: {r.r cirzuri tstc prgzenlati-r tlt. Gtroffro._v
Saint-Flilairc -FIi.rf. des tlrtotttct/ies, r'ol. III, p. 137. Un
reccnzcttL (,,Jotrrtral of .\rrat. arltl Pity.siologS"', 1871, p'
366) m[ ttrusLl'it s,-rvtrr tlc tt tlu fi tliscuLat ltttttttrtoastrlc
cazuli alc <lifcriLelol pirrli opritc in dczvoltarc' caro atl
{osL lnrcgisLraLe. IiI spunc c[ dullir tcoria tntra ,,ficcartr
staro tranziLoric a ttuui organ iu decttrsul dczvoltirii
sale esLc nn nuntai un rnijloc peutlu un scop, ci a con-
stituit un scop itt. sine". Aceastl pi.rerc nu pa.re si fie
neap[rat valabiLi. De ce oat'c varialiile s[ ttu apar[ ln
clecursul utrtri pcrioade Lirnpurii de dc'zvoILarc, fi-rri nici
o lcglLtrrii cu rcversiulrea ? Totu;i, ilsclnelllea 'r'aria! ii
ar putca fi ptistraLc ;i itcrtttntllate, clitcti ar fi ln vreutr
fcl oaueclrl folos'Loarc, de cxtrttrpltt la scttrLarea rsi sinrpli-
ficarc a ploccsului clc clezvolLare ? $i iarigi, dc ce anourali-
ile ddundtsnlp, co pdrlile atrofiate sau hipertrofiate, care
nu au nici o lerglturir cu o stare anLcrioeri a existenlei, sI
nu aprtrl aLlL intr-o perioatlit IittrpLtrie, cit ;i in tirnptrl
nrrrLuritri![i ? .

ajirrnatiile melc. -t2 Anatontg of , \'ertcbrulcs, 18(i8, vol' II I, p. 323.

 LTEqCENDENTA OMUI-TII

,l-r{i sfiryia, rtrtlttta,rtii sa,n 1lt'a,du I el lljrate fi rleci clorrsirIcl"rth, irr {i('oit, rtr:,fn'i\r{,\i1o
Ittnrl{ia' sfl, firezrsclir,, oit, t'ltt'littttrntttt'. ltr t,clit,tie ccller:t,iilrr llro,l'i rle ct'atrii 'tlf l]a,n(] s(]
pr-t1, gitsi c;il,rrr-4,, r[upt-t, oullt observil.[Jiickel 43, olr ca,rrirrii prot'rrrirrilrd <lolrsirlerrirlril
ItrJttpl'a, celot'Ialfi clinfi, la, {cl ca la tnairnu!,ele antropc)nl()rlr', irrsii intr-un glutl lrri+i
t'ctlt-ts. Itt act'ste cazuri existii, spal,ii libere intre rlirrf,ii urreia rtint,rrr rnanclilrtrlrr
pentru printirea caninilor mandibulei opuse. IJn sp:r,fiu liber r}tr ace,st lel lit,-ulr
cra,niu cle cat'nr, tlesenat, de Wagner, cste surprinrd,tot tlc larg |4. Avind in vedorc
cit, c[e', puline cratrii strtivechi au fost examitrate, fatl, de crarrii recentc, este, intey-
resarrt cir, in cel pr.rf,in trei ca,zuti caninii proentinear,ia consiclera,bil, ia,r, in mfl,xi-
larul cle la La N-aulette eri sint; clescriryi cu enormi 45. , :

La maimulele alttlopornorfe numai masculii au' caninii deplin dez,t'oltaf,ir

ins[, la gorila femel5, ryi, lntr-o mdsur5, mai red.usi, la orangutanul ferneki, ace$ti
clinli proemineazd, considerabil tafid, de ceila,lfi; d"e aceea, faptul cle care am fost
a,sigurat, cd' femeile atl uneori caninii proeminind. considerahilr rlu,constituie
o obieclie serioas5, la p5,r'erea cd, marea lor dezvolta,re intimplltoare la om este
Lrrr caz, cle leversiune la un strd,moq agemi,n[,tor maimufei. Cel care respinge cu
ctispre! ideia c[, forrna propriilor s[,i canini si d.ezvoltarea lor uneori :con$idera,bild,
la, alti oarneni sint clatorate faptului ci, strd,rnoqii nostri, irrifial, fuseserzi.prel'i,zrrt1i
ott aceste Arlll(' forrnidabile \ra da, pe fatd, prirr rinierl,ul ,siirr, .lirria irseenr.leqfc,i
s:rle..D('r)arecerr cu t,oatc cir llll inten!ionea,z6 ryi nici t)ll rl,l'(\ capa,gitalea sir, folo-
st'rtso[, ltt;t';ti ctinti (la, arI]Ie, r'l ili vrt, cottt,r'lt,cta itr lrtorI irtt,ortsticrt't lnrrsr,]tii r[c
ruiriit - (astlel nurui{,i cler Sit'0. Ilella6) pt'ttlnr :r-i :rr':-ll,il g:rlu tlt, :rci irrrre, (,it un
r;iino gata rle luptti. ,

I'tulfi nnr;chi spetlifici cvach'urnzlnelor ;i all,or nrilrnif('l'(, ,\(, (l('zvrtltiL ru'rt.oli

la, ottt. Prof. \'lacovich az tL cxamiuat patruzeci de biirba!,i ,si la, noutispqezece a,
glsit ulr Inlrgchi pe carci l-a d.enumit ischiopubian, la alfi trei existtt,run, ligajinent
c?lr'() rl,prezint[ acest uru;chi, iar la, restul de optspre'zec(,\ ]tu a girsit nict o' urnrii
dirr el. Nunra,i la clou[ din treizeci cle femei a,cest mu,lchi se'rtezr.olt-ase cle anrllek'
pilrfi, insir, la ulte trei erau prezetrte liga,nrentele rudimentare. Aeest mu;chi palc,
tle aeeea, sir fie rnult rnai cor)Iull la sexul rnasculin decit la cel feminin $ir pe baza
pl,rerii c:a omul se trage dintr-o form5 inferioard, oarecare, acest fapt poa,te fi
infelers, d"eoarece el a fost descoperit la mai multe di.ntre anim:r,Iele inferioarc
;i la to?te acestea serveqte exclusiv pentru a ajuta ma,sculul la actul d.erepr'oducere.
In valoroasa sa scrie de lucrh,ri a8, dl. J. \4tood a desiris amir,nuir!,it un
nuturir clnornl clei varia{ii muscula,re la orn, care seanr[,nfl cu structuri nonntrle lu,
+'r Gcncrrllc Morphulogie, 1866, r,ol. II. p. CL\:. rrruritoarc sint in lcg[tulir cu cr:lc cift'vrr purr(]L(' utinsc
aa Carl \-rrgL ,I-ccftrres on illnn (Lrael. cnglczi), 1864, irr textul nleu, ,,Proc. Ro-val Soc.", 1865, vol. Xl\', p.
p. li1. 379 ;i 381 ; 1866, vol. XV, p. 2{1 ;i 212 ; 18$7, vdl. X\r,
{5 C. (.lrrltcr lllake, cl:spre un lnaxilar clc la La Nau- p. 514; 1863, vol. X\tI, p. 52tr, pot acliuga *ici cir'tli'.
lette; ,,r\rrthlopolog. Rrrvicw", 1867, p. 295. Schaaffhau- \[urie.;i dl. St. (icor'go ][ivart au arAtat ilr lncln.riul
sr.n, p. cit., 1868, 11. 126. lor dcsplc lenrulitrni (,,'lransact. Zoolog. Soc.", 1863,
'.
" lrr limba englezI snurlittg ntttsclcs (.\'. lrarl.). r.ol. \-lI. p. 96) cit dc cxtlaorrlinal dc variabili sjltt. rrnii
a6:l'he.lrtrtlot:n1| of llrpressfon, 18..11, p. 110;i 131. diu nru;chi la acestc aninralc, reprezcn[anlii cci mai infc-
a7 CiLaL de prof. Canestrini in ,,Annuario etc." 1867, riori ai primaLelor. La lernurieni exislii de 'asefienea'nu-
p. 90. meroase gradafii la mugchii care duc la structuri care
48
'\cesLe meliti
lucr:iri a fi slutliaLc cugrijl dc oricine exist:i la animale pe o tfcaptir Si urai inferioarir pe scara
tlorc;l.c sri afle cit. de dcs variazl nrugchii noltri gi variind cle evolu!ie.
ajung si scrncne cu cei ai cvaclrumanclor. Rtrfelinlelc
 IIIOD DE DEZVOLTARE

animalele inferioare." Muqchii foarte aserni,n5,tori celor care sint normal prezen!,i
la rurlele uoastre cele mai apropiate, cvad.rurnanele, sint prea nurneroqi pentru
a, Ii chiar numai enurnera!,i aici. La un singur intlivid cle sex masculin, de o
couformafie corporald, puternicf,, qi cu un craniu bine fonnat, s-au observal, llll
nrai pufin,tlc ,sapte r.aript,ii musculare, toate reprezentind. clar mu;chi snperficitrli
ni d.ivrtriselor specii ele rnairnu,te. Acest om avea, d.e exemplu, tle ambele pirr',ti nltr
gitului rlll aclevfi,rat la,uator clauic'ulae puternic, cum se g6seqte lil toate speciiltl
cle rnairnufe, ;i cale prr,re sd, existe la aproximativ unul din ;aizeci d,e oameni
4e.

Acest om arrea apoi un abdtrct,or special aL rtretatarsului celui cle-al cincilea

cleget, asemlnirtor^celui pe care prof. Iluxley ryi d.l. Flo'n er le-au ar[,tat cd, c'xistil
in mocl uniform la mairnu{,ele inferioare ryi superioare. Nu voi mai tla clecit incir
clonfi clztrri : murychirrl ctc,romio-bctsilar, care se gir,se;te ]a toate mamiferele irlftr-
r.ioarer orirrllui ,;i prlr€l corelat mersului ln patru labe 50 ;i apare la aproxirrrativ
luul la qrr,izeci rle oarnt,ni ; Dl. Rra,clley 51 a glsit la membt'ele infer'ioare ale untii
onr un ubd,ur(or os'sis 'tn etutersi qu'i,nti; acest murychi nu fusese inregistrat pirlir,
atlrrci la onr, fiinrl lnsi, intotclc.auna prezent la mairnufele antroponttltft'. Muryctrii
rltinilor qi ai brafelor, elemente caracteristice irr special la orn, sint foarte preclis-
puse va,rialiei, afa incit sL semene cu muqchii corespunz5,tori ltr anirna,lele infe-
i.iOrrre b2. Astft,l t1e asdriri1niir.i sint fie perfecte, fie inrpeirfecte; toturyi irr ircefit;t'
ilip u|lrir cazur'i elt,siut evitle.nt cle rraturil tranzitot'ie. Atrurnite varia!ii slnt tttlti
obi,1trnit,t, la, b[r'bu!i, iar rr,ltele lit fc,tnei, fiirfl cit, stile putern atr'ibui t'rerttttui rntltir'.
I)rip[, cri il, cle,'sclis lrurneroase variafii, dl. \4botl fttctt tu'rnfltoarea observtttit,
irnfor.tantir: ,,I)eviafii notorii de la tipul r-rbirynuit ?l structurilor: nutsculare a,par
pe ca,na,le sau direcfii'cAre trebuie consid.elate ca indicincl utr factot' Ilc-'ctll]oscut
,ilr"e,ca.,e, de nliu.e irnpoltanf,fi, perrt,r'u o ittt,e,legere cuprinz[,toa,re i] ttttit,ttlmiti
gtiner'ale ''li ;tiinfifice" "3.
llr.ebgie atlrnis ca rrxtrgm tle prubtiltil faptul c[ acest flrotot' ll€'ctltltts(:ttt,
t.$te rever.siuneir llr o stlrrt, lrtrterioarii tle exist,enffl 54. Dsttr otl t,ot,ttl tlc trect'ezttt,
pr.irttruio sitnplit irrlinrplAl'e ornul s5, sellrene anol'nrit,l ctt ittttttttitt'tttailtttrf,e.prirr
ca .1'r,tri
rll putirr de ryaptt' rIirrtle rnu;chii siri, <1ac6 ltu ltt' l'i t'lrisl,ttt, ttici tl lt'gtit,trl'il
as Vezi tl'.r rlsrllri't'tt,lt pl'of. \[ecltlisti'r in ,,Pt'oc. Il. clpabil;i un adversar alit dtr invtrr',stttrat al evoltt-
lrl.it tlc
lrish Academ-v"; 11968, p. 121. lionisurului arlrnitc fie chirrr trttlnai posillilit:rtt.a ltrlria
50 l)1, Charupncys tn ,,.Iottl'nal of r\nat. ttntl Phys.", tlin primele doul pozi!ii alc sale. Prof. Ilacalistcr' :t rlcsct'is
(to ascluenea (,,Proc. I1. Irish r\catlcnt5 ", 186-1, \'ol. \,
rroirrrtbric 1.871, 1t. l7ti.
!ri ,,.1ot1rnal of '\rrtt. attrl I'ltys.", ttlrti 1872, p. l2l. p. 138) varialii la fle*-or pollicis l(,ttq1l .r, rt'lttarcabilt' pritt
:

'il]''l)r'of. ltacalistt'r (op. cit., p. 121) si-:r grupat ln
lllbele obsct'va{lile 1i e constatltt ci lttornaliile ttlttscullre
:r1rrr t'cl rrtili ,lrecvtrttt llt erttcllt'ir,t, itr al tloilrl rlrrrl la
obrAz, lrr :rl Lrcilce rintl ll latra piciorului etc.
5:r f)upit ce a prczetttet ttn oaz rcnlarcabil tlc varia[ic
lr.r l'leritr prillit'is longus uluan' revtrt'ettdul dr. Ilattghton
(,,Proc. 11. lrish Acatlctny"' 27 iutrie 1864, p. 711-r) adatrgr't
lrccsl exeinlrltt remarcabil, atf,tlntl cli omul poate ttneori
si aibri.aranjatnentul tcndoanelor policarului 5i al clegt'-
telbr caractcrisLic macacirlrri ; .,lltl pot spune insti daci
intr-un asellrenea caz treltuie si cotlsiclerim ci trtacacttl
qg,.rlrcri pe scara evoltriiei pini la qJn sau cii omttl coboara
lrinii ln utagac sau c[ itveln de-a face ctl un capricitt
congerritirl al naturii". .liste pl{cut sI irttzi ci un anatomist
raportul lol faii de acela;i mrtlclti la trvatlrtttnatt('.
6r De la apari!ia prirnei edi!ii a accstci cdr[i, tll' \\'tiotl
lu llublicat ttn alt ttretnoriu ltr ,rPhil. Transactiotts", ll37{),
l). 83, asupra varia!.iilor nrtt;chilor, glt rrltli, t'tttrit'trlrri
;i Loracelui utnan. Iil aratl aici clt tlrr lllrllt varirtzi ect';ti
mu;chi gi ctt tlc tles;i tle rtlrrlI variaIiilt st'rrtttittrit t'tt
mu;chii normali ai atrimaltllor itrftlrioare. lll c:ottcltirltr
observind: ,,PentLtt scopul nlctt trste suficient tlacit attt
reuqit sii alit c[ formele nrai itnportante, care :ttttttt'i
clnd apar ca variet{J.i la om tintl s[ se ntanifeslc itttt'-utr
rnod suficient de pronun!.at, pot fi cottsitlerattr ca tlot'ezi
;i exenrple ln favoarea teoliei darviniste a reversittnii
sau ale legii ereditlfii tn acest domeniu al ;tiinlei atra-
tontice".
ll DESCENDEINTA OMULUI

geneticir, intre c.i. Pe de alt5, parte, dac5, omul se trage d.in vreo fiinffl asems,nd,toare
maimufei, nu poate fi invoca,t nici un motiv valabil de ce anumi,ti muqchi sI, nu
reaparl, brtrsc clupii nll interval de tnulte rnii de generafii, la fel curn rea,pa,r
brusc, tlup[, utr ittterva,l dtr sut,t' srt,n tnai probabil cle rtrii tle genera{ii, rhrngi de
cttloaro inchisir, pc picioa,r'eltr ,si po grtl,b[nul caiklr, mi.,garilor ,si catirilor'.
Acester tliferitrr cazuri ctt, r.t-rver,siune sint atit tle aproape inrtrdite cu cele
altr ot'g&nelor rutlinrentare arirtate in crr,pitolul intii, incit multe dintre ele ar fi
putut fi introdusc inclifere nt aici sau acolo. Astfel, se poate spune ci, un uter
uman prel'dzut cu coarne reprerzintl, in stare rud.irnentard,, acelaqi organ in starea
lui normalf lzr, anurnite marnifere. llnele organe rudimentare la orn, curn ar fi
cocclisul la rlmbele sexe si matnelele la sexul masculin, sint intotdeaunaprezente,
tr,ltele, ca fonlrneuul supr{tconrliloicl, apar numai intfunplir,tor ryi a fi putut deci
fi introcluse liu snbiectul rr-,vrrrsiLrnii. ,\ceste tliferite conforma!,ii reversibile,precllm
ryi cele strict rudintentare, clovecle.se in rnotl neinrloielnic tlescentlenfn omului
dintr-o forrni inferioarS, oat'ecAr.e.

Yari,ulirr, corelat,iuii.
- La, r-ntr, c& ,,qi la a,uirnalele inferiofl,re, multe confor-
ma!'ii sint rlt,il, de intirn irtnrclite' lrttre ele, lncit atunci cintl unul din organe variazh,
la fel face ;i un altul, fririi, ca, ttoi sir, fim in rnisurir, s[,-i atribuim in majoritatea
caznrilor vl'r)ull ntotiv. lrTu putern spune dacii, unul djn organe conduce per cekilalt
situ tla,cl-r, antbt le sint concluse rle vreun alt organ ctezvtlltat anterior. Dup[, curn
insistir, r'epetat I. Gcoffroy, difcritr: nurnstrrrozit[,fi sint astfel irrtim legate intre
ele. l)rtpil crrtu vedtrnlr conforrtrafii ornologe sint irr special predispuse s[, se scbimbe
ltnpreuttl la, pilrlile opus() ale corpului;i la extremitl,{ile superioare qi inferionre.
iVfeckel a otlselvttt rleurult,cL atuttci cinrt rnu;chii bra!,ulrri se intleptirteazii de ha
tipul lot' sptoific, ir,proilpe itttottlt.'?l,una ei irnit[, pe cei ai picionrlui ryi invers.
Orga,nek: vhzului ,si auzultri, dirr!,ii ryi plnrl, culoarea, pielii ;i a pfl,rului, culoareir
ryi constitu!,ia sint, nra,i nrult s:ru mai pul,in eorela,l;e
55. f'rof. Schaaffhausen a,
lltras pentrrr prirnil tlatl"r, aten!,ia a,supnt legfltrrlii care pru'e s[, existe intre strucl-
t;ura, rttusoulilrii ryi a,r'ctr,dele srrpraorbitnle ptrttrrnic pronuntatt, (ra,rc sirrt ntit rte
cit'r'llcterristice la, rilselt luIIalIc inftrioartt.
I'e lingit, variat,iile crl,re pot fi gTupate cu mai multfl sau mai pufind, proba-
bilit;u,tc.sub ca,tegoriilu tlr'rnai *sus existfi o rnare elas[, de variafii care pot fi d.enu-
tnite, in mod provizoriu, spontane, deoarece, in necLlno;tiinfa noastr5,, ele apar
fir,r'ri vleo ctl,uzi'l rleiclrrtr$n,toaro I totu,lir sc poltt;e rlrl,ta cI, asernonea varia!,ii, daei,
turnstan tlitr tleosebiri inclivitlu:r,le treirrst.rnnittt, sau clin deviatii structurale bru;te
;i bine prormll!,attr, rlepitttl nnrlt trta,i rtrrrlt' rltr rrotrstituf,ia organistnulni rletrit de
rultrrnl r:orrdil,iilol lil care a, l'ost suplls 5r;.

Coej'it,ir:n,t'ttl da artyterr. Se rytic eii in condilii favorabile, ca, in Statele

tlrrite, popula,tiile civilizate i;i- clubleazd, nnm[r'ul in douizeci ;i cinci tle a,ni $i,
ctupir, un calcul al lui Euler', aeeasta se poate intimpla in ceva mai mult decit in

55 Sursele acesLor afirmatii sint indicate ln lucraren eB lrrtreg ncest snbiect a fost. tliscutat ln cap. XXIIh
rrrea l'nrinliort of Arrinrnls nnd ltlnnls ttruler l)ontestieriliort, r'ol. I[, al ltrcririi mele ltariution of Animals untl lrlants
vrrl. I[, p. 320-ii35. uruIer l)omesticution.
 IVIOD DE DEZVOLTARE

d.oispre zece ani sz. I-ia coeficientul menfionat, populalia de azi a St'atelor Unite
(30 de milioane) ar acoperi in 657 de ani intregul glob p5minl,esc atit de d,ens,
incit patru oameni ar trebui si, stea in picioare pe fiecare 0,9 m2 clin suprafala
lui. Obsttrcolul principal sau fundamental al innrul!,irii continue & omrtlni estt'
greutatea de a asigura existenla qi de a tri,i in confort. Putenr deduce aeeasttr,
clin ceea ce vetLem, cle erernplu, in Statele Unite, uncle existenla este uryoarf,, ryi
unde existfi, spaliu din belryug. Dacir, asernenea mijloace s-ar dubla brusc ln ]Iarea
Britanie, num[,rul nostru s-ar d.ubla repede. In cazul naliunilor civiltzat'e, acest
obstacol principal acfioneazd, mai ales prin restringerea cfl,si,toriilor. Mortalitatea
infantilfi, rnai mare la clasele cele mai s5,race este de asemenea foarte importantf,
precum rsi mortalit,zr,tea rnai mare din cliferite boli la toate virstele, locuitolii
lor tr5,ind. ln case mizerabile qi aglomerate. Efectele epiclemiilor glave ryi ale rhz'
boaielor slnt reped.e compensate qi nrai mult d"ecit conlpensate la naliuni situate
ln condifii favorabile. Emigrafia vine de asernenea in ajutor, ca un obstacol
temporar, ins[, in cazul claselor extrem de s[,race, nu intr-o m[,sur5, apreciabilir.
Dupd, cum a observat Malthus, existir, motive d,e a presupune c[, puter'eil
r1e reproclucere este cle fapt mai red.usI, la rasele sfl,lbatice decit la cele eivilizate.
Nu clnoarytem nimic pozitiv ?tslrpra acestui subiect, d.eoarece in cazul stilbaticilor
nu s-a f[cut nici ulr recensl,rnint ; dirr mfirt;uriile concordante ale rnisiouarilor
ryi ale altora care au locuit timp indelungat printre asemenerl' poporlre, se paro
c[, fnmiliile lor sint tle obicei nrici, cele numeroase fiind" rtlre. AceAsta, se poattr
explica ptrrf,ial, thrpii, cum se crecle, prin faptul cti femeile ili a,lfpteazf,, prurreii
t,imp intlelungat;este insir, pulin probabil ca s[,lbaticii, citt'e tleseori sttferri tlntltt'
greuti,!,i ryi care nu oblin atita, alirrrent,afie nutrit,ivli clt, t'ttttttettii civiliza,!,i, sri lit'
rle fapf mai pnJ,in prolifici. intr-o lucrare ant;erioarti 58 am llr5,t,llt, ci, to:r,te pattrt-
peclele qi pl,sd,rile noastre domestice, preoum ;i plantele ttoastr'e tle culttu'd, sint,
rnai fecund.e tlecit speeiile corespunzf,,torlre in stare uatura,l[,. Falrt;nl t:[' animale'ltl
hrd,nite br:use excesiv sa,u cele foarte gra,se qi majoritatea platrtelor atuttci cinrl
sint tlintr-o clat[, transplantate dintr-un sol foarte s[t'ao irtt,r-ttttul l'oa,t'te lrogirl,
rlevin mai rnult sau nlai puf,irr sterile nu constituie o obiect;ie vitlabila, la rlceilst,i
cellcllzier. Ng-rlm p1te1, a;t;epta rleci ca oalnenii civiliza,t,i, care intr-un sens sittt
foarte dornesbici!;i, sii fie rnai prolifici clecit sfilllrrt;icii. Itrste ele asemeneta probtrbil cir
fecund.itatea sporitfl a na!,iunilor civilizal,e sti tleviu[, ca ryi in ca'zul atrirnlllelor
noastre clomestice, un caracter eredittrr l se ;tio cel pu!,in ci la om tertttitrllr, rle
lt, prod.uce gemeni este ereditarfl, 5e.
Cu t,oate cir, srilbaticii par sri fie mai puf,in prolifici tlecit popott,rele civilir'ale,
fir,rfl ind.oinlir, c[, ei s-ar inmulli r:a,picl claef,, ntrtnf,,r'ul lor llrr il,l' fi riguros restr'irts
prin oarecare mijloace. Santalii, sau triburi de n'tunte tlin fndia, au oftrrit, recent; rttt
tlun exernplu al acestui fapt, cleoareee, c1up5, culn aratfi cll. Humt€rr 60r ei s-tlll
inmullit intr-un ritm extraortlinar d.e cind. s-a introdus vaccitrarea ryi s-{ttl erl,c-
mrat qi alte epitlemii, iar rfi,zboiul a fost seYer reprirnat. Aceastli inmul!,ire l)tt
ar fi fost toturyi posibilfl, daci, aceqti oameni roburyti ntt s-ar fi rfispindit in dis-
6? \ezi mernorabila lucrare l'ssay on the Principle 5e Dl. Sedgwick, "Bt'itish ancl l'orcign lledic'r-('ltirurg'.

of Populalion, a reverendului'f. \Ialthus, 1826, vol. I, Revierv", ittlie 1863' p. 170.

60 ."lhe Annals of Rrrr:rl llengal", tle \Y. \\'. llunter,
p. 6 ;i 517.
6s \loriation of Animals anrl Plants unrler l)omestica- 1868 p. 259.
liort, t'ol. l[, p. 111-11:i qi 163.
 DESCENDENTA O\IULUI

trictele invecinate ryi nu s-ar fi angajat la lncru. Si,lbaticii se cd,sltoresc aproape

intotdeauna, exisl,intl totu,;i o letinere prud.entd,, cleoarece de obicei ef nu se
ciszitoresc la virsta cea mai tirnpurie. Deseori barbalilor tineri li se cere sf,,
tlovecleascd, c5, pot intreline o sofie ryi, in general, ei trc.buie mai intii si, cirytige
pretul cu care sit, o cumpero: de la pl,rinfii ei. fn cazul s[,lbaticilor, greutatea tlcr
:r cirytiga intrelineroa rest,ringe ntunirnrl ,Ior intr.un rnocl rnai clirect deeit la,
persoatrele civilizate, deoarece toatc ,triburilc suferf periodic cle foameter gravi'r.
ht a,sL'lrlenea perioade, silbnticii sint obligali sfi, consume mult[, hrand, proastil
;i nu sc poate ca s5,ni,tatea lor s[, nu sufere. S-au publicat numeroasc descrieri
rte stotnacuri proeminente ryi de rnernbre emaciate dupd, qi ln timpul foa,metelor.
in acest fel, clupn, cum Am fost asigurat, in Australia^ ei sint, d.e asemenea, obli-
g:t'fi sil se deplaseze mult clin loc in loc qi copiii lor pier in numd,r mare. Deoa-
recc foametea este perioclicl,, depinzlnd. mai 'ales de anotimpuri extreme, toate
tt'iburile trebuie sri fluctueze ca nurnir. Ele nu pot si, se inmulleasci in mod con-
sticnt si regulat, d"eoar'€cc'nu existl, nici o creqtere artificial[, ln aprovizionarea.lor
cu hrani,. Atunci clncl sint in situatii,:clesperate, ei i;i incalc[, reciprocteritoriile,
lerzultatul fiincl^rrizboi, insd, de fapt ei,sint.aproape intotdeauna in stare de rfl,zboi
cu t'ecinii 1or. fn cfl,utarea de hran5, ei sint expuqi la multe accidente pe nscat
;i po ilp[, iar in unele {[ri ei sufeld, mult, c1e la animalele mai mari d"e pradI,.
Itt Intlia, utteltr clistricte a,u fost chiar clepopulate d.e ravagiile tigrilor.
Vlalthus a discutat act'stcr diferite obstacole, insir, nu a insistat ind.eajuus
aslrpr'a celui care este probabil cel rnai important diu toate, anulne infanticiclul,
tnai ale's al copiilor cle sex feminin, qi asupri-r, obiceiului cle & provoca avortul.
Acerste practici preclornini, acunr in multe parli ale lumii, qi infanticidul pare, dopa
curn aratd, cll. Mtlenn&r ut, s5, fi predominat mai'inainte pe o scari; qi r,nai
intinsf. Acc''ste prarctiei par,sir, fi avul,,originea',in fapl,ul cir sfl,lbaticii recunos:
t,ellu greutaterr, silu mai,curincl irnposibilil,atea cle,a,,intretinc toli copii care se,
nasc. Iribelt,inajul poate tler ,aligtnenea . fi adfllrga,t la ,:obstaccllele de rnai sus;
ltcerlsta, llu urnrt:'azh insir, tlirr lipsa mijloacelor de intlclinere; cu tou,tc' cti eristir,
tnotivt'cle a crecle cir.in unele cazuri (ca ln Japonia) libertinajul a fost intentionat
incurajat ca un rnijloc cle :,r, limi'ta populafia. :

.Dacli privim inapoi Ia o epocf,, oxtrem cle indepd,rtatil, inainte ca omul ,sir,
fi ajuns la de-mnitatea unranir, ,al trebuie s5, fi fost indrumat mai mult de instinct
;i nrai pufin cle judecatl rlecit sint in,prezent sd,lbaticii cei mai primitivi. Str[-
nrorsii norytri strrlwechi, semiumlrri, nu ar fi practieat infanticid.ul sau poliandri*,
deoarecu la aninralelc, inferioare instinctelernu sint atlt de pervertite162 incit sil
ii l'Acr-r, sti distrugi"r, rergula,t proprii lor de'seerrden,ti sau sf, fie comple.t lipsite dt,
gelrzit'. Nrt lur fi cristat ttici, o rc'strictitr ctitr pruden!,L la cd,sir,torir', itrr setxelct
u-ill' I'i trttit, liber l:t u vit'st,ir, t,ittrllrrt'ie. l)t,ei,striinro;ii . ortrului llr fi tins sir, st,
61 Prirttiliue llurt'irrr,lt', 18fi5. It,icnt 1i sir introclucri ca o ipotezh ;l.iinIifici cloctrina cit
6! tln autor cornerlIerrzir in,,speeta[or" (12 rnartitr dobinclircir de cirtre om .a cunorstinlei a fost cauza untri
1$71, p. 320) dupn cum rlrl)rtr-rzii in ircesL yrasirj : ,,D| . clegencriri morale temporarc lnsi lnclelungaLe, rlup:i
l)eru'in se g,'.ise;te obligat si reinLroclncri o nouii lcorir. c,rlnl cste indicat{ de cltrc nulneroasele obiceitrri clezgns-
rr llicatrilui originar. lll arati cI instirrcLele anirnalelot' tiitoate in legitur:i mai ales cu cisdtoria, la trtiburile
:.rrperioare sinL.mulL rnai nobile deciL obiceiurile raselor srilbatice. Ce afirmir oare traditia in afarl de (k€enerarcil
unlancr sirlbeticc si se simle de aceea forfaL sri reia intr-o nroral:i a omului care s-a repezit sii srnulgi o cuno;tin!rr
olritl'r rlc ir cit'ci orlodosit'rrrlli plrir sli lie cornpltrt int'on- ctre ii fusese interzisir de instinctul cel nrai inalt?".
 MOD DE DEZVOLTARE

innrulleascir rapicl, insfi obstacole cle un fel oarecare, period.ice sau constarrte,
trebuie sa fi limitat nurnlrul 1or, chiar mai strict decit la silbaticii actuali. Nu
putenr spune care era natura precisri a acestor obstacole, dupd, cum nu putem
$purre uici in cazul ma,jorit:i{ii altor animale. $tim cL atit caii, clt ;i bovinerle,
care nu sint anima,le ertrt rn de prolifice, atunci cincl au fost, l[sate pentru
prima datii, libere in,\rnericzr, de Sud s-au inrnullit intr-un ritrn enorm. Elefan-
tuI, cel mai incet reprocluc5tor clintre toate animalele cunoscute, ar umple intreg
p[,mlntul in citer.a mii c1e ani. inmulfirea fiecfirei specii d"e mailnule trebuie s[, fie
lmpieclicat5, prin oarecare mijloacc, insii, dupl cunt observit l3rehrn, nu prin
atacurile anirnalelor c1c pr:adi,. Nimeni nu va pret'inder cir, in prezent' capacitatea
cle reprod.ucere a cailor ;i bovinelor silbatice din Atnc'rica a fost sporit[, la inceput,
in vreun grad apreciabil sau c[, pe mi,suri, ce fiecare district d evenea cleplin
populat, aceast[, capacitate a sc[,zut. tr'[,ri, incloiali c[, in acest caz, ctl ryi in
t,oate celela,lte, contribuie multe obstacole, precum ryi diferite obstacole in d.iferite
imprejuriLri, ile'cetele periodice depinzintl cle anotimpuri nefavorabile fiind probabil
cele rnai import,ante dintre toate. A;a trebuie s[, fi fost si cu str[moryii primitivi ai
omului.

Selec!,ict naturald,.
- ,\m vlzat acum c[, omul variazil, la corp ;i minte tsi cI,
variafiile sint prod.use, clirect sau inclirect, de aceleasi cauze genelale ;i sint supuse
acelora;i legi generalo ca ;i in ca,zul animalelor inferioarc'. Ornul s-n lntins mult pe
ta\a pfmintului ;i tlcltuie sir, fi fost expus in tinrpul rnigraliunilor necontenite 63
la.cele mai variate conclilii. Locuitorii din lara Focului, Capul Bunei Speranfe
ryi lllasmania intr-una din emisferc ;i clin regiunile arctice in cealalt[ trebuie si
fi trecut prin multe clime ;i sfi,-ryi fi schirnbat moclul cle viafi cle multe ori
inainte d.e a ajunge ta patriile lor prezente 6a. Primii stribuni ai omului trt'buitr
sd, fi tins, ca toate celelalte animale, sir se inrnulfeasci, clincolo d.e mijloace,le lor
rte intretinere; cle aceea ei trebuie s5, fi fost uneoli expu;i la r1 luptir petttru eris-
ten![ ;i, ln consecinfir,, la legea inflexibilfl a selecfiei naturale. \-aria,t'iile folosi-
toare d.e toate felurile trebuie sir fi fosb altfel pristrate, intimplirtor sau in rnocl obi;-
nlit, iar celc'cllunirt,oare eliniinate. Nu rnir refer la clevia!,ii stmcturtlle puternic
pronunfate, care apirr rnrrnai Ia, lungi inten-ule rle tinrp, ci It simplcr cleosc'biri
indivitlualt . $tim, rte exermplu, cir mu;chii miinilor ;i picioarelor noastrer care
cle{,ermin5 capacitatr-:a noas[rI de mirycare, sint susceptibili, ca pi cei ai anitrralelor
infer.ioruo ot, iir varic,ze neintrerupt. I)acir strd,mo;ii omului, locuintl iutr-o regi-
lrne oarecare, rnai a,les intr-una ale c[rei conclilii elau in curs de rnoclificaret
ar fi fost impilrlili in rlouit gmpuri egale, jum6tatea care trr fi conlinut toJi inclivizii
cei rnai bine aclaptali prin capacitatea lor d.e mi;care pentru a-fi ci;tiga iutre-
t,inerea sal pentru a se ap[ra, inclivizii acestei jumrit[fi ar fi qu_nraviefrYt- in rneclie
intr-11 nunfir rnai rlrare ;1 ar fi procreat mai mulli clescendenf,i clesit cealaltir, jumii,-
ta,te rnai pu,tin inzestratit.

63 CiLeva observtrlii btute itt ltct's t scns, f itcute de
\V. Stanley .Ievons, A l)ednction front I)utrttin's Tlteor11,
1,Nirlg1g", 1869, p. 231.
6a Latharn, I'Ian urul ltis X'Iiqratiorts, 1851, p. 1135.
65 ll-nii llurit'
$i ]livart, itt lttcrarea lor Arrulomq ol
tlrc Lemuroirlca (,,'Lransact. Zoolog. Soc.", 1869,I'ol. YII,
p. 96-98), spun: ,,Uuii mu;chi sintetil de ncregul:tfi
in distribu[irr lor, incit nu pot fi clasali in vreunul ditr
grupttrile rte ntai stts". Aceqti rnuqchi se tleosebesc chiar
pe p{rlile opuse ale acelttiagi individ.

5-c.4{6
 DESCENDENTA OIIULUT

Chiar in starea cea rnai inferioarii, in care ornul existir acultl, c-'l este a1i-
tttarlul cel mai dominant care a aplrut vreodati pe p6nrint. El s-a intins mai
rnult decit orice alti formti superinr organizatil ;i toate celelalte a1 ceclat ln
l'a!,a lui. El ili datoreaz[ evident aceast[ imensi, superioritatc. faclltililor sale
intelectuale, tnodului siru social de via![, care l-au fircut sa-;i ajute ;i sir,-qi
.corporalt apere
seutenii, precum ;i conforniatiei sale . hnportzrnta supremir a 'ace'stor
caractere a fost dovt'clitfl de arbitrajul final aI luptei pentru existenfa. Facll-
t[file sa]e intelectuale au dezvoltat vorbirea ar:ticulata, ryi cle aceasta a'depinsmai
*l9f progresul siu uitnitor. Dupd, cum obserr.ir dl. Chauircey \Vright uo, o analtzil
psihologicti a. flcultirfii cle vorbire aratir cL pe'rttru cel rnai rnic progres chiar,
itt aceastii privinfti, este nevoie de o capacitate mintala, mai rnare Oecit pentru
cel mai lnare progres in orice alta, directie. El a inve.ntat ;i este capabil sL folo-
seascit tliferitt' trrnle, unelte, curse etc., cu care se apd,r[, omoard surl captareazd
prad,a ryi i;i procurit hrana in alte feluri. Itrl a ficut plute ;i pirogi pentru pescuit
sau pelltrtt a trece InareA spre insule fcrtile. invecinate. IJI a clescoperit ar,ta cle
ir aprincic focul prin carc r5,cliicini dure ;i lenrnoase pot fi fricute- comestibilg,
inr rirtlicini si it'r'buri otrirvitoare, inofensive'. Aceast[ clescopr-rire a fccului, pro-
babil ce?r rnai_nlare descoperire f[,cut[ vreotlatir de om, afari de vorbire , d.at,eazd,
dinaintea zorilor istorit'i. :\ceste ciiferite invenfii prin cale omul in starea cea mai
primitivii a devenit atit cle superior sint rezultatele directe ale dezvoltiir.ii capaci-
talii sale tle obsewafie, a rnernoriei, curiozitlfii, imagina!,iei;i judecf,lii sale. De
aceea tru pot inlelege cum se poate ca tll. \\rallace 6i s[ suslind, ci, ,,selecf,ia riltq-
ralir nu a putut inzestra silbaticul clecit cu un creier pufin superior cefuii al lnei
nr aimuf et'.
Cu toate c[ facult[,file intelectuale si obiceiurile sociale ale omului slnt
prinroldiale pentru ull llu trebuie s[ subestimiirn impoltantl, conformatiei cor.,
porale, clreia ii va fi consacrat restul acestui capitol, clezvoltarea faculld],ilor
inte'lectuale pi sociale sau morale fiind cliscutate intr-un capitol llterior.
Dupi cum va admite oricine a incercat sir invc'te tirrrplirria, nu este llcru
ugor s[ loversti precis cu ciocanul. Pc'ntru a linti cu o piatrir atit cle exact ca un
b[qtina; din Tara tle li'oc pentr'u a se ap[ra sau a ornorl piislr'i, e$tg necesar,fl ceu
tnai clesfivirryitf incletrritlare irt actiunca corelatii a rnuschilor. miinii, bragllui,
umlrului;i, in plus, utr fin sirn! tactil. Pentru a arunca o pizltlri sau o sufpa pi
pentru rnulte alte actiuni, omul trebuie sd, se tini, solicl pe picioar.ele sale, ceea ce
necesibti cle asLtmelrea perfecti, coadaptare a numc.ro;i murychi. S[ ciopleqti clin-
tr-o bucatf de silex uuealta cea mai rudirnerntarl sau sli fasonezi d.intr.-un os
66 I-irnitcle selecIiei natnlalc',,,]iorth Anrelicltrr Iie- Tlrc Orioitt of Ilurnrur Ruces deducetl frrtn tlrc Tlrcory of
view", octombrit' 1870. p. 295. Nnlrrra/ Seleclion, initial publica{ri in,,Anthropological
67 ,.
Quarterll' Ileviel", aprilitr 1869, p. 392. :\cest llevieu"", lnai 186,1, p. CL\III. NLr 1,rot rczista tlc a nrr
.ttlriccI t'ste rliscutat mai pe larg it Cottlribttliorts kt lhe cita o obscrvafie foarte justir a lui Sir J. Lubbock (,,pt'e-
'I'lrcor'11
trf Nalura/ Selectiort, 1u70 a d-lui \Yallacc, in cale iristoric 'I'itncs" 1865, 11. tr79) tn lcgitrilir cu accr.istli lu-
I rirrtt- lucriirilc la clu'c rll-illl.l refcli t rrir,i sint reprrblicatt'. (:r'arr, Anr.r lne cri rll. \\'allacc, cu un tlrzintcrres callctcrist ic,
l:ssar7 ttn JIort a fost cortrpelent cliticatir de cirtle prof. o atribrrie Iidcea sclectiei nirturalc] firri rezr:l,\'e d-lui
tliirpru'itle, unul dintre cci rnai clistin;i zoologi clin }iulopa, I)arn,in, cu toiltc cir. dupri cunl se ;tie, el a crnis ideea
Intr-urr irrticr.rl pnblicat in,,Bililiothdqrre IIniversellc" inclcpendent ;i a ltublicat-o in accla;i tirnp. cu toate ca
:rinit' 1870. Observalia citati in textul nleu va surprindc llu ltr lceelrgi formulare.
i)r olicine a citit renurnita lucraLe a lui \Ytrllace asupra
 MOD DE DRZVOL'TARE .t9

o sulifa sau o cange de lepi irnplicir folosirea unei rniini clesir,vir;i1,e, deoarece
tll. Schoolcraft, un cunoscd,tor foarte cornpetent 68, observd ci, cioplirea fragrnen-
tt'lor cle piatr[ in cu,tit,e, virfuri de llnci sau de si,gefi dovecle;te abilitate exlraor-
clinarit, 'si practici, incleluugatt-r. Acc.ttsta s-a dovt'rlit in mare nriisuri, prin faptgl cd
omul prirnitiv practica o cliviziuue a, nruncii, fiecare om nu-si proclucea piopriite
sale uneltcr dt' silex sau ol[r'ia grosolan[, ci anurnili indivrzi par si se fi clevol,al,
unei aselnenr)?tr Inunci, prinfnd firi incloialii in schimb proilusul vin5torii. A.heo-
logii sint convin;i cir un interval enorm de tiurp a trc,cut inainte ca sl,rlbunii
noqtri sit st' fi gindit sd, ;lefuiascir, a;chii de silex pentru a le transforrna ln unelte
rylefuitc'. ,lproape fflril indoiala, ci, utt animal asemlnirtol omului, avincl o rnin[ qi
un brat suficient rle desavirSite pentru a zvirli o piatrl cu precizie sau sir, fzr,ct-r
clin silex o unea,lt[ r'uditrtenta,rir, ar putea cu suficientti practicl, in ceea c]e pri-
vepte numai iscusintzr rnecatricd, sa, facir a,proape tot ce', poate face un orn civilizat.
fn aceastfl privin,tl, confomralia miinii nu poate fi comparatf cu cea iu organelor
vocale, cAl'e la uraitnufe seryesc pentru emiterea r1e-. cliverse strig[te-senrnal sau,
ca la un antlrnit gen, de cadenle muzica,le I la om lnsii organe vocale foartcr ase-
m[,n[,toare s-au aclaptat prin efe'ctele ereclitare ale folosirii pentru exprirnarea
vorbirii articulate.
Dacil privim acunt la ruclele cele rnai apropiate' ale omului, ;i deci la cei
tnai buni reprezent,anfi ai st,riimoryilor: no;tri cei nai inclc'p[rtati, veclenr cir miinile
cvadrunranelor sint construite rlupir acela;i model general ca ;i ale noastre, insi,
sint tnai impelfc'ct adapta,te pentm cliverse utilizirri. ]Iiinilc' lol nu servt sc pentnr
deplasare atit d.e bine ca picioarele unui ciine, clupi, cum se poate vedea la
maintule ca cimpanzeul qi orangutanul, care merg pe marginile exterioare ale
palmelor sau pe articulafiile clegetelor [indoite] 6*'. Totuqi, miinile lor sint :lclnri-
rabil aclaptate pentru ft se urca in copaci. lilaimulele se prirrcl cle rrlrnurile,
subliri sau cle corzl cu policele d.intr-o parte ryi cu clegetele ;i palnra tle cealalti,,
la fel cum facem ;i noi. Ele pot astfel cluce la guri, obiecte relzrtil' rnari, ca gltul
unei sticle. Pavianii intorc pietrele ,si clezgroap[ rirdricinile cu ruiinile. Dle' a,puc[
nucile, insectele ryi alte obiectc mici cu policele opus clegetelor si flrti inrloiali cI
tot a;a sctil; ouil 1i pui clin cuilluri rlt' pd,siiri. llainruJ,ele americarrc' loyesc porto-
calele sfi,lbatice de pe r?trnuri pin[, cc le ct'apd coajz-t,, iar apoi o RrI] cu rlegett'le ambe-
lor rniini. in st,are salbaticl erle rleschicl fructe'le cu coaji tarc, spirigindn-ler cu
piatra. Alte rnairnu,te cleschicl cochiliile de moluryte cu a,mbele police. Ele i;i extrag
ghimpii;i lepii qi iqi cauti, una alteia parazitii cu degctele. Ele rostogolesc in jos
sau arunc[, pietre spre clurymanii lor, totuqi sint neinderninatice in aceste cliverse
acliuni Di, dupd, cum am vrizut eu insumi, sint eornplet incapabile s[ arllllce o
piatr6 cu precizie.
l)eoarece maimufele ,,a,puc[, obiectele in nrod neinderninatic", lmi palo
pulin probabil cir, ,,un organ cle prehensiune mult nrai pufin specializat)) lc.'-ar fi
servit ?0 tot atit cle bine ca miinile' lor d,e azi. I)in contra, nu vfid nici un nrotiv
s5, mri lndoiesc cri miini mai perfect construiter le-ar fi fost d.e folosz cn contlifia ca
ele s[ nu fi clevenit astfel rnai pufin apte s[ se cafere in copaci. Putc.nr b[nui cir
08 Citat dt dl. l,arvson Tirit in lrrcrarea 12 l,q11t of citat ln acelali setrs,
.Yafural Selectiort,,,l)ublin Quarterlr' .Ionrnal of \tedical 0e Owen, ilnatomg of Ilertebrales, vol. Ill, p. 71.
nsetnenea ?0
Science" februarie 1869. Dr. I(eller este cle ,,Quartrrly Revierv", aprilie 1869, p. 392.
 DESCEI-IDENTA OilluLtr I

o llliltil atit de perfect[, ca a omului ar fi fost nefavorabild, pentru c[!5,rare, deoa-

lece rnajoritatea maimulelor arboricole din lume, arlume Ateles rlin t\rnerica,
Colobu,s clin Africtr, qi Hylobatrs clin :\sia,, sint sau fd,rti police sau rlergetele lor cle
la picioare sint par!,ial concrescute, ill?t incit membrele lor sint, trtrrrsfot'rnal,ein
sirnple cirlige de apucat ?1.
TJe inclitt:i ce vreun reprezentant strirvechi din rnAr(r2r selic, a prinrttelor
rl clevenit mai puf in arboricol, datoritl uttei rnotlifici,ri ln moclul cle pr()curat'e
a rnijloacelor de trai sau a vreunei rnodificirri a condi,tiilor inconjuri,toal'e, rnod.ul
lui obirynuit cle a progresa zrr fi fost schimbat, ;i astfel r1,r fi rlevenit rnai strist
patruped sat bipetl. Pavianii frecye'nteazra regiuni deluroaser li stincoase, nu se
crafilr.{, in copaci inalfi decit dc' r}evoie ?2 ;i au rlobindit mersul aproape ca al unui
cline. Numai ornul A clevenit bipedl si crecl cI, ne putem da parfial seama curll:1,
ajuns sir doblntleascil atituclirlea sa erect[, care constituie unul clintre caracterele
sale cele tnai relnar'cAbile. Onrul nrl ar fi putut ajunge la pozr.rtt, sa d.oruirranti, rle
ani in lunre friri, folosirea nfiuilol, cale sint atit cle aclmirabil aclaptate de a ac-
{iona cottforrn vointei sale. Sir O. Bell za insist[ c5, mlna supline.qte toate instru-
trtentt'le ryi prin cotrcordanta, sa cu intelectul ii d[, clominalia universali. insf, cu
greu ar fi putut miinile ;i bralele sir, rlevin[ clestul cle clesl,r.ir$ite pentru a produce
ttllne sau a alunca cu precizie in tinti pietre pi sulife, atita, tirnp .cit erau folosite
in rnod. obiqnuit pentru locomo,tie qi pentru suslincrrea intregii greut5li a corpului
sau, dupir culn s-a observat mai sus, atita timp cit erau special adaptate pentru
& se urca in copaci. :\semenea tratament brutal le-ar fi sllbit simlul tactil cle
cAre clepinde in ma're m5sur[, intrebuintarea lor delicatir. Nurnai rlin uceste motive
ar fi fost folositor omului sri devin[ bipecl; pentru multe acf,iuni este insti inclis-
pensabil ca brafele ;i intreaga parte superioar[ a corpului sri fie litrere ;i in acest,
scop el trebuie sd, se linri ferm pe picioarele sale. I'entru a ob{ine acest urare ayan-
taj, talpa, piciorului a devenit platd,, degetul cel mare d.e Ia picior s-a rnodificat
in rnod deosebitr cu toate cei aceastzl a implicat pierdcrea aproalle complet5, it,
capacititfii sale de prehensiune. Aceasta concorclii cu principiul diviziunii nruncii
fi ziologice, caro predorninil in tot regnul atrirnal, c[ pe mlsuri, ce rniinile se
perfecfionerlz?--r, pentm prehensiune picioarele se perfecliolleazi-L pentru susfinere
;i loconrotie. Totu;i, 1:r utfi sir,lbatici laba piciorului nu ;i-a pierclut courplet capa-
cita'tezt, cle prehensiune, dupir, cum sr. y('de din motlul tle [r so eir!iira irr arbor'i ryi rle
tr, o folosi ln alte f'eluri ?a.
Dac[, pt'utnr orn cste ull Avantaj de a st,a solitl pe picioztrele sale ;i cle a avea
rniinile;i bra,tele libere, lucru rle care nu ne putem indoi dupd, succesele sale
t.xtrAol:cliuare in luptlr pentnr exishenfil, nu vi-rcl motivul pcntnr cAre nll &l' fi fost

?t Ll Ilglobctles syrtdttclglus, rlrrpi curtr alutii rlr.llrlr:le, 7:t

tlouri rlirttre tlegetelc cle l:r picioarc rle obicei sinl" concrcs-
cute qi, rlupir crrrn nxi inforrneazri cll. 13lytlr, a,sa eslc trneori
;i crr clegetcle rlc la picioalc l'a IL ctgilis, lar gi 1ettci.scu.s.
(.olitbrts este strict arbolicol;i cxtrirolclinar rlc aciiv
, [Jt'efun, 'l'hierlebett, t'ol. I, p. 5l)): nrr ;Liu insir dacir se
r ir(rilri ntai birto det'iL sprciile grntrlilor inludil"e. \[cri tl
notrit c'ir laltele picioarclor lenelilor, celt' mai al'lroricoltl
:-lninralc tlin lurne, seanr{nii uinritor cu ull cillig.
'-r Brehln, 7'hierlelten. r'ol. [, p. f30.
l'lv IIttnd c i <'., .,Bridgervritcr' 'f rcat isc", 1 833, p. 38
?alleckcl al'e o cxcelenta tliscrrIir asupra stacliilor
prirr carer omtrl a dcvrrrriL bipecl : .\'alrirliclrc Scltopfurtgs-
qesclriclte 1titi8, 1r. 507. Dr. Biichncr' (Ootrfdrettce.s sur la
lhioric Darruiniertne, 1869, p. 135) I prczentrrt cazuli
burrc <le folosilc a labei piciolului ca organ prehensil, gi
ll sclis rlc lscnreneir despre rlezvolLalca maintu!elor supe-
tioare, la cule l]l-Alll referit iu palagrirfrrl rrltnitor; vezi
de asenrenea Orvcn (Anatom11 of Ilerlebrales, vol. I I I,
1t. 71) asuprit aceslrri rlin rrrml suhiect.
 MOD DE DEZVOLTARE

avantajos pelttru str'[mosii onrului s5, devinS, d.in ce in ee mai erecli sau rnai biprzi.
-r\stfel, ei ar fi fost nrai in mtisnrfl s[, so apere cu pietre ;i rni,ciuci, s[-;i atace praclrr
sau sd,-qi procurc in vlcun alt fel hrana. Inclivizii cei mai bint,'f[culi ar fi reu;it
cu timpul ccl nrrti bine si ar fi supravieluit in numirr mai ula,re. I)aciL gorilzr ;i
citer-a forme inruditc ar fi clispeirut, s-a,r fi putut afirma cu multi, tiuie ;i sc. par'(l
cu drcptate cil un anirnal nu ar fi putut sil se transformt,trepfat tlin cvadruped irr
bipecl, cleoarece toti indir.izii in stare intermectiari ar fi fost extrern cle neadapta!'i
la rners. $tirn insl (ryi tneritir intr-ad"ev5r sri reflectiim 1:r uccasta,) c[ inuirnutele
antropornorfo sint acrum cle fapt in stare interrnediarir si nirneni nu se ind,oie;tc
cir, fur getrerzrl clc sitrt binc nclaptatc l:r condifiilc lor c1e viatit. lstfel, gorila alezlrgr-r,
Iegininilu-se greoi 616r pe o parte pe alta, clar de obicei urnbli, sprijinindu-scr pe
rniinile lncloite. Mairnutele cu brafe lurrgi sc folosesc uneori rk: brale ca cle clrje,
arnncinclu-qi corpul inaintci intre ele, iar unii Hylobates, f5,ra, sir fi fost invffaf,i,
pot merge sau fugi in douir picioai'e clestul cle repeclc l totusi ci sc rni;cr"l nelnclr'-
miltatic ;i cu ruai pu!,inir siguranfii clcclt omul. \reclem pe scurt, la maimufele
actualer ulr fel c1e rners interrnediar intre cel cle pa,truped ;i ccl de bipecl I ins[, clupi
cunl irrsistir lrlr cunoscirtor irnpar',tinlru, mairnufc.le a,ntroponlorfe se apropie stnrc-
tur:al mai mult dc tipul biped. clecit de cel patruped.
Pe m[surii c(] strirrnoryii omului au clobinclit o pozilie tot r]]ai vr,r'ticali,
c,u trtiinile ;i bra,fele din ce in co mai nroclificate pcntru prehcnsiurro ryi pc'ntnr alto
scopuri, cu labelt, picioarelor;i picioarele transforrnate in acclarri tirnp pentru
suslinere solidd ryi pentm mers, alte nesfir;ite modificirri structulale trebuic sit,
fi devenit necesare. Pel'rrisul a trebuit sil se Lif,eascf,, coloana vertebralir, sd, ,,\('
a,rcuia,scir, intr-un fol dcosebit, iar capul sli sc fixezeintr-o pozilie schirnbatfi,toatc
acestrl rnotlific6ri liiud realizate lrl om. Prof. Schaaffhausen?6 sus!,,inc cii a,pofizele
ma,stoiclic.tto puternicc a,lt' craniului uman sint rezultatul pozilioi salo erecte I
acestel apofizo lipsesc ln oril,ngutan, cimpa,nzeu etc. pi sint nrai rnici l:l' gorilzi dccit
la, om. Diferite a,11,e sl,ructuri cAl'c par in le'gilturil cn pozitin r.erticall aonrnlui
ar putea fi acliugatc aici. Este forlrte grcu dc a hottiri irr ce urfsurii aceste rnoclifi-
cf,,ri corelal t' sint rezultatul selec.t,iei naturale ;i in cc lnl,surii fcrle sint] efectelcr
trreclitar('alt,folosirii sporite a auuruitol'orgalle sau a, acliunii unui organasupra
a.ltuia. F[,rd, incloialii cri aceste rnijloace cle rnodificare colaboreaz[ d-eseoli : astfel,
atuuci cind anurni!,i nru;chi ;i orestele oaselor la care sint inseraf,i se nrirescprin
folosire continui,, aceast,a dovecleryte cL annmito acf,iuni sint executate iu rnocl obiry-
nuit ;i trebuic ,sai fie folositoare. Deci inclivizii carc lc' executir cel tnai bine vrlr
tincle s[supravietr.riascii in rruml,r rnai n]are.
Folosirea liberir n bralelor ;i miinilor, partial caazt-r,,;i pa,r'J,ial e{t,ctul pozitiei
verticale a onrului, pare szi fi c1us, in urocl indir:ect, la alte modific[r'i structurale.
Strd,mogii primitivi nrasculi ai onrului erau probabil prevflzrr\i, t1upi, crllrr s-u]
ardtab mai sus, cn caninii rnari, lnsd', d.eoarece ei au dobindit treptat obiceiul
c1e a folosi pietre, mLciuci si alte arme pentru a se lupta cu duryma,nii sau rivalii
Ior, ei vor fi folosit d,in cc ln cc mai pulin rnanclibulele ryi clinfii. in aces t caz, r]ran-
tlibulele inrprcuni cu clinlii se vor fi reclus ca d"inrerrsilrlle, tlupl currr putem fi
?5 Prof. Bloca, Lct Cortstittttion Lles uertibres cctudales, logical Revierv", octourblie 1868, p. .128. Orven ('lttrdomg
,,T,ir Rcvtrc cl'AnLhropologie", 1872, p.26 (extlas). of 1/ertebrriles, 1866, vol. II, p.551) tlespre apofizele
?" On the Primi.tiue F-orm of tlrc S/iufl, in
,,.,\nLhropo- mastoitlicne la tntrinrulcle sttpct'ioitrc.
 DESCENDEIVTA OMULUI

tlproape siguri clin nenumiratele cazuri ana,loge. intr-un capitol yiitor \rom intllni
tln caz indeaproape paralel privind reducerea sau clispar:itia completir a calinilol.
la rumegS,toarele mascule, in legilturl, sr-' parer c[ t].ezvoltar.ea coar.lelor lor. iar.
la cai in legitur[ cu obiceiu] lol rlt a folosi in lupt5, incisivii si copitele. '
Dupd cum a,u insistat Riitirneyer?7 si altii, la maimulele antropomorfe a,dulte
eftlctul marii clezvoltriri a rnuqchilor rnandibulari asupra craniului il face s[ se
deosebeascii atit c1e mult qi in atitea privinle de cel al omului, d"ind acestor alirlalcr
r,) fizionomie realmente insp[imint5toare. I)e aceea, pe mdsurii ce manclillrlele
;i clin,tii strd,mo;ilor omului s-au micryorat treptat ca dirnensiune, craninl aclult a
ajuns si, semene clin ce in ce mai mult cu cel al omului actual. Dupd, cum 1roln vedea
ulter:ior, o reclucere rnare a caninilor la masculi ar influenfa prin ereclitate aproape
sigur dinfii fernelelor.
Pc rnitsurft ce diferitele facultd,fi mintale s-au dezvoltat treptat, este apr.oape
sigur c[ s-a mI,rit creierul. Presupun c[ nimeni nu se indoic'qte cd marea pr6por1,-ie
a creierului ornului flln de corpul sriu, comparatl cu aceearyi proportie la gorith,
szl,tt oratlgutan, este indeap-roape legatri tle facultrilile sale rnintale 'slperioare.
,\m int'ilnit fapte strict analoge Ia itrsecte, intrucit lrr, furnici ga,nglionii ierebrali
sint t1e clirnensiuni extraordinare, iar la toate hinrenoptereh acelti ganglioni
sint' c1e rnulte ori mai mari decit la ortlinele mtri pulin inteligente, ca la c,il"op-
tete 78. Pe de alti, parte, nimeni nu iqi inchipuie cai intelectul oric5,ror d.oud,
anjmale sau oricflror cloi oameni poate fi apreciat precis clupfl volumul craniului
lot. Fste sigur cd, o activitate mintali, extraordinard poate t,,xista la 1n volum
absolut extrenr de mic dc substanfd, nervoasir : sint astfel bine cunoscute instinc-
tc-'le uimitor de
lariate, capacit[,tile rnintale qi inclinaliile furnicilor, toturyigan-
glionii lor cerebrali nu sint nici cit un sfert din geimii,Lia uirui ac mic. Diri acest pirlct
d"e veclere creiernl unei furnici este unul clintre cei mai rninunali atorni de substanJ,d,
rlin lume, poate chiar mai mult clecit creierul unui om.
Pilrerea c[ la om r-'xist[ un raport oarecum strins intre climensiultea r-,r.eie-
rului ,si dezvoltarea facult5,filor intelectuale este sprijinit[ de compara,tia clintrg
craniile sllbaticilor _ryi alet l'aselor civilizater ale popoarelor antice ;i'ale celor
mod.erruel si, prin analogie, clt intreaga serie a vertebratelor. Dr. f. Barnarcl Davis
a, rloveclit tn, prin numeroasc m5,surd,tori executate cu grij5, cir mecliacapacitifii
internc a craniului la europeni ester cle 1572,52 cml,la aniericani cle 1459,8roit,
la asia,tici c1e I 127,3 cnl3, ia,r la, australieni cle num ai 1332,1 cm3. Prof. Broca 80
tr, constatat ch craniile din secolul al noudsprezecelea din lnormintele pariziene
erau mai mari decit cele clin cavourile clin secolul al doisprezecelea, in proporlie
cle 1, 484 la 1 426 si cti climensiunea mi,rit[, determinatS, prin m5sur[rtori, era
exclu.siv lil pa,rtt-'a frontal[ a craniului
- secliul facult6lilor intelectuale. Pri-
chard" este convins cii locuitorii actuali ai llarii Britanii au ,,capacitatea craniani,
rnult rnai cuprinzdtoarct' decit vechii locuitori.

77 f)ie Gre.nzen
tler 7'hie nut:It, eine Betrucltluttq lu gnnglionii ccrcbrali de I;orntir:a rufa.
f)urnin's Lehre, 186tt, p.51. ?0
,,Irhilosophical 'I'ransactiolts',, 1869, p. J1S.
?8 Drrjardin,
,r;\nrtalt-rs dt's Sc. Nat. ". strria a 3-a. 80 .L.s Silectiotts, lt. P. Broca, ,,Revut: d,Anthr.opo-
l<tolog., 1850, vol. XI\r, p. 20ii. Vezi de asernenea dl. logies", 1873: vc'zi de aselnen€la <lupi curn cste citat ln
Lt-rrvne. Attntomg unrl Phgs. oI the ]IusctL uorttitoria, 1870, Leclures ort fuIan, Vogt. (trad. engkrz[), 1864, p. 88 gi 90.
p. 1 .1. Iriul nrrrrr dl. l.r. Darrvin a disecirt lrentru rnirrc Pricharcf, Pltys. Hist. of IIanl;ind, 1888, vol. I, p. 1305.
 MOD Dtr DEZVOLTARE

Trebuie toturyi arlmis cL unele crattii cle o vcchime foarte lnale, cracelebtul
cr:rniu cle l{eanderthal, sint bine rlezvoltate ;i cuprinzritoaro 81. in leg[,tur[ cu
animalelc infelii;lrle , dl. E. Lartet 82, comparind craniile inailiferelor l,t'rtiare cu
alc cc.lor recentc apartinirrrl aceloralsi grupuri, a ajurts la couciuzia rt'tttzlrca'billi
cei in general cleierul este mai mAre ;i circumvoluliile mai complere la forrnelc mrti
lecente. Pe tle altri p:rrte, am ariltatss cil la iepurii domestici creierul este reclus
consiclera,bil ca r-olum in conlp?lralie cu cel al iepurelui de cirnp sau d.e vizuinl,
ceerl ce sr] poate atribui falitului cri primii au fcist tinufi in captivitat,er strictl tinp
clc niulte genela,tii, a,1a cir nu si-au exercitat dccit pu!in intc'icctulo instinctt'le,
sinr{,urile ryi riri;ci,rile voluritare.
Grcutat,en trt.ptart crescindii tr creierului ;i crzluiului la olll tlc,buie sit fi
inflrrt'uf at sinr{it,ol clc;rvoltarca coloautli vertebrale, rnai ales in timp ce clobinclt':r
sta,liunea r,'erticaLi. Pc cincl aceasl,ir, schirnbare de pozif,ic a\rea loc. presiunea interrrrii
a creicrului trebuie sir fi influelrf,,at cle ascmenea fornla crtlniului, cleoarcce mtilte
fapte a,ratir. cit cle u,:or r.-stt astfel influenf.'at cratriul. Etnologii sint cle piirerer ci, el
estc moclificat r1c fr:lul L-'rrgtinului in ca,re tlorrn copiii. Spasme musculare obiry-
nuite ;i o cicatrice c1<,' la o al'surri gravei au nrod.ificat permanent oasele facia,lc.
La persoanc'le tincle al oeiror cnp s-a fixat intr-o parte sau pe spat,e datoritiiunei
boli, unul clin ceri cloi ochi ryi-a schirnbzrt pozifia, iar forma craniului s-a nrorljficttt
prin prcsiurroa, ox{'r'citatir, pe cit sr, pal'e, cle creier intr-o rrouri clireclic s4. i\tn errltttt
cI la icpurii cu Ltrechi lungi, o clurzir chjal atit tle treinsemnatir ca aceca c5, tltla
dintle urechi este pleorytitir trtige inainte apro?rpe toate oa,sele din acea parte a,
craniului. arya incit oasele clc, pe partea opusir nu mai corespund exact. In sfir-
[it, clacir d.iuiensiunea gerrelall a vreuuui zrtrirnal oarecarc s-Ar rniiri sau ar sc[clea
consiclerabil, fiir:i tr'reo niccljficiue a facultfl]ilor mintale, sau claci, faculti,file rnin-
tale ilr crr,lte sau ar scirrlea mult firrir rrreo motlificarc iIr tlimcnsiunea corpului,
forma ci'aniului ar fi a,proapc sigui' rnoclificatir. I)ed.uc aceaste dirr ollservnliile
rurele pe icpuri d"ornestici, clin cft]'c unii an rlevenit mult mai ntztri clecit anitttzrlul
s:ilbatic, pe cincl alf,ii au pl,st,rat aproape aceearyi climcnsiurrc, itrs[ irr arnbelc cazuri
cr.eier:ul s-a reclus ntult falii, c1e dirrrrnsiuut':l colpului. Or', la irrceput arn fost foarte
surprius s[ oonstat cii lrr to!i acrsti iepuri craniul s-tr alungit sau aclevenitdolico-
cefal I cle excmplu, clirr clouil ci'anii tk' npt'orrpe acoea;i liilime, unul, al unui iepure
s[lbatic, ,..si celilalt, cle ]a urtul rna,re dontestic, primul era lung de 8,9 crn, i:rr ull,i-
mul cle 10,9 cm 85. Una clin cleosebir:ile celc tnai proltunlatc dintre difcril,e rase c1e
oamcni este cir la uncle claniul este alungit, iar la altek' rotttltjit' ; aici explicalia
81 ht intet'csatrtrtl ai'ticol lit cat'c toctttlti trc-atrt t'tfc- lictrliort, \'ol. I, 1r. l2l -l'29.
8a Scltaaffhaustrn tlit, tlupir llltittrcrtllaclt ;i llttsclt,
ril, 1trof. Rrot:a a oltsertal llt: l"ttttrir tlt'clltaLe cti la ttaIittttilc
civilizate capacitatca rur.'tlie a crtutiltlrti tt'ebttic sir fi scir- cirzrrrilt' dt' spasrne gi cicatlice in ,,Atrtltt'o1;olog. Ilevie tv",
zut prin cotlservat'trtt rttttti trttlnlir cotrsirlct'allil tlt' irttlivizi tutrLonrblic 1868, p. -120. Dr'. .Jai'rok[ (,,Autltt'opelsgirr".
stabi la tnintc si colp, cal'e tir fi tost clirninat,i t'ailitl itt 1808, p. 115 li 11ti) indicir, clttpi Ctrittpcl si tiirt proltriik:
stare sirlbaLic:i. tre cle alLir parLe, itr cazttl stilbalicilot' ttlctlia sulc obselvlrlii. c'rzrrri cle ltrr,rclificaLe a cranittltti tlitr fapLul
irrclucle nttmai indivizii mtti caltallili, carc tltt fost itr slitrc cI caltul trstc fixitt itrtr-o ltozi{i,.r anolnrzrli. lil ct''.ld,-' cI
sii sttpravie{ttiaseir irr condiIii dc via{ti extt'ctn cltr tlttrc' la artttitriLe nresirlii, ca tltl cxctnpltt lit ciztttat'i, ilt t:ttre
Broca cxplicir astfel fapttrl altftl itrcxltlitrallil crt capaci- capul estrr aplecat tltr obicei inainte, ft'utrt.ea tlcvine tnai
tatca ct'auitutti tnedic a stt'rivt'chilol trogloclil,i din I-ozdre loLunjiti ;i rnai lrroclrritreutit.
cstc ntai marc d(rcit. ce:l a ft'trtrcezttltti ttcLttl'tl. 85 \turiulioir rtf ^lnimals trLc., vol. I, p. 117, tlcsllrt:
82 Comples rendns rles Sciences etc., iunie 186ii. aluugit'ea cltrrriului : p. 1 19, tlcrsltrtr r:fcctttl critclct'ii tttlt'i
83 The Variation of AnintcLls rtttd Plctrtts ttruler Dttrnes' urechi.
 DESC'ENDENTA OMULUI

sugerat6 d.e cazul iepurilor poate fi valabil[, d.eoarece Welcker corrstatir cL ,,oil-
tnenii scunzi tincl mai mult spre brahicefalie, iar oamenii irralti spire dolicocefa.lie ,tu i
oamenii inalli pot fi comparali cu iepul'ii c1l corpril mai marct ;i rnai lung, care to{,i
au cranii alungite sau slnt dolicocefali.
I)in aceste c'liferite fapte putem infelcge, intr-o anumitir rrrirsurl, cd,ile
prin care d"imc.nsiunea mare qi forma mai mult sau mai pulin rotunjitil, a craniului
au fost clobinclite de om, acestea fiind caracter:e prin excelentS, cleosebitc ale ornu-
lui in comparalie cu animalele inferioare.
O altfl cleosebire pronunlatzi dintre onr si arrirnalerle iuferioare e"st(, pielt'a
sa rrudti. Balenele ;i tlelfinii (Cetaeea), clugongii (r\irenia) ryi hipopotarnii siut ;i
ei nuzi I aceasta poate si, le fie rle folos pentru a aluneca prin apir, qi nici ltu consti-
tuievreun incotwenient prin pierclerezl dr-' cilclurri cleoarece, locuind regiuni mai
reci, aceste speeii sint protejate printr-ulr strat cle grisimc' cAre servelte aceluiaryi
scop ca blanzr focilor ryi a vidrc'lor. Elefanlii ryi rinocerii sint, aproap(. unzi si, rleoa-
rece anurnite speeii d,ispl,rute, cttre mai inaintc. trriiau tntr-un clirnat a,rctic, crarr
acoperitc-' ctt linfl sau p[r lung, s-Ar p[rea ciu speciile actua,le ale a,inbc.lor genuri
pi-au piertlut inveliyul pilos prin expunere Ia cildurir. Aceasta pale nrai probabil,
d"eoarece in fndia elc.fzrnfii care tr[iesc in regiuni inaltc ;i ricoroase sint mai pii,ro,liaz
cleclt cei clin ;es. Putem zrstfel d.edue,e eh, omul si-a pierdut pirnrl rle pe corp prin
faptul cil inif,ial el :r, locuit in vreo regiune tropicrrlir ? Iraptul cij., pzinrl il fost pirstrat,,
mai ales la sexul masculin, pc piept ;i obra,z, iar la arnbele sexe la ioncliuneAeelor
patru rncmbre cu trunehiul, favorizeazil aceast[ clctluctie, in baza presupllnerii
cil, pirrul clc pe corp zt fost pierdut inaitrtc ca omul s[ fi ciobintlit pozil,ia verticall,
cleoarecc pirrf,ile care pistrerazil c:t'l mai mult pirr al fi fosl; atunci o(,le rneli aplrate
de cir,ldllrit soarelui. Crerytetul capului prezintf totusi o t,xccpfie curioasri,, dcoarccc
el trebuie sit, fi fost intotdeauna una clin pirrf,ile et'le mai oxtr)use, ;i totu;i cstr:
acoperrit cu pirr des. I,'aptul insir, cI ceilalti reprezentanfi ai orclinuhii prirna,t,clor,
cd,ruia ii apartine ryi omul, crr toate ci lccuicsc in clivel'se rcgiuni calcle, sintbogal,
acoperiti cu pirr ln getreral rnai cles pc supra,fala supcrioaril 88, r'ste contrerriu pre-
supunerii cL pielea omului a devenit nuclir prin acfiunta sonrelui. IJt. Bclt este
d.e p[rere 8e cI, la tropice t'ste un ayantaj ca omu] s[ fie fiirir prir: pe colp, cleoarece
el este astfel itr rnisur5, sd se elibereze de rnullimea clc cI,pu;e (acari) pi alf,i para-
zifi, de care el este deseori infestat ,si care uneori provoac[ ulceraf,ie.
Bste incloielnic cil acest neajuns este destul c1e maro irentnr a tluce Ia dez-
goliretr, corpului prin selecfie na,tural[, deoarece nici unul din patrrrpeclele car.e
locniesc la tropice llu au dobindit, dup5, cite;tiu, vreun miiloc specializat, c\e a,
scirpa cle aceryti duqmatti. I)upir, pflrerea lnea, ipoteza cea rnai plobabil5, este ch
omul, sau trrui clegrabfl, in primul rlnd, femela, s-a tlezgolit clc pirr clin motive cle orna-
86 Citert tle Schaafflrarrscn in ,,,\ntlrrolrolog. lievie\r"', .\'trl. rfes )Iturtntiftres, 1851, r-ol. I, p. 28) alirntti in-s[ cit
octornbric 1868, p. ,119. lar gorilir prilul cstc nrai lal'pc spaLc, rutcle es[c parIial
8? Ottctt, Antrtotnrl rrf \tcrlebrut+'s. vol. I I I, p. ti I !f . intlepirrtaL prin irccalc, rJccit pc suplateIt:lc inft'r'ioarc.
88 Isiclore Geoffro-v Saint.-IIiluire ollscrvl (l1isl. Nal. 80 TIn Xttltaulist irt. \'icurar1u.u, 187I, p. 20[.]. Pentnr
Ginirale, vol. II, p. 215-217) c[ la onr capul cstc aco- o oarecar(- corrl'irruare a ipotezei cl-lui Rclt, 1_rot cita l)alsil-
perit cu pril lung qi ci suprrrfetele superioarc alc mairnu- jrrl urnritor tlin Sir' \Y. Denison (\'urieties of Itice-Ilegil
felor qi alc altor urarnifert sitrl nrai rlens rrcopeliLe deciL Life, 1u70, vol. I. p. 110). Sc ltalrr cir c un obicei la
suprafelele inferioale. Acest lucru a fost rlL) asenlcllerr irustralierri drr a-qi itrrlc pirnrl utunci cinrl parazi fii ricvin
obsert.at. dc ciIrc cliverqi autoli. l)r'of. P. (]ert'itis (IIisl. supirirLori.
 MOD DIi DT,ZVOL'I'ARB

nrent,afic, clupit, cum \rom vedea, in legd,turi, cu seleclia_ sexual5, qi, ln conformitate
cu rlceast5, ipbtezra, nu este surprinzd,tor faptul c[, otnul se deosebeqte atit clemult
prin pllozihabe tle l,oate celelalte primate, deoarece caractere d.oblndite prin selecfia
sexualfl se deosebesc deseori intr-un grad. extraorclinar la forrne ind"eaproape inruclite.
Dupri o pd,rere indeobryte rdspindit5, lipsa cozrr este un caracter care il
distirrge po om I deoarece insd, la maimufele care se apropie cel mai rnult de el
acest organ lipseryte, disparilia lui nu se referd exclusiv la om. I)eseori coad.a se
deoseberyle in mod remarcabil ca lungime in cadrul aceluizr;i gen: astfe'I, launele
spcrcii cle macac ea este mai lungfi, decit intregul corp si estc formatir, din doud,zeci
ryi patru cle vertebre, la altele ea const[ d,intr-un ciot, tle-abia vizibil, confinind
doa,r trei sau patru vertebrc. La unele specii de paviani vertebrele cozrv sint
in num[r cle iloui,zeciqicinci, pe clnd" la mand"ril nu existfi, tleclt zec,e vertebre
caudale foarte mici, pipernicite sau, dupi,, Cuvier e0, uneori numai cinci. Lungil,
sau scurt5,, coada se sub{,iazd, aproape intotd"eauna spre virf , ceca ce presupun cL
rezult[ din atrofierea nrurychilor terminali, impreu{ .o artereler si nervii lor, car€)
prin ngfolosire cluc la atrofierea oaselcr terminale. In prczent insir, nu se poate da
irici o erplicalie marii cliversit5,li, care apare cleseori in lunginrea cozti. Aici
ins[, ne ocupirn niai ales de cornpleta disparilie externd, a coz7t. Prof. Broca a
ar[tat r,ece,it e1 ci, la toate patrupeclele coada const5, tlin clouzi por'!iuni, it generill
sepir,rate nt't iutre ele; partea ltazall consl,it, din vertcbre, mai rtiult sall lrlai pu,tin
pei.fect canelat,e si prer,fzutr. cu npofize, ca, vertebrelc ol,riqnuitcr Po cincl cele ale
potliunii terminale nu sint carrerlate, sirrt ilprr)rrpc firlil u,pofizo si cltt-a,bia, sea,rruinil,
in vertebrclr, adevd,rate. Cu toate c6 rru este r.izibilir, cliu ext,erior, coacla, t'storeal-
rnonl,e prezeutir la onr ryi la, rnaintu!,ele antropornorfc ;i este alcir,tuifir ltl anrlrii
dupir oiact a cela;i rnoclel. in por{,iunea term jnalir, vcrt t'blclc cartr cttttst il,ttit' os
,oir,,y* sint cornplet ruclimerntaic, iiind rnult recluse crt tlimensiuno ryi nurniltr. in
pori,ionea b:r,znli'r,, vertebrele sint, cle asernenea puf,ine la numtir, sint solid ultit;e
intrn ele ;i sint opritc iu clezvoltarea lor; ins:i au rlevt'nit mttlt tnai latc ;i mai
platc clr'cit r.ertebiele corespunz5,toare de la cozilc altor unimale, elc constituitt<l
co.rn (i{, prof. Broca numefte vertebrc sacrale accesot'ii. Acestea tttl iurpoltanll
funcfional[,, suslitrlncl in alt fel lr,nuniit,e organe intelne; ryi rygciificllrera ]or estc
clirect legail clti pozifia verticaLi sarr scimiverticalfi, a omului;i il uraimulelor
a,nt,ropornorfe. ;\ceastir, concluzieestc'rnaidemni,cle increclt'tt), cleoarecc llrocR, aMea
lrai inainte 1n alt punct clevedere, pe care acuml-a,pd,rirsit.De ac,eear rntrclifical'eit,
vc'rteibrelor caud.ale bazale la, om ryi la nraimulelc supc-'rioare s-a realizttt' pttilte
clirect suu inclirect, prin selec!it' ttaturtt,lii,.
Ce pltem c,are spune despre vertebrckr rutlirnotttare si vitliabile a,le pol'-
!,itrrrii t,c.rminale' a cor,li formind. os coccl.ix:? O ideo care a fost cleseori, ryi va rna,i
fi firrzi ipdoia}i, rid.iculrzath, Anume cri frecarezr a,r'e o leglturii, r;arecare cu clisparilia
por,tiunii exterioare a cozri, nu este atit de riclicrilti dupi cnnl parl-) la primaveclere.
trr.'And.erson e2 afirmd, c[ coad,a extrem cle scurti, de lfae&cus brunnett's este for-
rnatir, clin unspltezece vertebre, inclusiv cele ba,zale. Yirful ct)'I'rr cste foniital, tlitt
teldozrne qi cou,ine vertebre, apoi urnrc,azl cittci vet'tt'lllt't'uti,itt:etttarr', ati1,
"" el ,,ltevue tl',\ntltrol-rologic". 1ti72 ; I'ct (lttttstiltrlirtrt
g0 Dl. St. Gcorgtr llivarL ,,Ploc. Zoolog. Soc.", 1865,
p. ir62 5i 563. Dr'. J. Il. (iral', CnI. Brit. IItts.: SA'e1e- tles 1/ertibres ccrttdcLles.
lrtrts. Ott'ett, .ltttilrttttrl ,,f I:erlebrates, vol. II, p. il17. e2,,PIoC. Zoolog-. Soc.", 1872, p' 210'
(icrrfl'ro1' Saint-FIilailc. 11i.st. Nttl. 6rirt., v<,r1. lI, p. 2l'1.
 DESCENDENTA OMULUI

rlt'mici incit impreun[ nu dep[qesc 0.375 om, fiiu.d permAne'nt incloite intr-o palte
itr fortnir cle cirlig. Partea liberl, a cozii, ceva tnai lungil de 2,5 cnr, l]u cuprinde
tleoit alte patru vertebre mici. Aceasti, coadf,, scurt5, este purtatd, in sus, ins5, apro-
sirnativ un sfert clin lungimea ei totalfl este ind.oitd, sprc stinga ; ,*i aceastir parte
terminald, care includ.e por,tiunea in form6 de cirlig serve;te s[, umple intervaltrl
rlintre por!,iunea divergentd, superioilrd, a calozitratilor, aDa incit animalul yzr,clcr
pe ea pi astfel ea d.evine aspr5, ,si batd,torit5,. Dr. Anclerson incheie astfel observa-
tiile sale: ,,Aceste fa,pte imi par s5, aibi, numai o singurir, explicalie: clin caltza
dimensiunii mici, aceastl, coadd, incomod.eazil maimula cincl ;ade jos ,1i cleseori
ea este plasatd, sub animal cind se aflir, in aceast5, pozifie. Din faptul ci nu se (,x-
tinde dincolo d.e extremitatea protuberan,telor fesiere, rezultS, probabil cir, inifial
coada era lndoitii, ryi animalul o aqeza irr intervalul clintre calozitrafi, pentru nu
fi presat5, intre ele ;i sol ; cu timpul aceastri curburd, a clevenit permanentf,,, adap- ^
tind.u-se la pozi,tia cle ryeclere a anirnaluluitt. inaceste concli!,ii nu este surprinzil,tor
cL suprafa!,a cozli a d.er.err.it u,spri, li bfltritoritd,, iar clr. ]Iurie nt, cale a observat
cu grijL aceastil sper:ie in Gri,dina zoologic[,, precurn 1i alte trei forrne incleaproape
inruclite cu cozi puf,in mai lungi, spune cir atunci cind un anirnal ;ade jos coacla
este aruncat5, neap5,ra,t intr-o parte a ryezutului qi prin urnlare ridicina ei este
expusfl, sd, fie frecatir, sau roasd, indiferent cle lungimea cozri. I)eoarece arrem acunr
dovezi c[ mutil5,rile prod,uc uneoli lrn efect ered"itar ea, este probabil cil la rnai-
nru,tele cu coada scurt'il, pA,rttrA procrninr,ntir, a cozii, fiind funcf.,ional inutilir, s5, fi
tlevenit clupi, multe gtrneralii ruclirne'rrtar:[, $i deformatii, prin faptul cir este frecatL
ryi roas5, in mod. continuu. Vedem cra la Macueus brun,ncus partea proeminent,i,
trste in acea,sti, sta,re ryi absolut atlofiath, la .lI. ceaudattL,s ;i la mai multe dintre mai-
mu!elr', superioare. ,\poi, in sfirpit, in rn[sura in care putenr aprc,ci:-r, coada a tlis-
pd,rut la orn ;i la rna,imufele a,ntroponlorfe clatoritir fapt'ului cri por(iunea tt'rmi-
nalf,, a fost v5,t5,rnatd, plin frecare tirnp inclelungat, porf,iuneabazalS, inclusil in ba,r,itt
fiirrcl reclusd, ryi modiflca,t,I, pentru a, corespuncle pozi,tiei verticale sau semiverticalc.

lI-arn sl,rircluit aculn sd, arlt cii, uuelc dintre caractclclc ccle nrai djstinctive
itle ornului iru fost, foarte probabil dobirrtlite fie d.irect sau, rna,i obirynuit, indilect,
prin selecfie naturalit,. Trerbuie' s5, avem in vcdere cd, nu au putut fi dobinclitc in
acest, fel rnor.lificlrile de structurS, sau constituJ,ier care nu sint de folos organisrnului
pentm n,-l adapta la moclul sI,u tle via,til, la, hrana pe care o consutlrir sau la condi-
liile lnconjurltoarc. Nu trebuie totuqi szi fiur prea siguri in a clecid"e cal'o inodi{i-
:iri sint folositoarcr fiecirei fiinle; ar trebui s[, ne reamintim clt cle pufin ;tinr
lespre utilitatea multor organe sau clespre moclificririlc singelui sau !esuturilor
3are ar putea servi la adaptarea organismului la o climfl nou[, sau la noi feluri de
u'elnti. De asemenea nu trebuie sir, uiti,m principiul corela{,iei prin crtrl'e, clupl
Irrm a artitnt Isid.ore Geoffroy, in cazul ornului r:rulte clevialii structurale bizare

0r ,,I'rotr. Zr-rolog. Soc.", 1872, p. 78(i.
el lli lr.:lcr la obsclvatiilr doctorului fJros-n-Siquartl
t.,-r pril cfcctului transnris al unei operalii care a provocul
rpilcirsit la cob:ti
;i de ascrnenea mai recent asupra rrfec-
,tlrir analoge a secfionirii nervului simpatic la git. Voi
tvr'a ultcriol ocazia sd rni refcr la cazul interrrsant. al
rl-lui Salvin iu legirtuLii cu efcctele aparcnt nro;tcniLe alc
p:is[rilor rno[-nrot, care i;i rup cu ciocrrl balbii lrropriilor
lor rectricc. '\supra subicrctului general vezi clc ascrnenea
The Vuricilion of 'lnirna/.s und Planls under Domesttcttliort,
vol. II, p. 22-21.
 IVIOD DE DEZVOLTARE ir7

sint legate intre ele. Ind.ependent cle corelatie, o nlotlificare la unul dintre orgauo
cluce cleseori, prin folosirea sporit[, sau redusfl :t :lltor organe, lil a,lte rnodifielri de
naturd, cu totul nearyteptat[. Este d.e a$emenea bine sX, reflectl,rn asupra unor
astfel cle fapte, cum sint cregterea uimitoare ft galelor pe planl,e, prorrocatd, de
otrava unei insecte, gi schiinbarea remarcabil[ de colorit la penajul papagalului
atunci cincl este hrd,nit cu anurnifi pept,i sau inoculat cu otrarra cle broasc[, riioas6 nt,
d"eoarece put'em astfel ved.ea c[, dacd, sint mod.ifica,te in vreun scop special, lichi-
dele sistemului ar putea prod.uce alte rnoclificii,ri. Ar trebui s5, avem in ved.ere cd,
modificririle dobindite ryi continuu utilizate in vreun scop folositor, timp de pe-
rioacle indelungate, s-au fixat probabil solid ryi vor fi rno,lteuite timp indelungat.
S-ar put'ea d"a astfel fd,rti gr:ija o semnifica,,tie larg[, clepi nedefinit5,, rezul-
tatelor directc ,si indirecte ale selecliei naturale, ins[, dupir, co aln citit lncra,tea lui
Nti,geli d.espre plant,e ;i obsc'r't'atiile a, rliverryi autori in legirtur5, cu a,nimalele li
nra,i ales cele recente ale prof. Broca, trebuie sir, admit acum c[ in primele cclilii
a,le Ori,gin'ii speciilo,' arn acordat poate prea mare importzr,n,tir, acfiunii selecf,iei
natnrale sau supravieluirii celor mai apf,i.Am modifica,t edif,ia a cincea a Onqi-
ni,t,..., in sensul cle a limita observatiile mele la modificzir:i structuraler ad.aptative,
insl sint convins cri din cunoqtinlele cirytigate chiar in ultimii ci!,iva ani foarte multe
structuri care acum ne par inutile se rror clovedi ulterior ctr, folositoare ;i se r.or
incaclra de aceea in limitele faptelor erplicate prin selec,tia na1,ural[,. lfoturyi rnai
lnainte nu am acord.at sufieienti, atenlie existen,tei stnrcturilor', care, dup5 culn
putem aprecia acum, nu sint nici folositot)re, nici clziuni,t,oare; ,,si aceasta
cred ci, este una d.intre cele nrai grayc sc[p[ri din vodere clescoperitS, pin5, acun]
in opera mea. Ca scuzi, s[, mi se perrnitir, sd, ari,t cir, avusesern in veclere doufl Fico-
puri distincte : primul si, arflt cir, speciile nu au fost creattr separa,t ;i al rloilca, cd,
selecf,ia natural[, a fost factornl principal de rnodificilr{,1 cu toate c[, a fost fciart,e
mult ajutat de efectele ereditare ale modului d,e viaf,ir ryi pu,tin cle cltre a,c,tiunea
directf a condiliilor inconjurd,toare. Nu arn fost toturyi in rndsurti si nrir eliberc'z
de influenla concep,tiei nrele anterioAre, pe a,tutrci apl'oape unanitn atlmisir,, ci,
fieoare specic fusese inaclins creati; ryi aceasta a clus la presupunerea me& tacitfi,
cir fiecare d"etaliu structural, in a,farr"r de ruclimente, era cle o utilitate special5,
oarecare, cu toate ci uueori era necunoscut:i. r\vind o asemenea concerp!.ie, oricine
ar fi acordat, in mocl firesc o importanlii, prea mare acliunii selecliei naturale atit
in trecut, cit ryi ln prezent. Ilnii dintre cei care admit teoria evoluliei insd resping
seleclia naturall par sii uite, atunci cincl critic[, cartea mea, ci avusesem invedere
cele d.ouir scopuri de mai slls, d.eci d.acri am greryit atribuind prea multd, forfa,
selecliei naturale, ceea ce sint foarte d.eparte der a admite, sau ile a-i fi exager:at
importanta, ceea ce realmente este probabil, sper cel puf,in cL a,n aclu s un serviciu
real a,jutind la r[sturnarea clogmei creaf,iilor separate.
Dup[ cum pot sd,-mi clau acum searna, cste probabil ca t,oate organismele,
inclusiv omul, sil, posede particularitd,li structurale-. care nu erau dc vrelln folos
nici acurn, nici in trecut ryi care de aceea nu au vreo inrportanf{t, fiziologica,. Nu
rytim oe anume procluce rlenumd,ratele mici deosebiri intre inclivizii fieci,rei specii,
d.eoarece reversiunea nu face decit si dea problema inapoi cu cilivzl paqi, ins5,
fiecare particularitate trebuie sd-gi ,
aibi, cau.za sa eficientS,. Daci, ace"ste cau.ze)
et I'he Variatirtn of Animuls und Plunts untler Domesticatfon, .,'ul. lI, p. 280 Ei 282.
 DESCENDI]INTA OMULUI

c)r'icare ar fi erle, ar actiona mai uniformryi mai energic in cursul ulei perioade rlai
inclelungate nu se poate invoca nici un argument con1ra acestei ptireri), r.e-
zultatul ar fi.(si
nu numai o lrgoarir deosebire indlivicluaki, ci o rnodificart bine pro-
uunlati si constantl, cu toate cri rlu a,r avea nici o importan!,fl fiziologicir. Struc-
turi modificate ca,re nu sint de loc folositoarc' nu pot fi pfi,strate lriiforrn pril
seleclie naturalir, deqi cele dd,un5,toa,re sint eliminate pe aceastri calc- t"ii;;rnita-
te'a caracterelor trebuia si fie totursi in mod firesc urmarea, uniformitfilii presupnse
2L cauzelor determinante
;i d.e' asemenea urmarea incrucipirii reeiproci libere a
multor indivizi. in decursul unor perioade consecutive, acetaryi o"guloism ilr putea
clobindi itr acest fel modific[ri consecutive, cfl,r€ s-ar trairsmite'intr-o star6, upior.p*
uniform5, atita timp cit cauzele determina,nte ar r5mine aceleaqi
incruci;are recipr:ocit liberzi. in leg[turzi cu cauzele determinante,'ca;i ;i ar .ii*t* o
atlnci
cind vorbim de arya-zisele 'r'aliaf,ii spontane, nu putem spune clecit cii ele sint intr-o
legiturti mult mai apropiati cu constitutia, cxganismelor care variazit dt,ctt cu
rratura conclifiilor la ca,re au fost supuse.
(lonclttai,e. -_ in acest capitol am vlzut cir, clup[ cnrn a,st;zi
olrul pglte
prezentA, cA oricare alt animal, cleosebiri indivitluale cliferite sau ugoare t aita!,ii,
l;ot astfel a fost ,,si cu primii striimoryi ai ornului. Atunci ca ;i a,curn, varia,fiile a1 fost
produser.ltl:rcelearyi gau?e gencralt'' si grlvernater rle aceleali legi generale corlplexe.
,i
Dup[ clll]I toate animalele tind sil sr,' inrnul!,eas-cii, peste inijloacele lor cie existen,td,,
tot astfel trebuie sL fi {ost ;i cu striirtto;ii onrului j ryi aeeasta a,r duce in rno4 inevi-
ttr,bil la, lupta pent,ru tlxistt'nf,ir ;i la selee!'ia naturalii. Acest din ur.mi, prores treblir.
sL fi fost rlonsiclernbil a,jutat cle efectele ereclil,are ale folosirii sporitcir, organelor
ttct'litt' clouir procese vor roilclion:r, necorrtenil, unul asupra, ct,luilalt. Se paie cle ase- ;i
l)t(rllea' tlupir cum Yonl vedea rnai depztrtc, cir diverse caractere neirnpolt?r,nte a,u fgst
ttobinclitc' tltl om prin selectie sexualzi. O rlmirryifir, neexplica,tii, * tr.ohifigilrii trebuig
atribuitir, presupnsei a,cf iruri nnif'ormc a, acelor factori necunosclf,i oar{} procluc lneori
Itl fortnele rtoastre donicstice cLeyiafii structuraler bruryte ;i puterrrid pronulrfatc'.
Dac5, iutlt'c5,m clupl rnod,ul cle vier,t[, al sflbaticilor yi al majorit[fii c1ra-
drurrtatrclor, oantt'ttii primitivi ryi "
chiar strzirnosii lor asenifl,1irtori maimutelor
.cazvl "iiiiriiruUn
trliau probabil in societate. in anirnalelor strict sociale, r.i*.p"
aclioneazzi utreoli asupra indir.itlului prin plistrarea de varialii care silt folositoare
cornurtitrif,ii. O eomunita,te ca,re inclucle un nuln[r mare ttc indivizi birret irrzestr:afi
creryl,e czr rluntitr ;i este victorioa,s[ asupra comunitd,filor mai puf,in favorizat,e,
chiar dneti fieczrre membru sepa,rat, mr_ob{,ine nici un avantzr,j^asupri} celgrtalfi
rnemltri ai aeeleia,qi comunit5,ti. fnsectele sociale aru dobindit in acest fel rnult,e
cr;nforrnaf i i remarcabile, carc sint tle mic5, sarr cle nici o utilitate i1divicl1lui,
clllrl r:stc dispozitivul pentru colectarea polenului sau acul albinei lucri,toare sa,u
rnand"ibulele rnari ale furuicilor lupt5,toaie. in cazul animalelor sociale superioale,
llu cunose nici o conformaf,ie ctre sL se fi modificat numai ln folosul cc.munitilii
cn toa,te cit, utrele ii sint de un folos secundar. I)e exemplu, coarnele rurnggiltoarelor
;i caninii mari la pavizr,ni par s[ fi fost dobinclili de cdtre ma,sculi c1, al.n]r] perrtlr
lupta sexual[, insi, sint folosili ryi la apd,rarc'a cftezii sau a turrnei. Dup[, c..- vonr
veclea,la capitolul cinci, in leg5,turi, cu anumite facultd,fi mintale, ca"tt este Gom-
plet altul, detlarecc aceste facultd,fi au fost clobindite mai ales sau chiar exclusiv
in folosul comunitdfii, iar inclivizii au oblinut in acelaryi timp, indirectr utr avantaj.
 MOD DE DEZVO,I,TARE

Deseori s-a obiectat la asemenea ipoteze, ca cele cle urai sus, c5, ornul este
rrna ilintre fiinlele cele mai neputincioase ryi f[r[, d.e apiirare d.in lurne ryi c|a ln
strtrea lui primit,ivil ryi mai pu,tirr dezvoltatd, el trebuie sil fi fost si mai neputincios.
.Ducele de Argyll, c1e exernplu, insistd, et' asupra corrformaliei nmane, care nr fi
cleviat cte la conforrnalia fiarelor in direclia unei mai urari sl5,biciuni ;i neputin!,e
fizice. Ou altc cuvinte, este o ctivergen![, care clin toate celelalte. este cea maiimpo-
sibil d"cr atribuit' simplei selec!,ii naturale. El invoci, starea rtudil;i neprotejati, tr,
corpului, absenla clinf,ilor rnari sau a ghearelor pentru apirare, forta ;i viteza d.e
fugti reduse a ornului ;i slaba capacitate a mirosului in descoperirea hranei si evi-
tarea pericolului. La aceste cleficiente s-ar putea adfluga ulla ;i mai serioasir,
aceea tle a nll se putea c[,![rzl rapicl ryi astfel si, scapc-' de clu;mani. l'it.rrlerea pirrului
nu ar fi fost o mare pagubi, pe.ntru locuitorii unei ![,ri cald.e, cleoarece stinr ca,
fuegienii despuiali pot tra,i intr-o climi, foarte vitrega,. Atunci cind comparf,m
stlarea lipsitl, d"e ap5,rarL. a omului cu cea a maimulelor trebuie si, ne reaminbim
cir, marii canini cu carc sint prevflzute mairnulele se dezvo]ti, cleplin rruurai la
masculi ryi sint folosifi de c[,tre acerytia in primul rind. in lupta cu rivalii lor I totusi,
fetnelele care nu sint astfel inzestrate reu;esc sii supravief,uiasci,.
in ceea ce priveryte dimensiunea ryi forla corporalfl, lllt rytim claczi omul se
trzrge din r.reo specic' rniczi oarccare, ca cimpanzeul, sau clitr vreuna atit dc lruter-
nicd,, ca gorila, li de aceea nu putern spune dacd, ornul a tlevenit mai mare;i mai
puternic sau mai mic si rnai slab clecit strlmosii si,i. Ar trebui toturyi sX, avem in
r.etlere cir, un animal avinct climensiune, putere si ferocitate mari si care', ca gorila,
se poate aplra de toli cluqrnanii, nu ar fi devenit poate social, ceea ce ar fi impierli-
ca,t in modul cel mai eficient clobinclirea caliti!,ilor mintale superioare, ca simpatia,
;i clragostea de semenii s[,i. Ar fi fost cleci un ayantaj enorm pentrn om de a st. fi
tras dintr-o fiin!5, comparativ slab[.
I'orfa ,si viteza micl a omului, lipsa sa de arlne naturale-. etc. sint rnai mult
decit compensate, mai intii prin facultd,file sale intelectuale cu a,jutorul cirrola ;i-a,
l'rlbricat Arme, unelte etc., cu toate cd, r5,mlnea incfl in stare sirlbaticl, fi in al cloilea,
rincl prin calitlfilc. sale sociale, care l-au fd,cut sri dea ryi si, primeascfl ajutor de lrr
semenii srii. Nici o f'arir clin lume nu abuntlir intr-un rrrai mare grad" infiarepericu-
loa,se crr, r\frica cle sucl, nici o larti nn oferir greutd,$i fizice tnai lngrozit()are clecit
regiunile arctice, toturyi una ctintre rasele cele mai slabe, cea a bo;imauilor, sc rnen-
tine in Africa cle sucl, cum se mentin eschimo;ii pipernicili in regiunile' a,rctice.
Strilmosii omului erau, f6ri, indoial[, infeliori ca intelect si, probabil, ctr, lnclilra{itr
socialii celor mai inferiori sd,lbat;ici ttctuali, insi, este fourte ugor d.c' conceput cit,
ei s[, fi putut exista sau chiar prop5,;i dac5, ar fi progresat ca intelect, pe ntitsurir,
ce se piercleau capacitn{,ile lor animalice, ca d.e pilcli, ctillrarea prin arbori etc.
insfl ace;ti strirno;i nu ar fi fost expuryi vreunui pericol special, chiar rlacf erau
cn rnult mai neputincio;i si mai f[ri, cle ap5,rare decit oricare silbatici actua,li,
dac[, ar fi locuit pe vreun continent, cald. sau pe vreo insuli, Inare ca Australia,
l{oua Guinee sau Borneo, care acum este patria orangutanului I iar seleclia naturalil,
tlerivind din corlcurenfa triburilor intre ele pe o suprafafii, atit cle mare ca una d.intre
acestea, impreunir cu efectele mo;tenitc aler mod"ului cle viaf,[, ar fi fost suficiente, ln
condif,ii favorabile, sii riclice omul la inalta sa pozif ie actualf pe scara viefnitoa,relor.

so Primeual lIan, 18{i9, p. (i6.

 CAPITOLUL AI,, UI.LNA

coIIrARATIE lnrnn FACUtr.[.Tu,n MINTATE .{tE OMUtuI

$I ArE ANTMATET0R INFERIOARE
Deoscbilea inrensi dintlc culracitalca ttritttalir a unt'i tnltinrule suptlioale gi a sil-
b:,rticultri cel nrtti inferior - '\nurniLc instiuctc colllune - Ilnrotii - CLrriozitate - Irni-
tafie - Alenlir --- ]lemorie - Irnaginalic - Ra[iun() - Imbunriti!irc ql'ogresivti
Unelte 9i alme folosiLe de anirnalc -..\bstlacfie, con;Liirr[a tle sine - Vorbirc - Sirnlrrl
lrumosului - Credin{ir in f)unrnezeu, factori spirituali ; srrpclsti[ii.

Am vi,zut in ultirnele clouf capitole ci-r, omlrl poartl, iu conformatia sa cor-

porala urme evidente ale clescenclenlei sale dintr-o form5, inferioarl, oarecare ;
cleoarece ins5, omul se cleoseberste atit cle consid"erabil de toate celelalte aninlale prin
capacitatea sa rnintald,, s-ar putea susline c5, o eroare oarecare trebuie sd, existe
in aceastir corrcluzie. Ftirf incloialir cir, in aceastil privintfl, deosebirea estc' enormir,
t:hial clacl colnpilrirrn minteil unuia tlinl;re silbaticii ctri mili itrferiori, care lttr t,l'('
cluviute perttru u exprinlitr urr nllrrliu'llliri nlrtre cle patru ryi care IIu folclsct;t,e aproapo
rrici un te-'rnletr abstract pentm obiecte obirynuiter gs,11 pentru sentimentLr 1r cu ceil,
a ntainrulelor superior organrza,te. I)eosebirea ar lfminer fi,t'i, lncloialir imensii,,
chiar dac[, una d.intre mairnuferle superioare s-ar ameliora sau civiliza tot atit de
nnrlt ca nn ciine fa![ cle forma sa strzimo;easci, lupul sau ,acalul. Iluegienii st)
situea,zir printre barbarii inferior'i, lns[, arn fost tot timpul uirnit ryi surprins clt cte
rnult rle sernrinau prin fire ryi prin majoritatea facult5,filor noastre rnintale cei
trei incligeni cle pe bordul vasului ll.ll.S.,,Beagle", care trriiserir, ciliva ani in
Arrglia ryi puteau vorbi pulin englezeryte. Dacd, nici un organism, afa{adeom, nu ar
fi avut rrreo facultate rnintal[, sau dacil, faculti,lile sale ar fi fost tle o natur[, com-
plet cliferit[, cle cea a anirnalelor inferioare, atunci nu ne-am fi putut nicioclatd, con-
vinge c[, facultd,file noastre superioare s-au clezvoltat treptat. Se poate clemonstra
insi, cir nu existi, nici o deosebire fundarnentali, de acest fel. Trebuie de asernellea
sd, adntitem cd, existfl un interval mult mai mare intre capacitat('a mintalfl a unui

r \"ezi dovezile acestor probleme la l.ubbock Prehisloric Tintes, p. 351 etc.

 DESCENDT]NTA OMULUI

p€;tt' ftttlrte prinritivr c& d.e pildd, PetromSlzon sau Ant,ytluiofi:t/s *, si una clintre
ttttrilnlrf'ele superioare clecit intrc. o rnairnuffl ;i om ; toiusi, ncest interval este
complt,tat, prin nenuntilrate grada!,ii.
Si nici dcosebirca rlitttrt' inclinatiilc mclrAk' rtn cste nric:-r int,rc un sirlbntic,
clt ornul de-scris cle cunosrrutul ttaviglrtorRyron, care si-u zdrobit copilpl rle stinc1
pc'ntru ct"l, A liisat sit, cad[ ull cof cLr arici tler mare, si un ]{onarcl sai un Clzrrksonl
;i ca irttelc-'ct intre iin s[,lbatic care nu folosegte aproape nici u1 tt.rmen abstract
si un \icu'ton szllr ttll Shakespeare. I)eosebiri d.e aces[ fel intre oarnenii cei mai
sttperiori tlin t'asele celc' tnai superioare ryi sllbaticii cei mai inferiori sint legate pril
gt'acta!'iile celt'nrai tlelicatt'" -fJste tle a,cerea posibil ca, cle s[ treacir sau sir se tLezvil]te
llnA tlintr-alta.
iu aci'st ca,pitol, scopul meu este sri areit cL nu existil nici o deosebirc funda-
tttentalti intre.om si mamift'rele superioare ln ceea ce priveqte facultl,lile lor rnintale.
Iliecare cliviziune a acestei probleme a,r putea fi extinsii pentru a forma cite o
lucrare separat,ei, insil aici trebuie tratatir, pe scurt. Deoareco nici o clu,sificare a
facult5,,tilor mintzr,le nu A fost unanirn acceptatl,, voi aranja observaliile melc in
rrrclinea cea nlai convcnabil5, scopului meu ;i voi alege acell faptc care m-au izbit
cel rna,i mult, in speran]'a cir ele vor produce un orrrecaro efect asupra eititorului.
i n privint:i anima,lt'lor situati foarte jos pe sc?Lra, evolu!,ie^i, voi aclLuga
citeva fapbe suplimentare ltr, subiectul selecliei seruale, arii,tincl ch facult[,,tile
lor rnintale sint mult, mai riclicate rlecit s-ar putea aqtepta. Variabilitatea facultir-
t'ilor_ la inclivizii cle aceeasi specic constituie un punct important pentru noi
ryi
Voi tla aici citeva, exetttplc. Ar fi ir-rs[ inutil sii intru prea in am[nunt in legtitlni
c,tt acest subiect, dertart'ct' aill const:rtat clin frecvente investiga,tii cii, plirert'r
utratrimir, a tuturor celor citre s-au ocupat tirnp inclelungat clc. multe specii cle
anirnale, inclusiv ptis5,ri, est,e cL indirrizii se cleosebesc considerabil prin fiecart'
caracteristic5 mintalii. l{odul in care s-au dezvolta,t mai intii facult[,tile mintale
la organismele cele ntai infer ioare constituie o cercetare tot atit cle lipsit5 de spe-
ran![ c,a $i cea asupra felului cum a apflrut viafa. Acestea sint prollleme pentm
viitortrl intleprirtat, clacii r,le vor fi vreodatra rezolvate cle oltl.
l)eoarecer omul AI'(' itc.'k'aryi simturi ca;i animalele inferioar.c, int,uitiile
snle funclamentale trebuit'sri fie actrleali. Omul are cle asemenea citt,r,a instiricte
ci)mull(' ctt el{r, czr cerl rle antoconservrlxr, instinctul sexual, clragoste maternri pr.n-
tru copilul trotr-ttiiscul,, tlorint:l a,cestuia sir, sugX, si arya mai cleparte. insI omul are
poa,te mai pu,tine insl,irrcte decit animalele care il precedi in scara cle evolulie.
Urangntanul ilin insulelc orientale ryi cimpallzeul din ;\frica construiesc platformt.
pe cl'tre dorm si, cleoarece ambele specii au acelaryi mocl de via!ir,, s-ar putea afirma,
c:-l aceasta se cla,toreaz[ unui instinct, insi nu putem fi siguri c[, el nu este rezul-
ttltrrl faptului cd, ambele a,nimale lru nevoi similnre ryi posetl[ faculti,li sirnilare de
juclecatri. Aceste maitnute evitii, d.upri cum putem presuplrne, numeroasele fructcr
otr[vitoare cle la tropice, iar omul nu are asemenea cunorytiinfir, ; deoarece ins5
a,nimalele noastre rlomestice, atunci cind sint cluse in ![ri str[ine qi lisate pentru
prima datzi in libc'r't,ate, prirnd,vara, rleseor'i ml,nlncd, ierburi otrir,vitoare, pe care
ulterior le evitti, nu putenr fi siguri rlaci, ma,imutele nu inva,fti clin experienla lor
* Clasificarea Anqthyo,r'tts-rrlrri crn ncclarifir.lit:i iuci yrl irrt.rt: :tcr' frrlocolrl rr t r' (rrt.r'clt t'bre t e) ( \r. /rrrr1. ).
ll(l vr'(lln('0 lrri Dlrrrvin. .\zi ,.tln7rlrro.rrrrs-rrl t,sltr cl:rs:ll
 CAI'ACITATI X,TINTALEI 63

proprie sau clin cetr a, pir,rinfilor lor ce fructe sI, aleag[. Estc totursi sigur, clupfl curn
Yoltt veclea lntlat[, c[ maimutele au o spaimii, instinctivl, cle;erpi;i probabil cle
alte anirnale periculoase.
l{umd,ntl rcclrts ryi simplitatea relativ6 a instinctelor la animalele superioarc
sint remarcabile in contrast cu cele ale anirnalelor inferioare. Cuvier suslinea c[,
instinctul qi inteligenla sint in raport invels unul fafl de altul ; unii au'fost d.e
pfl,rere c5, facnltitlile inl,electuale ale animalelor superioare s-Au clezvoltat treptat
clin instinctele lor. itrtr-o lucrare interesantf, Pouchet 2 a a,r[tat insri cd,, cle fapt,
nu existl, un aselnencA raport, invc.rs. Acele insecte care au instinctele cele mai
ninunate slnt cu siguranlri cele mai inteligente. in seriar.ertebratelor, reprezen-
tanlii cei mai pu!,in inteligenti, anulne perytii ;i amfibiile, nu posedd, instincte
complere, iAl' printre rnamifere anirnalul cel mai remarcabil pentrl instinctele
sale, anume castorul, este foarte inteligent, clupir curn vor aclmite to{i cei care au
citit excelenta lucrare. a, cl-lui llorgan3.
Llu toate cii, d.up[ cll. Herbert Spencer a, prirnele inceputuri ale inteligenlei
s -au d.ezvoltat priir multiplicarea ;i coorclonarea ac,tiunilor reflexe qi cu toite c[,
multe d-intre instinctele mai simple prezin'bi, treceri graclate spre ac,tiuni reflexe
qi aproape c[ nu pot fi distinse c1e ele, ca ln cazul a,nimalelor l,inere care susr totuqi
instinctele mai complexe par sii fi luat narytere ind.epend"ent d.e inteligeit!fi,. Crl
toate acestea sint cleparte cle a, clori szi neg cX acliuni instinctive pot sf,, piard.fi,
caracterul lor lir ;i neinviifat ryi sd, fie inlocuite de altele executate cu ajutorul
liberei voinfe. Pt-'de aitfl parte, unele acfiuni inteligente, dup[, ce au fost executate
timp de mai rnulte generafii, se transforrnfi, in instincte qi sint moqtenil,e, ca atunci
clncl pdsbrile d.e pe insulele oceanice inva!5, s[ evite omul. Se poate spune atunci
ci, aceste acfiu.ni s -au clegrarla,t, cleoarece ele nu mai sin1, executate prin raliune
sau prin experienl,l. [nsE majoritatea instinctelor rnai complexe par sL fi fost tlo-
bindite intr-un mocl cu totul cliferit, prin seleclia naturall a varialiilor ac!,iunilor
instinctive mai simple. Asemenea, varialii per s[ ia na;tele tlin aeeleaqi caaze
necunoscute care acfioneazi, asupra organizaliei eerebrale qi care produc ugoare
varialii sau d.eosebiri individuale la alte organe ale corpului ; clatoritf ignoranlei
noastre, d.eseori se afirrnfl cd, aceste varia,tii aper spontan.I{u putem ajunge, cred,
la nici o alt6, concluzie in legd,turi cu originea instinctelor mai complexe, dacd, ne
gindim Ia instinctele minunate ale furnicilor ;i albinelor lucri,toare sl,erile, care
nu lasi, d.escenclenli care ,'qi, moqteneascfi, efectele experienfei ryi ale ohiceiurilor
modificate cle via![.
De;i, dupd, cum am vhzut Ia insectele rnenlionate mai sus qi la castor, ull
grad inalt c1e inteligen!5, este f6r[ indoiali compatibil cu instincte complexe qi cu
toate c5, acliuni care la inceput au fost inv5,fate in mod. voluntar pot fi curlnd
executate prin obiqnuin!6, cu repeziciunea qi siguranla unei ac.,tiuni reflexe, este
foarte probabil ca un anumit,grad. d.e interferenli s[, existe intre d.ezvoltarea inte-
ligenlei libere qi a instinctului, acesta clin urmd, presupunind o oarecare mod.ificare
ereditarir, a creierului. Se cunoa;te pulin d.espre funcliile creierului, 1ns5, ne putenr
d,a seama c6, pe m[sut'[ ce facult5lile intelectnale devin foarte dezvoltate, dife-

2 l,'Irtstirrct chez les Insecles, ,,Reviie rles Deus ]Ion- a I.Irc ['rinciples of Psgthologll, ccl. s. ]-a, 18?0, p.
dcs", februarie 1870, p. 690. 418 * {.r 3.
3 The American ReqL,er antl IIis lYorfts. 1868.

6-c.446
 DESCENDENfA OMIJLUI

litele pnrli ale creierului trebuie s[, se uneasci, prin canale * foarte complicate
care comunicd, intre ele in modul cel mai liber ; c o consecin,ti, fiecare parte sepa-
ratfl va tinde poate si, fie mai pulin apt6 s5, reactioneze la senza!,ii sau asociafii
speciale ln mod. clefinit qi ereditar, ad.ic5, instinctiv. S-ar pd,rea ci exist6, chiar un
raport oarecare intre un grad. inferior d.e, inteligen!il ryi o tendin![, puternici, spre
formarea ullor obiceiuri stabile, d.eqi nu ereditare, deoarece, d.upti curn a observat
un rtredic perspicace, persoane deficiente mintal tind sd, aclioneze in toa'te cazurile
prin rutini, sau obiqnuinld, qi se simt mult rnai fericite dac[ aceastr"r tendin!ir, este
incurajat6.
M-am gindit cd, merita s[, fac aceasta rtigresiune, d"eoarece putern subestimil
uDor facult5,lile mintale ale animalelor superioare, si rnai ales ale omului, atunci
cincl comparfl,m acliunile lor bazate pe arnintirea eyenimentelor trecute, pe pre-
veclere, ratiune qi imaginalie cu acliuni crxact similare, executate instincl,iv de
animale,'le inferioare I in acest clin urm[, caz, capacitatea d.e a executa asemenea
acliuni a fost dobind"it5, pas cu pas in d.ecursul fiec[rei genera!,ii consecutive prin
variabilitatea organelor cerebrale ;i selectie naturald,, fii,r[, vreo gindire conqtient5,
clin partea animalului. F5,rX indoial5, ail, tlup5, cunr a afirmat dl. Wallace 5, o
mare parte d.in actirritatea inteligentd, a omului e*ste d"atoratd, imitafiei, qi nu ra-
],iunii ; existS, ins[, o ma,re d.eosebire intre acliunile sale ,si multe din cele executate
rlc animalele inferioare, anume ci, omul nu poatc., la prima sa incercate, sd, fac[,,
cle exernplu, o secure de piatrf sau o pirogti prin capacitatea sa d"e imita!,ie. Al
trebuie sii, invele mt'seria prin practic[, ; un castor, pe cte altfi, parte, ipi poate faee
zhgazal sau canalul si o pas[,re cuibul tot atit rle bine sau aproape tot, atit rte bine,
iar un pd,ianjen uimitoarea sa pinz[, tot atit cle tline 6 la prima sa incercare ca si
atuttci cind este bittrin ryi cu experien!6.
S5, revenim la subiectul nostru de fa!,[, ; ca ;i omul, animalele inferioare
simt, eviclent, plfl,cere ;i clurere, fericire qi nenorocire. N-iciodatS, fericirea nu
este exprimat[, mai bine d.eclt d.e animalele tinere, ca pisicufele, c[feluryii, mie-
Iu;eii etc., atunci cind" se joacI, lmpreunil,, cir, ;i proprii nostri copii. Chiar insec-
tele se joacri intre ele, d"upir, cum s-a d.escris d.e c[,tre erxcelentul observator P.
ffuber?, care a vtizut furnici fugtirind.u-sc ;i prt'fircinclu-srr cf,, se mu;eI ca ni;te
cI,!,ehrryi.
Faptul cL animalele inferioare rlspund ercitu,!,iilor emotive ca, 6i ncli es{,tr
a,l,it de bine sta,bilit,, incit nu va fi nc,voicr sL obosesc cititclrul cu nrull,e detalii.
Oroazr, acfioneazi, asupra lor la fel ca qi asupra rroasbrri, fl,cind ca murychii lor
sir, tremure, inima sL palpite, sfincterele si, se reklxeze ryi pfi,rul sL se rid"ice. Bd,nu-
iala, copilul fricii, este prin excelenl[, camcteristicfl, rnajorit6l,ii animalelor si,lba-
tice. Cred. cf,, este irnposibil sL citeryti clescrierea lui Sir E. Tennent despre compor-
tarea elefanlilor femele, folosite ca momeali,, ;i sI, nu ad.mili c[, ele folosesc inten-
t;ionat ingel5toria qi cd, rytiu prea bine ce fac. Curajul qi timiditatea sinl, calitd,fi
extrem d.e variabile la indivizi de aceea;i specie, dup5, currr se vede clar la ciinii
noqtri. Unii ciini ;i cai sint irascibili qi se supirri, uryor; al!,ii Au fire bun5, ryi este
* ln limba englezl ,,Channels", canalc (tr'. Irarl.). clarea crIrern rie intt,rt,santii a d-lui J. Tlaherne ]Iog-
J
the Theorg of \-aftrral Seleclititt,
CorttLibulions fut ,ltrls trrul 'l'ruJt-door Spiders, 1873, p.
gL'irlgr, Ilaruestittg
I S;o p. 272. 126;i 12n.
6
Perrtltr infrirnralii asupra acestui subiect, vezi lrr- 7 Rerhercltrs sur les lIoi:urs rles Fourmis, 1810, p. 173.
 CAPACITATI MINTALE

neindoielnic cd, aceste calit5,fi slnt ered.itare. $tim cu tolii clt cle ugor se ilfurie
animalele qi clt d.e clar o marrifestd. S-au publicat multe anecd.ote, probabil adevd,-
rat'_e, despre trazbunarea mult int'irziat'd, qi rricleanil a diferitelor -animale. Meti-
culoqii Bengger ;i Brehm s afirmd, cd, maimu,tele americane 1i africane imblinzite,
linute d,e _ei, este sigur cd, se ri,zbunau. Sir And.rew Smith, un zoolog a c[,-
tli s_crupuloasd, exactitate era cunoscut5, multora, mi-a istorisit lrm[,toarea in-
l,implare la care a fost marl,or ocular : la Capul Bunei Speranle un ofiler necd,jise
deseori un anumit pavian qi, lntr-o duminicS,, animalui v5ziirdu-l cL se apropie
in finutd, d.e parad.d,, a turnat apra intr-o groapd, pi a f[cut in grabi, un noroi
grosr pe care l-a aruncat cu dibd,cie asupra ofilerului in momentul cind acesta,
trecea pe acolor spre distr_acfia multor spectatori. ilfult timp clupi &ce€rftr pavin -
nul se bucura qi triumfa de citeori iqi vedea victima.
Dragostea unui ciine pentru st5,plnul sd,u este binecunoscutir,, d1p[, cnnl
-
observf in stilul sd,u d"emodat un autor lechil : ,,Oiinele esl,e singura iii"ga pn
acest pflmint care 1,e iuberyte mai mult d.ecit se iubegte pe sine insulpi". '
S-a cunoscut caz:ul unui ciine care in gbeareie mortii ipi mingiia st5,pilql
;i toli aa auzib d.e clinele care, suferind. sub vivisecfie, lingea mina operatorului
I
a-ce.st offir afard' numai dacd, operalia rru era pe deplin ju,stificatir, cle o trnbogd,-
fire-.a cunoqtinlelor noastre sau nlrmai dac[ nu avea o inimir, de piatri,, trebiric
si, fi rasimlit remu;cii,ri pln[ la sfir;itul viefii sale.
- DupA curn Whewellto a pus bino intrebarea: ,,Oare cine dintre cei car.e
citesc d.espre exemplele miqc[toar:e cle clragoste matern[,, atit de 4es povestite
clespre femeile de toate neamurile ,-Si cle femelele tuturor a,nimalelor -se poate
hAoi cI, motivul acliunii este acelaryi in cele dou5, cazari?" Yed.em dragostea ma-
ternl, prezentatd, in cele mai neinsemnate detalli ; astfel, Rengger a 6bservat o
maimu!5, americanS, (un Cebus) gonind cu grij[ murytele care lf chinuiau pliul,
iar I)uvaucel a v6,zat, ln Hyl,obates splllnd intr-o apir curgltoare fala iuilor
s[,i. Brehm afirmd, cL in Africa de l{ortl- la unele specii de ttrai-ufe
,tinude iri cap-
tivitate femelele manifest5, o suferintd, atit d e intens5, la pierclerea puilor Io1.,
lnclt ele mor in mod invariabil. ltaimuleler orfane erau intotdeu,uu' ad.optate
qi pf,,zit9 qu grij5, de alte maimufe, atit rnasculi clt ,si femele. O femeli, cle pivian
aYea o inim5, atit de largd,, inclt ea nu numai cd, a actoptat mairnule tinbre tle
alte specii, ci fura ciini qi pi.siei tineri, pe oare ii purta tot timpul cri ea. Bln[,-
l;atea ei nu mergea totu;i atl_t de departe irr.cit sir,-,;i impa,rti, hrana cu puii ei adop-
tivi, ceea ce ? surprins po Rrehm, deoarcce maimufe---le sale iqi impdr!,eau intot-
rleauna totul foarte just cu puii lor. O pisiculri adoptati, a zglriaip b* aceasti1
rnaimu,ti, afectuoo![, care avea, cu siguranfd, un intelect dezvoltal,i cleoarece
a fost foarte surprinsf,, de a fi zglriatd, qi d"e ind.atd, a exarninat picioarele pisicl-
leir _iar fqr6, multd, vorbd, i-a tziiat cu dinfii gheareleu. La gpid ina zootogiid, am
aazil' de la un supraveghetor czi o femelii,' bdtrln5, de pavian (0. clmcmd,) ad.op-
E Toate afirrnaliile de mai jos datc din sursa ro Brid.gewater 'Ireatise, p.
acestor 268.
doi traturaligti, slnt luate din tr{'alurgescltichte der Sduge- 1r lrdri vreull motiv, un crilic (,, euarterly Review,,,
thiere uon Paraquag, 1830, p,4l*57, a lui Rengger,;i rlin iulie 1874, p. ?2) conLesti posibilitatea acestui fapt, rlupl
I'hierleben, vol. f, p. 10-87, a lui Brehm. cunr este clescris de Brehm, cu scoppl de a-mi discr.edita
e Citat de dr. Lauder Lindsay in lucrarea sa Plrysio- lucrarea. De aceea ant irrccrcat;ialr constatat ciamputut
Iogg of Nlind in tIrc Louter Aninrtls,,,Jounral of llental prinrle ulor cu dinfii ghelr[rle ulei pisicllt' ip vlrstri 6e
Science", aprilie 1871, p.38. rpl.oape cinci sriplirnini.
 Ub DESCEND.ENTA OMULUI

tase o mairnufd, Rhesus, insd, atunci cind au fost puryi ln cuqc1 cil,e un pui cle
dril ryi mand.ril ea pi,rea cd,.igi d.d, seama cd, aceste maimufe, cu toate cd, de specii
d-istincte, li erau rude *?i..apropiate deoarece ea a respins maimula Rhes-us
ryi
a ad-optat imediat pe ambii noi venifi. Puiul de Rhesui a fost foarte nemll!,ri-
mit c5 a fost respins in aces1, fel qi * or copil neastimpil,rat nec6jea ryi ataca pe
puii de dril gi mandril ori de cite ori o putea face f6id, risc I aceastii purtare
proYoca bdtrinei maimule pavian mare indignare. Dupd, Brehm, maimulele
$i apdr5, std,plnul cind esle atacat,, ca $i pe ciini d.e care siot ataryate, cind" ace-
qtia slnt atacali qu alli clini. Aici abordd,m insd, subiectele simpatiei nA.nt[!ii,
,ti
asupra cdrora voi reveni. Unele d.intre mairnutele lui Brehm se bucural grozav
cind tachinau in diferite feluri ingenioase un 'ciine bi,trin pe care rrl-l iuteau
suferi, precum qi alte animale.
Majoritatea emoliilor.-?i complexe sint comune nou[ ryi alimalelor supe-
rioare. Am vd,z:ut' cu totii cit d"e gelos este ciinele pe afectiunea sti,pilllli s[,u
dac[, este d5,ruiti, altei ffl,pturi- $i ;m observat aeela;i fapt la maimuie. ,\ceastrr,
arati, cd, animalele nu numai'ck iubesc, ci d"oresc sd, tie iubite. Animalele slnt,
evid-ent, sensibile emulatiei. I-re place sd, fie aprobate ryi lLldate, iar un ciine care
un cors pentru std,pinul sd,u arat5, un grad. inalt tle vairitate ,,si mindrie.
$]tupoate
I{u fi incloiald, cd' la cline existf,, sentimentul cle rursine, deosebit tte cel
tle frici,r precum ryi ceva asemd,ni,tor mod.estiei atunci cind. cerrye,ste prea des min-
care. Iln ciine m?re clispreluieryte mirlitul unui c[,!el gi aceasta-se poate numi m[,-
rinimie. Mai.pglli observatori au afirmat, cd, maimufelor cu siguranl6 cL nu le
place sd, se rld5 de ele, ryi uneori inventeazil,jig-niri irnagina"e. Cm vitzat la
916-
tlina zoologie[, ttn pavian care se infuria teribil atunci cind paznieul lui scotea
rl scrisoare sau o carte ,si i-o citea cu glas tare; pi furia lui eta atit de violentil,
inclt, dupii cum am asistat cu o ocazie, el qi-a murycat propriul slu picior pini la
singe. Ciinii tlau clovadr:t, d.e ceea ce se poate numi pe bun6 dreptatl u1 siml al
umorului, tleosebit tle simpla joacfi, ; clacf se arunc[, unui ciine o bucir,ficri ' de
lemn sau vreun alt obiect asemirrrait,or, cleseori el il duce intr-altii p*rt*,, la o
oarecare clistanli $i apoi sc- a\seazh, pane obiectul jos, foar.te apr.oape i1 fa,1a, lui,
ryi aqteaptri pin[, ce stfpinul sd,u va veni foarte a,proa,pe perrtrri a ilt lun. Atl1ci
ciinele apucf,, repetle obiectul ryi fuge triurnfi,t,or', repet,inrl ltceea;i tllrrevrir, ryi
Itucurind.u-se evident, de festa fjucatl, std,pinului s[,u1.
Sd, trecem acum la ernoliile ryi faculti,lile mai in{;electua,le, carc si1l, l'61,r.te
importalte,_d.eoarece formeazra baza dezvolt:irii aptitudinilor rnintale superioAre.
Animalelor le plac, evident, d.istrac,tiile qi suferfi, cLin cauza plictiselii, rlup; cum
se poate vedea la ciini gi, d.upi, Rengger, la maimute. Toate animaiele au sim-
lul d"e Uimire qi multe prezintd, Curioa'ita.te. Ele sufer5, uneori din carrza acestei
d.in urmi calitd,fi, ca atunci cind. vinl,torul uzeazd, de qiretlieuri qi le atrage
astfel ; am fost martor la aeeasta in cazul cerbilor qi tot aqa este c1 prudenta
caprd, neagr5, qi cu unele specii de rale sd,lbatice. Brehm prezintl o descriere
curioas5, _a spaimei instinctive manifestate de maimulele sale fa],d, de qer.pi ; curi-
ozit'atea lor era insi, atit de mare, inclt nu a putut renunla de a o satlsface ln
cel mai omenesc mod, ridicind din cind. in cind. capaeul cutiei in care erau tinuti
ryerpii. Am fost atit de surprins de istorisirea sa, incit am d,us un Dar.pe -astfelimpi,iat
ryi incoll,cit in casa maimulelor din grd,d.ina zoologicd,, iar emo,tia pfovo-
cat{, a fost unul dintre spectacolele cele mai cnrioase pe care l-am vrazat we-otlat5,.
 CAPACITATI MINTALE

'l'r't.i de }erco pi,tlr,ecus erau cele mai alarmate I ele se repezeau lncoa,ce
s1,ret,ii
;i incolo in curytile lor osi emiteau lipete asculite semnalind. pericol, care eratl
irrfclese cle celelalte maimufe. I{umai citeva maimu,te tinere qi un singur pavian
,lnubis bftrin nu au dat nici o atenlie qarpelui. Am aryezat' apoi exemplarul impi-
izr,t, pe sol, intr-unul clin compartimentele mai mari. Dupd, citva tinrp toate rnai-
rnulele s-au strins in jurul lui lntr-un cerc larg !i, privindu-l fix cu aten,tie,
prezenta,u un aspect extrem de caraghios. Ele au devenit extrem de nerYoaset
arya ineit atunci cincl clin lntimplare o bild, d.e lemn, care le era familiar5, ca juc[,-
rie, s-a mirycat irr paiele sub care era parlial ascunsf, ele au luat-o la goanil.
Aceste rnaimu,te s-au cornportat cu totul altfel atunci cincl in cuptile lor au fost
plasati un peryte mort, un qoarece 12, o broascd, festoasd, vie ryi alte obiecte noi
pentru ele; rleoarece, ou toate ci, mai intii s-au speriat, curind. ele s-au apropiat,
ie-au luat in rnin5, qi le-au examinat. Am pus apoi un garpe viu lntr-un sac d.e
hirtie cu gura intred.eschis[,, intr-unul din compartimentele mai mari. Ifna d.intre
nraimule s-a apropia,t imed.iat, a deschis pulin sacul cu bd,gare d"e seam5,, a arun-
cat o privire inluntru ryi ind"at[, a fugit. Am asistat apoi la ceea ce a d"escris
Ilrehm ; cd,ci maimufele, una d.up5, alta, cu capul ridicat ryi inclinat intr-o parte,
nu au putut rezista s[, nu-qi arunce o privire fugitivd, ln sacul care st5,tea cu gura
in sus, spre a ved"ea obiectul insp[imintdtor care std,tea liniqtit pe fund"ul sacului.
S-ar pii,rea cf, ;i maimulele au o oarecare no,tiune despre afinitd,!,ile zoologice,
tleoarecc cc'le,tinute cle Brehm ar5,tau o spaimil ciudat5,, instinctiv5,, cu toate
cL [aceast[, spaim[ era] greryitd, ta].l6, de qopirle qi broa;te inofensive. S-a ob-
serva,t, 111 urangutan care, d.e asemenea, a fost foarte alarrrra't cincl a vhzat' pentru
prima
- rlat[, o broasc5, lestoasd, 13.
Principiul Imi,tali,ei, este foarte ^puternic lu, om ryi utit,i ales, tlup[ (ltllll
il,ln observa,t eu insumi, la, sd,lbatici. in anurnite st,iiri rnorbitte ale creieruJui
age2stir, tenrlin!,[, este exagela,tS, intr-un grad" extrAord.inar; unii paciertli he,rniple-
gir:i;i alf,ii intr-un st;acliu incipient d"e ramolisment infla,miltor al creierttlui imil,[
ilco;tient fiecale cuvint pronunlat in limtra lor proprie sau intr-utra, str[iuit,,
preclm ryi fiecart-' gest sau ac!,iune executat5, ln apropierca lor la. I)esor 15 a ob-
serva,l, cir, rrici urr anirnal nu imitd, in mod voit o itc,tiurre etxecutat5, de olnr pittf,,
cinrl rlu se ajunge in scara ascendent5, la maimu!,e, ca,re sint bine cunoscute ca,
fiind imitatoare rid"icole. Toturyi, uneori animalele iqi imitd, acliunile intre ele:
astfel, d.ou5, speeii de lupi care fuseseri, crescu,ti d.e ciini au inv5,!at sd, latre, cum
fa,ce uneori qi ;acalul ,6, ins[, este o alt'6, chestiune d.ac5, aceasta se poate numi
imita!,ie voitd,. P[s5,rile imitf clntul p6rin,tilor lor qi uneori pe cel al altor p5,-
s5ri, iar papagalii slnt imitatori notorii ai oric[,rui sunet pe care il aud. d es.
Dlreau d.e la Malle dd, o descriere 1z a unui cline crescut d.e o pisicd,r care a
invir,fat s5, imite bineeunoscuta acliune pisicii de _ t-$i linge labele, s_pi,lin-
^
du-ryi astfel urechilc ;i fala I la aceasta a asistat qi celebrul naturalist Audouin.
Am prirnit rnai multe d.escrieri confirmind celc de mai sus ; lntr-una d"in elc
12,\rn dart o dcscriclc' scurll a comportirii lor cu 15 Citat de Vogt, nlintoire sur les llicrocdlthules, 1867,

accastI ocazie in lucratea ntea Expression of the Emolitttt, p. 168.

p. .13. r8 The lturiation of Animals and Plurtts under Domes-
13 W. C. L. IIarLin, Nnl. I/isf. of Xlrurunalia, t841, ticatiort, t'ol. f, p.27.
,10ir. 1? ,,Annales des Sc. NAt,", (1 selic), vol' xxII'

'. 1a l)r. BrrLcurau, Ott ,lphusic. 1870, p. 110. p. 397.

6r DESCENDENTA OML]',UI

llu (fiine nu a supt la, o pisiciL, dar a cr{,l;out aldturi der unz,r itnpreuni, cu pisicufe,
li astfel a dobindit obiceiul de mai sus, pe ca,r'o ultelior l-a practicat toatl
via!,a sa cle treisprezece ani. Ciinelo lui Dureau rle la llalle a inv[,!at de asemenea,
de Ia pisicu!,e si, se joace cu o nringe, rostogolind-o cu labele antertoare qi sl,rind
il,supra ei. Urr coresponclent mL asigurf cra la el aci.lsi, o pisic[ iryi b[,ga labele
in c[,nile cu la,pte, declalece gur]a, acestora erA prea ingust5, pentru capul ei.
Un pui al acestei pisici a invir,],at cririntl acest ,,siretlic qi l-a practicat ulterior
ori d.e cite ori avea ocazia,.
Se poate spune c[, pir'rint,ii mult,or anirnale le fac educalia bizuindu-so
pe principiul imita,tiei al puilor ior si, mzr,i ales, pe tendinlele instinctive sau ere-
dita're. Yed"em aceasta atunci cincl o pisici aduce un loarece viu pisoilor ei I Dureau
tle la I\.talle clii, o descriere curioasi, (in lucrarea crtat6, rnai sus) a observafiilor
sale asupra ulilor, care si-au invl,lat puii sd, devina, clibaci qi sd, aprecieze d.istan,telc,
l[sind mai intii si, cadd, prin aer Doareci ;i vr5,bii rnoarter po care puii in general
nu au reuryit sd,-i prind[,, iar apoi aclucindu-le p6s5,ri vii, cdrora le dd,deau drumul.
Aproape nici o facultate nu este mai import'antd, pentru progresul intelec-
tual al omului d.ecit Aten[ia. Animalele i;i aratd, in mod clar aceast5, facultate,
c atunci clnd pisica std, la pind [, lingi, o gaur[, qi se preg5,teqte s5, sari, asu-
pra prd,zii. IJneori animalele sS,lbatice devin atit de absorbite atunci cind" sint ocu-
pate ln acest fel, lncit te po,ti u;or apr:opia d.o ele. D-1. Ba'rtlett mi-a dat o clovad"L
curioas5, c1e cit d.e variabili, este aceastd, facultate la rmaimu!,e. Un om care
dresa maimule pentru a, se procluce la spectacole cunrp5,ra specii obipnuite clo
maimulle cle la societatea zoologicir, la pre!,ul d-e cinci lir:c sterline bucata, insir,
oferea, pre! clublu d"ac[ putcn s[ pirstrezc trei sau patru dintre ele timp d.e citeva
zile pentru a ulege una. Atunci cind a fost intrebat cum cle putea afla atil, de
curind daci, o anumiti, maimuf[ putea deveni un actor bun, el ri,spundea c[,
totul depirrd.ea, c1e facultatea lor de a fi tr,tente. Dac[ atunci cind. vorbea sau ex-
plica, ceva urrei maimufa atenlia ei era u;or clistrasir: c&, cle pild5,, de o musc[
pe perete sau cle vreun alt obiect neinsemnat, car,ul ei era fi,r5, speranfd,. Daci,
incerca prin peclepsire sii, facfi o maimufir, neatent[ s[ lucreze, ea se supi,ra. Pe
cle a,lt,5 parte, o maimu![, care il ilsculta cu atenlie putea fi lntotd.eauna dlesat5.
Bste aploape de prisos sir, afirmirrn cd, animalele au o excelentd, Memor'i,c
prrntru persoane;i locuri. Dupii cum am fost informal, de Sir Adrerv Smith,
la Capul llunei Speranfe un pavian l-a recunoscut cu bucurie dup5, o absen!5, cle
ttouil luni. Anr avut un ciine care era sd,lbatic falir, de l,ofi strdinii, avind. avel'-
siutrc ta![ de ei, qi i-am irlcercat, inadins memolia clup5, o absen,t5, de cinci
ani ryi douir, zlla. M-am apropiat de gra,jdul in care tr'5,ia qi am strigat la el in
l'elnl meu cel vechi I nu a ariltat nici o bucurie, ins[ ln-a urmat imediat la plinr-
barc qi rn-a zlscultat exact ca qi cind m-a$ fi dersp5r!,il, clcr el cu o jumfl,tate de orri
tnai ina,inte. O inlir,nfuire rlo vechi asociatii, r5,mas5 in starc LatentS, tirnp de cinci
tttti, r\-tt c'lr:;te'Jltat astfel in mod instanta,neu in mintea lui. DupL cum a ar5,tat
in ntocl clar P. Iluber r8 chiar fulnicile i;i lecllnosc sernenii lor aparlinind
rt celt-'iaryi conruniti,fi, rlupii, o separa!'ie de patrr luni. Cu siguran,ti, cil, ani-
rnalele pot aplecia printr-urr mijloc oarecare intervalele de timp dintre evenimen-
t ele care se repetl.

r$ 1,,'.* .J/rru,i.$ tlcs I;ourntis, 1.\1(.), tl. 150,

 CAPACTTATT MrI{TALE

I'matlin,4io,crsLo nna dintr:e plerogativr,rlc cele nrai inalto alc ornulni.

I'rin aceastf, facultate cl uneryte, indepentlent cle'i'oinf'a sa, irnagini gi idei ailte-
lioa,re ryi creeazi, astfel rezultate nr,ri qi strir,lucitoare. Dup5, cum a observat Jean
Paul Richter le, un por)t ,,care se ginde;te rnull, clacL un pcrsonaj al si[,u trobuie
sii, spund, cla sau ba _- cluc[-se la, clracu, lrentr:u ck acela, nu e poet, ci un c ilda-
vru stupid". Yisarea ne t1[, cea rnai bunf idee despre a,ceasti, facultate; r1up5,cum
spune iar5,ryi Jea,n Pa,ul, ,,visul oste o artii poetic[, involunt;arii,". Yaloarea prod,use-
lor imagina,t,iei noastre clepirrde, fzird, indoiall, cle numfi,rul, exactitatea ryi ciari-
t'atea irnpresiilor noa,stre, de juctecata ryi gustul nostru in a alege sau a respingc
combina,liile involuntare si, intr-o ilnnmitfr, rnrisnrfi,, de ca,pil,cil;atea noa,strri rle a
le combina ln mod voit. I)eoa,rece ciinii, pisicile, caii, ryi probabil toate aninralel<r
superioa e, chiar qi pfsririle ro au visuri a,idoma realitd,lii, ceea ce se vecle clin
miqcd,rile lor ryi din sutrctele crtnise (in somn), trebuie s[, actniitem cd, ele au o
oarecare facultate de imaginafie. l'rebuie sir, fie ceva speeial care face pe ciinr,r
si latre noaptea, qi mai ales la lun[,, in acel fel remarcabil ryi melancolic, de-
nurnit urlet. Nu toli ciinii o fac Di, c1up5, Ifouze&u 21, ei nu se uitd, atunci la
lun5,, ci la un punct fix aproape de orizont,. Ifouzeau est d"e pd,rere cd, irnagi-
nafia lc-. este tulburatd, de contururile vagi ale obiectelor inconjurS,toare , careevoc5,
in fala lor imagini fantastice I clacd, este a$ar simfd,mintele lor ar putea fi aproape
d"enumite superstilioase.
Ilintre toate facultl,f,ile rnintii omene;ti presupun c[, se va aclmite cra Ruli-
Qtne,o, e sit'uatf in punctul cel mai ina,lt. Pu!,ine sint acele persoarre care rnai contestir,
a,ourn faptul c5, anirnalele au o oarecare capacitate de judecat5,. Se poate vedea in
rnod constant cum animalele ezith" chibzuiesc qi se hot5,rdsc. Este un fapt semni-
ficativ c5,, cu cit modul de viaf,ri al unui animal oarecare este studiat mai intlca-
proape de un naturalist, cu atlt a,cesta atribuie un rol mai mare judech,fii,si rnai
rnic instinctelor neinv[la,te 22. \rom vedea ln capitolele viitoare c[, unele animale
fcare se afl[] foarte jos pe scara crvolutiei par s5, aibir, intr-o anumit5 mlsurri.
judecatd,. Fd,ri, lndoiald, cil cleseori este grelr de a face distinclie intre capacita,tea,
cle jud.ecati, ;i cea a instinctului. Ile gxernplu. ln lucrarea sa Th,e OTten l>olu,r
Bea, d.r. Ilayes a observat d.e repetate ori cum ciinii sd,i, in loc cle a continua si,
tragf,, si,niile in grup cornpact, atunci cind" ajung la gheali, sub!'ire, se indepS,r-
teazit, unul de altul, arya incit greutatea lor s[, fie mai egal distribuit[,. :\cesta
er:a cleseori primul avertisment care anunlia pe c5,ld,tori cd, gheala se subf,ia ryi
clevenea periculoas['. Or, au aclionat oare ciinii astfel din experienta fiec5,nri
individ", din exemplul ciinilor rnai b5,trlni qi mai clr expelienfd,, sau clintr-un obi-
cei morytenit, aclic5, din instinct ? Acest irrstinct poate s5, fi apdrut din tirnpul
ind.epfl,rtat, atunci cind clinii au fost tolosili pentru prima clat5, cle cd,tre ind"igeni
s[, le tragl, s5,niile, sau lupii arctici, str:[mo;ii ciinelui eschimos, r]u dobindit poato
a,cest instinct care i-a indemna't si, nu -qi atace prarla in haitir, compact5, a,turrci
clnrl sc afl5, prl ghea!,[, ,qubl;ire.
le Citat in Plrysiologg cutd Pallutktgll oI lltc )I itttl, 2r Iiucltltis If ariule:s des ,!n.intutt:t:, 1872, r'ol. 11,
dr.Maudsley, 1868, p. 19 Ei 220. p. 181.
20 Dr. Jerdon, Birds of India, 1862, vol. l, p. \-\I, 32 Dl. L. H. )lolgalr ofcrl in ]ucLalt,a sa T/rc ,hnpricun
I'Iouzeau spune c[ papagalii ;i canarii sli visau, I]aurllds Reauer,1868, o buni ilustralie a acestei obst:rvalii. Totu;i
llcntales, vol. II, p. 136. nu nrf pot opri dc a gindi ci el ntergc prctl tlepalte in sub-
t'prccitrrea puterii instinctultri.
 DESCIINDENTA OrltUl,UI

N'u putem judeoa clecit clupf concliliile irr care acfiurdlc'sint executate clacd,
ele sint datorate instiuctului sau raliunii sau sirnplei asociafii cle idei I acest
clin nrm5, prinoipiu t'ste insir furdeaproape legat tte raliune. Prof. Mcibius sB a arhtat,
eazul culios al uuei stiuci, separatfl, prirrtr-o plac5, de sticl5, cle un acvariu inve-
cinat plin cu peqti, ryi care deseori se arunca cu atlta viotenfd, in placa d.e sl,icld,
incercind. sd, prind"5, ceilalf,i peryti, incit urreori era complet amefiti. $tiuca a oon-
tinuat in acest fel timp de tr:ei luni, insf in cele clin urrnd, a inv[fat s5, fie pru-
clenti, $i a ineetat de a o mai face. Illaca cle sticld, a fost apoi inclep5,rtaLra,lnsd,
qtiuca nu i-a at,ac,at pe acerrfi pe;ti, cn toate c[, i-a clevorat pe aipii, care an
fost introdu;i ulterior ; atit de puternicS, erril, asociatl in minl,ea ei slabd, id.eea
unei ciocniri violente cu incercarea sa [cle a, princle] pe forytii s[i vecini. Dacd,
un si,Ibat'ic, oare nu a, vhzttt niciodat[, un geam mare cle vitr:inf s-ar azvitlt in el
chiar numai o singurfl, dat5,, ulterior el Ar asocia timp indelungal, o izbituri, cu
un asemenea, gearn qi, contrar rytiueii, el l'a reflecta probzlbil asupra naturii irnpe-
dimentului ryi rra fi pruclent in condi!,ii analoge. Or, in leg[,tur5, cu maimugele,
clupd, cum vom ved-ea indat[', o impresie rlureroasi sau numai dezagreabili,
[r5,masi_l d.e la o acliune executatS, o singurf clatir, este uneori suficientd pentru
a impieclica pe animal rle a o repel,a. IJac[, atribuim aceastf tleosebire intre
maimu,t[ pi qtiucir, numai faptului cd, asocialia de idei este atit cle rnult rnai
puternicl gi mai persistent[, la una declt la cealalt5,, cu toate c6 qtiuca a primit
deseori lovituri mult mai grave, putem oare susline cd, la om o deosebire similari,
irnplic5, posed.area unei min!,i fund"amental diferite ?
Elouzeau istorisegte zr cil, pe cincl trilversa o cimpie largfi tqi aridri din
Texas, cei cloi ciini :r,i sli sufereau foarte rnu11, clc sel,rr si cri intre treizeci ;i patru-
aeci do ori s-rlu repezit in aclincitur:i ftle l,ct'err_l iu cirutare de apd,. Aceste
aclinciburi ttll elaru vir,i ;i in elc nu se g5sel nici u.rl llrbole sau vreo altir, cleo-
sebir:e in vegetn{,ie $i, rleoa,tccei rrle erau absolut nsca,to, r}r-1 putea exista vrellu
ruiros t1e piirnint umecl. Ciinii s-au conrportat ca, ryi cincl ar fi ,5tiut cI, o a,d,in-
citurir, in sol le ofelea cea ntai nlare probabilitate de il gi,rsi apfl ;i l-fouzeau a,
asist,rt't cleseori la o colxportare sirnilar[, din partea altor a,rrimale.
Am 't'i,zut, clupir, cutn presupun c[, au vitzut ;i al,tii, cti atunci cind. se
a,t'uttcit, pe sol un obiect mic, prea departe ca unul dintre elefan!,ii de la gr5,dina
zoologic[, sir-I poatf ajunge, el suflfi, cu trompa sa pe sol d.incolo cle obiect,
?Iga inclt curentul reflectat cle toate pflrlile s5 poatf impirrge obiectul pin5, ii
tlevitre accesibil. Apoi ia,r[;i un c'tnolog binecunoscut, d-]. Westropp, m[ informeazi
c[ la Yiena a observat un urs car€] producea in rnocl voit cu laba un curent
in apa care se gdsea f oarte aproape de cugca s&r incit sri apropie o bucatS,
de piine care plutea. Acc'ste acliuni ale erlefantului qi ursului pot cu greu fi
atribuite instinctului stru unui obiceri rnorytenit, d"eoarece ele nu ar fi c1e nici un
folos unui aninral in stare nat'uralI. Or, care este cleosebirea intre asemenea ac!i-
uni atunci cincl sint executate c1e un onr incult;i d"e unul clintre anima,lele
superioare ?
Silbaticul qi ciinele au glsit, deseori api, ln ad.incituri ryi in asernenea con-
clitrii coincidenla s-a asociat in mintea lor. IJn om cult ar formula poate o teorie

23 l)ie Bewegungen tler I'hiere ctc. , ., 1873, p. 11 . 2r l,-ucull(s lle ntulcs Attiutcutr, 1E72, r-ol. II,
p. 2ti5.
 CAPACITATI MINTALE 7l

gelterald, asupra acestui subiect ; ins5,, din ceea ee ptim d.espre silbatici, este extrem
rle ind.oielnic d.ac[, ei ar face acest lucru, iar ciinele ctt siguran!5, cra nu.
Amlncloi, atlt s[Ibaticnl, clt ryi clinele, vor cd,uta ln acela;i fel, de;i deseori f[,r5,
succes, ;i ambii par a se conduce dup[, raf,iune, indiferent dac5, in conqtiinla
lor existi, sau nu vreo teorie generalS, asupra acestui obiect 25. Aeela;i lucru s-ar
aplica qi elefantului ryi ursului care provoac5, curenli in aer sau ap6. Ou siguran!5,
c5, sS,lbaticul nu rra;ti qi nici nu-i va pdsa clupd, care lege sint efectuate miqc5,rile
clorite ; totu;i acfiunea sa, va fi tol, atit de sigur cond.us5, d.c un proces ruclimentar
de gindire, d.up[, cum va fi conclus un filozof d.e cel mai lung lan,t d.e cleclucfii. Fi,rir,
incloiald, c5, va exista cleosebire lntre el qi unul d.intre animalele superioale, zlnume
ck el va tine seama c1e irnprejuril,ri qi conclitii mult mai neinsemnate si va observa
orice leg5,turi, intre ele clup[, mult mai pu!ini, experienfd, ceea ce este de o impor-
tanfi, capital[. Am linut o eviclen!,d, zilnrcd, a acliunilor unuia dintre copiii mei,
Ei atunci cind. avea unsprezece luni ryi inainte d.e a putea articula un singur cuvintr
si era,rn continuu sruprins d-e repeziciunea rnai mare cu care tot felul d.e obiectcl
ryi sunete erau asociate lmpreun5, in mintea sA, in comparalie cu cei mai inteli-
genli ciini pe care i-am cunoscut weod.at'ri. Animalele superioare se d.eosebesc
insi, in exact acelaryi fel prin aceasti, facultate de asociere cLe animalele situate
jos in scara evolufiei, ca de exenrplu stiuca, precunt ;i prin facultatea de a
trage concluzii ;i c1e observa,lie.
incl-emnurile raliunii dup[ experien,tc foarte scurte reies in mocl clar
clin urm[toarele acliuni ale unor rnaimule americane, care sint situate la baztr'
ord.inului lor. Ii,engger, un observatol extrern de atent, afirmfl cit,, atunci clnd" a
d at pentru prima clatir, ou[, rnairnulelor sale clin Paraguay, ele le-au zclrobit,
pierzincl urult d,in conf,inutul lor: I ulterior ele au izbit clelicat lln cap[,t al otl-
lui cle un oorp tare oa,recalc;i au cules bucii,felele de coa'.iir, ctl clegetele. l)upi-l
oe s-An t[,iat nurnai o s'ittgttrd, dtttd, cu vr'oo utrealtti a'scu!,it[, lttl o ma,i atingea,tt
din rrou sau o minuiau cn cea nta,i lnrlre btigare de sea,tn[. .Deseoli li so tlicleau
buc[,!,elc cle zahra'- invelito in hirtie ;i uneori Rengger b5,ga in hirtic o riespe
vie, a$a incit, clesficincl-o in grabi,, rnaitnulele c'rau in!,epate; dupti cc tlcc'asl,tl,
s-a intimplat o datd,, ele duceau intotdeaulta pachetul la urt:che penl,ru a tlet,r:ct'a,
dac5, sc a'ucle \rreo mi;care inluntru2ti .
Ilrmftoarele cazuri sint, in legi,tur[ cu ciinii. Dl. Colquhoun 2? il, rfnil,
cloul, raf,e szilbatice, care au cd,zat, pe malul opus al unui riu ; prepelicarul lui
scolian a incercat s[ le ad.ucfi pe amindou5 o datd, pesl,e riu, insf f[r5, succes;
atunci, cn toate cil, l1n se cuno;tea ca vreod.ati, el si, fi d-eranjat m5car Yre{)
pan[, a unei plsi,ri, ciinele a omorit ln mod" d"eliberat una din ra!e, a adus pesttl
riu pe cealaltd, qi s-a lntors d"upd, cea moartd,. Col. Ffutchinson istoriseqte c5, dou5,
prepelile au fost lmpuqcate clintr-o datd,, una fiind omoritd,, iar cealalti, ri,nitd, ;
iceasta, clin urm[ a fugit, a fost insi, prinsS, r1e ltrepelicar, care, inapoinclu-se, a d.at cltl

26 Pl-rf. lluxlc'y a analizat cu o claritatc adnrirabilii
treptelc. ntirrlale prin care ouml, ca qi ciinelc, ajutrg la o
concluzie inLr-un caz analog cu ccl ditr Lextul meu. Vezi
articolul siu Mr. Daiwin's Crillcs din ,,Contemporary
Revie$"' noicmblie 1871, p. 462, qi in lucrarea sa Criti-
ques cnul Dssrry.s, 1871i, p. 279.
!6 Dl. Ilelt, in lucrarca sa cxlretn dc iuteresanti I'he
Naturatist in Niearagua,787'1(p. ag) dcscrie de asemenea
diferite acliuni ale unui Cebus imblinzit, care, cred, cir
aratii ln mocl clar c[ accst animal arc o oarecare facultat.e
de judecati.
z? The llloor and tlte I'och, p, 45" Col. Ilutchinsott
dcspre Dog Breaking, p. 46.
 DESCEINDENT'A OMULUI

It&siiltril llloa,rt[ ) ,,cl s-a opt'it,, evidenl, foar{;t' ltt'tinri;eri1,,,1i clulliio iitoorcitrr,2 elguir,
r-iinclu-;i seama cit, nu. o poilte lua f[r5, sir, J:lscr sir,-i Ficapc piisit,l.i 2 r.ii1it;, a sti1t
tln lnolnent pe ginduri, apoi in mod voit a omor11,-o clintl'-o rnu;c[1,rrr:[, adlcin-
du-le apoi pe arnindouir, deotl'atil. Acesta, il fo"qt singurul caz cunoriclrt iir ca,r,o cl
s[ fi r'Stiirirat in rnod r-oit yleun vina,t". r\ici avr-]rn jutlecatd, cu toa,tc cd, nu
chiar perfectir,, dr:oa,rece prepclicarul ar fi putut aduce mai int,ii pas[rca rd,niti-t,
irrapoindtr-se apoi d.upir cea moartra, ca in ca,zul celor clonii r,att, siulbaticr,. I)a1
cele d.ou[ cazavi clo mai sus cit, bazinclu-se pe declaratia, a rloi rnartori inclepen-
d91,tit ryi d.eoa,rece in ambele cazrrrL prepelica,rii, dupd, chibzuire, au rlpt ,,i ort
obicei moqtenit cle ei (acela de 8, nu ornorl vinatul aportat) ;i'fiindcf,,'glr-,a,rati,
.infring5
cit de puternicii, trebuie st-1, fi fost facultatea rle jucle ca,td, ca sli ln oltieeri
fixat.
\'-oi incheia citincl o observa!,ie eL, ilust,rului Humbolclt .s: ,,(Jon4uc5torii
de catiri din America de Sud spun : tlu ili voi c1a catirul al ci,rui nler,s estcr cel rlai
pllcut, ci la 'rrllrs racionaZ cel care juclecil cel mai bine " ryi, d.upli, curr adaugir,
-
ol, ,,aceast5, exp: r'r;ir' popular5, d.icta,t5, d"e o lungfi, exper:ienfd, cgmbn,to sistomul
d.e rnaqini anirnate mai bine decit toate argumentele filozofiei speculative',. To-
tu;ir unii autrLri inc5, mai neag5, fa,ptul c[, animalele slperioare posedi o urm1 de
ra,tiune qi ,se str5,duiesc s5, explice toate asemenea fapte prin ceea ce pare sd, fie
simplh, vorblrii) 2n.
cred. c[, acum s-a d.ovectit ci omul qi animalelo sup'rrioare mai ales prima,-
tele, au citeva instincte c.gmyng-. Toli au :rcelea;i sim]uri, intuitii ;i senzafii,
pasiuni, a{ec{,iurri ryi emolii similarc, chia,r' celc rnai comple,xe, ca'golozia, brinu -
iala,, crnula!,ia, recl"ruogtin!,a ;i mfrinimial ei practici-r, inryclil.toria, ,1-i sirrl, yrazbu-
ttirl ori, uneori sint sensibili la ridicul ryi an chiar ruL simt, al rimonrlui, ci simt 1i-
ruire ryi curiozitate, posedir acelearyi facultit{,i dc irr;it:ifie, atcntie, ch.ibzuin!ti,
tlle'gere, tnernr;r'1e, imf$na!,ie, asociatie de jdei ryi ratiuni, dar [acestea siltt] in gra,cle
foarte clifc'rite. fnclivizii de aceearyi specie trec treptat, ca inteiigenf,i, de, la imne-
cilitate absolutti pin[ la o gindire superio avd. Iti sint expugi aliena,tiei rnintale,
dar mult inai ral clecit omul 30. Toturyi, mulli autori au insistat cit prin facultri-
lile sale mintale omul este separat printr-o barieril de netrecut ctc toate alimalele
inferioare. Am st,ritts in trecul, o colecf,ie de peste doufzeci cle asemenear afo-
risme, insf ele sint aproape fSrX valoare, d.eoarcce cleosebirera mar.e qi num;ru I
lol clovedesc greutatea,, clac[ nu imposibilitatea incercflrii. S-a afirmat cL nurna,i
outul estc capabil de a,meliorare progresivii, cil nurnai ci singur folose;te uneltell
sau focul, domestices't'c alte anirna,le sau posecl[ proprietate ; c[ nici un animal
rlu are facultatea d.e abstraclie sau cle a, forrna notiuni generale, d-e a fi conrytielt
cle sine si tle a se inlelege pe sine ; cd, nici un alt animal nu folosegtr: r'orbirea,
ci*I ttttttta,i ttrnul zlre sinitul frum.osului, cste tillpus capriciilor:, :l,re sim1t!-

2E l'rt'sLntttI X urruIittc (trad. cngltrzir), r-rrl. I I I,
11. l0{i.
20 lI[ bucur s[ allu cii un ginclit-or utit. rle piitl'trnziiLor
c;r dl. Leslie Stephen ( Danuinisnt utttl Diu!ttitg, Essctrl
ort Frie-thinkirtg, 187:3. p. 80), vorbind desple presupusa
barierl der neLtccut clintre mint.ea onrrrlui qi a anirnalelor
inferioarc, spune : ,,I)c fapL dilelenf.t:it care au fost sta-
triiitc nu par sd:,c sprijine pe nici un frrndamcnt mai solitl,
tl,'cit un nunriL foartc rurlc tit alLe dcoscbiri nri.lLafizir:,r
cu all"c cu.,'irrte, l)l'(.riul)l,utr)l'ca cii <laci poli tla la dorui
Ittcrttt'i difcriLc, Ilplne cliferite, cig Ir,-tbliq tlcr ag('gn tii
aibl naturi diferite. IlsLe gleu de inlelcs curu cincva care
a avul vrcodald un ciine, sau a vizuL un elefant, poatc
avea vreo lndoiali in leg[turd cu capacitatea unui animal
tlc a executa proces::le esen!ialc ale jrrdeci[.ii".
i0 Vezi f,Iadness irt Animull dc dr. W. Lauder Lintlsal',
itt,,Jottl'ital of 11"11aI Scicitct", iulic 1371,
 CAI'ACIT'ATI MtrN'IAI,E

trritrlttl clc'r'ecuilogtin![, rrtister etc., creclc in l)unurezeu ryi este clotz,t cu colt-
;tiin!it. \:oi risca eiteva observalii asupra celor rnai inrport,ante ryi inl;oresarrtg
tlintrcr aceste puncte.
Arhiepiscopul Sumneri\ sus!,inut cinclva 31 c[ nnnrai omul cs1,e capabil
de arneliorare progresiv[. I{u irrcapc discuf,ic cL cl este capabil d.e o anreliolur,e
incomparabil rnai mare;i mai rapicl5, decit orice alt anirnal, si aceast,a se dat,o-
reryte mai ales facultS,lii sale d,e a vorbi ;i de a tlansmite clescenclentilor cuno;tin-
!'ele sale clobindite. in ceea ce priveryte arrimalele, examinind in primul rhd in-
tlividul, toli eei care au avut vreo experienti, la intinclerea curselor qtil cit
animalele tinere sint captura,te mult mai ugor decit ceio b[trine ryi cd, un cluryman
se poate apropia mult mai ugor de e'le. Chiar in privin!,a anirnalelor b6trinc, estc
imposibil de a captura multe in acelaqi loc cu acelaqi fel d"e capcane sau si, lc
distrugi cu acelaqi fel cle otrav5 ; nu este toturyi probabil ca toate s5, se fi lnfrlptat
clin otravd, ;i est'e imposibil c^ toate s5, fi fost capturate intr-o capcanfl. Frin
ulmare, ele inva\d, prud"enla vdzindu-qi fratii capturali sau otrlvili. in America
de l{ord, unde animalele cu blanl au fost urrnti,rite timp indelunS'rt, ele prezint[,
dup5, mf,,rturia unanimd, a tuturor observatorilor, un grad. aproape cle necrezut
d.e perspicacitate, prud.en!5, qi qiretenie, insd, intind.erea de capcane a fost folo-
sit5, d.e at'it' de mult5, vreme, inclt in joc a intrat poate ereditatea. Am primit
mai multe descrieri dupd, care, atunci cind. telegraful a fost montat pentru prima
dal,Lr multe p[s5ri au murit lovinclu-se in zbor de sirme, insd, in d-ecurs cle foarto
pu!,ini ani ele au inv5,!at s[ evite acest pericol, vizind, ctup5, cit se pare, camaradelc
lor omorite 32.
I)acL examin5,rn gerreralii corlsectlt,ivc sau rase, nu existf,, indoialfl cL
lriisd,rile ryi alte animale clobinclesc ,si pierd tr:eptat prud.en!,a in legr"r,turti, cu
rturul si cu alli du;mani ss si f[r5, lncloiali, cd, aceastit, prudenld este in prlmul rinc].
nn obicei ereditar sau un instinct, 1ns5, in parte este rezaltatui experientei ilclivi-
cln itlc-'. IJn bun observator, Leroy u, afirmS, cL in regiunile in care vulpile
"sint,
mult vinate puii lor, cind iryi plr5sesc vizuina pentru prima datzi, sint inconte-
stabil cu mult mai pruden!'i decll, rrulpile bzitrlne in regiunile in care elc nu
sint mult tulburate.
Ciittii norytri clomcstici se trag r-lin lupi ;i gacali as $i, cu toate cd, nu au
cirytigat ca viclenie, qi poate cii, a,u pierdut ca pluden{,il si b5,nuiall, ci au progl]o-
sat, t'otusi in anumite calit5,ti morale, ca a,fecfiune, cr:eclinf[, caracter;i piotlabil
irrteligc,rrfI generalf. $obolanul comun a cucerit qi invins mai multe alte specii
in t,oatl Europa, in unetc pd,rfi ale Americii d"e l\-orcl, in Noua Zeelandil, recent in
Ii'ormozar precum ryi in China continentalii,. Dl. Swinhoe s6, care descrie aceste
ultime d.oud, cazari, atribuie victoria ;obolanu,lui cornun asupra lui Mus coni,nqa
rrtfl,l'c vicleniei superioare celui- dintli qi aceast[ din urmi, ca,Iitatc poate fi pro-
babil atribuitii, exelciliului obirynuit al tuturol facult[filor ln evitarea stirpirii
salc tle cittre ont, precum;i faptului c[ aproa,pe to!'i ryobolanii mai pufin vic]eni sarr
31 (litat de Sir C. L5'ell, ,{riliquit11 of nIan, p. 497. 3a Lcllrcs Phil. sur t'Inteltigence des ,lttitnttrr,.r, ccliIic
32 Petrtt'u dovezi supliment.are, cu rleLalii. vczi cll. noui, 1802" p. 86.
Ilouzeatt, Le.s Facultd.s ilIentales, 1872. vol. II, p.747. 35 Vczi dovezile in aceasll privitrtri in cirp. I, r'ol. I
aa lrr legirLur[ cu pirsirrile de pe iusulele oceanice, vezi a lucriilii TIrc \'arictticrt of ,lnimrtls and
Plants uncler
.,.ltrrrlrral of Rescarches during the voyagc of thc Beagle", l)omesLicr.ttiott.
lfl15, gr. 298. Ortgitt of'Specieg, ccl. ir 5-a, p. 20(). 36
,,Pt'r-rt-'. Zo,..rlog. Sor:,", 1ti64, p. 1tS6.
 DI'SCENDT]NTA OMULUI

rlalli dc tttintc lru fos1, in tnod continuu distru;i rle om. Itrste totugi posibil orr
:tlccesul frtispinclirii l qobolanului comun sL fie d"at,orat faptului ch il posecla,
tttt mai mare fgrad de-l viclenie declt speciile inrudite inainte ca el s5, fi verrit
jrt contact cu ornul. Pentru a susfine indepenclent de orice cloyaclfl direct[, ca in
tlecursul timpurilor nici un animal nu A progresat ca intelect sau in al1,e facultd,!,i
nrirrtale, este sf,, negi er.olu,tia speciilo". Am vrazat cil, dupir, Lartet, mamifereie
existente aparfinind mai multor orcline au creierul mai mare declt vechill lol
prototip terfiar.
S-a afirmat cleseori cL nici un animal nu se foloseryte de vreo unealtir,
irtsir, cimpa,zeul ln stare naturalfi, sparge [coaja] unui fruct indig'en, asernd,nd,tor cu o
nucil, cu o Piatrir, 32. Rengger 38 a invfllat cu uryurin,ti o -maimu![, amer.icanl,
sir, d.eschid[ nucile de palmier cu coaja durd,, spi,rgindu-le,
;i ulterior ea folosea
tle la sine pietre pentru a cleschide alte feluri de nuci, precum ;i cutii. Ea a 1n-
tlepi,rtat c1e asemenea coaja moale a fructelor cz,re &yoB,ll un miros nepllcut.
O alt5, rnairnuJ,s a fost inv[!at[ q[ deschidd, cu un b5! capacul unei cltii riari;i,
ulterior, a folosit b6!ul ca pirghie pentru miryca corpuri grele ; eu insumi am
r'[zut ull urangr-rtan tln5,r, care a introdus ^un bi,! intr-o cr[pi,turd,, ryi $i-a stre-
curat mina la.celS,lalt cap5,t, folosind.u-l cum trebuie, cA o pirghie. Dupd curr se
;tie, elefan,tii imblinzili clin fndia rup ramuri si le folosesc ca sX goneasc5, muqtele ;
aceea;i actiune a fost observati, la un elefant in stare naturald, rs. Am vil-
zut un urangutan tinir care atunci clnd cred"ea c5, va fi biciuit se acoperea qi se
proteja cu o ptiturl sau cu paie. in aceste diferite cazuri pietrele ryi lielele erau
folosite car unelte, insir, ele sint t1e asemenea folosite ca arme. Bre1lr ad afirm[,
tlin sursa bineculloscutului cfl,ld,tor Sc]rimper, oI in Abisinia, atunci cinrl pavia-
rtii a,partinind trnei a,numite specii (0. gelud,u,) coboar5, in bantle clin murrfi ferrtru
tr, pri,der, cimpiile,, ei intilnesc uneori bancte cle o altir, specio (0. hanuatlrytrs)';i atunci
trrmeazir o luptei. Pavianii dirr specia (1. gel,uda rostogolesc in jos }olovl,ni
tnari, pe care pa,r'in,nii 0. huntctd,trtras incearc5, s5, ii er-ite ;i a,poi amfuele speeii,
f5,clncl un zgomol, asurziLor, se repecl furioryi unii la al!,ii.-Atlnci cind insolea
pe clucele de Ooburg-Gotha, J3reh.m a lual, parte la 1n. atac cu arme cle fo6 in
contra unei bancle _cle paviani in trecf,,toarea Mernsa din Abisinia. CJa, rilspuns,
pavianii au lost,ogolit atilia bolovani de pe munte in jos, unii mar.i c2, .rti oit,p
d.e orn, incit atacatorii au trebuit sL se retragS, in grabd,, iar i,recfi,toarea a fost
c1e fapt inchisi, caravanei cltva timp. Merit5, notat cd, acegti paviani au ac-
tionat astfel colaborind intre ei. DI. Wallace at a vd,zat, in trei ocazii femele de
ulaqgltani, insoJ,it,e de puii lot, ,,rupind. ramuri rsi fructele rnari lepoase ale arbo-
r:elui d"urian cu toate aspectele furiei si provocind o asemenea pioa,ie cle proiec-
tile, care ne-a impieclicat efectiv de a ne apropia prea mult ae arboret'. DupL
cum am vilzat' de repet'at'e ori, un cimpanzell va arunca oriee obiect ce ii este
lzr, ind"ernin[, irnpotriva unei pelsoane care il jignepte ; ryi pavianul cle la Capql
Bu"nei Speranfe, mon!,ionat mai sus prepara noroi in acest scop.
. La gr'5,dina zoologic[, o rnaimu,tI care avea clinf,i slabi obirsppix s[ spargir,
nuci ctt o piatrf ryi arn fost asigurat cle cd,tre garclieni cd,1 dupi, ce folosea,
37 Savage and \Vyrnarl, irl ,,Boston Journal of Nat. se,,Indian Field", 4 nrartie 1871.
IIist.", 1843
-44, vol. I\-, p. 383. ao Tli.erlelten, .vol. I p. 79, 82.
38 Siiugetliere uun Plraguay, 1830, p. Jl - bG. al I-he TIttIug Archipclayo, 1869, vol. I, p. 87.
 CAPACITATI MINTALE

piatra, o ascunclea in paie qi nu lilsa rrici o altL maimu!5, sL o al,ing5,. Aici

utu*r'deci, icleea cle proprietate, insi, aceasti, id.ee este comun5, fiec[rui cline
oare ale un os ryi majoritd,,tii pd,sd,rilor cu cuiburile lor.
Dgcele de Argyll a2 observi, ci, fasonArea unei unelte pentru un scop spe-
cial este absolut caracteristic[, omului, qi el consid"erl c7a aceasta constituie o
pr5,pastie incomensurabilfl, intre el qi anirnale. Aceasta este fi,r5, lncloiali, o deose-
-nire
foarte importanti,, ins5, imi pare cd, este mult ad.ev6r ln sugestia lui Sir
J. Lubbock es c[, atunci clnd" omul primitiv a folosit prima oard, silexul pentru
un scop oarecare el l-a spart din intimpla,re ln buc5,!i ;i c[, a folosit, apoi fragmen-
tele asculite. De la acest pas este unul mic pinir, a sparge silexul in mocl inten-
lionat qi irn pas nu prea mare pin5, la a-l fasona in mocl rud.imentar. ff otu.si,, acest
irltim progres tretruie s[, fi necesitat lungi perioacle d"e timp, d.ac5, ar fi si, judecX,m
d.up[, inteivalll imens de timp care a trecut inainte ca oamenii clin epoca neoli-
tic6 s[, ajungd, s6 rylefuiascd, qi s[, lustruiasc5, uneltele lor cle piatrfl. Sp5,rgincl
silexul, dupd, curn de asemenea observd, Sir J. Lubbock, se vor fi prod.us scintei,
iar glefuind.u-le se va fi clezvoltat c[,Id.ur[, ; in acest fel rP&r a fi luat narytere"
cele clouf metode obiqnuite d.e,,a obline foc". I{atura focului trebuie sii, fi fost
cunoscutx, ln multe regiuni vulcanice, uncle uneori lava curge prin pd,duri.
Maimulele antropomorfe, cond.use probabil cle instinct, iqi cl5,d.esc platforme !em-
porare j ins[, d.eoarece multe instincte sint controlate in mare m[surd, d.e raliune,
cele nai simple, ca acela d.e a construi platforme, au putut s[, se transforme intr-un
:rct voluntaf qi conptient. Se rytie cL urangutanul se acoperf noaptea cu frunze
de Pand,atues, iar Brehm afirm[, c[, unul clintre pavia^mi s[,i obi;nuia si, se apere
cle cfi,ldura soarelui aruncinctu-;i o rogojini, pe cap. In aceste d"ivt-'r'se obiceiuri
vedem probabit primii pa$i spre artele mai simple, ca arhitectura ryi lmbr[clmintea
primitiv[,, arya cum au apiirut ele printre primii strfimo;i ai omului.
Abstruc,lie, Concep!,i,i generale, Co'ngtiinld, de s'ine, [ndiriclttalitate nt'itt'tttld,.
Ar fi foarte greu pentru oricine, chia,r avincl mult mai urulte cuno;tin!,e clecit
-nine, s[, determine in ce rn[,sur[, anirnalt lt-. prezitttl t'reo urmi, a acestor fzr,enlt[,,ti
mintale superioare. Aceast[ d,ificultate survitre clin imposibilitaterr, ile a aprecia
ce trece prin mintea unui rlnimal; c1e asernellea, tapt;ul cL llutorii st' tkiosebesc iu
foar1e mAre m[,sur[ pr.in inlelesul
',Dac[,
pe care lt atribuie terme'rtilor de mai stls PI'o-
voac[, o clificultate in plus. cineva al fi sil .iurlece rlupi, ctiferibele :trticole
care au fost plblicate in ultimul timp, cel tnai rIIAre accent l)al'e s[, fio plls pu
presupusa completd, absen!5, l?,pTale a capacitir!,ii cle abstr.actie sau de a fonna
no,tiuii generale. ins[, atunci clnd. un ciine ved-e un alt ciine cle la clistan![,t
**tu d.eseori clar ci, el percepe c[, este un ciine in abstract, d.eoarece de ind'at5,
se apropie intregut siu comportament se schimb[, brusc, in cazul cind- celi,-
"*
lalt cline ii este prieten, Recent, nn autor observ5, cd, toate cazurile d-e acest
fel, in sensul afirma,tiei c[, actul rnintal nu este ln esentf,, d,e -aceeaqi naturS, la
animal ca qi la oilr'constituie o pur6 presupunere. l)ac[, omul iqi formeazk no-
liunile pornite de la datele sim!,urilor, apoi acelaqi lucru il (li fac qi fanimalelel aa.
am fr"ie trt aceastii,
Atl1ci titr* spun terierului meu cn o voce nerii'bcld,toare
p' 145 9i 1-17. 4{ Dl. Hookham intr-o scrisoare citre proi, }Ias Xttil-
42' PrimeuftI L'Ian, 1800,
at I'rehistttric Times, 1865' p. '173 etc. lcr, ln ,,Birmingham News", rnai 1873.
 DDSCBND!]NTA DMULUI

lriurtcare de tnai rnulte ori) : ,,hai, hai, uncle e?" el o ia 1nc1at5, clrept un sentn c[,
ce\-rl trebuie craut'at, qi, in general, se uit5, mai lntii reped.e imprejur, iar apoi se
t,.1recle la tufi;ul cel mai apropiat pentru a mirosi d-up5, vreun vinat, insd,, neg6-
sinrl trimic, se uit5, in sus in'vreun arbore d.in apropiere d.up5, o veyeritd,. Or, ace-
ste acfiuni nu arat[, ele oare cd, e] avea in gind. vreo idee sau notiune generalir,
dupri care un animal oarecare trebuie descoperit qi vinat ?
Se poate ugor ad.mite cb nici un animal nu este conqtient d,e sine, d.acl"r,
prirr acest l,ermen se irnplic[, faptul ci, el reflecteazd, asupra, unor asemenea pun-
cte ca cle und.e vincr qi unde se rra duoe sau ce e viapa ryi moartea qi aqa mai d.e-
parte. insa, curn putern fi siguri cd, un ctine bi,trln cu o rnemorie excelent5, ryi
o oarecare capacitate d.e irnaginafie, d.upd, cum se vede din visurile sale, rlu re-
flecteaz[ niciod.atd, asupra plS,cerilor sau suferintelor sale trecute din timpul
vinl,torilor ? Si aceasta ar constitui o formfl, de conqtiin!:i d.e sine. Pe de altir,
parte, dupi curn a observat Biichner a5, cit de pulin poate exercita congtiinla
de sine sau reflecta asupra naturii propriei sale existen,te nevasta copleryi1,6,
cle munc[, a urrui s[ibatic aus braiian clegenerab, clLre foloseqte f oarte puline cuvinte
abstracte qi care nu poatc' numirra peste patru. fn general se admite cX, animalele
superioare posed.i, menrorie, atelrl,ie, asocia,tie qi chiar oarecare imaginalie qi
rafiune. Dacd, aceste facultflfi, oare se d.eosebesc mult la diferite animaler s€
pot, perfcctiona, pare foart,e probabil, tn cazal facultd,filor mai complexe, ca for-
slsle superioare de absbraclie gi congtiin![, cle sine etc. sil fi evoluat, plin clezyol-
tarea qi combinarea facultl!,ilor rnai simple. Impotriva ipoteze'lor susf,imrte aici,
s-a insistat, ck esbe imposibil do a afirma ln care punct din scara agcendernti, ani-
malele au tlevenit capabile d"e abstractie etc., insl, cine poal,e spune la car'o
virsta acest lucru se intimpl5, la c opiii noqtri mici ? Veclem cel pulin cd, ase-
mencra facultd,fi se dezvoltfl, la copii prin gradalii imperceptibile.
Este iudiscutabil eil, animalele iryi p[streazd, individualital,ea lor mintalti.
Atunci cintl rrocea mea a de;teptat o sucoesiune de vechi asociatii in miut,ea cii-
nelui menlionat mai sus, el trebuie sl-qi fi pd,strat individ,ualitatea Ba rnintalft,
cu toate c[, fiecare atom al creierului s[,u trebuie sA, fi suferit probabil cle multe
ori inlocuiri in decurs de cinci ani. Acest ciine ar fi putut prezenta argumentul
lolosit ln ultimul tirnp pentru a, zd.robi pe to!,i evolu!,ioniqtii, spunind :
r). . .]i,ii,min ac.rlasi, ln ciuda tuturor d.ispozifiilor mintale qi moclific5,rilor mate-
t'iale. . . Invl,firturrt c[, atomii ili las;i arnprL]ntele ca mo\sl,enire altor atonri, caro
preia,u locurile pe care le-a,u eliberat, conl,razice exprimareft conptientului si
tlei a,ceea este fa'lsir, i ell ester insir, irrvri!ir,tru'li necesil,rati"l rle trvolutionism, fi, irr
ctltrsecirt!ir,, ipoteza oste fa,ls'i" a6.

Vorltirea. - i\ceastir, fa,cultate fost consideratd, ca, una dintre deosebi-

rile principale d.inti'c om ryi animalele^inferioare. insd,, clupi, cum observa arhi-
episcopul Whately, un cunosci,tor foarte competent,,,omul nu este singurul
animal care se poate folosi d.e vorbire pentru a exprima ce li trece prin mint'e
;i foare] poate, ^mai
rnult sau mai pufin, lnlelege ceea ce este astfel exprimat
de nn altul" a7. fn Paragray, cincl este excit,at, Cebus az&r&e emite cel pulin gase

as Confiren ci).s srlr Ia 'I']utot'ie Durtititiie rure (tratl. l'r:rn- 46 Rrfv. dr. .I. II'Cann, Anti-Darwinism, 1869, p. 1l:i.
rcz":.i), 1869, p. 1l)2. a7 CiLlrt ir-r ,,Anlhropologicll llevierv", 186{, p. 1;rS.
 CAPACITATI MINTALE a4
It

sunete disl,incbe, care provoac5, erno{,ii sirnilare as la alte maimule. Dup5, cum cle-
clarl Rengger qi al,tii, rniqclrile trrisi,turilor felei ryi gesturile mairnuf elor slnt
lnlelese d.e noi pi ele le lnleleg parfial pe ale noasl,re. Un fapt rnai remarcabil este
cil, d.e cind a fost d.onresticit, clinele a lnvd,fat s5, latre ae. pe cel pufin patru
sau cinci tonuri distincte. Cu toate ch latratul este o arti, nou[,, f[rd, indoialir,
c5, speciile parentale siilkratice ale ciinelui lqi exprimau sentimentele prin
lipete
d"e diferite feiuri. in caz.ul ctinelui d.omestic, aoe* ld,tral,ul de impetubzitaiu,
la vind,toare, cel de rnlnie, precunl ryi miriitul; cheld,ld,itul sau urletul d.e d.esperare, "o
ca atunci cind. este inchis I urletnl nuapbea, l5,tratul de bucurie, ca atunci cind.
pleacd, la plimloar:e cu st5,pinul s,iu, qi cel foarte distinct, de cercre Bau de implo-
rare, ca atunci cind. vrea sL i se deschid5, o uqd sau o fereastrf. DupL Hou-
zeart, cale a acord"at o atentie special5, acestui subiect, p5si,rile de clrte d.omest;icg
emit cel pulin c; cluzinf cle sunete gemnificative b0.
Folosirea obirynuitir, vorbirii articulatc este insi, specific[ omului I
dar el folos:ryte, ca gi animalele ^ inferioare, strigd,te neartieulate pentru a-;i ex-
prirna intentia, ajutat de gesturi qi de miryclrile muqchilor felei b1. Acesl, lucru
este valabil pcntru exteriorrza:rea, urror sirnfir,minte rnai sirnple ryi mai vioaie,
care sint mai pu!,in legate de inteligen!,a noastr5, snperioarS,. Strigittele noastre
d"e durere, fricl,, surprindere, furie, lmpreunzi cu acl,iunile lor cor,espunzd,tollre
ryi murmurul tnarnc'i cir,tre copilnl r-li iubit, sinb mai expresive decit or.ice cuvinte;
Ceea ce tlistitlge po om dc animalele inferioare nu este intelegerea sunell,elor ar-
t,iculabe, deoarece, clupil cunr oricine qtie, clinii inleleg rirulte cuvinte ryi Imze.
In aceasi;l, privinfir,, ei stnt, in acelagi stad.iu de clezyoltare ca ,si copii in virstii
tle 'zect; la clou[sprezece luni, care ln!,eleg multe cuvinte ;i propozi\ii scurte,
d.ar nu pot articula nici un singur cuvint. Nu este sirnpla articulalie care consti-
tuie caracberul nostru clistinctir', d.eoarece papagalii qi altc. pflsX,ri posecll aceastfi,
l'acultate. $i nu est,e nici sinrpla, capacital,e de a lega anumite sunete cle anumittr
idei, cleoarece c'ste sigur czi unii papagali, care'auft'st invzilalisir, volbea,scf, lerr,gi,
fitli, greqealt"r, cttvinte d"er lucnrri ,si pursoane de intfunpl[ri;2. Anima,ierle inferioare
nrr sr) deosellcsc t1e om tlecit prin capacil,atea aproape infinit mai mare a ace-
stuia ci"cr li asocia lzlolaitl cr:lc mtri valiate sunete qi idei I aceasta depind"e, eviclenl,,
r[c dezvoltal'ca superioarir a facultir{,ilor sale nrintale.
Dupd, cnm obserl.'ii ff orne flloohe, unul din fondli,t,orii nobik:i rytiinle fl,
filohigiei, vot'ltirt'11 r,str' (, llr'l,ii, clt si lllrlrricanla berii srtlr coptul piirrii; ser..isril ill.
aE Rcrrggrr', on. cit., 1't. 15. ,,brrni dimineala", iar scurlr ,,noapLc bunii'' fieclnria cinrl
aeVezi 'l'\rc Varfuili;t,t of Aninuils artrl l>lrtiils rrnler llit'ris.':r cJlltel'rl, IIt.in\rt,r'sirrrt nitiotllllr ltccste ttrari.
l)orttesticaliorr, vui. I, p. 2i. 'fatilui lui Sir ll. J. Sulivan, el obi;nuilr si adaug-e la
60 Facultls 1[eriktles r/t,.-r AttinutLt.x, 1ii;2, vol. II,
,,bunX dirninca!a" o frazi. scurLti, care nu a rnai repetat.-o
p. 316-349. niciodati dupri moar {-ca tatllui. El a cer.L:rb violenL rln
61 Vezi o disculir, :ISr.rpra actrstui strbiect ln lucrarca ciine stririn care inLrase in camerri prin fereastra cleschisir
foart.e interesanLli a d-liri lt. B. 1'ylur' jiesearcltes in totlr,: gi a ccr'laL un alt papagal (spunind ,,papagal neastirnpi-
Early Historg of tuIankinrl, 1865, capiLolele II-i\'. ral") carc iegise din colivie qi mlnca ltrere pe masa din
52 ,\nr primit tnai multe tlescrieri antlnunfite in brrcriLirie . Yezi dc aselllenea, in acelaqi serrs, I{ouzerru
lcest sens. Amiralul Sir B. J. Sulivarr, pe clllrr il crrno:;c: clirSpro papagali, I;uculLes fuIentales, vol. II, p. 309. Dr.
t:u l[intl urr observaLor con;Liincios, rni. asigulii cu un papa- ]'[oschkau nri inforureazi ci ;tia un graur care nu gre$ea
g-al al r'ican, !inuL tintp indr:lungaL in casa taLiilui siiu, ciri.,llta rricioclati s1-runind itl rgt:ftnanl ,,bunl dimineafa" persoa-
in rnotl invariabil pe nrnllt anuiuitt: pcrsoane din cesir, nelor care soseau li ,,adio pricLene" celor care plecr,tu.
prccur)r qi pe viziLatoli . l,rr nricrrl dejrin el sprrnca I'icciruilr ,\1 prrt.ca aclluga rnai multt: cazuri aserninltor.e.
 DESCIINDEhITA OMULUI

fi fost ins[, o analogie mai adecvat[,. Cu siguran[,rat c6, vorbireir tru este u1 ilstinct
veritabil, _ deoarece fiecare limbi, trebuie inv5,!at6,53. Ea se cleosebeqte totuqi
consid.erabil d.e toate artele obiqnuite, deoareee omul a e tend.infa instinctivf,,
'
ct9
.a vorbi,._ dup[, cum veclem din ginguritul copiilor noqtri rnici, in \rreme c11
nici un copil nu are tendinla instinctivd, de a fabrica bere-, de a coace piine srru
de a scrie. De altfel, ln prezent nici un filolog nu pre$upune c[, .1rreo lim-bd, fost
^
deliberat inventat[,, [ci] ea s-a dezrroltat lncet qi inconqtlent, pas cu pas. Slnete-
tele emige cle pisS,ri prezint'fi, in mai multe privinle analogia cea mai apropiatir,
cll vorbirea, deoarece tofi membrii aceleia;i specii ernit acelea;i strigilte instinc-
tive pentru a-,,si exprima emoliile ;i toate'spdciile care clnt5, ipi erercit5, instinc-
ti"-faculti,lile lor : ins[, cintatul insu$i qi chiar strigfltele d"e apel slnt lnvirfate
de la pf,,rinlii lor naturali sau ad.optivi. Dup5, cum a clovedit Daines Bar.ringtonta,
,,aceste sunete sint tot atit c1e pulin inn[scute ca ;i vorbirea la om,,. Prim ele
ineercd,ri d*
.? ginta fi comparate cu incercirile imperfecte ale 1n1i copil
c1e a ginguritt. Pds[rile rnascule
',pot tinere continu[, s5, se exerseze sau, cllp5, cum
spun prinzfi,tori'i cl"e p[s5,ri, < de a inregistra > timp cle zece sau orlsprerece luni.
Primele incercd,ri arat5, doar rud.imentele clntatului viitor ; ins5, p-* rn;slri, ce
inainteaz6, in virstil ne d.d,m s3ama c5,tre ce tincl; qi pin5, in cele din rlrmi se poate
snung 91, iryi de sti-,'itqe sc clntatul r). Puii d.e canar care au invi,lat cintatuf unei
<<

specii clrstincte, culn sint canarii educali in Tirol, inva!5, pi transmit noul lor
cintat descendentilor lor. Ilryoarele decsebiri naturale ale cintecului la [inclivizii]
aceleiaryi specii care trd,ie sc in regiuni diferite pot fi corespunziltoy compaiate,dupfi
cum observi, Baffington, ,cu clialecte provincialett, iar cintatul speciilor inru-
dite cu toate cd, sint distincte, poate fi comparat cu limbile raselor umale dis-
tincte. Am dat arndnuntele cle mai sus pentru a ardta cir, o tendin!f,, inst,inetivir,
de a dobindi o artir, nu este earacteristic[, omului.
in leg5,tur[,_ cu. originea vorbirii artieulate, dup[, ce am citit, pe tle o parte,
Iueri,r'ile ertrem cle interesante ale d-lui Hensleigh Wedgwoocl, iev. F. liarrar
ryi prof. Schleiclh€r
nn, iar pe de alt5, parte renumitele prelegeri
ale prof. IIax
Miiller, nu pot pune la indoiald, faptul cd, vorbirea iryi rlatoreazi, originea irnita-
liei ryi modificirii diferitelor sunete naturale, vocilor altor anirnale p1 strigdtelor
instinctive ale omului insu;i, ajutate prin semne $i gesturi. Atunci cind. ou oo*
ocupa de selecFia sexual5,, vom vedea cd, omul primitiv sau mai bine zis primul
strd,moq aI omului qi-a folosit probabil mai intii vocea procluclnd- aclevfirate caden-
!e muzicale, adici, cintind, aga cum fac in prezent unii giboni; ryi, printr-o analo-
gie foarte rdspinditfi, putem conchide clt, aceast5, facultate a fost exercitatfi, ma,i
ales in timpul perio_rdgi jocului nupfial, cd a exprimat diferite emofii, ca d.ra-
goste, getozie, triumf, qi a servit pentru a proyoca pe rivali. Este de aceea proba-

63 Vezi clteva observalii bune ln aceasti problemtr de ln ,,Ann. dts

prof. Whitney ln Oriental and Linguistic Sfudies, 1873,
p. 354. El observi ctr dorinla oamenilor de a comunica
lntre ei este forla vie care, la dezvoltarea vorbirii
atlt congtient, clt ;i inconrstient ; congtient ln
,,lucLeaztr.
privinfa scopului imediat de atins, incongtient ln leg[turl
cu consecinlele ulterioare ale actului".
6a Onorabilul Daines Barrington, ln ,,Philosoph.
'Iransactions", 1773, p. 262. Vezi de asemenea Dureau
de la Malle, Sc. l{at.", seria a 3-a, zoolog.,
vol. X, p. 119.
55 On the Origin of Language de FI. Wedgrvood, 1866.
Chapters on Languace de rev. F. W. Farrar, 186b. Aceste
Iucriri sint exLrem de interesante. \rezi documentelc
De la Phys. et de Parole, Albert Lemoine, 1E05, p. 1g0.
Lucrarea asupra acestui subiect a defunctului prof. Aug.
Schleicher a fost tradustr in englezi de dr. Bikkers, sub
titlul Darnrinism testetl by the Science of l.anguage, 1869.
 CAPACITATI MINTALE

bil cir irttitarea strigi,telor muzicale prin sunel;e articulatc a clat naptere la
cuvintc cxplinrinct cliferite enrolii cornplexe. Tenclin,ta putcrnicir, la rutleio noas-
tre cele ntai ilnroliate, maimufele, la icliolii rnicrocefali '-", precurn qi la ra-
sele umane si,lbatice, d.e a imita orice aud, meritd, atenlie, ca avincl iegd,turi,
cu subiectul irnitaliei. I)eoarece rnaimulele inleleg cu siguranl5 mult din ceea
ce li se spune clo cftre om si emi.1,, in stare sfl,tbaticd, cltre semenii lor strigfite d.e
alarmf,, in caz cle pericol 5? qi d.eoarece pisl,rite de curte d.a1 avertismente dis-
tincte de pericol_cle pe sol sau din aer fanunlind plezen!,a] uliului (ambele pre-
gum qi_ un al trcrilea si,rigd,t, inieligibil ciinilor) ;8, oare rrreun animal excep!,ional
cle inteligult, sernfnlncl cu maimuf.,a, nu a jmit,at el rigetul unui animal cle
lrradir,
comunicind. astfel semenilor sd,i maimule natura pericolului care aroetrin-tfl ?
Acesta ar fi fost primul pas spre formarea rrorbirii.
Deoarece \rccea a fcst folcsitfl din co in ce mai mult, organele vocale tre-
buie sX, se fi int5,ri.b ryi perfectat, in conformitat;e cu principiul efectelor rnoqtenite
a19 f_olosirii, si a,ceasta trebuie sd, fi reacfionat asupra facultilii de r-orbire. Rapor-
tul dintre folosirea continu[ a vorbirii,yi dezvoitarea creierului a fcst insi, tArX
iitdoiali, mult rnai important. Facultirtile rnintale ale vreunui strdrnory primitiv
al omului treltuie si, fi f c st rnult mai d.ezvoltate c1e clt la oricare rnaimufd, eiistentil,,
lnainte chiar ca csa ur:ai iiriperfect[, formd, cle vorbire sd, fi fcst folositii, ; putem
lnsd, aclmite f[ri, gr:ijl cti folosirea continuX, ;i imbun5,t6firea acestei facultn{,i
3,
ac!io11,t tsupla minfii lnsi;i, clindu-i posibilitatea si incurajlnd-o s5, facd, lung.i
inlir,nfuiri d.e iclei. O lnl5,ntriire complerrl cle iclei llu poate fi fircut5, f|,ri ajutorul
cuvintelor vorbit,e sau t[cul,e, dupil curn un calcul lung iru poate fi f[cut fird, folo-
sirea cifrelor ryi algebrc'i. Se prlrt-r, de aselnenea, c[, o inlX,nfuire chiar obirynlitd,
cle idei aproape cir, necesit[ sau t ste consiclerabil uryuratii, c1e o formir oarecar.e
de vorbire, cteoarece fata surd.o-rnut5, qi oarb5, Laura Briclgrnan a fost, observatfl
rniqcindu-;i clegetele pe cincl visa 50. Totuqi, o lungi, succesiune cLe idei pline tLer
viafii ryi legate intre ele pot treeo prin minte f6ril ajutorul vreunei forme c1e vor-
bire, dupl, culn putem decluee din miscirile ciinilor pe cinrl ei viseaz[. r\nt vilzut,
rle asernenea, cri unele artimalc sint capabile sL juclece intr-o anumitX, rntrsurl,
evitlent fli,r5 ajutonrl vorbirii. L.ieg[tura intinrii, dintre creier, clupd, cum ester frourn
rlezvolta,t, ln troi, si facultatea rle vorbire este a,r'Ltat:i in mofl cllar in acele oc,zrlri
curioase cle mala,cl.ii ale creierului unde vorbirea este in special afcrct:rtri, ca, atunci
cind" facultaten tle aducere aminte iu substa,ntivelor este pierrluti, pe cincl rrlte
cuvint,e pot fi folosite corect sau atunci clncl substantivele clintr-o anumitt-r, c.lasir,
sau toate, afari, de literele iniliale ale substantivelor ;i numelor proprii, sint,
uitate 60. Este mai probabil ca folosirea continud, a organelor rnintale ryi vocale
sd, d.uc[, la modificflri ered.itare in structura ryi func,tiunile lor clecit in cazul scri-

56 Vogt, l.Iemoire sur /es fuIicrocdphales, 1867, p. 169.
ln legdturi cu sllbaticii arn prezental citcva lapte in
Incrarea ntea ,rJournal of Researches", eLc,, 1845, p. 206.
57 Vczi dovada clarl in aceastl problern[ in cele doui
lucrlri citaLe atit de des de Brehur gi Rengger.
5E lfouzeau d[ o clescriere foartc curioasi. a obselva-
{-iilor sale asupra acesLui subiect in lncrare a lrLtcttllds
XIentales cles Anim.aur, vol. II, p. 3{E.
5e \rczi observalii asupra acesLui subiecL de dr, llautl-
slcy ?/ie Plrysiology anrl Patlnlogg oI l.Iinrl, ccl. a 2-a,
1868, p. 199.
60 S-au inregistrat nrriltc cazuli curioase. \'czi r{c
cxernplrr rlr. IJiiternarr On Apltusia, 1870, p. 2i, 31, 53,
100 etc. I)e asernerrca Inquiries Conccrning tlrc Intellec-
IucLl Poruers, dr. Abercrornbie, 1838, p. 150"

?-c.t46
8rl DESCE$IDENTA OIITULUI

sului, care depind.e par,tial d.e forma miinii qi parlial de clispozilia psihic5,; ryi
scrisul manual este cu giguran!5, ereditar 61.
Mai mulfi autori, ln special prof. Max Miiller ut, &r insistat recent [asupra
faptuluil cd, folosirea vorbirii implicd, facultatea de a forma idei generale ryi cd,,
d.eoarece nici un animal nu se presupune si, aibi, aceastd, facultate, o barierd
d,e netrecut se formeazS, lntre eI pi om 63. in tegd,turi, cu animalele, a,m incercat
mai sus s[, ard,t ei, ele au aceast5, facultate, cel pulin lntr-un grad. rud.imentar,
incipient. fn ceea ce priveqte copiii intre ze,ce pi unsprezece luni qi surd.o-mu,tii,
imi pare d.e necrezut, ca ei sd, fie ln mdsurS, sd, lege anumite sunete de anumite
id.ei generale attt d.e reped.e precum o fac, d.acd, asemenea iclei n-ar fi fost
formate in prealabil in rnintea lor. Aceeaqi observalie poate fi extinsi pi la
animalele mai inteUgente ; d.upf,, curn observS, dl. Lesiie Stepher un, rrun 'ctittu
iqi formeazd, o nofiune general5, asupra pisicilor sau oilor qi cunoaqte cuvintele
corespunz[,taare tot atit de bine ca qi un filozof, iar capacitatea c1e a inlelege
este o d,ovad"i, d.e intetigenfa vccald, tot atlt de bund,, cu toate cd, are un gracl
inferior t ctu ryi facultatea d.e a vorbi".
I.Tu este greu d.e v6,zut' d.e ce organele folosite acum pentru vorbire au
fost inifial perfecj,ionate pentru acest scop mai curind de clt oricare alte organe.
Furnicile au o capacitat e consid.erabild, de interccmunicare prin antenele lor,
dupl sum a ar[,tab lfuber, care a consacrat un capitol intreg limbajului lor. Noi
am fi putut folosi d,egetele noastre ca instrumente eficiente, deoarece o persoan[,
antrenatd, poate transmite unui surd. fiecare cuvint dintr-un d"iscurs rostit la
o lntrunire publicd, ; ins[, pierd.erea miinilor noastre, folosite in acest fel, ar fi
constituit un inconvenient serios. Deoarece toate mamiferele superioare posed.[,
organe vocale, construite dupd, acelapi plan general ca al nostru qi care serrresc
aa mijloc d.e comunieare, este f5rd, ind.oial5, probabil ci, aceste organe ar con-
tinua s5 se dezvolte d.acd, ar fi neces&rf,, o imbuniti,fire a capacit5,fii de comu-
nicare, ceea ce s-a realizat cu ajutorul organelor invecinate ryi bine adaptate,
anum,e limba qi buzele 66. Faptul cf,, maimulele superioare nu folosesc organele
lor vocale pentru yorbire depinde fdri, lndoial5, c1e aceea c[, inteligenla lor nlr
a progresat suficient. Faptul cd, au organe care, pr'intr-o practicri indelungatfi,,
ar fi putut fi folosite la vorbire, eu toate e5 nu sint astfel folosite, este similar
.r The Varlation of Animals and Plants under Dontes- [iona f{r[ o unealtd. Porninrl tle ]a o ast[tl cltr concelrfitr
tication, vol. III, p. 61. el nu poate evita cele mai grave paracloxuri ale lui lliiller,
a, Conferlnte despre Mr. Darwin's Philosophg ol ci un copil mic infant (in-fans - carc nu vorbegLe) nu
Languager lS?3, este o fiinli omeneasci, gi c[ surdo-mulii nu doblndesc
.t Aprecierea unui distins filolog, ca prof. Whitney, ratiune pln[ ce nu lnvati sd-gi risuceasc[ degetele pentru
are mult mai mare greutate In leg{tur[ cu acest punct a imita cuvintele vorbite". Max nltller prezint[ in litere
declt orice ag putea spune eu. El observtr (Oriental and cursive (Lectures on fuIr. Darwin's Philosophy of Language,
Linguistic Studies, 1873, p. 29?), vorbind despre p{rerile 1873, a treia conferinli) urmtrtorul aforism : ,,Nu existi
lui Bleek: ,,Deoarece pe scara cea mal lnaltd, vorbirea glndire l5r[ cuvinte, dupi cum nu existl cuvinte firit
este auxiliarul necesar rl gtndirii, indispensabil pentru glndire". Clt este rlc stranie definilia care se d[ aici cuvin-
dezvoltarea faculttrtii de glndire, a clarittrtii, varietltii tului gtndire I
gi complexit{tii cunogtiintelor, pentru sttrplnirea deplini 3{ Essays on Free-lhittkirtg etc. 1873, p. 82.
a congtiintei; de aceea Bleek ar fi fost bucuros sd consi- .5 Vezi clteva observafii juste ln aceastd privin{ri
dere glndirea ca fiind absolut imposibilE fdrtr vorbire, ale doctorului l{audslt 5' 'f lrc Phgsiologg and Pathologg
identificlnd lacultatea cu instrumentul ei. El ar fi putnt of XIind, 1868, p. 199.
rlirma tot attt de judicios ctr mtna omului nu poate ac-
 CAPACTTATT rlfrNTAl,ri 81

cazului rnultor plsdri oare poseclf ol'gane ad.aptate pentru cintal, rti totu;i nu
cintd, niciodat[. Astfel, privighetoarea ryi cioara au organe vocale la fel con-
struite, elo fiincl folosite de prima pentru cliversitatea cintecului €i, iar d.e cea
d.e-a cloua numai pentru cronc6nit 66. Dac5, s-ar pune intrebarea cle ce la maimule
inteligenla nu s-a dezvoltat ln acela;i gracl ca rsi la offir ca rri,spuns nu se pot
ind.ica decit cattze generale gi nu este rezonabil s[, se arytepte vrelln rlspuns
mai precis, avind in vedere ignoranla noastr5, privincl stadiile succe.sive d"e
d.ezvoltare prin care a trecut fiecare fiin![.
Formarea de diferite lirnbi ryi cle cliferite specii ryi clovezile cil ambele
s-au clezvoltat printr-un proces treptat sint curios d e paralele 6?. Putem insf,
urmiri formare a multor cuvinte mai departe in timp cleclt fformarea] speciilor,
d.eoarece ne clflm seama cum ele au luat naqtere de fapt, clin imitarea a d.ife-
rite sunete. Gisim in diferite limbi omologii izbitoare, clatorate comunitf,lii
clescendenlei, qi anaiogii datorate unui prcces similar cle formaf,ie. Moclul in
care anumite litere sau sunete se mod.ific6 atunci clnd. altele se mod.ificd, searn6n6
foarte mult cu creDterea corelatil. in ambele cazuri avem cled.ublarea pir'r,ilor,
efectele folosirii ind.elungate ryi a;a mai departe. Prezenla frecventd, a unor i.udr-
mente, atlt la limbi, cit ;i la specii, este qi rnai lernarcabilA. Litera nt, in cuvintul
&rvb (sint) inseamnd, f (eu) ; a$a incit in expresia I am (eu sint) s-a p6strat un
rud.iment inutil. De asemdnea, la scrierea unor currinte se pdstreazd, deseori litere
ca rud.imente a,le vechilor forme d.e pronunfare. Limbile, intocmai ca pi orga-
nismele, pot fi clasate ln grupe subord.onate altor grupe qi pot fi clasate fie
natural, d.upd, d.escenden,td,, fie artificial, d,up[, alte caractere. Limbi qi d.ialecte
d,ominante se r[spind.esc in mocl larg qi d.uc la disparifia treptatl, a altor timbi.
Dup5, cum observd, Sir C. Iryell, o limb6 t c& ryi o speeie, o d,atd dispd,rut5,, nrr
m?i reapare niciodatd,. Aceeagi limb5, nu are niciodatd, d.oud, locuri c1e naptere.
Limbi distincte se pot lncruciqa sau contopi oe. Yedem variabilitate in fiecare
limbi, qi cuvinte noi apar nelntrerupt, tns5,, cleoarece memoria are o Iimitd,,
cuvinte izolat'e, e,a qi limbi tntregi, dispar treptat. Dupi, cum bine observat
Max Miiller 6er ,,exist6, in fieeare limbd, o lupti, neintrerupt5, pentru^ existenftr,
intre cuvinte qi forme gramaticale. tr'ormele mai bune, rnai scurte qi rnai ugoare
clptigil in mod constant d,ominanfia pi igi datoreazd, succesul propriilor lor virtuli
inerente". La aceste cauze mai importante ale supravieluirii anumitor cuvinte
se pot adiuga simpla noutate qi mod.a,, d.eoarece in mintea omului existi, o
predileclie pentru ugoare mod.ificdri ln toate lucrurile. Supravieluirea sau p[s-
trarea anumitor cuvinte favorite in lupta pentru existenf,fl reprezinti, selec,tia
rratural5,.
Construclia extrem cle regulatd, gi uimitor cle complexd, a limbilor multor
nafiuni sf,lbatice a fost d.eseori prezentatd, ca o clovadi, fie a originii d"ivine a
60 Nlacgillivray, Ildsl. of British Rirds, 19119, vol. II, 67 \'ezi paralelismul foarte in[eresant dintrt: clezvol,
p. 29 : IJn excelent observator, dl. tslackwall, arati. cti tarea speciilor gi-a lirnbilor, prezentat de Sir C. Lyell
larca lnvali sd pronunfe cuvinte sirnple sau chiar pro- in TIrc Geolog. Iluidences of lhe Anliquitg of nIan, 7883,
pozifii scurte mai ugor declt orice alti pasirre blitanicf, cap. XXIII.
totugi, adaugi el, dupl un studiu lndelungat gi aminunlit 8E Vezi observafii ln acest sens, de rev. I.'. \\r. Iian'ar,
al obiceiurilor ei nu a constatat niciodatl c[ ln stalc lntr-ttrr articol interesant, intitulat Philologg and Dar-
naturali larca ar fi prezentat vreodati o capacitate neobi;- tuittisttt, in ,rNature", 21 martie 1860, p. 528.
ntriti de imitalie, Researcftes in Zoology, 1834, p. 158. 69
,,Nature", 6 ianrtat'ie, 1870, p. 237,
32 DESCEAIDENTA OMUl,Ur

acestor limbi, fie a nivelului ridicat d.e cultur'fl ;i a civilizzrliei anterioare a in-
terneietorilor 1or. Astfel, F. von Schlegel scrie : ,,La acele limbi care par si fie
situate la nivelul cel mai jos aI culturii intelectuale obselv[m frccvent un gracl
foarte lnalt qi perfeclionat d.e art5, ln structura lor gramaticalir. Aceasta se in-
timpld, mai ales in cazal lirnbiior basce, lapone qi aL mai muitora rlintre cele
americane" ?0. Este ins5, cu siguranfi, greryit cle a vorbi d.e vreo limbir ca, cle o
aftd,, in sensul ci, ar fi fost format5, ln mocL elaborat qi metoclic. in prezent,
filologii adndt c5, declinirile, conjug5rile etc. au existat inilial su.b f orm[, de
cuvinte distincte, unite ulterior qi, deoarece asemenea cuvinte expriini raporiurile
cele mai evidente intre obiecte gi persoaile, nu este surprin zil,tar c^ ele s5 fi
fost utilizate de oamenii celor nai muLte rase in cele mai vechi tirnpur'i. Oii
clespre perfeclie, exemplul urmitor va ari,t'a cel nrai irine cib d.e ugor putc^ nl
greryi : rlneori un crinoid constil clin nu mai pulin de 150 000 c1e plXcute zr dis-
puse toate intr-o simetrie perfcctzi radiar6 ; un naturalist nr1 consitleril insir un
animal cie acest fel ca fiind mai peifect clccit t1n animal cLr simetrie bilateralfl,
qi cu un num['r relativ mic cle p[rfi, clintre oare slnt asemd,nS,toare lntre ele
nurnai cele d.e pe p[rfile opuse ale corpului. El consid,er5 pe bunir clreptate clife-
renlierea rsi specializarea organelor ca un criteriu cle perfectiuile. La fel ,1i ou
lirnbile : cele mai sirnetrice gi complexe nu trebilie considerate ca superioare Jim-
bilor neregulate, prescurtate qi corcite, c& e au irnprumutat, cuvintc erpresiv.e
si forme de construclie folositoare cle La cliferite rase cuceritos.,re2 cucerite sau inf-
grante.
Din aceste citeva observalii imperfecte conchiil c;5 consi'rucf,ia ext,rem cle
complexd, qi d.e regulatk a multor limbi barbare nu constituie o clovacLir, cra ele
lgi rlatoresc originea unui act special al crea!,iei t'. $i, clup[ curn an] vd,zut, nici
facultatea vorbirii articulate nu constituie prin ea ins}"yi o obieclie d"e netrecut
impol,riva pi,rerii c5, omul s-a clezvoltat clintr-o formd, inferioard, oarecare.

Simlu,l t'rumost,tlu't,. - S-a declarat c[, acest sinit cste caractcristic ornu]ui.
Aici nri, refer numai la plfcerea pe care o ofer'fi anurnite culori, folure ryi sunete
rsi care pot fi potrivit clenumite un sirn! al frnrnosului ; la oilmenii cultiva!,i,
asemenea senzaf,ii sint ins:i intim asociate cu iclei ryi inl[nfuiri tle gincliri complere.
Atunci cincl ved"em cd, rnasculii unor pfl,sLri prezintir, inten,tionat penajullor gra!'ios
l+au eulorile lor splenciid.e in fala femelei, in vterne ce alte plisirri, care tnl sint
asl,fel, impod"obite, nu fac o ast,fel c1e prezent,are, este peste putin!,ir, sil t,tr indo-
ie;ti c5, ea ad.rnirri frumuselea partenerului ei mascul. l)eoarece pretufincletd
femerile se impod"obesc cu aceste pene, frum.use!,ea unor asenrenea ornarnente ttu
poate fi pusd, la tnd"oiald,. I)upd, cum vom ved.ea mai tirziu, cuiburiie de colibri ryi
locurile unde se d"esfflqoar[, jocul nuplial al pisirilor de umbrar din Australia
sint lmpod"obite cu gust cn obiecte viu colorate, ceea ce dovedeqte c6, ele trebuie
si, simtd, o oarecare pld,cere la privirea unor asemenea obiecte. I-,,a marea majoritate
a animalelor ins5, gustul pentru frumos este limitat, d.upi, clt ne putem d.a seama,
la atracliile prezentat,e d.e sexul op,:s. Acordurile clulci rev[rsate cle rnasculii
?0 Citat de C. S. Wake, Chapters on foIan, 1868, p. 101. ?? Vezi citeva obscrvalii bnnc asupra sirnpliiicirii
?r Brrcl<land, Bridgeuctter Treatise, p. 47I. lirrrbilor ale ltri Sir J. I-ubbocl<, Origin of Ciuilisatiott,
1870, p. 278.
 CAPACTTATT MrN'rALE

tlrultor irirs['ri in per:ioacla c1e dragost,e sint cu siguran!5, aclmirate d.e fernele,
r-lover:i despre a.,cest fapt fiincl prezentate mai jos. I)ac5, pS,sd,rile femele ar fi fost
incapabile sii, aprecieze culoliie, podoabele ;i vocile frurnoase ale partenerilor
lol rnascilli, toatd, rnunca ryi grijape care acerytia din urmir, o clepun prezentlnd.u-,yi
farmecele in fal;a femelelor ar fi fost irosite, ceea ce este inrposibil de ad-mis. Pre-
supun c:i nu se poate explica d.e ce anumite culori vii pror'oacd, pl5,cere, precum
ryi de ce anumit,e arome qi parfumuri sint plircute ; obiceiul are insd, o oarecare
legd,turd, cu rezultatul, d.eoarece ceca ce la lnceput este clezagreabil sim,turilor
noastre clevine pind, ln cele din urm5, plircut, iar obiceiurile sint mo;l,enite. in
legi,turt"r, cu sunetele, I-Ielmholtz a, explicat intr-o anumit5, misurS, pe principii
filozofice tle ce arrnorriile ryi airuruite cad.enle sint pl[cute'. ins[, pe lingl &,coflst,tr,r
sunete ca,l'c lcvin frecr.ent la interr,'a,le neregulato sint foal'te clezagreabile, dup[,
cum va ad.nrite oricine a ascultat noaptea b5,tdile neregulate ale unui oclgon pe
bordul unei corribii. ,tcela;i principiu pare s5, inl,re in joc ;i in cazul ved.erii,
cleoarecc ochiul preferri simetria, sau forrne cu oarecare repetare regulati,. Moclele
tle acest fel sint folositc, cle szilbaticii cei rnai inferiori ca ornArnente ryi s-au der,-
r.oltal, prin serlecfir: sexua,iil pentru impoclobirea unor animale rnascule. fncli-
Lc-'rent c1ac5, putcirn sau. nu sir, expliclm pld,cerea astfel oblinutra prin vraz sau o,ru.,L,
toturyi cmul osi multe dintre animalele inferioare sint la fc'l de satisficuli c1e
acc'learyi culori, nuan!,e ,si forme gratioase ;i cle acelearyi sunete.
Gustul perntru frumos, cei puf,in in ceea ce prive;te frumuse!,ea feminin[,
uu etre itr mintea omului un caracier special, tleoarecc el diferd, consiclerabil la
tlifel'itt'lo rase umAne si nu este a,bsolut acela;i chiar l:r, ciferite naliuni ale aceleia;i
t'ase..iutleciittl tlup5, ornarnentele hickraso si nurzicla, tot, atit c1e hicloasl ad.miral,cr
tlo rnaioritatea stilbat,icilor, s-ar putea susfir-re cir, sinrlul lor estetic nu. crste a,tii,
cle clezvoltat ca lil annmite animale, ca cle exornplu la pislri. Evident c[, nici urr
anirnal nu ar fi capabil s[ er,d"miro Asernene?. scene c& cerul noaptear rL peisaj
frurnos sir,u muzic5, rafinat[; insir, asernenea gusturi superioare sint clobinilite
prin cultu rir ;i clepincl cle as'rci:aJ,ii cornplexc ; ele nu sint apreciate de barbari sa,u
de persoane neechLcate.
Multe cl.intre facultir,lile caro au fost, c1c, un folos nepreluit pentru amolio-
l'altla, progresir.l, cum sint facultatea de imaginalie, uimire, curiozit ate, un
sim! neclefinit al frumosului, o tenclinfil spre irnitalie, d"ragostea de ctistraclie
sau uoutater rr a putut cla greD in a cluce lil modifiod,ri capricioase c1e obice-
iuri ;i nrotle. M-zlrn leferit la acest punct cleoarece recent un autor zs a caracte-
fizat' iir mocl ciuclat Caytricirtl ,rctu una d"intre deosebirile cele mai rsmarca,bilc
;i rnai tipice clintre sdlbatici qi anim.ale". insd, nu nun;ai cf,, putem inlelege parlial
cum se face c5, omul clevine capricios clin caaza cliferitelor influenle contra-
clictorii, ci ci, animalelc inferioare slnt qi ele, dupii, cum vorn vedea ulterior,
ca,pricioase ln afecliunile, ar.ersiunile lor:, precum ryi in privinfa simtului frunro-
sltiui. Existir de a cr]renerJ nrotir.e d.o r bilnui cit, ;i lol le place nouta,tea pentnr
e& insirryi.

Cred'inlcc An Du"mnezeu,
-in Iteli,gie. I{u exist[, dovad.d, c[, omul era inilial
clotat cu cred"infa inil!5,toare existenta unui Dumne zea atotputernic. Exisl,5,
?lt ,,'l'ltc Spccta[or"', { tlcccrrrllric 1E69, p. 1130.
8{ DESCENDTiNTA OMULUI

clin colltra. clovezi abuntlente, provenind uu cle la cfl,Ifltorii grdbi,ti, ci d.e la

oantenii care an locuit timp inclelungat printre silbatici, ch au existat qi inci,
tnai existri numeroase rase care nu au nici o idee despre unul sau mai mulli
dutnnezei gi care nri zl,u nici nn cuvint in limba lor care.s[ exprime o astfel de
iclee ra. Problema este clesigur complet distincti, de aceea mai inalt[, dac5, exist5,
uil creator ryi stfipin al universului, qi aceasta a fost rezohatd, afirmativ de unele
clintre minf,ite cele mai luminate care au existat vreod.atd,.
Totu;i, tlac[, iuclud.em ln termenul ,,religie" credinla in puteri nevdzute
sau spirituale, cantl este complet d.iferit, cleoarece aceastd, credin!tr, pare s5 fie
unanimFa la rasele mai pulin civilizate. $i nici nu este greu de a inlelege cum
a apd,rut. De incLatd, ee facultilile importante ale imaginafiei, uimirii qi curiozi-
t5,!ii, lmpreun[, cn o oarecare capacitate de jud.ecatd, s-au clezvoltat parfial,
omul trebuie sil fi dorit,, in mod natural, sil inleleag6 ee se lntlmpli, tn jurul luiryi
trebuie s5 fi med"itat in mocl vag asupra existen$ei sale proprii. Dup5, cum a
observat dl. 11. Lennan ?", ,,omul trebuie s5 scornease5, pentru sine o oarecare
explica!,ie a fenomenelor viefii $i, juclecind. dup5, universalitatea ei, ipoteza cea
mai simpld,, qi prim& c?,r€ s-ar prezenta oamenilor pare sd, fi fost cf,, fenomenele
naturale slnt atribuite prezenlei ln animale, plante qi lucruri pi in forlele naturii
a unor asemenea spirite care indeamnfl, la acfiune t ctu cele de care oamenii slnt
conrytienli cd, le posed5, ei inqiqi". Este d.e asemenea probabil, dupd, cum a ardtat
dl. Tylor, c^ visele sd, fi d.at mai tntli naqtere noliunii d.e spirite, deoarece
silbaticii nu fac ugor distincJ,ie intre impresiile subiective gi cele obiective.
Atunci cintl un sllbatic viseazI,, el crecle c[ figurile care li apar in fa!,fl au venit
cle la distanfi, si sta,u cleasupra lui sau c[ ,,sufletul celui care viseazS, pleacii, in
cfi,lftorie pi se intoa,rce aca,s5, en amintirea, ceea cc a vilztttl'16. insd, atita
timp cil, facult,S,,tile rle imaginafie, curiozitate,^juclecatd, ('tc. nu fuseserl, d"estul
tle bine dezl.oltate in mintea omului, visurile sale nn l-a,r fi f[cut s[ cread"6, in
spirite rnai mult declt un ciine.
Tendinf,a la sllbatici de a-qi irnagiua c[,obiecte,1i forle naturale sirrt insu-
flef,ito de esenle spirituale sau vii este poate exemplificatir, de un mic fapt pe
cr,re l-a,m obserrat cinch'a I ciinele meu foarte sensibil, adult, era, culcat pe peluzfl,
int,r-o zi cald d, qi liniqtitd,, ins6 la o micii, distanfd, o a,diere uryoard, mi;ca din
cintl in cind- o umbreld, de soare desehisfi', cflreia ciinele nu i-ar fi dat absolut

?{ \'ezi un articol excrlent tkrslrLc acr:st subiect dc
rcv. I,'. \\:. Irarrar ln ,,AnLhropological Review", august
186,1, p. CCX\:II. I'entru alte fapte r-czi Sir J. Lubbock,
l')relistoric'f imes, cd. a 2-a, 1869, p. i61, gi rn:ri ales capi-
tolele desprc rcligic ln lucrarca si{ ()rigitt of Ciuilisu-
/ion,1870.
i5 I.he ll'orship of Animals attd Pluils, lu ,,Iiorttrightll'
Review", 1 octombrie 1869, p. 422.
?c Tylor, Earl11 History of Xlankittd, 1865, p. 6. \'ezi
de ascrnenea cele lrei capitole izbitoare asupra dezvoltlrii
religiei ln Origirt of Ciuiliscrtion, 1870, a lni Lubbock.
La fel, cll. Herbert Spencer in eseul slu ingenios din ,,Fort-
nightly Revierv" (1 rnai 1870, p. 535) explic:l cele mai
priuritivc forrne de crctlin!ir religioasi din toatil luntea,
prin faptul c[ omul este conrlus tle yise, unrbre qi alte
cauze, se consideri cle esentl clubli, corporalti qi spili-
tuali. Deoarece fiinta spirituali estc presupus:i s[ existc
gi dupir moarLe Ei s[ fic puternicir, ea este hnbllnzitl
prin diferiLe daruri gi ceremonii gi ajutorul ei este invocat.
Iil mai alatd apoi c[ numele sau porcclele datc de la
vreun animal sau obiect prirnilor strimogi sau fondatori
ai unui tlib slnt presupuse dupfl o perioadl lndclungatii si
reprezinte adeviratul strdmog al tribului ; gi se crede
atunci c{ ln mod natural un asernenea animal sau obiect
lnc{ mai existtr ca spirit qi e considerat ca sacru gi vcnerat
ca un dumnezeu. Totugi nu mi pot opri de a blnui ci
existd un stadiu, tnc[ nrai timpuriu gi mai rudimentar,
clnd se credea c{ origice arltattr putere sau migcarc este
lnzestrat cu o lormf oarecare de viat[ 6i cu faculti{i
minLale analogc cu alc noastrc proprii.
 CAPACITATI MINTALE 85

nici o atenf,ie clacd, ar fi fost cineva lingi, ea. A$a fiind., de clte ori umbrela Be
rniryca pufin, ciineler mirlia cu furie ;i li,tra. Cred. cL el trebuie sd, se fi gindit
irr motl rapid ryi incongtient ln sinea sa cd, mipcarea fird, rrreo eauz6, aparenti,
inclica prezenla yreunei forte vii stranii ,si ci nici un st6in nu avea d,reptul s5, fie
pc teril,oriul s5u.
Credinla in fo_rfe spirituale se transform5, ugor ln credinla ln existenla
nnuia sa,n a mai multor clumnezei, avind, in ved.ere cd, si,lbaticii atribuie spiri-
telor in mod natural acelearyi pasiuni, acseagi dragoste d.e rS,zbunare sau cea mai
simplS, formd, de dreptate ryi acelea;i afecfiuni pe care le resimt ei tnpiqi. in aceastd,
privin![,, fuegienii par sd, fie intr-o stare intermed"iar5,, lntrucit, atunci clnd
chirurgul de pe bordul lui ,,Beagle" a, lmpupaat; niqte rd,fupte pentru colecfie,
York Minster a declarat in rnodul cel mai tolernn : ,,Oh, d"-le Bynoe, multd,
ploaie, multi, zir'7tad6,, sufl5, mult" I ;i aceasta era evid.ent o pedeapsI, meritatd,
pentnr irosirea de hran5, perrtru om. Acelaqi sir,lbatic istorisise cum, atunci clnd
fratele sd,u a omoril, ult ,offi sdlbatic", furtu ni au bintuit timp ind"elungat, a
crazut' mult5, ploaie qi zir,pad.i. Totupi nu am putut d.escoperi nioiod.ati, cu fuegienii
sL cread.d, in ceea ce noi am numi un Dumnezeu sau si, practice weun rit religios :
iar Jemmy Button suslinea cu putere, cu mtndrie indreptd,titd,, ci, nu exist5,
nici un drac in tara sa. AceastS, ultimd, afirmafie este cu atit mai remarcabilS, cu
cit la sirlbatici credinla in spirite rele este rnult mai comun[, d.ecit in spirite bune.
Sim!5,mlntul d-e evlavie religioasd, este foarte complex, constlnd. d.in dra-
goste, Fillpunere d.eplind, cltre un superior prosl6vit qi misterios, un sim! puternie
al ctependenlei zz, fricfi,, veneraf,ie, recunoptin!,[,, speran,ti, pentru viitor ryi poate
5i alte elemente. Nici o fiinfd, nu poate simli o emo!,ie atit de complex5, cit tirnp
llu a progresat ln facultS,f,ile sale inteleotuale usi morale cel pufin pind, la u.n nivel
suficiertt tle ridicat. \reclem t,otu;i o ugoar5 apropiere d.e aceast5, stare d.e spirit
in rlragostoa profurrdii, a ciinelui pentru std,pinul sd,u, insofiti, de supunere totalf,,,
cle o o&recare fricl ryi poate ryi de alte simfd,minte. Clonrportarea unui oiine atunci
clnd se inapoiazl, la sti,plnul s5,u d.upi, o absen!5, $i, dupi, cum pot ad.d,uga, a
unei maimu!,e la ingrijitorul ei iubit, este foarte diferitS, d.e caa ci,tre semenii
s5,i. in acest ultim caz, manifest5,rile d.e bucurie par oarecum mai mici, ryi sim!,5-
rnintul d"e egalitat'e este evident in fiecare acfiune. Prof. Braubach merge atit de
rleparte irrcit susline c[, un cline se uit5, la std,pinul sd,u ca la un Dumnezeuzs.
Acelearyi lnalte facultd,fi mintale care l-au f6cut pe om s[ creadd, mai
irrtii irr for,te spirituale nevd,zute, apoi ln fetipism, politeism qi, in cele d,in urm6,
irr rnonoteism l-ar duce in mod. inevitabil, atita timp cit capacitatea sa cle a
jucleca rd,mine slab dezvoltat6,, la diferite superstilii gi obiceiuri stranii. La multe
dintre acestea este groaznic si, te gind.eqti, cum sint sacrificarea de fiinle omeneryti
unui l)umnezeu singeros, jud.ecarea de psrsoane nevinovate prin ordalia otr6vii
s&u a focului, vriijitorie ctc. ; este toturyi bine ca uneori si reflectH,m asupra acestor

?? \ezi arlicolul tlesprc Phgsical Eletnerils of Religiort ?' Religiott, Moral elc., der Datwin'sclon Art-Lefue1
tle dl. Owen Pike, irr ,,AnLropol. Revicw", aprilie 1870, 1869, p. 53. Se pare (dr. \\'. Lauder Lindsal', ,,Joulnal
p. L\III. of nlent.al Science", 1871, p. 43) cri tlc demulL Bacon,
plccllnl gi pocLul Bulns avciul acceagi p.{rcLtr.
 DESCENDENTA OMULUI

-.irlrer'$ti,tii, cleoarece ele ne aratra ce clatorie ne"*firDitii, de recuno,lbitt![, trebuie s[,

it\-ern pentru perfecf,iorltflerl ra,tiunii noastre, a ;tiinfei ,1i a cunoftinfelor noastre
acrtrrnulate. Dup5, cllnl cu clreptate a obselvat Sir J. I-,ubbock Tnr ,,putern spune
liirii exa,gerare ci ,spairna, lngrozitoare faf,[ cle spiritul necunoscut u'l r[ului atirnil,
deasupra viefii silbatice cil, l.ln llor glos ;i aml,r6qte orice pld,ceret'. Aceste conse-
cin,te nenorocite ryi inclirecte ale facult5,lilor noastrc celor mai inalte pot fi com-
parate cu gre,,selile inciclentale ;i ocazionale ale instinctelor animalelor inferioare.
?s Prelistoric 7.'tntes, ed. a 2-a. p. 57 1. ltr accasti-t ollicciLrri stlanii ;i capricioitse ale sllbaticilor.
lucrarc (p. 571) sc vA gisi o cxc':lctrlii clescrierc a tnttltot'
 CAPI'f'OLUL AL IV-LT}A

ctlMpaRATIE irotnn rAcutttrgtnn MINT.aIE AtE oMUtuI

$I AF,E ANIMAIEL0R INFERI0AHE-continuare
Sinr{.ul molal - Plopozilic fundamcntali - Calitirlilc animalclol socialc - Ori-
ginea sociabilitit{ii
- Lupttr dintrc instinctc conLrarii - Omul, un aninral social - Instinc-
tcle sociale nrai clurabile inving alLe instinc[c nrai pu!in pcrsistente - Numai virtulile
sociale luate in scarnit clc siilbaLici _- VirLu!ile cgocentrice dobinditc intr-un stacliu ttrai

f lill.' ff :: 1:H:, ; J,,i i I: I ; ;;,: :,I;tl:'x,ii Hl" i* fi il."Hlj;l Ii:;T

j
I J,l

Sint cornplet d.e acoral cu pflrerea acelor autori 1 ca,re suslin c5, d.inl,re totr,te
clcosebirile dintre om ryi animalele inferioare simlul moral sau conqtiin!,a este cea
mai iniportantl,. Dup5, cum observi lfactrrintosh 2, ,,acest sim! are o legitimir, su-
prematie asupra oricd,rui alt principiu cle acliune umane,t'; el este rezumat ln acel
cllvint scurt, ins5, imperios, trebu,ic, atit cle plin c1e semnificalic inaltfl. Ea este cea
mai nol-,il5, clintre toate insugirile omului, fiicindu-I si,-qi riql,e fi,r5 o clipd, de ezitare
viala pentru un semen al sd,u, ori, dup5 cuvenita chibzain|.,h, forlat numai d.e un
sim!5,nrint aclinc cle d"reptate sau datorie, sd, o sacrifice pentru o cauzra marc oare-
c&re. fmmanuel Kant exclamd, : ,,Datorie ! Gindire minunatfi,, care nu lucrezi nici
prin insinuare afectuoas[, flatare ryi nici prin vreo ameninlare, ci numai !,inintl
sus in suflet legea, nudi ryi smulglnd astfel intotd.eauna pentru tine lnsuli respect,
dacd, nu lntotdeauna ascultare, in fa\a cd,reia toate poftele sint rnute, oriclt s-ar
revolta ele in se cret, d.e und.e ili tragi oare originea ?" s.
r\ceast[ rrralo intrebare a fost cliscutatui cle mulf,i autori a clc d"esir,virryitir,
contpetenf[, ryi singurA mea scuzlcleaoabordaeste irnposibilit'ateur, cle a o trece a,ici

1 \rczi, clo cxetnplu' asupra accstui sttbiect., a Dl. Bain dri o listi (XIentuI cuttl XIoraI Science, 1E68,
QuaLrc-
fages, Unite de I'EspDce IIumaine,1861, p. 21 eLc. p. 543 Ei 725) a doudzeci gi ;ase de autori britanici, care
z Diessertation on EIlicaI Philosophg, 1837, p.231 etc. au scris dcspre acest subiect gi ale clt'or nume sint fami-
z Xletaphgsics of Etltics, tradus de J. W. Semple, liarc oriclrui cititor; la acestea se pot aditrga numele cl-lui
Jiclitrbulgh, 18:10, p. 136. Bain ;i ccle ale lui Lcck.v, Shadrvorth Flodgson, al lui
Sir J. Lubbock ;i ale altora.
 DnSCENDENTA OMULUT

cu Yedelea $i pentru cX,, dupi, cite stiu, nirneni nu s-a ocupat de ea exclusiv dirr
punctul de Yeclere al istoriei naturale. ()ercetarea ofer5, de asemenea un oarecare
interes cle sine st[,t[,tor, ca o incercare de a veclea in ce m5,s1r[, stgdiul animalelor
inferioate &,rtlllci, Iurnin[ a'supra uneia dintrs sele rnai lnalte facultirli psihice ale
omului.
Afirm_a!,ia, urrnS,toare lrni pare mai rnult clecit probabil[, [;i] anume gir, ori-
care animal dotat cu instincte sociale bine pronungate s, inclusiv afec,tiunea dintre
p5,rin!i g-i copii, ar clobindi inevitabil un sens moral san o conrytiinf5 de lndat5 ce
facult5lile lui intelectuale ajung la acoeaqi sau aproape la a,ceeaqi dezvoltare ca la
oD? deoarece An pr'imul r|n'il instinctele sociale fac pe animal sd, simtd, pl5,cere irr
societatea sernenilor s6i, sd, simtd, o oarecare simpatie tafid, de ei ;i sd, ex6cute pen-
tru ei cliferite servicii. Serviciile pot fi de natuid, diferit5, qi, evident, instindtiv5
sau pot constil,ui numa,i o dorinfd, sau o d.ispo zitie, ca la majorit atea animalelor
sociale superioare, cle a-fi ajuta semenii in diferite feluri generale. Aceste sim!d,-
rninte qi servicii nu se extind cltugi cl.e pulin la toli inclivizii aceleiaryi specii, ci n1-
tnai la cei din aceea.si cornunitate.In al doilea ri,nil de indati, ce facultd,lile mintale
se dezvoltaserf mult, imaginile tuturor acliunilor ryi motivelor trecute trebuie sL
fi circulat neintler.upt prin creierul fieci,rui individ ; simfd,mintul de nemultumire
sau chiar d.e suferinfi, care rczultit invariabit, clupd, cum vom ved.ea ulterior, din
orice instinct nesatisf[cut va ap5,rea ori cle clte orise va obsewa cd,instinctul soci-
al d"urabil qi prezent in permanenli, a cedat vreunui alt instinct, care ln acel timp
era mai puternic, ins5, nu mai durabil prin natura sa qi c&re nu ldsa in urma sa
impresie foarte vie. Este clar c5, multe tlorinfe instinctive, ca aceea a foamei, sint
prin tratura lor tle scurtit, tlurat5, qi dup5 ce sint satisf5,cute numai silt trvgcat,e
ugor sau interrs. in at, trei,leu rtnd,, dupl5, ce facultatea de vorbir.e a fost clobindit5,
;i clorinlele comurritd,trii puteau fi exprimate, opinia generalfl, asupra modului curn
fiecare membrtl ar trebui sd, aclioneze pentru binele public trebuie sL fi devenit, i1
mod natural, in cel mai lnalt grad, ind,rumd,torul acfiunii. Trebuie av1l, insf,, i1
ved.ere c[, oriclt d e mare greutate am atribui opiniei publice, respectul nostru pe1t1'1r
aprobarea sau dezaprobarea semenilor norytri depinde de simpatie, carej dupI, cum
vom _vedea,
^formeazd,
o parte esen,tiald, a instinctului social qi constitlie rJe fapt
temelia llui. In sftrqi,t, obiceiul trebuie s5, fi jucat la, ind.ivid, pin5, ln cele clin 1rm[,
un rol foarte important ln inclrurnarea purtd,rii fieci,rui membru al comunit;[fii I cleoa-

5 Dupi ce a observat. cii ourul cste un animal social,
Sir B. Brodie (Psgcltologtcal lfnrluiries, 1854, p. 192)
pune intrebarea sugestivi : ,,Oare nu ar trebui ca aceasta
sti rezolve problema controveLsaLi a existenlii unui sim!
moral ?". Probabil cd idei sirnilare au venit in minte multor
persoane, cum i-a venit odinioar:i gi lui Nlarcus Aureli'rs.
Dl. J. S. IIill, in lucrarea sa celebri tltilitarianism
(1861, p. 45 ;i 46), vorbeqte rlcsprc sentinrenLele socialc
ca desple utr ,,puternic sentirnent natural" gi ca ,rbaza
naturali a simllmintului ntcralitetii utilitare". Et spune
iar[gi : ,,Ca gi celelalte facultili doblndiLe la care ne-am
referit mai sus, facultatea moral5., dac[ nu este o parte
din natura noastri, este un produs natural al ei ; capabilir
ca ;i ele, inbr-o anunriLl rniisur[, cle a apllea spontan".
CrrrLrariu nccstora, cl obscrvi de ascnlent:a : ,,DacL, rlupir
cutn gindesc cu, sentimentele nrorale nu sint lnuiscutc,
ci dobindite, cle nu siut din acest rnotiv rnai pulin natu-
falc". NLrmli cu eziLarc lndrlznesc sii fiu in clczacorrl
cu un ginclitor atit de profuncl, insii cu grcll sc poatc
nega c[ sentimentelc sociale sint instincl-ive sau
lnn[scute la animalele inferioare ; Ei de ce oare s[ nu fic
toL a;a gi la om ? Dl. Bain (vezi, de cxemplu, The Emotions
and tlrc Iyil/, 1865, p. 481) ,si allii sint, dc plrerc cI sirn-
tul tnoral este doblrdit de fiecarc individ in decursul
vielii sale. DupI plrerea generali a evolu[ici, accasLa
este cel pulin extrern cle inrprobabil. Ignorarea tutulor
calitllilor morale transmise, va fi judecati ulterior, dupir
pdrerea nrea, ca un deftrcL foarte scrios :rl lucr.irilor
cl-lui \till.
 STMTUL MOnAt

rece instinctul social impreun6, cu simpatia este, ca ryi oricare alt instinct, puternic
int6,rit de obicoiuri, tot aqa ar fi, ln consecin,t5,, supunerea f.a,\d, de dorinlele qi
judecata comunit5,fii. Aceste diferite propozilii subordonate trebuie discutate
acum, unele clintre ele in motl foarte amilnun!,it.
Ar fi bine sir, lfl,rnuresc ln preatabil c[, nu intenlionez si, suslin c[ orice ani-
rnal strict social ar dobindi, dacil, facultd,file sale intelectuale ar cleveni tot atit cle
active qi atit de superior d.ezvoltaLe ca la om, exact acelaqi sim! moral ca al nostru.
in acelaryi fel, d.eoarece cliferit e animale au un oarecare sim! al frumosului, cu toate
cd, admiri, obiecte cu totul diferite, tot aDa ar pul,ea a\rea ttn simt al binelui qi al
riului, de;i conclus de acest sentiment ar adopta comporti,ri foarte cliferit,e. I)aci,
pentru a lua an c^z extrem, oamenii ar fi cresculi in exact acelea;i cond.ifii ca
albinele d.e stupr rr incape lncloiald, c[ femeile noastre nem[,ritate ar consid"era,
ca qi albinele lucrfltoare, ca o datorie sfintfl si,-qi omoare fra!,ii, iar mamele ar tinde
sd,-ryi omoare fiicele lor fecund.e ryi nimeni nu s-ar gincli s5, intervin5,
6. Toturyi, al-
bina sau oricare alt animal social ar fi ciqtigat in acest ca'z rmaeinar, d.up5, pl,rerea
mea, un oa ecare sirn! aI binelui ryi r5ului sau o conrytiinld,. Fiecare individ a e un
sim{fl,mint intim d.e a posed.a anumite instincte mai puternice sau mai d.urabile
qi altele mai slabe sau mai pu,tin clurabile, a$a inclt cleseori va interveni o lupt[,
cf,,rui impuls sd, i se d.ea urmare, ryi se va resim,ti mullumire, nemullumire qi chiar
suferint[, pe m5sur5, se impresiile trecute slnt comparate in trecerea lor neintre-
rupt5, prin rninte. in acest caz) rlll mentor intern rra spune animalului cd, ar fi
fost mai bine si, fi d.at urmare unui anumit irnpuls d.ecit altuia. Ar fi trebuit ttrma,l,
un anumit clrum, iar celirlalt, nu, cel dintii a,r fi fost cel buu i,nl' scrlitlalt greryit;
voi rcverri ilrsir, asupra acesl,or tcrrtneni.
l\{ulto specii ilc a,ninrak sittt socirr,bile ;i girsirn chia,r: specii
Sooitr,bi,Litetc.
-
clistincte carc triliesc impreun[: drr exernplu, uttele ma,imu!;e arnerica,ne ryi stoluri-
le unite de ciori, st[,ncu!,e ryi grauri. Omul arat[ a,cela;i sentitnettt ;i clra,goste pu-
ternicS, pentru ciine, la care ciinele rispunde cu prisosinf[. Oricine trebuie s[ fi
observat cit d-e nenorocili sint caii, ciinii, oile' atunci cind" sint separati c1e toYa,ril-
qii lor ;i ce afecliune reciproc5, puternici, cel pulin la primele douti specii, atatit'
cind sirrt din nou reunite. Dste interesant de a urmiri simlimintele unui cline care stit,
linirytit ore lntregi intr-o odaie cu st[,plnul lui sau cu orice membru al familiei aces-
tuia, f6rd, a i se cla absolut nici o atenlie iar dacd, este lisat scurt timp singur latrd,
sau ur15, jalnic. Ne vom limita atenlia la animalele sociale superioare, trecind. peste
insecte, cu toate c5, unele dintre ele sint sociale ryi se a,jut5, una pe a,lta in multe

6 InLr-o discufie iuLeresatrti asupra actrsLtti subiecL
(,,Academ-v", 15 iuttie 1872, p. 231)' H. Sidgwick spune :
,,O albinti superioarl ar aspira cu sigur:rnlir la o solufic
rnai blir-rdir :r problemei poptrlaIiei". I'oLtt;i, judcclnd
ciupI obiceittrile urultor sau celol' ttt:ti mul!i sitlb;rtici'
ornul rezoh'i probletna pritr ucidcrea prurtcilor de sex
feminin, poliandrie ;i raporturi de promiscuitatc ; de
aceea esLe foarte irtdoielnic dac5. aceasta este o metodi
mai binclir. Comentind acelaEi exemplu, I\(iss Cobbe (Dar-
ttrirrism in lIorals, .,Tltcological Revierv", aprilie 1872,
p. 188-101) sprlrlc ci principiilc obligafitti sociale at' fi
asLfel risturnalc; gi presupuu ci prin aceast.a ea lnlelege
cir indeplinirea unei obligalii sociale, ar tinde spre lezare:
indivizilor ; ca trece cu vcderea fapLttl, pe care firi
indoiali c[-l adrnit.e, c[ instinctele albirtei au fost dobin-
dite pentru birtele cornunitifii. Ea lllclgc atit de dcpart+:,
incit spune c[ dacl teoria e Licii, suslinuti itr acest capitol
ar fi vreoclati general acceptatri, ',ntl
tnl tndoiesc ci in
rnornentul triumfului ei va rdsuna clopotul de moarte
al virtulii orneneqti'(. Si sper[m ci credinfa in permanenla
virLulii pe acest pimint nu este irnplrtigitir de multe
pcrsoane pe un telttcri aLit de slab.
 D]ISC'ENDENTA OMU]-UI

feluri importante. Cel rnai obi;nuit serviciu reciproc la aninralele superioarc cste
de a se avertiza urrul pe altul cle pericol prin sirn!;ur:ile unite ale tuturor. Or,icare
vinS,tor ;tie, clup5, crlnr observil ctr. Jaeger 7, cit tle greu este a te a,propia de ani-
rnale irr turmii sau cird. Cred c5, vitele colnuto;i caii silbatici nu enrit r,Teun seln-
nal d"e pericol, insd, atitudinea oricfl,ruia clintre ei, cir.re clescoper[, priruul un duryman,
ii avert,izeazk pe ceilalfi. Iepurii lovesc zgornotos cu picioarelc poster.'ioare in pL-
rnint clrept semnal, oile qi caprele negre fac acelaqi lucru cu picioarele anterioare,
emilind. d"e asemeneA un fluierat. Multe prisziri si unele;narnifere pun sentinele,
care in cazul focilor par sd fie in gcneral fernelc 8. Ccncluc:itorul unui cird" de ulai-
rnuf,e ac!,ioneazit, ctr, sc.ntin"elil, ryi emitc sl,rigi"lti', cxllririftrcl at,it, pericol clt ryi sigu-
ran,tit, 0. Anirnaltlt' socialtr iryi fac urrul altuia rnultc nfci selr.icji : caii se sca,rpinil
intre oi, vacile se ling reciproc pe locurile und.e ar!- riiincl;'in]{-., uil,triinu{,ele se caut,ir,
reciproc c1e paraziJ,'i externi, iar Breh.m afirrnir, cL ch:;rir, ce un circl cle maimule
Ocrcopithecus gr'iseo-ui,ritlis s-a repezil, printl-rin t'1[1i16ri]li;; ghinrposr fiecare rnai-
rnu!,L se intind"e po o l'&nlrlrii, iar o alt[ mai;:lu1,il so asazil alirturi ryi cxa,mineazii
,,con;l,iinciost' blunil pt'irnerial ryi extrn,gc ficcltiu ghrn)pc sau rnirriicine.
Anirnalelo i1i fac cle ilseilIenea seryicii ;i rnaj irlportarntr.r unul er,ltui* : alit,fel
lupii ryi alte citeva animale c1e praclir, vineaz6, in J:raitc si se ajutir, lntre ci ataclnd
pracla. Pelicanii pescuiesc in comun. Pavianti Hanr,ad'ryns lntorc bolovanii pentnr
a glsi insecte etc. qi, atunci cincl ajung la unul ri]Are, a'iifia clt pot sta imprejur il
intorc impreuni, ryi \i funpart pracla. Anirnzllele sociale se ap[,ri, reciproe. Bizonii
tnasculiclin Amet'ictt,t1e Norrl, atunci cin-d c-xistif pi:r'iorl, ii:ini, fenrt'lele ;i vifcii in
nrijlocul turtrtei, in titnp oe ci trlrrir'5 r,xtcliolul. lrrtr-un cir,pi'i,ol viil,ol t'oi lr,r'r"trtir,
cazul tr, cloi tanri sitlba,tici tirreli, clllc ia, Clhiiiingha,rn An a,tlrcul, irnpreurril uu t:lur
ltd,trin, si a tloi arm[sari care incerca,u irnpreunir s:i goneascr], uu a,l treilea arrndsar
d.e la un glup de iepe. in Abisinia, Biehm a lrrtilnit un circl rnarc cle paviarf
care traversa o r-ale I unii utcaseril deja muntelc opus, iar unii incii mai erau in
vale; acegtia din urm5, au fost ataca,.{,i de ciini, insi, masculii birtrlni s-au repezit
imecliat jos de pe stinci ;i cu gura larg deschis5, urla,u atlt cle inspriimintzitor', inctl;
clinii s-au retras reped"e. Ei au fost incurajaf,i clin rrctl sir, atace, inszi irrtrc tinrp
tof,i partarfi se urcaser[, din nou pe ini,lfimi, afarir, d"e unul tiniir, ln vlrst[ c1e a,pro-
ximativ gase luni, care strigincl tare c1up5, a,jutor, se suiso pe urr irloc c1e stincd li
era inconjurat cle ciini. Atunci, unul clin masculii eci rna,i mari, un aclevir,rat orou,
a, coborlt iar cle pe nrunte, s-a apropiat incet de cel tinllr, l-a iningliat ;i l-a lua,t
cu el triumfi,tor, ciinii fiind urult prea uluili pentru a-l ataczl. Iiu pot rezist'a de a
istorisi o alt5, scen[,, la care a asistat acela;i naturalist : un vultur a apucat un
Cercopi,thecus tlnflr, care, ag5,!ind.u-se de o ramur[, nu a putut fi ridicat in aer
imediat I maimu[a a strigat tare d"up5 ajutor, dupi, care ceilal{'i membri ai circlului
s-au repezil, cu zgomot, nra,re pentru a-l salva,, a,ll irre'.lrtjura,l, vult,unrl si i-rlu sniuls
tr,titea pene, inclt, acestia rlu s-rl, rnai ginclit la pratlil, oi numai culrt sir, licllpcr. Dupir,

? Die Darwitt'sche 7'heorie, p. 101.
8 Dl. R. Brolvn in,,Proc. Zoolog. Soc.", 1868, p.409.
e Brchrn, Thierleben, 1864, vol. I, p. 52 qi 79. Pentru
cazul nraimulelor care iqi cxtrag nna alteia gltimpii, vezi
p. 5"{. lrr legltur[ cu rnaimu{ele llanuulr'yas carc intorc
pietlele, faptul este rcclat (p. 76) dupI mlrturia lui '\l'.'u-
ale cirui observalii l3ichrn le considerir ca intm totrrl
'*ez,
dcrnne cler incrcclere. In cltzul pavianilol tnascirji bilLi'ini
care uLucii ciinii, l.t'zi p. 79, iut'in leg[trrrir ctt vuli"ttrtil,
vezi p. 50.
 SIMTUT, MCJRAL

onrlt obser,v5, Brehm, cu siguran!fl, cd, acel vultur nu \rA mai ataca nicioclat5, o trrai-
rrrtr!5, tzoIat1, tl.e cirtlul si,u "'.
Este sigur c5, animalele asooiato au un sent'iment d.e dragoste unul fa,t5 d.e
altul, care nu este resimlit c1e animalele nesociale ad"ulte. Este mai ind.oielnic in
ce mdsurd, ele simpatizeazd, cle fapt cu d.urerile qi pli,cerile altora, mai ales in ce
priveryte pld,cerile. D-l Buxton, ceie arrusese excelente posibilitd,fi d.e observalie 11
afirmzi toluqi c5, papagaiii sili macao, care l,r'il,iau liberi in Norfolk, acord"au ,,un in-
t,eres extravagant,tt unei perechi cu un cuib ; qi ori d.e cite ori femela 1I pd,rfl,sea ea
era lnconjurat5, c1e un stoi. ,,care scot,ea in cinstea ei strig5,te gtozave". Este d.ese-
ori greq d.e apteciat d"ac[, animale].e au rrreun simlrimint pentru suferinlele s_emeni-
lor tbr. Cine poate spuns ce siiei v'acile atunci cincl lnconjurd, qi se uit5, atent Ia o to-
var5,gd, muriblnd"L sau rnoarti, ; so pare, totupi, clupi, cum observX, I{ouzeau, cri
nu simt nici o rnitr5,. Est,e d.e ascrnenea prea sigu.r ci, uneori animalele sint cleparte
c1e a resimli rrreo sirnpaiie, cleoarecs eie exclud. d.in turin5 un animal rd,nit sau il
impung cu coarnele sau 11 ciiinuie pln5, Ia moarte. Acesl,a este faptul cel mai lntu-
necat din istoria naturali,, afari, numai dacir, explicalia care a fost sugerati este
ad.ev[,rat5, curn c5, instiirctnl sau judecata lor ii face s5, excluc15, un semen vd,t5,matt
d.e frica animaleior cle praciil, inclusiv ornul, care ar fi tentate s6, urm5,reasc[, turma.
in acest, caz comportarea lor nu este mult rnai rea d-ecit cea a ind.ienilor nord"-ame-
ricani, car,e iryi las[, tovar5ryii lor slabi si, piar5, pe cimpii, sau [clecit a] locr-ritorilor
d1n insda nili care, atunci c?ntl pir:infii lor lmbir,trlnesc san se imbolnd,vesc, li
lngroap[, c1e '\rii 12.
Totugi, este sigur cli multe animale participd, la durerea sau la pericolul
semenilor lor. La fel qi la p:is6ri. C6,pitanul Stansbury tt a gd,sit pe un lac sd,rat clin
Utah un pelican b[trin ;i- orb, care era foarie gras qi care clesigur c5, fusese bine
hrd,nit timp lnclelilngat c1e semenii sili. D-l Blyth, dupX, culn mL informeazfi,, a
v6zut in fnAia ciori care i;i hr5neau cloi sau trei d.intre semenii lor orbi ryi eu am
u,ttzib c1e cazul analog al unui cocory clornestic. Ifaci, cred-em c1e cuviin,tzi, putem
dennrni aceste ac!,i1ni instinctive ; asemerlea cazurr'i sint insl mult, prea l.al'e pentru
dezvoltarea vreunui instinci, special Ir."[-rclnar'.i
}lu insumi atn vrazat utr ciitre care nu tre-
cea nciorlatir, pe lingir, o pisicil ce zractu, intr-un co,,s ryi care ii era, o bunl prie-
tenr-r,, firri1 s5ln o iingir, de citova, ori, cel mai sigur selnn ial nitui simlrimint de prie-
tenie la utr ciine.
ftrebuie r'lellrnitir, simpatie ceea ce fereo tru sigur'nlrf5, (ia un ciiue curajos s[,
se repeacl5, la cricine ii loveryte sl,irpinul. Am virzri-t, pe cineva cale se fticea c5, bate
cl doann1 care ti.nea in poalir, un ci,!,elu; foarte t,in'iitl, fiir5, ca incercarea sir, ma,i fi
fost f[,cutf,, inainte. Micrr fiin,ti a sd,rit pe loc jos ryi s-a inclep5,rtat, ins5, dup5, ce pre-
tinsa bi,taie a incet,at, era intr-ad.evX,r patetic de vlzut cum c[leluqul incerca cu
12 Sir J. I-ubbock, Prelistoric Times, ed' a 2-a, p.4'16.
10 Dl. Belt rli cazul unei maimufe-palayen (Alckrs)
1r Citat de L. FI. rlorgan, TIrc American Beauer, 1868,
clin Nicaragla, care a fost auzitii tipind timp rie aproapc
cloui ore in pldure ;i a fost plrisili cu un vulLur agezat p. 272. Cip. SLansbury d[ cle asemenea o descriere inte-
foarte apl,oape cle ea. Se parc cii pasiirca se ternea sI atace resanti de modul in care un pelican foarte tinir, dus de
atiL Lii"np cit. rimineau fafi in {a!ii ; qi dl. BelL este cle un curent foarte puternic, a fost indrurnat ;i inconjurat
pirere clil ceea ce a vi.zut din obiceiurile accstor aninale in incerclrile sale cle a ajunge la mal dc cilre o jumltate
cii ele se apari. de vulturi sLind cite doui sau trei impreuni de duzin[ dc pisiri bltrine.
1a DupI cum afirmi dl. Bain, ,,ajutorul efectiv dat
(7'1rc NcLturalist in Niearctgua, 187-1, p. 118).
11 ,,Annals of NIag. of Nat. llist.", noir:mbrie 1868, unui suferind izvoregte din simpatie proriu-zisi" (Menlal
p. 382. aruI Morcll Science, 1868, p. 245).
92 DESCENDENTA OMULUT

iusisteuf,i, sir, lirrgi obrazul sti,pinei tui ;i s-o consoleze. Brehnr 15 afirntri ch, atunci
cincl un pavian ln captivitate era urnrir,rit pentru a fi peclepsit,, ceilalli au incercat
sd,-l apere. Trebuie sd, fi fost simpatia, ln cazurile de mai sus, cea care a f[cut, ca
pavianii qi cercopitecii s5,-;i apere tovari,qii tineri de ciini;i d"e vultur. Nu voi da
d.ecit un singur alt exemplu d.e comportare eroic5, pi cLe simpatie in cazvl unei mici
mairnule americane. Acum mai mulli ani, un ingrijitor d.e la gr6dina zoologicir,
mi-a ari,tat clteva ri,ni adinci cle-abia vind.ecate pe propria-i ceafd,, care i-au fos1,
fd,cute, pe cind. ingenunchia pe pod.ea. d-e ci,treunpavian fiorcs. l\{ica maimu!.[, amc-
ricand,, care era o prieteni, d.evotati, a acestui ingrijitor, tr5,ia in acelaqi comparti-
ment spalios ryi ii era grozal.;- defricii,cle acest pavian ma e. Totuqi, de indatd, ce,1i-a
vd,zut, prietenul in pericol, s-a repezit s5,-l apere ryi, prin tipete ;i muryc[turi, l-a dis-
tras intr-atita pe pavian, incit omul a reuryit s5, scapc, cll toate c6, clnpzi pflrerea
cloctorului, fusese in rnare pericol c1e a-;i piercle riala.
Pe lingf, dragoste ;i sirnpatie, tr,nimalele prezintfi li alte calit[fi legate c1e
instinctele sociale, care la noi ar fi clenumite morale,;i sint cle acorcl cu Agassizl6
ci, ryi ciinii posed.5, cev& foarte asemirni,tor conytiinfei.
Clinii posed.5, o o&recare facultate cle autosti,pinire, qi aceasta nu pare a fi
in intregime rezultatul fricii. Dup5, cum observl Braubach tt, ei se ablin cle a fura
hrand, ln absenta st[,ptnului lor. De mult timp s-a ad.mis ci, ei reprezint5, insuryi
tipul fid.elitillii pi al supunerii. insd, elefantul este de asemenea foarte crecl"ineios
cond.ucd,torului sau ingrijitorului sir,u pi il consider5, probabil d.rept concluc[,torul
turmei. I)r. Ilooher md, informeazil c5, elefantul pe care c[,ld,torea in Ind.ia s-a 1nn5,-
molit atit d.e ad.ine, iqcit a ri,mas fixat plnfl a doua zi, cincl a fost scos cle oameni cn
ajutorul fringhiilor. fn asemenea situalii elefanlii apucil, cu trompa orice obiect,
viu sau mort, pentru a-l aqeza sub genunchi gi a preveni cufund.a,rea pi mai aclincfi,
in noroi ; conducfl,torului ii era ingr azitor c1e fric5, ca nu cumva animalul sd,-l apuce
pe clr. Ilooker;i sd,-l zdrobeascd, cle moarte. Dupi, cum fusese asigurat d.r. Ifooker,
conduc5torul insuryi nu risca ins[ nimic. Aceast6 std,pinire cle sine intr-o situalie
rreprevi,zutd, atit cle ingrozitoare perttru un anirnal greu este o r.lovad"fl minunatf,, de
notrili, firlelitate 18.
Toate animalele care tr[,iesc ln grup, care se ap5,ri, ;i i;i atacd, dupmanii in
comun trebuie d.e fapt s[-qi fie, intr-un grad. oarecare, crerlincioase unele altora qi
cele care urmeaz[, un conclucd,tor trebuie s5, fie lntr-un anumit gracl ascultd,toa e.
Atunci cind. pavianii clin Abisinia ts jefuiesc o gr[d.in[,, ei iqi nrmeazd, conducS,torul
in td,cere ; Di clac5, vreun animal tini,r imprud.ent face zgomot, el prirneqt'e o palmd,
de la ceilalli pentru a-l 1nv5,!a liniqte qi ascultare. D-l Galton, care a avut oca,zrL
excelente de a observa vitele cornute semisd,lbatice din Africa de sud, spune 20
cd, ele nu pot suporta s5, fie separate d.e ciread.i, nici chiar pentru scurt timp. Ele
au de fapt o natur5, de sclav gi acceptd, hot5,rlrea comun[', necfl,utind. o soarti, mai
bun5, decit sd, fie conduse de cd,tre un bou oarecare, care sd, aibd, sufieientfi, tncredere
ln sine pentru a accepta aceast5, pozitie. Oamenii care dreseazd, aceste animale
pentru ham cauti, cu siguranfd, pe cei care, pd,scind. separat, d.au d.ovad.L d.e o dis-
t5 Thierleben, vol. 1, p. 85. le Brehm, Thierleben, vol. I, p. 76.
te I)e I'Espice el de Ia Classe, 1869, p.
97. 20
Vezi lucrarea sa extrem cle interesantir despre Gre-
tz Die Darwin'sche Art-Lehre, 1869, p. 54. in XtIatt, ,rNlacmillan's Xlagazine",
gariousness itt Cuttle and
18
Vezi de asemenea lucrarea lui Hooker Himalagon februarie, 1871, p. 353.
Journals, 1854, vol. II, p. 333.
 SIMTUL MORAL 93

pozilie de incredere in sine $i pe acerytia ii clreseazd, ca boi fruntaqi. D-t Galton acla-
ug5 cd, asemenea animale sintrare qivaloroase pi d.acl, s-ar naqte multe, ele ar fi
curind. eliminate, d.eoarece leii cauti intotdeauna indivizi care se indepdtt'eazd'
de turm6.
in legiturd, cu.impulsul care face ca anumite animale sd, se asoci,eze $i sd, se
ajute intre ele in mufte feluri, putem deduce ci, in majoritatea cazurilor ele sint
lndemnate de acelaqi simldmint de satisfaclie sau plflcere pe care il simt executind.
alte acliuni instinctive sau de acelagi sim,tdmint de nepl[cere ca atunci cind" alte
acliuni instinctive sint impied.icate. Yed.em aceasta ln nenumd,rate cazuri qi este
exemplificat in mod. izbitor d.e instinctele d.oblndite ale animalelor noastre tlomes-
tice; astfel, un cline ciobdnesc tinir este incintat si, mine o turmd, de oi gi sd, alerge
in jurul ei, insi, nu s-o h[rfuiasci,;un ciine fox tin[r se delect'eaz6' vinlnd. o vulpe,
pe cind. alte rase de ciini, dupi, cum amvhzut personal, nici nu se uitd, la vulpi. Ce
simlAmint puternic de mullumire interioard, poate indemna o pasf,,re atit de aetivi,
sd,-qi cloceascd zi de zi oud,ie ? Pdsflr'ile migratoare sint foarte nenorocite dac[, slnt
oprite d.e a migra; poate c[, ele se bucurS, sd, porneasc5, in lungul lor zbor, ins[, este
greu d.e conceput cd, bietele giqte cu aripile t6iate, descrise de Audubon, care au
plecat pe jos la timpul potrivit pentru o c6l[torie de peste 1 600 km s-ar fi bucurat
Oe acest iueru. Ilnelelnstincte sint determinate numai d.e simld,minte penibile,
ca fr'ica, care d.uce la autcconservare ;i care in unele caz\ri este resim!,iti, fa!i, d-e
anurnili d.u;mani. Sint de p6rere cd, nimeni nu poate analiza senzatiile d..e,pldcere
sau durere. in multe cazuri este totursi probabil ca instinctele s[, fie persistent ur-
mate prin simpla for!5, a ereditfllii, fd,rd, stimulentul pl[cerii sau al durerii. Se pare
cd, atunci cincl un tinflr prepelicar miroase pentru prima d.atd, vinat nu poate sit
nu-l semnaleze. O veveriji in colivie ca e apas6, alunele pe care nu le poateminca,
ca qi cincL le-ar ingropa iir p6mint, cu greu poate fi consideratfl, cL acfioneazd, in
acest fet clin pl[cere sau d.urere. De aceea, pfl,rerea generalfl, cd' oamenii trebuie
ind.emnali la oiice acliune prin faptul ci, incearcd, o pl[cere sau o suferinff oa,recare
t'ste poate gre;itii. Ou toate cd, un obicei poate fi urmat orbet;te ;i deci indife-
rent tle vreb pidceresalclnrere r€sirn{it6irracelnrornent,totuqidac[,e steimpietlicat
inmodfor:,tatsaubrusc se vil incerca in general un sirntlmint vag 119 ngmullumire.
S-:r,pre supus tleseori cti anirnalele att tleve'nit rnai intii scciale,,s_l c;i,,.in con-
seein!5,, se simt stingt,erite atunci c;intl se separ[ ryi fse simt] ltr, largul lor t,ind. sint
impreuirl, ; o ipotezl, mai probabilii, este insii, cit, pr'irttele care s-au tlezvoltrtt; au fost
aceste senzafii, pentru ca acele animale oare nr profita trflind irt societate s[, fitl
stimulate s[, trfi,iascd, impreuni,, la fel ca qi senzatia d.e foame qi plircerea d-e a minca,
care au fost, f[r[ indoiali,, clobindite in prinrul rind pentru a inclemna animalele s[,
mi,nince. Senza,tia d.e pl[cere decurgind" din societate este probatlil o extind.ere a
afecliunii pareniale sau f;tiale, deoaiece se pale c[, instinctul social se clezvolti, din
faptirl c[, t]nerii rd,min timp indelungat cu pd,rinfii lor ; aceastf,, extindere poate fi
atiibuitA par,tial obiceiului, dar in primul rind selecliei naturale. La animalele
care profiti, tieinO in asocialie strinsd,, inclivizii care au cea mai mare pl[cere trd-
ind. iir sccietate vor scd,pa cel mai bine d.e diferite pericole, pe clnd. cei c[rora le
pasi, cel mai pulin de semenii lor si tr5,iesc solitar vor pieri in cel mai ma,re numfi,r.
ir *uu, ce priveqte originea afec,tiunilor parentale qi filiale, care pal qq fi_e.la baza
instinctelof sociale, n.i cunoaqtem treptele prin care ele au fcst d.obinclite, insd,
pntem d,eduee e[, aceasta s-a reahzat in mare parte prin seleclie naturalil,. Aproape
 DESCENDENTA OMUI,UI

sigur cii, tot a$a a fost ;i eu sinrlimlntul ueobi;nuit ryi opus, clo urii, intrcr lurlele cele
trl_ai a,propiate, ca la a,lbinele lucrzil,oarc carc l;i omoaril fra,tii, trintorii, ca la rn6t-
cile care lqi omoar5, fiicele mltci, d.orin!,a cle a-ryi distruge rutlele cele mai apropiate
fiind. in acest caz :ut'71i, comunit5,lii. Afecliunea parentali, sau un sirnfd,rnfnt oare-
care care o inlocuie;te s-a clezvoltat la anumite animale situate foarte jos pe scara
evolufiei, ca de exemplu la steaua d.e mare qi la pd,ianjeni. IJneoli ea este prezenti,
numai la ciliva repre zentanti ai unui intreg grup de anirnale, ca la grupt{ Y'orfi-
cula sau urechelnile.
_ Ernolia extrem d.e importantd, de simpatie este distinctfl cle cea d.e clragoste.
O mamd, poate iubi cu pasiune copilul ei ad.ormit qi pasiv, insi, cu greu se poate
spune in agemenea momente cd, simte simpatie pentru el. Dragostea unui om
pentru ciinele s[u este distincti, c1e simpatie ;i la fel este cu cea a ciinelui pentru
sti,pinnl s5u. Ad.am Smith d.emonstra pe vremuri, ca ;i cll. Rairr recent, cra haza
simpatiei rezid[ in puternica noastrf aclueere amirrte a ullor st6ri anterioare cle
clurere sau pl5,cere. I)eci ,,veclerea unei alte persoane suferind cle foarne, frig, obo-
seal5, reinvie in noi o oarecare aducere amirrte cle asemenea st[ri, care sint clure-
roase chiar si numai ca id"eet'. Sintem astfel lnclemnali s5, u;urd,rn suferintele al-
t'ora, pentru ca, in acelaqi timp, propriile noastre simJ,d,minte d.ureroase s5, fie u;u-
rate. in acelaqi fet particip[rn ta plecerile altora2:'. Nu-mi clau seama insir, curn
poate explica aceastd, ipotezd, faptul ci, simpatra este provocatd, lntr-un grad in-
comensurabil mai puternic d.e c5,tre o persoan5, iubitI, d"ecit de cfl,tre una incliferen-
tA'. Simpla ved.ere a suferinfei, ind.ependent d.e iubire, ar fi suficientir, pentrn a,
eYoca in noi amintiri ryi asocialii intense. Explicalia poate consta clin faptul cli
Ia toate animalele simp atia este inclreptati, numai cd,tre membr.ii aceleiaryi cornuni-
tX,1ri ryi cle aceea cd,tre membrii cunosculi ryi mai mult sau mai pu,tin iubili, ins[, nu
c5tre tofi indivizii aceleiaqi specii. Acest fapt nu este mai surprinziltar declt
attrnci cind. frica, la multe animale, este ind.rept atd, ciltre anumili rluqmani. Spe-
ciile care nu sint sociale, ca leii qi tigri, simt, fd,rd, lndoiali,, simpatie pentru sufe-
rinla propriilor lor pui, nu insd, pentru cei ai vreunui alt a,nirnal. in cazulomulpi,
egoismul, experienla ;i imita!,ia sporesc probabil, dupfi cuili a a,rd,tat c1l. I3ain,
forla simpatiei deoarece sintem conduryi de speranla de a fi r[spl5,tiJ,i prin bine,
atunci clnd. facem pentrual,tii acte de bund,bate pi simpatie, iar simpatia este rnult
int6rit5, prin obiqnuin!5,.
Oricit de complex ar fi mod.ul in care acest sim!flmint a putut iua na,1telo,
cum el e ste d"e mare importanld, pentru toate acele animale cAre se ajutilryi se ap5,rii
reciproc, el trebuie sd, fi sporit prin seleclie naturalfi,, cleoarcce acele comunit;,li
care includ, cel mai mare numdr de membri cu simpatie reciprocil, vor propi,ryi cel
mai bile qi vor avea cel mai mare numd,r d.e d.escenclenli.
In multe cazuri este totuqi imposibil d"e hotd,rlt d.aci, anumite instincte
sociale au fost doblndite prin seleclie natural6 sau d,acd, slnt rezultatul indirect a
altor instincte pi faculteti, cum sint simpatia, ra,tiunea, experienla qi o tendinli,
2L lrlezi Moral ficiat san altele ln locul ei pot compensa prin simpatie
remarcabilul prim capitol din Theorg of
Sentiments, al lui Adam Smith. De asemenea lucrarea sau prin serviciu adus saclificiui flcut". Daci ins[, clupi
d-lui Bain, Mental and X'Ioral Science, 1868, p. 244 ;i cum pare a fi cazul, simpatia nu este declt un instinct,
275-282. Dl. Bain afirmi ci ,,simpatia este indirect o cxercitarea ei ar cletermina o pl[cere clirectf, in acelagi
sttrsS. cle pldcere pentru simpatizant", ;i el explicaaceasta fel ca gi exercitarea, dupl culn s-a observal mai susr. a
prin reeiprocitaLe. Ifl observri cI ,,persoana care a bene- aproape oriclrui alt instinct.
 SIMTUL MOAAI"

de a iirrita, sau c1ac5, nu sint faltceva] dectt rczaltatulunuiobiceilnd.elungoontinuat.

Un instinct atit de rernalcabil ca cel d,e a plasa sentinele pentru a aveitiza comu-
nitatea de pericol cu greu a putut fi rezultatul indirect al vreuneia dintre aceste
faculti!,i ;i cle aceea el trebuie sri fi fost clobintlit, direrct. Pe de att[, parl,e, obice-
ittl ttrrtr:tt tltr nulsculii unor atrirttalc sociale de a api,ra comunitatea $i Ae'a ataea
in curnutr dugtnanii sau prada lor poate sL fi apbrut din simpatie reciproci,, ins[,
curajul _qi, in rnajoritatea cazurilor, forla trebuie s5, fi fost dobtndite anterior,
probabil prin selectie natural5,.
Dintre diferitele instincte qi obiceiuri unele slnt mult mai puternice decit,
altole, adicti unele prod.uc rna,i rnultir plfl,cere in executarea lor ryi mai multd, sufe-
rin!,li ln impieclicarea lor tleclt altele srlu, ceea ce este probabil tot atit, tle irnpor-
tnnt slnt rnai pelsisternt urnra,tcr prin ereditate, f[,r[, a proyoca vreun sim,t[,mirrt
drr pl5cele salr dc durere. Noi inqine sintem conrytienli de faptul cI, unele obiceiuri
sint mult mai greu d"e lecuit sau de schimbat decit altele. Adesea se poate observa
llr, animale un eonflict intre diferite instincte sau intre un instinct qi o dispozi!,ie
obi;nuitit, ca atunci eind nn eiine se reped-e d.up[, un iepure d.e cirnp, este mirst;rat,
s(f opl'esttr, ezit5, iarirsi il urmlic.,sqte sar se lntoa,rce ruqinat la std,pinul s5,u; silu
ca int;re dra,gostea nrrei cri!,ele pentru cil,teii sI,i tineri qi pentru stilpinul s[,u, deoa-
rece se poate veclea cum oa srl cluce pe furiry la ei, ca gi cind ar Ii oarecum nrryinatit,
tle a nlt-,si inl,ovirri;i stilpinul. Cazvl cerl rnai curios pe care il cunosc al unui in-
st,itct itn'itrgintl trrr zr,ltul cste ins[, a,l instinctului de migraliurre lnvingincl pe cel
rnatelu. Pt'itttttl esto uimitor d.e puternic ; o pasl,re captivi, izbeqte la tirnpul res-
pectiv cu piepi,ul gratiile coliviei, pin5, cc pieptul devine golaq pi singerind. Tot
a,cest instinct fa,ce sfl, {,inerii sonroni sri sar[, din apa d"ulce, in care ei ar pul,ea s[,-gi
conl,irruic existenla, ryi asl,fel, fd,r[ intenfie, si, se sinucidf,,. Oricine rytie cit de prr-
l,(,I'ltic este instinctul rnatern, care face chiar tirnidele pfisl,ri sX, infrunte pericole
tnali, cu foa,te ot-t, o fuc ctr ezit,ale qi ln contrazicere cu instinctul de autoconseryAre.
Itrsl,irrct;trl tlt'trtigru,tc t'sttr tt-rl,rrryi atit de puternic, incit hl sl'ir;itul toa,rnuei r,inttuni-
cilc (swullouts), llsturrii (lrcu,se-tnurt,'ins) ryi rindun"elele cle ploaie (swifts) cleseori
isi pirirsesc puii lor pli,pinzi,lirsindu-i sir, piarf,, in rnod jalnic in cuiburile lor 22.
l{e put,r:m da seillni} cir, un inrpuls instinctiv, tlacfi, este ln weun fel oareca,re
ttrai Iulositor urrci spocii dccit vreun alt instinct sau vreunul opus, va deveni prin
selectic na,tura,lir, eel nta,i puternic clintre ambele, deoarece indivizii la care el c.'ste
ctrl trrlr,i ptrtt't'llic d.ezvoltat vor supravie!,ui in numir mai mare. Est,e intloielnic
th ct"t, lt ct'*stt r c st,t' cazt rl instirrctului dc migrare in comparalie cu cel mat,el'n.
IVI:t,rca 1rt'r.$isl,t,n1iI si actirrn('4, sustimrt5, a insl,inct;ului cle migrAre in a,nunrit,e ano-
lirrrllur'i, itt 1,o1, t'irrrpul zilci, ii ponl,tr dn pentru citriva vreme o frlrf,i, pr:epond('l"elltr-u.

er ll,t'v. 1,. Jcnvnrr (r.czi ctli[.ia

sr, IV/rilc'.s Nrrf. flis/.
oI p.20-1) <lir acesL fapt, intcgistrat
Selltorrtc, 1853,
Ittl"ii de ciitre ilustrul Jenncr fur Phil. '1'ransnct., 1824,
qi confirmab de aturrci de rnai mul[i observatori,
ln special de d!. lSlacklvall. Acest din urrnl observator
cougtiincios a observat le sfirgitul toarnnei, timp de 2 ani,
treizeci qi ;ase de cuibuli ; ol a gisit c:i clourisprezece con-
{incrrrr pr-ri mor!.i, cinci con}irleau oui-r gata cle eclozare,
ier trei. our-l plll.in clocite. \{rrlLc pirsliri incir prcrl tinere
x -- r', .t{ti
pcntru un zbor prelungit fuseseli de tseurenea piriisite.
Vezi l3lackwall, llesearches irt Zoologg, 1834, p. 108 qi
118. Pentru dovezi suplirnentare, cu toate ci acestea nu
sint rrecesare, vezi Leroy, Lettres Phil., 1802, p. 207. i)crr-
tru listuni, lucrarea lui Goulcl, Introductittn lo the Birds
of Great Britain, 1823, p. 5. Cazuri similare au fosL obser'-
vate in Canada de dl. Adams, ,,Pop. Science ll,eviel",
iulie 1873. p. 283.
96 DBSCEI\DEIhI Xi\ ONI tt l-t-ll

est e o fiinf[ socialfl.

Onoul,, an,imal, soc,i,al. -. Oricine ad.rnite ci), omul
qi d.in d.orinfa sa pentru o
Yedem aceasta in aversiunea sa pentru singurd,tat'e
societate in afari, d,e cea a propriei sale familii. Detenf,iunea, izolatii, este una dintre
cele mai grele pedepse caie pot fi aplicate. Ifnii autori presupun c5, ontul tr5,ia
inilialinfamiliiizoLaterlnsfi, irr prezent, cu toato cI, {a,milii izolate sau nunrai cil,e
Aori6 sau trei la u1 loc rd,t[cesc prin pristiel,d,file unor regiuni sirlb:rtice, ele intrefin,
d.up[, cit pot afLa,leg6turi de prietenie cu alte familii locuind in acelaqi littut. Ase-
mJnea tarnitii se'lntilnesc uneori la sfat ryi se unesc pentru ap[,rarea lor comund,.
IrTu se poate invoca contra faptului cd, sd,lbaticu.l este un animal social argunlen-
tul cd, triburile locuind. linuturi invecinate se rd,zboiesc aproape pelmallent intre
ele, d.eoarece instinctele'sociale nu se extind. niciod.ati, la to!,i inclirrizii de aceearsi
speoie. Jud.ecind. prin analogia majorit[,fii cvad.rumanelor, este probabil c[, strd,-
doqii primitivi ai ornului, asemd,ndtori maimulelor, el?u c1e aseille'nea sociali,
tnsd, aceasta nu are rrreo nrare importanfd, pentru noi. I-aptul c[, ornul., apa cum
existi, eI acumr ru ar.e decit puline instincte speciale, pielzind. pe cele pe care
strdmoqii sd,i pitmitivi le-au posed.at, nu este un rnoliv ctt, eI sit, rru fi pI,st;ral, tlin
timpuri extrem tle lnd.epfrtate un grad oarecare ti.tr tlragusttr ryi siiriplt,tie itrst,ittc-
1,ive pentru semenii s[i. Sintern de fapt cu tolii conryt'it'ttli t-ri,:tvonl rcalmtrlti;tl
asemenea gentimente de simpatiezsl conqtiin!;a, nonstrit, tttt tr(| silutttr insri tlltcil t'le
stnt; instinctive, dac[, rlu hrat naqtere cle detnrtlt, in acela;i l'el t;tt !i lt], rt,ttitrinlele
ilferioare, san i1ace ele au fosl; clobinclite cle fieca,r'ti tlint,l't^ noi ilr prillrii it,tti :t,i t'itl-
!ii, Deoarece omul este un anjmal social este aproftpe1,r'ibulrti sigLrr o[, el ttroryt;eueqte ten-
Ainla de fi cred.incios
a tovari,gik:r sili ryi s,upus rye{ulrri siu, tlooareoe.&,otrsttr
ca[tep sint comune ma,jorit5,fii anima]elor sociale. I,lt vu, ftvea, in c-onsecinfI,, o
oarecare capacitate d.e std,piniie cle sine. Printr-o tendin!,ir, ereditar[ elva fi dispus
s[,-ryi apere fn comun semenii gi s[, fie gata s5,-i ajute ln ori ce l'el care mr a;r irnpie-
dica piea
^ nqlt propria sa bun[,stare sau propriile sale d"orinti puternice.
tn ajltor^ul pu care il d,au membrilor acetreiaqi comunit[,lri, animalele socialtl
care sint siiuate pe- treapta cea mai d.e jos a sc5,rii evoluliei sint, concluse a,proape
exclusiv, iar cele mai evoluate in mero mf,,surI,, cle instincte speciale ; ele sint
insd,, de asemenea, partia,l indemna,te d.e dragoste $i simpntie recipro_cI,, ajutatett
tlupfi, ctt se pare, fn[r-o-oareca 'e rri,suril de rafiqne. Ou toat,er c[, oruulr dup? cum
tocmai s-a observat, ntr a,ro nici un instinct special caro s[,-i spuni, cum sir,-gi ajute
semenii, el 6re toturyi aceastd, tendin!6, $i cu facultnlile sale itrtelt'cl,uale perfeclionattr
va fi, fireqte, mull, cl,lfi,uzit in aceastfl privinff dc raliule qi t,rperriel!fi. Sitnpa,-
tia instinctivd, il va face de aseinenea sii, preluiasciito,consider:abil a,prr-rba,r'ea semo-
rrilor: s[i, tleos,r€co1 tlupd, euln a, arrit'at clat' tll. I]aill cl,ragostea, tle hludii, qi sintlt-r-
rniltsl puternic dcr glcirie, preourn ryi oloarqr1, $* rnai pul;ernicfi, de disprt',!, Di infanlie,
In onrul este influetrt;itl, itt
,,sint rizultat,ele scntirnentului de simpatie". consecin!ri,
cea mar mare m[s1rf,, cle tlorinlele, a,plobarea, ryi clezaprobarea semetdlor s[,i, expri-
mate prin gesturile qi vorba 1or. Astfel, instinctele sociale care l,rebuic s[, fi fost
clobindite d"e om intr.o stare foarte primitiv5, ryi probabil chiar de str[moqii sd,i pri-
rlitivi asemind,tori maimutelor, nrai dau inci, impulsul unora d"intre cele urai bune
gs Hume observi (An Enquirll Concerning the Prin- irnaginea prirnei... ne cornunici o bucurie sccretit;
ciples of MoruIs, eclilia clin 1751, p. 132): ,,Pare si exisle aspecLul celei din urmi... aruncir rtn sentimetrL
de ure-
o nevoie de a mirturisi ci fericirea gi nenorocirea altore lancolie asupra imaginaf.iei".
'J4 LIental and Il'Ioral Sciertce, 1868, p. 2l-r'1.
r)s 1r, sint spectilcole r:u totul inrlifert:nte, lnsi cir plin
 SIMTUL MOP"AL

acliuni ale sale ; acliunile sale sint lnsd, determinate intr-un grad mai mare de dorin-
lele exprimate qi d.e aprecierea semenilor sd,i qi, d.in nefericire foarte des, d.e pro-
priile sale dorinle puternic egoiste. Deoarece insd, dragostea, simpatia qi stnpini-
rea de sine se intd,resc plin obirynuinln qi d-eoarece facultatea cle a raliona devine
rnai clarL, aqa incit omul poate aprecia corect pfrerile semenilor sd,i, el se va sim-
!i lndernnal,, in afar[, de orice pl5,cere sau tlurere treci,toare, sd, adopte anumite
Unii de cond,uiti,. El ar putea d.eclara atunci (tteqi nu cred cL un s5,lbatic sau om incult
ar putea gincli ln acest fel): Eu slnt supremul judec5,tor al propriei mele purt5,ri sau
cu vorbele lui Kant, nu vreau sL violez ln propria mea persoiln5, cLemnitatea llma-
nitd,fii.
Inst'inctele soci'ale mad durabile 6na'ing instinctele ma'i, pulin pers,i,stente.
Totu;i, nu arn examinat 1nc5, punctul principal in jurul c5ruia, d.up5, ipoteza noas-
-
trd, d.e fal,ra, se roteqte intreaga problemd, a sim!,ului moral. De ce s[, simtf oare
omul cra ar trebui si, dea ascultare unei anumite d orinle instinctive mai curind. decit
alteia ? Dc ce oare regretd, el ama,rnic dacir, a ced"at unui sim! puternic de lutocon-
servare si ttu si-a riscat via!,a petrtnr a salva pe cea a unui sern(rll nl sir,u ? Si rle r;e
oaro regretii, cti, impins tio foa,rne, a fural, de-alc nrincz-irii ?
.[n prirnul rincl cs1,e cvident cir, in cazttl ornului inrpulsurile instinetivc A,rr
diferil,e gt'ittltr tlo for![,; rrn si,Ibal,ic iryi va risca, viala pentrir a salvrr, pe ceil, a untri
rnenrbru ltl aceleiasi cornurritlfi, ins5, v'lr, {i conrplet irrdiferent perrtru un.str[,in I o
nta,mI, l,inti,r'il si tilrritLi, indemnat[, de instinctul mA,tern, va infrunta fii,rir, o clipir, tltr
ezitate cel rnlli rnare pericol pentru copilul sd,u, lns[, nu pentlu un simplu senreu
oarecare. 'I'ol,upi, rnulli bd,rba!,i dwiltzali, chiar ryi tiner:i, care mai inainte nu ryi-a,rr
riseat niciodal,ti viala pentnr un altul, plini de curaj pi sirnpal,ie llu Au finut, s(foo-
tea,l[, tle instincl,ul de autoconsorvtr,re qi s-au aruncat fhrir, ezita,re in viltoare& nnt i
*pe pentru a, salva un om care se lnecar cr toate cX, acesta nu era declt un stri,iu.
Ln acest caz ornul es1,e indrrmnat cle acelaqi rnotiv instinetiv ca,re a ff,,cut pe eroiclr,
rnicl, rntr,irnuff american5, descris[, nrai lnainte sl-ryi salveze ingrijitorul, atacind
rnarele pi ternutul pavian. Asernenera acl,iuni, ca ruu du rnai sus, pi,r sX fie rezultatul
forlei rttai mari ll instinct,elor sociale sau nraterne decit ale oricd,rui alt instinct sau
rnotiv, d.eoarece ele sint excrcutate prea instarrtaneu pentru a fi supuse judecfilii
satr ca rrreo plS,cere san dru'ere sii, fie resimtitd in acel moment, cu toate c[, d"ac[,
ar fi fost inrpiedicate din orice motiv s-ar fi putut resinrli trist,efe sau chia,r sufe-
rin![,. Lfl, rl] olu tirnid., pc de altir, parte, instirrctul tle ant,ocorNervare poate fi atlt
de putt'rnic, iricit sL fie inca,p:rbil si'r, st. decitli la, nll asernenea riso, poa,te nici chia,r
petttnr^proplinl sir,u copil.
fnri dart sril,rnil cii, rrrrrrlo persoil,uc srrs!,iu c[, ltcl,iunilo execlrtate irnpulsir',
el in ca,zut'i.[c tle lna,i stts, nrr int;rir, sub tlorninat,ilr, sinr!,trlni rrrora,l si rm pot fi nundte
tnourle. Ei lirnitea,zra acesl, termun la acliuni tixecutate internt,ionat, dupi, o vic-
lolie asupra dorinte,lor contrare sau ciud sint; inspirate rle vreun motiv in[ll[tor'.
Pare insri aproape irnposibil dc a face o d,eosebircr clarf de acest fel gs. I n ceea co
s6 ['Iii refer aici la dislinc[ia lntre ce s-:l numit, lnora- thinlting antl Plains Speal.'ing, 1873, p. 83) : ,,I)istinctia
liL:rtea materialii Si fonnald. ][ii bucur sh const:rt ci prof. rnetafizicir dintre rnoralitatea nreterialii .'si l'ot'nral:i este
Huxley (Critiques and Atldresses, 18713, p. 287) adopLi toL aLiL tle nepotriviti ca ;i oricare altii ascnrent,n tlis-
acelagi punct cle vedere ca gi rninc in leglturi cu acesL tinc[ic".
sttbiect. Dl. Leslie Stephen obst:rvii (E.s.soys an Free-
 DESCENDEIITA OMULUI

priveqte motivele ind,l!5,toare, s-au inregistrat mulbe cazuri ln care s5,lbatici lipsifi
de orice sentiment cle bun[,voin!6, generald, ta.d, de umanitate qi care nu sint con-
rtrrryi rle vreun motiv religios ,si-An sacrificat in mod- conqtient viala ea prizo-
nieri 26 decit sd,-5i tr[d-eze carnarazii ;i desigur c[, purtarea lor ar trebui conside-
ratil ca rnoralir,. In eeea ce plive;te chibzuin,ta, ryi victoria asupra rnotivelor contrarc,
se pot veclea animale care stau la ind.oialS intre instincte opuse at,unci ctncl este vorba
s[,-qi scape descendenlii sau carnarazii din pericol, totugi acpiunile lor d.eqi sint
executate pentru binele altora, nu sint consid.erate morale. De altfel, orice se
executi, repetat de ci,tre noi, pin[ in cc'le d"in urmi se va face f5ri, chibzuinli,
sau ezitare qi atunci cu greu se poate clistinge cle instinct I totuqi, nirneni ntl va, pre-
tincle ci, o asemenea acliune lnceteaz6, de a mai fi moralir. Din contra, noi sim,tiur
cu tolii cL o acliune nu poate fi consid.erati, perfectfi, sau executat[ in felul cel nrai
nobil d.ac[, nu est,e executatf in rnod. impulsiv, f[r[, chibzuire sau efort, lll fel cuur
ar fi fricutir, d.e un om ln care calit5,fite necesare slnt innd,scute. Cel care este tlbli-
gat ea si-ryi infringi, frica sau lipsa d.e simpatie inainte d,e a acliona merit5, t,otuqi,
intr-un anumit sens, mai multri cinsi,e d.eclt omul a,l ciirui ternpcirament inniiscut il
face sfi, rrxecute o acliune bunri f[,r'ir, efort. I)eoarece lltt putem factr distirrcfit.l
int,re motive, consirlerilm toate aoliunile dintr-o ilnlnnil,i clasii, Idc acf,irrni] cil, lllo-
lAle dacd, sint executate de o fiin!5, molal[,. O fiitt!,[, ttloralil, e$t('(]e[r care t'ste c:lpa,-
bil[ sii compare aef,iunile sau rnotivele sa,le trecute ryi viitotr,r'tr si sir, lc aprobe slt,tr si,
lei clr-.,za,probe:. I{u avern nici un nrotiv de a presllpune cI, vtentlul tlint,r'et arrintuleltr
inferiorr,r.e are llceastir, capacitatc ryi de ar-leea,, atuttci cintl tttr clino de lferrrr,-Novll,
scoate un copil rlin ap5, sau o rna,irnntfi, sc expune lrericolttlui penl,ru a-qi salvll ctl-
rnarathrl ori preia ingrijirea unei rnaimu!,e orfan"o, lltt cotrsirlerS,m comporl;a,relt, lot'
clrept rnoralir. in ea,zul clmului ins[, singurul c:t,t'lr poa,tc fi considerat cu ctrltil,rr-
tline ctl, o fiinfd, rnorall,, acliuni dintr-o a,trumitl, clasri sinl; tleuumite tnora,lt-r da,ci,
sint execgtatei in rnod. d"eliberat, rlupii o luptl ctt rnol,ivt'ttpltstt, llitr ittrtrplsiv prirr
instinr:t, fic prin eliectele unui obicei tlobindil, tltr incetul.
S[, revenim insii, la subiectrrl nostrrr rrrtli r'r,plolJiut. f.]u 1,oa,1,c cir, ull€'lt' itt-
stilete sirrt rnai puter'niee decit a,lttltr ryi a,stfel rluc lu, rlcliutti eorespurtztil;rvil,l'1!, lltL
se poate susfine ce, llr, onr instinctele soeia,le (inclusiv iul-rirt'a cle laudin ryi_frica tlt'
dezaprobare) a1 putere rnai lll&r'o salr all clobinclit, prin obiqnuint,L ind-eluttgal,ri,,
forlil mai mare cleclt instinetele de aul;oconseryar(1, foarne, d,orinfii selxualt-t,, t'itz-
bunare etc. De ce regreti omul, chiar clacfi, ittcearc[, sL inllil,nre aselllellott, l'egx'l ,
cX, a clat urmare unui anumit impuls tratural clecit unui altuia;i de r-re sittttt't'1,
tleasernenea cil ar trebui s6-qi regrete purta,rea ? irr &celrsl,ri privin!,il ritrrttl $ti tleo-
seberyl,e profuncl de animalele infrrlioar'c. Ored cir, lt(r ptttt'ttt l;ot,ttsi tlit, so{l,ttl{I, clt
oa,r'eoare claritate c1e rnotivul acestei deosebiri.
Din callza, activitl,,tii faculti,filor sir,le mintille, otnttl ntt poa,te ovil;a, tlt' lI,
gintli: irnpresii ryi imagini trecute ii trec neincertat qi clar prin rninte. O", la Aninta,-
ielei care trl,iesc perma,nent in grup, instinctele sociale sint totdeauna prezentet ';i
persistente. Asemenea animale sint intotd.eauna gata sA,emitd, sernnalulde alarmlit
sL ap.te comunitatea qi sd,-qi ajute l,ovar5,qii in conformitate cu obiceiurile lor I ele
simt oriclnd. f6ril stimulentul unei pasiuni sau d.orinfe speciale, o oarecare d.r'agostc
zo Am dat un asemenea caz, anume a trei intlieni unul, dtrciL si tricleze planurile camarazilor lor de luptit
1845, p. 103).
lrringonezi care all prc'femt sit fie impuqcali unttl t.^lte (,Iournnl of Researches,
 .SrMTtrL MORAL

l! *itttlrit,Lir: ptttl,ttt t'i. Hlc sirtt, ttefet'icite clacl, sint, soparat,e tinrp in4elungat 4e eri
,.sisirrt, int,ottleauila, ler.icite sir, l'io d.in nou in societatea lor. A$a este qi c;l noiirr-
sint'. (.)hia,l'a,ttrttci cintl sint;eitt cornplet singuri, de citel ori nu ne gindim cupld,cere
i'i2t'll ctt tlurt,r:rl ltl, cot'tl, ct,aUii gindesc clespre noi, la aprobar.ea sau clez,,,1lroba".*
lor po cilir(l llo-o inragirrlttt, ryi l;crlt,l,r-r acestea decurg tlirr sirrrpatit,, un e]emerit fund.a-
ttlelllltl:r'[ instittcteJor sociale. {In orn care nu ar avea nici o urmd, tl.e asemore?,
iilst,irrct'o :1,1'fi tttr trtortstt'u clentll,ura,t. Pc cle altf parte, dorin!,a cle a satisface fgA,-
IltQa sau orico pasirtnc, ca stttelt de r5zbunare, este prin natura ei temporarfi,
;i
ltoat tt .Ii penl'ru cil,r'a tirnp deplin satisficut[. Nu esl,e uDor, sau poate aproapg
inrposibilr sd,-fi t'eatnint;eryti clr completi, intensitate simffi,rnlntul de foame de-exem-
p$r qi q" fapt nici po cel al vreurrei suferinle d,up5, cum adesea s-a rem arcat. fn-
stinctul clc itutoconselvare nu este resimlit
{eqlt in prezenla pericolului ryi mulli
laqi s-au considerat bravi pin5, ce qi-au intllnit du;manul'fafd, fu fa!d,. borinla
pentru bunurile altuia este poate o d.orin \d, tot, atlt de persistentd ca oricare aLt'a,
1ns5, chiar in acest, caz satisfactia posesiunii insd,qi este in general un simtdmlnt
mai slab d"ecit dorinla; rnulliLofi insH, nu unuld.emeserie, s-i..mirat, dupi, ror".u,
de ce au furat un anumit obiect 22.
IJn om nu poal,e evita ca impresii trecute s5,-i revinf tles in mint,e I elva tre-
lrui astfel s5, compare intpresiile foamei trecute , ale rd,zbunfi,rii satisf6cuie sau ale
;rericolului cvital, in clauna altora, cu instinctul de simpatie aproape lntotdeauna
prezenl, ryi ctr const,iinfa sa, tlnterioa,rii de clea ce altii consid.erb ca HuOatril sau con-
d.amnabil. Aceastl conptiin!;ii, nu poate fi indepd,rtat6, din mintea sa qi djn simpatie
instinctiv5, ea este consideratd, tle rnare importan!f,. El va simli atunci, ca ryi^cinU.
:rr fi fost impiediczt,t si, cetleze unui instinct sau lrnei obirynuin{e prezenbg, ceea ce
pl:ovoacX, la toa,te animalelo nemullumire sau chiar suferinfi.
Ca,zul cte rna,i inain{,e a,l rindunelelor ofer5, trn exemplu, cu toate c6, este del o
rtatur5, clttrtl;rarie, a unui instinct temporar, de;i pentru rrronrent foarte persisterrt,
ca]le invinge utt n,lt instincti) ca're de obicei este prerLominant, asupra, t;utur6r celor-
lalte instinct0. J:iL il,llotirnpul corespurtzd,bor-, acesl;e pdsS,ri par s5, fie animate cit
tt zilltt, rlc lurtgS, cte tlorinta de a rrtigra; felul lor: de vtafd, se schirnbfi, ele devin neli-
rriqtitc, z-gornol;oas(r ryi se adunl in stoluri. Atit timp clt pasd,rea rnam6 hri,negte ryi
stfi, in cuib pe pui, irlstinctul uratern este probabil mai puternic d.ecit instinctul dg
rnigrare, lnsf instinctul care este mai persistent obline victoria ryi, in cele din urm6,
intr-un moment cind nu-qi vede puii, ea lqi ia zborul qi ii p5,rd,seqte. Ajunsfi, la
cap5,tul lungii sale c5l5,torii, qi cincl instinctul de migrare a incetat sil acgioneze
27
Duqrnlnia gi ura pal dc asemeltca si fic un senti- pas lrcnLru oricinc sii tlarrsfrrl'c ilsell(rllea scntiincnt
rucnt foarte persisl.ent, rn:ri mult poatc declL oricarc asupra oricirui membru al accluia;i trib, dacii i-a 1lcul.
altul. Invidiir este definiti ca ura fa[[ dc altul pentru vrco vreun rlu ;i i-a clcvenit duqman. $i nici nu cstc probabil
superioritatc sau vrcun succcs; qi Bacon insistd (Dssay, ca unui orn conqLiinfa primitivii sir-i rcprogezo c[ facc
I\) : ,,I)in LoaLc cclelalLe scntirnenLe, invicliil esLe cea un rlu drrqruanului siu ; mai degraliii i-ar reproga c[ nu
rnai iurpor'tarnt[ gi conLinul". Ciinii sinL alrli sd urasci s-a rdzbunat. Sri faci binc ln schirnbul rriului, si-[i iubc,sti
atlt oamr:nii, ciL qi ciinii sLriini, tnai alcs claci trdicrsc dugmanul csLc o culmc a rnoralitrifii, Ia carc cstc irrcloicl-
ln apropiere lnsl nu aparfin aceleiaqi faurilii, trib sau nic daci instinctcle socialc lle vor. conduce prin clc inscle.
clan : acest simlimlnt pare aslfel innlscut gi este cu Este necesar ca aceste instincte impreuni cu sirnpatia
siguranli rxtrem cle persistent. Pare s{ fie cornpletarea sd fi fost foarte cultivate Ei extinsc cu ajut.orul raliunii,
Ei inversul aclev[ratului instinct social. Din ceea ce aflim tnvlliturii ;i a tlragostei sau flicii de Durnnczeu, inainte
clespre sllbatici s-ar pirea c5. ceva de aceeagi naturS. este ca vreo astfcl dc reguld de aur sii fie ginditi gi urrnali.
valabil ,ri in cazul lor. Daci cs[e aqa, ar fi numai un rnic
 DFjSC ENIItil{"rA oM t,' t,tlr

('e cttltlpJil,e re,nturycI,r'i a,r r:esinrf i pasflrca, tlacrii a,l'fi itrzcstralll, clt o nulr'o act;ivi-
tate mintal[! eR, llu ar ptttca, evittt, cairna,ginerapuilorei oil,r'o pit,r.'irr nrlrrtul inghc!,a1,
tle frig-yi de foanre s5, nu-i a,pari, ncincel,at in rnilrt,e.
In mrtrnent'ul acliunii, llii,rii incloia,l5, cL otnrrl csto apl, sii, rlea rrlnrilro irnpulsu-
Iui nta,i puterrnici fi, cu toatc ci, acesta il poatcl lndernna, la celc mai nol-rilc fapte,
Irai obi;nuit il va face s5,-ryi satisfacir, d.orin,tele sitle proprii in clauna altor oameni.
Ins[, dup[ sa,tisfacerea lor, atunci cind impresiile tr'eouto;i sld,bite sint judecate dr:
cltre instinctul social veqnic durabil qi de profnnrlnl s5,u respect pentru buna p5,rerc
a semenilor s[i, pecteapsa va veni firX, indoial5. El va rcsimf,i atunci renrugoare,
cir,in!d,, regret sau ruqine;^acest ultim sirn,t[mint este ins5, aproape exclusiv in leg5-
tnrcu judecata altora. fn consecin,t5,, el se va hotir,rl cu ma,i multL sau rnai pu,tini,
fermitate si, se poarte altfel in viitor, $i aceasta cste con;tiinla, cleoarece conrytiinla
priveqte inapoi qi serveqte ca lnd"rumi,tor pentru viitor.
Natura qi for,ta sentimentelor pe care le numim regret, ru;ine, cdinfd, sau
remugcare nu par sL d.epind5, numai d.e puterea instinctului inc5,lcat, ci parlial d.e
thria tentatiei,iar ad.esea qi mai multde judecata semenilornoqtri. In ce m"5surd, un
orn preluieqte aprecierea altora d.epinde d.e puterea simf5,mintului sau de simpa-
t;ie inndscutd, sau d.oblnditd,, precum qi de propria sa capacital,e de a preved.ea con-
secinfeJe, indepfir'tate ale acliunilor sale. IIn alt elemerrt extrem rle important, cn
t,oate c[, tru o lrecesar, este venelafia sau fi:ica d"e zei sau clo spirite in ca,ro cred.e
orice om; uoeasta se aplic5, ma,i ales ln cazurile d"o romugcr,ro. Mai rnulli critici au
obiectatci[, cu toate cd, un ugol regret sau ciinf'5, poal;o fi orplical, prin ipot,eza sus-
.tinutd' in acest, capitol, este imposibil de a explica in acest fel sim![,mint,ul ca,re lf,i
cutrenurr5, sufletul, r'emugcarea. I{u v5d. insi, rrrAre for!5, ln aceastd, obiecf,ie. Ori-
t,icii rnei nu d"efillesc ce inleleg ei prin remugcare, iar eu nu gdsesc nici o d.efinifie
care sS,.implice mai rnult d.ecit un simt copleryitor r1e c5,in!d,. Remuqca ea, pare sd,
fie in aceeaqi relaf,ie talrat de cd,in!d, ca furia tafiFr, de suplrare sa,rr chinul fa!I, tle drrr:r:re.
Nu este citu;i de pulin bizar ca un instinct atll, rle puternic si a1,it dcl rrnaniln aclrni-
rat ea d"r'agcstea, rnatern5 si, d-ucri, dac5 nu esto re spectat, la cea nra,i pro-
fundi, suferin!,ir,, cle indat5; ce impresia cauzei'trecute a nesupurrerii este slf,,bitfi,.
Chiar atunci cincl o acliune nu so opune nici unui instinct special, simplul fapt cX,
;tim cd, prieterrii ;i egalii norytri rre dispre,tuiesc pentru ea, este suficient pentru a ne
prod.uce o ra,re suferin,tI,. Cine se poate indoi cd, refazul d.e a se duela din cauza
fricii nu a produs la mulli oa,meni o ruryine profund5, ? Se pare c[, mulli hinduqi
au fost zguduili pini, in fundul sufletului prin faptul ci, s-au infruptat din rnlncare
spurcat5. Avem aici un alt caz de ceea ce, dup[, mine, trebuie d.enumit remug-
care. Dr. I-la,nd,or a func,tionat ca magistrat in Australia de Yest qi istoriseqte 28
cL un indigen de la ferma sa, dupd, ce a pierdut-o pe una din nevestele sale din
caaz6, de boal5,, a venit spunind. ,,cd, se d.uce la un trib indepirtat pentru a strS,punge
cu sulila o femeie, pentru a-ryi satisface simfH,mintul tle clatcrr:ie fa!5, de solia sa.
f-am spus cir, d"ae[ face asta il voi trimite la inchisoare pe via!d,. El a r6mas pe lingd,
lermi, tirnp d"e citeva luni, a slS,bit ins5, extraordinar cle mult, plinglnd.u-se c5, nu se
poate od"ihni sau rninca, cd, spiritul sofiei sale 11 urmd,rea pentru c5, nuluase o vialI
pentru a ei. Am fost neinduplecat qi l-am asigurat ck nimic nu-l va sc5,pa dacd, o
t'a face". Totuqi omul dispdru timp de rnai bine cle un an, d"upi, care se intoarse
)s Ittsatilg itt llelatiort to Law, OnLario, S.U,'\., 1871, p. 1.
 $:II\TTLTL IIIORAL tnl

Itr stat'tr atltttit'allilii,, ia,l'cllr,l:tltil, so{,io lt, ffill a splrs tloctorului Landor cii, so(,ul ei
Itttrst: via,l,il, uturi lertrtoi lrpa,r'tirrind unui tlib intlepil,rtat; nu a fost ins5, posibil cle a
obtint' \rr'oo dor.itrlli legalf,, iLacestuifir,pt.Incd,lca,rea unei reguli considerate cle trib
ca stinbit,, paro tiit, llrovo?1.6s seintirneut,ule cele mai profundc', $i aceasta cn totul sepa-
ra1, dc, inst,incbelt'$ocialt', nfarf nurua,i in mlsura in carel regula este bazatd, pe jurle-
catir, contutrit[1ii. Nrr Averrr itL:e cum au luat naptere in toat5, lumea atlt cle multe
supet'stif,ii bizat'r' ;i ltici. tru put;em gpune cum unele crirne mari ryi reale, ca incerstul,
?trll a'juns sL fie oolrsideratc cu aversiune (care toturyi nu este complet unanimi,)
de silbaticii cei rtrtri inferiori. Dste chiar indoielnic dacd, Ia unele triburi incestul
tru este consiclerat cn mai rnalc oroale decit c5,s5,toria unui om cu o femeie purtind
acela;i rlume, cu toal,e c5, nu stnt t'ud.e. ,,A viola aceast5, Iege este o crim5 pentru ca-
le a;ustralienii au cea rna,i rilare reputrsie, in aceasta fiind. exact de acord cu anu-
rnite triburi d.in America cl"e lrTord. Olnd se pune intrebarea, ln oricare d.in cele
d,ouil pd,rfi ale lumii, dacd, este mai r[,u si, omori o fat5, dintr-un trib str5,in sau sd,
te lnsori cu o fatd, din tribul propriu, se va da f5,r5, ezitare un rd,spuns absolut
conl,ra,riu celui pe care l-am da noittzs. Pul,em d-e aceea respinge p6retea, asupra
cd,reia unii autori a,u insistat ln ultirnul timp, cd, oroarea de incest este d.atorat[
faptului ci, noi posecld,rn o conqtiin!6, speciald, s5,ditd, de cel de sus. in general
se poate inlclege ca un otll, lndemnat de un sentiment atit de puternic ca remug-
Catt)a,, Cu toal,r-r c[, a, ap5,r'ut dqpd, Culn S-a expliCat rnai SuS, Sd, fie determinat Sd,
acliorreze inl,r-rrrr Iel car'(-1, dupir, cuin a, tost inv[{,at si, crea,d6,, serve;te ca o ispd,ryire,
ca r1.o cxenrplu predindu-i$o justi!,iei.
Omul indemnat cte conqtiinla sa va cd,p5,ta lrrin obiqnuinfd, indelungatd,
o sti,pinire d.e sine atit d.e perfectil,, incit clolinlele gi pasiunile sale vor ced.a imediat
qi f5,rit, luptd, instinctelor ryi siinpatiilor: sale sociale, inclusiv simf,,ii,rnintului sf,,u
petrtru judecal,a semenilor s5,i. Ornul, deryi infometat sau dorind r6,zbunarea, nu se
va gindi sf,, fnrc hranf sau sir,-;i satisfacd, rkzbunalc,a. Dsl,c posihil sall, dup5, cunt
vorn ved.ea ulterior', chiar: pr"'obabil ca obiceiul sl,Lpinirii de sine, ca;i alte obiceiuri,
sil fie crcd.itarc. Astfel, in cele rlin urniir, omul aiunge sit sinrt6, d.intr-un obicei
tlobitrdi{, sau poatc rnoqtenit cir, estr: mai birre pentru el s5, d.ea ascultare impul-
snrilor sale mai pcrsistente. Cuvintul poruncitor trebuie pare s5 irnplice numai
conqtiinla cxisl,enfei unei reguli de cond.uitI,, oricurn ar fi luat ea narytere. inainte
rrreme trebuie s[, fi oxistat deseori uu ind.emn vehement ca un gentilorn sd, tre.
bu'i,ascd, sI, se dueleze. N-oi spunem chiar cL un prepelica,r trebuie s5, aduc5, vinatul.
DacL nu o fac, ei nu i;i fac datoria qi aclioneazra greryit.
Daci, mai apare vreo clorinld, sau vreun instinct cale d"uce la, o ac!,iune
opusir, binelui altora qi care este tot atit, de putr:rnic5, sau mai puternicd cleclt
instinctul social, atunci cind. lqi arninteqte omul nu va resimli nici un regret
intens c5, l-a urmat, eI va fi 1ns5, congtient cd, claci, comportarea sa ar fi cu-
noscutir, clc semenii s5i, ea ar fi d ezaprobatii de ei, ryi pulini oarneni sint atit
d"e lipsili d.e simpatie pentru a nu rc.simli nelinirytc, clacil aceasta so intimplfi.
Dac5, el nu aro o asernonoa sirnpatic qi dac[ irr acol rnoment dorin!,eki lui ca,re
1l conduc la acliuni rele sint puternice qi aturrci cincl ele sint reamintite qi nu
sint invinse d.e instinctele sociale persistente sau cle juclecata altora, atunci el
2p J.,. li.'l'3-lor in ,,Crt:rl"orrIi),r;"';ii'..,' li,:vicw", erltrilic 1E7li, p. 7{)7.
11t2 DESCED{DENTA ()ilIut,Lrr

30; $i sitrgttt'ul rrrot,ir. tto ilfrillgotjo rilrlas (,Fjl,(,

1s.te trsen!,iahlrettl,o ltll 0I.II ]'i-lu
frica d.el pedeapsir, ryi clotrvirtgereta cL plnfl in celo rlin urnr[, a,r.fi ipa,i birre pp1{,l,rr
prOpriul s[,u interes egoist sL respecte binele altolu, {r.cil, ptr:r,l sli,u piopriu.
Este evident c[, oricine' poate satisface crr con;tiinla crrlu,tir, propriilt, sllg
dorinfe d.acir, ele ntl constituio un impecliment pentlu instinctclg ^sall socin,lt',
aclic5, pentnr bint le altora,- insd, pentru a llu av('a absolut rrirnic a-ryi reproga sull
oel pulin a llu se nelini;ti, estc aproapo necesA,r pentru el d.e 2
probarea,,tezonabil[ sau nu, a semenilor s[,i. $i rrici nir trebuie s5, ca]ce"tito'dt,za-
obiceiulilg
fixe ale r''ief,ii sale, mai a,les dacd ele slnt bazatc,pc rafiune, deoarece rlac5 o flcr_r
el va-resimfi"y siguran![ o n€]muryumye. Ei trebuic sL evite, d.e asentenca bles-
tentul unioului Dumnezev sau al zeilor ln c?l,re .llu crede clupfl cu.noqtirrta ,
sap
superstitia sa, ins[, in acest caz deseori sulvine in plus frica cll pedeapsa Oitioe.

- ^Vi,rtulile strict sociale eram'i,nate mai f,ntili, separat. -_ fpoteza de mai sus
a originii qi naturii simlului moral, Gare ne aratra ce ar trebui s5, facem. si a
congtiinlei care ne mustri dacd, nu o ascultS,m, concordd, bine cu ceea ce oud.nt
din starea inifial5,.qi nedezvoltatd, a acestei facult5,fi la orn. Yirtulile car.e l,rebu,ig
practicate cel pulin
in general de c6,tre oamenii primitivi, a$a iiicit si, so poat5,
asocia lntr-o comurritate, sint acelea cale sint lncf,, reclltoscltt-. ca celti nrai
importante' Ele sint lnsd, practicate aproapo exclusiv ln legd,1,rrrri, (r1 oalpenii
aoeluiaqi trib, iar virtulile opuse nu slnt considerate drept ciinic in lergf,,tur.ir, ctr
oarnenii din alte triburi. I{ici un trih uu ryi-ar putea p:istr:u, coeziunoa, ('lacl, o1relrl,
jafulr tri,darea etc. ar fi obiqnuite; in consecin!fr,, asen){.ng?I, rrrinrc irr;,urrt,lrl linri-
telor aceluiaryi trib sint ,,stigmatizaLe ca o etern5, irrfamiet'tt, ins5, n1 prov6:roli,
un asemenea serrt imenl, clincolo de aceste limil,rr. lln indian norcl-A,rnr,rica r r o
foarte nrrtl{,ttmit; d"e sine qi onora,t de allii d.ac5, scalpeaz5, nn ()n} rliltr-rur ll,l {,
trib, iat'un d.aiak taie capul urrei persoane inocenl;o,1i il usucui c:r, t;l'oferr. Irrl'iur-
ticiclul a predr,rtnilrtt,l; pc cea nrai Ina,re scarr-r, in toa,t5, luryrotr,'i-, firl rr fir6icit,:l\rl.(,111
reprog, iar pruneucid"ercfl,l IIIz,i ales a, eopilelor', a fost consirkrrat[, (,a o aclirl11s lrrrnij,
perttrtt trib satt cel pulirr nev5,td,mi,toa,ro. in timpnlile t;rt crrto sirruciflel.eil Jll ()t'lr,
consid.eratd, in general ca o crimi tt, ci mai degrabd,, din c?turz,a, cur:ajului u,l.ri1;lr,t,,
c& un act onorabil si lncd, mai este practicatS, fd,rd, reprop de nnolo na{,iuni st'rni-
civilizate qi silbatice, deoarece evident c5, nu intereseazd, pe ceilalti mermbri ai
tribului. S-a ard,t'at' cd, un asasin (I'hu91) ind"ian a regretat in rnod congtient cd,
nu a jefuit ryi strangulat tot atilia c5,ld,tori ca qi l,a,l;il s[,u inaintca lui. in stadiul

30 lrr lucrarca sa Psgcltologic Naltrcllc, 1868 (vol. I,
p.243; vol. II, p. 169), dr. I'rosper Despinc dI rnultc
cazuri curioasc a celor rnai rii crirninali, care par si fi
fosl. totalmentc lipsifi de congtiin!.I.
3r Vezi rrn articol r:orupetcnt ln ,,Norlh FJritish llc-
\icw", 1867, p. 395. Vczi clo ascrnene:r ar[icolelc tl-lui
\\'. I3agehot desprc imporLanla ascultlrii qi a solidaritllii
la onrul primitiv, in ,,Fortnightly Revietv", 1867, p. 529,
qi 1868, p. .157 etc.
32 Cea nrai cornpleti dcscriele pe care aln lntilnit-o
aparfirre dr. Gerland in luclarea sa Uber das Aussterben
der Natttrtt(jlker, 1868 : voi reveni ins[ la subiectul prunc*
ucitlrrrii irrtr'-un capitol viiLor.
33 Vczi discutia foalte itrlcrcsirrrtii usu|ra siurlci111.1.ii,
irt luclarca lui Lecliy IIistoql of Iluropeurr rlfcrrrrls, 18Gg,
vol. f, p.223. ln lcgrituuii cu sdlbaLicii, (11. \\'inrvoorl
Iicaclo nc irrfornrcazl"r cii ncgrii tlin Afrir:a tlc vcrst sc sunt-
cid atle.sca. Estc binccunosrruL ciL dc obi;rruiti ela sj rru-
ciderea plintre ncferici{ii incligcni din Aurcrlic.a do Surl
dupi cucerirea de cdtre spanioli. Pentru Noua Zeelandir.
vezi cirlitoria vasului Novara, iar pentr.u insulckr Alcu-
tine, Miiller, dup[ cnm estc cital" cle citlc FIouzeuu,
Les Iiucrtltis blentule.s cLc., vol. I t, p. 136.
 STMTUL M0RAL

I)r'irrriliv' :rl eil'iliza,{,ir,i, jcfuirrttt, strir,inilor csl;e rcillttulttl,c cuusiiL:r'a'ti"r, ilr gllrr,r'rrl
cit olrru'allilli,.
Cu toa,l,c cI, irr a,trt,ichitattrr tlin uttc,lo puttcte r1o vottrll'1r, solrtvitt ct'a, folosi-
t,oA,rc:r4, ('n, ostc o rllar'(l gritnir, deqi pin5, foarl;c rccent, ea lru elil asl,fel cottsid.r,t'lttij,
clriar rto ciltle naliurrile cele rnai civilizate. $i a$a era, ura,i a,krs pentru cL scla,r'ii
apar!'in(,aiu. in genera,l unei rase difelite de cea a st5,plnilor lor. I)eoanrce s[lbatic;ii
nu au nici o considcralic pentru opinia femeilor lor, soliile sint cle obiceitra,1,ate
cil, scla,vc. l\fajoritatea sS,lbaticilor sint cornplet irrdiferen!,i fall c1e suferintelo
strf,inilor sau chiar se delecteazd, asistlnd la ele. Este binecunoscut cL femeile qi
copiii indienilor nord.-americani ajutau la torturarea d.urymanilor 1or. IInii sirl-
batiei rosirnt o pllcerc infior5,toare chinuind animalele uu, iar umanitatca crste
o virtute necunoscuti,. Totuqi, pe ling5, afecliunile familiale bunflvoinla este ceva,
obiqnuit intre mernbrii aceluiaqi trib, mai ales in timpul bolii, iar uneori este
extinsd, qi dincolo de aceste limite. Descrierea miqcd,toare fdcut5, d.e Mungo Park
bund,voinfei fari,tate] tald, de el de negresele din interiorul fAfricii] este bine
ctrnoscut6,. Se pot cita multe caztri d.e riobild, fidelitate a sd,lbaticilor intre ei, nu
1ns5, t^fu de strd,ini I experienla obirynuitd, justific5, maxima spaniolului : ,,Niciodat[,,
niciodatd, sL nu te increzi intr-un ind"ian". Nu poal,e exista fid,elitate fd,r[, adevl,r
ryi aceastf,, virtute funclamentald, nu este rar5, intre mornbrii aceluiaryi trib : a,st;fol,
Mungo Ptr,rk a a,uziL negresele inv[,!,indu-qi copiii sii, iubeasce, ad.ev5,rrrl. -r\oeast;a,
este ia,r5,si, una d.intre virtuliile care so lnrld.S,citreazir, a,l;it rto a,d.inc in nrinl,rrr
incit este uneori practicat[ tte si,lbatici fa{'L d"tr stri,ini chiar crr cosfirl rrtrrri ]ua,rc
silcrificiu I insri, a minl;i po du$ma,n a fosl, rA,re'or"i considerat c:t, ull llricirl;, duJll,
culn a,r'atii, chiar' tr)r()a cla,r isl,oria diplornaliei rrrorlerno. I)o indR,t:i, c() lrlr tri'b ar:c
un eonctnc5,tor recunoscut;, ncasctrlta,reA dtrvinrr orinrr"r,, ryi <lhiirl suJ)urlLlr('1, slrr-
ga,rrticri, cFjljo cousideyaf,d, ca o virl.'ul,e sa,cr:i.
I)eoilreco in epoca pr.irnitivri nici lln {)nr fiit::i, crrt'a,j uu lloatc l'i rrl,il iiarl
oredincios l,r'ibului s[u, aceast5, ealital;o a, fost unaniur lrla,sal,ri irt cr'l trrl,i irnrlt
r:a,ng qi ou toato c[, ln t;5,rilc civiliznto uu onl bun ilrsir, l,imicl poilte l'i cu trrrrlt
rnai folositor: soeietdlii decil, unul brav, nu nc putenr opri do a onor,), irrstinct;iv
po acesta din urmii nrai mull, decit; p() uII lu$, oricil; ar fi d"e butr. Po de alt;ri,
parte, prudcnla, care rru afecl,eazd, blrnd,starea altora,, nu a fost niciodati, frxlrte
apreciatd,, cu toate ck este o virtute foarte utilil. I)eoarece nici un om nrl
poate practica virtu,tile necesare bun5,std,rii tribului s[u fd,ri sacrificiul d.e sine,
st5,plnirea de sine qi puterea d.e rezistenfi,, aeeste calit5,fir &u fost apreciate rnull;
$i pe rlrept ln toate timpurile. Ifn sd,lbatic american se va supune in mod voluntar
la torturile cele rnai lngrozitoare fLrL un geam5t, pentru a-Di dovedi pi intd,ri
t d,ria d.e caracter qi curajul qi nu ne putem opri de a-l ad.mira ; de asetnenea pe
un fachir indian, care d.in motive religioase neroa,de se leag6nir, suspendal, de un
cirlig infipt in carnea sa.
Oelelalte virtuli, privind ind.iviclul cel atare, caro nu influen\canra ovidenl,
huna staro a tribului, cle;i, de J'apt, o pttt face, nu All fost tticicrclatil, stilrrato tlo
c[tre s5,lbatici, cu toate ci, acum sint foarte apreciate de naliunile civilizate.
Cea mai mare intemperanfS, nu este rnotiv de reproq la sd,lbatici. Totalul liber-

36 Vezi, cle excmplu, descrielca cafrilor de cdtre Harnil-

34 \:r'zi dl. Bagchot, I'h11sics and Politics, 7872, yt. 72.
ton, ",Anthropological Relicw". 1870, p. \V.
 !tESCFlNnr.I{TA (}tTU f ,r_rr

lirrtr.j ',*i ct'itturLr ootttt'a, ttit,t,ttrii 1lt'rrttontin[, irttr'-o trt;isrtl':j trlrrit;oit,l'c l'r. '-fqtr-rryi, dc
ttrrlitt:"t ce cfrsiitot'ia,, poligir,rnii sau ]r]onogam[, dt:virrt: obiryuuil,ii,, g+:lozia, cluco la,
,'titlrilil't'it, r'ir:tu1,ii lelncilor ryi rlr';eilsl;4,, fiincl onortlti"r,T ()& trebuig sri, fi tins sri, go
('xtinrlir,;i lrt, ferneilo tretttilrit;a,to. Lliti de incet se oxtirrdg la sexul rnasculirr vefl6111
jtr ziu:t tlo:tzi. Oast,il,rr,t,(\il cer'o in primul rind. stfi,pinire tLe sins cLc aoeea a, Iost
ryi
trrttrrat,[, tlirt{;r-n pcrioatlir, foarl;o indepX,rtaLd, tlin istoria rnoralfl, a omn]ui civiliza,t.
('rl, o consocin{,i1, practica flr:ii, sorrri a celibatului a, fosl, consid.erat;5, dintr-o
llelrioadii,
irrtlclriirtat6 caj o vii:t,u1,e 37. Ol'oarea d.c ind.ecenfir,, ca,r'c ne pare atit de ria,tlralfi,,
incil, st' ct'etkl a [i intt[sctr1,5, ;i cA,l'(r este un a.jutor atib cle pref,ios al cas{,i1,d,!ii, cster
o virtute ntocle.'r:rti,, apartinind c.xclusiv, clupd, clrm observl, Sir G. Sta,uirl,on 48,
ti*fii r:ivilizatc. Aceasta se ved.e clin riturile religioa,se a,ntice ale diferitelor naliuni,
tlin tlesenele tle pe zidurile din Pompei gi d.in obicei.ulile mnltor sllbatici.
Am v['zut' acurn cd, anurnite acliuni sint consid.erate d.e sir,lbatici, ryi erall
probabil considerate tot arya d.e omul primitiv, ca bune sau lelc. numai duph, cnm
influenlau evid.ent buna stare a tribului, nu a speciei si nici a yreunui mernbru
individual al tribului. Aceast5, concluzie concorclfl, birre cu plrerca c[, aga-nrlrnitul
sim! rnoral d.erir'5, inilial d.in instinct,elc soeiale, deoa,r:cccr arnbele sint ln prirnul
rind. in legS,tur[, exclusiv cu comruritatea.
Cauzele principa,le ale mora,litd,fii scfl,zut,o & srilba,l,icilor, dac[, jurlec[rn
rlupir, cril,eriul nostrn, sittl,: in prinnrl rind limitarea sinrpatiei la acela;i trib;
irr al tloilea l'irr11 I'acultatt-ra, drr.iudepa,tir, insuficientzi, pent;ru rL reolnoa,qt,cinst--.rrrnfr,-
L'at'ea rtttrlt;rx virl,u!;i, mai ale's lr, viltulilor inclivicluale, lrentru bulrilstAl'e;t tr,ibului.
Sillbal,icii, d.e cxetrilthl, llll sint in stare sri, ulrnl,reasci, ofectr'[e lclo multiple oare
tlecttlg clin Iipsa cte t,ctttpclan,il, de ca,stitate el,c.;irlr'fur a,l t,r:cikra,r'intl slntra cd,pa,-
cil,ilte tle sl,irpinire clo sine, cleoareco aceastir, ca,pacittr,te nu a fost intfiritir, lrrirr
obirynuful![,, instrucjic ;i rcligitr inclelung continuatc sau chiar rnrtryteuitt,.
Atrt itrtra,t ln d.etaliilo cle nrai sus in lcgilturf cu inroralitatta s[,lba,1,icilor31',
rleou,t't'co unii autori au adoptat un punct cle veclero inalt asupxil, n:r,turii. lor rrrora,lc
s&tt au atribuit, rnajoritatea crirnelor lor unci gr:eqite bunilvoinfe 4". Aceryl,i a,utort
par sd,-qi bazeze conclnzia pe faptul cI, s[,lbaticii posed.I, acele vir:tuf,i cfl,rc sint
utilc sau chiar necesarc existenlei familiei ryi a tribului, calitri!,i pc c?,rc fii,rd, inclo-
ia,Li c5, le poscclai cleseori intr-un grad. ridicat.

Obscrualii, finale.
- inainto rrrerre, filozofii rycolii de moraiil cle,rivrr,tiv5,'1
an a,rltnis cir, ternelia moralitd,fii este o forrn[ de egoisrn; mai re,cent lnsai ,,princi-
piul celei rnai mari fericiri" a fost soos in evid"en!d,. Este totupi mai corect si, se
vorbeascd, de acest ultinr principiu ca despre un criteriu, qi nu ca motivul compor-
t[rii. 'l'oturyi, toli autorii ale cd,ror lucrd,ri le-am consultat afirml,, cu citeva ex-
ceptii *r, c&;i cind. ar trebui sir, existe un motiv distinct pentru fiacare ac!,iune
16 | )1.l[. .r'nrr:rn ir clut Prinitiue XIarritrle, 786it,
J (. a0 De crt'rrrpltr, Lccliy, lIisbrll of L)rtntpcrttt IIrtrtds,
I), lTti) o llrrni't culcgcr': tlc faptc ltsupll ;rcrrsLui srrbiccL. vol. I,1>. 724.
37 Lccliy, IIistorll of Europeatt IIorals, 1869, r'ol. I, 41 Acr,st tcuncn a fost folosit iutr'-un articol cotnpelerrt
p., 109. itt ,,'Westtninster RevieN", octornbric 1869, p. 498. Pcnlru
!e I'.'nbnssy to ClLirtq r,ol. II, p. 348. Greatest happiness principle vezl J. S. tr{ill, Utilitarianism,
3e Asupra acesLui subiect, vezi ntrmcroasele dovezi p.77.
lrr c:rJ.r. \:l I al luclirrii lui Sir J. i.,ubbocl< Origin of Ciuili- 42 llill recunoagtc (Syslenr of Logic, vol. II, p. 422)
--ciltorr, 1870. in modul ccl rnai clar, c[ aclitrrrilc pot fi cxcculatc din
 ,s tnll't rl, l\!{ ) li A'1,

;i cri acest,a, l,r.'obuio sf,, fie a,socia,t cu orlreca,r'o 1rlfr.ctro sa,r[ ]rt'1rl[,ourc. I)tscoli irrsI,
rrrnrrl pare sri acf,iorrer,e lrr rnod. iurpulsiv, adicii clin iustirtcl; sau obirynuitrt,il in<Lc-
lungat5,, ffl,ril sf,-ryi clea seama cle \rreo plflctlre, la lel cu1n faco prohiubil o:r,lbill[, su,u
o Lurtricl, a,tunci cind iryi ur:rnc,a,zra orberytc instinctE'lo. In cazuri tle pci:icol oxt,r'onr,
ca in tirnpul unui inctrndiu, cind. un onl se strdduicry.Lo sir, sa,lvt)za rln sernr-\ll al sii,u
fd,rti, ull lllorncnt de c,zitaro, clr grcu poatc sitnli el pl[cere ,si cu a,tit rnzr,i putin
arc tirup sil reflecteze asupra neplilcer:ii care ar putr:a-o resirrr{i ult;rllior d.acl,
nu il,r face incorcarea do salvare. Dac5, ulterior cl a,r reflccta asupra comportl,rii
salc, qi-ar d.a sealna, c6, in el existil o for!5, instinctivri, cu totul diferitri dc
cfi,utarea pld,cerii sau fericirii pi aceasta, parc s5, fie insl,inctul social profuncl in-
rd,ddcinat.
in cazul animalelor inferioare parc mult mai potrivit s5, se vorbeasc[, cle
instinctele lor sociale ca fiind. d.ezvoltate pentru binele general rnai curlnd. d"eclt
pentru fericirea generali, a speciei. Termenul ,,binele general" poate fi d.efjnit
prin creqterea celui mai mare numd,r d.e indiviziin d.eplind, vigoare pi sd,n5,tate, cu
toate facultd,file lor perfecte, ln condifiile la care sint supuryi. Deoarece instinctele
sociale atlt la om cit ryi la animalele inferioale s-au dezvolt'at, fd,r5, lndoiald,, in
aproape aceleapi stadii, ar fi recomand.abil d,ac5, sc considerd, ca fiind posibil s5,
folosirn aceeaqi definilie ln ambele caz:uri;i sd, lufirn ca criteriu dc rnoralital,o binele
sau buni,starea gencral[, a cornunil,fifii, rnui curintl r.l"ccit felicileil, gcnola,lir, I insI,
acezr,stl, defirrilie ar necesita pr-rate o ()rr'('c?rt'o litrril'lt,t'rr rtin ca;u:tar cticii polil;ico.
At,unci cind. ulr oln i;i riscir, viafa 1lett1,t'u rt, sillvll J)o o(r1r, iL rrlrui sontctt al
si,u, parc tle a,semenea rna,i corect s[, so spunL cr"t, crl aclioturazr'il p('Irtnr binr,le general
rnai rlegrabir, decit pentru fertcirea generalil:r, orneirir:ii. Illirfi, indoiali ci, cle obicei
bunS,starea qi fericir:ea, individuhri coincicl, iar un trib mul!,urnit; ryi fer.'ieit va
pr'ospera mai binc decit unul care esl,o rretttutr!;umit gi rrefcrieit. t\rn vd,zwlu ci,,
chiar intr'-o pol'ioad[, t,irnpuric tlin istoria omrrlui, tlorinlele cxpt'ittt:lte il,ls
comunitflrii au iufluen!;al, natural irr rnarc milsuri, c{lrnporl,at'oa fiec[,r'ui trtr:rrtbru
;i, deoarece toli doresc fericirea, ,,principiul crloi ntai nrilri feliciri" trebuic sii, fi
d.evenit ind.rum[torul qi scopul secund ar cel rnai irnportant ; tot,u;i, instinctul
social lmpreunf cu sentimentul cLe simpatir-' (care ne face si, lu5,m in consid.eral;ic
aprobarea;i d.ezaprobarea altora) au selvit ca impuls si ind.rurn5,tor clc c5,petenie.
Astfel, repro;ul d.e a aryeza josnicul principiu al egoistnului la baza celei mai nobile
p[r!,i a naturii noastre este inli,turat, afard, numai dac5,, d.e faptr so poate numi
cgoist5, satisfaclia pe care fiecare animal o resimte cind. d.5, urrnare instinctelor
sale fireqti qi nemullumirea fresimfitf] atunci cind este lmpiedicat de a o face.
Dorin.tele qi opiniile mernbrilor aceloia;i comunitS,fi, exprimate rnai lntii
oral, mai tlrziu lnsd, ryi ln scris, fie c5, constituie singurii indrurni,tori ai comport5,rii
obiqnuinll, fir[ anticiparca unci pliceri. Dl. II. Scdg- doui nu pot coexista ug{)I' in acclas,i rnomctrt de coir;Lietr!.[".
rvick, rlc ascmcnca, ln lucrarea sa.E.ssay on Plcctsure and Un simfiinrittt vag cI irnpulsurilc noaslrc nu iittt naqlcrtr
Desire (,,The Conternporary Revicw", :rprilie 1872, p. cit.ursi tle pu[in itrtottlcauna din vreo y;llccrc sinrultatrI
6?l) observii:,rPcutru a rczuma, in contradic!.ic cu tr:oria sau auticipall a fosL, tru ttrit pot opri sit ginclcsc, rtna ditt
cL impulsurile noastre congticntc activc sint intoLdcauna cauzele plincipalc ale acccpLirii tcorici inLuitive a lllora-
lndreptate citre producerea ln noi ingine de senzalii litllii qi a respingerii teoriei utilitariste sau a ,,celei mai
agreabile, ag susline ci glsim in toate plr{ile ln congtiin![ mari fcriciri". In legiturd cu accastii din rtlrtL teorie,
irnpuls privind in afari, lndreptat ciLle ceva care nu criteriul ;i rnoLivul corny;oltlrii au fost flr'ii lndoiall
cste pl[cere ; ci in multc cazuri impulsul estc in aga adesca confundatc ; elc slnL iusii de iapt ln oarecate
mlsuri inconrpatibil cu cel de intcrcs propriu, inclt cule tuirsttri contopiLe.
 DESCFiNDEhtTA ()f\t tr l,,l rI

ll1)rlsbt'il, Iie tlii, irtt,iit'csc cultsitlerabit irrsbincbelc socialc I aseurerrt.la, 9pi1ii arr 1tr*9r,i
iol,ttryi o tendin!,[ direct ol)usri acelor instincte. Acest ultim fapl, ,xte bine oxolrr-
trlil'iclt,l, llc,,lt'getl oltoa,rt,ittr ad,ic[, legrra opiniei egalilor: noqtr.i, si nu a tni,lror coll-
1r:rt,rirl!ilor rroq-tri. incir,lca,l'()rI il,ccst,ei Iogi, chiar:n1;rrrrci cin6 st, gl,itr gf,, inc.i,lc;l,r,t,rr,
t's1'(t irr crlttc0rcla[!d, str'.icl,ii ctr itctevrit'ata-rnoralitate, ?r,
I)t.'ovoca,1, rrirrlt;gr.a, ll]a,i rlrrlfri
1ort,u-r21, strfleteascti tltlcil; o ctiutti adev[,ratd,. [i,ccrrnoa;tcur a,coeilryi irrflu,rr{,ir,
in ,sirnl,d,minl,ul do ruline ustulir,toarc pii majoril,atoir, ilirrtro noi ; resirrrlit-r.r,
clr-iar d.up[ arti cte zilt', roalnintindu-;i inc5,lcarea -care
intlnrplft,oare il ull(]i yogpii cle
etichetf. noluseurnatii,, lnsii, bine stabilitil. Judecal,a coriuniti'Ll,ii va fi, i1 gtl(.r,rrl1
ittd-rutna1,5, de oarecarro experienf:i rud.irnen.tari, ilr legi,hrr[, cu c0 e rnai bile, pirr.i
irr cele clirr urmil, pentru toli mcrrnfopii s[,i; ins[, acea,sl,ir, aprrrcio]t() nu ra,l.eori r.l,t,
grt'ryi d-in ignoranli $ capacitate slabh, de jirclecat[,. I)1. aici cele rna,i ciudate obi-
oeiuri ryi superstilii, ln completzi opozilie ta1.,;d, de adevrirata bun[stare pi fericire
a omenirii, au devenit atotputernice in tot cuprinsul lumii. Yeclem aceasta itr
oroarea resimtita, de un hindus caro, a incd,lcat L:gile castei sale qi in multe alte
asemenea cazluri._Ar: fi greu de a face distinclie intre r'ornurqcalr{,A resimfitd, der 1n
hind-us caro a cedat l,entaliei.1" a minca alirnento sprrr"al,c,;i cea rc,sirtifiti, clqpir,
eolniterea unui furt, ins5, prima va, fi probabil ma,i servcrli.
Nu rytim curn att lult,t na,rytore a,tltea reguli a,bsurrk., rkr oolnJx)l"tarcl, pl.(lcurp
si lt,tit;tlil cred"itrj;o^religioil,s()-a,bsurde ryi nici cunt tl<r:lu ilcvonit, irr l,oa,te'cilllprile
lrrrtrii, atit tle proftrnd irnprimate irr tnintea oamenilor'lnrgyilij, irr51li, ob$er.y2,1, o[,6
credinti, intipilritti, irr mocl cottsl,ant in prilnii a,rri ir,i vietii, lr,tprrci cinrl creigr.ul
trste impresiorta,hil, T)ilt'o s[, tlobinclea,scii, apro?Lp(r rra,1;rrt',r, rrnrri insl,irrol,, i2,r. 1at1r.a
irrstiryi a, lllllli itlsl,irtct corrsl,i, itt fa,lltul oL r,l e,-stc lrrllrir,t, ilrilc1lt,nr[<,1r1, tlri r.2,t,irrrtp. Si
nici tltt lltrt;et)l liptttre d<+ co allulnil;e virl;rrl;i admirallile, ca rlragostglr, rle llrtr,vI,r., sill;
ctt ttrult rttai ilpl'eci&l;o tlc trttetlo l,ribnri si,lbatice rlecil, clc llltele a3 I ryi lrici, doi ase-
rllono?,r d0 ctr dift'r'onl,cr sirnila,r,r' prcdomind, chia,r: printro lrtr,tiuni foa,rte civiliza,i,c.
('ltrrtoscind cil, dt'l.elrn fixa,te au devenit rnull;e obicoiuli;i supt,rsl;if,ii ciurLltt,, nlt
triJl;tr eazul si, ttc srrrprindii faptul cI, viltu{,ilc pr:ivind.u-ne po noi inryine, sus{,irrrrtc
t[rtpi, cunl sint dr: ra!,iune, ]to pAr acutn al,it r-l.e rulturalo, incit s5, lcr corrsic[etr1nr
irrtriiscute, cit toa,te cI, ele IIu oltlu apreciate clo c;nr in starea sa pr.irnitivir.
fn poficla multor surse de indoiald,, omul poatc face distinctie ln genera,l
Itgor intre regulile morale superioare qi cele infcrioare. Celc superioare sint inl,e-
meiate pe instincte sociale ryi se refer:L la bundstarea altora. Ele sint suslinute
d.o aprobarea semenilor noqtri ryi de ratiune. Regulilc inferioare, cu toate cL
unele clin ele, atunci cincl implicS, sacrificiul d.e sine, cu greu pot fi clenumite
inferioare, se referd, mai ales la propria-i persoand, gi iau nagtere din opinia publici,,
rnal,urizr'rte de c.xperientfi, ryi insl,ruire, d.eoarece nu sint practicate de tr.iburile
prirniti vc.
llc ntlsuri, ce ornul avanseazd, itt civilizafir: ryi triburile mi.ci se unesc in
crrtrtttttitiati nta,i mari, cel urai simplu ralionalnent r-:1, ard,ta fieclr:ui indivicl c5,
cl a,l trcbui sti ex1,inr15, instinctele sociale qi simpatiilc sale la toli membrii aceleiaryi
:ta,tiuni, cu toater c5, sint necunosculi de cl. Acest punct o datd, atins, nu mai
cxist5, d-ecit o barierd, artificiald, pentru a lmpied"ica simpatiile sale s5, se extincld,

43 Dl. Wallacc prezinti exeurplc bune in ,,scieutific sa Coi'ttributiorts to ttrc Ttrcoril ttf l{aturttl Selectirn4 7870,
Orrinion", 15 scptcrnbrie 1tj69, ',si rn:ri dctaliat, in lucra.rca p. 353.
 SIIVITUL MORAL 107

la oanronii d.e toate naliunile;i lasele.T)aed, c.le fapt asetnenea oanleni sint scpalali
dt' eI pr.in mari deosebiri d.e aspect ryi obiceiuri, expcrienla nc arat'h, din nefericire,
cit cle mrilt timp trebuie si, treacS, lnainte ciL sd,-i consitlerirnr cA pe semenii trost,r'i.
Sirnpatia, ertins[, d.incolo cle limitele ornului, a,clicir onrcrni& falir t1e animale]e itil't'-
r'ioll,r'c, parc lrna dintre cr.-le mai receittte achizi!,ii rnorale. Se pare c[, ea 1111 €sl,t'
lesimfit-L de s5,lbatici clcclt numa,i fa\d, d.er animalelc lor favorite. Cit, cle pulitt t'r'a
clnoscul,i1 d.e vechii romani se vede din spectacolele lor respingitoare ctl gla,-
diatori. fd.eea insd,qi de omenie, r1up5, cite am putut observa, cl'a noufl pentru
rna,joritatea gauchosilor din parnpas. AceastS, virtute, una, dintre cele rnai nr;bile
cn care ornufcste lnzesl,rat, pare sir, ia narytere intimpllitor clin faptul ea, sirnpal,iiLt
noastro devin rnai sensibile qi rnai larg rfispinclite, pintl, ee sint ertinse la tonl'tr
fiirr!;elt'cu simt. Dg inclal,i1 ce aceltstf virl;uto este c)lt()l'rttir,,5i pracl,icat;tlt, tlc'ciJ,iva,
oil,rrr(\ilr, ('il, se'r:isplncleryte plin invil!,ir,tur'ri ryi exerrtiplu lil l,inerot ;i esttr trvtlttl,tt:ll
incor'1ror':r,tii, in opinia publicit.
Oel nrai inalt, stacliu tlr'culturti rnorall este fa'tinsl :r,tunci cintl recunoa,qt,t-tir
cir, l;r.ebuic s[ nt' colrtrolilnr ginclurile ryi ,,nici chinr in cel nrai irrl,im for sli, ntt nllri
gind.irrr rlitr nou lil pl:rclrtr'1t, care n(r-alr fzicut trecutul atlt d-tt plitcut" 4'r.
rlot c{tt'il,
ce fanrilia,rizt,lrzl girrrlul nostt'u cu. o ilc!,iun{l l'('il, oarecare faee crrecuta,l'('il, ilcogllria
crr a,til, rrrli trryu:rlir. [)upir, ctlln rr spus tltr tlrtriull, Ma,tc Attt't'litt: ,,;\qiu cllirr iti sirtl,
girrdrrt.ilt'obi;tttti1,t.1l[,S11vll,1.isitlltt,ltc|,et,ttlrltitt!,iit,l,ltr,(1t'(lll.(.(
girrtlrrrill't 14r'.
i\:l:in,ltr trosl;trr filozo{ [{r,r'bcrb Spr,Ilcrrr t trxplica,l, t'('(itltt, vt'd(,t'iltr stlltr t}slll}l':1,
sirtrtrrftri irronl[. El sprnre a6 : ,,Ored cir, cxpt't'itrtt1,A trl;ilil,ir,l,ii, ttr'glr,nizat,it, ,si c{)tt,soli-
tlal,i, iu tlrrour.srrl l,rrturol gt,n*r:atiilor'l,r'ecute alo t'Asei rutatttl, it, llrod.us ttttttlilicljIi
(iot'(,upunzd,t;ou,r'(r ca,r('r prin transntil;ele si ltcuttittla,ttt conl,inuti,, au fortuat itr troi
:r,n.nrnil,e f:,rcult;ir,li tle intrritie rnora,lL, urnrrriite etnotii t'ilspntrzirrct-llt, o comIJ{)r'1:t}'t'
rf rt':rp1,i-l snll ttetli.t,:rpl,li,, cl,t(,rnl iut ttici cl lla,zi' a,pa,t't'lttl"l itt (rXPt'ritrr{tr, irrdiyidrralit
r[t, rr1,ililll,e". ltrrlr,i lxit'r'r't'lr, rrl(.it,, nu t'ristii cil,uryi dtr pu!,ilr rt iittpl'obnllilil,lll,tr ittt'-
t'tili,i, clr, 1;tndirr{,t'k'r,ilt,rrolrs(r sii firr ur:r,i tnult Bft,tt l)t:r,i prr!ilt ]Jtl1,(,1'ltic trlrrtlil:lt't',
tleorrr.ecr,, pent,r'll ir rilr lncrrtiorur, rlilr:r:it,tr rtispozi!ii;i olliceiut'i l,taustrtist'dc tttttl{t'
rlirrt,rt'arrirllr,lt,ltr llon,sl,r's clpilcrsticg t[t,scentl-tttrtikrt'lttr', a,rll auzil, de ca,zttti arttettl,iut'
irr cals t|p.irrlll rltr 1flr'a;i tcldirrt,l tfu.:r nrinti pih'eau s[ cristr, irr I'arrrilii rlirt
clrrstrlc supt,r,ioare si tleorlriece frrltul estc o crinrl, ralil la clascltt:tvute, cu g'r't'rr il
plt,ern n*ptica ca ci coincirleu!,I, intimpliil,oare, pentru ea teridirr{a sr-l.a,pn,l'ir, lir, r[ui
su,rr 1;rgi rrxrrlfur.i a,i aceleiasi farnilii. Dacii, tenttinlele rele sint, tltttstttist', ('s1.,('1,)l'(,-
lrnlrit cii ryi celer fu1nt,sir, fie dc'asern(.nL'a tra,trsmisc. Este qtiut d.tl trtajorit,ll,tllt (lt'lUt'
cu,re au $rrftrr,it 4e c1t'r'llrrjanl(,ilitc tligestivo s?lll herpatice croniccl cit, prin faptul cit,
sl,ar,('u, ogrp11lli afectcazir, creicnrl, ele all o ulare influen!5, asupra terrdin!,{'lot'
rnorale. Acela;i fapt se ved.e d.c ascmenea clin aceea cd,,,pervcrtile:r sa,u distrllgor(':1,
silr!1l1i rnoral estc aclcsea unul dintre primele simptorne altt tleranjaiilcnl,trlrti
nrinia,lt'a?, iar cl-erncnfa e'sl;e notorie ca fiind" d.eseori ereclitar:i. l$u putem irtl,clt'gtl
tleoscbirile carL' par sil existe in aceastfi, privinlir, intle cliferitele rasc umane tlt'cii'
numai dupii, principiul transmiterii tendinlelor morale.
ac Scrisoarea cltre dl. l{ill in luclarea lui Blin Xlentttl
aa Tennyson, IdgIIs ol the I(ing, p, 244.
as I'he Thortgttts of the Iimperor II. ,{urelius Antonins anrl X[oral Science, 7868, p. 722.
(tratl. cngleza), etl. a 2-rr, 1869, p. 112. l\tarcus Arrrelirrs a? Nlaurlsley, Bod11 antl AIind' 1870. 00"

s-ll nr'rst'ltt iir 121 c.tt.

1,lo_ DIjSCBNDENTA OX4tJLUI

Ciriar transrniterea parlialir, a tendinlelor virtuoase ar fi d.e un ajutor imens

irrrpulsului ini,tial provenit direct sAu indirect d.in instinctele sociale. Dacd, ad.-
rrritern pentru moment cL tendin!,ele virtuoase slnt ered.itare, pare probabil, cel
1rn!,irr in asernenea cazurtr curn a,r'fi ca,stitrttea, tempela,nfa, omt"nia f.ald' d.e animale
t.lc., cii elc s-au irnprirnrlt rnai intii in ol"ganizatia mintald, prin obi;nuin!il, invi-
latur:i pi exomplur continuatcr iu decurs de mai rnulte generalii in aceeaqi
farnilie, qi lntr-un grad. cu tol,ul subordonat sAu chiar d.e loc de cd,tre indivizii
cAle, avlnd. asemenea virtu!,i, au reugit cel rnai bine ln lupta pentru existen!5,.
Sursa rnea cea mai serioasd, de lnd.oiali, ln leg5,tur5, cu vreo asemenea ered.itate
este cX obiceiuri, superstilii qi gusturi fd,rd, sens, cum este oroarea hindusului
pentru aiimente spurcate, ar trebui, d.upir, acelapi principiu, s6 fie ereditare. Nu
am inl,ilnit nici o dovadS, care s5, sprijine conceplia eredite,Fi obiceiurilor super-
stilioase sau d.eprind.erilor ricliculer cu toate cd, in el insuqi acest fapt nu este mai
pulin probabil declt cel ca animalele sd, doblndeascd, gusturi ereditare pentru anu-
mite alimente sau fricl de anumili d,u;mani.
in cele d"in urmri, instinctele sociale, care fi,rf,, indoialii, cii, au fost dobind.ite
do orrr, ca si de ci,tro a,rrirnakllo inferioare, pentru binele cornuniti,fii, ii vor fi clat,
de lil irrceput o oarecaro clorin!;ir, tle a-$i ajuta sernenii, un oarecare sirnfl,rnint
ctel sirlrpatie, qi l-a obligat sii, rt'spectc tr,proba,rea qi d.ezaprobarea lor. Aseutc.'ttea,
imprrlsuli l;r'clruit,r sii-i fi servii, intr-o prrrioad.I, foa,rte timpurie, ca, o regulfi, rurli-
lnenl,il,r'ir, rltr llinc si r'[u. I]t' ruli,surl"t, ilrsii, ce ornul a progresat irr capaeitatea srl
in1;ektcl,ualii, ,si :) fosi, in sta,rrr s[ urrnlreascr"l, consecinlele mai lndepi,rtate alel ac!,iu-
nilor sa,le; po rni,snlii cr) :1, tlobinrlit sufieiente curroqtinfe pentru a se dezb[,ra
cle olliceiuri ryi superst,i!,ii furresl,e; p(] rnfisnri, cc rL respectat din ce in ce mai mult;
nu nunra,i l;rrrrX,sta,rca, ci si frlricirea, semerrilor sd,i, pe miisur[, co, prin obirynuin!,ri,
c^ o consecirrt,ir, a, crptlic,ntrri lolosil,oare, a invir,friturii qi exernplului, sirnpatiile
lui ri,u d.evenit rnai. afeetuoa,scl qi tna,i larg rir,spindite, extinzindu-se la oameni d"e
tolltrt raselrr, la, irnbecili, lzr, rnut,ila!,i ryi la a,l!,i nrtlmbri inutili ai societfl,lii qi pini, itt
cele tlin unrrir, la anirnalc-'le inferioare, tot aqa trcbuie sL se fi rid.icat tot rnai sus
ryi crii,eriul rrrora,litir,!,ii sa,lei. Itrste ad,rnis d.e cltrt) moraliqtii rycolii d.erivative
qi de
cri,tre cil,ivrr, intui!,ioniqti cri cril,t,r'iul rnoralitiilii s-a forrnat clin perioada inifialfl
a istoriei otttttlui n*.
f)coa,rece uneori so poatc verlea cunt cste clus[ o luptil intre diferitele in-
stirrcto rrle aninralelol infcirioill'6r, rlll t'ste surprinzhLor ca o luptii, s5, existe la om
intro jnstinctcic salc socialo cu virl,utile decurgincl d"in elel ryi irnpulsurile sau d.o-
rirrlt,lc s:lle rnni infrrtio:rlc, insil, care ptrrttnr rttotnont slnt rnai puternioe. T)upti,
(1trn :l obstrrvlr,t r1[. Grr,ltolr 4r], ace:l,st,a t'sto cu lr,tit rnai pulin surprinzrat'ot, cll c;it
onrrrl n, it';it tlin stare:1, rLt ba,r'lla,r'ic clc ull tinrp rr'lat;iv scurt. I)upii ce nln ceclal,
lrl tlllrt,ca11r f,rrnt;a,tir', r.t'sinltirrr lllr scutinrcnt rltr llLllrlulfutnire, ruryine sau remugcaret
luullog s{'lltiirru'ntr,lor 1rr'{rvocntt' rlo altc inst,ittcttt sa,tl tlorinle puternice, a,tunci
cincl siut lii,sate nesa,l,isfzicute srllr contrAcarat,t'. Noi cornpftri,m impresia slir,bitfl,

aB Un autor foarl.e capabil, cu o jttdcclLli sriltirtolsrt,
r(' ('\l)fillti"r ln ,,Nolth llriLish Prcvicw" (iulie 18ii9, p. 5ii1)
t'u tilie irr fat'unrca itcesLci cotrclttzii. Dl. Lecliy (/Iisl'
,,f )Iorals, vol. I, p. 143) llare si lic init'-o oar(rcAr()
rIrarirlI'i-l tle o pirt:t'e ilstrttlr-tttiitoitrt:.
ae Vczi lucrtrca rernarc:abilf clespre Hereditary Genitts'
1869,p. 319. Ducele de Arg11l (Primeoal Man, 1869,
p. 188) rre clLeva observalii t'aloroase asupril lnptei
in[r'e binele qi rlul din uatura omului.
 REZUMAI' r09

a unei tentalii trecute cu instirrctele sociale pelmanent prezent'e sau cu obiceiuri

clobind.ite in prima tinerele qi lnti,rite ln decursul intregii noastre viefi, pinf ce
clevin aproape tot atlt de puternice ca gi instinctele. Daci, nu ced5,m cind. tentrulia
este inc[, in fala noastrf,,, aceasta se dal,oreaz6, fapt'ului cir, fie instinctul social,
fie vreun alt obicei ester d.orninant ln acel moment sau pc'ntru c[, arn lnvrilat cir,
ulterior acel insl,inct ne rra, pl,rea mai puternic, atunci cincl va fi comparat cu
impresia sl6bit5, a tentaliei si ne dd,m seama c[, inc5,lcarea lui ne-ar ca:uza sufe-
rin,t5,. Privind. la generaliile viitoare nu existd, nici un motiv de 1,eanr6 ca instinctele
sociale sL sld,beascir, qi ne putern arytepta ca obiceiurile virtuoase sL devin5, rnai
puternice pi si, se fixeze poate prin i,ted.itate. in acest caz l.;ipta d"inl,re irnpulsurile
noastre mai lnall,e qi cele inferioare rra deveni mai pulin aspri, qi virtutea va triumfa.

Ilesumo,tu,l ultimelor doud, capi,toZa. __ Nu poate fi ind"oiali, c5, cleosebirca

d.intrc minl,ea omului celui mai inferior pi oea a animalului celui mai superior
este imensf.
DacL o maimulii antropomorft-r, Ar putea si exantinezc in rnod. obiectir'
propriul s[,u caz, ea il,r aclrnite c6, deqi a,r pul,ea forma un pla,n ingenios
pentru a jelfui o grir,tlinil, cu tolr,te cir, a,r putea l.olosi pietre penl;ru hrpti, siul prrnt,rtt
[] fiparge lruci, itlt,tia, de a fasonn, o pial,r.{, pent,ru :r, face o rtnealtfi, t'st,o cu tottr] tlittcolrl
tle posilrilitdtilr' €.i. (Ju lr,tit rnai pul,itr, dupf cunt vrt, a,tlttrit,tt (':1, ins[,qi, :tt ptttei:r,
s[, rrrrnlrelrsc[ o inlirntuir:e de girrdire metafizieii, siltr s[, rezolv(] o 1rt'obletnii, tttate-
rrult;ic6, oli s[, r't,fiecteze asupra lni Dur]rnez('lr. sau sI, atltnire un peisa,j tta,tttt'rt,l
gr:rurclios. lftltu$ir unele rnaimule ar declala,, pt'obabil, ci, rltr lltlntit'i"t, fi:utltttsel,t'rt
pielii pi bll,nii colorate a, consoartelor lor. Ille vor a,dntil,c ci, cle;i prin s1,r'igli,1;c prtt,
face ca alte rnu,irnufe sir, infeleagil, uuele d"intre percep,tiile gi rlorinlelor lor nrai
sirnple, nofiunea, dr: t erprima idei definitt' prin sunete anutnil,c nu le-n l,recrtt
rricioclati, plin rnint;e. Ele ar put;ea sI, insist;e cd, sin1, ga,ta s[,-;i ajute in tnulte feluli
tovari,pele din :lcela;i clrtl, s[-rsi riqte viala pentr'u ele ryi s[, ]tl iugrijeasefi, orfa,trii,
ins[, ele vrlr fi for{a,te sir, recllTroasci, cL dragost,ea d.eziutelesltl,it, pelll,nt t,oate f iinl,trltr
vii, cel rnai nobil atribut al ourului, le elste cu tottrl irr :lfar:l inletegerii lor.
Toturyi, deosebirea d.intrcl rnintea ornului qi coa, a auirnalelor superioal'c,
ur:icit, esl,cr t'a, de rnal'e, este cu siguranf'L [o tleosebire] d., gratl qi nu dt-r calitzr,ttt.
Arn vfi,zut cir sirnlurile ryi intuifiilc, diferitolc erno!,ii qi facultifi, crnr sirrt tlragost,t'lr,
a,teu,tia,, curiozitatea, inrita!;ia, ra!,iunea etc., cu care se llr,udir, ornul, Pot fi gii,sil,er
in stare incipienl;i, sau ulreoli chiar bine dezvoltatc la animalcrllr itrfct'ioare. T,llt
sint de asenlen€la capabile tkl oa,recaro &rrrelioral'e ereditalir, tlupl ctrnt vetlettt lil
. ciinele d"<lurt'stic falir tlt' lup qi qacal. I)ac[, s-ar putea tlovetli cI, auuurite facull,[!,i
rrrint,:r,hr superioa,l'e, cunr al fi forltar:ca de concepl;ii generale, oonrytiin!;r'r, de sittt'
etc., siut absolul, curact,eristice clrrrului, cet:& ce paro ertretit tttr itrd.oit,lnicr est,('
probabil ca acesttr calitlli s[, uu fic clecit, rezultate incitlcrttalu a,lt: altor I:lcult[,t,i
intelecl,uale foarte avarmate; iar acesl,ea d.e aserllen€)A sint mtli cu seaml rezul-
tatul folosirii continue a unui linrbaj perfect. La crl vilstl are nou-nd,scutul facul-
tatea de abstraclie sau d.evine conrytient d.e sine si reflecteazit' asupra propriei
sale existenle ? Nu putem rd,spundo la aceasta cum nu putern nici in privin,ta
sci,rii ascend.ente a organismelor. Vorbirea pe jumdtate artl,, pe jumd,tal,c in-
stinctpoarti,peceteaevoluliei ei treptatei. Cred.infa in l)umnezeth care imrobileazd,
l-nl este nniversalil, la oni, iar creclinf'a ln fortele spirituale clecurge natural dirr
 DESCITNDE:N'fA OMULUI

alte facult5,li ufntaler. Sirnlul rnoral oferl poate cea mai bund, qi mai inalt5
rleosebire clintre
.om qi anirnaleler inferioare, ins5, nu este nevoie dA spun ceva
tlespre acest subiect, dt'oareco nl-rlrn strlid.uit atit d.e recent s[, ard,t cd, instinc-
1,elo socialo --- principiul prirnordinl al constitutiei rnorale a onrului 50 --r cu aj'-
l;or,ril fncult;Ltilor intelectlur,kr actirrii si cn efcctele obiqmrintei, due in rnotl fir.esc
l.'r, legea de a,rrr' : ,,Oeea ce a,i vlea ciL oarnenii sf,--ti fhcil, 'fd,-te
!ie, si t1 lor,r, iar
flceasta st5, la ba,za rnoralit5,lii. '
in capitolul urm6t,or voi face citeva observa,tii asupra stad.iilor qi rnij -
loacel,or probabile prin care diferitele facultS,fi rnintale gi molale ale ornllui s-a1
d-ezvoltat treptat. Nu ar trebui negat cd, asemenea cvolulie este cel pl,tin po-
sibilitr d.eoarece vc'tlern zilmc aceste facultd,fi dezvoltind.u-se la fiecare^ copil^ gi
ptttettt ttrrttiitri g grad,n!itr prrr'{ectri rle la, urintea unui idiot d.esl,vlrsit, infei,ioari,
ctrlei a, unui anirtral situat ios p(' l,r'eapta cea ntll,i inferioalir, a evoiuf,iei, pinir, 11,
rrrirrteA urrui Newtorr.
nr '1'1,,' 'l'lntrtlltls ttf Iltt lintl*'r.ot, f l. .^l rrr,r/irrs rtt.., 1t. t3g.
 CAPITOLT]L AL V-LEA

DESPRE DEZVOITABEA FACUtraTItOR INTEIECFU.,4.F,E

$r M0RATE ilr DECURSUT rrMpURmOR PRIMITTVE
$I CMf,,IT,LTE

,,".,,,,ii",*"'.',1'i:';i','lllll'J'i'*:*:l',"nil;','iT'J,,1?i'llii,;,i';il'ItTiiiil"tl'j,;
ralI influenfeazi naliunile civilizate - Dovacla c[ na].iunile civizate :ru fost cindva
barbare.

Subiectele cle d.iscutat in acest capitol sint d.e cel rnai mare interes ins6,
ele nu vor fi tratate d.e mine decit in mod imperfect pi fragmentar. intr-o lucrare
ad.mirabild, la care ne-am referit mai lnainte', dl. lVallace afirmfl, c5, omul, d.upir,
ce lqi d.obind,ise parlial acele facu1t5,!,i intelectuale si morale care il clisting de ani-
malele inferioare, trebuie si, fi fost pulin susceptibil la modific5,ri corporale prin
seleclie natural5, sau prin orice alte rnijloace, deoarece omul, prin faculti,file
sale mintale, este ln mflsurd, ,,sd, se mentind, ca un corp nemod.ificat ln arrnonie cu
universul schimb5,tor". El are o mAre capacitate cle a-pi adapta obiceiurile la noi
corrdilii d.e via,t[. El inventeazd, arm.e, unelte ;i d.iverse stratagemc pentru a-qi
procura hranii qi pentru a se apflra. Atunci cind tnigreazd, lntr-un climat mai rece,
el foloseqte ve;minte, construieqte cclibe si face foc, iar cu ajutorul focului iqi
prepard, hrana care altfel nu poate fi digeratfi,. El \i ajutd, semenii in d.iferite
feluri si prevede evenimente viitoare. Chiar lntr-o perioacl[, ind.epd,rtatd,, el prac-
tica o oarecare d"iviziune a muncii.
Animalele inferioare, pe de alti, parte, trebuie s[-qi mod.ifice conformalia
corpului pentru a supravielui in condilii consid,erabil schimbate. Ele trebuie sir,
d.evind mai puternice sau sd, d.obind.eascl clinli sau gheare mai eficiente pelntru a se
apd,ra de noi dugmani, ori trebuie sd,-qi rnicqoreze talia pentru a nu fi d.escoperite
qi a sc[pa de pericol. Atunci cincl migreazi, intr-o clim5, mai rece, elc trebuie s5,

1 ,,Atttlttt"tpologii:al Reyiew", rnai 1864, p. CLVIII.

o-c.4{6
i1: DESCEINDE.NTA OMULUI

sc acopere cu blarrir, mai groasi, sau si,-qi mod.ifice constit'u,tia. Daci, nu reugesc
sii se moclifice ln acest fel, ele vor lnceta sI, mai cxiste.
Totuqi, cazal e ste cu t,otul altul, cum pe drept a insistat dl. Wallace, ln
ceea ce priveqte facultd,file intelectuale qi morale ale omului. Aceste facult5!,i
sint variabile gi avem toate motivele sd, cred.em ci, varialiile tind sd, d.evinfl ere-
ditare. I)e aceea, d.ac5, ele erau clndva cle mare importanfd, pentru omul primitiv
ryi peniru strdbunii s[i asemd,n5tori maimulei, ele trebuie sd, se fi perfectat sau
s5, fi progresat prin seleclie naturali,. Nu poate fi ind.oiald, asupra marii importanle
a facultd,filor intelectuale, deoarece in primul rind. lor le datoreqte omul pozilia
sa d.ominantd, ln lume. Putem ved"ea ci, ln starea cea mai primitivi, a societefii,
ind.ivizii care erau cei mai infelepli, care inventau $i foloseau cele mai bune arme
sau capcane si care erau cei mai in mdsurd s5, se apere trebuie s5, fi avut cel mai
rnare num6r d.e descend.en,ti. Triburile care cuprind.eau cei mai mul,ti oameni
astfel clotali trebuie sd, fi crescut ca num6r qi sd, fi inlocuit alte triburi. I{umd,rul
lor d"epinde in primul rlnd. d"e mijloacele de subzisten!5, iar aoestea depind parlial
d.e natura fizicd, a !d,rii, insh, intr-un grad. mult mai mare rle megtegugurile practi-
cate acolo. Pe misur5, ce tribul se md,reqte pi este victorios, el se mfl,reqte incfl qi
mai rnuit prin absorbirea altor triburi 2. Talia qi puterea oamenilor dintr-un trib
slnt cle asemenea cle o oarecare importan\d, pentru succesul tribului, iar acestea
depincl parlial de natura qi cantitatea d"e hrand, care poate fi obfinutd,. In Europa
oamenii din epoca d.e bronz av fost inlocuili cu o rasd, mai puternicfl, qi, jud.ecind.
dup5, mlnerele spad.elor, cu mlini mai mari 3 I succesul lor s-a datorat probabil
insd, ryi rnai rnult superiorit5,fii lor in meqtequg.
'Iot cec:a ce rytirn despre sS,lbatici sau ce putem d.ecluce din tracliliile lor ryi
clin rnonumente vechi, a c[,ror istorie este cu totul uitatf,, de locuitorii de astd,zi,
aratd, cra clin timpurile cele mai lnd.ep5,rtate triburile victorioase inlocuiau alte
triburi. Relicte ale triburilor dispd,rute sau uitate au fost d.escoperite in toate
regiunile civilizate ale pd,mintului, pe clmpiile sd,lbatice ale Americii $i pe insulele
izolate d"in Oceanul Pacific. fn prezent, naliunile civilizate inlocuiesc pretutind.eni
pe cele barbare, afaril, numai de locurile uncle clima opune o barierd, total[,, qi ele
reugesc nrai ales, nu lnsd, exclusiv, prin lnd.eletnicirile 1or, care slnt produsul inte-
ligen!,ei. I)e aceea este foarte probabil ca in cazal omului facult5,file intelectuale
sd, fi fost rnai ales qi treptat perfeclionate prin seleclie naturald,, clar aceastfi,
concluzie rre este d"e ajuns pentru scopul nostru. Ar fi fd,ri, lnd.oiald, interesant sir,
urmi,rim dezvoltarea fieci,rei facultd,li separate, de la starea ln care existd, la
animalele inferioare la, cea care exist5, la om, insi, nici capacitatea ryi nici turo$-
tinlele mele nu imi permit s5, incerc aceasta.
Meriti, observat faptul c5, d.e ind"at5, ce stri,moqii omului au d.evenit sociali
(ryi aceasta s-a intimplat probabil intr-o perioadi, foarte timpurie), principiul de
irnitaJ,ie;i ra!,iuneA, pr€cum qi experienfa, trebuie si, fi sporit,;i s5, fi mod.ificat
nrnlt facult5,file intelectuale intr-un fel oarecare) clin care nu mai vedern d.ecit,
urrne la animalelc inferioare. Maimulele slnt foarte predispuse la imitafie, ca ryi
sir,lbaticii cei mai inferiori, Di sirnplul fapt la care ne-am referit anterior cd, dupti

e Du1'rii crint obst'rvir Sir llenr1' trIaine (.Ancient Laur, c:i slnl codescetrcleu[i ai acelota;i strirno;i.
1ilii1, p. 131), rrit.urlrlii unLii Llib sau tlibuli intrcgi care 3 X'lorlot, Soc. Vtttul. Sc. -Nral., 1860, p.29l.
Irtr fosI usirrriletc in alte triburi prrtitrcl, dupii ciLva tirttp
 FACULTATI INTELECTUALE 113

91 tirnp oarecare nici un anirnal pg?tre fi prins in acelaryi,, loc, cu acela;i

!lOr,dedac5,
capcani, , atatd cd, animalele lnva!,ii din experienla
fi imita pruAen g,a altora.
vreunul dintre oamenii dintr-un tlib, **i iirgelept declt ceilal!,i, a
inventat o capcanS, sau o armi, noui, sau alt_e mijloace de atacuu., *pe"*t;;;;i'mai
simplu interes pjlson?I, fd,r[ ajutorul a multn, judegwtil, li va lnclernla pc ceilatli
P.l im_ite qi astfel toli r-or profita. Practica obignuihd, ; fiecd,rui meqtequg nou va
intdri cle asemenear_ lntr-o oarecare nicd, misurd, inteligenta. Daci, noua inventie
este important5, tribul va creqte ca nuin5r, se va lntindJ qi va inlccui alte ttinuri.
La un trib care a d.evenit as[fel mai numeros, va exista lntotdeauna o rnai marre
probabilitate ca alli membri superiori qi inventivi s5, se nasc[,. I]acir, aseinenea
membri lasi, copii care s5, le moqteneascS, superioritatea rnintaid,, probabiliiatea
naqterii a unor membri osi mai ingeniosi va fi oarecum mai mare'[li, un astfel de
t-ri6l, iar la un trib foarte mic "fprobabilitatea v^ fi] hoti,rlt mai mic5. Chiar
dacd, ei nu ar ld,sa nici un copil, tribul ar cuprinde tofu$i rud,ele lor de slnge, qi s-a
stabilit d.e agricultori a cd, prin pd,strarea qi perpetuarea familiei unui aniinal care
atunci cind- a fost sacrificat s-a constatat c'a este valorosr s-& oblinut carac-
terul dorit.
Si, examin5,m acum facultd,lile sociale pi rnorale. Pentru ca oamenii pri-
mitivi sau str5,mopii omului asemd,n[,tori maimufei s[, d.evini, sociali, ei trebuie
s5, fi d.obind.it acelearsi sim!5,minte instincbive care'oblig5, alte animale sd, trd,iasci,
in grup, ,si fdri ind.oial5 ci, ei aa prezentat ac':eagi clisp-ozifie generald,. Ei trebuie
16 fu
fi simfit.nelinigtili atunci cind, orau separati O.e iooai,eqif lor, pentru care ei
trebuie s[, fi simlit o oarecare dragoste; ei trebuie s5, se fi avertriat reciproc de
pericol gi. si, u9 f-t ajutat reciproc la atac sau ap5,rare. Toate acestea implic1
un anumit gracl de.simpatie, fidelitate .si guraj. Asemenea calit5,!,i sociaie, a
c5,ror importan!5, primord.ial5, pentru animalele inferioare nu este contestatd, d.e
nimeni, au fost fd'td' lndoial5 d.obinclite de c5,tre strd,morsii omului intr-un mod
asemd,nftor, anume prin selec,tia naturalf ajutatd, de obiceiuri ereclitare, Atunci
cincl clou[, triburi de oameni primitivi, trflind. in aceeali ,tard,, au intrat in concu-
ren!X,, d"aczi (celelalte cond.ifii fiincl egale) unul dintre l,riblri cuprindea un mai
rnare num5r d.e membri curajo;i, capabili cle mai muit5, sirnpatle pi mai ficleli,
care erau intotdeauxa_gata sir, "is avertizeze reciproc clo poricol, sd, se ajute qi sL
se apere unul pe altul, acest trib trebuie sii, fi prosperat mai bine sd, fi invins
ryi
pe celS,lalt. Sd, nu pierd.em din vedere clt d.e extraoidinar d.e importante trebuie
sir, fie ficleiitat_e.a qi curajul ln ri,zboaiele fd,rd, sfirqit ale sd,tbaticilor. Avantajul pe
g?te.solclalii disciplinali 1l au asupra hoardelor neclisciplinate d.ecurge *ui ales
d.in incred,erea pe care fiecare solclat o are ln camaraZii sei. AsculCarea, dup[,
cum bine a atrat'at d,l. Bagehot 5, este d.e c?a mai mare valoare, d.eoarece orice
lormii d.e guvernir,mint este mai buni, d.ecit nici una. Oarnenii egbi,;ti ryi certlreli
nu Yor colabor_a, $i f5,r5, colaborare nimic nlt poate fi realtzai. LIn trib bogat
lrrzestrat cu calitXlile d.e mai sus se va extind.e ryi rra fi victorios asupra altor
triburi l.insd,, judecind. d.upd, t'oatra istoria. trecutd,, timpul el va fi 1a rind.ul
s5u lnfrint cle vreun alt trib gi mai bine lnzestrat. "l in acest fel calit5,lile sociale
ryi morale vor progresa lncet qi se vor rdsptndi in toatd, lumea.
a Anr dat citcva exemple itr lttcrarea tttelt 'l'lte Vrrriu- 5 Vezi o scrie remarcabilir cle ar.ticolc clesprer
tion ot Artitnats"'' vor' 1r'
''
1e6' p1r7.sic.s

i:r:,::";fi-j'i ;,,l"JH3i:ti"i::1il';,il."'L,Jilrijll:
11,1 DESCENDENTA OMULUI

Se poate pune ins5, intrebarea cum d.e un mare nutnzir d.e membri din
cad.rul aceluia;i trib au d.evenit rnai lntli inzestra!,i cu aceste calit,ir,li sociale rsi
morale ;i cum s-a rid.icat nivelul d.e perfccliure ? Este ertrem cle ind.oielnic
d.ac5, d.escenclenlii p*rinfilor clotati cu rnai rnuli5, simpatie ;i rnai binevoitori sau
ai celor ce erau mai fideli tovard,qilor lor, se vor fi n5,scut in nurnd,r mai rnarc
decit copiii p[,rinlitor egoiqti ryi perfizi aparlinind. aceluiaqi trib. Ctl care este gata
sii,-;i sacrifice viala, (aga) clrm mulli sllbatici au f5.cut-o, clecll. st"r-;i trd,dezcr
tovarir,gii, deseori nu lasd, nici un descenclent care s5,-i rnoryteneascl iratura sa
nobild,. Oameni.i cei rriai bravi, care la rilzboi sint lntotcleauna gal,a sir, ias[, ln
prima linie si care iryi riscf cu ugurin!fl viata pentru allii Yor pieri in meclie ln
num[r muit mai mare d.ecii allii. De aceea, clac[, nu cliscut5,m clespre victoria
unui trib asupra altuia pare pulin probabil cri numd,rul oarnenilor dota,ti cu ase-
menea virtl,ti sau cti nivelul perfec,tiunii lor sX, poatd, fi sporit prin selcclie natu-
rali,, ad.ici, prin supravieluirea celui mai apt.
Cu toate cd, qi cond"iliile cAre cluc la o crestere a nums,rului celor asl,fel
lnzestrali din cadruL aecluiaryi trib sint prea cornplexe pentru ^ fi urm5ritc in
mod. clar plnfi, la sfirqit, pu'cem indica citeva clin stad.iile lor probabile . in irrimul
rind., pe m[sur5, ce facultatea d.e a jucleaa Fi d-e a preveclea a membrilcr tribului
s-a perfeclionat, fiecare om trebuie si, fie inv5,!at cil, ajutinclu-$i semenii va fi
ln schimb, Oe obicei, el lnsupi ajutat. Din acest motiv inferior el va c[pEta cle-
prind.erea de a-$i ajuta semenii, iar obiceiul cle a face ac,tiuni bune intireryttr
bo siggranli, sirnl5mintuL cle simpatie, cale c15, primul impuls acliunilor butte.
De altfel, obiceiurile urmate timp cle multe genera!,ii l,ind. probabil sii, clevin5,
ered"itare.
insd, un alt stimulent cn mult rnai puternic pentru clezvoltalea virtuf,ilor
sociale este oferit cle laud.a sau dezaprobarea semenilor no,11,ri. tr)upri cum anr vfzut
rnai sus, in prirnul rlnd. instictului d.e simpatie i se d.atoreazil f,apt'ul 91 acord-f,,m
altora cle obicei atlt laud.a, cit qi dezaprobarea noastr5, in vreme ce aplicate nou5,
inqine ne placg laurla si ne temern d.e d.ezaprobare si fd,ri, lncloiald, c5, acest instinct
a fost inilial cLobinclit, ca ryi tcate celelalte instiircte sociale, pl'in selec,tie natulalil.
I)esigur cL nu putem spune ?n ce perioad.S, timpurie d.in d-ecursul d.ezYoltH,rii
lor Jtrdmoryii omului air cleverrit capabili de a resimii rqi d.e a fi inclemna,ti de
laud.a sau d.ezaprobarca semenilor lor. Se pa,re insX, cd, gi ciinii chiar apreciazit,
incgrajarea, laucla ;i clezaprobarea. Sillbaticii cei rnai prirnitiviresimt sentitnentril
c1e glorie, clup1 cum o arat5, clar prin pX,strarea trofeelor ispri,viior lor d"e vitejie,
pril olriceipf Oe lirucLd,rosenie exccsiv5, ryi chiar prin grija extrerni ce o au pentru
aspectul lor personal li al podoabelor 1or, d.eoarece dacii nu le pdsa, cLe opinia
tovarir,qilor lor asetnenea obi,ceiuri nu ar fi avut rost.
O11 siguran![, c5, ei au un sentiment d.e ruqine ;i ,se ]lare .cii ;i un sentitnent
cle rernqrycate la lncil,lcarea vreunei legi minore de-ale lor, c1up5, curn se vede clin
cazul agstralianului care a slibit ryi nu se putea od.ihni d.coare ce a intirziat sir'
omoare alt5, ferneie oar€care pentru a lmpflca spiritul soliei salc nroarl,e. Cit
toate cL nu arn lntilnit nici un alt caz care sd, fi fost lnregistrat, este aproaBe c1e
necrezut ca un sd,ibatic care lli sacrificil, mai d.egrabir, viala cleclt s5,-qi tri,tleze
tribll salr ult1l care se r,a pr:erla mai degrabfl ca prizonicl tle'cit srl-;i calcc clt-
 FACULTATI IN'TI'LECI'UALE 11ir

viutul 6 sir nu resimti remugcare profuncLi ln sufletul s[,u c1ac5, nu qi-a lncleplinit
o datorie consid.erat5, d.e el ca sfinti,.
Putem d.e aceea conchide c[ omul prirnitiv, intr-o perioa,cLi foarte lndepilr-
tatir, era influentat cle lauda sau dezaprobarea semenilor szii. Este evident ch
rnembrii aceluia;i trib rror aproba comportarea care lc va pd,rea s5, fie sprc
binele gcneral qi vor clezaproba ceea ce le va piirea cL feste] r5,u. Sd, faci bine
albora ;- sir, faci altora ceea ce vrei s5, {,i se faci, lie ,- este pial,ra de bar,ra a
rnoralitefii. Este, cle ace ea, aproape imposibil de a exagera importau|a,ln tim-
pnrile primitivet & iubirii d.e laud5, qi a temerii de d.ezaprobare. Un om care nu a
fost inclemnat de vreun sim!6mint instinctiv, profuncl, s[,-;i sacrifice viafa pentru
binele altora ryi ioturyi a fost inclernnat sii, indeplineasc5, asemenea acf,iuni clintr-un
sentiment de glorie va provoca prin exemplul slri aceearyi dorinld, cle glorie ln allii,
si va lnt,5ri prin practicir, nobilul simlimlnt de ad.miratie. El ar putea facz astfel
mult mai mult bine tribului sd,u decit procrelncl descenclenli cu tenclinle dc a
moryteni propriul si,u caracter nobil.
Cu experien!,d, si raliune sporitd, omul igi d5, seama cle consecinlelo nrili
inrlep5rtatc ale acliunilor sale, iar virtulile ce-l privesc personal - cump5,tarea,
castitatea etc. - care ln l,impurile primitive erau, c1up5, cum am vdzut lnainte,
complet d,esconsicleral,e, au devenil, foarte apreciate si consiclerate chiar ca sacre.
Totupi, nu esl,o nevoie si, repet ceea ce am spus in aceastf,, privinfd, in capitolul
patru. Pin[ in ccle tlin urm[, simlul nostru moral ijr],u constiin!,a noastrd, devine
un sentiment foarte complex, trigindu-ryi originea clin instincl,ele sociale, fiind
cirmuit in marc md,sur5 de aprobarea semonilor no;tri, clominat d.e rafiune, interes
personal qi, ln timpuri mai recente, cle sim![minte religioase profunde, ryi confirmat
de 1nv6!i,tur[, ryi obirynuin!5,.
Nu trebuie uitat cYa, de;i un grad lnalt d"e rnoralitate nu d.ir, d"ecit un avantaj
rctlus sau nici [un avantaj ] fiec[rui inclivicl separat sau copiilor sd,i, asupra celor-
lalli oameni din acelarsi trib o sporire ln num5,rul oamenilor bine dotali, precum ryi
un progres in [d.ezvoltarea] criteriului cle moralitate, va cla cu siguranfd, un avantaj
imens unui trib asupra altuia. Iln trib cuprinzincl rnul!,i membri care, prin faptul
c[, au intr-un gra,cl inalt spiritul cle patriotism, ficLelitate, supunere, curaj qi sim-
patie, fiind. lntotcleauna gata s5, se ajutc reciproc qi gata s5, se sacrifice pentru
binele comun va lnvinge majoritatea celorlalte triburi, ;i acsasta ar constil,ui
seleclia naturalfl. Din toate timpurile, in toatd, lumea, unele triburi au inlocuit
alte triburi; ryi cleoalece moralitatea este unul dintre elementele importante atre
srlccesului lor, criteriul d"e moralitate;i numirrul d.e oameni bine d.otali vor tinde
pretutincleni si, se ridice pi sd, creasc[,.
Bste totuqi foarte greu a aprecia d"e co un anumit trib ryi nu un altul
a reu;it qi s-a riclicat pe scara civiltza,tiei. Mul,ti sllbatici sint in aceearyi stare ca
at,unci cind. au fost descoperili pentru prima clatd, acum citeva secole. Dupil
cum observi, cll. Bagc,hot, sintenr d"ispu;i sL privim progresul ca normal in socio-
tatea uman5, inszi istoria respinge aceasta. Cei vechi rrici nu luau in consid-eralie
aceast5, id.ee, iar popoalele orientale nu o fac nici ln zlrLa d.e azi. Dup5, o alt5,
arrt,oritate frtarto compcrtent[, Sir llenry }Iaine 7, ,rce^ mai Inarc parto a
6 Dl. \Vallacc citeazir cazuli in iucrarea sa Contribu- ? ,,.'lrtcicttt LeLLt", 1861,p. 22. l)entLlr obsclvaliile
li.orts to the Theory of l{utu.rcLl Selection, 1870, p. 35'1. ,,Foltnightly f{cvicw", 1 aprilic 1868,
::t::rt"t-*-n",,
 DESCE]NDE.T\]TA O.S{UI,UI

omenrii nu a ard'tat vreodati nici cea mai mic5, urm5, ca instituliile sale civiler
sa fie amelioratd'. Progresul parc sH, d.epindf de multe conditii favorabile simgl.-
tane, mult P{ea complexe pentru a fi urmd,rite plnd, la sfirpit. S-a remarcat ins1
ad"esea c5, o climi, r[coroasdr prin faptul c5, duce la hi,rnicie'ryi ]a cliverse me;te-
quguri, a fost pin5, acum foartc favorabili, progresului. impin;i de levoia impe-
rioas5,, eschimoqii au reuqit sd, realizeze multe inventii ingenioase, insd, clirna lor
a fost prea asprd, pentru un progres continuu. Obiceiurile nomadej atit pe cimpii
intinse cit qi prin pid.urile clese de la tropice ori cle-a lungul f5,rmuritor md,ril6r,
au fost in toate cazrrrrle foarte d5,unitoare. Pe clnd. observam locuitori barbari
din !ar? de.Ii'oc, am fost frapat de id.eea cd, posesiunea unei propriet5,,ti oarecare,
a unei locuinte stabile qi unirea multor familii sub un qef cbnslituiau conditiile
indispensabile ale civilizaliei. Asemenea obiceiuri aproape c5, fac necesard, culti-
varea solului ; 9i primii papi in cultivare vor rezulta probabil, d.up5, cum am ard,tat
lntr-alt5, parte 8, din weun accident, ca atunci cincl seminlele unli pom fructifer
cd'zind' pe un morman d.e gunoi au produs o varietate neobi,;nuit d.e frumoas;.
Tot-nqi, problema primului progres al si,lbaticilor spre civilizqie este in prezent
mult prea grea pentru a putea fi rezolvatd,.

Influenla selecli,ei, maturale asupra nali,uttilor ciaili,zate. PinL acurn rru Arn
examinat decit progresul omului d"e la starea semiumand, pind, - la cea a silba-
ticului cle azi. Ar merita ins5, s5 adaug citeva observalii cu privire la acliu1ea
selecliei naturale asupra natiunilor civilizate. Acest sribiect a fost cliscutat in
mod.__competent ''cle cir,tre \4/. Il,. Greg e ryi anterior cle dl. Wallace, precum
$i
cle dl. Galton 10.' l\fajoritatea observ4iilor rnele au fost luate de l; ace;ti trei
autori. La sd,lbatici, cei slabi de gorp sau rninte erau reped.e elirninali, iar cei
care supravie,tuiesc prezintd, d e obicei o s5,ni,tate viguroasd,. Noi oamenii civi-
lrtzu.\t, pe
4e alt'd' parte, {ac9m tot posibilul s5, oprim proces11l c1e eliminare ; cons-
truim azi}uri pentru cei slabi de rqinte, schilozi ;i trolnavi, facem lcgi pentru
cei lipsili de mijloace, iar med"icii noptri isi exercitS, toatd,prieeperea pentru a salva
viala tuturora, pind, in cea d-in urm5 clip5,. Existd, motive d.e a ciede cd, vacci-
nalea a p6,strat.ln v.ia!5, mii d.e oameni care din cauza unei constitutii debile ar
fi sucombat rnai inainte de varioli,. Astfel, membrii debili ai societfl,tilor civlltzate
tli propag5, spela. Nici unul dintre cei care s-au ocupat e1 cre;terea de animale
d.omestice nu se Ya indoi cI, acest lucru trebuie sd, fie foarte vi,td,rnd,tor pentru
rasa umand,. Este surprin zd't'or cit d.e reped e nelngrijirea sau lngrijirea greqit
d"irijatd, d.uce la degenerarea unei rase domestice, ins5,, in afard de cazul omuiui
lnsuqi, aproape nimeni nu este atit cle neqtiutor incit si, lase animalele sale cele
mai pu,tin valoroase sir, se reproduczi.

8 'l'he Iturialiott of Animals utd lrlutrls ttnLler I)ontcs- Iebruaric 1869, qi de tll. Ji. Ital' Laulieslcr. ln luclu'ca
tication, vol. I, p. 309. st Contparutiue Longeuity, 1870, p. 128. Vederi sinflare
e ,rl.-raser's Magazinc", scpt.embrie 1858, p. 3ir3. au apdruL anterior in ,,Australasian", 13 iulie 1867. Arn
Acest articol pare si fi frapat multe persoane qi a tlat irnprumutat idei de la mai mulli dintre acegti autori.
naqtere la cloui lucrdri remarcabile gi la o replicd ln 1o Pentru cll. \Yallace, vczi
,,Anthropolog. Review,,,
,,Spectator",3 $i 17 octombrie 1868. El a rnai fost discu- citat mai sus. D1. Galton in ,,Macrnillan's l,Iagazinc,,,
tat in ,,Q. Joulnal of Scicnce", 1869, y:.7b2, gi de dl. augtrst 1865, p. 318 ; de asemenea ntarea sa lnerare Here-
Las'sorr Tait in ,,f)ublin Q. JoLrrnal of lI,-'rlical Scieuce,'. ditarg Gcrri rrs, 1870.
 NATIUNI CIVILIZATE 117

Ajutorul pe care ne simlim lndemnali s6-l acordim celor neputincioryi

este ma,i ales rezultatul intimpld,tor al instinctului d"e simpatie, care inilial a
fost d.obindit ca parte din instinctele sociale, ins5, care ulterior a d.evenitr ln moclul
ard,taL mai sus, mai afet tuos qi mai larg r6splndit. De altfel, nici nll ne putem
infrina simpatia chiar la ind.emnul raliunii clure, f5,r5, a sld,bi cea mai nobil5,
parte a naturii noastre. Chirurgul poate deveni dur pe timpul cit opcreaur'itr,
d,eoarece qtie ci, acfioneazd, pentru binele pacientului sd,u, lnsir, clacil, ar fi s5, negli-
j5,m intenfionat pe cei slabi si neajutorafi nu ar fi declt pentru un profil, lntirn-
pld,tor, cu o pagub5, prezenti, copleqitoare. De aceea trebuie s5, suportd,m efectele,
rele, fi,rd, ind.oiald,, ale faptului c5, cei slabi supravieluiesc ;i se inmultesc I ins5,
se pare cd, exist5, cel pulin un impediment aclionind nelntrerupt, anume c5,membrii
mai slabi qi mai inferiori ai societf,,fii nu se cd,s[,toresc cu atlta uqurin!d ca cei szin[,-
toqi, ryi acest impediment ar putea fi sporit ln mod indefinit prin ablinerea cle la
cfl,s6torie a celor slabi trupeqte sau mintal, cu toate cd, acest lucru 11 putenr mai
- in spera
degrab5, declt aptepta.
foate ,td,rile ln care se mentine o mare armatf permanentir,, cei mai fru-
rnoryi tineri sint iuali la recrutare sau se lnroleazd. Ei slnt astfel expuqi unei ryo{i
premature in timpul rS,zboiului, sint deseori tenta,ti la vicii qi slnt impiedi.ul,i
ae a se cI,s6tori ln floarea vlrstei. Pe de alti, parte, oamenii mai scunzi ryi mai
slabi, cu constitulie debili, sint ldsali la casa lor qi au o mult mai bund, posibilitat'e
s5, se cd,si,toreascd, qi s[, se inmulleasc[, 11.
Omul iqi acumaleazdu avere qi o las5, copiilor s5,i, astfel incit copjii bogalilor
au un avantaj asupra celor sd,raci in cursa cd,tre succes, inclepen4ent d.e superiori-
tatea trupeasc5, sau mintal6. Pe de altf,, parte, copiii pd,rin,tilor care au vialii,
scurtd, pi care slnt de aceea, ln med,ie, lipsili de sd,n5,tate qi_vigoare primesc averea
mult mai devreme d.ecit alli copii qi se vor c[sd,tori probabil mai devreme, Ilsind
un numd,r mai mare d.e d.escenden,ti, care sd, moqteneascd, constitulia lor inferioarii.
Moqtenirea averii este ins5, ln ea insd,qi departe de a fi un rd,u, deoarece fi,r5, acunlu-
larea d.e capital meqtequgurile nu ar putea progresa qi in special prin put,erea lor
s-au extins rasele ciAltiate qi lqi extind. acum pretutincleni clomeniul, a$a lncit
s[, inlocuiasci, rasele inferioate. i)e asemenea acumularea mod"eratS, d"e aYt}re nici
nu impiedicd, procesul d.e selec,tie. Atunci cind" un om sfl,rac devine mod.erat cle
bogat, copiii sei pot ad.opta meserii sau profesiuni in care exist5, destuld, luptilt
aryi incit dei clestoinici trupeqte qi mintal reuqesc cel mai bine. Prezenla unui.grup
da oameni foarte instrui!1 care nu trebuie s5, munceasc5, pentru plinea zilntcd'
este de o importan!5, care nu poate fi supraapreciatd,, d.eoarece l,oatd, rnunca d"e
inattd, inteledtualitate este executatS, cle ei pi d.e o asemenea muncd, depind"e in
primul rlnd. progresul materiat ln toate domeniile, pentru a nu mentiona.alte
i,vantaj. *ailtr*tt.. F5r5, lnd.oialfl, c5, atunci cincl averea este foarte mare ea tindc
sd, transforme oamenii ln trintori inutili, ins5, num[rul lor nu este nicioclatii, rtlartr
li aici intervine un oarecare grarl de eliminare, d.eoarecei;ived.em zilnic bog[,ttl1i
care se intimpld, sd, fie slabi la minte sau desfrinali li gafe irosesc averile.
primolenitura cu bunuri de familie inalienabile constituie un rf,,u mai
d.irect, cu toa]te ci, mai lnainte vreme fusese poate un mare avantaj prin crearea

1r prof. tI. Fick (Binfluss der Naturruissensclutft cutf asupra accstui subicc.t, plectlm;i asupra al[oI asctucnea
rlrrs Rrcftf, ittttic 1872) arc citcva observa[.ii valoloase pttttcle'
 11S DESCE.NDENTA OMULUI

unei clase d,ominante, i?t orice guvernare este mai bund, tteclt nici 1na. I\fajori-
tatea fiilor primi-ndscufi se cds5,toresc, cu toate c5, pot fi debili trupepte sau min-
tal, ln vreme ce in general fiii mai tineri nu se cisStoresc, oricit ar fi;i cle superiori
in aceste privinle. De asemenea, fiii primi-ndscufi nedemni, cu ltsnuri d.e familie
inalienaniJgr nici nu iryi pot irosi averile. Aici insd,, ca qi in alte p5,r!i, raporturile
viefii. ciullizate slnt atit de complexe, lncit intervin unele impeclimbote io-p"n-
satorii. Birbalii care sint bogali prin primogeniturd, sint ln m[sur5, sh, aleagil,
genera,tie. dupi generalie, femeile mai frumoase ryi mai inclntl,toare
ryi in geneiai
acestea slnt d.esigur sind,toase la corp qi vii la minte. Consecinlele rele, oriiare ar
ar_ fi ele,
.ale conserv6rii continue ale aceleiaqi linii d.e descenclenfi, fe"; nici o
sele.c,tier sint infrinate prin faptul c5, b[rbalii cle conclilie inaltfi, slnt intotdeauna
d"oritori s[-qi sporeascH, averea qi puterea, ceea ce fac cds[torinclu-se cu mogteni-
toare bogate. ins5, fiicele. p5,rin,tilor care nu au avut decit un singur copil tincl,
d.upd, cum a ard,t'at dl. Galtontt, sd fie sterile ,si astfel familiile nobile sint continlu
intrerupte in linie directS, qi_averile lor se scurg lntr-un canal lateral oarecare,
ins5, din nefericire acest canal nu este d.eterminat cle vreo superioritate d.e vreun
fel oarecare.
Cu toate c5, civiliza\ia lmpiedicd, astfel hr multe feluri actiunea selecliei
naturaler ea favorize??il, dupd, cit se pare, o mai bund, dezvoltare'a corpului prin
hrani, mai bund, qi eliberarea d.e la greutd,li ocazionale. Aceasta se poalte cleduce
d.in faptul cL s-a constatat cd, oamenii civiliza,ti, oriund.e au fost di comparati,
erau li.zicegle mai puternici decit sd,lbaticii 13. Ei par de asemenea sL aibd, ucruu;i
capacitate de- rezist_enfzi,.dupi, cum s-a clovedit in multe expeclifii periculoase.
Chiar marele lux al bogalilor nu poate fi decit pu.,tin dS,un5,tor,heoarece perspecti-
vele d.e viafd, ale aristocr?liei noastre , la toate virstele pi la ambele sexb, sfnt cu
foarte pulin inferioare celor ale vielii sd,nd,toase engleze la clasele inferioare tn.
Yom examina acum facult5,file intelectuale. Dac5, membrii fiecd,rui strat
social ar fi lmpd,r,tili in dou5, grupuri egale, unul cuprinzind, pe cei intelectual
superiori, iar _cel5,lalt pe cei intelectual inferiori, nu poate fi indoiald, ch, primii vor
leq$i cel _mai bine in toate ocupaliile qi ci, vor avea un numd,r mai mare de copii.
Chiar qi la pd,turile cele mai inferioare lndemlnarea qi capacitatea trebuie sd,Jie
d.e vreun folos oarecare, cu toate c6, d.atoritd, marii diviziuni a muncii, in multe
ocupalii [folosul este] foarte mic. La nalrunile civilizate va exista deci o tendin!d,
de ere;tere, atlt in numd,rul, cit qi ln nivelul celor capabili intelectual. I{1 doresc
sd, afirm c5, aceastd, tend.in!5, nu poate fi mai mult declt contrabalansatd, in alte
feluri, ca de [pildd,] inmullirea celor nes5,buili qi neprevd,zd,tori, ins5, chiar unor
asemenea oameni capacit'atea trebuie s5, le fie d.e vreun folos oarecare.
Deseori s-a obiectat unor pireri ca cele d.e mai sus cd, majoritatea oarnenilor
celor mai eminc,nl,i care au tr5it vreoclatS, nu au ldsat nici un clescenclent care sr-r,
tnoryteneascd, marea lor inteligen!,5. Dl. Galton spune 15 : ,,Regret c[, nu sint in
rnaisurd, s5, rezolv problema simpl5, dacd, qi in ce m[surd, b5,rbalii qi femeile care sint
gerrii sint neferl,ili". Am ard,tat, totu;i cI, oamenii eminenli nu slnt citupi d.e pulin

12 Heretlitatg Genius, 1870, p. 732-740. la Vezi coloancle 5 6, dlpri auloritdfi

t3 Quatrefages, ,,Revue des Qours ScienLifigucs", cornpeLentc, din tabloul;iprczentab l,n
conrpilal"e
l.on-
1"ri7-1868, p. 66e. ,',,1{,,}},r,?i,,!r.,}ti,r,;,:;tli.fi,
CompuTatiue

f. J;,11u..,...
 NATIUNI CIVILIZATE 119

nefertili. Ifarii legislatori, intemeietorii c1e religii binefd,c5,toare, marii filozofi ryi
clescoperitori in qtiinfd, ajutd, progresul omenirii intr-un^gracl mult mai lnalt prin
opera lor d.ecit daci, ar ld,sa o progenitur5, numeroasd,. In caztl structurilor cor-
porale, seleclia inclivizilor cu pu,tin mai bine lnzestrafi qi eliminarea celor ceva mai
pulin inzestrali, qi nu conservarea anornaliilor puternic prontlnfate qi rare, sint
cele care d.uc la progresul speciei 16. I-,a fel trebuie sd, fie ryi cu facult5,file intelectuale,
deoarece la fiecare nivel al societd,lii oarnenii ceva mai capabili reuryesc ceva mai
bine d"eclt cei mai pulin capabili qi in consecin,td, se inmul!,esc ca numSr cLaci, nu
slnt impiedicali in vreun fel. Atunci cind. Ia oricare naliune nivelul intelectual qi
numl,rul de intelectuali au crescut, ne putem arytepta, clupi legea clevialiei tle la
medie, ca, d.upri cum a arratat d-1. Galton, oamenii de geniu,s5, aparfl mtrlt nrai frec-
vent d"ecit inainte.
in ceea ce prive;te calitf,lile morale, o oarecare eliminare predis-
poziliilor celor mai rele se aplic5, permanent chiar la naliunile ^cele mai
civilizate. Rd,ufdci,torii slnt executa!,i sau lntemni,tali pc timp lndelungat,
aqa inclt ei nu-qi pot transmite liber defectele. Persoanele melancolice sau demente
sint inchise sau se sinucid. Oamenii violenli;i irascibili au deseori un sflrqit sin-
geros. Cei agit'ali, care nu pot avea o ocupafie constantri'- si aceastS, rH,m[qi!n,
a barbariei este un mare imped.iment pentru civilizalie tt -- emigreazl in ![,ri
nou-colonizate, und.e se d.oved.ese pioneri folositori. fntetnporanla este atlt de d"is-
trugitoare, lncit perspe ctiva c1e via![ a alcoolicului la rrirsta ile treizeci d.e ani,
de pild[, este de numai 13,8 ani, pe clnd la aceea;i virstd, la muncitorii aglicoli
d"in Anglia, ea este de 40, 59 ani 18. Femeile d.epravate nasc pulini copii, iar b[r-
balii clesfrlnati rareori se cits5,toresc, si ambii suferd, d.e boli. La cre;terea d.e ani-
male domestice, eliminarea acelor indivizi, care sint in mocl pronunlat inferiori,
cu toate cd, pulini la num[,r, nu este citupi c1e pulin un element lipsitdeimportanlir,
pentru succes. Acest lucru este mai ales valabil la caraeterele ddund,toare care
tind. s5, reapar[, prin reversiune, cum este culoarea nc'agrzi ]a oi: ;si ln eazul' ontului,
unele dintre cele mai rele predispozr\ri, care uneori i;i fac aparitia la anumite
familii, f[rd, vreo cauzd, bine stabilitd,r pot reprezenta reversiuni ]a o stare sir,lbatic5,
d.e care nu ne despart prea multe generalii. Aceast[, ipotezra poate de fapt fi recu-
noscuti, in expresia popularf ci, asemenea oameni sint oile negre ale familiei.
Cit d.espre na,tiunile civilttzate,ln ceea ce privegte nivelul riclicat de mora-
litate num5rul sporit d.e oameni relativ buni, selec,tia naturalS, nu pare s[, le
qi
influen! eze d-eclt ln mici, mdsurflr cu toate cL initial instinctele sociale fund"amen-
tale au fost astfel d.obind.ite. Am spus insir, d.estul, atunci cind. am tratat d.espre
rasele inferioare, asupra ca:uzelor care duc la progresul moralit5,fii, anume apro-
barea semenilor noqtri, int5rirea simpatiilor noastre prin obirynuin!?., exemplu $i
imitafie, ra!,iune, experien!,L ryi chiar propriul interes, lnveif,zitura, d"irr tinerele ryi
sentimentele religioase.
IIn obstacol d.e cea mai nlare impoltanlir, in llrile civilizal,e la o crerytcrre
a numi,rului cle oameni cLintr-o clasl superio afa, asuBra cdruia cll. Greg ;i d.l.
LB Origin of Species (cdiJia 5-a, 1869), p. 101. pi'ivinla tlestriului, vezi dr. littrr, On IIte
S1irlf.slics. Tn
77 llereditarg Genitts, 1870, p. 347. Irfluence of Xlarriage on the 1lIortalitg..., ,,Nat. Assoc.
18E. Ray Lankester, Compcu'atiue I'rtrryeuiLlJ, 1870, for thc Prornotion of Social Sciencc", 18ir8,
p. 115. 'l'ubclele alcoolieilor din lttct'at'ca lLri Nelson, Viltrl
 DESC.ED{DENTA OMULUI

(laltotrle au insistat puternic, a fost faptul c5, cei foarl,e s5,raci ryi nesi,buifi, carc
,sint deseori decd,zu\i prin vicii, se adsd,toresc aproape invariabil foarte cleweme, pe
cind cei prud.enfi ryi cumpdta|, care sint d.e altfel in general virtuorsi, se c[s5,toresc
tirziu, aga ca sI, fie ln mlsurd, szi se intrefind, confortabil pe ei $i pe copiii lor. Oei
care se c[si,toresc cle timpuriu prod"uc intr-o perioadd, stabilitS, nu numai un mai
mare num[,r d.e generafii, ci, d.upi, cum a ardtat d.r. Duncan ,0, $i mult, mai mulli
copii. De altfel, copiii nd,scufi de mame in floarea vlrstei sint mai grei ;i rnai mari
ryi cleci probabil mai viguroryi decit cei nd,scufi intr-alte perioade. Astfel, membrii
nes[,bui!i, decrazu\i ryi deseori vicioqi ai societd,fii tind s6, se inmulleasc5, intr-un
ritm mai rapid decit membrii chibzuili qi in general virtuoqi. Sau, dup5, cum pre-
zintd, cuzul d"l. Greg : ,,frlandezul nechibzuit, murd.ar, fd,r5, aspirafii, se inmulleryte
ca iepurii, scolianul cumpd,tat, prev6,zd,tor, cu respect cle sine, ambifios, de o mcra-
litate rigid5,, spiritualizat in religia sa, de o inteligen,td, perspicaee qi clisciplinatd,
iqi petrece auii cei mai buni in luptd, ;i celibat, se c[sd,tore;tc ryi las5, pu,tini urmaqi.
Dacii, lui,m o lard inilial populat5, de o mie de saxoni ryi o mie d.e celfi, intr-o duzinir,
cle genera,tii cinci qesimi din populafie va fi celtd,, insd, cinci- qesimi d"in proprietffi,
putere qi intelect vor aparfine lsesirnii rS,mase de saxoni. fn eterna luptd, pentru
existenfi,, rast' inferioard, qi mai pulin favorizatd, ta fi cea care va preclomina,
qi va pred.omina nu in virtutea calit5,filor ei bune, ci a defectelor ei".
Exist6, totuqi citeva impedimente la acsast5, tendin!5, de coborire. Arn v6,zut
c[, alcoolicii suferd, d.e un mare coeficient d.e mortalitate qi c5, cei extrem de desfri-
nali lasd, pulini descenden,ti. Clasele cele mai sd,race se ingrS,md,d.esc in orape, iar
d.r. Stark a d.ovedit d.in statisticile pe z,ece ani din Scolia 2L ck la orase coeficientul
de mortalitate la toate virstele este mai mare decit in d.istrictele rurale ,,si in timpul
primilor cinci ani clin via!5,, mortalitatea urband, este ap?oape exact dubld, ta[,6,
cle cea d.in districtele rurale". Deoarece aceste date includ atlt pe bogali, clt ,i pe
sd,raci, f5,ri lndoiald, c5, pentru a menline num5,rul de locuitori foarte s5,raci d.in
orage l*!e de cei de,la tard,, va fi necesar un numd,r de naqteri de d.ou5, ori mai
mare. In cazul femeilor, c[s5,toria la o vtrstd, prea timpurie este foarte vd,tdmratoare,
d.eoarece ln Franla s-a constatat c'i ,,anual mor de doud, ori atitea femei mS,ritate
sub doud,zeci cle ani d.ecit femei nem5,ritate la aceeaqi virstd,". Mortalitatea bdr-
ba,tilor insurali sub doud,zeci de ani es6s d.e asemenea,,excesiv de mare" 22, insd,
aa:uza acestui fapt este indoielnicd,. in sfirpit, daci, b5rbalii care din prudenfd,
intirzie sd, se cflsi,toreasc5, pind, oe iqi pot creqte familia in confort qi-ar alege, cum
adesea o fac, femei in floarea virstei, coeficientul d.e creqtere a clasei superioare
fi
nu ar d.ecit ugor d"iminuat.
Dintr-un num[r enorm de statistici pentru anul 1853, s-a stabilit c5, pe
tot cuprinsul Fran!,ei celibatarii intre cloud,zeci qi optzeci de ani mor intr-o pro-
porf,ic mult mai marc clecit bd,rba,tii cir,sd,torifi : cle exemplu, d.in fiecale 1 000 r1c

1e rrl,'l':tscr's l'[agazirttr", strptcrrrblic 1868,

l]. :153.
.,Nlacnrillan's llirgazine", august 18ti5, p. 318, Rcn'.
F. W. Farrar (,,Irraser's N[agazine", augusL 1870, p. 264)
adopt[ o p{rere diferit[.
20 On lhe Lauts of tlrc Fertilitll of Wonur7, irr ,,TLansact..
Royal Soc.", Edinburgh, vol. X.XIV, p. 287; publicati
acum separat sub titlul de Fecunditg, Fertilitg and Sterilitg,
1871. Vczi, tlc ascnrencao rll. (ialtou, Ilercdilurg (lenitts,
p. 352 --3it7, peutru obscrva!ii in accst srtts.
2r,,The TenLh Annrtal RaporL of Births, l)ratlrs
ctc., in Scotland", 1867, p. XXIX.
2s Aceste citate sint luate de la cea mai inaltd auto-
ritate ln asemenea cltestiune, anulne rlr. Farr ln lucralca
sa Orr tlrc Influence of ll'Iarriage on tlrc llortality of Frenclt
People, cititi la ,,Nat. Assoc. for thc Prornotion of Social
Scicnce".1858"
 NATIUNI CIVILIZAT'E r2t

celibatari intre virstele cle dou[,zeci ,si treizeci cle ani, 2,u murit a,nual 11,3, in
vreme ce d.intre bflrbalii cls5,torili nu au murit decit 6,5,t. O lege similari, s-a
doved.it valabili, pentru anii 1863 qi 1864 pentru intreaga populalie tLe peste
tloud,zeci d.e ani d.in Scolia: d"e exemplu, din fiecare 1000 de celibatari de virstti
intre d"oud,zeci ryi treizeci de ani au murit, J,4,97r po cind dintre birbalii cflsirtori!,i
nu au murit decit 712\ adic5, mai pulin de jum5,tateu. Dr. Stark observ5, ln legi,-
tur5 cu aceasta : ,,Celibatul este mai d.istrug5,tor pentru via[il, decit cele mai
nesd,n[toase meserii sau d.eclt locuirea lntr-o casf,, sau lntr-un clistrict insalubru
uncle n-a exisl,at niciodat5, nici cea mai vagd, ineercare de asanaret'. El consid.erl
cd, mortalitatea mai redusd, este rezultatul d.irect al ,,c5,sd,toriei qi al obiceiurilor
d.omestice rnai regulate care lnsolesc acea staret'. El aclmite totuqi c5, la categoriile
de oameni alcoolici, deqd,nfafi ryi criminali durata r,iefii lor este redusS, qi de obicei
nu se cisS,toresc; trebuie de asemenea admis ci, bd,rbalii cu o constitulie d.ebilil,
bolnd,viciopi sau cu o mare infirmitate corporald, sau mintald, aclesea nu d.oresc sd,
se cS.si,toreascd, sau sint refizali. Dr. Stark pare sd, fi ajuns la concluzia c5, prin
ea ins5qi c5sfltoria este o cauzd, prinoipald, a vielii prelungite, clin constatarea c5,
bd,rbafii in virst5, c5,s5,tori!i mai au lnci, un avantaj considerabil ln aceasti, privinfd,
asupra celor nec5,sd,torifi de aceeaqi virstd, lnaintatd, ; ins5, oricine trebuie s5, fi
cunoscut aazuri de b5,rba!i cu sd,nd,tate qubrecl5 care nu s-au cls[,torit in tinerele
qi toturyi au supraviefuit plni, la b5,trinele, cu toate c[, au rlmas qubrezi qi cle,ci
avlncl lntotd.eauna mai puline probabihtf,li d.e a tri,i sau de a se cd,si,tori. Mai existd,
o alt5, lmprejurare remarcabild, care pare sd, susfin[ concluzta clr-lui Stark, anume
cL vflduvii nsi v6,duvele din Franla prezintd,t-a].;d,de cfls[torifi un coeficient foarte marc
cle mortalit'ate. Dr. Farr atribuie aceasta lnsi, s5,rd,ciei pi obiceiurilor rele ca,re
d.ecurg din necazuri pi d.in d.ezmembrarea familiei. in general, putem conchide
impreund, cu d.r. Farr ci, mortalitatea mai red.us5, a bi,rbafilor cisi,torifi cleclt a
celor nec[,s5,tori!i, care pare sd, constituie o lege generald,, ,,este datoritd, mai ales
elimind,rii constante a tipurilor imperfecte $i a selecliei abile a indivizilor celo?
mai frumo$i d,in fiecare generalie consecut'ivd,'), seleclia nereferinclu-se cleclt la
cilsi,torie qi aclionind asupra tuturor calitd,filor corporale, intelectuale ryi morale 25.
Putem d"ecluce deci cd, b[rbalii buni qi sd,n[toqi, care din pruden!5, rd,mln citva
timp neclsfi,toriti, nu au un creficient ridicat cle mortalitate.
Dacd, diferitele impedimente ard,tate in ultimele dou5, paragrafe, precum
poate qi altele incd, necunoscute, nu lmpied.ic5, pe membrii nesd,buifi, vicioryi ;i
intr-altfel inferiori ai societe,lii de a se inmulli intr-un ritm mai rapid declt clasa
superioard, de oameni, naliunea va regresa, dup5, cum s-a intimplat prea des in
istoria omenirii. Trebuie sd, ne reamintim cd, progresul nu constituie o reguli,
invariabili. Este foarte greu cle spus de ce o naliune civilizatd, se riclic5, devine
mai puternicil qi se extinde rnai rnult clecit alta ryi dc ce Aceeapi naliune progreseazii,
rnai rapid intr-un anumit timp clecit intr-a,ltul. Nu putem spune ttecit c5, acea,sta
tlepinck: cle o creqtere a insuqi numilrului popula,!,iei, de nurn6nrl oamenilor lnzes-
23 I)r. Itarr, ibiCern. Citatul cle rn:ri jos cstc cxtras din il considcrir ca fiind scris cu marc grijI.
aceeagi lucrare remarcahild. 25 I)r. Duncan observi asupra acestui subiect (.Irc-
2a Am luat media mcdiilor cincinale date in ctrrtclitg, I;ertilily ctc. 1871, p. 334) : ,,La fiecare virstir
,,'fhe
l'enth Annual Report of Births, Dcaths ete., in ScoLland", cei sln[toqi qi flurnogi trec de la cei nccirsl[orili la cei
1867. Citatul dupi dr. Stark, este copiat dinLr-un articol cisltorifi, lisind ;imrilc de necis[tor:iti lngrirrnirditc cu
tliu ,,I)ailv l{g1v5", 17 oc:Lonrbric 1868, f)c care clr" I.'arr cci bolnirvicio;i 5i nenorociIii".
 1')') DESCENDENTA OMULUI

trali cu facultilli superioare intelectuale ryi morale, precum ryi r1o nirrerlul lor r1c
lrerfecliune. Structura corporali pare sd, aib5, o influen,ti, redusir, cloar in rniisura
in care vigoarea corporald, d"uce la vigoarea mintalX,.
S-a insistat cle cltre mai mulfi autori c[,, deoarece capacitlj,ite intelcctua]o
inalte sint folositoare unei naliuni, grecii antici, care se situau cu citeva grad"e mai
sns ca intelect decit orice altd, ras5, care a existat vreod.atS,26, ar fi trebuit,
dac5, puterea selecliei naturale ar fi fost realii, sd, se fi riclicat ;i mai sus pe scara
evolufiei, sd, se fi inmullit ca num5,r qi sd, fi populat toat5, Europa. Aici avern presn-
punerea tacrtd,, f[cut5, atit d.e des in legirtur6 cu structura corporalii, anurne c[,
exist[ o tenclinld, lnn[scut5, cfltre o dezvoltare continuf,, a minlii ryi corpului. T)ez-
voltarea de toate felurile depinde ins5, d.e concursul multor conclilii favorabile.
Selec!,ia natural5, nu aclioneaz6, d,eclt prin taton5,ri. fnclivizi ;i rase pot s5, fi clobln-
clit anumite avantaje ind"iscutabile ;i toturyi si, fi pierit din lipsa altor caractere.
S-ar putea ca grecii s5, fi regresat din lipsa d.e coeziune d.intre nulneroasele state
mici, cLin cauza micti climensiuni a intregii lor !5,ri, a practicirii sclaviei, a senzua-
litelii lor extreme, d-eoarece ei nu au sucombatpinirce nu,,erau sl[,bi!i ryi corup!,i
chiar pini, in miiduva oaselot" 22. Naliurrilc clin vestul Europei, care clepd,ryesc
acum atlt d"e nelimitat pe strfmoryii lor silbatici ryi stau la apogeul civiiizatiei, nu
clatoreazk cleclt pu,tin sau nimic din superioritatea lor morytenirii clirecte de la
grecii antici, cu toate cd, datoreazh m:ult, operelor scrise ale acelui popor tninunat.
Cine poate spune d"e ce naliunea spaniol5,, atlt cle d.ominant[, lnt'r-un anu-
rnit timpr & fost clistanlatir, in intrecerea dint're popoare. De;tcptareA naliunilor
curopene clin timpurile lntunecate constituie o probloncd, ryi mai uluitoare. Dupir,
cum a remarcat cll. Galton, ln acea perioad"S, timpurie aproape tof,i oamonii cu o
natur[, generoasi, c:i cled"icali meditaliei sau cultivdrii minlii nu aveau alt refugiu
d.e cit ln slnul bisericii, care pretind.ea celibatul
28, csea ce nu pute a avea cleciL
o influen,td, vd,timd,toare asupra fieclrei generatii clns€cutive. In timpul aceleia;i
perioade, inchizilia alegea cu c3a mai mare grij5, oarnenii cei mai incleperrden,ti ryi
curajoqi pentru a-i ard.e sau intemnila. I{umai ln Spania unii clintre oamenii cei
mai valoroqi - cei care se lndoiau qi puneau lntreb5,ri, ;i f[rh, a te ind"oi nu poate
exista progres - au fost eliminali timp cle trei secole in proporlie cle o mie anual.
Rd,ul pe care biserica catolicX,l-acavzat ln acest fel este incalcLrlabil, cu toate c5, a
fost fdr5, ind.oial[, contrabalansat ln alte feluri, lntr-o rnflsurii anumitfl sau largl ;
totn;i, Europa a progresat intr-un ritm f{.'lrd preced"ent.
Succesul remarcabil al englejilor in colonizare,ln comparalie cu alte naliuni
europenet tu fost atribuit ,,energiei lor curajoase qi persistente", ur rezultat' care
este bine ilustrat dacl cornpars,m progresul canadienilor de provenienld, englezS, qi
francezd, ; cine poate spune lnsi, cum au d.obind.it englezii energia lor ? Se pare c5,
existi, mult adevdr in p[relea ci, progresul uimitor al Statelor IJnite, prccum ryi
caracterul poporului sint rezultatele seleclici naturale, deoarece oamcrfi c'Ji rtlifi

2e \':szi argumentul ingenios qi original al d-lui Galton argumente opuse. Sir C. Lyll atldsese clcja aLenIia itttr'-ttu
' ln legittrri cu aeest sttbiect, Hereditarg Genius, p. 340 -342. pasaj remarcabil (Principles of Geologg, 1868, vol. II,
27 Dl. Gtegr rrlirastL's \[agaziuc", strlttctnl,rric 1808, p. 489) asupra influcn!ci nefastc a inchizilici pt'irt faptul
p. 357. cii a redus, prin seleclie, nivc:lnl gencral al iutcligcrnlci
1870, p. 357-359. Rcv. F. R.
28 Ilereditarg Gcrtitts, in Europa.
|artat' (,,}'l'ascl"s l\Iatg.", attgttst 1tJ70, p. 257) pt'czittlit
 NATIUI\I CIVILIZATE 123

energici, neast'imrnpd,rafi qi curajo$i din toate pzirlile Europei au emigrat ln clecursul

nltirnelorzece sau d.ouflsprczece generalii spre acea mare t;ard, ryi acolo au reu$it
cel nlai bine 2e. Priyind sprtl viitolul incleplrtat, cred cir, relrerendul Zincke are o
pirrere exagerat5, atu,nci cincl spnne : 30 ,,Toate celelalte serii d.e evenimente
ca Gea din care a rezutltat cultura spiritului ln Grecia qi cea din care a rezultat -
fmperiul roman nt. par s5, aibi, scop si valoare decit atunci cind sint examinate
itr legd,turd, sau-rnai rcped.e in subsidiar. . . r co marele curent al emigrdrii
a,nglosaxone spre ve st". Oricit cle obscur[ cste problema progresului civilizafiei,
putem vedea cel pulin cii o naliune care a produs in d.ecursul unei perioade mai
inclelungate cel nrai mare numrir d"e oameni cle lnalti inteligen,t5, energici, bravi, pa-
trio,ti si binevoitori, in generalva preclominaasupranaliunilor rnaipulinfavorizate.
Selec,tia naturala cle curge din lupta pentr'u existenfI,, iar aceasta din ritmul
rapicl cle inmul,tirer. Este imposibil s5, nu regre,ti amarnic, este lrrs[, o alti, chestiune
rlac[ este ,si infelept, ritmul ln care ornul tind.e s5 se lmnulleasc[, cleoarece aceasta
d"uce la triburile barbare la pruncucid.ere qi la multe alts rels, iar Ia naliunile civi-
lttzat'e tra s[,rdeie abjectS, celibat qi la c5sd,torii tardive a celor prud.en,ti. Deoarece
ins5, omul suferi, d.e acelearyi clezavantaje fizice ca qi animalele inferioare, el nu are
clreptul s5, se a,gtepte la o irnunitate c1ela relele d.ecurgind. din lupta pentru exis-
ten!5,. Dach, nu Ar fi fost supus in d.ecursul timpurilor primitive selecliei naturale,
cu siguran!,ir, czi el nu a,r fi ajuns la rangul si,u d.e azi. Ileoarece in multe pilrli ale
lumii veclenr cd, suprafele enorrne c'le pirrnint extr'em cle fertil capabile d"e a intrcline
numeroase cX,mine fericite, sint ins[, populate nurnai tte pu,ini nomazi, s-ar putea
sus!,ine ci, lupta pentru existen![, nu a fost destul c1e asprd, pentru a-l lmpinge pe
om in sus pin5, la cel rnai inalt nivel. Judeclnd dupd, cite qtim despre om qi despre
animalele inferioare, a existat lntotd.eauna suficient5, variabilitate in facultd,file
sale intelectuale qi morale pentru un progres persistent prin seleclie natural[. Fd,rfl,
incloialir, c:i un aseinenea progres cere concursul multor cond.itii favorabile simulta-
ne, insfl este incloielnic ci, ar fi fost suficiente cele mai favorabile condilii claci,
ritmul c1e inmul!,ire nu ar fi fost rapid qi lupta pentru existenli, care d.ecurge nu ar
fi fost extrem c1c aspr5,. Se pare chiar, clin ceea ce vedem de exemplu in funele]
p5,r!,i ale Aniericii c1e Sud, ci, un popor care poate fi numit civilizat, cum stnt
coloni;tii spanioli, este pred.ispus sii, clevinf ind"olent ryi sd, regreseze atunci cincl
concliliile cle viala slnt foarte lrgoare. in cazul na!,iunilor foarte civilizate, progresul
continuu depincle intr-un grad, subord.onat, d.e selec,tia naturald,, cleoarece asemenea
natiuni nu se inllituri, qi se extermini, una pe alta cum fac triburile siilbatice.
Totupi, merrnbrii mai inteligenli clin caclrul aceleiapi comunitflli vor t'eugi pinrl in
cele d"in urrni, mai bine clecit oei inferiori ryi vor idsa o progenitur5, mai nurneroasfl,
ryi aceasta este o formi, a selecliei naturale. Cauzele mai eficiente ale progresului
par szi consist,o dintr-o ed"ucafie bund, in tincrele cit tirnp creierul este impresio-
nabil ;i clintr-un nivel inalt de perfec,tie, imprimat de cfitre cei mai capabili ryi
rnai buni oameni, cuprins in legile, obiceiurile ;i trad"itiile na,tiunii si inrpus d"e
opinia publiczi. Trebuie totu;i avut in veclere ci, puterea opiniei publice d.epinde cle
prc'luirea noastri, a aprobirrii sau clezaprob[rii altora, iar aceastil preluire este
:lc Dl. Gall-on, "Ilacnrillan's XIlgazine", augusl" 186ir, Naliottctl Iife, ticccrubrie 1860, p. 18-1.
1r. li2;-r. \'t'z.i <lc asclll('nea ,rNillru'c", On Darutinism cintl 33 f,ust II'ilrlel' itt llrc Uniletl
^91rt/cs,
1868, p. 29"
 DESCENDSNTA OIVIULUI

l-rirZotir-pe sinrpattia noastrl,, care aproape filtit, nici o ind.oialS, s-a dezvoltat inifial
prin seleclie uatttralh, ca unul clin elementele cele mai importante ale instincte-
Ic,t' SoOiale 3i.

ftts pre douada cd, toate naliurtile ciai,li,zate an, lost ctnd,aa barbare. Subiectul
- dl. Tylor,
tlt- fiifa a fost t'ratat atit de complet ,;i admirabil cle Sir J. Lubbock s2,
rll. lI. Lennan qi alfiir lncit nu mai anr nevoie sd, dau clecit cel mai scurt rezimat
al rezultatelor lor. Argumentele prezentate recent d.e ducele d.e Argyllaa gi anterior
cle arhiepiscopul_Whately in favoarea credinlei cd, omul a venit pelume ca o fiinld,
cir-ilizatd, qi cL de atunci toli si,lbaticii au clegenerat lmi par slabe fa!i, de ceie
prezentate cLe, partea opus5,. F6rd, lnd.oiald, c5, multe naliuni au decd,zui in civili-
zafie, iar unele au alunecat ln completi, barbarie, cu toate cd, nu am intinit nici
o dovadd, ln aceast[, ultimd, privinfd,. Probabil cd, fuegenii au fost obligali de alte
hoard-e cuceritoare s5, se stabileascd, ln lara lor inospitalierii pi cd,, in consecingil,
poate cL au d.ecfl,zut cerra mai mult,; ar fi lnsd, greud.e d.ovedit cd, au deci,zut mul1,
rnai jos d.ecit botocuzii, care locuiesc in cele mai frumoase pd,rfi ale Braziliei.
Dovacla cd, toate naliunile clilttzate descind. clin barbari constd,, pe d,e o
parte, d.in urmele clare ale sti,rii lor anterioare inferioare, d.in obiceiurile, cred.in-
tele, Iimbajul lor etc., lncd, existente, iar pe d.e altd, parte din dove zile cd,s5,lbaticii
sint capabili s5, urce independ.ent clteva trepte pe scara civilizafiei qi cd, de fapt
s-au rid.icat in acest fel. I)ovad.a primei probleme este extrem d.e curioasd,, lnsf mr
poatg fi d.atd, aici; md, refer la asemenea, cazuri ca cel al artei numd,rului, care,
d.up5,icum arati, clar dl. 'Iylor, cll referire la cuvintele folosite incd, in unele locuri, a
luat naqtere de la num[,rarea degetelor mai intii ale unei mlini, apoi ale celeilalte
ryi in cele d.in urmi, a celor cle la picioare. Avem urme ale acestora ln propriul nostru
sistem d.ecimal qi in cifrele romaner und.e clupfl V, care pare s[, reprezinte o imagine
prescurtata a miinii umane, trecem la YI etc., ctnd. a fost far5, lncloial5, folositfl,
cealaltd, mln5,. Apoi iard,gi, ,, cind. vorbim d"e trei score* plus zece t?0] socotim,
clupi, sistemul vigesimal, fiecare unitate icleal5, reprezentind. 20 pentru ( nn
0m )), clupd, cum ar spune ull mexican s&u un caraib" 3a. Dupd, o importantd,
-
ycoalS, filologicd, care este ln clezvoltare, fiecare limb5, poarti, semnele evolu!,iei
lale lente qi treptate. I-:a fel este qi arta scrisului, literele fiind. rud.imentele repre-
zentd,rilor picturale. Este greu, citind. lucrarea d.-lui M. I-rennan 35, s5, nu ad.mitenr
if aproape toate na!iunile civilizate mai pS,streazraincd, urme de obiceiuri brutale,
]um este capturarea or forla a sofiilor. Care na,tiune clin antichitate, intreab[,
r,cela;i autor, poate fi ari,tat5, c[, a fost inilial monogamd, ? Id.eea primitivi, d"e
iusti!,ie, dupfl cum se vecle d"in legea luptei ryi alte obiceiuri ale clror vestigii rXmin,

3l Sinb Ioar[c indatonrl" cl-lrri .Iolnt illorhiy petrLrrl of llunkind, 1861i.

iteva clitici hurre asrrpnl acest.ui subiect; vt',zi de as,:-
tcrrea Broca, Les Slleclirtrts, r,ll,evuc rl'AnLlrropolo-
\e", \8i2.
it2 On the Origin of Ciuili:utiott, ,rProc. Elhnological
l,rc,", 26 noiembrie 1867.
''t3 Prirneual XIan, 1869.
t In englezeqte : score : clouizeci (N. 1rad.).
'jl ,,Iloytrl Institution of GreaL Britain", 15 rnarlic
:tii. Dc risrlnelleA Researches into the Earlg Ilislorg
3i Primiliue J\'Iurriage, 1{t65. Vt:zi clc asemenca llfl
cxcelenL alLicol, evidenb tle acela;i autor in ,,NorLh
Brilish Revierw", iulic 1869. De asernenea, (ll. L. FI. NIor-
gan, A Conjecturul Sohrtiott of tlte Origirt of tlte Clrr.s.s,
Syslent of Relalionslilt in ,,Proc. '\mclican Acacl. oI
Sciences", februarie 1868, vol. IL Prof. Schaaffhauscn
(,,AnthroJrol. Rcvierv", 1869, p. 37:l) face observa(ii lsullrrr
,,vestigilor de sacrificii urnane lirlilnitc atit in IIourr:r cit.
gi in vcchiul testamenL".
 NATIUNI CIVILIZATE 125

inc[, era cle asernenea extrem cle primitivl. Multe d.intre superstiliile existente
sint rrimir;ifele falselor credinfe religioase anterioare. Cea rnai inalt[ form5, cle
religie - id.eea md,rea!5, a unui l)umnezelu urind. pdcatul qi iubirrd dreptatea -
era necunoscutf,, ln timpurile primitive.
Treclnd. la celdlalt fel cle d"ove'r,L: Sir J. Lubbock a ar5,tat, cd, recent unii
sllbatici au imbunitirlit pulin citeva clintre mepteryugurile lor mai simple. Din des-
crierea extrem d.e curioasd, pe care o face armelor, uneltelor ryi me;te;ugurilor folosite
de sd,lbatici in d.iferite parli ale lumii, nu poate exista indoiald ci, acestea constituiau
aproape toate d.escoperiri ind.epend.ente, cu exceplia poate a artei d.e a face foc 36.
Bumerangul australian este un bun exemplu d.e o asemenea d.escoperire ind-epen-
d.ent6. Atunci cind au fost vizrta\i pentru prima dat[,, tahitienii progresaser5, in
multe privinle dincolo d.e locuitorii majorit5lii celorlalte insule polineziene. Nu
existd, argumente valabile pentru pdrerea c5, lnalta culturd, a peruvienilor qi a mexi-
canilor biqtinaqi provenea din str6in[,tate 3? ; multe plante indigene se cultivau
acolo, iar clteva animale ind.igene erau d.omesticite. Trebuie avut ln ved.ere cd,,
judecind dupd, mica influenld, a majoritd,fii misionarilor, dacd, un echipaj pribeag
clintr-o fard, semicivihzatd, oarecare ar fi naufragiat pe fi,rmurile Americii, el nu ar
fi proclus vreun efect pronunlat asupra localnicilor, afardu numai dacfl ar fi fost
cle pe acum oarecum inaintafi. Examinincl o perioadd,foarte ind.epfutatd, d.in istoria
pimlntului, g5sim, pentru a folosi termenii binecunosculi ai lui Sir.J. Lubbock,
o perioad.S, paleolitic5, neoliticfl qi nimeni n]r va pretind"e c5, arta d"e a qlefui unelte
ryi
rudimentare r1e silex fusese lmprumutat5,. fn toate pirrlile Europei, in est plni, in
Grecia, in Palestina, fnd.ia, Japonia, Noua Zeelandd, ryi Africa inclusiv Egiptul
s-au d.escoprit clin abund.enfd, unelte d.e silex, iar asupra folosirii lor locuitorii
actuali nu p[streazd, nici o tradifie. De asemenea nu existi, nici o d.ovad.d, ind,irectS,
a folosirii lor anterioare d.e c5,tre chinezi qi de cd,tre vechii evrei. I{u poate exista deci
aproape nici o ind.oiald, c5, locuitorii acestor !d,ri, care cuprind. aproape toat[ lumea
civilizatl,, erau cind.va in stare cle barbarie. Pentru a crecle cL ornul era inilial
civilizat ryi ci, a suferit apoi, in atlt de multe regiuni, o totalS, clegrad.are ar fi si,
aprob[m o p5,rere vred.nicl d,e dispre! despre natura uman[,. O pd,rere mai aclevi,-
rat5, qi mai irnbucuritoare pare a fi cii progresul a fost mult mai general cleclt
reglesul, cii onrul s-a ridicat, prin pa$i ince,ti;i intrerupfi, cle la o stare inferioarfl, la
nivelul cel mai inalt atins cle el pini, acum in cunorstin!fi,, moralfi, ryi religie.
30 Sir .I. Lubbocli, ,,Prehistolic Times", ed. a 2-a, 37
f)r. F. 1\Iiilier a f:lcut citeva oliservalii bune ln
1ti69, cap. \V ;i XVI el passim. Vczi de asenlenca excc- ac()st sens in lleise der |lcpora: Antltropol. 1'lrcil, parlea
lentul capilol IX ln lncrarea ltri Tylor, Iiurly Hislorg a II[-a, 1868, p. 127.
of lllankinrl, t'tl. a 2-n, 1870.
 CAPITOLAL AL VI.LNA

DESpiiE AFINIT.I.Tu,n $I GENEAToGIA oMUtuI

^o"n.,L"l'JT,,:;Ti,T"i:$l?Jil-T::;,iii:T'1,.:;?H,"i',,",,r:Ti,;,:ill'"T"'j
Rangttl ourului in sistenrul natural - Locul de nagtere gi vechintea omului - Absenla
verigilor losile - Statliile infelioare ale genealogici omului, dedusc, ht primul rincl, din
afinitii!ile sale;i, in al doilea rind, din structura sa - Starea androginI timpurie a verte-
bratelor - Concluzii.

Chiar d.ac5, se ad.mite cA, d.eosebirea dintre om qi rudele sale cele mai
apropiate este atit d.e mare ca structur5, corporali, d,upi, cum sus,tin unii natu-
raligti, cu toate ca trebuie sd, ad.mitem cd, d.eosebirea dintre ei este imensS, in pri-
vinla capacit5,lii mintale, toturyi faptele prezentate in capitolele anterioare par
sd, arat,e in modul cel mai clar c5, omul se trage dintr-o form5, inferioard, oarecare,
d eryi pind, in prezent nu s-au d.escoperit inci, verigile d,e legd,turi,.
Omul este supus la numeroase, mici ;i felurite variafii, care sint d.eter-
minate de aceleaqi cauze generale, guvernate qi transmise ln conformitate cu ace-
leaqi legi generale ca $i la animalele inferioare. Omul s-a inmullit atlt de rapid,
incit a fost inevitabil expus la lupta pentru existenld $i, in consecinld,, selerliei
naturale. El a dat naptere la multe rase, d.in care unele se d,eosebesc atit d,e mult
intre ele', incit deseori ele au fost consid.erate d.e cd,tre naturalipti drept specii d.istinc-
te. C)orpul s5,u este construit dupd acelaqi plan omolog ca cel al altor mamifere.
El trece prin aceleaqi faze de d"ezvoltare embrionard. El p5,streazd, multe structuri
rud"imentare qi inutile, care au fost cind.va, fd,rd, lndoiald,, folositoare. IJneori reapar
la el unele caractere care avem motive de a cred.e c5, existau la strdmogii sfli pri-
mitivi. Dacd, originea omului ar fi fost cu totul diferitd, de cea a altor animale,
aceste cliferite aspecte nu ar fi fost d"ecit simple aparen,te intimpl5,toare; este lns[,
de necrezut, sd, se ad.mit5, aceasta. Pe d.e altd,parte, aparilia [unor asemeneacarac-
tere] este d.e lnfeles, cel pulin intr-o mare md,surd,, d.acd, omul se trage lmpreund,
cu alte mamifere d"intr-o form5, inferioard, oa ecare necunoscutfl.
Din faptul c5, sint profund impresionali de facultS,lile mintale spirituale
ale otnului, unii naturaliqti au irnpd,rfit intreaga lume organicd, ln trei regnuri,
l\\ - c, {{6
 DESCENDEN!.r\ ONIUI.UI

cel uman, cc'l anitnal Di ccl yegetal, atribuind astftrl ornului un regn soparat 1.
Capacitatea spiritualii, nu poate fi comparatl sau clasatr:r t1e cltre naturalist ;
cI set poate insf strir,d-ui s[, a,rater, cum arn fiicut eu, cir, fa,culta,!ikr nrintitlt-r ale omului
si ale atriinalelor inferioare nu se cleosebesc prin natura lor, cu toatt, c:i se tk.osc-
bcsc irnens ca gracl. Totuqi, o diferen!,X de gracl, oricit cle lriare r1r' fi c&r l]rr
justificd, d.e a situa pe om intr-un regn distinct, dup5, cum sc r-a r-erlea poa,te cel
mai bine comparlnd capacitate:l minta,Uf a d-ouir, insecte, anurne intle o cocciclie
si rr furnici,, care apar,tin far[ indoiali, aceleiaqi clase. I)eosebirea este aici rnai
ltlAl'e, cu toate cd, d.e o naturf oarecurn diferit5, clecit cea dintre om;i rnamiferul
cel triai evoluat. Coccid"ia femeld, se ftxt',a2il, in tinerete cu rostrul cle o plantir, sug('
sL'rra qi nu se mai rnirycl niciod.ata; ea este fecunclat5 ryi d.epune ou[,;piaceastAestc
toat5, istoria ei. Pe rle alt5, parte, pentru a d.escrie obiceiurile si capacitatea mirrtalit,
a furnicilor lucrirtoare ar fi nevoie, dup5, cum a aril,tab Pierre l{uber, cle un volurn
trlAre ; totugir pot inclica pe scult citeva puncte. Cu sigurarrlil c5, furnicile i;i co-
rnunici, una alteia informalii ;i se unesc mai multe pcrrtru acc'eaqi lucrare sa,u
pentru joc. Ele i;i recunosc serrrenii clin aceea;ii colonic clupl luni t1e absenlri ;i
uranifesti" sinrpatie uttelc'fa![ tie altele. Dle ccnstrniesc edificii mali ;i le pirstreaz:"u
curaterr iuchid" intrl,rile seala si postcazi sentinele. Il]e construiesc rtrurrrriri, pLt,-
cum qi tunele pe sub riuri ,si pod.uri temporare peste ele, ag[finclu-se una cle alta,.
IIle string hran[ pentru comunitate ryi, atunci clnd este adus la cuib un obiect prea
volnminos in fala intrilrii, ele ld,rgesc intrarea ryi ulterior o refac. Ele fac provizii
de seminle oprind"u-le incollirea si, clacir sint urnedt , senrin!,ele sint acluse la su-
prafaff sit sc'usuce. Itrle lin aficle;i :rltr ittscctr', cr-r, yaci cu lapte. Se cluc la luptir,
in formalii regulate ryi ili sacrificl cu u;urinlir, r.iafa pentru binele cornun. Itrle
emigreaz[ clupd, un plan plecorleeput. trle captureazh sclavi. tr]le transport5, ouiile
erfictelor 1or, precum si propriile lor ouir, ryi coconi, in plrlile ci,lcluroase alecuibului,
aqa irrcit eclozarea sir, se realtzeze mai repecle; $i asemenea fapte pot fi
enulnerate f[,ri, sfirryit '. in general, deosebirea dintre capacitatea rnintalii a unei
furnici qi a unei coccirlii c'ste imensi, ; totu;i, nirneni nu a visrrt vreorlatd, sir, situeize
Itct'ste insecte in clase distincte, ,si cu atit mai pulin inrergnuri clistincte. FirL indoilrll
cii deosebirea este completatf d.e alte insecte ; ceea ce nu este cazul intre om ryi
m a,imulcle superioAle. Avem ins[, toate motivele sL credern cd, lntreruperilc seli-
lor sint pur ;i simplu rezrrltatele faptului cd, nrultr. for:nrc' s-au stins.
Bazindu-se rnai ales pe structura crelierului, profesorul O \\'e'n a impirrf il,
seria rnamiferelor in patru subclase. Uua d.intre ele o consacrti omului I in alta,
cl situeazd, marsupialele ;i monotremele; a$a incit el consicleri, pe om tot atit de
distinct cle toate celelalte mamifere pe cit sint acestea fa!5 cle cele douf grupe r1e
rnai sus luate imprcrunl. Dup5, clt imi dau seama, actrst punct, de ved"ere nu il fost
acceptat cle nici un naturalist capabil tle a forrna o judeeatii, inclepentlentI,, ;i cle
aceea, nu m€ll'it[ s[, mai fie cliscutat aici.
Putem inlelege cle ce o clasificare bazatra pe un singur caracter sau organ
oirlecarc - chiar qi un organ atit c1e uimit,or cle complex $i important cum este
1 Isirlorc Geoffroy St. Ililairc descrie cleLalitrL pozi!ia Belt in Naftrrnli,sl in liiccrrrrrrtrt, TST4. \Iezi, dc asemellea,
rrtlibrritir omn.lni tle cltrc diver;i natulali;li in clasificir- rll. ][oggritlgtr, in adnrirabila lucrare Ilan,eslin{] ,4rtls
rilr lor : IIist. Nal. Gen., 1859, vol. lI, p. 170-189. t'tc., 1873, ;i L'Instirtct clrcz Ies Irtsectes, de tll. (ieorgcs
2l.inele dintre fapttlc cele lnai interesante publicaLc Ponchct, ln,rRcvrrt <lt's Dcrrx l\[ondes", fellruaric 1870,
\-r'totlat ir tlesple obiceitrrilc f ulnicilor sinL rlatt: rlc (l l. 1r. 6ti2.
 AFINITATI S1 GI]I'JTALOGID tzg

ct'eierul - sau pe ina,lta d<-.avoltare a facultd,!,iior inintale este aproape sigur de a

sr' dorecli nesatisfS,a5toar'{1. Aces'u principiu a fost lncercat c1e fapt in cazul himenop-
tt'relor ; lnsd, atunci cind" au fosl, zr,stfel clasate d"up5, obiceiurile sau instinctele lor
itratrjamentul s-a clt;veclil, cu totul artificial 3. Fdrd, ind.oiald, cd, clasificaliile pot
tr bazate pe oricarer d"intler clr,r'zlciere, cil taiia, culoarea sau habitatul; naturaliqtii
au resimtit ,
insti, tirnp inderlurLgat o convingere profuncl5 c5, existl, un sistem natu-
ral. fn prezent, este ln gcneral. ad.rnis c5, acest sist,ern trebuie sd, fie, pe cit posibil,
bazat' d.e un aranjanrent genealogic, qi anume cri descc'ndenlii accleiagi forme tre-
bnie aryezalt irlpeund, ln"i;r-un singur grupr separat d.e d.escend.enfii oricd,rei alte
forme, insd, daod, fortnele parent,aie sliit inl'uclite, la feL vor fi qi clescend.enfii lor,
iar cele d.t ud, grupe i'or fot'u:a inrpr{:uil.5 o grupii rnai iliare. Grad-ul cle d.eosebire
dintre diferitele grupc, si anulile rni"LrJura, d.e uioclificare pe care fiecare a suferit-o,
este expritnatri in termcni ca gr.nuri, farnilii, orcline gi clase. I)eoareco nu avem
nici o clovadd, asupra liriiilor clc' desce.nden,tir,, genealogia nu poate fi d.escoperitd,
d.ecit observlnd graclul de ascrnSuarc Cintre organismele care trebuie clasate. in
acest scop, nuru{iroase caractere clc asemir,nare slnt mult mai irnportante d"eclt
gradnl d.e aserniln&te sau. neasr:rniinal'e in cite'va cArac'oere. Dac5, se constatl, clr,
d.ou5, limbi se ilseanrii,n[, printr-o nm].iilne ti.e cuvinte si forrne c1e construcfie, se
va recunoaqi,e itr nrod. rinanim cir, cio sc trag clintr'-o limb5 comunir, cu toate c[, se
d.eosebesc corrsidera,bil ?ntrtr r']r, irrin nnelo cuviilte siru forrne cle construc,tie.
insii, in cazttl ol'ganisrllt'lrit', pirnctr{{, i[i' asrnu-iiiul'c uu treltuic sd, consiste d.in ad.ir,p-
td,ri la mod.uri dc via![ sirnilalt I dc t,rrmpiu, iir ciouri anirnale s-a mod.ificat intrea-
ga strucl,ur5, pentr'u a, tr:ii iir. apir, ryi tol,uqi ele nu se pot ai5,tura cituqi d.e pulin
intre ele in sistesiul naturai. l'ut;cnr vcrlea ti.cci crlrn concord.anla mai nrultor con-
formalii f6ri inrpcrtanf5, este ilnrtiLiil, iar organele rudimetntare sAu func,tional
inactive acurn $inu in stale enrbrionrlr'ir, sln1, d"intre cele mai utile pentru cla-
sificare, deoarcce cn greu eie se pr;1, rlatora unor adaptS,ri in d.ecursul unei perioad.e
titai recente si rl,st,fel 1x:in c,lr, so tlescr-rperii vcchile linii clc rlescend.enli, sau de
afinitate realI.
Yedem tttrti tlepart;e 1'lir gt' o lrriitlificart' ittst'rtitttrt[, a unui anumit caracter
ntr trerbuie 1.i5, nt' r1t'tet'tnitt<' s."r rjcpirrlir'r tli;uii orgauisme. O parte care acum se
tleosebt rstt' mrilt; cle actcaryi iiarte lil alte forrrre inrudite, dup5, teoria evolutiei,
trebuie si, fi villiilt n'iult inai inaint,e, gi iu cottsccin!5, trebuie s5, fie predispus sd,
vat'ieze in crrnl,inuiire (atlta tinrp cit organisrnul A r.I,lnrls supus aceloraqi cond.i,tii
de excita,re) iit a,ll,r. r'a,l'iatii r1e aceeusi na{,urir, ;i dac5, variatiile slnt folositoare,
a,cestea vor fi pirsl,rate fiind, astfel continurr sporite. in unel6 cazurid"ezvoltarea
continud, a unei p5r{,i, ca rle excruplu ciocul unei pis[ri sau dintii unui mamifer
tlu vA ajuta specia il5,-;i pr()cure hralia sau in vrcun alt scop ; in cazul omului
insd,, in ccea ce priveryte Avarrtajrii rrtr putetn vcelea nici o limit[ bine definitS,
in dezvoltarea continuh a crcit'nilui ryi facriitilfilor rnintalcr. I)e alee4 la determi-
narea pozitiei oinului in sisternutr natural $all gerrealogic, dezvoltarea extremd, a,
creierului nu ar trebui sir, corrtratiaiansezo o rlult,irne cle asemi,n5,ri in alte puncte
tnai pulin importantc "sau cn tot,lri lipsitc' c1e inlportarrJ,l,.
Majoritatea, rraturalisl,ilor care Au luat in consideralie intreaga structurd,,
a omului, inclnsiv facultd!,ile sale rnintale, l-Au ul'nlilt cle Blumenbach pi Cuvier
i] Wt'sl\v()()(1, nIorlertr Cln.ss o/ I tt::rt:ls, 1l*,i{t, vol. II, p. 87.
 I iitl DESCENDEIITIII,,\ OIIULIJI

;i au situat pe om intr-un ord.in separat, sub nurnele de Birnat?,a, ryi pr.in aceasta
p9 o treaptS, egaii, cu ord.inele cvaclrumanelor, carniyorelor etc. Recent mulli
clintre cei mai buni naturaligti au revenit la punctui de ved.ere sus',cinut mai intii
c1e_ f ,inn6, at'it' de remarcabil pentru perspicacitateer, sa, si au situat ornul in acelaryi
ordin cu cvadrrumanele, sub denumirea de primate. Se va achnite dreptatea aecstei
concluzii, d.eoalece in prirnul rincl trebuie sd, avem in vedere valoarea neinsemla,tir,
comparativd, pentru clasificare a marii d"ezvoltilri a creierului la om ryi ci, cleosebi-
rile puternic prcnunlate dintre craniul orrrului qi cel al cvadrumanelor (:lsupra
cd,rova au insistat recent Bischoff, Aeby ,si allii) d.ecurg, c1up5, cit se pare, clin creie-
rul lor d,iferit dezvaltat. f n al doilea rind, trebuie s5, iie reamintim c5, aproape
toate celelalte deosebiri rnai importante dintre om ryi crradrumane slnt eviclent cle
naturf ad.aptativi, qi se referS, mai aies la pozif,ia vertical5, a omului, curn este
structura miinii, piciorului, centurii sale pelviene, a curburii coloanei vertebrale
ryi a poziliei capului sd,u. Familia focilor prezint5, un bun exemplu de mica irnpcir-
tanln pentru clasificare a caracterelor aclaptative. Aceste anirnale ile d.eosebesc
de toate celelalte carnivore prin forma corpului qi structura rnerrbrelor, rnai iriull,
decit se deosebe;te omul cle maimulele superioare i totugi, in majoritatea sis{,cr-
melor, de la cel al lui Cuvier pind, la cel mai recent al d-lui Flower n, foc'iie sint
consiclerate ca o simplii, familie clin ordinul carnivorelor. DacL cmul nu ar fi fosi,
propriul s5,u clasificator, el nu s-ar fi gindit nicioclatii, szi creeze un ord"in separat
in care sL fie inclus.
Ar fi dincolo de intenliile mele rsi cu totul clincolo de cuno;tinfele rnr.le
chiar numai de a nurni nenumirratele puncte structurale prin cAro oinul concorrLi
cu _celelalte primate. trfarele nostru anatonrist ryi filozof, prof. Iluxley, a discutirt
pe larg acest subiect s si conchide c5, prin toate p5,r!ite organizaliei sale omul se
deosebeqte rnai pu,tin d.e mqimulele superioare declt se deosebesc acestea d.e mernbrii
inferiori ai aceluiagi grup. In consecin!5,, ,,nn existd, nici o justificare pentru a situa
omul intr-un ordin d.istinct".
La inceputul acestei lucrfiri am prezentat tlivelse fapte arittincl cit clc
aproape concord.d, omul prin constitulie cu mamiferele superioare qi aceasti, con-
c_ordanf'd, trebuie sd, depindd, de strinsa asemi,nare a microstructurii qi a compoziliei
chimice. Ca exemplu am dat pred"ispozifia noastr5, la acelearyi boli qi la atacul unor
parazi[i lnrudifi, gusturile noastre comune pentrq aceiaryi excitanti, efectele simi-
lare procluse cle aceqtia, precum ;i ale diferitelor med"icamente si alte asenlerlea
fapte.
Deoarece in lucrd,ri sistematice mici puncte de asemfnare, fd,r5, importan,ti,
dintre om;i cvadrumane nu sint luate de obicei in consideralie ryi deoarece, atunci
cind. sint numeroase, ele indic5, clar rud.enia noastri,, voi sernnala citeva asemens
puncte. Pozilra relativi, a trisd,turilor felei este evid.ent aceeaqiryi diferitele emo,tii
se manifesti, prin aproape aceleaqi miqciri ale mugchilor ;i pielii, mai ales d.easupra
sprincenelor qi in jurul gurii. I}nele expresii slnt d.e fapt aproape aceleaqi ca
plinsul unor anumite specii de maimule qi zgomotal caazat d.e risaaltor speeii,
in timpul cd,ruia collurile gurii sint trase inapoi, iar pleoapele inferioare se incre -
tese. Urechea exterioard, este curios c1e asem[,nir,toare. La om nasul este mult mai

6 ,,Ijviclence AS to illan's Place in Nat urc", 1863

p. 70 et pn.ssirn.
 AFINITATI $I GENEALOGIE 131

proeminent d.ecit la rnajoritatea mairnulelor; putem ins5, urmfl,ri inceputul unei

cui'buri acviline la nasul gibonuiui lloolock, iar \a Semnopi,th,ecus nas,iea * el este
riclicol tle lung.
I'af'a multor nraimulc esi;e impod.obiti cu barb5, favorili sau musti,li.
La unele specii d.e Semnopititcctis p[rul de pe cap cregte foarte lung o, iar la Macacu,s
rad'iatus racliazd in jcs, rlirrtl-uir punct de pe crerytct, cu o cdrare la mijloc. Se
'zLce d.c otricei c5, fruntea dir, or-r:ului aspe ctul s[u nobil ryi intelectual; ins5, p[rul
d.es cle pe capul lui Ifcteacus t'ctd"'icrt?is se termini, in jos in rnorl brusc qi sc. continu[
printr-un pzir atit de scurt qi fin, inelt de la o mic5, d.istan!5, fruntea apare, cll
clxcepl,ia sprlncenelor, complet nuc1il. Eronat s-a afirmat eii nici o mairnufd, nu
are sprlncene. La speciile rnentionate mai lnainte, gradul cle nuclitate al frunlii
diferd, la diferili indir.izi, iar Estirrieht afirmzi ? c5, la copiii noqtri limita dintre
zona p5,roas5, a capului si fruntea nud.5 ntr este uneori bine definit5,r a$a c5, aici
pare sd, avern LLrt caz neinsEmnat de reversiune la un sir5,mo$ la ca,re fruntea nu
d.evenise lncf,, complet nud*.
Estc bine cuncs{rrlt r,ii pXrul c1e pc bratele noastre tind,e sL conveargS, de
sus qi c1e jos spre nn prlnct de pe cot. Acest aranjament curios atit de d.iferit de
cel al ma-iorit5,],ii aniiraleloi inferioare este comun la gorilil, cimpartzev) urangu-
tan, lannele specii d.e H3llobutes ryi chiar la citeva maimule americane. Lal{Sllobates
aqlli,s lnsir,, pd,rul cle pe antebra! este inclreptat d"e obicei in jos, spre incheietura
miinii, iar la H.lul el cste apr.roape c'rcot, cu o foarte usoar[ inclinare lnainte; aga
incit la aceastei clin urrnf spccie pirrul se girse;te iutr-o stare de tranzr\ie. trste
aproape sigur cd la majoritatea marniferelor d.esimea p5rului c1e pe spate;i direc,tia
lui slnt acLaptate pentru a le api,ra cle plcaie ; chiar pd,rul transversal d.e pe picioa-
rele anterioal'e ale ciinelui poate servi la acest ssop atunci cind" doarme lncol5,cit.
Dl. Wallace, car:e a stud-iat atent obiceiurile urangutanului, observd, cd, convergen-
!a p5,rului sprc cot c1e pe bralele urangutanului poate fi explicat[, ca servind si,-l
apere d.e ploaie, cleoarece pe timp d"e ploaie acest animal sti cu bralele ind.oite
;ri cu miinile prinse de o crac5, sau deasupra capului. Dupd, Livingstone, gorila
8.
,,std, d,e asenlenea pe ploaie torential[ cu miitrile pe cap" I)acd, erplicalia de mai
sus este corer:t5,, clupir ollm pare probabil, clirecfia pirrului d.e pe bralele noastre
prezint5, o curioaszi aminiire a stirii noastre auterioare, d.eoarece nimeni nu poate
presupune cd, el este ln nrezent de vreun folos pentru a ne apd,ra de ploaie qi in
starea noastr[, verticald, cle azi ntci nu are o clireclie corespunzS,toare acostui scop.
Ar fi totuqi pripit s5, ne lnered.em prea mult in principiul adaptS,rii in
ceea ce priveryte direclia pirului la om sau la str5,mo$ii s5i primitivi, deoarece,
dac[ stud.iern figurile clate de Eschricht ale aranjamentului p[,rului la fetusul
uman (acesta fiind. la fel ca qi la ad.ult), este imposibil sd, nu fim d.e acord cu acest
excelent observator cd au intervenit aite caaze mai complexe. Punctele deconver-
genld, par sd, fie lntr-o rslatie oarecare cu acele p[,r!i ale embrionului care se for-
meaz6, ultimele ln cursul ck'zvoltir,rii. O oarecare relatie pare c1c asemenea sd, existe
intre aranjamentul pd,r:ului c1c pe membre ryi traiectul arterelor med.ulat'e e.
* Denumirea actual;i (i1i. Irad.). vol. I, p. 152.
6 Isirl. Gcoffloy, flfsf. Ncl. Gcn., 1859, vol. II, p.217. e l)esprc pirul la Hglobates, vczi l{ctt. Ilist. of XIam-
t Liber die lliclttttnq tlcr llct-are etc. in ,,Archiv ftir rnnl.s, ck-. C. L. nlartin, 1841, p,415. Dc asemcnea, Isid.
Anal. und Phys." a lni lltiller, 1837, p. 51. Geoffroy clespre maimrtlele americauc si alte specii, lllsl.
8 Cifat dc Re:rde, T'hc Africutt S/iefr/r llorL!:, 78i3, I{cLt. Gert., vol. II, 1859, p.21ti;i 2i13. Eschricht, op. cit.,
 DESCENDEIN'J"\ Clt"t Lrl, {.i I

N"u trebuie prcsrlpus c:i &si,iafrtalea r].i:rtre orir ryi rli]urr;il,rr irrai:riu!t,, irr
plir-irrla, pun-ctetor cle inai sus rsi ln ll;uL';* alt,i'li, -_ ca faptul cii nu sr fl'rrllte nrirl;i,
plcte lungi po cap ctc. ---, sint toate ncap:"l..rat i'ezultatrrl unr.i i,i't ilitiif,i rrrr?:rtrr:-
rupte de la un stri,inog colnr-n] si,rrtl a1 L;;r.'i i'.rti'rsiuiti 1;it,-,;'iolur,'r.', INsl,r-l rriai I)i'{}-
babil ca multe Cintro ilc:'ltLq. as1,;;ii;l);itj s'r f;'i'cil,Lr,1il':r uril,i variaiii:rualogc, dripfl,
Cum am ?nC:rCat Sii :ir.iit iitti_aitr;lj .?r1i,1,1,,; r0, Ci]i,.{) rleC;i,,1;l ri.in faTltul Cir or,ganiSirrct
Cu origine Cr,)lltultii iiirll (-' ci,f g{-,itr:i.' il;::'ij:.lr'ii ni c;*t r-}ijtll-rlir, lr:;' ai; t-cf,ioiiat cilttilr,
similarcd.et,ernri;lint1;;'(;c[.if]cIi.isi;,;:ii:i-ir..i^'..i;.i.;';i;iir.,r1;;'ici=.::lgil^r'itir,i:i:
de pe, zt,ntebraf,ril onruini ;i Al 1;-nr;;"anlrtiiit,) :]iir,ijriri{,r', rii't;ii,;:u co aclsi, ca;::rctcl erst,e
coniun Ia aproapc toatc mairr:rifr:le ant-ro1:ciin{-}}'.ic, ctr poat,e fi ati"ibui'b pi'obabil
ereditd,lii, ceea ce nu csto lnsil sigrrr, cl:'o[il]i c ] citeva inaimul,o aulet'icaner foarta
clecsebite posed.L acelearyi caractere.
Cu toate c5,, dupzi curu. arn vzizllt aculll, oriltii nu a,re nn clrept valallil de
a forma un orclin separat pentnr pr:.rpi'ia sa incluclore, el ar putea pretindr: poal;,;
un subordin sau o familie clisti;lcl,ir. 1:r ultin:a, sa lucra,-:t, prof. I-fuxle) 11 il,-rpalto
prirnal,ele ln trei suboidinc, qi anirriro : antr:opidetre, c11 o;nul singur', siu:iach'l<i
cupi'inzlnd. toate speciilo d.e iiiairnraf,c ryi lenrur'ideler ctr diversolc genuri d.o lcnru-
rieni. In ceea ce privcrytt cleosebjrile in p-,'i"iintir, a,rnlnritoi: p*lrc1,r strricturale im-
portante, f5,r5, lnd-oial5 c;i orrul pcate llretind.o r':urgnl nrrrri suborclin, iar acrst
rang egte prca infcjiior, ctac:i iuziin in consicleratio rcai a,les facuXti,fite sale rnin-
tale. Totuqi, d.in punct de I'rc!.r'rc gi:n,.'':llcgic sa Fill"c ci ac.,st rang erste prea inalt
qi o5 omul ar trebui sd founc:ri] nltiliai o farnilit sau poatc chiir,r nrumai o subfamilie.
Dac5, ne irnagind,m l,r'ri linii de chsct;r'Ji:n1,i,, pcrninrl- clintl'-o tnlpinii, cotnuni,, se
poate ugor ccncepc c;i c1ou5, clintrt cle sL se fi schiruhat,, clupir, trocerea de epoci
lnd.elungate, ln atit de niicfi, "nrisur5. incit si, rlrrtnti iir.c[ ca spi'cii ale ac:luia,;i
genr pe cind. a treia linic sL sr: fi iuod.ifioat intr-a,tili ris mutrL, incit s5, merite a fi
consideratil ca o su.bfamilic, farnilie sau chin;: r-ll'rlin d"istinct. in acest ca,z ins6,
este aproape sigur c5 a treia linie vil, lnai" piist,ra inc;,11, prin ererlitato nurneroaije
mici puncte de asern5,narer cu celeLaltc clou:i. Aici p oa,r:e r,leci greutatea, in prezr-'nt
de nerezolvat, de a qti cit5 grcrutabe s5 alocl,m in ctrasil-icirile noasl,re uror deose-
biri puternic pronunlatc in clteva prrnctr:r, anr-rrlrc gractruli,ii cle rnodificare suferit,
ryi citd, unei aserndnziri apropiate ln nunieroaso puncte ncimportante, clar inclicind
liniile d.e d"escenclen!5, sarl geneaicgia. A aloca o mare greuta,te cleosebirilor pu'f,ine,
ins5, puternice, constituie catrea cra mai evid-entli ,1i poate cea rnai sigurri, clr toate
c5, pare mai corect sL sc d"ca niare a,fotr{'ie ttumr,,roeui*Joi' {irjoliliniri mici, ca ufcrrind
o clasificare lntr-ad.ovdr naturalii.
Pentru a ne fcrma o jud"cca.,tir, asupra acestui subiect in leg6tur5 cu omul,
trebuie s5, ne aruncd,m ochii ia clasificarea sirniad.elor. Aceastd, familie este imp5r-
!itd, de aproape toli naturaliqtii ln grupul catarinelor sau al maimulelor d.in Lumea
Yeche, care sinl, toate caracteriza,tt (rlupil, curn le ar:at5, numele) prin structura
curioa,sd, a nirilor lor ryi prin fa,ptul cil au citc patln prcinolari d-e fiecare mandi-
bul[,, ;i in grr-rpul platirirrelor sir,rr. al lnuinLu{,clor clin l-,,nmea Nouii (corri,infurtl rloui'r,

p. 46, 55 gi 61, Owen, Anat. of Vertebrctles, vol. III, p. 019, tion of AnimcLls cLnd Pluttts untler Domestictr.lfon, 186ti,
\Yallace, Contributions to the Theory of Natural Selectton, vol. II, p. 348.
1E70, p. 344. tr Att Introtlttctioit to the Clctssificcttiott of Animals,
10 Origin of Species, 1869, ccl. a 5-a p. 19,1. 7'1rc lturirL- 1869, gr. 99.
 AI'INITA'I]I $I GENEALOGIE l3ll

srrl)gnlpc foartc clisbinctr), cil,r'e toato sint ca,ractefizat'e prin n[,rile difei'it coll-
strlitrr ryi prin $a,se premolari cle ficcaro manclibuld,. S-ar mai putea menlioua a,lto
citer.a rnici cleosebiri. Or, onrul aparline, ln mocl incontestabil, prin cletrrti!,ie,
structura nlrilor ryi prin a,lbe cit':va privinfe, cliviziunii catarine sau din Lu;lea
Voche, ryi nici nu seamii,nI cn platirinole prin nici un cAlacter mai mui1, decil, ar:
sernXna cata,rinetle, afar:zi nuurti. prin citeva punct,c dr: pulinri irnportan!il, cilrc
pa,r rle nzrt,urri adaptivi. De ace(ia ersto crn'r,rar tutu"ror probabilitS,f,ilor ca Yrco
specic din l-lurrreal Nouzi sir, fi valiat cind.va ryi szi fi proclus o fiiltff cu aspcet urnan,
cu toate caracterele clistincl,ir-c sprcifice Lumii Yechi, pierzinclu-;i in acelaryi tirnp
toate caracterele ei clistinctive proprii. in consecinlir, ntl poate exista arproa,pe
nici o indoialfl cd, omul este o ralnurir tlin tulpina simiilitzi clin Lulnea \rcche, ryi
din punct cLe ved.ere genealogic el trebuic cl"asat ilt" clivizia catarin5, ".
Maimutele antropomorfo, ryi anumc gorila,, cirnpan zettl, urangut'annl ryi
Hylobates, sint separal,e d.e cd,tre majoritatea, naturalipbilor c1e cclelalte rnairnule
d.in Lumea Yech.l c* o subgrupd, distinct[. Tmi clau seatna c5, Gratiolet, bazinclu-so
pe structura creierului, nu admite exist,enta, acrstci sribgrupo, caro e ste frild, incio-
iali, intrerupt5,. Astfel, dupir, curn obsen'il cll. St. G. llir,art tt, tlr?r,nglrtanul ,,este
una d.in formele cele mai ciud.ate ryi aberante ce se pot gisi in acest ord,in". Jl,est,ul
do maimuf,e neantropomorfe clin l,umea \reciro slnl, iarirli impiir!,ite clo unii natu-
raliqti irr clou[, sau trei subgrupe mai mici, gcnul Sernnop'ithceus cu stomaculsir,u
ciud.at in formil cle rnic sac fiind" tipul unei asemenea subgrttpe. Se parc lnsi,, din
rninunatele d.escoperiri c1in ,\tica ale rl-lui Gaudr;r, cil in i impul perioad.ei miocene
a existat accllo o fonnir, care a unit pe Semnoptth,ec?rs clt Jlacactts, $i aceasta ilus-
trea,zir, probabil moclul prirr caro alt,e grupe superioare au fost cinclva contopitc.
DacL se admite cd, maimulelc antropomorfe formeazit o subgrupd, natu-
ra,li,, atunci deoarece omul le corespund"e nu numai prin toate caracterele pe care
le posedd, in comun cu grupul intreg al catarin€'lor, ci prin alte ca,racteire ciud"ate,
ca absenf,a cozii qi a caLoztt5,,tilor, pi prin aspectul general, putem d.ecluce*.c[ vreun
membru stril,vechi al subgrupei antropomorfelor a, clat na;tere orntrlui I{u eiJtc
probabil ca in haza legii .rariaf,iei l-rnalogt' yrolrn tnernbru ttl unciil clin celelalttt
subgrupe inferioare s[ fi clat na;tele unc.i fiinfe ctr :tspcct umanr semfl,nlnd in atil,
d.e multe privinte cu rnaimuf ele atttropontorfe superioare. Fd,r5, inrloiald, cil, ln
comparalie cu majoritatea rudelor sale, omul a suferit un gracl extraord.inar de
rnodifiefiri, mai ales ca urmare a marii clezvoltilri a creierului silu ;i a poziliei salcr
verticale ; totuqi, trebuie a,r'u1, in veclerc c[ el ,,este nuntzli ul]a dirr nrai trtulte foltnc
excep!,ionalc cle primater)) 74.
Oricare naturalist care crc,cle in t eoria evoluliei va a,d.ttfte cit celc d.ouit,
cliviziuni principale ale Si,miad,ee-lor, qi anume mairnu!,e1e catarine qi platirine,
cu subgrupele lor, clerivd, toate d"intr-un singur strS,moq ertrem d.e vechi. I)es-
cenden,tii inigia,li ai acestui stri,moq, inainte cle ?, s{-' fi d.esp5,r!it lntr-o m[surf consi-

12 Accasttt cste al)rorJ)c :tcctra;i cltrsilicaIic ca c:ea p. J81.

prnvizoritt dtr tll. St. Citrorgc N{ivalt (7'ruttsLt-ct.
ar:ctrlrtirLir
7J 'l'r(rns(t(:t. Zoolog. ,\1.,1:., 1ti(i7, r ol. \rl, gr. 21'1.

Philosoph. Soc., 1867, p. 300), gxrc, dttpi cc separi. Letnu'
rid.ae-le, imparte restul primatelor ln Ilominidae Ei Simia-
rlae, care corespund catarinelor, qi ln Cebidue Ei Hapalidae'
corespunzlnd platirinelor. Dl. Ntivart inci mai stdruie
ilsupla aceltria;i puttcL tlc t'ederc, vczi ,,NatuLc",
14Dl. St. G. llivalt, 'I'ransact PItiI. Soc., 1r. 4i0.
* I)escopet'it'ile din secolul nostru confirrnl plrerea
lui Darwin. Attstlalopitecul corespunde cel mai bine
acestci fortne de lrecere (N. trarl.).
1871,
 134 DESCETNDENTA OMULUT

derabild,, trebuie s5, fi format inci, o singur5, grupi, naturali, ; lnsd, unele dintre specii
sau grupuri incipiente trebuie sd, fi lnceput de pe acum sd, indice prin caracterele
lor d.ivergenla tri,sS,turilor distinctive ale diviziunilor catarine qi platirine. in
consecinld, membrii acestei presupuse grupe vechi nu vor fi fost atit d.e uniformi
ln d"entifia lor sau in structura ni,rilor, d"upd, cum sint maimulele catarine actuale
intr-un fel, iar cele platirine intr-alt fel; ele trebuie ins5, sd, fi semd,nat ln aceast5,
privinfi, cu Lemur'idae-le, cu care se inrud eau, care se d.eosebesc consid.erabil
lntre ele prin forma botului ts qi intr-un grad. extraordinar prin dentifie.
Maimulete catarine qi platirine corespund. intre ele printr-o mul{,inre d.e
caractere, d.up5, cum se ved.e din faptul c6, aparlin indiscutaltil unuia qi aceluiaryi
ord.in. Numeroasele caractere pe care le au in comun cu greu ar fi putut fi dobin-
dite ln mod independ.ent de atit d.e multe specii distincte, aga incit aceste caractere
trebuie s5, fi fost moqtenite. IJn naturalist ar fi consiclerat ins5,, fd,r5 lndoial6, drept
maimuld, o formfl, strd,veche care ar fi avut multe caractere comune cu maimu-
lele catarine ryi platirine, alte caractere in stare intermecliard,, qi poate citeva d"is-
tincte d"e cele lntilniteacum la una d"in cele clou5,grupe.Deoarece omul aparline clin
punct d.e vedere genealogic familiei catarine sau d.in Lumea Yeche, trebuie szi
conchidem, oriclt d.e mult ar lerrolta aceastd, concluzie mlndria noastrd,, ci strd,-
moryii noqtri iniliali ar putea fi pe drept astfel caracteriza\r16. Nu trebuie insi,,
s5, cddem tngreqealadea presupune c5, str5,mopul inilial al intregii tulpini simiene,
inclusiv omul, era identic sau chia,r indeaproape asemf,nd,tor cu vreo maimuld,
actuald,.

Despre loeul, de na,gtrn'e Si aech'i'mea omului,. Ajungem, natural, s[ llo

-
lntrebd,m unde a fost locul d"e naqtere al omului la aeel stad.iu d.e d.escendenfi, clnd.
strd,moqii norytri au d.eviat de la tulpina catarinienilor ? Faptul ci, ei au aparlinut
acestei tulpine arat'd, clar c5, ei au trd,it in I-,umea Yeche, nu ins5, in Australia sau
in vreo insuld, oceanicd,, dupd, cum putem ded"uce din legile r5,splndirii geografice.
in fiecare mare regiune a lumii mamiferele actuale sinf furudite ind.eipro-*pu c..
speciile disp5,rute ale aceleiaqi regiuni. De aceea este probabil cd, altd,d.at5, Africa
sf,, fi fost locuiti, de maimule acum disp5,rute, ind.eaproape inrud.ite cu gorila ryi
cimpanzeall deoarece aceste doud, specii sint acum cele mai apropiate rude ale
omului, este oarecum rnai probabil ca strfmoqii noqtri initiali s5, fi tr[,it pe conti-
nentul african declt altund.eva. Este insd, inutil sd, speculd,masupra acestuisubiect;
deoarece d.ou5 sau trei maimu,te antropomorfe, una d.in ele Dryopi,thecusL7 a lui
Lart'et', aproape tot atlt de mare ca qi omul, qi lndeaproape inrud.ite cu Hylobates,
existau ln Europa in miocen, iar d.intr-o perioad.d, atlt de lnd.ep5,rtatd, p5,mlntul a
suferit cu siguranld, multe revolulii mari qi a existat timp suficient pentru migra-
,tiuni pe cea mai mare scard,.
La perioada qi locul, oricind. qi oriunde s-a lntimplat, ca omul s5,-qi piard5,
invelipul pilos, dovedepte c5, a trflit probabil lntr-o fiard, cald.L ; o cond.ifie favora-
bilf, unui regim alimentar de fructe, cu care, jud,eclnd prin analogie, el se hrd,nea.
r0 D-nii Murie gi N{ivart despre Lemuridae, l'ransact De asemenea, Natiirliche Schdpfungsgeschichte, 1868, in
Zoolog. Soc., 1869, vol. VII, p. 5. care prezintd detaliat pdrerile sale asupra genealogiei
18 Hdckel a ajuns la aceeagi concluzie. Vezi Uber omului.
die Entstehung des Menschengeschlechts, ln Sammlung 1? Dr. Forsyth Major, Sar les Singes Fossiles trouuis
gp,mein. IVfssenscft. Vortrtige a lui Virchorv, 1868, p. 61. en ltalie, in ,,Soc. Ital. des Sc. Nat.", 1872, vol. X\-.
 AFINITATI $I GBNEALOGIE 135

Sint,em clepartc c1e a ryti cll, timp a trecut de cind omul s-a sepftrat c1e tulpirra ca,ta,ri-
nian6, ; separalia poal,e sii fi A','rit loc 1ns5, intr-o perioadir, atlt c1o inclepiirt,atir, ca
epoca eocen5,, d"eoarece faptul cr:r, maimutele superioare s-au clifelenliat t,lrr rnai-
rnn!,ele inferioare inc5, din miocenul superior este clovcd.it prin existenla, Dryopi,-
thecu's-alui. Sintem cle ascmene a in coinplet5, necunogtin!5, asupre rapiditalii rit-
mnlui cu c&,re organismele, superioare sau inferioare pe scar[ tlt, dezvoltare pot fi
moclificate inconclii,iifavorabilt: ;gtimtotuqi cS,unele ;i-au pXstrilt aceea,ryi fonn5, irr
d.ecursul unei perioacle enormc cle tirnp. IJin ceea ce vedem ci, se intiniplzl sub
infiucn!a, d.omest,icirii, aflilm c5, in aceeaqi perioad.ii, cle tirnp, unii clinl,re cLegcen-
clenlii aceleiagi speeii nu se schimb5 de loc, a,i,tii pulin, iar allii considerairil.'I'ot
a$a s-a lntimplat poate gi cu oniul care, in compara,,tie cu maitnutele superioal'e, ar
suferit o modificare consiclerabilX, a anumitor caractere.
Ifarea intrerupere diir tran!ill organic clintre om ryi rutlele sale cele rirai a,pro-
piate, cArc nu poate fi coinpletati, d.e nioi o specie actua,lzi sii,u ciispS,rutir, a forii;
a,d"esea folosil,[ ca o o]rieclic grav:i impotriva p5rerii cir, oniul se trage diritr-r,r
formi, inferioar5, oarecare ; insi, pentru cei care din motive gcn*r'ale crecL in pr:inci-
piul genoral al evoluf,iei, aceastif obieclie nu pare s5, aibf multi greutate.*intre-
ruperi apar aclesca in multe pirrli ale seriei, unele fiincl largi, bruryte ,si bine d-efini-
te, altele in diferitrr grad.e mai pufin, ca intre urangutan ryi rud-clo sale cele urai
aprcrpiate
- intre Tarsi,us ryi celelalte Lem,uridae
-, lntre elefant ;i toa,to ceklalLe
nranrifere fi, itrtr-un rnocl ;i inai izbitor, intro Onti,thorfuyttclttr,s ryi llchiclnu,. insii
aceste intleruperi clepincl numai cl"e nuruiirul formclor innrdite c&rc l,u ilisprirut.
intr-un viitor nu pre:I, ind"ep5,rta1,, daci e md,surat cu $ecolc, rasele umtlne civiti-
zat'e vor extermina aproa,po tiigur ryi vor inlocui pe tot pd,mintul rasele szilbaticr..
in acelaqi timp, d.up5, curn observir, profesorul Schaaffhansen 18, maimr.ltele
atrtropomorfe vor fi fa,ri, indoial5, exterminate. intreruperea clinl,re orn ;i rucielc
sale crrle mai apropiate va fi atunci mai marc, d"eoarece ea \ra intervlni intre
onrul aflat inl,r-o stare, s[ sperirrn, mai civilizatL chiar clccit rasa caucazian[, ryi
niryt,c maiinul,o tot atlt de inferioare ca pavianul, in loc sit fie ca in prczent intre
negrll sau inusti'alia,n ryi gorilf,.
fn ccea cc priveryte lipstr, de resturi fosile serr.incl pentru a lega po orn do
strtirnoryii s:ii cu arspect cle maimull, nirneni rlin cei care au cititexpunerea, lui Sir
C. Lyell le, in care el aratl c* la toate claselc d.e vertebrate clescoperirea, tlc resturi
fosile a fost rur proces foarte lent ryi lntlmpld,tor, nu va mai cla mult5, ilirporta,nj,L
acestui fapt ;i nici nu trebuie uitat cL regiunile cu cele mai mari posibilii5,,ti clo al
furniza resiuri leglnd pe om d"e'vreo fiin!fl dispir,rufir,, cu usprrct cle rnairnufei,, incii
nu Au fost cercetate d.e geologi.
Stad,i,i,le'interioare An genealog'ia omului,.
- Am v6,zut cd, omul pal'e si sc fi
diferenliat de diviziunea catarind, sau cLin Lumea Yeche a sirniadelor dupii ce
acestea s-au cliferen!,ia,t rle clir.iziunea d.in Lumea l{ou[. Nc vom str5,d-ui Aculn iJr"l,
urm5,rim urmele inclep5,r'tate ale acesteri genealogii, bazinclu-ne ln prirnul linrl
pe afinitir,file reciproce clintre rliferitele clase ryi ord"ine, cr o uryoarii rcrfelintir,
la perioad.ele apariliei lor succesive pe p6mint, in mdsura in care au fost cleter-

13 ,,Anthropoiogical Review", aplilie, 1867, p. 236. Ls Elements of Geologg, 1865, p. 583- 585. AnliqnitU
of Man, 1863, p. 1.15.
 c).f.1 tJ L {_r t

lnilriLt,e, Lorlmriclolo sinl, sitr.rir,tt-r nrai jos ,*i ma,i aproapo dt: si,miud,oc ,;i srr consli-
tuic o familie foarto distinctL d"o lrrirna,tc sa,u, d.upii, Hrlckol;i atlii, un ord.in clis-
t,inct, Acea,sti, grupd, este variatl, qi intreruptir, lntr-un nrorl exl,raordinar; ca,
includ.e rnulte forme aberantrr. I)e accea este probabil ca clin rindul ei sL fi existal,
tuult_e disparifii. Majoritatea rilrnd,ryifelor supra,vie{,uicsc po insule ca I\fladagascar
ryi arhipela,gul Maltez, unclo rtu Au fost expuse unei coucurenj,g atlt cle a,sprc cum
tlr fi fost pe conl,inentele d.ens popula,te. Aceastri grupi," prczint,ir, c1e asernenea rnultc
graclafii, clucirrd, dupri curn observir, Huxley ,0, ,,ill mocl imperceptibli c1e la, c{iroanil,
sau virful crealiei anirnale in jos, la fiinto d"e la care, clupti curn srl pare, nu rna,i
esto d.e fd,cut clecit un pas pini, la cele rnai inferioare, mai mici ;i mai pufin inte-
ligente dintre rnatniferele placentare". Din acest'; diferite consicleralii e,stc pr..o-
babil ca Si'mi,adae-le s[, se fi dezvolta,t initial clin strzimoqii lemurienilor actua,li,
iar aceql,ia, la rindul lor, clin forme situate foarte jos ln seria mamiferelor.
Prin multe caractere importante, marsupialsle sint situate mai jos decit
rna,mifcrele plaeentAre. Ele au ap5,rut lntr-o perioad5, geolcgicS, rnai tinrpurie pi
zona lor cle d.ezvoltare era m:li inainto mult mai ext,insii cl"ecit in prezent. in
gentrral se presuplrne d.eci cri placenta,tele se trag din impla,centate sau din rnarsl-
piale, totuqi nu dirr forme foarte aserndnrltoare marsupialelor actuale, ci din strd,-
moqif lor primitivi. Este evid.ent cd, monotrematele sint inrudite cu marsupialele,
formind" o a treia, diviziune ryi mai inferioarH, ln marea familie a mamiferelor. in
pre,zent4 ele sint reprezentate numai prin ornitorinc ;i echid.na,, iar aceste d.ouir,
forme pot fi consiclerate fdrd, grij6 ca relicte ale unui grup mult rnai mare, ai cirui
reprezentanli au fost pistrali in Australia prin yreun concurs favorabit de cir-
cumstanle. l\[onotrematele sint rlt'osobit cle inl,eresantr:, cleoarece duc prin mai
rnulte puncte structurale sprc clasa reptilelor.
Cu clt ne str[duim s[ urmXrim genealogia mamiforelor, ;i c1c,ci si a ornului,
scoborirtd"u-ne mai jos in seria [aniinalil], cu atit pritrunclem lntr-o obscurita,te
din ce in ce mai mare, ins5, d"up5 curn a observat, dl. I?alker, acel cunosc5,tor ex-
trem de capabil, arrenl motivri valabile sd, cred-em cir, nici o past-rle sau reptilir
aclev[ratd, nu intervine, in linia clirectf d.e clescend.enf[. Cel cal'e vreA sil vacli cc
poate realtza ingenuozttatea qi cunostinla, poate consulta opera prof. I{zi,ckel 21.
Md, voi mullumi cu citeva, observatii generale. Orice evolulionist va aclmite ci eelc'
ct-nci mari clase de vertebrate mamifer:ele, pis5,rile, r'eptilele, amfibiile ryi
pe;l,ii- -_ se trag dintr-un singur-prototip, tle,oarecL', rnai aies in timpul stririi
ctrtbriona,re, sle au multe caracterc cornune. Intr:ucit cla,sa pt,ltilor este inferir-rr
organizatd,;i a api,rut inaintea cclorlalte, putem corrchide c[ tof,i membrii regnu-
Iui vertebrat se trag dintr-un anirnal pisciform. P5,rerea c5, animale atit d.e clis-
tincte ca o mairnu!5,, un elefant, un colibri, un Darper o broasci, ryi un peryte etc.
s-au putut trage d"in aceiaqi p5,rin,ti va pdrea mongtruoasir celor care nu a,r1 urm5,rit
pr'ogrescle recenl,e ale isl,oriei naturale, tLeoarcce aceastir, pirrere irnplicir cxistenf,a

'rf) .JInlr'sl'luct: itt Ntt|u.rc, D. 1()5.
!I'I'ttbele tletaliaLc apar itr Gtrrcrclle Ilorplutl,tllit:,
',','1. lI, p. CLIII qi 415 qi, refcrindu-se in special l:r onr,
i:'i lLrcrarea sa Ncttiirliche Scltdpfungsgesclticltte, 1868.
.\:ralizincl aceastS. ultimi lucrare, prof. Iluxley ("The
-r.,.-r,lirrr)-". 1i309, 1t. 42) spunc cii cl consitlerl p/rylrrnr-ul
sirr.r liniit rll rltrscclltir,tr(i a r,t,r'It'l,rr':rtt'lol t'it liintl ldrrrilabil
tlisculalii clc cltre lliclicl, ctr torrtrr cir t'l csLc ln dczacold
Icu acest autor] asupra citolr.i,r punctc. lluxley i;i exprirni,
de asemenea, lrtalta sa al)rrrcierc asupra conIinutului gi
spilitului generral al ir-rtrcgii opere a lui Hricliel.
 AFllJl'r'A'l't $I r-iilti llAr,o(;! il r ti7

lluterioarir, a 11]f{)r'veligi legirrcl strins itttpl'euitI, t,oat<1 ,},c(}til,c forlno, acltl}t ll1,ifi clcr
cornplet diferite.
JJste totugi sigur cS, au oxista,t sau cri exist,il chizll ilcrlin grupe clo anltttalo
ouLro ijel'vesc ca legi,tw'6, inai mulb sau rnai pu,tin ,gtrinrii, irrtre rna,i rnulte clltse
nrari 4* ysrtebrate. Arn vrazut ch ornitorincul l,rcce tr:eptat spre reptile, iar prof'.
I{uxiey a d.escoperit, iar r1l. Oopo ryi al!,ii a,u confirrnat, cti d"inosiltrt'ionii sint, prin
multe caractere importante, int,ermcdiari intro anurnit,e reptile si anunrite p:is[r'i
_- prisdrile la care ne referrim fiinrl tribul stru!,ilar (el irrsuqi o rriurflqifei izri'g r5,s-
pinclit[ a unei grupe mai rnari) li Arclzeoyttrtryn-rtlui, acea pa,s5,re ciucla,til clin
opoca secund.ar5,, cu coadir, lung} ca d.e qopfu'16. Apoi ia,rirryi, rhip5, prol'. Orvett 22,
icht,iosaurienii
- rnari ryopirlo marine pre,virzute cu menibre inot5toarc -- prczintil
rriulte afinit5,li cu poqtii sau niai rlegrab[, c1up5, Ifuxley, cu il,mfibiile I o clasit' care
inclucle in d.iviziunea cea mai super:ioar:fi, reniclele si bufonidele, sin.t evid,eut inrn-
c1i!i cu peqtii ganouzr. Ace;ti cLin urniir peryti misunau in timpul prirnelor c'poci
geologice ryi erau construi!,i clup5, ceca co sc cheaml, un tip generaltzaL, a,clicir, pre-
zentav afinitali variate cu alte grupe cle organisme. LoTti,dosir"en-uI cste tlo
asemonca atit de indeaproape lnrudit cu a,mfibiile;i peryiii, inctt multir, vrom() ltil,-
turalirytii au dezbfi,tul, in carc c!.in aceste dou[, clase szi-l incluc.l.d, ; attt cl,r cit ryi
ciliva peryti ganoizi au fost salvali dc ltr, extinclie totalir, prin faptul cz-l ?l,u locuit
in riuri, care sint locuri c1e refirgiu ryi sint, fa,t[ cle nta,rile apt a]e oceu,nulrti, otrc?] co
insulele sint frtd, d"c continente.
tn sfirqit, un singur memblu al clasei inrense li varia,tc a pe;tiloi', si attutrro
Amphi,olnrrs, este atit cte tliferit de toli ceilalli pc';ii, ilrclt lki,ckel suslino cil ar
trebui s5, constituie o claszi d,ist'inct,L in regnul r,'ertebratelor. Acest pe;te este
renlarcilbil prin caracterelc Jui nc'gatir.e I cu grou se poate sprrne cra aro creit'r,
coloanii, vertebralS,, inim5, etc.r a$a lncit cl a fast cla,silt de natura'li'1tii mai vechi
printre viermi.. Ou mul,ti ani in urm[,, prof. Gnoclsir A rernArcat cL ,'lntpluiontts
prezintd, oarecare afinil,rili cu ascicliile, carc sint nt,rvertebrate marine, h<:l'tnttfro-
dite, organisrne marine fixat,e perrnanent rle uir suport. Illc ilproapo cI, nu l)ai'
animale qi constau d"intr-un sac sirnplu, rig'icl, piclos, cn tlouri orificii rnici,proemi-
nerrte. Elc apar!,in rnoluscoidc'lor lui IIuxleS-, o clir-iziune inferioarfi, clin mareltt
regn al rnoluqtelor I recent, ele au fost plasate insf d.e c5,tre unii naturaliqti printrc
Vermes sau viermi. Ca form6, larvele lor seami,n5, intr-o oarecare rn5,surit cu lr!Gt'-
rnolocii 23 qi au capacitatea de a inota liber in toate direcliile. Dl. Kovaler,'sky 2a a
observat recent c[, larvelc a,scid.iilor slntr; lnrud"itt-) cu vertobratele prin motltt] lor
rlr: rlezvoltare, prin pozi[ia relativi, a sistomului net'vos ryi prin faptul cil ?]it o
structur5, foarte asem5,n5,toare cu chorda do'rsal'i,s* a anirnalelor vertebrate ryi tlcr
atunci aceastl, observalie a fost confirmat5 de prof. I{upffer. Dl. Kovalevsky
lmi scrie d.e la N-eapoie c5, a continuat aceste observa!'ii si mai departe, iar in cazul
?2 .6P'tlaol)tology", 1860, p. 11)9. Iir un microsct,'p sinrplu, (ril cra clar sepat'lrtli pritr rlt s|irt'-
{.i Luri Ir'arrsvcl'srrlc ol)acc, uu'c l)l'esuptttt t'ii rcltrczt'tt Irttt
13 ln uprilie 1833, tlt'r:i crr t'lIiva arri inrrintc tlc oricarc
alt. naturalist, atn avut satisfac!ia si virtl lingir irtstrlclc nrat'ilt: ccltrlc clt'scttatt: rlc I(r-rvalcvsl<y. Lir ltlt sl lrtlitr
Iralkland larva rnobild a unei ascidii cornl)usrl, indea- Iinrprrriu tL: tlezt'oltarc coatla r:ra stliirs incolirciti ilt
proape inruditi cu Sgnoicum, dar, dupi cit se pare, dis- jurul capului larvei.
tinctl ca gen de accasta. Coada era aproximativ cle ciitci 2a ,,ir{dmoirts dc l'Acad. cles Sciences cic SL. PcLcrs-
ori mai lungd decit capul sdu alungit ;i se termina printr-rtn bollrg", 1866, vol. X, nr. 15.
Iilarncut foarle subfirc. Dupii crii)] a fosL schi!atir de tniuc * Coirltj il clolsalir s:lu tlot()c()l'(l ( N. tt'utt.1.
 DICSCENDENTA OiVIULUI

r:ittcl rezultatele sale vor fi confirrnate ele vor forma o ck'scoperire de cea mrri
ln?lre valoare. Astfel, clac[ ]]e putenr bizui pc euibriologie ghiclul cr,,l rnai sigur
intottlei-t,.ulA pentru clasificare, sc pare ci, am oblinut in firle o inclicalie d.esprcr
>ulsa t1e uiicle se irag vert.'l;rattle 25. Ilflrerea noastr5, al fi atunci justificaLh cd,
ititt'-o pi'rioacli, ertrem de iiirlep5rtatil, a exisiat o grup5, d"c animale. semdninr'i. ln
ttinlte' pi'ir-inle cu larvelc ascidiilor tle azi, care s-a separal, iu cloui, mari ra,muri
uitrl retrograrllnd in dezvoltare si producincl clasaascidiilor actua,le, cr:e.lali,il ra-
-inurii litlicinclu-se in clezvoltaro pentru a constitui virful pi cor{}ana regnnlui ani-
rrra,l, prin faptul cra a, clat naqtore la vertebrate.
Am incerca*" sX, ulmairim mai sus ln linii gtlncirrl,le genealogia vertebratr,lur
cu ajutorul afinitfi],ilor lor reciproce. Yom exainina acunl oniul c1up5, cul}} csto
cl in prczenl,;i vom fi, crerl, ln md,sririi szi reconstituim parlial structura strinoli-
lor norytri inifiali, in decursul unor perioacLe consecutivc', lnsd, nu in ordinca clrc-
rrologici, cuvenit,i. Aceasta se poate rcaliza cu ajutorul rudimentelor pe care omul
irrci lc mai pirstreazh,, aI caracterelor care lsifac intimirlr"tior apari,tia prin r{}ver-
siutre si cu cel al priircipiilor c1e rnolfoltigiei ryi ernbriologie. Iliferitele fapte laca,ro
rnil t-oi referi aici au fost prezentzrte irr capiioielo anterioare.
Str6mosii primitivi ai omului trcbuie sli fi ilost aeoperiti cind.r'a cu pitr,
arnbele sexe avind" barbi I urechile lc crAu probabil aseutite qi capabile d.e miscrrrt' I
corpul le era prevlzut cu o coad.ii cu mugchii corespunzS,tori. Membrele ryi corpul
orau d,c asemenea actionate d"e mulli murychi care rcapar acum numai lntimpl[tor,
sirrt insi, prezen\i lrr rnod nornral la cvad.rurilAne. in aceastd, perioadi sau in alta
mai l,impurie, marea arterl si rtervul humerrisului trecE au printr-o gaurl supra-
cond.iloid[,. fntestinul enrite rln rlivcrticul sau calcum mult mai mare declt cel
oxistent acunl. Jud.ecfuid. clupil starea clegel,ului rnar:o clo la picior aI fetusului,
laba piciorul,li 6rr& atunci prehensil5, ryi f[r5, 1nd.oia15, eL strflbunii norytri erau arbo-
ricoli ryi tr[iau intr-o !ar6 cald.ia impS,duritil. ]dasculii aveau canini mari, care lo
selvcau ca, arme formidabile. intr'-o perioad5, mult mai lnd"ep5,rtati, uterul era
dublu; excrelia era expulzat5 printr-o cloa*i, iar ochiul era protejat dc o a treizr,
plooapS, rjau membran5, nictitant5,. intr-o perioad6 qi mai incl.ep[rtatd,, str[mo;ii
ornului trebuie s5, fi avut un morl d,e viald, acvatic, deoarece morfologia ne spune
clar c5, pl5,minii noqtri constau d.intr-o vezicit, inot5toare mod"ificatd,, care servea
alt[clata, ca formalie hid"rostatici,. ]-antele d.e pe gitul embrionului uman ara,ti,
uncle existau mai lnainl,e bronhiile. in perioad.ele care reapar lunar sau sd,ptflmi-
na,l ale unora d.intre funcliile noastre, se pare cL noi inc5, tnai p5,strf,,rn urme alo
locului nostru inilial de na;tere, uI1 fifum spd,lat cle maree. Aproximativ la aceea;i
perioacld, timpurie, aclev5,ratii rinichi crau inlocuili de corpora, wolffi,ana. fnima
e'xista numai ca utr sirnplu vas prr,lsatil, iat chot"dcc dorsalds l:ua locul unei coloane
vertebrale. Astfel intrevri zuii, in profunzimile intuneeate ale timpului, aceqti
strd,moqi tirnpurii ai onrlilui trebuie sii fi fost tot atit cle sirnplu sau chiar mai sim-
pln org anizalt de eit -Lnt,'ph,io ;rJ'tLE .

25 llir simL insir obligat, si rrrlrrtrll cir uuii cunoscitori cornnltrnt. lir naLrrlc llcut llroduirr-r la tlisposiLion fotttla-
cr.rrrrpeLenli contestli aceasLi conclLrzie; de exemplLr, dl. dir Lypc verLdbrc (l'cxistence d'une chorcle dorstrle)
rirental,,:
Giald, inLr-o serie de lucrilri in ,,Archives tlc Zoologit: chcz un invcrldbrd par la seule couclition vitale tle I'ada1l-
t'rndlimentaltr" clin 1872.'fotuqi, aecs t, tratur':r.1ist observir tation, et cet.Le simple possibiliLd clu passage supprime
(p,281) cil ,,1'organisalion de la lalvc ascirlicnne cl1 l'abirne entre les deux sous-ri'gncs, encore bien qtt'ott
tlt'hols dc [.otrlc h1'poLhesc ct tls Loute Lirirolic, nous rnolLLc ign''rr.'c 1;ar oir lc pnssrrgc :;'r'st fail cn rdalitd".
 AIIINITATI SI GtrNEAI-OGIE 139

llai
exist[, un alt punct care ineritzi o aten,tie rnai d.eplinii,. Se gtie de mult
timp in regnutr vertebratelor urrul d"in sexe poartir, rud.imentele diferitelor pd,rli
c5,
accesorii aparlinlnd sistemului reproclucS,tor, care aparlin in rnod. firesc sexului
opus; acurn s-a stabilit cir,, intr-o perioad,ri embrionarir foarte t,irnpurie, ambele sexe
posed.zi glancle masculine qi feminine ad"ev5,rate. Deciun strirnrory ind,epir,rtat oarecare
al intregului regn vertcbrat pale sril fi fost hernrafrodit sau anclrogin 26. Aici ne
lovim de o dificultate neobirynuit[. La clasa mamiferelor, masculii au in aes'ic'u,lue
prostat'icaerudimentele unui uter* cu canalul alS,turat ; ei au d.e asemenea rud.imente
de gland.e mamare, iar unele marsrlpiale rnasculeauurmealc unui sac marsupialz7.
Se mai pot ad.i,uga alte fapte analoge. Tlebuie s5, presupunern deci c5, vreun mami-
fer extrem d.e vechi a continuat sd, fie and.rogin, d.upil ce dobind.ise caracteristicile
principale ale clasei sale,, qi deci dup5, ce s-a derspi,rlit cle clasele inferioare ale
re'gnului vertebrat ? Aceasta pare foarte pulin probabil, deoarece nu arrem d.eclt
si, ne uitim la peqti, cea rnai inferioar5, d.intre toate clasele, pentru a gd,si forme
and.rogine lncd, existente 28. Faptul c5, d.iverse pirli accesorii, specifice fiecf,,rui sex se
gisesc in stare ruclimentar5, la sexul opus poate fi explicat pri.n aceea cd, asemenea
olgane au fost d.obind.ite treptat, de unul d.in se'xe qi apoi transmis celuilalt intr-o
stare mai mult sau mai pu,tin imperfect[. Atunci cind. vom trata despre seleclia sexu-
alzi vom lntllni nenumd,rate cazurL ale acestei" forme d.e transmitere s ea in cazul
pintenilor, penelor ryi culoriior vii dol;inclite de pflsi,ri mascule pentru luptd, ;i
lmpoclobire care sint morytenite de fernr'le in stare irnperfect5, sau ruclimentar[,.
Poseclarea d.e cd,tre mamiferele rnassule c1e organe mamare funclional
imperfecte este, ln unele privinfe, neobiqnuit d"e curioasi,. Monotrematele au glancle
specifice secretoare cle lapte cu orificii, insl fd,rd, mameloane $i, d.eoarece aceste
animale slnt situate chiar la baza seriei mamiferelor, este plobabil c5, strd,bunii
acestei clase au avut d.e asemenea gland"e mamare, insi, f5rd, rnarneloane. Concluzia
este lnt5,ritd, d.e ceea ce se cunoaqte d.espre mod.ul lor cle d.ezvoltare, d.eoarece
prof. Turner m5 informeazd, pe baza autoritd,fii lui Ktiltker ;i Langerr cdu la em -
brion gland.ele mamare pot fi urmd,ril,e d.istinct inainte ca mameloanele s5, fie
cituqi d.e pu,tin vizibile, iar d.ezvoltarea p5,rfilor care se succed"5, la individ. reprezint[,
ryi corespuncl in general cu dezvoltarea organismelor succesive d.in aceearyi linie d.e
d,escend.en!5,. Marsupialele se d,eosebesc d.e monotreme prin faptul cd, au mame-
loane, a$a inclt este probabil ca aceste organe sd, fi fost d.oblnclite mai lntii de
cii,tre ma supiale, d.upd, ce ele s-au tlesp5,rfit d.e monotreme qi s-au rid.icat d,easupra

26 Aceasta este concluzia prof. Gegenbaur, una din plu. Orven, Anaiomg of Vertebrates, vol. III, p. 777.
cele nrai inalle autoritlfi in anaLornie cornparatl; ve zi 28 I{errnafroditismul a fost observat la mai multe
Grundziige tler uergleiclt. Anctt., 1870, p. 876. S-a ajuns specii rle Serranus, pLecLun qi la al[.i ci]irra pegLi la care
la accsL rezultat mli ales din studir-rl arnfibiilor; se pai'e cste fie simetric Ai norin-rl sau unilateral qi anormal.
lnsd clin cercetd.rile lui Waldeyer (citat in "Journal of Dr. Zouteveen mi-a furnizab referinle in leglturi cll
Anat. and Phys.", 1869, p. 161) cir organele sexuale ale acest subiect, in special o lucrare a prof. Halbertsrna in
,,ver[ebratelor supcrioare sint helrnafrodiLe in sl"area "Transrc.t.. of Lhe Dutch Acad. of Sciences", vol. XVI.
lor Lirnpurie". Unii autori au cl.nis pirreri similare Limlr Dr. GiinLher se indoicgLe cle acesL fapl, dar a fost deja
indelungat, cu toate c[ pinir reccnt. fiilir o bazi solidri. inrcgisLral de prea mul!.i observatori scriogi ca s[ mai
* In romAneste : glancle prostaLici'r sau prostaLii. poaLr"r fi pus la inrloiali. Dr. Lessona imi scrie ci a veri-
Rudimentul de care se vorbe;te aici cste utricuiul ficat. obscrvaf.iile ltri Cavolini asupra lui Serranus. Prof.
prostatic sensibil la foliculind, rest al canalulul Ilrcolani a arirLaL recenl (,,Accatl. dellc Scienze", Bololtia,
lliiller tlin cale rleriv:,i trornpa gi uterul ( N. trad.). 1871, 28 dccembric) cii anguilerle sint androgine.
2? llrrsculul cle Thylacinus oferi cel rnai bun exern-
 DBSC.EN DI]NTA OJ\IULUI

ior, iar faceste structuri] au fosi tlansmisc mamiferelor placentare 2e. Nimeni 1'
\-a presupune cd, nl-arsupialeie art rnai r5mas androgine dupd, ce au cloblndit apro-
rimativ structura lor prezenti,. Atunci cutri sd, nc-explic5,rn faptul cir, mamiferele
ruascule utrll glarltle rnft,llte]'{' ? Itrstc p,;sibit ca e,le sL fi fost clezyoltal e mai intli ta
fetnele qi s::-l fi fost a,poi t,t'arrsmise la rnasculi, insl c'Lin ceea ce ur.tleazi, aceasta
c,Fite pufin probabil.
Se poate sugera, ca o all,[ tpotezi,, ctl, rnult timp clupfi, ce str[,moqii intregii
-
clase a mamiferelor incetaserir, sir, fig androgini, arnbele sexe secretau tapte-qi
lri'ittrcau in acest fel puii ryi c5, in cazal rnarsupialelor, ambele sexe purtau p"ii ih
s:rcul niarsupial. Aceasta nu Ya pzirea cu totul improbabil, dac|, consider?,m cL
ttrasculii perytilor actualt (Syng'nathtts) ad.[postesc ou6le femelelor in pungile lor:
"cd,
.le- clocese Di ulterior, dupri p[rere a ur]ora, hrii,nesc puiiuo,
abclominale, alli
pg$ti masculi clocesc ou[le in guri, sau irr cavitd,file branhiale, cd, anumite broaryte
liioase mascule iau ryiragurile d.e ou[, c1e la femeic. ryi le rh,sucesc ln jlrul propriiior
lor coapse, p[strinclu-le acolo pin:i ce se eclozeazd, rnormolocii, ci, hnumite ][sriri
trtrlsc_ule preiau tntreaga sarcirlil" it, clocituiui ryi cri porurnbeii masclli ctu
r ryi cei
l'r,nl{'lir i;i hrine sc puii cu o secretir, din gruzi.
Sugestia de mai su-s rni-a venit insf,, d.e Ja, glarrclele rnamare ale marnifel.{'lor
rnascul,.-., crare sint nrult ntai bine dezvoltate decit rud.irnentele celorlalte plrfi
ac_cesor'ii reproduci,toare, ca e se g[sesc la unul din sexe, cu toate cd, slnt specifice
celuilalt. Dup[ cum existS, la mamifere rnascule, gland.ele mamare gi mame^loanele
lor cu gl"eu pot fi d,enumite rudimentare I ele nu sint d,ecit incomplet dezvoltate
,.si funcliolal inactive. Dler sint afr,ctate in rnod. simpatic " sub infhienla anumitor
boli, ca ryi aceleaqi organe la femeie. Ad"esea ele secretd, clteva pic[turi de lapte Ia
ttastert' si la pubertate I aeest d"in urm5, fapt s-a lntlmplat in cazal curios la ca,rcr
Ile-aln refer'it mai inainte, in care un tin5,r avea douf perechi d.e mamele. Se;tie
cir la om ryi Ia alte marnift,r€l lllasoule aceste organe s-au dezvolLat uleor.i atit cle
c'otnplet in timpul maturit[]ii, incit au prod.us o cantitate d,estul d.e mare de lapte.
Dacil presupunem acurn cii, ln d,ecursul unei perioad-e anl,erioare lnclelungate mrirni-
ferole mascule au aiutat fenrelele s5,-ryi hrd,neasc5, d.escend,entii at si c5,, ulterior.,
rlirttr-o cauzd, oar€care (ca prod.ucerca ulrui mai mic num5,r de pui) masculii au
incertat s5, mai d.ea, acest ajutor, nefolosirea organelor in timpul maturit6lii a dns
lit, inactivarea lor si, din clouh, principii binecunoscute ale eleclit5fii, aceastli stirre
rle inactivitate se vfl, transmite plobabil la rnasculi la virsta corespunzitoa,r.rr 1,
mat,urititfii. La, o virst[, mtri tirnpurie insd,, acestc organe nu rrol' fi inf'luenlattr,
Itsa, ittcit t'Jt't'ot'fi irproap('tot atit r1r, lrine tlezvoltatr' lA tinerii d"e ambe sexe.

2e Pt'of. (icg('nl)i.tut' :r ariritr[ (,,,lt,rrlist.hc Zcitsclrrift",
vrrl. 'Vf I, p. 272) cir riifcritele oliiint, tlt, nrirriifrle lllcrlo-
tttinir hr douir lilrut'i tlistincte tlr trrlnrt'loutic, tlur. slr ponLc
tr;ol inIclcgc cunr anr]rt'lc ltu l)rttrrt. proveni din sfircrrliltr
rnlll'slrpialelor', ;i ultinrele rlin cckr ulc nronolLerrrrlot'.
Vrzi rle ASetnellrra lll] lnelnolitr rle rlr. nltrx lhtss asupllr
vol. \'l II, p. 17(i.
qlrtnt.ltrlor tltalnare, iltiilt'ttt,
30 Dl, Lockrvoot[ cstc tlc 1l[rele (rlrrpir r:trrrr cste citaL
in ..Qualt. Jorrrnal of Scicnce", aplilie 1ti68, p.269), din
r',','r c('tt oltscrvat rlin dezvoltalca hipocarnpulni, cir
1,r'r,.ili lrtrrrgii llr<lotrrinnlc lrltr rnltscriltrlrri oft,rli, ltrlr-rrrr
n)ori oalccirLc, lrranti. Asupla pc;Lilrlr ntasculi care clocesc
oulile irt gtrrir, vczi o lucralc {oarte inLeresantl"r a prof.
Wyman, in ,,Ploc. I3oston Soc. of Nat. Ilisl .", 15 selr-
ternbrie 1857; de asernenea, 1trof. 'I'rrrtrer, in ,,Joulnll
of .\nrrt. anrl Phys", 1noiernbric 1866, p.78. I)c ase-
nrenea, dr'. (iiinLhcr a dcscris cazuli asenrirniitoare.
31 l)-rir C. Iioyer a srrgerat o ipotezi sinrilari in lucltrea
ci Ot'iline rle I'IIomrne t',|c., 1870.
" ,\frrcliunea trece dc la nn organ la altul (este vorba
dc organele pcrcchi, ca ochii ;i rinichii). Tct'ruerr
I'olrrsit per-rlnr rntelc :rftrc!iuni nculare (N. trul.).
 AI'II]I 'ATI $I GENE,\LOGIE

Conelu,zr,,i.
- Yon Baer', rnai bincr clccit oricalc aitul, a d.efinit lrtaintarea
srrlr ]rr'ogresul pe scara organrcd,, bazat pe gradul de d.iferenlieri qi specialtzare al
clil'eritr,ior pfrf,i ale unui organisru, aD fi tentat sL aclaug, ajuns la maturil,ate.
Or', pc rnilsura in carc organismcle s-au arlaptat incet la, linii variate d.e e'risten!,il
cn ajutorul selec!,it'i naturale, p[rfiie lor trebuie si, se fi diferen,tiat ryi specializat'
clin ae in ce rnai mult pentru diferite functii, prin avantajul oblinut d"in diviziunera
muncii fiziologice. Deseori ace€agi par'te pare si se fi modificab rnai intli pentru
nn anumit scop, iar apoi, nrult mai tirziu, pentru vreun a,li scop cu totul clistinct
;i astfel toate perlite tlevin clin ce in ce rnai complexe. ins[, fiecare organism inci,
mai plstreazd, tipal general structural al strd,moqului de Ia care s-a tras initial.
irr confornritate crl aceast5, rpot,ezit, se pare, clacd, luirn in consid.era,tie dovezile
geologice, c5, ln genelal organrzafla a proglesat ln toatd, lumea prin pa$i lnceli
si intrerup,ti. in rriarele regn al vertebrate.lorr o& a culminat cu ontul. I{u trebuie
toturyi presupus cri grupe d.e organisme sint intotd.eauna irrlocuite qi c[, d.ispar cle
indatd, cc au dat naqt,ere altor grupe mai perfecte. Acestea d.in urmi,, cu toate cit,
inving pe prcclecesori, poate c5, nu s-au adaptat mai bine pentru toate locurile clin
ccononria naturii. Ilnele formc vechi par s5, fi supravieluit prin faptul cL au locuit
in locuri protejatc, und.e nll au fost expLlse la o concurenfi, foarte aspri,, ryi d"eseori
acestea ne. ajutir, s[ intocmim genealogiiie noastre, prin faptul cL ne dau o itlee
d.estul d"e justil despre populaliilc nnterioare ;i tlispi,nrte. Nu trebuie sir, clclem
irr greryeala r1e a crrnsiciera repreze,ntantii actuali ai oricii,rei grupe inferior orga,ni-
zate clrept replezentanlii perfecJ,i ai strivechilor lor preclect'sori.
Cei mai vechi strdnrorsi clirr regnul vertebratelor, asupra c5,rora putetn
arunca nurnai o privire neclard, con;tall, se pare, d.intr-ri grupd, cle animalemarils 32
semiinincl cu larvele ascirliilor actuale. Aceste animale au tlat probabil naqterc
rrnei grupe d"e peryti tot al,it rle inferior organizali ca sr Amphionus, ryi din ace;tia
t,rt buie s[, se fi dezvoltat ganoizii ryi alli pe;ti, ca lepiclosiretrul. De la asemelletL
pe;ti un foarte rnic prog,res lre l-a tluce la amfibii. Am vlzut cir illtil clal,ir, p[s5rile
;i reptilele erau strins legatt,intre clt', iar acunl irtonotrentek'unesc intr-o tnio-t,
mirsurii rnarnife'rele cu, rcptik'lt-. in plt,zertt insii trinrerd llu poate spulre d"espre
celt'trei olaso tilrporioule si inlrr11i1r,, rrrlrrrril'r.r'r,l{', pirsIr'ilt, si reptilelcr prin ce lirrie

32 Locrritolii Iit'tntrt'ilol nririi Ircltuic sir fic fott'lc
influcn!.aIi de mat't'e, circi atrinr:rlcle triiintl Iic la ept'o.ri-
nraLiv linia nr'ilocie a Iluxtrlrri, f ic a rcflttxultti, Ircc irt
tlcculsul a dorrit srilltlinriui lllittl r-trrt cicltt cotttpltL tlc
nrodificili provocatc <lc nralLre. In consecitr{it, aprovi-
zionarea lol ca hranir t'lr sufeli tlc la o sliptirtttitrit la alta
rnodificiu'i pronun]utc. Funcliilt: vitalc ale unol' :rstttrl
dc aniurale, triind in accste condi[ii linrp dc ntttl[c gent'-
lalii, eu greu vor putea cvila clc a trtt-qi tluce viaIa in
ciclLu'i slptirnrinakr rcgulaLe. Or, trstc un fapt nristerios
cii la vertt'bratclc supcrioare, astirzi tcrcstre, llrccttm ;i
la altc clasc, mnlte proc('sc troruralc ;i anorntale au ca
pcrioatlc una sau rnai nnrlLc siptirntini cotrtplcte; accasta
s-ar putea in[.elegc daci vertebratelc s-ar Ir'age dinLr-rttt
anirnal inrudit cu ascicliilc acttiale, care trriiesc itr zona
mareelor. $g poL da rnulIer c:xetnplc clc ascmenca pl'occsc
deliorlice, ca ges{nIia nrritnifelt'klt', rlut'ullt fligul'ilot' t'tc.
l,lt'lozarrra ouirlcrl ofcrir r.lc Ascnlelltt utt btttt exeittpltt,
tll. Iiartlet[ (,,L:rtttl atttl Wtttcr", 7 iattttltl'it:
(l('oal'ec(r, tlulrit
1871), otritlc tlc porutnbel tclozt'.azi irt clottit slptr-ttnini,
ct'lc tlc girini irr trci, dc raIir in patrtt, cclc tle giscir in
cinr:i, ial cclt,dc stnr!. itr geptc siptirtnini. ltr urtisttrrr
in caLc prrt.ern aprecia o perioarlit rccut'enti, cllt'ir esttr
aploxitnativ tle drrrata corectl pentru orice proctrs satl
I'unc!ie, otlatri stabilitli ntt vit nrai fi rnodilicatir ; ca tltlllale'
clr poate fi astfel Lrausmisi itr tlccrtrs de ttn nttnt:ir aploal)e
rrelirniLaL de generaIii. Dacri insI futrc[ia sc schintbi,
t'a trt'btri sii se schintbe;i perioacla;i vor tincle sI str
schinrlle blusc cu o sliptirtttinit inlrcagl. DacI cste justi-
ficatir, aceastti corrcrluzic este cu tottrl rentat'cabilii,
deoarece perioada de gestalie la fiecarc ntamifer, dttrata
tle clocire a ouilor fiecirei plsirri, pt'ectlltt qi multe alte
procese viLale trt-lr tltrzvilui astfel loctrl tlc tta;lcrc inilial
al lceslor aninrirle.
 DESCENDENII.'A OMULUI

r-[i'clescend.en!5 au d.erivat din cele dou5 clase de vertebrate inf-r:rioare, amfibiile

1i peqtii. in caclrul clasei mamiferelor nu este greu cle coneeput trepteie care au
dtrs la str5r'echile monotreme, la vectrile marsupiale qi de ia acestea li, primii strd,-
tnory! ai mamiferr,lor placentare . Ne putem urca astfel pini, Ia Lemtryi1ttc, si inter-
valul de lt'l flut'Fiti'il, pind, la Si,mi,ad,ae nu este foarte maie . Si,mi,adac-le s-a1'rarnifi-
cat apoi ln clouir, ra,rnuri rnAri, maimulele din Lumea l\-oui, cele din Lgnrea Yeche,
;i
ryi ctin acestea clitr urml, la o perioadfi, indepd,rtatil, a proyenil, omll, millnca si
gloria universului.
Se poate spune c[ am dat astfel omului o genealogie de o lunginie procligi-
oas5, nu ins5, tle o calitate nobild,. S-a remarcat adesea c5, lumea parc sir, si fi pre-
gitit timp incleLungat pentru aparitia omului, ceea ce lntr-un anumit sens ^este
foarte aclevfi,rat, cleoarece $i datorerste naryterea unui lung ,sir de strflrnoryi. Daci,
_el
o singurl verig[ din acest, lan! nu ar fi existat nicioclatl, ornul 111 ar fi fost exact
ce este el acunt. Afari, nurnai c1ac5, nu inchidem intenlionat ochii, cu cunoqtinlele
noastre actuale, t9i ne putenl recunoaqte aproximativ ascenclenla nici r..,. ir"-
ryi
buie sL ne fie ru;ine cti ea. Cel mai umil o^rganism, este mult superior prafulli
anorganic de sub picioarele noastre si, nimeni cu o minte lipsitri au prejircle cd,!,i,
nu poate stuclia Yreo vietate, oriclt d"e neinsemnatl, friri, si, nu se en1,u ziasynt.zt,
rle structula ryi cla nrinunatcler ei proprietaf,i.
 |API TOLLrL AL I'II-LEtL

DESPRB RASEf,,E UMANE

Natura qi valoarea caracterelor cle specie Aplicarea lor la rasc'le uinane r\rgr-r-
- -

x*[:"]+#'i,;#y;.i;riT*inil''""T$.jxl-til':;::l;*
cltrcl s-a r.l-sptnctit pentru prima datd pe pirnint - Iriecale rasir nu sc tragri rlirrtr-o sin-
gur:i pereche - Extinc{ia rasclor - IioLmarc:a raselor' Efectcle incruci;Irii - Slaba
-
infiuenli a acliunii directe a condifiilor de vialir - Inflncnla neinsernnatii satr nu]ti a
selecfiei naturale - Seleclia seruali.

I{u am inten,tia sd, clescriu aici diferitele arya-nurnite

rase umalle ; sint ins5,
in curs d.e a cerceta care este yaloarea d.eosebirilor d.intre ele din punctul c1e ved.ere
al clasifici,rii ryi cum au ap5,rut ele. Pentru a determina d"acd, douf sarl mai rnulte
forme inrud.it,e ar trebui si, fie considc.rate ca specii sAu varietd,li, naturali;tii
sint tn mod. practic ci,l[uzili cle urmi,toalele consid.eraJ,ii : grad.ul de cliferenfl
dintre ele ryi d.aci, asemerlea cliferenle se referi Ia citeva sau la multe puncte struc-
turale ;i dac5, sint c1e vreo importan!5, fiziologici ; insd, mai ales claci, sint constante.
Naturatiptii pre,tuiesc si cautd, mai ales constanlra caracterelor. Ori cle cite ori se
poate ard,ta sau clovedi c[, probabil formele respective au r5,mas d"istincte tirnp lnde-
lungat, aceasta d"evine un argument cu mare greutate in consid.erarea lor ca specii.
Chiar un rnic graal de st,erilitate intre oricare d.oud, fonne la prirna lor incrucisare
sau la d.escend.en,tii lor este consiCerat ln general ca, un criteriu d.ecisiv al caracte-
rului lor distinct de specie ; iar persistenla lor continuri, fdrd, a se ccntopi pe acelaryi
teritoriu, este d.e obicei acceptat,ra ca o d.ovad.d, suficlierntir, fic a unui oarecare
grad. d.e sterilitate reciproc[,, fie ln cazal animalelor, a unei aversiuni reciproce
lil, imperechere.
fnd-epend.ent d.e contopirea rezultal,fi, clin incruci;area reciprocti, absenla
r:omplet5,, intr-o regiune bine stucliatir, a nnor varietd,ti care s[, uneasc5 lrrtre ele
,-rlicate d.oud, forme strins lnrud"ite lntre ele este probabil cel mai irnportant din
tr.rrte criteriile pentru d.eosebirea lor specific5,, ryi aceasta este o consid.era,tieoare-
cum rleosebitd, de simpla constan|F, a caracterelor, deoareee d.oui, forme pot fi foarte

rl - c, {'16
 I l1 DESC'ENDENTA ONIULUI

r-ariabilg li totu;i s{ nu producl, variet5!;i interrnediare. J)eseori r.[spinclirea geo-

graficd, intr5, ln joc inconqtient qi uneori.con;tient, arya incit fornre trginA in doua,
legiuni foarte lnd"epd,rtate intre ele, ln care majoritatea celorlalti locuitori sint
distincli ca specie, sint ele insele consid.erate de obicei ca distilcte ; in realitate
insd, aceasta nu ne aiut5, ln a clistinge rasele geografice de aga-numitele specii bple
sau ad.ev5rate.
_
S6 aplic[,m acum aceste principii, in general admise, la rasele nnliille, consi-
d-erlndu-le in acela;isens cum ar consid"era un naturalist orice alt animal. in privinla
grad,ului d.e d,eosebire dintre rase, trebuie linut oarecum seama de suttititatea
capaciti,lii noastre d,e a distinge, $gblnditd, prin ind.elungatd, obirynuinfi, d e a r1e
autoobserva. I)upi, cum observS, Elphinstone, cu toate c5 urr eur.opean nou-1-enit
in Ind-ia nu poate distinge la inceput d-iferite,le rase indigene, totu^qi clrind- ele ii
vor pd,rea extrem cle neasemf,,n5toare 1 I iar hind.usul nu poate obse-rva la inceput
Yreo deosebire intre d.iferitele natiuni europene. Chiar ,si cele rrirli d.istilcte rase
urnane seam5ni multmai mult intre ele ca formit, d"eclt s-at'presupune la inceplt
I
anumite triburi de rregri trebuie except4te, pe cind, altele, dup5, c.r* irni scrii clr.
Rohlfsr qi d.upd, cum am vilzut eu insumi, au tri.sflturi carrcaziene. ;\ceasti ase-
nr[nare general5, se poate ved"ea bine din fotografiile franceze c[i1 ('olIeetion t{ntltrct-
pologi'que du J:Iusiuryt, de Par'is ale oamenilor apartinincl cliferitelor rase, majori-
tatea lor putind. sir, treacra clrept europeni, d.upi, cum au observat numeroase per-
soane cd,rora le-am ard'tat' fotografiile. Toturyi, daci, sint vhzuf,iin via!5,, ei ar pit.eo
fd,rd, lnd.oialii, foarte distincfi, arya_ incit este evident cd, sintenr foarte' infludnlali
in jud.ecata noastri, d.e simpla culoare a pielii si a pirului, cle uryoare cleosebiri'aie
trl,s5,turilor fe!,ei pi de c,xpresie.
Nu existd,_ totuqi nici o indoialfl c5, atunci cincl sint comparate ,si misurate
cu grijfl, diferitele rase se cleosebesc mult intre ele, d.e pilcli, pr.in textura plrulli,
proporJ,iile relative a tuturor pd,rfilor corpului 2, capacitatea pll,nrirrilor, fbrtla
ryi
capacitatea craniului ;i chiar prin circumvoluliile creierului s. Ar fi insfl o mlncri
fi,rti sfirryit de a specifica nurneloasele cleosebiri dintre ele. Rasele se deosebesc
prin constitul,ie, capacitate d"e aelimatizare ,si preclispozi,tie la illumitg b6li. Orr-
t'{lctetisticile lor mintale sint tle aselnener} foarte clistincte, rlupii culn ar p[,rea,
rnai ales thrlril facultl,file lor etnot,ive, insf parfia,l rtupi, cele intglectua,le. Oiicine
:r &rrttt, ocazia de a, le cornpara,, a fost d.esigur izl>it, de contrastul dint;l.g irr6igelii
taciturni, chiar posolnoriti tlirt Anrerica, tle Sud rsi negrii fer.ici!i ,1i vor5iir.t ti.- IItr
contlast aprolrpe sirnilar existir, inl;re malaezi si.papritr,;i r, r:rrrti tr.:iigse ip lr,celensi
corrdilii fizice;i sitrt separali printr-un bla,!, strinrt, rle"rrrirr.t..
Yom exilmina rnai intii argulnentele care pot fi preizentate in fl,vortrr,glt
clasificd,rii raselor urnane ca specii distincte, apoi argumentele contrarii. DacL ull
naturalist care nu a vd,zut niciodatl, inainte vreun negru, yreun hotentot, vreun
australian sau Yreun mongol i-ar compara, si-ar cla seama pe loc c[ ei se deose-
I Ilistorg of India, vol. I, 1841, p. 323. plrintele Ripa ale dr. Weisbach, rlin observa!iile doctorilor Scherzer
Iu('r,cract aceea;i observa]ie in leglturi cu chinezii. gi Schwartz, itr Reise der Nouar.c: Anthropolog. Tlteil,
: L n nunrir imens de mlsuritori de albi, negri qi in- 1867.
':rtrri sint da[e in Inuestigations in the Militarg and An- 3 \rezi, de exenrplu, descrierea ficuti de dl. Ilarshall
:' :opolog. Slalislics of .American Soldiers, de B.A. Gould, eleierultri tle bogirnan, in .Pftil. 'l'ransact., 1E6-1, p. 1-r1g.
it,r9. p. 298-358; On the capacitg of the Lungs, p, 471. a \\rallircc, 'l'he X'talay Archipelago, 1869, vol. I I,
\':zi rle asemenea numeroasele gi valoroasele tabelt' p. 178.
 RASE UMANE 7.,45

besc plitttr-o rnullime cle caractere, uuele neinserllnate, iar altele cle o importanfa,
tiottsicler,abili. Dac[ itt' ccrceta, ar constrrta c:-r, ci sint aclaptali pontru a tr.A,i in
clitne foarte diferite;i cL ei se cleoscbesc pulin prin structura loi.cbrporald, ryi insu-
;irile lor mintale. I-racfl i s-ar spune atunci cd, sute cLe exemplare similare ai putea
fi ad.use d.in aceleasi ,t[ri, el cu siguranll, crar ar declara c[ ei reprezintd, specii tot
atit cLe bune ca multe altele cflrora el obi;nuia s[ le aplice numele d.e specie.
Aceast5, concluzie ar fi consiclerabil intd,rit[ d"e inctatir ce s-ar stabili ci, aceste forme
qi-au pi,strat acelaqi caracter timp de multe secole ryi cri negr.ii aparent id.entici cu
negrii actuali tri,iseri, acurn cel pulin 4 000 de a,ni 5. Itl ar afla fle asemenea d.in
sursa unui excelent observator, dr. Ilund o, cd, ,si crarriile umane gi,site in pegte-
rile din Brazilia qi ingropa,t,e lmpreunf cu multe rnamifere d.ispd,iute aparfineau
aceluiaqi tip ca cel care preclomini, acum pe tot continentul american.
I{aturalistul nost,ru va exAmina apoi r[spinclirea geograficfl, ryi va d.eclara
probabil c5, acele forme trebuie sd, constituie specii tlistincte, care se d.eosebesc
rllr numar ca aspect, ci cii stnt adaptate la lirri calcle, la liri umecle sal lscate,
precum si la regiunile arctice. Bl ar putea invoca faptul c[, nici o specie tlin grupa
cea mAi apropiat6 omului -- nu poate rezista la o tem-
- anllme cvaclrumanele
peraturd joas5, sau la vreo mod,ificare considerabiki a climei ryi ci speciile cele mai
apropiate cle om nu au fost niciod"ati, crescute pinl la, maturitate, nici clr.iar in
clima temper:atzi a Europei. Itl a,r fi profund irnpresionat de faptul obseryat pentrl
prima oaril cle i\gassiz 7, c[ diferitele rASe umane sint d.istribuit,e pe tot p6mintul
in aceleaqi provincii zoologic e ca cele locuite cle speciile ,si genurile de mamifere
incliseutabil distincte. Acesta este eviclent ca,zttl raselor umAne australianil, nron-
gol* ;i neagrii ryi, intr-un mocl mai pufin bine pronunlat, la rasa hotentotilor, insd evi-
d.ent la rasele papuagilor ryi a malae ztlor, care sint ttespi,rfite, clup[, cum a ar5t,at d.l.
Wallace, de cfltre aproape aceea,gi linie care separi, marea provineie zoologici
malaez'A' cle cea austra,lianfl. l3flrytinaryii clin Amelic?] se intind pe tot cont,inentul,
ceea ce pare la prima ved"ere opus regulei rle mai sus, deoarece rna,joritatera forrnt lor:
jumiltfltilor de nord. si surl se cl,eosebesc consid.erabil, l'otursi r:it,evlr l'rlnne actuale,
oa oposurnul, trec dintr-nna iritr-n,ltA, dupri ounr liict.irn inainte lrr(.nte c'clentatele
gigantice. Jlschimosii, cil si ltlte rutimrtle arctict, se intinrl in jurul intregii r.egiuni
polare. 'l'rebuie observul, cir gradul cle cleosebire dintre nrilrniferelt difcr.itelor.pro-
vincii zoologice lrrl colespuncle eelui cle separa,!,ier dintre a,ceritea, din urrnii,, u,,;a cil
faptul cii negrttl se deoseberyle rnai rnult,, iAr ftmc.ricunul nrult, rrrlri 1nr!in dr: cek,r-
l, in ltg'it.urilr t:tr {igutilr tlinrrntrrrrittlc 1rr;trri t,giptrrnr. ru [\arnsrs ti\ ll-lra), insisti \n rrtodul cr:l
'.\rtrr{rs,i perso'.rrr:,\
\\tu-S\rrr\t\, r\. !otq\rt\slrrnt \Tire P\utn\itg o\ ttie
,,\t'.\'.r rrrn:rt. tNtgout rir r\ irtr trtut\trt\t \t\trr\rs trr ..r\r trr*ir\or
llumon Ruces, (\rad. eng\.), tBS{, p. 50) cir a tost depar*tt- t\\n \nvers, apo\ itr.-irE.r a\unci r:\nd .arn priril sr"atrr\a \ui
de a girsi tlesene ce pot ti recunoscnte ale celor. tlouirspre- Arnunopolu al III-lea am fost dc acord cu doi lunc\io-
zece sau mai mulLe naliuni pe cal.e unii antor.i cretl cir le nari ai instituliei, arnbii cunoscirtori competenli, cii cI
pot recnnoa;te. Chiar nnele clinLr.e rasele ccl mai puternic avea trisiturilc de un tip negroid ptrtcr.rric pronun!irt,
pronunfatc ntr po[ fi identificate' cu accl gracl rlc rrnani- irrsir rl-nii Nolt ;i Glicldon (ihidem, p. 1,16, fig. 51i) il
nritate care ar fi fost de aqteptat clin ct'ca cc s-a scr.is dcsprc rlescliu ca pe un hibrid, dar filir clc negnr".
acest subiect. Astfel, d-nii Nott ;i (ilirldon ('l'gpes ol' 6 Dupir cur.u cstc citat de Nolt 'Anlestec
qi (ilicldon, Tgpes of
X'Ittnkintl, p. 1aB) afirrni cI Ranrscs a[ I l-lca sau cel )IurtkinLl, 185 [, 11. .139. Iii dau tle aselllLrltoa dovczi clr.r:
ntare are trisituri superlb europelle, in lintp cc I(nox, eonfirurI crle cle nrai srr-s ; O. \'ogL crerle insl c[ subieclul
rtn alt adept convins al deosebirii specifice diutle raselc ItLe ltet'r-ric tle ccrcet.rit'i srtplilrllLlre.
urnane (Races of fuIan, 1850, p. 201), volbinrl despre 7 Diuersitg of Origirt Ltf the lluman /lnr:c.s, iu .,Chlistian
tinirul llenrnrin tilullri crrrn rnii infor.meazi cll. l3ilch, llxaminer", iulie 1850,
 DESCEiNDANTA O}"{ULU]

Itrlte l'tlrJe tll]tatlc d-eclt marnift,rele continentelor african si arlericiin c1o rnamifcrele
celorlalte provincii cu greu poate fi considerat ca o anomalie. Sc poate aclflpga cir,
otnul nu pare s5, fi locuit inilial pe rrreo insul[ oceanici, ; in ac,,asTir privin!,ir, el se
rtse&m6ni, cu ceilalli membrii ai clasei sale.
Pentru a cletermina dac5, presupusele varietf,ti ale acelea;i specii clc anirnirl
tlorriestic ar trebui consid"erate ca ff,,cind. parte clin acea Fipe cie sarr r-lititr-o spccit'
tlistinctd,, ad.ic5, dacd, vreuna din ele se trage d.in vreo specio s[lbaticir tlistinc1i,
orice naturalist va da mare irnportanfd, faptuiui claci, parazitii lor rxtcrli stlt
specii distincte. Cu atit mai rnuit se va sublinia acest fapt cu clt el ar fi erccptional,
deoarece dl. Denny mi, informeazd, c5, cele rnai diferite rase de ciinir gi,ini si por'1rn-
bei clin Anglia sint infestate de aceleaqi specii de Ped,i,cuhLs sau peciucni. Or',
dl. A' Murray a examinat cu grij5, p5,d.uchii aclunali in diferite !5ri de la diferitcr
rase urnane e ryi constatd, c5, ei se d.eosebesc nu numai prin culoare, ci qi prin struc-
tura ghearelor $i a membrelor lor. in toat e cazrttile in care s-au oblinut mull,e
exemplarc', deosebirile erau constante. IJn chirurg d.e pe o balenier|,'din Pacific
m-a asigurat' cd, atunci cind. pd,duchii care miqunfl pe unii clin locuitorii insulelor
Sanclwich care se aflau pe bordul vasului s-au r6t5,cit pe corpul marinarilor englezi,
ei au murit in clecurs cle trei sau patru ztle. Acegti picluc.hi eral cle crrlgare mai
inchis5, qi p[reau d.iferifi tte cei specifici b5,qtinaqilor din Chiloe, d.in America d.e
Sud., din care mi-a dat citeva exemplare. Acestia pS,reau mai rnari pi mult nrni
moi d.ecit p5,d.uchii europeni. I)1. i\furray mi-a procurat pairu specii d-in Africir-
anltme d.e la negrii d.e pe coastele d.e est qi vest, cle la hol,eutoli qi cafri, d.o1ir, spccii
d.e la b[;tinaqii din Australia, d.oud, din America cle Nord qi cloud, din cea d.e Sud..
in aceste d"in urmi, caztrri se poate presupune c5, pS,duchii proveneau de la bi,qti-
naqii locuintl districte d.iferite. fn cazul insectelor mici deosebirile structurale sint
in general consid"erate, dac[, sint constante, ca avind. valoare de specie: ;i faptpl
c[ rasele umane sint infestate c1e parazif,i care par sd, fie distincli ca specie poate fi
pe d.rept utilizat ca un argument c5, rasele inseryi ar trebui consiclerate ca, spr.cii
clistincte.
Dup5, cc presupusul uostru naturalist a ajuns pinir, aici cu ccrcetirile salt,
trl se va intreba d"acd,, atunci cincl sint incruciqate, rasele umanc sinb intr-un gratL
oarecAre sterile. Dl ar putea consulta lucrarea prof. Broca er rr observator pr.u-
d-ent si filozof, Di la acestava gisi dovezi valabile c5, unele rase sint reciproc foartt,
fecunde, insd ryi d.ovezi cLe naturi, contrarie in privinla altor: rase. S-a afirmat astferl
c5 femeile b5,;tina;e d.in Australia qi Tasrnania rareori procluc copii cu europenii I
totuqir in aceasti, privinlf clovezile s-au ard,tat ca fiind aproape fiir[, valoarer.
l'Ietipii sint uciqi d"tr negrii pur-singe qi rec ent s-a publicat un rapoi.t d.espre unsprLr-
z(,ce tineri nretiqi omorili ryi ar;i in acelaqi tirnp, ale c5,ror resturi a11 fost g[sitrr
r1e politie 10. Apoi i:rrli;i s-a spus deseori cL atunci cincl mulatri sc siisrlil,grcsg inl,r,cr

E 'I'ntnsru:t. /i. Soc. oI litlinhuroh, vol. X\II. 18G1, scrisoale, afirrna[ia contclui Slrzelt'r']ti cl-r fcrncile arrslrr-
yr. 567. littte cartr an aVrtt copii cu cLr1o1tt,1ii sitrt rrllerigr. sterill
s ()rt lhe f,henoment of IIybridilll irt Ihr (Jcnir.s IIonto cu ploplia lor rasir estc dczrninIitir. Dl. A. cltr Quatrefrgt's
(1r'rrd. engl.), 186.1. a sLrins de ascmenea nrultr rlovezi (,,Rcvuc clt,s Cours Sci-
r0 Vezi inleresanta scrisoare a tl-lui 'I. A. l\[unay, irr cntifiques", nrartie 1869, p. 23!)), in scnsul cir tritrrrci cind
,..\ntlrropolog. Rcvierv", aprilie 1868, p. Lttt. In aceastir sint incruci;aIi australitrri cu crrLopeni t'i ntl sini ster.ili.
 RASE UNTI\NE 1l-
L tt

('i ntt plGcluc.clccit pu,tini copii. Pe d"e a]t1i parte, dr. Bachrnan clin Cbarleston rr,
iifirr-'rit cu td,rie cra a cunoscut multe familii c1e rnulatri care s -au cS,szitorit intre ele
in clecurs d.e rnai rnulte generalii qi au continuat sir fie in meclie tot atit cle fe-
cuird.e ca ryi albii sau negrii puri. Dupd, cum mi, informeazl, Sir C. Lyell, el a ajuns,
din cercet5,ri anterioarc pe care le-a intreprins, la aceeaqi concluzie ti. i1 Stnteto
Ifnite, recens5,mintul pentru anul 185,1 cuprind.ea, dupir dr. Bachman, 40it 7SI
tlc rnulil,tli lir linincl scama c1e toate circumstanlele cazului, acest nurnd,r pareinic,
cI poate fi ins5, parlial explicat prin situalia anori:aal5 si injositoare a clasei ryi
prin d.esfrinarea fcn:eiior. O ztnurytitd absorbire a mulatrilor de crltre negri treblie
s5, aibd, intotcleauna loc, ceea ce a,r cluce la o d"iininuare aparentii a prirnilor. intr-o
lucrare d.emn5, de lncred.ere 13, se 'vorbeqte clespre vitahCatea reclusd, a mulatrilor
ca d"espre urr fenomell binecunoscut; ,;i aeeasta cu. toate cd, este o consicleralic
rliferitir, c1e fecuncl"itatea lor rec1us5,, ar putea fi poate prezentat|, ca o dovad.5, a spe-
cici clistincte a raselor Jiarrentale. Fdr5, lndoiald, cd, al,unci cind. sint produryi cle specii
extrem d"e d.istincte, hibrizii - atlt animali, clt ryi vegetali sint sosc*pfiibiii
cle a inuri prematuri, ins[, p[rinlii inulatrilcx nu pot fi consid-erati - ca fiind. in cate-
goria unor specii extrem c1e distincte. Catlrul cornrin, atit d.e cunoscut peltru
lottgevitat'ea 9_i
vigoarea sa qi totuqi atlt cle steril, aratd, cit de pulin necesaiii, este
lcg:ituia la hibrizi lntre fecunditatea reclusir ryi vitalitate ; alte cazrtrl analoge ar
pu.tea fi citate.
Chiar d"zrcil ultorior s-ar d.oved,i ci, toate ras:lc umane sint perfect de fecund.e
intre ale, cel cat'e ar fi inclinat, clin alte rrLotir.e, sir le eonsider:c. ca specii clistincte
ar putea pe bund, d"reptate s5, sus!in5, cL fecunditatea sau sterilitatea nu sint cri-
terii s:gure cle d.eosebiri specificc. $tim cii, aceste calit5,,ti slnt ugor influenlate cle
cond.ilii cLe viafd, rnod"ificate sau d.o consangvini zare aplopiat5, qi cti slnt guvernal,e
clc legi foarbe complere, ca d.e exemplu cle cea a fecunditdlii inegale a lncruciryd,-
rilor inverse intre aeeleapi doud, specii. Tn cazul formelor care treiruie consiclerate
c1rep1, specii neincloielnice, o serie perfectX exist[ de la cele care sint absoiut ster:ile
attrnci cind. sint incrucisat'ela cele care sint aproape sau complet fecund.e. Gradele
c1e sterilitate nu coincid. strict cu g{adelc d.e d.eosebire d.intre pi,rinli in structura
exterioald, sau in mod"ul d.e via![. In nrulte privinle, omul poate fi comparat cu
acele animale cAre au fost clome sticitc cle multri vreme, $i o mare masi, de d.ovezi
poal,e fi adusi, in favoarea cloctrinei lui I'allasla, anume cit domesticirea tincle sii,

11 An Exumitrutiott trl' [)ro[. Agttssiz Sketclt of ttte
-\'cfrzlrrl Prouitrces of tlrc Ariutctl World, CirarlesLon, 1il5;1,
p. 4'1.
1? I)r. Rohlfs irrri scric cri a gisiL rasele arncslecatc
ilin Sahar'.r, trirginclu-sc clin alabi, berbeli qi negri din
tlri tlibrrli ca fiind extraorclinar de fecundc. I'c cle altir
purLt', tll. \\'ins,ootl }leatic rtrl infornrcazir cir negrii tlc 1rc
Coas[a de Aur, cu Loatc cir adnrirl pc albi qi pe rnulalli,
lu o rnaxirnl c[ mulatrii nu ar trebui sL se cirsltorcascir
cu acegtia, dcoarece copii sinL pulini la num5.r gi bolnin'i-
ciogi. Aceastl pirere, clup5. curn observi dl. Reade, mcritd
atcn!ic, deoalece albii au vizitat qi au locuit pe Coasta tlc
Aur cle acurn patru sulc de ani, aga incit indigenii au avut
tirnp suficient sit-;i clobindeascri cunogtinlele din expe-
ricnIir,
Ltt JIililttt'rt antlLntlu'o1tolog. Slaftsllcs of Anrcricnn
So/rliei's, de B. A. Gorild, 1869, p. 319.
ra ll'he Variution of Animuls and. PlcLrtts ttmler l)omes-
lictLtirtrt, vol. II, p. 109. Pot rearninli aici cititorului cir
stcrilitatca spcciilor, cincl sint incruciqaLc, nu estc o cali-
Iatc special dobindilii, ci, ca si incapacilatca anrrmitol
irlJ.loi'i tlo u Ii all.oi!i inLi'e ei, esLc accesorie altor clcosebili
clobinditc. Natura acestor deosebiri esLc necunoscutir,
insir elc se referit rtrai ruulL la sisternul rcproducitor ;i
rnult rnai pulin la slructura exLerioari. sau la dcosebiri
consLitulionale obignuite. Se parc ci un element impor-
tanL al s[criliti!ii speciilor lncmci;atc reziclI in faptul ci
una sau anrbcle au fost. indclungat. obignuite cu condifii
dc vial.[ sLabile, deoarecc gLirn c[ concliliile modificate
au o influen!ir spcciali asupra sisternului rcproclucltor
 DESCENDE,NTA OMUI-Ui

t'littiitt,: sterilitatea, cali,l r stcr nlr rezultat atit r1e general a,l irrcluci;flr:ii speoiilor.
itr stale tratulali. I)in acrste di'r-r'r'sr.considerafii se poate srisfiner pe bun5clrep-
ti1t. t'ir clacir ar fi stabilitzi, fecutrctitatea, perfectfl a raselor lllr]airr-' il]crnc,i;ate intre
t'lt' lltt rle-ar irnpier.lica s'i le consid"errirn ca spec,ii d.istinctr:.
fnd.epenclent cle fecund.itat'0, earacterele prezental,e de cirtre descendr,nfii
ittrei incruei;Lri au fost eonsiclerate ca, indicind d.ac:i fornele parentale ar l rebui sL
fic considerate sau nu ca spt'cii sau r-ariet[!i. Dupd, stud.ierea arninurrfit:i i] rlove-
zilor, am ajuns la coneluzia ed, nu sr. pozrte, a,vea futcrrerclere in nici o reguli gt nel.alir,
c1e acest fel. Rezultatul obirynuit al unei incruci;ziri esl,e prod.ucereA lllrei for,me
atnesteeate sau intermediare I ins[, in anurnite cazari unii dintre clescendenli
seamt-l,ll.i incleaproape cu una dintre forinele parentale, iar a,ll,ii cu cealaltil. ;\eeastu,
se poatc lntfuupla' ntai alr:s atunci cind. p5rinlii se cleosebesc pi'in caractere caro
an ap5,rut mai intii sul: fortni, de varia,tii spontane sau rnonstnrczitd!,itl. If[, refer
la acest puuct tleoarece dr. Rohlfs mi infortnea,zd cL el a vlzut in Africa, ln motl
frecvent, descenden,tii unor negri ineruciqa,ti cu membrii altor rase, fie complet
tlegri, fie cornplet albi, l.ie, rareori, bllfali. Pe cle alti, parte, este uotc,'riu e[ in
America mulatrii prezirrtl rle obicei un aspect interrned"iar'.
Arn vdzut' acurn c[ un nat,ulalist se poate simli pe clepiin satisfiicrit, colsicle-
rind. rasele urnane ca specii clistincte, deoarece a const,atat cL ele se rlisting prin
rnulte deoseltiri structurale qi de constitulir:, unele fiind importante. Aceste deose-
biri au rdmas, d"e asemenea, aproape constante in d"ecursul a perioad"e foarte inde-
lungate. I{aturalistul nostru trebuie s[ fi I'ost influen{a1, intr-o m5,sur5, oar'()ria]'{r
cJe enorura rdspindire a, omului, cAre este o lll,.u'o arromalit' in clasa nrarniferelor,
clacti ornenirea trebuie plivit[ ca o spe'eie uu.icii. l]t va l.i f iirpat tle rdspindirea d.ife-
ritelor ala-ilumite rase, cAre coneordi cn cea a a,ltor specii c1e animalc neind.oiei-
rric d.istinete. lrl poate strsfine, ln cele clin urmfi, cri, fecunditatea recipror:ii a l,utu-
ror laselor nu a fost inc5, complet d.oveditl li, c,hiar dacri a,r fi rlol'cditil, nu ar con-
stitui o d.ovaclzi absolutl, a, iderrtitritii lor cA specit'.
Cit d.esprc eeli,lalt asper:t al problonrei, clzr,cI pr'(supusul uostnr natrrralist
ar l,rebui si cerceteze daeir forrneler umane se rnentin distincte ca ryi speciile obiqnu-
ite, atunci cind. sint amestecate laolaltfl ln aceeaqi lari in numlr mare, el ar d.eseo-
lter:i irnediat c[ acesta nn este citu;i der puJ,in caztL ln Brazllia i s-ar 1nf6!iqa o
imens5, populalir,,metisri clc negri si portughezi ; la Ohiloe ;i intr-alte p[rli ale ;\me-

;i averu nroLivr r,alabilc clc a crcdc (dup:i (:rilu s-il obst-r'r'aL
rrrai sus) cir condifiile flucLuantc rllc rlonrcslicirii tind sii rli-
ntinc acea sttlilitatc cale cstc trtii tlc gtrrt,r'alti in cazul
spcciilor in starc natulali, utrrnr:i cintl sinI incrucisatr'.
-'\rn alitaI intr-altir partc (ibident, r'ol. II, l). lS5, ;i
()t'igin uf Species, ed. rr \:-a, p. lt17) cti stcrilitattra speci-
ilot' iucluci;atc trrr rr 1'osL dobinclitii prin sclccl.iLr natulalii
putcrrr verltra cti alrrnci cincl doui fornre au devetrit de pe
acurn foar'tc slelile csttr aproape irnposibil ca st.erilitatea
Ior si fic sporitti prin consel'\'at'cit sau suplavic!uirca
intlivizilor din ce in ce nrai sterili, clr:oarcce, pc rr-rlsuri. ce
stelilittrlea sporc;ttr, clin ce in ce nrai 1rulini descendeu!i
vot'fi proclu;i din cale s[ srr reprocluci. $i pirrir in celt tlin
ttt'niri sli se ploduci nnrntli inclir-izi unici la ccle nrai lart:
jlttcllalc. Ilxisti insi un grad chiar urzli mart clc stcrilitatc
dcciL ace-stil. ,\tlt. (-iiiltner'. cit ;i Iii)lt'crrtcr atr tlovrrtliL cii lrr
genuri dc planlc incluzind ntulte specii se poattr fornra o
sclit' tie la specii carc, liind incrucigat.e, produc ciin cc in ce
rrrai pulirre sentin!e, pini la spccii cal'c nu procluc nici-
odatri rrici o sirnrin!ir, sint insli tottr;i inflnenIute rlr po-
lenul celorlrilte spccii, dup:i cunl se vecle rlin urnflarea
; g..elutcttnltri. Aici estc evident irnposibil sir alcrgi indivizii
tnai sterili care au incet:rt cle ptr acullr sI ltlodr-rcir scntintc,
a;a incil apogeul sterilititii, atunr:i cind nurnai gerrncnul
este singrrl influcn!at, nu poatrr fi atius prin selecIic.
Acest apogeu ;i flri intloialii gi celelalte grade dc ster.ilitate
sint rrzultatelo accrsorii ale uuttr drroscbiri nccunoscnLe
in cottstitu[in sistenrrrlui leplorlucitor al speciilol cale sint
incruciqatc.
r5 T'hc I:ariulion of .lttiuttLls, etc., r,ol. II, 1l 92.
 RASE UMANE 149

ricii tlt' Sud i s-ar inf[,liqa iptreaga populalie constind. d.in indieni ryi spanioli a,mes-
tecali in d.iferite grade 16. In multe pd,r,ti ale aeeluia;i eontinent el va lntllni celc,
rnai complexe incruciry6ri lntre negri, indieni ryi europeni, si, jud.ecincl dup5, regnul
r.egetal, asemenea triple lncrucipd,ri oferd, dovada cea mai riguroasl, a fecund.itnfii
reciproce a formelor parentale. intr-una din insulele d.in Pacific el va gdsi o micd,
populalie de singe polinezian qi englez amesteeat, iar in arhipelagul Fiji o popu-
lalie clepolinezieni si negrito*si incruciga,ti in toate gradele. Se pot adS,uga multe
eazari analoge, de exemplu in Africa. Deci rasele umane nu sint suficient de d.is-
tincte pentru a locui in aceearyi farl fd,r[, s5, fuzioneze ia,r absen,ta fuziunii ofer[ cel
rnai bun criteriu d.e clistinc,tie specificd,.
Naturalistul nostru ar fi d.e asemenea foa,rte tulburat cle indatii, ce ryi-ar cla
s€lall)a cir, toatr rasele au caracterele distinctive foarte variabilc. Acest fapt impre-
sioueaz[ pe oritritto vecle pcrntm prima dati, sclavii negri din Brazilia, cAre au fost
importa!,i rlin toate p5,r!ile Africii. Aceearyi observalie este valabil5, pentru poline-
zieni qi multe alte rase. Este incloielnic dac5, se poate indica rrreun caracter care
s[ fie d.instinctiv ryi constant pentru o rasi,. Chiar in cad"rul aceluia;i trib, s5,lbaticii
nu au caracterul atit de uniform dup6 cum s-a afirmat d.eseori. Femeile hotentote
prezint[ anumite particularitflti, mai puternic pronunlate decit cele lntllnite 1zr,
oriee altii rasd,; se qtie ins5, c[ ele nu au un caracl,er constant. La ctiferite triburi
anrerrieatre, culoarea ryi pilozitatea difer5, consiclerabil; la negrii din;\frica euloart'a
diferd, lntr-o oarecare mdsur[,, iar forma trds[turilor fe!,ii foarte mult. La unelo
rase forma craniului variaz5, mult 1?, la, fel ea ;i toate ceielalte caractere. in pre-
zent', toli naturali;tii au lnvd,fat, printr-o experien!,fl scump plitit5, clt de pripit;
este sI, lncerei sd, define;ti speciile cu ajutonrl unor earactere inconstarrte.
Cel mai puternic argnment impotriva consiclor[rii raselor umane ca specii
tlist incte este cii ele trer"r treptat una in alta, in mult e cazuri, clupf cum putem ju-
cleca, indepentltrnt cle faptul eri s-an incruciqat reciproc. Ornul a fost stud.iat crr
tta,i ntare griji, clecit, orico a,lt arfma,l ryi toturyi existfl cea nrai rna,r'e d-ivergenfil posi-
biln, intre cei mai capabili cunoscl,tori c1ac5, el trebuie eousirlerat c.a o unic5 speeie
sau ras[, ori ca c1ou5 (\rirey), trei (Jacquinot), patru (Kant), cinei (Blumerrbach),
;ase (Buffon), ryapte (llunter), opt (Agassiz), unsprezece (Pickerirg), cincisprezece
(Bory St. Vincent), saisprezece (De smoulins), d.oadzeci ;i doud, (l\Iorton), qaizeci
(Orawfurd) sau, dup5 Burke 18 ryaizeci,si trei d.e specii sau ras3. Aceast5, d.iversitate
d.e pl,reri nu este o dovadi, cd, rasele nu ar trebui consid.erate ca specii; ea aratd,
insi cI ele trec tr:eptat d.intr-una intr-alta qi c5, cste aproape imposibil s5, se desco-
pere earactere net distincte intre ele.
Orice naturalist eare a avut nefericirea s5, lntreprind.d, descrierea unei grupe
d-e organisme foarte variabile a intilntt, cazuri (vorbese d.in experien,ti) exact ezl
cel al omului; ryi daci este cle o natur5 pruclentfl, el va sfirryi prin a uni toate for-

le Dl. tle Quatr.'fag--5 1p fircuL o dt'scrlicre int.eresantti gcrnrirni cle srrtl;i elve[ieni sint,.tot. util dc sctrrLc r;i late
\.,\n\\ropu\ug. \\u$ux", \tu.rua'rlu 1tb$, p. ))) a succes\l- c:r ;\ cc\t: a\e lir\ar\\ot'' e\c.
lrri ;i t:ncrgici
paulistaqilor. din Rrazilia, care sint o nrsi 18 Vezi o disculic inercsanti asupra accsLui sr,rbicct
puLertric incnrciqat.i dc porLughezi ;i inclieni, avind un itrWaiLr', IntrodLtct. to Antfuopolocy (tracl. englezir), 1861i,
amestec de singe din alte rase. p. 198-208 Ei 227. Am luat citeva din afirrnatiile de rnai
17 De exemplu, in cazul bir;tinagilor din America sus din lucrarea lui H. Tuttle, Oriqin and Antiquitg
Ei
Australia, prof. Huxley spune (Transact. Internat. Con- of Phgsical Man, Boston, 1866, p. 35.
gress of I'relist. Arch., 1868, p. 105) ci craniilc rnultor
 DES CENIDI]INTA OIVI LTLUI

Iliele care trec treptat una intr-alta intr-o singur5, specie, d.eoarecc iryi rra Bpune c,ii,
nu- are d.reptul s5, d.ea nurne unor obiecte pe care nu le poate d.efini. Cazurt d.e acest
fel apar la ord.inul care includ.e pe om, anume la anumite genuri d,e maimuler pe
cind. la alte genuri, ca la Cercop'ithecus, majoritatea speciilor pot fi d.eterminate cu
certitucline. La genul ameriean C ebu,s , d.iferitele f orme sint consid.erate d.e unii
naturaliqti ca specii, de allii ca simple rase geografice. Or, d.aci, numeroasele exem-
plare de Cebus ar fi ad.unate d.in toate p5,r!ile Americii de Sud. si acele forme carc
acum par si, fie d.istincte ca specie se vor dovedi c5, trec treptat una intr-alta prin
paqi apropiati, ele vor fi eonsiderate d.e obicei ca simple varietd,li sau rase, ;i accastS,
cale a fost urn,at5, d.e majoritatea naturaliqtilor in leglturd, cu rasele unla,nc. Tre-
buie toturyi recunoscut cd, existS, forme, ce1 pulin in regnul vegetal tn, Fe ca e nn
putem evita d.e a le d.enumi specii, dar cale sint unite lntre ele prin nenurnirate
gradalii, ind.cpend.ente de lncruciryarea reciproc5.
Unii naturaiiqti au folosit recent termenul d"e,,subspecie" pentru a indica
forma care posed.5, multe din caracteristicile unei specii acler.iirate, ins5, care cu
greu mcrit5, un rang atlt d.e inalt. Or, dae5, reflectim asupra argumentelor impor-
tante menlionate mai sus, pcntru a rid.ica rasele umane ia clenrnitatea de specii
$i, pe d.e altd, parte, ia dificultS,lile de neinvins de a le $efini, se pare c[ termenul
,,subspecie" ar putea fi utilizat aici in mod potrivit. Ins[ clin cauza folosirii ]ui
ind.elungate, termenul ,,i:asd," va fi poate lntotdeauna attlizat. Alegerea termeniior
este irnportant5, numai in mdsura in care ar fi d"e dorit s[, se foloseasc[, pe cit posi-
bil, aceiaqi termeni pentru acelasi gracl de cleosebire. Din nefer:icire, Aceasta nu
se poate aplica decit ar:areori, d.eoarece ln general genurile mai mari includ. forme
strins inrudite, cale nu se pot d"istinge d.ecit cu mare greutate, ln \rireme ce genu-
rile mai mici clin cad"rul aceleiaqi farnilii con,tin forme care sint perfect clistincte ;
toturyi, toate trebuie consiclerate ca specii. Apoi iardpi, specii clin cad.rul aceluiaqi
mare gen nu seami,n5, cituqi d.e pulin ln acelaryi gracl una cu alta, d.in contra unele
d"intre ele pot ln general fi aranjate in grupe mici ln jurul altor specii, ca satelilii
ln jurul planetelor 20.
Problema d"ac5, omenirea constd, d.intr-una sau mai muite specii a fost mult
d.ezb5,tut5, ln ultirnii ani d.e cdtre antropologi, care sint impd,rlifi ln d.ouf,, qcoli :
monogeniqtii qi poligenirytii". Cei care nu ad"mit principiul evoluliei trebuie sf, con-
sid.ere speciile drept creaiii separate sau intr-un fel oarecare ea entitd,,ti separate,
ryi ei trebuie sd d.ecid5, care forme d.e om se vor consid.era ca specii prin analogie cu
rnetod"a urmat6, de obicei la clasificarea altor organisme ca specii. Este lnsi, o
lncercare fdrd, speran![, d.e a d.ecid.e asupra aeestui punct pin5, ce o d"efinifiLr oarecare
a terrnenului,,dpecie" nu va fi general acceptatill iar clefinilia nu va trebui sd,
con!in5, weun element ned.eterrninabil, cum ar fi un act c1e crealie. Am putea tot
atit d.e binc sir, incerc[m f5,rd, nici o clefinilie d"e a hotfl,ri daci, un anumit nurnzir
cle case trebuie clenumit sat, orag sau metropolS,. Avern un exemplu practio al difi-
rrult5,lii [problerneil in ind.oielile nesfirryite dac5, numeroase marnifere, pirs[r'i,
insecte pi plante ind,eaproape lnrud"ite, care se inlocuiesc reciproc ln Ameriea d.e
1e Prof. N:igeli a rlcscris aminunlit mai multc cazuri 20 Origirt of Species, ed. a 5-a, p. 68.
snrprinz[toare in lucrarea sa Botonische Mittheilungen, * In zilcle noastre au circulalie mai mare tcrmenii tle
vol. II, 1866, p. 294-369, Prof. Asa Gray a ficut obscr'- leorii: ,,rnono" ;i ,,polifileticc" san ,,uniciste" ;i ,,plura=
virtii analoge asupra unor formc intelmecliare Ja crJl.upo- listc" (N. lrnrl.).
zL'rlt'. clitr Autelica tle b{orrl.
 RASE UMANE 151

I{orcl qi Europa, ar trebui consiclerate ca specii sau rase geoglafice, qi acelaryi lucru
cste valabil qi pentru proclnseie multor insule situate la o mici, distan![, d.e conti-
nentul cel mai apropiat.
Pe de altd, parte, naturalirytii care ad.mit teoria evolufiei, ad"optat5, acunr rle
majoritatea oamenilor fde qtiinfd,] in formarer ru se rror ind.oi cituqi d.e pulin cfl,
toatc rasele umane se trag d.intr-o unicd, tulpind, inifiall, ind.iferent dacil vor
consid.era sau nu rasele d.rept specii d.istincte, cu scopul d.e a exprima grad.ul lor d.e
deosebire ,t. in cazvl animalelor noastre d.omestice, problerra d.ac5, d.iferitele
ras3 au luat naqtere d-in una sau mai multe specii €ste pulin cliferitd,. Cu toate cir,
se poate ad.mite cd, toate rasele, precum ryi toate speciile naturale din caclrul acelu-
iaryi gen, se trag din aceearyi tulpini inilial[, merit5, totuqi sri se d.iscute claeii toate
rasele d.ornestice d.e ciine, d.e exemplu, au d.oblnclit grad.ul lor actual de d.eosebire
d.e clncl rrreo specie oarecare a fost d.omesticit5, mai lntii de cX,tre om sau d.acd, d.ato-
reazd, unele clintre caracterele lor ered.itdlii unor specii d.istincte, care se d.iferen-
liazh de pe acum in stare naturald,. Tn cazul omului, o asemen€a problem5 nu se
poa'be pune, d.eoarece nu se poate spune cd, el a fost dornest'icit intr-o anumit5,
perioad.S oarecare.
In d.ecursul unui stadiu timpuriu al divergenlei raseior uilt?,llo c1e tulpina
comun[, deosebirile d"intre rase ryi numirul lor trebuie s5, fi fost mici, in consecin!5,,
in ceea ce priveqte caracterele care le d-eosebeau, ele avus'. serd, atunci mai puline
pretenlii d.e a fi considerate ca specii distincte declt aga-nurnitele rase actuale.
Totuqi, termenul d.e specie este atit d.e arbitrar, incit aseillenea rase initialc ar fi
lcst consid.erate d.e unii naturaliqti d.rept specii distincte, claci cleosebirile lor, cu
toate cL extrem d.e mici, ar fi fost mai constante d.ecit sin1, ln prezent qi c1ac5, tlu Ar
fi trecut treptat una intr-alta.
Este totuqi posibil, cu toate c5, pu!,in probabil, ca strlmr-,qii iniliali ai oniu-
tui fi cliferenliat mult prin caracter, pini, ce nu au d.evenit mai diferili unul
sd, se
22,
d.e altul d.ecit oricare d.intre rasele actuale. iar ulterior, d.upi, ctlm sugereazh\ ogt'
ele au d.evenit convergente in caracterele lor. Atunci clnd. omul alege si incruci;eazii
in ved.erea acestui scop de scend.enlii a d.ouI, specii clistincie, eI provoacS, uneori o
conyergen!5, consid.erabil[, in ceea ce priveryte aspectul general. A$a si este,4ope,
crlnr arat5, von Nathusius 23, cu rasele ameliorate d-e porci, cai:e se trag dJn d"oui,
specii d"istincte; $i lntr-un mod- mai pu,tin pronun,tat cu rasele arneliorate de vite
cornuie. IJn mare anatomist,, Gratioiet, sus,tine cra maimu,telc antropomorfe nu
coristituie o subgrup[, naturald,, ir:si, c5, urangutanul este un gibon sau Semnopr,
thecus foarte d-ezvoltat, cimpanzeulun macac foarte d.ezvolt'at', iargorila un mand"ril
foarte dezvoltat. Dacd, aceast5, concluzie, care e ste bazat\, exclusiv pe caracterele
creierului, ar fi admisX,, am avea vrt caz cle convergen!6, cel pufin la catacterele
exterioare, d-eoarece maimulele antropomorfe seam5,nI, ctt siguranld,. mai mult
intr.e sle, prirr rnulte caractere, decil, cu alte inaimu,te. Toats asem6n5rile analoge,
ca acelea ale 1nc.i balene cu un peryte, pot fi c'onsiclerate c1e fapl, cra ni$te cazLrt-ide con-
vergenll, I termenul nu a fostins5, niciodat5, aplicat unor asem[,niri superficiale ;i
aOaptiie. Ar fi totuqi ertrem d.e pripit sii, se atribuie conyergenlei asemirnirri
23 Itie trlur:en rles Scluoehre.s, 1800, p. 4$.
?1 ltrof. IItt:-ley, itr ltct:st sr.'tts, ilt ,,Irortniglttly Rc- Itrtt'sttrdie.rt
\-ir\Y", 1865, p. 275. f'iir elc. Schrrteineschtklel, 1tl61, 1r. 101. in lcgit-
Geschiclte
22 Lecturc on XIutt (tlatl. englezzi), 1861, p. 468. turl ctt viLelc cornttte, vezi de QtlaLreftrges, U nitd tle
I'Espice Ilunuttrtt', 1ti61, p. 119.
 DUSC'ENDEINTA OMULUI

aproPiate de caracter in multo puucte structura,le printre descend.enfii modifica,ti

tri unor.fiint e foarte distincte. For:ma unui cristal este determinatd, numai de forleie
trroleculale ryi nu este surprinzi'tor ca substanle neasemi,nfi,toare si, preia uneori
tlceea;i formti Iitt cazul organisnrelor ins5, trebuie sd, avem in vecle"u cI, forma fie-
c'[ruia clepincle de o infinitate de relalii complexe, anume de varia!,ii, datorate
trnor e,auze prea itlcurcate pentru a fi urm5,rite ca natura variafiiior pflstrate,
ilcestea depinzind de conclitiile fizice $i inci qi mai- mult de organismele iriconjurd,l
toare care se concurt'azd, reciproc $i, in sflr;it, ereclitatea (ea ins[si un element
fluctuant) nenumf,ratilor strimopi, -ale ciror formb au fost determinate de raporturi
atit cLe complexe. Pare de trecrezut ca descend.enfii modificali a d.oui organisme,
daeii accstea se deoseb< se intre ele in mod p"onott,tat, si, convearg; ulteri6r citeo-
dati, atit tle s-tr'ilts, irrcrit sil duei aproape la o id"entitat,e in intreagl lo" organizafie.
in eazttl raselorr coiltrrelgcnte cle pdrci la eare ne-a,m referit mai sris, dovada d,eseen-
clenfei-din cloul, tulpini inif.,iale e ste, dup5, Nathusius, inc5, clar pdstratd, la anumite
oas3 ale claniului lor. llae[ rasele umane s-ar fi tras, d.upd, .o* pr€supun unii
naturali;ti, d"in clouir, salr mai multe specii care se d"eosebeatp intre ele tot^atlt sau
aproape tot atit ca tlrangutanul de gorild,, aproape cii nu existfi, indoiald, cd, d.eosebiri
pronunlate inc5, s-ar tnai putea descoperi ln structura anumitor oase la om. asa
cum exjsti-r, el irr prezent. ' '
Cu toate e[ rase]e urnane actuale se d.eosebcsc in rnulte privinle prin cu-
loa,re, plrt forma craniului, proportiile trupului etc. -
toturyi Aaie, se,tine sdama de
-,.
intreaga lor structur'5,, se va eonstata cil ele se aseam5rrfi, lndeaproapu printr-o
mullime cle puncte. l\{ulte dintre acestea sint atlt cle lipsite de irnportan}X Jau d.e o
ttatur5 atit cle neoltirynuitfl,, incit cste t',xtrem de pnlin probabif ca ele s[, fi fost
doblnclite in mod inclependent de ci,tre speciile sau ra,sele inilial d.istincte. Aceearyi
observa!,ie are ace€a;i forli, sau chiar unA mai mare in ceea ee priveqte numuroaseie
puttcl,e de asemlnare mintald, rlintre cele mai distincte rase umane. B5,rytinasii ame-
li.cani, negrii ryi europenii sint tot atit rle tleosebili unii de allii lzr, minie ca oricAr.L-l
din cele trei rase ce pot fi astfel numite, totursi, pe cind trtiiam'cu fuegienii pe bolll
vasului ,,Beagle", erarn incontinuu izbit de numeroasele trls5,turi m[,runte cle oar.ao-
ter care aritau cit d.e asemd,ni,toare era mintea lor cu a noastri,, qi tot aga era qi cu un
negru pur singe cu care fus:sem cind.va, din lntimplare, in raporturi d"e intimitate.
Cel care va citi lucrii,rile interesante ale d-lui Tylor ryi ale lui Sir J. Lubbockza
va fi f[,r5, indoiali profund impresionat d.e strinsa asemd,nare diptre oamenii de
toate rasele in privinla gusturilor, dispoziliilor qi obiceiurilor. Aceasta se vecle
din pldcerea cu care clAns.^azi, (ascultd, sau cint5,) muzicd, primitivd,, joacd, teatru,
pict'eaz.dr.se tatueazra si se impod.obesc ln d.iferite altefeluri, clininlelegereareciproc5
a vorbirii prin gesturi, din acelearyiexpresii aletr[siturilorfelei qi din acelearyi stri-
gate ncarticulate cinrl slnt rnirscali de aceleagi emo,tii. Aceastd, asemi,nare sau mai
bine zis id.entitate este izbitoare atunci cind. contrasteazd, cu d.iferite expresii qi
strigfte ale speciilor d,istincte cle maimu,te. Exist[, dovezi conving5,toare-cd, arta
de a trage cu arclll ryi cu s5,geata nu a fost transmis5, de la vreun strd,mory comun al
omenirii, totuqi, dup5 cum observau Westropp ryi Nilssor n,virfurile de s5geat5, clil
2aTylor, Earlg Historg of lIunkind, 1865 ; ln leglturi 26 H. NI. Westropp, On Analttgous Forms of Implemcnts,
cu vorbirea prin gcsturi vczi p. 54 in lucrarea lui Lub- in Memrtirs of Anthropolog. Soc.; The Printitiue Inho-
186e.
bock, Prehistoric rimes, cd. a 2-a, engr.), edirarr de Sir .r.
i,j,lffJf i;ff:;:"i,J,.,,"r.,.
 RASE UMANE 153

orerrlerre aduse din cele mai lndepdrtate p[r!i ale lumii ;i fabricate in perioad.ele
cele mai inrlep[rtate sint aproape identice, $i aceasta nu se poate explica declt
prin faptul c[ d.iferitele rase aveau facult5li inventive qi mintale similare. Aceeaqi
observatie a fost fflcutd, de arheologi 20, in leglturd, cu anumite ornamente foarte
r[spindite, ca ztgzagari etc., ryi ln legitur[, cu diferite cred.infe si obiceiuri simple,
ca lngroparea morfilor sub rnonumente megalitice. fmi amintesc cf,, am observat
ln Arnelica c1e Sucl 2? eil acolo, ea ryi in multe pirli ale lumii, oamenii au ales in
general vilful colinelor inalte pentru a lndlla mormane d.e pietre fie oa amintire
a unui eveniment remarcabil, fie pentru a-;i lngropa mor!,ii.
Or, atunei cincl naturaliqtii observd, o concord.anli, strinsi, la, numeroase
mici tletalii cle obiceiuri, gusturi ;i dispozilii intre clouh sau mai multe rase d.omes-
tiee sau intre fornre rtaturale strins inrudite, ei folosesc acest fapt ca un argument
cir, ele se t,rag dirrtr'-u.rr strimog comun, care era inzestrat in felul acesta si, in c,on-
secintii, cii toate ar trebui eonsid.erate ca apartinind a,eeleia,si speeii. Acelaqi argu-
rnettt poate fi aplicat cu rnultil tirie raselor umane.
IJeoareeo este pulin probalril ca numeroase,le si neinsernrratele puncte de
asemrinare dintre d"iferitele rase umane in privinla structurii lor corporale $i a
facultd,filor lor mintale (aici nu rnd, refer la obiceiuri similare) sd, fi fost toate clobin-
ditc ind.ependent, t le trebuie sir, fi fost moqtenite rle la strS,moqii care avuseseri,
aceleapi caraetere. Obf,inem astfcl o privire asupra st6rii primitive a omului lna-
inte ca el sri se fi rispinclit pas cu pas pe suprafala pflmintului. R[spinclirea omu-
Iui in regiuni larg sepalate prin mi,ri a fost precedat[ ffirL lncloizr]ti de mari cliyer-
gente ale caraeterelor clifc.ritelor rase, d.eoareee altfel am fi intihrit uneori aeeearyi
i'zlsir, ln conl,inente distincte, ceea ce nu are nicioclatd, loc. Sir J. Lubbock, dup5 ce
comparil artele practicate acum de sllbatici in toate p[rf,ile lumii, indic[, pe celo
p() caro omul nu le-a putut cunoaryte atunci cilrd s-a inrlepd,rtal, de la locul s[u ini-
1iu,l de barytini, cleoarece otlatfl inv5,late ele nu ar fi fost niciodat5, uitate 28. El
alatl astfel cd, ,,suli!a, care este numai o d.ezvoltare a virfului de eufit, si mirciuca,
care este lrnma,i un ciocan lung, sint singurele lucruri rd,mase". El admite totuqi cri
arta d-e a face foc fusese probabil d.e aeum d.escoperit,l, deoarece este comunl, tutu-
ror raselor actuale qi era cunoseut[ strii,vechilor locuitori ai peqterilor clin Europa.
Este posibil ca arta de a face pirogi rud.imentare sau plute si, fi fost d.e asemenea
cunoscut5,, insi, d.eoarece ornul exista intr-o perioadS indep[,rta,td, atunci cind
p[,rnlntul era in multe locuri la un nivel foarte diferit de cel actual, el trebuie sd, fi
putut, f[ri, ajutorul pirogilor, sd, se extindd, foarte mult. Mai d.eparte, Sir J. Lub-
bock observS, cit d.e pulin probabil este ca primii norytri strd,moqi si fi putut,,nu-
nrflra pin5, la zece, avind. ln ved"ere cL atit de multe rase existente azi nu pot numd,ra
tlecit pini, la patru". Toturyi, irr aceastd, perioad.fi, timpurie cu greu s-ar fi putut
ca facultiilile intelectuale qi sociale ale omului s[, fi fost inferioare in rrreun grad.
extrern oclor pe care le au in prezent cei mai inferiori s5,lbatiei : altfe'I, omul primi-
tiv nu a,r fi putut obline rln sncces atit cle lrot[ritor in lupta pentru existenlil,
d.upir culn st, d.ovetle;te clin larga ryi tirnpuria sa rflspind.ire.

26 \\'esLlollp, On Crttnileclu etc., of ELhnolo- 27 : Vogage ol lhe <,IJeaglc,t,

,,Joul'nal ,,Joutnal of Researchcs('
gical Soc.", dupri cnrn estc redat ln,,Scientific Opinion", p. 46.
2 itrrrie 1E6t), p. i3. 28 Prehisloric I'imcs, 1869, p. 571.
 DESCE\IDENTA OMULUI

Din deosebirile fundamentale d.intre anumite limbi, rinii filologi au ded"ris r,a
atunci cind. pentru prima datI, omul s-a rlspindit consiclerabil, el nu era rln animzrl
vorbitor I ins5, se poate b5,nui cd, se vor fi folosit limbi cu rnult tnai puJ,in pcrf,:ctl'
d.ecit vreuna vorbit5, in prezcnt, ajutate d"e ge sturi; qi totusi ele nu au l[sat nici o
urmh, asupra limbilor ulterioare qi superior d.ezvoltate. !'5,rir, utilizarca unei i-orbiri
oarecare, oricit d.e imperfecte, pare ind.oielnic ca inteligen,ta omului sir se fi putut
rid.ica la nivelul implicat de pozi,tia sa d,ominantf lntr-o perioacLi tinrpurie.
Dacd, omul primitiv, atunci clnd. nu posed.a clecit puline mest:priguri, ryi
acelea din cele mai rud.imentare, iar capacitat'ea sa d.c vorbire era c'rtrel]r c1e inr-
perfectd,, ar fi meritat s5, fie d.enumit om I acest lucru d.epincle d.e clefinifirr, prl care
o folosirn. La o serie d-e formc d.e trecere treptate qi irnperceptibilc d.e la r.reo tiin!5,
cu aspect d.e maimu!5, la omul actuai, ar fi irnposibil s[, precizezi vreun punct l;ine
determinat la care termenul ,,om" ar trebui s:i fie folosit. Aceasta estc o chrstiunc
c1e foarte mic5 importan!5,. Apoi iar5,;i e ste indiferent d.ac5 aga-nuniitele rase
nmane sint astfel d.enumite sau aonsiclerate ca specii sau subspecii ; uitirnul ter-
men pare insX, mai potrivit. In sfir;it, put:rn conchid.e cir, a'{,unci cind. principiul
evolu,tiei va fi in general acccptat,-ceea cc f[rri lnd.oiatir, sc va, intiri.ph curincl,
controyersa d.intre rnonogeni;ti ryi poligenipti va sucomba printr'-o irioaltr l,irr:utr;L
qi ncobssrvatS,.
Nu trebuie trecuti, cu ved.erea o altl chestiune, si anun:e clacii, d.rr-pir, cunr
sc presupuile uneori, jiecare subspecie sau rasil, uman5, se trage clintr-o singtirf
pereche de strd,rnogi. fn cazul anirnalelor noastre d.ornestice, o ras5, nouir poa,te fi
ugor formatl imperechinrl cu griji, d"escenclenfi variabili ai unei singure pt:r€chi sn,u
chiar ai unui singur indivicl avincl un calacter nou oarecarc ; insf majol'i-
tatea raselor noastre au fost formate nu intentionat d.intr-o pcreche selcclionat[,
ci neintenlionat, prin pistrarea multor ind.ivizi, care au r.ariatr oriclt d.c pu!,in,
lntr-un mod. oarecare, util sau d"orit. Dac[, intr-o larFt, slnt prefera,ti cle obicei crai
mai putcrnici qi mai grei, iar lntr-alta mai uqori ryi mai rapizi, putem fi siguri cir,
cu timpul, se rror prod.uce d.ouii, subrasc d.istincte, f[rd, ca in cele clouii lirri vrL]o
pereche szi fi fost separatd, in ved.erea reprod.ucerii. llulte rase s-au forrnat in accst
fel, qi mod.ul lor d.o formare e ste strlns analog cu cel al speciilor naturale. $tim de
asemenea cra, fiind. ad.uqi in insulele Falkland", caii au d.evenit, in d.ecursul a citcva,
genera,tii consecutive, mai mici qi mai slabi, pe clnd capul celor care s-au, silba-
ticit in pampas a devenit, mai mare si mai grosolan ; asemenea mod"ificflri siri'b evi-
dent d.atorate nu unei singure perechi, ci tuturor ind.ivizilor care au fost supu;i
aceloraqi condilii, ajutate-poate de principiul reversiunii. in asemenea cazrtr:t,
noile subrase nu se trag d.intr-o singurd, pereche, ci d.in rnu-l,ti indivizi care au variat
ln diferite gracle, 1ns5, ln acelaqi mod. general, qi putern conchide c5, rasele umane au
fost la fel prod.use, mod.ifici,rile fiind. fie rezultatul clircct al expunerii la cond.i,tii
d.iferitcr, fie yezaltatul ind.irect aI unei forrne tle selcctie oarecare. Yom t'er.cni insir,
inc1at5, a,sr-lpra acestui subiect.

I)espre enti,ttcli,cr, t"u,selor u,n'tarle. Disparilia parlialzi sau coinplet[ A nrult,or

rase qi subrase umane este curloscut5, d.in punct d.e ved"ere istoric. Ilurnbolclt a viizut'
in Arnerica de Surl un papaglrl cale era singula, lietuitoarc ee ptLtea voi'bi utt euvint
din limba unui trib disp6rut. Ivlonurnente si instruinente anticc din piatr'[, calc se
grisesc in toatc pi,rfilo lumii ;i clespre cale locuitorii de azi rtu ir,u pitstral, nici tr
 DISPARITIA RASELOR,

trurlit,ii., inclieil clisparilia multor rase. IJne]o triburi mici ;i fl,rlnritate, resturi
ale trnor rase anterioare, mai supravieluiesc incf in ,tinuturi izolate ;i irt general
muntoase. DupX Sshaaffhauscn 2e, in Europa rasele strS,vechi se giseau toate ,,pe
srara evolu,tiei mai jos cleclt eei mai rud.imentari d.intre s5,lbaticii actuali", d.e aceea
ci trebuie s5, se fi d.eosebit, intr-o misurS, oarecare, d-e oricare rasd, actualir,. Res-
turile cl-e la Les Eyzies, clescrise tle profesorul Broca, cu toal,e c* d.in nefericire
par sir fi aparlinut unei singure familii, ind"ic5, o ras5, cu o combinalie cu totul
neobirynuiti, a unor caracteristici inferioare sau simiene ;i superioar€.. Aeeastf
r:rs[ estc ,,cornplet d.iferiti, cle oricare alta, antic5, sau mod.ern5, d.e care am auzitttso.
Ila se d.easeberyte dcci cle rasa cuaternard, clin cavernele d.in Belgia.
Omul poate rezista timp ind.elungat la cond.ifii care par extrem d"e nefavo-
rabile pentru existenla sa 31. El a tr5,it timp lndelungat in extremul norcl, und.e n-a
avut lemne pentru pirogile sau uneltele sale qi n-a avut d.rept combustibil d.ecit
untur5 d.e focd, qi zd,pad.fl topitd, ca b5,uturd,. I-,a extremitatea de sud a Americii,
fuegionii supravieluiesc f5,r5, protec,tia 1mbr5,c5,min!ii sau a vreunei construclii
care s5, rnerite numete d.e colib[,. In Africa d.e sud, s6lbaticii rftd,cesc prin cimpii
aricle, und.e fiarele periculoase abund.5,. Omul poate rerzista influen,tei mortale a
junglei clin Terai, d.e la poalele llimalaiei, ca qi a fS,rmurilor pesl,ilenliale aler Afrieii
troiricale.
Extinclia decurge rnai ales d.in concurenla d.intre un trib pi altul si d"intre
o ras5, ryi aita. Diferite'influenle d.i,und,toare intrfl mereu in acfiune, cluclnd la
limitarea numzirulrri fiec[rui trib s[,Ibatic , cd de exc'rnplu foametea period.ic6,
obiceiurile nomade qi rnortalitatea infantild, d.ecurglnd, din ele, al5ptatul prelungit,
rrazboatele, accid.entelrr, desfrinarea, r5,pirea d.e femei, infanticid.ul ;i mai alesfecun-
d.itatea reclusd,. Daci, forla oric[,ruia clintre aceste imped.imente creqte, chiar
foarte pulin, tribul astfel influenlat tinde s5, se reducd, qi atunci cind. clin cloud,
triburi invecinate unul rlevine mai pulin numeros qi mai pulin pul,ernic clecit ce-
l5,lalt concurenta estc curlnd tezolvatd, prin rd,zboi, masacru, canibalism, sclavie
qi absorbire. Chiar d"acd, un trib mai slab nu este astf el rlesfiinlat, claci, incepe
sir, s cacl[, el va continua in general sd, scat15 pin[, ce dispare 32.
Atunci cind naliunile civili zate vin in contact cu barbar:ii, lupta este scurtf,
luf arl nurnai clacir, o climil ucigltoare nu r-ine in ajutorul rasei indigene. Dirrtre
cattzele care cluc la victoria naliunilor civiltzate, unelc sint clare ryi simple, altele
complexe qi obscure. Ne putem da seama cra rrrlrncz, cimpului este, in multe pri-
vinle, fatal5, s5,lbaticilor, d.eoarece ei nu pot sau nu rror si,-ryi schimbe moclul de
via!d,. Eolile ;i viciile noi s-au dovedit in unele c^zlf,ri a fi foa,rte distrugh,toare ryi
se pare cd, o boald, noud, provoacd, o mare mortalitate, pln5, cind cei care slnt cei
mai susceptibili influenlei sale distrugd,toare sint treptal, eliminali tt, ;i la fel d.e
d[,uni,toare sint poate ef ectele bd,uturilor alcoolice, p ecum si gustul pronunlat qi de
nelnvins pentru ele, de care dau dovacll, atit d"e mulli si,lbatici. Se mai pare, oricit de
mistelios csl,e faptul, cii, priina lntllnire a unor popoare distincte ;i separ:ate gene-
ee T'r'irr,lrrct,r'tr in ,,'\ntlrloirological flrvittl", ocLour'bric 31I)r, Gcrland, Uber das Aussterltetr der Ntlurudll;er.
1863, 1i. .ilil. 1868,p. 82.
30 i'rrrrrsttt-.[. Irtterrtut. Conglress oI Prehistoric Arch., 32 (,ierlatrtl (ibidem, p. 12) pt'tzirtti faptc in splijinrrl
1fi0S, 1t. 172-- 175. \'t'zi clc ilst'rntrnea Broctr (tratlucer'r), acesLei afirrnalii.
in ,..\ntlrir;irological Rcvicrr", octonrbrie 1868, p. 110. 33 Vezi ollscrrraLii ln accsL setrs in lttct'at'ea Jui S ir
If. I{olland, XIe.dtutl Noles urul lleflectiorts, 7889, p. 390.
 156 DESCENDENTA OMULUI

rcaz6, boall aa. Dl, Sproat, oare pe insulu, \rancouver s-a oculrer,t incleaproa,p{) clo
subiectul extincliei unrane, _crad,e pi,rere ctischimbarea nroclului de via!,e-r, ca uintar,cl
a sosirii europenilor, d.uce la nurneroaso lmbolni,viri. Sproat dti rnare intportan!5,
unei cauze aparent nelnsemtta_tg ryi anume faptului ci, d.evin ,,dezorientali si poso-
ryoqili d,e via!a,, noud, d.in jurul lor, ei pierd imboldul pentru eforturi qi rru'capirt,ir,
altele care si, le inlocuiasci,tt a;.
Grad.ul civi}lzafiei lor pare si, fie un element d.e cea nlai nrar.c. iniportantil
pentru succesul naliunilor concurente. Acum citeva secole, Europa se ti.urea tie
incursiurrile barbarilor din oric.nt, acurn orice asemenea fric5, ar fi ridiculd,. Ltn fa,pt
rnai curios este, d.upii, cum a observat dl. Bagehot, ed, inainte vreme sd,tbaticii rrl
d.ispi,reau in f.afa na,tiunilor antice, cunl fac acum in f.a\a naliunilor civilizatt' I
d,acd, ar fi f6cut-o, vechii morali;ti ar fi meditat asupra aeestui fapt lnu existi,insir,
nici o lamentalie la vreunul din autorii acelei perioacle pcritru barbarii care dispir-
teau 36. Cea mai puternicd, d"in toate cauzele extincliei pare sL fie, in rnult e cazari,
fecund.itatea recLus5, ;i boala, mai ales printre copii, rezultind din condilii mod.ifi-
cate d"e viafd,r cr toate c[, prin ele insele noile condilii pot fi nevd,tflm5,t,oare. Sint
foarte indatorat d.-lui II. H. Howorth cle a-mi fi atras atenlia asupra acestui
subieet qi cle a md, fi informat in legi,turfl, cu el. Am aclunat cazurile d.e rnai jos.
;\tunci cind. Tasmania a fost colonizatd, pentru prima tlatd,, nurn[,rul bilq-
tinaqilor a fost apreciat in mod. aproximativ d"e cd,tre unii Ia 7 000 qi de cd,tre allii
la 20 000. l{umirul lor s-a redus curind. in mod. consid.erabil, mai ales dator.it5,
atit luptei lor cu englezri, cit qi luptei tlintre ei. Dupd, celebra vln[,toare Ia care
au luat parte toli colonigtii, cind restul de b[qtinaqi s-au pretlat autoritd,tilor,
ei nu mai erau in num5,r decit de 120 d.e inclivrzis?, care au fost transpor:ta!,i in
1832 pe insula Flinders. Aceasti, insuld,, situat5, intre Tasmania qi Australia, este
lung5, de 64 d.e kilometri ;i latd, intre 19 qi 29 de kilometfi 1 ea \tdlrea cu un clima,t
si,nfi,tos iar bflqtinaqii erau bine tratafi. Totuqi, sd,nd,tatea lor a suferit consid-erabil.
in 1834 ei rd,mflseseri, (Bonwick, p. 250) la patru zeci ;i ryapte cle bd,rba!,i adulti,
patruzeci ryi opt de femei qi qaisprezece copii, in total 111 suflete. tn 1835 nu mai
rd,miseserS, decit 100. Deoarece continuau sd, scadd, rapirl ryi cleoarece ei inryiqi se
gind.eau c5, nu ar disp5,rea atit d.e repede intr-alt5, parter ftr fost transportati in
1.847 la Oyster Cove, in partea d.e sud. a Tasmaniei. Ei constau atunci (20 cleclembrie
f847) din paisprezece bd,rbafi, doud,ze ci qi doud, de femei si zece copii as. Schimba-
rea locului nu a fost d.e nici un folos. Boala, si moartea inc[ i-a mai urrn5,rit ryi in
1864 numai un bi,rbat (care a murit in 1869) ryi trei femei in virsti, mai supravie-
fuiau. Nefecunditatea femeilor este un fapt ;i mai remarcabil decit predispozitia,
tuturor la boalI,;i moarte. Atunci cind" nu mai rd,m[seseri, la Oyster Oove decil,
nou6, femei, ele au spus d-lui Bonwick (p. 386) cd, numai d.oud, avuseseri vreodati,
copii qi ci, aceste d.oui, impreund, nu n6scuserd, decit trei copii !

3a Am colectat (r,Journal of Rescarches", Vogage of 36 Bagehot, Phgsics and ltolitics, in

,,ffortnightly
the ,rBiagle", p. 435) multe cazuri avinct legllurd cu Review", 1 aprilie 1868, p. 455.
acest strbiect. Vezi de asemenea Gerland, ibitlem, p. 8. 37 AcesLe afirmalii au fost luaLe din The lust ol the

Poeppig vorbegte despre ,,suflul civilizafiei ca olrd- Tusmaniuns, de J. Bonwick, 1870.

vitor pentru silbatici". 38 Aceasta este cleclara!ia guvernal.onrlui Tasmanici
3i Sproat, Scenes and Sturlies of Sat'uge Life, 1868, Sir W. Denison, Varieties of I'ice-Regul Life,1870, vol. l,
p. 2\ 1. p. 67.
 DISPARITIA RASELOR 157

In legbturi, cu cauza, acestei sit'uafii extraord.inare, clr. Stoly observl, cL

lncerc5rile cle a-i civilizape b[,;tina;i erau urmate cle rnoaltea lor'. ,,I)acL ar fi fost
l5,sa,ti in pace sd, hoini,reasc5, nt-.tulburafi d.up[, curn le era obiceiul, ei ar fi crescut
rrai mutli copii qi mortalitatea ar fi fost mai micd,". Dr. Davis, un alt observator
atent al bd,ptinaqilor, remarc[, : ,,Naqterile au fost puf,ine, iar cazurile de moarte
erau numeroase. Acestea s-au d.atorat poate in mare mdsur[, schimb5rii mod-ului lor
de viald, ryl a hranei, insd, mai mult exild,rii lor din Lara lui Yan Diemen ryi depri-
m5,rii moralului care a urmatt' (Bonwick, p. 388 gi 390).
Fapte similare au fost observate in doud, pflr,ti foarte diferite ale Australiei.
Renumitul explorator, d.l. Gregory, a spus d.-lui Bonwick ci, in Queensland ,,lipsa
d.e reprod.ucere se resimte inci, de pe acum in cazul negrilor, chiar in pa,rlile cele
rnai recent colonizate, qi c[, declinul va surveni". Din treispre zece baqtinaryi de la
Sharkts Bay care au vizitat,riul llurchison, pln[in trei luni doisprezece au mrlrit de
tuberculozd, 3e.
Descreqterea numiirului maorilor d.in l{oua Zeeland.S, a fost cercet,at[ cu grijf,
d.e cfltre c1l. Fent'on intr-un raport admirabil, d"in care sint luate, cu o singurS, excep-
lie, toate relat5,rile urm[toarer0. Descreqterea num[,rului d.in 1830 incoaee este admisi,
cle to!i, inclusiv de in;i;i b[;tina;ii, qi incd mai persisti. Cu toate e5, pinir, acum s-a
const,atat cI, este irnposibil s[, se facd, un recensd,mint real al b[rytinasilor, numirrul
lor a fost evaluat cu grij[ d"e lezid.enfii multor districte. Rezultatul pare demn cle
incred.ere ;i arat[, cd, in clecursul celor paispre zece ani anteriori anului 1858 descrery-
terea populaliei a fost d.e 19,42 la suti. fTnele dintre triburile astfel examinate cu
grijf trd,iau la mai mult de 160 km dep5rtare unul d.e altul, unele pe coast[,, altele
in interiorul insulei, iar miiloacele lor d.e trai si obiceiurile lor se cleosebeau intr-o
oarecare mdsur5, (p. 28). In 1858, nurni,rul lor total p[rea a fi de 53 700, iar in
L872, dupf,, un al doilea interval de paisprez(ce ani, s-a fzicut un alt recensi,mint
ryi numd,rul lor a fost t1e numai 36 359, prezentinrt o red.ucele cle 32,29 la sutX,
a].
DupL ce alat5, ami,nuntit insuficien,ta diferitelor cauze, atribuite de obicei explicir-
rii acestei retluceri ertraordinare, currr sirrt boli noi, dt'sfrinarea, femeilor, alcoolis-
rnul ryi r'[zboaiele etc., Fenton conc]rirle, bazitrrlu-sc pe rnotiys t'igur(,Ase, c5, tles-
crerytc'rea dt'pintle nrai irles dc fecurrrlitutt,a lt'dusir a femeiklr ryi tle rnortalitatea,
ertraorttinari a copiilor rrrici. Ca rlovadi a ucestt i afirma,bii, I"entorr a,ratd, ci, in
f 844 exist;a un copil lu, fit'caru',2rlt7 rlrhrl],i, pe t:inrl irr l8ir8 r-'xistu, utt singur copil la
fiecare 3,27 ad,ul!i. -l\[ortalitatea la adulli t'strr d.e:.rlielnr(.n(,it ln:rre. Iil citeaz'i, ca o
t:aazit, in plus a rt'd,ueelii inegu,litatea, sert,lot', t[t:ollrece sr-' nitF1(i rnit,i ptrt,ine fete
rlecit bf,,ie{,i. \'oi leveni itrtr-urt capitol viitol a$upr.lr acestui rtin urtnri punct,
d.eoarece eI d.epinde d.e o cauzh cu totul clistirrt't,r"r. J)1. tr'ettton cornparii, cu mirare
scid.erea bd,qtinaqilor din Noua Zeelandra cn cre;terea popula,tiei din frlanda,
!d,ri cu o climi, nu prea d.iferitd,;i in carc locuitorii au ln prezent un mocl de via![
aproape asbmi,ni,tor. l\{aorii inqiryi (p. 35) ,,iryi atribuie decadenla lor intr-o oa-
recare mdsuri, introducerii hranei noi ;i imbrd,cimin!,ii, ca qi schimbirii corespun-
zilt'oare a obiceiurilor", si se va veclea, atunci cind. vom examina influenla condiliilor
moclificate asupra fecund.iti,fii, ci, bd,qtina;ii ayeau probabil dreptate. Se5,d"erea

3e Pentru aceste cazuri, vezi Dailg Life ol lhe ?as- ao Obserualions on lhe. Aboriginal Inhaltitants ol lieu
maniants, de Bonwick, 1870, p.90,;i /.a.s/ of tltc']'uuna- Zealand, publicatl de guvern, 1859.
nicns, 1870, p. 386. 4r Nero Zealund, rle Alt'x lierrrltrdy, 1873, p. 47.
 DESC,ENDENTA OMTJLUI

populaliei incerput lntro 1830 ryi 1840 ryi dl. Irenton aratii, eil prin 1830 me-
toda de a ^prepara boabe putred.e (porumb) printr-o inmuiere ind.clungatS, ln
ap5, a fost d.escoperitir, qi practicatii, pe scard, mare, ceea ee dovederyte e5 o schim-
bare in mod.ul d.e viald, incepea printrebi,rytinaqichiar atunci cind. Noua Zeelandh
erA pulin populatd, de europeni. Atunei clnd am vizitat Golful insulelor (,,thcr
Bay of fslands") in 1835, imbr[,c5,mintea ryi hrana locuitorilor fuseseri cle acum
mult modificate, ei cultivau cartofi, porumb qi alte prod.use agricole qi le schimbau
pentru tutun ryi bunuri manufacturiere englezeqti.
Din multe afirmatii d.in Vi,ala ep'iscopului Patteson 42, este evident c[ s[-
nd,tatea melanezienilor d.in Noile llebrid,e ryi din arhipelagurile invecinate a suferit
intr-un grad. extraord.inar qi cd, b[qtinaqii au pierit in numdr mare atunci cind.
au fost mutali ln Noua Zeeland.6, insula Norfolk;i in alte locuri sfl,nd,toase pen-
tru a fi ed.ucafi cle misionari.
Descreqterea populaliei b[qtinaqe d.in insulele Sandwich este tot atit d.e
notorie ca cea clin Noua Zeelandil. S-a evaluat in mod aproximativ, de citrer
cci care sint cei mai capabili de a aprecia, cd, attnci clnd. Cooka d.escoperit insulele
in 1-779 populalia era d.e aproximativ 300 000. Dupd, un recensS,mlnt aproxi-
mativ d.in 7823, numirul era atunei de J.42 050. in 1832 gi ulterior de mai
multe ori s-au f5,cut oficial recensimlnturi precise ; eu ins5, nu aln putut obline
clecit rezultatele urmitoare (tab. nr. 1) :
TesBr-ur- Nn. 1

Procentajul anual de descreqtere,

Populalia b[9Linr;i (afarir presupunind cd a fost uniform intre
de perioada 1832-1836,
anui recensdmlnturile consecutive, acesle
cintl au fost inclugi pulinii
recensimlnturi fiind ficutc la intert alc
strlini din insule) neregulate

1832 130 3131

4146
1836 ros szo{
2r47
I 853 zr oroI
0,81
1 860 az os+{
2,18
1866 ss zost
2,17
1872 51 l-r31'

Yed.crm aici ci,iniri.tervalul de patrrrzecr d.e ani dintre 7832 qi 1872 populalia
a sc[zut cu nu mai pu,tin d.e qaizeci ryi opt la sut5, *. Majoritatea autorilor- au atri-
lrnit aceasti, scid.ere desfriului femeilor, rdzboaielor singeroase anterioare qi
muncii grele impuse triburilor cucerite, precum gi botitor noi introd.use, care in
rnai multe ocazit au fost extrem d.e d.istrugd,toare. Fd,ri, ind.oiali, cL aceste cavze,
precum si alteler &u fost foarte eficiente qi pot explica viteza extraorclinarf a des-
creryterii d.intre anii 1832 ;i 1836; ins5, cea mai puternicS, d"intre toate pare sd,
fie fecund.itatea sc[zutd,. Dupd, d,r. Ruschenberger din marina americanii, cale
a r-izitat aceste insule intre 1835 li 1837, intr-un district clin Flawai numai 25 rltr
a2 Life of J. C. Pcrtteson, C. II. Yorurge, 187,l, ' Probabil irt textul trnglez al lui Daru'in s-a strccural
t't'zi tnrri ales vol. I, p. 530. o gre;eall de tipar: [rc]ruic s[ fi t'osl 60,8% (nota ediIiei
sovietice, p. 293).
 n As-BLIR
i:ts-t'"1\R]il1 1:]il

b5,rba,Li din I 134, iar intr-alt slistrict, numai zece d.in 637 aveau o farnilie cu cel
rnult trei copii. Din optzeci d.e femei mi,ritate numat treizeci ryi noud, au ni,scut
copii, iar,,rapo,rtuloficial ind"icb pentrutoati, insula o med.ie t1e o jurnitate de copil
r1e fitcAre pereche, cirs:itoritirtt" Aceasta, cstt'aproap(r exact aeeell;i rnerliel ofl, in
tlazul 1;llsrnrinieirilor dco la, Oy'str'-i' Cove. Jar:ves, cal'e a, publicat i"s1;oria sa in 1841i,
spuno crti r,l'aniiliile (:ar'e a,tr trei copii silr-t st;utite d.e toal,e irnpozitele, celor care
au rnai mulli copii li se da piimint ;i alte incurajd,ri". Aceast6 lege f[ri, pre-
ced.ent a guvernului arath conclud.ent cit d.e nefecundd, d,evenise rasa. Reverendul
A. Bishop afinn5,, ln ziarul ,,Spc,ctator" d.in llawai in 1839, c5, un rnare numd,r
d,e copii mor la vlrste fraged.e, iar episcopul Staley md, informeazil cil aceastti
stare d.e lucruri persist5, qi acurn tocmai ca ryi in Noua Zeeland[. r\cest fapt
a fost atribuit neglij5rii copiilor d.e cI,tre feruei, probabil lns[, ci, in tna]c
parte este d.atorat clebilitilii inndscute a constitu,tiei copiilor, in leg6l,urf cu
fecundita,tea scd,zutd, a pd,rin,tilor 1or. lVlai este, de altfel, inci o asem5,nare cll
canvl l{oii Zeelande, in fa,ptul cd, exist5, ull rnale exced.ent de na;teri masculiue
asupra, celor fcrninine I recensrimintul rlin 7872 dd, 31 650 e1e bi,rbafi de totl,l,e
virsttrle frtld, d.e 25 247 c1e fentei, ad.ici, 725,36 llXlbali d.e fiecrr,ro 100 rltr fenrei,
po cirrtl in toate tir,t'ilc civilizate fg1vi1,il1r tlepiiryt'sc b[rbut,ii ca nurnirr. Ilirli irr-
r'loialni, (rr-t desl'r'iul l't'rrrt'ilor p{lt,t,t" cxplit'a, in pllrtc ft'ctrnrlitat,ea lor lerlusir I irrsfi
rrrothrl lor st'lilttrllirt t[t'vill!,li t's1;tr o cinrtit, tuttlt tturi prolrabilir, ryi ('ar'('t,xplir,i irr
Irct.lasi {irrill trror{;iilillr1,r':r sltttt'i1,ir, tti:ti:rlcN lrt t'otrlii. Itrsrtlt,lt) llt Iosl; vizil,:t,1t, rlt.
(lorik irr ti7V, r[(, \':rrrr'orrvt,t' irr litl4, si ull,t't'ior lrrlesea, tlt, lralerrit'rr.. irr l8l9
u,u soF.it, trrisiotta,t'i tritt() ftlt t,ottstlti,itl, t,ii itlolul,r'ialrrsestrdesfiint,at[,,.si cil, lr,lt,eschitri-
[ri,r'i fttseset'ir, ('ft'ct,lrate clc t;iitt'e I'(]g(r. Dupii lttreltsl,it, perioa,tli-1,, A A,vttt loc o sehitrr-
lr:u'tr r':r,pidir, irr rrproirprl l,ttltt,e obict'ittrile tlt, via!lr, ale btirytitra,;ilor'ryi cnlittrl ('i
lr,rr devenit ,,et'i tirir,i triviiizu,!,i ditttre loctrit;orii insulelor tlirr PAeifictt. Unul r'tirrt;r't.
oorespond.errfii rnei, dl. Coan, cltre s-a rtirscrtt, pe insule, obselviu cil ba,sstinaqii
il,u sufeirit o schimbare rnai ntarc in rnodul lor de via![, in decursul a cincizeci
cle ani declt einglezii ln d.ecurs de o nrie de ani. l)in informaliile prirnite cle la,
episcopul Staley, clascle sir,race nu pare s[,-qi fi schirnbat vreod.atir, rnult regtmul
alimentar, cu toate ci, multe feluri noi d.e fructe au fosl, introd.use qi cra trestia
rle zahdr este unanim consumath,. Totugi, datoritb pasiunii lor de a imita pe
L'urop(rni, ei si-au schimbat d.e mult modul lor d.e a se imbrtica, ia,r consunlul cle
biiuturi ak:oolice a d.evenit foarte gener'al. Cu toate ci, aceste schinrbriri par
neinseurnate, pot cred.e ugor, dJn ceea ce se stie in legi,turi, cu arrimztlele, cr-r {Ice$t,rr
srrftirnbl,ri ar putea fi suficiente pentru a recluce fecunditat,ea indigerrilor 43.
in sfir'ryit, r1l. l\facrramara afirm5, aa ci, locuitorii inferiori li d.egenera,f,i
rle pe insulele r\nclarnAllo, tl.in pa,rtea d"e rris:irit a golfului l3eugal, sint ,,d.eosebit
rkr susct:pt,illili oric[,rei rnodificir,ri tlcr clirnir, I t1o fapt, tlacti ii iei din lir,caryurile lot'
irrsrrllr,tt', r'st,e t,proirpLr signr ci, vor rnuri, ryi accftstrt intlepentltrttt t1.c rcgirtttrl rr,li-

a3 i\firnra!iilc tle tnai sns sinl lttatc ntai ales tlirt luct'ri-
t'ile nrmitoare: Jarves, IIislorll of the IluttttLiiatt Islrttcls,
1813, p. 400-407 ; Cheever, Life itt tlte Sandwir:lt Islttntls,
1851, p. 277. Ruscltetlbergt'r' este citat cle Bottwicrk, -Las.
ol tlte Tasmaniuns, 1870, p. 378. Bisirop csLe cilat tlc Sir
li. Belclrer, \'ogage rourttl lhe 1I'orkl, 18{3, vol' l,1t' 272.
I)ator.ez receusitui tt lttriltr mlti tn ttl t or ltni aurlbil
Coiur, ltt ctri.rt'r th'-lui Younrlns, tlin Nerv York, yi irr
cele tttiti rnultc cltzuli aln colnpat'aL cifrele lrri Yotrrrrlrns
cu r:ele daLe in mai nrulte clinlrc lucrirrile nrenlionattr
rrrli sus. Am onris recerrsirnintul rlin 1850, dt'olrt'cc
:lr.rr virzut date cifre cu totul tliferile.
{a,.Tlte Inclian }Iedical (}lrzcttc", 1 nriic'tirltric ll'i71
i t ir {.ii d-ltri p. 2{0.

ll -- r,.. 4-16
 16u DESCENDENTA OMULUI

mentar sau d.e vreo influenfd, exterioard,". El mai afirmd, c5, locuitorii din valea
Nepalului, care este extrem d.e cald.i, .vara, precum qi d.iferit ele triburi d.e munte
rlin fndia, suferi, la ryes d.et d-ezinter'ie qi friguri qi lnor d.acir, incearcti s[-ryi petreac.i
lr,unl intreg Acolo.
Yeclenr astfel cii sitnir,1,ilt,ea, rnultora tlittl,rtr rasele utllalro rua,i sir,lllu,t,ictr tlst,tr
susceptibil5, sd, sufere nrull, atunci cind ele sint supuse la conclit,ii snu obiceiuri
d,e viall, mod,ificate si nu exclusiv clin faptul ci, sint transportate inl,r-un tinut
cu o climd noud,. Simple rnodificd,ri in obiceiuri, care nu par vd,t[,m6toare prin
ele insele, par s5, aibd, acelaqi efect qi in mai multe cazuri copiii sint in special
susceptibili sd, sufere. S -a spus ad.esea, dupi, cum observ5, d.l. Macnarnara, cd'
ornul poate rezista fdri, consecinle rele celor mai mari d.iversit5,fi de climfl 4i
lr,ltor rnodificf,,ri; aceasta este ad.ev[,rat, insl nurnai peutru rasele civilizate. frt
acea,std, privinfii,, omnl in starea lui sf,,lba,ticl, parrr rrproape tot atit tle sttseeptibil ur,
ryi mtlele sale cele mai apropiate, maimulele atrt,ropoitle, ca,re pinl rrcttlll lllt alr
supravielruit rnult timp atunci cind au fost intlepir,rt,a,te clirr !,ara, lor cle brl;tin.i.
tr'ecunditatera redusi, tlin cauza unor condi!,ii modificatt', ca in a'anvltasma-
nienilor, rna,orilor, locuitorilor din insulele Sand.wich ;i, rlupii cit se pill'e, a lltrstrtl-
lienilor este ryi nrai interesantf clecit receptivitateA lot' ll, boli qi nrortu,lil,a,telt, ltlt',
deoarece chiar un grad. nefursemnat cle infecund.it:li,t', t'ourlritrirt, rrll t:ele,la,lte c{Ittze,
c&l'tl tinrl s[, oprenscit, sporirea orici,rei popula,tii, rr,r' ([r[ce rlt:r,i tlevrettte sa,u lna,i
l,irzir-r la, tlispa,rifia, ei. Rerhrcerea fecunditd,fii po:rtrr fi t'xplicittit,irtunelrrcilz,uri prin
desfriul ltimeilor (cunr s-a itrtimplat; pirril ttu ctt' ttrrrlt, itr t,nzttl l,u,hit,ietterlot'), insi,
dl. Fentotr i,L arf,,l,a,t r:I, aceast,ir, t'rpliealrie nu ('sl;(r (flr tolrrl sttfit'ient,fi, irt t'a,zul
celor elin l{'oua Zer:lantlfi, qi uici in al tasrnanienilor'.
in luclarea citati, mai sus, dl. lVfacnamariu ili expune motivelo pentru
care cred.e cir locuit orii regiunilor expuse malariei sint susceptibili d.e a fi sterili.
irr urai multe clin eazurile de mai $us aceasta nu se poate lns5, aplica. IInii autoli
au sugeral, icleea ci, la b5,qtinagii din insule fec;unrlitatea qi sf,,nd,tatea llrt suferil;
rlin oanza, inclnc$fi,rii reciprocr', intlelung continuu,tfi, insir, in canarile de tnai sus
infecunditatea a coincis prea indeaproape cu sosirea europenilor ca sti ptttettr
l,drnite ucr:a,stfi, explica,,tie. $i nici uu avern in prezent woun urol,iv tle a cre<lc c[,
ornrrl e$te foa,rt,o sensibil ltl erfectele nocive ale incruci;5rii reciproce, rnlli ales
in regiuni ali1, cle rnari ca lrToua Zeelandl, qi arhipelagul Sandwich, cu coudiliile
lor va,riate. Se rytie, din contra, cL locuitorii actuali diu insula Norfolk slnt aproap(r
l;o!,i veri snu rude a,propiate, ca qi todaqii clin fnclia gi locuitorii clc pe unele dirr
insuleltr occidentale ale Sco{iei, qi totuqi fecunditatea lor nu pare s[, fi suferit 4r'.
O ipotezir, rnult mai probabilf,, este sugeratS, rle analogia cu anirnalele infe-
rioare. Se poa,te' clovedi c.il sistemnl reprod.ucfitor este sensibil intr-rrtt grad extl'll-
ordinar (cu toate eil nu qtirn de ce) la eond"ifiinrodifica,te tle via![,, ryi aeeasti'l sensi-
lrilii,a,te cluc:e la, r'ezultate atil, folositoare, cit ryi nocive. fTn mare lluil]t"tl' tle {apl,tr
Ir,supra, ar:cstui subiect sint prezentate in cap. XVIII al volumului al ll-lea din
luora,rea meiL \: ur'iution ol Animals anil l?lants under Dornestication. Nu pot tla
Irici rlec:it cel rnai scurl, r'ezllrnil,t, $i oricine care sc intereseazi, dc aec'st subiect poate

a5 f)csple nrclenia apropiatti dintre iocuitorii insulci llarshall, 18?3, p. 110. Pentru locuitorii clitr insulele
l*orfolk, r't:zi Sil W. Denisot'r, lturieties of Yice-RegaI Life, occiclentale ale Scoliei, clr. I\Iitchell, ,rlidinbulgh 1![edicrrl
1tl7t), r'ril. I, p. 410. Pcntru Lodrr;i vezi lucralea col. .Iortrnal", rnartie-ittnie, 1865.
 DISPARITIA RASELON 161

consulta lucrarea citatfi, mai sus. Mod.ificd,rile foarte rnici sporesc sX,nd,tatea, vigoa-
rea qi fecund.itat'ea majorit5,lii organismelor, ln vreme ce Be cunoaqte c[, alte modi-
ficfiri fac ca un m&re numir d.e animale s[, d.evind, sterile. Ifnul rlin cele mai cunos-
cute cazuri este cil, ln India elefanlii imblinzifi nu se reprod.uc, cu toate ci, ei se
r:eproduc adesea in Ava, unrle fenrelele sint lisate sir, r[,t[,ceasc[,, intr-o oarecare
rnfsurl,, priu pfi,duri ryi sinl, astfel plasate incondifii rnai naturale. Cazrtl diferitelor
maimule arnericane, la care indivizii ambelor sexe au fost linufi in propria lor
lafi, timp de mulli ani laolaltd, qi foarte rareori sau nioiod.at5, nu $-au reprod,us,
acesta este un exemplu mai potrivit, d.in caluza rud.eniei lor cu omul. Este remar-
cabil cd, o citde rnici, modificare a condifiilor d.e vra[h prod.uce ad.esea sterilitate
la un animal sd,lbatic atunci cind. este capturat, ceea ce este cu atit rnai btzar cu clt
toatc animalele noastre tlornestice au devenit rnai fecund.e tlecit erilu in starc
rraturalir,, iar urrele dintre ele pot rezista laeele rnai nenaturale conatilii cu o fecutr-
ditate nenricqorat l, ee. Anurnite grlrpe cte animale slnt mult mai susceptibile de a, fi
influenlate d"e captivitate ryi in general toate speciile tlin aceea;i grupi, sint influen-
,tate in acelasi rnod. Uneori insri o singurir, specie dintr-o grupi, devine sterilfir pe
cind. celelalte nu, iar pe d"e altI, parte o singurl specie poate sfl-ryi pf,streze fecund"i-
tatea, in vrerne ce rna,jor:il,atea eerlclrln'lte nu reugesc sd, se reprod.uefi. Atutrei t,intl
sint in tnptivitate sau cind sint, ld,safi sir, tri,iascri aproape, lnsi, nu oomplet liheri,
ln fara lor rle baqtin[,, nla,sculii ryi femelele aceleiapi specii nu se imperecheazri nieio-
dat[, al{;ii in cond.il,ii sirnilarre so irnpere<,heazl,frecyt.nt, insi, niciodatl nu procluc
degcendenfi, al,t,ii iartiqi prod,uc clfiva, clescenderrfi, insi, mai pulini clecit in st,are
uaturalfl ; ;i deoar'oce aceste fapte a,u o leg[,tur[, cu cazurile d"e mai sus privitttt
omul, este important de rernarcat c5, tinerii sint predispuqi s[, fie slabi ryi bolnilvi-
cioryi sau cu defecte tle conformalie qi suseeptibili si, piarf la o vilst[, fragedi,.
Yd,zind clt d.e generalS, este legea susceptibilit5,fii sistemului reprod.ueitor
la condilii de via![, rnod.ificate gi cit de valabilI, este aceastf,, lege in cazul rud,elor
noastre celor mai apropiate, cvad.rumanele, cu greu mL pot ind.oi ci, nu B-ar aplica
la orn in starea Ba primitivf,,. I-leci, d.acd, si,lbatici de orice rasl sint d"etenninafi s[,-qi
schimbe brusc moclul lor d"e via!ir,, ei d"evin mai mult sau tnai pulin sterili, iar s[,n[,-
tatea tinerilor lor d.escend.enf,i sufer5, in acelaqi fel ;i din aceeaqi caaz6'ca qi elefantul
ryi leopard.ul dc vln5,toare din fnd.ia, rnulte rnaimule din America qi o rnul!,ime tltr
animale d.e toate felurile atunci cind sint ind.ep5,rtate din cond.ifiile lor naturale.
Putem vedea d.e ce bh,qtinasii, care au locuit timp indelurrgat pe insule ryi
oiarre trebuie s[, fi fost lndelung supugi unor conclifii aproape uniforme, sint in special
influenlali d.e orice mod.ificare in obiceiurile lor, cum pare sil, fie cazul. Rnsele
eivilizate pot cu siguranfir, rezista la tot felnl de rnodific[,ri mult tnai bine decit
sfi,tbaticii, ryi in aceasti, privin!5, ci seami,rri, cu animalele d.ornestice, eu toate ei,
uneor.i sl,n[,tatea aeestora d.in urmd, suferd, (de cxemplu clinii europeni in fnditr,)t
totu;i rareori ele devin sterile, d.eryi s-&u inregistrat citeva aselnenea cazuri {2.
Imunitatea raselor civilizate qi & animalclor d.omestice se cla,toreaz5, probnbil
I'aptultri ci, au fost supuse intr-o mai mare mlsurti qi ci, cle aceea s-an obirynuit,
oarecum mai mult cu cond.ifiile d"iverse sau variabile declt majoritatea auimalelot'
sfi,lbatice qi prin aceea ci, anterior ei au imigrat sau au fost duryi din !ari, in ,ttlri ,1i

Varia' 47 Variution of Animals etc., vol. II, p.

'6 Pentru dovezile ln aceastl chestittne vezi T'|rc 16,
lion of unimals etc., vol. II, p. 111.
162 DESCENDENTA OMULUI

c[ d.iferite farnilii sau subrase s-au lncruciqat reciproc. Se pare r:i, o incrucigare cu
ra,sc eivilizate c15, ind.ati, raselor indigene o irnunitate corrtra efectelor nocive alc
rronrliliilor rnod.ificate. Astfel, d.escenclenfii inorueipafi clin talrit,iene ,1i englezi,
al,unei cintl s-au statritit pe insula llitcairn, s-alr lnmul!,il, atit de tt'1rctle, ineit
insula a d.evenit, curintl suprapopulat5, qi in iuuie 1856 ei au fost' rurrtafi pe irrsulrl
Norfolh. Ei constau atunci clin 60 de persoane cls5,torite ;i 1,34 do copii, in
total L94. ;\ici ei s-au inmullit d.e asemenea atlt d.e rapid, lnclt err toate ci, $ai-
sprezece d.intre ei s-au lnt,ors, ln 1859, pe insula Pitcairn, lnianuarie I8fi8, ei num6-
rau 300 de suflete, b5,rba!,ii qi femeile fiind. ln exact acelaqi numlr. Ce contrast
prezintl, acest caz fa|.,d, de cel al tasmanienilor : locuitorii din insula l{orfoik s-aru
Anrnullil in numai cloisprezece ani gi jumi,tate d.e la 1..94 la 300, pe cind tasma-
nienii au scd,au,lirr deeurs d"e eineisprezece ani d,e la720la 46, din eale numir nurnai
zeee erau copii 48.
;\poi iarlqi, in intervalul dintre recensl,mintul din 1866;i 1872, birrytinaryii
lrur stnge tlirr insulele Sandwich au scd,zut cu 8 081, pe clncl rneti;ii, eir,re so pare
r-'i, sint rnai szin[,to;i, atr c]tt'sout cu 847, nu qtiu lnsi, rlu,eii ln a,cest, rrltirrr rrurniit'
xint truprinSi deseenctett!,ii nit t;iryilor sarl numai rncoti$ii tlin pr:inrar gent r':t!,i('.
Oazttrile pe (,Are le-it,tir tlat aici sint toattr in leg[tur.rYr, crr briqtirr:rsii (.ir,r'(. rtu
I'ost strpuryi uttot'r'otrtlitii rle T'i:1,![,tu)i, r'a, r'eztrlt:rl, nl itrtigrlirii rln,rneuilrr r.iviliza{,i.
Sf,cirilitaterr, ;i boa,la ar lli'rrl:r, prolrrlbil, dat,il salbaticii rl,r li obliga,t;i rlirr vi't-'llrr
rnotiv, ca inva,zia rrrrrri tri[l t:ucet'il,or', si, pd,r'isea${'i'l loclrinfele lor rsi sfi,-^si sr,hirnlle
rnod,ul cle vitlfri,. TIn ltmd,nunt, itrtet'esant este ci, inrpedimentul pt'irrcipa,l lir rlonrt,st,i-
cirea anitrtalelor sfiIhral,ice, (1Alr] inrplief,, capacitat;{,ir, rle a s(--'l'pprorhrce liber t,inrI
sint, capturate pentru prima tlat'L, qi irnpedimerrt,ul principa,l Ia srilbatici {rl,unci
<rlnd sint aduqi ln trontact eu civiliza!,ia, tle a supravielui pentl'rr :r, forma o t'asri civili-
zath, It1nt aeelearyi, anulne ster:ilit;atea din cauza condiliilor rnod.ificat;e tle via,l,i"l.
In sfirqit, ctt toater ei, rlescreqterea treptatir, qi tlisparitia finalti, a rir'selor'
umalle este o problemi't foarte courplexl,, depinzind. cler nrulte caLtze carL' se d.eo-
sebesc ln diferite loculi si in diferite tirnpuri, fiind aeeeaqi problem[, ca cea prezen-
t,atil rle disparilia unuia, dintre anirttalele superioare, a calului fosil, de exemplu,
ca,re a, displ,rul, clirr Arrerica d.e Sud. pentru a fi inlocuit curind dupir, aceea, in
lirnitete aceloraqi tlistricte, de c[,t,re nenum5,ratelo herghelii r1e cai spanioli. ]rreo-
zeeland ezul pare a fi conqtient tle acest paralelisrn, d,eoal'ece el i;i comparri soarta vii-
toare cu cea a qobolanului indigen, a,cum aproape complet extrrnrinat de cir,t,rtr
ryobolanul europea,n. Ou toate c5, pentru imaginatia troastrri dificultatea, este nlar(,,
;i eu atit, mai lrra,re claezi vrem s5, stabilinr cauzele precise qi modul lor d"e acfiune, ntl A,t'
l,r'ebui sir, fie agft pentru judeeata noastri,, ntita tirnp cit avem in mod eonstant in
vetlerrr cd sporircn fit,crir,rei specii ryi a fiec:irei r&sc) ostei constant irnpietlicatl in tlifrr-
rite feluri I arya ittcit, d.a,cir, lllr noll inrpt-rclimetrt, chia,r unul neinsemnat, este n,t1[,ugrr,1,
r{lsa cu sigurattt[ eL se va reduce ca nurnilr, ia,r reclucerea nurni,rului va duco
mai devrerne sau rnai tirziu la disparitie, sfirgitul in majoritatea cazurilor fiinrt
sigur d.eterminat de invaziile triburilor cueeritoare.

'\ceste cletalii sint luate tlin TIrc LlLttitrcers of tlrc Afinrialiile unnltoare despre locuitorii insnlelor
48 Sandrvich
.,llottnty", Lady Belcher, 1870; ;i clin ,,Pitcairn Island", sint de la cll. Coan clirr,,Ffonolulu Gazettc".
cur'te prrblicrtir din rlispozilie Canrerei Comuntlor in 1861J.
 FORMAREA RASELOIi 163

Des'1trcformare(rra,sllor utn&n,e. In utrele cazuti, incruoiryarea tle rase distirret,e

ll dtts Ia, forntAlrea uttei noi rass. Ilaptul neobignuit c5, europenii ,si hinduqiii, crare
it,pa,r!;in aeeleiaryi tulpini ar{ent, ,si t.orbesc o limbd, fund,anrental similard se c1eosebesc
consid.era,bil ca aspecl,, pe cintl europenii se deosebesc nulnai pufin de evrei, care
a,parlin tulpinii sernil,c ryi vor:besc cu totul altd, limb5, a fost explicat de Broc1, as
plin fu,ptul cd, arrurnite rarnuri a,riene s-au incruciqat intr-o lrrare miisurf cl triblri
ilrtligene in l,impul rtrarii lor rilspindiri. Atunci eincl dou5, r'ase in contact strillt ri(f
ilrcruciryeazia,, primul rezultat osl,o lln Arrlegtec cterogen I a,stfel, I{urrter, clescr.iipcl
t'r'ibul lnuntea,n Salrl,ali, splrne cd, se pot urm[,ri sute tle gradalii imperceptibile,
,,de la triburi llcgre, scunde rlin munli, pinl la brahma,nul inalt, rni,sliniu, (irl
frurrtea, sa inteligeuti-r,, ochi calnri qi cap lung pi ingustt'I apa lncit in instanfele ttg
justilie rna,rtorii trcbuie intrebali claci, sint santali sau hinduqi ro. Nu se rytie din
informa{,ii directe d.ac[, un popor eterogen, ca locuitorii unora dintre iosulele
polineziene,. format din lncruciqarea a c1ou5, rase distincte, cu pulini membri
puri sau nici unul, ar deveni vreodat5, omogen. insd, deoarece in carit anima,lelor
troastre d.omestice o ras[, irrcruciqat5, poate fi fixa,t5, cu siguranfi, qi fd,cutd, unifornt[
pril selec,tie atenti, 51 in d.ecursul citorva generafii, putem d.educe ci incruciqarea
reciprocf, [beri, a unui amestee eterogen in d.ecursul umri mare nurndr cle gene-
ralii ar inlocui seleclia qi a,l lnfringe orice tendinfd, spre reversiune, aga incit pinir,
in cele d.in urm5, rasa incruciryatii a,r deveni omogend,, cu toate c5 [a formarea ei] s-ar
putea si, nu participe ln nr[sur[ egali, caracl,erele celor doud, r'ase parentale.
Dintre toate deosebirile dintre rasele umarre, culoarea pielii este cea rnai
lrfts,toare la ochi gi cea mai bine plonunfiatd,. Se cred.ea altfldatd, c5, d.eosebirile
tle acesl, fel pot fi explicate printr'-o expunere lndelungatd, la diferite clime, lns5,
I'zr,llas a ardtat penl,ru prima clatzi c5, aceasta nu se poate sus,tine qi d.e atunoi el a
frrst ttrmat d.e aproape toli arrt'rr-rpologiirz. Aceasti, ipotezd,,a fost r:espinsd,, ln primrrl
rind pentru cL rd,spinclir:ea I'aselor diferjt colorat;er m&ioril,atea ed,rora, trebuie sij,
{i locuit tinrp inttehrrrgat in patria lor aetual5,, nu coincide ou rleosebilile climatit,c
(,orespunzfl,toare.C) oa,recrate gleuta,be poa,l,e J'i tr,tribuiti, unol' oa,zrLtL ca cel al fa,nri-
liilrlrolatrtltrzol ca,to1 rlupil clun afl;im dintr'-o srrrsri excelerrtir,5s, tm a suferit nici
ccA lnai rnicl, rnodificarc de cnloA,r'cr tlupl, ce il locuit tirnp de l,rei secole in Africra
tle sud. Lin argurncrtl, in:r,cela,ryi sens poate fi cled.us d.e asernenca d.in aspectul uni-
fornt, fur diferifis prlrf,i ale lumii, al !,iganilor qi evreilorr cr toa,te cL uniforrnitatelr
acestora clin urntii, a fost oa,rccum exagcllati 5l. S-a presupus cL o a,tmosfelir, foart,e
umedd, sau foart,e uscal,ii &re o influenfi, mai mare in mod.ificarea culorii pielii
tlecit simpla c[,ldur[ ; lnsl cleoarece d.'Orbigny in America de Sud. ;i frivingstouo
in Africa au ajuns ltt, concluzii d.iametral opuse in leg5,turi, cu urniclita,tea, ryi uscl -
ciunea, orice concluzie ln a,ceast[, problemii, trebuie sil fie considerat[ cai foa,r'tt:
ind.oielnici, 55.
4s Ott Atttltropologl1, tratltrcere in ,,Anthrollolog. Rc- p. 246 ctc.
Yicw", iauirarie 186E, p. 38. 53 Sir r\ndrcu suritlr, t:itat. rlc lr,rtr-lx, ,llrrr:cs of
)lutt.
60 7'1rc Annals of llural Rcngal, 18{i8, p. 134. 1850, p. t7i3.
6r The Vuiation of Ar:rrmals uud Platils tutder l)orncs- 6a \-t'zi tlc (]rtatlcfagcs tlcsprc acerastl pl'olrle rrr;i,
ticalion, vol. II, p. 95. ,,llevttc tlcs Cours Scientilirlrrcs", 17 octornblic 1368
52 Pallas, Act. Acad. SI. Petcrsburg, 1780, partca a p. 731.
II-a, p.69. El a fost urmat de Rudolphi ln lucrarea sa 55 Livingstorte, Trauels uttd Researclrcs in S, Africtl,
Beitrtige zur Antlropologie, 1812. Un excelent rezurnat 1857, p. 338-339. D'Orbignl', dupi curn cste citat tle
al dovczjlor cste clat de Godron, Dc I'Esptce, 1859, vol. II, Godron, De I'Espice, \'ol. Il, p. 266.
 t64 DESCENDENTA ONTULUT

Difr,ril,ele fa,1rt,r', po ciil,l'(l le-anr a,rilt,itl, intr-a,ltii, plr,r'1,e, r'1o1,'e{gg(-} cii ctrloa,r'(':r'
pic'lii ryi a, p['rului esto ur]('ol'i sulprinzl,tot cLo corclatir, crr o corrrpletii, irnnnitat,t,
rrotttrA :r,cl!,iunii anumitor otrfl,vuri vegetale ;i ale a,taeului ilnunrit'or parazifi. I)o
aici uri-a venit in minte cI, negrii ryi alte rase de culoare lnchisd, ar fi putut clobind.i
<rnloarea inchisi, de la indivizid.e culoare qi rnai inchisi,, care au sc[pat d.er influenla
rnortald, a miasmelor din !,ara lor d.e bzr,rytinii,, lrr d.ecursul unei lungi serii de generalii.
Arn aflat ulterior cf,, aceeasi idee a avut-o de d.emult d.r. Wells 56. Se qtie
de rnult timp c5, negrii qi chiar mulatrii sint aproape complet ferili de frigurile
galbene, atit de d.istrugd,toare in Arnerica tropicald, 5?. Ei seap[,, d.e asemenea, intr-o
mare md,surd,, de frigurile intermitente mortale carc preclomind, de-a lungul a cel
pulin 4 200 km din coastele Africii, cauzind. anual rnoartea a unei cincimi din colo-
niqtii albi ryi f[,cincl ca o altd, cincime sd, se inapoieze in patrie ca infirmi se. Aceastd,
imunitate a negrilor pare parlial inerentd,, clepinzind. cle o oarecare particularitate
constitufional5, necunoscutS, qi parlial ea rczultat al aclimatizd,rii. Pouchet 5e
a,firmd, c5, regimentele d.e negri recrutate din apropierea Sudanului gi imprumutate
de la viceregele Egiptului pentru r6zboiul mexican au seS,pat d.e frigurile galbene
aproape la fel ca qi negrii atluqi inilial d.in d.iferite p5,r!i ale Africii qi obirynuili cu
clima d.in Antile. tr'aptul c5, aclirnatiza,rea joac[ un rol se ved.e din nrrrlte ca,znri irr
cAre negrii au devenit oarecunl su$oeptibili la frigurilc t,ropica,lc, chrpf (ie au
locuit, citva, l,inrp intr-o clirni, rnai rece 60. Natura, climei in car() r'a,sele a,lbe au
lrrcuit timp ind.elungaL a avut de asernenea o ()areca,r'e influen!5, asul)r'a, lr)l', deoa-
rece irr timpul epidemiei lngrozitoAre de frigrrri galberrrr din Denreuata, irr dec,rrrsul
anului 1837, d.r. Blair a oonstatat c5, mortalitatea imigra,nfilor'('r'a proporfionalfl, cu
latitutlirrea f,lrii tle unde veniseri. ?n c..l,ZUl negrilor, irnunitatea, in mdsura ln care
este rezultatul aclimatizd,r:ii, implic5, expunerea*pe un timp extraordinar d.e lung la,
o anulnitir r,lirn5,, deoarece b5,qtinaqii rlin Ameriea tropical5, care au locuit acolo llr
t'impuri imernorabile, nu sint scutifi de frigur:i galbenc, iAr rovor(rnd.ul I[. B. Tris-
tram afirm5, cir, ln Afriea d.e Nortl. existi, districto pe (fAro locuit,orii irrdigeni sint
obliga,ti s[, le p5,r[,seasc[ anual, cu toate e[, nogrii pot rl,mine acolo in sigula,ttfl,.
Od, imunitatea negrului este corelatil ln weun grad oarecare cu culoarea
pielii este o simpli, presupunere ; ea poate fi corelatS, cu vreo d.eosebire ln slngele
si,u, in sistemul sd,u nervos sau in alte fesuturi. Totuqi, clin faptele la eare ne-am
referit mai sus ryi din raportul c&r'e pare s[, existe intre culoarea tenului ryi tendinla
spre tuberculoz,it, presupunerea irni pare probabilil. tn consecinffi, n]-aln strd,duit,
insf,, nurnai cu puf,in succes 6r, sX stabilesc itr cc rrrr-lsurri aeeast,i"r, ipol,crzii, so poate

56 Vezi o lucrare citit[ ln fala lui Royal Soc., ln 1813, 1ti64, p. 60.
gipublicatl ln }Tssays alc sale ln 1818. Anr ficut o darc dc 60 Qtratrcfages, 1,'Urtili de I'Espi.ce Iluutuirte, 1861,
searni asupra pircrilor dr-lui Wells ln ,,Ilistorical Sketch" p. 205. Waitz, Introd. lo Arttlropology (tra<L cnglezi),
din Orfgfnea speciilor. Diferil"c cazuri dc culoare corelati vol. I, 1863, p. 124. Livingstouc dii c:rzuri analogc lrr
eu particulariti[i strueturalc slnt ar'ltatc in lucrarcA rnc:l Irrclarea sa Trauels.
Vuriatiott of Attirnals uruI Plartls undcr Domeslicaliott, 61 In plimiivara anului 1862 arn oblinut pcrutisirrut:a
vol. II, p. 227 ;i 335. de Ia dirccLolul gcncral al Dcparlaurcntului medical al
5? \iczi, tle exemplu, NotL qi Glicldon, Tgpes of XIan- arnratei s[ transmit rnedicilor diferitelor regimentc sta-
/cind, p. 68. lionate in striinitate un formular in alb cu urmitoarele
68 Maior l'ulloch, inLr-o lucrare cititl ln fala lui Sta- obscrvalii adlugate, insfl nu mi s-a lnapoiat nici unul.
tistical Society, 20 aprilie 1840, qi publicati ln ,,Athe- ,,l)eoarece mai multc cazuri bine pronunlate de raport
naeurn", 1840, p. 353. ln[re culoarea anexelor dermale qi constitu[ie au fost
5e 'ilre l)Iuralily of tlte. Ilunrctn llace (tratl. englcz:i), inregistlate la anirnalclc noastrc domesticc ;i fiind no-
 FORMAREA I1A-SELOTi

:r l)licit. Rri,lrosatll clr'. Da,nicll, oitl'o a, tr[,it l,irnp indelu[gat, per ooAfit,il, tltl vlrfit rrt
,\frieii, rni-a spus cil nu clred+. irr nici o astfel cler legd,tur[,, El instrsi era rtr:obiSnuit
tle fulorul ryi rezist,a,rig lirnit;trr tto bine la clim5,. Atun.ci cind tt iljuns pentru prima
rlatir,, c1, bi1iat, po coll,st[,, uu serl'negru b[,trln;i eu oxperien{ri i-a, prezis, dupi, aspec-
t,ul sir,1, ei, va suporta clinra,. Dr. I\icholson, clin Antigua', tlupii, ce s-a ocultat tlc
a,cest subiegt, irni scric ci*I, europenii de culoare inchisd, scapl tle frigurile galbentl
rrrai binc d.ecit cei care sint d.e culoarc deschis[,. I)1. J. l\f . Ilarl'is neagfi, intru tot;ul
c5, europenii cu pi,r rle culoare inchis[, rezistd, mai bint' la o climd, caldl d,ccit al!,i
oameni ; din contra, experienla l-a lnvfi,fat ca, la alegerea de oameni pentru a servi
pe coa,sta Africii, s5, aleag6 pe cei cu p5,rul rogu 62. De aceea, in mflsura in care
aceste ugoa,re indicalii au vreo valoarer rr pare si, existe vreo bazd' pentru ipoteza
c[, culoarea neagr5 a rezultat clin faptul c5, ind"ivizii d.in ce in ce mai inchiryi la
culoare au supravieluit mai bine la expunerea lndelungatS, la miasma genera-
toare de friguri.
Dr. Sharpe remarci, 63 [faptull cd, un soare tropical care ard.e ryi prod.uce
bd,pici unei piei albe nu vatd,m5, cltuqi d.e pulin una neagrd, qi, dupd, cum ad.aug5, el,
tlceasta n1 se d.atoreazl obiqnuinlei individului, d.eoarece copii ln virstS, d.o nunrai
$ase sau gpt luni sint d.eseori purtali goi qi nu sint influenfal;i. Anr llost asigurat,
de urr rnerLic cli a,rrlyn el!,il'a ani, irr timpul fiec[,rei veri, ins5, tttr in l,irnptrl iernii,
pe uriini ii a,p[,r'ela,u pete ca,fenii-d.eschis, ca pistruii, ctt t;oatrr clit, tnai lna,r'i, ryi c5,
aceste lrotrr rur erau uieiodati, inftuer-r!,a,t,e rle arryifit, soatt'lui, pr, r:ittd. p5,rfile albe
a,le pielii sale in rnulte ocazii s-?r,u inflamat qi b5,ryicat. fn cazul animillelor inferrioare
rrxistd, d.e asernenea o d.eosebire constitufionali, in sensibilitatea la tr,c,tiunea soarelui
lntre acele p1rli ale pielii acoperite cu pd,r alb pi alte p[,r!i 6a. I'[u sinl, in milsnrf,,
sii, apre ciez d.aci, faptul d-e a ap[,ra pielea de astfel d.e arsuri este cle suficient[
importan!5, penl,nr a cxplica fa,ptul cd, o culoare inchis5, a, fosl, treptat dob-lnd"iti,
,le-om prin selecf,ie naturalir,. I)aeI, ar fi aga ar t,robui sit, prt'supnnem c:i intligtittii
ttin America tropiel,l:i an t;r'ili1, un t,imp rnai seurt itercit tu'gt'ii irr Afrittit, lizrtt pit,llnaryii

u cir t:xistI ull oarccarc gtatl rusl.t'itts tlc legitrtt'it intrc

l-,rri
crrloarea raselor ullatle ;i clinra itr carc locuitrsc, ccl'cc-
{area urmdtoare pare si. tueriLe a fi luatd in considera!.ie,
qi annmc dacl existi la europetti vrco leg[turi iutrc
c.uloarea p{rului lor Ei susceptibilitatea la bolile din [drile
tropicale. Daci rnedicii difcritclel psgituente, atutrci cind
sint stafiotratc in clistricte tropicale, Ilcsln[toasc, ar fi
atit de buni dc a uumira mai intli, ca ull critcriu de com-
lraralie, clli oameni din unitatea din carc provin bolnavii
au pirul de culoare lnchisi sau deschis[ ;i plr de culori
intermediare sau indoielnice gi daci o aselnenea evideufl
ar fi linuti tle accia;i medici, dc toli soldalii care au sufclit
rtc friguri galbene sau malaric satr dc dezinLeric, ar fi
crrrlnrl evitlcnt, clupi cc s-ar clasifica ciLeva rnii de cazttri,
daci exisLl vreun raport intre culoarca plrului qi suscep-
tibiliLatea constitutionall la boli tropicale. Poate cI tru se
va descoperi nici un asemenea raport, iusd cercetarea
meriti realmente s{ fie lntreprinsi. Daci s-ar obline
vreun rezultat pozitiv, el ar putea fi de o oarecare utili-
tate practici ln alegerea de oameni pentru orice serviciu
special. Tcoretic, rezultatul ar fi de marc itlteres, deoarece
irr ittt.lica urr nti.iloc ltritt cat'c o rasit tttnatti lot:ttitttl tlitttr-o
pcrioadit indepflrtati lntr-o clirnli tropicall, tleslttit-
toasi, ar fi putul deveni dc culoat'c lnchisi plin conser-
varea nai buni, in decursttl a unui lung qir tle gencralii,
a indivizilor cu pir sau teu de culoare irtcltisii.
62
,,An.thropolrrgical Ileview", i:rnttarie 1866, p. XXI.
Dr. Sharpc spuno dc asctttctlcA, irl lcgiitrrri ctt Ilttlirt
(XIurt ct Speciul Creuliotr, 187i1, p. 118), cr'r s-it rtbscrvaL
cle unii medici oficiali cii cttropctrii cu pirr dcscltis ;i lctt
rumen suferi ntai pulin tlc bolile !irilor tt'opicillc rlccit
pcrsoanele cu pirr clc culoare illchis[ Ei tcrt trtiislittirr ;i,
pe cit ;tiu, se pat'c c:i exisl.[ motivtr sr-'t'ioilsc pctrlrrt accastli
observalic. ,,Pe cle alti ptrrtc, cll. lLrdtllcr, rlin Sitrra Lcoltt,
ciruil i-au ruurit nrai lrrrlIi ftttrcIiotrat'i t]itr scrryicitll s:"rtt
clecit orictri alLuia" ditr cartztt clirrlci dc 1tc colslit tlc vcsl
a Sl;ctclt Boolt, vol. II,1t. i>22),
Africii (\V. lleaclc, African
susline un punct de vcclclc absoluL opus' ca 5i cirpitultr'rl
Burton.
63 nlan a Speciul Creation, 1873' p. 119.
6a TIrc \tarirttion of Animals and Plants nrtder Dotnts'
ficafion, r'ol. II, p. 336 ,si 337.
 I)l;scBNDIINTA ONl Lri,U r

irt pirr:!;ilcr sttclicr,r tblL' Arlripoln,gului I\fala,oz, intocrnili ca, ;i hirrdtrqii cL, culoa,r.rr
tttai deschisir,, oAl'o l,rebrtic rsii, fi locuil, fur fndia urr tinrp rnai scrrr,l, ckrc,it, b[qfiinaryii
r[e culoa,rtt tnai inchis[' d.in pd,rfile centrale qi sudiee R,le penirnulei.
Cu toate cil, prin cunorytintele noastro actua,ler [[ putenr oxlllir,it, tleosc-
birilo de culoare Ia rasele ulnaro prin vreun avant,aj astfel cirytigat sau plirr acfirr-
uea tlirect5, a elitrrtir tru trebuie totu;i s[ ignorilm acest rlirr urnui factoi, deoarr:cr,
t'xist[, urr motiv plauzilril sil crcd.cnr cil nn efcct crcclit&r oa,recr]r,cr s-a, procps irr
:I(regt fs| or'.
Am vitzttt ltt capitolul al I [-]r'a curn irrflucn!,ta,zit, cond,ifiilc d"e viu,J,ii, tlt:z-
voJtatt'a strrtcturii cclrporale in tttotl d.iror'l, ryi cil ett'cteJc sirrl, ererd-italc. r\stfgl,
t'ste rtnanirrr admis ch coloniqtii cluropeni suferir in Statele LTnite o moclifica,rg
lr|_oarI'r instr, ertraordinar d.e rapid"ti ca aspcct. Corlrul si menrbrelc li se llngesc;i
tl,flu d.e la colonelul Bernys eir, in timpul r[,zboiului trecut d.in Statele l]nile Au
fosl, oferite dove'zi palpabile ale acestui fapt, qi anume aspectul ridicul prezenta,l;
rlo cd,tre regimelrtele germane atunci cind au fost imbrd,cate cu haine d.e gal,a,,
executate perntru piala americand,, si eare erau prea lungi pentru solcla!,i. Existi,
de asemenea un numd,r consid.erabil d.e dovezi care aratd, cd, in stateie cle sud
ale Statelor llnite sclavii de ca,sir, d.in a treia generalie prezint6 un a,spgct prorlpl-
1,a,t cliferit cle sclavii agricoli
06.

IJacI privim insi, rasele umane dup[, cum sint rlspintlito pe glob, trebuie
s;, tled.ucem czi cleosebirile lor caracteristico llu pot fi explicato 1xit. actilnea
ttirectd, a cond.ifiilor de viafd, cliferite, chiar drrpir, co ?.r,ll fost expusrr lor. pentru o
perioad5, enormf de tirnp. IXschimoryii ss hr'5,ne.qc ox(rlusiv cu hranl unirna,lir,
t'i se inrbraci, ctt_blti,nuri groase ryi sint t'xpu;i Ia, frig itrterrrs qi la irrtuneric prelgngil;,
l,oturyi t,i ntt se tl.eosebeso int,r-o misut'i"r, sxtremti do locuitolii Chirrei cle ,.s1tl, ciurl.o
sel hr[,ltei{(r nttnta,i cu }rra,ttii vrrgeta,lii, ryi sint cxpllgi a,prollpe goi l:r, o s]iln[, t;oridi,
t,u luminf 0rbitoa,t't).,li'uegierrii gcli se rlrtreso cu proclrre{,iile nra,r'itrc u,le coa,stplor
lot' neospitalir,rl,r I llotoeuzii tlin llra,zilia liil;fi,cesc lrlirr pfidriril(, (,ir,l([r, rlin irrl,rrril;1.,
hrtiuind.u-sc) ttta,i ales ctt 1tt'otluso vogetalt', 1,o1,unsi *cestc tribrrri sr, rrsearir:illi inl,fc
ele a,tit; tlo rtrult, ineit, firegienii d.e 1ro borclul vasului,,F,ea,gie" au fost confrrlcltr,{,i
rle ntrii brazilierri ctt bototrrtzii. Ilot,oc:nzii, iar[gi, precum qi al,ti locuitori ai Arner:icii
l,ropicale, sint enrnplet rliferili tle rteglii care locuiesc pe ooastelrr oplse ale Atlu,rr,
l,it:uluir deryi sirrl, erxptr;i la o' clirni, aproape sirnila,r'd, ryi cluc apr()a,pe a,eelaryi rnurl
r[r,viaf'X.
$i rrici cleosebirilc dintro rasele lurrane nu pot fi explieate prin efect,elo
rnoptenite alc folosirii sporite sa,u red.use ale pdr:tilor, clrrett nurnai intr-un gracl
eu totul neinsernnat. Oametrii care tr:5,iesc de r:bieei in pirogi pot avea picioa,rele
oarecum pipernicite, cei care locuiesc in regiuni inalte pot a\zea pieptul m5,rit,
iar cei ca,re folosese constant anurnite organe senzoriale pot aveA cavit5,file in
cal:c t'le sirrt plasate pu!,in rn[rite cA r].imensiune $i, ln conseeinlir,, tr:Isiturile
6i'\'czi rltr trxcnrplrr, Qirirtrc{ltgcs (,,lit:r,rrc tlcs (lorrls culttalc inclrisii. I)1. l). liolbcs rur-r irrlrtrrrrrruzii t:i l;r
St'it'rrlifirlrrtrs", 1() oclonrblic 1868, p. 724) rlcsprc cfcc- tlin Arrzi variuzii consi<lerabil crrlo;lrclr rl rrp:'r
<lrrcchrra;ii
t'rle locuilii in :\bisinia gi Arabia ;i despre alte cazuli pozifia vlilor pe cat'c le locuiesc.
rirraloge. I)r'. Rolle (,Der ll[cnsclt. seine Abstammung elc., 66 Ffarlan,
,,il{edical Rcsearches", p. 532. erraLre-
lSti;. p. 99) afirnrir, baz.tL pe autoritatca lui I(haniliof, fages (L'Unitd de I'Espice IIumaine, 1861, p. 128) a
ca rrrrrioritatea familiilor gcrrnane colonizate tn Georgia stlins niulLc dovczi in legiilrrrii crr a(:t'sL subiect,.
.ru ,l,rlrirrrlit. in dccurs rlc douit gencra!ii pirr gi ociii do
 r'ONMAREA IIASBI,OR t67

tol,r,i prrtirr rrrorlificate. in cazul na!,iunilor civilizate, dirnensiunca rnicgoratfl, ir,

tna,trdilruk.lor dirr aauza, folosirii lor reduse, jocul obiqnuit a,l difcrifilor muqchi
(iarr) st'-rvesc lit, exprirnarea diferitelor erno{ii ryi dimensiunea rn[rit5, a creierului
ctitr crir,u za ar,tivitir,fii intelect'uale mai rnari au produs lmpreunl un efect conside-
la,bil rrsupra aspectului lor general in comparalic cu s[lbaticii 67. Talia m[,rit[,
f[ri, o sporire corespurrz:itoare a, dirnensiunii creierului, poate (juclecind dupi
rrazul somrralat rnai sus al iepurilor) s[, fi dat uuor rase un craniu alungit de tip
tlolicocr,fal.
in sfirryit, principiul pulin infelc's al d.ozvoltilrii corelatc a intra,t unerori itt
actiuuo, ca itr cazul rnarii dezvolt5,ri rnusculare;i al puternicii proeminir,ri a urug-
chilor supraorbita,li. La mandanii d.in America d.e Norcl 68 culoarea pielii ryi a p5,ru-
Iui sfurt evid.crrtt corelate, ca qi textura pd,rului cu culoarea sa. Culoarea tot a pielii
si rnilosul emis de ea sint d.e asemenea legate lntre ele intr-unfeloalecare,Iarasele
cle oi, numdrul d.e peri d.intr-un anumit spaliu pi numflrul d"e pori excretori slnt
oorelate un. Dac5, ar fi sd, judecilm prin analogie cu animalele noastre domestice,
rnulte moclificflri structurale la om slnt cuprinse probabil in acest principiu al
d.ezvolt[,rii corelate.
Am vl,zut acum c5, d.eosebirile exterioarc caracteristice clintre rasele llmanc)
nu pot fi explicate in rnod" satisf6cl,tor prin acliunea d.irectfl a, condifiilor de viafl
qi nici prin efectele folosirii continue a plrlilor qi nici clupf principiul corelafiei.
Sintern de aceea indernna-ti s[, cercetlm tla'c,L ufoa're deosebiri individ.uale, la
(r8,ro ornul este d.eosebit r1e pred.ispus, nu au fost poate corNeryate rsi sporite prin
sr,lerc!,ie naturitlii,, itt decursul unei lungi serii de generafii. Aici intilnirn insi, obiec-
l,ia, t:[, nunra,i variafiilc folositoare pot fi astfel conserrrate qi, irr mf,,sura in care
prrt,t'm a,t)rooia,, clr toa,tc cil sintem itttot'dea,utta, susceptibili sri grt,ryirlr a,supra aces-
lrrri prrtrcl,. Nici lrna dintre tleostrbirilo dintre t'a,sclo utnane nu ii sint de l-reun folos
rlin'trt, sau spccial. I,'at',ultI,!ile intolt,etualc ,,si ntota,le sa,u socialo l;rebuio f[,r'ir, in:
rloia,li, t,rr.rcpta,l,rr 1[11 la acea,stri observa,fie. Ma,rea varia,lrilita,tc n, t,uturor deosobiri-
,,r,' ,'xl,t,r'ioare dintro ta,sele unrane indieti d.e a,senlollea cii nu po1, fi do ttrare inrlror-
t;a,rrf,il, tleoalr,ce, clacri ar fi irnportantt,, elo ar fi fost, dc tttult[ vreme fie fixate ryi
c(lnf{el'vAtr., fic eliminate. Lrr acea,stir, ltrivittt,it, ornul seam[,nd, cu aceler forme,
clerrurnite de clt,re naturaliqti proteinrorfe sau politnorfe, care au r5,rnas extrenr de
va,ria,bile, d.atorit[,, dup5, clt se p&re, fa,ptului c5, asenlenea varialii sint de o nal,urit,
firlir irnportan!,[, qi cI, astfel au sc[,pat de acfiunea selec,tiei naturale.
J'inir, acrlnl toate lncercfrilo noastre de a explica deosebirile dintre rasele
ultlarro au d"at gref I riunine insl un singur factor important, anurne seleclia senu.ald,,
c&rL. pare sir, fi ae!,ionat puternic asupra omului, ca qi asupra multor altor anitnale.
Nu am inten!,ia sL afinn ci, seleclia sexual[, va explica toate d.eosebirile d.intre
rase. Rfi,rnine un rest neexplicat, d.espre care nu putem spune in ignoranfa noastr5,
clecit ch, d"eoarece inclivizii se rlasc continuu, d.e exemplu cu capul pulin rnai
rotuncl sau mai ingust, ou nasul pulin mai lung sa,u rnai seurt, asemenea d,eosebiri
6? \-czi prol. Schaaffhauscn, traductrrc in ,,.'\n- Or, accst lrrir cstc tot a[lt clc grosolan gi ba{os ca ccl clilr
thropolog. flcview", octonrbric 1868, p.429. coarna unui cal, pc cind plrul dc alte culori cstc sublire
6s Dl. Catlin afilmi (N, American Indiaus, cd. a 3-a, Ei moale.
vol. I, 1842, p. 49) cn din intregul trib al mandanilor, 0e Despre mirosul pielii, Godron, Sur t'.Espice, r'ol. II,

nnul dirr zece sau cloisprezecc membri, de toate virstele;i p.217. Despre porii pielii, dr. \{ilckens, Die Aufgaben
tltr:rnrbclc scx(', au piirul gli-argintiu vin, carc cstc creclitar. der Landutirtschaft, Zoolecfuik, 1869, p. 7.
 t68 DEff ENDENTA Oi,fL' T,TII

Iteinffelnnate Jrot clevetri fixa'trl ryi utrifornre, tlacir, filct,orii rrccrrrroHcu{,i oir,r'o i-;r,rr
proclus ar acf,ioua mai coustant, ajutaf i cle ittru'uci,yarrl leciprocii iutle,lu ng
continuatfi,. Asernenea variafii intr5, itt clasil provizorir:, ln orrir'o n(]-il,nr
referit in ctr,pitolul al tl-lea, caro, in lipsa unui tertttelt rnai il,cleova,t, sirrt; a,rlesurr,
tlenurnite spontane. $i nu pretind. cL efectele selee{,iei sexuale pofi fi irrd"ir:ate crrr
preeizie rytiinfificil, lnsl se poato ari,ta c5, ar fi trn fapt irrexplicabil rlacti ornnl
lru ar fi fost modificat de acest factor care pare s[, fi acfionat puternic asupr'l]
neuurn5,ratelor animak-',. Se rnai poate at6,ta cd, d.eosebirile tlintre rasele urna,lre pri-
vind culoarea, pilozitatea, forma trisfl,turilor felei etc. sint rle un fel carc ai' ti
fost d.e aqteptat s5, intre sub influen,ta selecfiei sexuale. Pentru a trata insi, acest
subiect cum ge cuvine, am considerat necesar s[, trec in revistf intregul regn
animal. I-am consacrat de aceea partea & d.oua, a acestei lucrfiri. I-,a sfirqit voi reveni
la om, ryi, d.up5, ce voi incerca s[, ard't in ce mdsurS, el a fost modificat prin seleclia
sexualI,, voi d.a un scurt rezumat al capitolelor d"in prima parte.

NorA AsupRA ASEMtrnAnrI,oB, Sr DTFRRDT{TBT,0R, iw s'ln,u01t'Lrlt,A $r DEZ-

YOI/TABEA CII,BIIIRUI/UI IJA OM ',qf I{A lMtI'!'U
rk' 1tlof. ll(r\l,t'.\'. ll tr. s. (lri74)

Llrlntroversa iu leg[,turii ru tratttra ,;i gradul r[e rteost:lrile irr slrttr;l tn';r, (inri(!l'rrIrri la,
om Ei la tttaimu$e, care ir, lttat, rtarytere a(iunl vreo cillslrrez+.t'c;rri, tnr lr lrraf irrr:ii sfir'ryit,,
cu toate ed, subiecful cortlnrversei este in prezettt, (iu tolrrl ;rttrrl rler,il, rrr';r, ma,i itraint,er.
lni{;ial se a'filtna ryi se realittnil cu o lrersisten{,I, rteobi;uuilii irr;rririrrl,ir tleielrrlrri l,rrl,ulor
tnaimufelor, clrilr qi al celol nuri superioarc, ck [el.] se dcoselrcStc rlc ctrl al orrtulrri ;rrirr.
absen{;a, unor st'nrcturi atit, de b[,td,toal'e l:l oclri ca lolrii posttrliori ai crnisfcrt,'lol cercbr':rltr,
ryi lrrin eorlrul postierior:r,l vcntricrtltti la,teurl;i hi,Ttpor:a,rn?1t:t nr,i.nor corr{,inrrtc irr a,coi kr}ri,
care sirrt atit dc e'r'iden{,ia$i la orn.
Adevfrul insf - cii cele trci stnrct,uri in chestirtno si.nl, lo1, a,til, rler lrillr tlczvollat,o
la ttrir,irnuf,e cil qi la t:r'eierul runarl, sa,rt cltia,r tttiri lline,;i r:,L esfo cirrilclcr:istic lrctrlnr torr,tc
I-)rimtttela (daci, exclud.em lemurienii) ca ele sii posctte acester pd,r'{i llinc ctezvnlta,te
ba,zil, tot atit cle sigurd, ca oricare altd, afirrnaf,ie clin ir,uatornia conrparilt5,. Dc lrltfol, cst,e
- uro ()
ir,dmis de oricare rlin lungul qir de anatorniryti carc au aoorclat. in ultimii ani, o a,tenlie specia'lii,
aranjamentului complicateior circumvolufii qi scizuri care apar pe suprnfala emisferelor
cerebrale la om qi la maimulele superioare c5, ele sint clispuse dup5, absolul, acelaEi plln
la om ca qi la maimu$e. Fiecare circumvolutie ryi scizurd, principale rlin oreierul uuui crimlr:r,nzeu
cste bine reprezentatd, ln cel al omului, a;a incit terminologitr, care se aplicir, la, unul oores-
puncle ryi celuilalt. Asupra acestui punct nu existi, nici o rleosebire tle opinii. Acurn ci!il':r,
ani, profesorul Bisclr.off a publicat un memoriu 70 asuprrr, circuntvoluf,iilor cerebrale la om
qi maimufe qi cleoarece scopul savantului meu coleg cu siguran$d, c5, nu era cle a, micrsora,
valoarea deosebirilor dintre maimule qi om, in aceasti, privinfl,, sint, bucuros sa-l citez:
,,Un fapt cunoscut, necontestat d,e nimeni, este c5, maimulele ryi ln special urangu-
tilnul, cirnpanzeul qi gorila sint foarte apropiate cle om prin organizafia lor, mult na,i apro-
lriate decit de oricir,re animal. Privind problema numai clin punctrrl tle vccleLc al organizut;iei,
probrr,bil cL nimeni nu va fi contestat, r'reoclat,fl pd,rerea, lui Irinuic cra omul ar t,rebui plll,sir,l
numai ca o specie aparte in fruntea rnaniferelor ryi a maimulelor menfionate. Ambele u,rtltf
prin toate organele lor o af initate atit, de apropiatS,, incib este nevoie dc cea rnai cxact L
cercetare anatornic[ pentru a d.emonstra acele deosebiri care reahnente existd,. La fel esl,e
qi creierul. Creierul omului, al urangutanului, al cimpanzeului, al gorilei, cu toate deosebi-
rile importante pe c.lre le prezint5,, sint foarbe apropiate unul de alt'ul" (cap. I, p. 101).
io Die Grosshirn-Wirtdungen des X,Ienschen, Tn ,,Abhantllungen der Ii. Bayerischcn Akadenric", vol. X, 1868.
 STNUCT'UITA E]EEiTEF.I-] I,{,J T t69

N6 r.[,rrrirrrl n,tltrtri ltirri o cglrtlgver$i"r, itr privitr{.'rt rtsentt-ttt[,rii, itt ttitt'il,ttLerele Itltltl:r-
ruerrl,alc,intre crreieml nrairnut,ei ryi al onrului; ,,si rrici rrnn, in ltlivirr{a i'tst,tltilnfi,rii trinrit,ot tle
apropiato dintre cintlra,nzell, rlrangutan qi otn, chiar itr tletaliile araniatrtetrt,uhti t:irtlrtln\.()-
triliitbr qi scrizurilor emisferelor cerebrale. Si, cxamininrl deoscbir:ilo dintre creicrul tnaitrtu-
f,elor celor mai superioare si al omului, existl, oare vreo problemi, serioas{, privind naturil,
qi graclul acestor cleosebiri ? S-a aclmis cd, emisferele cerebrale ttle omului stnt absolut;. tsi
relativ rnai mari decit cele ale urangutanului ryi ate cimpanzeului ; c[ lobii stii frontali sint
mai pufin teqifi cle c[tre proeminenqa supe:ioar5, a bollii or]:itelor ; cd, circumvolufiile '1i
scizuiile salc sint dispuse,, de reguld, mai pulin simetric nsi prczint5, ttn nttmd,r mai mare tle
pliuri secuntlare. Esfe de trsemenea ad,mi,s, de regul5,, cd, la om scizttra temllorooccipitald,
sau pelpend.icular-extern[, care este cle obicei o tr[,sd,turi, atit cle ltutelnic pronunf,atd, la
creieiul maimu{ei. nu este clecit slab pronunfati. Dste cle asemenea clar ci, nici una dintre
aceste cleosebiri nu constituie o d.emaicafie pronunfat5, intre creierul omului qi al maimufe,i.
ln privinfa scizurii perpendiculare externe a, lui Gratiolet, profesorul 'Iurner observa, de
-tlespre
exeinplu, creierul uman ?1 :
,,LA unele creiere [scizura perpendiculari, extern5,] nu apare d.ecit ca o fisurf,, a
marginii'emisferei, ins5, la altele se extinde pe o oa,recare distan,t5,, mai mult sau mai pulin
transversal spre exterior. Am vdzut-o la, emisfera dreaptd, a unui creier de ferneie trectnd-
cu mai mult cle 5 cm spre exterior I la un alt exemplar, de asemenea la emisfera tlreapt'i'
crl mergea 1 crn in afard, qi apoi se'prelungea in jos lrinl, la rnarginea inferioaril, a supra,lie-tei
oxterioare zt emisferei. nbnmitalea, inrper{ect[, tr acestei scizut'i lit, tttaiot'itillea creiert-'1ot'
unlane, in courpara{,ie (,u claritatea ei remarcabil5, la, cleierttl. rrrajoli[ii{,ii ct'atltttnttlnelor,
esto tlatoraf5, prezen!,ei la prinrele a anunritor t,ircumvolu{ii sccurrdalrt, supet'l'icialr:, bitte
pronunfate, cat'e trec-peste scizuri, ;i unesc lobrrl pa,r'ietal r,u crel occipital. Cu cit, aceste cir:-
eumvoluf,ii, care fac punte, sint, situate mai aprr)A,l)e tle sr,izula lorrgil tttlinirlii, t'tr atit ntai sr:rtltit,
esto scizura parietooecipita,l[ externfltt (ca,p. I, l). l!).
Oblitera,rea, scizurii lrerpencliculare cxtenre l, lui (lrat,itrlel urr e$t,o r[er,i lltl ca,.r:ltltel'
itl .rei*rului Lte del *lt[, parte, dezv.lt,are,, sr, oourplctfi, tt, tr,tt-stituie url
'rna'. rnaimu{,ei sirperioare, deoarece Ll cirnpanzett olrlitelaloa, tnai
',rtstant constant a,l creierului
ca,racter
ttrttll, sau mai ptrlin cxl,ensir'5, a sc,izurii perlrentliculare cxt,ernc clo r'[,tro ,,cilctunvrllu{;iile
fortnintl 1tttnl,o", de o patte sau de:r,lta, a, fost, observalii, rle relrcllll,o oli rlo trill,t'o prof.
Il,olleston, tll. l[arshall, rll. ]irocu, qi prof. lllrrnrcr. Lu, sfir'ryi1rrl urrei hrlr'.iri spcciilltl :ltilll)l-'ll,
i"t'cesl,ui subiect', a,rresta din urrnil scrie 72 :
,,Llele trei creiele de ciurpanzeu descrisrl tturi sus tlovertt'sc cir, ij^otteralizttre:I po (rille
Gratiolel, a incercat, s-o tled,uc5, din absen{,a crornplctir, n, llrinrei cireumvolulii rle legiifur'[
ryi acoperirea celei cle a rlona, ca trd,sd,turi eminarnente caracteristice ale cleierului cimpan-
zeului, nu se aplicf lrrtotcleauna. Numai la un singur exemplar prin aceste particularitl,fi
creierul a urmat regula exprimat5, de Gratiolet. In ceea ce priveryte prezenla circumvolufiei
superioare de leg5,tur5,, sint tentat sir, cred cd, ea a, existat la cel pulin urra diu emisfere, la
rnajoritatea creierelor acestor animale, carc au fost pin[, in prenent tlesenal,e sau tlescrisc.
Pozi[ia superficizr,lii, & celei cle-a cloua circumvolulie clc legd,tur[ este evitlent mai_plt'll
frecvent'i, qi cred. cL pin[, acum nu a fost v[zutl, decit la creierul inregistrat in aceastS, comu-
nicare. Aranjamentul asimetric al circumvolufiilor celor doud, emisfere la care obscrval,orii
anteriori s-au referit in rlescrierile lor est,e tle asernenea clar ilustrat la aceste exeln-
plare" (p. 8, I ).
Ohiar clacI, scizura tcmporoocipitalfl san perpenrlicultlr5, exl,ernf ar fi un sernn disl,inc-
l,iv itrtro mainrufele superioare qi onr, valoarca, unui aselnenea caracter rlistinr-rti'r'a,r tleveni
foarte indoielnicf prin structura creierului la maimufole platirinc. f)e fapt, pe r,inrl soizura,
temporooccipitall, esl,e una dintre cele mai constante la catrlrine sau la, rnairnu{,elc din lutnea
veche, ea nu este niciodat[ foarte puternic dezvoltati, la maimulele clin lumea nou[, I ea estc

?r Conuolutions of the Hurnan Cerebntrn, Topographi- Note mai ales asupra circumvoluliilor de trecere
?2
callg Considered, 1866, p. 72, din creierul cimpanzeului, Proceedings of the Rogal So-
cietg of Edinburgh, 1865-1866.
 DIISCENDL;NTA OMUI,UT

irlrsent[, la ltlut,irirlelc lttali ttrici, rtttlirttetttat'e, ltl, f it'hcc'iu, t", $i rruri trrr-tll sutt tttit,I lrrr{'in olrli-
terati, de circumvoluliiile de legf,,l,uril lir, Ateles.
Lin caractttr tttrre este ilt,if de rir1'ia,[il llt liltritcrlr:, tttrei sittgttt'(.1 gt'lll)(' llll 1ro;ttt: :l \ ('il,
lnal'e \:aloare t,axontlmicft.
$-a rnai stabilil, {e asgrnelreA, cir, gr:atlul tte asitttetlie it, (rit'('[llnr.oltt!iilol in lttttlrel+l
gllisfere ale creierului llrnall prezint[, rnuri varia,t;ii indivichrale ryi cI, la a,ceri inrlivizi tlin rasa
lroqima,nfi, cale au fost; exanriria,{i cilcumvolu!,iile ryi seizurilcl colot tlotti"t, tltttisfct'tr ('l'ill trottsi-
rJeriallil mai pu{in colnplica,t,c qi rna,i sinrel,rice decit la cteielttl ettt'o1)e:inr-ptt t:ittrl Jl r,iti_r'ir
irrdivizi dintfe riirnparrrei cornplexit,at,ea, ryi a,sitnetlialor tlevitre evirltrrtlit,. Acesttl t,slt'll1:ri ltkls
rrazul la trreie-,rul nnr.ri tirriju cinrpnrrzeu rlasoul figtn:a,l, tle tll. .lit'ocrt (I."Ordre rlcs J't'i ttroll':s,
p. 165, fig. 11).
Apgi iar.Lryi, in ceea, co pliveSle pr:oblettta tnii'rirrrii llb$ttlttt,t', s-il_ sl,tthilil' czi tlifeltrtr{lr
tJipl,re cel mai maie qi cel rnai mic creier de om sd,niltos este mai rrrartt tlecit diferen{tl tlinllrt
cel mai mic creier d"e oln sd,nd,l,os 6i cel nrai mare creier tle cimlltlnzell sa'll ul'itngut,att.
I)e altfel, exist5, o imprejura,rc tn care creierul ura,ngul,trnului p1 { citnparrzeului
seamd,nd, cu cel al omului, ins[, in care ele se deosebesc cle maitnufelc infel'ir]41'er Ei anurno
ln prezenf,a
* a douf,, corpora cand,icantia, Cynom,orplta, tt+'ttlincl clcelt lllla.
:Ivind. in vederc-acestc fapte, nu arn nici o ezitare ca itl:ttrttsl. il,ll; 187'1, si, rtllttlt,
gi sI, insist asupra propozifiei pe care am enunfat-o itt I86374.
' ,,ln md,.*urditr-.utj s,stb vorha tle sl,ruct,ilra cerebral5, cste tltrci clar cii, otnul se tleose-
beqte mai pulin de cimpanzeu sau de urangutan clecil, se deosebesc ace-1tia clrial de mtrimrt-
plb inferidarb ryi cL tLe6setrirea dintre creierul cimpanzeulrri qi al omului este alrrualte nein-
sernnatS, dao5 sb courparfi, cu cliferen,ta r].intre creieiul de cintlra,nzeu |i cel itl utnti lemutia,n".
Ln llcrarea la care nr-aur referit, plof. Ilischoff r)r1 neag[' pilrtell a dotta a acestei
-lipsitfi,
afinnafii, insd, face mai intii obscrt'afia, de imporl,artfl, ^cii, nt e tle ntira't'e clacf,,
treierui rinui urangut,an ,si al unui lernririan sint, foa,rte cliferite ,1i,in al tltlilen, r'ind, r'otrtimtil,
sf,, afirme c{,, ,,tlacfrcompar[m coniJecutiv creieml unui o]tl (,lt cel al ttntti rtr:itngrtt,errt, creierul
'cel
acestuia cu al unli cimpanzeu 6i pc ar,esta cu cel al ttneri qorilc 5i a1a, .tuai tlepa}te t:tr
al unni Hyloba,tes, Semnopi'lhecus, Gltirocephal,u,s, Cercopilhe(il;r, tr'[attutt-tr.s, (lt:bus,^Uall[tlu'in,
Iremtu., Stinnps, Hapala, riu vom intilni o intrerupere rttai nritt'o $ull chitrr' 1'e11, ittil, rle ntare
in gradul tlehezvoltu,r:e'al circumvolu{,iilor rlrrpir, oul}I gdsinr itrtle treierttl ttttui ottt 6i cel tt,l
rtnui urangut;an sau al umri citnpanzelt".
fril,'o2,ro e1 r[spunrl, ma,i intti, c5,, incliferent rlllcl, aceaslti, trfit'tttit,{,itl est,e arlevlt:atI,
sal falsfi, eA r1n ru.c a6solui; nimic rle-a fa,ce cu ideen cnrttr!,atii in -,l/ait's l)lacc i,rt, l{ahtrc
'f-Locu,lomul,uiitt,n,al,u,rdl, care nu sc referir, numili l:r, rleztttltareir, oit:tumt'olufiilorr ci l:t, slrttc-
{ura intregulli jiacf,, 'pnrf. lliscrhoff ,si-ar fi dat,. osteneal6 sii se raPorteze ltr, 1r. 96
-pe creier.
a lucr.fi,rii care o critic5,, :rr fi gdsit urmd,t,orul llasa,j-: :,$i.est,e rtu ilm[nunl, rettrrrrcabil
cil, cn toa-te cd,, in md,sura cunoryiinf,elor-creiere noastre"actuale, et:istd,..o inl,rerultete ,strttct,ural[,
adevirat,I, in seria formelor de sirniene,- aceastfl, lacund, nu se situeazfi, iutre ottt
gi maimllele asem[,nd,toare omului, ci intre simienii infeliori ryi foartc inferior:i s.a,u'. cu alt,e
cuvinte, intre maimulete tlin lumea veche qi cea nou[, pc d.e o parte, qi lemurieSli, Pe de
alt5 pai.te. De fapt, fiecare lemurian cale a fost examinat ping.acum alc celebelul parlial
vizibil tle sus qi lobril s6u posterior, confinind. cornul posterior ryi Hippoca,nxpus ntinor, rnai mult
sau mai pufin rud.imenti,r. Fiecare hh,palict, fie_care maimu!,i, lqerjcag[,, fiecare ma,irmr!,ii,
rlil lumei, veche, babuin sau antropoid, are, din contra, cerebelul sfly ascuns_cle p-artea
posterioari,
- a lobiior cerebrali qi un cornposterior mare cuHi,ppoc&rnpus m'inor bine d.ezvoltat".
Aeeastf,, afirmalie e a'o descrieie strict exactS, tu cee ce se cunoqtea atunci cind a
fost fi,c1t[, gi nu imi pare sd, fie decit numai aparyn! .sld,bit5, cle cd,tre tlescoperirea ulte-
rioard, a dezvolt[rii reh]tiv slabe a lobilor posl,eriori la Siamang qi la maimut,a url6toare. Cu
toat1 scurtimea excepfiona,lfl, a, lobilor postbriori la acesl,e d.ouI, spe,c.ri,_nimeni +u r? pretinde
cf,, ereierul lor s" apiopie cltqi de pulin cle cel al lemurienilor.. $1 dqc3' in loc de u, lluqe
,pe Hapale in afara-lodului sd,ri natrirai, dupI, cgm face prof. Bischoff in mod cu l,otul de
ireinleies, vom inqira seria animalelol pe care le-a menlionat in modul urmi,tor : Homo,

?3 Flower, On tlv Anatomg of Pithecia monachus, ln 7a llnrt's Place in l{uture, p. 102.

Proceedings of thc Zootogical Socielg", 7862.
 STRUCTI]RA CRETERULUI r7r

Pithectts, Iroglorlytes, H,ylobates, Semnopi,thecus, Cgynocephaltcs, Cercopitlr,euus) Macacu's, Cebttq,

Cattitlw'i:t', Hapate, Lemur, Stenops; md, lncumet sd, reafirm c[ rnarea, intr_erupere in aceastd
serie este situatir, intre Ha,pale ,xl L,emrn' gi c5, intrerupe ea este consiclerabil mai mare tleclt
cea, intt.e olictre ai{i rloi termeni rlin seria de; mai su,s. Prof . llischoff ignoreazi {eptttl cli
nrult tirnp iriainl,e dc a sclie el Glatiolet a sug'erat separarea lertnrienilor de ce]elalte -Plf-
,mute din inolivul chiar':rl rlcr'sebirii clint,re caractclerle lor cerebrale qi cil, prof. Flower a fdcut
urmfitoarele observa,tii in der,nrsul clescrierii sale a creierului unui I-,,ori javanez 75 :
,,Dste in special remarcabil faptul ci, in dezroltarea lobilor -posteriori nu existf,, nici
o asemd,nare cri lenrurienii, ln afaril cle creiernl emisferic la, acele rnitimufe gale sint, de
obicei presllpuse si, se apropie cle aceasti farnilic intr-alte privin!,e, anume rnembrii inferiori
ai grupe,i platirine".
in ceea ce prive;te structura creiertlui Ia aclult, atuncri contribufiile foarte conside-
rabile la cunorstinfell noastre, care au fost aduse cle lucririle atitor cet'cetltori in ultimii zece
ani, justificS, 1le deplin afirma!,ia f[cut[, de mine in 18ti3. S-a spus e[, chiar admit'intl .l]se'
mi,narea rlintie creierul omului adull, qi cel al maimufelor, totuqi aceste organe rf,min in
realitate foarte cliferite, deoa,rece prezint5, deosebiri funclamentale in modul lor de dezvoltare.
I{imeni nu e mai dispus declt, mine s5, ailmitd, forfa acestui argument dacf,, ln d.ezvoli'areir,
lor exist[, intr-r.r,cler'5,i asemenea rteosebiri funclamentale. insd, neg existenfa faptelor. I)in
r,onl,r'{I, erist[ o lu'monie fnndamenta]il in dezvolt,area t'reiemltri la om tsi maimufe.
(lral iolet a lansirt, rfilrnlrl,ia, trii existl o deoseltire fttndltmentall, irt dez,volta,rea creie-
r.nlni lir rrrairnu!,e ryi la orn, t:orrslind rlin fa,lrtttl ct"r, ln nutirnule scizut'ile care iryi l'ac primele
lrprn.i!ia, sint,sitrrrale irr reginrrel, lrosleliorrri"r:r, ernisfelekr ccrelrrnle, 1re citttl llt l'etttstrl uman
st'iztu'ile rlevitt trlti intii lizihile itt lrilrii lt'oltlali ?(;.
:\tr€astit, lrfir'nu{ie gener:uli"r t,slr bazati pe rlotri oltselv:tlii, tttt:r itsupl'ir, untri gilron
lu,pr'oirlrt^ ;re ltrrnr,trrl rlr: :r fi rtirst'rrl l:t (':rt't, t,iI'r'itl'llvolufiile litrstet'io:tl't1 el'tlll .,,lline dezvol-
l,atet' pe r,inrl r.ele lllt, lobilirr frutrluli el'ult ,,,lrlri:t jrrdicirt;tit'77 (t'rt1r. l, p. ;39) -- qi tea,lrrlt,f,
lsll-[,]'il, nnrri fel,us llmA,ll inl,r'=lr )2-a sart {1, lj]i-it silrl,iimirl:"t, tlr: gest,tttie ulet'inii', la care (lra-
licrlef, note:lz[, t,it ittsuh, er'a, neacoperitti,, insd c[, l,ol,ttqi ,,les itltrisures sOtnent le lobe aul6-
r.ieur., une scissrll'r) l)elr profonde indiqrre lu, sdpartl,iolt tlttlobe occipital, 1rt\s-rdtluit;r rt'aillettrs
rlis r.ette dporlre. Ir€ l'€$1e rle hr, surface cdrelrrale esl, eli(rore a,bsolutnenl; lisset'.
Aceste aspecte lrle creienrlui sint, dal,e in plan.sir, a IL-a, fig. 11,2, ii din lttct'itretr
cit,irtX,, lr,ltitincl pfirf,ile sulrelioare, latrrrale gi itrferioare ale ernisfereltlr, ins[, nu vederea, inte-
r.ioar[. iltelitd, notat, cri rlesemrl nu confirtni, citursi tte pulirr descrierea, ltti Gratiolet, intnttrit
scizura (rlnl,erotenrporali"r,) de pe jumfltatea, posterioarir, a, fe!,ei entisfer'ei este rnai 1trouuuf,at,6
decit oricrlro din cele vag indicate ln jumd,tatea anterioarfl. Du,cil tlesetttrl este cor€otr el
nu justificf,, in nici un fel concluzia, hri Gratiolet : ,,Il y rr tlonc entre ces_ cervea,qx (celui
rl'trn Catlittn'ir et cl'nn gilrbon) et, celui tlu fotus httntain une tliffdlellce fonclamentale. (]ltez
r,elui-cir lougtenrps rrvlrnl, rlrre lt,s lrlis lemporrux lll)paraissent, les plis fronta,ux essnyertt
t[texister".
75 'lranslr:lions oI l.lrt Zoological Socicty, 18{i2, vol. V. IV, fig. 3) scizrrra lui Ilolantlo qi nna ilintre circntnvttlu-
?6 ,r{)ltr.z Lotrs lt:s sittgtis, lirs ltlis pustdt'icttt's sc tlcvtlloll- [.iilc florrLale. 'lotrr;i tll. Alix, lu lucrlrea sa lfolir:e sttr les
lrenL lcs pl'erlrirrs ; les plis antdt'icurs sc tlfvcloppe ttt ltlus lruuurtx anllropologiques de Gratiolet,,l\'tim. de la Sot:i6td
tard, aussi le vclLtbrcr occipit:rlc et la ltrtriirtlle sott[- d'Antltropologie cle lhris", 18(;8, p. 32), scrie astfel :
ellcs lt'lltLive ttretrt tt'is gratrtl.ts chez le ftettts. l,'Ilotrrtntl ,,GrrrtioleL;r eu erttre les tnains le cerveau tl'ttrt fcttts tle
pri:;errLe rtne exceptiort rctttar<lttirblc cluattt i I'clrorlttc tltr Gibbon, singe inrinemurenI sttp€t'ieut, ct telletuenL si
I'apparitiort tles plis frorrtaux, qtti sonI les pt'etrtiet's itt- lapprochd de l'olartg, <1rre des nrrttrrllistcs tt'i's compdtettts
rliqrris; uruis le ddl'cloppetnettL gtlu(lt'al tlu lobe frontal, I'ont rrrngt! pitrmi lcs lrrrthlopoitles. II. IInxley, par exenl-
envisagd scltlcruettL par ri4)pot'L it sott vttlttttltl, sttit les ple, n'hdsiLe pas srll ce point. l:)h bien, c'est sur le cetvettt
rndnres lois clue clans lcs singes". (ilatiolet' I'Itrnoire stlr d'urr fceLus cte Gibbon que Liratiolet. a vu les circonuv
Ie plis cdribraur de I'Homrne et les Prirnules, p. 39, tab. Itttiotts tlu lobe temporo-sphinoidal dljd ditreloppt s lors
IV, fig. 3. qu'il n'eristent pas encore de plis sur Ie lobe frontal. ll
?? CuvittLele lui Gratiolet. sint (cap. I, p. 1i9) : ,,Dans itait donc bien autorisd ii clire que chez I'homme les cit'-
le feLus dont il s':rgit, les plis cdrr'dbratrx pnsLdrieurs sonL convoluLions apparaisseu[ d'aenco, tantlis que chez les
bien rltlveloppcs, tantlis tlrte les plis du lobe frorttal sotrt sirrges elles sc tleveloppent d' or en a.".
ii peinc inrlirlttd:s". I)est'nttl lrrltli tolursi tltsLttl tle clar (1t. 1,
 772 DESCENDEMTA OMULUI

Totuqi, d.e la Gratiolet lncoace tlezvoltarea circumvolufiilor ,ri a scizurilor creierului

au constituit subiectul nnor cercetilri reinnoite tle c5,tre Schmid.t, Bischoff, Pansch tt, Si
mai ales de c5,tre Ecker ?e a cd,rui lucrare este nu nttmai cea mai recentii, ci ryi cel mai com-
;rlel, memoriu asupra acestui strbiect.
lieznltatele l'inale ale t.ercet[,rilor lor 1rot, fi rezumate tlupd, clll]t urnteazf,, :
l. -- f:a felusul urnall sr'izulir lrri Sylvius se folrneaz5, ln cea de-a treia lun'i de
{tisiirt,ic rrterini-1. in uceastri lunri ;i in tren tle-il 1ra,t,ra, emisferele cerebra,le sint netetle;i l'r'rlun-
jit,e (cu excopfia, invaginfrii sylviene) ryi proeminernit inapoi mult dincolo cte cerebel.
2. - Scizurile propriu-zise incep s[ aparfl in intervalul dintre sfirqitul lunii a patra
ryi inceputul celei cle-a $asea a vielii fetale. Bcker are insd, grijd, sd, indice ctr, nu numai timpult
ci \qi ord,inea aparifiei este supus5, unei varialii inclivid.uale considerabile. Totuqi, in nici
un caz nu apar primele nici scizurile frontale, nici cele temporale.
I)e fapt, prima scizur[, care apare este situatd, pe fala interioarfl, a emisferei (din care
cu,uzri (iratiolet, crlr'e nll plro s[ fi eraminat acel aspect Ia fetusul s[,t, fir[, ind.oiali, c6 a
l,recut-o tru verleren,) ;i esle {ie striznru pclpendicular5, int,ernr-r, (occipittlparietald,), fie scizuru
tulcarinfi,, n,ccsL,ea clorri'r, fiind foarte e,pr:opi:lte lula tle alttr, ryi eveutual rmindtr-se. l)e regrrlli
(reil occilril,opariel,all aprrre pritrut.
:i. --i'n nll,ima parte a acestei periorr,dc, o all,ii scizurt-r,, ;i anurne cea ,,post,eroparie-
1a,II,, sau ,,scizura lui Rolandott se dezvoltfl;i este urmatd,, in cnr'sttl lunii a ryasea,. tle
celelall,e sctizuri principale alrr lolrilor frontali, parietali, temporali qi occipitali. Nu exisl;il
tol,u;i vl.eo rtovarl:i rrltrri, cir, unn, rlintre acestea apare ln mod constant inaintea celorlalt,e
;i esl,e l'elll:r,rcabil cil, lrr, crreier, in perioatltr, elcscrisii, qi figuratd de Heker, scizura anterotem-
lrtilalii, (scissure ,ltaral,ldb), atit tle caracteristicf,, lrentrtt creierttl maitnu{ei, este l;ot; at,it; tle
bine, dac[, rnr rnai bine dezvoltnlri rlecit scizuril lrti Rolanrlo ryi est,e ntult ntai marcalir tlecit
scizurile fnrnt:rle propt'iu-zisc.
. Lnirrcl ftlplck: trg& ouln sint t,le fl(,ulll, itni llrre cir oltlinen apari{,iei scizurilor ryi ll
circunrroluliilor lt, rrr'eiclul fill,ului urnau este itt perfec:tfi, n,rtnottie cu teoria general[ [], evir-
lu!,iei qi olr ipol,ezlu t,ii, ornrrl rt er.olnat, tlint;r-o fr-rrmi, o{trecirre a,setnfi,nd,toare maiurufei,
rrr l,oale ci, mr poill,e fi inrloialf,, cii {roea, Iormir, ern, itt tnulte privinle, tliferitf,, de otirrei
reprezent,ant
^ Von IJaei nl primatelor aetuale.
ne-a inv[fat aculn o jumritate d"e secol c5 in decursul dezvoltf,rii lor
animalele inrudite manifestari mai intii caracterele grupelor mai mari cil,rora Ie apar{,inqit
treptat,, dobintl"esc pe cele care le restring tn limitele familiei, genului ,si speciei; qi a doverlit
in ireelagi timp ci,^nici un statliu de dbzvoltare al unui animal superior mr este absolul,
similar cu starea adult5, a vreunui animal inferior. Dste foarte corect d.e a spune c[, o broascli
t,reee prin fazl-r, de perste, intrucit la o pe.rioadil n viefii sale mormolocul are l,oato caracl e-
rcle rrirui perst,e ryi habn nu s-ar fi dez;voltat mai cleparte ar fi fost grupat printre peqti.
lllot er,tit ttb ir,tleid,ra,t este insti ci, rnormolocul estc foarbe diferit de orice peqte cunosc[l;.
llot arsa se pot,t,c spune in motl corect cL creierul unui fetus urna,n in luna a cince:l
esl,c nn numai creierul unei milinrrtfe, ci al unui Arotop'ithrc?{s sau mairnnlti asemi,nf,,toale ctt
nn hapalid, tleoarece emisferele lui'cu marele lob posterior fd,rir, scizuri, afar5, tle cea a lui
Sylvins qt cea ca,lcarinfl, prezint5 caraeteristicile intilnite numai la prirnatele *prin arctopitec,iene.
Ills1e insii tot at,il, tle acievfirnt, dupti cnm observl, Gratiolet, ci, scizura lui Sylvins
lu,rg rleschisfi, el se tleoseberyl,e tle'creierul oric[,r'tti htlralitl actual. ]'5,r[, lncloiali, cd, ar fi tnult;
rniri aserniini,tor trrtriolului unui ff,,t, avansrt :r,l uliui htpalitl. I{u qtim insi, absolttl, rrilttitl
tlespre rlezr.oltarea creierului lrr, ha,pa,licle. fri] platirincle propriu-zise singura ollservafie
pe ca,re o cunosc este fricut,ii, tte l?rursch, cme la creicrul unui fi,t tle 0ebu,s a'pellu, a, gf,sit, iil
ufilrX, tle scizurl lui S.vl.r'ius qi scizura profrtnclS, calca,rinil, nrtma,i tl scizttt'f, foarte super-
ficialt"r, :rnterotemltoralit, (sc'issu,re parulli\e a lui Gral,ioleb).
Or, aeest fapt, luat impreuni, cu faptul ci, scizur& a,nterol,emporali, este prezenti,
l:r, platirine, ca cle exemplu la Sairnirii, la care prezintir, numai simple urme de scizuri Pg
lrrn1[tatea anterioarS, a exteriomlui emisferelor cerebrale sau nici o urmd,, ff,ri, indoialfi
zs Uber tlie tgpische Anordrutng tler Furchen und Win- ?o Zur Entwickelungsgeschichte cler lturchen und. Win'

tlnngen uuf tler Grossftirn-I/emisphtiren tles lVlenschen dungen der Grcsshirn-Hemisphiiren im ltoetus des X[et
urttl tler Aflen,11 ,,Alclriv fi.ir Anthrollologic", 1868, lII. schen,ln,,Archiv fiir Anthropologie", 1868, lII.
 SfRUCTURA CREIERULU1 tls

c5, facest aspect.] oferd,, intr-o oarecare mflsuri, o clovacli, suficient5, ln favoarea ipotezei
lui Gratiolet, c1up5, care scizurile posterioare apar inaintea celor anterioa,re in creierul
platirinelor. insi, nu urmeaz6, citrrryi de pu,tin cd, regula care poate fi valabild, pentru plati-
iini se extinde qi ta catarini. Nu arrem absolut nici o informalie referitoare la clezvoltarea
rrreiernlui la (l.qnomorptha qi ln ceea ce priveryte Antlt't'opotno?'pfta mr se^qt,ie cleeit descrierea
creiemlui gillorrului aproalre c1e nastere, la care ne-arn rcferit rnni sus. In rnomentul tle frrl'[
rru existi, lrici rrrnbri, cle rlovilrl5, care si, arate c[ sciznrile unui creier cle cimlranzeu stlt llritn-
gutan
- nn apar in aceeaqi ortlitte ca la om.
Gratiolet iqi incepe prefala cu aforismul : ,,Il est dangereux dans les sciences de
conclure trop vitett. l\Ii-e teamfl, cd, el a uitat aceast5, maxim[, sd,nd,toasi, cincl a ajuns in culsul
lucrd,rii sale la discutarea d,eosebirilor dintre oameni qi maimufe. Fd,r5, intloiald, cd, exce-
lentul autor al uneia clintre cele mai remarcabile contribufii la inlelegerea just5, a creie-
rului mamiferelor care a fost, f6,cutd, vreotlat5, ar fi fost primul care si, admiti, insuficienla
datelor sa,le, daci, ar fi tr[it si, beneficieze de progtesul cercetdrilor. ]Iefericirea este cli
r.oncluziile slrle a,u fost, folosite de persoil,ne necompet;ente in a aprecia fundantetrt,ttl lor,
(.:1, :rlgttnrente irt fa,t'oalea, obst:uranf ismnlui 80.
Ilsle insii, import,ant tle remarcat c[, daci Gratiolet arc sou nu clreptal,e in ipotez:t
sa, llrivitoerc lr ordinea relativ5, a aparifiei scizurilor l,emporale ,si frontale, rd,mine faptrrl
ci inainle tle aparifi:l srrizurilor lemporale sau frontale creieirul fetusulrri uman prezintf,
t.rractere cfrre se gfisesc numai la cea mai inferioali, grupd, c1e primate (excluzind lemrt-
rienii); qi uceltsta esle oxr1,(:1, lir ce nr lretnri sf, ne agtept5,m, daci, otnul a rezulte,t; ditt
trrr'rdifit,:rleR, t,l'{r1rt:rtir,.,, ',.,']eiltryi folttte ('iu cen, rlirt eare se tra,g trelelalte primate.

80 l le rx(.rlrl)ltr, :rlrat..lt. l,r.r'.unle, lrr lratrtl'lrltil siu litgrrizitor l.e l)truiirrisme el I'l)rigine de l'Homme, 1873.
 PAItTEA A II-a

Seleetia sexuetfi
 {,API TOLLTL AL TIIII-LNA
PRTNCIPIII.,E SilH,EC?'TET SEXUATIr"'

,ic,iL,.r,::';liff::,,':';:i:-ff:'i^il ;,:JIi:il,*llxl1;rut\':;,,,x1;'i,T,,_.ff;
sexttalit
- Ardoat'ca tnasculului - \rariabiliLrrtea masculului - Alegerca exelciLiilii rl.:
clLrc Ientcli-r - Sclecfia sexualri corniraratii cu cca naLulaii
- Iir.ecliLate:r la lrerioeclc co-
respltnziLoare de viafii, la anotimpuri corcspunzi.toar.' din An gi liiniLati rie scx
llaporturile diutre clifcrite fortne tle ereditai.c llotir.cle penli'u crrre urrrrl din sexe gi
-
-
Iiirerelul tnt sint, moclificafi prin selecfie sexnalii.
- Suplirnenf asupra rtunrirlulni pro-
1;orIiciral ltl celor t]oiti scxc irr toL lcg,-.rrul airirrrri - Proporlia sexeior irr lcgliii-lrrir cu
scl tc[.i:r trii I r rrirl ir.

La anitnalele care au sexele separ'ate, masculii se cl.eosebcsc in rnod. rlecLr-

sar de femele prin organele d.e reprodrlcere ; $i acestea constituie caracterele sexn-
ale primare. Sexele se d"eosebesc insi, ad.esea prin ceca ce Ilunter a numit catac-
tere sexuale s€cund.are, care nu sint direct legate c1e actul d.e reprocluccrre ; mas-
clllii au, d.e ('-'{ernplu, anumit,e organe (:le sinrt si mirycare, care lipsesc la femel5,
sau rnasculul le are rnai clezvoitate pentru a o g[si si a o ajunge mai ugcr ; cle
asemeneA, mascrltlul are organe speciale cle prehensiune, pentru a o tine bine.
Accste diri trrniit organe, cle o diversitate infinit5,, trec l,reptat ia cele care sint
considrr:atr d.e obieci clrept primare ; ryi in unele cazuri pot fi cu gretl deosebite
d.e ele ; ved-elir Asemenea cazvri la apend.icele complexe clin virful abilornenului
la rnasculii unor insecte. Este aproape imposibil de hotflrll, care trebuie denumii,e
primare si care secund.ar'r), a,far[ rtumai dae5 limitdrn termenul primar ]a glandele
reprodueitoare.
J)eseori feineia se deoseberyt;e cle rnascul prin faptul crri a,re or'{la,ne pentru
hrrinirea sau ap;,rarea puilor ei, -curn sirit gland.ele mamare ale mamiferL'lor Di
sactrl abdonrinal al marsupialelor. inciteva cazrLri, masculul arc de asemenea orga-
ne similare, care lipsesc la femelI,, cum sln1, receptaculele pentru icre la masculii
unor pe$ti ;i cele clezvoltate temporar la masculii anumitor broaqte. Femelele
majoribd,fii albinelor sint prev5,zute cu un clispozitiv special pentru a colecta $i
a transporta polen, iar ovipozitorul lor este rnodifica,t lntr-un Ac pentrll apl,rarea
la,rvelor' $i a eotnunitli!,ii. Se pot cita iirulte cazuri sinrilar:e, insii, aiei eie lnl ltr)
 17S DESCENDIII\TA OtuIULUI

trxistil toturyi a,lte cleosebiri sexuale firir nici o legbtulI, cn orgaleltr

itttc';.'l'seazit.
leprocluczitoare primare, si ne ocupdrrr in special rle aecstea, curlt sint lalia,f for.fa
;i agrcsivitatca, rnai rl']arcr alc ruascnlului, arnieler sale cle at,ac, ririjioacele 6e apil-
I'are in conira rivalilor, coiolitui s[u strilucitor ryi clifei'itele ornzunentr., facllta-
tr.a sa de a cinta ;i alte asemenea caractere.
Pe lingX, cleosebirile sexuale primare ryi secrinclart,, cll cele dc nai sils, rnas-
cuUi qi fc,melels anumitor airimale se d.eosebesc prin structri;:i in legiiturit, cu clife-
rite rnoduri cle via!5,;i citugi cle pulin sau nur']lai indiri:ct cu funcgiiie reprogucii-
toare. Astfel, femclele anur*itor d.iptr.re (Culi,cid,ae si 'Iabtnt,id,ue) sttg slige, po
cind masculii. se hrd,nesc d.in flori gi au orificiul bucal Hpsit d.e rpand.ibuie t.
Masculii anumi'Lcr fluturi cle noapte qi ai unor crustacei (de exemplu ?anct"it:,\
au.gura irnperfect inclrisi, gi nu se pot hrini. Masculii complementari. ai anumiiot
ciriped.e trii,iese, ea ;i plantele epifite, sau pe
JernelS, sau po forma hermafrodit:i
,,si nu au nici gurir, nici inembre prehensile. In aceste c{zuri, masculul este ccl
care s-a rnaclificat li care a pierdut anumite ot'gane importantc pe care femellr
ie, po,sed.5,. tn-alie
.cazuri, feineia este cea careapierclut asemenea organe, deexgrn-
plu femela ]icuric,irrlui, cd,reia ii lipsesc aripile, cum sint qi ferueleie multcil.
fluturi de noapto clin care unele nu ies nicioclatd, din cocon. i\fulte femele dc
crustacei parazr\i si-au pierdut picioarele inotdtoare. La gneie 0,w"culio,nQ,clge
exist5, o fiiaie cLecsebirc intremascul qi femel5 ln lungimea rost,rulni gau a tronipei2
;
?ns5, seirinificalra.acesteia gi a_mulior cleosei;iri analoge nll ei;tc ciiu,li de puiirr
inle_leasir,. I)eosebirile structurale clintre ceLe dou[ sc.xe, in legzitlr5, cu, d.ifc.:.itlil,
riloduri d"e rlia!5 sint linritate ln general la ani;nalcle inferioare; ia cii,er.et,
pIsilr'i ins5, ciocul masculului se d.eosebcgte d"e cel aL fcmelei. La Huia din l-Toua
Zeelandd,, tleosebirea estc uimitor de mare, $i afld,rn d,e Ia d-r. Buller a cii lpAs-
culul foioseqte ciocul s5,u puternio pentru a extrage larvele insectelor d1n leml
pu.tred., in timp ce femela incearcfi, p[rfiie mai moi cu ciocul ei consiclerabil mai
lt*$, foarte incovoiat ,si flexibil, gi astfel ei se ajut5, reeiproc. in majoritate a oaztr-
rilor, cleosebirile sl,ructurale d.intre sexe sint rnai inult, sau rnai pu,tin clirect ic-
gate d.e reprod,ucerea speciei; astfel, o fernelil care are de hr:init un ma1e pulilir
clcr otiti din corpui ei arc nevoie de n'ai rnultii, hranii decit r]:rs,scului
$i, i1 conse-
cin!,[, ncoesitil rniiioacc speciale pentln a $i-o procura. tin ruascui care-brir.-
ieryte.un tirrrp foarte scrurt., qi-ar putea piei'cle fiir[ ni<;i un inconvenicrrt, prin rig-
folosintil, organele sale pentru ploctirarea hrane-.i 1ns5 el gi-ar pirstr.a organele t1c
iocomoliu.iti rstare perfecti,r a$& incit sil poatri ajunge feineJa,. Pe d.e attlu par.ts,
leme1a iryi poate picrcle fd,r5, inconvenient organele ei cle zbor, inot sa,, *.-'u,s,
dacir, ea qi-a dobindit trtptat obiceiuri care ar face asemcrr€a fac61t5{,i inutile.
Aici nu ne ocupiiin iiisii clecit d"e selectia sexual[. Ace asta clepincl.e de avanta-
'itrl pe cal'{' anuritil,i irrclivizi ii au asupra altor'a
rle acelaryi sex ;i specie numai irr
leg[turii cu reproducerea. ;ltunci, cincl asemenea cazLrrilor men{ionatc mai sus,
celc d.ou5, sex(j se deosebesc structural in tregeiturii cu clifcrite rirocluri clc via,tr"r,
flri indoialir cF' ele au fost moaificate prin selectie naturaiir ryi pr:in ereclitatra 'li-
iiril,atf,, la rinul ryi acelaqi sex. $i, de asomenea, organele srxuale prirnare si erl,-r

1 \Ycst.x'ootl, ilIitiern O/as.sif. af Ittst:cis,t.ol. II, p. ir 11 2 Iiirbv atrrl Spctrct,, Itt!rr,tlur:lioit lo IittIotitrtlorttl,
i)t'i'ii't.t afirtllIil rlespre 7'crttuis, nrirtrlionrttii lnai jos, sirrt. 1820, r'ol. III, p. 303.
iiitirtttitrrl. ltri l.':riLz nliillrr. 3 ]jit'tls ol lletu Zetilu;iil, 1872,
1r. 66.
 SELIiCTIA SEXUALA
u?

psntru hrir,nirea puilor intri, sub aceearyi influen!5,; acci indivizi care au proclus
gi irr[,nit descenclenlii lor celrnai bincr-orlIsa, cr:ter"i,s par'ibrts, cel mai rna,re ]nl-
iniir care "qi le moryteneascii superioritatea, pc cincl cei care qi-au prod.us si hrirnil,
Cescenclen!,ii prost, yor ld,sa nu.rnai pulini petitru a lc rnoqilni capaeitatea tror
rrai reclus;i. llcoarcce ru&scu.Lul trebuie si, giseascd, feiricla, ei arc nevoie c1e organo
clc sim! ryi loconlo!,ie ; dacir, ins[ aeesto o]rgaile sint necesare pentm ce]elalte scopuri
vitatrc, cum este in g;nc.rai cazwl, elc trebuiau sd, se clezvolto prin seleclie nal,u-
raLir. At,rinci clnd. n:.asculul a gJrsit femela, un€ori ei ale absolutii nevoie c1e organe
prehensile pentru a o l,inr'. Astfs,.l, c1r. Wallace m5, infottrfreltzh a[ rnaseuiii anl1-
mitor fluturi cle noapte riu se poi impeiechea cu femelele d.acri tarryii san picioa-
rele le slnt ruptr. La maseulii rnultor crust,acei oceanici, atunci cind. sint ad.ulJ,i,
se moclificE, picioarele gi antenele in mod. extraord-inar pentru prehensiunea feme-
lei ; prin llrrnAre, pu'oem irdnui cd, aceste organe le sint necesare pentru a,-qi re-
procluce sp,:cia, ci aeesi,e animale sint aruncate cle valurile rlin larguL m5,rii
$i, clacrl, cste ena, tlezvcl'tarca lor a fost rezultatul seleclic'i obiqnuil,e sau naturale.
TJnele aniiaalc foarl,c iirferioare au fost rnoclificate cu acela;i soop ; astfel, la
inascnlii anumitor viermi parazitq cind" slnt d"eplin ctr"ezvoltali, suprafala inir:-
rioar5, a p[rfii ter.minale a corpului lor clevine asprd, ca o vilziltoare qi cu aceasta
ei. sr,t lncoli,cesc in jurul femelei gi o lin ln mocl perrnailent a.
,ltunci cincl colo doul sexe au exact acelagi nrorl cle via!,[, iar masculul
arc organele senzcriale qi cle loeoino!,ie rnai itezr.oltate cltcit ale fernr:lei, s-ar
put;ea ca perfec{,iunea acesiora s5 fie inclispensabiiri nrasculului pentru & giisi femela,
insil ln marea majoritate a cazltrilor ele nu servcsc rlectt peiltru a c1a unui rnas-
cui un avanta,j asrlpra altuia, d.eoarece d"ac5, existd, d"estui timp rnasculii rnai
pulin clotalivori'eugisrise linperech.r:ze cu femelele i $i, jucleclncl dup5, structura
femelei, in toa,t e celela:.te privinle ei ar fi tot atit d.e bine ad"aptali pentru rnod-rr-l
lor obiqnuit d.e viaJ,5,. I)coarece, ln assmenta cazuri rnascuLii au clobinclit strric-
tura Lor actnalii, nu pentru al fi lnai apli cle a supravielui in Lupta pent-ru existenlri,
ci pentru cir, au ob!,inut un avaiitaj asupxa altor rnaseuli Di, prin fzr,ptr-rl c[ iltl
tranrirni.s acest avantaj nuinai d.escenclen!,i1or lor masculi, selcc!,ia sexriald, tre-
buie s5 fi inti:at zlici tna"cf,iu,ne. fmlroi'ta:rla acesiei d.tosebirirn-a filcut sd clenumesc
aoeast5, formil c1,-. si:ir:r!ic: seleclie sexualll. Dc asemenca, serlrioiul pi:lncipal
Xle cat'e organeic prehcrisile it ad.r-rc inasculului este szi impied.icc ca fcmela s[-i
$oa,pe lnainte c1e sosi;:ea aLtcr masculi sau aturrci cind. este atacat d-c ei I ace sto
olgane s-au perfeclionat prin selec!,ie se,xualir, ad.ic5, prin avantajul ti oblntlit
cle anumi,ti inclivizt asupra ril,'alilor lor. insri, ln majoritat':a caznrilor d"e acesi
fei, es'ue imirosibil d.e a distinge efectele sr,-.itcliei naturale gi aie celci sexuale.
S-al putea um1:le capitole lntregi cu. cletalii asupra deosebirilor d.intre sexe in
privinla organelor ser-lzoriale, cle loeornofie si prehensilc. iflotu;i, d.eoaroce aceste
stltrotuli nu sint rna,i interesairi,r. decit aiti,lr ildaptate 1rr, scoiturilc oblryrruife altl
4 Dl. P.:r'r'icl prezinl"li accst. caz (,,Revue ScicnLificluc", silc alc annnritor nr:rsr:nli nu s-ar fi puLut dezvolLa prin
1 fcbrualie 1873, p. 865) ca fiind fatal credinlei in selecli:r alegerea fcrnelci I Daci nu a$ fi vizut aceasti observafie,
scxuaii, intrucit, el prcsupunc ci eu ag atribui toate dco- nu m-aqi fi glnrlit cd este posibil ca cineva s[ fi citit acest
sebirilc intrc scxe selecii,-'i sexrtale. De aceea acest clistins capitol gi sl-;i fi lnchipuit cd eu ag srisfinc ci. alcgerea
naLuralist, ca ;i at.it. clc rnulli alfi francezi nu gi-au dat. perccirilor ar fi avul vrco legiturl cu clczvoltarea orga-
osLcneala s5. lnfeleagi. rnicar primele principii ale sclecliei nnlrti prehensil l:,t rnascul,
sexuule. I-rn natnralisL cnglez insisti cli orga.nele prehctt-
 DESCENDEN'l'A OAIrJLUI

i ittii, r-r;i trecc rLploapo corrrplet pesttr ele, dincl rruniai citcva, ca,zui'i pentu.r fio-
('ale clas[.
Existii ntulte aite structuri ryi instincto care trebuie si, se f i dezvoltat prin
rrlec,tic sexuali, cum sint ilrmele de atac ryi mijloaceLe cle apirlarc aie masc,ulilor
pcnt'ru a Jupta cu rivalii lor qi a-i goni, culajul ryi agl'esivitatea 1or, diversr.,le lor:
pocloabe, clispozitir.ele lor pen'bru a prochlce rnuzir5 r.ocal5 li instrurnentali, ryi
glanclele lor de emis mirosuri, majoritatc,a accstor din urnrzi st;ructriri selvintl
nurilai pentru a atrage ryi excita femela. Dste evident c5 aceste caractrrc sint
iezultatul selecliei sc'xualer qi nu al acelei obignuite, deoarccc. mascuiii treinar-
mati, neinipociobii,i ryi neatrdg5,tori ar reursi tot atit de bine in lupta perrti'u cxis-
ten!6 si ar iirsa o progeniturii nurneroasir, clacil nu ar cxista nrasculi rnai bincr
inzestrali. Putem cled.uce c[ a;a ar fi, cleoarece femeiele care slnt neinarmate ;i
neirnpoCobite sint in rnirsurd s[ suprar.ieluiasczl ,;i si se iirmulteased. Caiaete-
rele sexuale secundare, ca cele arnintite, rror fi cliscut,ate pe larg in capitoleJ.e ur-
rn5,toare, fiinc.L interesante cin multe privin!,e, insd, inai aies fiinitcd clepind de
voinla, alcgelea qi rivalit'atea inclivizilor de arnbele sexe. Atuirci clncl priv'im doi
rnasculi iuptind pentru posesitinea femeLei sau rrai mrilte pXs[ri mascuie ctalind
pcrnajul lor splendid si executincl acroba!,ii nupfiale ciud.ai;t ln fala u.nui grup de
femele ac.l"unater rr ne putem indoi c:i, cu toate cii, sint conclu;i de instinct,, ei
iqi dau searia d.e ce fac pi ipi exerciti constient facuit5,J,ile lor rnintalc qi coi:poi:ale.
A,a cum ornul poate ameliora rasa cocoqilor sli c1e 1upt i, prin seleof,ionalea
acelor p[si,ri care slnt victorioascinareuade lupt[, a eocopilor, tct arya se pare cir
masculii cei mai putenrici ryi mai r.iguroryi sau cr.'i prevd,zuti cu celc rnai bunc
arme au pred"onritat in stari: naturaLi ryi au dus ia ar:relior&re& rasei sau a speciei
naturale. Un niic grad cle variabilitaie, ducind" la un avantaj oricit d"e mic ar
fi el in luptelc pe via![ qi pe nroarte rerpetate, rra fi sufioient pentru ac,tiunea
selecfit,i sexualc qi este sigur cd, ryi caracterele sexuale secundare sint deosebit cle
variabile.
intocmai c1up5, cum omul poate s5, lnfrumuscf,eze dupd, gustul sliu pihsti,rile
sale d e curte mascule sau, mai precis, poato modifiea frumui e!e'a inifial
rlobinclitd, d.e specia parentali,, poate c1a bantamului Sebright un penaj nou pi eie-
gant, o !inut5, mindr[ ryi neobiqnuit5,, tot a;a se pare ci fenreiele' pdsiirriior in
starc natural[ au spor:it, printr-o incielungath selecfie, frumuse!':a nrasculilot:
lor sau au acl5ugat altc caiitflli air[g:il,oare. Ir-irrii incloial5 cii Aceasta, irnplic5,
o capacitzlte de clisccrn5mint pi gust d.in partea femelei, care la prima, vec[er*) vor
p[rea extrem c1e irnprobabile, ins5 faptele carc vor fi prezent,ate rr:rai jos vor fi
ln misur[, sper, si, arate cd, de fapt femelele au aecste eapacitil!,i. Totu5i,, a,tunci
cind se spune cd animaiele iirferioare au un sim! al frunr.osului nu l,rebuie presu-
pus cL rln aseirlenea sirn!, este comparabil cu cel, al nlrui om civilizat,, cu asociit-
tiilo sale cte irlei multiplo qi eomplcxe. O comparafic, niai.iustri lir fi irrtre gustul
1rt'nl,rn frumos lar, unimrrle qi cei al srilbaticilor celol rnai irrl'r-'r'icrt'i, {rilr'{) ilthr:iilir ;i
s,J acoJlerl crl orice obieci; stliLlucitor, scinl,r.ietor sau ciudat.
Din cav.za ignoranlei noastre asupra ilai multor puncte, rnoclul precris
1ir:iu care acfionr:azl sr.lec!,ia sexual[ este oarecurn nesigur. Toturyi, daei natura-
listii care cred. in r.ariabilitatea speciilor vor citi capitolele urnii,toarc, c^i vor fir
r'r'ecl: de acord cu mine c5 selec{ia sexualf;, a jucat un rol important in istoria lurnii
oigallicie. Este sigur ci; pi'irit:'c aproa,pc t'oir,t,e ri,trirlAlek: existii o iLiptir iritrc
rltl]scuii penti'ui post-tilrnefl f<'tirtJei. -A{'{'st, f'apl, r. s1.c a,t,it de riot,rtl'ir;, ilir.ii;
(':rte de prisos sil, clatr qrxetnTilrl. llri'i flriiii,ir.ji) l,rr t:t:?.,lL'<\,',:i alriig:,i urrril clitri,rc trtli,i
irrul!,i m:lsenii, ]l'iltr,rpuniird cil frr,cuitii{,i1r. ioi:;r,rili;rl-, s?nt srrficilit,e prnir.u {\x{'r-
citzt,i'ea u:rei a,l.cg":i'i. i:r mill'r,c czt,zui:i, conciii,ii iJl,,).'iiirJJ{. 1,,11f1 ,s:i facL iu-tr;irr, clirr.ti'c
ti-iasetrli rleoseliit rle violtrntzi,. Astfel, mfrsor-iiii p;is;rirjlor llc)rirjrt'o r,riglai<,i::r,ro a!ring
in geni,;'1,,1 i.il-ltinti't f,:r-irr leicil la locnl lor tl<, criiirii;.'ii'e, tl$,,1 iilr,'it, iri'.riti :'tilleulj.
sint gata s[ se ]upie pl'ni;rii, fiecar'*',frtn,'i;i. iil" i.:'ri;ret Wi'ii: ir5 i;rlorr;;l:rz:i ci,
plirrzirtorii plisili ai'iliiiir ci egi.r sr., iril,itnpi.i ia 1-rliv'ighrrtoztr<t ryi Ia ('let,'rttca
c1r'l
a,trieopi,la, iai: in pr:lvir-ri n acest,r'ia rlin ririrrI r'1 praie cot:ji;'rria persorral actiastil,
afiymatie.
j)1. $i.,';r.1 slariri riirr Iirigli.l.<;;t,
irr riltiir;ii patli.rz;ci'i 11+, atri oil,stirii:r,
('[11",: s:"1,

captl-rI'4,\ne piiseri1.. 1]oirJsl,ii) tilig;'atoalc ia si.lFiirla riiri;itelol r.1i;r-blc cic, inl ryiic {ri}
fr:irr'.'lelo vl'piinci siir:cii s:i fi ajui,s inaii:tla inAscliliioi kr;'. irr tllcursutr ir-nei ltri-
Ittir-ii.r'i li a i,':;p;rsc:lt t-i:,'i:rscri ;i nol;i:, 4f1 1-rifgi-,',:ii tie ccclol;:i'turiI, (J:|tid,,t!f,t:::; -!it*i,i,).
inaintc clc a vtc'l"ra o siilg:;i;i f':rmr-.izi. i)1. Glouicl a si:lbilit c;'in tlise<-r{,ia acciai:
becatino car{-\ :r,jung primele ilr- Aug!la ct"i mastruiii sos,'sc inain'r,:rtt, fr:nialelor'. -'\ct,-
laryi hrcru est,e va,labji pentnr majr:u'itat,ta' pi'rs:iriior';rrigratoare tliIr Sbatr:lo Llnito'.
l\'Iaior:itatea sonroniioi'lraFicuii Cin rir;,r'ile noasti't, r:itic-!- ajung rlt la Erru'r) iri a,rnun-
tele riur:ilor. s?r-rl; gata rlo i:eproclu.ccre lnaiirtca fer:ir'Ji'iol. Lii, fel irair:,) s:i fj,, s-i clr
hrozrll,th ohisrruiit sj cu rjlls rtioasl. ln toabii, 1i;t!;'iir, eltsii a iiilsec'io}.or', ir,Fro&pi)
iritotclr'ar,rll,r r-u:],Fr.'irlii siiri, prin'lii oAl'.r ii'Fi tiitt sf,a,'rc:r -rri;plr.,i:i, iiliiir irraii,, in genpra,l
cil rr,bnnd"ii citva tin:p iulriut,o {-'r1., \rt'ir{} flrnciii s;1, 1;,'lii5 i'i r.;izirt,ii ". Ci;,rizi-i, :trcl;-lci
cltrosebiri riintrr inascr-rli ryi- f,:n';Tc itt lri.'lioaclelo i*r de sosiie ryi mai,ril'iiate crjt,o
snfi"eienl, c1e t*.iq.1eni,ir,. Aei:i rnilscrrli c&r'{,r rnigrea,zir prin:ii ln ol'ice larri sau caro
primirvara sinr, gat:l priniii cie reproii.uc{lrql si}.r'r sint, cti ruai ilrfoeati vrir kisa
eel lr"rai milro numilr cle eleseenclen!'i I si aceryiia vcr ti:rcl-e sii morytencascii, iiri;t,irtct'.r
ryi constitulii sirnilare. Tirbriil ar,rni, in vi.tlere c:i ar fi fost imposibii clo:r, nrorli-
fica ln n:od. insi,inua,t ti.rnpul rlratrilit,,ifii stxuair l:r ilemelr, firrir, {:L\,j ?n ae+ia,1i
tinri:, sii mr ge influent,eze nsrioatla f,r,: lgri-'irocl[i.c,,{'r., c pai'ioiiliil c3]',.1 i.i'rri;uir: tit"l,
fie cteterntinat,i, c1e anoti;rrp. ?r1 g.'n,r.i"pl-. nu j-i{}ii,t,t. fi incloi:lit"r cir iir, rlpi'oaj:x-) t'tiate
atriniaLtle ja ['i]li; s'-'ri.J: stiit s'.:ilatati't.rr;rtii o Jnpti'l care se lcpltli i-r3{,'rcu intre
masculi p:''ntr:c- 1]os'sii,rni'rt, fgmt'itlc:'.
Dificutrtir,tla noa,sir:-i in nrivin'y:l slli;*{i:ri scrriillo cq,r;rs.iii, ln a furti.le,.g{) ('trrn
dei inaserilii ('rlirr'inving aiii nrt:;cr:-li sail cei ca're so clo-rtclc,qc a fi cci rua, ir,trr-rgii-
tori pen'rru femele iasi r1n nrimir mai ttiai'e cl:' C.estcend.eni,i care s:i ig nioriisneagcii
supericriiaiea d.ec?t::ivalii lor lnvinq:i sil11 r-ilai putin a,t::Igitoi'i. Bac[, arr-st re'zuL-
ta1, uu al fi aiins, cAracirreJe cal'c d"air Al)rli,jtar: tr-rasci-lli ill F.vantaj asililira altora
rin s-ar putea, pcrfec!,iona ryi spori pi'iii so]elriir:'sixualir. AtLrnci cintl a;n.b:,lo scx(l
lxisti"l irt rrutr'rr'ir alisr-rJrrt t'gLil, 'oiir"il irt t:,,1i' rXiit iri'!yii"r IrjtrJrr,-rJii titi ina,i llro't irrzes-
t,r'tr,!;i (rt'irr,r'[ tniiltl,i IrLl caa,"ra'i1r I urtr1t, J]i','rl<,trr:ittL poJig:r,liriir) \-or g;i*i fcirir,lc ri

o ]Iol<tcillrt l. 1r,rit,. iii:itrlr jrr',';l:il'tl,iitr l,i;rL : :i,iii i

!-ltrttt t'tt11; l],rlur:r:rt i,r (^\'. 1r,rr,l.). fl;'r',';;,11 rlii'or1;irrr'.;
it .L .'\.,:illlti, tlr:siti'c. .1!.,tirr.tttrtl:; rurtl Wii:it:t' llilrls orQllnli,.' ior ;n:rsculirc 1i frirriirilc rrrt si;rL natulc iii aco-
of Florirlru,,,iliill. Ccinp. r,,rolr,g-,' ", H:it'\'r-'t'cl Llcli;-'q,', ittqi 1!iilrr, risl, incil" ltu 1:oL fl atrtofccurrtlatc. Or, la uscrnenea
lr. 2{}8.
j'lr;r'i ilr;ittii.rl tsLe in gcitet'lrl ntliliu''iut:irill stil:.ri::trtlui,
6 Clriar l:t iic,ri'r ljliril t(! lil cltt:t, st',r:elt. siir L t;'':)ai'iiir', (:Lr i.olrie <'i t:i*irr'iir ctzLu'i cxccpIii:l:iiil irt cilre oiljrrn{]l(-l
fiolilc lrtr:;crtlintr sittt iir gi'nrlrri rruiir;Lc inr.irrtca cl,1oL ftrnri- Icr;!lirirrr sirrl irttatir,'c) nrai irr.r'.i rriir.
rrirrt'. L)rr;ri r.:tirrr s-ir irllilr',! !.r,1!11'!r Dt'irrrtt tliil.i t!r: {1. ii.
 DESCENDENTA OMULUI

\-oL l[sa tot _ atilia d.escend"enfi, tot atit de bine inzestra,ti lrentru condiliile
lor generale d.e eristenfd, ca qi masculii cei mai bine dota.,ti. Din diferite fapte qi
coirsicLeralii, am d.edus mai inainte cdo la majoritatea animalelor la care caracte-
relc sexuale secund.are sint bine dezvoltate numd,rul masculilor clep[qepte consi-
d.erabil pe cel al femelelor, ceea ce nu este intotcleauna adevirat. Dacl, masculii
ar fi ta\d' d.e femele in proportie de doi la unu sau d.c trei la doi sau chiar lntr-o
propor!,ie ceva mai mic5', intrega problemd, ar fi simpld,; deoarece masculii mai
bine inarmati sau mai atrdg6tori ar l5sa cel mai mare num5,r cle cLescenclen{i.
ins5,, tlupd, cum am cercetat, pe cit era posibil, proporlia numerici, a sexelor, nu
cred. c5, in mod normal existi, r'reo mare inegalitate de numd,r. in majoritatea
cazurilor, seleclia sexuald, pare sd, fi aclionat in mod.ul urmd,tor :
S5, Iud,m orice specie, d.e exemplu o pasd,re, qi s5, impd,rfim femelele lo-
cuind. o regiune in doud, grupe egale, una constind. d.in indivizi mai viguroqi ryi
mai bine hr5,ni!i, iar cealalti din cei mai pulin viguroqi qi s[nd,togi. Nu incape
tndoiali, c5 primii vor fi gata s[, procreeze primd,vara lnaintea celorlalli, $i aceasla
este pd,rerea d,-lui Jenner Weir, care s-a ocupat lnd.eaproape timp cle mul,ti ani d,e
obiceiurile pd,sd,rilor. Nu poate d.e asemenea fi 1ndoia15, c5, reproducS,torii cei mai vi-
guroqi, mai bine hr5,ni!i qi mai timpurii vor reuqi in med.ie sd, prorluc[, cel mai
mare numdr cLe descendenli buni z. DupS cum amv6,zut, masculii sint in general
gata s5, procreeze inaintea femelelor ; masculii cei mai puternici li la unele spe cii
cei mai bine inarma,ti gonesc pe cei mai slabi, iar apoi primii se imperecheazf cu
femelele cele mai viguroase qi mai bine hrd,nite, pentru ci sint primele gata d.e
reprod,ucere 8. Asemenea perechi viguroase vol produce cu siguranfd, un num[r
mai mare c1e d-e seenclen,ti d.ecit femelele intfuziate, eare, presupuntnd cd, sexele
sint nuureric.egale, vor fi obligate si, se imperecheze cu masculii lnvinqi qi rnai
pu,tin puternici, si aceasta reprezintd, tot ce este necesar pentru ca in d.ecursde
generatii cor secutive sd, se adauge la talia, forla pi curajul masculilor sau 13,
ameliorarea armelor lor.
in fo arte multe cazavi insd,, masculii care iqi lnving rivalii nu oblin posesiu-
nea femelelor clacd, acestea d.in urm5, nu-i aleg. La animale, curtea pe care o fac
masculii nu este cituqi d.e pulin u chestiune atlt d.e simpl5, ryi scurtd, dup5, cum s-ar
putea cred.e. Feureiele sint cel mai mult excitate sau preferd, s5, se lmperecheze cu
masculii mai impodobili sau care clnt5, cel mai frumos sau fac cele mai bqne acro-
balii leste ins5, probabil eviclent c5, ele -i'or prefera in acelaqi tinip masculii mai
viguroqi qi plini de via!d,, fapt ca e ln unele cazuri a fost confirmat de cbservatji
e.
concrete Astfel, femelele mai viguroase, care sint primele [capabile] sL procreeze,
Yor putea si aleagd, dintre mulli masculi qi, cu toate cd, nu vor alege intotcl_eauna,
pe cel mai puternic sau pe cel mai bine inarma'i;, ele vor alege pe cei care sint
? Avetn aci o cxcclcrttl tnlrtttt'ic asupla caracterului I Iferrnan ]ttiller a ajuns la aceetr;i colcluzio in legil-
dcscenden{ilor de la un ornitolog ctt experien[[. Dl. tulf cu albinele femelc carc ies pliurcle clil pupl ln ficcrrr.t:
J. A. Allcn vorbincl ('lIununals ctrtd Winter Bircls of an. Vezi lucrarea sa relnarcabili ;lnruenclung der Dctr-
I'"Ioridcr,p. 229) desprc clociri mai tirzii, clupi distrugerea uin'sclrcnLehreauf Bienen ,,Verh. tl. Naturhist. V. 1)rrrurse
accidenlall a puilor din prima clocire, spune c5. rrs-a con- Rheinl." 1822, xxIX, p. 45.
qt:ilat c.i accstea sint mai rnici qi de culoare mai deschisi e In leg[turir cu pis[rile de curte, ar1primiL i1aceastl
riecil ccle colorate mai de timpuriu in anotimp. ln cazurile privinfir informalia pe care o voi cla ulterior. Ciriar in
irt care tnai multe parl-urafii sinL scoase ln fiecare an, cazul pisririlor, ca porumbcii care sc lrlpreuneazi pe
p r'ii'ile din primele parturafii par, de regulir genclalS., ccle viafl, fenrela, {gpri cum aflu de la dl. Jenner Weir,
rn.,,i pcrfecte din [oaLc 1:ttncl.clc cle vctlcre". lli va pirrisi ntasculul claci acesta esLe rirnii san slirbil.
"si "i*,,.oase,
 PROPoRTTTA sExELoR 18li

viguro;i,si ltine inarmali ryi, ln alte priviirle, cei mai atrdgltori. Do aceea, clupd,
cum s-a explicat mai inainte, ambele sexe ale unor asl,fel cle pcrechi timpurii vor
a1rea un avantaj asupra altora la procrearea d"escenclenfil"or ior; $i se parc c5,
acc asta a f ost suficient, ln clecursul unui lung $ir cle generatii , pentru a spor"i
nu numai forla ;i capaci,tatea, c1e iupt5, a rnasculilor, ci d.e asoi.]Iellea ;i t'l,iverselo
lor ornarrrente sau alte atraclii.
in cazu.L contrar qi muit mai rar al rnasculilor aleglni"i anuinitc fetrii-'le r
este clar c[, cei ca e erau cei mai viguroqi qi care au invins pe al{ii Yor aYea alege-
rea cea mai liber5, qi e ste aproape sigur c5, ei vor alc.ge femele viguroase, precum
;i atrilgd,toare. Asemenea pelechi vor avea unfemela a\rantaj ln ci:eqterca d.e d.escenclenti,
rnai ales d.ac5, rnasculul are puterea si, apere ln timpul sezonului c1o irnpe -
rechere, clupi, ctlln se intimpld, la unele d.intre animalelc superioare) sau "qL o
ajute la ingrijirea puilor. Aceleaqi principii s-ar aplica d.acd, fiecare scx ar prefera
ryi ar alege anumifi ind"ivizi d.e sex opr s ;
presupunind. cL ar alege inclivizii ttu nurnai
cei rnai atr[gd,tori, ci cle asemenea pe cei ruai viguro;i.

ProTtorlia nunter'tcd, a senelor, - Am remarcat cL selcc!,ia seruali, Ar fi

o chestiune simpi5, d.acd, masculii ar fi mult mai numero;i d.cclt femelele. Ile aici
am fost lnd.omnat sd, cercetez, pe cit arn fost ln md,suri, proporgiile clintre cclc doud,
sexe la cit rnai multe animale posibil I materialuL esto lns[ insuficient. ]fu voi
da aici d.ecit un scurt rezumat al rczultatelor, pS,strind. detaliile pentru o cliscri!,ie
suplirnent,ard,, pentru a nu intrerupe cursul arguirrentzirii rnele. l{umai aniinal,erlc
dor.nestice oferd, posibilitatea determind,rii num[rului proportional Ja naqtere,
ins;i nu s-au linut registre speciale in acesl, scop. Toturyi, am strirrs, prin rnijloace
inci.irect e, un num5,r considerabil d.e clate staiistioc, d.in care se ved.e cL la
rnajorit atea anirnalelor noastre d.omestice sexele sint ln numilr aproape egal iel
rraptere. r\stfel, ir d.ecurs dc d"oud,zeci qi urlu de ani s-au inrcgistrat 25 56A d.cr
na$teri cle cai cle curse qi proporlia d.e masculi n5,scu!i fa!,i, $e femele niscute
este cle gg,7 la 100. La ogari, inegalitatea €sfe mai rnare d.ecit la orice alt anil*alz
d.eoarcce d.in 6 878 cle nagteri, in d.ecurs de doisprezece ani, na;terile d': masculi
fa!n, d.e femele au fost d"e 110,1 Ia 100. Este tol,uryi intr-o m[sur5, oarecare incloiel-
nic d.acir, putem d.educe f5ri grija cd, proporlia ar fi aeeeaqi ln concliJ,ii naturalc
ca in staie clome sticd,, d.eoarece cle osebiri ugoare qi necunoscute in cond.i!,iile
[d"e viaJ,[] influenqazil, proportia sexelor. Astfel, la o_rn na$t9r1l9
rnasculine lu An-
glia sint in proporlie d.e 104,5, in Rusia d.e 108,9, la eweii d.in Li','onia cle 72qJ1
ia d, d"e 100 c1e naqteri feminine. Yoi reveni ins[, in suplirnentul la ace sb capitoi
asupra acesl,ei problemo curioase a exceclentului d.e napteri,niasculine. La Capu1
Bunei Speranle insir, timp c1e mai mulli ani b[ielii de origine europeand, s-au.
n:iscut in proporlie de 90 qi 99 Ia 100 c1e fete.
Irentru scopul nostru d.e fa!'il ne ocup[,m cle proporJiA sr:xctlor nu nuritai lll
rrsytrre, ci ryi Ia maturitat'e, ceea ce aclatrgir, lncl,un r:l"cment c1e indoiak-i I deoa-
rece e ste un fapt bine stabilit czi la orn nurn[,rul t1o bir,ie,ti carc mor inaintca
sal 1n timpul naql,erii ryi al prirnilor ci,t,iva ani de copil5rie esl;e considerabil mai
mare clecit al fetelor. A$a este cu siguranlri la mieii rnasculi ryi probabil gi la, alte
clteva animale. Masculii unor specii se onroarit, intre ei luptincl sau se gonesc
in-bre ei pin[, ce d.evin complel, epurzall. I)escori ei sint' d.esigur expugi ]a cliferite
pericoief rirt5,cirrcl in cliutarea insistenl,d, tu femelelor. La mriltc spt'cii c1c pe;ti
 DESCT.NDI''N'I'A OI\1LILT]I

iirriticulii sint llnrlt rnai rllici d.ec,lt fernelclc Di so crccle c5, sint rlr:sr:ori clevorrl,!i
t1,,,accst'ea clin urnri szr,u clc a,l!i peDti. Se pare ci, feml,lele unoi pirs'ii'i lr1()r'lriai
tlevrenlc decit rnasculii ; ele sint cle asemenea susceptibile sL fic rlistnrse in ctri-
l,.ul lor sau atunci cincl iryi ingnjesc puii. La insecte larvele femeic sint adesi,ii itiili
tnAri dcci1, eele rnasculo ryJ, in consccin!i, este mai pro'lrabii, ca ele s5, rfie clE'vora,t,e.
itrtrc-unejt,r cazrrrL fer::c,lelc nrature sint mai pu{in active ,si mai pu{,in rapiclr iir
lni;eiri dccit rnascuiii ryi nu pot sc5,pa atit rle bine de pericol. l;eci, ia aninlaii'it:
iit stare natrii:all trebuie s[ ne bizuim pe simple aprecieri pentru a jucltca propor-
lia sexe.lor la matiiritate, cee a ce nu meriti, mult[, incretlere, afar:ti nuniai clac5,
inegalitatea estc putei'nic pronunfat,I,. Totu;i, in mdsura in care se poate aprecia,
puterir conehide rlin faptelc ardtate irr supliment c:i rnaseulii cltorva mainif,:re,
ai multor p[sdri, ai citorva peqti ryi insecl,e sint muli mai nrlmorogi decit femi:lelo.
Proporlia clintre sexe fluctueazd, pulin ln d,ecursul anilor consocutivi;
astfel, la caii d.e curse, d.c fic'care 100 cle iepe niscute arm[sarii au variat de la
107,1 intr-un an \a {12,6 lntr-un all, an, iaf la ogari c1e la 116,3 la 95,3. insil,
rlaci, s-ar fi lnregisl,rat tln ntlmflr rnai mare, r1e pe o suprafrr,fir rriai irrtir;sir, rlr--cit
Arrglia, cste proballil, cir acestc fluctua{ii at'fi dispii,rut; iar aga cri}lr se prczint,ir,
ele ar fi cu greu suficientt-' szi, rlucir, la o selcclie sexuali, efectivir, in stare natu-rajil.
Totu;i, ln cazul citorva aniinale sir,lbatice, proporliile par sii fluciueze, dupii culn
se arat5, in supliment, fie in cLecursul diferitelor anotimpuli, fie in d.ifci'ito locn -
lit5,!i, intr-o mXsrrr5, suficienti, pentru iI d.uee la o selec,tie oarocare ; cleoareco
trelrnie observat ca oricir avantaj cloblntlit in cursul nnor anurniti ani rJr]-n in
anuinitc localitS,fi de masculii care au fost in stare s:i-qi in.ringl rivalii sau
ealc au fost cei rnai atrirgritori pentru fernr:le vor fi transmrs: probabil descen-
clenlilor ;i ulterior' [aceDtia] nu ior fi etimina!,i. in timpul anotimpurilor consl-
cntive, cind", din cauza egalitfllii sexelor, fiecare mascul €sbe in mirsurl sX-qi pro-
cure o fernel[,, masculii cei mai puternici sau mai atrdgzitori procltiqi autelior
incf vor a.rrea o posibilitate cel pulin tot a'tit c1e bun5 c1e a iiisa, dtsecttclsuli
ca ryi cci mai slabi sau mai pulin atr5g[tori.
I'oligamr,ct.
- Praetica poligamiei cluce la aeelearsi rezultatc oalc r-ll t1e-
curger d"intr-o inegalitate real5, in num5,rul sexelor, cleoarece c1ac5, fieca'e, rilaqcutr
lryi insu$c$te doud, sau mai n'ulte femele, mulli masculi nu so pot imperechea,
;i aceqtia clin urmf vor fi fd,r[ indoialzi indivizii cei mai slabi qi mai pulin atr5-
g[tori. Mulie rnamifere,si un mic num6,r de pds[ri slnt poligame, insir, nu am
gXsit nici o clovad5, ln accst sens la animalele apar,tinincl claselor inferioare. Fa-
culti,lile intelectuale ale unor asemenea animale nu sint poate sufitieni;e szi Ie
fa,e[, sir, striiig[ qi sii piizeascri un harem cle femele. Pare aproa,pe sigur cir, existir,
Iut laport lntre poLigrtl-ric qi clezvoltarea caracterelor sextrale secuntlatce co€il co
(,sfL'iu sprijinui ipoit'ti'r cz"t, o prcponrleren!,ia rrumericir, a rnasculilor ar-'fi itecoiiti.i-
1iona,l, fa,volrlbiJri act,iunii *u1e1r!ici sexua,l('. 'l'otu1i, tnulte animlrlt' ctti't,) liiitl,
strict nrouogarue , lir spt'cial pis[rile, prezintir, carac'uere sexuale se otlttdtt,Lir
puternic pronunfatc, pe cincl un mic num[r c1e animale care sinl, poligame nt inl
,r{sentenea caractere. Yom trccc in revist5, pc scurt rnamiferele ryi vom treee apoi )a
1ti=isiiri. Gorila pare sir, fie poligamd, qi masculul se d.u.osebe;tc cottsid.r:rabil cle
renreld, I la fel este ryi clt cifiva paviani cale trd,iesc ln clrduri constlnd. clin cle
rlrr11i1 ori atit,r.a fcineit atlu]to r,il,,i nrastuli. fn Arnerica, clo Sucl, II yerttts {:(tr(t,t.le
 I'RC)POR.T'IA S I')<ELOIT

pr'<'zint,ir dt'osebiri sexuale bine pronurll,ate la cttloarc', ha,rbir, ryi organo vocalc,
i:rl rnasculii trilicsc ln geireral cu rlouf sau trei itetrreste ; triasculul c1e Cabu,s c&p'LL-
cinus se d.eosebe;tet pu,tiir cle ferneiii, ;i pare s6 fie poligarn 10. Sr cuiroaryie puiin
rftspro ace astil problcmzi in lcr g[turi, cu n:ajoritaiea celor]alte rnainrule, lnsfl
citeva specii siir'; strict rnonogame. Il,umegd,toarelc sinl, in spccial poligame ;i
prezi.nt[, niai fre cvent d.eosebiri sexuale d"eclt orico alt[ grup:i tkr ani;'iia,le ; a,ceasia
se apiicd, mai ales la arinele lor, ins5, d.e aserrlenea ryi la aitr: r:at'ac{.elc. }:[ajori-
tatea cerbilor, vi1,elor cornute ;i oilor sint poligaine, clirpii tjunl sint si n:a,jcriia,tea
a,ir.'tilope}.or, cu toate crei unele slnt rnonoganle. Yoi'bind cle spt:e airtilopele d.in Africa
de Sud., Sir Anclrew Smith Epune cL ln turmele c1e aproxin:ativ tt d"rizinri raxe-
ori se grisea rnai muit c1e un singur mascrtl ad.ult. tt+ftiiopr: scti,ga asiai,ici'r, pare s:i
fie cel n:ai ercesiv poligam din lurne, d-coarece Pallasll afirnril cil masculul gone;te
to!,i rivaiii ;i iUi stringe o turml, cle aproximativ o sutS c1e femclc ryi vilei;
femela nu are coarne ryi are pd,r n:ai moaie, dar altfel nu se clcose]-lc,.sio rnul'b cLo
mascul.Calul srilbatic clin insulele l'alkland si clinsateled.in ve stul At:reiicii c1e Norcl
est,e poiigam, insi, in afard, c1e talia sa mai illar:o ;i d"e proporfiiio corpului, el
se cleoseberrte pu.!,in de iapir. I{istre{,ul prezint[, C?.r&ctcre sextlale bine pronunlate
prin marii sfli colli qi prin aite clteva caractere. fn Eurcpa,1i fndia el clnce o vialir,
solitard, in afard, d.e perioacta d.e reproclucere, ins[, dupii, cllnr crecle Sjr W. Eliiott
cftre a ayut multe ocazfi cle a observa in fnclia acL-,q'b anili-al, in ar-:iasiir, pelioad"ir,
c,l se asociazd, cu rnai multe fenielc. Estc lnclclielnic dac[ aceast,il ol-'serva{ie cste
valabil5, pentru Europar c& cste ins[ suslinutir c1e oarecaic do.,,-ezi. E]efantul in-
clian nlascul achilt, ca qi rristr:e!,u1, iqi petrece mult d.in tiir.ip ln singurf;,tal,e, itrsfl,
r1up5 curn afirmI, tlr. Campbell, atunci cincl [s: intovdrllqeqte] clt allii,,t'ateori
giseqti mai nrult d.e un rnascul la o intreagi, turm5, c1e femele, niascutii nrai rnari
gonind. sarl omoriri.d. pe cei rnai rnici qi ruai slabi". Mas:ului sa d.eosebeqte c1e fe-
nreld, prin collii s[,i imenqi, talia, forla gi rezistent;a mai iliarc; atlt cle mare este
deosebirea ln accste privinle, incit atunci cincl sint capturali masculii sii:t, pre-
!ui!i cu o cincime mai mult clecit fernc'leie La alte triahiclt':'tl.ic irici
12. sexcle se deose-
lresc foarte pulin sau d.e loc qi, pe cit se qtie, nu s?nt ltoligarle. $i nu am antztt'
de vreo specie din orclinul cheiloptcrelor, eclcntatcior, insectivorelor 'qau tozh-
toareior care si, fie poligamc, cu exceplia ci, printre roztitoare qobolailul comun
i;r[ieqte, d.upi, unii vin5,1,ori cle ryobo1ani, cu mai mu],te fernele. Totu;i, cele d.ouil
sexe-atre unor leneqi (Ed,entcttci,) se d.eosebesc prill caracter qi culcarea anumitor
por'1,iuni de p[r d-e pe umerii lor 1:r. $i multe specii tle liliecr (0hei,ropiera) prezirrt5,
dcoseiiiri sexu-ale bine pronunlate niai alc s prin fapiul cL ruascuiii posed"ir,
giande ryi pungi mirositoarc ryi c5, sint de o culoare mai clesehisiil*. La ri:rarele ord.in
alrozdtoarelor, dupd cit ani putut afla,, sexele sg cleosebcsc l"Auitor'; si atunci d"oar
pu!,in in coloritul blfinii.
J0 j.)'.:sil1',r Sot'ilii, Sttvagc 1i \V5rnan, ..fio';l,rtt.Iottl irIIt'lrr r:rili:
rurl oil N;rt. Ifist.", 18'i5 - 1ti47, vol. V, p. 12.1. I)i'spLtr l:l I )r..
()11 tutceytlut[tts, Brr:irttt, IlIttst. 7'ltit:ricl-tctt, 186 i' r'ol. I, Yr:zi tlc lisr. irici'iilr irrItrt'i'sitirlit a lr-'cttt. .Jolttlslrtltc,
1t. i7. Dcslrir,r X'Igcetrc, Iicnggcl Niilurgesc!t. : Slittgt:iitiL:re i;;,,I)r'ot'. .,c. of l3engal", tnai 1868.
rron -Prii'utuag,183S,p. 14,20. Cebtts,Btthm, ibiti., p. 108'
lil ilr. ,,Ann'.ds anti \"tg. oi Ntt. \['s1.", t,\] l,
11 Pallas, Spici!c11iu Zortlog., fasc. XII, t77t-, p.29. Sir: i:. 302.
;\rirherv Srnith, Illustraliorts of ilrc Zoologil of S. tt fricu, 1l Yczi c:ict:llttta liicLaLc a doi'Iot'rr]tti l)olll;ott
11i19, 1r. 29, rlesprc lioDu.s. Owcn, ln '|noiontry of Yertc- ,,lrfoc, Z,tali.to.. Sttc,", 1873' p. 211.
birit<'s I E{j'S, r'u!, J I l, p. (ilil)) tlir tttt Lttlt, I itt';itiittl inIt'r:
 DESCDNDEiNTA OMUI,UI

Dupil culn aflu c1e la Sir Andrew Smith, in Africa c1e Srirl lcul trd,ie,ltc'
urtcori cu o singurir, femelii, ln general lnsri cu mai rnuii,e si iiltr-url crlz & fost
g:isit chiar cu cinci fernele, aga inctt el este poligam. Pe cit au putut d'ascopcri,
cl este singurul poligarn d.intre t,oate carnivorele terestre ryi nurnai ci prezintii ca,-
racterc sexuale bine pronunlate. Ilacir, trecem tol,uryi la carnivorelc rliiilitrc,
cazrtleste, cln1r5, cum vom vedea ull,erior, foarte cliferit, rleoarece multe specii rlo
foci prezint[ deosebiri sexuale extraorclinare qi sint erninamente poli.qainc. AsL-
fel, dupd, P6ron, elefantul cle mare mascul d.in Oceanul cle sucl, are iiii.otclr:uunrir
mai multe femele, iar leul cle mare e,l lui tr'orster se zice cX, e ste inconjrrrat cle cloiiu-
zecL pln5, la trerzeci d.e femele. La nord" ursul d.e rnare al lui Stollcr esie insoiil,
d.e un num5,r chiar qi mai mare d.c fernele. Un fapt interesant este, clupl c].iii]
observl, dr. Gill lt, cri la speciile monogame ,,sau la cele cartl tr5iesc ln cortruritifi
mici existS, pu,tind, cliferen!5, ca talie inl,re masculi ryi femcle" : la speciile sociale,
sau mai curincl la cele la care maseulii au haremuri, masculii sinl, cu lnuLb rrrai
rnari d.ccit femelele.
Printre p:isilri, inulte specii ale c5,ror sexe se d.eoseb..ss consiclerabii intrc
ele siut cu sigrranlir, monog&me. in Marea Briianie ved.ern d.eo,jebiri sexuale bine
pronunfate, d.e exer'rplu la ra!,a, s5,lbaticd,, la care [masculul] se lmpcrecheazii,
cu o singuri femel5, la mierlf qi la c5ld,d,raq, care se zice c5, se irnperecheaz5, pe
via,td,. Dl. Waliace md, informeazd, cd, tot a,sa este si la cotingiclelc clin Anrerica
cle Sud" ;i cu multe alte p[s5,ri. La mai multe gl'rr-pe nu am fost in rnlsurzi sir. d-r:sco-
p5,r d.ac5, speciile slnt poligarne sau monogame. Lesson spunc cir, p[slrile i]ara-
d.isului, atlt d.e remaucabile pentru cle osebirile sexuaie, slnt poligarne, lnsii cil.
Wallace se incloicgte d.acii Lcsson avusese dovezi suficiente. Dl. Salvin lmi spuncr
ci, a ajuns Ia convingerea cil colibriul este poligam. Ilasettl'rl cle Yi,d'ua (pasii,rrir,
v5,d.uvri), remarcabil prin penele sale cir,utatc, cste cu sigriran,tfi, poligam 1".
Dl. Jenner Weir ryi allii ln-au asigurat c5, este un lucru obiqnuit ca trei grauli
s5, frecven"teze acelaqi cuib ; nu s-a stabilit 1ns5, daczi aeesta ests 1)yr ca,z de poliga-
ruie sau polianclrie.
Galinaceele prezinti, clease'biri sexuale aproape t ot atlt d.e puteuri"c prollrlll-
latc ca qi pas[r'ca paraclisului sau colibriul qi, c1up5, cum se gtie, multe d.intre specii
sint poligame, altele fiind strict nlonogame. Ce contrast e><ist5, intre [oele clouh]
sexe a1e pi,unului san fazanului poligam ryi bibilica san potlinichea rno:roganc !
S-ar putea d.a multe cazuri sirnilare, ca la familia Tetrsotndae, la cav:e rnascrliii
cocoryului-de-munte qi cei ai cocoqului-cle-mesieac6n se cleosebesc consiclerabil d.e
femele, pe ciri.cl La Lagopzcs Bcoti,cus qi la Lagopus lagoptcs, Inonogame, sexele se
d.eosebesc foarte pu!,in. Cu excep,tia d.ropiilor la Cursores, puline specii prezinbd,
deosebiri sexuale puternic pronunlate qi d-ropia nlArc (Oti's tarcltr'), clupd, cu,m se
spune, este poligamd. La Grctllatores, extreln d.e puf,ine spccii se d.eosebesc sexual,
*
irrs5, fluierarul giilera+" (I{uchetes pug?Lcrnr) oferti o ereeptic pronunlat5 ryi }{oirtagir
es1,e rle pzirere ci, aceastil specie estc poligir,inir,. S-lt'r piirea, fleci c:i printlt pirsf,r'i
cxistd, a,tlesea, un ril,por1, intrc poligamie ryi clezvoltarc'a cleosebirilor sr-'xtralo putirntitr
15 I.'ocile urechialt:, ,,Amulicarr Natur;rl's1", ian. 187, gainia cocoguliii clc tttrrirl-e;i a ch'opi,:i tuali, vczi L. Llor:cl,
Ganrc Rirtls orl Sutetlett, 18(17, r-.. i9 ;i 1l)2. l[ontrg,;rr 1i
rd ..'l'irr ibis", llttl 1, r'u[. III, p. 1l]l]. l)t's1tt'c Pirsr"tl'ea $slbj vorllesc tlcsllre ct;cr,r;rtl t.!e trtcstt:tcii:l c:t liitttl j)oli.qtlltr
.' .'.r-, .i (\\-it1os'i-riltl) tlitt gctrtrl Proqttc. \rt'zi r-le tiselllcnoa Si dt Laooptts scolictl,s ctl lti{)li;}3iiii}t.
, .::. (t,r/lnlis, iDirl., 1800, vol. Il. p. 211, Desitlc poli- * Pltilontnclttts pLtiltirtu (4. lrul.\,
 SELBCTIA SBXIIALA 187

prornllltate. Ain intrebat pe c11. Bart'lett c1c la, gridina zoologici, oilre a avut o
rni-rio exper.len!,il cu pfisd,ri, clacii, la 'I'ragoptttt, (dinti:e galinaceo) nrasculul cste
poligam si arn fost ircpresionzlt de rdspunsul si,n: ,,1{u qtiu, dar crecl [cii, este]
t1up5, culoriie sale splendid.e".
Merit,d, rernarcat ci instinctul c1e lmperechere cu o singuri, femel5, se piercle
usor sub influen],a domesticirii. liala s[,lbaticir, este sbrict monogamil, cea d"omes-
l,icrii foarte poligarnd,. Reverenclul W. D. tr'ox m5, informeaz[, c[, din clteva ra!,c
s[,ibatice pe jum.i'late lmblinzite, de pe un mare lac din vecini,tate, au fost impupcali
al,it de mulli r5,!oi sd,lbatici t1e cd,tre paznicul d.e vin5,toare, lncit nu a fost l[sat
decit unul singur de fiecare papte sau opt femele, totuqi s-au oblinut pui neobiqnuit
de numeroqi. tsibilica esic strict monogamfl, insX, di. Fox consid.er1, c5, p5,sd,riie
sale prcspori cel rnai bine atunci cind. line un mascul la dou5, sau trei femeLe. Ca,narii
in st are natural[, trd,iesc in perechi, lnsd, in Anglia cresci,torii au pus cu succes un
rn*scul Ia pairu sau cinci femele. Am semnalat aceste cazari ca ar5tincl probabili-
tatea ca o specie s[,Ibatic5 monogamd, si, clevind, temporar sau permanent, poli-
gamd.
Prea pu!,in se qtie d.espre obiceiurile reptilelor si ale peqtilor ca s5, putem
vorlii. d.espre retra!,iile lor matrimoniale. Gasterosteus pare lnsi, s5, fie poiigarn 1? I
si in timpul sozonului cle reprod.ucere masculul se cleosebegte bd,tiltor la ochi c1e
f errrelll.
Sil rezurn:im miiloacele prin cAre, pe clt putem aprecia, scleclia scxualir, a
dus la dezvoltarea calactr;erelor sexuale secundare. S-a ariltat cL cel mai mare num5,r
d.e desoendcnfi vigurosi este oblinut d.in lmpelecherea masculilor celor mai puter-
nici ryi celor niai bine inarmali, invingd,tori in lupt5, asupra altor inasculir cu femelele
cele rnai viguroase gi rnai bine hr[nite, care sint primele care procreeazd,prtrn5,vara.
Daed, asenlenea ferncie aleg rnasculii mai aLrdgd,tori qi ln acelagi timp qi mai vigLrroqi,
c.le i'or procluce un nulnrir mai rrrare d.e clescend.enfi d.eeii; femelele intirziate, care
trebuie si, sr-. lmperccheze cu masculi rnai pulin viguroryi qi atrdgltori. La fel este
d.acd, masculii mai viguroqi aleg femeLele rnai atrigi,toare si ln acclapi l,irnp sd,nritoase
ryi viguroasc I si acesta este in special valabil dacii, masculul apirzi fernela ;i ajntii,
ia procrurn'r r, hranei pcntru pui. Avanta,jul astfel dobindit de critre perechile mai
viguroage in procluceri'A unui lnai rnare nunizir cle clescenclenli a fost, clupd, cit se
Irare suficient pentru a face seleclia sexualii, eficient[. O mare prepond.eren!fi,
numericil, a rnasculilor asupra fernelelor este lnsi, qi mai eficace ; fie ci, preponcleren!,a
estc numai lntlmpl6toare ;i loealil sau pennanentti, fie ci, ea are loc de la nastere
sau ulterior plin d"istrrigerea mai mftre a fenrelelor sau d.aeir, rlecurge indirect, pt"in
pracl,icarea poligarniei.

JVIasmlul'tttod,'ifi,cat/i,n qenernl mai mu,It dec\t !ent,ela.

- in tot regttul animal,
atuirci cincl serele se ckrosebesc prin aspectul exterior, masculul estc cc,l care, cu
lilre excerp!,ii, a fost mai mult modificat; d.eoarece femela p[streazh in general
o asemfnaro mai nlare cu puii propriei sale specii si cu alli membri ad.ulfi ai aee-
leiagi grupe. Cauza pare si, fie faptul cl, masculii aproape ai tuturor anirnalelor au
pasiuni mai put,ernice clecit femelele. De aceea rna,sculii sint cei care se lupth, intre
ti, care iryi et,aleazil persistent pocloabelo in fa!n, fernclelor, iar cei invingritori i;i
l? No'rl IIurtrllitrtr-1's,,rRi\-tl Cilililens", 18117,
 DI'SCDNDEN?A OMULT-II

transtnit supi,r'ioritatea, rlescenclen!,iloi' lor rnasculi. Se va exarriina ulterior motivul

perrtru cartl alnilelt, s{.,xrr nu clobinrlese ln act'st, fel caracterele ta,tilor. trste notcriu
pentru oricitre cir nrasculii tuturor rnruniferclr-lr urrnir,reso cu arcloare fcrneicle. La
fel este qi la piis[,ri, ins5, multc pilsirri rnascule nu urmilresc atit cle niul'o fertrela, clt
isi expune ln prezenta eri penaju.l lor, execu.tS acrcbalii nupliale bizare,,si cintii.
La,pulinii 1lcryti czlre au fost, observati, rn:i,sculul pare mai plin d.e arclrlalc clecii,
fcnrela, ceea crr c,qtc valabil si la aligatol'i ryi, c[up[ cum se par€i,, la batracieiri. I]upil
clllrl observa iirrby 18, cle-a lungul enol'mei clase a insectelor ,,legea este ca rnascu-
lul slu caute fernela". Dou5, autorit5,ti competente, cl-nii Blacliwall ryi C. Spence
Bal,e imi spun czi in:lsculii pir,ianjenilor ryi ai crustaeeelor sint rnai activi si mai
incoirstan,ti lir obiceiuriie lor clecit femelele. Atunci clnd organele de sim!;i d.e loco-
molie sint prezente la unul d.in sexo la insecte ;i crustacee qi absenl,e la cel[lalt
san dacd, sint, cum este aclcliea cazul, mult rnai dezvoil,at,e la un sex d.ecit ia
celflIalt, mAscrllnl este acela, d.up5 cit am putut clescoperi, care p[,streazf asemenea
organe sau lc are cel mai clezvoltate, ceea ce arat[, c6 masculul est'e meuibrul ma.i
act,iv in jocul nuptial al sexelor 1e.
Pe cle a1t5, parte, femela este, cu cele mai rare excep!,ii, rnai pulin pasionlrtir,
clctrit rnasculnl. Dup[, cum a observat celtbrul lluntc.r'tu acum inultl \rrellie, in
general ,,eA are nevoie s5, fie curtat5t', ca este tirnid.5, ;i ad.esea poate fi virzrttd,
cum se str5,duie;te nlult timp sir, seape d.e rnascul. Orice observator al obiceiurilor
animaleior irti va putra rearnirit'i cazuri de aces'u fel. Se poate vedea din d.iferite
fapte, care vor fi prezc.ntate ulterior, ;i clin rezultatele pe clrept, atribuite seiecliei
sexuale, cil ferntlar cu toate cti comparativ este pasivd,, in general exercitri o oftre-
('iire alegere qi aecept5 uir anumit mascul, preferind.u-l aitora. Sau ea poate aecept:1.
ciupii, cum a,parenfelc ne fac uneori s5, credem, nu masculul care pentru ea este cel
rnai atrirg['.,or, ci pt, cl,l cilrLr ii este cel mai pulin nepli,cut. Exercitarea unei oAl'e-
crli'e alegeri d"in partea ferlrelci pare a fi o li.ge itpr'oapo tot atit de generalir, ca qi
arcloare a rnasculului .
Sinterl natural lnd.emnali s[, cercetirrn de ce la clase atit d.e nurnt'roa,st-. ,1i
rlistinctc mascuiul a clcrvenit mai plin t1e ardoare d.ecit ferirela, arya incit el o caut5,
1i are rclul rnai activ in jocril nlrp!,ial. N'u ar fi nici un avauta,j, ci o o&roczlre pierdere
rle energio clacir, fiecare sex ar c5,uta pe celflalt, ; insil c1e ce oare rnasculul sil fio
irrtoicle:arlilA cel cale caui,il ? Dupir, fecunclare ovulele planteltir trebuie hri,nito
triiva tirnp ; cleci polenul este llcapi"u'At aclus la organele feminine, fiincl plasat 1io
stigmat cu ajutorul insectelor sau al virttului sau prin rnirycririle spont:lne a,le sta-
ir-rinelor, iar ia alge eic. t1e puterea, Ce locorno!,ie n, anterazoizilor. La animillek:
acrvatice infelior orgzlirizate, fixate pennarrent cle acola;i punct ;i avincl sexc,lc
sr,1ra,rate, elementul rnasculin eshe inva,riabil ad.us la femelX,;i ne putem r1a s{'Am&
r[t'rnotivnl acestui fapt rloo{\i'(ree clriar: rlaell, ottiile s-il,r tleta';a ina,i;rtea, fecutrtlirt'ii
ta Itill-ly aitri Slle:rrct-, Ittlt'odrtcliotr lo nn!()IltoloqU, nct,lcrr;i crrltrlc rru t'lt' :t'stc insi rirrrlI rrrti proltlrhil cr'i ft'tttrrlt'ltr
1826, voi. III, p. ll12. viz,itcezi altt' ccirtlt', (:orrslngu;lrizalt'lt l'iintl asitlrl t'ritiitir,
1e Urr hiruenopter pelazil (Wes;Lnood, Ll'Iotlerrt C/ass. UiLt'rior r,crn iuLilni in tliferiLe c:lasc ci)zru'i trxecp!iorialc
rtI Ittsccts, r'ol. II, p. i60) constituie c e xcep[ie la lt:gulit, irr crrt'e fcmcia cstc cca ciilc cnutir li c-';-rrculli jr;crri ntli;-
rlcc-ralecc rnasculrrl ure itlipi rudi nrentarc q;i nrt lritlitsrgttr lial in locul nrasculului.
rriciodati cclula in carc s-a nlscut, 1le cirrtl fcmela rrrc e0 Es.snys tgid Obsct,ttuiigtts, t,diilt cltr O\\'t'ri, 1iJ(il,
r,r'ipi l;ine drzvoltrrk'. ,'\udouin crccle cir femclcle lceslti vol. I. n. 1{)I.
.","t'ii silrt [t:crrrrtlrttu rlt'<:irLrc rlirscir]i calro sc n:ti;c itr
 SXI-tsCT,'IA SEXUALA

,si ir1i arr nccef1ita ult,erior hrirnire rsi protecf,ie zrr:,-rxista toLurti
o rrtai tlar{'tiiiicult'ate
in tu lt: l,r,ilnsporta, la element,ul masculitr, dclotl,reco, fiinrl tnai mari. dc,clt,tttltstea clin
urliir, in nlrnd,r consiclerabil nrai ntir:. A$a inclt, _itr accastii, priv:"![t
si11, prod.use
rirulis clintie animalele irrferioare siirt, analoge plantelor 2'. t\{asculii anirnalelor
levatice qi fixate fiincl deterrninali s5, emiti, in acest fel eLernentul lor fertilizanl,,
sste latnral ca oricarc clintre clescend.enlii lor, care s-au riclicat pc scara evolu!,itli
qi 1u rlevenit capabili c1e locornolie, s[ pfstreze acelaqi obict'i ; qi ei se vor aprolria
iler fenieli, cit c1e inult posibil, pentru a nu risca pierclerea elernentului fertilizant
in cursul unei iungi trec,r:ri prin apd. La un mic numd,r c1e animale inferioare numai
femelele slnt fixate, iar ntascrilii lor trebuie s5, fie cc-'i care cautir,. Este 1ns5, greu de
inletes d.e ce rnasculii speciilor ai cd,ior strd,mosi erau- iniliali liberi au clobinclit
invar.iabii obiceiul cle a se apropia d.e fernele, ln loc ca ele s6 se apropie d,e ei. Tnsd,,
pentru ca rnascuiii s5, caute eficient ffemelele], este necesar ca in toate cazurile
ll se fie inzr:stra,t,i cu pasiuni puternice, iar doblnd.irea unor asemenea pasiuni ar
cleclrge natural din faptul c5, cei rnai pasionali las5, un n:ai mare numd,r d.e des-
ccnd-enli tlecit cei cu rnai pu!in5, ard.oare.
i{area ard.oare a mascutilor a d-us astfel inclirect la faptul c5, li s-au clezvol-
tat caracierele sexuale secunclare mult mai frecvent clecli; la femeLe. DezYolt,area
unor aseinenea caractere ar fi insi, mul{, ajutatS, clacd, masculii ar fi mai susceptibili
s[ varicze d.ecii, fqrmelele, clupil cum am conchis ci, sint, c1up5, un sl,ucliu inclelungat
al aniiiialelor clomestiee. Yon Nal,husius, care avea o expc'rien!5 vasl,d,, este hot5,rit
c1e acccaryi pir,reye22. f'rin comparareA celor tLoud, sexe la om se pot 9!!ine clovezi
tu s-11,
conclud.ente in favoarea acestei concluzii. In cLecursui expediliei Novara
exc'cutat un l11mdr vast d.e rn[surfltori ale d.iferitelor p[,rf,i ale corpuiuila tliferite
rase ryi aproer,pe in toate cazurile s-a constatat c5, bil,rbalii prezentau o mai mare
gamri d.e-r'ariafie cleclt femeile I va trebui ins5, sd, revin Ia acest subiect irrtr-un
r:rr,pitol r.iitor. i)1. J. Wood. tn, care s-a ocupat atent rle varialia r-rurychilor la onr,
s.ii., c1 litere italice concluzia c5, ,,ce1 mai mare num[,r de anonralii, la fieeartr
ind.ivicl-, se g#seqte la b5,rbair". Anterior el a observat cd,,,in total la 102 indivizi
s-a corrstat,a'1, cz-'t, varialiile in sensul excesului au fost la b5,rba!i o clatd, qi jqP.iitate
rnai frecvenie Clecii la feme'i, in contrast, rnare cu mai nrarea frecven![ atud.eficienlei
Ia fenrei tlescrrisil mzi,i inairitett. Prof. jrtacalister d.e ascmenea observi, c5, varia-
t,iile rnusculaturii,,sint, probabil mai cornune Ia b5,rba'i'i d.ecit la ferneit'. Arrumili
insrychi, carre normal nu slnt prezenli la om, slnt d.e asemenea mai frecvent d.ezvol-
l,afi ia scxul mascllin clecit la cel feminin, cu toate cri se pare eir, pot e xista exceplii.
.llr. Burt, Wilcler to a inregisl,rat cazurile a 152 tle ind.ivizi cu. clegete supralrtlmel'aret
rlin cale 8ti erau b5,rba!i qi 39, ad.icri mai pu!,in cle jumirtai;e, femei" sextrl .celor 27
r,ii,ina;i fiiird necunoscut. Toturyi, nn trebuie uitat cir ferlreile se striiituiesc rnai
fr,t cvent sir ascund,ri o anolnalie cle acest fcl rlecit llirrbrliii. Apoi iarti;i th:. Ir. 1\[eycr:

31 ]'r1'tri. Siri:lrs (Leidtttclt rler lktlrttili, 1870' p. 6i33) Asrrpra ylrliliriiitliIii tttai tlal'i ll ltlliscttlilot' lil litrittrit-
i'olirinrl tlcslrr.: ctl Lilclc rcpt'odttciitorle lnzlsculine ;i fc- Itltr tlorncslir:c. r'tzi lttcl'rlrcll rtea 'l'1rc Vttritrliott of '1 rti^
Iniiriirc ob:;ct.,'li : ,,velltliL siclr die eitlc llci tler Vereitligrtrlg rrris cttttl PltLrtts utrrler Domestication, 11308, vol. Il, p. 7it.
lrctiv, .... tlic autlcrre ci'scheittL bei tler' \rereinigttng passiv".
24
,,Pr<.lctt'tiings lloyal Soi'.", itrlic 1868, r'ol. X\-I'
Yorlrtige iil.ter Viehzur:|ft, 1872, p. 013. p. ir19 9i 52,J.
')
r3 -Iieise der Notturu: Antlvopoloyl. 7'lrcil, 1867, 26
,,P'roc. I'tor-ll Ii'ish .\c:lcleIII5"', 1868, vol. \r, p. I2l).
p. 21G - 269.
26
,r\Iassit'ltust't is f te(lical fiot'.", 1fi68, vol. I I, tit'. li,
1il'zrrlirtt,.'lt ett irisI t'l-,lcttlntt' dc I(' Si:hcrzcr;i St.lt$'et'tz' p. 1).
 DESCENDENTA OMULUI

afirml urechile bilrbatului sint rnai variabile ca forrn5, clecit cele ale femeii 2i.
cr"r,
in sflrqit, ternperatura e'ste rnai variabilir, la birrbat decit la femeie 2'.
Cauza mai nrarii variabiiitir,li generale la sexul masculin clecit la cel feminin
cste necunoscutd, afari, numai in m[sura in care caracterele sexuale secund.are
sint extraord.inar cle variabile qi ci, stnt limitate de obicei la birbafi qi, d"up5, cunr
vom veclea ind.at[, acest fapt este, lntr-o oarecare mdsur5,, inteligibil. Prin acf,iunea
seiec,tiei sexuale naturalo, animalele mascule au d.eveuit in foarte multe caz:urr
consid.erabil d.e cliferite d.e femelele lor; ins[, ind.ependent de selecfie, clin faptul cf,,
se d.eosebesc prin constitulie, cele cloud, sexe tind. si, variezeintr-un rnod, oarecum
cliferit. Femeia treiruie s[, che]tuiascd, multd, materie organici, la formarea ouiilor,
ln timp ce rrrascuiuL cheltuie,;te multi, forfd, ln luptele aprige cu rivalii si,i, ri,tdcind.
in cdutarea femelci, exerslndu-qi vacea, emifind. secre,tii mirositoare etc., qi aceast5
cheltuiaid, este in genoral conceniratfl, intr-o perioadd, scurt5, cle timp. I\farea vigoare
masculului ln t,impul perioad.ei nupliale pare d,eseori si,-i intensifice culorile,
^ind.epend.ent c1e weo d.eosebire pronunlat5 ta!6, d.e femeld, 2'. La orn ;i chiar atlt
tle jos pe scara evolu,biei ca la lepiclop'oere, temperatura corpului esl.'e inai ridicati,
la inascul decit la femel5,, intovXr[gita ln cazul omului c1e un puls incetinit 30. in
general, cheltuiala d-e materie qi for!5, la cele d.oud, sexe esl,e probabil aproape egal5,
cu toat e ck este efeciuat5, in feluri foarte cliferit,e gi lntr-un ritm cliferil.'.
Din rnotivele arratate mai sus cu greu cele d.oud, sexe pot evita d.e a se cleosebi
intr-o oarecare rndsiir[, prin constitu!;ie, cel pulin ln tirnpul perioad.ei cle procrea!,ie
$i, cu toa1,e c[, pot fi stlpuse la exact aceleagi concli,tii, ele vor tind.e sir, varieze
lrr mod d"iferit. T)acra asemenea variatii nu ar fi cle niei un folos vreuneia cLin cele
c1ou5, sexe, ele nu ar fi acumulate qi sporite prin seleclie sexuali, sau naturalfl.
Totuqi, ele pot cleveni permanente daci, cavza excitatoare aclioneazTa permanent ;i,
in conformitate cu o forrnh, frecventd, d.e ered.itate, ele pot fi transmise numai la
sexul la care ele au api,rut rnai lntii. in aces t, caz cele dou5, sexe vor ajunge sd,
prezint,e d.eosebiri cle caractel permanetrte, toturyi f[r5, importanf6,. Dl. Allen arati,
d.e exc,mpiu, cX la un rnare numilr d"e plsS,ri care tr[iesc in nord.ul ryi sudul State-
lor lJnite exeniplarele d"in sud sint d"e cul.oare mai lnchisd, decit cele d.in nord, ceea
oe pare sL fie, rezultattil clirect al cliferenlei de temperatur6,, lumin[, etc. clintrc
cele douir, regiuni. Or, in citeva cazvrl cele d.ou[ sexe ale aceleia,gi specii par s5, fi
ios{, cliferit infiuenlate ; Ia Agelaeus Tth,oen'iceus la sud masculilor li s-a intensifieat
corrsiclerabil coloritul, ln vreme cc la, Cardinu,l'ts airgi,nianu,s, fernelelc au fost cele
c&re au fost astfc'l influerrlate ; Ia Quiscalus major femelele au devenit extrern clc
r':r,riabile lzr, culoarer Fo cind masculii au rlmas aprorLpe uniformi '3t.
La criferitc cla,se c1e animale apar citeva cazuri excep!,ionale, in care fernelele,
si nu masculii au cloblntlil, caractere sexuale secunclare bine pronunlate ca cle cxem-
plu culori mai vii, talie, putere ryi agresivil,ate rnai mari. Iril, pir,s5,ri a exist;at uncuri

27 Arcliu fiir I'}atlt. Anri. und Pltgs., 1871, p. 488. ci a licltitlultii scminal;insir rcrirlsLa cu gl'ctr poirl,c fi posi-
28 Concluziile Ia cale a ajurrs recent dr. J. StockLon bil, deoarecc multe pisirri mascuie, dc cxemplu firzariii
IIough asupra tcmpelaturii ornului sint prezentate in tineri, devin viu colora!i in toanrtta 1-.t'irnului lor a11.
, ,,I'op. Science Rcvicl" 1 iarruarie, 1874, p. 97. 30 Pentru orn, vczi ch'. J. Stocklon Hough, ale clirui
2e Prof. llantegtrzza cst"e tentaL s[ creadit (Letleru a concluzii siirt datc iu ,,Pop. Scicnce ll,cview", 187-1, p. 97.
Carlo Darwin, ,,Archivio prlr I'AnLhlopologia", 1871, Vczi obscrvaliile lui Girarrd asupra krpicloptertrlor, dupir
t.. ll00) ci eccstc cu'lot'i vii, cottltue la atiL de tnullc ani' cunr sirrL claLc ln ,,Zoological lircold", 1969, p. iiJ7.
3L Manunrtls and Ilirrls of Florida,
iiiirle lnlscultr, sint. tlatot'atc prezcnlei ;i reLen!ici cle ciit.rrr 1;. 231, 280 ;i 21)5.
 SELECTIA SEXUALA iel

o transpunere completd, a unor caractere obiqnuite specifice fiec5,rui sex, feurela

d.evenind. mai plinI, d,e ard.oare ln jocul nup,tial, rnasculii rd,minlnd. relativ pasivi,
pirlnd. 1ns5, sd, aleag5, femelele mai atr5gd,toare, dup5, cum putem deduce dup5, rezul-
tat'e. Anumite pi,s5,ri fernele au clevenit astfel mai viu colorate sau altfel
orn&mentate, precum qi mai puternice qi mai agresive decit maseulii, aceste carac-
l;ere fiind. transmise numai clescend.enfilor feminini.
S-ar putea sugela c[, ln unele cazurtl a avut loc o d,ubl[, seleclie, anume c[,
masculii au ales femelele mai atrd,gdtoare qi acestea fau ales] masculii mai atrf,-
gd,tori. Totuqi, acest proces, cu toate cd, poate d.uce la modrficarea ambelor sexe,
nu ar face pe unul d,in sexe d.iferit d.e cel[,lalt, afar[ nurnai dacd, d.e fapt gustul lor
pentru frumos nu ar fi d.iferit I aceasta este 1ns5, o presupunere prea pufin probabild,
pentru a merita s5, fie luatd, in consid.erafie in cazul vreunui animal, cu exceplia
omului. Existd, totugi multe animale la care sexele se aseamflni, intre ele, prin
faptul ci, ambele slnt d.otate cu aceleaq^i pod.oabe, ceea ce prin analogie ne face s[,
atribuim acest lucru selecfiei sexuale. In asemenea e,az:uri se poate sugera ca mai
verosirnil c5, a avut loc un proces clublu sau reciproc d.e selec,tie sexual5,, femelele
nrai viguroase gi mai precoce alegind masculii rnai atrd,gd,tori gi mai vigurogi, aceqtia
clin urm5, respingind, toate femelele, afar[ de cele mai atrd,gd,toare. Insi,, d.in ceea
ce cunoagtem despre obiceiurile animalelor, aceasti, ipotezd, este foarte pufin pro-
babili,, deoarece masculul este ln general d.oritor s5, se lmpereeheze cu orice femeli,.
Mai probabil este ca pod.oabele comune ambelor sexe si, fi fost d.obind.ite d,e cd,tre
unul d.in sexe, in general d.e cel masculin, ;i apoi transmise d.escenclenpilor d.e ambele
sexe. Daci, in d,ecursul unei perioad.e mai ind.elungate maseulii oricd,rei specii ar
depi,qi foarte mult ca numd,r pe femele qi apoi, in d.eeursul unei alte perioad"e lnd.e-
lungate, lnsf,, in condrfii diferite, s-ar intlmpla eontrariul, un proces dublu, ins[, nu
simultan cle seleclie sexuald, ar putea avea loe u;or, prin care eele dou[ sexe &r
putea d.eveni foarte cliferite.
Yom ved.ea ulterior cd, exist[, multe animale la care nici unul d,in se,xe nu
este viu colorat sau prevd,zut cu pod.oabe speciale qi toturyi reprezentanlii ambelor
sexe sau numai ai unuia au d.oblnd,it probabil culori simple, ca c1e exemplu alb sau
negrr, prin selecfie sexuald. Absenla culorilor vii sau a altor pod,oabe poate fi
rezultatul faptului cX nu au ap5,rut variafii de felul corespunzl,t or sau e5, a,nimalele
inseqi au prefet'at negrul sau albul curat. I)eseori culorile inchise s-ll,ll clezvoltat
prin seleclie naturali, pentru protecfie, iar clobind.ireia prin seleclie sexuali, a culo-
rilor b6t[,toare la ochi pare s5, fi fost uneori opritd, din cauza pericolului astfel
implicat. fn alte cazurilnsd,, masculii s-au luptatlntre ei vreme indelungatd, pentru
posesiunea femelelor qi nici un efect nu trebuie s5, se fi prod.us, afard, numai dac[,
masculii care au avut mai mult succes, au ld,sat un numI,r mai mare d.e descendenli,
care sL le mopteneasc5, superioritatea, decit cei cu mai pulin succes ; gi aceasta
d.epinde, d.up5, cum s-a ari,tat mai lnainte, d.e multe intimplfl,ri complexe nepre-
y6,zute.
Seleclia sexualS, aclioneaz[, lntr-un mod mai pulin riguros declt seleclia
nat,urald,. Aceasta d.in urmd, iqi produce efectele prin supravieluirea sau moartea, la
toate vlrstele, a ind"ivizilor cu mai mult sau mai pufin succes. De fapt nu rareori
moartea decurge din conflictul d.intre masculii rivali. In general lns[,, masculul
cu mai pufin succes nu reugepte sd, obfin[, o femel5, sau obfine mai ttrziu ln timpul
perioaclei d,e reprod.ucere d.oar o femeld, mai intlrziatd, qi mai pulin viguroasfl, saur

r{ - c. 110
 DESCENDENTA OMULUI

clirca este poliganr,. obfine.ntai pulipe fernele, aqa inclt las[, nrai pulini d.escend.enli
tt11i nt1lin viguroqi s1u nici unul. In privin,ta structurilor clobiud,ite prin selecgie
obignuitfl sau natural6 existd,,.in nrajoritatea cazurllor, atita tirrrp cit condiliile
de via!5, .r[,min aceleaqi, o lirnitd a grad.ului de modificare folositoarer i1 raport
ctt Anumite scopuri speciale, insir, ltt ce.ea ce prive;te structurile ad.aptate scopl-
lui cle a face ca un mascul sil infrlngd pe un altul in lupti, sau si, incinte ferni,,la, 1u
r:xist5, nici o lirniti, definit,S a gradului de modificare folositoare, arsa inctt atita tirnp
ci1, varia!,iile corespunzrat'oate apar, acliunea selectiei sexuale va eontinua. Aceasth
irnprejurare poate explica parlial gradul extraordinar si frecvent d.e variabilitate
prezentat d,e caract'ere1e sexuale secund.are. Totupi, seleclia naturald va hotd,rl
c.A asernenea caractere sil nu fie d.obindite d"e masculii victorioryi clac[ ele ar fi
foarte v5,ti,mi,toare,, fie d"ezvoltincl prea mull, forlele lor vitale,.fie expunincLl-i
weunui mare pericol. Totupi, d.ezvoltarea anurnitor structuri, a coarnelorld.eexem-
plu la anumili cerbi, a fos1, dus5, la o fdezvoltare] extremi uimitoare, iar in unele
cazvti ptnf,, la o asernenea limit5, care, deoarece este vorba d.e cond.ifiile gerrerale cle
viat[, trebuie sL fie intr-o micd, m[suri, vd,tflmd,toare pentrl mascul. Din acest
fapt afli,m cL a,vantajele pe care nrasculii favorili Ie oblin din infringerea altor
nlasculi in luptir, sau in jocul nupfial, lisind astfel o progenituri, nurne-roasfl,, sint
in clecursul timpului mai mari decit cele decurgind. dintr-o ad.aptare oarecum mai
pelfectd, la cond,itiile lor cle via![,. Yom ved,ea ulterior, ceea ce nu s-ar fi putut
niciodal,il prevedea, ci, facultatea cle a lnclnta femela a fost uneori mai impor-
tanti, decit puterea t1e a invinge in luptd, alf,i masculi.

I,F G II/8,.8 PUE DI TATII

Pent'ru a lnlelege cum a aclionat selectia sexualf,, asupra multor animale din
tnulte clase ;i cum a proclus ln d,ecursul wemurilor un rezultat remarcabil, este
Irecesar sti avem ln vedc'rc legile ereditd,fii in mi,sura ln care ele sint cunoscute. in
termenul ,,ereclitate" sint cuprinse tloufi, elemente d.istincte: transmiterea gi d.ez-
voltarea ca,racterelor I deoarece ins6, acesteil d.oud, felemente] merg in general
impreunii, deoseltirca, esl;e ad.esea t,recutii cu ved,erea. Vsfleirn aceastd, dist;incfie
la a,cele caracterc care sint transrnise in primii ani ai vie,tii, pentru a se d.ezvolta
ins[, la maturitate sau la bii,trinele. \redem aceeaqi distinclier rnai clar la caractere
sexuale secunctarg, cleoarece acestea sint transmise prin ambele sexe, cu toate c[,
se d.ezvolt5, nutnai intr-unul singur. Cir, ele sint prezente la arnbele sexe este evid,ent,
atnrrci cind. cloud, specii avind caractere sexuale puternic pronunlate se incru ci,leazra,
deoarece ficcare transmite caracterele specifice propriului si,u sex masculin qifemi-
nin d.escenclen!,ilor hibrizi cle ambele sexe. Acelaqi fapt este d.e asemenea evident
atunci cincl caractere spe'cifice rnasculului se clezvoltfl uneori la femell cind. imbi,-
trlneqte sau se irnbolnd,veste, ca d.e exemplu atunci cind. g5,ina obiqnuitS, preia rec-
tricele, guleraqul, creasta, pintenii qi chiar agresivitatealocoqului. fnvers, acela;i
lncru este evident, mai mult sau mai pulin clarr la masculii castrafi. I)e asemeneA,
, se transmit citeod"at'6, caractere d.e la mascul la femel5,, intl.ependent de b5,trinc,,!e
satrboalil, ca de exemplu cind, la anumite rase degf,ini, apar in mocl regulat pinteni
la femele tinere qi sd,ndtoase. Este insd, adevirat cd, ei se dezvoltfl d.e la sine la
femele, d,eoarece la fiecare rasi, fiecare detaliu al structurii pintenului este trans-
 SELECTIA SEXUALA 193

rnis prin fenrel[, d.escenclenlilor ei masculi. 1;"]frrrior se rror rnern!,iona multe cazuri
ln oare femela prezintir, mai inult sAn rnai pulin perfect caractere proprii mascu-
lului, la care ele trebuie sii se fi dezvoltat mai intii qi apoi au fost transmise femelei.
Cazul contrar al d"ezvoltd,l'ii ini!iak' a caracterelor la fernel5 qi al transmiterii lor la
rnascul este rnai pulin frecvent, I este cazul sii, d.au un exemplu izbitor. La albine,
dispozitivtil cle colecta,t polen este folosit numai d.e ferneli, pentrn a stringe polen
pentru larve ; totupi, la majoritatea spc,ciilor el este d.ezvoltat parlial la masculi,
I a cale este cornplet inutil qi este perf ect d.ezvoltat la ma,sculii c1e Bombus
sau bonclari az. J)eoarece nici un alt himenopter, nici chiar viespea, care este
strtns inruclit5, cu albina, nu este prevhzut[, cu un d"ispozitiv pentru colectarea
polenului, nu ayem nici un motiv d.e a presupune cd, inilial albinele mascule,
ca pi cele femele, au colectat toi; apa cle bine polen, cu toaie cI, avem oarecare motive
tle a b5nui cil inilial masculii, ca qi femelele mamiferelor, au al5ptat puii. in sfirqit,
ln toate cazurile de reversiun"e, caracterele slnt transmise prin d.ou5, trei sau mai
multe genera,tii si se dezvoltd, apoi in anumite cond.i,tii favorabile necunoscute.
Este mai bine ca aceastS, distinclie importantd, d.intre transmitere qi clezvoltare sir,
fie lnat[, ln consicleralie cu ajutorut ipot ezeipangen ezei. in conformitate ctl aceastd,
ipot'ezra, fiecare unitate sau celuLd, a corpului emite gemule sau atomi ned.e zvoltali,
c&re slnt transmiqi deseendenlilor d.e ambe sexe, qi se multiplic5 prin autodivi-
ziune. Aceste gemule pot rimlne ned.ezvoLtate in primii ani ai vief,ii sau in clecursul
rI generalii consecutive, iar dezvoltarea lor ln unitd,fi sau celule, ca cele din care
derivI,, depintltt cle afinitatea lor pentru alte unit5,!i sau celule d"ezvoltate anterior
in orclinea norlnal[ a crepterii sau de unirea lor.
Dred.'i,ta,ien lu ale ai,e!ii,. - Aceast[, tend.in$i, este bine sta,-
an'ulmlit,e perioa,de
hilitf,. Un caracter nou oare apare la un animal tind,r, d.ac[, daw:azra toatiu viala
sau este treci,tor, va reap5,rea in general la d.escend.enfi la aceearyi virsttl si va clura
acelaqi timp. Dac5,, pe cle alt[, parte, un caracter nou apare la maturitate sau chiar
la b[,trine!e, el tind.e sL reapard, la d.escend.enfi la aceeapi virst[, lnaintat[,. Atunci
cind. au loc d,evialii d.e la aceastS, reguli,, caracterele transrnise apar mult rnai d.es
inainte clecit mni tirziu dupd, virsta oorespunzhtoare. I)eoa,rece m-am ocupat sufi-
cient c1t-. acest subiect intr-altir Iucra,re33, aici u.u voi d.a clecit d.ou[, sau trei exemple,
ou scopul d.e a reaminti cititorului subiectul. La ma,i multe rase de giiini, puii aco-
peri!,i cu puf, pis5,rile tinere avind. primul lor petraj aclevd,rat ryi aclulfii se deosebesc
consirlelabil intre ei, precum qi cle forma parentali, comund, Gallu,s bankiuu, ; ryr
ac',este caractere slnt transmise fid.el d.e c[,tre fiecarel ras5, clescenclernlilor lor la
perioad.ele corespunz[,toare d.in via!i,. De exemplu, puii d.e rasa l{amburg paietath,
atunci cind. sint acoperifi cu puf, au citeva pete d.e culoare inchis5, pe cap qi pe
corp, insa, nu sint d.ungafi longitud,inal, ca la multe alte rase, iar la prirnul lor
penaj ei sint frumos incond.eiafi, aclicl fiecare pan5, este marcat5, transversal
cle numeroase clungi d.e culoare inchis5,, insd, la al d,oilea penaj toat'e penele d.evin
paietate sau au la virf n patii rotunclfl d.e culoare inchisd, tt. Deci la aceastf rasl,
32 H. lrl'iiller, Anwendung rler I)urwirt'schen Lelre ipoLtrztr provizorie a pangenezri, rncnfionat[ mai sus, esLe
ctc., Verhcllg. d. nrrt. Ver:. cl. plcup. Rheinl. etc. Y. csplicati pe larg.
Jalrrg. XXIX, p. 12. 3a Accste fapLe sin[ daLe pe baza autorittrlii unui mare
st The Variation of Animrtls ctnd Pltuts unrler l)omes- cresciitor, cll. Teebay;vezi lucrarea lui Tegetrneier, Poul-
tieatiort, 187ir, vol. II, p.i5. In penultimul capitol try Book, 1868, p. 158. Asnpra caracterelor puilor de
191 DESCENDENTA OMULUI

valialiile au api,rut gi au fost transmise la t'rei perioad.e d.istincte cle via!d,. Porum-
belul oferi, vrL caz mai rernarcabil, d.eoarece specia parentalir, inifiald, nu suferea
weo mod,ificare a penajului cu inaintarea in virsti, afar5, numai e[ ia maturitat,e
pieptul nu clevine rnai nizat ; toturyi, existi, rase care nu-qi dobinrlesc culorile lor
caracteristice pinl nrr au nd,plrlit d,e d.ou5,, trei sau patru ori ; ;i acesl r, modificir,r'i
ale penajului sint transmise ln mocl regulat.
Eredi,tate la unotimpuri, corespLcnzd,toare ale anulu'i. La anin,alrle in
Sl,are natural5, Se observd, numeroase cazrLtr clcl caractere caro apar peliod.ic in
d.iferite anotimpuri. Yed.em aceasta La coarnele r:erbului qi la blana er,ninralelor
arcl.,ice, care ln timpul iernii d.evine groas5, qi albd,. IIuIte pdsS,ri d,obind.esc culoli
vii qi alte pod.oabe numai in timpul perioadei de reprod.ucerc; Pallas afirmir "5
cd, in Siberia vitele qi caii clomestici clevin d,e o culoare rnai clcschis5, in timpul
iernii, qi eu insumi am observat qi auzit despre moclificdri ale coloritului pul.ernic
pronunlate gi sirnilare? aclici, d.e la crem-cafeniu sau cafeniu-roqcat la un alb per-
fect la mai rnul,ti ponei in Anglia. Cu toate ck nu ptiu dac[, aceasti, l,enclin![, d.e a
schimba cttloarc.a inveligului pilos in timpul d.iferitelor anotimpuri este transmisl,
toturyi probabil cd, apa este, d.eoarece t'oate nuanlele d.e culoare sint put,ernic eretli-
tare la cal. De altfel, aceast5, form5, d.e ered.itate limitat5, cle anotirnpuri nu este
mai remarcabild clecit cea limitati, de vlrst5, flau sex.
Ereditate limi,tatd, de se,r. Transmiterea egalf,, a caylncterelor la rmbele
$exe este cea mai ob$nuitd, form5, cle ered,itate, cel pu!,in la animalele care ntl pre-
zintbu cleosebiri sexuale puternic pronunlate qi de fapt cbiar Ia multe d.intre acestea.
ins[, caractere sint clestul d,e obignuit.transmise exclusiv la acel sex la care ele
apar pentru prima d"at5. Ample d.ovezi asupra acestui subiect au fosl, prezentate
irr lucrarea mea Var'iati,on und,er Domest'icat'i,on, insri se mai pot d.a aici citevrr,
exemple. Existd, rase de oi qi capre la care coarnele masculilor se d.eosebesc consi-
derabil ca formi, d.e cele ale femelelor, qi aceste cleosebiri dobind.ite prin d.omesticire
sint transrnise regulal, la acelapi sex. I)e regulir,, la pisici femelele plnt cele care &u
coloril,ul broaqtei lestoase (tortoi,se-shell), culoarea corespunziltoare la mascul
fiincl rogu-r'uginiu. LiI majoril,atea raselor cle g5,ini, caracterele proprii fieci,rui
sex sint transmise nuntai aeeluiapi sex. Atlt d-e generalti este aceasl,d, forrnl, d.e
t,ransrniterc, incit estt o anomalie atunci cincl varialii la anurnite rfl,s(.' sint l,ran,s-
mise egal la ambele sexe. Ihistd, d.e asemenea anumite subrase c1e gflini, la carcr
rnasculii aproape c6, llu so pot d.eosebi intre ei, pe cind femelele se d.eosebesc consi-
d.erabil la culoare. La specia parentalir, sexele porumbelului nu se deosebesc prin
vreun caracter ext,errior ; totuqi, la anumite rase d.omestice masculul este diferit
colorat de fernel[, *". La porumbelul cd,ld,tor englez carunculele, iar la cei gupafi
gu$a sint mai d.ezvoltate la masculi clecit la femeld, qi, cu toate ch, aeeste caractere
au fost oblinute d.e cfltre om printr-o selec,tie inrlelungatri, rnicile cleosellir:i clintre
diferiLe rase ;i desprc raselc dc porunrbei la care ne-arn by S(rx".
clespre ,,Inhcritance as limiLecl
rcferit irr paragraful urmtrLor, vezi Tlte Yarialiort of Ani- 30 f)r. Chapuis, Le Pige.on Yorlageur Ilelge, 1861-r,
nrrr/.,;, etc., vol. I, p. 160 qi 249; vol. ll,p. 77. p.85, lloitard et Corbid, f,es Pigeotts de Voliire e|c.,182-1,
36 I'oune species Quctdrupedunt e Glirium ortline, 1778, p. 17:i.
p. 7. Despre
transmiterea culorii la cal, vezi The Irariation Vezi de aselllencr, despre deosebiri sirnilare la anuntite
of Animal und Plants under Domestication, vol. I, p. 51. rase de la l\Iodena, Paolo F,onizzi, Le uoriazioni dei Co-
Dt: asemenea vol, II, p. 71, pentru o discufie generali lombi domeslici, 187:1.
 SEL}-C'+'IA -cUXUALA

s€]xe sint clatorate in intreginre formei de ereclitate care a preclominat, d.eoarecc r.kr
nu au ap6rut d.in clorinla cresc5,torului, ci mai d.egrabf;, in opozilie cu ea.
Majoritateil raselor troastre d.omestice au fost forrnate prin aeumulareir
tnultor varialii mici qi, deoarece unele d.intre treptele consecutive au fosl, transnfsc
numai unui singur sc.x, iar unele ambelor sexe, gisim la diferitele rase ale aceleiaryi
speeii toat'e graclaliile d.e la o mare d.eosebire sexual5, pin5, la o complet5, similitu-
dine. S-au dat rnai sus exernple d-e rase d,e gd,ini ryi porurnbei, dar qi in stare natural5,
asemerlea, cazuli sint obignuite. in c,azul animalelor in stare d.ornestic[ nu voi risca
lnsi, sii zl'firrn c[, qi in stare natural5, unul clintre sexe iqi poate pierd.e caracterelcr
specifice lui, a,iungincl astfel s5, semene oarecutn cu sexul opus; de exernphl, mAs-
culii unor lase de gd,ini si-au pierd.ut rectricele ryi gulera;ele lor rnascnline. Pe d.e
alti, parte, d.eosebirile dintre sexe pot fi sporite in stare d.omestici,, ca in cazul oii
merinos, la care oile-nramfi qi-au pierclut coarnelc.I)e asemenea, c,aractere specifice
urrui anurnit sex pot ap[r'ea brusc la cel5,lalt sex, ca la subrasele de gd,ini, unde
gi,ina capd,td, ln tinerele pinteni, sau ca Ia anumite subrase poloneze) Ia carc feme-
lele, d.upii, cum existri rnotive cle a cred.e, au dobindit iniliat creast5, ;i ulterior au
transmis-o nrasculilor. 'lloate aceste caz',rrt pot fi ln!,elese pe baza ipotezei pan-
genezei, cleoarecc t,le tlepind cle gernulele anumitor p[r!i carer cr toatc cil sint
prezente la ambele sexe, d.evin prin influenla dome,sticirii fio latente, fie ch se
d.ezvoltd, la unul din sexe.
Existd, o chc.stiune tlificilir, ctfrc este mai potrivit si o lIs'im pentru un
<-rapitol viitor, anume d.ac[ un carraeter care s-a tlezvoltal, mai inl,li la ambele sexe
ar putea fi lirnitat prin selee!,ie la d.ezvoltilrea sa, numai la un singur sex. Dac5,, de
exernplu, uu crescirl,ol a,r obsen'zl ch culoarea la unii dirrtre porurnbeii sfli (alo
cl,ror caractele sint, tulusinise cte obicei in gracl egal la ambele sexe) vadazd sprc]
albastru-tleschis, ar putt a el oillrc, printr-o selecfio itrclehrug cotltinuatfl, s[ ereeze
o rasi, la cArc numai masculii singuri sit, prezill,e aceastil, culoare, femelele r'5,-
rninincl neschirnbate'? lTu voi spune aici decit c5, aceasta ar fi extrern d.e greu,
ctt-toate cd, poate nrr imposibil, d.eoarc'ce rezultatul rcpr:oducerii pornind. cle la
rnasculi albastru-cleschis a,r faee ca intreaga popula,tie cle ambele sexe s5, clobln-
rleascfl, acea,st5, culoare. Totuyi, cla,cii, ar ap[,rea valialii d.e culoalea dorit5,, care
u,r fi de la inceput limitate in dezvoltarea, lor la sexul masculin, nu ar exista nici
cea nlai urieir dificultatc in crearea unr:i rase cu cele d.oud, sexe c1e culori cliferite,
clup[, crlln de fapt s-a cfect'un,t, cu o ttls6 belgiarrfi, la, care nurnai masculii singuri
sint clungali cu negrn. La fel, clacf l'reo varialie ar apd,rera la un porumbel fernel[,
care ar fi sexual lirnitatir, in clezvoltarea ei la femele, ar fi ugor s5, se cteeze o rasd,
nunrai cu femelele astfel carac,terizate ; clacir, ins5, r'a,riafia nu iL fost inifial astfel
limita1,5,, procesul ar fi exbrem cle grcu, poate chiar irnposibil 'r7.

Desytrc 'ra'portu,l tlintre Ttcrio^ttda de ilea'uol,ttr,l'c u 'u'tt,u'i cat'ectet' Si trattslrtitereu,

Iui, laltrtnlsctu la am,belc .\rTe. -* Irr rnajoritahea crr,zulilor nu se stie ni"mic clel ce

37 De la publicarca pritnei edilii a acestei lucrdri,
a fost o malc satisfaclie pentru mine sL gisesc urmitoarele
observaIii (,,liield", septetnbrie 1872) din parteia unui
cresctrtor atiL tle expcrimetrtaL ca dl. Tegetrneier. Dupii
ce clesclis ciLeva cazuli curioase de transmiLere a culorii
nuntai dc citrc rtrt sittgrtr scx, $i tlc fortuarca r-tuei sub-
rase la porurnbei posediud acest cat'actcr, spunc : ,rEstc
o imprejurare ciudati ca dl. Darrvin s[ fi putut sugera
posibilitatea moclificirii culorii legate de sex a p[sdrilor
printr-o coleclie arLificialir. Atunci cincl a f icut-o, cl
ignola faptcle pe carc le-itm descris ; esLe insl rernalcabil
cit do tuult s-n apropiat clc r$stocla iusfa".
1il{l DESC:ENDENI.'A ON1LILUI

anumite caractere slnt mo$teuite de ambele sexe, iar alte cara,ctere numai cle urr
singur sex, anume cle acel sex la care caracterul a apdrut rnai intii. l{u putem nici
presupune cle ee la anumite subrase de porumbei striurile negre, cu toate cd, sint
transmise prin femel6, se clezvoltf,, numai la mascul, pe clnd" oricare alt earacter
cste transrnis in rnod" egal arnbelor sexe. I)e ce iar[,qi, la pisici culoarea t,5,rcatd,
(tortotse-shell) se d"ezvoltd,, cu rare exceptii, nnmai la femel69 Chiar aeelapi carac-
ter, ca tlegetele lips5, sau supranumerare, daltonisrnul ertc., poate fi morytenit la
orn, iutr-o familie nurnai de bi,rba!,i, iar intr-altfl, familie ntlmai cle fetnei. cu tozlto
cL in ambele cazuri sint transmise atit prin sexul opus, cit ryi prin acel:r;i s(-,x ,'.
Cu toate cri sintem atit cle neqtiutori, urmfitoarele clou[ reguli par adesezl s[ {icr
valabile : r'ariaf,iile care apar mai intli la unul din sexe la o pe-''rioad5, t'irzie-t a yieJii
tincl s[ se d.ezvoJte numai la acel sex, pe cind" varialii care apal pentru prima datfl
cle tirnpuriu in vialir, la unul clin sexo, tincl si, se clezvolte la ambele sexe. Sint
irrsi, departc cle a presupllne c[ aceasta e'ste singura cavzh determinantil. I)eoarece
nlt arn cliscutat, nieiieri aeest subiect qi deoarece are o mare insemnitate asupra
selecliei st'xualei, trebuie sir intru aici in detalii arnitnuntit,e ;i oArecnm eonrplir,ate.
Este de fapt prtrbabil cil oriee caractel care apare la o virstS, timpurie va
tinclc sil ficr morytenit in mod egal c1e ambele sexe, deoareee sexele nu d"iferir nrult
prin constitu!'ie lna,inte cle a fi d"obind"it capacitatea cle reprotltreere. Pe d.e alt[
parte, dupir ccr aceasti, capacitate a fost clobinclit'[ ryi sexele au ajuns s5, se deoJcr-
beascd, prin constitutie, gemulele (d.acir, pot folosi limbajul pangenezei) care slnt
emise d-e fiecare parte care vafiazd, la un anumit scx ar avea mult mai probabil
afinitd{i fireryti cle a se uni cu tesuturile d"e acelasi sex ;i astfel sii se dezvolte decit
claci, s-ar uni cu cele ale sexului opus.
La inccput am fost tentat s6 d.educ cif un raport de acest fel existif rlin
fapt'ul cii ori cle clte ori ;i in orico rnod. masculul acLult se deosebegte de femela
ac1ult5, el se cleoseberyte in acelaryi fel nsi d.e puii arnbelor sexe. Generralitatea a,cestui
fapt es-te.Joarte remarcabilir e & este valabiki la aproape toate mamiferele, pfisirrile,
aryfibiilc ryi pe;tii; de asemcnea ,si la rnul!,i crustacei, pfliarrjeni ryi eitevzl insectr',
Cd, anumite ortopt,ere nsi libelule. in toater acesl,cr cazttrt) varialiile prin acumularea
c[rola nrasculul dobinde;te caracterul sir,u specific, masculin trebuie sd, fi ap5,rut
la o perioad.d, oari:curn tirzie a vietii, altfel maseulii tineri ar fi fost la fel caracteri-
za\t si, ln eonformitate cu regula noastr:L, variatiile sint transnrise ;i clezvolt'ate
nunrai la rnascrulii arlulfi. Atuncii cinclr pe cle altd, parte, rnasculul ad.ult seam6nb
irrcleaproape cu puii arnbelor sexe (aceptia fiincl, (in ra e exccplii, asemirn5,tori), el
scanrfln5, in genera,l cu femela ad.ultd, ; qi in majorit'atea s,ccstor cazuri varialiilo
prin caro t'inerii ryi birtrinii qi-au dobinclit caraeterele actuak: au aplrr.t, probabil,
ln conforlnitate cu regula noastr6, in tinerele. Aici exist[ irrsi lndoial5,, cleoarece
uneoli caracterc.le sint transmise clescendenlilor la o virstfi, rnai timpurie decit
aceea la care au apf,,rut pentru prima d.at5, la pir'rinfi, aqa incit se poate ca' pilrinlii
sL fi variat fiincl a,dulfi ;i sd, fi t,ransmis caracterele lor clescendenlilor lor cind.
aceqtia erau tineli. Existi, cle altfel multc animale la care cele clou[ sexe sc.ami,nfl
strins lntre ele qi toturyi ambele se cleosebesc de puii lor, qi aici caracterele adullilor
trebuie s[ fi fost d.obind"iter tirziu in via!,[; totutsi, Aceste caractere,in contracliclie
38 lrr carLerr rl'l(.a, 'I'\rc Vu'iuLiott of lnimals ctttd t'eferinfe.
I'ktttl:; ululer Doncslicatiolr, vol. I [, p, 72, sint. tiirLc
 SELECTTA SEXUALA 1t)i

a,parentit, cu regula noastt:fl, sint transmise la ambele sexe.'Jlol,uryi, nu tre5uie si-r

treeem cu veclerea posibilitatea sau chiar probabilitatea variatiilor consecltive,
d,e aceea;i naturit, care apar sirnultan la expunerea la condifii similare la ambelt,
sex€'" la o perioad.ir relativ t'irzie a viefii, ;i in acest c^z varialiite ar fi transrlise 12,
clescend.enfii ambc'lor sexe la o vlrstd, tirzie corespanziltoare; ryi nu ar exista atlnci
rrici o contradiclie real5, tafd, c1e regula c5, variatiile ap5,rind tirziu in viali, sint
transtuise exclusiv la sexul'la care a apl,rut pentru prima clati. Aceastd, din urnrti
legulii Parre sei fie rnai genelall, tleclt eea d.e-a cloua, anume cti variatiile oare apar
la oricare clin sexe de timpuriu in viafL tind sd, fie transmise la ambele sexe. I)e-
oarece era eviclent imposibil chiar numai de a, aprecia la cit dc'multe cazari cli1
intregul regn anirnal se aplicd, aceste doud, enun![,ri, m-am gindit sL cercetez citc,r-a
crxemple izbitoare sau hotlrttoare qi s[ m[ bizui pe rezultartul oblinut.
Ifn exeelent cirnp c1e cercetare este ofcrit de familia cerbilor. La toate speciile,
afar[ cle una, coarnele se dezvoltil nurnai la mas_culi, cu toate c[ sint cu sigirranfri
transmise prin femele, gi capabile d.e o d.ezvoltare anormali1 la ele. Pe d"e at{;e
parte,,la reni femela este prevd,zut[ cu coarne, aqa inclt la aceasti specie coarnele
ar-trebui, clupd, regula rroastri, s[, apar5, de timpuriu ln via![, n,ult irrainte cr1
cele c1ou5, sexe s[ fie rna,ture ;i sri se d.eosebeasci, mult prin constitutie. La celeJalte
specii_d.e cerbi eoarrele ar trebui sti apar[ rnai tlrziu in via![ ) ceea cc ar ducie la
dezvoltalea lor uumai la sexul la care a apiirut pentru prima dat5, la str[,rno;ul
intregii familii. OL, la qapte specii apar!'inincl la secliuni clistincte ale familiei'qi
trtiind, in regiuni difcrite, in carc numai cerbii au coalne, constat czi coarneler apal
pentru prima clat:i ln perioade c1e virstir variind cle la nou5, luni dc la naryterc la
eI'prior la zece) cloulsprezece sau chiar rnai nrulte luni la cerbii celorlalte gaso
specii ma,i mari 3r'. LA reni cazul cste foartc cliferit,, cleoarcce, cluph, crlrn aflu d.e la
ptof. Nilssonr cAre a avut amabilitatea s[ facfl cercetflri speciale in Laponia pe1trl
mine, coarnele apar la anirnalele tinere pin5 ln patru sau cinci sriptfirllni cle lel
ttagtere ryi ln aeelaryi tirnp la arnbele sexc.. r\rsa incit avern l,ici o structlrh d,ez ygl-
tatd, la o virst[ cu totul neobi;nuit clo tirnpurie, la, o spccie a familiei, ryi cle ase-
lnenea coniund ambelor sexe numai la aceastd, unic5, speciei.
La ntrli multe specii d"e antilope numai masculii sint prevl,zufi cu coa,rne,
pe cincl la cele rnai multe ambc,le sexe au coarne. in legzituri, cu perioad.a de dez-
t'olta,te, dl. Blyth ur5, informeazTa cit exista orlatd, la grddiua zoologicir, un l{ood,oo
tin5r (Antiktpc strepsiceros),lil ca,re ntunai nrasculii au coarnc ;i de asenrorrcg pliul
rtrrei specii lncleaproitpe irrr:ud.ite, Anti'lopc oreas, la care a,rnbelo sexe arrr (ioAru('.
Or, e$te ln strict[ conformitate cu regulu noastrir, ca lzl tini,r,ul mascul l{oocloo,
cu toat e cra ln virst5, de zece lutri, coarrrele sii, fie lerna,rcabil cle rnici, avind irr
vedere dimensiuneA pe care le vor avea in cele din urmil, pe cind la mascllll tlnd,r
de Anti'lope orccrs, care n-avea declt trei luni, coarnele erau de pe acum cu mult
rnai mari d.eclt la Kootloo. IJn fapt d.emrr d.e aten,tie este cd, la antilopa cu coArne in

3e Slnt foarte indatorat d-lui C'lLrpples clc

a fi luaL
informatii pentru mine dc la dl. Robertson ptidurarul qef,
cu experien[I, al rnarchizului tle Breadalbane in leglturl
cu clpriorul ;i cerbul ro;u din Scolia. In legiturd cu
ecrbul lopitar, trebuie si rnullumcsc cl-lui E;'ton qi altora
pentru irrformalii. Pentru Ceruus nlces, din .\rncrica de
Nord, tczi f,arul ancl I\:ater, 1868, p. 221 Ei 254 ; ii
pentru C. uirgtnianas ;i strongglocerus din acelaqi con-
tinent, vezi J. D. Caton, ln ,,Oltarva Acad. of Nat.
Sc.", 1868, p. 13. Pentru Ceruus e/dr, din Pegu, vezi
locot. Beat'au, ,,Itroc. Zoolo$. Soc.", 1867, p. i62.
196 DESCENDEN'f,A OillULUI

fornri, furci, no nuntai puline d.intre fernele, circa unA din cinci, au coarne, ;i
d.e
acestea sint ln stare rudimentari,, cu toate c5, uneori lungi de peste ,zece cm; a$a
inclt, in ceea ce priveqte posesiunea coarnelor numai c1e c5,tre masculi, aceastd,
specie este lntr-o stare intermediar5,, iar coarnele nu apar decit la circa cinci sau
fase luni d.e la naptere. De aceea, in comparalie cu pulinul pe care il qtim d.espre
dezvoltarea coarnelor la alte antilope ryi din ceea ce rytim in leg5,turd, cu coarnele
cerbilor, al bovinelor etc., cele ale antilopelor cu coarne ln formd, de furci, apar la
o perioatl"d, intermed.iari, d.in via!5,, adic5, nu prea tirnpuriu, ca la bovine qi la oi,
,;i nici foarte t'irzie, e,a la cerbii mai mari ;i la antilope. Coalnele oilor, cal.rrelor ryi
bovinelol:, care sint bine d.ezvoltate la ambele sexe, cu toate c5, nu de clinrensilni
c'gale, pot fi sirnfite sau chiar vflzute la naqtere sau curind dup5, aceea ar. ll,egula
noastri, pare totuqi sd, d.ea gre$ la unele rASe de oi, d.e exemplu oile merinos, la earc
numai berbeeii au coarne, deoarece cereetind" o' nu am putut eonstat,a cd, coarnele
s-au clezvoltat la aceastfi, rasd, mai tirziu in via!5 d.ecit la oile obi6nuite, la care
ambele sexe au coarne. La oile clomestice ins[,, prezenla sau absenf,a eoarnelor nu
au un cara,ct,er bine fixat, d,eoarece o anumit5, proporlie clintrc oile merinos au
coarne miei, iar unii berbeci slnt fd,r5, coa,rne ; iar la nrajoritatea raselor se producr
uneori oi gestante f[,r5, coarne.
l)r. \4I. Marshall a fi,cut reccnt un studiu special al proeminen,telor atil,
d.e comune pe capul pisirilor'3 qi a ajuns la urmdtoarea concluzie : la sperciile la
care ele slnt limitq,te la rnasculi, ele se clezvoltf,, t'irziu in vialIr pe clntl Ia cele ln,
c are ele sint comnne celor tloufl sexe ele st- dez'roltei la o perioadd, foarte tirn-
puric. Aceasta este cu siguran,tir o confirlna.r€) remarcabilA, a ultirnelor mele don[,
legi ale ered"it5,{,ii.
La rnajoritaLea spciilor din splend.ida familie a fazardlor', nra,sculii se
cleosebesc vi,dit de femele qi i;i capilti, podoabele la o perioadi, relal,iv tirzie din
via!;i,. Fazanul urecheat (Crossoptilon aurituna) prezint,S, o exceplie remarcakrilzi,
d.eoarece ambele sexe au frumoasele prine caudaler &u mari smocuri auliculare qi
pene purpurii catifelate in jurul capului qi constat' cd, toate aceste caractere apar,
conform regulii, foarte de timpuriu ln via![. Masculul ad.ult poate totuqi sd, se
deosebeascd, c1e femela ad.ultd, prin prezt'nfa pintenilor ryi, in conformitate cu regula
noastr[,, a,ceryti& nu incep s[, sc' dezvolte lnaintea virstei dc $ase luni, dupa, curn
rnir, asignrti c1l. Bartlett, $i chiar la acear'st[, vir:stfl cele douir, s(rxe ap.roape ci, nu s9

ao Antilocrtpru untericana. 'I'r'cbuio si nrul!.uruesc doc-
torului Canficld pentru inforrnafii tle spre coarnele fe-
nrclei ; vezi dc asrrlrlcnea lucralea stt itr ,,1)r'oc. Zoolag.
Soc.", 1966, p. 109. Dc aselnenca O\yett, Atrutonry of
Yertebrates, vol. III, p. 1i27.
{1 Am fost asigurut cli la oile din nordul l':irii Galilor
coarncle pot fi lnLotdeauna sirn{.itc ;i la nagtere sint uueoLi
lungi d.eZLl, cm. Youatt spune (Cattle, 1834, p. 2l\ cn
proeminenta osului frontal la bovine strribate pielea Ia
na;tere, gi cd materia cornoasd sc forrneazi lepede dea-
supra ei.
a2 Sint foarLe lndatorat prof. Victor Carus 6s n 5c fi
interesat perltfu rninc la cele nrai lnaltc autoritiili, in lcgti-
turd cu oilc merinos din Saxonia. Po coasta Guincii
din Africa, existii, insir, r.r rasl dc oi la care, ca pi Ia oile
nreLiuos, numai berbecii au coarne ; iar dl. Wintvood
Rcade mil inforrneazd, cd, iutr-un caz obsrrrva[ de el, un
bcrbec tln:ir, ulscut Ia 10 febluarie a prezentat pentnr
plirna dati coarue la 6 martie, aga htciL ln acest eaz, 1n
conformitatc cu regula, dezvoltarea coarnelor a avut loc
la o perioarlii nrai tirzie din viafd declt la oilc din l'ala
Galilor, l:r care ambele sexe au coarne.
as Aber die kniichernen Schddelhdcker d.er Vdgel, in
,,Niedell:intlisclres Archiv ftir Zoologie", 7872, vol. I,
fasc. 2.
 SELECTIA SEXUALA 19{)

pr-rl, d.isbinger'. intre plunul mascul qi femela sa deosebirile sint b5,t5,toare la ochi,
aproape piin fiecare parte a penajului lor, afard, cle eleganta creasti, cefalici,, care
este comun5, arnbelor sexe, qi aceasta se dezvolti, foarte d"e timpuriu, mult inaintea
celorlalte podoabe care sint limitate Ia mascul. Rala sd,Ibaticd, prezint6 an caz ana-
log, deoarece frumoasa oglind.d, verd.e de pe aripi este cornund, ambelor sexer cu
toate cf,, in mod" intuneca[ qi pulin mai miczi la femeid,, pi se d.ezvoltd, de timpuriu
in viald r pe cind rectricele curbate qi alte pod.oabe ale masculului se d ezvoltS,
rnai titzitt-a,. fntre asemenea car,uri extrenre c1e asemd,nare rexual6, qi marelc d-eo-
sebir:i, ea ce.lc d.e la CrossoTtttlou, qi pI,un, se pot da nrulte cazuri intermed.iare, la
car.e caractcirclc urmeazi, cele doud, reguli ale noastre ln ord.inea lor d.e d.ezvol1,arc.
Deoarece majoritatea insectelor ies rnature sexual d.in stadiul de PUPXr
esl,e lnd.oielnic dacd, perioada c1e d.ezvoltare poate d.etermina transmit,erea carac-
terelor lor la unul sarila ambele sexe. Nu qtim ins5, dacd, solzii colorafi, d.e exemplu,
la d.oud, specii d"e fhituri, dintre care la una sexele se d.eosebesc prin culoarer Pe
cind. la cealalt5, ambele sint Ia fel, se d.ezvoltd, in crisalid.S, Ia aceeaqi virstd, relativ5,.
$i nici nu qtim dacd, toli solzii se dezvoltd, simultan pe aripile aceleiarsi spe_cii d"e
fluturi la care anumite d.esene colorate slnt limitate la unul d.in sex€r Pe clnd" all,ole
sint comune la ambele sexe. O d.eosebire c1c acest fel in perioada de d.ezvoltArc) nu
cste atil, d.e improbabilfi, d.upd, cum ar putea s5, par5, la inceput, tleoarecc la orto-
pterc, caro ating starea ad.ultd,, nu printr-o singur[ rttcrtarn orfozil,, ci printr-o suc-
iesiune rle n[pirliri masculii tineri ai unor spccii seartr5,nI, nrai lntii cu femelelo
pi iqi d.obind.esc caracterele lor rnasculinc d.istinctive uurnai la o nil,pirlire ulto-
i.ioar[. Cazuri strict analoge apar la n5,plrliri consecutive ale anunritor crustacoi
rnasculi.
ITu arrl cxamilal, pinl a,(,utn tlansuriterea caru,clt,elelor irr legirtlu't-I cll pt'ri-
pacla lor cle clezvoltare clecit la specii in stare naturali,; nc vonr ()cupa acum d.e
lnirnalele dgmestice si vom trata rnai intii pe scurt d.espre rnonstruoziti,li li boli.
prezen,ta degetelor suprannmerare qi absen,ta anumitor falange trebuie s[, fie
cleterminate la o perioad.ir, embrionar5, timpur:ie I tend.inla la singelare abundentf
[henofilia_l este cel pu,tin congenitald, probabil ca qi daltonismul, toturyi trans-
rniterezr acestor particularil,fifi ryi a altora similare estc d.eseori limitatir, la un sin-
gur sex ; a$a incit regula prin care caracterele d.ezvoltate la o perioad.d, timpurie
iinct s[, fie iransorisc ambelor sc-'xe di, greq. Aceast,L regulir, nu parc insit,, d.upit, curn
s-rl pbservat lnainte, sir, fio rutit r1o generralir, ca cea oontralit r anumo cril tlcelc carac-

aa La coltlun (Pauo cl'islnlus) trtttniti tnltscrtlnl

1-rituttul
arc pinteni, pe cind atnbelc sexe de piun de Iava (P.
rutttticus) prezint5. oazul ttcobiErluit c[ anbcle sexc s[
fic prcviizuLe cu pinteni. Nc-ittn aqtcptaL deci ca la aceastri
din urmi specic pinLcnii si se fi dezvoltitL trtai de vl'clrlu
dccit, la piturtul colllult ; dl. Hcgt, clin r\tns{ertlan:, ttrri
ilforrneazd lls:i cii la pislrile tincrc, clitl -rrt,l artterigL,
comparale la 23 aprilie 1869, itrtre cele clotii sexe nu exista
nici o deosebire in dezvoltarea pinteuilor.'fotugi pintenii
nu erau lnci reprezentali decit de rnici proemineule.
Presupun ci ag fi fost informat daci ulterior s-ar fi
observat vlco deoscbire ln riLrnul de dezvoltare.
^5 La atte citeva specii din familia ralelor, oglinda se
dcost:bc$lc inLr-o tttaLo tttlsttlit l'.r ctlo clouit st'.xc ; llll alrl
fosL insi in tttirsut'l sit descoplr tlacit ligplitra lor dczvol-
tarc la tnasculii unei asetnenea specii arc loc mai tirziu
cleciL la rnasculul ralei comune, attl culll ar trebui si fie
clupit regula noastrii. La spccia irtruditi llletgus cucul-
/alrrs avcrrr Lotuqi utl c:tz rltt acesL fel; cele tlouil scxc
sc clcoscb,csc vldit. prirt pettajul general, r;i lntr-o mlsuri
con-;itterubili prin oglinda caLe este alb-curat Ia nlasetrl
gi alb-ctrnugiu la femeli. Ot', la inceput, tnasculii tiutrri
seatnltti complet cu fetttelcle gi att o oglindir alb-cenrtpic,
care devine alb-curat la o virstl mai timpurie decit cea
la care masculul adtrlb capiLi celelalle deosebiri legate de
scr mai pulernic pronutrlate ; vezi Audubotr, Otnitho-
logical Biographg,1835, r'ol. III, p. 249- 250.
 DESC'LNDEN'IA OMULUT

tt'r'e care apar tirziu in vialil la unul clin sexc sint transnrise exclusiv aeeluiaryi
sex. Din faptul eir, particularitlr,tile anormale de mai sus lc-,gate cle un singnr sex
[apar] cu rnult inainte ca funcliile sexuale s5, clevin[ active, putem deduce cd,
trebuie sit existe o oarecare cleosebire intre sexe la o virsti extrem rle timpurie.
in ceea ce privepte bolile legate cle sex, cunoarytem prea pulirr clespre perioada la
care iau ua;tere pentru a trage vreo concluzie sigur[. 'Iotu;i, guta pare s[, intre
irt regula noastrzi, cleoarece ea este in genera,l provocatfi, de excesele r-irstei adulte
ii este transmis[, d,e la tat[, la fiii si,i intr-uu nrod mult mai pronunfat rlt'cit la,
fiicele sale.
La dife,ritele rase d.omesticre d,e oi, capre ;i bovine maseulii sc deoscbt's(,r
tle fc.melele lor respective prin forma sau d.ezvoltarea, coarnelor lol, prin frunte,
coamd,, b['rbia, coacla si coeoapa cle pe umeri ;i clupir, regula noastri, ace'ste part'ieu-
laritfi,fi nu sint deplin dezvoltate declt Ia o perioadd, tirzie a vielii. Ciinii d,e ambele
sexe nn se deosebesc, afari, numai c[, la anumite rase, rnai ales la ciinele seoliau
pentru vinfitoarea c1e cerbi, nrasculul este nrult mai mirre;i mai greu clecit femela
;i, d.upi, cum rrom vedea intr-un eapitol viitor, rnasculul continuft sil creascl pinir,
la o perioadi, din via!5, neobiqnuit de tirzre, care, dup[, reg-ulzi, explicS, faptut cii
talia sa sporit[, este transririsri numai clescenclenlilor siri rnasculi. Pe cle altd, parte,
coloritul t5,rcat, care este lirnit,at; la pisicile fernele, este foarte rlisl,inct la na;tere,
ceea cc, incalcfi, regula. ]Jxistri, o liisr-l c1e porutnbei la care numai masculii sinl, vi,r-
gali cu negr'u $i dungile pot fi deir,(,ta,to ehiar la puii in cuib, lnsl ele devin rnai
cviclente la, fiecare nripirlire oonsecutivir, a;a incit aeest eaz cste par'lial conl,rariu
qi par!;ial fa,vorab;l regulii. La, porumbeii cilitori englezi ;i gurya!,i, dezvoltareal
deplinf a (:amnculelor si a gursii alo loc rclativ tirziu ln via!5 si, in conformitato
cu regula, aceste ca,lactore rnl sint transmise in 1,oatd, polfeefiun(.a lor decit, la,
rnasculi. Cazurile unnril,oare pot fi ineluso poate in clasa la care lre-&ln referit arrte-
rior, und.c ambele sexe au variat in tr,celaqi fel, lzr, o perioaclii, relativ tirzie a vie!,ii,
si au transmis in consr'(,int,ri noile lor caractere arnbekrr sexL'la o perioadil tirzie
coltt'sputrziitoart'; $i, rltrcri este ftf&, aceste eazuri Dlr contt'itzic regula rx,ftsf1fl '
exist5, subrase do porumbei rlescrise d.cr Neumeister '0, la care arnbele sexe i;i schinr-
bd, cnloare& in timpul a dou6 sau trei ni,pirliri (curn este c1e asernenea cazul porum-
belului juefltor migclaliu), totusi aceste mod.ificziri, cu toate c6, apar tirziu in via!6,
sint colnurle a,rnllelor sexe. O varietate c1e carta,ti, anrtne l,onclorr Prizo [prerniul
Irolrdl'(,i l. pr<tzintil ttn ca,'/, apr'()il,p(, analog.
Ira, r'a,solc tle gir,iui, nroryterrilcit clift,ritelor cara,ct,et't,,tlo cit,t,t't'trttul sauittttbr.'lt:
sexo 1)ill'c' tle.tclrrrina,tit in general de perioa,d.a la car'o rrselrtenc''a tiarar:ter sc clez-
l'oltir. Astfcl, la nurnc'roasele laso la care animalul adult se deoseberyte consitlerabil
prin culoarc' ckl femel[, precum qi de speciile pareutale' sd,lbatice, el se deosebeqte
cle ilsen)eueA cle puiul rnascul, a;a incit caractelele nou clobindite t'rebuie sir fi
apirrut la o perioarl[ relativ tirzic a, vielii. Pc d.e altir, palte, la majoritatea raselor
Itl ca,re ct'le dou5 sexc searn[n[, int,r'e ele puii sint colorali aproape Ia fel ca piirinlii
lor, deei ester probabil c5, eulorile au a,pi,rut pentru prirna d.atd, d.e timpuriu in
via!,6. Avern exemple d.e acest fel la toate rasele negre ;i albe la care puii ,;i aclut,tii
de ambele sexei sint Ia fel; g' nici nu se poate sus,tine ef,, existd, ceva deosebit la un

a6 Das Grtnze der 7'aubcrtzrtcltt,1837, p. 2t pi2.l. PenLru LtalJageur l3elJ1e, 1865, p. ti7.
cazul polurnbeilor dunga(i vczi dr'. Chitpuis, Le Pigctttt
 SELEC'IIA SI'XUALA :201

p('rlaj negru sau alb, carLl ar d.uce la tra,nstniterea lui la ambele sexc? cleoarece la
multe specii rraturaler numai masculii sint negri sau albi, femelele fiind. cliferit
colorate. La subrasele d.e gd,ini d.enumite cuc, la care penele sint lncondeiato
transversal cu d.ungi d.e culoare inchis5,, ambele sexe qi puii lor sint colorate ln
aproape acelapi fel. Penajul dantelat al bantamului Sebright este acelaqi la ambele
sd*e, iar la puii tineri remigele sint clistinctr cr toate ora imperfect, d"antelate.
Gd,inile de llambqr:g paictate prezintd, ins5, o exceptie par,tiald', d.eoarece cele d.ou5,
sexe, d.e;i nu sint cd tctul ictentice, searndnl, mai ind.eaproape intre ele clecitsexele
pareltalc iniliale ; totuqi, ele clobindesc penajul lor caracteristic Lirziln in via![,t
b.e,rarece puii a11 un colorit clistinct incond.oiat. In ce priveryte zllte caractcrre, ln
afard, d.e culoAre, la speciile parentale sd,lbatice ryi la majoritatc'a raselor d.omest'ice
numai mascuJii au o creastir, bine d.ezvo'tat6,; insd, la puii rasci spaniole c'a es1,e
consid.erabil dezvo't,ati, lzr, o virst[ foarte timpulie fi, in concord.anlf crlaceastii
dezvoltare timpurie la, mascul, ea este cle o m[,rime neobirynuitS, Ja femeJa aclultir,.
1& r&sole d.e luptd, agresivitatea sc clezvoltd, la o virstl uimil,or c[e_ timp_urie, fapt
care se spritini, pe dovezi curioase, si acest caractel esto tlansnti'q la arnbele sexet
a$a lncit^ din carL,La agresivitS,lii lor extreme gd,inilc sint expuso acum in cuq{,i
separate. Ila giinile poloneze proeminenla osoasl a craniului care susline.crcasta
este parlial clezvottat[ chiar inaint,e ca, puii s5, fie.eclaza.i, iarcrt'as1-a, inslsi incept
curilcl sI, lrelscir, cu toa,te cir sklb la irtct'prt *t, iar la ilc,rerlsl,it, l'itsil adulfii-clO am-
bele scxc sint gir,rlnett,r,izati prirrtr-o nlal'('ploerttineinfI osoltsii,;i o t,reastfl imetrsii'.

in sfirqit, din ceea cc ailr sritzul, acutn tlcspre l'aportulctlrrt oxistir Ia nrulte,
specii in stare naturalf ryi la rasele domestiec intre perioacla de dezvoltar(' a cal'ilc-
t6relor lor si rnorlul c1e tra,nsnfterc rI acesl,ora - dc cxernplu, fa,ptul izbitcr al
ere;terii timplrii a coilrnelor la leni, la care anlbele s('xe att coarner ta![ de crery-
terea lor mll1 mai tirzie la celelaltc specii, la car'o nrlnlai ruasculii au ooarno _- pu-
tenr concbitle cfi, o (iil,uzir, cu t,oat,e cil nu singura, a filptului cil carit.ctertle siirl;
rnorytenitg exclusiv c1e 1n singur sex estc clezvoltarretl lor ia o vilstzi t'irzie. $i, _in
al doilea, rlntl, o carzh. cu toate cir, clupil cit sc par(', rnai pulil c'fieicrttir,_a fapl,ului
c[ caractere sittt moqtenil,e d.e c[1,re arubele sexe, este dezvoJtarea lor Ia o virst5,
timpurie, la care sexele nu se cleosebesc clecit pulin pri1 constitufie. Se pare totuqi
ci, o oareca,re d.eosebire tr:cbuie sir, cxiste intre sexe, chiar in timpul unei perioarie
cprbr"ionare foarte tirnpulii, cleoarece ca,ra,ctorelc ca,ro sc tlezvoltir, la, a,ot'ast,ri vir:stir,
uu rilreoli sirit legatc tlc uttrtl clin stxc.
1lczq,mu1 gi, obserualii linate.'- ,l)in tlisculia dcr rnai sus tI'\ttPlil,. tlivclscrlor'
Iegi zllcr ereditd,lii afllm .L ,l"*.uri, sau chitr,r in general, caracterele p[,rin,tilor 1,incl
s[-se d-ezvolt,, ia dc,scend.enlii aceluiaryi sex, la aceeaqi virst5, ;i perioclic la acelaryi
a,not,imp la carc e'le au apir,iut la pd,rinli pont,ru prirna oa,rti. I)a,torit5, insi, unor
cauzc necunoscute, aceste reguli sint departe, tle a, fi fixe. Deci ln timpul moclific5,rii
ulei specii schirnbfl,rile consecutive pot fi u;or transmise in cliferite feluri, unele
unui siogot sex, :rltele ambelor, unele descend.en,tilor d.e o anumit5, virstd,, altele
a? pentru rltrtulii colrplele ;i leferinlc asupra Lrrturol supclioare, deosebit'ile sexnale carLr au apirrut in stat'e
acestor puncte i1 lcgirtlri cu rnai urulte lase cle giini, domestic5. sint clcscrisc in acetra$i luct'at'c la capitolul
t'czi '1'1e 1-trriatiott rtf Attirnctls and. Plants under l)omes' r'eferitor la fiecare specic.
ficalioll, \'ol. I, p. 250 9i 256' ln lcgritrrt'ir cr iitlitnalclc
 DDSCLINDI,NTA OMUI,UI

tlescenclenlilor cle toal,e virstele. Legik: ered.itilii nu nurnai cir, sint extrem rle
romplexe, ci pi cauzele care procluc qi guverneazh valiabititatea. Varialiile astfel
produse sint p[strate ,si acurnulate prin seleclie sexual[,, care este ea insflqi o
chestiunu extrern cle complexir,, depinzlnd de fapt de ardoarea in d.ra,goste, curajul
nsi rivalitatea masculilor, precum qi d.e facultatea d.e percep,tie, gustul qi voin,ta
femelei. Selec,tia sexuald, este larg d.ominat5, de faptul cI, selecfia naturald, tind.e
spre bun5,starea general[, a speciei. I)eci moclul in eare indivizii de unul sau ambelc
sexe au fost irrfluenfa{i de selec{,ia sexuald, este complex in cel mai inalt gratl.
Atunoi cintl varialiile apar tlrziu in via!,ir, la unul clin sexe qi sint tlansmiso
la ilcela;i scrx Ia aceearsi virsti,, ceid,lalt sex ^si puii rlrnin ncmodificali. Atunci cind
ele apar tlrziu in via![, insX, sint transnrise la ambele sexe, la aceearyi virstd,, numai
puii rir,min nemod.ificati. Totu;i, varia!,iile pot apd,rea la oricare perioad5, din via\h,
la unul diu sexe sau la arnbele, qi sir, fie transmise la arnbele sexe la orice vlrstd, qi
atunci toli inr.livizii speciei sint, la fel mod.ificali. in capitolele urnr5,toare so va
vedea c5, toabe acest,e cazuti apar frecvent in natur5.
Seleclia sexual5, nu poate acliona niciodat[, asupm, vreunui animal inainte
de sosirea virsl,ei c1e reprorlucere. Din caaza marii arclrrri a, mascrllului, ea a acfio-
nat in gerreral asupra acestrri scx,'si nu asupra femelelor. in acest fel masculii au
fosl, prevhzuli cu arme pc'nl,r'u a lupta cu rivalii lor si au d.obinclit organe pentru
a d.escoperi qi a line bine fernelelc si pentru a le excita ryi inclnta. Atunci cirrd sexele
sc, deosebesc in aceste privirr,te, estt' cle asernenea,dup5, cum amvd,zttt, olege extrem
de general[, clup5, ca]'e masculul adull, so deosebcrrtcr mai mult sarl mai pu!,in de
rnasculul tin[r, ryi din a,cest fa,pt putern conchicle cti varia!,iile consecutive prin
care masculul ad.ult a fo"st rncldificat nu elu a,plrut in general eu nrull, inaintea vlrstei
do reprod.ucerct. Ori c1e cito ori unekl sau multe d.intre varia,{,ii apar cle tirnpuriu
iu vialir, rnasculii tineri iau rnai nrult sa,u mai pulirr cliu caracterclt, rnasculilol
adulli; qi d.eosebiri de a,cest fel intre rnasculii bir,triui ryi tinoli pot fi observate la
rnulte speeii de anintale.
Este probabil cilr ad.esea, rrlasculii tineli tind. sir, varit,ze intr-un rnocl cale rru
nnnrai ci, nu lc-ar fi d.e nici un folos Ia o virst5, timpurie, dar le-ar fi d.e fapt vd,th-
m[tor ca d.obinclirea d"e culori vii, care i-ar face bdtitori la ochi d.uryrnanilor
lor, sau- d.obinclirea d.e structuri, ca coarne mari, prin a cdtor dezvoltare s-ar chel-
tui rnultl for'fii r.italir. Yariafii d.e acest fel, care ar apirea la masculii tineri, ar fi
crr sigulan,tzi t-lirninate prin seleclio natural:"r. Po de altii, parte, la maseulii atlulf,i
ryi t,xpt.rirneutat'ir avantajele clecurglu.cl dirr d.oblnd"irea unor asemenea cAlacteto
ar faee rna,i mult clecit s5, contrabalanseze o oarecare Lrxpunere la pericole ryi o
o&reca,re pierdere in forla vitali.
Dcoarece varialiile dau masculului o mai bunir, posibilitate d.e rl invinge
al!,i masculi sau d.e a gdsi qi a-qi asigura sau incinta sexul opus, dacf d.iu intimplarc
zu' B,pll'ea lir, fenrelfl, nefiind.u-i d.e nic,i un folos, nu ar fi conservate prirr selec,tie
sexualfl. Avenr d.ovezi convingzitorlre ]a anirnalelc d.omestiee ch, varialiile d.e acest
fel, d.ac[, ntr sint selecfionate cu grij^ti,, sitrt curlnd, pic.rd.ute prin lncruciqare reci-
procd, ryi prin rnoarte intimplfl,toare. fn consecinfd,, dac[, varialiile d,e felul d.e mai
rjus se intimpl5, sd, apar5, in stare naturald, la femele qi sd, fie transmise exclusiv la
tucest sex, elo vor fi extrern d.e susceptibile de a fi pierd.ute. Daci, totuqi femelele
variaz6, qi transrnit caracterele lor nou d.obindite d.escend.enfilor lor d.e arnbe sexe,
caracterele care vtx'fi mai folositoare milsculilor rrot'fi conseryate de ei prin selec{,ic
 PROPORTIA SEXELOR

sexual[, ryi, in consecirr!fl, sexele vor fi modificate in acelaqi fel, cu toate ci, ase-
rnenea caractere nu au fost d.e nici un folos femelelor ; va trebui lnsd, s5, revin ul-
terior asupra acestor eventualit[fi mai complicate. in sti"qit, femelele pot d.obind.i,
ryi se pare cd, ele au d.obind.it d.eseori prin transmitere, caractere cle la sexul ma
seulin.
I)croarecc, va,riafiile care apar tfuzia ln viafir, ryi sint transrniser numai unui
singur sex au fost continuu folosite qi acumulate prin selec,tie scxual5, in leg[turir,
cu reprodueerea speeiei, la prima ved.ere pare d.e aceea ca un fapt neexplicabil cd,
varialii similare nu au fost frecvent acurnulate prin seleclie natural[, in leg[,tur5,
cu obiceiurile obi;nuitc-, d.e via!ir,. Dae5, acest lucru s-ar fi lntimplat, cele d.ou5, sexe
s-ar fi mod.ifieat d.iferit cu scopul, d.e exemplu, de a captura prad[ sau d.e a scd,pa
d.e pericol. Deosebiri d.e aeest fel intre cele d.oui, sexe apar d.e fapt intimpl5tor,
rnai ales la clasele inferioarc. Acc'asta implic5, ins[, faptul cd, cele d.ou6 sexe au clifc-
rite obiceiuri in lnpta lor pentru existen!5,, ceea ee este o imprejurare rarei la ani-
malele superioare. Totu;i, cazul este complet cliferit in privinla funcliilor de re-
prod.ucere, in care sexele se d,eosebesc in mod. necesar. Deoarecevarialiile structu-
rale, care sint in leg5,turi cu aceste funclii, s-au d.oved.it d.eseori ca avind. valoare
numai pentru un singur sex, prin faptul cd, au ap5,rut intr-o perioad.S, tirzie d.in
viat;ra, [aceste caraetere] au fost transmise numai umri singur sex; qi asemeneA
varialii astfel pd,strate ;i transmise au d.at na;tere la earaetere sexuale secund.are.
'in capit6lele urmf,,toare voi trata d.espre caracterele sexuale secund.are la
animale din toate clasele ryi md, voi str5,rlui si, aplic, in fiecare c z) principiile expli-
cate in capitolul de fa!d,. Clasele cele mai inferioare ne vor re,tine timp foarte scurt,,
insd, animalele superioare, in speeial pd,sd,rile, trebuie tratate in mod. foarte lnd.e-
lungat. Trebuie avut in ved.ere c5, pentru motivt'le ard,l,ate mai sus nu voi d.a d.ecit
puline exemple clemonstrativc) a nemrmi,ratelor structuri cu ajutorul ci,rora mas-
culul g5seqte femela sau, atunci cind. a gtisit-o, o !ine. Pe d.e altfi parte, toate strnc-
turile qi instinctele cu ajutorul cl,rora masculul invinge alli masculi ;i prin ca,re el
ad.emeneqte sAu c'xciti, femela vor fi eomplet d.isc.nta,te, d.eoarece aeestea sint, itl
multe privin{e, foarte inl,eresante.

ooltpl/FTARltr PRIVTNI) PROPOR,TrA I{U}:'IERICA A AMBEr.,Otl SEXI])

I/A :\ITTTMAI,,Itr APARTIT\TT}TD DTF}IN ITE T,,OR (]T:ASII

l)eoareec, in rn[,sura in eare arn putut afla,, nirneui nu ryi-a lnd.reptat atenlia
asupra numi,rului relativ al celor d.oui, sexe in tot regnul animal, voi prezenta-aici
maderialul pe care am fost in mi,surd, s[-1 string, cu toate cd, ertrem d.e imperfect.
El constd, d.in numai puline cazuri d.e numd,ri,tori concrete, iar cifrele nu sint foartc
mari. Deoarece proporlia numericd, se cunoaqte cu eertitud.ine numai la offir o
voi d.a in primul rind. ca un criteriu d.e compara!'ie.
Orn. - in d.ecurs d.e zeee ani (d.in 1857 in 1866) numd,rul mediu d.e copii
nlsculi anual, vii, ln Anglia a fost de 707,I20,) ln proporlie d.e 10415 bflrbali la 100
d.e femei. in 1857 ins5,, naqterile d.e b5,ie!i ln toat[, Anglia a fost in proporlie d.cr
!05,2,iar ln 1865 d.e 104,0 la 100 de fete. Exarninind. d.istricte separate, in_Bucking-
hamshire (und.e se nasc anual aproximativ 5 000 d.e copii) proporlia medi,e a na$-
 2'tl DESCENDENTA ONIULUI

tcrilor d.e bilie_f,i falir dc, cele d.e fote, pc intreaga perioadir, d.e zccc urf d.e rnai sns.
ii {ost clc 102,8 f1 100r po cind. in I{. Wales (und.e rneclia a,nualir cle rrapteri esl,c d.e
L2 8J3)t Qd se rid.icfl, pind, la IA6,2 la 100. Luind. un district rnai uric, d.e exemplu
Rutlandshire (und.e naryterilc anuale slnt in rnedie d,e numai 739), in 1ljti4 nasteiile
clt'birie!i au fost de 114,6, iar in 1862 numai dc gT,0 falilr1r, l00 jirrsti c,hi:rr ina,cest
districl, rnic, rnedia a 7 385 tle naryter'i in d.ecursul celor zece ani a fost t1t, 1g{,j fa,tir,
rle 100, adicd, acelaryi raport, in toatri Angiis, as. Proporf,iile sint lneor.i ulr)r. tulbir-
rate cle caaze necunoscutc I ast'fel, prof. Faye afirmi, ,,ci, ln unele clistricte clin
,\qrvgSia a constat'at' in d.ecursul unei pelioad,e d.e zece ani o cleficien!5, constantil c1e
b.aie!,ir in vrerne ce intr-altele a existat o situalie contrar5,". Timp d,e patr.y'zecr
-d.e
rsi patrn d.e ani in l'r'anla,narsteriie cle biieli ta,td, cLe cele d.e fete au fost 106,2
f ald' d.e 100, insir, in timpul acestei perioad.e s-a lntimplat d,e cinci ori intr-un d.epar-
tament.;i d.e gase ori intr-altul_ca naqterile cle fete s5, d.epir,ryeasci, pe cele d.e bi,ie!i.
ln Rusia, proportia medie e chiar de 108,9, iar la Filaclglfia in Statele llnite de
110r5._fa!d, d.e 100 4e. lledia perntru Europa, d,ed.us5, d.e Bickes d.in circa qapte zeci
de milioane d.e na;te,ri, este d.e 106 bi,iefi la 100 d.e fete. Pc d.e alt1 parte,'la copii
3,1bi.
ni,scu{,i la Capul Br,rrrei Speranle proporlia d.e bd,iefi este atit c1e reclusi,, incit
in timpul unor ani consecul,ivi a fluctuat intre 90 ;i 99 d.e bd,iefi cle fiecare 100 de
fete. Un fapt neobipnuit este ci la ewei proporlia d,e naryteri d.e biierli este hotl,rlt
r'rai Inale d.eclt la crerytini ; astfel, in Prusia propor,tia este d.e 113, la lireslau d.e 114
ryi in I-,ivonia de 120 tafd' de 100 I in aceste !d,ri naqterile cre;tine fiind aceleapi
ca cle obicei, d.e exernphi in Livonia d.e 104 la 100 50. ' '

l'}rof. tr'aye obscrvl,_ cil t{) mai rnare prepond.eren,tii, d.e ltX,rbafi ar existil
rlacai rnoartea ar lovi arnbelo rr(',yLr in propclrlii egalc in tinrpul sarcinii pi la na;tere.
in rea,littr,te itrsiL, la fiet'arc 100 tlc fet,c ni,scute moarl,e revin in mai rnulte lirr:i
L34,6 pittit, la J44,9 baieli n[,scu!i mor!,i. I)e asemenea, in d.ecursul prirnilor patrn
sau cinci ani d.e viafd, mor mai rnul!,i copii de sex masculin d.ccit d.e sex feminin ;
d,e exemPlu, in Anglia, in d.ecursul primului an nror 126 d.e bd,ie,ti la fiecare 100 c1e
fete, o proporlie care estc ;i mai nefavorabil5, in tr'ranlil) sr. Dr. Stochton-Hough
oxplicir, parlia,I aceste fapte prin d.ezvoltarea d.eficientii rnai frecventir, a b5,ie!ilor:
clecit rl fetelor. Am vrazuh tria,i inaintc c[, sexul masculin ciste structural ma,i varia-
lril deci{, cel ftrmittin, iar v:lr'il'rtiilo la, olgane importanl,o sint in genertrl vltii,nrri,-
toaro. ins5, d.irnensiunea, corptrlui si urai ites a r:apului fiincl rnai rirur. la copiii c1c
sox rntLsculin d.ecit la cei de sex feminin esl,c o altir, cauzl,, d.eoarece bliefii sint
itstfr'l utai susceptibili cle a fi vi"rtilrnat,i in t,impul naryterii. in conseein![,'hliefii
48
,,'llvcnLy-niuLh ,\trrnral llcporL of the Ilegistrar- rltr.cliott r/es Str.rres, 18ti3, p.25.
Gcneral for 1"866". ln accsL laporL (p. XIf) se prezinti r-ur 51 ,,BliLish and Foreign }tedico-Ctrirug. Review", trpr.i-
lablou special prr zecc ani. lie 1867, p. 3-{3. Dr'. Starli de ascntenea obsrn-ri (,rTcnth
a0 Ptrntlu Nolvegia qi Rusiu, vczi rczurnatul celcrtii- Anuttal ReporL of BirLhs, Deaths, etc., in Scotlancl",
l'ilor plof. Iraye, in ,,British aud l'oreign lledico-Chinrg. 1867, p. XXVIII) cri ,,eceste exemple pot fi suficicnLe
Review", aprilie 1867, p. 343 Ei 3,15. Pentrn Franla, ,,An- penLru a arirta, la aproape toatc vlrstelc cii in Scofia bir-
nuaire pouf l'an 1867", p. 213. Pentru l.'iladelfia, clr. baIii sint mai susccpLiltili de a muri ;i dau o nrorta-
SLoclitou-Hough,,,Social Science Assoc.,, 187,1. PcnLru li[aLc rnai rnare cleclL ferneile. Iraptul insi c[ aceasti par-
,Capul Runei Speranfe, Quetele t, dupl cum esle citaL cle LicularitaLe este nrai puLclrric clezrroltatir in pcrrioadir copi-
rlr. II. FI. Zoutevcen, in tra<luccrca olandezi a accstei liriei, cincl irtrbrircirnintea, hranaEi tratamcntul general
I'tclrili (vol. I, p. 4ro7) undc st tlau multe inforrna{ii al celor doud sexe sint similale, pare sd dovedcasci c[ mor-
r\upril proporliei sexelor. talitatca mai male la sexul rnasculin esLe o par[iculari-
60 In legitrrrir cu cvlcii, r'czi dl. T'hury, Ln Loi de Pro- LaLc inndscutli, natulali qi consLilutivir a scxului.
 PROPO'F,TrA SDXELOR 2t-tir

n6sculi rrrorli sint mai numerogi pi un specialist foarte conrpetent, dr. Crichton
Browne 52, este d.e p[,rere c[, copiii d.e sex masculin slnt cleseori suferinzl tirnp
d.e cl,tiva ani d.upri naptere. I)atorit5, acestui exced.ent in mortalitatea copiilor d.e
sex rnasculin, atit la naqtere, c11, qi un tinrp d.upI, naqtere, qi datoriti, expunerii
bflrbalilor aclul,ti la cliferite pericolc ;i Ia tend.inla lor cle a ernigra, se constath c:h
in toatc !itrile populate d.e rnult[, vleme unde s-au fircut inregistriui statistice 53
ft'meile d.epirqesc consid.erabil num[,rul bdrba!,ilor.
La prima ved.ere pare un fapt misterios cL la d.iferite naf,iuni, in cond.ifii
qi clirne d.iferite, la Neapole, ln Prusia, \Yestfalia, Olanda, Franfa, Anglia pi Sta-
tele IJnit'e, exce d.entul d.e naqteri d.e b[ieli asupra celor de fete este tnai mic atunci
cind. ele sint nelegitime d.ecit cincl sint legitime 5a. Acbsl, fapt a fost explicat cle c.i-
tre d.iverqi autori ln rnulte feluri cliferite, [$i anume] cir mamele sint ln general
tinere, cil un rnare numfl,r d.e mame sint la prima sarcinir, el,c. Am vhzwt' insd, cd'
cropiii de sex masculin suferS, la nagtere d.in cauza marii dimtnsiuni ale capului,
mai mult d.ecit copiii d.e sex feminin, qi cleoarece mamele copiilor nelegitimi sint mai
susceptibile si indure naqteri mai grele, d.in d.iferite motive, ca incercf,,rile d.e a-;i
ascuncle starea prin incorsetare strinsfi, munca grea, suferin,tfl sufleteasc[, etc.,
copiii lor d.e sex masculin vor suferi proporfional. $i aeeasta este probabil cea tnai
eficientf,, d.in toal,e cauzele ca proporlia copiilor d.e sex masculin fa,td, cle cei d.e
sex feminin sL fie mai nfcd, la copiii nelegitimi d.ecit la eei legitimi . La majoritatea
animalelor, talia rnai mare a masculului ad.ult ta\h c1e cea a femelei se d"atoreqte
faptului cei masculii mai puternici au lnvins pe ce'i mai slabi in luptele lor pentru
posed.area femelelor qi este f[r5, ind.oialf d.atoriti, acestui fapt ci, cele c1ou5, sexe,
cel pulin la unele animale, se d.eosebesc la narytere prin d.irnensiune. Avem astft..l
faptul curios cri putem atribui cel pu,tin pa,rfial selec!,iei sexuale tnoartea mai frec-
vent5, a copiilor cle sex masculin, mai a,les a celor rrelegititni in comparalic cu copiii
d.e sex feminin.
Deseori s-a pr€supus cd, virsta relativi, a celor d.oi pi,rinfi cletennind, sexul
clescend.en,tilor qi prof. Leuckart 55 a prezentat d.up[ pflrerea lui d"ovezi suficiente
pentru a ar[,ta cir, la om qi la anumit,e animale d.omestice acesta este un factor
inrport,ant, clar tru singunrl. I)e asemcllea, unii an consitlerat d.r:ept cauzir, eficiettl,r"t,
perioacla c[e' ferr.unrlare in raport cll starea fernelei I ins5, observa,tii rt'celtte rut
au confirrnat aceastf plrere. Dupli dr. Stockl,on-Ilough 56, Attotimpul, slrd,cia sau
bogdlia pd,rinfilor, locuinla la larii, sau in orarye, incrucipzLrea cu imigranti str[ini
etc., toate influen,teazd, proporlia sexelor. S-a presupus de asemenea cd, la oln
poligamia a d"us la na;terea unei proportii mai mari cle copii cle sex feminin ; insti
d.r. J. Campbell ut, care a stuctiat cu atenlie acest subiect in haremurile din Siam,
a, conchis eil propor{,ia na;terilor cle bi,ie,ti falit d.c cele d.e fetc estc aceea;i ea ryi ln,

52 ll'e.sl Ritlirtg Lunalic Aslllum ll"eporls, 1871, vol. I, 5a Babbagt, ,rEdinburglt .Iourtral of Science", 1829,
p. B. Sir J. Simpson a tloveclil cit accst caz al copiltrlui vol. I, p. 8E ;i 90, despre copiii nriscu[i rnorfi. Despre copiii
de sex rnasculin depigegte pe cel de sex feminin cu 0,9'[ ctn nclegiLirni din Anglia, vezi ,,Report of Registrar-Getteral
ln circtrmtcrinlir ;i cu 0,31 cm in t'liametlu transversal. for' 1866", p. \\r.
55 LeucliarL in Wagner llandruiirterltuclt der Plt11s.,
Quetelet. a arltat cir feLele se nasc mai mici decit biie!ii;
vczi dr. Duncatt, Itecunditg, lterlilit!1, t871, p. 382. 1853, vol. l\', p. 771.
53 Dup:i Azru'a, la silbat.icii guarany din Paraguay 58 Social Science Assoc. of Philadelphia, 187'1.
(l'oyqes dutts I'Antdrique mirid., \809, vol. II, p. 60 ;i 57
,,Anlhropological Rcvicl", aprilie 1870, p. CVIII.
179) ferneile sint fafi de birbafi hr propor[ic de 14 la 13.
 DESCENDENTA OMUI,UI

c'itszitoriilc' rnonogame. Calul d.e curse englez cste animalul care a fost fd,cut sd,
devinir, cc-'l rnai poligam qi vom ve d.ea irned.iat cd, d.escend.enfii sfli masculi
-aproape
pi femele sinl, in nurrr5,r aproape egal. Voi d.a acum faptele pe care ]e-am strlns
in leglturti cu proporlia numeric:i a sexelor la diferite animale ryi voi d,iscuta apoi
p(. sctll'1, itt ctt rniisuri, st lectia, a intrat in joc in c1el,t'rrnillArea rt'zlltatului.

(.'ai'. * T)1. Terge_tmeicr a avut amabilitatca dc a cataloga rninc rlin ,,Racing

('itlendar'') na,st_er,ga cailor de, cur"qc pe o perioad,S, de cloud,zdci lientnr
!i unu d,e ani, atiice Oiii
i81_6 pind in 1867, I E49 fiincl cmis, d.eoarece nu s-au publicat datble pentru acel an. I[a$-
ltrilc totale au fost 25 56058, din acestea !2 ?63 d"e masculi qi 12 fgT de femele, adic6, ln
1'ropor'!,ie d9 99,7 mascrili la 100 de femele. Deoarece aceste cifre sint destul de mari qi
rint luate din t_oate pdrlile Angiiei, timp de mai mulfi ani, putem *cele conchide cu multd incre-
rlere cd, ]a calul cLomestic sau cel pu{,in la calul cle curse d,ou5, sexe sint prorllse i1
Dumdr a}'r'oape c{:nl. Ii'luctuatiile in 1,r'oporliile ciin anii consecutivi sint foarte ase,m[n5,toare
9u ge^lg cale .apar la-crn, zrtrinci cincl se cxamineazl, o suprafald, niicd qi slab populat5; astfel,
in 1856 caii masr;uli e,rau in propor!,ie cte 707 iar in 1gOZ de numai 92,6 ia-tOO cle'femele.
in ddrjle cle searnil din tale16, proporliile)I)variazil r.ir,lic: cLecarece masculii a1 dep5qit
femelele in decur* 1lu ryase ani consecutifi, iar femeleic au'clepf,qit masculii in clecuriul'a
tloufl _perioati. .1g c,ite patru a-ni I aceasta poate si, fie insd, lniimpl5tor ; cel plfin .n oo
pot descoperi nimic similar la cnt in tabelul pe zece ani al stdrii civile pe ah11 1866.
Ctini. - In decursul unei pe_rioade de d.oisprezece ani, intre 18ir7 qi iSOa, naqtere:r,
intoatd, A1g.lia a unui mare nutnilr.de ogari a fost -nun!at5, cle ziarul ,,}'ieidtt qi slnt iarflryi
intlatorat d-lui Tegotmeier tlc a fi inregistrat minulios rezultatele sull formi, de tabele.
Atr fos1, inregistrate 6 878 de naryte,ri, rlin carc 3 605' masculi qi 3 273 rle femele, ar]ic; i1
proporlie c1e. 110,1 ma,sculi la 100 dc feniele. Cca mai mare fhictua!,ie a avut loc in 1804,
t'incl proporlia a fost de 95,3 mascnli, iar in I867 de .l-1(i,3 masculi ja 100 rle femele. I,ro-
lror'!,ia med,ie de mai sus de 110,1 lrr, -100 e.ste _probabil aproape corect5, in cazll ogarllli I
cste insd, oarecunl indoielnic dac5, esl,e r.:r,ia,bild, pentru atte rase domestice. Dl. Cupplei
s-a interesat la-rnai pulfi rnari r:rescd,tori de ciini ryi constabh cti to!i, f5,rti excep!,ie, sirit ctt,
pilrere c[ femelc]c slnt_prorluse -lir erces I el sugerenzd, insd, cd, ae,eastd, pfi,rere poate sd, fi
Ittat na;tere de la.faptul.cf, fenielele sinl, mai pulin pr:e!,uite ryi n:rryterea lrx, pr6vbgind rlezi-
lnzie, produce o impresie mai pul,ernic5,.
Oi. Sexul oilor nu estc stabilit cle agricult,ori 6s1,it ltr citeva luni de la na$tere, in
perioacla la-c_are mascutrii sint castra-ti, aqa incit cifrele tle mai jos nu clau propoigiite ta
naqte_re. De altfel, constat cd, mzri rnul!,i ma,ri crescd,tori clin Sco!,ia, car.e cresc, enir:ll'cit,eva
mii de oi, sint cleplin convinrsi cii, iir clecursul primului sau celui de-al doilea an mor m1i
mttl!,i ma,sculi cleeit; fentele. I)c ar:ee:r Ia naslere propor!,ia de masculi trefuuie sri fie ce\,1,
ltta,i nlAl'e decit la, tritst;li tltr r'astralc. Arrtrasta coincide in lnocl rernarcftbil cu ceea ce s()
intlmplli,.dnpir, cltm am vt)zu{', la om, qi ilmbele c:aztri depinrl proballil cle aceeaqi ca1zf,.
Am primit clnt,e stal,istice dela pa1,r'u crescii,tori din Anglia, care in ult,imii10-fi; lrni u1
rrrescut oi cle l,orvlancl d.e cintpie, i:l special de rrl,.qa f,leicesl,er I nunrd,r,ul l,otal fle narst'eri
a fost tle 8 96l"r,rlinsar_e 441)7 masculi si,1 ir58 Ce femele, ac1ic5, inproporf,ie tle g0,T magc1li
la, 100 cle femele. _in lcgltur6 co Oherr-iot ryi ru f:l!,a tr*rgiX crescute 'in Scofia,
am primit clatg de la gase crcsc5,tori,"as:i "e,
din care doi mari, date referitoaie ma,i ales la perioiOd,
]867 f:869l.clintre care ins5, unele ajung pinfi in 1862. I{umdrul total inregistrat se ridicf,,
la 5Q 685, din care 25 071 de masculi qi 25 614 femele sau in proporlie de g7,g masculi la
100 de femele. f)acd, lud,m rlatele engleze gi sco!,iene lmpreunl,, cifra lotald, se rid"ic5, la bg OdO,
rlin care 29 478 cle masculi 6i 30 I72 de ferncile sau 9?,? la 100. Aqa incit la oi, la virsta
58 Tirnp de unsprezecc ani s-a linuL cvidenfa nurrii- o Lrcirnc tiin icpc nu au proclus minji vii. Astfel, ln decursul
i'ulLri dc icpe care s-au dovedit sterile gi a celor care au avor'- anului 1866 s-au nlscut 809 rnasculi Ei 816 femele, iar
tat pretnatur; ceea ce meriti aLentie, deoarece araLi cit, 7-13 cle icpe nu au dat dcscen6enli. ln decursul anului
cle tnult s-a sclzut fertilitatea la acesle anirnale foartc 1867, s-au nlscut 836 cle masculi gi 902 femele, iar ?94 de
i,irte ltrinite gi lntrucltvit consangvinizaLe, inciL aproape iepe n-au dat descenden!i.
 PROPORTIA SEXET.OR 2r)7

cle _
castlare, fernelele clepdqesc cu siguranf* pe rnasculi, ceea ce probabil ins5, ci nu este
r.alabil Ja narytere 5e.
_Despre cornutele mai'i arl primit date stat'istice de la nou5, persoane in prir.inf,1
rr 982 de naryteri, ltrea prt{ine pt'tttm a ne ltana pe ele I acesteer constau clin .lT? 4ellascdli
rsi 50ir I'tttlel€: tdicri in pt'opolfie rte {}1,.1, tunsc:uli itr, 100 rle fernele. Reverenrtll \\'. D. Fox
tttX itrlolttrettzti c'ii itr 18(i7, tlin ijI tlt'r'i{ei trtiscufi la o terrrra, din l)erllyshire nunrai 1L1l
eta rtttrscul. I)1. lfalrison \\ieil s-a interesat la mrti mulfi cresc5,tori c\e ltorcr, ryi majoritatea
au apreciat propor!,ia tiintre. na;terile tle masculi ,si femele la aproximativ 7-la 6.- Aceeagi
persoand,. a cresc_ut 'ieput'i t,imp tle nrai rnulfi arri qi a observat cd, s-a proclls un numd,r
mult mai mare cle rnasculi clecit tle femele. ins[, aprecierile acestc'a sint de mic5 valoare.
in privinfa mamiferelor silbatice nu arn fost in mdsurd, s[ aflu clecit foar.te p1fin.
Despre qoliol:r.nul cornun :rm plirnit informa{ii contraclictorii. Dl. R. Elliot clin Laigfwgod
nr5 informeazi cti r.rn plinzdtor de ryobolani l-a, asigurat cir a girsit intotrlealna rnirlt pr:li
nlttlli masculi, cltiar- la. puii tiin cuib. Ca urniare, tll. IJlliot a examinat llterior, personal
citeYa sute de ;cbolani batrini ryi :r constatat' c[ afirmafirr er?r era6t5. Dl. I-'. Bircklancl
a crescrtt lln mare nunl5r cle qobolani albi ryi el este de asernene& cle pdrere c5, rnasculii
tlerp5;esc, consideratlil femelele in privinf,a lumdr:ultri. ('it cleslrre cirti{e se splne cil nrascllii
sint mult mai nllmerofi tlecit femelele 60 $i, cleoalece prinrleretr acestor^arrinur,le este o
0tlnpa!,ie spec:ial[, lifirma{ilr este l;ott1c derrinti tle inr.re dere. Descrjinr[ anl,iftlpa rtin Africrr
-
rltr Srrrl (Koltus elliltsipr'11ntnrts), Sil r\. Snrith 6r olrst,rr'i, t.i Lr cirgzile :rcesteiil ;i 1lg alt6r.
specii nurst'ulii sint,.ptt{ini lrr ntttrtiil itt t'ornlrulrr{ie ctr l'errrelele ; lrri;tinlr;ii crerl ci'elt. s€ lt1so
irt at:eitst:i proporf,ie, trl{ ii t't'ecl cii ttritst'ulii l iner:i sint inrlepir,taf,i -din ciroarli, i',r Sir
A. Sttritlr sliune cli, cu lortte cd el llll il virzrti, rriciodirtr"l cirezi-r,ons[ind rrunriri diri rnasculi
lirterir. ttl!ii lrfirmri t'ii, r.[e fapt tr('errsllr, sr in1 rrrplir. .l'rrre lrr.oballil t.i, u,tunr:i t,inrl sinl,
iz,gOnif i tlitr t'irelili, rruist'ttlii l ittt't'i t'itrl tlcseuri vir.l inrc i,,rrir"r.,,,rse16r. :rninrale 6e pra6i1
din itce:r luri.
PASAHl

. ltt lt'griturti ctr _griittile nu anr ltritriil, tlecit o col)tunicarc, iillllnle cri 4in 1001 p1i tle
l'ilsii _l)uli"l tle L)ochincltinit t:rescufi in. tlescurs tle opt ani rle t.irtle dl. Str.etch, 4gT s-uu
rlol'edit, a fi tnilsculi ;i .ll-l {etnele,. atlicd, in propor{,ie de g1,7 la 100. ln priviri, por,,rn-
beilor rlomesticri exist[ tlur-ezi precise stru c[,-rnasculii se naic in numxr rn:r,i mare sau cfl,
1r[,iest: ruiri ntult,_tle_oarece:tceste pf,slri formeilz[, in mod invlrriabil perechi, iir,r dlpri clrm
rnit, inforrnertzi, q. teg'etmeier rnasculi izola{i pot fi cumpir,uli truti i.ftin'decit fjlrelele.
De obicei clin cele tlouri pilsliri pror"enite rlin tt-oul oud, ttiir ucelir;i cuib uniL este mascnl
rsi ccaltltli fernell, irrsi, til. Ilrlt'risorr \Veir, cill'e a fost un cresd[tor atit de importalt,,
sPltne c[ la el rleseori lttt ie.sit rltli muscnli itin aceltr;i c.,uib, a,rareori tloufl femele; tiu-*itf*fj
femel:t este cel rnai slirliil clintle sexe si mtri *,,s.*lriitriur i[ lriari.
in ceea t,e ltriveryte.pi,s[rilc slitratice, dl. donld qi al.tii 62 sint convinsi cL rlrrscllii
sint in getreral rttai nrtm€)ro;i ,si, deoarece la .TutJe spt-'cii nrascuiii tineri searnzinil c1 fenelele,
ttcesl,eit rlin urtni t'or aplirea, natural', crl fiinrl rnrli nurner.oase. Dl..Baker 6in Leadenhali
t11eryte tttt tttttltiil' Illilrt) t[e fa,ztltti tlin otrit tleptrsc r'[e pirsriri sillrat,ice trl l-a, ilforrnat lre
rll. Jetrtletr \\irir ci, irr genertrl sc procluc patru s:ru. (:illci rnlrsclli rlgryifiecar.e ferrreli. Urr
olrstrrvlrtor (flr trrper.ientti os relateirzil cii in Scrrndintrvii-r, lruii tle coco$ rte nrunte rle
;i
1,9.!c,ry tlt:.tttesttliitriitt t[:ttt tnai..rrrtrlfi ruascrrli det,il fernclc ;i lrr I)al-ri1rrr, Lagop,ts ,rliaipi,a
;-\ilss.ttrltitrtttl|itttirst.ttlirltlcitfetrtt'lt.nsis1il:tlrtt.ttI.i]t'rltrllirtlritr;insl-r:rt'llstil
5e SlrrL f()tt'te inrlaLor.rrt rt-lrri Crrpplcs dtt tio Bell, Ilistory uf Jlritistt
a-uri fi ltro- Qrrurlnrperls, p. 100.
crtrnt tlat.clc tle ntai sus pertttrr g1:o!in, l)frrcrrr)l;i r,itt,rra dirr 6L Illustrutiorts of tlrc Zottlornl 0f S. .lfricu,
llJ l$,
daLtrle ur'rnlLoarc pentru cornute mali. I)1. lt. i.]iliot. pl. 2g.
tlirr l.aighwootl, ttri-a aLt'as pentru pliruir tlrtir aLcn[.ia 6r Brehm (/t/u.sl. Thierleben, vol. IV, p.
990) ajunge
asupra tltorf ii plt'uralttre a nrasculilor -- o trfilura[ic la acecagi concluzie.
ulLerior confinnati de ,\itchison ;i al{ii. I)atotcz rnullu- 63 Dup.-r L. Ll5.ocl, Gante Birds of Sueden,
1f167,
miri acestuia rlin ulmi. si d-lrri l)lrvrrrr qrt.ntrrr rlirlelt, nrr- pp. 12, "1s2.
lncroase in lcgritrrri t.rr oile.
lir - c. i14ti
2oS DESCI}NDE'NTA OMULUI

,iiu'irre c,\te exlriicatir de unii obserratori iilin fapitd ci.i uu nullliir triai rn&re cle femele
sint omorite rle ripitozrrcle mici. Din clivcrse frrpte prezent,iite de \\,'hitc clin Selborne 64,
pirre clar c[ mascuiii potirnichii trebuie si, fie in numir excedentiu in suclul Angliei qi
irm fost asigurat c5 aga este ryi in Scofia. Cincl cil. \\'eir s-a interesat 1a negustolii carc la
irnumite anoi.irLpuri primesc un nrlmir foarte rnare rle ]Iuchetes 'puqna:r*, i s-a spus ci,
masculii sint mult mai nnmeroryi clecit femelele. Acelaryi naturalist, irrteresinclu-se tot llentnr
mine la p[sf,rari, care rtnual prirrcl un numlr uimitor c1e clir-else specii mici pentrn piu{'rL
tondonezd, i s-a r[spuns f[r5, ezitare de cd,tre un bd,trin demn de increclere c5, la cintezh
masculii sint foarte excecieritari, clupd, p[rerea sa chiiir doi masculi la o femel[ sau cel pulin
il la 365. Iil susline c1e asemenea ci, rnasculii mierlei eral1 rnul,t mai numeroqi, fie c[ erau
prinryi in 1a!, fie noaptea in plase. S-ar pdrea c5, aceste afinna$ii pot fi crezute, deoarece
acelaqi om spunea cd, cele dorid, sexe sint in numdr aproximatir. egal la ciocirlie, cine-
parul de munte (L'inaria montarra) qi la sticlete. I'e cle alta parte, el este sigur c5, la indril,:r,
comund, femelele sint mult mai numeroase decit mascuiii, ins[ fin mocl] inegal in c'liferi{ i
ani; in unii arri el a gdsit pinfl la patru femele ]a un mascul. Trebuie totuqi avnt in
vecle,r'e ci, sezonuJ principal pentru prind.erea pisdrilor incepe de-abia in septeurbrie, a$a
inclt la unele specii migraliunea par{ia16 poa,te sd, fi inceput qi in aceastd, perioacld, stolurile
constau ci.eseori num:ri din femele. 1]1. Sah'in s-a in1,eresa1, in mocl special cle proporlia sexelor
la colibri din America Centrald, qi este convins cd, la majoritatea speciilor predomind, masculii;
astfel, intr-un an erl qi-a procurat 204 exemplare apar'linind la zece specii, din care 166 cle
masculi si numai 38 de femele. Lil :rlt€ doud, specii, fernelele predomin5, ins5, se pare cir,
proporliile variazil fie in cursul anotimpulilor', fie in cliferite loczrlit5{,i, cleoarecc int,r-o
ocnzie masculii cle Carrapykt'pterus hem,ilettc'ilt'us erau fa!,f,, cle ferneie in propot'fie de ir la 2
ryi cn a\td, ocazie
66 in exact invers. in leg[turd, cu acest clin urnr.d p.irct, pot adi,uga
cL cll. Powys a gdsit "rpori cd, in Corfu qi in Epir la cintezf, sexele se .tin rseparat ryi cd, ,,,femelele
sint cu mult mai numeroasett, pe cinrl in I'alcstina di. Tristrtrm a constata,t c:i ,,stolurile
de masculi par ,s:i depiqe:rsci coirsiilerabil ca numdr pe cele c1e femele" 67. De asemenerr, lri,
Qu,iscalus ntujor', rll. G. Taylor
68 spune cii in Floritla cxistuu
,,foiilte pu!,inc-., femele in compa-
t'ir{ic cll mitLqculii", ptr t'inrl itr }[onrlut'tr{ 1tt'o1tot'tilt el'rt cotttt'tt'ie, itcolo spet.itr fiintlpolig:rrrui.

PE$'tI
Lta, peqti nrrmdrul propor!,ional al scxelor nu lrotte fi sialrilit decit prinzindu-se
in stare aclult[ sau aprc:rpe adultd,, qi existd, multe clificu]tX{i de a ajunge la o conrrluzie
justd 6e. f,'emelele nefecund"e ar putea fi uqor luate drept masculi, dupi, curn mi-zr, cornn-
nicat clr. Giinther in legii,turd, cu pistrd,vii. Se crede cd la unele specii masculii mor curinrl
rlupd, ce fecundeazil oudle. La multe specii masculii sint mult mrri rnici decit femeleler fl$r
incit, un mare num[r tle mascuii scapil tlin aceearyi plasi, in care sirrt prinse femelele. l)i.
(1:t,r'lronnier i0, c:rle s-it, ocupat in motl sper.ial- tle istoria nir,tura15, a, rytiucii (Eson lttaius),
a,firm5 ci, tlatoritri climensiunilor k-rr rnici, mulli masculi sint der-orafi rle femelele mai nrari
si cretle ci masculii aproape rii tuturor pe,,stilor sint ex1;u;i din aceea;i cir,uzir, la pericole miii
mari decit femelele. Toturyi, in pufinele cazuri ln care nurnlrul proporlional a fost real-
rnente observtrt, masculii pill' a fi mult mai excetlent,ari. Astfel, r11. .[iuist, contluciitorul
cxperienfelor Stornronlfieltl, spune c[ in 186ir, tlin T0 tle somorri lrinqi in scopul rle t olr-
0a Nnl. IIist. of Sclbornc, cornunir:aLea \\lN, I, p. 260, drrpri cunr estc citaI
cdifirt 68 ,,Ibis", vol. I irr
tlin 1825, vol. I, p. 139. 'l'rttcltilidae, tle (ioultl, 1861, 11. 52. Pentru proporIiilc
65 Inleresinclu-se in anul unnirlor, (ll. Jrrnner \\'eil clc nrtri sus, siuL inrlatorat d-lrri Srilvin cirlrr nri-ll d:tI utr
a prittriL informalii sinrilarc. Pentnr a arirta numtilul de Iat]rt'l crr lezultatcle sale.
cinlczcr capturaLe vii, poL nreulione ci in 18ti7 s-a fircuL 67
,,lbis", 1860, p. 137; ;;i 1|i67, p. 369.
o inllrccle intrc doi cxperfi, gi ulrul riin ci a lrrins itrtr-o 68
,rfbis", 1862, p. 187.
zi 62 dc cintcze masculi ia.r altul 40; ctrl nrai rnllrtr ntruiirr' 0e Lcrrcliart ci[eazl
l)e lSloch (Wagner, I'Iunclruiirter-
1r'irts <[c un onl intr-o singurii zi a fost der 70. bitclt tler P|rys.,1853, vol. l\t, p. 775) cir la pc;ti cxisLir
*
) I)hilornacltus pugner f fi. Iratt. ). tle dou[ ori atilia urasculi ciL feruclc.
?0 (liLltL iu ,,Frrr|uer", 8 lllarLie 1869, p. 309.
 PROPORTTA SEXELOR 209

line.icre, rnai mg]!i de 60 erau masculi. in 186?, ciitr nou,,el atrage atenlia aslpra dispro-
porfi_ei..eno_rme d.intre masculi qi femele. La inceput am avut cel-pufin zece m^asculi ia o
fetneld,". Illterior. s-all pr.ocurat suficiente femele pentru ob,tinerca-de icre. Ei adaugil :
,rl)in carrza marii proporfii a masculilor, ei se luptfl in motl constalt, sfiqiintiu-se intre ei
deasupra locur:ilor rle clepnnere a icrelort'?1. l'dri, incloialli, cii, rcc:rsid rlispioporfie poate fi
explicatd, in parte, ins6 este intioielnic claci complet, prin Iaptul ci, niasc;ulii se^suie in
amuntele riurilor itt:rintea femelelor. In leglituli, cii pas[r5,vii, 41. F. ]luclilan6 observ5 cd,
,,este un.fapt,_curios cd, rnasculii depd,Des.c cu muit nurnirul femclelor.. Se intimplit frecaent
ca atunci cincl perytii se reped pentru prima datd, in plasd, si, se colstate ci, s-air pi.ins cel
pufin.$|f-te sau opt masculi de fiecare femeld,. Nu;mi pot explica pe rleplin aceasti,, numai
fadmilind] ci masculii -qint mult m:ri nume_ro$i cleclt femeleie, fie ci :rcestca rlin drma iqi
caut5, sig'uranfa mai degralt6 ascunzindu-se decit fugind". El aclaugi :rpoi c[, dacii, se caltd,
cu atenfie malurile, se pot, girsi femele suficiente pentru obt,inerea ctre icie ?2. Dl. I{. Lee md
informeazd' cil din 212 pdstrivi luafi in itce.st scop tlin parcul lordulli Portsmou1h, 150 cran
masculi osi 62 fcmele.
Masculii Ayptri,riidrte-lor_ par de asemerlea exceclentari, ins6 mai rnulli nrembri ai
acestei farnilii,_anume clapul, linul, p_l5tica ryi boiqteanril, par si, practice in-moc1 regulat
poliand.ria, un obicei rar in regnul anim:rl, d,eoarece cincl depune icrele femela este intotcleauna
asistatd, de doi masculi,,unul de fiecare parte, -iar in cazltl pldticii de trei sau patrg masculi.
Acest fapt elle atit de bine cunoscut, inclt se recomandri intotdeauna s* se populeze un lac
clt cite rloi lini masculi de fiecare femeld, sau cel pufin cu trei rnasculi rlc fiecre cloud,
fetnele. I,,a lloirstettn, lln excelent obscrvrtor afirmi ci, l:i locul de depuilere iI it'rclor 1r1sc1lii
sint cle zece ori mai numeroryi tlecit fernelele si atunci cind o femeld r'inc prinlr.e rnasclli
,.,ea este irnecliat stlins5 indeaproape de cite un mascul de ficcare parte ;i, 1111,a ce a1 fost
in aceast[ situafie citr-a tinip, ci sint inlor,uifi r'[ei 11]11 rloi masculi" ?3.

I NSECT F)

in aceasti tnare cla,sil _apro,ape singule lepirtopterele ofc,r5 mijloace pentru lr, :rlirecia
n[md,ru] proporlional al sexelor cleo:r,rece ele au fost adunate cu grijd, speciatr5, cle cd,tre
mulli observatori cornpeten.ti ryi an fost crescute in mare numdr din o1 sau clin staclill
de omitli. Sperasem c5, nnii cresc6tori dc viermi de mri,tirse s5, tinil o er.iden!f, exircti,, i1sd,
clupl ce am scris in }'ranf,a qi ftalia qi clupa, ce arn consult,at tlir-erse tr.aiirte n-am putlt
afla ca aceasta si, se fi fd,cut vrcodatd,. Pdrerea generralil pare s[ fie cii sexe]c sint apioape
egale, igs_a dupi ('uln aflu d"e la prof. _Canestrini rnulli crescdtori din ltalia sint conviriqi
cd, femelele sirrt in exr,es. naturtrlist rnri infornreaz[ insd, ci, la tlou[ generalii anuaie
'\celaqi (llontltu,t:)
rle r-iertrri tle tn5,t:rse Ailantltus crtitth,ia musculii sint in numdr preponclerent in
lrrirna gettcrti,!'ie, iar in ir doua cele dotri sexe sin1, irr nlrmiir ai)r.o1jle egal ia1 femelele
[sintl pg{,in nrai nurneroase.
In ceea ce prliveqte fluturii cle zL in stare nrttual[, mili rnuifi obserrir,tori a1 fost
impresionnli puternic de prepond,erenfa ma,sculilor ?a ,crr.re pd,rea enormf. Astfel, dl. Bates ?5,
Yorbintl despre rnai nrulte specii,.cam o sutii h numd,r, care locuiesc pe Amazonllsuperior-,
spune, cd, rnasculii sint mult mai numeroqi decit femelele, in proporlie cle chiar o sutd,lii
ulltl. fn Amerig,.a^ de $o1r1, Echvarcls, care Avusese o m.r-rie experien!.d,, aitreciitz5, la genul
Pup'ilio masc,ulii fafd, tle femele ca patnr la urm. Dt. \\ ii,lsir, care mi-a-dat, aceastS, inforrnalie
sprrlle c[, ]a P. tut'trrts ctt siguranffl cli, este 1o1, a6a. in Africa cle Suil, (ll. R. Trimen a g-;r{it

?L The Stormontfield Piscicttltural tl.vperinrerrls, l,!166, Ilist.," 1832, vol. V, p. 682.

p. 13, ziarul ,,Irield" din 29 iunic 1867. 7a l-errckarL cite
azl pe l'Ieincclie (Wagncr, Handw\rter-
?2 Lantl and lltater, 1868, p. .11. brtch tler Plrys., 1853, vol. lV, p. 773) cn rnasculii flutri-
?3 Yarrell Hist. Britislt Itisclrcs, 1826, vol. I, p. B0; rilor sint, de trei oli rnai numelogi decit fernelele.
despre Cgprinus carpio, p. 331 ; tlcspre Tinca uulgaris, ?5 'l'\rc Nalrzrnlisl on ttrc Amazons, '1863, vol. II,
p. 331, desp-rre Abramis brama, p. 336. Vezi penLru boig- p. 228 qi 3-17.
tearr (iieuciscrrs p/roeinus) ,,Lou<lor1s" Ililg. of Nilt.
210 DESCENDENTA OMULUI

l]rasculii excedentari la 19 specii 76 si la una din acestea, care abuntl[ in locuri cleschisc,
el apreciaz5, rrumflrul masculilor la cincizeci cle fiecare femel[. La o trlt[, specie, la care in
runurnite localitif,i masculii sint mrmeroryi, el nu a strins clecit cint.i fetnelt-. in tlecurs dt'
;a1rte arri. Pe insula Rourbon, dl. -.\faillrrlrt rrfirrn[, c5, tnasrrulii dintr'-o spet ie tlti I'trpil,io s\ttl,
cle dou6zeci de ori mai numero;l 4sc,it femelele ?7. DI. Trirnen rnri inforrnerrzri ri, in rnisulir
in care a rr5,zut personal sa'u A arrzit, rle la ulf,ii, este rar ca fernelele oricinri flrrture si rlelrir-
qeasc5, rnasculii ca num5,r, ins5, trei specii sud-africane oferd, poate o excep{ie. Dl. I\'allace 78
afirm5, cd, femelele cle Orni,thogttera croestr.s, clin arhipelagul malrrez, sint mai comune ;i pot fi
'Girende
prinsc mai uqor decit masculii, ins5, acesta este un ffuturl rar. Pot ad5uga aici cit c11.
spnne c5, la Hyperythra, rtrr gen de fluture tle noapte, sint lrimise clin Inclitl pentrlr colecfii
patru sau cinci femele de fiecare mascul.
Al,unci cind. acest subiect, al nurnflrului proporf,ional al sexelor tle insecte, :l fost liriicat
ln fafa societS,{ii entomologice tn, s-& admis in general c[ masculii rnajoritd,fii lepictopterelor',
ln stare adultd, sau irnago, slnt prinqi in numdr mai mare decit, fernelele; difer'ifi obsert'atoli
au atribuit ins6 acest fapt obiceiurilor mai retrase ale femelelor qi faptului cd, masculii
ies mai d.evreme din cocon. Acest ultim fapb este binecnnost-rut cl, existind. la nrajorit,tite:i
lepid.opterelor, precunr qi la alte insecte. A.sa, incit, dnpir cunr observS, r1l. Persorrnrt,
mascnlii tle Bomhglr Yant,amua tlomestic sirrt inut,ili la irrceJrutul sezonulni, iar fernelele la
sfirqitul lui, tlin lipsri, cle partener 80. Tot,tts1i, nu md, lrot trortvirrg-e trir acest,e t'iruze sittt,
suficiente ltentru ir, explicra marele excetlenl tle rnlrsculi in (.rr,ztrlile rle uriti strs rrle irnrrrnitoi'
flut,uri, calc sint ext,rem tle couruni in {i,riltr lur tle lla;tinri. i)1. Stairrlorr, (.irrrr l,irrrli rle
nulfi ani s-a ocupat, cu cea mai tnare a,tenfie de llutrtt'ii rte troept,e rnni rrrir.i, nrf inl'orrrrerzit,
cd, zrtunci cind ii colecta in sttr,re tle imag(i era cle pdrer'e r.l'r rrrrrscrrlii sinl rle zece ori nrai
numelo$i clecit femelele, insf c[ tle cincl i-ir crescut in nuuii,r illare tlin s1a,r'e ile orrridi,
s-u cont'ins ci fetuelele sint cele mai nurneroase. Mai rrrul!,i entonrologi srrbscriu la ii{l€rst
punct cle t'eclere. Dl. Doubleclay qi alfi cif,iva, a,dopt fr, ins[ un prrnct de vedere opus ;i sint'
convinqi c[ art crescut din oud, qi omizi o mai lnare pt'tlpor'lie cle trrrtsculi tlecit, de fernele.
T'e lingfl, obiceinrile rnai active lrle rnasculilor, ie,siret ltir tlin gogoaqi, ;i in unele cazuli
vizitarea, frecventd ile cdtre ei rl unor stafiuni tntri tlest'hise, )\e trrol; indicr, ;i alte ca,llze
pentrn diferenfele aparente sau leale in numirul propor!,ional al sexelot tLe Lep,idopteru, u,tit
capturate in sture d.e imago, cit qi crescute din ou sau din omizi. Aflu de la prof. Oanes-
trini cd, rrulf i crescS,tori clin Italia cred cd, omirla femelS, a viertnelui cle mi,tase suferfl, mai mult,
de lroalrr, recerrtapd,rut5,decit masculul, ryi dr. Staudinger nr[ infonnerrzil ara lzr, crqterea lepi-
clopterelor ntor in gogoaqd, mai multe femele dec,it, masculi. Lir rrulle specii ornirla fernell
este rnai nrtlte tlecil, ceA, Ilrascull ;i un coleclionar f ir irlege, in rnotl na,tural, exemplalele
cele ru:li ft'ttrnotrse ;i rstfel vt stringe neint,entionat, un numdr rnai rnare de fernele. Trei
colec:fionilri rtri-art spus cri tcestil era olliceiul lor ; dr. \Vallace este insi sigrr ci, rnajoritatea,
coleclionarilor iart toate e.reurplarele tlin speciile mai rrue pe care le pot gi,si, care sint
singurele ce rnerit:i a fi crescute. Atunci cind sint inconjural,e cle omizi, pisirile vor devora
probabil lre cele mai rna,ri, iar prof. Clanestrini mil infornteazil ci in ftilli:r, unii crescfitori
cretl, rleqi f[rd, tlor.ezi suficiente, ci, ltl pritnele getterafii de vierrni cle miitase de Ai.lrmthus
viespile distrug un mai rnale numdr tle ornizi fenrele tlecit mascule. I)r. \\'nllace mrri
ribselv[, cf, omizile fernele, prin ftrptul ci, sint mtri rtrtti rtecit cele rnersclrle, necesitd, m:l i
rnttlt timp lrentrlr clezvoltare ryi consumd, mai multd, hrand, ryi nnriclitate, ryi astfel sint expusr)
ttn timlr mai lntlelungat la pericol clin purtea ihneumoniclelor, pi,sdlilor etc., ilr in perioacte
rle lipsuri llier ln numlr tuai rllale. Pale deci forrrte posibil cu, in stare naturalfl, mui pul,ine
lepidoptere feruele sf, poatd, lrjunge Lr rlurtruittrt,ti tlecit cele mtrscule ,si pentru scopul noslr'u
special ne inteires[nt de nrttuf,,nrl lor compaliltiv' Lr nralurita,l,e ttnrnci cind sexele sint, gat:r
sl't-;i l)r'opage spet,irr.
i\{oclul in cure masculii unor fluturi tle noapte se atlun5, in nundr extraorelinar in
juml unei singure femele pare sd indice un exceclent' consid.erabil rte masculi, cu toate ci
?6 PaLnr dintre acesLe cazuri sint date rle dl. Trimen. ?8
,rTransact. Linn. Soc.", vol. \XV, p, 37,
irt Rltopalocera Africae Auslralis, 7e
,,Proc. Entomolog. Soc.", 17 februarie, 1868.
i; []itat de'I'rimen, ,,Transact. [i]nt. Soc.", 186{i, so Citat. de dr. Wallace, ln
,,Ploc. Ent. Soc.", 1867,
',',-'1.\-. plrtt'a a IV-:r, p, 330. seril a 3-a, vol. V, p. .187.
 PROPORTIA SEXELOE

?r(fo,qt, fapt polrtc fi t'x1rlica1, prin ieryirea nrai tinrpul'ie t,, 1112,;j(rtllilor tlin ('()c(fr!. Ill. i:t,aintott
nrX, inforrne,az[ c[ :r,clesea so 1tol, r.r-ltleal int,re cloisprezece qi doui,zeci fls p;,r,gotlli .\tr:in$i in jurul
unei felnele tle fllu:histarufocitruza. Itrste un fapt bine cunoscut c5, tlncf,, o femel5, virginf
tle Lnsi"ooa,ntpe, {lu,erru:t rjrl,u Saturni,rr, cnrpini este expusd, intr-o r:olivier un nurnflr vast de
rnasculi se string in jrrrrrl ei qi d*cf,, cste inchisi, intr-o odaie ci voL t'eni l:l ea pe hortt.
Dl. I)oubleda_v ci'ede tlf tr vlzrrt intre cincizeci ryi o sutr,i cle ruascttli de aceste tloui, specii
atraqi in decur"snl rrnei singnrr.r zi cle o femelfl lnchis5,. Pe Insrrl;r' Wight', dl. Trimen a explls
rr crrtie i1 1n1e fnsese inr:lrisii (u o zi mai inainte o femelii, i.le: Lq.siltra'm'pc sli cttritrrl r'int'i
rnasculi s-au str'[t'luit sir, irrtre in ea. In Austra,lia, tll. \rerrealtxr punintl o fenrelI, ll tttnti
ISottfty:r mic intr-o crrtic in lruzunar, a fost, urmi,rit' t1e o tttrtl{,itne cle mascnli, a;a incii
aproximatir' 200 au intral in casd, o dati, eu el Er.
I)1. Doubledal' rni-a atras atenlia asupla, listei de lepitloptere a tl-ltri Stauclinget'82,
r,ale irrdir,ril preful masculilor qi al femelelor la 300 cle specii sau valietflli de fluturi (Ilhopa'-
locero,) birie pronnn{,ate. Prefulile pentru antltele sexe ale speciilor foarte comune sint
tlesigur: ur,t,lea$i, insd, la llt-rlin speciile mai rare ele diferir,, masculii fiintl in toate cazttrile,
afar5, cle unul, rnai ieftini. in meclie, clin pre!,urile celor 113 specii, prelul rnasculultti fa!d,
fle cel a,l femelei este in propor:fie de 100 la 1.49, ceea ce pale s5, indice c[ in mocl inver's
rnascnlii depl,qesc femelele in aceearyi proporfie. Aproximativ 2000 de lPecii sau _vafiet5,fi
rle flntnri de noapte (Heterocera) sin1, catalogate, cele cu femele fH,r:5 aripi fiind- excluse aici
rlin cauza tleosebir:ii cle obiceiuri d.intre r-.elc donii ,soxe ; clin acesto 2 000 de specii, 141. ,se
cleosebesc la pref dupfl sex, la 130 masculii fiincl rnai ieftini 1i numai la 11 mai scumpi
tlecit femelele. Pretul- nrecliu al masculilor celor 130 rle specii este, fatd, cle cel al fernelelor,
ca 100 l:l 1,13. in ceetr ce lxiveryte fluturii clin aceast;il list6, dl. Doublecla)'este de p6rere
(qi numai in Anglia nu a avrit o mai rnare experienf,S,) cf,, nu existii nimic in obiceiurile speciilor
()aro sil poatri exllica deosebirea d.e prefnr:i dintre cele clr.mi, sexe si ci, ea ntl poate fi expli-
cat,[, derril, rle nutnlrul excrerlenta,r' al masculilor. Trebuie sri a,daug ins[, cd, ch:. Stautlinger
m5, informeazra cd, el personal este tle u,lt5 pd,rere. Itrl crede cd, obiceiurile rnai pulin act'ive
llle fernelelor gi apari{,iu rntri tinrpurie rL Inasculilor explicf,, faptul cd, colecfionarii_igi prncurd,
ltn trtrmd,r mai male de rnasculi d.ecit, cle femele ryi, prin lulnat'e, explic5, prefurile mai tnici
ale prirnilor. ln privin(,a exemplarelor crescute din ourizi, tlr. Staudingel este tle pdrere,
dup5, culn s-a ar{,ta,l, mai sns, ci, un numdr mai rnale cle fernele clecit de masculi mor in
t;imp ee sint; in r:ocon. Ill uclaugi r'[, la anumite specii unttl tlin s+lxtl l]are s[, preclernrine aslll]rzl
celuilalt in decttrsul u,numitor ani.
fn ceea, ce luive$le ollserv;lf,iikr tlirectr,l lrsttpLll sexelor lepittolr[,(tt'+-rlo]'clcsttttle d-itt ortri
sil.rr, omizi lnl atll lrlirnit tlet,it rtltuiitoirt'ele citevil infolnra{ii (talr. lll'. 2) :

T.tetrt,l-tJ, ttf. 2

llasculi l;cnrclc

Rcvercndul J. I{ellins*, tliu Exeter, a obfinut in 1868 adulli tlin 73 tle cAre
constau din 153 137
Dl. AlbertJones, ditrEltham,a ob[inut tn 1868 actulli din I specii, care constart ttitr 159 126
In 1869 tot el a crescut 4 specii rsi a ob[inut adul{i cotrstlud din It4 712
Dl. Buckler, din Emsrvortlt, Flants, a oblinut ln 1869, adulli cle 74 i" ,n..tt,
consttnd din 180 I

169
Dr. Wallacc diuColchester a ob[inut dinl.r-o ponLl de Bttmbga: cgnthia 52 |

48
Dr. Watlace a obliuut clin coconi d.e Bombur pernig trinrigi, ln 1869, ditr Cltiua . 22,1 I
123
Dr. Wallacc a ob{inut ln 1868 qi 1860 tlin doul loturi cle coconi r|e RotnblJ,r gantantui 52 |

I
16

'I-otal e31 I 7(i1

8r Blarrclrard A,Iiktmorplrcses, trIa.nt's tlcs Insecles, * AcesL naturalisL a avttL anrabilitate:r tle a-ttti tritnitr:
1868, p. 225-226. rezultatcle unot ani anteriori, in care formele par sri fi
82 Lepidopleren-Dottblettett Liste, Berlin, 1866, nr. X. preponderal; insi atltea cifre et'au simple apreciet'i, incit
mi-a fost imposibil si le inlrotluc in Label.
 DESCE,NDENTA OMULUI

z\rya i'tt:ii, in lrcssfs o1lt, iotru'i rlrl coconi si ouii rna,soulii ilu fost lilritlusi cxcerlcntirr'.
l,riate inrpreunir,, propoltia rnasculilcn'fu{d, de femele este de 122,7 fii{ir c1e 100. l\l-unrfu'ul
nu este lnsii l,uj lcicllt, cle nrrrre l-icntrt-t :l fi domn tle incledere.
in gener:irl, cl.itt ar:er.to cliliir:rito,-:1r.'n'5c de inform:r,f,ii, toate inrlit'itrr1 lrc't'lir;i firpt, rler[119
c5, llt maiorita{eii s1;eciiloL'dc lcpirlopfr:r:c rntrscrrlii nrntnri ciepdqesc fernr-,iele. olic:arc a,r fi
pr:oporiia 1r;r la i*qiroa ciin or-r.
In leg5,tu:'li cri celcl;rltc u'clinc r.io insectr), rrr.r ain ic-rst iu. nriisulir sil sti'ius' riccit fo:rr'1c
pu{,ine infolmafji tlernue cl,o incrercleltr. l,,il rd,cln,ry'ril, (Lrtcort'u,s 00r'a us), ,,utasctrlii pirl nnrit trrili
nlimct'o$i clecit fci:tc,lcielt, insi, atunli cincl, tiupli rrtrm r- obserlat Cor:nelius in 1,,s6;. uu numiil
rr.eobii;nuit rlin acestc colcoptcre au apdrut intr-o part,e & Gernilniei, fenrelelt'pirertrr s[
clepi:r;r:llscii, pe mascitii in propor'{;io c1e rya,se la umrl. spune cd, la un eLltericl nr.asculii sint
'5e
cu mult mai numeroqi dccit femelerle si ,,a<lesca irrr gir,sesc doi sau trei unili clr o femtlil 8'i,
ttqir lncril, aici pare sii, plerlominc polianrlriia)). Lt Siagoniunt, (Sta'plt,ylini,dae),la carc masr,rilii
sinl, prer,.Lzu1,,i cll corlr'ne, ,,fetnel"elo sint, tnult rnai numet'oase clecit sexul opus". I)1. Jan,,orr
a afirmat, la, Societatea entc;rnologicir, cd, femelele d,e Towicus ai,llosus, care sc hrd,nesc cu
scoarfd, tle copac, sint atit c1e comune, incit constituie o plagflr pe cind mascuiii sint atit cle
rari, incit sint aproape necunoscufi.
ATtloa,pe cf, nu meritd, spus ccr,ri, desprc proporlia sexelcrl 1zl anumite spccii sar.r chiar
rg,i'tipe t'l,e insercte, cleoalece rnasclllii sirrt llccnnosc'ufi sau foa,rte rali, iar femelerle sirit parte-
nogenetice, iltlicd, fccullc'io fH,rii, unire sexuald,; exemple cle acestea sint oferite rle mai tnulte
dintre ClyrtilticlaeBa. I-,a toat,e Cynipidae-le galicole cuno,scutc de dl. \\,-aisir: femelele sint rlc
patrn sau cinci ori nrai nrimerorisc decit mascuiii; ryi dupd, cum m5 informellizd,, lzl fel este
qi cu Cociclon'tt1i'iclae-7e g:iiiccile (Ili,ptera). La unele specii comune de Tenthredi,nae, dt.
F, Smith a ob!,inut, sute rle exemplare rlin larve c1e to:lte dimensiunile, insd, nu a obfinut
nicioclat6 vreun mascul I pe de alt5, perrt,e, Cultis spunc 85 cd, la anunite specii (Athali,a)
crescute ctc cI rtrtliculii eriin f:r{iL de femele in proporf,ie c1e .,qase la unn, ln vrenre ce raportul
inr.ers s-a obscrr.at.lir, instctole matule c'[e aceearyi speeie, cnptur:ate .Fe cimJ). fJ-ermann ]'Itilier 86
a strins un tnftr'o num[r' cle cxenrlrlnre rlin multe specii clin fam;lia albinelor qi a obtinut
:rltele tlin c'oconi qi a numlrat sexcler. III a con,qtatzt,t cd, la nrrelc specii mascuUi depdryesc
considerabil czl nutn5.r lsinglslo, la altele se intlinpld contraliul. In rnajoritatea cazur,ilor
iirs5, mrtsculii ies clirt coconi inaintea fenielelcr, la inceputul sezonului de reprorlucere ei siiit,
prac'Lic excedentari. Iliiller a observat de asemanea c5, numd,rul comparativ ril celor doud, sexe
la uncile specii tlifer5, mult in diferite localit,S!,i. ins6, clupil cllm mi-a comunicat H. Miiller
insuqi, aceste oltservaf ii trebuie luate cu oArocare, rezerv5, deoarece unul _din sexe poate sd,
scape mzri ugol observ:i{,iei clecit celdlalt,. Astfel, fratele s[u Fl'itz Mil]ler a, obserr-at ln
Brazilia c.i ccle cloud sexe ale aceleiaosi "specii de zrlbine frecventeazra uneori diferite feluri
cle flori. in legdtnrd, cu ortoptercle nu- ;ltiu aproilpe nimic tlespre num[ml propor{ional al
.qexelor. I(rirte87 spune insii c5, r'l-in 500 de lir,custe pe carc le-a examinat, masculiieraufa!d,de
fernele in propor{ie t1e cinci la qasc. lln, Neuroptera, dl. Walsh afirmd c5, la multe, insir, nici
pe clepartc la toate speciile gruprrltri Oclonata eristfl lln mare ,qurplus dc ma,sculi: la, genul
Hetaer'irta de asemenea masclllji sint in general cel pufin cle patru ori mai nnmero$i d.ecit
fernelele. I-ifl, anumite specii din g,enul Gomph?ls masculii sint de asemenea, excedentari, pe
cind. la alte d.oui, specii femelele sint cle cloui, sau trei ori mai numeroase declt masculii.
La nrele spccii erlr'opene c\e Psocrrs se pot ad.una mii de femele fird, un singur mascul, ln
\rreme ce la alte specii ale aceluiaryi gen ambele sexe sint comuno 88. Dl. Ifacl-.,achlan a cap-
tnrat in Anglia sute d.e Apatan,ia mul'iebr"'ls femele, ins5, nu a vdzrtt niciodat5, masculul;
iar la Boreus h,'yemalis nu a vdzut aici decit patru sau cinci masculi 8e. L,a majoritatea acestor
83 GtirrLlter', Ilccord
ol' Zrtulogiail .l,iteruture, 1807, 85 Liunn lrrcects, p. 15- 10.
cxcttlentul rltr I'etuelc d,e tr ucanus, ibitletn,
1r. ?60. Despre 86 Anwenduttg tler l)uruin) sclrcn Lclre, \re lh. tl.n.
p. 250. Desplc nrasculii clc LLtccutLts in ;\nglia, \\rest- \r. Jahrgang. XXI\'.
\vood, fuIoderrt Cfass. of Ittsects, vol. I, p. 187. I)espre e7 Die Strich- Zug- odu trVanderlrcuschreclte,1828, p 20.
Siagonium, ihidem, p. 772. 88 Obseruations on N. American Neuroptera, de. H.
8a \{:rlsh, ln American Entomologist, 1869, vol. l, Hagen gi B. D. \Valsh, in ,,Proc. Ent. Soc. Philadelphia",
p. 103; F. Srnith, Record of Zoological Literature, 7867, octornbrie 1863, p. 168, 223 qi 239.
p. 325. 8e .,Proc. Ilnt. Soc.", Lonfua, 77 fcbruarie 1868.
 ITROI'O,R'-II,\ SEXELOR

r{l)o(,ii (rifrrlir de Tentlu'etli,nurt) urr cxisi ii iir pluzent nici o tlovatlii, cii, fernelelo 'se replotlrtc
paltogeurrl,ic $i \-e(1er1 astfel r'il rlc neritnosrrd,toli sintenr in plivin{,a ciluzclor tliscrelxlnf'ei
ir,lrlrletttt'
^ itl llltipnlli:t, c(-rlol tlr;ttii sexe.
in celelzilte cl:rse da Articultict nlr am fost in miisut:ii sii sl,r:itrg tler,'lt 1i rnai pufine
infor.rrra(,ii. in leg[trrr'5 cu piliirnjenii, r11. Biaciirvall, clre nttrl!,i:ttti s-it ocrtptrt cu ttten!,itl
de ace:rstir c1a,q:ir irni sclie cii, tliri ('iiuz& o'biceiurilor lor nrai mobile masculii sint vd,zufi rnai
obiqnuit ryi de ircce:u p:lr mti nrrrncrol,ri. I)e fapl, arya cste ]a citevtr, specii I el menliorteazei
ins[ rnai rnnlte specii rlitr qir,sc.qeitltli lti, cure femclele par mult, mai nunrerottso tleclt tn:lsculii e0.
Ilirtrclsitltloa mici"r rr,rnasculilor in comitilralic ctl ,r femelclor (o lxir'l,icula-r'italc care esle
rlusfr, uncori ia cxtlctn) ;i x.r:irrtctul lol fotrte difelit porte explica in unele ctt'zrui rtlritat,ea
lor in coicc{ ii ei.
Lrnii clint,rc r,rnsliiceii. infeliori ili pot J)r'opagil slrccirr ltscxttat, ryi :lcetisl:t expiiczi
laritlltcil extlenrir a nrasculiior ; astfel, \'o11 Sieboltl e2 a t),rilritin'.rl r'u glijti lltl mai ptrfin
de 13 000 cle cxenrplirle de Apus din doulzeci;i unit t1e loculitlfi ,5i prin'[,r'c cle ntl zl, gasil,
decit 319 nrasculi. lrtr r]lte citer-:i folmc (ca Tanai,s;i Cypris) sint inotire de:r considera,
r1lpri ctlm md, iirformeaz[ Fritz lfiiller, cd, masculii trziiesc mai pufin clecit. femelele, ceea
ce ar explica rarita,tea lrx, presr,rpunincl cii la lnceput cele clouf sexe eratl in num5,r egal.
lre tle aliii, pa,rte, llilller a, 1-rrins invariabil rnuit, mai mull;i mascnli c-iccit femele de Dias{y'
liilae ryi cle j'ypritiiito, tr)c f,iirnnujle I]raziliei I :rs1fcl, ]a o spccie clln ultimul gen, tiii de_ex*:tn-
pla,rc prinse iir zlcee:rryi zi conlineau 57 d.e rnitsctiii lcl sugcl*tzit, ins6 c5, accast5, Pqepontleren{,ii,
po:rte^fi claiorat[ urlor tteosebiri necunoscute in olticeiurile celor clouil sexe. La untrl t-litt
cralrii srrperiori br:r,zilieni, anurne Gelasim,u,s, Fritz X[iiller a constatat c[ miiscu.lii sint mai
numeto,Si riecit femelele. I)npd, mareA exlrerieri{[ a d-lui 0. Slrence Bal,e, ctintlarittl poate sd,
llie c,azul iit,;a,sr: ct'ttbi lx'itanit,i oomttni, i.tl cir,rol nume rni le-a dat.

plioPoltl'IA sttxliloli, i-.\ Ii?APOliT CU SELBC'|IA NATTII-iALI

Itrxist,ir, motivo a b5,nui czi ln unele cazuri omul ;i-a influcnfat ind.irect,
d-e
prin seleclie, capacitatea sa proprie d.e a prod.tlce sexele. Anumite femei tincl sd,
prod.ucii, in d.ecursul intregii lor vieli mai rnulli copii d.e un anumit s'cx d"ecit de
celftlalt qi acest lucru este valabil si la multe animale, de exemplu la Yaci si cai ;
astfel, d.l. Wright d.e Ia Yeldersley llousc lnir, informeazl cd, una d"in iepele salo
arabe, eu toate e5, a, fost d.at[ cle ryapte ori lri cliferif,i arm;isari, a produs $apte femele.
Cu toate c[ am foarte pn!,ine clovezi in aceastii privin![, analogia rn-ar d.uce la
pflrerea eii tend.in],a tle a procluee unul tlin sero este ered.itard,,ea aproape ori ca,re
attl particularitat e, ca d.e exemplu c1e a prod.uce gemeni, si, ln legii1,ur5, cu tendinla
cle mai sus, o autoritatc competent[, d.I. J. I)owning, mi-a comunicat fapte care
par sd, probeze c[ aceasta se intimpld, la anumite familii de vite short-horn (cu
coarne scurte). CoI. Marshall eB a glsit recent, dupi, o examinare atentl, cd, tod.aqii,
1n tr.ib d.e munte d.in Ind.ia, constau d.in 112 bd,rba,ti ryi 84 femei de toate virstele,
adic[, in proporlie de 113,3 bi,rbali ta 100 d.e femei. Todaqii, care slnt poliand.ri in
e[s[toriile tor, practicau pL' vrernuri infanticidul ferninin ; insd, acest obieei a fost
iltrerupt pe o perioatl5, eonsid.erabild,. Dintre copiii n[scufi in ultimii ani bziielii
sint rnai nr.meto;i cler,it fetc'le, in proporlie c1o- I24 Ia 100. Col. Ifarshall cxplicri
acest, fz,pt in urnrit,orul ilrocl ingenios : ,,in scopul exemplifitf ii sir, hrlm trei familii
e1 Vg7i, aslU)ra acestui subicct, tll. D. P. Cambriclge,
e0 O alti a*to'itate i1 legiturl c1 aceastd clasd,
'rarc
prof. Tlrorcll 6i11 ('tpsala (On European Spitlers, 1869- cilat ln ,,Quarlet'ly Journal of Science", 1868, p.429.
1870, partea I, p. 205) vorbe5te ca gi cind femelele de szBeilriige zur Parthcnogenesis, 1t. 77'1.
piriapjcn ar fi i1 gencral mai comrrne clccit masculii. ea The Todas,1873, p. 100, 111, 194;i 196.
 DITSCIiNIIEN l,\ (.)i\l Lt1, t-l I

('it t'.'pl'ozirltl,intt url,t[ia, int,rt'gtrlui t,r'ib ; ,si sit zict,nr cI, o trtattt:i a tr[scut qase "tetc
;i rrir-,i trn tiu; o ir, clouit rua,tnii aro nlurtiti ,si1g1t Lii, pt' critrcl I 1r:r'il llra,Ilrri a,re t,rei
l't'tr';i trci b[it'1,i. I)up5, obiceiul tribului,prinra, r]ul,nrir rtcicle lla,tnr J'(,l,r'si pzistr:('2\,zir,
tlr,rtrI. A clotta, pirsl'r'ttzl, cei fa,se fii ai sili, tt, t,r:e.it, orrroir,rir, clouti ft'tr,;i pristrl.itni,
ultil, pi tici t;r:ei fii a,i siii. I)r. Itt, celctrei fartrilii tr,venr clcr,i nouir fii ryi trt'i ft,{,t.cat(} vor'
r'Orttilttta, rasitr. itt*ii, itl vt't'ttlo Ce tttasqulii apar'fill tlnor farnilii lh cart,te1d.il!'[t c].t,
a prod.uce fii esto nralro, fc,tncilc sint, a,lc acclol'a cu tend,inf,ri contralie. -\stfcl, ten-
tlirrf,a se intrireqte la fiecarcr getrera,fie, pinir ce, tlup5, cunr constatirru, fa,rniliilc
incep s[, aibit in mocl obiqnuit, rnai nulli birit'fi tlecit ftrte".
Part' aploape sigur cir, aceastil corrsecirr,tir trebuie s[ cleeurgl d.iu aceastir,
forntl, de infanticid, clacil plesupunem c[ tend.infa d.e a produce un anurnit s€'x
tste ered.ita,r:ir,. Ins[ d.eoarece numirlnl c1e nrai sus cste extrern drr redus, arnclutat
d.ovt-'zi suplimentare, ins[ nu mh, pot hotir,r'i claeil ceea, ce am girsit este clemn d.e
iucred.ere I totu;ri, poate c[ faptele merit[, s5., f io ar[,tate. ]{aori"i diu Noua ZtelancLi
ln practicat tirnp inclelunga,t iulliirrticidul ;i all. Fenton ea afirnrl c:i ,A inl,ilnit
eazuri cirrrl fermeilt.. au ucjs patru, gas? sau crhizlr ;apte copii, in rnajor:itatc ftrtt'.
'Iotuusi, nrirturia universal[ A, celor nii.ii calificafi sd judt ce csic corrcluck:rrt,ir cti
acest obicei e aproape dJspi,rut d.e niul{,i ani. Pozr,te eri a,nul 183i1 poate fi indicr,t
ca perioad,a irr ca,re a incc,tat cle a exist,At'. C)r', la ncozr.cJa,nclezii actua,li, cil qi la
torla;i, narytelilt'de baieJi s?rrt eottsidel'a,bil t.xce{lenl,are. Dl. I,'t,ntorr obslrvt"r (p. 30) :
,,Utr fapt r l*tr. sigur', ctt toittt. crlr pt,r'ioatl?r, ('xlr,(rt,ri lr, incrcpul;trltti ll,('cst,ei s1,irt'i rte -
obirynuite a clisproporfiei st,xeJol tnr poat,e l'i I'ixrtt,ij in lrrrtd colrvirrgritor', si lulunt('
fapl,ul eI ilspttt procrrs de clirrrinnitlt'(a l'('lnq'ilor') (^.ril, irr plirr t-rrors in t,itrrprrl lr,rrilot'
1830 f844, citrtl s-?l lriisctrl; gerru'utir ttt,adrrltil tlin 1844j;i u, t'ont,irma,t crn ll)nrro
energie pinX in zirur de a zi". l)lttt'le ul'Illritoarer au fost lttatt' d,o la cll. I,'cnton (p. 26),
insii, droalece cifrelt'lru sirrt nrari si tlcoarece) re(i(,nsitnirrtul rru ester exacl, nu so
pot arytepl,a rezulttrtt.urtifornr('. fl'rclrrric at'nt itt ver'[t'rr. irt clzul rl,cesta 1i irr ct.|tr
trrmItoare ci sta,r'cil norl]raL-l:t, fier,iu'r,i pclpula,tii (ri{t() luI ('xcec[r'trt, rte le,ttrei, t'r,l
prr{irr in torr,t,r,t'iit'ik. c'ivilizutr', clat,orit,ir rruri ales rrrortalit[1ii tttrt,i ttta,t'i lil st'xttl
rna,sculin in l,irupul lirrt'r'r'{ii;i par'{ial accriclentelor rle toate feltrr:ilo dc nra'i t;ilzirt.
Tn l8ir8 populal,ia, birslrirrlryri clirr Notrir, ZceJanc[[ a fost apreciu,1,t"r, ca fiincl colrstituit,ri,
din il1 667 dtr bir,r'bati li 24 30:l fenrt'i de toate virstt lt', rtd.ieil o propoltio rle ,l:10,3
bIrba,fi la 100 d"e fcnici. I.nsir in clccnlsnl aceluiaryi an ;i in anumit,e clisl,rict'er liuti-
tate cifrele au fost stnbilil,e cu nrultir, grijl, ;i birba!,ii tle t,oate virstele erau nici
irr rrtrrnir,r: de 753, iar fc'rncilcr (rl(i, it,clic[ in propor:f,ie dt., 122,2 b[rba,ti la 100 cltr
fenrei. I\Iai important pent'ru noi estie' cil in d.ecursul aceluia;i an 1858 s-a corl$tata,t
cir, blr:balii ne,6flu,l,{'i din interiorul aceluia;i clistrict erau in numfi,r d.e 178, iar
femeile neaclultet42, adic[ in proporlie de125,3 ]a 100. Se poate add,uga ch in 1844,
cincl uciderea fetelol abia s-a intrerupt, bfi,rbafii nead.ulti intr-un clistrict erau in
numlr cle 28], iar femeile neudultc.nurna,i 194 ad.icrf l-14r8 b[rba!,i lel 100 d.e fertrci.
in insulcltr Snnch'icll br-rrbafii depir;eau ferncilt (fzl ttttttt[,r. I'Ia,i inaittte so
pritr,,t,ica, infanticiclul p() o sr,aril irrgnrzitoa,l'e, ittsti lttt ('l'r.lr linritlr,t, nulna,i ltr, copiii
rle sex ferninin, dupir ciulu tlratir cll. INllis nt, fi clup5, cunl atrt fost infortnat clt ciitrc
episcopul Staley si reverenclul Coa,n. Toturyi, un alt autor, care pare demn c1e incre-

st,lltrtrigirtul Ittlutltilrrrtls oI Xeut Zettltrtttl,,,(.ittvt'rtt-

ni',r)l. ]it'])ot't", 18lr!), p. li0.
 PnOF'O'RT'IA SBXELOn

t1('l'er r[1. Ji11'1'1rg eri, it,kr rlit,t'tti oll;t'l'vtt,lii s(' l'(,f('l'r-1, Irr ittt,r.t'gttl rrllr.ipelSg, sptpr(, :
,,Sc lttlt girsituull'e l't'rnei(ial'(ll'o(tlrloso orrrolirt,il a t-r'('ir fR11rr srru pp1, sbpii;t, ;i aellrr-
gi,,-,,D.itt crauzit, c,it ft'tttt'il<r sinli ooltsiril'r'lrtc rnai pufirr lolositolrr.t. degit lirirlatii,
ft,t,r,:k,sirrt otno_r,i1,t'nrai fltrsrr. I_)jtr (r('ea, (r('ti(,stic dint,r,_alte pit,r,fi ak'l lutttii &cr,,a,st,ii
il,firrna!,ie t'st,t' proballilil' ; trebuie inst-'r luat,ir (iu o?iruocarc) bftgar.g dtr s1,i1rrrii. Plelc;1,icit,
infant'icridului a ittctrtat in junrl anului 1819, atunci cinrl idoll,l,ria a fost irrlir-
t,utatir ;i rnisiotutlii s-rnr st,a,bilit i1 insufu'le Isapcln'ich]. i1 188g, ull
n,ten1, al birr.ba!,ilor' -si ft'nlt'ilor atlultc;i impozaltile clin insula I-(aqai 'ccens[,mi*t
;i intr-11 clistrict
clin Oah" (J.,-t'f:s:.p. 404) d.ri 4 723 de brirl2al,ti Si 3 ?76 de fernei, aclicri, in proporf,ig
tlc 125,08 la, 100. ln a,cela;i timp, numlrul biriertilor sub 14 a,ui clin li1nai,;i sub
opt,sprezec(' ani clirr Oahu era de I 797, iar al fetelor d.e aceeaqi virstfi, cli 1 4Zg,
;i aici avenl raportul de 125,?5 bi,ieli la 100 d.e fete.
l tt 1 850, iutr-un reccns5mint al tuturor insulelor gz, bXrbalii d.e toat e
t'irstt,lc olratl iu trumti,r cle 36 272, iar: femeile cle 33 128, arlicei irr propor!,ie dc 10g,4g
11 100.^I3itie!,ii sub qaptesprezece ani erau in numf,r d.e I0 773, iar fetele sub ac€]ea$i
virstf,, in rurmilr 9 593, sau c4.77?,3 la 100. Din recens[,rnintul din 18?2, propol:lia
bfirba!,ilor cle toate virstele (inclusiv metiryii) fa!,il cle femei este cle I25,36 U fOO.
Tlebuie avut in ved.ere cii toate acestc rc.zultate pentru insulelc Sa,rrdwich clau
propor{,ia bi,rbaf,ilor in vialti falri t1e femeile ln viafrl si nn a nalterilor; $i, jlcle-
cintl d.upti totlte tXrile c,iviUzat,e: propol!,i:1, bir,rba{,ilor ar fi fr,rst colsi4erritrii rn2i
Irlar.c tlar,ii (,il'l'(,le s-ar fi r.eI'elil; llr naryf,p1i os.
Pe baztr d,iverselot't,ltzuri tl,e ttttt,i slts, r,xisli-r, t,it,r,r.1 t1r.rt,it.c petrt,ttt p[,t,gt.cra
c'[, itrfantit,itlrrl pract,ic,at; in rr.roclul r,xplical, nra,i sus t,irrde sir, (,r(.eze o rasri pi.odur,ii-
t'oare cltr tliasculi;i sint deptt,r'tt'dc il, prcsuptrne r,iraceast,ir,prtt,r.ticir, in caznl omultti
san v}errn prooes antllOg oar('cA,l'e la, a,ll,r'specii a fost, sirrgura ca,lzri determilaptfl
iI excetletrtului tle ntasouli. Itrxistl, polt,to vr('o legc lrocutroscgtf clutrfurcl la acest
rezult,it,t la, t'aselt' itt (illrs tlo tlescrerytert', oaro il,t[ dr,\.r.tril; tlt, po ?lrcllnl oa,r.(,clll]t n(-.-
l't'tlulldt'. irr ilflrlii t[t' 1[[1'1'1'g1rl1' c,rt,,irn llr (lfl]'(,] llt]-iilll t'r.fcrit', rr,lrt;t.,rior, tttit,i ll)a,l,ei]

eqIl ist,rt'rl ttI lltc Srrttrltuir:lt Islrttuls, l l-i lii, p. t)li.
07,'\ccirs[a str irrlrl it 1n Lil't: itt llte Srtrultuiclt 1s1rlrr1.s,
lrti IL'l'. Checvt'r', 1ti5l, p.277.
e8 l)r. Coultcr (.,.Iouriral
R. Gcoglaph. Soc.", lfi35
vol. \', p. 67) descriind sLarrril tliu Culifor.iria in jur.ul
anulrri 1tili0, spunc cir bilLina;ii crtr;tinafi dc rnisiouar.ii
sllanioli au picliL apl'oiq)c toli, sau sint irr cur.s dc tiispa-
t'ilic cu toatc c[ slnt. tr.alafi birre qi nu sinl izgonifi clc pc
lxirrrinlul lor natal ;i sinL oplifi rlc la consrrniur.cu biru-
tLrt'ilor alcoolice. El atribuic accast.:r in nraLc palte fapt.ului
nclndoiclnic cir blrba{ii sinL nrtrll- ntai nuurcrogi dcciL
femeile; nu stic insri dacl aceasla sc datorc;Lc lipsci dc
tlcsct,tr<lcrrli fcrnirrini sau faptului c[ ntai urult.c fenrci tnor.
Irt prinr:r tincrc[e . I)rrpir Iotrtc arralrrgiilc, ultiura alLer.rra-
tiv[ trstc foarlc 1ru{in probabilir. Iil arlaugir cii ,,iufanticidul
ltroprirr-zis nu este colltun dc;i adcsea se lecuLgo la avol'l".
Dac[ clr. Coulter are drcptate in privin]a infanticidului,
acest caz nu poate fi adus in sprijinul ipotezei colonelului
\larshall. Din descrcgterea rapidi a bii;Lina;ilor cre;tinafi
putent blnui ci, intocnrai ca gi in cazurile prezentatc nrai
sus, fecunditatera s-a lctlus din cirtrza obicrriulilor ruoclifi-
c;rlc rlt: r'iali.
;r Sprlltscrtr s;i ob!irr o oilr(rciu.o trlrtt:itlarc asul)t.a actrstui
subiccL pi'itr obscrvalii asupla crcq;lcrii ciinilor, lnlruclt,
ca la rnajoritatc:r r.uselot, cu cxceplia poaLe a ogarilor,
tuull mai nrul!.i pui-femelc sinL ucisc clecit masculi, ln-
locrnai ca la copiii Lodarpilor. Dl. Cupplcs m[ asigurl ci
acesl" luci'u cs[c obi;nuit la ciinii sco!.icni pentru vini-
toartra de cerbi. Din nefericire nu nimic desprc propor-
's[iu
[ia se xclor la rrici o rasI, afarir dc ogari, ;i acolo naqtcrile
clc mtrsculi sinl fa!:i de cele dc femele ln proporlic de 11011
Ia 100. Or, din cercetlrile fircute Ia mulli crcsc5.tori, se
parc c[ inLr-unele privinle fernelelc sint mai aprcciatc,
cu toatc cii rle altfel necesit[ rnai multl grijl; qi nu pare
cii Ia ciirrii tlirr raselc cele nrai bune, c[fclu;elc sint distruse
sisttrrnatic nrai urult dcciL ci[.rrii, cn toalc. ci aceasta se
intirnpli
int.r'-o nrlsurd restrinsl. Dc aceea nu pot decide
daci pe baza principiilor de rnai sus, putem explica pre-
ponclerenla na;terilor de masculi la ogari. Pe de altd parte
arn vlzuL ci la cai, viLe,si oi ale cdror progeniluri de ori-
care sex sint prea valoroase pentru a fi distruse, daci
existi vreo difcrcn{i, fcmeile sint u$or preponderente.
 DESCENDEb]']-A OtrTUI,U I

u,:urinl,ir, a naryterilor la sirlbzr,tici ryi, ca rlrmAre, v5,t,d,rnarcri rnai rnicii a bi,ie!,ilor',

tirtcle sir, sporeasc[, proporlia dt; b[,ic!i n[,scu!,i vii fa!5, cle ftte. ]iu pare insl sil
t'xis1,e vreo legftur5, necesarfi intrc vial'a srilbat,icd, si rr-n excerleut pronunlat r1e
ltirrbali, adic5, d.ac[, putem judeca dupri carActe'nrJ descrnck,ritilor rali ai tasnlrl-
nietrilor ca c exjst,au recc'nt ryi al d.cscend.en!,iior incrueirya,ti ai tahitieirilor care locu-
ir:sc ast[,zi pe insula Norf olk.
Deoarece maseulii qi femclele rnultor animale se clcostbesc oar('(rnrlr plin
,rSlseriuri qi sint expu;i la pericol intr-rur gr'ad. clifcrit, cste probabil cil iu multr:
cazuri mai mulli d.intr-un sex sint c1c obicc:i clistru.$i. d.ecit d.in cclitlalt. in mirsura
in care pot urmirri complexitatea caLLzelor, o d"ist::ugere ff,,ril alegere lnsfi in nurniir'
rrla,rc) a orief,,ruia clin sexe nu ar tind.c s5, mod.ificc capacitatea speciei dr,' a prorlucc
sexe. La animalele strict sociale, cunr slnt albirrele sau furnicile, carc', prod.uc nrr
num[,r imens d.o femele sterile si fecund.e in compara,f,ie cu masculii qi la car{]
prepond.erenla este d.e importanld, capital5,, putem ve cle a cil acele comunil,5,li
\ror prospera cr:l mai bino caxe con!,in femele cu o ttndinl,ii ered.itari, puternicti
cler a prod.uce d.in co in ce rnai mul'r,e femele; Ei in a,sciil'Jrrea {,'Azllri o trnd.inf,zi d.e r}
prorluce ln rnod. inegal sexe va fi pinir in celc d.in urrnii, d.obinclit[ priir selec{irr
naturald,, La animalele care tr:liesc in turme sau cLrazt, la eare mascuhrl iesc fur
fa\k ryi apd,ri, ciread.a , ca Ia bizonii d.in America clr: l!-orcl rsi la, anumiti paviani, s-ar
putea concepe cii o teird"inli, d.e a produce masculi ar putea fi d.oblnd.itri prin selec-
tir. nat'ura,l[, d-eoarece', ind.ivizii circzilor irai bine apil.rate r.or lirsa d.rscend.enfi
rnai nunreroqi. irr cazul omului, avarrtajul dtriviirtl c-'l.in fa,ptul cil. are o preponrkr-
renfti cle bilrbali in trib estc bir,nuit a fi unn' clin eiluneTt pi'irtcripalo alle practicii,rii
infanticid.ului d.e fe.mti.
in nici Lrrt caz, irr rnisura in carii-' nc putem d:r, seanla, o tcirclin!5, ereclita,r'ir,
d,e a prod.uce arnbcle sexe in num[r egal sau t1r: a produce unul d.insexe in exccs,
nu ar constitui un avantaj sau un deza,vantaj direct pentru anurniti indivir,t mai
mult d,ecit pentru alfii; d.c exemphl, un inclivid. clr o ttncliiti,L clc a, prod.uce rnai
rnulli bei,rbali d.ecit feinei nu, ar reuryi mai bine in lupt:r, pantru c'xistenfti d.ecit rtl
ind.ivid. cu o tendinlf contrarie, ;i d.e aceea o tenclin,ti, cle accst fol itu ar putea fi
dobindit5, prin selectie naturali. Erist:i toturyi animalc (d.e exemplLi pe;tii qi ciri-
pedele) la care doi sau mai lnulli masculi pax necr.sari peirtru fecund.arca femelei;
si, ca urmare, masculii pnrpondereazir in rnti,re rnrj,surd; uu este insfl citu;i cl"t-. pu!,in
gvid.ent cfum aceasti, tenclinlzi cle a, prod"uc{} tnAsculi a puttrt fi clobind.itl. ]\[ai ina-
ilte cred"earn cir, atunci cind- o tend.in!5, cle ii, prod.ug,? gelo clouil", sexe in num5,r egal
cste avantajoaszi speciei, ea ar d.ecurge clin selec,tia naf,uraLi I vflcl irisi acutn ctd,
intreaga problem[ este atit cle cornpiicat,L, incit estc mai bine cle a l[sa solutio-
narea ei pentru viitor.
 (t Al'l l,oLLrL AL I X-LEA
CAITACTERE SEXUAT,E SECUNDARE tr,A CIASETN INFF;RTOATE}I
AtE RAGNUTUI ,&NTMAT

l:;;::.;':l'::l:"lJ: t:l;Jt'lll'T#:l':;il; ::;11;'l;ll' ii:iiil:";

^"'*"lo)"caractere cal'e nu se dobindcsc iiraintc dr: nratnritirte Pliilrrrjlrri,' colot'it
colorit; lr-';rll[.
-
cle scx; stridulalia nrasculilor'
- r'llyriupotlu.

La anirnalele aparlinind claselor inferioaro nrl rareori cele clouil fir,xo sint
nnite in acelaqi individ, qi d.e aceea caracterele sexuale secunclare rru r1c pot dez-
volta. in multe cazrttri, in care sexele sint separate, ainbele sint perrnancnt lixat,r:
de un suport, ryi unul din sexe nu poate c[uta pe ce,l5lalt, sau s[ se lu]rte pcutru
el. De altfel, este aproape sigur c[, aceste anitnale au simluri prea iripcrfectc 1i
facultirli mintale mult prea infc'rioare penfru a-fi aprecia, reciproc fr'umuselca
sau alte atraetii san sL resirnt[ rivalitate.
Deci Ia astfel d.e clase sau subregnuli, curn sint I'rotozoa, Coden{erotu,
Itrehinodermata ,1t Ecoleci,da, nu apar caractere sexuale secunclare ca ctJi' tlt ciu'ir
trebuie sL ne ocupd,m, si acest fapt concoxd.S, cu pirrerera c5, la claseJe supelio.illr.
asemenea caractere au fost dobind.ite prin selecflrie sexual5,, care depincle r1,{' Iroinlar
d orinla qi alegerea fieci,ruia d.in sexe. Totuqi, erist[, clteva exceptii aparente I
astfel, d.upd, cum aflu d.e la d.r. Baird., masculii anumitor Entozoa sau vie rmi para-
ztti tnt'erni se d"eosebesc pu,tin prin culoare de femele qi nu avem nici un inotiv sit
presupunem cd, asemenea d.eosebiri au fost sporite prin seleclie sexual[. Dispnzi-
tive prin care masculul line femela, si care sint indispensabile pentru irrnnrltir-'t'rr
speciei sirrt inclepencle,nte d"e seleclia scxuall ryi a,u fost dobind.ite plin sck,cl,it
obi;nuitd.
Multe dintre animalele inferioan', hennafrodito sau cu sexo separate, sint,
impod.obite cu culorile cele mai rrii sau sint nuanlate ryi dungate in mocl elegant,
d.e exemplu mulli corali qi anemone de mare (Acti,niae), citeva med.uze (MedLt,sfte)
Porpi,ta) etc., citeva planarii, multe stele de rnare, arici d.e mare, ascid.ii ete.;
putem insir conchicle, clirr urotivek: inclica,te tt;a,i sus annrnc) ci unirr,:l celor'
ttR DESCENDEIVTA OI\{ULUT

rlnud gexrr itt itcelaryi anirual la unele rlin trler stare'a, pel'rrrilnclrt fixat,ir, a, n,lt,ora,;i
fa,eulttifile nrint,ale iufelioalrr a,lo tuturor - e[ asen]enea culori nu rselveso ca
,,11'a1r!it'sexualir,;i cri llu (rr,u fost ctobincliflr prin selecfia sexualir.'I'rebrrie avut; fur
vedere cai itt rrici ttttul ditt urzuri mr arrent clovezi sufieiento eti ?,csst,(. cnloli ilu fost,
ast,fel tlobirulite, afat'ii, rle cazul cintl unul rlin sexe este nmlt rnai st,r'iilncitor sau
ntai asp€ct,uos eolorat drrcit echilalt;i cle cazal uncle rleosebirea de obic,t.iuli clintre
sexe nu estc suficrietrtfl, perrl,ru i] explica eulorile lor diftrite. Dovezile rle"virr ins[,
eomplete nrlrrl&i a,turtci cincl inclivizii rnai impodobiti, ap]'oape intotcl.eaultu rnas-
eulii, i;i prezintii inteu!,ionat podoabele in fala celuilalt sex, deoarece nn put,em
crecle cL asemenea prezentare cste inutilir, iar d.ac5, asemenea prezentare este fok-r-
sitoare selee!,ia sexualfi, urmeazf,, in mod. inevitabil. Putem totuqi extind.e aeeast,L
concluzie la ambele sexe, atunci cind, slnt colorate la fel, dac5, culorile sint evid.ent
asertrd,nd,toa,re cu eulorile specifiee nnmai unuia clintre sexe, Ia alte specii ale aee-
luiaqi grup.
Atunci crull sir, expliciirn culorile frurnoase sau chiar splendicle, a, nrultor
atritnale din claselc ccle rnai inferioare ? Pare indoicrlnic daeli asemenea culori
servesc deseori ca protccfie, insi, oricine citeqte excelcrnta, lucrale a lui Wallace
asupra acestui subiect va ad.mite e5, in aceastf, privin!5, ne putern inrsela, ugor.
l{irneni rru s-ar fi tle la' inceput c5, transparr}nfa rnecluzelor, d.e exenr-
plu, le c'ste de cerl urai rnA,re"inditfolos pentru api'rare, ins[, atunci cind. IIilokel amin-
teryte rrir, nn rnrnrrri nreduzele, ei ryi multe molu;te plut,i.toart., emstacei ryi chiar
rnirri pe;ti ocreatrici a,u acelaryi aspect sticlos, ad.esea inso!,it d.e eulolile curcubeului,
cu greu ne put,cttt inrlrti eir, ci scrttllt-t astfel al,enf,iei ptisfi,r'ilrll rle ln&ro ;i a a'ltor dury-
mani. Dl. Giarcl este r[r'u,$enrenei] corrvins t cir, culorilc, vii tr,lo nl)or ilrnrrnif,i spott-
gieri ryi a,sciclii lc s€)rvesc peutru ap5,rare. Culoli bilt,iltorlrt. lil oehi sint cle asemolea,
folositoare nrultor animale, avertizincl pe cei carc c'ventnal i-ar d.evora c[, sin1,
treplf,,cute la, gust, sau c[, poserlit, \,'Teun nrijloc sprrcia,l cL. n,pii,r'a,l'o i ins[, acest, sul-licrct
va, fi discuta,t, ultorior in mocl tnili potli vit.
in ignorilnfn, noastrii despre, majoritatca, tr,nitnillclor ct'lor tuai irtferioir,r'o
nu putcm spune cleicit cir, culorilc lol vii rezultti fie tlin na,tura chinticit, sau ditr
structura fin[ a f,esuturilor lor, inrk'penclent tle orice folos care ar clecurge cle aici.
Aproape nici o culoare nu este rnai frumoasS, d.ecit cea a singc.lui arterial, lnsi, ntr
cxistd, nici un motiv d.e a presupune ci, culoarea slngelui prezinti, prin ea ins[pi
yreun avantaj si cu toate cir, sporeqte frumuse-,tea obrajilor unor fete, nitneni nu
va pretinde ci, a fost cloblndit5 in acest scop. La fel qi la multe anirnale, tnai ales
la cele inferioare, fierea este viu colorati, I ast'fe'l, clupfi, cuur rn5, informeazl, dl.
Hancock, frumusefea cleusebitil a Eoli,daelor (molupt'e rnarine fd,rit, cochilie) se
clatore;te mai ales fnptului c5, gland.ele fierii se vd,d prin tegumentul transparent,
aceastir frumusele nefiind. probabil d.e nici un folos animalelor respective. Culorile
frunzelor rnoarte clintr-o p[,clure atntr:icanfi sint, cl-,scrise cle toli clrept splend.idc,
irrs[. nimeni ltu presupune ch accster culori sint cle cel rnai mic folos arborilor.
IJa,cI, linerl searna cle crit,e substanlc, foarte asem[ni,toare cu col]tpugii organici
naturali qi care prezintfl, culorile cele mai splenclicle, au fost oblinute recent dc
c.ltre chimiryti, ar fi fost ciud.at ca in laboratorul complex al organistnelor vii si, nu fi
luat na;tere, aclesea, substanle similar colorate, independ,ent d.e vreun scop util.
I ...\r'chivcs dc Zoolog. DxPcrit'tt.", octollrblie 1872, p. 5tili.
 MOLU$TE 21t)

Subregnul m,oluqtelor. in mdsura in care am putut ?flg,r caractere sexuale

seelnda,,,', .a cele d"e care ne ocupi,m aci, nu se intilnesc niciodat5 in toat6 aceastir,
nrar.ri clivizilne a regnului animal. $i nu sint de a;teptat nici la cele trei c:last,
infelioar.e, allnme l; Ascitldrt, I'olizon ryi Braohioytodn (crortstituind. lllolluseoiilu
lnor. autor.i), cleoarcce majoritatca acestor animalc sint firate permanent pe un
suport, sa1 iqi au sexele unite in acela;i individ. --,, Lamellibru,nchiata sa:u rnolury-
teli bivalve, hettoafroclitisrnul nu este rar. In clasa superioarfl ur'mitoare, Gas-
ter.opod,a sau a molu;telor univalve, sexele slnt fie unite, f1e, separate. In aeest din
urm[, caz insi,, *as.irlii nu au niciod.atd, organe speciale nici pentru c[utarea, nici
pentru relinerea sau pentru incintarea femelelor' sau pentru a lupta cu alfi 1las-
culi. Dupil cum sint informat cle c6tle dl. Gn'yn Jeffreys, singura d.eosebire
exterll, hitrtr" sc'xe corrstir in faptul cii, uneori cochilia se deoseberste intrucitva
prin
^;i
forrni, I de exemplu, cochilia rnasculului de Littor''ina, littorea este mai ingustfl
at,'o spirir, mai allngitir clecit cca a femelei. Se_poate pr'{supune insi, c[, deose-
ilirile clt ?lceastir nat,urir sirit, clircct lcgate cle ac,tul d.e reprod"ucere sau de dezvol-
tir,t't rI clutilor.
()u toal,t'(.i-1, sirrl, cltp:rlrilt'rle locorno!ie;i pt'€rYt-tzltte cu ochi imperfecf,it
gasteropotlelt'ntr piu.tl,otuir'(.1t, suficietrt,tr faetrltri!,i minta,le petrtnt (:tt, intlivizii
rie u,c,elirryi sex sir hipl,r, intlt ei cA, r'ivali ryi ast,fel cir dobind.t'ascit, ca'l'fl,ct,p1'1' 51'vrlnl1'
;1ecunclirri... 'l'91 u;i, 1n, grasteropotlt'le pulrnollal,{' $a'll ttlelt:i cle ttsc'at irnpereeltertrtt,
r$t,e I1,(,(.[,rlati rlt.'.i.,r,rii rnrpliul, rleoarec(' :l,cftll,t. :tttitttalt', pt'itt sl;t'utrtura lor, ctle
toa,te (,f,, si1l, lrel.riurfrortitti,'sirrt gbligate sir, se itttpertt'ht'ze. Agassiz observa
,,euit'ourlu(. t, ell I'occllsiorr cl'obFtt,r'ver les anl()ltrs des linlilqollllr_ lle sailra,it
tnettle
eir-tloute Ll sdthrr:tiorr tl6ploy6e drrrrs [es tnonvettreltts et, les ttllrtres qui pr6par:ertt
et, AcrcotlpliSselt,lerl.ollileerullril,Ssollerrt, {,tr r,e$ ll{'t'rttaphroelites". Aceste auitnalti
par. sd, ,ribii, 11rr our.eclr.() gratl tle rlt;a;a,rnent pelmanent ; rttt- rilrservator scrupu
ios, dl. l,o1sclale, m[, in]ormeazfi cri a plrs o peleche cle rnelci tle useat' (Helin
gtohtafi,a), clin ca,re unul era mai clebil, intr-o gr[,clinfi mici, ;i s6r'ac:i in hranfl. I)upf,
,scurt tii1p, inclivid"ll puter.nic ryi sflnfitos a disp5,mt ryi a fost urarirrit'r atoP? mllco-
,itoi1,it. 1i^isate, peste un zid intr-o grirrlinil invecinatri ;i bog_at6 in hn'an[,. I)1. Lons-
da,lti a conch;s cn el ipi pirrirsise tolirirlul bolnirvieios, insti tlupii-o ab1.en!i de 24 tle
or.e s-a ipt6r s ;i a colilnicat, rlupl'r r:it se pa,r'e, rczrrltatul explorii,rii sale reuqite,
rleol,recc' alrlrii alr pollit ,rtun,.j c1e-a lungul aceleiaryi rtrme ryi all clisp[r'ut
peste zicl.
t1hiar lir elilsir, oo1, illili superio&r'i-l il, molu;t;t'lor, ltnunte Ceph'rtloytoda sau carA,-
gati!,e,lA,oil,re se,\('l(. sint st'portats, rrtt a,par',4"q[ cite pot aprecitr,, .czlract'ere sexuAle
secund"are cle ft lul celor t'xanrinu,te cle noi. Aceastit, t'ste surpritrzil't'ot, cleoarece
aceste animale &u orgarK' cle sirnt foarte rlezvoltate ,,si facultfr{,i rnintale consid"e-
r.abile, clupri crllll llclmite oricine cilrc le-a aclmirat dibricia d,e ft s(,iipa d"e uu tlnry-
rn an t. To1uryi , anumite cefalopocle sint caraeterizate printr--n-n craracter sexual
ertraorclinar, anume cir, eleme'ntul mascul se adluni, intr-unul din brafe sau .t'en-
tacule, car.e eiste a,poi lep[dat ryi, ag6lindu-se prin ventuzele sale d"e femel[,, trflieryte
citva timp o viald indelend.entir. ,ttit d.e mult seamirnd, .bra!,ul lepfldat *] un ani-
mal d,e pine sti,tfttor, irictt Cuvier l-a d"escris d"rept un vierme parazrt' sub nurnele
') I)e l'Esp?ce et de la Clcrssif. ctc., 1869' p. 106. 3 Vezi, de exemplu, descrierea mea din ,,.Iournal of
Researches", 1 84 5, P. 7.
 Dfi S CENDE'N1-A. OT,{TILUI

rlr: IIt'ctocotyle -. Aceastd, structuril minunatS, poate fi ins[, consid,eratd, mai curlnd
t1t't'pt' un cral'acter sexual prirnar clecit secund.ar.
Cu toate cd, la molupte selec!,ita sexuali, llu pare sil fi intrat in joe, totuqi
rrrrrlte rrrolustr. urrivah'r, ;i bivalvr', cunr slnt cele d.in genur:ile voluta, Cottus,
I't:r:tctr' ctc.r au cirloli ryi l'oriirc {'oartrr frunroAsr.. in majoritatea cazurilor, culorile
ItLt par sir fic c1e vreurr folos pcntru proteclie ; ele sint probabil rezultatul d.irect,
crtt lu ciasele cele rnai inferioare, al naturii fesuturilor, mod.elul qi structura suprafelei
cochiliei depinzind. d.e felul ei de creqtere. Cantitatea d.e lumind, pare sd aibd,o oare-
cAlc influen!5,, d.eoarece cu toa'r,e ch, t1up5, curn c1i. Gwyn Jeffreys a afirmat de
repetate ori, cochiliile unor specii tririncl la ad.incirni rnari sint viu colorate, totugi
vcd.enr c5, in gc.'neral suprafelele inferioarr', precum si p[rtile aeop^erite cle manta,
sint tnai pulin viu colorate d.ecit suprafet,ele infcrioarc ryi expuse a. fn unele cazuri,
ca ltl nroluqtele care trriiesc^printre corali sau printrc alge viu colorate, culorile
vii pot servi ca proteclie 5. Ins5, rnulte clirrtre molurytele nudibranhiate, sau melci
dcr rnale f[,r'd cochilii, sint tot atil, de frurnos colaratcr ca qi ce,lelalte moluqte, d.upd,
cutlr se vecle in achiiirabila lucr'arcr a d-lor ;\lcler ryi Ilancock, iar d.in informaliile
plirnite prin arnabilitatea d.-lni I{aucocli irrri pare {.xtr'('nr cle ind"oielnic dac[,, in
rrrocl obisnuit, acrst,e culori servcsc pr:ntru plotectie.
La trnele specii este posibil si, fie ala, ca la o specie care tr[ieqte pe frunze]e
vevlt rr,le algelor ryi c ste c1e. un verd.e viu. Insd, multe specii viu colorate, albe sau in
vrclrn altfel aspectuoase, nu cautf s[, se ascund.5,, pe cind. alte specii, tot atit cle
ilsp( ctuoase, plecum pi alte specii d.e culori inchise, tr[iesc sub pietre qi in ascun-
zi-ttor'i itrtunecate. A$a incit la aceste moluqte nudibranchiate, culoarea nu pare sir,
fit' iil \-l'(,urt raport, strins cu natura habitatului lor.
-\t'esti nrelci c1e nia e firr[ cochilii sint herrnafrodili, toturyi ei se impe,re-
t'ht'rtzii. ('t si urelcii cle uscat, clin care mulfi au cochilii extrem cle frurnoase. Se
poilte colr(r(,Ile ca cloi hermafrod.ifi, atra;i fiecare cle nai ma e& frumusete a celui-
1a11,, sti sc imperecheze ryi sii Lase d.escenrlerrfi care s5, mo;teneascri frumuse!,ea,
rrrai pronrlnlati a p[rinlilor ]or. ins5, la astfel cle fiinle, inferior organizate, ilceasta
cste extlem de pulin probabil. Si nici nu esl,e de loc e'rid.ent in ce mdsurf d.esce,n-
rlenlii perc,chilor rnai frunroaso dc hermafrodili ar avea .l'reun avantaj asupra cles-
ceirclc,rr],ilor celor nril,i pulin frumoase, astfel inclt sd, sporeascS, numeric, afar[, numai
ri:rcir iu getreral frumusefea nu ar coincitle cu vigoarea. Aici nu este caz:nl rnatur[r'ii
nrror rnrr,sculi inaintea frmr,lelor ;i nici a alegerii rnasculilor, tnai fruntoqi de ci,trt
l'crntr,lelt' rnai viguroase. I)acri realmente culorile strir,lucitoare Ar fi folositoart'
urrui irrrirual hermafroclit in legd,tur[ cu obiceiurile sale generale de via![,, inclivizii
rrrtri viu colorrr,fi ar reu;i cel rnai binc si il,r'spori ca numi,r, acesta ar fi insri ttnca,r,
rlt' st'lectie natnralS,, ,yi nu sexuill[,.
Eu,breqnul ai,et"titilor; r:lusa rtneli,delor su,It, a tticrrnilor mari,'ni,. La aceastit,
r,lasir, cu toate cir, aturrr:i cintl. siut separate, sexelL'st-.' d.r:osebesc nneori intre e'le
plin calilctt.,r'(, il{' ?lscr}}r:nra inrportanlli ineit c'le au fost plasate itr genuri sau chitr,r
a .\rrr rlrr [ (('icolog. Obserutttiotis ott l'ok:rutic Isltuttls, 5 Dr'. llorsc a rliscutaL receuL accsL subiecl" ln lttcralea
up cazculi ris tlc irrllucuIa aliurrirrii l-lsupt'a ('u-
'i
s 1 i, j). irli) srl rslrpla cr-rlot'iLtrlui atlapLativ al molugtelor, ,,Pl'ocl.
i ,rii rrnti irrcrrrslrrtii ilrinilcsccute tlcpust' de Iallrzttt'i pc Rostotr Soc. Of. NaL. IIist.", aprilie 1871, vol. X.I\'.
: lirrtilr ric itc coirsta insLrlci Ascc-rnsion ;i fornrltt' rlintr-o
* Dirpit Crrvicr, Ilectocrttgltts octoTtodis (N. lrrrrl.).
:,,irI it, rlt' sr:oit'i rlru'irrt: sflit'irttrrtc.
 CRUSTACEI 221

farnilii clistirrctc, tobuqi deosc'biriic tru prlt'u, fi de.r apa natur:i irrcit sir, poatii fi atri-
buite cu certitudirre selcc,trcri srxuale. Accst,c animale sint ad,'.sea frumos colorate I
culll insii sexele nrl si' d.eosr-.'besc ln ace astii, privinld, ntl n{, vom ocupa tl-ecit pulin
clt' t'le. Chiar nemertienii, cu toatc cii sint atlt clcr irrferior organiza!,i, r'ivalizr:ar,ft,
ca fruntuse!,c ;i varirtat,c clc colorit cu oricare a,lirir grripil clin seria tlevertebratelor;
toturyi, dr. llclntosh 6 nu a putut descoperi czi aceste culori slnt d.c vreun folos.
Dupi, c1l. Quatrcfag{'s ?, ir,ur:1icl"'ler sccundart. clevirr cte culoare mai inchisir tlupir
perioad-a cle reploclucel'L', crca co pre s'upune c5., se poate atribui vigorii lor slirbiter
din acea perioad.L. Se parc cri toatr) ac€ste animale vierniiforrne sint situate prea
jos pe scara evolu,tiei pcirtni ca incl-ivizii cle orice sex sri fac5 r,'.reo alegere a unui
partener sau ca inqli\'rz,rr acelaqi sex s[ se Jrrpte intre ei ca rivali.

Subrt'gnril Artltt oltod,a : el:isa Crustucea. in aceast[, rnare clasfl, intilninr

perntru pi'itna d"a,til cat'acterc sl.xualc secund.are neind"oielnicc, cle seori dezl'oltat,t'
itrtr-un motl rerrarcabil. Diri rrefericire, obiceiurile crustaceilor sint foarte p1,ti1
cunoscttte ;i nu putem c'rplica lntrebuirrtarea multor structuri specifice aie uriui
anumit sex. Ltl speciile parazite intq'rioare rnasculii sint d.e climensiune nricii ryi
nurnai ei sint previtzrili cu picioari: irLotS,toare, antene ryi organe cle sirn! perfecte,
ft'rrelele fiind. lipsitc d.e aceste organc', corpul lor constind. deseori dinti:-o sirrrplil
masit, itiforrnit. fnsir accste d.r'osebiri t'rtrrlorctrinale d.inl,n,' cc'lci douir sexe sint ftirir,
incloier,l:l in li'giiturii cu obiceiuliit,rk'l'iiuti-r loa,rte cliferite.,si, in consecin,t,ir,, u1 ng
intereseazit. 1,:l dift'ri.fi crustacei, apariinincl urlou {aitrilii clistincte, 'antenele
anterioarc sin1 previizutc cu corprisculi filifonni speciali, care par sriflnctiolez(,
ca olgane olfa,ct,r,ve, fiind mult mai nLlmrroase la rnasculi clecit la femele. Deoal.ec(',
flri vr'€o dezvoltarc neobiryrnritii a olganelor lor olfactive, masculii sint cu sigl-
t*"!i-t in masur[, ntai d.evrerrx'sau mai tilziu, sL giseascri frrmelcrler numirrul sporit
t1e filamt'nte olfact,ive a, fost clobintlit probabil prin selectie sexual[, prin faptul
cI, rnasculii rnai birte dota!,i au avut mai ntul1, srlcc{,s Ll gt-lsirea, cle parteru.ri si 11
producerea d.e d.c'scend.cnii. }.r'itz liiillel a d.escris o specie dintorfri l'emarsabil[, tle
Ianai,s, Ia c&rtr rnasculul csft reprezentat prin clouzi fornit, rlistincte, carel nrl
t,rt'c rricioiiiltii trt'ptelt clinlr'-u-lirl intr-altlr. f.,,a una tlin folrne, ruasculll este prr-.vri-
ztLt ('u filatnctltt'olftrr'tir-t'tiitti ]itiriir,,t'oitrit'. irli'Jil cealaltir, formit, cu chelac. sariclepti
triai p[teniici ;i tilai lilungiti, cii]'{.} s€rvtsi: pentru retirr€rreA femcleri. Irr'itz 1\[iiller
strgereAzh c:it acesbc d"ifr-:renJe dinti'c cele douil fonnc'clemasculi ale aceleiaryi sp3gii
au putut sil ia na;tere la anurnii,i inilivizr la, care a valiat num[rul clu fihlrnerrte
olfzrctir,-er pe cind.]a :r,lJi indivizL aa var.iat forma si cliinensiunea cleryl,ilor lor,, a,rya,
incit d.intre plinrii cci eare au fost cci mai capabili s[, glseasc[ fcinela au l6sat
cc,I mai Irlarrr numlr tle clescend.enli pcntru a nroryteni avantajele rcspectiy(, 8 r
iar dintre ultinrii tmtnrri cei carc iiu fost in rrrirsurli s[, o relinir.
La urtii d.itttrt' t'ruiltzrceii inferiori arrtetra a,nterioarii clrc-'aptii a masculului
sc rltoseberytc considerabil str.uctur.zri de cea stingit, aceasttr, din urm[, serni,nirrrl
cu antcnt'lc sirnplc alt' fentelei pr'in articoleie sale ingustate sprc virf. La mascll,
6 \'ezi fLtttrloasa ttttitlogt'al'it tit's1trt' llt'itistt Aturclids, 8 Ir. lliiller., ]irLcts cuttl At,gtmtct'Lls for Durutitt (Lrarl .

1li7l), irrrrLt'aI, 1r. 3. cngl.), 1869, p. 20. \'ezi disculia anterioari asupltr fila-
? \'e;:i tll. I)crrier, I"Origitttt tle l'!totttttit: il'rtprts l)rt- nlt:ntclor olfaclivrr. Sars a clesclis u1 caz oareclln analgg
ttrirt, itr ,,ll,trYtlLr Scierrl"i l'i<1ttc", fcl)r'uiu'ir) I87il, 1r. EG0. ll rrn cf usiacclr nort'egian Ptttttopereirt ufIittis (citat i1
,,Nrl rlrc", I fi70. p. 4ir5).
 f'nc CEIVDEIJ'I'.A O1\{tr LLrI

irlltella rnod.ificati, este fie urrrflatil la rnijloc, lirr indoitl, in unghi, fie transformat[
(fig. 4) intr-uu_organ prehensil elegant uneori limitor ,1,. complex e. D'pzi
('tllll aflu cle la Sir J. I,ubboek, ea serve;te$ipetrtnr a
linc fenrela ;i, in-aeelaryi scop,
utrrtl clittt'r'c cele clou:i piciotrt. posl,er'ionrr' (n) A,, po accca;i par.i,i ,, .,,rrp1i1i estt.
tl'tttsfot'ltlitl itr1,t'-rtttforct,ps. Lrt o altir, frltrtilit', ryi at,c:rstrl nurnai ltl rnftsclli 1,1te1c,ltr
inferioa,re sau posterioat't stnt intloite intr-o forrru-r r,iutlati,
clt, zrg-za,g.
La crustaceii superiori, picioarele anterioare forrneazil
chelae sau cle;ti, care sint in general rnai mari la niasculi
d.ecit la femele, in aDa rniisuri, incit valoarea comercialir,

ffi
11,

crabulni (Cancer pagurus) comcstibit mascul este dupfl dl.

Spencc' Rate cle cinci ori rnai mare d.eclt a femelei. La multo
specii cr-'i cloi cleryti sint d.e climensiuni inegale, cel d.in d.reapta

I fiind, clupi, cum rnir informeazir, d.l. Bate, in g.eneral, d"e;i nu

in totdetrun:r, cel tna.i rnare. Aceastri inegalitate este trd.esea,,
ntult rnai rllare la mascnl deeit la, fenrelti. Oei doi cle,;ti :r,i
Ir[rsr,uhrlni se tteosebr,'se tleseori ;i priu slr.nctnlri (l'iv. i, (i ryi
7), ct'l rnni tttic st'tnilnitrcl cu eel al ft'nrelt,i. Nu se ;tie citlit,
csto llvirrrta,jul int,ga,litrifii cclor doi clt,;t,i ;i al faptului eir ine-
gtr,lital;el est,e rtnrll, tna,i nl?,r'o la rnascul tlr'cit la fenrehi ryi rle
ctr lltrttttri tritrtl sitrt rle clinrensillll(. egnlir, trnbii eleSt,i sirrt
/' r[(l('s('il, rruri lrrt,r'i lil rni[sclrli decrit Ia, fernt,l[. I)rrp[ (1rurl aflu
!- rlt' I:l dl. llrr't;e, cleryl,ii sinl, unt'or.i :rtit; rle ltrngi ;i tte nr:u.i,
I,'ig. L l.uhitltrt t'tt rltrt
-
t.uirtii (rltilr:.i l-rrlrlrucli).
irr<rit nrr po1, fi folosit,i pr.trtr.ll :t dur'(' ltr.if lla l:l g.rrr.ir. l"i{r, nrtu.i-
tt, t'at'tt. rlitr :trtlrrtlt:ln- r'trlii itllttlllit()r (:t'('vete tte a,pii duls,1, ( I'ulrt(:?n,ail)t pirlior.trl rlr,tpl
tclioarri drclpt i, I'ol'rrtlr rrl ('sto cle fltpt tnai lung tlecit intreg corpul 10. I)imcnsiunt.lr
ruu olgan prehensil ; 1r,
p erechee posterioirr':i :r mai rna,re a, unuia din picioare impreun[ cu cleqtele lui pont,c
trlicioartrlol toracice rrlt. ajuta, ruaseulului s[ luptc eu riva,lii sii ; aceastA nlr t xplic[,insir
trtiiscrrlttltti ; r', ltt'elrrsi
Iucr tr hr f(.1il('lit. inegalitatcil picioarcrlor cte celc' douii pfrfi ale corpnlui la fe-
rnelir. Dupir o af irmalie citatri d.c l\Iilne IJd.n'ards 1:t, la Gelusint'us
rnaseulul si fr.melu, tr'flie sc in aceearyi ascunzl,toare, ce('& c(r
ar'fttt't ci, sc itr'perechcazti ; mascnlul astupir, gru'a asr:unziitorii c1 unll ctil eleryt,ii
siri care sint enornl cle clezvoltati, arya lneit aici clerytele scrveryte ea un rniilor: de
rlpiirare. iutrebuinf,area sil priric,ipriii rste probabil insri rlr'a prinrlt li a tint,
fetneltt, ceeft ce in unc'le {'ilzuri, ca cle erernpltr la Guntmut',t,ts, t,sl,e bile staSilit.
llascnlul crabului I'uc1urtw tlttce cu sittt', tinrp de sliptrirnini, cochilia l6clitt-r rtt,
ft'tlt('lt'[ ". ll'cltu;i, t:r'altul d.t' coastti conlur] (('rtt'r:,itttts nL(e,tLus) sc irrrper.ccirt'iizit,
dupit, clrln ne infortneilzii dl. I--irlte, iln{'clial, ct'' ferrrclrr, A, niipirlit, lltluci r,inrL ef+tp
Itit rltt llloitlt'intrit n,r'fi l'ittitnuttt-t tl,ltr,i'r irt'ti ltprreati r'[t,clt,ltii 1rut,t.r'nir.i {li rnusr,rr-
e Vt'zi Sir .1. l.ubbor:li iu ,,Annals lrrrl \llg. ol' Net. l{) \-(,zi lrrcllt'ea crr figtrr.i rr tl-lrri (i. Spt'r-rct' T}ate lrr
Ilisl.", l8iri}, vol. XI, pl. I li X, ;i vol. \tl (1853), .,Prt)c. Zctolog,. Soc.", 1ti(itl, p. ll{iii, 5i tli:sprc nourcncln-
pl. \'lI. \rezi de asernenca Lubbocl;. irr ,,'I'r':rrrsact. Iint. [rtra gctrului, ibiden4 p. 581-r. Sint foartc indatoral. d-lrri
Soc.", 1856-1858, vol. IV, selia nouil, p. 8. In lcglitulri Speucc fSltc pcntm aproapc toatc datele de nrti sus ln
cfr arrLenele in zig-ztrg nren[ionate rnai jos vczi Irritz le girtulir crr clc;Lii cnrstaceilor. srrperiori.
\[iiller, Facls and Argumenls fo,' l)trruitr, 1860, p. l0 tr IIist. Nal. r/es Ctust., 181)7, vol. lI, p. 110.
t noti infrapaginalir). 12
l)l. C. Spence l3ale, ,,Rrit. Assoc., Foultlr Report
on t ltt' Irarrrrl of S. I)t,\'on".
 CRUSTACEI

lului,lnsd, d.eoarece ea este prinsd, qi purtatd, d.e mascul inainte d.e n5,pirlire, ea
poate fi apucat5, firi, a suferi.
Fritz Mtilter afirmd, c5, anumite specii d.e Melta se d.eosebesc d.e toate
celelalte amfipod.e, prin faptul cd, femelele au ,,lamelele coxale ale penultimei
perechi d.e picioare prelungite prin apofize in formd, cle cirlig, d.e care masculii se

Fig. 5. - Partea anterioari a corpului la Callianassa

(dupn Milne-Edwards) ardtind clegtii din dreapta qi
stinga, inegali qi diferit construili ai masculului.
N. R. Din gregeali desenatorul a inversat desenul 9i a
fictrt cle;tele din stinga mai mare.

n/ -'.a'.

fofo.*itn
I

Fig.6. -'Al doilea picior

de mascul de Orchestia
(' Tucuratinga (dupi Fritz Fig. 7. - Acelagi picior
, Mtiller)' la femel5.
-*./t

!,in cu ultimele articule ale primei perechi". Dezvoltarea aiestor apofize.in form5,
,i, cirlig a d.ecurs d.in faptul ch femelele care erau cel mai soud. tinutrs ln c_ursul
actului cle imperechere, au l5,sat cel mai mare nume,r de d.escend.enti. .Un al
amfipod brazilian (Orchesti,a d,arwi,ni,i,) (fig. 8) prezint5, un caz d.e d.imorfism ca
cel d.e la Tanais, d.eoarece are d.ouil, forme mascule, care se d.eosebesc prin
structura cleptilor lor 13. Deoarece oricare d.in cleqti ar fi cu sigu_ranfd, suficient
pentru line femela, cici ambii sint folosili acest scopr cele douf,, forme
mascule^ au luat probabil naqtere drn faptul c6, unii au variat tntr-un fel,
iar allii intr-altul ; a,mbele forme obfintnd. anumite avantaje speciale, furs5, aproape
egale de la organele lor de formd, d.iferit5,.
Nu se q[ie d.acd, crustaceii mascuh se luptl, intre ei pentru posesiunea feme-
lelor, probabii 1ns5, c5, aga se 1ntimp15, d.eoarece la majoritat'ea animalelor, atunci
cind.'nrasculul este mai mare d.ecit femela, el pare s6-qi dat'oreze d.imensiunea mai
mare strd,moqilor sii care s-au luptat cu alli masculi timp d.e multe genera.,tii.
13 Irritz }liiller, Facts and Arguments for l)arutin, 1869, p. 25-28.

- c. 446
 DESCENDENTA OMULUI

La urajoritatea ord.inelor qi in special la cel mai superior Brachryur& masculul este

mai mare d.eclt fernela; trebuie totuqi exceptal,e genurile paraiite,la care sexele
au obiceiuri d.e. viafd, d.iferite, precum qi rnajor{tatea Entom,ostriacae-lor. Cleqtii
multor erustacei sint arme bine adaptate pentru luptil. Astfel, nn fil al d.-tui
Bate a vhzut cum un crab Portunus Ttuber selupta cuun Carci.ttus rnaenns, aeesta clirr

*\

t't
itii'

F'ig. B. - Orchestia darwinii (dtrpi lrritz trIiiller,), :irirtirrrl

cle;tii tliferit constntifi kt cele tlou:i for.rne nrrrscule.

urmit a fost linut po spatc ryi i s-au srnuls toatc picioarele. Cind mai mul!,i
masculi de Gelasintus brazilieni, o speeie parazitil cu cleqtii imenqi, au fost plasali
impreuni, d.e cltre Fritz Miiller intr-un recipient d.e sticl5, ei s-au mutilat qi s-n1
omorit. Dl. Bate a pus un mascul mare de Carc,inus nr,aenus intr-un vas cu apil
in care locuia o femel5, imperecheati, cu un mascul mai mic, curind. insri acesta clin
urmii, a fost alungat. I)1. Bate ad.aug[, : ,,Chiar d,ac[ s-au luptat victoria nu a fosl,
singeroasd,, d.eoarece nu am vd,zut nici o rAniit'. Acelaryi naturalist a d.espilrfit un
Gamtnarus rn,a,r'inus mascul (atit d.e comun pe litoralul nost,ru marin) tle femela,
ria,r care au fost pusfl in acelaryi vas cu nunreroryi inrlivizi d.e acec'api specie femela
;
rust'fel clespfrlitf, s-a alf,,turat curind. celorlal,ti. Dupfi, citva tirnp masculul a fost
pus d.in nou in acelasi vas, qi d.upd, ce a inotat ineoace ryi incolo cll,va timp, el s-a
l't'pezit in gri,mad[, ;i, f[rd, luptfl, si-a luat partenera. Acest fapt arati cil la amfi-
 CRUSTACEI 225

pod.e, un orclin situat pe o treapt6, in-ferioar5,, masculii pi femelele se recunosc intre

ei qi slnt capabili d.e atagarnent reciproc.
Iracultd,file mintatre ale crustaceilor slnt probabil urai rid.icate d.ecit par la
prima ved.ere. Oricine incearcd s5, prind.[, un crab d.e litoral, atit d.ecomunpecoas-
tele tropicale, va obsc.rva clt rle vicleni ryi de vigilenli slnt. ExistS, un crab mare
("llirgus l,atro) cale se gfsegte prin insulele de corali ryi care isi face un apternut
gros d.in fibrele culese d.e pe nucile d.e oocos pe fund"ul unei galerii ad.inci. El se
hr5,neqte cu fructele cfi,zute ctin acest pom, jupuindu-ie coaja fibr5, cu fibr5,, ince-
pind lntotd.eauna d.e la cap[tul und.e sint situate cele trei ad.incituri ln formfi, d.e
oceli. Pe urmd, pS,trund.e printr-unul d.in aceqti oceli, ciocd,nind.u-l cu clegtii
anteriori, grei pi, lntorcind.u-sc, extrage rniezul albuminos cu cleqtii posteriori
ingugti. Aceste acliuni slnt probabil inst'inctive, aqa incit ele vor putea fi executate
tot atit d.e bine d.e un a,niinal tind,r, ca pi d.e unul b5,trin. Totugi, caz'tl urmd,tor
cu greu poate fi explicat, ln acest fel: pe cind. dl. Gard.nerl4, un naturalist d.emn
d.e incred.ere, observa uir crab d.e litoral (Gel,asi,mus) care l$i fd,cea galeria, a,
aruncat clteva scoici spre gaul5. I)na S-a rostogolit ind,untru, iar alte trei au
rd,mas la ciliva centimetri d.e intrare. In circa 5 rninute crabul a scos scoica care
c[,zuse iniunl,ru qi a d.us-o la o d.istanl*, d.e 30 cm ; el a v6,zut apoi celelalte trei scoici
care se gd,seau aproapo $i consid.erind. evid.ent, c[ ele ar putea d.e asemenea sd, se
rostogoleascS, ind,uritru, le-a d.us La punctul und"e d.epusese pe prima. Cred. c[, ar
fi greu d.e a d.isbinge a,ccst, ac'u rlc unul t'xecntat de om ajutat d.e ra,tiune.
Dl. Rate nu cunr;agtr, riici l)n caz bine pronunlat d.e d.eosebire d.e culoare
la cele d.ou[, sexe alo crustaaeilol' nogtri britanici, d.eosebire atit d.e frecventl, La
sexele aninralelor superioarr:. rlloturyi, in unelc cazurrl masculii gi femelele se d.eose-
besc d.oar pulin prin culoare, lnsf d.l. F,ate este cle p:irere cd, nu mai mult d.ecit
se poate explica prin tliferitele lor obiceiuri d.e viald,, ca d.e exemplu prin faptul c[,
rnasculul, d.eplasindu-se, cste expus rnai mult la lumirrl,. I)r. Power a furcercat sd,
tlistingd, prin cutoare sexele d.iferitelor specii care trh,iesc pe insula Mauritius, ins[,
nu a reuqit, afarir nurnai la o specie d.e 8q'uiLla, probabil S. stylifet'a, mascululcd,reia
este d.escris ca fiintl de o crLrloil,re frurnoasli veld.c' albirstrrrie, cu unele dintre apendice
d.e un ro;u-viqiniu, p€) clnd feurcla t'slo umbrit5, cu cafeniu qi cenugiu, cu roqul
rnult uiai puf,in viu cicclt, ka niascul 15. In acest caz putem bd,nui influenla selecliei
sexuale. I)irr obscrvauiiie d-Iui Bart pe Daphn'in, atunci cind. este plasat6, lntr-un
recripient, iumirrat prirrtr-o prisniiu avern motivcr s5, cred.em cd, chiar crustaceii cei
rnai inferiori pot distinge culorilo. Lil, Saplfirinu, (un gen oceanic de .Entomostraca)
masculii sint prev5,zuli cu scu.t,uri foarte mici sau corpusculi celuliforrni, care prezinti,
frumoase culori schimbdtoare, care lipsesc la fernele, iar la o specie lipsesc la ambele
sexe 16. Ar fi totugi extrern d.e pripit sd, eonchid.ern cii, aceste organe curioase ser-
\resc pentru a atrage fomt-.Iei.e. I'ritz l\fiiller md, infornteazra ci la femela unei specii
braziliene d.e Gelas'imrus, intregul corp esl,e de un cenuryiu-castaniu aproape uniform.
La mascul partea posterioar[, a ccfalo-toracelui este d,e un alb curat, cu partea,
anterioarfi, d.e un verd.e intons, trectntl trepta,t intr-un cafeniu-inchis, $i este remar-

ra l'ruuels in lhe Interiur ol Ilruzil, 1"8l{i, p. 1,11. in 16 Dl. Ch. Fraser ln ,rProc. Zoolog. Soc.", 1869,
,rJournal ol Researrlles" anl tlt,scris rnodul tlc viaIiL a Ir. 3. Sint indalorat d-lui Batc pentru comurdcarea
lui Birgus. rloctorului Power.
18 Claus, Die freilebenden Copepoden, 1863, p. 35.
 226 DESCENDENTA OMULUI

cabil c5, aceste culori sint susceptibile d.e a se schimba*in cur,s de citeva minute.
albul d.evenind cenupiu rnurdar sau chiar n€gnr iar ver"d.ble,,pierzincl mult d.in stri-
Iucirea lui". Meritd, atenlie specialS, faptul c5, masculii nri-dobind.esc culorile lor
vii declt la maturitate. Ei par mai numeropi d.eclt femelete qi se d.eosebesc d.e ase -
llletrea prin dimensiunea rnai mare a cleqtilor l.or. L,a unek,specii ciin acest gg1,
prrrbabil chiar la toate, sexele se irnpetecheazd, qi locuiesc in acdea;i galerit,. tlupr^'
cunl ant' vdzut, ele sint d.e asemenca animale foarte inteligelte. Din aceste diferit,e
con'siclerafii pare probabil ci, la ace astl specie rnasculul sn-fi d.evenit vil irnpocl6bit
pentru a atrage sau excita femela.
S-a atdt'at' pu,tin_mai inainte ch masculul cle Gtlas,imus nu-$i d.obilclerstc'
culorile bi,t5,toare la ochi d.ecit atunci cind. este nratur ryi gata si, se reproclucir.
Aceasta pare sd fie
9 {eguJ5 generald,Ta intreaga clasi, in priiinla multor d.eosebiri
structurale remarcabile d.intre sexe. Yom intdni ultericriaceeaqi lege funclionincl
in 1ot marele subregn al vertebratelor qi in tcate cazurile ea este extrem d.e evi-
{ent5, pe'ntru caracterele care au fost d.obindite prin seleclie sexuali .Fyitz }Iiiller 1?
d[ citeva exemple remarcabile ale acestei Ie gi J astr;fet, rnascplul cie Orchestia abia
aproape d-e maturitate isi d.obind.e;te membrele sale prehensile mar,i, care sint fcartei
diferiC construite de cele ale fem.l.i, pe cincl in tinirefe rnemirreie prehen,silc spn-
m5n5, cu cele ale femelei.
Clasa Arachnida (pd,ianjeni). in general, sexele nu se d.eosebesc mult prin
cuLoare, cleseori ins5, masculii sint mai inchiqi la culoare d.eclt ferrnelele, dupd, cum
se poate vedea in lucrarea splend.id5, a d.-lui Blackwall rs. Totu;i, la unele specii,
d.eosebirea este bdt5,toare la ochi ; astfel femela de E,pat"a,ssus smara',gd,ulus este ierde
inchis, pe cind la masculul ad.ult abclomenul este d.e 1n galben"frumos, cu tlgi
$.._"gi longituclinale d.e un rosu-viu. La anumite specii de Ttom,isus sexele searn1nir,
ind.eaproape intre ele, la altele ele se d.eosebesc *ult tay canJ,ri analoge apar La multe
alte genuri. Fste ad.esea gr.eu de prectzat care d.in cele d.ou5, sexe-se iird.epdrteazd,
cel rnai mult d.e culoarea obiqnuit5 a genului cdruia ii aparline specia cll. Biackwall
;
cred.e insd, c5, d.e regulS acesta este mascuLul, iar Cariestrini t, oliserv; eil,,laalurnite
genuri, apartenenla specificd, a masculilor se poate clistirrge uDor cea a fernelelor
,
insd, numai cu mare greutate. Dl. Blackrvatl md, informea,zd eh al,unci cind. anima-
lelo sint tinere ambele sexe seamd,n5, d.e obicei intre ele qi c5 adesea ambele sexg
sufer5, mari mod.ific5ri d.e culoare in d.ecursutr nflplrlirilor consecuti,ve, inainte d.e a,
ajunge ia maturitate. in alte cazr:tL numai masiulul pare s5,-gi schimbe culoarea.
Astfel, niascuLul d.e Sparasstzs viu colorat amintit rnai. sus sealn5nd, mai intii cu ferne-
la ;i d,obind.eqte culorile sale caracteristice cind- este aBroape ad.ult. Pfiianjenii
au simluri asculite;i aratra rnultS, inteligen![;chipd, culn este binecunoscut, ad."esea
femelele arati cel mai puternic ataryament- fa!il, d.e oui,ic 1or, pe cale le poart[, cu
ele invelite lttT:g !es5.tur[, d.e mi,tase. ]lasculii caut5, cu aid.oare fem^elele, iar
Canestrini ryi allii i-a:u vdzut luptind, pentru posesiunea lor. Acelagi autor spune c,ir,
imperecherea a fost observati, la aproximativ ctourizeei cle specii afirmh, iu t;ricr
ryi
eti femela respinge pe unii d.intre masculii care o curtc azi,,, li amelin!5, cu chelice-
rele d,eschise si, ln sfirryit, d.upti o lungi, ezitare accept[, pe cc,l ales. Dii aceste d.ifc-
r7 Facts and argumenls, etc. p. 79. le Acest autor a publicaL recenL o lucrarc valorolrsr-r
18 IIistoryl of the Spiders of Great Rrituin,1861-1864. (lespre Carutteri se.ssan/l seconduri rlegti Arachnitli, irr
P('ntrtl faptele urmiit.oarct yuzi p. 77,88 gi 102. ,,ALLi della Soe. YeneLo-'I'rcntina di Sc. Net. padova",
1873, vol. f, fasc. a 3-a.
 CP"{JSTACEI ,r.7

rite consid.eralii putenr adinite cu oArecarc incredere c5, deosebirile bile pronun-
late de culoaro d.intre sexele anuriiitor specii slnt rezvltaLele selecliei sexiraler cu
toate cii, aici nu avem do.r'czile eele mai convingd,toare etalarea de c6,tre mascul a
podoabelor sale. Din cxtrema variabilitate a culorii -la masculii unor specii, de
exemplu de Th,eri'dionl'inectum, s-ar pd,rea cd, aceste ca,ractere sexuale ale mascu-
lilor nu a,u devenit inc5, birrc firate. Canestrini ajungc la aeeeasi concluzie din fap-
tul cir, masculii anumitor specii prezinti, doud, forme, d.eosebind.u-se intre ele prin
milrimea ryi lungimea mand.ibulelor si aceasta ne reaminteryte d.e cazurile de
ale crustaceilor d.imorfi. -ai oos
Masculul este in genera,l" rnult ma,i rnic d.eclt femela, uneori intr-un gracl
extraordinar ro, $i e ste obligat sL fie cu cea mai mare bdgare d.e seamd, clnd. curteazl,
!epe]a, d.eoareee d"eseori fernela iqi d.uce inaccesibilitatea pind, la limite periculoase.
DI. Geer a vdzut un mascul care ,,in toiul minglierilor sale preliminate a fost
apucat de cltre obiectul atenliilor sa1e, invd,luit intr-o pinzd, qi apoi d.evorat, o
priveligte care) adaugd, el, l-a umplut de oroare qi ind.ignare" il. Reverend.ul
O. P. Carnbridge zz erplia6 in rnodul urrndtor climensiunea extrem d.e redusd, a
masculului la Nep-lzi,lu. ,,D1. Yinson de, o clescriere sugestiv5, a agilitdlii
cu care masculul -ggnul
foa,rte mic scap[, de ferocitatea femelei, alunecind. pe neslmfibe,
qi juclnclu-se
.{*-u v-a!,i ascuilselea pe corpul ei ryi de-alungul membreior ei gigan-
l,ice I este eviderrl, cd, lntr-o asemenca urm[rire probabiUtelite d.e a scd,pa ai Ii itt
favoarea masculilor celor nrai rnici, pe cind cei mai m.ari vor cild.ea mai reped.e
victime I astfel, treptat se va selecliona o ras5, d.e masculi foart e mici ; pinb, in cele
d.in urm5, ei se vor red.uce p?n5 la dimensiune a cea rnai mic5, compatibiE cu exerci-
liul func.liunilor lor reprod.ri.c5,toarc, d.e fapt la d.imensiuneape care le-o ved.emaclm,
ad.iczi atlt d.e mici incit si, fie un fel cle parazit pe femel5, fie rnai prejos de atenfia
ci, fie prea agili si prea mici pentru a fi prinryi upor d.e ear,. '

Westring a fflcut cleseoperirea interesantri cL masculii mzli multor specii de

Theri,di,on " arL capacitatea d.e a emite un sunet stridulator pe cind femelele sint
mu.te. Dispozitivul consif d.irrtr-o creasti, clinlatir, la baza abdomenului de care se
freacd, partea posterioar5, tare a tolaeelui si nu se poate d.etecta nici o urm5, a aces-
tei structuri la feineli". Merlti, notat ciL rnai rrrulti autori, intre care cunoscutll
arachnolog Walckenaer, a eleclarat c[ plianjenii sint atra;i d.e muztcia2a. Prin ana-
logie cu ortopterele si homopterelo, care vor fi clescrise in capitolul urmd,tor, putem
fi aproape siguri c5, stridulalia serve;te dup5, cum crede ;i Westring, s5, cheme sau
sL excite femela qi accsta est'e primul caz curLoscut d.e mine pe scara ascendentd
a regnului animal d.e sunete ernise in acest scop 2s.
zo Aug. Vinson ,,Arandides dcs Ilcs clc la Riutrion", 23 T'lrcridiort (Asagena Sund.) semalipes, 4 punctatum
pl. VI, fig. 1 qi 2, di un bun exemplu dc dinrensiune micl et guttatum, vczi Westring in l{r.oyer ,,Na[urhist. Tid-
a rnasculului la Epei,ra nigru. [,a accasti si;lcie, tlupi. skrift", 1842-1843, vol. IV, p. 349 gi vol. II (1846-
cum pot adluga gi cu, masculul estc bnrn, i:rr fernela 1849) p. 342. Vczi de nr emenea pentru alte specii
neagrl, cu picioare clungatc (jtr l'(.!lu. Alte cazuri Ei rnai ,,Arancac Suecicac" p. 1E.l.
lemarcabile de inegalitate cle ciinrcnsiunc intre sexe au 2{ Dr. H. H. Van Zorrtevcen, ln tlaclucerea ln olan-
fost inregistrate (,, Quartclly Journal of Sciencc", irrlie dez\. a acestei lucriri (vol. I. p. 444), a adlugat mai
1868, p. 429), insi nu am vi'rzul. rlescliei.ile originale. multe cazuri obscrvate de el.
zr Kirby gi Spence Introcluctiott to flnlomologry, 7878, 25 Totugi. Flilgenclorf a at.ras recent atcrr!ia asupra
vol. I, p. 280. unci st.ructuli analoge la unii crustacei superiori, care par
23 ,,Proc. Zoolai;. Sor:.", 18 i1, it. 021. aclaptaLc pentru a procluce sunete, vr:z,i ,,Zoological Rc-
cord", 1869, p. 603.
228 DESCENDENTA ON4LJ],LII

Clasa Myri,apoda. Ir& nici unul d.in ccle d.ouir, ordirre aL: acest,ei cla.rir',
)Iilleytedes ryi Cent'i,ped,es, nu pot gisi vrcun caz btne pronunlat c1e asemenea d.e-
osebiri sexuale d.e care ne ocupd,m in mod. special. Totuqi, la Glornet'is li,mbata $
poate la alte citeva specii, rnasculii se cleoscbesc lntl'ucitva la culoare d.e femoh,
insfl aeest Glomeris este o specie foa,rte variabil6. I-l2, ]]raSculii de Di,ytlopoda, picioa-
rele, aparlinincl unuia d.in segmentele an{,el'ioarr; sinr!" posterioarc ale corpuiui,
sint mod.ificate in cirlige prehensilc care servesc s5, !ind, femela. La citeva specii
de Julus tarsele masculului sirrt prev5zute cu ventuze rnembranoaso in acelaryi
scop. Dupd, cum vom vedea clncl vom trata clespre insecte, o imprejurare mai neo-
biqnuitd, este la Lithobius, und.e femela este d.otatil cu apend.ice plehernsile la extrt.-
mitatea corpului ei pent'ru a tine pe mascreL 26.

28 Walckenaer gi P. Gervais, I[ist, Nat. des lrsectcs: Aplires, 1847, r'cl. IV, D. 17, 19 gi titl.
 (}API TOT, IJ L AL X.L ilA
CABACTBRE SEXUATE SECUNDARE tA INSBCTE

j:il: [i:J ;
s o x o, a :l;::T: " nH::...n ::il",T IHT :T, l].,li,:' il ;, 1 ;*;:
sllutru - Diptera-Ilcmiptera - IIomoptera., aptitudini nruzicalc nrrnrai la masculi
Ortltoptera, instrutncntclc tnuzicale ale urasculilor, foarte variute ca stmcturi ; agrcsivitatc ;
-
":.'j''i
colorit - tr{ettroptera, tltrostrbiri sexuale tle cololit - Ilgmenoptero, agltsivitate ql coloril-
-
Coleoplcra, colori t; prcv?izule cu coarno lnari, sc pal'c ca ull orltanlcnL;lupLe;orgalc stri-
dulatoare colnultc in gcneral arnbt,'lor sexe.

Lzl imensa clas[ a insectelor, sexele so deosebesc uncori prin organelc lor
d.c locom_ofic pi d.eseori prin organele d.e sim!, cum sint antenclc pectinate ryi frumos
penate ale masculilor multor specii. La }lt,loeiin, unA din efermeler masculul are
_oghi mari
ped.unculafi, care lipsesc cu totul la femel5, 1. Ochii sirrt absen,ti la feme-
lele anumitor insecte, ca la l:Iutilli,furd $i aiei femelele sint d"e asemenea f6rd, aripi.
Aici ne ocup5,,m ins5, mai ales d.e structurile czrre dau posibilitatea unui masc,ul
sd, irrving5, un altul ln luptd, prin puterea, agresivitatea, pod.oabele, muzica sa sau
ca, urmare a felului d.e a face curte. De aceea nenumd,ratele d.ispozitive prin care
masculul este in md,surz-i s[, apuce femela l,rebuie oxaminate pe scurt. Pe lingd,
structurile complexe d.e la extremitatea abd.omenului, care ar trebui poate s5, fie
consid.erate ca organe primAre 2, este surprinzhtor, d.upil, cum a remarcat dl.,Ii,.I).

1 Sir. J. Lubbock. ,,Transact. Linnean Soc.", 1866,
vol. XXV, p. 484. In legituri cu ll[utillidae-Ie, vezi West-
rvood, Modern Class. of lruects, vol. II, p. 213.
2 I)eseori acostc ol'gano alc lnasculilor sc dcoscbesc
la spccii inruditc dc aproape qi ofcrir cxcelentc caractcrc
dc specie. Importanla lor din punct de vederc funclional
a fost lns[, dupi cum mi-a comunicat dl. ]lIaclachlan
probabil mult exagerati. S-a sugerat ci la aceste organe
mici deosebiri ar fi suficiente pentru a impiedica lncru-
cilarea reciproci a unor varietifi bine pronunlate sau a
uuor spccii incipictrtc ;;i ar ajuta iu accst fcl clezvoltarca
lor. C[ aceasta este greu de admis putem deduce clin
multe cazuri inregistrate (vezi, cle exemplu, Bronn, Ge-
scliclile cler Natur, 18.13, vol. II, p. 16,1, gi Wcstwoocl
,.Transact. Ilnt. Soc." l8l2 r,ol. IIl, p. 195) dc spccii
clistincte carc au fost obscrvaLe in timpul lmpertrchcr.i.
Dl. flaclachlan md informcaz{ (vezi ,,Stett.. lint. Zei-
tung"., 1867, p. 155) ci atuncr cind mai multe specii
de Pfugganidae, care prezinti deosebiri puternic pronun-
{ate de acest fel au fost inchise lmpreuni de dr. Aug.
Ileycr, ale s-au tmperecheal gi o pcreche a produs oui fe-
cundate.
 DE,SCENDSNTA OMULUI

\Talsh 3, cit de multe organe diferite slnt elaborate d.e naturd, pentru scopul in
aparen![, neinsemnat d.e a permite masculului sd, apuce femela puternic. Uneori
mand.ibulele sau maxilele slnt folosite in acest scop I astfel, masculul d.e Corydalis
cornutus (un neuropter inrudit lntr-un grad. oarecare cu libelulele* etc.) are maxile
imense incovoiate, cu mult mai lungi d.eclt ale femelei, qi sint neted.e in loc de a fi
d.inlate, astfel lncit masculul s5, poat5, apuca femela fdr1, a o vd,t[,ma a. O rid.a;ci,
d.in America d.e l{ord, (Luca,nus elaphus) lqi foloseqte maxilele, care sint mult mai
mari decit ale femelei, in acelagi scop, probabil ins5, qi
pent,ru luptd,. I-,a una clintre viespile sd,pd,toare (Ammo-
phi,la) rnaxilele sint foarte asern5,nd,toare la cele d.ou5,
sexe, d.ar sint foiosite pentru scopuri cu totul d,iferite :
d.up[, curn observd, prof. Westwood., masculii slnt extrem
d.e infocafi, apuclndu-qi parl,enerele in jurrrl gitului cu
maxilele ln form[, d.e secerdu,ln vreme ce femelele folo-
sesc aceste organe pentru a sd,pa in grind.uri d.e nisip qi
^tu a-qi face cuiburi.
L,a multi rnasculi d.e coleoptere tarsele picioarelor
anterioare sint prev5,zute cu pernile late d.e peri, iar la
multe genuri d.e coleoptere acvatice ele sint prev5,zute cu
o ventu zd, platd, si rotund.5,, asl,fel ca masculul s5, poat5,
ad.era d.e corpul lunecos aI femelei. IIn caz mult mai
neobiqnuit este ca femelele unor coleoptere acvatice
(Dytiscus) si, aib5, elitrele cubrazd,e ad.inci, iar la Aci,lius
sulcatus d.ens prev[,zute cu peri ca un ajutor pentru
*- ,; masculi. Femelele altor coleoptere acvatice (Eydroporus)
au elitrele perforate pentru acelaqi scop 6. La masculul
Fig. 9. - Crabro uibrarius;
sus, mascul; jos, fcmeld. de Crabro ui,brar'ius (fig. 9) tibia este d.ilatati, lntr-o
plac5, latd,, cornoas5,, cu mici puncte membranoase, d.in-
d.u-i aspectul neobiqnuit al unui ciur ?. La masculul de
Penthe (un gen d,e coleoptere), clteva d.intre articulaliile med.iane ale antenelor slnt
d.ilatate qi prev5,zute pe suprafelele inferioare cu pernile d.e peri, exact ca cele d.e pe
tarsele de carabid.e si evident in aeelaqi scop. La masculii d.e libelule, apendicele d.e
la virfulcozii slnt mod.ificate intr-o varietate aproape infinitd, d,e mod.ele curioase,
pentru a le d.a posibilitatea d.e a cuprind.e gltul femelei. in sflrqit, la mascuti mul-
tor insecte picioarele slnt prev6zute cu ghimpi, protuberanle qi pinteni ciud.ali,
sau lntregul picior este curbat sau lngroqat I acesta nu este cituqi d"e pulin un ca ac-

8 ,,The Practical EntomologisL", Philadclphia, mai netede gi nu s-a observat nici o gradalie intermediarir
1867, vol. II, p. 88. intre elitrele br[zdate sau perforate qi cele complet netede.
r Astlzi este aqezat in ord. hlegaloptera (N. trad.), Vezi dr. H. Schaum dupi cum este citat in ,,Zoologist",
4 Dl. Walsh, ibidem, p. 107. 7847
-48, vol. V-VI, p. 1896. De asemenea, Kirby gi
6 Modern Classification of Insects, 1840, vol. II, Spcnce, Introduction to Entomologg, 1826, vol. III
p. 205 gi 206. Dl. Walsh care mi-a atras atenlia asupra p. 305.
dublei lntrebuin[dri a maxilelor, spune cd a observat ? Westvood, Modern Class. ..., vol. II, p. 193. Afir-
de repetate ori acest fapt. nralia urmdtoare despre Penthe qi altele citate ln ghili-
0 Avem aici un caz curios qi inexplicabil de dimorfism mele sint luate dc la dl. Walsh, ,,Practical Entomologist",
deoarece unele dintre femelele a patru specii europene de Philadelphia, vol. II, p. 88.
Dgtiscus Ei a anumitor specii de Hgdroporus au elitrelc
 INSECTE 231

ter sexual invariabil. La unii o pereche sau toate trei pcrcchile d.e picioare sint
alungite uneori pin5, la d.imensiuni neobirynuite s.
La t'oat'e ord.inele, sexele multor specii prezintir, d.eosebiri a c[,ror sernnifi-
calie nu este cunoscutd,. TJn caz curios este al unui coleopter (fig. 10) al ci.rui
mascul are rnandibula stingd mu.lt mirit6, aqa, incit gura ii este foarte mult defor-
matd,. La un alt coleopter carabid. , Eurygnatcts e avem cazul unic, dupd, clt qtie
d.l. Wollaston, aI capului femelei mult mai lat qi mai mare decit aI masculului,
d.ersi intr-un grad variabil. Asemenea d.eosebiri abund.d, ta lepid.op-
tere : una d.intre cele mai extraord.inare este c5, anumiti fluturi
masculi au picioarele anterioare mai mult sau mai pulin atrofiate,
cu l,ibiile qi tarsele red.use la simple protuberanle rud.irnentare.
Aripile, d.e asemenea, cliferi, a,clesea la cele d.oud, s€]xe prin nerya,-
to qi uneori consid.erabil prin contur, ca la Ar,i,cor,is ep,itus, care
,tie
mi-a fost ardtat' la British Museum d.e cd,tre dl. A. Butler. Mas-
culii anumitor flul,uri sud.-americani au smocuri d.e phr pe mar-
ginile aripilor ;i excrescenle colnoase pe d.iscurilo pere.chii posl,e-
rioare 11. Dupd, crlm aratd, d.l. Wonfor, la mai mulfi fluturi britanici
numai masculii sint acoperili cu solzi speciali.
Folosul luminozitilil fcmelei de licurici a format obiectul
a nulneroase controverse. Il-asculul este slab luminos t ctu ryi lar-
vele ryi chiar oui,le. Ilnii autori au presupus cd, lurnina serveqte
s5., sperie gi s5, indepd,rteze duqrnanii, iar allii sd, tnclrept e pe mas-
cuti c5,tre fernele. in cele d.in urm5, d.l. Belt 12 pare sd, fi rezolvat
dificulta,tea: el constati, cL l,oal,e Lam,pyridae-\e pe cti,re le-a cer-
cet'at' au un gust foarte nepld,cut pentru mamiftrele qi pisd,rile in-
sectivore. I)eci, d.upd, ipcteza d.-Iui Bates, ca e va fi explicath ulte-
rior, multe insecte imitd, incleaproape Lamptyr'idae-Ie pentru a fi
confund.ate cu ele ryi astfel s5 scape d.e pieirc. El rnai cred.e cd,
speciiie carc lumineaz5, profit5, d.e faptul c6, sint lnd.atd, reounos-
cute ca neplaicute. Este probabil cd, aceeapi explicalie sd, poat[ fi Irig. 70. - Trp-
extins5, la elaterid.e ale cd,ror sexe emit o lumind, puternicd,. Nu se hrodcrcs tiistorttts
(rnult m'.irit) : sus,
rytie d.e ce aripile femelei d.e licurici nu s-au d.ezvoltat, insd, in nrascul; jos, fc-
rncll.i.
starea ei ad.ultd, ea seamd,nd, foarte mult cu o larvd, $i, d.eoarece
larvele cad. atit d.e mult prad.5, multor animale, putem lnlelege
de ce ea a d.evenit mult mai luminoasf,, .si mai bi,t5,toare la ochi decit"- inasculul, iar
larvele de asemenea emit lumini,.
Ileosebiraa tn di,mensi,L(,'ne a, se nelor. La multo feluri d.e insecte nur,sculii sint'
-
d.e obicei mai mici d.ecit femelele ; Di d.escori aceastl, deosebire pozr,te fi obsel'v:ltil

8 Kirby qi Spence, Introduct. etc., vol. 1II,p.332-336. L. W. Batcs, ln ,,Journal ol Proc. Linn. Soc.",
11
s Insecta Maderensia, 1854, p.2A, vol. YI, p.74; observaliile d-lui \\'onfor sint
1862,
10 E. Doubleday, ,,Annals and Mag. of Nat. Ffist.", citalc in
,,Popular Sciencc Review", 1868, p. 343.
1848, vol. I, p. 379. Pot adiuga cI la anumite hirnenop- 12 The -\Iaturalist in Nicaragua, 7874, p. 316-320.
tereo(r'ezi Shuckard Fossorial Hgmenop.r 1837, p.39-43) Despre fosforescenla oudlor, vezi ,,Annals ancl i\{ag. of
aripile se deosebesc prin nelrrelier, dup[ sex. Nat. HisL.", noiembrie 1871, p. 372.
 1)I;S(:!],NDI]NT'A OMUI,LJI

il stureu larvari,. Atit

cousiclerabilir, cste cleosebi.rea ciinl,rc gugorsile rnast.riit
c1o
.i lttnele a,le vierrnelui cle rnX,t,ase (Bombyn mori,), incit iri Franla clo slnt sepa-
rate printr-un mod special d.e cintf,,rire 13. La clasele inferioare ale regnului animal
clirnensiunea mai mare a fernclelor pare sI, d"epind5, in general d.e faptul cL ele pr,o-
tlltt' nn num[r enorrn de oud,; qi, intr-o anulniti, m[suli,, a,ceasta pale s[ se aplicc ;i
lt insecte. Dr. Wallacc a sugera't ins5 o explica!,ie mult niai probabill. Dupi, co
s-rt oeupat cu atenlie d.e d.ezvoltarea larvelor d.e Bombyn cynt,h,ict \\L yctln(t1no,,i ryi
tttai ales d.e cea a unor larve pitice crescute dintr-o a d.oua pont'5, cu hranir neobi;-
rruit[, el g5,seryte ci, cu clt fluturele de noa,pte este mai perfect, cu atit timpul
ttecesitat d.e metamorfoza sa este mai lung; qi d.in acest motiv fcrnela ca.r,c
este insecta mai mare qi mai grea, d.eoarece trebuie sd, poarte nutneroase oul, so
clezvolti, mai t'ivzia d.ecit masculul, care este mai mic qi se maturizeazramai repeclela.
Or, d.eoarece majoritatea insectelor au via![, scurtil, qi d.eoarece slnt expuse muitor
ltericole, ar fi evident folositor ca femela sd, fie fercund-ati, cit mai reped.e posibil.
Acest scop esl,e atins prin fa,ptul cd, masculii, fiincl plirnii care se ma,turizeazil,
aryteaptd, ln nurnl,r mare aparilia femelelor, dupzi ctirn observd, dr. Wallace tt li
acest fenomen ar clecurge normal din seleclra naturalS,, d.eoarece masculii cei urui
mici se vor maturiza primii qi vor procura un mare num[,r c1e clesccnd.enfi, care T('l'
rnoqteni talia niicd, a pd,rinfilor masculi, pe cind" masculii mai mari, maturizinclu-sc
mai tirziu, vor lfsa ma,i pulini descend"enli.
Dxistir, tot,usi exccptii la reguia c[ masculii insecte]or sint mai mici clr:cit
tentclele;inneltl d.inl,re acerste excep!,ii se pot; inl,c'lcge. IJimensirinezr qi fol'f,a, sintun
avant'aj pentru urasculi, care lupt[ pt'nt,ru puscsiunca femq'l1rler, ryi in a,ceste cazuti,
ca la r[d.a;c[ (Lueantrs), masculii sint mai ttrari d.ccit femele]e. Existir, tol,uryi altc
coleoptele care, d.up[ cil, sc ;tie, nu se luptir intlc ele, la calo rnasculii toturyi d.epii-
gesc femelele prin d.imensiune I sernnificalia act'si ui fa,pt estc necunoscut5,, insI, lrr
nnele d.in aeeste cazari, ca la enorrnui Dunasfcr ryi II eqasoma, putem cel 1rulin veclea,
ci, uu ar exista nici o nevoie ca masculii s5, fie rnai iniei clecit fernelele pentru rL so
maturiza inaintea lc,rr dooarecc aceste coleoptere au o virllir, inai lungl ;i au d.estul
t,inrp pentru lmperechere,. De ascmonea masculii d"c Libel,lulidee sint uneori mult
rnai rnari ;i niciod.at,d, mai mici decit femelele tu Di, d.upir, cum cred.e d.l. Mac Lach-
lan, d.e obicei nu se lmperecheazi, cu fomeJ.ele pin[, ce n-a t recut o silpt5,mind, sau
d.onif ;i pinf,, ce nu cap515, culorile lor n:.asouline specifice . ins5, cazul cei mai curios,
arl,tind" clt d.e complexe ryi uryor d.e trecul, cu ved.erea slnt concli{'iilo cle care clepi.nder
lrn caracter atlt d.e neinsemnat ca cleosu.'birea d.e d.imensiuni intre cele d.ou[, sexe,
il prezint5, hirnenopterele aculeate. Dl. Il. Smit'lt m5, infornreazi, cri aproapo in
to1, grupul acesta mare masculii, tn coilfslt'mi'fiate cu regula, genetal6,, stnt mai mici
declt femelele ;i ies cu aproxirnativ o si,pt,d,min5, lnaintee, Lor, insir, printre albine
nrasculii d.e Apti,s melli,fi,ca, Anth'idium manicatunt, ;i Ant-ltopltot'*, acerrorQrlm,, iar
printre Fossores mascl-rliid.e Metltocu t,chneunrcnidcs sint nrai mari decit femelele.
1,)xplica,lia acestei anoinalii oste cii, ttn- zht'r nupfial csl,e absr'Lut rrecoiiilr la accrsl;u
specii ;i rna,sculul a,rc nevoic t1e foi'{;ir, ryi clirrrcnsinni ura,ri ptrrtru il purta Lomelil

13 ,,Robinef, Vers d Soie, 1848, p. 207. 16 Pentru aceasl:r crr gi pentru alte afirrnalii asupra
1r .rTransact Ent. Soc.", seria a 3-a, vol. 1r, p. 486. dimensiunii sexeloi', vezi Kirby gi Spence, ibidem, vol. III,
15 ,. Journal of Proc. Ent. Soc.", 4 ft-rbru:rric 1867, p. p. l)00; asupra longcvitilii insecLelor, vczi p. 344.
r_\\r.
prirr aer. Aici rlimensiunc,a, sporitfl, a fost tlobinqLitir, ltr opozitic fa,!ii, dr,r rapor:l,ul
obiqnuit d.intre d.imensiune ryi perioad.a cle d.ezv*ltaya, clqroar{rce ri}a,sculi"i, t.,tt tcate
c[ sint mai mari, ies inaintea fc-.melelor rnai mici.
Vom trece acum in revist,r"r, cliferitele ordint, alcgind. faptelo carc) tt+, 1to1, in-
tt lesa in rnod. special. Lepicloptclele (flul,urii c1o 'zi ryi r1o noa,pl;c) vor fi tral,a'l,tr
intr-un capitol separat.

Ordi,nul Thysanuru. __ Murllrrii acestui ol'din ou organizafie infor:it-ru,r'ii' lru ibu

aripi, sint d.e culoarc lnchisir, insecte mici cu capul ryi ccrpul aproape tliforur+:.
Masculii gi femelele lor nu se clcosebesc, sint ins[, interesaul,e r].eoarece ro ?,rfltil, cL
rnasculii fac o curte asid.u5, femelolor chiar po acei),siii treaptir, inferioarir, cle d.ezvol-
tare a, regnului animal. Sir J. L,ubbock 1? spunc : ,,Ilste arnazant' sfi, priveryti
aceste fiinle nrici (Smynt-lturu,s lutaus) coehe.{,ind. tntre qrlc. }fasculul este mult mai
rnic d.ecit femela, aleargi, in jurul ei ryi se izbesc cu capul unul d.e altul, stind. fil,t,r"t,
in fa!f,, qi retrd,gind.u-se qi inaintind. ca d.oi rniei jucir,uryi. Cintl fernela se faco cti str
lnd.ep[,rteazil, iar rnasculul fuge d.up5, ea cu uI] Brspect curios de minie, ajunge ln
fa\a ei ryi stf,, infruntlnd-o d.in nou, atunci ea se lnt,oarce timid" inapoi, lnsi, rnasculul
mai rapid. qi mai activ, se reped.e, o ocoleryte qi pare cL o biciuieryte cu antenele
sale, apoi un timp scurt stau fa,,t5 in fa!'[,, joacti ti.in antc'nc ;i par sil, fie t,otal llbsor-
bifi unul in celd,lalt".
O,rili,nul, D,i,pteru, (inurytr:). -- Sexelqr $c tleosebesc 1rulirr prin cttlorLt'c.r. Oea, rtta,i
lrrare deosebire pe care o curloaryl,o c1l. tr'. Walker erstc Ia, genttl Bibior la, care trl:l,s-
culii sint negricioqi sau complet negri, iar femelelr.: dc un brurr-portocaliulntunectlt,.
Genul Elaphomlli,a d.eseoperit d.e cd,tre cll. Wallaec 18 ln Noua Guinee, esto lc-
rnarcabil, d.eoa ece masculii sint prev5zuli cu coarne, cAro lipsesc cu totul ia, femele.
Coarnele ies d.e sub ochi si seam5,n5, in mocl cu::ios cu cele al"e unui ccrb, fiincl Iic
ramificate, fie palmal,e. I;a una d"intrc, sprcii lungirnea lor este egalfl cu ceA a lrt-
tregului corp. S-ar pu.tea crede eir, ele sint ad.aptate pentru luptd,, lns[, d.eoarece
Ia nna d.in specii ele sint d.e o frurnoas[, culcare rozh, tivite cu negru Di ct.i. o d"ungir
centrali, d.eschis6,, ;i deoar€ce aceste insecte au ln general un aspect foalte elc-
gant, este mai probabil c5, ele servesc d.rept pcd.oab6. Este sigur faptul cd rnasculii
unor cliptere se luptd, intre ei ; prof. Westwocd.le a vd,zut' aceasta de mai mtLlte or:i
la, Ti,pulae. Duph, cit se pare, masculii altol' d.ipl,erc iricearcfl si, cucereascfi ft'melele
prin muzica 1or. Ef. Miiller 20 a observat cltva timp d.oi ma,sculi de Eristali's curtintl
o femelfi, ; ei se lnvirteau deasupra ei, zburau dintr-o parte lntr-alta, cmitincl in
acela;i timp un blziit ascufit. l\fusculilele qi llnlarii (Culici'dae) par d.e asemenea
si, se atragd, reciproc prin biziit', iar prof. illayer a stabilit recent cil pel'ii t"1"" Pe
antenele masculului vibreaz[, la uniso]r crl suneiclc urrni d.iapazorr, in linritele grliut,i
emise d.e femel[,. Pcrii mai lungi vibrcazi, in a,coltl cu notelc lna,i gl'aver iar perli
ruai scurli cu notele rnai lnalte. Lanclois d.c ai5enrenca sust'ino c[, d.eseori cl a f[cul;

r7 Transact. Linnean Soc." 1868, vol. XXVI, p. 296. p. 526.

t8 313. 20 Ant'endrtng ctc. Verh d'n. V. an XXiX, P' 80.
The Malag Archipelago, 1869, vol. II, p.
ts Modetn Classificatirtn of Iirsecfs, 16,10, 1'rrl. I[, ]Ia5'crt', iu ',Atnt,'ric:ln Na{.tti'alist", 187'1, 1r. 236.
23,1 DESCIINDI'NTA OMULUI

s[ coboare d.e la in6llime un tntreg roi d.e musculife, cmiflnd. o anumit6 not5,. Sc
poate ad.5,uga cir, facult5,lile mintale ale d.ipterelor sint probabil superioare majori-
tn,tii cerlorlalte insecte, in conformitate cu sistemul lor nervos clezvoltat 21.
Ordi,nul, Hemi,Tttera (plaqnife d.e plante).
- Dl. J. W. Douglas, care s-a ocu-
pat irr mod. special d.e speciile britanice, a avut bundvornla cle a-rni d.a o deseriere a
d.eosebirilor lor sexuale. Masculii unor specii sint prcvS,zufi cu aripi, pe cind feme-
lele sint f5,ri, aripi I sexele se d.eosebesc prin forma corpului lor, prin elitre, antener
ryi tarse ; lnsd, d.eoarece semnificalia acestor deosebiri est,e necunoscutd,, ele pot fi
trecute cu ved,erea. in general fernelele sint mai rnari qi mai robuste d.eclt masculii.
La speciile britanice qi d.upil, cite rytie d.l. Douglas qi la cele exotice, sexele nu se
d.eosebesc d.e obicei mult prin culoare, ins6, Ia qase specii britanice masculul este
cu mult mai lnchis la culoare d.eclt femela, iar la aproximativ alte patru specii
femela este mai lnchis5, la culoare d.ecit masculul. AmJrcle sexe ale citorva specii
sint frurnos colorate, ins5, d.eoaroce aeeste insecte emit un rniros extrem cle dezgus-
td,tor, culorile lor bS,td,toare la ochi pot servi cli:cpt sernnal eil ele slnt neplicute la,
gust pentru animalele insectivore. fn citeva cazuri culoriic lor par sd, fie dirccl,
protectoare: astfel, prof. Ifoffman mi, informcazil ch ahia putea clistinge o sptr:ie
mic6, rozd, qi verde d.e mugurii d"e pc trunchiul teilor pc caro aceastd, inscctl lc
frecventeazra.
Ilnele specii de Reduai,i,dae emit un zgomot !,iuitor, iar in cazul lui P'ir"u,tes
sh'i,dulu,s sepa e22 cil zgomotul este provooat d.e miscarea gibului din intcriorul ca,vi-
tdlii protoracelui. Dup5, Westring, Redua'ius pusona,tus liriie d.e asemenea. Nu am
ins[, nici un motiv s5, presupun c[, acesta este un caraeter sexual, afari nurnai cii,
la insecl,ele nesociale nu pare sd, existe vreo utiLiiate il organelor prod.ucfl,toir,re do
sunete ; afari, numai d.aci, sunetul are rolul d.e chcina,le scxual[.

fi
Ordi,nul, Homoptera,.
- Oricine a urnblat printr-o p5,d.ure tropical5 trebuio sir,
rl,nras uimit de zarva f5,cut5, de cicad.ele rnascule. Fernelcle slnt rnute, precurrr
spune poetul grec Xenarchus: ,,Ce fericite trl,iesc cicad.ele, d.eoarece au toli ne-
veste mutett. Zgomotul astfel prod,us se putea auzv ln mcd clar de pe bord.ul vasului
,,Beagle", cind. era ancorat la 400 metri d.e coasta Braziliei, iar c5,pitanul llancock
spottC cX, se poate auzi de la o d.istanfd, d.e 1,6 km. inainte werne grecii lineau ;i
chinezii lin ;i azi acesl,e insecte in colivii pentru cintccul lor, aqa incit el trebuie
sir, pard, plfl,cut pentru urechile unor oameni 23. Ci,cadi,d,aele cinbd, d.e obicei ln timpul
ztlei,, pe cind. Frclgori,dae-le par sd, fie cinti,reli nocturni. Dupd, I-rand.ois 2a sunetul
este prod.us d.e vibra,tia marginilor stigmelor, care sint puse ln miqcare de curen-
tul d"e aer care iese d.in trahee; aceast5, ipotez6 a fost insri recent comb[,tuti,. I)r.
Porvell parc s[, fi d.oved.it 25 ck el este prod.us d.e vibralia unei mernbranc puse in
acliune d.e un mu;chi iipecial. La insecta, vie, al,uitei cind flriie, aceast[, membranzi
s1 Vezi lucrarea intercsanLl a d-lui B. T. Lo\','llen JIoclertt Clcrss. ..., 1E-10, v,ll. lI, p. 422.Yezi cle usernettea
On the Anatomg of the Blow-ftg, I'Iusca uomitoria, 1870, clespre Itulgoridae, Kirby gi Spencc, Irdroduct. etc., vol. II,
,p. 14. El observa (p. 33) c:i nrugtele capturate enit o p. 401.
notir ciudat[, tlnguitoarc ;i ci acest sunet facc ca all"e 24
,,ZeitschrifL frir rvissenschaft. Zoolog.", 1867, r'ol,
mugte si dispari. XVII, p. 752-158.
22 Westrvcocl, tr,Iodern Class. . ., vol. I[, p. 47:J. 15 ,,Transact, Nerv Zealand InsLitule", 1873, vol. Y,
23 Accslc dctalii sinL luate clin callc:r lui Wcslrvood, p. 286.
 ORTOPTERE

poate fi v[zu1,6 vibrlnd, iar la insecta moartd, sunetul corespunzi,tor se aude d.ac|,
muqchiul pulin uscat gi lnteirit este tras cu virful unui ac. La femeld, este prezent
intregul aparat muzical complex, este ins5, mult mai pulin d.ezvoltat d,eclt Ia, mascul
si nu este niciod.ati folosit pentru a prod.uce sunete.
In ceea ce pliveqte sernnificalia muzicii, vorbincl d.espre Ci,cad,a septem-
dec'im din Statele Unite, dr. I{artman spune 26 : ,,flriitut se aucle acurn (6 li 7
iunie 1851) in toate direcliile. Crecl cd, aceasta este chemarea nuplial5, a mascu-
Iilor. Stlnd. intr-un ld,sti,riq d.e eastani ce-mi veneau pini la cap, und,e erau sute de
cicad.e in jurul meu, am observat femelele venind in jurul masculilor care flriiau".
Fl aclaug[ : ,,In acest sezon (august 1868) pe un pd,r pitic clin gr5,d.inila mea s-au
d.ezvoltat aproxirnativ ctncizeci d.e larve cle Ci,caila pru'inosa1qi am observat de
mai mu.lte ori cum femelele se agazd,Iingd,un mascul ln timp ce el lryi emite sunetele
rl,sund,toare". Fritz Mtiiler imi scrie djn Brazilia cd, deseori a ascultat atent intre-
cerea muzLcalir, cUntre d.oi sau trei rnasculi ai unei specii cu o voce d.eosebit d.e so-
nori,, situali la o distanld, considcrabil5 unul cle altul; de ind.ati ce unul iqi termin5,
cintecul, altul incepea imed.iat qi apoi altul. Deoarece existir, atit de multd, rivali-
tate intre masculi, este probabil cL fernelele nu-i gi,sesc numai d.upi, sunetele 1or,
ci, ca qi pisd,rile fernele, ele sint atrase si ad.emenite cle masculul cu rrocea cea mai
aLrragdtoare.
I{u am auzit, d.espre nici trrr caz privind. d.eosebiri marcante d.intre sexele
homopterelor in leg5tur5, cu pod,oabele. Dl. Douglas mi informe az6, c6, exist5, trei
specij britanice la care masculul este negru sau insemnat cu d.ungi negrer pe cincl
femelele sint d.e culoare d.eschisX, sau. lntunecatd,.
Ordi'nu,l Orthoptera (greieri qi llcuste). celor trei familii s[ritoare
- Masculii
ale acestui ord.in slnt remarcabile prin facult5,file lor mazicale, anume Achetid,ae
sau greieri, Locusti,daeqr Acri,dii,dae sau cosaryi. $iriitul prod.us d.e unele d.intre Locus-
tidae este atlt d.e puternic, inclt noaptea poate ft auzrt, cle ia o d.istan!5, d.e un km qi
jumd,tata ", iar cel fd,cut de anumite specii nu este lipsit d.e muzicalitate, chiar
pentru urechea omului, aqa inclt indienii d.e pe Amazon ii lin in colivii d.e rd,chit[,.
Toli observatorii sint d,e acord. cd, sunetele servesc fie sd, cheme, fie si, le excite pe
femelele mute. in privinla li,custelor migratoare drn Rusia, Kdrte a prezenta[zt
an caz interesant de alegere a masculului d.e c5,tre femeli,. Atunci cind. sint impe-
rechiali cu femele, masculii acestei specii ( Pachytylus migratori,us) llriie d.e mlnie
sau gelozie la apropierea altor masculi. Daci, este surprins in timp-ul noplii, gre-
ierul d.e casi, lqi foloseqte vocea, pentru a-qi aveft,iza camaraziizs. fn America d.e
Nord. lticusta Kati-d,id. (Platyphyllum conca,aun't, d.in Locusti,dae) este d.escrisfl Bo
suind.u-se pe ramurile superioare ale unui arbore qi seara ,,lncepind,u-qi d.ialogul
zgomotos, ln timp ce d.in arborii lnvecinali r5,sun[, glasuri rivalet', incit toatla
noaptea cringuriler rdsund, de chemarea asem5,nd,toare cuvintelor englezeqti Katy-
did-she-did))*. Vorbind. d.espre greierul d.e cimp (din Acheti,dae) dl. Bates spune :
26 Sint lnclatoraL d-lui Waish pentm a-rni fi trimis am lncercat firi succes si-mi procur lucrarea lui I{iirte.
un exlras dintr-un Journul of llrc Doings of Cicada sep- 2e Gilbert Wliite, ,,Nat. I-Iist. of Selborne", 1825,
temdecirn, de dr. Hartman. vol. II, p. 262,
?? 1,. Guikling,
,,Transact. Linn. Soc.", vol. XV, 30 Flarris, Insects of New England, 1852, p. 128.
p. 154. r Transcricrc onomatopeictr, tn romirnegte : Kati a
ts A'i.ir-m acer.sta.\n baza \ucrlri\ \tri \(bppen, tlber iircrt ce a t:artrt (N. trad.\.
die -[Ieuschrecken ln Siidrus"sland, 1BGB, p. 33, dcorrecc
 DESCI'NDENT'I\ OMTJLUI

:.S-a observat cil masculul s,c plastazd, seara la intrarea galeriei sale qi llriie pln5 sc
trpropie o fenieiil, clird noteie rnai zgomotoase siirt urmate d.e tonuri'mai indulcite.
irr vrerne ce muzicantul fericit mlngiie cu antenele sale soata pe care a ctptigat-o Br.
Ilr'. Sr,utlt1t'r lt ftlsrt itr nii:i;tti'r"r sri 1lt'cv'()fiee unti din aeeste insecbe sai-i'rflipundil,

itig. 11. - Grglius 'cr:nipe.slr1.s (chipir

i-anclois). Figura dilt drenlrLa. ltor.lca
inlct'ionri a unei piir'l-i rt ncrvulii
lrS
..i-i aripii, mulL miriLi, ,"ariLind dirrtii
,i (sl.). Irigura rl.in stinga, supral'rrla eli-
|tl::a,.
ffi tltri cu nel'-,rlu'lt netecll'L catre rl'oemi-
t::?.'t'a!: i-*;*ir
i$r:
lli,r:zli, r', <)c-a currrrtziqul cirr.cia sc
i':::
i,
-a:11::J
,::'ir$i
l'r'clicir ditri ii (,s/.).
!.1, "''
.
i::i:,",.i
':,'",-
l:

i
:
r' :'f
ll.

.l'r,fj"

llii:;.]2.-i}irr[iirii:r.t.rrr'iic1t.{ir'y11tzs
donic:;tit'Lts (Llupti i.linrlois). I

if:''.
'.:

1;ill. tii. - (hlu;tir:(ti:lu:; lirnrurrr[(rl rrlii Ilnles),a,':,1,, ]olii!ir,rrii;ullkrrliripilor(,pllse.

ft'ecind o panii cle o lrilir, :12. \'r)n Siobolcl fl, tkscr:per:it la, arilbele sexe urr apa,rat
:llrd"itiv remtn'cabil, sli,uat i;t' 1:icioareli' anteliunl,e s3.
f.,a, c()le't,rt'i fali'r!lii sur;1(.1t:le sirit produlle clifelit,. fia, irr&,solllii tLe Achetidu,e
irrnl)rle t'litre :tr &celasi l,.1ra,r'11,1; ; si lil glt.ienil de cirnp (Gryllus cu,nlpestris, fig. 11)
tr 2,it).
'l'\rc l{ut.tu'ttlisl r;n llrc .ltituzotts, 1861}, vol. T,1t. 3e
.,1)f,rc. Ilostttn Sr)rr. of liat. IIis.", aprilie, 1868,
I., l. Ratcs prc.zinli con.tirltrerltrr foltr.Irt s:illto inl{:i:( vol. -\.l.
,1,.'sltt.r gruda!.iilc aprlatrilui nruzir:al ln cclc trci farnilii. 3:l
-ly'irtrt:rirrr Xltutrtt'l r!',1 rtut. ()ir)tp. (trad. francrzir),
1''t,-Zi clt: asetilrilelI \,'f
cstwood, t[orltt'tt Cla.ss. . . ,, \'ol. 18ti(l, vol. I, p. 5{i7.
I I, 1,, I l5 - ,lirli.
 OP'TOPTEP'E 237

eI constil rlupit curn este d.escris cle Land.ois t* d.in 131 - 138 cle rnuchii sau dinfi.
(st) pe parte a infc'r'ioarri a uneia d.in nervurile clitrei. Aceas'td, nervurd, d.infati, este
frecati, rapid. d.e-a lungul unei nervuri (r) neted.e care proeminea,zd, pe suprafa,ta
superioard, a aripii opuse. lVlai intii sc' freacf,, urra d.in alipi de ct'alaltfl apoi rrtiqcarea,
este irrvelsa{,i1. r\"rnbelt aripi se rirlicii, pulin in acelaqi timp pentru el mir,ri rezonau-
!,a. La unele specii elil,rt,le ma,sculului sin{, previ,zute la bazk cu o plelcl ca d.entic[S5.
I)au aici un clrscn (fig. 72) aI clinlilor d.e pe partc'a inferioar5, a nen'urii unt'i :lltcr
specii de Gryllus, anttme G. dornesti,ctts.I)r. Grubel'36 a a,rltat inleg5,l,urit, cu forma-
lea acestor din!,i ci, ei s-au clezvoii;al, cu ajut,olul selec,tiei clirr solzii tsi perii rninus-
culi care acoperd, corpul ;i atripile, iar eu arn ajuns la aceeapi conclu.zre in leg6turii,
cu Uoleoptera. Dr. (iruber mai arath lnsi, cra d.ezvoltarea lor este d.atoratfl, fre-
ciirii parfiale, sinrultanc ryi d.irecte, a unei aripi d.e cerellalb[,.
1,,,a f,octtstidac, clitrele opuse se d.eosebesc prin structur5, (fig..t3) ryi acfiu-
rlea nu poatc. fi inve,'r:sat,ii, ca la familia preced.ent[,, aripa stingd, care serveqttr
clrepb arcug fiind situat[ d.easupra aripci d.repte care serveryte drept vioar'[. Una
d.intre ncrvurile (o) de pe suprafala inferioard, este fin dinlatd, qi este trecutl, d.e-a
curmezi;u1 nervurilor proemineni;e de pe suprafala superioari, a aripii opuse,
adici a acelei din rh'eapta. Tfi, Ph,asgott'tLt'ct ui,r'idi,ss'inta britanici, imi pare ci, rrer-
vura cl=inlatii, sc-'' freac5, d.e col!,ul postericr rotunjil, al aripii opuse, a cii,rei niargine
este' ingrorsat;L, co1clra,t5, cafeniu ryi fcarLo asculit5. La aripa dreaptl, insii, nu qi la
cea stlngil, cxistli o plircu!,i,, l,ransparc.ntri cA mica, incorrjuratX, de nervuri Si
tlenumil,ir, speculum (oglindn,). La Ephi,'pp'igu ait'i'u,ttt, un membru al aceleia;i
familii, a'v€)nr o mod.ificare secund.ar5, curioasd, deoarece elitrele sini, rnult red.usi,
in clirriensiunc, insir, ,,partea postericar[ a protoracelui esLe ridicati intr-un fel d.g
boltir, cleasupra elii,reior si care are probabil efectul de a intursilica sunetul)) 37 .
\red.em astfel ci, apala,tul rrnrzical cstc, rnai clifci'enliat sau specializat la
Lor:'u,sti,dutt (care cred ci, cuprind c',r-"i nrai puternicri r:int6re!,i ai cir:tlinuiui) decit
la" ileh,etidae, Ia ca,rc ambelt' elitre au. aceeagi sl,ruct,nrti ryi atr{'eaii func!,ie 38. 'llti-
turyi, Iranclois a d.c'tectai, la, unir, clin lucustid.e, al.Luine la 1)tct"it;:i;, ull sir ingust qi
scurl, cle clin{,iryor:i, siinplo l'nclinrt.ntc po supnlfala inft't'iorllti a elitrei clrepter cal'o
stil, clerlesubtul ct,ici st,ingi si nu {,st,i, iiit:iotliiri ftilosit,ti ca, rll'cug. Arn observa,t aeeearyi
sl,rnctur[, r'uclimcnta,rfi po p:,l1'te:l irrfei'it;lli'li, a elil,rr:i dr:cpte La Plms(lorlrlTu 'uir'idis-
'ima. Pntent deci cleduce cri Loc'ust'id,ue - Le a,ctuale se trag diutr-o fornrl, ia, c{Irer
rr:r, ryi la, Acltetitlae-Ie existente, a,nrbule t.lit,t'o rtvusosol'r"r nervuri dinlatcr pe sulJt'afafa
irrfericari, si puteau fi fulosite oricar:e rhe'pl, arcug ; ins[, la, f,acu,st'idu,e cele clouti
clitre s-au diferentiat ryi perfcclionat i;r'eptatr pe principiul diviziunii muncii,
una aclionlnd exclusiv ca arcug, iar cealaltrl ca vicarf,. I)r. Gruber este d.e aceearyi
pi,rere ryi a ari,ta,t cil rlinlii rudirnentari se gfisesc d.e obice'i pe suprafat;a infelioarir,
a aripii d.repte. ITn rytiu prin cc stad.ii a luat naqt,cre aptrratul mai simplu cle
la, At,heti,d,ae, este proba,bil c[, portiriniltr itilzale ale elitlelor s5, se fi suprapus ini-
f,ial d.upir curn o filc in plezeni,, llrya inoit frcearea llervurilor a prod.ns un sunet
34 ,,Zcitschriit liir Nirsr,ust:lr:rl'1. Zoolog.", 13ti7, r'ol. v{rl. XXII, 1872. 1t. 100.
\\rll, p. 117. 3? \\restrvoorl, )lodertz C/ass, of Insecls, vol. I, p..1513.
35 WcsIrvood., Ilotlern C'las.s. r;f flsi.cls, r'o]. I, 1t. 440. 38 l,artcLois,
,,Zeitscltr. f. wis,;. Zttolttg.", 1ti67, r'ol.
st llber ilen TonappfiI'(l der LoctLslirfcrt, ein lleilrnll --\\rI[, p. 121 rli 122.
znnt f)urttirrisnttt.s, ln ,,Ze.itsclir, fiir tvisscnstltal'1.. Zoolog,.",
 DESCENDENTA OMI]LUI

cliscord.ant', arya cum este emis astd,zi d.e elitrele femelelor 3e. Daa5, un astfel cl.e
sutret discord arut, prod.us uneori intlmplltor d.e masculi, ar servi cit d.e cit ca o
ehernare d,t: clragoste pentru femele, el ar fi putut fi ugor intensificat prin seleclie
sexualfl, d.atolitih, conserv[rii continui a variatiilor asperit5,tii nervurilor.
f.,a a treia si ultima familie, anume la Acrid'iidae, llriitul este prodln
iiiir'-un niod. cu tritul clifer.it, iar dupti d.r. Scud.der nu este atit cle slricleni ca Lr

Ii'ig. 14. - Picior poslcrior cle Sle-

nobollrrt:; pralorum. r, Iluchia !irii-
t.oere ; jos, tlinfii formind rnuchia,
mrrlt miuitir (dupri Lanrlois).

Fig. 15. - l)neuztora (dupri exemplarc tlc la

Britislr lluseum), srls, Inascul: jr-rs, fettrela.

farniliile pleccd.ente. Suprafala interioarl a femurului (fig. 14, r), cu un $ir

longitud.inal cle d"infi rnasculi, eleganti, elastici, lanceolafi, in numd,r d.e 85 la 93 ;
40

;i acle$tia sint freca,ti cleacurmezigul nervurilor proeminente

ar
asculite d.e pe elitre,
care sint astfel fdcul,e sil vibreze sd, r5,sune.
qi Ilarris spune c5, atunci cind. unul
d.intre mascu.li incepe s5, cinte, el mai intii,,ind.oaio tibia piciorului posterior sub
fernur, und.c €ste a$ezat intr-un $an! d.estinat acestui scop, qi apoi miqcL reped.e
piciorul in sus si in jos. El nu cint5, in acelapi timp la ambele viori, ci alternativ
rnai intii la una, iar apoi la cealaltd,". La rnulte specii baza abd.omenului este
transformati, intr-o malre cavitate, care se cred.e ci, actlroneaz[, ca o cutie d.ei
rezonan!,[. La Pneumora (fig. 15), un gen sud-african apar!,inind aceleiaqi
fanrilii, afllm o nouri ;i r('marcabilli rnodificare; Ia masculi se rjrlici, oblic, de

?e Dl. \\:alsh dc asetttenea mir informeazr-I cir a obser- rle alta.

vrit cri, atrrrrci cinrl frmela dc Plutgpltgllum concauum a0 Landois, ibitlern, p, 113.
r.it: crli)turirtir, t'ir producc rrrr lrcir'liit, frccintl t'litrele una Lr Insects of Neu England, 18'12, p. 133.
 ORTOPTERE 239

fiecare parte a abd.omerrului, o mic5, proeminen!5, tlin!at5,, de care se freac5, fe-

murele posteri aare az 1 d.e oarece rnasculul este prevd,zut cu aripi (femela fiind
{5r5, -a,ripi)r este remarcabil ffaptul] cd, femurele nu se frcaci in mod.ul obiqnuit
d9 elitre I aceasta se poate insi, explica prin d.imensiunile neobiqnuit cle mici
ale picioarelor posterioare.
Nu am fost in m[sur5, s5 examinez suprafala interioarh a femurelor, care,
jud.ecind. prin analogie, trebuie sd, fie bine ttinlate. Speciile d.e Pneumora, av fosi
t"?i profund. nrorlificate pentru ,tlriit d.eclt oricare alt ortopter, deoarece la mas-
culi lntregul corp a fost transformat intr-un instrument mu ztcal, plin cu aer,
ca o mare bzipicd, transparent6, pentru a spori rczonanla. Dt. Trimen mi, infor-
meazd' c5, la capul Bunoi Speranle aceste insecte fac in cursul noplii un zgomot
uimitor. La cele trei familii menlionate femelele sint aprcape intoldeauna lipsite
d.e un aparat muzical eficient. Existi ins[, unele exceptii la aceast5, regrrld,, d.loa-
rece d.r. Gruber a arvatat c5, ambele sexe de Eytlti,qtpi,ger ai,ti,um sint prevdzute cu
asemenea d.ispazit'ive, cu toate cd, organele se d.eosebesc intr-o oarecare md,sur[,
la cele d.ou5, sexe. Deci nu putem plesupune c5, elc au fost transmise d.e la mascul
la femel[, dup5, cum pare sd, fi avut loc ln cazul caracterelor sexuale secund.are
la multe alte animale. Ele trebuie sil se fi d.ezvoltat ind.epend.ent la cele d.ou5,
sexer care fdr5 indoial5, cd, se cheam5 reciproc unul pe altul in d.ecursul sezonului
d.e d.ragoste. La majoritatea Locust'idae-lar (exceptind. Dccti,cr,r,s, d.up[, Land.ois,
femelele au rudirnente d.e organe cle strid.ulatie specifice masculului, d.e la care
acestea au fost probabil transmise. Land.ois a gli,sit astfel d.e rud.imente qi pe su-
prafala inferioard, a elitrelor la fornelele de Achet'iilae, precum qi pe femurele
femelelor d.e Acri,di,idae. La homoptcre, de asemenea, fentelele au aparatul muzi-
cal corespunzhtor ln stare nefuncfionald, ; qi vom intllni ulterior alte div"iziuni
ale regnului animal, cu multe exemple d.e structuri specifice masculului, care slnt
prezente in stare rud.imentard, la femel[,.
Land,ois a observat un alt fapt important, anume ci[ la fernelele d.e Aui,di,-
i'dae dinlii stridulatori d.e pe femure rd,rnintoatd, via{,a ln aceearyistareln care apar
pentru prima d.at[ Ia ambele sexe in stad.iul larvar. La masculir pe d.e altd, parte,
ei se d.czvolt5, mai mult qi d.oblnd.esc structura lor c1esd,virqil,5, la ultima n5,pirlire,
atunei r:ind. insecta d.evine ad.uitd, pi gata sir, se reprod.uc5.
Din faptele arftate, ved.em cd, rnijloacele prin care masculii ortopterelor
plcduc sunetele sint extrem d.e variate ;i slnt cu totul diferite d.e cele utilizate
tle lr.onroptere 43. ins5, in tot regnul animal ghsim d,eseori acelaqi scop realttzat,
plin ccle rnai variate mijloace, ceea ce pare s5 se d.atoreasci, faptului cd, intreaga
organtrzalie suferit modificiri multiple in d.ecursul wemurilor ; qi d.eoarece o
^
parbc se schirnbd, d.upd, alta, d.iferitele variatii erau atilizate pentru acelaqi scop
genelal. Diversitatea mijloacelor cle prod.ucere a sunetelor la cele trei familii
cle ortoptere qi la homoptere impresioneazil, prin marea importanfd, a acestor
st;ructuri pentru masculi, avind. scopul d.e a chema qi d.e a ad.emeni femela. I{u
este cazul sd, fim surprinqi d.e grad.ui d.e mod.ificare suforit ln aceastd, privin!5, de
ortopt,ere, d.eoarece gtim acum din rema cabila d.escoperire a d,-lui Scud.d,er aa
a3 Wests'ootl, n'Irtrlern Class. ..., vol. f, p. 462.
,,Zeitschr. fiir rvissensch. Zoolog.", 7871, vol. XXII,
aB
Landois a g)isit recent la anumite orLoptere stluc- fasc. 3, p. 348.
turi rudimentare foarte similare cu organelc rnuzicale 44 ,,Transact. Ent. Soc.", seria a 3-a, vol. II (,rJournal
l^ IIomopteril, ctea ce este un fapt surprinzirlor. Vezi of Proceedings", p. 777).

77 * c. 446
 2ltl DESCIENDENTA OMUI.UI

czi pentru aceasta a fost timp mai mult d.eclt suficient. Acest nal,uralist a gd,sit
recent o insecl,i, fosilii, ln formalia d.evcnian5 din New Brunswikc, care este
d.otat5, cu ,,binecunoscutuL timpan sau aparatui strid.ulator al unui mascul d.e
Loctr,sti,dad'. Insecta, cu toate c5, ln multe privinle este inrud.itd, cu Neu,roptera,
pare, d.up5, cum ad.esea este cazal cu forme foarte vechi, si lege cele d.ou5, ordine
inrudite aie neuropterelor ryi ortopterelor.
Nu mai am d.ecit pulin de spus d.espre ortoptere.
Unele specii slnt foarte agresive : atunci cind. d.oi greieri d.e cimp (Grgllus
campestr'is) slnt pu$i lmpreund,, ei se 1upt5, pln5, ce unul omoard, pe cel5lalt, iar
speciile d.e Mantis sint d.escrise ca aclionlnd. rnembrele anterioare ln formd, d.e
sd,bii lntocrnai cum iqi mlnuiesc husarii sd,biile lor. Chinezii lin aoeste insecte in
colivii mici d.e bambus qi le fac s5, se bat5, ca nipte cocopi d.e 1uptil45. fn ceea
ce priveqte coloritul, unele l5,custe exotice slnt frumos colorate, aripile posterioare
fiind. marcate cu rogu, albastru qi negru ; insd, cleoarece in tot ord.inul sexele
rareori se d.eosebesc mult prin colorit, nu este probabil ca ele sd,-qi d.atoreze
culorile vii selec{'iei sexuale I culorile b5,t5toare la ochi pot fi d.e folos acestor
insecte, anunllnd. cir, ele sint nepld,cute la gust. Astfel, s-a observat aG cd o ld,cus-
ti, incliani, viu colorati, era invariabil respinsS, atunci clnd. era oferitS, unorpi,s5,ri
gi qoplrle. Se cunosc toturyi unele cavlrrl d.e d.eosebiri sexuale prin colorit ln acest
ord"in. Masculul unui greier american n' este descris ca fiind. alb ca fild.egul, pe
cind. femela variaz6, d.e la un colt rit aproape alb pind, la galben-verzui sau inchis.
Dl. Walsh mf;, informeaz[, c5, masculul ad.ult d.s Spectrum fem,oratum (o specie
de Phasm'iriaa) ,,are o culoare galben-cafenie stri,lucitoare, femela aclultS, fiind.
d,e un cafeniu intunecat, opac, cenuqiu ; tinerii d.e ambe sexe fiind. \'erzi)). in
,,sffuqit, pot rnenliona c[, masculul unei specii curioase d.e greieriaB este prevf,,zut
cu un apend.ice lung, membranos, care cade peste ta.Er, ca un yoal", nu se gtie
insii, ca,re poate fi utilitatea lui.

Ord'itzul l{em'opter&.* Afarf, de colorit, nu este d.ecit pu,tin d.e spus la

I d.eseori sexele nu se d.eosebesc d.eclt pulin prin culorile lor inchise ;
ae
EptVtemer'i,dae
nu este probabil ins5, c5, masculii d,evin astfei atr5,g5,tori pentru femele. Li,belulli,-
dae-le slnt impod.obite cu splend.ide culori metalice, verzi, albastre, galbene qi
roryii ryi ad.esea sexele se d.eosebesc lntre ele" Astfel d"upl cum observa profesorul
Westwood. uo, rnasculii rinora dintre Agrionidae ,,slnt d.e un albastru intens, cn
aripi negre, pe clnd femelele sint d,e unverde frumos cu aripi incolore)).La Agrion
ramburii lnsd, aceste culori sint exact inverse la ccle cloud, sexe 51. T-'a marele
gen nord--american Hetaerina, n:umai niasculii au o pat5, d,e o frurnoasi, culoare
46 West\rootl, Illodern C/ass. of Insects, vol. I, p. 427, 4e B. D. Walsh, Pseudoneut'optera of lllinois, ln
penf"rtt grcieli, p. 415. ,,PLoc. EnL. Soc. ofPhiladclphia", 1862, p. 361.
46 I)1. Gh. Florne, ln ,,Proc. Ent. !ioc. ", 3 mai 1869, 50 llodern Class..., vol. II, p. 37.
p. XII. 51 Walsh, ibitlem, p. 381. Sint.lndatoi'at accslui natura-
47 Oecanthtts niualis. I{arris, Insects of Nen England, lisL pentm datelc rirmltoare desprc Hetaerina, Anar ;i
1E42, p. 124. Celc tloui sexe de Oe. pellttcidtts din Europl Gotttpittts.
se deosebesc, dupir cum aflu de la Victor Cartts, in aproape * Dupir st.adiul cunoqtinlclor entomologicc clin acel
acela;i fel. timp, Darrvin cuprinde in acest ordin insectele din actua-
as Platy"blemnus.' WcstwoorL, Illotlern Class. ..., vol. f, lelc orrline : Eplrcmeroplera, Otlonata, Isoplera ;i Pso-
-tt.
| l-
-, I t. coqttertt (N. Lrad.).
 NEUROPTERE 241

ro$u-carmin la baza fiec[,rei aripi. La Anan junius partea bazaLd, a abd.omenului

este d.e un albastru marin viu, iar_la femeld, verd.e ca iarba. Pe d.e alt5, parte, la
genul lnrudit cu Gomphus, ca qi la alte citeva genuri, sexele nu se d.eosebesc
declt pulin prin colorit. Pentru tot regnul animal sint frecvente cazari similare
cind. cele d.oud, sexe ale unor forme lnrud.ite se d.eosebesc fie consid.erabil, fiefoarte
pu!+ sau _chiar deloc. Cu toate cd, existd, o atit de mare d,eosebire c1_e coiorit intre
sexele multor Li,betltr,l'idae,,este ad.esea greu cle spus care este mai viu colorat,
iar coloritul obi;nuit al celor d.oud, sexe este inveisat, d.up5, curn am vd,zat, toc-
mai acum la una d.in speciile d,e Agr'ion. IIu este probabit ce aceste culori s5, fi
fost d.oblnd.ite ln vreun caz ca un mijloc d,e protecfie. Dl. Mac I-rachlan , care s-a
ocupat lnd.eaproape d.e aceastd, familie, imi scrie cd, libelulele, aceqti tirani ai
lumii insectelor, sint cele
Tai pylit susceptibile de a fi atacabe d.e pe'seri sau alli
*}qp?"i qi cred.e ci, eulorile vii servesc ca atraclie sexuald,. Se pare cd, anumite
libelule slnt atrase de culori speciale. I)1. Pal,terson a observdt u' cd, Agrioni-
dae-le,_ai ed,ror masculi sint albagtri, se agezaa in num6r mare pe plutitorui alba-
stru al unei und.i!e, pe cind. alte d.ou5, specii erau atrase de culoii atbe str5,luci-
toare. Un fapt interesant, observat pentru prima d.at5 d.e Schelver, este cd, lu
**t^ muJt_e genuri. aparlinlnd la d.ou5, subfamilii rnasculii sint colorali exact
ca femelele, atunci cind. ies prima d,at5, d.in pup5, ; lnsd, in scurt timp corpul lor
capd,td, o culoare albastr[,, l5,ptoasli, d.atoritd, exud,d,rii unui fel de ulei solubil
in eter gi alcool. Dl. MacLachlan estc de pilrere cd, la rnasculul de Li,betl,uta ilepres-
sa' aceast5, modificare d.e culoare nu. are loc d.ecit aproape d.up5, doud, sd,ptd,mini
de la metamorfozd, atunci cincL sexele sint gata s5, se lmperecheze.
Dupd, Brauer uu, anumite spccii de Neurothemi,s prezint5, un caz curios
cle d.iformism, unele d.intre femele avind. aripi obiqnuite, pe cind altele le au
,,foarte
bogat rel,ieulate, ca la masculii d.e aceeapi specie". Brauer ,,explicd, fenomenul pe
principii, darviniste, prin presupunerea cd, reticulalia strinsd, a nerrrurilor este
la maseuli un caract'er sexual securrdar, care a fost transmis brusc la unele femele,
in loc d.e a fi transmis, d.upd, cum se lntimpli, in general , Ia toabe',. Dl. Mac La-
chlan md, in-forrneazd, de un alt exernplu d.e d.imorfism la mai multe specii
de Agrion, 7a care unii indivizi sint d.e culoare portocalie, qi aceqtia sint invariabiti
femele. Acesta este probabil un caz de reversiune, d.eoarece la ad.evd,ratele libelule,
atunci clnd, sexele se d.eosebesc prin colorit, femelele sint portocalii sau galbene ;
arya lnclt d.acd, presupunem cra Agriorl se trage d.intr-o formi, primitivd, carc sea-
mil,n5, cu libelulele tipice prin caracterele sale sexualer ru ar fi surprin zd,tor d,acd,
o tend.in![, d.e a varia ln acest fel ar apdrea numai la femele.
Cu toate ci, multe }ibelule sint mari, puternice pi feroce, d.l. Mac I,achlan
nu a observat' ca masculii s5, se lupte intre ei, afarir, numai la unele d.intre speciile
mai mici de Agrion,dapil,cum erede.T'^un alt grup d.in acelapi ord.in, anumetermi-
tele sau furnicile albe, se poate ved.ea, in timpul roirii, curn masculii aleargd, in
toate pd,rfile dupd, femeld,, uneori d.oi masculi urm5,rind. o femeld, qi luptlnd cu
mare ard.oare care s5 cigtige primul 5a. Se afirmd, cd, Atropos prllsator,ius prod.uce
un zgomot cu maxilele sale la care alli ind.ivizi rdspund bE.
52 ,,Transact. Ent. Soc." L836, vol. I, p. LXXXI. 5a Kirby qi Spence, IntrorLuction to Entomologg,
1818,
53 Vezi rezumat ln ,,Zoological Recorcl" penLru 1867, vol. II, p. 35.
p. 450. 56 Ffouzea:u, Les Facultds mentales etc., vol. I, p. 104.
t 1.) DESCET\ DI!'NTA OMT ULUI

Ord'inul Hymenopterct. __ lJcscriincl obiceiurile lui Cercet'is, insectir, ase-

tnlni,toare cu o viespe, dl. Fabre, acest inimitabii obsenrator 56, arzita e6, irr
tnod frecvent se prod.uc lupte intre masculi pent'ru posesiunea unei anumite femele,
care std, ca un spectai,or aparenl, neinteresat in lupta pentru sullrenialie, iar cind
victoria este d.ecisi,, se indeprav'teazl, liniqtitir, in zbor, in cori-rpania invingtitorului.
Westwood. 5? spune cL masculii unui tentreclinid au fost lupi,incl intre t'i
cu mandibulele lncleqtate. I)eoarece dl. Ii'abre vorbeqte despre "[si!i rnascuiii cle Cer-
cer'is ca stri,duind.u-se sd, obfind, o anuinil,ir, fernel6, ar fi nimerit sf,, avem in ved.ere
cd, insectele acest'ui ord.in au capacitatea d.e a se recunoagte intre ele d.up[ lungi
inteirvale d.e timp qi cd, sint profund. ataqa'ue una d.e alta. lfe exemplu, Pier.rcr
Iluber, a cirui conqtiinciozitate nu este pus[, d.e irinieiri ia lnrloiali,, a separat
citeva furnici qi atunci cinrl, dupir, un interval d.e patru luni, au intilnii altc'lc
care aparfinus:rd, anterior aceleiarsi cornunitd,li, ele s-au recunoscut qi s-au iniii-
gliat reciproc cu antenele. Daci, ar fi fost strdine s-ar fi luptai intre ele. Apoi irr,-
rlqi, atunci clnd. dou5, comunitirli se angajea zra intr-o lupt5, u.neori furnicile uneia
din p[rfile [beligerante] se atac[, intre ele in confuzia gcneral5, I cru'incl lnsir, cle
observ5 greqeala ryi o furnicir, liniqtcryte pe cealaitf ss.
La acest ord.in slnt obiqrruite rriici deo'sebiri d-e colorit ini,re sexc, lnsir deo-
sebirile b5,titoare la ochi sint rare, cu oxceptia faniiiiei albineior, totuqi sexele
anrimitor gt'upe sint atit ckr strd,lucitor coloratc, cle erxernplu ia Cttrysi,si la care
pred.ornin[, ropul intens qi verd.ele metalic, inclt sintr:rn tentali si, atribuim acest
t*ezaltaL selcrcliei sexuale. La lc-hneumon'idae, clupS dt. lYalsh 5e, masculii sin1,
aproapLi irrtotdeauna mai dc. schis coiorali decit femelele. Pe d,e aitfl par{,e, ]ir,
Te,n,t/tred;i'tt;idue rnasculii sint in genelal inai lnchiqi ia culoare d.ecit femelelc. IrrL
S'iri,cidnc ade sea sexele se d.eosebcsc; astfel, mascului cle E'i'rem ju,uencus este dun-
gat cu portocaliu, pe cind, fenela c ste prirpuriu-inchis I e ste insd, greu d.cr spus
care sex este rnai impod.obit. La Tremen columbaa fem.ela csi,o d.e o culoare rnuli,
rnai vio d.eclt masculul. Dl. f'. Smith niir, inforiticaz.i cri masculii furnicilor ctin
mai nrulte specii sint negri, femelele fiincl cil,r6,mtzri.
La farnilia aibinelor, rnai ales la speciile solitaro, clu.p[, cum aflu clo lrr,
aeela,li entornolog, cleseori sexele se d,eosobesc in privin!,a cotrolitului. irr general,
nrascnlii sint colora'{,i mai viu, iar la Bombwst ctu qi lzr, Apatltus, coloritul lor este
nruit nrai variabil decit la femelt-.. La Ant'ltopth,ora relustt tnasculul este d.e o fru-
moasl culoare cafenie-rorscatir Fe cincl femela esie ccrnplei rieagrri ; tot aDa sint
fernelele mai mulior specii d.e Xglocopa, rnasculii fiirrd d.e un galbcn viu. I'e c1e
altiu parte, fenlelele unor specii, ca la Andruena irilatt, sint inai viu coloratc tlecit
masculii. Asemenea d.eosebiri cle culoare cu gr:eu pot fi c'xplicate prin faptul cil
rnasculii slnt f5,ri, apiirare qi astfel necesit[ proteclic, in vreme ce fernelele sint
bine ap6rate d.e acul 1or. II. Miiller 60, care s-a ocupal, in mod. special d.e obit,r'-
iurile albinelor, atribuie ac€ste deosebiri cle culoare in special selecliei sexuale.
Este sigur cd, albinele au o perceplie fin5, a culor:ilor. El spune c[, tnasculii caut5, cu
ard.oarti femelele ;i luptei pentru posesiunea tror qi el explieil lrrin asemcnea lupto
t6 \'(izi un arLicol intcrcsanL: The ll'rllings of Fabre, 1810, p. 150;i 165.
in ..\rrt. lIist. Revierv", aprilie 1862, p. I22. 50 ,,Pl'oc. Iiu[ottr<tlriE1. Soc. oI Pirilaclclphirr", ]8ti6,
5?,,Journi1l of Proc. of Iintomolog. Scc.",7 septern- ir.2ll8 qi 2l)9.
.,r ir 1.303, p. 169. 60 Aruuendttull tle r Dcu'utin 'sclrcn Lelte uuf llienen,
ii Ir. IIubcr', Reclterclrcs strl les n'Ieltt's tles ['ourmis, \relh. d.n. J:rhlg. XXI\.
 FIIVIFNO|)TERE 243

faptul cL- rnarrd,ibulelc masculilor a,nulnitor specii sint rnai. mari d.ecit ale fe-
tnelelor. intr-unele cal.;urL niascuJii sint nlult mai numeroqi d.ecit femelele, fie
primfl,vara d.e tirnpuriu, fie oricind. rqi or'iund.e sau nurnai in anumite localitati,
pe cind. intr-aite caz,uri f+.uneleie sinl, in exces. La citeva specii masculii rnai fru-
nio;i par sir, fi fosl, alcryi clt c:i.,tre femeiir,, iar intr-altele fenrelele mai frumoase
slnt alese clc c5,tre ri:rAscuii. in consscinlil, la anumite genuri (}fiillorr p .42), mas-
culii mai rnultor specii sc d.eose'bi:sc mul,t ca aspect, pe cind. femelele aproape cil
nu se pot d.istinge ; la alte genuli se intimplS, contrariul. H. lWiiller este d.e pir,rerc
(p. 82) cil' culorile d.o]:incli.te d.e ur:.u.I d.in sexe prin selecfie sexual5, au fost dese-
ori transmise in d.iferite grad.e ccluilalt sex, intocmai dup5, cum aparatul d.t: colec-
t'at' poien al femeleri a fost u,desea, transmis nlasculului, cflruia li cste absolu.l,
inutil 61.
Muti'lla europae& prod.ucc strid.ulai;ii Di, d.uprl Goureatl u', ambele sexo
au aceast5, faeultate. El atribuie aci-'st sunet frecS,rii celui d.e-al treilea segnrenl,
abd,ominal cu cel preced-ent si eu arn constatat c5, accs'te suprafele sinl, acoperite
cu muchii concentrice foarte fine; d"ai' rnuchii asemdnitoare exist5, $i pe gulerul
toracic proerninent cu care sc articuleazh capul ,*i, clncl acest guler este zgiriat,
cu virful unui &cr se ob!'ine stridulalie specifici. Este oarecum surprin zdtor
ca ambele sexe sd, aibl capacitatea de strid.ulare, d.eoarece mascrllul este aripat,
iar femela este fd,rd, aripi. Se qtie c5, albinele exprim5, anumite ernolii, ca minia,
d.up5, tonalitataa bizlituiui lor, $i, r1up5, If. Milller (p. 80), masculii unor specii
emit un sunet ciud.at, mcloclios in tirnp ce urmiiresc fc'rnelele.

Ordinul Coleoptt't'u, (gind.aci) - l\fulte coleoptere sint colorate astfel, inclt

seamir,nd, cu suprafelele pe care le frecventeazil, de obicei, qi astfel evitd, d.escope-
rirea lor d.e cii,tre d.ugmani. Alte specii, ca d.e exemplu gind.acii diamant, slnt impo-
d.obite cu culori splend.ide, care acle sea stnt dispuse in d.ungi, puncte, cruci sau
alte mod.ele elegante. Cu greu pot servi asemcnea culori clirect ea o pr:oteclie,
afafi, de cazul anumitor specii care se hr5,ni'sc cu flori;ele pot servi ins5, ca averti-
zare sau ca mijloace d"e rcclinoastcre, pe acelaryi principiu ca fosforescenla licu-
riciului. l)eoareee la coieoptere culorile celor clouri sexe sint in general aceleaqi,
nu ayem nici o clovad.5 c5, ele au fcst clobind.ite prin selecfie sexual5, I aceasta
este ins5, cel pulin posibil, d.coarece ele s-ar fi putut d.ezvolta la unul d.in sexe,
iar apoi sd, se transmit5, celuilalt, si aceast5 ipotezS, este chiar intr-o oarecare m[-
sur5, probabil5, la acelc grupe care posed.d, alte caractere sexuale secund.are bine

61 lrr articolul siu La Sdlectiott- seruelle d.'aprbs Dar-
win (,,Revue Scicntifique", fcbruarie 1873, p. ,S68),
M. Pcrrier, firi sd fi reflectat nruil asupra subicctului,
obiecteazd cd, deoarece se gtie cI rnasculii albinclor sociale
sint produqi din oui nefecuntlattr, cri nu pot Lransmite
caractere noi descendenlilor lor rrrascuii. ,\ccasta este o
obiecfie cxtrern de bizarir. O fcrncli fecundatii clc un rnascul
care prezinti. vreun calairLt'r cc inlcsnegte irnl;crechcrca
sexelor sau care-l face mai atr-igritor' pcnti.'u fcmciir de-
pnne ouil clin cart: apat nrunai fcrnclc, i:rr accstc fernelc
tinere in anril ulmilor l'or produce rnas:culi. Oare se poaLe
pretinde c[ aserncnea rnascu]i nu ar rnoqLcni cralacLerclc
bunicilor lor nasculi ? S[ luiinr un cziz clt de apropiat
posibil cu animalele obiqnuite : dacir arn impei'echea
o femelir albir a vreunui patruped sau pasirrc cll Lln mascul
ciintr-o rasi neagrri, iar clacii decendenlii lor ar fi impelc-
cheali intrc cri, s-ar pulca oalc pretindc crir nepofii nu ar
rno,steni o tcndinlir spLe crrloarea nrragrii dc la bunicul lor'
rnascul ? Dobirrdilea dc caraclere noi dc ciitre albinclu
lucritoalc sl-erile este un caz nrult rnai greu; anr incercab
lnsi si arirl, in Origlinea speciilor cum acesLc organismc
slei'ilc sint sutnlse acf iunii se lec!iei nalur':rltt.
62 Cilat, cle Wcsltvood, n[odenz C/ass. of lnsecls, vol.
Il, p. 21,1.
211 DESOENDEN'TA OMULTJI

pronun,tat'e. Dup5, cum aflu d.e la d,1. Waterhouse jun., coleopterele oarbe, care d.e-
sigur c5, nu-rsi pot privi reciproc frurnuse\ea, nu prezintd, nicioclatl, culori vii, cu
toate c5, d.eseori au inveliguri neted.e qi lucitoare; insd, explicalia culorii lor intu-
necate poate consta in faptul c[, Iocuiesc in general ln peqteri qi alte iocuri intu-
necate.
Multe cerambicid.e, mai ales unele Prionidae, cotlsbituie o exceplie Ia regula
c6, sexele coleopterelor nu se d.eosebesc Ia culoare. I'{ajorital,ea acestor insecte
sint mari qi splendid colorate. Masculii gcnului PSrrod.es 63, pe care i-arn vrazut
in coleclia d.-lui Bates, sint in general mai rorsii, insi, mai intunecali d.ecit feme-
lele, ele fiind. colorate ln verd.e-auriu splc.nd.id". Pe c1e alt5, parte, la una d.in specii
masculul este verd.e-auriu, femela fiind. frurncs colorat[ rogu qi purpuriu. La gemrl
Esmeralda sexele se d,.eosc'bese atit de mult la cuioare, lnclt ele au fost consid.e-
rate d.rept specii d.istincte ; Ia una d.in specii ambele sexe slnt d.e un verd,e strd,-
lucitor frurnos, insd, masculul are toracele rogu. fn generalr pe cit imi pot cla
seama, femelele acelor Prioni,dae, la, care sexele se deosebesc, sint mai bogat colo-
rate d,eclt masculii, qi aceasta nu corespund.e cu regula eomun5, in privinta cu-
Iorii, atunci clnd- cste d.obinclitd, prin selec!,ie sexualf,,.
O d.eosebire cu totul remarcabild, intre sexele multor coleoptere este pre-
zentatdu d.e marile coarne care pornesc d.in capul, toracele qi clipeul rnasculilor,
iar ln clteva cazurL de p e suprata\a inferioaril, a corpului. I-,a malea familie a lame-
licornelor aceste coarne seamini, cu cele ale diferitelor patruped,e, ca cerbii, ri-
nocerii etc., qi sint uimitoare atit plin dimensiunea lor, cit qi prin formelevariate.
In loc de a le d.escrie d.au desenelc rilasculilor si ale femelelor unora dintre formele
mai remarcabile (fig. 16 la 20). In general, femelele prezintf rudimente ale
coarnelor sub forma unor mici protuberanle sau muchii I la unele lnsd, lipseqte
orice rud.iment d.e corn. Pe d.e alh6, parte ins6, la Phan&eLLs lartcifer coarnele sint
aproape tot atlt de bine d.ezvolt aLe- la femelir, ca qi la mascul qi numai cu pulin
mai bine d.ezvoltate la femelele altor specii ale acestui gen, ca qi la Copr'i,s. DL
Bates m5, informeazd, c5, in diferite subdiviziunt ale familiei deosebirile ln structura
coarnelor nu corespund d,eloc altor deosebiri caracteristice mai importante I astfel,
lnd,untrul aceleiaqi secliuni a genului Onthophagus existi, specii care au un
singur corn, iar altele care au d.oud,.
Aproape ln toate cazurile coarnele sint remarcabile prin variabilitatea
lor excesivd,, aqa inclt se poate forma o serie graclati, d.e la mascuti cei mai dez-
voltali la allii atit cle degenerafi, incit d.e-abia se pot distinge d,e femele. Dl.
Walsh 6a a constatat, cd,7a Phanauus carni,fen coarneJe erau de trei ori mai lungi
la unii masculi d.ecit Ia alfii. Dup6, ce a examinat peste o sutb, d.e masculi de On-
63 Pgrodes pulcherrimus, la care sexele se deosebesc D-nii R. Trimen gi Waterhouse junior mi informeazd
b5.titor la ochi, a fost descrisl dc dl. Bates ln ,,Trans' despre doui lamelicorne, anume Peritrichia qi Trichius,
act. Ent. Soc.", 1869, p. 50. \roi specifica alte citeva masculul ultimci fiind colorat mai lntunecat declt femela.
cazuri, la care arn auzit ci existi o deosebirc de culoare La TiIIus elongatus masculul este negru, iar femela, dupir
lntre sexele coleopterelor. Kirby qi Spcncc (Introtlttct to cit se pare, de culoare albistru-lnchis cu toracele ro;u.
Entomologg, vol. III, p. 301) nienfioneazi. ln acest setrs Dupd cum aflu de la DI. Walsh, masculul de Orsodacna
pe Cantharis, Meloe, Rhagittm gi Leptura testacea; mas- atra cste qi el negru, femela (aga-numita O. ruficollis)
culul la aceasta din urmi este cirdmiziu, toracele negru, avlnd toracele roqcat.
iar femela este ln lntregime de un rogu lntunecat. Acestc 84 ,,Proc. Entomolog. Soc. of Philaclelphia", 1864,
ultime doud coleoptere aparlin familiei Cerambicidelor. p. 228.
 COLEOPTERE 245

thophagus ran,gi,fer (fig. 20), d.1. Bates a ajuns la pd,rerea c5, 11 fine d.escoperise
o specie la care coarnele nu variau ;lnsf cercet5,rile ulterioare au d.ovedit contrLriul.
l\{5,rimea extraorclirrar5, a eoarnelor ryi structura lor foarte diferith, la forme
indeaproape inrud.ite, ind.icir, faptul cii eJc s-au format pentru un scop oarecar.€l,

'.1 .,

irig. 17. - Ccpris fsrdis: siinga, rnascul; clreap.ra, femelii.

I.'ig. 16. Chalcosoma ullus: nrascul

- femeli (nrdr.iinc (rctiLrs);
jos, naiiu.al;i).
Fig. 18.
- Plzttncrcus frnnus: stinga, mascul ; clreapta,

insi, variabilit at ea lor excesivir,

la masculii aceleiaqi specii d.uce
la concluzia ce, acest scop nu
poate fi d.e o naturd, bine defi-
nit[,. Coarnele nu prezintil sem- *,,].'.' .f i:r

ne d.e luzurd, care ar exista, claci,

ar fi folosite pentru o muncil,
liirr
r t-r 1O
.rU. -- mascul ; drcapta, fcmelir.
obiqnuit5, oarecare. Unii autori
pr€supun65 c5,, d.eoarece rxascu-
lii se d.eplaseazd, mult rnai mult
d.eclt femelele, ei au neyoie d.e
coarne ca o apd,rare in contra
d.uqmanilor lor I d.eoarece insli
coarnele sint ad,esea boante, trig. 20.
-ottthophagus rangifer (marit; stinga, mascul; dreapLa, fernclir.
ele nu par bine ad.aptate pen-
tru apd,rare. Supozilia cea mai
evid.ent5, este cA ele sint folosite cle c\,tre rnasculi pentr.u a se lupta iltre
ei, insd, masculii nu au fost niciod.atl observa,ti luptlnd ; qi nici d.1. Baies, d.upf,,
observalia atent'd, a ilulneroase specii, nu a pirtut gdsi irilcturi sau mutildri ale
coarnelor care ar doved.i c5, au fost folosite 1n lupid. Dac5, masculii ar fi avut
obiceiul s5, se lupte, climensiunea corpului lor: s-i,r fi md,rit prin seleclie sexu-
65 I{irby gi Spencc, Introcluct. Entomolog., vol. III, p. 300.
 DESCENDENTA OI\{ULUI

al[, aqa incit ar fi d.epd,qit pe cel al femelelor,-in1i, d.up5, ce a comparat ce'le d.ouii
sexe la peste o sutd, d.e specii d.e 0opri,dae, dl. Bates nu a g[sit nici o diferenfd,
pronunlati, in aceastf privinld, Ia ind.ivizii bine d.ezvoltafi. De altfel, Ta Lethrtrs,
un coleopter aparlinlnd. aeeleiaqi mari cliviziuni a lamelicornelor se_;tie c5 ntascu-
lii se 1upt5,, 1ns5, nu sint prev[zuti cu coarnc, cu toate c5, rnand.ibulele lor sint rnult
rnai rnari d.ecit ale femelelor.
Supozi,tia d,upi, eare coarnels au fost d.obind"ite d,rept ornantentc es'ue cezl
care corespund.e cel mai bine cu faptul c5, au realizat' o d.ezvoltare atit d.e mare,
d.ar nu constantd,, 6]irpi, cum se ved.e d.in variabilitatea lor extremd, la aceea;i
specie gi d.in diversitatea lor exiraordinar5, la speeii ind.eaproapo inrud.ite. Aceastir,
ifiotezir, pare la lnceput foarte pulin proba"llitr5, ; Yom glsi ins5, ulterior la multe

iffi
F{
Fig. 27. - Onitis Fig. 22. - SLinga, rnascul de Onitis furci.fer vlzttt
fttrcifer, mascul vd- lateral ; dreapta, fetnelil, a, rudiment de cortr ceflt-
zut ventral. lic ; D, urm:i dc corn cefalic satt creasti.

animale situate pe o treaptir, mai inaltl, a evolu,tiei, anurne la peqti, amfibii, rep-
tile qi p[siri, cd, d.iferite forme cle crcste, protuberanle, coarne qi coame s-au
dezvoltat, d.upd, cit se pare, in acest mic scop.
Masculii d.e Oni,tis 't'urci,'fer (fig. 21) ryi ai altor specii ale gerrului sint pre-
vrazu.i cu protuberanle ciud.ate pe femurele lot' anterioare gi cu o furc5, rna e sau
o pereche d.e coarne pe suprafala inferioard, a to'racelui. Jud,ecind. dupd,
alte insecte, acestea ar putea ajuta pe mascul de a 8e prind.e d.e femel6.
Cu toate c5, masculii nu au nici md,car o urm5, d.e corn pe suprafala superioar5, a
corpului, totuqi femela prezinti, ln rnod. vizibil rudimentul unui singur corn pe
cap (fig. 22, a) qi o creast6 pe torace (b). Este clar cd, aceast[, micd, creast5, tora-
cici, la femeli, este un rud.iment al unei proeminenle caracteristice masculului,
cu toate cd, conrplet absentd, la masculul acestei specii, d.eoarece femela d.e Bubas
bison (un gen imed.iat vecin ca Oni,tls) are o micd, creastd, similarS, pe torace, iar
masculul are o mare proeminenli situat5, ln acelaryi loc. De asernenea nu poate
exista lnd.oialX, cd mica proeminenf,S, (a) d.e pe capul femelei de Oni'ti,s furc'ifer,
precum ;i de pe capul femelelor altor d.oud, sau trei specii lnrud.ite , repr.ezintfl,
irn rud.iment al cornului cefalic, care este comun masculilor atitor lamelicorne,
ea d.e pildd, Phanaezs (fig. 18).
Yechea pd,rere c5, rud.irnentele au fost create pentru a completa planul
naturii este aici d.eosebit cle lipsitd, d,e sens, deoarece ln acestfl, familie avem o
irrrersiune totalil a stirii obiqnuite d.e lucruri. Putem bd,nui pe drept' c6', inilialt
rriasculii aveau coarne Si le-au transrnis femelelor ln stare rud.imentard,, ca ryi
 COLEOPTERE 247

la atit de rnultc alte lamelicorne. I{u qtim pentru ce ulterior rnasculii si-ar.i pierchrt
coarnele, lnsii aeeasta s-a putut prod-uce pe baza principiului comtr)ensa{,ir:i; da-
tr'ttt'6' d.ezvr-,lt5,rii marilor coarn<l qi proeminenlei cle pe supra,fa,j,a inferioa,i:il ryi
d.eoarece acestea sint limitate nurnai la masculi, ntdimontele co[Lr'r]r-rlor strplrioilre
la femeki nu ar fi dispS,rut astfel.
Cazurile prezentate pin6 Acurn se refer6, la lanreli.corlrr. iriliri rn:r,iiculii alt;or
eltorva coleoptere, aparlinind la dou[, grllpe foarte distinctr, a.i]ntl]c Cut"cu,lio-
nid'ae ;t Staphylini,dae, slnt de asemenea prevd,zuti cu coarne, la prirnele pe $upra-
fala inferi.oard, a corpului 66, la cele d.in urmi, ryi pe suprafala superioard, a capului
ryi a toracelui. La StaTthyli,ni,dae, coarnele masculilor sint extraorc'!.inar clc valia-
bile la aceeapi speeie, eixact cnm arn v5zut mai sus la iamelicoxnL). La Siugon,ium

lr;f;,
*ffiffiVqff*ir
*'iF$':*; t'ri;,
,.
*'
.]f.*Fs
* ogi,, +rq,
iI'.'*''
i.i .i \t'".
...':,t

fig. 23. - Bled.ius taurus (mdrit) : stlnga, mascul; drcrapta, fcnreli.

avem vL caz d.e d.imorfism, deoarece nlasculii pot fi inrparfiJi in cloilil grupo d,oo-
sebite ln mod. consid.erabil prin climensiunile corpului si prin gr ad.ul ctr.l dezvoltare
al coarnelor, f5,rd, vreo trcapti, cle tranzif,te lntre ele.
La o specie d.e Bledirr,s (fig. 23) apartinind. Staphylinicl,uc-lor, prof. \4rcst-
'wood afirm5, cd, ,,in aceeaqi localitate se pot gdsi exemplarc mascule la care cor'-
nul central al toracelui es1,e foarte marc, iar coarnele de pe cap cu totul ruclireen-
tare ;i atlii la care cornul toracic este rnult mai scurt, ln weme ce proerninenf,cie
de pc cap slnt lungit: ez. S-ar pd,rea c5, aici avem aL caz d.e compenoalie caro arunc5,
lumin5, asupra cazului de mai sns, al presupusci pierd.eri a coarnelol l;uperioa,re
la masculii de Oni,ti,s.
Legea lupttei,. Unele coleoptere mascule cArc par slab a,tlaptat,e pentru lnptii,
irrtr5, totugi in con-flicte pentru posesiunea femelelor. Dl. Wallace 68 a vilztti
d.oi masculi de I'elttorhg'ncltus angu,status, un coleopter cu corpul alungit cu o
trompd, foarte lung5, luptind. pentru o femeld, care stfltea in irnediata apropiert,,
ocupatd, cu sfredelirea g5,urii. Ei se impingeau reciproc cu trornpele ior, se zgi-
riau qi cld,deau d.in picioare, d.up[ cum se pare cu cea mai n:are furio.,,Totugi,
curlnd masculul mai mic s-a ind.epH,rtat ln fug[, recunosclnd-u-se invinstt. in
citeva cazuri, coleopterele mascule sint bine adaptate pentru lupti,, avlnd mandi-
bulele mari dinlate, mult mai mari decit ale femelelor. A$a este qi la rF"ctaqca
comund, (Lueanus ceraus), aI ci,rei mascul iese din pupi, cu aproximativ o silptzi-
rnln6 inaintea celuilalt sex, aqa inclt d.escori s-au vd,zat mai mulf,i inasculi urrn5-
rind. aceeaqi femel5,. La aceast5, epoc5, ei se angajeazh in lupte orincene. Cincl c11.
66 Kirby gi Spcnce, Introduct. Entomolog., vol. III, plar mascul de Siagoniurn in sLele interrnediarii, a$a
p. 329. inciL dimorlisrnul nu esie sirict.
67 Modern Class. of Insects, vol. I, p. 172. Siago- 68 TIrc MaIa11 Archipelago, vol. II, p. 276, Riley
ilrurn, p. 772. La British .\Iuseum am observat un exenl- Sixllt, Report on Insects of Missottri, 187-1, p. 115.
248 DESCENDENTA OMULUI

A.If. Davis 6e a inchis lntr-o cut,ie doi masculi $i o femel6, masculul mai mare
a ciupit grarn pe cel mai mic, pinil ce acesta a renunlat la pretenliile sale. IJn
prieten mai informeazd, c5, atunci cind. era copil punea ad.esea masculii laolaltf,,,
pentru a-i ved.ea luptind.u-se, $i a observat ci, ei erau rnult mai curajo;i qi feroci
tlecit femelele, ca ;i in cazul animalelor superioare. Itasculii ii apucau d.e"etul
dae[ 1l linea in fala lor, nu_irya { Jemelele, ct toate cii, au mandibule .rnai puter-
nice. Masculii multor Lucanid,ae, precum qi cei d.e Lepto-
rhSlnchus menfiona,ti mai sus, sint mai mari qi mai puternici
d.ecit femelele. Cele dou5, sexe d.e Letlr,rus eephalotes lameli-
corn locuiesc ln aceeaqi galerie, iar masculul are manclibulele
mai mari d"eclt femela. Dacd, in timpul sezonului d.e repro-
clucere un mascul strd,in incearc5, s5, intre in cuib, el este
atacat,, femela nu r5,mine pasivd, qi inchicle gura cuibului
;i ili lncurajeazil, masculul ei impingindu-l tot l,impul de
dinapoi qi lupta continu[, pln5, ce agresorul este omorit sau
alungat 70. Cele dou5, sexe ale unui alt coleopter larnelicorn,
Ateuclttcs ci,catri,cosr.,cs, triliesc perechi qi par foarte ataqate
intre ele; masculul stimuleaz[, femela s[, rostogoleascd, sfere
cle bd,leg&rr in care slnt clepozitate ou5,le, qi d.acd, ea este in-
d.ep5,rtatd, el devine foarte agitat. $i dup5, cum cred.e dl. Bru-
lerie ?1, d.acil, masculul este indepXrl,at femela inceteazh orice
lucru ;i r5,mine ln acelarsi loc pin5, moare.
Marile mand.ibule ale Lucan'id,ae-lor mascule sint ex-
trem de variabile atlt ca md,rime, cit qi ca stmcturd, qi in
aceast5, privin,td, seam5,n5, cu coarnele d-e pe capul ryi toracele
multor masculi d.e Lamelli,cornae ,1i StaTt'h,yli,ni,dae. Se poate
forma o serie perfectd de la masculii cei mai bine dezvoltali
pinf,, la cei mai slab dezvoltali sau d.egenerali. Cu toate ch
mandibulele rddaqcei comune ryi probabil a1e multor altor
specii sint folosite ca arme eficiente de luptd,, este ind.oielnic
daci, d.imensiunile lor mari pot fi astfel explicate. Am vd,zut'
c5 mandibulele sint folosite de Lu,canus ela'phus din America
de Nord. pentru a apuca femela. Deoarece ele sint atit d.e
aspectuoase si elegant rarnificate qi deoaroce d.atorit5, marii
Irig. 24. Chiasognalhus lor lungimi nu slnt bine ad.aptate pentru a ciupi, mi-a trecut
-
Grattii (micgorat) : sus, prin minte b5,nuiala ch, ar putea servi d.e asemenea ca pod.oa-
rnascul ; jos, femelti.
bil, ca de pild.d, coarnele de pe capul qi toracele diferitelor spe-
cii d.escrise mai sus. I\{asoulul de Chi,asognathor,s grnnti,i,, clin
Chile de sud, un co'leopter sp'lendid aparfinind, aceleiaqi familii, are mand.ibulele
enorm dezvoltate (fig. 24), este curajos qi agresiv clnd. este amenin,tat qi se lntoarce
qi face fald, deschizlnd.u-qi mandibulele sale uriage qi tirlind puternic ; d.ar mandi-
bulele nu sint d.estul d.e puterniee pentru a-mi pricinui realmente d.urere, cind. imi
ciupea d.egetul.
'
,,Entomological Magazine", 1833, vol. f, p. 82.
os ?0 Citat dupi Fischcr, 1n Dict. Class. d'Ilistoire Nal.,
Vezi de asemenea despre luptele acestei specii, I(irby gi vol. X, p. 324.
Spence, op. cit., vol. III, p. 314 gi Wcstwoocl, op, cit., ?1
,,Ann. Soc. Errtomolog. France", 1866, citat ln
vol. I, p. 187. ,,Journal of Travel" cle A. l\(ura], 1868' p. 135.
 COIEOPTERE 249

Seleclia sexuald, carc implic6, posesiunea unor facultd,fi perceptive consid.e-

rabile gi a unei pasiuni puternice, pare sd, fi fost mai eficient5, la lamelicorne
d.ecit la oricare alt5, familie d.e coleoptere. La unele specii masculii slnt prevd,zuli
cu coarne pentru lupti,, unele trdiesc in perechi qi manifesti, afecliune reciprocii,,
mull,e au capacitatea de a llrii cind. sint excitate, rnulte sint prcvizute cu coar-
nele cele mai extraorflinare, d.up[ clt se paro ca pod.oabd,, iar unclc, care au obi-
ceiuri d.iurne, sint splend.id, colorate. In sflrpit, mai rnulte clintre celc rnai mari
coleoptere d.in lume aparlin acestei familii qi au fost aryezate d"e cX,tre Linn6 qi
Fabricius in fruntea ace stui ord.in ?2.

Organe de str,idula!,ie. Coleop-

tere aparfinind. muLtor farnilii foarte
d.istincte poscd.5, aecste olganc. Sunetelc , *, ,;ji .
",i:, '+-,ri';1,,.,
:i.,. .--,,-
,

astfel prcd.use pot fi uncori auzite la o ,..' 'r, .,"r1r,,.;',

d.istanld, d.e ctteva picioare, sau chiar ,: , ,l' ..',, ,-'j .*;,"r.,.
iatzi?3,lnsd,elenusepotcompaIacuSu-ll1j'.''|..''.'.
neteleprod.used.eortoptere.Ingeneral,r5,...''..,]u]]l,.]];,.'..
zd,t'oareaconst5,d.intr-oSupIata\Et'1ngustd,,.'.-......i]
uryor rid.icati, , travetsatfl, d.e creste paralele, Tig.. 2?. - Necropttorus (dupri Landois) : r, cele
trouir rizdt"-'"i"'i,1:t1i,,,1 ut" riiziLtorirtr'
roarre rrne, uneorr atrt d.e fine ttoit pro:
O t O. . r , r
,lfil?,.
d.uc culori inzat'e, qi la^microscop au un
aspect foarte elegant. In unele cazari,
ca Ia Iyphaeus, se poate urmiri curn proeminenfe nfnuscule, setiformo sau ln
formd, de solzi care acoperd ln linii aproximal,iv paralele suprafala inoonjurd-
toare a vdzd,t'oarelor, trec in crestele rlazdtoarei. Tranzifiia arc loc prin faptut cd,
ele d.evin confluente qi drepl,e qi in acelaqi timp rnai prcerninente qi neted,,-r.
O muchie tare pe o parte lnvecinatd, a corpului serveqte ca zgirietoalc pentru
r\zd,t'oare 1 aceast5, zgirietoare a fost insi, rnodificat5 in unele cazttri ln accst
scop. Ea se migcd, rapid. d.e-a cttrmeziqul r5,ziltoarei sau invers, ritzhiaarea d.e-a
curmezipul zgirietorii.
Aceste organe sint situate in pozi!,ii cu totul d.iferite . La necrofori d.ou5 r[-
zilt'oare paralele (fig. 25, r) sint plasate pe supraf.a\a d.orsald, a celui d.e-at cincilca
segment abdominal, fiecare rd"ziltoare'n consttnd. d.in 126 plnd, la 140 d.o crcstc
fine. Aceste creste se freaci, d.e marginile posterioare ale elitrei, d.in care o mic[,
porliuno proemineazd, d.incolo d.e conturul general. La multe Crioceridae qi la
Clythra qu,ad,ri,punctata (un crisomelid.) qi la citeva Tenebrioni,dae etc, ?5, rilzittoa-
rea este situat5, pe vlrful d.orsal al abdomenului, pe pigidiu sau propigid.iu", qi
se freac5, ln acelaqi fel d.e elitrd,. La Heterocerus, care aparline unei alte familii,
rilzilt'oarele sint situate pe laturile primului segment abd.ominal qi s?nt frecatc d.e
?2 p. 184.
Westwood, Allodern C/ass. ..., vol. I, informalii valoroase. El crede cri facultatca cle s'tlit!ukilic
73
\\rollaston, On certain musical Curculionidae, nu a fost observati anterior la Clgthra. Slnt de asemcnca
,,Annals and Mag. of Nat. Flist.", 1860, vol. VI, p. 14. foarte indaLorat d-lui E. W. Janson pentru informalii gi
za Landois, ,,Zeitschrift, ftir wiss. Zoolog.", 1867, exemplare. Pot adduga cd fiul meu, dl. F. Darwin,
vol. XVII, p.727. a consLatat cd. Dermestes rnurinus liriie, insi. a ci.ulirt ln
7s Sint foarte indaLorat dlui G. R. Crotch de a-mi zadar aparatul respectiv. Dr. Chaprilan a descris reccnt
fi trimis multeexemplare preparate de diferite coleoptere pe Scolgtus cafiind stridulator,ln l\,Ionth-
'Etrtornologist's
aparlinind acestor trei familii qi altora, precllm gi pentru ly Magazirle", vol. VI, p. 130.
 .t! t DESCENDENTA OMULL'I

nluchiilc' d.e pe femure ?6. La anumite Curculioni,daa qi Carabi,dar rr, pozitia pd,r!,ilor
este complet inversatS,, d.eoarece rraziltaarele sint situate pe suprafala inferioarf
a elitrei, ln apropiere d.e virfuri sau d.e-a lungul marginilor lor exterioare sau mar-
ginile segmentelor abd.ominale servesc d.rept zgirietoare. La Pelobius lterman,tri,
(d.intre I)yti,sci,dae), o creast5, puternici, merge paralel cu nrarginea med.ianli a
elitrei ryi este traversat5, d"e rnuchii rugoase in partea mijlocic, insd, dt'venind trep-
tat mai fine la ambele capete qi mai ales la capi,tul superior. Atunci cincl iusecta
este linutd, sub ap5, sau ln aer, se prod.uco un sunet stridulator prin frecarea mar-
ginii cornoase externe a abd.omenului d'c rilziltori. La un mare num5r d.e coleop-
tere cu coarne lungi (Lotr,g'ieornta,) organele sint situal,e cu to-
tul altfel, rd,zd,t'oarca fiind. po mezotorace, care se freaeir cle
protorace I Land.ois a nurn[ral 238 d.e muchii foar't e fine p{)
r6,zd,Loarea d.e Ceram,byn heros.
Multe lamelicorne au facultatea de strid.ulalie, iar pozi-
,tia orga,nelor clifer5, considerabil. IJnele specii lirlie foarte pu-
ternic, arya inctt atunci cind d.l. rr''. Smith a capturat un Tron
sabulosu,s, un pid.urar care sti,tea akittu:i a crezut cie, prinsese
un goarece ; nu am reugit ins5, s6 d.escopf,r la acest eoleopter
organele strid.ulatoare. La Geotrupes qi TyTt'ltoeus o ereastd,
ingustS, merge oblic (fig. 26 ?"), d.e-a curmeziqul articulatiei
fiec5,rui picior posterior (la G. s;tereorar"'ius avind. 84 d e mu-
I"ig. 26. Picior chii), care este frecatzi d.e o parte special proeminentri a unuia
;rostclior cle Geo- d.intrc segmenlii abd.ominali. rtl, Copri,s lunar,is ind.eaproapo
trupes stercorarius
(dupi Lanclois) : lnrnd.ite, o rilzdt'aare find,, excesiv d.e lngustd,, rnerge d.e-a
r, rizitoitre; lungul marginii mediane a elitrei, iar o altd r6,zd,toare scurt,5, se
c, cosca ; /, femur;
l, tibia ; fr, targi. gS,seqte llng5, baza marginii exterioare ; la alte citeva Copr"inae,
dupi, Leconte ,t, td,zdtaarea este situatd, pe suprafaf,a d.orsalir,
a abd.omenului. La Oryctes ea este situatd, pe propigid"iu, iar
clup[ acelagi entomolog, la alto citeva Dynast'ini,, pc suprafala iirferioard, a
elitrei. In sflrqit, Westring afirmd, cd, la Omalopl'ia brunnea yd,zd,toarea este pla-
sat5, pe protorace, rar zgirietoarea pe mezotorace, p5rlile ocupind, asifel suprafala
inferioard, a corpului in loc d.e cea superio arl,, ca la Lon,g,ieorne.
Vedem astfel cd la diferitele familii de coleoptere organele de stridulatier
sirrt uimitor de variate ca pozifie, ins5, nu prea vaiiate ca sttocturi. in caclrul
aceleiaryi familii unele specii slnt prev5,zute cu aceste organe, iar altora le lipsese.
Aceastd, diversitate se poate inlelege d.ac5, presupunem c5, inilia1 d.iferitele coleop-
tere emiteau un foqnet sau un zgomot quier5,tor prin frecarca oric5,rei pd,rli d.ure
pi rugoase a corpului lor, care se g[sesc d.in intirnplare ln contact, qi cd, d.in faptul
ed, zgomotul astfel prod.us era intr-un fel oar€care foicsitor suprafelele rugoase
s-au d.ezvoltat treptat in veritabile organr: d-e strid.ulatie. $i in prezent, cind. so
?8 Schiiicite, tradus in autl n'Iag. of ,\;at. clrrpir cil :rnr putut aprccia, nruciriil-r llansvcrsakr tlc po
,,Annals
l{ist.", 1867, vol. XX, p. 37. trrargitrtxr ct'cstatir a segrtrcnLului lil-rtionrinal nu pulticipii
. ?7 Westring a descris (Kro5'r,t', Naturhist. f idskrift, la frccalca r'lziLoarelor clc elii.rl.
1848-49, vol. II, p. 33a) olganul de stridulalie al aces- ?8 Sint indatorat tl-ltri \Yalsh <lin Illinois clc a-nri
tor dotti familii gi al altor farnilii. Dintre Carabiclae am fi Lrimis extrase ciin Itirarluctiott of' Etiomology a lfi
examinat speciile Elctphrus uliginostts ;i Blethisa multi- l,rrconte, p. 101 ;i 143.
punctato, pe care rni le-a trimis dl. Clotch. La lllethisa,
 COI,EOPTERE 251

miqcd, unele coleoptere inten!,ionat sau nc'intenlionat prod.uc un fognet, fhrd' a

avea we-un organ specific pentru acest scop. Dl. Wallace m5, informeazd, cd,
Euclt'irus long,im,a,nus (un larnelicorn cu picioarele anl,erioare uimitor de alungite
Ia mascul), rnirycind.u-se, emil,e un sunet slab quer[,tor prin alungirea qi contracta-
rea abd.ornenului, iar atunci clnd. este apucat, eI emite un scirllil, prin frecarea
picioarelor posterioare d.e marginile elitrelor. $uieratul se datoreqte evid.ent unei
rhzd,toare inguste care me rge de-a lungul marginii med.iane a fiec6rei elitre ; ryi
am putut d.e asemenea s5, reprcd.uc sunetul discord.ant freclnd. suprafala rugoasS,
a femurului d.e marginea granuloasi, a elitrei corespunzht'oare, lnsd, nu am putut
d.escoperi aici nici o rhzirtoare propriu-zis6, qi nici nu este probabil sd, fi trecut
cu ved.erea aga ceva la o insect5, atlt d.e mare. Dup[, ce am examinat pe Cychrccs
qi am citit ce a scris trVestring despre acest coleoptLrr, pare foarte ind.oielnic d.ac5,
posed.5, o rilzdtoare veritabiiir,, cu toattr c[, are capacitatea d.e a emite sunete.
Prin analogie cu ortoptercle qi cu homopterele, mir, agteptam sd, glsesc
ca organele d.e strid.ulalie la coleoptere sd se d"ecsebeascd, d.upi, sex; lns[, Land.ois,
oare a otrservat atent mai multe specii, nu a constatat o asemenea d.eosebire, nici
Westring Di nici dl. G.R. Crotch, atunci cind. a preparat multele exemplare pe
care a avut arnabilitatca d.e mi le trimite. Ar fi ins5, greu d.e d.etectat -l-reo
^ la accs'ce organe d-in ca:uza marii lor variabili-
d.eosebire sexuald,, d.acd, este rnicl,
td,!i. Astfel Ia prima pereche d.e cxe'mplare d.e I{ecrolthot'us ltumator qi de P_elobi,us
pe care arn exAnrinat-o , rhzratoarea era consid.erabil rnai mare la mascul d.eclt
la femel5, ; nu a fost insd, aga la exemplarele urm[toare. La Geotrupes stercorari,us
yir,zdtoarea rni-a pirut rnai groas5,, rnai opacl qi mai proeminentd, la trei masculi
d.ecit la acelaryi nuniirr de fernele I c1c' aceea, pentr'u a d.escoperi dacd, sexele se d.eo-
sebesc prin capacitatea Lor d.e strid.ulare, fiul meu, dl. Francis Darwin, a strins
cincizeci qi papte d.e exemplare vii, pe care le-a separat in d.oud, loturi, d.upd, cum
erniteau un-sunet mai puternic sau mai slab, atunci cind" erau finul,e in aeelaqi
fel. El a examinat apoi toate aceste exemplare qi a constatat cX, masculii erau
aproape in aceea;i pioporlie cu femelele, ln ambele loturi. DI. Smith _a morlinut
ln vialir numcroase eixernplare d.e l[ononychus pseudacorr, (.Curculioni,dae) ryi
este coirvins cir, ambele sexe tiriie qi, clupir cil, se pare, in acelagi grad.
Totugi, la unele coleoptere capacitatea d.e strid,ulare este cu siguran,td, un
caracter sexual. Dl. Crotch a d.escoperit ci, numai masculii a d.oui, specii de Helio'
pa,thes (Tenebrionid,ae) au organe d.e strid.ulalie. Am examinat cinci masculi d.e
H. qi,bbus si la toli exista o r6,zd,toare bine d.ezvolt atd,, parlial separatd, tn clouii,
pe suprafa!,a d.orsald, a segmentului abclorninal terminal, in weme ce la acelaqi
numd,i d.e femcle nli exista nici m[car un rud.iment de rdzil,toare, membrana
acestui segment fiind. transparenti, qi mult mai sub{,ire d.ecit la rnascul. Ira H. ui''
bratostriatus, masculul are o ril,,zhtaare similard,, numai czi ea nu este parlial
impi,rlitd, in d.oui, porfiuni, iar femela este eompLet lipsit5, d.e acest organ ; il
'*atg'inile
pffi, masculul are pc d.in virful clitrelor, de fiecare parte a suturii,
lrei sau patru creste longitrid.inale scurte, care sint intretd,iate d,e nerrruri extrem
tle fine, paralele ca rhzhtoarea abd.ominalh, qi asemd,nzitoare cu ea ; nu am putut
ins[, d.ecid.e d.ac[ aceste creste serrresc clrept vrazhtaare ind.epend.entir, sau zglrie-
toare pentru rd,zittoarea abd.ominal6 I femela nu plezintd, nici o urmii d.e aceastd,
ultimil structurd.
 DESCENDEII',IA OMULUI

A1toi, la trei specii d.e larnelicorne ale genulat Oryctes, avem aL caz aproape
lraralel. La fernclele d.e O. gryphus qi nas'icornis crestele d,e pe rilzilboare ale pro-
pigidiumului slnt mai pulin continue qi distincte d,ecit la masculi, ins5, d,eose-
birea principalir, esl,e c5, intreaga supmfa|.;d, superio ard, a acestui segment, atunci
clncl este linutX in lurnind, potri\rit5,, pare acoperitS, cu peri, care lipsesc 1a masculi
san sint reprezentali d.e un puf excesiv d.e fin. Trebuie notat cd,la toate coleopterele
partea funcfionalir, a rilzilt'oarei este lipsitd, de peri. Lta O. senegalens'is d.rferenla
d.intre sexe este mai puternic pronunlat'd, gi aceasta se ved.e cei mai bine atunci
gi"{ segmentul abd.ominal respectiv este cur5,!at qi privit prin transparenfd,.
La femel5 intreaga suprafald, este acoperitS, cu mici creste separate purtind. ghimili,
pe cind. la mascul, lnaintind. clt're virf, aceste creste d.evin d.in ce in ce mai con-
fluente, regulate gi nud,e, aga incit trei sferturi clin segment cste acoperit cu creste
paraLele extrem d-e fine, care lipsesc complet la femel5,. Totuqi, femelele tuturor
ceior trei specii d.e Oryctes procluc un ugor scirfiil, sau sunet stridulator atunci cind.
abd.ornenul unui exemplar inrnuiat este lmpins lnainte qi tnapoi.
Nu poate exista aproape nici o lnd.oialf cd, la Hetiopathes pr Oryctes masculii
liriie pentlu a cherna sau excita femelele; 1ns5, la majoritatea coleoptcrelor stri-
d.up,!ia servegte, d.upzi clt se pare, ambelor sexe cao chenlarereciproc5,. Coleoptercle
ltrlie sub influenla, cliferitelor emolii, la fel d,upi, cum p6,sd,rile iqi folosesc vccea
pentru rnuite scopuri, in afara cintatului pentru cel5,lalt sex. IWarele Ch,iasogna-
thcrs llriie c1o furie sau oa ploYocare, multe specii fac acelaqi lucru clin clesperare
sau fricd', dacd, sint linute astfel inclt nu pot scd,pa, lovind. tulpinile goale ale arbo-
rilor d.in insulele Canare. \Mollaston qi Crotch au putut descoperi prezenla unor
coleoptere apar,binlnd. genului Aaalles dup5, llrlitul 1or. In sfirqit, mascirlul de
Ateu,chus lirlie pentru a incuraja femela in rnuncA ei gi in caz d.e alarmi, al,unci
clnd. ea este ind.cp[rtat6, 7s. Ilnii naturaliqti slnt d.e p5,rere cd, coleopterele fac acest
zgornot pentru a-qi speria qi goni cluqmanii ; nu-mi pot inchipui insd, ca un patruped.
sau o pasd,re capabilS, s5, d.evoreze un coleopter mare s5, se sperie d,e un zgomot
atit d.e slab. Fltrerea cd, llrlitul scrvegte drept chernare sexual5, este lntd,ritfl d.e
faptul cil Anob'iwm' tessellatllrvt,) d.upd, cum se qtie, rispunde la ciocd,nitul altor
ind.ivizi $i, d.up5, cum am observai; eu insumi, unei cioci,nituri ugoare prod"use
artificia,l. Dl. Iloubleclay d"e asemenea rnd, informeaz5, cra a observat uneori o
fcinclX cioc6nind- to, iar d"upi o or5, sau d.oud, a gisit-o imperecbeati, cu un mascul,
iar intr'-ult aaz incanjuratd, de mai mulli masculi. in sflr;it, este probabil cd, cele
clou5 sexe ale mul.i;or specii de coleoptere au fos1, mai lntli ln m5,surd, d.e a se
g[si reciproc prin foqnetul uqor prod.us prin frecarea p5,rfilor tari, al5,turate ale
corpnlui lor; ryi d.coarece acc'i masculi sau fernele care prod.uceau un zgornot mai
rnare reugeau cel rnai bine s[-qi gd,seasc5, partenerii, rugoziti,lite d.e pe cliferitele
p5,r!i ale corpului lors-audezvoltat treptat prirr. seleclie sexual[in ad.evilrate organe
de strid,ulafie.
ie Dl. F. dc ia Bruleric, cil-al ht,,.fonrnrrl of 'Iravcl", subiect, vczi Landois ,,ZeitsclrrifL {tir. rvissen. Zoolog.",
-\.. -\Iril'ray, L868, vol. I, p. 135. vol. XVII, p. 131. Oiivier spune (citat dc I(irby qi Spence,
E0 Dupii dl. Doublecluy, zgomotul esLe produs cle Iriroduct., vol. II, p. 395) c[ femela de Pimelia striata
l::c.,:lii care se riclicl pe picioare clt mai sus qi apoi loveELe produce un sunet relativ puternic, lovindu-qi abdomenul
c l i,,rrcrle cle cinci sau gase ori ln succesiune rapidri de orice obiect tare, Ei cL masculul, dind ascultare acestei
: ;- .::.L t l l 1;cr care sti. Pentln rcferin !e asupr{r aces tui chcm5.ri, se prezintd curlnd gi se irnperecheazi.
 CAPITOLUL AL XI-LEA

INSECTE eontinuare. ORIIINUL LEPID0PTERA

(FLUTURI IIE 7,L $E IIE N0APTE)

,'ai,,ffli:, ;:lj' "

I
"#ffi : T'i:;"''T:h"l'J:" .:;il11' ;*;:"'
"'
lor dc viall - Culori adapLate tn vederea protecliei - Culorile fluturilor ""il,11,.:
de
noapte - Etaiarea - Capacitatea clc percepere la lepidopterc - Variabilitate - Cauzcle
cleosebirii de colorit clintre masculi si femele - Mirnetism, fluturii femele mai viu
slrirlucitor colora.fi dcclt cei masculi - Culori vii la omizi - Rezumat gi observafii
finale asupra caract.erelor sexuale secunrlare la insecte - Piisiri gi insercte conrpa-
rate intre ele.

La acest rnare ord.in, aspectele cele mai interesante pentru noi slnt d.eose-
birile de colorit d.intre sexele aceleiaqi specii qi dintre speciile d.istincte ale aceluiapi
gen. Aproape intregul capitol urmirtor va fi consacrat acestui subiect ; voi face
lnsd, mai intii citeva observalii asupra altor
- unul sau d.ou^ - aspecte. Ad.esea
se pot ved.ea mai mulli masculi urmzirind. aceeagi femeld, pi lngrd,mdd.ind.u-se ln
jurul ei. Jocul lor nuplial pare sd, fie o chestiune d.e lungd, d.urat5,, d.eoarece ad,esea
am privit unul sau mai mulli masculi rotind.u-se in jurul unei femele pln5, ce anr
obosit, f[,rir, a ved.ea sfirqitul joculul. Dl. A. G. Butler d.e asemenea m[, informeaz6,
cf,, a observat d.e mai multe ori un rnascul f5,cind curte unei femele timp cle un
sfert d.e ord,, ea lnsi, l-a refuzat, ca lncd,pi,!,inare, plnd, c€r ln cele d,in urmi,, s-a
a$ezat pe sol qi qi-a inchis aripile pentru a sci,pa astfel d.e omagiile lui.
Cu toate cI, fluturii sint fiinle slabe ryi fragile, ei sint agresivi ryi un exemplar
de ATtatura iris I a fost capturat cu vlrfurile aripilor rupte intr-o luptd, cu un alt
mascul. Yorbind, d.espre luptele frecvente d.intre fluturii d,in Borneo, dl. Collin-
gwood spune : ,,Ei se invirtesc unul in jurul altuia cu cea mai tnare rapid.itate
qi par a fi minali d.e cea mai rnare ferocitate".
I Apalura lris, ln ,,The Entomologist's Weekly vczi C. Collingwood, Rambles of a Naturrrlis/, 1868, p. 183.
Intelligencer", 1859, p. 139. Pentru fluturii din Borneo,
 DESCENDEI.ITA OMULUT

AgeronicL 'feron'ia produce un zgomot ca o roat5, d.in{,ata treclnd. pe sub uu

cliclret cu arc si care poate ft auztt, de la o d.istan!5, d.e mai mulli metri ; nu anr
trbserv'at acc'st sunc't la Rio d.e Janeiro d.ecit atunci clnd. d.oi d.intre aceqti fluturi
rre fuglreau intl-urr zbor neregulat, a$a incit el este prod.us probabil irr cursnl
jocului nuplial *i sexelor 2.
Unii fluturi d"e noapte prod.uc d.e asemenea sunete, d.e exemplu masculii
cle L'lt,ecopltora -!o'uea. in dcu5, ccazii, d.l. F. Buchanan \dlhite s a auztt, un sunet
rapiil ryi asculit produs cle masculul de Hylophi,la pras'inans, VL pe care tl cred.e prod"us,
ca la O'iccda, de o rnembrani, elastic5, prevSzutf,, cu un mugchi. El citeazl de ase-
rllcrlea pe Guen6e, care aratd, cd, Seti,na prod.uoe un sunet ca tic-tacul uirui ceas,
cu ajutorul, clupil cum se tr)are, a ,,d.oud, vezicule timpaniforrne situate in regiunea
pt,ctoral5, ;i aceastca sint cu mult mai d-ezvoltate la rnascul d.eclt la femelil" ;
r1r, und.c srr pale c.,:i, crganele prod.uc5toare d"e sunete ia lepidoptere sint, in oarecarc
legi;,turzi cu funcliiio seruale. I{u m-arn refelit la binecunoscul,ul zgornot fdcut
c1e fluturele cap d.c nrort, d.eoarece in general c.I se poatc auzi curincl d.upir, ce
flnturele d.e noapte a ieryit d.in coconul sd,u.
Girarcl a cbscrvat intotdeauna cd, mirosul cle mosc emis d.e d.ouzi specii cle
sfingide este aracteri,qtic rni.isculilor a, ;i la clasclt' supt'i'ioare vom intilni rnttli,e
cazrtrr in care nu.mai rnaseulul einite tttt noiros.
Olicine trcbuit sir, fi ad.mirat frulnuselea excep,tionalir, a rnultor fluturi de
zi a citolva de noapte I ryi se poate pune intrebarea, sint oare culoriie lor ryi
gi
clescnele vari,ate rezulbat,ul ac,tiunii clirecte a conclitilor ftzice la care aceste insecttr
a,lr fcst rrXptxsor fliri, ca in acesl, fcl s[ nu rezulte nici un folos ? Ori s-au acumulal,
varia!,ii e{}nsecu.i,ivcr gi s-au fixat pentru probec{,ie sau in vreun scop necunoscut
oarccarc s&11 ca unul d.intre sexe sd, fie mai atrlgir,tor celuilalt ? Sau, iar[,qi,
cfl,re este Gale lnseiiinirtate,a faptului c5, coloritul diferd, a,tit d.e rnult la masculii
si frmelele anumitor speeii qi c[, sint similare la cele d"oud, sexe ale altor specii
ale ar.,elniagi gen ? Inainte c1e a incerca sir rir,spuntkrru la aceste intrebilri trebuit'
si"l, prczcrrtrLn un tnare numir d.e fapte.
Irs, frunrcqii. noqtri fluturi d.in Anglia, amiralul, ochiul-d.e-pd,un, Vanesstt,
eurilu,,t, (Vattessae ), precum si la mul,ti, atfii, ca d.e exernplu la Hi'p7trt'rch'iae, sexelenu
st-r d.eosebcsc. Tct aqa cst,e si cu superbele Heli,conidae si cu-majoritatea l)ana'idae'
lor clc ia tropic,e. Tn anumite alte gru-pe tropicale insi, qi la unii dintre fluturii
noryt;ri, ca t\ytatura lris, Anthochar''is cardami,nzs ry. &.) sexele d.ifer[, lntr-o md,suril
mai rrrare sau- mai lnicl prin colorit. Nici un cuvint nu poate descrie splendoarea
rnascqJilor nnor specii tropicale. Chiar ln cad.rul aceluiaqi gen gd,sim d.eseori specii
prczcnt,ind. rlccscl;ii'i c'ttrAorclinare intre sexe, pe cind. la altele sexele sint foarte
asem5,n[toare. Astfel, la gerrul sucJ.-american Epi,cali,a, dt. Bates, cd,ruia ii sint
ind.atorat pentru rnajoritatca faptelor d.e mai jos si pentru a fi revizuit intreaga
acE,ast[ r,"puiicrr., mit infurmc azi, ci, cunoa$te d.oud,spr ezece specii, la qale cele
clonir scXu., irccventt'a2l, accleagi locuri (ceea ce nu este intotd.eauna caztl la flu-
s Yr.zi c:u'iea rnca ..Iorr;',,tcrl of lTesearches, 18ri5, p. 33. p. 401 . Pentru obset'r'aliilc cl-lui Bucltanan \\rhite, ,,The
lrl. I)onblgrlir-1' 11 ticsctrl;e1i L (,,Proc. I-irrt. Soc.", 3 martie Scotlish NaluralisL", iulie 1872, p. 214.
i).i;. i). 123) irp sac rpe;lbranos ciu6aL lir baza aripilor 3 ,,The Scottish NaLuralist", iulie 7872, p, 213.
i,irttriolrLc, carc cstc probabil lcgal clc produccrea stine- a,.Zoological Record"r 1869, p,347.
1 .. ri. 1'tn | t'tt'J'
I |ra co ph0 ro, \ c r'i,rZcological Il.trcord", 1 869,
 FLUTURI DE ZI SI DE NOAPTE

qi ca_re, d.e aceea, nu au putut fi diferit influenlate d.e cond.ifiile exterioare b.

Fti),
La nouii d.in aceste d.oud,sprezece specii masculii sint consid.erafi printre cei mai
viu colorati clin to,ti fluturii rsi se d.eosebesc atit d.e consid.eianl d.e femelele
relativ urite, inclt inainte werne erau consid.erafi ca genuri d.istincte. tr'emelele
acestor noud, specii seam6nd, intre ele prin tiput general d.e colorit qi se aseam[nd,
d.e asemenea cu ambele sexe ale speciilor mai multor genuri inrudite, care se gr1-
sesc in clifertt-u
_petfi ale lumii. Putenl cLeci d.ed.uce cd, aceste noud, specii qi proba-
'priU"nit
bil toate celelalte _ale
genului se trag d"intr-o formd, ancestralh,, care eta
aproape la fel coloraid, . La a zecea specie, femela incd, mai pistrazd, acelaqi
colorit general, insi, masculul ii seamd,nd,, aqa cd, este colorat *ai pufin b[,td,tor
la ochi gi contrastind mai pulin d.eclt masculii speciilor preced.ente. Li, specia a un-
sprezecea ;i a d.oud,sprezecea, femelele se indepd,rteazd, d.ela tipul obignuil, deoarece
'gint viu impod.obiter aproape ca nlasculii, insX, intr-un gtad. ceva mai mic. Deci
la aceste d.ou5, din urmd, specii culorile vii ale masculului par sd, fi fost transmise
femelelor, pe_ cind. la specia a zecea masculul fie cd, qi-apd,strat, fie cd,ared.obindit
culorile simple ale femelei, precum qi a1e formei parentale a genului. La aceste trei
cazati, ryxele au d.evenit aproape jdenticer cr toate c5, ln mod inyers. I-ia genul
inrnd.it Eubagi's, ambele sexe ale unora d.intre specii slnt colorate sirnplu qi apioape
la fel, pe cind. la cele mai multe masculii sint variat impod.obi!,i cg frumoasd cutori
rnetalice qi se deosebesc rnult d.e femelele lor. La acest gen fernelele pd,streaz[,
acelaqi s1,il general d.et col"orit, aqa incit ele se aseamd,ni, intre ele mult niai ind.ea-
proape d.eclt cu proprii lor masculi.
La genul Papiti,o, toate speciile din grupa Aeneas sint rernArcabile prin cu-
lorile lor bS,tdtoare la oohi ryi puternic contrastante pi ilustreazfi,tendinla ftrcventd,
cd,tre o grada,tie_i+ d.eosebirea d.intre sexe. La citeva specii t ca d.e exempll la P.
ascan'iu.s, masculii qifemelele sint la fel, la altele masculii sint fie pulif, mai viu
colora,ti-d.ecit femelele, fie cu mult mai superb colorati. Genul Jinoni,a, inrud.it
cu. genul nostru lr_anessa, ofer5, rrn caz aproape paralel, cieoarece, cu toate ci, sexele
rna,joritzi!'ii speciilor se aseamirnri intre ele, ete sint lipsite d.e culori bogate, totuqi
la anumite specii, ca la J. oetton,e) masculul este mai pulin viu colorat d.ecitiemela,
iar la citeva (de exernplu la J. andrerniaja) masculul este tot atlt d.e diferit d.e
feme'lir, incit poate fi confunclat cu o specie complet d.istinctd,.
tIn alt ca'z rernarcabil mi-a fost ind"icat d.e dl. A. Butler la British Museum,
anume al uneia d.intre speciile tropicale americane d.e Thecla,la care ambele sexe
sint aproape la fel qi rninunat de frumoase; la o alt5, specie, masculul este colorat
intr-un rnod t ot atlt cle splendid.r pe cind. lntrega suprafafi, slperioar5, a femelei
este d-e un cafeniu-inchis uniform. tr'luturii englezi d.e genul Lycaena ilustreazd,
cliferitele cleosebiri d.e culoare dintre sexe, aproa,pe tot atlt de biner cr toate cL
nu lntr-un mocl atit d.e izbit'or, ca genurile exotice d.e mai su"S. La L.qcaena aqest,is,
ambele sexe au aripile d.e culoare cafenie, m5,rginite cu mici pete portocalii oce-
late, qi astfel sint id.entice . La L. oegon) aripile masculului slnt de or albastru
frumos, bordat cu negrur Pe clnd. ale femelei sint cafenii, cu o margine similard,,
semd,nind. ind.eaproape cu aripile d.e L. agesti,s. In sfirqit, la L. trri,on ambele

6 \'ezi, de asentenea, lucrarea cl-lui IlsLtrs, in tlema, ln ,,'l'ransncL. l.lnteimologt. Soc.

,Pl.oc. of Londou,,, Lfl6g,
Jlrrt. Soc. of Philadelphia", 1865, p. 206. De asernenear p. 278.
<ll. \Yallact'deslrre acela;i srrlrii'ct, ln legirturi cu I)iu-

1,3 c. 44fi
-
 DESCENDENTA OMULUI

sint d.e culoare albastrd, gi foarte asem[n5,toare, cu toate c[, la femeld, marginile
irripilor sint pu!,in mai lnchise, cu punctele negre mai erid.ente, iar la o specie indi-
en6 albastru-viu, sexele sint qi mai similare.
Am dat d.etaliile d.e mai sus in primul rind. pentru a ard,t'a cd,, atunci cincl
sexele d.e fluturi se d.eosebesc, in general masculul este cel mai frumos qi se ind.ei-
phrteazd, mai mult d.e tipul obiqnuit d.e colorit al grupului c[,ruia li aparline speeia.
Deci Ia majoritatea grupelor femelele d.iferitelor specii seam5,nd, intre ele mult
mai mult decit b[,rba,tii. Totuqi, in unele cazari,^la care md, voi referi ulterior,
femelele slnt mai splend,id. colorate declt masculii. fn al d,oilea rind., s-au d.at aceste
d.etalii pentru a ard,ta ln mod. clar cd, in cad.rul aceluiaqi gen cele d.oud, sexe prezintii
frecvent toate grad.afiile, d.e la nici o d.eosebire d.e culoare, plnd, la o d.iferen![,
atit d.e nrare, incit a trecut mult t^imp pini, ce entomologii au consid.erat cele d.oud,
sexe ca apartinind. aceluiaqi gen. Intr-un al treilea rlnd, am vkzut c[, atunci cind.
sexele seamd,n[, lnd.eaproape intre ele, aceasta pare sd se dat'oreze fie faptului c[,
masculul qi-a transmis culorile femelei, fie cd, masculul ryi-a pi,st'rat sau poate qi-a
red,obind.it culorile iniliale ale grupei. Meriti, d.e asemenea notat cd, la grupele la
care sexele se d.eosebesc femela seam5,nd, d.e obicei lntr-o mici, md,sur5, cu masculii,
aqa lncit atunci cind. masculii slnt extraord.inar d.e frumoqi femelele prezintd'aproape
invariabil un grad. oarecare d,e frumusele. Din numeroasele cazuri d.e grad.afie
in d.eosebirea d.intre sexe, precum qi d.in pred.ominanfa aceluiaryi tip general d.e colo-
rit in lntrega grupI,, putern conchid.e cd,, ln general, aceleaqi carrze au d.eterminat
coloritul strd,lucitor numai la masculi, la unele specii, qi la ambele sexe la alte specii.
I)eoarece atit d.e mulli fluturi splend.izi trS,iesc la tropice, s-a presupns
ad,esea c[, ei ipi d.atoreazh culorile c[,ld.urii mari qi umid.itd,fii d.in aceste zone I d.l.
Bates 6 a ar5,tat ins5, c5, comparlnd. unele grupe d.e insecte ind.eaproape inrudite
d.in regiunile temperate qi tropicale, aceasti, ipotezil nu poate fi ad.mis5, pi d.ovada
d.evine conclud.ent5, atunci cind. masculii strillucitor colorali;i femele simplu colo-
rate de aceea;i specie tr[iesc in aceeaqi regiune, se hrd,nesc eu aceeaqi hrand, ryi
au exact aeelaqi mod d.e via!d,. Chiar atunci clnd. sexele seaml,n5, intre ele, cu
greu putem admite c[, culorile lor strd,lucitoare qi frumos aranjate sint rezulta-
tul fX,r[, scop al naturii lesuturilor ;i al acliunii cond.ifiilor inconjurd,toare.
Ori d.e clte ori, la animalele d.e toate speciile, culoarea s-a mod.ificat ln
vreun scop special, aceasta a fost, pe cind. putempprecia, fie in ved.erea protecliei
rlirecte sau intLirecte, fie ca o atraclie intre sexe. In cazul multor specii de fluturi,
suprafaJ,a superioard, a aripilor este d.e culoare lnchis5, ryi, d"upd, l,oate,probabili-
tefile, aceasta face ca ei sd, scape neobservali $i-i salveazd, d.e pericol. l'luturii
sint ins5, d.eosebit d.e suseeptibiH de a fi atacali d.e d.upmanii lor cind. se odihnesc'
ryi atunci majoritatea speciilor iqi ridicd, aripile vertical pe spate, a$a
inclt numai
suprafala inferioar5, este expusi, ved.erii. Deci aceastd, partg este cea care este
adesea astfel colorati,, inclt si, imite obiectele pe care de obicei se od.ihnese fluturii.
Cretl cir, dr. Rcissler este cel care a observat pentru prima oari, asemi,narea clintre
aripile inchise ale anumitor Vanessaa qi ale altor fluturi qi scoar!,a arborilor. Se
pot cla rnulte fapte analoge;i remarcabile. Cel mai interesant este cel inregistrat
i[r,cll. Wallace r, al unui flul,ure clin fntLia ryi Sumatra (Kallima), care clispare t'a,
6 'l'lte Na/uralisl on li'te Amazons, vol. I, 1861i, p. 19. cle dl. Wallace, iu ,,l-ht'rlrvicli's Scietrce Ciossip", st'p-
? \-ezi iptcresant.ul articol din ,,\Yestrninster lleviel", tembrie 1867' p. 196.
-..l.,, 1f{ti7, ir. 10. O xilogravttt'i a lui IirLIIirna esLe clatl
 FLUTURI DE ZI. $I DE NOAPTE 257

prin rninune cind. se a$eazi pe un tufiq, deoarece lqi ascunde eapul qi antenele intre
alipilc inchise, care prin formd,, culoare gi ramif icalia nervurilor nu se poate dis-
tinge pe o frunz6, veqtecl"5, cu ped.unculul ei. in alte clteva cazari, *opti,f"t,ainfe-
rioard, a aripilor esl,e strd,lucitor colorat[, qi totupi protejeazh; astfel la'Thecla
ru!i', cind. aripile sint inchise au un colorit verd.e d.e smarai6 qi seamflnd, cu frun-
zele tinere d.e m5,ri,cini, pe care se pare cd, acest fluture se a;ari, adesea plimfi,v ara.
Este d.e asemenea remarcabil cd,, la foarte multe specii la care sexele se d."osebesc
consid.erabil prin culoarea suprafelei superioare, suprafala inferioarl, este foarte
asemi,nd.,toare sau id.enl,icd, qi servepte pentru protectie 8..
Cu toate c5, la mulli fluturi culorile. inchise, atit ale suprafefei superio are,
cit gi ale celei. inferio ?te, serrresc frend, ind,oiald, sd,-i ascund.d,, totupi oo pritem ex-
tind.e aceastd, ipotezra la culorile str5,lucitoare gi bitd,toare la ochi d.e pe suprafa,ta
superio ard, a.aripilor unor s_pecii cum sint amiralul qi ochiul d.e pd,un d.e la troi,
albililele (Pieri,s) sau Papiti,o rnnchaon, specie mare, care frecventeazra locurile
ml5,qtinoase d.eschise, d.eoarece acepti fluturi d,evin astfel vizibili tuturor vietd,-
tilor._ La aceste specii ambele sexe sint la fel, insd, Ia Gonepteryn rhamni masculul
este_ d.e un galben intens, pe cind. femela este mult mai palidi,, ia," la Anthochar,is
eardarm'ines rrumai masculii au aripile cu virful portocaliu viu. in aceste cazari,
atit masculii, cit qi femelele slnt bi,tir,toare la ochi si nu se poate cred.e cd, d.eosebi-
rea lor d.e culoare are vreo leg5,tur[, cu protec,tia obignuiti,. Prof. Weismann ob-
serv5,g c5, femela uneia d,intre Lycaenae igi deschid.e aripile cafenii cind. se agaz[ pe
s_ol, qi atunci este aproape invizibild, ; pe d.e altd, parte, masculul, d.acd, iqi d.d, seama
d.e pericolul la care este expus d,in cau za albastrului viu d,e pe supr af.ala superioarl,
a aripilor sale, se od.ihneqte cu ele lnchise, ceea ce aratd, c5, culb area albastrd, nu
poate servi in nici urL caz pentru proteclie. Este totupi probabil c5, culorile be,t5,-
toare la ochi slnt ind.irect folositoare multor specii, ca o avertizare cd, ele au un gust
nepld,cut. Aceasta se poate ad.mite, d.eoarece ln anumite alte caztri frumusetea a
fost d.oblnd.it5, prin imitarea altor specii frumoase care locuiesc in aceeapi reginne
qi se bucurS, cle imunitate ln contra atacului, fiind. intr-un fel oarecare nepl[cute
d.ugmanilor lor ; insir, atunci trebuie s[, d.im explicalie frumuselii speciei imitate.
DupS cum mi-a, ardtat d.l. Wa,lsh, femelele de Anth,ocharis carilami,nes d.e
rnai sus;i ale unei_specii americane (-4. genut'ia) ne arat6, probabil culorile iniliale
ale speciei parentale a genului ; d.eoarece ambele sexe cu patru sau cinci specii larg
r5spinclite, sint colorate aproape la fel. Aici, ca gi la mai multe d.intre cazuiile ante-
rioare, putern d.ed.uce cd, la A. cardumi,nes qi genwtia masculii sint cei care s-au
ind.epdrtat d.e tipul obiqnuit al genului. ha A. sara, d.in California, virfurile porto-
ealii s-au d.ezvoltat-parfial la femel5, lnsd, sint mai palid.e d.eclt la masculi qi pulin
diferite intr-alte privinfe. La o formd, inrud.it5, ind.ian5, , Iphias gtauci,ppe, virfurile
portocalii sint d.eplin dezvolt'ate la ambele sexe. La acest lphias, d"up5, cum mi-a
ind.icat d.l. A. Butler, suprafala inferioard, a aripilor seamXnl, in *od uimitor cu
o frunzd, d.e o culoare palid.L, iar la fluturele nostru Anthocharis card,amines supra-
fa\a inferioar5 seam5,nfl, cu un capitul d.e pS,trunjel sd,lbatic, pe care ad.esea flutu-
rele se od.ihnepte noaptea 10. Acelaryi motiv care ne obligd, s5, ad.mit,em cL aici su-
prafelele inferioare au fost colorate in scop de proteclie ne face s5, t6g5duim ci,
8 Dl. (i. Ftaser, ltt ,,Nature", aplilie 1871, p. 489. 10 Vezi obselvaliile interesante ale dltri 'i'. \\'. \\'ood,
s Eittflrtss der Isolirung auf die Artbililunl, 1872, p. 58. ,,'fhe Sturlent", septembrie 1868, p. 81.
258 DESCENDENITA OMULUI

aripile au c[,pitat virfuri d.e un portocaliu viu in acelaqi scop, rnai ales cind. acest
caracter este limitat la masculi.
Majoritatea fluturilor d.e noapte ri,mln nemirycali, cu. aripile lzisate in jos,
o mare parte din zi sau toath zrua, iar lntreaga parte superioard, este ad.csea urnbritir
qi coloratd, ad.mirabil, d.upi, cum a remarcat d.l. iWallace, pentrll a nu fi d.escope-
rifi. Atunci cind. se od.ihnesc, aripile anterioare d.e Bombycidae qi ,-Yoclni,dae rr in
general se suprapun gi ascuncl aripile posterioare, apa lncit acestea d.in urrnl pot
fi viu colorate f5,r5, niult risc, qi de fapt ad.esea ele sint astfel colorate. in tirnpul
zborului, fluturii d.e noapl,e pot ad.esea sd, scape de duqmani, totuqi, d.eoare ce ari-
pile posterioare slnt expuse d.in pliq la ved,ere, culorile lor vii trebuie s[ fi fosl'
d.obindite cu un oarecare mic risc. Insi, faptul urmd,tor ne arath cit d.e precaufi
trebuie sd, tim clnd. tragem eoncluzii ln aceastd, problem6. Fluturii comuni cu aripi
inferioare galbene ( Triph,aena) deseori zboar6, ln timpul zilei gi spre seari, qi bat
atunci la ochi prin culoarea aripilor lor posterioare. S-ar putea cred.e cd, aceasta ar
constitui o surs5, d.e pericol; dl. J. Jenner Weir este insd, d.e pd,rere cd, ea le ser-
veqte d"e fapt ca un mijloc d.e a scd,pa, d.eoarece pd,s[,rile lovesc aceste suprafele
fragile qi viu colorate in locul corpului. I)1. Weir a introdus, d.e exemplu, in voli-
era sa un exemplar viguros d.e Tri,phaena pron,uba, care a fost imed.iat urmd,rit de
un md,ci,leand.ru I atenlia pd,sd,rii fiind. insi, atras5, d.e aripile colorate, fluturele nu
a fost prins d.ecit d.upd, aproximativ crucrzeci d.e lncercdri qi d.upd, ce porliuni mici
flin aripi fuseserd, rupte. EI a lncercat aceasl,L experien!,5, in aer liber cu o rtnclu-
nicl qi ?. timbri,a, insi, d.imensiunea mare a acestui fluture probabil czi a jucat nn
rol la capturarea sa 12. Ni se reaminteryte astfel o afirmalie a d.-lui Wallace 1r,
anurne cL in p5d.urilebrazrlttene qi pe insulele nralaeze mulli fluturi comuni si foarte
impodobili sint zburhtori slabi, cu toal,e c[, sint prevd,zuti cu aripi foarte mari ryi
,,sint ad.esea capturafi cu aripile g5,urite qi rupte t etu qi cum ar fi fost apucate dc.
p[s[ri, de la cale au scd,pat ; d.ac[ aripile ar fi fost mult mai mici in proportie cu
corpul, probabil cd, insecta ar fi fost mai des lovit5, sau strd,puns5, lntr-o parte vi-
l,alir,, ;i ast;fel suprafala nr6rit[, a aripilor a fost poate ind.irect folositoat'e".

Eta,lare.
- Culorile vii ale nrultor fluturi cTe zi ;i ale unora dc noapte sinl,
special dispuse pentrn etalare, aqa incit sI, poatil fi uqor vhrute. In l,impul nop!,ii,
culorile nu sint vizibile si nu poate fi ind.oial[, c6, fluturii nocturni, luali in totul,
sint mult mai pulin viu lmpod.obifi decit fluturii de zi care au toli obieeiuri d.iurne.
Flutnrii d.e noapte ai anumitor familii lns[', oum slnt Zygaenidae-le, mai multe
Sph,i,ngi,dac, Urani,i,due, rtr\ele Arctii,dae qt Saturn'iidae, zbaarh in l;impnl zilei sau
spre searf, qi mul,ti d.intre aceqtia sint extrem c1e frumo;i, fiind. mu.lt mai viu colo-
rali d.ecit speciile strict nocturne. S-au inregistrat totuqi elteva c^zLlri cxcepfio-
nale cle specii nocturne viu colorate la.
Existd, qi altfel de d.oveziin ceea ce priveryte etalalea. Dupir, cunt s-a obser-
vat nrai sus, atunci cind. se od.ihnesc, fluturii iqi ridicir, aripile, insir, cind. scr incIl-
11 Dl. \Yallacc. in ,,IIaldlvick's Scie'ncc Gossi1r", Cla.ss. of Inse.cts, vol. II, p. 390) pijro surprins de at:rrr:L
rcptembrie, 1867, p. 193. caz. Asupra culorilor rclirtivc aic lepidoltlerelor <littrrtc
1r Yezi de aserntrnea, asupra acest.ui subiect, lucrrrt'r ;i nocturtre, vezi iltitlem, p. i)3li ;i 392 ; tlt asentetit'rt,
,l-ltri \Yeir, in ,,'fransact. Ijnt. Soc.", 1869, p. 2l). llat't'is, Treatise on tltt Itrsrcls of Nurtr lirtllluttrl, 1S 12,
13 ..\Yestminstcr Review", iulie 1867, p. 16. p. l31ir.
1{ l)e excnrplu Lillnsiu; insir prof. Weslrvooil (Morlerrt
 FLUTURT 6n zr $r DE NoAPTE 2irD

zesc la soare ryi lc ridicl ad.esea qi le las5, ln jos alternativ, expunincl astfel a,mbclc
suprafele tlin plin ved.erii ; ;i cu toate c5 supra,fala inferioarii este ad.esea coloratii,
intunecal, pentru protecfie, totuqi la multe specii este tot atit d.e impod.obit5, ca ryi
su-prafala superioar[, iar uneori ln mod" foarte d.iferit. I-,a unele specii tropica,le
suprafala inferioard este chiar mai strd,lucitor colorati, decit cea superioArS, ls.
I:a fluturii -4rttynni,s agla'ia numai suprafala inferioar5, este impodobitS, cu argint
lrrcitor. Totuqi, d.e rcguld, generala, suprafala superioard,, care este probabil mai
d.oplin expusd,, este eoloratir, mai viu ryi mai d.ivers d.eclt cea inferioard,. Deci, in
general, suprafala inferioar5, oferi, entomologilor un cara,cter mai folositor pentru a
d.etecta afinitrilile d,iferil,elor specii. Frtlz Miiller mi, informeazh ch in apropiere
d.e easa sa d-in sud.ul Braziliei se glsesc trei specii de Castnia; aripile posterioarcr
a doud, d.intre ele sint de culoare inehisfl, qi sint intotdeauna acoperit,e d.e aripilct
anterioare atunci cind. aceqti tluturi se od.ihnesc; a treia specie ins5, are aripiler
post,erioare negre, frumos p5,tate cu rogu qi alb, ryi acestea sint cleplin d.eschise ryi
ctalal,e ori de cite ori fluturele se oflihne;te. S-ar putea ad.d,uga alte ascl-
menea cazuTL.
Dacd, privim acum grupul enornr al fluturilor d.e noapte, care, d.up[ cunr aflu
d.e la d.l. Stainton, d.e obicei nu expune cornplet la vedere supraf.a\a inferioar5, a
aripilor, constat[,m cd, d.e foarte rareori aceast5, parte este colorat5, mai viu sau c]riar
tot al,it d.e viu ca suprafa\a superioar5,. Trebuie notate citeva excepfii, reale sau
aparente, la aceasti, regul6,, ca la HllpopyrcLL6. Dl. Trimen md informeazd, c[, ln ma-
rea lucrare a lui Guen6e slnt desena,ti trei fluturi de noapte la care suprafa,ta infe-
rioar5, este pe d.eparte cea mai stri,lucitoare. De exemplu, la Gastrophora austra-
lian5, suprafala superioar6 a aripilor anterioare este un ocru cenuryiu palid., pe cind.
suprafala inferioard, este splendid. impod.obitfi, cu un ocel rotund., albastru d.e co-
balt, situat in mijlocul unei pete negre lnconjura,te cu galben-portocaliu, iar
aceasta cu alb-alb5,strui. Obiceiurile acestor trei fluturi d.e noapte sint ins5, necu-
noscu-ter a$a incit nu se poate d.a n-ici o explicalie asupra felului neobi;nuit al colori.-
tului lor. Dt. Trimen de asemeneiu m5, informeaz[, ci suprafa\a' inferioarh a aripi-
lor altor Geontetri,dae 1? si ]{oetuidae cvadrifid.e eSte sau mai impestrifat5, sau mai
viu coloratd declt suprafala superioar5, I unele d.in aceste specii au lns[, obiceiul
,,d.e a-ryi tine aripile eomplet verti.eal pe spate, menlinind.u-le un timp consid.erabil
in aeeasti, pozi{,ie", expunind asl,fel suplafala infe,rioard, la ved.ere. Atunci clnd" se
aryazl, pe sol sau po iarbi,, d"in clnd. in cind. iqi ridic5, aripile pulin, brusc. Faptul
tleci c5, supr afa\a inferioarfl, a, aripilor este d.e culori mai vii declt suprafala supe-
rioarir, la anumili fluturi d"e noapte nu este atlt d.e anormal d.up5, cum pare la pri-
ma ved.ere. Saturni,i,d,ae-le cuprind. unii d.intre cei rnai frumoqi fluturi de noapte,
irr'lntL aripile impodobite cu oceli frurno;i, ea la Aytatura iris clin Angliar iar
r1l. T.W. Wood.18 observS, c5, ei seam5,nd, cu fluturii de zi prin unele d"in rniqc[,rile
lor, ,,d.e c'xemplu prin ugoara filflire ln sus ;i in jos a aripilor t QA pentru a le
eLaLa, care estb mai caracteristicd, lepid.opterelor d.iurne d.eclt celor nocturne".
15 Ascmenea deosebiri lntre suprafelele superioare qi 16 \'czi dl. Worttrald despre acest fluture de noapte,

irrferioare ale aripilor mai multor specii de Papilio sc ,,Proc. Ent. Soc.", 2 martie 1868.
pot vedea ln frumoasele planqe din Memoir on the Papi- 1? Vezi cle asemenea descrierea genului sud-american

Iionidae of the Malagan Region a d-lui Wallacerln rrTrans- Erateina (rlin Geometridae), ln ,,Transact. Ent. Soc."
act' Linn' Soc"" vo. XXV' partea I' 1865' ""1, "Jl; i;Xiri;fi"::tJiurie
:;l:: 18ri8, p. XXVrr.
 DESCENDENTA OI\4ULUI

Un fapt ciud.at este cd, nici unul d"in fluturii d.e noapte brita.nici, care sint
strd,lucitor colorali qi, in mdsura in care am putut d.escoperi, aproape nici o specie
str5,in5, nu se d.eosebesc mult prin culoare clupd, sex, cu toate czi arya este cazul
multor fluturi d,e zt str5,lucitori. Totuqi, masculul unei specii arnericane cle fluturi
d,e noapt'e, Saturn'ia 1o, este d.escris ca avind. aripile anterioal'e cle un galben-inchis,
cu pete d"e un ro$u-purpuriu, pe cind. aripile femelei sint purpurii-caf enii, marcate
cu linii cenuqii Is. Fluturii de noapte britanici care prezintfi, deosebiri sexualc
de colorit slnt toli cafenii sau d.e d.iferite culori, d.e un galben qters sau a,proape alb.
La mai multe specii masculii sint d.e culoare rnult mai inchis[, d.ecit femelele 20,
ryi aceqtia aparlin unor grupe care ln general zboari, d.up5, masd,. Pe de alt-ir parte,
dup5, cum m[, informeazS, d.l. Strainton, la multe genuri masculii au aripile poste-
rioare mai albe decit ale femelei ; un bun exemplu ln acest sens oferi, Agrostis
enclamat'i,oni,s. La fluturele de noapte Hepi,alus lturnul'i, d.eosebirea este mai puter-
nic pronunlatd,, rnasculii fiind albi, iar femelele galbene cu pete mai inchise 21.
Bste probabil cd, in aceste cazuri devin astfel mai bd,l,d,tori la ochi ryi pot fivdzu\i mai
ugor de femele cind. zboaril pe inserate.
Bste imposibil d.e ad.mis, din tLiferitele fapt,e c1e mai sus) c[, culorilestri,luci-
toare ale fluturilor de zi qi ale citorva de noapte au fost d.obind.ite in mod obipnuit
pentru proteclie. Am vilzut' cd, culorile gi d.esenele lor elegante sint d.ispuse si expu-
se ca pentru etalare. Ajung d.eci la pi,rerea c5, femelele prefer5, sau sint cel mai
mult excitate d.e cfltre masculii cei mai strd,lucitori, cleoarece, dup5, cum putem
ved.ea, orice alt5, presupunere ar lnsemna cil masculii sint impod.obifi f[r5, scop.
$tim c5, furnicile si anumite coleoptere lamelicorne slnt capabile d.e a resimli o
afecliune reciproc[, iar furnicile iryi recunosc tovariryele dupi, un interval d.e mai
multe luni. Nu exist5, d.eci nici o improbabilitate abstractil la lepid.optere, care sint
situate probabil aproape sau tot atit de sus pe scara evoluliei ca qi aceste insecte,
ea ele sd, aibi, suficientd, eapacitate mintali, pentru a ad.mira culori rrii. Este sigur
c5 ele d.escoperi, florile d.up5, culoare. Deseori se poate ved.ea Sfinrul-colibri repe-
zind.u-se in jos de la distanld, asupra unui buchet de flori situat ln mijlocul unui
frunziq verd.e, qi ln strdin[tate d.oud, persoane m-au asigurat ch aceqti flul,uri d.e
noapte viztteazd, d.e repetate ori flori pictate pe perelii unei od.[,i si se strirduiesc in
zadar s5,-qi introducS, trompa in ele. Flrtz I'Iiiller m[, informeazd, ci, in sudul Bra-
ziliei mai multe spec;i d.e fluturi aratd, o preferin!5, neind.oielnic5, pentru anumite
culori f.a\il d.e altele ; el a observat cL ei vtzitau foarte d.es florile d.e un roqu strd,-
le Flarris, Trcalise ctc., ed. frlint, 1862, p. 395. curcani, clrora lc plircea str minincc alfi fluturi clc noapte,
20 An observat, dc cxemplu, in coleclia fiului ntctt a6a incit dacta C11r:nia cste confunclat.i dc p[slrile brila-
ci masculii sint de culoarrr mai inchisd tlecit fcnrelt'lc la rrice ctr Spilosonta ea scapl clc a Ii dcvoralit, iul cttloareu
Lasiocumpe quercus, Odonestis ytotutoriu, Ilgpoggutrta dis- ci lngeldt.oarc albir trsle astfcl foztr[c folositoarc.
par, I)asgcltira pnrlibnrrda qi Cgcttiu ntendica. La aceastti el Estt, r'urrarcabil ci pc insukrlt: ShcLlancl tnascttltrl
ilin urnrl specic clcosebirea de culoare dintlc ccle dou:i accslui fluLule tlc tro:t1lte, in loc dc a srr deosel;i considc-
scxc csLc puLernic plonun!at[, iar dl. Wallace mri infor- rabil cle fcurelii, adcsea ii seaurinir intlcaproape Ia cttloalc
nrtr:rzi cd aici avem, dupi pirerca sa, un caz de imitalie (vezi dl. llacl-achlan,,,'l'rausact. Ilnt. Soc.", vol. lI,
de proteclie limitati la unul din sexe, dup[ cutn se va 1866, p. 459). Dl. Fraser sugereazi. (,,Nature", aprilie 7877,
cxplica mai complet ulterior. Femela albi dc Cgcnia p. ci la anoLimpul cind fluturele de noapte Hepialus
a89)
seanrinS. cu foarte comunul Spilosoma menthrasti, alc lrumuli apare in aeeste insulc nordicc culoarca alb[ a
crirui ambe sexe sint albe ; qi dl. Stainton a observat nrasculilor nu este necesari pentm a-i facc vizibili in
ci acest clin urmi fluture de noapte a fost respins cu crcpuscul fernelelor.
llrr uui rn:rrc scirbii cle o intrcagir gr:ucra!ie tlc littcri
 FLUTURI DE ZT SI DE NOAPTE

Iucitor clin cinci sau gase genuri d.e plante, insi, niciod.at[ speciile cu flori albe sau
galbene d.in acest gen sau din alte genuri crescincl in aceearyi gridin5, ; gi am prirnit
alte relatiri ln aeela;i sens. Dupd, cum aflu d.e la d,e Doubled.ay, ad,esea fluturele
a,lb comun zboar5, jos spre o bucir,ficd, d.e hlrtie d.e pe sol, luind.-o fd,rd, irrd.oial5, d.rept
unul d.in specia sa. Dl. Collingwood ", vorbind. clespre greutatea d.e a colecta
anumi!,i fluturi in arhipelagul malae z, afirmd, c5, ,u exempla,t mort infipt po o
craed, foa,rte vizibild, ad.esea va opri o insect[, d.e aceeapi specie d.in zborul ei impetuos
ryi o va ad.uce
jos pind, la clistanf,a cle und.e s5, poal,[, fi uryor capturat'il cu plasa, mai
ales d.aci, este d.e sex opustt.
Dupd, culn s-a observat mai sus, la fluturi zborul nuplial este o ac{,iune
incLelungati,. IJneori masculii se luptd, intre ei ca rivali qi s-au vd'zttt' mul,ti urmd,-
rind. sau ingrS,mid.ind-u-se in jurul aceleiaqi femele ; d.aci, femelele preferi, pe un
anumit mascul imperecherea trebuie ld,satd, la simpla intlmplare, ceea ce nu pare
probabil. Pe d.e altd, parte, d.ac5, d.e obicei sau chiar intlmpli,tor femelele prefer5,
rnasculii rnai frumoryi, culorile acestora d.in urm5, trebuie s[, fi d.evenit treptat mai
vii qi vor fi fost transmise ambelor sexe sau numai unui singur s€x, in conformitate
cu legea ered.iti,fii care a pred.ominat. Procesul selecliei sexuale trebuie s5, fi fost
mult uryurat clac5, concluzia la care s-a ajuns d.in d.iferitele feluri de d.ovezi din supli-
mentul capitolului noud, poate fi consid.erat5, ca d.emnd, de incred.ere, anurne c[
masculii multor lepid.optere, cel puf,in in stare d.e crisalid.5,, d"epdgesc considerabil
c,a numflr pe fernele.
Unele fapte slnt lns[, opuse p6rerii cL fluturii femele preferi, maseulii ntai
frumogi I astfel, d.upi, cum am fost asigurat de mai rnul,ti colecfionari, femelele
d,e curind. ieryite d.in pupd, pot, fi d.eseori vi,zute imperecheate cu masculi pipernicilit
d.ecolorali sau murd.ari, ins[, acea,sta este o imprejurare care d.eseori cu greupoat_e s[,
nu urm eze faptului cd, masculii ies mai d.e timpuriu din coconul lor d.eclt femelele.
Ira fluturii d.e noapte d.in familia Bombyei,dae-lor sexele se impevecheazi, imetliat
clup[, ce au ieryit d.in stad.iul c1e crisalid.d,, d"eoarece nu se pot hrd,ni, d.atoritd, st5rii
rud.imentare a aparatului lor bucal. Dupd, cum au remarcat mai mulli entomologi,
femelele stau lntr-o stare aproape de amorlire tsi nu par sI, manifeste nici cea mai
mic[, alegere in privinla partenerilor lor. A$a este si cu fluturele viermelui cle m[-
tase (8. mori,), d"up5, cum ni s-a spus d"e ciliva crescd,tori d.in Anglia qi de pe con-
tirrent. Dr. lYallace, cat'e a avut o mare experienld, in creqterea de Bombyn cymthr,u,
este convins c5, femelele nu manifest[, nici o alegere sau preferin![,. El a tinut
lmpreunir, peste 300 d.e asemenea fluturi qi d.eseori a g5,sit cele mai viguroase femele
imperecheate cu masculi pipernicili. Contrariul pare rareori si, se lntimp1e, deoa-
tece, dup5, cum cred.e el, masculii mai viguroqi trec peste femelele d.ebile qi sint
atra;i d-e. cele lnzestrate cu cea mai mare vitalitate. Totuqi, Rombyci,dae-le, cu toate
gI, sint d.e culoare intunecatd,, sint d.eseori frumoase in ochii noqtri d.in cauza nuilll-
!,clor
' lor erlegante qi pestrile
Pin[, acum m-am referit numai la speciile la care masculii sint colora!,i rnai
viu decit femelele qi le-am atribuit frumuselea faptului c[ timp de multe generaJ'ii
femelele au ales si s-au imperecheat cu masculi mai atrigitori. Apar ins[, cu toate
cd, rar, qi cazuri contrarii, in care femelele sint mai strd,lucitoare d.ecil, masculii
qi, d-up[, curn cred, zlici masculii au ales femele,le mai frumoase, pi au sporit incet
22 RLuttbles of a liuttu'alisl itt tlrc Clinese Seas, 1EGE, p. 182.
 DESCEIVDEINTA OI"{ULUI

itr zrcest, fel frumuse!;ea lor. I{u qtiu d.e ce la d.iverse clase d"e anirnale' ma,scllii
citorva specii au ales femelele rnai frumoase in loc d.e a, accepta blcltros oricar,r'
femeld,, dup5, cnm pare sd, fie regula generald, inregnulanimal.Daciilsi,, contrar d.e
ceea ce se intimpl5, in gene ral la lepid"optere, femelele ar fi mult mai ngmeroase d"ecit
masculii, acerytia rlin urmi, probabil ci, ar alege femele mai frunroase. Dt. Pr11l,ler
mi-a arilt'at' la British Museum mai multe specii d"e 0attid,ry1a,s, la eare lnele cLirr
femele egalau, iar altele depdgeau consid.erabilpemasculi ca frurnpse{e, d.eoareco
numai femelele att marginile aripilor acoperite cu purpuriu qi portocaliu ryi pEta,tg
cu negru. Masculii mai urili ai acestor specii seam5,nd, lnd.eaproape inbre rt, aril.-
tind. ci, aici femelele s-au mod.ificat, pe cind. in cazurile in caie masculii sirrt rlai
impodobili acerytia sinl, cei care s-au mod,ificat, femelele sem5,nind. ind.eaproap()
lntre ele.
in Anglia avem citeva cazari analoger cu toate c5, nu atit d.e pronun{,atc.
l{umai femelele a d.oud, specii de Thecla aa o patd, d.e un purpuriu viu sau portoca-
lin p_e aripile a,nterioare. La Hi,pparchi,a, sexele nu se d.ebsebesc mult, i11s5, femela
de -EI. iani,l"cr, este aceea care are o patd, cafeniu-deschis pe aripi, iar femelele unor
specii sint mai viu colorate d.ecit masculii lor. De a,semenear femelele cle Coli,as
edusa;r hyale au,,pete galbene sau portocalii pe marginea neagrfl, reprezentatl
.la rnasculi numai prin dungi subliri", iar la Pi,eri,s femelele sint ceie care-sint cLeco-
rate cu pete negre pe aripile anterioare, iar acestea nu sint clecit parlial prezenl,e
la rnasculi". Or, se ptie c5, masculii multor fluturi sus,tin femelele ln timpulZborului
nupfial, insd, tocmai la speciile amintite femelele slnt cele care suslin pe masculi,
arya in_clt partea pe care cele d.oui, sexe o joacd, este inversati,, precum esle si frumu-
selea lor relativir,. In tot regnul animal d.e obicei masculii iau partea cea mai activi,
fa cultare qi frumuselea lor pare s5, fi sporit prin faptul c5, femelele au acceptat pc
ind.ivizii mai al,rdg[tori ; in eazal acestor fluturi insd, femelele iau parte mai activir,
la ceremonia nup,tialS, finald,r a$a incit putem presuprlne cd, ele proc edeazd,la ferl i1
jocul nupfial, in care caz putern ln,telege cum se face e5, ele au d.evenit cele rnai fr,u-
moase. Dl. Mend.ola, de la care s-au luat afirma!,iile d.e mai sus, spune in concluzie :
,,Cu toate c5, nu sint convins d.e ac,tiunea selecliei sexuale ca prod,uclnd. culo-
rile insectelor, nu se poate nega c5, aceste fapte sint izbitor c1e doied.itoare pentru
ipotezele d-lui Darwin') 23.
Deoarece seleclia sexuald, d.epirrd.e in prirnul rind d.e variabilitate, trr:buic
addugate clteva cur,inte asupra acestui subiect. NLI exisl,ii nici o d.ificultate in
privinfa culorii, intrucit se pot mrmi aici o serio d.e lepid.optere foarte variabile.
TJn singur exemplu bun va fi suficient. Dl. Bates rni-a ar6,tat o intreagX, serie d.e
exemplare de Papilio sesostr'is ryi P. chi,ldreno,e qi la acestea clin urmzi masculii
variau mult prin extind.erea petei verzi frumos emailate d.e pe aripile anterioarc
^aripile
;i prin dirnensiunea petei albe qi a d.ungii stacojii splend.id.e d- pe posteri-
oare, aqa inclt exist5, un mare contrast intre masculii cei rnai strd,lucitori qi cei mai
1tnlin str5,lucitori. Masculul d.e Papili,o sesostris este mult mai pu,tin frumos d.ecit
eel d.e P. cht'ldrenae ;f el variazd, de asemenea pulin prirr clinrensiunea petei terzi
r3,,Nat.tlre", 17 aprilie 1871, p. 508. Dl. Ilendola asemenea, dl. G. Fraser in
,,Nature",20 aprilie 1821,
':iteazit pe Donzel, iu ,,Soc. Ent. de France", 7837, p.77, p. 489, dcspre clcosebirile sexnale la mai nplli flutnri
1t:spre lupta flututilor in timpul impelecherii. Vezi, de britanici.
 TLUTURT DE Zr Sr DE NOAI'I'r:

pe a,r'ipile prin aparifia ocaziotralf,, a d.rrngii stacojii d.e pe a,ripile

^anterioare ;i
cltr
poste_rioarer imprumutat'it, d.upi, clt se pare, cle la propria sa ferneld,, d.eoarece
femelele acestei specii qi a rnultor altora d.in grupa Aeneas arL aceastd, d.ungd, staco-
Jl. D99ir intre cele mai frumoase exemplare d.e P. sesostris qi cele mai"lrite cle
P. chi'ldrena'e nrL era declt un mic interval, qi era evid.ent ci in ceea cc prile;te
simpla variabilitate nu ar exi.sta irici o d.ificultate d.e a spori in mo6 pe',rinanent
frumuse,tea orici,reia d,intre aceste d.oud, specii cu ajutorui selecf,iei. eici varizr,bi-
litatea este aproapc lirnitat5, la sexul masculin, ins5, d"l. Wallace, qi d.l. Bates au
ardtat 2a cd femelele unor specrii slnt extrem d.e variabile, masculii tiina aproape
constan,ti. inl,r-un capitol viitot voi ave a ocazia s5, ard,t cL punctcle frumr;ase i1
formi cle ochi- sa1 oceli, cartl se g5,scsc pe aripile multor lepid.optere, sint emina-
mente variabile. Pot ad.5,uga aici c5, acepti oceli prezintd o O.iticultate pentm beo-
ria.selecfiei sexuale_, deoarece cu toate c[, ne apar atit de ornamentahl ei nu sint
niciod.at'd' prezenli la unul din sexe qi absen,ti la celd,lalt ,gi nici nu se cleosebesc
mult la cele d.oud, sexe 25. fn prezent, acest fapt este inexplicabit ; dac1, ulterior
se va constata ins[' ci, formarea unui ocel este d.atoratd, weunei mod.ificdri oarecare
in _fesuturile aripilor, apd,rind, d.e exemplu, intr-o perioad.d, foarte timpurie d.e d.ez-
vo.lta1e, ne-an_l putea aqteptar d.in ceea ce qtim d.espre legile ered.it5,,tii, ca sd, se trans-
mit5, la ambele sexe, cu toate cd, neapd,rind. qi nedezvoltindu-se ct'eclt lumai Ia un
singur jex.
In g-ene1al, cy toate cL se pot rid.iea multe obiectiiserioase, pare probabil
cd, cele rnai multe dintre speciile strd,lucitor col,orate d,e lepidoptere 1ryi ditoreazra
cnlorile selecliei sexuale, afard, d.e anumit e cazuri, care vor fi menlionate ind.atd,,
la care culorile b5,ti,toare la ochi au fost, d.obind.ite plin imitalie pentru protecfie.
Din cauza ard.orii masculului in tot regnul animal, el este ln general d.ispus sd, accepte
orice femel5, qi femela este aceea care d.e obicei face alegerea. Deci, d.acd, seledpia
sexuald, a fost eficace ln cazal lepid.opterelor, atunci cind. sexele se d,eosebesc,
nrasculul este cel care ar trebui sd, fie cel mai str5,lucitor colorat, ryi fS,rL lncloialL
ci, aqa qi cste . Atunci clnd. ambele sexe sinl, strd,lucitor colorate ,'si-searndnb, irrtre
ele, caracterelet d.oblnd.ite d.e mascul par sd, fi fost transmise ambelor sexe. Sintern
cond.uqi la aceasti, concluzic de cazuri, existlnd. chiar ini,untrul aceluiasi gen, de
grad.a,l,ii d.e la o d.eosebire extraordinarS, pin5, la o id,entitate in culoarea celor
d.ouir, sexe.
Se poate pune ins[, intrebarea d.ac5, d.eosebirile d.e culoare elintre sexe nu sc
pot expliea prirr alte mijloace decit prin seleclie sexual[. Se cultosc 26 mai mult e
cazuti in care m_agculii qi femelele aceleiansi specii d.e fluturi tr5iesc ln stali1ni dife-
rite, primii lncdlzind.u-se d.e obicei la soare, iar ultimele frecventind. p5d.uri intune-
cate. Este de aceea posibil ca d.iferite condilii d.e via!5, sir, fi aclionat direct asupra
celor d.ou5, sexe, ce ea ce nu este probabtl'r, d.eoarece in stare aduitS, ele slnt supuse

2a \Yallacc desplc Papilionidae-le din regiunca lnil-
IaczI. irr ,,Transact.. Linn. Soc.", vol. XXV, 1865, p. B
i;i 36. Urr ctz izbitor al unei varietiit.i rarc, strict internrc-
diarii iuLrc alte doud varietili feminine bine pronunlaLc,
este prezentat cle dl. Wallace. \rezi de asemenea dl. Bates,
ln ,,Proc. Entomolog. Soc.", 19 noiernbric 1866, p. XL.
25 Dl. Bates a fost atit de antabil, incit a adus acesL
subiccl in tafa socictrifii enLonrologicc ,si :rrn primit ris-
punsuri in accst scns din ltaltea rnlii multor cnLourologi.
26 I{. W. BaLcs, Tlrc Nalrrra/isl on ilrc Amu:ons,
vol. II, 186:1, p. 228. A. R. Wallaee, in ,,.I'ransAcL.
Linn. Soc.", vol. XXV, 1865, p. 10.
27 DcspLe acest subiect, vezi The
Variation of Ani-
ntttls artd Plat.ls under Domesttcation, 1808. vol. Il.
cap. XXIII.
 DESCENDENTA OI\IULUI

lrr ctrnd.ifii d.ifelit,o pentru o perioad.S, foarte scurt[', iar larvele arnbelor sexe slnt
slrpusc acelora;i cond.ifii. Dl. Wallaco este d.e pfi,rere c5, d.eosebirea d.intre sexet ttn
t,ste d"al,cratd, atit faptului cd, rnasculii s-au mod.ificat, clt aceluia ed, femelele au
tloblnclit in toate sau aproa,pe in toate cazurile culori lntunecate pentru protecJ,ie.
]Ii se r)&rL', din eontra, mult mai probabil ci masculii sin1, cei care s-au moclifical,
mai zr,les prin selec,tie sexualii, femelele fiind. comparativ pulin schimbate. Putem
a stfel inlclegc cum se face cL femelele d.in specii inrudite seam5,n[, in general intre
ele atit d.e mult, rnai mult clecit masculii. Ele ne arat5, astfel aproximativ culorile
iniliale ale speciei. parentale ale grupului cf,,rora aparfin. Elc, au fost totu;i aproape
intotcleauna pulin moclificato prin transferarea c5,tre ele a unora d.in varialiile
consecutive, prin acumularea cd,rora masculii au d.evenit frumopi. Nu rrezfu insi,
sL ncg c5, numai femeLeie unor specii au fost special mod.ificate pentruproteclie.
Tn rnajoritatea cazurilor masculii qifemelele unor specii d.istincte trebuie s5, fi fost
supuse in decursul stad"iului lor larvar prelungit unor condilii d.iferite;i sd, fi fost
astfel influenlate, cu toate cd, in cazul masculilororice mic[ modificare d.eculoare
astfel cauzatd, ar fi fost in general mascat5, d.e ci,tre culolile strilucitoare d.oblndite
prin seleclie sexuald,. Clnd vom trata d.espre pl,s5,ri va l,rebui sL discutintreaga
chestiune, anume in ce mdsur5 d.eosebirile d.e culoare d"intre sexe slnt d.atorate fap-
tului c[ mascuiii au fost modificali prin seleclie sexuald, in scop d.e impod.obire sau
aceluia cei femelele au fost mod.ificate prin seleclie natural5, ln scop d,e protec,tie,
arya incit aici nu voi spune d.eclt pulin d.espre lcest subiect.
in toate cazurile in care f orma mai obiqnuitl, a moqtenirii egale de
ci,tre anibele sexe a pred.orninat, seleclia masculilor viu colorali va tinde sir,
fac[, pe femele viu colorate, iar selec,tia femelelor intunecat colorate va tind.e
s6 tacil pe mascuii cle culoare lntunecatd,. Dacd, ambele procese se desfd,qoar5,
simultan, ele vor tind.e sd, se anuleze reciproc qi rezultatul final Ya d.epinde
cle faptul d.acd, un num5,r mai ma e d"e femele au f ost bine protejat'e prin cu-
lori inchise sau un numi,r mai ma, e de masculi au fost viu colora,li qi astfelt
gd,sincl parteneri, au reuqit sd, lase descend.enfi mai numeroqi.
Pentru a explica transmiterea frecventd, d.e caractere numai la unul d.in sexe t
c1l. Wallace igi exprim5, pi,rerea cii forma mai obiqnuitd'a mo$tenirii egale d.e c5,tre
ambele sexe poate fi mod"ificatzi prin seleclie naturalir, ln moqtenire d.e c5,trc un
singur sex, ins5, nu poate clescoperi" nici o dovad.L in favoarea acestei ipol,eze.
$tim cum se intimptd, ln stare d.omestici, : d.eseori apar caractere noi, care d.e la
lnceput nu slnt transmise d.ecit numai. unui singur sex, qi prin seleclia unor aseme-
nea varialii nu ar fi nici cea mai mic[, dificultate d,e a d.a culori v_ii numai masculi-
lor ryi in acelaryi tirnp sau ulterior culori inchise numai femelelor. In acest fel, feme-
lelc unor fluturi d.e zi qi d.e noapte au tlevenit probabil neaspectuoase din rnotive
- Tr;tusi"sirrufoarte
cle proteclie cliferite d.e masculii lor.
sint d.e acord. s[, ad.mit f[,rir, dovezi clare c5, d.ouir plocese cr,ritrplext'
t1r r.icrlec,tie, fiecare necesitind. transmiterea a noi caractere numai unui singuir
sex, an fost realtzate in cazal unei mullimi d.e specii, cd masculii au d.evenit ma.i
str6,lucitori invinglndu-;i rivalii ryi femelele d.e culoare mai inchi'ql prin faptul ci au
scir,pat de d.u;manii 1or. I)e exenrplu, masculul fluturelui Gone'ptcr'un este d.e utr
gatben cu mult rnai intens d.ecit femela, cn l,oate cd, ea este tot atit d"e b[,til,1,oare
1ra ochi, ;i nu pare probabil c5, ea sd, fi d.obind.it ln mod. special culoarea ei palid.ir,
r.a prot,ecfie, cu l;,:ra,t c cil (,iit,c probabil ca masculul sli fi dobtnclit culorilc sl,rle vii
 rLU'IURI DE ZT $I DE NOAP'IE

ca o atraelie sexual6. Femela d.e Anthocharis cardami,nes nu posed.5, frumoasele

virfuri portocalii ale aripilor masculului, in consecinld, ea se amd,n5, lnd.eaproape cu
albilila (Pi,eri,s) atlt d.e comund, in grd,clinile noastre ; nu avem ins5, nici o d.ovad,il,
c[, aceastd, asem6nare li este d.e folos. Pe d.e all,d, parte, d.eoarece ca seam5,n[ cu
ambele sexe ale mai multor altor specii d.in genul care tr5,ieqte ln diferitele pd,rfi
ale lumii, este probabil ca ea s5, fi pi,strat numai intr-o marc irrisur5, culorile ei
ini,tiale.
fn sflrryit, dup5, cum am vhzut, d.iferite considera!,ii no cluc la concluzia cd,
in cazul celui mai mare num5,r d.e lepidoptere strflucitor colorater masculul este
acela care a fost mai ales mod.ificat prin selec,tie sexuald,, graclul d.e ileosebi.re d,in-
tre sexe d.epinzind. mai ales d.e forma ered.it5,lii care a pred.omina.l,. Ereilitateaeste
guyernat5, de atlt d.e multe legi sau condilii necunoscute, lncit ea nepare c5, acfio-
neazd, in mod. capricios "; ryi astfel putem inlelege, lntr-o oarecare rndsur5, cum se
face cd, la specii ind.eaproape inrud,ite sexele fie ci, se d.eosebesc intr-un grad. sur-
pnnzhtor, fie cd, sint id.enl,ice la culoare. Deoarece toate treptele consecutive in
procesul d.e varia,tie sint transmise prin ferneld,, un numd,r mai mare sau mai mic d.e
asemenea trepte s-ar putea ugor d.ez'roltala ea, qi astfel putem inlelege clesele gra-
d.afii d.e la o d.eosebire extrem6, lntre sexele speciilor inrudite la absolut nici una.
Se poate ad5,uga c5, aceste cazarid.e grad.alie sint mult prea comune pentru a favo-
riza presupunerea cd, aici veclem femele trecind. d.e fapt prin procesul d.c tranzi,iie
si pierzind. din strd,lucire pentru proteclic, d.eoarece avem toate rnotivele s5, con-
chid,em c5, la un moment d.at rnajoritatea speciilor slnt in stare stabilX,.

Imi,talia Acest principiu fost clarificat pentru prima d.at5, irrtr-o

Iucrare admirabil[ d.e d.l. Bates 2e care ^ a luminat astfel din plin multe probleme
obscure. S-a observat anterior cd, ln Ameriea d.e Sud. anumili fluturi aparfinind.
unor familii cu totul d.istincte semdnau atit d.e mult cu Helicon'tds,e-le prin fiecare
d.ungd, qi nuan!5 d.e culoare, incit nu puteau fi d.eosebifi decit d.e c[,tre un entomo-
log cu experien!6. Deoarece Heliconi,dae-lesint colorate in felul lcr obirynuit, pe clnd.
ceilalli se ind.epdrteazil, d.e coloritul lor azual al grupelor c[rora apartin, este clar ci,
aceqtia din urm5, sint imitatorii, iar Hel'ieoni,dae-Ie cele imitate. Dl. Bates mai ada-
ug6 ci, speciile imitatoare sint relativ rare pe cind. cele imitate abund.i, pi cd, cele
d.oud, grupe trd,iesc amestecate impreuni,. Din faptul cd,Heliconi,duc-Ie sint insecte
frumoase qi bi,t5,toare la ochi, totu;i atit d.e numeroase ca ind.ivizi qi specii, el
corrchis cir, ele trebuie s5, fie protejate in contra atacurilor inamicilor prin l'reo se-^
crelie sau miros oarecare, qi aceast5, concluzte a fost pe deplin confirrnatd,30, mai
ales d.e cd,tre d.l. BeIt. De aici cll. Bat,es a d.ed.us cd, fluturii care imita, speeiile pro-
tejate au d.obind.it aspectul lor minunat d.e inryol5,tor d.e azi plitl r'ariai,ie qi seleetie
naturali, pentru a fi confund.a!,i cu speciile protejate ryi astfol s5 scape d.cl zr, fi clevo-
rate. \'u se incearcl, a se da aici \Teo explica{ie a culorilor str5,lucitoare ale f.tutu-
rilor imitali, ci numai a irnitatorilor. Trebuie s5, explicXn: culorile primilor in ace-
laqi fel general ca in cazurile d.iscutate anterior in acest capitol. De la publicarea
lucrir'ii d.-lui Bates, fapte similare rsi tot atit d.e, tzbrl'oare au fost cbservate d.e d.l.
28 TIte Variation of Animals and Plants nnder Domes- re ,,Transact. Linn. Soc.", vol. XXIII, 1862, p. 495.
IiccL[ion, vol. II, cap. XII, p. L7, 30 o.Pfoc. Ilnt. Soc.", 3 tlcconrbt'i': 1866, p. XIV,
 DE.SCENDEINTA OMULUI

\\allace irr regittnoA malaezii, d.e d.l. Trimon in Africa c1.e Sud.;i clc cll. Riley i1
Statele flnite 31.
IJeoarece unor autr-rri le-a fost foarte grou si, infeleagir, culll s-all putlt efoc-
tua prirnii paryi in procesul cle imita,tie prin selec!,ie naturaln, a, fi bine de observat
cir, proccsul a inceput probabil d.e multi, vreme intre formele care nu d.ifereau mult
in privin,ta coloritului. fn aeest, eaz, chiar o ugoar5 varialie ar fi folosil,oare, d.aeii
ar face o anumit5, specie mai asem6nd,toare celeilalte, iar ulterior specia imitati ar
putea fi mod.ificat[, intr-un grad. extrem prin seleclie sexual5, sari prirr altr. rnij-
loace,_iar d.acd, modifictirile ar fi treptate imitatorii ar putea fi ugoi eond.uryi c1e-a
lungul aceluiaryi d.rum plnd, ce se vor d.eosebi intr-un gracl tot atit d,e extrern d.c sta-
rea lor init'iald,, ;i astfel, pinf,, in cels din urm5,, vor ad.opta 1n aspect sau 1n eolorit
cu totul deosebit cle ceilalli membri ai grupului cd,ruia i-au aparfinut.Ar tiebui
amintit c5, multe specii d.e lepid.optere sint pred,ispuse la variaiii consiclerabile ;i
brurste cle_culoare. in acest capitol s-au dat clteva i*e*plc, ,ooit rnai nrqltc pot ii
glsite in lucri,rile d-lui Bates si ale d.-lui Wallace.
In cazul mai mutrtor specii sexele sint la fel ryi imit5, cr,le c1ou5, sexc ale aLtei
specii. in lucrarea la care ne-arn referit rnai sus, d.i. Trimen cld, insd, Lyei cazuri in
care sexele formei irnitate i{cr flso*"besc intre ele la culoare , iar sexele formei imita-
toare se d.eosebesc tn acelaryi fel. S-au lnregistrat d.e asemenea mai multe cazuri
in care numai femelele imiti, speciile str5,lucitor colorate ryi protejate, rnasculii
p[strlnd.,,aspectul normal al masculilor din speciile cele mai-apropia1e,,. Aici este
evid.ent c5, variatiile succesive prin care femela a fost moclificatf nu i-ag fost trans-
mise declt ei. Este totu;i probabil c5, unele dintre numeroasele varialii consecuti-
ve sL fi fost transmise pi d.ezvoltate la masculi, dacd, asernenea masculi n1 ar fi
fost.eliminali prin faptul cI, ei d.eveneau astfel mai pu,tin atrigitori pentrl femcle
aqa ingit nun:ai acele varia,fii erau conserrrate a c5,ror transmitere era de la incepu"t
strict limitatd, la sexul feminin. O ilustralie parliali a accstor observalii. o avern it
afirmalia d.-lui Belt 82 cd' masculii unora d,intre Leptatid,ae imttd, speciile pr.ol,ejate,
insX, ry?i pd,streazra in mod ascuns unele d.intre caracterele lor iniliale'. Astfe-l, la,
masculi ,,jumd,tatea superioari.a a aripii inferioare este d.e un alb curat, pe clnd. tot
restul aripilor este dungat pi p6tat cu negru, rogu ryi galben ca Ia speciile pe care le
imit[. Femelele nu au aceastd, patd, albir,, iar rnasculii o ascund d.e obicei acoperind.-o
cu aripa superioar6,, apa lnclt nu-rni pot imagina s5, le fie d,e vreun alt folcs-d.eclt ca
_atrac,tie in.
jocul nupfial, clnd. o expun femelelor, satisfficind.u-le astfel preferin,ta
lor ad.inc fixati, pentru coloritul normal al grupului d.in car:e fac part e Leptatiilac-\e|, .
Culor'ile uii' ctle onuizi,lor R,eflectlnd. asupra frurnuse,tii multor fluturi
mi-a venit lrr mint,e c5, unele omizi sint splend.id colorate qi, deoarece seleclia sexu-
alil nu ar fi putut ac,tiona aici, ar fi pripit d.e a atribui frumuselea adullilor naturii
acestui factor, cit timp culorile vii ale larvelor lor nu ar putea fi explicate in
vreun fel oarecare. Se poate observa, in primul rind.,^ cd, culorile ornizilor nu
sint in vreo corela,tie strinsd, cu cele ale insectei mature. I-n at d.oilea rind., culoriJ,o
31 \\tttllaccr,
,,Tl'ansact. Linrt. Soc.", r-,l1. \\\r, 1865, ,\ccasl-ii din urmI lucralc cstc valoroasir tlcoarcrcc r.l].
p. 1: clc asemcnea. ,,'I'rattsact. Dnt. Soc.", r,ol. I\/ (seria Riley cliscutl aici toate obiecfiile liclicate in contra {cor.ici
a li-a), 1867, p. 301 : Trirnen, ,rLilllt. Trausact.", vol. cl-lui Bates.
-\\\'l, 1869, 1t. 497; Ilih.ry, ,,Thit'd ,\rrrruitl llclrort on 3?
,,'flrcr Natulalistil Nicurrrgue", 1E7.1, p. 3fi5,
tl:,, \oxiorrs InsecLs of Nlissouri", 1871, p. 163--168.
 FI,UITURI DN ZT SI DB NOAPTE 267

lor vii nu le servesc in mod. obirynuit pentru proteclie. Ca un exemplu al acestui

fapt, cll. Bates rn5, informeazd c[, omid.a cea mai bi,t5,toare la ochi pe earc avdzuL-o
r,r'eodat[, (cea a uuui Sphi,nn) trdia pe lrunzele mari, verzLale urrui arbore d.in stepe-
le d.eschise a1e Americii d.e Sud ; ea era lungd, d.e circa 10 cm, d.ungatd, transversal
cu n€gru $i galben pi cu capul, picioarele qi coad.a d.e un rogu viu. Ea atrage d.eci
a,l,en!,ia orich,rui trec[,tor, chiar d.e la distanla d.e ciliva metri si fd,r[, indoiali, pi a
oricrreri
ffihffii fiil';tt1tffiffrir?;e, care are un talent innd,scut de atezorva
dificult5lile. Dup5, o oarecare gtnd,ire el mi-a rSspuns : ,,Majoritatea omuzilor nece-
sit5, proteclie, d.up[ cum se poate d.ed.uce d.in faptul cd, unele specii sint inzestrate
cu lepi sau p€ri iritanti, iar multe sint colorate ln verd.e, ca frunzele cu care se
hr6nesc, sau prezint[, o curioasd, asemd,nare cu crenguf,ele arborilor pe care trd,iesc".
Se poate ad.[uga un a]1, exemplu ce mi-a fost furnizat d.e c[tre d.l. J. Mansel',Weale,
allume ci existd, o omidd, a unui fluture d.e noapte care trd,ieqte pe mimozele d.in
zlfrica d.e Sud qi iqi construieqte o teacd, care nu se poate distinge d.e loc d.e spinii
inconjuri,tori. Din astfel de afirmalii d.l. Wallace a consid.erat ca probabil c.i omizile
colorate b5,tdtor la ochi slnt protejate prin faptul cil au un gust respingd,tor ;
deoarece insi, pielea lor este extrem d,e d.elicat5, qi intestinele Je ies ugor d.in orice
ranii, o ugoarl infepd,turil, provocatS, d.e ciocul unei p[s5,ri le esl,e tot atlt d.e fatald,
ca gi cind. ar fi d.evorate. Deci, d.upd, cum observd, d.l. Wallace, ,,numai gustul
neplicri"t sirrgur ar fi insuficient pentru a proteja o omid6 , afark numai d.ac[ vreun
semn extelior oarecare ar ind.ica d.istrugitorului lor potenlial cd, prad.a sa este o
imbucd,turl d.ezgustfl,toare. in aceste cond,ifii ar fi foarte avantajos pentru omid5,
si, fie recunoscutS, iurediat si cu certitud.ine ca avlnd. un gust neplficut d.e c5,tre toate
pi,slrile qi de c5,tre alte animale. Astfel, culorile cele mai strid.ente ar fi folositoare
ryi ar fi putut fi dobindite prin varialie si supravie,tuirea indivizilor celor mai ugor
clerrecunoscutt'.
fra prima veclere, aceastl, ipote zra parc foarte lnd.r[,znea!L, ins[ atunci cincl
a fost prezentat5, in fa\a societd,fii entomologice 33 ea a fost sprijinit[, prin d,iferite
confirrniri, iar ctl. J. Jenner Weir, care tiner un mare numd,r d.e pd,siri lntr-o volierl,
m[ inforn]€ azit cit, a flcut multe incercirri qi c[, nu a ghsit nici o exceplie la regula
ci, toate omizile cu obiceriuri nocturne qi ascunse, cu tegument neted., cle culoare
verd.e, preoum qi toate cele care imit5, rl,murele, sint clevorate cu ld,cornie d.e c[tre
pi,s[rile sale. Speciile p5,roase ;i cu lepi sint invariabil respinse, d.upi, curn erau
qi patru spt-.cii colorate bdtS,tor la ochi. Cind. pd,sd,rile respingeau o orriflI,, ele arl-
tau in rnod. clar', scuturinclu-qi capul qi curd,find.u-qi ciocul, ci, erau scirbite cle gus-
tul ei 3a. Dl. A. Butler a dat unor ryopille qi broaqte trei specii de omizi qi fluturi
d.e noapte b[tiltoare la ochi qi acestea au fost refuzate, cu toate c5, alte specii au
fos1, rnincate cll nesa!. Astfel, probabilitatea ipotezei d.-lui )Wallace este confir-
rnatit', anurne c[, anumitc omizi au d.evenit b[,t6toare la ochi in avanl,ajul lor, pen-
tru a fi uqor recunoscute d.e cftre d.urymanii lor, conform aceluiaryi principiu d.up[,
care otr[,vurile sint vtnd"ul,e d.e c5,tre farmaciqti tn sticle colorate, spre binele omului.
33 ,,Proc. Ent.ontolog. Soc.", 3 tlccembrie 1866, Riley a prezentat fapte analoge in ,,l'hird '\nnual ReporL
l). \l\', ;i '1 nrartie 1867, p. LXXX. on l"he Noxions Insects of tr'Iissouri",787l, p. 148. Citcva
3{ l,ttcrarea d'lui J. Jtitrncr Weir despre inscct.rr cazuri contrlLe sint. toLu;i preztnLate de dr. Nrillace gi
$i
piisl'rri insectivole ltt ,,'Iransact. llnt.. Soc.", 1869, 11. 21 ; de FI. tl'Orvillt.; vezi ,,Zocrlogicrrl Rrcorrl", 1869, p.3lg.
rle rrstlnt.nen, lut:rlrcu d-lrri Ilntler', ibidern, p, 27. Dl.
 DESCENDENTA OX{ULUI

Tol,u;i, in prezr'nt nu putetn explica in felul acesta eleganta d.iversitate a

crtlorilor multor omizi, ins5, orice specie care a d.obind.it lntr-o perioadir, anterioarS,
un aspect intunecat, pestrit sau dungat,fie prin imitarea obiectelor inconjurd,toare,
lie prin acliunea d.irect[, a climei etc., aproape cu siguran\d, c5, nu ar d.eveni uni-
f ormi, la culoare atunci cind. culorile sale d,evin intense pi vii, d.eoarece pentru ca o
ornidd, sL devinf numai bfltfltoare la ochi nu este necesard, o selectie ln vreo
clileclie precisir. '

Rezumat gi obseraali,i, finale asupra,'i,nsectelor.

- Privind. inapoi la d.iversele
ord-ine, ved.ern c5, d.eseori sexele se d.eosebesc prin d,iverse caractere) a cd,ror impor-
tanfa nu este cituqi de pulin in!eleas[,. Ad.esea sexele se d.eosebesc qi prin organele
Ior d.e sim! gi prin rnijloacele d.e locomolie, aqa inclt masculii s5, poati, descoperi ryi
ajunge reped,e la fernele. $i rnai d"es ele se d.eosebesc, prin aceea cd, masculii
posed,ir, d.ispozitive d.e d.iferite feluri pentru a retine femelele g6site. Aici ne
ocup[m insti nurnai in al d.oilea rind, d.e d.eosebiri sexuale d.e acest fel.
La aproape toate ord.inele, masculii unor specii, chiar ai celor slabe qi deli-
catc, slnt cunosctlti ca fiind. foarl,e agresivi iar ciliva sint inzestrali cu arme spe-
ciale pentru a sc lupta cu rivalii lor. Legea luptei nu pred.omin[, insd, nici pe
cleparto atlt d.e mult la insecte ca la anirnalele superioare. De aceea numai intr-un
mic num[,r d.e cazrtrl se lntirnpld, ca masculii sd, d.evini, mai mari pi mai puternici
leclt femelele. Din contra, de obicei ei sint mai mici, aqa inclt sd, se poatd, dezvolta
intr-un timp mai scurt, pentru a fi gata in num5r mare clnd. eclozeazd, femelele.
La d.ouX, familii d.e homoptere gi la trei d.intre ortoptere numai masculii
rosed.5, organe strid.ulatoare in stare funcfional5,. Ele slnt folosite ln mod. continuu
n timpul sezonului de reprod.ucere nu numai pentru a chema femelele, ci, dupd,
'it se pare, pentru a lt: incinta sau excita in rivalitate cu alli masculi. Nimeni d.in
:c,i care ad.mit acliunea selecliei de orice fel nu va contesta, d.upa ce citegte d.iscufia
[e rnai sus, ci, aceste instrumente mu.zicale au fosl, d.obind.ite prin seleclie sexuali,.
'ra pal,ru altc' ord.ine reprezentanlii unui sex sau, mai obiqnuit,, ar ambelor sexe,
int prevd,za!,i cu organe pentru prod.ucerea de d.iferite sunete, care servesc, pare-se
tumai ca sunete de apei. Atunci cind. ambele sexe sint astfel inzestrate, indivizii
'ar:e pot emite zgornotul cel mai tare sau cel mai indelungat r-or obline parteneri
rraintea celor mai pulin zgomotoqi, aqa lncit organele lor au fost d.oblndite prin
eiect,ie sexual[. Este instructiv de a reflecta asupra d.iversitd,lii minunate a mij-
racelor pentru prod.ucerea d.e sunete posed.ate numai d.e masculi sau d.e ambele'
exe, la nu niai pulin d.e;ase ord.ine. Afld,m astfel cit d.e eficienti, a fost seleclia
erualS, d.ucind. la mod.ificd,ri care uneori, ca ln eazal homopterelor, sint in leg5,tur[,
u p5,r!i importante ale organismului.
Din motivele semnalate in capitolul preced.ent, este probabil ca coarnele
rari ale rnasculilor multor Lamell'icornae ryi ale altor citeva coleoptere sI, fi fost
obinclite ca ornArrlente. Din cartza micii d.imensiuni a insectelor sintem inclinali
i snbevalu5,m apar:ifia lor. Dac5, ne-am putea imagina un Chalcoson'ta, mascul
,iS. 16) cu armurA sa bronzatd, qi lustruita, qi enormele sale coarne complexe nr[-
iti. Li clirnensiunea unui cal sau chiar a unui ciine el ar fi unul d.in cele rnai iurpo-
ante animale din lume.
Ooloritul insectelor esl,e un subiect complex ryi obscur. Atunci cind. masculul
:.r1'..st'besto puf,in d.e fernr.lir, qi nici unul d.in ei nu este strl,lucit'or eoloral,, esttr
 REZUMAT DESPRE INSECTE

probabil ca sexele sd, fi variat intr-un mod. pu!,in d.iferit ryi ca variafiile sL fi fost
transtuise d.o fiecare sex aceluiaqi sex, fdri, ca szi rezultc ast fel r,.reun folos sau 1'Teun
efect clirun6tor. Atunoi clnd. masculul esto str5,lucitor colorat qi sc clecsebeqte
bd,tl,tor la ochi d.e femelil, ca in cazul unor libelule qi al multor fluturi, este probabil
ca el s[-qi dat'oreze culorile selecliei sexuale, pe cind femela qi-a p5,s,trat un tip de
colorit inilial gi foarte vechi, ugor mod.ificat de factorii explicali anterior. in unele
cazrtri ins[, femela a d.evenit d.e culoare intunec atd,, prin varialii transmise numai
ei ca un mijlcc d.e proteclie d.irectfi, qi este aproape sigur cL uneori ea a devenit
strd,lucitoare pentru a irnita alte specii protejate trd,inct in aceeaqi regiune. Atunci
cind. sexele seamln5 lntre ele;i ambele sint intunecat colorate, nu lncape ind.oiald,
ci, intr-o mullime de cazuviele au fost asl,fel colorate in scop d.e proteclie. A$a este
in unele cazuri irt care ambele sexe slnl, viu colorate, cleoarece in acest fel ele imitd,
specii protejate sau seamd,nd, cu obiecte inconjuri,toare, cum slnt florile I sau ele
informeaz6' pe d,upmanii lor cd, au gust nepldeut. Intr-alte cazrLri, ln care seamind,
intre ele qi ambele sint str5,lucitoare, mai ales atunci cind. culorile sint d.ispuse
pentru etalare, putem conchid.e cd, ele au fost d.obind.ite de cdtre sexul masculin
ca atraclie qi cir, au fost transmise fe,melc'i. Ajungem cu atlt mai mult la aceastfi,
concluzie ori d.e clte ori acelaqi tip d.e colorit predomind, in toatd, grupa si consta-
t5m cd, masculii unor specii se d.eosebesc consid.erabil prin culoaie d." f.mele, pe
cind. allii se d.eosebcsc pulin sau de loc, cu grad.alii intermed.iare lnind. aceste std,ri
extrerne.
in acelaqi fel ln care culorile vii au fost ad.esea transmise parlial d.e la rnasculi
la fernele, tot aga au fost transmise ryi coarnele extraord.inare ale mlltor lameli-
corne qi ale altor citorva coleoptere.
De asemenea organele prod.ue[,toare d.e sunete specifice masculilor homo-
pterelor qi ortopterelor au fost transmise in general intr-o stare rudimentard, sal
chiar aproape perfecti femelelor, totuqi nu sufioient d.e perfectir, pc,ntru a fi tle vreun
folos. IJn falrt interesant, in legd,turd, cu selectia sexual5, estc cle asemenea acela
cX organele stridulante ale anumitor ortoptere rnascule nu sint d,r:plin d.ezvoltatrr
pittd, la ultirna nS,pirlire, iar culorile anumitor libelule mascule nu sint cleplil
dezvoltate pini la scurt tirnp d.upti ieryirea lor d.in stacliul de pupi, qi cind sint gaLa
sir, se reprod.uci,.
qelec,tia sexual:i implicii, faptul cil indivizii mai atrlgltori sin1, preferati
cle sexul opu_s. La insecte, atunci cind. serele se cleosebesc, rnasculul este, cu rare
exceptii, cel mai impod.obit qi se ind.epdrteazit rnai mult d.e tipul speciei respec-
tive ryi d.eoarece masculul este cel care cautl, cu ard.oare femela, trebuie sd, presu-
punen c[, d.e obicei sau ocazionalfemelele preferl masculii mai frumoryi ;i cir, acery-
tia au d.oblnd.i1, ln acest fel frumuselea 1or. Faptul cir la majoritatea sa,u la tota,-
litatea ordinelor femelele au facultatea s[, respingi, oricare rnascul face pr:obabili
necesital,ea colaboririi ei, avlncl in ved.ere cii nurneroasele d.ispozitive ciuclate pose-
date d.e masculi, cuin slnt mand.ibule mari, pernil;e adezive, !epi, picioare alungite
etc., pentru apucarea fernelei arath, ci, existd, o oarecare dificultate in acest act.
Jud.ecind. d.in ceea ce gtirn d.espre capacitatea de perceplie ryi afecliunile d.iferitetor
insecter, nu existir, nici o irnprobabilitate aprioricf in faptul c[, seleclia sexuzllti a
intrat cottsiderabil in joe ; pin5, in prezent nu avem insl nici o clovaclfi, clir:eet[, as1-
JtU DESCENDENTA OMULUI

pra acestui subiect, iar unele fapte sint opuse acestei p5,reri. Totuqi, atunci cinrl
ved.em numeroqi masculi urmd,rind. ace€a$i femel5,, cu greu putem cred.e c5, lmpere-
cherea este ld,satd, la voia oarb5, a intimpld,rii, cd, femela nu cxercit[, nici o alegere
ryi cd, nu este influen,tatzi d.e culorile splend.id.e sau alte pod.oabe cu care masculul
cste d.ecorat.
DacI, ad.mitem cd, femelele homopterelor qi ale ortopterelor apreciazii
sunetele muzicsle ale partenerilor lor masculi qi ci, diferitele instrumente aufost
perfeclionate prin selec,tie sexuald,, pare foarte probabil ca femelele altor insecte sL
aprecieze frumuselea d.e form[, sau culoare $i, h consecin!6,, ca asemenea caractere
si, fi fost astfel d.oblnd.ite d.e ciltre masculi. Din faptul ci, culoarea este atlt d,e varia-
bild, qi d.in aceea c[ a fost atlt d.e d.es mod.ificatd, ln scop d.e protecfie, este greu cler
clecis inclt d.e mare proporlie din cazuri seleclia sexuald, a jucat un rol. Aceastir,
este cu atit mai greu la acele ord.ine, ca ortopterele, bimenopterele pi coleopterele,
la care rareori cele d.oud, sexe se d.eosebesc mult prin culoare, d.eoarece atunci sin-
tem l[,sa!i pe seama simplei analogii. Totuqi, In cazul coleopterelor, d.upir crm s-a,
observat mai sus in marele grup al lamelicornelor, situat d.e unii autori invirful
acestui ord.in, ved.em uneori un ataqament reciproc intre sexe ; g5sim pe masculii
unor specii posecllnd. arme pentru lupta sexual6, iar pe allii d.otali cu coarne mi-
nunate, mulli cu organe strid.ulante, iar allii lmpod.obifi cu splend.id.e culori meta-
lice. Pare deci probabil ca toate aceste caractere sd, fi fost d.oblndrte prin acelea;i
mijloace, anume seleclia sexuald,. Cea mai bund, d.ovad.[, o avem la fluturi, d.eoarece
uneori masculii iqi d.au toatd, osteneala sd,-qi etaleze frumoasele lor culori pi nu putem
crede cd, ei s,1 asliona in acest fel, d.ac5 aceastd, etalare nu le-ar fi utili, la jocul
lor nuptial.
Atunci clnd. vom trata d.espre pd,s[ri, vom ved.ea cd, ele prezintd, prin carac-
terele lor sexuale secund.are cea mai apropiat5, analogie cu insectele. Astfel, multe
pI,sd,ri mascule sint extrem d.e agresive qi unele sint d.otate cu arme speciale pentru
a lupta cu rivalii lor. Ele posed.5, organe care sint folosite ln timpul perioad.ei d.e
reprod.ucere pentru a prod,uce muzici, vocali, qi instrumentald,. Ele sint frecvent
lmpod.obite cu creste, coarne, caruncule gi pene de cele mai d.iverse feluri qi sint
impod.obite cu culori frumoase toate, evid,entr cr scopul etal[,rii.
Yom gil,si, ca qi la insecte, cd, ambele sexe ale anumitor grupe sint la fel de
frumoase qi sint la fel d.e prevdzute cu pod.oabe care d.e obicei sint limitate la
serul masculin. La alte grupe, ambele sexe sint la fel d.e simplu colorate ryi
neimpod.obite.
fn sflrryit, ln clteva cazuri anormale femelele sint mai frurnoase d.ecil,
rnasculii. Vom g5si deseori la aceeaqi grup5, d.e pd,si,ri fiecare grad.afie, d.e la nici o
deosebire intre sexe pin6 la o d.eosebire extremi,. Yom ved.ea cd, p[,sd,rile femele,
intocmai ca qi insectele femele, au d.eseori urme sau rud.imente evid.ente ale unor
caractere care aparlin in mod. normal masculilor qi le folosesc numai lor. De fapt,
analogia in toate aceste privinle d.intre p5,sd,ri si insecte este curios mare. Oricare
explicafie ce se apliczi uneia d"in clase se aplicd, probabil ryi celeilalte ; Di aceastii, ex-
plicalie d.upd, cum ne vom strf,d.ui '.s6 ard,trirn ulterior in morl mai clel,aliat,, est,e
st lec,tia sexualir,.
 CARACTEBE SEXUdIE SflCUNI]ARE tA PE$TI,
AMFIBII $I REFTII,E

,or _ J,:ff;1;,ii;:l'l,iiilTi:,: :ll::',:,ll'fi'lIiJ;,iJi:T:':,',','."';.'l:'Jl;111,. ,j'1,;:::

clit'ilc dobintliLe tle trrrtscttli nurniii in pcrioatlrr rclirrrtlirctrii -- 1)tr;ti cir aitrllele s:extr slri-
Itrcitor colot'irLe - Culoli protect.oarc- Culoriie tnai prr{in rspcctrroa:;c:ile fcrrrttlci nu 1;oL
fi cxplictttc pe bazir plincipiul ui lirotecfici - Pegti nrascrrli clll'r] ci)ii:itniiesc t:rribuli 5i lrrr

i::l,l..;;;?i,H: *ffii:i'_'il::1il:J,ii':'ili:,'l,l'j:Il':JJii lli,i,;,1';:::

lccf.ie -- Soph'le ; luptele lor - Aperlrlici oitramentlli -- Deosebiri slnrcttrxtlti cirr-
tlatc tntri, sr'\t' -- Crilot'i -- I)eost'hit'i sexrtlle aproaile tol titit rle ntlt'i crt li'i irisili.

,r\tn ajuns Acrtln lir, rl-r[u'e'le sultregn al velt;rebrat;trk-rr si vrltrt inc:erpl, olr {-rlasib
cea mai inferioari-l, cca a, p€qtilor. l'fasculii plagiostomi]or (rechini, pisici r1e rnit,l'o)
ryi ai pe;tilor clin gmpul Ohi,merae sint previrzuti cu clispozitive rle fl,pueat,, ('a,re
servesc pentnr a !,ine femcla, asem5nd,toare tliferitelor st,ructuli aLe rnultor fi,niiila,-
le inferioare. Pe ling[, a,ceste d,ispozitive, masculii nilrlt,or pisic:i r1e rnnre &u po ci]p
grupuri cle lepi puternici, ascuf,ili, si rna,i multe ryiruri r1e-a lnngrrl snllra,fetei su-
perioare externe {} inotdtoarelor pectorale. Ace;1,i lepi sinl; Irrr.zenl;i la Inrr,seulii
unor specii care au alte pI,rf,i ille colpului tretecle. Tepii nu siirt decib lempi;t'rtr
d.ezvoltafi in timpul sezonului de reproducele, iar dr. Giint,her biunuiegLo cri ei in-
trd, ln acliurre ca organe prehensile, prin ind.oirea spre interior qi in jos a ct'lor
d.ou[, pirli ale corpului. Remarcabil este faptul cri femelele ryi nu rnasculii unor'
specii de Raia elauata au spatele aeoperit cu lepi mari in firrn[ cle cirlig 1.
Numai rnasculii cle ][a|llottts oillosu,s (Salmoni,clae) sint previrzu!,i cu ()
muehie de solzi aqeza,ti strins, in fornui de perie, cu ajutorul cirrola cloi ruascnli,
d.e fiecare parte clte unul, t,in femela, pe cincl ea ahlnec5, cu rnare lepezicirltlc IJe
fund,ul trisipos, und.e iryi d.epunc iercle 2.Specia foarte cleoschitir rle cea preccrlerrt,l"r,

1 Yarrr,ll, IIist. of Rrilislt Flsftes,

181){i, vol. ll, p..[17, ( t'Jri i siuL spccilici ftnrelci.
425 gi 436. l)r. Giinthcl mi infornrcazir cii lt Il. clitLtnta ,.'l'he Americrrrr NzrturitlisL", irprilie i b71, ii

lt-l
- c. 4{6
 DESCENDE]NTA ONIULUI

ztnume Moruttcctnthus sco'pas, prezint5 o structuri, oarecum analog[. Dup5, cum rud,
inf orme azd, dr. Giinther, rnasculul are un md,nunchi d.e lepi drepli, rigizi ca d.infiiunui
pieptenor pe laturile cozir, qi la un exemplar lung d.e 15 crn aveau lungirnea de
3,75 cm;in acelaqi loc femela are un m[,nunchi d.e peri figizi, care poate fi comparat
cn o perie d.e d.in!i. fr& o altir, specie, M. Tteroni'i, masculul are o perie ca femela
acestei ultime specii, pe cincl laturile cozii la femelf sint neted,e. Ia alte citeva
specii ale aceluiaqi gen se poate ved,ea ci, coada este pulin aspr5, la mascul;i com-
plet neted.d, la femeld,, iar, ln sfirryit, la alfii, arnbele sexe au laturile cozii netecle.
Masculii multor pe;ti se luptH, pentru posesiunea femelelor:. Astfel, mas-
cnlul cle ghibor! (Gasterosteus le'iurus) a fost d.escris ca fiind ,,nebun cte bucurie
atunci cind. fernela iese clin ascunzi;ul ei qi el supravegheaz[, cuibul pe eare l-a pre-
gd,tit pentru eA". ,,Dl se reped.e in jurul ei in toate rlirecfiile, apoi se reped.e la
materialele pe care le-a acumulat pentru cuib, iar apoi intr-o clipfl, se intoarce ; $i
d.eoarece eA nu inainteazh, el se st'rircluieqte s-o impingi, cu botul, apoi inceatc:-r,
s-o tragzi la cuib cle eoadh sau de leapa laterali" t. Se zrce e[ masculii sint po-
ligami a ; ei sint extraoldinar d.e ind.rd,zne\i qi agresivi, pe cind. femelele sint, com-
plet paqniee. Luptele lor sint uneori desperat,e, rlecarece aceryti combatanli micu!,i
se agalI "qtrin,q unul d.e altul timp d.e c,itva secund.e, r[sturninclu-se repetat, -coacla
pinfi ce puterea pare s[ le fie cornplet epuizatzi. in r:azul ghiborlului cu
aspr5, (G. traelturu,s), atunci cind. se lupt5,, masculii inoati, tot timpul unul in
jurul celuilalt, rnu;cind.u-se ryi strdcluind.u-se sd, se str[,pungii reciproc cu lepii
laterali riclicafi. Acelaqi autor ad.d,uga 5: ,,Muqci,turile acestor mici furii sintfoarte
st'rioAse. ,,Ei folosesc de asemenea lepii lor laterali cu un efect atit de fatal, inclt
am vilztrt in cursul unei lupte unul care a clespieat conrplet pe ad.versaruls[u,aga
irrcit acesta a cdzut, la fund qi a murit. Cincl un petste este invins, atitudinea sit
curajoasi[ il pird,se$te ; culorile sale vii d.ispar, iar el i5i ascuude ruqinea printrcr
camarazii srii paqnici ; el constituie lnsil eitva timp obiectul persecufiei invin-
g[torului s[,u".
Somonul mascul cste tot; a1,it de agrc'siv ca qi nrir:ul glriborf, $i tot arya esto
qi p[,str[,vul, d.upi, cum aflu cle la, dr. Gtinther. J)1. Shalv a vitzut o lupti intre
rloi somoni rnasculi care a d.urat o zL intreagil, iar dl. R. Buist, d.irecl,r-rrul pesca-
rilor, imi spunc cir aclesea a privit cle pe un pod cle la Perth masculii gonind.u-;i
r.ivalii, in timp ce fiernelele i;i rlepuneau ou[le. MascuUi st' Iupti, permalrettl, pe locn-
r.ile cle d.epunere ri, ict'elor si trag rtnul cle altul I rnulti se 1';o.sc in" arya m[,surir,
incil, plovoacir, moarl,ea unui rnare nurn[r tlitrtr:e t-'i, tturlti fiintL virzufi irrotirrrl
lingfl rnalurile riului in stare d.e epuizare ryi, d.up5, cit, pi,r:ea,, in stare muribuntll 6.
Dl. Buist rnd, infornreazd, iunie 1868 ad.nrinistratorul hele;teului tle reprod"ucere
c.i fur
d.in Stormontfield. a vizttat nordul riului Tyne $i a gd,sit aproape 300 de somoni
mor,ti, toli fiind,, cu o singur5, excepfie, masculi, qi el era convins ci, ei ryi-au
pierd.ut viala in luptd,.

3 \'czi articolele lnteresante ale d-lui R. Warington
din ,,Annals and NIag. of Nat. Hist.", octombrie 1851 9i
noiembrie 1852.
a Nocl llurnphreys, ,,River Gardens", 1857.
6 LIag. of Nnl. Ifisbrg, al lui Loudon, vol. III,
1830,p. 331.
6 ,,The Field", 29 iunie 1867. Pentru afirrna[ia d-lui
Shaw, vezi ,,Edinburgh Review", 1843. Un alt observator
experimentat (Scrope, Dags of Salmon Fishing, p. 60)
observil ci somonul, ca qi cet'bul, ar !ine, dacri ar ptttea,
ptr toIi ctilalti masculi la distan!i.
 tr'aptul cel mai curios iu leg[,tur5, cu somonul rnascul este c[, in timpul
perioad.ei d.e reproducere, in afar[, clei o uqoar[, rnoclificare dc colorit, falca infe-
rioar[, se lungerytc $i o proernincn![ cartilaginoasi, se curbeazra d.e la vlrf in sus,
iar atunci cind. ffl,lcile sint inchise proerninenla ocupi, o cavitate adinc5, intre
oasele intermaxilare ale filcii superioare t (fig.27 qi 28). La somonul nostru aceastil

Fig. 27. - Cap de somon colnull ttrascttl (Str/rno

salar) in timpul perioadei tle reprotlucere. (Acest
desen, ca ;i toate celelalLe din capitolul de fal!i, au
fost executale cle critre dl. (i. Ford' utr hinecttttosetrt
artist, dnpi exemplare de la lJritish llusettm sttb
amabila supraveghere a tloctorultti ('iiinther.)

rnoclificare structuralir, nu clurcazil, cler:it in perioad.a, de r:ept'oclttcel'e; l& Snlmo

lycaodon d.in vestul Americii de l{ord., dupf,, curn cred.e d.l. J. K. Lord.8, rnod.ifiearea
este permanenti, ryi cel mai bine pronunfat[, la masculii mai b[trini care s-au urcat
mai lnainte ln amontele riurilor. La ace$ti masculi b5,trini, falca se d.ezvoltd, intr-rr
proeminen!fi, imensf,, in formi d.e cirlig, iar d.inlii cresc, d.evenind, ad.evflra,ti colti,
ad.esea lungi d.e peste 7,25 cm. DupL dl. Lloyd n, la somonul european structura
temporard, in formf,, d.e cirlig serve$te pentru a intflri qi proteja fi,lcile, atunci
cind. un mascul ataci, un altul cu o violen!fi uimitoare, insfl tlin!'ii eonsid.erabil

? Yarrell, Ilistorg of British Fisltcs, 1836, vol. lI, p. 10. p. 5'1.

8 The.,Nnlrlralisl itt I'ctnconuer's Islanrf, 1806, vol. L e Scarulinattinn Adttenlttres, vol. I, 181-rl, p. 100 9i 101.
 DE,SCENDE\ITA OMULUI

dezvoltali.ai solnonului american pot fi oomparali cu collii rnultor malrife,re tnas-

cu1e, ind.icind. un scop mai curind. agresiv d.ecit protector.
Somonul nu este singurul pegte la care dinlii se cleosebesc la cele d.ou[,
seTe ala este multe pisici d.e mare. Masculul atlult cle Rai,a elauatct, are 6in!,i
i |a.
ti,ioqi qi ascufili, ind.reptali inc15,r6,tr pe cind. cei ai femelei sint lali ryi tur.l,ili Di
formeazi, un
Palai,?!a i.n_clt clinf,ii se d.eosebesc la cele clouir sexe ale aceiciuryi,specii
tnai mult cleclt d,e obicei la genuri tlistincte ale aceleiarsi fanrilii. Dintii mascriLr6i
uu d.evirr asculi,ti tlecit al,unci crind. el este atlult, ; cincl este tini,r ei sirrt laJ,i ryi
turt ili ca cei ai fenrelei. Dup5, cum se intimpl[, atit d.e d.es cu caracterele scr.r*ie
seculd.are, clnd. sint ad.ulte ambele sexe ale unor specii d.e pisici d.e mare (rle exem-
pJt E: bg'tis) au d.infi tdiopi ;i ascufiti, qi aici avem un caracLer protr)riu rnascululli
gi inilial dgbindit d.e el, care pare si fi fost transmis clescenclengltor d,e ambele
sexe_. Dinlii,sint d.e asemenea asculili la ambele sexe cle /i. mac,ulcct;r,, lnsi, cind. sint,
p_e d.eplirl aclulte, masculii dobind.inclu-i la o virsttl mai timpurie ilecit femelele.
Yom intilni ulterior cazari analoge la anumite p[,s5,ri la care inasculul clobinclt ryte
penajul comun ambelor sexe cincl este ad,ult, la, o virstd, pulin mai timpurie clecit
femela. La alte. specii tle pisici d.e mare, chiar cind sint britrine, masculiinu posed.ri
niciod.atd, clinli td,i91i, $i; ip consecin],;il, aclulf,ii rle ambele sexe sint pr&rizuf,i
cu d.in,ti lali pi turtifi, ca cei ai tinerilor pi ca cei ai femclelor mature d"in spergiile
sus-menfionate ro. I)eoarece pisicile cle mare sint pepti curajopi, puternici ryi riorn,ci,
putem bd,nui ci, masculii au nevoie de clinlii lor asculili pentru a-se lupta cu rivalii
lol ; d"eoarece ins5, ei au rnulte p[,r!i modificate qi ad.aptate pentru apucarea feme-
lei, este posibil sd,-ryi foloseasc5 dinlii in acest scop.
In ceea ce privetste talia2 c1l. Carbonnier 11 afirmri cir, la aproape toli pegtii
fernelal este mai mare cleclt masculul, iar d.r. Giinther nu cunoa;t* ni.i oo sirrg.r,
eaz in cAre rnasculul sL fie cle fapt mai mare clecit fernela. La unii ciprinoclonl;i
masculul nu este _nici pe jurn5,tate cit femela. I)eoareee la rnulte sper,ii cle pe;t,i
nta,scnlii se luptf, cle obicei intre ei, este surprin zrator ca ei s[ n1 fi cleienit i1 ft 1e,-
ral, prin efectele selectiei, mai rnari ryi mai puternici tlecit fernelele. i\ta,sgulii
suferit, dilr cauza d.irnensiunii lor ntici, deoarece, clupii, d,l. Carborrnier., ci sint plt,-
dispu;i sL fie tlevorafi rle femelele propriilor lor specii, cincl sint carnivore, pr,eclm
f[,r'd, lnd"oiali, ryi de alte specii. Talitr, sporitir, trebuic s[, fie intr-1n fel nait,care tle
mai Inare importan!,t"t, pentru femele d"eclt sint for!,a ryi talirr, pentm rnascgli pentrl
a lu_pta cu alli masculi, qi aceasta se explicir, poate prin rrect,sitatt.a rle r perrnil;g
prod.ueerea unui nurnX,r imens d.e oui,.
I-ra multe specii numai masculii sinl, lmpod.obifi cu culori vii sau acestea
sint rnult mai vii la mascul declt la femeli,. IJneori rnasculul este prevd,zut d.e ase-
menea cu anexe care par s5, nu-i mai fie d.e vreun folos mai mare pentru scopurile
qbignuite ale vie,tii decit rectricele p5,unului. Sint ind.atorat amabilit6lii cLr-lui
Giinther pentru majoritatea clatelor urmS,toare. Exist6, motive de a 6I,nui ch
mulfi. p..qti tropicali se d.eosebesc sexual prin culoare qi structurd, qi exist5, citeva
cazutL izbitoare la peqtii noqtri britanici. Masculul d.e Callionyrnus lyra, a fost
d.enumit' gemmeonus dragonet* 11d.in cavza culorilor sale str5,lucitoare ca pietrele

le Vezi descricrea pisicilor de mare ficutl de Yarrell 11 Dupi cum estc citat 11 The Farmer, 1868, p. 36g.
ln Iucrarea sa Ilistorg of British Fisltes, 1836, vol. II, * In englezl : rr.ric balaur Inrpo4obit cn nesterlate
p, 416, cll un desen excelent, Si p, 422 gi .132. (N. trarl.).
 PE$rr

pr(]tic)aso". i\tunci cind siut proaspirt, pr:iu;i d.in mare corpul le este galben rle rlife-
litrr nuarrtr', clungat;i pitat pe cap cu albastru viu, inotd,toarele dorsale sint cafe-
uiu-clt'schis clr bernzi krngituclinalc irrchise, lnotl,toarele ventrale, cauclale ryi auale
fiiucl negr€)-alblstrui. I,'ernela sau ,,sord,id. d.ragonet" * errl, oonsideratfl c1e c5trc
Linn6 pi al,ti natura,liryti ca o specie d.istinctir, ; ea este d.e un cafeniu-roqcat mur-
d.ar, cu inotd,toarea dorsald, cafenie, iar celelalte lnot6toare albe. Sexele se d.eose-
br:sc de a,semenea pr:in d.imensiullcrl ca,pului rsi gurii si prin pozi{,ia oehilor 12, tnsil

l'ig. ?1). -- (laltiongtnrts lyrrt: stts, tttascul; jos, fctttcla. N.B. Ifillrtr:r tlt' jo5,
cslc nrai lerlusir dcclt eea de: sus.

dcroscl-lil'ea cea nraiizllitoale este alungirea ext,l'rt,crrdinarir, Ia tnascul a inot,iltoarei

dorsale (fig. 2g). I)1. \ry. Saville Kent observ[ c[, ,,d.in observa'tiile rnerlc a,suplil,
a,cestei specii ln captivital,e, aceast[, anex[ ciudat[, pare s[, serveasci-r, aceluiaryi
scrop ca qi carunculele, crestele pi alte anexe anorrnale ale masculului la galinacee,
ar.incl ca scop incintarea partenerilor lor 13. Masculii tineri seam5,n5, prin structurh,
;i cnloare clr femelele adulte. in tot genul CqVionylt?,us 14 masculul este in generrll
pflt;lt mni'r.iu d.ecit femela, iar la mai rnulte specii nn trttmai inotltoarea clorsalil,
ci ;i crea analI, este mult rnai alungitd, la masculi.
Masculul cle Uotttts seorp'ius sau scorpionul d.e rnare este rnai sublire ;qi
mai mio cleeit fernerla. Existir, d.e asemenea o nlare deosebire intre ei. Dupi culn
observzi dl. Lloyd tt, ,,cste greu pentru cineva car.e nu a vitzut acest pe9te in tirn-
pul perioaclei de pontfi, atunei eincl coloritul sir,u este cel rnai viu, sli eonc,eap5, ames-

* ln englezd : uric balilur tnurdar. (N. lratZ.). 14 ,,CaLalogue of Acatrth. Fishes in the British Mu-
12 Artr scos aceasti"r tlescriele din Yarr'ell, British seurn", de dr. Giinther, 1861, p. 138-15i.
,lrislres, vol. I, 1836, p. 261 li 200. L5 Gatne Birtls of Srueien ctc.. 1807, p. 166.
13 ,,Nrlturc", iullc 1873, p. 26 l,
 DI|SCUNDENTA OMULUT

1t:cul cle culori strir,lueitoaro cu (rarc el este irnpoclobit in acel tirnp, de;i in alte
privitrle esl,e atlt de clizgra,lios.
z\mbele sexe de Lubrtts tnirtus sint frumoase, cu toat,e cil sint, cle cttlori
fozrrtr.l diferite, niaseulul fiincl port,oealiu, cu dungi albastrrr-viu, iar fernela rorsu-viu
cu citeva puncte negle pe spate.
La farnilia foarte clistinctS, a 0'yytrinodonti,dae-lor locuinrl in apele tlulci
diu llrile exotice, cele clou[ sexe se d.eorebesc mult prin diferite earaetele. Lfl'

lriS. 30. -- Xipltoplr,orus lrcIkri : :.;tts, lttascttl: jos,

rnasculul de ]Ioillienes'iu, ,petenensr,,s 16 inotitl,oarea dorsalii csto considela,bil (Ler''

voltati, qi est,e insemnat[, cu un qir tlc punctc mari. rotund.e', ocelate, r'iu colorate,
pe cind. la femel[, ace'earyi inot[toare este ma,i rnic[, de fonnii diferitfl ryi marcatir,
rrurnai d.e petc brune neregulat, curbal,e. La nraseulul unei forme inruclite , Xipho'
'phorus helleri, (fig. 30), rnarginea inferioarii a inotfltoarei caud"ale se prelungegte'
printr-un fila,ment lung, oare, dupir, culn aflu cle la d.r. Giinthet e'ste dungat cu
culori vii. Filamentul nu confine rrici un nugchi ryi nu pare sd, fie d.e vreunfolos
rlirect pcrytelui. C)a pi in cazul lui Oultiottyn?,us atunci cind. slnt tineri, masculii
seailrr-rnit, cu feirnelele ad.ulte la culoare qi structur[. Aceste deosebiri sexuale, pot fi
comparate in mod, strict cn cele care slnt atit cle frecverrte la galinacee 17.
La uu siluroid. tr[,ind" in apele rlulci ale Americii d.e Sud. I'lecostomxt's bar-
batu,s t8 (fig. 31), masculul iqi are gura ryi interoperculul m6rginit cu o barb[ de
peri rigizi, clin care nu exist5, nici urm[, la femeli. La o altd, specie a aceluiaqi- gen,
tentacule rnoi flexibile proemin eazh d.in partea anterioarS, a capului masculului,
Iipsind. la fernelir. ,\ceste tentacule slnt prelungiri ale pielii propriu-zise, qi d.e acectl,
nir sint analoge cu perii rigizi ai speeiei anterioare ; insfl aproape nu lncape indoiali,

r0 in legiLuri cu aceasti specic ;i cu cele urutitoare Dr. Giinther face aceastI observa{ie, Cutalogue
17

sint indatorat tloctorului Gtinther pentru inforrnalii ; of in tlrc Brilish Xluseum, 1861, vol. III, p. 711.
Itishes
vczi tlc asenrcnea lucrarea sa tlespre Fisftes of Central r8 Yczi tir. Gtiuthcr dcsllt'c acest gett in ,,Ploc. Zoolog.
-!niet icu, in,,'I'Lansact. Zoolog. Soc.", 1868, vol. \:[, p. lE5. Soc.", 1868, p. 232.
 PE$TI

czi amb:'le servesc aceluiaqi scop. Este greu insl de presupus care poatefiacest "qcop i
cle impoclobire nu pare probabil aici ; cu greu putem insd, presupune c5, peri rigizi qi
filameutc flexibile pot fi ln mocl obipnuit utile numai ma'sculilor. L,a acel monstnr

lrig. 31 . -- Plecostottttts berbufrr.s: sLrs, cap cle rtrascnl, jos, cap cle fcnrelir.

bizat Ohi,muercl rnonstrosct, rnasculul are pe virful capului un os in forrnil cle cir-
lig, ind.reptat inainte, cu cap6,tul rotunjit si acoperit cu !r'pi ascuf,ifi; la fernell,
,,aceast[, coroani, este complet absent6" ; este ins5, total necunoscut ce fcrlos poelte
arrea pentru mascul osul in formir, d.e clrlig le.
1e F. Bucklancl, in,,Land and \VaLcr", iulie 1868, cle sl"rncturi caracterisLice nrascululrri. n ci-Ilor utiliLatc
p.377, cu uu desen. S-ar pulea adiruga rrrultc alte cazuli nu rrste cunoscutfl.
 DESfiLINDElrlT'r\ Ol'IU LUI

St'r'uctnrilc Ia Lra,r'e rre-anr referit, pin[, acum slnl, pelmanente la mascul

tiripri Lle acestil rL it,juns la nrat,urit'zr,te ; insi, la, unii pe$ti clin genul. Blenni,us, ca $i
la rur alt gen lnruclit:'r, o r:r'erzrstf se rlezvoltf,, pe capul masculului numai ln timpul
}r'rioaclr:i r1e reprotlrx'erc Fi, in ircela;i t'imp, corpul devine rnai viu colorat. Nu
1rr-rate exist'ta incloiahi cL aceastir, creastir, serveqte ca pod"oab5, sexualir, temporafa,
tleoarece femcla nlt prezirrtil rrici t-r ttnnl. La albe specii ale aceluia;i genr ambele
rexc al-t (:retr.i,ltil, iar Ia ccl lrul,in o specic niei unul clinsexe nu are creastir. Liil rru-rlte
rlirrtre Cln'ornidue , de exolnplu Ia Gcoltheq'ut; ryi nrai aies lrt, Ci,eh,la, clupir, curr a,flu
rte la prof. Aga,ssiz2t, masculii au o protuberrrn!,l bir,t5,toare la ochi pe frunte, caro
liprsepte complel, la femele ryi Ia, rnasculii tineri. Prof. Agassiz, ad.aug5, : ,,Am ob-
gervAt aclesca" aceryti pe;ti in timpul perioaclei t1e pont[,, at;unci cind. protuberan,ta
c'sl,e cra, rnai lnar'(), ryi in ellte anotirnpuri cind ea lipsegte cu c1e,qii,r'irqire qi cele d.ouir,
sLr,rc rm piczint:i absolut nici o rleosebire in cont'urul profilului capului. Nu am
Jiutut stabili nicricctatti d.acil ea rlrc vreo {urrc!,ie speciall,, iar ind.icnii d.e pe Anrazon
nu onnosc nirnic tlespre utilitatea ei. r\ceste proeniinen!,e seamdnl prin aparilia
lor'lreriod.icii cu (raluirculii cdlnosi d.e pe capul anumitor pirs[ri; trebuie sd, ri,mini,
irisir pen.tru rnonlent incloielnic clac5, ele servesc d.r:ept pod.oabett.
Aflu d"e Ia prof. r\gassiz ;i d.r. Giinther cd, rnasculii acc,stor peryti, care se
d.eosebesc in mod. permancrr.t d.e femele, clevin mai strilucitori in l,impul sezonului
d"e reprod.ucere. La, fel este si Ia un mare numflr d.e peryti, la care cele c1ou5, sexe
i.int id.enl,icc la culoale in toa,te celelalte anotimpuri ale anului. Linul, pld,tica ;i
biirunul pot lii rlate ca crxemple.in acest sezon, somnul rnascul este insemnat pe
obra,ji cu clungi portoca,lii, caro ii clau infirli;alca unu i J,abrus, iar corpul ia culoarea
r.'r,ui:ir:-poltoca,lir.. Fcrnelclc sint irrchisc la, cril(ralc ryi sint, rie obicei clenumitepe;ter
rri,g'r'u 22. O nroclificArc anallrgil;i clfar mai nlarc irrc loc ia Salmo erion sau p[,st'rl,v
1rr,nL; rrlasculii pirstt'ilt.ului t1e piliu (8. utttble) sint in accastir, per'ioad5, clc asc.mc'rfea
tlt ('lrl(-ral'c nra'i I'ir-.d.ccit, fornclt,Je 23. Culorilc, ryt,iucii (Esor rcticttlctlrus) clin Statelcr
linitc si in spt'cia,l rnascrulul d.evine in tirnpul prricrad.ei cle rt'plod.ucerc cL'o culoarc
t'xr-'csi\. r1c iutcn,*irr strzilucit'oarc ;i irizatf 2a. tiu a]tul dint'r:c nrultele caztui izbitoare
r'"s{,(\ crfcrit c1,: maseulul clc ghich'in ((Jastct"osteus le'iu,'rus), care cste clesc,ris clc d.l.
\lirrrington 2i ca fiind zrtuuci d.c o f'rumusele inck scriptibill. Spatcle ryi ochii feme-
lcj sin1, c1e un cafeniu sirnpLu, iar burta albir. Ochii mascrilului, pc cle altir parte,
sirrt cte ,,cel ntai splend.id. verd.e, ct1 un lust'ru rnetalic, ca penele verzl ale unor co-
libri. Gitul pi burta sint, cle un purpuliu rrin, ,spatele vercle-ccnu;iu qi tot perytelo
illrr(:'' i], fi oarccum trarrslucid" ryi strlluceqte crn o inca,ird.cscen,t[ intcrnltt. I)upir,
pcrioada dc reprr:cluccrc toittt- ao€st,tr culori se schirnbl, gitul qi burta d.cvin r1c
rnr lrrryr1 n:ai pa,licl, "spatclc rnai. rer'(.|,€'7 L^r culorile strilucitcare clispar.
ln privin{a jocului nuplirr,l aI pe;tilor s-au mai obsetvat alte cazuri c1e la
apari,tiapriniei cclilii a aceste r,iir,ti, afnr[, rle cel al ghiborlului. Dl. \4). S. Kent spune
r'ir lnasculul de l,ubt"us mirt?r,r, care, rlupir, cum arn virzut, se d.eosebeqte in colorit cle
ir:rnr:lir., faee ,.,o grcirlpir ad.irrr:iL irr nisipul acvariului ryi apoi se strzicluierytc in rnod.ul
cr,.1 :nai. insistc'nt s[ conr.i-ngii o fcnrclir clr: acc€aryi ,rpecie s-o impart,ri cu el, inotirrd

:0 Dr. C'iitrLlitr, ('tiltLlt,rtttc r.tf Fisltcs. . ., vol. III, ;i :i5.

1,. ::f gi 2it1. 23 \\'. Thornson in,,Arinals and \Iag. of Nat. Flistory",
:1 \'czi clc asernt:nt:tt A ,Jotu'rteg irt Ilru:iI dc plof. ;i 18.11, r.crl. \'I, p. 440.
'i-;lrr '\qas:iz, 1808, p. 220.
la.,'fltc r\rricrlican Agricrrltul'isL", 1868, p. 100.
:r \-rtit'cll, Lirilist:lt I;is1tcs, 13iiti. r'r.l1. Il, 1r. 10, l'l 15,,.\unals and lIag. of )iat. IIist.", ccrtonrl,'t'ie 1i:i52.
 PE$ rr

inztinte ryi inapoi, intre ea, qi cuibul terminat, gi manifestilfl. in mod. evidelt cea
tnai m?rg grijd, ca ea s[-l urmezdt. Lasculii d.: Canth,a,rus lineatus d.evin in timpul
perioadei de reltrod.ucet'e d.e un negru plumburiu inchis qi apoi se retrag d.in clrd.ul
{* p.ryti qi sapit o.groapi, d.rept cuib. tr'iecare mascul std, aeum vigilent cle pazk
Ia groapa respectir-d, tsi at'acd, viguros qi gone;te orice alt pegte d.e acelaryi sex.
Ita!5, d.e tovard,,sii sdi de sex opus, purtarea sa este cu totul diferiti, ; multe diltrc
aceste femcle sint d.ilatal,e c[: icre ,si pe acesl,ea el se strd,d.uieqte prin toate rnijloa-
cele d.e caro dispune sei lei ad.enteleaseir, critcr lira singurd, Ia groapa pregtitit[ d.e el
s[ d.epunii, acolo rniliarclele d.: oui cu care sint incd,rcate, pe care el apoi le prote-
i9a7A pi le pdzeryte cu cea mai male grij5, s. TJn caz mai b5,t,d,t,or Ia ochf de joc nlp-
tial, precum ryi de etalare [a pod.oabelor] de c5tre un maseul d.e Jlacropir,s chine-
zesc a fost eitat d.e ctitrc d,l. Carbonnicr, eare a observat cu atenlie ace$ti pepti in
captivitate2T. Masculii sint splend.id. r:olorati, mull, mai mult d.ecit femelele. i1
timpul perioadei d.e reproclucere ei se tuptd, pentru posesiunea femelelor ryi in jocul
nup,t,ial ci iryi cle,.sflqoarir, itrot[toarele, car€] "qinb pfltate si irnpod.obite e11'raclii vi1
eolorate, in acelagi fel, d.up[, cum $pune cll. Carbonnier, ea la p5uni. I)e a,qemeneaei
se agitir, apoi pe ling5 fr'rnele eu nrultii, r'ioiciune si par, prin ,,1'6talage c1e leur.s
vives couleurs, chert:her i, attirer l'attenl,ion cles femelles, lesquelles ne paraissent
indiff6rentes ir, ce ntandgt, elles nageaient avec une molle lenteur vers les mA,les
et sembJaic-nt se complaire clans lernr voisinage". l)upd, cr-. niasculul qi-a cirytigat
partenera, el facer un mic d.isc d.e spumd, suflind. din gura sa aer si mucus. Dl ad,1nil
apoi in gurir, oulle fercundate d.epuse d.e femel[, cera ce l-a alarmat foarte mult pc
d.l. Carbonnier, d,eoarece ct'eclea ci, ele urm&u sir, fie devorate. Curind. insl rnasculul
le d.epune in discul tle spurnii, ulterior piizinclu-le, reparind. cuibul d,-r spumil;i
avind. grijti d.e puiet cincl ier:e d.in icre. Menf,iorrez aceste amzi,nunte, deoarece, dupir
enm rrolll \'€deA inclatir, c'xisti, peqti ai cllor nraseuli elocesc icrele in gurri, iar.
(rt'i cArt'lllt erecl in pritrr:ipiul cvolu!,iei trepta,te s-a,r'putt'a intreba cullt clc un rls('-
Ill('rlctt, obicei a pul;ut, sit a1la,r[ ; rlificulta,tea (,st{.' insir, ruult nrir,ryola,tir, aturrr,i t,intl
st;im cil cxistl pc;1,i cale) atlunir, si poiartil i,crt,L-', tleoarect' clacrr-l dirr oricil,rt' r,a,lrzir,
s-ar. intilzia clrlptttte,tca ltlr, obicciul cL, ll lc cloci in gula llu ar fi crxistat.
S[, r'evcniur la subiectul nost;r'u mai apropiat,. Cazrrl st[ astfel : pe cit, pot;
zrfla,, fcrnelcle pc;tilor niciodatf nu depun d,e bun[, r'oie icre]e cleeit in" prezenf,a
ntascnlilor, iar rnasculii nu fecundeazd, ou5,le fnu depun ,,lap!,ii"] clecit in prezenla
fr:melelor. Ifasculii se luptfl, pent'ru posesiune a femelelor. La multe spec;i, cit sint
l,ineri, masculii searnitnd, cu femelele la culoare, cind. sint ad,ulf,i insfl ei devin mull,
rnai st'rd,lucitori ;i igi pistreazi, culorile toat5, viala. La alte specii, rnasculii d.evin
rnai viu colora,ti d.ecit femelele sau irl vleun alt fel rnai impodobili nurnai in timpul
perioad.ei cle reprod.ucere. I\{asculii fac asicluu curte femelelor ryi am v[zut crl, intr-urr
caz iryi cLau silinla sa,-qi etaleze frurnuse,tea in fa\a lor. Se poate oare cred.e czi ei ar
ac(iona astfel in cursul cuceririi femelei f[r[ nici unscop ? $i aqa al fi, daeX, feme-
lelc nu Ar exercita o alegere a acelor. mAsculi ca,re lo plac qi lo excit5, cel rnai rnull'.
I)acir, fenrela exerciti, asernenea alegere, toate fapt,ele.d.e rnai sus d.espre impodo-
birea masculilor d,evin de lndati, inteligibile cu ajutorul selecliei sexuale.

26 ,,Na[uro", lnrri 1873, p. 25. 2? ,rBull. de la Soc, tl'Acclimat.", Paris, irrlie 1809
;i iu rr urric 1 870.
 DDSCENDE'NTA OMULUI

Ifrmeaz5, s[, cercetfi,m dac[, ipoteza dupd, care culorile vii ale anumitor
peryti rrraseuli au fost d.oblndite prin seleclie sexuald, poate fi extins5,, pe baza legii
transmiterii egale a caracterelor la ambele sexe, la acele grupe und"e masculii
pi femelele slnt strd,lucitori in acelasi grarl si fel. I-ia un gen ca Labrus, cAre includ.e
ciliva dintre cei mai splend.izi peryti d.in lume - d.e exemplu L. paro, d.escris 28,
eu o exagelare scuzabili, ca qi cind. ar fi format d.in solzi poleif,i cu aur, inerustafi
cu lapislazuri, rubine, smarald.e qi ametiste -, putem accepta cu mult[ probabili-
tat,e aceastL pir,rere, deoarece am vdzut c[, cel pulin la una d.in speciile genului
sexele se d.eosebesc consid.erabil prin culoare. ln cazal unor peqti, ca qi in cel al
rnultora dintre animalele eele mai inferioare, culorile splend.id.e pot fi rezultatul
d.irect al rraturii tesuturilor lor qi al acliunii condiliilor inconjurd,toare, f[rd, aju-
torul oric[rui fel d.e **1srr,tie. Juclecind, prin analogie cu varietatea aurie a erapului
comun, perytele auriu (Oy,prin,us a",ura,tu,s) constituie poate tlrt caz analog, intrucit
iryi poate datora culorile splendide unei unice varialii bruqte, d"atorit[, condiliilor
in eare acest pepte a fost supus in eaptivitate. Este totuqi mai probabil c[, aceste
culori au fost intensificate prin seleclie artificiald,, avind. in t'edere ch aceast[,
specie a fosl, reproclusd, cu grijn, in China d.intr-o perioad.d, ind.epirtatd, 2e. Nu pare
probabil ca in condilii naturale viet5,!i atit d.e superior organizat'e ca pe$tii, care
trfiesc in relalii atlt de complexe, s[, d"evin5, attt de str5,lucitor colorate fd,rd, sir,
sufere lrreun d.ezavantaj sau sd, profite d.e vreun avantaj d.intr-o mod"ificare atlt
cle mare si, in consecin![, fd,r5, intervenlia selec!,iei naturale.
Ce trebuie d.eci sL conchid.em in privinla numeroqilor peryti la care ambele
sexe sirrt splendicl eolorate ? I)1. \Va,llace 30 est e d.e pilrere cL speciile claro frecven-
l;e:ar,it, recife unckr a,bundl corali ryi a'lt,e organisrne slnt vitr coloratet lrertrt,ru iL
rru fi descopt'rit,e dei duryrnanii 1or, ins[, tlup5, cit lmi a,cluc u,minte ele tteveuetttt
a,stfel foa,rte blt5,toare la ochi. in apele dulci de la tropice nu existi, cora,li sau alto
organisme stri,lucitor colorate cu care pe$tii sti poatd, sem[na. Totu$ir pe Amazntr
rnulte specii slnt frumos colorate ryi multe d.intre ciprinid.ele carnivore din fndia,
sint ornamentate cu ,,linii longitud.inale d.e d,iferite nuanle vii" rr. Deseriintl
a,ce$ti peqti, dl. M'Clelland. merge atit de d.eparte, incit presupune cra ,,strilucirca
d.eosebiti, a culorilor" serrre,te ca ))o fintd, mai bund, pentru pesc6rusi, rinclutrele
cle mare ;i alte p[,sd,ri care sint destinate sd, echilibrezo creryterea numerieii, a
acestor peryti" ; ln pre zent ins[,, pulini naturali;ti vor ad-rnite cd, vreurr a,nitttal a,
clevenit bi,t[,tor la ocbi pentru a contribui la propria sa d.istrugere. Este posibil
c5, anumili peqti au d.evenit aspectuoryi pentru a preveni pi,sd,rile qi animalele cle
prad.d, asupra gustului lor neplS,cut, d.upd, curn s-a explicat cind. s-a tratat d"espre
omizi I cred. ins[, c5, nu se qtie ca vreun pe$te, sau cel pulin vreun peryte de ap5, d.ulce,
s[, fie respins cle animale ihtiofa,ge d.in cauza gustului sii,u neplf,eut. fn generill,

28 Elor.y de Saint Vincetrt, itr ,,Dict. Class. d'Hist.
NaL.", 1826, vol. X, p. 151.
2e Datoriti unor obselvafii fircttte astlpra acestui
subiect in lucrarca lnea On tlrc Variation of ./.nimals
under Domestication, dl. W. F. nlayers (,,Chinese Notes
and Queries", august 1868, p. 123) a cercetat vechile
enciclopedii chineze. El a g[sit ci pegtii aurii au fost
cresculi pentru prima dati in captivitate in timpul dinas-
tiei Sung, care a inceput in anul 960 e.n. in 1129 era
o abuudcnli de aselnenea pegti. Itr[r-utr alt loc se zicrc
ci din anul 1548 ,,o varietate a fost produsit la Ffangchorv
denunriti pegti de foc din cauza culorii ei ro;u-inLens.
Ea este unanim admiratl gi nu exista gospodirie Ia carc
sd nu fiecultivatd, pentru a obline o culoare mai frumoasl
ca sursl de cigtig.
30 ,r'Westminster Revie\Y", iulie 1867, p. 7.
3r Indian Cgpriniduc, de dl. M'Clelland, ,,Asiatic
Bcscarches", 1839, vol. XIX, partea a 2-a, p. 230.
 PE$TT 281

ipoteza cera nrai probabil5, in legd,turl, cu peqtii, la care ambele sexe sint strd,lucitor
colorate, este ci culorile lor au fost d.obinclite de masculi ca ornarnent sexual ,si eir,
a'u fost transrnise la fel sau aproape la fel celuilalt sex.
Trebuie sir, examin5,m acum d.aci,, atunci cind. masculul se d.eoseberyte in
mocl pronunlat rle femelS, prin culoare sau alte ornamente, numai el a fost modifi-
eat, varia,tiile fiind. morytenite numai d.e d.escend.enfii masculi, sau d.ac[, femela a fost
special moclificati, ,1i fS,cutf nea,spectuoas5, pentru proteclie, asemenea modificS,ri
nefiind. moqtenite ctr-'cit d.e femele. Este neind.oielnic ci, mul!,i peryti au d.oblnclit
acea culoare pentru protec,tie : nimeni nu poate exarnina suprafala superioard,
pestri!6, a unei limbi d"e mare qi s[ nu bage de seam5, aseml,narea ei cu fundul nisipos
al md,rii pe caro tr5ieryte. Dealtfel, anumi,ti peqti pot prin acfiunea sistemului ner-
vos s5, schimbe in timp seurt culorile lor, aclaptindu-se la obiectele inconjurd,toare 32.
Unnl c\rrl ca,zurile cele tnai izbitoare ciare au fost weod.at5, inregistrate d.espre urr
animal protejat d"e culoa,rea sa (dup[, oum s-a putut aprecia d.upd, exemplarele
oonserrrate), precum ;i de forma s&r este cel prezent'at, de dr. Giinther 33. Dste
cazttL unui ac-de-mare carer ctr filamentele sale rorycal,e unduitozrre, cu greu poatc
fi deosebit d"e iarba-cle-rnare [alge], de care se aga,!,[ cu coacla sa prehensil5,. fns5,
chestiunea examinatir, acum e ste d"ac5, nurnai femelele au fost mod.ificate in acest
scop. Presupunlntl cL ambele sexe variaz6; [e dd,m seama cL unul d.in sexe nu se
va mod.ifica in scop d.e protecf,ie prin selec!,ie natural[, mai mult d.eclt celd,lalt
sex, afa,ril, numai d.aci unul d.in sexe este expus pericolului pentru o perioad.d, mai
ind.elungati, sau are mai pulind, putere cle a sed,pa rk'asemenea pericole 6s6rit
celillall, ; ryi nu pare cir, in eazlul pe qtilor ct'le d.ou[ sexe sil se ck-rosebeased, in a,ceste
plir.inte. in m[sura in care exist[ vreo cleosebire, d-in cauzir, cei, sint in general ma,i
rnici si se d.eplaseaz[, tnai mult, masculii sirrt expuryi Ia pelicr.'lc mer,i mari decit
fonrelc,le ; $i totu;i, atunci cincl sexele se deosebesc, aproape inl,otrleauna tna,sculul
c'stc acela care este colorat ma,i bitd,tor la ochi. Icrele sint fecund.ate imed.iat dupir,
ce au fost clepuse, ryi atunci cincl ilce,qt proces d.ureazi, citeva zile, ca in eazul som-
rrului ae, in tot acest timp femela esl,e asistatf,, cle rnascul. Dup[, ce sint fecunrlate,
in majoritatea cazurilor icrele nu mai sint protejate d.e nici unul dintre plrinfi,
apa incit, in ceea ee prir.e$tc clepunerea icrelor, masculii ryi fc,rnelele sint la fel de
expuryi pericolului. Ambii sint la fel cle importanti pentru proclucerea, cleicrefecun-
clate, arya incit indivizii ambelor sexe care sint tnai mult sau mai pu!'in viu colorali
lror avea o influeu,t5, egalfi, asupra culorilor descendenlilor.
Anumili pe;ti, apar,tinlnd mai multor familii, cons.truiesc cuiburi ryi unii
d.irrtrei ei ingrijesc cle puietul lor, eclozat'. Ambele sexe de Creni,labrus tnassa qi
C. melops lucreaz[ impreuni la construirea, cuiburilor lor din iarbd, d.e mare, cocbilii
ctc. 35. Masculii unor anumiti peryti fac insir, toatir, mrlnca, iar ulterior a,u grij5,
cxclusiv de puiet ; aqa este la guvizi d.e culoare inchis[, tu,lA care sexele nu se cunosc
ca d.eosebind.u-se prin culoare; qi d.e asemenea la ghidrin (Gasterosteus), la care
rnasculii devin stri,lucit,or colorali in perioada de dc'punero a ierelor. Masculul
clc ghibor! cu coadrr, nel,ecll, (G. leiurus) executfi, timp inclelungat funcliile unei
inglijitoare d.e copii, cu o grijfi, qi vigilen![, exemplarfl, si este continuu ocupat sd,
concluci, inapoi la cuib puietul atunci cind" acesta se ind.ep[,rteaz\, prea, mult.
32 G. Pouchct, ,,L'Institut", 1 noembrie 1871, p. 13,1. 35 Dup[ observatiile d-lui Gerbe ', vezi of
,,Rccord
33 ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1865, p. 327,pL. XI\';i XV. Zoolog. Literature" a lui Gtinthet', 1865, p. 194.
3r )lo.ucll, Brilislt,/rislres, vol. II, p. 11, 36 Cuvicr, Ri11ne Animal, 1829, r'ol. II, p. 212,
 DESCI]NDEN'I'A OIVIULI-TI

I')l goneql,e cu curaj pr: toli cluqmanii, inclu,qiv fernelele flin plopria sa, specie. I)r-r
fiipt ar fi o mare u;urare pentru mascul dac[ irnecliat dup5, clepunerea icre.lor fc-
nrcla, ar fi d.evoratir, d.e \rteun d.u;rnan, d.eoarece cl ciltc obligat sir o goneaseir, f[ril
ince'tare de la cnib st.
l\{asculii altor anumili pegti clin America cle Sud ryi din Ceilonr aparlininrl
Irr clouii, ortline d.istincte, au obiceiul extraord.inar d.e a cloci in gurd, sau in cavitd,-
]ilc branlriale icrele d.epuse cle femelo 38. Prof. Agassiz mL informeazil era masculii
spc'criei din Amar'orl care au acest obicei rrru numai cd, sint in genera,l mai r-iu colo-
rati, d.eosebirea cste ins5, mai mare in perioad.a cle d.epunere a icrelor decit in oriee
irlt timp". Speciile c\eGeophagus procedeard,inacela;i fel; qila acest gen se dezvoltir,
o proeminenld, pronunl,at6, pe fruntea masculilor in perioacla d.e d.epunere a icre-
lor. l)up5 cum m6, mai informeazd, prof. Agassiz, la d.iferitele specii d.e cromicle se
pcrt obserYa d.eosebiri sexu-ale cle culoare, in cazrrl cincl ili dcpun icrele in ap5, prin-
tre platrto acvatice sau le clepun ln scobituri, Lisincl. puietul sri iasi, fiufl a se nrai
ingriji d.e el, sau collstruiesc cuiburi pulin adtnci in lriilul riului, pe care se aryazir,
itrtocnrai cum face la noi Pomotis. Ar trebui d.e asem€near obrervat czi aceste specii
cate clocesc sint printre eele mai viu colorat,e clin familiile lor I d.e exempLu, II,y-
grogo?Lxls este d.e un verd.e viu, cu pete mari negre in forrnfi, cle oceli, inconjurate de
cel rnai strilucitor roqu. ItTu se rytie d.ac5, la toate speciile d.e cromid.e nurnai masculul
cste cel ce cloce;te icrele. Este totuqi evident cd, protejarea sau neprotejarera icrelor
de cd,tre p5,rin!i a a,r'ut puf,in5, influenfii, sau nici una asupra d.eosebirii d.e culoare
rlintre sexe. Este cle asemenea er.id.ent, in toate cazurile la care masculii se ocupil
cxclusiv cle cuiburi ;i puiet,, cil d.istrugerea maseulilor rnai viu colora,fi alr Ay('il, o
influenld, mult rnai mare a.supra, caract,erului rasei clecit clistrugerea femolerlol nra,i
viu colorat,e, tleoarece Inoartea masculului in perioada cle itreubalie sau ingrijire
a'r atra.qe tlupil sine moartea puietului, arya incit acesta nu ar putea rno;teni part'i-
cnlaritltile Iui, t,ot'usi in mrrlte din a.r,esLe eazrtri nrasculii sinl, colrlafi rrrai h[t,ir,tor'
Ia, oehi dgcit llcme'lele.
Lu, majorital,eil lofolrlur,tti*1,elcrr (acrr[-tle-nraro, IIt,ltTtocunt,]tu,\ r'1;r:.), r]):rs-
t,ulul pcsedir, fie pungi marsupinle, fie scobitur:i emisfelirre pe abrtomen, in (i?l,r'(f sirrl
clocite icreJe depuse de c[,tre femele. lfasculii 61s,u clovad.i, c1e un mar'€'al,aryarneut,
fa,fzi dtl puietul lor sc. De obicei sexele nu se deosebcsc mult in colorit; d.r. Gtinthor'
e,ste in,q[, de p[,rere c5, masculii d"e Hi,ppocanxpus sint pulin mai viu colarati tlecil,
femelele. Gcnul Solenostonvq prezinti, totuqi un caz exceplional d.e curios 40, d.e-
oarece femela este rnult mai viu colorati, qi mai p[tatd, decit masculul ryi numai
ea prezintd, o pungir, marsupiald, ryi cloceqte ierele, arya lncit fen:ela d.e Solenostolnu
se d.eosebeqte cle celelalte lofobranhii
- in aceast5, din urm[, privin!5, - ryi dc
aproape to,ti ceilalli peqti prin faptul c5, sint mai viu colorate d.ecit rnasculii. Itrste
pulin probabil ca, aceast[, d.ubl[, inversiune remarcabild, d.e caractere la femel5, s5,
reprezinte o coineid,errfzi intimpl[,toare. Deoarece rnasculii mai rnultor peryti ca,re
37 Vczi dcscricrea cxtr,cnt tle intcrcsantir :r obicciu- 3e Yarrcll, Ilist. of Britsh Ii iscltes, 18:i0, vol. Il,
rilor specici (io.slerosleus leiurus, fircutir dc dl. \Varing- p. 329 gi 338.
ton, ln ,,Annals and ntag. of Nat. llist", noiemblie 1855. 40 De cind a apfi'ut o descricre a acestor per;ti in I'lre
38 Prof. \\ryman, iu ,,Proc. Boston Soc. of. Nat. Fishes of Zanzibcr eJe col. Playfair', 1866, p. 137, dr'.
I{ist.", 15 scptcmbrie, 1857. I)c asemcnea, prof. Turncr, Giinthcr a rcexaminat e xcnrplirrele ;i mi-a courutricat,
in ..Journal of Anatomy and Phys.", 1 noiembrie 1866, informaliilc cle nuri sus.
p. 7ti. Dt'. (jiintlterr n tlr:scrLis ;i altc cirzul'i.
 ANIFIBII

au exclusiv grijf d.e icre gi puiet sint rnai viu colorali cleclt femelcle cleoa,rece aici
ryi
fcrmela de Sole'nostomu preia.-aceea;i sarcind, ryi cste rnai viu cololat,L rleclt nrasculul,
s-ar putea susline cd, culorile b5,td,toare la ochi ale acestui sex, care este cel rnai
important d.in cele clou5 pentru prosperarea d.escenclenlilor, treblie sd, fgloseascii
intr-un fel oarecAre pentru proteetie. ins[ clin marele numir r1e pe;ti la cilre rnas-
culii sint pel'ma,nent sau period.ic mai viu coloral,i clecit femeGle, ins5, a c[rr1,
viali nu este cituryi cle pril,in rnai irnportantl decit'a fcmelelor pentiu prospera,r.eil,
specieri, aceast,ri
inot. zir r:v greu poater fi sus!inut5,. -r\t;unci cinh. ne 1rotn oclpa de
pii,s[ri, vom intilni cazrr-ri analcgit, la care a existat o inversiune completir, *ttri-
bu,tiilor obirynuite ale celor doud, sexe ryi vcrn c1a atunci cee a ce pare in n* expli-
calia probabil5, anuntc c5, ntasculii au ales fernelelc mai atrlg:zitoare, in loc ca
acestea d.in urrnir sti fi alcs, dup[, regula obiqnuitS, in tot regnul ariimal, pe masculii
cei mai atr[gi,tori. in_ general, puteto conchid.e cii in caZul rnajoritd!,^ii perytilor,
la care serele se deosebese prin colorit sau prin altti caractere oinamentaie, nr.as-
culii au variat ini!,ial, i^T variatiile lor au fos[ transmise la acelagi sex qi acurnulate
prin selectie sexualS, prin atrag'erea ryi excitarea femelelor. Tctuqi, in mllte cazuri
asemenea (iaractere au fosl; parlial sau cornplet transformate la femeld,. in illte
cazari, ambele sexe au fos{, eolorate la fel, in scop cle protec,tie i1 nici ur1 eAz insi-i,
;
nu pare ci nutnai femc'la sir-ryi fi rnod.ifical, in tnccl specia,l cglor.ile in aeest c1i1
urrllt-r scol).
IIn ultim punct cale trebuie rernarcat este cL pe$tii ernit, clup5 (iupr sc
stie, cliferite sune_te, d.in care unele sint d.escrise ca mi"icale. Dr. D1ioss6, care
s-a ccupat in
Tgd sp_ecial d.e acest subiect, spune cd, sunetele silt prodlse volul'-
tar in d.iferil,e feluri de d.iferifi peqti : prin freearea oaselor faringeliri, pril r,ibra-
rea anumitor ylurychi ata;a,ti vezicii inotd,toare, care serveqte ca-rezottu^tot prin
vibralia mu;chilor liroprii vezicii inot5,toare. Prin aees[ lltim rnijloc, ryi '
Tiigtrc
produce sunete eurate,'li prelungi, care se r-rtincl aprcape pe o octavd. Pentrl iioi
irrsii,, citzul cel mai interesant estcr cel ir, clouzi specii rt€ Opntd.irtm, la care nlrn:ri
masculii sirrl; previi,zu!1 cu un a,pArat lx.oducir,torJde sunete, constti clin mici
oase trtobilo, cll rnurychii cc)resputrzitori, in legd,turff cu vezica "are ilot5toar.e ar. Sg
a,firmii, cil bltf;,ile ca de tobir, ale scietdtlelor tlin mtirile europene se aucl rle la o
aclincimt, cle 36 tn, iar pescalii cle la, Iiocherlle afirnri, ,,cL n1rn^ai rtascllii fag ftcc,st
zgomot in timpul_ <lepuner.ii icrelor ; ryi esi,t, pcsibil ea,' irnit,inclu-i, s5-i pr.inzi fi,r:il
monreal[," 12. Pe ba,za artestei afirrnatii ryi rrrrr,i ales a cazalui hri Oph{rl,it,nn, es1e
aploap-e sigur cir, la aceastil cea mai inteiioari clasS, cle vertebrll;e, ^ca in cilzrrl
ryi
inse.ctelor gi_paianjenilor, s-au d.ezvoltat dispozitive prod.uci,toare d,e sunete, cel
pulin in unele cazuri prin seleclie sexualfl,, ea un mijloc de a apropia sexele.

A}IFIBII
Uroilela. Yoi incepe cu amfibiile cu eoad6. Deseori la salamanclre sau la
tritoni cele d.oui, sexe se deosebesc mult atit prin culoare, cit qi prin structuri,.
La unele specii, ghiare prehensile se dezvoltd, in perioada d.e reprod.ircere la picioa-
41
,,Comptes Rettdtls", 1858, vol. XLVI, p. 353 i cel al unei tobe. Dr. Zouteveen, ln lraductr.ea olandezit
vol. XLVII, 1858, p. 916; 1862, vol. I-I\r, p. 39ii. SuneLul a aceslei lucriri (vol. II, p. 3O), nrai clit citeva rletalii
etnis cle Sciaena aquilu pare si sernene, dupi unii autori, aslpra supeLelor emise 6e pe;ti.
nrai degrabi cu cel al unui flaut sau al unei orgi decit cu a2 Rev. C. I(ingsley ln
,,Natnre,,, rltai 1g20, p. 40.
2S{ DESCENDENTA OMULUI

lele alterioare ale rnasculului, iar in :lccrastir, perioad.l, la tuasculul clcr Tr"itora
palmi,pes, picioarele posterioale sint prelvfi,zute cn o pieli![ inotflt,oaler crarc d.is-
pare aproape complet in timpul iemii, a$a lnclt in aceast[, perioad,ir, picioarele
inasculilor ,seamdnd, cu cele ale femelelor 43. Fi,ri, ind.oiald, c[ aceastd, formalie
ajutfi, pe masculi la cd,utarea qi urrnfirirea insistentra a femelei. in timpul jocu]ni
nupfial, €1 vibreazii, rapid. cu capd,tul cozir. La tritonii noqtri cornuni (Tritort'
Ttri,nctatus qi cri,status), o creastfl, inaltd, qi foarte d.antelatd, se d.ezvolt5, in timpul
perioadei d.e leprod.ucere d.e-a lungul spin[rii $i a cozii, cAre d.ispare in timpul
iernii. Dl. St. George }livar:t md, irrformeazi, cd, ea nu este previlzut[, cu rnu'1chi 1i
tl.eci n1 poate fi folositft la locomof,ie. Deoarece in perioad"a joeului nuplialea estc

Fig. 32. - Triton cris/a/rrs (jum[tate din mlrimea naturalir, dupri

Llell, ,llri/i.sh Reptiles): sus, mascul in timpul perioarlei tle rcprotlrt-
ccre; jos, femell.

tivitfl, c1 culori vii, nu incape ind.oialfl, c[, este un ornament rnasculin. La, tnulte
specii, corpul prezint[ nuanle puternic contrastante, deryi iuturrecat'e, car.e clevin
mai vii in timput perioad.ei d.e reprod.ucere, De exemplu, masculul micului nostru
triton comun (frttoo punctahts) este,,cenuqiu-cafeniu pe d.easupra, trecind. la gal-
ben pe d.ed.esubt, care primi,vara d.evine d.e un portocaliu viu, bogat,, marcat .peste
tot cu pete rotund.e d.e culoare inchisi,tt. Marginea crestei este cle asetnenea impo-
d.obiti, io roqo viu sau violet. Femela este d.e obicei cle culoare gfilbui-cafenie ctt
puncte cafenii lmpr5,qtiate [pe corp], iar suprafala inferioa,ri, este ad.esea complel,
irniformd, aa. Exemplarele tinere sint d.e culoare inchisi,. Ouflle sint fecund.ate in
timpul actllui d.e h.epunere qi ulterior nici unul d.in pd,rigli nu are grijfl, d"e ele.
put^em conchide Oeci c6, masculii qi-au d.obind.it culorile puternic pronunlate
qi anexele ornamentale prin seleclie sexualI,, ele fiind. transmise fie numai d.escen-
d.enlilor masculi, fie ambelor sexe.
' Antp& sa,u Batrahia,. La multe broapte qi broaqte riioase, culorile serYesc
evid.ent ca proteclie, cum sint culorile verzi vii ale broth,ceilor ryi luanlele pestrile
inchis ale multor'specii terestre. Broasca riioasd, coloratf,, cel mai b5,td,tor la ochi

4s ReU, Ilisto4l of British Reptiles, 18.19, erl. a 2-a,

aa Bell, Ilistorg of Rritislt Repliles, 1849, ed. 1 2-a'
p. 1ir6-159. P' 146 ;i 151'
 AMFIBII

pe care am v5zut-o vreoc1at5,, Ph,ryni,scus n'i,g'rica'ns 4s, avea suprafala corpului

neagrS, ca cerneala, cu tl,lpile picioarelor qi pd,rfi din abdomen pita,te cu stacojiul
cel mai viu. Ea se tira sub un soare arzd,tor pe clmpiile nisipoase si arid.e sau pe cele
deschise qi ierboase din La Plata, $i nu putea sd, nu atrag5, privirea oric6rei viet5,!i
care trecea pe acolo. Aceste culori erau probabil folositoare prin faptul cL ficeau
cunoscut tuturor pd,s6rilor de pradd, ci acest animal este o imbuc[tur5, grefoas[.
in Nicaragua existf, o broscufd, ,,imbr6cat[ intr-o liwea strilucitoare vercle-
albastrX,", care nu se ascuntle ca majoritatea celorlalte specii, ci se d"eplaseazr"r,
s[,rincl in timpul zilei, iar d.l. Belt spune ao cd,, d.e ind.atri ce a vraz:ut, sentimentul
fericit d.e securitate al brosculei a fost sigur ci, nu era comestibil.{. Dup[, mai
multe lncerclri a reuqit si, ispiteasci, o rI,fuqcd, s[, apuce o asemenea broascd, tinilr6,
insd, a aruncat-o imediat ; qi rala ,,mergea incoace qi in eolo, scuturind,u-qi capul,
ca ryicum incerca si, scape d.e un gust nepld,cutt'.
in ceea ce privegte d.eosebirile sexuale d.e culoare, d.r. Giinther nu eunoaqte
nici un caz izbitor la broaryte sau la broaqte riioase I totuqi, ad.esea el poate distinge
masculul d.e femel6, prin faptul c[, nuanlele primului sint pulin mai intense.
$i nici el nu a remarcat vreo deosebire izbitoare in eonforrnalia exterioari, a celor
d"ou[, sexe, afari, d.e proeminenfele eare se d.ezvolti, in timpul perioad,ei cte repro-
d.ucere pe picioarele anterioare ale rnasculului, cu care este capabil s[ apuce feme-
laa7. Este surprinzd,t'or c[, aceste animale nu au d.obindit caractere sexuale mai
pnternic pronun\at'e, d.eoarece, cu toate c6, sint poichiloterme, pasiunile lor sint
puternice. I)r. Giinther md, informeazd, cd, d.e mai multe ori a gdsit o nefericiti,
broascd, riioas[, femelfl moartd, pi sufocatf d.in cauzil, cf,, fusese prea strins imbrf-
lipatd, d.e trei sau patru masculi. Profesorul Iloffman a observat la Giessen broaryte
care se luptau clt era ziua de lungd, in timpul perioadei cle reproducere si cu atita
violenfd,, incit uneia clin ele i s-a sfipiat ryi deschis corpul.
Broarytele comune ryi broarytele riioase prezinti, o deosebire serualii intere-
sant,I,, ;i arrume facult[,file rnuzica,le ale rna,sculului; vorbind insir, d,e ntuzicir,, acest
termerr este d.upI, gustul nostru rreobirynuit cle necorespunzltor rlacfi, se aplicl,
sunetelor cliscord.ante ryi cople;itoare emise tle rnasculii cle I Bana eatesbeianal 6i
cle alte specii. Totuqi, unele broaryte cintd, filrl, nici o ind,oirr,lii, pl[cut,. I)eseori sti,-
team seara, in apropicrre de Rio de Janeiro sri ascult llrl nurn[r cte lnici lfyhe
cocolate pe fire cle iarb[ aproape cle ap[,, crrl'e emiteau o armonie cle note clulci.
Diferitele srurete sinl; emise de masculi mai a,les in t,impul perioaclei de repr'or,ucere,
clupfl, cum este si c;u orfi,cflitul broaqtei noast,ro rrorr]nne a8. ,[n conformitate cu a,cest
fapt, organele vocale ale masculilor sint mai bine d.ezvoltat,e decit ale femele-
lor. La unele genuri numai masculii sint prev5,zuli cu saci care se cleschid. in
laringe4e. De exemplu, la broasca comestibild, (Rana eseulenta) ,,sacii slnt caracte-
ristici masculilor, qi atunci cind. se umplu cu aer, in actul or6cd,itului, ei d.evin
a5 Zoologg ol the Yogage of the ,,Bedgle", 1843, Bell, care servesc aceluia;i scop ca ;i proeminen{ele menfio-
iltidem, p. 49. nate mai sus.
4e The Nafuralisl in Nicaragua, 1874, p. 321. 08 Bell, Historg of British Reptiles, 1849, p. 98.
{7 Numai masculul de Bufo sikimmensis (clr. Anderson, {e J. Bishop ln ,,Todrl's Cyclop. of Anat. and Phys.",
,,Proc. Zoolog. Soc.", 1871, p. 204) are doufl calozitifi vol. IV, p. 1 503.
ln form:l de plirci pe torace gi anunrite zhlrcituri pe degete,
23G DESCENDEINTA OMULUI

\-ezicule rnari, globulare, cArc proernineaz[ d.e fiecare partt' a czr,pului, in apro-
piere cle collurile gurii". OrS,cd,itul masculului d.evine astfel e*cesiv cle pu{,ernic,
pe eind. al fernelei este nn u$or miriit 50. La d.iferitele genuri ale fauriliei organeltr
vocale se d.eosebesc considerabil prin conforma{,ie ryi in toate cazurile, clezvoltrr,rci,l,
Ior pon,t;o fi atribuitii selectiei sexuale.

RItrPTII,D
Olr,olottia. Broaqiele lestoase terest;re qi marine nn oferti d.eosebiri sexuale'
bine pronunlate. La unele specii coad.a urasculului este mai lungi decit cea a fe-
rnelei. I-la unele plastromrl sau suprafala inferioar'l a calapaceri masculului est;e
ugol concavi, in r'aport cu spinarea femelei. La nta,scnlul broarytei lestoase cle mil
din Stat,ele tTnil,t' (Ultrysernys Tticttr,) ghearele picioarelor a,nterioare sint cle clourh,
ori mai lungi decit, ale fenrelei ; si ele sint folosite at,unci clncl sexele se lmperechea-
z,6,5r. Se pare ci, lrr, enolrnr-,le broa;l,e lestoase terestre d.in insulele Ga,lapagos
(Testudo ni,gra) masculii cresc tnai mari de.cit fernelele; numai in timpul perrioadei
d.e lmperechere, si in nici o altd, perioaclfl, a anului, rnascululemiteur] rnuget rlgu;it
c&re poat,e fi auzit cle la, o distan!5, de peste -100 de rnetri ; pe d.e alti parte, femela
nu-qi foloseqte rricrioclat'fi, \'t]c€?, 52.
I-,ir, I'estudo ekgan,s din fnd.ia se zice,,cir, luptele inasculilor pot fi auzil,c
d.t', la oalecare distan,t5, prin zgornotul prod.us cind. se izbesc unul d.e altul" 53.
(lrocodilia. CeLe d.ou5, sexe nu par si, se tleosebeasc5, prin culoare qinicinu
ptiu ca rnasculii s5, se lupl,e intre c,i, cu toate cd, acest lucru este uimitor, d.eoarece
urrele specii iqi etale azd, in urod. prorligios farmecele in fala femelelor. Bartram t4
clescrie aligatorul maseul ca str[cluinclu-se si, ciqtige fernela irnproqcincl apa ryi
rilgind in rnijlocul unei lagune, urnflat gata si, plezneascX, ; ou capul ryi coad.a ricli-
catir, irr sus, el sale si se rrisuceqte pe suprafa,la a,pei, ca rul ryef intlian cure iryi repet;d,
isprlr,ile sale rizlloinice. fn tirnpul perioarlei c1e t'eproclucer(]r glanelele submaxilartr
lrle crococlilului t.nrit un rrriros ca de rnosc, carr) persist:i in locut'ile fi:eevetrtattr
fte er "u.
Ophid,ia. I)r'. (itint;lr.er rnI, informeaz[, eir, tttasculii siut intotrleaulra miri
rnici tlecit, femelele ryi au in general eozi mai lungi qi r^nai subf,iri ; nu cunoaryte
ins[, nici o alt6 rleosebire in conforma!,ia lor exterioar[,. In privinla eoloritului, el
poate distinge aproape intotcleauna masculul de femelti priu culorile sale mai pu-
ternic pronunlate ; astfel, band.a neagrf,, in zrgzag de pe spinareA viperii maseule
d.in Anglia cste mai distinct definitd, d.ecit la femeld,. Deosebirea este mult, mai
evid.entd, la qarpele cu clopolei d.in America d.e Nord., la care, dup5, cum mi-a ar5,tat
custod.ele griclinii zoologice, masculul se poate d.istinge lnd.atd, de femeld, prin
faptul c[, are mai mult galben-lnchis pe tot corpnl. In Africa d.e Sud, Buce'phalns
eapensis prezint5, o deosebire analogfl, d.eoarece femel& nu este niciod.atf atit d.e
impestrifatfl, cu galben pe laturi ca masculul so. Pe de alt5, pa,rte, rnasculul d.e
60 Bell, ibident, p. 112 gi 114. 53 Dr'. GiinLher, Replile,s of Britislt India, 1864, p. 7.
5r C. J. Maynartl, T'he American lfalurnlisf, de- sr J'1s1rsfs tlrouglt Carolirtu etc., 1791, p. 128.
cembrie 1869, p. 555. 56 Owen, Anolortty of \tertebrrtle.s, 1866, vol. I, p. 61ir.
5r Vez[ Journal of Researches during tlrc I'ogage of 68 Sir Andrerv Smitlt, ,,Zoolog. of S. Africa : Rtrp-
lhe ,,Reagle", L845, p. 384. Lilia", 1849, pl. X.
 ITEPIIII,E

D^i'p_sa1 r:ynodon ind,ian este negricios-cafeniu, cu abd.ornenul parlial negru, pe

cind. fernela este roqcat5,_sau_gi,lbui-md,slinie cu abdomenul fi; uniform"geinii,
fie marmoral, eu negru. La Traqops ili,spar d.in aeeeaqi tarti rnasculul este."verd.e
vin, iitr ferrrela d.e culoarea brorrzului sz. F[r5, ind.oia,Li eir, crulorile nlor ,serpi ser-
\res(r ltentru p_ro1;etrfit', ctupti ettlll se vetle din c,ulorile vetzi 1,le
ryerpilor rirbbricoli
ryi ttirr tliversele tmattf,c pestri!,t' a,le speciilor care trd,iesc in locuri iisipc,as(. ; est;e
t,oturyi intloielnic clit,c[ culorile multor specii, ca, d.e exernplu, ale
rya"p*loi-tle-cas:i
qivipelei din Anglia. servesc pentru a-fascuntle; aceastatste ,si rnailnd.oielnic la,
multe specii str5,ine, care sint colorate cu o extremfl, elegandfl. Cllorile mull,or
specii sint foarte diferite in starea ad.ulti, qi in cea tind,r| E{
Gland.ele cd.orifere ale ,ser'pilor sint in funclie activd, in tinrpll per.isa4r:i
cle rcprod.uce'r'e ti qi tot arya est.e- qi cu aceste glancle la qopirle,
ryi, d.upir .tr.tn ir;n vir,zrr1,
si in c17ul glaud.elor "stttlmaxilare la ct'ttcoAin. intrricit la'majr,r,itatel n,rrinrirlel6r
rr)&firrrilii sint, iu cl,utarea fenrc.lelor, :-r,creste glanrtt, oclorifere ier.vt,sc probrlltil s:'r
erxcittl sau sii, incinte femelt'le mai curirrtl decit sI le cond.ucri la locul rirrtle poate fi
gd,sit rllzrscrtlul. Ou toate cii, par atit d.e a,patici, masculii qerpilor au o f irtl
,,il,nlo-
r|a,,s{" Iintrucit rnulli au lrist, obscrva!,i ingrirrnirclind.u-se in jurul aceleiaryi ierlelg
ryi t'hilrr in jurul cad.a,vlttlrti ei. ITu se rytie ca ei sir, se lqpi;tr iirtre gi 4i1 rfvllit,rrt,g.
Ilarulti,tilt'.lor inteletrt,ttale sint tnai ridicate declt s-ar fi pntut anticipa,. in gr,irlila,
zoologieli ei irrva!1 cru'inrl sL nu elta,ce bara rle fier crl cate li str cuiri{:i t,.r,"$tile
;$i
clt. Ket'n tlin ll'ilad.elfilr, rnli inforrtteazk cii, ni;trl ryerpi pe car.e ii f,inea au invr-r,,it
tlupq, patru sau cinei ori sd, evite un la!, cu cale-erau prinqi lqor; la inceplt. Lr1
excelent observator din Ceylon, dl. 11. Layard , a vraztb ?o o cobifl, virind.u-li ctr,pul
printr-o gaurl, ingust5, qi inghi,tind. o broascil riioasd,. ,,Cn aceastir, povari, .o o,. *.,
putea retrage I constatind. aeeasta a amncat cu regret afarir, prel,ioasa buczltri,
ffl,r'e. incepu s[, sc inclep5,rteze I aceasta era prea muli d.e suportat pentrrr fil6zofi:i,
unui g&r'pe. Broasca lt, fost dirr nou apucatl, ryi Oin nou, cfurpiiefortuii violerrttr pe1-
l;flr ll scdpa, rsltrpelc ll fost ntivoit sii s(r desptrrti, de prarltr, sa. llloturyi, clt d.atta
ll,ct'ilstlt l_nllit!, ll fosl,^irrv5,f'atiL qi broascll, a, fost apucratir, tle rrrr picior., tr:lisri, u,flr,r.ir,
ryi
apoi inghi!,iti, in triunrf ,'.
Oustoclele glirclinii zoologicc afirmir, elltt'goric cli anumi!,i serpi, cum sint
r'rotalul $i pitonul, il r'(,(rllltosc d.intre toate celelalte persoan..'6yo5rerle tinute
inlpreun[ in.aceea;i curyel, pa,r sii, resimtir, o oarecare afecli11e u1r{, faff de alta 61.
lfotu;i, d.irr fa,ptrri cir, ryerpii a,u o oArecare facultate d.c juclecatir,, plsilni
putet'tticrc ryi rrfec!;iune leciprocl, nu urnreazir, s[ fie dota!,i qi cu srrficient gnst
petttrtt il :rrlrrrira oulori stritlrtcil,oale lir, parterrel'ii lor, cart sL d,ucil la, irrrpstl6bireil
spt't:itli prirr gsleOf,ic se-xttillt"t,. TJxtremrt, frumusulc a lr,numitor spr.cii .,st,, tol;uryi
grou cle t'xplictrt itt vt'ettu lrlt fel, c1.e t xenrlrlu ;erpii cora,li rlin r{rrrt'rit'a, d.g S1ri,
(,nro sint d.cl urt ro\su bognt cu d.ungi transver'sule negre si galbene. imi u,rlint,t Nt.
bittt'cit; de rnult ln-A surprins fnrmuse!,ezl primului;arpo coizrl pe caro l-a,nr yir,zut
lunecincl cle-4, lungul unei t,l"rt'i,r'i in Brilziliu. Dupir, curn a,filrnir At. Wallaee, bazlt
pe autorita,tea docl,orului Gtinther'62, serpi cokrra,fi in acest ftl neobirynuit nu se
57 Dr. A. Giinlher, Reptiles of British /rrdin, Ray to in Cegktn, in ,,A11als arrrl l\[rlg. of N:tt.,
Rambles
Soc. 186.1, p. 30{ gi 308. 18ir2, seril t 2-a, vol. IX, p. iili3.
68 Dr.
SLoliczka, ,,Jortrnal of Asiatic. Soc. of Ben- dl l)r. Ciiinther., Iteptites of Britislt Irtdiq, lB0i,
gal", vol. XXXIX p. 205 gi 211.
L870, p. 810.
5e Owen, Anatomy of Vertebrr,les, 186[i, vol. I, p. 615. 6r ,,\\'t-sttuinstcr Revitw", 1 iulie 1867, p. l]iil.

eo
- c, 4{6
 DESCENDENTA OMULUI

g[sesc nicl,ieri in lume, afarir, d.e America d.e Sud, und.e se intiluesc nu rnai pulin
ilcr patru genuri. Unul d.intre aceqtia, ElaTts, este venirros ; un al d.oilea gc',nr foa,rte
clistinct, este indoielnic cd, ar fi veninos, iar celelalte d.oui, sint cu tot'ul inofensive.
.intre acestor genuri d.istincte trd,iesc ln aceleapi d.istricte qi seamd,nd,
Speciile aparlinlnd
atit cle mult ele, inclt numai un naturalist ar clistinge speciile inofensive d.c
cele veninoase. Deci, dupai cum cred.e d.l. Wallace, speciile inofensive ,si-au dobinrlit
probabil culorile pentru proteclie pebaza principiului imitafiei, deoarece ele vor
fi, natural, considerate ca periculoase de ci,tre duqmanii lor. 'I'otupi , cartT'r"
enlorilor vii ale speciei veninoase Elccps ri,mine a-,i g6si explicaf,ia, care ar
putea fi seleclia sexualfi.
$erpii produc gi alte sunete pe lingd, quierat. Teribilul Echis cari'nata are
pe latui'ile sale citeva ryiruri cle solzi cu margini d.inf ate, d.e o structurd, neobipnuiti,t
$i atunci clnd. acest garpe este exeitat aceqti solzi se freacd, intre ei, prod.ucind. un
sunet curios, prelungit aproape ;uier5,tor 63. Cit d.espte zorrus,itul qarpelui cu clo-
pofei, avem ln fine citeva informatii precise intrucit profesorul Ayghey afirmX, 6a
ce in d.ou[, ocazTi, el insuryi nefiind. vilzut, a observat d.e la o micir, flistan!fl, un larpe
.o incold,cit cu capul rid.icat care continua sd, zornilie la intervale scut't{',
cn clopolei
timp d.e juml,tate d.e ori, I qi in cele d.in urm6, a vrazut un garpe apropiind.u-se
qi cind. s-au intilnit ei s-au imperechiat. El s-a convins deci cd, unul d.in scopurile
zornditului este imperecherea. Din nefericire eI nu a stabilit d.acf,, masculul sau
femela era cel care st6,tea locului qi chema pe celd,lalt. Din faptul tle mai sus nu
clecurge ins6, cltuqi d.e pulin cd, zornfi,itul nu poate fi d.e folos acesl,or lerpi ryi in
alte feluri, ca un avertisment pentru animale, care altfel i-ar ataca. $i nici nu
pot pune complet la ind.oial[, cliferitele d.escrieri apirute in legd,turd, cu faptul cif
fn acest rnocl ei lqi paralize azra prada prin frici,. Alli clliva ;erpi fac d.e asemenea
un zgomot d.istinct, Iovind. reped.e cu coad.a tulpinile plantelor inconjurfl,toare I
ryi eu am aazit, acest zgomot personal in eazul unui Tri'gottoeeTtltalu,s d.in
Ameriozt
d.e Sutl.

Lacutilia.l{asculii unor specii d.e ryopirle se lupti, intre ci din rivalitate.

Astfr,l, A,nol,is cristate"ll,us, ,sopirlii, arboricotd, d.in America d.e Suclr este extrem d"e
agresiv. in timpul primir,verii ryi la inceputul verii rareori d.oi masculi adulli se
intilnesc f[ri[ sil se lupte. La inceput cind. se v[d. ei d.au flin cap in sus pi in jos d.e
t,rei sau patru ori, umflindu-qi ln acelaqi timp gulerul sau punga. gulari,, ocbii
le sclipesc cle furie qi clupi, ce dau din coad[, intr-o parte ryi alta timp_ d"e citeva
secu.nd.e, ca pentru a-;i acumula energie,,se reped. cu furie unul la altul, rostogo-
lind.u-se'gi linlnclu-se puternic cu rlinlii. irr general, conflictul se sfirqerytet cind
unul d.in combatanli 1ryi pierd.e coacla, care aclesea este d.evorat5, d"e cltre lnvin-
gir,tor. Masculul acestc.i specii este eonsid.erabil mai mare clectt femela 65, ceea ce
este in general cazrtl, d.up5, curn a fost in m[sur5, d.r. Giinther s[ stabileascd,, la
toate speciile c1e ryopirle. N.umai masculul d"e Cyrtodactylus rub'idus clin insulele
And,amane are por:i preanali li jud.ecind. prin analogie, aceql,i pori servesc l:t,
r.miterea unui nriros 66.

63 [Jr. Antlerson,,,,Pl.oc. Zoolog. Soc.", 1871, p. 196. lntlelungat; vezi ,,Latrtl ancl Wa[er", iulie 1867, p. 0'
ril .,'['lrr Antcricltl NaturalisL", 1873, p. 85. 68 Stoliczlia, ,,Joutnal of Asiatic Soc. o[ Betlgal",
6t I)1. N. L. Ansten a linut aceste aninrale vii Limp 1870, vol. XXXIV' p. 166.
 homrr.n 289

IJeseori cele d.ou[, sexe se d.eosebesc consid.erabil prin d.ifc'rite caractere

extericrare. Masculul d.e Anolis, me'n,tionat rnai sus, este prevtizut cu o creast5,
care rnerge d.e-a lungul spatelui qi cozii qi poate fi rid.icat5, d.up[, voie; la femeld,
insi, nu exist5, nici urmd, d.e asernrrnea creastd,. La ]ophoti,s ceylani,ca ind.ian femela
are o creasti, d.orsali,, cn toate cL mult mai pulin d.ezvoltati, d,ecit masculul ; ryi
clupd, cum md, informeaz[, d.r. Giinther, la fel este la femelele multor lguana,,
ca,rneleoni ;i alte gopirle. Totuqi, la unele specii creasta este tot atit c1e dezvoltatd,
la ambele sexe, ca la Iguana tuberc'ulata. La genul Si,tana numai masculii sint
previ,zuti cu o pungi, mare sub guq[, (fig. 33), care poate fi strinsit, ca un evantai
qi este coloratfl ln albastru, negru qi roqu I aceste culori splend.id.e nu sint etalate
d.eclt in perioada d.e imperecltere. Femelele nu posed.5, nici m[car un rucliment al
acestui apend.ice. Dup5, dl. Austen, la Anolis u'istatellus punga gulard,, care este
de un rogu viu, marmorat cu galben, este prezentS, la femeli,, d.eqi in stare rud.imen-
tari,. La anumite qopirle, ambele sexe sint la fel de bine prevd,zate cu pung5, gulari,.
Ca ryi ln atit de mult e cazuri anterioare, ved.em aici, la specii aparfinlnd. aceleiaqi
grupe, acelaqi caracter, fie limitat Ia rnasculi, fie mai d.ezvoltat la ei d.ecit la,
femele, sau iar[,qi la fel dc dezvolt'al, la anrbele sexe. La qoplrlele nrici d.in
gennl l)raco, care planeazfl, in aer pe paraqutele lor sus,tinute de coaste qicareprin
frumuse,tea culorilor lor fac descrierea irnposibild,, slnt prevS,zute la gu$5 cu apen-
dice pieloase ,,asemin[,toare cu carunculele galinaceelort'. Aeestea se rid.ic6 cind
animalul este excitat. Ele apar la arnbele sexe, sint ins[, cel mai bine d.ezvoltate
atunci cind. rnasculul ajunge la maturitate, la cAre vlrstd, apend.icele med.ian este
de d.ou[, ori mai lung d.ecit capul. lVlajoritatea speciilor au d.e asemenea o creastl
joas5, merglnd. d.e-a lungul gitului, qi aceasta este mult mai d.ezvoltat[ la maseulii
ad.ulli d.ecit la femele sau la masculii tineri oz.
Se pare e[, o specie chinezeascd, tr[,ieqte in perechi in timpul primd,verii,
,,ryi d.aci, una este capturatd,, cealalt[, presupun cd, din clesperare cad.e d.in arbore
pc sol si se lasd, capturati, fd,ri, a lncerca s5, fug5, il04.
Exist[, alte d.eosebiri mult mai remarcabile intre sexele anumitor qopirle.
}lasculul d"e Ceratophora a,spe?'a, are pe extremitatea botului un apenclice lung clt
jurn[,tatea capului. Apend.icele crste cilind.ric, acoperit cu solzi, flexibil $i, tLupi,
cit se pare, capabil d.e a se ridica ; la femel5, eI este cu totul rudimentar. La o a
d.oua specie din acelaqi genr ursolz l,erminal formeazd, un corn minuscul pevirful
apendicelui flexibil, iar la o a treia specie (C. stodilart'ii, fig. 34), intregul apen-
d.ice este transformat intr-un com, care este alb d.e obicei, 1ns5, ia o nuan,td, pur-
purie atunci cind. animalul este excitat. La masculul adult al acestei d.in urmi,
specii, cornul lung de I,25 crn este ins5, d.e o d.imensiune cu totul red,us[, la femelli
ryi la masculul tind,r. DupL cum mi-a spus d"r. Giinther, aceste apend.ice pot f:i
comparate cu crestele galinaceelor qi par s5, serrreascd, ca ornamente.
La genul 0hamaeleon ajungern la culmea d.eosebirilor dintre sexe. Partea
superioarh a craniului masculului cle C. b'ifurcus (fig. 35), care trilieqte ln Mad.agas-
car, este prelurrgitd, prin doud, proeminenle mari, solid"e, osoase, acoperite cu solzi,
ca qi restul capului ; din aceastfi, mod.ificare structural5, uimitoare femela nu pre-
6? Toate afirmaliile qi citatele de nrai sus ln legiturii Reptiles of Britislt lndia, Ray. Soc., 186.1, p. 122, 130
ctr Copltolis,Silanc Si Draco, precum pi faptele urmltoare ;i 135.
plivirrd Cercilophorasi Clmnmeleon sint primite din partea 68 Dl. Srvinhoe, ,rProc. Zoolog. Soc.", 1870, p.240
dr. Gtinther personal sau din lucrarea sa atlmirabili
 DESCENDENTA ONIULUI

zintir, d.ecit un rucliment. La Chamaeleo owen'ii (fig. 36) flg pe coasta de vest a
Africii, masculul poartd d.e asemenea pe bot qi frunte trei coarne eurioase, d.in care
fernela nll ilTe rritri o urmil. r\cesttr coa,Tne cotrstart tlintr-tt (rxcreset'tr!,ii, osoa sri A(io -

Iri:1. :J:i. -- Silalra tninor. llascttl Fitj. iJ{. Oeralopitoru shti['

ru [iungr-r gularl e:tiusi (tlup:l rlrtlii: stts, rliajt'ttl ; jo:r. l'e"
t liiirt f rt.r', Re7'1i1*t ol {ndia\. lr rr lii.

llig. 35. ()itttmuelen t'il'ttrt'tts. Sus, rna:;i:ul ; jris, fenreld.

l,'ig. :iij. -- (lhomorlo ttnertii: sus, rnasctil ;

jos ft'ntt'lu.

p€rit5, cu o teacd, netedil for'mincl o parte d"in inveliryul gener&l al cot'pului, a;a incit
structural ele sint id.entice cu cele ale taurului, caprei sau ale altor rurnege,toare
cu coarne cu teaci. Cu toate ci cele trei coat'ne se d.eosebesc atit cle mult ca aspeet
de cele dcuf prelungiri mari ale craniului d.e C. bifu,rcus, nu exist[ lnd.oiald, c5 ele
serrresc aceluiaqi scop general in via,ta acestor cloui, animale. Primapresupuneret
la cilre fi€ vil ginrli oricine, es1;e ci-r ele sint folosite de maseuli pentnl a se lupta
 IiEFTILE 291

int'nr !'i., i elull atrest,ti :t,ttintillr, sint foartt, ira,seibile ,tr, aer,'a,st,f,, pl.i],\ttptplere s,qt,+r
f
pt'ol-ra,llil rre1pstr5. t]1. 'I. iW. \\rood. d.e :tllemenea nrf,, intorrneaz,ii c[ il observn t,
rrd.at[, cloi ind.ivizi tltr (,'. 'pttrtt,i|rrs luptlnd.rt-se violent pe ranurril rrrrni r:,opac ei ili
It'svilleau 0apul in 1,oa,1;e p[r!,ile,si ineercau s[, se rnu5to rcciprooe 2,p{)i 5-u1 r-rclihnil,
I
citva, t,irnp, rlupti cure si-au continua,t lupta.
Lrl, lll[lt,e;opirle, cule dou[ sexe se cleosebesc puf,irr pi'irr coLrlit, r]sirrrf;r:le
;i tluilgilc, fiirrtl nlai vii.si tnai clistinct tlefinite la, masc,uli'rlec]t lir, terlr*11.. Aqa r+t,pr
de extrtnplu, la Cophotis rle rnai sus ;i la Acanthoiluc{ylnts cu,pensi,s tlil Afi,ica rlg
Sucl. La, tttt (iordgl,tts rlin a,ce'asti, far5, rnasculul este fir.,, rnult ma,i rogl, fic rlai
verde deoit feutcla. La Culotes n'igrilabris din fnd.ia exist5 o d.eosebire li ilai fir21.{., !
qi buzele maseu,lului sint negre, in vreme ce ale femelei sint verzi. Ltil ,sopir.la
rroa-stril vivipari, cornunia (Zootoca uiu'ipara), ,,pa,rtea infericrllrl A u{}irllllui ;i ltuurr,
cctzit ltl rnascul sint de un portocaliu viu pd,tat cu rlegru, la fernelfi, aceste pirr!,i
fiind. d-e un verd.e-cenugiu pal fd,rd pete tt zo. Am vdzat, c[, la Sitanarrunrai nrasculii
au o pungd, gularei fi cL aceasta este splendicl coloratS, cu alba,stru, negru,si roqu.
La Proetotretus tenuis ctin Chile numai ma,sculul este ln"qemnat cu pet,e alba"sti.e,
verzi ,,si lolii-ari,mii zr. in multe cazuri nrasculii i6i pflstr eazil, acelea-5i culori in tot
timpul anului, pe cincl in altele ele d.evin nrult rnai vii in tirnpll perir,rilgei de repro-
dueet't'. Ca an ca,r' suplintcnt,ar pol, cita pe Calotes nturirr, clal.cr in agearitri 1lt-.rioad1
ilre ca,f)rrl roryu viu, iar restul corpului ver.d e 72.
,\nrbele sexe zr,le rnultor speeii sint fmnros t,olulat e ,si ahsolut La fel ; ;i nu
existti tlitliutt tnotiv tle a, plesupnrrt, e[, culclriler servesc pentru prr-rt,ec{,ie.Itf,,rrl ilcLoia}i
cd itr cllzul sperriilor rLr un vtrrtle I'iu care tri,iesc in rnijlocul .r'egetaf,iei :tceas15,
t,ttloa,ro le serve';to pelrtrtt a, le ascunde; ryi in nordul I'atagoliei anr 1'21711{, o
fo-
Pfrlti (Proctotret'ut nLultimu{:ulqtr,ut, cJare a,tun-ci cind c,r.a speriatf,, iryi t;urteA, corlrul,
i;i inchid.ea ochii 5i apoi prin cttlorile pestriJ,e putea cru gi'e-rr fi tlistinsf de pisipli
inconju:'titor. Oulorile vii cu ca,r'tr atit do rnulte,ryopirle silrt irnpoclnbitr', prgguli ,1i
diferitele lor apend,ice curioa,se au fost ins5, probabil dobindit,e rle rrrasclli rr?r, a,trac-
fie ryi tra,nsmise apoi fie nrtrnai d.oscenden{,ilor lor nrasctrli, fic rlrnbc-'lor st'xr.r. l}g
fapt,.st'k,cfia st'xttalri p,a,re sL fi juca,t un rol aproap(r t;t-rt atit t1e irnportant Ia r.eptilr
cit, .1i la plslri, iar culorile rrra,i pu!,in a,rir,toase ale femelelor in conrpar.a!,ig cri alg
tnasculilor mr pol; fi.explieate, dup5, cum susfine d.l. Wallace la pris[ri pi'irr fapt;ul
cL fernelele sirrt urai expuse pericolelor in tirnpul cloeitului.
6e Dr. Bucholz, ,,\fonalsberichL l(. Prcuss. Ahad.", lele din Africa tle Sud, vezi ZooktgA of S. Al'ricu: Ilclt-
ianuaric 187,1, p. 78. lflcs, tlo Sir. Alr,lrerv Srnilh, 1rl. 2b gi 3g. |cntlr Calotcs
?o Bell, Ilislorg of Rritish lleptiles, ctl. a 2-:t, 1849,
cliu India vczi Reptiles of Britistt Irtditt, t1r dr.. Giilgrcr,
p. 40. p. 143.
?t Pcntru Proctotretus, t,czi Zootogg ol T'he Voguge ?2 Gi.inther', in.,Ploc. loolog. Soc.", 1ti7t). p. 778. cu
of tlrc ,rBeugle": Reptilcs, dc dl. I]cll, p. 8. Pcntru $opfu'- un descn colorut.
 CAPITOLUL AL XIU-L]IA

CARACTERE SEXUATE SECUNDARE tA PASANT

Deosebiri sexualc - Legca luptei - Armc specialc - Organc vocttlc - i\fuzicri
- Acrobalii gi dansuri nuplialc - Pocloabc permalrcnLc qi sezotticrc
insLrumcntald --
Nlplrliri anualc cluble ;i sirnple - Etalarea podoabelor de cirtre masculi.

Caracterele sexuale secundare, cu toate cd, nu implicir, moclifici,ri sl,rucl,urale

mai irnportanteir slnt mai variate nsi mai bd,t[,toare la ochi la p6,sd,ri d.ecit la oricartt
aht6, clasi, d.e animale. De aceea voi trata acest subiect nlai in am[,nunlime. P[,sii,-
rile mascule posed.d, uneori, arme speciale pentru a se lupta lntre ele. Ele incintil,
femela cu muzicd, vocald, sau instrumenta,l5, de cele mai variate feluri. Ele sint
or.namentate cu tot fetul d.e creste, caruncule, proeminen,te, coarne, saci umflali
cu aer, mofuri, rachisuri nud.e, panage qi pene alungite ieqind. gralios clin _ toate
p5,r,tile corpului. Ciocul qi pielea golaqS, d"e la cap qi penele sint aclesea splendid
colorate. Uneori masculii iqi execut5, jocurile nupliale d.ansind. sau executl, acro-
balii fantastice pe sol sau ln aer. In cel pu,tin un caz masculul emite un miros d"e
rnosc care, d.upi, cum presupunem, seryeqte pentru a incinta sau excita femela,
d.eoarece d.l. Ramsay 1, acel excelent observator, spune d.espre m\a moscatd, 2,11s-
traliand, (Bizi,ura lobata) ci, ,,mirosul emis de mascul in timpul lunilor d"e var5, este
limitat la acest sex, iar la unii indivizi este pirstrat in tot timpul anului; nu am
impuqcat niciod.atir, vreo femelS, care chiar in perioada de reproclucere s5., miroase
cit d.e pulin a rnosc". Atlt d.e puternic est,e acest miros in timpul perioad.ei cle re-
prod.ucere, incit poato fi d.etectat mull, inajnte ca pas;Irea sir, poatzi fi vtizuti, 2.
in general, p5,s[,rile par sL aibS, simlul estetic cel mai dezvoltat clintre l,oate ani-
rnalele, exceptind. natural omul, ryi au aproape acelaqi gust al frumcsului ca ;i
noi. Aceasta se vecle clin plflcerea pe care o avem fa![, cle cintecul pirsirilor ryi tle
faptul ci, femeile noastre, atit cele civilizate, cit si cele s[,lbatice, i$i acoper5, _capul
co p*n. imprumutal,e si folosesc pietre prelioase care sint mai strd,lucitor oolorate

! (iotrltl, I{ilttdLtttolt to thc l'iirrls of ,ltrs|ruIirt" lE05?

\'01. lI, p. llEli.
 DFjSSENDFNf'A 01\1U LlrI

rl.t'il pieleit gola;ii 6i cartrttcukrlc a,nulrrit,or pfisir,ri. Tottryi, Ia ruurl cult,ivl,t, sirn{,ul
It'tttrtosttltti t'ste er.itlent; un sinr!,iirnint rntrlt tnai cornplex Si cst,rr usncriati:u'tliv()l,N(,
/r '
r('trrezerrtii,ri int,elcctua,le.
inltiltte (tt,r it trata d.tlli111'13 crtlru,crt,crelo scxualo cle cAr'o llr) ocupii,rn it,iei itr
Ittrttl slrecial, rrtir voi refetri in trca,c[t lil a,nurnite clifercrrlc intrcr sc)xo caro d.elpiltl,
tltrpl cit str pal'o, tle clcosebi.ri in felul lor cle viafl, cleoareclr, cu toate cir, sint obiry-
tiuitt'la clastrltt inferioa,t'o, a,sellnenea ca,zttri sint rarci la cele superioAl'o. Tiurp intle-
Itrrtgi,tt, s-a crl'ozul, cir, d.oi colibri apartirrind. genului llusteplte,n,tr,s ryi care tririau po
itrsula Juan lr'et'na,n(lc.z era'u specii clistirrcte ; ilculn ins6, d.up5, cum nr[, infor-
tttcazit, tll. Goultl, se ryt,ie c[, sint rna,sculul si tenrela, aeeleiaqispecii qi c5, se d.eosebesc
pulirr prin forma, ciocului lor. La un alt gen de colibri (Gr'upu,s) ciocul masculllui
este clinlat rle-a lungul marginii, iar la capfl, es1,e incovoiat, d.eosebind,u-se astfel
tnnll, cle cel al femelei. Dup5, cum am vrazut la ]{eomorTtlta din Noua Zeelandd,,
existl, o ryi mai mare deosebire in forma ciocului in raport cu rnod.ul d.e a se hrini
rrl celor clou5, sexe. Ceva asemi,n5,1,or a fost observat la scatiu ( Ua,rduel,is al,egans),
cleoarece am fost asigurat cle d.l. J. Jenner Weir c5, prinzfltorii d.e pd,si,ri pot distinge
masculii d.upi, eiocul lor pu,tin mai lung. Stolurile de masculi se gisesc adesc.a
hrlnind,u-se cu seminle de scfl,iur: (Dipsaats), la care ajung cu ciocul lor alungit,,
pe cintl femelele se hrd,nesc mai obiqnuit cu serninle d.e rscrololtu,laria. Ou o a,selrlrinea
ttryrrilt'z-i deosebire la bazd,, veclertr curn ciocul celor rlouir, sexel ajunge sii se rleose-
beil,seil t,onsiclerabil prin selecfie natural[. lfot,usi, in unele dintre ca,zurile d.e rna,i
sus est,e posibil ca ciocul mast:rrlilor sir, se li rlrodifieat rn:ri intii in legritur.[, (,u lup-
t;ele Jrtt't'rt- a,l!i rnast,ttli, ceea ce ultt t'ior il, d.us la, rrrotltrri cl.r' via,tii uryor rrrodilit,flt-,r,.

.1ft!t:tr I'u 1ttei. Aproapt, l,oAt,tr p[,sii,r'ile rrrilscule sint, rrxt,r'eru r[r: agresivt, folo-
sindtr.-;i eiocsl, aripilc, si picioarele petrtrtt tL St) lupta intre ele. Yr..'dorn ilcest, lucru
in fiecaro primfiva,r6 la rn[,ei,leandm ;i la vr[biile nou stre. Oor] rruli rnicii dintnr
pi"tr$?-l,r'i. crolibriulr t,ste una dintre cele rnai agresir.c. Dl. (]ossc 3 tle,scric o lupt,il
itt c,art, o pel'eofi6r Icle colibri I s-au apucat re oillroc cte cir,rc ;i s-au irrvirtit flrir, irrr:e-
tar:tr piltir o(r ilpt'oape n,tt citzttt, la piirnint; iar dl. I\Itrrrtes do Oca, vorbinrl rlt'spr.c
uu alt gen rte colibri, spurlo cir, cloi nra,sculi lnreori se intilnesc fflrzi o luptf aerianir,
violenti,; cintl sint !,inu!i in colivii, ,,in cele rnai rnulte cazuri lupta lor s-a sfilnsit,
prin clespiearca, limbii unuia dintre cei doi [combatanfi], oale apoi cu siguran!,L
c[ rnoa're, fiincl incapabil tle a se hr[nit' 4. La p5,sd.,ri]e limicole masculii g5inuqei
tle ttp[ (Galli,tr,ulcc chlnropus),,,in perioada d.e imperechere, se lupt5, in motL violent
pcrtrtru femele I ei se rid.ici, aproape vertical in ap5, qi loveso cu picioarele". Doi
cliutre aceqtia au fost vi,zu,ti ln aceast5, luptd, tirnp de o jumfltate dc oril, pin5, ce
uttul din ei a prins capul celuilalt, eare ar fi fost ornorit d.ac6 nu intervenea obserr-
va,tortrl I irr tot acest tirnp, fernela privc-.'a (rA urr spectal;or linirytit 5. Dl. Rlyth rnd,
ittfot'trttrazti cil rnasculii unei pt-r,sfiri inl'uclite (Gallicren cristcr,ttls) sinl, cu o t;r.rrirrur
tttai lttat'i d.ecil; fetnclele ryi cri sint, atit, de a,gresivi ln tirnpul porioatlci d.o leprorlu{ren,,
irtcil, sint t'inufi rkr cir,t,re incligenii dirr l3errgalul dc est ca cocoryi cle luptir,. iu
Iurlia, dif'erite alt,e plsI,r:i sint, t,inul,e in aeelagi scop, ca d.e exemplu bulbulii
(,Pyenon,otus h,aemor,rhous), care se lupt[, ,,cu mare ard.oare" 6.
3 CitaL tlc rll. Ciould. ItilrotltLctitrn to tlrc T'roclttlirlue, 5 W. 'lhornson, Nrrl. Hist. ttf lrelancl, 1850, r.ol. II,
1.stil,[r. 29. p. 1327.
a lbitlcm, p. 52. 6 Jerdon, Birtls ttl' Ituliu,1.S63, vol. II, p. 96.
 -lt0ligalilul .'IIru,fuir:s'ptrtl'nrtt[ (fig. li?) elt1,s ]tnl,rn,irr 1lt,rri,r,1 lrgyr'.*ir.i-
t;i'l't,('il' lUi extrt'rttil I printr"tvltl'?I, tnitsculii, cal'e siut corrsi{elafuil rlui ,rro,ti tlr--,t,il,
l'enteleler se adun[ zi d.e zi intr-un a,nurnit loc urrtlrr ftrrnelele iryi
])r'opun sir,4r,plrrii,
0il[le. I)iisir,r'atii d.escoltt'rti ilc]('st,Lr locuri plirr fa,ptul ci'l solul eit,t' r,iricat, iu,r uire,rli
t'sttl d.estul clo clezgtllil;. Aici qi s9 lupt,t'i, foa,tt;c rlsorni-tn[,t,or cocoryilr-rr do iupt,ri, 1,pu-
eiiltlu-stl t'eeiltroc tlt'ttittc si lovindu-sccu ir,rilrile. i\lrlrt,ie gult'r.rlc lrt.ntr hi,r'.igr,rrl

,:;:i*.,.,Y
.

,::t.il

trig. 37. - JIucltctcs l)ugrrer (dupir l3r'chnr, I'hierleben\.

gil,trlui se ridicS, atunct Ui, d"up[ col. Morrl,agu, ,,rnzitur5, solul car o pavhzra perrtlr
a-$i apl,ra pflrlile mai d.elicate", $i acesta estrl'unicul exenrplu pe caire il cuiose lil
p5,s[,ri ca o forura_lie [_d.e pcnc] sd, serveasc5, clrept, pavd,zd,. Totriqi, gulerul de pc'lle
serY€qte in pTimul rintl, prin culorile lui variate qi bogate, ca ornanent. Caqiniajo-
litatea pflsi,rilor agresive, ele par intotd,eauna gata d.e luptfi, iar atunci cind. sint
in captivitate severi, d.eseori se omoarh, intre ete ; insi, -Montagu a oSserva,t cE
it'gresivitatea lor devine rnai mAre in tirnpul primiverii, clncl p.nile lupgi d.e pe git
sint clt,plin d.ezvoltatc ; ryi in aceastl pcrioarld, cea nrai nricrir, migcare a vrrcuneii d.ir,
pitg[,t1 provoactl. o t11f.td, ge.neral6'7. Dou5, excnrple d.c'spre agresivitatea p5,s5,rilor
palmiped.e vor fi suficiente : ln Guiana ,,lupte sfngeroase au loc in timpui perioa-
clei 4s reproducere intre masculii ralei moscate sd,Ibatice (Cai,ri,na molschitay ; qi
acolo unde accste lupte au avut loc, riul era a,coperit cu pener pe o oarecarr.e'clistan-
7 lfacgillir,ray, .t/1s1. of l]rit. Iiirtls, vol. l\,', p.
1852, 777 --l}l,
 DIiSCENDENTA OMLTL,UI

1it"t. Ir[sririlc ca,rc pa]: neadaptate la luptzi se cleclau la ciocnili r.iolente I astfel,
J:r pcJicani, nia,sculii mai puternici gonesc pe cei mai sla,bi, apur,inrl cu ciocul lor
('llorm ryi clind lovituri pul,erniccr cill aripile. Becalinele mascuie se lupt[, intre ele
,,tritginclu-se si impingind"u-se reciproc cu eiocul in cel mai curios mocl imaginabil".
Si'pare cit urr rnic numi.r d.e p[sir,ri nu se lupta, niciodal,ir, int're ele, d.upir, cum
t'stc, dupir ,\urlubon, una dintre ciocfi,nitoarele din Statelc tlnite (P,ictts u,uratus),
tru toater cri ,,femelcle sinl, urrnlrit,c chiar rle o jurnd,ta,te duzinl d.irrtre vcselii ei
prtrl,end.clltit' c.
lllasculii niult,or pirsirri sint rnai mari decit femelele, cclca ce esl,e firril indoial[,
l'ezrtlta.,tul avantajului d.obindit tirnp d.c mull,e genera,lii clc cd,tre masculii rnai
mari ,*i mai putcrnici asupra rivalilor lor. Deosebirea der d.imensiuni tntrc rexo
esto clusii la extretn la, mai multe spccii australiene; astfel, rnasculul de r:a![ tnos-
cat,[ ( I]izi,m'a) Vr cel d.e Ci+zclor-h,arnphus crural'is (inrudit cn o specie a pietrarului
rrostru) sint, dupd, rndsuri,tori, d.e d.oud, ori mai mari clecit femelele rcspective 10.
I-ra multe alte p5,s[ri femelele slnt mai mari d.ecit masculii ryi, d.upd, cum s-a aril,tat
nta,i. inainte, expiica,tia datir, ad.eseori, anume cL fernelele a,rl cel mai mult cl.elucru
la hrirnirea puilor lor, nu este suficient[. DupL cum vorn veclea rnai jos, in citcva
cazuri femelele par sd, fi d-obinclit talia qi for,ta ior mai mari penl,ru zl lnviitge alte
fr:nrelc ryi pentru a-ryi pxocura ma,sculi.
llasculii multor galinacee, rnai ales ale speciilor poligarne, sint prev[zrif,i
(,u a,rirlo speciale pentru a se lupta cu riv:llii lor, ryi anunie cu pinteni, care pot fi
folr;sij,i cu efecte teribile. Iln autor d.emn d.e incredere 11 a inregistrat c[, in Derby-
shirc un uliu s-a repezit la o g5,ind, clin rasa c1e lupt[, care era insolit5, cle puii ei,
r,incl cocoryul s-a repczit intr-ajutor ryi $i-a lnfipt pintenul strS,pungind ochiul ryi
t'raniul ,lgresotului. Cu greu a putut fi extras pintenul d.in craniu, d.eoalece, ctr
toate ci, era mort, uliul nu" d.dd"ea d.rumul strinsoarei, iar cele d.ouif pii,sfiri eraru
pul,ernic lncleqtate; ins[, cind. s-a rlesprins, cocoryul ela foarte pu!,itr vir,tirinat.
Oura,jul d.e neinvins al cocoqului d.e lupt[, este notoriu; o persoan5, carL' a asista,t
clemult la urmitoarea scend, brutali rni-a spus cd, unei p[sd,ri i se rupseserii acci-
d.ental ambelc picioare in arena d.e 1upt5, a cocogilor qi proprietarul cocoqului a pa-
riat cL d"ac5, acestuia i s-a-r putea pune picioarele in lop[leler &$a ineit pas5,rea sii
stea in picioare, ca, ar coutinua s6 lupte. Aceasti, operalie s-a efectr,rat pe loc ryi
cocoryul s-a luptat cu un ctli"aj neinfricat, pin5, ce a primit lovitura cle mcarte. Se
ryiie cd, in Ceylon o spccie sdlbatici, indeaproape inruclit5,, Gall'us stanleyi,, se lup1,5,
d.esperat ,,1n ap[rarca haremului siut', &D& lncit unul din combatanli esl,e d.eseori
grisit mort 12. O potirniehe ind.ianf,, (Ortygorni,s gularis), Ia care masculul este
rlotat cu pinteni puternici" qi ascufiti, este atlt de agresiv ,,inclt cicatriceie luptelor
din trccut sirr.t evid.r-,nte pe pieptul majorit5,fii p[s:irilor care slnt vinate" 13.
Ifasculii aproa1.r,., ai 'Luturor galinaceelor, chiar eei care nu sint clota!,i cu
1rin1,r,rri, "so incaier5 in tinrpul pe.rioa,clei clt' reprochcere in lupte r.ioleintcl. Cocorytri
rle rnurrte qi cocoqul du mcsteach,n (Tetrcto urogallus ryi T. tetr'in), carcr siirt a,nritii
I Sir'I't. Schomburgk, in ,..Iorrln. of R. Geoglaph. 11 Dl. H. Hewitt, in Poultrll Boolt a lui Tegeturcicr,
Soc.", 18.13, vol. X l I I, p. 31. 18r;6, p. 137.
s OrnitirololTicril Biogruplty, vol . I, l). 191, Pr:ttLru 12 l-ayarcl, ,,Annals ancl lhg. of Nat. I{ist.", 1854,
pelicani gi llccatine, vczi vol. III, p. 1li8 ;i 477. vol. XIV, p. 63.
r0 Grrrrltl, IIuntlbru,lt ,,I liirtls ,,1' tts/i'rtlln. r'rtl. I. 13 .Icldon, Ilirds o[ [rilirr. t'r.rl. III, p. ir71.
'1
1r. ii!i, vol. II, p. lifiiS.
 LEGEA LUI]TEI

poligami, au locuri sta.bilite spccial, uncle timp d.e niultc s5,ptl,rrrirri so achrtrl, irr
numir mare pentru a se luptd intre ei ryi a-qi expune faturccr:le in fala fl'mclt'lor.
Dr. W. Kovalewsky m[, informeaziu c5, in Rusia a vl,zrrt zirpad.a, cornplet acoperitl
cu singe acolo lnd.e s-au bitut T. uroqallus, iar cocopilor d.e rncstcacln ,,le zboar::i
penelJin toatc direcr!,iile" atunci eind. mai mut,ti,,se iau In, 1upt5, pc viat,it,;i ptl
irroartett. Brehm senior d.5, o descriere irrt,trrcsant[ a ,r'I]alztt-uhli, ('u]n sirlt nrlttrittr
in Germania rlansurile ;i cintecele nupliale ale cocoryului c1o rttt'steacirn. I'asl"tt'ell
emite aproape neintrerupt sunetele cele mai bizarc ) tfa 't,irxr coltcla sus pi.r: desfir,-
qoar[ uu evantai, i,yi rld.icd, capul qi gitul cu toatc; penelg.t'recte, ;i igi.intir;dc_ari-
"a
iite ind.epirrl,inclu-Ie d.c corp. Apoi face citeva s5,rituri in d.iferite clircci,ii, cittodal,it,
ir,, c*r", ryi iqi apasd, atit d.e tare partla infericaril, a ciocului tle piinilnt;, lncit pereic
d.e la neinie i se d.esprind prin fiecare. in tirnpul accstor migcl,ri c'l iryi bate :r,ripitre
si se invlrtcgtc d.e jur irnpiejur. Cu cit devine mai iiifccat, cu atit este lna,i insufle-
!it, pini, ce, in cele d.in urm[, el pal'e ca ie;it din minrf,i". fn aFjem{ilLe:} moi-'cent,e
cocoqul d.e mesl,eacin este atit d.e absorbit, incit clevine aproape arb ryi surrl,
ins5, mai pulin d.ecit T. urogallus, apa incit o pastire d-up[ alta pot fi irnpuqcate in
aeelaqi lo-c ,"au chiar prinse cu mlna. Dupii, ce exccut[ aceste acroba.],i1 nulrfiale,
masculii incep s5, se lupte I si acelapi cocoq d.e mesteaeil,n, pentru a-qi d.ovct1"i pu-
terea asupra mai mulfor rivali, rra vizita tnai mu].te ,, Fialzpl at z,."' in d.ecrLrsul
aceleiaqi d.iminefi ; acestea rimln neschimbatc timp d.e clfir-a ani consecutivi
la.

Pirunulr cu coad.a sa lungi, seam[ni, urai rnult cu un filfizorr d.ecit ctt un

luptfltor ; uneori el se prind.e insd, in lupte violcnte : rerrerendll W. I)a.rrvin l'-ox
rrr5, ittformeazh cd, la o rnic[, flistanld, d.e Chesterr cloi p[uni s-au exr:itat in a;a,
nrlsurir pe cind. llptau, incit au zburat pe deasupra oritgului intreg tot iuptlnd'tl-s{';
pinfi, ce s-au arye zat pe virful turnului St. John.
La galinaceelb care sint prev5zul,e cru pinteni, acesta este in genetal uttit',
Potyptectrin, ins5, (fig.51) are Obi sau mai mlLl,ti pinl,eni pe acelaqi niiiol ryi s-a
v1nzitt un lthagi,nis cmt,enlus cu cinci pinteni. In gcneral, pintcnii sint, iirnitali l:r,
rnasculi, la fc'mele ei fiind. reprezentali prin simple protubsratrfe san rud.i-mtn1,t:,
insd, femela p[unului d.e Java (Pauo wr.,ut'icus) , i, d.upa cunr mir, inf*rmeazi
dl. Blyth, a micului plun cu spinarea roqie ca focul,(Euytloca"n'nts er.rlth,.roptfualmus)
are pinteni . La Galtoper"d,i,n rnasculii au de obicei clte cloi pinteni, ia,r femeleLe
nu*ai cite unul d.e fiecare picior 15. Pintenii pot fi consid.erafi cleci ci'u o forma,tie
mascllin[, care a fost oneoii mai mult sau iriai pulin transferat5, la fetnelr'. Oi+, ryi
majoritateia celorlalte caraetere sexuale secundare, pintenii sint foa,lte Yariabiii
atit ca numdr, cit si ca clezvoltare, chiar la aeeiaqi specie.
Diferite p[sirri au pinteni la aripi. Gisca egipteanri (Chc]tu,loTtet: ueqypl1'&ctts)
nu rrre ins[, clecft ,,simple protuberarrle oT)tlLr,{,1) t cir,r'e plobabil cir ne altltil primii
pa$i prin care adevlralii pinteni s-:r.u d.ezvoltat la all,c spr'{:'ii. L:l giscti, cll a'rlUile
irintenate Plectropterus ganabr:nsis, rnasculii itu pintenii mult rha,i r[ari' cteeil,
iernelele $i, d.upd, cum -e informeazf dl. Bartlef, ei Ie folo*ses_c in -iuptele lor,
aqa incit 6 ac6st c^z pintenii d.e la aripi servesc crl arme [in luptele_]. sexuale,
insi,, clupd, Livigstone,.i slnt folosili mai ales pentr'u ap5,rarea puilor. Pcil,umedeu'

14 Rrehm, Iltttst. I'hierleben, 1867, vol. IV, p. 3o1. 15 Jerclon, R;-rrls of ltulia; des-prc ttltrt.rlittis. vol' II In
lirrllg tlirr afi rllrtiiltr tlt: ptili srrs sipt luatr' ,litt'l'lu: (itttttt' p. 523: t[';spt't (jtLllrtpcrdit, 1;' '5 11" " '

Iii't,tIstt|.St.l.,elentll-c..drll,.Lltr}.tl,18ti7,1l.79.
 DESCENDF]NTA L-)}IU I,T.1I

(fig. li8) r'st,r' :rrtlrir,t,ii, (,tr- 1',if,1r {.r p(,tec,h(} do pitrt;t ni pe lict:lu'r' lr,r'i1rL ryi ac,e;t,ia, sittt,
:rrme a,tit c[r. fornrida,hile, irtcit, se 5stie c[, mrmai cu o singurir lur-itrrr:fi, a gorrit urr
t'iittt r citrx) s-a iutlep[,r't,a1; urlintl" l'il a,ct st, cna, r:rrt, $i itr crrrl al urr ol oilst'ei (,u u,ripi
itnpintt.'nate, pintenii uu par i[' fi ntai nla']'i lir tuu'seuli decil, la, fr,lnelc 16. I-ra,

: r:1,
:-
::l{i:1

: :::::\..

',!,t,''',:
1l'.1.,1

l::::1.:.:

l,'ig. li8. - Palamcdeu cornutu (dupir llrehm), ar5[intl pintcnii tltrbli tlr-' pe
aripi ;i lilarnentul cle pr: cap.

anunril;i fluierari ins[,, pinterrii de la aripi trebuic considerali ct1 r'eprezctrt,ind utr
(:aractrr sexual. ,\stfr:I, la, nrasculul nagi,tului nostru cornun (lrctne:lltts t,ri'statut),
tubcrculul d.e pe urnlrul aripii clr:vine mai proerninent in tirnpul pclioad.tri dc
leprod.ucere $i masculii se luptir, intre ei. La unele specii d.r, Lobi'uanell'as, un
tubercul similar se dezvoltfi in tirnpul perioad.ei d.e reproducere intr-un ,,pinten
r8 Pentru gisca egipteand, vezi \Iacgillivral', British vol. I\r, p. 740. Yczi de asrrlnenea dcspre aceast[ paslre,
Birds, r'ol. I\/, p. 639. Pentru
Plectropterus, Liuittgstone's Azara, Vogages dans I'Amdrique mirid., 1809, vol. IV,
T'ratets, p. 254. Pentru Palamedea, Brchm, Thierlcben p. 179 9i 253.
 LEGEA LUPTEI 29S

sourt cornostt. La L. lobatzs australian, ambele sexe au pinteni, ei sint ins5, mult,
ntai mari la masculi 4sgit la femele. La o pasire inrudit[, Hoplopterus armatus,
pintenii nu se mflresc in timpul perioadei d.e reprod.ucere I in Egipt insd,, acesl,e
ptistiri au fost vi,zute lupt,ind.u-se intre ele la fel ca, nagi!,ii irrtorcindu-se brtrscr
irt A(fr ryi lovinclu-st, recilrroc dintr-o partr', urrt'ori cu rezultute ntorttlle. I,llc ili
gonesc irr acest fel qi alJi chrqmani rz.
Perioad.a d,e d.ragoste este cea cltr lupt[, insiu masculii unor pisf,ri ca cei
clin rasa gdinilor d.e luptir, qi de llachetes qi puii masculi d.e curcan sllbatic qi de
cocog sfllbatic ls sint gal,a s5, se lupte ori cle cite ori se intilnese. Prezc.'nfa fernelei
e ste tetery'ima belli causa,*. Bengalezitfac pe micii qi dri,gulii masculi de amad.avat
(Estralda' an'tanda'ucr,) sL se lupte intre ei punind. trei eolivii mici in ryir, cu o femelir
la, mijloc; d.upri scurt tinrp se di, d,rumul celor d"oi masculi, d.upd, care urrneazfi
iutetlia,t, ri luptl d,espeltltir ]e. Aturrci cincl nrulli rnasculi se ad.uul intr-rur elnunril;
loc qi so luptii, intre ei, ca irr cazul cocoqului d.e muntcr qi a,l altor d.iferite pirsir.i,
fernelele asistii in gene,ral ;i ele 20, apoi se lmperecheazi, cu luptfltorii victoririrsi.
in multe ciazuri insir, irnpbrc'cherea preced.L in loc sir suc"ead[, luptra I astfel,
tlupti Aud.ubon", jotrul rtuplial al ma,i rnultor caprimulgi (0n7tr',tntrtlit,tts ai,rglianus)
,,.cie exec:tttil inl,r-ntl rnocl foa,rte a,nruzant $i, d"er indat[ ce ea, ryi-a, fflcut, alegertru,
lu,lesul iil lrt, gtlil,ttii, pe l;n!,i nepoftifii qi ii urm[reqte tlincrolo rlu clorrterriile r{alett.
?t'
In gctteral, nilr,$culii, incearcl, sii,-rsi goneasci, sau s[,-rsi onlolu'() r'ivialii iuainte de
a se ltnperecheil. Ilrr pare tot,u;i invariabil crr, femelele sir, prt lierlr nrlr,sculii vic-
torioryi. I)e fapt a,lll fost asigurat d.e cii,tre rlr. W. Kovrrlevsky cir, fernerla cooo-
gului de tnunte se intlepilteaz:a uneoli ptr luriq cu ulr ruascul tinrirr care nu &
indrlzuit -sL intre in arenri cu rnasculii mai btitrini, la fel (:urn so intimplii uueori
cu ef,,prioarele cerbului roryu scofian. Atunci cincl tloi ma,sculi se lupt[ in prezerrt,rr
uu,ei singure fetnele, fdrii, ind.oiald, ci, cle obicei ilrvingd,torul t:i;l,igti, obiecl,ul rtii-
l'infei sale I rttrele tlintre aceste b6t[,lii sint lns[, provoeahe rle rnlrsr,ulii pr:ibegi,
(lare incetlrc[, sl:r, tulbun-. pacea unei perechi de acum unit5, 22.
Ohiar ltl cele tnai agresive specii este probabil cd, imperccherca nu depinrlt
trurnai de forf,a qi curajul masculului, lntrucit ilsc'menea rnasculi sint irnpo-
tlobili in general cn diferite ornarnente, citro d.esc,ori d.evin mai strfllucitoilrt
in tirnpul perioadei d.e reprcd.uecre ;i care sint etalate cu per.sisten!;i, in fa,!a fe-
melelor. l\l'asc,ulii se strfid,uiesc d.e aseilrenea sti lncinte sau sL excite partenerelc
lor prin sutrete d.e ttragoste, cinl,ece qi acrobafii, iar jocul nuplial estc in rnulte
cazuri o chest,inne cle lungri cllr'atI,. Ntr este cleci probabil ca fernck'kr sir, fie intli-
ferente fat"ttlect'lol sexului opus sau invilria,bil silite sit, cecleze rnasculilor vict;o-
liogi. Est;c tnrti 1rt'ob:tltil c5, ferrtelele sint e-ycitllt,t, in:iintc su,u tlupi lupt5,, tle ci,trcr
r? Vtrzi tlt'sprc ttrrgi[, dt. It. Clrt'irt,,Land anrl \\'aler", etilnri lnsti (Tltierlehen t,tt:. vol. IV, p. 3ri2)
Ierrcirn Rrelrrn
8 nrrgtrst 186i3, p.4t;. ln Jrt'ivitrtit lui Loltiutrnrllrrs, vczi in Germanil giinile coco:irrlui rlc nrestelcln nu sinL
crr
,It'rtloIl, Birds of Itulitt, r'ol. I l[, p. {i-l7, ;i Cloukl, Ilutttl-
ln gcnrral prr'ztllt.c la birt:ria cocoryilor tle rnesteacin,
ltttol: of Rirtls ol'ilustrulio, vol. It, p.220. Pentm llolo- cLrerl cc cstc o cxcepf.ie la regrrla generali. Se poate ca
plents, vezi dl. Allen, ltt ,.lbis", 1803, vol. V, p. 156. giinile sir stca ascunsc in tufigurile lnconjuli[oare,
lE Andttbon, Ornith. Biogrttphy, vol. I, I t3;ricoarece se ;tic cii a;a se lntlmpli cu giinile de nresteacin
l).
vol. II, p. '192. rliu Scanrlinavia ;i cu alte specii tlin America de Nolrl.
le Dl. Blyth, ,,Lattcl ancl Water", 1867, p. 212. zr Otnitlutlogical lliogrcqtlry, vol. Il, 1t. 275.
20 Ricltarclson tlesple Tetrao unthe,lltts, I"rut.nu llitr. r? Brehrn, Thierleben etc., 1867, vol. lV, p. 990.
Amer. 17irds,1831,p. 313. L. Lloyd, Game Bircls of Snetletr, .\rrrlubon, Ornitlt. Riogruphy, vol. lI, p. 492.
1867' p. 22 ;i 79, tlespt'r' coctigul tle nruntt: si ci'l (lt nlrs- * Ctra rniii teribilri cauzii a rirzboiului ( N, trntl.),
 DESL"ENDEN 1.'A OMULUI

anunri,ti nizr,sculi ryi astfel, incon,l'r,ient,, sil-i prr,fere. in cazul lui Tctt'uo untbellus,
nn Lrun observator 13 ru( r'ge zltlt d.o d.epartr,, incit cred.e c[, luptele d"inl,re rnasculi
r:ilu sint clecit sirriulzlte, executate pcntru ca niasculii szi se arate in cel mai mare
avantaj in fa\,a {emelelor in ad.miralie, ad.unate in jur, d.eoarece rlu arrl putut
grhsi nicioclatl un erou mutilat gi rareori cu mai mull, clc o pand, rupl,il,". Ya,
tlt',i-rLri sli, revin l:1, acest subiect,, insii pot ad.5,uga aici c[, la Tetrao eu,pi,do d.in
Stal,elc llnil,e aproximativ d.oufzeci cle masculi se ad.unl intr-un anumit loc $i,
plirnbind.u-se lantrcqi, fac s5, rd,sune toatl atmosfera d.o strig5,tele lor extraor-
clinare. La primul rispuns d.in partea unei femele, mascuJii lncep si, se lupte cu
turie qi cei lnai slabi cedeazra, apoi lnsd,, dupd, Aud.ubon, atit irrvingd,torii, clt
;i lnvinqii sint in cirutarea feinelcir D$a incit atunci fie ck e^ iqi face alegerea,
fic cd, lupta incepe d.in nou. Tot &$ar la unul dintre graurii d"e cimp d.in Statele
Unite (Stm"nella ludou'ic'iana). masculii se iau furios la luptzi,,,ins5, la ved.erea unei
Lerneie ei to,ii zboara ca nebuni d.up5, ea" 24.

]{uaicd, uocald, pa 'i'nsirumcntald,. - La p5,silri vocea servcgte pentru n,

crprinia difelite ernotii, ca clespcrare, fric6, minie, triumf sau simpl5, fericirc..
Se pare c5, uncor'i esie folosit5, pentru a provoca teroare, ca in cazul quieratului
rriris d.e unrle p[sdri cu pui. Aud.ubon 25 i.storiseqte cd, un sttrc d.e noapte (Ard,ea
nyct'icorac Linn.) d.ornesticit obiqnuia s[, se ascund.i, cind. se apropia vreo pisicir,
ryi apoi,,se repezea brusc, ernitea cele mai ingrozitoare tipete, p[,rea s5, se bucure
r1e spaima ryi fuga pisicii". Cocc$ul d.omestic conrun cheamd, g6,ina ryi gdina puii
r,i, atunci clnd. girsesc o bucd,licd, gustoas[. Cind. gd,ina face un orr ea repetir,
friarto d.es aceeasi noti, qi lncheie cu o qesime d.e ton mai sus, pe care il lino
rnai lnd.elung&t to, erprimind.u-qi astfel bucuria. Se pare ci, unele p5,sd,ri sociale
srr chea,iril intre cle in a,jutor, qi cum zboarh ugor d.in arbore in arbore, stolul
s,: t,ine inrpreuri5, prin ciripit rir,spunzlnd. la ciripit. in d.ecursul rnigraliunilor
rroctume ale giqtelor si alc altor pd,s5ri a,cvatice, sus, din intuneric, se pot arrr,i
d.e' la a'rangard.zi strigir,te sonore, la, care ri,spund. alte strigd,te d.e la, aricr-
gar:d.5,. Anuniitc strig[te servesc ca serunale cle alarm[,
- fapt cunoscut d.e vin[tr,rri.
in tletrirnentul lrir -_ ryi sint inlelese c1e specia respectivX, precum ryi de a,lte specii.
Coco;ul d.ornestic cinti, cucurigu, iar colibriul ciripeqte triumfd,tor d.upri ce a invins
rln rival. Totupi, adevil,rat;ul cintec al majoritilii p5,sdrilor qi d iferitele tipete
riurfulte sint mai ales enrise in tirnpul perioaclei cle reprod.ucere si servesc pentnt ru
incirrta sArl cfi, uri. sinrplu striglt cle chernare cfltre cel5,lalt sex.
1{tit,ura,liqtii sint foarte irnp[r'{ili in privin,tza scopului cintatului p[si,rilor.
I'u!,iui obs(,lvatori. niai :rgeri clecit Montagu au tr5it vreodatir, ; Montagn suslinertu
(:i"r,
,,tnasculii pilsii,rikrr cintltoarc ryi ltl rnultor altor p[s[,ri in general nu slnt in c6u-
tilrrrri, fernelelor, ci clin contra, ocupa!,iu, lor prirnil,vara est,e s5 stea coco,tal,e lntr-uu
loc birre vizikril qi sri emit5, n<.,telc lor pline qi infocate pe care femelele le cunosc
tlin instinct gi rs{) inclreaptl spre acel loc pentru a-$i alege bdrbir,tugultr zz. Dl.
.Icnner Wt'ir rnii, informeazd, cil acesta t-sto cu siguran,tir, cazul privighetorii. Bech-

:3 ,,Lrnrl arrrl \Vttcr", 2r-r ittlic 1868, p. 11. eG Otrorabilul Dlrincs Rlrritrgtrln,,,f)ltilosolrll.'['t'riir:;-
e{ Arrtiubotr, ()rnillutlog. Iiiltureplty, tltrspLtr Ttlrrut rtct." 177ii, p.252. 'l
crtltirlrt, vol, II, ir..192, tlesplc,5lrll'1?u.s, vol. Il, p.219. e? ,,Ortritltological Dict.iorutry", 18:]3, p. 475. ,t
li (.)ntillr.ologicrLl 1)iograplry, vttl. V, 11. 601.
ti
i{
',,
,l
i!
3l
ct
 MUZICA VOCALA gr rNS.r_FiuMEN'fALA 3L)1

stein, oa,Te a {,inut p[s5ri toat[, via,f,a, a,firnrr"r ,,cir, fc.,lncln, cLe oallzlr iqi a,Jcge iltot-
d.eauntl po cel rnai bun cfurtIr_e!;i ca, in start-l s[]baticir, fringilidele fernelc iqi alc,g
d.intr-O sut5, cle mg,sculi pe cel ale cd,rui note ii ptac cel ntai rnultttzs. N1 iu.rnp"
indoiald, cd, pi,s5rile se preocup5, ind.eaproape d." cintecul celorlalte. Dl. Weir
rni-a istorisit cazuL unui ci,lclflrag care a fost lnv5tat s[ fluiere uu vals germarr si
trti 11 €jx('cuira ritit cle bine, inclt l-a vind.ut pe L*"u, guinee I atunci cirLd a fost
introdus pcntru pr]ma d"atd, intr-o camerii, unde €rau tinute alte pii.sdri qi a lpceput
sd, cinte, toate celt-lzrl1,e, constiud. d.in vreo daad,zeci cle cinepari gi carrari, s-au
plasat d.c partea c€ia mai apropiat'd a coliviilor lor gi au ascultat cu cel mai mare
iuteres la noul executant. Mulli naturatiqti cred. c6, la pir,siri cintatul este apr.oape
e,xclusiv,,efectul rivalitd,lii qi al emula!,iei" si nu pent"u a-qi incinl,a corr.so^arteie.
Aceasta era pireiea lui Daines Barrington qi a lui -White d.in Selborne, care arnbii
s-au ocupat in mod. special d.e acest subiect 2e. Toturyi, Bal'rington ad.mite cil,
,superioritatea la cintat d[ p[s6rilor o ascend.enfd, prodigioasri asupra altola,
clupd, cum este bine cunoscrlt prinzdtorilor d.e prsd,ri". -
I)ste sigur cL exisi,S o rivalitate intens[ intre martc.trii in privin];a clntatului
lor'. Arnatorii de pfls5ri iqi pun_pd,si,rile la intrecere pentru a vecl-ea carc cint,L timp
mai lnd.elun$at, iar d.l. Yarrel mi-a spus c5, o pasire d.e prirna calitate va cinta
uneori plnd, ce va c[d.ea ios aproape moart5 sau, dup[, Berchstein ,0, d.efinitiv
moartd prin ruptura unui vas pulmonar. Dup5, curn aflu d.e la dl. Weir, oricare
ry fi cartza) pSsd,rile mascule mor a.clesea brusc in tinipul sezonului clnl,atului.
Este clar cli t.rbiceiul de a cinta e,qto uneori cu totul ind.epend.ent d.e d.ragoste,
d,eoarece nn canar hibrid. steril 3t a fost d.escris cum cinla privind.u-se Intr-o
oglind.i, si repezind.u-se apoi la propria sa imagine ; el a ata,cat cle aseilrenea cu
furie o femeln $u .canar, atunci cind. a fost pus5 in aceeaqi colivie. Gelozilt pro-
vocatd, d.e actul clnl,drii este d.eseori folosit5, d,e c6,trc prinzXtorii de pzisi1ri o1
mascul in bun5, formi, vocalL este ascuns ;i camuflat pe cincl. () pasiire lmp5iat[,
i
avind. imprejur ri.i,rnuri uns.e cu clc'i, este expusri la .'e,lete. i1 ^acest feli dupir,
cum mir, inforrneazi, dl. weir, intr_o singur[ zi urr orn a prins cincizeci cte cintez6i,
iar intr-o anurnitir, acazie ryer,ptezeci. Capacritatea si predispozilia c1. a cinta diferl,
atit de mult !, f31e1i, irrcit, cu toa,te cir prelul unui cintezoi obi;nuit este rle numlli
$asg _pencc, dl. Sreir a vrazat o pasilre pentru care prinzirtorul fle pirslri a cerul,
trei lire, aclic5, cle d.oulsplez€ce ori atit,; proba unui cintfre! r.ealm[lte bu1 este
c[, pas5,rea va continua si, cinte in \rreme ce colir,'ia t'ste rotitir, in jurll ca,lrului
proprietzr,rului p:isir,rii.
Nu estc tlituqi d.e pulin inrposibil ct p:isilrile masculs sii, ciltc' rr,t,it tli1
ernula,tie, cit qi pentru a incinta fernelele, ryi ar fi fcst d.e prcvaizlt, ca acest,c
tlouii, obicc,iuri sir, coincidir, intocrnai cu cele d.t,, exhibjtie ;i de apgesivitatr,. Unii
autori afirm[ totuqi cil, prin cintecul situ, mascului nu' poate ilcinta fernelil
d.eoarece, c1up5,_culn observi, Bechstein, femelele cifiorva spCcii, clln sint eanarll,
prihorul, cioclrlia qi c5ldiraryul, emit rnai ales sunete d.estul d.e melod.ioascr. Tntr-
unele tlin aeeste cazuri, obiceiul de a cilta poate fi parlial atriblit faptllui c:ra

28 Ntrlurgesahichte der Slubenuijgel, 1840, p. 4. Dl. 2e

,,Philosophicnl TransacLions", 127.3, p. 2{ili. \Vlritt,,
I-telrison \\Icir inri scrie r.lc asclneneil : ,,Sint inforrnat cii Nnlurul llislorry of Selborne,7825, vol. I, p. 216.
lrr general cci nrai buni cintril.6rIi nrasculi capirti primii 30 l{aturgesclt. der Stubenutgel, 1810, p.
2i>2.
fentela lrturrci cilcl sinL crcscrrf.i in ilceeagi camel'I,,. 31 Dl. Bold ,,ZoologisL", 18.1S-18.1.1, p. 059.
 DNSCENDEI..ITA O}/IIJLUI

ft'rnelele au fost copios hrilnitt-. ;i !,inute in captivit ate 32, ceea ce tulburii toatg
funcliile obiqnuite legate d.e reprad.ucerea speciei. S-au ardtat mai sus lrulte
cazuri d.e transrnitere partialir a, llttor caractere secund.are masculine Ia fenreli,,
it$ll, ilroit tttt t'ste cituryi de puf,in stuprinzi-lt,r)r' t'.l'l fernelele urun specii sii p,,,st,r[t;
l'llt'ttltal,t'i[ de t cittl;tt,. S-4, lllirtttit,t tlt' as(rr]1{,ltt'a cit, la, rnascrtl rtintat,ul rnilroltl,e
lerli ctrt'1rt, vrajii, deorr,rece titilscnlji lltrutttitor specii, ca d.e rrxerripltr rrrirc,iile:ru-
rlt'ul cinti, tttamna 33. Nu cst,e irisil ninric mai obiryrruit clecit ca animalek, sir, se
bucure practicind. oricare clin instinctr', po care ln alte momenl,e fu: folosgsc
intr-un sgop realmente folositor. Cit cle d.es vecLem p5,s5,ri zburind. in voie, pllrrind
;i alunecincl prin aer evid.cnt d.e pl5cere ? Pisica se joac5, cu goarecele prins ;iierrlo-
t'itnnl ctt pe;tele r:apturat. Pasiirea lesfltoare (Itlocett,s) czr,ptivir, se arrtlzh si dgasi1
ind.erttinirtic fire rlo ia,rbir, printre sirntele coliviei. Piisiri care d.c, obicgi so llpt,'l i,r
l irrrpul per.ioad.ei de reprcd.ucer.e sint in general g-a,t;n, sir, se lupte or{cintl, iar lrrir,fi_
r'_trlii (:o('(;fului cle rnunte fac biita,ia, toattrtt:r, la, lot,nriiu tlbi;ulitc cle irrt,illi1,sr.
l{tt t st't' deci citupi cle pu!,in stlr'prinziltor ctt, pirsiilile rnllscult' si'r, contilrrt, si1 sirrt;t,
pt'ttl,l'n ph-L{rt'tca lor ehia,r clupir, ce perioad.a jocuriior nuplialc a trecub.
D[pr"i, oum s-it, nrritat irttr-ntt capitol antti'ir)r', cintatul este, intr.-o ():t,I.(i(riin.
llt:i,sltrit,, tt arti, tnult atnc'liora,l,ii, prin erercitiu. 1'5,sirr.ilel pot sir, itrvel,t'rtii'er,itt,
triIkrclii ryi r,ltitu nt'tnt,lotliotts:t, vrilbie a, iuvIl,itt sir, cinto c{1, llll cirrt.lr:r,r.. -Elt.
rlrlrinttesc crirrt,ttl pir,riufilor lor vitreg,i s' ryi uueor.i ccl al vt,cinilor lor 3s. lfrrite piusii,_
rilt, t:ittl,ir,toarc apar'fin orclinului [nscssores, si ot'ga,rrrle lor vocale siltt rnllt lriri
ctittrplexe d.ecit eele ale majoritir,lii celollalto p[,sa,ri ; l,oturyir ur fapt nt.obiryluit
('st(r e[, nnelt' d.intrt-.' Itusessores, -- cum sint corbii, ciorile qi cotofenele .-- posgcli
:lparrltttl respectiv tt, cleryi nu cint-ir, nicioclatir, ryi nu lqi rnoclulerzi voceir irrtr-rr
tnlsuriu rtllrcciabill. lfuntcr afirruir, 38 cir, la, ad.evirratele cintir,re!,e rnu;rrbii llrin-
gt'ltri sinl, mti ptttt,r'ttici la, tn:rsculi tlecit la, femele, insir, orr 111r1,.1stir, rrririir ('xcept,i(,
lrtt eristii trici o cteosebirc itrtre orgartt'le vocak llle celor ttorrii s(r-\('r (1rr l,oill;r'
t'li tnA,sortlii truljor:itir,!,ii spt'ciilrit' citrtir, trtult turui birro si in nrort riuri r.oi11 irrrrrr 1[1,1ri1,
lr,tilclt.lt'.
Estc remalcabil cir, realmentt.' numai p[sir,r'ile mici cintir,. Gerrul australia,n
Jle'n'urtt trebuie totuqi exceptat, d.eoarece f[entn'a albertL care esto cle d.imen-
siutrea, urrui curca,n tinrir, nu numai cil, imit[ all,e pisd,ri, ci ,,propriul sir,u fluierrrt
t'st,e ertrt.ru d.e frumos ryi valiat". lfasculii sr) intruncsc qi formeazra,,locuri clt,
col'I'()l)()ryt'*, und.e cintir,, riclicinclu-ryi $i d.esfiic,intlu-ryi coad.a ca pir,unii qi lirsinrlu-;i
in jtis aripile 3e. Tilsl,t-' tle ilscllrenolL rcrnrare:rbil cil pir,sairile calc cintir, binrr sirrl,
t':rt'r,rori inrpodobil,e clt ctrloli s1,r.i'tlurritoaltr sllll (ill altc or,lla,lylente. Cil exce.p{,ilr,
c.ilr1[r:rrrrlrri;ill,stl1t,1,ittltti,r1in1;t.trpitsiir.ilt,lt(r:rt1,l.tl

3! D. Ran'iugt()u, ,,I)hil. 'frlnsar:1..", li7.r1, trrclritlie I'cplll)licanir dc la o p:rsirre inchisli lntr-o colivie.
l). 2{i2.
Iltchsteirr, Slubenttdgcl, 1S40, p. .1. 37 13isho1r, irr 1'otltl's Cgclop, of Anal. ttnd Pltgs.,
e3 1'ol, a,)a este qi cu micrla cle rpir, vezi tll. IIcp- vol. l \', p. 1 .196.
burn ln ,,Zoologist", 1845-18.10, p. 1 068. 38 Dupi cum afilnri Baruirrglon in ,,Plril. TransAct.",
3{ L. l,loycl, Gante Birds of Su;eden, 1867, p. 17i3,
25. 1't. 262.
' 35 Barrirrgton, op. cit., p. 264. Bechstein, op. cil., p. 5. 30 (iotrlrl, Ilandbook Io llrc Rirds of Auslralict, 1865,
30 Dureau de la l\Ialle prczintii c:rzul curios (,,Aurur- vol. I, p. 1308-310. Vcrzi de tselnenea dl. T. W. Woorl,
lrs des Sc. Nat.", scria a 3-a, Zoolog,, vol. X, in ,,Studcnt", aprilie 1870, p. 125.
li, 118) nl unor nrierle sirlbrtice clin glirdinir ' I)ansuri colect.irre alc inriigenilol lustlalieni
srl rlitr Pitris ctrtt tiu invlitet in rnorl nel trral () ( l,l, lrnd. 1.
 IIJ(TJZICA VOCAI-A SI INST'NUIVIENTALA 330

trirele sint sirnplu colorate. Pesclru;ul albastru, prigoria, clumbri,veanca, pup[za,

cioci,nitoarea etc. emit sunete aspre, iar pd,sdrile stri,lucitoare cle la tropice nu sint
aproape niciorlatd, cintl,toare a0. Culorile vii tsi facultatea d,e a clnta par deei s[
se inlocuiascfl, intre ele. Ne putem da seama cd, dac6 penajul nu a variat prin
st;r5.,lucire sau clae5, culorile vii sint periculoase speciei, alte rnijloace vor fi uti-
lizat'e pent'rt a incinttl fenrr:lele ;i timbnrl meloclic al vocii oferir un aserneneft
rnijloc.
La unele pd,s[ri organelc vocale se cleosebesc consid.erabil la cele d.ouil,
sexe. L& Tetrao eu,Ttido (fig. 39), rnaseulul are doi saci golaryi, d.e culoare porto-

lrig. 39. - 'l'rlrno crrltitht: rrtrrs<.rrl (lSrelrrn).

calie, cite, rtnul d.c ficcrr,re parttr n, git,trlui 1i in perioir,dau tle rcprorltlog1'g r.i, sint,
consiclerabil urnflali, emi,tind. sunel,ul lor curios, cavernos, ca,re se aude d.e la
o marc clistan!,[. Aud.ubon a clovcd.it cL acest sunet este in legfl,turi, strinsfi, cu.
acest aparat (care rearninterste cle sacii aerieni cle fieeare parte a, gurii ai anumit;or
broagte rnascule), d,eoarece a constatal, c[ sunetul este mult d.irninuat atunci clnd.
nnul d.in sacii unei pflsiri d.omestice a fost infepat,, iar cind. ambii au fost in,tepa,ti
el s-a oprit complet. Fernela are ,,o porfiune oarecurn similard, d.e piele nud[, pe
git, cu l,oate cir mai micrti, insir, aceasta nu se poate umflatt al. Ilaseulul unei alte
{0 Vczi obscrvalii h acest serrs lu Ciould, Inlroduction a atitudinii ;i obiceiurilor aceslei pislri ln timpul jocu-
lo lhe Trochilidue, 1861, p. 22. rilor nuplialc. Ill afirrnh cir smocurile dc la urechi sau
ar TIre Sportsman and NaturaUst in Canadu, de maiorul penele gitului se ridicir aga lnclt se lmbin[ deasupra
\\:. Ross-King, 1866, p. 144-146. Dl. T. W. Woocl face capultri. Vezi fig. 39 dupi clesenul stru.
ln ,,StudenL" (aprilie 1870, p. 116) o clescrierc excelenti

'lr
- c. {'16
 DESCENDENTA ONIULUI

specii d.e cocog de munte (Tetrao urophasianus) are ln timpul jocului nupfial
,,t'sofagul galben, nud., umflat ln mod. prod.igios, pe jum6tate atlt d.e mare ca
intreg corpul", gi el emite atunci d.iverse sunete hiriitoare, profuncle pi cavernoase.
Cu penele gltului erecte, cu aripile l[sa1,e ln jos ryi tlrqindu-le pe plrnint qi cu coacla
sa lung5, qi asculitri d.esf5,cut5, in evantai, el i a atunci o multirnc cle atitudini
grotesti. Esofagul femelei nu este lntru nimic remarcabil 42.
Este acum bine stabilit ci, marea pung[ gularX, a d.ropiei europene mascultr
(Oti,s ta,rda) gi cea a eel pulin altor patru specii rru serrresc pentru a con,tine ap?"r,

. .:::
'rti&fi
i"q-"
:tl
i;
i:

Irig. 40. Piisiirt'a unrlircLi sarr Ceplraloplertts orntrltts, mascul (dupir ISrehm).

dupi ounr sc presupulrifit rna,i inainte, ci cstc in legLturif cu etnit;erea, in t,irnpul

*
perio:r,dei d.e reprod.ucere, a umri sunet neobiqnuit care s camii,nfi, ou ,,ottkt' 43.
O pasfi,re semd,nind. cu cioara, oare tr[,iegte ln America d.e Sud (Cepltalopterus
ornal,u,s, fig. 40), este denumitd, pas6rea-umbreld,, d.in cauza mo,tului imens d.c
perre d.e pe capr format d.in rachisuri albe nud"e, la vilf cu un penaj negru-
trlbistrui, pe care il poate rid.ica intr-o mare boltl,, cu un d.iametr'u d.e nu mai
pulin d.e 12,5 cm, Aooperind.u-i lntregul eap. Pe git aceasti, pas5,re a,re un apen-
ar Richardson, liauncr Ror. Anterican lJirrls 1831, 1868, p. ttZt, ln aceasti ultimir lucrare este prezentat un
rr. lJii9. :\uclubon, tt1t. cit., vol. I\r, p. 507. desen al dropiei australiene mascule tn plind etalare cu
as l]rnt[toarele luclili au fost scrise recent asupra sacul clilatat. Un fapt neobiqnuit este ci sacul nu este
arcsLui subiect: prof. A. Neu'ton ln ,,Ibis", 1862, p. 107; dezvoltaL la toli rnasculii clin aceeaqi speeie.
rl-.Crrllen,ibit1., 1865,p. 145;rll.Flowerln,,Proc.Zoolog. * Itt lexL oalt:steiar (N. trad,).
S.,c.", 1865, p. 747 Si dr. Ilurie ln ,,Proc. Zoolog. Soc."
 IUUZICA VOCI\LA SI I;qSTlttINlEfl'rALA 3[]5

d.ice cl,rnos lung, subfire, cilind.ric, care este d.ens acoperit cu pene albastre in
formd, cle solzi. El serve$te probabil parlial ca ornament ;i d.e asemenea parfial
ca aparat de rezonanli,, d.eoarece dl. Bates a constatat ci, este in legiturd, cu ,,o
clezvoltare neobiqnuit5, a tracbeii qi a organelor voealett. El se d.ilati, atunci clrrd.
pasdrea iqi emite sunetele ei ca de flaut neobiqnuit cle profund.e, puternice ;i
prelungite. I-ia ferneld, nr.o!'ul d.e'pe cap qi apendieele d.e la git sint r:uclimentare44.
Organele vocale r-rle cliferitelor pis5ri pahnipedet$i limicole sint extraord.inar
d.e cornplexe ryi se d.eosebesc intr-o anumitri mlsur[ la cele d.oud, sexe. ln unele
cazuti traheea este ri,suciti, ca un corn d.e vlnd,toare ftancez gi este profund. in.-
castratd, in stern. La lebd,d.a sd,lbatic5, (Cygnus ferus) ea este rnai profund, ln-
castratfi la masculul ad.ult d.ecit la femela adult[ sau la mascu]ul tin6r. La rnas-
cnlul de Merq&nser por,tiunea llrgitL a traheei este prevX,zutfl, cu o pereche supli-
mentar5 d.e rnuqchi 45. La una d.in ra,te lnsli, qi anume la Arlas prcnctata, 16r-
girea osoasf este numai cu pu,tin rnai dezvoltatfl la nrascul d.ecit la femeli, ao.
Semnificalia acestor d,eosebiri la traheea celor d.ou5, sexe ale :lnatiilae-lor nu
este insi, infeleasd,, d eoarece nu rnasculul este tntotd.eauna cel mai gd,li,gios ;
astfel, la, rala comunl tnasoulul slsiie, pe cincl femela emite nn mircfiit zgo-
motos 47. I-ia ambele sexe ale unuia d.intre.' coeori (Grus uirgo) traheea p5,trund.e
in.stern, insd' prezintzi ,,anumite mod.ificd,ri sexualet'. La masculul berZei neg're
existi, d.e-asemenea o deosebire sexua,ld, pronunfatd, in lungimea qi curburabron-
biilor ne. in aceste cazuri rleci, structuri foarte importante au fost modificatc
dupd, sex.
Deseori este greu d.e a presupune d.ac5, numeroaselc strigS,te qi note
curioase emise d.e pflsd,rile mascule ln d.ecursul perioadei d.e reproclucere serrresc
pent'ru a incinta sau nurnai ca o chemare ci,tre femele. Se poate presupnne c[
gunguritul afectuos al turturelei qi al multor porumbei place ftrnelei. Atunci
cind. femela curcanului sfl,lbal,ic emite dimineala chemarea ei, masculul rilspuud.t,
printr-o notd, care se d eosebeqte d.e bolborositul pe care il face' al,unci clnd.,
ou peuele lnfoiate, aripile fopnind. qi carunculele umflate, el pufiie ryi urnbli,
lanloq ln fala ei ee. Ciriitul d.enumit spel al cocoqului de mes.t,eac5,n serveryte cu
siguranlf ca o chemare c[tre femelir, d.eoarece se qtie cL acluce patru sau cinci
femele cle la o oarecare d.istanff la un mascul in captivita,te ; ins[, intruclt
cocoqul d.e tnesteacfln iqi continui, ciriitul (spel) si,u tirnp cle ore in nile conse-
crntivt , iar in cazul cocoqului d"e munte ,,cll o pasiune clesperatil", ne face sir,
plesupunem cl, fetnerlele care sint prezente sint captivate astfelso. Se rytie ch,
'vocea corbului comun se scbimbil in t impul perioadei cle reproducere
ryi este cler
aceea lntrucitva de naturri sexurrl5, 51. Oe sd, spunem atunci d.espre lipetelcl aspre,
{{ Bates, The Naturalisl on lln Amazon.s, 1863, vol. II, riisucirile nu slnt. prezente ln rnotl crlnstant, a;;r lncit
p. 284 ; \\tallace ln ,,Proc. Zool. Soc.", 1850, p. 206. ccum ar putc:r si fic pe cale dc atrofierc.
Reccnt a fost descoperiLtr o nouii specie cu un apentlice as Elements of Comp. Anat., cle R, \Vagner, trad.
la glt ;i rnui rnale (C. perdLtliger), vezi ,,Ibis", vol. I, engl. 1843, p.l11. ln legdtur[ cu leblcla, ca mai sus, Yarrel,
p. 457. Hist. of British Birds, ed. a 2-a, 1845, vol. III, p. 193.
{5 Bishop ln ,,Todd's Cyclop. of ;\nrrL. rrnd Phys." 4e C.L. Bonaparte, citat ln ,,Naturalist Liblary Birds",
vol. IV, p. 1{99. vol. XIV, p. 126.
a0Prof. NervLon, ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1871, p. 651. 60 L. Llol'tl, Game Birds of Sweden etc. 186?, p. 22 qi
47 La lopdtar' (Platalin) traheea este rdsucit{ ln forrnl 81.
cle I gi tottrgi aceastl paslre estc nut5. (Jcrdon, ,, Bircls 6l Jcnner, ,rPhilosoph. Transactions", 182-f, p, 20.
of India", vol. III, 763); cll. Blyth rnl informeazi lnsl cI
 DESCENDENTA OMULUI

(le exemplu ale unor specii d.e papagali mari pi viu colorali ? Au oare aceste pdsf,ri
un tot atit d.e prost gust pentru sunete muzicale cum au, d.upii, cum se pare,
pentru culori, c[ac5, jud.ecd,ur dupf contrastul nearmonios al penajului lor galben
viu gi albastru ? Este d.e fapt posibil ca fd,rd, vreun avantaj astfel d.obind.it vocile
puternice ale multor p5,s6ri mascule sd, fie rezultatul efectelor ered.itare ale folosirii
r'ontinue a olganelor lor vocale, a,tunci clnd. sinl; excita,t'e d,e pasiunile puternice
rule clragosl,ei, geloziei qi miniei I vom reveni insil a,supra aeesL,ui subiect clncl rron]
trata d.espre patruped.e.
Pind, acum nulam vorbit clecit clespre voci, ins5, rnasculii diferitelor pislri
tr,rlosesc in timpul joctrrilor nuptiale ceea ce se poate numi muzic5, instrumuntotn.
Piunul qi pasi,rea paraclisului iqi lovesc zgomotos rachisurile lntre ele. Curca,nii
iqi tirryiie aripile d,e pd,mint qi unele specii d.e cocoryi d,e mesteac5,n procluc astfel
urr zttmzet. Dupd, dl. Ifaymond., un alt cocoq norcl-american, 'L'etrao umbel,Ius,
atunci ctncl are coada ridicati, in sus qi gulerul etalat, ,,iqi aral,f,, g5,teala femelelor
care stau ascunse in vecinh,t ate" , fd,cind un zgomot ca cle tob[, lovind.u-rsi
ar'ipile intre ele pe d.easupra spatelui ryi ffir d.up[, curn creclea Aud.ubon, lo-
vind.u-le d.e laturile corpului. Sunetul astfel produs este comparat d"e unii cu un
tunet ind.ep[rtat, iar cle allii cu bd,taia rapid.ir, d.e tob[,. Femela nu face niciod.atir
zgomotul cle tob5,, ,,ci zhoafii, d"irect la locul und.e masculul este astfel ocupatt'.
.\fasculul fazanului Kalij d.in Himalaia ,,ad.esea face cu aripile un zgomot ciud.at
('rr d.e tob5, asemfl,n5,tor sunetului prod.us cle scuturarea unei buc5,!i cle plnzri,
ligiflf,,". Pe coasta d.e vest a Africii p5s6rile fes[,toare negre (Ploce'Lts?,) se string
iu mici stoluri pe tufipurile d.in jurul unei poienile qi cinti, pi a,lunec[, prin aer cu
zr,ripile care, vibrind., procluc ,,un huruit rapid. ca o pirlitoare de copiit'. O pasi,rc'
rlupir, alta fac aceasta timp d.e ceasuri intregi, insl numai ln d.eeursul perioad.ei
jocurilor nupfiale. in aceastd, perioad,5,, qi numai atunci, masculii unor anumiter
(!npri,mulgtcs fac un zgomot foarte ciudat cu aripile. I)iferitele specii cle ciocd,nitoli
itlv€sc o cracd, sonord, cu ciocul cu o miqcare vibratoare atlt d.e rapid6,, inclt,,capul
pare sd, fie in d.oud, loeuri d.eod.at5,tt. Sunetul astfel prod.us se aud.e d.e la o d.istanlrl
consid.erabilf,,, insi, nu poate f i descris, qi stnt convins cd, nimeni, auzind.u-l
pentru prima dat1,,, nu ii poatc d.educe sursa. Deoarece acest sunet strid.ent cste
prod.us mai ales in timpul perioad,ei cle reproducere, el a fost consid.erat ca urr
r,intec d.e d.ragoste, mai striet est,e insii, o chemare la d.ragoste. S-a observat cri
atunci ctnd. este gonitf, din cuibul ei, femela Si-a chemat ln aoest fel b5,rbf,,trr;ul,
care a r5,spuns in aeelaqi fel $i a apl,nrt curind.. ln sflr;it, masculul tle pupi,zii,
( tTpupa epops) combind, muzica vocal5 cu cea instrumental6, cleoarece in timpul
perioad.ei de reprod.ucere aceast5, pas5,re, clup6, cum a obserrvat d.l. Swinhoe, mai
intii inspirir, aer, apoi loveqte virful ciocului perpend.icular de o piatrd, sau tle
trunchiul unui copac, ,,$i aerul inspirat, fiind. impins in jos pe ciocul tubular,
prod.uce sunetul corect". Dac[, ciocul nu este astfel lovit d.e vreun obiect, sune-
iul este cu totul altul. in acelaqi timp, a,erul este inghifit, iar esofagul clevine
rrstfel foarte umfla,t qi probabil ck aceasta aelioneazii ca tezouator nu numai la
pnprizfl, ci la pornmbei qi la alt,e pisiri rr.
52 Pcrrtru faptele de mai sus, vezi, clesple pasirc:r cocogii de mesteacin, Richardsotr, Ii'auna Bor. Amer[c.:
III, p. 325. Despre Birds, p. 313 gi 359 ; maior Rosskiug, 'flrc Sportsman in
p:r'edisrrltri, Brchm, T'hierleber4 vol.
 iltuzlcA vocALA SI tNiST'RUldEN'r.ALA ::l( )7

in cazurile de mai sus, sunetele sinl, prod.usc cu ajutorul unor colfornrrriii

care erau prezente ;i necesare pentru alt,e scopuri I ins[, in cazurile d.e mai jci,*.
anumite pene au fost special mod.ificate, anume pentru a prod.lee sunete. Bhiail
c1 c19.tobf,r beh[itul, nechezatul sau zgomotul d.e tunel, (cum este exprimat clg
diferili observatori) prorlus d.e becala comun5, galtinago) ireblie sri
fi surprins pe oricine care le-a auzit weod,ati,. In ^(Scolopan
timpul perioaclei d.e impr:i:1-
chere, aceast5 pa"qlre zboar[ ,,la o in5,l!irn6r poate c1e 300 rn" $i, c1pp5 ce a zdur:1t
lrr zigzag incoalee ryi incolo citr.a l,imp, se eoboarl, spre 1tirrni11;-i1 lilie curbli
(ill o vit,r.zir' surprinzlit,oarc clt cou,tlll drsf[cutri pi cu virttuitr, lr,ripilor fluturlnrt.

,esry'

11. - - Iicctricc cxtclioarii de Scttkttrsctx gallirtctjo (,lrrlrii

,.I'foc. Zool. Soc"., 1tiitS),

I
..ii,:
..'ffi n^-
. ry"ffi*r. t '_ *r'
Ii'jg. ,tr2. - Reclricc exLclioalii I;ig. 1lj. cxttrrioar[
loltur frcrrulu.
cle ^5co-
- Rcctricc
Iopu,t jrrrrclrsis.
dc Sc,:-

$rtrtcttrl bet.ralt'i lltJ (', tro ciuis clt:cil, irr culsul ace$tei cobririri rapitte. Nirnr:ni nrr
ii putetl cxplica c?luza, pinil, o(' all. l,loves ll obsc.rval, r,i, ckr fiec6,re parts 1cgzti
recl,ricelc c,xl,erioarc aveau o folinil deoserbit,l (fig. 1l), avind ra,chisul rigid. iu
formi, d.e sabie, cu barbii otllici cle d.imensiune neobiqnuitir, capetele exterioare ale
acestora fiincl puternic legate impreun[,. El a constatat c6, suflincl pe aceste
pene sau leginclu-le cle rln bd! lung ryi sublire qi agitindu-l reped,e prin aer, el
?t putul, rt'prod.uce exact' zgrxnotrtl ca c1e l,ob[, pro.trocart d.e pras5rea vie. Anrbelo
sexe sint, prr:vi1ra.6a crl ace,sl,e pettt', ele sirrt lnsi, in genora,l rna,i rnal'i lu, nrascrrl
decit la, {r'ttterli, ryi crnit, o rrot,ii rna,i joas5,. La unelc specii, cit la E. lrenatct
(fig. 42), patm pone, iat'Ia N. jaue,ns,is (lig. 43) nu rnai puliu rlc op1, d,.' fier.arc
parttr a t:ozii sin15 r,rtnsid.eltr,bil morJifit,at;e. LtincL sint agitatc in aer', 1rt,nt,lt' difr'-
rit,elrrr specii crrnil, l,orturi cliferit,e, iar Scolo'par wi,lsoni,i, din Statcrle Llnitc zfriyliig
oa o nuia crind. fplesnegte aerul], coborind. ra.,pifl spre p5,mint :,s,
frtl utztseulul d.e Ohamaepetes unircolor (o galinacee luAro d.in Amt'ricn ),
prirtra remige prima,rri r:s1,c arcuitfi sprc vlrf ryi este mult nrai sub{ire rfu'cit Ia,

Can"ada, 1866, p. 156 ; dl. Ilayrnond ln GeoI. SurrcA of 1r. 3.'18. I)cslrrc Capritnulgus, r\utlubon, op. cr1., vol. II,
It'ttliana p. 227; ,\udubon, tlnterican Ornitholog. Bio- p. 25ir 1873, p. 672. Cuprintul-
;i ,,Amclir:an Naturalist",
graph., vol. I, p. 216. Despre fazanul I{alij, Jcrdon, gusul englez clc aset]tellca face prirn[vara u11 zgonrot,
-Birds of India, vol. III, p. 533. Despre pasdrca !esl- cnrios ln zborul sdu rapid.
toare, Liuington's Erpedition to the Zambezi,1865, p.425 ; 53 Vczi lucrarea inLeresanti a cllui Nleves, in ,,Pt.oc.
Despre cioclnitoarea, \Iacgillivray, I/isl. of British Zool. Soc.", 1858, p. 199. Pentru obiceiLrrile becalci, llac-
Birds, 1840, vol. III, p. B-1, BB, 89 Ei 95. I)espre pupdz5, gillivlnl', IIist. Rritish Birils, r'ol. I\', p.i37l. Pentru becaIa
Swinlroe ln .,Proc. Zoolog. Soc.", 2ll iunie 1863 qi 1871 arncLica.rr;i, Cap. B/ri;i--islon. .,Illis", 1803. \.oi, \', p. 1:i1,
 DIISCITNDIIN'| r\ OIvIUL,tJ I

ft'rirelfl. La o pas6re lnruditzi, Penelope nigra) d.l. Salvin a observat un mascul

cAre, atunei cind. zbara in jos ,,cu aripile intinse, emitea un suflu ,,si un zgomot
c'& d.e pri,buqire & unui copac't 54. La una d.in d.ropiile ind.iene (SyTtheoti,des
uuritns) numai rnasculul are remigele primare consid.erabil ascu,tite ; qi se ;tie
t'it masculul unt'i speeii inrud"ite face un biziit in timpul jocului nupfial 55. La un
grup d.e ptisitri foa,rte d.iferit, anume la colibri, nunrai
nrasculii unor anumitor specii au fie rachisurile rernigelor
primare larg clilatate, fie aristele brusc td,iate cltrc extre-
rnitate. I)e exemplu, masculul de Selaspharus pla,tycercus
' j
j:;T"
:; adult a e prima remige primari, (fig. 44) astfel t6iat[,.
.^.-t:1*J:' ': a:s:rrl'.5:
.: :;*:+;'ia*;;,-9";Ttrffip Cind. zboarra clin floare in floare el face ,url zgomot ascu-
Irig. 44. - Remigca yrrimarii lit aproape fluieratt'uu i d.-lui Salvin nu i-a fd,cut lnsir, im-
;r rrnrri colibri pltt-
Selasphorus plesia pd, zgomotul a, fost ficut inten!,ionat.
lucercus (dttpit o schilri zr d-lrri
Sah,in) : sus, nlascul ; ios, Ia-
j I In sflrryit, la rnai multe specii din subgenul Pi,pra
li[t colcspunzittoarc rle fcnrr:lir. sau ,lfanalti,n, masculii, d.upir eurn li clescric dl. Seltr,ter,

Fig. 45. - Renrige sccuntiare de Pipra dcliciosu(rtrrpl dl. Sclater, din .,I'r'oc.Zool.Soc"., 1960). Cele trci
pene (stlnga) a, D, qi c, dc mascul; cele tlci pcnc corespunzdtoare (tlt'capla) clc femeli; c gi r1, a cince:r
lcrnigc.seeundari tlc nrascul qi fcrtreld, suprala{ir sulrerioari; D ;i r:, a $as(ra secundar5., srrprafata
srrpcliolrrir; c li f, :t ;rtptelt sccttntlert'ir, supt'afata itrl'ct'ioarir,

rru reufgele lor secu'ndaro mod.if ica,te intr'-ull rnod ryi nrai l('l].laroa,bil. La .P. deli-
uiosu strirlucitor colorat, prirnele trei remige seeulld.are au rachisul gros qi inco-
voiat sprc corp, la a, patra !\i a cincea remige (fig. 45, a) moclificarea este mai
r)ra e, inr la a DaseA $i a $aptea (b, c) remige raehisul este, ingroryat intr-un
grad. extraord-inar, forrnind. o masl solidfl, cornoasd,. La femele forrna barbilor
cste d.e asemenea foarte schimbati in compara,tie cu penele corespunzhtoare (d,
0, f) la fernelfl. Dl. Fraser spune cd, la mascul chiar oasele aripii oare suport6,
aceste perc, rrcobirynuit;e sint mult ingro;u'te. Aceste mici pi,siiri fac un zgomot
{i'xtraorc}irra,r, prima ,,notz-L ascufitl senllnincl irrtrucitva cu o plcznitur5, d.o bicitt 52.

64 Dl. Salvin, ln ,,Proc. Zool. Soc.", 1867, p. 160. 60 Gould, Introduction tothe Trochilidae, 1861, p. 49.
Sint foalte tndatorat acestui distins ornitolog pentlu Salvin, ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1867, p. 160.
schit.ele penr:lor dc Clrutnaepeles ;i pcntru alte informa!ii. 5? Sclater, in,,Proc. Zool. Soc.", 1860, p.90 gi,,Ibis",
6; Jerdon, lJirtls of India, vol. I II, p. 618 gi 621. vol. IV, p. 175. Dc ascurenea, Salvin in ,,Ibis", 1860, p. 37.
 NCROB,\'III $I DNNSUI1I NUI'J'IAl,E

Diversitat'ea sunetelor, atlt vocale, clt qi instrumentale, ff,,cute d.e rnasculii

multor pd,s[ri in timpul perioadei de reproducere qi diversitatea mijloacelor pentm
prod.ucerea acestor sunete slnt foarte remarcabile. Avem astfel o id.ee cle mat'ea
lor importan!fl, pentru scopuri sexuale qi ne reamintim d.e conclnzia la care at]i
lujuns in legiturfi, cu insectelc. Nu sint greu d,e imaginat trepteleprin care sunet'ele
unei p5,siri, inilial folosite ca o simpl5, chernare sau pentru alte scopuri, trebuit-r
sd, sc fi ameliorat plnir, la un ointec melodios cle d.ragoste. In cazuL penelor m{)-
clificzr,te prin care se produc zgornotele d.e tobil, fluierat sau muget, qtint cd, unekr
pirsir,ri i;i fluturfi, scuturf sau piriic penele nemoclificate ; qi d.aci, femelele au ajuns
s[-qi aleagzi pe cei mai buni executanti, masculii cu pertele cele mai puternicc stl,ll
mai groase sau cele mai asculite, situate pe oricare parte a cot'pului, ar avea cel
rnai rnare succes ; qi astfel, treptat ryi lncet, penele se pot modifica oricit de mult.
Femelele nu r'or remarca, d.esigur, fiecare mic[ mod.ificare consecutiv5, d.e formir,
ci numai sunetele astfel prod.use. Ifn fapt curios este c5, la aceearyi clas5, tle anirnalc
femelelor d.e cliferiter specii sii, le placX, sunete zr,tit d.e d.iferite ca cel quier[tor a'l
cozti de beca!i,, ciocirnitul ciocului d.e cioci,nitoare, fipd,tul a,spru ca d.e trompet[
al anumitor p5,s5,ri acvatice, ginguritul turturelei ryi cintecul privighetorii. Nu
trebuie lnsi, s5, jud.eci,m gustul unor d.iferite specii d.up6, un cril,eriu uniforrn ;i
rrici nu trebuie sd,-l juclecrirn d.upi, criteriul gustului omului. Chiar in cazul onului,
trebuie s5, ne reamintim ce sunete rliscord.ante, ca bd,taia tam-tarnurilor, s:tu
notele asculite ale fluierului, sint plircute pentru urechile s[,lbaticilor. Sir S. Baher
observfss c[,, ,,d,up[, curn stomacul arabului preferd, carnea crud.5, qi ficatul aburind
r\cos fierbintc d.in anirnal, tot ast,fr,'l rueehea sa preferti muzictu t'ot, atit tle asplti
;i rliscorclaut[, oriclroi alt,u,".
Acrobalii g'r, d,a,ns,uri, -- S-au rrimarcal, ruili liu.s, in rnucl intinr-
nu,pl'iu[,c.
pli,l,or, gesturile curioase cle d.ragostc ale unor p5,s[,ri, zlga lncil, aici nu mai avem
tleclt pu,tin d.e ad,5,ugat. in America d.e l{ord. cocoryii silbatici (Tetrao phasi'arzel,lu,s)
se ad.und, in numzir mare in fiecare dimineafd, ln d.ecursul perioad.ei d.e reprod.ucere,
intr-un amrmit loc plan, uncle ei alezr,rg5 jur imprejur intr-un cerc cu d.iametrul
rlc 4,5 *-G rnt'tri, a;ri iucit tr:lcnul dovinc clomplt't bltitorit, ca un ce-r'c al zinclol.
fr& &cei:te rlar-rsuri alc potinrichilor', clupir, curn le clenulneso vin[tolii, pdslrilc iau
cele urai lstzare atitudini gi se invfu'tescuuele la d.reapta ryi altele la stinga. Aud.uboir.
tlescrie masculii unui stirc (,l.rdea hcrod'ias) ca plinrbind.u-sc inooace ryi incolo pr)
picioarele lor lungi, cu nlar'o d.enrnit,ate, in fa\a femelelor, sficlindpe rivali. Ira rtmtl
drn vulturii rlezgu"sti,tori oare se hri,neso ott sl,irruri (Cath'artes jota), dupl acela'1i
naturalist, ,,gesticulirile nsi parada masculilor la inceputul perioad.ei de d.ragoste
sint extrem d.e comice". Anumite pdsiri executl jocurile lor nupt'iale in zbot,
dup5, cum arn vizut la pflsflrile lesd,toare negre africane, in loc c1e a Ic excitit
pe sol. Prim[,vara, rnica noastrir, pitulicc (Sylui,a c'inerea) se rid.ic[ ad.esea unul
sau mai mulli metri d.easupra unui tufiry ryi ,,filfiie oll o mirycare nr:regulatit nsi
fantastici-r,, cintind. tot tirnpul, iar apoi se las5, pe locul tlcr oclihnit,tt. I)ropia, llllllr('
e.nglezd, ia atitud.ini neinchipuit d.e curioase ta\d, d.e fernele in d.ecursul jocului
nupfial, d.upd, cum le-a desenat Wolf. O dropie inclian[, lnrud.itd, (Otis hengd'
l,ensis),,se rid.ic5, perpend.icular in aer in asemenea perioade, b[tind. gr5,bit d.in aripi,

56 TIrc NiIe I'ributarics of Abgssitru,1867, p. 201i.

lil(l DI'SCENDENTA OMULUI

ritlicinclu-ryi creasta ;i zbir'lfurclu-ryi perncle clcr pe git ryi pic'pt, iar apoi se lasit
gf'd,bil, p(] sol({ I pasdrea repetii act-",ast[ rnanevr5, cle mai rnulte ori, crintind ineet
intr-un ton ciud.at. Femelele care sint clin intimplare in apropiere,ld.au ascultare
ircestei chemd,ri si,ltirefe'( ryi cincl se a,propie el irsi tlriryte aripile qi ili clesfacc
eoad.a ca, un curcan 5e.
Cel mai eurios ca,z este insfl cel a, trc.i genuri inrud.ito cle ptislri austra-
lietre, renumitele pdsflri d.e umbrar, firir, incloial5, d,esccnd.enfii eouruni ai unt-'i

lrig. lti. -- I'asitt'cit.tttttbrtu'. ()ltltrtrrrlrlrrtt ttttrt'ttl<rltt, crr trrrrbLlr.t' (drrlrir 13r'clrnr).

specii str[,vcchi, calc a, dr-rltitrtlit cel cLinbii iustirtcl,ul t-riudal, dc rt, ct-nrstrui unrbrzlr.e
pentru a-Di exeetttu, joeurile nupfialc'. Dup5, curn vonl vedea ulterior, a,cestct
ntnbrare (fig. 16) sint irnpoclobite cu pene, scoici, oase qi frunze ryi sint cons-
truite pe sol pentru unicul scop al jocurilor nupfiale, cteoarece cuiburile lor sint
flcute ln copaci. Ambele sexe ajut5, la construirea urnbrarelor, ins5, masculul
t.ste principalul lucrittor. At,it clc putemic este ercest instinet, lneit el este pra,c-
ticat qi in captivitt'r'tc, iar c1l. Strange a descris 60 obiceiurile unor piislri urnbrzrr
50 I'errtru 'l'etruu pltusianellus, \'t'zi Richardsort, liuttttu Itttlin, r-ol. II I, p. 618.
Bor. Anterica, p. 361, iar pcntru alte aminunte cdp. 60 Gotrltl, Handbook to tlrc Birds of Arstralia, vol. l,
Rlakiston, ,,Ibis", 1863, p. 125. Prrntru Culhcu'lesqiArdett, 1t. 444, 4-19 ;i 455. Umbrarul pdsdrii de atlas poate fi
.\u,.luborr, Ornith. Biograplry vol. II, p. ir1, ;i vol. III, virzuL lir Grldina societri!ii zoologicc din Regent's Pallc
p. 89. Pentlu pitulicc, llacgillivrrlr', Ifisl. Brilislt Birrls. Londra.
lol, lI. p. lt5l. Despre dropia inrliunii. .Ierdon, Ilirds t'[
 IA,tI,oDOBIRIT

cu luciu clc atlas: pe care le-a tinut intr-o r.olier5, in l{ew South Wales. ,,IJn tirnp
rnasculul urrnlreqte femela prin i;oatir, voliera, se duce apoi la umbrar, culegr:
d.c jos o pan5, d.e culoare vie sau o frunz5, mare, emite un sunet ciuclat, iVi
urnflft toate penele, aleargd, ln jurul umbrarului qi se excitti intr-atlta, incit
o chii par sd,-i ias5, d.in cap ; eI continud, s5,-ryi cleschis[, intii o aripd,, apoi cealalti,
emifind. o noti, joasd, quierd,toal'e ca un cocoq domestic, pare ca ciuguleqte,ceva de
pc sol, pind, ce tn cele d.in urm5, femela se apropie uqclr de el". C5,pitanul Stokt's
d.escris obiceiurile qi umbrarele pentru jocurile nup!,ialc ale unor alte specii,
^rna,rea pas[re umbrar, carc a fost vizutf,, distrin"d.u-se zburind. inainte ryi lnapoi,
lulncl o scoiei, alternativ d.in fiecare parte ryi purtind-o in cioc prin pasajul boll,it".
Aeeste construc,tii curioase, cld,d.ite numai ca sd,li cle intrunire, und.e ambeltr
sexe se d"istreazl, ryi iqi executd, jocurile nupfiale, trebuie sd, necesite multd,rnunc[ clin
partea pd,si,rilor. Dcl exemplu, umbrarul speciei cu pieptul roryietic este lung rlir
aproa,pc 7,20 m, inalt cle 45 cm ryi esto riclica,t pe o plal,formf groas[, tle bc!,t.

im,podob'irc.
- Voi discuta rnai iul,ii cazulile i;r ca,re ruzlsculii siut lrrtpo-
dubi{,i fie exclusiv, fie intr-un greld. rrrult mai marc dcclt fernelele, itt,r intr-rttt
capitol urmd,tor cele in care ambele sexe sint la fel cle impodobite fi, in sffu'sii,
rarele caztri in care femela este pulin mai viu colora,t,6 d.ccit lnirsculul. Oa ryi irr
cazul ornamentelor altificialc folosite de s[lbatici ryi tle oa,mertii civilizaf,i, to1, a1:r
;i la olnamentelc naturale alo pilsfl,rilor, locul princ,ipil,l pt,titru itupodobire (','rl,t)
ca,pulot. I)upL curn s-a ar5,ta1, la, inclepul,ul acestui ca,pitol, orntt,tnorttcrle siltl; rrri-
rrunat de r.aria,tc. Pcnajele pe pa,rtea clin fa!a, ryi rlin spato a capului ccttt"st,au rlirr
llene d.c cliferite forrne, ca,pa,bilr) ultr'ori sir, se ricticti san s[, se clesfaci"l,, ('xputtittrl
din plin frurnoaselc lol culori. Sntocuri auricuJa,rc t.lt,.ganttt (fig. 39) siitt, tlllc'ot'i
lrrezente. Oapul estc uneori acopt'rit d.e puf catifelat cat, la, fazan sau cstc golilf
;i viu colorat. Guqa este d.e asemene'a uneori impodobitfi, cu bzlrb[,, cer:cei sttlt
caruncule. Asemenea apend"ici sint in general viu colorali qi servesc f6r[ indoialit,
ca ornamente, cu toate cd, ln ochii noqtri nu par lntotdeauna ornamentali,
cLeoarece pe cind. masculii executS, jocurile nupf,iale fa![ d.e femele, acele orna-
rnente a,clesea se urnfl5, qi d.obinclesc culorii vii ca la crlrcan. fn asernenea perioatlt',
ape,nd.icii ciirnoqi din jurul capuhi fanatr.ului tragopan mascul (0er'iorrt"is tem'nui'rt'-
ol;i,i) sc d.ilat[ intr-un L;b il]aro pt-r guryir si irr tlouii, corlrttc, unrr-l dc fiecaro pat'lo
ir splc.ndirlului mo! cle pe vilful capului, si acestea, se r:oloroazS, aturrci irr albtls-
trul cel mai intens pe cArc l-ant vd,zat vleod.atri 62. Tn, lJttrcoran abyssi'nicus,
crrrunculul stacojiu in formd, d.e veziculd, d,e pe git se d.ilati ryi cu aripile coborlt,o
63. Chiar la ochi irisul
ryi cu coad.a d.esff,,;urati, ,)are un aspect impresionant"
cste uneori mai viu colorat la mascul rlecit la femel5, ryi tot aga cstc ad-eseil
qi cu ciocul, ca d.e exemplu la mierla comunil. I-ra, Bueeros corrugatus, eioctrl
intreg si irncnsa casci, sint colorate rnai bfi,tirtor la ochi ltr, mtlscul declt In, ft'-
rneld, iar ,,aclinciturile olrlice cle pe laturile trulntlibulei infer:ioarc sint cataett't'isl,ir't,
sexului rnasculilltt 64.

61 Vezi observalii itr acesL sens asupra lieeling o/ inso[itl de tlest'ne

62 Vezi descrierea doctorului l\'Iurie
beautg ernong aninmls, cle J. Sharv, in ,,Atltenaeutn", colorate in ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1872, p. 73t1.
21 nr.ricrnblie 1866, p. 681. 63 I)1. MonLeiro, ..Ibis", 1862, vol. lV, p. l.iiil).
61 ,,f,lrncl untl Watcr'", 1868, p. 217.
 DIISCENn!;N'XA O&IULLII

Capul d.e asemenea poart5, d.eseori apend.ici c[rno;i, filarnente ;i proermi-

nen,te soJid"e. Daei, nu sint comune ambelor sexe, acestea sint intotd.eauna limi-
tate la masculi. Proeminen,tele solide au fost clescrise d.etaliat de dr. \4r. Mar-
shall65, care arat'6, cl, ele sint formate fie din os spongios imbrl,cat cu piele sau
d.in lesuturi d.ermice sau altele. La mamifere, ad.evflratele coarne sint intotd.eauna
suslinute d.e oasele frontale, la pils[,ri ins5, cliferite oase au fost mod.ificate in
acest .scop ryi la specii din aceeaqi grupfl, proeminenlele pot avea notl.uli oso;i
sau ei pot lipsi, grad.alii intermediare intervenind. lntre aceste d.oui, extreme.
Deci, d,up5, cum bine observi, dr. Marshall, variafiile cele mai d.iverse au servit la
clerzvoltarea prin seleclie sexual5, a acestor apend.ici ornarnentali. Pene alungite
sau d.e pod.oabd, apar d,in aproape fiecare parte a corpului. Penele d.e pe gu;ir,
ryi piept se clezvolt5, uneori ln guleraqe qi gulere frumoase. Rectricele deseori cresc
in lungime, cum ved.em la rectricele pd,unului qi la coad.a fazanului Argus. Lfl,
p[,un chiar oasele cozii au fost mod.ificate pentru ca sd, susfinfl, tecl,ricele grele
a,le cozii 66. Corpul fazanului Argus nu este nrai niare clecit cel al unei g5,ini,
l,otuqi lungime? de la sflr;itul ciocului pind, la extremitatea e,or,Ii are nu mai pu!,in
clc' 1 ,60 m 6?, iar cea a remigelor seeund.arc frumos ocelate d.e aproape 90 crrr.
La, un rnic caprimulg african, Cosmetorni,s aenillaris, una cl.intre remigr.l,r
primare atinge, ln timpul perioad.ei d.e reprod.ucere, lungimea, cler 65 cilr in wenre
ce pasd,rea insi,ryi nu este lungir ctecit d,c 25 cnr. La un alt gen cle ca,primulg
ind.eaproape iruud.it rachisurile reurigelor alungite sinl, nud.e, afarl, d.e extremiti,fi,
und.e se afli, un d.isc 68. De asern€)nea, la, un alt gen tle camprimulg rectlicele sint
ryi nrai prod.igios dezvrill;ate. fn general, rc'ctticek: sint rnai des alungitc r:lccit
rt'tttigelt', deoarcco ut'icr: alungire n)a,r'e ir Accstola din nrrnl irnpiedici, zbonrl.
Ycclem astfel cil la p[,sl,ri indea,proa,pc] inrudit,e ornarrrreu.tel rle er,cella;i fr,l au fost,
tlobirrd.ite cle masculi prin clc,zvoltarea unor pene foarl,e difelitei.
Un fapt curios este cd, penele unor specii aparlinind unor glupe fnartr:
clistincte an fost mod.ificate in aproape exact acelaqi fel neobiqnuit. Astfel, re-
rnigele uuuia d.intre caprimulgii d.c mai sus sint nud.e d.e-a lungul rachisului ryi
se termini, plimtr-un d.isc sau sint, dupd, cum chiar se numesc, in form[, d.e lin-
gurir, sau raclr.et;it. Peno cle acest fel sc intilnesc la coacla unei p6sii,ri rnotlnot,
(Itrumornota superci,liari,s), a unui pescflrel, a, unei cinteze, Lt, unui colibri, a,
trrrni pa,]rrlgil,l $ a rnai multor clrongo ind"ieni (Di,crurus ;i Edoli,u,s, la unrrl
tlin ctll'e d.isr:rrl st[, vet'tica,l) ryi la coad.a anumitor p5,s[ri ale pa,r'ad.isului. IrtL
acesl,c rlin urnrir, pls[,ri, penc similare frumos ocelate le impodobesc capul', rlulrir,
oum esbe si cu unelc galinacee. I-l?, o d.ropie ind.iand, (Sypheotides auritus) penele
formeazi, srnocuri auriculare, lungi de eirea 10 cm, d.e asemenea terrninate prin
d.iscuri 6e. Un fapt extrern d.e ciud.at este, d.up5, curn a ard,tab clar c1l. Salvin ?0,
r:d, rnotmolii dau cozlt lor forma d.e raehet6, murycind.u-pi barbii, iar c[, acea,stfi,
nr.utilare continu[ a prod.us un oarecare efect ere.d.itar.
I)c asemenea, barbii penelor d.iferitelor pls6ri cu t,otul disl,inctc siul, fila,-
nr,ntoase sau plunloasc.. ca la unii stirci, ibi;i, p[,siirilc ptr,raclisului qi galinacec.
65 lJber die Schiidethijcker etc., Niederlandisches Archiu 68 Sclater, ln
,,Ibis", 1864, vol. VI, p. 114. Living-
fiir
Zoologie, 1872, vol. I, caiet 2. stone, Erpeditiott to the Zambezi, 1865, p. 66.
66 Dr. W. Marshall, l.iber den Vogelschwanz, ln 6e
Jerdon, Birds of India, vol. III, p. 620.
ibidem, 1872, vol. I, caiet II. ?o
,,Proc. Zoolog. Soc.", 1873, p. 429.
6? Jrrrdine, Naturalist Library : Birds, vol. XIV, p. 160.
 ti 13

in alte cazuri, barbii dispar, l[sind. rachisurile nude d.e la tln cap5,t la71 ce,li,lalt,
iar la coad.a d.e Parad,isea apoda acestea ating lungimea d.e BO cm ; la P.
pa,puana, (fig. 47) ele sint mult rnai scurte ryi subfiri. Cind. pene mai mici sint
astfel d.ezgolite, ele apar ca lepii d.e pe pieptul curcanuiui. DupL cum orice modf,,
efemerd, ta imUi5,cilminte cl.evine ad.miratd, de b[,rbaj'i , tot, a$a in cazul p5,sd,rilor,
la c&re o modificare aproape cle orice fel in conforlna!,ia sa,u coloritul penelor la

Fig. 47. - Paradisea pdpualTn (Brcllm).

nrascul pare,q[ fi fost, ad.urilat[ do lcrrrtlir,. lralltul c,i, pt'nole uirol'grupc ou tol,rrl
d.istirrcte au fost moclificate in rnod.:lnalog depind.e, 1[r[, inclr-rialil, in prirrurl
r.incl d.e acee a cra toate penele au aproape acecaqi conformalie ryi mocl d.e d.ezvol-
tare qi tind, in consecin,td, sd, varieze ln acelaqi fel. \red.em ad.esea o tendin!,[
sprc o variabilitate analogi, la penajul raselor nrtastre d.omes'tice apar!,inind.. unor
specii d.istincte. Mo!,ul cefaHc a apd,rut astfel Ll mai rnulte .r;recii. La o varietattr
dispirut1 d.e curcan, molul cefalic consta din rachisuri nud.c in vlrf cu pena,j
de puf, a$a incit sem[nau intrucltva cu pernele irr. formI, cle rachetd, d.escriso
rnaf sus. La anumite rase d.e porumbei qi gd,ini, penele sint plumoase, cu o
oarecare tend.in!|, ca rachisurile s5, fie nud.e. I-,a gisca d.e Sebastopol penele scapu-

z1 \\/allacc irr ,,Arrnals anrl 1\{ag. of Nut. Ifir;t.", 1857, vol. XX, p. 416 ;i ltr TIrc x[ctlctg Arclipclugo, 1809,

vol. II, p. 390.

 ;J I 1 DESCJ'NDENTA OMULUI

Itlrc sint consid.erabil alungit,e, otrclulate' sau chiar rirsucite in spiral5, cu rrlfl,r,gililc
plumoase ?2.

\tu estc nrrvoie d.e a se spunc zrici ceva clespre culoare, deoarece oricinc
;tie clt flc splend,itle sint culorilc mrrltor p[siri ;i cit d,e armonios silt ele coln-

:,::,."1
!r'il:;,^$

l**$

' I ):
,, , ,,i ,,r ,,,,,.

.,,
Irig. 1ti. - Ittltlnrtri.s olltaltts, rtltsctrl ;i fcrnclii (rlrrpir IlrcIrn).

bittitl,t'. Adesca culorile sint nretalico Di irizate. I'cte circularo sint uleori i1col-
juratc d.e una sau rnai mull,e zone cliferit colorate, fiind. astfel transformate in
r-rce Li.
Si nici nu este nevoie sd, se spunl mllte clespre minunata tleosebircr
tlirttre cele c1ou5, sexe ale multor pris6ri. Ptiunul ct-rmun oferir, un exemplu izbitor.
lretnela 1-r[s[r'ii paradisului cster t1c culoare inc'hisl ryi este lipsit[, d.c orice ornament,
pe cind. rna,sculii slnt probabil cele rnai irnpoclobit e d.intre plsfiri qi intr-atitea feluri
cliferite, inclt trebuie vd,zute pentru ?, fi apreciate. Itenajul alungit de culoare
zttrrie-portocalie, care pornegte d.e sub aripi la Paras'id,ea apod,a, atunci clld
rrripile sint ridicate vertical qi f6cute se vibreze este descris ba formind un fel
;:: \'g2i lttcrarca tnca tltsllt'e Tlrc Vuria.ti,Ltt of Aninmls atyJ Pl,-utts unLler Dontesticatinn, vol. I, p. 28g .,si 2g:t.
 IMPODOBIRE 315

d.e halou, in centrul cd,ruia capul ,,apare ca un mic soare tle smarald" cu razele
fonnate de cele doud, pene': zg. Ita o alt[, speeie, extrern de frumoasi, capul
este plequv, ,,de un bogat albastru d.e cobalt, incrucipat de rnai multe iinii-cle
pr.ll(. de un negru eatifeln,t,)) i't.

tJa

1''.E1. 19.
- Sltrlhrtrtl untl(rir)o(ir1i, nrtst'rrl si fcrrrcli (rlrrpri Ilr.rlirir).

Colibrii nltrsclrli (fig. '18 rsi 49) apro{}pc r,ir, r'ivzr,lizeazl cu pilsi,ril,e paradi-
sului ca frumlsele, tLupri cum va ad.mite oriiine care a vilzat spl6ndidele iolume
ale d--ltti Gould. sau bogata sa colectie. Este foarte remarcabil ln cite feluri d.iferite
sint impod.obit_e, r...te--- pdsiri. S-a 'profitat do aproape fiecare parte a penajului
pentru a o mod.ifica ryi, clupd, cum mi-a, arfltnt cll. Goutd., la unele specii afiarginin6
la aproape fieearc subgrupl, nroclifieitrilo i,ru fost dlse 'pinri la un plnc,t extrr,lr.
?3 Citat dupti cll. dc Lrfrcsnaye, itr ,,Attnals aud nlrrg. XX, p. 412 qi llcrarca sa 'l'lte tlalag Archipelago.
o[ Nrrt' rlist.", 18irl, vol. XIII, p' 157 ; vezi dc asetnettcrt ?a \Vlllrce , TIrc n'Itilrt11 Arcltipelrtgo, 1869, vol.
II,
tlt'scrierea nrrrlI rnai clctali:rtii a tl-lui wailacc 1857, vol. p. 405.
:J1ri DESCBNDIII{TA ON{UI,IJI

;\senrenea cazuri sint eurios de asemS,nirtoare cu celc, pe care Ie ved.r:rn la rasele

noastre dc'culturii, crescute d.e om pentru olnamentalie I anumili ind.iviziav variat
inilial printr-un anurnit caracte.r, iar alli ind.ivizi d.in aceea$i specie prin alte
caractere, qi ele au fost folosite qi mult sporite de orir, d.up5, cum se vetLe la coad.a
ponrrribelului rotat, la gluga iaeobiriului, la ciocul si carunculele celni crilzitor
ryi rrqr.r, nrai departe. Singurir rlrosebirc d"intre ace,ste cazuri este c[ intr'-unul clin
cle rezultatul se tlatoreryte selecliei efectuate d.e offir pe) cind. ln celilrilt t cil lr
r'olibri, prislrile parad.isului ctc. cl se d.atorcryte seleeliei masculilor mai firrmoqi
de cd,tre femele.
Nu voi mai rnen,tiona d.ecit o singurd, alt6, pas5,re, remarcab;lir, prin con-
trastul extrem d.e culoare dintro sexe, anume renumita pasire clopol, (0ltas-
morhynch,us n'i,aeus) din Arnerica cle Sud., a c5,rei voce se poate d.istinge d.e la o
distan!5, d.e aproape 5 km qi care uimeqte pe oricine o aude pentru prima dat[.
Masculul este alb curat, pe cind. femela este verde murd.ar, albul fiind. o culoare
foarte rarri Ia spcciiis terestre d.o, d.irnensiuni rnod,erate si cu obiceiuri inofensiver.
I)up5 cum estc d.t'ricris d.e Waterton, masculul arc d.e asemenea un tub in spirall,,
lung de tproa,pe 7,5 crn, care iese de la baza ciocului. El este negru ca l,[,ciunele,
presilnlt, cu prrne pufoasc foarte mici. Ace st tub se poate umfla cu aer printr-o
cornunicalic cu cerul gurii $i, cind nu este umflat, atirn5, d.e o parte. Acest
gen cuprinde patru specii, ai c[ror masculi sint foarte d.eosebiti, pe clnd. fe-
rnclele, d.upir, culn slnt d.escrsise d.e dl. Sclater tntr-o lucrare foarte interesantii,
seAm[,ni, lnd.eaproape lntre ele, ofr.rind astfel un excelent exemplu al legii gene-
rirlir d.up[, care in ca,d.rul a,celeiaqi grupo masculii se d.eosebesc intre ei rnult rnai
rrrull; clecit ftn"relele. Lil, o a clouil spi:cie (C. nudi,eolli,s), masculul este cle ast'-
rr)(.rlca, :r,l.l.1 ca ziipacla, ('tr c'xcr,plia unui spaliu larg d.e piele golagi, pe gu$[ ryi
in jurui ochilor cAr'{r, in timpul perioad.ei cle reprod.ucele, este do o frumoasri
culoare vercle. La, o a treia specie (C. trtcarunculatus), numai ca,pul qi gitul
rrasculului sint albe, rcstul corpului fiind. castaniu, iar masculul acestei specii
este prevfi,zul, cn trei proerrilnenle filamentoase lungi cit jum[tatea corpului,
una lrornincl cle la baza ciocului, iar celelalte d.oud, d.c la colluriler acestuia ?5.
Penajul colorat qi anunrite aite ornamentc ale rnasculilor ad"ulli sint fie
lrisllat;o p() via!,il, fie rclnnoite period.ic vara gi in timpul perioad.ei d,e reprod.ucere.
'fn lrceea;i perioatlil ciocul ryi pielea golapd, f,in jurul capului igi schimbd, freevent
(,uloa,r('?I, ca, la unii st;lrci, ibi;i, pesciiruqi;i nlla clinl,re pi,sir,rile clopot lChu,s-
morlry,nr,h,tr,s I menfionlrte cev& nrli sus r.tc. Lr ibisul alb, obrajii, pielerl clilata-
bilil a gursii ryi porfiunea, bazalii, a ciocului d.cvin atunci put'purii ?G. Lil, ullttl dintrc
cristei, Galli,cren uistattcs, un carunculmare rogu se d.ezvolt5, ln decursul acestei
perioad.e pe capul masculului. Tot aga se intlmpld, ryi cu o creastd, sublire cornoasii,
de pe ciocul unuia dintre pelicani, P. erythrorh'gncltus I d.eoarece d.upi, perioad.a
d.e reproducrrre aceste creste cornoase sint lep[,d.ate, o& qi coarnele d.e pe capul
ccrbilor, qi li,rmurile unci insule dintr-un lac din Nevad.n au fost g[,site aeoperite
cu aeeste curioase exuvii zz.

?5 Dl.Sclater, ,,InLellecLual Observer", ianuarie 1867. ?6 ,,Lancl atrd \\Ilter", 1867, p. 394.
11'ater'lort's lVanderings, p. 118. Vezi rie asemenea lucrarea ?7 l)1. D. Ci. Iilliot, in ,,Proc. Zool. Soc.", 1869,
intert'santir cu o planqri a d-lui Salvin, in,,Ibis", 186ir, p. 90. p. ir89.
 NAPIRI,TRE ANUAI,A DT]liLA 3t?

Schimb5rile in culoarea penajului d.up5, anotimp depind. in primul rind de

o d.ublti n[plrlire anual5, iar in al d.oilea rind" dc o schimbare realfi, cLe culoare a
petrelor insetsi gi, in al treilea rind,, d.e faptul cd, marginile lor d.e culoare lnchisd, sint
pericd.ic lepd,date sau aceste trei procese slnt mai rnult sau mai pulin combinate.
I)eta,;arca marginilor poate Ii comparati, cu cld.erea pufului la p;si,rile foarto
tinere, d.eoarece itr rnajoritatca cazurilor puful pornegtc d.e Ia virflfprimt 16r pele
arlevS,rate ?8.

_ in privinf,a p[stirilor care nii,pirlesc d.e d.oui, ori anual exist5, in primul rincl
gn.'19 specii, ca beca,tele, rlnd.unicile dt: mare (Glareotae) qi -lnturliile, ia care cele
d.oud, sexe seamiinfi, intre ele qi nu-qi schimb[, culoarea nici un anol,imp.
Nu gtig dac5,_ penajul cle iarn[ este mai gros gi mai c5ld.uros declt penajul d.e
varai,_.1nsi, ci,ldura pare lri fic scopul cel mai probabil care este realirat, prin
ni,plrlirea d,ublti, acolo uncle nu existl nici o nrod.ificar:e d,e culoare. in al d.cilca
{n{t existl p[,s[,ri, culn sint d,e exemplu anumite specii d.e Totanus ryi alte
Grallato|es, la care cele dou[, sexe se aseaminii,^ insir, lC care penajul de var6 qi
ce1 d.tl iarn5, se deosebesc pulin prin culoare. f n aceste cazllri d eosebirea este
totuqi atit d.r- uricI,, incit cu greu poate constitui un avantaj pentru elc ryi ar
putea fi poate atribuiti, acliunii clilecte a condi!,iilor cliferitc la care piisl,rile
:tint supnse in cele d.ouir anotimpuri. fn al treilea lind., exist5, nrulte altJ p[,sd,ri
Ia care ce'le c1cu5, sexe sirrt asem5,n5,toare, ins[, ale ci,ror penaje d.e vari qi d.e
iarn5, se deosebesc consid.crabil. in al pairulea rtnd., exist^i, peseri h car(i celc
cloui, sexe se d.eosebesc prin culoare I la acestea insd, femela, cu toat,e c5, nilplr-
legte d.e d.ou5, ori, lpi pflstreazd, aceleaqi culori tol, anul, pe cind. masculilor li se
schimbri culoarea, uneori considerabii ca in cazal unor anumite dropii. in al
cincilea qi ultirn rind., existf pd,siiri ale cfi,ror sexe se d.eosebesc intre ele 1,1,it
ptil.penajul lor cle var[, clt;i prin cel de iarnti, modificarea fiind lns[, periodicrir,
la, fiecare anotirnp qi rnai ma,re la rnascul decit la femel[, fapt penttu carc)
I[achetes pugnar oft-.r[, un bun exemplu.
In privitlo cauzei sau scopului d.eosebirilor d.e culoare clintre penajul cle
virrir;i cel d.e iarnir,_elpoate servi in unele cazari, cum este la Lagopis rntttusTs,
ca proteclie in ambele anotimpuri. Atunci cind. d.:osebirea d.intre cele d.ou6 penrrjg
este neinsemnati,,- ea poate fi atribuitri, dup5, cum am observat mai sus, acgir.nii
tlireete a cond.itiilor do via!5,. Tn caztl multor p6sI,ri insfl nu poate fi indoiatn
c[, penajul d,e varii, este omamental, chiar atunci cind. sexele sint la ftr]. Puterl
conr:hiclo cii, _aga este cu rnull;i stirci, egrete rrtc.r d,eoarece ci nu-qi clobindesc
pcnajul lor fnrmos tleclt fn perioatla, d,e rcprod.ucele. I)e altfel, Ast'lnene-.a p('-
laier mo,t-uri ctc.,_eu toate ci a,par la arnbele sexe, sint uneori pulin rnili d.ezvoltu,tc
la rnascul d.ecit la femell gi seam[n5, cu penele qi ornamentc,ie pe care la altt,
prisiri le au numai masculii, Se qtie d.e asemenea cil, in captivitate, care influen!eazit
sistemul reprod.uci,tor al p5,sfirilor mascule, ad.esea se opregte -o d.ezvoltarea carae-
terelor sexttale seeund.are, insf,, captivitatea nu are nici influenfir, imed.iatir,
asupra weunui alt caracter, iar d.l. Bartlett rni, infotmeazl, c5, la grlclina zoo-
78 Nitzsch, Pterylogt'aplry, ediLat, de P. L. Scleter, vara,
clnd zlpada a clispirut, se gtie ci ilailte tle a-qi
Rey Soc., 1867, p. 14. tlobindi penajul de vari aceastii pasire esLe considerabil
?e Penajul tle vari celenitt pestri!
al lui l.agopus disLrusfl de pisirile de prad:i ; vezi Wilhclrn von Wright
tnulus este tol atiL de important pentru ele ca protecfie, in Lloytl, Game Binls of Suterlen, 1867, p. 125.
ca qi penajrrl alb de iarnii, deoarcce ln Scandinavia prim[-
:]lrl DESCENDENI'A OMUr,Ur

lrrgieri rrpt sau nou[, exemplarer cle ltri,nga cu,nutus, qi-au pl,strat tot arlul pernajul
lor nelrnpod.obit d.e iarn5,, fapt d.c la cale putem d.ed.uce ci, penajul de vari,,
cu toate c[, este comun arnbelor sexe, este d.e natura penajului exclusiv maseulin
lul rnultor altor p[,sd,ri 80.
Jlin faptt'lo d.e rriai sus qi mai ales d.in crt'l cI, la anurrrite pitsrrli nici unul
{irr sex(,tlu i$i,.srrhinibir, cuitilrea in timpul vreurtttia clirr nir,pir'1ili1t'Attu[llt'sau
ryi-l sctrirnbil atit d.e pulin, inclt rnod,ificarca cu greu le poate fi c1e r.reun folos,
precunl qi d.in faptul cd, femelele altor specii nX,pirlesc cle dou[, ori ryi totuqi iqi
pirstrea zh acelearyi culori ln tot timpul anului, putem conchid.e ci, obiceiul d.e a,
irrr,plrli tfur ci.oul ori pe an nu a fost d.oblnd.it pent'ru ca masculul s[ preia un
caracter ornamental in clecursul perioad.ei d.e reprod.ucere, ci c5, d.ubla nflpirlire
a, fosl, inilial d.obind.itil intr-un soop distinct oarecare, ,iar ulterior tl fosl;
lolositii in arruinite cazrLrr pentru a clobindi un penaj nuplial.
Itl, prima veclt,re pare surprin zhtot ca utrele speeii inrudite lnd.t-.aproa,pe
intre ele szi ni,pirleascil regulat cfti dou[ oli auual, iar altele numai o singurri d.at[.
Luqopus, rli, eiemplu, nX,pirle gte d.e d.ou.ir, sau chirrr d.e treri ori pe an, iar- co_cogul
rle uresl,eac5"n numai o d.at[; unele d.intre f{ectariiriae splendid. colorate clin fndia
;i rrnelc subgenuri inchis colorate d.e Antlttcs nd,pirlesc de d.ouir ori pe tln, iar
altele lumaib singurri, d.at[ sl. Ins5, grad.afii ln moclul tl.e a n['pilli, car() ql,irn eil
pp&r la d.iverse p5,s[ri, ne a,ratil, curn speeii sau grup'r in"tregi au dobind.il,r poate
iriitirul, tli.bla lor nlpir:lire anualf sau obiceiul oclal,ir, d"obindit l-au pierd.ul,,tlin
po1. Lrr anumite ctropii qi fluierari nir,plrlirea c1e prirn5,vari, este cleparte de' a
fi cgrnpleti, unelc pene fiind reitnioitrr, iat rlu.€lt'scltirnbind"u-ryi culoarea. Existir,
dt, asemenea motive c1c a, crtrlc cir, ia anurnitc' d.rripii ryi la unele pX,sfri asernfinit.-
1,o:t1l clr cristeiul care rirh,pir'lesc corrplet de d.ouir, ori, unii d"intre masculii miri
brhtrili lqi pd,streaz5, penajul rruplial in tot timpul anului. Citeva Plne foartc
rn6rlificate pot fi numai ad-ziugal,e primitvara la pc'naj, curn se intimplii, cu rec-
tr.icelc' in formi d.e disc ale anumit?rr drongos (Illtringa) d.in fnd.ia si cu penele
a,lungiter c1e pe spatelc, gltul gi creasta anuuritor stirci. Prin asemenea stad.ii,
nd,pflirea c1e priinivarl poate d.eveni d,in ce in ce mai complet[, -pin[.ce se
dofiinclegte o n6pirlire d.unH perfectil,. IJntlle dintre p5,silrile parad.isului iryi_ p[s-
l;re,azia penele nupliale in l,ot timpul anului, qi astfel nir,pirlesc o singuri, d"at[ ;
rr,ltele ld pierd. inOatn clupir, perioad.a c1r leproclucerri, ryi astfel niipirlesc tle d.ouii ot:i,
iar alt,r,lcl le pitrrd in aceasti, perioadil in prirnul an, insi, nu ulterior,_arya incil;
irceste tlin 1r-m1 specii slnt inlermedia,re prin nroclul lor cle niupirlirc. Existil tlt''
nserrrenea o rnare cieosebire la rnulte pir,,o:iri irr d.urata cle tirnp tr tlecursul c[reia
sint pd,strate cele d.ouir, penaje anuale ; arya incit unul clin ele poatc fi_ ptistrat
tot inul, iar celd,la,lt portu ti crtrrrplet, pierclut. Astfel, primir,vtl,rar Ilac;lr,etes
,prrqnufr tryi pestreazra g.il*raryul rrurnai dou5, luni. In Natal, masculul speciei Chera
Ttrogne iqi dobind.eqtelmmosul penaj qi lungile
rectrice in d.ecembrie sau ianuarie
*i f* piertLe in martie, aqa incit ele-nir sint pd,strate clecit timp cle aprorima'ti\'

80in privinla afirmaliilor antcrionre in lcgirturi'r cu
rrtil,i.iirea, vezi clesprc l-rccale etc., Nlacgillivlay, rIist.
llrit. Blr.r/s, vol. Iv, p. S71 ; rit'spre Glureolct, cor.le ;i
tlrtrpii, Jtrrtlon, llirds of Indiu, r'ril. III, p. 615, 630 ;i
i;\l-i; tiesplt 1'olanus, in ihirlem, p. 700; desprc penajul
:iilt'ilor', \n ibiilent, p. 7138 ;i \tacgillivnlY, vol. l\', p. 413ir
;i 44t ;i clt. SLaftord Alltrn itt ,,lbis", 1863, vol' V' p' lli}'
s1 Despro nhplrli|crr lvi I'ogoptLs rnttttl's, vezi Gould,
I)irtls Ltf Greut Britnin. I)cspre Neclnriniae, .Ierdon, llird's
of India vol. I, 11. 3,1-rg, 36ir ;i 369' Dt'spre nlpirlirea la
Artlfttts, vezi BlyLh, itr ,,lllis", 1867, P' 32'
 NAPIRLIRE ANUALA DUBLA 319

trei luni. llajoritatea speeiilor cu d.ublf nlpirlire iqi pd,strea zd, penele ornamentale
timp d.e -aproximativ gase luni. Totupi, masculut de Gal,lus banki,ua iqi pd,streazd,
gulerapul.noud, sau zece luni, iar clnd. acesta cad,e, penele negre de d.ed.esubt, d.e
pe git, slnt expuse complet la ved.ere. La d.escend,entul d.omesticit al acestei
specii ins[, guleraqul maseulului este irnediat lnlocuit d.e unul nou, aga furcit aici
ved.em cir, pentru o parte a penajului o d.ubll ni,pirlire este moclifie atd,, sub influ-
enla d,onresticirii, intr-o n[,plrlire simpld, s2.
Se qtie_ c5 d.up5, perioad.a d,e reprod.ucere r5,!oiul comun (Anas boschas) iqi
pierd.e plnaju.l masculin pentru o perioad5, d.e trei luni, in care timp preia penajul
femelei. Rd,loiul cu coad.a ascufitS, (Anas acuta) iqi pierd.e penajul pentiu o perioad.d,
mai scurtfl, d.e gase sd,pt5,mini sau d,ou5, luni, gi Montagu observd, c5, ,,aceastl,
n5,pfrfire d.ubld, lntr-un timp atit d.e scurt este un fapt extraord.inar, care pare si,
desfidd, orice ralionament uman". Cel care cred.e insd, ln mod.ificarea treptatfl, a
speciilor nu va fi cltuqi d.e pulin surprins de a gd,si gradalii d.e toate felurile.
Dac5, maseulul d.e Anas acuta ar d.obind.i un penaj nou lntr-un timp qi rnai scurt,
peneJg masculine noi ar fi inevitabil amestecate cu cele vechi qi ambele cu unele
specifice femelei ; gi aga se intimpl5,, d.upi, cum se pare, qi cu masculul unei pl,silri
nu prea ind.epd,rtat inrud.ite, anume Merganser serratar, deoarece se pare cd, rnasculii
,,suferf,, o schimbare d.e penaj care ii asimileazd,lntr-o anumiti, md,surd, fernelei,,.
Prin inc5, o micd, accelerare a procesului, d.ubla nd,pirlire ar fi complet pierd.utfi, ea.
Dup[, cum s-a arzitat rnai sus, unele pd,siri mascule d,evin mai viu colorate
primlvara nu prin nir,plrlirea d.e prim[,var5,, ci fie printr-o modificare real[, in
culoarea penelor, fie prin cd,d.erea marginilor lor inchise la culoare qi f5,r5, valoare.
Mod.ific5,ri
.La de culoare astfel cauzate pot d.ura un timp mai lung sau mai scurt.
Jlelecanxes onocrotalus, o frumoasi, culoate tozd, cu puncte d.e culoarea ld,mlii
se intind.e primd'vara pe tot penajul pieptului, insi,, d.upd, cum afirm5, dl. Sclater,
aceste culori rrou d.ureaz5, mult, d.isp5,rind in general in qase s5pt5,mini sau dou[
luni tlupfi, ce au fost d.obindite". Anumite fringilid.e lgi pierd. prim5,vara marginile
penelor ryi devin mai viu colorate, pe cind. alte fringilide nu sufer5, asemenea mo-
tlificflri. Astfel, nri,ngil,la tristi,s d.in Statele llnite (precum qi multe alte specii
americane) nu prezintd, culorile lor vii d.ecit dupd, trecerea iernii, pe cind. sticletekr
nostru, clare reprezintfi, exact aceastir, pasi,re prin obiceiuri, qi seatiul nostru, care
se apropie tle a,cesta qi rnai mult prin conforma,tia sa, nu suferi asemenea mod.i-
ficare anua,l[. O rnodificare d"e acelt fel insf la penajul unor specii inruclite
nu este surpritr zrat'oare, d.eoarece la cineparul comlln, care apa4ine aceleiaqi
familii, fruntea pi pieptul stacojii nu se manifest5, fl6'1,it va,ra in Angli&r pe cind. in
Mad.era aeeste culori sint pd,sl,rate tot anul ee.
8t Pentm afirrnaliile de tnai sus privirld nipirlirca 1848, vol. I, p. 45ir ;vezJ de asernelera, t1leglturl cu acest
parliall ;i masculii bitrini pisLlind penajul lor nupf.ial, subiecb, Varialion of Animals utttl Plants unrler [)omes-
vezi Jerdon, despre dropii gi fluierari ln Birds of Indict, tictttion, vol. r, p. 286.
vol. III, p. 617, 637, 709 gi 711. De asemenea, Blyth, 83 Vezi Macgillivray, Hist, British Birtls, vol. V, p.84,
Land o.nd Wuter, 1867, p. 84. f)espre nlpirlirea la E aradi- 70 gi 223 ; despre nlpirlirea Anatidae-lor, cu citate din
searvezi un articol interesant de dr. W. tr{arshall in ,,Archi- Waterton qi Nlontagu. De asemenea Yarrell, }fisf. of
ves Neerlandaises",1871, vol. vI. Despre vidua,ln ,,Ibis", British Birds, vol. III, p. 248.
1861, vol. III' p. 133. Despre Drongo, Jerdon, op cit., 8{ Despre pelican, vezi Sclater, ln
,,Proc. Zool. Soc.",
vol. f, p. 435. Despre niplrlirea de prim[r'arl la Herodias 1868, p. 265. Despre fringilidele americane, vezi Audubon,
bubulcus, dL S. S. Allen' ln ,,Ibis", 1863, p. 33. Despre Ornith. Biographg, vol. I, p. 174, 221, qi Jerdon, Birds
Gallusbankiua, Blyth, ln,,AnnalsantlMag.of Nat.Ifist.", of India, vol. II, p.383. Despre ltringilla eannuhinu din
lr - c, l{0
 DESCENDENTA OMULUI

Etalarea ile cd,tre pd,sd,ri,le m,ascule a penajulu'i, lor. - Ornamente de toate

felurile obfinute permanent sau temporar sint perseverent etalate de c5,tre masculi
qi par s[, serveasci pentlu a excita , at'rage sau fascina femelele. tlneori ins5, mas-
culii iqi etale azd, ornamentele chiar clnd. nu sint in prezen,ta femelelor, dup5, cum
sintimpld, ocazional cu cocoqul sibatic la locurile lor de ad,unare (Bal,a), dup[,
curn se poate observa qi la pi,un I accasti, d.in urm[ pas[,re iryi d,ore$te evidenb un
spectator d,e un fel oarecare $i, d.upd, cum ad.esea am vitzut, lqi va etala pod.oabele
in fafa p5,si,rilor d.e curte qi chiar in fala porcilor s5. Toli naturaliptii care s-au
ocupat ind.eaproape d.e obiceiurile pfsd,rilor in stare natural5, sau in captivitate
sint unanim de p5,rere c5, masculii se d.electeazd, etalind.u-pi frumusefea. Aud.ubon
vorbeqte frecvent d-espre mascul ca strd,d.uind,u-se ln diferite feluri sd, lncinte
femela. Dup6 ce d.escrie citeva particularitili ale colibriului rnascul, d,l. Goulcl.
spune c5, nu se indoieryl,e c5, el are capacitatea de a-$i etala pod.oabele in f.a\a
femelei cu cel mai mare ar-antaj. Dr. Jerd.on 86 insistd, asupla faptului ci,frumosul
penaj al maseulului serveryte ,,pentru a fascina ryi atrage femela". Dl. Bartlett,
de la grd,d.ina zoologic[, mi s-a exprimat in termenii cei mai categorici irr
aeelaqi^sens.
In pd,durile d.in fnd"ia trebuie sd, fie o priveliqte grozav5, ,,cle a intllni brusc
d.ou[zeci sau treizect cle p[,uni masculi etalind.u-qi cozile superbe qi pd,qind. mind.ri
cu toati, pompa ln fala femelelor incintate". Curcanul sd,lbal,ic igi red.reseazd, pe-
najul siu strd,lucitor, iqi desfdqoari, coad,a frumos zonatil qi remigele d,ungate,
a,vtncl in totul, cu carunculele sale stacojii qi albastre, un aspect superb, d.ar
grotesc in ochii no;tri. Fapte asemS,nil,toare au fost prezentate mai sus ln le-
gd,tur5 cu diferite specii d.e cocog sd,Ibatic. S5, trecem la alt ord.in. Masculul de
R,up'i,eola, crocea (fig. 50) este una d.intre cele mai frumoase pi,sf,ri clin lume, fiind.
de o culoare portocalie splend.id.[,, cu clteva dintre pene curios trunchiate rsi
plumoase. Femela este coloratl, in verd.e-cafeniu, cu nuan,te d.e rogu ryi are o
creastfi, mult mai mic5,. Sir R. Schomburgk a descris jocul lor nup,tial;,el a gi,sit
unul dintre locurile lor cle intilnire, und.e erau d.e fa!d, zece masculi gi doufl femele.
Spaliul avea diametrul intre 1,20 m Fi 1,50 m pi pd,rea s5, fi fost cur5,,tat de orice
fir d.e iarbir qi netezit c^ d.e mlna omului. Un mascul ,,se zbenguia spre d.elec-
tarea altor ci!,iva. Oind. iqi d.esfkcea aripile aruncinclu-qi capul tnapoi sau d.esfi,-
cinrlu-ryi coad.a ca un ovantai, clncl pir ryea mlndrur cu un mers !op[,it, pin[, ce
obosea, cind bolborosea ur1 fel de sunet oarccare si era inlocuit de un altul. l-n
aeest fel, trei d.intre ei s-au prod.us ryi apoi, cu rnultumire cle sine, s-au retras si, se
od.ihneasci,". Pentru a le obline balgul, ind"ienii stau la plnd.d, lingd unul d.in
locurile de intilnire, aqteptlnd. ca pd,slrile s5, fie hr plin dans, c+d pot omort cu
sagelile lor otr5,vite patru sau cinci masculi unul d.up5, altul 82. Tn cazul p[,sd,rilor
paradisului , o d.uzind, sau mai mulli masculi se ad.und, intr-un copac la o partid.fi,
de d.ans, d.up[, cum o numesc bd,qtinaqii, qi aici ei zboar[, incoace ryi incolo, lryi
intind. aripile, iryi riclicS, penele splend.ide fd,cindu-le sil, vibreze ryi, d.upi cum observ[,
dl. Wallaee, intregul copac pare plin de pene care flutur6. Astfel oeupate, ele d,evin
)Iaclcra, dl. E. \'ernon Ffarcourt, in ,,Ibis", 1863, vol. V, 86 Birds of India, introd., vol. I, p. XXIV; despre
1r. 21J0. pdun, vol. III, p. 507 ; vezi Gould, Introduction to the
E5 Vezi cle asemenea Ornamenlal Potiltrg, de rcve- Trochilidae, 1861, p. 15 qi 111.

rtrndul Il. S. Dixon, 1848, p. 8. 87 ,,Journal of R. Geograph. Soc.", 18,10, vol. \,

p. 236.
 Ef,ALARE DE CATRE MASCULI 32"1.

atit d.e absorbite, inclt un arcaq iscusit poate omori tot cird.ul. Se pare cir, atunci
cind. slnt linute in captivitate in arhipelagul malaez aceste pd,si,ri iqi d au toat5,
osteneala pentru a-,i line penele curate, d.eseori rd,sfringind.u-le, examinind.u-le
qi tndep5,rtind. orice urm5, d.e murd.[,rie. Un observator care a linut mai multe
perechi vii nu se ind.oieryte e:-r etalar:ea c1e efltre mascul este f[cut[, cu intenlia de
a tnclnta femelA 88.

t
t

Fig. 50. - Rupirola crocel, mascul (Brchm).

in tirnpul jocului lor nupfia,l, faztr,nii Luut'ii si An't'ltei'sf tttt turtrttri cil iryi tles-
f[;oarir, ryi ridicri splend.id.a lor colereti , ci, tlupfi, (,ttm alrl vhzut' eu insumi, o
r[sucesc oblic spre femel[, d.e oricare parte ar fi sit uatii, EAt eviclent pentru ir
etala in fala ei supraf.afia mare de coleretd, se. Ei iryi intorc d.e asemenea pulin
frumoasele lor rectrice ;i tectrice d.e aceea$i parte. Dl. Bartlett a observat un
Pol,yptectron mascul (fig. 51) in timpul jocului nuplial qi rni-a ard,tat un exemplar
in atitudinea pe care a ad,optat-o cu acea ocazie, R,ectricele pi remigele p6s6rii stnt
ornamental,e cu oceli frumo;i t e% cei tle pe coad.a pir,unului. Atunci clnd. pfl,unul
se etale azra, el irsi d.esfaee qi rid.ic6 coad.a in mod transversal fa![ d.e corp, d"eoarece

8E
,,Annals and l'Iag. of Nat. FIisL.", 1854, vol. XIII'
Ee Dl. T. W. Wood a dat (,, fhe Student", aprilie 1870,
p. 157; de asenenea, Wallace, ln ibidern, 1857, vol. XX, p. 115) o dcscriere detaliat[ a acestui mod de etalare
p. 412, Si The Malag Archipelago, 1869, vol. II, p. 252, de cltre fazanul auriu qi fazanul japonez Ph. uersicolor,
f)e asemenea, dr. Bennett, citat de Rrehnl, \n Thierlebe'n, qi o nurneltt: etalare lateral[ sau ttni]ateralit.
rol. III, p. 326.
')'), DESCENDENTA OMULUI

el se agazk ln fala femelei ryi trebuie sd,-qi pund, in valoare guga $i pieptul bogat
colorate in albastru. Pieptul de Polyplectron este insri d.e culoare inchis[,, iar ocelii
nu sint limitali la rectriee. In consecinpd,, Pol,yTtlectron nu se agazil ln fala femelei,
ins5, tqi rid"icd, qi d.esface rectricele pulin ob{c, coborlnd. aripa d.esf[cuti, d.e aceea$i
parte ryi ridicincl pe cea d.e partea opusii. In aeeastd, atitudine oeelii d.e pe tot
corpul sint expuqi in a,celtasi tirnp in fala oehilor fcmelei, care-l arhnirf,, intr-n totall,

.. i I
,''',

Irig. l-il. *-

$i splendidd, tlcisffifura,rc. I.n oricare partc ri-ar intoarce, aripile tlesf6qurate $i

coada !inut5, oblic sint irrtoarse spre r-'a. Fazanul Tragopara rnascul aclioneazit in
aproape acelaqi fel, d"errarece el lpi ridic5, penele corpului, nu aripa lnsi,qi, de
partea care este opus[ femelei, aripa care ar fi altfel ascunsfi,r a$& incit aproape
toate penele frumos pi,tate slnt expuse in acelasi timp.
Fazanul Argus ptezrntit, rrn" caz cu mult mai rema,rcabil. Remigele seeun-
d.are, enorm d.e d.ezvoltate, sint limitate la mascul qi fiecare este impod.obitd, cu
un $ir d.e d.oud,zeci sau d.ou5,zeci qi trei d.e oceli cu un d.iametru d.e peste d.oi
centimetri qi jumd,tate. Aeeste pene sint elegant d.ecorate cu clungi oblice qi
ryiruri d.e pete d.e culoare inchisS, ca cele d.e pe pielea d.e tigru gi leopard. com-
binate. Aceste frumoase ornamente slnt ascunse pln5, ce masculul se etaleazd, in
tala femelei. El iryi rid.icd, atunci coad.a qi lryi desface remigele intr-un evantai
sAu scut mare, eireular aproape vertieal, care este purtat in fala corpului. Gitul
 I'TAT,ARE DI] CA'TRE MASCULI

';i capul sint linute intr-o parte ;i sint a"qcunse de evantai, insd, pentru ca pas[rca
^printre
s5, poat[, ved.ea femela i"
Iu.!g c['reia se etaleaz5, el iqi vlrl uneori capul
doud, dintre remigele lungi (dupl cum a srdz:ut, dl. Ba,rtlett) qi a,tunci pireziite ut1
aspeet grotesc. ;\cesta trebuie sX fie un obicei frecvent la aceast5, pasi,re i'
stare sh,lbatieir, d.eoarect' dl. Ra,rtlett pi tiul siru, exa,urinind. citeva baforri per-

Irig. 52. - \:trdct'c latcrali a unui l".t.zrn Arous elalipclrr-sc in fattr

t
Icrnt'lci (obsclvlr qi s;chitaL
r_lrryrir nlrtur.i der 'I'. \\,. \\/oocl).

fecte trimise d.irr es1,, atl glsit ull loc intre d.ou5, d.intre pelre, oAre erau fourtc
roaser ca ryi cind. capul ar fi fost frecvent impins lntre ele. Dl. Wood. este dc
p[,rere c[, ntasculul poate privi femela d.intr-o parte, de d"up|, marginea evantaiulqi.
Ocelii cle pe_ remige sint obiecte minunate, d.eoarece ele sint astfel umbrite,
lncit, Cup? cum observd, d.ucele d.e Argyll so, ele reies ca niqte bile stirrd. liber
ln locaqurile 1or. Atunci cind. am privit exemplarul cle la nritish Mnseum, care
so T'he Reign of LtuLrn 1867,
f. ?t)ll.
 DESCENDENI'A OMULUI

(,ste mont,at ctl aripile d.esffl,cute qi ld,sate in jos, am fost toturyi foarte d.ezami,gitt
deoarece oeelii p[reau plani ryi chiar coneavi. Curind. insd,, dl. Gould mi-a clarifical,
ca,z.vL tinind. penele veitical, ln pozi!,ia in care ele ar fi etalate in mod natural qi
acum,'cu lumina venind. d.er sus, fiecare ocel seam5,nd, cu ornamentul d.enumit
o bil5, cu locaqul ei. Aceste pene au fost arfl,tate ma,i multor pictori ryi to,ti.qi-au
exprimat admjmliapentru umbritul perfect al culorilor. Se poate pune just intre-
baiea, cum asemenea ornamente artistic umbrite au putut fi formate eu ajutorul
selecJ,iei sexua,le ? Este insd, ninrerit s5, a,mind,m rd,spunsul la aceastd, intrebare pini,
ce vom trata d.espre principiul grad.afiei, in capitolul urmd,tor.
Observalille d.-e maf sus se refer6, la remigele secund.are, 1ns5, remigele pri-
rnaro, ca,re la majoritatea galinaceelor sint uniform colorate,la fazanul Argu,s sint
tot atlt d.e minunate. Ele slnt d.e o culoare cafenie d.elicat6r cu numeroase pete
d.e culoare inchisd,, fiecare constind d,in d.oud, sau trei puncte negTe cu o zonra
lnconjurfltoare d.e culoare inchisi,. Ornamentul prineipal este ins5, un spa{,iu
paralel cu rachisul albastru inchis, al cil,rui contur formeazd, o a d.oua pand, per-
tect5, situat5, in[untrul ad.evd,ratei pene. Aceast[, parte interioari, este d.e o cu-
loare castanie mai d.eschisd, qi este d.ens presiratd, eu puncte foarte mici a,lbe. Arn
arfl,tat aceast[ pani, mai multor persoane, care au ad.mirat-o chiar mai mult d,eclt
penele cu bil5, gi tocaq gi au declarat cd, pare mai d.egrab5, o. operd, de aft'6' d.ecit
op* a naturii. bt, h toate oeaziile obirynuite, aceste pene sint complet .asctlnset
ele i1s[, silt d.eplin expuse la ved.ere, impreunl, cu penele secund.are lungir atunei
cind. sint d.esffl$urate toate impreunS, pentru a forma marele evantai sau scut.
Caz1J fazanului Argus mascul este d.eosebit d.e interesant, d.eoarece el oferd,
o buuzi d.ovad.d, c5, frumuselea cea mai rafinatfl poate servi ca o ineintare sexuali,
qi nici unui alt scop. Trebuie szi eonchid.em cir, a$a ryi este, d.eoarece remigele
secund.are qi primare, nu sint cltuqi d.e pulin etalate, iar ornamentele cu bild, '1i
loeary nu siirt prezentate in toat5, perfecliunea lor pinfl ce masculul nu iapozilia
in veclerea jocului nuplial. Fazanul Argus nu posedi, culori vii,_ala fncit _suecesul
lui in d.ragoste pare s[, d.epindfl, d.e dimensiunea mare a penajului_sd,u qi tl.e elabo-
rarea rnod.elelor celor mai elegante. Mulli vor d.eclara cI, este total d.e necrezat ca
o pas[re femelii s[, fie in mflsuri sd, aprecieze o umbrire d.elicatd, a culorilor ryi
m6c1.le ad.mirabilc'. Este f[,r5, ind.oiall un fapt minunat ca ea s5, posed.e acest
gust aproaprl uman. Cel care cred.e cd, poate aprecia f[,r[, gleD capacitatea der
f,iscriminare qi gustul animalelor inferioare ar putea nega c6, femela fazanului
Argus este capabit[, si, aprecieze o frumusele atlt d.e rafinatd, ; el va _fi ins5,
obiigat s6 aO.mitl, atunci cn atitud.inile extraord.inare adoptate.du mascul in d.e-
jocului nup,tial, prin care frumuselea minunat'6' a penajului s5,u este pe
"..tsol
d.eplin 6taht[, sint f[r5, scop ; qi aceasta este o concluzie pe care ell unul nu o
voi ad"mite niciodatd,.
Cu toate c5, atit de mulli fazani ryi multe galinacee inrudite etaleazd' cu
griji, penajul lor ln fala femeielor se remarci,, d,up5,._cum ry5, informeazil, cll.
F"ttt*it, aeesta nu este eal';ltl cu fazanii Crossopti,Ion auri,tum qi Phas'ianus
""e
watti,chi,i Ae culoare lnchisil, aqa incit aceste phsflri par conqtiente c5, nu au d.ecit
pulind, frumusele d.e etalat. Dl. Bartlett nu avd,r'rrt niciod.at'ra ea masculii weuneia
.^litr ,.uste specii se se lupte intre ei, cu toate cd, nu avusese ocazii atlt d"e bune
d.e a observa speciile d.e fazani d.e mai sus. Dl. Jenner TVeir consid.er5, d.e asemenea
eir toate ptisflrije mascule cu penaj bogat qi foarte caracteristic sint mai a,gresive
 III'ALARE DE CATRE MASCULI

d._ectt_ speciile de culoare tnchis5, apar,tinlnd. aceloraqi grupe. De exemplu, sti-

cletele este mult mai agresiv declt cineparul qi mierla d.eclt sturzul. Pdsniile ctr,re
sufer6 o mod.ificare sezonierd, d,e penaj d"evin de asemenea mult ma,i agresive in
perioad.a in care sint mai viu ornamentate. F5,ri, ind.oiald, c5, masculii unor pdsilri
d.e culoare inchisd, se luptd, intre ei cu d.esperare; se pare insi c5, atunci cind se-
leclia sexuald, a avut o mare inftuenld qi a acord at culori vii masculilor 1r1.eunt'i
specii, foarte d.es le-au d.at o puternici, tendin![, spre agresivitate. Vom intllni
cazuri a_proape.analoge atunci cind. vom trata d.espre mamifere. Pe d.e altd, parte,
in cazul p[,s5,rilor, fa,eultatea d.e a clnta qi culorile strd,lucitoare au fost rareori
ambele doblndite d.e masculii acelorapi specii, tn acest caz tnsd, avantajul oblinut
ar fi fost acelaqi , anume succesul in a ineinta femela. Trebuie totuqi recunoscut c5,
masculilor ma,i multor plsd,ri strd,lucitor colorate li s-au modificai special penele
cu scopul d.e a prod.uce muzic[, instrumentali,, cu toate cd, frumusegea acesteia
nu poate fi comparat'd', cel pulin d.up5, gustul nostru, cu cea a rnuzicii vocaler a
multor p5,s6ri cintS,toare.
Sd, trecem acum la pd,sd,rile mascule care sint lmpod.obite intr-o m5,surd,
lnsemnat'd', care lnsd, totuqi iqi eta,leazd, in timpul jocului nuplial pod.oabele pe care
le pot posed.a. Aceste eazari slnt in unele privinle mai interesante decit cele ante-
rioare, ele au fost insX, pulin remarcate.
_ I'aptele _de mai jos mi-au fosl, comuniczr,t,c d.e dl. Weir', care a linut timp
fq{elung!,t_multe specii d.e p[sfri in ca,ptivitate, inclusiv toate speciile de tr'rin-
gilliilae qi Ernber'i,zidae britanice. Aceste fapte au fost alese d.intr-o mare nasi, d.e
note valoroase, _pe care d.-sa a avut ama,bilitatea de a mi le trimite. Cdld.d,ra;ul
l,;i execu![, jocul nupliql t" fa|,a femelei, iar apoi iqi umfll, pieptul aqa i^nctt sd, ser
vad.5, mult mai multe d.intre penele sale stacojii d.ecit s-ar ved.ea altfel. In acelaryi
timp, .] iryi r6suceqte qi iqi lasd, in jos d.e o parte qi d.e alta coad.a sa neagrS, in
mod. ridieol. Cintezoiul std, d.e asernenea in fa\a femelei, ari,tindu-pi astfel pieptul
rogu ryi,,clopotul albastrut', d.upd, cum ii numesc capul amatorii, aripite fiindu-i
i:r ac_elaryi timp pulin desf5,cute, cu d.ungile d.e pe umeri d.e un alb curat, d.evenind.
astfel bltzitor la ochi. Cineparul comun iqi umfl5, pieptul roz) i,;i d.eschid.e pulin
aripile qi coada cafenii, aqa lncit s5, le pund, cit mai bine i:r valoare, prezentinclu-le
rnarginile albe. Trebuie totuqi si, fim prud.enfi atunci cind conchid.em e5, aripile
stnt desficute numai pentru a fi etalate, d.eoarece unele p5,s5,ri, ale clror aiipi
nu sint frumoase, fac acelaqi lucru. A$a este cu cocoryul d.omestic, insd, intotd.e&urrB,
este aripa d.e partea opusd, femelei care este d.esfd,cutd, qi pe care, in acelaryi tirrrp,
o tirdryte d.e pimint. Sticletele mascul se comporti altfel d.ecit toate celelalte
fringilidg: aripile li sint frumoase, umerii fiind negri, cu remigele cu virfurile de
culoare tnchis[, p[,tate cu alb qi tivite cu galben-auriu. fn timput jocutui nuplial
el iqi leagd,n[, corpul d.intr-o parte in alta qi iqi intoarce repede aripile pufin-des-
chise intli intr-o parte, ia,t apoi in cealalt5,, provocind. impresia unei- str[lueiri
aurii. I)1. Weir md, informeazh c[, nici un alt fringilicl britanic nu se intoarce d.intr-o
parte ln alta in timpul jocului nuplial, nici chiar scatiul cel apropiat inruclit,
d.eoarece tn acest fel el nu ar adi,uga nimic la frumuselea sa.
Majoritatea presurilor britanice sint pi,s5,ri simplu colorate ; primS,vara
tns[,, capul presurii de trestie (Ernber'i,za schoen'i,clus) d.obind.eqte o culoare neagr5,
frumoasil, prin erod.area virfurilor d.e culoare inchis5,, qi acestea se rid.icfl vertical
in timpul jocului nupfial. Dl. V[eir a linut d.ou5, specii de Amad,i,na d.in Australia :
326 DESCENDENTA OMULUI

A. eastanotis estc un fringilid foarte mic gi colorat clelicat, cu o coadi, d.e culoare
inchis5,, o tlrti![ albd, qi cu tectricele superioare negre ca tdciunele, fiecare d.intro
aceste d.in urmir, fiind. marcate eu trei pete mari albe, ovale, bflt5,toare la ochi st.
in timpul jocului nupfial, aceasti, specie lqi desface pulin aceste tectrice parlial
etrlorate, care vibreazd, intr-un mod neobiqnuit. Masculul de Amadina lathami, se
comportS, foarte d.iferit, prezentind. ln f.a\a femelei pieptul s5,u cu pete str6'luci-
toare, tirtila sa stacojie ryi tectrieele sale superioare stacojii. Pot ad.5,uga aici,
d.upi, d.r. Jerd,on, ed, bulbulul indian (Pycnonotu,s haemorrhous) are tectrieele sale
inferioare d.e culoare stacojie qi s-ar fi putut cred.e c5, acestea nu ar fi putut, rricio-
d.ati, fi bine prezentate, lnsd,, ,,cind. pas5,rea este excitatil, ad.esea ea le desface
lateral, aga incit ele pot fi vhztte chiar d.e sus" c2. Tectricele inferioare stacojii
ale altor pilsdri pot fi vd,zute fir5, vreo asemenea etalare, ca la una d.intre cio-
cfnitori, Picus major. Porumbelul comun are pene lrizat'e pe piept qi toli trebuie
si, fi vhzut cum maseulul irsi umfl6 pieptul in cursul jocului nupfial, aritlnd.u-lo
in mod.ul cel mai avantajos. Unul d.intre frumoqii porumbei australieni, cu aripile
d.e culoarea bronzului (Ocyphups loTthotes), se comport5,, d.up[, cum mi-l d.escrie
d.l. Weir, cu totul d.iferit : pe cind. st5, in fala femelei, masculul ipi apleac[, capul
aproape pln[, la pi,mint, igi d.esfdqoard, qi ridicd, coad.a qi \i d.eschid.e aripile pc
jum6tate. El iqi ridicd, apoi corpul qi si-l las5, alternativ ln jos, a$a ineit toate
penele irtzate metalic pot fi vilzute simultan strl,lucind. la soAre.
Am prezentat mai sus d.estule fapte pentru a ar5,ta cu cltd, grijl iqi etaleazti
p[s[,rile mascule d.iferitele lor farmece gi cI, fac aceasta eu cea rnai mare ind.eminaro.
Atunci cind. iqi cur[!5, penele, ele au d.ese ocazti d.e a, se ad.mira, qi d.e a stud.ia
in ce mod. iqi pot prerenta cei rnai bine frumuse!.a. ins5, d.eoarece toli maseulii
aceleiaqi specii i;i arat5, farmecele in exact acelaqi fel se pare ci, acliunile lor, la
ineeput poate intenfionate, au cle'renit instinetive. I)aci, este a$er atunci nu trebuio
s5, ae:uzkm p[,sf,,rile d.e vanitate conqtient5,, totuqi atunei cind. vedem tln p6un
paryind. !an!o; cu rectricele desfi,;urate qi vibrind, el pare insirtsi simbolul minclriei
qi vanit6,,tii.
Diferitele ornaurente posed.ate cle rnasculi sint f[ril ind.oial[, de cea maimare
irnportanfi, pentru ei, d.eoarece in unele eazuri ele au fost doblnd.ite in marele
d.etriment al capacitd,fii lor de zbor si alergare, care au fost consid.erabil stingherite.
Cosmetorn,is-trl african, c5,ruia in timpul perioad.ei d.e imperechere una d.intre
remigele primare i se d.ezvolti ca o panglici, extrem d.e lungd,, este prin aceasta
mult stingherit in r.,br:r, cu toate cd, a,lteori este remarcabil pentru rapiditatea lui.
Se afirrn5, ei, ,,dirnensiunea greoaiet' a remigelor secund.are, ale fazanului .{rgus
rntrscul ,,priveazii, pasilr'ea arproa,pe complet de capaeitatea rlc t, nbttrat'. Penelrl
frumoa,se ale plsfirilor parad"isului mascule le stinjenesc ln tinrpul vintului puter-
nic. Rectricele extrem cle lungi alemasculilor pd,s[rilor v5,d-uve (Vi'dua) d.inAfrica
d.e Sucl. le fac ,,zborul greoi", insfi, d.eoarece aeestea sint curind. pierdute, ci
zboaril apoi tot ntit d.e bine ca qi femelele. Deoarece pd,sirile se reprod.uc intot-
d.eauna atunci cind. hrana este abund.entd,, este probabil cX, masculii nu suferS,
ineonveniente serioase in cdutarea d.e hrani, d.in c^uza eapaciti,lii lor stinjenite
d.e miqcare, f5r[ ind.oiald, ins[, czi ei trebuie sir fie rnult mai expupi atacurilor p5,s6-

gr Pcntru deserierca acestor pls[ri. vczi Gould, Hand- sz Rirds of Inrlia, r'ol. II, p. 96.
hool; to {he hirds of Australia, 1865,'i'ol. I. p.477'
 TTAT,NRE DE CAI'RE MASCIULT

rilor prad"[. $i nici nu ne putem ind.oi cri coad.a lungfl a fa,zanului qi coada qi
d.e
remigele lungi ale fazanului Argus trebuie s[, constituie o prad.d, mult rnai uqoaril
pentru pisica-tigru gat'a d.e atac d.ecit dacd, ar fi altfel. Chiar qi culorile vii aler
multor p5,siri mascule le vor face cu siguran$5, bd,tdl;oare la ochi d.uqmanilor
lor d.e toate felurile. I)eci, d.up5, cum a observat dl. Gould., d.e aceea asemenoa,
p[s5,ri sint in general timid.e, ca ryi cincl ar fi con;tiente c5, frurnuselea este o sursi,
clc pericol qi sint mai greu d.e d.escoperit si apropi,at d.cclt femelele tle culoarc inchisil
qi relativ blincle sau d.ecit masculii tineri ca,re nu sint incd, impodobiti e3.
tTn fapt mai curios estc e5, masculii unor pI stiri care sint ptetrazabi cu rtrlnc
speciale pentru lupt5, si care in stare naturalei slnt atit d.e agresivi, lncit ad.eseu
se omoar5, intrc ei sufer6, d.in caur,6" ci, posed.5, anumite Grnamcnte. Cresci,torii d.c
cocoqi d.e luptir potrivesc gulerapul qi taie creasta si caruneulii cocoqilor lor ;i so
spune atunci cri pisdrile sint inarmate d.e lupt[. Dup5, cllm insist5, d.l. Tegetmeir.r,
o pas[rc care nu este astfel inarmatir, )rare o inferiol'itato gtaa,znich, creasta qi
oaruneulii fiind,u-i uqor apucali d.e ciocul ad.versarului qi, d.eoa,rece cocogul lntot-
d.eauna loveqte und.e a a,pucat, o d.at,[ ee-pi !,ine ad.versarul cl 1l aro complel, in
puterea sa. Chiar d.acd, presupunem c[, pas[rea ]ln cste omoritl, pierd.erczr,
d.e slnge suferit[, d.e pas[,rea nepreg5"titi, d.e lupti, este muJt mai n]aro d.ecit c(]a
suferiti, d.e una care a fost aranjat^)) s4. Oind. se luptzi, curcanii tineri se apucii
reciproc clo carunculi ;i presupun cli pirs5rile a,d.ulto ssr lupti, in acelaqi fel. S-ar
putea obiecta poatc cd, creastil gi czlrunculij nu sint ornurnentalr, qi rru po1, fi rlo
folos pi,s[,rilor, h acest fel inszi chiar in ochii no;tri fi'urnuse!,ea cocoqutrui spaniol,
tregru lucios este mult sporil,5 de fa!,a lui albr-r gi clc creasta lui purpurie ;i irirnerri
d.in cei care aa v6,zut carunculii albarytri splend.izi ai fazanulu"i I'ragoputl, rra,iJcul
umflate ln decursul jocului nup{,ia,l nu se poate lndoi nici un momcnt cir, frurnusr:!,aa
nu constituie scopul urmlrit. I)in faptele d.e rnai '.(us leiese clar cra penelc' ryi
celelalte ornanrente alc rnaseulului trebuie s[-i fie d.e (ioilr mai n]?]rc impolta,n!;ir,
;i rnai vcd.ern rnai r1t'pa,rte cil fruntns(,t('rf oi"itr. trncol'i chillr trtai inrportan[ir, d.ccil;
succcsul in luptir.
err l)rrslrrc Cosnrctornis, ve zi Lir-itrgsLo;rt. Ii,t'Itcdiliorr Io itt Africu, r'ol. I, 1t. 24i),;i ,,Ibis" 1t161, vol. llI, p. 1i3.
tlrc Zanftesl, 1865, p. 66. I)csplc {azarrul Argus, Jardinc. Dl. Gould deslrre timidiLaLea pislr:iior tttascule, Hatvl-
,,Nat. Hist. Lib.: Bilds", vol. XI\I, p. 767. Dcspre book {o Birds of Auslrnlic, 1E65, vol. I. p. 270 ;i '1ir7.
pasirrea paradisului, Lesson, ci[aL clc Brchrn, I'hierleben, er 'l'cgctnreier, 7'|rc l'oultrg 8ook,1866, p. 139.
vol. IlI, p. 325. Dcsprc pasirca t'it,,-luvri, BaLLow, Truuels
 CtLPIT0LUL AL XII'-LEA

P,LSIRI eontinu&re
-
c r,ea,e f i::ru;iTil:[,i",i':il JT]li ;,lllll' jTl]ill]' 11,,
j;fi :1,:' ii lii,I;
tlc fctuclii pcn[r'u anunri[i rnirsculi - \'uliirlrililate lir pirsirli -- \'aliatii uncoli lrlrr;tr: --
I.t'gil: variaIici - I.'orrnarc tle oct'li ---' Gladaliilc caraclerc]or' -- Cazul pirurrului, al
fazatrului Argus Si Uroslit'tc.

Atunci cirrd sexele sc deosc,l-reso prin frurnuse!,o sau prin fa,cult,irtt,a, do il,
cinta sau de a prod,uce ceea ce am numit muzicir, instrumentalir,, in rlrod
aproape invariabil masculul intrece femela. Cum am sritzut, pulin mai inailrtc,
aceste calit5,li slnt evid.ent d.e mare importanfd, pentru mascul. Atunci cind. e,le
sint dobind.ite numai pentru o parte flin an, aceasta se intirnpll, intotd.eauna ina-
intea perioad.ei d.c reproducc-,re. Numai masculul eta,leazd, ea grtje diferitele sa,le
mijloaee d.e atracfie qi ad.esea execut5, acrobalii ciudate pe sol sau in aer in pre-
zenla femelei. Toli masculii iqi gonesc, sau dac5, pot, iqi omoard, rivalii. Putenr
d.eci couchid.e c5, lelul rnasculului este sX hotirasc5, femela sii, se imperecheze cll
cl ryi in acest scop el incearc5, sL o excite sau sii o incirrte in diferite fe'luri, qi
a,ceasta este p6rerea tuturor celor care au stud.izr,t cu grijd, obiceiurile pf,,silrilor.
Rd,mine ins[ o lntrebare care arc o legd,turd, extrem d.e importantd, asupra se-
lecliei sexuale, anume dac5, toli masculii d.e aceeaqi specie excit5, qi atrag femela in
aceea$i m5,suri, sau igi exercit5, ea alegerea qi preferi, anumiti masculi ? Din multe
d.ovezi directe ryi ind.irecte, putem rispund.e afirmativ la aceaste, ultimfl, lntrebare.
Mult mai greu este se, hotdrim care slnt calit[!,ile care determind, alegerea d.in
partea femelei ; aci avem insd, iar5qi citeva d.ovezi d.irecte ryi ind.irecte care aratir,
c[, mijloacele d.e atraclic exterioare ale masculului joacir, rln mare rol; cu toatr-r
c5,, fd,r[, lncloialfl, vigoarea, curajul qi alte facultd,fi mintale ale lui intrf in joc. \'otrt
incepe cu d.ovezile ind.irecte.
Durata jocului, nupli,aL Perioada indelungat[, in tirnpul cd,reia cele d.oui,
sexe ale anumitor pd,sd,ri se lntllnesc zi de zt int'r-un anumit loc d.epind.er probabil
parfial d.e faptul c5, jocul nuplial dureazd, timp lnd.elungat gi parlial de repetarea
actului c1c'lmperechere. Astfel in Germania gi Scand.inavia b[,taia lRala sau
 DESCIENDENTA OMULUI

1cf's] coeo;ilor de mesteacin d.ureazd, de la mijloeul lui martie, toatd, luna aprilie
pin5, in mai. Patruzeci, cinci zeer sau chiar rnai multe pd,s[ri se ad.und, in a^ceste
locuri [/eks ] qi ad.esea acelagi loc este frecventat ani de-a rind.ul. B6ta,ia coco-
qulqi d.e munte d.ure azra de la sfirpitul lui ma,rtie pin5, la mijlocul sau chiar la sfir-
ryitul lui mai. in America d.e XoiA ,,d.ansul potfrnichii" a,lui Tetrao phas,i,anellus
,dttreazi o lunil sau mai multt'. Alte specii d.e cocoqi siilbatici atit d.io at11eriea
d.e l{ord. cit qi d,in estul Siberiei r au aproape aeeleaqi obiceiuri. Prinzf,torii d.e
p[s[ri descoperS, d.elupoarele und.e se intilnesc d,up5, faptul c5 iarba este b5,td,-
l,oritl, ceea ce dovedeqte ci, acelasi loc a fost frecventat timp ind.elungat. fnd,ienii
din Guiana cunosc bine arenele dezgolite und.e ei se aqteaptd, sd, gd,seisc6 frumo;ii
cocogi d.e stinc[,, iar indigenii din Noua Guinee cunosc-arborii und.e se ad.und,
iutre zece qi d.oulzeci d.e pd,s5,ri ale paradisului masculir cr penajul complet.
fn acest ultim caz na se afirm5 in mod. precis dacd, femelele, se intitnesc pe ac^ela;i
a,rbote, ins.i vin[,torii, d.ac5, nu sint intrebali in mocL special, probabil cL nu men-
lioneazh prezenla lor, deoarece balgurile lor sint f5i5 vaioare. Stoluri mici de
pds6ri fes[toare afrieane (Ploeeus) se aclund, in tirnpul perioad.ei cle reprod.ueere
qi executi, ore intregi evoluliile lor gra,tioase. Becafine solitarc (Scotopar major)
se ad.unri in num5,r mare in a,murg pe un teren ml5qtinos lrsi acelaqi loc este frec-
ventat ani de-a rindul in acelapi scop : aci ele pot fi vTazate fugind. in toate pI,rlile
ca-niqto.,,gobolani rnari" unrflinclu-se ln pene, bii,tind. din aripl qi scofind. !;ipetelc
cele mai ciud.ate 2.
IJnele d.intre pirsii,rile de rnai sus
- ct-rcoryul tLe rnestezlcln, cocogul dc urunt,r',
'f'c_trao phasi,anellus, becat,inil solitarir, ryi poate a,ll,ele -- sint, tlup1 culn se parc
poligame. S-a,r fi crezut cir, la asemenea plsiri masculii rnai putcrnici ar fi gbnit
pur qi simplu pe cei mai slabi ;i ar fi pus de inclat5, std,plnire pe cit mai mull,e
femele posibil; insir, dacii, esl,e ind.ispensabil pentru mascul d.e a ercita femela, ryi
de a-i place, atunci putem infelege durata indelungatl a joeului nupfial precum $i
atlunarea atitor ind.ivizi d.c- ambele sexe in aeela;i loc. -\nurnil e spei,ii, stricl,
monogamc, tin d.o asernr'nea ad.unirri nup!,iale ; aga parc sir, fie irr Seandinervia crr
una d.in speciile de Lctgopus) b5t[ile lor (leks) d.ureaz5, d.in mijlocul lunii marticr
plnd, la rnijlocul lunii mai. In Australia pasirea lir5 (Mmtura su,,perba) consrru-
iegte mici mugluoaie rotund.e, iar&t. alberti scurm[ f6,cind. gropi pulin ad.inci, setu,
dupl culn sirrt numite d.e indigeni, locuri d.e corroboty, and,e se cred.e eii se ac1u1il
arnlrele rtexe. Ad.un[rile d.e It. supcrba sint uneori foarte mari ; de eurincl s-rr
publicat o deselierc 3 i:1, unui cSliitor care 'a auzit lntr-o vale situat[ nrai jos,
a,copelitir, cu t;ufir,riq d.es, ,,zgomote asurzitoare care l-au rnirat gror.a,y" 1 itpro-
lriinclu-sc t,iriry, a r'hrit, spro nimirea, sa,7 apr:oxinrativ o sutir, cincizeci c11, splerrclizi
ct-tco;i li}t"l, ,,aqe,za!,i in linic d.e b[taio ryi luptintful-se cu o furie dr:nc{escris".

1 Nordrnann cl-rscrir: bltaia (Balz) (,,Bull. Soc. hnp.
<lesNat. \foscou", vol. \XXIV, 1861, p,26\ tr.lui Tetrao
urogcrlLoides in lcgiunea Amnr. IJI aprcciazi nutnirul cle
pislri aclunatc la peste o sut[, nclinincl seanla de femelele
carc stau ascunse in tufi,surilc inconjurlil-oare, sLrigdtele
pe care lr: scot aceste pisiri se deosebesc de cele ale lLri
T. urogallus.
z In leg:ituri cu intrunirilc sus-nunrifilor coco;i s[l-
lrrrLici: vczi Brehur, T'licrlcltcrt, vol. lV, p. 350; dc asc-
nr()nea, L. Lloyd, Game Birds of Suerlen, 1867, p. 19 gi
78. Riclrarclson, Farnc Bor. Americana, 13irds, p. 362. Refe-
linfe in legiiLurti cu adunirile altor pisiri :ru fost datc
rrrni sns. I)espre Paradisea vezi Wallace, in ,,Annals and
trIag. of Nat. Flist.", 7857, vol. XX, p. 472. Despre
becatin5. vezi Lloyd, ibidem, p, 22I.
I Citat dc cll. T. W. \Yoocl in,,StudenL", aprilie 1870,
p. 125.
 PASARI NETMPERECFIIATE 331

Umbrarele p5,si,rilor-umbrar constituie locurile d.e lntilnire ale ambelor sexe lrr
perioad.a d.e reprod.ucere qi,,aici masculii se lntilnesc Ai se lupt5, lntre ei pentru
favortrrile fem_elelor,.iar tot aici acestea d,in urmd, se intrunesc qi cocheteizra cu
maseulii)).rta d.oui, dintre genuri acelapiumbrar este folosit timp d'e mai nrulli ania.
Dup[, cum m5, infotmeazra reverend.ul-W.ol)arwin Fox, colofana eomunri
((|oruus pi,ca Linn.) se ad,unir, d.e obicei, clin toate pe,rgile pid.urii Delamere, pentlr
a celebra rrmarea nuntfl a co,tofenelor". Acum cigiira ani aceste pd,s5ri'"-iro in
numd,r extraord.inar d,e rnare, a$a inclt un paznic d.e vinS,toare a omorit lntr-o
singur5, d.imineafd, nou[,sprezece masculi, iar un altul aomorit cu o singurd,impuq-
cd,turd, qapte p[s[ri care stS,teau lmpreund, pe o cracfi,. Ele avean zr,tunci obic]eiul
d.e a se intnrni la inceputul primlverii in anumite locuri und.e puteau fi vir,zute
in stoluri ciripind., uneori luptlnd.u-se, forfotind. qi zburind. lncoace qi incolo printre
arbori. intreaga poveste 9]u, evid.ent, consid.erat5, d.c, c5,tre pd,sd,ri a fi impor-
tantd,. Curind. d.upd, intrunirer,, toate I pds5rite] s-a,u sep?ral, ;i d.l. Ilox qi atpii
au observat cd, au rd,rnas pt'rechi pe tot timpul sezonului. in orice regiune in care
o specie nu exist5, in num8r
-ar", este natuial cd, nu pot avec loc mari ad.un5,ri qi
aceearyi specie poate avea obiceiuri d.iferite in d.iferite ![ri. Am auzit, d.e exenr-
Plu, d.e la d.l. We d.d.erburn, lurnai d.espre un sing'ur caz privind. o reuniune obi;-
rruitti a cocoqilor sllbatici in Scotia, qi totuqi asemenea reuniuni slnl, atit cls bine
cunoscute in Germania qi Scand"inavia, inclt au primit nume speciale.
Pd'sd'ri'
.netmperecheate. - Din faptele ari,tate mai sus putem conchid.e
c[ jocul nuplial al pl,sI,rilor aparfinlnd. unor grupe complet d.iferitcr este adesezr,
o chestiune prelungitd,, d.elicat5, qi olrositoare. IJxist[ toate rnotivele de a Dr.e-
supune, oricit d.e pulin probabil ar pd,rea, la inec.put, cL unii masculi si femet6 Ac
aceearyi specie, tr6ind. in aceeaqi regiune, nu intotd.eauna se plac reciproc
$i, i1
conseein!5,,_ nu se S-au publicat multe d.eserieri ale faptului cri
_imperecheazra.
atunci cind. rnasculul sau femela unei pereehi a fost impuqcat, pasd,r.a t.spectivi,
1 fost reped.e inlocuitii, cu alta. Acest lic"u a fost obsefvat -ai frecvent li, 6o!o-
fan5, decit la orice alt'd' pasd,re, clatoritd, poate aspectului bi,ti,tor la ochi pi cui-
bului. Celeblul Jenner afirrni, cI in Wiltshire au fost impuqcate qapte zile
oonsecutiv cite unA d.in pisir,rile unei perechi, ,,1ns5, f[rii nici un rezultat, d.eoarr-,ct,
colofana ri,ntasi, iqi gd,sea curind. ull inlocuitor" qi ultima, pereche irsi creqtea,
puii. IJn nou partener e g[,sit,ingenera,l ,inziua ottti5toare; ini;, dl.Tloirrpson tlir,
eazul unuia care a fost lnlocuit ln seara aceleiaqi zile. Ohiar d.upi, c,, or.,*il. silt
eclozate, d.ac[ una d.intre pd,sfrile mature este ornorltir,, un tovar[g nou gste ad.esca
gitsit I intr-un caz observat recent d.e unul tl.intre paznicii lui Si" J. Irubboeh,
aceasta s-a intimplat d.upi, un interval de d.ouri zile5. Prima qi cea mai evid.entir,
$edug,tje e.ste c5. masculii co!,ofenelor trebuie s5, fie mult, rnai nuureroqi d.ecit,
femelele qi cf,, ln caztrile d.e rnai sus, ca $i ln multe altele care pot ff citate,
numai masculii fuseserfi omoriti. Se pare c6, aceast5, ipotezra este valabil5, iri
91.9 cazuri, c6ci pa,znicii de vind,toare d.in pf,d.urea Delamere l-au asigurat pe
d.l. Fox cd' co,tofenele ryi ciorile (Coraus corone) care le omoriser[, succesiv irr
a Gonld, Handboolt to the Bird.s of Australia vol. I, 5 l)esprc co[ofene, Jenner, ln ,,Phil. 'I'rallsact.',,
p. 300, 308, 448, 451. Despre Lagopus,lacare ne-am rcferit 182-1,p. 21. Nlacgillivray, IIist, Britistt Birrls, vol. f,
rnai sus, vezi Lloyd, ibi,dem, p. 129. p. 570. Thompson, ln ,,Annals ancl }{ag. of Nat. Flist.,,,
vol. VIII, 1842, p. 494.
{rQt DASC,ENDBNTA OMULUI

numirr marc', ln apropierea cuibului lor, erau toate masculi ; ei au explicat acest
fapt prin aceea cd, masoulii sint omorlli uqor pe cind. ad.uc hrand, femelelor care
clocesc. Totugi, bazind.u-se pe un observator excelent, Macgilliway prezintd, cazul
a trei colofene omorite consecutiv pe acelagi cuib, care erau toate femele ; iar
intr-un nlt caz $ase colofene au fost ucise consecutiv pc cind. cloceau aeeleaqi
oui,, rlc und.e se poate d.ed.ucc cii, rnajoritatea lor erau probabil femc'le, cu toate ci,,
clupir, cum aflu d.e Ia dl. Ii'oxr d.aci, femela este ucisd, masculul va cloci ou6lc.
Paznicul d.e vind,toare al lui Sir J. Lubbock a ucis d.e repetate ori, nu poate
spune insd, d.e cite ori, una d.intr-o pereche d.e gaile (Garrulus gland'ari'us) qi intot-
cleauna a g5sit pe supravie,tuitoare curind. reimperecheatd,. D-nii Fox, Bond. qi
allii au impuqcat o cioar5, d.intr-o pereche d.e Coraus corone, insd, curind. cuibul
era d.in nou ocupat d,e o pereche. Aceste p5,s[,ri slnt relativ comune, ins5, qoimul
cild,tor (Fal,co peregrinus) este rar qi totupi dl. Thompson afirmd, cd' tn frland.a
,,d.ac5, nn rnascul sau o femeld, mai in virstd, este omorlt in timpul perioad.ei d.e
reprod.ucere (o intimplare oarecum frecventd,), un alt tovar6q este gil,sitin decurs
d.e foarte puline zile, aqa incit, cu toate aceste pierderi, cuibul lqi _produce cu
siguranli, numi,rul complet d"e pui. Dl. Jenner Weir a constat'at' acelaqi lucru la
qoimii-c[,ld,tori de Ia Beachy Ileacl. Acelapi observator m5, informeaz5, c5, trei
vind.erer (Ialco t'innunculus), l,o,ti masculir &r fost uciqi, unul d.upd, altul pe cind.
se ocupau d.e acelapi cuib ; cloi d.intre aceqtia aveau penajul matur, iar aI treilea
avea penajul anului preced.ent. Dl. Birkbeck a fost asigurat d.e c5,tre un paznic
d.e vind,toare d.in Scofia, d.ernn d.e incred.ere, c5, chiar la rarul vultur auriu (Aqui,la
chry.sa|tos), d.ac5, I din pereche] urrul este ucis, altul este curind. g5,sit. Lia fel
cu bufnila alba, (9tri,r !lammr,u,), supraviet,uitorul ;i-a g[,sit curind. un tovarirry
qi neeazul a continuat," .
White din Selborue, care citeazil, cazul bufnifei, acll,uga c[, el cunogtea,
un om care crezind. cd, potlrnichile imperecheate erau tulburate d.e masculii care
se luptau, obiqnuia sil,-i lmpupte ; si cu toate ci, a v[d.uvit aeeeaqi femeld, d.e mai
multe ori, ea- gilsea intotd.eauna curind. un partener nou. Acelaqi naturalist a
dat d"isp ozrlte ca w5,biile care d.eposed.au rlnd.unelele d.e cuibul lor si, fie lmpuqcate ;
insi, cea care rd,minea, ,,mascul sau femelf,,, iqi procura ind.atd, un tovar6qr 1si
aceasta d.e mai multe ori la rind"". potea ad.d,uga calrlffi analoge cu_Privire la
<intez6, privighetoare ;i cod"roq. in privinla acesteia d.in urmd, (Plto_eni,curil,
^Ary

ru,ti,cilln), o* autor se arati-r, foa,rte surprins cum d.e a putut femela care clocea sir,
rlea efectiv d,e veste cL este v[d.uvir,, rleoarece specia nu era comun5, in vecinltate.
Dl. Jenner TVeir mi-a vorbit d.e un caz aproape similar ; la Blackheath el nu
vedea sau auzea vreod.atd, cintatul weunui cd,ld.d,raq si,lbatic, qi totugi cind. uuul
d.in masculii !iu!i d.e el in colivie a murit, venea de obicei ln d.ecurs d.e clteva
zilc un alt mascut sX,tbatic qi se a1eza thgn, femela v5,d.uvit6,, a cl,'rui strigit d9 che-
mare nu este puternic. Nu'voi mai d.a d.ecit un singur fapt d.in sursa aceluiaqi
observator I unuld.intr-operech.ed.e graufi(Sturnus aulgari,s)a fost ucis d.imineafa;
pini, ln prinz un alt tovai5,q a fost ghsit I acesta a fost qi el lmpuqcat, insd, tnainte
d." cd,d.erea noplii perechea s-a completat, aqa tncit neconsolata vicluvf,, sau vi,d.uv
au fost consolafi de trei ori in d.ecursul aceleaqi zi. DI. Bngleheart de aseme[ea
m5, informeazra ci, timp de ciliva ani obiqnuia s5, lmpuqte unul d.intr-o peTe-che de
gpauri care iqi construia, [cuibul] lntr-o scobiturd, $intr-o casd, d.e la Blackheath ;
fierd.erea era ins5, lntotdeauna imed.iat reparatl. Tn d.er:ursul unui sezon a tinut
 PASARI NEIMPERECHEATE

socoteal[ gi a constatat, cit, a impuqcat treizeci qi cinci d.e p6si,ri d.in acelaryi cuib ;
acestea constau atlt din masculi, cit gi din femele I el nu a putut spune insi, in ce
proporlie ; totuqi, cu toatd, aceast6, d.istrugere au fost scoqi pui u.
Aceste fapte meritd, toatd, atenfia. Cum se face c6, exist5, destule pd,si,ri
gat a sir, intocuiascir, imediat un tovarir,; pierdut cle oricc sex ? Co!,ofernele, gaitele,
Ooraus corone) pot,lrnichile qi alte citeva p[,s[ri pot fi vrazvte primi,varatotd.eauna,
perechi qi nicliod,atd, singure, si la prima vedere ele ofer5, cazurile cele mai d.e
neinfeles. Pd,si,rilc de acelapi sex, cu toate c5,, fireqte, nu sint intr-ad.evir,r perechi,
tr5,iesc uneori in perechi sau in grupuri mici, curn se rytie cd, este cazul porumbeilor
qi al potlrnichilor. Uneori pdsd,rile trS,iesc cite tre'i lmpreun5,, clupd, cum s-a obser-
vat' la grauri, Coraus corone, papagali qi prepelile. Se cunosc canilrr in care d.oud,
potlrnichi femele au tr[it cu un rnascul qi d.oi masculi cu o singur5, femeli,.
Este probabil c5, in toate asemenea" eazwi unirile se d.esfac uqor qi unul d.in cei
trei se imperecheazS, lesne cu o v5,d.uvi sau cu un vdd.uv. Uncori masculii anu-
mitor pX,sd,ri pot fi auzilr ernilind cintecul lor nuplial mult d.up5, timpul res-
pectiv, ar[,tlnd. cd, ei fie c5, qi-au pierclut soafa, fie ci nu au avut niciod.ati, weuna.
Moartea prin accid.ent sau boali, a unuia dintr-o pereche las5, pe celd,lalt liber
ryi singur qi sint motive d e a cred.e c5, in timpul perioad.ei cle reprod.ucere pirs6rile
femele slnt ln special preclispuse la o moarte prematur6,. De asemenea, p[s[,ri
cd,rora li s-au d.istrus cuiburile, perechile sterile sau indivizii lntirzia,ti pot fi uqor
d.eterminafi sd,-;i pd,rflseasci, tovard,qii ryi vor fi probabil bucuroqi sd, ia parl,e, in
m[sura posibilului, la bucurille qi ind.atoririle creqterii unor d.escend.enli, cutoate
ci, aceqtia nu sint ai lor ?. Asemenea situalii explicl probabil nrajoritatea cazurilor
d.e mai sus 8. Es1,e totuqi ciutlat faptul eir, in aeeeapi regiune, in plini, perioarlir,
rle reproclueere, s5, existe atit d.e mulli masculi si femele intotdeauna gal,a sir,
rcpare pierderea unei pi,sd,ri d.intr-o pereche. De cc oare ftsemenea pfl,sf,,ri d.c
rezerv5, nu se lmpereeheazra imed.iat intre ele ? Nu avem oare vreun motiv sti
b6nuim, si b5,nuiala i-a trecut prin minte d.-lui Jenner Weir, cii jocul nuplial
aI pd,sf,,rilor pare s5, fie in multe cazuri prelungit qi plicticos, a$a incit uneori
se intimpl5, cii a,numiti rnasculi ;i femele nu reugesc si,-ryi trezea,scil, reeiproe

6 Dt's;lrc goirnul clllitor, vezi 'I'houtpsolt, Nal. /Iisf.
aI Irelitnrl, vol. I, p. 39. l)tsple brrfniIe, vrii]rii ;i
11140,
potlrrriclri, vezi White, Na/. IIist. of Selborne, vol. I,
182i-r, p. 139. Desprc Plnenicura, vezi Loudon, Jl[ttg.
of Nnl. IIist., 1834, vol. VlI, p. 245. Brehrn (Tlierlelten,
vol. IV, p. 991) de asemenea se referl Ia cazurile pflsirilor
lnrperecheate tle trei ori ln decursnl aceleiagi zile.
7 \iezi White (Na/. II ist. of Selborne, 1825, vol. I,
p. 140), desprc existen!.a, la inceputul sezonului, a unui
nric numir dc poLirnichi masculi ecloeafi, Iapt, deslrrtr
care am auzit. Ei alte cazuri. Vczi Jenner despre starca
tntlrziati a organelol generatoare la anumite piisiiri,
ln Plril. 7'ransact,, tgZ4. In privinfa pisfirilor care triiesc
, clte trei la un loc, sint indatorat d-lui Jenner \Yeir pentlu
cazul graurilor gi papagalilor gi dJui Fox pentru cel nl
potlrnichilor; despre Coruus corone, vezi Field, 1868,
p. 415. Despre diferite pisiri mascule care clnti dupi
sezonnl obignuit, vezi Reverendul L. Jenyns, Obseruations
in Nal. Ilist., 1846, p. 87.
E Cazrtl urrrtlitor' :t fusL tlaL (,rThc T'inlirs", 6 atrgus[.
1868) rlupir Revercndut O. \V. ['orestcl clc cll. .I. 0. ]tor'-
ris. Paznicul tlc vinltoare. tlc aici a girsil anul accsl:r
trn cuib tle rrliu cu cinci pui in el. A ltrat patru din ci
si i-a ucis, a lisat insir uunl crr aripilc tiriate ca o cursir
cu carc sir distrugir pe cei brltrini. Anrbii pirrinli au fosL
lmprrqcali a doua zi pe cind hrlneau puinl, iar paznicul
credea ci se isprdvise cu ei. A cloua zi cincl a venit din
nolr a giisit al[i tloi ulii tuilo;i, cu sentimente p:irinter;ti,
care veniserf in ajutortrl orfanului. El i-a ucis ;i pc
accgtia doi qi apoi se indepirti de cuib. lnLorcindu-sc
tulterior a mai gnsit alfi doi inrlivizi miloqi indeplinirrd
aceeagi misiune caritabild. Pe unul dintre acegLia l-a
omorit, in celllalt de asemenea a tras lnsl nu l-a putut
gisi. Nici trn uliu nu mai veni dupi aceea s[ continue
aceasti misiune inutili.
 DESCENDE.NTA OMULUI

tlragostea in timpul
perioaclei respective !i, ca urmare, s[ nu se lmperecheze?
^\ceastd, b[nuial5, va p5,rea pulin mai probabild, d.up5, ce am vdzut ce antipatii
,,si prefc'rin,te puternice manifestd, uneori femelele talit de anumi!,i masculi.

Il'ucrlltd,trile mintn,le u,le TtiistY,rilor gi, gusttcl lor Ttentru /rzntos.

lI cliscttl;ll rnai tleparto chestiunea, d.acil femelele alu'g rnasculii cr,i rnai - inainte, d.e
:rtrirgd,tori
sau il accepti, pe primul pe care il lntllnesc, este oportun s5, examin[m pe scurt
facu_1tf,,!,ile mintale ale p[sErilor. .]ud.eeata lor esteln general consid.erat[, poate
cu d.rept cuvint, d.rept inferioar:i I se pot d.a totuqi citeva fapte e care d.uc la o
concluzie contrarie. Oapacit atea d.e jud.ecatd, red.usd, este totuqi compatibil5,,
d.upi, cum ved.em Ia offir cu afecliuni puternice, perceplie acut5,- qi gusC pentru
frumos ; $i acuilr ne vom ocupa cu zlceste d.in urm5 caiiiegi. Ad.esea s-a afirrnat
_cL
papagalii se atarye azra aLit d.e profuncl intre ei, lncit d.ac[ unul moare cel[,Ialt
llncezeqtet timp ind.elung:r,t ; dl. Jenner Weir este 1ns5, d.e pfl,rere cd, la majori-
tatea pd,sS,rilor puterea afe,cfiunii Xor n fostr; rnult exageratfl,. Totuqi, ai,unci cind"
clintr-o pereche de pd,sd,ri 1n stare nal,ural5, uorl a fost impurycath, supravielui-
toarea a fost aazrtk ull,e.rior scoflnd. zTle lntregi- o chemare pling5,toare, iar'd.l.
St. John ad.uce d.ifcrit,e fapte d.oved.ind. al,aryamentul reciproc at pesarilor d.intr-o
pereche 10. DI. Bennel,t istorise$te tt c5, in China, d.upii, ce un r5,!oi d.in frumoasa
rasi, 'Ieal mandat'in a fos1, furat, taLa a rriuras neconsolat[,, cu toate cd, era
cur1,at5, in mod. perseveront de un alt ri,foi mandarin, care iqi etala toate far-
tnecele in fil,ta ei. I)upir trei sfptir,rnini r[loiui fnrat a fost reg5,sit qi perechea s-a
recunoscut imed.iat cu o bucurie extrernf. Pe d-e a,lt[ parte, clupd, cum ant vitzttt,
graurii se, pot corsrrll de trei c;ri in aceea;i zi de pierd.erea tovarir,ryilor 1or.
Ponrmbeii au rnemolia loeultri lrtil, de ercelenti incit se cunosc cazuri irr car,{}
ei s-au inapoiat la fostele Lrr locuinlc d.up[ un interva,l d.e noui luni, totuqi,
tlupir, cum aflu rle la d.l. Irarrison Weir, daci, o per.echr:, care in mocl firesc ar
ri,mlne unitd, pe viaff, este separatd, iarna, tirnp d.e citova s[ptiimini, qi apoi
imperecheatf cu alte pit,s[,ri, rareori so recunosc atunci clnd. sint clin nou puse
irnpreunfi,.
Pilslrile d.au uneori dov:ld.L d.c simtil,minte d.e bn,nlvoinlri, I clo hr[,nesc
puii pfri,sifi chiar dzr,ci,i, sint cle sper:ii distincte, oeea ce ar trebui insli consi-
rk:rill, poa,te ca un insl;irrcl, greryit. Ele hr:ii,nesc, d.up6 cum s-a ard,tal, mai inaintr',
1rir,s[,ri ad.ulte din propria lor specio care au ortrit. DI . Buxl,on d.escric cazul
curios al unui papagal care ar ingrijit o p:lsilre d.egerat[, qi sc]riloadi, dintr-o
altl specie, cur5,findu-i penelo ryi ap[rincl-o de atacurile altor papagali care hoi-
nitreau liberi prin gri,d.ina sa. Un fapt ryi rnai curios este ci, aceste p5,s[,ri par sri
manifeste o oarecare simpatie pelntru pli,cerile se:menitror lor. Atunci cind. o
pereche cle cacadu si-au construit un cuib lntr-o acacia lrera ridicol s[, vezi
interesul extravagant manifc'stat pentru aceast5, construclie d,e c6tre celelall,e
I Sint. indaLorat profesorrrlui Ncrvton pcnLru pasajul eu ideea cii cu timpul cle s:i se inmoaie
rtlmi.Lor din Trauels of a Naturalist, 1870, p. 278, a lui
- o dovadir inte-
resanLl de inteligenlii din partea acestor pls5.ri".
Adam. Vorbind despre alunarii japorrezi in captivitaLc, 10 A Tour in Sutlwlandshire, 1849, vol. I, p. 185.
el spnnc: ,,In loc cle fmcte cle tisir mai rnoi, care consLi- Dr. BLrller spune cL un King lorg rnascul a fost ucis, iar
tuic hrana obignuiti a alunarulni din Japonia, am subsLi- {ernele ,,s--a necljit. ;i a llncezit, a refuzat hrana Ei a muriI
tuit odatti alune tali. Deoarece pasi.rea nu put.ea si le de irrim[ rea" (Birds of Neut Zealand,1872, p. 56).
sprrl'gd, le-a pns una cite un:r in paharul lui cle apir, itviclent. rr 'lfqtnrlerings irt li{eru South Wales,1834, vol. II, p. 62.
 CAI-ITATI N{INTALE

p6,s6ri din a,ceearyi specic". r\ceryti prlpagali manifest,au o curiozitate f[r[, margini
;i aYeau evitlerr.b ,,icleea d.c propriet,ato ryi posesiune" l?. Di au rrremorie '!:unir,,
d.eoarece in grdd.ina zoologicir, ei au recunoscut in mocl eviclent pe foqtii lor stlpini
d,upi, un interval d.e citeva luni.
P[sd,rile au o putere ascnfitir, d.e observatie. Desigur cl"i fiecare pasfirc iqi
recunoaqte perechea sa. -,\uc[ubon afir:in5, cri un anun:it numiil d.e trfimus pol,,A-
glottus r[,min tot anul ln Luisiana, pe clnrl all,ele inigreazii in statele d.in est, ;
la lntoarcere, acesl,eta d.in urmir sinl, imed.ial, recunoscute qi lntotcleauna al,acate
d.e fralii lor d.in suc1. Pirsfrile in captivitate recunosc clifc'rite prrsoane, dupti curu
se d.oved.eqte d.upir, puter'nica ryi permanenta antipatie sau afecliuue pe care o aratd,
anumitor ind.ivizi, f.ilrd, \.reun motiv aparent. :\.m auzit d.espre numeroase cazrri
d.e aeest fel cu gaife, potirnichi, eanari-rsi mai ales cfrlcl[rapi. Dl. Hussey a, clescris
ln ce mocl extraorclinar o potirniehe d.omesticitir, recunoDteu, torite persoanele, iar
simpatiile qi antipatiile sale erAu foarte puternice. ,\cestei pfsiir.i parc ,,s[-i
fi pli,cut culorile vii;i nu se pltea imbrirca o rochie slu boneti nouf;, ilrir cja sd,
nu bage d.e seamh') rs. Dl. Flewitt a clescris obiceriurilc unor rale (proveuite r.ecent,
din pd,sd,ri si,lbatice) care, la apropierea, unui ciine sa,u & unei pisic,i str,'iine, sLi
repezeau nebuneqte ln ap[, ryi se extenuau in incercirrile lor de a sciipit, ; ele
cunoryteau, insf ciinii ryi pisicile d -lui llex'itt atit d.ti bine, ineit se agez&u jos
gi se incralzeau la soare in apropierea lor. intotcleauna eie ,.qr, intlcpirriau th un
strd,in qi tot aqa fi,ceau fa![, d.e doamna oa,re le lngrijera, c[ac[ lflcea -v-Teo sc]lim-
bare mare ln rochia pe care o purta. Auclubon ist,oriseryte cli a crescul, qi imblinztt
un curcan s5lbatic care fugea de orice ciine stririn I aceastri pasflrc a sc[pa'b ln
pd,d.ure qi clteva zile mai tirziu ;\uclubon l-a, r'irzut ;i crezlnd- czI, este un curc&n
s[,lbatic a pus ciinele silu sir-l fugflreascL-r,, insri spre rnirarea sa pasfirea nu a
fugit, iar ciinele cintl a a,juns-o nu a a,tacat-o, tLeoarecc s-au rec,unoscnt; reeiproc
ca vechi prieteni la.
Dl. Jenner Weir t'sttr convitrs c[, pislrilt-. dau aten],ie sperri:llir culorilor
altor pi,si,ri, uneori clin gelt,zie pi uneori ca un semn c1e ru.d.enic. ,\s{,fel eI a,
introd.us in voliera sa o presurfi, tle trestie (Entberita sr:hoett,iclus), care ili d,o-
bind.ise penajul negru d.e pe cepr pi nici o pasi,re nu a d.at vreo'lfunlie noului
venit, afa,rii, d.e un c5,lt{i112s, cAre arre& d.e asernenea capul negru. Acest c[l-
d.flraq €re, o pasl,re foarte liniqtitfi,r (:&re nu se certase niciod.at,il cu_ rrreunul clint,r:e
camarazii sil,i, inclusiv clt o presurti c1e t;restie ca,re nll &vee, ilcir, ga,p1l negru ;
insfi, presuril, cle trestie ou capul negru a, fost trat;Al,5 in rnod. ntlt tle nernilos
[rle ci,lcld,rap], incit i] trebuit sri fie inclepiirtat,ii,. in perioarla d.e repr.oducer.e,
Spi,aa eya.ne& este d.e culoare a,lbastru viu I si cu toatc c[, in general este p&$-
nici,, _ea a at'aeat pe /S. ciri,s, care nu are d,ecit capul albastru, qi a scalpal;
complet aceastii, pasire nefericitil. Dl. Weir a fost de asemenea obligat sd, scoal,ir,
d.in volierir, un md,cd,leand.ru, d.eoarece el ataca cu furie toate p[,s[,rile d.in vo-
lieri, carL) aveau culoare roryie in penajul lor, ins[, nu alte specii ; el a omor:tl,
chiar w. Lon'i'a ca pieptul rogu ;i aproape ft omorit un sticlete. Pe cle zlll,ir parte,
d,l. lYeir a observat ci,, atunci eind. sint introd.use pentru prima rlatli in voUerir,,
rz Accltmalizatiott of Parrots, tle C. Buxton II. P., la IIctr,ilL clcsplc rrr!e sllbLrLice ,,Journrl crf Ilcrii-
ln trnd \[ag. of Net. I'IisL.", noitmbrie, 1868, culture", 13 irnuarie 1BGli, p.39. Auclubon, <lesJrre cu.rca-
'Annals
p. 381. nul sirlbaLlc, Ornitlt. l3iographg, tol. I, p. 1,'1. Desi:rc
. 13 ,,The Zoologisl", 18-17--18-18, p. 1602. il4inus polgglotttts, ibidem, vol. I, p. tr10.

33 - c. 4{6
 DESC{ENDENTA OMUI.UI

unele pi,sSri zboard, cd,tre speciile care seamiinl, cu ele cel mai rnult la culoare
;i se apazd, ald,turi d.e ele.
I)eoarece pd,s5rile mascule iqi etaleaz[, penajul lor frurnos qi alte ornamente
cu atlta grijd, in fala femelelor, este evid.ent probabil c5, acestea apreciazil, fyu-
tnuselea pretend.enfilor lor. Iiste totuqi greu si, se obfind, d.ovezi directe asupra
capacitilii tor cle a aprecia frumuselea. Atunci cind. pd,silrile se privesc in
oglind.[, (d.espre acest lucru se cunosc multe eazvri) nu putem fi siguri cd, nu este
d.in gelozie talh d.e un presupuns rival, cu toate ci nu aceasta e ste concluzia
unor observatori. In alte cazrrri, este greu d.e a clistinge inl,re simpla curiozitate
qi ad.miralie. Este poate primul sentiment care atrage pe Machetes pugnan spre
orice obiect strS,lucitor, d.upd, cum afirm[, lordul Lilford 15, a$a incit in fnsulele
foniene ,,el se va repe zr Ia o batist[ viu colorati, fdrd, sd, !in[, seama d.e impuq-
c[,turile repetate". Cioclrliile comune sint atrase jos d.in vdzduh pi prinse ln
numi,r male cu o oglind.f, mic5, care este migcat[ rsi ficutd, sd, sclipeasci, la soare.
Este admira,tie sau curiozitate care face pe colofand,, pe corb si alte citeva p[s5,ri
s[, fure qi s5, ascund.[, obiecte str5,lucitoare, ca obic cl,e d,in argint qi bijuterii ?
Dl. Gould. afirmd, cd, anumili colibri d.ecoreazir exteriorul cuibului lor ,,cu cel
mai d.esi,virqit gust ; ei fixeaz6, acolo instinctiv bucir,li frurnoase cle licheni plani, bu-
c[,!ile mai mari la rnijloe, iar cele rnai mici d.e partea ouibului fixatd, de rAmura
arborelui. Din loc in loc o pand, frurnoas5, este infipt5, sau fixatd, d.e laturile exteri-
oare, rahisul fiind. intotd.eauna astfel agezat,, incit pana sd, d.epfqeasci, suprafa\a".
Toturyi, cea mai buni, d.ovadi, a gustului pentru frumos este oferitd, cle cele trei
genuri d"e p[s5,ri-umbrar australiene men,tionate niai sus. Ifmbrarele lor (fig. 46),
rrnd.e cele doud, sexe se adun5, qi executd, jocuri nupliale ciud.ate, sint diferit
construite, insd, ceea crr ne priveqte in primul rind. este faptul c[, ele sint impo-
d.obite c1e tliferitele specii in rnod. cliferit. Pas[rea d.e umbrar zisf rsi de saten
adurr[, obiecte viu colorate, cuilr ar fi penele albastle ale cozii de papzrgal, oase
pi seoici inl,lbiter pe care le infige printre crengule sau le aranjeazta la intrart .
frrtr-trn umbrar, dl. Gould. a gisit, an lomaltau:k d.e piatr'5, frumos lucrat qi o bucir-
tic[, cle pinz[, d.e bumbac albastrl, procurate fdrf ind.oiall, d.e Ia o ageza]e b[l-
l;inaq[,. Acreste obiecte sint continuu rearanjate ryi mutate ici colo de critre p6sir,r'i
cind se joacf. llnibrar'ul p[siirii-umbrar pl,tate este fiumos cd,ptu;it ,ou paie
lnngi tle iarbii astfel flispuse, ineit capetele aproape cir, se fiitilnesc, iar inrpotlo-
lririle sint foarte bogate". f ietre r:otund.e sint folosite pent;ru a, line tulpinile rlr:
iarb[, la locul lor qi a, face c[,r[,ri d.ivergente spre umbra,r. Pietrele ryi scoicile sirrt
d.eseori aduse d.e Ia d.istanfe mari. Pasdrea regent, d.upir, cum este desclisii, cle
d.l. Ramsay, ipi impod.obe qte scurtul ei umbrar cu scoici tere stre in6lbite, apar-
linind. la cinci sau gase specii, gi ,,cu bace de diferite culori, albastre, rogii ;i
n€gre, care cind. sint proaspete ii dau un aspect foarte dligu!. P* ling5, acestea
erau mai multe frunze de curind. culese qi l5stari tineri d.e culoare roz, totul
dove d.ind un gust hotdrit pentru frumost'. Cu drept cuvint poate d.l. Gould. spune
ch ,,aceste sd,li d.e intilnire bogat d.ecorate trebuie consid.erate c cele mai minu-
nate exemple de arhitecturd, pdsireascS, d.escoperite pind, acum" ,i, d.upi, cum
vedem, gustul diferitelor specii cu siguran!f,, cd, d.iferf,, 16.

16
,,lbis", vol. II, 1860, p. 344, Inlroduclion to the 'l'rachilidue, 1u61, p. 19. Despre plsi-
r0 Despre cuiburile lmpodobite tle colibri (ioultl, r'ile urnbrar', Gould, Ilarvlboolc to lhe Birds of Australio,
 PIIIJ,T.I.-RINTI] IJIi UATRt.: I}itrIIiI.F]

. Prclerinla lemelelor Ttettttu anurnil,i nt,asar,li^ I)upil acestc observa!,ii pre-

lirninare asupra cliscerniimintului ryi gustului plslrilor, ioi pre zenta toate 'faptele
cunostfute d.e mine care au legii,turl cu preferinla arzitatd, der femelo pentru i,r.o-
Pi,ti nrasculi.P*tg sigur cit, unerori specii clistincte d.e p[sflri set iniperecheazd,
in stare naturalti qi prod.uc hibrizi. Se pol, cita nurneroase exempl. , Mu.gilliway
istoriseqte curn un rnierloi si o fernele Ce sturz,,s-au ind.rigostit unul d.e altul"
Di aq prod.us d.eseend.enti 12. ,\cum cifiva ani, s-u.r inreg'isttit in lfa,rea tsritanie
aparilia a optspr ezece cazuri cte hibrizi intre cocoryll d.e mesteacfln
- rsi fazan rE,
lnsd, rnajoritatea acc'stor cazuri se pot explica prin faptul c[ p[slri solitare nu
qi-au gd,sit un partener al propriei lor spcili cu.a"* s[ sr.irnp&echeze. in eazvl
altor .pd,s6ri, d.up[ eultl cu d,rept cuvint crecle dl. Jenner Weir, hibrizii slnt
uneori rezulta,tul unor raporturi intirnplril,oare ale unor pflsfri eare irsi constru-
iesc cuibul in imetliatfl apiopiere. Acesie observa{,ii nu se i,plicri ilsir la numeroa-
sele oazlTrr inregistra,te cle pd,sd,ri lmblinzite sao alonrestice ^apar,linind. unor specii
d'istincter care s-au faseinat reciprocr cu toate cf,, trd,iau cu in^rliyizi clin proprii, lor
specie. Astfef Waterton 1e afirmd, crE tlintr-un cird. d.e d.ou[, zecr;i trei de
biqte cana-
d-iene o femeli imperecheat cu un glsean Rernicle, cu toaie ci, diferit ca,
!-* era
asp.ec! gi talie, qi au prod.us d.escencLenti. Se ,stie c[ un giscan de JVIarea& penelope,
tr5,ind, cu femele d.e- aceeaqi specie, *'-* lmperecheat cu o ra![, tl.e
Quirqueiluta
acuta- Lloyd. d.escrie ataqamenl,ul rerna,rcabil d.intre un rd,foi d.e l,ailoria uutTt-
anser' ;i o ra!a. cornun[. Se pot, d.a mult,e exemple, iar referend.ul E. S. Dixon
observS cL,,cei care au,tinut multe speeii tliferite d,e ginste la un loc qtiu bine
ce atagamente inex.plicabile se formeazil, frecvent Si este tot atit de pron*Uil ca
elc. s[, se imperecf eze ryi sii, prcd.uc[, pui cu indiviri d.e o rasii, fJpecie I ca,re
pare cu totul str[,in5, cle a lor, ca ryi cu propria lor specie',.
Revc'tendul lV. I). Ilox niii informe.azd, c[, avea in acelapi timp o pereghe
cle giqte ehinezeqti (Anser_ qlglnoiile.s) ryi un giscan comun eu trei giryi,e. Cele
d.ou[ loturi se lineau complet separat pin[, ce giscanul chinezeso a, f[cut eA unflj
tlin girytele comune ,sii, tr[iasefi cu el. De altfel, clintre puii ealoza,l,:i clirr. oudle
giqtelor oolnune numa,i patru era,ll pnri, ceilalli optsprer*c. tlovecli1d.1-sg fl, fi
hibrizi, aga lrrcit giscanul ehinezesc pare s[ fi avut, -atracfii pretl,ominaute a,supra,
giscanului comull. Nu voi mai d.a d.ecit un singur alt eaz: dl. Ilervitl; refirmli
c1a o ralri si,lbatici,, crescutit, in captivitate
,,dupil ce s-a r.eprocl.us giteva it,rro-
t;impuri cu propriul slu r[,!oi sd,lbatic, 7-a pd,rI,sit rl.e i1d.at[ ee a,rn introd.us i1
tpti un ri,,toi 9u Querqued,u,la acuta, Era evid.ent o dragoste tle lil prima ved.ere,
d.eoarece ea innota in jurul noului venit d.ezmerdinrlu-lr cr t,oate c[ el ptirea,
evid.ent alarmat gi opus aYAnsurilor ei d.e clragosl,e. Din acel monent ea Di-a
uitat vechiul ei partener. farrra trecu ;i primi,vara urrni,toare riilorul. Querqqed,u'la
acuta pilrea sd, fi acceptat mingiierile ei, d.eoarece ei au cuibirit impr.euni si 11
prod.us qapte sa,u opt pui".

1865, vol. I, p. 444-461. Ramsay in,,lbis,,. 1867, p. 456. C. l,lot,rl, Sctutclittttuit'ut ulpenture.s, 185.1, vol. I, p. .152:
17 llist. of Britislt Bird.s, vol. II, p. g2.
, Dixon, Orttununtal uruI I)omestic PoultrU, p. 137 ; I{ervitt,
18
,,The Zoologist", 1853-185.l, p. B g46. lrl ,,Jorrrnal of IforticulLure", 113 ianuarie 18ti3, p. -10:
10Waterton, Essays on Nal. Ilist,, seria a 2-a, 11. -12 Bechsteirr, Slubenuiigel, 1840, p. 230. Dl. J. Jcruer \\'eir
;i 117. Pentnr afirmafiilc urm5.loate, vezi despre IIarecrr mi-lr tlrl recent un ctz analog crr r.rrte de doul specii
peneloper l.onclun, ,,\[ag. of Nat. ffist.,', vol. IX, p. {i16; difcrite.
33S DES,CENDEI'{1|A OMULUI

Nu pute.tn presupune care a putut fi, ln afari, d.e simpla noul, ate, farmecul
in aceste diferite c,azttri, Culoarea intrd, totupi uneori in joc, d.eoarece pentru a
prod.uce hibrizi d.in cint'e2[, (Frangi,lla spinus) qi canar, cea mai bund, metod.d,
este, d,upir, Bechstein, de a plasa lmpreund, p5,sdri d.e aceeagi culoare. Dl. Jelner
Weir a introd.us o femeld, de canar ln voliera sa, in care se aflau rnaselli cle clne-
pari, sticlefi, cintezoi, cireqari, scatii gi d.e alte pd,si,ri, pentru a ved.ea pe care
il va alege ; nu a fost insd, nici o clipd, d.e ind.oial5, ; scatiul verd,e a ie;it invin-
gd,tor. Ei s-au lmperecheat qi au prod.us d.escend,enfi hibrizi.
Faptul cd, femela prefera si, se funperecheze ca un anumit mascril cleoit
cu altul d.e aceeagi specie nu Ya atrage -probabil aten,tia ca atunci cincl accst
lucru se lntlmPlfl, d.upd, cum am vizut mai sus, intre specii d.istincte. Cazurile
anterioare pot fi observate cel mai bine la p5,sI,rile d.omestice sau captive ;
acestea sint ins5, d.eseori r5sfd,late cu hrand, bogatd, qi uneori instinctele ti se viciazd,
foarte mult. I)espre acest ultim fapt aq putea ad.uce suficiente d.ove ztla porlrpbe i
ryi mai ales la_.g5,ini; ele nu pot fi ar5,tate lnsd, aici. fnstinctele viciate pot d.e
asernenea explica unele d.intre unirile hibrid.e menlionate mai sus ; insi, in mult e
d.intre aceste cazati p[,sd,rile au fost libere s5, cutreiere locuri intinse qi nu existd,
motive d.e a se presupune c[, ele au fost nenatural stimulate cle hran[, bogatir,.
in privinla p5,s[,rilor in stare naturald,, prima presupunere qi cea mai
evident5, care !-ar impune oricui este c5,, la perioad.a potriviti,, temela va accepta
primul mascul care ii va ieqi in cale i ea are lns6 cel pulin bcazia d.e a face o
alegere, cleoarece ea este urm5,rit5, aproape invariabil d.e mulfi masculi. Aud.ubon
-dincare, nu trebuie s5, uitd,m, a petrecut o viafi, intreagi, colind.ind. prin p[d.urile
Statele Ilnite ryi observlnd. pdsdrile -- nu se lnd.oieqte cd, femela iqi alege so!1I
ln mod cleliberat ; astfel, vorbind. d.espre o ciocd,nitoare, spune c[, femela este
urmX,ritir, rle o jum5,tate d.e d.uzind, d.e veseli pretend.enli, care executir, in mod
eontinuu acrobalii nupliale ciud.ate, ,,pin[, ce o preferinfd, pronunfatd, este ard,-
tat5, pentru unul d.intre ei". tr'emela d.e graul cu aripi rogii (Agelaeus Tthoen,iceus)
este de asemenea urmriritli d.e mai mulli masculi, ,,phd ce obosil,[, coboarl,,
primeryte omagiile lor ryi ipi face curind. alegerea". El descrie d,e asemenea curn
rnai rrrnlli masculi cle Uaprimulgus se pri,vilesc prin aer cu o repeziciune lirni-
t,oare, intorcind.u-se brusc, prochrcind. astfel un zgomot neobiqnuit, ,,insi-I, ind.atX,
ce femela $i-a ffcut alegerea, toli ceilalli masculi sint gonit;it'. in car,rl unuia
clintre r.ulturii (Cathartes,aura) din Statele Unite, gruprrri d.e opt, zece sau rnai
mulli masculi gi femele se ad.und, pe trunchiuri d.e copac cd,zute, ,,prezentind. cea
mai vie d.orin!f,, de a se place reciproct' ,si, dup[, multe minglieri, fiecare mascul
\i ia zborul cu partenera sa. Aud.ubon,a observat d.e asemenea stoluri si,lbatice
d,e giqte canad.iene (Anser canad,ensis) qi face o descriere plind, d.e viali, a jocului
lor nuplial; el spune c5, pd,s5,rile care se imperecheaserd, anterior au ,,reluat jocul
lor nuplial lnci, din luna ianuarie, pe cind, celelalte se certau pi cochetau zilnic,
ore in $ir, pin5, ce toate pd,reau satisfd,cute cu alegerea ff,,cutf,, dupd, care, cu
toate cd, rd,mineau lmpreund, oricine putea ugor ved.ea ed, aveau grij5, si, rd,minir,
in perechi. Am observat d.e asemenea cd, cu cit p6si,rile erau mai bd,triner cu
atlt prelimin5,rile jocului nuplial erau mai scurte. Cetibatarii qi fetele bd,trine
se trS,geau liniqtit de o parte, flin regret sau pentru a nu fi tulburafi de forfo-
 PR!lt,-DRtNl'E Dti CATRti lrlil\,ltjLn 3:i{}

1;r.rrlir. ,si rrt agezrrula o oalecare d.istan!5, tle ceilalli 20. Multe expuneri similarc in
1u'jr-irr1.zr, ull,or p[silri ar putea fi citate cle la acelaryi observator.
Intorcirrdtr-ne acum la p[,s6ri1e d.omestice qi captive, voi incepe prin ir
plezcnta pulinul pe care l-arn aflat in legI,tur5, cu jocul nup,tial la g[ini. Am primil,
scrisori lungi asupra acestui subiect de la d.-nii llewitt gi Tegetmeier qi aproapo
o int'reag5, lucrare d,in partea d.-lui Brent. Oricine va fi d.e acord. c5, ace$ti
d.omni, atlt d.e binecunoscuf,i prin lucririle lor publicate, slnt observatori atenli
ryi cu experienli. Ei nu slnt d.e p6,rere c6, femelele prefer6, anumili masculi
pentru frumuselea penajului lor, trebuie lnsd, arrut oarecum in ved.ere starea
artificial5, in care aceste pdsd,ri au fost linute timp indelungat. Dl. Tegetmeier
este convins r'ri un e,,cory d.e lupt5,, d.eqi d.esfigurat prin faptul cX a fost tuns
pentnr luptri ;i cu guleraqul td,iat t y& fi acceptat tot atlt de ugor ca pi un mascul
care ryi-a pdstrat toate ornamentele naturale. Totuqi d.l. Brent este de acord. ed,
frurnuselea masculului ajut[, probabil in excitarea femelei qi [determin6] consim-
!5,mintul ei, care este necesar. I)1. Hewitt este convins c5, lmperecherea nu este
cituqi de pulin ld,sat5, la voia intimpld,rii, deoarece femela prefer[, aproape inva-
riabil masculul cel mai viguros, mind.ru gi ar!6gos qi, d.up5, cum observS, el, este
aproape inutil ,,s[, incerci o reproducere veritabili, d.acf,, uu coco$ de luptd, sd,-
n6tos qi in d,eplind, form[, st[pineqte terenul, d.eoareee aproape toate g5,inile,
prl,risind. locul d,e od.ihn6, se vor apropia d.e cocoqul d.e lupt6, chiar d.ac5, aceast5,
pilsirre de fapt nu va goni d.e acolo masculul d.in variel,atea proprie [g[inilor]".
ln conrli,tii obigrruite, rnasculii ryi femelele galinaceelor par s6, a,jung5, la o
inlelegere reciprocd, prin anumite ge.sturi care nu au fost descrise de dl. Brent.
I)cseori gziinile evitd, insI, atenliile curtenitoare ale cocosilor tineri. Gd,inilor bS,trine
sau celor cu d.ispozitii agresive le d.isplac, d.upf,, curn m5, infornteazd, acelaqi auttrr,
masculii str5,ini qi nu cedeazra tlecit dup5, ce au fost bd,tute. Totugi, Fergusou
tlescrie cum o gi,ind, arlirgoasl a fost cuceritd, tle jocul nupfial bllnd. al unui cocog
d.e $anghai 2t.
Existfl motive a d.e a crede c[, porumbeii de ambele sexe prefer5, sI, tle
inrpereclteze cu pflslri clin aceearyi rasf,, ryi porumbeilor comuni le d.isplac toat,e
rasele foarte a,rneliorate 22. R,ecent, dl. Harrison Weir a a,flat, d.e la un observator
serios, care line porumbei albagl,ri, cil acerytia gonesc toate celelalte variet5,fi
eolorate, albe, roqii qi galbene, iar d.e la un alt observator aflu cX, o porumbifd,
cirl[toare d.e culoare cenuqie-cafenie nu a putut, d.up5, incerc[ri repetate, sd,
fie imperecheatd, cu un mascul negru, ins5, s-a lmperecheat cu unul d.e culoarea
ei. Dl. Tegetmeier avea o femel5, de turbit albastru care refvza cu inc5p5,!ina,re
sil se imperech.eze cu d.oi masculi d.e aceeapi rasd,, care fuseserd, inchiqi eu ea con-
secuti'v timp de sd,pt5,mini ; ins5, in libertate ea ar fi acceptat imed.iat primul
porumbel d.ra,gon albastru care i s-ar fi oferit. Deoarece era insl o pa,s[,re valo-
roa,s5,, ea a fost incbisS, timp d.e multe s[,pt[mini cu un mascuL argintiu (adicit,
albastru foarte cleschis) ; in sflrryit s-a imperecheat cu el. Totu;i, ca reguld, gellc-
rald, culoarea pale s5, aib5, pu!in[, influe!f,, asupra imperecherii porumbeilor.
I-.,a cererea mea,, dl. Tegetmeier a vopsit citeva din p5,s5,rile sale cu rogu de ma-
genta, eelelalte pd,sd,ri nu le-au d.at insi, prea mult5, atenlie [celor vopsite].
20 Anrlubon, Ornilltoktll. Bi.ograpfty, vol. I, p. 191 gi 22 I'lte Variatiott of Aninmls artd Plarils uncler Donrcs-
3,19; vol. 275; r'ol. III,
II, p. 42 ;l p. 2. ticatiott, vol. II, p. 103,
al Rcsc ald Prize Potiltry,1854, p, 27.
 DESC'ENDTINTA Or,lULUr

Lrneori llorurnbilele resirnt o arrtipatie puternicf fa!a, r1e anumif,i masculi,

frir[ \Teun rnotiv bine d.eterminat. Astfel, d,-nii Boitard. ryi Corbi6, care au o expe-
rieufir, d.e patruzeei gi cinci de ani, afirm[ : ,. Quand. une fernelle 6prouve d.e l'anti-
pathie poul un mflle a\rec lequel on veut, Itaccoupler, rna,lgr6 tous les feux cLe
I'amour, ntalgr6 ltalpisto ct, le clrdnevis d.ont on la nounit poul angmenter son
ard.eur, rnalgr6 un emprisonnement d.e six mois et rn6me d"'un &ilr elle refuse
constamment ses caresses : les avances crnlpress6es, les agaceries, les tournoie-
rnents, les tend.res roucoule'tnents, rien ne peut lui plaire ni I'6mouvoir I gonfl6e,
boud.eu'se, blottie d.ans un coirr d.e la prison; elle nturr sort, que pour boire el,
rnanger, ou pour lepousser Avec une esp0ce cle rage d.es caresses d.evenues trop
pressant€s" 23.
Pe d.e alt[, parte, dl. Harisson Weir a nbservat el insu;i $i a auzit de la
rnai rnulfi crescfltori c[ uu porurnbel fernell va prinde uneori o simpatie profunclii
pentr:u un anumit pnrurnbel, pentru care ili \-a p[rdsi propriul ei l,ovar[ry.
Dup[, un alt observator (,u experierrff, Iiietlel 24, unele fermele a,u caracter des-
frinat qi preferi, oricare str5in propriului lor sof,. Unii masculi amoro$i d.enumi,ti
d.e amatorii noqtri englezi ,,b5,ie!i d.e viafi," au atit succes in galanteriile lor ineit,,
d.up5, clt imi spune d,l. II. Weir, ei trebuie inchinsi flin ca:uza pagubelor pe care lc
produc.
DupL Aud.ubon, curcanii s5,lbatici d.in Statele Ilnite ,,uneori d.au tircoale
fenlelelor d.omesticite, care in general ii acceptd, cu mare pld,cere", a$a inclt
aceste femele par s[, prefere pe eei sfi,lbatici propriilor lor masculi 25.
fatl un caz qi mai curios. Sir I'i. I'ItIon i.l linut timp d.e mulli ani o evi-
d.en![ a obicciurilor: priunilor pe cal'e i -a clt'scut in nunriir rnare. El afirnr[, cii,
,,tlcseori priunifr.lle au () m:llc lrrefcrin,t,ii pentr:u un anunrit; pi,un. Lor le pllcea
a,tit de rurtlt, utr p[utt l;irrr:a,t britrin, incit intl-nn an, cirrd r,l lr fo"st {,inut inchis,
('u toa,te cL lu, vt'dcte, clc erau tol, tinrpul strinsc lingl gratiilc inehisorii lui ryi mr
pelnlitt'lltt ttic'i ttnu l piiu.n lir,cuit sil lrr a,tirrgl . ,\tuirci r,incl a fo,s1, t'liberat in toa,mnii,,
oer) rlai btitrinl d.iutro plurrilc i-4, fircut eurt(] ('u suc(i('s.,\nul urrnritor el ir fost;
irrchis intr-un grajd ryi atunci toal,e pir,uni!,eler i-a,u fi,cut, cur'ce liva,lului,s[,u )) 26.
liivalul siu era, un p[un lflcuit sau cu ar:ipi negTe, d.up[ pirrerea noastrd, o pas[rc
nr ai frumoasir, tleclt spe cia obirynuitl .
Lichterrstcin, care era un bun obscrvator qi care arrusese excelente oca,zii
cle face observatii la Capul Bunei Speranfe, l-a a,sigurat pe Rud.olphi cL paslrea
^ femelir, (Chera Ttrogne) isi renea,gI masculul atunci cind. acesta lpi pierclc
vlcluvl
r:ectricele lungi cu care esto irnpod.obit in tirnpul perioad,ei d.e reprod.ucere. Pre-
supun c[, aceast[ observzlfit' a fost fd,cut[, in stare c1e captivitate'i. fat[ LLrt caz
a,nalog: clr. Jtiger ", dircctorul Gr[dinii zoologice din Yiena, afirmicai unui fazan
a,rgintiu mascul, ca,r'e triumfase asupra l,uturor celorlalli ryi era iubitul aeceptat

?a Boilard ;i Corbi6, Les Pigeons..., 1821, p. 12. 26 ,,Proc. Zool. Soc.", 1835. p. 51. Piiurrul lricrrit. cstr:
J?rospcr I-ucas (Traitd tle I'IIdrid. ttut., 1850, vol. II, cousiderat de dl. Sclater ca o spcr:ic tlistincti-r, nrrlti Lii
p. 296) a observa.t el insu;i faptc aproapc similare lir Pauo nigripennis, lnsii dovezile irni par s[ arate ci el
porunbei. nu cste dccit o varietate.
2a Die Taubemucht, 182-1, p. 86. rz Rudolphi, Beitril11c :ur Anthropologie, 1812, p. 184.
)5 Ornithological Btogruphlq, vol. I, 1r. 13. In ac:elali 28 Die I)artui.rt'sclte Theorie und ihre Stellung zu Moral
st:rrs, rlr. l3r'.varrt., in A/Ien'.s l,Icunmals anrl Birds of l;'loridu, urtd Re.liqton, 1869, p. 59.
p. l),i 1.
 tll fetnele'lor, i s-a, sl,ricat penajul ornAlnental. El a fost atunci imed.iat, irrlocuit
printr-un rival, c,are qi-a sta'bilit superioritatea qi ulterior a d.evenit ,seful cirdului.
Un fapt rernarcabil, care a,ratd, clt d.e important5, este culoarea ln jocul
nup!,ial al pir,s[rilor, este c5, d.l. Board.man, timp de mul!,i ani un binecunoscll,
colec!,ionar ryi observator al p5,sXrilor din nord"ul Statelor Unite, nu a v5,zut in
tlecursul lungii sale experienle ca un albinos sL se imperecheze cu o alt,d, pas5,re,
qi totuqi el avusese ocazia d.e a obserr.a mul!,i albinoqi aparfinind, d.iferitelor specii'e.
Cu greu se poate susfine ca albinoryii sint incapabili d.e a se reprod.uce in stare
natural[, d.eoarece ei pot fi oblinuli cu cea mai mare uqurinfi, ln captivitate.
Faptul czi ele nu se irnperecheazd, trebuie atribuit respingerii d.e c5,tre carnara,dele
lor normal colorate.
Pd,sS,rile femele nu nutnai cL fac alegerea, rlar ln citeva caz:uri ele executfl
jocul nuplial fa!,i, d.e mascul sau chiar se luptd, pentru posesiunea lui. Sfu Ii.
Ilerorr afirm[ cir, la pi,un primele ayansuri sint intotdeauna f5,cute de femelil,,
iar tlupi Aud.ubon ceva asem5,nd,tor se lntlmpli, qi cu femelele mai b5,trine ale
cureanului sd,lbatic . La cocoqul de rnunte femelele zboard, in jurul maseulului
qi cautfi, s[,-i atrag5 atenfia, pe cind. el merge filindu-se pe unul din loeurile d.e
intilnire 30. Am vd,zat' cum o ra!5, s5,lbaticd, lmblinzitd, a sed.us, dupd, un lung joc
nupfial, un r5,!oi d.e Querqueilula acuta [mai intli] refractar. Dl. Bartlett este
d.e pd,rere c5, Lopltophoru,s, ca gi multe alte galinacee, este poligam, lnsd, d.oud,
felmele nu pot fi puse ln aceea$i colivie cu un mascul, deoarece se bat foarte
mult intre ele. Urmd,torul, caz d.e rivalitate este cu atit mai surprinzil,tor cu clt
el se referd, la cd,ld.5,raq, care d.e obicei se imlrerecheazra pe viafi. I)1. Jenner
Weil a introd.us ln voliera sa o femelS, urit5,, tle culoare inchisd,, ryi imed.iat eai
'a at'acaL atit tLe inverqunilt o alt5, femelfi, ca,re avea pereche, lnoit acea,sta t]-in
rtrm[, a trebtrit s5, fie separat[,. Noua, femeli, a G]xecutat tot, jocul nuplial qi in celc
din nrm[, a reuryit sd, se imperec:,hezo cu rnasculul; d.up5, cltva timp ea fi-a primit
tns[, ped.ea,pslt, rneritatfl, d.eoa,tece incet,ind. de a rnai fi a,gn.sivd,, ea a fost inlo-
rluit[, 6a1 1'1'chea, Lemeli,, iar masculul fi-a llba,ndonat rrl,rrrrci lroua, iubiti, ,;i s-ir,
inapoia,t; llt veohea lui ch'agost,c.
Itt toate eazur:ilc obi;nuite tnasculul ,'*1,,' atit tkr pliu cle a,r([orrrt', incil;
el acce,pt,[ orice femeLi $i, dupd, cit puten] aprecia, el nu preferd, o anumitd, fornelir,
unei alteia, insd,, dup5, cum vom ved.ea ulterior, se pare cri la citeva grupe existd,
exceplii la aceastd, reguld. L& pX,sS,rile domestice nu am aazrt decit ulr sirrgur
caz' in care masculii sd, arate vreo preferin!5, pentru anumite femele, anume a,l
coco;ului d"omestic, care, d.up5, marea autoritate a d -lui Hewitt, prefer[, gd,inilo
mai tinere celor mai b5,trine. Pe d.e altfl parte, atunci cincl efectueaz[, uniri hibridc
lntre fazamtl mascul ;i giinile comune, d.l. Ilewitt este convins c5, fazanul preferS,
in mod. invariabil p5,si,rile mai bd,trine. El nu pare cituqi d.e pulin influen,t,at clo
culoarea lor I el este ,,extrem de capricios in ataryamentele salett " I d.intr-o oarecare
catzra inexpliea,biLi el elratfi, cea ma,i hol,I,rlt5, aversiune pentru anumite g[,ini, pc
care nici o al,enf.,ic clirr. partea cresc[torului nu o poate invi,nge. Dl. ]Iewitt md,
2e ,\ceastl afirnalic estc reprodusl de dl. A. LeiLh ntental Poultrg, 1848, p. 8. Pentru curcall, ,\udubon,
Adams in lucrarea sa l;ield and. Forest Rumbles, L873, ibid.em, p.4. Pentru cocogul de munte, Lloyd, Game -Birtls
p. 76, qi concordii cu propria sa experienfi. of Swerlen, 1867, p. 23.
30 lrr privinla plunului, vt'zi Sil R. Fferon, Proc. 31 Dl. Hewilt, citaL in l'egettneiu's PouIIrg Book,
Zoolog. Soc., 1835, p. 54, qi Rcvcrend Il. S. I)ixon, Orna- 1866, p. 165.
3r: DESCENDITNTA OI':IULUI

itf rtrmeazil cir unelel girini sinb cornplet neat,r[gi,toare, chiar pentru masculii
propriei lol specii, a,1a, incit ele pot fi linute cu rnai mutli cocoryi un lntreg ano-
t'imp, f:irti c2, nici milerr,r' un ()lt d.in patruzeci ,sflrl cinc,izeei sir se cLoled.easc[,
{ccund.at.
Pe d.e zlltir, parte, lil raJ,a cu coad[, lungf (Harelcla glac'ialis) ,,s-a obser.vat",
,1up? cum spune d.l. Ekstrcim, ,,cri anumite femele sint mai curtate d.ectt celelalte,
d.e fapt descori se veclc cil,e urra inconjural,d, d.e clte gase sau opt masculi amo-
1'o$i". \"u qtim daci se poate da cr('z^rc acestei afirmalii, ins5, vin[torul local a
impuqcat a,cestc fenre le pentru. a le impiria ;i a-i servi ca momeli az.
In ceea.ce privcgte p[sii,rile fernele care resimt o preferin!fi, pentru anurnifi
masculi, treiruie sd, arorn in ved.ere c[ rru putern zlprecizt, decit prin analogie ale-
gerea fircutfl. Dacir un locuitor dintr-o alt[, pla,net5, ar fi [ln mi,sur5,] s5, observe
la un iarmaroc un numirl do tirreri lirrani f[cind. curte unei fete d.r5,gu!e ;i
certindu-se asupra ei, ca pii,,.q5rile Ia unnl d.in locurile lor d.e acl.unate, el ar d.ed.uee
clin Arcloarca, pretenctentilor cle a se face pt5,cu!i qi de a-$i etala g5,teala cd, e&
estc aoet)A cale face a,legerea. O", in cazul p5,sirilor, d.ovezile sint urmd,toarele :
e,le au o facultate acu{,ir, cle observalie ryi par si, aibd, un oarecare gust pentru fru-
lllosr atit in cc plive,,tc culoarea, clt rsi sunetul. Este sigur c5, uneori femelelc
preziqt[, d.in c^uze necunoscute, celc mai puternice antipatii ;i preferinle pentru
anurniti mascrrli. Atunci ctrrcl sexele se d.eosebesc prin culoare sau alte ornamente,
crl 1'Ar€] exceplii, masculii sint cei care sint cei rnai impod.obifi ln timpul perioad.ei
cle reprod.ueere, fic permanent, fil: tt'nrpolar. Ei ipi expun perseyerent d.jferitele
lor pocloabe, iryi cxercitfl \'oceA si r.xecutir arcroltalii nupliale in fa,;zr, ferneJelor.
Chiar nlasculii bino inarmati, la cialc s-ur 1t[rt a, cir slrc]ccsul d.epind.e intru tol,rrl
dt tregea iuptei, sint in majoritiltaa cazurilar fca,rt,e irnpod.obili, iar pod.oabele
lor au fost d"obtnd.ito in cletrinr.entul unei pierd.eri clo forfi,. In alte cazrtri,
pod.oabele au fost d"obinclite cu un risc sporit, a,I petricolului d.in partea pfs5,rilor
pi al animalelor d"e pra,cl[. La diferite specii, nur]ero;i inclivizi de ambele sexe
se intllnesc in acelaryi loc nsi jocul lor nuplial d.ureazTa timp ind.elungat. S-ar putea
blnui c5, mascutii qi ferneicle clin aeeeaqi regiune nu reugc''sc irrtotd.eauna sii, se placd,
reciproc qi sf, se irnperecheze.
Atunci cc putem oarcr conchid.c rlin aceste fapte ;i consicleralii ? iqi ayat6,
Garc masculul atractiile sale cu atita pompd, gi rivalitate fdyd, nici un scop ?
Nu cste oare justificati, pirer:ea noastri, c6, femela face alegerea qi cd, primeqte
t-l,Ynrtsllrjle masculului c.l,rL'ii place cel mai mult ? Nu este probabil ca femela s[,
reflectozt:in mod. conqtienl,;ea este ins6, cel rnai mult excitatS, sau atras[, d.e mas-
culii cei mai frumoryi, cei mzli rnelod"iosi sau cei mai curajoqi. $i nici nu este cazul
sil, presupunem cd, femela stud.iaz6,, fiecare d.ungd, sau pat5, de culoare; cd, fhz6,ni!a,
c1e exemFlu, ad.miril, fiecrare d.etaliu :l cozii superbe a fazanului ; ea este probabil
impresionati, numai d.e cfectul general. Toturyi, dup[, ce af15,m cu citzi grijd,
fazanul Argus nrascul ili etaleazd, elegantele sa,le remige primare pi iqi rid.ic5,
pe'nele sale ocelate ln pozilia corecti, pentru un efect d"eplin. sau iard,qi curn
sticletele lqi etaleazra aripile paietzl,te cn aur, nu ar trebui sir, fim prea siguri cd,
fcrnela nu se interese azh de fiecare d,etaliu al frumusefii. Dupi, cum am observat
uiai sus, nu putem aprecizr, exercitarea alegerii numai prin analogie, iar facultd,lile
i: CitaL in (jcnne Biirls of StL,r:,lctr, o 1,ti llor:tl. rr. l]15.
 VARIATIILlTATI: 343

rnintale ale p5,s[,rilor nu sinb fundameutal diferite de ale noastre. I)in aceste
clivelse consid.erafii, putem conchid"e cd, imperecherea p5,s[rilcrr ru este l[sat[, la
voia intimpl5,rii, ci cd, masculii, care, prin d.iferitele lor atraclii siut cei mai itr
m[surd, s5, plac[, femelei sau s5, o excite in cond.ifii normale, sint a,cceptel,ti. Dac[,
se ad.mite aceasl,a, atunci nu este greu d.e inleles cum p5sirile mascule au d.oblnd.it
treptat caracterele lor ornamentale. Toate animalele prezint[, d.eosebiri ind.ivid.uale
$i, d.upd, cum omril poate mod.ifica pi,s[,rile sale d.omestice selec!,ionind. ind.ivizii
care li par cei rnai frumoryi, tot aga preferinla femelei, obi;nuil,5, sau chiar intim-
pld,toare, tafiil, de masculii mai atrd,g5tori va d.uce cu sigur:anli, Ia mod,ificarea
acestora I iar asemenea mod.ificd,ri ar putea, in d.ecursul timpului, fi sporite ln
aproape orice misur5, compatibil[ cu existenla speciei.

lrar'iabi,litatea la ptd,sd,r'i, An speciul a caracterelor lor senuale secundare,

riabilitatea qi ered.itatea constituie fund.amentul acliunii selecfiei. Bste sigur - Ya-
cL
pd,sS,rile d.omestice au variat consid,erabil qi d,esigur cd, r'ariatiile lor s-&,u moqtenit.
Acum este unanim ad.mis c6 in stare naturald, p5,s[rile s-au moclifieat creind. rase
d.istincte 33. Yarialiile pot fi imp5,rfite in c1ou5, clase : cele care in ignoran\a noasl,rei
par s5, apar5, spontan ryi cele care sint ln legfturd, directil cu cond.iliile lnconj urii,-
toare, arya lncit toli sau aproape to!,i ind.ivizii aceleiaqi speci.i sint similar modi-
fica,ti. Cazari d.e acest d.in urmi, fel au fost recent observal,e cu grij[, d.e d.l.
J. A. Allen 3a, care arat5, cL irr Statele Unite multe specii d.e pi,sd,ri d.evin treptal;
mai puternic colorate cu cit rnerg rnai spre sucl ;i mai d.eschis coloratc cu cit
rnerg mai spre vest, cir,tre cinrpiile arid.e clirr interior. in gcnerzll, arnbele riex€) pa,r'
s5; fie la fel influenlate, uneori iusl unul din sexc rnai mult d.eclt ct'll,lalt. Acest,
rezult,at nu este incompatibil cu plrerea d,upir, care culorile pls[,rilor sint datoral,e
rnai ales acumul[rii prin seleclie sexuali, a variatiilor consecutive I d.eoarece chiar
d.up5, ce sexele s-au d"iferenliat consid.erabil, d.atoriti, \ry'eunei deosebiri constitu-
,tionale, clima ar putea prod.uce un efect similar alsupra ambelor sexe sau un efecl,
rnai mare asupra unuia d.in sexe d.eclt asupra celuilalt.
Dup5, ctlm este unanim ad.mis, d.eosebiri ind.ividuale int're memblii ilcc-
leiaryi specii apar in stare natural[,. Yarialii bru;te qi puternic pronunlate sint
rare I cste, cler asen]enea, inrloielnic d.ac5, fiind. favorabile ele a,r fi d"eseori conser-

33 Dupi dr. Blasius (,,Ibis", 1860, vol. II, p. 297),
existd 425 de spccii incontestabile de plsiri care se repro-
duc in Europa, pe lingi gaizeci de folme care slnt adesca
consideratc ca specii distinctc. Despre ultimele, Blasius
crede cd numai zece sint reahnentc lndoielnice gi cI cele-
lalte cincizeci ar trebui uniLe cu ruclclc lor ccle mai apro-
lliaLe ; arati ins[ cii trebuic sii existe un grad
aceasta
considerabil de varialie la unele dintre pirsirile noastre
curopene. La naturaligti mai cxistir un purrct nelirmurit
dac[ rnili rnulte dintre p[sirile clin America de Nord
ar trebui considerate ca fiind spccific distincte de speciile
europene corespunzitoare. Tot astfel, multe forrne nord-
americane, care pini recent au fost caracterizate ca specii
distincte, slnt considerate acum ca rase locale.
3a lllarnnruls anrl Btrtls of East Florida, cle asemenea,
Ornillrologicul Reconnuissarrce af Kansas ctc. Cu toatri
influenla clirnei asupra cu lorilor pisririlor, este greu dc
explicat culorile mohorite gi lnchise ale aproape tuturor
speciilor trlind in anumite !f,.ri, ca, de exemplu, in instr-
lele Galapagos de sub ecuator, pe intinsele cimpii tempe-
rate din Patagonia qi pe cit se pare in Egipt (vezi dl.
Flartshorne, in American Naturalisf, 1873, p. 7a7). Aceste
fitri sint neadlpostite oferi pu!in acl[post penLlu pistiri ;
qi
pare insi indoielnic daci absenfa sltcciilor viu colorate
poate fi explicatti pe plincipiul proLccliei, deoarece in
Patnpas, care este tot o cimpie deschisl, cu toate c[ esLc
acoperiti cu iarbi verde, undc plslrile ar fi egal expuse
pericolului, slnt comune multe specii strilucitoare gi
colorate bititor la ochi. Uneori arn meditat dacir culolile
mohoriLe predominind ln peisajul sus-nurnitelor !5ri nu
au influenlat aprecierea culcrilor vii de citrc pfslrile
Lrlind acolo.
:itl DFSCI;NDENTA OMUI,UI

\-ate prin selecfier qi transmisc generaliilor urmiitoare 35. Merittr, totuqi s[, d,au
cibeva eazuri pe oare le-am ad.unat, in leg[,tur[, cu aceasta pi care se refer[ in
special Ia culoare, simplul albinism qi melanism fiind exeluse. Bste cunoscut eh
dl. Goulcl ad.mil,e existenla pulinelor varietd,li, d.eoarece el consid.erd, d.eosebirj
foarte rnici ca fiind. specifice I totuqi, el afirmX, 36 c5, a,numili colibri, aparfinind.
genulni (,ttt'nanthtts sint lmp5,r!iti, in apropiere d.e Bogota, ln d.oui, sau trei rase
sau variet5,li, cAre se d"eosebesc intr:e ele prin coloritul cozir, ,,unele avind toate
penele alb?strer pe eind" altele au cele opt rectrice centrale cu virful d.e un vertle
frumost'. In acest caz, ea qi in cele urmftoare, nu pare s[ se fi observat gradafii
intermed.iare. La, unul clintre papagalii australieni numai la ,,masculi eoapsele
sint stacojii, iar la, a,lfii verr,r ca, iarba)'.Ita, un alt papagal d.in aceea;i la{a,,,unii
ind"ivizi au bancla cle-a, curmeziryul tectricelor a,ripilor galben viu, pe cind. la
allii aeeeaqi parte este colorati, in roqut' tt. in Statele, IJrrite, ciliva d.intre masculii
cle tanagri stacojii (1'un,aqru ru,bra) au o ,,frumoas5, band.[, transversal5, cle un roDu
ilprins pe tectricelo mai mici ale aripilor" ae, ins5, aceastd, varia!,ie pare oarecum
rar5,, arya incit conservareia ei prin selectie sexuald, nu urmeazd, d.ecit in condilii
neobiqnuit d.e favolabile. in Bengal, I'ern'is cri,stata are sau un mic mof ruclimen-
ta,r pe ca,p sau nu are nici unul I o atit d.e micd, d.eosebire nu ar fi meritat [sd,
fie], observa,t[, d.ac5, in sud.ul fnd.iei aceeaqi specie nu ar fi avut ,o creastI,
occipitald, bine pronun ,tat'd,, format5, d.in mai multe pene grad.ate" 8e.
In unele privinte, caz:ul urmi,tor este mai interesant. O varietate ti,rcati,
clo corb, cu capul, pieptul, abd-omenul ryi p[r!i ale aripilor qi rectricelor albe, varie-
tate limita,tir, la insulele l'eroe. Acolo ea nu este rar6,, d.eoarece Graba a v6,zut in
cursul vizitei sale opt pln5, la, 'l,ece exempleue vii. Cu toate ed, trds5,turile acestei
r.ariet[,ti nn sint complet constanl,e, ea a fost consid.erat5, d.e mai mulli orni-
t'ologi clrept o specie tlistirrcl,L. Faptul c5, pd,s5,rile l;5,rcate sint urmd,rite qi perse-
outate foa,rte zgornotos d.e ofi,tre ceilalli corbi d.e pe insul[, constituit motivul
principa,l (,are l-a fd,cut pe .Rriilrnich sri, oonehid5, e[, ele sint ^ specifie d"istincte ;
se rstie insi, ?t,c,urrl e[, a,ceastit est,e o eroa,rrr d0. Acest car, pa,te analog celui menf,iona,l;
1rulin rnai slls, al pr-i,s[riJor albinoa,so (iil,r(' ml so imperec,heazh, fiirrd respin.se r1o
canraradele lor.
in diferite p[,r,ti a,Ie rn[,rilor d.e nord. se g5,seryte o va,rietate rernarcabilii, tle
Uria troi,le, iar in lr'eroe una din cinci p[s5,ri prezintS,, dupir, aprecierea lui Graba,
ir,ceasti, varialie. Ea este cara,ctertzath n1 printr-un inel a,lb curbat in jurul ochiului
35 Origirt of Species, 1869, cd. a 5-a. p. 104. n(i-anr varialiilor u$oarc sau prrternic proturntatc canr apar la
dat inLotdeauna sealna cit devia!.ii sLructurale r:are gi indivizi izolafi.
puternic prorrun{.atc, care rneriti s[ fic denumite nronstruo- 36 lrilrotl. to tlrc T'rocltilidae, p. 702.
zit:ati, rareori pot fi conservatc prin scleclia naturall, qi 37 Goulcl, tlartdbook lo Birds of Australia, vol. lI,
ci conservarea varialici, chiar foarte favorabile, depincle p. 32 gi 68.
intr-o anuuriLii nrirsurir cle intirnplare. ,\preciascnr de 38 Audrrbon, Ornilltolog, Biogra.phu, 1838, vol. I\',
asernenca irrrporlanla simplelol rlcosebiri individuale, ;i p. 389.
accasttr nr-a ficut. s[ insist. cu trtita titrie asupra acelei 3e .Icrtlon, Birds of Inditt, vol. I, p. 108;
,si dl. Rlyth,
fortne incon;tiente dc seler'fic de cdtrc onr care urtneazii ,,Ltrntl and \\ratcr", 1868, p. 381.
conservirii indivizilor celor mai valorogi din fiecare rasS-, 40 Graba, Tagebuch einer Reise nach h'eroe, 18:10,
ftrrI vreo intenlie din partea sa de a modifica caracterul p. 51-54. Ntacgillivray, I/ist. Bri{ish Birds, vol. III,
rasei. Insi, pini ce nu am citit un remarcabil articol din p. 745.,,Ibis", vol. V, 1863, p. 469.
,,North British Revicw" (martie 1867, p. 289 gi urm.), al Graba, ibidem, p. 54. llacgillivray, ibidem, vol. \r,
care mi-a fost mai utill decit orice altl revisLir nu mi-am p. 327,
clat seallra ciL de nrari siut probabilitrilile neconservlrii
 VARIABILII'ATE 34s

;i o linie alb5, ingustf, curb[,, lung5, cte 3,75 cnr, intinzindu-se de la inel ind.d,rd,t.
sd, fie consideratd, d.e rnai mul{i
Acest, caracter t'emarcabil a fd,cut ca aceast5, pasdre
ornitologi d.rept o specie distinct5, sub numele de fJ, lacrrtrrnu,ns, ins[, se rytie
actttn ci ea nu oonstituie rlecit o simplS, varietate. Aclesea ea sc irnperecbreaz[,
cn specia comurrii,, totuqi grad.alii intermed.iare nu au fost vd,zate niciod.atd, qi acest
Iucru nici nu este surplinzf,tor, d.eoarece varialiile care apar brusc sint cleseori
transmise, dup5, cum arn arS,tat intr-alti, parte 42, fie neschimbate fie de loc. Ved.em
astfr:l cd, d.oud, forme r-listirrcte de aceeaqi specie pot coexista in aeeeaqi regiune qi,
fi,rlr, indoiald,, ch tlacl una d.in elc B,r fi posc-.d.at yreun avarr.taj asuprur, celeilalte,
eA s-al fi inmultit curind. prin exclud.erea acesteia din urml. I)ac[, de exemplu,
cor:bii t[,rca!i rnasculi, in loc de a fi persecuta\i de camarazit lor, ar fi fost
foarte atr[gl,tori (ca p5,unul tirrcat cle mai sus ) pentru femelele corbilor negri,
nnrtriit'ul cc'lor t[rcafi ar fi crcscut rapicl. $i acesta ar fi fost un caz d.e selec!,ie
sexuall.
. irr privinla ugoa,relor d.eosebiri individ.uale care sint eomune, intr-un grad
lna,i mare sau mai mic, tuturor ind.ivizilor ayeln toate motivele
d.e aceeaqi spec,ie,
sI cred.em eri ele sint cele mai importante [ele.mcnte] pentru acliunea selecfiei.
Caracterelc. sexuale secund"are sint eminamente susceptibile s[ varieze, atit la,
animale iu stare naturalil, clt, si in sl,are d.omestic[, a3. Existl, d.e asemenea motive
s[ credem, dupir, curn atn vilzul, in capitolul opt, c[, r'arialiile sint mai susceptibile
s[, aparl la sexul rnasculin dccit la cel feminin. Toate aceste intimpl6ri sint
foarte favorabile selec!,iei sexuale. Dae[ earactereler astfel d.obind.ite sint trans-
mise la unul d.in sexe sau la ambele sexe d.epind.e, d.up:i, (rurn rrom 'red.ea in eapi-
tolul unnir,tor, cle frtrrna, d.c eretlitate prcdorninant6,.
Estc uneori greu clo fortnelt o opinie daeir itnumit;e miei deosr,biri d.intue cekr
ttouL s('xe a,le piislrilor sint nurnrai rezultatrrl vtr,riilbilit[1;ii cu t'rr:tlitate limitaliir,
ticxua,l, frilil ajutorul selecliei sexnakr, sau tla,cir clr, a,ll sporit prin acest ult,irn
pl'()ces. Aici nu rnit, rofer la nulneroas(,ltr (ra,zuri in, ciarLl rtursculul isi et,a,leazir, culorile
slrlenditlo sa,u a,ltrr ()Ilra,ilx.r11f,g lil car:o ft,rnc'la, particip[,intr-rl rnir.ir rnirsurir, d.coa,r'{r{.{r
Itces{,ttt, sinl; d.tttorrlte a,ploa,pe ou ,sigurant,il carilcl,trt.'t,r" ini!,ia,l clrrbindite do rnascul
si t'ransruisc ntrti rnult sau rnai pufin femclei. Ce trebuic insL sri conchid.ern irr
privintrt,anumitor pirs[,ri la cal'o ochii, d.e cxeurplu, se cleosebesc pu,tin prin culnare
la, ambele sexe? at In unele ca,zttri ochii se cleosebese in mocl remarcabil;a,stfel,
la bc'rzele cle genul Xenorhynchus, ceri ai masculului sint negricios castanii, pe
cincl cei ai fernelekrr sint galben-cambogian ; d.up[, cum aflu c1e la dt. Blyth a5,
la rnnlt e Buceros nl?isculii au ochii d"e un purpuriu intens, iar cei ai femelelor sin1,
albi. La Bueeros bieornis, marginea posl,erioar5, a c[qtii qi o d.ung6 pe creasta cio-
cului slnt negre la ma,scul, nu insi, la femelS. Trebuie oare s5, presupunem ci, aceste
senlne negre qi culoarea purpurie a oehilor au fost conselvate sau sporite la rnasculi
prin seleclie sexualfi, ? Aeeastl ipol,ez[, este foarte incloielnie[, d.eoarece dl. Bart-
Iett rni-u, errilt'at la, grird.ina zoologic5 ch, interiorul gurii zlcestui Ru,ceros esto
negru la ruil,scul qi d.e, cnloareA elrrrii la fr,melI, iar zlspectul lor exterior sau fru-
42 \'ariuliort of Animtrls atul Plunts under Dontesti- aa Yezi, de exemplu, despre irisul unei Podica gi
cation, vol. II, p. 92. Gallicrex, in ,,Ibis", 1860, vol. II, p. 206, gi vol. V, 1863,
a3 Asrrpra accsLor puncte, vczi Variation of Animals p. 426.
and Plants Ltrtdcr Drnnesttccth on, vol. I, p. 253 ; vol. II, a5 Vezi de asernenea Jcrclon, Bird.s of Irtdia, vol. I.
p. 73 ;i 7r-r. p. ?13*:115.
 DIJSC.I'NDDN I'A OMUL,UI

llrulielea lor tr.n. cs1,e asl,fcl influenlatii,. In Chile a6, anl observat c[, irisul la cond.orul
in virst5, d.e uplr.rxi"rnativ u.n an este caferriu-inclr.is, insd, c5, la maturitate se schimbir,
iu gilbrii-cafoiriu la nlr scul si irr rogu viu Ia femelil. IVfasculul are d.e asemenea o
clerastii citrno;t,sl, mic[,, longitud.inalir, d.e o culoare plumburie. Creasta multor
galinacee cste foarte ornamental5, ;i preia culori vii in timpul jocului nuplial ; insir,
ce trebnie sd, credern oare d.espre creasta cle culoare mohoritd, a condorului, care
nouir, nu ne pa,l'e cituqi de pulin ornamental[, ? Aceeaqi intrebare se poate pune in.
privin,ta altor cliferite caractere, curn este protuberanla cle la baza ciocului gi;tei
clrinezeqti (Anser cqgnoid,es), care este mult mai mare la mascul d.ecit la femel[.
Nu se poatc d.a urr rd,spuns precis la aceste lntrebi,ri ; trebuie lnsir, sd, fim prud"enJ,i
clacl presupunern cii protuberanlele ryi d.iversele apend.ice cir,rnoase nu pot fi atr5,-
g[,toare pentru fernelilr cirrd ne amintim cd, la rasele umane silbatice d.iferite
diformit5,li hid.oase - cicatrice ad.lnci pe fa,ti, cu pielea, rid.icat5, in proeminen,te,
septumul nazal glurit, de bele sau oase, gi,uri la urechi qi buze d.ilatate ryi consi-
derabil d.eschise _- siut toal,e ad"mirate c fiind ornamentale.
Dac[, d.eosebiri f5,rd, irnporta,n!6 intre sexe, ca cele ar[tal,e mai sus, Au
fost conservate sau nu plin seleclie sexuald,, aceste d.eosebiri, precum qi altelc,
trebuie sd, fi depins inilial in primul rind. de legile variafiei. I)upi, principiul d.ez-
voltd,rii corelate, penajul variazd, ad.esea in acelaryi fel pe diferite pd,rfi ale corpului
sau pe tot corpul. Ved.em aceasta bine ilustrat la anumite rase d.e gd,ini. I-.,a toate
rasele penelle cle pe gitul si qalele masculului shrt alungite qi slnt d.enumite pene
Lalciforrne', ori --- cind ambele sexe dobind.esc un mo! pe capr care este un nou
caracter la acel gen -- penele cle pe capul masculului preiau forma cle secer[,
r:videtrt rtup[, prirrcipiul corelaliei, pe clnd. cele tle pe capul femelei slnt cle
llorrnl obirynuit[,. Ouloarea penelor formind molul masculului este d.e asemenea
ad.esea r:orclat[, cu gulera;ul d.e pe git qi pelerina de pe ryolcluri, dup5, cnm se poate
ved.ea cla,cb compari,m aceste pene la rasele polonezd, paie{,atd, auriu si argintiu,
Houclan ;i Crdve-c@ur. fra, unele specii naturale putem observa exact aeeea;i
corelalie la culorile chiar ale aceloraryi pene, ca la mascuJii splend.izilor far,ant aurii
;i Amherst. fn general, structura fiecfi,rei pene ind.ivid.uale face ca oriee modi-
ficare in coloritul ei si, fie simetrici, ; ved.errr 2,c€B,sta Ia diferite rase d.e gflini irnpes-
trit,ate, paietate ;i incond.eiate rsi, dupi, principiul corelaliei, penele d.e pe tnt
corpul sint deseori colorate in acelaqi fel. Sintern astfel ln m5,surd, , f.Lrk mult[
greutate, sd, prod.ucem rase cu penajul p[,tat aproape tot atit d.e simetric ca ryi la
rasele naturale. La gd,inile dantelate ryi paietate marginile colorate ale penelor
sint brusc d.efinite, lnsi, la un metis oblinuu d.e mine d.intr-un cocog spaniol negru
cu luciu catifelat verzui qi o gi,ind, d"e luptd, alb5,, toate penele erau negre-verzrti,
exceptind. numai extremit5,file care erau albe-g5,1bui, lns[, intre extremitd,lile
albe ryi pd,rfile bazale negrer pe fiecare pan5 era o zond, simetric[,, curbii, de un
cafenin-inchis. In unele cazari, raehisul penei cletermin5, d.istribulia culorilor I
a,stfel, la penele corpului unui rnetis d.in acelaqi cocoq spaniol negru $i o glini,
polonezl paietatd, argintiu, rachisul, cu -un spaliu lngust de fiecare parte, el'a
negru-verzui si inconjulal, cu o zand, regulatir, d.e un cafeniu-incbis, tivitd, cu alb-
eafeniu. In aceste cazurL avem pene simetric umbrite t e& cele care d.au atita
elegan],d, penajului rnultor specii naturale. Am observat d.e asemenea o varietate

t6 Zoologg rtf thc Yoyage of I'L nI. S. ,,I)cuglc' ', 1841, p. 6.

 3,r7

cle porurnbel comuu cu dungi pe aripi avirrcl %one sirnetrice de trei culoli vii, in
loc d.e u fi numai negre pe un fond. albastru-ard.ezie t ca la, specia parentalir,.
La multe grupe d.e p5,si,ri penajul este variat colorat la diferitele specii,
totupi anumite pete, semne sau dungi sint pd,strate d.e toate speciile. Cazuri
analoge se intilnesc la rasele cle porumbei, c?,re pdstreazir, de obicei cele douir,
clungi de pe aripi, cu toate cd, ele pot fi colorate in rogu, galben , alb, negru
sau albastru, restul penajului fiind. de o culoare conrplet cliferitd,. Aici avem un
eaz m i curios, in care anumite semne sint p5,stra1,e, cu toate cd, sint colorate in
rnod. exact opus celui natural ; porumbelul prirnitiv are o coad i, albastrd,, iar
jumi,tSlile terrninale ale barbilor externi ai celor d.ou6, rectrice exterioare sint
albe i orr existd, o "subvarietate care are o coad.X, albd, in loc c1e albastrd,r cr eract
acea parte neagri, care la specia parentald, este albd, a?.
Iormnrea gi, aariabi,l'itataa ocel'i,Ior sau a, gtetelor 6n formd, de ochi, pe penajul
pd,sd'ri'lor.
- Deoarece nici un ornament nu este mai frumos d.eclt ocelii d,e pe
penele d.iferitelor pd,sd,ri, d.e pe inveliqul pilos al unor mamifere, d.e pe solzii
reptilelor qi pesstilor qi de pe pielea amfibiilor, de pe aripile multor lepicloptere
qi ale altor insecte, ele merit5, o atenlie special5,. Ifn astfel c1e ocel consl,d,
d"intr-o pat[, in interiorul unui inel c1e o alt'ra culoare t etu pupila in interiorul
irisului, lnsi, pata centrald, este ad.esea inconjuratfl d,e zorre concentrice supli-
mentare. Ocelii tectricelor cozii pi,unului oferi, un exemplu familiar t etu qi cei
d.e pe aripile fluturelui-ochi-de-pd,un (Vanessa). Dl. Trimen mi-a d.escris un
flnture de noapte sud-african (Gynani,sa i,si,s), lnrud.it cu fluturele nostru d.e
noapte ,,impd,ratultt, la care un'o"cel superb ocupd, aproape intreaga suprafalf,
a fiecd,rei aripi posterioare I el eonst[, d.inl,r-un centru negru, inclusiv o patd, serni-
transparentd, in forrnX, de semiluni,, tnconjuratf d.e r,orre succesive tle culoare
ocru-galben, negru, ocru-galben, roz, cafeniu qi albicios. Cu toate cd, nu cunoary-
tem stacliile prin care s-eu d.ezvoltat aceste ornamente minunat d.e frumoasc si
complexe, procesul a fost probabil simplu, cel pu,tin la insecte, deoareec, clupir, onnr
imi scric dl. Trimen, ,,nici un caracter cle simpli, pS,tare sau colorare nu este atil,
cle instabil la lepid.opt;ere ea ocelii, atit ca nurnlr, clt qi c^ rlimensiulr.i". I)1.
Wallace, cAre primul rni-a At,ras atenlia asupra acestui subiect,, mi-a ir,r'ir,l,at o serie
dc exemplare din fluturele nostru comun eiufeniu de pa,jiryte (Hip'pttralria jnn'ira)
prezentind numeroase grarla!,ii, d.e la un simplu punct negm foarte nric pinir,
la un ocel elegant eonturat. fra un fluture clin sudrrl Africii (0gllo'l,edu, frin.), iup&r'-
tinincl aceleiapi familii, ocelii sinb chiar ryi rnai v'ariabili. .[ra unele exemplrlrrr
(fig. 53, /), spa,tii rnari de pe suprafala superioarit, a aripilor sint, colorat,e in ne-
gru $i includ. pete albe neregulate, qi din aceasti, s1,are se poate urm[ri o graclalie
completd, phn, la un ocel (At) destul de pelfect, acesta rezultind. din contraclia
petelor neregulate d.e culoare, La o alti, serie d.e exemplare, o grad.alie poate fi
urm5,rit5, d.e la puncte excesiv d.e mici, inconjurate de o linie neagr5, abia percep-
tibild, (B), pin5,1a oceli mari perfect simetrici 1B'; ot. in cazuri ca acesta, dezvol-
tarea unui ocel perfect nu necesitd, o indelungatd, varialie rsi selecfie.

a7 Bechstein, I{ulurgescltichle Detdschlands, vol. IV, nenca descrielea nriuunatului gratl cle varia{ie hr colo-
l79it, p.31, dcsplc o snbvarieLate a porumbelului clluglr. ritul qi forrna aripilor
acestui fluture, in lucrarea sa Rlio-
aB Aceastl gravuri a fosL executatd dupl un desen palocera Africae Attstralis, p. 186.
frnmos, flcut pentru mine de dl. Trimen ; vezi de ase-
 _____3_1ry_ry:Ill1 gy,lli' r
--
La pflsflri ;i Ia rnulte alte animale pare si, se d.ed.uc5, d.in comparalia speciilor
.inruclite ci, pete circulare sint ad.ersera generate d.e ruperea qi contraclia d.ungilor.
La fazanul Tragopctn, liniile albe slabe la femeld, repre zint6, frunroasele pete albe
la mascul es ryi ceva d.e acerst fel poate fi observat la cele d.ou[ sexe ale fa,za-
nului Argus. Oricum ar fi, apariliile favorizeazd, foarte mult pflrerea {1d,, pe d.e
o parte, o pat'ra neagri, este ad.esea format5, de substanla colorantri carc est,e
trasii, spre punctul central d.intr-o zon[, inconjurd,toare, cate astfel cler-ine urai
d.eschisir, $i, pe cle altei parte, o pa,ti, alb5, este d.eseorj formatf, prin faptll r,ir,
culoarea este inclepflrtal,h dintr-un punct
central cale se acumuleaz,i, intr-o zottit
inconjurd,toare de culoare mai inchisl. in
:lnrbele ca,'ztJT\ t't zultatul este un ocel.
Substanla colorant5, pare sd, fie o canti-
till,e aproape consl,ant,fi, insi, este red.is-
tribuit[, in nrod. centriperl, sau centrifug.
Penele biltilicii comune oferl, un exemplu
bun de pete albe inconjurate d.e zorte
rnai inchise ; qi ori de clte ori petele albe
sint mari qi apropiato intre ele, zonele
irrchise inconjuri,toare se contopesc. La
aceeaqi rernige a tazanului Arqus, petele
inchise po1, fi inconjurate d.e o zonit
palid.[, iar pe'tele albe d.e o zond, d.e cu-
loare inchisil. Astfel, formarea urrui ocel
Fig.5lj. -- CtlIIo ledal,itt.;dupi un tlescn tle tll. 1'r'irrrt,n,
aratind ganra e-rtrernii de variaIie la oceli. J, Iircnrpllrr in stareA s?n cea, lnai clernent,arti pare o
rlc pe hrsrrla tr,Iauriciu (srrprafatlr superiorllii I alipt,i chestiune sinrpl[,. Nu voi spune prirr cc
urrt.erioale.; ; A', exernplar din Natal, rlitto ;,11, crt,rn;rlirr.
tlin .fatra (suprafa!a srrperioath a arilltri pilslerirlirlt,): s1,ad.ii ulteriorrrc illr fost gcnerati oce.lii
Il', crenrplet.(le prr Insrrla Nlarrrir:irr, rlillo. mai ccitnplec;i, clu(. sint inconjurat,i ck.
rnultc 'roue succcsivt, colorat,e, irtsil pe,-
Irele zotratc ale rnet,isilor din g5,ini difelil,
trolorttte ryi variabilital.,ert, ortt'a,oltliniu:ti a ttcelilor li.r nrulte lelridopt,r'r:o n() fact'
sr"rr conchid.ern c[, folrnareil a(:es1;o]' ornrilttent,e l'rurrx)aso lru ('rit{. u}I pr:oces (.omplex,
insi, d,epinde de o oa,recare rnici, rnod"ificare gradatir, in natulit, {,esut;rrrilor inr-(rc,ina,tie.
Gradal'ia, carneterelor seru,ale secunilarc. Oazvrile r[e grLlda,!ie sint, inrlrort;irrrte,
deoarece ne arati, cd, ornzr,mente foarte complexe pot f i ctobincli f t' prin rnici t;lept;e
succesive. Pentru a descoperi treptele inseryi prin care nrasculuI orici,rei pisiili
actuale qi-a dobind.it culorile ryi celelalte ornarnente splentlide ar trebui sir, exami-
n[,m lunga serie a strfl,moqilor lui clisp[,rufi, ceea ce este evid.ent imposibil. Putem
obline totuqi, in general, o indicafie, comparind. toate speciile ale aceleiaqi grupe,
dac[, aceasta este mare, d.eoarece unele d.intre ele trebFie sd, fi p6strat, probabil,
cel pufin parfial, urme ale caracterelor lor anterioare. In loc d.e a intra in d.etalii
plicticoase in legi,turd, cu d.iferite grupe, d.in care se pot d.a, exemple remarcabile
dc'grad.alie, cel mai bun plan pare sd, fie cle a lua u,nul sau d.oud, cazvri puternic
pronunlate, d.e exemplu cel al p5unului,pentru a ved.ea d.ac[ se pot elucid.a
treptele prin care aceast5, pasire a d.evenit atit d.e splend.id. d.ecorat[,. Pi,unul
ae .Iet'clon, IJirrls of Indiu, vol. III, p. i-r17.
 GRADATIA CARACTERELOR ?,4r,1

este mai ales remarcabil prin lungimea extraord.inalit, a tcc:tricelor cozii, coad.a in
sine netiind. mult alungiti,. Barbii, d,e-a lungul aproape aI intregii lungimi a
acestor pene, sint separali sau clescompu$ir acesta este ins[, cazal penelor multclr
specii qi al unor varietd,fi d.e pd,sd,ri d.e curte d.omestice qi al porumbelului. Barbii
se contopesc cd,tre extremitatea racbisului, formind. d.iseul oval sau ocelul, care
este cu siguran!,5, unul d,intre cele mai frurnoase obiecte tlin lume. El constd,
d.intr-un eentru crestat, irizat', de un albastru intens, inconjurat de o zonh de

I"ig. 5i. - Pani clc pIun, circe 2/13 tlirr nrr1rinrel treltrlalti, desenatii rle rll.
riorrr' /"ona t'"ili;::i'il,,iil",,i"lli;'.ill'l,l rrtai err"ti
l,i,'.lJ''i,J,lllil,,'."'

un verd.e intens, &ccrAsta la rindul t,i e incorrirrr':r,t,ri tlc tt'zttt:fa latil rirfenie-ar[,rnie,
ia,r aceasta iarI,;i d.e alte cinci none inguste de nuanlr: fuizatc-' pu{,iu cliferite. {.ln
caract'er nelnsemnat la acest d.isc meritd, atenlie ; p(\ un spaliu rle-a lungul uneia
dintre zonele concentrice, barbii slnt mai mult sau mai pulin lipsi,ti d.e barbule,
aga inclt o parte d.in clisc este inconjuratd, de o zond, aproape transparentd,, care
ii dd, un aspect foarte ingrijit. Am d.escris insd, lntr-alti, parte 50 o varialie exacl,
analogd, la guleraqul unei subvarietd,li d.e coco$ de lupti,, la care virfurile cu un
lueiu metalic ,,sint separate de partea inferioard, a penii printr-o zond, transpa-
rent5, d.e formd, simetric5, compusd, d.in porliunile nud.e ale barbilor". Marginea
inferioarl, sau baza centrului albastru-lnchis al ocelului este ad.inc crestati, pe
linia rachisului. Zonele lnconjurS,toare prezinti, de asemenea urme cle crestd,turi
Sau mai bine zis lntreruperi, dup5, cum se poate ved.ea din d.esen (fig. 54). Aeeste

lo Yariation of Animals nncl Planls unrler Domesticcrtion, vol. I, p. 2l-r1.

350 DES€ENDETTTA OMULUT

crest[tnri sint courune la pi,unii ind.ieni ryi javanezi (Pauo cristutus $i,P. mutiut's)
si se pare cL ele meritl o atenlie speciald,, fiind. probabil in legflturi, cu dezvolta-
rea ocelului, timp ind.elungat iris5, nu am fost ln misurd, sd, le explic semnificalia.
Dac5, ad.mitem principiul evoluliei treptate, trebuie s5, fi existat clndva
multe specii care prezentau fiecare stadiu consecutiv intre tectricele minunat
cle alungite ale cozti pd,unului qi tectricele scurte ale tuturor pi,sbrilor obiqnuite,
qi iardgi dintre superbii oceli ai primilor qi ocelii mai simpti sau simplele :pete
colorate Ia alte p[s6ri, qi aqa este cu toate celelalte caractere ale piunului. SA, privim
acum la galinaceele inrud,ite d.aci, inc5, rnai existd, rrreo grad.afie. Speciile ryi sub-
speciile Oe Potyplectron trd,iesc ln !i,ri invecinate ![,rii d.e baqtind, a p[,unului
qi ele seamd,n5, in aqa mdsurd, cu aceastd, pasi,re, inclt uneori ele sint clenumite
pd,uni-fazani. Dl. Bartlett m-a informat cle asemenea ci, ele seamind, cu pd,unul
prin vocea qi prin unele d"intre obiceiurile 1or. Dupd, cum s-a descris anterior,
primi,vara masculii umbli, lanloqi prin f.a\a femelelor colorate relativ simplu,
clesfS,cind.u-ryi qi ricliclnd.u-$i coacla qi remigele, care slnt d.ecorate cu numeroryi
oceli. Rog pe cititor si, se lntoarcd, la d.esenul unui Polyplectron (fig. 51). La
P. napoliont s, ocelii sint limitali la coad.d,, iar spatele este cle un albastru
metali-c bogat I in aceastir, privinli, aceast,d, specie se apropie d.e p5,unul iavanez.
P. hartltoi,ikii, arc un mo,t ciud.at pe cap, care d.e asemenea este oarecum ca acela
al pd,unului javarrez. Ita t'oaLe speciile, ocelii d.e pe aripi ryicoad.5, slnt fie circulari,
fie ovali ryi constau clintr-un frumos d.isc trizat, verzui-albastru sau verzui-pur-
puriu, cu marginea neagrd,. T-ta P. ch'inqu'i,s, aceast5, margine se umbreqte ln
iafenin, tivit cu cremr a$a lncit aici ocelul este inconjurat cu ,z,o\e concentrice,
d.iferite, insd, nu viu nuanlate. Lungimea neobiqnuit5, a tectricelor cozii constituie
un alt caracter remarcabil la Polyplectro'n, deoarece la unele d.intre specii ele slnt
jum[,tate, iar la altele d.ou[, treimi clin lungimea ad.evl,ratelor rectrice. Tectricele
-cozit
sint, prevd,zute cu oceli ca la pd,uni. Astfel, diferitele specii d.e Polyplectron
constituie, evitlent, o apropiere grad.ati d.e p[,un prin lungimea tectricelor eozii,
prin
- zonarea ocelilor ryi prin alte citeva caractere.
C1 toatl, aceastir, a,propiere, prima specie d.e Polyplect'ron, pe care aln exa,-
rnilab-o m-a fflcut aproapl sd, renun! la cercetare, cleoarece am g[sit nu mrmai
c[, ad"eviiratele rectrice, care la pd,un sint complet simple, erAll ornamentate cn
oceli,lnsi,ocelii d.e pe toate penele se d.eosebeau fund.amental d.e cele ale pd,umrhri
prin faptul c[, la l?otypteetr:on ei erau cite doi pe aceeaqi pan[' (fig..55)r unul tle
f:iecare parte a rachisului. Am conchis d.eci c[, strd,mo,;ii primit,ivi ai pd,unului
nu au putut sem5,na cu un Potyplectron. Continulnd. lnsl cercetarea mea am. obser-
vat cf ta unele d.intre specii cei d.oi oceli erau foarte apropiali intre_ ei, ci,la
rectricele d.e P.haril't:i,ckii, ei se atingeau qi, ln sfirryit, c6, pe tectricele cozii la aceeaqi
specie, ca qi la P. malaccense (fig. 56), ele erau d.e fapt_conto_pite. Deoarece nrtmai
pi,rtea centrald, este contopitn,f rd,mine o crest5,turd, la ambele capete, inferior
'ql
uop*rior, iar zonele coloiate'lnconjurd,toare slnt d.e asemenea crestate. Astfeil,
oo siiogur ocel este format pe fiecare tectrice a cozLL, T?i d.ezvd,luind. lncd, d.ubla
sa orifine. Aceqti oceli contopili se d.eosebesc de ocelii unici ai pfi,unului prq
faptuicd, au cltb o crest5,turd,la' ambele capete, ln.Ioc d,e una singuri, la -cap6tul
inierior sau bazal. Totuqi, explicalia acestei d.eosebiri nu esl,e gre&r la unele_ specii
cle Potyplectron cei doi'oceli-ovali d.e pe aceeaqi pan5, sint situali _paralel unul
fal5 d"e altul, iar la alte specii (P. chi,ngui,s) ei converg cf,,tre unul d.in capetet
 GRADATIA CARACTERELOR 351

ori contopilea parliali a, celor cloi oceli convergenli ar l[,sa, evident, o crestlturi,
rnult rnai aclinei, la capfi,tul d.ivergent decit la cel conyergerrt. Este d.e ase-
nlenea evident c6, clacfl convergenla ar fi puternic pronunfatd,, ia,r eontopirea
completfl, crest[,tura cle la eapil,tul convergent ar tind.e si, dispar[.
La &mbele specrii d,e pitun rectrieele sint complet lipsite de oceli, ceea ce
pare sir, fie in legirturi'r cu t'ir,ptnl cil shrt acoperite qi ascunse d.e lungile tectrice
ale cozii. In aceast[ privinfir ele so deosebesc remarcabil de rectricele de Pot'y-
plectron, care lrt, major'itatea speeiilor sint impod.obite cu oeeli mai mari d,ecit

Fig. 55. - Parte dintr-o tectri- Fig. 116. - Parte dintr-o tectri-
ce de Polgplectron cftinqrrfs crr ce de Polgplectron maloccense,
t:ei doi oceli de dimensiune na- cu cei doi oceli, parlial c:onto-
I urali. pi-ti, de dinrensiune nalulalir.

cci de pe tectricele cozii, Arn fost ind.emnat d c, aceea sri exarninez crl gri j[
rectrieele d.iferitelor specii, pentru a clescoperi dacir ocelii lor prezint[ ]neo ten-
din!6 sf,, d.isparil, Di, spre rnarea mea satisfactie, aeesta pflrea sii, fie cazul. Rec-
tricele centrale Ia It, na,poleonis au cei d.oi oceli de fieearc-. parte a rachisului
perfect d,ezvolta'fi, insl, ocelul interior d.evine d"irr ce in ce rnai pu!,in aspeetuos
pe rectriceltr exterioare, pinft ce nu riimine tlecit o sirnplii urnbrii sau rud.iment
pe partea, interioari, a penei celeri rnai dinafarfl. I)c asemeneA, la P, ntalaccense
ocelii d.e pe teetricele cozii sint contopifi, dupi, cunt am vilzal',, iar acestie pene
au o lungime neobiqnuitfl, avind. d.oud, treimi d.in lungimea rectricelor, a,;a ineit
in ambele privinfe, ele se apropie d.e tectricele cozitpd,unului. Or, la P. rn&lacceltse
numai cele doui, rectrice centrale sint lmpodobite, fiecare cn cite doi oceli viu
colora,ti, ocelul interior fiind complet d.isp6rut rle pe toate celelalte rectricc.
In consecinfX, tectrieele cozii qi rectricele la aceasl,[ specie d.e Poly,plectron, se
apropie mult prin strueturi, ryi ornamentalie d"e penele corespunzfltoare nle
pfl,unului.
Deci, pe mfi,surd,r cc grad.afia arunc[ luminfl, asupra stad,iilor prin care a
fost d.obind.itf, coad.a splenatid,fi, a p6unului, nu mai est,e nevoie d.e ad.[,ugat nimic
altceva. Dac[, ne imaginfim un strimo$ al p6unului in aproape exact starea inter-

?4
- c. dag
 DESCENDENTA OMULUI
1ei-

mecliarir, d.intre pd,unul actual, cu tectricele cozLL sale enorm d.e alungite, impod.o-
bite cu oceli simpli, qi o galinacee obiqnuit6,, cu tectricele cozii scurte, numai pf,,tater
(1u rlceeaqi culoare, vom ved.ea o pa,s.ire inruditi, cu Polyplect,ro'n, ad,ici, cu tectri-
(relt. aonii capabiler sir, se riclice qi s[ se clesfacir,, impod.obite cn doi oceli parlial
ccntopi,ti gi clestul cle lungi pentru a, ascund,e aproape rectricele, aceste din
urm:i avincl d"e acurn ocelii s[i parlial piertlufi. Cresti,tura discului central ryi
a zonelor lnconjur5,toare alcr ocelului, la ambele specii d.e pi,un, vorbesc clar
in favoarea acestui punct, cle ved.ere, aceastl, structurl, fiind. altfel inexplicabili,.
Masculii d.e Polyplectron, sint, fil,rd, incloial[,, p[,s5,ri frumoase, ins5, frurnuse!'ea lor
privit5, d.e la micd, d,istan,ti, nu poate fi comparati, ctt cea a p5,unului. Ilulte
femele strd,rnoryi ai p5,unului trebuie sd, fi apreciat in d.ecursul unei lungi linii
d.e d.escend.enli aceast5, superioritate, deoarece, printr-o preferinfd, continufl, a
celor mai frumoqi masculi, au f6eut in mocl inconqtient din p6un cea mai splendiclir,
clintre toate pfls5,rile actua,le.
Fazanrol A.r(tus. Iln alt excelent eilz pentru cercetartr este oferit de ocelii
d.e pe remigele fazanului Arglus, c&re slnt nmbrite inl,r-un mocl atit de rtlinunat,
lncit sezuni,n5, cu bile stind. Iiber in locarytrrile ktr, ryi cleosebinclu-se in consecin!f,,
de ocelii obiqnuifi. Presupun c:h, nimeni nu va atribui lntimplS,rii a,ceastti umbrire,
cAre a, stirnit admirafia atitor pictori c,u experien!fi, concursului fortuit, a,l itto-
milor: cle subst,an!,[, coloratX,. Ca acesttr ornamente sir, se fi forma,t prin selecfia,
mai rnult,ol va,riatii consecutive, nici una, clin ele nefiind" inilial destinat5, si
prod.ucri efectul bil[-locag, pare tot atit cle ueerez:ut ca qi cind. una clintre mad"o-
nele lui Rufelel ar: fi fost forniatfi, prin seleclia intimplfi,totr,re a, unora d.in mizg[,le-
lile fflcute de o lungd, succesiune cle pictori tineri, rrici unul din ei neavintl la
inceput preten!,ia s5, d.eseneze figura, omeneascf,,. Pentt'tt a descoperi rnoclul cll[r
s-au clez,r'oltat ocelii nrl pul;em cerceta lln lung $ir tLe strfi,rno;i si nici rnulte
f'orme intletlproape inrud.ite, d,eoir,rece acurn ele lru tnai existil. Din fericire ins[,
tliferitelt-. r'ernige sint suficiente pentru u ue furrtiza cheia protllemei qi cloveclesc
in mocl cert cii, o grada{,ie d.e la o simpl5, pat[, pln[, la un rtcel bilf,,-locans d.esl-t-
vir;it este posibil[.
Remigele purtincl ocelii sint acoperite cu d.ungi cle culoare inohis[, (fig. 57)
san cu ryiruri de pete inchise (fig. 59), fiecare d.ungd, sau $ir d.e pete Inergintl
oblic in jos cle-a lungul pdr,tii exterioare a rachisului, pind, la unul dintre oceli.
Petelc sint in general alungite in linie transversald, fa,ti, de qirul in cAre sint
situate. Aclesea ele se contopesc fie in aceeagi linie cu qirul -_ ;i atunci ele for'-
rneaz[, o clungil longituclinal[, *-, fier tta,nsversal, aclici in rind. cu pcrtcrle din sinr-
rile invecinate, ;i atunei formeazil d.ungi transversale. IJneori o pati, se d.esfa,ctt
in pe1;e nrai mici, care r[,rnin pe loc.
Este nimerit s[, d.escriu mai tntii un ocel bili-locaq perfect. Acesta constil
clintr-un inel circular d.e un negru intens, inconjurat d.e un spa,tiu astfel umbrit;,
incit s[ semene exact cu o bild,. Figura ald,turatd, a fost ad.mirabil d.esenatfl, de
atl. IlorcL qi bine gravati,, lnsd, o gravurd, in lemn nu poate aril't'a umbrirea
desivirryith, a originalului. Inelul este aproape intodeauna pulin rupt sau intrerupl,
(fig. 57) intr-un punct d.in jumi,tatea superioard,, pulin la dreapta qi deasupra
rrnanlei albe a bitei incluse ; uneori este rupt cf,,tre baza de pe d,reap_ta. Aceste
ntir,i intreruperi au o semnificalie importantfi. fnelul este intotd,eauna mult ingroqatt
 GRADATIN CARACTBRELOR

rlu rllnlginile slab d.efinite sple collul superior din stinga, pana fiind. finutd, ver-
tical irt pozi!,ia in cAr:e esto desenatd, aici. Sub aceastS, parte ingroryati, existfi
p(r f;riprrrfa'fa, ltilei rlll sornrt oblic rtt, un alb a,proape eurat,, care so urnllreqte in jos
irtl,t'-u ttrtatr{li lrluttrbrrt'it,prr,liclli, irtr ilctlt,stit, in culori gilbui ryi errfenii, ca,re so
iru,ltirI tlirr ct irt (](r truti tttul{; irt rrrotl itttpt'rct'tibil ciitre pilrtc:r rle jtts a bilei.
t\t,t'rLst,ii utttbl'ii'l't',*itr-r ir('r.oir, cill(. r'ecl[, a,tit, tle aclmira,llil tlft'trtttl ltrnrinii strir,lucinrl
pr' o suprillalif (rlrr\.e'xir. l-)rlcil se examineilzir, una
r[in lrilc, s(. vrl, v(,([i'rl cii pilrt;t,[,r sa, inferioarri c,ste d,cr
o nua,rifti, (,tift-niE' ;i lnl r,ste distinct separatii prin-
1,r'-u linii. cutbl-i oblicir, dt, partea superioarir,, care
t'st,c rnui ga,lbi rrir si mai plunrbnrie : aceastir linie
curbir,, oblieiL folnx,azil un unghi drept cu axa mai
Irrngti ll pet,ei albe r1e luminri;i d.e fapt cu toatit,
rrrnbrilea, insir, :r,ceastil clifercn!5 de culoare, eAre
rir"r pulrtr', clesigur, fi arritatir, intr-o gravurzi irr lernn,
rur influt'ttlc.Azl'r, cituryi tle pu,tin umbrirt'a perft-ctir
ir, bilt,i. lllrobuit' in speciirl observiat cil ficeut'e ocel e
i.s{,i, in legirtura-r i:r'itlt'ttf il 1ie cu o tlungil de culoa,r'c
irit,hisi, fic t'u rttr ryil lutrgil,udinal tlc pet,c' incbise,
([r'oii r'('(r(' lr tttltt,lt. :iI)tu', irt ntoit indepertd.ettt, p('
:rcrr()il$i plr,rui. ;\st,ft'1, itr fi.gura 57 dungrr ;l llel'ge
lrr oet'lttl (t ; durtgit Ii l:r ocielul l, ; duugir 0 (,stt.
irrl,lt,t'ttpl,i"r lll lritt't,t':r snlrt't'ionr'[, si tttt't'ge in jos llt,
rr(,t,lrtl ut'nriii,or', (,:u'() tur figureil,zit, itr gravur[, I tluuga
l) lrr cel d"t' jos, ut'rtrr-r1,rn'r si la, liel clungile E r:i 1'. t)

iri sfirsit;, tliferil;i oceli sirrl; sepa,ril,!,i intrc ei cle o

slr [)r'ir l]:r,1 ir, plrlitLi pu rt;incl sernn(] negrc 111,1'6rgulate.
\''oi rIt,s(rt'it' itt t,orttittul^lrt, celiLlaltti extrenli-r, ir,
si,t'it'i tltltutttr pt'irrt:r, ttrrtti t[ umri oct'I. Rc.migeil I..i13-. ir7. parLc tti'rr-o rL,'rig(: a fn-
,si
s3gt.ttttlrlrit sglrtii (fig. 58),
-
cet[ rniti :lpropial,fi, de zanrrlrri ;llgrrs aritinrl rloi occli pt'r'fecli,
'celclalte
(1olp, este rnzrrc:rti.i, i", ,si p.tr^u, .o siruri L,i'l"l; f;l#lot'',,1'".lll;'li!tj'fi-:;::
oltlict', longit,utlina,lt', ot[recunl neregulate de pete liecare la citc un occl. (ilIult tlin fesu-
lttl nntlrt'lor pirr'fi' t'iti rtles tlitt slinga
r1c cttittrr'tuJurl"te inchisil. .Pata bazaln, sau ceahai rac'isttltti' rt rost taial')
lr,propirll,ii de rachis, la ccle cinci qiruri inferioart.
(rfari"l, rlcr rrcl nrai inferior') c'stc pulin rnai lna,re
r[ccit (,('1t,lli,ll,i' pctt' tlin acelasi $ir ;i pul,itr mai tlurrgitit, irr tlirecl,it. trtr,ns-
vr,r'lsalir. IJiu s(' tlcostbe$tc do a,selncnea cle cclela,ltc pctt' ptilt frrptul cil cst,tr
rnirlginit,t-"l in ptr,rtea, sa, superrioarir, c1e o umbrl, [tte un I galben-rorycat-inchis.
^{ccasl,ir, patl rrn t-st,e insil in nici un fel mai r€rrnarcabilfi decit ccle de pe perra.iul
irin'ltor pir,siri ryi zr,r putea fi trryor trecutir, cu vodl:rea. Pa,t,e urntiitoare, superittu,r[,
lnr s(r r1t'ost'bt'rytc t1e loc <le c'elt'cle rnai sus clin acelaryi $ir. Itet,ele b*zale, mai
ruzlri, ot'upli e'xact a,ceea$i pozilie relativri pe acesfs pene (:a, ryi oct'lii perfc'cf,i fle
p(' rciirigele mai lungi.
Privind urrnltoarele d,ouir, sau trei remige, se poate urmiiri o grada!,ie
irlrsolnt, irnpt'r'ctrptibilS, incepind. cle la una dintrc', pet ele bazale, descrisc mai
sus, irnpreunei cu cele irrretl.iat superioare clin acelaryi ryir, la un curios orn;.t,tnent
clir'o rm porrtt'fi nurrrit ot'eJ $i pt. cilr(,, in lipsrl rtnui termen m:li buu, il vont trtrtni
 DESCENDENTA OMULUI

tlD ,,ol'narnent cliptic". Acestea sint ar5,tate in figura al[turrrtrl (fig. 59). Aici
r-eclem ntai tnulte pinrri oblice A, 8,, 0, .D etc. (vezi d.iagranta cn litere d.in
parte'a stingl) de puncte negre, avind. forma obiqnuitri. ]'iecare ryir cle pete u]erge
in jos spre orltamenl,ele cliptice si srl uneqte cu elc. in exaet, acela;i fel dupri cum
fiecare clungil d.in figura 57 rnerge in jos spre ocelii ,,bil[-loca$" si s{,uneqte rru ei.
Privincl orieare rlin ryiruri, d.e exernplu li din figunr 59, sernnul cel mai cte jos (b)
('sbe r-'el gros rsi considerabil tnai lung d.ecit petele superioare ,si 1,;i nre extrenrital.,e:r
d in stinga asculifii si curbat[ in sus. Aeest semn negru estc brusc mrirginit la

Irjg. 58. - Partea bazeli a rernigei
secundare, cea mei aproape de
cot'p.
W
w
l.'ig. 59. - Por!.iurrt' a unriit diulre remigcle sccundarc aploape
tle corp, ari'rlind asa-nunritelc ornanrentr: cliptice. Figula din
rlrcapta cste dalir nurrrai ca o rliagramir, cu scoprrl cxplictrrii
literelol de refelin!il. A, R, C, D elc.r;imli cle pete merglnd
in jos la ornarnerrtelc cliptice pe cal'e le forrneazir; D, pata cea
tnai rle jos sarr scnruul din polul R ; c, pata slu semnnl ur-
rnirtol in acellrli ;ir'; r1, aparent o prclungire discontiuu{ a pe-
tei c rlin acelagi ;ir R.

parteu, sa slrper-ioal'tl cle un spa,!,iu relrrt,iv lar:g dcl culori bogat unrbrite, ineepinrt
clr o zottd, ingust[ eafenie, care l,rece in poltocaliu, iar n,ceasta intr-o ltuan![,
de utr plumbnriu pa,lirl cu capl,tul dinspre rachis mult mai palicl. Aceste culori
umbrite umplu irnpreun[ tot ,spa,fiul interior al ornamentului eliptic. Semnul
(h) corespuncle in toate privinlele cu pata bazalil umbrit6 a penei simple descrise
in ultirnul paragraf (fig. 58), este ins5, mult ma,i d.ezvoltatfl ryi mai viu colorati.
Sns in dreapta acestei pete (fig.5g,b), exisl,[ un semn negru, Iung qi lngust (c),
eu unrbrirea sa vie, apar,tinind. aceluiaryi;ir, ;i care este pulin a,rcuit in jos pentru.
L\ st,a cu fala la (r). :lcerst scmn este uneori lupt in d.oud, porfiuni. El este de
asernenea ingust rn6rginit d.e partea inferioarfi, cu o nuanlX, galben ro;cat[. I-,ir
st,ingrr ;i deasupra lui (c), in aceearyi direclie oblic6, insfl lntotdeauna rnai mult
sau tnai pulin d.isl,inct c1e ea, este un alt sernn negru (d,). In general, acest semn
esl,e tle formil, subtriunghiularir, ryi neregulatf,,, lns[ la loeul insemnal, ln d.iagramh,
 GRADATTA CARACT1:R!)LOn .)JC

cu litere t'l estu neobirynuit de ingust alungit ryi regulat. Inl pare sL consister
d.intr-o plelungire lateralir ryi intrerupt[ a semnului (c) lmpreund, cu crontopireru
sa cu o parte intreruptil ryi prelungitd, a petei superioare urmd,toare, inszi nu sint
sigur de aceasta. Aceste tre'i sernne, b, c ryi d, cu culorile deschise intercalate
formeazfl impreun[, a pa-numitul ornament eliptic. r\ceste ornamente plasat,e
pa,ralel fa,tX, de raeh.is corespuncl evident ca pozilie cu ocelii ,,bil[,-loca$t'. -Aspectul
Ior oxtrem tle t.'legant nu poatc fi apreciat in d.esen, d.eoarece nuanfele port,ocalii
qi plurqburii, carc) contra stea'zra at,it de bine cu semnele negre, nu pot fi aritate.
Intre unul dintrc orro,rrr€ntele cliptice ryi un ocel
,,bil[-locaD" perfcct exist5 o grad.alie atit de des[,virryitfi,
incit este aproape imposibil de hot[rit cincl ar trebui fo-
losit acest d.in urmd, termen. llrecerea de la unul la celir,lalt
t,ste efeetuatir, prin alungiroa, si curbura mai ma,re ln cli-
recf,ii (,prse & semnuhri inferior n(rgru (fig. 59, b) ryi mai
ales a ct-.lui superior (t), impreun[ cn contractarea sem-
nului alungit subtriunghiular ryi ingust (d), a$a e5, pinil
in ct'le d.in urmri aceste trei semne se contopesc, formincl
utr inc-.l eliptic neregulat. Acest inel devine treptat d"in ce
in co mai circular ryi regulat, mfirinclu-$i in rr,celaryi timp
diarnetrul. Preziut a,ici urr dersen (fig. 60) a,l d.imensiunii
ual,urale it umri ucel care tm cste perfect. Partea inferi-
oar[ a inelului este rnult mai curbatri clt'cit sernnul inferior
rlin olnArnentul eliptic (fig.56, b). Pzlrtea superioarf a,
inc'lului negrrl constl clin clouti sau trei porfiuni separatc i

,1i nu existfi d eclt o urmti c1e ingropare a porfiunii ca,re Irig. 60. - Un ocel in stare
formeazl semnul negru clc,asupru rruanfc.i albe. Aceastil intermediarri intre o!'nzl-
rrrcnlul eliptic ;i occlrrl bi-
rruanfir albI, ea insirsi, nu este inc[, foarte coneentratf, ;i lir-loca; pcffeet.
sub ca snprafa,ta este nrult rnai viu r:oloratii, declt la ull
oct:l ,,bil[-loca$" perfect. Chiar in ocelii cei rnai perfec!,i
ffo pot d.etecta rlrllr(l ale jclrrc!,iurrii a, trei sau patru senlrrer rregrc alungitt' din
c&r'e s-a fornrat irrelul. Setnnnl ,subtriunghiular neregulirt sau ingust (fig. 59, d),
fortnea,zi, in rnocl evid.enl,, prin r'ontra,r,tia qi egalizarea lrri, porfiunen, ingroryat[,
a inelului cle d.easupra nuanfei albe tle pe tr.n ocel ,,bil[,-locary" perfeet. Paltea
inferioar:fi, u inelului cste inva,riabil pu!'in mai groas[ decit cerlt,lalter lrirrf i (fig. i7),
oeea ce clecurge clin fa'ptul e[ semnul negru inferior al olnarnent,ului eliptirr
(fig. 59, b) a fost inilial mai glos decit semnul supe'r'ior (c). Se poate urnrirri ficcare
stad.iu clin procesul c1e contopire qi mod.ificarerr si cereul negru care irrconjur5, bila
ocelului estc format flr5, incloialir, ctin unirea ryi modificarea celor trc,i semne lteglrt
b, c, il aIe ornarnentului eliptic. Sernnele negre, neregulate in zigzag, clintre ocrelii
consecutivi (fig.5i) sint vdd.it clatorate ruperii scrnnelor pulin rnai rc'gula,ti',
ins6 asemlnfltoare, d.intre ornamentele eliptice.
Stad.iile consecut'ive clin umbrirea ocelilor llil5,-locaq pot fi urnrlrite crl
egal5, claritate. Zonele ingusl,e cafenii, portocalii qi palicl plumburii carer m[rgi-
nesc semnul negru inferior al ornamentului eliptic pot fi vd,zute d.evenind treptat
d.in ce in ce mai atenuate qi trecind. umbrirea d.e la una intr-alta, cu partea
superioarfi ma,i d.eschis5 d.inspre col!,ul din stinga devenind ryi^mai deschisi,, pentru
'a, cleverri aploape albd, pi in acela,gi timp mai contractat5. Ins[ chiar la cei mai
 DESCENDENTA OMULUr

pclfr:r:ti oceli bilir-locary sc 11oa1,1, rlistirrge o llgoill'ii (1(,osclrit't'rlt'cttLrt'i, ittsii, nu

in utublirr,r irrl,r'e partcel supclrioari, si infclioarii, rt bilt'i, tlttprr ('ultl '{-r)' obstl't'it1
rrrr,ri inaint,r', ia,r'linia clt.sopara,f,ie estc oblicil si in aci('rla;i c|.itt't'!it' (]l ;i u.tttllt't'lt'
viu coloral,c a,lt' ol'tl:l,ltrentelor eliptice. So poatc tastfel vetL'it apro:tpu fit't'ilt't'
ttet,aliu nrinuscul in forrna, [i coloritul oct'lilor bili-loerirg cu, tlc'cnlgirr,l f[itt nrodifi-
cl,rile tlepta,t,e ale orna,lrr(,ntelor cliptice. iiu' clczvo]t,ilr'(-'ir
a,oestorzl, rlin ururir poatc fi urinitl'itf prin l,receri l,oi; lr,t,it,
tle mici tlirr unirea a, clouit, petc itllroill)c s;tttpit', (i('il
irrferitxrrt'r (fig. rii) avincl o oarecare rtrnbrilc galbt'tt-t'of-
catir d.e partea sil, superioatl,.
Extrernitl,filc penclclr secunclatt', inai hrri.gi, c:lre
inn oceiii bild,-loca; perfecli, sint irnpoclobit,e irr ittrttl
cleost bit (fig. 61). I)ungile longil,ucLinalc oblioe st' opl'cs(l
brusc insprr: partca tk-r sus ryi clovin cottfuze, qi clciisupr'?r,
acestei limite intregul caplt supt'ritir al penci (a) estc
acoperit cu puncte albe, inconjulrlto cle mici inele tre-
gro, situate pe un fond. cle euloare incirisl. Ilung:r, oblici,
zr,parf,inincl ocelului celui mai c1t' sus (0) estc clr'-abia
r'oprozotrl;at,L cle utr s('rlr"n rI{fgr'u7 ir(r1111f , t,.r'1'1'$ll1ltt, ctt l)n'i,i\,
1,tan.l*vet'sit,lit oblit,it,, ohistttiit,[. I)coil,l't'(](' itc('itst,i tItt.ttg;i,
t'ste a,st;fel brusc tt,t'ttiittal,lio put,ettt inJ,t'ltrgt': I)oll,t('r tlilr
t,clc oxpuso tnrr,i sr,lri (rllrn so J'?t,(r{' cli pirt'1,g,t1, l*ttpt't'ir)al'i-r
irtgroryatri, a, itrelttltri ci.t,tr illlst,nt;ii ltit,i, tlt'orlr('(',('r tIttpi,
cum s-tt, it['it'ttutt,, rtct'its1,[, pitt't,tr itrgt'rt;ir1ti, pill,'(' il, s() itl'la,
itttt'-rrtr t':r pot'{ oiu'qr112,t'(' ('lI o prt'ltt ttgirrr rttllt;i"t, tl-ilt l)itt'1t'it
sttltlt'ioitt':i trt'ttt:-tbo,,t','. j-,ril ltllst'ltltt llirl ii .qltl.)('t'i():tt'(l ;i
irtgrttrya,lr' ,r ittt'lului., ot't'lttl ('('l ttt:ti rlt'sl1s', ilt:ll1r'pl'i-
Fig. fil . - Ilot'Iirr rrca a l)ro;rl)(! vitttr' lret'fct't,, rpa l'(' ('r, si t'itrrt vit'l'tt I i-lrr' l'i l'os1 liiil1,
de virf a unr-'ia rlirr rcrnigr'lr' obIic. Ort,r[ r,ri oricirr.c (r1u'(' rronsitL,r':i t:ir 1lt'tt;t.f ttl 1':rzrnlu-
sec:uttclaLc (:u llrr oc:el bili-locir.s
perfer:t. t1, lralLcit suptrrioal:-r lrri ,'lt'11u,s a, fost, ct'ett1, cttrpil ctttll il \'edt,,llI troi llctlllt
ornarncrrtall. ; b, cr.l nrai tlr,
sus occl biL-r-lotralj inrptrr'-
li(' va girsi itrcurcat, irr iI explictt sl,al'oa, itttpt'l'l't'ct,i"t, il
fect. (unrlrt'irca deasrrpla pett'i ocelului cclui ntai tlcr sus. Ar trelnri si, atlaug r,[ t,oti
albe de la vil'ful oct:lrrlrri esIc or-rclii de ptr rernigele st,cuntLl,rcr celo rniti ittd.t'p:iltitt;o
pu[iu prca inchisii aici) : t:, ocel
l)clfs,,1. de corl), sinl, rnai mirri ryi rnili puf,in pr,r'fec!,i rlccil; ct'i clo
pc celelalt,o peinc si au part,ea srtp<trioilt'i, tl, ineluiui lipsi,,
ca, in ca,zul pe caro tocmai l-am men{,iorrelt. l\ici irnpt'r:-
feclia pare sL l'ir: in tegd,turd, cu faptul c[, petelc cle pe aceastir panl prr'zitttf o
tenclinf,l, nrai sla,bil, clecit de obicei de a se cori.topi in clungi ; ('lo sittt, tlilr cont,r'il,
attt-.'sea ruJ)t,('fur pett'mA,i tuici, aqa, incit clouei,,satt t,t'ei ryiluri troboitt't"t, Jlt lt('t'lrtsioctrl.
Incir, urtri rfi,nrine urr punct foartc trurictilr^obs('l't'itt ltctttt'tt 1tt'ittut rlittii, tl.t,
cltrc rll. ll'. \\''. \\'ood.tt, Dicare mcritir, atcnt'ie. Intr-o lotoglttfic it, rtttttit.'xcrttplitl
irnp[,ia,t, o(] rni-a fost d.ati, de dl. Ward., in tinrpul etnl[rii salt iii; poate 'vecleit
ci, pe perrele care sint linute perpendicular, semnele albe d.e pe oceli, reprezen-
tind. lumina reflectatfl d.e pe o suprafa,t5, convex[, sint situate la capi,tul superiot
qi rnai ind"ep[ratat, ad"ic[, sint indreptate in sus, iar cind. pasilrt'a so etaleazzi pe
5r ..1"i('1d ". 28 rnai I IJ70.
 GFADATIA CARACTEFELOR

.qiol ('a ill'fi lurninatl cle sus itr tnod, natural. Aici interviuo insii purtrltul ctl,ios
I
pertt,le cxtetioa't'e sint !,inut,t, itproape orizontal qi ocelii lor arJ trebui c11 a,1.e-
lllene& sii, pa.rl, c,t1 si- cind. ilr fi luminali d.e sus, a$a cL in consecint,i1 sienlrt,le
illbe a,r trebui sL fio pla,srate pe p[,r!ile snperioare ale ocelilor', si oricit i1'., tr,init;or.
t'rrte acest fapt, ei sint astfel plasafi. .Deci ocelii de pe cliferitele pene, c1 t oato trir,
octtpti pozif,ii foarte dift't'ite fafri d.e lurninir, par cu to,tii lurnina!,i de sus, intoclrili
irga, culn i-ar fi urnbrit, uu. pictor. Totuqi, ei nu sint lurninaf,i striet d.in ircerla;i
punct, dup? cttln &r' trebui, cleoarece sernnele albe d e pe oeelii penelor tilutg
trproa,pe orizonta,l sint plasali cam prea rnult spro ca,p[tul rrai ind.ep5,rtat,
ad.icir, ei nu sint suficic'nt de laterali. lrlu avem totu;i rrici urr d.rept s[, ne arytep-
t5,m la o perfecliute absolut5, c1e Ia o parte d.evenitl ornamentalX prin selec,tic
sexuali,, mai mult d.ecit aYem acest drept de la o parte rnoclifieatil prirr seleclie
natural5, pentru un folos real, ca de exemplu acel minqnat organ care cste
ochiul uma,n. $i cunoaqtem ce a spus lfelmholz, cea rnai nrare autoiita,te d.in Du-
l.opa asupl'a acestui subiect, d.espre ochiul umau, si a,nurne cL d.ac[, 1L opticial
i-ar fi vind.ut un instrumenl, fd,cut cu atita negliienfd, cl s-ar fi considerat IX]
tleplin justificat de a i-l inapoia 02.
Am vilzut' acum cir, se poate urrnilri o serie perfccrl,ii tle lu, simplo pete
pini, la, minunatele ornantent,cl bilir,-locary. DI. Gould., cal'() a, ilvut a,m2lihtatea
rle a-rni da, t,itcva, clirrtrc'acesl,r_r prln(r, e'sto conrplet de acr.rrtl (irt ruilre iD priYinfa,
nat,urii 0r-ttttplct,e itr graclaf,ic'i. Itrste evitlent cir, sta,tLiile in tlezv:olt,artr py,zeltate
cte penele tle pe aceeaqi pasf,re rru a,ra,tI cituryi d.e pulin treptele prin ca,re inr
l;recut strir,moryii clispd,rufi ai speciei; ele ne d.a,u ins[,, probabil, eheia peltrn
inserqi it,celste trepto ;i dovt,clesc cel puf,in pini, Ia, certitud.inu cri o gradatie r:st,cr
ptrsilrilfi. finind sea,rna cu ciitii, grijir, filzilmrl A,rqu,s rnasc,ul igi eta,leazii, pena.jtrl
in fa!n, fetnelrri, pl'oculrl ryi tt. nunleroasele fa,pt,e (fit,r.(, l'arr st*I, lro palii prol_rabil
ti[, pd,stj,rile fernele prr.'feri, tnaseulii rna,i atrd,g5,tori, rrirnr.ni r[inl,r'r. (,t.i r,uri. afl.rnit,
efieien!,a, sclt'c!;it'i st'xtutlt' Ilrt rrir rlega cii, o sirnpli, pa,tI rkr r,rrloirrc inr,fuisii, (:lr
()ill'01ri1|'t, utnllrire ga,lben-r'oscit,ti-t, N-fl,r' pttten, transfot'lllit, prin a,pl'rlpir,I.elr,
ryi rnocli-
ficarea, a tloud, pete irrvt'cinate, clind este insolitri cltr o uqoilr:i spolirc a culor.ii,
Ll unul din aqa-numitele ornamente eliptice. Aeeste din urmi, ornamente au fost;
a,rfl,tate la numeroasr] porsoane qi toate au adnris c[ sint frumoase, un.ii {iincl eltr
p[rere c5, sint chiar mai frumoase decit ncelii bilf-locraq. Pe m[sur[ ce penajul
secuudar s-a lungit prin selec,tie sexuali, qi diametnrl ornarnentelor eliptioe $-il
mf,,rit, se pare cd' culorile lor au devenit rnai pulin vii, ryi aiunci irnpoclobirca
penajului a trebuit sd, fie sporitfi, prin ameliorarea clesenului qi a urnltririi, ryi
acest proces a continuat pind, ce ln culorile d.in urmil s-au dezvoltat rrrinunatji
oeeli bil5,-loca;. in acest fel putem inlelege ,stal'{,a, actualir ryi originr:a L)r'lla-
nrentelor cle pe re rnigele fazanului Argus.

Din lumina pe care o aruncd, principiul gradaJ,iei rlirr ecea co ptirn clesprc
legile variatiei -, d"in modifici,rile survenite la multe - d.intre p[siirile noastre
d.omestice qi, ln sfirqit (dupi, cum Tom ved.ea ulterior mai clar), clin penajul uematur

52 I'opulcu' Lectures on Scientific Subject (trad. cngl.), 1873, p. 2lg, 227,209 ;i 3g0.
 DESCENDENTA OMULUI

al pfsirrilor tinere, putern indica uneori cu oaleczrre incred.ere treptele probabile

prin care masculii au clobind.it penajul lor strfi,lucitor ryi cliferite ornamente; iu
rnulte cazuri ne girsim insi, intr-o nesiguran!fl total6. Aeum mulli ani, d.l. Gould.
rni-a atras atenf,ia asupra unui colibri , Urosti,ete beniamin'i, remarcabil prin
curioastr 4qosebire clintre sexe. Pc lirrg6 un gulerary splerrd.id, masculul are rectrice
negro verzui, clintre care patru rectrice centrale terminate cu alb I la fr:rnelfi, ca
lrr rnajoritatea speciilor inruclil,e, cele trei rectrice erterioare de fieeart' parte se
tepnin[, gu alb, a;a incit masculul are cele patru pene centraler Pe ciucl feme,la
are eerle gase exterioarer ornamentatc cu virfu.ri albe. Ceea ce face acest caz
ma,i curios ester c5,, cu toate ei la rnulte specii de colibri coloritul cozii cliferf,,
consiclerabil la cele d.ouri sexe, r1l. Gould. nu cunoaqte niei o singur[ specie, afa'rfi,
t{e [-h'osti,c:tr, la crlr'e masculul sir a,ibti cele patru pene centrale tertninate cu alb.
Comentincl acest caz, ducele d.c Argyll ou trece peste seleclia sexual[' ;i se
intreabti : ,,Ce explicalie al5, legea selecliei naturale unor varietir,ti specifice ca,
acestea'?t' El rispuncle : ,,absolut nici unatt, ryi sint cle acorcl cu el. Se, poate
insi, spune cu incred"ere acest lucru gi d.espre selec!,ia, sexualti ? \''ilzincl irr cite
fellri se d.eosc'besc rectricele colibriilor, d.e ce sit, nu fi variat cele patru pene cen-
l,rale numai la aceast[, singurS, specie, a$a incit s5, fi clobirrd.it virfuri albe ?
\rariafiile pot s5, fi fost treptate sau oareoum bruqte, ca in cazul recent citab
al colibriilor cle lingfl Bogota, la care numai anumiti inclivrr'r au,,rectricele cen-
traler ternrinilte intr-un vercle fruntos". Am observat la fernela cle Urostietc vir-
furi albc extrern d.e. mici sau ruclimentu,re la cele clouir, rectrice exterioare d.intre
cele pal,ru rectrice centrale ilegle, aqa inclt aici avern o inclicalie a unei mod.ifi-
cflri cle un fel oarecare la penajul acestor specii. Dac[ achnitem posibilitatczt ea,
rectrieele ceutrale ale rnasculului sir vatie'ze prin culoa,rea albir, rru estc cituryi cle
puf,in bizar ca a,semenea varialii sr-l fi fost sclectitttratt sexual. \'-irfurile albc
impreunf cu smocurile auriculare tr,lbc aclaugir, flril incloialf,,, dupd, cum aclmite
;i clucr:le de Arg5,"ll, la frumuselea masculului; si se parc cL tllte p[sflri apreciaz5,
culoarea a,lbir clup5, cum se poate detluce clin caz:ul mascultrlui cle Ch,asmorh'ynchu's
(pasirrea crlopot), cel a,lb ea zilpada. Afirrnnt,ia lui Sir. R. Ifeton nu trebuie uitat5,t
qi anurnt-' crI, atunci r:ind. pfunifolor Ii se interzisese a,ccesul la plun.ul lor t[rcat
cle au reflzat sf,, se impereeheze cu oricare alt rnascul ;i in d.ecursul acclui anotinrp
rlrl an prod.us nici un d.escend.ent. $i nici nu este eiud.at ca variatii akl rectrieelor
d.e (Jr"osti,ttc sL fi fost special seleclionate ca ornament, deoarece genul irned.iat
urnri,tor al acelei familii ryi-a luat numele d.e JVletallura de la splend.oarea acestor
pene. De altfel, avem clovezi conclud"ente cL colibriul iryi d[ itt mod. special oste-
neala sir,-ryi etaleze rectricele sale; d.up[ ce clescrie fruur.usefea lui Ulorisugct
melliaora, dl. llelt t{ spune : .,An} vilzat' o femelf;, stincl pe o crae5, qi d.oi masculi
etalind.u-gi farrnecelc in fa,ta ei. I)nul se azvirlea in sus c'a o rachetfl, apoi brusc
iryi d.esfi,cea coada albfl ca zapad.a, intocmai ca o paraputi, intoarsf,,r qi d.escind.ea
incet in fala ei, intorcintl.u-se treptat imprejur pentru a exhiba spatele qi fala. . . ;

8 T'ln Reign of Law, 1867, p. ?17. 51 l'|rc Itaturalist irt liir.trragu.n, 1874, p. 112.
 CRADATIA CARACTERELOR 359

ooada alb[ desfdryuratf acoperea un spaliu mai mare clccit tot restul pf,sflrii
qi era evident trfi,sd,tura primord.iald la acest spectacol. in timp ce unul c]intro
masculi descindea ineet cu coad.a d.esf[cut[,, celilalt so avinta in sus;i cles-
cind.ea cu coada clesfdpuratfl. Distraclia se sfirqea printr-o luptf intre cei doi
exeeutanli, nu qtiu ins[ d.ac[ cel mai frurnos sau cel mai a,gresiv a fost carrcli-
clatul acceptattt. Dupi, ce d,escrie penajul neobirynuit al lui (Jrosticte, d.l. Goukl
adaugi, : ,,Nu m[, ind.oiesc cituqi de pulin cL ornamentul ;i varietatea este singurul
scoptt ir. Dac[, se admite aceasta ne putem d.a seama cra masculii care inainto
Yreme erau acoperiti in mod.ul cel mai elegant qi nou trebuie sL fi oblinut un
avantaj nu in lupta obipnuitd, pentru existen,tfl, ci in rivalitate cu alfi masculi
qi trebuie s5, fi l5,sat un mai mare numlr de tlesecndenf,i pentru a lc moryteni
fmrnu,qefea lor nou dobind.it5,.

ii Introductiott trt I'rocltilidae, 1EOl, p. 110.

 (,^IT'I TOI,L:L ,IL XV-Lb)A

PtrS^tr nl-eontinuare

l)isculic asupt'a c:auzclor daloliLii cirrora nurnai nrasculii utror specii ,si anrbcle

:';i * ;:':i,,:iil:';l}:Jil ;:'lJi,l".,;;,,3il1::,T,'I:#': Hl',:il,1,11i;, i'"xl"l.:lfil:

t'ilttltti ;i colot'it - I)it'rdt'r'ca pcrra.iului nupIiul in tinrlrul icr.uii.

irt,r(,,,si, t,lr,Ili1r.rl vr)nI (rxa,ntirt.;t, clo cc I't,trtcJok,tttttlt,r_rl prisriri ltl ilp- clobilr_Lit,
Itt't'lt'alii trl'tlitlllt'lt1,rr cil si tn:tscttltrl 5i tle (r(.r p() ttc lr[tir, pi,rt,ri tr,rnbt.lc s(]xe lr,lc
rrrrrlt,or':rllol pIsI,r'i sinl, llr, l't'l s:lu irproa,llt, llr, Jrrl irnpodotrite. in ca,pit,olul urrnii,-
1rrt'vl)|ll(1(\l.(|t'tit,t.i1,('\,.il(|tl,Zl|r.iirr(.,1|,I.(|l.rrttlt.l.l(,1;(l
i11 ttr'i1y'i tttrt, s7ttt,'ii,lor r alll fiug(rril,t, p(r scttrt, (,i-r, l:l
1ti-rrrrr t,oircllt, Irrrgir, lr,r, fi
itt<'otllorl;1, iltt' t,ttloitrrrit. Ircagt':"1, ltiil,iiloarrr lil oclti il, t,r,ri,,stt]tti rlc rrrtrnt'e,
1lt r.i-
trttloltsii 1tt'tt1t"lI f('tt'tr']r"t, itr tintpttl pt,r'ioirrtei tkl t,locirrl ri, irr consetril{:i, r.ir, t,ra,risrli:
tttrcstttt'('iu'actt'r('dt'lil tttasr,ul la tlt,scetrck'rr!ii fenrclci B, fost; irnpiedicatii,
1,ol'()il,
llrin.st'lt'ctitl ll?tturalir. INu tot tnai rrrcd. cit aceitstl transmitc-,re ar fi putut apz-l,r.er]
in citeta, cazuri, ittsii clupfl o rnatnrr-r gind.ire asupra tuturor faptelor pe car.c
Itr-altt putut stringe sint acrlln d.ispus sir, cred. ci, a,tunei cind. sexele se cleosebt.str
l,rattsnliterei.t variatiilor consc'cutive a fost in general limitatl, chiar d.e la inceput,
Iit acelaqi. sex lit, cale ele au apS,rut mai lntii. T)e cind. au apd,rut observat-iilc
tnele, subiectul eoloritului legat d.e sex a fost d"iseutat in citeva lucrdri foarte
interesante ale d-lui Wallaee 2, care este d.e pirrere cd, in aproape toate cazurile
variatiile conserrut,ivc au tins la inceput sd, fie transmise in lnod. egal anrbelor
s('x(r, itrst-t o[, ft'trtclit a, cr.ita,t, prirr. setlec{'ia uatural[,, s5, d.obind,rfa,sc5, c1]orile b5tl,-
l,o:u't' la ochi alc' ttrascnlului, datoritl pericolului pe cAre qi l-ar fi atras i1 aces{,
1t,l in rlccursul clocirii.
-Aceastii, ipotezit irnplicir, o d.iscufic obositoare asupra unui punct dificil,
atlunlo dae[, transmiterea unui caracter, care la lnceput este moqtenit d.e ambele
s('xo7 poate clupri aceea sd, fie limitat in transmiterea sa numai la un singur sex,

1 IidiIia a 4-a, 1866, p. 241. 2 ,,Westminstcr Review", iulie 1E67;

,,Journal of
'l'ravel", vol. I, 1868, p, 73.
 i62 DESCENDENTA OMULUI

ctl ajutorul selecJriei naturale. lfrebuie avut in ved.ere, clupl cunr s-a arritat irr
eapitolul introducl,iv asupra selec,tiei sexuale, ci, acele cara.fere {,ar(r silt lirnitate
in dezvoltarea lor la un singur sex sint intotdeauna latente Iu cel[,lalt sex.
L-n exemplu imaginar ne va servi cel rnai biue in a ne d.a sealna cle dificultatea
acestui c,az; sti presupnnem c[, un amator dorepte s5, creeze o rasl d.e porumbei
la care nuntai rnasculii szi fie d.e culoare a,lba,stru-d.eschisr pe cincl fernelele s5-qi
pitstreze culoarea lor ini{,ial6 d.e ardezie. Deoarece la porumbei caractert'lc rlt' toater
felurile sint cle obicei tra,nsmise in mocl egal ambefrr sexe, amatorul \-rr trebli
sti incerce si, transforrne aceast[, ultimi forrni, de ereditate intr-o trarrsrnitere
limitat5, la un sex. Tot ceea ce poate fa,ce este sd, perseveleze in a selee,tiona fieeare
porumbel mascul care se remarcil eit d.e pu!,in printr-o nuan!5, albastru-cleschis
,.;ir d,ac[ este eontinuat5, fselecfial in mocl constant timp lnd.eluirgat
$i d.ac6 varia,-
fiile tlcschise sint puternic eretlitare sau. se repetfi, d.es, rezuliatui firesc va fi
treela c5, toli porumbeii vor avea o culorrc albastru mai deschis. Amatorul nostrl
va fi in"si obligat ca generalie clupir, gt'nerafie si, impereeheze; mzrsculii srii c1c un
albastru-deschis cu femr:le d.e cruloarea ardeziei, cleoarece el cloreqte c&, acestea
clin urmX, s5,-9i pistreze culoart'a. in general , rezaltatul va fi prod.uee'rea unui lot
{e ryetiqi pestriti sau, mai probabil, pierd.erea ra,piclit ,si cornpletri a culorii albastru-
d,eschis, d.eoareee culoarea in.ifialir cLe arclezie vil fi transmisl cu for!5, donrilantir.
Presupunind, totuqi eir, unii lnilsculi albastru-d.eschis ryi fernele d.e euloarea ard.e-
ziei ar fi produsi in clecursul ficcrlrei gent.ra,lii eonsecutivc qi 1,r fi rperrel ilcruei-
ryafi intre ei, atunci fenrelelei clc culoareA a,rd.ezir.ri ar A\rea, daeir pot folosi aceastr-r,
expresie, nrul1,-,singe albrrstru in virtele lor, cleoarecc tafii, fuuiricii lor ete. vor.
fi fost p[,slri albastrc. fn aceste ctlttditii, se poilte concepir (c1 tolte c:i, 1u cunoso
nici un fapt pozitiv care sii, facir aeest lucru probabil) cii fcrnelele d.e clloa,rea arrle-
ziei _pot d.obind.i o tendin,t[ latentir, atil, cle puternic[, spre culoarea illbastrl-
deschis, incit sit uu clistrugir, aeeast[, culoa,re la d.eseend.enJii masculi, i1 timp ce
descentlenlii fcmeli Yor' oontinua sii morytcncascil culoarca rle arclezie. I)acir este
il$a,r seopul ck-rrit, de a, crea, o rasi eu cele doul soxe pernlzlnelt cliferite la culoale
ar putea fi realizat
Dste foarte important sau rnai bine-zis necesar ca in ca,zul rle nrai iruri
carttcterrrl rlolit, ad.icir culoarea alba,stru-deschis s[, fie prezentir, la femell, rteyi fur
stare latelitti, aqlil incit clescendt'n1,ii rtra,seuli s[ nu clegt'n3reze. Do a,ceAsta, l]o vrl
tronvlrgc exemlrlul urrnfltor : rnasculu l ta,zanLrlui lui Soemrnplring ar(' 6,o1,c6,
lungir tle tj2.5 c,rnr pc cind. coA {1, femelei esto clc 20 cm ; coacta flzairului r:omurr
tttasottl e'ste lung[, de circa, 50 cm, ia,r cea a femelei d.e 30 cm. Or, clac5, fernela
fazanului Soemmerring cu coada eri scurti, s-ar irrcruci$a cu rnascllul fazalului
cornunr nu incape ind.oial5, cd, deseendenlii hibrizi masculi vor avea o ctrad.d, rn1ll,
rnai lung[, clecit descend.enfii puri aifazanului cornun. Pe d.e altfl parte, dacfi, fernela
fazanului cornun cu o coad.5, rnult ma,i lungi, clecit cea a femelei fazanului Soem-
tne rring ?,r fi incrueiqat[' (iu rnasculul aee st uia rlin urrn5,, d escend.entul hibricl
tuaseul Ya :lYea o coad.L rnult mai scurt[, clecit cea a, clescendenfilor puri ai
fazanului Soemrnerring 3.

3 'Iemtninck sputre c[ Ia femela cle Phasiartus Soem- sus au fost ficute pentru utitre de citre dl. Sclater. Peptru
ne rringii coada nu cstc ttrai lttngl de 15 cm, Planches fazauul colnul.l, vczi )[acgillvray, Hist. Brit. Bircls, r,ol. l,
rolrtriie:jt vol, \', 1638, p. 187 Ei .188; 111[5nratorik' de mai p. 118-- l?1.
 PASARI _ ENEDITATE LIMITATA DE SEX 363

Pentru a crea noua sa rasd, cu masculi d.e culoare albastru-desehis qi cu

femelele neschimbate, amatorul nostru va trebui s[, continue s5, selecfionez{, rnas-
culii in d.eerirs d.e multe generafii qi fiecare grad. de culoare d.eschis5, va trebui fixat
Ia, tnasculi ryi fd,cut latent la femele. Aeeasta ar constitui o muncf extrenr d.e difi-
cilfl ;i nu a fost ineeroatfi, nir'ioclati,, €.A ar putea insil fi indeplinitti cu snoces.
Obstacolul principal ar fi pierderea t,irnpurie ryi conrplet[ a culorii zrlbastru-tLeschis
clin nevoia cle a far',t' ineruci;irri repet,ate cu femela d.e culoarea ard"eziei, aceasta
d.in urmfi, neavincl la inceput vreo tend.in!fl latentil de a produee'' d.escenden-ti
albastru-tl.esehis ' '
Pe d.e altfl parte, d,ac[ unul sau doi rnasculi ar varia clt cle pulin in
sensul culorii tlcsehise, iar variatiile ar fi linritatc cle la inceput in transmiterea
lor la sexul masculin, sarcina cle a crea o noufl rasi, c1e soirrl clorit ar fi usoarti,
d.eoarece aselnenea rnasculi ar trebui sL fie doar s{,lp1r1,iona!i qi imperecheali
t:u fenrele obirynuite. Un ca,z analog s-a intimplat in rt'alitate, cleoarecre c.xist[, in
Belgia + rase de porurnbei la care numai rnasculii sint insenrnzrli cu dungi negre.
De aselnc'neA, d.l. Tegetrneier a ard,tat t reccnt e[ porurnbrrii clragon prtrcluc
ad"esea p[s[,ri argintii, eare sint aproape intotd.eauna femc.le, ryi el insupi a crescut
zeee As('Imenea femele. Ptr de a,lt.-r parte, prod.ucerea unui nrascul argintiu estt
o intimplare foarte neobiqnuit,rlr, a$a cil nimic nu ar fi mai ugor clecit sr-I, so
creeze o ras[ d.e porumbei d.ragon c,u masculi albarytr.i ryi fernele argint,ii. :\ceast[,
tend.in![ este de fapt a1,it cle puternicfl,, incit atunei cind, dl. Tegetmeier a ob!,inut
in sfirryit un mascul argintiu si l-a imperecheat cu una din femelele argintii, el
s-a, arsteptat sil obfini o ra,s5, cu ambelc sexe colorate in acest fel; insfl cl a fost
clezatnlgit, d.eoarece puiul mascul a revenit la culoa,rea albastr[ a burricului siiu,
numai puiul femelir, fiind. argintiu. Fflrri ind,oial6 cil cu rX,bdare a,ceastd, tenclinfir,
spre reversiune la masculii ob,tinufi clin imperecherea intirnpl[,toare a unui rnascul
argintiu cu o femelfl, argintie ar putea fi eliminat5, ;i atunci ambele sexe ar fi
colorate la fel i $i, intr-ad.evlr, all. IXsquilant a aplieat cu succes acest proeed,eu
in e,azal turbililor argintii.
La gXini varia,tiile cle culoare, limitate in transmiterec, lor la sexul rnasculin,
apar in mocl obirynuit,. Atunci cincl aceastd, form[, cle ereclitate pred.omin[,, se
poate ugor intimpla ea unele varia!,ii consecutive s5, fie transrnise la femel6, r,arrl
atunci va semirna intrucit,va cu masculul, d.up[, cum se intlmplir, cle fapt la citeva
rase.l)e asemellea, majoritatea, insd, nu toate treptele consecutive, pot fi transmise
a,mbelor soxe, itt ca,re caz femela va semtina ind.eaproape eu n)asculul. Nrr poate
fi incloialft cir, a,eeast;n, este cauza, faptului c[ Iil porurnbelul guqat rnasculul rlrer o
gu$[ eevil tnai rnrrrcr si ci, porumbelul cri,l[t,or nulsoul A,re car'uncule eeva, mai rna,r'i
clec:it femelele r(rspective, d.eoarece amatorii nu au select;ionat unul din sexe rnai
mult d.ecit pe celfllalt ryi nlt au avut nici o d.orin, [, ca aceste caraetere sii, fie rnai
puternic pronunf'ate la mascul clecit la femeli, ryi toturyi aceasta are loc la am-
bele rase.
Acela;i proces vir trebui urmal, ;i aceleaqi dificultri!,i vor fi intilnite claeir,
se vrt dori sd, se ct'eeze o ra,sil numai cu femelele cle llreo culoare nouil.
in sfirpit, amatorul nostru ar putea clori si, crr.eze o rasfl la care ambele
sexe si se deosebeascir, atit tntre eler, cit ryi de specia lrarentalf,. Aici dificultatea

a Dr. Chapuis, Le Pigeon \trtgngeur Belge,186|r, p.87. 6 rrFielcl", septembrie, 7872,

 DES'ENDE,NTA OMUI,UI

al'fi ertrenl cle_mare, afar[ numai dacH, varia,fiile consecutive t]ll ar fi d.e la inceput
lirrritute d.e ambele sexc_. qi atunci rru a,r exista nici o dificultate. \'eclern a,ceasta,
lrt giiini I itst ft'I, ltt, rl]sil d.tt l{arnllurg d.ungatri, c,eler d.ou[ sexe st, dt'gNt,b('sc c6nsi-
t[tlrrlli] itttt't'{.'lt', pr'(}cum ;i d"e trcltr douri s(fx(. ltlc rir,st,i iniliirlt, uull,tts ltu,tt,lt,it,trt
.i lttttl-rele sirtt trterr{ittutr'(:ottsl,ltnt, l:r st;atrdtt,r,tl.trl dc ptt.fcr:t,i,ri,u, pr,irr "1,11,1r{,il (,otr-
titttriir citl'e n-irl'fi lost posibili rtrtt,it l,r'ittrstrtit(.I'ea, c,r,ra,ct;ere,lor J[ist,irrctir-r, 1r-lrr. l'i
lirnitutir cle sex.
G[,inile spaniole oferl un (1a,2 tnai curios; l'nasculul iue o c:rezrstir t.lr{)r.rilir,
illsli unele d.intre varitl,fiilc consecutive. dirr a,cumu[itcil, ciirora, creast,tr 1 fss1,
tlobinditfi par s5, fi fost transmise la fetnelfi,, cleoarece ea are o creastir, rle citt'r-:r
ori mai mare decit cea a fernelelor speciei parentakr. Creasta ferlelei se rle6se-
lrcrste insd, intr-.o privin!,ir, d.t' cea a rnasculului, clc'oarece ea are tenclil!,a, sti
rttirne- inapoi, qi recent moda a tlecis ca aceastir particularitate sit fic. fixa,tit
1i cerinla a fost reped,e urrnatzi cle *succes. Or, transmiterea acestui carac1er
trebuie s[, fie lirnitat:-r, d.e sex, altfel ea al inrpiedica creasta rnasculului sL fie ttreaptir,
('eeitr ct} ar ingrozi ptl orice antator. Pt' d.c a,lt[ part,e, pozil,iir vt'r.tic1li
1, ct.il,,,i
llt nrtlscul trebuie cle aseuieneil, sir aibir, un celracter liriritrri; dt's('x, dr,o1r.t,(,('irr
et'/1 (:ontrarr ar impietlic:r, creastu, fenrc'lei sir, atir1e intr-o pilrt,r..
I)in excntplul cle rnai sus veclt'ttt cil chiar tr,tunci cintt so tli,.spurtr. rlo ulr
tirnp ttelituitttt,-ar fi urr.proces extrenr cle dificil;i cle cnrnplex, poi1tt. plri:rr irirllr-
iil-ril, de il, schirrrbu, prin select,ic' o anumitir forrnir d.q. tia,nsrriit,r.xr irrtr-o ,,i1,r.
De :rc1('(:itrr f[r[ prObe cvitleintt' tru. sirtt tlispus si'r aclmit, gir trr)eitst,?] s-i1, r.t,ir,liz:r{,
L:r sptrciilt, na,turale. Pe ck' altir part,e, cu a,iutornl ulror vir,rirr,!,ii ciolts(,cutivt,, (ir,r.i,
il iricepttt ('tAu lirnitu,te dc-' sex i1 translrit,ercil lor., 1ll ar Ii g'rt u si1 s(\ ,.u,,niir.,ru,
r pasi,re tilasculii foarte diferit[ cle. fetnelir, plin cukrale srlrr pririor.ir,:ilg 1ll, rrlrr.:r,r,t,r,r.,
tctlttst,a ditt ulmit, rriminind. nes<'ltititllat,i, s:tu pu!irr schirrrIir1,ii rriLu spt,r,i11[ rrrorIi-
'ir'nt;ri in sor)p
de protcclie.
I)eoale'ccr culorile yii sint folositozlrc nrasculilor irr r'ir.tlitul;t,rr, lor (.lr:rlqi
rutsculi, a,senlenea culori str vrll selcctiona, inclifererrt di1ci-r sint tlilrlsrrrisr t,xclrrsiv
iau nu aceluia;i ser. in consecin,tir, Lste d.e arytepl,at cil, rleseori fr.nrelelc sir 1,i|l-r
ii ele intr-un gracl mai mare sau mai mic stri,lucirea masculilor, cieea ce se irrl,inrplir
il o ltlul,time d"e specii. Dacti torlte varialiile consecutive ar fi transprise i1 rriorl
'gal ambelor *sexe, fc'melele nu s-ar mai putca clistingc d.e masculi, ceea ce dt
LNLrrIleneA se intimplfl la multe pl,sd,ri. I)a,cii insil culorilc' ryterse ar fi j.e lrrare
ntpor:tan!,fl pentru proteclia femelei in tiurpul clocitului, clupir, c,pln st,i irrt,illpli
a rnulte ptistiri care tri,icsc pe sol, utunci fenrt'lelc a, clror sti;r,lutire vrlr.iazir s:rrr
Itl'e a,u d.obinttit prin ereditate d.e la ma,sculi -trleo sporircr prolrunlal,ir u, str.iilrrcirii
'or fi clistruse mai d.evretne sau rnai tirziu. Insii tc.nd.inla masculilor d.e a contirtu*
n clecursul unei perioade inclefinit,e' sil trrrnsrnitri clescend.enf,ilor lor d.e ser ferninirr
tliilucireil eoloritului lor s-ar putea elimina numni prirr rnotLificat'ea, formei t-.re'cli-
iilii, ceea (i€), ctupa, cum s-a :lrirtat in exernplul nostru anterior, al. fi extrtrnr
It' greu. Presupunind. cd, ar pred.omina forma egalfi d.e transmitt're a, caracl t'r,i.lor.
a tttnbelcr sexe, rezultatul mai probabil al distrugerii ind.elung continual,e a fenre-
t'Ltr mai viu colorate ar fi reducerea sau d.esfiin!,area, culorilor vii ale rnaseulilor,
lrttoritfl incruciq[rilor lor continue cu femelele d.e culoare rnai qtearsi,. Ar fi
rlit'tisitor de a urmiri toate celelalte rez:ulhate posibile, voi reaminti insli citito-
'ttltti r'it d"acri vurialiile limitate d.e sex au aplirut la, femelt, chiar tlaeir, nll erilll
 I]ASARI _ EREDITATE LIIVIITATA DE SE.X .toa)

cituqi
-d.
p*!in d.5,und,toare pentru ele qi, in consecinfi,, nu crrau eliminate, ele nu
ar fi favorizate sau selectate, d.eoarece de obicei rnasculul acceptS, orice femeli
ryi nu^al(.ge pe cele rnai atr6gdtoare I in consecisfij,, aceste variatiisint susceptibile
ele n fi pit:rchtte $i vor {}yen pufir-rri influen,tfl asupra carrr,ctt ruftii r.asei, ceei1 ce \"A
t:Outribui la, _erplic:lre{I fitpt,ttlui cir, fctnelcle siril clcr obicei rn:ri qtpr,se la culolut.i.
clecit rnasculii.
in capitolul opt s-au r,lat exempLe, la ca,re s-ar rnai putea ad.X,lga aci mllt;e
altele, in legfl,turi, ctivarialiile care u]"" la anumite virstd qi se transmit la virste
corespunzilt'oate. S-a arfltat de asemenea ci, varialiile care rrpar tirziu in viaf,ir,
sint d.e obicei transnrise aceluiaryi sex ler, care ele hu api,rul, mai intii, pe ciud
varialiile carer ?pa,r d.e timpuriu in via![, tind. a fi transmise ambelor *ui", fara
cA toate cazurile d.e transmitere limitati, d,e sex s[, poat5, fi explicate in acesr,
fel. S-a mai ar5,tat apoi c[, d.aci, o pasire mascull vafiazir, d,eienind. mai viu
colora,tl in tinerele, aselrrenea variaf,ii nu ar fi d.e nici un folos pin[ la vir.stl
d.-e reprod.ucere si pin[, oe nu apare concuren!5, intre masculii rivali.-in cazul ilise,
IIl ptis[,ril0r trflind pe_sol, care d.e obicei au neivoie dt-r proterc!,in, culorilor g[€rst-r,
Tra^nfele vii :lr fi mult rnrri peric:uloase pentru rnascutii tint r.i si fflrii experienli
tle,cit pentru rnasculii atlul!,i. Trt consssinlS, ma,sculii carc ar d.everti inai viu
colorali in tinelef,t' itr suferi ma,ri distrugeri ,si ar fi eliminal,i prin st leclie na-
turalfl, ; pe clt, altit, ptl,rtt', nrllsnrlii t;are [u' vtr,i'i,l in a,ct st, 1t.1,' cfrttl sipi; upro*pu
tnaturi, ctr toate oI, ar fi lir,_ trnele pet'icole suplimr.lrta,rt., lrr.prrtea sup"a-
vie!,ui,- si,- fiiud .Iavorizati-exp_uryi
prin selectitr se,xuulii,l il,l' repr.r,{1c,,'op*c},r. I)eoai.ece
tleseot'i exist[, o legiturli ittl,rti perioada, cirrcl lnpare vu,riat,ii.r, ryi folnil 6e transpri-
ter€rr atunci uuma,i tuasculii ar dobindi culori st,r'ir,lucitoare ;i le-ar tra,nsrnit,tr
e'xclusiv d.escenden'(,ilo_r lor rnnsculi, cu conttiJ,ia ca rnasculii tirxrri viu colorafi sri,
fie clistrupi, ia,r ct'i 3,{ul!i s[, curteze cu succes fcrnelelt. Nu rlorc,sc ilsii, gitu;i
de pulin s[, sus{,in cil influettt,il vlrstei iusupra fonnt,i cte transmitsrp ssl;t-, singirr,ir,
(rrruz:Yr, a, mu,r.ii cleosebiri do strfl,lucirtr
dintre st xele rnultor pirsriri
Atunci cincl st'Xele ptistirilor srr tletosebesc lll culolr,re, t,stt) ilteresalt de i[
cletenninrl d.acii nurnai rna,sculii au fost rnotlificali prin selt_.cfie sexualir,, fcrmeleltr
rd,minind. neschimbate sau mod,ificate ntrmai par',tial ryi indirect, sau dac[, femelelcr
a,u fost special rnodifica,te prin seleclie naturili in scop d.e proteclie. \roi rliscuta,
dtr aceea aceastf problems, ma,i indelung, chizlr mai arni,nln!,it decit ar rner.itil
in sine, d.eoiarecc clt acc'astit, oeazie se vor putea examina d,iferite profulernt cglu-
t;era,le interesante.
inainte d,e a rlbrirdzt, subiectul coloritului, tnai ales in legfi,tult-l, cu concluziilt,
cl-lui Wallaee? ?1 fi poa,te folositor d.e a discuta, clin acelaryi pirnct cle vedere 1,lte
citeva d.eosebiri legate d.e sex. inainte vreme existzr, in $erriania o rasi, de griili c
la care femelele erau pr.evi,zute cu pinteni, ele erau bune outitoare, ins[, d.er"anjnu
in arya m5,sur[, cuibarul cu pintenii lor, incit nu li se putea permite sir, clocea,sr,:i,
propriile lor ou[. =tmi p-[rea deci cintlva probabil c5, dezvirltarea pintenilor la
femelele g,alinaceelor sir,lbatice fust'se oprit[ prin selec,tie naturall^, d.in cAuza,
stric[ciunilor caazate asl,fel cuiburilor lor'. Acest lucru plrea cu atit mai probabil,
cu cit pintenii d._e la a_ripi, care nu sint dd,unitori in timpul clocitului, siril cleseori
tot atit d.e bine dezvoltali la femelir ca ryi la mascul, d,e siin destul de multe cazur.i
6 Bt'clrstein, Nrrlrrrges c:h. Deutschlunrls, 1793, r'ol. II I, p. ll3g.
.!DD DESCENDEI\TTA OMULUI

ei sint oarecurn mai mari la masculi. Atunci cind. masculul este prevd,zut cu
pinteni la picioare, aproape lntotd.eauna femela prezint5, rudirnentele acestora,
nrd.imentul eonstind. uneori d.intr-un simplu solz, ca Ia Gallus. S-ar putea susline
deci cir, inilial femelele fuseserti prev[,zute cu pinteni bine dezvoltafi, lnsd, cI,
ultt-.rior ace;tia au fost pierd.ufi prin neintrebuinlare sau selecf,ie nat'uralfl. Daci,
s-ar aclrnite insil ac:est punct cle ved,ere, el ar trebui extins la nenumirrate a,lte
cttzru'i, ceea, ce ar presupune cL stri,moqii ferneli ale speciilor actuale purtflt,oare
de pinteni au fost cind.va stinjenili de un apend.ice d.5,uni,tor.
La citerra genuri qi specii, ca la Galloperdin, Aeomus qi la p6unul javanez
(Paao mutteu,s), femelele, ca si masculii, posedi, pinteni la picioare. Trebuie oare
sir d.educem d"in aeest fapt c[, ele construiesc un cuib deosebit de cel al rud.elor
lor celor rnai a,propiate, astfel incit sd, nu fie expus a fi d.dunat de pintenii lor,
sau d.e ce nu au disp[rut chiar pintenii ? Sau trebuie oare s[ presnpunem cd,
femelele, aeestor citorva specii au nevoie in mod special de pinteni pentru apil-
rare'l O concluzie mai probabild, este cL atit prezenfa, clt pi absenla pintenilor
la femelii, rezultir d.in faptul cil, independ.ent de seleclia natural5,, au prevalat
cliferite legi ale ered.it5,!ii. In cazul multor ferrrele Ia care pintenii apar ea rud.i-
mente, putem conehid,e ci, un rnic numi,r din variafiile consecutive prin care
pintenii s-au d.ezvoltat la masculi a apflrut foarte d.e timpuriu in viaff, ryi c[ a
fost transmis ulterior la femelc. In alte cazuri mult mai rare. in care femelele
posedS, pinteni pe deplin d"ezvoltafi, putem concbid.e ci, toate varia!,iile consecu-
tive le-au fost transrnise, si cir, ele au d.obind"it pi moqtenit treptat obieeiul cle n,
nu-;i d.eranja cuibul.
Deseori organele voca,le ryi penelt-. d.iferit moclificate pcntru a prod.uce sunete,
precum qi instinctele pol,rivite pentru a le folosi, se d.eosebesc la eele douri sexc,
insfl uneori sint aeeleaqi la ambele. Pot oare fi explicate asemenea d.eosebiri prin
faptul c[, masculii au dobindit aceste organe ryi instincte in vreme ee femelele nu
le-au moqtenit din catza pericolului la care ar fi fost expuse, atr5,gind. atenf,ia
p5si,rilor sau animalelor d.e prad5, ? Aceasta nu imi pare probabil daci, ne gindim
la mullimea de pf,,si,ri care inveselesc prim5,vara, natura cu cinteeele lor, ff,,ri,
riscuri ?. O conchzie mai siguri, este ci,, d.eoarece organele vocale qi instrumentale
nu seryesc in mod. special decit masculilor ln timpul jocului nupfial, aceste organe
s-au d.ezvoltat prin seleclie sexuald, ryi folosire permanent6 numai la sexul rnasc:ulin,
varialiile consecutive ;i efect,ele folosirii fiintl d.e la inceput mai mult sau mai
pu!,in limitate prin transrnitere lil clescentlenlii masculi.
Sn pot menliona multe ea,zuri analoge, de exernplu cele ale penelor cle
pe ca,p, c{l,re sint in general rnai lungi la rnascul clecit la femel6, uneori cle lungime
egalil la ambele sexe, iar ocazional absente la femeli,, aceste d"iferite caz:uri ap[,-
rind la aeela$i grup de pi,silri. Ar fi greu d.e explicat o asemenea d.eosebire intre
sexe prin faptul eil femela a fost avantajatd, d.e un mo! pulin mai scurt d.ecit
al rnasculului qi ci, molul s-a red.us sau a d.ispd,rut prin seleclie natural5,. Yoi
lna ins[, a\ caz mai potrivit, anume lungim ea cozii. Trena lung[, a piunului nu
ar fi fost numai ineomodi, ei ,;i periculoas5, pil,unifei in perioad.a de eloeire qi in

? Daines Barrington considerir lnsii ca probabil (,,Phil. clociLului. Iil adaugit ci o ipotezi similari ar putea explica
Transact.", \i73, p. 16a) faptul c[ pu!ine pis[ri femele inferioritatea fetnelei fali de mascul ln privin!a penajului.
clntli rleoarece acest talent le-ar fi fost periculos in limpttl
 PASARI _ LUNGIM.EA CjZII LA FEMELE 367

tinrpul. insortirli puilor. Deci a priori nu c,ste d.e loc improbabil ca d.ezvolt atea
cozit ei s5 fi fost oprit5 prin.sele.clie naturald,. Femelel6 d.iferilil or fazani insd,r
gare par sd, fie expuse in cuiburiie lor clescoperite la tot atltea pericole ca ryi
fd'zdnrlat hr coad.a de o lungime consiclerabilii Atlt femelele, cit
fi *us.ulii de
ilfenura superbu' au trene lungi qi iqi construiesc un cuib bottit, ceea ce constituie
o mare anoma-lie pcntru o pasdre atit d.e marc.. I{aturaliqtii s-ao mirat d.e faptul
cL femela d.e lfertura se poate d.escurca cu coada ei in timpul clocitului se
ins5, acum 8 c_5 €ra ,,intri in cuib mai intii cu capul qi ,p6i se intoar""', uneori
I !ti"
finind.u-qi cod.a pe spate, d.ar mai d"es indoind.-o pe o parte. Astfel, c11 timpul
coad.a d.evine cu totul strimb_d,,_ceea ce constituie o indicafie destul d.e bund, asupra
timpului cit a clocit". Ambele sexe ol9 unui pesci,ruq australian (Tanysi,ptt o
sylai,a) au rectricele mijlocii consid.erabil alungiie qi femeta iqi face cuibui intr-o
gaur5, $ir
-d.upi, cum mi, informeazd, di. R. B. Sharpe, aceste pene se moto-
tolesc mult in timpul clocitului.
in aceste d.oud, d.in urrn ra cazuri iungimea rnare a rectricelor trebuie si, fie
lntr-o oarecare m[,surd, incornod.d, femelei gi, d.eoarece la ambele specii rectricele
ei sirrt pulin mai scurte d.eclt ale rnasculului, s-ar prltea susline iil derooltarea
lor fleplin5, a fost impied.icat'd' prin selectie naturald,. ins5, O.ace d.ezvolt area cozti
pfl,unifei a fost opritd, numai atunci clnd.' ea a d.evenit incomod.S, sau periculoasd,
d,in cauza d.imensiunilor, ea qi-ar fi p[strat o coad,d, rnult mai lungt' d.ecit este
in realit'ate, d.eoarece coad.a ei nu esl,e atit d.e lungd, tallr, d.e d.imensirinea corpului
ei oa cea a multor fdzdnr\e ;i nici mai lung[, decit cea a curcii. Trebuie ^avut
d.e asemenea in vedere c5,, in conformitate cu aceast5, rpotezd, de ind,atd, ce coad.a
pdunile,i a d,evenit periculos d.e lung5 $i, in consecint5,, d.ezvolt area ei a fost oprit[,,
ea ar fi influenlat in mod. continuu asupra d.escend.enlilor ei masculi qi ar fi
irnpied.icat astfel p5,unul d.e a d.obind.i trena lui splend.id.fl, actuali,. Putern d,eci
d-e d-uce cL lungip., cozti pdunului si scurtimea ei ta pd,uni!5, sint rezultatul fap-
tului ci, varia,tiile necesare pentru mascul au fost d.e ta inceput transmise nurrr*i
d.e scend.enfilor masculi.
Ajungem la o concluzie aproaper siinilard, in privinla lungimii cozir la d.ife-
ritelc spccii d.e fazani. La fazanal urecheat (Crissopti,[on airi,tum), coad,a are
acecaqi lungime la arnbele sexe, anume +0 sau 42,5 ; la f.azanui comun t etu
c'ste lungil d.e aproximativ 50 cm la mascul qi 30 cm la"-femelS, la fazanul Soem-
;
rnirrring 82$ cm la mascul gi numai 20 cm la femel5, i $i, in sflrqit, la fazanul
regal ca este lungX, d.e 180 cm la mascul qi 40 cm la femeld,. Asifel, la aceste
diferite specii coad,a femelei d"iferd, mult ca lungime, ind.iferent d.e cea a masculului,
ceca cc) se poale explica, dup5, pd,rerea mea, cu mult mai multd, probabilitate
prin legea ered.itd,f,ii adicd, prin faptul ch varialiile consecutive au fost de Ia
inceput mai mult sau- mai pulin si;rins linritate ln 'transmiterea lor la sexul mas-
culin - d.eclt prin ac!,iunea selecliei naturale, ceea ce rentltd, d.in faptul cd, lun-
gimezl cozii este mai rnult sau mai pu{in d.d,un[toare femelelor a.&tor diferite
specii inrud.ite.

Putern e xarnina acum argumentele d.-lui Wallace in privinla coloraliei

legate sex la p5sii,ri. El este d.e p5,rere c[, culorile vii 4s1e1d.ite inifial'prin selec!,ie
d.e

t Dl. Ra,-trsay, in ,rPloc. Zoolog. Soc.", 1868, p. b0.

26- c. 446
 DFSCBI{DB'NTA OI\4UL UI

)e-\ualil d.e cirtre masculi s-ar transnrite in toate sau ir,pr'ourpe toate cazurile feme-
Itlol afard, uurnai d.acir, transntiterea rtu a fost opritri prin selectic' natural[,. Rea-
rrritrtescr trici cititorului c[ difelitt'ltr fapte opust' ac:esi,t-ri ipoteze au fost prezeu-
tit1t, tuai sus, cind. arn tratat tl.espre rc.ptilc, amfibii, pe$ti ryi lepicloptere. Dl. Wallace
ili brtzeazri p5rerea sa ntai ales, insil nu t xclusiv, dupli curn voln vcdea, in cnpi-
tolul urtnfltorr pe afirmalia 0 cit atunci eincl ambele sexe sint cololate foarte b[tzitor
la ochi cuibul este d.e o asernenea natur[, incit ascund.e pasdrea care c]oceDte ;
insit cind exist5, un contrast pronunlat de culoare iutre sexe, rnasculul fiind viu
colorat, iar femela d.e culoare nstearsd, cuibul este. c1t''scopt-'rit ;i expunc lA r-edere
pas[rea care clocc;1,e. Aceast[, coincid.en!d, pare, intr-o anurniti, mlsurl, sir favo-
rizeze cu siguranld pf,rerea ci, fernelele crr,t'e clocesc in cuiburi cleschise au fost,
special modificate in strop rle proteclie ; insir, vorn ve clen, irrd.atft cii, existir, o altir,
explicalie mai probabilfl, ilnulne c5, fenrtrlc'le bfitirtoale la, ochi au dobind.it rnai
ttes irrstinctul tlc a coustrui cuiburi boltit,e tlt'cit ptiszirilc clr. culoare ;t,etrrsir.
Dup[, curl era, tle aqteptat, dl. Walltrct ad.mit,e eir t'xistfi uncle t'xc,e,pl;ii lrr c(,1('
dou[, reguli ale sale; insd, se pune inl,retrat't'u tlaeri exr'eptiilt. nu, sinl; :rtit cle luune-
l'r)ilse inclt sil, invalid.eze aeele reguli.
Exist[,, in prirnul rirtcll nrult acleviir in obset'vatia rlnt.elui tle -,\r'gyll 10,
r:i un cuib mrnre, boltit, e,ste rnai bitfl,tor la ochi pentnr u.n durymarr, nrtti ales
pentru anirnalele calniyole care vitteaz[ irr arbori, d.ecit; rur cuili rnai rnic qi
descoperit. Si niei nu trebuie uitat cd, la rnulte plsri,r'i ca,n, ili cronstruiesc cuiburi
d.escoperite masculul stir, pe oui, ryi ajutf,, fetnela sir hrlnt'ascil puii, clupir, curn este
la .Pyran qa uestitsa, Lr, trna d.intre celt, ruai splerr clirl.e pbsir ri din Statele [Jnitt',
rnasculul fiind. 1'ogu-aprinsr ial fenrela vercle-eaferriu deschis. Or, claeir,culorile
st'rd,lncito:r,re ar fi fost extrern cle periculoase pentru p6siiri in tirnpul cloeit,ului
in cuiburi rtescopelite, in aeeste cazuri masc:ulii ar fi suferit, t'r-llrsitlerabil. S-ar'
putea t;otu;i ea pentr:u rnascul coloritul viu sir, fier irt'it, r[(' iruportarrtpentnr a,-1i
irrvirrge rivalii, incit Acr"asta ar' oornpelrsr\ cu rnult un oarecAle pericol suplirnentat:.
1 )1. Walla,ce rirhnite cL la l)iuu,rus, Orioles ;i Pitt'iilue fcrmelele sint viu

crolrlrate, t,otu;i ele cotrstruiesc cuibuli tlescoperitt'1 e'l insistli iusli cri ptislrilt
rlin prirmrl gnrp sint, foart,c ag'resive ;i se pot itp[ra, cil cele tlin al tloilea, grup
ili ascund cuibur:ile cu cea mai r]lare grij[' cle';i nu intot,deilttna 12, ;i cti itr
cL'eil (r(i priveqt,e p1s[rile f,irt :rl treilt it, gr'ltp fertteleltr sint viu colrtra,t,e tna,i ales
pe falrr ilrfer'ioarir,. In aftlrri d"e aceste ('irzllli, polutnbeii, cal'e sint utreori viu crolo-
lil,!,i si aproape intot,rlela,lura, b[,l[tori lrr, or:hi ryi c?nr'o sint in nrod trotoritt expu;i
:rtr.r,cului pdsfi,rikrr: tttl pr:rrtLi, oferii o t,xcep],ie ist'l'iozusit ltr, regrrlit, dtto:tlece a,pl'oil,p('
intot,d.eauna, iryi construiesc cuiburi tlescoperitt si expuse. L& o altii lna,re familit',
cea a colibriilor, t,oat,e speciile isi constt'uic'sc cuiburi clescoperite, toturyi iu cazul
unora dintre speciile cele mai splend.id.e sexele sint la fel, iar la majoritatea spc-
ciilor femelele sint viu colorate, cu toa,te cf,, mai pulin strd,lueitor cleeit masculii.
$i nici llrr se poate sus!,ine cir, toli colibrii femele, care sint viu colorate, scttpti c1e
e ,,,Iournal of Trirlcl". crlitiiI tle A. ][urrlr.\', \'ol. I, 11 .r\rrdubon, Ornilhological Biographg, vol. I, p. 233.
I 8titi, p. 78. 1r Jerdon, l3irds of Indict, vol. II, p. 108. Goulcl, IIand'
l0 [birlerrr, p. 281. hook rif lhe Rirds of Australia, vol. l, p. 4{i3.
 PASI1NI _ LUNGIMEA COZII LA FENTBLE

a fi prin faptul ei, sint de culoare yerd.e, cleoarece unele etaleazra

desc<-rpcrit,e
pe suprafelele lor superioale rogu, albastru si alte culoti r".
Dup[, dl. Wallace, ln ceea cc priverryte pi,sirrilc' care clocesc in galerii sa,u
isi firc cniburi boltite se realiz{'azit, ryi alte ava,nta,je pe lingil a,scuncleil'e, ea d.e exern-
pltr iltl[,post in contrir ploii, c6ldur[, ntai n]are, iar in fi,rile calde protec!,ie in
c:ontrrl ss1116rlui 1* I :lrya incit nu cristii, nici o obiec,tie valabil[ la ipote za cil multe
p[,s[ri cale au ambele sexe inchis colorate isi construiesc cuiburi ascunse r'], De
exemplu, femela de Buceros, rlirr fnclia si Africa, este protejatfi, in tirnpul clocitului
cu o grij[, extraord.ina,r[,, deoarece ea tencuieqte cu propriile sale excremente
orificiul scorburii in care iryi cloce;te ouSlc', ld,sind. numai un mic orificiu prin
oare rnasculul o trlrine;te; ea este linuta astfel captivri pe toat5, perioacla eloci-
trrlui t" I totuqi, fenrela d.e Bttceros nu este cclloratil nrai birttitor la ochi rlecit,
multe alte pflsi,ri d.e aceea,;i talie, care lli consl,ruiesc cuiburi descopt.rite. O
obiec;!,ie mai serioas[, la ipoteza rl-lui Wallilcer, dn,pri cum atltnite el lrrsuqi, este cil
lil citeva, grupe rnasculii sint strrilrrcitor colorati, iar ferneleltr inchis ; ;i toturyi
act'st('a clin untrii, ili cloccsc ourile in cruiburi boltit,e. A,1rr, est,t' cu Gra,lli,tttre-le
rl.irr Anstrnlia,, superbt'le fl'alu,r'idac tlitr lleet'aryi 1,ar'r'r si en pasiiren, st)lrt't'lni (Irrtc-
tari,nittr) ryi (:u rnai mull;tl trIcli,phagidae australierle 17.
I)acir cxamindnr prisilr'ik, r-lin Anglia veclenr eli lllt t'xistli nic,i lltr rApot't
strirts si gcn'.rrlt,l intrt' r'rilorile-. fenrek'i si naturil cuibului. ;\proximat,iv pr-r,t,ruzet'i
dintrc 1-risilr'ile rroit,sl/r(' rrngleze (trxceptirrrl pe cel(' tle l,ll,lie ma,re (.itl'rr se pot
llp[,r'rl) i,1i construit,sc ctribur'ilt. iu galer.ii d,in nraluri, stinci si in seorbur'ile irlbo-
rilor srutr iryi fac cuiburi boltitc. l)ilcil lu[m culorile'I]ornelelor dc'sci1fl11, eildrit'us
sftlr nrir.rl[, th'epl; nriisuril pentnr gr:arlul tlt, strllucirc, {1, t',okn'it;ului, c:Ir:e llrl rsttl
pnlil pt'ric,ulos pctrt,rtt fonrt'lele e[]l'(r trk;{rt'tic, a,tunci 6i11{,t'(' trcle pa,tnlzeci cle ptisr:tri
de rtrili sus fernelelt, it, tlulrrfti clouilspr(fz(re(r specii pot fi ctrttsiclerrrt(. clr, bir,tritoa,r'e
lir, clehi intr'-un gr::r,tl pelic,ulos, lesl;nl ctt' tlrluitze"i si opt, it,vittd. tttt colorit sters 18.
$i nici lttr t xistr-I, T.l'(^lllI lap{)r't :r,pt'opia,1; itr <,lttlt'ul :lct.ltrilllli gt,n itttre o tleost.'bire
llirrt, Ilr'orrtur!,nt;ir rle <.ulorr,l'('[r, c('krl tlorui s('x('qi nrr,tullt cttibulrri. Ast;fel, ttrtsculttl
ra Dc excnrpltr, fcnrclit rlt' Iittltt'lotttttttft rlTecroltr( aI'(l 17 [)esplt corrstnrc{iu t:uiburilor Si culorile lrcrslor
capttl si colcla llblrstrtr-inr'lris, crr lriI rrlilc corprrlrti ro;ic- rrltitntr slrrt'ii,\'t. z.i (iorrltl, Ilutttlbook r:lr'., vol. l, p. i-r0 I
ticc ; ft'tnch rlc l,anrpttrtris ltorpl4lutru.s cste t't:r'de-ntrgri- ;i l-r27.
t:ioasii 1rt' srrpnrl'ltta srrllcrioall't, crr fal.a ;i Iat.rrrilc giLle- 18 Asrrpra:rtrt'strri strbicct arrr consrrltat. llrilr.s/r Ilinls,
jrrlrri lrtn'prlrii; fcr)rcln tle llttlnntltis .irtgularis rrrc virfrtl l lrri \[itcgillir,r'rt]', si, crr torrle t'i pttI cristt irrtloieli itt
corpttlui ;i spatt,lt' vtl'zi, irrsir lirlulilc corptrlrri ;i cortrlit un('l('clzrrt'i in privin!tr grarlrrlui tlt't'rrrtrrrllirrc el crrilrttlrti
llrrrltttt'ii. Str pot (liI ltlrrlt(: lrlttr t.xr,tttlrlt.rltr fcntt'lt fttltrttr ;i lrsrrplrt gllitltrlrri rltr slrilutrilc lrl ferut'lci, Lolu;i trt'rtt[-
bIt.itoare lir rlclti. \'tz,i sllhtrrliilrt ltrrt'ltt'tr rr tl-lrri ( iilrrlrI Irt:tft'lc plrsiri, clll'c Ioiltrr isi tlellrur oul'rlc in girrri sltt ltr
rlesprc ac(frstir l'lnrilit'. t'tribrtli lroltitc, ('u grttt lloL l'i cottsidt'r'ittt,, rlupir t'lileritrl
l4 l)1. Salvin lr obscrvrrL in Gulrtcrnala (,,Ibis", l3(;.1. rli' nriti sus, (::l fiintl bl-rtirtoilrc lil ochi : l)fl.sser',2 spt'cii :
p. lt7,ii) cri colibrii i;i pirriiscsc cu n'riri rnultir glcrrtatc ctribul .S1tu'lttts, lt r:irliri fcn.tt,l:'r t'stt' lnrrlL utiti ptrIitt stt'itlrrcitoarc
l)c vrcIlre foarte cilrltrloasir, cirrrl soarclc cstc:trzlitor, rlccif rrtilsculul ; Cirrr:fti.s ; llriacilla boarula (2\; lit'ilhrr
ca ;i cincl solrele ar puLcr sii tliiunczc ouirlor', rlccit lrtr crts (?); l;nilicoltt, 2 sp.; Su.ticoltt: Iluticilla, 2 sgr.;
vreme ricoroasir, innorrratit siru ploioasa. ^S.r/luirr li sp. ; Purus 3 rp. ; trIecislura, Artorthtu'a, Or:rlhit,
16 Pot indica, ca exemple tlc pt'rsf i inchise la cttloare Srl/a, Yrrn.r,lIuscicapn,2 s11., Ilirundo 3 sp.;i C'r7pi.sc1rrs.
cirre i;i constluiesc cniburi ascrunse, speciilc a opt gettttt'i Fcrtrelclc rrrmirtoat'elor 12 pirsiri irot li consi<lt'r'rtt' c:r fiintt
attsLt'alicrne descrise in lttcrat'ca tl-lui Goultl. Ilandboolt bitirtoare la o<'hi tlupit accla;i r:riteliu, ;i anunrt' : /)rrslru',
of'lhe llirds of Auslrtlirr, r'ol. I, p. i310, :102, :J65, 38:1, :1,S7, trIotrrcilla albu, Pnrrr.s rnrtjor qi P. caerrtlerrs. I'1ttr1tn,
3S9, :l9t ;i ,tt.l. Itictts 1 sptrcii, (iorttcins, illcerkt;i ,4/erops,
l8 J)1. C. IIornt,, I)t'ttc. Zorilttq.
 DESC.ENDEJNTA O},{ULUI

v.r:abiei d.e czlsfl, (Pctsser domest'icu,s) r,E: d.oosebegte mult cle ferni'Li, ntasculul vrabiej-
rle piidure (P. nuontanws) aproape-r de Loc Di, tt;l,u;i, arnbii isi cc;nstruiesc cuiburi
ltine ascunse. Cele d.ou5, sexe ale muscarului comun (l[usci,cu\tct gr'isola) aproape
<.ri nu se pot, d.istinger pe cind. sexele muscalului tir,rcat (J1. lrLctosrt) se tleosc'-
besc consid.erabil ;i ambele specii lqi construiesc cuibul ln i;corburi srttt 1.' rl,iSCrtlr(t.
Ilenrela mierlei (Tu,rdus nteru,lu) se d.eosebeqte muit cle masculul respectiv,
f emela d.e T . torqtratus mai pulin, iar femela sturzului cintd,tor ( 1' . tttttsi,ctts)
aproape c6, nu se cl.eosebeqte d.e rnascul, totupi toate construiesc cuibuli clesco-
perite- Pe d.e altd, parte, nu prea inclep[rtat inruditu'r C'inclus aquat'i,cus i;i c'otls-
iruie;te un cuib boltit, iar sexele se d.eosebcsc tot :r,tit de mult ca la I'. trti''
quatus 1 T'etrao tentr,in qi T. scottctcs isi fac cuiburi d.escoperite ln locuri t,ot atit
O. binc ascunse, insi, la una clin specii sexc'le se d.eosebesc consid.erabil, iar la
cea,laltir, foarte pufin.
Cu toate abiecliile d.e mai sus, nu md, pot ind.oi, dupii, ce arn citit exce-
le1ta lucrare a cl-lui Wallace, czi, d.acri, privim pls5,rile d.in lume, o majoritate
insemnatd, a speciilor la care femelele sint colcrate bitiitor la ochi (si in acest
caz) cu rare excepfii, masculii sint tot atit d.e blt*tori la ochi) igi coustruiese
cuiburi ascunse, li scop d.e proieclie. Dl. ,Wallace inclicl 1'' o 1ung5, serie t[{'
grupe 1zr, ca,re aceasti, rc'gul[, se aplicfi, ; va fi lnsd, suficient sd, d"d,m aici ca exemplu
!.ruiele rnai cunoscute :ile pescd,rusilor, tucanilor, trogonicleior, capitonid.elor,
inus^ofagiid.elor, ciocd,nitoarelor qi papagalilcrr. Ilt. Wallace este d.e pd,rere ch la
a,ceste grupe masculii d.obind.esc treptat, prin selt'clie serual[, culorilo lor strd,-
lucitoare, p* care lc-ilu transmis fernelelor ryi care, d"atoritl, protelc!,iei realizate
prin *odoi lor d.e cuibzirire, nu au fost eliminate. J-)up5, aceastir, ipotezra, fehl lor
actual cle cuiblrire a fcist clobinclit, inainl,ea crilorilor lor actuale. Imi pare ins[,
nrnlt rnai probabil ch, in rnajorit:ii,ca cazuriiorr p€ ntlsuri ce femelele tlrrveneau
treptat d.iri ce in ce mai strilucitor colorate prin asocieri'a la culorile rnasculului,
ele au treSuit sir,-ryi schimbe treptal, instinctele (pli:r;ttpunincl cir eie irsi cotrstruiau
inifizr,l cuiburi d"esccperite) gi s5, caut,e proteclie.construincl cuiburi boltite sau
,r*.,or,.*.. Oricine care- stu.d.iazd,, de exemplu, d.escriel'ea lui Aud.ubon 20,a deosebirilor
diltrc cuiburile aceleiaqi specii d,in nordui ryi sudul Staic-'lor Unite va adrnitc
far[, greutate ci, pi,sS,riie v"r putea ufcr fi d.eterrninate, fie printr-o rnod.ificart'
(in se--nsll strict ai cuvintului) a obiceiurilor lor, fie pfin selec!1a natural*, a arya-
ngrlitelor variatii spontane ale instincbului, sl,-ryi iirodifice mcd.ul ior d.e cuib[rire.
Acest fel d.e a consid.era raportul, in rn6sura irr cal'e este vala,bil, intrt culo-
rile vii ale pir,s[riior fernele ryi rnod.ul lor d.e cuibeirire primeqte o oarecal'c coll-
firmare d.irr lnele cazuri cartl apar ln clepertul Sahara. Ca in majoritat,'.r:r altor
deryerturi, diferite pl,siiri, ca qi multe albe animale, si-au aclaptat aici culoliit' in
nr,id. minunat la coloritul suprafelelor inconjurd,toare.
Existfl toturyi, d.upi, cum sint informat cler reverendul Tristram, cil,evil, excep-
cAanea, este bd,ti,tor
!,ii curioase la aceastir iegul5, I astfel,. mascrliul cle Jlfont'i,eolato1, ag:l plirr penajul
i,u ochi prin coloritul s"iu albastru viu, ial fernela, apl'oape

19 ,, Jilttrttltl of Tra\tcl", c4it.at rlc A. Ilnrray, lirctrlc tle cirtre Etlgenio Belloni, tlespre cttiburilc pirsiiri-
vol. I, p. 7it. lor iLaliene, in ,,A1 Li tlella Societe Itirliana", vr-rl' XI,
20 Vezi tltlmeroAsele ti5ri tle scamit iu ,,Ot'nithological 18{:i{), p. lti7.
Bioglrrphy". \'czi dc ascltretrca citeva observLrIii cttt'ioitsc
 PAS,\RI CULOARE $I NtDIFiCAtitl :171

ei tirrcat cafeniu $i alb ; rlnlbele sexe a d.ouzi specii da l)rom,olaea slnt d.e un negru
lucios, a;a ineit a,ceste trei specii sinl; cleparte cle a fi protejate prin culoriie lir
;
ele au fost totugi in rniisurX, si, supravietuieasc5,, deoarece. au clobindit obiceiui
s[ se refugieze in eaz c1e pericol ln scobituriie qi fisurile stincilor.
-la ogliInqi privin,ta grupelor de rnai sus, la care femelele sint colorate bi,tii,tor
lryi construiesc cuibur:i ascu.nse, este inutil de a prcsupune c5, fiee5rei
specii i s-a rnodificat iir mocl spercial instinctur ds cuibirire, insd, j*u poute presu-
pune-l cS,numai strlmoqii prirnitivi ai fiec5rei grupe au fost dete-rminafi tieptat
si,-qi construieascil cuiiruri boltite sau ascunse ,si, ulterior, au transmis acest ins-
tinctr irnpreuni, cu culorile v'ii. descr:ndenlilor ior moclificafi. in m5sura in carc
se poate conta pe ear- aceastii concluzie este interesantft, a,nume c5, selectia sexuali
lmpreuli, cu mogtenirea ega15 ,qau aproape egald, d.e czitre ambele sexa au d.eter-
minat indirect modul de cuib5rire A rr-nor intregi grupe d.e p[s[ri.
Dup5, d.l. -Wallace, maseulii se d.eosebesc d.e temete d,eseori intr-o micfl
mdsur5, iar uneori consid.erabil, chiar la grupele la care) datcritS, faptulli c[
sint protejate in timpul clocitului cle cuiburile bbtt ite, femelele nu au pieidut culo-
rile lor-vii prin 'selecfie naturald,. Acest fapt este semnificativ, d.eoarece Asemenea
d.eosebiri de colorit trebuie explicate prin faptul c5, transmiterea unora dintre
varialiile masculilor a fost tie la inceput limifiat5, la acelaqi sex, deoarece nu se
poate susline cil, aceste cleosebiri, mai ales cind. sint foarie mici, servesc drept
proteclie pentru femel[,. Astfel, toate speciile din acel grqp splendid at trogoni-
delor iqi construiesc cuibui in scorburi ryi galerii, pi dl. CoutA^d.6 d.esene 2r ale am-
belor sexe la dou5zeci ryi.cinci de,specii, la care, eu c singur[, exeeptie parfiald,,
sexele se deosebesc uneori pu,tin, aiteori bit6tol la ochi pti" culoare'-
fiind. intotdeauna mai frumoryi decit femelele, crl toate cir ultirnele sint -uscllii
,;i ele
frumoase. Toate speciile de pescziruryi irsi construiese cuibul ln galerii qi la majo-
ritatea speciilor ambele serxe sint la fcl de strS,lucitoarer a$& incit pinir, aici r.gol,
d-lui Wallace este valabil5, lns[, la citeva speeir'australiene culorifu femelelor'sint
oairecum mai p_ulin wii ttecit ale masculilor, si la, una clin speciile splendid. colo-
rate sexele se deosebesc atit cte rnult intlc ele, lncit la incepit se crede a cla erau
specific distincte 2o. Dl. R. B. Sharpe, car€) l), st,udiat in mod. special aceastd,
grnp6, mi-a ar[,tat citeva specii anrericane (Ceryte) la care pieptul masculului
este dungat cu negru. Tot &$ar la Carc'in,enttes, decsebilea intre sexe este frapantd,:
la maseul suprafa,ta. superioaril, este c1e un albastru-inehis, dungat cu negiu, cea
inferioarS, fiind parlial giilbuie si cu rnult rogu pe cap ; la femel5, suptafala *op.-
rioari, este cafenie-roqeat[, cLun.gatd, cu negru, iar cea inferioare atne cu p*te
negre.lln fapt interesant, dovc'd.ind cum acelaryi stil neobignuit d.e colorit at seielor
d.eseori caractetizeazil forme inrudite, este c5, la trei specii de Dacelo masculul
nu se d.eosebepte d.e femel5, d ecit prin coad a sa, d.e un albastrl inchis, dungat
cu negrur pe clnd. coada fomelei esto cafenie cu clungi negricioase, arya inclt aici
coloritul cozrt d.iferil lil ccle d.ouii sexe in exact a,celarsi fef ca, intreaga suprafatri
superioard, la 0arcinetrtes.
_ l;i construiesc cuibul ln scorburi, g5sLm cazrrri ana-
Tra papagali, care pi ei
loge : la majoritatea speciilor celc cloud, sexe sirr.t strfilu.citor colorate ;i nu se

21 \'ezi Xlonoltalth of tlv Trttlrtrtitlue, ctl. 1. of ,luslra[ia, vol. I, 1r. 133; vezi,6c sscrnelca, p. 130
22
'\ntrrne Cganulcgirr, Lioultl, Ilcuttlbortl: tu the Birrls .si 136.
 DF;5 ClENDE',NT,,\ Ot,r{_r-r, UI

pot, deosr:lli irrt,ru r,l.e, irrsir, lir, rrrtri nrtrit,rr $prrcii ura,sculii sint, t'ololir{,i pulin ruai viu
rlt'eit, fentelele s:llr. clti.a,r'lor,trt,e.clileril, clc ele. Ast,lt'I, 1ic lingr'r altr.l rlt,oscbiri put;t'r'-
tric protrurr{,tlte, introa,ga, supru,la!,ii, infel'ioat'ir, a urasculului ,{ pt'osttt,it'ttts sca,p'u,la,l,u,s
r'sto sta,cojier pe cincl gitul si pieptul femelei sin1, \,cTi/,it nnant,att, crt r:oqu I la
Il'uphenta splend,i,da exist.i o cloosr-,bire sinrilar[, frr,!,a, ryi t,octricclc' irlipikrr femelei
fiirrd, tlo ultft'1, dr. un a,lbastru rnai palicl decrit kl rnarsc,ul :4. Ira, faruilia pif,igoilor
(I,)urinuc), ca,Ic iryi frr,c cuiburi alicului(,, fernt'la pitigoiului illbilstru ('onrult (.['u,rus
cneru,ltlts) cstt, ,,tnult nriri pulirr viu cololit,tit," tlt,r,i1, ttutsculul I irlr la, splt'urliclul
pi!,igoi galben Sultil,u d.in fnclia cleosebirc'n, r'ste uur,i lltrlt'e 2a.
J-ia, nr?tr'oil glupir, ar cioctirr.itollrelor 25, d"r' rl,s(,urene?I, st xolc sint ilr. genelal
ftrarte zrserrrir,nfitoare, insir la, I[eguTti,cus 'ual,'idu,s toate a,cerle plrfi ale ca,pului,
gitului qi piepl,ului c.,are sirrt purpurii la, rnascul sint cafeniu palid. la fentelfi.
l)eoarecc Ia, nrai nrulte ciocilnitori cnpul rnzrscului cste d.er un purpuriu viu, pe
cind. cel al ferncrlei este simplu colorat, m-am. gind.it cL accast[, culoare ar putea
face femela, periculos d.e frapant colorati, ori d.e cite ori iqi scoate capul clin
scorbura in care se afli, cuibul ei Di, in consecinfd,, c5, aceastl, culoare, in confor-
rnitate cu pflrerea cl-lui Wallace, a fost eliminatd,. Aceastl tpotezil a fost lntir-
rit[, d.r, ceea ce afirm5, Ma]herbe in pr:ivinla lui Indopiaes carlotta, attunte c[, puii
femeli, plecurn ryi cei masculi, ?,u pulin stacojiu pe c&pr ins5 ci aceast'ii culoare
disparc la fenrq'la, aclulti, in timp oe ('il, es1,e intensifical,il la, tnaseulul a,d.ult. 'fotuqi,
r,r-rnsie[r.'rat,iilq' tu'mitt,oA,re fac acclrst,;i, ipotezir, ext;r't'rlr rto irrtlrriolnicii,: rttaseultrI
ia, 1ta,t't;r. in lrttrril rytisurit, llr, rrlorrit tdr qii astft'l lt,r'f i irproAp(r lot lltit tler rtntlt, (]xpuf{
pet'icolr.lol'I arnhr.[r' sL.xcr :tlc trrttlt,ol specii llu. (r,l,ptrl ctc un- llur'puritr tot atit, cle
viu ; la all,r' spteii rteosobirea dintlr, rJ(,x(' irr pri'l'iir1tr, r,ant;it,r-llii dt, purput'itt
('$t,e il1i1 dr,rrricir, ittt'it; (,'fl nlt p()i1,1,(,t'{rr1g{i1,,i \:l'co difert'tt!,ii:tpt't,cirtbilti itr prrri-
r,olnl la (iar() sint, t'xprlse; ii, in sfh'ryit', eolorittrl citpulrti la ot,lc clotu-t, s('r(' cliferfi,
pu{in itr rrltr. feluri.
Onzurile ari,tat,tl tna,i stLs de clcosebit'i dt' t:ltlo211'1' ltrici ;i gt'itcl:r1.t' ttittl,t'e
rnasr,uli ;i {'eilI(']t'r Ia, grupo ]ir, (rir,rr) rle regrrlir, gtnt.ra,li, s('xele lle a,seit,ttrtinti
infro t'le, $r. r'trfelt"l licla,t,e la, specii crilrc iryi cotrstruiesc cuibuli acoperite selu ri$cunse.
GradaJii sirnilartr irr.sir, pot fi obsclval,c ;i la grupo la caro clc regul[, gt,nera,lit,
sexeler so asearnlnil intro ele, insl, care coilstruic,sc cuiburi rlescoprite.
I)coArecrr m:li inainte itrn d.at ca exeintplu papagalii a,ustralictni r pol, tla,
a ioi cxemplul porumbeilor australieni zz, flrf,, r] d.a insir, \n'eun d.etaliu. MeritX,
o a,ten!,,ie speciall faptul cir, in toatc aceste cazurL rnicilc d.eosebiri clo penaj clintre
rJex(' sint d"e ace,easi natur5 genoralil, ca qi d.eoscbirile intimplfi,toare rnai mari.
Un exernplu bun al acestui fapt a, fost ard,t'aL mai sus ; este vorba d.e acei pesc[,-
ruqi la care fie numai coad.a, fie suprafala superioard, a penajului, so d.eosebesc
irr acela;i fel la cele d.ou5 soxe. Cazuri similare se pot observa la papagali;i
la, porumbei I clcosebirilc d.e culoare d.intre sexele aceleia,qi specii sint d.e asernenea
d.r' ir,ceea;i rur,l,url gerrelalii, o:r, $i cloosebirilt d.e culoare d.intrc spcciile tlistiucte altr

2:||iccare gratla!.ie a tlt'osrbit'ii dintle scxcr puittc fi 25'foatc fnpLcle ultniitoitte sittL ltuttc tlitt lttct'arca
rurnrhrilti la papagalii din Australia. Vezi fioukl, Ilurtrl- splerrditl[ a dlui nlalhcrbe. llorutgruphie tlcs Picitlics, 1861.
Doolc etc., vol. II, p. 74 - 702. 28 Aurlnbon, Orntthologlicol Biographg, vol. II, p. 75:
2{ flacgillivray', .l3rilish I}irrls, vol. II, p. 1ii3. Jertlon, vczi rlc ASLrnlcltet.,Ibis", vol. I, 11.268.
liirrls ttl' /rrtlin, r,ol. I t, p. 282. 27 Gorrlcl, Hutttlboul: to tltc Birds of AusLralitr, r'ol. lI,
p. 109 -119.
 I'}ASARI C;t-t1q1pn !l NIDtl,lcARl; 37.1

aeeleiaqi glupe. [)c'oal'(.'('{':rt'rtrxri r,inrl l:r, o grupi,, ln, cirte sex.ele si1t, r1e gfuieei lzr,
f{'I, lllasctrlul 'lt'tlc'osoberytr cousiclerabil rle fettielii, tl nu este colorat; in-t,r-1n stil
ott t,otul trou. Putettt cletlnce tlc,ci cL irr cadrul aceleiapi grupe crrlorile speeialc, r.rlr:
ll'mltt'lot' sexer atnttci cind sint, la fel, qi culorile maseulului cinrl el se tleoseberyte
F.}firr sau chirlr (ion-siclera,bil cle feurt.lr*r, au fost cleterminate, in rna,jorita,tea cazu-
t'ilor, cle tt(r{re:t$i (,auz?i, B('n(,la,Li,r llceasta fiiucl. selecl!;izr, sc.xnAl.-r,.
. Dupri clllll s-ir ollservrtt rnai sus, ost€) pu!,in prr-ba,bil cir, ntuu-ci cinct sint,
tteinsetnnilte cleost'lrit'ilo ck. euloa,re clintre se'xe s;l ffu de vt'€',un fnlos fernele'i cil,
protit'olie. T'ol,11ryi, clacir prosuplrnern t,ir, elc sint folositoax], s-ar putea concepe cri
ele sint 0azuri tle l'r'anzifie I ins[, nu avellt nrotive sil crerle'm c[, intr-un ariuprit
monlelrt, rnulte specii suferir, rnoclifieiiri. lJe aceea cu greu putern admite cir, nurne-
roaselc fernele care so d.eosebesc foarte pu,tin prin color:it cle ma culii lor lneep
ilculrl t,oate si, se inchid.fl, la culoare in scop d.r: protecfie. Chiar d.aci, ne ginclirir
la d.eosebiri gevq mai pronunfal,c' in legd,turd, cu sexul, este oare probabil ca,
d,e ex-etnplu, la cinteza femel5 capul, la cd,ld.6raqul femeli purpuriul du p* piept,
verd,ele femelei de florinte (Chloris), creasta femelei de auqel-(Regutas) s5, ti aevenit
in seop d,e proteclie mai pu,tin r,ii prin procesul lent al selecliei ? Nu pot crcd,e
a,$a ceYa ryi cu atit rna,i pu,tin in cazal deosebirilor neinsemnate dintre sexeler
acelor specii care ili corrstruiesc cuiburi ascunse. Pc d.e altf pa,rte, d.eosebirilcr
d.e ctll0rit clint,r'cr soXor clitcrii, sint rnari sau rnici, pot fi explicate in mare ml-lsurir,
pe baSa' prin-cipittlui va,r'irtfiilol collsecul;ive, dobind.ite da mascrrli pr.in sols6,!ir,r
sexuali, ryi ca,r(r d.e la inct'pul, a,rr fost nra,i mult sa,u lniti pulin lirnital,e in trans-
ntiterea lor Ia fetnele. IItt va sm'prindc'pe nirneni car'o a stud.int legite ererditillii
t'f,, gra'd.ul d.o lirnita,r'rr s(f deoselreqter la cliferitc specrii, d.eoa,reee r..le, silt atit d.*.,
ttontplexe, lneit a,c!,iutte'a loI'rti st-. pa,r'(,; irr ignclranfri noastrri, ca, fiincl capricioasf,, e8.
in nrlsurtl in caro sirtl; iuformat, cxistfl, puline gnrp() mari d.r,r pils[r.i [1,
oare^.t,oato speOiile tlu atnbele soxc sirnilar qi strllucitor colorater ; afhr irisir rt<, 13,
tll. Sclater cr5,, tlupl cit sc pare, ilct.a,stti situ:r,tio r,xis1,5, Ia ][u,solth,uyficlac (p[srir.ile
oolr$urnat0at'c' tlt' banltne). $i nici ttu. r't'trd cit, exist,ir vre o grupir rwl,l'o la earc sexclo
tut'uror speciilor s[ se cleoseberascti cousiclcrabil prin culoare ; dl. Wa]lzlec mL infgr.-
tneazit ch Cotingid,ttc-le din America cle Sucl ofrrri, unul d.in celc rnai bunc r,xerlpls,
ius5, la citeva dirrtre specii, la care masculul are un pierpt ropu splcuclid, fernelar prc-
zitthil'
.pulin ro$rl pc pieptul ei, iar fenrelele altor speciiiu urme-d"e vcrrle ,;i alc o-Jt ut,
culori ale masculilor. Tol,uryi, la mai rnulte grupe gi,sirn o lnare apropicr,l i1 direc{i2,
asentit,nitrii sa,u n('asemI,n[rii pronunfat,e intre sexr) $i, p(, baza celor ce s-p,u
ar[,tat mai sus. d.espre natura fluctuantl, a crecliti,,tii? acetrsta rc.prezinl,L urr fap1,
oarecum surprinziltor. Nu este insii, surprinzhtrr cl;n aeelearyi lcgf s[, prr:vallze Jrr
lnare tniisurit, la anims,lgle irrrud.ite. Griina clonrestica a proclus un mare ngmir tlq:
Iase ryi subrasc, $i, in general, la acestoa sext'le ijr, dcrirjebesc priu. perrajr a$a ilcit
s-a rolllarca,t ca rrn caz neobiqnuit atunci cind. ltt, anurnit,t' sultras{.' sgxgJe sr-rarn[li1
intre t'le. Pc clc altii, parte, poruntbelul d.orne,qt,ic a proc|lrs ,si el urr llurlrilr eloyrrr
d.e rase gi subraser d.istincte $i, cll rare excep{ii, la acestea ecle c1ou5, Fjexr} sirrt
id.entiee.

28 \:('zi obstrrvatiilc iu itccst scns itt lucrarcu me a l'cu'iatiott tLtidt,r' Dotttttsticuliorr, vol. I [, cir1l. NI [.
3 r-4 DRSCENDENTA OMUI-UI

De accea, dac5, alte spacii d.e Gallus qi Columba ar fi d.omesticite Si ar

varia, nu ar fi pripit do a prezrce ci, reguli similare d.e asemdnare si neasemdnare
? sexelor, d"epinzind d"e forma d-e transmitere, ar fi valabile pc.ntrn zrmbelecazuli.
In gencral, aceeasi form5, d.e t,ransmitere a pred.ominat in stare natural5, la fel
la aceleagi grupe, cu toa,te ch se intilnesc exceplii. pron-unlate la aeeast,d, reguld,.
Astfel, in cad.rul aceleia;i familii sau chiar g€nr sexele pot fi iclentice sau
foarte d.iferite in privinfa colorituJui. S-au clat mai sus exemple din acelaqi gen,
ca la vri,biir Musicapa, sturzi si cccopi s;ilbatici. La familia fazanrlor, la aproapo
toate speciile sexele sint uimitcr de neasernlnl,toa,xe, insd, ele sint fcarte asernl-
nd,toare la faza,nul urecheat (Crossopt,ilon aur'itu,m). La doul specii d.e Cloeqthaga,
un gen de giqte, mapculul nu poate fi distins d.e femelfl dccit prin talie, pe cincl
la alte c1ou5, sexele sint at,lt de difer:ite, irrclt cle pot fi uqor luate clrept specii
distincte 2e.
Legile ercd.it5,fii nu pol, cxplica ele singure cazurile urmdtoare, in care
femelele d.obindesc tir:ziu in vialiL anumite caractere sper:ifice masculului ;i in
cele d.in u.rm5, ajung sri-i senlenc niai mult sau mai pulin complet. Cu gr€u se
admil,e e5, proteclia a intra'u aici in joc. Dl. Blyth m5, informeazii cir femclcle
de Ori,olus melanocegthalus si citeva, specii inruclite, atunci cind. sint suficient cle
mature pentru a se reprcchr.cc, se d.eosebesc consid.erabil prin penaj d.e rnascuiii
ad"ul!i, insii clupi a d-criil sau a treia nS,plrlire nu ss mai d.eosebesc decit prin
aceea cd' ciocul lor are o nrtan!5 ugor verzuic. Ilupd, aeecaqi sursil, la stircul
pitic (Ardetta) ,,nta,sculul l;i dobinclcryte penajul final la prima n5,pirlire, femelele
nu inainte de a treia sau 3, patra nlpirlire ; lntre timp ea prezintil un penaj
intermed.iar, care pinir in ccl{' clin urrnri cste schimbat cu acelaqi penaj ca cel
al masculului". Astfel, fcmela d"e Talco ptu'eqrimls iqi dobinclcryte penajul ci albastru
mai lncet declt masculul. Dl. Swinhoe afirirS, eri la una dintre Lan,iiclcte, Drongo
(Dierurus m,ecrocercus), ma,sculul nS.plrle pte inei in cuib ; penajul rnoale cafeniu
d"evine d.e un n€gr'u-verzur lucias qi uniform, femcla i;i pdstreazd, ins5, timp indelun-
gat d"ungilo gi petele albe d.e pe penele arilare si nu preia complet culoarea neagrd,,
uniformd, a masculului d.ecit dupil trei ani. Acelaryi excelent observator observd,
c5, ln primd,vara celui de-al doilea an femela lcpfltarului (Plataleo) d.in China sea-
md,nd, cu masculul din primul an qi c5, pare s5, nu dobind.eascS, pin5, lntr-a treia
priml,vari, penajul ad.ult po care masculul l-a avut la o 'r,trst5, mult mai tim-
purie. Femela d.e Bomb'u ci,llu carol'inans'is se d.eosebe qte f oarte pulin d.e mascul,
afard, de apend.iceie care ca niryte mlrgele d.e cearil rcqie impodobesc remi.gele B0

qi nu se d.ezvolt5, la ea atit cle timpuriu ln viald,t ca la mascul. La masculul papa-

galului ind.ian (Palaeorn'is jauan'iczs) maxilarul superior este de un rogu mirgean
in prima tinerefe, la femel5, ins5, d.upX cum a observat d]. Blyth ]a pisd,ri in
captivitate qi s5,lbatice, la inceput este negru si nu devine rogu pin[ ce pas5,rea
nu are virsta d.e cel pulin un tt'Ilr virst5, la care sexcle se aseamin5, in toate
privinfele. Ambele soxe ale curcanului silbatic sint prev[zut,e pini, in cele d.in
urm5, cu un smoo d.e peri aspri pe piept, insd, la p5,sI,rile d"e doi ani, la mascul,

2e ,,fbis", vol. VI, 186-1, p. 722. jos" pe aripile clesfdcute : A. Leith Aclams, Itielcl anfl
30 Atunci cind masculul curteazS. femela, acestc orna- Forest Rambles, 1873, p. 153.
Ittente r,ibreazd si ,,sinL etalate in modul cel rnai avanta,*
 PASARI _ EREDITATI] I,I1\4ITATA DE VIIiSTA :t7 5

smocul e ste lung d.e 10 cm qi aproape inviztbtl la fcmel5,; cind. insli accasta, d.in
urm[ atinge virsta de patru ani, smocul are lungimea cle 10 -72,5 c]n 31.
Aceste cazati nu trebuie tonfund.ate cu ccle in care fernc'le lc brilnar;'r) iiall
bd,trinc preiau, in mod anormal, caractere masculine, qi nici cu cclc in caro
femelele fecunde dobindesc ln tinerele caracterele masculului prin varialie sau
d.in weo cauzd, oarecare necunoscutS, 32. Toate aceste cazuri au ins*, comun fa,ptul
cd, depind, d.upi, rpoteza pangeneze\ d.in aceea cd, gemule provenind. d.in fiecaro
parte a masculului sint prezente, cu toate ch, in stare.latentd,, la femel[, clezvolta-
rea lor decurgind. d.in vreo uryoar5, rnod.ificare in afinitii{ile elective ale lesuturilor
ei constitutive.
Trebuie acliugate citeva cuvinte d.espre nlcdific[rilc penajului in raport
cu anotimpul. Din motivele ardtate mai sus, rlu poate fi indoiald, cii pcnajul
elegant, lungile pene atirnind.e, panaqele etc. ale egretelor, stircilcr si ale rnull,or
altor pd,siri care se d.ezvolt[, ryi sint p[strate numai in tirnpul verii, servosc
pentru scopuri ornamentale qi nup,tiale, cu toate c5, sint corxune arnbelor soxc.
Femcla d.evine astfel mai bzitd,toare la ochi in timpul pericad.ei clocitului cleclt
in timpul iernii ; ins[, pd,sd,ri ca stlrcii qi egretele sint capabile s5, se apere. lloturyi,
d.eoarece penajul ar fi probabil incomod. tsi d.esigur d-e nici un folos iarna,, cste
posibil ca obicciul d.e a niipirli de doud, ori pe an s5, fi fost dobindit treptat,, pr:in
seleclie naturald,, cu scopul d.e a lepdd.a ornamente incomccle in tinipul iertrii.
Aceastd rpotezra nu poate fi ins5, extinsi, la multe Grallu.ioras, aI cirror pena,jr:
de vard, ryi de iarn5 se deosebesc foarte pulin prin culcare.
In cazul pdsdrilor f5r5, aplrare, la care ambele sexe sau numai singur irlas-
culul d.cvine extrem d.e bftirtor la och.i in timpul perioad.ei de reproclucere - sau
al,unci clnd. masculii d.obind.esc in acc asti perioad.S, remige sau. re ctrice atit t1e
lungi lncil, si, le stinjeneasc5, zborul ca la Cosntetornis ryi Vidua - la ineeput, cu
siguran![ c:i pare foarte probabil ca cea de-a d.oua n[pirlirc sd, fi fcst clcbinditir,
cu scopul spccial d.e a lep[d.a aceste ornamcnte. Trebuie totri;i s[ nc reamintim
cd, multe pilsirri, ca unele dintre p[slrile parad.isului, fazanul Argus ryi pi,unul,
nu leap5d.a penajul lor in timpul iernii si cu greu se poate susline ci, constitulia
acestor p[s[ri, cel pulin a galinaceclor, face o n5,pirlire dubla iniposibil-d,, cl"eoalece
Lagopus mutus nd,pirle;te d.e trei ori pe an 33. 'Irebuie d.eci consid.erat ca, incloieirric
dac5, numeroasele specii care iqi schimbi, penajul or:namental sau iqi piercl culo-
rile vii in timpul iernii. arl d.obind.it acest obicei din c,aLtza inconvenientutrlri sarr
al pericolului care altfel ar rezvlta pentru ele.
Conchid d.e aceea c5, obiceiul de a nd,pirli d-e d"ou5, cr.i pr) an a, fost mai
intii dobind.it in ma,joritatea,qau totalitatea eazurilor intr-un scop d.istinct, poate
31 Desplc tlrd.t:lItr, Ii'acltrcelca lucliirii lui Cuvicl Iorttl Caloir cir iir lllinois fenrtla rloirintltlIc loai'trr t'.ir iin
Iligne Aninurl, tlc rll. Blyth, noLii inflapaginall, p. 159. srnoo. Crrzrrri analoge l'r fr.nrclrrlt', tLe Pelroocssyl.ilrrs sinl.
I)espre ;oimul crilitor, dl. BIl'Lh in Cirarlcsworth, ,,n{ag. tlate cle dl. I'r. Sharpe, Proe. Zo,tlog. Soc., 1874, p. ':)li. .1

of Nat. Hist.", vol. I, 1837, p.30-1. Desple Dicrttrus,
,rIbis", 1863, p.44. Dcspre Platalea,,,Ibis", vol. VI, 1864,
p. 366. Despi'e Bombgcilla, Audubon, Ornitltolog. Biograplry,
vol. I, p.229.I)espre Palaeornis, vezi clc asemensa Jertlon,
Birds of Incliu, vol. I, p. 293. Despre curcanul sdlbalic,
Auclubon, ibident, vol. I, p. 15 ; aflu insi de la jttdecii-
3l Dinllc accste rlin ulnri-r cnzuri, dl. Rlylh a int'cgis-
l-r'aL (traducerca lucrirlii lui Cu.,'iel Rigne Artirrtul,
p. 158) rlifcriLe exemplc la Lanius, Ruticilla, Linaria Ei
Anas. Audubon a inrcgistraL cie as{-rlniltea un caz sinrilar
(Ornith. Biogr., vol. \r, p. 516) la Pgrangu oesliun.
33 Vezi Gould, Ilirds of Greut Britain.
 DESCENDENTA OI\IULI-II

FPttta dobintliutr ;lcolteri,ruiut, ntai cf,,lduros de iarn[, ryi (ri-r r-arilrtiikr la penaj ce
Itpar in tiirnprtl velii au fost acutnulate prin seleclie scxualii ryi tlulslrise clescen-
tlettt'ilor ilt ttct'lir,ryi anot,inlp; c,ii asemenea variafii au fost nroryterrite fie rlcr arnbele
Nexer fitt trtttttit,i cle rnasculi, in conforrnitate cu forrna, dr: ereclitate eal,(l 1, preclo-
tttitrilt,. ;\ceasttt, pare trtai probabil clecit ipoLeza c.-1, itr toato cazurik,. spec,iile n11
tirr.s ini{,itrl si-pi p5,strezc pena,jnl ornamental in tirnpul iernii ryi cL au fost sefi,pn,t,o
cle ttt:e:ti:it,tt, prin o,,1g1r!ia rtiltulali, rezultind tliu ineovt uientll sar[ p+'r.ir,olul
trtrut[us n,st1r,l.

i\l-lrtrt strli,dttit sii irrir,t in zt,cesl, capit,nl c[, rru se poa,te ilvea incrcderl'r: in argu-
trtent ele irr favoa,t'ea ipotezei cil a,rrnt'lo, culorile vii ryi d.iferitelei orlanrelte sint,
linritate aourn la rrutscrtli clatoritli transform[rii prin seleclie natura,lfi, a tran,,smi-
l,t'r'ii egale a oara,ct(rl'elor la arnbele sexe, iu l,ransmiterpa nurnzli c[,tre. sexul
rnasculin. Este de asernenea incloielnic tlaeir, culorile multor pds[ri femele se d.ato-
rear'd' pi,strd,rii in scop de proteclie a, varialiilor a cfiror transmitere a fost limitatd,
de la ineeput la sexnl feminin. \'a fi insd, nimerit s[, anrinflm oriee altfl clisculie
asupra acestui subiect pind, ce voi trata', in capitolul urml,tor, despre deosebirile
de penaj dintre pui qi ad.ulfi.
 (JAPI T'OLU L AL XVI.LIT.I
P,{,S.4.RI
- eoneluzii
,,,,,..,
"'uli,1iiil::'Hi#l,i:L':i;l,ilrt"::;iiil'Jl,i:1ll'1i:.'lJlfi,Jil:i'il1;
lltdeaproape itrruditc sau repr(rzcntativc -- l-crnela i:r caracltrrclc rnasculului
- Rclatia
tlitrtrc petrajrrl pttilor irt rapot'L cu ltcnajul tlc valr-r;i dc ianri rl atltrl[ilor -- L)espr.e spo-
rirr:a fnrrrrrrstrlii la prsiilile din lrrtreaga !rrrrrrr -.(.lolori Irrl pr.otr_rt;ttrr _ pirsrrr.i color.irtr:
bil;it,tr la ochi - Noutaltra alrrr-:ciatI - ILezurrratrrl cclrrr lrlrtlrr cirpilo!,.tlt'sP1'q, p;'is;"rri.

Trebttiet sr*l (fxil,lllillr-ur-l ?tcllllI tratrstrtil,('r'{.?1, (rHl'n(r1.,(}J'ekn'r ci-r, tiintl litnit,at,ri

det virstzi, in legirt,trrt-l ou st'lc'cf,ia s('xturlI. Nu osl,(r n.ey()i(, sir, tliscut,zl1rr ai.ci vera,-
citatea $i irnportarlla prirrcripiului ert,ditir,lii la, virsl,t, cor'(,spu tr,r,ir,t,(lii,l'()1 deortret.t,
s-il, vorbit rlesttr.l, il]ai tius, dt'spre ari('st subiecl;. ;\r fi birrc sir fa,c cit,evir, ollst'r,-
vaf,ii prttlirniuill'(' irtainte d.e rr prez('Irt,:r clift,ritelt, r'r'guli sru categolii r.lt' cazut'i
oareculllcolllplexe, incart', d.upil ci1;c ryt;iu7 1ro{; fi inclrrsc drrs;i,,Lrh'jle cliutlc pcnajul
puilor ;i ccl al plslrilor n]ature.
Atunc,i cintl la anirrtalele de toate spt'ciilt, aclul!,-ii se d.eoiv'bt',qc cle pui
prin eoloritul lor', iar culoriJc act'str-rra, d.iu. urrn5, ilu sint, clupir cit, ue put,erlr d.a,
sealna, d.e \t('un folos special, ele pot, fi in gc.neral atr:ibuitc, cil ;i diferitr'le struc-
turi embrionare, piistrlrii unui caracter anterior. Aceasti, ipott,z[ poate fi sus!i-
nut5, cu increclt'tcl numai atunci cincl puii d.iferitelor specii seamlnzi incl(,,apr'oap(.
intre ei, preculrl qi cu alte specii adulte apartinind nceluia,gi grup, deoarece acestea
d.in urrn5, constituie dovc. zi vii c[ o asenrenea stare d.e lueruri a fost clnd.r-a posi-
bili. Puii cle lei gi cle'puma sint insemnati cu clungi sau. $iruri de pete slab pro-
nunlate $i, intrucit la, multe specii lnrud.ite atit puii, cit rsi ad.ul{,ii sint similar
insemnali, nimeni clin cei care cred in cvolulie nu se \ror ind"oi e5, st rflrno;ul
lerului sr* al pumei a fost un a,nimal cl"ungat ryi cir puii au pirstrat vestigiilt'
dungilor ca Di puii pisieilor negrc cat'e in sta,te aclultil nu sint d.e loe dungate.
Multe specii d.e cerbi care maturi nu sint patali, ca pui sint acoperili cu pete albe,
cum sint d.e asemenea qi aclul,tii citorva specii. I)c. asemenea, la intreaga familie
a porcinelor (Sui,d,ae) qi la anumite animale oarecnnl po d.eparte inrud.itr, cum
este tapirul, puii sint insenrna,ti cu dungi longitud.inale cle culoare lnchi',s[. Se
pare insi c5, aici avem un caracter prove.'nit tler la un strimory flispirrut, earactcr
 DESCENDENTA OMULUI

piistrat acum numai d"e pui. in l,oate asemenea cazrrri adul,tilor li s-atl schirnb:lt
culorile in d.ecursul timpului, in wemc ce puii au riimas numiii pulin mod.ifica,l,i,
L'eea ce s-a efectuat pe baza principiului ered.it5lii la virste corespunzd,toare.
Acelaryi principiu se aplic[ la multe pf,,sd,ri apar,tinind. unor grupe diferiteir
Ia care puii seam6n5, strins intre ei qi se d.eosebesc mult de pdrinfii lor ad"ulfi
respectivi. Puii la aproape toate galinaceele si la unele p[sdri lnruclite mai inrle-
plrtat, cum sint strutii, sint acopc'riti cu puf clungat longitud.iira], eeca, ce
aminteqte insi, o stare trecutd, d"e lucruri atit d"e inclep5,rtath, ipcit ne privc;l,c
prea pulin. Puii de forfecula (Loni,a) au la inceput ciocul d.rept ca cel al altor
fringilide qi seamd,nd, prin penajul lor striat nematur cu cineparul mascul 1i crl
scatiul femel6, ca si cu puii d,e sticlete, cireqar qi d.e alte clteva specii inmclitc.
Puii multor specii de presure (Emberi,za) seamirni intre ei ryi d.e asemenea cu
starea ad.ult5, a presurei comune -8. mtli,ar'ia. La aproape intreaga grupd a stur-
zilor, puii au pieptul phtat, un caracter care este pl,strat toatl viala la muli,e
specii, ins5, care este complet pierd"ut la altele, ca d.e exemplu la Turdus m,iqra-
tortus. l'ot aqa, la mulli sturzi penele d.e pe spate sin.l, pestrile inainte cle prima
n5,pirlire, qi acest caracter este pzistrat ln tot t,impul vie,tii d-e anumite specii
orientale. Puii multor specii d.e sfrincioc (Lanius) ryi la citeva specii d.e ciccrtini-
toare, ca qi ai unui porumbel indian (0halcop-h,a7ts i,ndi,cus), sint d.ungali trans-
vet,qal pe suprafata inferioard, a corpului, iar unele specii sau genuri int,regi
inrud.ite intre ele sin'l, la fel lnsemnate in stare aclultd,. La unii splend.izi cuei
irrd.ieni ind.eaproape inruclili (Chrysococcyr), spcciile mature se d.eosebesc consi-
derabil lntre ele prin culoare, insd, puii nu se pot d.eosebi. Puii unei giryte ind.iene
(Sarkidiorni,s melanonotus) seamiiu.S, iird.eaproape prin pena,j, cind. este niatur,
cu genul inrudit Dendrocygn&1. trapte similare in privinla anumitor bitlani vr)r'
fi d.ate mai jos. Puii cocoryului de mesteaciln (Tetroo tetr'iirf seam[nii, atit cu priii,
cit qi cu ad.ultii anurnitor altor specii, cum este T. scotic'us. In sfir';it, clupl crir]r
bine a observat d.l. Blyth, care s-a ocupat lnd.eaproape d.e acest subiect, afinitii-
lile naturale ale multor specii sint cel mai bine prezeniate d.e penajul nematur li,
d.eoarece ad.evirateie afinitfi,li ale tuturor organismelor d.epind. d.e d.escend enla
lor d.intr-un strd,mory comun, aceast5, observalie confirmd, cu t[rie cred.in,t,a eri
penajul nematur ne aratd, ln mcd. aproxirnativ starea anterioard, sau ancestralir
a specrer.
Ou toate ch mulf,i pui, aparfinind. la cliverse familii, ne d.au in acest fel
o iclee tlespre penajul strd,moqilor lor ind.ep5,rtafi, existd, totu;i multe alte pdstiri,
atit lnehis, cit qi viu colorate, la care puii seam5,nii, ind.eaproape eu pdrinlii lor.
In asemenea cazttrl puii d.iferitelor specii nu pot semd,na intre ei mai rnult tlecit
parirrlii ryi nici nu pot semlna in mod. izbitor cu forme inrud.ite atuirci cincl
aeestc,a sint ad.ulte. Itri nu ofer5, d"ecit puline informatii asupra penajului str5,mo-
;ilor lor, afar5, numai d.ci faptul czi in rn[sura in eltc puii ryi ac1ullii dintr-o intreagfl,
grup5, de specii sint colorali in acelaryi. fel gtrtcral, strirmcryii lor trcbuicr sd, fi
fost, probabil, colora!,i la fel.
1 irr privinla sturzilor, sfrinciocilor gi ciocinitoarelor, sLtrrzi vczi cle aseinerlea
'\uclubott, Ornitir. Iliogrupl',1J,
r,ol. II, p. 195. Dcspll Chrgsococcqr qi Chalcophaps
r,'rzi cll. Blytlr, in,,NIag. of Nat. FIist." a lui Charleslorth,
lrstlT. vol. I, p. 304; cle asemcnea, nola infrapaginali laBlylh, citat in Jerclon, Birrl.s of Indiu, vol. lll, p. 485.
',iailrrcelea lucr[rii Re11ne Animal a lui Cuvier, p. 159. Despre Scu'kid.tornis, Bl5'th, in ,,Ibis", 1867, p. 175.
D,r'.r cazul Lor.iei, pe baz:r informaliei cl-lui Blyth. f)rsplc,
 PASAF,I _ PUII SEN,IANIND CU FEMEILELE ADUL:TE 379

Putem exarnina acurn categoriile c1e cazvri in care rleosebirile qi asem6ne-

rile dintre penajul puilor ;i p5s6rilor adulte, la anrbele sexe sau numai la unul
singur, pot fi grupate. Reguli d.e acest fel au fost enunlate pentru prima dat[,
de Cur-ier, insi o dati, cu progresul cunoptinlelor ele necesit[, o oarecare rnodifi-
c:l,re ryi amplificare. r\cest lucru arn ineercat siu-l fac in mi,sura in care extrenia
cr-rtnplexitate a subiectului o perrnite, pe baza informatiilar provenite clirr d.iverse
surse, insd, o lucrare conrpletd, asupra acestui subiect este foarte neeesar sri fie
f[cutd, d.e vreun ornitolog cornpetent. Pentru a stabili in ce md,sur5 pred.omin5,
fiecare reguli, am clasific:r,t faptele date in patru mari lucr[ri, anume a lui ]Iac-
giltiway d.espre pd,sd,riie d.in i\Iarea Britanie, lui Aud.ubon asupra celor din
^ qi a lui Gould. asupra celor
America d.e l$ord., a lui Jerd.on asupra celor d.irr fndia
d.in Australia. Pot afinna d.inainte, irr primul rind., c6 d.jferitele cazari sau reguli
trec treptat d.inir-una lntr-altzr, iar in al d.oilea rind,r cd, atunci clnd. se spune c[,
puii seanidnri cu p.irin,tii lor nu inseamn5, c5, ei sint id.entici, d.eoarece culo-
rile lor sint aproape intotcleauna, mai pulin vii, iar penele ,qint mai rnoi qi ad.esea
de o formri cliferit[.

RBGULI SAU CATEGORII DE CAZURI

I. Atunci cind masculul adult c'ste mai frurnos sau mai bd,td,tor la ochi
deoit femela ad.ultI,, puii de ambe sexe seaml,n5, ind.eaproape prin primul lor
penaj cu femela ad-ulth, ca la g[ina comund, ryi la pd,un sau, d,upd, cum se intimpld,
uneori, ei seamd,ni, rnult mai ind.eaproape cu ea decit cu masculul ad.ult.
II. Cind. femela ad.ult5, este mai aspectuoasii decit masculul ad.ult, dupti
cum se intimpld, rrumai rareori, atunci puii dc ambele sexe seam[n[, prin primul
lor penaj cu masculul ad.ult.
III. Cind. masculul ad.ull, seamd,nd, cu femela ad.ultii puii d.e ambele sexe
au un prim penaj d.eosebit, al lor propriu t ca Ia prihor.
I\-. Cirrcl masculul adult seam[n[ cu feme]a adulti, puii d.e ambele sexe
searnln5 cu adullii prin primul lor penaj , ca la pescd,relul albastru ryi la mulli
papagali, ciori qi w5,bii d.e p5,d.ure.
Y. Cind. ad,ulfii d.e ambele sexe au penaje d.istincte d-e iarni, qi vari,, d.ac5,
masculul se d.eosebeqte sau nu d,e femeld,, puii seamd,nd, cu ad.ulfii de ambele sexe
prin haina lor d.e iarn5, sau, mult mai rar, prin cea cle vard, sau ei seam5,nd, numai
cu femela. Sau puii pot avea un caract,er intermed,iar I d.e asemenea, ei se pot d.eo-
sebi consid.elabil cle ad"ulfi prin ambele pc'naje sezoniere.
VI. in citeva cazuri puii se deosebisc intre ei prin primul lor penaj, dupi,
sex, puii masculi semd,nind mai mult sau mai pulin incleaproape cu nrasculii
ad.ulti, iar puii ferneli mai nrult sau mai pulin cu femelele ad.ulte.

CATEGOITIA I. - in aceast5, clas5, puii d.e ambele sexe searndnd, mai

ruult sau mai pulin ind.eaproape cu femela, pe cind" masculul ad.ult se d.eosebeqte
de femela adulti ad.esea in mod.ul cel rnai rernarcabil. Se pot d.a nenum6rate
exemple din toate ordinele I este ind.eajuns sd, ne reaminttm fazanul comun,
raf a qi vrabia de casi,. Cazurile d.in aceasti, clasd, trec treptat unele intr-altele.
 DESC:ENDIIN'I].\ ON,TULIII

-\stfcl, iu state zr,tlulti, cele d.ouir sexe se pot cleosebi atit, ckr pulin intre ele, iar
i-ruii se d.eosebcsc atit c1e pulin de aclulfi, incit este ind.oielrric d.ac5, asemenea
uztZtui ar trebui sir, fie incluFjt' in clasa de fa,til sau in cla,sa a treia san a patra.
I)t. itrserrlellea, puii flg celt clouli s('xo, in loc tlc i-t, fi conrpltt la fel, se pol,
ttt'ost'tti itr rnic:i ntitsuri itrtre ci, cn, irr cla,sa, a gasea a, noastrfi,. 'foturyi, &ceste cazuri
tlt'lr'tlttzrtie sint pu!,ine szr,u cel pu!in nu sint puternic pronun!at,r: iu compara!ie
(.u cel(' care intri, ln mocl strict in clasn, de fa![.
I'orla legii de tald, se rnanifestfi bine la acele glupe la care, cle regulil
genera,l[, cele tlou[ sexe ryi puii sint toli la fel, intrucit atunei cind la acbste
grupe ntasculul se cleosebeqte d.e fapt d.e femel[,, ca la anumili papagali, pesc[-
rusi, pnrurnbei ctc., puii clc anrbele sexe seamdnil cu femela adultf, 2. Vedern
:rcelaryi fapt reprezentat in rnocl ;i rnai clar in anurnite cazuri anormale I astfel,
tnttscnlul tle Helioth,rir at,n'il,:ulata (una dirrtrc speciile de colibri) se cteosebeqte
r'vident de fentelai prin farptul cir arc o coleretir, splendidf, qi smocuri frumoase
llr urechi I femela este irrs5, Iema,rcabilfl prin coacla pe care o are mult mai lungii,
rlecit a rlasculului, or puii de arnbele sexc seumiinir, (cu c,xctp!;ia pieptului, car.e
rtlt' llt'l;e ctc cul()ill'eir brottzului) tru fernela a,rhrltir irr toate eelelalte privinle, inellsiv
Ittttgitnt'a cozii, rl;a incit co:r,tla rnasr:ulului se scurteazii cirrd trjtrnge la nral,1r.itrlt,e,
(r('(il[ (f('c(.]lI$1,ituie lln caz cn tol,ul neollismrit 3. IJe ast-'menea, penajul rnasculului
t[t' lt't't stt'ill trar'o (Mergus 'tn,fi'qun,spr) este colorat mai br:r,tiltor kl oclri tlgc:it c,el
lr,l ft'tttt'leir (ru. rentigeler sca,pulale ryi secunclilre nmlt mai lungi, insl diferit tte
(ieetl (:t\ sc intirnplir, tlupl cite stiu, la, olicr,u'tr a,lt;[ pas[,re I creAstil mascrllului
itdult,, trtt 5,rtnr,,' cti trt.'ri lat,r:l tlecit a, fernek'i, {'ste eonsiderabil mai scurl;ri, fiincl lungt-r
rkt l rIlt cllt, ('rt'aNti[ I'c'ttrt'lei avirtd lungitnt'tt tle 5162 crr). Or., puii cle l,urnbele
tl(\xe st'tltttiltui ittl,t'tt tol,ttl ctt ft'tttellr irtlttltit, trfa int,it cretrstir lot't'stt,(l('fapt; lruri
Iutrgfl, cu t;o:rl,r' cr'l nrli ingustti der.it a nrirst,ulului attult r.
At,tttrci t,ittd. prrii ;i 11.111qr11'l1r seilrnfurir irrrleupr.oirpe intr.t t,i si itntbii st
tteosebt'sc cfe tnasculi, trottclttzia cea mai e'vit[eut[, este clr nunrai nrascg]ii rr1 fost,
tntrdificafi. Ohial itt cilzurile irnornrAlo zle lui Heliothrin ryi Ifergus, este probabil
cil inilial trrnbele sexe atlultc' elau prev[,zute una dintre specii cu o coatlfl, rnrtlt,
alungit5,, ia,r ct'alillt,it clu o creastir, rnult alungitri, aceste caractere fiind cle aturtci
par'fial pit'rtlute cle rnasculii atlulfi tlirr vrt'u cauzir, neexplicabili, si trarrsmise in
Nttrr('it lor rctlusii numai la descentlen,tii lor masculi, atunci cintt ajung la virst,ir,
(ioresplrnzt"Itotu'e i[ rtrrtturitiu!,ii. Plrerea, ei, la rilasa dt fa!,ir, numai ma,sculii trr
l'osl; tnottifir'ati - in ce('4, r:(, pliveqtt' rlcoricbilile dirrtre mascul, pe rle o pur.tt,,
si fentt'lit ('u puii t'i, 1)r'rlt'lltir, - t's1('ptrtet'rritr srtst,itntt[, tlc cil,e'vit, fapt,e t.r,llr:u.-

z Vezi, rlt' t,xt'rnplrt, tlcst'rict'erl rl-ltri (iorrlrl (Iluudhrtol;
lrt llrcBit'tls ul' ,lLLstt'rtliu, vol. I, p. lilll), u ltri Cynrralalott
(ttnttl tlintlr: prrsciirusi), ltr care puiul ntascrrl insir, cu Loate
cri seanritnir cu fenrela adrrltir, t'stc rnai 1ruIin strilucitor
colorat. La unele specii de Drrcelo, mascrrlii au coada alllas-
lrl, iel femela cafenie;iar dl. R. B. Sharltc mir infor.nrerrzri
ci coarla puiului nrascul dc 1). guttrlichcrtttl/ cste tnai inLii
rrrft'rric. Dl. Gotrld a dcscris (ibitlem, vol. I[, p. 1.1, 20 si
:i;) irspectrrl sexelor ;i al puilor anrrrnitor papagali ncgri
, /-,rr'ar1rr.s) ;i rti slttrcit'i I(ing Loly, lrl crlrc prcrlorninl
rrctrt,rli rcgtrlri. Dc aselnenea, .Ierrlorr ( Birrls of I ndin,
vol. l, 1r. 260.; desltrc ltaloeornis ro.sa, Ia clrc puii sealni,ni.
mai nrrrlL cu fcntela tltrclt cu masculrrl. \rezi Aurlubon
(Omilh. Biogrctphg, vol. II, p. 47ir) despre cekr clonir sexe
;i ptrii de Columba passerina.
3 Datorcz aceast.ii informalie tl-lui Cioukl, care rni-a
arirtaL cxernplarele; vez,i, cle asernenea, lrrcrtret srr /n/ro^
rlrrcliott Io tlrc Trochilidae, 1stil, p. 120.
a \lrrcgillivrrry, 17i.sl. British Rirrls, vol. \r, p.207
-21.1,
 P;\SARI - PUII SEIVIANIND CU FENIELI]I,E ADULTE :18 1

catrile, inregistrate cle d.l. lllyth r in leg51,ur[, cu sptrcii inclelaproape inrud.ite ,

specii vieariante care se repre zint'd, una pe alta in !d,ri distiucte I intrucit la ntai
nrulte dintre aceste spe.cii vicariante masculir aclulli au suft rit o oa,recare rnodifi-
ortrrc ;i pot fi deosebiti, iar fernelele ryi puii din !,irri tlistincte uu pot fi cleoscbil,i
;i de acerra sint absolut neschimbafi. A$a trste cazul cu un anumit mirr'ftcinilr
indian (Thamnobia) qi anumr.t l{ectarin'ia, stancioct (1'ephrodorni,s), a,numi!,ipes-
r.flreli ( T any siptera), fazani Kaly (Galloph,asi,s) ryi prepeli!,e arbolicole (Arltori,cola).
Iu unele cazuri analoge, a[ume la pi,sd,rile care au penaje cliferite cle varl
qi cle iarnd,, insf,, cu sexele al cd,ror aspect este aproape la fel, anurnite specii
ind.eaproape lnruclite pot fi ugor d.istinse prin penajul d.e vat'il sau nuplial ;
totuqi, nu pot fi distinse prin penajul lor de iar'nf,,, precrun ryi plin cel nernatur.
Aqa este cazul unor cod.obature d.intre trIotacilae-le indienc. ind.eaproape inr'uclite.
Dl. Swinhoc. 6 nr[, inforrne azil, cd, trei specii d,e Ard,eolar r[ gen cle stirc, carc s(l
inlocniesc unul pe alt,ul pe continente separate, se ,,d.eosebesc in rnod.ul t,el
rna,i rernAlcabil" atunci cind. sinl, irnpod.obiri cu perlele lor estivale., insil r-rbia pot
fi distinse sau chiar d.e loc in timpul ienrii. Prin penajul lor nemiltur, puii ftoestot'
trei sperrii seamirrii d.e asem(inea ind.eaproapc cu atlultii prin haina lor ck, ianui.
Acest ci1,z, este ctl a,tit mai interesant, cu cit, la, celelrr,lte clouil specii tle Ardeola,
ambele sexe ili pftstreazfl, i'il,r'l1i:i, ryi vala, a,ploape A,celilrqi pena,j crr ct,,l pe c$l'rl
il au prinrele trei spr.cii in tirnpul iernii ryi in stlrea lot' nt,Itriltttr'll, iur rlcest;penu i
care t sttr (lolnrrrl rrrili rnultor specii distinctt , lr! cliferil;e t'ilsttt ;i ilnotirrrpuri, t1o
arati, proba,bil curn eralt color.afi stnitnogii genttlui. ftr tollt,r llcrste ulzul'i, penajul
nupfial, care puteur presupune cti a, fosl, d.obind.il; de rnasculul lr,d.ult in tirnptrl
perioadei de reprodu(:errr si transmis ud.ult,ilor cle a,nrbele sexe irt u,notirnpul col'rs-
punzdtol, u, fost; rnodificat, pe cind" pena,jul hibernal ryi cel nerniltnt'iur t'lintas
rreschimbate.
Se pune ins[, na,tnral problerna cum se poate etr, itr trcestt'din urrnli eazuri
penajul hiber'tral:r,l llnrbelor sexe, ia,t'in cazurilt, i11i{,1rl'ioin'(f pt'na,jrtl femelelur:
td.ulte, precuur ;i penajul nenratur al puilor', sri rnr fi fost clt' klc infltrtrrtlrr,t, ?

Speciile care se inlocuiesc reciploc irt l,llli tlistinctcr trebuie sir fi fost expusr) ilproa,ptl
intotdea,una la conclitii oalecllnl diferite, insr"r, cu gru.ll putem atribui acest,('i zrcliuni
rnod.ificarea pena jului nurnai lrr, masculi, avitrd, in vecleru cir, fernelele ;i puii,
cilre au fost, la ferl txpu;i, nu au fost irrfluenf,afi. Aproilpe nici un fapt rut ne itt'trtit,
mai cla,r cit d.e subord.onatl este ca importanf,il, ac{,iurrea d.irectt-l n, condifiilor: rle
viaf,[, in cornparatitr cn tl,cltrnularea prin selecfie A varia,tiilor ned"efirtit;e, rra d.eosti-
llirea suprirlziitoare dintre sexele multor prisitri, intr'ucit nmllele l,rebuie sil fi
corrstlrrrilt :r,ct e[r,;i hllr,rrii ryi sI, fi fost expus(f la act'ea,;i clirnil. Ntt ne put;ctrr t;ol,ttpi
impiedica *sii, ginclirn or"l in d.ecursul timpului cond"iliilc noi ar fi prrtut; prothtcc
un oarecare efeet clirect asu.pril r,tnfutrlor scxe sau Inai ales asupra unuitl, clirl st'xe,
din ea,uza d.eosebirilol lor constitufionale. Ved.em numai cil acresta este subord.otut't;
ca importan,tir, rezultatelor acumulate ale selecfiei. 'Ioturyi, judecind. printr-o
analogie foarte r[,spinditd, atunci cind, o specie migreazi, intr-o !ar[, nouii (li
r Vezi admirabila lucrale ln,,Jonrual of Llre Asia[ic comparlnd nrascttlii atlulIi.
Soc. of Bengal", 1850, vol. XlX, p. 2213; vezi de asellrener 0 Yezi de asemenea tll. Swinhoe ln ,,Iltis", itrlic 18(ill,
.Ierdon, IJirds of Inrlicr, r'ol. I, introclucere, p. XXIX. p. 131 ; vez.i ;i lucrarea anterioarit tle tll. l3l5'tlt' apitrtttit
ln pri vin!a lui 7'unysiptera, 1lrof. Schlegel a spus tl-lui 1n ,,Ibis", ianrt:rrie 1861, p. 25, ctt ttn t'xlrits rlitrtt'-tt
Bll'th ci a putut distinge diferitele rnst distincte numai notl a sa.
1E2 DESCE}TDE:NTA OMULUI

ric-'zista tlebuie sir, precead.ir, formitrii ruror specii vicariarrtc), condiliile schimbal,c
iir c'itlt' trebuie r.ir, fi fos'o aproape intotdeauna expusd, o vor face sri sufere un anu-
rriit grad dr' r.ariabilitate fluetuantd,. In acest caz, sc:lec,tia sexuali, - care d.epindc
rle uir elertrent susccptibil si, se schirnbe, cum sint gustul sau ad.miratia femelei
tlebriie sii, fi rvut noi nuanle d.e colorit sau s5, fi prod.us alte deosc'biri asupra, -
t'iii'ora, sii a,c!,iorlirze qi pe carc le-au curnulat bi, intrucit selectia sexual6 lucreazir,
irrcontenit, ar fi surprinzh'Lar (din ceea ce gtiu din rezultatele selecJ,iei ncinten-
tii,nate & orriului asupra animalelor d.omestice) claci, animalele tr5,ind. in regiuni
riist'incter ryi care nu se' pot incrucipa niciod.atei lntre ele, contopind.u-qi astfel carac-
1,r,r't'ltl nou d.obind.ite, s[ nu fi fost d.iferit mod.ificate, d,upd, treeerea unei perioad.e
suficicnte d.e tiinp. r\ceste obse,rvatii se aplicd, de asemenea la penajul nuplia1
sau estival, daa5, este lirni'oat la rnasculi sau este comun la ambele sexe.
Cu t,oatc, cir femelele speciilor ind.eaproape inrud.ite sau vicariante d.e rnai
sus, inipreunl cu puii lor, nu se d.eosebesc aproape d.e loc intre ei, arya inclt numai
rnasculii se pot d.roscbi, totupi femelele majorithlii speciilor ale aceluiapi gen se
d.eosebesc *olident intre ele. insd,, d.eosebiriie sint raieori atlt de mari'ci intte
niasculi. Vedem aceasta ln mod clar la lntreaga familie a galinacec:lor : fernelele,
de exeurplu zrle fzr,zanului cornun qi d.e Japonia -;i mai ales ale fazanului anriu
,si Arnherst, ale fazanului argintiu ,,si ale pd,s5rilor silbat,ice, se:r,mirnd, intre c.le
foarte rnult prin colorit, in vrerne ce masculii se d.eosebesc intre ei ln mod. extra-
ordinar. L* ft'l este cu femelele la majoritatea Coti,ngidae-Lor, Iri,ngi,ll,idae-Ior ryi
a multor altor farnilii. Nu poate lncd,pea ind.oiald, cd,, d.e reguli, generald,, femelele
au fost mai pulin modificate d.ecit rnasculii. Toturyi, clteva pd,siri oferi, o exceplie
rreobirynuitii si irrexplicabilS, I astfel, femelele de I'urad'isea apoda qi cle P. papu&nu
se d.eoscblsc intre ele rnai mult clecit masculii lor respectivi t, fernela acestei
rlin urnlii specii avincl suprafala inferioard, c1e un alb curat, in vrerne ce la femela
cle P. apodu ea este d.e rln, cafeniu-inchis. De asetnetreA, clupf cum aflu d.e Ll
profestrr'ul Newton, rnasculii a d.ou[ speeii de Orgnotns (sfrincioci), care vica'-razra
iutrer ele pe irrsulele i{auritius ryi Bourbon 8, nu .se d.eosebesc decit pulin prin colorit,
pe cind. femelelL. se cleosebesc foarte mult. La speciile din insula lJourbon femela
pare sil fi pirstrat parlial starea nematur[, a penajului, d.eoarece la prima ved"ere
cil ,,poate fi confund.antS, cu puii d.in specia d,e pe insula Mauritius". Aceste d.eose-
biri pot fi cornparate cu cele inexplicabile, care apar independent d.e seleclia
omului la anu,mite subrase de cocoqi de luptf, la care femelele se d.eosebqsc ntult
intrc' 6'16,, pe cirrcl masculii aproapc cii, nu pot fi cleosebili unii d.e allii ".
lleoarccc €''u atribui deosebirile d.intre masculii speciilor inrud.ite in mare
rnirsurl selec,tiei sexuale, cum oare se pot explica, ltt toate cazurile obirynuite,
cteosc,bir'itrc dintrc femele ? Nu este nevoie sd, examinlrn aici speciile care aparf,in
nnor. geriuri distincte, intrucit la accstea trebuie s5, fi intrat in joc ad.aptarea
la cliferite rnocluri d,c, r'iafi ryi atli factori. in ceea ce prive;te deosebirile tintre
femeleie din cadrul a,celuiaryi gen, imi pare aproape sigur, d.upi, ce arn examinat,
diferi'te gl'upe mari, cri factorul principal a fost transmiterea mai mare sau mai
rnic,ii la fgmeli-r a caracterolot clobindite d"e masculi prin seleclie sexualii,. La dife-

7 \Virllacc, The XILtlutl ;lrclipetago, 1869, vol. II, p. 394. s Variulion of Artinurls unrl PlLrtits under J)omeslit:trlion
s r\ceste specii sinl ctesclisc, ctt ilustrtrlii coloratc dc vol. I' p, 251'.
It. Ir. I)ollcn, in,,Ibis", 1866, 11.27i'>.
 PASARI - PUII SXI'VTANIND CI] FEMELELE ADULTI' 38:i

ritelt' f'ringilide blitanice, ce,lc clouX sexe sc d.eosebesc fie foarte pufin, fie consi-
derabil ; ryi d.ac[, compard,rn femelele de cireryar, ctntezd,, sticlete, ei,ld.5,rary, forfe-
{'rirlrs, r-r'ir,bie c'tc., vorn vi'tlea cil se d.eosebesc intrt'ele nrai ales in cara,cterele
pritr ('illo ('l{' st'lt,tttiirtii plt,t'{,iill ('rI rnasculii lor t'ospect'ivi, irtrr' culot'ile nrrtsculu]tri
pot, f i itt,r'ilmitt'l'i'tt'ii, gr:i,fi selt ctit.i si'rtullc,. Irll rrlulte specii de galint,cet'r celtr tlouri
s('x(' s(' t[i'r)s{'l)r,sc in1'r-tt tnirstrrit extrernl, c?1, ln' p[,url, fa,zaL ryi gi,inir pe c,iud lll
irlte s1lt'cii il :lr,tlt loc o triun,.rrnitt're par,t,iaLi sau chiar totaLi cle caractt.r clc. la,
tnascnl la femel[. Ir'emelele rnai multor specii de Polypleetron prezint5, ln mocl
rregr ryi mai alcs pe coad.L, splend"izii oceli ai rna,sculilor 1or. tr'emela cle potirniche
se d.eosr,lle$te d.e nrascul nurnai prin faptul cti pata roqie tle pe pieptul ei este
trta,i nricl"l, irlr ft,molA curcanultri sir,lbatic nutnai prin aceea e[ eulorile ci sint ntui
ttrohoril,r'. La bibilic,ir cele douri s('xe rlu so pot d,ensebi. Este probtrbil cn prrnajrrl
simpiu, cu toate c[ nt,obirymrit cle pi,tat al acestei clin urrriri pi"-t,sili, sir fi {ost
dobindil, rk'rnasculi prin selectie sextlu,ln ryi a,poi tra,nsmis ambelor sexe, int,t'ucilr
nu t ste funclamental clifcrit cle pen:r,jul rnull, rnai fmmos pirtat, clrractetistit, nurnai
l'azaniloi' Traqo'pcLn rnasculi.
'llrt,buit-. obsc'r'r'at cir itrtr-nnelt' (:a,zuri tratrsmil;erea cle crlrrtt'1,ct't' rlt lrl rn:lscul
l:l ft'nlt,lit lr fost efecl,untir, dup2i lrit s{'prLr'(', int't'-o pt't'ioatlit indepitrtatti, trtltsrrrtlttl
suferirrtl rrltelior rnilr'i nlrrlificlili t:rrii, :r trlinsruite fernelt'i vreumtl tlitrtre eat':rctt'-
lt'lt. srllt'cLrlrirxlitt'rn:ri tirziu. I)t'exenrplu, forttela ryi puii cocoryului rle rnt'stt-'acritt
ll'ett"cro tr:t,t'ir: st,llrrrirrrti rlesl,ul cle mult r,u anrbelei soxe si cu puii de :I'. sr:ot'iatts
ryi putern ttt'tluct' irr cornecin!,L cir, cocoryul tle mesteac[,n se trage tlin vreo specit'
,.i1,ri"r,yecht. la ca,r'e ambe-.le srrxe erau colorate aproape la fel ca ryi 'Il. scot'iau,s.
I)(.orr,lerr(r :.r,mllelrr soxe a,le a,cestei d.in umrri spt-'cii sint mai distinct d.ungate itt
t,irrrpul pelr:ioatlt'i d.c l't'protlucere rlecit in orice a,lt timp ryi intrucit rnast;nlul s()
d+'ost'l)t';tt' pu!,in dt' ferru,lil pr:irr. r,ulorilt' salt' rosii ,si caft'trii rnai putertric pl'onun-
t;a,te r0, putern cnnrrhirlt' cI, pcrraiu.l sinr lr ftlst influernlltl;, crt'l pu!itt itrtt'-o lt,uutnil,i
rnfisuli, de strlt'ctia st'rturlir. I)irr:r"l est('l,gn,? prtl't'ttr tlt'tlttct'ntai tlepirt'tt' cr-l penajul
:lpr'oilIx' silnila,r irl 1t'nrt,lt'i t'o('ostllui rlt' tltt'st,('l[eiut it fosl, tlrlbinclit tttt itltt'-tl
pt'r"ioird.il llntcriorlrir. l)r' lir a,rittl ptlio:rtlir irtsir, rtrrrsculul t,oco$trlrri d.e rntrst;t-'act-tn
a, dr;binclit l'rtnrosul sl,u pt,naj negnl crl rectriee.le salcr bi1'rrrcate ryi ondulat,tt sprt'
t'xterior, fursir dintr'c ilccsl,r- car:actere nu s-a trilnsrnis ft'rnelt'i aproape nituit.r,
rr,fillri numlli clc fnpl;ul ciL l:l cotr,d.L ea, prezintl o urtnit, c1e bifurcatirr ctlrbatl-l.
I)utcn) conchide dt'ci cir, penlr,jul fernelclot'unor specii clistinete, (:tl l,olrt,t'
cit, irrlutlitt', ii cl,.'venit deseori rnai mult sitn tllt,i pu!,iu tlif'crit prin t'r'aru*ntitttt'olt
iu clife.ril,e gntd.(' & unor ca,rar,tere ttobinclit,t' (l(' lna,sc'uli prin selt'ctit" st'rttillit,, lt1;it,
in pt'r'ioadt rna,i vt'chi. cit si ura,i recent,t . O irl,etrt;itr spt'criitlir tttpf it,t"l ittsl--t' faptul
r,il crtkn'ilo st;r'iilucritoalt'illL fost trilnsmise rtrttlt trt:li rttr tlt'tril, rtl1,t'lt'. I)t' t'xttttplu,
rrrilscrrlrrl dt (luutlr,r:ula suecit:tt are pieptul ttc urr rrlllrt,stru bogilt cu o prr,t,it, t'tlsit'
?l,pr'oa,p(' t,r'iungiriular[r ot'r pete cte aproape n,('r'ea,ryi forlttt-t au fost trilnsmise ferntlei,
ins[ spalinl ct,ntrill c'ste galbc'n-ro;cat, iu loc t1e r'ogtt, ryi este inconjurtrt tlt'
p(,ne pestrile, in loc cle albastre. Grr,linaceele prt'zintir ntultt' t'azuri ilnaloge, intnreit
lici una flin spe'cii, ca d.e exc'mplu potlrnichile, plepelitele, bibilicele ete., la ('ilre
coloritul perrrr,jului a f ost transmis in mare mi,surit d.e la tnascul la femelil,
llu cste strir,lueitoare'. Acest fapt este bint' ilu,stlat; lit l'itzrttti, la cArt\ rnasculul
rIist. Rrit. /ii,'tl.s, vol. r, rt. ti2- li'1.
_
":::gillivmr'.
 l_ DESCENDE]N'IA OMULUI
_.j_s

este in general mult rnai strflucitor colorat tleclt fernela; iusii, Ia U'rossoptilo,n
uur'itum si la Phasianus walli,chi,i, sexele se aseamd,nS, indeaproape intre ele, ia,r
culorile lor sint intunecate. Putem merge atit d.e departe, incit si cred.ern cra d.ac5,
rnreo parte a penajului la masculul acestor dot fazani ar fi fost strilucitor colo-
rat, ea nu ar fi fost transmisir, Ia femele. Aceste fapte suslin puternic ipoteza,
d.-lui Wallace , c6, 7a p6sd,rile care sint expuse la rnulte pericole in timpul irrcuba-
liei transmiterea culorilor vii de la mascul la femelfl, a fost oprit[, prin selc,clie
natural[,. I{u trebuie insd, sd, uitd,m c5, o altd, explica,tie, d.at5 anterior, este posi-
bilil, anume c[, masculii care au variat si au d.evenit viu colorati clt rrrrru tineri
qi neexperirnentali ar fi fost expugi la multe pericole qi ar fi fost in general clistrusi,
pe de alt5, parte masculii mai in virsti qi nrai prud.enfi, d.aci ar fi variat lntr-un
mod. similar nu ar fi fost ln md,surd, numai sd, supravieluiasci, ci ar fi fost favo-
riza\i ln rivalitatea lor cu al,ti masculi. O", varialiile care apar tirziu in via![
tind. s5, fie transmise exclusiv la acelaqi sex, aqa lncit in acest, caz culorile extrem
d.e vii nu ar fi fost transmise la femele. Pe d.e alt5, parte, ornamentele rnai
pulin b[till,oare la ochi, ca cele ale fazanilor C. cturitum $i C. walliclui,i, nu ar fi
fost periculoase ryi, d.ac5, ar fi apd,rut in fragecld, tinerefe, ar fi fost transmise in
general la ambele sexe.
Pe lingd, efectele transmiterii parliale a caracterelor cle la masculi la fernele,
unele dintre deosebirile dintre femelele speciilor indeaproape inrudite pot fi
atribuite ac,tiunii directe sau bine d.efinite ale eondilii.lor de via!,[, 11. La masculi,
orice asemenea ac,tiune ar fi ln general mascatfl, d.e culori]e str'ilucitoare d.obindite
prin seleclie sexualilr nu insd, a$a si la femele. I'iecale clin cliversit5,fi{e nesfir-
qite d.e penaj pe care le ved.em la pflslrile noastre cloruestice este d.esigur rezul-
tatul urrei caurze bine d.efinite si in condilii naturale ;i mai uniformc)r o anumitir
culoare vA pred.omina cu siguranfi, mai devreme sAu rnai tirziu, plesupunind
cL ea nu estc in nici un fel vi,t[,ml,toare. Incrucigaretr reciprocl liberir a nrultor
inclivizi aparfinind. aceleiaqi specii va tind.e pind in cele din unnd, s[ uuiforrnizezt:
oricare modificare d,e culoare astfel produsi,.
Nimeni nu se indoieqte c[, cnlorile amllelor sexe ale rnultor pilsfri s-au
l,dapl;at in scop d.e protec,tie si este posibil ca numai femelele unor specii sri se fi
rrrodificat in acest, scop. Cu toate ch, ar fi un proces dificil, poate chiar irnposibil,
d.u.pir, cum s-a ar5,tat in capitolul pleced.ent, sit, transflormi prin seleclie o forrnir, de
transmit,ere intr-alta,, nu ar fi cituqi de pulin greu s[, a,tlaptezi culorile lernelei,
ind.epend.ent de cele ale masculului, la obiectele inconjur'5,toare, prin a,cunnrl&rcir,
varialiilor a c5,ror transmitere era de Ia inceput limitatl, la sexul ferniirin. .Dac:"r,
varialiile mr ar fi fost astfel limitate, culorile vii ale mascululni ar fi fost d.eterio-
rate sau d.istruse. Acum este foarte lnd.oielnic d.acd, numai singure femelele multor
'specii
au fost astfel special modificate. Aq fi d.orit sd,-l pot urma pe dl. Wallace
pln6 la capi,t, intruclt aceastd, pS,rere ar fi inld,turat unele dificult5,fi. Orice varia!,ii
care nu ar fi d.e nici un folos femelei ca protecfie ar fi imediat inld,turate ln loc d.e a,
fi pierd.ute numai prin faptul ci nu sint selecliotrate sau prin incrucipare reciproc5,
liber6,, sau eliminate atunci cind. se transmit masculului $i-i sint v5,ti,mi,toare
ln weun fel oarecare. Astfel, caracterul penajului femelei s-ar fi plstrat constanh.
11 Vezi despre lcest snbiect. Vurialiott of Animals tnrl Plaris ttnder Domeslicntion, crp. XXIII'
 PASi\RI _ PI.ITI SET,TANIND CT] !"IINiIiLIiI.]i :\DT].I,'I.E

A1'fi de asetuenea o uDurare daeil arrn putea admite e[ culolile inchise ale an]belor
iJoxe :tlt-, urull;or: ltzisfri au fost clobirrcLitu ryi p[sl,rnte in scop cle protr:cf,ie, de cxem-
pln ln tLccr:ntor moilularis |i la pitulicr: (Trogl,odytes aulqar.is), in prilinla cl,rora
nu aYeln d.ovezi suficient,e asupla acliunii selec!,iei seruale. Ar trebui totuqi s[,
fim prudenli atunci cincl conchid,em c[, culorile care nou[, ne par. mohorite nu
sint atr5g5,toare pentru femelele anumitor specii ; tlr trebli s[ uvern in ved.ere
cazuri ca eel al wabiei, la eare masculul se d.eosebe'rste mult cLe femelft, insi, n1
prezintti. nici o culoare vie. -Probabil c:[ nirnerni nu rra contesta cir multe galinacee
care tr5iesc in tererr cltischis.sj-a,n dobind.it crulorile klr actuale, cel pulin parl,ial,
in scop de prol,ec_fie, $tim cit tle biue sint ele astfel ascunse I rytinl c5 iagopus
m'Lr,tTcs, atunci clnd itsi schimbi, penajul de iarni, peutru cel d.e vard,, ambele-fiind
d.e proteclie suferd, cousid,erabil d.in cauza pisd,rilor de prad.h,. ins6 putem oare
cred.e ci, d.eosebirile foarte mici d.e culoare ;i d,e pete d.intre femela coeorsulrti d.e
mesteacd,nr d.e exemplu, ,si d.e -t. scot'icus servesc ca mijloc d,e proteclie ? Sirrt oare
potirnichile mai bine protejate aga cum sint ele colorate a,std,zi d.ecit d.ac,ir ar fi
semd,nat cu prepelilele ? Servesc oare uryoa,rele cleosebiri dintre fernelele fazanulli
co_munr ale' fazanilor japonez qi aurir"r ca rnijloc d.e proteclie sau nu qi-ar fi putul;
schimba ele oare reciproc penajul lor fil,r[ vreun risc'? Din ceea, ce a, obseryat
d,l. W'a,llaee d,in obiceiurile auumitor galinacee clin Orient, el este de pf,rere cil
asemenea u\soa,rc-'deosebir:i sint folosito&,ro. Eu personal voi sprule nltmai c:ri nu
sint eonvins.
Anterior, cind. eram tenta,t, s[ d"a,u mult[ importanf[ protecfiei ca explicincl
culorile mohorite ale pfis5,rilor femele, rni-a trecnt prin minte'cir es1e posibil
9? inilial ambele sexe si puii sri fi {'ost la fel d.e viu colorati, irrsti ci ulterior
d.in c?az? pericolelor la cAre sirrt, explrsc irr timpul clocitului,' femelele tr)r,r,culrl
ryi puii, din cauzit, inexperierrfei lol', au d.evt,nit, cil protectic., d"e (rpl6nre ilchisri.
r\ceasti, ipotezl nu este suslinutr"r, insi, rle nici o clov:rclir, ryi uici nu est;t, lrlolla,bilir,
d.eoareee in aeest fel ne imaginim e[, in trecut fenrelt'le ryi puii lru losl; explryi lil
per:ieole tle care a fost ulterior ne(.esar sli-;i aper(' clescend.en!,ii lor rnodifical,i.
fl-rebuit' de tlsemenea, sii rerlur:ern, plintr-un proees t,rept;at cle. selecl itr fenreleft
ryi puii la aproape exact acelerr;i c:ulrir:i;i pete pe eflr'e si lt, tra,nsrnitenr la stxnl
ryi perioad.a de vialrri oor'()f,ipllnzfltoa,re. f-)a,cr-r, pleslrpllnenr 15 fp111p]1,1p ryi puii lrrr
participat irr decursul fiecir,rni st;itclitr ill pt'ttc,t sului d,e nrotlificirlo 1:l o te'1rliril,ir
rle a fi tot atit de viu colot'ilt,i clt, si rnascrdii, erste cle asenrenea u1 1':r1rl, oill,o(:unl
ciud.at c[, felnelele nu au d.evenit niciod.al;ir, cle culoare inchisr-r f:-rli, t,ii puii sir rrrr
part,icipc lia a,ceeaqi modifical'e, intrucit nu existir oAzul'i, d,upir r:it ilnr putnt,
afla, d.e specii cu fernelele d.e culoa,re rnohor'ltri, si puii viu colora,t;i. O exceplit'
parfialfi, este totuqi oferitfl d.e puii anumitor cioc[nitoli, d,eoareee aeerytia atl
,,i:rtreaga parte superioar6 a capului eoloratd, in roryu,t, care ulterior sau se rnieqo,
reazh lntr-o simpld, lin.ie circnlari, roqie la arLulfii de ambe sexe, sau dispare Ll
femela ad.ult[, 12.
in sflrqit, in privinfa, categoriei cle cazuri de care uc ocupflm, ipoteza cea
mai probabild, pare sd, fie cd, varialiile consecutive cle culori vii ,si altc ca,ractele
ornamentale care apar la masculi relativ tirziu in viafir, au fost singurele pistratte

ls Audtrbon, Ornitlt, Iliography, vol. I, p. 193. llac- lr1€ntn. cazul rlat anttrior nl lui lrrrlopictts curktllu.
gillivray, IIist. Bril. Ilircls, vol. III, p. 85. .\rezi, rle ase-
 DESCET\TDtrN'IA Or\{t-rLU I

ri cit lllajoritatra sau totalitatea, zrcestor r.al'iatii, datoritir pelisrld.ei t,irzii d"i1
lt ltl ('Are a'11 itpiriut, au fost transmise d.e la inceput nlmai d.escenden-tilor
viiil
ririrs{'ltli nthtlli. Orice varia!it'de coior:it strillucitor'(1a,re ar fi aplir.ut, la femele sau
ll, pui ritl ill'i'i fclst de niciurr {rilos ltccsl,t-rra ryi tlrl a}: fi fost seleclionaf ir si tlrr altfel,
rlzLcl al fi fosf peliculoasii, ar li l-ost elirninal,ii,. rrst,l'r,I, femelclc ;i puii fie cir r,r fi
tost, lis:iii nemodificali, fie (ceca co (-'st;() mult rnai obi;nuit) cir rtr li fostparlial
rnoilificati, primincl prin trtinsnritele clr la nrasculi unele d.i1 mocliliciriilg 'lor
constctltive. Xloate cli cond.itiiie d.c vizrtl ia care llu fost supuse tirnp inclelungat
*u ir,clionat direct asupra arnbelor sexe, irrs5 prin fuptul cir femelele nu :1r fost
rnult nroclificats_'in yreun a,lt fel ele vor prezentzr, cel niai bine asemenea t,fecte.
Actstt' nrtldifit:irI'i si toate celelalbe-' trebuie si, fi fosl, p:istrate lniforrn prirr libera
incruci,sale lcrciprocit, a nrultor indivizi. Ir)ste posibil cI iu unele cazuri, mai ak s
Itr, piLs['rilt' t;r'liitrtl pc' sol, femelele nsi puii sil fi fosl, rrrorlificzrti, intlept,ld.ent dt
ttrasettli, ?tt sc'op dc plotec{,ic, aryn irrclt sri fi dobintlit ilccltrsi pelaj tl,e cllloal.t'i1cfuisii.

{itttegoria u [tr-a. 04'nd ie'meltt adu,trtd, estr: nt,ni btitritoatr lu odti ilee/it,n?,es-
c'ltlltludtt.lt,,ptti''idtttttt,bt,lcse,t,tst.:utnd.ttd,prin
Aceast,it f ill;ggurit' eFit,(' ('x&(rt t;oitt,r'ariul ct:lei ltrt'crtlr'nt('r i)r1,r'trr.it lr,ici fettit,lelt,
sit-rt trnli virr t:rtlot'ilte si turii iriit;rituure lil ochi t1i,r,it, rnilstrulii, irrl puii, in rnirsur.rr
irt (:itj'tr tr{' (rttTt{)Ft('7 st'titnitnl i'tt l-ttln;tr'uiii rr,d.ul!,i, in iut, dt, lL st'trtit,tta (.u ftrtrrelelt'
iie[uh,,'. Trrsir, rlt"osebile:i cljrrtr't, $err'rm este nieicctal;ii, 1rr delr:lrte a{,it de lnnr,o ca
la, rrrrrll,e pasii,l'i din prirn:l tiil,egorir, ryi ca,zayile sirtt, (lonlpur.ir,tiy r:tr.e. I)1. Walla,ce,
(,tlro mi-a itl r'rrs pentnr prinril rlirtt"r ltentin asupr'{r r:apor.t,ultri rreobirynuit care t,xistir
itrt;t't,(,tlhti'ile rnai putiri vii ll,lt rrrilsculilor';i fa'p1,rrl t.i-si irrtleplinesc tlatoriil de :t
t,lttci, a{rordi'i Ittalc intpur'1,ar[ti :ii't'sf tri puuct 13, ('ir r) tltrvfltlir, decisi.vii, t:[ c,ulur.ilt.
inchist, ltrr l'risl; tlc;binrlitt,irr Fi(.()p rlt. proi,ecl,ie in t,irnptrl per"ioarlei rler nitlifieare.
O ipotezi, t[ift'r'it;u, illli.pitt'tr tnlti prubatrilri. fntt'nr,it,r,Azrrrilt.sint r.uritiru{r,, insa
rltl lllllll('tr'(;iis(', voi:r,t'ilt;tt pe st'ut'1; t,oi; (i(.efl, ('e ltlrr [ost, irr trtIsuri sr'r, gtist'st:.
I;rt o .rt'(:t,i(' lt, gt'trttlui !l"t,t'l'tt,it:, pLsir,ri iuserrriirritoiu'(' pt'epelit,tri, l'ttnelitesl,tr
itrv:llialril ru:ri nlrLr'(l de<'it urasculul (la lrna, dintle speciile arrstralicrre fintl aproa,po
r.|.e dou5, ori nrai male), c{'erb cLr e^ster urr cAz neobiqnuit la, galin:tcec. Lrl rnajoritatelr
sl-u,riilol'fcmel:l t'stc rnni distirrct ryi rnai viu coloratir, dccit nrir,sculnlr+, ins[ liu
t.tt,t'VtLspt,tliiHt,'Yt,1('sitt1,1li,ftll.].li,?.-,tn"'n,i',tltai1llol,
clc lrt:Srul tlu pr gLlgi:i ;i git; si iirt;r'cgnl torr ril penajului (rsl,i'rnai elt'schis ryi nriri
pu,tin pl'onunfut decit; rll fenteleitt. Ilt'rlriekl plrt'(. nrili zgomotrrust-'l si est;c' clt sigrr-
rltrtf,I rttult nttj iign'sivli ttr.:cit rllir,!(iu."|1i1, zr;u, i11cit adt'sr'a, fernelelt. ryi nu rni.t,sculii
sitrl, tirntl,e ttl' irrtligeni 1it'nt,r'u Itrlrtr"r, d.rept cocosi rlo lupt[. 'Dcoarcce pir,slirilr.
ltrasirltl(' liirtl, ('xpnrqo tlt' ciii;rti prinziitolii tlt' pfislir'i englozi cil rnornt alil lingfi o
t'rli'ili, pcnt;'n lr pt'intlt'alti rrrirs(rr1lj, excil,indu-ie r:iylllitatea, tcrt a,;a, sint; fokrsit,t,
irr Irrtlia ft'nlrl*'i(' :r(.1{-rstui Tuwtiu:. ;\t,uu.ci t:inrl sir-rt a,stfcl cxpusei ele incep curinrl
,,t'h{'lr}art't ltit'putri'nieil, ioleirttl t,rt pisic,i1,, ('ilro poal,e fi auzitl tle la nrale clis-
t,ttttii-lr si ot'it'iu'r' fe'melir car'() o poatt, auzi s(' r'epetle la acel loc ryi lncepe sir, |i(r
iuitl,r' cu pztsitrea d,in coliviett. Iu a,cesb fel s(' pot prinde intre clouir,spreizece ryi

ril ,,\\'cstininstcrr Review", irrlie 1867, 1i A. llnlrnS', elc., vril. II, p. 178, 180, 186;i 188. Ilxenrplare dc Pelio-
.,,Ioirt'tral of 'I'rllrcl", 1 868, p. ttli. la lJli tish ]lrrseunr, prrrz(:lr-
ti(,ttu!.s lorquoltts se pot. vedea
1r l)t'rtlt'tr spt'ciiltr i'rrrsiirilie rrt,. \ r'zi Gouirl. 1[111111[t'ol; t inrl rleoscbiri sr..sualtl sinrillirc.
 zcci rIt, p:isiili, l,(]a,1,(' [t'tittilt' roprotlucill,(]a,r'r-',, irr tlerrtt.t'"sttl U ttc'i sittgurl niln'.
t[r.rrrr'r
Ittrligt'trii itfinrtit, t'ti rIttpi, (:c i$i dtrpun ou[,ltl fcntelt,le sn it,socirt,z["], in;r1;oJur.'i, llirqin-cl
lllz,scrllii sir (rlo(rt'ltsr';i. Nu. q'xistir, nitri utt ntotiv tlrt a, trr, irttloi d.r.t iiclcyi';,s'1rl trrleint,oi
rlit'ntatii, (ral'o (.,st't, int;it'it,ii tkr ull{'lt obs*,rvil1,ii:llc cl-lrri Swinhor''", fi,rrul,r'irr
(''hina. I)1. t3ly1..h t'$1,t] d.e pirel(t cti-t, trnriitle arnltl'lo ;rt'xc sgrt'tnrin-t"i, ctt tnasculrrl a,rtrrl1,.
It'e'nrelrrk. celol. 1,t,t'i specii d.e bercal,inrr ,,pirltal,,o,, (l{,h11,ttr,-h,ru,e,, lig. G:) ,,sint,
lltr llunrai nuli tn:rlio t'i si nur,i vir-r colota,te clc.cit, trul,qculiirt r0. Llt i;oilte celeklltt.r

$'n

,,'t
':i
:i

i;L+*. *1in
-rll:

plsilri la, carc t,t'altot,a dou.i soxo so cleosebe;to prin confonna,!,ic, t,a (,"\1'o
lit crclc
rnai clezvoltatii, qi ma,i cornplexf la maseul clecit la fentelfi,, insii Ia, Il,hnynch,s,ra,
austral'is eA este simpl6 la ma,rcul, pe cind. la fernel5, ar{' p:ltru spirt: rlisl,inel,g
inainte cle a intra, in pl5,mini 17. lJe elr:cra fernela acr:sl ti spccii a dobiircli'i,, uir. c:ri"trtl.r
eminarnente masculin. IXxaminind. multe exe.mpla,re, c1l. t3l;rth a, stabili1, ca t,r'ahtr.'ir
nu este rii,sucitil la, nici unul din sexele do Ii. btttqultn,s'ds, gper:it'or1lt iii'ir,rrrllr;ll
a,tlt clc aploape cu -8. uustral'is, incit cu greu sl pol, d.eollrlri in aful5, clo degot{'lr,
salo rnai scurtc'. Actrst fapt este un a,ll; ext-'rnplu iz'[rit,r.rr: a,l lr,gii trii, car[xri,{']'i,1,,
sexuale secund.arc sint adesq'a foarte diferitc la f'olmc fulck,zlproap+-) inl'uclitr', ('u
toate c[ este un caz foarte l'ar d.e a gd,si asernenea deosebiri l:r serul fominirr.
15 Jtrrdon, llilds of lttdiu, r-o1. III, p.596. I)1. Srvinhoe, 17 (ioulrl, !Iurd,!srnl; trt tlrc
in ,,Ibis", 1865, p. 542; 1Stj6 p. 1li1 ;i 1i)5. p. 275.
16 Jcrrtlou, llir,Is of Irulitt. vol. il I, p. ti77.
 DIISCEND LINTA OrYlLr l,UI

S,, pale cii, puii de anrbele sexe de 1rl. bctt,tlule'rrs?'s , oil,mtinil, plirr prirnul lor penaj
('tt llltrsculul utatur 18. Exist,L lnotivc s[ cred.em cri masculul cloce;te, cleoarece
rli. Swinhoe le tI cottstttl,at eir, inainte c1e sfir;ltul verii, l"emt'lcle se a,clunri in cir-
r-lrri'i, clupii cnln se intirnplil cu fornelele tle 'i.'u,rn,i,n.
Femekrlr: d.r:l Ph,ctlurop'u,s -fulir:nr'tus ryi tle P. h4lTterborerrs sint nrai rnari ;i
1rr:ttajul lor estivatl ,,ntai vin diehisit ilecit al nrasculilor". Deosebirea de culoare
iutre sexe estcr insil rleparte c1e a f:i bfltftoare la oc]ri. Dup[ prof. St eerrstrtrpr
nurnai rnaseulul d,e P. iuli,c:a,r'ius cloce;te, ceea, ce se ved,e d,up5, starea penelor
clo po piept in timpul perioarlei cle clocit. ]'t mela cle fluierar (End,rontitts nr,ori-
nellus) este rrtai rnAre decil, rnasculul qi are culori ro;ii-negre pe suprafala infe-
riozlrri, o setnilunir, altrfl pe piept ryi tlungile a,lbe clea,supra ochilor mai puternic
pronun!'zr,te. -\Iascru,lul ia cL-. a$elrrenea parte, cel pulin par'fial, la, clocitul oud,lor. I
insil, femela irrgrije;to cte irs€rnc)uera, tle pui ,0. lYu am putut descoperi d.acd, la aceste
specii puii seam5,nfl, rnai incleaproa,pe ou rnAsculul ad.ult d.eclt cu femela adultti,
irrtrucit compara!,ia est'e oarecurn dificilfi, d ia c&rrr,a dubleri rr5,plrliri.
S5, trecem aourn la ord.inul strufilor' : masculul casuarului r:omun ( Casuctrius
qaleat'tts) ar putea fi confund.at d.e oricine cu femela d.in cauz,^ taliei sa,le mai mici
qi d,in faptul cil, apend.icele qi pielea golaryd, de pe cap sint mult mai pulin viu
colorate, iar dl. Bartlett rnir, infornreazl c[, la grficlina zoologicit este sigur cd,
nurnai masctulul eloceryte ou5,le ryi ingrijeqte de pui 21. I)1. T. W. Wood.22 spune
c:i se pare cd, in timpul perioadei cle reproclucer:e, femela prezintd, o dispozilie
extreln rle agresivi, ia,r atunei ea,runculele ei se m5,resc qi tlevin mai str5,lueitor
colot'a,te. .De aserrlenea, femela unei spt.r-,i.i de etnlr (l)romaeus 'irroratus) ester
consid.erabil nta,i mAre cle cit, na sculul, ar(' un rnic urot pe cepr ins5, a,ltfel nu
se poitl,e clistinge prin penaj. Ha pare totu;i,,sti aibir rnai multf putere,;i sr'l-;i
lid"ir:c, cirrd estr', furioa,sii, ,s&u. altfel ereitatir, penelc c1e pe git si pitpt, cil, ull
(:ltrcan rna,sortl. l)e obicei ear ester mai curaioasl ,1i riizboinieir. Ea emite', mai
il,le.q noaptt'a,, url zgomot ase,mln[,tor unni bubuit pr:ofuu.cl, gutural, cavernos,
ltisnnind. ea un rnic gorrg. Ilasr.rulul are o conforrna!,ie nrai zveltil,si e rnult rnai
clocil ;i flril voce, afar5, cle un ryuierat inilbu;sit atunci cincl este furios sau un
cronc,[nit((. Dl nu numai cir efecrtueazl, intr:eaga cloeire, ci trebuie si, apere puii
d.e nrarna lor, ,,d.eoarece de indatir ce ili zd,reryte progenitura, ea d.evine violent
ir,git'zr,tri si, cu toat[ rczistc.n,a, tatirlui, parc sil facil cr-.le mai mari eforturi pentru
i.L o clistruge. 1-r'lterior', luni r1o ztle este pcriculos tle a l[,sa p[rinfii iurpre,un5,,
certut'i violentei fiind. rezulta,tul inevitabil, d.in care in genera,l femela iese irrvin-
gdtoarc)) 23. r\;u incit la a,cresl, ernu ul\rem o conrpletit rlsturnare nu nurnai a instinc-

18 .,Thc Indian liir-:lil", scpternblic 1858, p. 3. coutrastate.

le,,Ibis", 1866, l). 298.
:0 Pent.nr ircestrr r-livcrsc afirrnaiii, r'czi Cioultl, 13it'tls
uf' Great Brituttt. I'i'of. Ncrvton mri informeazir cit trl eslc
tic mult. couvius, tlin obscrvaliilc sale proprii ;i din ccle
aL: altor:1, cir nrasculii spcciilor cle rnai sus clocesc in
oarte sau LoLal Si c[,,ei aralir un rrnrlt nrai nrare clevota-
nreu[. fa[[ dc prrii lor cind sinl in pt't'icol rleciL fertrelelc".
I)rrpit cum rnii infornrcazit el. la 1cl cstc ;i r:u /-lntri.sn
lrtpprtttica ;i alto citeva pisIr'i liuticolc', ]rt cal'c ft:tttt,lelc
sini nrrli nrari tleciL rtrasculii ;i :ru ctrlori tnai lttttcrnit:
31 Irrdigcnii tlin Cclanr (Wallace, T'ltc )Iulag Archi-
pelago, r'ol. Il, p. 150) afirmii clt rnasculul fi ftrrur:la stau
:lllcrnativ pe ouli, insri dl. IlaltletL crcttc c[ trceastl alir-
malie se explici prin fapLul cit lernrla viziteazit cLribul
pentlu a-;i clepune ouile.
rr ,,'lhc StudenL", aprilie 1870, p. 12-1.
13 \rezi excelenta descliere a obiceiurilor acestei plsiri,
ilr cralrLi vi t:rte', de dl. A. W. Bcnson, tn,,l,and antl Water",
tuai I E68, p. 23ii.
 PASARI _ PUII ST'MANIND CU I\{ASCUL]I ADUT,,TI 3ttg

l,clol palerrt,ale ryi de clocit, ci si a calitfllilor morale obirynuite ale celor d.ou[, lsexc,
fenrelcle fiind" sd,lbatice, agresir.e qi zgomotoase, iar masculii linirytili rsi buni.
Ira, st'rrrful africarr e,antl este fclarte d.iferit, d.eoarece masculul este pulin mai rnarc
decit femela, are pene mai frurnoase, cu culori mult, mai puternic contrastate,
totu;i e,l preia intreaga sarcind, a clocitului ge .
\''oi inclica celelalte citeva cazuvi cunoscute de mine in cAle femela este
ooloratf mai bita,tor la ochi d.ecil, masculul, cu toate ci, nu se cunoaqte nimic
d.espre felul cum se cloce;te. Disecind. exemplare d,e Mi,Iaago leucu;rus d.in insulele
I-alkland., am fost foarte surprins sd, constat cd, ind,ivizii, ca toate culorile puternic
pronunfate, cu pielea d.e la baza ciocului qi picioarele portocalii, erau femelc
ad.ulte, per cirrtl crcri cu penajul d,e culoare mai mohorltl, ;i cu picioare cenu;ii erau
ma,seuli ryi pui. I-,a un Cli,maeter'is erythrops australian, femela se d,eosebe;te d.e
mascul fiind.,,impodobitd, cu frumoa,se pete rorycate strdlucitoare pe gu$6r la
mascul aceastS, parte fiind. complet neatidgd,toare". in sfir;it, la un caprimulg
australian (Eurostoptodus) intotd"eauna femela d.epd,qeqte pe mascul prin talie ;i
prin stri,lucirea culorilor sale, rnasculii, pe de alti, parte, au c1ou5, pete albe
pe remigele primare mai b5,t5,toare la ochi d.ecit la femelS, 25.
Ved.em astfel cum cazurile in care p[si,rile femele sint mai aspectuos colo-
ra,te clecit masculii qi cu penajul nematur al puilor semflnind cu cel al masculilor
adul!,i si nu cu al femelelor ad.ulte, ca in categoria, anterioard,, nu sint numeroase,
cu toato cai ele slnt distribuite in diverse ord.ine. Grad.ul cle d.eosebire clintre sL'xe
e,ste de asemenea incomparabil mai mic declt cel care aparc la categoria prerner-
gl,toarer &$a ineit caluza deosebirii, oricare ar fi fost ea) a ac,tionat aici asupra fernc-
lelor fie cu mai pu!in5, energie, fie cu mai pufinf persisten!5, d.ecit asuprA ma,sclr-
lilor d"in. categoria preced.ent6. Dl. Wallace este de pflrere cL la ma,sculi culorile
au d.evenit mai pulin a,spectuoase din motivc' de proteclie in timpul perioad,ei d,e
clocit ; insi, d.eosebirea dintre sexe in aproape nici unul din cazurile de mai sus
nu pzrer suficient d.e rrr?,re pentru ca acea,stl ipotezii, sir, poat5, fi acceptatd, cu
certitnd.ine. I'n unele din cazarr, culorile mai vii ale fc,.melei sint aproape linri-
tate Ll suprafala irrferioarl $i, dac[, ar fi astfel colorati, masculii nu ar fi fost
expuryi la pericole atunci clnd. stau pe ouf,,. Trebuie avut d,e asemenea in ved.ere
c5, masculii nu sint numai lntr-un grad. neinsemnat mai pu,tin aspectuos coloraJ,i
d.ecit femelele, ci cd, slnt ryi mai rnici ryi mai slabi. De a,ltfel, ei nu numai ci, au
rlotrinclit instinctul matern d.e crlocit, insil, sint .,si mai pulin agresivi ;i gd,l[giorsi

.:1l)1. Sclater rlt.slllc trlor:it. la ^Slrul/rio/les, ,,ProL:. lool .
Soc.", 9 iunic ltiti3. 'l'ot u.sar estc ;i cu llften duruinii:
Cripitarrul llLrsLrrrs spulro (At ltonte witlt tlrc Patagonians,
1ii71, p. 128) cir nrasculrrl esLc ntai lltal'c, rnai puternic
5i rnai iut.e dtcriL ferrrclir ;i Jru!in ntai inchis la crrloure;
totuqi, crl singrrr alr: grijl tlc ouir;i clc pui, tr-rcntui cu r;i
nrasculuI spcciei conlunc tlc: Ii/rca.
i5 lrcntru l\Iilual1o, vezi Zoologll of lhe Yogagc of tltc
Beugle, Birds, 1841, p. 16. Pentr:u Clinucteris ,si llurosto-
podus, vezi Gould, Handbook to the Birds of Australi.a,
vol. I, p. 602 gi 97. Tndorna uariegala din Noua Zeelandl
prezinLl un caz cu totul anorrnal ; capul femelei este de
run alb c:ur:at, iar spatelc esl.c nriri ro;u clecit al nrasculului ;
caprrl mascul ulLri llrrrzinti un bogat colorit. bronz-inclris,
iirr spatele este ar:opcrit cu llenc fin iucondt'iaLe de culOnroa
ardrrziei, aqa inciL in toLul cl poalc fi consiclerat cir Iiintl
mai fruuros tlccil- fenrcla. ljl cslo rnai nrarc;l rnai ugrcsiv
dccit. fenrela;i nu cloccql-c. r\qa incil in Lnatc accstc
privinfe aceast[ spccic inLrit in prirrru caLogoric dc cazrrri,
lnsir dl. Sclater (,,Proc. Zool. Soc.", 1866, ir. 150) a fost
foarLe surprins de a obselva c[ puii de ambele sexe, cind
sint in virst[ de trei luni, seanrdnl prin capul .lt gitul
lor de culoare inchisl cu masculul adult, ;i nu cu femela
adulti, aga incit in acest caz s-ar pirrea c[ fernelele au fost
modificate, in vreme ce rnascnlii gi puii ;i-au ptistrat penajul
anterior.
:;11( |

rLecil, fr,lnt'l('1r,, ilrt' ittt.t'-ttttrtl ttirr cazttt'.i ilu. ol'g:uI(' \'rtt'al(' ttnli sittrplr,. z\st1'r'1,
iltt,l't' ficx(. i.-i[ (,ft,c
rlispozi!,iei, cnlorii, tnlioi i a, lllror t,rir,s5,turi structru'a,l('.
Or', rlacl ant putea presltpune cri rnasculii ctin categolin tL'fitlii ;trt llilt'tlul,
('('\ril diu arrloar(lil, obi;nuitil sc'xului lor, a$a incit oi rru rnzri t,rtutr"t ltl,ll, cttr insis-
l,ettl, femt'lel(,, sarll cl:rcil arn putea presupune cir fcinclc.le au d,evcnit cu rrtult nrai
lmnrcr.oasc decit rnasculii -- si irr cazul unei specii iud"ienrr d.e Turtt?'r s('1llt'r'o cii
fenrelelc ,,pot fi irrtilnit,e mult mai obiryrtuit decit niasculii)) za -, aturrci t's1,t' pro-
babil ca femelele s[ ajung5 sir, curteze nrasc,ulii, in loc d.e a fi curtate d-e ei. I)t' fapt,
aceasta se intilnpli, intr-o anumitil mlsui'rir, la, unele p[s[,ri, clup[, cunr ant vlzut
la plunifzi, la curcallul sllbatic qi la anunril;e sprcii d.e cocoqi sir,lbatiei. Ilacir, rlo
lulm clup5 obiceiurile ma,joriti,lii pd,,s[rilor mascule, talia qi puterea rnai rnari,
precurn ryi agresivitatea extraord.inar5, a femelelor d.e Turnir si e'mu, trebuie ,qa
insemne c5, ele ser strd,d.uiesc s5, goneasci, fernelele rivale pentru a obline posesiu-
nea masculului; qi d.upd, aceastd,rpotezS, toate faptele d.evin clare, intrucit masculii
ar fi probabil cei mai incintali qi excitali de femelele care ar fi cele mai atr[g5,-
toare pentru ei prin culorile vii, alte ornamente sau facultfi,li vocale. Scleclia
sexual5, gi-ar ind.eplini atunci func!,ia,, ad.5,ugincl in mod. persistent la n1,rtr,c!,iile
fenrelelor, mlr sc,ulii rii puii fiincl hsa,f i cornple't nt'nrodificaf i silll rrntna i pulirr
nroclifir:at i.
lartegoria a lll-a. (l,inrl, ,tnttst:,tcl,u,I ud tr,lt sr:tt'tttti,,ttti, (t(. llmr'ltt rrrl ttl,tti,, 1tui,i,
f
rle untbele setro il:u, 'u11, 7tr'i,ttt, 'perua'j cuructet'isl;io Iur."^- ln:tceast;5, (ral,{)9orir', cinrl
sinl, ad.ulte, s(.xe[r. Nettrnri,nl intrr'olrr (ia' arhrlJi,1i $(, rleost,llt'sc tte pui. ,,\(i('asta,
se int;impl.i, la rrnrllt'p[siir:i clirr rntrlt,t, sllt,trii. Iliicrilearrtlt'ul tttascul (ill b^r'('ll poltl,rr fi
deosebit de temel[, prrii sint, irrsii r,u 1'o1,ul diferiti cu penajnl Ior pt'st,r'jtr rruislirfrr-
inchis ;i crafeniu. Nla,sculul ;i fernt.la splend.iclului ibis staco.iirr sitrl lit ft'I., 1)t' r'irttl
puii sint caftnii $i, eu toate c,ir, ('sto comunl lll ittnltt'l('s('r{'. t'rtloir['(':t slacojic
prlr() s[, fie ul] cfarat,rtol soxltrll, d.eoa,r'r,rr(r llu sc dt'zvolti bitxr la ltici unrtl clirr s('xo
in captivitate;i clest,ori, al;unci cilttl sint in captivita,te, ruascrrrlii striluc'itori ili
pit'rd rtin cololit,.
La lnull,c spt,ciir[tr stirci, plliistr tleosebeiio (ionsitlelabil ttt'rt,dtrlt,i $i 1lt'tt:t.ittl
trst,ival al acestora din urilIfi,, cu toat,c cir, este cornun la a,utbt'lt scx(', al'e crvidt'rt1,
un ca,r:act;er nu.p!,ial.
I'}uii de lebld.[, au culoarea ard.ozieir p(] cind. pfisfrile rnattrro sirrt cle u.ll
alb imaculat, insl ar fi d.e prisos s[, mai d.5rrr alte exemple. Acesto deoscbili
intre pui;i adulfi clepind., clupir, cit se pare, oa;i in cele dou5, categorii prernelgS,-
toaro, cle faptul cra puii au p[,strat pr:rrajul unei stir,ri anterioare ryi stnivechi,
po cirrd a,clul!'ii rler a,mbele soxe au d.oblndit unul nou. Atunci cincl ztclult;ii ,qinl;
viu cololafi, putern cronchicle d.in obscrvatiilcl d.o mai su.s in log5,l,nrit ctt illisul
stacojiu ryi cn multi stirci $i, pr:in a,na,logit', ;i (,u spt,ciilo clirr plittul t'ategorio
r-rr-1, asLlrnenea culori au fost d.obinclite prin s1'|pcr!,ic srrua,lir, tlc tiutsculii aprtlttpo

rnelturi, insii, c[,, d.iferit d.e ceea ce se intlmpl[ la prirnelc dou5, categorii, t,ra,nsrni-
terea,, cu toate cd, limitat5, la aceea-si virsti,r ru a fost limitatd, la acelaqi sex. ln
consecin!,ti, a,tunci cind. sint mature, sexeler seam5,ni, intre ele, insil" se cleose-
besc de pui.
:6 .Icrdon, IJiuls o{ Irtdiu, vol. Ill, p. 598.
 I:IA:iARI .,. PTIII SEJ\IANTNI) C] I.-1 r\N,I}]TI ITAEINTI

(.it|r:r;rlni;ri|l1'-a.(.'|iiudttt,tnou'1u,|,rtrlu|,t,.g(lttyl,r7,,|tti,(||'tr'mtict,
t|t'ttttt|tt,It's(|l|'(st:ttttt'ti,ttti,,1ll'i''tt,,ylr,i,tnulItlt,7tt:tttt,jr:,t
prrii si :rr1ul{,ii rtc urnbr,k'scrt', fie strilucitor, fie mohorit colora,!,i, sea,miurir itrl,r'rr
ci. (-r'r,tl cir,as('lllorr(.'a ciizuri sint rnai obi;nuit'e cleclt colo clin ca,tegoria, procr)-
tlentir. in Arrgtria ar.t.nr (,a,zurile pescilrelului, al unor cioclrtitori, al gnilci, col,o-
Lenei. crirn'ii 1i al rnultor p[si,ri rnici, mohorit colora,t,e, ci] 'lceentttr ntod,ularis
szlu pitulicea (7'i'orlloclytcs). Aseminarea la penaj clintre pui si aclulli nu est,e insir,
rriciod"at'ir cornpletli, si cler.inc treptat neasemln6tofl,r€. Astfel, puii unor reprezen-
l,an!,i ai familiei pcscirrclului sint nu numai rrai pu-,tin viu colora,fi deeit aclul,tii,
insl mnlte dintrc ptnele de pe suprafa!,a inferioari, sbt tivite cu cafeniu 2?, plo-
balril un vestigiu al pcnajului unei st[,ri mai vechi. fn mod frecvenl', la aceearyi
glup[, de p5,stiri, ehiar in cad.rul aceluiaEi gen, de exemplu la un gen australian
dc pap:rgali (Plat,ycereus), puii unol specii seam[,nir, ind.eaproape cu pd,rinfii lor
de amJrelc, sexe, care sint la fel, pe cind. puii altor sirecii se deosebesc consid.erabil
d"e ei zs. Ambele sexe ryi puii gaifc''i comune sint ind.eaproape similari, lns[, la
gai!,a canaclia,n[, ( Perisorea,s cane,dens'is) puii se clr:osebesc atit d.e mult d.e pSrin,tii
lor, incit urai lnainte ei erau d,escri;i ca o specie distinctd,2s.
Tnaintc d.e a merge rnai clepa,rte, pot observa c5, fapl,ele d.in categoriit,
cir,zru'ilor r1c fafir, ryi rtin (,r.le tlouii urm[,toelre sfurt a,tit cle cotnplexe ryi eoncluziilc
rrt;il; tle irrdoiclllit,r',, itreil, 1r1,i catr) nlt a,ll \rr'(.[nr iltt;s,t'os spccia,l in ilcresl, strbicctvor
l'il,(,,(' ttt;l i lriilt' sii 1;rcil t'ri post,r. (.1('.

('trlrrt.ilrls|r.irlrtr.ilttlrl.()i.il,tlas1rtlr,|tl0itst](,it].(l(:i-l|.;tt.ttlt.iztlitz[,trtrtIte1l5sii.i
rlc fa{,I, ti.tt |rol tletril t'rtt'eot'i stttt ttitiorlutri, sri le llie rlc folos t'u prot,eicfie,;-tqtr incit ele probabil
tii lrtt.['osl rlolrilrrlile rlc trrirsr'rrli plin "1111.1rl,ie sexrralL qi a,1roi lransrnisc fernc]r-rlor qi lruilor'.
-llsl,c l,rtl,trryi lrosillil t'a, ttrirs<tulii sa fi ales fenrclelc trtai a,1,r'5,gi,toarc, li dac5, acesl,eil qi-arr
1t'anslttis t,iu'uclelclc lol desceintlen{,ilor: de arnllele sexe, itr:ellr,;i leztrltilt ar urillLl, cil qi rlin
irlegerell rttascrtlilol urai atrhgi,tori de ci,tr:e femele. Dxist[ ilrsf dovezi cL acest, cL\n s-a,
t'trtitttplitl, r'rtt'eori, rlrrc[ s-a, inlimplat vreotlal,:i in vleunu, din accrste g'r'upe de pd,sd,ri lil care
sexele sint itr gerrenrl lir 1.,11, deoa,rece chial daci, cil,eva din r-irriaf,iile succesive nu au lcuqit
sL fitr 1t'unsmise lrr unrbelc soXC); femelelc irr fi tlelrti;it pu{in l)c rnasculi prin flurnuse{e. .lrr
ttitfttri str inlirrrlrlii exittrl tonl,rtrliul: ittlrrr<'it Jtr itpr.oilpe fiecarc grupi, la cale scxelc seiu-
trr[,nir, itt gertt'r'l1 intlc c]c rn:rscuJii citolr-ir s]recii sin1, pufirr rnai liu colora,{,i d.ecit fernelele.
Ilste de asenrellea, posibil ca femelele s[, fi a,les masculii rnai frurnoryi, ace;ti rnasculi aleginrt
in tnocl reciproc fenrelele rnai frurnoase I este ius5, indoielnic dacd, acesl, clublu proces de
selr:c{ie ar putea, s[ aib5, loc datorit'5, rna,i marii ardori al un"ui sex declt ll celuilalt ryi dacri
ar fi mrri efica,ce clecit selecfia nurnai dintr-o singurd, parte. I)e aceea, ipoteza ce& mai proba-
bill esl;e cd,, irr cee& cc priveryte car:rct,erele ornamentale, in categoria d.e faf5, selecfia sexuali,
il, ac{,iottztt in eoncorrlanf5, cu regula generalil care domncqte irr tot regnul anirnal, adic5,
irNupra ntasculilor', ;i cd, acerytia au transmis culorilc lor trepl;at dobindite, in mocl cgal
iJi.l,u apr'oil,pe egill, desccntlenf,ilor lor de ambele sexe.
tl-n rrll, purtcl, cstel qi ma,i indoielnirr, an"ume dac,[, variafiile consecutive atr apl,nrt
rtr:ri inlii la, rrulsculi tlupd, ce aceqt,ia, au clcvenii, aproape nral,uri sau cind el.a,u foarte t,incri.
itl urubelc caz.ttti seler{ia sexuaid, trebuie sL fi ric!,ionat zl,suprir masculului atunci cind, el
lr'ebuia' si concnreze cu livali pentru posesiunea femelei ,;i in ambele cazuri caracterele
astfel tlobindite au fost; transmise ambelor sexe la toat;e vlrstele. ins5, clac5, aceste
curactere an fost clobindite cle masculi atunci cincl erau ad"ul!i, ele au putut fi
'transmisela inceput numai la rnasculi ryi la vreo perioad6 ulterioard, trausmisd, ;i la pui.
17 .Icldou. Birds of Irtdict, vol. [, (iotrld, ibitlen4 vol. II, 1r. 37, .1tj ;i 56.
1t.222;i 228. (ioultl,
Ileuttlltoolt Io llrc RirLls oI l.lustralirr, r'ol. t, p. 12.tr ;i 11"i0. Attdubotr, Ornitlt. llittgruphg, r.ol. II, Jr. 55.
 DESCI]NDIiN'|A OMUI,UI

I )eoarece se [t ie cit atunci r:incl legea eleditfl,fii l:r, r-irste co]'esI)unzd,toate rl.i .gl'e[r
rleseori descendentii rnogtenesc car:acterele la o virst,d, rnai timpurie decit aceeA la caro :ru
irpdrut pentru prima oar5, lzr, pdr:infii lor 30. Cazuri cle acest fel au fost observate la p5,sf,ri in
strrre rratur:aI5,. De exemplu, dl. Illyth a vilzttt exemplare cle Lan,ius rufus ryi Colyntbu,s
g|acialis cale au luat, inc[ tineri ryi in mocl cu totul a,normal, penajul adult al p6rinfilor
lor'3r. l)e asernenea, puii cle leb5,d.d, comund, (C'ygnu,s olor) nu iqi leapd,d.[ penele de culoare
irrcrhisS, pentru a deveni albe ttecit la virsta d.e optsprezce luni sau d.oi a,ni, insi, dr. F. tr'orel
ir d.esc,ris cazlul a tlei pui tineri viguroryi dintr:-o generafie de patru, care au eclozat, penaj
alb intacrulat. AceEti lrui nu erau albinoqi, c1up5, culn se ved.ea dupd, culoarea, cioculilol ryi il
lricioarelor lor, caro sem[nau pufin cu aceleaqi pd,rfi de la aclul{'i 32.
lVleritd, exenrplificate cele trei mocluri prin care, in cateogor:ilt, tle fa!L, r,ele tlonI serxc
;i lruii putut, aiunge sir, sernene intre ei, ,sf anume prin crzul curios al genului PAs,spi' 't't.
au
[a vratria, r1e casir, (/'. tlortt,t:sl,ir:rrs) masculul se deosebeqte mult de femelL ;i de pui. I'rrii ri
femelele sint la fel 6i ,seanrfnS, in mare rnflsurd, cu ambele se-xe ,ri cn puii vrabiei de l'ales-
tina (P. bruchllclach1lr.rs), lllecum qi cu ai unor spccii inrudit,e. Putenr de aceea presupune
cd, femela qi puii vraltiei de c:lsd, ne aratd, in mod aproximrlilr penajul strd,moqului genului.
Or, in cazlul lui P. nrcnianrts, ambele sexe qi puii selamdnS, incleaproape cu masculul 'r'rabiei
r.lc caslr r[& incit, ei au fost moclificafi cu tofii ln lrcelaqi mod qi to{i se indepdrteaz[, de la,
coloritrrl tipic al sl,r[rnolului lor ini{ial. Aceasta s-a putuL realiza prin faptul cd, un strd,mo;
rnascul a,l speciei 1'. nrontarr,us a variat intr-o primd, ipotezra, atunci cind era aploilpe mntur,
sau, in a doun, ipotezil,, cincl era foart,e tind,r, ryi in olicare tlin cazuri prin faptul cd, qi-a trans-
rrris pena jul modificat la femele qi pui; sau, in a treia ipotezd,, cd, a putut varia cind era,
ruclult si ;i-a transmis penajul ambelor sexe adulte qi, d.a,torit5, ineficienfei legei transmiterii
credit,are Ia r-irste corespunzd,toare, a transmis puilor acest, penaj la o perioacld, ulterioard,.
Itrste imposibil det hotdrlt care dintre aceste t'rei mocluri a prevalat in general in toa,t,d,
categoria de faf5,. Oel mai probabil est'e cL masculii a,u variat ca, pui qi au t'ransmis variatiile
lor descenrlen{ilor r1e nmbele sexe. .Pot acli,uga aici trfi, rn-ilrr} strdduit,, cu pulin snoces,
tonsultind diferitelucrd,ri, sd, rlec,iclin c:e m5,snri, periozlda tle varial,ie la, pd,sd,ri a del,er:rnina,t
in general lransnriterea rle caractere la unul sau la ambele sexe. (lele cloud reguii la rrare
ln-nln refer:il, adesea (anume cd vai'irr{iile apirincl tirziu in r-iaf[ sint transmise unuia, ryi
aceluia,Si sex, pe cinrt r:ele rrare i)par cle timpuriu in r.ia{5, sint transmise la ambele sexe) par'
s[, fie va,labile la prima a'r, la a cloua ;i la a patra categorie, ins[ ele clau gre; la a treia ,si
adesea, la, a cince& 35 ryi la mica categorie a flaserl. Totuqi, dupi cit imi d"au seanra, e]s se aplici,
la rn:rjorita,tea, consiclerabil[ a slleciilor ryi nu trebuie uitatd, remalcabila, generalizare a rlor-,-
tomlui \V. Marshall in legdturd, cu protuberan!,ele de pe L'apul p5,s[rilor. ]fac6 in general
aceste dou[, reguli sint r.alabile sau nu, pul,em croncJride din faptele prezentate in crrlritolul
opt cil perioacla de r.ariafie este unul din elementele importante in determin&rea' fornrei de
tra,nsmitere.
La pflsd,ri este greu cle ]rotd,rit dupd, ce criteriu al trebui sd, judec5,m dacir, perioada, de
r.ariafie este t,impurie sau t,irziel c1a,c5 dupd, virsta in r:rport, cu d"urata, viefii, sautlupr"t,
puterea, t1e reproclucerc, sau dupd, numf,,rul de nd,plrliri prin c&re trece specia,. Ohiur in
30 lturiuliLttt Ltf AtinuLls tLrri Plturls ttruler l)ottteslicu- ciri,s paLru ani perrh'u a-;i cornplcLa fnrnrusul lor' 1rcrra.i
tiott, \'ol. IT, p. 79. (vczi Atrrlrrlrcrn, Ortitlt. Iliogruytltll, vol. [, p. 23:i, 2ti(]
3r CharlcsworLh, ,,llag. oI Nat. IIist.", 1ti37, vol. I. .si 378). Rafei arlcchiu ii lrebrticr Irci atti (i0irlcttt,
-r'ol. III,
p. liOl-r li 306. p. 61a). Dupii cum atlrt tle la cll. JentrcL \\i'itrr', rnascrrltrl
32 ,,Bullctirr dc lu Soc. \:nutloisc tles Sc. Nat.", \'ol. fazanului nuriu poaLc Ii tlistins de fclttclir la virsLa dc
\, 11i09, p. 132. Puii lcbedci polonezrr, Cggrtt.ts imnuilaLtilis aproxiulativ trci lrrni insl cl nu i;i dobinrlc;[c corrrpltrta
ir lrri .f alrcll, sirrt intotdeatrlur ltlbi, iusii, dtrpii culrt ttl-t Irri spltrtttloat'e pinl-r la sfir;itul lnttii strptt'ttrllrir-r it atrului
informcazli dl. Sclater, se parc cii aceastir s1:ecic nu eslc urnritor.
altceva decit o varictate a lebedei dotnesLice (Cggrtus olor). 35 Astfel, Ibis tatttctlus gi Grtzs antericurtus au uovoitr
33 Slnt recunoscltol d-lui Blytlr penLnr infornrafia de patru atri, flamingoul de ntai mulli aui, iar Arrlect
despre acest gen. Vrabia de Falestina aparline subge- ludouicana de doi ani inainte de a dobindi penajul lor
nului Pehonia. perfect. Vezi Audubcn, iblrlclt, vol. I, p. 22t; vol. III,
3a De exemplu, masculii dc Tanagra aestiua gi Fritr- p. 133, 139 qi 211.
gilltt cgancrL art ncvoic de trei ar.ri, rnnsculul cle Frinllillu
 T]ASARI _ I'UII SDMAN'ND CJU AMBII PARINTI

(fa(lrul itc(]leia$i farnilii n5,pirlirea pd,sS,rilor se deosebeqte uneori mult, fd,rd, \ryeun motiv
bine stahilit. LTnele pd,sd,ri n[,plrlesc atit de timpuriu, lncit aproape toate penele corpului
sint lepirclu'te inainte ca prirnele rernige sd, fie deplin crescute, gi nu putem crede ed, aceasta
et'a strre:r, ini!,ial[,. Atunci cincl perioada de nS,plrlire a fost a,cceleratd,, r-irsta la care culo-
rile llena'jului adull, sint rnai intli clezvoltate ne \ra apd,rea greqit ca rnai tirnpurio declt
es1,e in realitabe. Acr;asta poa,ter fi exemplificat, de practica urmatf de unii amatori cle
1r[s[li, care slnltlg citeva pene din pieptul puilor de cSldd,raqi, d"e pe ca,pul qi gltul puilor
de fazelni aurii, itr scopul de a le stabili sexul, deoarcce la masculi aceste pene'sint intocuite
imediett cle unele color:ltc 36. l)urata realf, a, 'r'ietii nu este cunoscut5, decit la pufine pd,sd,ri,
incit riu greu pntetn jutteca, dupfl acest criteriu. Iar ln 1eg5,tur5, cu pt',rioacla, la care se clobin-
cleryte.capa,citatea tle reprod.ucere este un fapt remarcabil cd uneori ctiferite peisd,ri se reproduc
pdstrincl lncri ltenajul de nemature 3?.
l-aptul ci, unele pflsdri se reprorluc cind, penajul lor este nernatur, pare opus pd,rerii
trd, selec{ia scxual6 a jucat un rol atit r1e important, clup[, cum cred qi euf atribuind.*culori
ol'nanlen1,ale, penaje el,c. masculilor qi, prin transmitere egali,, gi femelelor multor specii.
Obiec{ia, ar fi valabilfl dac5, masculii mai tineri, mai pulin impodobifi, ar arrea tot atit,a
sttcces la ob!,inerea cle fenrele ryi la propagalea speciei lor, ca, ryi masculii mai in virst[, ;i
rnai frnmosi.- ' '

Ntt zt't'em insd, nici un motiv rie a lJresnpune ci, aqa st,au lucrulile. Auclubon vorbe,;te
rlespre rnasculii nematuri de lDis tardalu,st care se leplocluc rar, dup5, cum face qi dl. Swinltoe
in legd,turS, cu masculi netnaturi de Oriolus 38. DacL puii de oricare ,specie, ln penajul lor nema,-
tut,_a,r avei) mai mult sncces decit adul!,ii la, oblinerea de partenere, atunci probabil cd, penajul
aclult ar fi curintl pierdut, intrucll, vor preclornina a,cei masculi care lor pd,stra haina ior
nernaturd, cel rnai lung timp ryi ast,fel caracterul speciei ar fi pind, in cele clin urmd, modifi-
ca,t 3e, I)acrii,r pe cle altd parte, puii nu al reursi vreodatd, sd, obfin5, o femel[,, obiceiul lellro-
clucerii timpurii ar fi poate, mai r1e \rreme sau mai tirziu, eliminat, fiincl inutil ryi impliclrxl o
irosire de for!,d.
Frumuse!,ea pena,jului anumitor p[slri continui, sir, creascf mul!,i ani dupfi ce au
devenit cleplin matnre; aqa este cu t;rena pd,unului, cu unele specii zrle pd,sflrii paradisului,
crr r:reasta tsi penajul a,numitor stirci, ca cle exemph Arclea ludoaicantt ao. IJste ins[, indoielnic
rlacri, dezvoltarea cont,inuatd, a unor a,semenea pene este rez,nltatul selecliei variatiilor folosi-
toare con"sectttive (cu toate cri ace&,qta este ipot,eza, cea rnai probelbiki la pasdrea par&clisului)

36 I)1. Bl1'th, in Challr:srvol'lh. ,.\Iag. oI Nat. l{isL.",
1837, vol. I, 1r. 300. Dl. BalLlctt nt-a inforntat in pri-
vinftr fazatrilor :rurii.
37 Arn obselr.aL urrnriloalelc cazuri in Ornitlt. Bio-
grcrplty, a lui Aurlubon. .llu.scicapa ruticll/a din Arnerica
(rrol. I, 1r. 203). IItis tttrttc,,ltls al'o neyoic dc patru ani pentru
a ajungc la rnaLuliLa.te deplini, ins[ uneori sc reproducr:
inLr-al doilea arr (r'c.l. III, p. 1li3). Gnrs antericurtus arc
rrcvoic dc acela;i tirnp, irrsi se loproduce inainte dc u
tlobindi pcnajul courplet (r'ol. III, p. 211). Adulfii dr:
.lrcleu cuerule.ct sinL alba5Lri, iar puii all_ri, ;i pot fi viizutc
pisiu'i :tlbc, pesLrile ;i nralnre albas[rc irnperechindu-ic
(rrol. l\-, p. ir8) ; dl. Blyth rnii infornreazi insi c[ anurnif i
slirci 1xu' sri fic clirnorfi, inLrucit sc pot vertk:a irrdivizi
albi li coloru!i dc aceea;i virsl"i. Irrafa alrlcchin (.,lnrrs
listriottica Linn.) are nevoie de trei ani pentru a dobindi
penajul cornplet, cu toate cI rnulLe pirsiri se reproduc in
al doilea an (vol. III, p. ti14). $oimul cu capul alb (Falco
le,ucocephuhr.s, vol. III, p. 210) este de astrmenea cunoscut
ca reproducinrlrr-se ln stare nematurd. I-incle specii de
Orioltts, dup:i cll. I3l5th ;i dl. Swinhoc(ln ,,[bis", iulic
186i1, p.68), dc asclncllc\u sc rtrpr.otltrc inaintc clc ir rlobindi
pcnajul lor deplin.
38 Vezi ultima not[ infrapaginalii.
as Alte animale apar'!inincl ullor categorii courplct
clifclite sint obi;nuit sarr ocazional capabile dc a sc repro-
cluce inainte de a fi dobindit pe deplin caracterelc lor
adulte. Acesta esLc cazul masculilor tineri cle sonron.
Se cunosc mai ntulte :lurfibii cal.e sc reproduc in tinrp cc
r';i p[streaz[ structura lor larvar:i. Irr.iLz Miiller a ariLat
(I;acts and argurnents fttr l)arruin (Lrad. englczri), 1869, p.
71)) c[ masculii rnai multor cr.ustacci arnfipozi devin sexual
matuli fiind incir tineri; ;i deduc cii acesla trste un r:zrz
dc leploducere prcmaturl, inlnrcil ci nu au obfinut incir
apendicii prehcnsili deplin dezvoltati. 'Ioatc acestc faptc
sinL foart.c inLercsantc, tlcoarece iru lcgilturl. ctr ururl din
nrijloactrlc pt'in care spcciilc poL suferi mari nroclilicf,ri
de caracter.
ao Jerdon, Birds of India, vol. III, p.507, despre p[un.
l)r. I'Iarshall crede c5. masculii mai britrini ;i mai strdlu-
citori de pasdrea p:rradisului au un avantaj asupt'a tine-
rilor rnasculi ; vezi ,,Archivcs Nderlandaises", 1871, vol.
\rI. Despre Ardeu, Audubon, iblrlcrn, r'ol. III. p. 13p.
 I]]F,BCENI]F'N'TA OJ\,lT-I I, I] I

};l|llltll|]ilil|l(.l'(]||{i1'ii(:(|lI1il].u(:..li|'l(
il1l1:|1itrr1lr.i|silrlsiittI,1r-r,1i;l'ilttt|tt.ittl:jrlittlrel5rrg;ritlltlgertltr.eCllIItsitrrillrt'il}0ilt(](j.l!l'e1.;|*
lpltz'i iu ('itzlrl pctur.irrlui pitsiililor'.
(lit|r.r;rrriait\/-it.(|i'tttludul!ii.tIrant,belaSc,l:cant,1tt'tut,jt:t|'t:
t|ttctil)lusclt|,u|,sotl.ooscbt||(sQl|,1tu,defenloItY,
hnittq|ordoiarni.8(.I|(,ttttt,Id,ttltt'i,t.ut'
lttrii 'prtl, u,Dgr. lt,tt 0et'e(
,prinait|le|cpt:no,jost:ttlu,iere.-Ca.zrrl'i]et[inaceastf,t.l'r,tegrlt'itrsin1lrcr.rlli5rruitd.e
si nici nll este snrprinz.ilor, intrurrit, ele rlepintl d.e cteditatc limitat,ii, infr-nn g'l'ild trtai mare
s?lu mai mic plin trei rliferite felur:i, anume prin sex, r.irst5, ;i anotinrp. [n rtnello cazut'i,
inrlir.izii rle uceea;i specie lypp 1-rlir cel pufin cinci st[,ri diferito dc lrcnnj. I-rl speciilo lit t'ru't
nrascnlii lrn sc deosebcsc tlc femcki decit vat'a, sau, ceea, ce este mai ra.r, in 1,im1ltl lttnltt'lttr'
irrrotirnpuri41, puii searn{n[, irr general clu femeleJc, ca la aga-nrlnritul sticlete tlitr Arnericil
rle Nord qi, tlup.i cit se prlre, la, splentlid.ul Mal,uli, din A.usilalia a:. Irit, :tceltt spocii ltl eartt
sexele sint la fel atit in timpul r-erii, cit ;i in tirnpul ierrrii, puii llot' semiina, cu aclulfii, in
primul r:intl prin haina lor de iarnil, in al doilea lin-d, ceea co nqo inl,mpld, mult tna'i l'rlt',
prin haina lor cle vari, in al tr:eilea rind ei pot fi int'r-o star:e inlelrnediard intrc ace,qte clottii
st5,ri qi in a,l patrulea, rincl ei se pot rleosebi consid"er:rrbil tlo adtlf i in toatc anol impurile.
A.vem nn exernplu de primul din a,ceste pal,m cazuri la unul clirr s'iircii rlin Jnrlia, (Btr,ltltus
0oro?nand,r+s),la car:e puii qi arlulfii de ambele stixe sint; rillri in timptrl ielnii, aclul{ii tlcr-enitrtl
galben-a,nlin desr:his in timpul r.erji. L:r An,a,stolrmts oscilotrs dirr Tndiir;f\-ellt q.111 (rrlz sirnilitr',
iltsI,t:tl1ot.ilesitl1r,rrttt'r,arii,tltlrtltt.e
litupttl iet'trii, atlulfii tlet'cltirrrl ullri irr litrtlrtrl vtrtii {'t.
(1ir exetrrlrlrr rlr,,s[rre irl rioile:l citzr, lrrrii rlo !11 rr t,trrlri L,ilttr. ittll'-o slirt'c litttl)ttt'itr :t
lrenajttltti sirrt cololir{i (rit, rrrlul{ii irr lirrrprrl vcfii, iar'lrnii rlo vt'it,lrio r'tt ('ol'oiitui llllrii, rlitr
Amerieat|oNrlt.tl(I,1rinui,||nlettt:tt1llt,
ir,lbe olegHtrle. ('ll'o sint pir.r'tlrrlc rlc;lri ;i rrdrrl(i in litrr;rni ict'ltii 14.
1n legiilrrrii (,11 i11 1r'eilcir ('itr,";i trntrrrre;rl llttilril'('lr'{r :lti ult t'rn'it(:lrrt'ittllt'tttlrliitr
itt.lle lrollailll rltr r-:rlii si ccl tlc inlrrir lrl irrltrltilot', f-:rn't,ll r:' ilt,sisli cil at'esll :r{r irtlirrrlrlli
la, nrtrlte p[x[t'i Urnir,o]r'. irr stilsil. in lrliviritir lnrilol rirl'e tsc rl('os(.lros('{'oru'tt' tttttli rlt' ltlttltt'1,'
!{exc 1n'irr pcrurjul lor aduit, do r-irlri;i r-ic iirrni, ir('eilslrt sc ittlilttrrslr'llt tttrii .1it't'i si ('!'l't'1('
ditr Arnoricir tle Nortl qi Inclia, ttutnai ltuii fiirttl allri.
Nu r-oi 1:rce deci1, citcr,lr ollsoryafii ilslll)r'lr irt'cs1or'('uzuli cotnlrlicitlt'. ^\ttrtrt:i citrti
lruii seam[n[ cu fcrnolele in hninrr, lor tlc 1.1.r,1'?]., silu cu atlrrlfii de arrtlrele sexe ilr haitut krt' tlc
ilrlnr"r, cirzulilc srr deosebesc rkr r.r,rlo plczentate iu catcgoriile t,'si III rttrmiti plitr l('oeit r.:i-t'
llarrsmiterctl c:lraclerelor tlobirrdile inil;iul t1e rnasculi intimpul perioacici tlc leltrudttcut'+r
l fost limitat[ lit anotimlrul coreslrunzd,tor. Atunc,i cinrl ad.ultii au pcnaj ostilal fi ]riltelnirl
tlist,irrcl, qi puii se cleosebesc cle ambii, cazul estc mai greu tlc in!,cles. "Putcttt aclnrile rrill ppii
ryi-au p[strat, proba,bil, o starc str5,reche iL penajului, ytt- tem exlrlic,u pettujul estir-al s:Iu
nupfial al adul{ilor prin selecrfic sexnal5,, cium putern explicir, ins5 penajul Jc',r'hibelnal tlis-
tinct? Dar:i arn putea aclmite c5, acesl, penaj serve;te in lonte r:azurilc rl:ept 1rr'ol,ecfio, dobitr-
direil lui err f i o clrostiunc simplfl, insi, nu pa]:e sd, existe un ntotiv valallil l]et]trl1 a, iucltnil o
ircezrsla,. S-ar putea suget'a. t,[ corrdi.tiile de I'iaf,h, foalte cliferite din timlml ielnii rri :rl r-ct'ii
au ac1;iona,t in mocl clir:ect, asupua, pen.ajului ; aceast:1, :u'fi putut a,\r€)a lrll or.rl'ocrtrc cf+:g1,
insir, nn nm malc incleclere oa o atit cle rnare difr:ren1-.i, crlm r-eclem uneot'i intre c:r:lc tlorti.l

at Ca c.rtnrl'rlrt vczi vol. IV, /'/isl. Brit. Rirrls, u lui
:\lacgiflivralr, dcsprt: 'l'ringu clc., p. 299 ;i 271 ; dcsprc
lluclrcles, yt. 172 ; dr:sprc ClruraclriLts hitLttcttlct, 1t. 118 ;
dcsuLc CluLraclritts pluuiulis p. 94.
a2 Pentru sLicletele din America dc Nortl, I;'rirryilla
lrrsfis Lirur., vezi -\trdubon, Ornitit. Biographll, r'tll. I,
p. 1i2. Pentru l.Ialuri, Goulcl, Iluttdbool: to the Bird.s
of Attstralia, vol. I, p. l31li.
a3 Sirr L indaLorat d-lLri 13l5,th lrcn Ir'rr irrl'ortuitt.iilt'
irr lcgiit.r.trri c:t Ilttltlttls; vczi tltr ast'tnlttoir .Icrclritt, /Jrrrl.'r
of Inrlia, r.ol. III, 11. 7'tr9. I),.rspi'c: Attr.tslottltts, \:tzi 13lyilt,
in,.Ibis", 1867, p. 173.
aa Desple Alcct, vezi }lacgillivral'. I/isf. Brit. Birtls,
vol. \', p. 347. I)espltr Itringillu leuutpltrgr, Audttbotr,
ibitlem, vol. II, p. 89. trki voi releli ulterior la faptul cir
puii anumitor stirci ;i eglete sint albi.
a5 History of British llilt/s, 1839, vol. I, p. 159.
 PASARI _ PUII SEIVIANIND C]LI AMBII PARIN'I'I 395

penajer s[_ {1 fost aslfel pricinriite. O explica!,ie mai probabiLi estc cri, un tip strlr-echi cle
pentr'j_ rrrodifictr,t parf ial prin^trarrsmiterea, unor caracl,ere clin penajul estivaf a fost relin1t
rle ttdulti in timpul iernii. fn sfir;it, toate c:rzurile clin cat,egorizu rte fafd, par s5, clepinclfi
tltl faptul cil acele cartrctere cut'e ilu fost tlobintliter de mri,sculii adult,i iur fosl; cliferit liriitllt;
itr lt'rtttstttil.tlt'tt:t, leir tlulri, virslii, iiuotimlt ryi sex; insi'r Inl tl'nrer'itit sli irrt,t,r,r.iinr dg :r 1r.1r:j1i
Lt('(.s1t' r':flrolttrri crtrnlrlex0.

. Calegoria a YI-a. 7'uii lu 1tr'intul lor ytenaj se deosebesr; trille ei, dupd, set); pu,ii m,ascll,i
seynd,n,i.tttlttt'u,int,ultsattma,i,pu!itt,tntIea,tlroa'1)e(uut,asottl'i,iai|u,t!i,iat',.pu
sau, 'tnai httlea,proope cu femelele udulte.
-pu,{in grupe,
ftpttr la tlil'erite - Caznt'ile din categoria de fa1ti, cu toate cii
rru sint, Itumeroase, totuEi pare lucrul cel mai nzrtrual ca- puii s[ sernene
tnu,i intii intr-r-r otlrecale m[,surti ct ac1ullii d.e acelaryi sex ryi si, devind, trept;zrt rlin ce i1 ce
ttta,i rsemirr[l,ori 1or. Lll Syt'uia atricapil,l"u, urasculul irre capul neg]u, cerl ll fenreilei fiiltl
t'irfeniu-r'orscut ; '1i ctl. l3lyth mi inforrnetlzil c[ puii tle umbele sexo 1tot fi deosebil i 1n.irr
llt'est, cttr':tt'ter cirirr,r iucI, ln cnib. La familirr stnrzilol s-il, ollserr,at, nn numfir. neobirsirrrit
rte t'rtzttli similare I a,stfel, ntielloiul Tu't'ilus urcrula poute fi tleosebil, in r:litr tle ftrrnelir.
(lele tlrru:i sexo de Turdus Ttol,yglotttts f.,inn. se deosebesc foarte pufin intre ele, toturyi mascllii
se pot t'listinge ufor ]a o virsi,5, forrrt,e timpurie cle femelele care prezinti, rnai mult alb cnrat a6.
.\:[ascnlii trnui ,sl'ul'z d.e pidure ;i ai sl,urzulni cte stfuici (Orocetes eryth,r'ogasfr'a ryi ],etrocittola,
o'ytr'nea).itu mrtll,_tlin peniriul 1or rle un albast;ru flunros, Ile cinrt femelele ,sint, cafenii, iar puii
rl]:lsollli rlin cuib, tle,unrbele specii, uu remigeie ryi rectricele princiltale tir-ite c.1 lrllpstlr,
itt vrente ('e ale lernelei sitrl tir-i1e (:n crrfenirt a?. I.,lr puii t-le mierl[ rt'migele i:ur ca,ructeni
tt'tiltrtr 6i tlevin negre rlullt"l t'elelirlttr, 1te de all,[ llarte ]ll tele tloufl specii rncn{,ionirl,e npli
stts lenllgele 1ot'tnai trren{ionate ttel'in albilstle inainttrll r:elollalte. I1lol,eza cell mai probir-
bili, in legi,turd, clt caz.tttile tlin ciltegoria de fa{[ est.e cii, masr:ulij, rlifer.il, rle ceef ce so
irrt,itripli irr categor'ill l, ryi-au lnrrrsrtris culorile descerrtlen!,ilor lor masciuli la o r.ir.sti, nrli
tirrrprtrie tlecit cea la (?arr) arr fost ini{,ial rlolrintlite, intruci{, tlar:I masculii tr Ii v:u.i:rt lrtr
r,itit[ ()r':irt f,ilteli, calut:l,erele lor at' fi liost; prolla,bil transrnise lr,rnllelor. sexeas.
Ll A;itlt'rtt'rts prtl,ythm'ts, rtrt colitu'i, ttrasculul. este splentlitl rrolorrrl, cu rlegru si ver.tle
si driu[ dinl,re let:t'rice sint' ertrerrr cle lrlungil,e I fenrelu, :rre o coarli., obiryrmitfl qi cultxi treirs-
gtectnoase, or lrttii tnasc,tlli: irr loc tle a, setrrin:l t,u fenrelir, i.rtlult,I, irL trorrlor.tnil,a,te ctt legllir,
genet.a,l[,irrceiltltllititttltl1'ltttsriiu,tltr]trr.i]tls1ttrr.i[it:eserulrtiltrr.,sicurirrt1.t.et.t.titlelelise
[)ilt;ot'ez rrt'ertistl'i inforttrir{ie rl-ltri Goukl, care tni-il frtrnizat rumli,tulrrl c,az uriri rernarcalril
.sitottt;iirrr.irrttl1rrtll1ir,a1.I)tlit.trlilrriapar.{,irrintl.genrtIiti
1t.ii,iestl1rctttict.t,insrrlii'Ittat-t[..et,ttltlttlezriatt{tts1,itrtotd"etl
S-lt, trunstit,tlul, insli t'et'ertl; t'i cel t,rr,r'tl est,o rle o cttlortt'c t.usllrttie, cu (iitl)ul roryu-llttritt, esttt
ttritscttlttl, 1te trirttI celirlrll,, crllt] trste elegrrttt, ]iunasal; cu r.erikr;i lrlb, crr capul tle un vel.rtti
tttetitlic, cs{g fgrnelil. Ut', r.lti lir iucreput lruii sorrr[,nur intrtroitr':r, cll tdultii rkr ser cot,esplrr]-
zritor, ltsetrtitritt'ea tleveuitrtl t,r'e1llir1 dirr ce in ce rnai conrlrletl"r.
I)rtcir, exrrrninitttl :rr'esl, din rrlmf ci:r't, ne orientdm cil nai inainte, clupii, lxinlijul
prtiior, s-ar' 1rflr'en c':i cele dotrfl s€x(r inl devenit, inclepenrlent frurnoa,se ryi rnr t,li unul ttin
ricXo Di-u tlutrsfet'lt, plrr'{irrl fi'unrnsefeir rreluilall. ]\Iasculul p:ile s.i-qi fi rtol-rindit culul,iltr
vii Jrrin selttc{ie s(ixllirl[, in irctrl:rsi fel cit, de exettrlrlrr, 1lfi,unnl s:ltr fazanul rlin prirn* nrtlrslrii
t.ltt;egot,itl,iltt.ftllntl1ltilrlrceli,l,.siIelc:it,,siferrrelarltlIi'lt'rttr:ltl,rf{,|ilt,t1t|c:'Turrt,
t,tltegttt'ie cte trltzuri. Itrsl,e insii Ioltlttr g^rerI r[e irr{eles cnlrr rlcelrstir $-:1, 1rui,rr1, teulizn ln acelaryi
titnlr la, cele tlou:i sexc llle aceleia.si ;petrii. l)1. Srrlvin afirmf, rlupii (llnl anr vriznt in calritolul
ttpt', tri=r la anutnif i culibri rnrist,rrlii sinl; rnult; mti numerosi rlecit teruelt le, pe r.inel la lrll e
slrecii, lriiincl in :t(rtlcirfi t,rrri, ftimelcle deJr[;esc consirlertrlril nurscrrlii crr, nunr:ir,r.. ;\trrnr.i,
a6 Arrrlullon, Ornilh. Iliagruplry, vol. I, p. 113. fcrnclc (Aurlubon, Ontillt Ilio11rnpl41, vol. IV, p. 392) si
4? f)1. C. A. Wrighl, in,,lbis", 186-1, vol. \'1, p.65. la fel este cu lltrii tlin cuib de ciocriniLoarc albastr.:'r (l)err-
Jerdon, Ilirds of India, vol. I, p. lir15. Yczi clc rlscnlenca drophila frottlalis) din India (Jcrdon, Birds of Indiu, vol. I.
desprc rnierli, Blyth, in Charlesrvorth, ,,llrrg. of N:rt. p. 389). Dl. Blyth cle asemenea mi inlorrneazi cti lu
IIistory", 1837, r'ol. l, p. 113. Sct:vicola nfiicola sexele se pot distinge la o virstir foarte
{8 $g poI rnen[iona urntirtoarcle cazuri suplimrntarc: Lirrrprrrie. Dl. Salvin plezinti (,,Proc. Zoolog. Soc.",
puii rttr.tscrrli rlt. 'l'urttrrlt'tt lulln st' 1loI rl istingc rlrr Irtrii colibri ll {el crr;i l:r liusteplmntts.
1870, 1r.206) r'ezul rrnrri
 DESCENDENTA ONTUI-t'I

tlucd, anl put.ea, prcsul)rux) cir, in docursul un.ci pclio:lde anterioartr ;iplelutt;4ite miLsculii
slreciei tlc 1re J'uarr l:'clniunrlcz tlepri;otu c:ortsitlcrabil fernelele ca ttutnlir', ittsi"L cr*r iu rlcctrrsul
uuei alte pcriouclc yrrolungite femelele au dcpri;il, crt nrrtll, pe rnascrrli t'ir nllllri-u', irrrl 1rul,c:r,
infelege ourn rnasculii intr-un anumit, timp, iar femelele intr-un altr.rl rrn putnt cleveni
frumoryi prin seleclia indivizilor mai viu cokrrali de fiecare clin sexe, anrbele sexe transrni-
finclu-ri caracterele puilor, l:r, o virstl, pufin mai tirnpurie ctecit cle obicei. Nu pretind sir,
afirtn c:f, aceasta este aclevirata explica!,ie, insl cazul este prea remarctrbil penlr'll il, fi tlet'nt,
farti il fi semnalat.

Am v[zat aculn cil la toate cele gase categorii existir un rapolt intim intrc
penajul puilor qi al ad.ulfilor, fie al unuia, fie al ambelor sexe. Acesl,e raporturi sint
d.estul d.e bine explicate pe principiul c[, unul d.in sexe
cazurilor este cel rnasculin a
- care in rnarea majoritate al
d.obind.it mai intii, prin varia,tie qi seleclie sexuald,,
culori vii qi alte ornamente- qi le-au transmis in cLiferite feluri, in conformitate cu
legile cunoscute ale ereditX,!,ii. Nu qtiu d.e ce au apirut varialii Ia perioad.e d.iferite
ale vielii, uneori chiar la specii din aceea$i grup[,, insi, in legd,turfl cu forma tra,n-
smiterii una d.intre cauzele d.eterminante importante pare sL fie virsta la care
variatiile apar pentru prima d.at[,.
Pe baza prineipiului mo$tenirii la virste corespunz6,luoa'-a ryi clin faptul c[,
orice varialie d.e culoaro caro a ap6rut la masculi la o virstfl, l,impurie nu er]te a,tunci
selecfionatd, l_- fiincl, d.in crintra, d.eseori eliminatfl, ca periculoasii --r pe cind.
varialii similare, apd,rind. Ia perioad.a d.e reprod.ucere salr aproape d.e ea, au fost
p6strate, urmeaz[ cd, penajul puilor trebuie sd, fi fost l[,sat deseori nemodificat
sau numai pulin modificat. C5pd,t5,m astfel o iclee d.espre coloritul strd,mosilor
speciilor noastre actuale. fn cinci d.in cele gase categorii d.e cazuri, la un enornr
numfl,r d.e specii, ad,ultii d.e lrn sex sau c1e ambele sexe sint, viu co]orali, cel pu!,in
in timpul perioad.ei d.e reproducere, pe cind. puii sint inr.ariabil rnai pufin viu eolo-
rali d.ecit ad.ullii sau sint foarte inchis colorati intruclt nu se cunoafte nici tln eaz!
d.upi, clte am putut d.escoperi, in care puii unor specii inchis colorrrl e sil prezint'tr
culori vii sau ca puii unor specii viu colorate s5, fie mai stri,lucitor colorali clecit
ph,rinfii lor. Totugi, in cal,egoria a patra, in ca,re puii gi atlullii seamiinir, intre ei,
existi, multe specii (insd, citupi d.e pulin toate) ale ci,ror: prri sint viu colorali ryi,
d.eoarece acestea forrneaz5, grupe vechi, putem d.educe c5, strr-lrno\ii lor iniliali
erau de asernenea viu colorali. Dacd, privim, cu aceast5, exceplie, pisd,rile clin lume,
se pare c6 frumuselea lor a fost mult sporil,d' d.in acea perioad.S, lnd.eptlrtatd, al crirei
penaj nematur ne d5, o indicalie parfialfi,.
Ilaportu,I ili,ntre culoare& pel?,a,jwlu,i gi protecl'i,e. -- I)esigrrr cd, nu pot urma
ped.l. Wallace in ipoteza sa c[, culorile mohorite, atuncielnd.sint limitate la femele,
au fost d,obindite in majoritatea cazurilor special in scop de protecfie. Totuqi,
dupd, cum s-a observat mai sus, nu poate fi ind.oial[, c5, ambelor sexe ale multor
pd,sd,ri li s-au mod.ificat culorile pentru a sce,pa neobservate de c5,tre d.uqmanii lor
sau, ln unele c zuri, pentru a se apropia neobservate d.e prad.a lor, intocmai ca
bufnila, al cil,rei penaj a d.evenit moale, pentru ca zborul ei si, nu fie aazit. Dl.
Wallace observd,ae cd, rrrflrrs,i la tropice, prin pi,d.urile care nu-;i pierd. niciod.at[,
frunziqul, gd,sim grupe intregi d.e pisi,ri a ci,ror culoare principaLi este vel'd.ele".
4e ,,\Yestminster Irreview", iulie 1867, p. 5.
 PASANT _ CULOARE SI PROTEC|T'IE s07

Oliciue a tncerca,t lreod.atl, va achnite ctl, cle greu este sii, d.istingi papagalir d.intr-un
arbore acoperit tlcr frunze. Trebuie totu;i s5, ne arnintinr cir, mul!,i papagali sint
impod.obifi cu culoli stacojii, albastre qi portocalii, care cu greu pot fi piotectoare.
f]iocdnitoarele sint eminamente arboricole, lnsd, pe ling5, specii ierzi, existd, multe
specii negrer nggre_ cu alb, toate speciile fiind. expuse, d.up5, eit se pare, la aproape
aceleaqi pericole. Este d.e aceea probabil cd, la pd,sl,rile tr5,ind. pearbori, cutorite
puternic pronunlate si, fi fost d.oblnd.ite prin selectie sexuald,, ins5, culoarea verd.e
a fosl, d.obind.itfl, mai d.es tlecit oricare alta din cauza av^ntajului suplimentar al
protecliei.
in privinla pd,sfrilor care trd,iesc pe sol, oricine va ad.mite ci, ele sint colorate
pentru a irriita suprafala inconjurd,toare. Cit d.e greu este sd, vezi o potirniche,
o becafinfl, un sitar, anumili fluierari, o cjoclrlie qi caprimulgi cind. stau ghemuite
pe sol. Anirnalele care trd,iesc in d"epert ofer5, cazurile cele mai izbitoare, d.eoarece
suprafala goal5, nu ofer5, nici un ascunzis qi aproape toate patruped.ele mai mici,
reptilele ryi p6sd,rile d.epind. d.e culorile lor de protecf,ie. In privinla locuitorilor
d.in Sahara, dl. Tristram a observat cd, toli sint protejali d.e culoarea lor ,,isabelI,
sau de nisip"s0. Rememorind.u-mi pd,sd,rile din d.e$ertul Americii d.e Sucl, precum
qi majoritatea pflsd,rilor d.e sol d.in ]farea Britanie, mi s-a pd,rut c[, in asemenea
cazuri ambele sexe sint in general colorate aproape la fel. iVl-am ad,resat, in con-
secin,til, d.-lui 'Iristram in leg5,tur[, cu pS,sd,rile d.in Sahara qi el a anrt amabilitatea
s[,-mi d.ea informafiile urmd,toare : existd, d.ou5,zeci qi Dase d.e specii aparfinind.
la cincisprezece genuri, care au in mod evid.ent penajul colorat in scop de protecfie,
qi acest colorit este cu atit mai izbitort cu cit la majoritatea acestor pd,sXri el- se
d.eosebeqte d.e cel aI celor d.e acelaryi gen. Ambele sexe a treisprezece d.intre cele
do'ttd'zeci qi qase specii sint colorate in acelaryi fel, lnsd, acestea aparlin unor genuri
la care aceasti, regulfi, de obicei pred.omind,, aqa inclt ele nu ne spun nimic d.espre
faptul cL culorile d.e proteclie sint acelearyi la ambele sexe ale pi,sd,rilor cle;ertului.
Din celelalte treispre zece specii, trei aparlin unor genuri la care sexele se d.eosebesc
tle obicei intrer ele, totuqi aici ele au sexele la fel. La restul tle zece specii masculul
se d.ensebe;te d.e fernell, insir, deosebireA se lirniteaz5 mai a,les la penajul rle pe
suprafala inferioard, a cor'pului, care este il,scunsfi, cind, pasl,rea stir, lipibfl, tle sol,
eapul ;i spatele fiind tle culoarea nisipului la cele cloui, sexe. A$a incit la aceste
7'eae specii selectia natural[, a aclionat asupra, suprat.efei superioare a corpului
ambelor sexe si le-a f5,cut la fel in scop d.e protecf,ie, pe cincl mrmai supraf'a.ta infe-
r:ioar[, a, masculilor ll, fost d.ivers mod.ificatd, prin selec!,ie sexual[, in soop rle or'na-
mentalie. intrucit aici ambele sexe sint, la fethe bine protejate,.vet'tem cldr ci, feme-
lele nrr au fost impieclieate d.e seleclia naturald, de ,a, moryteni c,ulorile pilrintilor
lor masculi, aqa incit trebuie sd, ne referim la legea transmiterii limitate prin sex.
In toate pd,rlile lumii, ambele sexe ale multor pisS,ri cu ciocul moale, mai
ales al celor care trd,iesc in trestii qi p5,puriq sint inchis colorate. Fd,rd, ind.oiald, c[,
d.ac5, culorile lor ar fi fost strd,lucitoare ele ar fi fost mult rnai bfl,td,toare la ochi
pentru d.urymanii lor I este insd, oarecum ind.oielnic, pe cit imi pot d,a seama, d.acd,
culorile lor mohorite au fost dobindite special ln scop d"e protecfie. $i mai indoielnic
este d.acil asemenea eulori mohorit,e au putut fi oblinute in scop cle ornamentafie.

60 ,,Ibis", 18ir9, vol. I, p. 429 si trrm. Dr. Iiohlfs a :reeastl afirrna{ie esle prel eategoricii.
ohscrvat tntr-o scrisosre cli, din expt.rienla st din Sahart,
 DESCENDEINTA OMULUI

Tlebuie totu;i s[, avern in vedere cit prisririle nrascule, cu toatt' c'ir sint nrohr:rit
c'olorate, se d.eosebesc mult d,e fenrelele lor (ca la vrabia eornunl), eeea ce duce la,
iprtteza, cil trsenrerrea culrlri au fost clotrirrd.itc. prin selec!,i<'sexuzrl[, pliu faptul el'r
siut ul lir,glt,oar('. l\fulte ttintle pirsirrilt. 1'11 6riooul trroult' sint, r:intirl,oiu'r.r si nu trebnit'
ttit,lrtir, o discutie d.intr'-un crrpitol u,ltt,t'r'ior', in ci[r'r\ s-a, arri,tat r,ir t,r.i rrrrri lnmi t,itr-
t:-tt't'{i sint; ritrcot'i irnpod.obiti t'tr culoli vii. S-irr p[r'e'rt cli, d.t, rcgula gt-rrt,r'rrli, pirsrr-
lile femele qi-au ir,les mzlsculii fie pentru \'pc'ilg lor d.ulci, fie pentru culolilt' krr r-ii,
insil nu pentru ambele farrnece combina,te. LTnele specii ca,re sint evid.ent coloratt'
in sco1l de protectie, cum sinl, becil!,a,.sitarul si ca,plirnulgul, sint d.e asemeir.c?l pritalt'
ryi nuanlrr,te clupil criter'iul nostr'u d.e g:ust, cu extremil, eleganlir. In rr$enx.ll('il
t'azuri, put,ern conehitlc cii, seleclitr, na1,ural5" 5i cerr scxualii, au actionat :utrbt,it'
itr corrrull in scop tle plrltec!'ic si olnatnentrr,lic'. Dstcr inckrit'lnic d.n,cir existir vr(,o
pa,sitle ca,r'(' sL nu aibil o oilrcoat'c, attAc!,itl cu (fale sir, incintt sexul opus. ,\tunt i
cind. antbele sexe sint atit, tle intunc.cl,t, colourte, incit ilr fi pripit sir presupun(,nr
:t,c!,iunea selecliei sexuale qi cintl mi exist[ nici o d.nvad.i, care sti ara'l,e cir, a,isern(:]]oa,
culori servesc cle protecf,ie, esto cel meli bine sir, ne lecunoaqtenr completa igno-
rrlrrlit a aaazei $a,u, ceea ce r,stcl aproap(i acelArsi lucru, sr"l, lrt,r'ilnrirrr lt,zultrrlrrl
:rtrtiuuii tlirecte a cond.i!,iilor clt' via,!,ir.
Ambele sexe ale ntultor pir,slri sint biltfitoare la ochi, r'u toate cil rru st,r'ir-
lucitol colola,te, cum sint nurnel'oasele specii negle, albt ;i tfrcrate', ryi ilc(,sl,e ttulori
sint probabil rezultatul selecf,iei sexuale. La mierla cornrln[,, la cocoqul d.o ntunt,t'
(I'ett'ao uroqu,llus), cocoryul de rnesteacirn ( 'I. tett,ir), ra!,a neagrir, crililtou,tt' (Oitlent,itt)
ryi chiar una dintre ptisir,rile pnrad.is (Loplwi,na atru,) numili rnasculii sin1, rrt,gli,
pe cintl fernelelc' sint cafenii sau pestrite, ryi nu incapc apr'oirpe trici o indoiir,lir t.ir
,si in tceste ca,ztlri culoar'(,[t nelrglir lr fost un calat'tel st'lee{,ionlrt st,rrurl. I)t, lr('r,(,ir
rrst,e intr-o oilrec&le tnlsurir plollrrbil eir euloaret nt'aglir p:rr'fiirlir sinr to1;irlrr lrr
:t,rnbele sexe ln pir,sa,ri, eil ciot'ile, anurnigi prr,ptrgali kakrtdu, lrt.r'zt'si lt.ltttlt,si rrrrrl(t,
pir,sir,r'i m:r,r'ine, r,,st,e d.e ilst'nton(ra rczulta,tul st'lectiei scnrrlk., itrsot it i rlt' 1 r'irtrsrrril t,r't,:r
t'gitlir, la, anrbele sexe, deoareccr culoarea neaglii poate in orice caz clr []r'(,ll srlvi
de proterr!,ie. La nra,i rnultc'plsirri Ja, care nurnili masculul estcr nsgru',si l:r, rlltt,lt,
lit, czlrc ir,mbele sexe sint negre, ciocul ;i pielea clin jurul capului viu colol'a,l,e ;i
contra,stul astferl proclus aclaugir, mult la trumuselcra lor. \retlem acL'asl,a la, ciocttl
ga,lben al rnierloiului, l:r, lrielea pru'purie der tleasupla ochilor coco,,sului rle nrcrstt.ucirn
(1,'. tett'ir) qi al cocoqului d.e munLt: (Tetruo il,t"ogallus),la, ciocul riu ryi rlifelitcolorrrl,
nl rrr,{,ei neg'c cirkitoure (Oidernia), liu ciocul negru al ciorii (Coruus qr&cn lus Lirnr.).
:r,l lebt'clei negre ;i tl b€,rz[,i negre. Ace:lsta mil ind.eramn[ sir, obst'rv cil rru 4's{,6' 1li'
ll('(,rezut ca tucatrii sir,-ryi datoreze poate d.imensiunell crnolntil rt, ciocultri lol st'lt't,tit'i
sexurtrlt', (,u scopul d.e a,-rsi rrttll dungile varirltc ;i cle culori vii crl cilr'(' sinl; olnir,rnell-
t,irtt'lroeste orEanest. $i pielea golaqir, d.t 1A, b*zlt ciocului;i din julrtl ochil,l 1.;1f;1' 1'[1r
5r Nici o cxplicaIic satisfircirtoirrc nrr lr fost propusi tttrrnI lrt-rftrc:t. fornraL pentnr sctllnrl llt cnrc t,stc rrpliclt[".
r't,r:odatil.tSuI}r'aditrrt'ttsitttriiitnt.trsc;iirrcI;ituliptrt-irr'\[asivitlteitciocttlui,dttplictttnscvt'<tctlirtlll
rlslpLa culorilor vii ale cioculni tuclnulrri. Dl. Batt's sitnt'a, preculn ;i din ltttrgimca lui, trtt iroale l'i inJclensr't
('l'he ){aturrilist on tlrc. Amazon.s, 18611, vol. tI, p. 341) pc baza ipolczei ci ar selvi nntnui ca un ol'gi"lll cle prchrrrt-
rr[irrnri cir ei folosr--sc ciocul pentru l ajungrr la frucLclc siutre. Dl. BelL este de plret'c (7'1rc ){cLlttrcli.sl irr )Jicaragrut,
rlt. ln virfurile extrcme ale rarnurilor;i, tle asetrtettea, clupit 11. 197) c[ iuLrcbuinlarea princilrrrli rt ciocului este rrpit-
r.rp1 sr'afinrrir rle cii[rc al{i autori, pentrrt a csLt'age otti I'ltttra contra clu;tnanilor, ttrli ales llctttt'u [r'ill('l('lrr cll'()
.i prri clin crribulilt ul1 or' llrisili. insi, dupi cunt aclmitc t'ttibirest: itr scorbttt'ilc at'itoriklr.
l'll. li:ttrs,,,t'iocul ('u grou po:rle Ii cotrsiderat ca ttrl instrtt-
 PASARI - CULORI ASPECTUOASE

asemenea d.eseori strd,lucitor colorat[, iar d.l. Gould,, vorbind. despre una d.in specii 5tr
spune cd, culorile ciocului ,,sint fd,rit indoiali, in starea lor cea mai fiumoasS, ryi
str[lucitoare in perioada d.e imperr:eherit'. Presupunerea ed, tucanii ar fi impovi,rafi
cle ciocurile lor imense, d.epi structura lor spongioas5, le face ma,i uqoare, care ie
sPrvesc pentru etalarea unor culori frumoase (un scop ca,ro greqit ne pare ca lipsit
dtr impor:tan!6), este tot atit d.e improbabilir, ca ryi stinjenirea zborului fazanilor
Argtcs qi al altor p[s[r.i prin pcrnele lor atit de lrrngi.
Tot
a$ar dupzi cum numai rnasculii diferitelor specii sint negri, femelele
fiind. d.e culoare mohoritfl, la fe1 in cltev^ caztrri numai masculii sint complet sau
parlial albi, ca qi in eazal unor Chasrnorluynchus din America d.e Sud, al girytei
Bernicla antaretica, al fazanului argintiu etc., pe cind. femelele sint cafenii sau d.e
culoare pestri!5,-lnchis. De aceea in baza aceluiaqi prineipiu ca rnai lnainte este
probabil cd ambele sexe ale multor pd,sflri ca papagalii kakad.u albi, rnai multer
eglete cu frumoasele lor pene, anumili ibiqi, - pescd,ruryii, cbirighilele etc. -- au
dobindit penajul lor mai mult sau mai pulin complet alb prin selecfic. sexuaki.
In unele d.intre aceste cazuri, penajul d.evine alb nurnai la rnaturitate. 4q* este
la Sula bassana, la p5,sdrile tropicale etc., ,si la gisca Anser hyperbore,u,s.Intrucit
aceasta d.in urm5, se reprod.uce pe terenuri golape, atunci cind, nu sint acoperite
cu, zd,pad.d,, pi d.eoarece in timpul iernii ea migreazd, spre srrd, nu exist5, nici un motiv
cle a' presupune cil penajul si,u ad.ult alb ca z[pad.a st'rve;te pentru protecfie.
La Anastomus oscitans avern o d.ovad.d, si mai brrnI, c[, penajul alb are un caracter:
nupfial, d.eoarece se dezvoltir, numai ln timpul verii, puii in stare nematrrrl, qi
rnaturii in haina bibernal[ fiind cenuryii ryi negri. La multe specii d.c pescflruqi (Larus)
eapul qi gitul d,evin alb-eurat in timpul verii, iar iarna ,i in stare nematurir, sint
cenuryii sau pestrifi. Pe d.e alti, parte, la pescl,ru;ii mai rnici (Gaai,a) ;i Ia unele
r:hirighit;e (Sterna) se intlmpli, exact contrarul, intruclt capul puilor in primul an ryi
aI adullilor ln timpul iernii este sau alb-curat, sau colorat, mult rnai d.eschis in
timpul perioad.ei d.e reproducere. Aceste din urmX, cazari oferd, un alt, exempltr
de mod.ul capricios in care d.eseori seleclia sexual5, pare sd, fi ac,tionat 53.
DacI, pi,sfi,rile acvatiee au d.obind.it un penaj alb rnult rnai frecvent clecit
p[,s5,rile terestre se d.atoreazk probabil taliei lor mari pi marii puteri d.e zbor, ag:L
lncit ele se pot ap5,ra ugor sart pot sc5,pa cle p5,s5,rile d.e prad.f,,, cilrora d.e altfel uu le
sint prea expuse.In consecinfi,, aici seleclia sexualir nu a fost lmpied.iaath sail diri-
jatd, itr scop d.e proteclie. Fi,r[, ind,oiali, ci, in eazulp[,s[,rilor car'e rd,tiicclsc deasupra
t'lceanulrti masculii qi femelele se pot g[,si reciproc mult mai ugor atunci cind. sint
bf,,t6tori la ochi, prin faptul ci, sint absolut, albi sau cle un negm intens I aqa cir,
a,eeste cttloli ar putea poate servi aceluiaryi scop ca ryi strigS,tele d.e apel u,l rnultor'
p5siri terestre 54. O pasi,re alb[ sau neagrd,, atunci cincl descoperl, un carlavrrr
plutind pe mare sau aruncat pe plaj6 ryi se reped.e in zbor spre el, va fi vizibilir,
d.e la o mare d.istanfd, ryi va lnd,repta alte pflsi,ri d.e aceeaqi sau alte specii spre pradd, ;
insf,, culn aceasta ar constitui un d,ezavantaj pentnr primii d.escoperitori, indivizii

6t lllwmphaslos carinafu.s, Gould, lllonograph of Ramph- 6t Se poate observa cd la vulturii care pe regrineazir
astidae. departe ln aer, ca gi p[slrile marine deasupra ocea-
,si sus
63 Despre Larus, Gauia gi Sfcrna, vezi ilIacgillivray, nului, trei
sau patru specii slnt complet sau ln mare
Ilist, Brit. Birds, vol. V, p.515,584 gi 626. Destre.4.nser parte albe gi c[ multe altele slnt negre. A$a lnclt aici
hyperboreus, Audubon, Ornitt. Biographg, vol. IV, p.562. iar{gi culorile b[tdtoare la ochi ar putea ajuta sexele si
Despre Anasiomtts, cll" Blyth, ln ,,fbis", 1867, p, 173, se gtrseasctr reciproc ln timpul perioaclei de reproducere.

27
- c. 116
 DESCENDENTA OMULI]I

cei rnai albi sau cei mai negri nu si-ar procura in acest fel rnai mult5, hrani,
clecit ind.ivizii rner,i pulin puternic colora!,i. De aceea culorile britd,toare la ochi nu
au putut fi doblnd.ite treptat in acr:st scop, prin seleclie naturalei.
I)eoarece seleclia sextrald, d.epinde d.e un element atit d.e fluctuant ca gustul,
putern inlelege cunr este posibil ca in cad.rul aceleiaryi gr'upe de prisflri, avintl aproape
acelea;i obiceiuri, sii, c'xiste spec,ii albe sau aproitpo albt', prcciln ryi specii negre
sau aproape negre, cle exe.mplu papagali kakad,u , berze, ibi;i, lebed.e, t,hilighil,e
si furtunari atit albi, cit qi neg:ri. IJneori in acelearyi grupe apar d.e asemenea pflsirri
b5,l!ate lmpreunfl, cu speeii negre ;i albe, d"e cxemplu lebrid.a cu gltut negrtl, a,nu-
mite chirighile ;i colofana.
Putem conchid.e ci, un contrast puternic d,e culoare cste plircrrt pirsirilor
d.acir examinlim oricare colectie mare, d"eoarcce ad,esc'a sexele se cleoscbesc intrt,
ele prin faptul cil masculul are plrfile palid.e d.e. un trlb rnai eurat si pirr,tilc inchise
cle d.iferite culori cle nuanle mai inchise clecit femc'lzr.
S-ar" piirera chiar cir simpla noutatei sau schimbi,ri nc'inseninate c1e clragul
schimblrii au relionat uneori asupra femelelor ca un farrnec, precunr rnoclificlrile
moclei Ia noi.,lstfel, cu greu se poa,l,e spune ezi masculii unor'lrapagali sint rnai
frunio;i d.eclt femelele, cel pulin d.up[, gustul nostru, insri eri se d.eosebesc prirr
a,semenea tr[s5,turi ca faptut cir au un guler de culoare rozit in loc cle ),ur1 guler'
ingust cle un verd.e viu de smarald", sau prin aceea c[ rnasculul are un guler
negr'u, in loc d.e ,,a avc.a ln fa![ o jum[,tate tLe gulerr galben", 'i un cap tranclafiriu-
palid. iu loc de unul :llbastru-vini,t55. I)eoarecc atit cle multe pirsilri rnascule au
rectricele suu crestele alungite cA olnamentul lor principal, coad.a scurtirtir, d,escris[.,
anterior la masculul unui colibri si creasta scurtatra ah;i flerqus rnerganser rnascul
par ca rlna, d.intre multele schimb[,ri d.e mod.il pe care le ad.mirflrn la propriile noastre
haine.
Unii reprezentanli ai familiei stircilor oferi, un caz ryi mai curios tle noutate
in colorit, fiind. apreciat, dupi clt se pare, pentru noutatea sa. Puii rJe Artlea asha
sint albi, aclullii fiind. de culoarea inchisf,, dc arclezte.La specia inrucliti, Bupltus
corornundus nu numai puii, ci ryi ad.utfii in penajul lor cle iarni, sint albi,
aceastir culoa,re schimbind.u-se intr-un galben-auriu d.eschis in timpul perioad.ei
de reprod.ucere. Este cle necrezut ca puii acestor clouft specii, precum ryi cei ai altor'
reprezenta,nli a,i aceleiaqi familiisG, sil d.evinir, in vrcrnn scop specirrl cle un alb
curat, cleveninc'|. as1;fel bd,tl,tori la ochi pentru d.urymanii lor, sau cA ad.ulfii uneiil
clin aceste d.oriir spec.ii sii, fi d.evenit in mod. special a,lbi in timpul iernii, lntr-o {,alir
care nu este niciodat[ acoperitir, cu zhpacl5,. Pe d,e alt[, parte, avem rnotive valabile
s[ creclem czi culoarea albfl a fost clobindit[ d.e multe piisd,ri ca un ornament sexual
Putern conchid.e d.eci c[, vreun strflrnory ind.epflrtat al lui Ardea asha qi al lui
Ra,phns a d.obind.it penajul alb pentru scopuli nuptiak, ;i cir, a transtnis aceastl,
culoare puilor, arya incit puii qi ad.ul,tii au d.evenit albi ca anurnite eglete actuale,
.si e[,crrloarea a]bi a fost ulterior pflstratil de pui, pe cind. ca ft fost sehimbatl

5t Desprc genul Pulaeornis, vezl Jerclon, Birds of fornritate crt nurnele lor specific. Audubon(Orrilh, Ilia-
India, vol. I. p. 258-260. graphg, vol. III, p. -116; r'ol. I\:, p. 58) pare oarecurn
50 Puii de Ardea rufescens
9i de A. caenilea din Statelc mulfumi[ la gindul c[ accast:i modificare de penaj ta
Unite sint de asemenea albi, adullii fiind colorafi in con- ,,tulbnra considerabil pe sistematicieni".
 REZUMAT

de aclulfi pentru culori mai puternic prorrunfate. Daci, am putea, privi ins[, ryi mai
cleparte inapoi la strarno;ii ;i nrai tirnpurii ai acestori doui, specii, aln veclea
probabil ad.utfii inchis colorali. I)cduc eir, arya ar fi, prin analogie cu multe alte
p[s[ri, care sint de culoare irrehisi, in tinerefe ;i albi cind sint adulfi qi mai :rles
ttitt cazul lui Arclect qul,ut'i,s, ale cflrui culori sint inversul ccrlor ale speciei ,{. asha,
deoarece puii sint inchis eolorat,i, iar aclullii albir puii plsbrind. o stare anterioar[,
a penajului. Pare cltr a,cee?] c[ in d"ecursul unei lungi linii r1e d.escc,nd.enfi, str[-
rnoqii ad.ulli ai lui Ardocc aslta, ai lui Buphu,s qi ai unol forme inrudite au suferit
urmfltoa,rele uroclificziri d.e' culoare : mai intii o nuan!5 inchisfl, in al d.oilea riu.cl
alb curat, in rinclul al treilea, rtatoriti, unei alte schimbirri d.e mod,[ (dacir mil pot
expritna astfel), culorile actuale : ardezie, ropcat sau galben-auriu deschis. Acesl,rr
rnod.ific5,ri cottsccutive pot fi intelese nunai in baza noutl,fii care a fost nchniratir
cle pi,s[ri pentru erar inslqi.
]Iai mulf,i autoli au nbic,ctat la intreag[, aceastl teorit a selecfic'i sexuale,
presupunlnd. cir Ll anirnale ;i la silbatici gustul fenrelei pentru anumite culor.i
tsi alte ornantente nu ar rtirnine constant tiurp d.e multe, generafii, cit mai intii
o cruloare apoi o alta, este. a,dmiratl pi c[, in consecin![,, nu se poa,te produce nici
un efect perrnanent. Putern adrnite cir, gustul este fluctuant, ins[, nu este cu totul
arbil,rar. I)up[, culn t'ed.em la orn, el d.epincle rnult de obiqnuin!5,,si putem d.ed.uce
c5, aceasta se poate aplica la p6siri rsi la alte animale. Chiar la propria noastrii
imbrflc[,minte, caractc.rul general d.ureaz[, mult timp qi modificririle sint intr-o
a,numit5, rnilsurf treptate. fn d.ou5, locuri dintr-un capitol viitor se vor c1a ctovezi
din abund.cnfir, ci, sd,lbaticii multor rase au ad.mirat timp de rnull,e genera{ii aceleaqi
cieatrice pe piele, acelearyi buze, nas qi urechi bid.os perforate, aceleapi capc,'te clefor-
mate etc. I iar aceste diformitfl,fi prezintf o oarecare analogie cu ornamentele
naturale ale d.iferitelor animale. Toturyi, la silbatici aserneneer, nrocle nu d.ureazit
pentru totdeauna, c1.up[ cum putern d.ed.uce clirr cleosebirilc in aceastti privin{ir,
dintre triburi inrud,ite d.e pe acela;i continent.
De asemeneir, crescfltorii d"e animale pentru amat,oli au admirat timp d,e
rnulte generalii;i incir, mai ad.mira, aceleapi rase. Ei doresc in mod serios ugoar()
rnod.ific5,ri, care sint consid.erate ca ameliord,ri, insir, orice-' mod.ificare mare sau
bruscf este consid.eratir, ca, cel mai mare cusur. Nu a,vem nici un motiv cle' a presu-
pune cir, p[,slrile in stare naturalzi ad.mirl un stil de colorit cu totul nou, chiar
dac[ aclesea apar variafii mari gi bruqte, ceea ce este d.eparte d.e a ft oazal. $tim
cI, porurnbelul d.e stinc[, nu se asociaz6 d.e bund voie cu rasele 6iygrs (,oloratt,
prod.use d.e amatori, c5, p[s6rile albinoase de obicei nu-;i ghsesc parteneri pentru
imperechere ryi cir corbii lsgri din insulele Feroe iryi gonesc fralii lor pestrifi. Insri
aceastd, aversiune pentru o mod.ificare bruscii nu exclud.e ca ele s[ aprecieze ugoaro
rnodificl,ri, cum d.e altfel este qi in cazal omului. Pare. deci probabil, in privinf zr
gustului, care clepind.e de. atit d.e multe elemente, insi, parlial d"c. obiqnuinfii ryi
parfial de d.ragostera d.e noutate, ca animalele si, ad,mire timp foarte ind.elungtrt
acelaryi stil general d.e ornamenta,tie sau alte atraclii, ;i totu;i sil aprecieze uDoare
modificd,ri de culoare, forrni, qi sunet.

Rezumat as'upra celor patru capi,tole des'pre pd,sd,ri.

- Ilajoritatea
mascule slnt foarte agresive in l,impul perioaq.i d.e reprod.ucere
piisl,rilor
qi unele posecl[,
Al'me adaptate pentru a se lupta cu rivalii lor. fnsfl rareori sau niciod.atri succesul
 DESCENDENTA OMULUI

nlasculilor celor mai agresivi qi rnai bine lnarmali nu d.epind.e nurnai d.e capaci-
tatea lor d.e a goni sau d.e a ucide rivalii ; ei au ins[, mijloace speciale d.e a inclnta
femela. La unii este facultatea d.e a cinta sau d.e a ernite lipete bizarc, sau d.e a
prod.uce muzici, instrumentald, si, in consecin,ti,, masculii se d.eosebesc d.e femele
prin orga,nele lor vocale sau prin conformalia anumitor pene. De la raceste rnijloaco
curios de vilriate d,e a prod.uce d.iverse sunete ob,tinom o iclee serioas:i desple irnpor'-
t;an,ta acestui rnijloc d.e curtare. i\Iulte pd,s[ri mascule se stricluiesc sir incinttr
femelele prin joerrri sau acroba,tii nupfiale execul,ate pe sol sau in aer ;i uneori
tn locuri anume preg6tite. Insd, ornarnentele d.e rnultc. feluri, culorile cele mai
strl,lueitoare, crestele si carunculele, penajele frumoase, penele alungite, molurile
cefalice;i aqa mai d,eparte sint pe departe mijloacele cele mai obirynuite. In unele
cazrtri simpla noutate pare sd, fi ac,tionat ca ineintzr,re. Ornarnerntele masculilol
trebuie si, fie foarte importa,nte pentru ei, d.eoareee in mai multe eazuri ele a,u
fost ob,tinute cn prelul unor pericole sporite d,in partea cluqmanilor ;i chiar al
unei oareeare pierrlel'i in capacita,te,a, d.e luptd, cu rivalii lor. Ilaseulii foarte rnultor
specii nu imbracir, haina ornamentald, pinI, ce nu ajung la rnaturitate, sau o imbracir,
numai in tirnpril perioaclei d.e reprod.ucere, sau culorile d.e'vin atunc,i ma,i vii.
Anurnit,e apend.icc ornamentale se md,resc, se urnfl[ ryi devin vin, colorate in timpul
jocnlui nupfial. Il'asculii iqi etaleazk farnrecele cu cea mai mare grij5, ryi cu cel
mai mare efect,, ceea ce fac in prezenla fernelelor. Ilneori curtarea d.ureazii, mult
ryi mulli rnasculi qi femele se ad.und, intr-un loc bine stabilit. A presupune c5, fernelele
nu apreciazra frumusetea masculilor inseamnh, a a,d,rnite ci pocloabele lor splend.ide,
toatfi pompa ryi etalarea sint inutile, ceea ce estc cle necrt'zut. P[sirilcr ntr o rnare
fine,te de d.iscerniimint ryi in unele cazuri se poal;e vt,rlea cri au gustul frumosului.
De altfel se rytie ci, uneori femerlele aratl o preferinfir satl antipatie pronunfati,
fafd, ele anumili urasculi individ.uali.
Dacl,]se ad.mite c[, femelele prefr-rd, sau sitrt iueon;t icnt ercil at t, (Le rr]&sculii
tnai frumoqi, atunci masculii trebuie si fi clevenit incet, clar sigur clin ce in ce rnai
atr[,g6tori prin seleclie sexualf. Cd, acest sex este ce] care, mai ales, s-a modificat
putem d.ed.uce flin faptul cil la aproape fiecare gen la care sexele se d.eosebese
masculii se d.eosebesc rnult rnai mult lntre ei cleclt femelele i aceasta se poate veclea,
bine la anurnite speeii vicariante ind.eaproape inrud,ite, la care femelele aproape
cir nu po1, fi deosebil,e intre ele, in vreme ce masculii sint cu totul d.iferifi. Pf,,s5,rile
in stare naturalti ofer[ d.eosebiri inclividuale ctr,re ar fi pe deplin suficiente pentrn
rr,cf,irrnea selec!,iei sexua,le I insfl am vilzut ef,, uneori ele prezintir' varialii mai pul,er'-
uic pronunlatc, caro rclvin atlt cle frc,cvente, incit ar fi iurt'rtial, fixate d.acti a,l setvi
sil ad.emeneasc[, fenrela. Legile vnrialiei trebuie sir, cletermine na,tura tnotlificd,rilor'
irritiale qi l,rebuie sir, fi irrfluenfat consiclerabil rezulta,l,ul fina,l. Grad.a!,iile care pot
fi observate intre masculii unor speeii inrud.ite indicir, natura treptelor prin care
au trecut. EIe explie5, d.e asemeneh ln modul eel rnai interesant curn au apfl,rut
anurnite caracterc, ca d.e pilcln, ocelii dinla,ti pe reetricele p6unului si ocelii bil[,
qi lflcary d.e pe ren]igele f.azawlai Argus. Este evid.ent cir, culorile strtilucil;oare,
rnolul d.e pe cepr penajul frumos etc. ale multor p6sd,ri mascule nu au putut
fi dollinclite penl,ru protec,tie ; d.e fapt, uneori ele drrc la, pericole. Putem fi siguri
ci ele nu se d.atoresc acliunii d.irecte gi bine definite a cond.i!,iilor cle via!6, tntru-
cit femelele au fost expuse aceloraqi condifii, Fi totuqi adesea se cleosebesc clc
mrrsculi intr-un gracl extrem. Cu toate cf,, este probabil ea unele cond.itii moclificato
 REZUMAT

acfionind in cursu-L unei perioad.e ind,elungate sir, fi produs uneori un cfect birro
d.cfinit asupra arnbelor sexe sau asupra unui singur ,ie", rezultatul mai impurtanl;
trebuie s[ fi fosl, o 1,en6[i1!5 sporit,ir d.c a-raria sau de a pr.ezenta c]eosebiri ind.iiicluale
mai puternic. prollunlate , ryi asemenea deosebiri trebriie sI, fi prezcnt,at un excelent
cirnp cl e activitate pentru selecf ia sexuald .
- Legile ere-ditelii, irrcl,epencient de selectie, par s[ fi cletcrrninat d.ac[ car.a'-
l,erele oblinute cle masculi ea ornament, pentiu f produee diferi1e sunete, pentr,u
a stl lupta.intro !i,.au fosl, transmise nuriai mascnjitot srr,u anlbelor r.*.,'ti. p*r-
rnauent,. fie periodic irr tinrpul a,numitor anotimpuri. in majorit atea .*rorilo1.
Pu se-$tic de ce diferitc caracterc au fost transmise un*ori lnti-up fel, ia,r alteori
intr-altul, lns[ cleseori perioada de variabilitate pare sL fi fost aclesea cauza deter-
rninantd,. Atunci cind cele doud, sexe au mo$t.+i! in comun toate cayaeterele, elg
seamdni, neaplrat intre ele, insh intrucit varialiile consecutive pot fi diferit trans_
rnise, se pot gzisi toate Sfactaliile posibile, chiar ln cadrll aieluiaqi gen, dc la
asemd,narea cea mai apropial,L intre sexe, pinir, la cea mai lna,re neasemr-lnare. La
rnulte specii- indeaproape inrudite, avincl abcrh$i mocl cle via![,, rnasculii au a,juns
sir, se d'eost'blasci, intrc ci rnai-illcs prin acfiunelr, selecfiei sexuai., p. clncl femelele
au aiuns se, se deosebc'asci1, rnai *19* prin pie]uarea rt,.ai mult sro tni,i pu!,i1 o.ior,r-
l,erelor astfel doblnclite cle masculi. I)+: altfel, cfectelc acliunii definiti a cgncli,tiilgr
cle via![ nu trebuie si, fi fost mascate la femele, cala rnasculi, de acumularel'pri1
selec,tig sexuall, a unor culori putemic protruo.fate $i a altor ornarmente. Oricit
clc influcnfa,ti. inclivizii dc ambele se,xe trebuie s[, fi fost me,nlinuli la fiecare
perioacl[ consectttivti, irproape unifortn prin incrucig&rca rr.ciprocfl4 liberir, a trurnorsgi
inclivizi '
i-tt ,,'ttztrl. sPeciikn' Ia oal'o sexele sc cleusebesc lrrirr culoarc cst,c posibil ca
ttcseOri ttttele dintrc valiatiile corrse cul,ivc sii, fi tirrs sil fie transnrise irr -mod egl,l
la ambele sexe, ins5, ci, atunci cinc[ aceasta a avut loc f<lrnelele au fost lmpiedicato
t1-e a.oQ,tiltg eulorile r'ii a,le masculilor prin tlistrugerea pe care au suferit-o fn
timpll
clocitului. Nu existii, nici o dovad[, cX estrr posibil a transforma prin selec,tie naturalfl
o fornrt-t clt' transmitere irttr'-alta. Nu ar: fi insii nici cea, rnai micir greutaie de a faccr
c{1, o fotttelir s5, dt'r-iuti tte culr,ra,re tnohorlt[, ulasculul rd,mlnlnrl riu colorat,, pril
seleclia r[n()t'Ialia!ii col]srclll,ive, ir, ci-11e1. trarrsruil;t,r.e cr.a d<t la, inceput tinriiarti,
la aec'lagi sg,x, fn prezcttl,, t'tirrthre inc[, inctoie]nic tla,c[, fernelclg r11,r1tror
frecii a1 fosl,
tle fapt modificAtt,. Atunci cind, pliu lt'gea transmiterii cga,le * ?r,,,,rcterelor
-asttel
la a'rnbele scrxer femelclo ir,tt" ttcvenit tot atit clc btitd,tol la ochi cololate ca
ryi rlasculii,
deseori instinctelc lol par sir, fi fost rnoclificats astfel, furcit ele s5, clflclcaieir, cgibur.i
boltite sau ascunse.
intr-o ea,tegorie mic[ ryi curioa"q5, cle cazuri, caract,erelc qi obiceiuril<: celgr
tltlui sexe au fost cornplt'1, inversate, d.eoa,r'ece feruelele slnt n ai rnari, rnai pltgr-
nice, mai zgornotoaso qi nrai viu colorate clccit, masculii. Ble au tlcvenit de as*i,*,rro,rr,
atit de agresive, itqit :r-d €"qea, sc luptzi intre eft' pentru pgsesinneu 1rasc16lui,
intocmai ctt, ntasculii r.rltor specii agresivc pentru poseslunea, fernclelor. trac[,
d.upd, cqm pat'e- probabil, asenlenea femele gonesc cle obicei rivalele lor pi cautir,
pritetalarea culorilor vii qi a altor farmece sd, utragd, masculii, putem lnfelege curn
au clevenit trept'at',_prin transmiterea sexual limitatS, qi seleclie sexuaU mai fru-
rnoase decit maseulii, acegtia din, urm[, rflminincl nernodificali sau numa,i pulin
uroclifica,f,i.
1' '1 DESCEATDENTA OMULUI

Ori cle cite ori pred.ominfl legea eredit[lii la virste eorespunzltoare, insil
rln cea a transmiterii sexual lirnitate, pdrinlii variazd, foa'-tc t,irziu in via![ -_ ryi
.tirn c[ aceasta se intimplI in rnocl consta,nt la pits6rile noastre de curte ryi uneori
cu altt pls[ri -r puii rftminlncl neinflue n!a!i, pe cind ad.ulfii de ambele sere sint
nroclifica,ti. I)ac[ a.mbekr legi ale ereditllii preclomind qi unu! din sexe st] modificl
tirziu in vialir, atunci numai acr'l dex va fi modifieat, celdlalt sex qi puii nefiirrcl
influenfafi. Atrurci cinrl variatii la culorile vii sau la alte caractere bitfltoare lil
or:h.i apar; cte timpuriu in via![, ceea ce se lntimpli f[rei indoialir adesea, sc'lec,tiit
sexualil nu va acliona asupra lor pinl la perioada cle reproducere I ln cotrsecrinfii,
clacir, sint periculoase pentru pui, ele vor fi eliminate prin selec,tia naturall.Putenr
astfel inlelege cum cste posibil c[ varialiite cAre tpar tirziu in via!6 a,u fo,st pirstrate
pentru orna,utentalia rnasculilor, femelelt' ryi puii rirrnintncl aproapc neinfluenlali
;i' cleci la fel unii cu alfii.
La speciile caro au penajul clc varii clistinct d"e cel cle iarn[, ai cdror masculi
seam5,nfl saq se tLeosebesc d.e femele in ambele anotimpuri sau numai ln cel c1e
va,r5, graclul ryi felul de asc'miinare intre pui ryi atlulli slrrt extrem cle complexe ;
ryi aceastir complexitate pare sir d.epincl[ de
fa,ptul e[ Ia acele ca,racttrt' eare au fost
inai ln.tli dobinAite cle ma,sculi, fiind. transmise in diferite feluri si gracle, transmi-
t,erea a fosl, limitatl cle virsti, sex ;i anotimp.
lntruclt puii atitor specii nu au fost clecit pulin moctificali la culoare ryi la
al{,o olnamentef sintem irr mlsur[, s[ ne form[ur o oarecarc idee despre pcnajul
strflmo;ilor lor ind.ep[rtali I putem d.eduee ci, frumuselera speciilor noastre actua'le,
clacil privirn intreaga eategorie, a sporit consiclerabil de la ftcea perioacl[ tlesprcr
care penajul nematirr ne clir iuformalii inclirc'ete. ]Iulte p[slri, uttti ales cele care
tr[iesc mrilt pe sol, au fost firrli intloialir intunecltt colorate, in scop rle proteclie.
?n unelc' cazuri, suprafala superioarii expusri a penajului a fost coloratd, itr aeest,
fel la ambele sexe, pe cincl cea inferioar[ a fost variat orniln]ontatir prirt sgls6rlie
sexlal6, irrs[, numai la maseuli. In sflrqit, clin faptele prezetltate in aec-'ste patru
eapitole puteur conchid.e cir armele pcntru luptti, organele pentru proclucercil
clci sulete-, ornarnentele d.e rliferite feluri, culorile vii ,si birtS,toare la ochi au fost
oblinute in general cle rnasculi prin varialie $i seleclie sexual[ qi au fost transmistr
in ctiferitc feluri, in conforrnita,te cu diferitele legi ale erc'clit[fii, femelele ryi puii
rlmlnincl cornparativ numai pu!,in moclificatiiz.
bz Sint foarte indatOr.at arnabilitir[ii cl-lui Sclatcr dc gi tle a utiliza fapte cartr dupii actrst clistins naturalist.
a fi revirzut aceste patru capitole ilesprc lrtisirri, precunl ar fi gregilc. lnsi natttral cil d-sa tttt cstc cituqi cle pulin
:;i cele 4ouii urlrd.toarc clesprc marnifere. ln acest fcl am rlspunzltor petrtt'tt cxactitntea afirmafiilor citatc dc
puttrt evita tkr a face elori in lcgirturit cu nutrtcle speciilor mitrc din cliversc stll'sc.
 A APITOLU L ,lL XV ll-lea

CARACTERETE SEXU.A.IE SECUNDARE tA MAMIFERE

fe.e,i'j:i1,il'lil,;,;'lil,i,:,:::::,:;,'l:llll;,fi,:iT:;ffi,]'.T';:1,::i.:'l,il'l:l;:.l1
as(ru)oncit al'nle - Jlat'ca lor ituportan!ir
:tlc unor -'falia rnai nrare a ntascululur --
llijloace de apitrarc * I)csprc preftt'itr,ta arltatir dc ficc:rle sex la irnpr,'rechereir
patrupcdclor'.

La ntarnifere rnasculul parc sir-qi ciqtige femela rnult nrai ilrult plin legea,
luptei tlecit prin etrrlalezt farmq'celor lui. Oele nrai tirnicle animale, care nu slut
plev;rzutc eu t.l'eo arnli-l spr:cialir p{,'11t1'u luptf, se princl in lupte dc.speratc, in timpul
pcliotldei cle rcproducorc. S-au vilzut doi iepuri tlo cimp rna,seuli luptlndu-se pin[
ce unul dirrtro ei a fost ucis ; arleliea cirtile masoule se luptir, urreori cu rezultatcr
fatale; veverife masculc se iau frecveut la luptd, ,,$i cleseori se rirnesc reciproc
in nrod grlr,v", clup[ cum fac ryi eastorii masculir a$ r lnctt' ,,llu existS, aproa,pe nici
o piele flrir eical,rir,(,"t. -\cela,;i frr,pt l-arn observat la pieile cle guanacos din Pata-
g,rnia qi intr-o oeazie mai rnulfi clirrt,rrr acegtia erau atit de absorbif,i in luptri, irrcit
E-au repezit ffrd fricir, pe lingi'r rninr:. Livingstone vorbeqtcr despre masculii rnultor
animale dirr Africa ckr Sucl ca, prezentir:r.d ilproapo invariabil cicatrici cilpirtate in
Iupte anterioare.
Legea luptei preclolnin[ la nrilmifelele acva,ticeT cil, ryi la cr,le terestrc. Este
uotoriu cit cle clesperat se lupt:i intre ele focile mascule in perioad.a de reproclucere
,,atit cu din!,ii, cit si cu ghearele iar pielea krr es.te de asemcrnea acoptritir cu cicatri-
ee. Cagalolii urasculi slnt foarte gelo;i in aceastir, perioad[; in luptele lor i;i incleq-
teazil reciproc manrlibulel+: s se intt-rrc .;i se rlsucese iu toate pirfile", aq:,1 ineit
mandibulele lor in.felioare cleseori se deforrneaz62.
l Vezi decrielc:ll lui \\::rtelton despre lupta dintle 2 Despre luptele clintre foci r.ezi cirt. C. Abbott 1n
cloiiepuri de clmp, ,,Zoologist", vol. I, 1843, p. 211. Despre ,,Proc. Zoo!. Soc.", 1868, p. 191 ; dc asentclteir, cll. R.
cirtile, Bell, I{isf. of Britislt Qrtudruped.s, erl. 1, p. 100, Rlorvn, ibidem, 1868, p. "136 ; dc asemelleil, L. l,lo1'd,
Despre veverif.e. r\udubon ;i Bachman, V iuiparous Game Birdsof Stt:s61s11, 1867, p. 412 ; dc asetne]tea, Pennartt.
Quadrupeds of N. America",18-16, p.269. Despre castor, Despre ca;alot, vezi dl. J. H. Thomson tn ,,Ploc. Zool.
dl. A. Ff. ()reen, lu ,,Journal ol Lin. Soc. Zoolog.", 1869, Soc.", 1867, p. 216,
vol. X, p. 362.
 DESCENDENTA OMULUI

So qtie ci, toate animalele care sint prev5,zute cu a,rme speciale pentru lupl,[,
tluc lupte invcrryunate. Adesea au fost clescrise curajul gi luptele clesperate a,le
eerbilor ; in rliferite p[r]i ale lumii s-au gd,sit scheletele cu coarnele inextricabil
incleqtate, ar[,tind, cit de mizerabil au pierit atlt lnvingdtorul, clt gi cel invinss.
Nici un aninral clin lume nu este atit cle periculos ca un elefa,nt infuriat. Lordul
Tankerville mi-a d.escris clar luptele clintre taurii silbatici din Chitlingham Park,
(eseendenfi rlegenerali ca talie, nu lns[ ca curaj, ai giganticului Bos Ttrimigen,iws.
Irr 1861, rnai nrulf,i c1in1,re ei s-au luptat pentru dominaf,ie qi s-a observat cl, doi
dintre taurii mai tineri au atacat d.e comun acord. vechiul conducd,tor a,l tunnei,
I-au r6sturnat si l-au f[cut incapabil de luptdr a$a incit ingrijitorii credeau cri
z:acea rflnit nrortal intr-o pldure lnvecinatd,. Citeva ztle mai tirziu ins[, unul
tlintre taurii tineri s-a apropiat singur de p[dure gi atunci,,std,pinul vln[,toriit',
carc se prcgltise pentru a se r6zbuna, ieqi din p[d.urer pi in scurt timp iqi ucisc
aclvcrset'rul. El s-a aldturat apoi liniqtit turmei asupra cir,reia rlomni ln mod. necon-
testat ine5, mult timp. Amiralul Sir B. J. Sulivan md, informeazh ci, pe cincl locuia
pe insulele Falklancl, a, importat un armirsar cnglez tini,r care frecventa impreunf,,
cu opt iepc dealuriler din apropierrea portului lYilliarn. Pe a,ceste dealuli elau doi
a,rntiisari sdlbatici, fieca,rc cu cite o grupi, mic[ d"e iepe ,,gi cu sigura,nfii, cii, ace$ti
armdszlri nu s-al fi apropiat unul cle altul fdr[ s[ se lupte. Ambii au iucercat indi-
r.iclual si, se lupte cu armflsarul englez pi sfi, goneasci iepele acestuia, lnsi, fird sncces.
intr-una clin ztle ei au venit, tmpreuita qi-l-au atacat,. Acest luci'u a fost vdnt|
de cd,pitanul ln grija c[ruia erau caii gi care, mergincl cilare la f.ala locului, a gdsit
unul din arrn[sarii (sllbatici) luptind,u-se cu ccl englez, pe cind celilalt gonea ic-
pele ryi reuqise cle pe acum s[ separe patru d.in ele clo celelalte. Cd,pitanul a rezolvat
problema impinglnd tot grupul in !ar:c, d.eoarece arrnlsarii sfllbat,ici nu voiau
s[-gi pirrirseasci, iepele".
Animalele rnascule, carc sint previzutcr cu ctinli eficienli pcnl,ru tfliat gi
sfipiat, pentru scopurile obirynuite ale rielii, cum si:rt carnivorele, insectivorole
qi rozdtoarele, sint rareori prevrizutc. cu arnre spec,ial adaptate pentru lupta cu
r:ivalii lor. Cu totul altfel cstc cu nrasculii multor alte animale. \'€clem aceasta
Iil eoarnele cerbilor qi a,le auumitor specii cle antilopo Ia, care femelelo nu atl coa ne.
La rnulte aniura,kl caninii failcilot superioare sau inferioarc sau ai ambelor silt mult
rtttti tttat'i la rnasculi declt la fernele sriu lipsesc la, acestr,a, d.irt urm[, eu exL]epfia,
uueot'i, n, nnor rudiurente ascurlsc. Itrxenrple de acest fel prezintd, anurnite anti-
lope, cerbul moscat, cl,rnila, calul, rnistrc!,ul, diferite mairnufe, focilc gi nrorsa.
L,a, femelele de rnors[ colfii lipsesc uneori courpleta. La elefantul mascul indian
,qi la clugongul rnasculs incisivii superiori constituie arme ofensive'. La narvalul
rnascul numai ca,ninul sting se d.ezvoltfi ln binecunoscutul corn rflsucit in spiral6,
crlro nneori are lungimea de 2,70-3 metri. Se crecle cir, rnasculii folosesc acesto
()oarne pentrn a so lupta intrc ci, cleoaroce ,,rarcori s6r poatc glsi nuul intact, iar

3 \'ezi Scrope (Art of DeerStalkirt11,p,77) desprc incle;- spune cri un col! bun al uuei nlorse utascule
tarea coarnelor la Ceruus elapltus. Richardsonr Tn Fauna cintireqte 1,812 kg qi cste mai lung declt al femclei,
Bor. Americana, 1829, p. 252, spune c[ uapiti, elanul care cintire;te circa 1 350 g. Masculii slnt descrigi ca
qi renul au fost g[siti ln acest fel. Sir A. Smith a glsit luptlndu-se cu ferocitate. Dospre absenla ocazional{ a
la Capul Bunei Speranle scheletcle a doi gnu ln aceea;i colfilor Ia fenrell, vezi dl. R. Brorvn, ,,Proc. Zool. Soc.",
stare. 1868, p. 429.
a I)1. LaruorrL (Seasolts with tlrc. Sea-IIorses, 1"161, p, I 13) 6 Owcn, A nutomg of V e rtebrutes, vol. II[, p. 283,
 LUGEA, LUPTEI 407

l1eori sc_poate_S,asi unul cu virful unui corn lnfepenil,, irr locul unde este mptr:0.
Dintele de cealaltl parte a capului constfl la rnascul dintr-un luclirnc'nt tung de
cirea- 25_ cm, carc es1;e incastrat in falcd, ; uneori lnsri arnbii sint clezvoltali i,gal
dc cele d.ou[, p5r!i. La femelfl, ambii sint lntotdeauna ruclirnentari. Capul caqaiotllui
rnuscul este mai mare decit al femelei, aga c5 fdri, indoialfl 11 ajutd,lu hrpiele salc
acvatice. in sfirqit, masculul adult de'Orni,thorhynclrus este prcin"ab cu rin aparat
remarcabil, anumo un p-inten pe piciorul anterior semirnind-indeaproape cu collul
u31i $Qrpe ve_ninos, tnsd, dupi, Ifarting secrelia glanclei nu este veninoasd,, iar po
piciorul femelei existd, o adinciturir, care pare sir fie pentru primirea pirrl,ellluit.
Atunci clnd maseulii sint prevd,zuti cu arme care la fenr.elc lipsesc nu existd,
lndoiald, cd, aeestea servesc pentru a se lupta cu alli masculi qi cir ele au fost dobln-
dite prin_ seleclie sexual5, fiind. transmise numai sexului masculin. N'u est,e pro-
bapilr cel pulin in majoritatea cazurtlor, ca femelele sei fi fost lmpieclicate d* a
dobindi asemenea a,rme prin faptul cii, ar fi inutile sau in vreun fefoarecare dd,u-
nirtoare. I)in contra, deoarece ele sint aclesea folosite cle maseuli pentru tliferite
scopuri, mai ales ca a,prirarc iu contlil d.lqmanilor:, estc 1n frlpt sur.prilzhtor cra
slut atlt d.e slab clezvoltate sau cu totul absente la femelele rnultor a,nimalc. La,
femela cerbului, .clezvoltarea in fiecarc prinrd,vard, a unor rnari coarno ra,mificzlte,
e,a gi a unor colli enormi la femela elefan!,ilor, ar fi o mare irosiro de for![, vita,lir,
dacd, s-al- presupune ci, ele nu sint cle nici un folos fernelelor. in consecintd, aceste
arme ar fi tins s[, fic eliminate prin seleefie natural5,, adic5, c1ac5, transmiteiea varia-
liilor consecutive ar fi limitat5, la sexul femenin, c5,ci zr,ltfel armele masculilor ar fi
fcst influcnlate in rnocl cl5,un6tor, ceea ce ar fi constituit nn mare r5,u. in gcneral, din
examinarca faptelor urrn[l,oalc palc probabil cir, atunci cind diferitt'lc a,rl]to so
cleosebesc la celo doul sexe acoasta a clepins in geueral do rnotlul tlc 1,r'ansnrit,elg
care a prevalat.
intrucit renul csto singura specie din toatf familia cervid,eclor la care fomc'la,
este d.otatil cu coarne, cu toatc cd, sint ceva mai mici, mai subliri ryi rnai pufin
ramifieate cleeit la nrascul, s-ar putea presupune, cel pulin in aeost caz, cn elc
li sint de vreun folos special. Ir'eme.lA $i pistreazir coarrierle c1e cind sint cleplin
tlezvolt,itte, aclicil clin septcmblic, toat5, iilrna, pin[, in aprilie sa,rr rnai, cind narst,o.
Dc Croteh s-a intereselt in rnod special, pentl'u mine, in }ftrrvegia, si se p{r,ro cil in
il,oei) perioad.ri femelelo so ascund, tirrrp do aproxirirat,iv ctouir, sl,ptd,rnini pent,ru n,
naqt'e qi apoi apar d.in nou, in gc.nt'r'alffu'fl coarne. Dupi, cum aflu insf clc la d.l.
H. Reeks, in Noua Scolio uneori fernela igi plstyeazi, coarnelc ma,i mult tirnp.
Masculul, pe d.e altd, p-arte, iqi leapdd,d, coarnele sale mult mai d.evremc, cd,tre
sflrqitul lui noiembrie. intrucit ambele sexe au acelea,qi necesit6li qi acelaryi mod.
dc via!5, qi d.eoarece masculul este lipsit d.e coarne ln timpul icrnii esl,c pulin pro-
babil ca ele s6 fie d.e weun folos special fenrelei ln aocl anotimp, in cale aproapo
tot timpul ea are coarne. $i nici nu este probabil ca ea sI, fi moqtenit coar,nr..le
de la vreun sl,rlmop ind.epflrtat al cervid.eelor, d.eoarece, c]in faptul c[, fcrnclele

6 DI. R. Brotvn in ,rProc. ZooI. Soc", 1869, p. 553. voltat la masculi in ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1871, p.42,
Yezi prof. Turner ln ,,Journal of Anat. and Phys." 7 Owen, despre cagalot gi Ornithorltgnchus, ibidem,
p. 76 despre natura ornologl a acestor colli. De ase- vol. III, p. 641. Ilarting cstc cilat clc critlc dr. Zoutrccn
rncnca, J. W. Clarkc desprc e:ci doi colfi carc s-au dez- in lrntlnccrca olandezir a acestci lucriu'i, vol. II, p. 292,
 DESCEAIDENTA OMULUI

trtitor specii d.in toate pdrlile lumii nu au coarne putem conehid,e cd acesta e.ra
caracterul primord.ial al grupei 8.
Coarnele renului se d.ezvoltd, la o virsti, ncobi;nuit d.e timpurie nu se qtie
;
ins:i care poate fi cauza. Se pare ei, efectul a fost transmiterea coarnelor la ambele
sexe. Trebuie avut insd, in vcd,ere ci, intotd,eauna coarnelcr sint transmise prin
femelS, $! c5, ea.are o capacitate latentl, pentru d.ezvoltarea lor, d.upti, cum ...i..*
la femelele bitrine sau bolnave s. De altfelrfemelele altor specii de ceriicid.e prezintfl,
normal sau intimpl[,tor, rud.imente d.e coarne I astfel, femela d,e C eraulys riosehatus
a,re rrsmocuri d.e pi,r care se termini, printr-o protuberan!fi, in loc d,e corntt I
-"i$-td, 'canad,onsis)
d.e asemenea, _la majoritatea exemplarelor de wapi,ti (Ceraus exist6
in locul cornului o protuberanti, osoasii ascuf,it5,"to. Din aceste d,iferite consid.era-
tii, putem conehide c[ prezenla la femela renului a, unor coarne d,estul d,e bine
dezvoltate cste datorat5, faptului cf,, masculii le-au dobind.it mai lntii ca arme
pentru A so lupta cu alf,i masculi, iar in al d.oilea rind. dezvolt|,riilor la rnasculi.
tlirrtr-o catzd, necunoseut[, la o virstir, n:obiqnuit d.e timpurie, qi transmiterii lor
ulterioare la ambele sexe.
Si, trecem la rumegl,toarcle cavicornL] : la a,nl,ilope se po:r,to forma o seric
1,1sptat[, incepind cu speciile la care femelele sint compleC tipsite d,e coAr.ne,
trecjnd prin cele la care coarnelc. sint atit d,e mici, inelt sint aproape rud.imentaro
(ea la Anti'locapro, a'nterica??,o, spcoir, la clare t'le sint prezente numai Ia una d.in patru
sau cinci fetnele tt, la cele carL\ au coarne d.estul d,e dezvoltate, insi, evideni mai
mici-ryi-mai subfiri_declt la rnasculi ryi uneori d.e o form5, diferlitl rs $i, in sfirryit,
la cele la care amlrele sexe au coarne de d,imensiune egal[. Ca ryi la ren, tot arya si la
u,ntilope existi,, d.upir, cum s-a ariitzlt anterior, un raport intrc' perioarla d.e dezvol-
tilro tl, coarllelor si transmiterezr lor lzr unul sau a,mbele sexe; de irccea este pro-
ber,bil ca prezenla sau zr,bsen!,a lor la fenrclerle unor speeii si starea lor rnai rnull, sau
1"?i pulp perfectfi, la, fcrmelele ?ltor specii si, clepindi, nu de faptul c[ ar fi dr vrcun
folos, ci numai d.e t"rcrlitatc. fn :lcord cu aceastd, ipotez5, cste faptul cI, chiar lu
acest gen rrstrins ambele sexe ale cltorva specii, ryi nurnai ma,sculii alt,ora sint
astfel inzestra!,i. Iin fapt remarcabil este cle asemen ea cra, cu toate cir, femelele cle
'{nti,lope bezoarttca nu au d.e obieei coar:ne, dl. Blyth a vhzut nu mai pufin d.e trei
femelc cu co&r'n{,r fi nu c,xisti, nici un motiv d.o a, presupuue cX, elc. orau bd,trlne sau
bo'lna,rtr:.
La, l,otlljt' sprtciilcr ,qllbaticrr rlc capr'o ;i oi coa,nrele sint nrai r3.mari la, nrtr,scul
ttecil; lil fc,utt'lil ;i utreori lipsesc cu desi,vir;ire ltr, acestea din urm[ LA nulirnultr-:
I I)csprrr structura si lcpiidarca coarirelor la rcni, lloff- 10 f)t,splt Ceruuhts, dr. Gra-v, Ctttttlugtt:: rtf Ilutttrttrtltcr itt

Ircrg :trrrocttikilcs Acarl., vol. I\r, 1788, p. 119. Vezi Richald-
sorr, /rrrunn Brtr. .lrnericunu, p. 211, in privin!a slrr'cici
satr vitrictii!ii anrcricanrr; tle aseln3lt(,)a, rn:rioi" \{. Rl;s
Iiing, T'lte Sportstntn irt Crtrtadu, 1866, p. 80.
e Isiclorc ('i'rrofflo5,- St. Hilaile, ,lissais de Zttolrrl, Gind-
rale, t847, p. 513. Alte calac[trre. masculine, in afarl dc
coal'nc, sinl Iransrnise uneori sirnilar la fernelir; astfel ,
vorbitrd rlespre o capi'ii neagrit birtrinir (Clmmois HLtrtting
irt Ilrc Xlottrttctins of Ruuariu, ctl. a 2-a, 1860, p. 36li),
rll. Boner : ,,Nu nurnili cit are capul cu aspect
spune
nrasculin, insi de-a lungul spinirii exist[ o crcaslir clc
pal lung, care de obicci nu se girse;tc decit la !api".
tlrc Britislt )It.seum, parLcir a III-a, p.220. Dlspre Oerutts
catuulettsis sau 'ivapiLi, \'ezi ,I. D. C'rton, f)[tan'a ,\catl.
of N.rL. S:ionce, urai 18ti8, p. 9.
il SinL inrlator.lt do:torului C,rnfir:ld 1tt:ntnr aceasti
inforrnu(.it', vezi de ascrnenea lucraroa sa in .,Proc. Zoolog.
S'rc.", 1866, p. 105.
rz f)e exernplu coarnclc fcnrelci clr lrrf. tur:lrcre se,t-
rrrirrrI cu cele ale unei specii dislincLe, anunle Ant. dorccLs
var. corine, vczi DersmaresL, Xllantn:ilogie, p. .155.
13 Gray, Catalogue, XItunm. Brit. 1[tts.,
llarLea a III-a,
1825, p.160.
 MAMIFERE - DIMTiNSIUNI]A MAI MARE .\ MASCIII,IJLTII

rlt$e clotnestice ale acestor d.ou5, animale, numai masculii sint prev[,zufi cu coarne,
iar la uuele rASe, ca cle exemplu la oile d.in North Wales, cu toate c5, ambele sexe
sint' bine d.otate cu coarne, femelele reprod.uc5,toare sint ad.esea lipsite d.e coarng.
Anr fost informat d.e un martor d.e incred,ere, care a inspectat intenlionat o turmzi
cle aBemenea- oi in_ perioad-a d.e fd,tare, cil la na;tere coarnelo sint' in general mai
ctepUn d.ezvoltate la mascul clecit la femelei. Dl. J. Peel a incruciryat oile sale
Lonk, ambele sexe avincl intotd.eauna coarne, cu oi cl.in rasele fd,rd, coarne dc
Leicester ryi Shropshire Downs ; rezultatul fiind. cir, d.escenclen{ilor masculi li s-au
red.us consid.erabil coarneler pe cind. femelele erail complet lipsite de ele. Aceste
d.iferite fapte a,rat[, c[ la oi coarnele constituie un caracter mult mai pulin ferm
fixat la femele d.eeit la masculi, ceea ce ne fa,ce s5 consid.er[m coarnele 'ca fiind.
propriu-zis d.e origine masculini,.
La boul moscat' (Ouibos moschatus) aclullt, coarrr':le rnarJculului sint lrult gra,i
mari d.ecit ale femelei,_iar_la aceasta d,in urmii, bazele lor nu se ating tn. in privinla
bovideelor obipnuite, d.l. Blyth observd,: ,,La majoritatea bovid,eeloi s5,lbatice coar-
nele sint mai l_u18i ryi mai groa,se la mascut d,ecit la feinel5,, iar la bantengul fe-
mel6 (Bos son-daicus) coarnele slnt remarcabil de mici ;i foarte mult inchnlte pe
spate. La rasele d,omestice d.e bovine, atit tipurile cu cocoa$5, ctt qi cele f[,r5, cocoarsa
fl,u coarnele scurte ryi groase la taur, mai lungi pi mai sub,tiri la v:r,e[ qi bou iar la
bivolul indian sint mai scurte qi mai groase la mascul ryi mai subliri lzr, ferncll.
;
La.ga,urul s[lbatic (B.,gau,ru,s) coarnele sint in cele mai nrulte eazari mai lungi ;i
mai groase la mascul d,ecit la ferneli,"lt. I)r. Ii'orsyth IIajor d.e a,semenea m[, infor-
nteazd, c[ un-craniu fosil, care se crede ci, este al fernelei d.e Bos etrtcsctt,s, a fosl,
ga,sitla Val cl'Arno qi era comple't lipsit cle coarne. Pot ad.5,uga e6 la Rh,inoct'ros sintns
coarnele ferrnelei sint in genelal mai lungi, insf mili pui,in pntar.rrice decit la
rnascul, iar la alte citeva, speciiclrrrinocorieleparsL fie rnai sc,ur5o 1a femc.lii ro. I)irr
ilceste diferite fapte putem ded.uce ca probabil cd, coalli-.le cle toatc fellrilcr, chiar
zltunei clncl sint egal clezvnltate la cele d.oud, sexe, au fost inilial dobind.ite cler
maseul pentru a invinge alli masculi qi c[ au fost transmise, mai mult sau mai
pufin cornplet, femelei.
IJfectele castr5,rii rnerit[ atentier ca elucid.ind, chiar acest punet. Dupil
operzrlie, ce'rbii nu ili rc.innoiesc noeiod.atfl, coarnele. Trebuie c'xceptat totiryi
renul mascul, d.eoarece ctupi, castrare el qi le reinnoieryt,c. Acest tapt, pr.ecum
ryi prezenla coarnelor Ia ambele sexe, pare mai lntii si d.oved,eascif cL la,
aceastfl specie coarnele nu constituie un caracter sexual 12. insi, inl,rucit, ele scr
d.ezvoltl, la o virst5, foarte timpurie, inainte ca sexele s5, se d.eosebeasel prin
constitufie, nu este surprinzht'or ca ele s5, nu fie influenlate d.e castrare, cbiar clac5
inilial au fost dobind,ite d.e mascul. La oi ambele sexe au normal coarne sint insf
informat e[, la oile din f-,ara galilor coarnele masculilor sint consid,erabil red.use
prin castrare ; graclul d.epind.e insI, mult dc virsta la carc s0 execut5, operalia,,
d.up[ cum este d,e asemenea cazul la alte animale. Berbecii nrerinos au coarno mari,
pe cind. oile reprod.ueitoare ,,sint in general f[r5,coarnet';$ilaaeeastflras5, castrar.ea
pare sd, produch, un efect ceva mai mare, apa incit, d.acd,este executati la o virstir,

la I'.iclraltlson, ,Frtrrrra llor. Anvricena, p. 278. Orverr, Anatomy of 1'erlcbrale.s, \'ol. lII, p. 62.1.
15 Lattd unrl Wttter, 1867, p. 346. 17 Aceasta este conclnzia lui Scicllitz. Dic Dcu'Luirtische
16 Sir'
'\ndren' Smith, Zoologtl ttf Africa, pl. XIX. 7'lrcorie, 1871, p. 47.
 DESCENDENTA OMULUT

tirnpurie, ,,coatncle r5,nrin aproa,pe neclezvoltate"ls. Pe coasta Guineei exisl,ir, o

ras5, la care femelele nu au niciodatd, coarne $i, d.up5, curn mL informeaz5, dl.
Winwood, Read.e, dupi, cast,rarc bebercii sint complet lipsili c1e coalno. La cornute,
coarnele rnasculilor slnt mult modificate princastrare, d.eoarcce in log de a fi scurte
ryi groase, ele d.evin mai lungi d.eclt cele ale vacii, altfel lns5, seamlnii cu ele. Anti-
lope beaoarti,ca prezinl,l rLn caz oarecum analog ; masculii au coarne lungi d.repte,
spiralater a,proapc paralele intrc ele qi infuept,atc inapoi I femelele au uneoti coaine,
insl cind. sint prezente au forme foarte d.iferite, nefiind. spiralate qi indepirrtind.u-
se mult intre cle, sc incovoaic cu vlr{urilo inu,inte. Or, este un fapt rernareabil
cra la masculul castrat coaruele au, dup[, cum md, inforrneazl, dl. Bly"th, aceearyi
{o1md, neobiqnuiti ca ,si la femel[, fiind lnsd, mai lungi rsi mai groase. Dac[, putern
jud.eca prin analogie in aceste dou[, cazuri, ale cornutelor gi antilopelor, femelzr,
no arat[, probabil starea anterioarzi a weunui strd,mory str5,r'echi al fiecd,rei speeii ;
nlr se poatc' explica lnsi, cu certitudine d.e ce castrarea s[, d.ucd, la reaparilia unei
stilri anterioarc a coarnelor. Totu;i, pare probabil ca, in aproapc acola;i morl
cum tulburarea, constitufionalf & rlt'se+,ncLrn!;ilor', provoctr,tii r1r: o ineruci;aro
lntlc d.ouil, specii sau raso d.istincte, d.uct-r ad.esea, la, rea,paritia uuor o[rrActero tk-r
urult pierdute le, tot aga tulburalea ln constituliel iud.iviclului rczul1,lnc1 d.irr cus-
tra,re sL prod.ucd, acelaqi efect.
La diferite specii sau raslr collii elt fanl,ului se cleoscbesc clupl sex aproape
ca ryi_coarnele rumegfl,toarelor. irr Tntlia si l\{alaca numa,i masculii sint prel Az*gi
cu colli bine d,ezvoltafi. Elefantul din Ceiltrn este considerat cle majoritatea natri-
raliqtilol ca o rasd, d.istinctI,, c1e unii ins[, ca o specic d.istincl,[ ;i aici ,nrl se g5seq1,c
nici unul clirtl,r-o sutti oaro sir a,ibil, col!,i, ryi pulinii carc ii au ,qin-l, exclu siv rnasculitiro.
Itllefarrtul africarr cs1,c fiiri, indoiali, d.is1,i:rct ryi fernela are colt,i rnari, binc tlezvolt,afi,
cu t oatcl cit nu atlt d.e ma,r'i ca ai rnasculului.
Aceste d.eosebiri dirrtre collii d.iferil,elor rasc ryi spccii de elefanl,i --ilrar.crl
variabilil,ate a coarnelor de cerbi, mai ales la renul silbat,ic, prezen],a int,impll-
toare A coalnclor la femela d.e Antilope bezoartica qi absen,ta lor frecventi, la Atatilo-
(te,'pt"cL am,ericana, prezcnf,a a doi col,ti la ciliva narvali nrasculi, completa lipsd,
clo colfi la_unclo femelo do morso'- sint toa,tc oxemple tr extrclnei variabiliffi1i
,I orlractct't'lrtt' sr,<ltttttlru'o s{.rxualo ,1i a, prcdispuziliei lor tlo a, sL) tlifcrorr{,ia la l'ortrro
ilrtlorr,pr'orrlxf irtrrrrlite
' '

Ile;i _itt l,ua,to olzurift: colfii ;i coillu.clo pilr' g[, sc fi dezrrolt,irt iuif,iill t,lr,
atlno scrxuale, olo scrvcso ad.esea la alte scopuri. Elefantul iryi foloseryt,o col!,ii
pentru a ataca tigrul ; dupa, Bruce, el zgirie trurrchiul copacilor pinir, co li poat,t:
clobrtr'l ugor qi cle asemeea cl extrage miezul ftiinos al palmierilor ; ln Africa crl
folosr:;te a,d.esea unul d.in colti, intotd.earuna acela,ryi, pentru a incerea terenul ryi
a determina in a,ce,qt fel dac[, ii poate suporta greutat,ea. Taurul cornun iqi a,pf,rd,
cireacla cu cioitrr'ttt-'lc, iar d.upir, Lloycl se tstic cir, in Sueclia, elanul a, lovit tlo rnoarte
utt lttp crt o singurl lovituri, dill,ir, ou nrarilo sa,lo coarne. $sr pot rneutir,,rul rnulte
18 SlnL foartc lnclatoraL prof. VicLol Carus dc a Ii 10 Am dat diferite experienle gi alte rnirrLtrrii in lucr.arca
ficr-tt cerctrtiri in Saxonia pcntru mine. Asupra acestui ntea Variation of Animals and. Plants under Domestication,
sttbiect, H. V. Nathusirts (Viehzucltt,7872, p.64) spune 1868, vol. II, p.39-47, dovedincl ci aga cs[e.
ci coarnele oilor castrate la o irerioadi tirnpurie dispar 20 J. Emerson Tennent, ,,Ceylon", 1859, vol. II,
contplet sirtt riitnitt sitnplc rudirnenLc; nu qtiu insl clacir p. 27-1. Pentnr ][al:rca, ,Iournul of Inclirut Archipelago,
-sc rcfcrri la oi rrrcrillos silu la rasc r-rbiqnuiltr. r;ol. IV, P. 3b7,
 MAMIFERE _ MIJLOACE DE APARARE
!J
{apte similare. Ifna d.intre cele mai curioase intrebuin!flri secundare care se pot
da uneori coarnelor unui animal este cea obse,rvat5, de cd,pitanul lfutton sr la capra
sllbatici, (Uapra aegagrus) d,in Himalaia qi, dupd, clt se pare, a lui C.,iben, anume
atunei cind masculul cad.e intimpld,tor de pe o inntgime el iqi apleacd, capul spre
Pi_.p! ;i, ateriril{ pe coarnele sale masive, amortizeazd, qocul.-Feinela n1 fr;i pou,tc
folosi in aeest fel coarnele, cale sint mai mici, insd,, diri cau za caracrterului el mai
liniptitr. ea nu are atita nevoie d.e acest fel ciud.at de pavilzra.
Fie'eare anirneil ipi foloseqte armele in rnocl specific. Berbecul comun
ryarjeazir,
qi izbeqte cu al,ita f9_r!il, eu baza coarnelor sale, incit am vhzut un orn plt-ernic
rfl,sturnat ca u.n cop]l. Caprgle qi anunrite specii tle oi, ca cle exemplt Oiis cyclo-
c_erosclinAfganistanl', ridrcd, pe picioarele posterioare gi apoi n.. nu-mat c5,iz6ese,
d.ar ,,fac o td,ieturi, in
!"
jos qi o zmuciturd, in sus cu fat;a coitat5, a cornului s5u iri
formi, d.eiata$enr cum ar face cu o sabie. Atunci cind. O. cyclocerus a atacal, un
berbec d.ornestic 1nare, care era un b[,t5,uq cunoscut, el t-a invins plin simpll,
noutate a modului sdu c1e a se lupta, lntntd.eAuna apropiinclu-scr irncdiat c1e aclver-
sar qi lovind,u-l d,e-a cnrmeziqul felei qi nasului, printr-o srnucit,ur5, violent[ a ca-
Pului 3pgi s5,rind. in ld,turi din calea (aclversarului;, inainte d.e a i se putca lnapoil,
qi
lovitura". Tn Pembrokeshire se qtie c5, un Fap, gefui unei turme ea,re se s5,lbiticise
de citeva generali! a
Tcrjs mai mulli masculi ln lupte individuale. Acest lap avea
coarne enorme, md,surind. 98 cm in linie d.repath, de la un virf la altul. Drrpd, cum se
qtie, taurul golnlln iqi gi,ureqte ad,versarul cu coarnele qi il azvirle in adr, insii, se
pare c[, bivolul italian nu iryi falosegte niciod.atS, coarnele ; el dd, o lovituri, forrni-
dabild, cu fruntea lui eonvexf,iar apoi calcd, cu genunchii d.uqmanulsd,u citzat,anin.-
stinct pe care taurul comun nu-l are 23. Deci un ciine care a,puei, 1n bivol d.e nas
este imed.iat zdrobit. Trebuie totrrqi sii, ne reamintirn cra bivolll italian fost;
rlomestieit d.e mult[ weme ryi nu este cltu;i de pufin sigur cis, forma parentalii, ^
sS,lbaticd, s5, fi avut coarne sirnilare. Dl. Bartlett md, informeazl ci, atirnci cincl
rr bivolifl d.e la Capul Bunei Spertan,te (Ilubalus caffer) a fost introdusir, intr-u1
!a,rc
cu un taur d.e aceeaqi specig, ea l-a ataeat,, iar el, tn schimb, a impins-o cu rriarcl
viotenfd, incoa,ce ryi iucolo. IJ-lui Bartlett ii p[,rea evident cd,,dac[ {,aurut nu ar fi dat
dovaclfl, d.e o t_oleranffl plin5, de demnitate, el ar fi putut s5, o ucid.X, ou o singurir,
irnpunsfl,turi, lnterald, cu coarnele sale imense. Girafa iryi folose;te in mocl cnrios
coarnele ei seurte, acoperite cu pi,r, care sint ceva mai lungi Ia rnasell declt la fe-
melil, d.eoarece cu gitul ei lung ea i;i leagd,nir, capul cle ilmbeJe pr:lr!i, aproape r,i,stur,-
nat, cu atita fort[,, ineit am vfi,zut o seind.urfl, tn,xr adinc crestlr,l;fl clintr"-o silgu1i1
lot'iturir.
Itrste uueori greu clc imaginat culn pot a,nt;ilopele sri folost a,r{cir, c,oanrele lor
rle forrnL ciuclatii, I u,stft'I, Ant. eu,chore au corrne rcrlativ scurte, clr,epto, clr virfur.ilo
nsculite-intoarse spre interior aproape in unghi d.rept, astfel ca ,sii stia faln in fa!f,, ;
dl. Bartlett nu rytie cum sint folosite, ins5, sugerea zra cd, ar pricinui o ranl ingtozi-
toare d.e fiecare parte a felei unui a,dversar. Ooarnele ugor curbate ale lui-Oryn
Ieueoryn (fig. 63) sint dirijate spre spate ;i sint zr,tit de lungi, inclt virful lor ajungcr
d.ineolo d,e mijloeul spatelui, d.easupra ed,ruia se intind. in linii aproape pa,faleib.
21 ,.C:rlcuLta Joulnal of Nal,. FIist..", 1843, vol. I[, sirlbaLicc dtr Pctnltrolicshire vezi ,rFielcl", 18G9, p. 150.
p. 52ti. es Dl. 11. lVI. Bailly, Sur I'usage tles Corne.s ctc., 14
!2 Dl. Blyl"h ln Ltnd anrl II/tter, marLie 1867, ,,Arutnl dcs Sc. Nai.", 1821, vol. II, p. 1169.
tlin sursa r:ip. I'Iutton ;i a eltora. Penlru caprelc
p. 1l)4,
 DESCENDENTA OMULUI

Ele pirr astfel neobirynuit d.e prost ad.aptate pentr'u luptl ; dl. Bartlett nri, infor-
rtreaz[, insir, cti atunci eind. d,ou5, d.in aceste anirnale se prepari d.e lupt[ ele ingenun-
cheazd' cu capul irrtre picioarele anterioare gi in aceastl, atiturline eoarnele stau
aproape paralele si aproape de sol, cu virfurile dirijate inainte pi pu{in in sus. Com-
bat,a,nfii se aprclpie a,pni trc.ptat unul d,e altul ryi fiecare se strird,uierytt' sri ajungi cu
virfurilc'(coar'nelor) intoarsc iu sus sub cor'pul celuilatt ryi, dac[, unul cliu ci reu;e;te
sir, fac[ :lceasta, el sare bursc in sus, aruncindu-$i in acela;i tinrp capul in sus, ;i
astfel poate rlni sau ehiar str[punge ad.versarul. intotd.eauna ambelc' anirnale
ingenuncheazfi, pentr'u a se 'pitzi pe cit posibil de aceastd manevrfi. S-a inregistrrlt

r' ,t: lt:lt,:.i:,i:ri::llir1!::!:,,]:::lir;:,rtji;ii1ji;i::i::,,,1i:;'t,:

0ryt lcttt:ol'll.r, n-rAscul (de la nrenejelie Iinorvslel').

c[, una d.intre acest,e antilope' pi-a folosit coarneile cu efect ln contra unui leu I toturyi,
fiind. forlati s[-pi pun5, capul lntre picioarele anterioare pentru a plasa virftrrile
coarnelor inainte, ea trebuie si, se gdseascd, in general intr-un mare d,ezavantaj
atunci cind este atacat5, d.e orice alt animal. De aceea este posibil ca coalnele s[ st-r
fi modificat clpd,tiud, mar(]a lungime qi poz1ra ciud,atir, actualf ca proteclie in
contra animalelor d.e prad.d,. Pul,em ved.ea, toturyi, ci d,e ind.atd, ce un vechi strirmory
rnascul aI Oryn-ului a d,obindil, coarne rnoderat d,e lungi, dirijate pulin spre spate,
cl trebuie sd, fi fost obligat, in luptele sale cu ulasculii rivali sfl-ryi aplece pulin capul
spre interior sau in jos, curn fuc acum anumif,i cerbi, ryi este foarte probabil ca
s[, fi ctobind.it obiceiul, la inceput intilnpli,tor, iar apoi in rnod. regulat, de a in-
genunchea. in n,cest caz) este aproapr. sigur ci, masculii care ayeau coarnele celc
mai lungi s[, fi avut un mare avantaj asupra altora cu coarne mai scurte ,si apoi
prin seleclie sexual6, coarnele au d,evenit treptat din ce in ee mai lungi pinfi, ce au
dobindit lungimea qi pozlia lor extraord.inar5, actual[.
La cerbii multor specii ramificaliile coar'nelor prezintfl un caz cltrios d,e difi-
cultate, intruclt un singur virf d.rept ar catrza o ranX, mult maigrav[, d,ecit mai multe
virfuri divergente. La muzeul lui Sir Philip Egerst,on existi un corn al unui cerb
rogu (Ceraus elaphus), lung d.e 75 cm, cu r7r1rl rnai pulin de cincisprezece ramuri",
'iar la Moritzburg se mai pistrea zd, inc1, o pereche cle coarne a unui cerb rogu
impurycat in 1699 de cd,tre Fred.eric I, din care unul (din stlnga) are nurnflrul ui-
mitor d.e treizeci qi trei d.e ramuri, iar celfi,lalt (d,reapta) d,ouizecl ryi qapte, f5,cind
impreuni, ryaizeci d.e ramuri. Richard,son a clesenat o pereche d,e coarne d,e ren s6l-
 MAMIITERE _ MIJLOACE DE APARARE 413

batic cu cloui zecr qi nouzi de virfuti za. Dupi, felul cum aceste coarne sint ratnificate
;i rnai ales d.;n faptul cir, sc stie cd, cerbii se lupt[ uneori lovind. cu picioarele ante-
rioare 25, cll. Bailly ajunge la concluzia ci, coarnele lor le sint mai rnult d,5,und,-
toate d,ecit folositoare. Acest autor trece insi, cu ved.erea luptele furioase d.intrc
tnasculi rivali. l)eoarece erzlnl foarte ned.umerit d.espre folosul sau avantajul
ramurilor, rn-am adresat clornnului McNeill clin Colonsa_y, cale a obselvilt, atent
si in mod ind.elungat obiceiurile cerbului roryu ryi el rn5, inforrneazi c5, nu a v[zut
niciod.at[, ca vreun& clintre rtrmuri s5, fie folosit[, insai ci, eoarnele frontale, prin
faptul ca, sint inclinate irr jos, sint o proteclie serioasf,, pentru frunte, iar virfurile
lor sint d"e asetnenea folosite la atac. Sir Philip Eger'ton ml, informeazX, ryi el atlt
in privin,ta cerbului rogu, cit ;i n celui lop6tar c[ irr lupti, ei se arunci, brusc unul
asupra celuilalt si, fixind,u-;i coarnele d.e corpul ad.versarului, urmeazri o luptil
d.esperatir. Atunci cincl, pina in cele d.in urm[, unul din ei este forlat c[ cecleze ;i
sir, se into:rrci, inving5,torul se stricluieryte sd,-qi implinte rarnurile frontale ale
coarnelor in d,uqmanul invins. Se pare deci c:i ramurile superioare sint folosite
mai ales sau exclusiv la impins ;i la api,rare. Totupi, la unele specii ramurile supe-
rioatc sint folosite ca arlrle d.e atac I a,tuncri cind. un orn a fost atacat d.e un cerb
lrapiti (Ceruus ean,adens'is) in parcul jud.ecfltorului Catorr din Ottarva, ryi rnlri
rnulte persoane au incercat sil-l scape, cerbul ,,ltu si-a rid.icat d.e loc eapul de la
pf,mint ; d.e fapt el ;i-a !,irrut fa,t,a aproape lipiti, de sol, cu nasul aproape intre pi-
cioarele ant'erioare, afard, numai de timpul cind iryi roteacapul intr-o parte pentr.u u,
observa, preg5,tind"u-se din nou pcintru o sf,riturri". In aceast[, pozi!,ie virfurile
cloarnelor erau inclreptate spre ad.versarii srii. ,,Rotind.u-$i corpul, el a trebuit sir
ryi-l ridice pufin, intrucit coarnele ii erau atit d.e lungi, incit nu-qi putea loti capul
f[,ra sil le ridice cle una din p5,r!i, ln timp ce d.e cealaltl, parte ele atingeau solul".
in acest mod., cerbul ryi-a gonit'grupul da hberatori inapol la o d.istan![, cle 45 sau
60 d.e metri, iar omul atacat a fost omorit 26.
Cu toate c5, coarnele cerbilor sint arme eficiente, cred, ci, un singur virf ar
fi fost, firrd, incloialii,, mult mai periculos d,ecit coamele ramificate ,si jud.ec5,torul
Caton, carL) a avut o nlal'e erperic,nfl cu cerbi, este pe d,eplin de acord cu aceastfl
concluzie. $i cu toate cir, sint foarte importante ca rnijloc de apflrare in contra
cerbilor riva,li, coalne'lcr ramificate nu par perfect d.e bine ad"aptate la acest scop,
cleoaret:e sint apte d.e a se inclepta. Mi-a trecut prin minte bd,nuiala cil e,le ar puterl
servi in parte ca ornamente. Nimeni nu rra contesta o[ in ochii norytri coa,rnele
rarnifieate ale cerbilor, precum si coarnele elegante in formir, c1e lirir, cu griltioasa,
lor curburl d.ublir, (fig.64) ate anumitor a,ntilope sint ornamentale. Atunci, cLar:ir,
ooarnele, ca ryi imbrlcs,mintea splend.idd, a vechi.lor cava,leri, se adaugl, la, aspoctul
nobil aI cerbilor qi al antilopalor, ele poate cra s-au mod.ificat parlial in elcest scop,
cu toate cil inprimul rind. pentru a servi cle fapt in luptti; nu am insir,nici o clovaclii
care s[, eonfirme aceastl p[,rere.
2r l)cspre coarnekr crrrbului rogu, Owen, Britistt a frlst hotirit[;i rcctrnoscutir rlt: cireacla". Baillr', Srlr
/ro.ssil )Iantmuls, 1816, p. -178. Richardson despre coar- l'ttsage des Cornes, iu ,,Artnales dcs Sc. Nat.", 1821,
rrele rtrntrltti, l"attna llor. Amet.icrttte, 1829, p. 2-10. Sint vol. II, p. 371.
inrlirtor:r[ ;llof. VicLor Colus pentLu clrzul :\[or.itzburi1. 16 \'ezi o rtescriertr rxtrenr tlc interesantir in aptndixul
25 l{ott. J. l).
Caton (,,Oftiru'u Acad. of Nat. Sciencc", lir lucrarea lrri Hon. .I. l). Cltou, clupir crrnr estc citatd
nrai 1868, 1t.9) -spunc cd cerbii anrericani luptri cu picioa- mai stts.
rele lor antcrioltre, clupir cc ,rchcstiunea superiorit[]ii
4t4 DESCENDENTA OMULUI

Iiecent s-a pubtieat un caz interesant, ldrn care reiese cL coarnele unui eerb
dintr-o regiuno a Statelor IInite se modific5, ln prezent prin selecfie sexuald, qi
naturali,. intr-un excelent jurnal americalJ.27t un autor spune cd, a vinat in d.ecursul
ultirnilor d.oud,zeci qi unu d,e ani, in Adirond,acks, und.e abunda Oeraus a'irgi'ni'amus.
Acrnm crirca paispreceze ani el a a:rzit pentnt prima d,ati d,e mascul'i cu coarne 0n
"formd, de
lcapd. Aceqtia au devenit an d.e
an mai comuni. Acum vreo gase ani el
a impuqcat unul ryi apoi un altu_I, iar acum
., r'i sint ucisi frecvent. ,,Cornul in form5,
d.e leapi, lu d,eosebeqte consid.erabil de
cornul obiqnuit al lui C. tsi,rgi,neanus. Bl
const[, d,intr-o singurd, leapi mai sublire
eornul obirynuit, qi abia pe jumfi,tate
'r', decit
de lung, proeminind, inainte d.in frunte
qi tennintndu-se printr-un virf foarte
ascu!,it. El constituie un avantaj consi-
clerabil pentru posesorul lui asupra cer-
bultri mascul obiqnuit. Pe llngd, faptul
c[, ii d.5, posibilitatea d,e a fugi mai re-
ped,e prin pld.urile d.ense qi prin tufiriq
(orice vin[,tor qtie c5, cerbii d.e un an qi
ciutele fug mult mai reped.e d,ecit cerbii
adulfi, atunei clnd aceqtia sint impov5,-
rali cu coarncle lor, care ii stinjenese)t
cornul in form5, d.e lcapir, este o armir'
:, mai eficicnti, tlecit coarrtele obipnuite.
Cu acest avantaj, cerbii maseuli
cu coarne in form6 cle leapi, clqtigil, asu-
pra celbitor comuni si cu timpul li vor
putea lnloeui complet ln Aclirontlacks.
Fd,rd, ind.oiald, cL primul cerb cu coartre
, :: r:!,,:i,irr,: : ' ,
: ::
: :
i' ,: ,.1.
in form5, cle !eap[, nu a fost numai un ca-
prieiu ocazional al naturii. Coarnele sale
t"'ig'. (l'1. -"- Slrel-i.sicetos kttdrt (tlin ltrcrarer tl-ltri Attrlt'tlw
Stttitlt, Zoilogtl rtl Stnilh Afrinr).
(ru ur vlrf asculit i-au procurat tru avan-
ta,j carc i-a perrnis s[,-ryi propage pafii-
cularitatea s{}. I)escentlenfii sii,i, avind
rrn a,va,ntaj a,st'nir,nt-1tor, pi-au propagat palticularitatea intr-o proporlie constant
crescindX, pinn cc aclm inlocriieryfe lncet cerbii ctl coarne obiqnitc din regiunea
in care trx,iescr.t, Ifn critic a obiectat la aceastl, d.escriere, cu intrebarea, : d'e ce, dacir,
coarnele simple sint acum atit de avantajoase, s-au mai dezvoltat qi co_arnele
ramificate ale f ormei parentale ?t' La uceasta nu pot rfspunde clgclt observlnd c5, un
mod. nou de atac cu arme noi ar putea eonstituiun mare avantaj, d-upd, cum seved"e
in caznl LtrtOui,s cycloceros, care a invins unberbec d"omesticrenumit pentru puterea
sa de lupti,. Cu toate cd, coarnele ramificate ale unui cerb slnt bine adaptate pentru
lupta cri rivalii sd,i si cu toate cL poate fi un avantaj, pentru varietatea cu ooarne
2?
,,Tltc Ame,t'icatr Nllttralisl-", tlccenlbrie 1869, p. l-r112'
 MAMITERE - MIJLOACE DE APARARE
'1,15

ln furcd,, s5, d.obind.easc5, incet coarne lungi ryi ramificate d.acd, ar fi avut si, lupte
cu allii de acelaqi fel -r rr1 lnseamn5, ins5, cltuqi d.e pulin - cd, coarnele ramificate
ar fi cele mai bine adaptate pentru a invinge un d.uqman diferit inarmat. in
cazul anterior, al lui Ory n leucory n, este aproape sigur cd, victoria ar fi fost a anti-
lopei care ar fi arrut coarne scurte gi care deci nu ar fi trebuit s[, ingenun cheze,
cu toate ci, un Or,t1n ar fi putut profita avlnd. coarne qi mai lungi, daci nu ar fi
luptat declt cu rivalii lui proprii.
Patruped.ele mascule care sint prevd,zute cu colli li folosesc ln diferite feluri,
ca pi in cazul coarnelor. Mistrelul loveqte lateral $i ln sus, lapul moscat ln jos cu
efect serios tt. Morsa, cu t'oate cd, are un git atit d.e scurt ryi un corp atlt d.e greoi,
,,poate lovi fie ln sus, fie in jos, fie lateral, cu egal5, dexteritate"zs. Am fost informat
de rd,posatul d.r. Falconer cd, elefantul ind.ian se lupti, ln mod. diferit dupi, pozilia
pi curbura collilor sI,i. Atunci clnd acegtia sint lndreptali lnainte qi in sus,ll este
capabil sd, asvirle un tigru la o mare distan!5,, se spune chiar la noud, metri ; clnd"
stnt scurfi qi lntorryi in jos, el se strd,d.uieqte sd, ,tinteascd, brusc tigrul la p5,mtnt qi,
ln consecinfd,, este periculos pentru cel care il cd,ld,reqte ryi care risci, s5, fie aruncat
din howd.ah-ul sd,u to.
Foarte puline patrupede mascule posed.d, arme de doui feluri distincte,
special ad.aptate pentru a se lupta cu masculi rivali. Muntjacul (Ceraulus)
mascul prezintd, totuqi o excep,tie, deoarece el este prev[,z:ut cu coarne ryi cu
canini proeminenli. Din cele ce urme az6, patem ins5, deduce cd, una d.in formele
de arme a fost ad.esea lnlocuiti, in decursul wemurilor cu o alta. La rumegd,toare
d.ezvoltarea coarnelor este ln general ia raport invers cu cea a caninilor chiar
rnoderat dezvoltafi. Astfel, c5,milele, guanacos, qewotinii qi lapii moscali nu
au coArne, au insi, canini eficienli, acegti dinli ,,fiind intotdeauna mai mici
la femele d.ecit la masculi". Camelidele &rr pe lingd, adevS,ra,tii lor canini, o
pereche d.e incisivi d.e forma caninilor pe falca superioari,sl. Cerbii qi antilopele
rnascul€r pe de alt5, parte, au coarne, lnsd, rareori canini, iar cind. slnt prezenli
aceqtia sint intotdeauna mici, aga incit este indoielnic dacd, sint de weun folos
tn luptele lor. La Antil,ope montana ei existi, numai ca rudimente la masculul tlnfl,r
qi dispar cind lmb6trlneqte, iar la femel5, ei lipsesc la toate virstele, ins[, femelele
anumitor alte antilope qi ale anumitor cerbi au uneori, dupd, ctt se qtie, rud.imente
ale acestor dinfiaz. Arm5,sarii au eanini mici, care sau lipsesc complet, sau stnt
rud.imentari la iapd,, insI, ei nu par si, fie folosi,ti in lupt5,, d.eoarece armd,sarii muqcd,
cu incisivii qi nu tgi d.eschid gura larg, cum fac cd,milele qi guanacii. Ori de cite ori
rnasculul ad.ult posed5, canini, acum ineficienfi, pe clnd. femela nu ti are sau a e
simple rudimente, putem conchid"e cd strd,moqul mascul ini,tial al speciei era prev[,-
zat ct canini eficienfi, care au fost parlial transmigi la femele. Red.ucerea acestor

2E Pallas, Spicilegia Zoologiea,1779, fasc. XIII, p. 18.
2e
Lamont, ,Seasons with the Sea-Horses, 1861, p. 141.
30 Vezi de asemenea
Corse (,rPhilosoph. Transact.",
1799, p. 212) despre modul prin care varietatea Mooknah
crr colli scurli atac[ alfi elefanfi.
31 Owen, Anatomg of Vertebrales, vol. III, p. 349.
3r Vezi Rtippell (tn
,,Proc. Zoolog. Soc.", 12 ianuarie
1836, p. 3) despre canini la cerbi gi antilope, cu o noti de
dl. l\Iartin despre o cerboaic{ americani. Vezi de asr-
menea Falconer, Palaeont. Memoirs and Notes, 1868,
vol. I, p. 576) despre canini la cerboaiee adulte. La mascu-
lii bdtrtni de fapi moscat caninii eresc uneori plntr la
lungimea de 7,5 em (Pallas, Spfc. Zoolog., 1779, Lasc.
XIII, p. 18), po clnd la femelele b[trlne un rudiment abia
proemineazd cu 1,25 em deasupra gingiilor.

23 : c. 446
4ltt DESCENDEINTA OMULUI

clinli la ntasculi pare si, fi urmat unei rnoclificiri in m"odul cle iuptd,, adesea (nu
insi, la cal) din cauza d"ezvolti,rii unor arrne noi.
Collii si coarnele slnt de mare irnpor,tan,tii pentru posesor.ii lol, deoarc.ce
dezvoltalea lor consurnfi, multi, substan!,6, organici,. Se stio cL 1111 singur col!, al
c.lefantului asiatic __ unul din specia pfroasr"r stins6 ryi lil elefantului afr.icari
atirnf respectiv 68, 72,4 qi 81,5 kg; qi unii autoli au -inclical, greutirli chiar rn:li
mari83. La cerbi la care coarnele se reinnoiesc periodic, epu.izarea const,itufiei
trebuie s5, fie mai mare I coarnele elanului, de exc.mplu, cintd,resc intre 22] qi
27p kg, iar cele ale elanuiui irland.ez stins intre 27p qi 31,? kg, craniul acestuia
d"in urmi, cint5,rind in nleclie numai 3,4 kg. Cu toate cil la oi coarnele nu se rein-
noiesc periodic, totuqi. dupi, p[rerea nrultor agricult on, dezvoltarea lor implicir,
o pierdere serioasz"t pentru cresc5,tor. De altfel, atunci cind- scEr,pii de animale cLe
prad.d,, cerbii sint incd,rcati cu o greutate suplimentarir, in fuga tor qi sint consi-
clerabil intirzia\r clnd. trec prirrtr-o regiune p[duroasl. Elanul, cle cxemplu, crl
coarne extinzindu-se 1,75 m de la un virf la altul _- cu toate cL estcr atit de abil
ln folosirea lor lncit, atunci cincl merge lirri$til,, nu. atinge qi rrici nu rupo vleo
crjngulA - nu poate acliona cu atita dexteritate cind fuge de o haiti, cle lupi.
,,fn t'impul inaint5,rii et igi tine nasul ln sus, arya incit coarnele s[,-i fie aqezate ori-
zont'aI indi,r[,t si lrr aceasti, atitudine el nu poal,e veclea so]ul in mocl d.istinct,t's4.
Ylrfurile coarnelor marelui elan irlandez errau Ia 2,5 nr unul tLo altul: Clt timp
coarnele sint acoperite cu bland,, care la cerbul rogu line cam doud,sprezece si,ptil-
mlni, cle slnt extrem c1e sensibile la lovituri, aqa incit ln Gerrnania, in a,cest l,inrp,
cerbii lsi schimb5, intrucltva obiceiurile si, evitind pd,d"uri clese, frecventeazh pd,clur i
l,inere qi tufiquri scurrdess. Aceste fapte ne rearniritesc c5, pir,srirrile mascule a,u r1o-
blndit pernajul ornamental cu prelul intirzierii zborului, iar aite ornarnerrte ou
pre,tul unei pierderi de putere in luptele lor cu masculii ri.r'ali.
Atunci clnd. la mamifere sexele se deosebesc ca l,alie, cum este arleseoli
cazul, masculii sint aproape intotdeauna mai uielri si mai puternici. Dl. Gould
m[ irrfowteazil c5 aceasta se aplici, ln rnod pronunlat la mar"supiaLele din Austra-
lia, rnasculii e5,rora par s5, continue sL creascd, pini, la o virst5, net;biqnuit cle ina,in-
tati,. Ca,zul cel rnai extraordinar este 1ns5, al unei foci (Callorlti,nu,s urs'ittus) 1zl
eare o fernel[, cleplin dezvoltat[ clntflrea mai pulin de o rycsiure clin greritat,r.rr
unui rnascul depliU d.ezvoltat36. Dr. Gill observd, c5, la focile poligarne, la citl'{, sc
qtie ci, masculii se lupti, sir,lbatic lntre ei, sexele se deosebesc niult ca talie, la spr,-
ciile nronogame ele nedeosebindu-se declt pufin. Balenelo prezint,il c1e a$enlenca
clovezi de raportnl care exisl,ir intre agresivitatea rnasculilor ryi talia lor 1]r:llc,
in comparalie cu cea a femelei I masculii balenelor ,,right" nu se luptl intle ci
ryi nu sini; rnai niar'i, ci niai d.egrab5, mai mici d.eclt femelele ; pe c1e rl1t5, par"be,
ca;altt!,ii masculi au de clouir ori talia femele'lor si se lupt[ cles irrtre ci, corpul lor

33 Jjrnerson TennenL, Ceglott, 1859, vol. II,
1t.
Owen, Rritislt Fos.si/ Mammals, 7846, p. 24it.
3a Itichardson, Fauna Bor. Americana, tlesprc clentrl
Alces palmnta, p. 236 ;i 237 ; despre exLinderea coar'-
nclor, ,,Laurl and Water", 1869, p. 143. Vezi de asolnenca,
Owen, British Fossi/ Il,Iammals, clespre clauul irlanclez,
p. 447 ;i 455.
35 lrorest Crenlut,es dc C. Bover, .l 861, p. 60.
271>; rl0 \'szi lucrarra foalte interrcsaritir a d-lui J. A. Allcn,
in ,,Bull. LIus. Cornp. Zoolog.. of Camltritlge, Unitr,tl
S[ates", r'ol. II, nr. 1, p.82. Greutdlile au fost stabilitc
de tttr observator atent, ciiit. flryant. Dr. Gill in TIrc
Arnerican l{cLturalist, ianuarie 1871 ; prof. Shalc'r (lesptr)
tlirnensinrrea relatir'I a sexclor la balene,,,Artreriean
NaLurirlis[.", ianrraric 187IJ.
 MAMIFERE - MIJLOACI] DE APARAR.E

raYtncl cleseori cicatrice cu amprenta din,tilor rivalutrui lort'. Dupd, cum a observa-b
Ifunter d.e multd, vrenie37.,
.forla lor mai mare se rnanifestd, iirvariabil la pd,rlile
corpului care intri, in ac,tiune in iup'ba cu rnasculii rivali, de exernplu d gitot
tnasiv al taurului. Feltrupedele nlasoule sint mai curajoase gi mai agiesive freclt
ccle fernele. ITu lncape incloialir, c5, aceste ca,ractere au fost doblndite"parlial prin
selecfie sexualir, daborit5 unei lungi selii de victorii ale rnasculitor nia,ip"i**iri
tsi mai curajoqi asupra celor mai slabi pi partial prin efecl,ele c'reclital"e ale^folosirii.
Este Pllbabil ca varialiile cc,nsecutivg du for!f,,, talie si curaj, datorate sinrplei
variabilitdli sau efectelor utilizdrii, prin acumular€ra cziro"a mair:riferele mascule
au d.obindit aceste calitd,ti cavacteristice, sii, fi avut loc tirzil-r 1n viaj;d, $i, in conse-
cinii\ *3.fi fost ln mare md,sur5, limitate prin transmiterea lor, la acelasi sex.
Diu aceste consideralii arn fost nerd,bd5,tor sd, oblin informatii in legd,turri
cu.copoiul scolian pentru vinfitoarea de cerbi, ale cd,rui sexe se ,jeosebesi pri'
talie rnai rnult decit la oricare alt5, ras"i (cu toa,te cd, limierii so deosebesc cdnsi-
d.erabil) sau la_ oricare specie canind, sd,lbatic5 cunoscuth, noui,. in conseciull,
m-aul adresat d"-lui Cupples, bine cuxolcul, pentru succesele sale cu aceastd, rasn,
el a cint5rit qi m[,surat rnulti din ciinii sd,i proprii gi a strins pentrl mine cu;
multd, amabilitate urmd,toaiele fapte din aiieriie rsrrs€. Ciinii rnasclli frumoqi,
qd,y1a!t lu uyd,-rl. incep de Ia ln5,Ilirnea de 50 crn, care reprezintd, talia scund;
Pin5, la 82,5;i chiar la 85 crn, iar ca greutate de la 16,2 fg, ceea ce este pufirr,
Pind, la 54,4 kg sau chiar rnai niu.It. hiir,lfimea femelelor incipe d,e la 57 ,d pf"d, fri
6!,.5 cm sau
9l?{ pln5, la 70 cm,.iar ca greutate variazd intre ZZ,7 gi' S?,f sau
chiar 36,2 kgu:. qll Cgppier aonehide c[, n meclie prurlentd, ar fi inl,re ir qi 4b hg
pentru mascul qi 32 kg pentru femel6, ; exist,S insil motive de a preitupune cA
a'nterior arnbel"e sexe a'l,ingeal- greutd,ti mai mari. 1)1. Cupples a cinlt[ri't -cdpetuqi
in vlrsti d.e douft siipt5,rnini 6 o pa,rturifi* ; greutatea -rnedie a patru *ascoii
a d._epilqit pe cea a cloud, fernele cu 200 grame ; la o alt5, parturif,ie, greutatea
medie a patru rnasculi a Cepdgit greutatea unei femele cu mai pitl,in Ae 81 g;
Ia virst a de trei sdpt5,mini, aceiaqi mascu,li au depd,;it femela .o bZf gt iar la
virsta de qase sdpt5,rnini cu aproiipe 450 g. Dl. Wright de ta Yeldesley Ilouse, intr-o
scrisoare c5,tre^dl. Cupples, scrio : ,,Am notat talia si grerutatea cd,geilor din'multe
parturi,tii, $i, in rni,sur:a experienlei nlele, c5,!eii E;s deosebesc ,ie reguld, foarte
n|,ti1 cle c5lele plnd, la virsta cle 5 -6 s5,ptd,mini, cincl czileii tncep -sd, creascd,
atit in greutate, .cit si ca talie, dep5qind pe cffele. La nagtere nsi rilterior, timp
rle clteva s6pt5,mlni, g._cifeluqd, poate fi uneori mai mare clecll, oricare dintre cd,!ei,
insd, eir, Ya fi invariabil intrecutd, de c[{ei nr.ai tirzirrr). Dl. Mcl{eill din Colonsay
con,chide cd,,,masculii nu au atins ct.qtere'a lci,r deplind, d.ecit dupi virsta cle Aoi
arlir pe cind femej,ele o ating mai curind)'. Din experienla d-l;i Cupples, ciinii
masculi continuI, sd, creascfi, ca ta]ie pfnfl irrtre virstele de 12 ryi 18 luni-si ca greu-
tate plni, lntre 18 qi 24 lunir pe clnfl femelele lncet,eazd, ctre a creqte ca talie intre
14 ,si 15 luni, ia1.9a greutate
irltre 12 qi 15 luni. tr)ln aceste diferite afirrnalii est,e
clar cz"t, cleplina d.ifergn!5, cle talie dintre nrzlgculul si ferilcla coprriului scclian pentm
viniltoa,rea de cerbi nu etlte realizatX, r].eci rela'uiv t;trziu iri viat[,. I\Iascllii sint
37
,,Animal llconotny", p. 45. inegalit.rifii dc tallo dintre sexc, Ll Art of Deer Stullting, a
88 Vezi de asemenea Richarcison, llluttual of the Dog, lui Sclope. Sper ci dl. Cuples va rlrninc la intenlia cl-sale
p. 59. l\Iulte informafii valoroase nti-au fost comunicate tle a pnblica o des;criere cornplcti"r, precnm gi istoria renu-
dc dl. l\IcNeill, carc rni-a atras pr.imul atenlirr asupra nritci sale rese (de clini).
418 DESCENDE.NTA OMULUI

folosili aproape exclusiv pentru urmfrire, d-eoarece, d.up[, cuill md, informeazfi,
cll. IlcNeill, femelele nu au destul5, for!5, qi greutate de a trage la pimlnt un cerb
cleplin d.ezvohat. Dupi, curn aflu tle la dl. Cupples, se pare cir, din numele folosite
iu vechile legencle, intr-o perioad.d, foarte indep6rtatk masculii erau cei mai
renurniti, femeleler nefiind. menlionate clecit ca mamele unor ciini celebri. I)eci,
1,imp d.e multe generatii, masculul a fost acela care a fost rnai ales pus la lncercare
pentru for!5,, talie, vitezir, si curaj, iar cei mai buni au servit la reproduceri. Intru-
clt insd, masculii nu ating talia lor deplinS, decit tirziu in via!5,, ei trebuie sd, fi
tins, irr conformitate cu legea d.eseori menlionath, sd-qi transmitd, caracterele
numai descend"enfiior lor masculi ; astfel poate fi explicatd, marea inegalitate ca
talie dintre sexele copoiului scolian pentru vinfltoa-
rea d"e cerbi.
llfasculii citorva patrupede posed.i, organe sau
,, p[rfi dezvoltate nurnai pentru apirare in contra
.', ri,tacurilor altor masculi. IJnele specii d.e cerbi folo-
in sesc, c1up5, cum am vd,zut, rarnurile superioare ale
co&r'nerlor lor mai ales sau exclusiv pentru a .se ap[ra
ryi, c1up5, cum md, informeazd, cll. Bartlett, antilopa
', Oryn se ap5,rd, extrem de abil cu coarnele ei lungi qi
,i* ugor curbate ; ele sint folosite ins[, si ca organe de
atac. Acelaqi observator observ5 cd,, lq lupti,, rino-
" cerii pare azd, Ioviturile reciproce laterale cu coarnele
Fig. 65. - Cap de mistre[ comtnl i, lor, care se ciocnesc zgomotos intre ele, dupii, cum
flonrea virstei (rlupI Breltnt). fac qi collii mistre!,ilor. Cu toate cd, rnistrelii se lupt,i,
clesperat intre ei, dup5, Brehm, rareori ei primesc lovi-
turi mortale, intrucit collii lor se ciocnesc reciproc
sau lovesc stratul d.e piele tare ryi sli,ninoasd, care le acoperd, umerii, d.enumit, dev'inir-
torii gerrnanr pavd,zd, ; li aici avern o parte [a corpului] special modificatS, perrtm
apd,rare . I-'^ mistrelii in floarea virstei (fig. 65) cotlii de pe falca inferioarl, sint
folosili pentru lupt[, lnsi,, dupi, cum spune Brehm, la bfi,trinele ei se inconvoaie
a,tit de mult spre interior qi in sus, d"easupra ritului, incit nu mai pot fi folosili
in acest scop. Ei rnai pot servi toturyi, cbiar qi mai eficient, ca mijloc de apd,rare.
I)rept compensalie pentru pierderea col{ilor infeliori ca arme d.e atac, cei de pe
maxilarul superior, care proemineazil, intotd.eauna pulin lateral, se lungesc la
bftrinele in aqa md,surd, si se incovoaie atlt de mult in sus, incit pot fi folosif,i
pentru a ataca. Totu;i, un mistre! bitrin nu este atlt de periculos pentru orn
ca unul ln virst[ de Dase sau qapte anias.
La porcul Babi,rusa matur din Celebes (fig. 66) col,tii inferiori siut arme
formidabile, ca qi cei ai misirelului european ln floarea virstei, pe cind collii
superiori slnt atit de lungi si au vlrful atit de curbat spre interior, uneori atinglnd
chiar fruntear tncit sint complet inutili ca arme de atac. Ei seamdn6, mai degrabr-"r'
cu coarne clecit cu clinli gi sint atit de inutili ca dinli incit inainte se credea c5,
animalul lqi odihnea capul ag5,!indu-i d.e o ramurd, ! Totu;i, clacd, capul ar fi linut
pulin lateral, suprafelele lor eonvexe ar putea servi ca un excelent mijloc de apd,-
rare ; de aceea se intimpld, poate ei, la animale b6trine ei sint ,,in general rup,ti
3e Rrelrrrr, Thierlebert, .vol, lI, p. 729-732,
 1\{r\1\4IFERE
- I\,IIJLOACE Drl APARARE 419

ca in urrxa unei lupte",ao. Aici avem d"eci cazal curios al collilor superiori ai
speciei Babirusa lulnd. regulatr Fe tinrpul cit este in floarea virstei, o conformalie
care pare s5,-i facd, apli nurnai
pentru apd,rare, pe clnd. la mis-
trelul european col!,ii inferioli
iau, intr-un grad mai redus, qi
numai la bitrinele, aceezrqi f or-
rn[, ryi apoi servesc in acela;i
fel, numai pentru apililrc.
La porcul cu negi (Pha-
cochoerus aetltiop,icus, fig. 67)
collii de pe falca superioarir, lii
masculului se lnconvoaie tn sus
in floarea virstei gi, prin faptul
cd, sint asculilr, serrresc ca arme
formidabile. Col!,ii din falca, in-
ferioar5, sint mai ascufi!,i clecit
din falca superio ar6, insd, clin
ca:uza scurtimii lor cu greu pare
posibil ca ei sh, poati, fi foiositi
ca arme de atac. Totugi, eitre-
buie s[, int5,reasci, consid-erabil tr r, . r i.i:iit,:1,,1
,

pe cei din falca inferioarri, prirr trig. 66. - Craniul de porc Babiru'q, (nlttPir \Vcllace" I\Ialag
faptul cd, sint astfel freca-ti incit Arehipetagol
sL se lmbuce strlns la baLa lnr.
N'ici collii superiori qi nici cei
inferiori nu par si, se fi modifi-
cat in mod special pentru a
servi la apS,rare cu toate ch,
f5,rd, indoial5,, ei slnt folosifi,
intr-o oarecare m5,surd,, ln acesl,
scop. Porcul cu negi nu este
ins[, lipsit de alte mijloace spe-
ciale de proteclie, intrucit are
d.e fiecare parte a fefei, sub
ochi, o perni!5, cartilaginoasi,,
oblong6, oarecum rigidd, qi to-
turyi flexibild, (fig.67), caro Iijg. 67. - Cap clc fcmelir dc porc cu negfi, etiopian, dupi. ,,Proc.
proemineazd, in afarir, cu 5 sau Zool. Soc." 1869, prezcrntind acelera;i calactcre ca la mascul la
scal'5 nrai redusi. (Fi. ts. Cincl s-a exccutaL mai intii gravura avu-
7 ,5 cm, qi atunci cind am vii- sesenr impresia cri reprezenl-tr 1-rc mascul.)
zut animalul viu mi s-a p6rut
mie qi d-lui Bartlett c5, aceste
pernife, cind. nu sint lovite din jos c1e colfii unui adversar ar fi lntoarse in sus qi
astfel i-ar ap5ra achnirabil ochii pulin cam proenrinenli. Pot adiuga, clin sursa
d.-lui Bartlett', ch atunei cind. se luptd, aceryti porci stau fa!5, in fa,t[.
40 Vczi dcscriet'ca iutcrcsanLir a aceslui aninral de cltrc cll. Wallacc, T'he X'IaIa11 Archipelago, 1369, vol. I, p..11i5.
 DESCENDEINI'A OMUI,UI

Trr sfir;i1,, porcui ci*.l r'iu iafrican (Potomothoerus pt'tt'ic'ilutr,ts) aro sub otrhi,
cle fiecare pierto a fefei, cli;er o plotuberan!5, tale, cartila,ginoasti, Llrrc corespunclc
ou pernifa, flexibilS. a porcului cu negi ; el are de &,s€uliollea, douir, proerninen!,c
osoase pe faica s,upericar'[, tleasupra nirlilor. Un mistre! mascul cle aceastd, specie,
clin gr'[clin:1, zaologic6, a intrat re cent ln curyca, porcului cu negi. Ei s-au luptat toatd,
noaptea ryi dimirLcala au fost g[sili foarte epuizi."!i, ins5, rdnili scrios. {In fapt,
seimnifica,tiv este, arh,-{,iud scoptu'ile proeminen!elor qi excreseen!elor descriiic
rnai su,.s, c5, aeestea, ()liiu zlcotrleri.{,e cu singo, zglriate qi jupuilc in"motlextr:aoldinar.
Cu tcate cd atit de nrnl!i reBrezentan,ti a,i familiei porcinelor sint ple,vdzu!,i
cu arnie qi, d"upil cum amvdzut ceva mai sus, cu mijloace de ap5.rare, aceste arrlo
par sL fi fost dobindite intr-o perioad,S, geologicd, oarecum tfuzie. Dr. Forsyth
J\fajor inc1ic5,al mai rnulte specii rniocene, dar la niei una collii nu par,.ti fi fost
clezvclta,li considerabil Ia mascrili; iar inainte wenie prof. Riitimeyer a fost sr.n'-
prins de acelaqi fapt.
Coa,rna leului e.onstituie o bun,5, apdra,re ln contra atacurilor leilor liva,li,
singuruL pcricol Ia care este expus, d.eoarcce, dupd, cum md, informeaz[, Sir A.
Snrith, nrelsculi,i se :i,ngajeazk ln lupte teribile si un treu tin[r rr.rr indriznegte s[, se
apropie cle ulml bfltrin. La Bromwich, ln 1857, un tigru a p5truns in cugca unui
leu qi & urrnat o sccnS ter:ibil5, : ,,Coama leului i-a salvat gitul si capul de a fi rnult
v6td,rnate, ins5, pinil, in cele clirr urm6, tigrul a reuryit si,-i sfiqie stornacul ryi in clteva
minute el era niort"4z. Gulerul larg din julul gil,ului ryi birbiei linxului canad.ian
(Ilelis 6anxd,r:'ra,st,s) cste niult ma,i }ung Ia m:llicul cleclt Ia femelil,; nu ;tiu 1ns5, dac[
serveryte ea apziliiro. Se rytie e:i ft;cilo mascule se luptii, cu clesperare furtrel ele, iar
masculii arrunritor'' spccii (Oturi,a jubata,)a3 ir,u coarne n'lari, pe cind" femelele le au
scurte sau ticr loc. Pavianul mascul d.c la Capul Bune'i Spelanle (Cynoceythcilus
porcarntls) tr.ro coanla rriult nlai lung5, qi caninii rnult mai mari cLecit femela I ia,r
coama serve ryte probabil ca protrecfie, deoar(]cc, intrebincl po ingrijitorii grdtlinii
zoologico fir,r5, a Ie da nici o inclicatie asupra, obiectivului mett d"ac[, maimu-
- lntre el ln ttri s-a r5,spuns c[, nu, ln -afari, d.e pavi-
tele se a'l,ac5, specia,l d.e ceafd,,
anul d.e rnai sus. Ehrenbcrg comparir, co3,I11€t, pavianului Hamad,ryas mascul aclult
cu cea a unui leu tlndrr po cincl la puii a,mbelor riexe coama lipseryte aproape complet.
Presupunern cH, ooania imensil ;i liniari, a bizonului rnascul american,
care aprorl,pe ci, a,jungc plnil, ta pilmlnt qi ester mult rnai dezvoltatl, la' rnascul decit
la fenielil, servea ca protec!,ie in luptele lor teribile, ins5, un vin5,tor cu experien!5,
a spus juclec5torulu,i Caton cd, nu a observat nicioclat5, ccva care sir, justifice aceastd,
p6,iere- Armilsarul are o coaruil mai d-easd, qi mai plind, decit iapa ;i ry--am interc.qat
in mod special la cloi n:ari antl'e"nori ryi cresci,tori, care aveau in grijir, mutli 9al,
qi arn fos[ asigurat c5 ,,in mocl invariabit ei fncearci, s5, se apuce reciproc.d,e ceaf6".
Dirr afirma,tijlc de mai sus nu urmeaz5,, totuqi, cd, dac5, p6rul cle _pe git serve$tg
cle ap[rare,'el s-a clez'raiiat inilia,l in acest t;cop, cu toate cd, ln unele cazu_ri, ca cel
al leului, acesrt lucru esto probabil. Dl. Me. Neill m5, informeazh e6, p[rul lung cl"rl
pe beregat,a eerbuiui (Ceraus e[ap1t'us) it servegte ca proteolie cincl este vinat,
a3 Dr. Muric despre Otaria, ,,Proc. Zoolog. Soc.",
41 ,,Atti 4ella Soc. Italiana di Sc. NaL.", 1873, r'ol.
XV, fasc. IV. 1869, p. 109. Dl. J. A" Allen, in lucrarea citati mai sus
42 ,,'fhe Times", 10 noiernbrie 1857,inprivinlaiinxului (p. ?5), se tndoie;l"e daci plrul, care este mai lung la
canadian, r,ezi Auclubon qi Bachrnan, Quad.ruperls of ecafa rnasculului declt a femelei, meriti si fie nun-rit
lorl/r Atnerica, 1846, p. 139. coatrli.
 MAT{IT.'ERN _ ALIiGE}iE LA IMPEREC}II'RE

irrtr:ucil, in general ciinii sc strd,duiesc .si,-l apuco cle bere gatd,; nu este ipsi pr.o-
babil ca acesl, p5r s[, se fi tlozvoltat special in acest scop, cleoarece altfel po'ii
{cmelele ar fi fost la fel pr:ol,ejate. ryi

.> Al_egc']"ea ererc'itatd' d,e liccare cl'in cele d,oud, scfrc d,e mami,fere lcr,|mTlcrechere .
lna,inte a descrie ln capitolul urrnd,tor deosebirile de voci, cle mirosuri enrisg
c1e
si de orna,mente dintre sexe, este nimerit st-t, examinim aici ciac5, sexele exerciti,
vreo alegere la imperechere. Prefer5 oare femela vreun mascul special lnainte
sau cLupir, ce mai;culii s-au lupta,t intre ei pentru supremalie sau alege oare rnasculul,
dacd, nu este poligam, vreo anumiti, femel[ speciall,g'Tmpresia generalii, printre
crescXt,ori rlste c5, masculul accept[ orice femelfi qi aeeasta clatorii5 arcloat.i sale,
ceea ce in majoritatea cazurilor este probabil aclevirat . Este mult mai lndoielnic
insi, daci, femela accept5,, de regul5 generald,, orice mascul. in capitolul paispre zeee,
despre pd,sd,ri, s-a prezentat un numirr consiclerabil tl"e dovezi cliregte qi inhirecte,
ar5,tind c5 femela lryi alcge tovar5,qul, ;i a,r fi o anomalie ciudati, dacd, femela mami-
ferclor cArc sint situate mai ,sus pe scarrl e'roluliei ;i au facult5,fi mintale superi-
oare nu ar exercita in general, sau cel pulin a,clese a) o alegere oarecare. i1 majgri-
tatea cazurilor femetra poate sc5,pa dae[ e,ste curtatS, de un mascul care nu ii piace
sau care riu o_ex_cit[? iar atunci cincl erste urmd,rit6, de mai mul,ti masculi, dupd,
cum se irrtimplii de obicei, ea are adesea ocazia,ln timp ce mascutii se tupta lntre
ei, de a fugi cu un anumit mascul sau cel pulin de a ser imperechea temporar cu
el. Dupd, cum am fost informa,t de cf;,trc'Sir Philip Egerton ;i altiiaat acest din urrnd,
c'az a fosl, cles obsetvitt in Scolia la femerlele cerbului ro;u.
Esl,e apronpe inrposibil sei sc cunoasci, clacir, femelelc mamiferelor fac, i1
stat'e naturalfl, vreo alegere in imperrecherile 1or. Detaliile curioase cate urrnelzir
clespre curtarea uneia dintre focile urechiate (Calborh,inus rtrs,i,nus) slnt prezen-
tate nt pe baTa autolit6tii c,5,p. Bryant, care a avut multe ocazit cle observalie. El
spune : ,,Cincl ajung la insula uncle se r(procluc, multe dintre femele par s[, dorcascS,
s[, revind, la un anuntit mascul ,si deseori se ca![ri, pe stinci izolate pentru a examina
de sus colonia de foci, emilind che-.rniiri ryi ascultind ca ryi cincl s-ar aqtepta s5, audi,
o "troce fa,rniliar5,. Mutlndu-se apoi la alt lcc, ele repetl, din nou acelaryi lucru... Do
indatil ce o femeld, ajunge la !:irm, rnAscrllul cetr rnai apropiat se scoboar[, s-o intil-
rle3,sc5,7 f[cind lntre timp urr zgowtot, asemhn[tor clonc5,nitului gi,inii cril,re puii
sili. Bl ii face plecd,ciuni qi o aclemeneryl,e pind, cc ajunge "sd, se ageze intre ea qi &pi,,
a;a incit ca nu-i mai poa,te sc5,pa,. Atunci comportarea lui se schimbd, qi cu un
rniriit el o gonegte spre un loc clin haremul sd,u. Aeeasta continul, pind, ce rinrlul
inferior cle haremuri este aproape plin. Atunci masculii plasali mai sus lqi alcrg
timpul eincl vecinii lor ma.i norocoryi nu mai bag5, cle seamd,, pentru a le fura femelele.
Aceasta o fac luindu-le in bot $i, riclicinctu-se peste capul celorlalte femele, le
a^1azd, cu grij5, in propriul lor barem, ducindu-le cunl iryi duce pisica puii. Masculii
situali ;i mai sus urmeazd, aceearyi rnetodI,, pinI, cc irrtregtrl spatiu este ocupat.
Adesetl interviue o lupti intre doi rnasculi pn'ntt'u posesiuncil accleia,;i fernele ryi,
al In excelcuta sa descriere a obiceiurilor cerbului acelagi lucru se inlimpll la foci, vezi cll. J. A. Allen,
ropu din Germania, dl. Boner spune (Forest Creatures, ibidem, p. 100.
1861, p. 81):,,in limp c:e cerbul lqi apiri drepturile sale 45 Dl. J. A. Allen, in ,,Bull. ][tts. Comp. Zool, of
in contra unui intrus, un altul invadeazfl sanctuarul Cambridge Unitcd StaLes", vol. II, nr. 1, p.99.
harcmului siu qi fugc crr lrn trofcu clupri altul". Exact,
122 DESCENDENTA OMULUI

ambii apucind,-o tn acela;i timp, o rup ln doud, sau o sfigie lngrozitor cu dinfii.
Atunci cind spaliul este complet ocupat, masculul b6,trin se plimbd, primprejur
inspectind cu bund,voinld, familia sa, certind. pe cei ce se lngrdm5,desc sau tulbur5,
pe ceilalli qi gonind cu violen![, pe toli intrupii. Aceastd, supravegbere il menline
ocupat activ tot timpul".
Avind in vedere c6, se qtie atit d.e pulin despre jocul nup,tial la animalele
ln stare naturalS,, m-am stri,d.uit sd, descopir in ce md,sur5, mamiferele noastre
domestice igi manifestd, vreo alegere la impereeherile lor. Clinii oferi eea mai buni,
ocazie pentru observatie, deoarece ne ocupd,m eu grijd, de ei qi ii lnlelegem bine.
Mulli crescS,tori qi-au exprimat p5,reri hotd,rtte in aceastd, privin!5,. Astfel, dl.
Mayhew observ5, : ,,Femelele slnt capabile sd,-qi acorde afecliunea, iar amintirile
duioase au tot abtta putere asupra lor ca qi, dupd, clt se qtie, in alte caz:utiprivind
animalele superioare. Cd,lelele nu sint lntotdeauna prudente in dragostea lor, ci
sint capabile d.e a se aband.ona unor jawe d,e calitate inferioar5. Dacd, slnt crescute
cu un tovard,ry d.e aspect vulgar, d eseori se naqte lntre ei un ataryament pe care
ulterior timpul nu-l poate inl5,tura. Aceastd, pasiune, cd,ci realmente este una,
devine d.e o d"urabilitate mai mult declt romanticd,". Dl. Mayhew, care s-a ocupat
mai ales de rasele mai mici, este convins cd, femelele sint puternic atrase de maseulii
d.e talie marer0. Binecunoscutul veterinar Blaine afirm5, a7 cd, propria sa c[!eamops
s-a ataqat ln aqa md,surd, de un cocker si o femel6, de prepelicar de o javr[, incit
ln ambele cazrLrL ele nu au vrut si, se imperecbeze cu un ciine din rasa lor
pind, ce nu au trecut mai rnulte s5,ptd,mini. Doud, relatd,ri similare qi demne de
incred.ere mi-au fost date ln legd,turd, cu o c6lea de vin5,toare scofiand, qi un cocker
[femeli,], ambele de terieri.
Dl. Cupples^motezindu-se
m[, informeazd, cd, poate garanta personal de exactitatea urmi,-
torului caz, qi mai rema cabil, ln care o femeli, de terier, uimitor de inteligentd,,
a iubit un ciine d.e vlnd,toare seolian apartinind. unui vecin, ln aga m5,surd,, lnclt
ad.esea trebuia s[, fie tirltd, fcu forla] pentru a o separa de el. Dup5, separarea lor
definitiv5, cu toate cd, ln mod repetat i se ved.ea lapte la sfircul mamelelor, ea nu
a acceptat curtea nici unui alt cline $i, spre regretul std,plnului ei, nu a f5,cut nicio-
dati, cd,!ei. Dl. Cupples afirm[, d.e asemenea c5, ln 1868 o cd,fea pentru vind,toarea
de cerbi din haita lui a fd,cut de trei ori clfei qi de fiecare ocazie ard,t'a o preferinfd,
marcatS, pentru unul dintre cei mai mari qi mai frumogi, insd, nu pentru cel mai
plin d.e ardoare d.in cei patru copoi pentru vin,il,toarea d.e cerbi, toli ln floarea virstei
gi care tr[,iau la un loc cu ea. Dl. Cupples a observat c6, in general femela prefer5,
un cline cu care a fost asociatd, $i pe care 1l cunoa$te ; timiditatea gi sfiiciunea ei
o predispune insd, la tnceput impotriva unui ciine stri,in. Masculul, d.in contra,
pare si, prefere oarecum femelele str5,ine. Se pare cd, este rar ca un mascul s5
refuze rrreo femeli,, lnsd, d.l. Wright, de la Yeld.ersley llouse, un mare crescd,tor
de clini, m6 informeazd, cd, a cunoscut clteva [asemenea] eantri; el men!'ioneaz6,
eazul unuia dintre copoii sd,i pentru viniltoarea d.e cerbi care refuzd, s5, ia in
seamd, o anumitd, femeld, de dog, aga inclt un alt asemenea copoi a trebuit sI, fie
folosit. Ar fi de prisos sd, dau alte exemple, d.upd, eum ap puteaface, voi ad5uga
numai cd, d.l. Barr, care a crescut eu grije, mulli limieri, afirmd, ed, ln aproape fie-

s E. Mayhew, Dogs, their Management, 1864, M.R. 1? Citat de Alex. Walker, On Interlnaniage, 1838'
C.V.S., ed. a 2-a, p. 187*192. p. 276 qi p. 244.
 MAMIFERE ALEGERE LA IMPERECHER,E 423
-

care caz auttmili indivizi de sex opus manifest5, o hot5,ritd, preferin!|, reciproc[,.
In sfirgit, d.upd, ce s-a ocupat 1ns5, o-o *o d"e aeest subiect, dl. bupples mi-a icris :
rrlfi..aP. putut confirma pe deplin afirmalia mea anterioard, c6, ieproducindu-se,
ciinii igi formeazd, preferinle .regiproce hotd,rite, fiind d.eseori influenlafi de tahej
euloare vie 9i caractere individuale, precum gi cle gradul lor cle tamitiaritate
anterioar5,".
in privinla cailor, d.l. Blenkiron, cel mai mare cresc[,tor de cai d,e curse
d.in lume, m5, informeazd, cd, arrnfsarii sint foarte des capriciopi ln alegerea loro
respingtnd. o iapd, f5,r5, rneun motiv aparent, indrdgind o alta, incit de obicei tre-
buia sd, se recurgi, la diverse arl,ificii. Celebrul ,,Monarh,t, de exemplu, nu se uita
niciodate, h mod congtient la mama calului,,Gladator" $i a trebuii sd, se recurgd,
la un piretlic. Putem ved"ea parlial motivul pentru care armd,sarii de curse vali-
y_gi _ag atlta ci,utare, incit sint extenua,ti qi slnt atit de dificili la alegere. DI.
Blenkiron nu cunoaqte ca weodatir, o iapd, sd, resping5, un armisar; aceasta s-2,
intlmplat-insd, in glajdul domnuluj Wright, arya incit iapa a trebuit ingeiatd,. Prosper.
Ilucasas cit'eazd' diferite afirmatii ale unor autorit5,fi franceze qi observd, r ,,btt
voit d.es 6talons qui s'6prennent d.'une jument et n6gligent toutes les autres,,.'El
d.d, d.in sursa lui Ba6len fapte similare ln legd,turS, cu taurii, iar dl. Reeks mL asigurd,
c5, un taur short-horn renumit, aparlinind tatd,lui sd,u, ,,refuza invariabil se fie
lmperechea,t cu o vac6, neagr5,". Hoffborgr descriind. renul domesticit din Laponia,
spune 1 rFoeminae majores et fortiores mares prae caeteris ad.mittunt, aA eos
confugiunt a_ junioribus agitatae, qui hos in fugam conjuciunt"4s*. IJn preot ca,re
a crescut mulli porci, afirm5, cd, scroafele cleseori resping un vier qi acceptd, imecliat
un altul.
Din aceste fapte nu poztte exista indoiald, c[ in cazulmajorit5,tii mamiferelor
noastre d.omestice, _sint des manifestate puternice antipatii qi preferinle indivi-
duale, qi anume mult mai obirynuit cle cd,tre femeld, cleclt d1 mascut. Arya fiincl lucru-
rile, este pulin probabil ca unirea mamiferelor in stare natural5, sd, fie l6sati, nurnai
la voia inttmplilrii. Este mult mai probabil ca femelele sd, fie ademenite sau excitate
de cdtre anumiti masculi care posed5, anumite caractere intr-un grad. mai mare
d.ecit alli masculi ; care sint insir, aceste caractere nu putem clecit rareori sau nicio-
dat6, descoperi cu certitudine.
aE Traitd. de I'Hirid..N'at., 1850, vol. II, p. 296. * Femelele rnai rnari nrai puternice primesc pe
;i
as Amenitales Acad., 1788, vol. IV, p. 160. rnasculi lnaintea celorlalte, aleargd la ei excitate clc cltre
cei tineri cu carc se lmperccheazd. ln fug[.
 OA PI T'OLLIL AL XVIILL]IA

TAR,A,CTERHIE SHXUA,.$,E SECUJNNAR}I $, A MAIVITFflRB]

* continuare -
- .,,,"Ilii ;il#
";l'I'T,i1,:':';.; il'H'#li' li iffi lT; ; i;';:ll'T;;il#
J I :i

declt masculul Culoarca

- Ei ornarncnLcle daLorate seleclici sexnale - Culozrrea dobirr-
diti in scop dc protcc!ic - Culoarca, cu toate cir cste comunl ambelor scxc, cstc adcl;r rr
datoriti serlecliei sexutrlc - I)esprc dispari!ia ptrtelor qi tlungiIor la patru;ltrciclc atLttlc -"
Dcsllre culorile gi olnanrcnLclc cvaclruurarrclor - Ilczurnat,.

Patruperlele irsi folosesc vocea petltrru riift,r'il,e scopuri, oa, soii)rnr'l de periool,
cn, o chernare d.e la un rnombru a,l unei turme la un altril sau de la nranrL iil tlcscerr-
clcnf,ii ei pierclu!'i.sau d.e laace-gtia din urrnX, c5,tlo. parya lor pentm protec!;ic,
1ns5, nu este nevoie d.e a examina aici ascrnenea utiliz1,ri. Ne vonr octlpa numai
cu deosebirea d"intre vocea eelor c1ou5, sexe, de excrnplu dirrtre cea a lcului $i a
le oaicei s?,u a taurului qi a vacii. Aproape toate anirnalele mascule lqi fotrolesc
vocea rnult mai mult in. perioada d,e rut declt ln orice alt timp ; iar unelc, m gira,fu,
si porcul spinosl, par sh, fie complet rnute, in afafii ckl acea perioaclit. lntruci{,
gitlejul (adicd, laringele gi glanda biroidd,2) eerbilor se l[rgeqte perir-rdic ia ln{rt',-
putul perioad.ei d.e reproducere, s-ar putea crede c[ vocea lor puternicir 1r'ebuio
sL fie oarecum d.e ma e importanfd, pentru ei ; ceea ce este foartc ln"doielnic.
Din informatiile ce mi-au fost date de cloi observatori cu experieugil, dl. I\[cNei1l
qi Sir P. Egerton, se pare ci, cerbii tinr.'ri sub vlrsta cle trei ani nu mtrgesc ryr nici
nu bonc5,luiesc ;i ci cei bdtrini iucep s5 boncd,luiasci, Ia inceputul perioaclr'i clc
reprod.uoere, la lnceput numai intimpldtor qi moderat, ln tirnp co r'6tircellcl lri'ii,
rdgaz in toate p6,rfile in cd,utarea fernelelor. I-,nptelo lor sint precedate cle mugr'l,r,
puternice gi prelungite, insfi, in timpul luptei ei tac. Animale d.e toate speeiil,'
ca e folosesc d.e obieei vocea crmit sunete diferite, sub impulsul ori.cS,rei ernclil
puternice, ca atunci ctnd slnt furioase si se pleg5,tesc sd, se lupte I aceasta poa'be fi.
insd, numai yezultat'ul unei excit5,ri nerrroase, care d.uce la contractarea spasmod,icl
1 Owen, Atntonry of VertclrrrLtas, \'ol. Il I, p. 585.
 DESCENDENTA OMULUI

aproape a tuturor mugchilor corpului, ca atunci cind. omul scriqneqte din dinli
gi igi lnclegteaz5, pumnii d.e furie sau d"esperare. Nici o lncloiald, cd, cerbii se provoac[,
intre ei la luptd, pe viafl qi pe moarte, boncd,luind ; 1ns5, cei cu voci mai puternice
nu vor d.obindi nici un avantaj asupra rivalilor lor, afard, numai dac5, nu sint
in acelaqi timp qi mai puternici, mai bine inarmali li mai curajoqi.
Este posibil ca rd,getul leului s5,-i fie d.e folos, insuflind groazf,, adversrlrilor
s[i deoarece cind. este furios el igi ridicd, de asemenea coama qi incearci, ast:el
in rnod" instinctiv sd, par5, clt mai teribil posibil. Cu greu se poate presupune lnsii,
ci, mugetul unui cerb, chiar d.ac[, i-ar fi folositor in acest fel, sh, poat5, fi d"estul
d.e important ea s5, d.uci, la ld,rgirea periodici, a gltlejului. IInii autori sugereaz5,
c5, mugetul serveqte ca o chemare a femelei, tnsd, observatorii cu experienld, cita!;i
mai sus md, informeazra c6,, femela cerbului nu cautd, pe mascul, cu toate ck masculii
caut6 cu ard.oare femelele, cum d.e fapt era d.e aqteptat din ceea ce qtirn clin obi-
ceiurile altor patruped.e mascule. Yocea femeleir pe d.e alt5, par-be, ad.uce repede
la ea unul sau mai mulli cerbis, fapt bine cunoscut de lind,tori, care ln !d,ri s[,lba-
tice ii imitd, strig5,tul. Dac[, am putea cred.e c5, masculul are capacitatea sd, excitc
sau s5, ad.emeneascf,, femela cu vocea sa, atunci mdrirea periodicd, a organelor sale
vocale ar putea fi lnfeleasd, in baza principiului selecliei sexuale, impreun[, cu.
ered.itatea limitatra la acelapi sex qi anotimp ; 1ns5, nu avem nici o dovad.i, ca,re sl
sprijine aceasti, ipotezd,. Dup5, cum se pare, vocea puternicd,, a cerbului in timpul
perioad.ei d.e reprod.ucere nu pare s[-i fie d.e vreun folos special nici in timpul
curti,rii sau al luptei qi nici ln vreun alt fel. I{u ar trebui oare s[, consid.erd,m
c[, folosirea frecventd, a vocii sub impulsul puternic al dragostei, geloziei pi furie'i.
continuati, in d.ecurs de multe generafii, poate phe, ln cele d.in urm[, s5, fi protlus
un efect ereditar asupra organelor vocale ale cerbului, precum qi asupra celor
ale altor animale mascule ? In starea actuald a cunoqtin,telor noastre, aceasta
imi pare ipoteza cea mai probabild,.
Vocea gorilei mascul adulte este formid.abiH, qi et este prevd,zut cu un sac la-
ringian, ca gi nrangutanul mascul adulte . Gibonii slnt consid.erafi printre cele mai
gdligioase maimufe, iar specia din Sumatra (Hylobates synda,ctglu's) este de ase-
menea prevd,zutd, eu un sac aerian; lnsd, dl. Blytb, care a avut oeazia s5, le observc,
nu cred.e cd, masculul este mai g[,16gios d"eclt femela. Deci aceste d.in urrni, maimule
iqi folosesc probabil vocea ca o chemare reciproci, ; ceea ce se aplicd, cu siguran\6' unor
patruped.e, cum este d.e exemplu castoruls. Un alt gibon, H, agi,li's, este remarcabil
prin faptul c5, are facultatea d"e a reda complet gi corect o octavd, de sunete muzi-
cale6, pe care Ie putem bd,nui pe drept ca servind. d.rept un farmec sexual I va trebui
sI revin insi, la acest subiect ln capitolul urm6tor. Organele vocale la JVfycetes
cerrye american5, sint cu o treime mai mari la mascul d.ecit la femeH, gi slnt uimitor
de puternice. Pe .trreme cd,lduroas5,, aceste maimule fae s5, ri,sune pd,clurile, d.imi-
neaga gi searar cu vocile lor coplegitoare. Masculii lncep coneertul lngrozitor.osi
ad.esea il continuS, timp d.e rnulte ore, uneori femelele al6turind.u-l;-se cu vocile
lor puternice. IJn observator exeelent, Rengger?, nu a putut observa ca vreun
s Despre obiceiurile elanului gi ale renului silbatic, 1869, vol. X, p. 362,
vezi, de exemplu, Major W. Ross King ( The Sportsman 6 C. L. Martin, General Introduction to ihe I'{at. Ilist.
' in Canadc, 1866, p. 53, 131). of Mamm. Animals, 1841, p. 437.
4 Owen, Anatomg of Vertebrafes, vol. III, p. 600. 7 Naturgeschichte der Stiugethiere uon Paraguag, 1830'
5 Dl. Green, ln of Linn. Soc."rln,Zoology", p. 15 9i 21.
'Journal
 MAMIFERE _ ORGANE VOCALE 427

motil special s5, le fi excitat sd, inceapS, ; eI este d.e pS,rere cd,, intocmai ca qi multe
p[s[ri,.ele se d"electeazd, capropria lor muzicd, gi lncearc5, sd, se d.epd,qeascd, reciproc.
Nu voi pretind.e c5, majoritatea maimufelor c1e maj sus qi-au Aonindit voc*i, lot
puternic5, pentru a-qi infringe rivalii gi a lnctrta femeiele sau c5, organele lor
vocale au fost intS,rite gi m5,rite prin efectele ereditare ale folosirii iudeling conti-
nuat_e, ti$ ca rneun avantaj special sd, fi fost astfel oblinut ; insi,, cel putin in
cazul Lur Hylobates agili,s, rpoteza anterioard, pare a fi cea mai probabili,. '
Pot menliona aici doud, particularitd,fi sexuale foarte curioase care apar
la foci, de^oarece s-a presupus_ ,de unii autori ci, ele influenleazd, rrocea. Trompa
elefantului de mare mascul (Maa'orhi,nus probosciileus) se aiungepte consid"etafiit
in d.ecursul perioad.ei de reprod.ucere si poate atunci sd, devinfl, erecti,. in aceasti,
stare, ea are uneori lungimea d.e 30 cm. Femela nu este astfel inzestratd, la nici
o perioadd, a _vrg!ii. Masculul face un zgomot sfl,lbatic, rdgugit qi gilgtitor, care
qe poale avzr d.e la mare dinstanfi qi care se cred.e cd, este lnt-i,rit ae tr-ompe, vocea
femelei fiincl diferit[,. I-resson compard, ereclia trompei cu umflarea carunculelor
l_a pagculii galinaceelor, atunci clnd. curteazi, femelete. l-.,a o altfi, specie inrudit[,
cle foci, Cystoplt'ora cristata, capul este acoperit cu o mal,e glugd, sau v6zic6. Aceasta
g*!t suslinuti,.de septumul nasului, care este prelungit depaite ind5r5t pi se ridici,
intr-o creast5, internd, lnalt5, d.e aproape 18 cm. Gluga este imbr6catd, cu pdr scurt qi
este musculoasd, ; ea se poate umfla pin5, ce d.evine mai mare decit tntregul cap !
Atunci clnd slnt in rut, masculii se luptd, violent pe gheafd, gi ,,rd,getuflor este
uneori atit d"e puternic, lncit poate fr aazit de la o Oistanfn,'de-0,6 tm,t. Cin6 sint
ataca\i, ei de asemenea rag _!au mugesc gi oridecite ori'sint iritafi, vezicula se
lmfl6 9i tremurd,. Urrii naturaligti sint de p5,rere c5, ln acest fel vocea l'e este lnt5,ritd,
insd, diferite alte utilizd,ri au fost atribuite acestei structuri extraordinare. Dl:
R. Rrown este de pdrere c5, ea serveqte d.e protec,tie contra accid.entelor d.e tot
felul ceea ce nu este probabil, intruclt, dupd, cum m[, asigurd dl. Lramont, care a
ucis 600 din aceste animale. gluga este rudimentarS, la femele, iar la masculi ea nu
se d,ezvoltd, ln tinere,te 8.
'M,i,ros.
- Ita unele animale, ca la binecunoscutul sconcs american, mirosul
capleqitor P_e care ll emite serveqte, se pare, exclusiv ca apfl,rare . La insectivorul
Sorer ambele sexe au glande od.orifere abd.ominale qi nu tncape lndoiali,, d.eoarece
corpul lor este resping5,tor ca gust pentru pS,sd,rile qi animalele d.e pradd,, cd,
_
mirosul este pro_tector_; totuqi, la masculi, glandele se md,resc in timput perioad.ei
de reproclucere . La multe alte patrupede, gland.ele au aceeapi dimensiune la ambele
,s€Xoe2 utilizarea lor nefiind tnsi, cunoscutil. La alte speciii glandele slnt limitate
la masculi sau slnt mai dezvoltate cleeit la femele ; qiaproape intotdeauna deviu
mai aetive in timpul perioadei de rut. in aceasti, perioald, giandele d,e pe latur.ile

E l)espre elefanlul de mare, vezi un ar.ticol de Lesson e Ca la

casloreum-ul castorilor, vezi lucrarea extrem
ln ,,Dict. Class. Hist. Nat.", vol. XIII, p. 418. pentru de interesanti a dJui L. H. Morgan, The American
Cys/oplrora sau Stemmatopus, vezi clr. Deliay, ,,Annals Beauer, 1868, p. 300. Pallas (..Spic. Zoolog,,',1279, fasc.
of Lyceum of Nat. Hist. Nerv York", 1824, vol. I, p. 94. VIII, p. 23) a discutat despre glandele odorifere ale
Pennant a strlns de asemenea inforrna!.ii de la vlndtorii mamiferelor. Owen (Anat. of
Vertebrates, vol. III, p.
de foci despre acest animal. Descrierca cea mai cornpleti 634) dA de asemenea o descriere a acestor glande, inclusiv
este prezentati de dl. Brown, tn ,,Proc. Zoolog. Soc.,,, a celor ale elefantului gi a dou[ insectivore (p. ?63).
1868, p. 435. Despre lilieci, de Dobson, ln ,,Proc. Zoolog. Soc.,,, 1873,
p. 247.
 DESCENDE]NTA OI'IULUI

fetei elefan'cului mascul se e'n5,rose ryi enril, o seere!_ie cg un puternic miros de

irlosc. Itrasculii ryi rar"eori femeLelc multor specii de lilieci au glande qi saci care
riel.in proeminenli ln diferil,e p6r!i [ale corpului]; qi se cred.e cL slnt oclorifere.
Emarlat,iil r'incetl irrilor;itoare a lapului este bine cunoseu.td,, iar c1l_a, & B,Illl-
rrritgr cerrbi eFrt,c arirnitor ile puterniel-t, ,li petrsistentir,. Pe !5,rrmrrile La Platei atn
Irbservrr,t cum aerul era viciat plnfi, la 800 m distanl[ ln contra vintului de mirosul
rirrnsculului de Cey'aus campestrts d.intr-o ciread.d, ; o batistX, de md,tase, in care
allr cius aoasd, o piele, cu toate cir, a fopit cleseori sp:ilatir, gi folositd,, atunci cincl era
despi,turit5, pr:ntru prima dati a rnai pir,strat urmele rnirosului timp d,e un an
;i ;apte luni. Acest animal nu iqi erni{;e mirosul pu.ternic decit d.up5, virsta d.e un
*n, iat d-acir, este castral, ca pui nn 1l rnai enrite nicioclat5,l0. Pe ling5, mir_osul general
c1 care este impregnat tot corpul a,nriiltitor rutlleg5toare (cle exemplu Bos n?,os-
cltai,us) in timpul pelioadei d.e repro'11lserire, multi cerbi, antilope, oi si gapr€ au
gla,rr"d.er odorifere ii cliferite locul'i, neai a,les po fa,tir. Apa-numilii saci lacrimali
sli,u ai cavit,Sfii suborbitale intril iir i'.ceastil, cabegorie. Aceste gland.e secretS, o
materie fetidii, sernilichid5, cilro uneori cste atlt c1c l:r,bunclent'd', inclt le min-
jc.ryie toatd, fa!a, clupd, cum am -r'[2u1, ia, o aitti]opil,. Ei sint .,,de obicei mai mari
Ia-rrasculi decit la Temele qi dezvoltarea 1or este opritS prin castrare" ll. Dup5,
Desmarest, ei sint coinplet nbsenli la femela c1e Antilope subgutturosa. I\"u poate
fi irrrloialh c5, ei sint iir legi,turd, strinsii cu funcliile reprod.ucd,toare. Ei sint uneori
prezelrli gi uneori absenli ta forrne lndeaproape inrudite. T'a masculul cerbului
ino,rcat (ntoschus mosc-h,i,f erus) un spa,tiu gulas din jurul cozii este umezit cu un
Iichici lnirositor, pe clncl la femela adultd, qi la masculii plnd, la cloi ani spaliul
gst,e acoperit cu p5,r qi nu este mirositor. Sacul moscat propriu-zis al cerbului estet
prin po,irtiu sa, impiicit lirnitat la rnascul ryi formeiazd, un organ mirositor supli-
iueirtar. Dupi, Pall-as, un fapt ciudat este cd, substanla secretatd, d.e aceast[, din
urmil, giand$ nu-qi sciri*b5, eonsistenla qi nu creste in volum tn timpul p_erioadei
ti,-' r,epio6ucere; iotugi, zlcest naturalist adrnite ci, prezon!? ei este lntr-o legfi,turi,
oil,reqrre cu actgl d-e reprod.ricere. El nu d5, lnsi, d.ecit o explicalie ipoteticf,, qi tresa,-
tisfflciitorrre asupr& folosirii eirz.
i1 majoritzatea cazurilur irr care numai masculul emite un rniros puternic
i,r binipul peri-oaclei d.e reprod.ucere, el serveryte probabiL s[, excite pi sd, adetneneascit,
1crnela, r\u tr.ebuie s5, jud"eca,m ln aceast5, privinfd, dup[, gustul nostru, io,1ryt'it,
se rytie ciu ryobolanii sini ad.emeniti prin anumite uleiuri, eterice, iar pisiciler prill
v2lcri5,rril, sgbstanle care sint d.eparte cle a ne fi agreabile noui,; ciiniir cll toattr
{ir-r, ir$ infil?irc;, hoitnri, tre arluknecfi ryi se t5,v5,]esc pe ele. J)in motivele c1e mai
sust
al,unci cinil cliscutd,m clcspre vocea cerbului, putern respinge icleea cra mirosul
serveqte si, acLucir, feltielzl, ck lii, clistan!5 la mascul. Folosirea activ5, qi inclelungatf
irl pdate intr,a aici lir jr;c, ca, iir cazul crganelor vocale. Mirosul emis trebuie s5,
f ie,
^cle
o irnpol:tanflu r,u:rsiderabiiir, peni;ru mascul, lntrucit gla,nclele atit, de mari
iri copelllerel pr.ev[zni,.,cn rriurychi pentru a evagina sacul
qi a inchirlc qi deschicle

10 R'.'trgg,lr, Naturqesciticitle rt,,, 5iiurlttltir re uott I)tti'Q- ill,,Pr'oc. Zoolog. Soc.", 1870, p. 310. Desrnn1(rSte dersprtl
11ttctry, 7830, p. 3irir. ActsL observlii.or tlii i:iL':r'ir
tlcLrrlii A,ttilope xt!;gutturosa hlammalogie, 1820, p. 455.
crrriorse in ltlivinf.a miroluitti. 12 Ptrlles, ,,spicilegia Zoolog.",1799, fasc. XIII, p'24;
11 Owerr, tlnatomry of Vertebru!es, vol. III, p. 632. Drsriroliins, Dict. Clas.s. tI'IIist. Nal., vol. III, p. l-r86.

\tt,zi olr';r't'vri{ i lt tloci,ot'tlltti .\[rti'iir ile:il)i:o ltt:tlste glande,

i
 MANIIFERE - DEZVOI.TAREA PARUI,UI 429

orificiul, s-au d-ezvoltat in unele cazari. I)ezvoltarea acestor organe poate fi

in,teleasd, prin seleclie sexuald,, d.ac5, masculii cei mai rnirositori au cel mai mare
succes la cucerirea femelelor ;i in lSsarea d.e descend"ent,i pentru a le moqteni
gl:-lrrdele qi mir:osurile treptat perfec,tionate.
I)tmolturc& Ttiit'tt,Ltt'i. i\.nr vfzut cI, atit'sca patrupedele rnascule a,u p[r'ul
tlc pe git greabiin rnnlt
-
uiai tlezvoltat declt fenielele ; $i se pot rnenliona rnulto
ryi
caz:uri suplimentare. Ilneori, acest p[,r seryegte masculului ca api,rare fur luptele
sale I este insi, foarte lndoielnic clacd, in majoritatea cazurilor pfrul s-a dezvoltat
in nrorl special pentru acest scop. Putem fi aproape siguri c[, nu este arya atunci
cincl numai o crea,std, sublire gi ingusti, nlerge tie-a lungul spind,rii, intrucit o creastir,
de acest fel nu ofer[, aproape nici o protec,tie, iar muchia spin[rii nu constituie
un loc care sa fie probabil vd,td,mat; totusi, uneori asemenea creste sint limitate
lil masculi sau sint rnult nai dezvoltate la aceqtia declt la femele. Douf,, antilopt'
Tragelaphu; scr'ipttusl3 (vezi fig. 70) ;r Portar p'icta pot fi date ca exemple. Atunci
cincl cerbii ,si lapii s5,lbzr,tiei sint lnfuriali sau insph,imintafi, aceste creste se ridicl,la I
insI, nu se poate presupune cL ele s-au derzvoltat numa,i pentru a prorroca fric:r,
cluryrnanilor lor. Una dintre antilopeie de niai sr1s, Portan pi,cta, ale o perie nlale
bine clefiuitl cle p[r negru pe gugfl, care este mult rnai mare la mascul clecit Ia
femelil. La Ammotra,gus tragelapltus din Africa de norcl, un reprez€]ntant al ovi-
delor, picioarele anterioare sint aproape ascunse de un p5,r crescut in mod extra-
ord.inar, caie pot'neryte r1e la glt si de la jum5,tatea superioar[, a picioarelor; dl.
Barl,Iett nn crerle insd, cL aceastd, mantie este tle vreun fnlos masculului, la, urr:()
este mult mai clezvoltati, clecit la feme16.
Patruped"ele rnascule [aparf,inincl] nrultor specii se d"eosebeiic cle fernele plin
faptul ei, au mai nr"ult pdr sau pir cl-e u.n caracl,er diferit pe anurnite p[,r!i ale fe!,ci.
Astferl, numai taurul are p[,r onciri]at, pe frunt e15. La trei subgenuri ind.eaproape
inrudil,e ctin farnilia caprelor numai masculii au. barb5,uneori d.e dirnensiulie mare;
la aite c1ou5, subgenuri ambele rlexe au barbd,, ins5, ea clispare la unele lase ciomestice
ale caprei comune ; qi r,rir:i urrul rlin serele c1e trIenti,tragxcs rrrl ?rre barbir,. La Iben
barba nu se clezvclti, vara si esite atlt c1e rnic5, in restul tirnpului, inoil, poate fi
consideratti ca rut1imentari,16. La unele rn:aimule barba este limita,td, Ia maiiculr
ca la urangutan, sau este mult mai mare }a inascul decit la femel5,, ca la My cetes
ca,ra,yagi Pi,thec'ia satnnas (fig. 68). Tot aqa este cu must5,tileunor specii cle mac&{rt?,
c1up5, curn amvitzLrt la eoamele unor specii de pavieni.'Tns5 la majoritatea speciilor
cle maimufe, diferitele smoeuri de pir cle pe fa,ti,,si cap sint la fel la arnbele sexe.
Masculii cliferililor reprezenta,rri;i ai boviclelt,,r (Boaidae) ryi ai anurnitor
antilope sint prevS,zuti cu o gug5, pieloasl salr cu o mare cut5, dti piele pe git, crlr e
este mult rnai pulin d.ezvoltatil, la femel[.
O", ce trebuie si, conchidem in privin,ta unor asernenea deosebiri sexuale ?
Nimeni tlu va pretincle cd barba anurnitcr lapi sau guDa taurului sau creasta de
prir rle-a lungul spinf ii anurnitor antilope rnascule le sint cle vreun folos la modnl
rB Dr. Glay, Gl.ccutiitgs frorn tlrc nfeitcrgerie aI
Knoussley, 75 Fltttiler's E.ssays anrl OltserLtllions, eclitltir r]tr
pl. 28. owen, 1861, vol. I, p. 236.
1' Juclecitorul Caton despre Wapili, ,,l'ransacL. 16 Vezi dr. Grary, ,,Cat. of Mirrnmalia in British ltu-
Oltawa Acad. Nat. Scierrces", 1868, p. li6 qi 40. Blyt.h, sellnl", partet III, 1852, p. 14,1.
Lantl and lYaler, despre Caprct aegdgrus. 1867, p. 37. 17 Rerrgger, Siiugethiere etc,", p. 14, Drrrrrtrcst , n[Lrtn-
tutcrlogie, p. 86.
130 DESCENDENTA OMULUI

lor obiqnuit de via!d,. Este posibil ea imensa barbl, a masculului de Pithecia qi

marea barb5, a urangutanului mascul s5, le protejeze gitul clnd se 1upt5, I deoarece
paznieii de la GrS,dina zoologicd, md, informeazilcS, multe maimule se ataei, reciproc
la guq[,, fursd, uu este probabil ca barba si, se fi d.ezvoltat lntr-un scop d.istinct d.e cel
cdruia li servese favorifii, mustd,lile sau alte smocuri de pi,r de pe fa!d, ; qi nimeni
nu va presupune cd, acestea servesc pentru protecfie. Trebuie sd, atribuim oare
toate aceste apendice piloase sau pieloase unei slmple variabilit6li inutile la mascul ?
Nu se poate nega cd, aceasta este posibil d.eoarece la multe patrupede maseule

Fig. 68. - Pilhetict sd/nnds, mascul (dupi Brchm).

d.omestice anumite caractere care nu par si, provin[ prin reversiune, de la vreo
forml, parentald,, sint limitate la masculi sau slnt mai d.ezvoltate la ace$tia declt
la femele, de exemplu cocoaqa c1e pe bovinele zebu mascule din fndia, coad,a de
pe berbecii cu coada gras5, profilul arcuit al fruu,tii mai multor rase de oi qi, ln
sflrqit, c()ama, pd,rul lung cle pe picioarele posterioare $i gu$a lapului Berburars.
Coama care se lntllne$te numai la berbecii rasei africane d.e oi este un veritabil
caracter sexual secund.ar, tntruclt, dup[, cum aflu de la d.l. Wuiwood. Bead.e,
ea nu se d.ezvolti dael animalul este castrat. Cu toate c6, dupfl cum am aritat
tn lucrarea mea d.espre Vari,a!i,a..., &t trebui sd, fim extrem de prudenli tn a conclude
c[, orice caracter, la anirnalele finute d.e popoare semicivilizate, a fost supus
selecliei de c5,tre offir ,si astfel sporit, toturyi ln cazarile mai sus arhtate acest lucru
este pufin probabil ; mai ales lntruclt caracterele slnt limitate la masculi sau stnt
rnai puternic dezvoltate la aceqtia declt la femele.
18 \rezi ln capitolele clespre aceste anirnale clin vol. I selec[iei de cltre popoarele semicivilizate. Pentru cBpra
al Vafiation of Animals and Plants underDomesticatton; Berbura, vezi dr. Gray, Catalogue, ibidem, p. 157,
de asenrenea, in vol. II, p. 73 gi cap. XX despre practica
 I\{.j\.l\, J.FERE -- CIJLORI ORNANIEN'T-ALE

Daci, s-al qti ln mod sigur cL berbecul african de mai sus este descend.entul
aceluiaryi str[mory inilial ca ryi celelalte rase cle oi gi c[,
lapul Berbura, cu coama,
qlFa.sa e.tc., se trage din acela;i str5,mo$ ca ryi celelalte capre, atunci, presupunhd
cL sele.cllg +" a fost aplicat5, acestor cwractere, ele trebuie sX tie clatorate simplei
variabilit[,ti, precum ;i ereditd,lii limitate prin sex.
Pare deci rezonabil sil, extindem aceeasi ipote 2il, la toate cazurile analoge
ale animalelor in stare natural[. Nu mL pot, totursi, convinge c5 ea este in generi,I
valabilS, t ctu ln cazul clezvoltirrii extraordinare a p5rului de pe guga
,si pic-ioarele
anterioare ale masculului de tlmmotraQus sau in at bzirbii imeas* a-*ascotutoi de
Pi,theci,a. Studiul pe care am fost ln mrisur[ si,-l acorcl naturii md, face si, cred. cir,
p5,r!ile sau organele care sint foarte clezvoltate au fost dobtnclite cind.va intr-un
s99p special. La nntilopele la care masculul este mai puternic colorat tleclt fernela
$i l? ry1jmulele la _carg p[rul ci9 ne fal[ este elegant aranjat si clivers colorat pare
probabil ca coamele si smocurilc de pilr si, fifost dobinclite ca olnamente; ceea ce
gst_e,.4opX cqm stiu, pflrerea unor naturaliryti. Dac5, arya este, nu poate'fi nici o
indoiald, cil ele au fost cloblnctrite -qan cel pulin rnoclificate prin seieclie sexualfl,
I
este insi indoielnic in ce mf,suril, acreeali ipotez5 poate fi extinsi Ia alt'e mamifere.

Cu,loarea ptd'rulu'i gi & Ttitli'i golage. -_ \ioi prezenta mai iltii pe scurt toate
cazurile J]e care le cuuosc ale patrupeclelor mascule care se cleosebe'sc prin
culoare de femele. Dupf,, ctlm md, informeazd., cll. Goulcl, la marsupiale tele
d.oud, sexe rareori se d.eosebesc in aceastS, privin!5,; ins6' marele .aigot roqu
prezintd, o exgeplie.remarcabild,, ,,albastrul d.elicat,- fiind, culoarea preddminanl[,
Ia organele f:melei, 3are la rnascul sint ropiit' 'e. Se pare c[, - la Did,elphis
opossum' din Caiena, femela pare sir, fie pulin mai roqie cleclt masculll. I)espre
rozd,t'oarc, c[r. Gray obserr'5,: ,,Yeverifele africane, mai ales cele din regiunite
bropicale, au blana mult mai viu qi strfllucitor'fcoloratfl,] ln unele anotim-
puri d.ecit in altele, iar blana masculului este in general mai viu coloratfl
cteclt a femelei"'". I)r. Gray m[, informeazd cd, & ind.icat veverila africanb,
deoarece, din catLza culorilor neobiqnuit de vii, ele prezintd, cel mai bine aceas-
t,l, deosebire. Femela cle 'Jl['us m'i,ntctus din Rusia este de o culoare mai palidi
qi mai murdarl' decit rrrasculul. La un mare numd,r d.e lilieci, blana masdulolui
este mai cleschisl, decit la feme15,,2'. Dl. I)obson observ5,, de asemenea, in leg6-
turd, cu aceste animale : ,,Deosebiri, clepinzind parlial sau total de faptul -c6
masculul are blana d,e o culoare mult mai str6lucitoare sau eare se distinge prin
pete diferite sau prin lungimea mai mare a anrrmitor por{,iuni, sint inlitnite,
intr-o m[surd, apreciabild,, nurnai la liliecii fructivori la care'simlut vederii
este bine dezvolta,t'((. Aceasti, ultimi, observalie meriti, atenfie, intrucit se referi,
la lntrebarea dacd, culorile vii sint folositoare anirnalelor mascule prin faptul
cd, sint ornamental e. Dupd, cum afirml dr. Gray, s-a stabilit acum cd, la un
gen de leneqi ,,masculii slnt mai diferit lmpodobili dectt femelele, adici, au

, rs Osphranter rufus, Gould, Mamnzals oi Australiu,
1863, vol. II. Desmaresl, Mammalogie, p. 256.
s0 ,rAnnals and Mag. of Nat. Ffist.", noiembrie lgl7,
p. 325. Despre nf us minutns, Desmarest, Il[ammalogie,
p. 304.
21 J. A. Allen, ln ,,Bulletin of Nus. Comp. Zoolog. ot
Cambridge, United States", 1869, p. 207, DL Dobson
despre caracLerc sexuale la Chiroptera, ,,Proc. Zoolog.
Soc.", 1873, p. 211. Dr. Cray despre lenegi, ibiden,
1871, p. 436.

29
- c. 446
r32 DESCENDENTA OMULUI

iutre urneri un petic de p[r rnoale, scurt, c?,re in general este de culoare mai
mult sau rnai pulin portocalie qi la una din specii alb cural,. Femelelor, clin
contra, Ie lipseqte acest petic.
Rareori carnivorele qi insectivorele terestre prezint5, r.leosebiri sexuale
cle 111eun fel oarecare, inelusiv de culoare. fotupi, ocelotul (Felis pardalis)
face excep,tie, deoarece culorile femelei ln comparalie cu cele ale masculului,
sint ,,moins apparentes, le fauve 6tant plus terne, l_e blanc moins pur les
raies ayant moins d.e largeur et 1es taches moins d.e diambtre))22. Sexele spe-
ciei inrudite fi'eti,s mi,ti,s se d.eosebesc d,e asemenea, insd, intr-o m6sur5, mai redusd, I
nuan.,tele generale ale femelei fiind. pulin mai palide decit ale masculului, ctt
pc,tele mai pulin negre. Carnivorele marine sau focile, pe d,e altd, parte, se d.eo-
seSesc uneori consitlerabil prin culoare $i, cum am vI,zut mai sus, ele prezintd,
alte cleosebir.i sexuale remarcabile. Astfel, masculul d.e Otaria nigrescems d,in ernis-
fera australii, are pe partea superioard, [a corpului] o culoare cafenie bogati,t
pe cind femela, cirle dobind,eqte culorile ei ad.ulte nrai de timpuriu_in via![,
d.ecit masculul, este cenuqiu-lnchis pe partea superioar5,, puii d.e ambele sexe
fiintl cle culoare qocolatiu-inchis. Masculul d,e Phoca qroenlandi'ca clin nord. este
cle un cenlqi6-roryiet,ic, cll o patd, curioasd, in forrnti d.e ga pe spinare I femela
este mult mai rnici ;i are un aspect foarte d.iferit, fiind, d.e ,rr alb mohorlt
sau avind culoarea gilbuie a paielor, cu o culoare roqieticir, pe spinare" I puii
sint mai intii de un alb curat,qi,,aproape cd, nu pot fi distinqi printre d.elugoa-
r:ele cle ghea!,5, qi d.e zil,padd,, culoarea lor servind, astfel de proteclie"
8.
Deosebirile sexuale d.e culoare apar mai obirynuit la rumegd,toare ilecit
ia oricare alt ord.in. O d.eosebire d.e acest fel este generall' la antilopele Strep-
sicerene I asitfel, masculul antilopei nilghau (Portan pi'cta) este albd,striu-cenuqig
qi d.e culoiii'o rr,ult mai inchisl, d.ecit femela, cu peticul pi,trat, alb, pe gu$5,t
petele albo c1e pe chiqilir, qi petele negre d.e pe urechi, tcate mult mai d.istincte.
Anr vtizut cir, la aceastir, specie coama qi smocurile de pfr sint, de asem.enea,t
rnull, rnai r1ezr,'otr1,ate la mascul clecit la femela f[r5, coarne. I)1. Blytlr m[, infor-
rnoazir, c[ masculul, fi,r'ir, s[,-pi piard.d, p[,rul, d.evine period,ic mai lnchis la culoare
in tirnpul pelioaclei d.e reprod.ucere. Masculii tineri nu se pot distinge d.e feme-
lele tinere piud, la virst,a d.e aproximativ un an, iar d.aci, masculul est,e castrat
lnzr,inte de aceastd, perioad.[,, dupfl aceeaqi autoritate, el nu-;i rnai schimbfl, nicio-
rlatd, culoarea. Import;anla acestui ultim fapt, ca d.ovadd, cit, coloritul lili Porlun
2a c5, nici ]raina ronsie
este d,e origine sefual5,, d"eline evidenti, atunci clnd, afl[,rn
estivali,, nici cea albastr5, hibernald, a cerbului d.e Yirginia m_ sint cltuqi de
pulin influenlate prin castrare. Tte" majoritatea sau la toate speciile foarte impo-
d.obite d"e Tragelaphus masculin sint de culoare mai inchisi, d,ecit femelele fdrl
coarne, iar coama de pXr este mai deplin dezvoltat'it. I-'a masculul splend.id,ei
antilope elan al lui Derby, corpul este mai rogu., gitul injle-g mai n_egTur iar
bantlai albd, care separd, ac-este culori mai lat'l, d.ecit la femeli,. La antilopa elan

22 Desrnarest, Afantmalogie, 7820, p. 220. Despre 1868, p. 4l7,Yezi de asemenea culorile focelor, Desmarest,
l;etis mitis, Rengger, ibidem, p. 194. ibidem, p' 243, 249'
28 Dr. Nlurie de:;pre otaria, rrProc. Zool. Soc.", 1869, 2a Judecitorul Caton, ln ,rTrans. Ottawa Acad. ol
p. 108, Dl. R. Bro\yn, clespre P. groenland.lccr, ibidem, Nat. sciences", 1868' p. 4.
 IVIAIVIII'ERE
- CULORI ORNAMENTALE 433

de la Capul Bunei Speranfe, d,e asemenea, masculul este d"e o culoare pufin mai
inchis5 d.ecit femela 25.
La antilopa neagri, ind.iand, (A. bedoarti,ca), care aparline unui alt trib
de antilope, masculul este de o culoare foarte inchisfl, aproa,pe neagr[, pe cind,
fenrela fd,rd, coarne este d,e culoare roryieticf,. Dupd, cum mi, informeaz5, dl. Blyth,
la irceastd, specie intlbaim o serie d,e fapte in totul similare celor d,e la Portan
yti,cta, anume rnasculul sehimbind.u-qi culoarea periodic in timpul perioad,ei de
reproducere, efectele castr[rii asupra acestei modificd,ri qi puii d.e ambele sexe
neputi:r,at fi distinqi lntre ei. La Antilope nr,ger masculul este negrrr, femela, ca !i
puii d,e ambele sexe, fiind, eafenii ; la A. si,ng-sing masculul este mult mai viu
crolorat d.ecit femela fd,r5, coarne, iar pieptul qi abd.omenul lui slnt mai negri ;
la rrraseulul d,e ,4. ca,anla, petele pi liniile care apar pe d.iferite p[r!i ale corpului
sint negre in loc d,e cafenii, ca la femel[; la glru-ul vf,rgat (4. gorgon) ,,culo-
li.lc tnasculuhii sint aproape aceleaqi ca gi cele ale fernelei, numai mai inchise, qi
tle o nuan!5, mai \"ie" 26. S-ar putea ad,6uga alte c^zLLtL analoge.
Taurul Banteng (.Bos sonda'iczls) d.iu Arbipelagrrl \falaez este aproape negru,
cu picioarele qi crupa albe ; vaca este d.e un cenuqiu-cafeniu deschis, ca qi vileii
masculi, pind, la virsta d,e aproximativ trei ani, cind. ipi schimbi, rapid culoarea.
Taurul castrat revine la culoarea femelei. Capra Kemas este d,e o culoare mai
palid,d, qi atlt eat cit qi CaTtra &ega,grus femel5, par s5, fie mai uniform colorate
d.ecit masculii lor. Cerbii rareori prezintd, vreo d.eosebire sexuald, d,e culoare. Jud.e-
cXtor'ul Caton md, infovmeazil insfl ci, la masculii cerbului wapiti (Ceraus canaden-
s'ls) gltul, abdomenul si picioarele sint d.e culoare mult mai inchisd, d,ecit la femel[,,
iarna ins5, culorile incbise p5lesc treptat qi clispar. Pot menfiona aici cf,, ln pnrcul
si,u, jud.ecltorul Caton avea trei rase d.e cerbi d.e Yirginia , care se d,eosebeau
pu!,in prin culoare, diferenlele fiind. limitate insi, aproape exclusiv la haina albastrf,
de iarnd, sau d.e reproducele ; a$a inclt acest caz poate fi comBarat cu cele prezen-
t,a,te intr-un capitol preced.ent d.espre speciile d.e pd,sd,ri ind,eaproape inrudite s?,u
vicariante, care nu se cleosebesc intre ele d,ecit prin penajul d.e reprod.ucere 2?.
I.'emelele d.e Ceraus Ttaludosns d.in America d.e Sud., precum qi puii d.e ambelcr
sexe, nrr au dungile negro pe nas^ qi tinia neagri,-cafenie d,e pe piept, care sint,
caracteristice rnasculilor adulti 28. In sflrpit, dup6, cum ml, informeazi, d.l. Blyth,
rnasculul matur al cerbului axis frumos colorat ryi cu pete este consid.erabil rnai
inchis la culoare d.ecit femela, culoare pe care masculul castrat nu o d.obin-
cleqte niciod.atfl'.

26 Dr. Gray, ,,Cat. of Nlamm. in Brit. IIus.", 1857,
partea a III-a, p.t34-742; de asemenea, dr. Gray
Gleanings from the Menagerte of Knowsley, ln care existl
rrn desen splendid al antilopei Oreas derbianus : vezi textul
despre Tragelaphus. Pentru antilopa elancl de la Capul
Bunei Speran[e (Oreas canna), vezi Andrew Smith, Zoo-
IogU of S, Africa, p. 41 gi 42. Existi de asemenea multe
dintre aceste antilope ln gridina zoologicl.
e6 Despre A. niger, vezi ,,Proc. Zool. Soc.", 18ir0' p. 133.
In legituri cu o specie lnruditi Ia care existd o asemenea
deosebire sexuald de culoare, \ezi Sir S. Baker, T'he
Albert N'gataa, 1866, vol. II, p.627. Pentru A. sing-sing,
Gray, Cut. Brit. Mus., p. 100, Desmarest, IlIammalogie,
p. 468, despre A. caama. Andrew Smizh, Zoologg of S.
Africa, despre gnu.
2? ,,Ottawa Academy of Sciences" r 2lmai 1868, p. 3, 5.
28 S. Mtiller despre Banteng, Zoolog. Indisclten Ar-
chipel., 1839-1844, tab. 35; vezi de asemenea Raffles,
citat cle dl. Blylh, 1n Land andWater,1867, p.476. Despre
capre, dr. Gray, Cat. Brit. Mus., p. 746. f)esmarest,
Mammalogie, p. 482. f)espre Ceruus pulurlostts, Renggcr,
ibidem, p. 345.
 DBSCENDEINTA ONIU I,TJI

Ultimul ordin d.e care merit5, sd, ne ocupim este cel al primatelor. Masculul
de Lem,ur naaca,co este ln general negru ca td,ciunele, pe cind, femela este cafenie 2e.
Dintre cvad.rumanele d.in lumea noud,, femelele qi puii d.e Mycetes cd,raya, slnl,
galbeni-cenugii gi seamd,n[, intre ei ; lntr-al d.oilea an, masculii tineri d.evin cafenii-
ropcali ; intr-al treilea, negri, afar5 d.e abd,omen, care d,evine ins5, complet negru
lntr-al patrulea sau al cincilea an. Existd,, d.e asemenea, o d,eosebire c1e culoare
puternic pronun\atd, intre sexe la Mycetes seni,culus qi Cebus capuci,ntr,s 1 puii
primei qi, cred., ai celei d.e-a d.oua specii seamdn5, cu femelele. La Pitheci,aleuco-
cephala, de asemenea, puii seamd,ni, cu femelele, care sint cafenii-negre d.easupra
ryi roqii-ruginii d.edesubt, masculii aclulli fiind" negri. Gulerul de phr d.in jurul
felei la specia Ateles marg'inatus este colorat in galben la rnascul qi ln alb la
femeli,. R,evenind, la lumea veche, masculii d.e Hyl,obates lrcolock sint intotd.eaunA
negri, cu exceplia unei d,ungi albe deasupra sprincenelor, femeleie variind. de la
un cafeniu-albicios phe, b o culoare inchisS, amestecatS, cu negru I ele nu sint
ins5, niciod.at5, complet negre 30. I-,,a frumoasa Cercop'ithecus diana, capul mascu-
tului ad.ult este d,e un negru intens, pe cind cel al femelei este cenuryiu-incbis ;
Ia primul blana d.intre coapse este d.e o culoare rogietic5,, frurnoas[, la cea d.in
urmd, ea este mai palifl5,.
La curioasa qi frumoasa maimu!5, cu mustalir, (Cercopi,thecus cep\rus),
singura d.eosebire d.intre sexe este coad.a, care la mascul este castanie, iar la
femeld, cenuqie ; dl. Bartlett md, informeazd, ins5, cd, toate culorile d,evin mai
pronunlate la masculul adult, pe cind, la femel5, ele rd,min cum erau in tinerele.
Dupd, d.esenele colorate ale lrri Solomon Miiller, masculul d,e Semnop'ith,ecus chry-
somelas este aproape negru, femela fiind, d.e un cafeniu palid.. La Cercopi,thecus
cynosuras qi gri,seo-ai,ridis, o parte a corpului, care este limitatir, la sexul masculin,
este d,e un albastru sau verd.e extrem d.e str6lucitor qi contrast'eazra bftiltor la
ochi cu pielea golaq6 d.e pe partea posterioard, a1 co_rpului, care este_ d._e u1 ro;u_viu.
In sflrqit, la familia pavienilor, masculul aclult de Cynocephalus lr,amadryas
se d.eosebe;te d.e femeld, nu numai prin coama sa imens6, ci pulin gi prin culoarea
pi,rului si prin calozitilile nud.e , La drit (Cynocephalus leucophaeus), femelele
$i puii sint colorati mult mai patid, cu mai pu,tin verd.e decit masculii ad.ul!i.
Nici un alt reprezentant din intreaga clas5, a mamiferelor nu este colorat intr-un
mod, attt d,e extraordinar ca mandrilul mascul ad"ult (C. rnormon). La aeeastii,
virstd, f.a\a devine d.e un albastru frumos, cu muchia ;i virful nasului in cel mai
strd,lucitor roqu. Dupi, unii adtori, fa\a li este d.e asemen€c pitati, cu tlungi albi-
cioase si ln parte umbriti, cu negru, lns6 c.ulorile par s[, varieze. Pe frunte nre
o creastd, d.e pdr, iar pe bdrbie o barb5, galben5,. ,,Toutes les parl,ies sup6rieures c1e
leurs cuisses et le grand. espace nu de leurs fesses sont 6galement color6s d.u rouge
1e plus vif, avecun rn6lange d.e bleu
qui ue manque r6ellement pas d.'6l6gancc" sr.

Zool. Soc., 1866, p. 1. Acelaqi fapt

2e Sclater, ,,Proc. Land and. Water, 1867, p. 135. Despre Semnopithecus,
a fost pe deplin verificat de d-nii Pollen gi van Dam. S. Miiller, Zoog. Indischen Archipel, tab. X.
31 Gervais, Hist, Nat. des XIammifCres, 1854, p. 103.
Vezi, de asemenea, dr. Gray, ln ,rAnnals and Mag. of Nat.
' I{ist.",
mai 1871, p. 340. Sint prczentate desene ale craniului masculului. De
80 Despre Mgcetes, Rengger, ibidem, p. 14; 9i Brehm p. 70. Geoffroy St.
asemenea, Desmarest, JlIammalogie,
Illustrbtes Thieileben, vol. I, p. 96 9i 107. Despre Ateles, - Hilaire qi F. Cuvier, I/isl. Na/. des Mamntifires,
Desmarest, Mammalogie, p, 75. Despre llglobates, Blylit, 1824, vol. I.
 MAMI!'I'RA _ CULORI ORNAMENTAI,E 435

()itr.tl lttrimalul este excitat, toal,e pd,rfile mld,e d,evin mult mai viu colorate.
IIai niulli autori au folosit expresiile cele mai puternice pentru a descrie aceste
culori splend.icle, pe care le compar5 cu p5,s5,rile eele mai strilucitoare. O altd,
particularitat,e remarcabiH, este cd, atunci cind, marii canini slnt pe d.eplin d.ezvol-
t'alr, pe fiecare obraz se formeazd, excrescenle osoase irnense ; aceqtia slnt profund.
brd'zda\i.longitudpal, iar pielea golaqi, de d.easupra lor este, clupi, cum s-a d.escris
ceva mai sus, str[lucitor colorati, (fig. 69). I-,a femelele adulte si la puii de ambe]e
sexe aceste proeminen,te sint abia perceptibile, iar p5,rfile golaqe slnt mult mai
pulin viu colorate, f.ala fiind" aproape nea-
g16, md,rginitd, cu albastru . Tta femela
a{ult1, insd,,
-nasul se coloteazd,, la anu-
mite intervale regulate, cu rogu

in toate cazurile prezentate pinf,,

acum masculul este mai puternic qi mai
viu colorat d.eclt femela $l se d,eosebeqte
tle puii d.e ambele sexe. Ins5,, ca qi ln
cazuL cltorva p5,s5,ri, la care femela este
mai viu colorat5, d.ecit masculul, tot aqa
ryi la maimu,ta Rbesus (Macacus rhesus)
femela are o mare suprafa!5 d,e piele go-
laqd, ln jurul cozii, d.e un carmin str5,luci-
tor, care , dupd, cum am fost asigurat de
paznioti gr'5dinii zoologice, d.evine periodic
chiar qi mai viu, iar fa,ta li este d,e ase-
rnenea d,e un rogu palid.. Pe d,e altd, parte,
Ia masculul ad.ult gi la puii d.e ambele
sexe (dupn, cum am vdzut la grddina zo-
ologicd,)r ru se ved.e nici urmd, d.e rogu u
:' ila
i :
ir il,ir 1;:

nici la pielea golagd, de la capS,tul poste- rii,.,i ,',i$ri

'j' ll'i
rior al corpului qi nici pe fald,. Se pare 'jii 'i'Ji

totnqi, d.in unele d.escrieri publi cate, cd, Fig.69. - Cap de mandril mascul (dup[ Gervais,
uneori sau in d.ecursul anumitor De- Ilist. nat. des mammifires).
rioad,e masculul prezint5, totuqi unele
urme d.e rogu. Cu toate cd, el este
astfel *ai pulin impodobit decit femela, totupi prin talia mai mare, caninii
mai mari, favorilii mai dezvoltati, crestele supraciliare mai d.ezvoltate, el
urmeaz5, regula general[, prin care masculul d.epdqeqte femela.

Arn prezentat, mai sus toat'e cazttrile pe carc le cunosc ale unei d.eosebiri
cle culoare d.intrc sexe la mamifere. IJnele d.intre ele pot fi rezultatul varialiilor
limitate la unul d.intre sexe si transmise aceluiapi sex, f5,rd, ca weun folos 'se ti
fc:t oblinut, d.eci fd,r[, ajutorul selectiei. Avem exemple d,e acest fe1 la anima-
iele noastre d.omestice, ca la mascu[i anumitor pisici, care slnt d.e un rogu-ruginiu,
pe clnd. femelele sint t5,rcate. Cazurt analoge se lntilnesc gi ln naturd, : d.l. Bartlett
a vitzttt multe varietffi neg're de jaguar, leopard., Phalangw aulpes ;i Pltascolom,is
ut"s'inus; qi este convins cd, toate sau aproape toate aceste animale erau d.e sex
436 DESCENDENTA OMULUI

lnasculin. Pe d.e altd, parte, la lupi, vulpi ryi, d.upd, ctt se pare, la veverilele ame-
ricane, uneori ambele sexe se nasc negre. Este d.eci foarte posibil cala unele mami-
fere o d.eosebire d.e euloare intre sexe sI, fie, mai ales cind aceasta este congeni-
tali, numai rczultatul, fi,r'd, a,jutorul selecfiei, al apariliei uneia sau a mai multor
variafii, a ci,ror l,ransmitere a fost d.e la lnceput limitatd, sexual. Este totuqi
pulin probabil ca culorile vii, variate pi contrastate ale anumitor patruped.e, d,e
exemplu ale maimulelor pi antilopelor de mai sus, s5, poat5, fi explicate in acest
fel. Ar trebui sL avem in ved.ere cd, aceste culori nu apar la mascul la naqtere,
ci numai la maturitate sau aproape de ea, 5i cd,, contrar varialiilor obiqnuite,
ele slnt pierdute d.ac5, masculul este castrat. In general, este probabil ca culorile
puternic pronunlate qi alte caractere ornamentale ale patruped.elor mascule s5,
le fie folositoare in rivalitatea lor cu alli masculi qi cd,, in consecin!5,, ele sL fi
fost doblndite prin selec!,ie sexualfl. Aceastd, ipotez5 este int5,rit5, d.e c5,tre d.eose-
birile d.e culoare d.intre sexe, care apar aproape exclusiv, d,up5, cum rezultd, d.in
d.etaliile anterioare, la acele grupe sau subgrupe d.e mamifere care prezint5, alte
caractere sexuale secund.are puternic pronunfiate, acestea fiind, d,e asemenea
d.atorate selecliei sexuale.
Este evid,ent cd, patrupedele dau atenfie culorii. Sir S. Baker a observat
d.e repetate ori ci, elefantul african $i rinocerul atac5, caii albi sau suri cu o furie
d.eosebit5,. Am afi,t'at' lntr-altd, parte 32 cum caii semis5,lbatici preferd, sd, se
imperecheze cu cei de aceeaqi eilloare gi cd, turme d,e cerbi lopd,tari d.e d,iferite
culori au ri,mas timp tndelungat distincte, cu toate c5, trd,iau impreund,. IIn fapt
mai semnifieativ este c[, femela zebrei nu prinreryte curtea unui md,gar mascul
pinh, ce acesta nu estc vopsit pentru a senr5,na ou o zebrfl^ryi atunci, dup5, cuill
observd, John llunter t ttetu 11 primeqte cu mare uqurinfd,. In acest fapt curios,
instinctul este excitat d.e simpla culoare, c&re a arrut un efect atit d.e pilternic,
inclt a invins tot restul. Masculul lns[, nu a avut nevoie cle a$a ccva ; fa,pl,ul
ci, femela este un anirnal oarecum asem[nfltor lui insuqi a fost suficient pentru
a-l stirnitt 33.
Intr-un capitol anterior anl vd,zat cil fzr,cu11,d,!ile rnintale ale a1i1lxl6rlor
superioare nu se d,eosc'besc prin natura lor, cu l,oate c5, se d,eosebesc consid,erabil
prin grad., d.e capacitd,file corespunzratoare ale omului, mai ales ale raselor infe-
rioare qi s[tbatice ; qi s-ar pflrea ch, chiar grrstul lor pentru frumos nu d.ifer5, foarte
rnult d,e eel al cvad,rumanelor. Dupd, cum negrul din Africa iqi rid.icd, porliunea
cd,rnoasd, a fefei in muchii paralele ,,sau cicatrice, mult d.easupra suprafelei
naturale, d.iformitd,fi oribile care sint consid.erate d,rept mari atraclii personale" tn,
dupd, cum negrii qi s6lbaticii din multe pd,rfi ale lumii lqi vopsesc fala cu rogu,
albastru, alb sau cu dungi negre, tot astfel masculul pavianului african pare sf,,
fi d.obind"it fala profund. brdzdatra ;i !ip5,tor coloratd, prin faptul c5, in acest fel
el a d,evenit mai atr5,g[tor femelekrr. Fdr5, ind,oiald, c[, pentru noi este o noliune
rid.iculd, ea posteriorul corpului s5, fie colorat, ln scop de ornamentafie, chiar mai
strdlucitor d"ecit figura, fapt care insi, nu este mai ciud,at decit acela al cozti
multor pflsf,,ri d.eeoratd, in mod. speeial.
32 The Variation of Animals and Plants under Domes- 33 Essays and Obseruations, J. Ffunter, editat de
tication, 1868, vol. II, p. 102 qi 103. Owen, 1861, vol. I, p. 194.
84 Sir S. Baker, 7.he Nile '1-ributaries of 1867.
'lbgssrrtiru,
 MAMrrm,E - PETE $I DUNGr 4:17

Tn prezent nu avem nici o d,ovad.d, c5,la mamifere masculii ipi d.au osteneal-ii
th a-;i etala fa,rmecele in f.a\a femelei; iar modul minulios in care aceastd, operalie
est,e executat5, d.e cd,tre pd,s6rile rnascule qi d.e cd,tre alte anirnale este cel mai
put,ernic argument in favo area pilrerii cd, femelele ad.mird, s&u sint excitate t1e
ornamentele qi culorile etalate in f.ala lor. ExistS, totqi un paralelisrn izbitor
intre mamifere pi pi,sd,ri ln toate caracterele lor sexuale secund.are, anume lzl
armele lor pentru lupta cu masculii riva,li, la apendicele lor ornarnentale si la
coJoritul lor. La ambele clase, atunci cind. masculul se d eosebepte cle femelf,,
aproape intotd,eauna puii d.e ambele sexe searn6n5, lntre ei qi in marea majorita,te
a caz:uvilor seamd,ni, cu femela ad.ultd,. I-ra ambete clase masculul cap5,t5, caracte-
rele specifice sexului siu cu pulin lnainte d,e vlrsta d.e reprod,ucere ; i.ar d,acd, es1,e
castrat la o virs1,5, timpurie, le pierd.e. La ambele clase schimbarea de culoare este
unecri sezonier5, iar nuan,tele pilrlilor golaqe d,evin uneori mai vii ln timpul jocului
nuplial. La ambi'le clase masculul este aproape lntotd,eauna rnai viu ryi mai puter-
nic colorat d,eclt femela qi este impod,obit cu creste d.e pd,r sau cu pene mai mari
sau alte asemenea aperrd.ice. In clteva cazari exceplionale, fernela din ambele
clase este mai boga,t ornamentati, d.ecil, masculul. La multe mamifere gi cel pu!,in
in cazal unei p5si,ri, masculul are un miros mai puternic d.eclt femela. La ambele
cla,se vocea masculului. este mai puternicd, d,eclt a femelei. Avind. in ved.ere acest
paralelism, nu poate fi ind,oial6, ch, aceeapi cauz6,, oricare ar fi ea, a ac{'ionat asupra
nrarniferelor qi p5,sf;,rilor; iar d.up[, p5,rerea mea rezaltat'ul poate fi atribuit, in
ceea ce prive,ste caracterele ornamentale, preferintei lnd.elung continuate a ind"i-
vizilor unuia dintre sexe pentru anumili inclivizi de t;ex opus, combinat[, cu
succesul lor ln a l5,sa un mai mare num5,r d,e d.escenclenfi, care sf,, le mogteneascii
atracfiile lor mai rnfl,ri.
Tru"n,sttt'iterea egald, la, antltele serna a curacterelor orn,u,rnentale. La rnulle
-
1l[s[,ri, ornrrmentele, care prin analogie ne fac s5, cred.em cL au fostinilialclobinclit,o
de masculir &u fos1, transmise egal sau aproape egal ambelor sere; ;i puterlr
cetceta acum ln ce rnd,suri, a,ceast5, ipotez[, se aplicfl la ma,mifere. La un nurnfr
consid.erabil d.e specii, mai ales la speciile mici, ambele sexe au fost co'lorate,
ind.epend.ent d.e seleclia sexual6, in scop d.e proteclie ; nu insd, in mfl,sura in cale
pot aprecia, in atit d.e multe caz:uri ryi nici intr-un mod. atit d.e izbitor ca la
majoritatea claselor inferioare. Aud.ubon observd, c5, d,eseori el a confund.at un
qobolan moscat 35, pe cind, qed.ea pe nlalul unui curs d,e apd, noroios, cu un bulg[,re
de pd,mint, atlt cle complet5, era asemd,narea. Prin lnfd,liqarea sa iepurele d,e cirnp
este un exemplu familiar d.e ascund.ere prin culoa,re ; tctuqi, acest principiu c1[,
parlial gre$ la o specie ind.eaproape inrud.itd,, ieprtrele d.e vizuind,, d.eoareeo
atunci cind. fuge spre vizuina sa el d,evine bi,t5,tor la ochi pentru vini,tor gi fririi,
ind,oiald, qi tuturor animalelor d.e prad.ir,, prin coad.a sa albS rid.icatl, in sus. l{imctli
nu se ind.oieryte ci, patruped.ele, tr6ind. in regiuni acoperite ca zilpacld,, au d.evenit,
albe penl,ru a fi protejate in contra d,uqmanilor lor sau pentru a favttnza apro-
pierea pe furi$ (ta praila lor. in regiunile ln care zdpada nu r5,mine urult timp
pe sol, o haini, alb5, ar fi vd,t5,md,toare I ln consecin,t5,, speciile de aceast5, culoare
sint extrem de rare in regiunile mai cald.e ale lumii. Merit5, observat c[, rnulte
a; ltifcy zibethictts, Audubon gi f3irchman, The Quaclrupeds of N. America, 1846' p. 109.
4li

patlllped.e trd,.ind 4 regiuni mod.erat d.e reci, ctr l,oate c[ nu ad optfl o hainfi albir,
de iarnd,, d,evin mai palide in acest anotimp ; $i se pare cd, acesta este rezultatul
direct al eond.ifiilor la care au fost supuse timp lnd,elungat. Pallas sG afirmd, cd,
in Siberia o mod.ifiearcr d,e aceastf natur5, are loc Ia lup, la d.oui, specii de,IIustela,
la oalul d,omes_tic, la Equ,us hemiontL..s, la vaca d,ornestici,, la d.ou-L specii'de anti-
lope, la cerbul moscat, la c5,prioar[, la elan ;i la ren. Cd,prioara, d.e exernplu,,
a're o haini, roqie d.e varfl qi una a,Ib-cenupie de iarnd, ; $i aceasta d.in urmd, ii
serveqte poate d.e proteclig an]malului atunci cind, hoind,reqte prin d.esiqurile
desfrunzit'e, presi,rate cu zd'padd, qi chiciurii. DacX sus-numiteld animale'si-ar
extind.e zo&a de ri,spind,ire ln regiuni acoperite perpetuu cu z6,padd,, haina lor
palid,il d.e iarnl ar deveni probabil, prin seleclie natuiat[, d,in ce in ce mai albil,
ptn6, ce Ya fi aib5, ca zrapada.
Dl- Reeks mi-a clat un exemplu curios al unui animal care a profitat d.e
faptul c6, este neobiqnuit .colorat. El a crescut intre cincizeci qi qaizeci d,e iepuri
d,e vizuin[, tdrcafi, alb qi cafeniu, intr-o livaclfl, ma,re, imprejmuitd, cu zidi
$i,
in acelaqi timp, avea in casd, citeva pisici la fel colorate. Dupd, curn arn observat
ad.esea, asemenea pisici sint foarte birtfltoare la ochi ln timpul zilei; intruclt
13u? ele.obiqnuiau sd, stea la pindd, ln amurg la gura vizuinilc,r, iepurii nu p6reau
sd, l-- distingb d,e fra!,ii lor parlial colorati. Rezultatul
^ i rsici,s-aind.oved.it
fost d.ec-urs d.e
18 luni toli aceqti iepuri parlial colorali au fost clistrunsi cd,
aeeasta a fost oper? pisicilor. Culoarea pare s[, fie ln avantajul-unui alt animal,
sconcsul, intr-un fel d.in care aYem multe exentple la a,lte clase. }{ici 1n animal
nu Ya at'aca d.e bunI, voie \rreunul clin acesto iinirla,le clin cauza mirosului groaznic
pe care il emite atunci cind, este iritat I in amurg ins[, eI nu <tste ugor d.e redunoscut
;i poate fi atacat d.e cfitre un animal d.e prad.il. De ac,coil, dup5, cum cred.e dl.
Belt, gste eL pr_evhzlut, cu o coad.d, rnare, alb[, stufoasd,, c&ro setveqte ca un avertis-
mqnt b[td,tor la ochi az.
Cu toate c[ trebuie s5, ad.mitem cL multe patrupede au clolrindit culorile
lor actuale fie_pentru.protecfie, fie ca ajutor pentru a-;i procur.a prad.d,, totupi
l" .9 mullime de specii culorile slnt mult plea b[tltoare la oc]ri ryi prea 'neobi$-
nuit clispuse pentru a putea presupune c[, ele servesc a,cestor scopuri. Putem
lua ca, ilustralie amrmite antilope I atunci cind. ved.enr o pat5, albd, pd,tratd, pe
$u$ir petg albe pe chiqife qi petelc rotuncLe negre d.e pe urec[.i, toate rnai distincte
la masculii cle Portan pi'cta decit la femele, atunci clncl vedem c5, culorile sint
ma1 viir 95, liniile albe inguste de pe coaste qi d.ung a albd, latfl d.e pe umd,r sint
mai d.istincte la masculul d,e Oreas derbyanzs declt la femel5, atunei ctnd, ved,em
o deosebire sirnilar5, d.intre sexele speciei T'ragelapthus scr,ipt,us (fig. 70) curios
ornamentate, nu putem crede cL d.eosebirile d.e acest fet sint d.e weun folos 1rreu-
nuia d.in sexu jo viala lor d.e toate zilele. O concluzie mult mai probabil[ pare sL
fie cd, d.iferitele pete au fost d,obind,ite mai intli de cdtre masculi ryi ci, culorile
lor au fost intensificate prin seleclie sexuald, qi apoi parlial trarrsmise femelelor.
Dac5, se ad.mite aceast5, ipot ezd,, nu poate fi ind,oial5, cd, culorile qi petele tot atlt
d.e neobi$nuite ale multor altor antilope, cu toate ci, slnt comuns la ambele sexe,
au fost la fel d,obind.ite qi transmise. De exemplu, ambele sexe d.e kood.oo (Strep-
36 Nouae species Glirium ordine, 1778, cus
Quadrupedum e subecaudatus a lui Pallas.
p. 7. Ceea ce atn denumit ciiprioara este Capreolrrs.siDiri- 3? 7'1rc liaturalist itt liicaragua, p. 24g.
 ]\,TAI\{lIfE}iI.] _ PIITE $I DLTNGI 439

si'ceros kudu) (fig. 64). au tinii albe inguste, verticale pe flancurile posterioare, pi
o elegaqti_ pat6, _unghiulard' albd, pe frunte. Ambele s6xe d.in genuf Domalis sint
foarte ciud,at colorate;_1a D. spaf;ele qi gitul sint cle"un rogu-purpuriu,
care se nuan!9""? _pe flancurj.p.yiorg%
in negru I iar aceste culori sint brusc separate d.e
abd'omenul alb $j de un spa!,iu
_inare, ab de pe crup5, ; capul este ryi *^*i rio4*t
colorat I o mascl, rnare albd,, oblongri,, ingust- mlrginitir, .u negru, acoper6 fala

Fig. 70. - Tragelaphus scripttts, mascul (clupn Knorvsley, Nlenagerie).

la ochi (fig. p9 frunte slnt trei linii albe, iar urechile sint pd,tate cu alb.
Puii acestei specii.!1);
Plo.?
sint d,e un cafeniu-gd,lbui, palid.'uniform. La Dariatis alb,i,frons,
coloritul capului se clcrosobeqte d.e cei al ultirnei specii prin faptul cd, o singur5
linie alb5, lnlocuieryte cele trei linii gi cL urechile iiot riptoupd complet albi s8.
Dup5, ce am stucliat clt arn putut rnai bine d.eosebirili seiuale 6 animalele
aparlitnd tuturor claselorr ffi pot evita oanclazia cd, culorile cqrios aranjat,e
ale multor antilope, cu toat e c5, sint comune arnbelor sexe, slnt r,ezultatul seiec-
liei sexuale aplicate in primul rind. Ia mascul.
Aceeagi c_onclulie ar putea fi extinsl poate la, tigru, unul ci.intre cele mai
frumoase animale din lume,.la carg cele dou5, sdxe no pJt ti Aistinse prin culoare,
nici cbiar d"e negustorii de fiare sd,lbatice. Dl. Wallace cred.e ss cX, haiia v6rgatd, a
38 \rezi frumoasele planqe din
ZoologrJ of S. Africa, I{nowsleg, a doctorului Gray.
de A. Snrith, 9i din Gleanings from the ll[enagerie of 3e
,,\['estminster Rcview", 1 iulie 1802, p. b.
110 I]ESC}INDE;NT'A OMULUT

tigrului ,,esteln apa misuri,-asemH,nS,toare cu tulpinile verticale de bambus, lncit

il ajut5, consid"erabil sd, se apropie d.e prad.a satt. Aceiasti, ipotez5,
ascund.fl, clnd. se
nu lmi pare lns5, satisfdc6toare. Avem oarecare mici d.ovezi cE frumuse|ea sa
s-ar putea datora selecliei sexuale, intructt la d.ou5, specii d,e Felis petele qi
eulorile analoge sint pulin mai vii la mascul declt la femeld,. Zebva este vi,rgatd,
bd,td,tor la ochi gi clungile nu-i pot oferi vreo proteclie pe cimpiile deschii.,e ale
Africii d"e Sud. Burchell a0, descriind. o
turmd, de zebre, spune : ,,Coastele lor
' lucioase sticleau ia soare ;i'culoarea vie
,.. ryi regularitatea hainei lor vir,t'gate pre-
'.,f zenta o imagine d.e o fnrmuse,te extraor-
,,rr dinard,, probabil nedep5,;itn, de nici un alt
., patrupecttt. Intruclt insd, la intregul grup
,.,ii
:'
al Egui,dae-lor sexele slnt identice la cu-
lcare, aici nu avem niei o clovadd, d.e
rr,, selectie sexuald,. Totupi, cel care atribuic
:',,., acestui prcces d.ungile verticale albe qi de
culoare lnchis5, de pe fla,ncurile diferitelor
" antilope va exbind.e probabil aceeasi ipote-
.,.,
',1,: 25, ryrla tigrul regal qi la frumoasa zebr5,.
": Aur vdzut lntr-un capitol anterior
' c5, atunci clncL animalele tinere, aparfi-
nind. oric6rei clasor au acelaqi mod. de
,', via,t'6 ca rsi p[rinlii lor qi sint toturyi
,',', cliferit colorater so poate deduce cd, ele
,..;,',.i si-au pistrat coloritul weunui str5,mors
Irig. 71. -- Drnnlis pAgarga, rnascul (dupi Knorv-
indepd,rtat qi disparut. La familia porci-
sley, Nlenagerie). nelor si la tapiri puii sint insemna!,i cu
dungi longitudinale si se deosebesc astfel
de toate speciile aclulte actuale din
irceste dou5, grupe. La multe specii de cerbi puii sint insemnali cu eleganto
pete alber clin care p6rinlii nu preztntd, nici o urm5. Se poate urm5,ri o serie
grad.atd, de la cerbul axis, la care ambele sexe, la toate virstele qi ln toate
anotimpurile sint frumos p6tate (masculul fiind pulin rnai puternic colorat clecit
femela), plnd, la specii la care nici adullii qi nici puii nu sint pit'a!i. Voi indica
clteva dintre treptele acestei serii. Cerbul manciuria,n (Ceraus mantchuri,cus)
este pd,tat tot timpul anrrlui, insd,, dup5, cum am v5,zut la grddina zoologicir,,
petele sint mult mai eviflsntrs in timpul verii, cind coloritul general al hainei
este mai d.escbis decit in tirnpul iernii, cind. el este nrai lnchis qi coarnele cout-
plet d-ezvoltate. La cerbuL Hyelaphus porci,nus petele stnt extrem cle bStd,toare
la ochi in timpul verii, cind. haina este cafenie-roqcat5,, ins6 dispar complel,
iarna, clnrl haina este cafenie al. La ambele aceste specii puii slnt pftafi. La,
cerbul de Yirginia puii sint cle asemenea pht'ali, iar circa cinci la sut5, ciintle
40 Trauels
in South Africa, 1824, vol. II, p. 315. spune (Land and \Yater, 1869, p.42) ci este rnai viu pllat
al Dr. Gray, Gleanings from the Meno,gerie of Knowsleg, cu alb declt .F/. porcinus din specia comunir ln sezotrul
p.6l.Yorbincl dcsprc II. porcirtus clin Ccylon, dl. BlyLh cinrl tqi reinnoie;tc coat'ncle.
 IITAMIFERE _ PE:rE SI DUNGI 441

animalele ad.ulte cale trd,ies-c in parcul judecd,torului Caton prezintd, temporar,

dupd, cqm md, informeazd, el, atunci cind haina roqie d.e var5, este inlocuitd, ..i
haina albd,struie de iarnfl, un qir de pete pe fieeare flane, care sint intotdeauna
ln acelaqi num6r, cu toate cd, foarte variabile ca claritate. De la aceastd, stare nu
este decit un pa,s foarte qli.. pin.a la- abs_enfa complet5, a petelor la adulfi, ln
toate anotimpurile ryiz il sfirgit, plni, la absen,ta lor la toat6 virstele qi aqotim-
purile, .a"p? cum se intlmpl5 la an11mi!e specii. Din existenla acestei serii per-
fecte, qi mai ?l*s din faptul cd, tinerii (pinf,, Ia un an) ai atitor specii sint pet-api,
putem concbidg .[ reprezentanlii actuali ai cervidelor sint des&nc1cn!,ii o].unui
specii-strd,vechi carei ca gi cerbii axis (Hyomosehus aquaticus), era pFrtati,,la toate
virstele $i ln toate anotimpurile: Iln str5,mo$ inc5, qi mai vechi, semdnind probabil
intrucltva cu Hyomosch,us aquat'icu,s, intrucit acest animal este pitat, iar -masculii
f5,r5, coarne, au canini mari, proerninenfi, clirr care unii cerbi veritabiU inel,
mai p5,streazd' radimente. Eyomoschus cle asemene'a ofei5, unul clin acele cazuri
interesante ale unei forme unind d.oud, grupe, intrucit prin anumite caractere
osteologice este intermediar intre pahiderme qi rurncgitoare, care inainte vreme
se cred.era cd, slnt distincte a2.
Aici ap.ale o curioas6 dificultate. IJac5, aclmitem cd, petele qi dungile colo-
rate au fost inilial clobindibe ca ornamente, cum se faee oare c5, at{gia cerbi
actuali,descendenlii.unui animal inilial pdtat, pr.ecum qi toate speciile de porci
qi tapiri, descendenlii unui animal inilial vflrgat, si-au pierdut in stare adultri
ornamentele lor anterioareot, I{u pot rS.spunde ln mocl satisfd,czitor Ia acea,st6,
intrebate. Itutem fi aploape siguri_ e[, petele. ryi dungile a,u rlisplrrit la sa,u a,proap(]
d.e mal,uritate la strl,rrro;ii speciilor noa,sl,re actualer ela incit ele o,u mai folut
inci, pftate ca pui si, datoritir, legii ereditirlii la, r'irste corespu nzdtoa,re, au trans-
mis aceste caractere puilor fufuror gelleratiilor consecutive. A fost poate ulr
mare avantaj_ pentru. leu ryi puma 9il, din caaza naturii cleschise a, locurilor pe
care le frecventeazti in mod obi;nuit, si-au pierclut cLungile, clevenind ast;fel rnai
Pufin bd,td,tori-la ochi pentru pracla lor; ;i, dacd, varialiile consecutive prin ca,re
acest scop a fost atins au apS,rut tirzia in via!5,, puii qi-ar fi p5,strat dungile.,
d.upd, cum este cazul acum. Olt d.espre cerbir porci qi tapiri, \-ritz I\fiiller mi-a
sugerat cil, prin pierderea petelor .;i d.ungilor lor prin selectie naturald, aceste
animale ar fi fost mai greu vizibile'duqmanilor 1or, qi ci, ele ar fi avu1, ln special
nevoie de aceastd, protec,tie de indatd, ce carnivorele au sporit ca talie qi numdr
in timpul epocii terliare. Acea'sta ar putea fi adevd,rata explicalie, in s5 este oarecum
ciudat ca puii si, nu fi fost astfel protejali ryi lnci, ;i mai ciudat ca ad.ulfii
unor specii sd,-gi fi p5,strat petele, parfial sau complet, o parte din an. $tim c5,
zr,tunci cind. rn5,garul domestic variazd, ryi dev'ine brun-roqcat, cenupiu sau negru,
durlgile d.e pe spate gi chiar de pb rsira spind,rii deseori dispar, cu toate ci, nu
putem explica motivul. tr'oarte pulini cai afarra de cei cafenii-cenu,5ii, au dungi
pe vreo parte a corpului, totuqi avem motive serioase sd, credem cd, inilial calul
era vf,,rga,t pe picioare $i pe sira spind,rii si probabil qi pb spate 43. Deci disparilia
petelor gi clungilor la adullii speciilor noastre d"e cerbi, porci qi tapiri poate fi

a2 Falconer qi Caulley, Proc. Geolog. Soc., 1843, qi a3 The Variation of Animals and Plants und.er Domes-
['ttl. trIemoirs zr lrri Falconcr. vol. f, p. 196. tictrtiort, 1868, vol. I. p. G1-64.
442 DESCENDENTA OMULUI

tlatoratfi, uuei rnoclificd,ri in coloritul general al hainei lor; dac5, lnsd, aceast,L
rnod.ificare s-a efectuat prin selec{,ie sexuali, sau naturali, sau d.acd, s-a datorat
acliunii.directe a conclitiilor de via!5, sau weunei alte cartze necunoscute, este
imposibil de hotd,rit. O observalie a d-lui Sclater ilustreazd,hine ignoranla noastrd,
cu privire la legile care dirij eaze_ aparilia qi disparilia dungilor ; speciile de
As'inus, care triiesc pe continentul asiatic, sint lipsite d.e d.ungi, neavind nici
chiar d.unga d.e-a curmeziqul spetei, pe
cind. cele care trS,iesc in Africa sint dungate
'i, bi,td,tor la oclli, cu exceplia parlialfl, a
I speciei .4. trosni,s,pus, care ure oo*ai .loog*
de-a curmeziqul spetei gi, ln general, citeva
d.ungi ;terse pe picioare, qi aceastd, specie
i tr5,ieqte ln regiunea aproape intermediard,
i a Egiptului d e sus $i a Abisiniei ee.

Caad,ruma,ne.
- inainte de a lncheia
este bine s5, ad.aug citeva observalii despre
ornamentele maimufelor. La majorit atea
speciilor, sexele seamdn5, lntre ele prin cu-
loare, d.up5 cum am vdzut, 1ns5, la unele
masculii se d.eosebesc d.e femele mai ales prin
culoarea pd,rlilor nude ale pielii, priq d.ezvol-
tarea birbii, a favoritilor qi a coamei. Multe
specii sint colorate in mod. atlt d"e extraor-
clinar sau attt de frumos qi sint prevS,zute
cu smocuri de per atlt d e curioase ryi ele-
Fig. 72. - Cap de Semnopitheats rubicundus; gante, lncit cu greu putem evita d"e a privi
acest descn gi cele urm5.Loare (dupd prof. Gervais)
slnt prezenlate pentru a ardta aranjanrentul
aceste caractere ca fiind. dobindite i11 scop
gi dezvoltarea ciudatl a pirrului de pe cap. de ornamentafie. Figurile al[,turate (fig.72
pind, la 76) servesc pentru a, ay6,ta aran-
jamentul pd,rulqi de pe tatld, qi cap la mai
rnull,e specii. Cu greu se poate sencepe cdu aceste smocuri de p[,r gi culorile
puternic contrastante ale bl5,nii qi pielii pot fi rezultatul unei simple varia-
bilit6fi fd,r5, ajutorul selecliei; qi este de neconceput ca ele s5, poatd, fi de folos
in vreun fel obiqnuit oarecare acestor animale. Dac5, este a$ar atunci ele au
fost probabil cloblndite prin seleclie sexual5,r c'u toate cd, au fost transmise
in mod. egal sau aproape egal ambelor sexe. I-ta multe d.intre cvadrumane
a,vem d.ovezi suplimentare d"espre acliunea selecliei sexuale asupra taliei
ryi puterii rnai mari ale rnascglului qi a dezvolt[,rii mai mari a caninilor in
comparalie cu femela.
Clteva exemple vor fi cle ajuns pentru finfelegerea] modului ciuclat ln
care sint colorate ambele sexe ale unor specii $i a frumuse,tii altora. La Cerco-
pith,ecus petauri,sta (fig. 77) f"a\a este neagr5, favorilii gi barba fiind. albe, cu o
pati, albd,, rotundfl,, bine definiti, pe nasul acoperit cu p[,r alb, scurt, care dd,
 FRT' N{{]SETE.\ C:VADR{]MANELOR .l t3

aninralului un aspect aproape caragJ:ios. Semnopitheaw frontatus are, de aseme-

near o fa!i, n_egricioasfi, eu o barb5, lungir, neagrfl, iar pe frunl,e are o patd mare
gola;d,1 de culoare alb-albistrie. La Macucus tasi,otus tiga este d.b culoarea cl,rnii
murd.are, cu o pat5, roqie bine definitd, pe fiecare obraz. Aspectul speciei Cerco-
ce.bus
.aethi'ops este grotesc, cy fa\a sa neagrd,, favorilii qi gule,nrl albi,-capul easta-
niu ryi o patd, mare albd,2 gola$i d"easupra fiecd,rei pleoape.
La foarte multe specii, barba,
Q,r'.ori!ii ryi smocurile cle p5,r din jurul felei
slnt de culoare diferitd, de restul capului, qi atunci cind. culoarea Oiferd, ele sint

Fig. 73. - Cap de Setnnopitlrc- Fig. 74. - Cap de Cebus ca-

cuscomatus. pucinus.

Fig. 75. - Cap de Ateles mar- Fig. 76. Cap de Cebrrs ueller-
ginatus. -
o.sus.

intotdeauna d.e o nuan^t[, mai cleschi.skn', deseori fiind rle un alb curat, uneori
galben'viu s2,11 ro;sc&t. intreaga ta\d' a speciei sucl-americane Brach,ltrurw's calaus
este d.e o culoare stacojie aprins ; ,,aceast5, culoare nu apare tnsd, d.ecit cind.
animalul este aproape maturi' 46. Pielea golapS, de pe fa!i, este uimitor de dife-
rit6 la culoare la diversele specii. Adesea ea este cafenie sau de culoarea ci,r:nii,
9u p3,rfi_absolut albe, iar adesea tot atlt de neagrd, ca negrul celmai tuciuriu.
La Brach,Eurus culoarea stacojie este mai vie declt La vreo domni;clar5, ca'ea-
a5 Am observat, acesL IapL la gridina zoologici, iar F. Cuvier, 1824, vol. I. 46.
multe cazuri pot fi vizute in planqele colorate din ffisl. ao Bates, The Naturalist on tlrc Amozons, 1863, vol.
No!. des Mammiftres, a lui Geoffroy St.-Hilaire qi II, p. 310.
444 DESCENDENTA OMULUI

ztand,,al c5,rei obraz ro;eqte cel mai tarq. Uneori ea este c1e un portocaliu mai dis-
tiqct d.ecit al oricd,rui mongol, iar la mai multe speoii ea este albastr5,, trectnrl
la violet sau cenugiu. La toate speciile cunclscute cle dl. Bartlett la care ad.ulfii
de ambele sexe au fa,ta puternic coloratd,, culorile sint mohorite sau absente la,

trig. 77, -- Cercoqtilheats pettturisla (dupi Bretrrrr).

prima tinerele. Aceasta se aplic6 d.e asernenea la rnandril ryi la Rhesus, la care
Ia\a qi pi,rfile posterioare ale corpului nu sint strl,lucitor colorate d.eclt numai
la un singur sex. In aceste din urmi, caz:uri avem motive sd, cred.em ci, culorile
au fost doblndite prin seleclie sexuald,; qi slntem, natural, tenta,ti sd, extind"em
aceea;i ipotez5, la speciile de mai sus, cu toate cd,, atunci cind slnt ad.ulte, ambele
sexe au f.ala colorat[, in acelaqi fel.
Cu toate c[, multe specii de maimule sint, dupd, gustul nostru, departe
de a fi frumoase, alte specii sint unanim admirate pentru aspectul lor elegant
;i pentru culorile lor vii. Semnop'ithecus nerna,ells, cu toate cd, este neobiqnuit
 FRUMUSETEA CVADRUMANEI-OR, 445

colorat, este descris ca deosebit d.e atr5,g5,tor ; f.ala colorat,[, portocatriu este lrrcou-
juratd, de favorili l_ungi de un alb lucios, cu o linie rdgie-castanie deasupra
sprincenelor; blana d.e pe spinare este de un cenugiu clelicat, cu o patd, p5,trb,td,
pe laturile corpului, coada qi antebra,tele fiind de un alb curat ; deasuf"a piiptului
are un colan castaniur coapsele sint negre cu pieioarele de ran roqu-castinii. ITu
voi menlioT,a decitalte d,ou5, maimule pentru frumuselea lor I le-am ales pe acestea,
ca prezentind u$oare cleosebiri sexuale de culoare, ceea ce face ipoteza tntr-o
oarecare m5,surd, probab.ild,, anum.e cd, ambele sexe igi datoreazd, asiectul elegant
*919q!l.i.sexuale. La maimula cu musta![, (Cercop'itltemcs cepltus), coloritul gen_"eral
al bl5,nii este. verzui-pestrit cu gu$q albf,, ; la mascul vlriul cazii este ca-staniu,
fala constituie ins5, partea cea niai ornarnentatra, pielea fiind- mai ales d.e un
cenuqiu-alb5,strui, nuanlincLu-se d edesubtul ochilor intr-o cuXoare negricioash,,
cu buza superioar5 de un albastru delicat, acoperitd, pe marginea infeiioard, cu
o musta!6 s_"b!ire neagri ; favorilii sint portocalii, cu partea superioard, neagr6,
formind. o bandd, care se intinde inapoi, plnd, la urechi, acestea fiind. aco-
perite cu peri albicioqi. La grSclina societi,liiToologice am auzit adesea c11m vizi-
tatorii aclmirau frumuselea unei alte maimule, numitil, po clrept }ercoTt,ithacus
d'iana (fi8. 78).;. culoarea general5, a bldnii ei e cenugiq pieptul gi suprafala
interioard, a picioarelor anterioare sint aibe, un spaliu *a*e iriunghiuli,r bine
definit pe partea p_osterioar6 a spatelui este de un castaniu bogat-; la mascul
laturile interioare ale coapselor qi abd.omenul sint d.e o deticatd, diloar" gdlbuie,
iol creqtetul capului este negru ; f.ala qi urechile sint de un negru inteis, for-
mincl un frumos contrast cu o croasti, alb5, transversald, deasri.pra sprlncenelor
;i cu o barb5, lung5,, asculit5, , albd, a cflrei parte bazald, este neagrh, az.
La aceste maimute qi la multe altele frumuselea qi aranjarnentul neobi;-
nuit al culorilor lor si, mai mult inc5, dispozilia- elegant5, gi iariatd, a crestelor
qi smocurilor d.e p6r de pe cap m5, conving ck aceste caracl,ere au fost clobin-
tlite prin seleclie sexual[, exelusiy ca ornamentalie.
Reaumat.
- Legea lupbei pentru posesiuuea femelei pare sir, predonrine
in toati, marea clas5, a mamiferelor. Majoritatea naturaliqtilor-vor fi di acord. eir,
talia, ,puterea, curajul qi agresivitatea mai mari ale masculuhii, ltrrnele sa,le
speciale de atac, precum $i mijloacele sale speciale de apeirarer &u lost clobilclite
sau modificate prin acea formd, d.e seleclie pe care am d.enumit-o seruali,. Aceasl,a
nu depindg 9u I"."9 superioritate in lupta general5, pentru exisl,en,t[, ci tle faptul
c5, indivizi din unul din sexe, tn general ma,sculul, rcuryeqte sL irrvingir,
alli.anumifi
masculi qi lasd, un numd,r rnai mare d.e d"escendenli calo s[,- le moqteneascil
superioritatea decit masculii cu mai pulin *Srrcces.
Exist5 o alt'd' concurenfd, mai paqnici,, in cal'e masculii se stri,duiesc s[,
excite sau sd, ad.emeneasc5 femelele priu diferite farmece. Aceasta se face uneori
prin emiterea cle cd,tre masculi a unor mirosuri pu'berniae in clecursul perioadei
$e_
r.enroducere, glandele odorifere fiind. dobindite prin seleclie sexuald,. Este
lndoielnic daci, aceastd, ipotezd, poate fi extinsS, la voce, deoareceorganele vocale
ale masculului trebuie si, fi fost inti,rite prin folosire in timpul maturit5,fii, sub
az Am vIzuL la gridina zoologici majoritatea
sus- esle luat.I ctin Naf. Hist. of Mammalia a dlui W. C.
numitelor maimufe. Descrierea lui Semnopithecus nemaeus Martin, 1841, p. 460; vezi, de asemene&r p. 475 Si 523.
-r 16 DESCET.IDE}ITA OI\,{UT.UI

excit5,rile puternice ale dragostei geloziei sau furiei $i in consecin!5, trebuie sI,
fi fost transmise la acelaqi sex. Diferitele creste, smocuri qi mantile cle pir,
care fie cd, slnt limitate la mascul, fie c[, sint mai clezvoltate la acest sex d.ecit
la femeli,, p&rr ln majoritatea cazurilor, sI, fie numai ornamentale, cu toate cfi,

| .,'

F.ig. 78. -* _Cert:oqtilftertts dirrrtii (dup[ Rrehnt).

uneori ele servesc ca o api,rare in contra masculilor rivali. Avem toate motivele
sd, bi,nuim cf,, qi coarnele ramilicate ale cerbilor qi coarnele elegante ale anumitor
antiloper cr toate c5, ln mod. normal servesc ca arme d.e atac qi ap6rarer &r fost
parlial modificate pentru ornamentalie.
Atunci clnd. masculul se deosebeqte prin culoare de femel6, eL prezinti,
ln general culori mai lnchise ;i mai puternic contrastante. La aceasti, categorie
nu intilnim splendidole culori roqii, galbene gi verzi, atit de comune la masculul
p5,sd,rilor qi la multe alte animale. Totuqi, pflrlile golaqe ale anumitor cvad.ru-
mane trebuie exceptate, furtruclt asemenea p6,r!i, ad.esea ciudat situate, stnt
strilueitor eolorate la unele specii. Intr-alte cazttri, culorile masculului pot fi
 MAMIFERE REZUMAT 417
-

datorate unei simple varialii , fd,rl, ajutorul selectiei. Atulci insi, cind. culorile
slnt variatcr ryi puternic pfon_unj ate, cind ele nu se dezvolt[ d,eclt aproapc] rle
tlialuritater ryi cincl
,
^
ele se pierd, dupd, ca,sttare: cr gren putern evita coieLia, ch
t'lt' rttt fost rtoblndite pt'in sclectie sexuali in seop-rtc oinamentatie qi cri a1 fost
1t'ltltsillistl t'xt{ltsiv slttt a,plioap('ex('lusiv at,t'luiapi s(,\. ,\t11ei cirrtl l,rnbelt) s(ix(l
sirrl r'olot':ttc la f1'1, irtr t,ulorile sint bltitoart'1; ochi $alr curios araniate, ft-r1ri
lr, fi i'ituryi fl6r
_pu!,rtr. tlc Yr'€'tttl folos aparent pentlu protecfie', ;i rnai ales clnit sint,
asociattl cu tliferili a!,i apcntlici ornamentali, :r,jungem'ptin anllogie ltr a,ceeasi
concluzie, anurne ci ele au fost dobindite prin setee4ie iexuald,, cu toate c,[ rrtr
fost transmise la ambele sexe. Atulrci cina privim lnapoi la diferitele cazur.i
prezetrtate in capitolul de faf,ii si ln cel anterior, se va eonstata eri este interleil,tii
ipoteztt,
_tiupt-r eare culorile blt[,toare la ochi ryi variate, limitate la masel1i slll
('()Illull(' IA A,nlbttle sexe, sint de reguid, general[ asocria,te la aceleaqi grupe
El'llpe' ctt :t,lte ca,ractere sextlale secunclare servind pentru lupti, sal ornarleirta!ic.
;i srrll-
Legt'a transmitc-.rii cgale a earacterelol Ia, arnbc.le seie, in mfslrrfr in crlrt,
t'lt, pi'iYeryte culorile qi atte ornam(,nte, a pretlorninat cu mult mai mult la marni-
I'('1'(r tlecit la, pitst-"tri; insii rtlrnele, curlt sint coArnele qi coltii, a1 fost aclt,seA
trA,nlt-
tttistr fitt exclusiv, fie mult rnai perfect la masculi tleeit la fenrele. Acgst llellr
('sl,tt sttt'pri]1zi,tl,,or, intrur'lt1 ir,sa, culn masculii iryi folosese :r,rmele petrtru
a se lllr[,rlt,
rlt' tht'yll?lrrii rlc to:ttt'1't'lttrilt'r tot a,stfel :lrmele lor le-:l,r fi fost hg ftll6s si felrt.-
It'ltlt'. Itt ttrlisrtt':l in cllre tte putem tla rSoil,rrla,2 a,bsenf,ll lor^la a,cest st,rr I1r polr,lt,
fi e-xplit,ttl,l-t, tlccit prirt {ot'ni:l eretlit[!,ii calc ll, prt'rlominat. in sflrrsit, I1 p1t,r1-perlt,,
Ittptir tlitltr:tr irrdivizii tle At'.t'lil,.si *ui, pa,ryrricl'*oo slngeroils5,, a iost tirnitat,;i, (i1
(rttl(' tttlt,i l'trro t'xceptii., la rrt:lsculi, a_!a ineil, aceqtia clin urrnir, Au fost
nrorlifisll i
prirr, s<'lt'elilt strxttali itr tnorl cu rnult rna,i f'rccvrrrrt 69si{; felnt'lt'lr.r lr1;il; pplrl,r.l ll
s{' lrt1l1,:t irrl;t'r' ('i, r,i1; si pt'rtl,}'lt :t lrlt,tnctr i r.ier ul ()I)ilfi.

:l{} --.c. {{tj

 PARTIIA A III.A

Selee{ia sexualf, in legaturi cu omul

gi eoneluzie
 C,IP]TOLUL AL ,YIX-LEA

CARACTEREI,E SEXUATB SECUNDARE tA OM

Deost'lrili itttrc lrit'l;itl" Ei ferncir: *- Cauzrlo urloI'asr)nlcltea drr.rsebili 1i ule anunritor'
cltl'ilctcrc colnullc lttttbtlrtr sexc - Legea Iuptci
- I)eoscbiri alc faculltrIilol rnintalc 5i alc
vot:ii -- l)esltrc ittflucrrfa fnruruse[ii in dcterminaroa ci'isdtoriilol la orn -- Aten!ia datir
rlr: silbatici po<loah<:lor -- f <lcik' lor tlesple frunrtrsefrra fcnrr.ii * 'l'cnclin{ir tle :l c\agrrl'a
r.ir,r.;r,, prrr.!ir.tr!:rri{lrlr.,lrl rrr;rlii.

Iril, orlI tltlosebirile rIiubre sexe sint nrai lla,r'i t[erit; lit, rna,joritHl,r,;j; (1\ra([r'tr-
ltliltlolot', itrsi, tlu" it,tiit tle rrta,ri ctt, Ia unelo rtintrt) {:)lo, ca, do {}xonrptrl la trr?}n(lri-1.
lrr rnedie, bti,rbatul ()sto con$i(lelabil mai inillt, nlini gn'll $i i]taf putc,r:nic rle<:il;
licrneia,, rrtlli 1a,1; ln unrerri ryi cu mu$chi mai olal pronullfa,t,i. I)lltoritir, r,A,por{,ului
ca,Te t'xistii itltt't tLozvttltilr{}?1, rnus(}ularti fi pr'(x)rnilt(rIl1,ti, str)t'in(i(rltel(}t'r, itT(ia(lrr,
sllpc'rcilia't'it, <'ste in g{'Il{}riul nla,i pronur}t,a,t,ir, liu bli,rbat r^trtcit la, {orneitr. Oot'prrI
;i in speciill fa,!a lui este ma,i p[roasri, ia,r' vo{iea sa ar'o o tonalit;ate cliferitir, ryi ma,i
put_ernici,. Stl pa,t'o cil, Ia anumite ras{-\ femeile se tleoserbesc pulin prin clrloa,r"o
dc b[rbati. [)c t'xernplu., vorbind. d"espro o negresii aparlinincl tribului llfonbuf,too,
ca,ro locuiepte iir interiorul Afrieii, la citeva gr"ade la nortl cle eeuator, Sehrn-ei1-
furth spune,: ,,Ca qi lnt,reaga eiraszi erL a\,ea pielea ctl citc,va nuanlo mai clesehisir,
tlccit a sol,ului ei, fiind oarecum de culoarea r,afelei pe jurnfl1,ate pr,S,jitrirt z. lntnrcit;
femeile lucreaz5, la cirnp si sint complet dc'zbriirirrt,i', <.stqt put,iir prolta,bil r,ri, cleosct-
birea clc culoare ta!,ra clo b5rbalii lor s5, se datoreze cxprrr,{rrii la sot,i(. qi vin'l.,.
psmcrile europene slnt poate cele mai viu colorilte clint,r'r i:icxen dupii, curn ,\{t
F(}a.t('
v€]dea cintl ambele sint egal expuse.
B[r'batul c,'sto rnai cur:tjos, nlrli agresiv;i mrli eni:r'gic rlrcit fomt'iu si alr.r
utt spirit nrai irrvetttiv. f)r<'ic,rul sf,,u este in inod a,bsolut mai rlritt'(r, ct'c-'d iusi
cL nu s-zl, stabilit pc clt'plitt tlacf in proporl,ir, fa],il rlt'corpr.rl siru iJau nu. Irir
ferneio falzr, este rna,i roturrdir, fllcilc rsi baza claniului rrrai nrir,i, eontunrl r.or1)rilrri
mai rotund, in anumite pd,rfj mai proeminent, iar pelvisul ci cste nrrri lirt clt'cit
r Schaaffhausell (traducclc), in ,.Anthropological 2 7:1rc !IerLrl o{' Afr.ictt' (tract, ' r'ng-lezii ). 1u73, vol. l,
Revic\\"', octonrbric 1868, p. 419, .120 ,si 427. p. ir'J.{.
t;2 DESCENDENTA OMULUI

la bilrb at 8 ; acest clin urnrI, caracter poatcr fi insii, eonsitlerat mai curlncl ca un
caracter sexual primar declt unul secunclar. tr'emela ajungc la, maturitate la o
virstd, mai timpurie clecit bd,rbatul.
Lu om, la ryi la, animalele tlin toate claseler, caracterole distinctive a,ltl
sexulli masculin nu sint deplin tl"ezvoltate pinf cc ru este aproape matur, iar
dacir, este castrat ele nu mai apar niciodatf,,. Barba, d.e exemplu, este un caracter
sexual secundar qi copiii masculi nu au barb[,, cu toate c[, la o virsti, timpurie
au p5,r abundent pe *u,p. Este datorit[, probabil apariliei relativ tlrzii in vi.affi
a varia,tiilor consecutive prin cale bfl,rbatul qi-a clobindit caracterele sale ***.olinr-]r
c[, ele sint transmise numai sexului rnasculin. Copiii d.e sex masculin $i teminin
seam5,n5, indea,proape intre ei, ca gi puii atitor altor animale la care sexele adulte
se d.eosebese considerabil ; ei seamlnfi, d.e asemenea mult mai lnd.eaproaPg cu
ferneia adultd, clecit cu bS,rbatul ad.ult. Totupi, pind, in cele d.in urm5, femeia ia
anumite caractere distinctive qi prin conforrnafia craniului ea pare s[, fie inter-
rned,iarS, intre copil qi b5,rb at 4-. De asemenea, d.up5, cum puii unor specii lnd.ea-
proape lnrudite, .o toate cir, distincte, nu se deosebesc atit de mult lntre ei aa
aOutfii, tot aqa este qi cu copiii cliferitelor rase umane. IInii au susfilut .chiar cL
la craniul de iopil nu se pot detecta deosebiri rasiale 5. in privinla culorii, copilut
d.e negru nou-n5,scut estscafeniu-roscat qi curind. d.evine cenugiu-arderie, culoarea
neagrX, fiind. d.eplin dezvoltatd, pln5, intr-un an ln Sudan, insd,_nu inainte de trei
-in
ani Egipt. Ochii negrrrlui sint la inceput albagtri, iar p5,rul mai curind. brun-
castaniu d.ecit negru, fiind. cre,t numai Ia virf. fmediat dup5, nagtere copiii austra-
Iienilor sint de un cafe'niu-gfl,lbui ryi d.evin negri Ia o virst[ mai tfrzie. Copiii d.irr
tribul gtrarany din Paraguay slnt galben-albicioqi, irrs5, in decurs d"e citeva sd,pti,-
rlili ei d.obindesc culoarea ca,fenie-gilbuio6. a pir,rinlilor lor. Observalii sintilare,
au fost ffl,cute qi in alte pfrfi ale Arnericii
Arn arl,tat mai ami,nunfit d.eosebirile de mai sus dintre sexul masculiu
si ferninin la offir cleoarece ele sint curios d.e asernl,n[toare ou cele ale cvadru-
inanelor. La acesie animille femela este maturd, rnai d.e tirnpuriu decit masculul,
eel pulin acesta este cu siguranld, cazul la Oebus uacl,rae 7. Masculii majorit6lii
sp"ciitor silt rnai ma,ri qi mai puternici clecit fernelele, -f*pt despre care gorila
ofer6 un exernplu binecunoscut. Ifasculii anumitor maimule se deosebesc clc
fernele s chia,r plintr-un ca,racter atit cle nc'insemnat ca proeminen{a Pa1 marc a,
arca4ei superciliare qi corespund in aceastl privinld, ou omul. I.,a g9ri16 qi.la anu-
mite alte maimule craniul masculului adult prezintfi, o creastd, sagitald, bine pro-
lurr,tat[,, care lipseryte la fernel5,, iar F'cker a gisit o urm[, dc o asemenea deose-
bire' intre cele douf sexe la australieni s.
3 Lit:kcr qi \\iclcker (tratluccrc), in ,,Anthropological sirrt citatc tlirr \Tirrt.erboLtottr |i Campcr, vczi Lawrctrccro
lier.ierv". octornblie 1868, p. 351--356. Conrltarati a Lectures on Plt11stoktg11 tttc., 1822, p. 457. Petrtru copiil
rlirrtrc frrrnra craniulrri la birbaIi qi la fcnrci a fost urnrii- de guarany vezi Itengger, Siiugethiere ctc., p. 3. Yczi
ritl cu nrultii gr:ijir tlc citrc Wclcker. tlc asemenea Godrort, De I'EspDce, 1859, vol. I[, p.25i].
a Iicker ;i \vclckcr, ibidcnr, p. it52 gi li55 ; C. Vog[, Pentru australieni, Waitz, Introducti.ort to Anthropologg,
I-ectures on X[urt (tracl. cnglez[), p. 81. (trad. cnglezd), 1863' p. 99.
5 Sclraaffhausen, ,,Anthropological Revicw", ibident, ? Rengger, Siiugethiere etc., 1830, p. 49.
p. ,{2g. 8 Ca la Macacus cgnomolgus (Desmarest, tr'Ianunalogie
G pruner-Be1., clespre copii de negri, citat rle \;ogt, p. 65) gi la llglobates agilis (Geoffroy Saint-Hilaire q
Lecl.ures ort Mct1 (trad. englezi), 1864, p. 189; pentru F. Cuvier, .Ilisf. .lfat. des Mammifires,1824, vol. l, p' 2).
e ,,Autltropological Revierv", octottlbrie 1868, p. 353
faptc sulllinreltare clespre copiii cle ncgri, dupl cunl
 OITUL _ DII'ERENTT SEXUALE 453

La nraintufe, atunci cind. r:xist[, vreo deosebirc de voce, cea a masculului

cste nrult rnai puternic[,. Am vhzat c[ la anumite maimule masculii au o barbil
lrine clezvoltat'h, care la femele lipse ryte cornplet sau este mult mai pulin d.ezvol,
tati. Nu se cunoaqte niei un eaz ln care barba, favorilii sau musta,ta s[, fie rnai
nrari la maimula femel[ clecit la cea mascul[,. Chiar la culoarea bl,rbii existf
un paralelism curios intre om qi cvadrumane, lntrucit la offir atunci cind. barba
se deosebeqte la euloare de p[rul eapului, dupf cum se intimplS, de obicci, erecl
cd, aproape intotdeauna barba este d.e o culoare mai deschisd,, fiind adesea rorycatf.
In Anglia am observat acest fapt de repetate ori ; doi domni mi-au scris insf
recent c5, ei constituie o excepf,ie la aceastd, regul[. Ilnul d"in ei explic5, faptul
prin marea deosebire de culoare a p[,rului ]a latura paternd, gi materni, a familiei.
Amb:i au fost conqtienli de mult timp de aceasti, particularitate (unul d.intre ei
fiind. ad.esea actzat' c5, iryi vopseqte barba), $i astfel au fost lnd.emna,ti sI, observe
alli b5,rbafi qi s-au convins c[, excepliile sint foarte rare. Dr. Hooker s-a ocupat
pentru mine in Rusia de acest mic punct qi nu a gd,sit nici o exceplie la regul[,.
Dl. J. Scott de la Grd,dina botanicd, d"in Calcutta a avut amabilitatea de
tu crbserva multe rase d.e oameni care puteau fi vd,zali acolo, precum qi in alte
pnrli ale fndiei, qi anume douil rase de sikhimi, bhoteagi, hinduqi, birmani gi
chinezi, majorit'at'ea fiind rase care au foarte pulin pd,r pe falra, $i a constatat
intotdeauna cd,, atunci clnd existi, weo deosebire d,e culoare intre pdrul capului
qi barbd,, aceasta din urmi, este invariabil de o euloare mai d.eschis5,. Or, d.up5,
cum s-a afirmat mai sus, la maimule barba se d.eosebeqte adesea izbitor prin
cnloare de plrul de pc cap ryi in asernen ea cazuri ea este lntotdeauna d,e o r,uloare
rnai deschisf,, fiind aclesea d.e un alb curat, uneori galben[, sau rorycat[, 10.
in privinla pilozitd,fii generale a corpului, ferneile d.e toate rasele shrt nrai
pulin plroase decit blrbafii, iar la citeva cvad.rumane 3artea d.e jos a eorpului
fernelei este mai pulin p[roasd, decit a rnasculului rr. In sfirsit, ca qi b5rbafii,
maimulele mascule sint mai curajoase pi mai lndlrjite declt fernelele. Masculii
conduc grupa qi in caz de pericol se aqazd, in frunte. Yed.em astfel cit de apropiat
este paralelismul d,intre deosebirile sexuale la om ryi cvadrumane. Toturyi, la
unele specii, ca la anumili paviani, la urangutani qi gorile, existi, o d.eosebirc
consid,erabil mai mare intre sexe decit la om, ;i anume in mX,rimea caninilor, in
dezvoltarea ;i culoarea pd,rului gi mai ales ln culoarea p5,rfilor gola;e ale pieli.
Toate caracterele sexuale secundare ale omului sint foarte variabile, chiar
ln cad.rul aceleiagi rase, Di se d"eosebesc mult la diferitele rase. Aceste dou6, reguli
sint in general valabile la tot regrrul animal. Din excelentele observa,tii fd,cute
pe bord.ul vasului ,,Novara,tr 72t s-a constatat cL in5,lfimea bd,rbalilor australieni
nu deplqeqte pe cea at femeilor decit cu 65 mnl, pe cind. la javanezi depd,,;irea
10 Dl. tslyth m[ inforurcazL nu a v5.zut declt urr astfel, dupi. cum mi informeazl tll. L). I.'or]rcs, el ttu
cra
singur caz 7n care barba, favorifii etc, unei maimufe s[ a vizut niciodati \rreull caz dc acest fcl la a1'rnaraqi
albeasci la bltrlnele, dupl curn este atit dc obignuit cazul 5i quichuas din Amelica de Sud.
la noi. Aceasta s-a intlmplat lnsi la un Macacus cgno- 11 Afa este cu fernelele mai multor specii dc HgIo-
rnolgus bitrln, linut ln captivitate, alcr clrui musti!.i bates, vezi Geolfroy Saint-Hilairc Ai F. Cuvier, ltisl.
erau ,,remarcabil de lungi, semlnlnd cu ale omului". lfaf. de.s Memm,, vol. I. Yezi de asemenea desprc II.Iar,
In totul aceast[ maimu![ bltrini prezenta o asemlnare Penng Cgclopedia, vol. II, p. 149 gi 150.
caraghioas[ cu unul dintre monarhii care domnea in 12 Rezultatele au fost deduse de citre dr. K. Scherzer'
Europa, dupi care era unanim poreclit. La anumite rase ;i Schwartz, vezi Reise d.er l{ouara: ,lnlhropologisclter
umane pirul de pe cap nu albe;tc aproape niciodat[ ; T'ltcil, 1867, p. 216, 231, 234, 236, ?39 ;i 269,
 D}JSCBNDENTT\ OAILILLII

('l'a, itr- trrerlic ([(] ilE rrulr j ir,gil, irrcil; lil il,c(]rrstiii, rlin urnri I':nii rlil'r'r'r'rr(ir, rlr,irtiil{,irrrr'
rIitrtt'<, s(]xo cl'tl ([('I)esto t,r't'i ori IIlai lllil,ro t[r'ti1, la ilusl;t':r,liltri. Nllnr(.rr)rr.i('l)liU\lr-
t':*r1;oli itle sl,atulii, circurnfelirtfei gitului ryi pieptului, lurrgirnii coloiulei \,'('t'l;r,lila,lo
gi bra,felor au fost cxecutato crlr, grijir, Lu rtift-.r:ite I'asr', si a,pr'olI)(' 1;oatt' t,ct,slirr
tttirsurdtori aratir cil b[rbalii se tleosebesc rnult rnai rnull, ilrtrc ci tlecil, fcrncik'.
:\cest fapt irrdieti, in ceea et'priveqte a,oeste cat'Actert', cr-L nrascnlul este ct,l <l.ilrr,
ir, flost mai ales nr.odific,at, de cind diferitele rase s-au ck'pirrfit ck' tulpiira, eorrnrnli.
Dezvoltarrea b[rbii;i a pilozitfllii corpului se d.eosebesc in mocl rcnrrlrcabil
la, blrbalii cte rase distinete qi chiAr'1& diferite triburi sau fa,nrilii cle accta;i rusii.
l{oi europenii vedern aceasta intre noi insine. Dupi, }fartin 13, brirbalilor clt' p(,
insula St. Kilcla nu l.s cre;te barba pln5, la virsta cle treizeci cle ani silu rnai
tirziu ,qi chiar atunci barba le este foarte rard. Pe continentul euroasiatic barbn,
pred.omini, pind, ce trecern clincolo d.e fndi?,, cu toate cii la bdryt,inasii din Ceylon
ea d.eseori lipseqte, dupd, cum a observat Diodorus in antichita,te 1a. La cst
c1e fndia barba dispare , ca la siarnezi, malatezr, calmuci, ch.inezi qi -iaponezi ;
totuqi, ainoqiils , care locuiesc pe insulele cele mai d e n ord ale arhipela,gtilui
japonez, sint cei mai pdrosi oameni din lume. La negri barba, este pulinri sau
absentS, si rareori ei au favorili ; la ambele sexe eorpul este a,proape f[rir puf
fin 16. Pe r1e altl parte, papuaqii tlin arhipelagul mali)tptr, ca,I'(r sint p,pr'oi,r,])(r 1;ot,
at,i1; r[e uegri cil si negrii, a,u bflrbi bine tlezvoltal,e 17. ltr Oct':rrrtrl I':rt,il'i1r lorrrril;ot'ii
arhipelagultri [,.iii ilu" barbi, rnal'(r ryi stttl'oasirr ptr r,ind t:t'i tlrr p(, ltlltilrr'lrgtu'ikr
nu prea inclepdrtate, 'I'onga ,5i Samoa, sint sllilri I a,(,()r'ti?l :ttrlilr!,itr, irrsi un.or i'lls(f
tlistin-cte. Pe grupul r[e insule Ellice, tolt locuil;orii a'pA,r't,itt a,eeleia;i t'use, 1,o1,ttsi
numai po o singut'ir, insuli, a,nnrrl() Nunenrayir,,,bir,rbalii au llrirbi spleintlirlo",
pe cinrI pe crelelalte insule ,,,r,i ?ru 1r] gent'r'al o duzinri cte pt't'i rir,zlefi d,repl; bitrbii" r*.
Sc poate zice cI, prin t;ot, nrarele continent a,m('r'ica,r) bl-u'ba!,ii sin1, spirr i,
insl lil i:r,proape toa,te tribulile pot tt,phrea t,iliva peri scurti J)rr l'a'f,ir., r])?l,i a,lcs lir
b[trine!,r'. (]al,lin cvulueaz5, cir, lil triburile din Anrerica do N olrl, rlin doulzeci
rte bilrba!,i, optsprezcrco sint din uu,trlrz"r complet spini, lnsil irrl,irnpld,tor s(, 1toi.r,t;o
veclea, un b[,rbat, care a rreglijat sd,-;i smulgS, perii Ia, puberttlte cu o barb:i rnoalc
lungd, d.e 2,1/2 sau ir cnr. ()uaranyii din Para,gutay se d.eosebesc tle toato triburik,
inconjurir,t,oare prin faptul e5, au o barbi, micd, ryi chiar puf,in prir: pe corp, nu
ins[, favorili t0. Dl. D. Irorbes, ca,rc s-a ocupat ln mod special de zlcest subiect,
rnii, informeazir cii, a,yma,raryii ryi quichuaryii clin Cordilieri sint remarcabil do spini,
toturyi uneori ci,tiva peri rd,zlgi a,par la bd,t,rinc!,e pe blrbier. Birr:ba!,ii actistor douii,
triburi au foarte pulin pdr pe ctiferitele p5,r!i ale corpului, pe care la curopeni
pl,rul cre$te din abundenli,, iar femc'ile nu au d.e loc pe pdrlile cotresplrnzl,toare.
Pe cap insI, pflrul atinge la ambele sexe o lungime extraordinarl, ajunglncl adesea,
1:r I:oUugt:1o Sf. Iiildu, ccl. a li-a, 1753, p. 137. dcn!ii Iol incmciga!i piu' sit ltibit cot'1nrl rrploitpc lot :.r[11"
'J{ Sir.T. D.'l'errrnnt., (')eglon, vol. II, 1859, p. 107. tltr lrr-rrris ca;i cru'opcnii.
15(]ttittltr|.itijt,s,..IttrvtttltlcsCour.sScielrti|itJttt,s'',2,|)ti\\'allitce,,],|u:nIutu11.',|r'|ti7lt:|ttgi,ltiU,l.lll.
rrugrrsL 1Stiti, yr. 6i30 ; Vogt. Leclrtrt:s ort XIrrtt (tlatl. t'rrglt'zii), l). 17t'i.
p. 27.
1
18 l)r. J. Baru:rlrl Davis tlcslrre l'asclc ot'cunicc irr
16 I)espre barba negrilor', \:ogt, Lectures eLc.,
1t. 127; ,,Anthropolog. Review", aprilic tSZO, p. 185 ;i 191.
Naitz, Inlrrtduct.ltt ArtthroltolocrT (tracl. englezi) 1tl6i-i, r,ol. 1e Catlin, North American Indians, ctl. a 3-a, 1842,
I. p. 96. llstt' r'cntarcabil ci irr Sl.atele Unite (Irutestiga- r'ol. II, p. 227. I)espre gurlt'i.lny, vt'zi '\zlrt':l, \'o11ugcs
liorrs irr Xlititurg and Antlvopologiccrl Sfaftslics of Antc- duus I'Arrtirique )Ittrir1., 1809, vol. II, p. 58; (le asemcn(la
ricurt Sritl.icls, 1809. 1r. 5li9) negrii pur singe ,si dcscen- Rengger. Siiugcthiare uon Puragucrg,.p. 3.
 OTIUL - LEGEA I-T-]PTEI l.tt5

:rllr'o:tl){,rlt'i{ol,;i tot idf?r, cstc si cu, tttttrkl dirrtrc tr:ibttr,ilc nt)r(l-i,l,trr(,t.ica,tr(r. Se.xr,lc
Ir;rrytirrrlilol'lr,nt(,t'icani rur sc tltrost,besc irrtre t'[c a,tit dr: nrull, prin cla,rrtita,toit, (11", p;ir.
;i pritr tttrttttt, gonot'rllit rt, corpului, t',a rnaiolil,atc.a, celollalte iascr eo. Acesi, fa,1rt tJst,r,
:tllrtlr)g (itl ooca co so irrl,inrplil la, utrele rnaimule lnclcaproapo lnrud.itc ; astfeli sext'lc
t'iutptttrzeului ltu sittt atit cle diferite ca eele ale urangulanului sau ale gorilei sr.
I1t capittllclo a,nterioarer arr vil,zut, cit la mamifere, pir,si,ri, pe;ti, inss6t,g
t'tc., tuulte caractere. pentru ca,re ave&nl toate motivele sil le consider'c5, au fosi,
irf{,i:l I clobindite de unul din sexe prin seleclie sexualfir &u fost transmistr celui-
Itr,lt. Intrucit se pare ci, chiar aceastl formd, de transmitere a preponderat in ma,rg
ttlitsurl, 1:r, orn, vom evita o repetilie inutil5, dacd, discutim origilea caracterelgr
spceific(' s€.xului masculin impreunl, cu anumite altecaracterecomune ambelor scrxe .

Legea lupttei,. La sd,lbatici, de exemplu la australieni, femeile slnt motivul

porlrlanent cle luptd,,- atlt lntre membrii aeeluiapi trib, cit ryi lntre diferite triburi.
La fel era f[ra, indoial[, qi in antichitate; ),narn fui,t ante Helenam mulier teteyri,mcr
beli causa,')'. La unii d.intre indienii nord.-americani, lupta este red.usd, la un sis-
tern. Ilearno 22, acel excelent observator, spune : ,,A fost intotdeauna un obicei
printre aceste popoare ca bi,rbafii s5, se lupte pentru orice femeie d.e care sint
it,ta,;za!,i, ryi tlesigur eri, cel rnai puternic cirytigd, lntotdea,una premill. tlnui llirrba,t;
sla,hr al'a,fi, tlutnai tlac[ t'$te rrn vin[,tor bun ,si foa,rte iubit, rlrcori isc permite sii,
(,in;:r o sol it l){f oitre up- hlit'ba1, rpiri Itttt;r'rlrjrr o tr6ttsitlel,i-1 (ra mer-itintt 2,ten!iil, lilt,.
,\ctlsf ttbitrtri 1rt't'tlorttitli, lir t,oal;e l;rihurile ryi 1r'ovoacf,,urrlltrtcrtic spir.it de t-rrrrula,!,ie
lrrintt'e tirrcrcl,, (r?,1'o tlirr copilLrio i5i irrceiarctli, ctr toill;e or,,u,ziikr torf,a qi isctrsinfa, irr
Ittpta,.(,ol'l) lll corp. L'tit,tit, a,firrnii,cii, la guarrrr,qii dirr Anrt,ric,u ti,' Slcl, b[,rba!ii
l'at't'tlt'i s(' Oitsitl;ort'sc pirrir lil vit'sta t[c tlour"r,zt'ci tlo llrri sr11 rpl,i rrlrlt" iltrleit
irrr,irrl;r' dt' :r,eeastir, virstti lru-Di pot invingc rivalii.
Si'1tct, t'lil ryi itltt'fa,pte sinrilarc, insri chia,r rlilgir, rll il,lrr 1,\r(r::t, rloyezi irr
Icgii{;tlt'ii, (rtl it,ct'sl, srtbictrt, prirt anillogie cll cvatlrurna,nt le slperioare 23,
tr1r1,gnr
fi itlrt'o:r,pt, siguri r-rir, legea luptei ar prevalat la orn in clccursul primelor staitii alo
tlt,zvolt5,rii srll!,. ,\pa,ri!ia intirnpl5,toare in prerzent a caninilor care proemine1,r,ir,
tltrasllpt'a eelorltr,lfi rlinti cu urmele unei diastemo sau a,le nnui spaliu liber pentru
plirnilt'il cauinilor opusi, este, dupir toate probabilit|,lile, un iaz de reversiune
llt, o sta,ro ilnterioar'f, eind. strilmoqii omului erau prevS,zufi cu aceste ar'me, (i1,
si ruulte cv:t,clrumane rnascule actuale. S-a observat intr-un capitol anterior. c5,
pt' tnisutii, ce omul a, tlevenit treptat erect ,.si si-a folosit i1 rnocl contiluu miiniftr
ryi braf,t'lc pentlu a, se lupta cu bele gi pietre, precum qi pentru alte scopuri vitale,
el trebuie s5,-ryi fi folosit din ce ln ce mai pulin f5,lcile qi dinlii. Fdlcile lmpreun5,
ou mugcrhii. lor trebuie s5, se fi redus atunci prin nefolosire, la fel ca qi Oingii, ln
bzr,za principiilor, nu prea bine inlelese , ale corelatiei ;i economiei de crerstere,

?l, I)r'of . 1i rl-rrlr ,\gassiz (.lrtttt'rtcr1 irt Ilt,u:il, p. 5ij0)
oltseLl,ii ct-t strxttlc irrtlictrilot' arncricani sc tlcuscbrlsc rnai
lrrrfin clcciL ccle ale ircgrilor' ;i ale Luselol strpelioarrr. Vezi
tlc irserneuea Rengger, op. cit., p. 3 desprc guarany.
2i Rtitimeyer, l)ie Grenzen der Thierwelt; e.ine lle-
traclrluttg ztt l)aruritt's Lehre , 1868, p. 51.
22 A JLturnery
f'rom Prince of Wales Fctrt, ed. Oclavc,
I)trlrlirr, 1796, p. 10-1. Sir. J. Lubbock (Origitr of Ciui-
lisuliutt, 1E70, p.69) tlit altc cazuri sirrrilirrr rlirr,\rrrtrrit.a
dc Nord. Pentru guanagii din .,\rnericir de. Sucl, vczi
,\zara, Vogages etc., vol. II, p. 94.
23 Despre lupta gorilelor mascule, vezi ch'. Savage,
in ,,Boston Journal of Nat. Flist.", 1847, vol. V, p. 423.
I)espre Presbgtis entellus, vezi Irtdicrn Iiield, 1859, p. 146.
* ,,Pentruc[ incir lnainte cle Illena,ferneia a fost
cca nuri teribill cauz:a a rlzboiului". (N. trad.).
 1.)6__ DESCENDENIA OIvIULUI

tleoarcce vedenr peste tot, ch organele carr: nu mai sint folosil,oarer se reduc in
dimensiune. Prin asernenea trepte, inegalitatea iniJ,ial5, dintrcr filci ryi din,ti la,
eele d.ouii, sexe urnane trebuie, pin[ in cele din urm[,, si fi fost inl[turatd,. Cazul
('ste aproape paralel cu cel al mull,or rumeg[,toare mascule, la c&,re caninii au
fost reduqi Ia simple rudimente sau au d"ispd,rut, ca urmare, dupf cit se parc,
a dezvolt5,rji coarnelor. I)eoarece enorma diferenli, dintre craniile celor douir,
sexe la urangutan qi gorili este in legd,turi, strinsd, cu dezvolta,rea extraordinari,
a caninilor la masculi, putem cleduce cL micqorarea filcilor $i a dinlilor la str5,-
rnoryii iniliali ai omului trebuie si, fi clus la o modificare extrern de impresionantl,
qi favorabil5, in aspectul lui.
Nu poate incipea indoiali c5, l,alia qi forla nra,i rnari ale bd,rbatului fa!I,
de ale femeii, impreunS, cu umerii sli rnai la!i, murychii mai dezvoltati, conturul
rnai colluros al corpului, curajul si agresivitatea sa mai rnari, sint datorate mai
ales moqtenirii de la strS,moqii sii masculi serniumani. Aceste caractere trebuie
s5, fi fost totuqi pi,strate ;i chiar sporite in decursul ind.elungatelor perioade clc
silb5,ticie ale omului, prin succesul bd,rbatilor celor mai puternici ;i curajo;i,
atit in lupta generali, pentru existenld, clt si in luptele lor pentru oblinerea d.e
femei, un sucees care le-ar fi asigurat o progeniturd, mai numeroasS, d.eclt a fralilor
lor mai pulin favorrza\i. Este pulin probabil ca forla mai nlare a b5,rbatului sL
fi fost inilial clobinditfl, prin efectele ered"itare ale faptului cra el a muncit mai
d.in greu decit femeia pentru subzistenla sa proprie Di a farniliei sale, d.eoarecer
la toate popoarele barbare ferneile sint obligate s[ rnunceascl, cel pulin tot atlt,
de greu ca ;i b[rbafii. La popoarele civilizaLe, a'r:bitrajul prin luptd, pentrrr pose-
siunea femeilor a inccrtat de timp lnd.elungat,, pe de alt[, parte, de regul[, gene-
lalir, blrbalii trebuie sir, rnunceaseil mai cliu greu declt feuteile pcrttru subzis-
l,eu!,a lor cornunii ryi astfel forla lor mai mare trebuie sir fi fost pirstratd.

Dr:osebirea tlintre facuttd,li,le minlcrle ale celor cloud, se$e. -- Este prr-tbabil cii,
sclec!,ia sexuald, sL fi jucat un rol foarte_ important in leg[,tur5, cu deosebirile tle
aceast[, naturd, dintre bdrbat si femeie. imi dau seama c5, unii autori se indoiesc
clc existen,ta rryeunei asemenea d.eosebiri inerente, insi c'a este cel pu!,in probabilfi,
din analogia cu anim:r,lele inferioa e care prezintd, alte caractere sexuale secund.are.
l{imeni nu va contesta c5, taurul se d.eosebe;te prin earacterele sexuale secundare dc
vac[, rnistre],ul de femela sa, armisarul d.e iapd, si, dup5, ctrm este bine cunoscut
tlc c[,tre ingrijitorii merrajeriilor, rnasculii maimulelor mai mari de femelele lor.
Femeia pzrre sd, se cleosebeascd, de birbat ca dispozilie mintal6, mai ales prin sensi-
bilitatea ei mai lnare si prin mai pulin egoism, ceea ce este valabil chiar si la sd,lba-
t;ici, clup[, cum se vede dintr-un pasaj biuecunoscut din cd,ld,toriile lui Mrrngo tark
si din afirmagiile multol altor cllir,tori. I)atorit5, instinc'tului ei matern., femcrla ili
aratir, aceste calit[{,i inl,r-o rnlsurd, extrem5, fa!il de copiii sXi dr: virsti, fragecl^[,r _d9
irceezl, estc.probabii ca deseori ea s[,-1 extind[, ryi la sernenii ci. Bi,rbatul este riva,lul
altor b5,rbaJi, el se bucurl, de concurenf.,5,, ceea ce tluce la ambitie, cale se transformd,
prea ugor in egoisrn. Aceste d.in urm[, calitS,fi par_sd, fie morytenirea sa natural5, qi
' irefericitE,. Este unanim ad.mis c5, la femeie faculti,lile de intuilie, de perceplie
rapid5, si poate de imita,tie sint mai puternic pronunlate_ decit la b[rbat, 1ns5, cel
poti" one,l* dintre aceste facult[,li sint caracteristice raselor inferioare ryi deci unui
stadiu trecut si inferior de civilizafie.
 OMUL _ I,EGEA LUI'TtrI 457

I)eosebirea cea rnai inrportantl la fa,cult5,!,ile inl,electuale alc celor tlouil

soxc r:c vede din fa,ptul ci, bflrbatul ajunge la o mai rrare perfecliune tlecit fenreia
in orice intre_prinde, dac:i, aceasta necesit[ ginclire profundh, ra,tiune sau imaginalie
s au numai folosirea simlurilor si a rnlinilor. I)ac[ s-ar intocmi doui, listg a,le celor
ntili eminenli b[rbali tsi femei din domeniul poeziei, picturii, sculpturii, uruzicii
(cuprinzind. atit compunere, cit ryi executie), istorie, qtiin,td li filozofie, cu o jumfi,tatc
duzind, de nume de fi.ecare domeniu cele douir, lisl,e nu ar suferi cornparalie. Putenr
cle asemenea detluce din legea devia!,iei de la nreclii, atit cle bine ilustrati, cle dl. Gal-
t;on in lucrarea sa clespre ,,geniul ereclitartt, c5, dac5, blrbalii sint capabili clc o
suptuioritate hotdritS, asupra femeilor in multe domenii ' ca,pagitatea rninta,lir
medie a bd,rbatului trebuie si, fie superioar5, celei a femeii.
Printre str5,moqii semiumani ai omului ryi printre sd,lbatici au a,vut loc, timp
de rnulte generalii, lupte pentru posesiunea femeilor. ins5, simpla putere corporali
;i talia q,r ajuta.prea pulin la victorie dac5, nu slnt insolite de curaj, perseverenll,
si energie hotdrit[.
La animalele sociale, puii masculi trebuie sX sus!,inzi nrulte lupte inainte de a
o femel5,jar masculii mai biltrini trebuie sd,-ryi pdstreze femelele nurnai prin
-cirytiga
lup-te reinnoite. in cazul omului, cle asemenea,, berna,tii trebuie s5-;i apere fembile,
precum Dl copiii de duqmanii cle toate felurile ;i sd, vineze pentru subzistenla lor
comund,. Insd, qentlu a evita duqmanii sau pentru a-i ataca cu succes, pentru
a prinde animale silbatice ;i a-;i face arme eI are nevoie de ajutorul facuiid,lilor
mintale_ superioare, alume observalie, judeeatl,, invenlie sau lmaginafie. Acesl,c
diverse faculti,fi. trebuie s5 fi fost puscr in mod eontinuu la, incercare ryi selectionato
irr tinrpul maturit[f,ii; de altfel, ele trebuie s[, fi fost intflrite prin folnsire in tirrrpul
aceleiaryi perioade a, vie!,ii. in consecinti,, in confor,mitate cu prirrcipiul la cale
]le-arn referil, adesc'a, ne-arn putea arytepta ca ele s[ tirrd[, cel pu,tin sd, fie transmisc
tttil,i ales descendelfilor qtq,sculi la perioaclele corespunzdtoafe ate b5rbi,!iei.
Or', atunci clnd. doi bdrba,ti sau un birbat qi o femeie sint pu$i in concuren!,[,
anrbii avind. toate facultd,lile mintale intr-un grad" egal d.e perfec,tiune, afar5, num:r,i
cd, unul din ei are mai multd, energie, perseveren!5;i curaj, ln general acesta rlin
urmi, se Ya distinge mai mult in toate profesiunile si va d.obindi predominan!,a za.
Se poate spune c5, posed5, geniu, intrucit o rnare autorit,ate a d.eclarat cd, geniu in-
seam[ r5bdare, iar rilbdare insearnnS, in acest sens perseverenld, neclintitd, leinfri-
ca,t5,. Acea,st5, conceplie a genjului este poate incompletS, cleoarece in multe domenii
nu se pot dobirrdi succese imporl,ante fd,r[ faculti,tile mai inalte deimaginalie ryi
jutlecatri. Aceste din urmri facirltd,ti, ca si cele cle rnai inainte. trebuie s[, ,se ft dez-
voltat la bd,rbat parlia,l prin seleclia sexualS, , adrcra prin llpta dintre cloi masculi
rivali;i parlial prin seleclia nzrturalS, aclic5 plin slreceso inllpta generall, pentru
existenf,_a,.;si deoarece in ambeler cazurr lupta a,le loc in timpul- ma,i.,rit;irlii, 1e,r'a.r-
telrele, ob{,inute trerbuie s[li fost transrnisc rnai cleplin clescdndentilor masculi clccil,
celcrr fentittitri. Aceasta concorcl.i in niod tzTtttor cu ipoteza moditiclrii ryi a rcint[,-
ririi rnultora dintre facultllile noastre rnintale prin seleclie sexualf,,, anuille c[,, in
Primu] rind, ele suferd, in mocl notoriu o ,qchirnbare consiclerabild, la pubertate ru,
qi ln al doilea rincl c[, eunucii rimtn toatra viala inferiori in privinla aeestor facul,
za,J. Stuart llill observ[ (The Subjection of \Iiornen, esLe nevoic cle cca rlai rnare Lr.uclir si insistr,'n1ii. Ce i1-
1869, p. 7221: ,,Lucrurile la care birba[ul dcpir;e5tc cel seamnd aceastir decit cnerg-ie ;i perscverenfri".
mai tnttlt pc fetneic sint cele r:are penLrn o sinrplii iclec 25 -\Iaur.lslcy, JIirttI ttrtrl Btttlg, p. lil.
 DhlllCE't\ l )El\Tr\ OI\II-1 I. [-rI

t'ii{i. Astl'r'1, }finl"r ilr (i(,1('tlirr ln'nrir lrirrblrl;trI ir rkrvl]rLiL sulri't'i(]r' l'r'nrcii. lrlsl,r' r'('lr[-

('irpr('il;irt;r'il irll, rnitrl;lrlii (ril, si ltitrrtrrrl fa,1il tlr: prirrrrilri, pt'il pcrrrr,irrl ollr:rrrrcrrl,lr l.
'l\'cbtrit-r Ir\rut] irr \/('([oltr (rr-1, t,on(linf,a, ca]aotic't't'Jot'tlobirulilt'f ilzirr iLr vi:r1,i"r,
rltr oricrrc rlintrt'scxcr dc lr fi l;r'irusrnise aeeluiaryi scr lil a,o('crlryi virstir, iur lr (iilrlrc-
t't,r'rrlot' dobintlitc rle tirnpuriu rle a, fi t,ransmisc arnbc]rrr NrrX(.r sint lt'gu]i t'ur'(', (1lt
t;ou,te cil sint generalo, llu se aplicir, irrtotcleauna. J)acir, ar fi intotcleaun?l, r':rla,lrilt',
rrrn pu1,ea, conchidc (aici irni depi;sesr, propriile lll('le lirrril,t,) eir efectelo creditulr,rrlrr
erluca!,iei tinrpulii a,le bi,ie{ilor si fel,elor ar fi transnrise fur mocl ega,l la arnlrt'le scrr',
ir,ya lncit inegalitatea actua,lzi in cilpacita,tea rninta,l:i clintre sexe nu ar fi inli,tuurti,
print'r-o educalie similarl timpuri.e pi nici nu ar putea fi determinatzi de educa[ia lor
bimpurie cliferit[. Pentru ca femeia sd ajungi, la acelaqi nivel ca bdrbatul, ea artrerbui,
atuncli clnd este aproape aclultfi,, sir fie antrenatli la energie si perseverenlri ;i ,s5, i se
exerseze jud.ecata ;i imagina,tia in cel mai lnalt gracl gi atunci ea va tra,nsmite pro-
tlabilaceste calitd,ti mai ales la fiicele sale adulte. ilotusi,torrtc ferneilc tlu a,r putea
ave'a aceast5, cregtere, afar5, nunrai claef,, timp de multe generatii, cele cArc :lu exccllll;
prin virtulile viguroase de ma,i sus s-a,rl m[,rita,t si au produs deseendenl,i in nunrii,r
mai marc tLecit ccilelaltt'le'mei. I)rrp[, cum arn obsct.l.itt n-r:ri sus, clr t,oa1;o cil acurrr
bh,rba{,ii nrr sc rnai luptl, pr,rrl;t'u soliilc lol si itcoa,str"r {'ot'rui,r rlo solect,ie:t rlisprirrrl;,
totuqiilr 1,irrr1"lrrl nrrrl;rrt'it;i,!,ii t'i sirrl; supuf i rrrrrti lttpttr itsl)r'(r 1)t'tr1,r'rt rl, s{r stts{irrt' f)tr t,i
9ifanriliil|tlt..(i(}(}i|(1(\Y2,1,itrdt.sljttterrlinf,sitlhiitrSt"|l{I)(
!i, oit, 'ul'rlla,f(r, ilregirlil,iltt,it it'(r1,t{lt,lii, tlitrt,r'tr ,.,i(tx(} ?(;.
lrs(ru ;'i, !uc,ul,l,d,!t[,0 nL'u:'i,urlr,, - Irir utr.elt'sptriiqlt cvirt.lt.'tur]ln(f cxisl,ii, o n]ir,i'('
deosebilc inl,re sexelo :rttull,e irr o()(-)a cc prive;tc puttrrt'it, vocilor' ryi rltrzvoll,a,t('a,
orgilnelor vocrilt', si blirbatul parc sir, fi mo;tcrnit a,ccn,striclt'tist'lliro rlc Izrsl,r't"rtntt;ii sr-"ri
prirnil,ivi. Coal'dr'le salc voealt' sint cu o treirne mai lungi tlccit Iil {'t'nre'lo suu bIiel i,
iar castrarea, ale alcelasi cfecl, asupla, Iui ca ,si asupra anirnalelol infer:ioare, iltlrtcil,
r)a, ,,opre$te a,cea cre$tere proeniinerrtir, a tiroidei etc., cale insole;te alurrgireet, coa,t'-
tlol<,r"zz. in privin!,a cauzei acestei cleosebiri dintre sexe, nu am ninric cle atllrtgill,
ln, observaliile rlin capitolul rinterior asnpra efectelor probabile ale folosirii inclelung
corrtinuate a organelor vocale cle c5,tre mascul sub imperiul dragostei,furiei si gelo-
aitli. Dupi Sir Duncan Gibb 28, vocea $i forma laringehii tliferi la cliferit;olc r?,so
tlrnane, lnsil sc pare c6la t5,tari, chinezi ete. voc€il,rns,soulului nu se tleoscbr.'ptetttit
de rnult cle cea a femeii ea la majoritatea celorlalte rase.
Aptituclinea si dra,gosl,ea de cintat sau muzic6,, cu toatc c[ la olll nu csttr utt
caractel sexual? nu l,rebuie trecute cu yederea. Cu toate cir sunetelc prctcluso cle
animalele cle toate speciile pot servi multor scopuri, un argurnent put,ernic pcrato fi
sl,abilit in sensul cir, organcle vocalr, au fost ini{,ial f'rlosit,e si pcrfectionate in legirtu-
lr-r cu propagarea speciei. Insectclc ;i unii p5,ianjeni slnt a,uinralele' celo rulti iu.ft'licalt'

!6 O obscrvalie a lui YogL arc lcgd.turi cu accst subicct ; 1li' 11rgri 5i g;crurani. \rogt. itduriLc insir (Lccltt.r'cs ort llttrr
cl spune : ,,Este lctnarcabil cii. tleoscl.'irea dintre sexe ln (tlad. englezi), 1864, p. 81), cI asupra acestui suLritrct
privinta cavitilii clanicne spore;Le cu dezvoltarea I'asei, sint necesale obsert'atii suplimeuLare.
a;a incil un european cleplgegtc cr.r rnai mult pe o euro- 27 Owen, Anatomg of Vertebrales, vol. III, p. 603.
peancii decil un lregl'u pc o nc3,r'esii. Welcker confirmit 28 ,,Joul'nal of the ,\ttlhrol-rolog. Soc.", aplilic 1869,
aceasti afirnrafie a lui I{trschlic tlin urisurlLot'ilc craniilor yl. I-VII qi L\Vl.
 OMUL _ FACULTATI N,IUZICALB

cal.e produc sunete ln mocl voluntar,. Fi acestea sint procluse cu ajutorul unor. organe
d-e stridulatie, frumos construite rsi care aclesea sint lirnital,e numai la mad61li.
Sunetele astfel produse constau, clupfl p5rerea mea, in toate cazur.ile din acelasi t6rr
rt'petat itr nrod ritmie 2e si rtneori acesta este plticut chiar pentru urechea omllrri.
Sr',,pul principill, irr nntk'ca,zrrri, pa,Tcl t.xclusiritlt a cherna iexul opus a-l inctul;:i.
ryi
Se pare ci, lntr-urtcltr cazuli sunetele procluse de peryti sint l:ic1te lumai rlu
rnasculi in timpul perioaderi tle reproclucere. Toate vertebra[ele care respiri, aer i]ll
un aparat pentru inspirarea qi expirarea aerului, cu un tub capabil de a fi inchis lur.
un capi,t. l)eci, ltqnci cind repvssuntanlii initiali ai acestef elase erAu puternic
oxcitali qi murychii violent contraetat,i, aproape cu siguran!d, c5, trebuie sd, *. fi produs
sun€'te f[,r'ri s9op, care dac:i se dovecleau folositoare in vreun fel oarecar,e ar fi putut
lIgor fi modifieate sau intensificate prin pi,strarea variatiilor corespunziltor adaftate"
'Vt'rtebratele
eele mai inferioare care respirl aer sint amfibiile, qiAintre acestea 6rga;.-
tcle. si broarytele riioase au organe vocale care sint nelntrerupt folositer in tirnprii
perioadei d,e reprotlucere ,si cate ad.esea sint rnult, mai dezvoltit" tn mascul cleclf k
Itr11sl5. I{ttntai rnasculul broa,ltei lestoase face un zgomot
,si aceasta nunrai in perioa,-
tla de tlragoste. Aligatorii rrta,sculi rag sau ullI, tr l,impui aceleiaryi perioade] Toatfr
lnrrrea stie cil, rlc rnrrlt.i;i folosesc pirsirr.ilt'organek vne,a,lt, ca un .ileinent al jocului
rnrplial iitt'ttlt('lc sltt'ttii t'xt'(llll;l't, r[(r:t,sollr(rlr(rt (ieefr ce se pont,e tttttrti tlttziliu instrlr-
nrentllli.
-lr:l 0lltlitt ttr:ttnift,t'elot'tlt'(ia,l'o lro t)oupir,tn llici in nrotl spccia,l, mrt,sculii ai
:l,pl'oirptr tttl,ltl.ttl'-speciilor folosttsc vocoa irr tinrpul peliuad.ei rle lepl,o{uce1e rluit mai
trrttlt rlecit itr orice :rlt t,inrp, ia,r unii sint, nbsolul, rnuli in ilfar.ir, dc acea perio2clf,,. La
:1,l!1
specii, a,rnbt,l(r sexe s&rr nurnai fernelele foloseso vocea ca o chtrmar*^,te dr.agoste"
l|'inhrtl sealna tle it,ceste fapl;e qi cd, organolo vricale a,le nnor marnifer.e sint cu muft mai
rltrzvoltA,te la, nra,st,rrl rleoit la, l'emeli,, fie per.tlnnltitrtr fie t;e'rnpor.a,r,in f.irnpul perioa,rlei
tlt, t'('rpTodltc('I'(', si :t,vitld ilr, vt,tlt.tr, t,i, lil rnaj6ritat;t':r glasgl6r.irr['er.irn1t,-slIrett.lt,
Jll'otltls('(ltf lll:l,f{(iltli st'r'v't's(r ltu. lttrrnai llenl,ttt ll, u (,lr(,ltnl,, ci,si 1tt.trl,r.lt it, g excit;ll si u,
(l'a,t|tllttt.ttiles.ftlsttt.1.ll'itIZt"|1,(lI.t.ii,tttt:t,v(|lttitIrlli,v1.e0tltlvlt,t,[l"t,s('t,itrusit
sitrl; lrrl0sit;e tltr rtultnifcrele ttur,strulc pr,nt;nr a inciintll fenrelelt'. Jllyuttes eit'u,,11u
lrnttrriettrtil t'sl;c poatc o e]xoept;ie, prccutn este ;i Hytobulw ur1il,is, o maimulri ilru-
rlitfi cu otrrul. Gilronul arc o voce extteim dc puternici,, insf muzicalil,. J)1. Wat,er-
hortse a,fil.trtil 30 : ,,Aln avut implc'siiL c6, suind si coborind pe scar[,, intervalele sirtt
itrtrlttleitultll, oxltet jurnl"tt:t,te de trlt si sint r:onvins cii nota ca mai inalt1 este gxarrl;
octrt,vit, eelei tttA,i joa,se. Oa,litatea, nol;clor este ltlarte rnuziea,lf qi pu nt[ ind.oigsc [.il
ttrt. brttt violottisl; :tl fi (,a,pa,bil sL lt'flt'a, o itlce eorgcl,ii, c1e crlnpozil,ia gitro1llli, cu
excepl,ill irrtttrsil;litii ('itt. Dl. Wr,telhouse indit,l-r,:r,poi notelu fr.cspective]. PluJ'.
Owetr, care ost(' ntuzici:ln, confilrnf, afinna,tia plenrergr-itoale ;i observ5,, clcrqi grersit,
cit, u,cest gibon ,,se poat,o spune ci, este singrrrul clintre mamiferele s[]bat;ice cill.(r
t,intli". Sc pare cri gibonul este foarte excitat clupir, perforrnan,ta sa. Din nefer.ieilt',
obicoiurilo sale in stale na,t,uralii rur arr fost nicior.lnti obselvatc indea,proape, insi,
prin llrutlogie clt alte anirnalc este prolxrbil c.i frilt)sostc flrr:ull,[ti]e sale rnuziea,le uur,i
4,1€'s in pelioa,da jocului nuptial.

2e f)r. Scrttlclcr, Nole.s on Stridulation, |n,,Proc. Bos- 30 Contunicat ln General Introdrtction to lnl. Ilist.
lon S<rt'. ol' Nirt. Ilist..", rprilie 1868, r'ol. \1. of Xtamm. Animals, W. C. L. ]IarLirr, 18.11, 1t..132; Owen,
^Lrtatotrtg of Vertebrtrles, vol. III, p. 600.
 DESCENDENTA OMULUI

Acest gibon nu este singura specie din acest gen care cint6, intruclt fiul meu,
Francis Darwin, a ascultat cu aten,tie ln Gri,dina zoologicir, pe cind H.leuc'isc'trs clnta
o cad.en![, de trei note la ad"evd,rate intervale muzicale si cu un tiurbru muzical clar.
IIn fapt mai surprinzdtor este cd, anumrte roziltoare emit sunete muzicale. Deseori
s-A menlionat pi s-au prezentat qoareci cintd,tori, insd, de obicei s-a li,murit cd, slnt
in;eli,torii. in sfirqit, avem totuqi o d.escriere clar5 a unui binecunoscut observator,
reverendul S. Lochwood ut, a facultlfilor muzicale ale unei specii americane, -Ees-
f)eronxlls cognatus, aparlinind unui gen distinct de cel al qoarecelui englezese. ,\cest
mic animal era ,tinut in captivitate ryi cintatul lui a fost aaztt d,e repetate ori. La
unul d.in cele dou5, cintece pr:incipale ,,ultima m6surd era ad.esea prelungit[ la douii
sau trei tacte, iar uneori o schimba din do diez si re in d"o uatural si re, pentru crl'
apoi sL moduleze aceste c1ou5, note citva timp, sflrqind cu un ciripit rapid ln do dien
si re. Deosebirea dintre semitomri era foarte pronunlatd, qi u;or de apreciat de o
ureche muzical.l". I)1. L,ockwood d"d, arnbele clntece scrise pe note muzicale,si acla-
ug5, c5, cleqi acest mic qoalece,N avea ureche pentru md,sur[, totuqi pd,stra, chttiu,
de si (doi benroli) ;i strict, la un ton major... Yocea lui meloclioasl si clarI, coboar[, o
octavil cu toat[ precizia posibili, a,poi clnd termin[ se ridic5 iari,;i intr-un t'r'il foarte
rapid in d.o diez si re".
Uu critic a pus intrebarea cuilr urecbile omului, si ar fi trebuit sri aclauge ryi
ale altor animale, s-au putut arlapta prin selecJ,ie pentru a distinge nol;c nruzicale.
Aceastir, lntrebare denotS, insh o oarecare contluzie asupra ace,stui subiet:t; un '/,go-
rnot este senza,tia rezultind. din coexistenla mai multor ,,simple vibraliit' rlle aenrlui
cle rliferite perioade, fiecare rlin ele intrerupinclu-se atit tle frecvent, incit existenla
ei separat[, mr poate fi perceputir. I{umai in lipsa corrtintritdlii unor aserneneavibralii
si in lipsa lor cle armonie ,inter s€, un zgomoi, se deosebeqte cle o not5, rnuziealli.
Astfel, pentru ca o ureche s[ fie capabild, d.e a clistinge zgomot'rr - qi marea impor'-
tnnli, a a,cestei facultili pentru toate animalele este unanim achnis[ *,trebuit-i sir,
fie sensibil[ la note mazicale. Avem clovezi cle existenfa acestei capacitirt,i chiar
foarte jos pe scara animald, lastfel, crustaceii slnt prevS,zuti cu peri auditivi de clife-
rite lungimi, care au fost vraza,tr vibrincl atunci cind sint emise notele muzicale
corespunzratoare 32. DupL cum s-a afirmat lntr-un capitol anterior, observalii
similare au fost f5cute asupra perilor de pe antenele de !ln!ari. S-a afirmat cu hot[,-
rire cle unii buni observatori cX, piianjenii sint atra;i de muzic5,. Este de asemenea
bine cunoscul, c[ unii ciini urlir cind a,ud arrumite tonuri 33. Se pare cu focile a,pre-
tiazil muzica ryi dragosl,t A lor penl,nr ca ,,cra binecunoseuti, in antiehitate ;i este
folositti deseori cle vlnltolii aetuali" 34.
l)e aeeea, in ceea ce priveryte sinrpla, percep,tie a, notetor ntuzicale, uu pare sil,
existe nici o dificultate specialir, in cazal omului situ al olici,rui alt animal. Ilelm-
holtz a explicat pe prineipii filozofice de ce acordurile slnt pl[,cute ryi dezacord.urile
rrepl6cute urechii urnane, insir nu ne ocupd,m de acestea, lntrucit mazica armonioasi,
este o invenlie recent5. Noi nc ocupd,m mai mult de melodie, qi aici iar5,ryir dupi,
Elelmholtz, este de inleles rle c,e se folosesc notele scd,rii noastre muzicale. Ifrechea
31 ,rAmerican Naturalist", 1871. p. 761. britrin al siu care urla cind se citrLa la flauL nota si bemol'
32 Flelrnholtz, T'hdorie Phgs. de Iu Nltrcique, 1808, nu insi Iir vreo alLi nol[. Pot adittga cazul unui alL
p.187. ciinc care chelilriia cind se cltrta o annmitl noti la rttt
33 Mai mulle descrieri au fosL publicaLe iu acesL sens. acordeon dezacordat.

l)1. Peach irni scrie c[ a vlzut de repetalc ori utl ciiue 31 Dl. R. Brorvn, in ,,Ptoc.
 OMUL - FACULTATI MUZICALE 46r

analtzeazd toate sunetele in ,,vibrafiile simplett care le compunr cr trsate ci, nu

sintenr conptienli de aceastfi, analizil. La not,a muzicall, cea mai joas[ intensitate a
vibraliilor in general predomind,, iar celelalte, care sint mai pulin pronun\ate, sint
octava, d.oud,sprezecime tut a cloua octav6 qi a;a mai departe, toate fiind armonii ale
notei fundamentale predominante, oricare doud, note din scara noastrd, avincl in
comun multe dintre a,ceste supratonuri armonice. Pare deci destul d"e elar cil, dacir,
un animal ar rrrea sir, cinte intotdeauna exact acelaqi cintee, el se va dirija emillnd
succesiv acele note care au in comun multe supranote, adic[ va alege pentru eintecul
si,u note care aparlin sc5,rii noastre muzicale.
DacS se va pune ins5 int'rebarea d"e ce tonurile rnuzicale intr-o anumitfl ordiue
si ritm produc plfl,cere omului;i altor a,nimale, nu vom putea intlica motirrul mai
mult decit de ce anumite gusturi ;i mirosuri sint pl[cute. C5 ele produc a,nirnalelor
o pl6cere cle un fel oarecare putem decluce din faptul c5, sint produse ln perioada
jocului nuplial de multe inseete, pfl,ianjeni, pe;ti, amfibii;i p[sf,,ri, intrucit, daeil
femelele nu ar fi capabile sir, aprecieze asemenea sunete qi s[ fie excitate sau incin-
tate d.e ele, eforturile persistente ale masculilor ;i structulile complexe d.eseor'i po-
sed.ate nurnai de ei, ar fi inutile; ceea ce este imposioil de crezut.
in general este admis cra baza sau originea muzicii instrumentale este cin-
tecul unlan. intrueit nici d.electarea ryi nici capaeitatea cle a produce sunele muzicale
nu sint facultLli c1e un cit de mic folos omului in leg6tur5 cu obiceiurile sale zilnice
rte viafi, ele trebuie considerate printre cele mai misterioare facult6li cu care este
inzestrat. Ele sint prezette, cu toate cf,, in stare foarte rudimentat6,, la oameniicle
toate rasele, chiar la eele mai sd,lbatice, insi, atit cle diferit estegustul cliferitelor
rase, incit mrtzica noastri, nu le procluce nici o pl[,cere sfl,lbaticilor, iarin rnajoritat,ea
cazurilor muziea lor ne pare hidoasl si f6ri sens. intr-unele observalii interesante
asupra acestui subiect, dr. Seemann 35 ,,se indoie;te dac[ chiar intre naliunile din
Europa occidental5,, inl,im legate cnm slnt ele prin raporturi strlnse si frecvente,
rnuzica uneia este interpretati, in acelaqi sens d.e cfltre celelalte. Cf,,l[,torind. spre
est, constat6m ci acolo exist[ cu siguranfi, o alt[, exprimare muzicalra. Clntecele
de veselie ;i acompaniamentele de dans nu mai slnt ca la noi ln chei majore, ci in-
totd,eaunain celeminoret'. Nu qtimdac[ strimoqii semiumani ai omului aveau t cil fli
gibonii cint[tori, facultatea de a produce, qi deci fdrl indoiald, de a aprecia, sunete
muzicale, qtim inei, cd, omul avea aceste facultd,li lntr-o perioacli, foarte indepflr-
tat[,. I)1. Lartet a descri"s cloui flaute fd,cute din oasele ryi coarnele renului, care au
fost grisite in persteri Ia un loc cu unell,e de silex qi r[,m[,;i!ele unor animale disp[,rute.
Arta cintatului ryi a dansului sint de asemenea strdvecbi, ;i acum sint practicate de
toate sau aproape toate rasele umane cele ma,i inferioare. Poezia, ca,re poate fi
eonsid.era,ti, ca odrasli a cinteeului, este de asemenea atlt de str[veche, incit
mulfi se mirl aflind c5, a apzirut in timpurile cele mai indepd,rt'at'e, tLespre cil're
rlu avem nici un document.
Yedem c5, faeultd,filc' nruzicale care nu lipsesc complet la nici o ras5, se pot
dezvolta repede ryi la un nivel inalt,intruclt hotentolii qi'negrii au devenit muzicieni
excelenti, cu toate ci in lilile lor de barytinzi ei rareori piacticil cevacenoiamconsi-

36,,Journal of Atrtlrropolog. Soc.", octonrbrie 1870, ed, a 2-a, 1869, care confine o tlescriere atlurirabilir a
p. CLV. \'ezi de asernellea cele citeva capitole tle la sftr'- obiceiurilo. 511[lticilor'.
qitul ltrcrifii Prehistoric I'imes a lui Sir John Lubbocli,
162 DESCENDnNTA O1\,rULUr

clc'rat drept muzic6. Totugi, lui Schrveinfurth i-au pld,cut unele clin rnelocliile simple
pe care le-a aazit' in interiorul Africii. Nu este insi, nimic anormal c5, facuttd,file
tnuzicale sint in stare latenti, la orn I unele specii de p5,sd,ri, care in mod natlral n1
t,ilrtir, niciodatfi,, pot fi invllf'ate f5rir ma]'e greutate sf,, ctnter I astfel, o wabie lt il.r.irtrt
si cinte ca un cinepa,r. irrtrucit aeeste douir spt.cii ,sint strins iru,utlite si a,puliirr
rrt'ditrului -fTrsrssores, care cuprinde apr'oape toat,rr p[sS,rile cinl;zitotrrt' tli1 1,,,rr", ('s1('
posibil ca un strl,moq al wabiei sir,fiefost opas[leclnt5,toare. Mai remar,cabil es1,c t,ir
papaglalii, care aparfin umri grup clistinct cle Insessures si au organe vocAk-' rlifer.it;
construite,pot fi inv[,!a!i nu numai s5, vorbeasc6, ci s5, qi cinte sau s[ fluiere meloclii
inventate de om, aga incit ei trebuie s5 posed,e o oarecare capacitate muzical5. Ar fi
totu;i foar'te pripit si, presupunem ci papagalii se trag r.lin weo form5, strr-rvecht'
lalg el'a o pa,sI,re clrrtl,toale. Se pot prezenta multe cazut.i de organo fi rlc, instincl,e
ini!,ial atlaptate la un anumit scop si ca,re au fost folosite ulterior intr-u1scop cu t6tul
diferitsG. Deci capacitatea pe cale o au rasele sfl,lbatice umane pentru o tlezvoltare
rnuzicali, superioaril poate fi datoratd, fie practic[rii de cfitre str5moryii norytri senri-
umani a vreunei forme rudimentare de tnuzic5, fie pur qi sirnplu faptului cii, nu
dobindit organele vocale corespunzitoare pentru un alt scop. in acest tlin rn'nril (,,,irl17
t;rebuic sr-t presupunern ins[ c[, la papagali, qi dup[ cum pare sL se in,l,irnplt, lrr trnrll;r'
It,rlitnale, ele aveau cle pe acum un sirn! oaree,alo pentru meloclie.
lVluzictlstirneryteiunoirliferite emolii, nuinsi, eele de oroalrr, frit'[,, fnr.ic r'1,c.
Ii)a, dery1,ea,ptl't' scrntitnentelc. mai clelicate cle afecJ;iune ryi dlagostr', clrr,t' se t;ransf'onrrir
ugor in tlevotament. in analele chirreze se spune': rrNlttzica aie puterea rlt, a l'irrre (,t.r'lrl
sli coboare pe pd,nrint". Itra poate stlrni in noi cle asemenea simtii,rnintul tlt't;r'iunrl'
ryi ardoarea glorioasf pentru rl,zboi. Aceste sim!ilminte puternice ryi alnestecal;t,
pot dla rta,rytet'e simlului clt'sublim. Dup[ cum obselvii, dr. Set maln], putorn (,orrct'trtr':t,
inl;t'-o sing:ut'ii rrotir nnrzicalir o rnai nlare inl,errsitAte de simtilc rlt'r,il, in pu,gilri inl;r'trgi
tlt'sct'is. Proba'bil cr-t a,proapo flcelearyi enrot,ii, insr"l rnu,i slabe ryi rrnrlt ruai prr!,in (.otn-
1rlirrl,l,t', sint rtrsirn!,itr, do piisirli atunci t,irrclrnlrst,ululi;i rt'virr,sl"l, i11{;1'1rgul sirr r.olurrr
tle t:itttcc, ill riv:llit;ltte cu altim:r,sculi, perrtru a, captiva fcnrcila. I)r'agos[ca (,F,1,(,irtr.i
l;ctnra c()n l.Itil,i obi;uuiti a cintecrelor nonstle. Dupi, curn obser'vir, Ilelberl Sperrccr',
,,ntuzica cleryteaptir, sentimente tlolmitincle, a ci,ror posibilil,ate nu a,rn fi putul;-cr
concepe si a e[ror insemniltate nu o cuno;team sau, dup[ cum ne spu]lcr lticlrter, cu,
rrc vorbcr;te despre lucruri pe care nu le-am vitzttt, $i pe cale nu le \roln vcdeA vreo-
diltii". fnvets, atunci cind emolii vii sint, resimlitc qi c,xprima,to de oratot's:nl chi:rr'
prin volbile obi;ntritir,, se folosc-'sc in mocl instirrctiv cadenf,e rnuzictrle si lit,rn. .z\1 rrrrti
citlcl est;t' excit,ut, negnrl rtin Africa atlesca, izbueneqte in c,intec, ,,ltrr a,ltul ii llisltrurrlc
lrrirr citttec, in tirnp ce soci(.tn1,t'ar c[l si ciud este izlril,ir rlt'urI \':rl rrruzit,lrl, l'r'{'r1o*
ttt'rrzii uu tcornpatriitutt'tr.t, in pelfcel,ir ilt'rr1111li1'rt 3z.

3E I)e cind s-r pulllicaL accst capitol arn citit un arLicol
valoros al rl-lui Chauncey \Vrighb (,,NorLh :\rnerican
Revicw", octombrie 1870, p. 293), care, discuttnd subiec-
tul dc mai sus, observi. : ,,Existi multe consecinle ale
legilor fundamentale sau alc uniformitililor naturii, prin
care doblndirea unei capacitl]i folositoare va aduce cu
sint multe avantaje calc lczultir din ea, precum ;i deza-
vatrtljtr lirnitetivc, rt,llr s:lu posibil.', l)o ctt'('lllirrci-
piul trtililnfii nu le-a cuprins irr acIirrnca sa", l)npli t:utrr
rlr-cln strirduit. si arlt inLr-un capitol unterior al accsttri
lucrlti, acest principiu are influenli irnportanti asltpra
dobindirii de cltre om a caracteristicilor sale rniulale.
37 Winrvoorl Reatle, 7'lte L,Iartgrdont of llan, 1872,
1r. -{11, ;i A/r'ican Sketch Book, 1873, r'ol. II, p, l}13.
 OMUL _ FACULTATI MUZICALE 463

Chiar rnzr,imufele irsi erprirnd, siln!,imintele pul,ernice pe cliferite tonuri, furie

$i uere"lbctare prin trote joase, fric5, qi ciurc're plin note inalteie. Senza,tiile ryi icleile pe
care rnuzica le provoa,cti irr noi sau sint exprirnate prin caclentele unui oratoriu pur
sd, fie, prin calitate a vagd gi totuqi profundd,, ca niqte reversiuiri rnintaler 1a emotiile
ryi ginclurile dintr-o perioadd, foarie indepd,rtatd,. '
Toate aceste fapte in
J9SLtur5, cu rnuzLcasicu volbirea plin[ de pasiune devirr,
itrt,r-o anurriit5, miisuri,, inl,eiig'ibile, dacr"r, am putea presupune c:i toiturile mu.zicalg
si ritrnul erau fr-ilosite cte str6moqii no;tri semiumani in timpul per,ioadei d.e replo-
ducere, atunci clnd animalele de toate speciile sint excitate nu numai de dragostc.,
ci $i de pasiuni puternice de gelozie, rivalitate si triumf. Din principiul profuoO ipra-
clXcinat a'l asociatiilor mogtenite, in acest caz sunetele muzicale ior ieaminti pro-
babil ln rnocl vag ;i nedefinrt emctiile putcrniee dintr-o perioad5, foarte lndepi,rtatb.
intruclt aYem toate rnotivele sL presupuneni c5, vorbirea articulatS, este una dintre
ultimele si cu siguranli, cea mai inaltd, dintre artele dobindite de om, ryi d.eoarece
facultatea instinctivS, clc a produce sunete muzicale ;i ritmuri este d.ezvoltat6, in
partea inferioarra a seriei arrirnale, ar fi cu totul opus principiului evoluliei dacd, am
ad.mite c5, capacitatea uruzicald, a omului s-a dezvoltat ain tonurile folosite in vor-
birea lipsitd de _pasitlne. Trebuie sd, presupunemcd, ritmurile qi cadentele ora,t,oriei
derivd, din facultatea rnuzicalS, anterior dezvoltatS, 3e. Putem astfel inleiege cum
se face cd, muzica, dansul, cintecul ;i poezLa sint arte atit de str5vechi. P;tem merge
chiar qi mzli cleparte, si dup5, cum am observat intr-un capitol anterior, sil credem c5
snnetele rnuzicale au oferit una dintre bazele pentru d.ezvoltareA vorbirii ao.
intrucit masculii mai multor cvadrurnane iqi au organele vccale mult mai
dezvoltate d"eclt la femele qi deoarece un gibon, una d.intre maimu,tele antropo-
morfe, emite o intreagi, octav5 de sunete muzicale qi se poate spune c5, el cir*d,,
pare probabil c5, strd,mogii omului masculirii sau feminini sau de ambele sexe s-au
str5,duit sir, se incinte reciproc prin sunete muzicale $i ritm, inainte de a dobindi
facultatea cle a-si exprima reciproc dragostea prin vorbire a*iculaffi. Atlt de pulin
se rytie tlespre folosirea vacii c1e c5,tre cvadrumane ln timpul perioad.ei c1e clragosie,
irrclt nu aYem mijloacele de a aplecia clac5, obiceiul de a clnta a fost dobindit mai
tntli de c5,tre strXnroqii no$tri nia,sculini sau feminini. in general, se crecle ci, femeile
au vocea mai dulce decit a bi,rbatului $i, in rnd,sura ln care aceasta ne poate servi
ca irrdicatie, putem ded,uce c5, ele au dobindit rnai intii facult[lile muzicale pentru
a, iitrage celtilalb sex at. I)acit, este t,,qrl,1 atunci acest lucru trebuie sL se fi intimplat

38 Ilcrrgger, SiiuEt:lhiere uon Paraguall, p. 49. sinl" exprimaLe prin vorbire. Dl. Spenccr nu oferL nici o
3eVezi discu!.ia foarte interesantl despre Originea cxplica{ie ircitoirre, cum de allfcl nici cu, cle ce
saLisf
;i furtclia tnuzicii, dr,. Di. Herbert Spencer, in ale sale snnclele joase ;i ridicate s?nl expresiile, atit. la om, cit
,I1'.s.sarys, 1858, p. 359. Dl. Spencer ajunge la o corl- gi la animalele infcrioare, ale ullor anurnite emolii. Dl.
cluzie exact opusl. celei la carc arn ajuns eu. lil conchide, Spencer prczinti o discufic inLercsantS. asupra raporLuri-
ca ;i DicleroL mai inainte, c[, folosite in vorbirea erno- lor clintre poezie, recitare ;i cintec.
liouali, cadenlerle oferl funclarnenltrl de la cale s-a dez- a0 Giisesc in Origitt of Langttage, vol. I, (1774), p. 469,
voltat rnuzica, pe cind eu arn conchis ci suneLele muzicale a lordului l\{onboddo, cL dr. Blachlocli cr.edea la fel ,,c.d.
,si ritmul au fosI dobindiLe mai intii de sLrftnogii rnasculini prima vorbire umanl a fost muzica qi c[ inainte ca
srru feminini ai ornnlui pentru a-gi lncinta sexul opus. irleile noastre si fi fost exprimate prin suncte artieu-
.t\stfel, sunetele muzicale au devenit strins asociate crr laLe, ele erau comunicate prin tonuri var"iind clupri diferi-
.lngle dintre celer nrai puternice pasiuni pe car,e un animal teie grade dc gravit.ate gi stridcnli".
esLe capabil si rtrsimti gi sint, in consecin![, folosite insLinc- aL Yezi o disculie interesanLir asupra acestui subiect,
tiv si,lu plin asociafic atunci cind ernoliile puLernice I{iickel, Generelle Morphologre, vol. II, 1866, p. 246.

lll - (!. {{{i

 _ "Jlgrll:'ll1-grylyl
1i;ar,te cle clernult, irrainte ca strirnro;ii nolstri s5, fi del cnit suficient cle umani pertl,ru a
tr,at:l si aprecia femeile nunrai ca selave folcsitoare. Atunci eincl oratorul, barclul sau
rllzicilntul pasiorrat excitd, prin sunctcle si caclenlele sale va,riate celc maiputcrrrice
einotii la ascultd,torii si,i el bdnuie;te pulin c5, foloseryte acelaqi mijloc ptitl care stril-
tnc,;ii s[,i serniumani lqi deqteptau reciproc, in trecutul ind.eplrtat, pilsiuni arzltoartr
i ir timpul curtlrii qi rivalitd,lii lor.

Influenla't't"u,muse,lii,4n d,eternr,inarea ed,sd,tori,ei, 6rutt'e ottmeni^ in viala civi-

Itzath, la'alegerea so,tiei sale b[,rbatul este influenlat ln rnare mI,surI,, irrsl, _cituqi
r1e pl,iin ln mod. exclusiv, de aspectul exterior ; aici ne ocup[,m ins5, ln primul rind
rte tinipurile primitive, Di singurul nostru mijloc cle a ne forura o juclecati, asupra
acestui subiect este de a stuaia obiceiurile naliunilor semiciv iltzat'e qi s5,lbatice
actuale.Dacd, se poate ardta cd, b5rbalii de cliferite rase preferi, femei avind diferite
car:acteristici sau invers la femei, atunci trebuie sL cercet[,m dac[ asemenea
alegere, contimrati, timp de multe genera!1i, nu va prod.uce vreun efect apreciabil
asupra raser, fie asupra urruia clin sexc, fie asupra aruind.urol'a, dup5, forma cle
ereditate care a preclominat.
Este bine sI, se ara1,e la lrrceput prin clteva exemple, c5' si,lbaticii dau cezl
r11,i mare aten!,ie aspectului lor personal az. Este uotoriu ci, ei au o pasiurre pentru
ornamente qi un filozof englez merge atit d.e departe,lncit susline cL imbr[cfimintea
a fost mai iirtii fd'cuti' pentru ornamentalie si nu pentru incdlztt" DupS' clm observ[
profesrirll Waitz, ,,aricit ae si,rac qi de nenorocit este omul el resimte o plS,cere s[ st'
fmpoclobeascir,". Eitravaganla indienilor goi din America de Sud in a se iurpodobi str
ve.le ,,laun omcle staturi, mare, care cu gleu cigtigd, clestul, pTil munca cle d.ou[, sdp-
txmini, pentru a-ryi procura in schimlt-clt'i,ca necesar5, volxirii sale in .1oq-u"43. in
timpul d ocii renului, str5,vechii barbari d.in Europa acluceau 1a peqterile lor orice
obiecl, stia,lucitor sau rreobirynuit pe cale 1l gl,seau Ain intimplare. in toate lumea
sl]baticii actuali se zlccrperii, cu pene, coliere, bri,![ri, cerce'i etc. T''i se vopsesc irt
rnodll cel mai clivers. Dupa, cum obervi, Humbold.t, ,,dacd, naliunile care se vopsesc
ar fi fost exa,minate cu aceeaqi atenlie ca qi naliunile care se imbracd', s-ar fi putut;
vetlel ci, imaginalia cea mai bogatii qi caprieiul cel mai schimbfl,tor au creal, moda cle'
rL se vu1si, ca si cea a irnbr[,c5,mintei".
intr-o anumit5, partc a Africii, pleoapele^siut vopsite in negru, intr-ali,[ parttr
unghiile sint vtipsite irr galben sau purpuri", i1r multe locuri plrul este vopsit in
tliferite culori. iir Aitetite leri dinlii iint vopsi,ti in negru, r!$1r, albastru etc., iar iu
Arhipelagsl Malaez se coirsitlerir, iuqinos tle a avea dirrlii a_lbi.rrca un ciine". I{u se
poat^e cita o singurii, !ar[ nra,re d.e la regiunea polar[, la nord. pirrir, la Noua Zeelandra
ilrsurl, u1de, billiinasii szi, rllr se tatueze. Acest obicei a fost urrnat de el't'eii din vechimo

4e O tlestt'ict'tt cotttplctit;i elcelentti tr felului ctlln st)
inrpoclobesc silbaticii clin l"oatri lnmett cste fricutii tlt:
cirlirtol'ul itnlian, proi. Ilullt.egazza',Iiro tle lu Plutct,
Yictggi e Studi, 1867, p.525-545; atturci cintl nu se dau
alLe refcrinlc, Loatc cteclara!iile urrnitoat'e sint luate
rlirr lceastri lttclart'. Vczi cle asemeltea Waitz' Introduction
to Arfthropolr.,gu (tracl. englezi), J,863, vol. I, p. 275 ;i
urrn. Larvrencc di-t, tle asetnenea, detalii foartc compleLe
lrr lrtctrtrt'rt sl [,t'clttres on Pltysiology, 1822, I)c cind a fost
scris acest capitol, Sir .I. Lrtbbocli :l publicat htcrartra s{t
Origin of Ciuilization, 1870, in cat'e se glseqte rtn capitol
interesant asupra subieclultti dc Ialri (p. 42 qi a8) ;i clitt
care arn lual citeva fapte desprc sllbrticii carc ili vopstrsc
dinf.ii ;i pdrul ;i igi giuresc dinfii.
a3 tlurnboltlt, Persortal Narrcttiue (trad. englezi), vol'
IV, p. 515 ; despre imaginafia arltati in vopsilca corpttltti,
p. 522; tlespt'e modificitt'ee pulpei piciorultri, p. 4(ifi'
 OVTUL _ DRAGOSTE DE IIVIPODOBIRE 465

;i rle ]rr'ita,rrii vechi. in Africa, unii dirrtre bdqtinaryi se tataeazd, insl, un obicei
mult rnai oonlun este cle-aryi produce excrescenle frecincl sale in crestzitur.i fiicute pe
riiferite p:irli ale'corpului, iar^locuitorii din Kordofan si l)alfur, le conside16,,,ca
f iincl nrari atraclii personale". in !5,rile arabe nici o frumusele nu poate fi desd,virqit[
pinl ce obrajii sau timplele nu sint ad.inc crestatet:ac. I)upd, cum observ5, Hurnbolclt,
in Ameriea de Sucl ,,o mam5, ar fiacazr,tir, de indiferen,bi, condamnabili, fa!5, de copiii
ei tlac[, nu ar folosi rnij^loace artificiale pentru a le forma pulpa picioarelor dupl
moda ![rii respective". fn Lumea Yeche ;i l{ou5, forrna craniului ela furainte werno
modificatir, ln frageda copil5rie in modul cel mai extraordinar, dup5, cum este cazvl
lncd, ln multe locuri, si asemenea deformatii sint considerate ca ornamentale. S61-
baticii din Columbia nt, de exemplu, consider5, un cap foarte turtit ,,ca un clement
inclispensabil al frurnuse,tii".
in cliferite !5,ri p[,rul est Lratat cu o grij5, speciald, ; el este ld,sat sd, creasci, in
toat5, lungimea luipin5, ce ajunge la pd,mint sau este piept5,nat ,,tntr-un eoc compact.
incre!1t, care este mlndria si gloria papuagrllui eo.
In Africa de Nord ,,un b[,rbat are nevoie de o perioad5, de opt piniala zece anl
ca si,-qi perfecteze coafura". Laalt'e na,tiuni capul este ras, iar in unele p5,r!i ale
Americii de Sud si ale Africii chiar sprincenele gi genele sint smulse clin r5,clicin5.
B[,qtinasii de pe Nilul supericr iqi sparg cei patru dinti din fa!5, spunind c*, nu cloresc
s5, semene fiarelor. Mai d"eparte, sple sud, batokaqii nu lqi scot d.ecit cei doi incisivi
superiori, ceea ce, dup5, cum observii, Livingstone az, dh felei un aspect hidos, da-
torit5, proendnenlei mand.ibulei inferioare I aceqti oameni cred- insd, cd, prezenla
incisivilor este extrem de respingi,toare si, vi,zind clliva europeni, au exclamat :
,,Privili la clinlii [,gl,ia mari !" fn zadar a incercat ryeful Sebituani si, schimbe aceasti,
nrodn.'irr diferite p[r,ti ale Africii qi ln Arhipelagui Malaez bi,qtirraqii iqi pilesc inci-
sivii, ascufindu-i ca vlrfurile unui ferd,striu, sau ii gduresc, irr griuri introducincl
butoni.
Ala cum fa\aeste ad.miratX, maiir,les pentru frumuse,tea ei, tot aqa qi la si,lbatici
e:l este obiqctul principal al mutili,rii. In toate p[r!,ile lumii septul nasal qi mai ra e-
gri nl,rile sint gd,urite, in gd,uri fiind introd"use inele, be!,e, pene qi alte ornarnente.
in toate pd,rtile lumii urechile sint g5urite si la fel lmpodobite, iar la batocuzii
si la linguaqii din America d.e Sud, gaura este mi,ritd, treptat atlt de mult, incit
rnargineir, inferioaril a urechii atingc irmSrul. in America crt l{ord qi Ce Sud si in
Africa, fie buza inferioar[,, fie cea superioari, sint g5,urite, iar la batacuzi gaura din
buza inferioarir este atlt cle rnare, lncit ln ea se introd.uce un d.isc rie lemrl cu clia-
rnetr"ul de 10 cm. llantegazza face o descriere curioas5 a ruqinii resiirrlite de un biry-
t;ina; sud.-arnerican ryi de ridicolul pe care l-a provocat, atunci clnd. qi-a vind.ut
tetnbieta, bucata rnare cle lemn colorat caro eSte trecuti, prin gaura buzei. in Africa
centralS, femeile iqi g6,uresc buza inferioard, si poart5, acolo un cristal care, d.in miq-
carea lirnbii ,,din timpul conrrersatiei, al'e oscilatii incoace ;i lncolo, deosebit de,
cornice". Solia ryefului tribului latooca i-a spus lui Sir S. Ba,ker aa cL Lady Baker
,,ar fi mult mai frumoasd, claci si-ar scoate cei patru dinli dirr falir, derpe mandibula
aa I'lte I'lilc Tributaries. 1867; The Albert tri'11rur:rL, a6 Desprc papuali, Wallace, Tlte l\[alau Archipelago,
1866, vol. I, p.218. r'ol. II, p.445. Despre coafura africanilor', Sir S. Rrtlicr,
ar Citat de flrichard, 1'hgs. IIist. of A'[arrltind, ccl. a 'l'he AIberL I{'gunza, vol. I, p. 210.
4-r, 1851, r'or. r, p. rJ21.
ii Tji,'_rrj',;rrr, ,l,uriltr,1866, vor. r, p,217.
.{66 DESCENDENTA OI/IULUI

irrferioar5, ;i ar purta cristalul lung, lustruit qi ascu,tit in baza inferioarh". $i mzli

sprb sud la tribul makalolo,baza superioari, este perforal,i,, iar iu gauri, se poar1,5, urr
iuel mare clin nretal ryi bambus numit pelele. ,,fntr-ur\ caz aceastzr, a f[cut ca buza
sd, proernineze cu cinci cm d.incolo de vlrful nasului, iar cind. < d.oamna r surid.eel,
contraclia mugchilor ridica baza plni, deasupra ochilor. De ce poart5, femeile oare
aceste obiecte ? a fost intrebat venerabilul qef Chinsurcli. Evident, surprins dc o
intrebare atlt tle prosteasc[,, el a r[,spuns : < Pentru frurnusele ! Ble sint singulekr
lucruri frumoase pe care femeile le au ; b[,rbafii au b[,rbi, pe care femc,,i]e nu lt' au.
Ce persoani, ar fi femeia dac5, m ar avea pelele'l Ea nu ar fi citupi cle pu,tin femeir'.
Cu o guri, d.e bd,rbat, insd, fdrd, barb5, uEg.
Aproape nici o parte a corpului care poate fi in mod. nefiresc modificatd, nu
a scd,pat. Gradul d"e suferinld, cauzat' in acest fe] trebuie sd, fi fost extrem, lntrucit
multe dintre operalii necesiti, mai mulli ani pentru a fi completate, aqa lnclt id.eea cd,
ea este necesard, trebuie s5, fie foarte puternicd,. Motivele sint cliferite, bi,rbalii l;i
vopsesc corpul ca sd, pard, teribili in luptd, ; anumite mutiliri sint in leg5,tur5 cu ritua-
luri religioase sau indicX, virsta puberti,tii sau rangul b5,rbatului sau servesc pentru
a distinge triburile intre ele. Printre sd,lbatici, aceleasi mode ddinuiesc perioade in-
delungate so gi astfel mutil5,rile din oricare motive ar fi fost ele ficute pentru prima
oard, ajung curind s5, fie apreciate ca semne distinctive. Motivele cele mai obipnuite
par s[, fiJautoimpodobire-a, vanitatea qi admira,tia altora. in privinla tatuajului,
mi s-a spus d"e c5,tre misionarii din Noua Zeela'ndd, ch atunci cind" au incercat s[
conving5, citeva fete de a renunla la acest obicei ele au ri,spuns: ,,Trebuie si, avenl
md,car citeva linii pe buze, altfel cind. rrom imbi,trini vom fi foarte utlte". IIn cu-
noscdtor foarte competent spune c5, pentru bd,rbafii din Noua Zeeland[, a at ea fi-
gura frumos tatuatd, 5r constituie marea ambilie a tinerilor, atlt pentru a se face
atri,g5,tori femeilor, cit pi pentru a fi ardtoqi in rdzboi. O stea tatuat5, pe frunte qi o
patd, pe b[rbie sint considerate de c5,trefemeile dintr-o parte a Africii drept atraclii
irezistibile 52. fn majoritate, insd, nu irr toate p5,r!ile lumii b[rbalii slnt mai impo-
rlobili declt femeile qi adesea in mod diferit, uneori, cu toate cil rar, femeile nu sint
impoclobite aproape deloe. Doarece femeile sint silite cle cfitre si,lbatici sd, facd, eea
ma,i male parte clin muncd, ryi deoarece lor nu li se permite sd, minince cele mai buno
feluri d.e hran[,, in conformitate cu egoismul caracteristic b5,rbalilor, femtilor nrr li
se permite sir, oblinir, sau si foloseasci, orrramentele cele mai frumoase.
?n sflrDit, dup5, cum s-a d.oveclit prin citatele cle mai sus, un fapt remarcabil
este c[, rnoda de a modifiea forma ca,pului, d.e a ornamenta p5,rul, de a se picta,
tatua, d.e a perfora nasul, buzele sau ureehile, de a indepSrta sau a pili clin,tii etc.
predomind, acum fi a predominat vreme indelungatd, in cele mai indepflrtate colluri
ale lumii. Este extrem de pu,tin probabil ca aceste obiceiuri, urmate d.e atlt de multe
naliuni distincte, sir, fie datorate tradiliei dintr-o sursl, comun5,. Ble inclicl strinsa
asemirnare a minlii omului, oricH,rei rase ar aparline el, intocmai ca ;i obiceiurile
il,proape universale de a dansa, cle a se rleghiza ryi de a fa,ce desene grosolarre.

Livingstorrer Britislt Associtttion, 1860, raport

4e Ve zi Agassiz (.Iourrteg in Brruil, 1868, p. 318), clcsprtr
prezentat la ,,Athenaeum", 7 iulie 1860, p. 29. irrvariabilitatea tatuajului lri inclicnii de pe Arnazun.
50 Sir S. Baker (op. cit., vol. I, p. 210), vorbind clespre 51 Reverendul R. 'I'aylor, Neut '/,sn1nnrl ttrtd ils lrthu-
l-ri;tina;ii din i\frica centralir, spune : ,,fiecare trib arc bitans, 1855. p. 752.
o rnodl deost'bitir ;i nescltimbdtoare de a-9i aranja p[rul". sz N{antegaz,za, Rio tlt ln Pluta,Yiaggi e SiLttlii, p.512.
 OMUL _ FRUI\{USETE 4$7

Dupd, ce ll,m f[cut aceste observatii preliryinare asupra admiratiei resimt,ite

tlc sllbaticipentru diverse. ornamente ryi pentru diformit5,ti extrem de resping5toare
ochilor norytri, s5, vedem ln ce m5,sur5 bd,rbafii sint atraqi cle infd,fiqarea f6meilor
lor 1i_ ca{e fi"t ideile lor ctespre frumos. Am aazit, susfinfadu-se cd 'silbaticii sint
complet indiferen{,i la frurnuselea femeilor lor, preluindu-le numai ca sclave este
tle aceea bine de observat cit, aceast5, con cLazie nu concord5 cle fel cu grija .o .rr*
I
femeile se lmpodobesc sa,u cu vanita,tea lot. Burchell 5e face o descrieie "amuza,ntd,
tl unei femei boqimane care a folosit atit cle mult5, grd,sime, ocru rogu si praf d,e lus-
truit, rrlt$ ar fi ruinat oricare_so! nq prea bogattt. Ea etala cle asemenea ,,multd,
vanitate qi o conrytiin!5 prea evidentd, clespre superioritatea ei,'. I)1. Winwood'Reade
mi, informeazra c5, rregrii de pe coasta de vest cliscuti, adesea clespre * frumusef,ea
ferneilor lor. '

Unii observatori cornpetenli au atribuit practica ingrozitoare si r5spinditi

a, infanticic-lului, in parte, dorinlei resimlite cle fernei cle a-ryi p5stra frumu,ietea ba.
in mai multe regiuni ferneile poartd talismane ;i elixire cle clragoste pentru a cuceli
afecliunea b[rbatilor, iar dl. Brown indicd, patru plante folosite in- acest scop d,e
cd,tre femeile din nord -vestul Americii bb.
Ifearne
-tu,
* excelent observator, ,gare a trd,it mulli ani printre indienii din
America, vorbincl despre femei spune: ,,Intreab6 un indian ain America de l{orcl
ce inseamnd, frumusele ;i va rS,spunde : o fald latra,, turtit5,, ochi mici, pomelii obra-
zulni ridicali, trei sau patru dungi negre groase de-a curmeziryul fiec?r;|,i obraz, o
frunte joasfi'r o blrbie lat'il, un nas acvilin grosolan, o piele ro;ieticd, rsi sinii atirninct
pin5, la briu". Pallas , care a vizitat p5,r!il* d" nord ale imperiuiui chinezeu", *porr" ,
lAcele femei_ sint, preferate ca,re au forma manciuriani si care au fala latd,,r pome,tii
ridicafi, nasul foarte lat qi urechile enorme 52, iar Yogt observ|t, cd, oblicitatea bchilor,
care este specific5, chinejilor ryi japonejilor, este exageratS, in picturile lor cu scopul
rrpare-se de a le etala frumusetrea, in contrast cu ochii barbarilor cu p5,rul roqirtt.
Este bin,ecunoscutdup5, cum observd, IIuc de mai multe ori, ch, chinezii din jnteri-
orul ld,rii considerd, pe eruopenl ca hidoqi, pentru pielea lor alb6 qi pentru nasul lor
proeminent. puf? p5,rerea, noa,str5,, nasul este departe cle a fi prea proeminent la
indigenii din Ceylon, tctugi ,,chinezii din secolul al Vn-tea, obi$nuificu trfisd,turile
turtite ale rasei mongole, erau surprinsi de nasul proeminent al cingalezilor, iar
ilhsang ii clescrie ca avind .,cioc de pd,sdri si corpuf de om',.
PopL ce descrie in amS,nunt pe oameriii din Cochinch.ina, Finlayson spune
cra f.ala lor rotunjitl ryi capul sint caracteristicile lor principale
ryi adaugd, : ,,Rdtun-
jimea lntregii lor fele este mai izbttoare la femei, care sint consiclerate ca fiincl fru-
tn{)a,se ln m5sura ln care ele prezintf aceast[, formir, a fe!eit,. Siarnezii a,u nasul mic,
tru trii,ri tlivergcnte, o gurii latir,, lt:nzc rclativ groase ryi fa,!a rema rcabil c1e rnare. cu
ltotuel ii Lna,rte liclicali ;i laJ,i. N'u t'stc clcci clc nrirarc' c[, ior le cstg cu t,ot,ul st;r,i1i1ir,

53 Trauels in S. Africa, 7824, vol. I, p. 4L4. 56 .,t Journeg

5a
Pentru referinfe, vezi Gerland, Uber ilas Aussterben
der l{aturudlker, 1868, p. 51, 53 qi 55; de asemenea,
Azar*a, Vogages etc., vol. II, p. 116.
55 Dcspre produselc vegetale folosite
de indienii din
nord-vcstul Arncr.icii,,,Pharnlaceutical Joumal,,, vol. X.
frotn Prince of Wales Fort, ed. $'trO,
1796, p. 89.
sz Citat de Prichard, Phys. Hist. of Mankind, erl. a
3-a, 1844, vol. IV, p. 519. Vogt, Lectures on Man (tracl.
englezd), p. 129. Despre pdrerea chinezilor asupra cin-
galezilor, U. 'I'trnnent, Ceglott, 1859, vol. II, p. 107.
 DESCENDE'N'IA OI\,lIJLUI

lu)tiunea noastrd, d.espre frumusele pi cle aceea ei consirlerr[ propriile lor fcrnei ca,
fiind. m1lt mai frumoase d.ecit, eele din Europa'rrs.
Este bine cunoscut c[ multe femei hotentote au partea posterioard, a corpului
lor uimibol d"e proeminenl[, ele au stea,topigie, iar Sir Anclrew Smith este convins
c5, aceastd, par"ticularitate este foarte admirat5 de birbafi 5e. El a vdzat o clat[, o
femeie care era considerati, drept o frumusele, a c5rei parte posl,erioarzi era atit de
imens d,e d.ezvoltat5,, ineit atunci cind. ryed.ea pe un teren plan ea nu se putea scula,
ci trebuia s5, se tlrascS, pini ce ajungea la o pant[,. Ifnele dintre femeile diferitelor
triburi d"e negri au aeeeasi particularitate, iar dup[ Burton birbalii somalezL ))p^r
s5,-;i aleagi soliile punindu-le intr-un ;ir ryi a,legind-o pe cea a cirei a terqo (parteal
posterioar5, a corpului) proemineazd, cel mai mult. Nimic nu poate fi mai tletestabi
penl,ru un negru decit forma opusi,': 00.
in privinla culorii, negrii lqi b[teau joc cle ]Iungo Park pentru albeala pielii
si proeminenla nasulpi sd,u, ambele fiincl consid.erate drept ,,conformalii resping[,-
t,oare ginenaturale':. fn schinib, elli,uda culoarea neagri, lucioasd, a pielii si frumoasa
turtire a nasului lor; negrii spuneau cir, acestea sint ,,vorbe dulci(( ryi ii di,cleau
de mincare. Maurii africani, d.e asemenea, ,,i$i incruntau sprincenele qi p[reau
ch se cutremurS," din cavza albelii pielii sale. Pe coasta cle r5,s[rit, v5zind.u-l
pe Burton, bXie!,ii de negri strigau : i,Priviti p* omul alb, nu e aDa ed, seamin5, cu o
maimu![, alb5" ? Dupd, cum md informeazh dl. Winwood. Re ac1e, pe coasta, d.e vest
legrii admird o piele foarte neagri mai mult clecit una de o nuanld, mai d.eschisd,.
fnsi, oroarea lor pentru culoarea alb5 poate fi atribuitd, tlupi, acelaqi c5,l5tor, par-
t;ial credinlei majoritilii negrilor, dup[, care dernonii;i spiritele sint albe, iar parlial
pS,rerii cL este un seuln de boal[.
Banyaii din partea rnai de sud a continent'ului african sint negri, ins5 ,,foarte
mulli d.intre ei sint de culoarea cafelei cu lapte si, cle fapt, aceasti, culoare este cc;nsi-
clerat[, drept frumoa.q5, ln toatra acea regiunet', &$& incit aici avem un criteriu cliferit
d.e gust . La cafri, care se deosebesc mult de negri, ,,de obicei pie lea, n,u este neagr5,,
afar[, d.e aceea a triburilcr clin apropierea golfului Delagoa, culoarea preclominant5,
fiiud un amestec cle neg:ru $i roDu, nuanla cea niai obiqnuiti fiind cea a ciocolatei.
Tc.nul de culoare inchisS, este natural apreciat in cel mai inalt grad, fiincl cel mai
obiqnuit. Dac5, i s-ar sptlne unui cafru cd, el este de culoare deschisir sau cd, seam5nd,
cu un alb, el ar considera aceast5, afirrna,tie drept un compliment cie pl'osl, gust.
Am auzit' d.e un om nefericit care avea culoarea pielii atlt cle deschisi, incit nici o
fatd, nu a wut si se c5,sStoreascd, cu el. Unul din titlurile regelui zulursilor este ,,Tu
care eryti negru"61.\rorbindu-mi despre bf,qtinasii dinAfricacleSucl, dl. Galton a ob-

58 Plit:ltartl, citat din Cras'f urd 5i Fittlal'sott. I) lt11s.
Ilisl. ol Xlonl:inrl, vol. IV, p. 5ill ;i 535.
5e Irltnt lllttslrt.s.sirtttts uialor di:vit trtihi ltruct:inc[o-
rittttt ucI Iubttltun fitetntnae, quod ttobis lt:tcrrittttLut c.s/,
qrutntltLnt l)erlnagno aesttmuri ab lrcminibu.s fn lmc ge.tt{e.
Nanc res mutata est, et censcnt tolem conformalionem
minime optandarn esse (Acclaqi cilitor prea vestiL imi
povcstea despre aga-nrirnitele ;orluli ale fcmeilor caI'e
noui ni se par atit cie respingitoare, dar carc uneori
arr o inaltir aprecierc a bdrbalilor acestui 1r'ib. ir-r prczent,
sil uatia s-a schinrllat rii so consiclcrir f i1 1151 1r dc rlot'iL
ca itrrr-'astit fttt'tnal.ittnc sii lrilti tlitttertsitttri tttai Irtic.i).
00 ,,T'hc ,\n I lrlopological l)rcvitrrt"', ttttit'tttbljc I 8(i l,
p. 2i)7. Pcnllu rcfclilt(e sugtlitrtctt[.111g, \'trzi Wititz, IttIr'tt'
rluct. lo AlrtlvttltoktglT (tlatl. t'ttglt'zii), ili(ili, vol. I' p 105.
61 181G 4 Lo, p. 5li ;i
llungo Parh, 1'rauels irt tlft'iccr,
131. Afirmalia lui Burton es[e citat[ de citre Schaaff-
htrusen, ,,Arcl-riv fiir ,\nthlopolog.", 1E66, p. 163. Despre
tlibrrl banyai, Livingstonc, Trauels, p. 64. I)espre cafri,
levcrendtrl J. Schooter, T'he liafirs of Nalal anrl tlte
Zttltr Countrq, 1857, p. 1.
 OI,,IUL _ I'RLIIVIUSETE

selvat cil ideile lor clespre frumusele par sI, fie foarte cliferite cle ale nclastre, lnlrlicit
Ia unul din triburi cloufl fete foarte dl5gu!e, zvelte $i "*ublirele nu erau admiratc
rlc' b6;tina$i.
S5, examinfim celelalte p[r!'i ale lumii, dupl c1-na Pfeiffer : in fava,, o fietri
galben[ si nu una alb[ este consid,erat6, clrept ofrumusefc'. tTncochinchinez,,vorbea
cu dispre! d"espre so,tia ambasaclorului britanie, pentru eii, avea dinli albi ca url
ciine ,si o culoare rozir, ca florile de cartofi (batates cz,rtofi dulci). Am vrhzut cri
chinejitor le displace pielea noastrl, albd,ryicf,,ind.ienii- clin America c1e Norrl a,dmirii
,,o piele ro;ietic5,t'. in America de Sucl yuracaraqii ca,re trd,iesc pe coastele umecle,
irnp[durite ale Cordilierilor orientali sint de o culoa,re remarca,bil cle palicl[,, cecil cio
oxpriml, ;i numele lor, in propria lor limbd,, totu;i ei considerf femeile curopetlL)
mult inferioare propriilor lor femei 62.
La mai multe dintre triburile norcl-americane, pi,rul de pe cap cre;te clc o
lungime uimitoare, ryi Catlin c15, o dovadS, curioasf,, cle cit de mult este a,preciat acest
lucru, intrucit ryeful tribului Crow a fost ales la aceastir, clemnitate prin fa,ptul cir
avea p[rul mai lung declt oricare alt om clin trib, anume lung cle 3,40 m. Aymararyii
ryi quichuasii din Arnerica d.e Sucl au de asemenea plrul foarte lung ryi, dupir, cllnl
m[, informear,il, dl. D. Forbes, acest fapt este atit cle pre,tuit ca frumusele, incil,
a-l ti,ia era pecleapsa cea mai gravd, ce li se poate aplica. fn ambele jurn[t5,ti, clc
sud. ;i de nord, ale continentului, uneori bS,qtina;ii \i rn5resc lungimea aparenJ5, a
pi,rului lor lmpletind in el materii fibroase. Cu toate cd pd,rul de pe cap este atit de
prefuit, cel d.e pe fa,tn, este considerat de indienii norcl-america,ni ,,ca foarte rnrlgar",
fiecare fir fiind smuls cu grijd. Aeest obicei predomin[ d"e-alungul intregului corL-
tinent america,n, cle la insula \rancouve.r la nord, pinii, la fara Focului in sucl.
Atunei cincl York Minsterr uo fuegian de pe bordul vasului ,,Beagle", tu fos'!;
d.ns lnapoi in lara sa, biqtinapii i-au spus cd, ar trebui s5,-pi smulgir, cei ciliva peri
scurli d"e pe fa!f,. Ei au ameninlat cle asemeneia, un tinlr misionar, care fusese l[sat
pentru citva timp printre ei, e5, il dezbracd, in pielea goald, qi ci, li smulg perii c1e pe
fa!d, si corp, si tol,uqi el nu era nicri pe d"eparte un om p:iros. Acest obicei esl,e d.us atlt
cle departe, incit indienii din Paragua,y i;i smulg sprincenele qi genele, spunlnd cit,
nu YoT s[, semene cu caii oa.
Este remarcabit c5 ln toatd, lumea,, raselor care sint aproape conrplet lipsite
de barbd, nu le plaee pd,rul de pe talh si corp ;i i;i dau osteneala de a-l smulge.
Calmucii nu au barbi $i, ca qi indienii din America, se ;tie cd, ei i;i smulg tcli perii
rlazleli, si tot a;a ryi polinezienii, unii dintre malaiezi si siamezrr. Dl. Yeitch afirm[ ch,
rloamnele japoneze ,&r criticat toate favorilii noqtri, consid.erind.u-i foarte uriti,
ryi ne-au cerut s5-it6iempentru a fi ca bflrba!,ii
ja,ponezitt. Neozee]anclezti au o barb5,
seurt5,, erealir, totuqi inainte vreme ei i;i srnulgeau pd,rul cle pe fa!h. Ei aveau o zicS-
toare cir, .,ns exist[ nici o femeie pentru un bflrbat plros", s€ pare insi, eti mrrcla 's-a
sclfmbat in N'oua, Zeeilarrcl[, clatoritir, probabil prezentt'i ettlr,rpenilor, si tt,tn fr;sl,
tr,sigurat cL acurn barba este foarte aclmirzrtir, c1e ci,tre nLa,ot'i 64.
62 PenLru javalezi
Ei cochinchinezi, vc:zi Waitz, pe iusultr VancottYt'r', vezi Sploat, Scene.s ctttrl Stutlics ttf
Introclttct. Io ,Lntropo/ogy (tlrrtl. englerzi), vol. I, p. l-i05 ; Sauage /,ife, 1868, P. 25. Despre indienii din Parag'ua1"
desple yulaca;i, A. d'Orb5'gniy cilat cle Prichard, Phys. Azara, Voqages.. ', vol. II, p. 105
Ilist. of trIanltittd, ecl. a 3-a vol. V, p. -176. 0a f)esple sianrezi, Plichard, o1.s. cit., vol. lY, p. 5313.
63 Norll Atnerican Inrlians, cle G. CaLlil, cd. a 3-u, I)rrsplr japorrezi, Veilch in,,Garcltrtrt:l's Chrrrlliclc", 1860,
1812, vol. l, p. .{9; vol. II, p. 227, Despre bl;Linasii tlc p. 1 101, l)cspre n.eozeelandozi, ]IatrtcgL\z?"'r., [iio tl.e ln
 DESCENDI'N]]A OI\{'ULUI

Pe d,e alti, parte, rasele cu barbd aclmird qi pre!,uiesc fcarte rnult barba loi' ;
printre anglo-saxoni, fiecare parte a corpului avea o va,loa,re recuncscul,d, ,,piercl€t'ea
b5,rbii fiincl evaluat5, la clcu[zeci cle qilingi, pe clncl r'uperea unei ccapse nrrniai la
cloisprezcce"as. iu oricnt, blrbzr,tii se jur5, ln mocl solernn pe barba lor,. Anr vizut cir,
Chinsurcli, ryeful tribuhii makaiolo din Africa, crectrea c5, bzr.rba esto un mal'e ()rna-
ment. In Pa,cific, la b5,rbalii din insulele Fiji, barba este ,,bogat5, ryi stufcasd, ryi este
cea rnai mare mirrdrie a 1or, pe cind" locuitorii de pe arhipelagurile inveeinate, Tonga
si Samoa, slnt spini ;i c1e1,estd, o barb5, aspr[,". I{umai intr-una din insuleie clilr
grupul Ellice ,,bi,rbalii au birbi bogate qi sint foarte mindri de ele"oo.
Yedem astfel cit cle mult se deosebesc diferitele rase umane prin gustul lor
pentru frumos. La fiecare naliune suficient d"e avansat5, pentru a fi f[cut imaginile
zetlor sau a sti,pinitorilor lor zeificati, f6r5 indoialS, c5, sculptorii s-au strdduit sL
exprime cel mai inalt ideal d.e frumusele ryi grand"oare oz. Din acest punct d.e vedere
oste bine de compara in mintea noastr5 pe Jupiter sau pe Apolo al grecilor cu
^ sau asiriene, qi acestea cu basoreliefurile respingbtoare de po
statuile egiptene
ruinele clldirilcr din America centralil.
Am lntllnit foarte puline afirma!,ii opuse acestei concluzii. Totuqi, dl. Win-
woocl Reade a a'rut multe ocazir de a observa nu nrmai negrii de pe coasta cle vest
a Afrieii, ci qi pe cei din interior, care nu au intrat niciodati, in legd,tur[ cu eurc]penii ;
el este convins cd, icleile lor de fnrmuse,te sirrt in general aceleaqi, ca qi ale noastle,
iar dr. Rohlfs imi scrie irr aceiarsi sens, in legd,tur5, cu tribul bornu si cu regiunilc
locuite de triburile pullo. Dl. ReacLe a constatat cd, esto de acorttr cu negriiin privint,zr
aprecierii fruniuse!,ii fetelor b[ptinaDe ;i c[, aprecierea lor asupra frumuse!,ii ?emeilor
ellropene cGrespunde cu a noastrd,. Ei ad.rnir5, pd,rul lung si folosesc rnijloace artifi-
ciale s5,-l facd, s5, pari, abund.ent ; ei admird, d.e asemenea barba, cu toate c5, ci ingisi
nu au declt prea pu!in5,. Dl. Reade are indoieli asupra formei celei mai apreciate
a nasului. O fat[ a fost a:uzit6, spunlnd ,[n rzeau si, m5, md,ri'fi cu el, nu are nas",
ceea ce aratd' cd un nas foarte turtit nrr est,e ad.mirat. Trebuie totugi s5, avern tn
verlere c5, nasurile late qi turtite qi filcile proeminente ale negrilor de pe coasta d"e
ve,qt a Africii sint tipuri exceplionale la locuitorii Africii. Cu toate afirma,tiile c1e
rnai sus, dl. Reacle admite cd, negrilor,,nu le plaee culoarea pieliinoastre, ei privesc
ochii albaqtri cu aversiune si sint cle pirere c5, nasul nostru este prea lung ryi buzele
noastre prea subtiri". El crccle c5, este pulin probabil ca, negrii s6 prefere lreod.atil
unei negrese clri,gnle pe cea mai frurnoasl, europeanc6, tlin simplul motiv al achni-
raliei fiziee 68.

PlrLtu, Viullgt e Shuli, 1Eti7, l). 526. Pcrrtnr crrJrri:rlIo
rraf.iuni nrenlionale, vczi rclerinIc Lulrcnce, Leclttras
ort Phgsioloylll aLc., 182), p. 2'/2.
65 Lrrbbock, Ortgitt oI Ciuilisuliort, 1870, p. 321.
66 Dr'. Ba-rnard llavis cileazi pe dl. Pricharcl ;i alfii
in legituri cu aceste fapLe pl'ivind polinezienii, in ,,An-
thropological Review", aprilie 1870, p. 185 gi 191.
67 Ch. Comte are observalii in acest sens in lucrarea
sa TraitC de Ligislation, ed. a 3-a, 1837, p. 136.
68 The Africcrrt Sltetch Boolt, 1873, vr.rl. II, p. 253,
iil)1 ;i 521. Dupir cum arn fost irrlornutI tlc rrrr nrisioulrL
citro ::t lociriL tinrp inclelurr{:rl lrrinllc furrgilrri, act.i;tia
considcrir fcnrcilc curol)onc crl t:\Lrerrr do fLrrrrroastr, irrsii
rlin ceea cc aln viznl- dcspre jndec:rtrr altor br'i;tinali
rlin Anrelica nu mr"r poL opri rlc a considera aceasti afir-
rrralic c:a gre,;sitir afari nunrai dac[ de fapL afrrrnzrlia sc
referl" la pulinii fuegieni care all Lririt. citva timp printre
europeni Ei care trebuie si ne consiclere drept fiinle supe-
rioale. Tlebuie si adaug cL un observator cu rnulLl
experienff, cripitanul Burton, este de pdrere ci o femeie
pe calc o considcrlm frumoasl cste admir:rtir in toatii
I nurcir, 0.,\nl ltrr;1lol. Ilcvierv", rnat'lic 1ti0r1, p. 245,
 OMUL _ FRUI\{USET'E ,17 |

Ad.evf,rul general a,l principiului asupra c[mia Humbolclt 6e a, insistat tle

rrrrrltri r.renre c[, omul admiri, qi aclesea inccarc[, sL exagereze orice carilctere pe care
i le-a rlat natura, se rnanifestfi, in multe feluri. Obiceiul raselol fhrd, barbi, dc
a, extirpa orice urm[, c1e barbd, qi aclesea to,ti perii cle po corp constituie un
exemplu. Craniul a fost consiclerabil modificat de multe naliuni in i,impurile antiee
si moderne qi nu existd, incloiald, cd, acest obicei s-a practicat in special in Aruerica
rte l{ord. pi Sud., pentru a exagera vreo particularitate naturalS, ;i admirat[. Se ;tie
c5, mulli inclieni arnericani adnir[, un cap atit de extrem de turtit, incit nouir, ne-ar
pI,rea icliot. B6qtinasii de pe coasta de norcl-vest comprimd, capul intr-un con asculit
si au obiceiul constant cle a-;i strlnge p5,rul intr-un coc pe vlrful capului, dupri curn
observh, dr. Wilson, cu scopul ,,de a alun"gi in5,l,tirnea apareri.t5, a formei conice
preferate. Locuitorii clin Arakhan admir5, o frunte lat5, qi neted6 $i, pentru a o pro-
duce, fixeazh o placd, de plumb pe capulcopiilor nou-nd,scu!i'). Pe de alt5, parte, ,,un
occiput lat, bine rotunjit, este considerat ca o rnare frumusele" d.e b[;tina,sii din
insulele Fiji zo.
Ca ryi cu craniul, la fel este cu nasul; p" timpul lui Atila, vechii huni aveau
obiceiul sd, turteasc5, nasul copiilor mici cu band.aje, ,,cu scopul de a exagera confor-
malia sa naturald,)) . La tahitieni, a fi numit nas lung este ecjnsiclera,t drept in",qultf,,
.qi ei cornprim[, nasul qi fruntea copiilor in scopul infrurnuse![rii lcr. Acelasi lucru
se aplicf la malaiezii din Sumatra, lahotentoti, la anumiti n-egli sila, b5,qtinaqii
clin Bra ztlra ?1. De la naturi, chine zii au picioarele neobiqnriit c1e rnj ct 72 si este bine
cunoscut ci, femeile din clasele nobile i;i deformeazit picioarelc peiitlu a le face ryi
mai mici. in sfirqit, Humboldt este de p6rere cd, indienii a,mericani prcfc'r[ si,-qi
r'ops{,)&sci, corpul cu rogu pentru a exagera culoarea lor naturalS ;i pin5 in prezent
erlropenele aclaug5, la culorile lor naturale cosmetice ropii qi albe ; este indoielnic
insX, dach rraliunile barbare ar fi avut in general asernene a intenlii c1e a se picta.
'La
mod.a propriei noastre imbrdci,minfi vedem exact a,celaqi principiu qi
aceeaqidorin!5, de a duce fiecare particularitate la extrem;pre'zentir,m de asemenea
acelaqi spirit d"e emulalie. IVIoda si,lbaticilor este ins5, mult mai permanentd, decit a
noastr6, aceasta fiind neap5,rat caztl ori de cite ori corpul lor este moclificat a,r-
tificial.
Femeile arabe d,e pe Nilul superior au nevoie de trei zile pentru a-;i ara,nja
p[rul, nicioCat6, ele nu irniti alte triburi, ,,ci pur qi simplu rivalizea,zd, intre ele prin
perfec!,iona eapropriului lor stil". Vorbincl despre claniul comprimat al diferitelor
rase americane, dr. W'ilson aclaugfl : ,,Asemetlea obiceiuri sint printre cele care se
pot stlrpi cel mai greu qi supravieluiesc qocului revolutiilor care schirnbir clinastii ;i
c&,ro ryterg particularitirli rralionale mai importante" zs. Aeelapi principiu intri, in joc

6e lrcrsorrnl |{cu'ru.liuc (t.rarl. cnglcz[), vol. I\', p. 518
;i irrl,r-altir partc. itr ll.in rlc ltt I'krl.it, \'iu1111i c Stttdi,
nllrr{cgazza insist'i cu Lirie usupl'11 i1g,-rlrriirli prirrcipir'.
70 [),:sprc clrtniilc Lribtrrilor americanc, r'ezi Nott li
Gliddorr, Tgpes of }Iankinrl, 1854, p. 410; Prichartl,
Phgs. Hist. of Mankind, ed. a 3-a. p. 321 ; despre bIgt.i-
nagii clin Ar;rkhan, ibidem, vol. IV, p. 537. Wilsoir,
Pltgsicat Ethnologg, Smithsonian InstiLulion, 1863, p.
288; dcsple locuitolii din Fiji, p. 290. Sir J. Lubbocli
(I'rr:historic Times, 1860, cd. tr 2-a, p. ii06) dii ntr cxct:lctrt
l'rrztuDal. ns til)f ll ltctsl. tti sttlticcL.
71 Dcsprc ltuui, Godrott, I)e l'Es1ttce, 1859, vol. I l,
p. lit-)0. Dcsprc tirltitieni, Wait;r, .lrttlropol. (trad. crttglczl),
yol. [, p. 1i05. ]Ltrsdt'tt, cil-;tt r.lo Pricltirt'tl, Phr1s. IIist.
ll 3-a, r.ol. IV, p, $7, L,trvfcttcc, [.cctures
ctf X'Iurt.l:ittd, crl.
otr Phgsiologg, i't, 337.
7r Act',st fapt este stabilit in 1?elsc der )iouarct: Artllro-
pol.TciI, clr. Weisbach, 1867, p.265.
73 Smithsonian Instituliort, 1863, p. 289. Asttpra
rtrotlei la femeil:: arabe, Sir S. 13alicr, TIrc ){ile Tributaries.
I 867, p. 721.
 DESCENDENTA ONIUI-,UI

si in" arta sclecf,it'i. 9i, clup[, curn am explicat intr-alti parl,e ?4, putern astfel inlelegc
t-lezvolta'rcrauimitoare a multorrase cle animale qiplante care au fost plstrate nlmai
irr scop d.e ornament. .\rnatorii doresc lntotdeauna ca ficcare caracter sil fie pulin
sporit I ei nu admird, un model cle perfecliune mijlociu, cu siguranld, ci, ei nu clolersc
vreo schirnbare mare ;i bruscl in ca,ractenrl ra,selor1or, ciaclmirilnumai acele carac-
t,ere ou care ei s-au obirsnuit, inszi doresc cu ard,oare sir vacli, cevamai dezvoltatir,
fiecare trri,sl,turii, ca,lacteristicir.

Simlulile omului ;i aler animalelor inferioare par sii, fio astfel corrsl;ituit,rrr
irrtrlt culorile strir,lucitoare ;i anumite forme, precum Di sunetele arrnonioasc) ryi rit-
rrtice, le procluc plflcele Di de aceea le numesc frumoase ; nu rytiu 1ns5, c1e ce trebuie
s6, fie astfel. Cu siguran!5, ci, nu este adev5rat c[ existf, irr mintea omului un criteriu
universal cle frumusele ln leg[tur5, cu corpul sd,u. Este totugi posibil ca ln clecursul
timpului anumite gusturi s[ clevind, ereclitare, cu toate cf,, nu exist*, nici o dovad5,
pentru suslinerea acestei pi,reri si, claczi ar fi arya, fiecare ra,si, ar arrea propriul sir,u
criteriu ideal, innirscut cle frumusefe. S-a sus!,inut?5 cil urilenia const5 dintr-o apro-
piere de conforrnatia a,nimalerlor inferioare si f[,r5, incloiall cr"r aceastil pirere osl,e
pa,rtial adevirat5 la naliunile rnai civilizate la care intelectul este foarte apreciat I
aceast[, explica!,ie cu greu se poate aplica insi, la toate formele d.e urifenie.
Oarrrenii din fiecare ras5, prefer5, acele trd,s5,turi cu care ei stnt obirynuili;
ei nu pot suferi \zreo schimbare mare, le place lnsil varietatea ryi admirir, fiecare
trS,si,turfl, caracteristieit,, c1usf,, la o limit[ mod.eratil, ?6. Oamenii obiqnuiti eu o fal[
aploape ovalii,, cu trii,slturi clrept'e ryi regulate ;i cu culori clesehise admir5,, dup[ ctlrn
noi europenii stim, acesto 1,r'[,sd,turi atunci clnd. sint puternic dezvoll,ate.
Pe clc altil parte, oamerrii ob\nuiti, cu o fa![, lat6, cu pomelii ridica!,i, llr]
nas turtit,, cu o pi,ele neagr6, admird, aeeste particularitlli atunci cind" sint puternic
pronunlate. It'5ri ind.oial5, c5, tr5,s5,1,uri de orice fel mult prea clezvoltate nu rnai slnt
frumoase. Deci o frumuse!,e d.esd,r'ir,sit[,, care implicfi, o mod.ificare intr-nn fel cleosebil;
a multor caract,ere este la fiecare ras5, cerra exceplional. Dup[ cum d.e ck:mult a spus
marele anat omist Bichat, clac5, fiecare ar fi turnat dup5, acelaqi tipal nu ar esista,
frurnusele. Dacd, tozl,te ferneile noastre ar fi tot atlt de frumoase ca si Yenus de
Mecl,icis, citva timp arn fi lnclntali, ins5, curfurd am dori o schimbare si ctre lndat[ ce
am obj;ine o varizr,,tier &ffi clori sii vedern anumite caractere pulin exagerate clincolo
de nroclelul d.e frumuse{e existind. in acel moment.
7a T'he Varialiott of ,lr.rtmals and Pluuls tutder Donrcs- ?6 Dl. Bain a sLrins (X'IentaI artd IIoruI Scicnce, 186ti,
ticalion, vol. I. p. 2L1; vol. II, p. 210. p. 304 gi 314) aproxirnativ o duzinf de teorii mtri nrulL
?5 Schaaflllal!s{u.,,ILcltir',[iir Antltloilologio", 1866, satr rnai pufin diferitc ariullra ideii frunir:sului, insii nici
p. lti l. Lula lrtt csLc absoltrt acce:r;i cll coa prczcnLirt.lt aici,
 CA].]ITOLUL AL XX-LEA

CANACTETTB SBXUATE StsCUNI}ARtri l,ltr. OM

- eontinuare *
c,ircriL i"Ti.:';,:J::"',1"-'$::il Jil:i::l: :'l;;:,",.',':,;.ilil'::..:l['iX ;:t':ll];:ill:
pritnitivc -- IJcsprc
lizate - Concliliile favorabilc selecliei sex'lale in timpurilcr
gi sdlbatice
ntoclul cum seleclia scxnnlir aclioneazi asupra omttltri - Dcsprc {aptul ci la tribtrrile
sllbatice femeia arc o oarecare pptelc dc a-qi alegc so!trl - Abscttla piiltrlrri dct pe r:oi'1r
;i tlczvoltarea bfu'bii - Culoat'ca piclii - Iiezuurat.

Arn v5,zut i1 capitoluL anterior c5, la toa,te rasele s5,lbal,ice ornailIerrtele, ittt-
6rd,cd,mintea ;i aspectul exterior sint foarte preluite qi c5 birbalii judecir fruntuselctt
ferneilor lor dupd, criterii foarte diferite. TJrmeazd,,sil cercet5m dacir aceastti plefe-
rinlb;i selec,tia decurgincl din ea timp de rnulte genera,lii a acelor fernei eare par
b[ibalilor rle fiecare iasd, ca fiind cele mai atrlgXtoare a modifica,t caractcruL fitr
numai al fenreilor, fie al ambelor sexe. La mamifere regula general5, pare si, fie
ci, toate f elurile d e caratere sint mo$tenit e in mocl egal d.c cdtre mzr sculi ;i
femele ; ne-am putea arytepta cleci ca la om orice caractere clcbinclite cle cirl,re
femei sau c1e c5,tre b5,rba!i prin seleclie sexualir s[ fie de obicei trtlnsrnise descenclen-
tilor
' cleDacd,ambele sexe.
weo moclific,a,rE' ar fi astfel realizatd, este atr)roape sigur r-,it, cliferitele
rAS€) ar fi diferit moclificate, cleoarece fieeare are criteriul sziu propriu cje frumuse!,e.
I-ia or1, mai ales la sflbatici, multr.' cauze stlnjencse ac!'iur€tt, Fjol('cfiei sexu-
a,lg tn cee1 se privept,e conforrnafia, corpoli,llf. Birrbaf,ii civilizaii slnt eltraryiin-marc
rnirslril, clei farmecei" rniltaler ale femeilot',, cle avelea, lor ;i rlrai- ales c1o pozil;ia lor
social[, lntruelt rareori bd,rbalii se c[sltoresc tntr-o condilie s"qi?l? mu]t inferiottlit.
B5,rbal,ii care reu$esc s[ ob!in5, fernei mai frumoase nu au o posibilitate mai rnare cLe
a lzisa'o lungir, tinie de rlescend"en,ti decit alli b5,rba!;i cq solii rnai ur'ite, afar5, numai
*. Tnprivinta formei contrarii a
rle pulinii cale lqi lasri averea inbazaprinrogeniturii

* l'rilrlul nirscut. (N. lrad.)'

 DESCENDENTA OMULUI

.t'k:tfieir anuule a alegerii bd,rbatilor mai atrdgd,tori de cltrer ferneir c1 toate c[, la
ttat'iunile civilizate ferneile au alegerea liberS, sau aproape liberri, ce',Ja ce nu este
caztrl la rasele barbare, toturyi alegerea lor este mulb influenlati, cle pozitia, socialzi
si averea bd,rbaiilol, iar succesul in vialir, aI acestora din urm5, clefirrcle i1 maro
rnl,sur5, cie faeult_5,!ile. 1or intelectuale $.r de er]ergia lor sau de rezultitele acelorasi
capaeitir,fi la str5,bunii lor. Nu este nevoie de nici o scuzd, pentru atrata aeest subiect
ceva nrai a,mi,nunfit,.deoarece filozoful german Schopenhauer observi :
,,Scopul
final al tuturor. intrigilor amoroase, fie ele comice sau tragice, slnt realmerrte mai
importante cleclt toate celelalte scopuri din viala omului. Totul in jurll c1,1ia sg
Fffo.tulte nu este nimic mai pulin clecit compozitia generaliei urm[tbare... I{u este
ferioirea sau nefericirea unui indivicl oarecare, ci cea a rasei umane ca,re urmea,zi.,
care este aici in joct' t.
Exist6, totuqi motive s5, creclem cd, la a,numite naliuni civilizate si selrieivi-
lizat'e selec!,ia sexualS, a realizat ceva, mod.ifieind. struetura corporali a unora dintre
membri. l\fulte persoane sint convinser po drept cuvlnt clup[ pdrerea mea, ei, aristo-
crraJ'ia noastr5", in aees.t termen fiind incluse toate familiildbogate, la care prevalal,
cle timp ind"elungat primogenitura, a d.even_rt, r1up5, criteriul euronean, mai ^ frirmoa,si.,
clin motivul cd, timp d.e multe generatii a ales ca solii femeile mai frumoase din l,oate
clasele sociale, declt la clasele mijlocii;totupi, clasele mijlocii sint sitlate in conciilii
cle via!5, tot atlt de favorabile pentru d.ezvoltarea cles[vlrqit5, a, corp1l1i. Coot<
observi, ci, sttper:ioritat ea, ca inf5liryare personal[, ,,care sr: poate observi la <<ereesi, t>

lau nobili pe toate celelalte insule fdin Pacilic_l se g[,se;te in insulele Sandrvich,'2
lns5, aceasta este poate datoriti, fur primul rind hranei ryi conditiitor de via!5 mai bunr..
I)escriin,l pe persani, bl,trlnul c5liltor Chardin spune cL ,,acum singele 11,
cste foarte rafinat prin dese arnestecuri reciproce cu georgieni ;i circazieni, dogii
naliuni ca,re d.epd,qes c t'oatd,lumea prin frumuse!;e personal5,. Aproap e ch nu existii,
un b5,rbat d"e vazd' fur Persia a cd,rui mam5, s6, nu fie o gaorgian5, sau o circazia,nir,".
El adaugd, c5, eimogtonesc frumusetea lor ,ffi d"e la str5,moqiilor, intrucit f6ri, arnes-
tecul de rnai lql !6_"ba!ii de vazd, clin Persia, care slnt descendenlii t[tarilcr, ar fi
extrem d.e url!i')z."Iatd, tJrr caz;i mai curios: preotosele care fre,cventau templul
zerlerYenus Erycina din San-Giuliano, d.iu Sicilia, erau alese din toatd, Grecia pen-
tru frumuse,tea lor; ele nu erau vestale virgine, iar Quatrefages s, care afirrnd, acest
fapt, spune c5, femeile clin San-Giuliano sint renumite acurn ea fiind. cele mai fru-
moase clin insulS, ryi c{, sint c5,utate de pictori peritrv apoza ca mod.ele. Este eviclent
tns[, czi d.ovezile in cazartle de mai sus slnt indoielnice.
Cu toate c5, se referd, la silbatici, cantl urm5,tor meritS, rnenlionat d.in cauza,
curiozitd,fiilui. Dl. Winwood. R,e,ad.e md, informeazd, c5 jolofii, un triU d.e negri c1e pe
cr-rasta c1e vest a Africii, ,,slnt remarcabili pentru frumoasa lor lnf5,fipare uniformS,-".
IIn. prieten al st"Lu a tntrebat pe unul clintre aceryti oamerri : ,,Curn se face cii fieca,rEr
po ca,re iI intilnesc este atil, cle frnnros, a,tit b5,rbalii voryl,r:i, clt qi femeilc., voastrc'?',
Joloful i-a rlsptlns : ,,Este foarte ugor de explicer,t : la uoi a fost lltotd.eaurla obiceiul
s5, alegem scla,vii no;tri cei rnai urlli pi s[,-i vinclem". Este aproape inutil cle ac151gal,

I Scltoperthatte| cttul Daruiltisrn in ,,Jounral of ,\nthro- claselor superioare din Atrglia fapLltui cd. up Linrp ilcle-
pologv", ianuaric, 1871, p. 323. lungat. birbalii au ales femeile ruai frurnoase.
e s,,Arrthropologie", .,Rev1c dcs Colr's Scieltifiqucs',.
'\cesto t:iLatc sini ltral.c tlin T,a,rvlenca (.Lecturas orr
I)lLllsiuktgy r:|c., 1822, p. 13913), cat'c lltlibrrir:1,'r11lq115sIr.rd oc:tomblic 1808, p.721"
 OMUL
- SELECTIA SBXI-T-,\LA

cir la tof,i sirlbaticii sclavele scryesc de coueubinc. Nu este a1,lt dc surpr,inzlt,tor, cutrr
al pitll'a lil prinra vedere, ca ?l,cosl, negru sa, fi atribui.tr pe clrept sau pe nech.ept,
lnfifi;llrea frumoas5, a l-riliului szr,u elimin[,rii indelung continu aie a femeilor urlle,
intrueit arn ar5,tat int'r-a,ltd, pa,rt e a cil, negrii aprecia zd, pe deplin importan,ta selecliei
In cresterea, animalelor lor domestice ryi ap putea da, de la dl. Reade, clovezi supli-
rnerrta,re asrlpra acest;ui subject.

Ottu,selc cure Ttrea'in sLLu optesc ac!'iunea, selecliei, senualc lcr, sd,lbatic,i. Ca,uzelc
-
principale sint, in primul rlncl, arya-zisele cd,sd,torii ln comuu sau promiscuitatea, I
in al doilea rlnd", consecinlele infanticidului feminin, ln al treilea rind logodnele
timpurii Dir ln sflrqit, lipsa d.e apre,ciere a femeilor ele fiind consirlerate ca simple
sclave. Acesle patru puncte trebuie examinate in mod oarecum amdnunfit.
Este eviderrt cd' at'it'a timp cit imperecherea omului sau a oricflrui alt animal
este lI,satir, la voia intimpl6rii, fd,r5, nici o alegele exercitatd, de unul din sexe, nu
poate exista seleclie sexuali, qinu se vaprod.uee nici un efect asupra descenclenlilor',
din faptul c[, anumili indivi zi au avut un avantaj asupra altora in alegerea lor. Or,
se afirmd, c5, existfl \n ziaa de azi triburi care practici ceea ce Sir J. Lubbock num€tqtc'
din politele cirsi,torii in comun, adici, toli bd,rbalii qi toate femeile din trib ,sint
soli;i solii intre ei. Libertinajul multor sd,lbatici este fd,r5, indoial5, surprinzd,tor,
lnsi, se pare c5, avem nevoie de mai multe d.ovezi lnainte d.e a admite pe deplin cd,
raporturile lor [sexuale] sint cu totul dezorclonate. Totuqi, toli cei care au stu-
ctiat mai lndeaproape acest subiect u Di a cd,ror judeeatd, este mult mai valoroasi,
!.eclt a mea, sint d.e pd,rere c5, forma inifiald, qi unanimf,, pe toati, suprafala p5,mlntu-
lui era c[sltoria ln cornun (aceasti, expresie este diferit folositi,), incluzind. in ea
ed,si,toria reciproc[, lntre frali si surori. Bi,posatul Sir A. Smith, care a cd,l[torit
foarte mult prin Afriea cle Sud- si cunoqtea multe despre obiceiurile s5,lbaticilor ckr
acolo ryi ctintr-alte p[r!i, ryi-a exprimat p5,rerea cea mai formal[ cil nu existfl, nici o
ras5, la care femeia s5, fie considerat[, ca proprietate a comunitd,lii. Cred c5, jucleellta
sa este in mare m5,sur[ determinatd, d.e ce se inlelege prin termenul c5,si,torie.
in toatir, clisculia eare urmeaz5, voi folosi teimenul in aeelaryi sens ca atunei
cind. naturaliqtii vorbesc despre animale ca fiind monogame, infelegind. prin aceast:r,
cri mascuiul este acceptat d.e, sau alege o singur[ femeld, ryi trd,iegte cu ea fie pe tim-
pul perioadei cle reproducere, fie tot anul, ,tinind-o in posesiunea lui prin legea
forlei ; sau atunci cind" vorbesc de o specie poligami,, infelegind" ci, masculul triic';ter
cu mai multe femele. Ne ocupd,m aici numai de acest fel cle c5,sd,torii, deoareee
sint suficiente pentru acliunea selecf,iei sexuale. $tiu insd, ci, unii autori la care
ne-arn reft'lit ntai sus implic5, prin termenul. c[,sir,torie un rh,ept recunoscut, protejat
tle trib.

a 'l'ltc V.rrirL!iittt of ;lttintttls (utd Plnrils ttnder Donus-
ticulirtrt, vol, I' P. 207-
5 Sir J. Ltrbbock, 7'1rc Origin of Ciuilisation, 1370,
cap. III, nrai ales p. 60;i 67. Dl. n{'Lennan, in lucrarea
lrr r.xLrern tle valoroasl, Primitiue XIurriage, 1865, p. 163,
vor,be;te clesple urriltra tlitttrtr sexe ca fiind ,,clin tirnpurile
cekr mai indepirlLate liberrl, tranzilorie ;i, intr-o oarecare
rnisurir, Icarirclerizatir plin] promiscuitate". DL NI'Lennan
;i Sil J. Lubbocli au strins tuulte dovezi despre liberLi-
najul sillbaticilor actuali. Dl. L. H. llorgrrrr, in nrcmoriul
siru interesant despre sistenrul de clasificalc al inruclirii
(,,Proc, Arnerican Acad. of Sciences", yol. VII, Iebmarie
1868, p. 475), conchide ci poligamia ;i toate I'ormele rlc
clsiLorie elau cu tot.ul nccunoscuLe in timpurile pli-
lnil.ive. Din lucrarea lui Sir J. Lul;bock reiese dc ase-
menea c[ Bachofen csLe;i cl tle pli'e:re cir inifial ralror'lu-
rile Isexuale] in cornun preclolninarr.
 L rlJ DESCENDENTA O\I'ULUI

I)ovozile intlir:ectl in favoa,rea, credintei in pred-orninan!,a anterioarir, a c[s5,-

toriei ln cornun sint puternice si rezicLi rnai ales in termenii cle rudenie folosifi
intre nreurbrii aceiuiarsi trib, implicind o inrudire cu tribul qi nu cu vreunul dintre
p[rin!i. Subiectul este ins5, prea mare si complex pentru a-i putea da aici chiar
numai UII uezurnat, aqa cir, md, voi limita numai la citeva observatii.
Este cvident c[, in cazalunor asemcnea c5,s5,torii sau ln cel ln care legltura prin
cii,siitor:irr ss1u.. faarber slab[, inruclirea d"intrl, copil qi tatfll sir,u nu poate fi clnoscltl.
Pare insd, aproape cle necrezut ca irrrudirea clintre copil si mama sa s5, fie vreodati,
complet ignolat5,, mai ales lntrucit la triburile cele mai si,lbatice femeite al5,pt eazd,
copii mici-l,imp inclelungat. in .onsecintd,, ln multe cazuri linia d.e d,escendenii, este
trasatd, numai prin rnamd,, cu exclud.erea tatf,,lui. In alte cazari, insi, termenii fo-
lositi exprirnl, o legXturd, numai cu tribul, cu exeluderea chiar a mamei. Pare posi-
bil c[ legd'tura clintrc' membrii inrudi,ti din acelaqi trib barbar, expugi la tot felul de
pericole, sd, fie atit d.e mult mai importantd,, d.atoritd, nevoii d.e api,rare ;i ajutor
rcciproc, d"ecit cea d.intre mami, ryi copil, lneit sd, d.ucd, la unica folosire a termenului
erp:'imind inrudirile cle mai sus ; insi, d"l. Morgan este eonvins cd, aceastd, ipotezti
nu este cltugi cle pulin sufieient[,.
l)enumiriie de lnrud.ire folosite in diferitele pir,rli ale lumii pot fi imp[,r!ite,
dupfl autorul tocmai citat, in douf clase mari, una de clasificare qi alta descriptivX,
aceasta d,irr urrnir, fiinrl folosit[ cle noi. Este sistemul de clasificare care d.uce cu multir,
trlrie la credinla ci, forma de c5,s5,torie in cornun, ca qi celelalte forme extrem d.e
libere, erauinilial unanime. ln rnd,sura in care imi dau lns[, seama, nu este necesar ca
po aceasti, bazi, sir, creclern in raporturi de promiscuitate absoluti qi md, bucur sL
aflu ci, u,ceasta este si ptirerea lui Sir J. Lubbock. Ca ;i multe animale inferioare,
blrbalii si ferneile au putut lnainte vrerrre sd, incheie uniri st'rinse, d.eqi temporAre,
pentru fiecare narytere, ,si in acest caz s-ar produce tot atltea confa3;ii ln privinla
denurnirilor d"e ruclenie ca si in cazal raporturilor d.e promiscuitate. fn ceea ce pri-
veqte seleclia sexual5, l,ot ec' trebuie este ca alegerea s6 fie exercitatd, inainte ca
pS,rintii si, se uneasci, ,si este cle micir, insemnd,tate dacii unirile darcazra per viafd,
s?l,rl nulnili un sc)Zoll.
Pe ling5, dovada care se ded.uce din clenumirile cle rud.enie cI, existl,;i alte
corisiclerreute in sprit'irrul largii prerlornirranle anterioare a cd,sltoriei in comun,
Sir J. I-iubbock explicli 6 obiceiul ciutlat ,si larg r[,,.spindit al exoganrieri -- ad.icir, a,l
btirLralilor tlirrtr-ull trib luind so!,ii tlintr-un alt trib -, prirr faptul cit, cornunisrnnl
a fost ftirrna initialf,, a raporturilor sexualer a$a incit un birbat nu oblinea nicio-
clatri tr solie pentru el insusi, afarra numai ctac5,o rd,pea cle la un trib veciq rsi ostil,
ryi aturrci ea clevenea exclusiva Di valoroasa lui proprietate. Astfel a apirut poate
obiceiul de a captura solii sipractica astfel c\t,igatd, a putut d.eveni pin[, in cele tlin
urmil un obicei generral. Dupii, Sir J. Lubboch o, putem astfel lnlelege .,necesitatetr,
de a ispiiqi perrtru c[si,torie ci] o incl,lcare a riturilor triba,le, lntrucit, rlup[, vechile
iclei, un bi,rbat nu avea nici un drept d"e a-ryi lnsusi pentru sine oeeil ce aparlineu,
irr.tregului tribtt. Sir. J. Lubbock c15, mai cleparte un nurnd,r d.e fapte eurioase, :llii-
tind cii, in tirnpurile str5,vechi se acorcla o onoare cleosebit5, ferneilor care erau total-
rnente desfrinate, ceea ce se poater lnleleger, t1up5, curn explici, el, dacii, admitem cil

6 .i,111r'r,s.,; /o I' rilish .{ssocinlion On tlrc Socinl ttnl Relitiotts Oondilirtn oI lhe [.oruet' l-,irtces oI X'Ianr 1B70, p,2ft.
 OMUL _ SELECTIA SEXUALA

lrrpolturilt' Bt,xualc t1c prorniscuitate constituia'u obiceiul inilial ryi r1.t,tri indelurigut,
resprctat al tlibului t.
Cu toat e c|a nrodul rie d.ezvoltare al leg5,turii rnalitale este un subiect ueclar,
clup[, cum putem d,ecluce clin pd,rerile d.ivergente asupra mai multor puncte alo
eelor trei autori carcr le-au studiat cel rnai ind.eaproape, anume dl. J\forganl rll.
Il'Lennar-r ryi Sir J. Lubbock, totuqi pe baza dovezilor prenrergS,toa,r'e, precum ryi a
mai rnultor altora, probabila ciir obiceiul cds[,toriei irr sensul strict al cuvintului s-:r,
dezvoltzlt treptat lsi cil, raporturile se.ruale aproape de promiscuitate sau foarte
libere an fost cind.'i'a extrem de comune in toatd, lumea. 'I'otuqi, clin cauza f.or.ei
sentimentului de gelo zre care exist5, iu tot regnul animal, precum si prin analogia
cu anima,lele inferioare, mai ales cu cele care sint cele mai apropiate cle om, nu pot
cred.e cL raporturile de promiscuitate absolut5, s5 fi prevalat in vremurile d"e dernult,
cu pulin inainte ca omul s[, fi ajuns la rangul actual pe scara zoologici. Dupa cultr
nr-Am strd,cluit s5, ar5,t omul a descins cu siguran![, d.intr-o fi,pturX asem5,n5,toare
rnaimule.i. La cvadrumanele actuale, ln md,sura in ea,r-e obiceiurile lor sint cunoscute,
masculii unor specii sint monogami, 1ns5, trfl,iesc numai o parte din an cu femelele ;
clintre acestea urangutanii par s5, ofere un exemplu. Mai rnulte specii, cle exemplu
unele d.intre nraimu,tele indiene ryi americane, sint strict monogame ryi r5min ln tot
cursul anului cu sotiile 1or. Altele sint poligame, de exemplu gorila, qi rnai rrrulte
specii americane qi fiecare familie trd,ieryte separat. Chiar clnd. se intimpli, aceasta,
familiile trd,incl ln aceeaqi regiune sint oarecurn sociale : cimpanzeal, d.e exemplu,
poate fi uneori intllnit in grupuri rnari. Alte specii sirrt cle asemenea poligame, insd,
mai mulli masculi, fiecare eu femelele lui, tri,iesc asociafi lntr-un gruFr ca ln cazal
mai multor specii de paviani e. Putem conchide de fapt, din ceea ce cunoaqtem despre
gelozta tuturor marniferelor rnascule, inarmate cum sint rnulte dintr'q ele, cu alm€)
speciale pentru a se lupta cu rivalii lor ci, raporturile c1e promiscuitate ln stare
natural[ sint extrem de pulin probabiie. Ifnirea in perechi poate cir, t111 flqveaZi-r
toatl, viala, ci numai pentru fiecare naptere ; toturyi, daai, masculii care sirrl, cci
mai puternici ryi cei mai capabili sd, aperc, salr si, ajute ln vreun alt fel femelele ryi
puii lor qi-ar alegcr fernelele rnai atrdgd,toare, ilcest lucru ar fi sufieient pentu selecfia
serxual[.
privim des'Lul d.e departe in trecut ryi clacii, jurleeir,rn dupir, obi-
l)er aceea,, tlacl,
ceiurile sociale ale bfi,rbatului acbual, ipoteza cea rna,i probabilii este c[, inilial el
tr5,ia in mici cornunit'F/,ti, fiecare cu o singurl, sofie, sau dae6 era puternic cu rnai
rnulte, pe cale Ie apd,ra cu gelozie der alli bd,rbzr,!,i. Sau el putt'a, sI, uu fie aninral
social qi totugi sri fi tr5,it cu mai multe sofii, ca gorila, intrucit toli incligenii,,sint
de acord" cir, intr-un grup nu se observl decit nrr singur rnascul adult I :ltunci cincl
rnasculnl tinirr clevine matur are loc o luptri pentru dorninalie ;i ccl mai puternic,
ncigind sau gc)rrirrtl pe ceilalti, se instaleazit, c,a st,ful cornurrit;irtiittro. llasclnliimai
? Origirt oI Cioilisatiorr, 1870, p. 86. Tn clift.r'itcle luclit'i e lJrelrrir(///risl. Tltierleltctt, t'ol. I, p.?7) slltrtrt cir
ciltitc rnai srrs se vor glsi rlovezi ctin lbun<ten{ir aslrl)l'r. trlic;te itt Lurtttc tnari, cott Ii-
()unocepltctlrts lruntutlrga.s
lnnrdilii numni prin femei sau numai prin trib. niitd de clouir oli aLitea fcmele actultc ciL mascnli atlulIi.
E Dl. Steniland Wake argunrenleazir, cu forli (,,AnLltro- Vezi Rcnggcr despre speciile iroliguue antericane gi Orvtn
pologia", malLie 1874, p. 197) in contra p.ilcrilor acestor (Anat. of Verlebrales, vol. lII, p.746) despre spcciile
trei autoli asupra pledorninanfei antelioare a rapot'ltn'ilor nlonogl'ame aurericatne ; s-ar putelt aclirnga alte r'el'et'irtIe.
irpro:rpe rie promiscuitate gi crr'tlc c[ sistetnul tlc clasiti- 10 I)r. Savage, in,,Bost<ttr .Iourtutl ol Nal-. Ilist."
cnre lr innrrlililol poltc [i explicrrt. intr-alt fel. vol. V, 1f145
- 17, Ir.
.123.
 DE.SCENDENTA OMUr,Ur

tineri, fiind asl,fel indepi,rtafi qi hoin5,rincl incoaee qi incolo, atunci cind" in cele
clin urm5, rcu;ese sii-si gd,serascir, o part€rncrzi, r'or impiecliea o consanguinizare prea
a,propiat5, irr cadrul limitelor aceleiaqi familii.
Cu toate cil acum si,lbaticii sint extrem d.e libertipi pi cu toate c5, anterior
c5,sfltoriile in comun poate si, fi prevalat pe scard, lntinsi,, totuqi multe triburi prac-
tiei, o oarecare formd, de c[sitorie, insi, cle o naturd, rnult mai 1arg5, d.eeit cea, a
naliunilor civilizate. Dupa, cum s-a afirmat ceva mai sus, poligamia este practieat,fi,
aproape urranirn de oarnenii de frunte din fiecare trib. Exist[, toturyi triburi situate
aproape la treapta cea, uiai inferioaril, careslnt strict monogame. Aqa este cu vedahqii
din Ceylon : eia,u, dup5, cum spune Sir J. Lubbock, o zicdtoarett, ,,cd, numairnoarl,ea
poate desp5,rfi ba,rbatul d.e nevastS,tt. IJn qef ceylonez inteligent, d.esigur poliganr.
,,a fost teribil d.e scandabzat,la curnplita barbarie d"e a tr[i numai cu o solie ;i rle ir
nu te putea despdrli de ea pind, la moarte". Era, zicea el ,,toemai ca maimu!,ele
wand.eroott.
Nu voi pretind.e c[, s5lbaticii care corrtracteazil acnm vreo formir cle c[sirtor:ii',
poligam[, sau monogamd, au pS,strat acest obicei d"in timpuri primitive san e[ ei riir
revenit la o formi, oarecare de cd,s5,torie, dupd, ce au trecut printr-un stadiu tle ra-
porturi de prorniscuitate.
I n-t'anti,cidul. Acest obicei este acum comun ln toat5, lumea si existd, motive
si, cred-enr cI, a predominat pe scar5, mult mai largd, ln wernurile vechi 12. Barbarilor
Ie este greu sd, se intrelini pe ei pi pe copii lor si este o solulie simpl5, d.e a-qi ornort
nou-nd,scu,tii. Dupd, Azara, lnainte rrreme unele triburi clin America de Sud. clistru-
geau atllia copii rnici cle ambele sexe, incit erau pe punctul de a dispS,rea. Se qtie c5,
pe insulele polineziene femeile lqi omorau patru sau cinci qi chiar zece d.intre copii
l^or, iar Ellis nu a putut gd,si nici o singurd, femeie.care si, nu fi ucis cel pulin unul.
Intr-un sat d"e la granila de est a fnd.iei, colonelul MacCulloch nu a g5,sit nici o singuril
feti!6. Oriund.e predominS, infanticidul 1' lupta pentru existenld, d.evine in aceasi;ir,
m5,surri mai uqoari, qi to,ti membrii tribului vor avea o posibilitate aproape egal[,
de a-qi creqte pulinii copii supraviefuitori. in majoritalea cazurilor este distrus
un rnai mare numir,r c1e fetile d.eclt d.e b[,ie!i, lntrucit este evident c[, aceqtia din urml
sint de o valoare rnai mare pentru trib, deoarece ca ad"ulfi eivorajuta la apd,raren,
lui ryi se vor putea intreline singuri. fns5, greutS,file suportate d"e femei la creqterea
copiilor, pierderea consecutiv5, parfiald, a frumuselii, aprecierea mai mare care li se
aoordil, cind sint puline la num[,r qisoartalor rnaifericit5, sint eonsiderat,e de inseryi
ferneile, prrronrn $i c1e cii,t;re ctiferili observat,ori, rnotive suplimeutare pentru infarr-
tioid.
Cind, datoril,i infanticidului fetelor, femeile unui trib sint in nurni,r mie,
natural s5, aparir, obiceiul de a ri,pi femei tle la triburile lnvecinate,r'Iotugi,
es1,e
clupri cum am vilzut, Sir J. Lubbock atribuie obiceiul infanticiclului ln mare parte
exisl,errlei a,nterioalt-. a, c5,s[,toriei in cornun $i faptului cii, bi,rbafii, ca urrnare, r:ii-
11 ,,Prehistoric Times", 1869, p. 424. 91;i 116) intri in detalii asupra rnotivelor'. Vczi cle asr-
. 12 Dl. M'Lennan, Primitiue Marriage, 1865. Vezi irt rnenea Nl'Lennan (ibid., p. 139) pentru cazulile dirr India.
special exogamia gi iufrrnticidul, p. 130, 138 ;i 165. In retipiririle antelioare ale erli[iei a 2-a a acestei cirrli
13 Dr. Gerland 1tiOer das Aussterben der Naturuiilke.r, s-a clal- nn citaL gre;it din Sir Ci. Cirey in pasajul tie ririri
11J68) a strins mult.e informalii despre infanticid: vezi sus, iar acLrrn a fost lndt:plrtat din text.
rrrai nlcs p.27,51 ;i 54. Azara (Vogages ctc., vol. II, p.
 OMLTL - OBSTACOLE LA SELECTIA SEXUAI,A +79

peau femei cliutr-alte triburi pentru a le pfl,stra ca proprietatea lor exclusiv[. S-ar
putea atribui alte cavze suplirnentare, qi anume faptul cd, cornuniti,,tile crau foarte
mici, in care caz femeile d.e m[,ritat sint d.eseori in qume,r insufici€nt. Se ved.e tn
rnod. clar ch, acest obicei era practicat ante+rior pe scar[ foarte largX chiar de str5,-
rno;ii naliunilor civilizate, din pfistrarea multor obiceiuri qi ceremonii curioase
tlespre care dl. Iftl]ennan ne rll o d.escriere interesanti, . La propriile noastre c[sl,-
t,orii, ,,martorii" par sil fi fost complicii principali ai ginerelui laactuld.eri,pire ol',
atita timp cit bi,rba,tii i,;i procurau d.e obicei soliile prin violenfi, gi vicle$ugr ei a,r
fi fost bucuroqi szi ri,peasc[ orice ferneie pi nu ar fi ales pe cele mai atrd,gd,toare. I)ar
cle indat'd,ce obiectul procuririi de sofii de la untrib distinct s-a efectuat prin schirnb,
dupi, curn se intimpli, acum in multe locuri, femeile mai at'r6,gdtoare sint cele cilre
vor fi cumpdrate. Totuqi, incruciparea neincetatl dintre triburi, care decurge nea-
p[,ra1, clin oricare forrn5, a acestui obieei, va tinde s6 men!i1d, tcate triburile locuincl
aceea;i !a'ri la un caractel aproape uniforrrrr ceea ce at'impiedica acf,iurrca selecliei
sexuale d.e a diferenfia triburile.
Raritatea ferneilor ca urmare a infanticidului fetelor duce, d,e asenrenea, la
un alt obicei, cel al polianth'iei, lncd, cornun in nrultcr pirfi ale lumii, qi care inainte
rn'eme, dupri cunr creder dl. ll'I-rennan, prevala aproapcr in mcd general I ins5, d.l.
Ilorgan qi Sir John Lubbock se incloiesc de aceastii ultinri, conclazie la. Ori clei cite
ori d.oi sau mai rnulfi bflrbali slnt obligali s5, se c[s[toreasci, c.u aceeaqi femeie, este
sigur c5, toate fgpgile cliu trib se vor ci,s[tori pi rru ya exista nici ri alegere clt-. ci,trc
b[,rba!,i a femeiklr rruri atr[gi,toare. in acuste conditii, fd,rii indoiuld, cii fenreile vor
avea posibilitatea de a alegei qi vor prefera b5,rba,tii urai atrfgftori. t\zara, cle exem-
plu, d.escrie cu cli;[ grijn, femeile din tribul Guana se tocntesc pentru tot felul cle
privilegii inainte d.e a accepta unul sau mai mulfi soli si, in consecinfl, bdrbatii dau
o atenlie ueobiqnuiti aspectului lor personal. Astfel printre todaryii^clin fnclia, c,ar'c
practicd, poliandria, fetele pot refaza sau accepta orieare bfirbat u. fn accste cazutri,
un birbat foarte urit nu r'a reuqi de loc si, oblirr6 o solie sau va oblinc una nui
tirziu iu via!5,, lnsd, b6rbalii mai frumopi, cu toafe c[, cu rnai rnult succes iu oblinerea
de sofii, lrt vor ldsar pe cit ne putem da searna, mai rnulli clescenclerr]i p('Irt,I'lr a, lt'
rno;t;eni frumuselea declt solii mai pulirr frumoryi ai trcelora,;i fernei.
Logod,,n,ele ttmpu,rii, lsi .sclaa'id, femeii, I"ltI, rnul!,i s[lbatici t'rist,il oltic,t:iul
-
de a logocli femeile pe cind sint inc;[, copii, ceea ce impiedicl, in rnocl efectiv crr, prefe-
rinla in baza aspectului personal s[ fie exereil,ati, tlr: critre una clintre p6r!i. -,\cestt:n
mr ar impiedica ins6 ca femeile mai atrlgfl,toa,re sil, fie ulterior furate sau luate cu for!1
de la solii lor de c5,tre bflrbalii mai puternici, ceea ce se intimplfi, acle,sea in Australia,
America qiirrtr-alte p6r!i ale lumii. Aceleaqi consecirrle in legd,tur6 cu selcc!,'ia sexu-
a,15, vor decurge intr-o anumitf, m5sur6, atunci clnd femeile sint apreciate aproape
numai ca sclave sau vite d.e povard,, curn este cantl la mulli sdlbatici. Toturyi, in
toate timpurile, bd,rbalii prefer5, selavele cele mai fr'umoase, c1up6 criteriul lor drr
frumusete.
Yedem astfel ci la s[,lbatici predomin[, rnai nrultcr obiceiuri, tate trebuie sl
impiedice consid.erabil sau sI, opreascfl eomplet acliunea selecliei sexuale. Pt' cle
tr Prirniliue Murriage, p.208; Sir. J. Lubbock, Origin 10 Azara, Vogges elc., vol. II, p. 92-95. []olonelurl
ttf Ciuitisalion, p.100. Vezi de asemenca tll. Morgan, op. Marshall, ilmong the Todas, p. 212,
cdl., despre predonriuare:r anterioarir a poliandriei.

82 : 0. l{0
 DESCENDENTA OMULUI

altii parte, condiliile de viali, la care sint supuryi silbaticii, precum ;i unele dintre
obiceiurile 1or, sint favorabile selecliei naturale, ;i aeeasta intrl, irr joc in acerla;i
timp cu selec,tia sexual6. Se stie c[, silbaticii sufer5, grav de foamete periodici, ei nu
irsi sporesc hrana prin mijloace artificiale ,si rareori se ablin clt-. Ia, crisltorie 16r in
gen.eral ci,sd,torindu-se incd, din tinere!,e.
fn consecint5, ei treibuie sd, fie supu;i 11e6ri la llptc grele pelt,rg cxistelf,t'r
ryi nurnai'La
indivizii favorizali supravie,tuiese.
o perioadd, foarte indepd,rta,tfl, inainte ea omul sf, fi atins rangul s5u
actual pe scara evolutiei, multe dintre condi,tiile sale trebuie sir fi fost ctiferite de
ceea ce exist5, acum printre silbatici. Judecind prin alralogie cu anirnalele infc'rioare,
el trebuia atunci sau s5, tr5,iasc[, cu o singur5, femel[,, sau s5 fie poligam. Masculii
cei rnai puternici ;i cei mai capabili trebuie sd fi reuryit cel mai bine si oblinfl femele
atr5,gdtoare. Di trebuie s5 fi reu;it de asemenea cel niai bine in lupta general[, pentru
existen!fi, apl,rinclu-ryi femelele, precum ;i clescendenfii, de clurymnni c1e toate felu-
rile. I"l3, &ce&sti, perioadfl timpurie, str6mo;ii ornului nu trebuie sd, fi fost suficienl
de dezrrolta!,i ca inteligerrla pentru a prevedea evenimente neplevd,zvte inclep6r-
tate I ei urr trebuie sfi, fi previ,zut ci, cre;terea, tuturor copiilor lor, mai ales a copi-
lelor, va face lupta pentru existenld, mai zr,spr5, pentru trib. Ei trebuie s[ fi fost
tlirijali mai rnult cle instincrtele lor ryi nrai pulin de ra,tiune cleelt silbaticii actuali.
I,lfl, &c€& perioaclzi ei nu trebuie sf,' fi pierdut parfial unul dintre cele mai puternicr.
instincte, comun tuturor animalelor inferioare anume dragostea cle d.eseenrlenli, ;i,
in consecin!6r ei nu trebuie sX fi practicat infanticidul femel. Femeile nu trebuie sir,
fi clevenit rare, iar poliandria nrr trebuie sti se fi practicat, tnt'rueit aproape nici o
altf e,a,uzh, afar5 cle raritatea femeilor, rlu pare sufieient[, pentru prd,bu;irea senl,i-
rrrentului natural ryi larg preclominant al gelozieri ;i al dorintei fiecdrui mascul de a
poseda o femelil numai pentru sine. Poliandria trebuie sl"r, fi fosl, o treapt[, natura,lir
Spre cfis6toriile in comun sal cl,tre raportlrile sexlale de promiscuitate, cu toate
cti autoritfi!,ile ce]e mai competente cretl cd, acest ctin urmi obicei a prececlat polian-
clria.
in decursul timpurilor primitive nu trebuie si, fi existat logod.ne timpurii,
deoareccr ele implicf preveclere. $i nici femeile rru trebuie sI, fi fost preluite numai
ca, selave folositoare sAn ca anima,le cle povar[.Anrbele sexe, cllrcir zr,tit femeilorrcit
si masculilor li s-ar fi permis sd, exercil,e vleo alegere, si-ar fi ales parteneri nu pentru
atraclii mintale sau rrvere sau pozilie socialfi, ci aproape exclusiv peu.tru aspectnl
exterior. Toti aclul,tii trebuie si, se fi c6sdtorit sa,u sd fi format perechi ryitoli descenclen-
lii trebuie, in mi,sura, posibilului, si, fi fost crescu!,ir ala incit lupta pentru existen{,ir,
trebuie sri fi fost periodic foarte asprfl. Astfel, irr acele timpuri toate condiliile
pent,ru seleeJ,ie sexual[, trebuie si fi fost mai favorabile decit intr-o perioaclii mai
tlrzie,cinclfac,ultfilileintelc.ctuale aleomuluiprogresaser[,insl,instinctele sale,regre-
saser5,. De aeeea orice influenlI, ar fi avrt seleelia sexual[, in prochlcerca cle cleo-
sebiri tlintre rasele de oameni ,si dintre om ryi cvadrumauele superioale, aceastfl in-
fluen![, tebuie sil, fi fost mai puternicl, la o perioclti indepflrtati, decit in zilele
rroastre, cu toate e[, aeeasti influen!f,, nu este inc[' complet pierdut[.

10 Btrlchell spune ('l'rawls ln S. Afr'lca, vol. II, 182,1, cle celibat. :\zal'ii (I'ogages drtrts I'Anfirique fuIerid.,
p. 5tt) ci printre naliunilc sirlbatice rlin Africa <lc Sud vol. 11, 1809, p. 21), face exacL aceea;i observalielnlegir-
nici lrirrllal.ii ;i nici ferneiltr nu triiiesc vreodatri ln stare turi cu indicnii s:ilbatici din America de Sud.
 OMUL _ MODUL SELIiC'f;IEI SEXI]ALE ,181

flod'ul ile acliu?Le al selec,li,ei sefr'Lr&lc lcr, o'ttt,. La ornul prirnitiv, in concli,tiile
Irrvorabile ard,tate mai sus, 5si la siilbaticii actuali -care contracteazh vr.eo legi,turi,
nlatrilnoniald,, seleclia sexualfl
I 3clloriat probabil in moclul urrnS,tor, in tunc"gie de
y1!e1vc,1!ia mai rnare sau ma,i micri a infanticiclului feminin, a logochelor timpui.ii erl,c.
Trlrbafii.ctli rnai puterrrici ,si mni vigurogi care puteau sl-;i apere cel irai bine
femela qi s[ vincztt pentru t'A, cat'e €'rau previ,zufi - cu cele mai brirre ar.me ,si avean
cca mai rnare avere, cruln ar fi rul tnare nurnir cle ciini sau d.e alte animalb tre-
buie *-[Iireu$it sir creasc[ in med.ie un rnai rnare numirr cle d.escenclerrlidecit membrii -
rnai slabi ryi mai sd,raci din aceleaqi triburi. De asemenea, nu poate exist,a irrcloial[ cil
asemenea bdrbafi trebuie sL fi fost in general in mlsuri,-.sd, aleag[, femeile mai
atr5,g6toare. ftr ziua de azi qefii ai aproape tuturor triburilor din lume reu;escsir,
9n!Fe -4 mult cleclt o sirrgurl ferneie. Am auzit, de la cll. Mantell c5, pind, iecent
iu lioua Zeelancl5, fiecare fati care era dr6gu!5 sau promitea, si, aevine drd,gulir
era tctptt, " pentnr yreun qef. !up[, cum afirm6, dl. C. I-Iarniltor tt, la cafri ,r;efii
puteau irr genelal alege femeile' cele mai frumoase lntr-un ,tinut de ciliva kiloinetri
in j gr si slnt extrem de perseverenli in a-ryi stabili rsi confirma privilegiul". Am vilzut
cI fiecare rasf,, are stilul t i propriu cle frurnusefe gi qtim ci, este natural ca omul sd
achnire fiecare eletnent caracteristic la animalele sa,le d,omestice, la lmbr,[c[minter
gTppe_nt qi aspect personal al,unci cirrd acestea depdgesc pulin rrredia. Atunci, ctaci,
diferitele considerente de rnai sus sint aclmise, gi nu vd,d pentru ce s[ fie indoielnice,
ar fi un fapt inexplicabil daci alegerea ferneilor mai atrd,g[toare de cd,tre bilrbalii
lnai puternici clin fiecare t,rib, care ar crepte tn rneclie un mai mare rtumfir c1e copii,
uu ar rnodifica itrtr-o oarecare mftsurd, dup[, trecerea mult,or genera,fii caracterul
tribului
Atunci cted o rasir strtiinL d.intre animalele noastre d.omestil,e este introclusfi
f"!t-g larti noui, sau ctncl o rasi incligeni, este lngrijitn, hdelungat ryi cu atenlie pentru
folosire s.1u pentru ornament, se constatfl dupd, mai multe gener.afii, ori cle cite ori
existd, mijloace de comparalie, cir au suferit un gfad. mai maie sau mai mic de mocli-
ficare. Aceasta decurge dintr-o selec,tie incon$tient5, in decursul unui lung $ir de
generalii, anume pd,strarea indivi zilor celor mai apreciati, f5,ri, vreo dorinlii sau
.
previzillne a unui asemenea rezulta,t clin partea cresci,torului. I)e asernenea, dacir,
fur tlecurs de mulli ani doi cresc[,tori atenli produc animale din aceea;i farnilie ryi nu
le'comparil, lntre ele sau cu un eriteriu comun, se va coustata spre sur.priza prc4rrie-
tarilor lor c:i ele au devenit pulin diferite rs. Fiecare cresc5,tor a irnprimat, clupn cum
von Nathusius o exprim5, atlt de birre, caracterul concepfiei sale : gustul ;i apreci-
erea sa asupra animalelor sale. Din cc motive am putea sir, c'reclem cir, asetnenea
rezultate nu s-ar manifesta ln urma unei seleclii lndelungate a celor mai atrirg6toal'e
femei cle c[l,re birba,tii clin fiecare trib, care stnt ln m[,surir, sti creascr'r cel mai rnar(,
numd,r d.e copii ? Aceasta a,r fi seleclie incon;tientl, intruclt un efect va fi prod.us
independent d.e vreo rlorinli, sau previzi1111s clin partea bl,rbafilor cale au preferat
anumite femei fa!5, de altele.
Si, presupunem c[, membrii unui trib, practictnd" o form[ oarecare de cI,s[torie
s-al intinde pe un continent nelocuit. Curtnd. ei s-ar scinda ln d.ou[, grupe distincte.,
separate lntre ele prin cliferite bariere ;i tnc5, ;i mai efectiv prin rhnboaie nelntre-

r? ,,AnLhropological Revielv", lanuerie 18?0, p. X\'I. LE Tlrc ltariatian of Animals ancl Plants trruler I)ontes-
* Tapu: tabu (N. fu'arf.). tication, vol, II, p. Zl0-217,
 DESCENDENTA OMULIJI

rupte intre toate naliunile barbare. Iloardele ar fi astfel expuse la condilii qi rnocluri
cle via,td, ugor diferite qi, mai d.eweme sau mai ttrziu, vor ajunge s[, se d.eiosebeascd,
lntr-o micd, m[suril,. De indatfi, ce aceasta s-a tntimplat, fieeare trib tzolat' va forma
pentru sine un criteriu ugor cliferit d.e frumusele tt, Di atunci seleclia incorr;tient[,
va intra ln acliune prin faptul cil blrbalii mai puternici ;i mai cle searnr'l vor prefellu
lmtrmite femei altora. Astfel,la prima veclere, deosebirile clintre tlibnri vor fi treptat
si inevita,bil mai mult sau mai pulin sporite.

La animalele ln stare naturald,, multe caractere speoifice nrasculilor, cum slnt

talia, forfa, armele speciale, curajul qi agresivitatea au fost clobtnclite prin legea
Iuptei. Strd,moqii semiumfl,lir intocmai ca ;i rudele lor, cvadrrrma,uele, aproape cu
siguran!il c[, trebuie sd, fi fost astfel modificali ;i, intrucit silbaticii inc[, se mai luptir,
perntru posesiunea femelelor lor, un proces similar cle selectie a continuat probabil,
tntr-rr rnzisurir, mai mare sau mai mic6, ptni, ln ziua t\e azi. Alte caractere proprii
masculilor animalelor inferioare, cum slnt culorile vii ;i diferitele ornarnente, au
fost rloblrrdite prin faptul c5, masculii rnai atrdg[tori au fost preferali d.e cfltre
f1iry1f i1'. Exista insd, cazuri exceplionale in care masculii sint cei car:e aleg, in loc de
a fi ialt';i. R,ecunoaqtem asemenea caz:uri prin faptul e[ fernelele sint rnai impodobite
declt rnaseulii, caracterele lor ornamentale fiincl transrnise exclusiv rrau rnai ales la
clescendentele lor femele. IIn asemenea ear, a fost clt scris la orclinul c[,ruia li aparline
omnl, cel al maimufei Rhesus.
Ild,rbatul este mai puternic la trup ryi rninte clecit femeia $i ln stare si,lbaticii
el ri t irre lntr-o stare cu mult mai abjectil cle sclavie cleclt o face rnasculul orictirui
alt aniural, cle aceea nu este surprinziltor ca el sii, fi dobindit puterea cle alegere.
Pretutirrdeni femeile stnt conqtiente de valoarea propriei lor frumuse!,i ryi, atunei
clnd. au posibilitatea, stnt mai lnclntate d"ecit b[rbafii sri se lmpoclobeasci, cu tot
felul cle crnamente. trile lmprumut5, penele pisftrilor mascule, cu ca,re natura il, aco-
perit acest sex pentru a incinta femelele.
fntrucit femriile au fost selecfionat e tirnp lnclelungat pentru frurnuse{,e, nu
esl,e surprinziltoy ea unele clintre varialiile lor consecutive sf,,fifosttransrniseexelu-
siv aceluia;i sex : ss, 11rflr&re, ele trebuie sd, fi transmis frumuse,tea lntr-un grad cev{r
mai mare asupra d.escendentelor lor feminine decit asupra descenclenlilor lor rnas-
rrulini, devenincl astfel mai frumoase, clup[ p[,rerea generali, dectt bflr:bafii. lfoturyi,
fenreile transrnit cru siguranlir, majoritatea caracterelor lor, inclusi'v o oale(1are ft'u-
musefe, descdnrlenfilor lor dc amloele sexe, a;a incit preferin!,a continuatil, cltr cfi,tre
bdrbalii cle fiecare ras[ pentru ferneile mai atrtig[toa e, clupir critr-.riul lor cle gust,
trebuie sr"r fi tins sir modifice ln acelaqi fel toli irrclivizii cle arnbele sexe apa,rfintnd
rasei date.
in privinla celeilalte forme cle select ie sexual[, (care este mult rnai obiqnuitil,
la animalele inferioare), anume atunci elnd" femelele sint cele care aleg si nu accepl,ir,
rleclt acei b5,rba!,i care le excitd, qi le inclntd, cel mai mult, avem motive sir, cred.em c:i
tqainte vreme ea ac,tiona asupra strd,moryilor noqtri. Dupd, toate probabilit[lile,
bflrbatul lryi datoreazd, barba $i probabil citeva alte caraetere ereclit[fii cle la un

1e lin irtrtor ingerrios donlonsLreazi printr-o cornparaf.ie chiar ln Iiuropa; vezi Liues of Hugdrt und IIozart, de
a iricLrrrilol lui Rafael, ale lui Rubens gi ale picLorilor fran- Bonttret (Ba1''le) (1rad. englez:].;, p. 278.
crzi tnoderni cii irlee.r. de frumuseJ-e nn este absolut aceeagi
 oTyl_ _"yg:_Y!" sElq?lrEl !jI!'ilg .18 3
- "

strtimors lnclepfi,rtat, care a clobinclit in acest fel ornamentele sAle. IJneori. aceastir
formd cle selecliea putut sti acf,ioneze lnsi si ln timpulile rnai tirzii,lntruclt ia triburi
complet barbare femeilc. au rnai rnult5, putere Aecit ne-am fi putut arytepta de a-;i
alege iubifii, a-i respinger a-i tenta sau de a-pi schimba ulteriorlsotii. Deodrece acest
aspect are o oarecare importanli, r'oi cla ln mod detaliat cloviziie pe care arn fost
in m[surd, s[ le strtng.
Ilearne cleserie culn o ferneie din uuul clin triburile clin ;\rnerica eu,etic[ a,
fysit de repetate ori de la solul _ei, cluclndu-se la iubitul siLu, iar la clarua;ii di1
America dt Sutl, ctivorlul erster clupi-r Lzara, cornplectamente liber. Printre abi-
porleryi, at^unci c,lncl un birrb?t fli alegg o solie el_se tocmerryte cu plrinlii fet,ei asupra
prefului. Ins5, ,,actesea se tntimplf ea f"ata s5, anuleze ceeace sc stanins'e tntre plringii
tli qi ginere,_respingtncl cu incd,pdfinare chiar ryi menlionarea cuvintului de cei,si,torie".
Adesea ea fuge cle aeasi,.se ascunrle;i astfel scap[ cle mire. Cdpita,nul Musters, c&1,€]
tr, trf,it printre patagonezi, spune ci, la ace;tia c5,s[,toriile se conCracteazhintotcleauna
dqna simpatiti, ,,clacil p6rin,tii aranjaserd, o cl,sltorie tn contra vointei fiiceir e&
refuz6 $i !u este nicioclatri obligatit sL sc supu_nd,". i1lara tr'ocului tin5,rul obline mai
iltlli eonsim!,irrnlntul pi,rin,tilor f[cinclu-le unele servicii qi apoi tnceare[ sL o rlpea,scii I
,,dach, insti, e& nu rrrea, so-ascunde. in pziduri ptnfl ce adrniratorul si gbost {te pi1[
pcste c.a.P dg .* o trduta ;i renunlri la urm[,rire, ceea ce se lntlmpl[ lnsfi, rarerori',.
Tn insulelo I'iji, birbatul rd,peryte ferneia pc care cloreqte sd, o ia de solie cu for!1, sn,g
cu pretinsir forf,6, lnsir,, ,,ajunglncl la casa lui, in caz cit nu este r1e acorcl cu crisiitorin,
ea, fuge la cineva cale sL o poatir apir,ra, dac5, insi ea este satisf[,cutil, chestiullea so
aranjeaz5,.imetliat". I-ra calmuci existir, o intreceire irr toatf regula tntre rlireasti ryi
ginr.re ,- prirqa avlncl un, avans corospuuzltor, ia,l' Clarke ,,a fost asigul'at cit rru rj(l
intlrnplfl, nioi ut] oaz hr carcr o fat[, sI, fir, prinsir frirl, oa ear sti ainX o sirnpatio peutru ceJ
ca,re o urlnr-r,re;te)'. Plirrtre tribulile sfi,lbatieo diu Arhipelagul Malaez existfl cie
asemenea futrecel'e cle alergttr:e ;i se paro, clupl deiscrierea d-lui Bourien, cum obseryir
Sir J. Trubboc\r c5, ,,acea'st[ intrecere nu este ci;tigatd, de cel mai iute la picior qi
nici luptalcle cel puternic", ci cte tin[rul care are norocu] sil placi, miresei prezurltive.
tTn obicei sirnilar cu acelea;i rezaltate preclominL la koreakryii din rrordlesful Asiei.
Sir, revenim la Africa : cafrii \i cumpd,rd, soliile ryi fetele slnt bd,tute crunt c1e
ta!;ii lor clacf nu accept5, solul ak:s I este evident tns[, clin numeroasele fapte prezen-
tate de c[,trr] ]everendul Shooter, cI, ele a,u o libertal,e considerabiLi cle a alege. A,qtfelr
s(.) ounosc cazuri ftr care brirbali foarte urlf,i, cu toate cii, bogati, nu r.cugesc sir oblinil
sofii. inairrte cle il consim!,i sei se logorlc,riscl, fetelc oblige-p'"'Lr[,rba!,i sii,-ryi t,xpLn,i
mai intti fala corpului, ia,r apoi rlosul ryi s[-ryi arate mersul. Se cunosc, cazuri in-carrr
ele au cerut in cilsd,torie urr biirbal, qi nu rateori ele fug cu un iubit preferat. Dl.
Leslie, d.e asenlenea, care cunoaqte indeaproape pe cafrii, spunc: ,,Este o greryealfi
sI ne tnchipuirn c6 o fatd, este vindut[, de tatil ei la fel si cu aceea;i autor,itato
cu care el ar vintle o vae[". Printr:e boryimanii inferioli din Africa de sud, ,,zrtnnei
cind o fati a, crescut pi a rlevenit ferneie ffirfl s[ fi fo,qt logoditl, ceea ce insir nu sc
intimpl5, deseori, iubitul ei trebuie sE r-rb!in[, aprobar€]a ei, precurn ryi cea a piirin-
,tilor ei"zo. Dl. Winwood Reade s-a interesat pentru mine in legflturii cu negrii clin
20 Azara, Vogages eLc., vol. Il., p. 23, Dobrizhoffer, Lubbock, Origin of Ciuilization, 7870. p. ?9. Desprc
An account of tlrc atlipones, vol. II, 1822, p. 207. Cpt. fuegieni, King gi Fi'r"zroy, Itogages of the Aduenture ancL
llustcrs, in Proc..l?. Geograph. Soc., vol. XV, 1t.47. Beagle, vol. II, 1839, p. 182. Desprc calnruci, citat de
\\tlliarrrs rlcspre inrligctii din Fiji, clupd cunr o citat de cltrc l\I'I,clllatl: I'rintitiuc l[at,rkryc,166ir, p. 32. I)csp1't1
 DESEENDENTA OMULUI

Africa c1e vest si mI infornreazil, e,ra,,ferneile, cel pulin printre triburile plgine ma,i
inteligente, nu au nici o greutate ln a obline solii pe care i-ar clori, cu lotq c[ se
considerfl neclemn pentru o ferneie cle a cere unrri bir,rbat sti o ia tn eiis[torie. Ele sfirl;
irr stare s[ se amoiereze si szi formeze legflturi delieate, pasionate ryi ereclineioase".
S-ar putea
^ prezenta eazuri suplimentare.
\redc'm aStfel eri la si,lbatici femeile uu slnt lntr-o stare chiar atlt c1e injo-
sit sare 11 privin,ta cfld[toriei, dupi, curn s-a presupu! atlesea. Fle pot tenta blrba!,ii
pe caro 1ipreferil'ryi pot urteori reCpinge pe cei care le displac, f.ie lrrainter fie dupil,cir,s[-
torie. Preferinla clin partea fermeilor, aclionind in morl persistent intr-o direclie, va
influen,ta ptnd, i1 cele d.in urmd, caraeterul tribului intrucit in general ferneile vor
alege ni. ro-ai brirbalii cei mai frumoryi, dupir criteriul lor d.e frumuseJ,e, ci pe cei
sint ln aeela;i timp cei ma,i capabili c1e a le aplra si lntrefine. Asemenea perechi
"ot6
bins inzestrate vor avea in gendral un numd,r mai mare c1e descendenli clecit cele
rnai pu!i1 favorizztte. Aeelasi rezultat va clecurge eviclerrt, ln,tr-un rnod. ;i mai pro-
n1n,tat, clac5 existd, selec,tie de ambele p[r!i, aclicir cla_ci, bi,rba!,ii ntai. atrdgritori ;i
in acelasi timp rnai puteririci ar prefera si ar fi preferali c1e fenreile mai atrligirtoal'e.
$i aceast[ form;r aunlX de selec!,icr pare cle fapt si, fi avut loc in slrercia,l in cleeursul
*perioaclelor mai timpurii clin lunga noastrd, istorie. cltevzr, ctintle caracterele cal'e
Yom exarnina acllm pulin mai lndeaproape
degsebesc cliferitele rase d6 om una de alta ryi t1e animalele inferioare, anume lipsel
mai ma e sau mai mic[, a p5,rului d.e pe colp qi culoarea pielii. I{u este nevoie si,
spunem cov& clespre ma,r'ea, cliversitate a tr5,s6turilor felei ryi craniului la cliferitele
intruclt am iXzut lu capitolul preeed.ent clt r1e cliferit este criteriul defrumusele
ln aceast6 privin![. Este de aceezr, probabil ea seleclia serxuald, sd, fi aclionat asupra
"ase,
a,cestor earactere'lnsfi nu avem nici un mijloc de a aprecia dacir, s-a aclionat asupla
lo1 din partea masculinfl sau clin cea femininfi. Faeultl,lile rnuzica'lc ale omului au
fost d"e asemenea d.iseutate ceYa mai sus.
f,,r;pscr derrcIturcu lui'1te l"trd Si r:a'p. -- Diu prezenfa
pdmr,ltti ile pe corp Sr,
pfirului lhros sa,u lanugo c1e pe fetusul umal ;i a filelor t1c' p[r rudirnentare, lm-
irirytiate pcl tot corpul in timpul maturitllii, putenr declueer cii, ornul se trage cliu
\neun animal care se nfi,qtea pdros ryi eare ri,rnine.a a;a toat5 viafa. Pierdereapilrului
es1,e urr inconvenient ;i probabil un prejucliciu pentrg om chiar lntr-o climl cald[,,
intrueit el este astfel expus s[, fie ars de soare si s5, rirceasc5, brusc pe vreme ploioasir,.
Dup[ curn observd, c1l. Wallace, b6qtinasii clin toate ![,rile stnt bucuro;i s5,-qi ape{e
spatelc ;i umerii goi cu o u;oari, invelitoare. I{imeni nu poate presupune cir' goli-
.iun.a prelii coustituie un avantaj clirect pentru offir de aceea corpul sd,u nu a putul,
fi lipsit 4e prir plixr' selecfie naturalhzt. $i nici nu avem vreo dovadflr clup[, cum s-a

nralaiezi, Lubbock, op. cit.,1't. 76. Ilcvercrldul .I' Sltootcr,
On tlrc l{afirs of }iutttJ, 1857, p' 52 - 60. Dl. D. Leslie'
Iiafir Character uul Cttstonts, 1871, p. 4. Desprc boqi-
rnani, Burchell, Trauels in S. Alrica, vol. II, 1824,
p. 59. Dcspre koreak;i, tll. llcKenuan, dttpii curn estr:
citat tlc ciitre dl. \Vakc in ,,Atrtht'opologia", octombric
Iti73, p. 75.
2r Corttribtttiotts lo tlte 7'hcory of li ttlttrtLl Selectittn,
1870, p. :J16, Dl. \\'allace este de pirere (p. 350) .,cit
o oalccarc putcre inteligcnll a lntlruttrat gi dctertttitrat
dczvoltat'ca otuttlui" gi c:otrsiderl ci. starea gola;I a piclii
intrli in acc:st capitol. Revenclul 1'. R. Stebbing, cometr-
tind aceastir ipotezi (.Transactions of Dettonslire Assoc.
for Science, 78i0, observl ci. tlacit dl. Wallacc ,,aL fi
folosit ingeniozitatea sa obignuitI in problema pielii
golaqe a omului, el ar fi putut vcdea posibilitatea selec-
liei ei plin fruuruselea sa mai tltare sau prin stlttittrtca
legati rler o nrai nralc crrrlIcllitr".
 OMUI, _ ABSENI,'A PARULUI 4Bir

ar'[tat intr-un eapitol anterior, cum c5, aceasta s-ar putea clatora ac,tiunii clirecl,e
a clirnei sau e[, este rezultatul d.ezvoltlrii corelative.
,\bseu!a plrului cle po colp este, lntr-o anumitai rnd,surir, un caracter sexua,l
securrclttr, l4trucit in tcate' pflrlile lumii femeile sint mai pu,tin p[,roase cleclt, b5,r-
ba{,ii. De accea putbm plesupune pe bunf dreptate cil aecrst caracter a fost clobindit
prin seleclie sexualir. $tirn c5, fala la mai multe specii d.e maimu,te ryi mari suprafeJ,e
de pc partea posterioari a corpului altor specii au fost lipsite d.e plr, ceea ce puteur
firrir grijrl atribui selec!,ie'i sc,xuale, lntruclt aceste suprafele nu sint numai viu colo-
rate, ci uneori, czr, la rnasculul rle manclril qi la femela de Rh,cs'us, ele slnt mult meri
viu colorate la unul din se,xe d.eclt la cell,lalt, ln special in timpul perioadei de repro-
ducere. IJl. Bartlett m[ informeazh cd,, pe ml,suril ce aceste animale ajung treptat
la rnaturitate, suprafelele nucle) se m[resc ln raport cu m[rimea corpului. Totu;i,
ptirul pare sL fi fost lndep[,rtat rru de clragul nuditfllii, ci pentru ca culoarea pielii sil
fie mai complet etalatri. La multe pi,suiri, de asemenea, se pare c[ capulryi gitul arr
fost lipsite cle pene prin selecl;ie sexuall,, pentru ea pielea viu coloratd, si, poatf, fi
vf,zutri.
I)eoarece la ferrrr,i corpul este nrai puliu plros decit Ia blrba,ti qi lntrueit
acest caracter este oomun la toate ra,sele, putern conchide c[, femerile strh,mo;ilor
rroqtri semiunrani au fost acelea cAre au fost rnai intii lipsite d.e pd,r qi cil aceasta s-a
lntimplat lntr-o perioadi, tlxtrern der la6spflrtatd,, lnainte ca diferitele rase sii fi
ctevia[ c1e la tulpina comunil. in vrerne ce ferneile stri,moqilor no;tri dobindeau trep-
tat acest, nou caracter de nuditate, ele trebuie si,-l fi transrnis in mod aproape egal la
d.escend"enlii ei de ambele sexe pe clnd ace;tia erau tineri, arsa lnclt transmiterea lui,
ca ryi ln cazul ornamentelor multor mamifere ryi pi,sH,ri, nu a fost limitatd, nici d.e scx
nici cle virst[,. Nu este nirnic surprinzhtor iu faptul cL o pierclere parfialir, a p[,rului
a, fost corrsideratl ca ull oruanrerrt de cir,t r e strfirnorsii no;tri asem[uitori ma,imulelor',
cleoarrece arn vhzat cd, ndnum[rate craractere ciudate au fost astfel apreciate d.e c[tre
animale de toate speciile qi, in consecintl,, au fost dobindite prin seleclie sexual[.
$i nici nu este surprinzdtor ca un caracter intrucitva rl6und,tor s[ fi fost astfel dobln-
dit, furtrucit ;tinr c[ a;a cste cu penajul auumitor pislri si cu coarnele unor cerbi"
Ileruclele unor rnairnule arttropoicle sint, dup5, cum s-a ari,tat lntr-un cupitol
iruterior, ceva mai pulirr pLroase pe suprafatla inferioar[, a corpului tlecit rnasculii,
;i zr,ici ayenr ceoa co s-ar putea numi on inceput al procesuhri tle tLenutlarc. trr pli-
vinla cles[,vlrpirii a,cestui proces prirr seleclie sexuali,, este bine sir, se aibir, irr veclere
proverbul neozeeland,ez : ,,Nu existl nici o femeie pentru un b[rbat p[rost'. Toli
cei car-e au vi,zut fotografii ale familiei p[roase siameze vor atlmite cit de grotesc,
de hidos este extrema opus5, a pilozit5tii excesive. far regele Siamului a trebuit s[
mituiascf urr om cA s[, se lnsoare cu prima fenreie p[,roasd d.irr aeeastd, farnilie, iar ett
a trausmis acest caracter la eopii sli d.e ambele sexe 22.
Ilnele rase stnt mult rnai p[,roase declt altele rnai ales bd,rbalii I nu 11'pfusic
presupus ilrsfl cir, rasele mai pilroase, curn sint cele europene, ryi-au p5,strat nrai corn-
plet starea lor inilialir cleclt rasele nud-e, cum sint calmucii sau bI,ltinasii antcricani.
llai probabil este cd, pilozitatea primilor si, fie datorat[, unei reversiuni parliale,
intrucit caracterele eare au fost lntr-o perioad5, anterioar5, moqtenite timp indelun-
gat sint intodeauna predispuse sir reivin[. Am vd,ztt c[ idiolii sint adesea foarte
Y 'I'hc ltat'iatiort uf .lnimals atul Plants undcr Domestication, r'ol. II, 1E62, p. 327,
486 DESCENDENTA Or\{ULUI

plroqi ;i eri stnt predispu;i la re.versiune c5,tre un tip cle a,nimal inferrior qi prin altc
catactete. l{u paro ca o climfl rece s[ fi influenfat aparilia unei astfel cle reversiuni,
ilfald, poate numai23, in cazulnegr:ilor, ea.rle au fost crescuf,itimp de rnai multe generalii
ln Statele llnite pi poate fl, aino$ilor cAre locuiesc insulele nordico ale a,rhipn-
lngnlui japonez.
Legile ered.it[t'ii slnt tns6 atlt de complexe, ineit rareori ii putem lnfelege
aefiunea. Dae[ pilozitatea mai mare a anumitor rase ar fi rezultatul reversignii
rrt'irnpied.icrate a oricirei forure de sek cfie, va,riabilitatea sa extremi ar ineeta clc
rL ttut,i fi remarcabilf, chia,r in cad.rul limitelor aeeleiaryi rasc 2n.
Tn priviul,a blrbii, rlaefl ne intoarcenl la cel *u,i burr ghid al nostrn, crra,r-trrr-
manele,gf,sirnbirbilt-r,fel d.e dezvoltate la ambele sexe ale multor specii,laurrele lnsfl
barba este sau limitat5, la masculi sau mai dezvoltatf la ei decit la femele. Din aeest,
fapt si clin aranja,mentul eurios, precurn fi din culorile vii ale p6rului d,e pe eapul
rnultor rnaimufc', erste foarte proba,bil, clup[ cum s-a explieat mai lnainte, ca maseulii
sii fi clobinclit rnai intii barba prin seleclie sexual6 ca ornament, transmilind-o irr
tna,jr:ritatea, cazurilor, in mod" egal sau a,prozrpe egal, clescend.enfilor cle a,mbele sexe.
x'
$tirn tle la Esehricrht ed, la om fetusul ferninin, precum ;i cel nraseulin este previzut
eu tnnlt prir pc fa!i, rnai ales in jurul gurii, ceea ee irrrlief, fa,ptul c:i, ne tragern tlin
strimo;i, la carc a,mbele sexe avea,u barb[.
La prirna, vedere pare probabil ci b[rbatul ,si-a p[strat barba clintr-o perioadfi,
fr-rarl,e tirnpurier p€ cincl femeiel ;i-a pierdut barba ei tn acela;i timp ln eare corpul
t'i a tlovenit ?)proape complet lipsit de pir. Chiar culoarea bfirbii la om pare s[, fi
fr,rst utoStenit[ de la un strf,nro; asemdniltor nraimufei, cleoarece, atunci eind existii
rreo difercrrlai de cu.loare intrc pfirul eapului ;i barbfl, aeeasta d.in unn[, este ma,i
rtelschis[, la culoa,re la toate rnaimufele ryi la orn. La evach'ulnanele la care mascrulul
are barb[ mai mare declt femela, ea nu este cornplet dezvoltat6 cleeit la, rnaturitate,
intoemai ca qi la om; ryi este posibil ca nurnai stadiile mai titzii ale dezvoltd,rii s[ fi
fost p[strate tle blrbat. Opus aeestei ipoteze a piistrirrii blrbii clintr-o perioadii tim-
purie este faptul marii ei variabilit[ti la diferite rase sau chiar irn cadrul acelbia;i
l'ase, cleoarece aceasta inclic6 reversiune, ea,racterele cle mult pierdute fiind foarte
suseeptibile s[ varieze la reapari$ie.
$i nu trebuie trecut eu vederea nici rolul pe care seleclia scxual[, poa,te l-a
jucnt in perioade rnai tirzii I deoarece ;tim c[ la sirlbatici blrbatii raselor splne i;i
rlau osl,eneald nesfirqitfl de a srnulge orice fir cle p[r rte pe fala lor ca ceva resping5,tor,
pe eincl b[rbafii clin raselc cu barbfl resinrt eea mai ilrare rninclrie pent,ru ba,rba Ior.

23 Inuc:;liquliotrs irtto JIiliturg untl -lrtlhropoktgicul,
^5fnlislfc.s of .lntericart SoIdiers, dc B. A. Gould, 1869,
p. 568. S-au cxt:cutat cu griji observalii asupra pilozi-
ti[ii a 2129 de soldafi negri qi tlc culoare, pe clnd se
irnbiiau, qi, exarninlnd tabelul publicat, ,,esto evidcnL
la o sirnpli privirc c[ nu estc decit o nric[ deosebirc, dac:i
cxistir \:rcuna, ln aceastri pritinti, intre rasa albi qi cea
neagrir. Iiste totuqi sigur c[ in [ara lor de ba;tini, rnai
r::tldl clin Africa, negrii au corpul remarcabil de neted.
'frebuic in special observat cit atlt. negrii puri, cit pi
rtrulirtri art fost inclugi ln nunrirrirtoarea cle urai sus, cc(ra
cc cste rrn fapt ucfcricit, lntrucit, in confornritate cu utr
principiu al ciirui adcvdr l-am dor-cdit intr-altii partc,
rasele de om incruciqatc tind extraoldinar dc utor sii
revin[ la caractcrul ini{.ial pilos al str{lnorsilor lor prirni-
tivi, ascrninitori maimufelor.
ra Aproape nici o ipotezi cmis[ in accastl lucrarc
nu a intimpinat atlta dezaprobarc (vczi exemplul, Spengel,
Die l;ortsclvitte des Darwirtismus, 1871, p. 80) ca expli-
cafia de mai sus a pierderii p.{rului la om prin selec{ic
scxuald; insI nici una tlintre obiecliile aduse nu imi pare
ca avind o gleutate serioasf fali de faptele care arat{ ci
nudiLatea pielii estc ln[r-o oarecaLe mlsurl urr caracter
sexual secundar', atlt la orn, clt gi la cvadrumane.
zt tr,Itiller, Uber tlie Richtttnll cler Haare am lllensclt-
Iichert Kiirper, in ,,.\rchiv fi.irAnat.. untl Phtn.",1837,p. 4().
 OI\{UI, - ABSEN'I'A PARULUI 4.\7

It'iirir lncloiall cd, femeile lmp5,rtd,;esc aceste sentimente qi, dacl este aga, cu greu
selecfia sexualir, nu ar fi reuryit sir, rcalizene ceva ln decursul timpurilor. Dste de
a,$emenea posibil ca obiceiul lndelung continuat de a srnulge pdrul s5, fi prod,us un
efect ereditar. Dr. Brown-S6quard a ariltat cd, dacd, anumite animale slnt operate
lntr-un anurnit fel, descend.enfii lor sint influenfafi. Se pot pre zenta doveizi supli-
rnentare asupra caracterului ereclitar al efectelor mutild,rilor ; ins6 un fapt eonstatat
recent de dl. Salvin tu are o legd,turir, mai clirect5, cu problema de fa!5, cleoarece el
a nrirtat cti Momotrts, carc este cunoscut ca avfurd obiceiul clc a-qi ciuguli barbii
celor douir, rectrice ccntrale, are barbii acestor pelre pulin reduryi in mod naturaltT.
Totu;i, obiceiul la orn cle a srnulgrr barba ;i pt,rii cle pc ca,p tlu a,r fi aplrut probabil
pini, ce aceqtia nu s-ar fi red.us printr-un rnrjloc oarecare.
Este greu de explieat modul cum p[,rul d,e pe cap s-il, clezvolta,t lzr, rnulto rarle
pirr[, la marea lungime actual5,. Eschricht'8 afirmh cil,la fetusul umau, pdrul rlc lrcr
ta!6, lutr-a cincea lunir, este mai lung decit cel cle pe cap; ceea ce indicir, faptul c[,
strirmoryii norytri serniurnani nu erau prev5zuti cu cazi lungi, care trebuie s5, fi fost
o achizilie tlrzie. Acest lucru este de asemenea inrlicat dc cleosebirea, extraordi-
rrarl, de lungime a p5,rului la cliferritele rase I la negrii pir,rul formeaz5, o simpli,
iucurcd,turri cle p[,r wel',la noi cl esl,e foarl,e lung, iar: la bd,rytinasii americani adesea,
ajunge pin[, la, pfunlrrt. I]nele specii de Semnop'itheut.s au capul acoperit cu p[,r
moderat de lung qi acesta serveqte probabil drept orrrament rsi a fost dobindit,
prin selecf,ie sexuald,. Aceeaqi ipotezd, poate fi extinsir, ;i la orn, intrucit qtirn cI,
oozile lungi sint acurn qi au fost inainte \n'eme foa,rte admira,te, clup[, culn so
poate observa tlin lucrfrile apxlirpe ale oricirlui lloct; sfintul Pavel spulrr) : ,,Dac:i
o femeie tlre pir,r lung, aceastrr, esttr o glr-rlis pentru eat' ; si a,m vil,zttlt, cil irr Anrrlir.ra,
tlc Norcl un rytrf u, ft-rst, ales nunrrui pentru lunginrea, lrrirului siiu.

Culnu,rca piclii. -- Ccle rnai bunc d,ovezi perrtru faptul cit, la, orn culoal'(,tl
pielii a fost rnotlifieatfl prin seleclie sexual5 sint foarte r?,rer lntrucit la rnajoritatea,
raselor sexele nu se deosebesc ln aceast5, privinlzi, iar la altele dupd, cum am vhzat,,
numai pufin. Din numeroasele fapte ard,tate mai sus, qtirn totuqi cL culoarea pielii
este cotrsiderat[, de b5,rbafii de toate rasele drept un 6lement foarte important zrl
frumusefii lor; a$a incit faeestal este un ca'racter care tinde s[ fie mod.ificat pr:in
selecfie, dupil curn s-a intimplzr,t in nenuurlrate ca,zani la rlrrimalele inferioarc. I-,a,
prinra vederc pare o prcsupultc)rc nronstruoasi, ca, culoarclar neagfi, ca l;ficriunelc a
negnrlui s5, fi fost rlobinditS, prin seleclie sexualir,, insir, aceast[, ipotczir, este corrfir-
nratd, de cliferite analogii qi qtim cd, rregrii igi admirir, propria lor culoare . La nrarnifr:-
re, atunci cind sexele se deosebesc prin culoare, aclesea maseulul este negnr sau mult
rnai inchis la culoare decit femela, si nu depinde d"eclt d.e forrna de ereditate d.aei,
aceastl, culoare sau oricare alta este transmis5, la, ilmbele sexe sau nrlmai la unrrl sin-
gur.;\semd,narea lai Pitltecia satanas, cu pielea sir nea,gr5, ca td,ciunele, globul ocular'
ca,re se roterstc qi p5,rul tlcspilr!,it pe virful capului cu un negru in rniniatur'fl csto
aproape caraghioas5,.
26
Despre rectriccle de Momotus, ,,Proc. Zoolog. Soc.", printre allii dl. Gosse din Geneva, sint de plrere c[ rnodi-
1873, p. 429. ficdrile artificiale ale craniului tincl sri fic mo;tenite.
27
Dl. Sproat a sugerat (Scenes and Studies of Sauagc za (iberdie Richtung,p. 40.
Lile, 1868 p. 25) accca;i ipotczir. CiIiva distingi ctnologi,
t88 DESCENDENTA ON1ULUI

Culoarea fe!,ei se d.eosebe;te mult mai mult la cliferitele specii de rna,imu!,e

decit la rasele cle om;i avem rnotive sd, credem e[ roqul, albastrul, portocaliul,
culoarea aproape albi, ;i rreagrii, a pielii lor, chiar atunci cincl este conrunri arnbelor
sexe, precurn qi culorile vii alcr bldnii lor ryi smocurile ornamentale rle la cap au fost
clobinditei toate prin selec,tie sexual5,. I)eoarece ordinea dezvoltilrii in tirnpul
creryterii indic5, in general ordinea in oare ea,racterele unei specii s-au clezvoltat
ryi modificat in decursul geineraliilor antc'rit-rare ryi lntrucit copii nou-nftscuf,i ai
diferitelor rase de om nu se deosebesc atit de mult la culoare ca aclulfii, cu toatc
ci, corpul lor este complet lipsit c1e p[r, avem o oarecare clovadi, cd, culorile clife-
ritelor lase au fost clobindite la o perioadd, ulterioari indepflrtflr'ii pirului, care
trebuie s[, fi avut loc la o perioadi, foarte timpurie clin istoria omului.

Ilezutnat.
- Putent conchide ci, talia, forla, curajul, agresivitatera ;i energia
mai mari ale b[rbatului in comparalie cu ale ferneii au fost dobindite in timpurile
primitive si au fost ulterior sporite rnai alc,s prin lupta masculilor r:ivali pentru
posesiunea fenrelelor. Yigoarea irrtelectualir ryi putc,rea c1c inventic mai ma,r'o la
bilrbat "qe clatoresc probabil sclcct,iei naturalo courbinato cu efectole ercclitare ak:
obiqnuinfei, cleoart,ce bXrba!,ii ceri mai capabili trebuio sL fi reupit cel mai birro
in a *" $i a se intreline po el, sotiite li tleseendenlii si,i. in'rni,sura in carc
complicalia ^pd,taextremfi, a subiectulni ne pcrmite sf, juclec[,rn, se pare c[ strimo;ii
rro;tri aseml,n6tori maimufelor' ,si-rr,u dobindit, barba ca url olnanrent pentru a,
incinta sau excita sexul opus ;i a transmis-o nunrai la descenclerrlii masculi. Dupri
cit se pare, femelelor Ii,q-a denuclat corpul de pd,r de asemenea ca un ornamenl,
sexual, lnsii ele au trartsmis acest caraeter in nrod egal la ambele ,sexe. Estc probabil
t,it fetnelelc si, fi fost modifica,tc irr zrlte priviulo in acela,si ric()p si prin ace'leilli
rnijloace, ala lncit fentelclc rllr rlobirrclit o voco nrui tlulct' ;i un rt('r.r'rrit urui
frurnoase decit bi,rba!,i i.
Meriti zr,ten,tie {a,ptul cL in oazul onurlui, conclifiile pentnr scrlecfia sexua,lir,
rll'a,llr irr multe privinle, mult mai favorabile irrtr-o perioaclir, foarte tirnpuriq atunei
oirrd omul cle-abia atinsese rangul cle offir cleclt in perioadc mai tlrzii. Intrucil,
atunci, tlupl cum putem concrhicle fir,r5, grijl, el trebuie sL fi fost couclus rn:ri
degrabd, dc pa,siunilc sale irrstinc,tive ;i mai puf,in cle preveclere ;i jucleentit.
Itrl trebuic sri-ryi fi p[,zit cu gelozie solia sau sofiile sale. El nu trebuio sL fi prar,ticzrl;
infanticidul qi rrici nu trebuie si,-ryi fi preluit soliile nurnai ca selave folositoarc
,si rrici nrl trebuier si, se fi logodit cu ele in copil[,rie. Putern deci cleduce cir
rasele' umalre s-au diferen,tiat, in ceea ce priveryte seleclia sexualzi, in cea mai
illale milsurf lrrtr-o epocfl, foarte lnclep[,rtatd,; qi aeeast5 con.cluzie aruned, luminit,
asnpla faptului rcrnarcabil cd, la perioada cea nrai lnclepirrtati,, despre (ral'L. pinir
acum rrrr avem nici o informalie, rasele umano ajunseseri, cle pe atunci sir, se cleosc-
bcrascf aproape sau tot atlt de mult ca ryi ln zilua de azi.
fpotezelor prezentate aici asupra rolului pe care seleclia sexualir l-a jncat
in istorizr, omului le lipse;te precizia ptiinfific5. Cel care nu adrnite acest factor
in cazul animalelor inferioare va desconsid"era tot ceea ce arn scris in capitolele
finale clespre om. Nu putem spune irr mocl pozitiv cL un anumit caracter qi nu un
altul a fost astfel modificat I s-a arhtat totursi cI, rasele umane se cleosebesc intre
ele ryi de rud.ele lor cele mai apropiate prin anumite earactere care nu le sint cler
nici un folos in obiceiurile lor zilnice de vialir ryi care, dupil toate probabiliti,lile,
 REZUMAT ASUPNA OI\,IULUI l.\9

t,re'bnie s[ fi fost rnoclificate prin seleclie sexual5,. Arrr vdnft, cii la s5,lbaticii cei mai
inferiori oamenii fiecd,rui trib admird, propriile lor caliti,fi caracteristice : forma
capului;i a felei, umerii pi,trafi ai obrajilor, proeminenla sau depresiunea nasului,
crnloarea pielii, lungimea prirului t1e pe cap, absenla plrului cte pe fa!5, ;i tlc pe
colp, prezentya unei b[rbi mari ;i arya mai departe.
Deei acestea ryi alte cat'Actere eu greu vor errita tlc a, tlerveni incet ;i l,r'eptal;
exagerate ryi prin faptul c[, bfl,rbafii rnai puternic'i ;i rntri eapabili cliu fiecare
trib, care au reugit s5, crcasel, cel mzli milrc' nurnlr de descendenfi, si-au ales ca
solii, tirnp cle multe generafii, fe,meile cele rnai puternic caracterizate ryi de aeeoa
cele mai atrl,g6toare.
fn ceea ce m[, priveqte, eu conchid cil, dintre toate cavzele care Au d.us
la tleosebiri in aspectul exterior dintre rasele umane ryi, intr-o anumitf mi,sur[,,
diutre t)m Fi animalele infe'rioare, selecfia sexuali a, fosl; eea rnai eficientil.
 (l A I' I Tof,,ff L /lI' XXL I'nA

REZUMAT GENERAT $r CONCTUZIB

Concluzia principalir clsLe cii ornul se tragc dintr'-o lornri'i inlei'itl:rlir oal'ecarc *
Xloclul de dezvoltare - (icnt'altrgil onrrrlui --lllettltl-rti init'let'lrrrilc;i rnolrtlc - Sclcr:!ic
sexueli .-- 0bscrvetii linale.

Urr sourt rezurnat rri.L fi s uficient pel-rtrrrr il, lcamirlti cit itorului pu[(rtelti
ni:ti irnpclrtante din aceast[ lucrilre. Multe d.inl,re ipotezele prezenta,te sint foa,r'l,e
speculative, iar alt,ele se \rr)r' dovt,c{i f[,rX, indoialii, eron,ate, l,otu;i in fiecarer (t,i\%
am arfltat motivele care m-au oundus la o arrurnil,S, ipoberzti rnai curirrd clecit la, o
alta. Eu crecl c[, merita ,qir, incerc sL vii,rt irr ce md,sur[ principiul evolutieri a,r elucidll
unele dintre problemele rnai oonrplexe din istoria naturali, a onrului. Faptele false
sint foarte cLiunfitoa,re pentru progresul qtiirr!,ei, cleoarece ele au vialil lung5,, insi,
ipotezele false, dacil sint sustinute cle oarecare dovezi, fac pulirr rlu, intrncil,
fiecare resimte o pld,cerre binevenitii cie a, le dovecti falsil,ateu,; iar cirttl rrceastrl
s-a f[cut, un dluur sprc trt(iare est,c inchis, illt' dnrmnl spro iltlovitr cst;o a,clt.sell
tleschis ltr acela;i tinrp.
Concluzia principalh, la carc s-a ajuns luci, rlonrrr sustirnrt,ir, dc rurrll,i r.nr,i,rr-
rali;ti cfi,r'e sint fttarte conrpol,enfi sir, fornre,ze o jutlc'ca,til silnil;oasti, cste cir, ornul
se l,rage tlintr-o forml inferior organiziltt"r. lj;tztr, po ca,rrf .\e tt azernir, ao€il,st,l'r,
corlcluzie nu va fi niciodat'5 zclruncinatil, irrtrucil; asernir,ruarca strlnsil clintr:e onl
ryi animalele inferioare, atit prin clezvoltarea embrionalf, cit si prin nenumlrate
caractere structurale ,si constitu!,ionale cte mare ryi cle ceuL rnai minimfi, irnportanli
-- rudimerrtele pe care le p5,streaz[,, reversiunile anorrnale la care este uneori
susceptibil - este un fapt ca,re nu poate fi contestat. Ele au fost cunoscute de mult
tinrp, ins[, pini, recent ele nu ne-au spus nirnic in legd,tur5, cu originea ornului.
Acurn, cincl sint privite ln lurnina cuno;tin,telor no:rstre despre intreeigal lumc
organiei,, insemn[tatea lor este vd,ditir.
Marele principiu al evolu,tiei se riclicf clar si ferm atunci cincl aceste grupe
sau fapte sint examinate i-n leg5turi, cu altele, curn sint afinitflf,ile reciproce ale
membrilor aeeleiaryi grupe, distribulia lor geograficil in trecut si prezelrt;, precum
492 DESCENDENTA OMIII"I'I

;i suceesiunea lor geologicd,. Este d"e necrezut' cA toate aceste fapte sI, aduefl o
m[rturie fals[. Cel care nu este mullumit s[ priveascfl, ca un silbatic, la fenorne-
nele naturii ca fiind lipsite de legflturd, nu mai poate cred.e c5, omul este rezultatul
unui act separat de crealie. Bl va fi forJ,at s[, admiti cd, asemflnareil strinsf,, a
embrionului unran cu cel, de exemplu, al unui ciine __ construefia c'r'aniului sltn,
:t, mt,rnbrt lor salc ;i a intregii sale confonnalii pe acelaryi plan cu cel al all or nrami-
fere inclependent rle utilizdrile Ia care pot fi puse acestc pdrfi, reaparifia intimplti-
toare a cliferitelor structuri, ca, cle exemplu, a rnai multor muqchi, pe care in motl
normal omul nu le posed5, dar care sint comune la cvadrumane ;i o mullime cle
fapte analoge - ne indreaptd, in modul cel mai clar spre concluzia eii onnrl
este, impreuni, cu alte mamifere, cod.escendentul unui strd,mo; comun.
Am vhzat, c6, omul prezint5, neincetat deosebiri individuale in toate pf,,rlilc
corpului sf,,u ;i in facult[lile sale mintale. Aceste deosebiri sau varialii par si fie
produse cle acelea;i^cauze generale gi si, se supuni acelora;i legi ca;i in cazvl ani-
malelor inferioare. fn ambele cazari preclomind, legi similare ale ereditf,1,ii. Omul
l,inde s[, se lnmulfeasci, intr-un ritm rnai rapid decit mijloacele sale de subzistenlit,
in consecin,tfl, el este supus uneori la o luptd, asprd, pentru existen!f, li seleclia natu-
lal5, trebuie s5 fi efectuat tot ce se g5,sea in sfera ei cle ac,tiune. O succesiune d"e
varia,tii puternic pronun!;ate cle o naturi, similar6 nu est;e cltu;i cle pulin nece-
sar[, ; la indivizi sint suficiente u;oare deosebiri fluctuante pentru acliunea selec-
!,iei naturale qi nu avem vreun motiv si presupunem c5 la aceea;i speeie toate
plrfile organizaliei tincl sL varieze in acelaryi gracl. Putern fi siguri ch efectele
ereditare indelung continuate a,le folosirii qi rrefolosirii p[rfilor tr:ebuie sir fi
rea,lizat mult in aceearyi ctirec!,ie ca, ;i seleclia natural5,. Modifici,rile anterior impor-
ta,nte sint mo;tenite l,inrp inclelun9at, cu l,oate cir, nu mai sint clc vreo utilit,ate
specialii. Atunei cincl o parte este modificati,, alte pfrfi se rnodificri clup[ prinei-
piul corclafiei, fapt pentru care avem exemple in multe cazuri curioase c1e rnonst,ru-
ozitflli corelate. Oeva poate fi atribuit acliunii directe ryi bine clefiniti a conclitiilor
cle viafi, lnconjurfl,toare t ctut de exemplu, hrana abund.ent'd,, cd,ldura sau ume-
zeala si, in sfirryit, rnulte carac'tere de mie5, importanld, fiziologic6 I unele, cle fapt
cle o importan,t5, consiclerabilir, au fost d.obindite prin seleclie sexual[.
F[r5, indoialii c5, omul, ca ;i toate celelalte animale, prezintii st,ructuri
care par cunoqtinfelor noAstrcr limitatc ca nefiirrclu-i acum de vreun folos;i nici
cle a-i fi fost lnainte vrerne de vreunul, fic pentru conditiile generale c1e existen!5,t
fie ln raporturile unuia dintro sexe cu celiilalt. Asemenea structuri nu pot fi expli-
cate prin vleo formrl, de selectie sllu prin efectele creclitare ale folosirii ;i nefolosirii
pir,rfilor. $tim, totuqi, cir, multe particularit[f,i structuralc ciudate;i puteluic
pronunlate apar uneori la forrnele noastre dotnestice, ;i, <lac[ cauzele lor necunos-
cute ar fi sil, ac!,iort('ze mai uniform, ole ar cleveni, probabil, comune la to,i inclivizii
speciei. Putem spera ca in viitor sil, inlelegem cerra d.espre cauzele unor asemenea
moclific6ri intimpl5,toare, mai ales prin stud.iul monstruoztt'd,lilor, cle aceea lucr5,-
rile unor experimentatori, ca cele ale d-lui Camille Dareste, sint foarte promi![-
toare pentru viitor. fn general nu putem spune d.ecit cd la fiecare upoar5, varialie
qi la fieeare monstruozitate cauza rczidil mult mai mult in constitu,tia organismului
clecit in natura condiliilor inconjurd,toare, cu toate ci, noile condilii nroclificate
joaci, cu siguranli, un rol imporl,ant in provocarea moclificfl,rilor organice cle multe
feluri.
 ftEzUMAT GENERAL 493

Prin rnijloacele indicate ceva mai sus, ajutate, poate, cle altele incd, nedes-
coperite, omul a fost riclicat Ia starea sa actual5,. Insi, de cind a a1,ins rangul cle
onr, el s-a cliferenliat in rase distincte, sau, dupd, cum este mai potrivit s[, fie nu-
rnite, subspecii. tinele d.intre acestea, de exemplu cea neagrd, si cea european5,,
sint a,tit r1e distincte, incit, dacf,, s-ar ad.uce exemplare unui naturalist fd,rd, vreo
alt[, irrformatie, trle a,r fi f[l ir, indoiala considerate de cl r'lrept sptrcii bune ;i
vcritabile.
Totu,;i, toat,e rasc,le corespund prin atlt cle rnulte det,alii structurale ffirii
importanf,[, qi prin atltea particularitfli rnintale, irrcit ele nu pob fi explicate decit
prin moqtenirea de la un str6,mog cornun, ;i un strd,mog astfel ca,ract erizat ar merita,
probabil, s[, fie consid.erat drept om.
Nu trebuie s5, presupunem ci, divergenla fieci,rei rase de celelalte rascr
;i a tuturor raselor cle tulpina cornunir poate fi urrniritri in trecut Ia vreo pereehe
oArecare cle stri,moryi. Dimpotrivi,, la fiecare stad.iu al procesului de rnotlificarc,
toli inclivizii care erau intr-un fel oa,recare nrai bine adaptali la condiliile lor de
via,tlr cu toate cd, in grad.e diferite, trebuie sd, fi supravieluit in numd,r mai mare
clecib cei rnai pulin bine arlaptafi. Prccesul trebuie s[, fi fost acela;i ca cel urmat
de om al,unci cind. alege neintenlionat anumi!,i indivizi (a'rrimale clomesl,ice), insii,
reproduce clin toli inctivizii superiori qi neglijeazh pe cei inferiori. El rnodificir,
astfel, incet dar sigur, rasele sale cle animale ;i formeazl inconqtierrt o linie noui,.
Tot aqa, in legd,tur[ cu moclificii,rile dobinclite inclependent de seleclie ;i datoritti
varialiilor apd,rind din natura organisrnului ryi din ac{,iunea condiliilor inconju-
rltoare sau d.in modul d.e vial[ schimbat, rrici o singurd, pereche nu trebuie si, sc
fi modifical, mult mai mult decit celelalte perechi tr[,incl in aceea,;i !arI,, deoareee
toate trebuie si, fi fost amestccate prin irrcruciryare liberfi.
Exarninlnd structura embrionarii a ornului - omologiile pcl care le prezintiu
cu animalele inferiozr,re, nrclimentele pe care le pristreazra ryi r'eversiunile la care estt'
susceptibil -, ne putem imagina starea anterioari a str[mo;ilor no;t'ri iniliali
ryi li putern plasa aproximativ la locul lor firesc in seria zoologic[. Aflflm astfel
cI, omul se trage d.intr-un mamifer pdrosr cu coad.[,, probabil arboricol prin obi-
ceiurile sale ryi un locuitor din lumc-.a veche. Dac5, intreaga sa structuril ar fi fosl;
examinatir, de clitre un naturalist, aceasti, fiinfir, ar fi fost clasat5, tle el printre
cvadrumane tot atit de sigur ca ryi st'ri,moryul mai inclepd,rtat al maimulelor clitr
lumea veche lsi nouii. Cvaclrumanele li toate ma,miferele superioare se trag, pro-
babil, rlintr-un vechi marsupial, iar acesta, printr-o lungf linie de forme diverse,
tlin vreo fiinlii asernin,ritoarcr amfibiilor, iar acestea iar[ryi tlitr vreun atrimal ase-
mriniltor pe;tilol. Din obscuritatea neclarir a trecutului putem vetlea cil str'ii,moryul
inilial a,l tut,uror vertebratelor trebuie sir, fi fost url anirnal acvatie previi,zut olr
branhii, cu cele clou[ sexe unite la acela;i individ ;i cu cele mai irnportante organt'
ale corpului (ca creierul ryi inima) imperfect sau cle loc tlezvoltate. Acest animal
se pare cL a fost mai degrabil ca larvele ascidienilor rnarini actuali decit ca,
vreo altil formir cunoscntir.
Nivelul irralt al facultaililor noastrc intelectuale ryi al calitililor noastre
mora,le constituie cea mai mare dificultate care se prezintd, dup5, ce ni s-a impus
aceast5, concluzie asupra originii omului. fnsi oricine aclmite principiul evoluliei
trebuie sri vadfl cir, facultf,lile mintale ale animalelor superioare, e&r'e sint cle aceea$i
.19.1 DESCENDENTA OMIJLUI

naturir, ca cele ale omului, cu toate ci, atit de difelit ca grad, sint capabile cle pro-
gres. Astfel, intervalul d.intre facultd,,tile mintale ale uneia dintre maimu,tele su-
perioare pi ale unui peqte sau dintre ale unei furnici qi ale unui p5,d.uche lestos
este imensd,, totuqi dezvoltarea lor nu prezintd, nici o dificultate specialfl,, intruclt
la anima,lele noastre dornestice facultd,file mintale sint cu siguranf,[, variabile,
iir,r. valria,fiile sinl, ereclitare. Nirneni nu se incloieqte cir, ele sint cle eea mai rnilre
irnportzr,nfi, pentru animalele irr stare nal,urald,. De aceea condifiile sint favorabile
dezvolt5,rii lor prin selec,tie naturald,. Aceeagi corrc}iuzie poate fi extinsfl, la oln;
intelectul trebuie si, fi fost c1e cea rnai mare importanlti pentru el, chiar intr-rr
perioadd, foarte ind"epd,rtatd,, deoarece li d.i,dea posibilitatea sd, inventeze ;i sti
foloseascX, vorbirc.a, si, prorlucri, arrne, unelte, curse etc., prin care, cu ajutorul
obiceiurilor sale sociale, el a d.everrit foarte d.e clemult cea rnai dominantfl clintre
fiinfe.
Un rnare pas trebuie s5, fi urmat in d.ezvoltarea intelectului cle indatii ce
vorbirea, jumftate art[, ryi jumir,tate insl,inct, a inceput sL fie folositfl, intrucit
folosirea conlinui, a vorbirii trebuie sL fi reacfionat asupra creierului, proclucincl
un efect ereclitar, iar acesta, la rtndul s5,u, trebuie si, fi reac,tionat asupra perfec-
!,ionirii v'orbirii. Dupi, cum bine a observat d.l. Chauncey Wrightt, md,rinrea cre-
ierului la oni fa!5, de corpul sflu in comparalie cu animalele inferioare poat e fi
atribuil,fl, mai ales folosirii timpurii a unei fonne simple de vorbire, aeel minunat
instrument care imprirnfi, sernne la toate felurile de obiecte qi calitd,fi qi provoacfi
succesiuni d.e idei care nu ar fi aplrut niciodatd, din simpla amprentir, a simlurilor
sau, clacf de fapt ar fi ap5,rut, nu ftr fi putut fi urmd,rite. FacultX,tile intelectuale
superioare ale onrului, cllnr sint cele cle argument,are, abstrac!,ie, conqtiin!5, cle sitre
etc., urrneazl,, probabil, dirr imbuni,tir,firea;i exerciliul continuat al celorlall;e
facultd,!,i rnintale.
Dezvoltarea catit[!i1(i1'morale este o problemd, mai interesantti. I,'und amentul
Iitr rezidd, in instinctele sociale, in acest termen fiind. incluse leglturile familiale.
Aceste ilstincl,e sint foarte complexe, iar in cazul animalelor inferioare imprimi,
tend.infe speciale spre anurriite acliuni bine definite I elemeqtele mai importante
slnt insf, ctragostea ryi emolia clistinctS, de simpatie. Animalele inzestrate cu in-
stincte sociale resimt pll,cere in societatea altora, se avert'izeazit reciproc de
per.icol, se apir,rir, ,si se ajutir, reciproc in multe feluri. Aceste instincte nu se extinrl
ia toli inrlivizii speciei,'ci nunlaf ln, cei ai aceleiaqi cornunitd,fi..irrtrueit sint foarttr
lolositoare speciei, cltr arr fost rkrbirxli'be, tlupir, toate ltrobabilitir,filc, prin splsol,io
naturalii.
O fiin!5, rnorali, est,c capabilir, dc a reflect a asupra _acfiunilor sale trecute
ryi asupra moi;ivelor lor, ile a aproba unele ryi a dezaproba altele,
qi faptul .? omtrl
este singura fiirrfi, care meriti, cu siguran!,i, aceast5, denumire este eea mai mare
dintre ttlate d.eosebirile dinl,re el qi animalele inferioare. M-am stri,duit ins6, in
capitolul al IV-Iea, sd, ard,t cL sinr,tul moral decurge, in primut rlnd, din n,atura
durabild, si permaneut prezentd, a instinctelor sociale, in al cloilea rind din pre-
,tuirea cle ci,lre om a aprobi,rii qi d.ezaprob5,rii semenilor sli si, in al treilea rlnd t
cliu activitatea superioarfl a facult5,lilor sale rnintale, cu impresii treeute extrem
d.e vii, qi in aceste din urmf,, privinle el se deoseberyte de animalele inferioare.

L Otttlrc Limitsof Naturul Selectiort,ln,,Nortlt Auret'ican llcvicw", oct.ot'nbrie 1870' p. 205.

 REZUMAT GENERAI, 495

Datorit5, acestei stdri rle spirit, omul nu poate evita cle a privi inapoi qi inainte
qi de a compara inrpresii trecute. I)eci, dupir, ce vleo dorin![, sau pa,siune temporar[,
a invins instinctele sale sociale,, el reflecteazil;i compari, impresia a,cum sl5,biti
a impulsurilor trecute cu instinr:tele sociale permanent prezente qi atunci resimte
acel sim!5,mint de nernullumire pe care-l lasd, indi,ri,tul lor toate instinctele nesa-
tisf[cute, $i rle aceea el se hot['r5,qt,e sd, ac!,iorreze ln mocl diferit in viitor I aceasta
este conqtiinla. Oricare instinct permanent mai puternic rsi mai rezistent
decit un altul cld, naptere la un sim!flmint pe cAre il erprimd,m spunind. ci, ar trebui
s[, i se dea aseultare. Dac5, un ciirre point'er ar fi capal:ril s5, reflecteze asupra pur'-
td,rii lui trecute, el qi-ar spune ci, ar fi trebuit (cum cle fapt am spune qi noi despre
el) sa fi indicat acel iepure qi sd, nu fi cedat tentaliei trecd,toare de a-I fugdri.
Animalele sociale sint indemnate parlial de o dorin,td, de a ajuta in mod"
general membrii comunit6lii lor, ins[, mai obi;nuit d.c. a executa elnumite acliuni
bine definite. Omul este indernnat de aceeaqi dorinld, generald, de a-ryi ajuta semenii,
insd, el are puline instincte speciale sau nici unul. El se cleosebe;te de asemenea
d"e animalele inferioare prin facultatea d.e a-ryi exprima clorinlele prin cuvinte ca,re
d.evin astfel un indrumi,tor pentru ajutorul solicitat ryi acord.at. Ifotivul de a da
ajutor este d.e asemenea mult modificat la om : el nu mai constd, dintr-un simplu
impuls instinctiv, orb, ci este mult influenlat de lauda sau d.ezaprobarea semenilor
s5,i. Preluirea qi acorclarea de laucli, ryi dezaprobare sint bazate a,mbele pe simpa-
tie rsi, dupd, cum am vd,zut, aceast,fl, emo!,ie este unul dintre elementele cele mai
importante ale instinctelor sociale. Cu t,oate c5, este dobinditd, ca urr instinct,
simpatia este de asemenea mult int[,ritii, prin exercitiu ryi obieei. I)eoarece tofi
oamernii iqi doresc propria lor ferieire, lauda sau d"ezaprobare sint acordate pentru
acliuni qi motive dupd, curn ele rluc la acest scop, qi, intrucit fericirea este o parte
esenf,iald, a binelui general, principiul celei mai ma,ri fericiri serve;te indirect ca
un criteriu aproape sigur pentru bine si riu. Pe ml,sur[, ce puterea cle judecath
progres eazd, qi se ciqtigl experien!6, cu atit mai lndep6,rtat,e sint intrezd,rite efec-
tele unor anumite linii cle comportare asupra caracterului intlivirlului ;i asupra
binelui general, qi atunci virtulile egocentrice intri, in domeniul opiniei puhlice
qi sint lSudate, iar cele contrare sint dezaprobate.
La naliunile mai pulin civilizate ins[,, raliunea adesea grerse;te ryi rnulte
obiceiuri rele gi superstilii grosolane intrf,, ln acelaqi rlomeniu ;i sint atunci preluite
ca virtuli inalte, iar inci,lcarea lor drept crime grave.
Facultffile morale sint in general ,;i pe bun[, dreptate apreoiate ca de tnai
inalt5, valoare declt cele intelectuale. Trebuie insd, s[, avem in vedere c[, activitateu,
minlii ln a-rsi reaminti ln mod viu impresii trecute este una dintre bazele fund.amen-
tale, cu toate cra secundare, ale conqtiintei. Aceasta oferi, cel mai puternic argu-
ment pentru educarea qi stimula ea, in toate felurile posibile, a facultd,$ilor
inteleetuale ale fidcfl,rei fiinle umane. F[rd, indoial5, ci, un om cu o minte apatici,
dacd, afecliunile qi simpatiile sale sociale sint bine d.ezvoltate, va fi condus la
ac,tiuni bune gi poate avea o con;tiin![, destul de sensibil6. fnsi, orice face imagina-
lia mai vie ryi intdregte obiceiul cte a-;i reaminti ryi compara impresii trecute va
face conqtiinla mai sensibil6 li va compensa chiar, intr-o oarecare m[,sur[, afec-
liunile,,si simpatiile sociale slabe.
Natura moral5, a omului a atins nivelul act'ual in part'e prin progt:esul
capaciti,fii de jud.ecat5, ;i ca urmare a unci opinii publice juste, ins[ mai ales prin

3i1 - c. 146
196 DESCENDEI{TA OMULUI

faptul cil, simpatiile sale au devenit mai sensibile qi mai larg rd,spindite prin efec-
tele obiqnuinfei, ale exemplelor, instruirii qi judec5,fii. Nu este exclus c-a dup[, o
indelungatd, exercitare tend.inlele virtuoase sd, poatd, fi moqtenite. I-,a rasele mai
ctvilizate, convingerea in existenla unei zert6'!i at'ot'vd,zd,toare a avut o puternicl,
influenfd, asupra progresului moralitilii. Pin5, in cele din urmd,, omul nu accepti,
laud.a sau d.ezaprobarea semenilor sd,i ca unicul sd,u ghid, cu toate cd, pulini scapd,
de sub aceastl, influen!5,, _ci convingerile sale obignuite, controlate d.e raliune,
ii oferd, cea mai sigurd, reguld, de comportare. Congtiinla sa d.evine atunci supremul
judecd,tor ;i mentor. Totuqi, prima bazd, sau origine a simlului moral rezid.d, in
instinctele sociale care includ. simpatia ; si fd,rd, indoiald, ck aeeste instincte au
fost dobindite mai intii, ca ;i in cazul animalelor inferioare, prin seleclie naturali,.
Credin,ta in Dumnezett a fost adesea ptezentat5, nu numai cea mai mare.
ci qi cea mai deplini, dintre toate deosebirile dintre om pi animalele inferioare.
Este ins[,, dup5, cum amvhzut, imposibil sd, suslii ci, aceast6, credinfd, este inn[scutd,
sau instinctivi, la om. Pe d.e alt'd, parte, o credin!5, tn anumili factori spirituali
atotp5,trunzd,tori pare s5, fie unanimi qi ea pare si decurg5, dintr-un progres con-
siderabil in raliunea omului q^i dintr-unul qi mai mare in faculti,lile sale de imagi-
nalie, curiozitate ryi uimire. fmi dau seama c5, presupusa credin,td, instinctivi in
Dumnezeu a fost folosit5, rJe multe persoane drept argument pentru existen,ta
Iui Dumnezeu. Acesta este insd, un argument pripit, intrucit in acest fel am fi
obligali si, credem in existenfa muttor spirite crude $i nefaste, numai ceva mai
puternice decit omul, deoarece credinla in ele este mult mai generald, decit intr-o
zettate binefflc5,toare. Jdeea unui creator universal qi binefd,c5,tor nu pare s5, fi luat
na;tere in mintea omului pin5, ce omul nu s-a ridicat printr-o cultur5, lndelungat'd,.
Cel care crede in dezvoltarea omului din vreo formd, inferior organizatk
va pune natural intrebarea cilm se acordd aceasta cu credinla in nemurirea sufle-
tului. Dupf,, cum a ar[,tat Sir J. Lubbock, rasele barbare de oameni nu au o credinli
clar5, cle acest fel, insI, argumente provenind. din credinlele primitive ale unor
sd,lbatici sint, dupf cum am vd,zut tocmai acum, de pufind, insemn[,tate sau
chiar d"e nici una. Pufine persoane resimt vreo ingrijorare fald, d,e imposibilitatea
de a d"etermina la care perioadfi, precis[ din d.ezvoltarea individului, incepincl tle
la prima schilf a unei minuscule vezicule germiuale, omul devine o fiin!5, nemuri-
toare ryi nu existd, vreun mai mare motiv de ingrijorare din faptul ci, n.iei itt scarrr
organici, treptat ascentlentd, nu exist[, posibilitatea de a determina acea perioadf,,z.
Imi dau seama c5, aceste concluzii Ia care s-a ajuns in lucrarea de fa(ri,
vor fi d.enun,tate ca foarte nereligioase, insd, cel care le denun![ va trebui s[, arate
lntrucit este mai pulin religios d.e a explica originea omului ca o specie distinct[,
prin descendenli dintr-o formfi, inferioar5, oarecare prin legea varialiei qi a selecliei
naturale d.eclt sd, explice naqterea individului prin legile reproducerii obiqnuite.
Naqterea atlt a speciei, clt gi a individ.ului slnt in acelaryi fel pd,rfi ale acelei gran-
d.ioase succesiuni d"e evenimente pe care mintea noastrd, refazd, sd, o accepte ca
fiind" rczultatul unei intlmpl6ri oarbe. Raliunea se revolti, la o asemenea con-
cluzie, fie cd, sintem sau nu ln mi,surd, sd, cred.em c5, fiecare ugoarf variatie struc-
tural[,, unirea fiec5,rei perechi prin cd,s[,torie, diseminarea fiecd,rui spermatozoid
;i alte asemenea evenimente au fost hot5,rite in vreun scop special oarecare.
2 Reverendul J. A, Picton prezinti o disculie ln acest sens in l,treru Theories artdOkIFaith,1870.
 REZUMAT GENER,AL 4si

in aceasti, lucrare, seleclia sexuali, a fost tratati, foarte am[nunfit, intrucit,

dupa
:"T p-am strd,duit sd,_ar5t, ea a jucat un rol irnportant in istoria lumii orga-
nice. Imi dau seama ci, multe fapte mai r[,min inc6, fncloielnice, insd, am incercat
s5 _prezint o ved.ere obiectiv5,_a intregii probleme.
_in categoriile inferioare ale reg-
nului animal, seleclia sexuald pare si, nu fi realizat, nimic : asemenea animale
sint deseori fixate pe viald, in acelaryi loe sau au sexele unite la acelaqi individ
ori, ceea ce este pi mai important, facultd,file lor de percepere ,si inteleltuale nu
sint suficient de inaintate pentru a permite sim![minte de ch'agoste qi gelozie
gau penlru a alege. Totuqi, atunci cind ajungem la artropode ;i verteUratel chiar
la clasele cele mai inferioare ale acestor doud mari subregnuri, seleclia sexual6
a rcalizat, mult.
La diferitele elase mari ale regnului animal la mamifere, p;,siri, reptile,
peqtir insecte qi chiar la crustacei deosebirile dintre
- sexe urmeazi,
- cei care fac curtea i,celeaii reguli.
Aproape intotdeauna masculii sint ;i numai ei sint inariragi
crt arme speciale pentru a se lupta cu rivalii lor. in general ei slnt mai puternici
qi mai mari declt femelele qi inzestrali cu calitd,file necesare de curaj qi agr6sivitate.
Ei sint prevd,zufir fie exclusiv, fie.intr-un grarl mult mai mare aecit f6melele, cu
organe pentru muzic6' voeali, sau instrumentald, qi cu glande mirositoare. Ei Sint
impodobili cu apendici infinit de variali gi cu culorile cele mai strd,lucitoare sau
b[,td,toare la ochi, d.eseori zlnnjate in desene elegant€r p€ cind. femelele sint netm-
podobite. Atunci cind sexele se d.eosebesc prin structuri mai importatrte, masculul
este cel care e_ste prevS,zut cu organe speciale de sim! pentru a^ d"scoperi femela,
cu organe de lo99p9!ie pentru a o ajunge $i adesea cu organe prehensile pentru
a o !i1e. Aceste diferite structuri pentru a lneinta gi a-qi procura femela sint deseori
d.ezvoltate la mascul numai o parte d.in an, anume in perioad,a d,e reproducere.
in mult e Qazuri, ele au fost transmise mai mirlt sau mai frulin Ia femete qi in acest
din urmd' caz ele apar ad.esea ca simple rudimente. Flu sint pierdute sau nu sint
niciodatd, doblndite de ci,tre masculi dupd castrare. in general, ele nu sint dezvol-
tate la mascul din fraged5, tinerefe, _ci apar la scurt timp inaintea virstei d.e repro-
ducere. I)eci, in majoritatea cazurilor, puii de ambele sexe se aseamdnd, intr6 ei,
iar femela seami,ni, oarecum toatd, viala cu puii ei.
Aproape in fiecare clas5, mare apar citeva cazuri anormale clnd. a existat
o inversare aproape complet'd' a catacterelor specifice celor dou[, sexe, fernelele
asumtnd. caractere care ln mod. firesc aparlin masculilor. Aceastd, uniformitate
surprinzd'toare la legile care reglementeazil, deosebirile dintre sexe la atit de multe
clase atit de indep6rtate intre ele poate fi inteleasfi daci admitem ae-tiunea qnei
caluze comune, anume seleclia sexuall,
_ - Seleclia sexualfl depincle de succesul anumitor indivizi asupra altora de
acelagi sex_in legd,turd, cu reproducerea speciei, pe cintl seleclia naturald, depinde
d.e succesul ambelor sexe la toate virstele, ln legi,turfi cu condiliile generdle de
via,td,. Lupta sexual5, este de douii feluri : lntr-un caz, lupta este intie indivizii
d.e a.celaqi leT, in general intre masculir cu scopul de goni sau a-$i ucide
rivalii, femelele ri,mirnind pasive, pe cind in celS,lalt, lupta ^ est-e de asemenea intre
indivizii de acelaqi sex, cu scopul de a excita sau incinta indivizii de celd,lalt sex,
in general femelele, c-are nu mai rd,min pasive, ei aleg partenerii cei mai pld,cufi.
Acest ultim fel^de.selecfie este strins a_nalog5, cu cea prin care omul influen\eazd,
neintenfionat, insd, efeetiv formele sale domestiee, atunei cind pd,strea zd, 'trmp
{9S DESCANDENTA OMULUI

ind.elungat indivizii cei mai pld,cufi sau cei mai folositori f5,r5, vreo dorintd, d.e a le
mod.ifica rasa.
Legile ered.itfllii hot[,ri,sc dacd, caracterele dobindite prin selec,tie sexualS,
d.e cd,tre oricare d.intre sexe vor fi transmise la acelaqi sex sau la ambele, precum
;i vlrsta la care ele se vor dezvolta. Se_pare c5, varialiilq care apar t'irzht in viafd,
sint d.e obicei transmise la unul qi acelaqi sex. Yariabilitatea este baza necesari,
pentru ac,tiunea selec,tiei qi este complgt independentd, d.e ea. De aici urnleaz[' c6'
varialii d.e acebaqi naturd, generald, au fost d.eseori folosite qi acumulate prJn selec-
lia sexuatf,, in legfturd, cu reprod.ucerea speciei qi prin seleclia naturald, in legd,turd,
cu, scopurile generale ale vielii.
beci, atunci cincl sint transmise egal la ambele sexe , caracterele sexuale
secundare nu pot fi d.istinse de caracterele specifice obiqnuite decit cu ajutorul
analogiilor. Modific[,rile doblndite prin seleclie sexuald, sint adesea atlt de puternic
pronunlate, incit cele d.oud, sexe au fost consid.erate ca specii distincte ;i chiar
ia genuri distincte. Asemenea deosebiri puternic pronun|qtg trebuie sL fie in
vreun fel oare'care, foarte importante qi qtim cd, ln unele cazari ele au fost d.oblndite
cu prelul nu numai al unor neajunsuri, ci qi al expunerii la pericole reale.
Credin,ta in puterea selec,tiei sexuale se bazeazd mai ales pe urynitoarele
considera,tii. Anumite caractere sint limitate numai la unul dintre sexer qi din
acest singur fapt reiese probabilitatea c5, ln majoritatea cazurilor acele caractere
sint in legi,turd, cu actul reproducerii. In nenumd,rate cazari, aceste caractere
nu sint complet d.ezvoltate d.ecit la maturitate pi adesea numai o parte a anului,
care este intotd.eauna perioada de reproducere. Masculii (cu citeva excepfii)
sint cei mai activi in actul curt[rii, sint cel mai bine armati qi sint f6culi mai
atri,gd,tori ln diferite feluri. Trebuie mai ales observat e5, masculii iqi e.t'aleazit'
atracpiile cu o grijd, minufioasi, in prezenla femelelor ryi c5, rareori sau niciod.at[,
nu qi le etale azra d.ecit in perioada de dragoste. Dste de necrezut' ca aceasta si,
fie iipsitl d.e scop. in sfirqit, avem d.ovezi precise la unele mamifere qi pd,sd,ri
cd, in*tlivizii de unul d.intre sexe sint capabili de a resimli o puternied, antipatie
sau ^ preferinli, pentru anumili indivizi de cel[lalt sex.
Tinincl seama de aceste fapte qi d"e rezult'atele pronunfate- ale_ selecJiei
inconrytiente executate tle om atunci cind este a,plicati, la animalele dornestice
si la plantele cultivate, imi pare aproape sigur cil, dacl, indivizii unuia dintre
*o*u a^r fi sL prefere in d.ecursul unui lung ,sir de generalii imperecherea cu anumi!,i
indivizi Ae celflalt sex caracte rizali ln weun fel special, descendenlii s-al motli-
fica, incet, d.ar sigur, in acelaqi feI. Nu am incercat sd, ascund. c[,, afarl de cazul
cind masculii sint mai numeroqi declt femelele sau cind pred.ominl poligamia,
este ind.oielnic daci, masculii mai atrd,g5,tori reuqesc sd, lase un mmd,r mai mare
d"e d.escendenfi pentru a le moqteni superioritatea in ornamente sau in alte far-
mece decit mas-culii mai pulin atrdgS,tori; insl am arrat'at' cd' aceasta ar urmat
probabil, daci, femelele -- mai ales cele mai viguroase, care ar fi- primele aPtg
ie *u reprodu cd, - ar prefera masculii nu numai cei mai atrd,gd,tori, ci ln acelaqi
timp qi lei mai viguroqi qi mai victorioqi.
Cu toate ci, avem citeva dovezi pozitive c5, pd,sd,rile apreciazd' obiecte str5-
lucitoare $i frumoase, ca in, cazal pS,siiilor d.e umbrar d.in Australia, qi cu .toate
cdu ele apreeiazra cu siguranld, capacitatea de a cinta, totuqi eu admit
ck este
surprin r{1o* ea femelele atitor pds5,ri qi ale unor mamifere si, fie d'otate cu sufi-
 RE'ZUMAT GENEA,AL 499

clr']It' gltNlr pcntru a aprecia ornamenteler p€ care avem motive de a le atribui

selec{it'i st'xuale, $i a,cest fapt este ,si mai surprin zd,tot in cazul reptilelor, al
pe;tilor si a,l insecl,elor. Cunoaryterm insd, prea pu1,io d,espre capacit at6a mini;al[
rI arlimalelor inferioare. f{u se poate presupune, he'u*.*1riu, c5, ^masculii pd,sd,rilor
paradisului sau ai p[unilor iqi dau atita osteneald, de a-;1 ridi.a, desfi;uia qi de a
face s5, vibreze frumoasele lor pene in f.a!,a femeielor fd,r5, nici un scop. frebuie
s[, ne amintim faptul prezentat intr-un capitol anterior dintr-o excelenlfi, sursd, cl,
pri.mult_e pl,uni!,e lipsite de un mascul admirat au fpreferat sd,] rd,min1 vdduve
in timpul unui lntreg sezon declt .s5, se lmperecheze cu un utt p[un.
Nu cunosc totuqi nici un fapt in istoria naturald, mai uimifor decil; ace]a
c5, femela faza,nului Argus apreciaid, admirabila umbrire a ornamentelor bil[
l[ca$ si desenc'le elegante de pe remigele masculului. Cel care crede c5, masculul ;i
a, fost creat g,fa
lgm existl, acum va trebui sL admitS, ci, marik,, pene oare impie-
d.igit, aripile tle a, Li folosite pentru zbor qi care sint etalate in timpirl jocului nufgiat
$i in nici o a^lt[ perioadi,, intr-un mocl absolut caracteristic nuriai acestei sinlure
specii, i-au fost date ca ornament. DacS este &$&r el va trebui de asemenea sd,
admiti, c5, femela a fost creatd, qi dotatS, cu eapacitatea de a aprecia asemenea
ornamente. Nu md, d.ezic de aceastd, pd,rere numai prin convingerea cd, masculul
fazanulai Argus a dobindit_frumuselea sa in mod trbptat, prin
lreferinla ar6tatd,
cle femele in decurs de multe generalii pentru mascu-Iii mai fru-mos ornamentafi,
eapacitatea estetic5, a femelelor trebuina sn fi progresat prin exerciliu
ryi obipnuinla,
uI].! ca 1i gustul nostru care se perfeclioneazd,ln mod treptat. La mascul, dato-
ritzi faptului fericit c5, un mic num5,r de pene au rd,mas tr*-ddificate,putem urml,ri
in mocl clar cum simplele pete cu o hicd, umbrire galben-rorycaie, s-au putut
dezvoltat Prin trepte mici, in minunatele ornamente bilfi ;i lilcary ;i este pro-n*nit
ca ele s5, se fi dezvoltat cle fapt in a,cest fel.
Toti cei eare admit principiul evoluliei ryi gd,sesc toturyi cL este foarte greu
sir, admitti cL femelele rnamiferelor, ale p5,s5,rilor, a,le repiilelor
ryi ale p"qtito"
t.l,tl putut clobincli gratlul superior de gust implicat cle frrirnuselelr, rnasculilor
cale in genc'ral coincide cu criteliul nostru propriu de frumusele ar trebui s[,
;i
reflecteze c5, celulele nervoase ale creienrlui celor mai superiori,' precum ;i ai
celor mai inferiori reprezentanli ai seriei vertebratelor, se trag din ?ele ale stt[-
mogului comun al acestui mare regn. I)eoarece in acest fel puiem vedea cum s-a
fd,cut ca anumite facultilti mintale la diferite grupe d.e animale foarte deosebitc
intre ele s-au dezvoltat in aproape acelasi fet [i upro*pu ln acelasi gracl.
Cititorul care $i-a dat osteneala s5, citeasc5, cel-e citeva capiiole ded.ical,e
selec,tiei sexuale va putea s[, jud,ece ln ce md,surd, concluziile la tare am ajurrs
sint spriiinite pe dovezi suficiente. Daci, aceeptd, aceste concluzii, el va putea,
cred, s5, le extindd, fdrd, grijd, la om ; ar fi 1ns5, de prisos sd, repet aici ceea ce am
spus atlt de recent despre mod.ul in care selectia sexuali, pare sd, fi acfionat,
asupra omului, atit asupra bd,rbatului, cit ryi asupra femeii, fd,cind ca cele cloul
sexe si, se deosebeascf la corp si la minte ryi diferitele rase sd, se d.eosebeascir, intre
ele prin diferite caractere, precum qi rle str[,moqiilorstr5,vechi;iinferiol organizafi.
Cel care admite principiul selecliei sexuale va ajunge la concluzia remar-
cabil5, cd, sistemul nervos nu numai c5, reglementea 25, fwc[iile existente ale corpului,
ci c5, a influenlat in mod indirect dezvoltarea progresivd, a diferitelor structuri
corporale si a anumitor caliti,fi minta,le, Curajul, agresivitatea, perseyerenfa,
 DESCI]NDENTA OMULUI

forla qi dimensiunea corpului, armele d.e toate felurile, organele muzieale atit
Yocale, cit gi instrumentale, culorile vii qi apendicii ornamentali, au fost dobin-
dili toli in mod indirect de unul sau de altul dintre sexe prin exercitarea ale-
gerii, prin influe'nfa dragostei qi a geloziei qi pria aprecierea frumosului in sunet,
culoare qi form6, iar aceste facultS,li ale minfii depind, evident, de dezvolt arcia
creierului.

Omul examin eazd, cu o grij5, scrupuloasS, caracterul qi pedigriul cailor,

al vitelor qi al ciinilor s5,i inainte de a-i imperecbea,, ins5, cind ajungb h propria
sa cd,sd,torie rareori sau niciodat[ el nu are asemenea grijd,. El este tqdemnat
de aproape acele,aDi motive ca qi animalele inferioare atunei cind li se las5, com-
plet5, libertate de alegere, cu toate cd, el Ie este atit de superior inclt apreciazl,
foarte mult farmecele qi virtulile mintale. Pe cle altd, parte, el este puternic
atras de aYere sau de pozilia social5,. Toturyi, prin seleclie, el ar putea face
ieva nu numai pentru constitulia ,,si structura corporali a d.escend en,tilor s5i,
ci pi petrtru calit5,file lor morale gi intelectuale.
Ambele sexe ar trebui sd, se ab!in[, d e la cd,sd,torie dacd, sint in weun grad-
insemnat inferioare la corp sau minte, insd, asemenga, speranle sint utopice qi
nu vor fi niciodat5 rcalizate nici md,car parlial pin5, ce leEile eredit6lii nu rror
fi temeinic cunoscute. Cel care ya ajuta la realizarea aeestui scop va face un
bun serviciu omenirii. Atunci cind principiile reprodueerii rsi ale ereditilii vor
fi mai bine cunoscute, nu vom mai aazi cL membrii ignoranli ai corpului nostru
legislativ resping cu indignare un plan perrtru a se determina dacd, cI,s5,toriile
consangvine sint sau rtu d5,und,toare omului.
Progresul bunfsti,rii umanitd,lii constituie o problernl extrenr cle compli-
catd,; toli eei eare nu pot evita o sdr[eie desperat[, pentru copiii lor a,r trebui
sd, se ablind, de Ia cd,sd,torie, intrucit sir[cia nu este uumai o ma,re nenorocire,
ci tinde spre propria sa spbrire, piin faptul ck duce la ci,s5,torii necugetate.
Pe de altd, parte, dup5, cum a observat dl. Galton, dacri cei prudenli evitd, s5, se
c[sitoreascd, pe cind cei nesocotili se cd,s5,toresc, membrii de calitate mai inferioard,
ai societ[lii vor tinde sX inlocuiascd, pe nrembrii mai buni. Ca si orice alt animal,
omul a progresat fdrra indoialfl pind, la pozi\ia sa lnaltI, actual5 printr-o luptd,
pentru existenfl decurgind din inmullirea sa rapidd,, $i, daci este sd, progreseze
ine5, ,si mai sus, exist5, pericolul ca el sd, ri,min5, expus unei lupte grele. Altfel
el ar dec5dea in indolenfl,;i oamenii mai dotafi nu ar avea mai mult succes
ir lupta pentru viafi, deeit cei mai pulin dotati. fn conseciniil, ritmul nostru
natural de inmulfire, eu toate cd, duce la multe nlecazrrri evidente, nu trebuie
citugi de pulin redus intr-o mdsurf mare. O concurenld, deschis5, pentrg !o!i
oamenii trebuie s5, existe qi cei mai capabili nu trebuie oprif,i de lege sau de obiceiuri
de a reu;i cel mai bine $i a cre;te eel mai mare numir de d.escend.enli. Oricit
de important[ a fost qi inc5, este lupta pentru existenfi,; totusi in ceea ce priveqte
cea mai inalt{, parte a naturii ornului exist5, alfi factori;i mai importanpi, deoarece
calitd,file -o"al. progles eazd,, direct sau indirect, mult mai mult prin efectele
obiqnuinlei, ale pute"ii de a gindi, prin ed.ucalie, religie et_c. $9clt pril seleclia
naturale, cir toate cL acestui din u"m5, factor i se poate atribui f5,$, grij?instinc'
tele soci6ls, care au constituit baza pentru clezvoltarea sim,tului moral.
 REZUMAT GENE.RAL 501

Coucluzia priucipald, la care am ajuns in aceast[, lucrare, anume ci, ornul

se tlzrge dintr-o form5, inferior organizatd,, va fi, spre regretul meu, extrem de
neplircut5, multora. I{u poate exista ins5, indoiali, cL ne tragem din si,lbatici.
}Iirarea pe care am resim,tit-o atunci cind" am vdzut pentru prima clatd, un grup
t1e fuegieni pe un !d,rm Sh,lbatic qi abrupt nu o voi uita niciodati,, d-eoarece
imecliat m-a izbtt, gindul : aga erau strd,moqii noqtri. Aceqti oameni erau absolut
goi;i minjili cu vopsee, p5,rul lor lung era lncilcit qi gura spumega de excitare,
iar expresia lor era sd,lbaticd,, surprins5, qi neincrezd,toare. Ei -nu cupo;teau
aproape nici un megtequg si tr[,iau t ca qi animalele si,lbatice, din ceea ce puteau
prinde I ei nu aveau nici o conducere si erau f5,r5, mild, ta],,d, de oricine nu aparlinea
micului lor trib. Cel care a vd,zat an s5,lbatic ln tara lui d,e bastin5 nu se va
sim.li prga ru;inat dac[ va trebui s5, rejcunoasc[ cX ceva diu singele unei fiiqle
mai umile curge ln vinele sale. Cit d.espre piner ag prefera si, md, fi tras din
acea micf maimu,t5, eroici, care a sfidat durymanul siu cle ternut pentrn il
salva viala ingrijitorului si,u sau din acel pavian bftrin, care, col_roiind clin
munli, a dus cry sine in triumf tinS,rul s5,u tovarl,q din mijlocul unei haite d.e
ciini surpriaqi declt s5, m5, trag dintr-un sd,lbatic care este incintat de a-$i tortura
durymanii, care ofer5, zerlor sacrificii singeroase, care practic|, infanticitlul fd,rd,
remuqc6ri, care lqi trat eazd, soliile ca sclave, care nu cunoa;te nici o bun5,cu-
viin!5, si este std,pinit d.e supersti,tiile cele mai grosolane.
Omul poate fi scuzat de a resimfi o oarecare minclrie pentru faptul de a
se fi ridicat, de;i nu prirr eforturile sale proprii, pind, la virful sci,rii organice,
;i faptul c5, s-a ridicat ln acest fel ln loc de a fi fost a;ezat inilial acolo ii
poate da speranla pentru un destin qi mai lnalt in viitorul lndep5rtat. Aici
insi, m ne ocupd,m de speranle ryi temeri, ci rrumai de adevi,r, in rnd,sura in care
iud.ecata noastrS, ne permite si,-l descoperim I si aici am prezentat rlovezile
ln, md,sura posibiliti,fitor mele. Trebuie totuqi s5, recunoa;tern, dup5, pi,rerea mea,
cd,_ omul, cu toate nobilele sale calitS,lir cr simpatia pe care o resimte pentru fiin-

!91e. cele T*i inferioare? cu bunS,voinfa pe care o extinde nu numai la atgi oameni,
ci ryi la cele mai umile fiinle, cu intelectul sd,u divin cu care a pd,truns iri mi;cirile
;i constitu,tia sistemului solar, cu toate aceste calitS,li ini,l,ti,toare el lnc[, mai
poartS, in structura sa corporal5, pecetea de nepters a originii sale inferioare.
 ATO T A S L' 1'LI M"F)N 1' AIT ]
asupra
sErEcTIEr sBxuArE llv lnc,{'.run[ cu MaIMUTELE
(Reimprimat din ,,NATURE", 2 noiembrie 1876, p. 13)

in discu,tia d.espre seleclia sexuald, din luclalea mea Descenilenla omului,

rtiutic tlu m-a interesat pi m m-a irrtrigat mai mult decit partea dorsal5, ;i
p[,r!,ilc laterale ale anurnitor maimufe. intrucit aceste pnrli sint mai viu colo-
rate la un sex decit la celi,lalt gi deoarece ele clevin mai^stri,lucitoare irr decursul
perioadei de dragoste, am conchis cd, culorile fuseser5, doblndite ca o atracfir:
sexualir. Mi-am dat seama c5, in acest fel md, expuneam ridicolului, cu toate cir,
rle fapt lru este mai suprinzd,tor ca o maimuff si,-;i eta,leze partea posterioarir,
tlt' 1111 l'(),,Stt viu clecit ca uu pd,un sd-;i etaleze coada sa plendidl. in acel timp
insil nu avusesem nici o dovad5 de faptul cL maimulele iqi cta,lau aceasl,L partr:
rr, corpului in tirnpul joeului nuplial iar in c,azul p5,slrilor o asemenea etalarer
trferi, (]ea mai burr5, dovadi, cE ornamentele masculilor le servesc pentru a atrage
sau a excita femelele. Am citit recent un articol scris de Joh. von Fischer din
Gotha, publicat in ,,Der Zoologische Garten", aprilie J 87 6, despre cxpresia
mainrulelor la diferite emotii, care meritd, studiat de oricine se interese azra de acest
subiect ;i care aratir, c[, autorul este un observator atent si perspica,ce. fr,. acest
articol exist[, o d.escriere a comport[,rii unui pui cle mandril mascul atunci cind
s-a privit pentru prima datd, intr-o oglindd, ryi se mai adaug[, ef,, dupir, un timp
el s-a intors cu spatele ;i a prezentat oglinzii posteriorul s5,u roDu.
Oa urmare, am seris d-lui Joh. von Fischer, lntrebindu-l care este, dup[,
pfir'errea s&r lrr,telesul tlcestei acliuni ciudate. Dl. Joh. voll Fisehcrr mi-a trimis
rlouri sclisori lungi, pline de detalii noi ;i curioase, care sper ein vor fi publicate
ulterior. El spune c[, la lnceput fost nedumerit de acliunea cle mai sus Di a
fost astfel inclemnat s5, observe cu^grij5, mai mulli indivizi de diferite alte specii
de maimufe, pe care Ie linea ln casd, de mult timp. El constatd, c5, nu numai man-
drilnl (Cunocephalus rnormnn), ci ;i drilul(C.leucophaeus) pi alte specii de paviani
(C, ltuwr,ad,r1last s'phinn qi babou,i,n) ;i Cynopti,tphearc ni,ger si X[aeaeu,s rhesu* ;i
 DESCENDENTA OMULUI

i;i intorc aceast5, parte a corpului, care la toater aceste specii est,tl
ilent,estri,nus
mai mult sau mai pulin viu colorat[,, ci,tre el. atunci cintl sint mullumili ;i
c[,tre alte persoane ca un fel d.e salutare. Dl. Joh. von Fischer ;i-a, dat osteneala
sd, dezbars pe fufacacus rhesusr pe care il avea de cinci ani, d"e acest obicei inde-
cent ryi pin5, ln cele din urm5, a reuqit. AceSte maimule sint aple s5. acliorreze
in acest-fel, rinjind in acelaqi timp, atunci clnd erau prezenta,ti unei maimute
rroi, ins5, adesea qi la vechile lor prietene, maimufe, iar dupd, aceast5, etalare
reciproc[, ele incepeau sd, se joace impreun5,. Dupi, un anumit timp, tind,rut man-
drif a incetat ln mod spontan s5, mai ac,tioneze in acest fel fa!d, de vonFischer,
sti,plnul s5,u, insi, & continuat s-o facd, ta],,d, de persoane str5,ine qi de maimule
noi. Un Cynopi,thecus niger nu s-a purtat niciodat5, in acest fel fald de st5,pinul
sd,u, afard, numai intr-o singurS, ocazie, insi o f5,cea ad"esea fa!d, de strd,ini rsi
eontinui, s-o fac5, pin[, in ziua de azi. Din aceste fapte von I'ischer conchid.e ci,
maimu,tele care s-au comportat in acest fel in fa\a oglinzii (anume mandrilul,
d.rilul lynopithecus n,iger,- Macacus rhesus sr ne'm,estrinus) au aclionat ca qi cum
imaginea lor reflectatd, ar fi fost o noud, cunoptinld,., Mandrilul gi clrilul, care au
partea posterioard, ornamentatd, in mod special, qi-o etaleaz[, chiar atunci cind" sint
ioarte tineri, mult mai des gi cu mai*mult5, atenlie decit celelalte specii. In
ord.ile, urm5torul vine Cynocephalus hamailryas, pe cind. celelalte specii ac,tio-
neazdu mai rar ln aeest fel. Totuqi, indivizii de aceeaqi specie variazk ln aceast5,
privinfd,, qi unii care sint foarte timizi nu qi-au ard,tat niciodatf,,partea posterioari,.
Meriti, atenlie speciald, faptul c6, von Fischer nu a v6'zttt niciodat5, ea
rzreo specie sd,-ryi arate intenlionat partea posterioarS, a corpului dac[, aceasta
nu e"a d.e loc eoloratd,. Aceaste obseiva,tie se aplicf la mutli indivizi din speciile
Ilaeaeus egnornolgussi }ercocebus radi,atus (care sint strins inrud.ite cu M. rh,estt,s),
la trei specii d,e"Cer'cop,i,thecus qi la mai multe maimu,te americane. Obiceiul clo
a-$i lntoarce partea posterioard, ca o salutare c5,tre un vechi prieten sau cd,trtr
o cunogtinfn, Loud,, care noufi ne pare atlt de ciudat, nu este mult mai ciudat
declt obiceiurile unor s[,lbatici, 7^, d.e exemplu, de a-qi freca abd.omenul ctt
mlinile qi de a-qi freca nasurile unul cu altul. La mandril qi la dril, obiceiul pare
sd, fie instinctiv sau ereditar, d.eoarece era urmat de animale foarte tinere ; el
este modificat sau dirijat, ca qi multe alte instincte, prin observa!,ie, lntrgcit von
Fischer spune cd, ele iqi Aau osteneala ca etalarea lor si, fie completl,, iar cind-
este executatd,t"a!il de doi martori ele se intorc spre cel care le acord"5, o atenlie
mai mare.
In privinla originii acestui obicei, von Fischer observ5, cA, m_aimulelor
sale le pla-ce se ii se bat5, ugor cu palma sau si, li se minglie partea lor.. poste-
rioarS, nuae qi cd, atunci ele mormd,ie de pl6cere. Ele lntorc adesea aceast[, parte
a corpului lor spre alte maimu,te, pentru a li se lndep[,rta cle pe ele bucir,lelele
d.e murdi,rie sau spini.
La animalele ad.ulte lnsi,, obiceiul este in legfl,turd, intr'o anumit,6 mi,surl
cu senzalii sexuale, intruclt von Fischer a observat printr-o uryd, cu geaur ofeureli,
de Cglnopi,thecus ni,ger qi timp de citeva z;tle ea ,,umd.rehte und dem l\fzi,nnchern
mit gurg:elnden Ttinen die stbrk geriithete Sitzfld,che zeigte, was ich friiher nie
an d.iesem fhier beimerkt habe. Beim Anblick dieses Gegenstandes, erregte
sich d.as Md,nnchen sichtlich, clerln es polterbe heftig B,It clen Std,ben, ebenfalls
 NOTA SUPI,IMENTARA

gurgelnd.e Laute ausstossend-" *. Yon Fischer este d.e pd,rere c5,, deoarece toate
maimulele care au partea posterioard, corpului mai mult sau mai pulin viu
^
coloratd, trd,iesc in locuri d.eschise, sttncoase, aceste culori le servesc pentru a'
face pe unul dintre sexe bi,tdtor la ocbi de la distan!5,, celuilat I dupd, _pd,rerea
mea insd,, intrucit maimu,tele sint animale gregarer N este nevoie ca sexele sd, se
recunoasc5, d.e la distan!6. Mai probabil imi pare cd, culorile vii pe fa!5, sau pe
*sexual posterioar5,,'ca la mand"ril, sau pe ambele s6, serveascS, ca un
partea ornament
$i pentru ai:"actie. in orice caz, intruclt qtim acum ci, rnaimulele au obi-
ceiul s[,-qi intoarci, partea posterioar5, ci,tre alte maimufe, nu mai este de loc
surprinzl,,tor ca aceastf,, partb a corpului si, fi fost mai mult sau _mai pulinimpo-
dobite. Faptul c5, pe cit se qtie tn prezent, numai maimulele astfel caract'erizat'e,
aclione azd,-in acest fel ca o salutare cI,tre alte maimufe, _devine lnd.oielnic ca acest
obicei sd, fi fost doblndit mai lntii din vreo eauzd, independentd, qi cd, ultetior
pd,rlile respective sd, fi fost colorate ca un ornament sexual, sau ca coloritul gi
6uiceiul de a lntoarce dosul si' fi fost inilial d'obindite pril varialie qi selec'tie
sexuald, si ca ulterior acest obicei s5, fi fost p5,strat ca un semn de pli,cere. sau
ca o salutare dup5, principiul asocialiei ered.itare. Acest principiu pare si, intre
in joc in multe ocazit; astfel este unanim admis ci qi cintecul pil,sflrilor serveryte
mai ales ca atrac,tie ln timpul perioadei de dragoste qi ci, Zeks-urile, !a9 marile
intruniri ale cocoqilor de mesteacd,n sint ln legl,tur[, cu jocul lor nupfial, insfi, obi-
ceiul d.e a cinta a fost pfl,strat d.e unele pf,,sfl,ri pentru a-$i at['t'a fericirea, de exem-
plu de ci,tre mf,,clleandru, iar obiceiul de a se lntruni a fost pflstrat de c5,tre
cocoqul tle mesteacd,n qi ln alte anotimpuri ale anului.
' imi permit s[, mi, refer la o akd, problemd, in leg6,tur[, cu seleclia sexualit.
S-a obiectal cL aceasti, formi, de seleclie in mdsura in care priveqte ornamen-
tele masculilor implicd, ca toate femelele clin aceeaqi regiune sd, aib[, ryi s[
exercite exact acelaryi gust al frumosului. in primul rlnd,, ar trebui toturyi observat
c[,, cu toate ci, gama d.e varialii a unei specii poate fi foarte marer ea nu este citu;i
de pulin nemhrginitfl,. Am dat intr-altd, parte un bun exemplu ln legEtur? "o
acest fapt la porumbel, din care existfl, cel pu,tin o suti, de variet5,li,. se d"eosebesc
consideiabilprin culoare si la cel pulin o duzini, de varietd,li d9 Si,ini, deosebin-
d.u-se in acelasi fel, ins5, gama de culori la aceste doud, specii este extrem de
diferiti,. Tn consecinld,, femelele speciilor naturale nu pot avea o sferd, nelimitatf,,
pdntru gustul lor. in al doilea rhd, presuput c6 nici un susfini,tor al principiului
ieleclieisexuale nu va crede c6, femelete aleg pe masculi dupd, anumite d.etalii
speciale d.e frumusele ; ele sint pur qi simplu excitate sau atrase intr-o mai mare
mi,surd, de ci,tre u11 anumit mascul d.ecit d.e un altul, $i aceasta pare d.eseori s5,
depindd,, mai ales la p6si,ri, d.e culorile strd,lucitoare.
f{i.i chiar omul, afardu numai daci, este pictor, nu va analiza uqoarele
deosebiri la trd,sd,turile felei unei femei pe care o admird, qi de care d.epinde
frumuselea ei. Mandrilul mascul nu are numai partea posterio ard,, ci gi fallsplendid-
coloratd,'si br5,zdatd, oblic, el are o barb5, galbeni, qi alte ornamente. Din ceea
ce ved.ern d.in varialiile animalelor in stare d.omesticd, putem deduce c5, diferitele

* ... ,,S-a intors gi i-a aritat masculului gezutul vederea acestui obiect, masculul s-a excitat vizibil,
puternic inroqit, insolind aceasta de sunete gurluite. Nu deoarece zgll\lia puternic de gratii, scolind de asemenea
apr nrai observat acest fapt niciodati la acest animal. I,a suncte gurluite, (N. trod.).
506 DESCENDENTA OMULUI

olltaulente de lnai sus ale rnadrilului au fost doblndite treptat d.e cd,tre un anumit
inclivicl crlre a, variat pulin intr-un fel qi de un altul care a variat intr-alt fel.
llaseulii eare erau cei mai frurnoqi sau cei rnai atrd,gd,tori lntr-un fel oarecare
femelelor trebuie s5, se fi imperecheat cel mai des, ld,sind oarecum mai mulli
descenclenli decit alli masculi. Cu toate c5, diferit incrgciqali reciproc, deseen-
clerrfii,primilor trebuie sd fi moqtenit particularitd,file talilor lor sau s5, fi trans-
mis o tendinfd, crescutd, de a varia in acelaryi fel. In consecinld,, toli masculii trf,,ind
in aceeaqi regiune trebuie sd, fi tins, din carrza efectelor incruciqflrii reciproce
constan-te, sd, se modifice aproape uniform, tnsd, uneori pulin nr-ai mult printr-uu
caracter, iar uneori la un altul, cu toate c5, intr-un ritm extrem de incet, tof,i
clevenind. pinir, in cele din urm5, ln acest fel, mai atr5,gd,tori femelelor.
Procesul este ca cel pe care l-am denurnit seleelie inconrytientd, de cd,tre
orn si pentru cAre am pre zentat, mai multe exemple. Intr-o anumiti, !ar[,, locui-
torii apreciazra un ciine sau un cal rapid qi u$or, iar intr-alta unul mai greoi ryi
urai puternic I in nici una dintre !i,ri nu existd, vreo selec,tie a animalelor indi-
viduale cu corpul qi membrele mai ugoare sau mai puternice, totuqi d.upd, trecerea
unui timp lndelungat se constat[' cdu indivizii s-au modificat aproape uniform in
rnodul clorit, cu toate cd, diferit in fieeare !ard,. in doud, !6rf abs-olut distincte
in care tr5,ieryte aceeapi specie, ai cd,rei indivizi, timp de perioad.e foarte ind.elun-
gate, nu Au putut migra sau nu s-au putut incruciqa reciproc niciodat[, qi in care
!5,ri, de altfel, variatiile probabil cd, nu trebuie sd, fi fost identice, seleclia sexual5,
a,r fi putut face ca masculii s[, se'deosebeasc5,. De altfel, mie pfl,rerea nu-mi pare
r:ituqi de pu!,in fantastici, ca dou5, loturi de femele din medii inconjurS,toare cu
totul diferite sri fie ln m[,suri, si, d.oblncteasc5, gusturi oarecum diferite in privinla
formei, sunetelor si culorii. Oricum ar fi aceasta, in lucrarea mea Descendenla
onr.,tllui a,m citat , azrl unor p6sd,ri lndeaproape inrudite, trlind. in !d,ri d.eosebite,
a,i cd,ror pui qi femele nu se pot distinge intre ei, pe cind. masculii ad.ulfi se
deosebesc considerabil intre ei, fapt care se poate atribui cu toatd, probabilital,ea
a,eJ,iunii selectiei sexuale.
 INDEX

jocul nuplial la melcii teregtri, 219;

A - despre
despre culorile vii ale pegtilor ln timpul peri-
- oadei de reproducere, 277;
Abbot, C., despre luptele dintre foci, 405. despre proeminenla frontali- la masculii de Geo-
- phagus
Abductorul celui de-al cincilea metatars, prezenla lui la Si Cichla 277,282;
om. 43. pegti masculi care clocesc icrele in gura lor, 282 ;
- deosebiri sexuale la Chromidae, 282;
Abercrombie, dr., desPre bolile creierultti influenllnd - despre ugoarele deosebiri sexuale la indienii sud-
vorbirea, 79. - americani,
Abiponi, obiceiuri matrimoniale la, 482. 455;
Abou-Simbel, pegterile din, 145. - despre tatuajul la indienii cle pe Amazon, 466.
Agelaeus phaeniceus,'190, 338.
Abramis bramia, proporlia sexelor la, 208.
Abstractie, facultatea de, la animaler'75. Ageronia feronia, zgomotul produs de, 222.'
Acalles, stridulalia la, 252. Agresivitatea pisirilor mascule cu penaj frttmos, 324' 325,
Acanthodactgltts capbnsis, deosebiri sexuale de culoare Agrion, dimorfism la, 240' 241.
la, 290. Agrion ramburii, sexele de, 240.
Accentor modularis,384, 385 ; Agrionidae, deosebire lntre sexe la, 240.
Agrotis erclamationis, 280.
- pui de, 390; :\inogi, pilozitatea lot, 454.
- superbi, nidificarea la,
Aclimatizare, <.leosebire de,
369.
la diferitele rase de oameni, Aitchison, dl., desPre oi, 207.
145, 746. Aithurus polgtmus, Puii de, 391-r.
Achetidae, stridulalie la, 234, 235, 237 ; AlbI, culoarea, un ornamenL sexual la ttnelc plsiri, 400;
- despre mamiferele trirind ln litri ctt
rudimentari la femeli, 239. ziipadl, 437.
- stridulalie
Acilius sulcatus, elitrele femelei, 230. Alhine, 89;
Acomus, dezvoltarea pintenilor la femela de, 366. colect.area polenultti gi lcapa cle, '14 ;
- tlistrugerea trintorilor qi a nritcilor dc cltre, 9ll;
Acridiidae, stridulalia la, 238 ; - fetrrele, caractere sexrtale secttntlare I'a, 777 ;
- organe rudimentare tle st.ridulalie la femeltr,
298 ; - proporlia dintrtr strxe, 212 ;
Acrobalii nup{iale la Pdsiri, 30$. - rleosebirea serelor prin cttloale ;i selec{ie
Actiniae, culori vii la, 2L7. sexll-
- ulir, 2'12.
r\darns, cll., migrarea Pdsirilor, 95 ;
plsdrilor Siha iaponicus 334 ; Albinir, plsari, 341.
- inteligenla
clespre Bombgcilla carolinensis, 37 4. Alca torda, pui de, 394.
Adeviir, nu rar lntre membrii aceluiaqi trib, 102; Alces americana (moose), lupteler lor, 406 ;

- mai apreciat de anumite triburi, 105. - coarnele de, un imPediment'

Alces palmata, 416.
416.
Adoptarea puilor de alte animale de cdtre femelele de
maimute, 65. Alcoolism, nici o mustrare pentru, printre silbatici' 104 ;
Aeby, despre deosebirea dintre craniul de om gi cel de - natura tui distrugltoare, 119.
cvadrumane, 129. Alder gi Hancock, d-nii, despre molugte nudibranhiate,
Africa, probabil leagdnul omenirii, 134 ; 220.
sud, populafia lncrucigati din, 149 ; Allen, J. A., vigoarea pislrilor eelozate cele dintii, 181,
- de
de sud, pistrarea culorii de citre olandejii din' 782;
diferenlei de temperaturd, lumini etc.
163 ; - efectele
asupra pdsdrilor, 190;
- de sud, proporlia sexelor la fluturii,din, 27O1'
pdsdrilor, 343 ;
- detatuajul practicat 7n, 464; - culoriledimensiunea relativi a sexelor la CaI-
- nord, coafura bdqtinaqilor, 465. - despre
Iorhinus ursinus, 416;
Agassiz, L., despre congtiinla la ciine, 92 ;
despre coincidenla intre rasele de om ;i regiunile despre numele d'e Otatia iubata, 420;
- despre
- la foci, 421 ;
zoologice, 145; - despre lmperecherea
deosebitile sexuale de culoarc la lilieci, 431.
- despre nrtmirul de specii de om, 149; -
508 INDEX

.t\llen, S., despre obiceiurile lui lloplopterus, 299 ; Andraena fulua, 242.
- despre penele stircilor, 318 ; Anglia, proportia nurnerici a nagterilor masculine gi femi-
- despre ndplrlirea de primivarl la Herodius
bulcus, 319.
btt- nine, 203.
Arrg{lo-saxoni, aprecierea bdrbii printre, 470.
Aligator, jocul nup{ial al masculului, 188, 286; Animale domestice, mai fecunde decit cele silbatice, 45;
- rlgetul masculului, 459.
- L:uzimea sdlbaticilor fali de, 103;
Altitudinea locuin[ei, influenfa modificatoare a, 38. caractere comune la om li, 124 ;
Amadauat, agresivitatea la masculul de, 299.
- modificarea raselor de, 481.
Amadina lathami, etalarea penajului de cltre masculi,
-
Annelida, 220, 22t;
326;
de ciitre - culorile lo4 221.
- castanotis, eLalarea penajului
326.
mascul, Anobium tessellatum, sunete produse de, 252.
Anolis cristatellus, mascul, creasta de, 288 ;
Amazon, fluturii de pe, 209; agresivitatea masculului, 288;
- punga gulari la, 289.
- pegtii din fluviul , 280.
Ameliorare, progresivi, singur onrul presupus capabil cle,
-
Anotimp, schimbarea de culoare la plslri dupi, 317 ;
72.
Arnerica, variafia craniilor la bdgtinaqii din, 31 ;
- schimbarea penajului pflsirilor in legdttrni cu,
375.
- marea rlspindire a bdgtinaEilor din, 145 ;
pdduchii bigtinaEilor din, 146 ;
Anotimpuri, ereditatea Ia, corespunzitoare,
Anser canadensis, 338 ;
194.
- lipsa generali de barb[ la bl;tinagii din, 454. 337;
-
America de Nord, fluturii din, 209;
- cggnoides,
proeminentl la baza ciocului de, 346 :
- hgperboreus,
- indienii din, femeile un motiv de luptl printre,
455;
- culoarea albl a, 399.
Antilop5, clr coarne in furcd, coarnele de, 197.
- indienii din, ideea lor despre frumuselea femi- Antilope, ln general poligame, 185;
nini, 467, 469. -* coarnele de, 197, 408;
America de Sud, caracterul biqtinagilor din, 145 ; caninii la unii masculi de, 376;
popula{ia din p[r!i ale, 148 ; coarnelor de citre, .111;
- grImezi de bolovani ln, 153; - folosirea
creasta dorsali la, 429;
- dispari[ia calului fosil din, 162 - pielea gugii la, 429 ;
- pdsiri de degert ln, 397;
; - schimbdri hibernale la doui specii de, 438 ;
- mici deosebiri sexuale la bigtinagii din, 455; - pete caracteristice la, 438.
-*
predominan[a infanticidului in, 478. -
Anlelope euchere, coarnele la, 4lL;
Americane, limbile, adesea foarte artificiale, 82. - strepticeros, dezvoltarea coarnelor la, 197 ;
Americani, larga distribulie geograficl a, 34; - petele de pe, 439.
- indigenii, variabilitatea lor, 149 ; Antene prevdzute cu pernite la masculul de Penthe,230.
qi negri, deosebirea dintre, 166; Anthidium manicatum, masculii mari de, 232.
- aversiunea lor pentru perul de pe fat5, 469. Anthus (Pipits), nlplrlirea la, 318.
- afinitatea lor pentru pegtii ganoizi, 137;
Amfibii, Anthophora acen)orum, masculi mari de, 232;
- organele vocale ale, 459.
Amfibieni, t42, 283;
- retusa, deosebirc dintre sexele de, 242.
Anthropidae, 732.
- reproduclndu-se fiind nematuri, 393. Anthus, nlplrlirea la, 318.
Amiral, fluturele, 257. Antigua, observatiile doctorului Nicholson despre frigurile
Ampelidor (chatterers), deosebiri sexuale la, 186. galbene la, 165.
Ammophilc. despre filcile la, 230. Antilocapra americana, coarnele de, 197,408, 410.
Amphionus (lancelet), 137, l4l. Antilope bezoartica, femele cornute de, 408, 410 ;
Ammotragus tragelaphus, membrele anterioare peroase,
429, 431, - deosebiri sexuale de culoare, 433;
d.orcas Si euchore, 197.
Amphipodu, masculii sexual maturi cind slnt tineri,
-
Antilope euchorc, coarnele, de, 411 ;
394.
- montana, canini rudimentari la puii masculi de,
Amunoph III, caracterul negru, ale lui, trtrslturile fetei 4t5;
sale, 145.
Anali, apendicii, la insecte, 230. - niger, sing-sing, caama ;i gorgon, deosebiri sexuale
de culoare, la, 433.
Analogi, variafia, la penajul pisdrilor, 213, 314. Antilope oteas, coarnele de, 197 ;
Anas, 375;
Doscftcs, penajul masculului de, 319;
- saiga, obiceiuri poligame la, 185;
- histrionica, 393 ;
- strepsiceros, coarnele de, 197;
subgutturosa, absenla depresiunilor suborbitale la,
- punctata, 305. - 428.
-
Anas acuta, penajul masculului de, 319; Antipatia aritatd de pis[ri in captivitate fa[ri de anumite
lmperechindu-se cu o rald s{lbaticd, 337 ; persoane, 335.
- femele, lmperechindu-se cu un mascul de Marcca Antocharis cardaminos, 254, 257;
- penelope, 337. deosebiri sexuale de culoare la, 265;
- genutia,
Anastomus oscffcns, sexele qi puii de, 394; - sara,257.257;
- penajul nup{ial alb, 399.
Analidae, vocea lor, 305.
-
Anura, 284, 285.
'Anar junius, deosebiri la sexele de, 241. Apatania muliebris, masculul necunoscut, 272.
Andamane, locuitorii de pe insulele, susceptibili la schim- Apathus, deosebirea lntre sexe lar 242.
barea climei, 159. Apatura iris, 253, 254.
Anderson, dr., despre coada lui Macacus brunneus, 55; Aphasia, dr. Bateman despre, 79.
Buffo sikimmensis, 285;
- sunetele Apis mellifica, masculul mare d,e, 232;.
- lui Ecftis carinata, 288. Apolo, statuile grecegti ale lui, 470.
Apoplexie la Cebus azarae, 16. AteIes, efectul coniacului asupra unui, 17;
Apendici anali, la insecte, 230. - absen[a policarului la, 50;
beelzebulft, urechile de, 22;
Aprobare, influenla dragostei de, 96, 702, 714. - marginalus, guleragului la,
Aprosmictus scapulalus, 372 ;
(King Lory), constanla lui, 334;
- pirul de peculoarea
capul de, 442.
434 ;

- penajul -
Ateuchus cicatricosus, obiceiurile lor, 248.
- nematur la, 380.
Cpus , proporlia dintre sexe Ia, 213. Aleuchus, stridulalia la, 252.
tlquila chrgpadtos, 332. Athalia, proporlia sexelor la, 212.
Arabe, femeile, coafura ciuclatd $i complicati la, 471, Atropus pulsatorius, 247.
Arabi, fecunclitatea incrucigdrilor cu alte rase la, 147 ; Atenlie, manifestarea ei la animale, 68.
Audouin V., despre un parazit himenopter cu un mascul
- crestarea obrajilor Ei a timplelor printre, 465.
Arachnida, 226. sedentar, 188.
Arahhan, lilirea artificiali a frunlii de citre indigenii Audubon, J. J., despre gisca cu coada asculit!, 93 ;
din, 477. speculum la Mergus cucullatus, 199;
Arboricola, puii de. 381. - despre
despre agresivitatea pdsdrilor mascule, 295,296,
Arcuri, folosirea tle, 1513. - 299 ;
Archeoptergr, 737. despre jocul nuplial la Caprimulgrrs, 299.
Arctiidue, coloralia la, 258. - despre Tetrao cupido, 300;
Ardea asha, rufescens qi coerulea, schimbarea de culoare - despre Ardea ngcticorax, 300;
Ia, 400, 401; - despre Sturnella ludouiciana, 300;
reproducerea cu penaj nematur, 393 ; - la
- coerulea,
gularis, modificarea de penaj la, 401 ; - despre organele vocale Tetrao cupido, 302;
- herodias, gesturi de dragoste la masculul de, 309; - despre bdtaia ca de tobl la Tebao umbellus,
- ludouiciana, 306;
vlrsta penajului matur la, 392 ;
- creqterea continuati despre sunetele produse de Caprimulgus, 306 ;
a crestei pi penelor la mas- - despre Ardea herodias Si Cathailes jofa, 309;
- culul de, 393; - despre Mimus polgglottus, 335;
- despre etalarea la pisiri mascule, 320;
- nycticorar, fipetele de, 300, 326, 375.
Ardeola, puii de, 381. - la schimbarea de culoare de primivard Ia unele
Ardetta. schimbarea penajului la, 374. - fringilide, 319;
Argenteuil, 27. despre migrarea la Llimus polgglottus, 335;
Argtts, fazanul, 312 ; - un ciine recunoscut de cltre un curcan,33S;
ctalarea penajului de citre mascul, 322; - alegerea de masculi de citre pisdrile femele, 338;
- petele ocelate ale lui, 348; - despre curcan,
- gradalia de caractere la, 352. - despre varialia 335, 340;
la masculul d.e Tanager sta-
-
Argyll, ducele de, despre sl[biciunea fizici la om' 59; - cojiu, 344 ;
fasonarea de unelte specificd omului, 75; gobolanul moscat, 437 ;
- lupta la om intre biue gi rIu, 188 ; - despre
despre obiceiurile la Pgranga aestiua, 368;
- despre civilizalia prirnitivi la om, 124; - despre locale la cuiburile aceloragi
- despre penajul la rnascttlttl fazanului Arglus, - specii dedeosebirile
pis[ri, 370;
- 323;
despre obiceiurile ciocdnitoarelor, 372;
despre (rrastiete
Benjamini, 358 ; - tlespre Rombgcilla carolinensis, 1375;
- despre cuiburile pisirilor, 368. - femelele tinere rle Pgranga aestiua dobln-
-
Argllttrtis, coloritul de pe suprafala inferioar[ la, 259. - despre
dind caractere masculine, 375;
Aricoris epittts, deosebiri sexuale la aripile de, 231. nematur al stircilor' 378;
Aripi, deosebirea la, la cele doui sexe tle flutttri si - despre penajul
penajul nematur la pislri, 378 et seg.;
himenoptere, 231 ; - despre
despre pisdri reproduclndtr-se cind atr penaj ne-
rolul lor in jocul nuptial, 321-r.
- uratur, 393;
Aripi- pintenate, 297, 365. - tlespre cregterea crestei qi a ptrnajttlui la masculul
Aristocralie, frumusele sporit[ \n, 471. de Ardea ludouiciantr, 393 ;
Armdsari, coanra la, 420; de colorit la unele specii cle Ardea,
-- doi, atacind un al treilea, 8!l ;
- la schimbarea
401.
-* lupta lor, 406 ; Audubon ;i Baehman, tl-nii, dt'sprc lupla veverifelor,
canini rnici la, .113. 405 :
r\rme folosite de otn, 48 ;
de maimule, 74; - tlespre litrxul canadian, 420.
- folosite
ofensive ale masculilor, 179
Anghey, prof., despre gerpii ctt clopotei, 288.
- ;
Austen, N. L., despre Anolis cristatellus, 288.
- ale mamiferelor, 406 et seg.
Australia, nu esLe locul de naqtere al omului, 134;
Ascultare, valoarea ei, tl4, ucigi de cltre bdqtinaEii din, 146;
Arteri, efectul legdrii, asupra canalelor laterale, 35. - metiqii
pdduchii b5gtinagilor' 146.
Artere, varialii in traseul lor. 32. -
Australia de sud, varialia la craniul bdqtinaqilor, 31.
Arthropoda, 221. la, 452 ;
Australieni, culoarea copiilor nou-n[sculi
Ascension, incrustalie colorati pe stincile de Pe insula, tnlllimea relativi a sexelor la, 453, 454;
220. - femeile, un motiv de rizboi printre, 455.
Aseiclia, afinitatea lancelotului cn, 137;
-
Autoconservare, instinctul de, 98.
- mormolocii asemlnitori larvelor de, 137. Autosacrificiu, de cdtre silbatici, 98 ;
aprecierea lui, 103.
Asciclieni, 219 ; -
-- culorile vii a unor, 217. Autostiplnire, obiceiul de, ereditar, 101 :
Aseminiri, mici, dintre om qi maimule' 130 - aprecierea, 103.
Asirrus, specii asiatice ;i africane de, 447 ; Avere. influenla ei, 717.
taeniopus, 447. Avort, predominanla Practicii, 46.
-
 Aymaragi, misuritori ale, 37; Barbarie, inilialir la naliunile civilizate, 124.
- pir cdrunt inexistent la, 453; Barbri, dezvoltarea ei la om, 452 ;
- fafa spini Ia, 454; ei la om gi cvadrurnanc, 4b2;
- analogia dezvoltirii
- pirul lung la, 468.
Azara, despre proporfia dintre birbati gi femei Ia guara- - varialia la diferitele rase umane,4ir3 I
prefuirea ei printre raselc cu blrbir, 420 ;
- originea
nyii, 205; probabild a, 486 ;
-
- despre Palamedea cornuta, 298;
barba la guaranyi, 454; - la maimufe, 131 ;
- despre - a mamiferelor, 429.
- despre lupta pentru femei la guanagi, 45b;
infanticid, 467, 478;
Barbi, filamentogi, ai penelor la diferite pasirri, :112. 313.
- despre
despre smulgerea genelor gi sprincenelor de cltre
Barr, cll., despre preferinta sexualli la ciini, -122, -12:,i.
- indienii Barrago, F., despre asenrinirile simiene alt onrulrri. 1.1 .
din Paraguay, 489, 479; Barrington, I)aines, clespl'e vorbirca pirsiirilor', 7.\ ;
- despre poliandria printre guanaqi, 4Zg ; cloncinitul glinii, 300;
celibatul necunoscut printre sdlbaticii din Ame- - desple moLivul clnLatului la p[siri S0l :
- rica de Sud, 480; - despre cintatul pdsirrilor femele, lJ02 ;
despre libertatea divorlului printre charruagi, - despre
483 - despre pds[ri dobindind cintecul altor paslIrt,
302 ;

- despre mu;cirii laringclui la pisirile cinltitoare,

302 ;

B - desprc lipsa capacitirtii clc cintat la pirsirrile f c-

mele, 366.
Rarron, despre pasiirea vlduvl, 327.
Babbage, C., despre propor!ia rnai nttrre a na;tcrilor Bartels, dr., despre mamelele supranumerare la orn, l-r5.
nelegitime feminine, 205. Bartlett, A. D., perioada de ecloziune a ouilor de pasirc,
Babirusa, collii de, 418. t4t;
Bace, 57. despre tragopan, 187;
Bachmann, dr., despre fccunditatea mulatrilor, 147,
- clespre pintenilor la
Baer, I(. L.i. von, despre dezvoltarea embrionari, 1g ; - aurilrrm,dezvoltarea
198 ;
Crossoplilon

- definilia progresului pe scara organicri, 141.

Bagehot, \V., despre virtulile sociale printre primitivi, - despre lupta dintre masculii cle
gambe.nsis, 297;
plectroDterus

702;
- despre 7 ringa canulus, 318 ;
etalarea plsdrilor mascule, 320 ;
- sclavia antel'ior folosiLoarc, 103 ;
despre valoarea asculLarii, 114;
- despre
- tlespre - despre etalarea penajului de cirtre masculul de
progresul omului, 115;
- despre pelsistenIa Polllplectron, 321;
- clasice, tribulilor stilbatice in tirnpurile - despre Crosso1ttilon auritum Si pftasianus rual-
156. lichii, 324;
Railly. Ii. M., clespre morlul de lupt:i al bivolilor italieni, - despre obiceiurile \ri Lophophorus, J4l;
411 ; despre culoarea gurii de lJuceros bicornis, 34ir
- despre
- despre lupta cerbilor, 4113.
Bain, A., clespre sirnful datoriei, l]8 ; - clocirea la Casuarius galiatrr.s. 388 ;
- despre bivolul tle la Capul Br,rnei SperanIe,,111
- ajutoml provenind din simpatie, g1 ;
rlespre baza simpatiei, 9-1 ;
clespre lolosirea coarnelor de cltre antilope, 41 I
- despre
- rtespre - lupta mistrefilor cu negi mascrrli, 41g ;
-- dragostea de aprobar.e etc., gti; - despre Ammotragus tragelaphas 428;
rlesple ideea dc fnrrnuseIe, 472. despre culorile la Cerco1tithecus cephus, 4J1
-
Bainl, \V., despre o tleosebire de culoare dintre masculii - despre culoarea felei maimulelor, 444;
si fenrelele unor entozoare, 217. - clespre suprafetele golage la maimute, 485.
I3aker, cll., ohservafii asupl.a proportiei sexelor la puii
-
Rartlett, despre jocul nupfial al fazanului Argus, 523.
rle fazan, 207. Bartram, despre jocul nuptial la aligatorul mascul, 286.
Baker, Sir S., despre dragostea arabilor pentru muzici Barzd neagrS, deosebiri sexuale la bronhiile de, 305;
discordanti, 309; - ciocul rosu al, 398.
- clespre deosebirea sexuali tle cnloare la o antilopl, Basque, limba foarte artificialir, 81.
4313 ; Bate, C. S., despre activiLatea rnai mare a crustaceilor
despre elefantul si rinocerul, ataclnd caii albi sau masculi, 188
- suri,436 ;
;
despre proporfia scselor la crabi, 213;
despre desfigurlrile practicate de negri, 486;
- despre
- despre crestarea obrajilor - despre cle;tii crus[aceilor, 222;
- arabe, 465; gi timplelor in ldrile - ,t, . mirimea relativii a sexelor la crustacei
- despre coafura la africanii de nord, 46b; - despre eulorile crustaceilot, 2ZS.
despre perforarea buzei inferioare la femeile din
- tribul Bateman, dr., tendin{a de a imita Ia anumite boli, 6Z;
. Latooka, 465, 466; despre Aphasio, 79.
- despre caracterele deosebite ale coafurii la triburile
din Africa central{, 466;
Bates, H. W., despre varialia formei capului la indienii
de pe Amazon, 33.
- desprq coafura femeilor arabe, 477.
Balene, meditarea lor, 54. - despre propor{ia sexclor printre fluturii de pe
Amazon, 209;
,,Balz", lntilnirea nupliali a cocogului de mesteacin,
- despre deosebirile dintre aripile fluturilor. 231 ;
297. despre greierul cle cimp, 235 ;
Bantam, Sebright, glina, 180 , 201. - despre Pgrodes pulcherrimus, 244;
Banteng, coarnele de, 409; - despre coarnele coleoptereior lamelicorne, 244,
la, -
- deosebiri sexuale de culoare
Banyai, culoarea la, 468.
433. 245;
- desprc culorile la Epicaliae etc., 2b4;
 INDEX 511

13lttes, II. W., <lt:sg-rle cololitul Ilutulilor tloilicali, 25ti; Ilcttorri, Ii., clr:sple dt:osclrit'ile krcalc dinh'c cuibrtt'lle
- clcspre r-itriallilitatca slrrrciilot' l'rt1tiIi,t .rr'srrsll'r.s piisiirilor italit:ttc. iJTl).
1i c/ri/r1r'r'rlne , 262, 26il;' I3e{e iolositc ca uitcl[r';i at'nrt tlc citt'c tttaitttu,e, 7-1.
- tlcslllc lluLuri ruasculi 1i ferntlr locriintl stalirrrri 13e1'le, .)[., ue:i IJornlrcL
ttifet'iLc. 26ll; llhotcali, culonrca birr'bii la, .153.
-- tlesprc inrile!ie, 265; Ilhringa, rcctrice in fornrtl clc disc lir, 318.
tlespre on-tidu unui S7.lhirrr'. 267 ;
- tlesprc Rianconi, 1lrof., despre structuri cxplicate tlttpri llritreipii
-- organelc vocale ale piisirlii-urrrb"tla. iitl;-r; nrircallice, 2{).
- despre tucarri, .i99 ; ISiban, ctrlorilc vii alc rnascultrlui itr prricarla dc re-
- despt'e Jlrach!rtiu.s rrl&rrr.s. -[-lli. product:r'c, 2 7i'i .
I3atocillii, spr-rlginrl u-;i cci cloi incisivi srrpclioli. l(i5. l:libilicit, rrrortogarttir. I lt(i ;
13atrachia, 213 1. 28ir ; - lloligartrirr otaz.iottallr la. 1li7;
- ardoarea nrar;cululiri" 1IJ7. -- pel tlc la. li.18.
Br:itvcrtt. locol"., clesgrrr: rleztroliart:a co:luti,lor la (.'erurrrs I'! ibitt, tltroscbiri scsttalc lrr gcnrrl. 213li.
eldi, 797. []ichu[, tlcslrrtr frtrnrrrst,Lc, | -.)
Becalir, bitaia ca de tr.rbii a, 307 ; llicl.;t's, ploport ia st'xclor Itr om, 20-1.
- coloritul la, 397 ; Ilimana, Lli().
- iriclal.I, sexele ;i iluii de, 3S7; IlirtTtrs lnlro, olriccirrlilc lur. 225.
r,olitar5, inlrttnirilt: lor', 1i30. Birhircli, rll., desprc g,irsilca de uoi partentri tie citre vul-
-
Ileca.ta rnicir (.Incli-snipe.t. cololilul ei, 13.1. ttu'ii aurii, lli32.
llecai.e. sosirca rnasculnlui inaintcn femelei, l8l ; Birmani. culoalea b;:rrbii la, ^i513.
- agresivitaLsrrr ruascululrri. 296 ; 13ischof, plof ., tlcspre concoldan{a dint rr creiertil omulni
- n[pirlirea tlublii la, 317.
Bechs!.ein, desple plsirri fernele alegiucl pe cci nrai brrrti
si :rl uranguIanului. 1(i;
rlesenrrl rinrri emhlion cle ciine, 19;
cinlirbori tlintre rrrasculi, 1100 : - rtcspre
-- circumvolu!iile creiertrlui letttsitltti utnln,
despre rivrrlitatea clint.rc pirsririle t'intitoereo
- It0t) 19;
: -- deosebiree dintre craniul ottrttllii ;i al cvadnrnra-
despre ciirlaLul pisitrilor fcinele, .302; ntlor, 1i:|0 ;
desprtr pirsili car() tlobinrltrsc cintetul :rllor -- asemflnnrea tlintle cel ll onttrltti ;i :rl rnnimrilei,
prisriri, li02 ; 1 08.
rlespre impelechelea canarultri trrr slci.ltiul, ltllS ; llishop, f., dcsple org:rnt'lc vocalc elc bt'oa;tclor, 283;
rlespre o subvarit.tatc a porumbelului cirlrrgirr, *- <tcspre orga nt'le vocele ale pisirrilor .f n,gr.ssore,s,
3r)2 :
- despre girini lrinteuate, 1)65.
Betlloe, rh'., desprc deoscbirea de statur:'r. lJii.
-- rlespre t.r'lrchea rle :llerganser, 305.
Ili:iurtt lotruttt, urirosul tle tnale al tnascttlttlui, 291];
IJclgia, locuitorii din antichitatc ai, 155. * talia nrai nlartr a nra:;culului. 296.
I3ell, Sir C., despre mtr;clrii etuotivi la ont, 1J : llizon, anrclicen, coopcr&rrra intre 0i, 90 ;
desprc nruqchii errrc l'in.icsc.
- desple '18 ;
-- coanla nrasculuhri, 42().
-* rnirrii, 50. IJlaclilock, rlr., tlesplc tnttzicir,'1tjll.
Bell, 1'., dcsprr proporfie nrrnrelicl:r tlint.re sesi: la cirli!e' Illtrclirrall, .1., tlcspt'e vorliirtrt cofofcntri, 3 [ :
207 : * derspre abantlon:rrerr puilor cle cittt'e vrlbii, f)ri ;
*- desprc LriLoni, 2[t4 ; -- tlcspre activitatelr sirpt'r'io:u'li rr ltiianienilor mas-
-- tlespre orirclitul broa;lei, 28ir: culi, 1tl8 ;
'- despe tlcosebirca clc crrkirit rlintrrr sexele tle --. rkrspre proporIia clintre se\e la priianjeini, 213;
Zootoca uiuipura, 29L; *- r'aria{ia sexualir r1s quloale la priianjeni, 226 ;
-- tlespre luptele diutle cilti!c, 4{iir. .- rlesprr, rnascnlii de plianjeni, 226.
Relt, dl., despre nuditatcr,r oirmenilor de la t.ropice, i-14 ; Blaine, dcspre afec{itittea ciinilor, .tr22.
.-- despre o maimtrIli piriarrjen ;i un vultur, 90; ISlair, desple predispozi{ia relativir a ettropenilot' ls
-- obicciurile furtricilot', 128: Iriguri galbenc, 1(i4.
tlezegrealiile lu gtrst niamiferelof, rlespre mantlihttla rlc ll Nattlette, 42.
- Lampridoe-le
23r;
Rlake, C. (:.,
Rlakistotr, ciipitanul, tlespre lrecaiine atnericani ,29i ;

- imitarca I't Leplalidae, 26$; -- tlcspt'e densurile sptcit'i 7-elruo pltusianellus, ili.tit.
-- culorile broa;telor clin Nicaragua, 285 ; Blanir, rlb:i, iarttit, la arritrtalrlt: arcrtice, 104 ;
-- eLalarea la colibri, 358, 359 ;
despre tucani, 39t1, 1399; - aninralcle cu Lrlanir, intelt'pcittnt'a <lobirttlitit tle, 72,
Rlasius, rlr., de:;pre speciilc tttr pr'isilri ettropene, 34li.
- coloritul protector la scortc, 41i8.
- Iile.ditts /arrru.s. a1,.ofizele in fortnit cle coartte la ruasculi.
lScntrett, A. \\r., ataqamrrtrtul prisrit'ilor trirind in pereclti, 217.
1334; Blenkiron, rll., despre prcferin[a sexrtalir la cai, ,123.
- despre obicciurile lt Drontaett.s ilrnroltl.s,3tt8.
l3enneLt, clr., clespre plsirile paradistrlui, :]'f1 .
R/rrllrfsn multil;uru:tala, stt'idi.rl'rtie la, 250.
I3loch, clesprc proporiia st:xclot' l:i 1le;ti, 20ti.
I3erbec, modul de luptir al, 44: lJlumenbach, clespre otn, 3l| ;
- africatr, coanla rttrui, 431 : -.. rtesprtr dimensiunea nlare a crrvit.itilor nazci(' la
c:u coada grasir, 431. histir"rrsii clin -\tnet'ica, 37:
-
13crlleri, f ecuntliLatcra incruciqirlii ctt rtltc rirsr, 1-17. -- tlesprc poziIia onttrltti, 1i]0;
IJernicla antarctica, culot'ile de, 1i99. tlrsprr'rtrrtnl-rrt:l clc r;llecii rle onr, 1{l}.
Berttice, giscanul, irnperechindu-str cu o giscir citlllt{liorill ,
-
Illlth, I'1., clcs:prcr confot'utl{irr rniinii lir speciilc de llylo'
.).) / . ialcs, r-rL) ;
Belt, )[. cnrstaceii disLing culorile, 225. -- obscr'\'itIii asullt'rt ciorilot'ittclit'tte, 91 ;
Berze, 139ir, 399 ; -- dcspre de::r'oltarco coirlttclor lir atrtiloptrle Iiooiloo
- tlcosebire sexualii la culoatcl ocltilot'l*,:11;. 5i lilancl, I97 ;

EL - e,. 14?)
 )L_ INDEX

ilr-tlr. Ii., dcspt'c rr1lr'rsivitatca rnascrrlilol tIc Gctllicret --- tnrt1.i, derosebilca intre nrilintct.l (:()conilor nrasc'.rli
crrslrtlus, 29"1 ; ;i ferncli, 232 ;
- clesple pt'czenta ltintcnilor la Eu1tlocantus etg- -- imperecherea la, 261.
lltropltlitalmus, 295 ; Bombgr perngi, proporlia ser^elol la, 211.
-- (tc,llrle agresivitatea lui llslrelda untandaua 299. Bombgr gamcrmai, 232;
.-
rlespre Plcdalea, 30it;
nripirlircl ln ,{rrllrus, 318 ; - dl. Personnat tlespre, 2l0 ;
desprtt
nipiliiica la riroltii, Iluie lrri ;i
clespre Gullus
- proportia dintrt: sexe, 211.
Bonaparte, C.l ,., desprt: ttotele drr chetrttlc llt'crrr.clrnultri
- banl:iua, li19; silbatic, 1105.
clesple Pernis crisLalu indianl, 3-1.tr ;
- desple Roncl, F., tlesprc gtisir:ea cle tovari:rgi noi tlc citlc cioli,
-- cieosebilile sc\uale clcr ll clrloarc ochii tle 332.
))ut:eros, 34.5; RorrcL, (1., desprc tlansmiterea unor caractt'rc rnascule la
clespre Oriolus ntelanocepltctlu:;, 37 -l ;
- rlcsplc o l'emeli birtrind cle caprir neagrir. .108 ;
Palaeornes jauanicus, ';i7'1 ;
- dcspre' genul despre cbicciurilc ccrbilor, 416 ;
*- Artletla, 37-1 ; - dcsple impercchclea cerrbilol ro;ii, 421.
desprrc ;oimul ciilirtor, 375 ;
-
TJottizzi, P., deoseltire cle culoarc la sext.le tlc ponrrirbei,
- desple puii ferrrcli dobintlinri calacatere r.uasculc, 19'1.
- (rr'1
,t- | .
. Ilolrr,icl', J., rJisparitia tasmarrienilor', 150.
-- desprc p/-'uajill nenl:ltul la pirsirri, 378; Bot'ctts hgemulis, rrliiatea masculilor', 212.
-- tlesltlc sireciile vicariante clc pistiri, 381 ; Ltolv Sl. \incr-rnt, despre nnrnitrrrl spcciiiot' utni:nt,, 1tr9;
-- cleslrrc i;uii clc Turnir, 3'87 ; - desprc cttlorilc tlc /-nDi'rr.s Trrrrro, '.)lj{-).
d(.sl)r'c puii anormali la /-rurrrrs rrr/rrs s,i Colllntbus fios ttrusc us, 409;
- gllctriulis, 392 *- tTenrus, coaluele clc, .t09 ;
.:

rlcsllrc scxele ;i puii tle rlabie, 392 ;

- desprc - ntosthalrrs, 428 ;
dirnorfistnni ia rruii stirci, 3913 :
- clesprc s;L:rhilirca - 1;r'irniqenftr.s, .106 '
-- scxului la puii dc cilclrirag p'rin -- sottrtttit'tt,ri, coill'nele tlc., lt)9;
snlulgcl'ea penelor dc 1;e piepl, li93: -- t:ulolile lrr,,l:13.
dcspre ()ritt!rrs, r't,proclucitrdu-se avincl pena.i nc-
- nratur, [3o;irnlrtti, 59 ;
393;
rlcsitre scxcle iii ltuii clc l:)trltluts qi Aliaslonius, - cirsirtcrril lrlintrc, 48'}.
B<rtocudoli, 12.t;
- 39.1 lor rle vjati, 16[i ;
;
-- rlesprc ptiii tle Srlluia alrir:upilla qi ric rnierlii, li95 ; - modtrl
desfigurarcu rrlr.cl'rilor';i ir ltuzclor inlclioarc la
cir:s1;rc: ilriii de Suricola centuilIie, 395;
- 462.
- - rlc'splc penljul alb de ,lrrrrslomrrs, 399: IJcmcher cle Pcrthes, J.C.cle, clespre antichitatea omului,
clesple coalnele bovidrlor, 409 ;
---- clesple 72_.
coarnele dc ,,|;rliloTte bezoartica, ,108, 410 13ourboir, plopor'1 irr clintlc sexc la o spct'ic tlc Pttltil io,
,- tlc'spre nrorlnl tle lrrptir la Ouis crlcloceros, 4t(),; din, 200.
411 : Bourien, desprc obiceiulile malitale la sllbaLicii rliu
- des;rt'e loc('r giboniior, .{26 ; Arhipelagul }ialaez, 41i2.
--- clesplc r:r'easLa lapuiui sirlL;al ic, -1 29; Bouidae, piclea g'.u;ii la, 429.
clesprc t:rrlorile Ia llorlar picta, 432 ; Bovine, cre;terea rapiclir a numlirului de, in Aruelica rle
-- rleslrre culorile lt Atttilope bazoarlica, ,ll\lJ; Sud, 47;
-.- rlcspre culoarea celbului axir, 433 ;
-- tlespre deoscbirilc sr-xuale de culoare lt Ilylollutes - tlomestice, llrai clesehise ll culoti'e iarna in Si-
lleria, 19.1 ;
ltoolot:l:, 43-l 1 - coarncle clc, 197, 409;
--- <lcsprc Ilqelapluts porciruts, 'l-l(); -- tlotlestice, deoseliiri sexuale Ia, tlezvoltatc t ir-
'--- tlcspre brrba;i mr.rstrrtilc aibindu-se la bhtrinete ziu, 200:
ia o tuaimulir, 4rili. -- proporlia numelicir a sexelor la, 207.
Roartlnran, tl[, plisiiri nliiir"ro irr S.I-i.r\., iJ11. Rrachgura,224.
lloitarci ;i Oorbi€, cl-nii, dcsllre llansrnitelca de particu- Brachguru.s coll,rrs: fal a stacoiie a, 443.
laritirli sexnale la polumbei, 1ti5; Bradiey, cll., alr.luclor a.ssi.s melalorsi quinti It om, 43.
- despre antipalia arit..,ilI de urrele femelc de po- RralienrirJge, dr., despre iufluentr climci, 3ir.
rumbei pent.r'u enurniii mlsculi, 340. Blandt, A., despre orrurctrii lliiroqi, 26.
l3olrl, dl., desJire cintaLul unui canal steril, hibrid, 301. Brate, propor!.ia lor, Ia solrlali gi marinali. i36 ;
Roli, comune la om si la aninralelc iirfclioare, 16,77 ; - tlirectia pirrului de pe, 131 ;
- deosebirea de susceptibilitrte la, la diferite
umalle, 146;
rase
- si miini, folosirea lillerl a, indirect corelatii ctr
reducerea caninilor, 51.
- noi, efectele lor asupla sili:aticilor, 755; Braubach, prof ., despre sim!imintul ctasireligios al
- limit.ate sexual, 200. ciinelui pentm stipinul siu, 85 ;
Boli, provocate de contactul a rlifci'ii.e popoarc, 155. - despre st.Spinirea de sine a ciinelui, 92.
BornbeL, despre variabilitaLea cliLcriului de frumusefe Brauer, F., despre dimorfismul la Neurothemls, 247.
ln Europa, 482 ; Brazilia, cranii girsite in pegterile din, 146 ;
Bonth1ls, cleosebirea dinLre sexe la, 242.
Ilombgcidcre, cololitul la, 258 ; - populafia ei, 148;
nasului de citre biEtinaEii clin, '171 ;
- compriinarea
- impercclrelea la, 201 ; Ifrehm
- 185 despre poliganria la Cgnoceplralrrs ;i (fui;tLs,
- culolilc lor, 202. ;
RonitgcilIu i:arolinertsis_. aprndicii loqii dc, propoltia nuurericL la pirsiiri, 207 ;
37-1.
- tlespre
tlcspre iocul rtuplial la cocoqul negru, 297 ;
Bombg "t t'r1 nliLia, 232 ; - Palamedea
- proporlia clintre sexc, 209, 211; contula, 2.98 ;
- imperecheleir Ia, 261 ; -- tlespre obiccirrlilc cocosr.rlui tle mesteaciin, 299;
 INDIiX .rl.i

13r:azilia,
it)7; rir::,rrr'c il:;rlr,k'. Jor:ilrri., rii;.i :
dcsltrc urluniri'ile drolriil_rr:, lil)() : , rlcsplc l;.il.r,rrJi, .l{)(i- it..rl ;
- tlcsprr: girsir.ca tle tloi toYaritsi ric cittt'r,'iri:;it'i, -- dtrsliLe i1|r1rrl)i;,r iiiiiri;i,illii:lr:'l i t:r.ilt-ilt;r lu r'orsit
:tjli; i'{,rrr,.irr. 1u1l ;

-- clespre lupia mislretilot' sillinlici, :;7:! : - rlr,;pi.r. i'ri.rr i:ir rirr:; irr frrirriii rie 1,g7.!11i1,1, i.2i;
- - tlt's1tte dcosebirilr: sr'\liali' \t lilltcle:;, 4ll I : . . rll':.;plt.' t.iijr;;.ir,,. si-li,lor. j:r pitt,t.ii (;i
o,::rtl,_:r ri!i:a,
-'- tlespt'ir obict,ittt'il,' ltri l)lrtotephtlu:: lttirititrlr!it:::. iii:: ;
41'7 ; rlc:,}rtc :ti)t'('(:i('i'irt liii:,.i,'ii rlr.r g':i[i'tr it,..i. 4(it);
-- desprc cie<'ttrlt lritttltit'ilot' :rlc0olir:Cr ltsul)l'a ln:ri- .- tli':,rri't' i;ii-initt fulor;ittr t::r i'lirlreCe rlc ri1;;3clste t.ie
tnutcior, l? ; cr'i ir'i, i..'ri:l ijt, 1{r: i1..::riiii.iicfilirj" {{;,;:,
-. recultoa
Cynoc:r:phalLrs i7; irn.if i.i. iltt.,.
tnute, i32 ; Iiilur ^l:iul,r ii i,,,i,,,iliir,, lI;.
- dcspt'c <lbiceiurilc par'.itiitiior, 50 ; i;r'i:tr, {ii':r1.r;'i, it,i.i:rit'r:i eoiijitlI el*iintulrrj, j1{1.
- tlespre r'eizbunai'ta inaillltilclor, 0ii; i-ii'irl.'r'it', l'. dt," l:r, rlt':il,Lt ojrit"eiui,ile la .ilirr;t:jr,.l., ai{r(tlri-
desprr trreitifLrsIlirca ai('('t.iullii tnnterne r]c cr"it re i'r)sris. f.i8 ;
- Itlaitnttfe pllvieni. 6Il:
;i rii.rririrt stlitjiilt,fie ll1 -11riri;r,,irr;, fjl.

selpi. 6ii ; i ii'-r::lttl., ,1 r., 1i:"'!i'i'!,rirL lrc,rirrir.,.,liri"rri rlorrlc:ilic

l)fJltrlt :icl
dtlspre folosirea tlr' lrit'ti'r- ('ir l)i'oicciiie tic r^ji i lc :.r;lii,,ilit.. il 1il.
- piiYiltl-ri,
?-l ; l;t''rltrti. r.'"tr!i:lr;. rl,'..'l,',. i;r.r:) ljiiiri;iil lii (lrrijc;t'ttllit.s
.j

-. desl;i'e ut1 pavil!] Iolc,:.ir:rl o lol.tiiirri. l).'ttl I'11 1r :i: ur:',intt.'i, ';l.i .

apilit tic soat'c, 7-i ; ,'Jril:ii.; l;iii,ii. i-;r'i,.,t;rip..irt.J lr;, il(.i,-'li iLi . 2:ri.
- tlespt',.r :;lriqritr'le tle rtllilrlli ilt maiuttt!t',
7ll : Jr'lti,,lirirr:i cr;lit'i, ii,irr,li.':i ttrirrii.i,irrr.. -i11.
-(lesL)i'eSalrtint'it'1los[:iti't]t.ttrilittttl1c,i}t|..liili.i'..i/llilttst.,.i'.,il'.,lJ,tlii'ili'rlil
*.- rlt:s1lre (lLl(tl)ei':tl'cil lit'.ttlitriiiii'. {i{t: i;ts:r'!ti;;1 irlriiti,.ri:'r. :1i (.i(}r,.;ii: ill. li:rl.i;

tl{l: si ilrrrri, liiir.

-'{lesl)l"(lpltr'ilttijnce1iti...,i['ltt'ltl.}.ii;]i(tl){:tir;i:l
tlintrc t'i tlir tlctlel:psl-1 . 1)2; ]iiigi;:lr,;', i... riti,ittt, r;tirlilrt'a (iitliiili. 1il:
.- riesJn'c
Bretrt, dl., tlt:spre jocLtl ttr,lttiel ll pri:llit'ilc rlt t:iiiir'. .il1,lr. ii, "i' ;

I3rcslati, pt'opof!ir ltulltr'ri('rr tiitrirc lrt:.;it'ii iirri:rr'iil;iiL' i!li)llrli ii'.- jtttiit:iirt't ill iiiltirttilli', ir1 :

;i {erninirre la, 201. lilrr:;i,i. t'rrtrltriitli tilr:inr: r:li'. ia srili.;l{iri,7t}.

!)tti.t.!! ((.1: r'li1'sitirr':rrr. l'iricliit, ttttr!.llil'(,Lt cill't1-rrl:rt]0irr {le
f,friclgtn'tr, l,aitt,', 7g. FC
Rritanicii antici, taLul.i rrl lilricti(':rt iic t'ri l.i't', i,iii. ':jlrii tit ' ilt iitrrl;rli Ir;t:ttltti t:Ltlliill, 31i'

285' littrirllt's rtrii,:rrl:.it'('ii i:):r';i'lrirtlirl iiliiilir,lt lrrji,r'jer rlr.

Rl'olsci I'iioa:rl, 2ii5 ; iiJl.
ll'i,""'il';"'ilrll:il1::,:l: :ill;i,:,i.ui;:,,,1.i,:,: iliili:;i1,,,,1";'i,, ""'; 'i
i rlr' ii r2
- lill;illl
181'
i
"i r :. :;ir

Iltrtllivoittlil , ;ruirrii'r.,slrll.i rltr i.rlisliri, li:] i.

I'iroltsci [.t'stoitsi, vocetl tllilsctl]ttltli, 'ii{.). llir!,lrtt.s t:(!t'()1i{!niir.''. sr,r'.t'lc si y-,rrii, ii7fi :

Jir.ongtt,, 2fi'i; scllirtillltt't.'ri (ii.) t:1i10;ti't', llt .iltti. l{,1.

-.- tunsculc, rcceptitcttl ltt.ttlttrt'ltr' i)('ltLI'tl oitli lrt, 17i; liiirirllt,ll. tlr'., rlrsl;r.r zr.iir.ir, 1li);
ltpt'otltlct't'c ittllini tlt It'tttt'it'lt)l', 1Sl ;
- gata tlelor,2fii; tirslrt'tr t\[ l'{l\ uSltiltlr rriri,i l',.,llrr.i rlr' iirisir':i ni lri
-- ltrptt:lc )inptrriulriri'. lt;l:
-- org:ittelc lo('.ilc lilt',2iij,2liC. - <'t'lil.rului rie('iil(,:ttrl i:r:\.i'r'ir..lr r'li,:,trrl. -l$i):
.rtt'er.rrsttj
lli .'l!rrl. 2.;: slrir:rrr,,. iii L

51 ; ilir rtoll. cipitlittill.. rlt.':riri'e i.lt.ilt, iir'rl; llor :rsrr1.'l'ti l t riilrri-

-- cles;prc capaciLntex crllniilor yr:.ti'i',-it-tt.r llr ti ifttrit(' :;i'lii {enriniii,.r. tifi : ,,i

perioade, l)2 ; -.- tlesl;t'r rtii itit'll ri lri\ .t srii tlr {r'Lrrirrs.,t {r, 4?ii,
-compaIa!ieirrtr'ec|aniiIet1l(,}(-]0i11i'$i(.cleIllL.illt,.I:}ttliilt',.\.'(i.,t.1i.ili;l]rit'i
vale, 52 i r.yiilris. 2iii :
- clespre coada patrnDcdelor', r"rlt : . - (li,sj)r'r,
iocui riuriiiirl lli i'lirltrii, ?riJ :
clesple inlluenfa sclectiei 11"1'.112.1i', .i(i : - , rlr,tl'.* coior.i{.til serrlor. ia sitc..ii rIx ,.hacla, 25it;
--- tlesprc hiblidalca la otn, J.'lti ;
, 1;1i1,, : - rlr.stii.e lr..icrniilai.t,a lrri /1,iri.rs tilt:itc,ly.,De ct i,
lllrlane de lrr Lr:s l'-r,..ril's.
- desitt'e lestut'i li Ll*zll. l.r7 :
-clespt.ccl]1lZadtosebit'iiilitttt.otttl'o1lt'tii;iliilt*l.t,:i1riIttr,l.'.'ll:-i;tliittiiiri.|]ti..itt'it-lcllrl:i;r|'t.
du;i' 1{j:}. oniizi. ri,.r cii tre:rultii'ir,:.i ll'oa;Ltr,2ii;'.
Brrlriie, liir. 8.,
Iirolrrt, I-I.(j., rlcsiri'tr coitul:tlia !ir:;ccteloL rlc s1'rcr'ii niis- rl.'i1rr'1'un t;lri ric lrriiuii-oitllti il;l;11:illcit ru,rii
linclt', !i10. liti)iii;Ji,;j,;,;.
.lrrr
B1onz. ('prlci.l (le, o:lnr('nii din, itt liirroirl, 1 l?, 13uzc, :r,iliriri'i1 rl,' rirtli, sir!l-;.:iir:i. iijrl"
 INDEX

C Canfielcl, dr., despre coarnele l:'t Arttilocupra, 797.

Cangur, marele, rogu, cleoseltiri sexuale de culoare, 431.
Caninii la om, 41 ;
Cadenle muzicale, perceperea de cdtre animale, 460; lor la om, 111 ;
Caecum, 26; - micqorarea lor la cal, 59 ;
mare la strimoqii iniliali ai omului, 138. - micqorarea
disparilia lor la rumegltoarele mascule, ,l;l) ;
Caf ea,plicerea maimttlelor Pentm, 77. - mari la strtrmoqii iniliali ai omului, 138.
Cafri, cruzimea fafi de anitnele la, 10:t -
Caninii gi coarnele, dezvoLtarea lor inversi, 416.
pdduchii lor, 1,16 ; Canlharis, deosebire de culoare lntre sexelc ur;ei slrecii dc,
culoarea lor, 468; 244.
acapararea fetneilol cclor nai ftuntoase de citre Cantlrctrus lineatus, 279.
qefi la, 482; Cap, pozilia moclificatl a, pentru a eolesprrutie atitudinii
- obiceiuri nuplialc Ia, 482.
Caflu, craniu clc, aparilia de diasternl la un, '42.
erecte a omultti, 54 ;
- pilozitatea lui la om, 54 ;
Caii, inmul[irea rapidl a, ln Amcrica de Sud, 47 ; hipofizele lui la coleoptelele nrascule, 244;
micqorarea caninilor la, 52 ; - modificirile artificiale ale, 471.
- visarea la, 69; -
- Cupitonidae (puff-birds), culolile gi niclificat'ca Ia, 370.
- de pe insulele Falkland qi clc pe Pampas, 154 ;
Capra aegagrus, 417;
proporlia numerici a sexelor la, 183, 184; creasta la masculi, de, 429 :
- in Sibcrir, iarna de culoarc mai deschisd, 194 ; - deosebire scxualli dc culoare 433.
- pt'eferinle sexttale la, 423: - ,
- Capr[, silbaticl, ntasctil, cilzintl pe coarue', 411 ;
prcferin!:r la imperechere pentm cei de aceeagi mirosul enis de, 427 ;
- culoare, 436; - mascul,
sdlbaticl, mascul, cleasta de, 429 ;
-- proporlia numericit la na;tere intre masculi ;i - Ilelbura, coama, pielea gulara etc. a trtasculnlui
femele, 206; --
4131 ;
- inainte vreme dungali, 441.
Cairina moschata, agresivitatca masculttlui, 295. - l(emls, cleosebire sexttalir rle culoale la, 4133.
Orrpre, tlcoscbiri sr',utale la coaruelc de, 11)-1 ;
Cal, fosil, disparilia lrti in Atuerica r'lc Snd, 162 ; dc, 198;
- coarnele
- poligarn, 18i'r ; rnodul de lupti al, 406 ;
- dorneslir:e, dcuscbiri scxuaL' ltr, dczvolta{e tat'tltv,
-- caninii mascuittlui, 406, 40i ;
- 200;
- schinrbat'ea hibclnali de culoare,
438.
Calcan, ol'gane pleheusile la, 2i7.
Californieni, indit'nii, tlescregterea lor, 2l{t. - barba lor, 429.
Capre negre, semnale de pericol, 90;
Callicttttssa. cirelac: cle, desenaLe, 222. transmitelea de caractere masculine la o femeli
Callidrgas, culorile sexelor, 262. - bltrind, 40tJ.
( )trlliorylmus lgra, caracLerelrr ntasculului, 2i 4.
Cupreolus siDfricu.s subecaudatus, .138.
()ultarhinus tu'stntt.s. mlrirnea rclaLirrii a sexelor, '116; Oapriciu, comull ornului ;i aninralclor, Bi3.
-- iocuirtuPlizri la, 421' Caprimulgus, alegerea masculului de cltre fr:meli, 33tl ;
Calnrttci, lipsa geuerali e l-rrirbii la' 454 ; australian, sexele la, 389;
a lor fa![ de de pfu'ul pc
fa!r'r, 469 ; - coloritul
- uvrrrsiunf
obicciul'i nuP{iale, 483. - zgomotul lor, 398;
- - 306; fricut de unii nrasculi dc, cu aripile lor,
Calotes ntario, 29I1'
- nigrilctbri.s. cleosebire sexuall clo cttloale, 29I.
Carrrbridge, O. Piliartl, despre sexcle piiattjenilor, 2131' - penele alungite la, 372, 326.
Caprimulgtts uirginianus, inrperechcrea la, 2f)0.
-. rlesprc clirnensittnea tuascrtlului de Nepltilu, 227. Carabidae, 2i>0.
Oattrelcotri, 28fi. Caractet'e, rnasculine, dczvoltate la fetnele, 192 ;
(lempbt'll, J., tlcspre clcfatrLtrl itrdian, 185; - - sr-.itrale secundarr', transmisc pt'itr ambele sexe,
-- desplc proporlin tle nirltcl'i mascnline ;i ft'ntinine 1!)2;
in haremnrile din Sianr, 204.
- naturale, exagcrate erl ilicial der c:'i Ire otn, I .
.17
( lamplllopterus herniletlcurtts, 20fi.
Oenari, distingind persoant', lili5. Carllonnier, clespre istori:r nalulali a ;Liucii, 208;
(lrrnar', poligatnia la, 1t37 ;
* despre rrrirt'irnetr compirraliYii a sc:iclt)r lrt l)e$ti'
schimbalea pt'n:ijultri la, dtrp:i nirpirlirt', 200; 274:
- femela alegincl nrascrtlttl cel nrai brtn cintillor, li00; - jocul nup!ial h Jllirr:roptls chittttzt'st', 2il).
-
-- cintatul unui, steril hibrid, lJ01 ; Carcineu[es, derosebire sexrtali tlc cttloirre la, i]71.
clntatul femelei tle. 302 ; CtLt'cinus ntoenes, 222, 224.
-
-- aleglnd un cire;ar, 338; Cardinalis uirginianus, 190.
imperecherea ttnui, ctt un scatiu, 338. Carduelis elegans, deosebiri sexuale la cioc, 294.
-
Cancer pagurus,222. Carnivore marine, obiceiuri poligarne la, 106 ;
Canestrini, G., desple caracterele rttdimentare ;i originea - deosebiri sexuale de culoare, 431, 432
omului, 13; Carr, R., despre Larus ridibundus (peewit), 299.
despre caractere rudimenLare, 15 ;
- despre Carruca atricctpilla (black cap), masculul sosegte inaintea
miqcarea urechii la om, 2l; femelei, 181 ;
- variabilitatea apendicelului vermiform
- puii de, 397.
Ia
- despre
om, 25; Caruncule, dezarrantajoase pentru plslrile rttascnle in
despre diviziunea anormalii a osultti malar la om, 47; lupLd, 327.
- despre condiliilc anormale ale uterului uman, 40 ;
- despre persistenla suturii frontale la om, 4I; Carus, prof. V., despre dezvoltarea coarnelor la oile de
- despre proporlia sexelor Ia viermii de rn:itase, rnerinos, 198 ;
- 209, 210; -- despre coarnele cerbnlui rogu, 413.
* caractere sexuale secundale la pdianjcni, 22(t . Casuar, pasirea, sexele ;i clocirea la, 388.
 INDEX 515

(lir,llrlol. r'lr1rr.rl nlrlt'c al lltasctllultti, .107. ()cranfi11t; heros, or'[{an tle strirlula{ie la, 1250.
--- iriptele lrrasculilor, 4()ir, .410. ()eratodtts, aripioarri inotiitoare de, 40.
(,astitaLt'. rtpt'ecict'elr titnlruritr a, 10,1. Cerato1.tlrcru c6pera, apendicii nazali la, 2ti9 ;
(,usittia, rirorltrl tlc a-qi !iIre ulipilc, 2l--r9. Stoddsrlii. corn nazal la, 289.
Ccrbi,
- 197
(lastor. instirrctul qi intcligcnta sa, 63, ti,l ;

vocea lui. -126.

;
-- dczvoltal'en coul'lleLor la, 197;
- pe pttii cle, ii77, 111 ;
(,astot'i, lttpl.elc, ntasculi, 405. - pcte
croalne clc, 407, 470 ;
Castoreunt, 427. - uLilizarea coarnelor, 413, 418 ;
Caslrare, cfeclcle ei, 409. --- coarnr:le unui, in cnrs de modil'icrarc,'Ill;
Casuaritts gaA'r.rfus, Ii88. -- ctinrensiunea coarnclor de, 416 :
Calaracta la Cebus azarae, 16. inrpcrechindu-se cu ull rnascul
CaLar, predispozit,ie la, la (iebus u:artte, l$. -. fcrncla,
nllii se lupti pentru ea, 421;
ylc cind
CaLaritte, tnailntt [.e, 132. masculul atras de vocea femelii, 426
Oathurtes auro, lllJti. - rnascul, mirosul ernis de, 427, 428 ;
;

Cathartes 1roln, gcstttt'ilc cle clrai;ostc ale masculttltti de -

309. - ,ard, dcosebirc c1c culoarc la, 4illi ;
Catir, stcliliLattrzr si r,it.alitaLca puternicd a, 747. - ,loplitar, turme difcrit coloratc, 436 ;
- ,manciurian, 440;
Catiri, t'r'zonabili, 72. ,dc Virginia, 441 ;
Catlin, G., corelalia clintlc cttloarca ;i structura lrillttltti - cnloarea neinfluenlaLli rlc casLlalt', .1132
la nrandani, 167: - crrlotile 1a. l:i3. 131.
dr:s1lre dezvolt;t.rcra birlbii la incliertii trot'tl-ittrteli- -
- cani, 454; Irirtrl lttllS. dt' pe gusa. 11il
Ct'rl.ri. :

coarnclc dc, 192, 19tr;

- lupLele
marea luttgiurc a pirt'ttlrri la rtnclc Llibuli
- dcspre
din America tlc Nord, 469. - coarne cu lor, 400 ;
- multe bralc la, 41[;
Clat.crrr, judecitorul, desprc dezvolLarea coaruelor la Cer' lor, 425;
Irrs uirgfnianus gi stronggloceros, 797 ; - ricnetele
--,- despre curcanul silbatic, 375: - creasta la, 429.
Ccrbii lopitari, turrne de, clifcrit colorater, 436.
rtcspre prezenla urmelor tle coartre la lctuela dc Cerbul axis, deosebiro de culoarc dintrc scxe Ia, "433.
\\rapiti, ,108 ;
Cerceris, obiceiuri la, 242.
-- tlcsprc lrtpta cerbilor, 413 ; Cercocebus aetiops, favorili eLc., Ia, -141i.
clespre culorile celllului dc Virginia,4,32;
- despre <leosebili sexuale tlc culoare la Wapiti, 133 ;
Cercopithecus, tindr, apttcirt dc un vultur gi salvat dc cirtre
- r.lr'sirre peLele de pc cerbul de \rirginia, 441.
cird, 90 :
- \'ci'Lobrer, nttmlilul de la macaci rsi pavieni, 54 ;
<lefini(ia spcr:iilor dc, 15{);
Caullalt', cephus, dcosehiri sexuale de culoare, 43.1. ,1.15;
--- lltrzirle, la nraituu[.e lnchistaLc itr corp, 54. scrotuttt Ia, 43 I ;
cllnO.\^u/'rf.s,
(iavolini, observa[ii asupra ]ni Serranus, 139. I)iarra. clcoscbiri st'xunlc tle culoare, "145;
C[li Lor, porttrnbel, tlezvoltirlt'a I irzitl a cartlnculelot' la, 200. griseo-uirirlis, 9() :
Cilltor', ttlittl, nou tovari; gdsit. tlc, llli2. --- Ttetaurisla, lar,oli{i eLr:., tle,4'12.
Cildurd, efectele pr'('srtpuse alc, 35. Ceresul (rncrnblana cioculrti), prisiirilor, culorile , ;'t98.
Cimill, cauitrii la tttitscttl, 4Otj' '1
15. Ceriornis tetnminckii, urttllrrre:l carunculclol lar mascul irr
Oiprio:rrir, schirtrllirrilc ltibet'ttalc la,'138. timpul jocului ttttpliul, ii11.
(,iirpugir ntrlrIilli, 252. Cerul gurii, <lespicat, moltettit., 38.
Crisirtorie, re[iuelc fa{ii tl'-', pt'itr[.rc sirlllaIici,'1 1; Certtus ulcer, 797 ;
ei] asuprn moralitil.ii, L0:J, 120.
- influcnla 121 ; -- camltestrrs, rnirosul lor, 428.
- clezvolLat'ea ci.
z176 ; rlrnle rlc coanrc la fenreli, ,l()7
Ceruus curmdcnsis, ;
Citstitorii tirnpurii' 120 et seq.: - aLacitrcl ttn ottt, ,J13;

- in cornun, 474, 475, 476.

tleosebire sexualir de culoare, 433.
-
Certrus elaphus,lupteie tnasculilor, 406 ;
Clteluli invilind de la pisici si-;i spele {a[a, 67.
Ceai, gustnl mairnutelor pentru , 17. coarnelc lui, cu multe virfuri, -112;
- pdr
Ceasornicarii, miopi, 36. --- EIdi,lnng pe gugri la, -120, 421;
Cehtts, afecliune maternl la un, 65 ; 797 ;

--, grada!-ia speciilor dc, 150; - nnntchurictts, 4101'

paludostrs, culorile la, .133 ;
Appe.Ia, 172; - stronggloceros, 197
--- Azarae, preclispozilia lor, la acclerqi boli ca ;i a - uirgtnianus. 197; ;
ontului, 16 ; - coarnele,. ltri, in curs clc nroclil'icalc, 111.
*- sunete distincte produsc de, 76, 77; -
* maturizarea timpurie a fctnelei de, 452 ; Ceruulitts, armele lor, 415 ;
- capucinus, poliganr, 185; - moschatlls, coarne rudirntntalc la fcnrcli, -10..i.
- deosebiri scxtullc clc cttloare la, 1341, Ceruttlus porcinus, 440.
uellerosus, lrlirtrl dc pc capul de, 442. Cergle, rnasculul dungat cu ncgnr la uncle specii, 371.
- nuditatca lor,
Cecitlctmyiidae, proporfia sexclor la, 212. Oetacec, 5tr.
()clibrt, nccunoscrtt ;tt'iutrr: salbaLicii din Chalcophaps irtdicus, caracterele puilor, 378.
.,*i de Surl, 480.
'\fi'ica tle Sttcl Chalcosotna ittdicrts, deosel:ili sexrrale, 21 l.
'\tuerica Clntnaeleo, deosebiri sexuale la gcnul, 289 ;
Cc1-lon, absenla frccvctttii a birlbii la indigcnii ditt, .l$4. luptele la, 291 ;
Cephalopoda, absenla caractelelor sexuale secunclare lar
- bifurcus, 289, 290;
279.
- Orrenii, 290;
- pumilus, zgt.
Cephalopterus ornatus, 304 ; -
- Itctttlttliger, 30it. Cltantaepetes nnicolor, rcrnigc nrodificatr' lir nruscul, 307
rl ii iitiJ|x

(-'i:ittttl-rrtcr.s, rll., nitt.t,cl:irtl;lr'l,ittlit-ll,:l ttti't'stii ilt Jr;1t'I11

'tilrL:1;i
( :inciorcut:irlrris clril'cli.r, rlirncnsir-rnea rnal'e a mascultrlui.
Iil];c,4li. f ttl.
(,h.r.plrar:, rli'.. st,l'idula[ia l.r ,\r:l/tilirs. 1] 11i. (.ittclrrs uqunticrts, culorilc si nitlilicai't:a lrr, li70;
(,llitririrr. til'." despl'c Irlins,ttr-iit't't:r r.io ]liit'l;('ltllt'itil ii sc-';ttttli' - c'intecul tlc toltinnir lrr, l1[]2.
lii l)tll'tllitiiei, j9.1, ii(liJ : { lirrqalt':ri. 1rl'ilclcir chiriczilol asupfa aspectrrlui Ior', 107.
- portil!llrti liclgieni eiliirSl!,i. )i)': t. (lirrlez, 1ri'opor'l'ia sexr.lor lar. 208;
(-'iitt;'tdrius ltiitlict.i{tt si irliii';'-ilis, .lt':ilir.' :;:,i ;ltrii ,ll'. iill i. jocul irup{irii Ii.r. l}12 ;
rllru't[in despre i:ti:;:ttti, '{7 1.. , l)clte jn fot.nti cic i'achetir lrr coada unui. 3lJ.
(,irarrltrtgi, ]ii:trii:in-';-t tlivr;il ttl ti 1t li rr l,'L'. I iiji.
; (liiitczi" litf I :
{.:Ju;ttliarltllnclltlr:, tieoscbiir: rlt' t:itllr;rl'' itrlt'i' r:t ri'. irr. jllii; - ri,i Ioi'alrrpi giisiIi dc, llii2;
--- culofii,J du, 3[']i] ; srlrirni-rart'u dc cnloalc lximhvara, l3 1g;
, - rriueus, 31(i : - i'i'iiirilici. le ;lrllr. rie, 382 ;
- nu.tli.ctLllis, 1ii ti ; (,itlil Ilt, \'r)('cil t'i. J0l :
- - lricurunctticllu.s. liiti. (l!o1:, tllrr5t'ttrlc se,.,ualir la forrtra. 294 :
(lli;.:t-.t'et', 1't:t'. 'f. J i., t'i'i'r'lur:i,11i;iirr1 rliit ittsirl,'ll lirtttri'"i,.'it, lit ,-rttirtu'czt lui. 1112.
') i Il.
Ll (liricirril,.' Jil'rsiirilor', cnlot'ilt' r'ii alt, 398.
{)ircirtlTtltitl, iill:;i (:iii'irclt^i,'lt}f 1:{':\tittll' -\r'('iliirlilj'c llr, 1 li i. (liociniIt'rr.r'ca, alt'gclru i;rrlirirtu:srrlui rlc cirtrc lcrrui'Li. liliE
;
(,lrrll;.r-ltr -'0",' 1'1,'r.'ilt.rr'.'J2ll. 22ti. -- ciotirnitul lor', ii0ij ;
(lltt.lirlttr ti;.rbice (ti.'r.,iLlirtl). ilix;tiilotlittilLi'1i Irui. lt.*r. rrrrlirlilc ;,i niciii'icalcu le, ij7(1, 372, 378:
r,/lr^iiirrirr. tlcol;el,ril'i :rr':;i:rtl,,' l:r.. 2ii{.i. cli':icIe lrii) puilor clr:, lig7, 381), 390, :]01.
l.lrlrlrrlrrl;e.u. u?.!!tpi.iuc{ts. :rli.riti!lrllr.ti1,-' l;i lrl ilii, 1'r}7. /u,ir.rrlii'1it',
1,'t'cllrlt'tia. S('l;cl(lf Ia. 2t-)8 ;
(.iir:rtt prLtg!t(:. 31ti, :i4t!. -- cintatui frrnr,'lr:i la, 1i02.
(,hcvli-rl-iui, cf;uir)ii lli. .11]. (,iccirlii. irlrur.(' r.li": u oglindd, liii(i.
Chiesollnatus" :1.:iilttin{irt ll, lj,ri.l : (.i,.rri, 39[i :
* (iruntii, nrandiilr,ii,.'1,.l i:r, f'1ii. or'piarrr:lc vcrcak: la, liO2 ;
(ihiior:, plriuci;ii itrtli:itttjlr,.l' iliir, 1''lt, : {t'ilinr[ r:it.c tlci, 333:
-- 1)opulalia dil, i {1. ., rlc lrr,rit, noi lovarl;i, g:irsi(i dc citl't', lil)2;
Chimgeru monstIosft, t...1ltilizlt 1r';r';.tst-r J1(i ('rf ]1.{ [ ltlliscitltrItti, --- inriicnc. brininr,l tovr:r^ii;t'lc Ior orrrLr,-.. 91.
)17. Oicri t'cgalc. nidificarea la, 368.
(.lii'cittnspcc'!ie , dobiuditir tlc crili'c nuirnalc, 73.
(lirt:rilr', alcs clc o fcrnelir clc carr:u.', 338.
(,ilipt:rlc, rnirsculi collrplcrlletrtari de, 17ti.
t,i r, i i ;,r:r { ir... c l cr'{. tlc. itsnl}t':l solcc{ici naLuralc, 1 16 ;
]

irrflrrenl.e ri iii t'oncrll'cn!a dint.re naliuni, I5t;.

()iilrr'. :'r:uli;irr Irlrrl I'rr viiriiozrlt:a de t:crlti, dimerrsiunea
,rlai rrr:u'o Lr trlir:,r'rrlillrri, i00, 417.
(liiitc rlt' r initrri'.r'e scof iar, c.\.rrt'citarea faculti{ii dc judc-
sil Lai tlo r:iltrc, 7 [ .
( liini. srrfcrinrl rli: drri'ei'i xr'('ill'r.n[{r, 17
;
-..- lllellloilia Ia, {ilj ;
' i-isilr.'rr ]a, (jl) ;
. .;r'Jxi'.'iudu-sc oill{l [.r'ag :;ania pc ghca[.a sub!irr., 69 ;
trriei'r:i[ind iacrillllcll {l11 a jr-rdeca, 71 :
([r-]irrfstici, progi'r'srrl lcl in calitliIilc rnoralc, 73;
- .tolruri
'- distincLe t-nri-.e rlc. 7() :
, paralelisnr intl'o th'a.gosLca falir cle sl-lpinul siu
simliLtninLul lcligios, 8J ;
rlt, 'J7.\;
- sociabiiiLal-ca la, 8i) ;
-- simpal-ia peir[r'rt o pisic?i holnavi, 91;
2ljti. - - s!rrpa[ia lalir de sLirpittul lui, 91 ;
- itvind conltiinlri, t)12 ;
folosttl posibil al irririrlui tlc 1lc lricioarclo rrntc-
lioarc la. 1ii1 :
-.- r';rsr:lc tlc, 1 5l ;
--- plopclIia rmrnelicli intrc rrarslclilc rnasculiuc ;;i
i;t It'tttclr'" feminine Ia, 206 ;
niodil'icri ri - afecliutrea sexuall intrc inclivizi ht, .[)2'
-- rrrlind l:r anunrite noLe nluzicale, .lti0;
--- rostog;oliiiclu-se pe stirvuri, 428.
(,rilcii, nlicir l.)I'oentinenf{ a, la inclienii ayrnalaEi, li7.
t,ineirar. pl'opor'l;iit lrulncl'ici'r a sexelor', Ia, 208;
-- jlruntc:t iii pieptul sLacojin la, 1319;
iocul nupfial Ia, l'i25.
(lirr{..atrrl, la Cicadae qi l;u.Igoridae, 234, 235;
- - la l:roaqte arboricole, 285, 286 ;
- pzislrilor', obicctnl, .300.
CiniaLul, iriisulilol nliiscrtle aprcciat. de c[tre femelele lor,
tiiJ:
--- rrlrscn{ir, lir ntascruli crr i;cnaj stlilucitor', 32i; ;
lrrsit ilot'. ititi.
 INDED( 577

(,irti1c. numet'icl a sexelor la, 207 qi fazart, hibrizi dc. 3il7 ;

1rlo1-ror'!ia ; - cleosebile de colorit la, li9ii ;
- irrPIslg dintre masculii de, 405.
la
- cerc or:ularserlalii
stacojiu Ia, ii98.
(,laparedc, ll,. desplc selec[ia naturali aplicatit om, 4ti. -
(.lrrrl,t'. rirspt'c obictittri ntaLt'itnonialc la calntucir '183. C oele nter atc, a b ir lt cara c t elclttt cxttal c :icertt ltd itt'u \a
s c l s r 277 .
( llasif icu'c, 127, 12.3. ColeopLere, 2-Ii3 :
(,laus, C.. dcspre sc'xele de Saphirina, 225. -- clintcttsiLlr]{ra ganlllioilLtltti ccrelli'lll ll, 52 ;
(,limucteris ergtlttr:ps, sexcle de, 389.
- dilatarert targil'lr lttrl-r'riori la ttrzlscttl, 230 ;
(,lirni, 35 ; - o:rt'be, 2'11-i ;
- ricoroasl, favorabilir progresultti otttului, 116; -- sLliclulatia la, 2.19.
- capacitatea omului clc a suporta climc extt'cttlcr: (ioleopLerc, latvele Iltntitroasc alc utrr:i, 231.
155 ; Coleoptet'c, cle ltoiLttt'i, stlitlttltt{ia la, 2 tr9.
de lcglturd a, ctt culoarea pielii, 16li;
- lipsa
actinnea ctirecti a, asupl'a culorilor p[sdrilor,
ColeopLerc, 213 ;
la, 237;
- 343.
- s;t.r'iclulalia la, tliscutatc,
Cloaca, existen{a unei, la strimoqii iniliali ai ourttlui, 138.
- organele stridulatrlc 2r'r1.
Cloacal, canalul, cxistent la embriolrul de otn, 18. Colias etlusa ;i h11ale, 2$2.
Cloncirnitul giinilor, :100. Colibri, ornatnenLarcra ctiibttrilol dc, [i2, li:36;
Clgtltra 4 - punclctlc, stridulalia la, 249. - poligarni, 186 :
Coadir, r'.tclitncutarir. aparilia ei la om, 57 ; - proporlia scxclot' la, 201i, 390 ;
-- col'p t'irsucit la cxtremitatca ei, 28; -- cleosebiri sexualc la, 2!i l. 1358;
absenla ci la otu gi la maimulele supet'ioare, 55 ;
- vtrriabilitat.ca - agrcsivilatca masculilot', 29-1 ;
ci la spccii dc nacacus ;i paviani, -- pcnclc primare alc trtascitltrlLti tttotiilicltr-', 308 ;
- 55: coloritul sexelor tle, 315 ;
ci la sl"rimogii prinritivi ai ourtrlui, 138 ;
- elalarea la. 358:
--- prezenla
lttngirnea ei la fazani, 366, 367, 362 ;
- nidificalea la, 368, 369 :
deosebire la lungirnea ei la cele dou[ scxe la culorilc femeleior de, 368 ;
- piis[ri, 367. puii de, 133.
Cour-r, tll., locuitorii de pc insulcle Sandu'ich, 159. Colibri, pene in formir clc lachetit la coada trnui, li12;
Ooarrrt,, tlcoscbiri sexuale la, de oi ;i capre, 194 ; cLalarea penaiului clc cltlc rtrascttlttl tie, 320.
- ltierdctt,tr lot' la oile dc meritros femele, 195; Col liu gs'ootl, C., despt'e a gresivi La Lea f ltr Lr.r t'i ior din 13ortt t'o,
' clczvolLalca lor la cct'bi, 197; 253 ;
' - dczvoltat'ca lor la antilope, 198; dcspt'ir flLrLtrlii t:lrt'c sit'tl. aLt'lt;i tlc tlll crxetnlllitt'
-- clin rrap ,li torace la coleop[ete, 24:1 ; - rrtorL dc acecitli s1tecic,201.
-- rlc t'.ct'lti, 406, 409, 416 ; (loloartlt vcr'Ie]rlitli. tttrt,li[jcat'cil. l)('llI i'tl lt cot't'slltlttrlt'
ini!iat tttt caracter rnascttliu la oi, 40{); pozitirri vclt.icalc a otrtttltti, ir 1.
- - 5i canitrii, tlczvoltat'ea inversi a, 415. Oolobus, absentir policartrlui, irO.
(iobarii, mo;tcnirea cfectelor opera[ilor, la, 56. Ctrlolitrrl l)r'oLcctol la flutitt'i, 25ro, 257 ;
()obbc, tl-t'a, clesprc ntoralitatea itltr-o prcsttprtsi't couttttti- -- la sopitic, 291 ;
tatc tlc albinc, 81). -- la pirsirli, llE-1, 131)6;
Colrlir, ingcuuozitatca rttrci, 196' - la nratttifct'c,
.137.
Cocc.is, 28 ; (lolrttttbilr, caprtl t.trriit. l! sillrlrtitil'.-rl' irt. l(;;.
- la ctnbt'iotttrl tttnatr, 18;
i, 2li;
(loloni;ii, sttcc:esttl (rltgl('zilot' r:lt, 1 22.
(iolgultOrru., cxgtttpltt t1t' jtt<ltc:itLit l;t
-- coll) r'irsttt:iL la ext.t'trlttitittt'a ltl tttt Ciirrc tlc r ittir Lglttt'
-- inchistlL itr cot'P, 5J' scoI ian, 7l .
Ooct:tts, 728, (lolumbq ;.ro.sseriita, ptrii tic, l-31i0.
Coc|inchirta, p[r'erilc asupra fltttlt.ttsc!ci, ttlu ltlctritrtt'il9r Colllntbus y1lttcialis, ptti ttltortttali dc, 1j92.
din, 467, 469. Cotnunital.c, iritstrat'ea vai'ier{iilor folosiLoiric pt'lttt tr. pt'i tt
Cocog, orlr, hr[nit de tovardgii s[i' 91 ; selectie naturalit, 5i3.
de lupti, omorind un uliu, 296; Cornpozee, gradal.ia slteciilot' lllinLrc, 150.
- cleasta
- -si caruncule la, 327 ; Comte, C., clespre cxplcsia iclcaltrlrti cle f t'rttt-tttst!t pritr
- 1-rreferinla, pentru glini tinere, 34t1' sculpturli,470.
dc luptii, zona transpalent[ la carunculclc unui, 3'19. Condilii cle viafit, acliutrea, nr.oclilicatc zrstli)ra otrtrtlui,
-
Coco; dc rnestcacin, caracterele puilor, 383, 378. 34, 35:
Coco; de nlrnte, Poligaur, 186 ;
- influenla lot'asttpra pcnajttltri iritsriiiloi', l)"\ [.
- pt'oporlia clintlc scxe la, 207 ; Ootrtlor', ochii qi crrr:rrsLa tlc' 293.
agrcsivital"ea masculultti, 2!)7 ; (lonfornralia brahicefttlictit, exlrlicalia llosibilit a, 5,].
- imperccherea la, 299 ; (,onjugafii, originea lol', 82.
-
- intilnirile tle toatnnit alc, 302 ;
la, 305 ;
Constit.utie, deoseltilcir cle, la clifclittrlc rasc tlc t.rttl, 115, 1 l(1.
Con;Liinfi. 88, 101, 109;
- chemarea
- durata curtiirii la, 33(l ;
comportarea fetnelei, iil1 ; - absetrla ei la tLnii clirtriirali, 1[)2.
Con;Liinla dc sinc, la auitualc, 7J.
- incotrvcttieuttrl culorii ncglo Iil fcmeli, ii01 ; Convergenla calacLerel<tt', I J1'
---- tleosebirctt sexttalii tlc coloril- la, lJ98; Cool<, cpt., despt'c nobilii cle pc ittstlltlc Sittltlrt'iclt. l7 l,
-- crl'l'o ocular sLacojirr la ttrascul, 398. ()opcr, Il.D.,
despt'c Dinosrutria. 1:i7.
Cocos tle sLinci, ii30. Copltotis ceglanica, deoselliri se\uale la, 239.
(.)opii, legitirni 1i nelegitimi, ltroporlia scxtlor 1a,205.
Cocol negru, poligam, 1.SG ;
sexelor la. 207; Copris, 244l'
- proporlia iocrrl nupfial la, 296; - lsidls, deoscbiri sexualc la. 2l-l ;
- chemarea lor,gi305
agresivitatea
- Iunaris, sLridula!i:r la. 250.
- niptrlirea lot', 318 ; Coraci, despre obiceiuri nupt.ialtr la, '1,jil.
-- ;
Corttctcrs (rollcr:) tipritul asPr'rr al, i102,
-- dru'aLu curtr.irii la, l)29;
516 INDEX

()ol'ali, culorilc vii lrr, 217. Creste gi caruncule, la pis:irilc rnascule, 327.
(.orb, organcle vocalc Ia, 302 : Crcstele pisiirilor, rleosebiri intre, la sexe, 380;
urind obiecte striilucitoarc, lili6 ;
- fl.irtcaL - pil.roase, dorsale alc mamiferelor, ,129.
- dc pe insulelc ljaroc, l3 | l. Crinoizi. complexitatea la, 82.
(,ortlofan, plocnrincrtfe llroclusc ur'lificilrl dc iucligettii Crioceritlae, stridulalia la, 2.10.
diu, 465. Crocodili, nrirosul dc nrosc la, in tirnpul perioadei dc
Cordglus, deosebiri sexualc dtr cult-rat'c, 2.c.1 l. reproduccre, 286.
Corfu, obiceiurile cintt-zilor pe insula, 208. Orocodilia. 286.
Cornelius, despre proportia tlintre sexc la Lttctttttts (,-crur;.1, Crossoplilon auritum, 32.1, 367, 384 ;
2t2. irnpodobirea atnbelor sexe, 198 ;
- scxcle
Corpr.rra \\:olfliatta, 138 ; -- la fel, 37-1.
- concordanf.a clintro, ;i linichii la pe;ti,
Corelata, r'at'iatia. .11.
18. Crotclr, S.H.. despre stridulalia coleopterelor, 250, 251;
.--despre stridulafia la lleliopathes, 257 ;
Corela!.ia, influett{a e'i ltr 1-rpoduccrea dc rase. 167. -- tlesple stridulafia la AcaIIes, 252;
Corsc, desple rnorlul tle lrrptii al elcfatrtultti, 415. -- obiceiul cerboaicci in titnpul perioade,i de repro-
Coruus corone, iJ32 i ' tluccre, 407.
ciocul roqu dc. l-i98 ;
graculu.s
- yticu, arluttilri Cro\r, itrdienii, plnrl lung la, ^169;
- trupIiale lt. 3l]1.
Oorgdalis corrullus, firlcilc urari ale niitsculului , 2'JQ.
- copiii de, 391.
(lmzirtrca sirlbaticilor falii de animale, 106.
Oosmelornis, 326, 1i75. Crustacci, parazi!.i, llicldt'rca mcmlrrelor de cirlre fclnreli'i,
Cosnrclornis uedllaritzs, aluugirea rertrigelor la, ii1::, :i20, 17lt :
Cotingidue, clcoscbiri scxrralc la. 1ti6: -- picioarclc plchcusile ;i antenelc la, 179;
--- coloritul sexelor la, ii73 : -- rnascrrlul rnai activ decit femcla, 1ti7;
*-asenriinalea fenrelelor de specii tlistiucte, 1i82. :- parlcnoge]rcza la, 213;
Ccrllns scorpius, deosebiri sexttalc la, 275. - caraclcrc sexualc secrrndarc la, 2tj6 :
Colofani, facultaLea vorbit'ii la, .91 ; - anrfipozi, rnasculii se-.iual nattiri inr:lli l.incli, 39li;
-- organele vocale la, 302; -- perii auditivi, 460.
-* lntrunirilc nocturue alc, 331 : Cristal purtat in buza inferioari tle nnele femr:i din \frica
*- glsirea rle noi tovarir;i tlc ctrtre, Sijl ; centrall, 466.
--- furintl obiectclc strilucitoalc, 336; Cuc, giiiui, 201.
-- puii de, 391 ; (iuiburi, ficrtte dc pegli, 281, 282;
--- coloritul lor, 400. -- dccorarea lor dc critrc colibrii" i]30.
Coultcr, dr., dcspre itttiiettii californicn!. 21Ir. (,urlrj, r;ariabilitalca lui Ia aceeaqi specie, ti,l :
Crlrniu, r'ariaIia Jui la olll, ;i1 ; - inalta alrrccic'r'e rrnaniml a, 1OlJ;
--- conIinrr[.r.rl r:ubic lrl, tttt este rttt ct'il ct'itt it]rsolut. - irrrporl attl r lui, 12 ;1

al ittleligeti{ci, 112 ; -* calactcristjt: ottruJui, :157"

-- calracitatt:a, {lc la \cattrlct'thttl, ili;
-.- cauzclc utocliliciirii lui, ir3;
,-- tleoscl,ririlc de f'olrrtir ;i capaciLatc. alc, la diferitelc
rase de out, l"l (i:
'_- r'ari:rbilitatcir fortnri tlc, 1l!):
-- deoscbirc:t la. I I strxclc tlc oltt. lir I ;
-. ti'rodifictiri altilicialc llc, l(i.-r;
Crlh, drac, 22.1 ;
-- t.lc tirrnt. obit:eitrrile ltri. 222.
(,rubro cribrurius, tibiile clilatatc itlc tluscttltrlrri,
Orabi, plopor!in tlirrtle scxe la, 21Ii.
Cranz, tlesprc rnosletrilca clcxttrtititii la callttrntt'c:t rlt
foci,36.
(,)r'ap, plopor'!ia lunrclicir tlitrtt'c scxelc de, 2t)9.
Or:trrfurtl, clespt'e rttt tniu'ttl tlc specii dtr uttt. 1-19.
Creniluitrus In(,ssr.! ,si C. rttelo;.,.s. cuiiltrri. crltrsI t'ttitt r]c. 2[J | .
Orcastli, tlczvoltaLeit ci le griitti, 2()1.
[ireasta, oliginea ei la girittilc polotrczc, 11.]5.
Crcict'ul umal), r-:olu'ortllurlrr cu ct'l al auittralclor iltftrt'ioat'c,
16:
*- circumvoluliilc lrri la lctr,rsttl rttttalt, 19:
-- influen!a clezt'olturii facrrltirtilor tttitttalc
clitnensiurtii Irri, ;]2 ;
-,- irtflucltta dezvoltirrii ltti asupra coloirtrei vertc-
bt'alc ;i a ct'ettrittltti, 53;
-- rrrai rnare la uncle mattrifclc ltctualc rkrcil- la pt'o-
tolipul lor ter!iar, 7.1 ;
-- raportul dintre dezl'oll;ri'ca lui ;i progt'esul vot'birii,
79;
-- bolilc lui, influeu{ind vorbit'ea, 79;
(lrrlici (crrt'le'ws), tripirlirc dublii l:1, il1?,
Culicitlae. 178, 2ll3 :
-- aLrasc rlc zrrrrtzcluI nrtui aitrria. 2]:ili.
(,ullcrr, clr., tlcsplc l)unga gularir a dt'opiri rirasculc. li(ll.
Culoare, lllesrrpusit ca tlcpirrziud de lutrtiuir ;i caidurir,35;
-- cr,rrclal ia ci clr irnurritatea dc anumite boli ;i
palaziti, 104:
-- scolrnl, la lepirioptelt., 2(i0:
-- t'lrportul, cn luncIiile scxrtaler la pc;sLi, 28();
2iJO. *- deoscbirea clc, la -sexelc qerpilor, 28(i ;
-- deosebiri sexualc tlc, la ;opirlc. 291 ;
-' influen!A, la inrllcrccherea pirsririlol tle difrli Ic
specii, 133tl ;
= t'irpoltul, ctt tritlificat'e, i370;
tleosclriri strxrrale tle, la marrtilcle, -li]1, llii:
---- r'ccluroa;terca.
de cltlt patntpcde, 436;
-.' colriilor la <liferri telc rasc dcr onr, 452;
-- piclii ornulni, Jtl7.
()ulori, arturilatc la fcl de our ;i dc anittrale, 8li :
- r,ii, plintre
datoraLe selec[iei sexuale, 217, 21tl;
--: t,ii, animalelc inferioarc, 218 ;
r'ii, protectoare pcutru flutnrii dc zi ;i clc noapte,
asttpla
2it7 :
* vii, la pelti tnasculi, 2i l, 278;
-: tlansmiterca dc, la pirsiiri, 36.1 .
Cultivalca plantclor, originea probabilir a, 110.
Cupples, dl., dcsple propor!.ia nutuericri a sc:l.clttt' la
ciini, oi Ei bovine, 206.
despre ciinclc scolian pcntru viu[toalea clc ccrbi,
- .lti
:

deosebilea dintre circumtolutiile lui, la difcriLele

- rase -- desprc preferiufa sexuall la ciini, 422.
unrane, 1-13 : Crrrcan nlascul, rirzuie solul cu aripile, 306 ;
'- supliurent asupra lui, dc cr-itr:c prof. FIusle-v, 167; *- sllbatic, ctalarea pcrrajului de citrc, 320;
-' clezvoltarea girilor li a sulcilor, 771, 1.72. * obiceiurile dc lupt.i alc, l'iZ7.
 INDEX 519

Cru'can silbatic, agresivitatcu nrasculului tlniir, 299 ; D

- siilbatic, notelc ernise de, ii05 ;
untllarea carunculilor la nrascul, 311 :
*-r'arictatc de, cu rno!. cefalic, 313;
I)acela, deosebit'e sexunlli r.L: crrloalc lzt, 377 ;
nrascr.rl littiil de, 1i80.
--
un ciine recunosc:ut ric cirtrc utr, 335: - Sandiclrundi, prorluse
l)afut'. altificial clc birltinayii din
rnascul sirlbatic, acceptat de femclrr dorucst icc, lrroeurinentc
-li-l0;
'l6ir.
Dal-ri1ra, rr spccie 111'. l1utr,t1ted, 20i,
- silbatic, prinrelc avansuri ficute de fenrelc rnai I)atrulis albilrons, pe tc caracteristice la, {39:
bitlrinrr, iJ.l1 ;
- plJgur(lu, petc ctrraclcristice la, 439.
- sirlbatic, srnocuri de ltirr rigid pc piept, 371.
Curculionitlcre, deosebirca scxuirlii la lrrnginrca cioctrlui
l)urttticlue , 257 .
Daniell, dr., experienl.a sa tlirind in Africa. dc t'cstr 165.
unor, 178; Datrsul, universabilitaten lui, 15?.
- apofize in forrnri dc corn Ia rnascrrl, 2.17;
-_, t'nuzicale, 249, 450.
I)atrsut'ile prisirlilor', l)0!.
(luliozitatc, rnanilestatii de, la animale, 66. I)arrvitr. Ii-., clcsple :;tridul:lIia ]a 1)erlrresles rrturiuu.s, 249.
Dasuclira pudiburrdu. diferenf a str:tualir tic culoal'c la. 2tit).
Cursc', evil.area lor dc cltrc aniutalc, 7i) ; l)atorie. sinrtul de, 8li.
- folosirca lor,
Cluxores, abscn!a rclalivi-r
.13.
a deosebirilor
I)avis, '\. I[., dcspre agrcsivitatca colr-'opterci crr coal'n(.,
sexrralcr lllintlc, 248 ;
1 S6. .f.8., desple capacitalca craniulni lzr difcliLeltr
(iurtis, .I., ritsprc proporfia dintrc scxc la Atltolia, '212.
t'lst: tlrr oltr, 52
Crrvit'r, Ir., rlcslrre recunoa;tel'ea I'ctnt'ilor cle cittle nrasculii --dcspre barhl polinczir-'nilor', l5l.
dc rrvaclnrmanr', 17. [)c Caitdollc, ,\lgrh.. rlcsplc un ca;]; de capacilaLr-lr <lt. a-;i
Cuvier, (.i.. tlcspre numiilul dcr vellcbrc caurlalcr la uran- tttiscl-t pir:lcit cltirrrlrri, 21.
dlil, 55 ;
instinct ;i inteligcutir, 03; l)trclin, oliginer:r. S1.
- ctesprcr in privin[a pozitiei otnului, 1.1i0; I)eclit:tts, 2'.i7.
- opinii De Geer, desprc o fcnrclir tltr llitianjcn distnrginrl url
- clespre ltozilia focilor', 1i.iO; rr-rascrrl, 227.
- dcspre I'Ieclocotryle, 211,'t.
Cvarh'rrrnanc. nriinile lor',,{!)' Dcgttte, pitr'!ial cocrenIc hr ]luktt'ttle.s, 5{)^
tlcosebilile dinLlc onr ;i. lilL): Dcgete. supl'anunrcrerrc, lnai flecvenL lrr birlba!i tlecrit la
- deoscbili sexuale cle culoare. la. llj i : tenrci, 189:
- caractere orllamentale la, 442 ; -- supranurnel'are, rrrostr:rilea a. 196 :
- analogic dintrc clcrosebirjltr sexualc lrr. ;i ln orrr, l;-r1 - -- supranunl(-r'1rr(', dczvolIaltlt tintpttrit' a, 1'1]1].
--- luplu, rnascrrli ptnlnr fcrnclc, 455:
;
l)r'gt'lrrl Initt't'dc lir picior'. slirl'cu lrri lit cnrlrt'ionttl rlt'rltt,
obiceiuri nronogellnc lzt, .17i ; 1{f .
l.rr llrtl la, 186.
l)rlial', th'.. tlcsl;r'r' focir t'tr rrlsrrl-vci:it'i, 127.
(l1t,t:ult:go u. cltrost,birc scxrrlrlii ilc crrlori la, irT l ; l)cltirri, rtudilatca Ior, 5-1.
-- pcrrajul nrrrnat.ur la. lili0. I)elot't:ltsi, (i., <livizirrnea osulrri rttalat',.1 1.
valial irr la gtrnul, li.tr l.
(;yttttrtttrllurs, l)cirtctrl ir. clctlitali, liil.
Ogrtrvuilti sttccictt, cu gula lo;ic, rleost'bili scsrraltr la. l)t:nrelarut. l'r'i;3'.rtlilc gall-rcrtc lrt, l(i l.
ll8:|. I)etrdroc11orvr,378.
(Jgicilrus, srrnclr,.plotlusc dt, 2Jl. l)entlrolthila Ironlalis, 1tuii. <lc, li1]5.
(,qcniu mctulictr, r.lifcrcnla sexualu rkr culoalc lir, 2(;(). l)ctrisott, Sir \V., rnotltrl tlc lr st:l-rplr tlt' pirrazi[.i ltlitrlrc
()qqtttts lertn, It'aht:ca dc. ^l 1 ; Irl;tlalicni. il,l.
inrmtttalirlr.s. It92 :
- {t!rtr, pui albi tlo, 392. - dispari!ia tersrrtittrirtrilot', 1ir6.
l)cutt\'. I-I., plclrrchii auinraltrlol tlorncsticc. I 1(i.
- Deoscbit'i, cornpalativc.. intro tli l'crj Lt' spccii cle pisirt'i tlt:
Cgllo letlu, irtstabilitatea pctr:lor ocrrizrtt' la, 3.17.
Crltripidae, plopor'!ia scxclor' la, 212 acclaSi scx, 382, 3l-lii.
Crlrtocephalus, cteosebile inlrc pui si adul{i. 17; I)epresiuni suborbitalc la runregf1s21c, 42ti.
rnascul, {cnreilc recunoscrrte dc cllLre, 17 ;
-*- obiceiulile Depuncrea icrelor tlc crrtle pe;ti, 287,2i9.
poiiganre ulc utrot' spccii cle, 185; Dermestes murinus. sLriclrrlafia, la, 2.,1{).
-- baltauitt, 503 ; I)esccnden!a, ulmirritii nunrai prin nratnit, ,l;0.
-- clrucma, 65; I)csrtrales[, tleslrre abseuIzt cavitlIilol srtborlritalc Ia
*- celada, 7 1; Anlilolttt subgulltrrosa, .l2S ;
--- harnadryas, 74, 4'1i ; - dc:sprc favoritii Ia }{acacus, .129 ;
deosebiresexualti tlc culoarc, ,13{, 503: despre
- despre culoarta oposumnlui, 4ii1 :
-- Icrtcoltltocrrs, culorile scxelor, 43-1, 50li ; *- culorile sexelor la il{rr.s nitutttts, 437;
rnorntorr, culorile masculului, 43.1, I'>{)3 ;
- tlespre coloritul occlotului. .lllll ;
-- porcnrius, coallla nrascululni , tl20 ; - tlespre culolilc focilor, 43! ;
-- s7i1tin.r,5t)lj. tlespre
- tlcsprc Arililope (.<!tilrld, 43?t:
(ltlttoltitheun rtiqnr, urecltca tle, 23. -- t:ulot'ilc caJllclor, -11i3 ;
()upridincr, plolrorfia dintre scxe, Ia, 211]. despre deosebirea scxua.lit ctt: cttloa.t'e la Alclas
Cyprirtirlae, plopor[ia scselor la, 2tJ9; tttarginatus, 4ii-l ;
incliene, 280. -- despre mandril, 43-1 ;
-
Cllprinodorttidae, deosebiri sexuale Ia, 27-7, 273. - dcspre ]lcrcacus cyttotnologus, -1i.2.
Cllprinus uurrilus, 279. I)esuroulius, dcspre numiirul de specii unlatte, 1-1[) ;
Cgpris, raportrrl dintrc' scxe la. 213. - dcspre cerbul moscat, 428.
Cgpselus a7ru.s (r;wift), rnigratiunea lor, 95. l)r-rsor, despre imitarca omultri de c?itre ma.imtt{e, 67.
()gstophotLL cristola, gluga ll, t?7 l-)espine, des1-rps ct'intinali lipsi!i tlc crtttrsIiitrl.ir. I {tl].
,-r20 INI]EX

riibalarc, 11!) ;
l-)r.'s t -- reciprocl, Ia plsiri, 334;
-- opictlicir ll clc;telen llopulafiei, 46: alirtatii de p:isirri in capLivitate, pentm
- pclsoarrc, anurnitc
- predorilinania ci pt'ini.rc sirll-ralici, 10{. 3ii5.
I)rycltttt'i, coloriLul prot.et'.trll al anirrralerlor loctrincl in, l)97. I)t'il, tlcoseliirea r;cnralii tlc cltloar'(' la, 43!.
I)cvottian, insectI fcrsiki riin, 240. .l)ronuteu,s rrrorrrlrrs, 388.
L)czvolLarca. cnrblionarii la onr, 18, L9; Drontulaeu, specie sahariarrir dg, 1i71.
-- colr:latlr, li.10. Drongo, sLancioc, 37,1
1)iarl-ema, tkrosrtbiri sef.ilalc r:kt ccrloriL lrr spcciile clc, 255. I)ronoogi, penc in forrnir dc rachct.[ la coacla der 312, 1i18.
l)iasLcrna, apariiia sa la out,.[2. I)r'clpie, punga gularir a inasculului, i30-1 ;
J)instglidae, propor!ia scxelor la, 211). -- biziiLul produs cie rnascul, 306 ;
I)iavol, fueilicnii nu cleal in, ,S5. --- snlocul'ile aulicukrle al0, irrrUcne. jli.i.
[)icrrrtts, Jrcncle in fornrii rle l'achcrLi la, 312; L)t'ollii, apari lia uilol' tlcost'jrit'i l.;r-rttal,: si :r1,,: 1loli3;trtrici
nicliiicarc la, 3(i8 ;
- mecrocorcus, printle. 180 ;
-- schirnbalca pcnajlllui la. J74. gcstuliic <irr rlnrgol;tc alc trtascrillllui.
- uiipirlire :jr.)'J. :jIIIi
I)idtllthis opossunT, deoscliii'i ricxuale cle culoare, 431. -- dtrbli la, 1i18.
I)irrtcnsitrnca rclativri a s;rxclcr lzr iirscctc, 231 , 232. f) rq o p il ltecu.s, i i3.1.
Ditnorfisnr, lit fcrnelclc cle colcopIcrc acr:atice, 2i]0 ; I)ulosse, tlr., snncrtc llro<lrrsc tle 1lt;Li, 2[i3.
la Neillothcmis ,si loriort, 2i1 . I)ugongi, ntrcliLateu lir, 51;
I)inti,- iucisivi luclirncntari la lrrnrcg:l:itoel'c, 20 ; - coll.ii do, '1116.
-- inolirrlrl postelior lir <;nr, 20; f)ujarcli r-r, clesllrc <li rrrcnsiunca cornprlril Livl"r a gl n glior rilor
-- cle rninLe, 26 ; cercbrali la insccte. 5,1.
-- rlivelsittrtea kl', il I : J)utnrtczcrr, absentu ideii dc, L! uuelc r:tsu tlc om, 8,'t.
-- ('auini, la strinrrtgii pli nritir-i ai onrrrlrri, lllll; I)uucau, th'., clcsplc fcs11n1li[.3[.+,.rr cirsltoriiiol tintpul'ii,
- la rnarnil't:l'elc urasc-ulc, 406;
canini, 720:
la otn lcdu;i plin col'clatic, ,155,
- - sirnliiatc.a colnparalli a ircrsoanelol cirsirtot'ite 1i
r-'rps;iIi, l0i;
- nccirsir LoliLe, 121.
clin ta{ir, slnlli surr rrnlplu!i cle unii sirlbaticr, 465.
-- I)rrngi, pristlaIr: cle toate glupelc tlc p:isiili, 3'17 ;
I)iotlot'us, tlt-.s1lrc abr;t nl.ir lxi llrii la br'i5tirlrlii din Oe-vlon,
ti I - rlisltalitia
Dupont.
lor la. nlamifclclo adulte, 441.
N'[., tltisplc lrpalitia for':rmcnului supr:tcoudiloitl
J)iltclir.:us CrttrIori, rlcost,bit'i s(.xllalc la, 2 !.1. la lrrnlr('nrsLrl urrr.rrl, 27.
I)i1tloparlu, l)l(llll)fc prr:hrrrsilc la tnlrscrrl, 2l)2. I)ut'artr,l, l. I'.. tlcsprr. t'.auzclc varitIiei, l] !.
/)ipsas cllnodatr, tlcosclliri sc\ualc rlc c:rrloillc la, 12tt7. I)trt'cttrt tlc la NIalle, dcslrle cintaLul llirslt'ilot', 75 ;
.inr,:-rturcu
I ) illt clc, 232. unei rncloclii tlc citlt' trricrL', li0ll.
l)istlibutic, l:rrgi'i, ir ornulrr i, ,'17; - clcsprc
l)rn'clc, Icr'Iiarrii, ciinc sufcrind <lrr, 17.
-- !c()gt'afit'l'r. cit <lor-at.ll-r u r!r'oscbilii irllct:i[itrc lrt ottl , J)ur,anccl, ferncla de IIglobales, sJliltrrtlu-qi prrii, (i5.
1 16. .l )r'at:ii, nrirrdliar lor' Pcnl.rrr sinrpla orlrrci<lt'r'c, 1()2.

l)ivorl, libertrr l.elr lrri plinl lc Chulrtur;i, .1|i3. I )tlnasles, llrillcil rlirrrcnsitnrc a ruasculilor'. 2112.
I)ixon, I'1. S., tlcsl;rc irnptrlt'r'hcleir a rlifcri tc spccii tlt: I)rlttttsLirti, st lidrrlaIia la, 2ir0.
gisl c. lllili : I )11lisctrs, dinrorlisrntrl Icrrrllrlor la, 2i3() ;
-- tlcsprc jocul lttrp(iul la llirLrrri, 311 .
- clitrclc c:rnclatc lrr.2ll0.
l)obritzltoffcr', tlcsplr obiccirrlilc nrilllir)ronirrltr la illriltotti,
4 8:i.
I)obstlr, rh'., dcslllc chciro;rt<,r'r', lSir ;
--- glantlc rniLosiloart: la lilicci, E27 ; ti
-- lilieci fnrcl.ivoli, ,liil.
I)nlic.ocefalicri. slructura, cauza posibilir a, 53.
I)otncsticirc. itrfluenta ci la indcplrLarea sterilitir!ii hibli- Eclidrur, 135.
zilor. 74i. Echini, culorilc vii i'tlc uttor, 217.
D'Ot'bigrty, r\., clesple iuflucntn urrridiLir!ii ;i usciiciurtii Echinodermala, absent,a caractelclor scxttal,l sccllll(ltl'e la,
2r7.
asupra culorii pielii. 163;
desprc yuracarasi, 469. Echis carlrrola, 2118.
-
l)otLcrcl,125. Ilclicr', clcsenul ulrui clnl)r'ion tlc ottt, 19;
I)ortblctlar', tlcsple tlcosebili soxualc lir rrlipilc dc flttLut'i, - tlespre dczvoltalcir girilor' ;i sulcilor cLtit'rttltt
171 :
i,
'237.
- - tle spi'tr tli,os..rlriri sc\ual(' llt lrclvistrl ruttntt, .1 l-r I
l)otrblercl:,ry, I[., dcsprc propor!iu tlintlc scxe la Ilutrrrii prczctr{rr ct'csIt'i sugil.alc la itttslrlrliciti.
;

clc uoapLe nrai nrici, 210; - tlcsplc

4ri).
rnascnli dc Lasiocumpa qrrcrclrs ;i despre atractia
- cclor cle Sctlurrtiu carptrti de caitle fenrelir, 211 ; IidenLata, lai'gir r,'Ispindirc a. il-t -t\rnct'ir.'u, 1
-- rlespt'c ploporiia sexelor lal lr.i;idoptcrc, 211 ; - lipsa caractelelol' sc\ualo secttirclat'e
*- <lcsJrlrrtic-tacnl la Atutltitun le.ssekttum. 252; Edolitrs. Dertcle in fortnii cle racliclir ltt. li1il.
"feroniu, 2it-L; Edrvards, tll., tlr:splc llroiroltia scxclol lrt spcciilc ttttt'tl
- ttesiric sLmctura la ,lgcrorriu irrrrcricaucr t1e PapiIio, 2lt).
-- tlcspt'c f lu Iirli rrll-ri tlescinziucl 1re hirtic, 2{,i0. Ligcttott, Siir I)., clesprc utilita Lca coal'ttrlot' la <:clbi, -t1l' ;
l)trrrglits, J. \\-., tlr:;prc tlcosclrili licxlirrk) lit Ilerriltlttra., la cerbii t'o'.,ir. t21 ;
.t.:t I
;, I .
r
- rlespreiurperecltclea
despt'e tnugtrtttl cerbilor', '!!i-r;
-
- culot'ilc Ia ITon'totrt',era blitatrice. 2li l. Egletul, indian, sexele 5i puii cle, 39-1.
L)Lar:o, aprendici gulari, 289. Egre[i, penajul de reproclticere la, 317;
I)rai4ostea, r-naterni), 65 ;
ei la anirnale, 65;
- albi, 599.
Iihrenbclg,, coamA rnesculului cle pavian IIatnad4lus
- mairifestarea
- parentall si filialir, paltial rezuli.alui sc]ec[.iei '120.
rratr"rllrlc,9ii llkst.i'dtrt, li., tlcsprc Ilareltia gltu'ittlis, -1.1,
 INDI],\ r,') t

li!,:t,tii:,!'t ilii(t(itu'r(:o. ol,;iclirrt ilc trtascttlului. 211. Lr,t'ctlitaLc, li1 ;

l'-l,-iirn!r,l rli, rniu'c. sllucLr.tra nilsului lti, 127; din puncl cL: \,ctlc:'c ri(l!n'i fi inrlt'lttrtIiit, l](i :
--- cfectclc
-- rioligll nr, 1liJ. folosit'ii olililrii'iol local'.: nrintirlr',
.'- :r ltnciintc]or irrc.r'tlt', i(]7, i l0; ;i
7'J ;
Irlrirr. Ilil ;
- - slhinrbiu ca hil){rr'rr:rlr"r u, ti}li ;
- it'gile. 192 ;
illirncie:r, conlrrr-'lc la, 11{i ; sexuirll, 196;
--- iintil;rtii
ciczvciillrrc:r cor.r'nclol, 1';)7. l;c,r:ual, 1161.
I'-lrrrii. tlcoscbili sr-:x'.ralo dc cLilouli'l:r. 1i-12. liri.c{cLIi:;, iocitl r'ttitIi:li lir, 2:Jii.
J'.lr'1tltoirttliri, tlcose trili scr.lalt' l:r, 'li)l|. I'.scl icltt. tltspt'c dc;lvoilai'ca p:irttliri Irt tirti, !15 ;
Iilupltus rzligirrosu.s, stl'idula[ia lir, 2I-r0. - - (lr",ru'c ]ltir i)r) Iiirrl;a in tlr lclirs lclniir.irr, l?5;
/i/a7-rsr 236;. -- tlc;irl'e ii1--sa ti,'rlllinritlilr-r dir.ilrr -*ci:,ilr,li jt'ttnie llr
lilaterido-c, proporl.ia srxclor', lu, 212. tnrii cculi, llli :
lila,teri, lutninosi, 21i1. -- titsnir: alirilie;l{-'itllrl llii'irlr-li ,tr lllrirrli rir rlr:, 131 ;
lllefant, 135: {i'lr1)i'c iriio;rif il.i.l il'it i l:t it'irlirrl liiri:\il ric lin)lrLrlo
- sr:xe,
-- r'itmul rie si;orilc a, 77; 156, .ll'T.
ntrr-lillrlca l:r. 5 I ; i:,'s;nero.lr!t.r, tlcoscl-,ir',-: rir cu i'iiilc riilli-r l sl'xllo l{,', 211. r
- folosintl riu c','ant:ri, 7.tr ; /i.lcrc /ucjris, 20li ;
-*' indiarr, r'iil-rclarea sa fi,.tir r!c iuglijil"cri'rrl siu, 1)2;
- obiccittrilc poiiilaruc aic, 185; - t'c{icrikfuls, 2;til.
llscltiittt-r;i, i9, 116;
-- lrglcsiviiulca ru:lscululni, .i0{i ; -- crt'riliiLia lor in irrc::il'ilirca tlc'rit't'i!.riii l;r c;ri,rit;t';.1 ('ir
-'- r'oltii cic. ,106. ,107, 470, ,116; tle I'oci. ii():
-' iniliar, ritorhrl clc lupl"il iil. i15: -- u:oriu] tiq: ', i:,i;.i l'r. J(;ii.
- ruilosttl cnris dc, .128;
- - atacintl cnii allli seu suri, ,jiiil.
I')s{cl-it^li, fiicill[;ri,.,lr. iru irnr]i. rir';,:r'll l.l-.lii l:r :iiiii-rit,[isj, i1;;.
Ji:;i.rekla a:trc.ttrlttua.:rJ;r'r:rii'iiati'ii riiust.:lr-irri, :lC!.
Iiliurirrai't'e indir,i:,rilor inferiori, 111). Irtaht'c, cololilrrl lc;'iriopt.clr.:1cr' ];ont.r'rr, 1ii8 :
Elil-rele icinelclor dc /)ylisclrs (!(il.iIt.c. ll11d"ropot'tts,2ll0. *- ptnajului tLr cr-iii'c }r:'i:;rililt nlitsculc, :l2i), 32[i.
l:lllicc. insulele. barba incligenilol', 454, ,179. Iiuba4i:;, ticosei-riri srrxlrrkr dt coloriL le speciile tic, 255.
lrlliot, l). G., dcsl:i'c i']cl('cr,flrrs riLlittcittts, 31.7. -fittcllii'r:.s Icrtgit;ttittits, sr-r.rici ri) i,.r'odus ric, 251.
DllioL, Ii., rii.'s|i's plonolira rrtirnelicii a sr,.xt.'iur'la 1l.rii dc Jludronias /r?1jl'urelius,.llli-i.
rioirolarri, i:tj7 ; Iinlun4lis juquluris, i:ttlot'ilc i'r'rt;ck,'i tlc, li6'.).
clrsplc prrrporlirr rlulncl'ical la oi, 2Uti. .l:iulct', clesplc lltrnui do clu;;Lci'c in l;'Lutclc Unite, J5.
-
Elliot'Sir\Y.'de:;preobir:eiuriIcpolit{irIII0aletrristrc!rrIui
inclian, 1r5 ; JitL1tctontetre tnlacronrir, r'r:loi'iirrl it';:;t'ici, litill.
L)llis, dcsple 1li'cdorninaut:r in{anl-i,-riciului in I}olirrczizl, .1?13 ; l.ittTtltcr;it sltlertditla, l}711.

lritttilr'i" lil*'; Iittrripciri, dcosr:bii'cir riir:tl'r:, r,i irillrit:iii, l(il3;

-- thslrre p;reulat.ca i'lr.'a rlistingc t'aselc irrtiii.lcnc tlin -- pilozii.atea iol rli;Lor'.liii irobl',lril t'rvct'sittttii, .lli5.
ilrtlia, 1i'1 ; littru::tttl,rtrlirs, sr.xclo rk'. iiEl).
Jjrrtlrelizrr. r':-rLaci.r:rc.lc ltrrilol', 1i7c\; littrtlQtrtillurs, plopor'{ii rlii'r'r'iit: illt ciiPrrlrri lir scxcJ,, rit', '"llil.
---- ttti,'irtriu, :;7c\. |')trsl.e ltltttitus, <lr.:osci,il'i r;r.rri;ih.r Ia slrcr'iilt lll', 2i) 1 ;
linriteri::rt sr'ltor:tticttlLr.s, rlroIul cr:fl:lit: lrr rrrrri;crrl. ii25; - - lxrii rlr, 13'.]i.
lilar:lrlii tle rul c;ildlra;, lilil-r. ]ilt't'i. fitlosirca slllivcr:hc lr ur;r'lir'loi'rlc silt'x rlrr t'rillr'. l2'l :
lirrr]-'r'ion rinmrr, lC; -- ttni{orrnitatea lol irr rliitri tc llliili alt: lrntrii, l{il};
cltr r:iiur', 19. propor{ia na$[clikil tirr i;riieii ;i i't'tc pt'irrtlr', 1l{)l;
-
lltttblionii tuirrnifclckrr. ascnrtirrar'('a lol',21). --- \,crchii, {a[ua,!Lrl 1ti'ur.'Iit'iri clc cii lt't', 201.
Iirniglarc, l19. lll;ilgcl'area caraclelelof ilaluli].ic ric criti'i: ottt, 7,1 . ,1

IjrnoIii, r'r'sim!ite dc :lnirnalelc infcrioale iu col]]rilt cu ]ixogamic, 476, 478,

omul, (i,tr ; Exlterienli, dobilr,titr-r r'kr aninrale. 73.
-- rnanifesta.lc cle animalc, 67. Expiesie, asemiiniiri ltr e:iplesic dlintie orn;;i uraimrrfc, 154.
}iutu, se:<ele ;i incubati* la, i3{i[i. Iixtinclia I'asclor, cal.rza ci, 151.
I',rnula{ia pa:rsr'uilor ciuiiilo:u'c,3101. liytcrn,'f. C., obseLvai.ii:rsuirr';l clczr-ol trilii ('o:il'ltcJor iil
llnclgic, o Lriisl-rLurir ciiraclci'isIic::i oriurlui, ,il-r7. cci'irii lopittari, 1i]7.
Iinglclrtat't, tll., tlcspt'c gt"rsirca rlr rroi courp:urioni tlc citlc I'lvzics, Lcs, i'iirnir5ilclr onrcirr'lti dc llr. f.i.i.
glauri, 31i2.
I:inglezi, succesrri loL r:ir coioni;ti, 122.
Iitttornostraca, 224.
lltttozou, tlcosebire clr criloarc inl.rc ruasculii
F
;i fe nrclclc rruor',
217.
ll,or:ctt,1rr:tir;lltla,despJlr'!,ireailosibililaottrtt1tliill[itlt1lrtl,1'l3i;...l.,.;,:'l;:,::.,?:i:.ii*;'i1.,|;:1:I:::;']'
119' lfachiri, irrdieii. lollrrli incirrratc ,r". lttll.
lipeira nigru, ditrtt:nr;ittuca t'r:citr.sir u nllrscrrlultti, 227. --. llo;tcuilt,a lor', .i2;
Iiltlttr:"terue,228. -- clivclsitul.ca lol l;r luriilr.ri'r ill l,tt'i';lli :,plcir'. liil '
EphenwidtLcr, 2{0. -- ntintale, val'ietia lor lu rcecnli rl,rci'.,. lif I

i')phil.tpiger ui|iturt, olgail.o cic striciulalicr lrr, 2110, 231). -- Ia Firsirli, :iil.
llpicalict, deoscbil'i seruale
Ilrltttts lrcniontts, :;cltinil;arc hibclrullli .la, 41i8. 52.
Jt)relciita, colorilul llr, 2lril. I"ttlco, Icucr;r't:plttilLt:;, lJ$li ;
lilr:olruri, pu'of., lrr,r'niaflorlilisnr llr !.i1tari, 1131). , - ltcreQrituls, 33',), li7 J.
lilcctir, itliLt"tclitrt'it, a onruhri, 5{,i. l;tilro {ittnLrl?crl/ii.s, tovllr'.ili rroi l-.i.isili rlr r:iti r. illlf .
512 INDEX

nrli rrrici spr'c cxLlctuitr'i!i, li6:

I".'ilcir plopor'fional liemclir, r:ornportarca ei ln tirnpul jocului nup[ial, 1ii5;
- influenlir hlarrt'i asllplrl rlintensiunii lot'. 36 ; -- piiseiri, difcrenle la, 382, 381i.
Irernele, prezenta rutor organe nrasculine rudirncrntare la
- mic$oratca lor la cnl, 51 I
-- la <-lrn, reduse plln ccl'ela[ic. 455. 139 :
Iralconcr', IL, ntodul tlc lupti a trlel'antultri incliart, ,115; prefcrin[a lor pent.ru anlllniti rnasculi, 182 ;
- unnf
-- dcspre ctutirtti cer"boaicci, 41ir ; irea lor de cirtrc masculi. 188:
--- aparilia
- despt'c llgomoscltrts uquaticrts, 4.11 . dc caractcre sexuale st'cundar:e lrr, 1f.10 ;
l"allil:rrrtl, irrsulclc, caii clc pe, 1ir,tr. --- dezvoltaLea unni caractcr masculin la 192.
liirrnlecc do dragoste prtrta|c dc lcrnci, ,lti7. lrcurelc gi masculi, numiirul relativ de, 1ti2, 13li;
lrar, dr.. despre efectelc desfrinirrii, 119: - tnortaiitatea comprlrativir a puilor, 181J.
Femur qi tibia, proporlia lor la indienii avnrarali, li7.
- irrilrten!.a cirsltorici asupra ntortaliLirlii, 720, 721.
l:'r.rzan, poligam, 186 lrerrton, tll., scdderctr nurnirului cle maoli, Titi ;
;
;ii cocogul de rncstcacrin, hibrizi dc, lliiT;
- ploclucerca de hiblizi crt.t girini comune, 1.i41 ;
- infanticidul printlc maori, 21,{.
Ircrguson, dl., despre jocul nuptial la girini, 339.
--
pcnajul netuatttr tle, li79: FeLusul, de om, inveligul linos care il acoperir, 25;
- Amberst, etalut'cir la, li21
---
[r11us, '372, 37|>;
;
- dispozilia piirului pe, 131.
I;iber zibethicus, coloritul plotcctor la, 437.
- ctalarea penajului cle c:'itre, ii22 : Irick, H., efectul inrolirii pentru serviciul tnilitar, 117.
- petele oce'latc la, 1348, 1151, iiir2: tridelitate, la clefani, 92 ;
--
caLacterelol la, i}52, .'i5l} ; rtrciple.ii la srilbatici, 103 ;
--- grada{ilr
Itlttrgittis cruentus, 2()7 :
- inrportau{a ei, 108.
Crrnrtptilott attritrutt, li2-1, li8 I ;
-
liicLrr, colora.Lir Ia rnrrltc anirnale, 21,8.
-- - ttlcchiat, 19B, 321, l)81 : Itiji, zrrhipelagul, popula[ia ditr, 149.
-- lungimea cozii la, li67 ; Ii'iji, insulele, barba indigenilor, ,154, 855;
la fel la, ll74 ; obiceiuri maritale pe, 483.
- scxele
Iitt1tlocctnws erythrophlulnttts, avitrd pitrtcni, 297 ;
- ingroirindu-gi de vii rudelc bitrine gi boluave,
Fijieni, 91 ;
- anliu, etalarea penaiului dc ciitre mascul, 321 ;
- vilsta petraiului l:t, 393;
- aprecierea bdrbii la, 470;
lor pentru un occiput lat, 477.
- sr.xr.rl puilor, dc,tnAtur,strrbilit prin surulgerca pcnclor
- admiralia
FilialI, afecliune, parlial, rezultatul selecliei natnrale,
-- 93.
dc pc cap, 393; Itilum terminale,28.
Iialij, zgornotril ca tle tobir crnis tle utasculul
- 306, clc, lrinlayson, desprc cochinchinezi, 468.
381; Irischer, despre agresivitatea masculului cle Lethrus
- ltri lleeves, lungintr:a cozii la. 367: ceplnlote,s, 240.
-- rtt'ginl.iu, luilsculul victorir-rs inlocttit. <litt t::ruza pr:- |'j5gl1cr, F. von, desplc cl.alalea pIrlikrr virr colorattr tlc
rrajultri strical, :t-l() ; cirtrc nraimu[c in timpul cut'tirrii, 501i.
-- coloritttl scxttal ln, ill)fii : Irizir:5, inferir-rritatca, l)r()sullttsri, u omului, 59.
-- Sr)cttlrrtelringl, 3(i2, iitiT ; lrlarningo, r'irsta penajului ntaLur, 393.
- lragopau, lil1 : dc t:li[rc ttlltscttlul cle, 321, 322; ]rleror pollicis longus, var:ialie similarir a, la ont, 43,
- tlalat'ca llenajuL"ri F'loridir, Quiscalus majrtr, clin, 208.
- llt'te lc la sexcle rk', 1147.
Fnzani, pelioada dc tlobirrrliro zl citt'ilt:terllol tnascrtliltc
ITloristtga melliuoru, 358.
Iilowor, W. IJ., desprc abdttctorul trelui de-al cincilea ttteta-
la {aurilia lor, 19B, 199 ;
I ars la ntairnu{c, 43 ;
-- propor'[iu sexelor la prrii de, 207; tlespre pozi{ia focelor, 13();
- lungirnca cozii l.r, iiti2, :J66, 367. -
Falrau', l.'. W., clcspre <-rriginca vorbirii, 7tl;
-- tlespre Pithe.cia nronachtt, L70 :
*- despt'e ittct'ttci;arcrtr ;i contopit'czt linftilor, ti1 ; *- dcsprr: punga gularir la dropia ntasculir, ;17(|.

absctrta ideii cle Dttntnezeu la anurnitc rasc tle I.'Iuicrar, aripi pintenate la, 298 ;
-oamcni, 8.1 ; - nlpirlirea la, 317,318.
- desprc ci.sitoriile Lirnpurii la sirraci, 120; Fluture coadti de rinclutrca, 2ro'7.
despre cvul mediu, 722. FluLurc de noaple mirositor, 254.
-
l.-alrc, dr., despre structura utcrului, 40. Fluturele de pucioasS, 257 ;
Iiaye, clespre ploporlia nutnerici a naqtelilor nrasculiuc - deosebirea sexualir de culoare, 264.
;i fcmiuine in Norvegi:r ;i Rusia, 204; Irltrture-piiun, 2i>7.
- ctespre mortalilalca n]ili n]al'o a birie!iiol la qi clupir Irlutrrre, zgottroLnl prodrts de un, 254 ;
naqtcrc, 20,1. implraL, 254;
liccundare, fenonrene cle, la planlc, 1E8; - cafeniu tle paji;tc, instabilitat.ea pelclt-rt' occliltc,
-
- Ia animalele infcrioat'c, 189.
Irccunditute, sctizutS" in condi{ii schirnbatc, 160.
347.
Fluturi, propor[ia sexe]or la, 209;
lrelis carrarlensis, gulela;nl gnlar' la, 420 ; anterioarc aLrofiatc la unii, 231 ;
- ltttrtlalis ;i F. mllis, clcosebirea la coloritul de, 43!. - picioarele
dcosebiri sexttalc Ia aranjatnentul trelvttrilor la
lrtrrrreie dc bo;inrani, ornantcutafie cxtra\ragall[.ir la o, 144; - aripile de, 231 ;
- obiceiuri nratrinroninlc la,
,184 ; masculilor. 253 ;
- agrcsirritatca
- ptirul la, 14.1. ascrndnriri protectoare Ia sulrrafa!a ittfcrioat'ir
- 257 Iit,
Ircurci, disLinsc cle birba!i de clLre tnaitnulclc ttrasculc, l8; ;

- ctalarea aripilor de citre, 259;

- predonrinan!.a ca nLrnriil rr, 205;
seleclia ei pentlu frunrusc!.c, 487 ; descinzind la bucl!ele de hirtie, 260 ;
- seleclia dupi diferitcle criterii de flumuscte,4i2:
- albi,
atraEi de un exemplar molt de accctt;i specie,
- practicaeicapturlrii ei, 476, 478:
- 260;
- timpurii gi sclavia ei, 179; jocul nuplial la, 260;
- logodne - nrasculi $i fctuelo h'iind in
- libcltatca selectici rle ciitt'e, la tliburi sillbaticc, -183.
- slaJ.iuui
 Irlutuli de noapte, 257; Irrurnosului, simlul, la animale, [i3;
absenla gurii Ia unii, 178;
- femele aprecierca, de cltle pisiiri, 336;
- influenla,
- folosireafiriprehcnsilir
aripi, 178 ;
a targilor clc eirtre, 179 ;
464, 466;
- variabilitatea
- masculi atragi de femek:, crileriului. 482 :
- simlul, suficicrrt
- sunete produse de,254; 210; clc pelnranent pentru
- selec{iei se--{uale, 401, acliunea
-- 505.
- coloritul lor, 254; Frttnze, de toamnir, culorilc inulilc ale, 218.
deosebiri sexuale de culoare, 260. I.'tregieni, 776, 124;
-
Foame, instinctul de, 99. rle staturi printre, 35;
Foametea, frecventl prinLre silbatici, .16.
- deosebiliveclerii
Iloc, rrtilizarea lui, 48, 725, 153. - puterea la, 37 ;
abilitatea lor in aruncarea de pietle, 48;
Irocl, cu nasul vezici,427. - r'ezislenfa
Foci, sentinelele lor in general femele, g0: - capacitalealolrninizrli
la clima lor asprir, 15ti ;
a, 61 ;
-- dovada oferiti de, asupra clasificirrii, 130; - sentinrentclc cvasii'eligioasc a. E5 ;
- asernlnarea lof prin caracLcrcle
-- obiceiurile poligame ale, 186; - penii, 152; ritinttlc cll euro-
- lupLele masculilor, 406;
- caninii masculilor', 406;
- rnodul lor de viall, 166;
deosebiri sexnale, 416;
- imperecherea - aversiunea lor fali de piirul dc pc fa{:-r, 469 ;
- particularitlli la, 421 ;
sexualc la, 427;
- par sJ. admire europcncelc', 470.
-- Irulgorirlne, cintecele lor, 234.
- la coloriI,432;
rnuzica apreciati cle, 460.
Furia, manifesLati dc anirirale, 65.
Furnici, 128;
-
Folosirea gi nefolosirea pr'rrfilor, efectele lor, 35
lor asupra raselor de om, 166.
; - marea dimcnsiune a g-anglionilor cerebrali la, 52;
- efectele
Foramcnnl supracondiloid, apari{ia excepIionali c, la
- rnarile frilciintle
alc solririfilor la, 58 ;
lrnmemsul omului, 27, 44: - jucinclu-se
memoria la, 68;
ele, 04 ;
- intercomunicatia
-- la strimogii inifiali ai omului, 136.
l.'orlres, D., despre indienii aymaraEi, 37; - ol-riceiurile lor, 12ficu ajtrtolul :irrttirerlor lli, ItO;
-, despre varialia locali de culoare la quichngi, 16G; - dcosel-rirea intre sexe ;
Ia. 212:
- recunoagterea
rlespre lipsa de p:ir la aymaraqi qi quichagi, 4SJ, 454;
- despre pirul lung la ayrnaraqi ;i la quicha;i, 46g. - albc, obiceiulilelorla,rcciproeri thrltir scpartlic, 242 ;
-- - 247.
Irorcl, F., despre puii albi de lebddl, 392. Furtul de obitcte str"irhicitoare dc cirtrc pisiri, 1J36.
Forester, Hon. O. W., despre un uliu orfan, 333.
I.'orfcclrug (crossbills), caracterele puilor, 378.
Formica rufu, dimensiunea ganglionului cerebral la, 52.
Fosforescenta insectelor, 231. G
Fosile, absenla dc, legind omul de maimule, 135.
Iiox, W. D., despre unele raf.e sdlbatice semidornesticite
care au devenit poligarnc ;i tlespre poligamia la col;ai Gttllicrer, deosebili sexuale la culoarea iristrlui Ia, 3,15 ;
cristatus, agresivitatea rnasculului, 29rl ;
gi canari, 187; - rubiniu lnchis la urascul in tirnptrl sezonulrri tlc
desplc proporlia sexelur la vite cornute, 207;
- dcspre - impcrechere, 310.
- agrcsivitatea plumrlui,297 ; ()alinaceue., frecvenla poliganrici ;i dcoscliililt serualc lt, 1(i8 ;
o intmnire nupliall a co[ofenelor, .331 ;
- desprep;[sirea
- tlcspre dc noi parLeneri de citre ciori, li32; - gesturidescompuse
de drlgostc lrr. ii()9 ;
la, 3 tli ;
dt'spre potirnichi triirrcl cite trei, 333 ;
- dcsple - pene puilor, liTll;
imperecherea clintr',o giscir ;i un giscarr
- chinezese, - rlungilc
tleosel;iri sexuale contparalivc tlirrtrc speciilt,dc, 1383;
337. - penajrrl la, 384.
liraser, C., despre difelitcle culoli ale st'st'lor la o s;recitr de -
Cl,alinacee, pitsili, armele nrasculilor, 2:)ri ;
Squillu, 225;
-- G. ctrlorile 1a T lrcekr, 257. - pcne in lorrni drr rlcheli pe capul klr, lJlii.
0ullinulu rliloro1ttrs, :lp;r'csilitalcn rtra:rtrllului. ?1)4.
ltrcgiltts glruatlus (clonglr), ciocnl ro;u al, []98. (ialloperili.r:, pintenii lu, 2tl(i ;
IireLc, lleiokhanr, citt azl'r pc 'I'lreognis, esllpra selec!ir:i -* tlczvollarc'a pintenilril lrr, iitiii.
la om, ll4. Gallo1tlrasis, puii dc, l]81.
lrrig, efectele presupuse ale, 35; Gallus bartkit a,'.iti4 ;
gulera; la gitul tle, li19 ;
- capacitatea onrului de a suporta, 15ir. - stanlegi, ag^resivitatea masculilor, 296.
Irriguri galbene, imtrnitatea neglilor ;i a rnulatrilor faIli -
Galton, dl., desple geniul erediLar, 32, 33;
de, 164. gregar .,si independenla la animale, 93 ;
I;r ingilla cctnnab ina, 379 ; - caracterul
clespre lupta clintre impulsuriie sociale;i persr.nale,,
ciris, virsta penajului matur la, 392; - 108
- clJanea, virsta penajului matur, 392;
;
- leucophrgc, despre efectele selccliei naLurale asupra naliunilor
- civilizate,
- puii de, 39,1 ; 116;
- .sprnus, 338; sterilitatea fiicelor unice, 118;
lri.slis, schimbare de culoarc prinrlvara la, 319; - despre
despre gra<lul de fecundiLate al pcrsoanelol geniale,
- puii de, 394. - 119;
-
l;ringillidae, ascminarea femelelor rle diferite specii dc, J82. - clespre clsltoriile timpurii ale siillcilor, 120 ;
Frontal, osul, persistenla suturii la, 47. despre grecii din antichitate, 122;
IrrucLe otrdvitoare, evitate cle animale, 03.
- despre evul mediu, 122 ;
Flurnos, gustul pentru, la plsiri, 334;
- clespre progresul Statelor Unite, 722, 7231'
-
- la cvadrumane, 4i36.
- despre noliunile sud-aflicarrc despre fmmusele, 468.
 i2l INDIiX

(ittttttnttru:; ftrlosirt:;.t ('J')r'ii'lot,.')'r'.r " --- desplo arronrirlii cir rl.r, lrrrirrrlrlc ln stlrtr:t.tu'it oriirr-
--- /il1il'iirf-s. 2:.1 . Itri, 4l ;
('ianoizi, 1rc1ti, ili7, 14i. clespre corcla{ia tlirrh'c rrit.xrsh'uozi{.ir!i, 4.1 ;
(iaour, co:rrnele cie, 4U9. - despre distribulia plrului la our ;i rnaimule, 54;
tlardrrcr', r.nl exempiri clc rrrliolr.iui(.llt la Gela.sinltts, 225.
- clesplc verteblele caudalc la rnaimu{e, 55;
tlurrtilus qlrutdariu:;, 4:i.
--'. despre r:ariabililate corelatir, li{i;
(l;irtnel', t!csi;r'e stet'ilil:tca 1ri:iulclol Iiil,t irir'. 1:i tl. -- despre clasilicarcu onrului, 12ti;
Gasteropotlu, 219 : -- desprc piinrl ltrng t'rc 1'10 ciipul unor sitt:cii dtt,\ir,'rr-
jocul trttpIiei 1.r, 2ig.
- prlhnonii'ci'e,
Caslerctstetts,poljgaln, 187 :
nctpilhetus, l',)t ;
despre pirrul la nrainrut.c, 1i31 ;
* inascttl, joctil ltri nrrl:.ial, 27); - clespre clezvolLat'ea coarnelor Lr ct't'Jr,tirit:r-', lrtg '
muscul, coittliiiii iiii slrihlcitor rr1 pclioiirla .lc - i tr. Cuvier", desplc nrirndril, 4;'i4 ;
- reirrotluccler. 278
- .dcspre llqlobales, 452.
ia, 2li1 ;
;
-
Gcrgraficii, clisLribrriia, clr tlovarlJr a clcosr.ltililor spr.i,iiirc
- nidificat'ca
Ieiurtts, 2i'2, 27[], 28' ; la om, 146.
- lrachttrus, 2i). (ieomelrtte, viu cololate rictlesuJtt, 2f>9.
-
Gastrol.,lnra, viu cc,lorlrtc siiii alii;i. !5{1. (|eophttgltts,
proemincnlli 1r'cntalir la trrascirhrl tlc. 27S, 2.J2:
(ieurchoi;i, Iipsa clc rtnuntita're .;;t'intrc, i07. icrclc cclcizrttt' de mascui, iir grrri E,au cavittrtea
(iaurh'\:, rl1., tit'liplt' o ;iiiri:r'rul,ri iosil--r, 1i)lJ. - brarrhirlir la, ?Ii1.
(IcLtticr, schirrlr:rtr..li sczciririii tlc 1;c:niri, ii99. Geolgiii, schinrl;lrcrr lir crllcet'o a gelnrarrilor colouiza!i in,
(iiini, fclricli. liltatitin pirilrt:ilol la. itll ; 16ri.
--- rit krpli, agt'c:.,iv.il..ttllt iillrltui'ic lri, 201 ; Ge,olrtipes, sLridnlati:i ]rr. 250, 2.:il.
--- poion.'i:ir, tit'zr'rtl trtt'c:t i i.itrlirr :.. :t p:rltit'ithrilr:tii (lr,rl,.c, ril., rlesplc consLnrircrr dc cuiltiiri rlc r,:'i llc (llilii-
t't'lttriciit, 2tli ; lrzbrr.s rnns.sa gi C. melops, 28).
(ierhnri, rlr., rieslrttr prc.ciortrinan!lt jnfanlicitirrirri, 1(il,
3i6 ; 4ti7, .178 ;

- rk:sple tlispaiilia llscittr', 15i.

Clcl'rais, P., rle.sJ,ri'c pilo:zilaLea ;ioiilei, 56 ;
(iiiini, rlc I latttbrtrg,, f rii( il.ir', 19,1 , 21,1 1 . - desllre nranrlril,1;-t2.
Gestuli, l'orbircir
46::i.
tiiiliilllt'iii'i ic:r' ti() i-.( i:a.j 1a, 1$.tr;
- noiiia:Ilirea
1;r'in,
-.-- pluiict:lrtl'iti'r1i st'..".;rllr' Ir:i1,.;itisl nutnai ]a acclasi
(.iiarrl, cll., cotrtestli rlr,:;tti,nik n{a vcllt.llrltclor. tlirr tis(ri-
scr, 191 ;
riieni. 1iS;
.'. l-iirl (i{.']'tzr (lii1 :ri:ti'i {'l( jl -'. ctrlriarca Iruletik.;r' :,i a asciclit.niltir, 218;
nrisciri, 195 ; rnii'osul dei n-iosc al J'lirlrrrrltri sfirrx. 25 l.
- vocca ltri, 42tJ, ,i 59;
(iibou,
- Iiiliolicz(,,, cliplinclr crt'stci ll, 1i',ii ;
I ioolocl.i, nirsul tlc', I.
-- .pt'r'iiltr'll) tli' ttio:;;il'tLl'o rI i";rtii('it'.t'r'lr)i' ]:t, liiit: - Sir 113

*- c'tte. Zt)l : Liibl;..;, D., 1igsl"rrc dcosr:bii'ilc dc tocc la cli[cr'itt.i() t':tsn

iiez.roitiuca motliiui ir, 201 ; cle onr, -l 5ii.
--
Gill, rlt'., focilc rnlts;cr.rlc Irrrii lnirii rlr'<'iI cclc 1't,n;r'lc. 1ti6;
-- irrOpcrlia nutirelic;'r a srricl(it' Ilt, 2(i7 ;
(:ilrtaieir la, dcosebit'i st,rtiulc la foci..llii.
-- 3l-:i1); -
( iirafri, trto<lul sirr rle a
-- lis, tlintt't' Ittr coL'os sii:ririi;,1 Ilcgi'Lt sri riift:t.itc
rrtt 1i folosi coat'tre le. .1 1 1 ;
I,iiui, ljl(i ;
. rlc illttul,irt'g ltlittrttlt'iritt', tlt't;,r;rl;it'e tiiitlrt: st'xt'ltt - rltrtc itr :rfall lieriotrlci rlc
(iirarr<l-T'crilon, <icspt'e c:.r.uzlr ttriolrit.i, li7.
nrt, 42l-r.
rit', ii{i4; (iinduri, contr'olul ltir, 10J.
:rirlltriolt', tlct;srl.riti sltitt:r](' llr ct'ertsti llr, litil ; ( ii.st'rt, anterclicrr, crrlru iic llr. i}99;
-- crt ltiirtt rti llr iuttl)('li: scrt', li(ili. *- tle (ilnarll, irttlit'rt't'lrcr'('il cll tlrr gisr'lnt l)t,t'ttit'1t,,
{ icrli'rrli:ittt', (i.. tit'sirir' ttttlirr'lt tii rit' ti, 1,ft'l t l;i }rlrltloTlct rtllitt, 337;
3U; chirrezeasci, lrlotulrcratilit pe cioi'rrl <1,', ii lti ;
r{rslx'c hclrrtaIr'orli l i:rtnlrl sl littiosilll in<lcpit'l ttIi li cgipLeaDi, 2l)7 ;
vlt'Icltlatc]or, 1ii1) ; tlc Se\-astopol, lrcrrrjtrl t1,'. iili'i ;
- rlottt'r tipilr'i tlc sii|t'tit'i Iit lrli'lllifel'e, 1 1(). tler zdpacLi, :tlllcrrIa ci, iit)t) ;
(ir:ftrsirrrrts. lilopor(iile s(')'.r'i()t' lrt () sl)i'cio tit'. 2lli ; t:rr pirrlcni llr uripi, ?l)7;
. iitkisili:rt r'lcllilol lrrliliIi ui ttrltst'rrlilot'. 2')2 : (ii;it', sttttctclc rlo tttacirit lrltr, li0();
- - tlg,'l'c:iiVitli[(:{l i1]iisCttliitli', 221 ; irttlret't:t:htlelt lr tliic:'itt' slrt't'ii tic, iiliT ;
-- ucIirtlriic r'.1[ion:i]r' ltre uutri, 225; de Llanacla, tilrliercir <kr par'teutri cie t'i t I't', iJll7,
-- <leosrbilcir tlc cirloale la stxelc ulr('i s,i)('c;i tlc, 220. 338.
Gerncni, tendinla de a na9te, ercclitarl, 45. tiit, proporlia, la soldali qi nrariuari, 36.
(iernnle, dorrnitincle Ia unul diu sexe, 195. Cilanclc otlurifere, la tuattrifct'e, 427, 428;
Lienc, smtrlse tlc ciitle indienii clitr Paragua1', ,169 ; * la ;erpi, 287.
parte din Africa, ,16.1.
- coloratc in nc.gru intr'-o Glcreola, ndpirlire dubli la, 317.
Geniu, 32; Glometis limbcila, deoscbirc de cttloai'e iuLre se:ie, 228.
"- et'edi[ar, 1'57, 458: Cinu, schelete clr, incle;taLe implennit, .1(-)5;
-- fecunditatea biri'i;a!ilot' ;i fr,'nteiloi' cle genilr,
- deosebiri sexnale de culoare la, 433.
1 18, 111). Godlon, trl., despre varia]"riiitate, 34:
(ico{'ilo1' St.-Ililaire. isitl., tlcsllre lccrr.noaf,icl't'a felleilor - clespre diferenla de stalttt'a, 35 ;
rle cr,itre c\'ack'ulnaltcicr tnasc.ule, 17 ; tlespre lipsa cle lcgirturii ciiutle clitttri;i cttloarea
- piclii, 163;
-- clcspre monsLi'uozitilli, il4;
-- coincidcn{c dintrt: clczt'oltat'ea oplitir ;i 1;olidecti- -- tlesple culoarca pielii, 167 ;
listrt. .tr0:
- rk:sple cLlloiu'eit copiilor mici, 452.
 INDDX 52ir

tjolul tiintre onr ;i mainruIii, 11i5. (irada!ia caracLcrclol scxualc sccurrdarc la pIsIri,3,1 1i.
()ornpltus, proporlia sexekl' la, 272; (irallal"orcs, absen!.a c:aracterelor sc:irurlc sectrnclalc lu, 1li{i.
- deosebiri inlre st'xe la, 241. - nirpirlirea dublir la unclc, 317.
Grallinn, nidificarea la, l)69.
Goneptergx rhamnii, 251 ;
Gratiolet, prof., despre maimulelc antropomorfe, 1lJ3 :
- deosebiri sexttalc de culoare, 264,
Lioodsir, prof., despre afinitetea (lintre ,1 rnpftioltt,s latrceo' despre evolulia maimul.elor antropomorfe, 151 ;
- despre deosebirea ln dezvoltarea creierului la orn
/a/us .sl ascitlieni, 1li7. -
Gorila, 455; ;i la maimu{e, 171.
atitudinea semiei'eclir la, 51 ; Cirauri, americani, de cimp, agresivitatea mascnlnlui, 30();
- apofizele mastoidale la, i>1 cu aripi lo;ii, alegerea birrbirtu;ului de clire lemelir,
- ; - 338;
de ploaie cu nlirtilc, 131 ;
- protejindu-se
modul de a sta jos, 131 ; trei, frecventind acelagi cuib, 186, 333;
- presupusd - noi tovariqi glsili de critre, 333.
de a fi o specie dc tnanrlril, 757 ; -
- puligauria la, 184, 477; Gravori, miopi, 36.
- vocea la, 426: (iray, Asa, clespre gradafia speciilor printre compozee, 150;
- craninl dc,452; J. E., dcspre vertebrele caudale la rnaimule, 55;
- - despre prezenla rudimentelor de coarne la femela
-- rnodul cle luptir al masculului, 455. - de
Gosse. P. FL, despre agrcsivitatea masculului de colibri, 29{ ; Cerutilus moschaltts, .108;
- clespre mo;tenirca modificirlilor artificiale ale
craniuhri. 487.
despre coarnele Ia oi ;i capre, 409;
- desprc creastrr antiiopelor nrasculc, 429 ;
- <lespre barba 1a lber, 429;
Corilcl, Il. A., despre vnl'ialia lungimei picioarelot' lit olll, - clespre capra Rerburu,
JT: 4i)l;
- despre deosebirile scxnale
'- rnisurlitorile sr:lclalilor amelicani, 37, 38 ; - .131 Ie coloritul lozitoarelor.,
tlcspre lrroporliile corpului ;i ale capacitirfii pnlttro- ;
- ruar"c l:r diferitele rase de orn, 1.trir; ornalnentele nrascuhrlui cle lenc;, 31. ,132;,1
- despre cnlorilt, elanului, 432;
- clespre vitalitatea inferioalii a rnulatrilot:, 747. - antilopa Sing-.sirrg, 433;
Gorrltl, .I., despre migralca lui Cypselrr.s apus (swifts), 9l-r; - clespre
tlespre culorile caprelor, 433;
despre sosirea lnasculilor de Go.Ilinaclo coeleslis
- (snipes) - despre
inaintea fr:melelor, 181 ; - clespre limurul Macaco, 4i)4;
-, rlespre proporlitr nurnerici. la sexele de plsti ri, - lTgelaphus potcittus, 4,10.
207,248; Grecii antici, 722.
rlcsprc |{eotnortrtln Grgpus, 294; Green, A. H., despre lupta intre castori, 405;
--
- despre speciile dc Eustephanus, 294; - despre vocea castorului, 426.
Greg, W. R., desple efcctele selecliei naturale asupra rra!iu-
despre lala rnoscati australiand, 293, 294;
- despre mdrimeir comparativi a sexelol la lirt- nilor civilizate, 116;
- ziura lobctta Ei la Cirtcloramplnts cruralis, 264; * despre cis[torii]e timpurii ale sirracilor, 119;
* despre lobiuutellus lobatus, 29!); - clespre grecii antici, 122.
Grc-ier, de cimp, stridulalia lui, 235 , 236;
- despre obiceiurile lui XIenut'rt aibeili, 302, 303;
despre raritatea cintatului la p[slrile striluci- - agresivitatea masculului, 240;
- de case, st.ridulafia la, i34.
trlare, 303 ; -
Cireieri, deosebiri sexuale la, 240.
--- desple Selasphorus platgcerus, 308;
rlespre prislt'ile umbrar, 311, 329; Grenadierii prusieni, 33.
(imlrer, dr., despre apari!in foramenuhri srrpracondiloid la
-- despre pcnaiul ornamentat la colibri, 311'r;
rrmerusul omnlui, 27;
-- rlcspre nirpirlirea 1a Lngopus, 318;
-* divizirtnea osulni malar, 41 ;
-- tlesple ct.alarea penajulrri tle c:it.re rnascrrlii dt,
t:oliltri, 1320 ; -- stridulalia l[custelor, 2i]6;
timiditatea plsirilol Inascule impodobitc,S2T ; -- rlespre I:)pltipltiger ttllium, 2ii{).
- clespre
despre decoLarea umbrarelor rle cXtre plsirile (]rus americenus, virsta penajulrri la, :i92 ;
- umhrar, 336; * reproducerea cu llenaj nemaltrr, Ii]| ;
---- uir{lo, lrahea ln, :i()i;.
-- desprc impodotrirea cuiburilor tle cirtre eolibrii, tirtlllrts ctmpestris, 2i|{i ;
336;
-- rltrspre valialia la Cryananlhus, 344; -- agf(rsivitatea nrascrrlrrltri. 'l l{);
-,-- despre culoarea coapselor la un papagal. 341; - rlomesticus, 236.
Gr11pus, tltosebili sexuale lir t'i:cul de, 29tr.
-, tlespre Urosticte Renjamini, 35i et seq.; ()uanacocli, luptele lor', 405 ;
--- tlespre nidificare la Orioles, 368 ;
- clespre pisriri inchis colorate construind cuiburi - canini .la, 415.
Gnanagii, lupta penLnr femei ltrintre, .155
ascunse, 369; ;
despre trogoni pi pescireli, 371
- despre papagalii australieni, 372; : - poliandria printre, 479.
-- Guanagi, schclete cle, apari!ia foramenului supracondiloicl
la urnerusul tlc, 27.
- despre pommbeii australieni, 3?2;
pcnajul nematur la pisiri, 379 et seq. ; Guarani, proporlia dintrc birrba{i gi femei printre, 205
- despre specia australiani de Turnir, 386 ; culoarea copiilor nou-niscnfi la, 4521'
;

- clespre puiul de Aitlturus politmus, 395; - barba la, 454.

- derspre
rlespre culorile ciocului dc tucan, 398 ; 399;
-
- rlespre Guenie, A., despre sexele la llgperylhra, 210.
- piale clindimensiunea relativii a sexelor de rnalsu- Guilding, L., despre stridulalia la -Locus/irlue, 2lli>.
Australia, 416; Guillemont, varia!.ie, la, 345.
<lespre culorile marsupialelor, 431. Guineia, oi de, numai masculii cu coaltre, 198.
-
Gorrrt'arrx, despre stridulatia la Mutilla europnea, 243. Gunguritul porumbeilor, 305.
C1r:rba, despre corbii liircali tle pe insulele lraroe, 344 ; Gustul, la cvadrumane, 437.
(iu;at, porumbelul, dezvoltalea tilzie a gu;ei rnali la, 200r
- varielalc tlc Guillemot. i1,14.
Guta, trausmisii sexual, 200. I{aynrond, R., despre. zgomotul cle Lobi al masculului
Ciintlrt'r, dr., despre aripioara la Ceratodus, 39 ; de Tetruo umbellus, 3061.
clespre hermafroditism la Serranus, 139 zgomotul de tobri la pisiri, 306.
- clespre cclozarea icrelol de cltre masculi
;
in guri, - despre
despre lupta pentru femei printre indienii
-* I{earne, nord-
1.10, 292; aurericani, 455;
- tlespre confundarea pe;tilor nefecnnzi fenrele cu despre ideea cle fmmuse[e lcrnininri
- nord-arnericani, la indienii
nrasculi, 208; 467;
clespre organele prehensile ale pe;tilor masculi secretl repetat{ a unci femei
- l'lagiostomus, 2il ; - fuga
cane, 483.
nord-anrcr i-

-* lcpii qi perii pe peqti, 271, 272; Ilectocotgle, 220.

despre agresiviLatea mascululni de sonrcni ;i
- pistriivi, 272 Hegt, NI., despre dezvoltarea pintenilor Ia prirrni, Iitt.
; Ileliconidae, 254:
dt'sprc climensiunca lulativir a sexelor la pegl.i, 274 ;
- desple -- imitalia lor r1e cdtre al!.i fluturi, 265.
dtroscbiri scxuale la pcrgti, 275 tt seq.:
- despre Culionymus, IIeliopathes, stridulalia spercificzi masculului, 251.
- clcsple o ascnrirnarc275; Ileliolfuitc uuriculata, puii de, 380.
- pipl, 281 protectoale lr rr r.rui pt,;tc- Helir pomatia, exemplu cle atagamenI incliviclual la, 2l{}.
; I{ellins, J., proporlia sexelor de lepidoptere crescute rle,
despre genul Solenoslontu, 282;
- clcspre 2tt.
-- colot'ilul broagtt lor ;i bloaqtclor t'iioase, I'Ielrnbolz, dcsprc lrlricerea procuratii tlc armonii, 8ll ;
285 ; rlesprc ochiul onrului, 357 ;
- despre
- lupta la T'eshtdo elc',1ttns, 28ll:; -- vibrarea perilor auditivi la cr.ustacei, 460 ;
rlespre cleosebiri sexuale la l)phitlict, 280 ;
- dcspre -- despre fiziologia arrnoniei, 46f|.
- deosebiri sexuale la sopillt',288 et.se(/. Ilemiplcru, 234.
Ggnanisa .l.si.s, pete ocelate la, 347. Ilernitragus, ambelc sexe firi barbi, 429.
tlemsbach, l[. von, despre rnamela medianr'i la bdrbat, 39.
flepbuln, dl., clespre cintatul de toamni al sturznlui, 802.
Ilepialtts humuli, deosebire sexualir de culoare la, 26(i.
II Hclmafroditism, la embrioni, 139;
- la pe;ti, 139.
Ilerodias bubttlcus, nlpirlirea de primlvari la, 31?.
Ilriclicl, Ii., clcspre origincrr onrtriui, 13; Fleron, Svr. R., despre obiceiurile bibilicci, 3.10, :]41, 3l-r8.
- desple caractele rudimentare, 19; Ilesperomgs cognatus, 160.
dcspre moartea provocatil cle inflamalia apctr-
- dicclui vermiform, 27 ; Iletocrina, proporlia sexelor la, 212;
dt:spre caninii la om, 40 ; - deosebire de sexele de, 240.
*- clespre treptele prin care ornnl a clevenit bipcrl, 50 ; Ileterocerus, stridulafia la, 249.
Flervitt, dl., despre un cocog dc luptf omorincl un vin-
-- rlesprc om ca rnenrbru al grupului catalinilor', dereu, 296;
134 ;
desprc pozi{ia lemuridelor, 136; - despre recunoa;terea de cltre rale a nnor ciini
- tlespre genealogia mamiferelor, 136
gi pisici, l)35 ;
- despre Amfiorus lanceolatus, 137 ;
;
despre impcrechcrea unei rafe sllbatice cu un
- r[{.oi
- rlcspre transparen{a animalelor pelagicc, 218 cu coadir ascu}itir, 337 ;
- ttt'sprc capacitatea muzicalil a ferneilot, 464.; tlespre jocul nuplial la gdini, 339;
-. - despre imperecherea fazanilor cu glini comune,
IIagen. II. q;i \\'alsh, B. I)., despre nculoptert'le arnericane, - 341.
212.
Flalbrrtsrna, prof., herrnafro<litisrn la Serranus, 139. Ilibride, pisiri, producerea tlc, .13.
Hidrofobie, transmisi intre on gi anirnelcle inferioare, 16.
IIanmdr11a.s, pavian, lntorcind pit'tre, 9{) ;
Hilgendorf, sunete produse de crustacei, 227.
- coama masculului, 420.
Hamilton, C., despre cruzimea cafrilor fa!ii de animale, 103 ;
Hindus, oroarea sa de a incAlca casta, 106, 109.
FJindugi, diferen!:i locali de staturl printre, 35 ;
-- clespre acaparare a femeilor de citre qefii cafri, deosebirea lor t'lrr europeni, 163 ;
.181. - culoarea birbii la, 4l-rli.
Flancock, despre culorile molugtelor nuclibranhiate, 218, -
Ilipparchia,Ianira, 262 ;
220.
I{andyside, dr., mamele supranumerare la birrbafi, 39. - nestabilitatea petelor ocelate la, 352.
Hipopotam, nuditatea lui, ,114.
Flarcorrrt, E. Vcrnon, despre Frangilltt cannabina, 3t9. Ilippocampus, clezvrltarea la, 140 ;
II arelda glacialis, 342.
Flerlan, dr., deosebirca dintre sclavii de cimp ;i de cas[, - receptacule rnarsupiale la masculul de, 282.
Hippocampus minor, 168, 170.
166.
Hodgson, S., despre simtul datoriei, 88.
Flarris, J. n'[., despre raportul dintre ten qi climl, 165.
Hoffberg, despre coarnele la reni, 408;
Harris, T. W., despre ldcusta I{atydid, 235 ;
- despre stridulalia cosa$ului, 238; - despre preferintele sexuale manifestate la reni,
423.
despre Oecanthus niualis, 240;
- despre coloritul lepidoptcrelor, 258; I{offman, prof., culori protectoare, 23,1;
- despre coloritul la Salurnia io, 258, - lupta broagtelor, 285.
- pintenul
Harting, la Ornithorhrynchus, 407. Holland, Sir I{., despre efectcle bolilor noi, 155.
Flartmarr, dr., despre cintatul la Cicctda splcndicim, 433, Homoptere, 2341'
235. - stridulalia lor .,si a ortopterelor cliscutatri, 239.
Hauglrton, S., despre o varialie alui flexor pollicis longus Flonduras, Quisealus major ln, 208.
la om, 43. Hooker, tir., ribdarea elefantnlui fa![ de ingrijitorul sdu,
Flayes, dr., dcspre indepirtarea ciinilor de sanie intrc ei 92L;
pe gheali snblire, 69. * culoarca birrbii la om. 453.
 INDEX 527

Hookhanr, dl., tlcspre cotrccp!.iile nritttalc la atriutale, 75. clcsltre dczvollarea enrlrlionarl a omului, 18;
I{oolocli, gibonul, nastrl lui, 1131. -- tlesple orig-inea otnului.
Hoopoe, 303; -- tlesprc I'alia{ia crauiilor la indigenii din Australia,
1il, 19;
- sunet.ele produse de masculul dc, li{.xi.
Hoplopterus arniolus, aripile pintettate la, 2!)1J. -,-- rlespre altductolul ct'lrri tle-al cincilea metat.ars
Ilorne, C., tlespre respinget'ca rtnci lircustc vitt coloratc cltr la mairnu!e, .lli;
cltrc qopirle gi p{sari, 210. -- clespre rraturrr facultir!ii tle judecaLri, 71 ;
Ilotenlote, fetneile, particularitriIi ale, 1-19. - desirrc ltozilia ornului, 1130 ;
Ilotentoli, piduchii lor, 146; -- tlesprir sLrltordirrcle dc primate, 132:
u;or muzicanli, 461 ; -- desl;re lernuride, 136;
- devin desprc fnttnrtselea fctrtinittll la, '168 ; I)inosauriu, 1i)7;
- ideea - clesprc
cleslrlc alinilrr!ilc atniibii ale ichtiosaurienilor.,
- cotnprimareir trasultti de critre, '161.
Ilough, dr. S., ternpt't'atnra bitrbatului tnai valialrilir tlecil t,ta-I
J .
.

a femeii. 190 : desllrtr vrrriallilil atel t^r'alriilol Ia anuntite rase

rltr orrr,
- proporlia sexelor la om. 2()'1.
1,1!) ;

I-Iouzeau, despre litrattrl ciineltti. 69 ; - - tlesple raselc tle onr, 15J. ;

despre judecata ciinilor, 69; - supliment tltsllrc creier, 168.
---- pdsAli rtcise de firele de telegraf, 73 ; l{1-clroponrs, dintorfisrn la femelele cle, 230.
Ilqelaltltus Trorcurrr.s.
- tlcspt'e strigirtele pisirrilor domesticer 9i alt' p:U)x-
18 1.

galului, 77, i9 : I Iugrol1rtttLts. 282.

tru rcsitrtt tttilli, 91 ; IIula, specicr cintritoalc de, 28r-r.
- animalele
sinueitlerea de 1re insnlele alerttitre, 102. Ilrllobales, abscrrIa policarului la, itl) ;
-
Flovorth, H. Il., tlispari!ia salbaticilor, 150. -' nrcrsul vt'r'tical al unol specii tle, 51 ;
Hrana, influen{a ei asttpra staturii, 35. -- afccliurrea mat.ernii la un. tj4 :
Ilrani bogatd, influen!a probabilit a, la inlperecht'rea rlcr - direc[ia irarului p(] braf la o specic cle, 131 ;
plsdri de specii difcrite, 338. , - femelek: ntai pu{in piiroase in partea de jos declt
Flnber, P., despre furuici jucincltt-se itttre elt', 6l ; masculii, .{5i3 ;

- despre mernoria furnicilor, 68 ; -- ngilis, 50;

rlespre intercotnuuicalia la furnici, 80 ; '- lriinrl de pe bralcle de, 1ill ;
- despre rccipt'oc:ii la f ttrnici, ttttpi *- Yocea mnzicald la, 127 ;
- separare,recunoagterea suplacilirrir la, 4ir2 ;
242. ---" crcast.a
\:ocea lor. 4ir9
Ffnc, despre pirerca chinejilol itt privin!t aspectttltti ;
europenilor, 46i. Iioolock, rlcclseliiri s()xuale clc crrloare la, 434;
I{uia, paslrea, din Noua Zcclaudl, 178. .- - lar, 5();
I{umboldt, .r\. von, ralionametrttrl la catir, 72 ; -- pirul clc 1le bra[e la, 131 ;
despre un papagal pislrind lirtrba tttttti trilr dis- '- ferncla rnai pu[in priroasri, 453;
- pdrut, 154; --- leucisctts, 50 ;
arta costnet.icii la sllllatici, 4ii,l ;
- despre exagerarea - cintatul lui, 459 ;
catactett'lor naluralc dc c:itre -- srTnrlacli lu.s, irO ;
- clesple
om, 4il; - sacul laringial la. -12d.
II llloplila prasinana, 254.
- desprc vopsitul in lo;tt cle citre indienii antericani,
4i r. Ilgmenopteru, 242;
I-Iume, D., despre simlimintul tlo sitnpatie. 9ti. * rnarea climcnsiune a g$nglionilor cerebrali la, 52 ;
Ilrrnrphreys, H. N., despre ohiceittrile la Gtsterrtsteus, -- clasificareir lor, 129 ;
187,272. -- dcosebiri sexttale la rrripi, 231 ;
Iluni, vechii, l.ttrtirea nasultti la, 4il, -- irr{cpiitoare. rrrirrirnea relativ[ a sexelor, de, 232.
Flunter, .I., numdrul tle spccii de ortt, 149 ; Illlmenopteron, parazit, cu un rnascttl sedentar, 188.
caractere sexuale secuudare, 177; Ilgornosahus aquatictrs, 441.
- despre
despre comportarea generalti a animalelor femele IIryperqthra, proporlia sexelor lr, 210.
- in tirnpul curtdrii, 188 ; Ilgpoggma dispttr, deosebire sc:xuali de culoare la, 260,
.- despre mugchii laringelui Ia plsirile cintirtoare, Ilgpopgra, coloritul la, 259.
302 ;
-- despre forla rnasculilor, 416;
despre p[rul cref de pe fruntea taurultti, 429;
- clespre rtnui mlgar de ci'itre o zebrri r
- femeli,respingerea
436.
Hunter, W. W., despre ct'e;terea rapid.i recentii ca nnmir Iarna, schirtrbarea culorii la matnifere, 437.
a santalilor, 46:. lbex, mascul, cizind pe coarnele sale, 411 ;
- despre santali, 163. - barba la, 53.
Huss, clr. Max, despre glandele mamarc, 139. /Dis, alb, schinrbarea culorii pielii gola;ale itr perioada tlc
I{ussey, dl. despre o potirniche distingind pcrsoane, 335. reproclucere, 316;
I{utchinson, col., exemplu de judccaLr'r a tttrtti ciine cle vi- -- stacojiu, puii de, 390;
nitoare, 72. tantalus, t'irsta penajului rnatur la, 392 ;
IJutton, Cpt., despre capra silbatici nutscttli clizind pe ---- 1'sproducindu-se ctt penaj nelttatur, 393.
coarnelc sale, 411. Ilri;i, penele descotnpttse le, 313 ;
I'Irrxley,'l'. ff., dcspre concortlatrla sl rttcturali dintrtt .- allii, 399 ;
onr ;i tnaitnute, 13 ; - ;i ncgt'i, 39{).
Icluteunutnidac, cleoseltirt itttt'c srrxt' lit, 2^12.
- dcspre concordatr{a dintre ct'cicrul de ottr 1i de
animale inferioarc, 16 ; Ichtfu1apter11gia, 39.
rlespre virsta adtrltir llr rlrallgutan, 18,
- Ihtiosauricni. 137.

i-]5 - c. 4{0
528 INDEX

Icle, eclozate de cltre 1tc;Li masculi, 282. Intelectuale, facultir!ile, influen!a Ior asupra selecliei
Idio!i, microcefali, caracterttl gi obiceiurile lor, 38 ; naturale la orn, 111 ;
- pilozitatea lor gi natura animalir a ac{iunilor
microcefali, facultilile lor tle imita{ie, 79.
lot', 39 ;
- probabil perfeclionate prin sclec{ie naturali, 112.
hrtcligenfa, dl. H. Spencer clesprc zolile ei, 63.
-
Ieput'e, coacla albi la, 437. Inviclie, persistcn{a ei, g{).
leput'c dc vizuinti, coloritul protectot' trl, .lll7; I plias glancif fe, 2it7 .
Ir'r.s, rleosebili scxuale dc culoart', la ltisirri, 311, iJ.l5.
- luPta mascttlilor, 4[)5.
Iepuri, domestici, alungirea ct'aniultti, la irll ; Isr:.lriopulric, rutrqc:lriul, 42.
craniului lit, pt'in aplecat'tra tu'ccltii, il3 Illtoqirtis crttenttts, rrurniirrrl de pint.cni la, 297.
- mocliticarea
semnale de pericol la, 90;
;
Ittltts, srrgltori tarsali ai nrasculilor cle. 228.
-
- proporlia numeric.i a sexelor ltt, 207,
Ierburi otrlvitoare, evitaLe clc anir-ualc, 63.
Iguana tubercttlatft, 289.
Iguane, 289. I
Imaginalie, existeu!a ei la attinralc, 69.
Imitalie, 265 ; lnrbirLarc, la rnaimu! e, 77.
- omului despr(',
ciltt'c tnetittttt[.c, 67 ;
la mainrttIt'. la irlio!i ruicroct'frtli ;i
Inrliiral. fltrLurele de zi, 253;
- tendinla
,a sirlbatici, 7{) ; - lluturele rle noaptc, 259.
irnpoclobirea la lrtisriri, 31 1.
- influen[a sa, 112, ll:i.
Irttltlucentala, 136.
Incruci;irri, Ia orn, L18.
Incruci;alca raselor, efecLcle, 1G3.
Impregnart'. perio:rrla tlt', ittflttt'n!u ci asltl)t'il serttlui, Itrrntrl{ile, ritrnul de, 411 ;
205.
Incisivi, spar'Ii satt llili!i de ci tt'c ttttii siilltal ici, 1{i5. - nt voitr rle oprir.i ltt, 47.
Lrtrcrupereu evoltrtici <lintre our si rnaimrr[:i, 135.
Indecenll, tttit tle, o vit'tutt tnotlt't'tti, 101.
Inrlia, dil'icultatca cle a rlisLingt' t'ast'lcr ilrcligcrtc, 1 11 ;
Ogprirtidae, tlin, 2S() :

-- culoarea bi-rrLrii la raselc cle oanrcni rtirr, 451i. J

Indicnii, nolcl-amt'r'icatri, onot'a!i rle a I'i scalpeL ttn ollr
tlintr-un alt trib, 1()2.
Individualitatca la attimalc, 75.
Jacquinot, despre numirul speciilol de on, 149.
Indolenla omullri, cind este elibcraL cle lupta pe.nLnr .Iacger', dr., h-rnginrra oaselor mirrit[ prin purtarea du
greutr'r(i, 35 ;
cxisLenJ.ri, 123.
InrlLtpictts carlottu, culolile scxelor', 1372. - dcspre dificLrllaLca de a se apropia de turne cle
animale sirlbatice. 90 :
Irrfarnticitl, prcdotninanla a, 46, 102, 213, 214; dc'spre fazanul at'gintirl respins clnd penajul i s-a
cauzele presupusc ale, 467;
- predominanfa - sLlicat, lJl(1.
gi cauzele ci, ,178 et se,q.
-
Inferiolitate, presupusa, fizici a onrttltti, i-r9. .Iagrrali, ncgri, 41311.
.flrrsorr, Ia. \\r., rlcspt'e ltropor{iilc scxelor la T'ottticus
Irrflarnal[itr intesLinelot', apiirintl ltt (]ebtr.s (tzerue, 1ti. uiilostts, 272;
Inclrizifia, influenfa ei, 121.
hrima, la emllrionul de ottr, 18. - tlesprc colt,olt I t,r't' st litl trliut I t., 2.11).
.Iaponiir, incrrra.illrca dcsfi'inirii in, .lti.
Insccti, fosila, tlin rlevoniatt, 2J0. .Ialronczi, lipsa tlc lr;rrbir generali la, 45,I;
Insectcr, dimensittnea rclativir a gungliorrilol cclebrlrli
Ia, 52 ; - avt:rsiunt'a lol penLru favorifi,469.
Jairlirre, Sir \\I., rltrsll'c fazanul Argus, 372, 327.
aparifia masculului inaintea fcmclclor, 1tl1 ;
- urrniirirezr ft'melelor rle citre masculi, 18tj ; .Iarrolcl, dr., desplc urodificiri ale craniului produse de
- perioada cle dezvoltare a caracLerelor scxuale
ytozitie nenaturalir, 53.
-- Jarves, dl., clespre inlanticirl pe insulelc Sandwiclt,21,l.
la, 199 ; Javanezi, inallinica lclativir a sexelor la, 454;
sexualc sccundarc Il. 229 :
- caracLcre - ideea tlcsprrr fmmusefea feminini la, 469.
linute in colivii, 231, 2,1(t;
- stridulalia .Jcffrcvs, .I. (irvl'n, rlt.sprc folma valvelor Irl gastcropode,
- la, 459. 219:
Ittsectiuora, 432;
- absenla caractcrelor scxualc sccun<laLe Ia, 1ti5. - dcsprir inflrrerrfrr lrrrninii asilpra valvelor,220.
Jefuirca strrirrilor consicleratI orrolabili, 102.
la, li()2.
lnse.ssores, organele vocalc
Jenncrr', dr'., desprc vocca ciorii, 301-r;
Ir-rstinct gi inteligctr!:i, 6li ;
glsirea detovard;i noi de citre colofene, .331 ;
- migratoliu invingind pe ccl mateln, 45, 1111. - desprc
rlespre intirzierea luncfiilol generative la pisiri,
lnstinctive, acliutri, rezullatul erediLir!ii, 913 ; - .rr).)
.),).).
diferenla de forfl,9i ct seq.;
- inrpulsuri,
gi impulsuli morrlt', alianta dintle, {)ii. .Ienyns, I.., rlesprt. alrandonarea puilor cle cltre vrlbii, 94 ;
- tlesirle prisitli mascrrle c:r"rtttinrl dupri perioada tle
- reprorlucerc, 333.
Instincte, 67;
- originea complexir a, prin selecfic naturalr'i, 6l]; pisiri visind, 34 ;
Jr:r'rlort, dr'., clespre
originea posibilir a rtnor, 03 ; (lesprc agresivitatea masculului rle Pgcnonotus
- dobindiLe ale animalelor domesticc, 93 - Iruemorrlnu.s.
- variabilitatea forlei lor, 95; ; 29.1 :
- difercnla rle forlir dintre celer socillc gi celclirlte, - despre aglesivit.atea masculului de Ortggornis
qularis 296;
- 98, 110;
- rlespre pinttuii la Galloperdix, 297;
- folosite pen[ru scopuli noi, 462. - desprc obicciurile
rlespre lui Lobiuanellrts, 299;
lnstrtrrnentall, muzicli, la pisiri, .{58, 466. PlaLaleu, 305;
- rlesprc bltaie
Inlelect, influenla ltri, in sclec(ia nlttu'alir lit socictat.ee ca de tobri la fazanul l{alij,
- rlespre Sypheolides 306 ;
civilizatS. 118. -. auritus, 307 ;
 INDEX 529

Jerclon, dr., despre Otis bengalerrsis, 309; - despre dimcnsiunea relativl a sexelor la insecte
despre smocurile auriculare la Sqplteotides auritus, 232;
- 312:
nipirlirea dublti la attumitc pirsirri, ltll'i ;
- despre I,obiceiurile
ulgoridae, 234 ;
termitelor, 211 ;
- clespre - rlespre
clespre nlpirlirea la I{ ectarittioe,, li I tl ;
- tlespre ndpirlirea -- rle'sprc cleosebirea dc culoatc la st:xcle coleop-
- 319 la tllopii, flrtielat'i ;i rll'ongo;i, l ert'lor', 24.1 ;
; tlespre t'cartrt'lc nr:t;culilot' colrt()ptr.'t'cloI' laru.'li-
- cornc,
tlesple schintbaren tlt' cttloat'e 1lt'itttitt'ara la ttttele
- fringilidc, 2 1{-r ;
ii19 ; - (l('sple apofizeler in fot'tnir dc coalne Ia nrasculul
despre etalare la piisirlile nrascttlt', iJ20 ; rfe C'rrrctrlronidae, 248 ;
despre etalarea tectricelor infct'ioarc cle citt re
- masculttl - rlcspre agresiviLatea tnasculului cle Lttcunus cert)us,
de Dulbul, 1326 ; 217.
clesple Pernis apittlra intlian, 345 ; Iinos, Il., dcspre cuta senrilunarir, 2.1 ;
- clespre deoserbiri sexuale la culoat'ca ochilor lrr despre alrari!ia f olarnenului supracondiloid la
- - umenrsul unrart, 27 ;
Iluceros, 34r,t;
- despre petele cle pe fazauul T'ragopan, I)J81.
clespre nidificarea la Oriole.s, 1368 ;
- desple trdsattrlile fe!ci tinirrttlui )[elrttton, 145.
lioula, lungimea cecunrului la, 2Li.
- desple niclificare la lluceros, 369 Iiobtts ellipsiprgmlu.s, propor'!ia st'xclor la, 207.
- clespre Parittae caeruleus Sttl ttln' ; Ji2 I(iilrcut.el despre steriliLatea plantelor hibride, 148.
- ,, ' , ;
Palaeornis jauanictts, 37.1, 375; Kdplrcn, F. 'l'., clespre liicnsta nrigratoare,244.
- despre penajul netnatur la p{sitli, 'i78 et ser1.; I(6rtc, tlesprc ilrolror[ia sexelot' la Licuste, 212;
- desple speciile vicat'iante rlt' pisirri, lifil ;
- tlespre - Licusle t'ttsegt.i, 2.1J.
A., rlcsll't' al'iiritetce tlintrc ascitlii ;i verte-
-- tlesprc olliceitrrile ltri 'l'rrrrtt;r', 1i86, 387; Iiovalevsliy,
sllorirea corttitrttir a fruDllsc!ii ;tittnttltti, Irater. 137. 1:j8.
- clespre
li94 Iiovalevsli)., W., <lt.spre agrcsivilatee coco;rrlui dc urunle
;
mascul, 297 ;
- clesprc coloritul genului Palueorttis, 400.
Jevons, W. S., clespre rnigrdrile otnului, .17. clespre irnpcrecherea cocoguitri dc munte, 299.
-
Jocul nuplial, mai marea artloare a Itrasculului lrr, 1813; Krause, despre un corp liisttcit. la extretnitatea cozii rttrui
- la peqti,272,2781. trIucctctts ;i a unei pisici, 213.
Ia pisari, 299, 305, :100, :j29, 3:i0. I(r.rpffer, prof., clesple afinitatea clintrc ascidii si r,ertebtatc,
-
.Iohnstone, locot., tlespre elefanlul inclian, 1Sir. 7:17.
.Iolloli, aspectul frtttrios al, ,17 l.
Jones, Albert, propor'!ia st'xclor la lcltiilopterelc crcscttte
, de, 211.
Juan Fernandez. coliblii din, 395. r,
Junoniu, deoscbiri sexuale cle coloriL la speciilc dc, 25,:-r,
Jupitcr, tn cotnpara(ie cu efigiile asilierte, -l70. Lalidocera I)aru'irtii, organele prchensilc ale tnascultrlrri,
222.
Lrtbrus, crrlorile splendiric ale spt'ciilor de, 276 ;

- rnirlrt.s, deosebili serrnlc la, 27ti, 278;

K - lttttto, 280.
Lrcerlilict, tlcoscbiri serrralc la, 288.
I(alij, fazanul, bitaia ca tlc tolll ii ttlitscttltrltti, rlc, l'i06; l,ltft'csttitvc, dl., tlespre pirsrililcr paratlisrtltti, 3 | 5.
I.agoprts scolicus (r'ed grousc) nrouogam, 186;
- lruii de, l3tl1.
Iiallima, asetniirrarea cu o frttttzit vc';ttrdir, agt'esivit.atea tnasculului tinlr, 299,
2i.r6. --- produce rtu sunet bltindu-;i aripilc, i)06
I(ant, frnrnanuel dcspre clatorie, 88 ; ;
despre sliplnirea cle sine, 97 ; rlulata curt:irii la, 330 ;
- culori
- despre nrtmlrul speciilor cle ont, 149. gi uiclificalc, 1370.
- -
I.agolius mulus (ptalntigatt;, 1tl(i :
Iieen, dr., despre facultd[ile minl"ale la ;erpi, 287.
Iieller, dr., despre greutatea fabricririi tlc utteltc rlin piatri, pcttaiul estival gi lrillertral, 31(i, 317 ;
- intlttttiri
-- nup!iale la, lJ30;
48.
I(cttt, W. S., alungirea inotirtoarei tlorsalc la Oalliortrl -
- nripir'lilea triPli-r, 375 ;
nrus l11rrt, 2?5; - coloritttl proLectolal al, Iit35.
desple jocul nuplial la l.abrus nlirli.s, 278 ; Lanrarcli, tlt'spt'e origillea otnrtltti, lii'
- culorile Lamellibr anchiuta, 21 9.
- ;i iocul nup{ial la Carihants lirtealrts,2ig.
I(ing, W. R., despre organcle vocale la 'l'elrao cultido, Lamelicornute, coleoptere, apofize in formit de corn de la
303, 304; caP ;i PiePL la, 244, 2lt1;
bitaia ca tlc tobir de citre <lropii, 307; influenla selec[iei sexuale asupra, 249.
- despre
tlespre rerri, {08 ;
-
Lanrcllicornia, stridrtla{ia la, 250.
- despre alragerttr lenrtltli ntascttl tlc cirtrc vocca LarnonL, tll., despre colfi de narval, '{06 ;
- femelei, tlcspre folosirea col[ilor de catre llat'val, 415 ;
426. - clespre foca
I(ing qi I"itzloy, despre obicciurile ntrpIiale la fttegieni, - cunas-vezica, 427.
484. I.antltornis plrcrphgrurus, culorile femelei, 369.
I(ingsley, C., despre suneLele prodttse del trmbrrna, .28i3. Lampqridue, nepliictttc la gust mamiferelor, 231.
Iiirliy gi Spctrce, clespre deosebirilc serttale-la luttginlea Lanclois, I-I., nrusculile atrase de sunete, 2li3 ;
li8; producet'ea tle stttlt'Le tle catre Cicctdue,
ciocnlui la Curculionidae, - tlespt'e
jocul nuplial al inseclelor', 188; 234:
- tlespre elitrele la Dgstir:tts, 2130 ; tlespre organul de stliclula[ie al greierttltti, 236 ;
- despre
desprc partictrlalit.ti!i le picioalelc ittscctelot'
- desPre Dcclicus, 237 ;
- prasctrle, - tlespre orgatrelcr dc stl'idula!ie la Acridiitlae, 2381,
230 ; -
53() INDEX

I{., aparaLul stridulant la ortoplere, 239 ;

Lantlois, Lei, dungile puilor de, 377.
despre stridulalia la Necrophorus,249; ,,Lek"-ul cocoqului negru qi al coco;ului de munte, 32g.
- despre stridulant la Cerambgr heros, 250; Lemoine, Albert, despre origitrea vorbirii, 28.
- despreorganul
organul stridulant Ia Geotrupes, 250; Lemur maca.co, deosebire sexualir de culoare, 434.
- despre organele
-- rle stridula{ie Ia coleoptere, 241; Lemuridae, 132;
despre tic-tacul la
- despre remufcarcaAnobium, 252.
- urechile de, 23;
Landor, de a nu se fi sultus obiceiului
tribului, - variabilitatea muqchilor la, 42;
Lanius, 375;
100.
- pozilia ;i derivalia lor,
originea lor, 742.
135;
caractcrele pnilor, 378;
-
Lemurieni, uteml la, 40.
- rufus, puii anormali de, 392. Leneqi, ornamentele masculilol, 431.
-
Lanliester, E. Il., desprcr longevitatea comparativir, 116, Lenguasi, deformarca urechilor la, 465.
118; Leoparzi negri, 435.
- clespre efecLele clistrugirtoarc ale alcoolismului Lepidoptere, 253;
1 19.
Lanugo-ul fetusului de orn, 2it, 479. - propor[ia numericii la sexele de, 209 :
coloritul lor, 254;
Lapond, limba, foarte artificialti, 81. - pete ocelate, la, 347.
I.,alinge, mugchii lui, la pis:irilc cintil.oare, 302. -
Lepitlosiren, 737, 147.
Lartet, 8., compalalia capacitl[ii craniene a mamiferelor Leplalides imitafia la, 26C.
tecente gi terliare, 23; Leptorhgnchus attgttstatus, agresivitatea masculnlui, 247.
dinensiunea cleienrlui Ia mamifele, 71;
- despre Dryopithecrrs, I.eptura testacea, deosebire de culoare iutre sexe, 244.
- desple 134 ;
despre plantelc plcistoricc, 461.
l.ero1', despre circumspeclia vulpilor tinere in linuturile
cle vinitoare, 73
-
f,erus, modificarea sezonierir a penajului la, 399.
;

Larvele lurninoase ale nnei coleoptere braziliene, 231. - rlcspre abanclonarea puilor dc citre rindunele, 95.
Leslic, D., obiceiuri nuplialc la cafri, 220.
I.asiocampa quercus, atrac[ia rnasculului de citre femel't, Lesse, valea riului, 27.
21r; Lesson, clespre piisirile paradisului, 186, 32g;
- deosebiri sexualc dc culoare la, 259.
Latham R. G., clespre migra{iunilc omului, 47. - rlespre elcfantrrl cle marc, 427.
Lessona, Nl., observa[ii dcsprc Serranrrs, 13g.
Latooka, despre perforarea buzei infcrioare la, 465. Lethrus cephalotes, agresivitatca masculilor tlc, 2l(,, 2,19.
Laurillard, ttesprc diviziunea anolmalir a osului molar Leu, poligam, 186;
la orn, 41. coama sa, defensivir,
- urletul 420 ;
Lawrence \Y., rlespre superioritatea sllbaticilor falir cle lui, 425.
curopeni prin pulerea vederii lor, 37; -
Leu de mare, poligam, 185.
-- despre cnloarea copiilol nou-nisculi de negri, Leuciscus phor.inus, 209.
452; Lerrckart, R., clespre ucsicula prostatica, 2g ;
- despre dragostea tlc ornanrente a silbaticilor', -- despre influenla virstei p.{rinlilor asupra scxului
.164 ; descendenlilor, 205.
rlesplc rasele spine, 409 ;
- clespre Leuator clauiculae, muschiul, 43.
- lnrmuselea aristocraliei etrgleze, 474. LibeIIuIa deptessct, cuioarea masculului, 2.11,
Layarcl, Ii. L., rleslrre un caz de raJionament la o cobri, Libelule, apcndici caudali la masculii tle, 230 ;
287 ;
- dimensiunca relativl a sexelor de, 282;
-- despre agresivitatea lui Gallus Slanleyii, 296. cleosebire la sexele de, 240, 241;
- lipsa
Lal'cock, Dr., despre perioclicitatea vitalta, 77 ; - de agresivitate la mascul, 2,11.
- tlespre natura tentlin[elor animale la itlioli, 39. Libellulidae, dimensiunea comparatirrir a scxclor', 232;
Lircusta, viu colorati respinsir dc ;opirle qi pisiri, 240;
nrigratoric, 231'r ; - tleoscbirea dintrc sexe, 240.
Lichtenstein, clespre CIrcra proone, 'J10.
- seleclia de ciitre femelii, 23i-r. Licurici, ftrmelii, firri aripi, 17tl ;
-
Lricrrstc, propor'|ia sexelor' la, 212;
- luminozitatea lor'. 2ltl.
- stlidulalia Ia, 231, 231J, 2:J9. Lilford, lordul, Acerirto cernue alt,asl clt' ollieclc striihl-
[.. hlenrius, creasl.r'r dezvoltatr'r pe capul rnascrrlrrlui in pe- citoare, 3136.
rioacla de replorltrcele, 278. l.ilieci, glanrle milositoar.r., .128 ;
I.cbida, ncagr[ sllbaticir, trehea de, i]01-r; <leosebiri scxualc dt' culoare, 431 ;
lluii albi de, 293 ;
- ciocul blana mascululni fnrctivor, 431 ;.
:- rogu al, 30ti ; Linrbi, prezenfa de rudimentc in, 8t;
- cu gitul negnr, 40(). clasificarea lor, 81 ;
Lebede, 293, 400; variabiliLatea lor, 81 ;
- puii de, 390.
Lecliy, despre simlul datoriei, 88 ;
incrucigarea ti contopirea lor, 81 ;
complexitatea lor nu este un criteriu de perfec-
despre sinucidere, 102;
- despre liune sau o dovadl a unei crealii specialc, 82 ;
- pdrerea practica celibatului, 103; aseminarea lor, dovad{ a originii comune, 129;
sa despre crimele sdlbaticilor, 103 ;
- despre cre;terea specii, indentitatea dovezilor a dezvoltdrii lor
- treptati a moralititii, 108. treptate,81.
Lcconte, J, L., despre organul de stridulalie la Coprini Limicole, pdsdri, pui de, 394.
;i Dgnaslini, 250. Limosa lapponica, 388.
[.ee, IJ., despre propor{ia rtnmericl a sexelor la ptistritvi, Linaria, 375.
209. Linaria ntontana, proporlia sexclor la, 208.
Legitimi gi nelegitimi, copii, proporlia sexelor la, 205. l,indsa5,, clr. W. 1,., boli transnrise de la animale la om,
Leguay, despre aparilia foramenului supracondiloid la *- Lurbarea la anilnale, 72;
hnmerusul uman, 27. - ciinele i;i consiclcrri sblpinul ca pe Dumnezeu, 85.
 INDEX 531

I-irrrraeus, pilclca sa asupra poziliei omulni, 130. despre pretenlia d-lui \Vallacc asupra plior.iLilii
Linx, canarlian, gulera; al, 420. - ideii selecliei naturale, 48;
Lirir. pasirlea, rcruniunile lor, barbaria anterioari a naliunilor cir,ilizate,
330.
l,ilfutbius, apcndici prehensili la femelir, 228. - despre
724:
Lithosia, coloritul la, 258.
Liltorirut litorea, 219. - dcspre
125;
inrbunr-rLi!.irca altelor. prinLre silbatici,
Livingstone, dr., modul de a ;edea jos al gorilei, 131 ;
umiditri{ii ;i a usceciunii asupra culorii - despre asentinarLra caracterclor rnintale la
- inflnenfa
pielii, 163 ;
diferite rase umane, 752;
- despre artele practicate de cltre sllbatici, 152;
rlespre susceptibilitalea negrilor la frigurile tro-
- picale despre capacitatea de a nurntira la onul primitiv,
dupri o qedet'c inLr-o climi rece, 7ti4; - 153;
despre qisca
cu aripi pintenate, 297; despre organele prehensilc la rnasculul
- despre I'loceidae, 306; - Labi.docera de
- rlespre un Caprimttlgus african, 312, 326, 327 Daru,inii, 222 ;

- dcsplc cicatricele de luptri la masculii rnamiferelor; - rlcspre Chldeon, 229;

despre Smgnthttrus luteus, 233;
- sud-africatre, 405 ;
- gdsirea de noi tovariqi de cdtre gaife, 331;
despre indeplrtarea incisivilor snperiori dc cltre - despre Iupta
- batocaqi, 4ti5 ; - atnericani, 455pentru fcmei printre indicnii nor.tl-
;
rlespre perfolalca l-ruzei superioarc tle ciitre malia-
- lolaqi, ,166 : -- dcspre muzicl, .161 ;
- despre practici ornaureuLalc la sirlbatici, 464 ;
- despre banyai,
,168. dcspre aprecierca biirbii printre anglosaxoni, 470;
Livonia, proporfia numericir a nagtcrilor de biric!i ;i fete
- despre deformarea artificialii a craniului, 477;
in, 183, 204. -
- despre ,,clsdtoria in cornun", 475 ;
Llo-vcl, L., despre poliganrie la cocognl de rnunte ;;i dropie, - despre exogamie, 476, 477, 478;
despre veddahgi, 478;
186; - despre
despre proporlia nurnericii la cocogul de muntc Ai poliandrie, 479.
- la -
Lucanidae, variabilitatea mandibulei la rnasculul
cocoqul negru, 208; de, 248.
rlespre somon, 273 ; Lucanus, dimensiunea mare a masculului de, 232.
- despre scorpionului dc mare, 275, 276; Lucanus cerDus, proporlia nnmericd la sexelc cle, 212;
- tlesprc culorile
- clespre agresiviLatea dropiei mascule, 299 ; - folosirea filcilor la, 230;
- 290, lt02coco$ul de munte gi dcspre cocogul negru, - rlimensiunea lnare a masculilor, 432:
; - at'mele rnasculului , 247.
rlesprc adunlrile tlropiilor qi ale becaft,lor, 330 ; Lucanus elaphus, folosirt'a rnandibulelor la, 2.18:
---
tlcsprc impelt'cherea unui rdloi pav[zi cu o ra[5 - filcile mari ale rnasculilor, 230.
Lttcas, Prospcrr', tlcsple llorurnbei. 2.10 ;
conrurtir, 337 ;
-- ttesple lupta focilor, 405 ; - clespre prcfeliu!a sexuali la cai ;i tauri,
Luntinir, cfectele ei asupra Letrulni, 35 ;
.123.
tir:s1rre elan, 410.
- -- influenIa, asupra culorii valr,elor, 220.
LobittturcIlus, aripi pintenaLe Ia, 21)ti.
Locul de na;tere al onrului, 1114. Luminozitat.ea la insccte, 231.
l,ocale, influen{e, cfcctele lor asupla sLaLurii, 34, 35, Lunarc, perioadc, 141.
Lockrvood, l{., rlcsprc dezvoltarea lui IIipltocamltus, 74O1' Lund, rir., despre claniikr grisiLc in peqtclilc brazilierrc,
745.
- Rcv. S., Sclalcccle rnuzical, 4l-l!). Lup, tnodificarea hibcrnalir a, 438.
.Lttcttslidae, stridula{ia la, 2ill>, 237 ;
Lupi, invilincl sir lat.re tler Iu ciini, 67;
- descendcnla lor, 134.
Longicornae , coleopterc, dcosebirca srrxelor la culoale, - vinind in hailc, !)0;
244; ncgri, 436.
- pentm existcn[ri la ont, 727.
Lupta
-stridulalia la, 250.
Lnpti, legea, printre coleoptere, 247;
Lonstlale, dl., despre un excrnplu de ata;amcnt personal printre pisdri, 294;
la llelir pomatia, 279. - printre mamiferc, 105 et seq.',
Lofobranhii, recepLacule malsupialc la mascnlii dc, 282. - la om, 455.
Loqthophoras, obiceiuri, 341. -
I-nschka, prof., despre terminalia coccisului, 28.
Loplwina alra, deosebili sexualc de coloriL, 398. Lgcuena, deosebiri sexuale de culoale la, 2i>5.
Loplrcrnis orrmtus, 375. Lgcaenae, coloritul la, 257.
Lord, J. K., clespre Salnrc lgcctodon, 273. L1'ell, Sir C., desprer antichitatca ontului, 13;
Lolne, B. T., despre XIusca uomitoriu, 52,234. - despre originea omului, 13;
I.otia, caracterclc' puilor cle, 51. - despre paralelismul dintre dezvolLarea speciilor
Lubbocli, Sil J., dcspre antichitatea onrului, 13 ; a limbilor, 81
9i ;
clisparilia lirnbilor', 8l ;
- despre originea ornului, 13 - despre
dcspre inchizitie, 122;
- tlesprc capacitatca nrintalit a stilbaticilor, 61 ; - desprc
- dcsplc originea uncltclor, 75; - desprc resturile fosile dc vefl.t'blale,
lccnnclitaLea rnulatlilor, 747.
135;
dcspre sirnplificarea limbilor, 82 ;
- clesprc absenla idcii de l)umneztn l:r anrrruitc -
- lase ulltarle, 84
;
clespre originea credinfei in factoli spirituali, 84;
- tlespre ]I
- despre superstifii, 86 ;
simlul datoriei, 88 ; LIacacus, urechile de, 23;
- despre obiceiul printre figieni de a ingropa de vii rdsucit la extremitatea cozii cle, 28 ;
- bitrinii qi bolnavii, - corp cozii la specii de, 55;
91 ;
- variabilitatea
- rlcsplc imoralitatca sirlbaticilor., 104 ; - favori!.i, la nnele spccii de, 429,
532 TNDEX

nlacactls brutttteus, Slt ; - desple stalea prirnitivir barbarl a na]iunilor ci-

crcasta sttpclc!liari Ia. 452 vilizatc. 124 :
-- ctlttornolocus,
albcate la birtrine{e. 453;
;
-- dcsple urme alc obiceiului de a rirpi cu forla so-
- c.audulu.s, 56 ; 1iilc, 124, ,1i9:
- dcspre poliatrtlric,
,tr79.
lasioltt.s, pete facialc llr, 443 ;
-- ttctneslrilrrts, 504 ; lla.crrattrara, dl., sttsccptibilitatca la sr'hinrllat'e a artrla-
- rudiatus, 131 ; ntanczilor ;i a nePalczilor, 159.
r/testt.s, tleoscbit'i sexu:tle tlt' cttlonLc la, J 3. 1Ii5, llcrNeill, tll., tlcsprc folosirca coarnelor' de citrc ccrbi, 4 13 ;
- 504. '1

llircirf candrtr, agrcsivitatca ntasculrtlui, 294 ;

- desprc ciinclc sco!iatl Pentru vinitoarea dc cerbi.
417 :

- cintatul de Loantu[ al. 302; clcspre perii lungi de pc gttqa cerbului, 420 ;
-
- cintatul femelei de, 302 ;
atacind alte pisdri ctt t'ogu in penai, 3li5; - clcspre mugctul ccrbilor, 425.
- puii X!ucropus, iocul nuplial la, 279.
- de, 390. l,[uc.rorhintts proboscitletts, structuta nasultti la' 427,
Ilacalister,prof., tlespre varia{iilc Ia ntttgchiul Trnlnlart's llaillard, cll., clespre proporlia sexelor la o specie dc I'apillo
accessorius, 32; clin Bourbon, 210.
despre anontalii mttsculare la onl, 43 ;
- mai lnarea I'ariabililate a mu;chilor la birrbat clccil
llairnu{a ctt bonetir, 130.
- la femeic, 189. llainrtr!a, protcjindu-Ei ingrijitorul de trn ltavian, 92, 971'
llacaws (papagali), observa!iilc d-ltti Bttxtot't asupl'a' - r/resu.s, tlcosebire sexttalit de culoarc la, 435,
443;
91, 306. culoat'ca ntustl{ii de, 434.
NIcCann, J., despre individualitatea tnintalir' 76. -
l\lainnt{e, susceptibile la acelcagi boli ca qi omul, 16
Illachetes pugnar (mff) presupttsii poligamir, 186;
proporlia clintrc sexe la, 208 ; - rnasculc, recllnoagterca femeilor dc cltre,
diversitatea facultitilor rnintale la, 32;
17 ,
- agresivitatea lot', 295 ; -
- dubla nlpirlirc la, 317, 318; --- spirgind fructe tali, cu piatra, 49;
- durat.a miinile lor, 49, 50 ;
- atracliadansurilor la, 329 ; vertebre bazale, caudale incastratc in corp, 55;
lor pentru obiectc s[rllucitoare, 335. - rizbunarca de cdtre, 65;
-
l\IcClelland, J., despre Cgprinidae indiene, 280. -
- afccliunea materni la, 65 ;
l{acculloch, col., desprc rtn sal intlian fdri nici o fcti![, variabilitatea facultllii tle atenlic la' 68;
478: - la, 7l;
anrericane, manifestarea raliunii
-
- dr., desprc o tlurere t'ecurentl la rtn ciinc, 17.
organelc vocale alc p:islrilor, 81 - folosind Pietre qi bele' 74 ;
llacgillivra)', W., tles;trc ; facultatea imitatir'{' 79 ;
- strigirtc-scnrtlale la' 79;
- desprc gisca egipteanl, 298;
obiceittrile ciocdttitoarclor' 300 ; -
- desprc obicciurile becalci, 308; -* buuitatc t'cciProcil, 90;
- despre setrlinele Plasate de, 90 ;
tlesprc Sgluiidae, 1)70;
- clesprc - caracterc ulllane la, 130;
- tlespre nlpirlirea becatei, 318;
- arnericaue, dileclia plrului dc pe bralelc unor'
la
- despre gtrsirea cle noiAnalidae,
nripirlirea 319 ; 1lt1 ;

- 332: tovarl;i de c:itlc cofofcuc. gradalia sPeciilor de, 150;

- barba la, 429;
- caractere
- dcspre itnperecltet'ea ttnci tnicrle ctl tlll Turdus -- ornatnentale la, 442;
rnusicus, 337 ;
tlespre corbi ttirca\i, 344;
-- analogie dintrc tleosebirilc scxuale la, ctl cele
- la otn, 45lJ ;
tlespre AIca (.gluillemttli\, i't'lI; -- rliferitc glacle cle deosebire la sexele de, 455 ;
- tlcspre culorile la Parus maior, 109 ;
- -- expresia cmofiilor la, 463 ;
clcspre penajtrl nentatur la pirsili, 379 et in general lnonogame la, 477 ;
- obiceiuri
se,q,
-
Xlacheles, sexele, ;i pttii tlc, 394; obiceiuri Poligamc a lnot, 477 ;
- supralelele
poligaml, 18[i: ale, 485;
- pugtru4 presuptlsi
nrtnrericit a sexclor' la, 208 - cttttarea la,golaqe
- proportia
agresivitatea tnasculultti la, 310;
;
- clcosebiri intre 503;
pui 9i adulli' 17;
- nripirlire dubli la, 317. - atituclinea semicrectir a unor, 51 ;
- - apofizelc mastoidale Ia, 51 ;
I\lclntoslt, tlr., culorile la nemerlicni' 221.
- intluenla nlu;chilor nrandibulari
llcliennan, obiceiuri nupliale la coraci, 4Bli. asupra |izio-
- tromiei la, 51 ;
trIacl{intosh, despre simlul moral, 88. mari la, 59 ;
IIacl.,achlan, R., dcspre Apulcrrtia nuiliebris ;i Iloreus - fctnele lipsitc cle canittii 75 ;
lryenrulis, 212; - cottstrttind Platformc,
-- tlcrspre apenclicii anali la ittscctc ulascttlc, 230 ; -- facultirli irniLativc la, 113;
-- tlespre impt't'ccltt.rea libclulelol, 2ii2 ; - atttroPotltorfe, 133 ; a, probabilA, lll'l;
- tlespre Iibclrrlc, 241 ;
*- tlcsptc: dinrot'fisttr Ia 'lgriott, 2-ll; - rapida extettninare
(iraLiolet dcsprc evolulia lor, 151 ;
- desprt' lipsa clc agrcrsir-itate la trtasculii tltr libehtlt',
- canittii lauttor'
- tlrasculi' '106;
241 :
-- I'etrelele lltai pulin plloasc iu parlca de
- desprc culoarc la lle.pialus ltutttttli de pc itlsttlclc jos decib masculii, 485.
Shetland, 260.
Nlaimulele ctt bralc lungi, modttl lor de inaintare, 51
ll'l,ennan, dl., despre infanticid, 46, 478:
originea credinlei in factori spirituali, 84; N'Iaine, Sir Henry, clespre absorbirea unui trib de cltre
- despre
despre predominan[a tlesfriului printre silbatici, altul. 111 :
- generali' 115'
704, 4i5; - dorinla rle ameliorare nu estc
 INDEX 533

trfajor, dr. C. Forsyth, desplc rnaimu[ele fosile italiernc, 131 ; \Iantcll, \\'., despre acapararca fetelor drirgu!e de r:[tre
craniu de Bos elrrrscus, 409 ;
- colli qcl'ii clin Noua Zelandir, ,181.

- de porci din rniocen, 419. XIatilis, aglcsivitntea speciilor <le, 3,4{).

llakalolo, pelfolarea btrzci supetioarc dc criLrc, l(i 1. )lnnri, trrortlrlita[ca lit, litT ;
llalar, osrrl, diviziunea anoi'rtraiir a, la our, .1 l. --- irrfanI icirlLrl si plopolt iir scxcloi' la, 21-1 ;
)lalaiezi, linia tle scpararo intrc lrapuagi ;i, 1 ii; - tlczgrrslrrl pt,ntl'rr pilozilatc prirrtrc birrbaIi, 469.
--- lipsa blrbii gt'nrrralir la, .15'1 ; ]liit't'ttr; .\trlclirrs, rlesprt: origitrt'a sint{ului ntoral. tj9 ;

- r'opsirca clin,tilor plirrtrc, 4611: - tlcsplc iirl'lrrenl,a girttltrt'ilol' ol.ri;uttite, 1t.,t7.

- at'errsiunea unor, ltentltr perii rlr' pc olrlaz 1(i1) ; JI uri:rtt I)trte.loltt:, 3i]7.
- gi papuagi, contrastul caraclelclol la,
IIalaez, arhipelagul, obiceiuri nrrpIialc
l.4ir. Ilalshall, tlr'. \\I., 1-rlocnrinctrIo pc r:apul p:istirilor, 198,
ale 5i1lfls1i"ilol tlin li01 :
483. -- cltspltr nt-rpirlirca la pirstiri, 318, 31.c| ;
XIareca penelope, intllerecltindu-sc cu u ,1 rrc.s acula, ',Jlli. avuntrrj pentnr plsirilc palarlisuhri llrai
- ij9ll Lritrirtc,
Xlarinari, creqterca lor intirziatir dc conditiilc tle r,iali, il5 ; ;

- prezbili,
llarinari
36.
qi soldaJi, deoscbirc in proportiilc lor', l3(i. - colonel, incnrcigarc reciprocti, plintl'c'todagi, 160 :
--- infanticitlul si propor!ia sexelor la todarsi, 213;
i\Iasculc, anintale, lupta lor pcntru poscsiunea fcnrclelol alr:gelea so{trltri printre todagi, 479.
1U0: llursltttll, dl., clt'icrtrl unci boqimane, 144.
- ardoarea lor itr iocul nuptial, 187, 188; ]litt'sttttialt'. I ll(i :

- in general nrai rnodificali clecil- fcnrelelrr, 1|i7,

deosebesc la fel de fcrnele gi dc pui, 190;
It)O: - dczvoltalca menrlrranci de nictitarc la, Z'tr t
- se ttLeltri la, 40
- posesiunca sfircurilor, 140 ;
caractere, clczvoltate la fcrrrele, 92 ;
- transferul 1

lol la pisriri fernelc, ljttli. - oliginea lor din llonotremata, 1421.

-
N{asculi, sedentari, ai unui paraziL - sacii aLdominali
himenoltter, 188, 1tig. -- la, 777 :
Masculi, prezen{a organelor feminine ruclimcutarc la, 139 ; -- rlirncnsiunea rcliitivli a scxclot, 476;
gi femele, numdrul comparativ dt:, 182, 183 ;
- mortalitatea - culorilc lor, 431.
- comparativd la puii, 181J. llarsupiurn, nrrlimr:n'lar la rnasculul marsupialelor. 130.
nliini, mai mari la nagterc la copii de muncitori, 36 ; Ilartin, W. C. L., despre alartna manifestati. de un ul'an-
- structura lor la cvatlrumane, 49; gutan la vederea unei hroagte lestoase, 67;
- qi brafe,caninilor,
libertatea lor indirect corclatr-r cu utic- tlespre piirul la Hylobates, 731. ;
- clcsprc
$orarea 51.
--- rlespre o cerboaicii americanra, 475;
llallrerbe, despre ciocinitoare, 372. voce la Hglobates agilis, 426;
'lI
ttllotus Percnii, 272 ; rlt'sprc Semtutpitheclls nemaeus, 445 ;

- uillosus , 27 7 .
Malthtts, T., dcspre vitcza dc innrrrltilc a
- dcsple biubil locuitorilor din St. Iiilda, 454.
qro;rrrlatiri, llaltins, O., clespre nloartea provocatd de inflamarea apen-
45, 46. rlicelrii vcrrniform, 27.
Xlaluridae, nirlificarea la, 369. llasloidalir, apofiza, la orn, oi, rnaimule, 51.
nIalurus, puii de, 394. llanclslcy, rh'., dcsple influenla sirnlultti mirosultti la
llamele, 177 ; onr. 2ir :
- rudimentarc la nanrifelc mascult', 1g, 28, llig;
supranumerarc Ia femei, 39 ; - tlesprc i,:liolii care i;i niros mincarea, 39 ;
- bdrbatul susceptibil la, 297. -- dcsprc I auLa Briclgrnan, 79 ;
- -- tlcsprc dczlollarea organelor vocale, B0;
1\{amifere, comparalia capacitdlii cranicne la, rcccntc gi _- sim{ul rnoral la ncbttnia incipienti, 108;
ter[iare, 52; -'. schirnhalea facultir{ilor rnitrtale la prtbertaLc, la
sfircurile mamelelor la, 1il9 :
- urmS.rirea ont, .157.
- femelelor de cirtre utasculi, J.88; r\la5.c'r's, \\-. l;., riesplc dornesticilca 1te;Lilor aurii in Cltina,
caractere sexuale secunclarc la, .105 ;
- armele lor, 406 ;
280.
- llr-yhctr,, Il., despre afec!iutrca dintrc ittdivizi dc scxe
- milimea comparatir.ir a scxelor, 41ti; clifcritc la ciini, 422.
paralelism cu pisiirile la caraclcrclc st xuarlc sc- llal'nalil, C. R. despre scxele rle Cfugsenrys picta, 286.
- cundare, 437; ]Iirciiit.ul gi;telor etc., 300.
vocea lor, folositri in special in pcrioada de rcpro-
- ducerc, l'Ilciuci, folosite ca arme inainLe tlc r'Sspindirea omului, 153.
459. NIIgar, varialii de culoare la, 441.
lllammalia, clasificarea prof. Ou.cn a, 128 ; N{ccliel, tlcsirrc varia{ia corelativi a nltt;chilor bra!ultri
- genealogia lor, 136.
I\{andani, corelalia dinLrc culoarea ;i tcxLura ltiirulrri
si ai picit;r'ului, 44.
}Icriicantcnlc, cfcctul plocltts tle acelea;i, astlpra omttltti
la. 167: ;i mairnu!clor, 16.
lfanrlibttla, stingl, nriritir la rnascrrlul dc'l'ctt,throdues n{cdiu inconjuliLor, ac[iunca clircctri al. llrovocintl dto-
rft.slor/rrs, 23l .
sclriri ir;tre scxe, 1{)0.
llandibtrlt, folosilea lol la ,,lnuttoltirilcr, 23t) ; A,Iedustte, crrlorilc r,ii :rlc uuor, 217.
- rrrari la Ooryduh s coi'rruln.s, 2ll(l ; r\ltrgaliLicc, stnrcluri, lllcrlotttiuattla a, I5lj.
- ttrali la rnasculul rle / rrc(r/lfri^ cltltluts, 2il(1. lleqtrltit:tts utrlidrts, tlcost'lrilc scxttltlii tlt' cttloarc la, ij12.
l\lattdt'il, nurrrinrl dc verlebrc cauclale Ja. 5{-i : ,llcrlusotntt, r-l inrcrtsiurrea nlar'(' lr trrzrscttlilot' dc, 21i2,
- ctrlorilc nrasculului dc, ,1ilJ, 436, 4l:j. lleigs, tlr'. ;\., tlcsplc valiaIi:r ct'attiilt-n' la indigcnii tlitt
i\Iantegazza, prof.. despr.e ultinrtrl rtrolar ia ortr, 20 ; ;\tnct'ir:a, 131.
- culori vii la anirnale mascule, 190 ; Ilcitrecke, despre propor'lia nttnrerici a sexclor la flttlttri,
despre ornamente la silbalici, 464 et seq.; 209.
- despre brilbii la ncozelanclezi, 469 ;
- clespre lipsa
exageral'e de cirtre om a unor caLactcre
nlclane sieni, desclegtelca numiirului tle, 158.
- nleldola, cl-I., culorile gi zborul nuplial la Colias ;i /)ieris,
naturale,471. 282,
i,34 INDEX

)Ieliphagidoe, australienc, nidificat'ca la, 3tj9. llistre[, silbatic, poligattt irt India, 185 ;
lIeli.ta, caractere scxuale sccuntlat'c la, 223. folosirea col[ilor de c:-rtre, 153,
lIelob, deosebirea de culoarrr Ia scxclt' ttnei specii de. 34[i. lupta lor, .118.
llenrrrrrn, tiniir, 146. ,f titctrell dr., consangvinizarea pe insulele Hebricle, 160.
Ilernorie, tnanifestarca ci la ituitrtalt', [it\. llitforcl, seleclia copiilor la Sparta, 34.
llenure Alberti, 3301. l'Iivafi, St. George, despre reducerea de organc, 20;
cintatul lui, 302;
- supetba, despre urcchile lemuroidelor, 23;
330;
- coada lungir despre variabilitatea mttgchilor la lemuroide,
*- la atubcle se;'c tle, 1i07. 42, ,17 ;
nlerganser, trahea masculului, 305 ;
- rlespre veftcbrele caudale la maimufe, 551
- serrator, penajul masculului dc, ill!1.
Mergus cucullattts, speculunr clc, 199;
-- clespre clasificarea primatelor, 13ll ;
desprc uranglltan qi om, 1313 ;
-
- nerganser, puii cle, 38. - clespre deosebiri la lemuroide, 134 ;
Merops apiaster (beeeater), 302. -- despre creasta masculului de triton, 284.
tr{eserii, influenltnd fomra craniului, 53. )Idbius, plof., tlcspre capacitatea de gindire a unei gtiuci,
Nleqteguguri practicate dc citre sdlbatici, 153. 70.
I'Ietallura, rectricele splcntliclc clt', 1358. Ilodc, dnrata indelungnli a, printre silbatici, 466, 467.
ilIethoca iclmeumonirles, tnasculul rnale d.'. 2iJ2. llodificirri itttttile, 57.
lleeves, I'I., despre birtaia ca dc tobii a bcca{ei, 3(f7. J. 1'., obiceiurilc pirianjenilor,
If oggriclgc, 64 ;
l{exicani, civiliza!ia lor. nu striiini, L25. furnicilor, 128.
l\Icyer, dcspre un col'p lirsucit l:r cxtrcrnitatcit cozii tttttti
- obiceiurilc
pelertensis, cleosebirea
JIollierrcsiu sexuald la, 276.
X[acacus qi a unei pisici, 28 : llcrltrEtc, culorilc Ai formele frumoase ale, 220;
distincte,
despre copulalia Pltrggortitlctc-lor dc sptrcii
- clr. A., 221). - craractere sexuale secundare la, 219.
Jlolluscoitla, 73i, 219.
I{eyer, prof. L., despre clezvoltarea ht'lixultri ut'echii, f,Ionacanthils scopas qi lf. peronii, 2il, 272.
22 et seq.; llongoli, perfecliunea simlut'ilor Ia, 37.
- urechea blrbatului mai viu'iabili decit rt fetncii, lfonogamie, nu este primitivri, 124.
189 ; llonogenigti, 150.
- antene servind drept urcchi. 233. )Iotrcngchtts psettdacori, stridulalie la, 251.
llierla, deoseltiri sexuale la, 18[i; Jlonotrenutla, 136 ;
proporlia dintrc sexe la, 208; dezvoltarea mcmbranei nicLitante Ia, 2,1 ;
--- dobindirca unui cintec, 302 : - glande
-- lactifere la, 139;
- culoarea ciocului la serelc dc. iil1, ijl-).S;
- leginrl nramifcrele cu reptilele, 1'11.
-- ilnpercchcrea cu llll sturz. 337 ;
-- -\lonstruozitir!i, analogc la otn ;i lat anitttalelc itrferioat'e,
culorilc qi nidilicalca la, il{j9. iJTt} :
lil;
- puii de, 394, 3!15 ; ,, l)ro\'ocale dc ttltt'ilca in dczvoltare, 38 ;
-- tlirrlrc sc-rt'. li1)E.
clcoscbiLc de cttloaLc colcla{ia la, -14 :
I\{igra!iunile omrilui, cft'cttlc lor, 47. tlatrstnitcrea lot', 1trS.
l,Iigratoriu, instinctul, la lriisirri, 9li; llontngu, G., desprc obiceiurilc coco;ultti tlc tnesteacirn
-* lnviugintl lre ccl rnattrln, 95. 99. gi a lui T'etrao .scolicus, 1tl6:
llill, ,I. S., dcspre originca siru!ului tuolal, fi9; -- rlcsprc agrcsir,itaLca lui Aceritm cortutu, 29it;
,-. clesprc ,.plincipiul ccrlci rnai rrtari fericiri", 104; -- t[csprc cintatul piisririlor, 300 ;
,- despre deosebirctt capircitirtii ntinlult: li't scxcle - rlcspre na"rpirlirca dubli a tuasculului de Dulilu
omului. J;-r7. aculn (pintail), 1319.
II illipedes, 228. )[t-rrrtciro, dl., despre I]rtcorct:v aDysslltictts, 311.
llilnc-Iid'wards, I-tr.. clcslrlc {olosilcir chclclor nrrilitc tlt ,\Iontes de Oca, dl., desprc agresivit.atca colil;riilol' lnils-
masculnlui clc Gela.surrtts, 2'22. culi, 29.1.
f,'Iilttago leucurrts, scrxele Ei puii cle, 3,39. J[onttcola cgurca,'Ji}.
.ly'fnrus polllqlotttts, migralc'a par{ialii a, lllir; llonnmente, ca rlrme ale' trnor triburi displrute, 151.
- puii de, 395. Jloraler qi instinctivrr, impulsttri, alianla lor, 98 ;
llintale, cal'actcre, deoscbilca ll, rliutle clifcriLclc raso -- I'acultir!i, influen[.a lor asupra selecliei scxuale
de orn, 115, 146; In om. 1 11.
- facultfr{i, dilr.'t'sitatt'a lot' llt lct'lcnli rilsr:: rlc orn,
:32, 33 ;
- regulc, dinsliuc!ic inLrc supclioarc
10rj
;i infcrlioare,
;
rnogtenirea lol, 32 :
- sinr!, aga-nunritul, clccurgind tlin instinctcle so-
varialia lol la rceeafi specic, li2, 32 : ciale, 105;
asemiinalea ltir la tli{r:r'itelc lASr) rlc orrr. 152
la p[slri,
:
- originea lor,moltenirerr
108;
lor, 108.
33i-] :
capacitelile. cieosebirea, la cele dtmir sexe lir - tendin[rrlc,
lloralitatc, presupus[ ca fiincl bazaLir pe cgoisnt, 79 ;
om, 456. brtnisLarea genelalti a coturtnit[!ii, 105 ;
I'Iinte, deosebirca de. la om ;i lr irniuralelc cclc nrai supe- - criteriul,
ridicarea tt'eptatir a, 10E ;
rioare, 109; influenla unui criteliu inalL de, 115.
* asenr:inarea la. la difcritcli: rase, 152. llolgan, I-. H., desprc castor, 63 ;
lliriapode, 228. despre puterea dc judecati a castorttlui, 69;
Iliros, corelalia lui, cu r:rrloaltra pielii, 1{i7; desprc ripirea cu forta a femeilor, 724 ;
- fluturilor
.-
de noapte, 251;
emis de gerpi in perioada dc rcrproducerc, 287
clespre castoreumul castorului, 427 ;
cdsitoria necunoscut[ in timpttrile primitive,
;
.-- al mamiferelor, 427, 428 ; 4i5;
* simtul lui la otn ;i aninrale. 2,tr. -- desprc poliandric, 479.
 535

trIorlel', J., despre aprecierea latrdei gi frica de dezapro- rnodul de a qetlea al rnainrulelor cu coada
bare,123. - despre
scurtd, 86;
llorris, F. O., despre ulii hrirnind pui orfani, 333. - despre deosebiri la lenmritle, 1ll4 ;
Ilorsi, dezvoltarea membranei nictitante la, 23; despre punga gularl la nrasculul de dropic, 30.1 ;
- rlespre
coltii de, 406, 410;
- folosirea - tlespre coama d.e Otoria jubuta, 420;
- colfilol de citre, 415. - 428; depresiunile suborbitalc la mnregitoare,
llorse, dr., culorile noluqtelor, 220.
)Iorselli, E., diviziunea osului malar, 38.
- despre culorile serxelor la Otaria nigrescens, 1132.
l\ltrrray, A., tlespre Pediculi Ia dift'rite rase de om,
llortalitatea mai mare la orag decit in regiunile nrrale, 146 ;
120: T.A., despre fecunditatea fenreilor australienc cu
- blrba{i
comparativir a fernelei gi a masculului, 184, 204. albi, 146.
llorton, despre nurnlrul de specii de onr, 149. llltts cortinga, 73:.
lloscat, cerbul, caninii la masculul de, 406, 415; - ntinutus, deoscbit'e sexuali rle culoare
Musca uomitoria. 52.
1a,431.
- ntascul, organe oclorifere, 428;
modificare hibernali la, 438. nluscicapa grisola, 370 ;
-
tr'Ioscat. bou, coarnele de, 409. -- lLtctuosa, 370 ;
\Ioscatl, ra{i, australiani, 293; - ruticilla,
393.
reploducindu-se avind pcuaj ncnratur..
clirnensiunea mare a rnasculului. 29ir :
- de Guiana, agresivitatea masculului, 295. )I ica rulic illct (r'edst irlt r rtlirr-rcl ri cl rl, lLt - :c ., r' : :t, 1 1, r :t,, j
ttscalt
-
lloscat, qobolan, asem{narea protectoare a, cu un bul- nenratur, 393;
gdre de pimint, 437. - tovarrigi noi ia'isi{i de, 332.
Llusophagcre, ctrlorile qi nidificarea la, 370 ;
)Ioschliau, tlr. A., despre un graur vorbitor, 77.
Jloscftus moschilerus, glandele odorifere de, -128. - amllele sexe la fel de strirlucitoarc la, 373.
rJlrrsculus sternulis, prof. l'urncl desple, 21.
]Iotacillae (rvagtails), indian{, puii de, 381.
Xlusophagae, culori ;i niclificare la, 370 ;
\Io! cefalic la pislri, 313. -- ambele sexe la fel de st.rrilucitor colorate, 373.
llotmot, moqtenirea mutilirii rectlicelor, 56, 487 ; llustir!i, la mairnule, 131.
*- pene ln forml de racheti la, 312. Xlustelct, nidificare hibernalir la douzi specii de, 438.
Jltrscct uomitoria, zgomotelc produse de, 234.
I\{nsters, cpt., despre Rheu Dara'urif, 389 ;
)Iuscicapa (gobies) nidificarea la, 281. cirs[toriile printre patagonczi, 483.
\Iuqchiul acromiobazilar Ei umbletul cvarlrupedal, 4ii. -
)lusculile, dansurile lor, 233 ;
Ilttgchi, rudimentari, apariIia lor la orn, 20 ;
auditivi la, .160. -.- variabilitatca lor, 31, 32 :
- capacitatea
]lustatir, nrainrufl, culorile la, 431, 445; efcctelc folosilii gi ncfolosirii asupl'a, llir ;
--- irnotttalii ca dc aniuralc akr, la onr, .12 ;
-. la ntaiuru[e, 131.
)lrrl:rtri, fecunditatea persistenlri a, 147 ; -- varialia corrlatir a, la l-rra[ s;i Jricior', 43 ;
inrurtitatea lor la frigurilc galbcncr, 16,1. --- r'ariabilitatca lor, la lrriini ;i lrir:ior, 47 ;
1\liiller, Iicrrl., despre mexicani gi pcruvieri, 725. ai filcilor, influen[a lol asrrpra fiziononriei nruirrru-
ll iillcr, Fritz, dcspre nrasculii fiirri gur{ de I'nnar's, 17ti; {t'Ior,,111,52.
-- sl)asme olli;nuitc alc, rlctct'nrininrl nrodificriri iilc
dcspre clisparitia petelol gi rlungilor la nraurifc- oaselor facialc, 53;
rcle adulte, 441;
-- ai strirtnoqilor ini{iali ai ornului, 13ti ;
- rlcsplc proporfia scxc]or la unii cntstacci, 213: -- r'arjabilitatca ttrai lnllre a, la birrlraI rlt,t'it, la
--despre caractere scxualc st'cunrlarc la difcrr.ili fenreie, 189.
crrrstacei, 221 et seq.;
muzical intrc ruasculi dc Cicadcrc, 325; ,,l,Iu;;chii pentru uririit",,l2.
- concurs de a linc aripile la Castina, 259:. i\lugchirtl ischiopubiau, .12.
- nrorlul trluqter, biziitul lor, 233.
-- clcspre flutrrri arzitind prcferin(i pentru anunritc
culori, 260, 267; Nlutilirri, vindecarea lor, 17;
rnoEtenirea lor, 56.
- despre maturitatea st'xuall a puilor de crustacci
amfipozi, 393.
-
Il,Iutilla europaea, stridula!ia la, 2,13.
Nltiller, I{eLrnanrr, eclozarea albinelor din pupi, 182; X'Iutillidae, absenla ocelilor la fcntela de, 229.
colectarea polenultri de cdtre albine, 193;
- propor!.ia \Iuzicale, cadenle, pt'rcep[ia lor, cle cirtre anintale, 460 ,
- sexelor la albine, 212 ; - capacitatea la onr, .157 e.t seq.;
jocul nuplial la Eristali.s. 233 ;
- culoarca qi seleclia Nluzicri, 152;
- la albine, 242, 243; -- a pisirrilor, 292 ;
J., despre nrernbrana nictitantd gi cuta semilu-
- nari,24; - discordantl, dragostea silbaticilor pentru, 309;
- motivul facultdlii clc percepere a notelor la ani-
- I\lax, despre originea vorbirii, 78 ; rnale, -160;
- vorbirea implicd capacitatea de concep,tii gene- * capacitatea de a distinge noLe, 460;
rale, 79; - in leglturir cu vorbirea primitivil, 463,
- lupta pentlu existenli printre cuvintele lirn-
Irilor', 81 ;
- aprecierea cliferitir a, de clitre cliferite popoal'e,
4ri1 ;
S., despre banteng, 433; - originea ei, 4ti1, 463;
- despre culorile la Semnopithecus chrgsornelas, 43{. - efectele ei, 462.
lluntjac, ccrbul, arnrele lui, 415. lllgcetes caralJu, poligami, 185 ;
Ilurie, J., despre reclucerea organelor, 20; .i'ocale, 426 ;
- organele la, 429;
- despre urechile Ia lemuride, 23; - barba
deosebiri sexuale dc culoare la, 433;
- despre variabilitatea muqchilor la lemuride, 42,47 ;
vertebre bazale caudale la lllacarrts brunneus - vocea la, 459;
- inchistate ln corp, 55; -
- seniculus. deosebile scxuali rlc culoalc la. .134.
.rliii INDEX

I\I Noua Zeelandii, b[gtinaEii din, prevld extincfia lor, 162 ;

- practica taluirii itt, 466;

aversiunea indigcnilor pentru pdrul de pei fa[I,
- ,169
\'.grli, rlesi-r1'f in.flur:nIrr s1'li'gIit'i ttatttralc asul)l'tl ltlatttc- ;
loi', ir7 ; -- ft'telc drlgu!c acaparat.e tlc cirtrc qerfii din, 4lil.
rlcsprr.' glada(ia spct'iilot' la plante, 150. Neu'1on, rleslrre punga gulalti, la tlropia tnascul:i, 304;
lal, cttltii tlt'. -l()6.
)-at deosebirea intre lenrelelc a tloul specii dc Ory-
\us, i.,.-scttrlilarca la, ittt!'c ollt 5i ttlaittttt!c, i li2 ; nolrts, 382 ;
-- gittrirea ;i olt'tatneutarea ltri, '165 ; tlespre obiceiurilc la Phulurope, Erulromiu mori-
-- i'oarte trrt'ti[, ntt cste adtttit'aI la trt'gri, 'llo; - rrellrrs ;i /-lmosa, 38ti.
lttrtil'ea ltti, 71. '1 Nicholson, dr., desprc liirsa de imunitatc a ettroltetrilor
Nas-r'czicir, focir c.tt. glttga ri, 1127. bluni fa{i de frigurile galbctre, 105.
N:izalLr, car-ilir{ile, rlitttcnsittticet lot'ltti't't la irttligcnii ittltt't'i- NictitantS, nternbrana, 24, 1:]8.
cani, 37. Nirlificarca la peqti, 281, 282;
)iaslcri, propol'!iilc nunrcritc alc sext'lot' la, la arlitnalc ;i
Itt otrt, 1ll3; -' raportul intrc, ;i culoart', 36.3, 370 ;
nrasculine ;,i ft'utilrine, itt :\ttglia, 20ii, 2OI. - la pisririlc brit.anicc, 369.
Nilsson, prof., clesprc ascrn:inarca virfurilor tle sigcatir tlitt
- orgaltc itr stat'c, 2().
Nltivir, piallir din tliferrite rcgiuni ale luntii, 152;
tle sllrt alr,eliorarea t'asclor tle llolci, 151 ;
Na Ihusiu-s, H. t'on,
riuintalt' rlcurcslicc ttt:ts;cttlc tuai variallile tlcciL - rlesprc clezvoltarea coarnelor la reni, 197.
Nitsclrc, dr.. urechea fetusului dc urangtttan,2S.
cele fctncle, 1ti9 ; Nitzsch, C. L., despre puful pdsdrilnr, 317.
-- coarnele oilor c.astt'atc, 410: Noctuae, vitt colorate dedesubl, 259.
clespre ct'cqterca dr,' lttritnalc dottres[ice, '181' \:octrtidue, coloritul la, 258.
Na[uralir, ;i sexttali, selt'clia contrastatc, 1!]1. Nomade, obiceiurile, defavoraltile progresului omului, 116.
Naulettc, lalcrir cle, tlitnensittttca lltal'e a cattinilor la, '1;'i. Nordmann, A., tlespre Telrao urogalltts, 330,
Nirpirlire, clubld, 375 ; Norfolli, insula, metigi pe, 162.
dubli anual la PIsirri, 1317; Norvegia, proporlia numerici la nagterile de blieli $i
a p5sililor, 392, 3913 ;
- parlialI, fele in, 204.
- 318. Nolt Ei Glitldon, trisdturile felei lui Ramses al II-lea, 146 ;
Ncanclcrthal, craniul, capacitatca lui, irl. - clespre trlsiturile felei la Amunoph al III-lea, 146 ;
\:ecro1tlrcru.s, stridttla!ia la, 2'19, 251 despre craniile din pegtcrile braziliene, 146;
.
- despre imunitatea negrilor a mulatrilor la frigtt-
i\'ectarinia, nirpirlirea la, 318 ; - lile galbene, 164; ;i
- nidificarea la, attstralianir, 369 ; desprc deformarea craniului printrc triburile amc-
- puii dc, llEO.
\et:tariniac, nipit'lirca la, 318 ;
- ricanc, -171.
Novara, r'oiajul vasultti, sinuciderea in Notrir Zeclandi,
- nidificarea la, 369. 02.
Ncfolosirc, efcctelc ei protlucincl olganc rtttlittrctrtalt', 20 ; 1

folosirea organelor, efcrctele, 35; Nudillranhiate, nrolurstc, culorile vii alc, 219.
- gi a orgartclor, influenla asupra raselor dc otn, 106' Numlrdtoarea, originea ei, 124 ;
- - capacitatea lirnitatir de, la omul lrritltitiv, 153.
Negrese, bunritatea lol falir clc llungo Palk, 103. Numere romane, 124.
Ne'glii, trisituri cattcazietre la, 144 : Nunemaya, ilrcligenii din, blrbogi, 454.
--- caracteml lor, 145;
pircluchii lor, 146, 1'1ti ;
ft'cLrnclitatca lor ciltcl sinI itrcrrttcifali t'tt itlte rase,
- 117 ;
lor neaglir, 1'16; 0
- crtloat'ca
-' variabilitatea lor, 149 ; galbene,
-- irnrtnitatea lor la frigtu'i 10i[; Oase, unelte din, iscusinla aritatl in fabricarca lor, 49
--- difcrerrlc intt'e, gi americatti, 166; Oase, sporirein lungimc Ai grosime atunci cind duc o greu-
-- clesfiguririle la, '{li6 ; tate mai rnare, 35.
- cttloarea copiilor, nott-nitscttli, 452; Obiceiuri, rele, u;urate prin familiaritate, 107 ;
tipsa cotnparativri a birrbii,
- variabilitatea putcrii lor, 109.
4.1'L ;
--- clevin ttgor muzicanli, 461 ; Observalie, puterea de, a pirsdrilor, 335.
-- aprecierea flttnltsc!ii fcmeilol lor, 467, 'tr68 ; Ochi, disLrugerea lui, 35 ;
irleca dc frutnuse{c printrc, 470 ; pozi[ici, I1l] ;
- cotttpt'itnarca nasuh:i cle cril.rc urlii, 471. - schimbarea lor, drept frunlusele dc
- - cltre chinczi qicotrsideratir
oblicit.atca
Nt'grtt, asctttirttarca tttttti, cll crtrol-rtltlii pt'in cal'acttrrc japonezi, 467;
nrilrtalc, 152. - irnpotlobili la masculul d,e Clilotan, 229:
Nt'rrriitut', llr:najtrl, la ;ttisiitri, ?tii, :lr7\), - de culoarc diferitir la strxele pisdrilor, 345, 3'{G.
NcnterIietri, culoarclt la, 2')1 . ggcli, absen{a lor la fenrela dc trIulillidae, 229;
Ncoliticir, ;rcrioatla, I25.
.\'crrlrrorTr/ru, <lcost'l-rire scxttali la t:iot', la, 21f l.
- la pirsirri, fot'tttarea qi variabiliLatea lor, li'\7.
C)celot, deosebiri sexuale de colorit la, 432.
,\-cp1rtlu, tlitrtt'ttsittttt'a rtrascttlttltti,'227. Ocupalii, uncori cauza unei staLuri rcduse, 34:
Nclvuli, aratrjatr;ltttttl, la ccle dottit scxc itlc tttlot' lltt tut'i - efectul lol asupra proporfiilor corpultti, ii5.
;i hirnenoPtttt,:, 231. Ocglrups loltltotes, 326.
Neumeister, despre o schimbare de culoare la porumbei Odonata, 2I2.
dupri mai mttltc nipirliri, 200. Odonestis potatoria, deosebire sexualii de culoare la, 260.
Neuroptcra., 272, 2,10. Oecanlhus niualis, deosebire de culo:.re la sext,le de, 240 ;
,\' eurctthemfs, clint,l'fistn la, 241, pellucidus, 240.
-
 INDEX 5i.i7

Ogari. proporlia numericii a sexelor la, 183, 184; Olnan:enLc, prcralenltr rle, siniilare, 152 ;
- proporlia nurnericS. a na,sterilor nrascule qi fernele
la. 206, 275. - ale prisirrilor nra-scule, 299.
dragt-rstca silbaticilor pcntlu, ,164.
Ogle, dr. \\I., rapoltul dintre culoarc r;i sinr!rrl ntiro- -
Ornatng:Iale, cat'actert', lransrniIerea t'gala a, la arrrLrt,lt
sului, 24. strxe, la nranrifere, -1137 ;
Oglinda, cornportarea nrairnu[elor in fa!a, 503.
Oglinzi, rlndunelele atrase de, 336. (
)r
- alc rnairnutelor,
tithoplerrr croe.su.s, 2 1().
-1 12,

Oi, senrnalelc rle alarmi ale, 90; Or rt ithorg rrclru.r, 1 3l-r ;

deosebiri sexuale la coarncle de, 19,1 ;
- coarnele Ir:rrdin!a reptilianri la, ll.i7:
- lor', 198, 409 ;
domestice, dcosebiri sexuale dezvoltate tirziu, 200 ;
- pinterlrl la
Oroceles erilltroguslrn,
nrascrrlrrl rlt',
priii dc, ii9ir.
4(J7.

proportia numericd a scxelor la, 201; ()tron\', grota<le la, 27.

- mogtenirea coarnelor numai de un singur sex, Orsodrtcna alra, dcosebirca st,xrrillli tic crrloar.t.,
- 2l,l :
409 ;
cfectul castr:irii, 409 ;
- rulicollis, 2,14.
Ortoptcre, 2135 ;
- -- rnetartrorfcrza lol', 199:
- rnodul dc luptd la, 4ll;
- fruntca arcuitii a unor, 430 ; -- aparatul tlc stritlula!ic la, 2115, 2l)9;
- merinos, pierderea coarnclor dc citre fcnrclcr dc, culorilc la, 2ll9 ;
- organe
471 :
coarnele de, 430.
- 239, nrclintenIarc dc strirlulaIitr lu 1t'rnrla rlr',
- ;
Oidetnia, neagrl, deoscbirea sexuald a culorilor la, 398 ; -- sLridulaf ia la, ;i la lrortroptt.r'c tiiscrrtatl, 2li{'}.
ciocul viu colorat la rnascul, 398. Ortggortis gttluris, agrcsivitateit nr:.rscrrlului rlc, 2l)ti.
-
Olandezi, plstrarea culorii dc cirtre, in stridula!.ia la, 250
Africa de srrd, 163. 0111ctes, ;
Oliver, despre sunetele produse de Pimeliu slriata, 252, - la olganclc dc striclrrla(ic,
ckrosebirca scxualir 212.
Oru, variabilitatca la, 31 ; Orgr leucoryr, folosirca coarnclor tlc ciitlc, 4ll,4lit, tr1fi.
gregil considerat ca mai clonrcst.iciL dccit alte
- animale, Osphrunter rulrrs, cleoscbirc scxuali-r clc culoalcr lir, .131,
33; Otaria jultala, coaula masculnlui, 420 ;
- migraliunile lui, 47,
rnarea lui rdspindire, 48 ; - nigrescens, deosebilc sexuali de culoare, 4ii2.
- cauzele nudittrlii sale, 54;
Otis benllulerrsis, acroba{ii nuplialc la mascultrl <k:. li0g ;
- inferioritate fizicl a, 59 ;
T'ardu, punga gulari a mascultrltri dc, 30,1 ;
- presupusa - poligarnir, 186.
- un membru al grupei catarine, 134 ;
strdmo$ii ini{iali, 138 ;
Otravl, cvi tarea ei de cirLrc aninrall', 713.
- tranzilia de la maimufI nedcfinitir, 154; Ott'Ivitoare, [r'ucte si ierburi, eviLatc clrr ciitr.c anitrraf c, ti2.
- ploporlia a sexelor la, 18.3 ; Otrhvuri , imrrnitatca la, corclati cu crrloarca, 161.
- dcosebirea numerici
intre sexe. 189. Ouibos moschalus, coalnele de, 409.
- proporlia sexe'lor dintre nelegitirni, 205 : Ovipozitorul insectclor', 77 r'.
- ten diferil la negrii
-- lntrc birba[i qi femci, 451 ; Ouis grrloreros, modul dc lultt5 a lui, .111, 11 t.
- caractere sexuale secundare la, 451 ; Ovrrle de om, 18.
- starea primitivd a, 480.
Onruloplia brunnea, stridulatia la, 250.
Otlen, prof., dcspre Corporu u,olf liana, 78;
Onrizi, culori vii Ia, 266. - desple degetul rnare dc la picior la our, 1g;
tlespre membrana nictilantir gi cuta scmilunar it,24;
Orttologe, structuri, varialia cortrlati a, 4tL. - dcspre dezvoltarea rnolarului posLerior lu rlifelitc
Ortilis furcifer, apofize pe fclnurul antcrior al nrasculului - rase clc orn. 26 :
gi pc capul gi toracele fcrnelei la,24B. -- clesprc lurrginrta ccc:rrmrrlui la lioala, 20;
Unllrcphagus, 2451; clespre vertebrcle cocigicnt', 29 ;
- clesple
- rangifer, deosebiri sexuale, 244;
varia!.ii la coalnele masculului cle, 245.
stlucturi ludinrentare apar'Iinincl sisLcrriulrri
- rcproducirtor',
-
Ophidia, dcosebiri scxuale la, 28G.
29
clespre starca nnolrrralii a utenrltri untan, .10 ;
Ophidium, 283. - despre nurnirrul de dcgctc lzt lcltthtloltterrygiu, 3g;
Oposum, marea rdspindire a, in Arnerica, - caninii la orn, 41 ;
in dezvoltare,
145. - despre
Oprirea 38.
Optic, nervul, atrofierea lui clcterminatl clc distrugcrca
- rlesprc rnersul cintpanzeultri ;i al rrlanguItrnului,
49;
ochiului 35. despre apofizele ntastoidienc Ia maiurulele supc-
- rioare,
OrIc5itul broagtelor, 285, 286. ,111 ;

Orchestia, apucltoarcle la mascul, 226. despre pilozit.etLca clcrfantilor itr rcgiunilc inalLc,
- 5,L;
Orchestia Darwirtii, climorfismul masculilor dc, 223 ;
Tucuratinga, ntelnbrele la, 222, 226. -'- tkrsprc vt'rlcbrele cauclalc Ia nrainrrrIt., ;-*r;*r;
Ordalie, judecatir prirr, 65. clesprc clasificarcil uranrifelclor, I2li ;
Oreus connu, culorilc la, 4jJlJ ;
plrtrl tnairrruIelor', 1liO
- tlespre afirritir{ile ;

- Derbianus, -{3i}, 438. - dcspre cLr 1rc;tii ale iclrticrzaur'ilol', l.l7 ;

desprc lroliganrie ;i nronoganrie la antilopc, l,Sir;
Organe defensive ale nraruifelelor', ,,1
1ll. - dtrspre r:oarnelc <le Arililoc(rpre arrrcricurtu, 1().1 ;
Organe, prehensile, 179 ; - despre mirosul cle rnosc al clococlililor in pcrioarla
- folosite pentru scopuri noi, 402. - tlc reploduccre, 286;
OrganicI, scara, definilia lui von Baer a proglesului pe, despre glandele odorifere la ;erpi, 287;
141. - despre dugong, cagalot Ei Ornithcrhgnchtts, 406, 407 ;
Orioles, nidificarea la, 368. -
Oriolus, specii de, rcproducind in penai nematur, 3g3 ; - despre coarnele cerbului rogu, 413;
despre dentilia Camelidae-lor, 414;
melartcephalus, coloritul sexelor la, J74: -* despre
- coarnele elanului irlandez, 416;
.).JD TNDEX

O\\'cu, prof., desprc \'ocea gilafei, a porcului lcpos;i a cer- Paladisului, pls[rile, 330, 375 ;
bului, 425 presupuse de Lesson ca poligarne, 186;
;
sacul laringian la gorill qi urangutan,426; - tumindu-gi
- desprc
desprcr glandele oclorifcre la marnifere,427,428; - pene in formi rachisurile, 306 ;
- despre - tteosebiri sexualede rachet:i la, 312 ;
- 458 cfectele castrlrii asupra vocii blrbatului, - perre descompuse de culoare la, 31.4 ;
;
- etalarea penelor de la, 313, 327 ;
-- rlespre vocea lui llltlobcttes agilis, 159; cdtre, 321;
- deosebiri
- tlespre nraimulele monogarne americane, 477:
().r:Unolus, ckrosebiri dintrc femclclei a clouir specii, 382. - sexuale de culoare la. 398.
I)uratlisea apotltr, pene firr:i biirbi Ia coada dc, 313;
- penajul la, 31.1 ;
P. papuana,3l3;
- fidivergenfa fernelelol de, 382 ;
- sporirea frumuselii vlrsta Ia, 393 ;
P - papuana, penajul la,cu382.
-
I'araguay, indienii din, srnulgerca sprincenelor $i gcllclor
I'ucltitlerrntLltt, 1 85. cle citre, 469.
I'uch1ltg lus rnigralorius, 2:J5. Paralelism lntre dezvoltarca speciilor gi a limbilor, 81.
Paget, desprt, dezvoltarea anolrnalir a lliilului la orn, 25 ; Parazifi, prr om qi animale, 17;
despre grosirnea pit'lii po tllpilc copiilor nou-
- nirscu{i, - ca dovezi de identitate sau deoscbile specificl, 146 ;
l}6. - irnunitatea de, corelatd cu culoare 164.
I'uqttrus, purtincl femelele, 222 Parcntal, simldmint, la urechelnife, la Aslcrias rubens gi la
l'alueorttis, deosebiri sexuale dr culoare la, 400 ; piiianien, 94 ;
jauanicus, culoarrra ciocului la, 374;
*- rosa, puii de, 1i79. - afecfiuuea, par[ial rezultatul selec[iei naturale, 9l].
Parinae, deosebire sexuald. de culoare, 372,
I)alarnede.a cornuta, pinteni la aripilc dc, 298, 299. Park 1\Iurtgo, negrese invd{lndu-gi copii sI iubeasci ade-
PaleoliticS, epoca, 125. virul, 103 ;
Palcs[ina, obiceiurile cinlczei in, 208. tratamentul siu de cdtre negrese, 702, 456;
- p[rerea
Pallas, despre perfecliunea sirnfurilor la mongoli, 37 ; - negrilor asupra aspectului albilor, 468.
* despre lipsa de legdlurl dintre climd gi culoarea Parker, dl., nici o pasire sau reptill in linia de descen-
pielii, 163 ; den[[ a marniferelor, 136.
clcspre obiceiulilc poliganrc ale lui Antilope saiga, Purinae (tits), deosebire sexuall de culoare, 372.
- 18ir : Partenogenezi, la Tenthredinae, 272 ;
-- tlesprc cnloarca rtrai tlcschisir a cailor, iarna ln -- la Cgni.pidae, 217 ;
Sibet'ia, 1{)l ; -- la (,'rlrslacea, 213,
tlesplc col(ii cct'bilot' tttosc'ati, ,1 1ir ; I)ttrus coeruleus, albastnr, tler.rst'birt: sexualii tltr culoare la,
-.- tle sprc glanrlt'le otlrlrife re ale rnanrifcrelot', ,12i, 372.
'128 ; l)asirea cltlpoL, cleostrlrilc scxualir tle cttloare la, 316.
-- tlcsprc glandelc odorifere alc cerbilor noscali, 428 ; l)asdrea umbrar', 331 ;
-- tlcspre schintbarile rlc culoarc iarn:r la rnamifere, - obiceiurile lor, 27li ;
,131J :
-- locurile pentru jocul nuplial ot'nanrentatc, 82, 330.
-- dtspre idcalul dc frtrnrusc{c fenrininir in nordul I'usser, scxclc Ai puii de, 392;
Chinei, 4ti7. * braclrydactglus, 392;
l)ulntaris acces,sorftts, r'aria{ii rtrtrscr-rlatc a, 32, domesticus, 392 ;
- mortanus,
l)arn1ras, caii diu, 15,1.
- 392.
Pangenezei, ipoteza, 193, 195. I)atagonezi, autosacrificiul la, 98;
I )atuticttltts carrtostts, 20.
- cisltoliilc la. 483
Parrsch, despre creierul unui fetus dc Cebtts apella, 772. Patterson, dl., desple Agrionidae, 241.
Papzrgal, pene in formti de rachetir la coada unui, 312. Patterson, cpiscopul, clescregterca melanezienilot', 158.
Paulist.aqii din Brazilia, 149.
- exemplu de bunlvoinlil Ia un, 334, 335.
Papagali, schimbare de culoarc la, 57 ; Pauo cristafrus, 198, 349;
- facultAli irnitativc la, ti7 ; ^ muticus, 198, 349;
femela cu pinteni, 297, 366 ;
- trlind citc trei irnpreunir, 333 ;
-- afecliunea la, 33-l ;
- nigripennis, 3,40.
-
Payagua;i, indienii, picioarclc sub!iri
culolile gi nidificaJia Ia, 370. 37I,3i2;
- penajul ;i bra!ele groasc alc,
nernatur de, 379;
- cnlorilc la, 36.
396, 397 ; Payan, cll., clcspre proporlia sexelor la oi, 207'
- dcosebiri sexualc de culoare, 400; Pavian, dc la Capul Bunei Speranlc, coalua masculultti,
- facultir[ilc rnuzicale la, 462. 420:'
-
Papilio, plopor!ia scxelor Ia speciile nold-arnericanc de, -- Ilamudt'yos, coilllta InascttlttlLri, -120.
209 ; Pnvian, rl-rzbunilrea ttntti, 65 ;
provocatS. la un, lrrin ciLire , 06;
deosebili scxualc de cololit la speciilc dc, 255;
- clcsple ---. ftrlia
ntartlfrrsIaLca ruettrot'iei la tttt, 68;
- coloritul aripilor la speciilc de, 2-o7
PLtpilio urcunius, 255 ;
-- folosilea unei rogojini peutrtt tt str itpirra clr.r soaLtr,
Scsos/rr s Ei Childrenae, variabilitatca la, 262, 2{j3 75;
-Turnus, 209.
:
aprirat de tovarlgii siii cle pecleapsl, 92.
- efcctele birutttrilor spirtoase asupra, 17
Pnpilionidae, variabilitatca la, 262, 263. - ;
Papuagi, linia de separalie dintre ei gi malaiezi, t45; - urechile la, 23 ;
, - barba la, 454; - diversitateafac.ulLl{ilol minLale la, 32 :
miinile la, 49 ;
-*;i dinlii, la, 464;
rualaiezi, contrastul la caractercle lor, 1,45.
-
-- obiccinlile lot', 5C) ;
 INDEX 539

Pirvian, variabilitatea anii la, 55; - variabiliLatea la, 313;

manifestarea afercliunii nraterne Ia, 65 ; - distribufia geograf icii a coloritului, 343 ;
folosind be[e ;i pietrc ca arme, 74 ; gradatia calac:tcrelor sexuale secuntlarc la, 3-18 ;
cooperarea la, 90;
- inchis coloratc care construiesc cuiburi ascunsL.,
lor la expediliile de jaf, 92; -
- tlcerea
aparenta poligalnie la, 185;
368 ;

- obiceiuri poliganre Ei sociale a, 274; - puii de, fcnrele dobindind caracLere nrasculiue,;'i7ir ;
reproducintlu-se in penaj neruatur, lJgli ;
- jocul nuplial la, 503, 504. - ndpirlirea la, 392
- -- ;
penajului alb la 1:irsirrile acvaticc, 399 ;
Pircluchii animalelor clomt'sLice ;i ai ornului, 1.16, - frecvenla vocali, 4ir9;
Piianjeni, 226 ; - curtarea
pielca gola;I cle pc cap gi git, {85 ;
- sim{fmintul parental Ia, 9.1 ; -
Pisirri clopot, coloritul lor, 399.
- nrasculi, lilai activi decit fernelele, 187;
proporliile sexclor La,273; Pistrtivi, proporfia sexelor la, 208
- calactercle sexuale sccundare la, 226; agresivitatca nrasculultri, 272.
- jocul nupfial al masculului, 227 ; Pi-run, poligam, 186;
- al"ra;i de uruzici, 22? calactere sexuale la, 198, 199;
-
--
;
llrica clintensiunc a rnasculului cle, 227 ; agresiviLatea lui, 297 ;
Pir', tlezvolLarea ltri la orn, 2f). javanez, avind pinleni. 297;
piriitul rahisurilor la,
- caractertrl lui, pare dctel'rninat dc lunrinir gi cildu-
3O8 ;
ra. Jl): teclriccle alrrngitc l't, 312, 327;
Oiitlinulia lui Ia orn, 54, 1B{, 485; pllcerea de a se ctala ltr, 320, 350;
- inclepirrtaL poate din rnotivc olnamentale, 51 ; ocelate ale, 3.19;
pe t.ele
- aranjamentul gi clirectia lui, 131 ; inconvcnientelc cozii lungi la femeli, 361, 1166,367 ;
- al strirmoqilor inifiali ai ornului, 138 ; sporireal flumLrsetii continuatir la, 393.
-- -
diferita lexturl a, la lase tlistincte, 1,14; Piuni!a, prcfr:r'inIa fernelt'lol pentru utr anirntrl ntascul
-
- ;i pielea, corelalia lor dc culoare, 167 ; 3-10 ;

--- rlezr.oltarea lui la rtrarnifere, .128 ;
tratamenttrl lui printre rliferite yrolroare, 465;
-- lltarea lunginrc a, lir unt'lc triburi nor'<l-anreric.ane,
169 ;
-- alungirea lui pe capul omului, .187 ;
- efectul crecli[ar posibil al smulgerii lui,
I)iirinfi, virsta lor, influenfa ei asupra sexului
!iIor,205.
PiiroasA, familia, sianrezir, 485.
Pisiri, imitarea cintecc.lol altor pisirli tle cltre , 67;
visarea la, 6!l ;
- ucise de firelcr de teleglaf, iii;
- limbajul lor, 78 ;
- sim!ul fnrrrrosnlui Ia, 82 ;
- plicerer lor la clocit., 93;
- clocitrrl rlc cli[re masculi, L40;
- gi reptilc, alianta lor, 141 ;
--
- tlrosebiri sexuale Ia ciocul unor, 178;
- nrigra[oarc, sosirea nrtrsctrlilor irraintca lerne-
- prirnelc avatrsrrli fircute tlc cirtrc fcrrieli, li.ll.
Pedicttli la animale dourestictr si lrr our, 1l(i.
I'ecligritrl on-rului, 1.47, 142.
Pedionomtts totqualus, sexele la, i38(i.
Peel, J., despre oile cornute, 40ft.
Pelagicc, aninrale, llansltart'n!a la, 218.
487.
Pelecanus crythrorhgrtchus, creasta cirnoasi rle pc ciocnl
dcrscenden-
masculului in perioada cle reproclucele, 316;
- onocrolhalus, penajul de lrrintirvarit la, lllg.
Pclel6, un ornament african, 466.
Pelican, orb, hrlnit de tovarir;ii srii, 91 ;
- puii de, indl'umati dc pirsirrile birtrinr, 91 ;
- agrt'sivit:rtea rrtascululrri tle, 296.
Pcrlicani, pescuind in colaborare, .9().
I)elobitts )'Iernuutrti, stridulalia la, 250, 251 .
l)elvis, rrtodificarea Itri pentt'u a colesprrrrrlc Ilozilici vcrli-
calc ir omului, 1-r1 ;
- rleoserbiri la screle orrrrrlui, 4ir1.
Pt'na.j, schirnbirli de, nrostenilr:ir lor lrr llirsali rlt' rtt',
cr.r

lelot', 181 ; 19-l;

raportul aparent tlintrc poligartric ;i tleost,biti sr:- -- tcnrlinta sprc varia{ii anrlogc la, 1}11};
- xrtal(f plotrutrlaLt., 186 ;
-'- etirlalcir ltri rlt, citlt' p:-rsirri nu.isculc, 1t20, li25;
lnon(li{anre <lcvenin<l poliganrt' lrlirt rlourest icirc,
-- ttt<irtif icili rlt', irt lrgil trlu cu arrot irrrllrrl, il7,l-l ;
- 187; '- trcttralur Ia piisirli, 1177, llTfi ;
-- ctrlonrt'lt lui, in legirt.urt-r crr lrlotcr,Iil. l]9(i.
-- arrloarea rrtrtsctrlrrlrri in ut'rnirrilea fentelei. 187: l)t.ttt' tlt' 1ic crrllttl pitslit'ilor, rleost'l,rirelt lor irt trr. st'xt'. ll(i(i.
--- sitlbaticr', propor!ia nunrtlicir dintre scse lir, 2()J;
-- cat'actere scxuale secundare la, 293 f
)rlle, trtrirf if icale pl'orlrrclnrl srure t('. :t()7 et se11., i)li6 ;
;
-- rleosebirea tle talie la sexele tle, 290; - - ulutrgite la pirsirri lrrasclrlt', i3 12, li2(i;

luptelc tlintlrr rttasculi in pl'trzenIa femelelor, 299; -- in I'ornrii rlc lachctir, li12 ;
-
- ebalart'a masc.ulilor pentnr a capLiva ftruelele, 299 ; - l'irrir bal'lli, crr btlbi lilarncnto;i llt irrrurnite pisili,
1112, lilii ;
- marea atenlie a, la cinlatul altor plsdri, 301 ;
dobindirca cintalului pirinjilor vitregi, 302 ; - lepiiclarca marginilor lor, 319.
- strilucior cololate rareoli btrne cintdtoare. 302: Penelope ttigrct, sunet produs de rnrrsctrlul dc, 308.
- acrobafii gi jocuri nuptiale, 309; Pennatrt despre luptelc focilor, 450 ;
-
- cololitul lor, 314 et seq.; - despre foca cu nasul-vezicd, 427.
Pentlrc, pernele antenale ale masculului, 230.
- nlpirlirea la, 377 et st,q.;
lipsifi de pereche, 3il1 ; Peri, gi pori excretori, raportul numeric a, la oi, 167.
- rnasculi, cintind in afara pcrioadei dc imltelechcre, Perioad:r de variabilitate, raportul tlintrt', ;i selecIia
- r]33; sexrtalii, 202.
afec!iune reciproci la, 331 Periotlic.itatea vital[, dr. Laycocli dcsltlt', 17.
- in captivitate,
;
reculrosc ltersoane, 3llir; Pcrioade, luuare, r'cspccLate de funcIii la orn si aninrztlc,
- productreu dc hibrizi, 338; 1-11.
-
- albino, 3.11 ; - din viatir, molLenirca lt, corespunzritoare, 193,
nllrnilml de specii errropene de, 343; 19 l. 196.
-
 ; 1rl INDEX

-f i'rrsrrrrrrs, con.truri, lttrii clc, 391 ; Picior, pulpa, rnodificatii artificial, 465.
-- girsitrtl ttoi tovarilii, 13131, 332; - capacitatea prehensila cle citre, pirstrata la utrii
- l'ecunoscitrrl llelsri:tnr, 3lJ;5 ; silbatici,50;
I)(ris()t'ells crttrrttlert.sis, tle, ll9.l
fltrii prehensil, la str:imo;ii iniliali ai ol)l1lpi, l:iS.
I'trilrithia, (1t'osr'l)ire tit'ctllcrltl't'ltt scxclc tlll('i s[)ocii (le, I)ictare, plice.ea siilbaticilor in, 152.
2ll. Picliering, tlesprtr nllmerul de specii de orn, 1,11).
I'trrtis t:t islultt, tlin Ittrlil, il crcstci lrt, li ll.
r':.1'llf trttllrtt'r;l*;;,r:t;ffi", suflctul omtrltri' 496'
I)ttlit'r', tll., tlcsP.t' se'leclirt srxtialrr, 125;
-- tlcsPrc albirrc, 2 iiJ.
l)el'sr'vr'rertlil,ociiraclelisticiratttltultti,45T. - ntaJor' 326.
ntt'"iut: crtloare inchisir ca protcrclie lmpoLriva cildrtrii'
l,crsa.i, par si fi fost. aurclio.aIi p'i' zrmestecul 'r,ciproc:
ctt gcolgitlri ;i cirezicni. 47J' piele, urigcarea ei, 2l;
I'rfsonlta[, tll., tlt's1tre I]ombu't qutvtrtrui, 210.
l't'r'rrvicrti, civilizlrlia lor utt estt' stt'itiuir, 12ir. - nuditatea ei la om, 54;
ei, 163;
l)t't'scirt'cl, li()2; - culoarea
, rltclteli
,--,--,: r_ ._^-_.r^ .._-,-: - ',si pirul, corcla[ia rlintre culoarca lor, 167.
,- rlesPrc l)-'lrt: l() itr lol'rttri tlr.' llr coa<la ttntti, Irielea gututri la bovine qi antilopc, 4Zg,
:t12. r jr-,1 ,,-,, Iiiept, propor[iile Iui la solctali ji marinari, 3G ;
-l'tscitcli, cttl;rlile ;i nitliiic,tt'ca lit, :t70, :i7l ' :J72; - rnare la in.ie'ii quechuagi qi aymara,;i, Zt.
-- lrcrtajttl nomatttl' la, lllt()' 3fi1 : Pieris, 257.
-- Ptrii <ic" 39{)' li91 ; .)n(r. l)ietre, folosite de
'-;;;';'";*l;; maimule pentm a spargc
-;o-:---'^ ( li'
r^rvr! tari
br fr'uctc
st'zotticri ,r!,
- st'ltirtrfxtlt' )(.z,,rr(.r(r pcnr.i r.,
rltr r/rrr(,!, ,.,, ,,,/./,
lrt, ii99 ; non":
- ariri. ri9i. "_j.ff;,111?, ,rr.
lrt'sti ltttrii, 28i)' Pilit', I..o., rlespre clemcntele psihice ale religici,'
,:,.-- ifi.S;
l)t'r;ti, ltt'rlotlt'tit rttrtsc'tllilol" ioo. li;r.
.r/,{\. I)ilozitatt,, rliferinla de, la scxelc ontului, 55;
-- proprll'tia <[illtt'cst'xt' llt, 208, 2(19;
,- str't:r. n'cirrus. tlr, 2nl:i.
,:,'-.., dc -..- -...:,
.7, ottr t,t^iio"il,.li[]'rJ,l.f
i[.iii"il'r;1,13;,252.
l)t'sti, r'inichii lor, reprczruLliti lrt clrtbriotlttl 1rt'iu pinef, pifozifaiea iclio!il'r,3g.
Corporu u,oll I ictrta, 18 ; Pintetli' apari[ia lor la giini' 192' 194;
- rrtirsctili. cclozintl icr<'lc itt gttt'a lol', I it); - tlezvoltat'ea lor la cliferite specii de P/rasianirltrc,
-- 1.1,gg1rtacrrrc lrerrlrtr icrt, la 17i; 198 ;
-- tlittrcttsiLlne a oontpttraLivit lt sc\clol la, 27'l ;
-- rlc rrlrii tlulce, la Lrollicc, 280 ; - la galinacee' 296' 297 ;
dezvoltarea lor la galinaceele fernele' 366'
-- asenri'irri protercl.at'c la, 281 ; -
I)i1tra' secundare modificate la tnascttli' 308 ;
sclrinrbnr. it" culoaL. la, 281 ;
- ctrnst.t'trlreir ;:ilt9,e"?
- depunelea !crc!ot',tl: cuibLtri le, 2tl2 | l'irates stritlLrlus, striclulafia la,2J4.
-- 282; l,irogi, folosirea lor, {g; 153:
-- stttretc Ptotttlsc tle, 283; I'isicit';"J,lJi;:*$"nt';lili"ffi-1?,1Jiil'1,
-$eqtcrea corrLinrrarir la,,o-,. ..., .,ir. 11:
l)t'tt', ltisttjatc <le t<tatt' $t'ttpele tltr pisr'tt'i. :'i l7 ;
l' I'isici' visintl' 69 ;
rlispaliIirr [ot' lrt nrirrtrifcreitr itrlttltt', l'l
])t!rttt'itteItt(ll(tIle(l'1ltriirtt''ll1||l.(l..lt|r(\
il7ii.
- .'lorilc l'rr 43ll.
l'rlrritostttllrlrtt.s,
Pt'trotriu, il!)2. r-..----....., . I)itcairn, insula, nreti;ii tlc pe, 162.
I'feifft'l', Irla, tlespt'cr itleilc ,iitvancziltlt' rlcsilrt'l'rtttttttst'tc, pilhecia leucoceplrular' de'se.bir.c sexuali. clc crrloat.c le.
,l(ig. 4iJ4;
^
Phucoclnerus ttelhiolticrts, coltii ;i pernilt'lc itt, I l9' sulcutus, barba la, 42g, 4J0 ;
Pltctlctngler, t'ttlpc'sc, r,arietirti ncqre tlt, 'llli>' - asem'nat.ea crr un negr., ,1S7.
I)ltttllr()plrs /rr/icrrriu.s, llfill; -
Piltidae, nirlificar.ca la, 368.
- ' illJt'i.
htllterltol'etrs. placentata, 130.
l)lrtttvterts. '2tr|i: , _-.__,, . Pagiostonii, peqti, 27 1.
--.^.,,.,,r,,r,,i I r
. cttrnile.t, variltie le t'oartrclt: utascttlttltti, 2l l , Irlttnu.iae, culorilc vii ale
D
32.
'- furtrrts, tlL'tr:;t'bil'i st'rttlrlc' 2l I ; Plante, cultivate, mai fertile 'nor,
declL celc s:ilbatice, 15;
-- Ittciler' 21 t' ,.^,,r ci I rr l rrrr | ; Niigeli, dcspre ";':'-*,:;
seleclia nattrralii la, sz ;
l)lutseolur(Irr.s cirre,-err.s, plirce|r pcntru rotrl 5i tttttrlt, 17. - ;;.1;:",,::"#,;
florile rnascttle la' se tnatureazit mai'de titttpttritt
I)ltusqotturtr rrrrr,li.s.sinrc, stritlttltltin lrr. 235,
2oo) 2:t(i'
''t\"
r)tunirtttrn s()erlttn?trittrlii, 362; t*o
^ uersicol,tr, iJ21 ; - ;L".1tr::l;,"ti.1.ilf;0.111;.
phtaien. Blit:
-- wollichii,:t21,:18tr. ,., 4Ii2,
-..' ltl' /D.t -- sclrimbarea pcnajulrri la, J74.
l,ltortr groenlrtirdir.n, tlcosebiri st:xrtllc tlc cttlolrrt
'::' ',"': "'-'
I,tutertictrrtt r:t!i::itlu, it),2. ,.,', l:!r?,'r:Ji::r'X:,tir,?,10u., 324, g91.
1)lirrltrniiuc, itrtlti'l'Jcltcrce a sllt'cii tlist irtct t' tlc, 2li()' a,sti'alian, varia[ia la culoarea coapselor u''i
,Pftri;tti.sctrs rtitlr'ictLrts,28lt.
- rnascul c.e.344.
l)iatrir. tirrclle (lr. gr(,utatea de a lc prodttce, tr9 ; pLrrluoltullum cr la' 235' 438'
- c. ui.'rc artj'u'or rrib'ri clispri''te, 1r'r4. f,';ii'il3j"ffitt"'rt't::'l?r:t"outo!ia
l)icioart:, t'at'irttiit lungirnii lt.,r, Ia. otn, lil I Plutysma mgoides', 20.
-- plopr.rriirr lol' le solrla!i El la rnalitrali' 3ti ; l:'littnini' m11::" lot'' la indienii quichua'si qi aymara;i' 37 :
- arrtrioa.r :iLr.oliirte la fl'tul'ii 'ra-sculi,231 ; -- o vezicti luotdtoare modificatl' 138;
-- plrlicLrl:rt'ilr-t[i la. ttt'rot' iltseclt' ttrascttlt', 2i3 l' a' la rasele cle om' 14'l'
I)ici'rrlr', ing,rolllea piclii dc pt talpa, liG; . ') ,1 - diferita capacitate
vii ale, in perioada de leproduccrcr 2zS.
I)rritica, cnlorile
nr'rlificuler.r l0r, lir onr, r)().
 INDEX 54r

Plecostonuts, tentaculele cefalice la masculul unei specii rnascul qi femela desfrinali la, 340;
- dnngi
de, 278; pe remigc Ai retlice la, 347 ;
-
- barbatus, barbi neobignuiti la masculul tle, 276.
Plectopterus gambensis, aripilc pintenate la, 297.
- rasri falsir de, 367 ;
guqali si t:irlilori, parlicularitir!i la nrlsculii
- iJ63 rle,
Plevugcri (Leuciscns pftorrnu.s), llropor{ia sexelor la, 209. ;
)'loceus, 302; - niclificarea la, 368 ;
piriitul aripilor tle, 306 ;
- intrunirile australieni, 377 ;
--- penajul
- lor, 330. nt'rnattrr la, 378.
I)l u le, f olosirea lor', 48, 1 53. Irorrrrnbel, femelii, abantlonintl un mascul sllbit, 182 ;
I)neumora, structura €i, 238. - ctilitor, dezvolttrrea tirzie a camnculelor la, 200;
Podica, deosebirea sexuald de culoare la iri;ii dc, 345. guqat, dezvoltarea tirzie a gugii la, 200;
--- domcstic,
Poeppig, despre contactnl dintre rasele civilizate crt cele rase ;i subrastr de, 418.
sdlbatice, 156. l)onrrnbelul juctitor migdaliu, schirnltarea pcnajultri la, 200.
Policar, absen[a lui la Aleles ;i llglohales, 50. l)olirniche, monoganra, ltlti ;
I'}oliandrie, ,179 ; - proporfia sexelor la, 2()7 ;

- la anumite Cgprirtidae, 209; - indianl, 296;

- prirrtre Elateridae, 272. -' femela la, lJii3 :
PolitlacLilisrn la om, 39. - ..tlansurile". 309 : 1129.
Poligamic, influenla ei asupra selecfiei sexuale, 18,1 ; ljolirnichi, triind cite trei irnpleunri, li32;
- supraprodusi prin dornesticire, 187 ; --' stolulile dc primiivarii ale rnasculilol clc, :i;13 :
sporilea pl'esupllsii a nagterilot' de fete tlitl citttzlt,
- 205; - distingind pel'soanc, 335.
Ilorturtrts ag'r'esivitalea la, 221.
ltttber,
- la G. lracluttts, 2i2.
Poligeni;Li, 150.
I)otutnochoe,rtrc uerticillalrr.s,
la, .120.
col!ii 5i plocnrincn{cle facialc
Polinezia, pretlominanfa infan[icidului itr, 4?8. l)ottcheL, (i., r'allortul tliutrc instinr:t ;i intcligenlr-r, 6ll;
Polinezieni, larga rlspindire geografici a, 3-1 ; -- tlespre instinctelc l'rrrnicilor, 128 ;
- difert:nla de stattrri printre, li5 ; - rlespre pe;lerile clc la Abou-Simbel, 1'15 ;
-- incntciEdri la, 1il9 ; despre irnunitatea negrilor fa{.d dc fligurilc gal-
- bene,
- variabilitatca la,la,149163;
; 1i)-1 ;

- heterogenitatea -- schinrbarea tle culoale la pegti, 281.

- aversiunea lor pentru perul de pe fa!i, 469.
Pollen qi van Darn, despre culorile la l.emur nurcaco, 434.
Irorvell, dr., despre sLriclula!ie, 234.
dr., despre culorilr tlifelitc la sexcle unei specii de
Powe'r,
Poloneze, gdini, originea crestei la, 195. SquiIIa, 225.
Polgplectron, numlml pintenilor Ia, 297 : Powys, dl., clespre obiceiurile cinLezei la Corfu, 208.
- etalarea penajului de cltre masculttl cle, 322
gradafia caracterelor la, 350;
; I'roeminenla omului, 48.
Preferinla, plsirilor femelc pentrtr rnasculi, 337, 311 ;
- femela _. rnanil'estatir dc cirLrc rnanrifcre la irnpercclrere,
-* chinquis,de,321,
382 ;
350 ; 421.
Ilardwic&'ir, 350 ;
- malaccen.se, Plr:lretrsile, olgiute, 179.
- ii50, 351. I'resbtltis entelltts, lupta dinl rc rnascrrli, 1ir5.
Polgltlectron Nulxileon i.s, 350, lll-r1. l'r't'srrrt', tlc papuri, penele de pe caprrl lrr:rsrtulrrlrri, ii25 ;
1)olt1:ou, 219. -- atacaL rlc cirldiras, l33l-r.
1'omolis, 282,
Porttoporeiu all inis, 221. I)resrrri, caracterele prrilol dc, ii78.
I'r'eyet', tlr., funcfia pavilionului urec]rii, 22; ,
;i pernilele lui, 419 ;
Porc cu negi (rvart-hog), colfii
despre mamelele supral)umerare la fenrei, 39.
- de riu, 420. -
Porc lepos, mut, in afat'a perioadei dc rut, 425. Plicharcl, dcspre diferenla de staturi printre polinezicni
Porci, originea raselor ameliorate de, 151 ; 3ir ;
.- despre legltura dintre lilirnea crltniului ;i per-
- propor{ia numericd a sexelor la, 207 ;
purceilor, 377, 440 ; fecfiunea simlurilol la mongoli, 4l
- dungile
collii, din miocen, 420;
;
tiespre capaciLatea craniului la britanici rlc dife-
- preferinla scxrrall - rite virste, l>2 ;
rnanifestatl dc, 421].
- capul trtrtit la sirlllaticii din Colutnbia, 4(i5 ;
f)ori, cxcretori, raportul dintre, Ei perii la oi, 166. - tlespre
Porpilae, culori vii Ia unele, 217. -- rlesprc idcile de frurnrrsc!e ale siamezilor', .167 ;
-- rlesple lipsa barbii la siarnezi, 467 ;
;i smocul de pe gttgir Ia, 429 ;
Portor picta, creasta clorsalii tlespre rleforrnarea captrlui prinlre tribrrrilc arneri-
- deosebire sexualai de cttloare la, 432, .1:13, 4:i8 - cane gi printre indigenii din Arakh an, 471.
Portocale, tratarea lor cle cirtre maimule, 41). Primart', organele sexrtale, 177.
Porumbci, puii din cuib, hriinili cu secre{ia gugii amlrilor Prinrate, 1li{) ;
pirinfi, 140;
schimblrile de penaj la, 19-l ;
-* transmiterea - dcosellili sexuale dc crrloarc la. 172.
particularitllilor sexuale la, 19ir ; Primogeniturl, clezavantajele, 717.
nrasculi de, cn dungi ncgre, 195, 200, 363; ,,Principitrl celei tnai mari fericiri", 10,1, 105.
- belgian, culoarea dupi mai multe nrlpirliri, 200; Prinzitoalc de rnuqtc, ctrlorile qi nidificalea la, 370.
- schimblnd Prionidae, deosebiri sexuale de culoare la, 244.
- ginguritul lor, 305; a sexelor la, 207 ;
proporlia numerici
PrivigheLoarc, sosirea masculului inaintea femelei, 1S1 ;
- cintatului ci, 300 ;
- variafia la penajul lor', 314 ; masculul de, 326; - scopul
- et.alarea penajului de citre - glsirea de cltre ele de noi tovrrlirsi, 3132.
rnetnoli a locului la, 334 ;
- antipatia Procellcrria (pet.r'els), culorile la, 400.
- imperechelea femelei pentrn anurni[i nrrsculi, 340; Proclotretus multimuculatus, 291 ;
- la, 340; - lemis. deosebire sexualii rle crrloarcr. 201.
Progres, nu este regull trormald in societatea omeneasci-I, - de onr, asenliinarea lor prin caractere miutale,
115; 752;
lor, 154;
- elenrentele lui, 122. - formarea
Progresul pe scarl organicd, defini]ia lui von Baer, 141. - efectele incrucigiriilor,
de om, disparilia 154 ;
Proporlii, diferenla de, la rase distincle, 144. - de om, formarea lor,lor, 163;
ProLectoare, natura, a coloritului la femelele lepitlopte- - de om, copiii la, 452;163 ;
relor, 264, 266; - spine, avcrsinnea lor pentru pirnrl cle pe fafri,
- asemriniri, la pe;ti, 281.
ProLozoare, absen!a caracterelor sexuale secttndare la,
- 469.
277. Raffles, Sir S., despre banteng, 433.
Pruncr-Bey, despre apariIia foranrenrtlui supracondiloid a Ilaia batis, dinlii d.e, 274;
hnmerusttlui la orn, 52 ; - clorala, femela cn lepi pe spate, 271
deosebire sexuali Ia clinfii cle, 2741'
;
desprc culoarca negrilor nou-nXsculi, 452. -
Pmsia, propor'!ia urtntericir la na;terile de biric!i ;i fcte in, ntaculata, dinlii rle, 274.
-
204. ,llnllus aquaticus (rails) cu aripi pintenate, 297.
Psocus, proporlia se-relor la, 272, Ramses, trislturile felei ltti, 146.
Puful pr-rsirilor, 317. llarnsay, dl., despre rala nroscati australianir, 293 ;
Pumagi, clungile cle pc puii dc, 377. --- despre pasirea regeut, 336 ;
Pgcnonoltts haemorrhus, agresivitatea mascttltllui, 29'l
tectricelor inferioare alc cozii de clitre
;
- despre clocitul la trIenura superba,367.
- etalarea
ntascul, 273.
Il.ctt'rtt esculenta, saci vocali la, 285.
Raportut'i, termeni de, 4ii.
Pyrangu uestiua, masculul ajutind la clocire, 31.1 ;
Ilafa, harlechin, virsta penajului ntatttr la, 393 ;
- caracterc rnasculine la fetneld, 3iir.
I'grodes, deosebite serttala tle cttloare, 2'l'1. - reproducintl cu penajul nenratur, 393;
cu coada lungl, prefelin]a masculttltti pentru antt-
- tnite fentele, 341 ;

- imperechincru-se cu o rarir
0 :il.;H:,Xr;:"*t+T'
vocea de, 305;
- lmperechindu-se cu un rlloi-pavazra' 337
Qrrairr, R., despre varialia la rnu;chii on1rl1i, 31. - penajul nematur de' 379;
;
(]uatrefages, -r\. rlt', ttespre :rparilia tutci cozi ruclimentare - silbaticd, deosebire sexuali Ia, 185 ;
la om, 2g ; - qi caractere rnasculine' 199 ;
- tlespre variabilitate, l)4 ; - :!::y:y':
inlperechindu-se cu un ri[oi cu coada ascufiti, 337;
rtespre sirnlul moral ca clistinclie intre olll ;i -
- anirnal, ug ' - sdlbatice, devenind poligame prin domesticire
; partiall' 187 ;
- 11g;oarnenii cir.ilizali ntai puternici tlecit sirlbaticii,
- ciini qi pisici recunosculi de cltre, 335.
feclnclitatea ferneilor anstraliene cu albii, Ralionamentul plslrilor, 334.
- rtesprt-.
1a6; Raliunea la animale, 69.
populafia metisir din Rrazilia, 148 ; Rini, vindecarea lor, 17.
- rlespre
rlespre evotugia raselor. de bovine, 151 ; l1lloi, penajul de rept'odttcere la, 319.
- evrei, 16li ; Iilpciuga, transmis[ omuhri de cirtt'e atrimalele infe-
--- clespre
clespre ltreclispozilia negrilor la friguri tropicale rioare, 16.
rlrtpii locuirea itrtr-rttr climal rcce, 164; Riiufdcltori, 119.
-- ttesple deosebirea clintre sclavii de cirnp ;i cei de Rdzbunare, instinctul de, 99.
casii, 166 ; Rdzbunare, manifestatir de atrimalt', 65.
- clcspre infltrenfa clittrei astrpl'a ctrlorii, 166; Reade, Winwood, sinrtciderea printre sdlbaticii din Africa,
crrloarca
- clesple aynoqi, anelidelor, 221 ; lO2;
--.- despre ferneile din 4514 ; nu slnt prolifici, 147 ;
- mulatriicastrlrii
San Guliano, 474. oilor cornute, 409 ;
Queclnru, vezi Qttichua.
- efectul oile de Guinea, 198;
- despre
Quercuedttla (teal), t'onstattfa lui, 334. -,- despre aparilia coamei la un berbec african, 431 ;
Querquerlulu acuta,337. despre cintatul la negri, 463;
Quetelet, proporlia sexelor la om, 204 ; despre aprecierea cle cltrt' negri a fntmuse]ii fe-
- meilor
- talia relativi la btrrbat 9i femeie, 204. lor, 467 ;
admiralia negrilor pentru pielea neagrii'
Quichua, indienii, lt7 ; - despre
- varialia locall tle culoare la, 88 i 468 ;
- inexistenla pdrului alb la, 453 ; despre ideea de frumusele printre negri, 470;
de pIr la, 451; - jollofi,
- lipsa - clespre 474 ;

- p[rul lung al, 469. - despre obiceiuri nupliale la negri, 484.

Quiscaltrs major, 190; ! ,r -r--_^_ 208.
o^o Rechini, organele prehensile la, masculi,27l.
- proporlia sexelor de, in tslorida 9i Honduras, Reduuiidae, .triArituliu la, Zi+.
Recife, pegti frecventind, 280.
*""\.:n5;"3,1bT1"" coarnelor de crtre cerbii care se
R
resPins:i de un tartr, 423 ;
- vaci
distntgerca iepurilor tlrcali de cittre o pisicir'
Rase, caracterele distirrctive ale, 143 ;' - 438'
sau spccii de otn, 145 ;
- incruci;ate, fecunditatca sau sterilitatea lor, 146 ; Regenerarea parlialil la om a pirlilor pierdttte, 17.
- de om, variallilitatea lor, 149 ; Regent, pasitrea, 336.
-
 INDEX 543

I:ieni, t'ulrlrtt'ltr lor'. 197 : desplt' intrtrnilile cocosultri s:ilbatic, 3ll(-) ;

-.. lttpttrlc lot', 1{}li i rit's1,1'e lulltele celbrrlrri ttrascul, -10ti :
- t:oarlrclc l'r'rrrclt'lor. 4()7 :
- -- tlcsprc rerr, 408 ;
-- t:oltt'nt'lc tlc, crr llulueroasr virlrrri, 112; - tlespre coaruele boului rnoscal, 409;
schiurlratca de iartrir a. 435 : despre coarnele cu nl.rlte virfuri ale retrului , .112 ;
-
--put'lcrirr(r: sexualc arirtate dt', 123. - clesprr.: elatr (uroosc),41 );
Iteli3it, lipsa drr, plinLlt' lrnrttnitr: r'rrst', 8l ; - despre ciinelc scofian pcrrtru vinitoarc'a cte cerbi,
clerncntc psihice alc, 85. 4r7.
Ilcrnrrqcalt', 1()() ; Richter, Jean 1'r.,t, clespre inrag-ina!ie, 60.
llicclel, dcsprc f crnelc desfrinatc ale porumbeilor, 310,
- lipsa de, plintLt' silbatici. 1L4, 7li;. Rik'1', cll., clespre inrita(ia la flrrturi, 265 ;
Itenggcr', desprc lrolilt: ltri Ct'bus azarrrt, 76 :
<lt:sprc divclsitatt'a I'acultirtilor nrint llc l:r mri- - dezgustul pasirilor pentnr gustrrl anumitor omizi,
267.
rnrr{t', ii2 :
tlcsplt' intlienii pa)'aguali, :16 : Rinichi, rtnul singul fdcind urulrca rlubl:i ln caz de boal[,
rlesprer inferioritatea eul'openilol falir <1e s;ilbatici 3ir.
in priviu !a sinrlurilor lor. 37 ; Riuoceri lipsa cle pirr a, 54 ;
rirzbunarea rnaimu-tclor, ti5 ; coarncle lor', 4(Jg
*--
:
rlespre afecIiunca rnaIelnir la rrn C'cDrr.s. 6ir : lor folosite tlefcnsiv, 4L8 ;
coarlnt:le
tlesple ('ill)acitalea tlc iudt'catii a rnairnrrIclol anre- atacintl cai albi qi suri, 43ti.
ricane. 71 : Ripa, pirintele, clificultatea de a distittgc rasele tle chinezi,
tlespre I'olosiletr rlc caltr'('nr:rirrnrIt a pictrelor
- pcntru r4.+.
a sl)al'ge nrrt'i tali, 74;
IliLm, perceperca lrri dc ciitre aninrale, 401.
- desplc srrnelc euris(' tle Cebus t:rrruc, 7lj:
despre slrigirtele setnnal alc lllaintu!clot', 79; RivalitaLea, la cintat in[re masculii pirsirrilor', 301.
- desprc oLriceiurilc poligarnc ale )Iyceles caraAa., Rindunele, abauclonlndu-gi puii, 95, 99.
181-> ;
Rluri, analogia clirrtre, gi insule, 137.
despre voccil mairnutelor ulliitoalrr,426; Robt'rtson, cll., ohserl.alii asupra dezvoltirii coarnelor la
- despre rnirosrrl r1e Ceruus campestris, 42b ; Capreolus calrraea gi Ia cerbul ro;u, 197.
-- Ilobinet. despre diferenla de dimensirlne rl gogo;ilor mas-
rlespre barba la llqceles carorJu Si Pitheciu sulanas,
- 429 : culinc qi fenrinine ale viernrilol de mltase, 232.
-* tlcspre culorile la //elis mitis, 132 ; Rohfs, dr., trirsliLuri caucaziene la negri, 144;
<.les1rre culolile lui (-eluus paludosus, 433 i
deosobirile sexualc cle culoarc ltt X[gceles. - fecunditatea raselor amcstecate din Sahara, 147 ;
- despre -- culorilc prisirrilor din Szrhara, 397 ;
.13.4 ; -- ideile de frumusele printle bornnani, 470.
- clcsprc copiii trou-nr'rsctr[i rlc guaranagi, 452; Rolle. It., despre originea ornului, 741'
clcsple ntaturitalt,u tinrprrlic a femelei cle Cr0rr.s
- azorae, 452;' -- clesprc o rnodificare la familiile germane strrimu-
* despre bar.ba la gual'iula;;i, -15 1 : tate in Georgia, 166.
* despre notele t'nrotionale folosilc cle ntainrnIc, llornanii anticin exhilriliile gladia[orilor la, I07.
463 :
Ilossler, dr., despre asemdnarea suprafe[ei inferioare a
- despre rlraimtr(t'lt: antcticanc poligamc, ,177. fluturilor cu scoar'[a copacilor, 256.
licplorlrrctrc, rrnit.atca fenolncnului de, la toate rnanti- Iiostlrrrn, deostrbirea de lungime a, la unele Curculionidae,
fcrele, 1 7 1 78.
;

- perioa(lir de, la pirsirri, 303. Itol'cr. Illle, nranrifere ldptincl, 140.

perioadir cle, caractt:rc sertrrrlt' aplrinri Ia p:isdri Hozatoare, utelul la, 40 :
- la, 317. * ai;sen!a caractcl'elot' sexualr secullduro la, 185;
Ileprodttctitot', sislcmu l, sl't'uctrrli nrtlinren turc la, 28 ; - deosebili sexuale dr: culoare la, 4i11.
organc lrcct'sorii ale, 139. Hutlitnctrtale, organe, 19 ;
Ileptile, 28{i. -- originea lor, 29.
Iteptile gi pisrili, lliant.a lor', 112. ]ludinrente, prezen{a ruror, la lirnbi, 81.
Reversiune, llll ; Rudollrlri. despre lipsa dr Iegr-rturi tlintre climir;i culoarea
pielii. ltil).
- poate cauza unor dispozi{ii r.cle, 119.
RezistcnIc, aprecierea ci, 1():J. I',unrcgiitoul'e, rnlsculc. clisJraritia caninilor la, 52, 460;
Rlmgium, deoscbirea tle culoalc l:r sexele uuei speci.i tie, -- in general poligame, 18ir ;
244. -- clepresinni suborhitale la, 428 ;
Illrumphastos carirurlu.s, 399. - deosebiri sexualc de culoare la, 432.
fi,lrca llarwinii, 389. Rrrppicola croccu, ctalarea penajului dc citrc mascrtl,
Jihynchaea, sexele puilor de, 387; 320.
--- auslralis, 3ti7 ; lliippel, rlcsple caninii la cerbi gi antilopc, 475.
*. benylalensf.s, 387 ; Rusilr, proportia nunrerica lntre nagterilc de birie[i gi
- cal;ensis,3ElJ. fi'tc in. 183,204.
Richard, dl., rlcspre mugchi nrdirnentar.i lir orn. 20. Ilu;iuc,100.
Ric:lrardson, Sir .)., desprc ht-rprrrechcr.a lrri I,elruo lirtlicillu, 375.
umbellus, 2(.tr,t ; Iliitintc-vet', prof., despre fizionortria mainru!elot', it.
-- rlespre 'l'elruo uropltusiaturs, 304 : tlrrsprc colfii ursulrri clin miocen, .12{) ;
<lesprc hirt.aia ca de tobl a cocogului sriliratic, 305, - clespre deosebirile scxualc ln ntaimu{e, 155.
li07 :

'l'elruo phttsianellu.s, ii0g

lltrtlandshire, llropor!ia nunrrrl'icir intrc nalterile de briie!i
tlt,spl't. tlarrsulile lui ; qi fetc in, 20 L

'jt.\ - c,44ti
 INDEX

s Sclriurl'flrarrst'rt, plt)f., tlcsllt't' rl.zt'r,rltlrlcir tnollrr.jlor lros-

tt'r'ioli la tlilelitc lase <lt' orll. 2ti :
<lcsprt, I'alca de la l,a \arrlt,ttc. ,12;
\irchs. 1rrol.. tltsltfe conll)ortllt'ca t'lt'tttt'trIt'lot'tttrtsc'ttlitre rlcsl_tlc ctrrela!iu <lirrLt'c irrrrsculaliIatt, 5i crestcle
lcrnittine ju l'ecttntlare, 1li{). sullnrorltiLale lrrocrrriut'ntt'. lt;
Sacii lacrimali ai rttnregritoirrelor, 427. rltrslllt' lrpofizelc rnast oirlulc la orn, 51 :
Sacrif icii ontcnesti, fir-r.
Sagitalir. t't't'zlsla, llt trtltitttttIt'ltr rrrasc'ttle ;i llt rtrtstt'irlit'rri,
-, tlt'sytlc nrorlificdrilc oust,lor ct'lrnirrnt', irli ;
rlcsprt, sirclificiilc rlrrrcrrr;ti, 12J :
452. tlt's1lLe exte ntrinalt'a l.itpi<lli :r rlainr rrtt,lol an-
Sahara, fecrtttrii t itt ca t'asclor it tttt's I t't'a t t' tlirt. l-17 : I r'ollorrror'Ie , 13i:
- pitslirilt' rlirt, ll7() :
a

(l('sl)l'o locuilolii luttic.i lri l:rrltilrt'i, l;-ri:

- attintaL'le cat'e trlriese in. ll1)7. rlcsl-rt'1' t'le ct ele Iolosirii f i nt,l'olosirii ltrrlt ilor,
.St. John. cll., ata;atnt'nlrrl pirsirlilot' convit'!uitoare, 334. ( () / :
St. Kilda, barba locuilorilor tlin. 4ir-1. (l('sp1'c t'Lrasta srrlt|acililti'rr lir orn. l,ill:
SaImo erio.r 1i ^S. rrrttfrla, ctrloat'c a ttrast'rrlrrltri irr pt,r'iourlir - (l(rsl)r'(' rrbst'n\lr tlr'osellirilol r.rrsillr.' ltr claninl
de lr'ptoduccre,278. t'opiilol rrorr-rrist'trti. .lir2 :
Srrlrnrr ltlt:rtidctrt, 273 :
tlt's1rt'e rrliIctrie. .172.
sular,2i3. St'ltirtutt. I 1., rlcsllrt' rlitre lc la I )tllisctrs si l ltlrlrr'1trtlrr.s, ')i10.
Srrlnrrr strluelirto (char'), colorittrl srrrr irr tirnllul lierioaclci rlc Scht'r'zer' yi Schtlarz, rnt'rsurir t olj tlt: siilltlrt ir.i, lill, J ;-1.1.
re pt'otlrtcerc, 27.\.
Sr:lrt'lvr'r', <les1tlt, lilrelrrle, 2.1 1.
Salvin, ()., u'ru;Lt'nilca pr.r:clor rrrtrt ilaLe, 5ti. i] 1 2. 187 : St'lriirrf ttr. <lcsprc stli<lrrlirtia la lltltrrtt:crtts, 2it(1.
tlt,spre coliltri, 186. lJ(i9: Sclrlegel, li. votr, rle spre tornlrlcxitirLcu lirnfrilor la polroalelcr
rlcspre trlt'opoI'!ia rrrrurtljcir la colilrli, 2ttli, 395; rtr,cir-ilizlrtcr. ti2 ;
rlespre Cltam1taetes ;i I'errcktlte, :l()7. 3()li ; plol'., tlt'syllc 7'rarr7.silrlcrru. li8l.
(lr.spI'c Sektsltlrcrus l)lulql(rus, ll{.}fi ;
Sclrlt'ichet', 1lt'o1., rlcspre oligirrca linrlrii, 7fi.
l'ipru deliclo.sn, llOfi ;
St'hrlrnbLrt'.9k, Sir'11., rltsJrlt'ag-r'csir-itirlca ra{ei rrrost'llttr
- dcspre Olttrstttorltyrtcllus, ;J 1(i. rnascule <lin (iuiauzr, 21)5:
Sttrnoao rnsrrlelt', intligertii spiui tle pt', l5 l. 47tt. - rlcslrt't: jocrrl rrrrp(ial la 1lri7,,lt't,ltt t'r'ttcea, !120.
Sauds'ich, insuk'le, r-ariati:l claniilor la inrligenii rlin, lll ; St'lroolcrult., rlt,, rlcslrle rlificultatt'lr rlt'ir fasoua rrncltc rltrr
- - dt'scle;terca popttla(ici irrdist'nt'. I ifi :
pintt'ir. l1l.
-- populalia clin. 21.1 : Sclro;lt,lrlrarrcr', <lespre irrrlrorl arrt a t'rrr'tilii la oltr, l7J.
-- supcriol'itatcu uolrililot' tlitt, l7-l: St'Irl'cinItrt'tlr, tt'rtul la ne gli. l;-rl.
, locuitolii tlirt. ltiidttchii lor'. ll{i. .\ctot:t rrt uqtt i lu.')E3.
Sarr-(iitrliano, frntt'ile cliu, 472. St'lirtcr'. l'.1.., (l('sl)l'(r I't'rnigclt'st'crrrr<ltrlt,nrorlil'iciilc I1
Sautalii, intttul[ircit I'rct'ttth t'allidii a. 1i; rrursculii tle 1'tirrrr, ilOtl:
- dl. }{uuter despre trillrl lor, 1(ilJ.
Sttphirina, caractcl'('le rttascttlilor rlt', 22.2. --. tlrspt'r pent'lc lltrngitt' lit t'ttltrirrrtrlqrts. i,)12;
tlrsllt'r spe ciile tlt' cirrt.snlrrlhrTrtr'lrus, i:i l ti ;
,Surltitliornis nu:ltutonolu.s. caracterul prrilol rlt', ij7E. tlt'spt'tr llcrraiul la I'elecutttrs ttrrocrolalrr.s. li1 l) ;
Sars, ()., (lesllrrl l)ortktltoreia ulIirtis,221 . tlcsll'c )l usoJthagltu,, 37il :
Saturttia Car1ti11i, irtlar'{ia rttirsctrlilot' rlc cltrc Jcurt'l:j ---- tlt's1lrt' scxclo gi pttii <It' 'l'rrrl,trn(t tt(u'i('tl(r/rr. liSi) ;
211 :
- 1'-s;tt'c t'rtlorilrr lit I.rtttrtr trttrcttt:tt, -l3l;
1f

- I0, deosebilea de crtlolit la st'xele rlc, 2t;ll.

,Stilurniidae, colorilul lol', 2;r1). - rltrsple rlrtrrgilc la trrirgar,4'12.
St'luvit', 1x'ctlolrrinurttrt t'i, l {):J ;
Savage, dr., clesple luptckr tlintt'c got'ilclt' tnltst'ulc, Jir,ir; '- u [crttci]rlr" zl71).
- dcsprc obicciurilc gorilelor. 177. Sclirvii tlc c:inr1l, (l('osel)irca lol rlr scalvii rltr casir, 1(i6.
Savage gi N1'man, rlesltte obict'ittrilc poligantc alc goli- Scobitura talllii llicirlnrlui, la srrlrla!i 1i rrrat'iuari, 36.
lclor', 1ti5. St:oici, <lcoscbirea cle forurri la ( iast trroporlc rrrasc:ule li
Saviotti, dr., diviziulloa osului ntalrtr, II .
fcntcle . 219 :
Snx.ieola ruhicola, prrii de, 1195.
Sirgefi, folosiltra lor, 1ir2. - - crrlolile ;i follrrclc 1'rtruroirse alt'. 22{) ;
- st'oici, tlcschise de ttraitnt.ttc. l1f.
.Sirlbatici, uniforrnitatea lor t'ragcratir, llil :
Scolccidt, :rbst'u{a cal'acterelor sexttale scctrutllu't 1'a, 217.
- prt'sbifi, 36 ; rle rllticci t'crltrs, .l;l;
.Scolo7rrr.t' frerttrttr, r'ctricile la, lJ07 :
-- t'ittrtul dc inntrrllire al, -- qulincrtto. lrirtaia tlt' tollrr la, lJ(f7.
pirstrarea cupacitalii prt'ltensilr a lal,rt'i llicioarelor
- Ia, 5(l ;
- jatrensi.s, r'etlicclt' tle, ll()7;
- nutjor, iutrunilile lor. SlJtt
l'ac.rrltirfile irnit.ative akr, 79, 113 :
cauzele moralitdtii scizute la, 104; - lril,sottii, stlnetolr' protlttse rlt', 1107.
- tribuli tlc. lnlocnindu-str lntrc elc, l12l Scolqttts, striclulatia la, 249.
- arncliollrre in alrte Sconci, rrrilostrl cnris rlc, -127 I
- artcle lor, 1ir3 ltlintlc, 125 :
- coada albri tlr', pt'otcctoare ,
-138.
--- dragostca ;
peuLru ttttrzicir ltrrlitnetrtat'ir, litl9 ; Scorpion de mare, deosebiri scxurtler, 27ir.
despre modelc dcr lturgir rlut'tttli la, -l()1 Scott, dr., dcsple idio[ii tuirosiutlu-;i rrtittcart'a, l]9;
; (lespl'e crtloarea hirrltii la rirrt. -lirlJ.
* aten,tia dartit aspcc[trlui pcrsonal la, .161; -, .L,
raportul intre st'xc la, 477. Sclis, 12.1.
- ruiqcirrea lrri. 21. Sclisrrl clc tnini, nro;tenit, lio.
Scalll,
Scalirr, 303, 319; Scropcr, tlcsllre agrcsivi[atea solrlonltlrri rnascul, 272 ;

- proporfia st:xt'lor la, 208 : - dcsprc birLriliile ccrt'bilor, '1{)(i.

-- tleosebiri scxuale Ia ciocul dc, 29,1 :
.iocul nupfial la, lJ25
Scutlder, S.lI., irnitalca stli(hrla{ici la <lt'toptere, ll}{i ;
- ; -- <krspLc stridnlalic la at:rirliidtrc, 238 ;
-- nord-atrtcrican, ptrii dc, 39{ ; -.- rlcsltrc o insrctir tlitt l)et'oniatt. 2iJ1) ;
- lurpr'rt'r'lriintlu-sc cll un cauar, 31 9. -- rlt'sprc. stritlula[.ie, .151].
 INDEX 545

Sr:ttlpt rrlir. cxplt:si:t itlcalului rtc fnrnrustrtc plin, 17(J. Stirtx. colibriul, lljS ;
Scl-ritttarri, ;cfrrl lrfl'ica,rr, incclcintt sri ,sclrirnllt, o rrrorl;i, -- l'lut.trlcle clc noltlrlr:. irrilosul rle utosc al, 2Jtr:
lriJ. - df. llatr:s clcsille onrjriir rrnuir 267.
Sebright, bautarn. 201. Sfircrrli rlc silr, :rl,iscnla lor Lt )Ionolrt.mata, 13!i.
Secunclalc, calactere scxuale, 177 ; Slrirlct'. plol'., rlinrt'nsirrrrt'l ctlol douli se:ic la l-rlrlene,
- r'aporlul dintrc poligaruic ;i, 18-1 :
Iransmise prin ambeler sc-.ic, 191 ;
,1t 6.
Shtt'pt:, dt'., culogrctrii la tlopicc, l(i5.
- glada{ia lor lir pirsirli, l}.18.
Sr,.tlgrvicl<, \\'., dcsple tcndinla cltditarir clt
Il.R., clesltlc '1 urttlsilrli,t'a .sy/rrin. 367
Sltrtt'1te.
*- tlt-spr'.' Oerule, 3l|: ;
I naltc gc-
rneni, 45. -- rlcsltrtr llrrii urascrrli rlc Dacelo gltutdidmntli, 380.
Sectttann, dt'., dcspre aplccierea difrliiii a trruzicii la rlifr:- Slrrrri'. til., dtspre ilglr,sivitaLca sontonului masctrl, 272 ;
rite popoare, 4ti1 : .1 ., desprtr itodoabrkr pisrililor', i)1 l.

- tlespt'e cfcctt,lc uruzicii,,163. Shocrlcr, J,, despi t cafri, .1ii.S ;

Seitiliiz, ricsprc coalnele renuliri, .109. -- rlcspre ol)i(:tiut';lc nup{ir,ile la cafi'i, ,{91j,
Selosplrorus plctlgceruts. ascuIii'c:i lenrigelor plinr:rlt' la Slnrck:rrd, \\I. 1.1., rlestrilc tteoscbiri sexu:ile la rrripile
ulascul, 308. hirncnopt.erelor, 2il.
Selbv, P.J., clespre obicciulilcr cocolrilui de rnunle ncli'u SifigoniLtm, propor'!ia scxelor. la. 2t2 :
;i ro;u, 1tXi. -,- dintorfistrr lu rrrascuiii dr" 24-i.
Selectic, clupri crrnt es[.c zrltlicatir lrr onrul pr.iniitir-, 1i]. Sianr, proilorfiir ualtcrilur' dc llriic[i si tetc in, 20ir.
Sclec{ie naLuraiir, cfti:tt'le ci rrsupra strinro;ilol ini{iati ei Sienrczi, caracl"enrl snin geuclll la. ,iirl;
onrului, 47 ;
ei asupra otrrrrllri, 5{i, 58; - nofiuiri.le dcsl-lr.e lrunrtisc!c Ia. .16?;
- influcnta principirrlui, -- iiuitilia jli{l'o?rsI t'lin, .185.
- limitatia ir7 ;
Sidlgn'ir:k, II., rlcsgrrc n'ioralitr.tca iu coinunitatea ipoteticl
- influerr!a ei asuprlr arrirnalelor socialt. 58 :
dl. \\-allace dcstrirr. liinitalia ei prin influrnla frcul-
rle alhinc, 8{) ;
- t:if.ilol mintale la onr, 111: -.:ictyiuni.lc noast lc illl sirii. coiitplct corrciuse tle
dttreLc rt:i PlaCcle, 1011.
-- influen!a ei in plogrcsul Staiclor l'nitr. 122:
Sicl;old, (i.'1'. von, rlc:;ple propor'Iia s.exclor la :lpus, 213;
- in legir tulii crr scxul., 21i;.
St'leclie clubli, 191 ;
-- dcsprc apalatul nrrditiv ia oltopterele stridulenti:,
2:iri.
- riforme ddunitoale cle, la naliunile civilizal t', L7i ;
-- lllascrrlulni rle citlre pirsirrile fclnrlc. 1j29, li t1 ; Signa{i, pe;l,i, plll)gi rbrloniinelir Iir rtrtscul, 1.1{).
-- metoriicir a gl'ctra(lierilo} prusaci, illJ: Silcs, unr'lte tie, l2ir ;
,-- tlil'icrrlt:rlcra rlt, rr lu tlr forrna plin cioplilc, ,18, Ji).
- scxrralir, erplicalia ei, 178, 181, 187 ;
-- influcn!a ci asuprtr colorituh.ri lepidolttrrclrrr., 263 ; Siniirrrlrte. 132 :
-- sexllalii ;i naturala, contraste, 191. - oligintlr ;i tli.,'iziuuilt, lor', I12.
Semilunalti, crrta, 2'1. SimiliLucline s(-xualir, 1 1)0.
Semnale de pericol, la arrirnalc, ()0. Sinrpal ie. 1li :
Semnr;pil lrc.crr.s, 1313 ; - - pr'intrc tnrirrrrrle, !11 :

ci prcsupusri,
- piir lung pe capul unor slrr.cii dt, 130, 487 ; - !raz-:r {i L

- chrgsonrelas, deosebili sexuale tlt_' cnloare la, -liJ.l
-, eotilettts, piir ornarncntal pe capul de, 442 ;
--- lrontalu.s, barb:-r elc. la, .l.lli ;
- - tttsica, nasul de, 131 ;
--- Irenraeus, coloritul la, .1-1.1 ' riori,
-- rflbic.undus, pitl ornarnt,ntal pi: c'apul rle,
St'utittele, prinLrc anirnale, 90, 91.
Setrantts, hermafroclilisrn la, 1i30.
Se.tirru, zgornotrrl proclus dc, 2ii.l .
Sex, t'reclitate'a limitatri tle, 1 1l,l .
St'xe, propor{iile relatir-e nlt'. la {rnr, 2{i:1. 2it.,lit2 ;
- - proportiilc lrit ullpcrri influlnIlte
lrlin sclcr:tir,,
21lt :
-- t'apor'tul probabil al, la onrul lirir:iitir'. -177.
Sc'xttalli ;i natrrlall, selcc!ia, 1:ontrsi;tr, 191 ;
-- caractet'e, efectele pierclclii lor, 1{}5;
- lin-ri[alea lor, 195;
caraclere, strcnndare, 37i ;
- rapoltul
- dintrc poligamie r;i, 184 ;
pl'in arnbele sexc, 191 ;
- transmise
- gradalia lor la pIsirri,3'1i1.
Sexuale, cleoscbiri, la orn, 17;
; Sintpalii, Lilgit'ea lt't'plair-t lt, 1(i7.
Sirn{uri, irrftrioritatcil europcllilor fa!ri rit: srilbatici Ia, 37.
Sittuciderc, lrntt'rior neconsirlt.r',{llir (:ir o crimi, 102;
-- rereori pract icat ir lirin trr: :rilblticii cei lrrai irrfe-
103.
442. Sirertia, nndit.alen llr. 51.
Sirer, juuenctts,212.
Sirkiiltrr, tlrosebirea rlinire sexe lrr, 2-12.
^Silariit, punge gulali lrr rrrrrs;r'ulii rle, 2It9, ,ltf l.
Sit;ir, c0ltll'it rti la, il9.\.
Siltt "ittlttrni{'fl (rlutlrtrtclr ) irrt t-ligt.trl ir lrf r " :1.'ji.; ;
-- ittr/irrrtiru, 3|tit.
Slrtgi', irt'li't'irrl. culoareir rolit' l. 21,'i.
Sitrgt'trirt', It'rttlinIi s1rrc. alnrrrtlrrrlii, 2{)().
Stiril h, Atlatn, tlrsl)r'er l,aza sittU)atiei, 9,1 .
Slrritlt. Sir:\., tlt's1lrc lecul)oagt.elea fr.rr)elrlor de ctrlre
nrilsculnl dc Cgnocephali, li ;
-- t'iizl,rrrnaLea rrnui lravian, 65 ;
-- un caz cle tttenrolie lrr un pavian, 63 ;
-- rlcsprc pirstrarca ctrlolii dc cir ii'c olanclezii dirr
,\flic:r dc Sud, 163 :
--- rlcspre poligamia anlilopelol srrtl-aflictrnt, 185 :

- srlecfia, explicatii, 17B, 181, 157 : -- r.lcsprc lioli{atuia lt'rrlni. 186 :

- influenla ei asnpra coloritrrlui lepirioptt,r'rlor.

la, 401;
2(ili ; -- rlersirle l)r'ol)ol'tia strelol la lioDtts ellipsi{trinmtn.
--- obiccfii
acliunea ei asupla omului, ,.lf.il ;
2r)7 :
iitrsplr Iittct:1tlutlus crr,uepti", ttU ,
seleclia, la piianjeni, 226;
- scleclie, --- rlesprt: qopillelc clilt :\frica tltl Sucl, 201 :
- rroti suplirnenLarir asuprlr, 5{)l'} : --' clersPlelLrlrta gnu-uhri, 405 ;
- similitndinea, 213. --
*
clespre coalrtcle riuoccrilor', f09 ;
Siinx, cap cle rnolt, 25.1. desprc lupta dintre lci. 42();
i lti INDEX

Snrith, Sil A., tlcspt'c coaltrele elatrttlui dc la Capul Btrnci Sprincene, riclicarea lor, 20 ;
Speran!.e, 432 riezvoltarea de pcri lungi in, 2it;
; - la maimufc, 131 ;
-- despre culoarea gnu-uiui, 433 ; - smulse,
-- despt'e itleile hotentolilor rlt'splc fntrnusc!e, - tlo+ in prir'!i tiin Arnct'ica dc Sttrl ;i tiiti Africa,
468 ; ;

- lndoialti ln clsitot'iilc in colnun, 41it,

tl-i6.
- smulsr', de cir'[.t'e itrdicnii din l)araguay, 4G{).
Splengel, C. i,:., <lespre scxualitate la planlc, 1,{i1.
Srnith, 1r., rlespl'c Cgnipititte ',si Tenthredittit!ttr:, 212;
dimcnsiunca lclativi a sereiol tie hitlrcno- Sproat, cll., elespre dispaliIia srilJraticiiol tlc pc irisula
- despre
ptere aculcale, 232; Yancouver, 469 ;
deosebit't'a clitrtre sexe la ftrrnici si ell;ine, despre snrulgcrta bilbii, c1e cl'rti'c intiienii cle pe
- clespre
242, 243;
- insula Yarrconvcr. 469.
despre stlitiulalia \a T'roe: sabuk'sus, 250 ; Sqttilltt, diferile ciiioli ki scrxele nnei spccii tk:,225.
- de sprc stridula!ia 7a fuIonongcftrts Tr.sctlrlacori, 251 . St.ainton, IJ. 'f., i;rcpor'Iia nrturclicir la sext']c firrlrrrilot'
-
Smunlhurus lutens, joctrl nuplial la, 233. de uorrple mai nrici, 210 ;
Sociabilitate, sim[ul datoriei lcgat] (le, 88 ; - obiceiurile la lllc:t:ltislu rufocitrcrea, 217 ;
colorit.l:j liiiiut'ilot' <le noirf itc, 2ir9 ;
- impulsttl cirtrc, la auitnalc, !)li ;
-'- matrifestatea, la ott-t, 96 ;
- rlespre
despre respingtl'ea cic ci'rti'e cut'crr.ri a ltri Spilu-
- s0nre utttttlir:s!i'i. '4i::i.l :
-- inslinctttl dc, la auitnait--, 96.
ricsprc scrt'lr L't Agraiis t:,t'ciannl iouis, 460.
Sociabilitatc, proi-rebilii a olnului plirrritiv, 58; -
Strlcy, episcoirrii. urot'trrlit;itca ro1;iiloi' r]()ti-Itilsttrl'i ai
-- infltretrfa, astlpra dezvoltirlii facultr--l{ilor inlclec- uraorilor', 159.
tuali'. 112 :
Stansburr,-, cpt., obscr'1.;r.!ii iill,rra pi:licairilot', I l.
- originca ei itr otn, 1lii. :)tctpltrllinirlire, rpofizc in fornrir cle colrrne le rrrascttlttl rir'.
Socialc, aninrtrle, afec[itittca ]ot' tnuLitali, 91 ; 211.
--- ltp:irarea lor tle t'litrtr Irrasculi, 95. tr,or [llliLatca lir ot,r1 Ei Li lalir, 120 ;
Slalli, cit'., rir:sirlc
Solda{i entericani. mirsul'irlol'i la, 33 ; --- desirle inllrltri{rr cisirloiir,i asrll}r'x tnortnlitiJii,
;i rnarirtati. r1,ilclett{r intre proporIiilc lor,
-
r) (). 121 ;
Solcnosloma, culoriic vii :.;i stclrl nrat'slrpi:ll la felnclclc 11c, tlesl.rrt' triolltlitLili'ri Iirrri tnirre
- Scctir,2tt.i. a ltlit'lra{iiol' iu
282.
SfaLele I'ittite, t'ittittil tlc iiri:itrilirc in, .l 5;
Somon, srit'ittcl din api tlttlcc, 95 ; seltc! ici ir:,i I rrrs]e iisrii)1'ti prilgt'cstiir.ti
garta si.i sc I'cproducl lnaiutca fclnelci, 1S1 :
- propor{iar sexelor la, 208; - influenla
lor, 722;
- egresivitatea masctrltlitri r1e, 2i2;
-- -- nodificartrl srrfeLiiir dc eliiopeui, 166.
SLlr.Lni,grece;ti, cgil;Ie'ne, :rsiricne ctc., contraslirte, 470.
-, caractcrele sliirr iu ltclir'lrdlt clc rclttodrtcere, 272,
Statnra, depeirtlt'n!:i c'i, tie infiuctrlc localc, 35.
278
--
;
de;rttuclczr icreior ln, 281 ; Starrtiinger, rlt., tle:ri;t'c reirror'lricerea lcirir'iopLeleior, 210 ;
-'- reproclttcerca de citi c niilsculttl nt:tltALtlt', 393. -- lista sa :r lepitiollLct'elot', 21i.
Staunton, Sir G., ulr trecttviin{ei o rrit'tnte iltltltxnir, 10 |.
Sore.t, ttrirosttl lor. 427, Stea cle mal'c, sirtrIir lt.ririL plil'ctttal ia, f-i;
So!ii, rirrnli;i!e tlc llt cap[.ttrarca ctt folla a, 121.
Spania, decittlcttIit tri , 122. - cnloli vii Ia rrn,:ic, 2i7.
Stebbing, T. 1t., rlcspt'c riutlitaIca cor'pultri ttttrart, 481.
Spnrcs.stt.s snruragritrltt.s, tlccscbirca tlc cttlotrc illIr() soxe' Slenmtaloptts, 427.
226. Stendhal, vezi Rotrtbet.
S palhurrL tttYlerutrtctll, 315. Stenobrlitrtts ltotarur;1, stt'itlulil[.ic, 2ii7.
Specii, cattzcle progre-sului, 119 : Stt.lllrcrt. rll. L., <leoseltit'ce t.linirc initttcli otttttitti ;i n lrri-
- - r'aractet e tlistinclivc nlc, 1 'l"l ; ' rrraitltit', i2;
.-- rlt' l':lst' rlt' ott). I I I : --- <lrs;pt'o concr.pIii r1r'ttt't'lrltl l:t lrttitttaltr, fi0;
- stetilitatea ;i l'ct-.tittrlitri(t'rt lrir, t'irrtl sirrI itlt'rtt' * rii,'t iric!ilt tlirttt't' tttot'itlil lttt'lt titltl tt'irtli si l'otttr:rlri,
r:i;ate, l.{ti ; (t;
- plesuptlsc, tlc ottl, J l1): Slet'ililalt', gt'tttt'rili, a i'iit't'ltir tttrir'c, l.l8:
.- gradali:t lot', 150 ; -* cirtrl r':;trr incrti<'i;:i{ i, t'slt' t'llrltctt'r'ttl rlisl iiii't iv
---- grcutatea de lt lt: dtl'itri, 1l'10; al slrt't:iei, l'!li;
cle Pirslri, lii) l ; -- irr condif ii tttoriii !cit t.', 1 62.
- vicariantc
dr: pislri, deosebiri cottrpal'ative lntrc ,;- scrxcle Slcrrra, n-rodificarc sc:ztrnitt'ri tlr penaj llt, ii99;
- unor, distincte, 381. - albi, 399 ;
--
Speclrum femoratum, deosebiri dc crtloare la sexele de, albi Ei negri, 400;
a penajrritii, 399.
240; - niodifieate sezonieri
,,SpeI" al cocogului silbatic, 305. Slilc de noapte, lipetele lui, 300'
Spencer, influenla hranei asui)ra dimcnsirinii filcilor, 36 ; Stii'ci, gesturi de dragoste la, 309 ;
clescompuse la, 313 ;
clespre zorile inteligenfei, 63 ;
- rlespre
_-
- pene
penele dc rcproducere, 317, 318;
originea credinlei in factori spiritttali, 8'1 ; - puii de, li90 :
despre originca silnlului moral, 107 ; - uneori tlirnot'li, 394 ;
- despre muzicl,
462, 463.
- - conLinttatir tl cl'cstei gi penajrtltti la tttas-
Spengel, nu estc de acord cu explicalia iipsei ric plr la - crc5tcrea
culii unor', 393 ;
om, 486.
schimbare ciL' culoarc la urrii, 400.
Sphingidae, coloritul la, 258. -
Spilosoma menthastri, respingi de curcani, 260. SLokes, cpt., clespre obiceiurile marii pisirri umbrar, 311.
Spirtoase, biutut'i, plircerea maimulelor pentru, 17. Stoliczlia, tir., tlespi'tr ctilorile la gerpi, 28'7;
ril., despi'e poiii preatr*li la ;opille, 288.
Spirituali, factori, ci'edin!a in, aproape rtnivcrsald, 84. -
Spiza clJanea ;i crri.s, 335. Sirange, rll., clespre pasitrtr ttinlrrar dc saten, 311.
 INDEX 547

l.ti orttttlui, lliil.

coiit'ticlr: ri,:, 'l 1li;
I
prr. '1i.i!1.
,:
iill tiii tttr:i ttrii lt sexclol' lr;.tiloi' ilc gii-inri .Sacali, invri[incl clc la ciini sii lallc, 07.
$rrlpi, cleoscltili st'xnale la, 287;
,>,)1 .
- iaculi.ri{il: minialr: la, 287;
-- alcloarea lnasculitlui, 587.
rir
rlc discuIatc. 2;ii] ljct'1ii, ft'it:a instinctivi a rrruinnr {.crlol rlt', lili, 60.
- :
)crpi ct clol-rofci, clerosr:lrilttr diirtrr: scrtrlc tlc, 586
-- tic ;

Siligiitc tlc liiarmir la ttiainrtt{e,79. - srrnetul ric clopoIcl cir o t.hcruarc. 588.
Stri t: I kurtn:cu, 3?,2. $cr'pi-colrrli, 587
Soalct:t', cintccul lLri, 16().
Slrnctui'illc, e -ristctt!.a tli' tirotiilicitt'i, iltt-ttilc, 57.
So],rolirn cotlturl, r'is1;indii'ca Jui gcncr.ali, o conscrcinlii
lil.r'rtLhrls. tlr., rlc-sple a1t:rt'i li:t tct'aut,.:ttttltti l;ttpt'rtt'oittliloirt a -,,iclctriei lui rnai mari, 7li ;
li.. liu iiir.,Lrt_rr.il ol:rrtlui, 27. -- iiiloclrirea a, il)iligen priit ctrl culopcan, 102:
Sl-r'u[, aflicari, sc:<ele qi clocit'ca la, 3"!3; pale ltoligam, 185 ;
- drtirgilo dc trc itttii dc, l:i78. - corllun
ploporf.ia nuilcrici a scxclor, 207,
S lur ttclla Iu dnuici rtit i'i, irgrcsivi t lrtc:l rtrasciriLlltr i, 30t). -
Sul.lsjxui, aclcnreniti clc ulcirrri eLericc, 428.
,'jlrrrnrr.s r)tllguris, :i.l:1.
Stul'2. inr1,'tl'cchiittlrt-sr.' cr,t o tnicr'1i, 337; $oiin cirlirLor, noi parlencri gr'rsiii dc citlc, 332.
-- culorilc ;i uirliiicrrct la, l3(i9 ; $oirri, cic micLc, irrclian, r'ali:r1ia crestei la, 1141.
$olduri. lrlopor'fia lor la sokta!i si inaliuari, 30.
- cirl'itctelcic txiilot' rlc. ll(l'r'). lJ7ii.
Subspecii, 150. -sollirlt, riinren:;irtnca coill)at'ativir lr sr.xclol la, 288;
SuIcuu!a stt'irinilot', itrrlift'r'cn!ir r;ilblLicilot'l-rt'rrLrtr, l()3. - l)unga gultri'ir la, 28{).

Suirkic, tlutrgi pc pui, i377.

I'rr1tr Dassana (gannet), alirir nurnai cind e matut'ir, 3C9.
Srrlit,i, folositl inainte dc inrprl;tierca ornului, 153. T
Suli','an, Sir B. J., despre voi'birea pa.pagalilor, 77 ;
- clesl.,r'c doi aimisari atacintl un al trcilea.,406, Tctbctnidat, obicciuli la,
SLrrr-rrrtra, corripl'itnarca nitsului de cirtle malaiczii clin; 173.
-l / |
'Iarlorna uarieguta, sexele qi puii dc, 3cS1.
Tadorna uulpanset, irnpercchiindu-sc cu ull r.irloi couiuu,
SurnncL, arhiepiscoprtl, trnmai ontul capabil de atncliot'at'c 337 :
llrogresivir, 73. -- cle Nona Zcclanclir, scxele ;i puii clc, 3Bg.
Srrrrr'Itr. titl nrir:rLc la fel cle orn qi animale, .\3 ; T:rhiLicrri, 125 ;
*- ltrt.ttlus,' ',lc lrrr.la;te 9i broagte riiOase' 2ii5 ; -- comllrinlrlt'cil uasului l;r, 47|.
-. in:;Lrutnentale pt'otiuso rlc lrisitt'i, 306. 'l'rrit, I ,a\\'son, rlrsltrc cfecLclc sclcc{iei nirt urale ilsul)l'il
Srrpt't'ciliirlir, clcitst.a la ottt, ,1iri. 452. rra!iunilrrr civilizatt:, 1 Iti.
Strptrnurirct'ale. <lt'11qt(r, tttiti fi','ct't-rttt'llt lrillr;tt 1[1'r'il 'I'aliu, plopoli.irt t'i llr soldali 5i rnalinal'i. :i(i.
12 {1'1111'i1r, 1,Sg : J' trrt, itt ru. et:sl iL,tr, r'it'stlr pt'ruijirlrri rrtattn. Ia, l-i1|li.
- llloFtcrlit't'lt l('t'. IltLi ' J'err,tllt'u" t'rtbra, ';i1,1 :
. t[tzlttlti]it'it Iiir't!titt'itr il, l1]1]. -, llur'1rrrriu, \,ati;r!ilr rrrlrstrrrlrrlrri, ii,l| ;
Stll)('r'.stitii. J2 1 : -- Ituii de, 31)5.
-- l)rc[l(]lnitrlttl!ll lol', l(](i ; 'l'11itq is, alrs,:rr Ia grrrii ltr rrrasculii rrnor .slte cii rle, 17ti ;
- - reln!iilc scx,.rlor' la, 213;,
-- ol,i<'cirrli irazlrtc pe, l:li. --- tnasculi dinrolli la o specit. tle, 221.
Sttltt'itcott<1iloitl, Iot'ttttit'ttrrl Ja st;'i 'ltolii irt'irrritii'i rti ttittttlttir 'I'arrlielvillt', contclc rlc, desprc lup[,tle taulilol sirlbirtici,
1:i.\.
475.
Srrsllicilrnr, lrrtrtiotnitran!n, 1x'inIr'c atriurirlrr, 0.1. 7'urrysiltter(r, r'asc dc, rlctclririrurtt: clc uulscirlii aclullir JBl;
Sl'avsland, tll., despl'c sosirca ltilsirrilor tttiguttoat't, 1tl.
Srviirlror, Il., tlcspre sol",olanrtl coilrun din liolnic;z:r ;i - srlluicr. rr:ctricilc lungi lii, llti7.
'1'aplvLtdcrt's drslorlus, rrrarrrlibula stingii nritliIi lrr rnas-
(,hina. 7.1 ; cultrl tlc, 231.
- corrl)orLarea Ecpir'lelor cind sint capLuratc, 289: 'l'apiri, dnrtgile longitudinale ale puilol 11r, i"r-7, 440.
- despre suneteic produse tle ltoopoe-ul mascul, 306. Tar;i, clilatalca, antelioli la colcoptclc. 2.j().
-- rlcslrre Dicrurus rnacrocercus si Illulalea, 37't; 7'arsius,135.
rlesltre puii dc Artleola, 381 ; 'fasmania, mctigii rrcigi tlc citLre incligcui itr,
-- - tlespre obicciurile lrti ?'tu'ltze, illtT ;
1.46.
'I'asmanieni, cxtinc!i:r lor, 156.
-- tlcsplc ol-riceittlilc lrri ,liftryrrclytea bengulensis, lJtST: 'l'aLuaj, 152 ;
-- rlcsplc (lrlolc.s lt'yx'crtlrtcirttl cu penaj nr.:r)rirtrrL,
393. - trnivclsalitaLea
'I.'aylor,
sa, 465.
G,, tlespre Quiscnlrts nirrfoi', 20ti.
SlllLtitr utricttltillu, ltttii rlc, li'1)ir ; 'I'a5'1sr', rev. R., clesple tatuirjnl irr NonlL Zelandir, "100.
citrcree, tlansLrli rruirIiirlc irtricnc :rlc ttra:;ctrltr]rri rle 'l'eatru, pldcerea cle a juca, 1::2.
- ijl)9. 'I'ecba5', dl., rlesirre nrodificirilr pcnajului la gainilc de
f'ttllt,itr cirLerca, jourrri nrti-rl iltlc itt,r'it,nc lrlc nrirscrrlrrltri tlt', Ilanrbtrrg paietate, 194.
'l'trgcttneycr, dl., desprc tlansnriLclca crrlolilor la lrorunrl-rci
:;l)1).
rmnrai la un singul sex, 196 ;
Sgrtgttutltidae (ltipcr-fislr), filarucntos, 281 : ploporfia numelicir a na;terilol de c,Il.ci fi c[!cle,
-
- r'ecelltacnle nralsupialc Ja masculii cie, 2ti2. 206 ;
Syltlrcothides ettrittts, pcnelc ltrirntu'e ascufitc la mascnlul tlespre aburrdenla clc polurnl-rei nrasculi, 207
dc.. lJ08 :
-
-- clespre carunculele cocugilol rie luptii, 327 ;
;

- srrocuri auriculare Ie. 313"

- clesprc jocul nup{ial al pirsirilol clc gurte, 3i391
ilt ii llilfttx

i'{'grt}ucJ'et', tll., (lcsprll itlilol'rlt'ikr li(rl'l.l l}ll)('ilot'. Lili!f ; 'l'igri, r:ttlorilc qi lretrlt: lot', -1l{) ;
porulttbcii opsiii. liiil| tlcpoptrlal'ciir unoL districLc tlirr lrtdia tle cilt'e, 40.
--- tlesplc porult-rbcii Itlllgott, 3'tii|. :
riespt'e
'l'itltts- clottrluttts, tleoscltitc sex-ttalir de culoarr:, 2,,14.
'l'r-rnlratil, ortlalncltL su(l-:lu)cl'i(fatr.'1!ili. 'l-jrniditatc, r,at'iabiliLatcit ei l;t accea;i sFrccitr, 65;
'l'cnrlrcrtatnent, cl'ecliIat' ]a ciitti 1i la r:rri, 6i. --, a pirsArilot' tttilscttic irtrpodobite, 1i26.
'I'iric:rt t,ulgaris (tencir) pt'ttpor!ia sexr:lor la, 209 :
i't:neltrionidfie, sl ritluia!ia lrl, 2 19. * culorile vii alc niasculului in Linrpul perioadci dc
'l'cnnettt, Sir .I. E., despt'c col!ii clcfattL'lltti dr,t Ct')loll,
reprorlttcet'e, 27.1.
'110, 415 ; 'I'ip prctlotninattta lui. 111.
st Luci.r.tt'al,
clespre absett!:r frcc',-r.'tttii u b:irlrii la inrllgclrii rii:t 'l' ittitlu, agfesivitatell trtascrtlttlui, ?33.
Ceylou, .i54 ;
despre p;irerca crltittczilor {-l('spt'c asll'.rctitl t:i tr11;t-
'J'odirsi, irrtanl icitlul 5i propot'liil sexelot' Ia, 21ii ;
lezilor', .167. - pnrrt.icir poligatrtia. '179 ;
'l'cimyson r\., de:sprtr cotttroi'-tl gittdit'ii. 107. -- llt'ii'-.i'r.u srtl tilui pt'itttt'c. .179.
'l'utttictts Irillosrrs, 1-.li'oporIia sexclor la, 212.
lfentlredinae, agresivitatce tttascttlulrti la, 212 ; 'f'onga. ittsirllk:, intligcnii tlin. spini, 454, .170.
-- proporlia sexclot' lr.t, 272. '['ool<e, Ilontir, despre voibirc, 77.
'l'cttllvedittitlrie, l.tLoltoiiia sercior la, 21 2, '!'otircc. atroiizrJs', la colfoiltet'c trtasculc,24 1.
-- ol;iceiut'ile tlo lLiptl-r ulc tnasr:ttiilot' tlr', 212; 'l'or'1rrri. srrpolta.te tlc slrltraIicii atttericani, 103.
'". c'leosr:birca tiirtLrt stxc Lt, 2 12.
'l' r.tI urr r t-s. n ir pi rl ii:c tlu l-ilI lla, i)77 .
'l'cnul, obraz'.rlui dt<-.scrltit. lu ir:-rt'l-rat ;i fctttcic, la rtn trill 'l'gr,1it"r-. .I., tlgsprtr pavilionLrl erLet'lr al trlechii orutrlrri,
african, 4,11. 2:.
ll'eSthrorlornis, puii de , li8t. '['j'Nfrrr:, inr:oL1,.:itli;i irrr-'astt'atir in slt't'trul ttttol pitsitt'i,
'['t.rai. in India, 155. 30ir ;
Ternites, obiceirtt'ile lor', 2 t l -- s Lt'rtci uLa r.'i lzt llltuttclteen, ilEi .
Tcroare, actiutrca cotntttril a, alui)rit auilllalel()r infct'i- TrulJtlultluts, rlcoscbiri scxualc dc culoat'c, .113?
;
oare gi asupra onttiliri. ti 1. -- sr:rtpllrs, crcasttl dolsali la, 12f) ;
Testttdo elegarts, 28{i ; '- pcLcle la,'1118.
-- nigra, 286; 'flagr.rpatr. 187 ;
Telruo cupido, ittptele lot', litJ0 ; -- rnirrirea cttrutrculelot' l:t tnascttl itt pcrioada tle
--- dosebirea sexualli la olganclc ';ocale, 303 ; lr-rproclucere, 311 ;
-- phasiunellus, danstrrilc lor, 309 ; -- ctirlarea penajului la tnilsctthrl de , 1i22, 323 ;
--- clurata clansulilor 1or. iil]0 : - pr-rLele sexr:lor de, l.i 4ti.
-- scolicrts, 3?0, 378, :tBli. 'l'1'ri,1o7ts rlisurrr. deost:trit'tr sexuali dc culttitrr-', 287.
7'elruu lelri.r, 369, 378, lJSii : 'l'r'ilrr-flt.lti'rt rllt'itt:Icrr'lttt'rrtasclt]inc la pirsirrilc I'ctttt'lt',
- agresiviLal.ca. tnast:ulultti, 29(j . .).f i.
-* umbtll.tts, itttpclcclterc;t lor, l3()t-l ; 'l't'llrrsirrilr,r't,l trgirl;-r it t'rti'ltclcteltll'ol'llalllolltttlc lir ittttbttlt:
-- lttyttcle lot', ll0() : s(r\c ltlr-r rtriit'ttift't'clot', 1:\7.
'['r'iirlarc, f :rlir tle t:antitrllzi, cvitttrttil ci tL: ciitt'o sitlbatici,
- biitriiler r:a dc lobr't la, li0d:
- urogalloirle.s, dansttr:ilc lttt', ltli0; 011

-- uroyl.ttllus, agrrsilitaicit lna,\culrtltti, ii(),l ; 'l' rt'.tttc.t: cohl trtit tc, 2 l').
r

- uroplnsinrrtr.s, nrnflarca csolugului la tlascttl, lji.) 1. 'l'r'ib rt li dispir nt I c, 1 | 2 ;

rlisqruriIia, l5J.
Tlrcunnobio, puii tle, li8l.
7'heclu, deoscbiri scrxttttlt: tlc colorit l;t sPct'iilc dc, 2;-ii; 'l'rir'hitts, tlcosclrit'ei-t s,.'xttltli tlc cttltrlrl't la o sltt'citr tlc,
--- rttbt, t'oloritul prolectrlr al, 257. .) I I

I-hecoplurru f otreu, 254. 'l'riqlu,2l'ii.

'l'hco{nis, scleclia la orit, li l. 'l'rirtt.titocepltcltt.s, zgotttotrtl lt-rcrr L tle coiltla tlr, 288.
'I'lrcriL! i.ott, stridnlalia lzr tttascttl, 227 ; 'I'r'irrrr,n, Il ., tltrspre pt'opoitia sexclol la fh"rt rrlii clitt ,\f t'ica
-- lineatnm, 227. tlc Sutl, 209 :
firornistzs cilrcrr.s '1'. [!i.rrtu'It'ir.s, (ltosrrl)irtn
;i strtialli tltl rlcsplr: atl'ilgel'ur nrascttlilot' tle cirtre ft'tttcla tlc
culoare la, 22ti. Lr.tsiocarr4to qtttrcus, 3'l'l ;
'l'homsotr, J. lI., clerspt'c ltrlrtclc trir;irloIilor.'l(]7. tltrslrltt I)ttr ttnrort, 2i)9 ;
'l'hornpson, \Y., coloritul ltti '\ulrtto rLtt'blu lttttscttl itt ltct'i- rlcsJrlc tleostrbile dc cttlttat'c la sexele clc coleogl-
oacla dr rcltrotlttct-'t'c. 27ii; icrc. 2l [;
tlespre fluttrri dcr ttoapte strulttcitclt'colot'a!i tlctlt'-
- subt,
rleslrt'e agresir-itatca tnascrrlilot' clc Gallitrula clilo- 2ir9 ;
loPu.s, 2i)'1 : - tlcsplc itnilat'ea la flutuli, 2ti5, 266 :
-- rlesplc grisilca rlc ttoi l)itt tr'llcli tlc cittl'e t:otr-ifltttri, ' - tlesl.rre (lrymnusirt isis ;i clcslrrc ltetcr occlal.c lrt lcpi-
3i31 ; cloptt:re, li-17 :
--desprc gitsirelr rltt troi lllrLctleli tlr-r ci'ttt'c srlittrul --' tlcslrlc
Culloleda, 34 r-.
t:itliitoi', 1331, ltli2 ; '['r'inga, sexele ;i puii cle, Ii91 ;
'l'irolell, 1'., clcsplc plopor!ia sr-'xclor la lriiatrf crti, 21Ii. -- cornrtttt, :ri18.
-lhur'5-, ll, ticrsprc. propor!ia trtttrtct'it:it a iiitrsterilor tle '1'rirulrt r:unitus. ptistt'itt''-rit peua.i itltti hibct'ttal tle ctttt'c,
birieli qi ftrtc Itr cvt'e i, 20l. 31 8.
Thglacinus, posesillllr.ra satrultti ntlrsttllial clc cittt'e Itrl spr:eiilor dc, 258.
'l'rilthtuttLu, colori
rnascul la, 13!). 'lt isturr, It. B. dcsple regiunile nesiitritoase tlin
'I'h11stuutra, 233. clc Noltl, l6-l; '\frica
'fibia, dilatatir la trrascttlul de Crabro cribrtrritts, 23ll; -- tlesprc ol-riceiulile ntitllei in Pales[ina. 208 ;
qi femur, propor!iilc lot' l;t inclicrtii :t1'ttrat'a;i, li7. tlcsprc pirsirrilc din Sahat'a, 370 ;
'Iiet'ra clel Iruego, obic:cittri nrrp!iitlc la,'lE:J. -' rlespre ariirrralclc Ir-aintl itt Saltarl, 397.
 IN.DEX 549

'l't'itt'tt, 2tili; U
-- crislatus, 26-l ;
- ltttlinipes, 284 ; Lrcigaq, remu$carea unui, 103.
-- !)unct(ihrs, 28,1. Uirnile, manifestatI rl,-' anirnalc, 6ti.
'l'roglotliti, clanii de, nreri rnali decit ale fraucezilor actu- Uliu de hoiLuri, femcla viu cololatri, 389.
ali,51. Ulii, lrrirnind pui orfani, rlin cuib, lllf3.
tlman, ornul, clasat singur inLr-urr rcgu, 128 ;
I'roqlttrltlles uulguris, litl-l , TEir;
- puii dc, i.i91. - sacrif iciile, E{j.
LTrnattilatc, necunoscutI lrlint.r'c unii rtintre sllbaLici,
1'r'trgtrrri, culorile si nirlii'icalett Ia, J70, 103 ;
'I'.r'opice, prisirri dc la, albo nunrai cind sinL matule, 399.
'I'r'opicr:, peqti tlc apir tlulcc rte la, 280. - lipsa de, print.re silbatici, 107.
I rrnbrelii, paslrea, 305.
'f'ru:r: snbttlosirs, strirlulatia la. 250. Ilnfirinu, surleite ltrocluse de, 2t3li.
'I'ttlre'rculo;:ir, susceptibiliLatea lui Oeltus a:ara-e la, 16 tlmiditatea climei, presupusa influenfir a,
; asupl':r cnlot'ii
- lsgiri.ura clin{rc Len qi, t64 pielei, 35, 163.
'l'ucani, culorile ;i nidificarea la, 370; tirnor, sim{ul de, la ciini, 39ir.
- ciocut'ile kl', 398. tlneltc, folosite de rnaimute, 74 ;
dc, speciiicir ornulrri, 75.
-lulloch, rnirior, irnunitatea ntlgrilor faIir de anunritc Ir'i- - fabricarca
tlItcltc, de silex, 125 ;
11rrli, 16 l.
'lurdtis nterulu, 3i0 ; - folositc cle nrairnuIa, i.l ;
lor. 4E.
*- puii drr, li95 : - folosirea
I,nghii, colorate gallicn siru lrulprrr.ii intr-o par'[c tlin
-- miqrutorfrrs, 37"s ; Af rica, .tti l.
-- rnrr.sicu.s, 370 ;
-- Ttolryglotfrr.s, puii de, ll95: liltrtlttt el)ol)s, srrnetrlt, 1x'orlusc ttc cirLlc nruscul, ll()ti.
--- larquatu.s. .i70. Irra. lltrlsistctrla ci, {}9.
l-lrangu[.an, 45ir
'Iurner, plof. \Y., desprc firsciculi ntusculari la our crr ;
f dcspt'e concord;ru[a clcier.ulrri lui cu cr-rl
rcfcrin!ir la pannir:ulrrs carnosrrs, 21 ; - Bischof
al onrrrlui, 16;
- dcspre aparitia floranrenului sr4)l'acondiloid la
hunretusul ornului, 27 ;
-* \'ilst:r adulLii a, 17;
- urechile lui, 22:
despre nru;chii ataEati dc coccisul orntrlui, 28;
- rlespre -- apendicelc vermjfolrn la, 27 ;
'- Iilum Lermiruile la orn, 28 ; -- rniinile lui, 49 ;
despt'e 'i'aritrbiliIatea nru;clrilor, lil ;
--- tlcspre contlitiilc anornrale ale utcrnrlrri lir orrr, 10 - absenla apofizelol rrrasloidicnc la. 5l ;
tlesgtlc tlczvoll"arca glatxlclor nramart', 1i.il) ;
; -- platformc r:onstruitc tlc, 62:
- ., dtsilrr: pelti masculi clociutl icrc in grrr.ir, - alalnraIi la vc(lcroa rrnei llrolr;te {cstoasc, lj7 ;
2S2
1 10,
-- folosincl utr bri!. ca pirglrirr, 7J ;
-
:
-- llolosind proiecLilt. 7 | :
- tlr.sprcr Iisura pcrpcndicu]ati a creit'r'ului, 169 : folosind Irunzr: d.t: I'uutlutur.s th'ellL ncoper.irrrrirrL
' tlr.rsllrc r:ircunrr'olittiilc do trecere la crr:ienrl unrri rle noaptc. 71-r ;
cirrrpzrnzcu, 1ir9. -
tlircc{ia pirnrlui pc bra(cltr ltri, 1li1 ;
7'ru'rri.r', sr,rxckr unor specii cle , li8ti, li90. caractercle sale aberante, 1l3li;
--
'l'ttt'trrtllr. gunguri tul cri, 30ir. l)l'esupuse er.olulie a, 151 ;
'l'rrttlc. FI.. nurnirlr"tl dc specii tlc orn, 1 19. -- - \/ocea lui, 426 ;
1'5'lot', li. 13., dc'sprc slrigitele, gesLurilc eLc. curotive rnonogalnrr ale, 177 :
ortr, 77;
lir --- obiceiurilc
barba nrasculului rlc, ,12[).
-- (l('sprc oliginca credintci in factorii spilit.uali. 8,1 ; Ururtiidae, coloritul la. 2ir9.
- - l'('rnulcrllc ltcn tm ilrcirlcalea obiceiurilor t ribalc flritrrnia pale s[ constea din aprollicrc:r tlc anirualc inic-
rlc cirsirl.orie, 101 ; rioarc,472.
-- tlcsprc barbaria prinritivri a naf iunilor civili- Ult'chc, rnigcarca ei, 2l :
zirte. 12-1 :
- pavilionul cxteltr al, inutil onrulrri, 22:
- desplc oligiltea nutnfu'atului, 124 ;
inventiile silllaticilor', 125; - virf ruclirnentar la, omului, 22.
Il'echelnite, simtiinrinl parental la,
--- despre 94.
aselninaretr caractcrclol nrinLalc la dil'c- Urechi, mai variabile la birhati decil, lzr fcrnei, 18g;
t'it.elc rasc clc oln, 152. glurirca ;i inrpodobirca lor, 4til1.
7'111tltteus, organrrler dc stl'itlrrlirtie Ia, 2.19 ;
Uria- troile, I'arietate clc, (-= (j. Iacn1nru2s). il,l,l .
-- stlidulatia la,250. (Irndela,28iJ.
Iirosticte bettjantitri, dcosebili sexuale la, i:i57.
llrs clc lllal'e, poligarn, 186.
Uscirciunea clintei, influen!a presultrrsir il, asupra culorii
'l' piclei, 163.
Uttrt', retrcrsiune la, .10 :

'l'ap, intliarro tleosebire sexuillir de culoare la. - nrai ruult sau nrai pulin divizal la onl, 10, ,ll1'
'f'eapa la albine, 177.
.13i].
- tlubln, la strinro;ii 1;rintitivi ai ornului, 1Sg.
J'igani, unifonnitatea a, in difer:ite ptir!i ale lunrii, 163.
V
l'iparul, american, masculul str.ilucitor colorat in peri-
oad:r tle reproducere, 278; Vaci, schimbarea hibernalir de culoare, .138.
- facultatea de iutlecal.ir la, 70;
nrascul de, dcrvorat de femel{, 208.
Vaccinare, influenta ei, 116.
-
'l'il'tlt'i, ltcrut afroclit isur la, 1 i]C.
lancouver, insula, dl. Sproat despre sirlbaticii clin, 1bS;
- ittdigcnii din, srnulgerr:a pr-rrului dg pc fn!rl, 1(ig.
.}J{J INDEX

\.rurtr11ii.s cliilrrltts, Irtlrt'r'ttitli ll at'iltiit ttlltscrrlitltri' :]i]8. 1ii51qfi, {,i1);

\ ir rial,rilitlilr.', t'ar,tzelt ei, rlli; -- srt!'slt pt.rsil-liki a t:rctlittlei irr factolii sllili ttrirli'
la ottt ltnalogi cti (:cil ;l i.lllilllaltlot' ittir:r'ioa11r, 3l l Q,{

-- a lascltit' tle otn. 1,1li ; Vir'{ ixrlLocalirt, {h.tlriri crt, 25'1, 257.
lzt l;'irrltati tlcciI lar fenrci, .l .19; Vr'r'fuli de sligcti, clin piaLrit, ascttttitrarea lor gcrlci'alil, 152.
--'- lltai llt{'.I'ecle, I'it1.rot'trtl ei 1-a!ir ttr: stllectia stl>.tiltlit, Vilsta il lcgiitrn'ii ctt tratrstuiicrt'll tle caractefe la pirsirli'
Irel'iou(la
2(!:2 l 37-i ;

-- la, pirsirt'i, ij'[ii ; -- r'at'ilt!irt irt etln[ot'rltii.altl ('tl ttit'stzt, la 1t;rsit'i,

- - cili'itct(rI'elot' st'xttitlc sc('lllldiil'c iit ttttt, 'll-.r2. lili2.
VrrriaJic, lcgilc ci, .l i ; \'l,tcttr'iclr, lrLt-.f., tllsl'rt'c lltlt;cltiLtl isc:ltiollttirilrl, 12.
-- ccllc:lltlit, 'l'1 ; Yocaili, titttzicit, la plrslil'i. li(){).
-_ la olrt, 127 : Vor:alc. ougallc, la rtrrt, 71|;
-, airalog[. 1:i:j ; -- I1r pi"rriiii, 77, liiii-i:
- analogit la 44. perrajtrl pirsiLi'ilor, l'|13. -- Jlt lrlr,xi;ii-r, 2ljJ;
\-rrliafii spoltLitnc, _ lir i1sc.55a13,s, J02 i
\-a|iel-iiti, abscnIa ]or' init'c (loLlri :;llccii. tlor.lltla tlcoscbit'ii cleri:rellilea. rle , lli s'.r:;citl pirsirliior, l.l0li ;
- itLiii:rI
loi. 144. - !11./. frt]ositc irr lcgat,rrlir cu propag:trca s1;ccici,
i ial
\irlicLni.c, ttll scop in tt:rLttrr-t" 39!) ci scg.
\arioll, col-ltullical)ilir i1tl'c olll ii :!llilll:llclc itlltrlioatt, \Ioc+:il, iil lrtatrtiicrt', 425;
16. -- lrt r;tn si lrt Irtaittrtr!.e, '1li2, 45.i;
Yrrurcal . oasrltr onrenef ti tle lir, 27. lir onr. 45fi ;
Yalzir, fltituli r,tc, 25?. - rri'iginclt ci lil I'crtchrlltclc I'trsltit'itltl At)t'r'i58.
\crltlitsi, obiccittrile Il)olt()gilill(' alt','i7,3. Yog',. liarl, clc:tpt'c rlligitrelr spctliti 13 ;
\irclttvc ;i vircluvi, tttoltalilrllca Irll, 12.1. -- dcspit: ot'iginea onrttlr.l i, 74;
\.retlere, l]rof t clril'tla pt'csbit iei 5i tr rlr io1;ici, l.)0' -- tlespre crttir setniltttrarii ltr ortr, 12J;
\-ciLch, cll.. avcl'-iilltlea tiotrtitttclol jltltotlcze pctrLl'ii fll- - tlcspre icliot ji rnicloct'fali. 38 ;
vot'iti,.1[i9. - tlespt'e faculliriile itniiaLive la idioiii ttticrocefali,
Venus erlJcit7cl, prcoIcselc ci, 471. ?q.
Vermes, 220 et seq. clespre ciattiiJe clin pegtcrile braililietlc, 145;
\rerrniform, apetrtiicc, 26. <lesprc evolrrlia rastrlor de om, 151 ;
Vcrreaux, tll., rlespre atrac{ia a nulnero$i tnascltli cle ci'irc despre fornraiia craniulni la femei, 452 ;
fentela tlc BonbrTc attslralian, 210. clcsple aino;i ;i negrii' 454 ;
Ytrtcbrc, cautlule, nttnritrul dc, la lnacac ;i pavia-lt, 54; rlesprt, clcgLt:lca cliferenIt'i cratricne la scxclc
-- Ia ttrairrrtr{c, pat'Iial incastl'ate itt cot'1t, 5l' ortinltti, ctt tlt'zt'oltarea tasci, '15E ;
Yr:r'IrbraLe, 2i1 ; rlcsi,rlc oirlicittttc'll ocltilot' la chintzi ;i japottczi,
--. origiut'rt totttttnit a, 1lj(i : t{i].
lo Lr!l I-Jaer, r. czi Illtttt'.
---- cu tti:ti vcclti sLt'litrtoli alc, 139;
ot'igitrcrr r,ocii la, r'esltiritr.rl ltct'.'11-lf). 1,roLbit'cit, rl arL[. 77;
Yesictrltt Ttroslttlit'o, tttttr)lrlttlj:t tttlt'iiltii,'J1)' l:i11" -- 3.t:'ri':itlitti, oiigitlr,'lr ti, 7E:
lt'. lttplt'lc tttltscttlilttt', l()l : ttint r(: l)l'(r'iil'('litr I t'i 1i rl|zvrtll '1 t' t t'l l'it'
Vevcri - I'apor:ttil
-- ltft'icilite, tlttosclrit'i s('xtl{llt' rle t'olot'it''liil : t'rrliti, 7i);
-- negre, 43ti. -- tfecltlc crtdililii itt 1lt'otlttctrt'cit. li();
r,'irr(i t'tttltelEug'.atit, ttstr'litiit'ile llcilll'!tttttlatc tltr. 11'5' :tructr.ila c0nrplcrir u, plirtlt't: tLtlitrltilc sii lbitl.ict"
\iala, trt0rstt'ttit'ca lit pct'itrlrr!o col'(lsl)tlttzittt.ralc rtle, 1!lli, tJl ;
196. - rtitc!ia rttittri'lrli lil, li1 ;
I'i0i'isstre. relllt'zcrrtiitc pt'itt firc lrrpgi dc ltlii iti sllrillcr.rl!ir' -. g4csLni" 1i2;
26. -- pritriiLivli, lirlJ :
tltr tlll lllrl)agi]l,
- uttt-ti lriLr picrtlrrL pistt'ttl;i
151.
YicariattLc, sltecii, dc ltirsl'rri, l-l13 1.
\ritluu, 'i2\\, 3'i5. \:orhii'c. le1:.lttur"a clitrtl'tl crcier ;i factrilatt'rr tllr, 71! ;
Yirluct arillaris, poligarliil, 1li(i ; - le!l:i.ttrrit rlitttrc itrLollalic ;i tltttzicil, ,tri3.
- penajul tle t'clpt'oclttcct'tr itl tttirscrtlttlui, ;il9, Vrlrhit', ttgl'csiliLate:{ l}lasculului, 294 ;
rJ26 ; -- cloliitirlirc:'l citrte.tului cineJ;airtltri tlc cirlt'r' n, 302 ;
nrErscttlttl ncilnirodollit, il l{}' -* coloriLril ei. litl5 :
- femela respingin<l ir{.:Iajitl nct'tl;tLltL de, 380;
Vicrrni de tnirtase, propor!ia sexelor 1a, 201), 21i) ;
prof. Cancrstt'ini clespt'e distrugerea lar- --- ctl ttorrtrttit ttlbi. prrii tle, '49.
ailanthus.
- velor lor tlc ctitre vicspi, 21(); \rriibii, rle ctsli o1 11;.lrolicoie, 370, li92;
tle tliltretrsitttltl itltt'e gogolilc t-ttilsr.'uli' Ior.arii5i noi girsi!i tle, l]ii2;
- dco5obilca sext-lc 5i ptrii tlr:, li92;
1i fenrtrlc, 2li2 ; --- itrr irIilrtl sil t:iltl.c, '162.
- itnperccirerea la, 261. Yrljilorit:, 85.
Yillerur,-;, tll., clespre itriltreirf it lrbtttrtlt:lltei .ri,ttpt'a st:ti r'tt'ii'
Ji). Vutpi, pt'ecaitIia puilor {g, itr Iiuul"rtlilt' rltr Yittirtoalt' 7l]:
nrrgle, .tlJ6.
\Iittsott, Attg., jocrrl nupIiai al lliiialticntthii ttlarcttl, 227; - ci'ciertrl otitttltti
nilrrt, 22i. \Iulltialt, prof., tlespltr as;etnl"ltraLcit tlittt t'c
tlesltt'e ttutscttlttl tIa l')lteiru
Vinclerett, ucis de urt cooo; dc iuptir, 29[i. ;i al tttainttt!erlot' sttperioarcr, 1{i"
Yiper[, deoscbirea ditltrc sexc la, 286. Ynllrrr, Cercopilhecus Littitr salvat dc cilclul siLu, 1}{} ;
- ctr capttl :tlb t'cllI'oduce itr
penaj trcittaLttr', li9li'
\rirey, tlespre numl'trul cle specii tle onr, f -i9.
Virtuti, initial nttrnai sociale. 102; vulLtrri, sOlecl ia rrr.rr-ii parlerrcr de cl"itre Ictttelil, lll']8 ;
- apt'ecicrea tre1llatti n, 114. - ctrlorile lor', 139!).
\isccre, valiabilitatea Ior, la otn, 32. l-lli2'
\rtiltr.rri aui'ii. isi gilsi:sc partetreri noi.
 INDEX 55r

lV --- clcslrle natula lllotectoale a colorittrlui rnohoriL

al f iut.tirilor ferncle, 264, 26€t;
\\'irgrrt-r" R., dcsprc;.,par.iIia tti'st.'rci l;i i,ii r:rariir,r rur _ :::il.:
crrli'tr' l:i05 ; :?,t,.|;11xt#:i:',:ilrr',.rf"t:,;!ulrt,
!n.:
dcsltre bronhiilc berzrri ncgle, 505.
- p.oi., - tiespi'c pegt ii virr colo|ati, f |ccvt:ntind lecife ,
\\'aitz. clesplc nurniiml cle specii rie om, 1{g: 1:$;r" ;crl;ii corati, 2g7;
tlesple susccptibiiitaIea ncgrilor 1;r lrigrrri Lropi-
- cale __ <lespre partttLisea n1to4u, lJli];
dupd. o qcdcle intr-o clirnl rece, l[i 1i .* rtespre elalarca pcnaiuhii rlc cirtrc masculii pirsir_
tiespt'c culoitrea copiilor nou-itirscuti austr.alicni, ,
152
rilor paractis,lui, 32U ;
--
;
rrespre ripsa brrrbii ra ,cg'i,
rlt's1tre tli'ugostel ouruiui puntnt
.r54; _ :i::iil #l*','i,,,,#?."ri1i::,t;i
---- itlrtit c'r'n*rrrcn{c, 46.{ : cttiit janira, B"I7 ; ":1,',1.|.,',T,,?r,ffi:
uegrilor clespre fnrrrruselca fetninirtl,.lfi,S ; __ ,i.spr."" crr,tli1atea li'ritatli sc:<rial, 136l
--- ticspt'e ideel iiiYanezilot' si a cltocltincziior' (lLrsprc ;

f nrnrusc I c, ffi9.
-- ,t.r1,re color.itul se--tual al pilsli|ilor, 3ij7, 3gf,
ii86 ;
\\rnitle5'cr, II., despre hcr.rr-rirflotlilismrr ltr lit rrrrbliorii.il
tltrDl'lt]lltil uc
cl,
vert.bralc, 13t). - tlesple t'aportui tlintl'tt culoi'i si nidificarc llr pirsl'rt'i
\\'rtlc-s, l\ortlr. propoi.Iia irunrcriri a nasterilor. tlc biiicli
si fc'tc i'' 11)0 - il]i,;'J,i"r.iirrl l* Cr;iiiuiiiiae, JiJ;
f;;r;t:l; ,i"'ll"r',i,it".r aJtotlrt si 1t.1tuatrct ,
\\-rrllrt.rrrrcr' ;i Ucrvais, lritilinjen atlas .r,. rnuzicri, .)or
rlc .....-i.,,... 227; $;r:t"
- titrspi'c miliiiporirr, 228.
\\-auier. ,\ler., rlcspr:,, tliri,,,'^sirinea rnr.c miiiritor t,ol)i- : l;:il:
ilol rit nrrrnciLori, 3ii ; ;jffilili,l].;i::?fr"i,Yi,ll,l,i, rr,,,,
-- ir.i (ti.st,1,'i:, rleosebiri sextistt, lir ttipr"l.e, 21t3. __ :l::iil ilf::iJ'i1?r,1i;,1. ,ru,
\\':illrce. tlr. -\,.. despi'c tti.ilizalea prelieusilir a talsilor' despre irarlla pirpuaqilor, \it,l;
lir ttrtrscttlii flrrttrrilal' (l(r tioatr)l r', 1?l't ; - dclnre plnrl pr'rprragilor', .i65;
--
- tltsitt'tl
1 ti(i ;
ct't'lttlc:.1 vit'rttiilot' rlt' nlitiisi' -1 i!ttttllttis, -- tl.-l-,t'c. itistrihiti.r pirului pe cor,liul ornului, ,ltl-J .
-- rresprr,i.r.l)r.ochrcelca repiiroptcleror.,2r{); tt't"iji;ol I)', tlcsprc Plopot'tir scxcltu'lu ,1)rr7ri/ro rutnres,
l)rollol'tia sexelol la Bombllr cqnthiu, quntant.ri
- .i"rp..
13. Ctl,iitiilctc .si Cecitlrntgdtre, 212;
si il' pe|nt,ri, clcsctttc cle, 211 ; ciespre firlcite la ArninoT.r iri.lcr,2'J0;
tlespre
-qunutniai, 232; dezvoltri'ca lui -l}onfigr rq;tlhitt si [!. _ 4espr.e Coryr/a1i.s co.nrrlrs, 2i3();
- ilespre inrperechere:r lui Bantbg.v c17nihia, 261. - lfio,tt olgritrele i]l't-lterrsilc Ia iusectele titesctilt',
\\'rrllirce, A. il ., dtsltt'e originea orrrLiirii, 1i3: rlespr.e aplelie ]t penllrc. 230;
clespt'e facrritilLca rle irlliiatic a omultri, {i4; - rlcsple cau4ali ai libellltlor, 2ii{i;
- tlcsprc iolosirea tlcr pt'oicctile
tle cittlcr t-tt'atrgulan, --- tlesplc ai;enciicii
I;lutlllthyllum c()p(:lrtulrr, 2lJfi;
- 'l'l;
- tlesflc sexcii, }a Eyttrcnteridtie, 2,lo;
-- desllt't'lilit'ct:it't'tta l'ariabiii rr lirlct'l'rt'ultri printlc -- rlcspt'c cleoscbii'iic ile cllori alc st.rt,lr)r'rlc STrrc-
tlift'iite Lliburi, 106; lruit lenutrctlrrn, 2,10
-- tleslllc lirtritt-le selccf iri naLurale la om, 136, 111 ; -- rfuslrre scxclc libtrl6ltlor., 2i0:
-- dcslrt'c llpal'ilia Icntttscirrii plitrtrc sr'ill;rttici, 115; *- tltspre dcoscbililc sr.relor' la it:ltpt,tlttttrtidnp,212;
(lt'sl)t'(r t'{t't:ielc st:lccliti Itr.Lrt rltle t}sttl,r'11 trrtitirriirir titslrLg sexclc la (.rr..spi1rrr.rttt ullt. 2,1,1 :
- t'ivilizlitt', 1.1 6 ; - - tlcsplt' vrt'ialiit lrr crilu'lrclc rrrirsculului rlt, Irlrtttttte-
-- itstll)r'tl i'tikisttltti crittvt't'gt'rtIt:i ;rirt'rrltri lit colul trs t'ttrrtil'r'.r', 21t
tl'iurgutirrrrrlui, liii; rltsirr.t, r.olor.itul slrr,r.iilol rlr. ,l rtlltl,r,lrttris,,Jitj.
- - (k'sl)l'(, t'ontrrrsti.rl tliirlr.c ca;'ucit'it'lt: llrirllritz.iltir
\\.irqriti, lUptt.lt, 10r.. .liri ;
;i piiJrrr:rsilor', 1 I I ; l;r,icrrrt'ii' lrts;
,r"i1,r:., iirli,r <r. st:piir.:rti* diiii't, .r:rt,rit.zi si tlirt)r.r-
:ll]J..l;,,:l'',,:j"lilll.
rrsi ;
-,- t.r'i.;rsr,, r,;;r";l'ir,,i.' i:r' ,
- - rlt:i1rt'rr ltrisii ;ilt' liiii'a.lisliliri, l,l(i ;
-_ (l{,{isr.l)ir.i strrutlt. rlt. ctrl.rilt, llr ,liilJ.
-- rlcsprc scxcirt la Orrtitlu'9,lere croesu.s, 186;
tlespr.c asclr:lrrirri lrlof cctoar,r, 210; \\rl.lt'itlgttlrt' [1., tltsirt't' oltit't'itrlilc (iaslellslrrrs leiru'rr.s,
- clcspre tlimensir-iuca r,,iativri 272,. 281 ;
- tere, n sexelor la coleop-
432; titsl-rre ctilol'ilc siritlitcii.o:ile alc lui Gaslerosieus
desple E[ctplrcmul" 218; leiurus itr pcrioacla tle t'eprodtrcere, 278.
- despre aglesivitaLea inasculului
-- cle Leptlorlryntfuts Watet'ltonse, C. O., des;rre coleopLere oarbe, 244;
augusltt:s, 2ii2: deoscbire cle culoale la sexele <le colegp-
sttnt'i.rit: Ju'odnsc rie lirrclrirrrc lonqimonus.
- tlespre
- tlespie terc, 2.iJ ;
2lllj ;
iltspt'c cuhtrilt, la Ditdentu, 217; - (i.11. despt'e vocerl lui llglobates agilis, 4l>9.
\\r:lter'lolr, C., {trspi.e pasirrea clopot, 316;
tlcspt'e Kallimtt, 257; irnpcreclierca unei gilte canarlicr.rrr crr rrn
- dcsprc - clespre ilallicle.
- 25i culoarea protet:toat'e a ilutulilor dc noalrtc, ;liscan ijll7 :
; - rlrsl)l'c it'ptti'i tlc vizirini lrrplirrrlu-se. 40;1.
--- tlespt'e ctlt0rile vii ca 1;r'oLcc[.ie penLnr lltriulii
rle zi, 256
\\ieale, J., hlansel rlesple o onrictir sud_irJlrican it, 2tii.
\\telb, di", 1i1''rJrrt' tnirselele cle mitrtc, 25.
.:

clesplc r-aliabiliiatea la papiliariidae, 25g;

- {lutulii tnasr:uli si fcmele lrirind in locuri \Vetldcrrirrrt'rt, cll., inLrunit'ile cocogilor sirlbatici negri,3l}1.
- clespre
tlifet'itr. 263 ; \Vcilgerr,rlotl, trlrirslcigh, rlespre or.iginea lirnbii, ?g.
\\'cir, I Iallisott, llrolrot'lia tturncrici a sexelor la polci
f i icput'i, 2(17 ;
-- desprc sesclt: puilor cle pnruntbei, 207 ;
- (lcsprc cittLecele pisirrilor, 1300 ;
despre polumbei, 334 ;
- despre aversiunea pomnrbeilor alba;tri pentru
- varietrilile diferit colorate,,
3139 :
despre abantlonalea so{.ilor lor cte ciitre porlun-
- beii femele, 640.
\\'eir', .I. ,f enncr, desplt' lrrivighetoare ;i Crrsrrrcu ulrica-
pil14, 181 ;
- despre rnatulitatt'a scxualir lelativir la priszirilc
nrasculc, 182 ;
desple ponrtnbi!elc allandonind un per'tt'rrtr slab,
- 1li2:
- rlesprc trci glutrri flccveu[iud acela;i crrib, 1li6;
clespre proporlia scxelor la I,[acheles pugrtar ;i
- alte prisali, 2(i{l;
-- clesple colorittrl lui 7'riltltcretrcte, 258 ;
-- clesprr: r'r.spingerea rrnrr nritor ourizi de cl:rtrt, pirsili,
2$7;
tlesple deosebiri scxualc ln ciocul scatiului, 29,1 ;
- desplc rrn cikliilal flrrierintl, 1301 ;
- ;
-- clesllle nrotivtrl cintatului privighetorii; 300;
clesple p{sirrile citrtirtoarc, 30l ;
- rlesprc agresivitatea pirsririlot nrascule crr peturj
- f lurnos, l)2.1 ;
tlcsple jocul truplial la ptisiri, 325;
tlespre girsirea de n<.ri par'[eneli tlc cirtre
calritori ;i de vittrlt'rei, Ii32;
cild[raq ;i graur, 332 ;
clespre
molivul pentru calt' pasrili tru forrneazii pet'cclti,
it3ii ; despre stolul de prinrlval'l de potirnichi mascule,
dcspre glauri ;i pallagali, tririrrrl cile lrei intpre-
- rrnI, 3313 ;
clespre recunoa;terea culorii dc cirtre plsirri.1135;
--- tlcspre pirslri hibritle, 337 :
*- despre alegerea unui cire;ar de cirtre o fenrelir tltr
canar, .338;
* rlespre un caz tle rivalitate inlre douii fetnelc de
crildirraq, i31 1 ;
- despre rnaturitatea fazatrului auriu, 392.
\Yeisbach, Rr., rniisurl-rtoare cle oatncui clc difet'ite rase,
1:J9 ; Wilson, dr., despre capetelele t'onice ale indigt'iiilitt' tlirr
-- rlcspre valiabilitatca nrai nrare la birba!i deciL
la femei, 189 ;
* despre ploporlia relativir a corpului la sexele
<le rliferite rase de oametri, 45.3.
Neissrnarrn, prof,, culorile la Lgcaenae, 257.
-\Velcl<er,
N[., desple brachicefalie r1i dolicocefalie, 541'
- dgspre diferenle sexuale la craniul omului, 451.
Wells, dr., despre imunitatea raselor colorate fa][ de anu-
mite otr:ivttri, 1{}4.
Westring, despre stridulafia masculului rJe Theridion,227 ;
- desprc stridulalia la Reduuius personatus, 234;
-- clespre stridulalia coleopterelor, 249;
despre stridulalia la Omalophia brunnea, 250;
- despre
- 2itl: organele de stridulalie ale coleopterelor,
- despre sunetele produse de Cgclvus, 251.
Westroff, H. M., despre juclecati Ia rtn urs, 70;
predominanla unor anumite forme de orna-
- despre
rnentalie, 152.
West'wood, J. O,, despre clasificarea himenopterelor, 129;
- despre Culicidae Si Tabanidae, 778;
desple un himenopter parazit crt un mascul seden-
- tar 188;
propor{ia seselor la Lucanus cerDtts $i
- despre
Siagoniunt, 212;
* dcsJrre abscn!tr ot:clilor' la Icutcla da ilulillidtu:,
228;
firlcile ld Anunoltltilu, 229 ;
- desluc copulalia
- despre insectelol de spcrcii tlislincte, 230 ;
despre masculul de Crabro cribarius, 230;
- dcspre agresivitaLea masculului cle Tipulae, 23i);
- la Pirates slrfdrrlus, 234 ;
- stridulalia
despre Ctcadae, 2351.
- despre organele dc stridrrlatie alc' gleierului, 2.36 ;
- Ephippigler uilium, 338 ;
- despre
- desprc agresivitatera
l>neunutru, 238;
- despre Ini f,Iontides, 240 :
- clespre Plcttllblenutu.s, 240 ;
despre deosebirea intle serele de Agrionidcre, 247 :
- despre agrcsivilaterr unei sptcii clt 'I'cnlltedinae
--
242;
-- clespre agrcsivitatea ntascululrri tle Lttccuttts ccrttrls
)47 ;
- tlespre llledius lcurus;i Siagonirun, 247 ;
-- desprc colcoptel'e larnellicomrr, 2lg ;
- despre cololitul \a Lithosia, 258.
\\'hately', arhiepiscopul, \'orbirea llu este specificii omu-
Iui,77
- tiesprc civilizalia primitivi a omului, 124.
\\'licevel, prof., desple afeclirrnca maLernl, 65.
Nlrite, I.'. 8., zgomotul proclus de IIglophila, 254.
\Yhitc, (iilbert. despre propor!ia sexclol la potirnicbi,
208 ;
loin'rii - desplc scopul cintatultri la pdsdri, 301 ;
-- despre greientl de casi, 235;
glsirea clc noi parteneri dc cltrc bufnila
- despre
albji, 332 ;
- 333.
Whit.ney, prof., clespre dezvoltarea vorbirii, 78 ;
- vorbirea nu estc indispensabili gindirii, 80.
\\rilckens, dr., desple modificarea animalelor rlomcstice
ln regiuni muntoase, 3fi;
- despre un raport ruunt-rie intre perii si porii c.t:cro-
tori la oi, 1 (i7.
Wilder, dr., Burt., tlespre flecvt.nle urai rnale a (legetclor
supranutnerare la biuba!i decit la femei, 189.
Williams, despre obiceiut'i nup{ialc lrr figieni, 4l'i3.
nord-vesl.ul Africii. 471 :
tigieni, 471;
- despre
- despre predominanlrr nrodei de a compt'itna cra-
niul, 471.
Wolff, despre variabilitaiea viscerclor la onr, 32.
Wollaston, 1'. V., despi'c Eurqlnuthtts, 231;
despre Curcttliortirloe muzicale, 249 ;
- despre stridulalia |:r -Acalles, 252.
-
Wombat, varietS{i negrc dc, 43ir.
\Vonfor, dl., particularitri{i st'xuale la aripiltr fltrtut'ilor, 23l.
Wood, J., despre varia!iile tnitscliiularc la om, 32, 42, 4il;
despre variabilitatea mai mare a ntu$chilllui la
- bdrbat decit Ia femeie, 189 ;
- T.W., despre coloritul la Anth. gerutia, 257;
despre obiceiurile Saturniidae-lor, 259 ;
- lupta
- desprecameleonilor, 291 ;
}ui Menura alherti, 3021'
- despre obiceiurile
Tetrao atpido, 303;
- despre etalarea penajului cle citre fazanii mascttli,
- 321,323;
petele ocelate la fazanul argus, 358;
- clespre luptele lui .D/enuru superba, 330 ;
- despre
clespre obiceiurile femelei de ca.ssourary, 388.
-
Woolner, dl., observalii asupra urechii omului, 22.
Wormland, dl., despre coloritul la Hgpopqrd, 259.
Nright, C. 4., despre puii de Oroceles .si Petrocincla, 39it.
 INDEX ;-r53

\\-r'iglrt. Olraurrccl'. lrlarell puterc cereltralir ttec'csal'ti vorl)i- Y

ttrlui. 48 :

- (lesprc
rlesplc
clobin<lirca corelativir, 462;
nrlil'irea clcit'rului llr otu, 49-1
\\'., tlcsple obicrr-.iulilc t:4ltrinitlue-lor', 209 ;
Yrrrt't'll,
- -- tlespre Jttriir clavirt.a, '27 1 ;
\\'ri3-ht. tll., desylrc ciinr,ltr scoliitn petrt.ru viuir[oarea <le
-. rlcsprc caraotrrclc soruonrrlui rurrscrrl irt pclioatla
cellri, -117 :
tte reproclucerc, 27|i. 27li ;
rlt,splr, pt'cft'rin!ir sexuirLi la ciitti, 422; --. tlcsprc t:aracterele calcirnului, 27{ ;
rlt,sprc Lcslringrlcir urrtti alrttirsar rlc cirtre o irrpit, ' - (lL'spl'e balartruI cu nest('r1rale, 274 :
1') -l
rlt'spre culorilt, sonrurrultri, 27.S ;
\\'. r'ou, ttesple prrrajul l)l'otcctor' l'a 'l'elrrto mullls, - - rlersltle clcpr.rrttrrca icrrt'[or rlt' cirtre solrlon, 281 ;
.)l /. tlrrspre incLrba!ia la I.oltlvtlturtcltii, 282 ;
\\-r'rnan, l)r'ol'., (lcspre prehlngiLt'a coccisrrltti Ia trmbl'iotrtrl -- clespt'e t'ivalitaica irrtrc lliisurilc cintaloarc, i3()l ;
tlt' ottt. lfi: -- cicsltle tralteca lcbcr[ei, iitl;-r I
-- rlt,slllr stalca rlcgetului nrlle dc la picior Ia cm- - desple nirpillirca Ia ,lnulitlcte, 311);
lrlirttrLtl tle ont. 1'l); tleslllc lluii rle piis:ili Iirrricole, ii9.tr ;
--' rlespltr rrlrarilia forunrentt-lrti sttpracontliloitlal la -
YottatL, dl., tlrspt'c tlezloltirlt'a coirrnelor lil colnu[.c, 198.
Irrr rrrt'r'rrstrl onrLrltti, 27 : Yuracrtla;i, iclccra lot' clc Ilrrrn Lrsclc, .lti9.
- tlrsprc r-alia!ia craniilor inrligertilor rle 1te ittsttlele
Sanrlrvich. 5li ;
--- tlesltle clocittrl ict'clot' in gurrt gi cavitrl!ile bran-
hiale rlc ci[rrr 1)eiiLi rnascrrli, 1.1J, 282. z
Zcln'i, r'rspinget'eir lrnrti rttrigal r.ic calltr ct ft'rtrclii de,43ii;
- rlrrrrgile l:r, -11(t.
r Zclttt.s, ctrcoirlclc lrr, llJ0.
cololilul la, 258.
Zigluertidue,
ligzag, lrledorrinitrr!a cle, cir orn'.lrn(,ntatic, 1513.
\t'rrruclrrts dcspre Cicarlur;, 234. Zinclie, cll., <lesplc eruigra{ia truroircunrr ilr .\nturicrr, 121}.
\t'rrofon, st'lrrr:!ia la orn, r'ricornaurlatir de, 3.1. Zootoca Diuipu'a, rleosebiri sexrlale dc, 2!)1,
-\crtrrr'lrtlrtclrti.s, <lcoscbilc s(,xr.ralii lrt t'uloatea ocltilot'ia, Zontet't:rn, dt'., policlactilisut, 139 ;
.1 + l). scxt'lol Ia (lapttl IJunei Spt'r'ulr!e, 2t)4 :
--- plropor'liu atlagi
.\iTtltoplwrtrs lu,llerii, irroLliLor urrrrl neobiqnrrit la, 2itj. lraiarricni <1e nttzici, 22'7;
,\11lt,ctt1ttr. tlcosellili ilttrc scxelc: tlc, 212. * sunetc plotlrrse de pegti, 2ti3.
 l-'t
Ilcdacl.or' rt')sl)ollsilllii : OFELIT\ Ilt'Sl
Tehrlol t'tliiclor' : I' DIACONIiISCIT
()9'0:l'7967' Apd'
I)ttt ltt cult|s 22.11.1966' Iftln d'e lipar
A ctl bl(tncolot'
t'L1t lt)67. Tiraj lzso it, Hirtie scrii t ecliloria[a 58'56'
<lc 6:1 11inrr. Forrrl,at 67)(s6/8' -Coti p.e1ttr7l biltliolecile
C()l i de Lipar 77,s. i- tzSze,'$'aa' 9tz'
rrroti 572:57s'4. C:'2. ttintrtt ItibLiotecitt' trtic'i 5;\::i75"1'

irr'. ut;-
S o<'iir I istii