CI,ASICII STIINTDI UN.

IVERSAI, Ii
III

DE

Chdrles De,rroin

IIDI TURA AC^\D]I]IIEI R I'PUBLICII POPUI.,ARIT RO]TTf{N

1963
Traclusi din lirnba cnglezi (EUGIjN NIARGULIUS) ;i cottf rtttrtatit
cu traducerile clin lirnba rusi (NICOLAE I. FIOTN,\RIU(I), litnbtl
gerrnalri (ION T.'IARNT\\'SCIJI), linrba fratrcczri (\IASILIi
D. \{IRZA) ;i cu originalul in lirnba englezit (ION lt. }"trIIN)'
Reclactor respollsabii : Acad. \'. I). I{IRZA
 STUDIU CRITIC INTRODT]CTIV

I. I\TRODUCtrRE

Cdlitoria lui Darwin in jurul lumii pe vasul ,,Beagle" a reprezentat o cotiturd,

ln vi.q,!a ryi in conceptia sa d,espre originea speciilor.' Inalnte de i-nceputul acestei ci,-
lftorii, tin5,rul DarN'in era fixist ,;i t_eist. Cartea_lui T,yell Pri,ncipi,ile-geologi,ei, (vol. 11,
'Darwin
singura carte qtiin,tificil pe care qi-a luat-o pe ,,Beagle", i-a atras atengia" lui
asupra existentei unor schimbd,ri continui in scoarta Pd,mintului sub infiuenfa cauzelor
actual-e, teorie pe care a confirmat-o de la primul popas al vasului ,,Beagleti. Inc5, din
timpui cilltitoriei ln jurul lumii, Darwin a corelat transformS,rile mediului extern cu
variaf,iile organismului, fd,rd, insd, s5, sesizeze mult timp factorii cauzaLi. lntr-o scrisoare
c[tre G.I]entham_,. I)arwin m^d,rturi,seqte ci i-au trebuit 15 ani pentru a sesiza ,,semni-
ficalia qi cauza divergenlei dependenlei unei perechi oarecare" t;.
De aceea, din iulie 1837, Darwin se apucd, metodic sd, adune qi s5, claseze materiale
in favoarea variabilit5lii speciilor 2), folosind in acest scop metoda preconizatd, de Lyell.
Darrvin a continuat sd, aplice tot restul viefii in studiile sale -metodele anaLrzd,rli,
comparS,rii, clasd,rii materialului adunat qi verificd,rii lui congtiincioase, adunarea qi in-
te1prglarea materialului faptic constituind elementul fundamental al lntregii sale opere
qtiinlifice.
ln prima etap5, a activitd,fii sale qtiinlifice, Darwin a fost un sistematician iscusit
qi
-din aceastS, perioad.d, dateazil, printre altele, remarcabila sajurullucrare asupra ciripedelor,
c_ele asupla materialului ad"unat in
cursul cd,l5,toriei sale in
Pd,mlntului $i unele
dintre lucrd,rile sale geologice. Dar Darwin nu s-a mullumit numai sd, ad.une, s5, claseze
q_i s5, r,-erilice. El dorea sd, clescopere leg5,tura internd, dintre diferitele forme qi fenomene
de r-ariabilitate observate. IJl voia s5, ajung5 la descoperirea legilor ca e drrijeazd, inter-
relatiile clintre vieluitoare qi mediul lor de vta!il.
Pentru a ajunge la generall'zd,ri filozofice, I)arwin a cd,utat in filozofia timpului
pd,u o conceplie care si,-l chlduzeascd, in descoperirea legilor variabilitdtii. IndatS, hupd,
intoarcerea sa din cd,litoria pe ,,Beaglett, Darwin a lnceput s5, citeascd, lucrd,ri d,e
metafiztc5. Dar tnetafiztca nu i-a d.at, satisfactie. Darwin nu a mai revenit Ia metafizicd,
in tot restul vielii sale 3)
Dupi sugestia lui Lyell, Darwin s-a lndreptat spre conceplia materialist5, a lui
tr'rancis Bacon, _4ope cum arat6, singur in Au,tobi,ografia sa 4). I)arwin a luat din conceplia
lui Bacon atitud.inea acestuia contia apriorismului,"ca qi metoda inductiv5,. Bacon ivea
t) It.. I)als'iu, Life uncl Letlcrs of Charles Dctrwin..., vol. III, ed. N{urray, 1B88, p.26 (scrisoarealuiDarwin
cirtre G. Bentharn clin 19 iunie 1863).
') trr. Darlin, Aulobiografie, In Ch. Darwin, Origineaspeciilor, Bucureqti, EcUt. Acad. R.P.R., !957,p.24.
3) Vezi acad. V. D. Nlirza, prefalir la Originea speciilor (Atitudinea lui Darwin
fa{d de metalizicd ;i- crea-
fionism), p. X\rII - XVIII.
n) I.r. Darrvin, Autobioglrafie, in op. cil., p. 24.
vI VARIATIA ANI}IALELOR $I PLANTELCR

ins5, o pdrere nejustfl faf5, de valoarea cleducfieil). Darwin qi-a dat seama cd, numai clin
imbinarea judicioasfl a induc{iei qi a deduc{iei, cercetitorul se poate rid,ica la generalizfiri
ralabile. Se poate sltune c[ Darn'in a pus bazele folosirii metod.ei induc'tir-e-cleductir-e
in biologie, nretodd pe care o mai folosim qi aztz).
Cred c5 nu gre;im atunci cind afirmd,m cd, metoda fllozoficd, a Iui Bacon l-a ajutat
pe Darwin sd, d.evind, materialist"
I{aterialul ad.unat de Darn'in ajunge foarte voluminos. O clatd, ce a d.escoperit
rolul selecliei in transformarea speciilor, selec{ia d"evine cheia de bolt5, a intregii sale
concep{ii.
*
Din Autobioorafic se vede cd, Darririn incearcd, s5, for'muleze conceplia sa evolutio-
nistii, incd, din \E42j sub forma unui rezwat tle 35 Ce pagini. Loi ani rnai
tir.ziu, el rcia rezllrratul inilial ryi-l dezvoltS,, ajungind Ia un manuscriscle230 de paginis).
Aceste dou[ incercdri reprezintil primele doud, generalizdri teoretice inainte de
Origi,nea speciilor.
La sfatul lui L)-.Il (1856 ,si 1858) qi a lui l{ooker (1858), Darwin face un rezumat
al imensului material faptic adunat de el privitor la selec{ia naturald, qi artificialfl, rezumat
care, sub forrnd, mai restrinsd,, este prezental, o dat5, cu lucrarea lui \\rallace la Eedinla
de 1a 1 iulie 1E58 a Societd,fii linneene (LinneanSociet,y) din Lontlraa). Apoi, sub form5,
rron[, mult mai dezr-o]tatd, apare Ori,ginea sqteciilor in noiembrie 1859. Dar Darwin nu
ela nrultumit ci, restul materialului adunat d.e el privitor la selecf,ia artificiald rd,mine
ntfolosit. La mai pufin de douri luni dupd, aparifia Origi,ni,i, speci,i,Lor', Ia 1 iantrarie 1E60,
sc lrotiriiqte sd, scrie l'ari,a{ia attinzalelor gi pluntelor sub i,nlluen,la domest'iciri't. La accasta a
contribuit intr-o mare milsurd, succesulexceptional alOrigi,rti,i,specii,l,or.LaVari,a{'iu... Iu-
cyeazra cu intreruperi, datoritd, uneori bolii lui, alteori dtr,toritd, faptului cd intre timp
a ledactat ryi alte lucr[ri, cle exernplu Uee,u,ndareu orh'icleelor (1862). Din 1863 lucreazf
intens la \raria{ia...rsi clupd, 4 ani qi doud, luni aceasta ia, forma clefinitivfl. Dup[ disculii
cu editorul sd,u nluruay, care se temea c5, lucrarea, fiind prea mare, nu va putea fi vindut6,
opera aceasta apare abia in ianualie 1868, in d,oud, volume (1 500 d.e exemplare). Itra
se retipi,reqte in februarie 1868 in I250 de exemplare. In acelaqi Drr Vari,a{ia.... este
retip[rit[, in S.Ii.A., preced"at5, de o prefa![, scrisd, de Asa Gray. \raria{i,a.... este tradus5,
si publicatd, in limba francezil de biologul elvetian J. II. Iloulini6, in eclitura C. Ilcinn'ald,
Paris t).A cloua edi{ie englez5, rev[zutd,, au Variatiei... apale in 1875, de;i dupd, jurnalul
siu rezult5, cd, la aceast[ a doua edilie Darrvin a inceput sd, lucreze d.in 1868. A doua
edilie este tradusd, in limba fvancezil de Barbier. Ea este publicat5, tot in editura Rein-
l'ald in 18.s0 6).
InVuria{i,a animalelor gi, plantelor sub ittfluen{a domestic'ir'i,i, Darwin reu;eqte sd, publice
tot materialul vast adunat de el in problema selecliei artificialeT). Iln loc iniportant in
lucrare il ocupd, legile r-ariabilitd,tii, cele ale eredite,fii, hibridaf,ia vegetativd, qi teoria
pangcnezei (vol. Il).

1) I)cntnr 13acon, expclicn{a sistcnralicir;i inductia pot si ne arate raporLurile tcale., cattzale dintt'e lucruri.
Racon acolrlri urr rol precumpinitol analizei, subestimind insir ltrtura sitttcticit, clcriuctivir (r'czi C. I. Gulian;i
I. I'3anu, Studiu introdLtctiu IcL I)acon, XIorus, I{obbes, Locl;e, Bucrtrcgti, Iltlit. dc stat pcntrtt litct'atrtt'it rstiin!ificit
gi didacticri, 1951, p. 16).
r; \'. D. IIir"za, Deruoltarea metodelor;tittt!iftce de cercelare Ia Darutirt;i inainlarstl scii, in,,Ia;rtl liLcral'",
1959, nr. 72, p. 'lE - 61.
3) (lh. Dall'in, Amintiri despre dezuoltarect gindirii ;t caracterului meu. Autobiogrulie (1E09- 1862), Edit.
Aci,rd. R.P.R., 1962, p. 136-138.
a) Luclarea a fost retipirriti in editura Cambriclge f.fnir.ersity Press cn ocazia cenlcnantlui Originii speciilor
Ei a lnclirrii ltri \\'aliace si are ca Litlrrt Et,olution bg Ilatural Selectiort, I)arurirt and II:allace. l)arrvin Siietch of 18'1 2,
his Iissay of 1.S.{.tr, ...antl the Darwin-Wallace Pctpers of 1558. ,,On lhe T'endencg ol Species to lornt \:orieties".
\\'ith an introductir,,n Dy Sir lrancis I)arutin and Foreword bg Sir Gauin c[e lieer, 1959, 288 p.
5) Irr. Dallin, Li[e and Lelters..., vol. III, p. 364; vezi ;i traduccrea acestei lucrlri itr linrba francc.zi:
Yie et Correspondance, voL. li, p. 751.
6) lbirlcnr.
z; I,'r. I)alu'in, Atttobiografie, in op. cit.,p.28.\Iorbind dcspre aceastirluct'areintr-o sclisoarecirtrcA. Newton
(scrisi la 9 fcbmalie 1870), Darrvin afirmit:,,Cantitatea de muncit, corespondenfa, grija care m-au costat sint rnai
mari decit puteli presupune" (Life and Lettcrs. . ., vol. III, p. 79).
 STIJDIU CRITIC INTRODUCTIV \.II

In acest stud,iu asupra Va,ri,ati,ei, ani,malelor qi'platttelorsubinlluenladomest'ic'iri'iam

c5 ulat .q[ grupez cliferitele aspecte ale problemei variabilitillii studiate in lucrare qi am ajuns
l:t, p[rerea c[, Darrvin clemonstreazd, generalitatea fenomenului de variabilitate, formele
le care le irnbracd, modificd,rile sensului qi ale :ritezei fenomenului d,e variabilitate, fe-
nomenul d.e continuitate qi de discontinuitate, felul cum se stabilesc qi dispar corela-
liile functionale, ca qi rolul pe care iI are ereditatea qi seleclia ln mentinerea formelor,
in menlinerea ltnor caractere dobindite mai de mult, precum qi in aparilia ryi ln evolutia
clivergentS,a caracterelor.
In linii generale, din acest vast material putem trage d"oud, concluzii deosebit
de importante pentru stadiul actual al biologiei.
Pri,ma concluz'ie este c5, I)arwin s-a str[duit sd, demonstreze c6, variabilitatea este
un fenomen foarte general al materiei vii, avind.valoarea unei legi 1), fenomen d.e o uriaqi,
importan!5, pentru biologie din punct de vedere teoretic qi practic. Problema variabi-
litltii in toate lucrdrile sale, qi mai ales in cea de f.a\il, este pusii, de pe pozilii materia-
liste, antimetafizice. I)arwin, prin studiile sale asupra variabilitd,fii, demonsbreazd, exis-
tenla fenomenului de miqcare a materiei vii. El are meritul d.e a fi ar5,tat cd, materia vie
se integreazil intre celelalte forme ale materiei in privinla miqcd,rii, dac5, exprimd,m
gindirea lui l)arwin in termeni contemporani.
Darrvin nu este primul biotog care a observat c5, speciile variaz5,. In edilia a YI-a
a Orig'ini,i speci,i,lor, Dar$.in d5, o listd, d.estul d.e lung5, a pred.ecesorilor s5,i care au observat
sau au descris fenomene rle variabilitate. De atunci qi pin5, azi s-au mai gd,sit qi alli autori
ca1'e s-Au indoit de fixitatea speciilor. Dar nici unul dintre biologii predarrviniqti, caJ
l3uffon, Jussieu, I.,amarck, I)rasmus l)arwin, Caverznev, Rulie $.&.; n-a efectuat un
studiu arya de aprofundat ca l)arwin qi n-a adus dovezi suficiente qi atit de conving5-
toare care sd, clemonstreze generalitatea fenomenului de variabilitate la fiintele vii. Bo-
gdlia qi td,ria argumentelor aduse de I)arwin, posibilitatea verificd,rii lor de alli biologi, ca
gi de practicieni, au impresionat puternic pe contemporanii s5,i.
Concep{ia idealistd, ,si, in cad"rul ei, teoriile fixiste qi crealioniste au suferit o grea
infrlngere. IJle nu s-au mai putut prezenta in fala cercetd,torilor ln straiele lor vechi.
Oonceplia idealisti, a trebuit sd,-qi gi,seasc5, noi forme de exprimare in biologie.
Problema variabilit5fii, problemd, de baz6, a biologiei darwiniste, a reuqit sd, dep5,qeascd,
d,omeniul acestei qtiinle qi sd, dea filozofiei materialiste o conceplie despre evolulia lumii
organice, foarte mult apreciatd, d-e Marx, Engels ryi Lenin.
A doua concluzi,e priveqte rolul omului ca transformator al naturii, rol care lncepe
din cele mai vechi timpuri ale istoriei societd,fii omeneqti qi care continu5, qi se intensi-
ficd, mult in zilele noastre.
Darwin a scos in evidenld, capacitatea qi puterea omului de a transforma speciile
pe care le domestice;qte sau le cultivd,. Plnd, Ia I)arwin, cu toate atacurile unor filozofi
sau biologi materialiqti, crea{ionismul rf,mlnea totuqi foarte puternic atlt in filozofie, cit qi
in domeniul qtiinlelor naturii. Tot ce exista viu pe p5mlnt, inclusiv omul, era considerat
ca opera unei puteri supranaturale. Se consid-era ca o culme a temeritdtii s5, incerci sd,
pdtrunzi legile unei ao!,iuni divine. Si, totuqi, Darwin indr5,znit. Fostul licenliat in
teologie de la Cambrid.ge a alungat divinitatea gi supranaturalul^ din d.omeniul lumii
vii. 0 clat5, cu d,ivinitatea a infirmat numeroasele qi variatele teorii qi concepfii idea-
liste clddite pe o atare platformi. Darwin coboard, divinitatea la rangul umri mit 2) qi
ridic5, omul pe o treaptd, pe care nu-l ridicase nimeni inainte. trste evid.ent cd, omul
rd,mlne singura fiinld, capabili, s[, transforme activ qi conqtient organismele vii gi s5,
ereezc specii qi r.ariet6],i care nu au existat mai inainte in naturd,. Cartea de ta.d, qi
alte opere ale lui l)arwin demonstreazd, cu multe am5,nunte ceea ce a realizab omul
de-a lungul timpurilor, qi mai ales ln ultimul secol, in d.omeniul transformd,rii speciilor.
Mai tirziu, Engels, lntr-o form5, lapid"ard,, d.ar foarte grd,itoare, ne aratd, de ce omul reu-
1) Despre fonncle ;i legile variabiliLslii descopelite de Darlin, vezi V. D. I\'Iirza, prcfali Ia Originea spe-
ciilor, p. XXXII-XXXVII.
2; I'cntru a cunoa;te mai exact pirerile lui Darwin asupra religiei, vezi in capilolul consacrat aceslei
probleme, paragrafrrl ,,Credinfa religioasd" din Amintiri despre dezuoltctrea gindirii ;i caracterului meu. Autobiografie
(1809-1882), p.95-102
VIII VARIATIA ANINIALELOR $I PLANTELOR

Eeqte sd, facd, ceea ce nici o altd, fiin.td, nu reuqise : prin om, materia a luat cuno;tintX
de propria ei existenld, 1).
Darrvin a demonstrat clar in Variali,a... cd, omul, $i pe timpul cind practica selectia
inconqtient[, a reugit s5, transforme organismele domestice. Rolul seleclionatorului a
crescut mult atunci cind a reuqit s5, practice seleclia conqtientd,. IJnul dintre cele mai
mari merite ale lui Darwin este acela d,e a fi reuqit s5, descopere legile selecfiei qi prin
aceasta a lnarmat pe om cu un puternic mijloc de modificare a speciilor. Dupa un secol
de la aceastd, d.escoperire epocald, a lui Darwin, puterea omului in transformarea organis-
nelor vii a crescut considerabil. I\ficiurin qi continuatorii sd,i au descoperit noi legi ale
variabilitdl,ii qi posibilitatea provoc5,rii apariliei variafiilor, ca qi a dirijd,rii lor in folosul
"societ[{ii omeneqti. Conceplia darwinistd, a fost ridicatd, de darwiniqtii sovietici pe o treapt[,
non5, superioard, prin baza materialist-d.ialectic5, care i s-a d.at, ca qi prin eliminarea clin
conceplia lui Darwin a alunecd,rilor idealiste. ln U.R.S.S. qi in ![rile socialiste, seleclia
artificial5, a devenit o problemd, de stat qi unul dintre cele mai puternice mijloace pentru
creqterea continud, $i pe scard, nafionald, a prod.ucliei agrozootehnice. Cu tot acest uriaq
progres, Vari,a{ia ani,malelor ;i plantelor sub 'influ,enla domesti,c'iri'i nu qi-a pierdut actualitatea
prin felul cum se trateazd, in ea problema selecliei, ca qi prin comoara de idei qi de
ipoteze expuse in ea. Dintre aceste ipoteze, multe au fost d.ezsroltate, iar altele nu sint
inc[ luate in consideralie de cerceti,tori. Aceast5 carte rdmine mai departe una dintre
principalele lucrd,ri d"e biologie ale lui Darwin qi ale epocii noastre, prin simburele ei
pozitiv, materialist.
Varia{i,a ani,malel,or ;i,plantelor sub i,nfluenla domesti,ci,rii, apare in momentul cind. dar-
vinismul incepe s5, fie lmbr5,.tiqat de o masd, din ce in ce mai mare de biologi, clnd, con-
cep-tia aceasta incepe sd, depSqeascd, limitele stricte ale biologiei qi cind. ad.versarii, d.upd,
primele infringeri, devin din ce in ce mai agresivi. Cartea aceasta i-a inarmat pe biologi
cu argumente noi qi am putea spune cd, Varial,i,a...., impreunS, cu lucrl,rile lui Darwin
asupra fecundd,rii orhideelor qi asupra fecunclaliei qi autofecundaliei, prezint5, elemente
mult mai bogate decit, Ori,gi,nea sltemtlor privitoare Ia modalibd,!,ile cred,rii de noi varietfi,li
sau specii. In ea g6sim d.e asemenea modalitd,fi de aplicare a metodei inductive-d"eductive
in biologie. Darwin ne-a deschis calea folosirii metodelor matematice qi statistice, ca
lsi a modalit5,lii m5,surd,rii obiective a intensitd,!,ii variabilitd,lii. Variabilitatea nu este
privitd,, in Vari,a{io...., qi in celelalte lucr5,ri pe care Ie-am citat mai sus, ca un fenomen
abstract. Ni se aiatd, prh,ctic cum putem sd, d"eterminim sensul, viteza qi durata variabili-
t5,!ii ; ni se aratl, cum putem s-o stabilizd,m sau s-o intensificf,m qi _ce interrelalii.noi se
ln procesul de transformare a varietd,lilor. Din acest punct d.e vedere, Varia{ia...
stdr,bilesc
in zilele noastre ea pre-
a servit ca model generaliilor de biologi care s-au succedat, qi chiar
zintd, un caracter actual, pe lingd, cel istoric.
Desigur, conceplia lui Darwin, chiar in domeniul variabilit6fii, nu are numai p5,r,ti
pozitive;
- ea are qi sc5deri, lipsuri qi inconsecvenle.
Dupd,pd,rereanoastr5,in Vari,a{i,aani,malelor g'i Ttlantelor sub i,nfluen{a domesti,ciri'i qi
in Desceicleipa omutui,;i selecli,a senuald, se gd,sesc mult mai multg El_ mai. adinci oscilalii,
contraziceri qi alunec5,ii ideaiiste declt in tdate celelalte opere ale lui Darwin. In Vari,a{io...
se poate vedea foarte d,es cd, in concluziile multor capitole, Darrvin este mult mai rezer-
vaf qi mai conservator d,eclt ln restul capitolului respectiv. In acest sens, d,in masa contra-
dicliilor qi a poziliilor conseryatoare vom atrage aten,tia aici numai asupra problemei
discutate qi in zilele noastre, qi anume acliunea directS, a mecliului extern asupra _orga-
nismelor qi, prin intermed,iul acestora, asupra variabilitd,.tii ryi ereditilii lor. Iar dintre
ipotezele nematerialiste vom cita numai teoria pangenezei care, alflturi d.e teoria malthu-
siand,, constituie cea mai ampld, alunecare id"ealistd, a lui Darn'in. Aceste d.oud, teorii se gd,sesc
larg expuse : prima in VarTali,a a,ni,malelor ,sa plantelor srft 'l,nfluenla d,om_esti,c'iri.'ir. iar a
doua in-Desceidenla omului,...bacd,examine ziatent primele 26 de capitole ale Vari,a{i'ei.. ., !i
mai ales capitolui al XXVII-1ea, in care Darwin expune teoria pangenezei, ai impresia
c5, sint scrise de doi autori cliferifi, unul materialist qi altul idealist. Aceasta cu atit mai
mult cu cit capitolul al XXVII-lea $i, intr-o anumit5, m6suri,, qi al XXVIII-Iea, nu
au clecit slabe 1eg5,turi organice cu restul lucrd,rii.
r; F. Engels, Dialectica naturii, Bucuregti, E.S.P.L.P.. 7954, p, 77.
 STUDIU CRITIC INTRODLICTIV IX

I)arrvin, in timp ce s-a ard,tat atlt de meticulos qi gata sil analiz eze critic toate datele
qi faptel.e Pe care' la timpul_sdqr le putea supune velific5,"ii, in ultimele doud, Lrpiiof"
din Varia{ia... renunlt ggryPlet Ia metoda inductivd-deductiv5,, a cd,rei bazd, i" Ui6logi.
9 pusesc chiar el -- metocl5 folositd, cu mdiestrie in cele 26 de capitole cu continut pie-
clominant niaterialist, plece.clind capi_tolele consacrate teoriei ^pangenezei; t'."o"git."
sa ulterioari, la aceasti, teorie a fost destul de formald,.
Yom expune pe scurt atit laturile_ progresiste, cit qi lipsurile Variali,ei.... Fdcind
bilantul, se poate.sPune-de pe acum cd, elementele pozitive' sinfrprecumpd,nitbare qi A.pe-
$esc masiv insuficientele concrepfiei lui Darwin asupra, variabilit[tii. *re 'ridicd,,
opera
-lui l)arwin r[mine- actual5, pril problerir"i. fi;;e cum sint
lrloblcrna selecliei, a_ _variabilitfl,tii qi a eieditdJii, discutat-d, intens qi in ziiele oor.t"u
(nta,i ales ultima^problemzi)._ \'ariabilitatea, ca'pioblem6, a cucerit qi domeniul micro-
biologiei qi_ uil inframicrobiologiei, constituina una dintre principalele probleme* teoretice
ca,re stau la baza elaborzirii de r.accinuri vii microbiene- qi viiotice.
\raliabilitatea Ei ereditatea, adic5, principalele_ problerne discutate ln Vari,ali,a ani-
nt,alelor ;i plarfielor su,b'itr,flue nta domestfcirii, sint eternentele d.ebazraatitale.o"..p!i"itoi
-lliciurin, _cit qi ale celei lui \\-eisman, nlorgan qi a continuatorilor lor. De aceea comoara
de idei ;i tt_e ipoteze.pe care ne-a l6sat-o l)arrvin in Vari,a[i,a animalelor
inlluutta clomest,ic,iri,i nu poate fi primit5, necritic. ' ;i, ptantetor sib

II. ASPtrCTE AIJE YARIABIIJITATII

In lraria{i,^a ani,.nt.alelor ;i,.Ttlantelor sub imfluenla d,omesticirii, Darwin se ocupd, qi

nrai mult clecit inOri,gi,nea_s,pec'ii,lor de toate aspectele variabilitd,tii. Darwin se pt.o.olrd, du
aser]'l.enea de problc'mA r-echimii, ca gi cle ac_eea abriginiimono- sau 'polifiletice a -speciil,it ao-
mestice. Vorn incepe cu problema formelor, sensului, ritmului, intensititii qi borelatiilor
functionale_. Yoni reda succint mai cleparte numai unele laturi'ale aspectelor' foarte com-
plexe stucliate rninutios de Darrvin in lucrarea de tatd'
Sertsu^l sj formet'e aar'iabilitti{ii,. Problema ,,sensului)'' variabilitH,tii nu apare sub
acest titlu in Var'ialio,.. Grupincl qi sintetizind. materialul din aceastS, important^d, lucrare
putem afirma _ci, problema sensului variatiilor a fost in aten,tia lui Daiwin I cd, ea este
tratatd, in motl complex ;- cd, ln Varia{,i,a anilnatetor ;'i-ptantelor sub inftuenta'd,omesitilir6,i,
giisim trei aspecte ale problem.ei prir.itoare Ia
J_)
i 1).Te.tqul qiprogresiv
aspc'ctul convergent sau dir-ergent al variabihtd,fii
sau regresiv al procesului,
3) aspectul continuitX,tii sau ai
discontinuit5,fii acestui proces. lloate aceste trei sensuri ale variabilitfi,tii sint interconec-
tate intre ele. Darx'in le studiazil ca date qi fapte care justificd, qi compieteazra afirmatiile
sale, uneori teoretice, d.in Originea speci,ilor '
1. Jlersul progres'ia sau regrgti,y 4 eoolu,{i,ed organi,smelor sau a pd,rfilor lor cu aiu-
torul varia{iilor este o problemi, cd,reia Darwin li consacrd, o atenlie de6settite. ln vedeiea
rezoh'd,rii .t, Ilarwin studiaz[ atent vechirnea d.omesticirii unui tnare numd,r d.e specii,
plecind de la formele sdlbatice care mai existd, sau de la scheletele gd,site in aq^ezd,ri
omeneqti vechi 1). Legat de aceast5, problemd,, Darwin studiazd, originea-mono- sau poli-
1,) Docntncrttalia pe carc o avcaDarrvin la dispozilie intre 1863-1875, clncl alucratmaiintens laltarialia,..,
ct'a lat:lttlat'li;i rttrcot'i criticabilit. I)e de altir parte, problema vechimii speciilor sau valicti!ilor clornesticite de om
Iltl se stttdiasc sistctttatic inaintea lui Darrvin. ilustlul biolog englez a trebuit sii rezolve aceastir problcml incepind
cu lllcnelltttl (ptrnctttl dc plecarc in tirnp) domesticirii. Pentru aceasta a trebuit sI foloseasc[ cele mai vaiiate
doctttttcnLc. A folosit tlaLelc atntropologice qi, in special, stucliile lui Riitinteyer, foarte bogate in detalii privind
speciilc cle atritttale si clc plante cttltivatc de oatrteni din neoliticul lacurilor clveticnc.
Ililul lacurilor con-tinea scminle
clc plante;i schclete de anitnale. I)ars,in foloscgte de asemenea cdrlile antichitirlii grece, romane, clincze, indient,
studiile auillralclor sculptate pe Inoltunrcntele anticc cgiptene etc. Ddm citeva dintre concluziile acestor stldii:
callra, oaia, ciincle, calttl, porcul, boul, griul , arzul, mazlrea, macul gi altele au fost cultivate cle om din neolitic.
Bolxtl, secarA' vila de vic g.it. au fost crescnte ;i cultivate de oameni clin epoca bronzului. Rasa de ciini ,,baset,,
este- reprezelltatii pe mollumentcle vechi egiptcnc. Gdina pare sri fi fost domesticita in Asia cle sud-est, cle unde,
pe la 1400 i.e.n., pdtrunde irt China. In India o gisim citat[ in documente de pe la 1200 i.e.n. In Asiio-Caldeea
N VARIATIA ANII{ALELOR SI PLANTELOR

fileticfl a speciilor d.omesticite sau cultivate 1) ; ritmul qi intensitatea transformirrii varieta-

{i1or pe care Ie poate studia concret I trecerea gradatd de la formeie vechi, lrersistetite
sau cunoscute, Ia varietd,f,ile noi 2) ; modificririle concretc ale caracterelor 1or externe, ca
qi ale scheletului lorB) ; modifici,rilecomportarnentului qi aleinstinctelora). Grupind datele
dtn Vari,a{i,a...) am gilsit suficientc elemente referitoare la fe1ul cum se stabilesc noi cole-
lalii morfofunclionale intre caracterele vechi qi cele noi, ca qi cele privitoare la scflclerea
pini, Ia stingere a unol corelalii morfofunclionale vechi5).
}Iersul regresiv al evolutiei se raporteaz5 rareori la organism ln intregime sau
la pd,r,tile sale. I)e cele mai multe ori, mersul regresiv in Vari,a{io... se red.uce la reaparilia
unor caractere vechi, disp5,rute d.e un nulnS,r mai mic sau mai mare d.e genera.tii (feno-
menul de reversiune). Darwin, in Varia{ia.. ., s€ pleocupS, rnai pulin d.e problema regresiu-
nii prin atrofie sau prin dispariJia unor funclii ',si implicit a unor organe 6).
2. Settsu.l cont:ergent sau cliaergent al t:a,riabititd{ii. ln aceastd, carte gisim numeroase
date privind. mai ales sensul d"ivelgent al transformtirilor. In Varialta..., evolufia diver-
gent5,- lmbrac5, doud, aspecte : unul privind indepi,rt areu grad.at5, de forrnele vechi, a
noilor varietd,li, altul relativ la intensificarea dir.ergenlei. Ambele aspecte a_par pe mdsurf,,
ce seleclia reurye;te sd, perfeclioneze caracterele anterioare, rnai pulin d.ivergente, ale
aceloraqi rase.
Deosebirile ajung atit tle mari, inclt, pentru variet5,file d"e g5,inil, d.e porumbel sau
d.e srarura, un sisternatician putea fi tentat sd, nu le pund, in aceeaqi specie, iar uneori nici
chiar in acelaqi gen.
Prin d.ivergen{il se asigurd, cucerirea d.e noi locuri in naturra, ca Di o,ma-i bun5, pre-
gdtire in lupta pentru existen{d,. Accentuarea diferen,tierii p5,r!iior, pc ling[ c.aracterul
progresiv qi ad.ecr.at, pe care-I are, repreztntra in acelaryi timp qi o dezr.oltare a prirlciltiului
,,diviziunii muncii" fiziologice 7).
Divergenla constituie caracterul major al evolutiei viefuitoarelot. 11 Originea spe-
c,iilor, Darr,vin'acord.5, divergenfei rang d.e principiu. 'I'otuqi, convergen,ta i;i are locul ei
in evolulia formelor.
apare in secolul al yl-lea i.c.n. 'l'ot pc atnnci pirtruncle Ei in Grecia. Iuliu Cczar gisegte giiina in Atrglia. Iepurii
cl-ecasi silt cita!i in operele lui Confuciits. \'icrmii clc rnitase, ln docurnentele cltiucze scrise cu 28 de secole i'e.n.,
sint cunoscuti de- locuitorii Constantinopolnlui in sccolnl ai \rl-lea. Ei ajung in Italia in secolul al XV-lea gi in
trranla la sfirqitul acestui secol. Rata nu estc figurati pe monumentele egiptene, nu estc citatzi nici de Homer,
dar eite clescrisir clc Columella la llorna in sccolul al 1I-lea al crei noastle. Gisca a fost domesticiti din anLichitate.
Ilasa rogic de giqtc, foarte ascminitoare cu cca actualf, se girseqte figuratii pe monumentele anticc egiptene.
Ronranii o cunoqteau de ascmenea dirr anlichitate. Fragul incepe sI fie cultivat pulin mai inainte de anul 1746,
cincl existau trei soilr'i; panseaua din 1687 (f:)lvclia); daliile din 1790 (Spania), canarul e domesLicit de 350-
400 de ani etc.
$i in aceastii problernl Darrvin dcschidc un drum nou.
r; Dupi Darrvin, urmirtoarelc anirnale ar avea o origine monofileticS. : porumbelul, giina, ra!a, curcanul
gi bibilica, 4intre pdsirri Niata, dintre mamifere ; vi1a de vie, cat'toful, caisul, prttnul,
; ic1-rurele, larna, alitaca si rasa
pi.r'ul, fragul, nucul, agri;u1, alunul, panscaua, garozrfa, zambila ;i soiul de trandafiri ,Ilosa mrtscosu. Au origine
monofileticir cliscutabilir i'arza, porumbul ;i picrsicul. Darrvin presupune o origine clublri a porcului (Sus suola x
S. fndicus), a bolicleelor (Eos primigenius >t 11. faurus), a caprelot' (C. aegagrus x C. lalconieri), iar printre rasele
cle cai, a cle curse arab [r'asa ArablXrasa Africanri). Discu{ii rcferitoarc la originea dublir le ridic:i citlicele.
""1.,1,,i originca polifilcticir a ciinclui, pisicii, calului, traudafirului, petuniei, calciolarici, fuxiei, verbinei,
l)arrvil presupune
glacliolci, pelat'gonittntttlui ;i, ctt setnn tlc intrebarc, a mit'ului.
- Ulele clintre concluziilc acestor cloui note infrapaginale au rlntas, altele s-au modificat. Tottt;i, Darrvin
are meritnl dc a fi pus aceastir problemir, aciincind-o atit cit i-au permis clocumentcle vremii salc.
2) yclul curn folosc;te Dalfin principiul gradaliei a fost descris itr lucl'at'ea noastri. publicatir in,,Iaqul
literar", I 959.
3) Vezi capitolele din \larialia... carc se referi la pontmbel, giriui, porc, iepure etc.
a.; \'ezi cerpiLolcle plivitoale la pot'untbci, girini, ra!c, porci.
5j Itroblcrna corelaliilor funclionale, constiluincl o partc din problcma interrelaliilor, are o cleosebitit inipor-
tanf' ir conceptia malerialistir a lui l)ar5'in. l'cntru acesle motivc ii vom consacra utl capitol spercial tnai dcptlrte.
iri
o; Irroblcrla o1g1ncl6r ncliltentare cstc larg folositir clc Darrvin in Originea speciilor, cil tlll ptttct'nic afgu-
rnent ip favoarea trnnsformif ii organisrnelor gi ca un argument clc bazir contra tcoriilor fixi;tilor qi crcalioni;tilor.
in Varialia..., problema organelor ruclirncntare iesc din caclrul lucrirrii, iar probicma scirclclii funcfionale sau a
atrofierii unor organe sau ftincliuni, ca qi a dispariliei unor instincte, este plivitl nttmai pritt prisma selcc[iei
artificiale.
?) Termen irnpropriu pe care-l vorn folosi din lipsa unuia mai corcspunzltor.
 STUDIU CRITIC INTRODUCTT\/ XI

Deryi unele caractere ale fenomenu,ltti, de conaergen{d, ar fost in atenlia iui Darwin
ryi a biologilor clin zilele noastre, totusii am ar-ut irnpresia c5 nu s-au efectuat decit studii
elisparato asupra acestui itnportant fenomen. De aceea ne-am strS,d.uit sd, culegern dat,e
carc s:-"r, ne pelnlit5, sa, privirn intr-un mod mai unitar fenomenul de convergenf,S in bio-
logie. Pcntru aceasta am luat in consirlerare trei moduri de interrelalii ale organismelor :
primul mocl priveryte felul cun] se realizea,zd, convergenla in cir,d,rul itrtenelaliilor dintre
organi.smc ryi medjul lor de viafd,, al doilea mod" consiclerat de noi este acela al interrela-
tiilor dint,re indivizii aceleiaryi colonii rau specii, iar al treilea mod este a,cela al in-
tellela!iilor clintre plrfile aceluia;i organism.
a. ft'enomenul de con\rergen!,d, ln cadml interrelaliilor dintre organisrne qi mediul
lor rle viafI, a fost studial, de Darr.in qi este bine expus in rnulte dintre lucrS,rile sale
;i rrrai aiesin c:apitolul al YII-lea din Oiiginca spcci,iloi. Tn toate aceste cazuri, t.no-.roi
rle convergenl(li a caracterelor este sturliat la animale neinrudite intre ele, arlaptate la
acela;i mecliu-cle r.iat[. ln exemplele studiate de I)arwin, fenotnenul de conr.ergen\d, a
c'aractcrelor ia aspectul d.e evolu!,ie analog:i. Noi nu \rom cita exemplele lui I)arrvin, ci
ne y(.)ln multurni sri leamintirn convergetrla evoluliei inot,5,toart.lor qi a cozit la peqti,
la rcptila lcltt1tosa1r?'t(s (ilin oceanele erei secunclare) si la marnifelele placentare actuale
care s-au aclaptat, secunclar, la rncdiul marin. In toate aceste cazlr:rri,, indiferent, de perioada
gt,ologicii, arlaptarea la nrediul nialin s-a realizat prin cliferenfieri analoge ale pd,rfilor.
Desigur. slnt clerosebili rnorfologice intre inotirtoarele tle la peryte Ei mamifere. lfotuqi,
functional, analogia este foalte mai'e. L'ottvergenta r:at'acterelor' :t rners foalte departe,
realizindu-se Ia Iclfiyosaltrlrs qi nramiferele acvatice -- prin evolulie clir.ergenti, de la tipul
-
initial al memlrrelor qi al cozti la fiecare dintre specile cAre s-au aclaptat secundar Ia
rnctliul nalin. Factorul morfogen cleterrrrinant al fenomenului d.e convel'gen!5,, in exem-
plul nostru, I-a const,ituit a,daptarea la noul mediu de via!5 marin a lclttyosau.ru,s-l:ui
;i a marniferelor.
b. DupS plirerea noastrd, fenomenul cle con\.ergen!,d, la nivelul unei colonii sau
spccii imbracd, alte aspecte. ln ultimii ani s-au adunat tot mai multe dovezi care d-e-
nronstrea,zra cd, indivizii unei specii prezintii, irrterrelafii care au ca ul'mare prezetyarea sau
I)rogrcsnl spcciei. Comportamentul, ca qi unele dintre caracterele care se cliferenfiazd,
la intlivizi 1te aceast,i baz:a, converg c5tre un obiectiv superior, care este mentinerea. fo-
Iosui, dezr-oltarea speciei.
Uneori indir-izii ca atare sint sacrifica,ti, clar prin moartea lor se realizeazd, obiectivul
superior. ADa, de exemplu, albinele lucriitoare mor intepind pe d.uqmanii stupului, d.ar
stupul (colectivitatea. in fond specia) este sah-at. Acelaqi lucru se poate spune rlespre fe-
norrrenele cle aclelfofagie, pe care le-am descris in prefafa IaOri,girzea specii,lorll. In acest
caz. enrblionii care sint inclu;i in aceea;i ootec5, la moluqte nu se clezvoltii, to!i. Cei care
nlor servesc ca hrand, celor care supravief,uiesc qi care vor perpetua specia. Multe feno-
mene de a,jutor rcciproc la uncle specii care formeazd, familii, cirduri, bancuri, turme
etc. reprezintir, c1e asemenea conlpolt[ri cirytigate in cursul evolutiei speciei, comportd,ri
care rlepirryesc nevoile fieci,r'ui inclivid- in parte, dar servesc speciei, unitate superioari,
indivizilor. Aceste cornpoltamente le putem interplet'a' ca pe un fenomen de conl'ergenfd,
a evolu{iei indivizilol spre un obiectiv supelior : men!,inelea speciei. Dificultatea care apare
este explicarea acestui comportament, particular, a acestei convergcn,te, care, Ia prima
r.ed.ere, are un pronuntat aspect teleologic. Nu este vorba de un fenomen conqtient, nici
t1e o finalitate in sensul ideaiist al aceslei no!,iuni. lnvii,fd,tuia nen ist5, a lui I: P. Pavlov
ne rki posibilitatea s[, irrtcrpretim fenomenul. Convergenla caracterelor ind.ivizilor in
folt-rsul sperciei se poate ob{ine prin legd,turi temporare, care, prin repetare timp d.e veacuri,
se tlansformfi in legi,turi perrnanente. I. P. Pavlor. a ridicat aceast[ problemd, la congresul
c1e fiziologie de la }faclrirl qi d.e atunci s-au aclunat, date cale pledeazd, in favoarea acestei
ipoteze 2).
c. Un al treilea aspect al fenomenului de convergentd, il constituie, c1up5, pirerea
noastr[, dezvoltarea corelaliilor funclionale lntre pd,rfile care compun acelaqi individ.
11 \rczi CIt. Dcu'utin, OriQinea speciilor, p. XXXIX.
2) \r. D. IIirza, Ii. ltt--pciuc Ei Al. I'lslienazl', Iliologia lesutultti conjurtctitr. Ilolnl stereotipilor morlolunc-
lionali in procesul de. apdrare unti.infccliocsri, in llorfologiu normakl;i paLologicci, 1962, IV, p. 337-361.
XII VARIATIA ANIMALELOR $I PLANTELOR

pd,rfile pot sd, se diferen\ieze p.rin- evolulie divergentd,, dar sd, converge funcfional. AD3'
de exeniplu, stomacul qi'intestinul, ficatul qi pancr.easul la vertebrate se formeazd, prin
varialii divergente. Totuqi, funcfio_nal, pfn. secreliile lor externe, ele conY-erg.spre de-
s1virgirea dig6stiei . La tel, cliferitele varieti,li de celule mezenchimatoase ale sistemultri
reticulo-histi6citar au structuri qi funcliuni metabolice deseori deosebite. Totuqir elemen-
tele sistemului reticulo-histiocitar converg spre desdvirqirea func!,iunilor de apd,rare contra
tni.rootganismelor care au p5,truns in interioru-l corpului.. Fenomenul de coord.onare a pirli-
lor pririsistemul nervos central se poate realiza numai atunci.clnd. Pagrlile converg spre
fundl,iuni care se completeazd, reciprbc qi qe integrea1[ \"sarcinile metabolice, d"e apd,rare,
d" t.iptod.ucere, de orientare etc., pe_ care t^rebuie sd, le ind"eplineascd, .un glganism. normal
in prbcesul sd,u d.e creqtere qi d,ei,zvoltane. Convergenla .aceasta fu^nc!io.nal5, face din toate
pa4ite organismului, oricit de eterogene ?r {i ele, un. singur_tot funcli9nal. De aceea noi
^cr.,iu- cf putem incadra foarte bine corelaliile func,tionale dintre Pfltti ln cadrul fenome-
nelor de cbnvergenld, biologicd,. funcliunilor organismului se -sprijini, pe
^Convelgenfa
eiollliile divergittte, ale p5,r!ilor. Insd, chiar aceastd, divergenld, nu dep5,qeqte, ln mod nor-
mal, limitele fi.nc,tionale ale integrd,rii lo{ in func!,iunile intregului organism. Aceasta
este legea d.e bazl, a d.ezvoltS,rii normale.
Cbrelatiile functionale au fost studiate mult d,e Darwin atit, in Vari'a{i'a..., cit qi ln
alte lucrdri.'ln Vari,api,a..., Darwin se preoc_upd, d,e efectul selecliei^ artificiale as.upra
corela_tiilor d.intre pd,r,ti, chiar atunci cind. corelalia.ng 3 fost realizatd' ln mod inten,tionat
de selec!,ionatorr;i Atri,gem atenlia.?!upl? faptului.cd, in Var'i'ali'a.- I)arwin.s.e ocup5, mai
mult d,e'latura structuram a corelaliilor dintre pd,r!i. De aceea arn fost nevoi-ti sd, scoatem
.in eoidenfd,, in capitolul pe care-I consacrim acestei probleme, latura_func!,ionald, a-core-
laliilor qi's'-o con^side"5,m ca una d.intre manifestfirile fenomenului d.e convergenld,.
' Dupd, cum se ved,e d.in exemplele citate,-de multe o3i conYergen_la este un fenomen
legat d.e d.ezvoltarea corela,tiilor funclionale, fiind realtzatd, cu ajutorul selecliei artificiale ;
afieori ea este consecinla altor factori.
Credem cd, este cantl sd, sublinem cd,, studiind fenomenul de divergen!_, qi cel de
conyergenld,, ne di,m seama mai bine d.ecit din studiul altor particularit5,!,i ale cvoluliei
de cari,cterrit adecvat, al varia!,ii1or, care se fixeaz6' prin seleclie qi ereditat'ez). -.
Avem impresia cd, problema fenomenului d._e convergenfd, este pini, acum insuficient
analtzatd, d"e pe pozi.tiile materialismului dialectic.
-continui,td,ti,i
3. probtim,a sa & di,sconti,nui,td;li'i, eaolu{i'ei este strins depend.entd, d-e
factorii evolu.tiei : selec!,ia, variablit atea qi ereditatea. Aceastd, problemd are o laturd,
filozofic5, gi una biologicd,
-T".e,'ain a.
secolul"at XYII-lea, I-.,eibniz discutd, problema continuit5,ftj in filozofie. q]
3). Paralel cu
in naturd, si lans eazd, celebrul sd,u aforism : na!,u,r.a ryory falit
saltu-s ,principiul
.o"ii""it[.tii este lansat qi principiul gr^adqliei. Ambelebotani,c.a id.ei. au fost' lnsu$lte qi d"ez.voltate
d;F porllii metafizice de 6d,tte Linn6 in Phi,losophi.a o serie grad,at5,_ qi apoi de Bonnet, iar_mai
iirrio de cd,treRobinet. Illtimii doi au cS,utat sd, aranjeze in sens descendent,
i"."pt"O cu J)umnezeu, con-tinuind cu organism_ele vii qi sfirqind .P lumea..neinsuflefitd,.
fapt, nici un criteriu qtiin,tific. Conti-
i" J..r*td, continuitate grad.atd, nu s-a folosit, qideenumerativS,.
nuitatea treptatd, rd,minda fixistd,, crea-tionist5, I-ramarck lsi d-d, seama cd,

1) Citim citeva exemple cic variafii corelate, scoase rlin Varialia. . . : numi|ul mamelelor scroafelor Ei durata
gestaliei variazi. oasele craniului la rasele domesticite alc iepurelui prczinti varialii corelate cu redu-
cerea volumul.i "o.rrr.rg"nt^;
creieruiui; varialiile labclor gi ale ciocului porumbelului variazi uneori convergent ; tot la porci,
Dar.win ciLeazra arcpt corelate scurtarea botului;i a lungimii nlembrelor, crc;terea corpului care devine
"ur""t.ra
mare gi rotund cu scurtarea caninilor 9i riirirea pirului.
Un excmplu cle convergenli prin sclecfie nalurali.il constituie recluccrea aripilor la unele
prsiri din insttlelc
prin selec!ie artificiali'
oceanului pacific snb influenli absenlei rlugmanilor lor. AceastS. reducere poate fi oblinuti Ei
Exemple frumoase de convergenli inire insecte qi flori sint citate de Darrvin in cartea sa
FecundcLlia orhideelor.
In exemplul cle la porci gi porumbei, convcrgcnla apare ca un corolar al corelaliilor funclionaic. In cazul
modificirii oaselor craniului la rasele de iepnre, ea apare ca o consecinlir a principiului funclionirrii piirlilor, iar in
cazul reducelii aripilor prsririlor sau a modificirii corelate a insectelor qi a florilor, convcrgenla in tlezt'oltare apare
ca o consecinll a priniipiului unitilii organismului cu mediul.
z) Caracterui aaecvat al evoluliei a f"ost bine pus in eviclenli de prof. N. Botnariuc in lucrarea sa Unele aspecte
a1e relaliilor intra--;i intrrtptcifice Ia animale, tn -Analele Inst.
romino-sovietic", seria filozofie' 1960.
o; Leibniz, I,louueaur esscis, IV, 16.
 STUDIU CRITIC INTRODUCTIV Xiil

eYolu,tia ale_un
lnerf progresiv. El incearcd, sd,_aplice principiul continuitd,,tii qi al gradaliei
mergind d,e Ia simplu spre complex, aqa cum t-a totosit ulterior qi Darwin. I-,amaict veae
evolulia ca. pe un proces aI variafiitor _incete- continui , care, dripfi, pd,rerea noastrd,, s-ar
putea exprima. printr-o.funclie liniard, de tiput unei ecualii de gradut intii t;. Cunoqtinlele
din vremea lui Lamarck erau mai avansate decit pe vremea lui Bonnet qi'a lui nbninet.
Pe de alt5, parte, Lamarck avea o.conceptie materla[st5,-evolulionistd, despre natura vie,
pe care noi o_.apreciem mult prin simburele ei pozitiv, materialist.
Prtmareexplicarea evolutiei prin_ teoria varia,tiilor egale qi continue nu se baza pe
o masd, de fapte. Inc'ercaiea_ d,e a explica giadul d"eosebit d.e dezvoltare ptur"ntlut
de fiinlele vii din acelaqi- l-a d,us pe Lamarck Ia elaborarea ipotezei genera-tiiei spon-
-are_al
taler repetat5, la intervale de timp. Aceast5, ipotezd, era nefunaate ; ea a aruncat d to-
rnind, nefavorabild, qi asupra laturii materialiste a concepliei sale 2).
Darwin pune un accent deosebit pe problema contiiruit5,tii sau a discontinuiti,tii
er.olu.tiei varietd,,tilol modificate de om prin sielecfie. S-ar putea spone ce barwi" ;-;iffi;
criterii concrete, obiective pentru judecarea efectirlui factorilor eiolutiei in condiliite spe-
ciale,.altificiale, createdeprocesu[domesticirii. Metodele folosite de el in acest sdop ois.
par cd, au multe contingen,te cu proceselematematiceB). Noi socotim de asemenea c* folosi-
rea judicioas5 a metodei ind.uctive-deductive i-a ajutat mult sd, ne dea o imagine mult mai
completd, a mersului evolutiei qi s5, aduc[
con&ete qi.obiective, privitoarb Ia continuitatea io aieastd, ,problemd, date pre,tioase, inedite,
sau ta discontinuitat6a acestui proces,
ceea ce nici I-.,amarck qi nici ceilalli biologi dinaintea lui Darwin nu au f5,cut. Darwin
introduce d.e asemenea criteriul istoric in studiut s5,u, mai mult sub formele semn alate
anterior (originea mono- sau polifiteticir vechimea d,omesticirii), qi la ele adaug5, elemente
noi : ritmul gi intensitatea transform5,rilor de-a lungul timpului.'i)arwin arahd, itio exemple
concrete c5, ace'lti d.oi factori se modificil adesea, a;a lncit in Vari,ati,a... g;siri de aserie-
nea qi o metodd, care ne permite sd, determind,m continuitatea sau d,iscoitinuitatea evo-
Iuliei valiabilitd,lii la speciile domesticite. Stud"iul acestei probleme ne aratd, de asemenea
;i une_le limit5,ri, oscilalii qi alunecd,ri nedialectice in aceastS,a) parte a operei lui Darwin.
Iatd, acum clteva dintre concluziile lucr5rii de fa!d, :
1).Fo,rmarea divergentS, a varietd,lilor qi transfot-area lor prin variabilitate, ere-
ditate ryi selec{ie. este un proces cu mers general, dar care poate p}ezenta qi aspecte ais-
continui; ritmul procesului se poate accelera sau incetini.
2) Intensitatea variatiilor nu imbracd, intotdeauna ritmul regulat, continuu qi
lncet pe care-l presupunea l,amarck. Pe lingd, variapiiie cu caracteicontjinuu, Darwin
1l V. D. 1\Iirza, Dezuolturea metod.elor
Stiinlif ice de cercetare la Darwin ;i trtcLintasii sdi, ln ,,Iasul literar,,,
1959, nr. 72, p. 57.
2 Ibidern, p. 53.
3) In Aulobiograliu sa, Darwin igi arati regretul ci nu a daL mai rnultl importanti
studiului maternaticii.
Totugi, s-ar putca ca iu cei cinci ani petreculi pe ,,Reagle" printre cartografi, ca gi contactul cu viirul siu
I r. Galton - care a introdus statistica in biologie
-, si-l Afari
aplicate, pe care apoi sii le fi folosil in stabilirea criteriilor.
fi invilat practic multe clintre procedeele matematicii
de datele statistice, am fi inclinati si ne oprint
la doui proceclee matematice : la ccl al stabilirii unei curbe in geometria analitici qi la acel al clezvoltririi lnui binom.
r\sa, de exetnplu, in prirnul caz Darrvin interpeleazd fenomenul d.e variabilitate lntre cele citeva puncte cerute de
trasarea utrei cut'be analitice : punctul de plecare (strimoqul sau strimogii indep:irtali, caractereie lor, momentul
domesticilii); unul sau mai multc puncte intermediare (varietllile formate prin evoiutie diyergentii gi caracterelc
lot') 9i punctul final (numirrul gi caracterele varietllilor de acum circa g0 de ani, cind a term]nat darwin edilia
a II-a a \taria{iei.. '). Am vdzut mai inainte (p. IX $i X, notelcinfrapaginale 1 cum stabilea Darwin punciul
vcchi cle plecare. Punctul sart punctele intermediare le stabilea pe bazi de clocumentc, cataloage, scris-ori etc.
Puuctul final sc baza de observalii proprii, lucriri gtiinfifice, schimb cle pdreri qi cle exemplare-cu crescdtorii,
cataloagc, expozi{ii, corespondenli. X{aterialul era foarte heteroclit. Din el, Daiwin a gtiul s[ aleagi ceea ce
prczenta o oarccarc garan[ie dc autenticitate, privitii critic. Din aceste fapte, de nrultc ori lacunare gi uneori
itlsuficient de exacte, Darwitr ;tia si aleagl ceea ce era gcneral qi valabil din numcroasele date particirlare; el
scotea concluzii ditt carc tttulte au rezistat confirmdrii cu documente mai noi gi mai autentice; altele au fost
moclificate.
Al doilea procedeu matematic - care amintegte clezvoltarea binornului lui Newton este cel folosit ln de-
scrierea transformirii gradate a varietllilor de-a lungul timpului. Principiul graclaliei este- uneori expus gi altfel.
In capitolele consacrate porumbeilor, glinilor gi porciloi, s" poin"gte de la specia setfati"a gi se descrin, rind pe rind,
tttodificirile gradate prezentate de cliferitele rase formate din ele.
a) Concluziile sinL sistematizate de noi dupi datele clin Originea speciilor gi
din Varialta animalelor Si plan-
lelor sub inf luenla domesticirii,
XI\: \TAIiIATIA A\1IL\i-I'I-()it'(1 l'l.A\'t'llI Oll

mai descrie $i variatii cliscontinui, bruqte (uruta{ii). R,itrnul qi int.ensitate-a varialiilor

potsA, v^rieze foarte mult de la o varietate la alta in cadrul varictS,filor. acelor-aqi specii.
Vom ard,tain paragraful urmS,tor la ce concluzii ajunge Darwin in privinla.lor.
3) Ritmul qi-intensitatea acestui proces pot sd, r'arieze foarte mult qi .i+ cadrul
transform[rii unora clin pd,r{,ile care compun organismul unei varietS,fi (transform5,ri inegale).
Existil forme d,e variabilitate slabil, ca qi d,e variabilitate mai intensi,. 'Ioate acestea se acunu-
leazd, genera.tie cu generalie. Selecfia, in acest caz, par€ sd, aibd, rolul de a dilija d.ezvoltareA
lor pd linia staUitiril unori interrela_tii noi intre intimplare qi necesitate in folosul sp_e.ciei.
In cazul selec(iei naturale. aceste interrelafii iau aspectul unor varialii adecvate mediului
de via16, iar'ln cazul selecliei artificiale se d,ezvoltd, acele caractere care il intereseazi,
pe om. Interrelatiile, in ultimrtl caz, se efectueazd, intre intimplarea qi necesitatea omu.lui
$i nu ale speciei. $i in acesl, caz Darwin sublintazd, deseori caracterul cumulativ alva-
riagiilor in d.ecursril generaliilor care se succed.. Deqi Darwin, ca .qi Buffgn qi Larnar.ck,
este partizanul variabilitelii slabe, totuqi el arlmite posibilitatea intensific5,rii varia.tiilor
Efect-e care in naturd, se pot realiza prin varialii foarte incete, in una sau mai multe mii
de genera{ii, se pot inf5ptiri in citeva generalii prin varialii de intensitate medie sau maret
deqi Darwin nu foloseqte aceqti termeni.
4) Darwin ad,mite cS,ovarietatecareaparents-astabiUza!poate sd, inceapl *l varieze
din nou. Itrl admite d.e asemeneu cd, dupivarialii continui, slabe, pot urma varialii discon-
tinui, urmate clin nou de varia!'ii continui.
5) In marea, rnajoritate a cazurilor, variabilitatea dezvoltii, g!1clat caracterele cleja
apd,rute sau provoac[, aparilia d.e caractere noi. INxisti, insf posiblitatea c1e retersiune
(ievenire la caractere vechi)'sau d,e atrofie prin nefunc{ionArea pii,r'filor. I)arwirr acordS,
o male atenlie ln Variali,a.... fenomenuLui c1c revcrsiunc.
Toate aceste aspecte, sumar expuse, aratd, moclul conrplex al felului cunr concepe
Darwin continuitatea transform5,r:ilor variafiiior sub influerr!a selec{iei artiiiciale fli' in
acela;i timp, arath actualitatea problemci i-ariabilittlfii ala cum allare ea in cartea d.e
fat6.

nlT^liuL sr TNTITNSTTATEA \IATIIATIILOR

ln paragraful preced.ent am ariltat c5, I)arrvin nu consitLer[ variabilitatea ca. pe un

proces
-accelera.cri ritrir li r:u intensitate constanti,, ci ca pe un proces care se 1toate incetini sau
11 lltirntl caz varialii1e pot si, alUe un ritrn lent sau accelerat,, sii, aibd, ampli-
tud.ine reclusir sAu mare, s5 fie progresive
^in sau regresive qi '*d, i? iln . aspttt divergcnt
sau convergent. lieamintirn cd,, cele mai multe cazuri, r'ariatiile sint cliYergente ;i
au un caracter progresiv.
I{e propunem sd examinim in acest, paragraf aspecte_ ale ritmiilni qi ale intensiti,tii
varialiilor^, foiosind exemple clin Vuria[ia an'imal,itor gi pluntelor sub inlluenta domesti,c[r'i'i.
Procesul stabi,titdlii, este discutat parliai in _ rnulte capitole ale cdr;ii. Ad.uninrl
la un loc aceste da,te, putem afirma c1n proltlerna, este bing _pusi, Ia _ punct in
Vari,a!i,a... Darrvin a corxacrat, un pagraf in capitolul al -\IV-lea problernei con-
stanqei caracterelor. Gfi,sirn iris5, numeroase exetnple c1e stairilitate & caracterelor qi
in alte capitole.
^d.e In problema stabilitfifii, Darrvin nu sc referd nurnai la asp_ectul
actual, ci rnulte 6ri cornpard, formele vechi, _a;a culn ni le tlau unele d'ocu-
mente vechi d.emne de luat in c6nsidearare, cu formele noi ale variet[lilor d.ornesl,icitel).

1) ln aceasti noti redirrn unele dintre cxernple de slabilitate citatc in Varirtlia... Uncle rasc de capre din
Elvelia prezinti rnale aserninare cu caprele din tinrpul perioaclei lacurilor clvelicne din neolitic, callrc ale
cle trzi
cirror caractere scheictice au fost clescrisc magistral clc ltiiLimcyer. Rasa actualii ro;ie cle giqte din lrgipt se aseanrinS.
foarle mult cu rasa clc gi;;tc figuratir pe rn,-rnumenLelc anticc rgiptene. Dc allfcl, 5|isca cir sltccie clomesticit prczinti,
tlppir Darrvin, o foarte ilrb;, lilasticitale a orgrrnizaliei ci. Ilasetul cle azi csle ftlartc asenrituitol cu ccl figurat pe
rpsnurncntcle egiplene antice. Specia llos printigenfus grisitir in cctililc lacttsLre clvelictrc e'ste intilnitii in Anglia
pe tirnpul tui ltitiu Cezar, ca spccie sllbaticir. Ilasa rie boi cle l)eurbirlca (-\irglia), t'asa tuett!itrutir itr parcul englez
LtrittitrgSum, ca ;i o altii rasi ilin Fr.iesland (Gennania) cle pc tirnpul lui I-tarlvin, se apropie tnult prin trislturile
 STUDIU CRl'flC I\I ]{ODUCTIV XV

Stabilitatea aparenti, poate fi observati, de Asernenea in natura neinfluentatra

de om 1). '
ciiutat sd, sistematizdm cauzele complexe ale procesului stabilitdlii aqa cum
'\mprezcntate
sint ele in Vari,a{i,a... Darwin reuqeql,e sd, dea date pe baza cd,rora am putut
si st,aliiliur nrult tnai bine aceste cartze pentru speciile supuse selecliei naturale decit
pentlu cele supur e selecliei omului.
-\ia, de exemplu, in producerea stablitfllii se pot invoca urmd,toarele condilii: a)
contlifii spc'ciale d.e mecliu sau conclilii foarte uniforme d,e mediu timp de numeroase gene-
ratii: L) stabilitatea poate fi provocati, dc seleclionatori cAre vor s5, frxeze un caracter
rirru. s&u: din contra, este provocati, uneori c1e lipsa selec.tiei'); c) uneori stabilitatea este
tlr'rtot'iti unor factori interni, cum a fi plasticitatea foarte redusX a organizatiei, sau
1,o:ibilitit{ilor grele rle intretinere in condilii de domesticire a speciei sau a varietelii;
,l) in fine, stabilitatea poate reprezenta uneori un fenonr.en d.e latentd,s).
a) iond,ilii, speci,atZ gi, tonttllil, un'iforme de adald,. ln primul ca, ,o cita numai
rl,ui"r clintre numeroasele exemple care abund5, in opera lui llarwin. Solul bogat ajutd,
la stabillitatea unor r.ariet5li bune de crizanteme a). IIn soi de prun Im,peri,al gage
:-i1 adaptat la solurile uEoare qiuscateu). In acest mediu el prezintd,- o mare stabhtate. -
tolnl s5,rac contribuie la menlinerea fideld, a soiurilor de plante, de pomi din seminfe,
dupd, I Iarde (ca1i. XXIl).
In
^
aI rloilea stabilitatea este oblinutd, prin cond.ifii uniforme de via!5, tirnp
ca,z,
tle multe generatii. De exemplu, caii spanioli transportali in Chile iqi pilstreazd, caracterele
lor', clcoarece mecliul cle viald, din Chile este aproape acelaqi cu cel din Andaluzia, ln care
rreastri ras5, c1e cai trdia d"e mult tirnp. Darwin susline cd, ,,variabilitatea ar fi foarte
slabi, s&u nu ar apd,rea dacd, ar putel, supune pe toli indivizii unei specii Ia cond.i,tii de
riafd, absolut uniforme" (cap. XXII). fn prefa\a Orig'in'i'i speci'i\or am afi,tat, citeva exemple
icoase clin lucr5,r'ile lui Darwin, clin care se ved.e cd, existf,, specii foarte stabile, mai ales
iti mediul clulcicol; c5, I)arwin cunoqtea un nrunfir de fosile vii, animale care-qi pd,streazf,,
Iortnele vechi d.e milioane de ani; cf,, d.e atunci qi pin5, acum, numd,rul fosilelor vii s-a
mdrit prin descoperirea altora, de exemplu a crosopterigienilor in ad.incurile oceanului d"in
r-ecini,tatea insulelor Comore, a Naut'ittus-uluiinOceanullndian, aI{eopil'inei, XyTthosurelor.
ln pustiuri, unde competilia vita,l5, este slabd,, r'ariafiile apar rai, iar efeclut selecliei
rraturale se exercitd, slab sau chiar de loc. La aceste exemple, scoase din operele lui
Datrvin, mai putem add,uga mediul cavernicol, unde E. Racovild, a descoperit citeva aselid.e,
crustacei clispd,rufi cle peste 30 000 000 d.e ani de pe suprafala Pd,mintului. Mai putem ad.d,uga
ltnirnalele bentonice, unde, dupd, cum am ar5,tat mai sus, s-au descoperit crosopterigieni
;r Nau,tillus, care erau considera,li ca dispflruti din apele oceanice de peste 100 000 000
cle ani. Concluzia lui Darwin dupd, care, ,,in conditii deosebit de uniforme de viald,
lor de llos printiocruius, talia insl s-a micEorat, Piunul vtrt'iazi foarte pufin, rnai ales in plivinla coloritului penelor,
care pot fi albc sau tlrcate. In rest, degi a fost crerscut in conclitii de climri ;i de merliu foarte diferite, se cleose-
bcgte prea pu[in cle lasa sirlbaticir din India. Acclagi lucrr se poate spune qi despre cllrcan, care ca specie sil-
bat.ici triie;tc itr \Iesico, 5i cicspt'c bibilicir, origiuarri clin Africa clc risirit. Rasa de luptir a girinilor din Indochina
sc cleosebc;tc foarte ptrfin clc spccia srilbaticir (Gallus banl;iuct ferrugineus) ca aspect gi comporLament. In rindul
albinelor, pe timpul lui l)arrvin se inlilncau foalte putine varietirli, afard de rasa Ligurd, cu toate c:i albiuele sint
tt'ansfelate de om pe toate contincntele ;i triiesc in multe clirnate. In clomeniul vegetal unele varieti!,i stnt foartc
vcchi; dr. exemplu, principalcle soiuri rie olz sint cunoscute cel pufin din secolul al XVI-lea, dupi A. de Candolle.
l-.n soi tic orz gisit in milul laculilor elvetienc clin nc:oiitic seamlni, nrull cu unul dintre soiurile comune cultivate
;i astazi (.IIirsum rlistrichum) (cap. XI, orz). llulte plante de culturl, cum sint garoafa, laleaua, zambila etc., lgi
pot tnc'nfiue fidel caracterele lor prin iurnullire vegetativir. Accla;i lucru se poate spune gi despre arborii fructiferi,
cale i;i pot rnen!ine fidcl caractelcle lol prin altoire.
11 in prefata Originii speciilor am dat multe exemple cle stabilitate a speciilor in natura necontrolati de
onl, exernllle scoasc ilin lucririle lui Darrvin (p. XXII). Problema aceasta arn discutat-o mai amplu in lucrarea noastri
Ilelaliile dintre uechi;i nou i.n cursut euoluliei filogenetice;i ontogenetice Ia animale, in,,Studii gi cerceL[ri gtiinlifice",
Filiala Iagi a Acad. R.P.R., Seria medicind, 1959, vol. X, fasc. 1, p.5-13.
r) ()aractcrele carc nu sint contlolate de sclecfie pot fi si {luctuantc (vezi punctul b).
3,; Sistematizarea propusl de noi a fost alcituita dupi datcle din Varialia... gi din Originea speciilor.
,\ici vcrrrr cita in special datele din Varialia. . .
a) Capitolui al IX-lea, crizanterne. Nliciurrin a demoustrat ci, in condilii grele de vialir, variabilitatea plan-
telor cultivate se intctrsilicir (I. t'. Iliciuritr, CEuures cftoisies, liditions en langues dtrangdres, IIoscova, 1949, p.
23t -2s2).
5) Capitolul al X-lea, pruni.
 \VI VARIATIA ANIN{ALELOR SI PI,ANTEI-OR

timp de multe general,ii, numd,rul d.e varialii scade" 1) este verosimil5,. In felul acesta
s-ar explica vechitnea unora dintre rasele noastre, care rd,min aproape constante atit
timp cit concliliile de viafd, rd,min aceleaqi 2).
b) Stabi,Litatea caracterelor prin, selec{i,a art'ifici,ald, sau d'in cauza l'ipsei, selecli,ei este
d-e asemenea abund.ent exemplificatd, d.e Darwin in Vari,a{i,a... Din aceasta rrom alege un
num5,r mic d.e fapte, de exemplu fixarea caracterului formei corpului qi a degetului supli-
mentar la rasa d.e g5,ini Dorkingr po cind. celelalte caractere (creasta, b5,rbia, coloritul
penelor etc.) neseleclionate rd,mln foarte variabile. Acelagi lucru se poate afirma despre
caraete;rele florilor sau ale seminlelor unor specii de legume sau ale altor specii cultivate
pentru frunzele sau tulpina lor (varua), ori pentru carnea fructului lor (fragii, agriqul
etc.). Florile sau seminfele in aceste caari reprezintd, caractere stabilizate, deci foarte
uniforme, la toate variet5,file speciei.
Stabilitatea se poate obline qi prin altoi, butaqi, tuberculi, qi prin celelalte mijloace
d.e inmul,tire vegetatir-5,. Darwin interpreteazd, fenomenul cle stabilitate in aceste cazuri ln
sensul cd, ,,organismele nu trebuie s5, treacd, prin toate stadiile iniliale ale d.ezvoltd,rii,
cd,ci structura clobinditd, d.e fiecare organism in fiecare stadiu trebuie sd, se adapteze
obiceiurilor sale particulare... Cel mai simplu ar fi ca ele sd, se inmulleascd, din acest stadiu
de dezvoltare. . . gi s5, nu se intoarcd mai intii la o structurd, anterioarf,, mai simpld,,
d.eoarece aceasta poate si, nu fie corespunzd,toare condiliilor inconjurd,toare. . .t' t). Se
realizeazd, in felul acesta economii de material energetic, d.eoarece se ajunge mai repede
Ia stadiul de maturitate decit d.acd, ar incepe d,in s5,min!d qi se evitd, parcurgerea tuturor
stadiilor d,e dezvoltare. Aceste pd,reri au fost, reluate foalte fidel t1e I'Iiciurin qi de conti-
nuatorii s5,i, mai ales d.e acad. T. D. I-,isenko, care au reuqit, sd, forrnuleze premisele
teoriei dezvolt[,rii in stad.ii, ai c5,rei germeni se pot gd,si qi in citatul de mai sus, ca ;i in
alte pasaje din Vari,a[ia...
Stabilitatea se poate obf,ine de asemenea prrn incruciql,ri libere. Din acest punct
de I'edere, atunci cind" Da,rwin expune marea lege a naturii ;i discutd, critic p5,rerile lui
Knight qi K<ilreuter, el trage concluzia cd, rezultatul cel rnai important al acestei legi
este cd, ea duce la uniformitatea caracterelor indivizilor din aceeaqi specie o). Explicaf,ia
datd, este cd,, in cadrul aceleiagi specii sau varietd,fi, lncruci;area intre indivizii u$or
modificali de micile deosebiri ale condiliilor lor de viald, rndresc fecunditatea qi vigoarea
constitulional5,; in acelaqi timp ins5, aceste incruciqd,ri d.uc la uniformizarea caracterelor.
Din organisme neasemS,nd,toare d.in punctul d.e ved.ere al metabolismului se realizeazd,,
prin incruciqd,ri Ubere, unitatea caracterelor speciei sau ale varietd,lii. Din punct de
vedere filozofic, din ,,neanalogtt se naqte ,,analogul". Tendinla spre divergenfd, __ tendinla
inversd,
- este inhibatf,, de incruciq5,rile libere, care totuqi provoacd, creqterea vigorii qi
fecundit5,fii speciei, mijloc important de luptd, pentru existen!5,.
Add,ugd,rn la aceste exemple stabilitatea varietd,filor oblinute de }ficiurin qi de
miciuriniqti, d.e exemplu stabilitatea variet6tii d.e mere,,Belle-fleur Kitail<a" sau de cireqe
,,Frumoasa nordului" etc. Selectia artificial5, poate deci duce la stabilitatea unui caracter,
id,sind variabile celelalte caracteie, sau, din c6ntra, poate duce la intensificarea qi ampli-
ficarea la maximum a efectului varialiilor unor caractere, l5,sind stabilizate celelalte ca-
ractere care nu trezesc interesul selecfionatorului.
lntr-un med,iu de viatd, care se menline timp indelungat, aproape nemodificat, sta-
bilitatea pri.n uniformi caracterelor irnor raie poate" t.rott, $i d,in cauza iipsei
"aei,uniformitalii remarcabile a cailor d.in pampas
selecfiei. Acesta este caz,ul (Argentina), pe
vremea cind llarwin a vizitat, aceast5, !ard,. Crescd,torii de animale, gauclr,os, nu acorclau
nici o atenlie selecliei. Animalele se incruciqau liber qi varialiile pe care ele le prezentau
se pierdeau. Din acelaqi motiv, afirrnd, Daru.in, rasele de pisici importate in Anglia dispar
curind, c5ci din catrza, vagabond"ajului qi a obiceiurilor lor noctume este aproape imposibil
d.e aimpiedica liberalorincruciqaret). In cazul rasei d.e boi clin parcul Chillingharn, care

1) Capitolul al Vl-lea, porunrbci.

z) Capitolul al XXVIII-lea, corrclnzii.
3) Capitolul al XX\III-lca.
a) Capitolul al XIX-lea.
5) Capitolul al \V-lea, libera iucmcigare...
 STUDiU CRITIC INTRODUCTIV X\'II

pistra a,spectul priririLir,- ri,l lui []os ,1tt'irttigenil.s, ace':,,t caractel sc rnentinca plin sacrifi-
carea celor care prezentau variafii ce-i indep5rtau de la tipul primitiv. Seleclia care sc
exercita in acest caz se flcea in veclerca pistr5,rii rasei vechi qi nu a crc[rii unei noi rase.
ln capitolul al Vf-lca privitor la porumbei, Darwin ne aratra cllln se pot, stabiliza
unc.lc rase qi cunl pot rlispri,rea formcle interrnecliare prin clistrugerea folmelor parcntalc,
tnai pulin atneliorate. ,,1Iodil", d.upri I)anvin, hot5,rdqte men{inerea sau disparif,ia unor'
forme vechi. Rasele cArc nn interesc.azri pe crescaitori sint neglijate; ele se pot stabiliza,
ca atare t;. ln aceast5, grup5, intrd, qi exemplele citate in concluziilb capitoluhii-al XX\rIII-
iea, in care Dalrvirr afirmil cii, rlacd, o ras5, binc pronuntatd, a fost stabtlizata, ea poate
cltrlit ca atare un tiinp enornr. ln sprijinul acestei afirmatli'citeazd, rnacul cu seminle negre,
cunoscut de pe vremea lui Ilonier; susarrul cu serninte albe, cunoscut de vechii egipteni;
tuigclalul cu .simburi dulci sau alrlari, cnnoscut cle r..echii evrei I o varietate de orz ;i una
cle griu, descoperite in nfmohll lacurilol neolitice elr.etierre, din care cea de griu a pelsistat
pind, ln vrernea romanilor, iar cea d.e orz ar persista qi azi. Ciinii prczentati pe lrlonu-
nreritelc antice egiptene replezinl,i, principalele rase canine cunoscute gi in z|,Lele noastre.
Putem cita ,,si mcn{inere& in India sau Persia a formelor vechi sau a celor intcrmerliale
ale raselorde porumbei jucd,tori sau cild,tori, disp:irute dinlluropat). Or, toate aceste va-
t'ietri(i r-echi, stabilizate cle multti vrelne, s-au ob,tinut prin selec,tia artificialS,; ele nu au
e'xistat in stare sd,lbaticzi. Selec!,ia poate deci transforma, d,upd, curlr poate qi stabiliza;
poate tlistruge formele vechi Ei ccle intermediare sau le poate p6stra. Continuitatea
-'au cliscontinuitatea in evolulia varietd,filor pot fi provocate nu numai de factorii de
tnerliu, ci ryi prin selec!,ie.
c) Stabilitatea aarietdlilor datoritd, plastici,td,li,i lor reduse sau greu,td,{ii cresteri'i lrtr,
ca ;i datoritd, clirijd,ri,i, ittcrucisiirilor. In aceastd, categoric intr5, albinele, gisca, bibilica,,
p[untrl, curcanul, unele cereale (curn este Secale cereale), care, ln condilii cle culturi
,,-si clirnatc diferite, isi menlin cu fidelitate caracterele lor. [Jneori stabiiitatea ca,ractcrelor

se datoreqte greutalilor incrucirySrii. Aqa, de exemplu, albinele, cu toati, clonresticitatea lor

nrilenarii, iqi continui obiceiurile 1or naturale. Abia in ultimele decenii s-au ob{inut unele
rezultate in privinf,a hibriddrii 1or. Dar pe r.rcmea lui Darwin albine'lc e r.r,u considerate ca
atritnale clornesticecArevariau cel mai 1tu!in. Giqtele veneau in al cloilea rindt). In cazu.l
gi;telor ;i bibilicilor', Darwin indic5, o plasticitate reclusd, a organiza{iei 1or. I)ar, afirniii
I)arwin, oricit de ptr,tin variazra gigtele, totu;i ele srafiazd, mai mult clecit olice pas5,rc
sirlbaticd, a).

ln alte cl,znri sint invocate greutd,fi ale creqterii unor animale sau plante. Pflunul
;i, intr-o mf,sur[, curcanul sirrt specii d.elicate qi relativ greu de crescut,. Cu toate acesterr,
stabilitatea aparentd, a caracterelor lor nu se datoreqte numai greutd,fii creqterii lor, ci
uneori, cum este cazul qi al gi;telor, unei atenlii rerluse pentru specia respectivir, d"irr par'-
tea selecfionatorilors).
Dinire problemele rid,ilate la acest paragraf, cea mai grea de rezolvat pentrr roi
astdzi este cea a plasticit5,{,ii reduse a unor organisme 6). Probabil cd, stabilitatca aceasta
17 l)ar, dc asertrcnea, acestc forine pot cla lnapoi prin pierdcrca unol'caracterc sau pot chiar s'i dispali
complct. Scleclia, chiar cea arLificiali, a climinat in nrulte {ari lasele inferioare. Aga s-a inLinrplat cu fornrcle vechi
impcrfecte alc rasclor de porunrbci gulati, tulbizi sau Lanrbuli, carc au dispirlut o datir cri fomrcle lor itrtcnrtt'riiare .
1ot aga s-a itrtirnplat cu lascle de porci indigcni clin insulelc cenLralc ale f'acificului (cap. III), cu laselc cle polutrtbri
,,Irittniliin" qi ,,coacll cle rindunicir" (capr. \ri), cu rasele de pauni din care s-a fonnat rersa ,,lircuiti" (cap. \'il).
?) Gralie urentincrii acestor folrue, Darrvin a lcu;it sa stabileascii genealogia cclol douii rase.
3) Capitolul al XXiI-lea.
4) Ibidr,nr.
5,; L)ac:i selecfionatorii s-ar fi stlriduit si clcascir intr-o miisur':i mai mare capacitatca clc ouare a pirttnilor,
cum au fiicut cu gainile, arn fi avut pini acum multe rase tlistinctc de piiuni, afirmli l)arrvin (cap. XXI, condifii
favorabile sclcrctiei ur))anc). Plin aceastir afilnrafic, Darn'in ne indicii drunrul lle cale ar trcbui sa rnelgr'm penLru
a scoate plunul (gi o datir cu cl qi alle specii cu caractere stabile) clin acest grup. Drunrul insir uu este de loc tt;ot',
deoarece crcgtelea capacitlilii vitelogenctice
- capacitatca de ouarc - nu este lcsne, d:rr nici irnposibil dc lr'alizaL.
6) nliciurin a leugit sri provoacc apari!ia varia!iilor la nrulte soiuri consideraLe stabilizate. lliciulin qi cou-
tinuatorii siti ne-au inarnrat cu mctorlcr noi foartc eficace in provoc:rlca apariliei varia!iilor. 1'otugi, ;i lliciLrrirt,
itr foarte ptrfine cazuli, s-ir lovit clc glcuta!i sinrilare, rle excnrplu in plivin!a zdruncinalii erccliLifii soiurilor clc
tneri. El a reugiL si zdluncine clediLatea nrirrului dc nlanciuria (Iiilailia) cultivat la lliciurinsii. Dar n-a reu;it
sI oblirtl accla;i cfecL cu nram] siberian (,l,[alus ltcLt:catct) (1. tr. \Iiciurin, op. cit., p. 125, 1E0, 217,225 eLc.).
II - c. 2062.
XYI]I \'.rltl,\'J L\ ANIIIALIII.()ll SI PI.A\ tI:I-(lR

afa de puter'tfciL rrxistir, datolit.S, unol carrr,e urultiplc. Ne intrebi,m tlaci in aceste cazurt
nir s-ar putea invoca conditii dc existenld, foarte largi, variabile, asimilate de unele specii
in cursul evoluliei 1or, pe cind alte specii ar fi asiniiiat concli.tii de^existentd, de_amplitudine
rer1us5, qi pufin nrlmel'oasc. in ,sprijinul acestei supozilii citlm fapttrl cd, qi l)arriin,pale
sa fi obserr-at cil unele spercii par s[ asimileze mai u;or, iar altele mai greu condiiiile de
existen{i, <,[ nnele pot l5rgi sfera conditiilor lor de existenlI anterioare sau pot r5,rnine
la cele r-rchi. in capitolul al XIX-lea, Darwin afirmd, c5, ,,animalele domestice qi plantele
cultir,ate c1e mult rezistd, ln gc'net'e, unor mari motlificiri ale concliliilor lor de via!5, cu
o fecunclitate nealtei:ati,tt.
Acelarsi lucru se poate ohserva, gi ia unele glupe cle organisme foarte veclti, de exem-
ltiu equiselacceie ;i ferigile, cat'e triiiesc astS,zi in mod" natural in conditii de viali foarte
iiiterite: tropicale qi ecuatoliale pe d.e o parte, in regiunile temperate, montane _pe de alt5,
parte. Erlnisetaceele, in !ara noa,str5., pot fi iitilnite ,si in p[rnirrturile podzolice sau in
picluriie de foioase. Dac[ ne ginclim Ia vechirnea acestor plante, trebuie sh, recunoaqtep
i,[ ele au trebuil, s[, facd, fa!5, unor nurreroase si foarte ample schirnbitli c1e condilii d.e
mediu clin paleozorc Ei pina.azi. De;i ferigile qi equisetaceelc. au t-aliat intre tirnp qi_au
d.at mrilte specii, totuqi putem obselva la ele caractere foarte r.echi. IJncle fosile vii,.deqi
au trd,it in alte condifii, cum sint llaleria punctatu, Opossrnn-u| q.a., au.su.portal, qi. ele
modificd,li geologice ,si ciir:natice in decursul lungii lor istolii. I)esigur ci, ryi izolaraa, lipsa
unor,,duqmarritt, au arut un rol ln mentinerea lor ca specie nsi, poate, irrtr-o anurnitl, m5,-
surd, qi ln stabilitatea caracterelor lor.
Pe d"e altd, parte, specii vechi d,e culturd,, cum este g'riul, cer corltlilii de existen!f,,
recluse ca rrumdr ryi ca amplitudine in fiecare dintre stadiile lol de clezvoltare 1). Ipoteza
aceasta t1e lucru trebuie verificat6 pe bazra cle nurneroase datc qi fapte. IJa s-ar putea co-
robora cu datele referitoare la rezistenfa mare sau slabi, Ia varialiile de salinitate qi de
temperatur'5, ale unor organisne. Sint specii cle peqti care migreazra din apele marine.in
apel^e d.ulci, sau invers, pentru a;i d.epune ouille, pe cind allii nu supolt5, dccit varialiile
relativ mici ale salinitntii qi ale compoziliei apelor. Sint olganisme care_ suportl varia!,ii
mai ample d.e temperaturii, pe cind altele nu suportd, decit variatii red.use 2).
t, 't. I). Liscllto ;i coltinuatot'ii siri au clemonstrat cir celc tt'cri condi!ii tlc cxistctt{i ale glittlui in stacliu
tlc irl'ovizale sint ternIclatula, utriirlitatea gi aela!ia; griul rle toattrttit ccre alle concti!ii tlc cxistr:n!.:"r clccit cel tle
prittllir'arir,tlat'lttrt|lcltlartacelirgicat'acterc0l]ltln
ia rrrrrrrirr' ;i arrrltlitrrrliur. ^\crlir;i luclu sc ltoate afirnra ;i dcsltle portrntb. in Yarict!itt..., I)aIt\in cilclzi cazul
slrccili Zca attisiirito, citr(,, tlans;tortatir <tin conili!.iilc subtropicalc itt celc alc Gct'tltanici, ntt s-a lltrLtrt tuetr!ine
rrici ca port, nici ca st'1rinIc (clriprr ]lctzgcr'), clar totu;i a fmctificat, pc cint[ a]Le vat'ietiti din !rtlilc calde nu
atr rnai ajuns la fnrclificare.
2.; ,\trilrrilt,le arr capaciLri[.i tie nclaptarc clcoscbite la saliniLittc, [ettrpcratrtt'it etc., cltpacitlr!i dc nditptare
(]llI'erltlt.liltl:tt'ca,,,.,,,,',.,,,,,li|iitIeeristen!d'asimilatetle'aIutlgttlttt'tttiItttt91;ir
alsalirritli!ii1lttttltrttlisLirrgcrlottiip1t'ttpc:unpt'itrrgrttpcstecorrstiLrritt[itrarritltlrIelccarctrtrsrtport
-salinittilii,
tate corrstantli sau four'lc nric:i valiatii nle anin'Lale stenohalitre; iiltclc, cttriltuline, pot sttpot'tlr tttari
variaf ii alc salilitl{ii ("tgubirt L., [,es cutintaur, I, Les inLterttbris, in colcrc!ia ,,lIisLoilc nntttrcllc illrtstlec", ccl.
T,arousse, 1g213, p. ?.1. in g;ultul sl.(,rrohaliltclol intrir celc rrrai nrttlle ltrotistc, ttt'r-ct'tcbl'alc;i vcltcbt'atc tt'itirtcl itr
largr-rlnrir'ilor.;i'.lcc.rrltlor;trirtlcsalitritlr1tttvar'iazifoat'tc1lu[irr.I)ar'atrirttttltstelltilrttlitrc1ttttctlrgirsi
sari laclrile rle 1te 1.rlirIfgprrsle contirrcrrtlrlc. ,\l cltiilca grup clc rtnitttalc, eLrt'iitlilitlclt', triticsc 1tc litoral, la gttt'a
fluviilor', I'igrilor qi lugrrnclol calc colnunicir cu nral'ca. '\pa dc ploaie (ltcnLru litolal.l, ca ;i illlclc tlttlci cill'e se varsi
in nrarc pot. 4ctt'r'rriina 1a1iafii pusagclg sau nrai plelungitc ale sa]inilirtii (ca 1i varia!ii alc cttttlllozi!ici anorganice
;i ot'galiig il:rpci). (lr.lc rlai lrLrltc ncr.ctteblatc;i ver'lcl-rratc triind in lcgirrnt'tr liloraltrltti, ca;i iir zouclc de
vitrsllt'tlar'itrt'ilor,fltrr.iiltlr;ilagtrrrelor',sitrtelurillal-itttl.
gi ttc alti pe;ti tliicsc o pallg clirr r.iaIa lor in altcle rtrit'ilor qi alc oceanclor, itrr altir pat'Lc itr apcl: clttlci itr cat'e
vin sir-;i ticpnnir ouirlc; snu invers, rlin apele clLrici tltc in mari si occzrne in accla;i scop. Dcsigttr, itr accasti pt'i-
I'inti sinL si linritc. itr sltcr-,ii clin acelali gen 1;ot fi vrizute graclc rleoscltitc cle aclaptarc. .r\;a, <[c exctrlllltt, la|vcle
rlc ,lrrcrTrlrclt,s 6[rplLttrL,riirr Irot lrli in r,p" ajung si con!inir ti7,4 g sare la litt'u (llostatrtl, 1936, citat rlttllit Jottbitr),
"ur*
1tc cinri larycle cic, '{. mcssc.lc se resilrL tilurrci cinr.l salinitatea clcplr;c;te 20 g la lilm. 'lrtentict
salinu, iu scirittrb,
se pare ca sc pt;ut.qr aciaitta la glatlc foarLe diferile cle salinilatc. Ccea cc aln afit'tttztt dcspre salinilate sc poate
afirnra ;i despic l.cmper.atu1ir. Lixistl uninrnle stenotertne (care pot suporta nuttrai variulii tltici tlc tctrtpcrt'aturl)
gi anirnile ecttirnrc (cau'c ltoL suporLa varia!ii nurli clc temperatut'ir, biucin{cles iu cadrul uuoL lilrlite biologice) (Jottbiu'
op. cit., p. '1 --5). l,r'opiictatc,a stcloter-ririr il unor s1,.,bii c1c pegti cste cuuoscutir ;i folositrr itl tttii'i 9i oceauc clt:
pescali, ia.e, rnir,rlinci ternpelirtrrra apci gliu clacli vor ptrtca prinde silu nu uuclc specii de pc;ti in acele locut'i'
r\nintalt,lc tririntl in iargul oceaneltx gi la rnari aclincinri sitrL foartc sensibile Ia varilrLiilc de tcnrpcr:rtnri.
llulte rlintrc clc nrr pot slp<tria clecit varialii rle citeva graclc. Anituale stcnoltrtne girsirn cicscori in mtttrli. Aqa,
de exerrrplLr, pc;ttltr Corregriurs (salmonicl uor:di"; se intilncgtc in lacut'ile tnuntoase din Caucaz, Gettnania 9i Suedia.
 STUDIU CRITIC INTRODUC]'IV XIX

. Totu;i,_ aceastd, stabilitate este lelativf. 1,'c'sutul coldal isi rnerrtine str.uctura clin
perioada embrionard, plni, la bi,trine,te. Dar el se poate toturyi schirnba, dind naqtere la
tumori (chordoamg): Acelaqi lucru se poate spune qi despre.unele organisme.
Problema stabilitltii rnari a unor specii 1l face pe tr)arwin s[, ajungd, la unele concluzii
tliarrretral opuse in.Varia{i,a anintalelor-giplantelor ir,tb inltuenta d,'ontisti,r:i,ril. LineLe tlintre
aceste contradictii prir.esc constitutia organismelor inse;i,' altele acliunea mediului
asupra organismelor.
Darwin are unele oscilaiii i1 problema constitu!.iei organismelor. In Oriqinea spe-
ci'ilor el afirmd cd, celc doud, rnari legi pe bazu cirora s-au forrnat toate organiigrele sint,
,,unitatea_tipului_qi condif,iile de eristen.tS,)J. trfai departe el scoate in ei'iflentfl irnpor-
tapl,a.condi!'iilql ,1._ existenfi,_considerindu-Ie ca pe unul diritre elementele care comlrun
seleclia naturali, deoalece sel_ecfia ac\ioneazra adaptincl organismul la conditiile lui de
rialri. ,,...De fapt - spune_Darrvin - legea condifiilor de existen.tir, este legea supre-
md,.,- deoarece ea cuprinde ,5i legea unit5,lii tipului, prin moqtenir,ea rlariatiilor ,1i a adap-
ti,rilor anterioare" 1)..In l-aria{ia.,,, Darnin se fnclepd,rteazd uneori de pozitia clar-d,,
dialecticS,, exltusd, mai sus. Lineori dd, inapoi mai putin I ca atunci cild acorcl[ constitu-
-tiei organism_elor o valoare activ5, care poate anihjla efectul mediului asupra orgalisme-
lor. Privitor la constitulie,. el afirm5, cil ea poate fi un factor conser\-ator. care se opune
Yarialiilo_r. AceastS,_afirmatie ar {i. ,nurra
-dintrelnconcluziile" c[rtii sale Yariatict anitnile.yt,r
si plantelor su,b inlluenla^do.tne_sti,cir''ii,'z-). $i !q! acest capitolmerge sirnai cleparte, neginrl
tot ceea ce afirmase la sfir.situl capitolului al Yl-lea din Ori,ginea specii,tor, deoarecb to] in
Vari,a{i,a ...,.clupi,p_5,rgrealuiDi,rwin, ,,condifiile externe"ae vidgX sint'neinsemnate...
(ca. importa.n{d,.
t'otto?;r"rr*.t" - \-. }I.), in comparatie cu organizatia sau constitutia fiintei cAre
,si rnediul lor de viald, pot aiureu ru o stare cle echilibru instabil din
caLtze multiple, cle cxeniplu din cauza adaptS,rii relati\re a organismelor la contlitiile lor
de via![r cild acestea tlin urmd, sint uniforme de mult tirnp,-cind nu poate actiona se-
leclia etc..prganismele ryi.mediul formea,zra in concep,tia bioiogilor materiali;ti o ulit,ate
de contrarii,, iar latura principalii in acest caz cste mediul, arya= cunr rezg.I1ra {i Ain citatll
de mai su.s din Ori,y1.itt,ea .spec'i'ilor. (lhiar stabilitatea mare a unor organisme este relatir-l'1,
curl am arS,tat rnai inainte. De la,,constitutiat'cale se opune r-aiiatiilor 1u este clecit
un pas spre teoria pangenezci. larg dezvoitatl ln petrultimul capilol al Yaria1iei,. . .
Dupd, aceastd, teorie, factorul inteln, constitulional, constituie factolri hotliritor i1
ev.olufia speciilor; constitulia organismelor se autotlansformfi, incleperident cle conrli-
liile de existen!f,,. L'initatea de contrarii despre care vorbeam nai iriainte se 1c'c[uce i,r
acest caz Ia o singurii laturii,, la constitulia organismelor. Concesiile acestea, ad.use cle
Darwin idealismylgi, trebuie subliniate pentru a feri pe biologii no;tri de a alirneca spre
lnolganism, bazindu-se necritic pe unele citate din opera hii Darwin.
lrr unele capitole din aceast5, operii, Darl.in merge mult mai d-eparte d,ecit in Ori,-
girrea slteci'ilor; el descrie ln Vari,a[i,a... numeroase exemple care dovldesc actiuiiea 4i-

Hl se reproduce in lirnpul ielnii. Aceastir i'eprocluccrc cstc cxplicatir plin fapttrl cii accilstir spccie ar fi apitrqt ir"r
titttlrrrl nrat'ilor glacia!ii. Corrcgonus a pirsh'at accst caructer'. I'.1 nu er asirnilat dcci nrcdiui acLual schirnbat si
trliegLc ttutuai in acele lacuri care-i ofet'ii cr-rttclitii de existen{ir lirrritate, cuur este tetnltcratui'a apci car.e tlcbuie sri
fic foat'te apr-opiaII cle cea asintilati cle spcciein trtotncntulforrnariisale.Poduriclcle !i proturi6clc, ilsccte apLcli-
gcrtc, triicsc;i se reproclttc pe zirpadri. IJn alt cxetnplu uc cste r.lat rlc chirononritlul cliptcr Syrrrlcprr-1.sa gtcLiiqtis.
LarYelc salc triicsc in izvoarcle qi lacurile cle tnunte Ia o lcmperaturir care nu depti;c;tc 1 2Ju. i1 tala loastr.ri,
Lov. prof. N. Botnariuc a gitsit larve de Sgntliarnesa iu lacul Gnlc; pe .Ilr,rnLele P.etezat. I-ru'vcle tlaiesc ncglo la o
tctnperatnril dc 0r5-1'C. La temperatura de -1 *5'[] lat'vele au piclit. (Corrrunical'c pr]rsol]1lir, ficr,rtit cle tor'. 11'of.
\. Botnaliuc).
Piscicttltura ne invaIl'i ci multc specii cle pc;ti cer tcnrpct'atuli opLinrc pcntlu 4czr,oltarca elrb;iolilor lor.
-'\stfcl, de exetrtpltl, Inct'lanul ccre o ternpcratulli variincl intlc 5 si 10oO, nrriLunul iutt'e.1 gi g'ti 1in no1'rill ljuroltci),
scrttnrbia intre 12 qi 15'C, pzistravul cle 12'C; pcgtele liuproct o Letnperatulli n'rrri riclicatri ctc.'l'g1rpc11trr1u gpiirpir
u ucvertcbratelor trirind la tnat'i aclincimi ale oceanelor este {oarte coboritir gi rlcstul clc constantit. Ditr coptra,
1le litolal, pe podiguri gi cimpii, auimalcle sint supttsc la mari variatii cle ternperalulli in culsnl trnotiurltirlik;r
;i in accla;i anotirnp iutre ternpcratnra zilei ;i a nop{ii.
1) Ch. Darrvin, Oriqinee sTteciilor, p. 179.
2) Capitolul al XXII-lca, fapte
3; lbidcrn. ;i consicleralii opuse.
 VARIATII\ ANIN{ALET,OR 5I PI-A\Ti]LOI(

r.eolri,:Jnretliului asupra tir'garrismelor r). Dar tot in I'ttriatia... Datu'irr are rnali oscilalii
in intcrpretare& rolului mediului. ln explicalia plasticita,lii reduse u speciiior clomes-
ticite d.espre care cste vorba in acest paragraf, I)arwin ajunge Ia concluzii contrare 2).
Dcsigul. cii rru-i 1-rutern reprofa lui Darwin oscilafiile qi nerezolvareA :rcestei problerrle
-pe cCred)nici pinri azi biologii conternltorani n-au putut-o rezolva ; totu;i.!,inctn s-o setnnalf,,ur.
L\tahil,itateft r€prezi,ifiri tloar perioada cle laten{d, la unele specii puse de curincl in
cnltrrrii. in calritrtlul ai XXIII-lea, I)aru'in arati cd, unele plante, cum sint tlalille, Ziitnia,
Brttt.lLrlocom,u ,ibn'ifotia q.a,., cincl au fost cultivate pentru prima clati,, timp c1e mai rnulte
r\bia mai t'irziu ele atr inccput s5, va-
gcriet,rriii ;i-arr ltristlat cara,ctercle r.echi, si,lbatice.
rrieze. ln acest caz, actiunea condiliilor noi cle viald, ar necesita un timp rnai itrclelungat
ca sil se rrrairifrstc I in tirnpul perioadei de stabilitate aparentti, efectele cttmul:ttir-e sint
iitcir neer-iclente. ln accst pasaj, I)ir,rrvin, materialist spontan, r'orbincl de efectcle cutnu-
lativc ale sclectiei, se situeazfl net pe pozitia a ceea ce numim noi astrazt legea, schirnbd,-
rilor cantitatir,.e in schinrbiiri calitative. tlltimele d.evin eviclente, afirm5"m. noi astdzi,
atunci c,intl are loc saltul calitatir'. ln aceste conclitii, variatiite apar ca tln efect al schim-
r; Dirr plarcit lrasr-r dc excntplc c'itatc rlc I)at'rvin in \Iartalta... vom cita nttnrai citcva, grupitrtltt-lc itr
firctoli ric tncclitt carc plovoacir apat'ifia tle rraria-tii sart degcnct'at'ca.
a. ip prirna glultir sc llol plilte, in plimLrl tintl, e.fectele bune alc ntrci hlatre abuttrltntc, bc3^alo;i dcs atlllii-
tristrate asupr.a apali!ici vrrlia!iilor (aceste contlilii nu lc art anitnalelc in stare de salbriticicr). Stlb ittflttcltla lor
s-au rnorliiicul ltoi'cril, r'u!;1, r'iir.lc corrlutc rnari, pommbcii, girinilc crtc., atuttci cintl varia!iilc au fost st,lprlsc tlc!itlttii
stlilsc 5i vat'ittc a sclrcJiri ai'tificialc plclungitc. Arn vizut mai itrainte cli izr,rltrt'c:r ltolrtc tlttce la forntat't'a r':rselor
locule. s,lltrl sirac sal bogrrl af l'cpl'czcnLa rncclii de stabilizare sau dc variaIii pcntrtt tultltc plante. (]t'osimca
piclii, c1 ;i lLrngiltr('a iJi-lnilui, l.ar:irrzi cu clinratul calcl salr rcce. Atunc.i cintl sc scltitrtltii solttl;i clittratul, rtncle
ltialte i;i rnoriiligir ciLeva crrliiiIi, rlc cxcmplu intr-un s<-rl siu'ac uapul ntt ritai cli I'rrdiicirti inglo;atc; itr zottcle Lro-
ficalc yalza nu prai fonnctrz:.r clipatini; dacir se schiurbir solul, cucuta nu nrai proclttcerit;ittoasc uncori alctrloiz-i, iar
rlin carc se
lristacia riu tllti ploclucc nrastic; in ,\rrglia cincpa de India nu mai ltrotluce subsLan!ele 'l'il-rct
lrrcparr"r nai'c:9Licc; soirrl tlc rlalii ,,Lcrrlt1 Oooper" nu lcugcgte bitrc lingir I-otr<lra; ca;lra tle atlttsir r'n Lia;ttrir
i;ipier'dccaIitlrtilcfilrclrl'clirrii;oi]e<lrtcolrdag|oaSidinIiil'liizja'cal.esitrt,arlaptit|cptlt.ttt'tt
i;i ltir:r'rl car.ltcLcr.istlr;ilc r:ozii l9r clitcri sint Liarrsportate irt alle locttt'i ctt alLc I)illcuni. in 1.'rivinIa accasLil, rltrpd
I)ar:rvi1, oile silt foalLe scirsiltile la irciiunca mccliului, r,alictirlilc dc oi pal folintrtc clc tttctiitti tic \iaLa itr care
s-a1 crilstiLuit cil yalictatc ;i nu sc pot mentine decit in acesL tr'.ecliu (cap. IIi, oilc)" \'icrtttcltt de ntita:;e
fl . rt'tori ili sr:urLrltzri pclioaciu ric ecloziunc cincl estc readus clin climat tetnpcr-al in clitnat calti (caP. \'iI, iJ. rrtori).
I)ift.l-i1cie r,rrpicIri'ri flc ltcri sirrL arlaptate la diferilcle clinratc (cap. X, nrt't'i). llcrgirtcl in Atiteljca cle la sucl la
nortl. sc obscnri cr"r 1;l:itrtclc silbaLice igi scurleazir Lreptat- perioacla de vcgetafic.
i1 rl6i:riri copicc,l[ivi, clilra a fost foarle rlcoscbilii. in prirnul atr clotti valietir!i cle daiii au tltrt flori ext:e-
le rrtc, iar in aptrl ut'niitol foalte ploastc. Lln soi clc griu din Spania a fost cultivat rle llt:tzgcl it-t Gcrrtratri:r ; carlrc-
trrrlc spspigic lrll;'r1'run nrrnrni in vclile cirldtrloasc asetnitnitoarc cu ccic din patria sa de origitie (cap. IX, planLc
culLir,rrtg). T,a p1 Itiltr.itL rlc ltigclal cu pirlsic Ei la un liibrid clc piersic cu migtl:il, I'uitz ttbscn'ii rcapariiia carac-
Lrlt-lol cilrtl rrlt, llicrsicrilui, cinrl tlc rnigdalulrri artnr.rci ciuci clitnatul scr ascatnlitllt ctl ct-l in carc iliiise unttl sau
alLui rlil ct'i 4oi lrrrlinti ai irccsLui hibrid. 1l',xpclicnlc ascmiiniitoare au fost rc'alizate in Ll .P..S.S. tle Jalior-lcv la
fiiciurilsli,1. l,.rrrliri i)rr.i'in, plrirrIclc sint mai riguros aclaptate ia climat decit anintalele. ]ttrlle atritnale PoL triri;i
pgt si-;i 1rt'1!inir ol'gilr)iztr1.ia lor la h'o1licc, ca;i in zntrclc teinperate, pe cind planlcle rltt I'crigesc sit se aclapteze
ia corrtli!ii tlc yirr!ii :r;t clc lrlgi (cap. \X\', aclirniitizale). Pluntcle ar prezentu condilii de eristenld nttti irtguste rlecil
utrimulele .

lr. (liLlint r:r Lratrsfor.ntlir.i aciinci, cale ptit ducc la tlegenerctrc.a ra-'igi, cazul oilol europenc caro, tratrspcrtate
irr Iltlirr, ip irutinrr gcnclir!ii picrtl lirra, incclr sit se schirnbc ;i si sctttctre cu caprclc (cap. lII, oi). Oile cul'opcnc
transportalc-i1 Corililieli iqi schitrrlti1 courpleb calacteLclc linii, care inccpe sli scttrcne cu pirrnl dc caprii. Ciinii
clc rasri e1r9pca1ri, t111s1'ro1La[i irr trnclia siu in r\frica, in citcva gencralii i;;i pield calacttrrcle lor' Caii irnporla!i
cle errroprli i1 ipsulcltr irulliirrpcl -- unclc: r'.linratltl erstc rtntcd si rece, ial prigunile sitrt lcllrtiv sitl'ace - dtgcneleazi';
talia loi se lticlort,azt-L siplt ;i for'[a lor scacle. Caii spanic-rli, trausportaIi irr pa.nrpasttl algcntinian, s-atl tnotlificat
foartc lrull. r\ct'la;i lrrclu str ltoate spnnc;i dcsplc poncii dc rasa,rPlltta" (cap. II, cai). Dintrc prlanl.cle cultiYate'
llosa cultir.atlr ia CalcuLa, i;i picrcle cltractcrcJe sale pllrlicrtlare. Portlmbul Zea ctllissinia, ittalt
rrrrir;c,,.rn ,,rrr',.,1r.irrrli,
clc 12 picioar.e, (-?,65 rtr ) cu ltivat in (i cr'ruania, in 5 - 6 gencra{ ii i;i picrdc cat'acterele strlc palticularc (inirll inl c, f oruta ;i
culoai'ca ltoa5elor), tler.cniricl cu totul asemirniilor cu soiut'ile de poruntb gcrmanc. Dturvin afit'rtrit cit,,aproape ot'ice
rnoclificarc i;r conditiili: rlc via!it cstc sufir:icntir pcntrtt a J)rovoca variabilitate (cap. XXII); r'arialiilc tlc Lot fclttl
;i cic 1oute gltirlclc sill carizate direct sau indiiect c1e concliliile cie vialir la care a fost sttpus liccarc orgattism gi,
in siret'iul,
- stt'ritnoSii siii" (cap. XXII).
Iixenryt.lrlc ctc lyri sr,s tlovccicsc irc!iunca dircctl a rncciiului asupra orgauismck-rr in provocarea vat'ia!iilor',
pe care apoi sc1:ciia lr 1e clii'ija qi arnplifica. Dar, in cazul pict'clerii caracterclor ci;tigatc, ca 9i in caztll dcgclicritlii,
' z1artiticialir
sclecJ.ia rrtr nrai:irc nici o putere ca si irnpiedicc rcgrcsrtl sau degenerarea.
Lc rcdriil rcztrltativ : cxistri, dupir L)alu,in, plante qi animale stlpttse unci mari dir.clsitirt.i clc climat;
acesLca au in plls o prre r.rispirrdirc. I'rintrc acestea se pot cita cele circa 200 de plante legtttninoasc ctrltiYate in
contitaLclc Angtiei ctc tirnp iniiclungat, plante supuse unor coudi!ii foalte deosebitc dc climat;i care totu;i ntt se
cleoscbcsc unelc clc lrlLclc, pristrirrclu-:,i accleaEi caractere iu toate accstc locuri diferitc unde sirlt cultivate (cap. XXIII'
fapte ;i consiclct'aIii opusc).
 STUI)It] (,R-ITIC INTROI)i.]C-TI\/ X}.I

b5rilor cantitative cumulate ;i al transformd,rii lor calitatii.e, treptatc sau 'bruqte. Tot
clin acest pa-saj reiese clar unitatea clintre organism Ei rnecliu, ca Di rolul nioxfogen al nre-
rlirrlui asuitra orga,nismului.
Pcsibi,Iits,tea scltimttitrii, r'itntulu,i, t:ariabi,li,tdtii. Pe baza elementelor rnaterialiste ex-
puse mai inainte putern conchide cd, in conceptia lui Darrvin stabilitatea reprezintd, un
fenomen dei incetinire a dezr.olt[rii forrnelor noi qi nu o stagnare. Din acesi, itunct tle ve-
dcre, IJarrvin este pe pozitii cliametral opuse cu metafizicienii qi cu unii neoclan-inisti
rnodcrni, care con.qideril stabiiitatea fie ca pe o folrnd, cle stagnarc, fie ca pe o d.or-ad.5, a
epuizirii variabiliti,tii 1).
Contrar pd,rerii ci stabilitatea reprezint5, o stagnare, I)arx.in aduce numeroase
a,rgumente care dcmcinstrcazit cii dupd, o perioadi, de stabilitate, urieori foarte lungd,,
vat'iafiiie pot incepe din nou si, se manifeste atunci cind schirnbarea condifiilor de viafi,
este favolabili, inceperii varialiilor 2) $i cind seleclia devine un factor activ qi continuu.
I)acri se irrcepe o seieclie ingrijitd, ,ri prelungiti a micilor r.ariatii, se pot obfine unele rase
tlistincte 3). '-lrecerea de la stabilitate la aparitia unor noi fenon]crlc de r-aliabilitate re-
prezintii, tinul dintre elementele principale teoretice qi practice ale cloctrinei lui Darrvin.
Iiiscalea nrateriei vii se poate incetini sau accelera, clar nu se opre;te nicioclatii,, nu stag-
neazit. Din punct de veclere practic, posibilitatea schimb[rii ritrnului ;i amplituclinii va-
ria{,iiior reprezintd, una dintre principalele probleme pe care ni le ridicii, rlesd,virqirea
orinduirii socialiste qi trecerea acesteia spre etalla comunismrrlui. Atit rasele de anirnale
rlorneslicc actuale cit ;i soiurile cle plante cultivate se oer continuu ;i rapicl imbunir,ti,-
!ite lrcntru a putea satisface cerinlelc mc,reu crescincle a,1e societd,fii omenesti in d.rum
spre comnnism. Aceasti, sarcini de onoare ne impune si stucliern atent factorii care d.e-
terminii intensificarea mod.ificd,rii diriiate a soiurilor de ^sii, plante ryi a raselor cle animale
trarisforlna,te d-e om pind, acun]. ln acelali timp se irnpune 1u5,m in consicleralie ,ri che-
marea lui lliciurin care ne cere sii, ad.ucem la viati fiintele viitorului, ca"re a,r fi a;teptat
secole de evolutie lnceatd, ca s5, apard, a).

*
D:im rnai jos clteva exemple rlemonstrlnd" posibilitatea modific5,rii ritmului qi a
amplitudinii varia!,iilor fie in sensul acceler[rii, fie in sensul incetinirii acestui proces.
Ac:r:el,erarea ritntultLi. ln capitolele consacrate porumbeilor qi gd,inilor, ca qi in ca-
pitolnl ai XX-Iea din Vari,ali,n...,I)arwin ne atrage atenlia c[, pe ltaza documentelor
pe care le-a putut ad.una, formarea d-e noi rase a fost, mai inceati, in trecut ;i c:i acest
proces s-a intensificat in secolul al XIX-lea 5). Desigur, aceastd, discontinuitate a ritmuiui
rle formare a raselor nu este un fenomen simplu. Fenomenul se datoreqte atit creqterii
numdrului selec{ionatorilor ;i amatorilor, cit qi imbund,t'fllirii metodelor selec{ionatorilor,
1.1 ln pi'obl:tna opririi prin epuizare sau a lirnitirrii posibilitirlilor de varialie Dartt'in are o pozific foarte
clat'it, cill'c nu este rlu si fie reanrintili. l)arrvin sclie: r,Unii autori au afirmat cu incilirznealli cLi gradul de varia-
bilitate pe car'o pot si-l prczinle forrnele nciaslre clomestice cste strict linritat; accasta este o afilrnalie care se
buzeazit itc ptt!ine dovezi... Tcndinla spre variabilitate gcncrali csLe nelirnitatir, clupir citc putcrtn n1,u'ccia. S-a
vrizttt tlin cercetririlc lui Rritimeyer;.a. ca vitcle, oilc gi polcii au valiat in stare tlornesticii tli tr tiutprtrilc cele ttrai
lndcpirrLate; totlrgi, recent, acesLe anirnalc au fost arnelioraLe intr-un grad flirir plcccdcnL ;i aceasta irnplicri o coll-
Linuitate a variabiliLrilii struclurilor. Dupir cite Elim din rcsLulile grrsite in locuin!ele lacusL'c clvclicue, gliLrl este
rtna din cele mai vcchi plante culLivate.'fotu;i, in prezent apar valieti!i noi;i urai bttne de griu. S-a afirtriat
adesea c[ la ft'ucte Ei floli s-a alins pelfecJia; moclelul perfect a fosL insir cnlirttl inh'ccr.rt" (cap. XX\rIlI, concltrzii).
Totu;i Daru'in adrnite pircrea lui \\rallace clupir care in uncle plivin{c u.r exista o linrilirlc naluralli cle ordin
fiziolcgic a vaiiabilitir!ii, cle exemplu in privinla vitezei dc cleplasarc a aninralclor dorncsLice (atlicl a vitczci con-
traciiilot'tnusculare) si, in alt.e cazuri sinrilare. Noi insii constatirm atit in intrccclilc sporlive Llrrrrulcr, cit ;i la curscle
de c.ai cir rccurclulile vechi nalionale Ei nrondiale sint irnbunirtri[ite plin depriSir-ca lor'. l)r'occst-il cle clt-pitsile cste
lent ;i nu. so cxtindc la toti oamonii (silu caii dc cursc), dar' gi din accst purtct dc vctlcle r)u se poate volbi de o
liutitare, ci tlc o progfesio continui, dar inccatli.
e,) in cupitol'.rl ul \t\r-ica ca;i in capitolLrl al XXYIII-lea, concluzii, Dartvin pune
1rt'cbieura posibilitir{ii
reinccpclii aparilici valirt{iilor dupa o pclioadii rnai lungri sau mai scurtl de stabilizare.
3) (lapiLolLrl al X\l-lea, concliliile favorabilc selccIiei.
4) I. V. lliciLrrin, Socinenie, vol. I\,', lloscova, Eclit. Acad. cle $tiinle a U.R.S.S., 19-18, p.402.
5) Crc;terea fertilitlfii prin clomesticire gi excesul cle ]rrani foarte rtutritivi constiLuic un pulet'nic stitnulent
al valiabilitllii (cap. XXVIII, conclr"rzii).
 \\II \rARL\TL\ ANIIlAI-trI.OR $I PLA\:Tl:LOR

prin descoperirea legilor selec{iei artificiale de cfltre Darrvin. Dar, pe lingfl aceste efecte,
inl,ensificarea ritmului formflrii cle noi rase se rlatoreqte qi intensificd,rii fc.nomenului cle
variatie in conclitiile noi de rnediu, hran[, igiend,, climat, hibrid5ri etc. la care au fost
snpuse tasc'le Clomesticite 1). \rariabilitatea mai slabfi a speciilor sd,lbatice clii loc la va-
riatrilitatc rnai intensd, in conditiile domesticirii - sub aspectul amplitudinii r-ariatiilor.
Trr rnai nrulte capitole a1e Yariayiei..., Darrvin insist:i asupra faptului c[, in con,litiile
clotnesticirii sau alc cultivdrii, r'ariatiitre bru;te apar mai tles decit in stale sllbaticd, 2).
Discontirruilatea ritmului qi amplituclinii varia(iilor a fost obsenat5 rsi atunci cind.
organismele iru fost puse perttru prima der,t5 in culturi,. Reamintim obserr.-atiile lui Sabine,
c'itate nrai inainte, clnp[ cale, in cazul daliilor, al Zi,nni,e't, etc., starea ini{iald de stabili-
zt\rt\ aparentS, ,,a cetlat" itt cottdifiile noi de via.td,, aqa lncit dup5, citeva genera{,ii aceste
plante au. inceliut sii r.arieze 3), filri, s5, se poati afirma cd, r'ariabilitatea lor s-ar fi epui-
zat rle atunci si pini astilzr.
Discontinuitate'a sc poate calacteriza ryi prin scirlerea amiilituclinii varia!,iilor. De
tnai multe ori, I)arl-in aralii, c5,, dupii o r.-ariatie bruscd, rASa sau soiul respectir. continui,
sir, r.arietze4).Yariabilitatea in acest caz trece d.e la variafii continui la variatii discon-
tirrui ,qi revine la lariatii incete, continui.
IIrr exemplu care preocupi indeaproape pe biologii din zilele noastre este cre$-
terea heterosisului la hibridul d.ublu rf6r porumb, carc uncori, in condi!,ii obi;nuite, poate
s[ ;i scatlzi. I)e exemplu, hibridul clublu de porumb itr ?', aratd, o prod.u.ctivitate mult mai
lrlare dccrit soiulile piirinte;ti, pentru ca in gerrera{,iile ulnritoare aceasta s[ scacl5, mult5).
I'rolificittrtea, relatir- micd, in stare silbatic5, sau sterilizarcrr, rezultind clin incru-
ci;iiri intre spccii cleosebite poate sd, dispari trelrtat, pentrn a face loc unei prolificitdti
rnult rnai rnari ca inairite 6).
llodificarea ritrnuiui r.ariatiilor nu este ins[ un fenomen particular selectiei arti-
ficiale. '\cest fenotnen il intilnim $i cind stutlierlr viteza cu cale s-Au lealizat,, in cursul
filogeniei lor, moclificarile tnari ale plantelor ;li ale arrirnalelor'. Paleontologia ne furni-
zea,zit, nulneroase e'xemple in privinta vitezei cu care s-au efectnat transforrniirile filo-
genetice. De asemL'nea, ontcigetria ne ftrntzeazil clate irnportante. Dinamica dezr.oltd,rii
intlividualc nc arat5, r-ariafii destul de frecvente alc ritmului creqterii gi tlezvoltdrii.
l'ritnul nostru exemplu va fi din clorneniul paleontologiei. Paleontologul francez
J. Pir.etcau, studiintl ritrnu.l qi intensitatea transformS,rilor vertebratelor de-a lungul
erelor geologice, afirm5, : .,rliferentierea reptilelor din amfibienele r-echi reltrezintd, un
fenome'n rapid pe scara tipurilor geologice; se trece in rnod. gradat, fiird, schimtrdri mari,
de la un atttfibian etnbolotner (antrocosauritl) la o reptild, din farnilia rnileretidelor. Itor-
mArea tipului marniferelor rezultii, din rnodificali care se intind" pe rnai multe perioacle

1,) VLrtlt'li c.rpitoltrl al \'[-lca, porumbei. in capit.olul al XX-lea, Daru,in alatii rolul pc carc l-a avnt hibritiarea
rasclor in inLcrtsiticilt'ca vru'irrbilitirtii. irr crrpitolLrl al \\-lca, rolnl iucnrcisirrilor, cauzir a varin{iilor. el alatii cir
vrrliitbilitaLca se poaLc
rlitrtrcpirrittti.pt'itlitrcrttcislit'iirrtrcclottis1ltlcii
tliilli srru cvath'u1tli. f)e ascttrcttca, in capitolul al XXIII-lca, faptc ;i consiclcra{ii opusc, IJalrvin srrstine ci inten-
sitatca variafiilor sc poate morlifica in cursul gcnerafiilor cu ajrrLorul sclcctici. irr capiLolrrl rrl \\\rIIl-lca arati cd
vcchinrcu tloltte:iticir-ii cstc utra rlintrc conrlitiilc plincipale alc uuci variabilitltti intensc. Dalrvirr citcazir cazuli cind
r,irriatii]citttenscsctlitLoresc1lit't'rlcriiull0l'cal.aCterecipitatcstrbirtflLrerr!arrrtlclificlrriic]inrilttrlrriSatla
In plintul caz prtLrrrn rcatrtittli, ca exenrplu tipic la aninralc. translormirlilc intcrrsc carc au lcc in citcva gcncratii
la lasc'lc dc ciini transporlati in Inrlia, a oilor culopr.ne in lnrliilc cle vest, a ponrnrbltlui Zcct nllrssrrna tlanspoltat
din '\tncrica Ccntlrrli itr (leltnania etc. (cap. \\\'III).
2) in capiLolirl al Xl-lca, r'orbind clt'sple valialiile bru;te muqrtralc si altc forme cle nrr.rta!ii la plante
-. Dalrvin
sttr'tirrc ci varia[iilc brtrltc apar tnai <lcs l:r planLcle cLrllivatc dccit ]a ccle sirlbatice.,\ccla;i lucru iI afimri ;i pri-
viLor la aninralc (r'czi si paragrafrrl urnrliLor').
3.)(lapitolul al \-lca, dalii.
' 4) (iapiLoltrl XI, r,aria!ii rnugurale.
s; \-igoarca si. itttr--o anumiti nrisurii, variabilitatca sint influen{ate cle consangvinitatc. De excrnplu, in
caz tlc Itr:ttcltt t'igoarear, tnlitimea ;i fecunclitatca dcsccnrlc'n{ilor cstc reclusir; iar uncori Ittztrclrt-ttl clucc la aparitia
(lo lnaifol'nretii. tlilt'ntt treaplirat ll inrautiitirca folmei si a stluctru'ii (cap. XIX). Crcqtcrca volumului, vigorii, pro-
lificiLritii clcsccntlcntilor pt'in itrctttcisrili intre organisnre care nu sint consangr-inc rcvinQ foart.c dqs in capitolul al
XVII-lea gi in concluziilc acestuia.
6) Capitolul al XII-lea, deosebirile de fecunditate dintre variel6li qi specii"
 STUDIU CRITIC] ]NTROI)UCTIY X\III

geologjce"l). Adici, trecerea de la amfibiene la reptile este rapid.d,, iar trecerea d.e la rep-
t,ile la mamifere este cleosebit de inceatii,. La tabloul pe care ni-l schi!,eazd, Piveteau
putem si ailflugi,rn cii er olutia mamiferelor, dupd, aparifia lor' a fost, inceatfl pina la
rliferen{ierea antropoiclelor, ce\rA mai intensi, d.e la antropoicle pind, la pitecantrop,
se accelerra pe m[surd, ce acesta tlin urmd, a evoluat, spre ornul actua,l 2).
^ ina d.orneniul
ltentru
dezr.olt[rii ontogenetice a nrultor r-ertebrate superioare - inclusiv
rnamiferele qi, intre ele, omnl - se obsen'5, varialii mari ale ritmului ryi intensitifii pro-
ceselor de dezr-oltare lnainte de naqtere, ca ;i dupi, nasterc'. In cazul speciei noastre, dup5,
nastere, in prinrul an, are loc o creqtere rapicl5, care ulterior i;i incetineqte ritmul qi in-
tensitatea transformirilor, pentru a se accelera clin nou in perioad.a preqcolarS, (6-7 ani)
;i perrtru a tle'ia oalil inaintea, in timpul pubertdlii sau d.up5, pubertate I ritmul transfor-
rn[rilor este intens un tirnp, apoi treptat se incetineqte. Perioada malturd este c,aracte'
yizatit prin fenomene cle transform[,ri gradatc', ca,l'e duc lncetul cu incetul spre irnbi,trlnire.
I)iscoritjnriitatea, ritmului qi intensitdtii varialiilor este, prin urmare, un fenomen
natural in cadrul filogenc'zei ;i al ontogenezei.
S,sleotionatolii, baza\r 1ie feinomenul tle variabilitate, au reu;it' uneori sd, rnodifice
r1t asnrneneA si litmul tlezvolt5,rii ontogenetice. I)arwitr crteazit, criteva exemple. Noi ne
\-orr] ntrrlturni si reamintirn caztL rasei rle oi d.e Southdown, la care s-a reuqit p4l seleclie
sii se reclucii rlurata gesta!,iei. Pe 1ing5, aceasta, s-a ob{inut o ore$tere mai rapid5, a mie-
ilor dupd, na;tere 3). I)e atunci ryi pini, in zilele noastre, scurtarea d.uratei evolufiei pin5,
Itr ccloziulre sau gesta{ic a), ca qi o cre;tere mai intensd, qi rapid.d, clupti aceasta, constltuie
preocupriri hr care selectionatorii, ca qi biologii, au reuqit sd, inregisl.rcze succrese. Prin
iu'inare, irrtensificareA ritrnului procesului de d.ezvoltare constituie un caracter variabil,
pe care seleclia, ca ;i biologia erperimentald, 11 pot atneliola,.
tjn al treilea asltecrt al discontinuitd,fii litrnului variafiilor il corrstituie gradul de
apropiere sau cle deltlrtare a variet[tilor unei specii d.ornesticite_ faf i, r1e speria r'.ech_e,
primitir.ii, sau fa{i dc specia sd,Ibaticfl. In aceasti, privinfi, strdd.uin,tele lui Darl'in d"e
a descoperi striruoryul ltrirnitiv al raselor noastre tlomestice i-au permis si, cletermine o
adevd,rat5, graclafie in ceea ce priveryte ind.epd,rtarea de la acest tip, gradalie constituitfl
din diferitele rase cle gdini ;i porumbei cunoscute in tirnpul s[u. In aceastd, Iucrare
I)arn in rrlerge rnai departe .o iliscontinuitatea ritmului variatiilor atunci cind ,tuti]
zeazit" caracterele schelctului, ca qi ale pd,rlilor moi ale multor animale qi, intr-o md,surd,
nrai tnicil, ale morfologiei plantelor. trl d.emonstreazd, prin metocla comparatir.d, (misu-
rirtori, cintiriri, cletermind,ri statistice etc.), care caractere sint nemod.ificate, cele care
s-au moclificat fufin ryi cele care s-au modificat foarte mult. in aceste conclilii, se poate
afirma ci, un organisrn animal sau \regetal este constituit d.intr-un num6r de caractere
vechi, pu{in modificate, $i o serie d.e caractere noi, modificate intr-o m5,suri mai micd,
sau rnar ntAre.
Ne-am strilduit sd, examind,m mai d,e aproape nu numai stabilitatea unor specii
sau a unor varieti,li, ci ;i stabilitatea ryi mobilitat,ea unor caractere5). Darwin a cd,utat
1t J. Piveteant, Le pussage cle Ia uie aquatique d Ia uie adrienne chez les I'ertt)brds, in,,La nature", 1955,
nr'. 3 2-113, p. 253.
z; t'. D. Ilirza, op. cit., in ,,Ia;ul literar", 1959, nr. 12, p. 60.
3; 0apitolul al III-lea, oile.
r; \'ezi acad. C. I. Parhon gi colab., Endocrinologie embrionnlti, Etlit. Acatl. R.P.R., 1960.
5) Din marea nrultirnc clc clate;i cle fapte clin accastii renrarcabilir opelti a lui Darrvin, am extras doar
citcva exemplc de clcoscbili in variabilitatca unor pirrli. Daltvin, r-orbincl clcspt'c ltozi!ia florilol itrtr-o inflorescenll,
rlit 11 numir clc exemplc carc aratri ca florilc situate ccntral plezintri tcnclin!e ntai'catc spt'e pelorism, clatoriti faptultti
cir ele primesc mai multir scvli. De accea ele variazii mai mnlt iiccit florilc cal'e lttt au o pozilic centlall (cap. X\VI).
Clnsificind rlupir intensitatea varialiilor modificirilc calacterelor rasclor de giiini. ar-ind ca punct cle plecare carac-
tcrclc respcctive \a GaIIus bcutliiua, I)arsin a obselvat cti variazir foarte intcns: creasta, cerccii, piulenii, forma;i
culoarea pcnajului, gitul, coacla, stcrnul, clavicula, greutatea corpultti, craniul, oaselc tarsiene, coulportautcntul
5i instinctelc. \rariazir anrpln : r'cltcbrele, coastele ;i bllzinul. \'ariaz:i slab : ciocttl, coracoidele ;i mentbrelc. '\ceste
ultime calactcre n-arr int.tlcsat pe sclcc{ionatot'i.
r\rn putea clas:r caractelcle cclollalte animalc clomesticc - clescrisc in aceastit cartc -- in calactere care Yaliazi
foarte intens, slab sau foaltc slab ; dar prin accasta am lungi mult desct'icrca tloastril.
Citlnr un exemplu cle la plante. I-a fragi yariazli foarte inteus czlrlrea fructului in plivin'! a formei, a aspec-
tului, a dirnensiunitor, a gustului etc. f)ar', ilminla propriu-zis, nu vat'iazia. Tja ntl al'e Yaloare pentt'u selec-
tionat<-rri. De aceera, ea n,i a fost snprrsi sclectiei (cap. X, fragi), I)arlin sentnaleazit clcseori in Yarialict... r-ariafia
XXI\I VARIATIA ANIIUALET-OR SI PLANTE,LCR

s5 clescopere determinismul acestui ultim aspect. trl ajungc sd, formuleze o reguld, gcrnerald, :
r:ariazd, cel ma'i mult acele pdr{i care stnt cel ma't, nttrlt sl(puse sclecliei. Dar modificarea
unui caractor nu se reduce numai la schimbSr'ilc lui. Destul de des, cum subliniazil qi
Darrvin, o dat5, cu modificarea unui caractcr se moclific5, qi altcle. l\{odificarea celorlalte
caracterc nu-i necesar s5, fie d.e acelaqi gracl cu moclificarea caracterului selectionat, dar
si, fie totuqi suficicntii pentru a schimba o seric cle interrclalii function:rtre qi strncturale
in inl.eriorul organismului. Atunci intr5, d.escori in actiune legea r-arialiei p5,rlilor omo-
loge, legea corelaliilor funclionale, principiul funclionarii ;i nefuncfioni,rii pd,rfilor, prin-
cipiul cconorniei. Se creeazd noi corelatii funclionale antagoniste sau neantagoniste, sl5,-
bosc sau sc disocjaz:i aite corclalii functionalc qi structuralcl). Studiu ritmului ryi inten-
sitirlii variafiitror diferitelor caractere ln interiorul aceluiaqi organism demonstreazk cii,
Darrvin a vizut problema continuitalii qi d.iscont'inuitd,lii mult mai^aclinc decit to!,i pre-
decesorii s:ii ,si clocit mui.ti dintre biologii noqtri contemporani. In acela;i timp, ne-a
dat o arm5, puternic5, pentru a putea dirija transformarea organismclor dup[ interesul
sau dup5, pld,cerea noastr5,.
*
tr'ari,alii,cottt'intte, cle cl'ifer'ite anzplitrtdi,tt'i.I)arn'in, in concep!,ia sa, a atribuit o greu-
tate cleosebit de mare r.aria1,iilor slabe sau foaltc slabe. Pe baza lor a putut s:i stabi-
leasci, - uneori - toate gracla,tiile care fac trecerca d.e la o varietato Ia, alta. Cu ajutorul
acestol r.ariatii de s1ab5 intonsitate se puteau stabili mai uqor efectul cumulativ al se-
lccfieri qi al eleditiifii, se putcau urrn5,ri mai uqor schimb5,rilc cantitatir.c qi trccerea 1or
grad:it,il itr schimb[ri calitatir.e, creqterea ctcrogeneit5lii pdr:filor prin difercnt,icri sau
sirnplific'area lor. Se putca stabili, de nrultc ori, er-olutia 1ol clivergcnt[ Di, pe aceast[
bazd, sc puteau sta,bili arboli genealogici, cum a, fd"cut Dalrvin. tle excmplu, perrtru lasele
rle porutnbei. fn aceastii plivintS,, I)arl'in a dezvoltr"t clernentul pozitir-, matelialist d.irr
principiul continuitl,!,ii ryi clin cel al gradafiei. Exemplc de variabilitate dc int,ensitate
sl:rbii, abunil5 in toat5, opera lui l]alrvin. ln Varialia... le g5sim apro&pe la toate capi-
toiclc, d.c exemplu atunci cind Darl.in interpreteazd formarea rasclor d.c porumbei, dcr
g[ini, porci, cai arabi si, i'rtr:-o m5surd, mai micd,, atunci cind" se preocupd, d.e plante.
Nu vom iusi,qta asupra lor, fiincl ln general bine cunoscute.
Arn fost irrs5, impresionati dc un fapt. Daru.in sustine rlescori ci pentru forrnarca
urtci noi variotlti prin variabilitate de intensitatc slabd, sau foaltr: s1ab5, slnt Irectlsa,re
snte si uneori circa o mie de generalii. Ttituryi, in Varia{i,a... g5,sim foarte rnulie d"atc
precise care dernonstreazd, c5, un seleclionator poatc reu;i ln culsul vicfii sale, uneori
chiar in citeva gcncrafii de anima,le, sh, creeze o ras5, nou5 : c1e cxemplu, sii, trarrsforme
rata s:ilbatic:i intr-o varietate d.omestic[ a acestei specii. Accasti, transforrnare a fost
realizatd, in trci gencralii d,e cf,,tre llewitt. i\foclificd,rilc d,cscrisc in acest caz ryi ln multe
altele sint clestul de mari2). Sintem nevoili sd, ne ginclim c5,, pe 1ing5, varialiile de inten-
,sitate slab:i, pot sii apar5, varialii de intensitatc mijlocie ,1i marc. Dcsprc ultimele,
Darrvin pomcne;tc foarte rar, atunci cincl tine sd, aratc deoscbirca dintrc varia,fiile
continue, intensc qi cele discontinue (mutalii) 3). lJar problcma existentei unor

organelor omologc care pot varia tn accla;i scns. Problema aceasta o vom rclua in capitolttl urmitor, cincl o vom
tlezvolta tn:ri rnull. Ne rnultumim sir citlm cri, clupti Dar',vin, in organcle omologe variazir cel n-rai mult plir!ile
ccle rnai snecializatc; irnplicit, variazi mult mai puLin pirrlilc rnai putin spccializatc.
r1 Vczi capitolul ,,Variabilitatea corelafiilor functionale" al acestui stnditr intloclttctiv.
2) Aceste transformirri constau tn : pierderea tinutci clegatrte a ratei srilbaLice ; tnodificalca trcrsttlui ; des-
ccr-rclerr(ii celci clc-a trcia gcneralii au mersullegirnat al raici clomcstice. Cu fiecarc generafie crc;tca vclnmul ralelcr'.
Gulerul rirLoiului s-a litit si rcmigelc sale an dcvenit mult mai pu{in albc (cap. \rIII, ra!c).
a) In capitolul al Vl-lca, porumbei,.Darlin nu sc multurnc;te sir afilmc trcccrea gladatir rle la o ras[ ]a
alta, ci clescrie 5i varia[iilc intensitir{ii acestei treccri. Cititm: ,,ficcarc linic ar consta clin treptc aproape inrpcrccp-
tibilc, intcrcal:rte cite o clatli cu o valiafie ce'n'a mai mare sau de vlco mor.lificare bruscl-1". Drtpir cttl.tt sc verlc
ditt acest pas,rj, Danr,in esLc de acord cir unor variatii foartc slabe (impelceptibilc) le pot ltlttra vaLia[ii cle ampli-
tttclinc rnai tlare sau foarLc marc (mnlalii). Deoscbiri dintrc variabilitatea foat'te inteusi, anrplir si slabzi - tlttpit
exemplclr scoa';c chiel clin accastir carte -.le-am cxpus in paragrafnl prececlcnt, in ttota iufrapagiualir, privitoal'e
la cieoseiririle in intensitate ale rnoclificirilor caractcrclor raselor dc giini. Aceste cxcmplc pot completa citatttl
de tnai sus. Dar mai grisim citate care aratir ci. Darrvin a sesizat clar deosebirile dintrc varialiile bruqte, cliscon-
tinui qi varialiile continui, intense (cap. XI, variatii rnugurale).
 STUDIU CRITIC INTROL.)UCTI\/ XX\-

variabilit5,ti corrtinue dc mai nrare intensitate aproapc c5 nu este fuatatd, ca atare

in aceastii' -carter dcrsi gasim foar.te numeroase pritl:e 'rlc existentd, "H a unei astfel de va-
liabilitS,ti. in cadrul' r'il'iabilitatii continue nu existd, urriio"mGil ...* ce priveEte
intcnsitatqal). $i in o..tt.o, t"'1roui"'po"ui de la o variabilitate de intonsitate slabii,
aDa cum fzicea,. cle eremplu, ){iciurin sau Burbank, prin incruciqare de inclir.izi pre-
zentind valiatii in. ac_elaqi serls ale aceluia;i caraetei. Yaria.tia 'ajungca sd-gi acdele-
'conditionat5,
L"eze ,repetle
.tirnplitudiuea. fntensificarea r.ariabilit.itii este iit aceste
r:azrtri, cie selcctia activii qi continu52). Dupd, I)arrvin-, ntoili,.fical.ecl'cond,ipiitor de aia{il
ctr cottst'tttt'i 'ttticct c&re proloar:d, d'irect apari,{ia aa,ri,ubilitittri;i, iar seler,li,a a,r co,nsti,titi,
^.forlii
for{ci transforncLtoare (ca,q. \rf, porumbei)3). Dup5, cum,' tot prirr
mo't'ecr seiectie, cutn allr
ard,tat ttrai inainte, se putea ajunge la incctinirea r-arialiei unui ^caracter sal chiar la
stabilitatea .(&.
Ol'icum Ar fi, continuitatea erprirnatl prin clictonll lui I-reibniz : nattga nolt
-
.fafit saltus - rtirnine pi'incipiul d,e bazl,, al concepliei tlarwiniste, cu corectivul ci, r.aria-
bilitatea speciei sau a r.aliet5lii poate ,qd, se acceliieze sau s5, se iircetileascii, pi16 ia sta-
bilitate, sub influetrta urlor factori exterrti qi interni. \rariabilitatca poate idteresa lnnl
sau mai multe cataci_ete, l5,sirid tremodificate restul pd,rfilor organismliui. Ca o consecilti,
a,r'arialiilor cle amplituditte inegal5, a pi,lfilor ln c,adful aceluiarsi organism, putem iir-
tilni ca,ractete stabilizate al5,tuli de altele variabile. Continuitdtea si rli.qcontinuita,tea
rnotlific:irii caractelekrr poate s[ se intilneasc[ in acela;i organism.
Yari'a{iile bru,ste (discontinue, muta!ii,_ sports, varialii muglrale, variatii iutiru-
pld,toare, slontane s.au_ aptrent
_spontane). Yarialiile bruqte ocupX un ioc important i'
I'ari,alia cuzimal.elor ;i plutttelor sriiirtfl'uetr,la dontesticir'iz. Daiwin prizintd, pentru frima oard,
in biologie. o sintczd, asupra .acegtui qen dc variabilitate. Nici hnul din^tre inaintaqii sfli
nu a depdqit aspcctul continuitd,fii graclate qi inccte in tran"qformarea speciilor. Observatia
Irri Duchcsne asupra formilrii pi'in- varialie bruscS, a fragulai tr'ragaria uesco va. motio-
lthqlla n-a avut nici urr ri,sunet asupra contemporanilor sd,i, ,Leoare"ce ele a1 venit intr-un
mometlt cincl naturalistii si filozofii timpului nu reuryiser5, sd, dep6;eas cd faza fixist5,. Sd,
nu uitim ci Duchesne a fost contemporL,nul tui Linn6. Lui Darwin ii rer-ine meritul de
a fi detnonstrat discontinuitatea in transformarea speciilor. Dl dd, ctefinrltia variatiilor
bruqte qi atrage aten!,ia asupra faptului c5, variafiite-bruqte pot intetesa sitocturile or-
g_anismelor matur.e I el se preo,cup5 de asemenea-qi de canzele variatiei br1;te. Darwin
o_bservd c[ aparilia vaI'iafiilor bruqte cere un timp de latentii uneori d-e citeva, generafiia).
Dall'in i;i clti searna c5, valia.tia bruscd, _poate iirteresa o 'parte din floare si,1. fruct, o
r1m3r3, sau pornul in intregime, pentru plante, si numai unele pd,rfi la animale ; c5 va-
t'iafia. bruscii poate da fonne semimon,qttuoase (vitele niata, buldogui, mopsuletc.).Darrvin
descrie varia,fii-bruqte la plant_ele superioare 5) (1a fanerogamcle'culiivate), ca qi la
animale (mai ales Ia pilsi,rile domestice) 6).
Factorii catrzali ai rrariatiilor bruqte in cazul domesticirii ar fi tocmai modific;,rile
in bioiogia organismului culti'r-at, pe care le procluc schimbd,rile conditiilor de meclil.
Cultivarea qi selec!,ia lndelungat5 qi atentd, ar intensifica foarte mllt nlmd,ru1 mutatiilor?).
Apoi, un alt factor il constituie durata viclii unei plante : variatiile bruqte se observh,

t) Dc exernplu, f)arrvin afirmir ci amplitttclinea transformiirilor la cale s-a ajuns prin clonrestjcire est.e mai
marc la raselc de porci Ei la ccle de porr.rrnbei Ei mai micir la lasele cle oi ;i clc capre.
2) CapiLolul al YI-lca. pommbei.
3; Strbliniel'ca este fitcutii dc noi. Tn acest pasai sc l,ccle cir Dalrvin subestirna conclitiile cle existcntii (contrar
cclor afirmate la sfirsitul capitolului al VI-lca din Ori(tittc.a speciilor) gi supraestima rollrl selectiei.
4; Oapitoltrl al X-lca, dalii; plrrclc crnisi dc Sabine ii inrblirlisatii fugar cle Dalqin.
5) f)arrvin dcsct'ic r-aria(ii bntste la ferigi, ll-httjo, albolii cle priclurc (fagi, steiari
etc.), legrrrnc (varza, ntaziirca
ctc.)' la ccreale (gritr etc.), la porttnrb, trestia rlc zahl'lr', carto{i, flagi, agrisi, coacirzc ;i la alti at'bu;ti ctrltivati :
Ia conrposec (Cetilaurca gi altele). la plantclc cu bulb (lal.rlc, zal. bilc etc.);la plante ollrmcptalc (trandaliri. Il. mu.s-
cosa, Attirrhgnum, )IircLbilis, i\'ell[olct, Cryclanten, I'hlor,7'ttssilago, Azalen, Ililtiscns, I]erbcris, Iloltirtsot'Lia, crizan-
teme, clalii, camclii ctc.), la arbori fmctitcri (pierrsici, pruni, ciregi, smocliini. bananicri ctc.), la 1it.a tle vic ;.a.m.11 .
c) Darrr'itr clcsct'ic variatii brugLe. ptintrc aninrllc, la boviclce (niata, vacile firri coalncj, caniclc (mopgi,
base!.i, bttlclogi), l:r suitlee, la ovici.'c (rasa,\ncon:r;i llauchamps-)Iet'inos), la leporitle (rasa rle I{ilralaia), l:r puuni
(rasa c_u utn:ri n:gri. lric-riti), la pesti, la pirsirri (porurnbei, gr-rini, ratc etc.).
7) CapiLolul al Xl-lea, concluzii"
XX\'I VARIATIA AN]IUALEI-OR SI PI-ANTtr,LOR

mai pulin la plantele anuale qi mult mai mult la cele perenel). O altfl cauzd, a varia,tiilor
bruqte ar fi, dupd, I(night2), altoirea $i, mai ales, realtoirea. In fine, o a patra cauzd, de
provocare a varialiilor bruqte ar fi constitu.tia inclivirluluis).
tr'actorii cauzab invoca-ti mai sus pot fi explicali astfel: durata lungf,, a cultivd,rii
qi a unei luttgi seleclii continue are dreltt consecint5, modificarea intregii organizafii a
organismului respectiv, care devine plast,ic, d.upd, cum observd, Darwin ln altd, partc4).
Plantele perene suferd, mai multe modificd,ri sezoniere decit cele anuale. Ele sint obligate
s5, asinrileze varia,tii climaterice uneori foarte diferite de la uu an la altul. Am viznt mai
inainte c5 varialiile climatului constituie un important factor al variablitdlii qi al reali-
z\,rit unola sau altora d.intre caracterele hibrizilor plantelor.
Altoirea gi realtoirea, mai ales cind sint eterostadiale, produc mari rnodificd,ri in
rnetabolismul partenerului tind,r, care este plastic. Metabolismul s5u este zdruncinat,
condi,tie favorabild, unor variafii d,e mare amplitud"ine, continue sau discontinue, cunr
ne-au dovedit Miciurin qi continuatorii s5i. Mai grea este explicalia factorilor irrterni,
constitulionali expuqi mai sus, rupli de factorii externi. Asupra acestui punct am cliscutat
mai pe larg irr paragraful preced.ent qi nu este cazul sd, rnai revenim.
Darwin a reuqit, sl, observe cd, pe aceeaqi plantd, pot sd, apard, una sau mai multc
varia!,ii bruqte5), adic[, tendinfa la varialii bruryte poate lua un aspect simplu sau unul
complex I in ultimul caz, fiecare valialie se deosebeqte d.e cealaltd,.
Danvin reuqerste sd, ajungd, la o concluzie deosebit de importanti pentru vlerneir
lui, qi anume cil intre variabilitatea bruscS, (mutalii, varia!,ii mugurale) qi variabilitatea
obfinuta, prin hibridalie sexual[ nu existd, cleosebiri d.e fond.. Aceasta iirseamnd, c5, apa -
rilia prin variabilitate a unor caractere nu are loc totdeauna pe calea sexual[, cd, ea poate
sd, se manifeste;i la organele somatice (muguri, bulbi, tuberculi etc.) ryi poate fi trans-
rnisd, ered.itar pe cale vegetativS,. Llneori, variatiile bl'uqter se pot transmite,siprin semintcr.
'I'oate aceste corrstatd,ri, rerrnarcabile pentru epoca ,sa, sint r-alabile ;i in zilele noastre,
nefiind depd,qite, ci cel mult nega,te de neoclaru-iniqti. Ilorganiqtii s-au reintors la teoria
veche a lui Pallas, combdtuti d.e Darrvin, teorie d.upd, cale numai hibridirile sexuato
constituie factorii cattzali ai variabilitd,!,ii. Pd,rerile lui Darrvin privitoare Ia identitatea
varialiilor bruqte oblinute pe cale vegetativd, cu cele obtinute pe cale sexualli au con-
stituit un pretios ind.reptar pentru I iciurin, care a dezvoltat creator acerste idei in teo-
riile qi tehnicile elaborate de el. l\Iiciurin a folosit fie rnentorul sexual, fie crel vegetativ,
sau succesiv pe amind,ou5,, pentru a zd.runcina putenric metabolistnul ,si a proyoca va-
rialii intr-o direclie deterrninatd, sau pentru a stabiliza variatiile.
Procesul variabilitd,lii nu se ople,ste dupzi aparif ia unei valiatii brursts, ci
poate continua prin varialii d.e mic5, amplitutline, curn am ar5,tat mai inairrte.
Prin aceasta, Darrvin reuqeqte sd, arate cd, in domeniul variabilitalii rlu existd,
nici un hiat intre fenomenul de variabilitate continufl ryi discontinuh,. Darwin
aratd, d.e asemenea cd, r'arialia brusci, mutafia poate si, reprezinte nu numai
un progres, prin aparilia unui caracter nou care nu exista mai inainte, ci 6).ryi
o reyersiune c5,tre caractere vechi, cal'e rlispd,ruser[ de un num5,r de generalii
1,1 Capitolul al XI-lea, concluzii.
2) Capitolul al XI-lea, variafii llruguralc, radiculare ctc.
3) Discutatir de Darrvin atunci cinrl expune cazul transfot'tnirrii bru;te a piersicului in neclitlittri ;i itrvers
(cap. X\III, fapte qi cotrsicleratii opusc).
a) Capitolul al \rII-lea, girini.
5) l,n lrariulia..., l)arn'in citeazli cazul picrsicrrlui din soiul Grosse mignonne, cat'c i1 protlrts prirt veirialii
mugurale Grosse mignonne tarrliue Si earlg Grosse mignonne (cap. \I, piersic). Carriclrc a descris trei varialii blu;Lc
pe acela;i stlugure (cap. \I, vi{a cle I'ie). Lir-rcllay a descris la o tufri de agliS patrrt feltrri concomitente <lc boabe
icap. XI, agri;). Varielatea cle carnclii Ponqton ar <la cleseori patru feltu'i clc flori (cap. XI, canrelii.l. itrsit nu se
;tie dacri in acestc cazuri nu era de fapt vorba de fenomcnc dc segregarc complexl. Ar trebui ca ucctrsLi problelni
sit fie reexaminata in lumina cunogtinlelor noastre de astizi, pentru ci ttnele clintrc muta!iile tttultiple s-ar llrttea
sir reprezinte seglegirri ; acesta nrai alcrs in privilrf a deosebirilor tle crtloare.
6) Intr'-r.rn caz, siimin\a de Thu.ia pendula a dat un arbust care a leprodrts forma parcntalii cle 7'lttrju oriert-
tall.s (Hookcr, cap. X, arbori folositori). In alt caz Rosa muscosa a rcvenit bt'rtsc la fi. ctttlifrtlia (tlantlalilttl
cle Provcnce), care se presupune a fi forma sa parentalir (cap. XI, trandafiri). \\'icking atrage atenlia cri uneori,
Intr-o ras:! de porurnbei, prin hibridare apar descenden{i cu pene albastrc qi pestri[e avind dttngi ll('gl'e pc ntar-
 STUDIU CRITIC INTRODUCTIV XXVII

l-arialia bruscH, poat,e s5 ia de asemenea aspectul rud,imentar al unor organel).

I)arwin a d.at exemple din care se vede c5, mutatiile se transmit dominant, dupd,
cutn a presnpus cd, uneoli ele se transmit sln,b qi se pierd prin incruciqi,ri nedirijatez).
_ I)u1ti, toatc aceste consideralii foarte pozitiye ne-an fi arsteptat caDarl'in sd, omolo-
gheze. vririatiiie continue cu cele discontinue in plocesul transformd,rii speciitor. Totuqi,
I)arrvin nu A fi,cut acest lucru. Il1 a considerat cd, numirul variatiilor brugte ln natura
neinfluenfatil.clc om este mult prea mic, iar la speciile qi Ia varieta{ile cultivate, deqi
este mult rnai mare, nu al'e irnportanta varialiilor continue de amplitudine mic5. De
asernenelr dupn l)arrvin, ,,nu ltutern explica toate cazurile de aparilie de caractere noi
prin varialii bru;te, mugurale"t). Transmiterca dominantS, a unor vaiiatii bruqte nu este
suficient de unitar tratati, de lJarx.in ca s5, constitriie un argument iri favoarea rolului
rnutatiilor in l,ransformarea speciilor. I)arwin descrie foarte bine rolul qi modalitd,.tile
prin care schirnbirile cantitatir.e gradate duc la formarea de noi variet5li qi afooi
de noi specii. Dar schimbdrile calitative bmqte, discontinue, care ar fi trebuit sa comple-
teze tabltlul mo_dalitS,tilor prin care se realizeazd, transformarea speciilor, nu au cd,pd,tat
greutate qi valoare tlan,qformatoare in concep!,ia sa.
. careSe mai 'poate constata de asemcnea o discrepan!5, completd, intre textul capitolelor
in vorberste de variafii brur<te qi concluziile acestor capitole. ln textul capitolelor se
ve$e cd, -nrutatiile au exact aceleaqi atribute biologice ca qi varialiile incete, iar ln conclu-
ziile acelora;i capitole nu li se atribuie un rol egal. fn felul acesta, afirma,tiile sale asupra
analogiei in transmiterca caracterelor prin hibriddri sexuate qi prin varialii mugurale sint
golite cle--conf,inutul lor chiar de Darrvin. Dacd, procesul serxual constituie ,,marea lege
a, naturtii)t, iar varia!'iile mugurale sint analoge ca efect cu cele provocate de incruciqd,r;i,
atunci logic ar fi fost ca Darx'in s5, fi consiclerat variatiile bruqte, vegetative ca pe ur]
element care completeazd, aceastd, lege. Prin negarea roluiui variaiiitor biuqte, discontinue,
Darwin reduce legea schimbd,rilor cantitative in schinbS,ri calitative la o singur5 formd,,
cea inceat5, qi treptat5, a transform5rii. Transformarea speciilor prin variatii continue,
treptate constituie o modalitate real5,. Dar aceasta nu este unica modalitate de formare
dc noi variet5li sau specii. Yarialiile bruqte, discontinue, oricare ar fi raritatea apariliei
1or, au o valoare egald, cu varialiile contirrue in formarea de noi varietd,li sau specii. De
aceea negarea rolului lor constituic o ingustare a cadrului problemei. Dupd, cum qi pre-
tenlia morganiqtilor, ca qi a acad.T.D.Lisenko, dup5, care transformd,rile speciilor s-ar
face numai prin mutafii reprezintd, o neluare ln considerare a unui imens material faptic
privitor la rolul transformd,riloi' calitatir-e continue, gradate, in formarea noilor varietd,ti
sau specii. I)arl'in nu se rnultumeqte numai sd, nege rolul mutaliilor ln transfolmarea
speciilor, dar ia in aceastS, privinld, o pozitie de agnostician. Pentru el, mutaliile sint
intimpld,toarea), iar cantza lor este necunoscutS,s). I\futafiile nu ar apd,rea sub influenfa modi-
ficd,rilor med"iului extern, cum este cazuL cu varialiile continue de amplitud.ine micd,6).
Am cd,utat o explicalie a acestei atitudini. Nu am putea afirma cd, am gd,sit cauza pentru
care Darrvin a elirninat variatiile bruqte d,in rindul factorilor de transformare a speciilor
qi variet5,lilor, nici in lucrd,rile sale, nici in corespond.enta sa. Am observat doar c5, Darrvin
expune pe larg, de multe ori, interrela!,iile dintre varialiile continue qi procesul selectiei,
dar nu vorbeqte niciodatd, dcspre astfel d"e interrela!,ii intre varialiile bruqte qi procesul
gittc (cat'actcr vcclti). '\ccst cat'acter - oclatii apirrut - se transmitc foarte puternicEieste extrem de greu sd scapi
cle el (cap. VI, porumbei). La t'asele rlc vite firrir coarne acestea pot reapare brusc, chiar dupi 100 de ani de repro-
clucere fidelir. In acest caz, coarnele et'au slab clezvoltate ; ele au rlmas sub piclc Ei nu aveau concxiuni cu oasele
frontalc (cap. XIII). tlneori s-a descris reaparilia cozii la gdinile firti coadi (cap. XIII). La pansea pot reapare
indivizi cu aspcctnl srilbatic al acestei specii (cap. XIII) etc.
x) Cum a fost in cazul vacilor firrii coarne, cind picrderea a fost brusc5. In altc cazuli, pierderea a fost treptatd
;i nutrtai parfial cfectuatri prin sclecIie, culn a fost in cazul crestci r au carunculilor ruclimentari la anurnite rase cie
giini (cap. XXIV, opliri in dezvoltare). Rcccnt s-att putut obfine acondroplazici experirnentali la qoarcci gi la
alte mamifcre (Lanclaucr, 1934 gi 1941), ca qi la pdsirli (C. I.Parhon qi colab.). S-au obtinut, tot prin mutatii,
goareci microftalmi (la Instituttrl de biologie experimentali al Academici de Etiinte mcclicale din lloscova) etc.
2) Asupra acestei probleme \rom reveni intr-o lucrare ultcrioari privind conceplia lui Darx'in asupra ereditltii.
3) Capitolul al XI-lea, varialii muguralc.
4) CapiLotul al XXII-lca, rezultatul final.
5) Ibiclem. in accnstii frrrzii, insu;i Darrvin neagi propliile sale afirma{ii privitoare la cleterminisnrul rnuta-
liilor, expuse mai inainte.
6) Capitolul al XII-lea,
XX \'IJI VARIATIA A\I.\1.\I.FLOR SI PLA\TILOR

selecfiei. S-ar putea presupune ca Darwin s5, fi ajuns la p5,rerea cd, muta,iile nu
s-ar supune legii seleclici. Aceastd, pS,rere a noa,qtLd, cste o simpld, irnplesie ;i o red.d,tn
ca atare.
Darrvin se d,epd,rteazd, c1e poziliile materialiste in concluziile salc pi:ivind mulafiilc.
Atitudinca sa nu constituic un stimulent pentru cercctd,torii care doresc sd, sl,udieze (attza
proclucerii varialiilor blu;te qi rolul 1or ln mirscarea materiei vii din organisme. Prin afir-
rnr-l!,iile sale agnostice citate rnai sus, Darl'in reduce contradictia internd, cliirtre necr)sitat,e
qi intimplare numai la ultinra laturd,, ala cum rlu ?r fd,cut irr cazul varialiiior continue.
I)e aceea, noi credem ci sintem indreptilfi,ti sb l]r'opunel]] r'enrlrltarea la concluziile ncgative
ale lui Darwin plivitor 1a variatiile brurste. Plopunem sd mentincm numai clatcle qi faptele
in favoarea itleii cii, cvolutia sc efectueazd atil, prin varia,tii crontinue, cit qi cliscontirlue:
ci, ln domeniul evoluliei fiinlelor vii se aplic5, integral legea schimbi,rilor cantita,tir.e
in sclrirnbd,ri calitativc qi ci,, aqa curn afirrnS, Engeis in Anti,-I)iihring, celc rlou[, forme
de transform5,ri - cele gradate qi celc bru;te - sint de valoale egali,l;.
Ir'd,clnd, bilanlul tuturor d.atelor qi ipotezelor clarviniste expuse in acest, capitol putem
conchide c5, cele materialiste predomini net qi c5 prin ele Daln.in ne-a inlesnit sd, r'cdenr
felul cum se aplic5, atit continuitatea, cit qi discolrtinuitatea in procesul er-olu!,iei, proce,s
care lrrainteazil, incet, cu pa;i rnici Ei qor-i,itori uneori - cum se exprimd, I)arwiII - r iar
alteori iil, un mers rnai viu sau blusc, dar cd, saltul brusc este conclilionat de aceia;i
factori legici c& qi mcrsul continuu.
Desigur cL din cornoarA ttc iclei ryi d.e metode pe care ni le-a ld,sat l):i,rl'in cu un
sccol irr ulrn5, n-aiu rirmas toate ca atare. lIulte tlintre tcoliile lni lJillrvirr s*au rnodificat"
s-au clezvoltat, s-au imbogiilit. Iiiologii matcriali;ti au climinat unelt: oscilnlii qi alunetriiri
iclealiste. In alte cazuri, morgani;tii au accentuat ryi rru rlezvoltat, cliu cronlrr; aluncrcr'irile
sa,le iCealiste. S-:rr putca spunc cil, all,turi de aceste ptirli rlezr-oltate dirr opora ltri
I)arwin, se gdsesc rnulto pi,r{i rilmase necunoscute qi nedezr.oltate. }IelitL sri cntroa;tem
tezaurul de idei exceplional c1e bogat din opereie lui Darwin ,i, ana,lizindu-l critic, si,
luS,m qi s5, d.ezvoltd,m acele idei materialiste care ne-ar putea folosi Ia prornoyareA ;tiin-
!ei, d.in punct cle ved,ere teoretic qi practic.

III. \'ARIABIL,,ITATIIA COREI.,ATIILOR Ii''UNCTIONAI-,,E

inainte de a inti'a in subicct, atn dori si, lelu5,m. sub aitir, folur[, problenra impor-
tanlei erceplionale a intcrrelaliiloi' qi condifiond,rilor rcciproce in bioiogie. I.,,amarck
are meritul de a fi dezvoltat interrelaliiie clintre organisrne ;i mediul lor frztc de via!d,,
interrelalii cunoscute sub termenul d.e factori lamarckieni in interpretarea ,,principiului
unitd,lii organismului cu med.iul sdu de via{d,tt. I)arnin a dezvoltat mult accst principiu,
clemonstrind cil, pe lingd, fa,ctorii fizrct ai ntediului, o importanlii, doosebitd, o tru factolii
biologici, ad.ici, interrela,tiile qi cond.ilioni,rile leciplocc dintre organi.rrnele care tr[iesc in
acela$i areal. Ilnul d,intre ineritele biologilor sovietici, qi in special al lui T. Il. Lisenko,
cste de a fi ariltat cf,, inclivizii aceleiagi specii, triiindl lntr-un biotol'r, acfioncaz[ ca un
tot unic. Tta multe specii, apare tot mai net tcndinla de su.bordorlare a irrdivizilor fa!5,
de specic. In aceste iazuri, intelacliunile qi contlifioni,rile reciploce ltot v:tlia tlc 1a o
specie Ia aIta, dar rimine principiul subortlonl),rii ind"ivizilor fa!i, cle specie.
- La rind.ul lor, organisrnele slnt constituite din p5,r!i deoscbite unele rle altele. In-
teracliunile clintrc p5rlile aceluiaqi organisnt srariazS, niult, dar toate p5,r!,ile cotrstituie
un tot functional unic, leprezcntat prin organismul insuqi. Coord.onarea ryi cup_riirderea
morfofuncfionali, a pd,r!,ilor au fost enunfal,e cle I. P. Pat'lot. ,si-de_zr.-ol,tate de Biliov ln
ceea ce cunoaqtcm azi sub numele d-c ,,principiul structuralitS,fii". Corelnliile functionale
dintre piirli constituie unul dintre elementele plincipale ale principiuhri structuralit['!'ii.
Interrelafiiie ryi contliliondrile reciproce dintre pfr,rl;i constituie o problemi, veche, ale cii,rci
1r I". t'lngels, Anti-Dilhring, ed. a III-a, Bucure;ti, 1l.S.P.L.P', 1955, p. 78.
 STUDiL,' CRlTIC INTRODUCTIV
XXIX

elentcnttr lc gil;iilrr-iit dupii cunr Lo \"Lrnl str,5,cli:i sd, denronstrd,ru i' acest
operra 1ui l)alr-,'irr,
trapitoil introductiv. -
al stutliului nostru
fn momtnl,ul cind. am sistematizat vastul material teoletic qi faptic dirr Vari,ati,a
tr,ttit.nal.elor s i,
'.or"ir!i11;-l;".!io"uf.
plct;tlelctr sub 'inlLrt,e rtf-u d,ornesticirii,, ne,-am dat searna ci, qi
r-ariazi, lcii eie sc nascr sc dezvoltii, qi.pot sL scad.5, sl6binrl sau sd,'dispard,'prin disociere.
Nu atn gasit riici .in opcril lui l)arivin, nici intr-a alt.lr biologi o .orr.tozie-asemild,toare
pl'ivitoale la varia!ia c'orela!,ii1or fr.urclionale. Totu;i, aslfel de concluzie se
din grnp?l'.o pc categorii a bosatrilui materftil pe care-l9 cxpune Darryin in-VirtidegajL ii.'..
In I aria![a..., problerna interrelatiilor_ dintre. orgarrismirler tr[incl i1 acelaryi biotop
a-pr-oilpe cti nu este atins6,, spre deosebilc d.e Orig'i,,ri ,p-rriilor saa de Feiitttiiipi'iii;
cle-e1o1....., urtcle cste larg clezr-oltata. l{i se pare krgic ca l)arwin sd, fi procedat
in acest
fel, tleoarece irr luclarea de fala g_onialul biolog eng:lcz ,se ocup5, clc efectile selecfiei -rtli
Iiciale ;_p in ea omul regleazh o bund, palte a interrelatiiloi dintre caracterele 'spc,ciilor
(in foncl, clintre pf,rlilo lor), dupr, intiresul sau pld,cerea sa.
I)tuwin artl nteritul de a fi scsizrit qi rLezvoliat mult principiul corelafiilor dintre
!f$.anc, tlescoporit cto Cuvier - p,r'incipiul corelafiilor fuucfio^nale i:unr il nurnim astdzj.
Noi atn incercat sd, ar5,ti,m acest lucru sisteuratiiina rnaterialul diri lraricr{ii.... biii-gr;
palea accstuizt rezult5, c;i existd, mai nrult'e trepte in organrzarea sau sl6birea interrl*ln,-
fiiloi' diltrc pa,r!i. Atit tra;terea, cit qi stingerc,a acestoi interrclatii rru este lrr proccs
sinrpln, tleteiltrinat de urr singur factor,sau grup cle factori, ci reprezintd, un proces extrem
clc compk:r. ltr accst Prooes irttervin factori cavzali numeroqi qi variafi, aclionind sinergic
siru in s<ltts antagoriist, conconritent sau pe rincl. Tpoteza noastri, d.e' lucru e,ste cd, for-
nial't):t,.;.i stingelea crorela{iilor furic.tionale dintre parli se supun legilor generale a1.
cvoiu!iei.
Atn ollstltt.At c[ in l'arialia... I)arl'in studiazd, aproayte exclusiv corelaliile func-
J.i,ona_le.1eant:lgoniste, ,pe cind inOri'gdnea specii,lor,in pasa;ete consacrate de exemplu echi-
Iibrului bigtoglg' el st_udiazd, interrelatiile antagoniste dintre organismele care trd;esc intr-un
ir,i.'cq,l, r'arieta1i1. 1.gt,hi ;i subvarie,ti,l,ile noi iricurs d.e formare etc. Abia iir zilele noastre
biobg,ia bazat'a pe rnatcri:rlismul dia,lectic a reursit.sS, clemonstreze c5, qi ln interior"f orgul
uismeltlr existi, corelatii furrctionale ncarrtagcniste qi antagonistei).
]i9m grupa exorn'plcle_.noastre- i1 aq_a t61 hcit 'sd, scoatern in' evidenfi, intd,rirea
sil,tl sliibilea, interlel:lfiilor clintrc selecJ,iei artificiale. Uneori pentrl
dcnronstlartla urrui aspect, \rom folosi -p:ir,ti sub _influenfa
exemple qi din-lucrd,ri-clarwiniste mai vechi siu mai
recente.

lrollll;lftIl.\ t.OItILr\!IILOIi IU-\UTIONALIi DINTRE t,-in1t

.. ..i* capitolul
form[rii
al XXY-lea2) aI Varialiei,..., I)arwin expune o pd,rere privind modalitd,tile
corela,tiilor functio.nale noi. ]Ia,i intii apare qi se cliferen{iazd, un caracter *u.,
lln grup_ de caractere,_apoi un alt caractcr sau un grup de caraciere qi intre ele pot r^d,
se stabileasc5, corelatii functionale. Darwin presupune cd, afa s-ar fi format giiafa qi
elanul irlandez in conditiile selec,fiei naturale^ __ o$ur.rt, ,"r" d.e por,,r*bei cu fata scurtd,
;i alte varietd,fi- noi in condi!,iile solccliei artificialel lln'selecgion-ator r.il;#;;;-;;
ractcr', alt seleclionator a r'eluat selectia de la puncrtul la care o ld,sasc predeccsorui sd,u.
I)ar cl a fost interesat in dczvoitarea attui caracter, d.eosebit cle primul. ^Cele doud, carac-
tere nou forrnate s-au clezr-oltat _unul clupd, altul I ele se tlansmit creditar qi pot uneori,
lnsd,.nu obligatoriu, sd, intre in relalii func!,ionale unul cu altui, s5, se influen!&c reciproc
' i qX sc transmitd, eredital ca rlouir, pd,rfi corelatc. Alteori, cele dou5 p5,r!i coexisti, in
:rcclaqi organisrn, d:lr tru stabilesc ln"tre ele corelafii functionaie. I)e tapt, Darn'in nu
depd,;eqte ipoteticul in acestc cazuri, deoarece nu acluce clccit foarte puline dovezi con-
crete iu favoar'oa aoes-tol iclei, Ile caro noi le socotirn ca foarte juste qi ir" care ne r-om

1) Ca, cle cxctnplu, corclalia funclionalir dintre glancla tiroitlir

;i ovar, pusl in eviclcnlri dc C. I. parhon
;;i )1. Goldstcin incl rlin 1903, 5i mulle altele.
2) Paragraful corelaliilor func{ionale.
X\\ VARIATIA ANIT,4ALEI,OR $I PLANTELOR

str.adui sd, le sprijinim cu argumente scoasc tlin d.orneniul paleontologiei, ca qi dirr cel al
ernbriologiei. I)arrvin aprobd, pd,rerea lui Krright, d.upa care ,,fata, capul qi membreie
s,ariazd, irnpreund, cu proporliile lor generale"'). Interrelaliile descrise d,e Knight intre
aceste trei pd,r.ti sint juste cind le privim la vertebratele adulte de azi, in special la cele
superioar.e. I)ar, d.ac[, unnS,rinr procesul istoric de formare a fiec[rei d.intre aceste trei
pd,r!i, \.om observa cd, ele nu au apd,rut in acelagi timp. In rnomerrtul treceiii de Ia ne-
vertebrate la peqtii agnali s-a format rnai intii capul, 5pslchiul qi aripioarele. Din cap
s-a dezvoltat mult neurocraniul (sistcmul nerrlos central qi scheletul cranial). Ilaxilarele
se dezvoltd, mai tirznt, o d"at5, cu diferentierea peqtilor gnati. ltembreie s-au dezvoltat
qi mai tirziu. Crosopterigienii vechi au clat naqtere stegocefalilor, dup5, ce corelaliile
dintre cap qi trunchi se lntdriserd, foarte mult. Ou trecerea de la crosopterigieni Ia stegoce-
fali, vechile cot'elafii funclionale clintre cap, trunchi qi aripioare se mottificri prin tlcz-
voltarea membrelor2). Dar gitul incd, nu se d"ifererrfiazd, ca parte noud,. In guri, incepe
si se forneze in mod" consl,ant linrba, d.ar dentilia nu-qi ia caractcru.l qi interrelaliile pe
care le prezint5, la vertebratele superioarc d"ecit' incepind. cu rcptilele. Astrazr, irt dezvol-
tarea ontogenetici, se rec,apitu1eaz5,, Ia perioade diferite, fazele d.e apari!,ie a diferitelor
parli. Neurocraniul qi unele elernerrte ale trunchiului se dezvoitd, inaintea splanhnocra-
niului, iar membrele, d.eqi apar d.estul cle timpuriu, ca rnuguri, se d.czvoll,d, ceva rnai
tirziu decit craniul. La anirnalul tinar qi aclult, t,oate aceste corelalii functionale sittt
foarte putemice, rleqi ele s-au format pe rintl. PS,rerea lui Darwin privitoare la formarea
girafei, a ogarului qi a elanului irlandez iqi gd,scqte o bazd, qi in dezvoltarea filo- ;i onto-
geneticd, u vertebratelor.
Un al doilea exemplu de interrelalii dintre mediu qi organisrn il gisim in opera
lui Y.O.Kovalevski privitor la rolul rrrorfogen al rnediului extern in evohilia calului.
In paleocen trd,ia strflmoqul caltilui actual, Eoh[,pptts. Acesta supraviefuie;te', se trans-
formd, in l[erryhi,pptus cind tercnurile rnld,qtinoase tlispar ryi locul 1oi' iI iau teretrurile pa-
-pe toate
d.uroase. I[erryhippus este un animal tle volum mtli marc, carc uu mai calci,
degetele ca Eohi,pp%st ci numai pe cel rnediarr,. Dentilia Lut JIert'yltipTtus sc mod.ificd, atunci
cind hrana suculenti, qi rnoale a rnla;tinilor dispare. Din tuberculati,, dantura devine
cutatd,. CincL med.iul se rnodific[, clin nou - clima devine continentala qi apar stepele ier-
boase - atunci Pli,ohipp%st descendcntul lui IIerry'lr,i,ppust continui, dezvoltarea unor
caractere vechi, moqtenite, cum sint creqterea volumului corpului ryi dentilia cutatd,.
In plus apar unele caractere noi. Printre caracterele nou api,rute la Pl'ioltippus sint :
lungirea picioarelor, intd,rirea articutaliilor qi creqterea rnobilitS,,tii lor. Anim:rlul calcd,
numai pe d.egetul med.ian, care se clezvolta qi formeazii, o ctopitfl puternic[, pc cind .ce-
lelalte tLoua clegete se atrofrazd,. Animalul se ap5,rd, prin fuga qi to1, prin acest rnijloc
se d.eplaseazra in ci,utarea hranei, uneori la mari distanfe. Probabil cd, tot atunci apare
(sau se dezvoltd, qi rnai mult) calacterul gregar (viafa itr helghelii mari). Transformi,rile
calului se d-atoresc corelaliilor d.intre organism Ei mediul cxtem. Acesta din urmd, in
kainozoic trece d.e la clima, ca1d.5, qi umed.i, d.in pa,leocen la clima continental[ din miocen,
cu stepe bogate in graminee car'e au lesuturi qi serninle d"uro.
In exernplele d; mai sus putem urmd,ri moclificarea ad.aptativd, din fiecare epoc5,
geologic5, cind. a unuia, cind. a altuia dintre caracterele iiritiale ale strd,rnosului calului.
Unele dintre acestea pot constitui puternice corelatii funcfionale. in alte eazn,-i tru put'em
d,ecit s5, presupunem cd, natura sau seleclionatorul au Inots lle aoeea;i cale lungi, qi oco1it5,.
Darwin consid,erd, cd, in cazul elanului irlandez d.ezvoltarea excesivd, a coalnelor, int[rirea
mare a vertebrelor cervjcale qi d.orsale, a ligamentelor respective, d.ezvoltalea mare
a mugchilor qi a oaselor mcrnbrelor anterioare qi ale centurii scapulare ;i, concomitelt, dez-
voltaiea mare a vaselor qi a inervaliei pd,rfilor lespective s-au fonnat, pe rind. La dez-
voltarea lor au contribuit seleclia naturald,, seloclia sgxuald,, principiul funclionarfi gi
al nefunclion5rii pd,rfilor, variabilitatea, ca qi ereditatea,.,,fil'rl,_ca d.iferitele p[r!i^ sd, fi
variat simultan. Progresul se poate face cind lntr-o clireclie, cind. irr alta, iar pritr incru-
ciqd,ri caracterele noi ajung sd, se acumuleze"s).
1; Capitolul al XX\Llca, paragraful corelaliilor funclionale.
2) Aparilia mernbrclor moditicit rclaliile dintre schelct qi mugchii trunchiului.
31 Capitolul al XXV-lea, varialii corelative.
 STUDIU CRITIC INTI{ODUCTIV XXXI

Iu erenrplele dc tnai sus se pot urm[ri direc,tiile rnodificd,rilor p5,r!ilor. Aplicind

principiul gratla!,iei atnnci cincl s-au pd,strat fornrele intermediare, l-tarivin ajuirge sd,
stabilcascd, utieori transfonndrile pe care Ie-au suferit rasele domestice sub influenla selec-
lici artificialrr. A;a este cazul raselor de g5,ini si, intr'-o anurnitd, md,surd,, al unora dintre
de porumbei etc. Dupd, Darrvin, rasa de porumbei cu fala scurtd, (grupa fII, rasa
VII) s-a forrnat din _por_umbelul de stincd, ; din acesta s-a forrnat rasa porurnbelului per-
1g---------------,1ele

san, din acesta rasa Lothan, dirr ultima s-a format rasa jucS,torilor coltluni qi din aceasta
rasa porumbeilol cu fafa scurt5,. llodificirile acestea succesive privesc cind un grup de
calactele, cind altrrl. Ca s5, se ajungi, aici s-atu rnod"ificat craniul, md,rimea capulul, sche-
letul, pen:ljul qi comportamentul 1). Aceste transformdri se transmit sub formd, d.e caractere
colelate Ia rasa porutnbeilor cu fata scurtd,. In acesl, caz, ca gi in altele, motlificd,rile sint
aqa d9 intcnse, lnr:it este exclus ca ele sd, fie rezultatul unor modificii,ri simultane, proyo-
cate d.e un singur selecfionator. Sd, lud,m alt exemplu, acela al rasei japoneze de -porci.
La aceasta s-au rnoclificat : craniul (unghiul pd,rfii anterioare, forma brbitelor, forma qi
direc{ia catralelor auclitiver suprafala articulari, a condilului occipital), musculatura cra-
niului, relaliile dintle incisivii superiori qi cei inferiori, maxilarul lnferior, botul, num5,rul
vertebrelor, _numirul mamelelor, durata perioadei de gesta,tie etc. Iltr naturalist, care ar
llrivi craniul rasei japoneze ,,nu ar putea presupune cd, aparline genului Bu,s, d,upd, p5,-
rerea lui Nausiusz). Dupd, p[rerea noastr6, ipoteza lui Dar.win, dupd, care multe caiactbre
s-au format pe rinds), ni se pare foarte plauzibili, qi nult mai general5, decit pare la prima
vedere.

{iRADATtI IN TNTENSTFICAREA CORBT,ATTILOR TTOnFOI.UNCTTONALE r}TNTRE pARTr

Iuterrelaliile tlintre caractere pot ar5,ta existenta unor corelalii functionale slabe,
irnperfecte, alaturi de altele puternice qi foarte stabile. Pentru a ilustra cele afirmate
rnai sus, din rnarea mas5, d.e date qi faptc publicate de Darwin in Varia{i,a..., vom cd,uta
si, plezentd,m cxernple de caractere mod.ificate prin selectie artificiald,. In trecerea d.e Ia
vechi la nou, corelaliile slabe sau imperfecte dintre p5,r!i constituie, dupd, pdrerea noastr5,
foltne t1e tlecere atit spre formarea de corelatii puternice qi stabile, cit qi dovezi de scd, -
dere a inten'elatiilor intre pi,rfile oare mai inainte erau puternic corelate.
Enemple de corela!'ii i,mperfecte : la porumbelul de stincS, lungirnea ciocului qi a limbii
sint bine corelate. Acela;i lucru se observ5, la urulte rase de porumbei, la care raportul
dintre aceste cloud, organe nu a fost schimbat prin selectie. Dar, la rasa d.e porumbei barb
9ila cea cu fata scurtd,, lirnba nu s-a scurtat suficient ln comparalie cu scurtarea ciocului,
iar la rasa cle porunbei cilii,tori ryi romani ciocul s-a lungit mai repede decit timba.
Tot la porumbei rri se atrage atenlia c5 renrigele qi rectricele, resllectiv lungimea cozii
,,t a aripilor, sint slab corclate cu dimertsiunile corpului in comparalie cu porumbelul
cle stinc5. De aselnelLeA, pleoapele qi orificiile externe ale narinelor sint, numai par,tial
corelate in dezvoltarea 1or. Acelaqi lucru se poate spune qi despre corelaliile dintre lun-
gim_e_a corpului ;i aceea a mernbrelor Ia baset in comparalie cu celelalte rase de ciini.
Tn Varia{ia..., exemplele de corelalii irnperfecte pe care le-am gdsit citate sint destul de
nurneroAse. Ilxaminarea exemplelor de mai sus arat5, c5 cele mai multe dintre ele re-
ltrezintd, modific:r,rea unor corerlalii funclionale bine stabilite mai inainte, cum sint cele
dintre remige ;i rectrice, limb5, si cioc, lungimea corpului qi a membrelor la rasele normale
de ciini clin care a pro\renit qi rasa baset q. a. Mult mai greu de stabilit sint corelaliile
in ctrrs cle formare. Iln exemplu d.e noi corelalii ni-l dau transformd,rile care au loc
in cursul domesticirii ralei sd,lbatice. Oasele lungi nu mai au canale centrale pline cn aer
ci sint pline cu m[,cluvir, hematopoieticd,. Camerele d.e aer dJn oase]e lungi micqoreazS,
greutatea animalului gi uqureazd, zboml. Ele reprezintd, d.eci o ad.aptare la zbor. Prin
r) (lapitolr-rl aI VI-lea, porumbei.
r) Capitolul al I II-lea, porci.
3) In capitolul al XX\'-Iea, Darlin e\punc aceasti. ipotezd astfel : ,,\,Iodificiri rnici sau diferenfe indivi-
dualc au fost pirstrate mai intii intr-o parte, apoi in alt{ parte Ia corpului], pinir ce, in sfirgit, s-au t-ealizat structuri
perfect coaclaptate".
XXXII YARIATIA n\I\1.\l.trloR 5I PLA\TEI.OR

trecerea d.e la rala salbatici, la rasa rlomestici, zborul o acliurie pril c?rc_ .ru\a i;i. asi-
gurd, hrana qi apS,rarea, - nu mai este a;a d.e necesar. ^- In noile interacliuni dintre animal
ryi noilc sale conclilii de via!d,, sc5,derea capacitirlii d_e zbor lcrlrrezirrl S d.e asemenea o
atlaptare adccvati,.- Ralele d,omesiice au o hraril rnult nrai allundentd,, rnai bogal,a, ;i
maivariatd, clecit celc d5,lltatice. Ele nu rnai trobuie s-o caute invingincl rnultc greutS,fi
,,qi expuninclu-se pcricoluiui d.e a fi pradii, duryrnanilor..In aserrlenea conclifii, hrarra ap.1+-
asimilea'zra rnai.binc 0.1:..ca,.o consecinll,
'pe in curs cle dotnesticire se devine
d.ent$ osi bogati, a ralelor
tot rnai efectivd,. Apar corelalii
r.olumul loi cre;te m5,surd, ce clomesticirea
noi iltre cantitatea d.e hran5,, modul ei d.e insuqire Ei efectclc asinril5,rii uttui excL\s con-
stalt de hra15 care creso qi volumul total aI pd,si,rii. Lrrnplerea rnzidur-ii oaselor lungi
ale schelctllui cu nritluvd, hematopoietici, corespunde cu o creqtere a arderilor qi a he-
matozei la ra!a, in curs d.e d.omesticire. I'aralcl cu sc[tlcrea capacitnlii de zbor [i 9u .9re;-
terea greutalii p[r{ilor', probabil se rnodificd, qi alte elemente, caro d.uc la mcrsul lcgd,nat.
Toate aceste modificlr'f morfofunctionale sc e,fecttteaz,ra in trei generalii, arL,icd,. foartc
rapid. nsi fd,ri, incruciEi,ri cu ralele domestice. In accst caz ar fi foartc gre_u de invocat
m6d.ificd,ti alc gelelor crornozomice, clar se pot iruroca foartc bine principiile unit5-tii
organismulli cu med.iul, principiul funcliorri,rii ;i rrefuncfiorr5,rii pd,rli]or,. principiul
plisticiti,lii stadiilor tinere, \-arialii corelat'ive -qj prelungite pror'-ocatc d,e sc'lectionator q.a.
I-n ai cloilea exernphi ii putem g5,, i in filogenia ficatuh.ri. La rrevertebtat'e, acest
organ se poate prezenta sub forma unei glande biligenetice - hepatopancreasul Ia unelc
pr6tostornic,re I sau Ia deuterostomiene sub forrna urrui organ pu!+ d.ezvoltat, d.e exenr-
ilu
^ce,
ca o gutierf la Arnphi,ontts. Dirr structura sa la cleuterostomienc, se poate.cleduce
existli iriterroialii functionale lnti'e ficat D,r duotlen..-I)ezvoitarca redusf a ficatului
la protocor4ate este utr iridiciu ch, funcfiona,l, corelaliile tlintre ficat qi metaboli.z'area
proid.uselor alimentare existi,, dar sint, reduse falri cle celc care se dezvolt5, ultcrior Ia
iertebrate. La accistea d,in urlmd, apar ur] num5,r dc glarrclo cndocriue noi : tiroidar P&Il-
creasul, suprarelrala, iar. la rnamifelele placerrt,alc apal in plus c-orpul gaiben aI orrarului
;i placenti,. Iricatui se tlczr-olt,i mult, cantitatiy $i caiitatir'. _ C_orciafiilc funcf,ionale cu
tutriut digcstiv se men.tin. Ilnele func!,iuni vechi, _ oulr este biligenez:1, se aurplifici, qi
ele. Furicltiunile end.ocriire ale ficatului se dezvoltf o d,ati, cu tlezvoltarea qi a mezenchimuiui.
I-.,a toate'vertebratele, capilarele ficatului sint md,rginite,dc celulclo lui Kupffer, colulc
histiocitare. I)ar histoartritectonica ficatului perytilor qi al arnfibienilor araii, url aspect
d.e gland,d, salivard, acinoasi,, in care funcliunilc_pred_ominattte sint cele .t oslirrer-bilige-
netice. Cu trecerea c1e Ia vertebratele infeiioaro la cele superioare, ryi nai alcs tle la rep-
tilcle poikiloterme la marniferele homcotelme placentare, funcfiunile_ficatului cresc mult,
cdci, fe ling[ celelaite funcliuni metabolice qi $e. apflarc antirnicrobian5,, ficatul a're uu
rol idportairt in metabolisrnul gcneral al corpului, !n tcrmogenezd,, g? ,'*i in hcmatopoiezS,.
Corelaliile fulction:lle ale ficatului la mamifere sint foarte contpicxe. Irunctiunile-enclocrine
d.evin pred"ominantc. O d.at5, cu ele, histoarhitectonica lobuiui hcpatic se modjfici,. Polul
excretor cel mai important dcvine'polul vascular. I,'icatul are putcrriicc corelalii. funclio-
pale cu toate glat'd.ele entlocrine, dal mai ales cu pariclcasul, suprarenala qi_ tiroitla.
El d.evilc ce& *i,i qi una dintre cele mai importairte glande din organismul nostru.
Creqterca aceasta ln ^*te
complexitate func!,ional5, nu se poate inlclege fd,ri o creqtere cores-
punzd,toare a corelaliilor funclionale.cir sisternul neivos, cu tubul digestiv, cu aparatul
|ndocrin, ca Ei cu funcliunile'nutritive, respiratolii, de apirare anti.rnicrobian5,, d"e re-
producere etc. In cazal6vo1uliei filogonetice-a ficatului, se formcazl, corolaf,ii funclionale
irol qi se perfecfioneazd, uneie dintie corela!,iile funclionale vechi cAre persistd,.

conELATIr ltIOlllrorruNCTIONALE PLTDR\I{jE

ln opera lui Darwin vom g5,si numeroAse exemple de corelalii. morfofunclionale

foarte putirnice. Ne vorn mullurii s5, c_itd,m citeva exemple _scoase lin Yytr!a{i,a... {oi
gro^pat aceste cxcmple in: i) variabilifatea corelativl a coloritului pd,rului, a perielor
a- ",
sro frlaltelor (in sp6cial al fiorilor) ; 2) corelalii intre iungime qi greutatea pd,rlilor
corpului anirnalelor $1 3) variabilitatea colelati"-d, a altor caracterc.
 STUDIU CR1TIC INTRODUCTIV XXXIII

1. l-urtabilitatea corelati,t(r, & eoloritu,lui. I-'a ciini, r.ulpi ;i ;acaii, culoarea brun-
r.rlcatd, a pii,rului de pe mcmbrtrlc inferioare este corelat5 cn acoca a petr:lor pcriooulare.
Acelaqi lucru se poate spurle despre culoarea p5,rului de pe capul qi extremitd,!,ile calului;
despre steaua albd, d.e pe fruntea unor cai qi culoarea albd, a pd,rului de pe chiryi!5, I despre
pd,lul cle culoare inchisd, c1e pe urechile iepurilor qi de pe membrele lor posterioare I aceeaqi
dispozilie o prezint5, petele d.e culoare Ia vitele cornute albe. La viernrii cle m[tase, omi-
zile tigrate dau fluturi de culoare inchis5,. Se observd, multe exemple de coloralii corela-
tive la plante intre frunzeqipd,rfile florii,deexemplula Aqui,legi,aau,lg. (c5,1d5,ruqabd,tut5,).
f:0, &cea,sta, cornctul staminelor qi petalelor prezint5, culori corelative. La mazdre, varie-
tnlile cu flori pulpurii prezintd, pete purpurii pe stipete. La Primula s'in,enis culoarea
florilor este corelatd, cu f.a[a inferioard, a frunzelor etc.
2, Var'iatii i,ntercorelate f,n |,ungi,rnea sau, greu,tatea pd,rli,lor. Lungimea aripilor qi a co-
zii prezrnt5, varialii in acelaqi sens la rasa romand, d.e porumbei ; la, rasele de porurnbei,
lnngimealabelorpicioarelor variazd, paralel cu lungimea tarselorl). Numd,rul vertebrelor
sacrate la pommbelul gu;at variazd, paralel cu lungimea corllului. La multe rase de porurnbei,
Iungimea ciocului prezinti varia.tii paralele cu lungirnea fantelor externe ale narinelor
ryi cru lungirnea rnembrelor inferioare. In privin,ta corelatiilor volumetrice qi de lungirne
intre cioc qi limb[,, acestea sint uneori perfecte (porumbelul de stinc5,), alteori imperfectez).
Greutatea corpului variazd, paralel cu greutatea membrelor la iepurele sd,lbatic qi la cel
cle casd, cu urechile pleoqtite. Lungimea relativd a oaselor membrelor este intercorelatS
la iepure (femurul, tibia qi peroneul cu humerusul, cubitusul gi radiusul). Membrele ma-
tniferelor, verteblele qi coastele prezintd, dimensiuni intercorelate (scheletul ;i parlile
moi). Se pot observa varia.tii sinilare ale num5,rului qi dispoziliei degetelor supranume-
rare la om. La porc se observS, variatii intercorelate intre cap qi rnembre, intre canirii
qi pi,rul de pe corp. Prin selercfie artificiald, s-a obtinut Ia mai multe anirnale donresticer
precocitatea aparifiei mrrturaliei sexuale. fn acest caz)precocitatea aceasta este corelatii, cu
precocitatea apariliei dentiliei (porc, bovidee), cu precocitatea producliei cle lapte (vaci),
cu aparilia penajuiui (ga,ini;, cu precocitatea nu nurnai a pupizd,rii, ci qi a scurtd,rii peri-
oadei dintre d.ou5, napirliri (Botttbyr mori,) etc.
3. Vari,abil'itatea corelati,ad, a altor caractere. La oi, lina lungd, qi neted,S este corelati
cu coarnele netede (rr,mbele sint fanere). La ciini, absenta dezvoltS,rii p5,rului la, unele rase
este insolitd, de tulburir,ri ale clentitiei. I-.,a, porumbeii cu picioarele inc5,l!,ate apare qi o
membrani, interdigitald,s). Numd,rul lcuteleioi scacle sa,t ctelte o datd, cu lungitrl.da labelor
porumbelului. Remigele qi rectricele variazd, paralel in lungime, deqi nu provin din organo
analogee). Lipsa pufului la puii ecloza[i de porumbel este corelatl cu culorilc deschiso
a1e penajului care va apd,rea ulterior. La g[,ina fd,r5, coad.d, tiu se dezvolta, nici glanda
uropigiand,. I3antamul mascul prezintd, o sterilitate destul de nrare, corelatd, cu absenfa
unol caractere secund.are sexuale. La pomii fructiferi (meri, peri, piersici etc.), o dat,a,
cn varialia fructelor variazi, ad.esea floarea qi frurrzu, precum qi, intr-o oarecare m5,suri,
portnl. Acesta din urmd, yarrazd, mai pulin decit fructele, insd, variazl,5).
in cal.;rtl corelaliilor funclionale puternic stabilite, o datd, cu caracterul variabii
seleclionat vafiazd, qi caracterele corelate anatomic qi funclional. ADa, c1e exemplu, o
datd, cu formarea molului la gd,inile rasei poloneze, treptat se modificd, oasele craniului,
atit ca formf,,, cit qi ca rapoarte. Oasele craniului prezintd, perforalii qi o osificalie in-
complet5, in dreptul molului (afard, de d.eformarea lor). \afiazd, forrna oaselor nazale
qi premaxilare, ld,fimea osului frontal, forma apofizelor posterolaterale alc oaselor fron-
tale, direclia axei cavitd,fii oaselor auriculare, emisfele cerebrale qi comportamentul pir,-
sd,rii, care, dupd, Darn'in, rd,spunrle mai prost decit celelalte rase d.e g5,ini la solicitd,rile

1,t Cele trei pirli ale labei : tarsul, rnetatarsul

Ei falangcle ll-ar varia corelat.
e) Vezi paragraful precedent,.
3) Dupir Dalrvin, in acest caz structura picioarelor prezintl nnele analogii cu cea a aripilor.
a) Vezi paragraful precedent.
5) In pornicultura se citeazi, pe lingii corela!ii ca ccle clescrise rnai sus, qi abaLeri destul tle nttlnet'oase. Pt'of .
N. Constantincscu de la Instilutul agronornic,,N. Birlcescu" ne allage atenlia asupra unor ascnlernea abatcri la
PrunLts sirnonls gi la soiul de picrsici cliinezegti Pe-ett-to. La acestea flunzelc sint latrceolate, iar fructttl este foarte
turtit. Ilusii dcnurnesc ,,blindcrciko" (falfulioarir) fructele turtite ale soiului Pe-en-to.
UI c. :66'1.
-
X\ XIV VARIA'JIA ANIN{ALEI-OR $1 PLANTE,LOR

din nrediul ei de via!d,, dind irnpresia unei gflini cu o capacitatc cerebral5 rnai lr,rlus:i
in comparalie cu aite rase de g5ini.
Corelaliile funclionale citate mai sus nu existau mai inainte de a fi fost create
rasele respective. Ele sint efect,ul selccliei altificiale. Aceast,a, ca qi selec!,ia nat,ural[,
poate crea corelalii rnorfofunclioriale noi, poate intd,ri sau sld,bi corolzlliile morfofuncfio-
nale vechi.
Yalia,tiile corelative sint rlna dintrc pele mai importante fortne ale variabilitd,tii,
prin efectele complexe pe care le provoac5,. fn exemplele de ma,i sus noi n-am inclus va-
rialiile corclatir.e datorite moclificdrii unuia rlintre caracterele puternic corelate. Aceste
mod"ificdri corclate sint in general bine cunoscutel). Efectul lor nu este ci,utat de selec-
tiorrator. Darwin a observat bine efectele varialiilor neciutate ale unui caracter corelat
funcf,ional cu uri altul qi le-a pus printre efectele neadecyate ale variatiilor2). Efectul va-
rialiei corelative in acest din urrnir, caz este mult mai complex decit efectul scontat de
seleclionator. Acest caracter se intilneqte qi in cazul selecliei naturale. El nu pare s5, se
manifeste decit in cazul coi:elaliilor funclionale foarte putcrlnice, care se transmit ered.itar
ca atare. Ilxistcnta unor AsernerleA corelalii constituie elementul de baz\, al concepliei
rnorganiste privitor Ia grupele de gene cromozomice. I)ar corelaliile funcfionalc, chiar
atunci cind" slnt puternice qi se transmit ereditar puternic corelate, pot fi sl5,bite sau di-
sociate, cum vom ar5,t,a mai tleparte. Ii'ormarea, disocierea sau disparifia unol corelafii
funcliorrale reprezintd, un caracter arlaptiv qi nu o varialie intimplltoare a grupclor ipo-
tetice d,e gene.

DTS0UIATIA COnHLATITT,OR IrUNCl.'rONALn ALE ORIiAITDLOR OITOLO(iE SAU STIIHTIITCE

Darrvinin capitr:iele ln care vorbeqto despre legile varialiei, citeazd, cles iegea vari-
aliiloromologe sau paralele3) Ei, mai rar, legea dezvolt5,rii sirnctricea) a pS,rgilor. Cc,rcet[rilc
biologiei qi embriologici experirnentale fdcute ln ultimele clecenii au confirma,t pe deplin
justclea punctului de veclere al lui l)arrvin privitor la puterea de transmiterc a simetriei
bilaterale gi a organelor omologe. La celomate, simetria bilateral5, apare ca unul dintre
cele rnai puternice qi mai stabile caractere, ald,turi d"e cefallzare qi metarnerizare. Sint
relativ rare abateirile de la aceast5, reguli,. Abateri parliale neintercsind.lntreaga economie, ci
nurnai o parte, pot fi observate in cond.iliiie selecliei naturale (un ccrb cu un singur corn cAle a
d.at naqtere unei rase cu un singur oorn, rasf,, care a d.ura1; uti tirnp), ca qi ale seleclici artificiale
(o rasd, cle iepuri cu o singurS, ureche pleo;tit5, $.u,.). In restul corpului, simetriabilateral5,
r5,mine foartc putcrnici ryi nealteratd,. Cind insi, simetria bilateral5, este modificatd, fund"a-
rnental, ca in urrele experienle d.e embriologie ca:uzald,, se oblin efecte teratologice in-
compatibile cu via!,a, cleci qi crl transrnitere& lor ererlitard,.
Organele omologe sint foarte putcrnic corelate unele cu altele Ei se transmit putelnic
impleunl. fns5, prin selec!,ie putern obline o evolulie irrcgal5, a lor, o slfbire care poate
merge pin5 Ia o disocialie in evolulici caractcrelor care colnpun corelagia futrcfional[,
ini!ial5,, aEa inclt un grup cle caractere sd, varieze, iar cel[lalt s5, r5,min5, stabil sau si,
involueze. Aqa, cle cxemplu, la plante, frunzele qi florile sint organe omologe. Prin scleclie
artificialS, s-a ajuns ca la varzd, sI se produc5 o disociatie a evoluliei pirlilor ornologe.

1,; Darwin aratir cir la porumbei seleclia unor caractcre externe atinge in acelaqi timp gi scheletul, oasele
centurilor rnembrclor etc. Dotnesticirea influenleazi caracterele. . . craniului iepurelui, recluce dezvoltarca creierultti.
Acestc variatii nu sint ciiutate sau urmi.rite de selecfionatot'i. Alteori, atunci cind se urmtircEte scurtarea saLr lun-
girea ciocnlui la porumbcl, sc obfine o varialie coresputtzi.toare a lungimii membrelor inferioare. lttvers, cintl la
rascle <lc ciini s-u rrrnririt lungirea picioarclor s-a obJinut gi lungirea botulrti etc.
27 ir Origi.nea speciilor, varialiile ncfolositoare ale unor plaute sint citatc la pagina 774; efecLele neadccvate
ale varialiilor corelative sint citate la pagina 185 ; picioarele palmate la gisca de tnunte sint transmise pritr eredi-
tate, dar ncfolositoai'e animalului. Efccte ncadecvate sint produse gi de alte cattze. Totugi, varialiile ncadccvate
slnt pulin numeroasc.
3) Capitolul al VII-lea, giina ; capitolul al XX-lea, efcctele selecfici; capitolLrl al XX\r-lea, r'arialii corclativc
ale prirfilor omologc; capitolul al XXVIII-lea, concluzii. Legea variatiilor corelative este, dupd plrerea luiDarrvitr,
una dinLre cele rnai importante legi care guvcrncazi. variabilitatea.
a) Capitolul al XII-lea, polidactiiisrn etc.
 STUDIU CRITIC INTRONUCTTV XX XV

Se obline o variabilitate extrem cle mare a frtnzelor sau a tulpinii, dar floarea, capsula
scrninlei sau semintele ntt variazd,1 ele prezintil caractere extrem de asem5,nd,toare cle la
o varietate ia alta. Selecfionatorul, in acest caz qi ln altele similare, a ilisociat corelafiile
'sau
func!,ionalc ; cl a seleclionat r.ariafiile divergente mici sau mai ample ale frunzelor.
atre tulpinii qi ltu s-a intcresat cle fioare sau cte fruct. Nurnai frunzcle sau tulpina fi,ceau
obiectul intelesului s5,u. Vari:rtiiie, chiar cele mici, selccfionate cu multi grijd, timp de
mrilte generalii consecutive, se pot arnplifica qi prin lnsumalea lor pot s5, rlucd, Ia tra,nsfor-
mir,ri mari. Darrvin observ[,- ca qi in cazul selecfiei naturale,
solicitate sau care sint su]luse unei seleclii mai intense variazd, - cd, pirlilo care sint cele mai
cel rnai rnult, chiar in
cazrrl organelor omologe. Aqa expiicd, I)arx.in deosebireA care apare deseoli intre gradul
d.o tlezr'.oltare a merrnlLrelor anterioare qi a celor posterioare la multe mamifere. Am alcs
citeva exemplo cale sprijinl aceastil a,firmaf,ie : Ia cirtif5, rnembrele anterioare sint mai
solicitate d.ccit cele postcrioare ; cle se dezvolti, mai rnult. TransformArea mamifelelor
terestre in mamifcre acvatice a dus la schimbarea functiunilor membrelor anter.ioare,
care se'transforurd, in inot5,toare, pe cind. mernbrcle posterioare, solicitate din ce in ce
urai pufin, se atrofiaz5, ryi dispar (baleni,, clelfin, foc5,, rnors[). O dati, cu aceast5, trans-
ftirrnare se disociazif qi dispar qi corelafiile functionale foarte puternice clintre membrele
anterioare qi cele postorioare, corelalii prezente la strilmo;ul ter-estru al rnarniferelor
acr.atice. La cangur, membrele anterioare sint mai pulin solir:itate. in schimb se d.ezvoltS,
memltreie postelioale, care sint mult mai mult folosite pentru locomotie, ca qi pentru
alte furtcliuni I oaselo centurii pelr-iene devin foarte puternice. Regiunea abdorninalf,,
inferioari, (hipocondrul) supolt5, qi marsupiul qi asiguri, dezvoltarea puilor. lfembrelc an-
terioare, rnai slab dezvoltate, sirrt totuqi funclionale in acest caz. r\ccste exemple de-
monstreazi, posibilitatca dezyolt[rii inegale a p5,rfilor omologe atit prin seleclie iraturald,,
clt qi priri selecfie artificiali,. Corela{iile funclionale nici in acest caz nrL sint rigide. Ele
p[streazS, capacitatea de a varia impreun5, d.lnd. orga,ne sirnilare, dupd, curn ele pSstreazd,
capacitatea tle a evolua dir.ergent, d,ind. organe deosebite, cum sint aripile qi picioarele
Ia pi,siri. Or, p5,s5,ri1e sint descendente alo reptilelor vechi teromorfe, Ia care membrele
anterioare qi cele posterioare erau clestul d.e analoge. I-ra mamiferele acvatice, d.ivergenfa
dintre membrcie anterioare qi cele posterioare se accentueazd, qi, cum am ard,tat mai
lnainte, disociatia corelaliilor functionale merge pin5, la stingerea varialiilor corelative
qi, o dat5, cu aceasta, se ajunge la atrofierea qi la disparilia unuia clintre organele omologo.

ri: Din
expunerea de mai sus pute* Uu*L.e urmdtoarele i e, -corelafiile functionale
se pot forma qi dezvolta prin asociere ; b - ele pot sd, disparS, prin si5,birea corelaliilor
fnnclionale sau prin disocierea lor; c - corelaliile funclionale se comportd ca oricare
alte caractere ale organismului; asupra lor acfioneazd, principiul unitd,fii organismului
cu mediul, principiul function5,rii sau al nefuncfion5,rii 1i5,r!ilor, legea varialiilor omologe
sau paralele, legea d.ezvoltd,rii simetrice etc. ; d, - efectul variabilitS,lii corelative uneori
este slab, alteori puternic, d,e la caz la caz. Aceste efecte ar merita sd, fie studiate mai
indeaproape, pcntru a cunoaqte mai bine caracterele acestei forme a \.ariabilit5,fii qi de
asemenea pentru a ne indep5,rta, printre altele, d.e caracterul qablonat, rigid qi uniform
pe care-l au corelaliile morfofunctionale in conceplia morganistd, sub forma ei actuald,.

AT,UNECAIU IDEALISTE

Datele prezentabe ln paragrafele anterioare au infd,firsat unele dintre numeroasele

elemente materialiste ryi clialectice ale concepliei lui Darwin. EIe au cS,utat sd, sublinieze
mArea inrport:lnfl pc care o au elementele matcrialiste din concepfia lui l)arwin pentru
ccrccti,torul ca qi pcntru practicianul d.in zllele noastre. fnsu;i caracterul corelaliilor
fnnc,tionale nu apare in Vari,a,tia... ca fixe sau imuabile Ei nu sint determinate cle cauze
necunoscute. Dle se moclificii, atit sub influenla factorilor care apar sau d"ispar din med.iul
de viald, aI speciilor s5,Ibatice sau d.omesticite, cit qi sub influen,ta selecfiei. Prin aceastd'
tr[si,trrrd,, corela.tiile morfofunc,tionale dintre pd,rfi constituie un element mobil cle adap-
XXXVI VARIATIA ANIMALELOR $I PLANTELOR

tare continud, qi tle progres al economiei. Se mai poate afirma_ qi. valialiile corelative sin1,
tle cele nrai multe bri asociate cu celelalte forme ale variabilitfl,tii.
Sc poate c1e asemenea conchid.c c5, firismul estc infirmat qi in domeniul corelaliilor
morfsfllitisnale c1g toate clatele pozitive, d.ate numeroase qi extrern de importante pentru
loi astflzi,'dintre care am dat cloar citeva exemple in paLaglafele anterioare. Dirr nefericirtl
I)arr-irr nu se nrentine ferm p<l aceastd, pozit;ie materialistS, in toate capitolele I'ari_alit!...
i1 ultirncrle cloui1. qi mai aleJ irr capitolul al XXVII-lea, el ajunge Ia negarea corelaliilor
rnorfofllctiolale riintrc p5,r!i atuirci cind cd,uta argumente pentru tegria P_!!gg191eri.
DlpL pd,reiea noastr5, negarea efectelor variabilitS,lii corelative in capitolul al XXVII-Iea
qi iir lrrele pirti clin capitrclul al XXVIII-lea se bazeazd, pe doud, grupuri de -argumente :
abserr,ta lror cirrclalii firnctiona,le 1) intre une_le pdrli ale organismului normal, !._?) intre
pd,rfiie raselor semimonstruoase. Primul gruq de argumgt je il ia din concepti? tg, \-irchorv.
i)arrvin se sprijinS, in acelaqi timp pe unele concesii f[cute concep{iei. lui Yirchow de
cfltre Cl.I]erir.lrdt).Al cioilea grup d.e argurnente il ia Darrvin clin teratologie. Este cunoscut
faptul cii \-irchoiv n1 considera organismul ca pe un t,ot funclional;.el nega corelaliile
tliiitre pd,rli, considerind intregul orga,nism ca o fed.erafie cu pd,r{,i slab conectate sau in-
depertdente
- Afirlra{ia funclional unele de altele.
cd, aparilia unei semimonstruozil,d'li nu ar afecta celelalte pdr{i ttormale
sal ci, nu. ar oxista coretatii funclionale intre p5,rfile norrnale qi anorrnale nu este destul
cltl bine dovetlit[ in aceastd, oper5, a lui Darwin. Pe de alt5, parte, s-ar putcra ca ceea cre
est,c lrrszcritat ca o sernimonstruozitate ln Varia{i,a,..._$i multe alte caztri dc acelaryi fll-')
sd, corrstitlie 1n plnct de ved.ere strict antropomorfic din mornent ce ele sint compatibile
c1 r-ia!a,3) ryi se transmit ereditar. S-?t pdle? cd,, 1le pe urma semimonstruozitd,tilor, oco-
1orni1'alimalulli (a mopsului, a buld"ogului, a niatei, a peqtilor japonczi etc.) nu sc re-
sirnte prea mult. Desigur, pot sd, aparii, monstruozitil.r incornpatibile c-u viala. _Aparifia
lor doiede;te tcza contrard,, atlic5, a interrclaliilor,puternice intre.pd,rfile normale qi cele
rnonstruoase, d.in moment ce viala nu este posibild,. Nu acelaqi lucru se poate spune
chiar clespre'o tumoare benign5,, care, cleqi nu intrd, in categoria orgattelor semimonstru-
oase,' puate lneori provoca tulburLri grave _(de exemplu adenoamele paratiroidiene).
Am pomenit mai sus d.espre teoriile lui Yirchow (1860) E1 9l.Bernardg869)' ca qi
despre teoiia pangenezei a lui Darwin. Illtima se -sprijind, pe celelalte doud,. 'Ioate treiau
ca irllct comun t6,za d.espre ,,autonomia funcfionald, a p_d,rlilor organismului'). Cl. Bernard.
rorlitr., c[ organismul esle constituit dintr-o mult,itucline d.e p[r!i elementare indepcn-
d.cnto unele d.e altele. Teoria aceasta reprezintd,, clup[, pilrerea noastrd,, o concrosie pe cAre
Ol. Liei.nattl o filcea virchowismului. Ea estc contrazis[, r1e tot lestul operei ilustmlui fizto'
log fralcez, care, printre altcle, punincl ba,zele endocrinologiei,^a stabilit existetrfa unor
inierrelatii flnclioriale strinse intre alimentalie, glicogenul clin ficat_qi g-Iuc,oza cltn.singe.
I)acri tubll digestiv qi ficatul ar fi ind.epcnd.ente funclional utrul de altul qi amindoui,
r1e medill intern, interrelaliile d.escoperite de Cl.Bernarcl n-ar a\rea rrici un sens.
Peltru \rirchon', autonomia pirlilor organismului se datoreqte. faptului c5, fiecare
orgal (sistemul nervos, osos, singele-q. a.) posed.5, o mas5 de centri nervoqi minusculi.
GrLllt acestor centri, fiecare organ are activitatea sa specifiq4, proprie I fiecare _organ
i;i indeplineqte atribuliile sale filr5, ajutorul celorlalte pd,rfi. Microc.entri activi despre
r.oibe;te Virchow'sint microganglionii sistemului nervos vegetativ.^Ac9llia slnt-ins5,
"*r.
conectati func!,ional qi organic cu sistemul nervos central. Mai circuld, lncd, in fiziologie
o teorie'd.eriva,td, din'cea a, tui Yirchow privitor la ,,autonomiatt sistemului nervos Yege-
tativ. Azr aceast5, teorie este d.oved.itd, ca nefund.at5,. Este greu d.e conceput, pe baza da-
telor fiziologiei, ale embriologiei cauzale qi a1e end.ocrinologiei m_odern_e, c5, fiecare .orgall
iqi indeplineqte funcliunile sate fdrd, ajutorul colorlalte p5,r!,i. Tnterdepg"qe3p qi con-
r1itionarta reciprocS, sint extrem de bine stabilite qi admise azi. Conceplia lui Pavlov ne
etpti.d, rolul coordonator ryi regulator al sistemului nervos central ,si ne explicd, d,e aseme-
n"" f"1..1 cum se realiz eazd, unitatea ln d.iversitate, in cond.ifiile unor interrelalii qi con-
11 \-otrr levctri mai clcparle asttpra acestor teorii.
2) De exetnpltt, ingrri;area excesivit a rasei York (porci) sau a unor rase franceze de grini' c2 prunele firrti
'si
simburi realizate dc But'bank gi multe alte exemple corrstitrtie o semimonstruozitate. dupir definilia lui Darrvin.
3) In condi!iile seleclici arLificiale.
 STUDIU CRITIC INTRODT'CTIV XXXVII

diliond,ri reciproce extrem d.e complexe qi foarte variate ale p5,r{,ilor organismului. Ni-
velul cunoqtinlelor actuale face ca teoria lui Virchow s5, fie necorespunzfltoare atit clin
punct de ved,ere faptic, cit ryi f lozofic.
Teroria pangcnezei lui Darn'in neagd, interrelatiile morfofunclionale dintre p6rfi,
tlupd, cum neagfl qi principiul unitalii organismului cu mcdiul, reducind contradictia
aceasta la o singur5, laturd, : orgalismu!_ in asernenea conditii se infelege qe ce Darriin
a cd,utat sd demonstreze c5, teoriile lui Yirchorv qi Cl. Bernard sint juste. Insd, aga cutn
am afirmat mai inainte, tleosebirile dintrc cele afirrnate de Darwin in teoria pangenezei
qi restul concepfiei sale sirrt aqa d-e mari, incit, deqi Darrvin nu a vdzut prd,past,ia dintre
aceastd, aluneca,re idealistd, gi restul materialist, aI concepfiei saler, toturyi pind, la urm5,
a renuntat la ea, cu regrert qi cu dorin,ta ca allii s5, dezvolte teoria pangene zei. Dezrd,e-
ratul sfu a fost partial indeplinit de biologii ideali;ti Weismanrt, Morgan qi de continua-
torii ior actuali. Dar numai tle ei, deoarece daru'ini;tii materiali;ti consider5, teoria pan-
genezei c:1, o concesie fdcutd, de Darrvin idealismului.
fn capitolul al XX\rI-Iea al Vari,a{'iei,..., Daru'in reia o teorie veche privitoare
Ia nisus .formati,rtzrs (teoria tendinlelor sau a impulsurilor de coorrlonare morfogend, a lui
J. F. Blumenbach - (1751-1810), pe care o indentificd, cu lnmullirea vegetativd,, cu sci-
ziparitatea qi cu inmugurirea. Daru'in nu dezvoltd, teoria dupd, care inmulfirea vegeta-
tivd, sau d.iviziunea amitotici, ar constitui tendinla sau impulsul coordonator morfogen,
adica, n'istls frtrmatiaas. Nu se vecle clar d.e asemenea cum inmultirea vegetativd, qi nu sis-
temul nervos ccntral ar reaTiza la animale ,,tend.inta d,e coordonare('. Dac5, ad"mitcm
,,ten{t1!u", *?} ,,impulsul" san ,,fortatt de coordonare, de ce n-am admite gi o for,td, vi-
tald, ? De altfel Darwirl nu rnai rerrine in toatii, lucrarea sa asupra acestui misterios'rzzstr,s
format'iaus, iar teoria , tendinlelor de coordonare" nu constituie d.ecit o aluzie; ea nu
face parte clin conceplia sa materialist5.

IV. ROI,T-|L SEI-,,ECTIEI }TETODICE

Seleclia naturald, gi cea artificiald, (ultima in forma ei metodicS,, qtiinfificd,) au ca

rol : 1) de a p5,stra ; 2) de a ameliora $i 3) d"e a crea varietilli sau forme noi, care nu exis-
tiru inainte. Ameliorarea reprezintd, prima treaptil, iar crearea d"e forme noi reprezintd,
a doua treaptd, ale aceluiaryi proces de trasformare - inceatS, sau rapidi, - a varietd,-
,,ilor in specii, a acestora iu genuri ;.a.m.d. I)eosebirea esenlial5, dintre selectia naturald,
qi cea artificialS, prir.eqte intenfia, dupd, cum reiese clar din aceastS, remarcabil5, operd,
a lui Darn'in. fntenlia este absentd, in caz:ul selecliei naturale. Ea este foarte slabd, in se-
leclia inconqtienti, reducindu-se d.oar Ia d"orinla d.e a p6stra o form5, pentru plS,cerea
sau pentru interesul selec,tionatorului. in seleclia artificiald,, metodic5, lntenlia devine
priricipalul mobil al selectionatorului in realizarea celor trei caractere generale a1e selec-
!iei, adicd, al pd,strd,rii prin stabilizarea ullor forme, al ameliord,rii sau al credrii d.e forme
noi, neexistentc inainte. Lipsa satl sl5biciunea elementului teleologic in selec,tia incon-
qtientd, ,o apropie d,e seleclia naturald," 1).

coND|l'Il F,\t'oRAI]tr,E ;I LIIItTtjLD SULEC'!'IHI,\ItTilirct,\Lti

Seleclia, ca orice altd, lege a rnateriei vii, cere pentru a-qi putea exercita actiunea
sa conditii favorabile, create de alli factori. IJnUI dintre aceqti factori qi, in acelaqi timp,
cel mai important, este factorul extern : mediul de viafd, fizic qi biologic qi tot ceea ce
d.epinde d.e acest factor, foarte bine descris in Ori,gineu speci,'ilor. L'n al doilea factor il
constituie organismul insu;i, cu procesele qi caracterele vechi qi noi, exprimate d.e pro-
1; Capitolul al XX\IIII-lea, concluzii.
 XXXVIII VARIATIA ANIMALELOR SI PLANT'ELOR

cesul istoric al d,ezvoltd,rii sale, proces care este rezultatul relaliilor foarte complexe carc
se stabilesc intre organism qi mediul s5,u de via!ti,. Ca sd, scoatem ln evitlenfd, importanta,
Ior, arn sistematizat' factorii limitan!,i ai acliunii selectiei. Ii vorn expune sumar :
1. Seleclia artificiald, singurd, nu poate acliona dacd, organismul care urmeaz5, sii,
fie seleclionat nu se poate adapta la condi!,iile d.e existenfd, oferite d.e mcdiul de viala
in care este pus si, tri,iasc6. Exemple concluclente ne ofer5, unele lncercd,ri c1e creqtere
a unor animale sau de cultivare a unor plante care asimilaser5, in prealabil concli'{,ii de
existent5, foarte deosebite d.e cele in care a fost pus organismul rcspectiv de ci,trc selec-
fionatoi'. ln aceste caztri1). are loc o pierclerc a *^oltora"dirrtre caracterele ci;tigate, feno-
men d.enumit d"egenerare Darwin trage concluzia cd, aceste ,,oondilii nefAr-orabile rle
viald, anuleazd, forla selec!,iei 2). Prin urmare, pentru ca seleclia sd,-qi poatit, rnanifesta
forla sa transformatoare sau stabilizatoare se cere ca in prealabil organisrnul respect,iv
sa fi asimilat cottcli.tiile de rnediu ln care va tr:d,i 3) sau s5, fic susceptibil sd, le asirnileze
paralei cu efectuatca selecliei. Putenr afirrna dcci c5, asimilarea concliliilor de eristenfd,
este factorul prim, iar selec,tia este factorul secund in procesul de creale cle formr: noi
sau d.e stabilizare a formelor nou create. Din momcnt ce condiliile de existenfd, au fost
asimilate, seleclia iqi intensificS, actiunea sa, putlnd si, devin5, factor prim al transfor-
mdrilor organismelor.
2. Natura organismelor apare net in cazul incruciqd,rilor. incrucirsarea d"irijatd, ln-
td,reqte ryi amplificd, varia,fiile intr-un anutnit selrs. Creqte, generalie cu genera.tie, ,,forfa
transrniterii caracterelor ereCitare" prin efectul cumulativ al erec1it5,!ii. Paralel cu iri-
tflrirea acestui caracter prin seleclie qi eredit,ate, variabilitatea i;i continuS, actilLne:l su,
putlnd d.epd,qi nivelul funclional sau morfologic atins in generatia antcrioalii,. In felul
acesta nivelul de transform5ri poate creqte cu fiecare generalie.
Dar qi lncruciqarea, chiar dirijatd,, iqi are limitele ei care pot anula acfiunea rr.o-
dificatoare sau conscrvatoare a selecfiei. Dacd, incruciryS,rilc dirijate au loc intre con-
sangvini timp d.e mai multe generatii, vitalitatea clcscenclerrtilor; poate si, scad,d, $i, o
clata cu ea, qi puterea selecliei a).
3. Yariabilitatea $i, intim concctatd, cn e&t seleclia sint favorizate d"e principiul
folosirii sau al nefolosirii pi,rfilor. I)arrvin afirmd pe drept cuvint c5,, dacii, rasele de ca,i
de curse nu ar fi fost supuse genera{ie cu generalie unui antrenament continuu. ele nu
ar fi putut ajunge si, d.ea rasele de cai d"e curse pe care le avern ast5,zi 5). Acelaryi lucru
se poate spune qi d.espre o altd, problemil, $i anllme d.espre c5,utarea hranei. l[ulte clintre
efectele foarte bune ale selectiei se datoresc faptului cd, animaiul domcsticit sau planta
cultivatd, au la d.ispozifia lor conrlilii de nul,rifie mult superioare, cantitativ Ei calitatir-,
celor pe care le pot avea speciile s5,lbatice. I)arl'in afirrnii, ci,, dacd, polcii ar fi trebuit,
sd,-qi caute singuri hrana in corirlitiile domesticirii Ei daci rru li s-ar fi dat o hra,n5, abun-
dentd, qi foarte hrd,nitoare, ei nu s-ar fi putut transforma ala dc rnult prin scleclie 6).
4. Iln al patrulea factor rle seleclie naturald, qi artificiald, este, dupd, Darwin, ceea
ce am numi noi azi clensitatea ,si mlrimea populaliei varietS,tii sclectionatc. fn cazul cirrd
populalia estc mic5, sau rar5,, atunci nici variabilitatea nu-qi poate cxercita ac,tiunea sa.
in aceste conclitii, qi seleclia este inhibatS, qi limitatd, sau se poate chiar sd, nu se mai cxer-
cite. Acest ultim efect este reahzat, in cazal unei populalii foartc rare clin dcqerturi ; pu-
tem ad"5,uga $i populaliile din ca\rerne, din spaliile abisale etc. Iticul num5r de rase rle rnd,-
gari ln toate !d,rile, ln afard, de Anglia - afirmd, Darwin - se datoreqte faptului cL aceste
animale sint crescute ln num5,r mic d.e oameni sd,raci 7). Criteriul acesta aI numd,rului
mic qi-a pierdut mult din valoarea sa cle clnd l\ficiurin a clescoperit legile dominaliei active.
1.; Termen impropriu in mr-rlte cazuri, dupir pirrerca noastrii. Pentru cxernplificarea fcnomcnului clc dcgenerare,
vezi nota infrapaginalir cle la p. XX.
2) Capitolul al XXl-lca, condilii favorabile scleclici.
3) In capitolul al IX-lca, \'arzi, Darrvin susline ci ,,pentru ca orice soi dc varzir si poati fi reprodrrs
fidel. nu trebuie si existe nici o modificare importanti in condiliile de via!a" Ialc soiului respectiv].
4) Capilolul al XXI-lea, condilii favorabile selec[iei.
5) Ibidcm.
6) Ibidem.
?) Ibidcm.
 STUDIUL CRI]IC INI'RODUCTIV XXXIX

ITOLUI, T]ITE.\TOri r\I, SEI,ECTIDI

Innumeroase capitole a1g tr'ari,ali,ei, an'imalelor si, plantelor sub ,inftuenla domesti,ciri,i
I)arwin d.ovedcqte cd, prin seleclia artificiald, s-au rcalizat variet5,ti care nu existau mai
inainte ln natur5; cd, intre varieti,lile de porurnbei, tle gii,ini, por'.i etc., deosebirile pot
{"p?li pe cele care se observ5 la speciile qi uneori la genuiile tri,ind in stare de s5,1bd,ti6ie.
Bioiogii_ ideali;ti, c_are iclentificd, darwinism.ul cu o microevolutie, nu aduc in sprijinul
p5,rerii lor dovezi d,e valoarea celor aduse de Darwin in Vari,api,a... Miciurin qi conti-
nuatorii s5,i au reu;it si ob,tipd, hibrizi viguroEi intre specii qi chiar intre genuri qi 'au spul-
berat mitul,,microevoluliei".
Ro1ul creator al seiectiei este unul dintre criteriile d,e bazd, ale biologiei miciuri-
njste. El este d.eseori _,.egai de rnorgani$ti,^pentru care varialiile sint inTimpld,toare,
necontrolabile qi au slabe legd,turicu selectia. In fond, seleclia nu constituie cheia de boltd,
*t cg}cgplia
In
1or,_aga cum_este caztl cu conceplia lui Darwin qi a biotogilor materialiqti.
Var'tat'ia...,I)arrvin dcrnonstreazd, cd, seledl,ia artificiald, inconqtienlS, creeazd, irrcet
varialii ,rbi, iur'selecfia con;tieni5, modifice raJid $iil;;s varietd,tile, dupd, cum reiese
din numeroasele qi intensele amelior5,ri qi din crearea de forme noi'in'zltele noastre. I{u
se poate^ lnlelege efectul creator aI selectiei decit in timp, din compara,tia formelor ini-
liale cu forrnele rezuttate prin seleclie attificiali,, aqa .otir' o- ard,tat mai inainte cra a
fd,cut Darwin pentru variet[tile ulgr specii domesticite. DacS selecfia naturald, qi artificiala
nu ar fi avut un rol creator,.nici_Variq!'ia an'imalelor gi,eii"tiiii tii tinirnla'domest,tc,iyi,,i,
ni91 l_ecunda{i'a orhicleelor, nici Platttel,b carn'iaore qi nicl celelalte opere de'biologie vege-
tald, ale lui Darwin nu ar fi avut sens qi ar fi fost lipsite de continut. Or, in leahtilte
lucrurile nu stau aqa, iar aceste opere sint considerate c5 reflectd, iealitatea. Pentru bio-
logi? materialist5, nu incape nici o indoiald, c5, selecrtua creeazd, forme noi ; cd, prin ea se
i! complexitate a pirfilor, adicd, qi creqterea eterogenitd,li1. Aceasta
realizeazd,_ qi.creqterea
este concluzia principald, qi foarte justd, a intregii opere pe care o prezentd,m publicului
ditr lala noastrd,. Dernonstralia rolului creator al selectiei este unul dintre marile merite
ale genialului biolog englez i).
*
Inainte de a termina, tinern sd, rnultumim in mod' c5,lduros tov. academician
trtmil Popr tov. profesori N. fiotnariuc, N. Constantinescu, E. Repciuc, acad. Gherasim
Constantinescu, t9r'. Ghi!5, Simion, prof. C. Sandu-Yille'qi conf. N.' Zaharia pentru
criticile constructiye fd,cute acestui stud.iu.
AoADEMICTaU VASILE D. NIIRZA

r.; In accst stutliu introductiv ne-am propus sa analrzam numai problema

variabilitzi{ii, adici problema
damentali din aceasti lucrare a lui Darwin. conceplia lui Darwin asllpra ereditltii urmeazi sd fie analizaLi in fun-
alti
lucrare.
 DIN PARTNA COLECTIVULUI DE TRADUCATORI

Lucrarea lui Darwin Var'i,atia an'imalelor ;i, plantelor sub ittfluenta d,omest,ic,iyii,
este unanim consideratd, ca una din principalele opere ale lui l)arwin, operd, care-qi
pd,streazS, actualitatea, a$a cum ne-am str5,duit s5, ar5,td,m in,,studiul critic introd.uctivtt.
Titlul acestei c5,r!i ln limba englezd, este: The Variat,ion ol Art,imals and, plants
under Domest'icat'ion,. in limba englezd, cuvintul d,omest,icat,ion poate fi folosit atit pentru
animale, cit qi pentru plante. ln limba romind, ins5, se foloseqte termenul de cultivare.
Termenul de domesticire este rezervat animalelor. Pentru a nu ne lnd.epd,rta prea mult
de la titlul original, am rd,mas in mod deliberat la titlul : Variat,ia an,imatetor
;,i plantelor
sub ,influenta clontest,ic,iri,i. '
ln traducerea acestei importante opere a lui Darwin s-a folosit aceeaqi metodd ca
qi la traducerea Ori,gi,tti,'i spec'ii,lor. Traducerea din limba englezd, in limba romind, a fost
fflcutd, de E. I\fargulius qi verificatd, de c5,tre prof. N. Botnariuc, dupd, traducerea rusd,
a lui K. A. Timireazev, de cd,tre prof. I. Tarnavschi, dupd, traducerea in limba
germand, f5,cutd, d"e V. Karus, qi de c5,tre acatl. Y. Mirza dupfi, traducerea in limba fra,n-
cezd' fd,cutd, de Rarbier. Yerificarea traducerii dupd, textul englez a fost fdcutil de I. Irlhn.
Trebuie sd, mentiond,m qi cu aceastS, ocazie valoarea deosebit5 a traducerii tui
Timiriazev, care ne-a ajutat cel mai mult in redarea fid,el5, a gindirii lui Darwin.
La stilizarea textului tradus, acolo unde in limba englezil exprimarea era elipticd,
ln limba romlnd, a trebuit s5, complet5m fraza, cuvintele addugate fiind puse in paran-
teze d.repte, ca qi Ia Ori,gi,nea spec,iilor.
Am convertit unitdlile de md,surd, englezeqti in sistemul unitd,lilor folosite in lara
noastrd,, pentru a da posibilitatea inlelegerii mai ugoare arezaltatelor ob{inute de Darwin
ln aprecierea variatiei unor caractere.
Notele infrapaginale add,ugate de noi poartS, indicatia,,nota traducd,torilor', (rv.-. trad.).
Lucrarea Variati,a an'imalelor ;i plantelor sub ,influellte dontest,ic,irii, a fost tradusil
d"upd, edilia a doua a acestei c[r!,i, publicatd, ln editura John ]furray-London qi ap5,ruti
ln anul 1905 dupd, edilia aII-a publicatS, in 18?5. Cartea ne-a fost procurat5, de dr. Pierre
Jonescu. Corecturile in pagin5, le-am ficut atit dup5, manuscris, clt qi dupd, un al doilea
exemplar al lucr5,rii in limba englezil, procurat d"e dl. Joseph Needham, F.R.S. din
Cambridge. Le multumim c5,lduros amindurora pe aceastd, cale.
Editura Academiei R.P.R. qi-a dat toat5, silinla ca aceasi,d, oper5, a lui Darwin
s5, fie tip5rit5, ln condi,tii cit mai bune, in coleclia,,Clasicii qtiinlei universale". IIuI-
lumim de asemenea Iiditurii Academiei R.P.R. care s-a strd,duit, pentru ca lucrarea Varia-
nro g'i, plantelor sub 'irtfluenta domest,i,ci,ri,i, sd, fie tip5,ritd, in condilii superioare.

_*"r,n::rlelor
 DIN PARTEA COLECTIVULUI DE TRADUCATORI

Sper5,m cd, aceastd, lucrare a lui Darwin va fi tuturor selec-

d.eosebit d.e folositoare
lionatorilor tineri qi virstnici din d.omeniul zootehniei, al culturilor agricole, floriculturii
qi legumiculturii, cercet6torilor din alte domenii ale biologiei, ca qi cad.relor dJdactice din
invd,tdmintul mediu qi superior c^re pred.au qtiinlele naturii.
1n timpul regimului burghezo-moqieresc nu a fost tradusS, integral in limba romini,
nici una din operele lui Darwin. ln timpul regimului democrat s-au trad"us qi s-au tipd,rit
Originea speci,,ilor (Editura Academiei R.P.R., 1958), Vo'iajul u,ntt'i n'atural,'ist An iurul
tum,ii, (Editura Tineretului, 1958), Autob,iograf'ia lui, Darwi,n (Editura Academiei R.P.R.,
1962), iar acum Yar,iati,a an,imalelor ;,i plantelor sub 'influenta ilomest'ic'irii,. Trad,ucerea de
fa!5, se impunea qi dintr-un alt motiv: sub indrumarea lnleleaptd, a Partidului i\funcito-
resc Romin qi a guvernului, seleclia artificiald, a devenit o importantd, problemS, de stat.
Ridicarea selecliei artificiale la acest nivel inalt impunea cunoaqterea Var"'iat'iei an'imalelor gi,
plantelor sub,influentu, clomest,ic,ir,i,i, operd, fundamentald, gi actuald, d.in acest punct de vedere.
 {'-se

Ld.-s- ;
Portretul lui Cn. DAnwrN in perioada aparifiei cclei de-a doua editii a lucririi
,,Yarialiu animalelor Si plantelorsub inf luenla domesticir ii" .
 CUPRINS
Pag.

I }; T I]ODLICE IIE 15

['apitolul
t;irxr gi lISrcl DoNrrsrrcrt
Ctitti. \'echile varicLirti de ciini Asemiinarea dintrc ciinii domesticiti din diferite tdri gi speciile
-
cle caninc itrdigene -- Animalelc carc nu cunosc omul, la lnceplt nu se tern cle acesta
- Ciini
asetnltrittoli cu lupii gi ,sacalii I]obindirea ;i pierdcrea obiceir-rlui de a li,rtla Ciini sirlbirticiti pcte
- - -
oculare dc cnloare brun-ro;catir
- l)erioacla de gestatic - l\liros neplicut. - Fecunclitatca raselor incru-
ci;ate - Deoscbirile dintre cliferitcle rase clatorite in parte dcscendentei din specii clistincte
ale craniului qi dintilor'- Deosebiri ale corpului gi ale constitutiei Selcctia a fixat putine - Ileosebiri
- cleosebiri
importantc * Actiunca directir a clituei
- Ciinii acvatici cu picioare palmate - Istolicul schimbirilor prin
care au trecut anumite rase englezcgti de ciini in cursul selectiei 23
Pisici. Pisici incruci;ate cu mai multe spccii Ilase diferite tr[ind numai in teritorii distincte
- -
Efcctele directe ale conditiilor de viatii
- Pisici sitbdlicite - Variabilitate inclividuali 45

Capitolul ll-lea
^I
cAr $r xrAcARr

Ca1. Deoscbili lntre I'ase

- \'aliabilitate inclivitlualli -- Ilfecte clir.ecte ale conditiilor de viatir --
Rezistenla la frig - Ilasc mtrlt rnoclificatc prin sclcctie
- ColoriLul cailor. - Cololit rotat -- Dungi ctc
culoare inchisi pe spinale, unleri, picioarc ;i frunLc Caii rnr.rrgi cei mai frecvent clundali
rite probabil revcrsiunii la starea plimitivir a calului
- - Dungile drto-
4g
Xldgari. Rase de mirgali - Cololit,r.rl rnr'igarilor _' Dungi pe picioarc gi pc spete Dungile dc pe
spete uneori lipsir, uneori bifurcatc
-
59

Capitolul aI Ifl-lea
PORCI VITE CORNUTE MARI - OI - CAPRE

Poici. Porcii apartin la douir tipuri distinctc, Srrs .scrofn qi S'. irulictts - Torfschrvein
- Porci cle
Japonia - Fecuuditatea porcilor incrucigati - Xlodificirli ale craniului la raselc pclfectionate - Convcr-
genta caracterclor
- Gestatia - Porci monocopitali - Apendice ciudate ale mandibulei - I{educerea climcn-
siunii coltilor..,.: I'gtql ti1lgii clung11l !ongjtrl.clln1l - Irorci sltbirLicifi - Rase tncruci;ate 63
 CUPRINS

pag.

Vite cornute mari. Zebu, o specie distincti - Vitele cornute mari europene se trag probabil ain
trei forme silbatice - Toate rasele sint acum interfecunde - Vitele din parcurile britanice - Despre
coloritul speciilor originare - Deosebiri constitulionale - Rase sud-aflicane - Rase sucl-americane
Vitele,,niata" - Originea diferitelor rase de vite cornute mari
-
72
Oi. Rase remarcabile de oi - Variatii legate de sexul masculin Adaptlri la conclifii diferite
- -
Gestatia oilor - Nlodificiri ale linii
- Rase sernimonstmoase 83
Capre. Varialii remarcabile la capre 88

Capitolul al IV-lea
IEPURII DONTESTICI

Iepurii domestici se trag flin iepurel. d. vizuinh silbatic - Domesticirea din vechime - Seleclia
din vechime - Iepurii de talie mare cu ulcchile pleoqtitc - Rase diferite - Caractere oscilante - Originea
rasei de Himalaia - Un caz curios cle elcditate - Iepurii silbiticiti flin Jamaica Ei din insulele
Falkland - Iepurii silblticiti din I''orto Santo
- Caractere ostcologice - Claniul - Craniul iepurilor cu o
singuri ureche pleogtit[ - \-ariatii]e craniului analoge deosebirilor dintre diferite specii de iepuri de cimp
-
Yertebrele - Sternul - Scapula - Efectele folosirii $i nelolosirii asupra proportiilor membrelor qi corpului
-
Capacitatea craniului ;i dimensitrnea redusi a creierului - Rezumat despre modificdrile la iepurii domesticiti. 91

Capitolul al V-lea
PORLi\IBE I I I]O\{E STICI

Flnumerarca qi dcscrie rea difcritelor rase \'ariabilitatea individuali

- - \:ariatii remarcabile -
Caractere osteologice : craniul , maxilarul inferior, rurrrirul r:erlebrclor
- Corela{ia d.e cre$Lere: limba gi
ciocul, pleoapele ;i n:irile cu pielea carunculatri Numirul rcmigelor gi lungimea aripii
- - Culoarea gi
puflrl - Fricioare palmate ,si in ciiltatc Despre efectcle nefolosirii -- Lungimea picioarelol ln corelalie cu
-
lungimea ciocului
- Lungimea sternului, a scapulei qi a claviculci - Lungimea aripilor - Rezumatul deose-
birilor din[re difelitele rase 115

Capitolul Yf-lea
^L
I)ORUI,{Btr I (continuare)

Despre tulpina parentalS a diferitelor rase dornestice

- Obiceiuri - Rase silbatice ale porumbelului
de stincd - Pnrumbcii comuni - Dovezile descendentei difelitelor rase din Columba liuia. - Fecunditatea
raselor cind sint incruci;ate
- fleversiunea la penajul porumbelului de stlnci silbatic - circumstantele
favorabile formirrii rasclor Vechimca gi istoricul raselor principale Nloclul cum au fost formate
-
rasele-Selec{ia-seIeclia incon;ticnti-Grija -
cu carc amatorii selcclioneazi pisirile-Linii uqor cliferite
se transformi treptat ln rase bine caracterizate Extinc!.ia formelor intcrmediare Anumite
rasc rdmin constante pe clnd altele se modifici- -_ Rezumat. - 159

Capitolul a1 Vfl-lea
GAINI

Scurti descriere a raselor principale - Ar'gumente in favoarea desccndentei lor din mai multe
specii- Argumente in favoarea descendenfei tr.rturor raselor din Gal/us Battkiua Reversiunea la culoarea
tulpinii slrdmogegli - Variatii analoge - lstoria veche a giinilor Deosebiri- exterioarc lntre diferitele
-
 CUPRINS

Pag.
rase
- Ouile - Puii - Caractere sexuale secundare - Remige qi rectrice, glas, comportament etc. - Deose-
biri osteologice la craniu, vertebre etc. - Efectele folosirii gi nefolosirii anumitor pdrli Corelafia de
cregtere
-
193

Capitolul al VfII-lea
RATA - GISCA - pAuxttt- * CURCANLTL - BTBILTCA - CANARUL - pEgTir AURrr -
ALBINELE DO},IESTICE - VIER\III DE \TATASE
Raln. Diferitele rase - N{ersul domesticirii
- Originea lor din rata sdlbatici comund - Deosebiri
int.re diferitele rase
- Deosebiri osteologice - Efectele folosirii qi nefolosirii asupra oaselor mernbrelor 237
Gisca. Gigte domesticite din vechime - N{ica lor variabilil.ate - Rasa de Sevastopcl 247
Pdunul Originea rasei cu umeri negri 249
Curcanui. Rasele de curcani
- Incrucigiri cu speciile din Statele Llnite - Efectele climei asupra
curcanilor 257
Ribilica, Canarul, PeStii aurii, Albinele domestice 258
Viermii de mdtase. Speciile gi rasele lor. - Domesticirea lor din vechime
- Grija in selectionarea
lor - Deosebiri intre diferitelc rase, in stadiile de ou, de omidi gi de cocon Ereditatea caracterelor
Aripi imperfccte - Instincte pierdute - Caractele colelative
- -
ZST

Capitolul al IX-lea
PLANTE CULTIVATE: CEREALE $I LEGUME

Obserualii preliminare asupra numirului gi lnrudirii plantelor cultivate

- Primii paFi ln cultura
plantelor. Rispindirea geograficd a plantelor cultivate 263
Cereale. Indoicli asupra numirului de specii
- Griu : variet[li - Variabilitate individuald - Insugiri
biologice schimbate - Seleclie - Istoria veche a varietdlilor. Porumb : marea lui variatie
- Actiunea directl
a climei asupra porumbului 268
Plante culinare. \'arza : varietiti deosebite prin frunze ;i tulpini, nu insi prin alte pnrli
Originea verzei - Alte specii de Brassica
-
- Mazdre: gradul de deosebire la diferitele soiuri, ln special la
pistii qi boabe - Unele varietiti sint constante, altele foarte variabile - Nu se incruciqeazi Bob
- -
Cartofi: numeroase varietdli de cartori - \rarietiti care nu se deosebesc decit putin intre ele, cu exceptia
tubelculilor - Caractere ereditare 278

Capitolul al X-lea
PLANTE (continuare) - FRUCTE - ARBORI DECOIIATIVI - FLORI

Fructe. Vila de vie : variatii ln caractere diverse Ei neinsemnate. Dudul - Grupul portocalilor -
Rezultate curioase din lncruciqdri. Piersici qi nectarini - Variatii mugurale - Varialii analoge
- Relatiile cu
migdalul-Caisnl-Prunul-Variatia simburilor- Cirequl: varietili curioase* [,I[ruI-Pdrul-Cnp-
Eunile : amestecul formelor ori$inare - Agri;ul : sporirea constantd a dimensiunii fructelor - Yarietiti
de agri$ - Nucul - Alunul - Cucurbitacee : uimitoarea lor varialie 289
Arbori decorativi: Gradul ,si felul lor dc variafie - Frasinul - I]inul - Pdducelul 318
Flori : oliginea multipli a multor soiuri - \raliatia caracterelor constitulionale - Felul variatiei --
Trandafirii: diferite specii cultivate - Panseaua * Dalia - Zambila: istoricul qi varialia zambilelor 322
 CUPRINS

Capitolul al Xl-lea
DESPRE VARIATIA MUGURATA PT DESPRE ANUMITE MoDURI ANoRMALE
DE REPRODL'|CERE $I DE VARIATIE
Pag.

Yariatia mu$urali la piersic, prun, cire;, vitl de vie, agri;, coac\z qi bananier, dupi aspectul fructului
modificat - La flori : camelii, azalee, crizanteme, trandafiri etc. - Despre producerca colorilului la garoafe, -
Yariatii mugurale la frunze - \'ariatii prin dlajoni. tuberculi ;i bulbi - Despre lalelele pitate - \'ariatiile
mugurale se transformi treptat, ca url-rlarc a condiliilor dc viatir sclrirnbate - Itibrizi de grefi - Desple
segregarea caracterclor palcntalc la hiblizii de simintir prin varialii mr.rgurale
- Despre actiunea directi
sau imediati a polenului stlriiu asupra plantei matcrnc - Despre cfectelc unci fecundirri anterioare asupra
descendentilor urmltori ai anirna]elor fcncle - Concluzii gi rezumat 33r

Capitolul al Xlf-lea
EREDITATEA

Uimitoarca naturS. a credititii - Genealogia animalelol noastre domestice - llreditatea nu se riato-

re;te intimpl[rii - Caractcre ereditale neinsernnate - Boli transrnise cleditar' - Particularitili ale ochiului
transmise ereditar - Bolile calului - Longevitatc gi vigoare - Ir-eviatii stmcturale asimetricc
- Polidactilia
gi regencrarea degctelor supranunerare dupir amputare -- Cazuri dc afcctilrnc ascnrini.toare la mai multi
copii din pirinli fitri asemenea afecliuni - Irleditate slabi gi fluctuanti : la arl:ori plingiLori, ln nanism,
in colori[ul fructelor Ei al florilor - Culoarea cailor - Netransmiterea crcditarl in anuluite caznli - f'rans-
milerca ereditarii a structurii ;i a obiceir-rrilor impiedicati de conditii nefavorabile dc viatir, de variabili-
tatea care se repctS. neincetat $i de reversiune - Concluzii . 373

Capitolul al XIII-lea
EREDITATEA (continuale) : RIIVERSIL'|NII SAU ATAYISII

Diferite forme de reversiune - Reversiunea la rase plrre sau ncincnrcisate, ca la porumbei, pisdri
domesticc, bovine Ei oi firi coalne, la plantc de culturri *- Rcvcrsiunca la animale ;i plante silbiticite -
Iler.ersiunea la varietnli gi spccii lncluciqate - fleversiunea prin inrnul[ire vegetativii gi pe segmente la
aceeaqi floare sau frltct; in diferite pirfi ale corpului; la aceln;i anitnal - Actul incruci;[rii, o cauzi directi
de reversinne ; diferiLe cazuri de rcvcrsiune rcfcritoare la instincte - Alte cauze inrediate de rcversiune -
Caractere latente Caractere sexualc sccunclarc - Dezr-ollare inegalir a celor dor.ri pirti ale corpr.rlui -
Aparilia cu iuaintalea in virstir a unof calactcre dcrivind dir-rtr-o incmciSare - Embrionnl cu toate carac-
terele sale latcnle, un obiect minunat - Ilonstruozitdti - Irloli pelorice datolite, in unele cazuri, rcver-
slunll 395

Capitolul al Xl\--lca
EREDITATEA (CONIiNUATC) : CONSTANTA CAIIACTERL LL,I. DO]IINATIA.
LI\ITAREA PRIN SEX. CORI]SPONDENTA \"iRSTEr

Constanta caracterului nu pare sir fie datoritl vechimii ereditritii * I]ominan[a transmisiunii carac-
tcrelor la indivizi din accca;i familic, la rase qi specii incluci;ate, descori mai puternicd la unul din scxe
deciL la cellilalt, iar uneori datoliLir accluia;i caractcr, prczent si vizibil la o ras:i gi latent la cealalti
-
Ereditatea lirnilati prin sex - CaracLcrc noi dobindite de animalele noastre domestice, deseori transmise
numai la ttn singur sex, Lrneoli pierdutc de un singur sex - Ereditatea la perioade corespunzitoare
ale vietii - lmportanfa acestui principiu in embriologie ; aEa cum se manifest:i la anirnalele domesLicite;
aga cum se arat5. la aparitia gi disparilia bolilor ercclitare ; uneori survenind mai devreme la copil decit
la pirinte - Rezumatul celor trei capitole precedente , r 42L
 CUPRINS

Capitolul aI XV-lea
DESPRE lxcnl-crg,\RE
Peg.

Libcra lncrucigare reciprocS. qter$e diferentele dintre rasele inrudite Cind numirul mernbrilor celor
-
dotld rase ce sc alncstecir cstc ine$al, nna absoarbe pe cealaltri viteza absorbl-iei este determinati de domi-
nanta transtnisiei, cle conditiile dc viati ;i de selectiunca naturali Toate organismele se lncrucigeazd
ocazional ; exceptii aparte
-
Despre anutniLe caractere incapabile de fuziune
- ; mai ales sau cxclusiv acelea care
au apirut brusc la indil:id - I)espre rnodificarea raselor vechi gi formarea de noi rase prin incrucigare
Unele rase incrtrci;ate sc reprodttc fidel clc la prima lor formalie -
- Desprc incruci;area de spccii distincte
ln leg[turi cu forrnarca de tasc clornestice 441

Capitolul al XVf-lea
CAUZIII.It CARII sf iNJnNESc I-rIIERA lNcRUctgARE A vARrnTATrLoR.
INtrLUENTA YII'TII DOIII]STICE ASUPRA trERTII,ITATTI

I)ifictllttit.i itt aprccierca fertilititii r-alietritilor cincl sint incruci;ate Iliferite capze carc mentin
varietitile clislinc:Lc, plcctlnl pclioada cle rcproduccre qi prefcrinla scxuali \:arict:iti de griu consiclcrate
ca sterile t:itltl sinL incrttci;ate
-
-\-arictiti clc polumb, Verl,-LLsrun, nalbi, dovleci, pepeni gi tutun, care d.evi',
intr-o anrturiLi mirsltt'il, reciproc sLelilc -- \'iat:i dornesticir climinii tendinta spre sterilitate naturall a speciilor
cind sint iucrttci;atc - Despt'c sporirea fcltilititii la anirnale gi plante neincruci;ate, prin via![ domesticl
Ei culturi 453

Capitolul al XVII-lea
DESPI1E ElrHCTllJ.r'l I.'AvoRAllILE ALE INCRUCI$ARTI gI EtrECTELn DAtrNAroAp\E
A],1] IIEPIiODL]CEIIII INTRE INDI\:IZI INDEAPRoAPE lxnuol.rl

Dcfinitia reproducerii intre indivizi indcaproape inruditi

- Cregterea tcn6intelor morbide - Dovezile
gencrale ale efcctelor favo|abilc provcnit.e din incntcigare gi ale efeclelor d5.unirtoare ale repro4ucerii inbre
indivizi irldeaploape inrtrditi t'eproduse in cadrul rudeniei aplopiate \:itc pe jumilate sdlbatice linute
-\'ite -
timp lndelun$at in acelcali palcuri - Oi -- Ccrbi lopritari Ciini, iepuri, porci Omul, originea aversiunii
- -
sale fati de cirsirtoliile incesLuoasc - Giini
- I:'orurnbci - Albine fle stup - Plante, consideratiuni generale
asupla avanta.iclor provenile clin incrucigare
- 1'epeni, arbori fructifcri, soiuri cle mazlre Ei varzi, griu qi
arbori foreslieri - l)imcnsiltnea clescutS. a plantelor hibride, nedatoritir exclusiv ster.ilittitii lor Despre
anumite plante not'mal sau anoflnal incapabilc de autofecun6are, dar fertile, atit pritr paltea masculi -
ciL
gi prin cca femeli, atunci cind sint incrucigaLe cr.r indivizi distincti clin aceeagi specie sau din alti spccic
lloncluzie
-
465

Capitolul aI XVfII-lea
DESPRE AVANTAJEI,E $I DEZAVANTAJELE CONDITITLOII DE vIAJ.A SCH1N,IBATE.
STERILITATEA DIN DIFERITE CAUZE

Despre avantajcle realizatc din schimbiri ncinsennale in conditiile de viatl

catl de conditii schimbale, la auimale, in lara lor de origine gi in menajerii ]Iamifere, - Sterilitatea provo-
- plsirri ;i insecte -
I'ierclcrca caracterelor sexuale secundare ;i a instinctelor Cauze de sterilitate Sterilitatea la animale
- -
tlomcstico din cauza conditiilor schimbate - Incompatibilitate sexuali. la animale individualc
tatea la plante din cauza conditiilor dc viatir schirnbate Contabescenla anterelor \'Ionstruozitiiti, - Sterili-
- ca
o cauzii a sterilititii - Flori bdtrrte - Irlucte flri slmtnt[ Sterilitate din cavza- clezr.oltirii excesive
-
a organelor vegctative -- Stelilitate din cauza inmultirii pe cale vegetal[, continuati timp inclelungat
Sterilitatca incipientri, caoza prirnordiall a flolilor bitute gi a fructelor firi sdrnlnt.l -
4g5
10 CUPRINS

Capitolul al XIX-lea
REZUX{ATLIL ULTIN,IELOR PATRU CAPITOLE, CU OBSERVATII
ASUPRA TTIrIRTIARTT
Pag.

Despre efectele incruciqirii - Influenta domesticirii asupra fccundititii - Incrucigarea intre indi-
vizii indeaproape inruditi - Rezultatele favorabile Ei driunitoare ale conditiilor de viatd modificate -
Varietir[ile lncruciEate care nu sint invariabil fecunde - Diferenta de fecunditate intre specii ;i varietdti
lncruci;ate-Concluzii in legiturai cu hibridarea -Explicalii in legltur[ cu hibridarea, prin progenitnra nele-
gitiml a plantelor heterostile - Sterilitalea speciilor incrucigate datoritI unol diferentieri limitaLe la sistemnl
reproductiv, neacumulate prin selec{ie natulalS - }Iotive pentnt care varictirtile domestice nu sint reci-
proc sterile - Prea rnarea imporlanti dati diferen{ei dc fecunditate intre specii lncrucigate Ei varietiiti
tncruciqate - Concluzie 523

Capitolul aI XX-lea
snr.rtcTrA trFECTLIAI'A DE (:ArRE ONr

Selectia este o arti dificili - Selectia metodicti, incongtienti gi naturali - Rezultatele selectiei
metoclice * Precau{iile in sclcctic -- S.electia la plante Sclectia efectuati de popoarele antice 9i semicivi-
-
lizaLe - Atentia clate'r deseori unor caractere firl importanti -- Selectia incon;tienti
- Pe misura schim-
bdrii treptate a conditiilor, s-au schimbat gi aninralele noastre domcsticite prin actiunea selec{iei inconqti-
ente - Influenla difcritilor cresc[tori asupra aceleiagi subvarietiti - Ilfectul sc]ectiei incon;tiente asupra
plantelor.
- Efectul selecfiei, dovcdit prin marile modificlri ale organe]or celor mai prctuite de om 537

Capitolul al XXf-Iea
SELIICTIA (continrtare)

llodul cum selecfia naturali afccteazl formele domestice - Caractere ce par de t'aioare nein-
scurnatri sint cleseori de reali irnportantd - Conditiile favorabile selecfici de cdtre om - I.'qurinta iurpie-
dic[rii lncmci;iirilor ;i natula conditiilor - Atentia deosebitl ;i perseverenta sint indispensabile - l)ro-
duc:erca nnui rnare nurnirr de inclivizi este cleosebit de favorabili -- Nu se formeazd rase clistincte atttuci
cind nu se aplici nici o selectie - Animalcle foartc amelioralc sint susccptibile de degencrare - 1'gnrlin{a
ornului de a impinge la extrem selectia fiecirui caractcr, ccea ce conduce la divergenla caracterelor, rareori
la convergen{a lor - Caractcrele care continui sli varieze in aceea;i direct.ie in care ele au mai variat --
Divergenla caracterelor imprenni. cu dispari{ia varietitilcr intermcdiare duc la diferentierea raselor noastre
domestice * I-imita capacitdfii de selectie
- Importanta cluratei de timp - Ilodul in care att lttat na;tere
rasele domcstice - Ilezumat 561

('apitolul al XXII-lea
(]AUZELE \:A}lIAB ILITATI I

\rariabilitatea nu lnsotegte neapdrat reploducerea - Cauzele atribuite de divergi autori - Diferen-

lele individuale - \:ariabilitatea de orice fcl datoriti conditiilor de viati schimbate - Despre natura unor
asernenea schimbiri - Clima, hrana, excesul de hranei - Schirnbriri neinsemnate sint suficiente - Efectele
altoirii asupra variabilititii plantelor din siminti-Formele domesticese obignuiesc cu conditiile modificate-
Despre acfiunea acumulatir'I a condi{iilor schirnbate - Ileproducerea lntre indivizi indeaproape inrudifi
giimaginatiamamei,presupuse acauza variabilitaLcra - Incruciqareaca o cauzii:rapariliei de noi caractere -
YariabilitaLea deterrninati de amestecul caractelclor Ei de rel'cLsiune - Despre nrodul gi perioada acliunii
cauzelor care, dilect sau indirect, prin sistcmul rcproducltol provoacri variabilitatca 581
 CUPRINS 11

Capitolul al XX[f-lea
ACTrL'rNEA DTRECTA ;r DEFTNTTA e coxDrTrrloR EXTERNE DE vlalA
Pag.

Uqoale modificlri in dimensiunea, coloritul, proprietitile chimice ;i ln starea lesuturilor plantelor

datorite actiunii definite a conditiilor moclificate - Boli locaie - l{odificdri evidente datorite modificl-
rilor dc ciimi, hrani etc. - Penajul plsirilor afectat de o alimentalie speciali gi de inocularea cu otravd --
X{olugte terestre - Xlodificirile organismelor ln stale naturali prin actiunea dcfiniti a conditiilor exte-
rioare - Comparatie intre arborii americani ;i europeni
- Gale - Ilfecte ale ciupercilor parazite - Consi-
deratii contrarii credintei in influenta puternici a conditiilor exLerne schimbate - Serii paralele de varie-
t'iti - Gradul de variatie nu ccrespunde gradului de rnodificare a conditiilor - Variatie mugurald - NIon-
sLruozitdti produse de tratam.enttrl nenatural
- ILezumat 599

Capitolnl al XXIV-lea
LEGILE \TARIATIEI - F'OLOSIREA SI NEFOLOSIREA etc.

Nisus formalittus sau forfa coordonatoare a organizaliei - Despre efectele folcsirii sau ale nefolosirii
accentuate a organelor - Obiceinri de viati schimbate - Aclimatizarea la animale qi plante - Diferite
metode prin care se poate realiza aceasta - Oprili din dezvoltare - Organe rudimentare 617

Capitolul al XXV-lea
LEGILE VARIATIEI (continuare). VARIABILITATEA CORELATIVA

Explicarea termenului corelalie, in legiLur[ cu dezvoltarea - 1\{odificlri corelate cu dimensiunea

mlritd sau redusS. a pirtilor -' \'arialia corelativi a pirlilor omologe - Picioarele penate la pisdri dobin-
dind structura aripilor - Colelaiia intre cap gi extremitdli; intre piele gi apendicele dermice ; intre orga-
nele vederii gi auzului - Ilodificirile corelative la organele plantelor - X'Ionstruozititi corelative - Corelatia
lntre craniu gi urechi - Craniul qi motul de pene - Craniul Ei coarnele - Corelalia cregterii complicati
de efectele acumulate ale selecliei naturale - Corelafia dintre culoare ;i particularititi constitulionale 639

(r alrit oluI al XXVf-Iea

Lltcll,lr VARIATIEI (continuare). REZUIIAT

Contopirea pirtilor omologe - \'ariabilitatea plrlilor multiple ;i omologe - Compensatia cregterii -

Presiunea mecanicir - \:ariatia catzatd. de pozitia relativd a florilor fali de ax[ Ei a semintelor in ovar -
\rarietlli analoge sau paralele - Rezumatul ultimelor trei capitole 655

Cr apit olul aI XXVIf-lea

IPOTTIZA PROVIZORIE A PANGI]NEZEI

Observaliile preliminare - Prima parte : Faptele care trebuie lntrunite sub un singur punct de vedere
qi anume diferitele feluri de reproclucere - Regenerarea pirtilor amputate - Hibrizi prin altoire - Acliunea
directi a elementului masculin asupra celui feminin -- l)ezvcltat'ea - Indepeudenta functionali a unitd-
lilor corpului - Variabilitatea -- Eleditatea - Revcrsiuuea - l-altea a doua : Enunfarea ipotezci - In ce
12 CUPRINS

Pjg
misurd presupunerile necesare sirrt improbabile - Explicalia cu ajutorul ipotezci, a dir,erselor grupe de
fapte specificate in prima parte - Concluzie 669

C ap it olul al XX\rIII-lea
CONCI,I-ZII

Domesticirea - Natura ,si cauzele variabilititii - Sclectia - Divelgetrla ;i tralura distinctit a carac-
terelor- Disparitia raselor - f ,onditiile favorabile selectiei altificiale --\-cchinrca rulor anutnite rase-
Problema dacl fiecare varialie particulari a fost hotiliti. dinainte in mod special 705
 I,ISTA ILL-STRATIILOR

1. PONEI N'TURG DE DEVONSHIRE, CU DLINGI PE SPETE. SPINARE

$r PrcroARE 55
2. CAP DE PORC JAPONIiZ SALI TIASCAT 68
3. CAP DE I\{ISTRET $I DE ,,GOLDEN DAYS", PORC DE RASA I\{ARE
DE YORI{SHIRE 68
4. VECI{I PORC IRLANDLZ CU AI]I]NDIOI] PE NIANDIBULA 7I
5. IE.PURE CU O SINGURA URECFIE PLEO$TITA 95
t). CRANIUL UNUI IEPURE SALBATIC . 95
7. CRANIU DE IEPURE }IARE CU URECHILE PLEO$TITE 702
B. PORTTUNE DrN ARCADA ZrGOI{ATtCA ARATINO CApATUL pROENrr-
NENT AL OSULUI N'IAI,AR AL NIEATULUI AUDITIV LA IEPURII
DOI{ESTICI 103
9. REGIUNEA POS'I'DRIOAIiA ,\ CI1ANIULUI DE IEPURI' DONIESTIC,
ARATIND OSUL INI'ERPARIET'AI, 103
10. FORAXIENUL OCCIPITAI, LA IEPU}]EI,LI DOI{ESTIC. 103
11. CRANIUL IF'.PT]RELUI CU O SINGURA URECFIE PLEO$TITA 702
12. VERTEBRi\ ATLAS LA IEPUITII DOI{ESTICI 103
13. A TREIA VEITTEBITA CERVICALA LA IEPURII DOT,IESTICI 103
14. VERTEBRI' DORSALE I,A II]PURII DOIIESTICI. DE LA A 6-A LA A
1O.A INCLUSIV 107
15. OSUL TERN'IINAL AL S'ftrRNULUI LA IDPURII DOXIESI'ICI . 707
16. ACROUIONUL OSULUI SCAPULAR LA IEPURII DON{trSTICI 7A7
17. PORU}IBELUL DE STINCA, SAU COLUXIBA LIVIA 119
18. PORUNTBELUL GU$AT ENGLEZ (ENGLTSH POUTER) 121.
19. PORUTTBELUL CALATOR DNGI.DZ (ENGLTSFT CARRTER) r23
20. PORUTIBELUL BARB ENGLEZ (ENGLrSrr BARB) 728
21. PORUI{BELUL ROTA'I ENGLEZ (ENGLTSH FANTAIL) 729
22. PORUI'IBELUL BUFNITA AFRTCAN (AtrRrCAN OWL) 131
23. PORUI\{BELL'IL JLTCATOR CU CIOCUL SCURT (SHORI'-FACED
ENGLTSH TUITBLER) 135
24. CRANII DE PORUNIBEI, Y AZIJTE LATER,\L 745
25. ]\{r\NDIBULA PORUNIBEILOR, VAZUTA DE SU; . . . . . . . . 745
26. CRANIU DE PORUITBEL rtOlrAN (RUNT) VAZUT DE SUS 1.18
27. NIANDIBULE DE PORUI{BI_JI, VAZUTI] LATERAL 148
28. OASE SCAPULARE DE PORTTN{BE.I 748
29. CLAVICULE DE. PORUNIBEI 148
30. GAINA nn RASA SPANIOLA 195
31. GAINA OE RASA DE FI;\}IBUITG 196
 LISTA ILUSTRATIII,OR

82. cArNA rn
nesA porclxezA L97
33. FORAMENUL OCCIPITAL LA cRANTTLE ne cArNA 224
34. cRANrr DE GATNA, vAzurB Dri sus, PUTIN OBLIC 224
35. SECTIUNI LONGITUDINALE PRIN cRANTI DE cAlNA, vAzurp
LATERAL 226
96. cRANIU DE cAtNA cu coARNE, vAzur DE sus, puTrN oBLIC 226
32. A $ASEA vERTEBRA cenvrcarA ra cArNl, vAzurA LATERAL 224
38. ExTREMTTATEA cLAvrcuLEI le cArNr, vAzurA rerpnel 244
89. cRANTI DE ne1A, vAzurn LATERAL, RtrDUSE ta oouA rRErMr
OIX UARIMEA NeruReTA 244
40. vERTEBRE cERvrcALE DE neTA Ix uAnrun NarunerA 244
+r. pAsrAr on uezAnn 284
az. slNteuRr DE prnnstcA gI DE MIGDAL, lN nrAntnrE NATURALA,
vAzugr DTNSPRE MUCHTE 296
ag. slnteuRl DE PRUNE, lN uAnluE NATURALA. vAzuTt LATERAL 304
 INTRODLI CERtr

Scopul acestei lucld,ri nu este nici d,escrierea numeroaselor rase d.e animalo d.omesticite
de om, nici a plantelor pe care le-a cultivat; chiar dacd, aqi arrea cunoqtinlele necesare,
o asemenea uriag5, lncercare ar fi de prisos. fntenlia mea esie sd, redau, in legd,turd,
cu fiecare specie, numai faptele pe care le-am putut aduna sau observa, g,rd,tind. grad.ul
qi natura schimbdrilor prin care au trecut animalele qi plantele de cind. se gd,sesc
in puterea omului, precum $i faptele care au leg5,turd, cu principiile generale ale varia-
bilit5,lii. I{umai lntr-un singur caz, qi anume la porumbelul d,omestic, voi d"escrie pe
larg toate rasele mai importante, istoricul lor, gradul qi natura deosebirilor dintre ele,
precum qi treptele probabile prin care au trecut ln cursul formd,rii lor. Am ales a,cest
caz pentru cil, dup5, cum se va ved,ea mai d,eparto, materialul referitor la acesta este
mai complet d.eclt cele referitoare la oricare alt animal, iar vn carz d.escris ln intregime
va ilustra, d.e fapt, pe toate celelalte. Yoi descrie totuqi mai pe larg, cu numeroase amd,-
nunte qi iepurii d.omestici, gi,inile qi ralele.
Subiectele discutate in acest volum sint atit de legate lntre ele, lnclt nu este
ugor s5, se hotd,rascd, care este ord.inea cea mai bund, de a le prezenta. M-am hotd,rit
sd, dau in prima parte, ln secliunile consacrate diferitelor animale qi plante, un mare
numd,r de fapte, dintre care unele vor pd,rea poate la prima ved.ere pulin legato d.e
subiectul nostru, iar partea finald, s-o rezerv disculiilor generale. Ori de clte ori am
gf,,sit necesar sd, dau numeroase am5,nunte in sprijinul vreunei afirmalii sau concluzii,
s-au folosit litere cu un caracter tipografic mai mic. Cititorul va fi, cred, d.e acord cu
acest, plan, d.eoarece dac5, are indoieli asupra concluziei sau nu-l interesea zd, amd,nuntele,
poate trece cu uqurinfd, peste ele. Imi permit s5, spun totuqi c5, unele dintre aceste disculii
tipdrite cu caractere mici meritd, atenfie, cet pu,tin din partea naturalistului de profesie.
Va fi poate de folos pentru cei care nu au citit nimic ln legd,tur5, cu seleclia natu-
rald, sd, expun aici pe scurt intreaga prob1em5, qi irnportanta ei ln legd,turd, cu originea
speciilor 1). Aceasta este solulia cea mai bun[, deoarece este imposibil ca in prezenta
lucrare sf,, se evite multe referinle la probleme care nu yor fi d,iscutate ln toatfi, amploarea
decit in volumele viitoare.
lncepind, din timpuri lnd.epd,rtate, ln toate pf,,rfile lumii omul a supus domesticirii
sau cultivd,rii numeroase animale qi plante. Omul nu are puterea de a modifica condi-
liile absolute ale vielii I el nu poate schimba clima weunei regiuni I el nu adaugd, elemente
1) Aceasti introducere este inutil[ pentru oricine a cilit cu atenlie cartea mea despre Ortgfutea speciilor.
Deoarece am tnetrlionat in acea lttctare cd voi publica tn curlnd faptele pe care se bazau concluziile expuse in
acel volum, imi permit si prccizez aici ci nrarea lntlrziere in publicarea acestei prime lucrirri a fost cauzatl
de continua stare proasti a sdnitdlii melc.
16 1NTRODUCERE

noi solului, insi, poate transporta un animal sau o p1ant6 d,intr-o climfl ln alta sau dintr-un
sol intr-altul; d.e asemenea, poate sd, le ofere o hrand, pe care accstea nu o au in condi-
liile naturale. Este gne$it sd, se spun5, d.espre om c5, ar ,rzdrancina naturat' gi ar cavza
variabilitatea. Dacd, un om introd,uce o bucatd, de fier in acid. sulfuric, nu se poato
spune cd genereazd, sulfatul de fier, ci cd, permite doar sd, intre in acliune afinitd,file
elective ale celor doui, corpuri. Ilacd, organismele nu ar fi avut o tendinld, inerentd, Ia
variafie, omul n-ar fi putut face nimic t). El expune neintenlionat animalele qi plantele
unor condJfii de viafd, variate qi astfel se iveqte variabilitatea, pe care nu o poate
preveni sau opri. S5, Iu5,m cantl simplu aI unei plante ca e a fost cultivatd, timp lnde-
lungat in lara ei d.e origine ,si care, prin urmare, nu a fost supusd, nici unei schimbd,ri
de climd,. Planta a fost apd,ratd, in oarecare md,surd, de concurenla r5,d,d,cinilor altor specii
de plante qi a crescut in general in soluri ingrd,qate, dar probabil nu mai bogate d.ecit
cele oferite de multe din depo zitele aluvionale. In sfirqit, planta a fost expusd la schim-
bd,ri de cond.ilii, fiind. cultivat5, uneori lntr-un tinut, alteori in altele, pe soluri diferite.
In asemenca condilii, gdsim cu greu o plantd, care - cu exceplia cazului clnd a fost
cultivatS, in mod.ul cel mai aspru - s5, nu fi generat mai multe varietd,fi. Este greu sd,
nu admitem cd, plantele au suferit adesea schimb5,ri ln condiliile lor cte via,t5,, analogo
celor care determin5, aproape inevitabil varialia plantelor cultivate, in cursul nume-
roaselor schimbd,ri pe care le-a suferit pd,mlntul, precum qi in cursul migraliilor naturale
ale plantelor dintr-o laril in alta sau dintr-o insu15, in a1ta, in teritorii populate de specii
d.iferite. OmuI seleclioneazd, fd,r:d, ind,oial5 ind.ivizii care varrazd', lc seam5,nd, seminlele
qi seleclioneazd, din nou descendenlii care variazd,. Dar varialia iniliald,, asuprar cd,reia
omul I'lr..;l.eazd, qi fd,rd, d,e care nu poate face nimic, estc cau zatra d,e uqoare schimbl,ri in
condiliile de via\d, care trebuie s5, se fi produs adeseori ln natur5. Se poate spune d,eci
cd, omul a intreprins o experien!5 pe scard, uriaqS,; aceastS, experien\il a fost fd,cutd,
nelncetat d.e cd,tre naturd, in d.ecursul marelui interval d.e timp care s-a scurs. Urmeazd,
deci cd, principiile domesticirii sint importante pentru noi. Rezultatul principal este cd,
organismele tratate astfel au variat considerabil, qi aceste varialii au fost moqtenite.
Aceasta a fost probabil una d.in cauzele esenliale care au d"us la convingerea, ap5,ratb
mult timp de ciliva naturaliqti, cd,, in naturd,, speciile slnt supuse schimbd,rii.
In acest volum md, voi ocupa, pe clt lmi va perrnite materialul de care dispun,
de lntreaga problemi, a varialiei in condilii de domesticire. Sperim sd, ad,ucem astfel
oarecare lumin5,, oricit de slabd,, asupra cauzelor variabilitd,fii, asupra legilor care o
guyernea zd,, ca de pildd, acliunea directd, a climei qi a hranei, efectele folosirii qi nefo-
losirii qi ale corelaliei de creqtere, precum qi asupra graclului de schimbare pe care-l pot
suferi organismele domesticite. Yom afla cite ceva despre legile ereclitd,fii, d.espre efectele
incruciqd,rii diferitelor rase qi despre sterilitatea care intervine ad.eseori cind organismele
slnt mutate din conctiliile lor naturale de via!5,, precum qi at'unci cincl sint incruciqate
prea mult intre ele. In cursul acestei cercetd,ri vom ved"ea c5, principiul selecliei este
extrem d,e important. Deqi omul nu d.eterminfl, variabilitatea qi nu o poate preveni, el
poate selecliona, p5,stra qi acumula varialiile pe care i le-a oferit natura, aproape in
orice fel hotd,rd,gte; in felul acesta el poate obline in mod sigur rezultate importante'
Seleclia poate fi urmd,ritd, fie metodic qi intenlionat, fie inconqticnt qi neinten.tionat.
OmuI poate selecliona qi pd,stra orice varia,fie succesivd,, cu intenlia v5,dit5, cle a imbund,-
2) Dl Pouchet a insistat de curind (in Pluralitatea raselor, trad. in cngl. in 1864, p. 813 clc.) asupra
faptului ci varialiile cauzate de domesticire nn edificl asupra modificirilor naturale alc speciilor. Nu pot sesiza
forfa argumentclor sale, sau, mai bine-zis, a afirmaliilor fiicute de el ln acest sens.
 iN'f ROI)LTCtiR li 11

t6!i modifica o rils5,, in concordan!5, cu o idee prerstabiliti. Astfel, insumind varia!,iile

qi
adesea atit rle slabe incit sint irnperceptibjle unui ochi need.ucat, -- eI rea,Irzat schim- -
bd,ri qi itnbun[tdfiri tninunate. Se poate clec,i ard,ta in rnorl clat' c[ ornul ^
- chiar. f[r5,
vreo intenlie ryi f5r'd, gitidul dc a atneliora rasa, - prin pi,strarea la, fiecai'e gcnera,tie
succesivS, a itrtlivizilor pe care-i preluieryte mai rnult qi prin distrugerea indivizilor filr'X
valoare, produce ntari schimbd,ri, incet, dar sigur. f)eoarece in acest fe1 intrd, in ac{,iune
r.oinla otnului, se in!'elegc peritru ce lzasele dc-rmestice arat5, arlaptilri in legd,turfi, c,u cerin-
lele qi dorinleler sale. Putem infelrrgc rl.c asetnellea pentm cc rasc,le d.e anirnale d.ornes-
ticre $i soiurilc d"e plante cultivate manifestti aclescoli un cia,rilcter anorrnal in cornparaf,ie
cu speciile naturale ; ele au fost rnoclificate nu ln folosul 1or propriu, ci in folosul ornulni.
Yoi d.iscuta in alt5, lucrarer clacd titripul ;i s5,n6tatca irni vor ing5,rlui accst lucru,
valiabilitatea orga,rtisntrlor in natur5,, ;i armme deoscbirile indivirluale ale plantelor ;i
attimalelor, pl'€(rurr ;i tleosebirile cer.a, mai rnari, in g.tneral transrnise ereclitar, pe o&r'e
naturaliqtii lc cotisitlelii, ca varietd,fi sau lase geografice. \-orn vr:dea clt este d.e gren
sau adese& chiar imposibil, sL facem o deosebire intre rase;i sr,rbspercii.), cum au fost
denumit€ lrnssll forurele mai pulin bine contlrrate, precum ;i intre subspecii qi speciile
propriu-zise. Yoi incerca apoi i,i, ari,t cil speciiie comutre ryi larg rispinclite, aga-nul))itele
specii dotninante, r.at'iazfl foarte freovetlt, iar gerturile rna,ri si inflot'itoare sint cele care
inclucl cel m:li rnale nnruiir de specii varia,bilo. Dupd, crlrn vonl vodea, varietd,file pot
fi numite in mod jttst sperrii incipientc.
Se poate de aseniellezr afirtna, :lvinrl ln vedt.r'o cd, organismclo clin natulii, prezintX,
unele variet5li, cii orgl,nizatca lor estc plast,ici, intr-o micS rnd,suli, I cd, rnulte anim:llt ;i
plante au variat itr nrare tnf,sttri, in starcr rlontestitH, ryi cd, oniul, plin ca,pa(litatt'a lui de
selec!,ionale, a acurnultr,t asemeuezr, variaf,ii piu5, ce a cleat t'ase putcrnic corrtulate ;i
cu ereditate stabil[,. ifinintlu-se soama clc toatei acestea, se -Doatc pune intrcbarea : (1llnr
cle s-au n5scut speciiie in stale rratula,iii? Ileosebirikr rlintre vaf ietrfililer naturalc sint mici,
in timp ce intre speciilc a,celuia';i gcn sirrt considc,r'ir,bile, ia,r' itrtre slieciilc urlol' genuli
difelite sint ryi ruai mari. Cunr se expl.c[ faptul cil, c1e ]a, aceste rleosebiri mrci se ajunge la
cleosebiri tnai tnari ? Cunr so errlrlicfl faptul c:i va,r'ititii,t,iicr, sAll, cul-rl le-arn nurnit eu,
speciile incipieiute, ser transforntH, iu .qpecii adovhlate ;i binc cotittrrate ? Cum se face cd,
fiecare specie noud, esto atlaptat:i la condi{iilt' fiziae inrronjrirLtoai'r,r preculrr ryi la alte
forme d.e via!:i de ca,rc dcpincle itr olice caz rt \:ct[ent in jurttl nostru nennrn[t'ate aclap-
td,ri;i clispozit,ivr), cAl'e au tlezit la, olirre observzlt()r', pc bun5, dreptate, ce& nrai nrare atlmi-
ra!,ie. Itrxistd,, c1e oxemltlu, o tnuscii, (Cecidomyia)3) care-;i rlepunc oudle in interiorul statni-
nelor unei plante din gonul Scropltular'la ryi secretd, o subst'an{[ otld,r.'itoare cAre produce
o gal[, servintl drcpt hran5, lalr..ei. O a,ltd, insect:i insd, (Jhsocantqttts) i;i tlopune oulle
in corpul larvei tlin gal5,, fiinrl tr,stfel hld,nitX, cle plarla, ei vie. Tn acest, rrxcmplLr, un hime-
nopter depinde tle un dipter', iar acesta d.in urnrii depinde de cir,pacita,tea, sa c1o a produce
o excrescenfd, monstruoasd, l)e url organ al unei atrtrnrite plarrte. In acelaryi fel se intim-
pl6, lntr-trn nrod mai mult sau mai pulin accetrtuat, in rnii ;i zeci cle mii d.e cazuri
atit la cele nrai infcrioare, cit qi la cele mai cvoluate produse a1e naturii.
Aceastd, plob'lerni, :t transfornrflr'ii valiet5lilol in slrecii -. ou alte cuvinte a accer]-
tu5,rii micilor tleosebili tliritle varietflfi pind, la rleosebirile rnai rnari caracteristice spe-
ciilor qi geuulilor', iticlusir' :r,rhnilabilele ad.aptrili ale fiecd,rtti orga,nisnr la cond.iliilc sale
*; in sistr'rnuticlr rttoelclttl"r, lase gcogrtrf icii gi strbspecia sint corrsiclclate ca Iiincl categorii sistcnratice
itlcntice (.N. lrnd.).
31 I-6on I )ufoul in Anrttt/r's rlrs ,Sc't. )'al., Selia a l)-a, zoologie. t. \',
1;. (i,

! r. 'lOril
 INTRODUCERE
18

complexe d.e via.td, organice qi neorganice - a fost t'ratatdu pe scurt in lucrar ea mea Or'i-
ginea speci,,i,lor. Am ard,tat acolo c5, toate organismele, fdrd, exceplie, tind. sd, se inmul-
feascd, intr-o asemenea proporlie, incit nici un teritoriu,
nici o stafiune, nici chiar intreaga
suprafald, a uscatului sau a oceanelor nu ar fi suficient d.e lncd,pd,toare pentru proge-
nitura unei singure perechi d.upd, un anumit num5,r de generalii. Rezultatul inevitabil
este o luptd, permanentd, pentru existenli,. S-a spus pe d.rept cuvlnt c5, intreaga naturS,
este ln stare d,e rd,zboi; cei mai puternici izbindesc in cele din urmf,, iar cei mai slabi
cad. $tim prea bino c[, miliard.e de forme au d.ispd,rut d,e pe fala pd,mintului. Aqad,art
d.acd, in naturd, organismele vafiazd, fie numai intr-o micd, m5,surd,, datoritd, schimbd,rilor
intervenite in condiliite mediului, despre ca e avem numeroase dovezi geologice, sau d,in
orice alti, cauzd,; d.acd, in d,ecursul indelungatelor perioad.e d,e timp se ivesc varialii eredi-
tare cit de clt avantajoase pentru orice organism in cad.rul relaliilor sale de viald, extrem
de complexe gi de schimbiltoare (qi ar fi foarte ciudat ca asernenea varia,tii folositoare
s5, nu apard, niciodatd,, cind. am vd,zttb cd, in trecut s-au ivit atit d.e multe,
pe care omul
le-a utilizat in folosul sd,u, sau pentru pld,cerea sa) ; d.acd, deci aceste eventualitd,li apar
weodatd, - qi nu vd,d. cum s-ar putea pune la indoiald, probabilitatea apariliei lor -
atunci severa qi neincebata 1upt5, pentru existenld, va face ca acele varialii favorabile,
oricit de slabe, sd, fie p5,strate sau seleclionato, iar cele nefavorabile sd, fie d,istruse.
Am numit seleclie natural5, aceast5, conservare a varietd,lilor care ln lupta pentru
existenfd, prezintd, weun avantaj in ce priveqte structura, constitulia sau instinctul
lor I de asemenea qi dt Herbert Spencer a exprimat aceeaqi id.ee cind a spus ci,
supravieluiesc cei mai ap,ti. Termenul d.o ,,selec.tie naturald,tt este d,intr-un anumit punct
de ve.dere gregit, d,eoarece pare cd, implicd, o alegere conqtientd,, d.ar, dupd, oarecare fami-
yarjzare cu el, acest inconvenient va fi neglijat. Nimeni nu reprogeaz5, chimiqtilor cd, vor-
besc d.espre ,,afinitd,li electivo", d.eqi este sigur cd, un acid. nu are o alegere mai mare
cind se combind cu o baz6,, clecit condiliile de via!il cind d,etermind, seleclionarea sau
pd,strarea unei forme noi. Termenul este bun, intrucit stabileqte o legd,turd, intre prod,u-
cerea de rase domestice prin capacitatea de seleclie a omului qi pS,strarea naturald, a
varietd,lilor qi speciilor in cond.iliile din natur5. Pentru a fi mai concis, vorbesc uneori
despre seleclia naturald, ca d.espre o forfd, inteligent5,, in acelaqi fel in care astronomii
vorbesc d.espre atraclia gravitaliei ca std,plnind, miqc5,rile planetelor sau agricultorii cind,
spun cd, omul c,reeazd, rasele domestice prin capacitatea sa de selecfionare. Atit intr-un
caz cit qi in celd,lalt, seleclia nu poato face nimic fd,rf,, variabilitate, iar aceasta d.epind.o
lntr-o oarecare md,sur5, d.e acliunea cond.i-tiilor d.e med.iu asupra organismului. De asemeneat
am personificat ad.esea cuvintul natur5,, d.eoarece am constatat' c5, este gren sS evit aceastd,
ambiguitate; totuqi inleleg prin termenul naturd, numai ac.tiunea combinatd, qi prod,usul
multor legi naturale, iar prin termenul cle legi numai succesiunea d.oved.it'd' a fenomenelor.
Numeroase fapte au ard,tat cd, pe o anumitil, suprafa!5, pot trd,i un num5,r foarto
mare d.e organisme, dacd, existd, mari d.eosebiri sau divergenle intre structurile qi consti-
tuliile loclitorilor ei. Am vd,zut d.e asemenea cd, prod.ucerea continu5, de forme noi
prin seleclie natural5, - ceea ce implicd, faptul cd, fiecare varietate noud, posedd, un oare-
."ru avantaj ta\d, de celela,Ite - duce inevitabil la exterminarea formelor mai vechi
qi mai pulin ameliorate. Acestea din urmd, sint aproape in mod necesar organisme cu
structuri, qi descend,entd, intermediar5, intre formele cele mai recente qi speciile paren-
tale originare. Daci, presupunem acum ci, o specie prod.uce d,oud, sau mai multe varie-
td,ti, iar acestea prod.uc la rlndul lor in d.ecursul timpului alte varietd,li, principiul
bunei std,ri provenit d.in d.iversificarea structurii va d.uce in genoral la pd,strarea varie-
 INTRODUCERE
19

td,filor celor rnai dil-ergente. Astfel, deosebirile mai mici, caracteristice varietililor, se
accentueazd,, devenind. cleosebiri mai mari, caracteristice speciilor. Prin extermin area
formelor intermediare rriai vechi, speciile noi sfirqesc prin a d,eveni obiecte distinct defi-
nite. Yorn vedea astfel de ce organismele pot fi clasate in grupe d.istincte prin aqa-
numita metodd, natural5 -- speciile in genuri qi genurile in familii.
Deoarece se poate spune cd, locuitorii fiec5,rui teritoriu tind sd, creascd, numeric,
datoriti, proporliei ridicate a reproducerii, iar fiecare formd, intrd, ln concuren,td, cu
multe alte forrne in lupta pentru existenfd, (d.ac5, unul este d.istrus, locul s5,u va fi ocupat
d-e alfii) I d.eoarece fiecare organ variazd, ocaziona,l intr-o mic5, md,surf,,, iar selecgia natu-
l'alii, aclioneaz5, exclusiv plin pd,stlarea varialiilor prezentind. vreun avantaj fa!d,
,de
condiliile extrem cle complexe la care sint expuse toate organismele, se inlelege cd, nu
existd, limitd, pr)ntlu nurnd,rul, particularitatea qi perfectia d,ispozitivelor qi coad.aptd,rilor
care se pot astfel forma,. L-n aninra,l sau o planti poate fi astfel legat cu incetul in
urodul cel nrai cornplicat, in structurd, qi obiceiuri, cu multe alte animate qi plante, precum
qi de condiliilefizice ale staliunilor lor. In unele cazari, varialiile in organizare slnt ajutate
de obiceiuri sau de folosirea qi nefolosirea unor pd,r!,i, fiind controlate de acliunea directd,
a condiliilor fizice inconjur6toare qi d.e corelalia de creqtere.
Dirr principiile schifate aici pe scurt rezultil cd, nu existd, vreo tend,infd, innd,scut6
,\&u necesard in fiec.are organism in sensul progresului plopriu pe scara d.e organizare.
Sintem allroalle nevoifi s5, considerilm specializarea sau diferenlierea Lrnor pd,rfi sau
o]'galle pentru diferite fnnctiuni ca cea mai bund, sau chiar singu1a rn5,surd, a progre-
sului, fiindc5, printr:-o aserncn€a tliviziune a muncii fiecare funclie cor.poral5 sau mintald,
se efectueaz5, mai bine. Dat fiind c5, seleclia naturald, aclionea zd, exclasiv prin pils-
trarea modificdlilor d,e structur5, favorabile, iar cond.ifiile de viafi, din fiecatu r"gioru
d.evin in genclal tot mai cornplexe datoritd, nums,rului crescind. d.e forme d.iferite care
locuiesc acolo ; d.at fiind apoi c5, nrajoritatea acestor forme d.obindesc o structurd, tot
mai perfect'il', putem presuptlne ctt incred.ere cil, in general, organiza\ia progreseazd,. Cu
toate acestea, este posibil ca o form5, foarte simpld,, potrivitd, unor condilii d.e via!6 foarte
simple, s5, r'i,rnin5, nesclrirnbat5 sau neamelioratd, timp ned.efinit. De fapt, prin ce ar fi
avantajat de pilcli, rnicul infuzor sau un vierme intestinat dacd, ar dobind.i o organi zalie
superioard, ? Ifembrii unui grup superior s-ar putea chiar ad,apta unor cond.ilii de via!il
tirai simple, ceea ce se pare cd, s-a qi intimplat ad.eseori I qi in acest caz, seleclia nator"i6
tind.e s5 simplifice sau sd, d.egratleze organi za\ia, d.eoarece un mecanism complicat ar fi
f[r5, folos sau chiar d.ezavantajos pentru acliuni simple.
Argumentele ca1'e se opun teoriei selecliei naturale au fost d,iscutate in lucrarea
rnea Origi,nea spee'i,i,lor, in rnd,sura in care d.imensiunile lucrfl,rii au per,mis acest lucru, in
ttlmd,toarele capitole : dificultatea de a inlelege cum organe foarte simple s-au trans-
fortnat trecind incetul cu incetul in organe extrem d,e perfecte qi de complexe minuna-
I
tele fapte legate de instinct I intreaga problem5, a hibrid.S,rii qi, 1n cele din urmd,, lipsa
tlin formaliile noastre geologice cunoscute a nenum5,ratelor verigi co leagi, intre ele
toate spcciile iruud.ite. Ileqi unele dintre aceste dificultd,li au o mare importanfd, vom
r-tdta cd multe din cle sint explicabite pebaza teoriei selecliei na,turale, fiind altminteri
inexplicabile.
fn cursul cercet5,rilor qtiin,tifice este ingd,d.uit sd, inventim orice ipotezd, gi daci,
aceasta explicd, d,iferite grupe de fapte mari qi independ.ento, ea se rid.ic5, la langul
unei teolii bine intemeiate. Ondulaliile eterului qi chiar existenla lui slnt ipotetice gi
totnqi toatra lumea admite asbd,zi teoria ondulatorie a luminii. Principiul selecliei natu-
') rI l\ I ROi)ll(_t,.Ri,

rale lloate fi consid.er,at ca, o sirnltlir, ipotezir, ciu'e iL tlobindit rirl ttllunlit grt),d do proba-
bilitato datoritd, cuno;tinfelor. rroastlc l)oziti\.e tkrspre r-:lr:iabilitatea organisnlelor iti
sta,re natur,alii,, a clllto;tinfeior noa,stre pozitive ttesPrc'lu1lttl pcrltlu t,risteltlil cal'o Ar'o
rh,clrt consgcintI piistralea ap]oal]o inevitabii:i a v:u'i:l!iilol fa,r-ot'a,bilo, Pr'oclllll ;i tlirr
for.niarea anaigg[ a laselor dorricst,it'u. ,\ceaittI ipotezir, tleliuie acul]] r-crifit':ttit, -- tlcrt'stlt,
c*ste tfurp5, nrine singri1ll fg1 trgr'gt,t ryi lggitittt r1e a corrsidora ilit.r'(rir.g;l pl'oblonrt"r -- colltr'o-
lincl dacI erplirri rJ-iferr.itt'ie gt.ul)o de faptt rttari 5i intlt,liotitlclito, cll]l]:li'fi sttt't'trsiutlea
gcolggic5, a org1nismtrlgr', r ilspindil cal lol in trrrcut ;i itr plr( zont,, pt'(lclllll rii afirrit:ifile 1i
onologiilc lor, r'trr.illtgte. I)a,r,ii 1ri'irr.,ipitrl st,1ec{ir-ri ttattu'alc erplirrit, t.t,t'esttr gl'lrPo rnali
de faptc, precurn si alte gt,Lll)r', t'l al tlcllni sir fie:rrlrrrjs. ('ttttfotttt puttt'lultti d.tr vetll'l'tl
obiql1it, potlivit r.ii,inia fit'c,ar.o sltet,ic:l fost r.r't,atri itttlollcrntltrl]t, tltt obtittt'ttt tlit'i o tr-r1rli-
ca,!iei rytiintifigL A vreurtuia din actrs;tt'falrtt'. Putcnr sl)illl(r rtitttltri t'ti tt,stl i-:l lriirt'rtt Ct't'a-
tor1l1i, sit, goln:nrrrle rra lgcr-rjtolii tlecuti ;i plr-zclrfi ai iuiriii sti lt,lilllil itltr-o atruttriti'r,
ordine' ryi i1 arrurnitc l.sgiuni; i.ri 1e-a irnpl'irnat celc trt:ri cxtt'i,toltliti:lte, asetttt"lrlir|i ;i i-tt,
clasat in grupe subotrlonzite altor grupe. Ila,r prit] Asoltt(rtttl.t,:lfirnitrtii r[t clobint]irtr otlllos-
tin!,e noi I nu legiim f aptele ;i iogile intre ele I nu cxplic:ittt rlitrtic.
Tor.nra,i considslzl,r,ea, llpor iiiseinoneir grupc ruali tle falttc ttri-:t, tlat, lllinrtri ittrl)irls
sd nif, ocrip rle ar,t,st subir,ct. (-'ind. anr r..izitat in cursttl t'tilator'iei po vil,sltrl Jieaqkr arhi-
pelagul Claialt:rgos, situat in oc,ea,nul Par,ific I:r, cjlca ir00 r1e tltiltr rle '\rtltrt'it,:L de SutJ,
n1-an ltoprelit incgn-inr,:lt rk-t specii rle pdsiili, r'trl)1ilc ;i lrltttttt' ('rll'e 11lt t'ristl"t itl tlit'i
un alt 19c r1i1 lurltr. !f6tsqi, [rpt,ol],1)e tgatc ltttitlttt o itnrlrtt tt1:i iltlttrt'it'tlttr"i. Trl t'ittttrcnl
stur,z1lli riz.itor, in strigirtul strirlent al;oirnuhii iurita,l', iit tit,t'ttl;ii tttttl'i iti fol.tttiL tltt catt-
delabru arn o6scr,r'at linpecle r-gr,irrilta,tca Atut,ririi, tlrrsi ittstrltritt ()i'tltl atit r[t itlrL'lritltattl
tle couti1t,,lt si se tlrrosebcral r1u1t de acreista plin constitrtt,ia lor geologicir, ;i p|irl r,lirrii.
$i nrai surplinzdtor. cr:1, faptul cll rnajolitatea vietuitoarelor difolitelor instrle rl.iti acest
mic a,r.hiltelag er,au slregi: cliferite, flg;i inmdite foartc t1c altt'oapo intre tr1c. Arhipola,gul,
(,tl 1e1r1lrpi12,tt,le l1i crater:e qi ryut'oaie dc lar-d, steat'1tit, lttit'tln s:i fie tle Ol'igintl tecrtrntl't
ryi astfel pr-il,rll transltor.tat irr irua,ginatic a,l)r'o&pe tlo tt,t'tlll
irlsu;i al t'l'trlltitri. l[-atn
iltr,trbat adest,il ol11) irl iuat naltelrr a,r,osto nllltl()l'oil,s(' itttitlrtt,ltt ;i lliitttttr ll1lzr't tr ?
liIsplnspl cgl rnai sirrrlrlu rrri s-1, liirnrt tr fi t'ii : r-it'tttitottt't,lt, rlirr r]ifc|itt'ltr ittsttltr so
t1ag rirrelg d.i1 2ltglg ;i cri tnr suftrrit rnotlifir.iu'i irr rLrt'ttt',stti tlt'st'trtttlr,ltttri lrti' I tttr
aserlreneal, ci1 to2,te 1-igtuitorrrelo :ulril-rt,lrtgtrlui 1ri ovitt rlin ('t'lt' (l.t, ,l)(' ctttttitrtllitttl
('(rl

rlai apr,oliiat, si anunttr tl.in,\nrelir.a. rltr lri](lt, st, tlirg iti trtoiL fit'ttst't'olorrizit,tttt'ii. l):lr'
nniti, 1'r,eme r1i-2 fost gl'ou sii-nri exlrlic ('uri] s-alr lrtttut letrliza a,t'trstt, rrrorlificii,r'i ;i
pr,oblema ar, fi 1ima.s tot necxplir.u,ti tla,r'I r]-al fi studiilt protl.rrt'fiilt: tlotttt'iiticc'. for'-
nintlu-r1i astfd o irlee just[ asnpla for lei Selectiei. J)e indtr,tii, ctr ali] irif eles l)c ttetrrlitt
acest fapt, zp 1,sDStil,tat, citintl lucralcra lui -illalthus t1cs1n'e poirulati(r" ('ii stllct'fi:t tt:ltu-
ralI eisto r.cizuitatul iuer.itabil al inrrmllilii lapide a tutruol ol'g;]llistiteloi: ; e]'a,rn clc tr,ltfel
pregit,it pentru aprccierea iuptei lrentru existerr{ii, plin fu,lrtul cir stud-ias;etlr tinlP inc]-e-
Iungat, obiceiurile anitnalttlor'.
lnaintc de il, fi r.izitu,t insulele Galapzrgos colectasctrl tnulte anirnale itr tirnprrl
cd,ii,tor.iei der la norrl la sucl cle amtlrrle pd,r!,i ale Amelitii tle Sud 1i frt'ctrttintletii, irr contli{ii
rle r-ia{ri pg r,it se poatrr irtragir,ra rirai difelite, ant intilnit fot't'tttr arnelicattti ; slrt't'ii inlo-
clin11 1lte s1-rgcii ale ar.elora;i golruri.,\teortea, lc-tett't gtisit t'irld iln). ulcilt {'ordilittrii s:ru ilttt
pd,t'11s in rtesiryui pddur,ilor tropicaler, ,\Au r,intl &ni tt,t('(t&t apele tlult'i din Arntrricl.
Arn vizitat llter,ior alte {6li, (.:t.re in 1;rir.irrta trttrtrot' tcirtd.i{iilor' {g Yin,!ii el'au illcoll-t-
par.aSil lrai aserldnlitoar,13 cll nr:cle regiuni Alo -,\tttelicii tLt, Sud decit diftrt'ittrle 1'tir'!i altl
 IN_I.R()I)I;(-I,ItI 2l

rl('esttli contillellt itrtt't' cle. Totu;i itt ace,qte t[li, ca r1e pilda in Austr.alia .si.Lu Africa rle
Sn11, t'iiiitorrii tlu llcate ,qij Iltt fic intprcsiot;at r1c totaia dcrgser.bir,e a or,glrnismelor tlin
ielitoliilri respe,r.tir-r.. I)in nou nri-a fo"st s;ug.{)iat:i idcea ci nunrai clescenrlenta cornund,
rliti pliulcltt r-ie:tuito:rltr:r1e '\ttrrrlicii dc Sud poate si orplice larga pr.eclornipalLr a tipl-
Iilor atltcricitl](r l)() torr,tli itr,e:lst:i r-asfzi intirirl:r,e a corrtineribului.
( itirl tl-t,zgt'olri ('Lt lrlolrriiltr ta,lc tniini n2s1+lc unor' patml-.ccle gigantitc tlislt:ir.uto
ili r-iltti iIi tttittle itt ltltttl ('oti{rrr,t itttlr,nga plobicniii, rr, sur,r,osiunii spcciilor. ,\nr gisit
astftll itr -\tttcl'it'a ti.e -stttl flagttt('ttttr nrari rle alruur il in ,qolzi, intr.u totul asrlrnd,nirtgzar.e
('tr [ftee[L (.:l,l'e a(.o])i,l'ii t,or1-rtrl u,rmrtrlillo-ului ltigrrrorr, rltu. de ltr.ol-roitii nrult rnai nari:
a,ttt gdsit tlinti nltu'i,:t-setrtitnd.tori cu cci ai lertesuiui *) li oAsc asernzinfl1oerrer c1 ceie ale
cOllaiului. O sllt't't'sitttl(r ltst,tuiilld,to:rt'tr de fot'nrr.l inrutlito a fost olrg6r1,1'2f2i nta,i ina,inte
;i iti '\ustt'alia. \'etlettt lrici ltnrdotnin:u'eain tirnll siin spa,tiu a acelot.aqi tiprrr,i i1 acsleaqi
1'lrgirttli, t'el;i t'ind ir,r' fi exlllic:rti plil {1'ss,6rvtfl1rtitti ;i irr uit,i un caz sinriiitnrlinrra contli-
tiil0r' ntr ltotrte 6;f1rt'i1 ptrrttm nit'i urtui dintre excrrrltlerle iler nrai sns, o trxplicatie szltis-
fdcS.toa,l'o a sirlrilituclirlii fot'rnt'lor c1e via!:i. }lstcl binti (rur'Ioscut r,ri resturile fosile di1
fOrtlratii cal'e se ulrlt()azii ttttelc pe altclt' ln nrod str,ict ,qint intleaproape inr.utlitg ca
stlttt'tut it ;i ltltttrni llsot' irt{elege faptul, dac,ii adntitcrn cd, sint inrlcapl.oape irrntlite
pl'itt 1lsg1'ctlrltrtlfa, lor. litlt't'trsjnttczt Ilultl(r'oit,gplor s1-lrrrrii rlistincte alo :lceluia;i go1 cle-a
Iurlgrrl ntalilol st'tii de fot'ttraliuni gcologit'e 1ra,re sri fi fost rieintrcmpti. Speciiie poi isi
fa,c a.1l:tlitiatlelrtat, urta citer rtna. Irolmele dc via!:i r-eclii, displr.ute, au adesera 11 car:rcter
itttelrrtcliat'. ta clc pild:i cur-intclc tln(:i lirnbi moalte fa!i tle tliverscls ior drriv2,te,
I'esfcc'tiv linlbile r-ii. Dulr:i ltirer(a nleA" toatc aceste fapte indic.ii rlescernrlenttr c1 nodi-
fit.:lle cir rrrijloc rJ.e clea,l.c a sperriilor noi.
Ntrrttttlil'-ttateltr r-ietriitoare tlin trrcut plecunr ;i cele actua,lc tl.e 1'rc p:iniint sint
lt'g:rto itlti'tr cle pliti afittitrjtilc t't1e rtrai sllrrciale ;i rnai complcxe; ele ltot fi t.lasa,to iri
gl'llpo sullot'rlotlattl altor gt'ul)o, irt :rceiir;i rnotl irt c:llo valigt:it,ile 119t fi clasate i1 ca{rgl
s1lt't.iilol..ilit.stt1lr-itt.itlt[{i1tlittt.irrlt.tt1r-tllit..iii1iltlr.,tl.ilt'cugi,a,d.tlr1ctl-iftlr.t+
tttar"i. ,\t'oste afirlit:iti cotttlrltrxtr ;i rtrgrtliltr clllsificiilii r,a,p[t,ii o exlrlicatie rationu1ii, irr
lnmina lt,or,itri (.1c51,1,1111,rrrtei courbinat[ cu pr.incipiul selcctiei natura,le, (r[il.e inplir,ii rlir.-er_
gttltttt, t'ltl'tl,t'ttrt'(rloL;i dirilirlri(ia, folntolor itrtrl'nredia,re. ['it cle inexplicabil ssto rtrgclul
l.iutilal rlc olgattiz:u'e a miinii otrtului, picionilui unni ciine. aripii unui 1iliac ;i 11ot[-
tualei untri foc{rr in ipoteza aclelor rle cr(iat,ic indcpernclentc ! Cit tle sinrPlii, este insii,
trxplit'afi:l' l)() ltaza,llr'int'iltiului sclecliti rtatur:l,le a r-aliritiilol ntici succesir.rr la flt'sce1cler1tii
irr ful s al.e ciift'ltrntic'lo a,i urlrri singur progenitol. ! T.,a fcl se intiniplI cu anurnitc p[r!,i
rtttl ol$tl,lls i.t'ltr a,celuia;i int'Livid attitn:11 satt 1-rla,nt[, de pildi, rlandiliulti]e;i pilioarelc
ttllui t'tab siltt 1,'eta,lcie, slantittele si pi,stilelc trnci floli. in tinrpul nurneroaselor schinrb5r.i
sttfelitc cle otgatlisrlre in dercut'sul titrrptrlui. Anunritti organc sau llitr.ti dcventrarr lneor.i
li1 i111'111)nt d"ti mic'i utilit:rte si, iti t'elc tliu urtnir, inrrtilo I ltIsti'arrru ar:cstgr ol'gano irrtr-o
stitl'tl ludinltttttat'5, ;i inutilfl rlevine dc inteles prirr teroliil rlesccndernt,gi. So poatg artlta
t'ti tnodifit'tirile stluctulii sint in general rnostenite cLe desccrtrlerrti la aceea;i virstfl la
ca,fo fie('itlo valiatie suc,r,c'sir-li a :lpdiut la 1;dr,in{i; se poate ardta nrai clcparte r,ir, r.ar.ia-
{iile nrr a1)2}l'dc obicci intr-un stadiu foarte tinrlmriu al tlczr-oltririi embrionare. Pe baza
itt'cstot'clotrti pl'incillii pul.tnr lntelcgc ace"qt minurta,t falit din intregul cl1s al istorieti
tratnt'lt,i0, ;i allllltlc stt'ittsit ttscrliriare dintle cnibliorrii aceleia;i clasc nta1'i, rte pilcld,
intrc cei ai nrarnifelelor, pds:irrilor. r'eptilerlor ryi peryti1or.
') }Ianrifer rlin gcnul l)rud4ptrs (-\-.-lrad.).
22 INTRODUCERE

Prin examinarea qi explicarea unor asemenea fapte m-am convins cd, teoria descen-
denlei cu modificare prin ac.tiunea selec!,iei naturale este in linii mari ader-d,rat5. Aceste
fapte nu au fost incd, explicate pebaza teoriei crea,tiei independente lele nu pot fi grupate
sub nn singur punct cLe vedere, ci fiecare trebuie considerat ca un fapt definitiv.
Prima aparilie a vielii pe acest pdmint, precum qi continuarea ei in fiecare ind.ivid
se gdseqte in prezent cu totul in afara domeniului gtiinlei. De aceea, nu weall s5, acord
mare importanfS, concepliei simpliste dupd, care - ln loc de nenutnd,rate crealii minu-
nate, necesare in d.i.f-eritele epoci - ar fi fost create iniliaI numai puline forme sau chiar
una singur5, deqi aceast5 conceplie mai simpl5, concord5, mai bine cu axioma filozoficd
a lui Maupertuis a ,,minimului de acliune".
Dacd, ,tinem seama plni, unde poate fi extinsd, teoria selecliei naturale, adicH,
stabilim tlin cili progenitori se trag vie!,uitoarele lumii, ajungem la conclazia c5, cel
pulin membrii aceleia;i clase se trag dintr-un singur strilmoq. fncluderea in aceeaqi clasi,
a unui num5,r de organisme se face pentru cil, independent d.e mod.ul lor cle viafd,r au
acelaqi tip fundamental de structur5, qi pentru c6, ele prezint5, forme de trecere de la
una la, alta. Ifai mult chiar, in majoritatea cazurilor se poate arilta cd membrii aceleiaqi
clase sint foarte asem5,n5,tori in stadiile embrionare incipiente. Aceste fapte pot fi expli-
cate pe baza concepliei cd, se trag d.intr-o form5, comund,; de aceea se poate admite
cu incredere cd, toli membrii aceleiaqi rllase se trag d.intr-un singur str'5,moq. Deoarece insd,
membrii unor clase cu totul d.istincte au cite ceva comun in structurd, tsi mult cornun
ln privinla constitufiei*), putem face prin analogie un pas inainte qi sd, deducem cd,,
probabil, toate fiinlele vii se trag dintr-un singur prototip.
Sper ca cititorul sd, zdboveascS, pulin inainte tle a ajunge la vreo concluzie finald,
ostilil, teoriei selecliei naturale. El poate consulta lucrarea mea Origi,nen speci''ilor pentru
o schild, generald, asupra intregului subiect ; d.ar in acea lucrare va trebui sd, ia drept
bune multe afirmalii. Examinind teoria selecliei naturale, el va intllni d.esigur dificul-
t[ttJi serioase, mai ales ln legdtur5, cu subiecte ca, de pild5 : gradul de perfeclie al
cronicei geologice, mijloacele de rd,splndire, posibilitd,.tile de tranzilie Ia organe ete.,
asupra cd,rora trebuie s5, ne md,rturisim ignoranla noastrd, - ryi nici nu qtim cit d,e ignoranli
sintem. Daci, noi sintem cu mult rnai ignoranli decit se presupllne in general, majo-
ritatea acestor dificultdli clispar cu totul. Cititorul s5 reflecteze cit' este de greu s5, priveqti
categorii intregi de fapte dintr-un punct de vedere nou. Sd, observe cit de lncet, dar
sigur, au fost acceptate md,refele conceplii ale lui Lyell despre schimbd,rile treptate care
ac,tionea zd in prezent asupra suprafelei pilmintului, ca explicalie suficientd, pentru tot
ceea ce ved,em |n istoria lui trecut5,. Acliunea actual5, a selecliei naturale poate s5, apard,
mai mult sau mai pulin probabil5,; eu cred, ins5, in adevflrul teoriei, deoarece grupeazd,
dintr-un singur punct de vedere qi df,, o explicalie rafionald, rnultor categorii de fapte
aparent ind,ependente a).

*) \"ezi studiul introditctiv.

4) In tratarea diferitelor probleme cuprinse atit ln prezentul volum, ctt 9i tn celelalte opere ale mele, am
cerut ln permanenld informalii de la numerogi zoologi, botanigti, geologi, crescdtori de animale qi horticultori,
primind intotdeauna de la toli acegtia asistenJa cea mai generoas[. F[r[ acest ajutor nu ag fi putut sd. rcalizez
decit o mic[ parte din ceea ce am realizat. In repetate rinduri am apelat pentru informaJii 9i exemplare la
striini gi la negustori gi funclionari administrativi ai guvernului care locuiesc ln linuturi indeplrtate Ei, cu extrem
de rare exceplii, am primit un ajutor prompt qi valoros, dat din toatl inima. Nu sint capabil si-mi exprim
destul de cilduros recunoqtin{a fa![ de numeroaselc persoane care m-au ajutat qi care, sint convins, ar ardta
aceeaqi bunivoinli ln sprijinirea oricdrei alte cercetdri qtiinfifice.
 CAPITOLAL I
CiINI $I PISICI DOMESTICE

Ctini. Vtchile uarietti{i rle ciini - Asemdnarea dintre ciinii

domestici,ti din di"ferite
tdri qi speciile de canide indigene, - Animalele care nu cLtnosc omul, Ia tnceput nu se
tent rle acesta - Ctini asentdndtctri cu lupii si cu saca/ii" - Dobtrtt{irea si pierderea obi-
ceiului cle a ltitra - Cliini sdlbdticili - Pete oculare Cc cttloare brun-roscald * Perioada
de gestalie - LItros rtepldcrtt - Fecundltotea raselor tncrucl;ate - Deosebirile dintre
dileritele rase datorite In parte descentlenlei din specii distincte - Deosebiri qle craniultti
si dirtlilor - Deosebiri ale corpultti si ale constitttli,ei - Seleclia a 'firat puline deose-
biri. importunte - Acliturca directd a climei - Ci.ini acuatici cu picioare palmate
- Isto-
ricttl sclttmbdrilor prirt care au trecut anuntite rase englezeSti de ctini in cursul selec-
Itei - Erti.nclia suDrasclor mai pulin ameliorcrte.
Pisici. Pisici incrucisate cu mai multe spccii - -Rase dilerite trdincl nuntai tn
teritorii distincte - Efectele dtrecte ale condiliilor de viald - Pisici sdlbdticite - Varia-
bilitate indiuidual(t.

clrur
Prima $i principala problemd care intereseazh in acest capitol este daci
numeroasele varietd[i domesticite a]e ciinelui se trag dintr-una sau din mai
multe specii sdlbatice. Unii autori sint de pdrere c[ toate se trag din lup sau
din $acal, sau dintr-o specie necurloscut5 $i disp5rut[. Altii cred ins[ - $i
aceasta a fost pdrerea larg acceptate in ultimul timp ce ele se trag din
-
rnai multe specii, dispdnrte sau existente, mai mult sau mai plltin amestecate
intre ele. Probabil c[ nu vom fi niciodatd in mlsurd s[ stabilirn clr certi-
tudine originea lor. Paleontologia 1) nu poate aduce mult5 lumin[ in aceast[
r) Owen,Brilisft Fossil Mammals p. 123-133. Pictet, TraitC de Pal., 1853, vol. I, p.202. De Blainville,
ht Ostiographie, Canidae, p.742, au discutat pe larg lntregul subiect Ei au conchis c[ strimogul disp:irut al tutttror
clinilor domesticili s-a apropiat ca organizalie cel mai mult de lup, iar ca obiceiuri de Eacal. Vezi de asemenea
Boyd Dawkins, Qaue Hunting, 1874, p. 131 etc. qi celelalte publicalii ale sale. Jeitteles a discutat ln cele mai
mici detalii caracterul raselor de clini preistoricil- Di.e Vorgeschichtlichen Allerthiimer der Stadt Olntii[2, partea
a 2-a, 1872, p. 44 plnir la sflrEit.
 (.Tt\I

probletnit" datolitir, p€ cle o part,t', ntarii asernlnlri dinLre craniile lLrpilor gi

ale $acelilol dispiru{i, precurn 5i ale ce'lor eristenli, iar }re de alt[ parte
marii neusetttitnirri clin[re craniiie difcritelor r'r:rscr cle ciini dornesLici. Se pare
totu$i c[ in clcpoziteleter[iare recente s-au g[sit rdrn:igi{e care se ascarn[n[
mai degrabir cu cele ale ttnui ciine rnare tleciL cu celer ale unui lup, ceea
ce spriiinX p.ircrt'a lui de lllainr.illc drrpir care ciinii sinL desccnclentii unei
singtrre spercii disprirute. Per dc alLir p:irte, trnii arrLori merg- atit cle departe,
inciL afirntir cI fiecare rasti clolnesticli principalri Lrebrrie sri fi avuL un str5mo$
al stiu stilbatic. -\ccst rilLinr puncL de vctlere este ertrenr de irnprobabil, deoa-
rece nu {ine cle loc seanra tlc varia{ieo trecc cu t'ederera caracLerul aproape
nroustruos al unoril clinlrt'r'ase ri preslrplrnc in mocl apl'oape necesar cI url
Inare nutnirr cle specii s-all stirts de cincl omtil a clonrtsticiL ciine-.le, in tirnp
ce vcdcnt clar c[ n.embrii sir]batici ai familiei caniclelol sinL externrinali crr
ntare greutaLc cle c[h'e orn. Astfel, roct'nt,
- irt 1710, lupul exista inc[ intr-o
insulI alit de micI ca Irlar-rcla.
MoIivele cal'e ru cleLerrninaL pe divergi autori s[ deducir descendenla
ciinilor no5Lri din rnai rnulLe specii sirlbatice sinL urmltoarele 2).
In prinrtrl rind mt"l'ea deose'hire clinLre diferiLelc rase; accasta r-a pIre'a
insi dc relaLir,mir:I inscrtrnl[ate clupI ce \-or]r fi r'5zrrt c'iL clc mari sint deose-
birile dintre rascle diverselor anirnale clon-rc'sLiciLe cal'e se Llae crr siguran{d
d.intr-o singurl formit parenlali; in al doilea lind. csle fapttrl rnai intportant
cI in cele ntai r.echi epoci isLorice crrrroscuLt'erisLarr r-nai mulLe Laser cler ciini,
foarte diferite intre elr', sertrrinincl insit indeaproape satr fiinrl chiar identice cu
rase incl in r-ia [ir.
\"om rccxaniina pe scrrrL clocunienLelc isLorice. I{aLerrialul prezint[ defi-
cien{e remarcaJrile intre se.colrrl paisprc.zec'.e ii pelioucla clasicil iotnanI t). in
aceastit ulLimri pe'l'ioadir c:xistarr clifcriLc rase cunr sint copoii, ciinii de curte,
cileii de salon t.tc., tlar', clupir curn obserr-a J)r. \Val[]rcr', celer nrai multe dintre
cle nu poL fi idenlificate cu oarcrcare cerLiLuclint'. YouaLt, prezinLir totuSi url
deseu al ttuei frttnlo.'lsc scrilpLuri clin vila lui AnLoninils, repr-ezenLincl cloi
pui rltr ogali. Pe ull n)onurnenL asirian cler prin antrl 640 i.e'.n. este reprezentat
un clog enorma) ; ;i dup[ Sir II. Rawlinson (drrpir clrnl anr fosl informat la
j) (lrc<l ci Pallas a iniiiat act'astii tcolie in
'tcl. --lcar/. Sl. I)elt'rsburrl , 178{t, paltca a 2-a. Ir,hrcnbclg
a strs{irrrrt-o drrpi cunl sc poalc vcdca in I)c I}lainlillc, ()slirtqrrrTthie, p.7f}, I:a ir fost erIitrsir la tuaxitnutn de
(lcrl. IlarnilIon Srnith in ]'rrltrrclisl [,ibrerll , ro]. I\ ;i -\. t)1. \\'. C. -\laltin o acloptir itr cxccleuta sa Ilisktru
ol tltt I)r;q,7E4i , ca 1i I)r'. JIorton, I)r'ecunr $i ,rott Ei (ilirldon, tlitt Statclc I'rritc. I)r'of. Los'aiutrgc Ia acclcali
coltclttziiinIlrtttrstic:tl|t'tl'\llitltrl1s,1|iJ.:l,1l.(i{i().\itllcttitttlasrts1itrLt[_tlt.utltltitllttltitc]aritlrtc
accirstlra,\tlarrticrtlLri,t|ct.itt'egrct;tttll.Iatncs\\-ilsr;tltlittE.clitlbttl.g,itrt1ift'ritc
cultrrlal and \\'crnelitln Socictics". t,u toatc cir Isidore Geo{fi'o1' Saint-Ililailc (/1isf . \'ttl. (idrt., 186(), vol. lII,
p, 1tl7) crcrlc cri nrajoritatea ciir-rilor sc tlag tliu gacal, el incliru"r toLuli spt'c pritorca c'ri ttuii sc trag din lttp.
Ilefcrinclu-se la ltirrerea cii totrte lascle dorucstice sint rlcscendcutele tucrclificate ale unci sitrgrtt'e specii, dupir
e lungI rlisctrtit'. plol'. (icrvais (1/r,s1. -\'41. ,41arrurt., 1355, vol. II, p. (i9) spunc : ",(.,ettc opinion est, sttivant
nous du utoitts, lu tttoitrs prolraltle".
3; llclicarr. 7'ltc Itrrielics rtl llu: I)rt11 ltt old,\crtI1'tturcs rrud I)icltrrrs, 18(iiJ. /)cr IItLui, rlc I)r'. 1". ],. \\'itltlter,
(iiesscn, 1E17. l). lfi : lrctst urrtor' llalr sir fi stirtiiaL ctt glijri toatc lrtclrrlilc clasicc asul)r'a accstui subicct. \-ezi
rlc irsorrrenca \-tilz, Ilcilrdqe :Lrr I;ullurgcsclticlt[a, Lciyrzic. 1,\i52, p. 11it. Youtttt ttrt llu: Dorl , lfi 15, p. 6. Lln istolic
corrrlrlet este plezt'ntnL tle dc IlLiinr-ille in Osldograpltie, Oartidrre.
ai Am vitzut la Illitish llust'uur clcscnc ale acestrri ciine clc pc nrolnrintul [irrltri lrri I'-sal llrclclon, precrnll
;i nrodelc dc lut. ln 'l'g1tcs ol )lrtnliirtrl, 185,1 , p.393, Nott r;i Glitlclon prczitttit o copie clttpir aceslc tlesene. Acest
 ASCENDENJ-A r.OR '!!,

British l\{rrsetrm) in acea !ar[ sint incI irnporta{i aserr}€]nea ciini. tiit.ilcll-11r"l
prin adrnirabilele lucrdri ale ltri Lepsius pi Rosellini am consLatat c[ pe moprr-
mentele egiptene clintre a patra gi a doulsprezecea clinastie (aclic[ intre apii
3400 9i 2100 i.e.n.) sint reprezentate diferfte varief5{i cle ciini, lra,joritatea
fiind inrtrdili !u ogarii; in ultima dintre acerste perioade esle lepr.czelLaL p1
ciine sem:-tnincl. ctl tln copoi, cu rrrechile pleogtite, clar crr spinarea mai lrrlga
1i cu capttl utai elsctt{iL clecit al copoilor noqtri. Ilxistir dc as,,r-rrcuera rrn }raset iiu
picioat't.le scrtrte 5i incovoia Ie, foarLe asemrinILor c]u r-arieLatcra crisl.cntI
astlzi. Aceasbi ltronstrtroziLate esLe insfl aLiL cle colnunt-r la diverse animaltr,
ca la oile de Ancona 5i chiar dupti Rengger la jaguelrii clin Plraguar',
incit ar fi pripiL s[ se consiclere-anirnalul cle pe monunreirt
- ca fiincl slrl-o;i t
ttttttrot' baselilor nogLri. Colonelul S1''kes 5) a descris de asernenca 1rl ciine
palia irlclian caI'e ar fi prezentat acelagi cal'acter nronstrtros. Cel lrai r-echi
ciine rcprezelrl"at pe monunlenLele egiptene este unul clintre cei ruai peobiqluiti;
el seanttin[ ctl tlll ogar, are ins[ urechi lungi gi ascu[ite gi o coaclr-r scur.l-[ gi
incirligatir _; o rrarietate indeaproape innrditi cu acesta mai existi incl in
Af'rica de Norcl; astfel, dl tr. Vernon Flarcourt 6) afirnrri rle'spre ciinele alab
peutru Yin5l-oarea de rnistreli c[ esLe ,,un anirnal hiergglilic, crcentric, ca
cel crt care t'ina Cheops inainte vreme, seminincl oal'ecunl crr criine'le scolia1
l5{os pentrtt viniitoarea cle cerbi; are coada sIrins incirligaLI pe spaLe, iar
trrechiJe agezaLe lateral in unghi drepf". Cu aceasLir varictate care estet ccA
nrai veche, coexista un ciine asem[nrtor celui paria.
\redetn astfe'l cd aculn 4000-5000 de ani exist:ru diferiLe l'ilse cle ciini
pat'ia, ogari, copoi comuni, dogi, ciini cle curle, cfileri cle lur gi base{i, asem[-
ndLoare tnai rnttlb satt ntai pu!in cru rasele noastre actualt'. Nrr exisl-[ ipsI
clovezi srtficicnte care si araIc' cir t reunul cliltLre' acegti ciini :rnLici ar. fi
apar[intrt cltiar aceloraSi subvarietri{i ca gi ciinii nogLri cle astirziT). Atita tirnp
cit s-a crezuL ci omul nu existd pe acest piminl clecit cle aproxiruativ 6 00t)
de ani, aceasti mare diversiLate de rase inlr-o perioaclir itiL cle scurtl-r a
fost tln argttmenL puternic pentrtr a suslinc ci raiele au proyenit clin mai
multe trrlpini s[lbatice, deoarece ntt ar fi existat timp suficienL peltr.u rami-
ficarea 5i rnodificarea lor. Acunt, cind gtint ins:i
de silex ingropate, impreunl cu resturile unor animale - din descoperiiea uneltelor
clisplrute, i1 1egiuni
care de atunci au suferit mari modific[ri geografice c[ omul existi de 1n
titnp incomparabil mai lung, pi linind searna cd na{ilnile - celc ntai barbare au
ciini clomestici, argumentttl timpului prea scurt ili pierde mnlt din valoare.
in Iitrropa, ciinele era domesticit cu mult inainLea epocii isLorice. in
ttrmele. arheologice daneze din perioada neolitici sau clin epoca pietrei ptai

ciine a fost dentttnit dog tibetatt, lnsi dl H. Olclfield, cat'e cunoa;te bir-rc a;a-rnnritul clog tibetal ;i cilre' :r
exalninat clcsencle cle la Illitish Ilrtseutn, inri spul-lc cir el ii consitlerai crr fiilcl ciipi clifcliti.
5) Irroc. Zool. Sor:., 12 iulic 1Sii1.
8) Sltrtrlitrg in
'llgeriu, p. ir1 .
z1 llcljeau rlir itr facsirnil tlcsenele cgiptenc. In Ilistorg ttl tlrc Dog, tll 6. L, lllr'ti1 r'cpro4ur,. urai
tttttllc fis-nri dc pe tnotluntentele egiptenc qi acordl multti incrcclcre identitirtii lor cu ciinii actuali. D-nii Nott
qi Gliclclott ('I'up,,t rtI XIuttl;irtr1, 18i-r-1, p.388) prezintii figuri si rnai nunrcloase. I)l Glicltlon afirnrir cri ogalul cu
coirdil itlcil'ligatit, ca cel rcprezentat pe cele nrai vechi rnonumcnte, este colr.lll in Ropreo: rajahul Sir' .I. Rot_rl<e
nrl informeazir insl cti acolo nu existir un asemenea cline.
 CIINI

r-ecent5 a1 fost g5site oasele unui canid gi Steenstrup sustine cu ingeniozil.ate

c[ acestea npailinear, unui ciine domestic, deoarece o mare parte dintre
oasele cle phsiri pastrate in grlmezile de resturi constatt din oase lungi care
8). In cursul epocii de bronz, acestui
s-a constatat cd nu pot fi dev6rate de ciini
ciine antic i-a r,rmaL in Danemarca o form[ mai mare, prezentind anrtmite
diferen{e, iar in timpul epocii de fier acesta a fost urmat la rindul lui de o
formi Si mai rnare. AflIm-de la prof. Rtitimeyer') c5, in perioada neolitic5, in
Elvetia exista un ciine domesticit de talie mijlocie care prin cranittl s5tr era
cam tot atit de indeplrtat de lup ca gi de gacal gi ar.ea caractere comtlne cu
cele ale copoilor gi al-e prepelicarilor sau cockerilor (Jagdhund. und Wachtel-
51nd). ntitimeyer insistl in mod deosebit asupra constanlei pe ul ti-p
foarte indelungat a formei acestui animal care reprezintfl cel mai vechi ciine
cnnoscut.
in epoca de bronz a apdrut un c_iine mai mare, foarte asem[niltor in ce
privegte maxilanrl cu un alt ciine din Danemarca, din aceea$i epoc[. Resturile
; ctorii varietali foarte clistincte de ciini au fost g[site de citre Schmerling
in Lr-o p e gter5 1) ; nu s-a putut insd determina in mod precis vechimea lor.
Eiistenla in decnrsul intregii epoci neolitice a unei singure rase, relxar-
cabil de conitalt[ ca form5, este un fapt interesant, in contrast ctl modifi-
clrile pe care vedem c[ le-au suferit rasele in perioadele rnol]tlmentelor egip-
tene gi in contrast cu ciinii nogtri actuali. Caracterele acestui animal din_perioada
neoliiic5 - dlpfl cum e descris de Riitimeyer - sprijin[ punc-tul de vedere al lui
de Blainville., dup[ care variet[lile noastre se trag dintr-o formd nectlnoscttti
gi dispirut5. Nu trebuie si uitlm insd c[ nu cunoagtem nimic in legdtur[ ctr
i'echimea omului in regiunile mai calde ale pdmlntului. Se crede cd succesittnea
diferitelor rase cle ciini din trlve[ia gi Danemarca se datoregte imigrdrii unor
triburi cuceritoare care gi-au adus ciinii cu ele; gi acest punct de vedere
concordfl cu p[rerca c[ diferite canide silbatice atl fost domesticite in dife-
r.iLe regiuni. inclependenL de imigrarea de noi rase Irmane, prezenla larg r[l-
pinditi a bronzului - compus dintr-un aliaj de cositor - intr-o perioadfl
ixtrem de indephrtat5 ne aiati cit de intens[ circulalie trebuie sd fi existat
in toat[ Europa in acea perioad[ gi probabil c[ pe atunci gi ciinii au format un
obiect de schimb. In preient, printre sdlbaticii din interiorul Guianei indienii
Talrma sint colsidetuli ca cei mai buni dresori de ciini gi posedd o rasd mare'
pe
^ care o comerci alizeazl, cu alte triburi, la preturi ridicate 11).

Argumentul principal in favoarea ipotezei cd diferitele rase de ciini se

trag din tulpini ietnafic" distincte constl in asemlnarea acestora cu diferite
rp..li sllbatice care mai existd lnc5 in diverse {5ri. Trebuie totugi _admis cI
numai in puline cazuri comparalia dintre animalul s5lbatic gi cel domesticit
a fost teluie cu suficientd exactitate. Inainte de a intra in detalii, ar fi
bine si ar5t5m cI nn existh nici o dificultate in a admite a priori c[ mai mtrlte
8) Aceste fapte, precum gi cele urmitoare asupra resturilor gisite in I)anemat'ca slnt luate din foarte inte-
resantul uremoriu clin ,,Soc. Vaudoise de Sc. Nat.", vol. YI, 1860, p.281,299 9i 320'
s1 Dte Fauna der Pfahlbtltten, 1861, p. 777, 762.
ro; De Blainville, Ostiographie, Canitlae.
rr; Sir R. Schomburgk m-a informat asupra acestui subiect. \rezi cle asemenea Journal ol R. Geogtaph.
Soc., vol. XIII, 1843' p. 65.
 ASCENDENTA LOR

specii de canide au fost domesticite. Membrii familiei canide vieluiesc pe

aproape tot pdmintul 5i mai multe specii sllbatice se aseamdni destul de *utt
prin obiceiuri Si strttcturi cu diferi{ii nogtri ciini domesticili. Dl Galton a
ardtat 1') cil. de mult le place sllbaticilor s[ creascd gi sd imblinzeasc5 animale
de toate felurile. Animalele sociabile sint cele mai ugor subjugate de offi, gi
mai multe specii de canide vineazd in haite. Deoarece fapfuf se referd atit
Ia alLe animale cit gi la ciine, trebuie notat c5, intr-o perioadd extrem de inde-
pdrtath, cind omttl a intrat pentru prima datd intr-oregiune oarecare, anima-
lele care trdiau acolo nu trebuie sd fi simlit fal6 de el nici o teamd instinc-
tiv[ sau ereditari_$i, in consecin!5, trebuie sd fi fost imbllnzite mult mai ugor
decit tn prezent. D e exemplu, cind insulele F'alkland au f ost vizitate p.nir,,
prima oarh de offi, marele ciine lrp (Canis antarcticus) a venit fdrh ieamd
in intimpinarea marinarilor lui Byron, care, luind aceastd negtiutoare curio-
zitate drept ferocitate, au fugit in ap[ pentru a-l evita ; chiai recent, un om
putea uneori s5--i_ injurrghie noaptea, linind o bucatd de carne intr-o mln[ gi
trn culit in cealaltd. Butakoff relateazf, cd atunci cind a descoperit o insul[
din Nlarea Aral, antilopele Saiga de pe acea insuld ,,in g:eneral foarte
timide.gi vigilente, nu au fugit de noi, dr, dimpotriv5, ne-au pii"it cu un fel
de curiozitate". D e asemenea pe coastele insirlei Mauriciu, lamantinului .)
nu-i era Ia inceput de loc fric[ de om ; la fel s-a intimplat cu focile gi cu morsele
din mai multe p5rli ale lumii. Am aritat in altd parte tt) cit de incet an ajuns
sh aib[ teamd fa!5 de om pdsdrile indigene din diferite insule : Pe insulele
Galapagos am impins cu {eava pugtii mele ulii de pe o cracfl, iar altor p[slri
le-am intins un vas cu apd ca sd coboare la el gi sh bea. Mamiferele gi^pds5-
rile care au fost rareori tulburate de cdtre om nu se tem de el mai muit decit
pdsSrile noastre, vacile sau caii care pasc pe cimpii.
-mare importanld este faptul c[ mai nrulte specii de canide nu
De mai
manifestfl (dup[ cum se va arlta intr-u n capitol ulteribr) vreo aversiune
mai puternicd sau inc_apacitate de a se reprodtrce in captivitaLe; gi incapa-
citatea de a se reproduce^ in captivitate este una dintfe piedicile cele rnai
obignuite la domesticire. In fine, dupfl cllm von] vedea in capitolul despre
seleclie, sdlbaticii pun cel mai mare pret pe ciini gi chiar animalele semi-
imblinzite le sint de mare utilitate ; indienii din America de Norcl iSi incru-
cigeaz[ ciinii semisdlbatici cu lupi, f5cindu-i astfel mai s5lbatici gi mai clrra-
iogi, iar sdlbaticii din Guiana prind, imblinzesc intr-o oarecare misurd gi apoi
folosesc puii a doud specii sdlbatice de Cani.s, a$a cum fac gi s5lbatiiii Oin
Australia cu puii dingoului sdlbatic. Dl Philip King m[ iniormeazd c[ a
dresat odatd un pui de dingo sdlbatic sI mlne vitele gi cd i-a fost de mare
folos. Din aceste citeva considerente vedem cd nu existd nici o greutate 1n
a admite c[ omul ar fi domesticit in diferite {dri diverse specii de canide.
Ar fi fost intr-adevdr ciudat ca in lumea intreagd si nu fi fost domesticitd
decit o singurd specie.
12) Domestication of Animals, Ethological Soc., 22 dec. 1g63.
*; llamifer ierbivor marin (N. trad.).
13) Journal ol Researches etc., 7845, p.
393. In legdtur[ cu Canis antarticus, vezi p. 1gB. pentru cazul
antilopei, vezi Journal Rogcrl Geograph. Soc., vol. XXIII, p. g4.
 ('Tl\i

Yorn intra acurn in cletalii. Richardson, tln cercetittot' corect ryi pitrttnz[Lor
spr,rne r ,,AsemInalca dintrc lupii norcl-americani (.Canis lttptls \rat". ot:ci.tlenta1ls)
fi ciinii rlonlcstici ai indienilor cste atit clc Iltare', incil" singtrra cliferenlti pare
sir fie talia ii for'!a Iupului. N{u o clatii AIIt luat o ltaiti cle ltrpi clrept ciinii
rulei cerLg dt inclieui; urleLul animalelol cle atnbt'le specii se prelungegle aLit
tle exactL pc acela;i Ion, incit. nici chial urcc]tea erersaLl n incliartului lttt rcrl-
ge5l,e uneori si le dcoseheascS.". Ijl adaugir t'i.t, tttai spt'c ttot'cl. ciinii esc:hittro-
lilor sint nu nuntai extrcnr cle ascrnilnirLoli, cil forntit $i r-:ttloat'e, ctt lttpii ccnugii
din regiunea alcticir, rlar sint de asenrcltca apl'oape egali crtl aceqtia ca Lalie.
Dr.. I(ane a virzu[, clc'seroli Ia aLelaie]e sale clc ciiiti cle sanie ochitrl oblic (ttn c.'^ractc'r
lsgpra c[ruia unii naLrrralisrLi insistit fozrlLcr nttrlL), coada liisatir in ios 5i privirea
nelinigLitri a hrpului. in privinIa c(imporLrmenlttltti, ciinii cschirnogi se deost'-
ltesc pulin cle lulti; clupri clr. Ila5'es, ei tlu sinL capaltili de vretlll ata$amenl,
fat[ de ol]] gi sint atit de siribaLici. inciL altinci cind sinL flIrninzi i5i ataci
chiar stlpinii. Dupi I(ane, ei se sirlbriticesc tigol'. Afinitate'a lor crt lrrpii e'ste
aLit cle mare, inciL se incruciqcazri cleserlri cu I'rce$tia, iar inclienii iau puii deltrp
,,peiltru a arneliora l'asa lol cle ciitti". L'tre.ot'i Itrpii jurniitate singe ntl pot fi
inrblinzili (I-amAle-PicquoL). .,cu Loate t'i act'asLa sc in[intplir rar"; ei ntl pot
fi insri r:onrpleL clresali pinri intr'-a rloria sau a Lrei:i Qenera{ie. Aceste fapte
alatli cti la incr"rrci;[rile'ciinLrc-. ciinc'le escltititos;i iult sIe'r'ilitatea ntl poate fi
decit reclusr-r, sau chiar inexistenLir, citci altfel Itrptrl ntt ar fi uLilizat Ia arnelio-
l-area rasei. I)upir ('rim spune ch'. IIar-cs tlcsprc ncc$Li ciini,,,ei sint. ll"rr.1 indrl-
ialir lrrpi l'einrblinzi\r"u1.
in-Arnerica cle Nord Lrr"ric5tc un al rloilea fel rlt: lti1t, ltrpul prt'riilor (C'ani.s
Iulrcuts), cat'e estc cousidclat ucurll tle t'l"ttrc Loti traLrtralirLii t:a apar[inind
rr nei spgcii disl-inc Le cle cea it lultulu i colllli ll ; rltrllil (ll .I. E Lord, el esLe,
c1 obiieiuri, in unt,l,.: privinIc iuLcrntctlial irlLrt: ltrll 5i vttlpc'. I)trpI ce clescrie
ciiuele inclian 1)entlu vinil.clalea clr icpurc clrr cirtilr, cal'e s(i cleosebe$Lc irl ntttlLe
llpiyille fle ciinele., eschirnos, Sil J. I'.icirarclsttn sl)tllte:,,lil este fa{li de ltrprrl
ae prerii ccea ce ciineler escltillro:l eslc 1a![ cle ttrat'elc ltrp centlSitt" D.1 fapb,
el riu a putuL clescoltcli nic'i o cleosebire'prontlnlatii intre ei, iar domnii Nott ;i
(iliclclon dau detalii suplimeuLare ariiLincl rnart'a lor aserttrInare. Ciinii carc se
trag din cele flo1:i surse ini{ialc dc nrai stis ser ittcrrtcigettzir inLre ei;i crt lupii
s5lbatici, cel prr{in cu C. occi.clentults, pl'ccul}t lii cu ciinii ettropeni. DupI Bar-
trant, in lt'loricla, cu exceptia litLrattrlui. ciinele ltrp Ilegrtl al indienilor ntl se
cle<tscbc$Lc cu nimic dc lripii clin acca t'cgitt tlt' tt).

1r,;Sttt'sc|cpctrt't.ttaiirrrra!iilet[tltttlrisitssitl[-ttu]ll'It()al'tlc:Iliclriutlstltt,
1829, 1r. (il, 75; I)r'. iiane, ,!rclit' Etltlttrtttirttts, 1fiii(i, r'ol , I, 11. l){)fi, '155; l)r'. IIalts. .lrctic J)ttttt .Irturr.er1,
1g(i0, 1t. 167. p1a1lili1, Narrcllle, t-ol. 1, p. 2til), plczinti r:azrrl a tlei pui tri ritrrti Ittlt trc,gt'tl, cill'(l atl fost luafi
dcilrrlierri.I)ltrr\',Iliclral.dsrrtl;ialtii1lor.estcst.rlcs1lrt.ltr1li;it:iittic:at'escitrcruci5
esticc nlc -\tnc.r'icii tlc \orr1. Seenrun, in Yoqrtqe rtl II. XL S. IIcnrlrl, 185i3, t'ol. Il, 11. 2(i, slltrlrc ci ticseot'i ltrPtll
r:ste prils tlg cirLr.c csqlilroli llclrtnr a-l inct'rrc'isir crt ciinii lor itt t ctltt'ca trllilirii talitri ;i llrrlct'ii itt:trstot'tl.
l )l Lartutlc-l:'icqtru[, itr
csclrintosi, .irrtttlitltt' sitrgt'.
L51 I;urttttt Ijrtrtuli-.\ntcricturrr, 1|i21), p. 7:1, 7.\ si ,ci'. \ott ;i (ilitltlon. J'r11tcs t,l )lrrr:l:irtrl, p. il5li. Natttt'tr-
listrrl 5i cr'rlittolrrl Ilat'tt'arrr csttr cit:rt tlc Iltrnrilion Sruiiir itr .\'rrlrtrrrlisl I'ib., r-ol. \. p. 1;r(i. 1-rt ciinc tlotttc'stic
ttlt'xit.ittt1ltrt,csiScllIt]1lt]1it,lt'ttrttlt.iitttlsitllllt[it,rliirltctclrsi!ltt'ir:ltctstit1lrlittcIiilrslrc'iitlelct-ltlpcl.ii.t'll
alt crrlosci-rtgr priceput, (ll .I. Ii. L<.rt'rl (7'irc Nalrrrrrli.sl irt \'(!t1ct)ttr)('r IsIttrrd, 1fi(i(i, I'ol. Il, p. 21fi; spt"ltlc cr:t.
 2tt

in ce ltliveStc llrirIile sttclice ulrr irrinii noi, (.olrrrrrb ir girsit irr Irrcliilc cle
vest douI feluri clc ciini, iar I'-crnandez 16) dcsctlic in ]Ieric trei: Llnii clinLle
acegti ciini indiger-li e'r:rtt nrLr!i, aclicit nu ll-lLrau. EsLe cunoscut clin tirnprrl lui
Btrffon faplul cir in (iuian:r intlie-enii ili in('r'riciseazir ciinii cu o spccie iniliacnir,
clrrpI ciL se l]aI'e cu Cunis ccnrrtuol'I1s. Sii' It. Schomburgli, care a explorat
cu grijni aceste rcqiuni, irni sclic :,,Intlicnii Aranilalk, care locuir.sc iir apropiere:r
cclasLei, mi-att splts cle I'epetafe ori cir ei i.si incrucipeazli ciinii (.u o specie
stilbal.icli penLrLr a-i aurelioi'a 5i nii-au alirtat excrnplilrc cle ciini car€. seminArl
ctt C. cctttcriuorus, tnulL rtrai rttttlL ck'c'iL cu r'asa coniunli. Inclienii crt'scr ipsir
rareot'i p€r (:. cuncriuorus pt'ntlrr scolriiri dornesl-ice. li nici ciineler ,1i,, o aiLir
specie s.{lbaticir 1tc cirre o cottsiclel' ca I'iirrri jclt:nlicli t"u I)usitryrur silpcslr'rs a lrri
H. SnriLh. ntt ltiai cstc rlcrttrtr rtitrlL folosit la r inr"lLoale de citLlrr nrentblii LribrrlLri
r\t'ecttnes. Ciinii intlienilol Teu'lulur sinL crr Lotrrl rleosebiti ri searnirnli cu oear.rrl
de St.. I)orlingo al ltri J'lttffotr". Sc llarc asLfel cli inclig-t'nii rlin Grriana au
dornesticiL parlial clotiit spccii locale rii c'ir iSi nrai incruci$eazli ciinii cu tler ;
acesLe clotrI spc'crii altar{in u nlti till cornpleL difet'it rie cel al lupilol norrl-
atnet'icani gi ettt'openi. I-,n ohseli'atol aLerll-, Ilc.ngger'tt),, Aclucc' arg-.urnenLe
pentrtt sus{inerea pirrerii c'ir un ciine golas era clornesliciL afunci cincl ,\nrerica
a fosL pentrtt printa clatl"i vizi[at"ir ile culopeni:in I)araguA)r, unii clintre ace$ti
t:iini sint incI rtrtr{i 5i Tsr:lttrdi t*) afirrrrir cil in (]ordilieri ei suf'eri der frig.
Acest ciine Qola$ este insir ('u Ltitttl tlt'ost'biI de ct'l care a fosL girsiL c.on-
servaL in vechile tit<.rt'tnitrLe pci'tir-ietre I el a fost descris dc Tschucli srrh nrrmelc
cle Canis inqae, suportir, bint' 1r'igrrl 5i laLlr"r. Nu se ;tie dtrcI acestc rlorrir
formc tlileritt'tle ciiiri sinL tlcsccnclt'n{ii uuol'specii indigene ri s-ar putc'a
srrsline cit, aLunci cinrl onrtrl a iurigrulL pcntlu plirna oar[ in Arnerica, el a
adtts ctt sine tlin continenLttl asiaLic c:iini ('u1rc nu invir[ascrr'.{ sri laLre I accrisLli
exltlica!ie nu pal'e insir ltrobrltilir, rltoal'e{'e indistenii, pe linia inaintr"rrii lor'
clinspre not'd, att clorttesticit. clrrllli cullr arlr r-riztrt, cel pu{in clouI specii norcl-
anlericanc. cle canicle.
itt Itttnea t'ec:ht'" uttii ciirti t'ru'ol)crti seanr:inir inclealtroape cu lupul ; astfel,
ciinelc ciolt[I]csc din cirnpiilc u ngare esLc alb s:tu bnrn-rogcat., al'e un nas
asctrtiL, ttt'ec'hi scttt'Le si tlleptc, prir'lirtos Si coarlit stufoas.{ gi searninli:rl"iL
tlcr trtulL cu Iuptrl incit (ll I)aget, ('Ar.e fuct'act'astI clesr'r'i{,rr', afirniir cli a cu-
noscttt ull ungul' cilrc a lrraI ur] Iup tlr'c1rL unul dintre ltloltliii sili ciini.
.Ieilteles vorbetite der asr'men0a rlespre r])Ar'('A asenrinare rlintrr. ciineltr
ttnQrtresc gi Itrp. inainLe vretne. in ILalia ciinclc cioJr[nesc Lrebuie sl I'i sernlnaL
foarte mult cu ltrpul, cIci Coltrniella (\rII,12) sI[trric$Le si se !ini ciinii alhi,
adiitigind : ,,pastor albunr probi [, nr] pr.o lrrpo callelit l'erriat". S-au ar'[La L
tnai mttlLe cazuri de ciini 5i lupi cal'e se irtcrtici5au in ntocl natural,, iar l)liniu
afirluti cii galii iqi legau cr"r{t'lele irt plcluri penIr'rr cA actstea sri se poaL[ incrtr-
itr aplopirr
ull ('o] ot satt tur ciintr de plerii inllliitziL" sarr (,'rrrris lrrlrrais.
re.; t.itcz acelsta tlirt rrrct'ltntu tlt'sct'itt't' a :\lco rtitti, surt u ciinr:lrri tlonrrstit' rucxicarr, flit'rrtir rtc tll lt. l Iill
irr .\'rrlrtrrrlr.sl's Srtiotrrrt itt ,lrin:rritu, lr lui (irissr, l l;r1. 1t. li2li.
li1 \'altrrgt:scftlrft1e rler Sii:tt1cl[(r( uon l)rtrtrrlurrtl, 1iii31r, p. 1Jl.
1E,1 (,itat in.lsT.rccls r'/
-\'trlru'r'a lrri Iltrrnlrolrlt (tlarl. cnglezrr), r'ol. I, l). l(ifi.
 CIINI

ciga cu lupii p). Lupul european se deosebegte putin de cel nord-american 5i

a fost clasat de mulli naturaligti ca o specie distinctd. Lupul comun din India
a fost de asemenea considerat de unii drept o a treia specie; 5i aici gdsim iardgi
o asem[nare evidentd intre ciinii paria din anumite regiuni ale Indiei gi lupul
indian 20).
In ceea ce privegte gacalii, Isidore Geoffroy Saint-Hilaire 21) spune cI nu
se poate indica nici o deosebire constant[ intre structura lor gi cea a raselor
-ai mici de ciini. Ei seamdn[ foarte mult ca obiceiuri cu acegtia : astfel,
ctnd gacalii imblinzili sint chemali de stdpinii lor, ei dau din coad[, le ling
rniinile, se tir[sc gi se trintesc pe spate ; ei miros la cozTle altor ciini gi ttri-
neazzi intr-o parte ; se rostogolesc pe mortflciuni sau pe animalele pe c_are le-au
ucis ; in sfir"s1t, cind sint bine dispugi, alearg[ in cerc sau in formi de_opt- cu
coacla intre picioare tr). IIn numdr de excelen[i naturaligti, de la G{ilden-
stfldt pin[ la Ehrenberg, Hemprich gi Cretzschmar, s-au exprim_at ln termenii
cei mni vigr-rrogi in leg[tur[ i.t asemlnarea dintre ciinii semidomesticili din
Asia gi Egipt gi gacali. Dl Nordmann, de exemplu, scrie : ,,Les chiens d'Awhasie
ressemblJnt etonnamment e des chacals". Ehrenberg ") afirml despre ciinii
domestici din Egiptul inferior cd acegtia gi anumiti ciini mumificati au ca tip
sfllbatic o specie-de lup (C. Iupaster) din acea regiune; pe cind ciinii domesbici
clin Nubia Si atti ctini mumificali au cea mai apropiatd legdturfl cu o specie
sdlbaticd din aceeagi regiune, C. sabbar, care nll este decit o form5" a gacalului
comun. Pallas afiimd ld, in Orient, gacalii gi ciinii se incrucigeazl' uneori
in mod natural ; un caz a mai fost inregistrat in Algeria 2a). MajoritaLea natrtra-
ligtilor irnpart gacalii din Asia $i Africa in mai multe specii; citiva ii clasificS
insd pe toli intr-una singur5.
Pob ad[uga c[ pe coasta Guineei, ciinii domestici sint animale cu aspect
de vulpe gi sinf mu!Lzs;. Dupi cum md informeazd, R,ev. S. Erhardt, Pe coa.sta
de rdslrit a Africii, intre lat. 4' $i 6o sud gi la zece ztle de mers in interior,
se cregte Lln cline semidomestic care se trage, dup[ cum afirmd indigenii,
dintr-un animal sdlbatic asem[ndtor. Lichtenstein 26) spune cd la bogirnani
1e.; [,aget., 7'ruuels i.n llungary and Transsgluania, vol. I, p. 501. Jeitteles, Fuuna Hungariae Sttperioris,
1tt62, p. 11,i. Vezi Pliniu, Ilist. ol the WorIcI (Lrad. englezi), cartea a 8-a, cap. XL, despre galii care lqi lncruci-
tau ciinii. Vezi de asemenea Aristotel, Hist. Animal., cartea a VIII-a, cap. 28. Pentru inforrnalii demne de
increclere cn privire la lncrucigarea naturall dintre lupi gi ciini ln regiunea Pirineilor, vezi domnul \'Iauduyt, Du
loup et r1e ses rctces, Poitiers, 1851 ; de asemenea Pallas, ln Acta Acad.. St. Petershurg, \78(1, partea a II-a, p' 94'
20y Citez aceasta dupd o excelentl autoritate, dl Blyth (sub semnitula Zoophilus), din Indian Spttrting

Reuieu, oct. 1856, p. 113.1. Dl Blyth afirmi ci a fost izbit de aseminarea dintre o rasl de ciini paria ctt coada
stufoasi de la nord-vest de Cawnpore gi lupul indian. El prezinti. argumente doveclitoare ln ceea ce priveqte
ciinii din Valea Nerbudda.
Pentru numeroase ;i interesante detalii in leghturi cu aseminarea dintre clini qi gacali, vezi Isid'
21)
Geoffroy Saint-Hilaire, //isf. l/at. Gin., 1860, vol. III, p. 101. Vezi de asemenea ltist, Nal. des Mamntillres,
de prof. Gervais, 1855, vol. II, p. 60.
zzl De asemenea Gtlldenstiidt, Norr. Comment. Acad.. Petrop., vol. XX, 1775, p.449. De asemenea, Salvin,
in /,arrrl urttl Water, oct. 1B69.
23) Citat de de Blainville ln Ostdographie, Canidae, p. 79, 9i 98.
zr) \iezi Pallas, irt Acta Acutl. St. Petersburg. TTS},partea a 2-a, p. 91, Pentru Algeria, vezi Isid. Geoffroy
Saint-Ifilaire, I/isf. iiat. GCn. vol. III, p. L77.In ambele liri gacalul mascul se lmpereclteazi cu cifcaua domesticl'
25) John Rarbut, Description of lhe Coast ol Guinea irt 1746.
26) Trauels irt Sotrth Africa, vol. II, p. 272,
 ASCENDENTA LOR

ciinii prezintd o asemdnare izhitoare chiar in privinla coloritului (.u exceptia

dungii negre de-a lu ngul spindrii) .r C. mesomelas din Africa de sud. Dl
E. Layard m5 informeaz[ c5. a vdzut un ctine cafrn care semdna foarte
mult cu un ciine eschimos. In Australia, dingoul este atit domesticiL, ciL $i
silbatic ctt toate cd se poate ca inilial acest animal s[ fi fost introdus de
offi, totugi el trebuie considerat aproape ca o formfl endemic[, c[ci resturile
lui au fosL g5site la un loc crl resturi de mamifere displrute gi intr-o stare
similard de conser\rare. astfel incit introducerea lui trebuie si fi fost foarte
veche 2?).

Din aceasLh asemflnare a ciinilor semidomesticili din diferite !5ri cu speciile

silbatice care vieluiesc inci acolo - din ugurinla cu care ei se pot incnr-
ciga
- din fapLul c[ szilbaticii preluiesc atit de mult chiar animalele semiim-
blinzite - precum gi din celelalte motive men{ionate anterior, care far.ori-
zeazd dornesticirea ciinilor, rezultd c5 este f oarte probabil ca toti ciinii dornestici
din ltrme sd se tragl din doui specii bine definite de lupi (C. Iupus $i C. latrans)
gi din dou5 sau trei alte specii indoielnice (lupii enropeni, indieni gi nord-
africani) ; din cel pulin una sau doud specii de canide sud-americane, din mai
multe rase sau specii de gacali ; gi poate dintr-una sau mai multe specii dis-
pdrnte. Cu toate cd este posibil pi chiar probabil ca, introdugi fiind intr-o
lard oarecare gi cresculi acolo timp de multe generatii, ciinii ciornesticili sd
doblndeascd unele dintre caracterele proprii canidelor primitive din lara respec-
tiv5, cu greu ne-am putea explica in acest fel cum au dat nagtere acegti ciini
in aceeagi tari la dou[ rase semS.nind cu douir din speciile ei prinitive, cum sint
cazurile prezentate mai sus din Guiana gi America de Nord ").
Nu p of fi adu se obiec{ii pdrerii ci, prin faptul ci mai multe specii de
canide all fost domesbicite de mult, aceste animale se irnblinzesc cu greu-
tate; au fosb de altfel prezentate date cu privire la acest subiect ; pot adduga
irrsl c[ puii de Canis prtmoeuus, din India, au fost imblinzili de dl Hodgson2e);
ei au devenit sensibili la mingiieri gi au manifestat tot atita inteligent[ ca
gi orice ciine de agrement de aceeagi virst[. Dupd cum s-a arltat deja gi
dup[ r:Lrr]r vom vedea mai jos, nu exist5 o deosebire prea mare intre obiceiu-
rile ciinilor domestici ai indienilor nord-americani gi ale lupilor din acea tard ;
la fel inlre ciinii paria din Orient pi gacali sau intre ciinii care s-au silbirticit
in diferite regiuni gi diferitele specii naturale ale familiei. Obiceiul de a ldtra,
care este aproalle universal la ciinii domestici{i, formeazd totugi o exceplie,
ea necaracterizind nici o specie sdlbatic[ a familiei, cu toate c5 amfost asigurat
c5, in cee.a ce-l privegte pe Canfs latrans din America de Nord, acesta emite
un sunet care se apropie mult de ldtrat. L[tratul este ins[ dupl scurtl vreme
27,; Sehvyn, Geology ol Victoria, Journul ol Geolog. Soc., vol. XIV, 1858, p. 536
;i vol. X\:I, 1860, p. 1-18;
gi Prof. II'Coy, in Annals and Mag. ol Nat, Ifisl. (seria a 3-a), vol. IX, 1862, p. t47. Dittgottl sc deosebe;te
de ciinii din insulcle centrale polineziene. Dicffenbach obselv6, (Trauels, vol. II, p. 45) cn gi ciinele incligen
din Nona Zeelandi se deosebegte de dingou.
?8; Aceste ultime observalii constituie, cred, un rispuns suficient unor critici ale d-lui Wallace asupra oliginii
multiplc a ciinilor', prezentatd in Principles of Gtologltl de Lyell, 1872, vol. II, p. 295.
2') ProceedirLgs Zoolog. Soc., 1833, p. I72, \'ezi de asemenea, despre imblinzilea lrrpului colnun, L. Lloyd
Sctrrttlinauian aduentures, 1854, vol. I, p. -160. In legirturi cu ,sacalul, vezi plo[. Gervais, Ilist. Nal. XIcLmnt.,
vol. II, p. 61. Despre agllara clin Paraguay, vezi lucrarea lui Rengger.
llicrcluL dc ciini aLurtci cincl sc siilbiilicesc gi este repede reclobindit cind sint
clin rlou donresticili. Cazul ciinilor silbatici de pe insula Jnan F'ernandez,
care au der,enit mu!i, esle deseori citat gi existfl motive sh se presupun[ to)
c[ mulenia a sul'venil in clecurs de treizeci gi trei de ani. Pe de altfl parte, ciini
Iuati diu aceastir insuli cle Ulloa gi-au recdpltat cu incetrrl obiceiul de a l5tra.
Cincl au fosL adrigi in Anglia clini de Mackenzie-river de tipul Canis latrans,
nu au inr'5{aL nicioclaLi s[ latre cum trebuie, insd Lrnul niscut ln Gridina Zoo-
logicir 31) ,,$i-3 flcrit auzit lltratul tot atit de tare ca oricare alt ciine de aceeagi
virstii gi talie". Dupil prof. Nilssons2), un pui de lup crescut de o c5!ea latr5.
I. ['eol'l'ro-v Sainl-Flilairer a prezentat un gacal care llitra pe acelali Lon ca
orice ciiue cornLln tt). O interesantl clescriere a unor ciini care s-au silbirticit
pe iusula .Iuan cle Nova clin Oceanul Indian a f ost prezentat[ cle dl
(i. UlarkeBa; clupr"t ciLeva lrrni cle captivitate,,ei igi pierduser[ complet facultabea
cle a lil-ra ri nu avc'au nici o inclinalie de a se asocia cu alti ctini gi nici
nu ulu rcdobindil ll"rtratul". Pe insuld,,,ei se adun[ in haite mari gi prind
pi,rsirri de mal'e cu toL aLiLa indeminare ca gi vulpile". Ciinii sdlb5,ticiti din
l,a Pla[a llu au clcvcniL rnr.r!i, sint de talie mare, vineazi singuri sau in haite
gi sapir vizuini pertLnr puii lor35. tri se aseamdnd prin aceste obiceiuri cu lupii
$i cu $acalii, r'inincl singuri sau in haite gi sipind vizuini 36. Pe Juan Fernandez,
.Iuan de Nova sau la Plata, acegti ciini sdlbfi,tici{i nu au clevenit uniforrni
la culoare 37). Ciinii sllbltici!i din Cuba sint clescrigi de Poeppig cra fiind
aproape to!i cle culclare cenupie, cu urechi scurLe gi cu ochi albaglri deschis.
Col. IIanr. Snrith spunc 38) cir la St. Domingo ciinii silbdtici[i sint foarle mari,
ca ogarii, de o culoare'uniformd, albasLr[-cenugiu deschis, cu urechi rnici gi
ochi mari, cirpnri deschis. Dupir cum sinb'informat de dl P. P. King, chiar
clingorrl silbatic, cli toaLe cir este de nrult naturalizaL in Australia, ,,r'ariaz[
consiclerabil la culoale", iar un dingo jumltate singe crescut in Anglia 3e) a
ar[Lat o Lendinlri cle a sipa vizninfl.
f)in cele ciLeva fapte cle mai slls vedem c[ reversiunea la stare:t shlba-
Licir nu clir nici o inclica{ie in privin{a colorituh-ri sau a Laliei speciilor paren-
tale ini{iale. Inlr-o vrerr}e speram toLugi ca un fapt in leg[tur[ cu coloritul
ciinilor tlomeslici sir fi puLtrb anrnca o oarecare lumin[ asupra originii lor;
astfel, nrelitir s[ fic nicn{ionaL faptul c[ coloritul urmeazil anumiLe legi, chiar'
in cazul unui animal clornesticit de atit de mult timp gi atit de complet cllrn
30.) Ilorrlin, in .1Iinr. ltrise.rtIds ltur diuers .siru:utl.s, vol. \'I, p. 3.11.
31) \laltin, tlislrtrq c,l tlrc I)o11 , 1t.7-1
.

3e) (litat dc L. I.lovrl, in Flcld ^S7rorl.s ctf Nortlt rtl Enrope, vol. I, p. 1387.
331 q)tratrcfages, S'oc. 11'.lcclintat,, l1 nrai 18613, p.7.
341 -lrirtcl.s und )ILrg. of l'al. IIist., r'ol, X\', 18,15, p. 1-{0.
35.1 .\ztrla, \totlutlcs tlurts l'.lmir. lIdrid..
r'ol. I, p. i381 ; rlescriclca sa este pe dcplin confilnratri cle Ilenggcr.
(luatt'cl'ages vorbrqtr tlcsprt'o cirlca atlusri tic ltr Ierusalitn in Franfa, care ;i-a sirpat o vizuinii in care a fritat.
\-t'zi -1)iscottrs,,li.r',rrr;.silitttt rlts -Iirrc('s Ottnines:, 1tt(i5, yt. 13.
s61 lli ltgiitrrrrr ctr lupii carc supir vizuini, vezi Ttichartlson, ]iuuna Ilorcali-Antericancr, p. 6-l
;i 13echstein,
r.ol. 1, p. 01 7.
-\'rrlrrrrTr,.srititltlc Ite trlscltl utttls,
rz; \'t'zi I'ot'1rpig, lLeist irr Oltilt, r'ol. l, p. 21)() ; G. (llarclic ca rnai sus; 5i Itengger',
1t. 155.
38.; t,iinii, \'ut. Libruty, \'ol. \, p. 121
; un ciiue cnc'letnic sucl-amelican pare sir se fi sirlbirticil 1te aceasti
irrsrrli. \-czi Gosse, ,lurrtuict, p. i3J0.
3e) I.ott, I)ttrrttslir;uled'\r'tirrttrLs, p. 650.
 ASCENDENTA LOR ()J

esLe ciineie. Or.iclrei t'iise i-ar ailai'[ine, ciinii negri cLl picioare brun-l'ogcatc
au aproape invariebil o liati brtin-t'o$cat5 pe collurilc de sris pi interioare ale
fiecirnri oclti, iar btlzcle lt'sirrt in general tot zisLfel coloraLe. Nti altl I'iizrrt
clecit dotlil excep[ii la aceastri regtili, anume la ul] cc-rcker,:i la un tcrier. Ciinii
cle cttloare cafeniu-dcscltisir ari deseori o pati cafcniri-g5ibi;ie rnai c,leschis.i
cleasupra ochilor; tineori paLa csLe alb[, iar la un Lcrier metis pala este
neagrit. Dl \\/:,ring a biner-oit s[ examineze pentru minrr cincisprez.ece ogari
dintr-o crcsclLcirie dir-r Sriffolk; unsprczece erau negri snu n..g.ti cu alb,'ia1
pt"r[a{i, gi acegLia nu a\-e:.Lr pr'tc ocul:ire; trei erau insir logca-[i, iar unul r)l.rl
cle criloare albrstt'u-ardezic Si ace.stia pa Lru av€)au pcte de cuioare inchis{
deasripra ochilor. Cu toate cir tiucori pr'[ele se clu'bsebeau la culclrirc, cle
prczentart o ptrteruicit tendin!5 de a fi brun-rogcate; aceasil se dor.ecle$Lt:
Plitt_ {'apttll c[ an] r.t"izt.t pal.ru cockeri, un prepelicar, cloi ciini ciobllegti cie
Yorkshire, tin ntetis mare gi ciliva copoi pclilrtr-r'inILoare'a cle r.ulpi,.,-r. eral
to{i colora[i in a]b ;i negru, fird nici o urnrl cle culoale br.rin-r'ogc:ilir, afarir de
petelc de deasupra ochilor gi uncori ptrfin pe picioare. AcesLe din ur-1rii
cazuri 5i nrulte allcle aratfl c]ar cd culoarea picioarelor gi a petelol oculare
sint intr-o oarccal'e corela{ie. Am observat la diferite rase ficcare gracla{itr,
de la irltreaga falir bt'tin-rogcatir pinir la tin cerc coniplet in jului r"1-,
".hilur1par.
pinir la o patri minttsctlil de-asupt'a collr-rrilor int.erioai'r.r gi de sus. Peteie
la diverse strbrase de tericri gi de coclieri, la prepelicari, la ogari dcr 4iiciite
neamtlri, inch-rsiv la ogrinil gernran pentnr vinltoarea de b11rsiici care
seanlittti ctt btlsetlil; mai apar la ciinii ciobirncgti, l:r un mctis ai clipii pririlli
rlr i,\'ei,tl tiici l:t'cic 1lcte, la un btildog pur (cu toate ci irr acesL cttz peleie cr.iil
aproape allle) 5i, irr finc la og:rli ldar veritabilji og:rri negli gi bprn-iogcali sipt
extrettr de rari; tottigi dl Wt.r'rvick rn-a asigtrraL cir rrn asemencit ciile ri ltiab
parLe la ctirsele dc ciini Calcdonia.n Champion din aprilier 1860 gi cra,,colorat
exact ttt tin terierr ltegnl ;i bl"un-r'o$caL". AcesL ciinc, srlLr un altul dc ex:rct
aceeagi culotll'e, a alergat ia ScoLlistrNational Chib, la 21 lrartie 1.365, $i a.firi cle
la dl tl. I\'I. Ilrowile cir,,nri cxista nici un rrjotiv, nici clin parlca tatiiliri 5i nici
din pa_rlca manrei, penLrtr apari{ia accstei culori neobignt,il-c". La llEiirlrigLra
mea, dl Srvinhoe a exantinat, la Aroy, ciinii clin China gi a rerprrcr.i- crtrriptl
un ciine ctifeniu cu pete galbcne deasupra ochilor. Colonelul l{. SniiLh r{r)
ne inf5{igcazir un sllperb dog ncgnr tibelan cu o dungi bnrn-rogca[ri cleasslrllt
ochilor, pe picioa-rc gi pe fllci ; $i, cer)a ce este ntai neobignriit, el nc inLi,-
tiSeaz[ pe Alco, srltl ciinele domestic indigen din Mexic, ca fiincl coltrraL ncglu
c_u a_lb 5i cll inele inguste brun-rogcate in jurul ochilor. L.a expozi{ia cle ciini
din Londra, din ntai 1863, a fost expus un aga-zis ciine cie pdilule cliir noi'tl-
vestul lVlexicLlltti carc aYea de-asupra ochilor pete de Lrn brun-rogcat cleschis.
Apari[ia acestor peLe brun-rogcate la ciini de rase atit de clifcrite, care Lrrliesc
in diferite pirli aler Iurrrii, consLituie un fapt foarte reruarcabil.
Vont veclera ulLcrior, in special in capitolul dcspre ponrmbci, cd pall,i-
cularitil{ile culorii sint puternic ercditarc, gi c[ deseoli e]er ne ajritir s.i dest,r,-
perirn fortnele prinriLive ale raselor noristre domcsl-ice. in coiisecirilii, cliicir
\rreo specie s[lbatic[ de carijde ar fi prezentat in mod distinct petcle brun-
ay I'he f'nlrrra//sl Librurg, I)ogs, vol. X, p. 4, 1|).

3 - c. 1602
 CIINI

ro$cate de deasufrra ochilor, s-ar fi putut sus{ine c[ aceasta a fosL forma paren-
tald a aproape tuturor raselor noastre donlestice. Examinind ins[ multe plange
colorate 5i intreaga colec{ie de piei de la British N{usenm, nll am pltut gesi
nici o specie cu asemellea semne. Este fdr[ indoialS posibil ca vreo spbcie diJpd-
rutd sd fi fost astfel coloratd. Pe de alt5 parte, privind diferitele ipecii, pur.
sd existe o corelalie destul de clar[ intre picioarele gi fa{a colorate biun-
rogcat gi mai pri{in frecr-enth intre picioarele negre gi fa{a neagrl ; gi aceasti
regulI general[ a coloritu]ui explicS, intr-o anumitd rnislr5, cazurile de
corela{ie dintre petele ocrtlare gi crtloarea picioarelor, prezentate mai slls. De
altfel, unii gacali gi unele vulpi ca C. .mesornelas, C. atireus gi (judecind dupd
desenul col. H. Smith) _C. aloper Si C. thaleb au o urmfl de-inel alb in jurul
oclrilor. Alte specii ca C. uari"egatus, c.inerea'uariegcttus pi luluus gi ca dingo-ul
sdlbatic, all o urmd de linie netigr[ deasupra col{ur]ilor ochilor. Sint deci
lnclinat si conchid cI tendinla de aparilie a petelor hrun-rogcate deasupra
ochilor la diferite rase de ciini esLe analogd cazului observat de cdtre D.s-
marest, pi anume : atunci cincl la Lln ciine apare intr-url oarecare mod culoarea
alb[, virfrrl cozii cs[e intotdeauna alb,,,de manidre a rappeler la td,che ter-
minale de mdme couleur, qlii caracterise la plupart des Caniaes sauvages" nt).
Am fost totu;i asigurat de dl Jesse cd aceastd regul5 nlr se menline In mod
invariabil.
S-a obiectat c[ actualii noglri ciini domestici nu se pot trage din lupi
satl din gaca.li, deoarece au perioade de gesLalie diferite. Presirpusa dif;-
ren!5 se bazeazd, pc afirmaliile lui Buffon, Gilbert, Bechstein gi allii, dar
acum se gtie cI acestea sint eronate. S-a constatat cd la lrp, gacal pi ciine,
perioadele concord[ cu prevederile noasLre, cu toate cd deseoii e]e sini intr-o
oarecare tndsurl variabile n'). Tessier, care s-a ocupat indeaproape de acest
strbiect, admite o diferenlri de patru zile la gestalia ciinelui. Rev. -W. D. F'ox
mi-a prezentat trei cazvri urrn[rite cu grij5 ale Llnor clini de vin[boare sco-
tieni, la care c5leaua a fost irnperechiat[ o singurh clati ; nelinindu-se seama
de aceasld zi, dar socotind-o pe aceea a f5ldrii, perioadele au fost de cinci-
zet:i 5i nou[, gaizeci gi dou[ gi gaizeci gi gapte de zile. Perioada medie este de
Saizeci gi trei de zile, ins[ Bellingeri afirmi cd aceasta se aplicd numai ]a
ciini mari, la rasele mici fiind intre gaizeci gi gaizeci gi trei de zile; dl Eyton,
care are o mare expelien[[ in materie de ciini, md informeazd de asemenea
ci timpul poate s[ fie mai lung la ciinii mari decit la cei mici.
F. Cuvier a obiectat ci gacalul nu ar fi fost domesticit din cauza miro-
sului s5u nepl5cut; sirlbaticii nu sint tns[ sensibili in aceastd priyilld. Intensi-
rr.; Citat clc prof. Cervais, I/isf. Nal. JlIantrn.,
vol. II, p. 66.
o') J. Iluntcr arati ci pcrioacla inclclnngati de
;aptezeci E;i trei cle zile indicati de Br.rffon se cxplici uqor
pritr fai-rLtrl cii in curs clc ;:tispt'czcce zile ciileaua s-a impcrechiat rle rnai multe ori (Phil. Transact., 17g7, p.353).
Ijutrter a conslatat cir gestalia unni rnctis clin lup gi ciine (PItiL T'rtrnscLct., 17Eg, p. 160) a fost aparent cle gaizcci
9i trei de z|lc, clcoalcce animalelc s-att intperechiat clc mai multe ori. Perioacla de gestalie a unui rnetis dintre ciile
gi gacal a fos tde ciucizcci gi nouit de zilc. F. Cuvier a constatat ci pei'ioacla de gestalie la lup (Dict.
Class. d'Hist.
'\'ttl., vol. l\r, 11. 8) cste cle cloui luni gi citcva zilc, ceca ce concordir cu cea a ciinelui. Isici. G. St.-Hilaire,
care a discrttat intrcaga problemti
- gi dc la el citez pe Bellingeri, - afirmi (fli.sl. Nat. GCn., vol. III, p. I72)
ci la ,,Jardin tles Platltes" s-a constatat la gacal o perioadd cle gestalic intre gaizeci gi gaizeci qi trei de zile,
exact ca Ia ciine.
 ASCENDENTA LOR 35

tatea mirosului difer[ la diferite neamlrri de gacali as) ; gi colonehil H. Smith

sLabilegte o imp[rtire pe secliuni a grupului pe baza unui singur caracter,
acela al mirosului urit. Pe de alL[ parte, ciinii
gi netezi - se deosebesc mult in aceasti privintd - degiexemplu terierii sirrnogi
dl Godron afirind ,,cI
aga-Itumitul ciine tnrcesc golag miroase mai puternic decit alli ciini. Hrdnindu-l
cu carne crttdd, Isidore Geoffroy *) a dat unui ciine acelagi miros ca gi acela
al gacalului.
Pdrerea dupd care ciinii nogtri se trag din lupi, gacali, canide sud-ameri-
cane gi alte specii, implicil o dificultate clr mult mai irnportantl. Judecind
dup[ o analogie foarte generaltzatd., dach aceste aninrale ar fi fost reciproc
incrucigate in starea lor nedornesticit[, ele ar fi fost intr-o oarecare mlsurir
sterile, gi o asemenea sterilitate t'a fi admis5 ca aproape sigur[ de toli aceia
care cred c[ fertilitatea sc[zutd a forntelor incrucigate este un criteriu infai-
libil al deosebirii de specii. Oricunr, aceste animale se menlin disbincte in
lirile in care locuiesc in comlrn. Pe de altd parLe, toli ciinii domestici despre
care se presllpune aici ci se trag din nrai multe specii disLincLe sint dr-rpi cibe
se gtie, reciproc fecunzi. I)ar, a$a cum bine a remarcat Broca ab), fecundi-
tatea generaliilor succesive de ciini metigi nu a fost niciodati examinat[ cu
aten{ia socotitd indispensabil5 cind speciile sint incrucigate. Pulinele fapte
care duc la concluzia c[ afinitlfile sexriale gi capacit[{ile de reprodricere
diferd la diversele rase de ciini, atunci cind sint incmcigate, sint urmirtoarele
(ne{inind sean}a numai de talie, care poaLe face inmullirea dificilS): ciinelui
Alco ntexican aG) ii displac ciinii de alte neamuri ; acesta insI, dLrpfl cif se
par€r, poate sir nu fie o afinitate strict sexual5,. Dup[ Rengger, ciinele golag
indigen din Paraguay se imperecheazl, mai putin cn ciinii europeni decib se
imperecheazd, acegtia intre ei. Se spune c5 in Germania ciinele Spitz se impe-
recheazd mai bttcuros cll vulpea decib cll alte rase de ciini ; de asemenea,
clr. Hoclgkin afirmd c[ in Anglia o femel5 de dingo a atras rnasculi cle vulpe
silbatic5. Dac[ se pozrte avea incredere in acesLe ultime afirmalii, erle dove-
desc un oarecare grad de diferen![ sexual[ ]a rasele de ciini. De fapt insi,
degi ciinii nogtri domestici se deosebesc atit de mult prin strucLnra lor cxte-
rioard, sint mult rnai fecunzi in imperecherile intre ei decib au fosL __ dupir
cite avem motive s[ credem - presupugii lor ascendenli sdlbatici. Palias
preslrptrne a?) cd o domesticire indelungati eliminl acea sterilitate pe carc ar
fi prezentat-o speciile parentale dac[ ar fi fost nnmai recent capturaLe. Nu
s-a inregistrat nici Lln fapt precis care sh sprijine aceast[ ipoLezi ; dovezile
in favoarea clescenclen{ei ciinilor nogtri domestici clin mai multe tulpini silba-
ticer lmi par ins[ atit de puternice (independent de cele dabe de alte anirnale
clonresticite), inciL sint tentat sd admit aclevlml acestei ip oteze.
43)Yczi Isid. Geoffroy St.-IIilaire, Hisl. l{at. Gin., vol. III, p. I12 desprc mirosul gacalilor'. CoL I{am"
Snrith, ln iYaf. Lib., vol. X, p. 289.
ec; Citat de
Quatrcfages in lJuIL Soc. tl'Acclimat din 11 rnai 1863.
a5) JourruLI cle plrysiolr.gie, vol. II, p. 385.
46) Vezi excelenta descriere a acestci rase fdcutS: de de R. Ilill in lucrarea lui Gosse, J<LttttLicu, p. 1338;
Iiengger', Sciitgetiere uon ParagLLa1J, p. tSg. In legiiLuli cu ciinii SpiLz, vezi Bcchstcin, Nalurgesclt. Deutschlunrls,
1Sr-t1, vol. I, p.638. Despre cornunicarea dr-lui Ilorlgkin fi.cuti la Brit. Assoc., vezi The Zoologist, vol. lV,
pentlu 1845-1846, p. 1097.
477 Acta Acad. St. Petersburg, 1780, partea a 2-a, p. 84 qi 1tt0.
 CiINI

Ca rlrntrire a teoriei descenclen{ei ciinilor nogtri domestici din mai multe:

specii silbatice, se mai ive$Ler o altl dificullate, strins lcgati de cea cle mai
r.rs, gi care constl in fa.ptul cir ei nu par sI fie perfect fecrtnzi cu prestipugii
lor. strdmo"si. Etpericn{a nu a fost insl incercatS in mocl absolut, corcct.
intr-adevir', ciinele ringuresc de exernplu, cal-e seantdni ca aspect cxberior'
atit de mult cll hipul europeen, ar trebtii incrucigat ctl accsb ltrp, iar ciinii
paria din India crl hrpii gi gacalii indicni; tot astfcl gi ln alle cazrtri. Steri-
iitaLea foarte recius.i intre anunti{i ciini lupi sau alte canide este clemonstratir
"*i iucrttcigeze. Bu{fon a oblintlt patnr
cle s5]baticii care i;i Cau cstcneala s[-i
generalii sriccesive din lup gi ciinc gi metipii eratt perfect fecunzi a8). {ai
iecenb ins[, dl Flourens, ca rezultat al ntinteroaselor sale experieu[.e, stabi-
legte irr mod pozitir', cir hiblizii dinlre lup gi ciine, incrttciga{i tnter sc, devin
sterili la a treia gener:r{ie, iar cei tlintre gacal gi ciine la a patra generalie nn).
Aceste animale erau insti in c:iptivitate stricfir $i, driltii cttln \roltl vedea
intr'-un ca.piLol r,iitor, nnilLc. animlrle sllbatice devin intr-o oal'ecaI'e nllYlsrtt'i
sterile prin ci.rpLivitate sau chiar corrrplet stcrile. Dingoul care se lcp-rodttctr
liher in Arist.r'alia crl ciinii ncgtri in,porta{i, nu sc rept'oducc in,,Jardin tles
Plantes" chiar rlup.i incruci$Iri rcpcrtate50). Lnii copoi clin Africa central[,
adugi in Angliar de maicnil Denltam, ntl s-alr rcprodrts niciodat[ Ia Tc.,wer of
Lc;ndon ut) gi o Lendin{ir sinrilarir la sterilitate ar putea fi transmisi dcscenden-
tilor hibrizi ai unui aninial siibaLic. Reicse, de allfel, cir hibrizii din experien-
{ele r'llui F-lonrcns el'au intleral:lroape c:ollsanguinizati in decttrsrtl a Lrei sau
patru genera[ii gi acest fapt fiu'ri incloiakl cI a sporiL tendinla spre sterilitate.
Acum ciliva ani arrr vlzrit iir ci',p Livitate la Gridirta Zoologic[ din Lonclra
o femciri hibriclir dintr-un ciinc engltzcsc gi un gacal, carc _- chiar in aceastil
prirnii gcncrzr{ie - r'r'a atit, cie stelili, incit, dupl ctlm am fost asigurat dcr
pdzitonrl ei, nu prezcnta pe cicplin nici pcrioadele specifice de mt ; acesta
era insri cu si.qriran{ir Lrn ciiz erxceptional, deoarece au cxistat ntllrel'oase cazuri
tle hihrizi fc'crrnzi dinLre aceste aniniale'. In aproape Loate experietrtele asupra
inclrcirirrii cie animale existir :itit clc nrrilter niotive de incloitill, incit €'stc
extrcm dc g-r'eu sii se ajungl la c) concluzie pozitivd. S-ar pirrea tolugi cir
aceia cal'e crctl cI rasele noaslrc cle ciini se trag din mai multe specii Yol'
trehui sl"i admitii nu numai cii citipil tin Linrp indeltlngat de dorncsficire dcscen-
denlii lor igi pierd in general cll totril tendin{a spre sterilitate clnd sint incnt-
ciga{i intre ei, ciar gi cI, intre annmite rase de ciini gi presupugii lor slr5niogi
ini{iali s-a plstraL san chiar s-a clobindit un annntit grad de sterilitate.
In ciuda clif icrilt[{ilor privind fecunditatea ar[tate in ultimele cloud para-
grafe, dacX ne gindinr la ilriprobabiliLatea inerentit ca in lumea intrcagi omul
esl I)l Iltgca tt alitirt (.lt,urutLI ic pltysiult.rTlc, r-ol. II, p. ll5:i) ci cxpct'icnIele ltti l]rtffon au fost tleseori
drrnatrtrate. Ilr.ocn a stt'iris (p.:ll0 :J{}5) tnulte faptc dcspt'c fccttt-tclitatca ciinilor, lrtpilot'9i ;acalilor incrucigaIi.
4s) I.( lcr fu,rtqdt:ili luintLritrt', tle rll I'loulcns, 1855, p. 'l Jii. IJI Blr-tli spune (Indian Sportittg Reuiew,
vol. II, p. 137) crj:r lizut in Inclia nrai rnulli hil-ilizi tlin ciini-par-ia;i;acali, prcctlllr si dirl ttnul rlitttt'e acc;ti
hii-rrizi;i 11 lcr.it'r'. I:xpclicnIclc lui ]Irintcl asuplt'r ;acalului sint binc cuuoscttte. \'czi tlc [Isetncnea Isitl. Gt:oflro]
St.-Ililaire , I Iisl . .\-rr1. (iy'rr., r'ol. I IT, 1'1. 217, c'rrrc lorbe;tc dcspt'e clcsccudcn{ii hiblizi ai gacaltiltti ca perfcct
fccttnzi tirnp tle tlci gcnclaIii.
so; i1 baza arrtolitlIii ]ui F. Cuvit.r', r'itat irl Geschichte cler ,\'ctlur a hti ilt'onn, vol. II, p. 1(il.
sr; \\-. O. I-. -\laltip, IIisttml rtf tlrc Dtry, 1845, p. 2011. l)upi tnttlttr obscrva!ii, dl Philip Ir. Iiing mi
inforrneazi cir dingoul gi ciinii euloltcrni sc incrttci;eazit dcseori itr Auslraliil.
 ASCIJ,\ i.)E-.\TA I-OR

sd fi domesticit numai o singurf, specie clintr-tin grup atiL de rispindit, atif dc

ugor de imhlinzit gi attt de folositor ca acela al canidelor; dac[ reflecLim apoi
asupra extrernei vechimi a diferitelor rase gi mai ales asllpra ntarii asenrlrriri
__ atit in struclura exterioar[ cit gi in obiceiuri
- dinLre ciinii clomcsl"ici din
diferite ![ri gi speciile silbatice existente inc[ in aceleagi tirri, balanla dove-
zilor inclinS. puLernic tn favoarea originii mulLiple a ciinilol nogtri.
DEosEBrRrr.E DINTRE DItrERTrELE RAsE oe clixt. Dac[ diferitele t'asc se trag
clin mai multe tulpini silbatice, deoscbirile dintre ele 1tot, trviclent, fi r:xplicate
par{ial prin cleosebirile dintre speciile lor parentale. I)e c'xemplu, forma og:rlrrlui
poate fi explicatri par{ial plin faptul cir acesta se Lrage clin vreun animal ca
zveltul Cani"s sfncnsfs abisiniatt u'), cu botul sitn alungil. ; de aselnenea ciinii
rnai rnari s-ar trage din lupii mai mari, iar ciinii mai mici pi nrai ugori din tacali.
Si astfel poatc c[ ar fi posibil sr"r ne explicflm anurnite deosebili consfitulionalc
:ii climatice. Ar fi ins[ o ma.re greEealfl sri presupttnem c[ Itu a existat, in afari
cle aceiisLaut) un g-rad apreciabil de r.nriatie. Inclucigirt'ea reciproc[ a diferitelor
Lulpini sirlbaLice initiale gi a rasclor.formatc ulterior a sporit probabil nutn[rul
total de rase gi - clupii crrm vom vcclea indat[ _- Ie-a trro6ific:at considcrahil
pe unele dinlre ele. Ntr putcm explica insl plin incntci$are oliginea tlnor fortne
trrtrenre pur singe ca ogarii, copoii, bulclogii, coclierii Blenheirn, terierii, pcki-
nezii ctc., clecib clacl admitern c.1 au exisLaL cinclva in natur[ forine tot atit.
rle puternic caracteltzate in aceste cliferite plir"inlc. Aproape nimeni nu a in-
drirznit ins.-r si,r plesupunii cir asenrcnca forrnrr llenaturale att exislat s:ttt au putut
c-rista intr-o sbare sirlbaLicri. Comltarate cu toli ntetnbrii cunoscu{i iri familitri
(,antdae, ele Lr[deazia o origine distincl[ gi altormalii. Nrr se cunoagLe nici un ca7.
cind ciini curn sint copoii, cocherii, ogarii veriLabili sir fi fost cresctrli dc sil-
batici; ei sint proclusul unt'i indeltrngaLe civiliza[ii.
Numirrul raselor ;i srrbrasclor de ciini este mare; Yottatt, de exetnpltt,
descrie cloirS.sprezece nearnuri de ogari. Nu voi itrcerc:r sti cnum[r sau sit descriu
r-ariet[lile, crici nrr ne ptrtem da seanta in ce Inr"tsttr'fl deosebirile dinbre cle sint
datolite varialiei gi in ce mlsur'[ faplului cit se trag din difuite Lulpini sLrti-
moqcgli. Ileritir s[ menlion[rn ins5 pc scurt ciLer.a putrcte. Incerpind cu cra-
niril, Culier a recunoscut sa) c[, in ceea ce privcpte f ot'nta, cleosebirile sinL ,,pltts
fortes que celles d'ancrines espcces sau\ra.ges d't;n rn€nie genre naLurel". Pt'o-
porliilc diferitelor oase, curJrura nlaxilanrhii infc'rior, pozilia condililor fa!.l tle
plantil dinlilor (pe care F'. Cuvic'r "si-a bazaL ctrasificalia sa), iar la clogi forma
prelungirii posterioare a maxilarului ittferrirtr, apoi fot'tna arcaclei zigontatice
gi a fosclor tentporale, pozitia regiunii occipitalc, Ioate acesLea variaz[ cottsi-
dcrabil es). Diferenla clintre climensiunile creierului ciinilor apar{inind raselot'
mari ri mici ,,este ceva prodigios".,,Crciet'ii uuola dintre ciini sint inal{i gi
5r) iltii-lpcl, I'r,uc lltirl,ellicre u(tit .1/,r/r;.sirricn, lfiliir 1fi lt; : )ltrrtttnii",I). :i1), pl. \ l\'. l:xistit lu llt'itislt
\lrrsruur ttn cxert'tplul clitt act'sL fnttttos attiutal.
53; (, ltial I'allas acllnite accnsta; vczi tlctct ;l<'tLd. SI. I't1,:r.:1'ttr'.r7, 17[i0. p, l;13.
54; t.ital dc I. Geofflol', ,l1rs1. I'nl. Cdtr., r-ol. III, p. 153.
ss; I,'. (-uvier, in 'lnnrrlcs drt IItt:,it:m, r'ol \\'lII, p. ii37; (iorh'ott, 1ic I'a:;1,2.s, vol. I, 1r. 13.12: gi col.
II. Srrrillt in Aal. Liltrarq, r'ol. I\, l). l(t1. \-ezi clc asclltcltca utrrlc oirselratii ctr plivire la dcgcttcrarea cra-
trirrirri la arrrrrtritc lacr ilr.' 1tle1. 13iancgrti, Lrt Llti,tric tlartlitrirrtrtt', 1'\; l, l). 2;1).
roLunji{i, pe cind zri alLora slnt scunzi, lungi gi strim{i in partea anterioar5".
I-a acegtia din urmi, ,,lobii olfactir.i sint vizibili pe aproximativ jumitate din
intinderea lor, cind creienrl este prirrit de sris ; la alte rase ei sint ins[ complet
rcoperi{i cle emisfere" uu). In mod normal, ciinele are $ase perechi de molari la
nraxilarul snperior li gapte la cel inferior; dar mai mulli naturaligti au vdzut
o pt'reche suplimentar[ ]a maxilarul superiors?), iar profesonrl Gervais spune c.{
cxislir ciini,,QUi ont scpt paires de dents supdrieures et huit infdrieures". De
Blainr,illess) a dat amdnnnte complete despre frecven{a acestor abateri de la
numtlrul clin{ilor', ar':itind ch nu intotdeauna acelaSi dinte este supranumerar.
Dupti I-I. Miill€run), la rasele cu botul scurt molarii sint oblici, pe cind la rasele cu
botul hing ei sint agezali longitudinal, cu spa{ii intre ei. Ciinele golag, aga-nrr-
ntitril ciine egiptean sau turcesc, are denti{ia extrem de deficient[ 60), iar uneori
nu arc clin{i cle loc, cu exceptia untii molar de fiecare parte. Acest fapt ins5, cu
toate c[ este caracteristic rasei, trebuie considerat drept o monstru ozitate.
Dl Girard 61), care pare si se fi preocupat lndeaproape de acesL subiect, spune
c[ pcrioada apari(iei din{ilor perrnanenli se deosebegte la diferili ciini, fiind mai
timpririe la ciinii nrali. Astfel, la dog dinlii adulli se formeaz[ la patnr sau
cirici ltini, pe cind la cockerperioac'!a dcpdge;Le uneoli gapte sau opt luni. Pe der
altri parte, ciinii de talie mic[ slnt maturi la virsLa cle un an ; cind gi femelele respec-
tir.e tru ajnns la virsta optirnl pentru reproclLrccre, in timp ce la aceast[ virsti,
ciinii ntari ,,sint inc[ in stadirii copiliiriei gi le trebuie de dou5 ori rnai mult
{,imp^ pentnr a-$i realiza propor[iile" u').
In leglturl crl diferenlele minorc nu esLe necesar s[ sprli]em prea multe.
Isiclore Gcoffror,a arltat 63) cr"r, in privin{a dirnensiunii lor, unii ciini sint de
gisL'ori mfii lungi (coacla fiind exclusir) clecit al{ii, gi c[ raportul dintre lun-
qimca gi inil{imea corpului variazi intre o dat[ pin[ la de doud ori gi o dat5
pinl lar cle aproape patnr ori. La copoiul scotian pent,ru vinitoarea de cerbi
eristd o deoscJrire izJriloare inLre talia masculului gi cea a femerlei6a). Oricine
gtic cum t'iiriazir dimensirinea rlrechilor la diferite rascr, gi cunl, o dat[ cu marea
lor dezvoltrtrt', mugchii sc ntrofiazYa. Anurnite rase de ciini sinl, descrise ca avincl
o cutii adincir intre nirri gi buze. Dup[ tr. Cuvier, pe a cirrui auLoritate se bazeazir
rrlLimele douii afirrna{ii, r'erl-ebrele caudale variazd ca numflr; atib la vitele
engleze$ti cit gi la unii ciini ciob.{ne$ti, coada este aproape absentS. Marnelcle
varia zd ca numirr intre gapte gi zece ; dup[ ce a examinat 21 de ciini, Dauben-
ton a glsit opt cu cite cinci mamele de fiecare parte, opt cu cite patnr de fie-
uu) Dr. Burt \\'ilder, Amer. A.ssr;c. Achtuncement ctl Sciertr:r, 1873, p. 2li(i
$i 2:t9.
67) Isid. Geoffroy St.-Hilaire, Hist. rles onontalies, 1.3132, vol. I, p. ti60. Gervais, 11r.sl..lfcl. dcs mttnrnilirts,
vol. II,
1855, p. G6, De Blainvillc (Ostd.ogruphie, Clunirlctc, p. 137) a vizut r'le ascmenca un molar suplimcrntar
Cc ambcle pirfi.
5\ AsrcoQraphie, Ccuticlae, p. li\i.
asl Wtirzburger nlcdizin. Zeitsclvilt, 136t1, I'ol. I, p. 2(!ir.
oo; Dl Yirrell, ln Prac. Zoolc,g. Soc. clin 8 oct. 1833. Dl \\:aterhouse rni-a artitat un craniu al unrria dintre
actlti ciini cat'e ar-ea citc un singur molar de fiecare parte 5i citiva incisivi inrpcrfecfi.
0r; Citat ln 7'\rc \'cttrinrtrtl,Londra, vol. \riII, p. 415.
02) Accasta cste citatl dupl Stonehenge, o lr]are autoritate, in ?lie Dcg, 1.867, p. 1.s?.
63) 11isl. turl. gdndralc, r'ol. lII, p. 1,18.
0e; \Y" Scrope, Artr,l. Deer-StulkirrrT. p. 1351.
 ASCENDENTA LOR 39

care parte, ceilalli avind un numdr neegal de cele dou5 pirlior;. In mod normal,
ciinii au cinci degete anLerioare _gi patru posterioare, inJ[ deseori se adaggh un
al cincilea deget posterior gi F. Cuvier afirml c5 un al paLrulea os clneifoim se
dezvoltd atunci cind este prezent un al cincilea deget i Si in acest caz marele
os cuneiform este uneori ridicat gi di astragaluhri o mare suprafa!5 articular[
pe partea sa interioar5. A.sadar, chiar gi conexiunea relativl a oaselor, cel rnai
constant dintre toate caracterele, variazd. Aceste modific[ri la picioarele ciini-
lor ntl sint tgtypi importante, deoarece dupd cunl a ardtab de Blainville66)
-
ele ar trebui clasificate drept monstruozit[!i. tr]e sint totugi interesante,
-fiind in corelalie cu dimensiun€a corprrlui gi apdrincl mult nrai cles la clogi gi
la alte rase mari decit la ciini de talie mic5. Uneori, variet5li strins inrudile se
deosebesc totugi in aceastir privin!5. Astfel, dl Flodgson afirm[ c[ varieti{ile
de cttloare neagrd 5i brttn-rogcat[ de Lassa ale dogului tibetan a1 :rl cinciiea
deget, pe cind sttbvarietatea Mustang nlr prezinti acest caracter. Gradul de
dezvoltare a pielii dintre degete variazH mult ; vom reveni ins[ asupra acestui
punct. Oricine cunoagte gradul de deosehire intre diferitele rase in be priyegte
perfec{iLlnea sirn{urilor, tentperamenLul gi obiceiurile ereditare. Rasete prezinti
unele decsebiri constitulionale. Astfel, pulsul
-spune Youattut) -,,variaz[ sensibil
dupI rasd, prectim gi dupS talia animaltrlui".-Diferitcle rase de ciini prezint[
9 Teceptivitate diferitd fa{[ de cliverse boli. Eler se adapteazi c1 sigtrran![
diferitelor clime in care au tr5it fimp indelungat. Se -gtie cd maj[ritatea
celor mai bune rase europene se inrhut5lesc in Ind.ia 68). In India (ddp5 Rev.
R. trr'erest)0s) gi la Capul Bunei Speranle (dupI Lichtenstein)zo), nimeni nu a
r€Lgit sI lini in via{5 un ciine de Terra Nova timp inclelungat. f)e asemenea,
dogul tibetan degencreazit in cimpiil': Indiei gi nu poate tr.ii decit in muntirr).
In fine, Lloyd ?2) af irm5 c[ incercirrile fdcute cu copoli gi buldogii nogtri au ntutot
c[ ei nLI pot rezista frigului din pldurile din norclul Europei-.
Avind in vedere prin cite caractere se deosebesc rasele de ciini Lrna de alta,
arnintindu-ne cd Cuvier a fost de acord ctt existenla unor deosebiri intre cra-
niile lor, deosebiri mai mari decit cele observate la speciile oric[rui alt gen
natural, gi linind apoi seama cit de mult se aseamlni oasele lupilor, gacaliLr,
vulpilor gi ale altor canide, este remarcabil cd intilnim afirmalia repetatfl
mererl c[ rase]e de ciini nu se deose'besc intre ele prin nici un caracter important.
Un crtnoscltor foarte competent, prof. Gen'aistt), admite c[ ,,si I'on prenait
05; Citat cle col. Ham. Smiilr, in Nal. -LiD., vol. X, p. 7g.
00; De Blainville, Ost\ogruphte, Ccrnirlae, p. 134, F. Cuvier, Annales du llIusdum, vol. XVIII , p. 342.
ln privinla rlogilor, vezi col. H. SmiLh, Nat, Lib,, vol. X, p. 218. Pcntru dogul tibetan, vezi dl Hodgson,
in Journal ol As. Soc. ol Bengal, vol. I, 1832, p. 3.12.
67) TIte D09,7815, p. 1E6. ln legiturd cu bolile, Yonatt
afilmii (p. 167) cii ogarlll italial este ,,puternic
expus" polipilor la mitr[ 9i vagin. Coclierul ;i pechinezul (p. 182) sint cei mai expu;i brol;itei. Susceptibili-
tatea la jigodie (p. 232) este extrem de variabili la cliierite lase. r\supla jigodiei, r.ezi de ascmcnea col. Flutchinson
despre Dog Breaking, 1850, p. 279.
88) vezi Youatt, on ttrc Dog, p. 75 The Yeterinarg, Londlra, vol. XI, p. 235.
6s) Journal of As. Soc. ol Bengal, vol. III, p. 19.
7o) Trauels, vol. II, p. 15.
71) Flodgson, ln Journal ol As. Soc. of Bengal, vol. I, p. 842.
?2) I;ield Sporls of the North of Europe, vol. II, p, 165.
?3) flisf. nat. des mantmif., 1855, .i'ol. II, p. 66, 62.
.10 CIINI

siins contrdle lcs alLerlrtions dont chacun de ces organes est sttsceptible, on pollr-
rait croirc qri'il 5'a entrc les chiens domesliqtres clcs differerrccs pltts grandes
qile ctrllcs qrii sdpzlrent ailleurs ]es espect's, qt:elqui:fois mCnte les genres".
[-nele dintrc deosebirile cnumerate rnai sus sinL iliLr-o privin{ri oarecare de o
r aloarc relatir- redlisi. cleoarece nu caracLerizeazl t't,sc clistittctt'. AsLfel, uitneni
nit pretindc cti ar fi caracteristicc penlru rrlse molarul suplin-renLal sau nuntflrul
r[:-' nr:lmele. I)e.getrrl sup]imentar cste in gcncral prezcnt la dogi, iar ttnele dinLre
rlifcrcn[elc rn:ii iruprlrtanLe la craniu gi la maxilanrl infcrior sint rnai rnttlt sart
rri:li pu{in carlicLelislice cliferiLclor ras€r. I{tr trebuie s[ uiL[rn insir c[ forta pre-
rlonrinarllir ar st.llectiei rlu A fost aplicutI in nici unul dintre aceste cazltri. ErisLii
r,uriebiiiLlite Ili organe irnportante. d:lr diferenlele ntt au fos[, firaLer prirt selec-
lic. intr'-acler.5r, ornul line la forrna gi vite'za ogaruliii, h Illia dogulr.ri ri oclini-
carir lilteu Ia for{a nrurililrcrlor buldogilor eLc.; nu !int' insir ciLugi dt: pulin la
nuniirrul cle nrolari, de miime'le sc.u de degete gi itici nu gl.irn clacir deosebirile
la accste organe sinl. in corelalie cu tlerosebiri exisLente la alte ptirfi ale corpultti
lu carc omul [ine, sau daci se datoresc dczvolfirrii acestora.. Cei care s-art e1:ttpat
de seiec{ier vor fi de acord ci, de vreme ce in naLurI exislfl I'ariabilitat,c, otnul
al.pul,ea ob{inc. riacr"r ril. crccle cle ctiviinlir, cinci clegcLe la picioarele postelio:rre
rie l:nrrntitol llt:rr. de ciini, Lot util clc sigur ca gi la picioarele girinilor sale cie
Dorliing. El ar'1;ilLca probabil ob{irre, inslcll i}lultmai mat'e greutaLe, o pet'echc'
su1;linicnlarir cic nlola.ri Ia oricare clin nraxilal'e, in acela;i fei in carc a adliugab
colrnc suplimcnturtr anrrnriLor rase de'oi. Dat:li irr tloli si proclttc[ o l'asil de ciirti
I'r'ir'5, tlin{i, ar"ind cil puncI cle 1>lecarer arga-uurnilul ciinc Ltirccsc ctt clinlii sai
inlllclft'c{i, el ar llulca proba}ril sir n fac[, circi a reu$iL st"I J)roclticii r{1se ile vite
li dc oi f itrl coal'llc.
SinLcrtr, co li in.r.Lil-ea alt,c cazuLi, in cornplctir necttnogtinlir tn ceea ce
in'ir,c5Lc car;zclc llrecisu ri LrepLeie prin carc difcritele rasc de ciini all ajtrns
sir se clcose]-rclrscil lLiL dr mrilL una de alLa. Dcosebirea ln fortnrr trrterioarii gi in
consLitu{ic Arn pritca-o atrihui partial rnogLcnirii de la speciile silb:ltice dis-
linctc, I'ic,licl"l schimbirrilol' cfcctrrate in sl-are naturalir iitainfe cle domest.icirc.
i\'Tai tl'tl-uiit sli aLribuirn ceva 5i incnrciE."rlii dir.ersclor rasc domesLice 5i naturale;
voi rer'eni i^r;sil criit'ind la incnic'igarea lasclor. Atn t'itzttL mai inainLet ciL cle dcs
iqi iur:r'r'ci.sr.azir sirlbaticii ciinii cll spccii s:illlatice incligerte Si Pennant tlestrier
in rriod inLci't'suni t*) feltil culn localiLirLea trochabers din Scc;[ia a fost poptrlaLit
,,cu o rnrillinic de colciLuri avr'nd uIr aspe.ctexl,raordinar cle asenrintitor lupului"
dt citre tin singur hibricl cle lrrp acltrs in acel district.
S-iir' lri,rrea cr"l, in[,r-o oarecal'e misur'5, clima moclificit direct forrntrle ciini-
lor'. A.ur vlzlit cle culincl cir rnai multe tlintre rasele noastre englezeEti nu itot
trli in India $i s-a afirntat irt rnoci caLcrgoric c5, at,ttttci cind acestea sint crescttttl
acolo tiinp cle'ciLciva generalii, ele degenereaz[, nlt numai in privinla facult,ir-
tilril nrinlaic, ci gi ca forrnii" Ciipitanul Williatnson?5), cal'e s-a ocnpat ctl glijit
cle lir:esL subiect, afirntrl cir,,copoii clecacl cel mai repede", iar,,ogarii li poin-
tt'rii titgcncle;lzir cle asemerlea ra1titl". Cockerii ins5, cltlpI opL sau noul gene-
ratii li l'r"r'ri vrt'o iricnlcigare clin Europa, sint, tot atit cle huni ca $i sfr[rno$ii ]or.
1Ji<[rtrll r;l Otrttdrtrpr'r1s, 1791i, r'ol. I, p. 2iifi.
JO\ ( )riltilrtl l:itll Sp,ti'ls, cit.al dt' Yottal 1, 'l'ltc l)rtt1 , p.
 ASCTI)iDENTA ].OR
It

f)r. Falconer mi inforlneaz6, cd buldogii, care atunci cind au fost aclugi pentpl
primadat[in!ar5*) erau ctl.noscltli ca pritincl sri doboare chiar un elefari olrucin-
du-l de trompfl, dupir dotri sau trei genera{ii nu nrinrai cir decaci in piirrinlo
curajului 5i a ferocitirlii, dar pierd gi caractenrl proeminenlei nraxilarulli lor
inferior, iar botul devine mai srrblire gi corpul mai ugor. Ciinii englczegfi i,'rpor-
tali in India sint atit de valorogi, incil proirabil c:i s-a avuL loati griji.u *i r,,
impiedice lncmcigarea lor cu ciinii indigeni; a$a cir inriiut[{irea 1ir poate fi
explicatl in acest fel. Rer'. R. Everest m[ infornreazi cir a ob{inuL o peiecle clc
prepelicari nd,sculi in India cale semlnau perfecL cu p.{rip{ii lor scoiieli. trl a
oblinut de la ei, la Delhi, mai multe fntiri, luind cele nrai sLricte pi.ecallippi
pentru a impiedica o incnrcigare. Dcgi c[leii rezLtltali nrr reprezcntau 4c.ciL a
dolta generalie in India, el nu a rcugit niciodati sI oliginii 1n singur ciinc tinr-i'
asemindtor pirin{ilor siri ca talie sart confornla{ic ; nirrile lor ..o,i nrai contrac-
tate, naslll rnai asctr!it, Lalia. rnai micii gi picioarele rnai subliri. lloL asLfel, clgpl
Bosman, P€ coasta Guineei ciinii ,,s0 sihirnbi in rnod ltiztr; pr.errlile li se
l_r-rngesc 5i deYin rigide ca acele ale vulpilor, spre a criror. clloare ei inclint-r
de asemenea " a stf el c[ in- trei sa u patru .. ni dcgernereazt-r, cleve.nipcl nigte
animalc foarte urite, iar dupI trei srru patru gericra{ii lirLr.aLtrl lor c]evile
urlet" tu). Aceasth tendin!5 rcmarcabil.i spre irirnu Lir{irera rapirl.i a ciinilor
etlropcni stilltl.si clirneri ctin India 5i Africa poate fi crplicat[ illr-o lnare mlsgrri
prin reYetsitlnea la o stare primordialir pe- care, drrpri cum yoltl yercleA r-rlterior.
o prezint[ mttlter attimtlle, atttnci cind sint tulbuiaLe intr-un fel oar-('(]arc in
constitulia lor.
tinele dintre partictrlaritirtile caracterislice diferitelor rase cle ciini au lpi-
n:t probabil brtst: 5i, cu [oa[e cI sint strict crcditr.re, ele pot fi nrirnite rnurs-
truozit[{i. AsLlc], cle erxettl1;lu, forrna picioarelor gi a corpllui la basgtll errro-
pean qi la cel indian, fornta capltlrri 5i maxilanrl inferior prscprile.nb la bllclo5y
5i Ia nlops, alit de asemitnILori in ac:e.astir lllivin{i gi oiit. de-. rrcASr]r-pr-rpritori
in toate cerlelalLe. 0 ilarticrrlaritaLe care apare brusc gi meri{.ir 6c aceeir ieLr.-urr
antimit sens sir fie nrrrniLi moltstruozitatoporiLe fi toLri5i sporitit fi fixlih pr.ip
seleclia cfecttrati dc citre tirn. Apr-oal)c nLr fncape indoiaii,.i, drcsaill crilliriuat
tintp indelunga.t,_.czt la_ogari pett[ru vin:irea cle iepuri sau la ciipii clc apli pentr.tr
inot,_precllm $i lipsa de mi$care in cazul ciileiloi a. hrx, freblie sI ii pr.ocigs
ttn erfect oarecal'e iisltpra strttctrlrii gi inslinctelor lor. \rom veclca ilslj iiricciiat
c[ rnotivul ce] nlai puternic al modificdrii a fost prohirbil selcclia, atib rpeto6icir,
cit Ei incongtient5, a unor u$oere difererrle inclivicluale; accsi ain urnrd fel cler
seleclic rezultin.,l .lin pdstrarea intimplfltoare, timp de sute'cle gener.a[ii, a acelor
ciini individuali care eratt cei rnai folositori ornujui pentru anumitc'scopur-i gi
in anumile condi{ii de r.iatd. Voi arlta intr-un capiiol viitor consacr:rt sclec-
liei c[ chiar barbalii se ocup[ indeaprcape de caiitrilile ciinilor lor. Aceast,rl
selec{ie irtcongtient[ efectr-ratir cle clLre om este ajutat[ de lrn fcl cle selec{ie
natttralfl; aceasta cleoarecc ciinii sdlbaticilor trebuie s[-gi ciglige parfial prop,:iu
lor subzisLell{[. ln Australia, de excmplu, clup[ curn afl5lt de la Af l{inri rt)"
*\ ln Inclia (f.
) lrrrrl.).
t6) A. llurla5r dii acest ltasai ln carlcll sa, (i.rgruplticrtl Distributiun. ol llrrtrtnrrrls.
77\ (litali 'l to, 1t(iti, Jr. ,s,
rlrr cll Galt on, I)otrte slicolir.tu of .lnitnals, p. 1:j,
ciinii sint uneori obligali de foame s[-gi plrdseasc5 st[pinii gi s[-pi procure
singuri hrana ; in general, ei se intorc insd dupi citeva z|le. $i ptrtem deduce c[
r:iinii cu fonne, talii gi obiceiuri diferite au cele rnai bune posibilit5li de a supra-
vie{ui in diferite conditii, ca bnn[oar5, pe cimpii intinse gi slerile pe care pot
alerga pentnr a-gi prinde prada; sau pe coastele sLincoase ale rndrii, unde sint
obligati sI se hr[neasc[ cn crabii gi pegtii rSmagi in biltoacele lisate de reflux,
cum este cazul in Noua Guinee gi in Jara de Foc. DupI cum sint informat de
dl Bridges, catehistul misiunii in aceastd din urmd !ar5, clinii intorc pietrele
de pe ![rm ca s[ prindl cnrstaceele carestau dedesubt$i,,sint destul de degtepli
ca din prima lovittirh sii desprindir molugtele" ; c5ci, dacd accasta nu se face
sc gtie cd molugtcle au o forlii de adcziune aproape de neinr,ins.
S-a arltat mai sns c5 la ciini labele sint palmate in mocl diferit. DupI Isi-
dore Geoffroy tt), la ciinii de ras[ de Terra Nova, care au obiceiuri eminamente
acvafice, membrana se intinde pind la a treia falangir, pe cind la ciinii obig-
nuili ea sc intindc nnmai pin[ ]a cea de-a doua. La doi ciini de Terra Nova pe
care i-am examinat, cind degetele erau desfdctite gi privite der dedesubt, mem-
brana se intindea intr-o linie aproape dreapt[ intre marginile exterioare ale
pernilelor degetelor, pe cind la doi terieri de subrase distincte membrana pri-
iita in acelagi fel era aclinc scohitS. In Canada existir o ra.sri dc ciini caracteris-
tici {5rii si conmni acolo, care are,,labcle pe jumitate palnlaIc, si cfireia ii
place zpa" zs;. Se spune cd labele ciinilor englezepti pentnr viniLoarea de vidri
sint palmate. LTn prieten a examinat pentnr niine labele a doi din Lre acegti
ciini in compara{ie cu labele unor ogari gi ale unor copoi gia constaLat la toti c5
menibrana varia ca intinderer ; ea era ins[ mai dezr.oltatir la ciinii pentru vin5-
toarea de vidre decit la ceilalli 80). Deoarece animalele acvatice care apartin
unor ordine cu totul difcrite au labele palmate, ru poate exista indoial5 ch
aceast[ structnrzi cste folositoare ciinilor care frecventeazi apa. Putem presu-
pune cu incredcrc cI nirneni nu $i-a seleclional. vreodatfl ciinii de ap5 dupd
gradul de dezvoltare a rnembranci interdigitale; ceea ce face ins5 ornnl esbe c[
pistreazi gi cregte pe acei indivizi care vineazS" cel nrai bine inaplsau aduc cel
mai bine vinatul rflnit gi astfel in mod incongtient el scleclioneazri ciinii cu labele
ceva mai accentnat palmate. Frecventa desfaccre a degetelor va ajuta de ase-
menea in oblincrea acestui rezLtltat. Omul imitd astfel indeaproape seleclia
naturalS. Arrem Lrn excelent exemplu chiar al acestui proces in Arnerica de
Nord, unde - dupfl Sir J. Richardson 81) - to{i lupii, toate vulpile gi toti
ciinii domestici indigeni au labele mai late decit speciile corespunzltoare de pe
Veclriul Continent gi sint ,,bine adaptate pentru a alerga lle zYapadd". Or, in
aceste regiuni arctice, viala sau moartea fiecirui animal depinde deseori de
reusita vlndtoarei pe zdpada moale; gi accasta depinde parfial der l:ilimea labe-
lor. Totupi labele nu trebuie s[ fie atit de late inclt sd lmpiedice actir.itatea ani-
malului cind solul este noroios sau capacitatea sa de a s5pa vizuini, sau alte
obiceiuri necesare vietii.
?t) ffisf. Nal. Gdn., vol. III, p. '150.
tr) Dl Grcenhorv despre ciincle canadian, in fuIag. ol Nat. Hi.st. a lui Lortdon, vol. VI, l3:J3, p. 511.
to) Vezi C. O. Groom-Napier despre palmarea labelor posterioare la ciinii pentru vlnitoarea de vidre, in
Lunrl and Water, 13 oct. 1866, p. 270.
t1) FcLuna Boreali-Americctnct, 1829, p. 62.
 ASCENDF,NTA LOR 43

Deoarece modific[rile raselor domestice care se produc atit de lent gi sint

datorite fie selecliei varia{iilor individuale, fie difercn[elor rezultind din incnr-
ciglri, nu trebuie observate numai intr-o perioadi oarecare, gi deoarece aceste
rnodificiri sint totugi de cea mai Inare importan!5 pentru in{e'legerea originii
formelor noastre domestice, precllm gi pentru faptul cd anrnc[ indirect o himi-
nd 5i asupra modifichrilor procluse in stare natural5, voi prezenta in detaliu
cazurile pe care am fost in m5surd s[ le adun. Lau'rence te), caie a acordat o aten-
tie deosebitd istoricului copoiului pentru vinhtoare de vulpi, scriind in 1829.
sptlnea cd, acum optzeci satt noulzeci de ani, ,,un ciine cu toLul nou pentru vinii-
toarea de vulpi a fost ob{inut datoritd arLei cresc5torului", urechile vechiului
copoi din sud micgorindu-se, prin sc[derea in greu Late gi volnrn a osulni, mij-
locul alungit pi talia oareclrm crescut5. Se crede ci aceasta s-a oblinut printr-o
incntcigare cll Lln ogar. In privin{a acestui clin urm[ ciine, YouCtt tt), care in
Seneral este prudent in afirrnaliile sale, spune cI in ultimii cincizeci de ani, adici
inainte de inceprrtul secolnlui actual, oganrl ,,& dobindit rin caracter oarecurn
diferit de acela pe care il avea inainte. Acum el se distinge printr-o frumoasir
simetrie a forntei, cu care nu se'putea liuda tnainte gi are o rapiditate mai mare
chiar decit inainte. El nu mai este folosit in lupta cu cerbii, Ci pentru intreceri
ctl semenii s[i in alerg[ri mai scurte qi mai rapide". LTn autor cornpetent sa) este
clc p5rere cI ogarii nogtri englezegti sint descendenlii progrcsi.u a,rreltoralt ai oga-
rilor mari cu pirul aspru care existar-r in Sco{ia incri clin secolul al treilea. S-a
blnuit c[ in t'reo perioad[ anterioarfl ar fi avut loc o lncrucigare cu oganrl
italian. Jinindu-se sealna ins[ de debilitatea acesLei din urrnfl rase, acest fapt
pare pulin probabil. DtipI cu m se gtie, lordul Orf ord gi-a incnrcigat renumilii
siii ogari, care erau lipsi{i de curaj, cu un buldog, rasd aleasd pentru c[ era, in
rnod gregit, consideral,S ca lipsit[ dc simlul mirosului. ,,Dup[ a $asea sau a $ap-
- insi curajul -gi nrl
tea generatie spllne Youatt
gului; rSmlseserfl
r[m[sese nici (r urmd clin forma buldb-
tenacitatea sa de neimblinzrL".
Dintr-o comparalie a cockerilor King Charles, reprezentali intr-un vechi
lablou cu cei actrtali, Youatb deduce cI ,,rasa de astdzi este in mod sensibil
schimbatd in rdtt" : botul a devenit mai scurt, fnr ntea rnai proeminenti gi
ochii mai mari. In acest caz, moclificirile s-au datorat probahil iirnplei selec{ii.
Dtrpd cum obsen'li acest autor intr-un alt loc, prepelicarnl ,,este -evident co-
ckerul mare ameliorat pini la talizr gi frumuselea sa deosebiti de ast[zi gi care a
fost inv5lat si, semnaleze ln alt fel vinatul. Dac[ forma ciinelui nu este suficient
de satisfdcdtoare pentru sus{inerea acestlli punct, putem recurge la istorie".
Autorul se referd apoi la un document din 1685 prir,itor la acest subiect gi
adaug[ c5 prepelicarttl irlandez ptir nu prezintd nici un semn de incmcigare crr
pointerul, ceea ce unii autori presupun cd s-ar fi produs in cazul prepelicarului
englez. Buldogul este o rasi englezeascd care, dupi crr m aflu de la dl G. R.
Jesse 85), pare si se tragd din dog, de pe timpul lui Shakespeare ; l'asa exista
insd cu sigtrran{[ in 1631, duph cum se vede din scrisorile lui Prestrvick Eaton.
Nu pcate incipt'a indoiala ci acunr, cind nu rnai sint folosi{i la hdituirea tauri-
82\ 'l'\rc IIcrse trt trll /rl.s tr'trrrcllcs etc., 11329, p. 2il(:* 284.
st| 7.Irc Doq, 181!5, p. :l1,ll5;in legiitur.i cu coclierul Iiing Ciraries, p. J5: pcntru p. t)().
ltrepeli<'ar.
tn) lt Ettctlclop. ol RLtrul SJxtrls, p. it|7.
85),\rrtorrrl lrrclirii Rt,seorches irtto lhr IIistt,nl rtl |he Rrilislt Duq.
lor, bttldogii clin zilele noastre oblinuti de amatori au o talie mult mai redus[,
flri vreo intenlie antime din partea crescdtorului. Pointerii nogtri se trag cu
sigtrran{i dintr-o ras?"r spaniol5, dup[ cum se vede chiar dupi numele lor de
aslizi, ca f)on, Ponto, Crrlos etc., gi se pare c[ acegtia nu erau cnnosculi in
Anglia inainLe cle revolutia riin 1688 s0). Rasa a fost insi mult nrodificat[, de Ia
introducerea ei. intr-rrdcr'5r, dl Burrorv, care este sportiv gi cunoagte bine
Spanir, ntit infornir:a-zir cir nu a v[zut acolo \:reo ras5,,corespunzltoare prin
coufortra{ic pointenrlui englezesc; existi insfl pointeri veritabili in apropiere
de Xeres, carer au fosb inrporta{i de cllre englezi". Un caz aproape asemflnirtor
este cel al clinelui de ifen'a Novil, care a fost cu siguran![ adus in Anglia din
acea {ari, dar cai'e de atr:ilci a fost atit de mult modificat, incit, dupl cllm au
obsen'at rnai nrul{i antoli, nu rriai scamdnl actrm indeaproape cu nici un ciine
indigen clin lf ert'a Nor.a tt).
Aceste r"iLer.a cazuri cie modificiri Iente gi treptate la ciinii nogtri engle-
zegti prezinl-ir Irn oarecare inLeres. Cu toate c[ rnodificirile au fost pricinuite in
general -- tlu insir invariabil
- de una sau douI incrucig[ri cu o ras[ disbinct5,
ptrtem fi totu;si siguri, ar,iurl in r-edere binccunoscuta variabilitate exbremi a
raselor incruci5ete, cr"l pentnr a le ameliora intr-un mod clefinit trehuie si se fi
practical- o scicc{ie stlicl,ii gi indelurtg conlinuati. De indat[ ce vreo ]irrie sau
farnilic dctcnm r:gor nrrr'lioraLi sau mai birle adaptatd la condilii modificate,
ea trebtiie s[ {i tins sir inlocr-riasci liniile mai r-cchi gi mai pu{in ameliorate. De
exen:phi. clc inclaLir cc vcchiul copoi pentru vinlil,oare de vulpi a fosL amtlioraL
printr-o incruci$are cu ogan,l sau prin simplir tclec!ie, el gi-a dobindit caracl"erul
actual; i..'r' nroclificr,r'ea a lost probabil doritl din cauza vitezei sporite a cailor'
no;tri cic r,inirtoare. Acest copoi s-a intins rerpede in loati lara gi poate fi gr"rsit
acum apr'oiipe pret,utinclcni in mod uniforrn. I)ar proceslll de ameliorare conLi-
nrrl incri, circi fiecare incearcli sri-gi imbunit5{eascI linia, procurinclu-gi citeo-
datfl ciini cle ]:r r:t'lt: nrai bunc haite dc vinitoare. Prin acest proces de sr-tbsLi-
triire IrcptaLri, r"cchiul ogar cnglezesc a displrut; la fel s-a intirnpla[. crt ciinelt'
irlandez irenLlrr vinlitoarea cle lupi, cu r.echiul buldog englezesc ri - tlrrpI curn
mI inforrneaz-ir cll .Iesse - cu mai mulLe alte rase, ca cea alaunt. Disllari{ia rase-
lor anterioare t'sLe {r.cilitati insi -- ciupd cit se pare __ pi de o altii cauzit, circi
ori de cil"c ori djntr-o rr.sI sint, [inute doar un nrimir mic dc exemplare, cunt este
acum c.L\,zLtl ccpoirilui ,,BLrod-hound", ea este crescttt[ clr oarecare'greuLaLe,
daloritri prcbabil efectelor clflrinltoare ale consangvinizirii apropi:rte gi inde-
hing contintrate. l)eoarece prin sc.lcc{ia celor rnai buni indivizi, modificatl in
rnulte cazuri prin incruciSdri cu a.lte rase rnai multe rase de ciini au fost
11$or, dar scnsibil rnodificate in decursul unei perioade atit cle scurLe ca ultimele
__ rinul sari doriir secole-li deoarece, dup[ cum voln vedea ulterior, cregte-
rea ciinilor a fost practicati inc[ de multl \rreme, dup[ cum este gi astlzi, de
cirtre sllhatici, putenl conchide c5 prin selec{ie avem un puternic mijloc. de
rriodificare, chiar dac[ acesLa nrr este practicat decit intimpldtor.
86) \'ezi Col. Ilarriltrin Srnitir clcspre vcchintca pointcrului, in Arol. Lib,, t'ol. X, p. 1t)0.
8?) Ciinele cle Tclra )..ova sc ci'cclc cI provinc dintr-o incruci;are intre ciinele cschitrtos;i uu col'roi ttrare
fran!rrzcsc. \'czi dr. IIoclgliiu, lJril. -.1..s.sr,c., 18'14; Bcchslein, Nctturgcsclt. Deutscltlttnds, vol. I, p. 57,L; l'al. /,i0.,
rrrl. X. p. 1i12, (lc as(\rlenea dl .Irrlics. E.t'crtrsion in and nDottl Nctulortrtclland,
 VARTATIA LOR 45

PISICI DO}IESTIOD
In OrienL pisiciler au fosl. domesticite din tinrpuri indepartate. i\stfel,
dl Blyth mir infornrcttz.Ya cI ele sint men{ionate infr-o scricl'e sanscl'it,i rie acurn
2000 de ani gi, dupl cL.rn se r,ede din desencle d. pe Inonurnenter gi clupi cot'pri-
rile lor nrurnificaLe, se gtie ci in Egipt vechimea lor esLc chiiir nrai irulre. DLrpI
de Blairtville'88), care s-a ocripat in mod special cu ir,cesL sul:iecb, aoesie muurii
fac parte din nu niai pu{in de trei specii gi anun}e: Ir. cctli.gulutct, tr. bubastes
li F. chaus. Se pal'e c[ primele doirI specii rnai pol f i inca gi"rsite in
rinele pirr{i ale Egiptului, atiL in stare stilbaticd ciL gi dorncslicite. Cloinitaratii
cu pisicile donresLice din Europ&, F. caligulala prezinLfr o dilcrenlli la prirnul
rnolat'inferior de lapte, ceea ce face pe cle Blainvillc sli conchidir cir ea nu este
una din formele parentale ale pisicilor noastre. llai mul{i naLulaligLi, ca Pallas,
Ternminck, Blyth sint de plrere cd pisicile domesLice se trrig din nrai nnrlte
spet:ii antestecaLe. Este. sigur ci pisicile se incrucigeazii rrgor cu cliferite specii
silbaficc gi s-ar p[rea c[, cel pulin in anurnite c:lzriri, c:rrricIerrrle rasclor donrcs-
tice au fost astfel irrfluentate. Sir W. Jardine nlr se indoiegLe.. ci ,,in nordLrl Scoliei
au ar rit loc lncruciglri intimplltoare cu speciile noastrc incliqcner (F. suluestrts)
gi cI rcztrltatele acesLor incrucigdri au fosb cresctiLe in cnsele noastre. Arn virzut
rnulte pisici _- adaugi el -* care seatn[nau indealtr'o:!pe cu pisica sirlltaticir,
5i una sau douir care aproape cii uu se ptrteatr deosebi cle accasLa". Dl Blyth8e)
observl in legirtur[ cu acest pasaj ci-"r .,asemenea pisicri nll se r"ircl insii niciodatit
in par{ile nreridionale ale Angliei; toLugi, in corr}paralie cu oriccr pisicir domes-
Licit[ iridian[, afinitatea pisicii britanice obignuite'cLi 1''.. sgluestris estc er.iclenlir.
Presupun c[ acesL fapt se daLorcgLe anresteculrri frecr-enL dc pe tinrpul cind
pisica domesticitl fusese pen[ru plima oar'[ introdrisli iu Angiiir ;i cla incir larir,
pe cind specia slilbaticii era urult mai frecvetrt,S deciL in prezerrL". O uuLoliLate
detnnd de increclere a asigurat pe Jeittelese0) c[, irt lJngai'ia, un coLoi sir]baLic
s-a incrucigat cu o pisicir domestic[ gi c[ hibrizii ritr l.r'iriL tinrp inderlungat in
stare domesticit[. La Alger pisica domestic[ s-a incnrt'igat, cri pisicri sirlbaticl
(tr . Ulbica) din acea lard ot). DLrp[ cum nr[ inforrne azl d] E. La,v:rrd, in Africzr de sud
pisica clornesl,icir se i*prerillcazl liber cu ^F. cuffra slilbalicir. trl a r'tiziit, o percche
cle lribrizi care ('rarr foi.rLe blinzi gi sc atagaserd tn rnod sireciai do".rnrnci care i-a
crescut; iar dl trry a consLatat c[ ace;ti hibrizi sint fccurtzi. I)ripit cil Blvlh,
in India pisica domestic[ s-a incrucigat ctt patru specii indicnc. in lrgirLrrlri crr
Llna dintre aceste specii, ^F'. chaus, un excelent obstrvator, Sil W. triliot, rnir
irrfot'meazd cit el a omorit odatl in apropicre de Maclras ni5Le prri dc pisicrii sril-
baticri care erau in mod evident hibrizi de pisicir dornesIicl'r. ,\ceste tincrre ani-
tnale aveau o coad[ stufoasd ca de ris gi o drrngi lr,rtl"r clc culoal'c czrlenier pe pal'-

uR.; l)c Illaittvillt'. Osld()qrul'ltie, 1:e1r.s, p. 65, tlcspre caructclrul spccici

-1it'i r.s tttligtrlttltt: 1t. 8ir, fitt, 1)(),
17ir, clcsprc cclelalte spccii nttttnificuLe. Ill citeazir qrcr I'-hlenbulg cu plir-ile la F. rritrr,rt'tlttltr. cl fiirrd rnurnificutir.
8e; --t.sralrc Soc. ot' (.ulcritlttt laltortul clircctoruhri, aurt. 1i;56. l)usajtil din Sir'\\". .Ialtlinc csle citat tliu
accst t'apot't. Dl Illi'th care s-a ocupat in nrocl spccial cle pisicilc salbaLicr: qi (ionrcsticc <lirr Intiia, a llrczcutat irr
acest. raporL o intclesantri discuIie in legirturi cu originca lor,
eo1 Fauna Hungariae Sup., 7862, p. 12.
ar; Isid. Geoffroy Saint-Ffilaire, Iftsl. \'at. Gdn., r'ol. III, p. 1?7.
4r) PISICI DOITE,Sl'ICE

tea inferioar[ a antebra{ului, caracterisLic[ pentru F. chaus. Sir W. Elliot

adaug[ c[ in India el a observat deseori acelagi semn pe antebralele pisicilor
domestice.
Dl Blyfh afirmd c[ in Bengal abundi pisici domestice colorate aproape
ca $i tr. chaus, dar care nu searn[n[ acelei specii ca form5. El adatrg[ c[ ,,Lln
asemenea colorit este complet necunoscut la pisicile elrropenc, iar desenele pes.
trile (dungi deschise pe fbnd negru, dispuse ln mod caracteristic gi lim9t1ic)
atil de c,rm,tne la pisicile engleregti, nu se vid niciodat[ la cele din India". Dr.
D. Short a asigurot p" dl Biyth n') c[ la Hansi se intilnesc hibrizi rezultali din
pisica comune !i f. ornata (sau torquata) ,,$i_9i multe dintre pisicile domestice
ditr n..o parte a Indiei nu sc pot distinge de F'. ornata silbaticd". Azara afirmft,
dar numai in baza mlrturiei- b[ptinagilor, c[ in Paraguay pisica s-a incrucigat
cu cloul specii indigcnr.. Din aceste citeva cazuri vedem c[ in Europa, 4ti?,
Africa $i America, liiri.a comun[, care trdiegte o via![ mai liber[ decit majori-
tatea celollalte animale domesticite, s-a incrucigat cu diferite specii sdlbatice
gi ci in unele cazuri incnicigarea a fost suficient de frecventd pentru a afccta
caracterr,rl rasei.
Dtrpd cit se ,5tie, fecunditatea pisicilor domestice este intactd, fie cd se
trag din mai mulfe specii distincte, fie c5 nu au fost modificatc decit prin in-
crucigdri intimplXtoafe. Pisica mare de Angora sau persan[ este, ca strttctur[
gi obiceiuri, cea mai cleosebit[ dintre toate rasele dornestice; qi Pallas crede
-6inflrd si se bazeze insd pe vreo dovaci5 precis[ _- c[ ea se trage din ,F. manul
Asia centrali. De asetnenea dl Blyth m-a asigurat ci pisica de Anqora
se reproduce ri$or cu pisici indiene, care - dupfl cllln am vlzut mai sus -
pronanil cI r-u.r incmcipat mult cu F. chaus. In Anglia, pisicile de Angora
jum[tate-singe sint perfect fecunde.
In cuprinsul unei antimite regiuni nu intilninl rase distincte de pisici,
clrm este cazul ciinelui pi al majoritalii celorlalte animale domestice, cu toate
cI pisicile din aceeagi lard prezinti un grad considerabil de variabiliLate fluc-
tuant5. Aceasta se explic5 evident prin faptul cil, clin cauza obiceiurilor gi
hoindrelilor lor noctrlrne, nu se poate impiedica decit cu mare grcrrtate incru-
cigarea la intimplare. Scleclia n[ se poate aplica pentrtt a se produce rase dis-
tincte sau pentiu a se p[stra distin-cte acele rase care au fost introdttse din
strlinitate. Pe de altfl parte, pe insule gi in ldri complet separate una de
alta intilnim rase mai mirlt sau mai pulin distincte. $i aceste cazuri meritd
menlionate, ele ardtind cI raritatea de rase distincte in aceeagi !ar[ nu
este cauzatra de o deficien!5 in variabili'bate a animalelor. Se afirmd cH pisicile
fir[ coad[ de pe insula Nfan se deosebesc de pisicile comune ntl numai prin
lipsa cozri, ci Si prin picioarele lor posterioare mai l!,_ng_t, _prin dirnensiunea
-obiceiuri.
capului gi prin DupI cum m5 informezl, dl Nicholson, pisica creold
din Antigda este mai rnicd gi are un cap mai alungit decit pisica britanicd.
D upd .,rir i*i scrie dl Thrvaites, oricine observd lndati, in Ceylon, aspectul
diferit al pisicii indigene fa{[ de cel al animalului englezesc, pa esLe cle talie
micd, cu pdr,rl foarte lins gi capul rnic, cu fruntea tegitti ; urechile sint insd mari
gi asctrtrit;. In totrrl are aspcctirl a ceca cc se numegte acolo,,castd infelioard".

s21 Proc. Zool. Soc,, 1863, p. 184.

 VARIATIA LOR

Rengger eB) spune c[ pisica domestic5, care este crescuti de 300 de ani
in Paraguay, prezinl[ deoselriri izbitoare fa![ de pisica european[; ea este cu
o phtrinte ntai nric5, are un cap rnai uscd{ir', pdnrl scurt, lucios, rar gi culcat,
mai ales pe coadir. El aclaugd cd modificirile oJ:servate au fost mai reduse la
Ascension, capitala Paraguayului, datoritd incruciglrii continue cLr pisicile
recent introduse, gi rr.cest fapt ilustreazi bine irnporLanla izol[rii. Concliliile
de viatii din Paraguay nu par sd fie prea favorabile pisicilor c[ci, cu toate c5.
s-au stilblticit pe junrdtate, ele nu alr clevenit complet sllbiticite, ca atit cle
ntultealte anintale europen6:. I)upd Roulin'a), intr-o altd parte a Americii de SLrrl
pisica inttodtrs[ gi-a pierdut obiceiul dea scoate noaptea urletul siu hiclos. Rev.
\\'. D. Fox a ctinrpiirat la Portsmouth o pisici despre care i s-a spus c[ provine
de pe coasta Guineii; aceasLa ar-ea pielea neaglil pi incretit5, blana alblstrui-
cenngie pi scurtir, urechile aproape golape, picioarele lungi gi intrc,gul aspect
ciuclat. Aceastl pisic[,,rtcgroid[" era fecundi cti pisicile c'omllne. Caipitanul de
ntarittit Ou'en n5) afirln[ c[ pe coasla Africii, la Mombasa, toate pisicile stnt
ac:operite cu pirr scurt gi a.spru in loc de blan5. El prezinti o descriere interesantd
a unei pisici clin golful Algoa, care fusese linutzi citva timp pe bordul vapo-
rului gi putca fi identificat[ cu certitudine. Acest anirnal a fost lisat nnmai
tirnp de opL siiptimini la Mombasa, dar in acest scurt tirnp el ,,1 suferit o
metamorf ozir comple't[, pierzindu-pi bla na de culoarea nisipului". O pisic[ de
la Capul Bunei Sperante a fosL descris5 de Desmarest ca remarcabild printr-o
dungzi rogie cle-a lungul spin[rii. In tot cuprinsul imensei regiuni formatd
din arhipelagul malaez, Sianr, Pegu gi Birmania, toate pisiciler au cozile trunchi-
ate la jumiLatea lungirlii specificeeo), deseori clr Lrn fel de nod la cap5t. Pe
insulele Caroline pisicile au picioare foarte lungi gi sint cle o culoare galben-
rogcat[s?). In China o rasir ale urechi]e pleogtite. Otrpfl Gnrelin, la fobolsk
existl o rasd cle c'uloare rogie. in Asia $5sim, de asemenea, binecunoscuta
rasi de Angora sau ltersani.
Pisica dornt.sticl s-a sllbiticit in mai multe [riri $i, in mlsura in care se
poatcr aprecia dupl scurtele descrieri publicate, prelutindeni ea a dobindit
un caracter uniform. Lingii Maldonado, in f,a Plata, anr impuScat o pisicfl care
piire:r complet srilbatic[; ea a fost examinatd cu atenlie de cll Waterhousees),
care Iru a obsen'at nirnic remarcabil, in afard de talia mare a animalului. Dupd
Dieffenbach, in Noria Zeelandd pisicile silhibicite capiitir o culoare cenugie
dungatd ca eceea a pisicilor salbatice; acesta este 5i cazul pisicilor sernisilba-
tice din nrunlii Scoliei.
Am vizut c[ in diferite. !5ri, indepdrtate intre ele, existd rase distincte de
pisici domesLice. Deosebirile pot fi datorite in parte faptului cd ele se trag din
e3; Sarrg,
ticre Lt(irl Ptrragucttl , ltilli), p. 212.
!41 XIdm. prdstrttds par diuers Sauanfs : Acad. Rog. des Sciences, r'ol. \'I, p. 3J(1. Gomara a observat pritnul
accst fapt, in 155-1.
e5; Narrtrfrue of I'ol|rLqes, \.o1. II, p. 180.
a0; J. Cralfulcl, Dcscript. Dit:t. ttf tltc Inditut lslttrtds, p.255. Sc spune cd pisica de lladagascar are coada
rdsttcit[; r'ezi I)cstnalc'st, in ErtcUr'l,;p. Ncrf. Xlumnt., 182fl, p. 2113, pentru alle rasc.
e7) :ldntiral Lulke's \togagc, vol. III, p. 308.
s81 Zotihtgrl oltlrc Yogageoltlte l)eugle,Muntmalia,p.2(). Dieffenbach, Truuels in Nez.r Zee.lantl, vol. II, p. 185,

Ch. St' John, WiId SpLtrts i.n the lltrtlilaruIs, 1846, p. 40.
4rt IJISI(.JI DO}IESTICE

niai mriiLe spccii sir'[mogegLi sau cei pLilin din incrucig5rile cu acestea. in unele
caz,uri, ca in P:rraeuay, Nlombasa qi Antigua,^deosebirile par s[ se datoreascd
acliplrii riirectc a rlifeiitelor condilii de viall. In alte cazttri, rtlt oarecare efect
ar pri Lea {i aLribuit serlectiei natrirale, c[ci de nrulte ori pisicile trebuie sd se
inlr:clinii in marc m[sur5. sir-rgurer gi si scape din diverse prime'idii. Datoritir
grcpt.-rfii cie a imprrcchra pisicilc, onrul nu a ficut insir nintic prin 5slgclie meto-
ilicir gi plobabil foarte prilin prin scieclie incongtientS. $i aceasta cu toate cb
rlc la ii,,ilr.e firtare el plstreaziiin general pisoii cei mai dr[gLr{i pi preluiegte mai
nnult o riisir hunir petiLr,., prins qoareci sau pobolani. Pisicile care art o tendin![
priLcrrricir sri clca t^ilcoale vinattilui sint in general distruse de capcane. $tiut
i'lirrct fapLli c[ pisiciie sint atit dc rdsf[{ate, ar fi foarte pretuit[ o ras[ carL]
falir cle aitc rnse cle pisii:i s-ar silua in acelagi rapot't ca gi c[feii de lux fa{ir de
ciiirii mai nari gi dic[ s-ar fi putut aplica seleclia, anl fi avut f[r[ indoialS,
in fiecarc {:.:r'ir i,, o civilizalic'- indelungatS, numeroase rase, deoarece exist5
o rnure variabilitalc ptt care sr"l sc fi lucrat.
\Ie dern in r\nglia la pisici o nlare diversiLate in ce privcgte talia, o oarecare
diyersi{-a [,g in pr.oportiilc colpuliii gi o extrem[ variabilitate in colorit. M-a m
rrcripa t nunlt.i ln ultinrul tirrp de acest subiect, insir am atrziL de citeva
r,azriri pcgbignuitc cle vrriatie; :isIfel, despre o pisicl nriscutit fir[ dinli irt
Indiile cltr ye-st $i care a r.irrnas a$a toatii roiata. Dl Tcgetmeicr mi-a arltat
craniul unci pisicri ferriele cu canini atit de derzvoltali, incit icgeatt de t]lb
btrzl-r, dill-cle cu n:ldlcina fiind de 2,41 cffi, iar pat'tea ce se proie-cta di"
gingie ayind lungirne,a de l,it2 cm. Am auzit dcspre mai rrutrte larnilii de pisici
.u sose rlcgrLc. l,lr rin& clintrc accsLea, caractentl a fost transmis in cursul a cel
pu {in [rei genera fii. Coa cla variazri f oarte mult ca lrr ngirnc. Am mai r'flztt t o
piri.e, .atJcind e1'a rllrrl[rrrnitl igi {inea intoLdeauna coada inl"ins[ pe spinare.
tir.cchile yariaz[ ca folniei gi in Anglia, anunrite linii nlogtenind pe virfurile
rrrechilor Lln sn]oc dc pdr cle lorma unei pcnsule, lung de urai bine de un sfert de
tol; dirpd ril Rl-vth, aiecagi particularitaLe caracLerize,az[ unele pisici din India.
i{ur6o i'ariabiliiatc in hrngimea cozrL gi snrocnrilc de plr pe urechi ca la ris,
sint, sc pal-Ll, analoge clcoiebirilor dinbre anumite specii s[]batice ale genului.
Drrp[ DaubenLonnn), o deosebire rnult nrai important.i const[ in faplul cir intcs-
tinele pisicilor clomestice sint mai groase $i cu o treitne mai ltlngi clecil 31.
pisiciloi sllbatice de aceeagi talie; aceasta pare szi se datoreascfl regimului
lor alirnentar mai pulin sLrict carnivor.
 CAPITOLUL AL II-LtrA

CAI $I MAGA RI

Cai. Deosr'ltiri irttrc rcsc - \'cLrkLbil[tqte indiuidnald - Elccle dirccle ale eondi-
!iilttr tle uirrlti
- Iiezistenlu IcL frig - Ilctse mttlt modif icate pritt seleclie - Coloritul cuik,r
(lolctril roftrt Dtrrtrt i tlc ctrlocrre tucltisd. pe spit'Lare, unrcri, pit:i6,r,r, ;i frttttle
- - - Caii
ttttrrgi cci ntrri lretnetrt Llrtrt.cluli -'I)uttglilc rltriltrile probabil reutrsiLtnii Ict starea prirttilit,d
u cttlrtltti.
)lrigali. ILase tle rtuigari - Crtloritttl rrtiigcu'ilor - Dttrtgi" pe picioctre gi pe ttmeri
- Durryile d(t pe nnTcri nneori lipsd, utteori bi.f urcate.

CAI

Isloria calului se pierr-lc in antichitate. Resturi ale acestor animale in stare

domesticitl au fosL
^gisitc pe lingi locuinlele lacustre elveliene, apar{inlncl
perioadei neoliticel). In prc:zent, num[nrl de rase este mal'e, dupi cunl sc poate
\redea din consultarea oricirnri tratat clespre cal'z). Nefinincl seama decib de
poneii indigeni clin l\'Iarea Britanie, se pot deosebi cei clin insulele Shetland,
din tara Galilor, Neu' F'orest $i Devonshire. La fel este cazLrl, printre :rlte
exemple, gi pentnr fiecare insuli din Arhipelagul N{alaezB).
Unele rase prezint[ mari cleosebiri in ce prive$te talia, folma urechilor',
lungimea coamei, proportiile corpuhli, forma greab[nului $i a crupei $i nlai
ales a capului. Comparati calul de curse, calul cle tracliune gi poneiul de Shet-

1.1 Riltinrcyer, Fuuna cler 1)ltrhlbcuilert, 1861, p. 122.

r) Yezi Youatt, Ort tlrc Hurse; J. Lal'rence, On lhe Horse,1829; W. C. L. IIartin, Ilistorg ol tlrc IIorser lS-15;
col. H. Srnith, in Nal. Librarg, IIorses,18,11, r'ol. XII; Prof. Veith, Die naturgcsch. de.r Ilctttssciugethicre, 1856.
31 Crarvfurrl, Descri:r'tt. l)id. ol Itttlian f,slarrr/s, 1856, p. 153, ,,In fiecare insulil existri rnulLe rase ciifetite,
avind cel pulin una cilre sri-i fic sltecificir". lstfel, in Suntatra exisLit cel pulin tlouri rasc; in Achin ;i Batubala
citc una : in Iava nrai nrulte rase : cite una In Bali, Lomboc, Suntbarva (una ditr cele tnai bune rase), Tantbora, 13itna,
(iunlrngapi, Celebes, Suurba ;ri lrilipine.
Altrr rase sint intlicate cle Zollinger ln Journal ol tlrc Indian Archipelago, vol. V, p. i3-13 etc.

4 - c. :6til
land, ca talie, conforrnalie gi dispozilie, gi veclc!i ctr ciL esLe ttrai tllarc ciifelen[u
intrc acegtia dercil inlre cele gapte sut-t opt alte specii eristettLe ale genului Equus.
Nu arn sLrins mr-rlte cazuri de vai'ialii individuale car.e IlLt sinL crttloscute
drepL caracteristice pcntru anuniite rase gi nici strficienb de tnat'i sau viititru[-
toare pentnr a fi clenumite rnonstrtrozit[{i. Dl [i'.Rt'orvn, cle la Coleqitrl agricol
diir Cirencesler, crare s-a ocirpat in rnoci special de denLi{ia anirnitielor noastre
donicsLice, inri scrie cii ,,& observat de cibeva ori la nlaxiiiii: opt incisivi perma-
nenli in loc de gase". NLimai caii de sex masculin:rr trebtri s[ aibl caniiti, dar
,rse$tia se glsesc ciLeodaL5 gi la iap[, degi de dirnensiuni rnicia). Numdrul de
coaste cie I'iecare p:lrbe este in nrocl normal de optsprezcce. Yoniibt6) afirmd ins5.
cir nu rareori sint noriisprezece, cea srrplimentar[ fiind lnbotdeattlia posleri-
oarri. [Jn fapL rcmarcahil esbc cir irr Rig-Vddir se spLtnc ciL vechiul cal indizrrl nLl
avea decit gapLesprezece coasLe. Dl PieLrerriettt,6), carc tl aLt'as aLtrnIia astlpra
accstui subicct, acluce diverse argtrntcnLc penLi'u a v[di dep]ina sa incledere
in aceast:i afilnia{ic, mai ales cd, in Lirnptrrile veciri, hindugii ntrm[l'alt cu grijit
oaseie anirnalelor. Anr r,'iiztit mai rnulte note despi'e varialii la oasele picic,rulrti.
Astfel, dl Priccz) r'orbegte despl'c un os suplimeitLat' lii clilcii Ei despre :tntttniLe
aparilii anorniale intre tibia gi astragal ca fiincl foa.rLc cotnune la caii irlandezi
gi ncdatorite uneiboli. Dup:1 dl [iaridlyt), s-a observaL dcseori Ia cai ull trapeziunl
.5i urr rr-rdinrent al nnni ui ciilcilera metacarp, astfe.l c[,,se vede cI Ja piciortrl
calului apiir ca rrionst,r'uozitili slntctriri carc in ntod ttornlal existii la piciorul
d,e Hi"pparton", un a,nirnal inrirclit gi dispftrtiL. In difci'iLe lirri s-aLl observaL pe
o:r-uele. lronLale ale carhrltii ploerninen{e astrntiin[toilt.e coarnelor; itrLt'-un caz
descris de dl Percival, aces [,t'a atr aphru L ]a aproximativ 5,08 cm cletrsttpra
arcaCelor orbi[.aie gi errau,,foalte z]sem[ndtoare celor ale nnui vi{el de cinci-
gase luni", ar,ind lungirnc:a de 1,5 cm pind la 1,90 crrie). A,zara a descris doui
cazuri diir Anlerica de Sud, in care proemilren{ele aveau ir,ingimea cle 7162 cm
pinir la 72,7 0 cm ; altc c:iztiri ati ap5ru L in Spania.
Dac[ r'eflectirn] asupla nurneirului de rasc cal'e exist[ ln toatil lumea srltt
chiar in aceeagi larii gi cunoscind fapLul cI ele s-au lnmul[it considerabil din
timpul celor mai vechi cronici cunoscrite, I1u poate exista incloialir c[ la cal
a eristnt o niare varialie ereclitar[ to). Chiar in ce privegte ttn caracLer attt cle
neslaitil crirn este coloritul, I{ofackc.rtt) a constatat cit, din 216 cazuri in cal'e
s-au inrlrerechiat cai de aceeagi culoare, Iltitnai rtnsprezece perc.chi au pi'otlus
rninji dc o criioarc cn l.otul cliferlitS. Dupa clllrl a obsen'iit profesolul Lolv12),
a1 7'1rc ]Irtrse ttc., de John Larvl'cnce, 1ti29, p. 14.
s1 Z'ltc \lelerinurg, I-onrira, vol. V, p. 543.
65 l{dmoirc sur /r-s clieuuttr d tretie-qutLtre tdtes, 1877.
7,) I'r'ol. \'ctcrinal5'Assoc., ftt 7'ltc YLterinarg, vol. XIII, p. t2.
87 llttlit:tirt tle la Soc. Gdokig., r'ol. XXII, 1lj6{i, p. 22.
e.; l;l Percivai din regimentul de cL'agoni Ilntrisliillen, in The Velcrirzrtry, vol. T, p. 224; Vezi Azara, De.s
QuutlrupCtlts tlu. PLtrttgualJ, vol. II, p. 31i-t. Tladucitorul francez al lui Azara se referl la alte cazuri tnenlionate
de
Iiuzald, ca fiind ol-lservate in Spania.
10,) Godron, I)e I'EspCcc, vol. I, p. 378.
rt1 Uber die Eigenscltalten etc., 1b;28, p. 10.
L2) L)ttrnesticutetl Anlrncls of the ]lritislt Islctnrls, p.52i, S:2. In toaLe tratatelc qi lucrirrile de rneclicini vetc-
rinard pe cale le-am citit, autolii insisti in tcrmenii cei nrai categolici ilsupla no;tenirii de citre cal a tult-rror
 VARIA1IA LOR

tirirri cle clrlsc citgltrzesc prczintl cr)a nrai J'lunI clovacl5 posibil:i a ereditdlii.
irt,'prercicren pt'oli*bilitdtilor h-ii de sncce:s, este de rnai rrrure valoare pedigriul
cltcit aspectul : ,,Kiug Flerod" a cigbigat prernii in valoare de 201 505 liie gi
ri irrocl'eaL 497 de cigtigiitori, iar,,Eclipse" a procreat 334 de cigtigdtori.
Este indoielnic daci ini.reaga cleosebire clintre cliferiteie rase a apflrut i1
t'tirrcliliilc Vielii domestice. Pe baza fecundit5tii celor rnai diverse tt) :rasi atunci
cirltl cie sinb incnrcipate, naLuraligtii au considerat in general, bi toate rasele
st' Ll.ag dintr-o singur'l *specie. Pulini vor fi cle acord cu col.bnelul H. Smith,
crlre este de plrere cd eie se trilg din nu mai pLrlin de cinci forme ancestrale
cliferit coiorate t_n). Deoarece insa mai nrulte specii gi variet5li de cai exislau 15) la
sfir'$itul perioadei terliare gi deoarece Rtitimeyer a const atat deoselliri de tatie
5i dc Iornrit 2l cr:iniuh-ri la cei ntai vcchi cai clornesticiti cunoscu{i1G), nrr ar trebui
s[..1r-9nr sigril'att[a c[ toate raselc noastre se trag dinbr-o singlrl specie. S.ilba-
Licii tlirt Anret'ica cle Nord gi de Sud reirnblinzcsc Ll$or caii sltbaticili, asLfel
t'ii nu exisLii nici o probabilitate ca in diferite plrli ale lumii s[lbaticii s[ fi
tiontesLicit cil mri ttittlLe specii incligene-saLi r{rse in stare natural[. Dl Sanson l?)
crcde ci ar fi doveCit c[ att,fosb domestibitc clouI specii distinct,e, una in Orient
ii iina ill Africa clc Norci gi ci acestea se cleose.beiu prin uuni[iul verbebrelor
Iott,blirc 5i prin cliferilc:rlte pIr[i. Autorui pare s[ fie ins[ de plrere cir in ceea
('t' llt.iYeSte cal'actcrclc osLeologicc, ele sint expuse unei foafte nrici varia!ii,
('('('ii t:c tsLe c;tr_ sigLirantti o gregealir. Nu se gtie in mod precis dacl in prezent
t'risIl-t Vretln cal plirnitiv saii inbr-adevirr sllbatic, circi in g'eneral se crede cii, i1
!,','tt cc priYegLc caii sillblrLici din Olieut, ei sint anirnale dornestice sdlbirticiLgrB).
I)cci, tlllct-"t raseie no:.lstre dotnesl.ice se trag din rnai multe specii sal rase natu-
ll:ir', [.oal"e iiccstea s-utl sLins in sbare s[lbaticd.
. .trn t,c pr.ive5te cauzele modificlrilor la care alt fost supugi caii, contliliile
cie vi:ifr"r plii'sri fi prorftis un considerabii efect direct. Dl D.F-oiber, care a avut,
t'\ct'lcnlc acilzn cle a compara caii din Spania cu cei din America de Sn6, mi
jnfot'tneazii c[, ilr Chile, caii care au triit in aproape aceleagi
condilii ca gi
strirnrorsii lul cliit Andaluzia r'5rnin neschimbali, pe cind caii din Pampas gi
Poneii Pttno sirrL considerabil nrodificati.Nu incape nici o indoial[ c5, iriiind
Ile llltlnli gi 1le insLile, caii devin tnnlL nieri redugi in talie gi aspcctul lor se modi-
ticii gi, dulli cit sc parL', tlceasLa sel clertolr'.gte lipsei cle hrann nutritiv[ gi variati.
Oricine Strj cit sinL de rnici gi clc ltilogi poneii cle pe insulele nordice gi din munlii
Ettropci. In Corsiea gi Sarclinia triiiesc pclnei indigeni, iar pe unele insule cle
tetttlin!elor ;i calitlfilol bttnc ;i rele. Poate ci eretlitat.ea nu este mai puLernicl la cal declt la oricare alt anirnal.
dirr dat.ot'itI valorii ltti, tendinfa aceasta a fost observati cu mai mult[ aLenlie.
13) Andrcrv iinight a tncruci;at rasc foarte diferite
ca talie, cum slnt calui de tracliune gi poneill norvegian;
vezi A. \Yall<cr dcsprc Intcrmarrictce, 18138, p. 20b.
14) Nat. Librarg, Ilorses, vol.
XlI, p. 20g.
15; tiervais, tIist, ),lut. IlItuitm, vol. II, p. 143.
Owen, British Fossil lltammcLls, p. 383.
1:i; 1ir;iirrltr:s it'r
lt,:;silcn ltt'r:rde, 18t\3, p. i31.
17s comptes rendus, 1800, p. 4,S5, gi
Journal de I'anat. et cre ra phgs., mai lg6g.
18) itnpott'iva pirret'ii ci ln ceea ce privegte caii sdlbatici clin Orielt ei 1u sinL cleclt sllb[ticili,
'\rgumenLincl
dl W. C. L' fiartin (The Horse, 18.15, p. 34) a ardtat improbabiiitatea ca omul sii fi extirpat o specie, i1 numir
ir.iirfe. itr plczent calul liirir incioiaL'r siilbatic EclLius prrcwrtlsl;ii Poll'akoff triiiegte ln Djungaria iltre mericlianul
-\Iauas, tnct'iclianttl estic al T'ianganului, oragul Gucen gi 4Bo latitudine norclicir (Notd cllpd edifia rusi, 1g14).
 re), sau existi iricli,
l)c coasIa Virginiei existau l)onei ca ccri ckr pc iustr]a Shetlanrl,
care sr. crcde cii arl rezultal din expunerrra lor la coucli{ii uefa\,orabile. Poncii
Puno, cnrc trl"ricsc in regiunile inalte ale Cordilierrilor sinL, dup[ cite am aflat
de irr r-ll D. Iiulilt's, tnici fiinte ciudaLr', tnult cleosebiLe tlc strirurogii lor spanioli.
I\ftri derpaltc spl'c sucl, pe insulele F-alliland, dcscendenlii cailor introdupi in
7764:itr degettcr.aL ca talie'o) $i puterrr afit de nruit, inciL sint in,proprii pentru
pliiiclelea cu lasso a viLelor sirlJratice.. '\stfcl cri pentlu ilcesL scop trebuic
adtrgi cLr Inali cheltuicii cai noi clitt La PlaLa. Talia redusl a cliilor crlcscu!i atit
p€r insirleltr itortiice, cit si lrc cclc sudicc, plccrirn gi pc mai mtrlt.e lanluli cltr
nrunti, r'ir- puLc-a Ii erxplicaLri prin tt'rnpcratrrril sclizrrtir, clcoalecc o reclucere
sinriialir a talici s-r-r obscrvaL pc irtstrlcle Virginici 5i pc ct'lc clin l,IecliLerana.
(lalul poaLe rt'zista la un frig in[ens. Ast[el, pe cimpiile si]rcricnei, la.16" latilu-
c1ine, triiesc herght'lii siilbatice2l) gi inilial calul Lrcbuie sir fi locuiL in lirri acopc-
liLe in fiecare :rn cle zIpaclrl, circi el ,5i-a pirsIrat mulL Limp insLinctul der a scurma
zlpada penlru a ujunec la iarba de declesubt. Tarpanii sirlbatici din Orient
au ftcesL insl"inct $i, dupir cullr tnir informeazir anriralui Sulivan, il arr ri caii
irrtroclugi reccnt satr mni clenrtilL clin La Plata pe insulcle Falhlancl ri clintrc
care uttii s-ati siilbirticit. Accst diu tilnrL fapt estc rcnrarcabil, dcoarecc sLrr"rntogii
acesLot'ciri ltu ar'fi pr,rtut cla trrn]&re AccsLui instincl" in La Plata, tinrp clc nrr-rlte
genr'ra{ii. Pe dc:lltir ltalte, r-itele sllllatice de pe insulele Iralklancl nrr scurnrl
rrir:ioclatri zrapada gi lticr aLuttci cind soltrl csLe inzdpt'ztL l-irnp tnclclungat. In
plirtile cler trorcl ale Aulericii, cuii cale se tlag.lin cei aclrrSi clc cuceriLorii spanioli
ai }lexicrrlui au acclagi obicei, cil gi bizonii incligeni, nu insi,si viLele aduse
din Eurcpa 22).
Calul poitlc prospela atiL la cirldur[ mare, cil, gi la frig intens. Se $tie cd,
clegi nu ajtrnge la o talie inalt[, el atinge desirvirgita perfectir.rnc in Arabia gi
in Africa dc Nord. Sc pare cti rtmiditaLea prea nrale c.ste mai d[unltoare calului
decit cildula satl frigul. Pe insulcrle tralklancl caii sufcr[ nrulL din cauza
unridilir{ii, gi rceasta ar puLea s[ erplice lnLr-o milsurir oart'care faptul neobig-
nuiL ci la cst cle g-olful Bengal zr), iutr'-o regillne inrensfl ;i nnrcdii, in r\r.a, Pegrr,
Si:rur, Arhipci:rgrrl NIal aez, insulele' Loo Choo gi o mare parLe a Chinei, nu se
giisr'gte nici ur) cal cle'Lalic rnal'e. Dacii inaint.{rn spre cst, pini in Japonia, calul
iSi lccapiriir Lalia sil uormalir2a).
i,a cea nu,ri lnare parter din aninralele noasIr'c clomeslicil.e, rrnelc rase sinl,
cresctite pentrtt citrclir[enia sau frurtrtrse{ea ior; calul este insir ple{uit aproapc
unni:ti ltcntlu titilitatea sa. In cc.rnsecinli, raseie scminronstnroase riu sint
plstrate. ' i plobabil cI toaLe rasele existcnte ari fosL forrnate incet, fic prin
actiuuea direct5. a condi{iilor de via[[, fie prin seitrctionarea varia{iilor indivi-
re) 7'raltsert. )Iurqluud -lcudenry, vol. I, pat'Lt-r,r 1, p. 2tl.
:0.; Dl\lacliiuuotr despro 'l'lte l;ulklurtd Islant[s, p.25.Talia nredie a c.aiiol rlc lral]ilrrncl se zice cir cslc ctrr
J.-l palmc 9i 2 loli (1,.15 n'r, N. lrtrrl.). \'ezi cle aserlenca Jrturnul ctl Ileserl."tire.s al r.ncu.
21) Pallas, tlct. AtttLl. St. PetersLtttrg,77ii, partea a I[-a, p. 265. In lcghtrrlil cu tarparrii calc scirlrnir ziipadrr
cu copiLclc, r.czi col. I{anrilton SrniLh, ln.\-nl. llb., vol. \II, p. 165.
2e; f'r'anlilin, .\'rrrrrrliur,, vol. I, p. li7, notf, clc Sir J. I'.iciralclson.
zr,; Dl J. It. lloor, I'olices rtl tlrc Itttlicut
'lrt.ltiltt'lugrr, Singaporc, 1fiii7, p. 1E9. I'n ponci clin Iasa, inalt
dc nutttai 2E clc !oli (0,7t) rtt) a fost triri.ris t'cginei (,,'\thcnacunl", 1812, 1t. 715). I)t'ntltr iusulclc Loo (ilioo, r'czi
13ccclrc;', \'rttlttgc, cd. a .1-a, vol. I, p. 199.
"n) ,J. CLtrrv-tnrd, Ilistorg ol tlrc IIorsa, Jttttrnul ol l!tyuI Llttitttl Scrr'1i'r' Institttlirtn, vol, l\-.
 \'.\R I \1 r,\ t.C)R

dti:ilc. Ftirir indoialti cir s-al' Ii pritut fot'ma ra.se seminronstnroasc. ,\sl-ft,l, (11
\Y:itet'trin iirregis[-reazit25) cazul tinci icpc ('are a prochts pe rinc] trci rrrinii fl-rr.ir
c'oacii; irl feluI acesta s-lrr {i putut foi'tri:i o rasl flrri r:oi,clti, ciill} silt r.i:seitr
tle ciini 5i pisici firlir coadir. Se spulle cit o rasii nlsea.sc[ cle c:i,ri au 1;ripil cr.r{ gi
Azala za) istorisegte cir in Paraguay caii sc nasc uneori cu plnrl ca cei clc "lic
callttl tllltli neqi'tt" iilsti ilt gelleral aceste exenlplare sint externtinALc cle lu nagLcie.
AcesL cat'acLet' eslc lmnsnris cliiar gi Ia caii jumirLate-singe. tln cr.,z cui.ios dt,
cciIcla{ic il constiLtrie f:rpLrri cii asclltcltea cai au coama pi c6afla scurLe, iar
copitcle clc o forili ncoJrignui[-ir, la fel ca la catir.
'\1lt'oa1lt, 11tl e nici tt ittdoialir cir selec{ia calitir{ilor utiler riltrrlui, efecLrrati"r
tirnll incleiurrgat a fosL factorttl princiltril in formarea diferiLelor l.itsg cle cai.
Pt.ir-iti calul clc ti'ac{irine gi lecleti cit de bine esLe aclaptaL ca sir trlrgii g;r.crrLir{i
tnat'i $i ciL clc nltrlL sc tlcosehe'gLc c:a aspect Ce orice aninral sirlhaiic'fnr"udit.
(lalul de ctll'se englczesc cste crinoscttL ca trirgincht-sr) din antcst.t-crrri clc cai
arabi, trrrcc$Li fi J.relhcli. Scleclia cat'e a fosL insir aplicatli in r\nglia dil tirrLp.lri
f oartc indellirrta Ie 2i), intltretlni-L cu clresa jul, l-eru transf ormat ilLr-1p ...ltigtal
foarIe difcl'iL clc fot'titt']t salc: pat'entale. f)upii cutn se intrcabir 1n aut,or flin
India, car('cttnoaSle, pal'c-sc, hinc calul alab prrr, cine,,$i-ar inc|i1tui, uifip-
tltl-stl la I'asa actttali clc cai cle cursc, ci ea este rezrrltatul irnpreun5rii ai-miisll-
rttltti:r.raJt :ii al iepei rfricartc ?" ,\nleliorar.ca estc. atiL cle. er-iclenL[, incif, la crrr-su
penfrtt cu]-)il Gooclx'clori, ,,j)t'irtrilor clescc'ndenli clin cai arabi, tlrcer$li $i per.siipi
li se acol-d[ o t't:clttcel't1 cler gt'ertrLate cle 8,16 kg. iar cind am]rii plirin{i silt cli;r
acesLe {iiri, t'('tluce't'ca esLc dc 16,32 kgtt). Se gLie ci dc tintp ipclelpirgat arahii
:ltl avtrt Iot aiiLa $r'ii[ ca 5i noi de petligriul cailor lor, fapl cc iprplicir o ]]111.c
;i rreintl'cl'ilptti ateltfie acot'claft"t cr'€-$berii cailor. Virzind ct s-a rt,alizal- ip Anglia
lllirlLr.-o ct'e$tel'e rttriti, i]0 pttLcln noi oare incloi cir alaltii nu ar fi de[ci.miiraL
tltr rlselllt'lletl, in clectit'sul se'colelor.. o ilnbunirthlire sensilrili a calitfrtii cail6r'
Ior? Irtrtcnt privi insi ntttlL inai ck'lrarle inapoi in tirnp, ca s[ aflrinl rlip ]Ji]tlitr
clcsllre hclgltelii {inrrLc clt grii.i 1tt'ttIt'tt t'eprotlrrcol'r] si cleslrrcr ciii illportal,i
la prcltrri rnari clin difcriLc Iiri2e). PtrLeni tleci conchiclc cir, inclifelenL clacir luse]g
t'xistt'ttLe cle cai sc Ir'ag sitti Itit clin[r-unA sau mai rnu]Le fornre anccsrraic, LriLr'$i
iu nllil'e pat'Lc ruodilicarea a lczultaL clin ac[iunea clirecLir a conclitiilor cle ria{ri
$i, probabil, si clintr-o selec[ic tturi aLcnt5, inde]une urmiriLir cle om, a nricilor
pa rt.icri kiritii {i i rtriivirlu ak'.
f,lt ttuti tittti[,e tnantifere gi pirstiri donrcsticite, ArlumiLe sen]ne colorate s;iut
lic ptrLeruic t't'eciitat'e, fie tincl sii reaparri dupir ce dispirruseri tiinp indelungat.
e5; J!.ssnrys orz .\-rrlrrrrrl I{islt'rt1, s,:r.ilt ir 2-a, p. 1(i1.
261 lu
QitritlntpCtlcs Pttruqrrtrrl , r'ol. lI, p.:3i313. I)r'. Canfield nrir inforurcazi cir l1 Los,\1gcles, ip.\111r'ica 6e
\ord, n fosI folnrirtir plin sclcc{ic o lasir cn pirl r:r'ct.
:z; \'czi tloviltla in lcoiltu'ir crr acest punct in Lanrl and lYater, 2 rtrai 1868.
28) l't'rif. Lo\l', 1)ornt'sticulet[ -lrtrrnrrl.s, p. 5'10. ln legirturir cu antorul clin
Indiil, vezi India Sporting ]leuieu,,
vol. II' p. 1|i1.I)upir ctllll a obscrr-at I.tur-rctrce (Tlrc LIrtrse, p. {i), nu s-a intirnplat potrtc liciocllti c1 1lt cal cg
trci sfet'tttt'i clc singc pur (arlicit rtn cal ltt cnre uuttl clintre butrici ntr a fost rlc singe), sii-;i pirsLrczc 4islalta alcr-
gintl tlouit rrlilc alitut'i tle cai de cttt'sc itttl sluge. S-a inrcgistrat ttn mic nur.r'tirr- clc cazuri in cale cai tle cursc ;aptc
optirni prrl singc iur irrvitrs.
:s.1 l't'oI. ( iet'i'itis it stt'itts (in lt srr 11l.sl. Nal. lIurrtnt., r'ol. I I, p.
144) rnulte fapte ln legriturir crl r-rccsL
srtbiect. I)c erctrrltltt, Solilntorr (/icr7ii, r-ol . I, calr. X, V,2U) a cnrnprirat cai din I.,gipt la un preI riilicat.
I)eoarecc sc \-a \,edt.a rtlterior cit accst sribiect este inrpoltani, rci l'l('c'{) clipi}nr,l'c
detaliatir aslrpra coloritrilui cailor. Toate 1'35glc c'nqlez':qfi, r,rricii. de difci'iIt'{-::l
talie gi asltect. precun] gi nrai niulLe t'asc din Inclia si clin Ariripeiagirl h'I*lat'z^ pl'e-
zinli o gamti gi o dir-clsiLate silliiiar[ cle cololit. Se ;ricr.: Lotu,qi c'ir nir,ioclliLir crlul
de r:urse enelezesc 30) nu t'st e nrtttQ. Dt.o.'lrece caii nlurgi 5i dr: ctr]oilre (.r'(-nt sir,i insli
coniiirlerati de t'[ti"c arabi r:a f[rI valoare, .,bltni dtr ciJlilil- nuniai de r:ILio c\.rei'rri),
acerste nuanle au fosL inl5tulate prin selectic irtclclunguIii. Cri rie Iorl('culorilc ri
cle uear- ut'i atit cle diferiLe, cum sint caii rle lr'actitirir), tlt'r:irliric (r'oh) gi ltoncii,
sint citt'ociatX roLa{i32) in acelagi mod ctrnr estc lLi[. tlt'cvirlenl, ]a cl,ii cr:nir5ii.
AcesL fapt ntr clarificir p'roblerna coloriLulr-ti r:aiului plinliLir.. Iisle iusii url c?.2
de valialie analogl'r, cri.rci chiar mirgarii sinb rtueori loL:rti; rlrl virzrit la Blilish
Muscum un hihrid intre migar;i zebrit crlr-e ol'a rotat ptr r,'r'ri1lii. ])r'incxplc:;irr
varia{ie analog[ (pe ciirr] voi ar.ca deseot"i ocazic sI o {r-riosc.sr,) inlelcg o i'llliu[it
care apitre la o specic sau o.,'at'ietate gi (:rrl'e scarninii clr un citr':icLtl iiolitral
al unei rrlte specii sau \rr.u'ietili clistinctg. l)upi cunl se \-A erplica inLr-un capibol
trlterior, varialii anaioge pot apS,rea dac.{ douli satr rnai nrtillc forrne cir consti-
tu{ii sirnilare au fost supuse unor collditii similarr'. snu dacit clintre don[ forrne
una a rccJohint!iL lilin t.cvei'siullc uIr (rirr[it'l-r;r nio:]Lr-liil rrt ct'iiiii]r-l'r frilnti de Ia
strilrnogr-rl lol coilllul, sa[i, in slir=EiL, tluri anll;t,lc fornir] s-i.u rtiril"ols la acelagi
caracter stliinrogesc. \rom t.eclea indatir c[ ttnc'ori caii plrrzinl:i tendinta de ir
deveni ch'nga{i pe o lrare p;irte a cor"pului. $liut fiincl faptril cit la r'rrricLtitile
pisicii ciotnestir:c lii lle niri tnultor specii dc I'eline citrngile se fmirsiornra rrgcjr
in pete sau in s('nrle inltrnecate (ctriar prrii lertitii, ('tlc esie rrrrii'orm c:olorat,
prezintit pele tle culoalc iuchisii pe fond dt'sclris), ptil.i'ru presullrilit ci"i lotarea
ca.lului, care a fost obser\-riLri cu stirprinderer tlc c:[tre rlrrii ant.oli, r.'ste o ntocli-
ficare sriu rin vestigiu al uuei tenclinlc de a tlrvcni duni;r[.

In citeva privinfe, tendin{a caluhii de r. tieveni drrr;urrL esle lrn fapt inte-
resanL. Cai de toate culorile, cler raselc cele tnai diverse din difcrite pIrfi ale lurnii,
au deseori o dungfl de ctrloale inchisl cal'e sc intinck' dc-a lrine.ul girei spinlrii, de
la coamir pinfl Ia coaclfl; acesl. aspect este ritit cie colnun, incit nu este ncrroie
sd dau detalii suplimentalc 33). Caii prezintli citcodatir dungi transversale pe.
picioare, mai ales pe partea inferioarii a acestora; mai rar au o clungir distincti
pe umeri, ca accea 0e p1e tim[rnl rnigantlui, satt o pnt[ Iarg[ dc culoare filchis5,
reprezentind o dtingfl. Inainte de a intra in vreun detaliu, tr-r'brrie sir llmlrrcsc
faptul cit tcrmenul m.urg (dun) este vag gi include trei grupe cle culori : in prirnul
rind pe cea clintre crem gi maron-rogcat, care nlcrge treptat pinii h nlurg san cas-
8o.) TIrc I.ield, din 13 iulie, 1861, 1t. 42.
ar; F). Yernon llarcourt, Sporting in Alqr:riu, p. 26.
32) Afilm aceasta din propriile nrele obsenalii asupra culorilor cailor, flcute ln clccnls de nrai mulli ani. Am
i'irzut cui lottrii de crrloare creln, rnurg-deschis gi nturg-cenngiu, pe cal'o ii mentionez pcntru ci s-a afirrnat (lIartin,
I{istorg ol t}tc Hr.irse, p. 13a) cir rnurgii nu sint triciodati:r rota{i. nlartin (p. 205) sc lefcil la nragrli rota!i. In
lictrrtcr (Loudra, 1.\2.S, p.453,.155) sint nren!ionrrte obselvafii interesantc cn plir,ire la rol.area cailor; de ascrncnr:rr
col. Ilamilton Snrith desple Tlte Horse.
an; In Tlrc ftctrrier, 1828, p.452 qi 455, sint prezentate citeva cletalii. flnul clintlc cei mai niici ponci pe cafe
i-artr v[zut vreocliltd, de ctrloarea soarece]ui, avea o dungi foarte aparentd pe qirn spinirii. [-'n mic ponei indian
castaniu avea aceeagi dungi ca gi un cal de cinrli castaniu remarcabil tle masiv. Caii rle crirse alr clcseori acc:rstl
dungl pe gira spintrrii.
 coLoRITi.r f, 5I tJtrN{;1t,}i 1_oR
i)D

tiittitt dcscliis 5i cirl'e ct'cd cI t'ste tlcsec,ri clcnunriiir nlul'g-t.oscat (fallou,-clrin);

irt al doilr:a rind plrtlr.brrriri sall de cnloarca ardezici sau nlui.e-gor.iccsc (rnouse-
clttu), cartr mel'ge Lreptat pinl Ia cenui;iu; in {ine mrrrg-inchir'lAnrk-dlir), inlr.g
cas[aniu gi negni. Am exaniinat irt Angiilr iln ponei de'i).i,'orrr]tire. relatiy r]tAre,
clc conforma{ie ugoat'ir, murg--r'ogcat (frg. 1), c* o dung[ dorsalir foirrtc vizibi][,
clt clungi transYersale cle criloat'e desctrisi pe partea interioarir e picioarelor

Fig' 1 umerii,
".",1^?,T;*n,1i"",?."?"::1il:,::

,ji" fa{.r. 5i c-,, cite patru dungi paralele pe fiecare um5r. I)intre aceste p:il,ru
dtrrlgi, sPfe dcosellire dc cLra posterioarr"r, nrinusculi gi slab5, cea anterioar[ e'a
hirigd gi lzrt."r, intrenrptd insl la ntijloc gi trunchiati Ia extremiLatca sa inft_
t'ioari, clt tllrgilirll anleriot' tet"mittat intr-un virf Iunq gi ascrrlit. Menlionez accst
din rrt'nii fapt dilt c:'ttlzit ci, drrnga cle pe unreri a *e.qrnrhri prczintzl cifco4stir
cxrict acelagi tispect. Mi s-a trintis schi{a si descrierea-unui rnic ponei pursipgr:
din {a.ra Galilor, de culoal-o n.}ilrg-ro$cirt.ir (failon-dun) deschis, .i, o dting;:, cioi_
salir, o singutfi dungir l"ranst'ersalir pc fiecare picior pi trei clungi pcr unleri,'ciintre
cAre, cca postSt'io_arir_ (core.spunzind cu cc'a cle pe umerii migil.ulsi) r,ra cer nrai
lung[, pe cind cele dorrti clungi anterioa.., pr,ialele, pornind de la coariif,, cles-
cre$te:tu ca lrtngime in rnod invers dringilor de pe umeiii ponc.iulri der Dcr.oltshire
descris rtrai stts. Am vizut itu cal cle c[i.{rie (cob) de culoare vie mlirg-ro;catI, cu
picioarerle a.trLerioare dttngate transversal in'pirr{ile interioarc in rnoclil cel prai
r'.1diL ; de aselnenea urt ponei plun_rburiu incliis d. .,,loa.rea goarecelui, cu dlilgi
sitnilare, dar tritllL ttilii pulin eviclente, pe picioare; Lrn minz (c:olt) clc criloaie
.'i. Illtlrg-roScltLit, trci sferturi slnge, cu-dungi transvcrsale foartc cllire pc pi-
cioare; un cal de cinr{ri- mrirg-c.a-staniu (c}restrlriL-clun) cn o dungl clor"salit ior,it.
Vizibilll- c'r: t:1llte et'idernte de_tlrrngi pc, i'n;eri, nici una ins[ p.
i,i.i,)a]-r.. A; ni..ri
putca ar'l-[rrga gi a]le cazuri. triirl nleil mi-a fdcut schi{a ,rn,oi .nl de cillulir bel-
$ian, Irlitre, greoi, mtll'g-I'(t5cat, cll o clungd dorsalil fciarte vizibilir, ,,rrr,. de
dlt1Si pc picioartl 5i ctl dotiii dungi paraierle (la 7,62 cm rina cie alLa), 1i1gi de
17,78 cm sau 2_0fi2 cm' pc ambii t'meri. :\ttt t'rizut rrn alL cal cle ci-11iti, oarecum
Ll$ol', cle o cu]oare niul'clat'I, clcnt lnc:liis, cu picioarcle clungt"Le, pc 1p lplrr-ir
c_u o patl Illare, neprcciztit.i, t c culoare inchis5, iar pe rirnziilr;l oplts cp doLrI
dungi sl{9,_laralele. Pinh aici s-au nre'nlionat nurnai cizuri cle murgi clt'difci.ite
nuan{e" Dl W.W. Ech,r'ards a I'itzu l. ins[ u n cal caslaniu, aproape pur singe,
care avea dunga dorsal5 gi clungi transversale distincl.e pcr picioarer. ittr ctl an]
ylzut cloi cai de tr.irsur[ gargi (bil), cu dungi clorsale negrc; itnttl dinLre acegti
cai ayea pe fiecare nm[r cite o clung'ir cleschis[, iar ce]irlalt avea o dungl 1at5,
slab cletinite, pe spafe, mergind oblic pinir la rnijlocul fiecirui tlnit"lt'; nici rtnttl
dintre ei ntt avea dungi pe picioare.
Caznl cel mai interesant pc carc l-arn intilnit a l'ost cel al untti tiliuz crescrtI
cliar cle rnine. O iapri 5nrge (care se trirgea clintr-o iap_5 flamandi, castanicr
inchis gi rin cal trrr-cinen..ir,,giu descrhis) a fost tlatti la Hercttlcs, tlll prtr_singe
$a.rg inclis, ai clpri Lat.l (Kingston)
gi eratt anrl:ii qargi. Pini in celc din
-rnamir
,rtr-t5, minzut a iegit cafeniu. La t.irsLa de uutnai dor.rir sirptirmini, el era ins[ $ar9,
de clloare rrlrlraail. nuanlat cu cenugin $i pe alocrtri cri o rltrantti g[lbLrie. Nu
avea decit o urm[ cle clungir dorsalfl ri citeva dtrngi LransYersale nec]are pe
picioare; aproape intregul corp era ins[ rnarcat cu dtingi fo1l1!e ingusfe de ctt-
ionr. inchis[, iri nrajoritate atit de neclare, incit I]u eratl vizibile clecib ia o anll-
mit[ Iuminir, ca dungile ce se pot vedea pe ptrii neqri de pisic[. Aceste dungi eratl
vizibile pe crupe, lridc ele se indep[rtau dc la ;ira spinlrii, inclreptindu-se pulin
spre fat[ ; indep[rtindu-se, multe dintre ele se rarrificau putin, exact in ace]asi
tet ca la lnele specii de zebre. Dungile se vecleart mai clar pe frunLe, intre ttrechi,
nnde formal .tn grup de arcuri asiu{ite, agezate rtnttl sub altul, descrescind ca
dimensiune in josl spre bot; semne lntru totul similale se pot Yedea p_e frunte
la quagga Si la zebia lui Birrchell. Cincl acest minz a ajuns la virsta de dou[-
trei llni, toute cfitngile au disp[rut complet. Am virztit serrtrne sirnilare pe frttntea
unni cal dc c5liriJ deplin crescut, rnul'g-rogcat, cal'e avea o dung5" dorsal5
foarte vizibil[ gi picioare]e din fa!X bine dtrngate transt'ersal.
ln Non egia, culoarea calului sau a poneiului indigen este tnttrg5, _r'ariind
de la aproilpe Er.in pin[ la nrurg-cenlrgiu inchis rittn anintal ntt este considerat ca
fiind de ras[ plrI dacn nu are dungile clorsale $i pc cele cler pe picioat'etn). Fiul melt
a apreciat c[ aproximatir. o trcirne dintre poneii pc cal'e i-a r'[zut acolo aveatl
picioare dlngate; el a numirat gapte clLrngi pe picioarele antcrioare 5i dou[ pe
iele poster.ioir. oi. unui ponei. Numai o micft parte dintre ei prezentan urme de
dungi pc 1rlcri; am auzit insir cle un cal de cilflrie acltrs din Non'egia care l\_ea
bilc clczr-oltate aLit drrngile de pc nmeri, cit pi celelalle dtrrrgi. Colonelul II.
Snritl rr) sc. refer[ la mriigi cu d.rnga dorsalf, din mun{ii Spaniei. $i ln unele
p5r{i ale A rnericii de Sud caii provenili inilial din Spanll sint acu m tnurgi.
Sir W. trllioL m[ infrtrrneaz[ cd a inspectat o herghe]ie de 300 cle cai sucl-ameri-
cani irnporta{i la Nladras $i nrulli ctintre cai avcau dtrngi transr-ersale pe picioare
gi dungi r..rit. pcr.,rn.ri; inclivich-rl cel mai ptrternic tttarcat, cltrpir care tlti-a
irimis irn clesen colorat, era un nrrlrg cenugitt cu dungile de pc ttmeri trSor bi-
furcate.
Se pare cd in pflr{ile de nord-r'est ale Indiei, caii dungati - aparlinind la
diferite ]"ase -- sinL rnai cornuni clecit in oricare altd parLe a lumii gi arn primit
informa{ii despr.e ei cle la mai mulli ofi{eri, in special de la colonelul Poole,
colonelpi Curtis, maiorul Campbell, generalul cler brigaclir St. John 9i allii.
3d) Iuforttra!iile in legirLttri' cu culolile poncilor norvegieni le-arn plirnit. tle la plofcsol'ii Boccli, Rasck 9i
1fi01, p. 4i31.
Ilsmalck, pritr amabilitate:l consttlttlui general, cll J. I1. Cloq'e. vezi rle asr)rltelrca TIrc Fieltl,
35) Col. Ilamilton Smith, Nal. .Lib., r'ol. XII, p. 275.
 COLORIl'III, SI I)I,'N(]iI,TI I,OR ;) t

(.aii I(atl)-\\'al'au rlesr.oli talia rle 20 cm sau 60 crn gi sint, bine fircu!i, insl
atl tt conforrrla{it'ti5oarit. Ili sint c1c toaIc culorilr, prezt.ntilicl insi cu lrredomi-
ttatt{l"l tttlti ntttlte trtian{er clc ntut'q. $i ac:e5Lia sint in gelteral dungali, astfel
inciL utt ctrl fiiri clungi lru t'ste consicleraI pur'. (]olonelul Poole c:ste clt: plrerc
ct"I Loti ttrttrgii au rlungu clolsrilir, c:i in gcrlefal ltrcziufl dLrngi pe picioarc gicir
aproxinraliv juntitaLc clintl'c cai r,lrr cltrngir pe urncli; aceastir clung.{ estrr unerori
dublli satl triplir l)e anrbii rinreli. Colorit'lrrl })oole rr r-lizut deseori clungi pe
obraji si 1tc lal,ulilc tursulrri. La caii IiatLl'x-ar ccnirsii li $al'gi abiir lrtiscrili,-el
a_\'l"lztlL cltrngi cat'c clisp.lre'au irrsi'r crirind. Am il'irnit alte informalii clcsprer cai
I{at[Yn'ar cl'e]n, $argi, casLanii pi ccnupii carc el'air clungali. DLrp[ cite s]nL in.,
forttlat de dl I'ri1,Lh, la esL cle Incli.r., l oneii cir Sl:an (la rrorcl dc Birnrania)au clr-rngi
clorsale pe ttntc.t'i 5i pe picioarc. Sir W. trlliot nrr-r inforrneazir c[ a r-irzut cloi
ponei l)cgu $al'gi cu dilngi prr picioalc. Poneii bilntani gi iavanezi sint deseori
mrrrgi 5i atl cele trci feluli clc clungi ,,in acelaSi grarl ca gi ln Anglia" tu). Ill
Su'inhoc ttiit inforllreAZ["t ('r-i a erxanrinat cloi prinei nlrr'c cleschigi clin cloul rase chi-
ne'zetpti, cle $anhai li cle AtnoS'; ambii a\'(.Alt rliinea ctrorsalir, iar ultimul o drrng[
neclari pe u nrcri.
Yedetrt astfcl, in toal"c p:ir'{ilc lrrurii. cii lase dc cai pe cil posibil dc cliferrite,
atrtnci cind -sint clc culoalrr rnurqrl (inclucleur in acesL ttrnlerl o Iargir scarli c1e
nrtan{e de la cl'clx la ltegl'u pli'lfrriL (dust.1--blacli) gi ral'cori cind sinL aproape
albi, ntran{a{i ctr galbcn, cenllgirr, brun-rogciit;i castaniu, au ccle ciLeva dungi
aritate mai sus. f,a caii cle culoare galbeni cu corlmA gi coacla allte, care stnt
ttueori caractet'iza{i drep.L nlurqi, 11 ant yfzriL nicigclatir dpilgis?).
Din niotive care vor fi evideul,c in capilolrrl clespre reversiunc, al]r incercat,
ctr pu{in slrcrlcs insei, sri clcscopli.r clzrr,ir mureii, (::il.e sinl ntulL nrai fr-ccr-ent dun-
ga{i cleciL caii de altc culot'i, sint l'ezulta{,i vrcorlatI clin incnrci;arca a doi cai clin
('al'c nici unul st"r rrrr fi fosl nlurq. trIajoritlite:r 1lt'rsoant'lr;r cirlcr.a rr]-altl aclrcsat
sint cle p."tre're c[ lrnul clintrer plrin{i trcbuic sii {'ic tnrirg. $i so nrai afinn[ in
general c5, intr-un itsemenca caz, ctrloarea nrrrrgir si clrrngilt'r'cltrerzinIir trir-
slturi ptrternic eleditarcr 38). Totugi, anr obsclvat din inLinrltlal'r- (:azrrl unrri minz
dintr-o iapi neagri"I 5i un cal $arg carcr pe deltlin cltzvoltal, cra mrirq-rogcaL
inchis gi avea o clungei dorsal[ inguslir, d:rr disLinctir. Ilofacker as) dI douI cazriri
de mttrgi-cenugii (Mausrapp) pr.odupi din doi pirin!i de cliferite culori, dar nici
nnul murg.
f,a tninz, dungile clc Loatc felurilc sint in genc'ral nrai evidente decit la
calul adtrlt ; in mod obignuit, ele dispar oclatri cu pl'inra nirpirlire no). Colonetrul
Poole cste cle p5t'erc cit,,lA rasA l(at[1-rvar dungile sint evidente imedial, dup[
ttagterea calului; ele der-in apoi din ce in cc nrni pu{in clistincte, pinir dup[
prima niipirlire, cincl apar tot atit de puLcrnicc ca $i inainte; cu siguran{ir insfl
c[ descori ele clispar pc rnisurd ce calul inain Leazi in viLstit". Dou[ alle in-
forntalii confirml aceastir disparitie a clungilor la caii hitrini din India. Pe de
ao; I)l G. Clalk, in,lrrrral.s crnd XIag. ,,/ I-al. IIist, scria a 2-a, r-ol. II, ]glg, p.
361i. Dl \\'allacc tnir itr-
fot'tneazit cit a vitzttt in Iava rtn cal mulg de culoalca argilei plczentincl clungi pe spabe;i pc picioale.
3i; I)cspt'c accst punct, r'ezi cle asernenea T'he Flelrl din 27 iunie 18ti1, p. 91.
3N1 Tltt: ltit:ld, 1E[il, p. 4l] t si -19iJ.
itel (Jb(r die EirtgerLsclrulten etc., 1.\2fi, p. 111, 11.
40) \'on Nat.husir.ts, 1'ortrdge tibcr Yie fu,ucht, 7872, p. 135.
rrllf parte, un autc)r afirmi c[ deseori rulnjii sc nasc flrir dtrngi, clar c[ e]c
fl)ar pe rnisur[ ce minzul inainteazil in r,it'stir. Trei arrtoriLiti afirniI cii in
Norvc'gia dungile sint mai pulin distinctc la rniirz decit la adult. Ntt incapc in-
doizrl[ aslrpra dispariliei tintpurii gi tctale a clrrngilor in carztll minzului tin[r
dcscris de minc, care avea dungi dcse pe aproapc intregul corp. Dl W. W. Ed-
rvr,rrls a eraminat pentru rnine dori[zeci gi doi de nrinji de cai de cltrse, dintre
care doisprezcce aveau dunga dorsal[ mai nrult satt mai pulin clard. Acest fapt,
prccum $i alte citeva inforrrzr{ii pe caue lc-atn prinrit, nrft fac s[ cred c[ la caii
de crlrse englezegti ciunga d.orsal[ disparc c]'csecri la bi.trine{e. La speciile na-
turalc, tinerii prezintir aclesea car'actcrc' cart) dispar Ia maturitate.

Culoarea dungilor este variabilir, fiind insri intotdeatlna mai inchis[ declb
.ea a res[rilui corpirlui. In oricer caz, dungile t]ll se afl5 intotdeaulta la anirnalpe
diferite 1;5r!i ale corpuhii. Astfel, picioarele pob fi clrtircate fdrd sir eriste vreo
dungir po umeri. t{ai rar se poate intirnpla ;i caztrl contraritt ; nu an} atlzit insi
niciodat[ de cai cu dungi pe rimeri sau pe picioare, f[r5 dungl dorsald. I)up[
cum era de agtcptat, aceasta din urmzi este cea Inai comttn[ dintretoate dtlngile,
ea caracterizind pe celelalte gapte san opl. specii ale genului. Este remarcabil ca
un ca.racLerr atit, de neinsemnat ca dunga de pe umeri dtrblf sau tripl5 s[ aparl
la rase atit de cliferite ca poneii din lala Gi.lilor gi de Der.onshire, poneiul Shan,
caii grei de criru{5, czlii ugori sud-americani qi rasa zvelt5 de Kattyr,r'ar. Colo-
nehrl l{arnilton Smith este de p[rere cd una dintre cele cinci tulpini iniliale pre-
supuse de el era murg[ gi clungatir gi cI dungile Ia toate celelalte rase rezult[ din
stilr-echi incr"uciglri clr aceastr"r tulpinir ini{ia.l5 murgi.EsLe insir extrem de pu{in
probabil ca diferitele rase, trlind in colluri atlt dc indepirrtate ale lumii, s[ se
li lncnicigat cli o anumitir tulpin[ inilial distinctir. $i nici nu avem vreun mo-
tiv s[ credern c[ efectele unei incnrciglri intr-o perioadii foarte indepdrtatil s-ar
fi propagat tirnp cle atitea generalii, a;a cum ar implica acest punct de t'edere.
In ceea ce privegte culclarea inilial[ a calultti, care ar fi fost murg5, colo-
nelnl Ilarnilton Smith al) a slrins un mat'e nuntlr de dovczi arltincl c[ aceastd
culoare era comun5 in Orient inc5 de pc tirntrrul lui Alexanclru cel iVlare '5i cd in
prezent caii silllatici din Asia de apus pi din Errropa de risirit slnt, sau erau
fihe recent, rnurgi de difr:rite nuanle. Se pare c[ ntt de rnult o ras[ s[lbaticX de cai
iriurgi clr o clung[ dorsalir era crescutd in parcurile regale din Prttsia. Aflu c[
locuitorii LTngariei consiclerd murgii clr o dungir dolsal[ ca fiind tulpina ini-
tialir ; la fel este cazul gi in Norvegia. Poneii mr,rrg..i nn sint rari irt regiunile mLln-
Loaser dip llevonshire, 'fara Galilor gi Scolia, ttnde rasa inilial.l ar fi trebuit sl
a ibir cele mai mtilte $anse de conservare. Iri Amelica de Sud, pe tirnpul lui
Aza1a, cind calul se sllblticise de aproximativ 250 de ani, g0% dintre cai erau
,,bai-chAtains" gi resful de n%,,zains" adici cafernii; nu mai mul[ de unul la
dou[ rnii era n*g..r. In America de Nord, caii srilbdtici{,i prezint[ o tendin![
al) XII (1811), p. 109, 15(1 pinl la 1(ii:], 28tl gi 281. Str pare ci in timpulile vechi cra coututti
Nrrf . Librcrrg,vol.
cyloalea crem, tr.ccincl in izabcl (culoarea rufelor murclare ale reginei Izabela). Vezi de aseneneu clcscrierca lui I'allas
eu privire la caii sirlbatici din OrienL; el r.orbeEte tle culorile rnurg[ -si cafenie ca fiind prcdominante. In legendele
islancleze cAl'e all fost transcrise ln secolul al XII-lea sint meniionali cai nrnrgi cu o dnngi dorsal5 neagri; vezi
traduccrea lui Dasent, vol. I, p. 169.
 COLORITI]I, SI I)UNG]LI] I,OR 59

prrtet'nit'it citr lr cl,-rt't'iti l'oibi (roans) drr diferite nr;lin{t-r, dar, clupI ciie tflg cle Ia
rir. Cairf icid" ci sirrI in nr:r.ioriLate mr:rgi Si dunga{i a2).
\Iont t't,clt-4 i;r ctPitoielc uril:5.toale dcspre porrimbcl cri o pasiire alblstrii
csltr inlirl:pliitor ploclusii tle rase purs cle diferit,e culcli gi c,il lil,r-lnci cilicl acest
lricrti sc intirl'1;ii"i, lllltrmile stnlne ncgl'c aprr iilvariabil 1te aripi Ei pg co3d5. Tot
asl,fcl, cittcl se itti'r'iicigtlrzl"i t'tsc ckr difcril.e ctilori, sirrt fr"t,crenI pi'oduse lrirsiir"i
llllasire cu lt'cit'a1i s('niilt ncqrr'. \roni veclea niai dcparfe cir aceste faptb slnL
exlrJicatc prin cor:cr:p{ia cir toe,.te rasclc -qi_: trsg din porumbciul de stinc[ s.:trl
Ortlttmba l'iuf"a, (tlit'c are ACeastI r:t:]oltt'cr ri acestc sentne; 5i faptcir: constitlic o
ptrtt:rnicil dor-iiclii in I'tttoarea rceslci concep{ii. Airrri[iii clung'ilor lar cliferitclg
I'ast'dc cai rnrrrgi esle insii clcparlc dca oferi o doviicl;i pre'a si-gur:i asgpra clrs-
cctrdcti{ci lor tlinLr-o siitqt;ri Lrrlpin:1 irti{ii:1.i., ca in cazr:l foruprbcllftii. ,Si:lceasta
pentt'tt t'ei ilu se cuno:tgl,e nici ul] cal rir siflul'anta:;rlhatic pcn[,rll a scrr.vi ca 1orn1i
dc ('ontplil'll{ic ; penLru c:i atunr:i cirrd tpitr', dungile au Lin caracttrr yariabil,
iar clor-.v.ilt: c'il incrttcigai'ea t1c rase disLincttr produce clringi slnt cu toLul insp-
ficiente; in fine, 1:r'nLt'u cii toate spt'ciile {cnr:iui Equus att clung.i clor.sapi $i
nrai tllrtlIe spt'cii iiiL ciunqi pe rirtiel'i gi pe iticiolrrr:. ToLugi,, similitudineagarie
existi"t ia cele ur.ai dist.inr.:te I'ase in r:e prir-cgte ganla genemili de culori, bitl{area,
l,rpari{ia inlimplltoare (nrai elcs Ia rlurgi) a drinsilor pe picioarer 5i ;,r clupgilor
pe linlet'i riiibjt-r srllt .tliltle, jndicti proLrrbiliLatea ciescenden{ei tlituror raselor exis-
tenle dintr-o sinrlirrit Lrrlpinir initial.i rnurg.{, rruri mult sarr rnai pu{in dungatS,
]a care caii nc;slri sc reintc;rc rineori.

}tAGAI.iI
P* litrgir trci specii der zebre, nal,tilalitlji aiidt:sr:r'is patru spccii clenr:"rgari.
^Itl prezetll IlLl incailer iipr()ilpc nic:i o indoial5 cir enimllul ngsL;u clcimesticit se
tlage din Eqtrus tocniopu.s din AJ:isiniras). l-neoli nil"lcir,irlrl r.sLt pltzr:ir{.uL ca un
t'rculpiii cle aniuial doinesticit. iucri din tinipuri sLr'[r'echi, drrpir cnm giinr clin
\tt'chiill T'eslanlclll, gi ciit'e nii a variat clcclt inlr-o foar'Le miciL rpirsrir5.,\ccusla
nu este instl c,iIu$i dc ittilin aclev5ri,t, deoai.ece nr]rnai in Siria exisi.l patru ror*ac) :
priirta, tul itniu-lal ulor gi gralios, crl lrrl niers pldcut gi care este folosiL de fcnrei;
ti dol'zl, o r'rlsti llrabir rez-er\rat[ exclusiv pentnr cirliril; a trcia, un anirnal mai
viguros foiosit la aral gi lai diferite s('()puri; ln sfirgit, rasa ulare de Damasc, cu
trn cot"p gi urectri cleosebit de lungi. In sudul F'rantci exisl"li cle asenlcnea mai
Itlitite rase, dintre cat'o t.irlir dei o t.'rlic crtraoldinar5, unii indivizi avind indl-
(irnea cailor pc dtrplin dezvolta{i. In Anglia nrr s-au format rese distincte dc
rnlgari, cu torite t'r"i ci sint. depart,e de a avea ull aspect uniform" Aceastlt se
a2) -\zarti,
Quulruytdrbs elu Pu.rugLtutl, vol. II, p.:j02. ln Amcrica de Nord, callin (vol. II, p.57) clescrie
caii srilltatici, clrlc se crcrc'lc cJi se trag ciin caii spanioli clin }Iexico, ca fiind cle toate crrlolilc : ncgri, ccnugii, r.oibi
qi roibi bil{ati ctt trrtsl,itttilt-t'o;cat. tr. llichaux (Trnlc1.s in -\-nr11r ,lnrcritt, trad, cpqlczir., p.2ii5) clcscrie cloi cai
sitlbritici tlin llcxico ca fiitrtl roibi. lJi s-a spus cii pe insulclc Fallilanrl, uncle caii s au silb.iticit de nunrai 69--70
tle ani, ace;tia ernr.r pt'crlotttitraut. r'oil-ri;i cenugii inchis. Acestc citeva fapte aruti ci, t1 cazul cailor, ei 111 rcvin
t'epecle lrr vreo culoale unifortnL
43) i)f. Sclal.et', fu Pr,lc. Zr,rtl,:e, Srrr., 1862, p. i6,1. ]--)t.. Ilartrnann
Spunc (AnncLlen dt:t.Londr1., Vol. XLIV,
p.21)2) cir, itr stat'ea lui sl'tlbaticii, acest aninrai riu cste lntotdeauna dungat pe picioare.
oo) W.C. nlai'tin, Ilistorg of thc
llit7ss,7845, p.207.
0{r Nf AC;ARI

poat€) explica prin faptr.rl ci rnSgarii sinl. {intrti urai alers dc oameni sl"traci, care
nu ii cre.sc in numlr rnare gi nici nu in-rperecheaz[ gi se]ectioneaz[ cu grij[ :itri-
nalele tinere. Intr-ade,r'5r, dupi cum vont t-edc:a lnLr-un capitol viit.or, miigarul
poate fi cu rigur.in{[ foarte mult an;cliorat ca t.alie gi for{ir printr-o selectie
aLentS, cornbinat.l, f[ri incloial.{! cll hrauri buti:i gi putem declrrce cii Loate
celelalLc caracLcrc ale lui ar putea fi toL atit de nttrlt irriJrr-trtirLitil"e prin
selectie. Talia nticii a rniganrlui din Anglia gi clin ltorclrtl E,uropei sc dalo-
l'r.qtc, clup[ cite se pare, mulb rnai mulL lipsei cle grijn in rept'oclucel'ea ltri
cle.cil friguiui; cici in Inclia de \rest, unde rnigarul cste folosit de ttncle clinLre
c'astclc inferioare ca animal cle pot'ari, ei nu este mult tnai ntare decit tIn
ciine'clc Ten"a Norra, ,,avind in gencral o inirltime cle nrt ntai mult de dou[zcci
Ia treizeci de toli" ai;.
Culoarea mdgariului r,ariazi foarlc rnulb. In Anglia, ca gi ln alte {[ri - de
erernpln in China - picioa.rele animalului, in speciai cele anLerioare, sint r.rneori
ntai r,izihil clungate declt cele ale cailor murgi. Au fost numirate treisprezece
sau patnisprezece clungi transvcrsale atlt pe picioareie anLerioare, cit gi per cele
posttrioare. La cal, aparilia inLimpl[toare a tlungilor pe picioare a fosb expli-
catri prin reversiunea la o pt'esupusii formir parentalii. In cazul mdgartrlui pn-
tem acccpta cu increderre aceastil explica{ic', deoarcce se gtie cir E.toeni,opus esLe
clungat, clegi nurnai intr-o micl m:.isurir pi nu in triod absolut invariabil. Se pare
{:i, pe picioarele mlgamlui clomestic, du ngile apar cu maximi frecvenld gl
cla.ritaLe in cursul primei sale Linere{i ca), culr} se intirnpl[ gi la cal. f)unga de pe
rirnt ri, car'r) cstc erninamenLe caracLet'isticir sperciei, r-ariazfl toLtrgi ca l[!ime,
Iungime gi rriod de terminatie. Arn nrisnraL una care era cle patnr ori mai latit
rltcit alta; de asemenea, lrnele erau rnai t-t-lult cle dotrir ori tnai lungi decit alLelc.
La un rnigar cenugiu deschis, dunga tle pe umeri nu a\:ea decit o ltrngime cle 15cm
5i ilgust[ ca o bucatir cle sfoari'r, iar' ]a uIl alt altitnal de aceea$i crtloare llu
t'xista deciL o un brir intunecatr"r l'cprczerrtind o dtrngi. Arn attziL cle trci m.igari
albi, nu albino,si, firir nici o rirnrir cler dungi pe ttutcri satt pe spate at); si an'l
vlzu L alti noiiri fdrl clrrng[ pe urncri, iar unii ciinLle aceglia pi firrir dungl
clorsalri. Trci dintre cci nor.ii miigari erau cenu$ii deschis, rttnil centtgin inchis,
runul ceuupiu spre roib-ro5cat gi ceilalti cafe'nii, cloi fiind colora{i pe unele p[r{i
ale corpului cu o nnan{[ rogcatri sati $arg[. l)aci s-ar fi sc'leclionaL gi reprodus
cleci, in mocl pct'sisLcnt, nrilgari cenugii gi cafenii-rogca!i" dunga de pe rtnteri ar fi
dispirut probabil in mod aproape tot aLiL de general gi complet ca gi in caznl
calulrri.
I)t:rga dc pe unrerii urtiganrlui cste uneol'i dtiblil ri dl l3l1'th a t'itztrt chial
trei sau patru dungi paralele a8). in zece c'.tzuri arn obscn'aL dungile de pe utnet'i
bmsc trunchiate la caphtul inferior, cu unghiul anterior prelr rtginclu-se intr-tttl
virf ascu{it, exact ca la poneiul murg de Devonshire citat mai srts. Am vlzut
trei cazuri in care porliunea terminal5 a du ngii se indoia bnt sc, ful unghi ; de
451 Col. S1'hcs, Cctt. ol XIununalicr, Proc. Zoolog. Soc., 72 iulie 1831. \\'illiatrlstitt, Oricttlctl Itie Id Sparls,
r.ol. l,
I citat de llartiu, p. 2t16.
aG) Ill5'Lh ln Charlesworlh's X'Iag. ol Nal. flfsf., t-gl . I\r, 18lt), p. 8ll . Aln lost asigrilat de rtn clcscltot'
aceasta este t'ealitltcr.
17) ['n caz este
llrezt'trtat tlt'\lrtt'litt in Tlrc IIttrsc, p. 2(tir'
48) ,I()rtrn(t1 As. Src. ol 1)cttgtrl, r'o1. XXVIII, 180(), p. 231 , nlcLrlirt ort tlrc IIorse, p. 2tt5.
 ('()l()t{iil L sl l)L\(,ltF. t()R

aselnenca altl. t lLztrL 5i rlln attzit,_ cle ltatt'tt cazuri de bifr-rrca{ie clisLiuct.ir, rlesi
mici, a dtrngii. Irt Siria, clr. Ilooker gi gnrpul siu au observaL fcntlr rninc nu
mai prr{in de cinci cazrtt'i sirnilare de dungi pe umeri bifurcatc in mod clar cie-a-
supra picionrlui rlnterior. tineori dunga se bifurcd gi Ia catilrl cornun. Cipcl
aII] obserr.:tt pcntnt prirna datri bifut'carea Si indoirea rrnghiular[ a dpngii cle
pe utneri vdzusenl dc.stttle cazuli ctt drtngi la cliferite specii de cabaline penLr| a fi
convins cit ttn caracter chiar riLiL dc neinsemnat ca acesta, avea toLugi lt a,rurtriLir
semnificatic, ceca ce ltl-a clcterrninaL sai mi oclrp de acesf sgbiect. ColsLat acrrnr
cir, la Ii. burchellit gi Ij, quciqgu, dringa care corespunde clungii de pe urtrerii
ttlSgarultri, pt'ecum gi trneit: dinLre clungile cle pe git, scr bilurc[, iar ule.lc clintrg
cele din apropiel'ea tltllr"ll'rlltti ltu crlt'ctnitiIile indoite inlrprii, in lnghi. I]ifppcal.err
5i indoirea unghittlarit a clrrngilor clc pc utneri sint, pare-se, in legirLurir crr 6111-
qile aproape r-erLic'alc cler I)c llr[urile corpuiui gi ale eituhri, schirnhilcfui-gi di-
reclia gi deYenincl transvet'sale pc picioare. \tedem in sfirpiL c[ prezenda la cal a
dungilor cle pe utnet'i, a celor clorsale gi d. pe picioare, absenlalorintirnpl5toale
la rnlgar, apari{ia pe rtmeri a clttngilor duble gi triple la ambele anirnale $i rnoclul
sirnilar itr carc acesLer clrrngi se terntinir in jos sint toate cazurl cle vari:i{ic a1a-
logi Ia cal gi la rnigar. Pr:obabil cir aceste cazuri nu se clatoresc snor concli{ii
siniilare cere ar ac{iona asupra unor constitu{ii similare, ci unei reversiuni
parliale a culorii la slrittnogttl comnn al genului. Vom reveli llterior la acest
suJriecL gi il vonr cliscuta rnai pc Irrg.
 CAPIT'OLUL AL III-LEA

PORCI
- VITE OORI$UTE MARI - OI $r CAPRE

Porci. Porcii aparltn Ia doud tipuri dislirtctt, ^Sus .scro/u si S. indicus - 1'orl-
schuaitt-- I)Ltrci de Jctpt,ttia-Feandiluteu porcilt)r tncrLrci€ali-llotli"ficdri ale craniului
Ia rttsrlc 1tr:rlcclit'ncrtc -- Ot,nutrge.itln caructerelor
- Gcstalict - Porci uticttpituli - ,lpen-
rltce ciudute ule lcilcilar llcducerr:tt tliutcnsiunif cotlilnr - Porci tincri drtngali lttttgitu-
-
tlinctl *- Porci sdlbdticili -- lTrrse ittcrttcisu[e.
\-itc coi'nutc mari. Zcbu, o specie tlisti"ttcttt - Vitele cornute curopene se trag pro-
ltabil ditt trei lourte still,atici' -- Tottte rasele slnt acunt interlecunde -- Vttele din parcurile
britart[cc -' Dasy,trc c,tiorittti :;itrt:ii[or originare
- Deossbiyi constitulictncLle - J?ase surl-
ulricane -'- Rctse stttl-cut,cri.ct!ne --'Vittle, ,rniete"
- Originea dileri"telar rase cle uite cornttte.
Oi. Jlose rentu.rcubile de oi - Varialii legnte de serttl masculin -- Aduptdri Ia
ccrtriilii dilerite -- Gcstulia otlor Modiliciiri alc Itrtii.
- - Ruse serni.monstruoase.
Capre. Irctriulii remarcabile la capre.

PORCI

Rasele de porci i{u fost slurliate recenL mai indeaproape decit cele din
oricare alt5 rasd de anirnal dorlcstic; niai rirmine totugi inci mult de ficut.
Studiul acesba a fost efectuat clc c[Lle Flerr]rann von Nathusius in douI lucrlri
adrnirabile, cu cleosebire in cca ulai recentS, despre craniul diferitelor rase ;
de asemenea de citre Rtitimc,vr.r, in renrrmita sa faunl a rrechilor locuin{e
iacusfre elvelienet). NaLhusiris e rlritriL cir toate rasele cunoscute pot fi irnp[r{ite
in doul nrari grupuri. IJnul se.a.niln.{ clin to:rte punctele de vedere nrai impor'-
tanLe cu rnislrelul comun, din cAre flii'ir indoiald cA se trage, astfel c[ ace]sla
poate fi numit gruprrl Sas scrof a. Cerlirlalb grup se deosebegte prin citerra carac-
tere osteologice irnporta.nLc gi constanLe, iar forrna sa parentall sllbabicii este
necunoscutS. Nurnele care i-a fost r-lat de Nathusius, in conformitate cll legea

1; Ilelnrann voll Natlrttsiirs, l)rc lirr.sscrr r1t:s Scliruirrzcs, Bellin, 1860 ; gi Vrtrsturlien liir GeschichLe eLc.,
S cltw e lrcidcl, 13 erlin, 186.1 ; Iiiltirncl-cr, l)ie licLttrta tler Plahlltattten, Basel, 1861.
itrcsc
 PO11cI 1)O-\tES-fI(lI
9r

at]tll1l, ctl
lrr.irrriLi(ii, r,stt, 5us itttlictts l)ullus. ,\ct'sL ttttttte Ir't-:btrie acceptatnu
lgatc cri 1rr esLc prea fericil, llentrrr c[ fortua originar[ sdlbatic5 trfliegte
in Inrlia gi rasele. dornesticitc iele' uiai cuttoscttte atl fost introduse din Siam
;i China.
Sr-r crxaluinl11r nrai inLii rascie Sus scrofa sau pe celt'asern[n[Loare misLre-
lrrltri cornun. Drrpu Nathusir.rs (Scftrrreinesclrudel, p. 75), accsbea exist[ incfl in
iliferite pirr.{i alc Eulopei cenLrale ryi cle nord. Inainte vrente fiecare !ar5'9). ';i in
Marea l,ir.iLariie aproape fiecale pl'ovincie rivea propria sa raslYt indigen5. Astdzi
i1sir, acesLe.u dispal iepede prr.l.uLincicni, fiind inlocuite de rase ameliorate,
incrncigal.r: ctr foinra S. indi crJs. Craniul la raselc r,le Lip S. scrolu searnffnI din
Loafe p,ttruLele cle veclclc ntai inrporLarile cru cel al trtistlc[r-rlui european; e'l a
cleverrit insir (Scfttucincschcick,l, I). 6:l- 68) rtrai irrrrlt gi rtrai lat fa{[ de ]ungirnea
su, i2r'irar.tca sa posLelioalir csLc tnai verlicalir. 1'oLtrgi, clifercn{ele sinb foarte
varialliirr cii gracl. Ras.ele care seami"Ini ctt S. scro/a prin caracterele esetlliale ale
cr.aniului se cleoscbesc er,ide,nL in alLe privinte ca ltrngirnea urechilor gi a picioa-
relor, cur.bura coastt'lor, colorit, piloziLatc', [alic 5i proporliilc corptrltri.
Su.s scrot'ct sirlhafic esLe foarlc liispindit in Iitrropa gi irt Africa de nord,
dgpir crrnr a fosL identilicaL cle lr.iitirneycr ch-rpit cat'a_cterele osteologice, precllnr gi
in llinclirsl:11, clupi r:r.int a fosL iclentificat dc cILre Nathttsitls. Ifistrerlii din acesLe
{irri sc cleose5csi insir atiL de rnult plin cat'acter.cicr exIerioale, incib ALI fost
clasificlrli de ci{iva natrrrali;ti ca spccii disLinctc. I)rrpir di Bl,vth, chiar in inle-
lior.ul IlindrrsLanrilrri [i(]csLe animale forl]]('azii" in cliferil,c districLe, I'tlse foarbe
cleosebjLc. I)1pI osln rnli iufolurerazl r'e)\r. I1. Everrerst, in provinciile de uord-
vest, mislrc[1i n1 clepirrse5te nicioclaLir inirl[irnea de 91 ,4 cm, 1le ctnd in Bcngal
rrnul u alins inirllimea clc ll2 ('nr. Sc glie cti in Europa, Africa de nold 3).Ei
Hindustan porcii dorncstici s-ai.r incruci.sat cu speciile sirlJr:r Lice indigene
ln Ilin4lstan, rlrpri ce a dcsclis deosebilile ciintre titistrc{r-rl s[lbatic indian gi
cel german, Sir.\\'alter'trlliot, irrl ollsen'aLor trcLicttloso), consfatir c5.,,ace-
leagi cleoscbiri sinL I)elc()pLibile ia inclivizii tlomesLici[i din cele dotri !iri".
Iruiern conc:hicle deii cir r.ascle cle tiprrl Sus st'rofct se l-rag din fornte carc
pol. fi clasificaLc c1 t'asr) gr.ogra{ice, dar r:are dupir unii naLuraligti ar
irebli clasificaLc ca sllrt.ii riistinct.e, sau cii lttr fosI rttodificate prin incrttciSarea
(:u accstc lormc.
Polt.ii tle tiptrl Srrs inrlitus sinf nrai hinc ctturiscuii de englezi stlb forrna de
r.asir cSirrgzc-or,,a-i. Dupir tlerscricrea datir de Nathttsitts, ct'anirtl dtl S. inrllcus se
clcoscberLc cie ccl dc S..scro/a plin rnai nrtilte cat'ac:L('rtr tttitt{trt', ca }[!imea tnai
rllal-e ri ciLer.a detalii la clin!i; clar se cleosebegLe in special prin lungimca tlrai
rnicrj ri ease,lor. laclinralc, prin lltimea nrai Inare a plrtii anlerrioare a oaselor
palatine gi prin diver"gcnla plcrnolalilor. N'Ieritli ttoLat in ntod special fapLttl cit
r) \alhrrsius,.l)irr -lic.sscrr rlr,s,Sr'lrlcirte.s, 13ct'Iill, 1,\(;(r. Ilstc clitt tttt supliurrttt cxccicttt, ctt t'c[clirt !e clespre
rlgsglrlt' ltrrblicat c si tirrnne clc irrct'ccle t'c alc t'aselor din f iecare {at'I.
jr; l,c1l1p I:.ul91ta, r'czi Bcchstcin, I'ir1tt rylest'lt. l)e ulscliltttttls 181)l , vol. I, p. 5()5. IIai ttttrlte lttcrt'tiri ittt fosL
(iodt'otl,
ppi-rlir-.ate asupla fccrrnrlitei[.ii clcscrrttletr!ilor ditrtt'c pol't'i si]batici;i ciorncsLici; vczi IJrtltlach, I'ltqsiolitoyl 1i
I)e l'Es1;i.:t, vol. I, 1r. 1i70. l)cntnr .\Ir ica. Iiull. tlc. ltr Sttc. rl''\t'cliitrttt., r-ol. l\-, p. lJ8{). [)entru Itrtlia, ';czi NaIhrtsins,

^Srltrrrcinesr'liritlel , p. I1E.
a; Sit \\-. l.,lli6t , ()tLltLIttrlits t'I nluntntulla, in Xladrus Jottrnal ol Lit.
 ASCENDEN'TA LO]{

aceste din nrmd caractere ntl apar citugi de pulin la formele domesticite de
S. scrofa. Dr-rpd ce am citit observa{iile gi descrierile lui Nathusius, imi pare cd
ar insemna si"l ne jttc[m ctt cuvintele daci ne-am indoi dach S. incli.cus trebuie
clasificat drept specie. Aceasta deoarece deosebirile indicate rnai sus sint mai
puternic marcate decit oricare deosebiri care ar putea fi relevate de exemplu
intre vulpe gi lup sau inLre rnlgar gi cal. Dupd cum s-a afirmat mai sus, S. tidt-
cus nu este cllnoscllt in stare s5lbatic5. Dupd Nathusius ins5, formele sale do-
mesticite se apropie de S. ui,ttatus din Iava gi de citeva specii inrudite. Un porc
g[sit in stare silbaticd pe insulele Aru (Schweineschcidel,p. 169) este, dupd cite
se pare, identic cu S. [ndi"cus; este insd indoielnic dac[:lcesLa este un animal
intr-adevdr indigen. Rasele dornesticite din China, Cochinchina $i Siam apar[in
acestui !ip. Rasa ronran[ sau napolitan5, cea andaluz5, cea ungard gi porcul
Krarlse") al lui Nathusius, care trliegte in sucl-estul Europei gi in Turcia qi are
pdr fin gi cre!, precum gi micul porc elvelian ,,Biindtnerschwein" al lui Riiti-
Ineyer, corespund cu tolii cu S. indicus prin caracterele craniene mai irnportan-
le 5i, dupd cunt se presllpune, au fost cu tolii foarte mult incrucigali cu aceastd
formd. Porci de acest tip atr existat tinrp indelungat pe [Srmurile Mediteranei.
Astfel, in- oragul ingropat Herculanum s-a gdsit nn desen seminind indeaproape
cu porclrl napolitan acltral (Scftu.,etneschcidel, p. 142).
Riil.inteyer a f5cut descopcrirea remarcabilfl ci in perioada neoliLic5, in
F'lvetia, trliau in acelzrgi tirnp douI rase domesficite, S. sciola gi S. scrofa palus-
tris satl Torfschr,vein. Riitinreyer a observat c[ acesta din urrnd se apropia de
rasele orientale gi el apartine cu siguran{5, dup5 Nathusius, grupului S. tidLcus.
Riitimeyer a aritat ins[ ulterioi cd ei se deosebegte de acista prin citeva cal
ractere bine marcater. Autonrl era convins mai inainte cd acest Torfschrvein a
existat in prirna parLe a epocii de piatrl ca animal silbatic gi cd a fost domes-
ticit mai tirziu in cursul aceleiagi epoci 5). Cu toate cd admite pe deplin fap tul curios
- observat pentrtr prirna oarH de R{itimeyer c[ oasele animalelor dornes-
ticite gi shlbatice se pot. distinge prin aspectul- lor deosebit, totugi, din cauza
dificrrlt5lilor speciale in cazul oaselor porculu r (Scfuuei.neschcidel, p. I47) Nathr,r-
sius nu este convins cle ader'5rtrl concluziei cle mai sus gi insugi Rtitimeyer
pat'e si aib[ ac:um oarecare lndoie]i in aceastd privint5. f)e asemenea gi alli
naturaligti au suslinut cu tdrie punctul de vedere al lui Nathusiuso).
Mai multe rase, deosebite prin proporliile corpului, lungimea urechilor
natttra pdrului, colorit etc. sint incluse in tipul S. indicus. Ac6st fapt nu estJ
surprinzdtor dacd {inem seama cit de veche este domesticirea acestei forme,
atit in Europa, cit gi in China. Un eminent cunosc[tor al Chinei?) este de pdrere
cI in aceastd lard domeslicirea dateazd, de cel putin 4900 de ani. Acelagi cunosc5-
lor se referl Ia existernla in China a multor varietdli locale de porci, iar in prezerrt
chinezii dau cea mai mare atenlie hranei gi ingrijirii porcilor lor, nel5sindu-i nici
chiar sii se deplaseze dintr-un loc intr-altuls). Deci, dupd cum a observat
') Iirause :cre!; cu pir cre! (.N. trad.).
61 Pfahlbauten, p. 163, et passim.
6) Vezi interesanta lucrare a lui J. \\-. Schiitz, Zur Kenntnis des Torfschweins, 1868. Autorul este de pdrere
c[ acest Torfschwein se trage clintr-o specie distinctd, S. sennarlen.sis, din Africa centrali.
?; Stan. Julien, citat de de Blainville, Ostiogruphie, p. 1til3.
8) Richardssn, Ptgs, tlrcir O,rigin e[c., p. 26.

5 - c. 266'j
66 PORCI DO}IESTICI

Nathusiuse), acegti porci prezinti in cel nrai inalt grad caracterele trnei rase per-
feclionate; de aici rezulL[, fdrl indoial5, marea lor valoare pentru ameliorarea
raselor noastre europene. Nathusius face o afirmalie remarcabild (Scfuitei"neschri-
del, p. 138), gi anume ch infuzia a 1132 sau chiar a 1164 parte din singe de
S. i"ndi"cus la o rasfl de S. scrola este suficienth pentru a*modifica vizibil craniul
acestei din urmd specii.
Acest fapt neobignuit .&r putea sd fie explicat prin aceea cI mai multe
dintre caracterele principale care disting pe S. indi.cus, ca lungimea redus5 a
oaselor lacrimale etc., sint comune mai mirltor specii ale genului. Intr-adevdr,
in cazul incruciglrilor, caracterele care sint comune mai multor specii tind,
pare-se, sd predomine asupra celor care apartin numai unui mic numlr de
specii.
Porcul japonez (S. p/f ctceps a lui Gray), care a f ost explrs pe timpuri la
Grddina Zoologic5, are un aspect extraordinar din cauza capului s[u scurt,
a frunlii gi a nasului lat, a urechilor mari gi cdrnoase gi a pielii adinc brdzdate.
Gravura ln lemn din figura2 este copiath dupd cea prezentat1, de dl Bartlettto).
Nu numai cd fala ii este brhzdat[ dar de pe umeri gi crupd ii atirn[ cute groase
de piele, care sint mai dure decit celelalte p5rti, aproape ca pl5cile care acoperd
rinocerul indian. El este de cnloare neagr[, cu picioare albe gi se reproduce
fidel. DupI toate probahilit[lile acest porc este domesticit de multd vreme
pi aceasta s-ar putea deduce din faptul cd purceii nn sint dungati longitudinal,
caracter care este comun tuturor speciilor din genul Sus pi din genurile inru-
dile, atita timp cit sint in starea lor natural[ tt). Dr. Gray t') a descris craniul
acestui animal, pe care il clasific[ nu numai ca pe o specie deosebit5, dar il
situeazh pi intr-o secliune distincti a genului. Dup[ ce a studiat cu grijfi intre-
gul grup, Nathusius afirmi totugi categoric (Schwef.neschadel, p. 153-158) cd,
prin toate caracterele sale esenliale, craniul seamdn[ indeaproape cu acel
al rasei chinerzegti cu urechi scurte, de tipul S. fndfcus. In consecin![, Nathusius
considerd p orcul jap onez numai ca p e o varietate domesticitd de S. tndi"cus.
Dac[ este intr-adevdr aga, acesta este Lln exemplu uimitor in privinla gradului
de nrodificare care poate fi realizat in stare domesticd.
Inainte vreme exista pe insulele centrale din Oceanul Pacific o rasd neo-
bignuitd de porci. Acegtia sint descrigi de rev. D. Tyerrnan gi de G. Bennett tt)
ca fiind de talie micd, cocoga[i, cu un cap disproportionat de lung, cu urechi
scurte, intoarse inapoi gi cu o coadd stufoasd, lungd de nu mai mult de doi
!oli, plasati ca gi cind ar fi crescut din spate. DupS autorii de mai sus, in de-
curs de o jum[tate de secol dup[ introducerea porcilor europeni gi chinezegti
in aceste insule rasa indigen5 s-a pierdut aproape complet, fiind in mod repetat
incrucipatd cu ei. Dupd cum era gi de agteptat, insulele singuratice s-au ardtat
favorabile producerii sau conservdrii unor rase neobignuite. Astfel, pe insulele
s7 Die .Iiassen des Schweines, p. 47r 64.
Lo) Proc. Zoolog. Soc., 1861, p. 263.
11) Sclater, ln Proc. Zoolog. Soc. din 26 febr. 1861.
L2) Proc. Zoolog. Soc. 1862, p. 13. De atunci craniul a fost dcscris mai amS.nunfit de prof. Lucae lntr-o lucrare
interesantd, l)er Scttdtlel des Maskenscltweines, 1870. El confirmi concluzia lui \athusius asupra afinitililor acestei
rasc tlc porc.
L3) Journal ol Vogages and T'rauels from 1821 to 1829, vol. I, p, 300.
 vARrAriA LOR 67

Olcacle au fost descrigi porci foarte mici, cu trrechi drepte gi ascu{ite gi de ,utr
aspect ctt tolt-tl diferit de cel al porcilor adugi*din sud" tn).
Avind in vedere cI porcii chinezegti aparlinind tipului Sus i.ndicus se
cleosebesc rntrlt de cei de tipul 'S. scrola in ceea ce privegte caracterele osteo-
logice gi aspect,ul exterior, astfel incit trebuie considerati ca specii distincte,
nreriti toatd atenlia faptul ce porcii chinezegti gi cei cornuni au fost incnrcigali in
tnod repetat, in diferite feluri, fdr[ ca fecunditatea lor sd fie alterat5. Un mare
crescdtor care a folosit porci chinezegti de ras[ purfl md asigurd cd, de fapt,
fecunditatea porcilor jumdtate-singe f.nter se, precum gi a progeniturii lor rein-
crr-rcigate, a crescut ; aceasta este'gi. phrerea generald a agricultorilor. De aseme-
rlea, porcul japonez sau S. pli.ciceps al lui Gray este atit de deosebit ca aspect
cle toli porcii comuni, incit trebuie s5-!i forlezi imaginalia la maximum pentru
a admite cd el nu este decit o sinrpll varietate domesbic[. Totugi, s-a constatat
c5. aceast[ rasl este perfect fecund[_cu rasa Berhshire ; dl Eyton md infornreazil
cd a imperecheat un frate jurnltate-singe cll sora sa, constatind o fecunditate
perfectS.
Modificarea craniului la rasele cele mai perfec{ionate este uimitoare. Pen-
tru a putea aprecia gradul acestei modificdri trebuie studiatd lucrarea lui Na-
thusius gi excelentele sale desene. Craniul s-a modificat la exterior in toate
pd,rtile sale. Astfel, partea sa posterioard, in loc de a se inclina spre spate, este
indreptatd spre fat5, implicind multe modificlri ale altor pdr{i ; partea ante-
lioari a capului este profund concavd gi orbitele au o formd diferit5; canalul
lrtiditiv are o directie gi o forrnd diferitd; incisivii de pe falca superioar[ ;i
infcrioarfl nu se ating pi sint plasati pe ambele fdlci dincolo de planul rnolari-
lor ; caninii fllcii superioare stau ln fata celor de pe falca inferioar5, fapt ce
constituie o anomalie remarcabil5; suprafelele articulare ale condililor occi-
pitali au o formd atit de mult schimbat[, incit-dupd cum observd Nathusius
(p.133)
- privind separat aceastd parte importantd a craniului, nici un natu-
ralist nu ar presupune cd ea apartine genuh-ri Sus. Dupd cum observd Nathu-
sius, aceste modificdri, precum gi diverse altele, pot fi cu greu considerate
drept monstru oztLYafi, deoarece nu sint vdtlmdtoare pi sint strict ereditare.
Capul intreg este rnult scurtat. Astfel, pe cind la rasele comune lungimea sa
fatd de corp este ln raport de 1 la 6, la ,,Kultttrrassen" proportia este de 1 la 9,
iar recent chiar de 1 la 11tu). Gravura in lemn16) din figura 3, r'eprezentind capul
lunui mistre{ gi al unei scroafe dintr-o fotografie a rasei mari de Yorkshire,
poate ajuta in demonstrarea mdsurii in care a fost modificat gi scurtat capul
la o rasi perfectionatd.
Nathusius a expus bine cauzele acestor modificdri remarcabile ale cra-
niului gi ale formei corpului pe care le-au suferit rasele perfectionate. Aceste
modificdri apar mai ales la rasele pure gi incrucigate de tipul S. indicus; ince-
putul lor poate fi ins[ observat in mod clar la rasele ugor arneliorate de tipul
14) Rev. G. Low, Fauna Orcadensis, p. 10. Vezi de asemenea descrierea polcului de pe insulele SheLland, dc
dr. Hibbert.
ts1 Die ,Rassen des Schweines, p. 70.
ro) Aceste gravuri ln lernn slnt copiate dupi gravurile prezentate ln excelenta cclitie a lucr{rii TIte Pig de
Youatt, publicatl de dl S. Sidnel', 1860, p. 1, 16 ql 19.
 P()ItCI DO\IlJSTICI

S. scrolal?). Ca rezultat al experienlei generale gi al expcrienlelor proprii,

Nalhusius afirrn[ in mod hot5rit (p.99, 103) cd hrana bogatl gi abundentd
clatir in tinerete tinde, printr-o acliune direcbd oarecare, s[ facir capul rnai
lat gi n'rai scurt, iar hrana slrac[ determin5 un rezultat contrariu. trl insist[
ntult asupra faptului c5, rirnincl solul cll ritul, to{i porcii s5lbatici ,:i semi-

Fig. 2. Cap cle porc japonez sau mascat (ReplodLts Irig. 3. Cap-de mistrc! qi clc porc din
dupii ltrcralea d-lui Bartlett dln Proceed. ZooI. Soc., varietatea ,,Zile dc aur" (,, Goltlett
1861, p. 263). Days") din lasa rnale dc Yorlisbire,
ultimul dupi o fotografie (r'eprodusi.
clupir Youatt, T'lte Pig, editura Sidncy).

clomestici{i trebuie in tinere{e s[-gi pund in acliune puternicii mu;chi fixali de

partea posterioar[ a capului. La rasele perfeclionate acest obicei nu Inai este
urnlat $i, in consecinte, partea posterioard a craninlui se modificS ca form5,
irnplicind si modific[ri ale altor pdrti. Ir[r[ indoiall c[ o modificare atit de
r)rare in obiceiuri afecteazd craniuli pare insd oarecum incloielnic in ce mlsurii
acest fapt poate explica lungimea mult redusd a crarriului gi concavitatea pd,r{ii
anterioare. Se gtie (chiar Nathusius insugi prezintd multe cazuri, p. 104) cir
erist[ o puternic[ tendin!fl Ia multe animale domestice la scurtarea pronrtn-
{at[ a oaselor felei. Acesta esbe cazul la buldogi ;i la mopgi, la vitele uiata,
Ia oi, la giiinile poloneze, la porumbeii jucirtori ctt fa!a scurtit pi la o r-arietate
cle crap. Dupd clrm a ard,tat I{. Mriller, la ciine acest fenomen pare provocat de
 \,IARIATIA I-OR
69

o stare anornlal5 a cartilajuhri primordial. Putem admite totuli clr lqurin{:i cI

hrana abtrnde.ntd 5i bogat[, furnizat[ in cursul a multe g.n.ru1ii, pout.. .*u o
tendin![ ereditarit spre cre$terea dimensiunilor corpului gi cd," pril pefolosirc,
lnembrele devin mai subliri gi mai scurte 18). \rom veclea cle asemenea inLr-un
capiLol ultclior c[ craniui pi menrbrele sint, clupl cit se pare, corelate iptr-1n
fel oarecare, astfel c[ orice rrtoclificare a unuia va tincl. r[ af.ecteze pe celelalte.
Nathtrsitts a relltarcat cI foi.ma ne.obip-
- gicelor
rtuitir a crartiului 5i a corptllui
obsen'alia este interesantl
- este
mai perfec{ionaLe rase pu caracLeristicl-r
ttnei i.tnutnibe rase ci este comun[ tuturor raselor, atunci cincl acestea sinL
amelicl_ratc pinir la acelagi model. Astfel, rasele cnglezegti cll corpul rnare, c,
urechile lungi,_ ct-t spatele con\rex gi rasele chinezegti cu lo.pul mic^, cu rlr€'cirile
s('urle 5i spatele collca\r se aseamini mult prin forrna capului a col.p.lui,
atttnci cind sint crescttte pind Ia aceeagi stare de perfeclie. Se $i parc cfr acest
rezulLat se datoregte in parte cattzelor sintilare de modificare aclionilcl zlsupra
cliverselor rase $i, in parte, omului care cregte porcul cu singuiul scop d; a
ollline o cil. mai nlare cantitate cle carne gi grlsirne. in felul fcesta selec{ia a
tins inLotdeatlna spre tlltul gi acelagi lel. La majoritatea animalelor dorne.sticc
seleclia a avttf ca rezulfat divergenla caracteielor, pe cind in cazul cle fa![
rczultatul a fost con\/ergenla lor 1e).
Natrrra hranei ftrrnizate in cursul mai multor eeneralii a afectat, clupi ciLc
se pare, lungimea intestinelor. Astfel, dupi Cuvier 20), lungimea intesiinelor
fa{5 cle aceca a corptllui la mistre! este in raport cle 9la'1, la porcul clornestic
colnun in raport de 13,5 Ia 1, iar Ia rasa siamezl de 16 la i. La aceastl clirr
ttrmti ras5, lung-imea mai nlare a intestinelor se datoregte, probabil, fie descen-
dcntei dinLr-o specic clistincti, fie unei clomesticiri rnai vechi. Num[nl cle,
trramcle, pr€cuil gi perioada de gesLatie vari azd de asemenea. Cea mai rercentli
autoritate spune'1) cS,,perioada erste in medie de 17 Ia 20 de sdptXrnlni". Crecl
insd cI trebuie sd existe o oarccare eroare in aceastd afirma{ie. intr-adcvl1,
conform obset'va{iilor d-lui'Iessier f[ctrl.e pe 25 cle scroafe, perioada a yariaL
intre 109 5i I23 de zlle. Rev. W. D. Fox mi-a prezentat zece cazuri cle porci
bine ingrijili inregistrate cu grij5, Ia care perioida a variat intre 101 Si 110
ztle. Dupai Nathusirts, cea mai sctrrt[ perioacl[ este observatl la rasele care
ajung de timpuriu la maturitate. Totugi, perioada dezyoltlrii la aceste rase
Iltl pare sii fie efectiv scurtatS, deoarece, judecind dupd starea craniului,
animalul tindr se nagte mai pu{1n derzvoltat sau intr-o staie mai embrionari 22)
decit in cazrtl porcului comun. f-a rasel. perfeclionate gi la cele care se matu-
rtzeazit de timpuritr, clinlii se clezvolth de asemenea mai devrerne.
S-a citat cleseori diferen{a in ce privegte numlrul de vertebre pi de coaste
ale diferitelor neamuri de porci, a$a cum a fost observatl de dl Eyton m) $i
rs; Nathusius, Die Rns.sen rles Schueines, p. 7L.
ts| Die l?a.ssen des Schueilles' p. 47, Scfuaeinescharlel, p.704. Comparati de asemenea clesenele vechii rase
it'lattdoze ctl rasa irlandezi ameliorati, ln lucrarea lui Richardson, The pig, 7847.
20) Citat de Isid. Geoffro-v,
"I/lsl. Arnl. Gdn., vol. IlI, p.441.
,1) S. Sidney, The pig, p. 61.
22) Schweineschtidel, p. 2 qi 20.
23) Proc. Zoolog, Soc., 1887, p.23.Nu am clat
vertebrele cauclale, pentru c[ dl Eyton spune ci. unele poate cii
s-au pierdut. Am socotit impreuni vertebrele dorsale qi lombare, ca urmare a observatiilor prof. Otven (Journal
 PORCI DOMESTICI

cunr este pl'ezentati

-scrola in tabloul de mai jos. Scroafa african5 apar{ine probabil
gi dl Eyton md informeazh cd, de la publicarea acestei
tiprrlrri S. 'aninialele
Iricrriri, la lncnrcigate din rasele africane gi engleze lordul Hill a
constatat o fecttnditate perfectd.
Unele rase semimonstruoase meritd sd li se acorde atenlie. D in timpul
lui Aristotel pi pin5 in prezent, zu fost observati citeodatS, in diferite pir{i
ale lumii, porci nonocopitali. Cu toate ci aceastd particularitate este puternic
ntogtenitS, este pu{in probabil ca toate animalele monocopitate s[ se tragd
clin aceiagi strdmo$i; este mai prohabil ca aceeapi particularitate s[ fi reapflrut
la cliferite epoci gi in diferite locuri. Dr. Stnrthers a descris 5i a desenat 2')
lecent structura picioarelor. Atit la picioarele anterioare cit gi la cele poste-
rioare, falangele distale ale celor douI degete mai mari sint reprezentate prin-
tr-o singurh falang[ mare, purtind copita, iar la picioarele anterioare falan-
gele mijlocii sint reprezentate printr-un os care este simplu sPJe capfltul infe-
iior, dar are doud articula{ii separate spre capdtul superior. Din alte descrieri
reiese c[ uneori ar fi de asemenea supraad[ugat un deget intermediar.

1\{ascul
englezesc Femell Mascul
cu plcioare africand chinezesc
lungi

Vertebre dorsale 15 13 15 74 14
Vertebre lombare 6 6 4 5 c

Vertebre dorsale gi 2T 19 19 19 19
Vertebre sacrale 5 D 4 4 4

Num[rul total de vertebre 26 23 23 23

O alt[ anomalie curioas5, reprezentatd prin prezenla apendicelor, este

descris[ de dl Eudes-Deslongschamps ca fiind deseori caracteristic[ porcilor
normanzi. Aceste apendice sint intotdealina fixate in acelagi loc, la collurile
fdlcii; ele sint de formfl cilindricfl, lungi de aproximativ trei !oli, acoperite
cu peri $i pe o latur[ cu cite un smoc de peri pornind dintr-un sinus; ele
au un centru cartilaginos cu doi mugchi mici Iongitudinali gi apar fie simetric,
de ambele pdrli ale felei, fie numai de o parte. Richardson deseneaz1' apendicele
la vechiul ,,porc cu aspectul de ogar irlandez", sl5b[nog, (fig. 4), iar Nathusitts
afirmfl c5 ele apar citeodatd la toate rasele cu urechi lungi gi c[ nu sint strict
ereclitare, cdci apar sau lipsesc la animale din aceeagi fdtares). Deoarece nu
se cunoagte nici un porc sdlbatic care s[ aibd apendice analoge, nu avem in
prezent nici un motiv sd presllpunem cd aparilia lor s-ar datora reversiunii.

Lintt. Soc., vol. II, p. 28) asupra diferenlelor dintre vertebrele dorsale qi iombare care depind numai de dezvol-
tarea coastelor. Totugi, rlifcrentele ln ce privegte numirul de coaste la porci meritd notate. Dl Sanson indici numd'rul
de lertebre lombare la cliferili porci; Comptes llendus, LXIII, p. 843.
z+7 ErlirLburgh tr{ew Phitosoph. Journal, aprilie 1863. \'ezi de asemenea de Blainville, Ostdographie, p. 728-
pentru diver;i autori asllpra acestui subiect.
zs; Eucles-Deslongschamps, lllimoires de Ia Soc. Linn. de Normandie, vol. VII, 1842, p. 41, Richardson,
Pigs, their Origin etc., 1847, p. 30. Nathusius, Die Rassen des Schweines, 1863, p. 54.
 CARACTERUL LOR CIND SINT SALBATICITI 71

Or, daci este &$&, sintem obliga{i si admitem cd o structuri oarecllm com-
plexa degi aparent inutil5, se poate dezvolta brusc, fdr5 ajutorul selecliei.
Este remarcabil c5 vierii tutuior raselor domestice au collii mult mai sctrr{i
decit mistrelii. Numeroase fapte aratd cd la multe animale .tut.o pdrului estl
mult afectat5 d_e expunerea ta intemperii sau de proteclia fa{[ de acestea gi
cttnoscind faptul cd la ciinii turcegti starea pdrului este in corelalie cs starea

u'fl
tf r,i::li.l',T,'il1$l'"",1#i:ii1lx,'ij';Ji"",il:,1"'

dinlilor (alte fapte analoge vor fi prezentate ulterior), nll am putea oare s[ riscdm
presupllnerea ci reducerea collilor Ia vierul domestic este in corelalie cu faptul
cd inveligul s5u pilos se reduce cind trliegte la addpost ? Pe de altfl parte, io't
vedea imediat cd col{i! Si perii_ reapar la vierii s5lblticili, care n, sint pro-
tejati de intemperii. Nu este de mirare cd sint mai afectali col{ii-ui decit ceiial{i
dinli, deoarece pdr{ile care se dczrroltd pentru a servi drept Laraciere sexsale se-
cundare sint intotdeauna susceptibile de mari varialii.
Este un fapt bine cnnoscut cf, in primele $ase luni purceii s[]batici euro-
peni gi indieni'u) sint marcali longitudinal cu dungi de cnloare deschis5. Porcii
turcegti domestici au insl purcei dungali, cum au gi cei de Vestfalia, ,,oricare ar
fi coloritul lor" zz) i nu gtiu lns[ dacd acegti din urm[ porci apartrin aceleiagi
rase cu pdrul cret ca gi porcii turcegti. Porcii care s-au sdlbdticii in Jamaica ii
cei semisdlbd,tici{i din Noua Granad5, atit cei negri cit gi cei negri cu o clyngi
alb[ de-a curmezigul abdomenului, care deseori se intinde pinl pe spate, pi-au redi-
bindit caracterul inilial gi produc purcei dungali longitudinal. Acesta .it. de ase-
menea cazul, cel pulin citeodat[, al porcilor nelngrijili din colonia Zambezi de
pe coasta Africii 28).
z0; D Johnson, Sketches of Indian Field Sports, p. 272. Dl. Crawfurd mi informeazi
' ci acela;i fapt este
valabil pentru porcii silbatici din peninsula malaezl.
27) Pentru porcii turceqti, vezi Desmarest, LIammalogie,
TB20, p. 391. Pentru cei deVestfalia, vezi Richard-
son, Prgs, thetr Origtn etc.,7817, p.41.
za; In leglturd cu diferitele expuneri anterioare gi ulterioare despre porcii sllbdticiti,
vezi Rouli n, In XIim.
prisentis par diuers sauants d I'Acad. etc., Paris, vol. VI, 1835, p.326. T'rebuie observat cd descrierea sa nu se aplici
porcilor intr-adevdr silbiticiti, ci porcilor introdu;i de mult timp in tari ;i care trS.iesc in stare semisilbat.ici. pentru
porcii intr-adevir silbiticiti din Jamaica, vezi Gosse, Solourn in JamcLicct,1851, p. 3SO gi col. Hamilton Smith,
ln Nnl. Librctrg, vol. IX, p. 93. ln leglturi cu Africa, vezi Livingstone, Erpetlition to the Zambezi,1g65, p. 153.
Expunerea cea mai precisi ln legituri cu collii vierilor din Indiile de \rest este cea fdcuti de p. Labat (citat de
 PORCI DO},{ES'fICI

Pirrerea gc'neral5 dupl care toate animalele clomesticite, alunci cincl se sdl-
JrItic'esc, revin conplet la caractenrl tulpinii lor parentale, se bazeazil in
misura in care am putut descoperi - in priunrl rind pe porcii sirlbirliciti. Chiar
in acest caz insi, ipoteza nu es[e bazatd pe dorrezi suficienLe, pcnLnr c5 cele
clorri tipuri principale, S. scrofa gi S. i"ndicus, nu an putuL fi deosebite. Dupd
cunl anr v5zut, prrrceii isi redobindesc clungile longituclinale, iar vierii ili recapit:i
iur-alriahil col{ii. Dup[ cum era dc agteptat prin faptul cri [ac: nrai nrult[ migcare,
la care sint obliga{i pentru a-gi cluta hrana, ei revin, fapt ariitat cle forrna gene-
lall a corpului gi de lunqirnea picioarelor gi a boLtrlui, la s[area animalului s5l-
batic. In Jamaica, porcii silbdtici{i nu dobindesc dimensiu nea deplinri a mis-
tlelului ellropean, ,,ei neatingind niciodatl o inlllinre, la untir', nrai rnare de
50,80 cm". in difcrite !5ri ei igi redobindesc inveligul pilos ini[ial, clar in prc-
portii diferite, in funs:{ie de climir. AsLfel, dup[ Roulin, porcii sernisdl]rificili dirr
r'[ile calde ale Noii Granacle sint foarte putin acoperi{i, pe cind pe Paramos
la altitudini de 2 100 -2 400 m, ei dohindesc sub peri un inveli$ gros de
lin5, asemIn[tor celui al porcilor intr-ader'[r silbatici din Franta. Acegti
porci de pe Paramos sint rnici si sldblnogi. Se sptrne ch mistrelul indian are perii
de Ia virful cozii agezati ca pencle trnei slge{i, pe cind mistrelul european nn are
decit un simplu pimituf. $i este un fapt curios cri mulli, dar nu toli porcii s5l-
bdtici{i din Jamaica, cale se trag dintr-o ttrlpini spaniolS, au o coad[ ca un
pana.s :e). In privin{a coloritului, porcii s5lh[ticili revin in general la cel al mis-
tre{ului. Dup:i cum am r'5zut ins5, in anumite pXrli ale Americii de Sud unii
dintre porcii semisiilb5tici{i au o dungii curioasai cle-a curmezigul abdomenulni,
iar in anumite alte regiuni c.ilduroas0, porcii sint rogii, ctrloare care a fost obser-
vat[ citeodatl gi la porcii silbitici{i clin Jamaica. Din aceste citeva fapte vedem
c[ la porcii sllbltici{i existh o puternici tendin[:i cle a t'et'eni la tipul sllbatic.
Aceastl tendinld clepincle insi in mare ntdsur[ de natura clirnei, de gradul de
rnigca''e gi cle alte cauze care clc'terminh rnodificiri, Ia care animalele au fost
supuse.
In sfilsit, este demn cle men{ionat faptul cI at ettt clovezi derosebit de serioase
despre rase de porci care au fost formate din incrucigarea mai multor rase dis-
tincte gi care acum se reprocluc aidoma. Porcii ameliorali de Essex, de exemplu,
se reproduc foarte fidel. tr[rl indoiali ins[ c[ ei datoresc in mare mdsuri excelen-
tele lor calit[{i actuale incrucig[rilor efectuate ini{ial de cdtre lordul Western
cu rasa napolitanh gi ulterior crl rasa de Berkshire (care a fost gi ea amelioratd
prin incrucighri cu rasa napolitan[), precum $i cle asetnenea, probabil, cu rasa
de Sussexso). La rase asl,fel fornrate prin incrucigziri conrplexe s-a constatat cI
Roulin) ; autorul atribuie lnsi starea accstor porci faptului c[ se tt'ag dintr-o tulpinir dornestici pe care a vizut-o
in Spania. ,\miralul Sulivan a avut numeroase ocazii de a observa porcii sailbatici de pe Eagle Islet, din insr.rlele Falk-
land, qi mir informeazd ci ei semdnau cu mistrelii, avlnd spatcle alcuit gi tepos ;i colti mari. Porcii care s-au
srrlbirticil in provincia Buenos Aires (Rengger, Saugetiere, p. 331) n-au re\-enit la tipttl sdlbatic. De Rlainville (Ostio-
rTrupltie.,p. 132) se refcra la doui cranii clc porci domestici trimigi din I'atagonia de '\1. d'Olbigny ;i afirmi ci au
procrninenla occipitali a mistlctului curopean, dar capul este ln genelal ,,plus courtc et plus lamassde". El se
rcfelir de aserncnca Ia piclea unui porc sirlbiticit clin America de Nord ;i spune : ,,ll ressemblc tout i fait i un
petit sang.lier, mais iI est prcsque tout noir, et peut-dtre un peu plus ramassi clans ses formes".
2e) Gosse, Jumaica, p. 386, cu un citat din Oriental F'ieItI Sporls a lui Williamson. Dc asemenea col.
llamilton Smith, in Naluralist Library, vol. IX, p. 91.
3o) Edi[ia lui S. Sidney a lucririi Youatt on the Pig, 18(i0, p.7, 26,27,29,30.
 ASCIINDIINTA LOR

('ea lrlai atenti^ gi rnai neobositfl seleclic, in decurs de multe generatii, estc
indispensabilii. Indeosebi ca Llrmare a atitor incnrcigiri unele rasebine cunos-
cute au suferit modificiri rapide. Astfel, dup[ Nathusius 3r), rasa de Berkshire
din 1780 este foarte diferith de cea din 1810; gi, incepind din aceast[ ultimd pe-
rioad5, cel pu{in douI forme distincte arr purtat acela;i nume.

VITE CORNUTII },IARI

Vitele cornute dornestice se trag fhrl indoial5 din rnai mulLe folrne silba-
tice, la fel culn s-a ar[tat in cazul ciinilor,5i al porcilor nogtri. in gcneral, na-
turalistii au irnpiirtit r,itele cornute in doud diviziuni principale: vitele cu
cocoagi din {ririle tropicale
- urrmite in India zebu$i, - cirora li s-a dat numele
cle specie Ilos intlit:us, qi r,itele cornune flrS cocoagS, inglobate in genelal sub ntr-
mele de l3os taurtts. Dupi curn se poate vedea pe monurnenLele egiptene, t,itele
cu cocoagd au fost domesticite cel putin clin timpul celei de-a doudsprezecea
dinastii, adicl din annl 2100 i.e.n. Ele se deosebesc de vitele comune prin dife-
rite caractere osteologice, dup[ Rtibimeyer t'), chiar intr-un grad ntai nlare
decit speciile fosile *si preistorice europene Bos prin'Li,gcntus gi Bos longtfrons.
Dupd cum observl cll Blyth ss), care s-a ocupaL in mod special de acest subiect
ele ie deosehesc de ar.-en.a prin infdligarea lor generali, prin forma nrechilor''
prin punctul uncic incepe gu$;, prin.uib.,ru tiplcI a coarnelor, prin modul de
a-$i line capul cincl sint in repaus, prin varialiile obignuite ale coloritului, in
special prin prezen{a frecventfl a ,,se-'mnelor de pe piciclare asem[n[toare celor'
ale anLilopei indiene nilgau" qi prin faptul c5,,una se nagte cu dinlii carc au strl-
bdtrrt falca, iar cealalLi nu". Ele arr obiceiuri diferite, iar mugctul lor este cu
totul deosebit. In India, vitele cu cocoa$d ,,caut5. rareori umbra gi niciodatd
nll intri in ap[ pentru a sta cufundale pinl la genunchi, ca vitele europene".
Aceste vite s-alr sllblticit ln pir{i din Oude gi ltohilcuncl ti se pol menline intr-o
regiune bintuitd de tigri. Ele au dat nagtere la multe rase cale se cleosebesc mult
prin talie, prin prezenla uneia sau a doui cocoage, prin Iunqirnca coarnelor gi
prin alte caractele. Dl Blyt,h conchide in mod categoric cd vitele cu cocoagl
gi vitele f[r[ cocoagl trebuie considerate ca specii distincte. Dac[ {inern seama
de numdrul de deosebiri in structura exterioari gi in obiceiuri, independent de
deosebirile osteologice importante gi considerind cd multe dintre aceste deo-
sebiri nll au fost aparent afectate de domesticire, cu greu poate exista indoialft
c[ vitele cu cocoagd gi vitele fdri cocoagi trebuie c]asificater ca specii distincte, cu
toate c[ unii naturaligti sint de plrere contrar5.
Rasele europene de vite fir[ cocoag[ sint numeroase. Profesorul Lox: enu-
nterd 19 rase englezegti, clintre care nurnai pu{inc'sint identice ctr cc'ler de pe
31) Scftrueirrcsclttitlel,
p. 1 10.
'tz1 Die Fauna cler Pfuttlbnuten, 1861, 11. 109, 1-19, 222. \'ezi de asemenca Geoffroy Saint-Hilaire, in Mim.
du Mus. d'Hist. Naf., vol. X, p. L72; gi tiul sIu, Isidore, in Ilisf. Naf. Gy'n., vol. III, p. 09. Vasey, in Deli-
tteattons of tlrc Or-T.rihe,1851, p. 127, spune cii zebu are patru vertebre sacrale, iar boul cornun cinci. Dl Hodg-
son a constatat ci coastele slnt ln nunrdr de treisprezece sau paisprezece; vezi o noti ln Inclian Field,185B, p. 62.
aaS 'l'|rc Intlian Field, 18118,
1t. i4,ln care dl Illyth indicir sursele sale in iegituri cn vitele cu cocoa,se, sdl-
biticitc. I)ickering obserr.ir de ascmcnea in ,lirrccs of rrtnn, 11i50, p. 274, caracteml ciudat, ca de grohirit, al muge-
tului vitelor cu cocoagc.
 VITE CORNUTE I{ARI

( ontinent. Chiar micile insule din Canalul Minecii : Guernesey, Jersey $i Alder-
r](.\-au propriile lor subrasesa), iar acestea se deosebesc de asemenea de vitele
cliri celelalte insule britanice ca Anglesea gi insulele vestice ale Sco[iei. Desma-
rest, care s-a ocupat cu acest subiect, descrie 15 rase franluzegti, excluzind sub-
r arietdlile gi ,ur.l. introcluse din alte !5ri. In alte phrli ale Europel exls.t[ mai
n.r,rlte iur. distincte, ca de exemplu vitele unguregti de culoare deschis5, cu
nrersul lor 1$or gi liber gi cu coarne enorme, misttrind nneori mai bine de
1.50 m de la nn yirf la celflalt 35); vitele de Podolia sint de asemenea remar-
cabile prin indllimea p[rlii din fa{5. In cea mai recentfl lucrare despre_ vite
corntrte so) sint prezentate gravurile a cincizeci gi cinci de rase europene ; probabil
totugi cd o patte dintre acestea se deosebesc foarte pulin intre ele sau sint chiar
sinonime. Nu trebuie sd presupunem c[ rase nllmeroase de vite existd numai in
{riri cu civilizatie veche, pentru c[ vcm vedea indat5 c[ sdlbaticii din sudul
Africii cresc mai multe neamuri de vite cornltte.
Din memoriul lui Nilssol gi mai ales din lucrdrile lui Riitimeyer gi ale
3?)
Iui Boyd Dawkins gtim astdzi multe despre inru{iryu dintre diferitele rase euro-
pene. boud sau trei specii sau forme ale genului Fot, indeaproape inrudite cu
iur. domestice inc[ efistente, au fost descoperite in depozitele terliare mai re-
cente sau printre resturile preistorice din Europa. Dup[ RiibimeYer, avem :
Bos primi"gentus. Aceasti admirabil[ specie, bine clrnosctltd, a fost domes-
ticitfl in Elvelii in cursul perioadei neolitice ; chiar in aceastd perioadd timpurie
ea a variat in mic[ m[sur5, fiindcd fusese, pare-se, incrucigat[ cu alte rase.
Cileva dintre rasele mai mari de pe continent, ca cea de Friesland etc., 5i rasa
cle pembroke din Anglia seamdnd mult cu B. prtmtgentus prin esenla structurii
lo1 gi se trag, f[r[ indoiald, din acesta. Aceasta este gi pdrerea lui Nilsson. Bos
pri.mi.geni.usixista ca animal sdlbatic in timpul lui Cezar gi in prezent este semi-
retfuti., degi mult degenerat ca talie, in parcul de la Chillingham. Slnt informat
cle proferorul Riitimei.r, cdruia lordul Tankerville i-a trimis un craniu, cd vitele
de Chillingham sint mai pulin modificate fa!5 de veritabilul tip prtmi.gentus
decit oricare altfl rasI cunoscllte ut).
Bos trochoceros. Aceastl formd nu este inclus5 in cele trei specii menlionate
nrai sns, deoarece este considerat[ acum de c5tre Riitimeyer ca fiind femela unei
forme de B. prtmi,genius, de mult domesticit[ gi ca strdmogul rasei frontosus.
pot ad[uga .e s-a.i dat nume de specii altol patru bovine fosile, considerate
aoun] ca Tiind identice cll B. pri.mi,geni us 3e).
Bos longilrons (sau brachgcer:os) al lui Owen. Aceast5_lPecil foarte distinct[
era cle talie micd gi avea t n corp scurt, cu picioare subliri. Dup[ Boyd Dawkinsno),
sr,; Dl H. E. Nlarquand, ln The Times, 23 iunie 1856.
35; \'asey, Delineationsof theOr-Tribe,p. I24. Brace, Hungarg,1851,p.94. DupiRiitimeyerviteleungu-
reEti provin din Bos pri.migenius (zahmen Europ. Rinder, 1866, p. 13).
ao; Moll gi Gayot, La connaissa.nce gindrale d.u beuf, Paris, 1860; fi$ura 82 reprezinti rasa de Podolia.
3?; O traducere ln trei pirti a apirut in Annals and Xtlag. of Nal. Hist., seria a 2-a, vol. 1y' 1849.
as; \'ezi, de asemenea, Riitimeyer, Beitrtige pal. Geschichte der Wiederkauer, Basel, 1865, p' 5'1.
ael picteL, puldontologie, vol. i, p. 365 (edilia a2-a). Pentru B, trochoceros,\ezi Riitimeyer, Zahmen Europtii-
schen llintles, 1866, P. 26.
ro; W. IJoyd Dalvkins clespre bovinele din Anglia, Journal of t\rc Geolog. Soc', aug. 1867, p. 182. De ase-

rrlenea l,roc. Phil. Soc. of ll[anchester, 14 nov. 1871, qi Caue Hunting,7875, p.27 qi 138.
 SPECIILE INCRUCI$ATE FECUNDE /D

ea a fost introdusS in Anglia ca animal domestic incfi din vrernuri indepdrtate gi

furniza hrana legionarilor romaniot). Oarecare resturi au fost g5site in anumite
locuin{e lacrtstre (crannoges) irlandeze, datind, duph cite se crede, dintre anii 843
gi 933 e.n. n'). Acest animal constituia, de asemenea, cea mai comunS. formfl do-
nresticd din Elve{ia la inceputul perioadei neolitice. Prof. Orven aB) este de pdrere
cd vitele cornute din fara Galilor gi Sco{ia se brag probabil din aceastd forrnd gi,
dupd RiitimeYer, tot din ea s-ar trage gi citeva dintre rasele elveliene existente.
Acestea din urmd au un colorit de diferite nuan{e, de la cenllgiu deschis pin[ la
negru-cafeniu, ctl o dung[ ntai deschisfl de-a lungul qirei spin[rii; ele nll au nici
tln semn alb curat. Pe de altir parte, r'itele cornute din nordul Tdrii Galilor gi
din Sco{ia sint in general negre salr de culoare inchisd.
.Bos lrontosus al ltri Nilsson. Aceastfl specie este inrudit5 cu B. longi.frons
gi
- clup[ inalta autoritate a d-lui Boyd Dar,r,kins c]riar identicd cu aceasta,
dar dup5 phrerea citorva cunoscHtori ea este o -specie distinct5. Ambele au
coexistat in Spania, in timpul aceleiagi perioade geologice mai noi nn) gi ambele
au fost gdsiLe in locuintele lacustre (crannoges) irlandeze nt). Nilsson este de
p5rere ch acest B. frontosus poate fi strdmogul vitelor cle munte din Norvegia,
care au o protuberan{[ cranian[ puternicd, agezatd intre bazele coarnelor. Deoa-
rece profesorul Orven gi allii cred cd vitele cornute din munlii Sco{iei se trag
din B. Iongtfrons, rnerit[ notat cd un cunoscdtor competent au) a afirmat cd nu
a vlzut in Norvegia nici o vith care sd semene lcu rasa sco{ianfl; aceste vite
seamdnd insd mai bine cu rasa de Devonshire.

In general putem conchide, mai ales din cercethrile lui Boyd Darvkins cd
vitele cornttte europene se trag din doud specii; gi aceasta este probabil, deoa-
re.ce genul Bos se preteaz[ u$or la dornesticire. Pe lingd aceste dou[ specii gi
zebul, au mai fost domesticili iakul, gaialul ,si arniula?) (pentnr a nu menliona
bivolul salr genul Bubalus), ceea ce face in total $ase specii de Bos. Zebul
pi cele dou[ specii europene nu se mai ghsesc in prezent in stare s[]baticd. Cu
toate ci anumite rase de vite cornute au fost domesticite in Europa incd din
timpuri strdvechi, nu inseamnd cd ele au fost domesticite pentru prima datS aici.
Acei care au incredere in filologie afirmd cd vitele au fost introduse din Orient a8).
Este probabil cir inilial ele au trdit intr-o climd temperatl sau rece, nu ins[ intr-o
!ar[ acoperitd timp indelungat de zdpadd, pentru cd vitele noastre cornute -
dtrpd cum am vdzut in capitolul despre cai - nu all instinctul de a scormoni
zlpada pentru a ajunge la iarba de dedesuht. Privind Ia mire{ii tauri sdlbatici
de pe recile insule Falkland din emisfera sudicd, nimeni nlr poate pune la in-
doial[ faptul cd acest climat Ie convine admirabil. Azara a observat c[ in regiu-
nile temperate din La Plata vacile devin gestante la virsta de doi ani, pe cind
trl llritish Pleistocene X[ammalia, de W. B. Dawkins qi W. A. Sandford, 1866, p. XV.
rz; W. R. Wilde, An Essag on the Animal Remains, eLc. Rogal Irish Acadcmy, 1860, p. 29. De asemenea
Proc. of R. flish Acatlcntg, 1858, p. 48.
aaS Lecture: Rt'gal Instilution of G. Britain, 2 mai 1856, p. 4, Brittsfr Fossil Xlammals, p. 513.
aa) Nilsson,ln Annals and Mag. ol Nal. Ilfsl., 1849, vol. IV, p. 354.
rs; \.ezi W. R. Wildc, ut sttpru gi dl Blyth ln Proc. Irtsh Academg, 5 martie 186-1.
ao) Laing, Tour in Nc,rwag, p. 110.
az; Isid. Geoffroy Saint-Hilaire, Hist. Nat. GCn., vol III, p. 96.
48; Idem, vol. III, p. 82 gi 91.
 VI'I'I] CORNU'I']:] ]I.\RI

in lcg-ir"rnile mult nrai calde ale Paraguayului nu devin gestante inainte de tre'i
runi. ,,din care fapt adaug[ el se poate conchide ci vitelor cornute nu le
-
rnerg,-e atit de bine-in {[rile calde" n').
Bos prtrnlgentus gi longifrons au fost clasificati de aproape toli paleon-
tolog-ii ca specii distincte. $i nu ar fi just s5 se adopte un punct de vedere diferit
trunrai pcntnr c[ descendenlii lclr domestici{i se incrucigeaz.{ acurn reciproc cu
ct'a nrai rlare u;urinti. ToaLe rasele eul'opene au fost atlL de des incrucigate,
atit intenlionat cit *si neintentionat, incit, dacl asemenea incrucig[ri ar fi dus
la o oarecare sterilitate, ea ar fi fost fdr5 indoial5 descoperit5. Deoarece zebugii
locuiesc intr-o regiune lndepdrtatd gi rnult mai cald5 gi dat fiind ci ei se deose-
besc plin atitea caractere de vitele noastre cornute europene, arn f5cut tot posibi-
lul si aflu dacd cele doud forme sint fecunde atunci cincl sint incmcigate intre
cle. Regretatul lord Powis a importat ciliva zebugi gi i-a incrucigat in Shrops-
hire cu vite cornute comune. Am fost asigurat de cltre administratonrl sdu
c[ anirnalele provenite din aceastd incrucigare eralr perfect fecunde cu ambele
f orme parentale. Dl Blyth md inf ormeaz[ c[, in India, hibrizii cu diferite

ltropor{ii din singele ambelor specii sint pe deplin fecunzi gi acesb fapt poate sd
r[min5 cu greu necunoscut, avind in vedere c[ in unele districtes0) se permite
celor douI specii s[ se reproduci ]iber impretrnS. Majoritatea vitelor cornute
care au fost introduse pentru prima dat[ in Tasmania aveau cocoag5, astfel cH la
un moment dat existau acolo mii de animale incrucigate. $i dl B. O'Neile
Wilson, 1\[. A., imi scrie din 'fasmania c[ nu a antztt niciodat5 si se fi observat
vreun caz cle sterilitate. El insusi avea mai inainte o cireadd de asemenea vite
incrttci$ate, toate perfect fecunde, in a$a m[sur5, incit nu-gi reamintegte nici
chiar de o singurfl r'ac[, cAre si nu fi f5tat. Aceste citeva fapte constituie o con-
filmare inrportantl a teoriei lui Pallas, dup[ care descendenlii unor specii incru-
ci;aLer la tnceputul domesticirii lor, eratt intr-o oarecare mdsurd sterili, devenind
pcrfect fecunzi dupd o domesticire indclungati. Vom vedea intr-un capitol
r-iitor cd aceastd teorie aruncd o oarecare luminir asupra subiectului dificil al
hibridizIrii.
M-am referit la vitele cornute din parcul Chillineharn, care, dupd Rtitimeyer,
s-au schimbat foarte putin fa!5 de tipul Bos pri.mtgenius. Acest parc este atit
cle vechi, incit este men{ionat in Lr-un docu ment din 1220. Prin instinctele gi
obiceiurile Jor, vitele sint intr-adevir sllbatice. Ele sint albe, cu interionrl ure-
chilor bntn-rogcat, cu ochii incercuiti cu negru, boturile cafenii, copitele negre
gi coarnele albe cu virful negru. Intr-o perioacl5 de treizeci gi trci de ani s-i,
nflsctrt aproximatir, 12 vi{ei ,,cu pete cafenii gi albastre pe fa![ gi gib; acegtia
Au fost ins[ intotdeauna sacrificali, ca orice animal defectuos". Dupd Bewick,
lrrin 7770 au aplrut citiva vi{ei cu nrechi negrcr ; acegtia au fost insd cle asemenea
sacrificati de cfltre ingrijitor gi de atunci nu au mai aplrut urechi negre. Lordul
l-anken'ille spune c5 r'itele albe silbatice din parcul ducelui de Hamilton, unde
anr alrzit despre nagterea unui vilel negru, sint inferioare celor de la Chilling-
Itam. Vitele linute de ducele de Queensberry pinl in 1780 gi acum dispirnte,
a\-cau urechile, botul gi orbitele negre. Cele care au existat din timpuri imemo-

as1 -Quatlrup\des dtt Paraguag, vol. II, p. 360.

50; Nalther, Dds llinduieh,1817, p. 30.
 sl,t;( jil.L TNCRTJ(.I5,\l'U IitlC I.lNL)l.l

riale la Chartley seminau rnult cu vitele de la Chillingham ,,erau ins[ rnai mari,
cll o mic[ deosebire in ce privegte culoarea nrechilor". ,,Deseori ele tind s[ de-
vinl complet negre gi in irnprejurimi domnegte superstilia ciudatd clupi cale,
atunci cind se nagte un vitel negru, o calamitate oarecare amenin{d nobila
cas[ de Ferrers. To{i vi{eii negri sint sacrifica{i". Vitele de la Rurton Constable,
din Yorshire, acum dispflmte, atreau urechile, botul gi virful cozii negre. Dupi
Bewick, cele cle la Gisburne, tot din Yorshire, uneori nu aveau botul de culoare
incltisii, avind nunrai interiorul urechilor cafeniu, iar in altfl parte se spune c[
erau de talie rnicd gi fdr[ coarne 51).
Cele citeva deosebiri indicate mai sus, irttre vitele cornllte din parcuri, degi
treinsemttate, rneritii totugi sir fie menlionate, deoarece ele aratd c[ animalekr
('ale trdiesc in stare aproape uatnralir gi sint supuse unor condilii aproape uni-
fornre nu se men{in tob atib de trniform ca anirnalele intr-adev[r sllbatice,
dacd nu sint lisate s[ umble liber gi s[ se incrucigeze cu alte cirezi. Se pare ci
pentru pdstrarea unui caracter uniform, chiar in interiorul aceluiagi parc, este
nevoie de un anumit grad de seleclic, adici de sacrificarea viteilor de culoare
inchisd.
Boyd Dawkins este de p[rere cd vitele din parcuri se trag din animale do-
mesticite demult 5i nu din animale intr-aclevdr sdlbatice, iar aparilia intimpld-
toare a viteilor de culoare inchisfl arat[ c[ este pu{in probabil ca ISos prtmi"ge-
nius originar sI fi fost alb. Este ctrrioas[ tendinta puternic[, llrr insii invaria-
bil[, care exist[ la vitele cornu te silbatice sau fugite de a avea o culoare albzi
gi urechi colorate, in conditii foarte diferite cle via{5. Dacir se poate avea incre-
dere in vechii autori Boethius ;i Leslie 52), vitele cornute s5lbatice din Scolia
erau albe gi inzestrate ctt o coami mare; culoarea urechilor nu esbe lns[ men-
tionatS. In curstrl secolnlui al zecelea, unele vite cornute din Jara Galilor$) sint
clescrise ca fiind albe cu urechi rogii. Patru sute de vite cornute astfel colorate
au fost trinrise regelui loan, iar un document vechi vorbegte dc o suti de vite
cornute cu urechi rogii, certrte drept compensalie pentru un delict oarecare ;
dacl vifsle erau de culoare inchisir sau negre, trebuiau prezentate ins[ 150.
Se pare c[ vitele cornute negre clin nordul J[rii Galilor apar{in, cluph clrrn arn
t,[zut, tipului unic lottgtlrons gi, cunoscind laptul c[ s-a oferit alternativa de
150 de vite cle culoare inchisl sau 100 albe cu urechi ropii, putem presu-
pllne c[ acestea din urmfi erau animale tnai mari gi aparlineau probabil
tipului pri"mi"oenius. Youatt a observat cir, in prezent, ori de cite ori vitele
de rasa shorthorn.) sint albe, au e.xtrernit5{ile urechilor mai rnult sau mai
putin colorate in rogu.
or; Sint foarte luclatorat, acLualului contc de Tanlierville pcntru informatia despre vitele sale siilbatice ;i
pentru craniul pe cale l-a trirnis profesorului RtiLimeyer'. Cea mai completii descriere a vitelor de Chillirrgham estc
datii de dl Hindmalsh, insotitir de o scrisoare a regretal,-llui lorcl'l'ankerville, in Annals cuul )lctg. of l{crl. I/isf.,
vol. II, 1839, p. 211.\-ezi 13ervicli, Quarlruplis, ed. a 2-a,1791, p.35, not[. in legiturir cu vitele clucclui cle Queens-
berry, vezi Pcnnant, 'l'our irt Scotlund,lr. 1{)9. l)entru cele de la (.hartlel', veziI.ow, Dcttnesliculed 'lrtitnals of Bri-
f<rin, 1845, p.2i38. Pentru cele de la Gisbulne ve.zi I3ervicli, ()uatlrupAtIs qi Encgclop. of llurrrl Sporls, p. 1l)1.
5z) I3oethius s-a niiscut in 1470; rlnncls arul )Iag1. of Nat. IIist., vol. II, 1839, p. 28L, vol. I\-, 1849, p. 424.
;i
53) Youatt on Cattle, 1834, p. 48. \'ezi de aserncnea p.212, clespre vitele shorthorn. Flell, in llritislt
Qua-
tlrttp2c[s, p. 425 afirmi, cd, dupir ce s-a ocupat indelung de acest. sr.rbiect, a constat.at c[ vilcle albe au in nrod in-
variabil urechi colorate.
") cu coarue scurte (l/. lrarl.).
 VITE CO1].NUTE, MARI

\Iitele cornute care s-au sf,lb[ticit in Pampas, in Texas gi in doti5 regiuni

ale Africii au devenit de o culoare aproape uniform cafeniu-rogcati 64). Pe
insrrlele Ladrone din Oceanul Pacific, imensele cirezi de vite care in 174I erau
irr stare sfl]baticl sint descrise ca fiind ,,albe ca laptele, cu exceplia urechilor
care sint in general negre" uu). Insulele Falkland, sittiate departe spre sud,
cu toate condiliile de via!5 intm totul cliferite de cele de pe Ladrone, prezintd
irn caz mai interesant. Acolo vitele cornute s-au s5lbdticit timp de optzeci
sarr noudzeci de ani gi in districtele sudice animalele sint mai ales albe, cu picioa-
rele sau cu capLll in intregime negm sau numai cu urechile negre ; tnsfl informa-
tonrl meu, amiralul Sulil'an 56), care a locuit tinrp indelungat pe aceste insnle,
ntr crede c[ r'itele sint vreodat[ cle culoare alb cnrat. Vedem astfel c[, in aceste
dou[ arhipelaguri, vitele cornnte tind sh devind albe cu urechi]e colorate. In
alte plrli ale insulelor tralkland predomind alte culori. Astfel, in apropiere de
Port Pleasant coloritul comun este cel cafeniu ; in jurril lui Morr nt Usborn,
la rrnele cirezi aproximativ jum5tate dintre animale sint de ctrloare plumburie
sau cenugie, culoare neobipnuitd in alte pdrli. Cu toate cH in general trSiesc in
regiuni inalte, acestea din urnr5 se reproduc cll aproximativ o lun[ mai devreme
clecit celelalle vite; acest fapt le ajut[ s5 se menlinfl distincte gi s5 perpetueze
o culoare deosebit[. Merit5 reamintit c[ semnele de culoare albastri sau plurn-
]rurie au apirut ctteodat[ ]a vitele de la Chillingham. Culorile cirezilor sdlba-
lice clin diferite p[rti ale insu]elor tralkland eratt atit de eviclent deosebil.e, inclt,
dupir cum nrir informeaz[ arniralul Sulivan, la vinarea lor se cdtttau intotdeauna
l;e dealurile indepirtate puncte albe intr-un district gi puncte negre in alt clis-
tlict. In districtele interrnediare preclominau culori intermediare. Oricare ar fi
cauza €i, aceastd tenclin[i a viLelor cornute silbatice cle pe insulele tralkland
(care se trag toate din cele citeva acluse de la La Plata) de a se separa in ctrezi
cle trei culori diferite constituie un fapt interesant.
Pentru a reveni la diferitele rase britanice, deosebirea evident5 ca aspect
general dintre vitele cornute short-horn, long-horn (rareori intilnite in prezent),
cle Hereford, cle Sco{ia, de Alderney etc. trebuie sI fie farniliarfl oricui. Aceastl
deosebirc poate fi atribuit[ partial faptului cd se trag din specii primitive dis-
tincte; putem fi siguri ins[ cd a existat un grad considerabil de r.ariatie. Chiar
in timpul perioaclei neolitice, r'itele cornute domestice erau, intr-o anumitfl
nrisnr5, variabile. in timpurile reccnte, majoritatea raselor a fost modificati prin
seleclie atenti gi metodic[. Natura puternic ereditarl a caracterelor astfel do-
blndile poate fi dedusil din prelurile realizate pentru rasele ameliorate. Chiar
la prima vinzare a vitelor short-horn ale lui Colling, unsprezece tauri au atins o
nreclie de 214 lire gi, recent, tauri short-horn au fost vinduli la prelul de o mie
de guinee-) gi au fost exportali in toate col{urile lumii.
Se pot semnala aici citeva deosebiri constitutionale. Vitele short-horn
aj u ng la maturitate rnult mai devreme decit rasele mai sdlbatice, ca cele din
Jara Galilor gi Scolia. Acest fapt a fost ardtat intr-un mod foarte interesant de
5a) Azara, dtt Paraguag, vol. II, p. 36L. Azara citeazil pe Iluffon pentru vitele silbiticite din
Quurlrup\des
.\frica. Pentru Tcxas, vczi Z'intes din 18 februarie 1816.
65) Anson's Vttgage, vezi l{err
;i Porter, Collection, vol. XII, p. 103.
s0; \'ezi de asemenea blogura cl-lui Machinnon despre insulele tralkland, p, 21.
*) O guinee : douS.zeci gi unu de ;ilingi; o liri sterlini : 20 $ilingi (N. frad.).
 VARIATTA LOR
7g

cdtre dl Simonds 5?), care a prezentat un tabel al perioadei rnedii a dentiliei lor,
dovedind cd exist[ o diferenle Oe nu mai pu{in de gase luni in aparilia incisivilor
permanenli. Din observaliile ficute de Tessier pe 1131 de ,rubi, iarialia peri-
qn-dqi gesta{ie nlerge pind la 81 de zile ; gi mai interesante .int atiimaliite
-de- -cd
d-lui Lefottr, care spune ,,perioada de gesialie este mai llngd la vitel. .or-
nttte germane mari decit la rasele mai mici" tt). In legdturl cu peiioada de fecun-
{a!ie, pare sigur cd vacile de Alderney $i Zetland, Jevin gestante mai devrerne
decit cele de. alte rase 5e). In sfirgit, cunoscind cd patru mamele complet d,ez-
voltate constituie un caracter generic al genului Boiuo), meritfl semnalat faptul
ci la vacile noastre domestice cloud rnamele rudimentare devin deseori deitut
de bine dezvoltate gi dau lapte.
D eoarece nllmeroase rase de vite se gSsesc in general numai in
![ri cu civi-
lizadie veche, se cuvine sH arltim cd in prezent existl, sau au existat pe vremuri,
mai multe rase distincLe de vite cornute in unele !5ri locuite de rase barbare, care
se rdzboiesc deseori intre ele gi care de aceea se bucur5 de puline comr-rnicalii
deschise. Lequat a observat, it.r 1720, trei feluri de vite la Capul'Bunei Speran!. ui).
In prezent, tiferili cdlitori au remarcat deosebirile dintre rasele din Africa de
Sud. Acum ciliva ani, Sir Andrerv Smith m-a informat c[ vitele diferitelor triburi
de cafri se deosebesc intre ele, cu toate cd trdiesc aproape unele de altele, la aceeagi
plitudine gi in regiuni asemd.nitoare, gi s-a ardtat foarte surprins de acest fapt.
Dl Anderson a.. u') vitele cornute ale triburilor Damara, Bechuana gi
Namaqua gi mI {elcrisinf ormeaz[ printr-o scrisoare cd vitele cornute de la nord de
lacul Ngami sint de asemenea diferite ; tot a$a a auzit dl Galton c5 este cazul
cu vitele corntlte din Benguela. Vitele l{amaqua seamdnd mult cu vitele cornute
europene prin talie gi form5, au coarne scurte gi puternice gi copite mari. Yitele
Damara au o infSli$are cll totul aparte, osatura mare, picioare subliri gi copite
mici gi tari ; coada esLe impodobiti cu un smoc de pdr lung .si stutos, atinge
aproape solul gi coarnele sint extraordinar cle mari. Vitele Beih,runu au coar-
nele chiar gi mai mari; existd acum la Londra un craniu cu doud coarne
lungi de 21,6 cm, mlsurate in linie dreaptd de la virf la virf, gi nu mai pulin
de 12,70 cm misurate pe cttrbura lor i ln scrisoarea s2, dl- Anderson imi
spllne c5, degi ntl se va incunteta sh descrie deosebirile dintre rasele apar{inind
numeroaselor subtriburi diferite, totugi ele cu siguran!5 cd exist5, Aupe clm
se vede din ugurinla extraorclinar5 cu care indlgenii le deosebesc inire ele.
Din ceea ce veclem in America cle Sud, uidr genul Bos nu este en-
demic gi unde vitele cornute care exist[ acum in numdr extrem de mare se
t-tug din pulinele vite care au fost introduse din Spania gi din Portugalia, putem
deduce c[, independent de descendenla lor din specii distincte, multe ,ise de
tzl T'he age of the Or, SIrcep, Pig etc., de profesorul James Simonds, publicat[
din ordinul Societltii Regale de
Agriculturri.
681 Ann. Agricult.
France, aprilie 1g37, dupi cum este citat ln The Veterinarg, vol. XII, p. 72b. Citez obser-
vatiile lui Tessier din youatt on Cattle, p. b27.
5s1 The Veterinarg,
vol. VIII, p. 6g1 gi vol. X, p. 268. Low, Domestic Animals etc., p. 292.
0o; Dl Ogleby, ln proc.
Zootog. Soc., 1836, p. 138 gi 1840, p. 4. Quatrefages citeazl clin Philippi (Reuue des
Cours Scientifiques, !2 febr. 16gg, p. 657) cd vitele de Piacentino au 13 vertebre dorsale qi tot atitea coaste in loc
de numlrul obignuit de douisprezece.
61) Leguat, vogage, citat
dc vasey ln Delinecttions of the or-Tribe, p. 132.
ut) 'I'rauels in South Africa, p. 317 336.
,si
5rl \/H't r COR\U',rl] t,I.\Rl

r-ite cornute iSi datoresc originea varia{iei. Poulin$) descrie cloud rase neobig-
rrrrite diu Columbia, pelones, cu pir extrem cle rar gi sublire, pi calongos, absolut
f.ira prir. Dupir Castelnealr, in Brazilia existfl cloui rase, dintre care una asemd-
nritoare vitelor cornute europerle gi cealaltfl diferiti, cu coarne remarcabile.
lzara descrie o rasd din Paragua)r, care igi are cu siguran!5 originea inAmerica
cle Sr.rd, numitI chi.uos, ,,peiltru ci are coarne drepte, verticale, conice gi foarte
q'l'oase la bazd". El descric de asemenea o rasi piticd din Corrientes, cu picioare
scnrte gi corp neobignuit, cle mare. In Paraguay igi au tle asernenea originea vitele
frir[ coarnc gi cele cu piirul intors.
O alt[ rasd monslnroasd, numith niata sau nala, din care am vdzut dou5
rnici cirezi pe nralul clcr nord al riului La Plata, este atit dc remarcabil5, incit
rneritii si fie clescrisri mai am:,"rnuntit. tralir de celelalte rase, rasa aceasta este
('eea ce buldogii sau mopgii sint fa{[ de alli ciini, sau, clupd FI. von Nathusius,
ccea ce porcii ameliorali sint fa![ cle porcii conluni un). Rtitirneyer este de p[-
rere cd aceste vite cornute apartin tipului primigenius6s). Au fnrntea foarte
joas[ pi lat5, cu capdLul nazal al craniului, inrpreun[ cu intregul plan al
nrolarilor superiori, curbat in sus. Falca inferioar[ este proiectati dincolo de
cca superioar[ gi erste curbaL[ corespunzltor in sus. Este inberesanL faptul cd o
conforrnrltier aproape sinrilar'5, neclrnoscuti Ia nici un alL ntmegfltor, caracte-
rizea zit. dupa cum mri informeaz[ cir. Falconer - pe Siuatherium, gigant
- astlzi
rlin India clispdnrt. IJuza superioaril este ntult retras[, nhrile sint plasaJe
foarte sus gi sint larg clesc'hise, ochii sint proerninenti gi coarnele sint mari. In
mers, capul este {inut in jos, iar gitul este scurt. Picioarele posterioare sinb mai
lrrngi decit der obicci fa{[ de cele anterioare. Incisivii proeminenti gi capul scttr"t
cu ndrileintoarse in sns datr acestor vite cel mai grotesc aer cle sfidare plinH de
arogan{zi. Craniul pe care l-am prezentat la Colegiul chirurgilor a fost astfel
clescris de profcsorul Orven 66) : ,,El este rernarcabil prin dezr,oltarea redus[ a
craselor nazale ,.si premaxilare gi prin parLea atrterioari a nrandibulei, care este
neobignrrit de incovoiatzi in sus, \'enind in contact cu premaxilarele. Oasele na-
zale au aproximativ o treirne clin lunginrea obi5nuitl ; ele iSi plstreazir insi
lirlimea aproapc normalfl. inlre oasele frontale gi ]acrimale este l5sat un gol
tliunghiular. AcesLea din urmii s€r arLiculeazS cu premaxilarele, excluzincl
aslfel maxilarele de la orice legirturd cu nazalele". Agadar, chiar conexiutrea
uuora clintre aceste oase eslc schimbat5. Se mai pol adluga gi alte deosebiri;
astfel, planul condililor occipitali este oarecurn modificat si muchia terminal[ a
pl-emaxilarelor formerazzi un arc. De fapt, fa!5 de cranir.rl unui bou comult,
aproape nici un singur os nu prezintir exact aceeagi forrni gi irttregul craniu are
un aspect uirniLor clc cleosebiL.
6n1 J"ldnr. de l'lrrslitul pt'dsentCs par dittr:rs srru{rnls, vol. \rl, 18:15, p. 333. I'etrtrtt Bt'azilia, r'ezi Contples llertrlrrs

tlirr 15 irrnie 18'16; vtrzi Azara, Quudrupbdes rltt Paraguag,vol.II, p. 359 gi 361.
6a) .Sr'/rrleirtast:lttilel, 18{)-1, p. t0l. Nathusius afirm5. c[ fornra craniultti, caractelisticl vitelor niata, apare
riterrrlirtrt lir r-ite cornute erlr'opcne, tlirr', rlupir cu[l voln vcdca ulterior, el glege;te plesttpunind cai aceste vite nrt
i,,inrr,rr zrr o liisi distirrctir. Prof. \\I5'rnan. tlin Oanrblidge, Statele I'ni[e, rni informeazir. ci molunul comLln prezintd
,r nlonritruozitatc sirrrilirrii, nurni[ir tle pescari,,morun buldog". Dttpi nunleroase iuvestigatii diu La ])lata, pt'of.
\\'.r-nrarr crrnchirlc tle irsernenca cir vileh niata i;i transmit particularitiitilc sau fortneazi. o rasri.
651 Uber .\rt des :rtltnten Europ.
-Ilirir/cs, 1866, p. 28.
861 Desurltliue Ctrl. of Ost. Collect. ol Coltege of Surgeons, 1.S53, p. 62-1. \n Delineutiotts c,f !hc Or-Tt'ibe, \-ase1, 2

plezerttat rur desen al acesLni clAr.riu, tlrrpir care anr trimis prof. Riititnever o fotografie.
 CAUZELE VARIATIEl 81

Intre anii 1783 gi 1796, Azara a publicat prima not[ scurtl despre aceastS,
rasi; Don F. Muniz din I-uxan. care a atrut amabilitaLea si culeag[ infornialii
pentru mine. afirmi insit r:[ 1le la 1760, in apropit'rc cle Buenos Aires acester vitc,.
erati consir'leratr: tlrept cririoziLlti. Nrr se cunoagte exact originea lor, dar aceasta
trebtrie sir fie ulterioard anului t552, cind vitele cornutc au fosL introduse aici
penlru prima oar[. Seilor trfuniz nri infou-neazit cd se presupune c[ rasa a luab
nagtet'e la inciirrnii de Ia sricl cie La Plata. Chiar pinl tn ziua dc azi vitele cres-
cute in apropierc de La Plata sc arafi mai ptr{in civilizaLc, prin faptul cir sinL
mai sirlbatice decit vitele corntrLc comune, i:rr clacir \-aca este stinghcrit[ prca
des, ea igi abartcloneazri cu ugurin[a primul r.itc'I. Rasa se reprocirrce foarte fidel;
astfe'I, un taur' gi o i'Ac5. niata proclrtc tn mod inrrariabil rritei niata. Astl"izi
rasa cltireazl de ce.l pulin un secol. O irtcrucigare tnlre rin taur niata gi o vacl
comunS, ca gi incrucigarea in\.ersri, procluce clcrscendenli cu caractere internre-
diare, caractenrl niala fiincl tnsd foarLe 1lrorltintat. ConLrar pirerii generale a
agricultorilor, in c:lzuri analoge exist5 - clupi seiior i\{trniz clovacla cvi-
dent[ c:i, atunci cind o vacfl niata este incrucigatir cu un tanr colnl.ln, efr igi
transmiter particularitii{ile nrai putc'rnic decit o face barrnrl iiiata cincl cste ln-
crucigat ctt o t'aci comun[. Cind iarba este desLtil de inaltri, aceste vite se ]trflnesc
cu ajutonrl linibii gi al cenrlui gtrrii, Lot atib de bine ca gi vitele corruinc. In
tin-pul rnarilor sece.te ins5, cind in Panipas pier atit de rnulte aninralc, rasa niata
se g:l.segte intr-un mare dezavanLaj gi ar dispflrea daci r]u s-ar avea grijil de ca.
Astfel, ritele cornute, corrrune, ca gi caii, se ilot men{ine in vialir rupincl crrr
buzele ranrurile copacilor'gi trestiile, ceea ce vitele niata nu o poL face, perntru
cir buzeler lor nu se unesc; de aceea s-a conslatat c[ cle pit'r inainLea vitelor
coruute conlune. Aceasta imi parer cir ne aratd binc'cib cie pu[in sinLem in rn[sur'[
sI apreciem, clupI obiceiurilc nornrale ale untii anirnal, carc) sint conditiile
ce apur numai la lungi inten'ale cle tinip gi clc care poate dt'pinde ralifatea sau
dispari[ia acestuia. Acest fapt araLi cle asen]cnea in ct: fel s-ar fi ploclns prin
selec{ie na briral[ ilrlflturarea nrodificflrii nia ta dac[ acerisl"a ar f i apiirut in
stare natural[.
DripI cc) ar]r descris rasa seniimonslruoasfl cle vite niata, mir vt-ri refcli la urr
tatir alb, adus, parc-se, clin Africa, care. a fost expus la Londla in 1829 gi a fost
desenat cu succes de dl Han'ey ut). Acest taur ayea o cocoagir pi coam[. Pieic'a
grigii avea url aspect neobignuit, fiind irnp[rlit[ in clou[ cute paralele, inLle
picioarele anterioare" Copifele laterale elarr leplilate in fieca.re all gi cregte:rtr
pin[ Ia o lungime de 12,70 cm sarr 75,24 crn. At ea oc]ri foarte ciuda'!i, rcttiarcabil
cle proenrinen{i, ,,sen}5nind cu o bil[ intr-o cup5" gi dind astfel anirnahrlui 1;osi-
bilitatea dt' a privi crl egal[ trgurin!5 in toaLe dirccliile; ptipila ii el'a micit qi
oval5, sau rnai bine-zis in fornrfl cle paralelograln cll capeLele retez'ate gi plasatir
de-a curnrezigril globului ocular. Printr-o reprodncere pi o selec{ie aterrtir s-ar
fi puttrt oblincr dirt ricest animal o rasl nou[ 5i bizar[.
Am nreditat adeseori asupra cauzelor probabile datoritei cit'ora, inaiule
vreme, fiecare disLricL al Marii Britanii ajullsese sd aibri propr.ia sa rasl cie viLe
cornute ; problema este p oate gi mai complicat[ in cazul Afric:ii de Sucl. $tint

6?S Lt,ndon's Xlagazine of Nat.. Hist., vol. I, 1829, p. 113. Sint prezcntal.e descne separate ale atrimalului, copi-
telor, ochiultti gi piclii gugii.

6 - c. 2662
 VITE CORNI.JTE N{ARI

1c1p] cir cliferenlele pot fi par{ial atribuite descendenlei din specii ldistincte;
1(,eastir cauzri est,e in.sd departe de a fi suficientS". Oare micile cleosebiri de climi
ti in natura plgunii din diferitcle clistricte ale Marii Britiinii alr deLcrminat
iliferen1g .nt.JpJnzdtoare la vitele cornute? Ant v[zul c5, in diversele parcuri bri-
tlnice, vitele semisllbatice nu sint identice in colorit sau talie gi cI a fost nevoie
clc un oarccare gracl de seleclie pentru a le rnen{ine prtre. Este aproape siglr
c,ti hr.ana ablndentfl, datd in decurs de multe generzrlii, afecteaz[ direct talia
rasei G8). Este de asemenea sigur ci grosimea pielii gi ipirnrl sint direct in-
flgen{ate de clirni. Astfel, Roulin oe) afirmi ch pieile vilelor cornute s5lblLicite
clin stepele calcle americane (I-lanos) ,,sinb intotdeauna mai ugoare decit cele
ale vitelor cornute clescute pe platoul inalt al oragrilui Bogota, care Ia rindul
lor sint inlerioare ca greutate gi ca desime a pirului celor ale vitelor coruute care
s-a1 silblticit pe inXllimile Paramos". Aceeagi deoscbire s-a observat _la pieile
r-itelcr crescute in insulele friglrroase Faikland gi pe cimpiile temperate Pampas.
Lorv ul remalcat to) c[ vitele care tr[iesc in pdrlile tnai ttmcde ale Nlarii Bri-
tanii au p[rul mai lung gi pielea mai groas[ decit alle vile britanice. Dac[ com-
parim vilele cornrite rnult arrieliorate, hrlnite in staul, crt rascle mai silbatice,
iu., daci compardm rasele de munte cu cele de $es, nll ne putem indoi c[ o
yia{d activf, care cluce la folosirea liber[ a membrelor gi a pldniinilor, va afecta
forma gi propor{iile intregului corp. Este probabil ca unele rase, ca vitele semi-
monstruoasc niata, gi unele caractere, ca lipsa de coarne etc., s[ fi ap[rut brusc,
clatoriti unui fapt pe care in ignoranla noastr[ il putem denulni varialie spon-
tanI. InsS chiar in acest caz este necesard un fel de seleclie rudintentarS, iar ani-
nralele astfel caracterizate trebuie separate, cel pu{in parlial, cle celelalte. $i
de aceasta s-a avut grij5, uneori chiar in regiunile mai pulin civilizate, la care
ne-am fi agteptat ce[ mai pulin ; este cazul vitelor niata, chivo gi al celor fdrd
coarnc din America de Sud.
Nirueni nu se indoiegte c5, intr-o perioadd recentS, prin selec{ia metodicir
s-au oblinut realizhri uimitoare, prin modificdri aduse vitelor noastre cornute.
In cursul procesului de seleclie metodicd s-a intimplat clteodatl s{ se f1 profitat
cle der,iatii structurale mai puternic pronun{ate decit simplele deosebiri indi-
r,idu a le, clar nemeritind totu gi in nici un caz denu mirea de monstrtt ozit5li.
Astfel, renumitul taur long-horn Shakespeare, degi se trbgea din tulpina Canley
pr,15, ,,riu a mogtenit, cll excep{ia coarnelor, aproape nici o_trds[tur[ a rasei
iong-horn" tt). Totugi folosit de dl trorvler, acest taur i-a ameliorat foarte mult
resa de vite. Avem de asenlenea rnotive sX credem c5, aplicatl incongtient, in
misura in care nu a existat nicicdat5 vreo intenlie bine definitd cle a ameliora
sas a mcdifica, rasa, selec{ia a modificat in decursul lremii majoritatea vitelor
noastre ccrnute. Intr-adevdr, incfl din timpul domniei lui Henric al VII-lea,
prin acest Ilroces ajritat de o hrand mai abundent5, toate rasele hritanice de ges
a1 crescrit considerabil in talie gi au devenit mai precoce ?2). Nu trebtiie uitat
faptul ch in fiecare an numeroase animale trebuie sacrificate, astfel cd fiecare
uu) I-on', Donresticated Anintals of the British Isles, p. 2$4.
6r) f,!tirrt. tle I'Institut prdsentis par diuers sauonls, vol. VI, 1835, p. 332.
?o) llint. cle I'lns[itgt prisentds par diuers sluants, vol. \rl, 1835, p. 304, 368 elc.

,t) Youu|t, On Cctttlc, p. 193. O descriere complet[ a acestui taur a fost luati din N{arshall.
tr) Yotrtrtt, On CutLle, p. 116. Lordul Spencer a scris despre acelagi subiect.
 83

proprietar trebuie s[ hot5rascd care ti'ebuie sacrificat gi care poate fi plstrat

pentru reprodticere. DLrpir cunl a rernurcat Youat{, in {iecare district existir o
prejudecatd in fuvoarca rasei indigene. in acest fel, anirnalele posecllnd calitir-
{ile ccle mai prelirite in ficcare district, oricare ar fi acestea, r'or fi mai cles con-
scrvaLe gi fft'l:r indoi:rlii ca aceast[ sclec{ie nemetodicd va afecta cu timpul ca-
racterul in[rcgii rase. Se poate prine insri lntrcbarea dacd acest fel de selec{ie
prirnitir'5 a putut fi practicrrtfl de silbatici ca cei clin Africa de Srid. Vorn vedea
intr-un capitol ulterior despre selec{ie cd, intr-o anurnit:i m5surS, acest lucnr
s-a intinrplat fflrl indoiaki. De accea, exaniinind originea nurneroaselor rase
de vite cornrite cal'e au traiL pe tirnpuri in diversele districte ale lfarii Britanii,
conchidem c5, clepi nricile tleoscbiri de clinrir, Itranri etc., ca gi obiceitiriie de
via{[ mociificate, a jtitatc cle corela{ir, de cregte.re, precun} gi aparilia iritinipli-
toare - din cauze Itecunoscute
- a unor devialii structurale considerabile
gi-atr jucaL probabil toate rolul lcr, totu$i, poate chiar rnai hotlritoare in produ-
cerea diferitelor riise britanice a fost acea conser\rare intirnpl5toare in fiecare
district a auinralelor inclivicluale pretuite in mod deosebil. de fiecare proprietar.
De irrdatir ce se fornrau, in oricare district, cloud sau mai mulLe rase, sau cind
se introduceall noi rase care se trlgeau din specii distincte, tncnrcigarea lor,
mai ales dacri erzr ajrrtata de o oarecare selec{ie, trebuie sd fi lnmnllit nurndrul
raselor nrai vechi gi sh le fi modificat caracterul.

OI

Voi trata acest subiect pe scurt. Majoritatea autorilor consideri oile noastre
domestice ca trlgindu-se clin mai multe specii distincte. Dl Biyth, care s-a ocr,pab
in mod scrios de ercest subiect, este de pirere cir in prezent exisLir paisprezece
specii shlbartice, dar ,,c[ nici rrna dintre ele nu poate fi identifica[5 ca fiincl slrir-
mogul \rreuneia clintre nenurnlratele rase clomestice". Dl Gervais crede cir
existir gase specii de Ouis ?3), dar cir oile noastre domeslice fornr eazir, rrn gen rJis-
tinct, acurn complet clispilmt. Un naturalist gennau ?a) este de pr"rrere ci oile
noasire se trag din zece specii ini{ial distincte, din care nrimai ur}a rnai [r'5ie3le
in stare sirlbaticir ! Sfidind cu curaj tot ceea ce se cunoagte despre rispinciirea
geograficS, un alt obserrrator ingenios ?5), care totugi ntr esbe naLuralist, cleduce
c[ numai oile clin ]Iarea Britanie se trag din unsprezece forme endenlice bri-
tanice ! Intr-o ascmenea stare de iremedial:ild incertitucline ar fi inutil pr:ntru
scopul meu sd prezint o descriere am[nun[iLd a diferilelor rase. Scr pot acliruga
insd citeva obscrva!ii.
Oile au fost domesticite dintr-o perioadi strlveche. Rtitimeyer tu) a glsit in
locuin{ele lacristre clin Eh'etia rcsturile unei ra.se mici, cu picioare inalte gi srrb-
{iri gi ctt coarne ca cele de capr5, cleosebindu-se astfel oarecunl de orice las[
cnnoscuti ln prezent. Aproape fiecare {ar[ igi are rasa sa caractcristicir, iar in
73,1 l;lyLh, despre genul Ou15, 1n Annals and X[ag. ol
Nat. Historg, vol. YlI, 1811, p. 261. ln plivinta tru'udirii
rasclor, r'czi cxcr:lentul articol al lui Blyth din Lantl ontl lYuter,1867, p. 134 ;i 150. Gervais, 11rsl. r'ttLl. r{as nuurtmil'tt'cs,
1855, vol. I, p. 191.
ze; Dr. L. Fitzingcr, Ulter die Rcrssen des zahtnen Schafcs, 1860, p. 86.
zs1 J. Anderson, ll.ecreations in Agriculture and Natural Historg, vol. II, p. 264,.
7s) Pfahlbauten, p. 127 qi 193.
ntultc {iiri eristi multe rase, deosebindtt-se foz.,rte mulL intrc e le. flna dintre
ma"i
l'ii:r,le cele nrai puternic marcate este o rasit orientala cu coaclii ltrngir, cel'e, dtrpS
I)rrllas. con{ine. clorrizeci de vertebre gi e atit de incirrcati de griisinte inctt r:neori
t:tt,a;ezatir pe un cdrucior pe care animalul il trage dup[ sine. Cu Loale ci
.,rcStr. oi sint ciasificaLe de Fitzingcr ca o formd indigeni clistincfS, elc poart[,
I,r'in urechile lor pleogtile, senlnul tinei indelungate doniesficiri. L:l fel sinL gi
,,ilc cel'e Au rnase rnari cle grdsime pe crupi gi au coada irt "qt&re ntclimeutar5.
\-ririr.talea de Angola n rasei cu coadd lungi are niase cririoase clc grlsime t_"
t'cafri gi sub firlci tt). Intr-o lucrare admirabil[ t8) despre oile cle l-Iimalaia, dl
Fit,rclgson clerclr.lce din r[spindirea diversclor rase cit, ,,iil nrajcriIatca faze]or ei,
clezr-oltalea cozii esLe un exemplu de degenerare a aniuralelor ltrin excclen{5
irlpine". Coarnele prczirttd o diversitate de caracLere fzirri sfirsit. Astfel, tru
Lare.ori ele lipsesc ntai ales la femele, sau rtneori sint in nttrniir de patrtt -sau chiar
cic opl". Atr-rnci ciird sinL numeroase, coarnele ies dintr-o creasti a ostrlui frontal
cat'e este inil{atir in rnod caracteristic. Este remarcabil fapttil cii rnultiplicarea
c,oarnektr,,este insolil-[ in general de o lin5 foartc lung[ gi de ca]ilate inferioari" t').
.\ce.asLri corela{ie este tottrgi departe de a fi gencral5. Astfel, de exemplrt, dl
Forlte's nlri inforrncazir ci, in Chile, oile spaniole seanriltti, prin linI gi prin toate
eclelalte caraclere, cu rasa lor parental[ merinos, afar:i cloar de faptul c5, irt
loc cie clou[ coarne, ele au in general patru. Exislenta rinei pe'reclii de marnele
este un caracter generic:ll genului Ouis, precr m gi al niai niultor fot'nie inrudite.
'l'otugi, dup5 cunl rcntarci dl Hodgson,,,acest cat'acter nll esLe absolut constant
nici chiar la oile r.eritabile gi pure, clci cie mai tnulte ori am r''iizttt oi t,agia (o
lasi doniestic[ cle la poale]e Himalaieri) avlnd patru mamele" to). Acest fapt este
cu aLiI nrai t'errrarcabil, cu cil se;tie cS,alunci cind orice parte sau organ este pre-
zenL in nuruIr redris comparativ cu alte gnrpuri inntdite, ot'gantil respcctiv este
de obicci supus rinei varialii reduse. Prezen{a adincil,urilor interdigitale a fosb de
ascnlenea consideratl la oi ca o tr5sdturd generic[. Isidore Geoffroy tt) a aritat
insir cit aceste adincituri sau pungi lipsesc la ttnele rase.
Existir o llriternicl tendin![ la oi ca acele caractere cAre se l]are ci au fost
rlgbindile in slare domestic[ fie si se lege exclttsiv de sexttl nasculin, fie sd se
clezvolte mtilt rnai mult la acesL sex clecit la celilalt. Astfel, la lnttlte rase coar-
ncle lipsesc la oaie, cu toate ci aceasta se intimpl[ ciLeodatl gi la fernela mriflo-
nrrhii s5lbaLic. I-a berbecii de rasl valahi ))coarnele ies aproape perpelldicttlar
rlin osuJ frcnl-al gi iau apoi o frurnoasfl form5 spiral[ ; la femele e]e ie s clin cap
aproape in unghi drept gi se rdsucesc apoi intr-un mod neobignttit" tt). Dl
I{oclgson afirmir c[ JroLul extraordinar de arcuit care este atit de d-ezr-oltat la
ltai rnulte raser striine e caracteristic nrimai berbecului pi este, dupS cite se pare,
l.ezultatul donresticirii 83). Aflu de la dl Blyth cd actlmularca de grlsime la oile
(,u coada grasl ciin cinrpiile indiene, este mai mare Ia mascul decit la femelS,
t') \'ttttult, Ort Slu:ep, p. 12().
i8l JournrLl ctf the Asicrtic Soc. of l)engaI, vol. XVI, p. 1 0{)7 qi 1 016.
is) \'oucLtt, Ott Slrcep, p. 142-169.
ot1 Journal Astat. Soc. of Bengcil, vol. XVI, 18'17, p. 1 f)15.
E1) Hrsl. nat. gdtt., vol. IlI, p. 435.
t') \'ouatt, On Sheep, p. 138.
331 ,Iournal Asictt. Soc. of Bengal, vol. XVI, 1847, p. 1 015 qi 1 016.
 VARIATIA LOR 85

iar Fitzinger 8a) ob*cen'i c5, Ia rasa african[ cu coamd, coama t ste rnai rlezvoltatit
la berbec clecit la ozrie.
Ca gi vitele cornute, diferitele rase de oi prczintfl deosebiri constitulionale.
A-.tfel, rasele ameliorate ajung la maturitate Ia o virst[ timpurie, fapt ce se
clatoregte, ciupir ctrln a ar[tat dl Simonds, perioadei medii tinrpurii cle dentilie.
Diferilele rase s-alr adaptat diferitelor feluri de plguni gi cliferitelor clinrate.
Astfcl, cle exeuiltlrr, trinreni uu poate cregte oi de Leicester in regiuni muntoase.
tunde oilor de Cheviot le nrerg*e bine. Dupd clrm a remarcab Youatt, ,,in toate
districtele Nlzrrii Britanii gisim diferite rase cle oi adrnirabil adaptate regiunii
trnde triiesc. Nirneni nn le cunoagte originea; ele sint incligene, fiincl legate de
sol, pdgune pi cle Jocul pe care pasc; ele par s[ fie formate de acest loc gi pen-
tnt acesta"tt).Nfarsher]l povestcqteso) c[ o turmd format[ din oi grele cle Lin-
colnshire si oi n$oare cle Norfolk fusese crescutd pe o p5$une intinsir, din care
o palte era ioasit, bcgatl qi unreclfi pi o alta mai ridicat[, mai uscatir gi cr-r
iarba aspr5. Db fiecarc datd cind turma era l5satd in libertate, ea se sc'para :
oile grele se trlgcau spre solul hogat, iar cele u$oare spl'e soh.rl uscal., cu care
€'rau ohignuite. Astfel c5,,,cu toate cd exista iarbl in abunrlc'n{ir, cele dou.i rase
se lineau tot aLiL de separate ca ciorile falir cle porlrrnbei". In clecrlrsul rinui
luns gir cle ani, nt'rneroase oi au fost aduse din diferite pdrti ale lumii la Grlciina
Zoologicl din Lortdra, dar, dupd cum remarc[ YouaLt, care) s-a ocupat cle
aceste anitrtale in calitate de veterinar,,,putine din ele rau c'hiar nici una nll
n-roare de feJrri aftoas5, dar sint ftizice; nici una din cele pror.cnite clintr-o
clintl caldfl utt rezisLl in al cloilea an, iar cind nror, pl5minii le sint tube.rculiza{i" sz;.
trxisti dovezi foarte sigure c[ raselor englezegti de oi nulerr]ergc bine in Frantatt).
S-a constatat ci este irnposibil si se creascl anumite rase cle oi chiar in unelc
p5r{i ale Angliei. Astfel, la o ferm5" de pe malurile riului Ouse, oile deLeicester
ntureau atit cle repecle cle pleurerzi. tn), incit proprietanrl nu Ie-a putuL {ine;
oile cu pit'lea nrai groas[ rl-au fost insi niciodatI afectate.
Inainte vrcrne, pcrioada de gesta{ie era consideratI clrept lrn caracter
atit cle inr-ariabil, incit o presupusi diferen{[ in aceast:i prir-int5 clintlc'lup gi
ciine era considerati ca un senln sigur de cleosebire spec'ificir. Am r'5zut insir cri
perioada este ntai scurt[ la rasele ameliorate cle porci gi la rasc.le nrai r-nari
cle bovine clecit la celelalte rase ale acestor auimale. $i din excelenla surs5
a lui Herntann \'on Nathusius $tim acurneo), cb at.unci cind oile rnerinos gi de

8a) llc.s.sclr de s zrihnrcu sc/rrrfes, p. 7i.

85; liurr"rl Eco11c)111rt ctf Norfrtll:, vol. Ii, p. 13ti.
tu.) \'otrrrlt, On Shaep, p. 1312. Asupra aceluiagi subiect vezi excelentele obscrvalii clin,,(iirltiener"s (ihlonicle",
1E58, p.868. licspre expcricntcle cu incluci;arca oilor (lhcviot cu Lcicester, vczi Youtrtt, p. 1.i2;-r.
tt) \'ottctll, Ort Sheep, ntiLir, p. 4111.
aa,) I)l \Ialingie-Nouel, ./curnal Il. Agric. Scic., vol. XI\', 1853,1t.2I4. Tradus, clcci aplobal de o rrare autori-
tate, dl I)usL'J.
tn) 7'\rc \'t'terirrtrlr,r, vol. X, p. 217.
e0.1() trarluccrc a lrrrtrilii salc c,st.c prrrzentat.ir in Brrl/. Soc., Intp.
86

Southclou'n sint {inute timp indelirngat in exact aceleagi condi{ii, ele se cleo-
sebesc prin perioada meclie cler gestalie, dupd cum reiese din tabloul urnrltor :

Oile merinos 150,3 zile

Oile Southdown 141,2 ,,
Junritate-slnge Merinos qi Southdown 146,3 ,,
3/-1 singe Southdorvn 1 15,5 ,,
7/8 stnge Southdown 744,2 ,,

Aceastii diferen{5 gradatil Ia animalele cle singe incrucigat, avind diferite

I)roportii de singe Southdou'n, n€r arati cit de strict au fost transnrise cele dou[
periozrdc clc gcstatie. N:rthusius oJrservi c[, deoarece oile de Sorrthclou,n cresc
cu o repiditate renrarcabilil dupi nagtere, nll este surprinzltor ca dczvolLarea
lor crnbrionari sri fi fost scrirtatz"r. Este, desigur, posibil ca deosebirca clintre
cerlc clour"r rase s[ se datoreascir faptului cH ele se trag din douii specii paren-
tale clistincte; deoarece precocitatca oilor cle Southdown a format insl ohiectul
tutrci atcrr[ii deosebite clin partc'a cre,scitorilor, este mai probahil ca deosebi-
i'(]n sii fie rezultatril acestei atenlii. In sftrgit,, fecrinclitatea diferitt'lor rasc se
rlcoscbeglc nrrilt, unclc fatincl in general cile doi sau trei gemeni la o naStere.
In aceas[ii piivin!5, ciuclatele oi de $anhai (cu urechile lol trunchiate gi nrdi-
rurentare Ei nrrsurilc lor mari, concavc), expuse receut la Glirdin:i Zoologicit,
r;i'crit lur cxtmplu rc'marcabil.
Oilc sint poatc mii u$or afectaic dt'actiunca clirectii a conclitiilor de via{ti
ei,rora lc sint supnsc, clecita1;roape oricrire alt aninral dolnestic. Dupir Plllas .i,
nlai rcr:r'rlt, clripi Ilrnrau, oile iiirghize cu coada gras5, atunci cind sint crescute in
Prrrsia tinrp de citeva qencra{ii, degenereazl gi masa lor de grlsintc dispare
lrt'ptat, ,,atil de iniportantl pare si fie iarha slracd gi amarl a stepelor pentt'u
dezvoiLarea lor'". Pallas face o rrfirrna{ie analogi ln legiturir cu una clintre rasele
din Cliriicclr. Ilurnes afirmir cd rasa ]<arakul, care produce o lin[ fin;i, crealI,
ncaglri 5i r-aloloasS, igi pierde lina sa caractcristicfl,t) cind este dr:s5 d.in regiu-
nea sa piroplirr, clin l,propiere c'!e Buhala, in Persia sau ln alte t'cgiuni. 'foLitgi,
in toate aceste caznri este posibil ca o modificare de orice natur:I in conditiile
de via{ii sLi provoace r.ariabilitate gi, ca urmare, pierderea \/relinui calacLer, gi
nu ca anunrite concli{ii sir fie necesare pentru dezvoltarea.tnuntitor crr.t'lrctertr.
Cirldura rnArc pare. si actionezc totugi direct asupra linii. Astfel, s-au
publicat nuri multe rapoart.e asupra rnoclificdrii pe care o sufer[ in Incliile de
Yc-.t oile introduse din Europa. Ilr. Nicholson, din Antigua, m[ inf'ormeazi
ci dupii a treia generalie aceste oi igi pierd lina de pe intregul corp, cu exceplia
cclcii cle pe gale; anirnalul are atunci aspectul unei capre cu un gterrglLor de
picioalt-', nlrrclar,. pe spinare. Se spune cX o moclificare similari are loc pe
ccasta cle vt:st a Africii nt). Pe de alti parte, pe cimpiile calde ale Indiei trhiesc
ri1.l I'.Lrnirn, 7'raucls in Siberin (trad. englezl), vol. I, p. 228. In legituri cu Pallas tlcspre oile cu coada

Srasir, cilez clin dcscrierca lui Anderson Slrcep of l?rzssia, 1794, p. 3.1. In legiituni cu oile clitr Ct'intceu, t'rrzi Pallas,
'l't'rutls ltlatl. cnglezri-), r'ol. II, p. 454. Pentru oile calachiul, vczi llurnes, 7-rat,els itt Lir.tl:h:tru, r'ol. lIl, p. 1Ii1.
e?) \'t,zi rirl)ortul dircctorilor {,onrpaniei Siet'ra I.eone, dupir cntn csle citat de \\"hite in Grrutrdir'tt of llrm,
p. 1i:. ir lrr3rrtrrli i.:u nrodifici-rrilr: suleritcl tle oi in inciiile 11e \t-:sl, r'czi (lo asrrlllL.n0a I)t'. I)ar"y, itr.tr'i1ltr. Airu.
.l}!t,!.,Jtlttt'tirll.iittt'18ir2Ircntt.uafiltnatiiieltiij{oulirr":.vzi}!t:m.daI'Ittsti|ut1ltt'sentds
lf ii:r, p. lt17.
 VARIATIA LOR

multe oi purtitoare de lin[. Roulin afirm[ c5, dac6 in r'5ile joase pi incdlzite ale
Colclilierilor niieii sint tunqi de indatd ce llna le-a crescnt de o anumitd grosime,
clupir aceea totul merge normal ; dacd nu sint insd tungi, lina se desprinde in
fomr5. de smocuri $i, trlterior, nu le mai cregte decit un pdr scurt, lucios ca
acela al caprei. Acest rezultat curios pare s[ nu fie decit o tendintfl exageratd,
natrrralir rasei mcrinos, deoarece, dupd curn afirmd o mare autoritate, lordul
Sornen'ille,,,dup[ {uns, lina oilor noastre merinos este intr-atit de Lare gi de
aspr'5, incit es{.e aproape imposibil sH se presupund cd acelagi animal poate avea
o linit atit cle diferitir din punct de vedere calitativ fatd de cea care s-a tuns;
pe mbsuri ce timpul se rdcegte, lina igi recapltd insi calitatea, devenind moale".
Curtoscincl faptul c[ la oile de toate rasele lina constd in mod natural din pdr
rnai lung Si nlti aspru, care acoperd o lind rnai scnrtd gi mai moale, rnodificarea
pe care o suferl deseori llna in climate calde nu este probabil decit un caz de
clezvoltare inegal5. Astfel, chiar la oile care, ca gi caprele, sint acoperite cu p[r,
se poate girsi intotdeauna o mich cantitate de linl (lanugo) declesubtul aces-
Ltriaes). La oile sdibatice de munte (Ouls montana) din America de Nord existd
anu al o schirrbare analog[ a blinii : ,,lina incepe sd cadl la inceputul primfl-
verii, Ilsind in locul ei rln invelig pdros asemhndtor celui al elanului; este o
schimbare de un caracter cu totul deosebit fa{5 de ingro$area obignuith a blSnii
sau a pirnrlui, conltlnd iarna tut,uror animalelor cu blanfi -- cle exemplu calul,
vaca etc. - care primS.vara iSi schimbd blana de iarn5" nn). Dup[ cum s-a
ohst'rvat chiar in unn mite regiu ni ale Angliei gi dupl cu m s-a dovedit prin
nioliciunea cleosebitl a linii aduse din Australia de Srrcl, o rnicf, diferen[5 de c]i-
nrir sau de priqune afecteazd uneori intr-o micd mdsurd calitatea linii. Dupir clln]
aralI Youatt in mod insistent, trebuie notat insH c[ tcndinta spre rnoc]ificare
pol;tc fi in general ziid5rnicit[ printr-o selec{ie atent[. Dupi ce ciiscutd acest
subiect, dl Lasterye rezumd faptele astfel : ,,Nfen{inerea ]a Capul Bunei Spe-
ran{e, in nilaltinile olandeze gi in clima aspr[ a Suediei, a rasei merinos in
puritatea ci cca mai desdvirgitd aduce un argument in plus principiului meu
invarialril r:li se pot cregte oi cu lind fini oriunde existl oameni muncitori $i
crescltori inteligett{i".
Nimeni cUntre cei care cunosc citugi de pu{in acest subiect nlr se poate indoi
czi sclcc{ia nrertodici a realizat nrari nrodificdri la mai multe rase de oi. Exemplul
ccl mai izbitor este oferit, ponte, de felul cum au fost arneliorate de cirtre trll-
man, oile clc Southclorvn. Seleclia incongtientd sau intimpldtoare a produs cle
a selnenea, clupfl cum vo]n vedea in capitolul despre seleclie, in mod lenb un
efcct, considerahil. Nirneni dintre cei care vor studia ceea ce s-a scris clespre
accst subiect _- de exemplu lucrarea d-lui Spooner - nu va contesta cit incnt-
r:igarca a modificat in mare mflsurd unele rase; pentrn a obtine insfl rtrlifot'mi-
tatca unei rase incrucigate, o seleclie atentl sau ,,o plivire riguroasfl", dupi
cun] se cxpriin[ acest autor, este indispensabil5 nu).

nt) \'ttuatt, Ott Slicep, 1;. ('i9, unde este citat lordul Somcrville. \'ezi p. 117, despt'e pt'czenta littei sub
pirr. l-'esple lina oiiur australietre, p. 185. Despre selcctia cale impiotlici orice Lcndintir dc tttoilific:trt:, vczi p. 7(),
177, 120 qi 1tifi.
eay Audubon qi l3achman, The QuaclrupCtlcs of North Anterica, 1846, vol. V, p. 305.
e51 .IuurnaI c,f R. Agric. gttr . ttl Ettgland, vol. XX, partea a2-a, W. tl. Spooner despre reproducerea incruci;ati.
 CAPRE

lntr-un niic nrrmhr Ce cazuri, au apirut brusc rase noi. Astfel, in 1791 in
Jilssrchu-setts s-a n;iscut un herhccu! cu picioare scurte gi incovoiate 5i spi-
nrrr'('a ir;no., ca un ciinc hasc':t. Din acest ttnic miel s-a obtinut rasa semimon-
:ti'uc;asd alter sau cncona. Pcntru c[ aceste oi ntl pot s5ri peste imprejmriiri, s-a
r-.t't'zrit cir elc vol fi valoroasc; e.u fost insd inloctrite de oile merinos gi astfel
t,sLr,r'rriinnlc'. AcesLe oi sint remarcabile prin transmiterea caractertrlrri lor intr-trn
11,(-r{ir:tiLrlcfidel,incitcolonelulHurnphrey"so) nu aattzit nicioclat5,',,cuexceptia
urrr;i sineur c?,2 inc,loiclnic" clevreunberhcc sau o oaieancona care sit nu fi produs
rlesr.cndcli{i ancona. Cind accste oi sint incrucigate cu alte rase, descendenlii, cu
t'ai'L'cxccp{ii, in loc -"i ai}:l"r un caracter'intertnediar, seam5nd perfect ctl rtntil
r:lir:[r'c pirrin{i; s-a inLlmplat c]riar ca Lrnulidintre gemeni s[ semene clt un plrinte
si ct.l dc-al cioilea crr cekiialt. S-a observat, in fine, ,,cil attrnci cind sint inchiser
in !rlcr,r'i cr] eilc ci, oile ancona stau laolaltS,'scparinclu-se cie restul tttrmei".
Un caz mai intcrresant a fost consemnat in raportul juriului rnarii eri.'ozilii
(1851), qi anrinre rragterea in 1828, la ferma Mauchamp, a untti berbecu! meri-
rios lcn;arcahil prin lina sa lung5, netedS, dreaptd gi nr5t5soas5. Pin[ ln 1833,
cil (lraux a crescut destui asemenea berheci pentru a servi intregii sale tttrnle
ti clriph all.i ci[ir-a ani el a fost in mdsur.{ si vindl reproduc5tori din notlA sa
lasir. Lina ace stor oi estc. atit cle deosebill gi cle t-aloroasS, inciL se rrinde cu 250,1,
rriai sclrrnp dcciL cea mai buni Iinri rnerinos; chiar lina animalelor jtrrnltate-
singe esle I'r]oroash gi animalele sint cunoscrtte in Fran{a strb dernurnirea de
rntrinos tlc ,,l\,Iauchanip". AcesL fapL este interesant. arltincl cutn, in t]enet'al, orict'
rievia{ie s[nictrila][ insernnati este insolitd c'lc alte devia{ii. Asffel, prirnul
htrbec gi descencientii sii irneclia!i eratt de talie mic5, cll capul nlare, gitul
1rir,g, pieptr:l lngust $i fl:rncuri lungi; dal aceste defecte att fost inl5turate prin
incrnici$Iri juclicica.sc gi plin seleclie. Llna lungd pi netedd era cle aselnenea
in corela{ii: cu coarncle netede ; pi deoarece coarnerle gi pfirul sint strucLuri
omologe, putem inlelegc sensul acestei corerlalii. flaci rasele l\(auchanlp gi
rncona ar fi aplnit Rcunr un secol sau clouie nu am Ii avut nici o informatie ln
lcg.'turI .(,:rr r;aqterea Ior' gi fiir-[ incloia]zi cir mulli naturali,5ti ar fi insistat, ln
sltc,cial in cazul ra.sci tr{aricharnp, cd fiecare dintre ele se trage clin vreo formh
rtriginarir necunoscutl sau ci s-a incruci$at ctl accasta.

L]APRE

in trrnra cercetlrilor recente ale d-lui Brandt, majoritatett natrtraligtilor

:irrt acun.t rle ar:ord cd toate caprele noastre se trag clin Capra aeqagrus din munlii
^\sit-i, anrr:stecat[ poate cu specia indian[ inruditS, C. fulconeri, din India ").
in ciroca neoliticii, in Elvelia, capra dornesticfl era rnai comnn[ clecit oaia gi
lcr'r.stir rasii foarte veche nu se deoselrea in nici o privin[[ de cea comund acum
lrr l:.ivetiri nt). in prezent, numeroasele rase care se glsesc in cliferite p5r!i ale
iurrrii ric rlcoseltesc mult intre ele. Totugi, in rnhsttra tn carer s-a verificat acest
eoS J'ltillso.itlt. l'ruttstLctiotts, I-ondt'a, 1.3113, p" 68.
e71Isirlore (lcofflov SainL-Ililairc, IIi-st. nat. (tdndrale, I'ol' lII, p' 87' DI Rl1-th ([,anrl unrl \ltuler, 1tt{)7, p. 37)
aj uns Ia rt conclrtzic sitnilat'I ; cstc insd. de pilere ci anumite rase orientale se tragl poate parlial din
rr'lilici-ul asiatic.
eB) IlUtirrrc5'er, l'Ialtll'tttttert, 1t. l 2i.
 CAPRE

lucrn tn), ele sirrt toate pe deplin fecuttde atunci cind sint incrucigate. Rasele sint
atit de nunreroase, incit dl G.Clark t00) a descris opt forme distincte introduse
numai in insula Mauriciu. Urechile unei rase eran enorm de clezr.oltate, avind
(nrSsurate de dl Clarh) o lungime de nu mai pu{in dcr 48,26 cm pi o ldlirne de
12,06 cm. Ca gi la r,itele cornute, ucerele acelor rase cere sint mrilse in mod regulat
se dezvoltfl considerabil gi, dupir crirn obsen'5 cll Clark,,,nu rareori le vezi sfircul
ngerelor atingind solul". Cazurilc' urrliItoare nrelitii sti fie semnalate, deoarece
reprezintd mocluri neobignuite de variatie. Dripd Goclron 1ol), Ia diferite rase
tugerele se deosebesc foarte mrrlt ca form.{, fiind alungite. la capra cornun[,
emisferice la rasa de Ang-ora gi hilobulare gi cliverqente Ia caprt'le de Siria gi
Nubia. DupX acela5i autor, masculii anuniitot' rase gi-arr pic'rdut obignuitul Ior
miros nepiircuL. I-a una dintre lasele. ittcliene, rr)asculii gi fcmelele au coarne cle
formc foarte diferite 102), iar la citeva rase femelelc sint lipsite de' coartre 10s). Dl
Ramu din Nancy, md informeazl c:i, acolo, multe clintre capr.e au o percche
de apendice piiroase Ia partca de sus a gitului, lungi cle 70 mnr ;i cu un cliametru
de aproximativ 10 mm, care, ca aspect erLcrior, seanrdnI cu apenc'licele descrise
nai sus, de pe falca porcilor. S-a crezut cd pt'ezen[a g5-uiilor sau a Elanclelc',r inter'-
digitale Ia toate celt' patnr picioare reprezintri clenrente caracteristice qenului
Ouis gi, cd absen{a lor ar fi caracteristicl genuhii Capru. Dl Hodgson a constatat
insi ch ele existd Ia picioarele antcrioare ale nrajolitl{ii caprclor de Ilirnalaia ton).
Dl Hodgson a mlsurat intestinele a doirI capre cle rasi Dugu gi a constataL cd
Iungimea intestinului gros fa{[ cle cea a celui stib{ire :]cr deoseJrca considcrabil.
l,a Llna clintre aceste capre. cecul ar.c:r o lungimer cle 31J.02 crm. iar Ja cealaltd
nu mai pu {in dc I 1 ,4 cln.

ee) Gordon, L)e l'esp\ce, r,ol. I, p. 402.

100) A/?nols and fuIag. ol Nal. Ilisfo.ry, vol. II (seria a2-a),18,18, p. 363.
t0t) Dc I'esltbcc, vol. I, p. 406. Dl Clarh se referi de asemenea la forma ugerelor. Gorclon afirni cti, la
rasa nubiani, scrotul cstc inrpir'[it in doi lobi, iar cll Clark prezinti o dovaclri anruzatrti a acestrii fapt, gi anu-
nre cL a viztrt la Nlauriciu un lap cle lasa lluscat cumplrat la pre! male clrept o capli bunl cle nruls, Probabil
cd aceste difercnle in privinla sclotului nu se datot'esc clescendenle'i clin difelitc specii, clcoar-ecc cll Clar'li afiltul-r
cr1 accastS. parte variazti rnrrll ca formir.
lor; Dl Clark, Annals and Ll[ctg. o/ I'c/. IIist., r'ol. II, scria a 2-a, 1848, p. ltti1.
10e; Desmarcst, DncrTcI. mithotl, ;nantntuloqic, p. 4E0.
ro4) Journ{rl ol ,lsiutic Soc. ctl l}cngul , r'ol. \\rI, 1S47, p. 1 {)20 Ei 1 i)2ir.
 CAPITOLUL AL IV-LEA

IEPURII DOMESTICI-)
Iepurii domesttci se trag din icpurele de uiztrind sdlbalic - Dnmcsticirea di.n uechime
Selaclia din uechime - Icpurii de tulie mdre cu urcchile pleo;tile
- - Rase dilerite - Curac-
tere osc[ldtlte - Ori|inea rasei de Hintalaict - Un caz curios de ercditate - It'purii sulbd-
ticili clitt Jamaica gi rlin insulele FaIkIancl - Iepurii srilbciticili tlin Port,'t Santo - Cardctere
osteolt,gice
- CranirLl - Crcrniul iepurilor cu o sinyJLtrii ureche pleo;titci - Varialiile craniului
o)talogc deosebirilot dinlre rli.lerite specii cle iepuri de cimp - Vcrtebrele * Sternul
- Scapula
Eltctele lolosirii Si nelolosirii asupra pn porliilor membrelor' ,si ct rpului Capacilalea crd-
- -
niului ;i dintensiunea redttsci. a creierultti * Rezumal despre modilicarile Ia iepurii domesticili.

Toli naturaligtii, dup[ cite ptiu cu o singurd exceptie, sint de pirere

cil cliversele rase domesticc de iepuri se trag din specia srllbaticd comund. De
lu('cca voi descrie aceste rase crl rnai mult5 grijd decit in cazurile anterioare.
Profesorul Gervais 1) afirmil cd ,,adev5ratul iepure sdlliatic este mai mic
clecit cel domestic ; proporliile corpullri slu nu sint absolut accleagi ; are o coadd
ntai Inicd, iar urechile mai scurte gi acoperite cti p5r rnai cles. Frird sd mai vorbirn
cle colorit, aceste caractere constituie tot atitea indicalii contrare plrerii dupd
care aceste animale tlebuie intnrnite sub aceea$i clenunrire spt'cilic[". Putini
naturaligti vor fi de acord cu acest autor cA asemenea diferenle neinsemnate
sint totugi suficiente pentru a separa iepurele silbatic cle c:el cloniestic ca specii
rlistincte. Ar fi fost intr-ade\/i"lr extraordinar clacd in decurs de mai mlrlte gene-
ratii stricta captivitate, perfecl.a domesticire, hrana nenaturalS, Ei reproducerea
rrrmflritd cu grijd IrLr ar fi avut un efect oarecare. Iepurele de casd a fost donies-
ticit dintr-o perioadl strdveche. Astfel, Confucius clasific[ pe iepuri printre
animalele demne de a fi sacrificate zeilor gi deoarece el prescrie inrnullirea lor,

') Pentru a nu lngrcuna tcxtul prin repetarea prea flecventi a terurenului ,,icpure de vizuinl", menlionim
cd prin iepure (ln engl. rubbil) lntelegem iepure de vizuinl. Cealalti specie este iepurele de cimp (ln engl. ftare)
qi cst e mcnlionat ca atarc (Ar. lrad.).
rl Dl P. Gervais, His. nat, de mammifLres,7854, vol. I, p. 288.
 IEPURI DOMESTICI

r.stL. probabil c[ in China ei erau domesticiti incfi 4. p. acele timpuri. Iepurii

sirtt men{iona [i cle rnai mul{i clintre autorii clasici. In 1631, Gen,aise Markham
scrie : ,,Nu Le uita, cil la alte vite, la forma lor, ci Ia valoarea lor. S^a-ti alegi
nuniai pe ceri mai mari gi mai frumogi masculi pe care ii poli obtine. In ce pri-
r-r'5te valoarea pierii, cea niai de pret este considerati cea care are amestecate
t'g'al firele alkre pi negre, celer negre adumbrind totugi oarecum pe cele albe.
I),lana sir fie deas[, hrng5, neterdS gi lucioas5;... la corp ei sint mult mai gragi
si rrrai mari; gi, in tirnp ce altc piei valoreazd" doi san trei pence *),a lor pre{uieqte
doi ;ilingi". Din aceastf, clescriere arn[nun{itfl ne dlrn seama cd iepurii cenugiu-
argintii existau in Anglia pe acele timpuri. $i, ceea ce este mult mai important,
este c[ ne dilm scarna cir pe acea vreme se clSdea o deosebit5 aten{ie cregterii
ri sele.c{iei iepurilor. In haza autorit[[ii mai multor antori vechi (ca Scaliger.
clin 1557)" Aldrovandi clescrie, in 1637, iepuri de diferite culori, unii ,,ca un
ir'pure de cin,p", $i adaugd ci P. \ralerianus (care a murit foarte b[trin, in 1558)
a r-iizut la Yerona iepuri cle paLm ori clt ai nogtri 2).
$tiut fiind fapLul cI iepurele a fost domesticit intr-o perioadd lndepdrtat[,
tleJrrrie si ciruLlim forma parental[ originar[ in emisfera nordic.l a lumii vechi
gi numai tn regirrnile ternperate, rnai calde. Aceasta pentru cI iepurele nu poate
tlrii f[r:i proteclie in lirri alit de reci ca Suedia gi, cu toate c[ el s-a s5lblticit
pe insula tropicalli .Iamaica, ar:olo nu s-a inmullit nicioCat[ considcrabil. El
rristi de multri vlenle in p[rlile temperate, mai calde, ale Er-rropei, citci iit
rrai rnrrlLe [dri atr fosL gflsite resturi fosile 3). Iepurele domestic se silbtiticegLe
ugor in accste {f i qi, atunci cincl rase de diferite culori sint ISsate in liberLate,
ele revin in general la culoarea cernngie obignuit[ n). l)acir sint prinSi rle tineri,
iepurii silbat,ici pot fi dornesticili, cu toate cI acesI proces este in general foarte
anevoios 5). Diferitele rase domestice sint deseori incrucigate Ei se crede c5. ele
sint clestul de fecnnde intre ele. S. poate dernonsl.ra cd existi o gradalie perfectd
cle la rasele domestice cele rnai mari, cu urechi enorm de dezvoltate, pini la ie-
purele siilbatic contun. F-orma parentali trebuie s[ fi fost un anirnal care iSi
sltpir vizuina, obicei care
- dupl cit am putut afla *_ nu este comtln nici unei
alLe,specii din marele gen Lepus.
In Europa se cunoagte cu certiLudine numai o singurh specie sllbaticfl,
insir iepurele (dacd este iepure adev[rat) de pe nruntele Sinai prezinl"[ tl$oare
cleosebiri falir de cel din Algeria, astfel incit aceste forme au fost considerate
cle unii autori drept specii distincte6). Asemenea mici dcosebiri ne-ar ajuta
ins[ prea pulin in explicareA deosebirilor mai considerabile, caracteristice dife-
ritelor rASe clomestice. Dach aceste rase se trag din dou5 sau mai multe specii
*) 12 pence :, t qiling; 20 gilingi : o liri sterlinn (N. trad.).
I--. Aldroandi, De quaclrupedibtts digitcrtis, 1637, p. 383. Pentru Confucitts
:,y ;i G. tr[arkham, nezi un autor
care a studiat subicctul, in Cottage gardener din 22 ian. 1861, p.250.
3) Ox'cn, Ilritish .Ilossll ,rl{crmrnal.s, p. 272.
4; Bechstein, Nclrrrgesch. Deutscltlortrls, r'ol. I, 18()1, p. 1*133. Am primii" infornta!ii similare in legitura
cLr -\nglia gi Scolia.
51 Pigeons cutd Raltbits, de lil. S. Delamer,1854, p. 133. Sir J. Seblight (Obserttulions oIL Ittstirtct,1E36, p. 10)
insi:tri cu tilrie asupra acestei tlificulti!i. Dificultatca nu este insi invaliabilit; astfel, am prirnit doui'r infomra!ii
dcspre succcsul cleplin in domesticirea iepurelui silbatic ;i reproducerea accstttia. \-czi rle asentt'nca l)r'. I'. Broca
i11 .f rtrlrn.el de yslulsiologic, r'ol. I I, p. 368.
6) Gervais. II[st. tttLt. r]cs mctmrnifCrcs, vol. I, p. 2112.
 VARIATIA LOR 93

strlns inrudite, acestea au fost, cu exceptia iepurelui comun, exterminate in

stare s5lbatic5, ceea ce este foarte pulin probabil, dacd linem seama de tenaci-
tatea cu care rezisl[ acest animal. Din aceste citeva ratiuni putem deduce linig-
titi cd toate rasele domestice se trag din specia sdlbaticd comun[. Cunoscind
insH sllccestll uimilor oblinut in Flanla de cregterea de hibrizi din iepurele rle
cimp gi cel de vizuind t), este posibil ca uncle dintre rasele mai mari, de culoarea
iepurelui cle cintp, s[ fi fosb modificate prin incrucig[ri cu acest anirnal, clegi
aceasta ntl este probabil, din cauza marii difictilt5li de a realiza prinra incnr-
cigare. 1'otupi, deosebirile principale in ce prir-egte scheletul cliferiteior rase
clomestice nlr pot proveni, dupi cum vom vedea indat5, dirrtr-o lncrucigare
cu iepurele de cfinp.
Ilxistl mrrlte rase care igi transmit caracterele rnai mulL sau mai pu{in
fidel. Toat.{ lumea a v[zut iepurii enormi cu urechile pleostite prezentali la
expozitiile noastt'e. Pe continent sint crescute diferite subrasr., ?$& clrrn sint
aga-ntlmita rasd andaluz5, care se pare ci are capul mare cu frunLea rotuncl5
gi care atinge o talie mai mare decit a oricdnri alt nearn ; o alt[ rasl mare pari-
ziand, denttmiLd de Rouen, are capul pdtrat, iar aga-numitul iepure patagonez
are urechi rernarcabil de mici gi capul mare gi roLund. Cu toate c.i nu am v[zut
toate aceste rase, mii catn indoiesc cd ar exista vreo deosebirLr rnarcat[ intre for-
mele craniilor lor 8). Iepurii din Anglia cu urechile pleogtite cintlresc deseori
3,63 kg sau 4,54k9 gi a fost expus unul care cintdrea 18 funli, in timp ce un
iepure silbatic, deplin dezvoltat, nlr cintdregte clecib 1,47 kg. Capul sall cra-
niul tuturor iepurilor mari, cu urechile pleogtite, exanrinali de mine, esbe mult
mai lting decit lat fa!5 de iepurele de vizuind sdlbatic. Nlultora dintre ei le atirni
sub gitlej cute transversale de piele, care se pot intinde pini ce aproape cd
ating capetele filcilor. Ilrechile lor sint dezvoltaLe in mod prodig"ios gi atirn[ de
ambele p[r{i ale fe{ei. in 1867, a fost expus un iepure cu..l. dori5 trrechi
mdsurind intinse orizontal de la virful uneia pinl la virful celeilalte 55,9 crn,
fiecare ureche avind ldlimea de L3,7 cm. In 1869 a fost explrs unul ale
c[mi urechi, m[surate in acelagi fel, aveau lungimea de 58,,1 cm pi ldlirnea de
74 cm, ,,deplgind astfel orice iepure prezentat la vreun concrlrs". Am con-
statat c5, la un iepure s5lbatic comun, luneimea celor doud urechi de la un virf
Ia celdlalt era de 19,35 cm, iar l5lirnea de numai 4,7 cm. La iepurii nrai mari,
greutatea corpului gi dezvoltarea urechilor sint calit5lile pentru care se oblin
prernii gi care au fost seleclionate cu grij5.
Iepurele de culoarea celui de cimp sau, cum este uneori dennntit, iepurele
belgian, nu se deosebegte intru nimic clr exceptia culorii, de celelalte rase mari;
dl J. Young, din Southhampton, Lln mare crescltor al acestei rase de iepuri,
mH informeazd insi cH, la toate exemplarele examinate de €1, iepuroaicele nu
aveau decit gase mamele; $i la fel au fost cele dou5 iepriroaice care all intrat
in proprietatea mea. Dl B. P. Brent m[ asigurd totugi c5, la alli iepuri domestici,
numirttl mamelelor este variabil. Iepurele silbatic comun are intotdeauna zece
?) Vezi intercsantul memoriu al d-rului P. Broca despre acest subiect, publical ln
Journ. d.e Phgs. al lui
Brolvn-Sdquard, vol. II, p. 367.
8) Craniile acestor rase sint descrise pe scurt ln Journal ol Horticullure din 7 mai 1861, p.
108.
 ItsPURI DONIEST'ICI

I]tanlele. Icpurele de Angora este rernarcabil prin lungimea pi fine{ea bl5nii sale,
ciil'e chiar pe tllpile labelor are o lungime considerabilS. Aceastd rasd este sin-
Qt{t'a care se de'osebegte prin calit5{ile sale mintale, chci se pare cd este mult mai
sot'iabila decit cclelalte,iar masculul nu aratl nici otenclinlirde a-gi omori puiie).
]li s-att adris de la Moscova doi iepuri vii, aproximativ de talia speciei silbatice,
insir cti blanh lungd gi moale, diferiL[ de cea a iepurilor de Angora. AceEti iepuri
Illoscovi[i aveau ochii roz gi erau albi ca z[pada, cu excep{ia urechilor, a dou[
llcte itr :ipropierea nasului, a suprafe{ei sriperioare gi inferioare a cozii ;1i a tar-
gilor srtperiori, care erau negri-cafenii. Pe scurt, ei erau colorali aproape ca
a$a-nurnilii iepriri cle Himalaia, care vor fi descrigi indat5, gi se deosebeau de
acegtia nttmai plin caractenrl blirnii lor. Mai sint alte doud rase, gi anume iepurii
celllrgiu-argintii gi,,$itigila", care igi nrenlin cu fidelitate culoarea, dar care nu
se deosebcrsc in nici o alti privin[[. Se poate menliona, in fine, iepurele Nicard
sAtt olandez, care variazi la culoare gi este remarcabil prin talia sa mic5, unele
exeniplare cintdrincl numai 0,56 kg; iepurii de aceasti rasd sint doici excelente
pentru alle soiuri ntai delicate 10).
Anumite caractere sint remarcabil de oscilante sau sint slab transmisibile
cle cdtre iepurii domcstici. Astfel, un crescdtor lnri spune c[ de la soiurile de
talie mai lnic[ nu a oblinut aproape niciodat5 ca tolii puii dintr-o nagtere sd fie
cie aceeagi culoare. l)espre rasele niari cu urechile pleogtite, un mare specialist tt)
spune cI ,,este imposibil sI fie reproduse fidel la culoare, insl prin incrucigare
judicioasi se poate realiza foarte rnult in aceastl direc{ie. Amatorul ar trebui
s[ gtie' cum sinb reprodugi iepurii sdi, adicd culoarea plrintilor lor". Totugi,
clupI cum von] vedea indat5, anumite culori sint transmise fidel. Cutele de sub
gitlej nu sint strict ereditare. Iepurii clr urechi pleogtite, care atirn5 culcate
de fiecare parte a fe{ei, nu prezintd de loc cu stabilitate acest caracter. Dl Dela-
Ilrer ohservd ci1 ,,in cazul iepurilor oblinuli de amatori, cind ambii plrinli sint
perfect formali, avind urechi tipice gi semne frumoase, progenitura nu iese in-
variabil aidoma". Cind unul sau chiar ambii pirinli au urechile,,ln visl[", adicd
iegite in afari in unghi drept, sau cind unul sau arnbii p5rinli sint ,,half-lopS",
adicd nu au de'clt o singur5 ureche pleogtitS, exist[ o probabilitate aproape tot
atit Ce mare ca descendenlii sd aiba ambele urechi pleogtite, ca pi in cazul
cintl anbii pdrinli ar fi avut aceste caractere. Slnt informat ins5 c5, dac[ arnbii
plrinli au urechile drepte, nu existd aproape nici o posiLrilitate ca descendenlii
si aibh ambele urechi pleogtite. La unii iepuri cu o singurd ureche pleogtitS,
accasta este mai lata gi mai lungd decit urechea care st5 drept 12), astfel cd
avem cazul neobignuit al unei lipse de simetrie. Aceast5 deosebire in pozi\ia gi
clirnensiunea celor doud urechi indicl probabil cd pleogteala urechii rezultd din
Irrngimea pi gretitatea mare a acesteia, favorizatd, fdr[ indoialir, de sl5biciunea
rritr gchilor decurgind din nefolosire. Anderson ls) menlionea z6, o ras[ avind numai
o singtird ureche gi profesonrl Gervais o alt5 ras[ lipsitd de urechi.
s) JoLrnrul ol Horticulturc, 7961, p. 380.
Lo) Idem, din 28 mai 1861, p. 169.
rL| Idem, 1861, p. 327. Tn privinla urechilor, vezi Delamer clespre Pigeons and Rabbils, 185,1, p. 1.41 ; de
asernenea, Poultrg Chroni.cle, vol. II, p. 499, gi idem pentru anul 1856, p. b8G.
le) l)elamer, Pigeons and Rctbbils, p. 136. Vezi de asernenea Journal ol llorticullure, 1861, p.375.
13) An Account ol the dilferent kintls ol Sheep in the Russian Dominions, 7794, p. 39.
 RASA DI] HII,IALAIA 95

Trecem actlm la rasa de Himalaia, numitd uneori rasa chinezi, polonezd

salr ruseasc5. {cegt! iepuri frumogi sint albi sall, uneori, galbeni, cu -e*ceptia
urechilor, nasului, picioarelor gi a fe{ei superioare a cozii, care sint, toate n.gi.-

trig. 5. Iepure cu o singurS. ureche pleogtitfl (half-lop).

(Reprodus din lucrarea lui Delamer).

Fig. 6. Craniul iepurelui silbatic.

In nrdrime naturali.

cafenii; deoarece ei au insd ochii r_o$ii, pot fi considera{i clrept albinogi. Am pri-
mit mai multe informatii in sensul cd se reproduc fidel. Dupe semreie lor sime-
trice, au fost clasifica{i mai intii ca specii distincte $i a., primit provizoriu
numele de L. ni"grtpesla). Ciliva buni observatori crecl cd au putut descoperi o deo-

La) Proc. Zootog. Soc. din 28 iunie 18b7, p. 1b9.

 Itr,PUilI DOIv'IilSf'ICI

sebire in obiceiurile acestor iepuri pi au sllstinut cu tdrie c[ ei formeazd o noue

slrccie. Originera acestei rese este atib de ciudat5, atit prin ea insdgi, cit gi prin
fiptul c[ arrinci,r o oarecare lumini asupra legilor complexe ale eredit5lii, incit
rrierill s[ fie prezentatfl amlni-rntit. Este necesar s5 se descrie insd mai intii
pe scurt alte douI rase : iepurii cenugiu-argintii sau stropili cu argintiu (silver
,.prigs) ari, ln general, capul gi pir:ioarele negre, iar blana find gi cenugie este
inspicati cu numeroase fire lungi, negr€'gi alhe. Ei se reproduc absolut fidel gi
au fost linuli tinrp indelungat in cresc5torii. Cind scap5 gi se incrucigeaz5_cu
iepuri comrrni -_dupd cit ni-a informat dl Wyrley Birch, de la Wre'Lham Hall
_- produsul nlt este un anlcstcc al celor doud crtlori, ci aproxintativ jumdtate
clin pui seam[n5 cu unul dintre p5rinli, iar cealaltd jumdtate cu celSialt. In al
cloilea rincl, iepurii pingila salr cei cenugiu-argintii domestici (voi folosi primul
nume) au blana scurt5, mai deschisS, cenngie sau de culoarea ardeziei, inspi-
caLd cu fire Iungi, negricioase, de culoarea ardeziei sau albe. ts). Acegti iepuri se
reproduc absolut fidcl. In 1857, un autorto; afirrna c5 a ob{inut iepuri de Hima-
laia in modul urmdtor : rl avea o rasd de gingila cat'e fttsese incrucigatl cll
iepurele negru comun gi descendenlii lor erau fie negri, fie gingila. Acegtia din
uimd au fost iarlgi incruci,"sa!i cu alli iepuri gingila (care de asernenea fuseserd
incruciga!i cu iepuri cenrrgiu-argintii) gi din aceastd incruciSare complicatd
au fost ob{inu{i iepurii ciin Hinalaia. Aceste afirmalii gi altele similare, l-au
hotirit pe DI BartletL ,') si facI o incercare atentd la Grddina ZoologicS, _ con-
statincl cd prin sin,pla incrucigare dintre iepurii cenugiu-argintii gi Singila el
putea prodfce intoLdea.una ciliva iepuri de Flimalaia ; gi, cu toatd aparitil _lor
brusc5, CacS erau {inuli separa{i, acegtia din urmi se reproduceau absolut fidel.
Am fost insl asigurat recent ci iepurii cenllgiu-argintii puri de orice subrasl
produ c citeodatir iepuri de Himalaia .
La nagtere, iepurii de Flimalaia sint complet albi gi sint atunci adevhra{i
albinogi; in clecnrs de citeva luni ei capdtfl insl treptat pe urechi, nas, picioare
gi coacl5 o culoare inchis5. Totugi, ttneori, dupd ctlm md informeazd dl W. A.
Wooler pi rev. W. D. Fox, puii au la nagtere o culoare cenugie foarte deschisd
pi dl Wooler rni-a Lrimis exemplare din acest fel de blan5. Nuanta cenlr$i. git-
pare totugi cind animalul ajunge la maturitate. Astfel c[ la ace.sti iepuri de Hi-
malaia exist[ o tendinfd, strict limitat[ la prirna tinerele, cle a ret'eni la culoarea
tulpinii parentale adulte, cenugiu-argintie. Pe de alt[ parte, cind sint foarte
tineri, iepurii cenlrgiu-argintii gi gingila prezintd ttn contrast remarcabil fa{d de
cei de Himalaia in privinla culorii, deoarece se nasc complet negri ; dobindelc
ins[ curind culorile caracteristice, cenlrgii sau argintii. Acelagi lucru se intimpl5
gi Ia caii de cnloare cenligie, care atita timp cit sint rninji slnt, in general,aproape
negri; devin ins[ curind cenlrgii gi apoi din ce in ce mai albi, pe m[surd ce im-
bitrinesc. Ca urntare, regnla general5 este ci iepurii de Himalaia se nasc albi gi
clevin ulterior de culoare inchisd pe anllmite pdrli ale corpului, in timp ce cei
cenugiu-argintii se nasc negri gi ulterior capltd un aspect inspicat ctl alb. In
ambele caZuri apar totupi citeodatd gi exceplii de naturd direct opusd. Astfel
151 Journal ol llorticttlture din I aprilie 18(i1, p" 135.

rs) Cottage Garclener, 1857, p. 141.

rz; Ol Bartlett, ln Proc. Zoolog. Sctc., 1861, p. 40.
 i(ASA DE HIIIALAIA ot
JI

uneori - dup5 cum aflu de Ia dl. W. Birch

- in crescdtoriile
pui de iepuri de culoat'e crem. Aceste tinere aninrale
cle iepuri se nasc
clevin insi, pind in cele din
tut'm5, negre. Pe cle altd palte, dupd cum afinn[ un arnator c:u experierltl tt),
iepurii dc Flimlrlaia produc uneori la o nagtere un singur prri negru, iar ercesta,
in nrai pulin de douii luni devine complet alb.
S[ rezunitim intreg acest caz curios : iepurii cenugiu-argintii silbatici pot
fi considerali ca iepuri negri care) clevin cenugii intr-o perioadd tirnpurie a r-ietii.
Cincl sint incntcigali cu ierpuri cornuni, s€ parc cri descenden{ii nu au culoli
amestecafe, ci seatnlnti cn nnul dintre plrinli ; in aceast[ privint[ ei searnlnri
cu variettilile negre gi albinotice ale rnajoritdlii mamiferelor, care ili transnrit
deseori culorile in acelagi fel. Cind sint incrucigali cu iepuri pingila, aclicri cu o
subvarietate ntai dcschisl, puii sint la inceput albinogi curafi, insfl devin curind
de culoarc inchisi pe anumitc pirr{i ale corpului gi sint denurnili atunci ie:puri
de Himalaia. 'fotugi, la inceput puii iepurilor de Flirnalaia sint uneori fie cenuSii
deschis, fie coniplet negri, in anrbele cazuri ei devenind, dup5 un anrrmit timp,
albi. Intr-un capitol viitor voi prezenta un mare nurndr ae fapte arhtind ch,
atunci cind doul variel[li sint incrucigate, anrbele deosebindu-se prin culoare
de forma lor parentali, existd o tendin![ puternici la tinerele animale sir revini
la culoat'ea inilial[. $i, ceea ce este foarte remarcabil este cli aceastfl r'evcrsiunc
survine citeoclatii nu inainte de naqtere, ci in Limpr-rl cregterii animalului. Deci,
dacir s-ar putea dovedi cI iepurii cenugiu-argintii gi gingila sint descendentii
uuei incrucigirri intre o valieLate neagri gi una albinoticl, cu culorile intinr
atnestecate
- presupunelre care nu este lipsitl de probabilitate pi este inllritir
de faptul cI, in crescdtolii, iepurii cenugitr-argintii proch-rc uneori ptri albi-
crem, care pin[ in cele din urrnd devin negri -, atunci toate faptele parado-
xale plczentate nrai slrs in legltur.{ clr schirnbarea culorii la iepurii cenugiu-
argintii .si la descenclerltii lor de Himalaia s-ar incadra in legea revet'siunii,
sut'r'enind Ia diferite perioade de cregtere gi in diferite grade, fie la varietatea
parental5 ini{ial neagr5, fie la cea inilial albinotici.
Este de asemenea renrarcabil cd, degi apari{ia lor este atit de brusc5, iepurii
de Himalaia se rerprocluc fidel. Deoarece insd cind sint tineri ei sint albinopi,
cazul se incadreaz{, intr-o regulir foarte generald, albinismul fiind binecunoscut
ca ptrternic ereditar, de exemplu la goarecii albi, Ia multe alte rnamifere gi chiar
la florile albe. S-ar putea pune ins[ intrebarea : pentru ce revin la culoarea
neagrS, urcchile, coacla, nasnl pi picioarele gi in schimb nu revine nici o altl
parte a corpului ? Aceasta clepinde, dupd cite se pare, de o lege general vala-
bil5; gi antime, s-a constataL cI acele caractere care sint comnne mai nnrltor specii
ale unui gen - gi aceasta inrplicd de fapt o ereditate indelungatd de la vechitrl
strflmog al genului - rezisti varialiei, sau, dac[ sint pierdute, reapar mai
persistent decit caracterele care sint limitate la anumite specii. Or, la genr"rl
Lepus marea nrajoritate a speciilor au urechile gi fala superioard a cozli colo-
rate in negru. Persistenla acestor scnlne se vede lns[ cel mai bine la acele specii
care devin albe in timpul iernii. Astfel, in Scolia, L. uari.abi.Ii.s le) are in blana sa
albl de iarnl o nuanld de culoare pe nas, iar virfurile urechilor ii sint negre;
L8\ Plvnomenon in Ilirrtctlayan Rabbits, 7n Journal of llorticttlture, 27 ian. 1865, p. 102.
rn) G. R. Waterhouse, Na/ural Historg ol Mammalia: Rodenls, 1846, p.52,60 gi 105.

7 - c. 28gz
 IEPURI DONIESTICI

la L. ttbetanus urechile sint negre, fa[a superioarl a cozii negru-cenugie, iar

tilpile labelor cafenii ; la L. glaciali.s, blana de iarnd este alb curat, cu excep{ia
tirlpilor ,si virfurilor urechilor. Chiar la iepurii de diferite culori, obtinuti de
amatori, putem observa deseori o tendin![ ca aceste p[r!i sd aparh mai inchis
colorate decit restul corpului. Astfel, diferitele semne colorate de pe iepurii de
Hinralaia devin mai clare cind acegtia inibdtrinesc. Pot adduga urmdtorul caz
aproape analog : deseori iepurii obtinuli de amatori au o stea albd pe frunte;
de asenlenea, in tinerele, iepurele de cimp englez comun are, tn general, o stea
asenrdudtoare pe frunte, dupd curn am observat personal.
In Europa, atunci cind iepurii de diferite culori sint ldsadi in libertate gi
sint pugi astfel in conditiile lor naturale, ei revin, in general, la culoarea cenugie
initialfl. Parlial, aceasta se poate datori, dup[ cum s-a observat recent, tendinlei
tutttror animalelor incrucigate de a reveni la starea lor primitir'5. Aceastd
tendin!5 nu predomin[ ins[ intotdeauna. Astfel, iepurii cenugiu-argintii trdiesc
in cresc[torii gi cu toate cd sint cresculi aproape in stare naturali, r[min neschim-
ba{i. O crescitorie nu trebuie sd fie populatd lns[ cu iepuri cenugiu-argintii gi
cu iepuri comuni, cdci, in acest caz, ,,in ci[iva ani nu vor mai supravietui
decit iepurii cenupii comuni" ,o). Cind iepurii se sdlbiticesc in alte {[ri, in con-
ditii noi de viatd, ei nu revin totdeauna la culoarea lor inilial[. I n Jamaica,
iepurii silbiticiti sint descrigi ca fiind ,,de culoarea ardeziei, puternic nuantatd
cu stropituri de culoare albd pe git, pe umeri gi pe spinare, degradindu-se pind la
alb-albastrui pe piept gi pe abdomen" rt). Pe aceast5. insul5 tropical[, conditiile
nll erau insd favorabile inmul{irii lor gi niciodatd ei nu s-au rdspindit prea mult.
Dupa cum aflu de la dl R. Hill, in prezent ei au displrut, din caLrza unui mare
iucendiu care a cuprins pddurile. De mai multi ani, iepurii s-au sdlb5ticit pe insu-
lele F'alkland gi in anumite regiuni ei sint numerogi, insd nu se r5spindesc mult.
Majorilatea au o culoare cenugie comund, un numlr mic sint - dupl cum md
informeazd, amiralul Sulivan de culoarea iepurelui de cimp gi mulli altii sint
negri, deseori cu semne albe,- aproape simetrice, pe fa!5. De aceea dl Lesson
descrie varietatea neagrd ca pe o specie distinct[, sub numele fls I'^epus magel-
Ianicus, ceea ce este, dupl cum am ardtat in alta parte, o eroare zz). In timpurile
recente, vindtorii de foci au populat cll iepuri citeva din insuli[ele exterioare
ale grupului F'alkland gi, dup[ cum aflu de la amiralul Sulivan, o mare propor-
tie din iepurii de pe insulila Pebble sint de culoarea iepurelui de cimp, pe cind
pe insulila Rabbit o mare proporlie sint de culoare alb[struie, care nu se vede
in vreo altd parte. Nu se gtie de ce culoare erau iepurii care au fost p5r[sili
pe aceste insulile. Iepurii care s-au sdlbdticit pe insula Porto Santo, in apropiere
de Nfadera, meritd o descriere mai amdnuntita. In 1418 sau 7419, J. Gonzales
Zarco ar) a avut din intimplare pe vapor o iepuroaich, care a f[tat in timpul

20; Delamer despre Pigeons and Rabbits, p. 114.

211 Gosse, Sojourn in Jamaica, 1851, p. 441, dup6. cum este descris de un excelent observator, dl R. Hill.
r\cesLa cste singurrl caz cunoscut ln care iepurii s-au sitblticit lntr-o !ar5. calcli. Ei pot fi totugi crescu[i la Loanda
(vezi Livingstone, T'raDels, p. a0\. Dupi cum mi informeazl dl Blyth, ei se reproduc bine lu unele pnr[ii ale Indiei.
22; Darwin, Journal ol Researches, p. 193; gi Zoologg ol the Vogages of tlte Beagle; Mammalia, p. 02.
231 herr, Cotlections ol Vogagcs, vol. II, p. L77, p.205 pentru Cada }Iosto. Dupi o lucrare publicatd. la Lisa-

bona in 7777, inLitulatd, Historia Insulana gi scrisd de un iezuit, s-a dat drumul iepurilor Ln1420. Unii autori slnt de
pdrere cd insula a fost descoperittr ln 1413.
 IEPURI SALBATICITI

cdl5toriei pi cdreia i-a dat drumul cu puii shi pe insuld. In curind aceste animale
s--au inmultit atit de mult, incit au devenit o pacoste, provocind, de fapt, aban-
donarea coloniei. Dupd tretzecr gi gapte cle ant Cada Mosto ii descrie c-a fiind in
numdr extrem de mare, ceea ce nu este surprin zdtor, pe insuld netrdind nici un
animal de pradd sau vreun mamifer terestru. Nu cunoagtem caracterul
-
iepuroaicei-marne ; ea fusese insd probabil de rasa domestic[ co*,rn[. Penin-
sula.spaniol[ 9* ul-d. a plecat Zarco este cunoscutd ca fiind plini de iepuri din
specia comun[ sdlbaticd incd din cea mai indepdrtatd perioadd istoiicd. 5,i
deoar_ece acegti iepuri erau
!ua!i pe bord ca hran5, nu estb probabil ca ei s[,ii
fost de vreo rasd special5. Cd rasa era bine domesticitd este dovedit de faptul
c5- iepuroaica a fdtat in tirnpul cdl[toriei. La cererea mea, dl Wollaston a adns
cu el, in alcool, doi dintre acegti iepuri sdlbdticili, iar ulterior dl W. Haywood
mi-a trimis incd trei exemplare in saramurd gi doud vii. Cu toate cd au fost
prinse in perioade diferite, aceste gapte exemplare semhnau mult unul cu altul.
Aspectul oaselor lor ardta ci ei erau pe deplin adul[i. Cu toate cd condiliile de
via{5 de la Porto Santo sint, in mod--evident, foarte favorabile iepuritoi, fapt
dovedit de inmullirea lor extraorclinar-de rapid5, totugi ei se deosebesc in mba
izbitor prin talia lor rnicd de iepurele sllbatic din Angiia. Patru iepuri din An-
gliat mdsurali de la incisivi la anus, au variat in lungime intre AS,1S cm gi
'o
{5,08 cnl, pe cind doi dintre iepurii din Porto Santo nu aveau decit lungime
de 36,83 cln
-38,10 cm. Dar descrepterea taliei reiese in modul cel mai-.lut
din analizarea greut5lii. Astfel, patru iepuri silbatici din Anglia aveau in medie
ciLe 1,5 Kg: pe_ cind unul dintre iepurii din Porto Santo care a tr5ib timp de
p_atrtr ani in Griidina Zoologicd, ins6 care sldbise, cint5rea numai ZdgrGB g.
Un reailtat gi rnai corect se poate obline prin compararea oaselor bine
cur5lite ale mcmbrelor unui iepure de Porto Santo omorit pe insul[, cu aceleagi
oase de la un iepure sdlbatic din Anglia, de talie mijlocie; acestea se deosebeau
in porpor{ie cu ceva mai pulin de cinci la nou[. Agadar, iepurii de Porto Santo
au scdzttt in lungime cu aproape 7162 cm gi cu aproape jumdtate din greutatea
corpului za): Lungimca capului nu s-a redus in raport cu corpul. Capacicatea
cutiei craniene este, clup5 cum vom vedea mai jos, neobignuit de variabilfl. Am
preparat patru cranii gi acestea sem[nau intre ele mai mult decit se aseam6nd
in general craniile iepurilor silbatici din Anglia ; singura deosebire structuralfl
pe care o prezenLau consta in faptul cd apofizele supraorbitale ale oaselor fron-
tale erau nrai inguste.
Prin culoare, iepurele de Porto Santo se deosebegte considerabil de iepurele
comun. Astfel, suprafala superioard este mai rogcatd gi este rareori preiflratd
cu peri negri sau cu virful negru. In loc de a fi de un alb curat, gitlejut gi anu-
mite pdrli ale suprafetei inferioare sint in general cenugiu deschis sau plumburii.
Deosebirea cea mai remarcabile este insh la urechi gi coadd. Am examinat
numeroase piei proaspete de iepuri din Anglia gi marea coleclie de piei din dife-
rite tdri, de la British Museum; toaLe aveau fala superioard a cozri gi virfurile
urechilor acoperite cu blan[ neagr[-cenugie gi in majoritatea lucrdrilor aceast[

'4,1 Ceva asemd.ni.t.or s-a intirnplat pe insula Lipali, unde, dup[ Spallanzani (Vogage d.ans les d.eu* Siciles,
cifat' de Godron, De I'csplce. p. 364), un liran a dat drumul la clfiva iepuri care s-au tnmul[it 1n mod prodigios, dar
cum spune Spallanzani, ,,les lapins de l'ile de Lipari sont plus petits que ceux qu'on 6l0ve en domesticlt6,,.
 IEPURI DOMESTICI

cleosebirc este prezentatd ca unul dintre caracterele specifice ale icpurelui.

Or, la cei pitpte iepuri de Porto Santo, suprafala superioari a cozti era
loScatf,-rafenie, iar virfurile urechilor nu aveall nici o ttrm[ de bordurfl
irerigrl. Aici sintem ins[ in fala unui fapt neobignuit" Astfel, ln iunie 1861 am
rxarninat doi dintre acegti iepuri trimigi recent la Grldina Zoologic[ gi care
a\-eau coz|Ie gi urechile colorate dup[ clrm am ar5tat mai stls. Cind ins5, in
feltlrarie 1865, rni-a fost trimis cadavntl unuia dintre ei, ttrechile ii erau vizibil
lrolclate gi suprafala superioar[ a cozrL era acoperitd cu blanl neagr5-cenugie,
ial corpul intreg era mult mai pulin rogcab. Agadar, in mai pulin de patru ani
ricest^eicrnplar igi redobindise, in clima britanic5, culoarca specificd a bllnii sale !
in timp ce Lrhiau in Grdclina zoologic[, cei doi mici iepuri de Porto Santo
prczentau Lrn aspect evident deosebit de acela al formei comttne. Ei erau extra-
orclinar de sdlbatici gi activi, astfel inclt, vflzindu-i, ntlmeroase persoane s-au
explimaL cd, ei pdreau a fi mai curind nigte gobolani rnari decit iepuri. Ei-aveau
obiceiuri nocturne inlr-un grad neobignuit pentru iepuri, iar sirlblticia lor nu
a fosb nicioclatir citugi de pulin infrinat5. Astfel, direcLorul grldinii, dl Barblett,
nt-a asigurat c[ nu a avut nicioclat[ vreun animal nrai sdlbal,ic in grija sa. Acesta
estc un fapt neobignuit, avind in vedere ci iepurii respectivi se trag dintr-_o
ras[ donteitic5. Am fost atit de surprins de acest lucru, incit, am rugat pe dl
FIal'lvood s[ se intereseze la fala locului dacd acegbi iepuri erall foarte incomodati
cle c[tre vizitatori sau erau urmirrili de ulii, de pisici satt de albe aninrale ;
nu se intimpla ins:i nirnic din toate acestea gi sirlblticia lor nti a puLut fi atribuitl
nici unei cauze. Ei trdiesc atit in regilrnea central5, mai inaltfl gi stincoasl a
insulei, cit gi in apropierea stincilor de la marginea m[rii $i, fiincl cxcesiv de
speliogi gi fimizi, apar rareori in regiunile rnai joase gi cultivate. Se pare cd
aiegLi iepuri fac intre patru gi gase pui la o nagtere iar sezonul lor de repryducere
este iulie gi august. In fine, gi acesta este un fapt foarte remarcabil, dl Rartlett
n1 a rerigit nicir:dat5 sd facl pe acegti doi iepuri, ambii masculi, sit se asocieze
salr s[ se reproducd cn femele de diferite rase, care all fost de repctate ori in-
chisc cu ei.
Dacii isloria acestor iepuri de Porto Santo nu ar fi fost cttnoscuL[, majori-
tatca niituraligtilor, observindu-le talia mult redus[, cttloarea lor, roScati Pe
parlea de dcasupra gi cenugie dedesubt, coada gi urcchile f[r[ r'irftrri negre'
i-ar fi clasificat ca o specie distincta. Punctul lor de vedere ar fi c[pltat o se-
rioas[ confirmare cind i-ar fi vdzut vii in Gr[dina zoologic[ gi clnd ar fi aflat cI
au ref u zaL sd. se lmperecheze cu alli iepuri. Acest iepure care f[rii nici o incloiald
cir ar fi fost aslfel Clasificat ca o specie distinct[, cu siguran![ c[ igi are originea
rrtrmai dupir anril 1420. in fine, din cele trei cazuri de iepuri care s-att s5lb[ticit
pc irisulele Porto Santo, Jamaica gi tralkland ne d[nr seama c5, in conclilii noi
Itc vialir, aceste animale nrl revin la caracterul prirnitiv sau nu $i-l pitsLreazta,
ciup[ culn afirmh in general majoritatea autorilor.
CARACTERE OSTEOLOGICE

DacS ne amintim, pe de o parte, cit de des se afirm[ cd p:ir[ile sLrucburale

iliporLanLe nll variaz[ niciodat[, iar pe de alt[ parte pe ce deosebiri mici ale
sclieletului s-au fundamentat deseori speciile fosile, variabilitatea craniului 5i
 DEOSEBIRI LA SCHELET 101

altor oase la iepurele domestic meritl toath aten{ia. Nu trebuie sI presupunem

c[ deosebirile mai importante, care vol' fi descrise indatS, caracterizeazil in nrocl
st.rict o rasd oarecare ; tot ce se poate spllne este cd ele sint in general prezenttr
la anumite rase. Trebuie s5 a\rem in vedere cH seleclia nu a fost aplicalt"r
pentm a fixa un caracter oarecare al scheletului gi c[ animalele nu au trebuit
sd se nren{inI ele insele in condi{ii uniforme de via{5. Nu putem explica rnajori-
tatea deoscbirilor in cc privegte scheletul ; vom vedea insd cd propor{iile cres-
cute ale corpului, datoritd ingrijirii atente gi selecliei continue, au afectat capul
intr-un anumit rnod. Chiar alunqirea gi pleogtirea urechilor au influenlat intr-o
micl:r ni5surfl forma intregului craniu. Lipsa de migcare a modificat, se par€],
hr ngimera relatir'5 a membrelor in comparalie cll aceea a corpului.
Ca o normfl de compara{ie, am preparat scheletele a doi iepuri srilbatici
din Kent, al unuia de pe insulele Shetland gi al unnia de la Antrim, din Irlancla.
Deoarece toate oasele acestor patru exemplare, din localitdli atit de indep5rtate,
semdnau mult intre ele, neprezentind aproape nici o deosebire apreciabil[, se
poate conchide c[ oasele ieprirelui silbatic au, in general, un caracter uniform.

CRaNrr:r. Am examinat cu griih craniile a zece iepuri mari cu urechile pleog-

tite (lop-earecl) 5i a cinci iepuri domestici comnni. Acegtia din urm.{ se deose-
besc de cei cu lrrechile pleogLite numai prin faptul c:i nu au corpul sau Llrechile
atit de mari, acestea sint totr-rgi mai mari decit Ia iepurele sdlbatic. S[ ne ocupftn
mai intii cle cei zece iepuri cu urechile pleogtite. La toli acegtia craniul este
remarcabil de altrngit fa{[ cle lI{irnea sa. La un iepure silbatic, lungimea craniu-
lui era de 8 cm, iar la un iepure nlare, obtinrrt de amatori, de 10,9 cm; l.ltirnea
cutiei craniene cra la ambii aproape exact aceeagi. Chiar lulnd ca norma de com-
paratie partea cea mari lati a arcului zigomatic, craniul ieprrrelui cu urechile
pleo,5tite este cu trei sferluri de tol mai luns decit lat. Inillimea capuhri a
crescut aproape in aceeagi proporlie cu lun.qimea ; numai l[limea nu a crescut.
Oasele parietale qi occipitale cuprinzind creierul sint mai pulin arcuitc clecit
la iepurele shlbatic, atit in sens longitudinal, clt qi in sens transversal, astfel
cI forma craniului este oarecum diferitS. Suprafa{a este mai aspr5, sculptatir
mai pulin curat, iar liniile de suturd sint mai pulin proeminente.
Degi craniul iepurilor nrari clr urechi pleogtite este mult mai alungit fala
de lirlirnea sa in con'rparalie eu cel al iepurelui sllbatic, totu$i, fa!5 de dirnen-
siunile corpului el este cleparte de a fi alungit. Ieptrrii cu urechi pleogtite pe
care i-am exaniinat, degi nu erau gragi, erau de douh ori mai grei decit exernpla-
rele sdlbatice; craniul era insl foarte departe de a fi de doud ori mai lung. Chiar
dacl hriim norma mai corectS" a lungimii corpului de Ia nas Ia anus, craniul esle
in medier cu o treime de tol mai scurt decit ar trebui s[ fie. Pe de alt[ parle,
Ia micul iepure silblticit de Porto Santo capul este, in raport cu lungimea corpu-
Iui, cu aproximativ ttn sfert de tol mai lunq.
Aceastfi alungire a craninlni fa{d de l5time o consider ca pe un caracter
universal, nu numai la iepurii mari cu urechi pleogtite, ci la toate rasele arti-
ficiale, clup[ clml se vede bine la craniul iepurelui de Angora. La inceptrt arn fost
foarte surprins de acest. fapt pi nu mi-am putut inchipui cum a putut domesti-
cirea s[ producd acest rezultat r.rniform. Explicalia poate sf, rezide ins5 in faptul
cd timp de un nnmdr de genera{ii rasele artificiale au fost tinute in strictl cap-
1n IEPURI DOMESTICI

tivitate gi cd nu au avut decit pu{ine ocazii sH-gi exercite fie simlurile, fie inte-
ligenta sau mugchii voluntari. Ca urmare, dupd cum vom vedea indatd mai
am5nunlit, creierul nu s-a mflrit fa!5 de dimensiunile corpului. Deoarece creie-
rnl nu s-a mdrit, nu s-a mlrit nici cutia osoas[ care il conline, iar prin corela{ie
aceasta a afectat, evident, l5timea lntregului craniu de la un cap[t la celdlalt.

Fig. 11. Craniu, ln mi,riure natu-

Fig. 7. Craniul iepurelui cu ambele
urechi pleogtite. In mirime
naturalI
rald al unui iepure cu o singurd
ureche pleogtiti (half - lop) ar5.-
tlnd directiile diferite de dezvol-
tare ale meatuiui auditiv de cele
doui plrli qi distorsiunea generali
consecutivd a craniului. Urechea
stlngd a animalului (partea dreaptI
a figurii) era pleogtiti lnainte.

La toate craniile iepurilor mari cu urechi pleogtite, plilcile supraorbitale

sau apofizele oaselor frontale sint mult mai late decit la iepurele sdlbatic $i,
in general, ele sint mai proeminente. La arcada zigomaticS, punctul posteior
sau cel mai proeminent al osului malar este mai lat gi mai bont ; la exemplarul
din figura 8, aceasta se vede intr-o misurd remarcabild. Acest punct se apropie
mai mult de canalul auditiv decit la iepurele silbatic, dupl cum reiese cit se
poate de clar in figura 8; aceasta depinde insd mai ales de direclia schimbat[
a canalului. La diferitele cranii, osul interparietal (vezi fig. 9) se deosebegte
mult ca form[; in general el este mai oval, adicd mai prelungit pe linia axului
longitudinal al craniului decit la iepurele s5lbatic. Marginea posterioar[ a,,plat-
 DEOSEBIRI LA SCHELET 103

formei ridicate de form5 pdtratSrr zs) a occiputului, in loc sI fie trunchiatd salr
Ll$or proeminentS, ca la iepurele sdlbatic, la majoritatea iepurilor cu urechile
pleogtite este ascutitS, cd in figura I C. Fald de dimensiunea craniului, para-
mastoidele.) sint, in general, mai groase decit la iepurele sdlbatic.

/ffiil,,'\^ -;n-n,-"-
\tr'm,Vf \[SW/
dryA a
Fig. 9. Capdtul posterior al craniului
arittna osut inteiparietal. In mdrime
naturall. A, lepure sdlbatic; B' iepure
sdlbdticit din insula P. Santo, llngl Made-
ira i C, iepure mare'cu urechile pleoqtite.

Fig. 8. O parte din arcada zigo-

maticd ardtlnd captrtul proemlnent
al osulul malar al meatului audi-
tiv. In mlrime naturali. Imaginea
de sus : iepure silbatic. Imaginea
de jos : iepure de vizuin[ cu ure-
chile pleogtite, de culoarea iepu-
relui de clmp.
Fig. 10. Foramenul occipital. Mirime
naturald. A, iepure silbatic; B, iepure
mare cu urechile Pleoqtite.

Fig.12. Vertebra atlas. In mdrime

naturali. Suprafala inferioarS., ve-
dere oblicd. Sus, iepure sdlbatic;
jos, iepure mare, de vizuintr de
culoarea celui de clmp, eu urechile
pleoqtite ; c, procesul supramedian,
atlantoid ; D, procesul inframedian.
"mm"
Fig. 13. Vertebra a treia cervicali. Mdrime
naturald. A, iepure silbatic; B, iepure
mare de vizuini de culoarea celui de
cimp cu urechi pleogtite ; aa, suprafata
inferioard; DD suprafata anterioari., arti-
cular[.

Foramenul occipital (fig. 10) prezintd citeva deosebiri remarcabile. Astfel,

la iepurele sdlbatic, marginea inferioard dintre condili este considerabil gi aproape
unghiular escavatd, iar marginea superioare este crestate adinc $i pdtrat ; din
aceaste cauzd axul longitudinal dep[gegte axlll transversal. Dimpotrivfl, la
z5; Waterhouse, Nal. Hist. XIammalia, vol. II, p. 36.
*) ,rprocesul paramasLoidei" (N. ed. ruse).
la l IEPURI DOil{ESTICI

craniul iepr-rrilor cu urechi pleogtite axul transversal depflgegte pe cel longitu-

rlinal. Intr-acler'5ro Ia nici unul dintre aceste cranii marginea inferioarfl dintre
condili nu era atit Ce escavatir ; Ia cinci dintre ele ntt exista crestitrrla patratd
superioarS, la trei exista o ulrnl de crest5turl $i numai Ia dou5 era bine dezvol-
tati. Aceste deosebiri in forma foramenrilui sint remarcabilc, avlnd in vedere c[
prin el trece o stnrcturii atit de importantfl ca midttva spinirii, degi, aparcnt,
conturul acesteia din urm[ nu este afectat de forma orificiultri de trecere.
La toate craniile iepurilor mari cu urechi pleogtite canalul auditiv osos
este in nrod vizibil mai mare decit la iepurele sllbatic. I'a Lln cranirt lung de
10,9 cnr gi care de-abia dep[gea in l5lime cranittl unui ieptrre sdlbatic (care
a\-eA lungimea de 8 cm, diametrul mai lurrg al canalttltti era exact de douti ori
ntni mare. Orificiul este mai comprimat gi marginea sa din Pfrtca cea mai apro-
piatii cie craniu este mai ridicatl decit partea exterioar5. Intregtrl canal este
orientat mai anterior. Dupir cunl se gtie, la cregterea iepurilor cu urechile pleog-
tite, lungimea urechilor, pleogtirea gi aplatisarea lor de-a lunqrtl fe{ei constituie
semne principale de ameliorare, astfel cd aproape ntl incape indoial[ cd marea
modificare a dimensiunii, formei gi orientflrii canalulrti osos auditiv, comparativ
cu iepurele sirlbatic, S€ datoregte selecliei continue a indivizilor cu trrechi din
ce in ce mai mari. Influenla urechii exterioare asllpra canalttltti osos auditiv
este ar5tatS clar la craniile iepurilor (arn examinat trei) ctl o singur[ ttreche
pleogtit[ (vezi fig. 5), la care o ureche std drcapt5, iar cealalt5, mai lungd, atirnd
i.r jos; pentru c[ la aceste cranii exista o deosebire clari in forma gi direclia
canalului auditiv osos, pe ambele laturi. IJn fapt mult mai interesant este cd
orientarea schimbatd gi dimensilrnea m5riti a canalrrlui auditiv osos au afectat
ugor, pe aceeagi latur5, structura intregului craniu. Prezint un desen (fig. 11)
al craniului nnui iepure cu o singur[ urec]re pleogtit5. Se poate observa c[ sutura
dintre oasele parietale gi frontale nu merge strict perpendicular pe axul longi-
tudinal al craniului. Osul frontal sting dep[gegte pe ce] drept, iar marginile
postcrioare gi anterioare ale arcadei zigomatice stlngi, de partea urechii pleoS-
tit., sint situate pulin mai in fa![ decit oasele corespunzdtoare de pe partea
opusI. Chiar falca inferioarfl este afectat5 gi articulaliile ei nu sint chiar sime-
tiice, cea rlin stinga fiind situatd ptrlin anterior fa!5 de cea din dreapta. Acesta
mi se pare un caz remarcabil de corelalie de cregtere. Cine ar fi presupus cd,
prin {inerea nnui animal timp de mai multe generalii in captivitate, ceea ce a
dus la nefolosirea mugchilor Lrrechilor, cit gi prin seleclia continud a inclivizilor
crl urechile cele mai tungi gi mai late, sd fie astfel afectate indirect, aproape
fiecare suturl a craniului, precum gi forma filcii inferioare !
La iepurii mari cu urechi pleogtite, singura deosebire observatd la falca in-
ferioard fa!5 de cea a iepurelui silbatic este cd marginea posterioar5 a ranturii
ascendente este mai lati gi mai incovoiatfl. Dinlii nu prezintd \rreo deosebire la
nici Lrna clintre f[lci, cu excep{ia faptului c5 incisivii mici cle dedesubtul celor
mari sint relativ ceva mai lungi. Molarii au crescut in dimensiuni proporlional
c1 cregterea in l[lime a craninlui, mdsuratd de-a curmezi5trl in dreptul ar-
cadei zigomatice, iar nu proporlional cu lungimea sa sporit5. I-inia interioar[ a
alveolelor molarilor de pe falca superioard a iepurelui s5lbatic formeazd, o linie
perfect dreapt5, iar la unele dintre cele mai voluminoase cranii ale iepurilor cu
irrechi pleogtite aceastd linie este vizibil curbatd tn[untru. La rtnul dintre exem-
 DEOSEBIR1 LA SCHELET 101'r

plare, intre molari $i premolari existd un molar suplimentar cle fiecare parte
a fdlcii superioare; acegti doi din{i nu corespund ins5 ca climensiune. $i cleoirece
nici tln rozltor nu are gapte molari, aceasta nu este decit o monstruozitate,
degi destul de curioasi.
Celelalte cinci cranii de iepuri domestici comuni
apropiau prin dimensiuni de cele mai mari cranii deserise - clintre care citeva se
rnai sus, iar celelalte
nu depSgeau decit pulin pe acela al iepurelui s5lbatic -- meritir si fie men{ionate
nttrnai pentru faptul cd prezintd o grada{ie perfecti a tuturor deosebirilor spe-
cificate mai slls, deosebiri existente intre craniile iepulilor rnari c1 ,-,r.,ihi
pleogtite pi cele ale iepurilor silbatici. Totugi, in conformitate cu dimensi-
Lln_ca sporiti a urechilor exterioare, la toate cele cinci cranii pl5cile supra-
orbitale sint oarecum mai mari gi de asemenea, la toate canalll alditi"
este mai mare decit la iepurele silbatic. La unele cranii, curbnra marginii in-
ferioare a foramentrlui oCcipital nu este atit de accentr-rat5 ca la iepuiele sll-
batic; Ia toate cinci ins5, curbura superioar[ este bine dezvoltata.
Ca propor{ii generale gi prin majoritatea celorlalte caractere, ca gi in cazul
ultimelor cinci cranii, craniul iepurelui de Angora este intermediarl intre cel
al celui mai mare iepure cu urechi pleogtite gi cel al iepurilor sflbatici. El n11
prezintX decit un singur caracter neobignuit. Anume, cu toate cd este
considerabil mai lu ng decib craniul iepurelui sdlbatic, l5limea sr, m5slratri
intre fisurile posterioare supraorbitale, este cu aproape o treimc mai micd clecit
la c el sdlbatic. Craniile iepurilor cenupti.-arqintii, plnrsi /a gi de Htmalaf,a sint
mai alungite decit al celui shlbatic, cu plScile sllpraorbitale mai late. In alte
privinle ele nu se deosebesc insfl decit pu{in, cu exceplia faptului cI curblrile
superioare gi inferioare ale foramenului occipital nu sint atit fle aclinci sau atit
de dezvoltate. Craniul iepurelu i moscouit nu se cleosebegte aproape de loc
de acela al iepurelui sdlbatic. La iepurii sdlb[tici{i cle Porto ^ Santo, pl[cile
supraorbitale sint, ln general, mai inguste gi mai asculite clecib la ieplrii nogtri
sdlbatici.
Deoarece ciliva dintre cei mai mari iepuri cu urechi pleogtiLe al cdror schelet
l-am preparat aveau culoarea'apropiatd de aceea a iepurilor de cinrp gi deoarece
aceste din urmd animale au fost recent incrucigate in Fran{a
afirmi cu iepuri de vizuinS, s-ar putea crede cd unele - arpn
diltre
cum se
iaracterele
-
descrise mai sus prov^in dintr-o incrucigare cu iepurele de cimp. f[cut{ intr-o
perioadl indeplrtatd. In consecin{5, a- exa-inat cranii de ieplri'de cimp, insd nu
am putut obfine in acest fel nici o explicalie a particularitSlilor craniilor:iepurilor
de vizuin[ mai mari. Acesta este totugi un fapt interesant pentm c[ iluitreazd
legea dtrpd care varietSlile unei specii dobindesc adeseori caiacterele altor specii
de acelagi gen $i, comparind la British Museum craniile a zece specii de ieppri
de clmp, ofr constatat cd ele se deosebeau unlrl de altul mai alei prin aceleagi
caractere care variaz[ gi la iepurii domestici, gi anume : prin propor{iile gene-
I.?1., prin forma gi dimensiunea pl5cilor supraorbitale, prin forma- extremit5tii
libere a osulrti malar gi prin linia de sutur5 care separ[ basele occipitale gi fron-
tale. De altfel, dou[ caractere eminamente variabile ale iepureiui domestic,
5i anume conturul foramenului occipital gi forma ,,platforrnei ridicate" a oc-
ciputului, erau de asemenea variabile in doul cazuri h aceeagi specie cle iepure
de cimp.
1n6
IEPURI DOMESTICI

VnnrseRELE. Numdrul vertebrelor este constant la toate scheletele pe care

le-am examinat, cu doud exceplii, pi anunre : la unul dintre micii iepuri slbdticiti
cle porto Santo pi la una dintre formele cele mai mari de iepuri cu urechi
pleogtite. Ambii aveau, ca de obicei, gapte vertebre cervicale gi doudsprezece
iertebre dorsale cu coaste, insd in loc de gapte aveau opt vertebre lombare.
Acesta este un fapt remarcabil, avind in vedere cI Gervais indicd $aptg v_er-
tebre lombare petttru intregul gen Lepus. Se pare cd numdrul vertebrelor
caudale diferd cu doud sau tiei; nu m-am ocupat insd de acestea, fiind greu de
numdrat cu exactitate.
La exemplarele s5lbatice, marginea anterioar[ a arcului neural variazd'
ptrlin la prima vertebrd, sau atlas, fiind fie aproape neted5, fie previlzutl' cu o
i"i.a upoiire atlantoidi supramedian5. Am desenat un exemplar (tlg. 12) cu
cea mai mare apofizi (a) pb care am vdzut-o ; se observd cit de micff gi cit de
diferitd ca formd este aceasta fatd de cea a unui iepure mare cu urechi
pleogtite. La acesta din urm5, apofiza inframediand (b) este de asemenea
ilrop"orlional mult mai groas[ gi mai lung5, iar aripile au un contur ceva
mai
pHtrat.

A rnnre VERTEBRA cnnvrcerA. Privit[ pe suprafala sa inferioard, aceastd ver-

tebrh are, la iepurele s[lbatic (fig. 13 Aa), o apofiz5 transversalh dirijatd oblic
posterior $i constd dintr-o singurd t_ija ascutitd ; la vertebra a_ patra, aceastd
apofizfl .ri. ugor bifurcatd median . La iepurii mari cu urechi pleoqtite, lPofi*
(Ba) este bifurcatd la a treia vertebrfl, ca la cea de a pa!1a a iepurelui t3l-
ilatic. Vertebra a treia cervicald se deosebegte insfi mai evident la iepurii s5l-
batici gi la cei cu urechile pleogtite (Ab, Bb) dacd se compari suprafetele arti-
culare anterioare. Astfel, la iepurele s5lbatic extremit[tile apofizelor antero-
dorsale stnt mai rotunjite, pe cinA la cel cu urechile pleogtite ele sint trifide, cu o
gaur5 central5 adinc[. L; iepurele cu urechi pleogtite, canalul medular (F?)
6ste mai alungit in direc{ie tfansversal5 decit la iepurele silbatic, iar canalele
arteriale sint Ie o formd pulin diferit[. DupI pdrerea mea, aceste citeva deo-
sebiri la a treia vertebr[ cervicald meritd toat[ atenlia.
Pnrna vERTEBRA oonser-A. La iepurele sdlbatic, apofiza spinoasd, variazd' ca
Iungime, fiind uneori foarte scurt[, ins[ in general mai lung[ declt jumdtatea
celel de-a doua vertebre dorsale. La doi iepuri mari cu urechi pleogtite avea
insd trei sferturi din lungimea celei de-a doua vertebre dorsale.

A NouA Fr A zECEA vERreenA ronserA . La iepurele silbatic,

apof.iza spinoasd
a celei de a noua vertebre este aproape imperceptibil mai groas[ decit
cea a celei de-a opta vertebre, iar apofiza spinoasd a celei de-a zecea ver-
tebre este vizibil rnai groas[ gi mai scurtd decit cele ale tuturor vertebrelor
anterioare. La iepurii mari cu urechi pleogtite, apofizele spinoase ale celei de-a
zecea, a noua gi a opta vertebre (gi, inir-o mai mic[ mdsurd, a celei de-a gaptea)
sint mult mai"grouir gi de o formd oarecum diferit[ fa![ de cele ale iepurelui
sdlbatic. Astfeicd aceastd parte a coloanei vertebrale se deosebegte conside-
rabil oa aspect de aceeagi parte a iepurelui sdlbatic gi seamdnd indeaproape, in
mod interesant, cu aceleagi vertebre lle unor specii de iepuri de cimp. La iepurii
 DEOSEBIRI LA SCHELET 107

de Angora, de Himalaia gi de gingila, apofizele spinoase ale celei de-a opta gi a

noua vertebre sint ce\ra mai groase decib la iepurii s5lbatici. Pe de altd parte,
la unul dintre iepurii s5lbdticiti de Porto Santo, care prin majoritatea caracte-
relor se indep5rteazd. de iepurele silbatic comun intr-o directie exact opus[

ffi tuffi

Fig. 15. Osul terminal al sternului.

In mirime naturall. A, iepure
silbatic; ts, iepure de vizuini
de culoalea celui de clmp, cu
urechile pleoqtite. C, iepurc spaniol
trig. 14. Vertebre dorsale, de Ia a 6-a la a 10-a de culoarea celui decimp (N. B.
inclusiv. ln mirime naturaltr. Vedere laterali. Unghiul din partea stlngi a extre-
A, iepure silbatic ; B, iepure mare de vizuind, mitnfii articulare din B a fost
de culoarea celui de clmp denumit iepure rupt ln mod accidental gi a fost
spaniol, prezentat ca atare.)

lW
\[J

TA

(ffi W D

Fig. 16. Acromionul osului scapular.

ln mirime naturali A, iepure sdlbatic.
B, C, D, icpure mare, cu urechile pleoEtite.

celei luate de iepurii mari cu urechi pleogtite, apofizele spinoase ale celei de-a
noua $i de-a zecea vertebre nu sint citugi de pulin mai mari decib ale celor
citeva vertebre anterioare. La acelagi exemplar de Porto Santo nu existl nici
o urme de apofizil lateral5 anterioard la a noua vertebr5 (vezi gravura 14),
care este c:lar dezvoltat5 Ia to{i iepurii sdlbatici din Anglia gi incf, mai evi-
dentl la iepurii mari cu urechi pleogtite. La un iepure semisilbatic din Sandon
 IEPURI DOIftr,STICI

Prrrli'u), spofiza hemalS era destul de bine dezvoltatd in partea inferioard a celei
(lt'-a clouflsprezecea vertebre dorsale, ceea ce nu amvdzut ]a nici un alt exemplar.

\rentnnREl-E LoMBARE. Am afirmat cI in doui cazuri au existat opt in loc de

Sapte vertebre lombare. La scheletul unui iepure sdlbatic din Anglia gi al unui
ieprrre silblticit de Porto Santo, a treia rrertehrh lombard avea o apofiz6, hemald,
I)e cincl Ia patru schelete de iepuri mari cu urechile pleogtite, gi la iepurele de
Flinralaia aceeagi vertebrH avea o apofiz[ hemald mai bine dezvoltat[.
Bazlxur,. La patru exemplare sdlbatice, acest os era aproape absolut identic
ca formir ; la mai multe rase domestice se pot distinge ins[ ugoare deosebiri. La
iepurii mari cu urechi pleogtite, intreaga parte superioard a osului iliac este mai
rlrcaptfl sau mai pulin evazatd, in afar5 decit la iepurele s5lbatic, iar tubero-
zrtatea de pe buza interioar5 a pdrlii anterioare gi snpelioare a osului iliac este
lclativ mai proeminenti.
SrEnNur,. Cap5tul posterior al osului posterior sternal la iepurele sdlbatic
(fig. 15, A) este sub{ire gi Lrgor l[tit. La unii iepuri mari cu urechile pleog-
tite (B), acesta este rnult mai l5tit spre extremitate, pe cind la alte exemplare
(C) el iSi pdstreazd aproape aceeagi l5lime de la un cap5t Ia altul, fiind insd
mult mai gros la extremitate.
Scepure. Din acromion iese o apofizd"in unghi drept, care se terminH intr-o
protuberan![ oblic[. La iepurele sdlbatic, aceasta din nrmi (fig. 16, A) va-
t'iazd pulin ca form5 gi dimensiune, dupd cum variazfi gi virful acromionului in
ce prive.ste ascu{imea gi lfllimea lui in partea sitnatd imedi:,t sub tija rectangular[.
In aceste privinle ins[, r'aria{iile la iepurele sdlbatic sint neinsemnate, pe cind
la iepurii mari cn urechi pleogtite ele sint considerabile. Astfel, la unele exemplare
(B), protuberanla terminal5 oblicd se transformfl intr-o tijd scurt5, formind
nn unghi obtuz cu tija rectangular5. La un alt exemplar (C), aceste doud tije in-
egale formeazd aproape o linie dreapt5. Virful acromionului variazra mult in
Iungime gi ascu!ime, dupl cum se poate t'edea in figurile B, C gi D.
MnMenBLB. La acestea nu am putut descoperi nici o varialie. Oasele picioa-
relor ar fi necesitat o muncl prea obositoare pentru a fi comparate cu mai
multi grijd.
Am descris toate deosebirile pe care le-am observat la schelete. Este im-
posibil sI nu fii izbit de gradul inalt de variabilitate sau plasticitate a multora
clintre oase gi se poate vedea cit de gregitf, este afirma{ia adeseori repetatd cd
rrtrmai crestele oaselor pe care se inser[ mugchii variazd, ca formd gi c[ numai
p[r{i de micd importanld se modificd in stare domesticS. Nimeni nu va afirma,
de exemplu, c[ forarnenul occipital, atlasul, sall vertebra a treia cervical5 sint
pirti de nrinimi irnportant5. Daci diferitele vertebre ale iepurilor sdlbatici
26) Acc;ti iepuri s-atr srilbiticit de foarte mult tirnp la Sandon Parl< ;i iu altc locuri din Straffordshire qi Shrops-
lrilc. I)upd cum am fost informat de paznicul de vinitoare, ei i;i au originea din iepuri domestici de diferite
cLrlori carc au fost lirsali ln libertate. Culoarea lor variazi, lnsi mulli slnt colorali simetric, fiind albi cu o dungfl
pe spinare ;i cu urechile qi anurnite semne pe cap de culoare neagrS.-cenugic. Corpul cste oarecum mai lung
decit cel al iepurilor comuni.
 EFECTELE FOLOSIRIT $I NEFOLOSIRTI 109

gi ale celor cu urcchi pleogtite, ale cfu'or desene au fost prezentate, ar fi fost girsite
in stare fosilS, paleontologii ar fi declarab f[r[ ezitare cI ele au aparlinut unor
specii distincte.
EF'ECTELE Fot,osrRrl $I NEroLosrRII eAnlilon
I a iepurii mari cu urechile pleogtite, raportul de lungime dintre oasele ace-
luiagi picior 5i picioarele anterioare gi posterioare a rlmasip.oape acelagi ca gi la
iepurele sllbatic. Ca greutate ins[, oasele picioarelor posterioare par sei n1 se
fi mlrit ln proirorlia corespu nzAtoare celor ale picioarelor anterioaie. Greltatea
intregului corp la iepr-rrii rnari examina[i de rnine era cle la cloul ori pip[ la dc
dou[ ori pi jtrmltate rnai rnare clecib cea a iepurelui srilbatic, ilL gr-e1-
tatea oaselor mentbrelor anterioare gi posterioare, Iua.l.e impreun[ (eicltr-
zind labele, din cauza greut5lii cur5lirii atitor oscioale), a crescut la
iepurii mari cu urechile pleogtibe in aproape aceeagi proporlie,'agadar, in pro-
pqrtie_corespunzdtoare cu greutatea corpului pe care trebuie s[-l poarte. Dacfl
ludm lungimea corplllui drept mlsurd de compara{ie, membrele iepurilor mar.i
au crescut ca. lungime cll un lol gi jumdtate mai pulin fald de propor[ia cor.es-
punzdtoare. Apoi, dacd ltrlrn ca tn[surii cle comparalie lungimea cranir,rlui, care
{uPd cum am vdzrtt nu a crescut ca lungime in^proporlie ior*.p,r nzdtoare fa![
9. lrngimea corpului, se va constata cd fa1[ cle cele aie ibpurelui silbaLic, merir-
brele iepurilor mari sint mai scurte cu o jumdtate plni la trei sferturi cle {ol. i1
consecinld, orice mlsurd de cotnparalie am adopta, oasele mernbrelor iepurelli
mare cu urec}i pleoglite, degi ct'escut ca greutate, nu s-all lungit tn prbporlie
deplind fatfl de celelalte p5rli ale scheletului. Presupun c[ acest fapt .. pout. o-
plica P{n via!^a inactivd pe care a dus-o tirnp de multe genera[ii. -$i nici scapula
nu s-a lungit in proporlia corespunzdtoat'e fald de lungimea sporit[ a corputui.
Capacitatea cutiei craniene este un caracLer mai in-Leresatrt, d. care am fost
indemnat si md ocup prin faptul cd am constatat, dupd cum am afirmat rnai
sxs? cd Ia toli iepurii domeslicili lungimea craniului a c-rescut foarte mult fa![
de l[limea sa in compara{ie cu cea a craniului iepurilor sdlbatici. l)acri apt fi aylL
un nutndr mare de iepuri dornesLicili de aproximativ aceeagi talie c1 accea a
iepurilor sdlbatici, at'fi fosL o sarcin[ trgoare ie se mdsoarc gi^s:i se compale capa-
citatea craniilor lor. Or, ntt am avut asemenea exemplare. intr-aciev[i., uproup.
toate rasele domestice au corpul tnai mare decit iepurii sdlbatici, iar rasele c., .,ie-
chile pleogtite atl o greutate cu mai mult de clori5 ori mai mare decil. acegtia.
Deoarece un animal mic trebuie sd-gi exercite simlurile, inteligenla gi instilc-
tele in aceeagi mdsur5 ca gi un animal mare, nll ar trebui in nici 11n -caz s5, ne
agteptdm ca un animal de dott[ satt de trei ori mai mare decit un alLul s5 aibir
un creier de doud sau cle trei ori mai voluminos,r). or, dupi ce am cintirit
corpul _a patru iepuri sdlbatici gi pe acela a patm iepuri rnuii, dar neingri$ati,
cu_urechi pleoptite, am constataL cI in meclie, ca greutate, cel sllbatic sLI Tatrri cle
cel cu urechile pleogtite in proporlie de 1 la, 2,I7, iar ca lungime rnedie a cor-
pului, in proporlie de 1 la 1,4I, pe cind din punctul de vedere al capacit[lii
27) Yezi observafiile profesorului Olven desple acest subiect, in lucrarca sa desprc Zoologicctl signilicance
of the Brain etc. of Man etc., cornunicatd. la lfrib. Association, 1862; in privinla pdslrilor, vezi proc. Zoolog.
Soc. din 11 ian. 1848, p. 8.
110 IEPURI DOMESTICI

craniene, proporlia este de 1 la 1,15. Vedem deci cd in ceea ce privegte

capacitatea cranian[ gi, in consecint[, dimensiunea creierului, aceasta nu a
clescut declb in mic5 mdsur[ fa![ de talia sporith a corpului. $i acest fapt
explicd ingustimea craniului fa{5 de lungimea sa la toli iepurii domestici.
Ir jumdtatea de sus a tabelului urm5tor am prezentat mf,surdtorile. cra-
niene a zece iepuri sllbatici, iar in jumdtatea de jos, pe aceea a unsprezece rase
complet domesticite. Deoarece acegti iepuri se deosebesc atit de mr,rlt prin talie,
este necesar s5 se adopte o mdsurd dup[ care sd se compare capacitatea craniului
lor. Ca cea mai bund mdsurd am ales lungimea craniului, pentru cd la iepurii
mai mari dupd cum am ardtat mai sus - ea nu a crescut in aceeagi pro-
-
porlie cll corpul. Deoarece ins5, ca oricare altd parte a corpului, craniul
variaz[ ca lungime, nici acesta gi nici vreo altd parte nu constibr-rie o m[sur5
perfest[.
In prima coloand de cifre, h-rngimea maximd a craniului este datd in centimeLri
gi zecimale. hni dau seama cd aceste mdsur5tori pretind o mai mare exactiLate
decit este posibil sd se dea gi am gdsit cI metoda cea mai ugoar[ este aceea de a
inregistra lungimea exact5 pe care a ardtat-o compasul. Coloana a doua gi a treia
indicd lungimea $i greutatea corpului, ori de cite ori acestea au fost luate. Co-
loana a patra arat5. capacitatea cranian5, mdsuratl prin greutatea alicelor cu care
s-a umplut craniul nu se pretinde c5. aceste greutd{i sint exacte cu aproxirn:rlie
de citeva grame. "siIn coloana a cincea se aratd capacitatea pe care ar trebtri
sir o aibd prin calcul craniul, dupi lungimea sa, in comparalie crr cea a iepurelui
:iLlbatic nr. L. In coloana a gasea se vede diferenfa dintre capacitatea reald gi cea
calculatd, iar inLr-a gaptea se arat[ procenLul de cregtere sau de descreptere.
De exemplu, deoarece iepurele sdlbatic nr.5 are un corp mai scttrt gi lnai ugor
clccit iepurele silbatic nr. L, ne-am fi putut agtepta ca gi craniul sdtt sd aibh
o capacitate mai mic5 ; capacitatea realfi, exprimatd prin greutatea alicelor
c:te de 52,5 g, aclic:i cu 5,82 g mai pu[in decit a primuh-ri iepurc. Comparind
insir acegti cloi iepuri clupir lunginrea craniului lor, constatlm c[ la nr. ]. craniul
rrre luuginre a cle Scrn {oli gi la nr. 5 de 7,5I cm. Conform ercestei proportii,
creir.nrl itpurelui nr. 5 ar fi trebuit sii aibd o capacitate de 51,78 g de alice,
cirre clcpii5egte capacitatea rc.alir, clar ntimai cu 2,28 g. Or, prezentind cazul
iutr-un alt fel (.r, in coloan:l a YII-lea), la fiecare sut[ de gl'ame, creiertrlui
luccstui rnic iepurc nr.5, ii lipsesc numai patru gl'ame aclici, comparativ cu
iclrtrrele nr. 7, cl ar trcbui s[ fie mai greu cu 4,%. Am ]uat iepurcle nr. 1 ca
nrirsur[ de compara{ie pentru motivul c[, dintre toate craniile avind o lungirne
nreciie cleplin[, acesta are cea mai mici capacitate, asLfel cd este cel mai pulin fa-
r'.n'itJtilrezultatuluipecarevreau sd-l demonstrez, gi anume cd la to[i iepuriiin-
ciclung domesticili creierul s-a redus ca volum, fie in mod absolut, fie fat[ de
Iunginrea capului gi corpului, in compara[ie cu creierul iepurelui sdlbatic. Dacd
ag fi luat ca mlsur[ iepurele irlandez nr.3, rezultatele la care ag fi ajuns arfi
fost oareclrm mai izbitoare.
Sir revenim la tabel: primii patru iepuri sdlbatici au craniul de aceeagi lun-
ginre gi diferd numai pr-rlin din punctul de vedere al capacit5tii. Iepurele Sandon
1nr.4) este inLeresant pentru c5, degi in prezent este in stare sdlbaticd, se gtie cI
se trage dintr-o rasl domestic[, dupfl cum se mai vede din coloritul slu neo-
bignuit gi din corpul sdu mai lung; totupi craniul gi-a reclrperat lungimea nor-
 EFECTELE FOLOSTRTI $r NEFOLOSTRTI 7lr

male $i capacitatea deplin[. Urm[torii trei iepuri sint silbatici, ins[ de talie
mic5, gi toti au o capacitate craniand u$or micgoratd. Cei trei iepuri sllbdticiti
de Porto Santo (nt.8-10) prezintd o situa[ie neclar5. Astfel, ca talie, corpul
lor este mult micgorat; de asemenea, intr-o mai micfl m5surfl,gi craniul, ca lun-
gime gi capacitate real5, in comparalie cu craniul iepurilor sdlbatici din Anglia.
Dac[ comparhm insd capacitatea craniand la cei trei iepuri de Porto Santo, obser-
vdm o diferen![ surprinzHtoare, care nu este de loc in raport cu mica diferen{[
in lungime intre craniile lor, gi nici dupd cit pot s[-mi dau seama cu vreo
deosebire intre dimensiunile corpurilor- lor; -
am neglijat insi s[ le clntSrim corpul
separat. Nu presupun cd la acegti trei iepuri, trdind in conditii similare, materia
cerebrald poate s[ difere in mdsura indicatd de deosebirea intre propor[iile
capacitdlilbr lor craniene gi nici nu gtiu dacd un creier poate con[ine^rnutt mai
mult lichid declt un altul. De aceea nu pob aduce nici o l5murire a acestui caz.
Privind jumdtatea de jos a tabelului, care exprim[ m[surdtorile la iepurii
domesticili, vedem c[ la toli acegtia capacitatea craniand este mai micd,
insd in mdsuri cu mult mai diferite decit s-ar fi putut presupune dup[
lungimea craniului lor fatd de acela al iepurelui sdlbatic nr. 7. La linia 22
sint indicate mlsur5torile medii la gapte iepuri mari cu urechi pleogtite.
Se ridicd acum problema dac5, la acegti gapte iepuri mari, capacitatea cra-
niand medie s-a m[rit in mflsura in care ne-am fi putut aptepta dupd talia
mult sporitd a corpului lor. Ne vorn strddui sd rf,spundem in doud moduri
la aceastd problemd: in jumltatea de sus a tabelului avem mdsurdtorile cra-
niului a $ase iepuri mici s5lbatici (nr. 5 Si constatdm cd, in medie, craniul
lor este cu 0,45 cm mai scurt decit-10) cel al primilor trei iepuri sllbatici de
pe listd, iar din punctul de vedere al capacit5tii cu 5,46 g rnai mic. Cei
gapte iepuri mari cu urechi pleogtite &u, in medie, lungimea craniului de
"1.0,44 cm gi capacitatea de 68,10 g. Agadar, aceste
cranii au crescut ca lun-
gime cu mai mult de cinci ori fat[ de cit s-a redus ca Iungime craniul celor
$ase iepuri mici sdlbatici. De aceea ne-am fi putut agtepta ca craniul iepurilor
mari cu urechi pleogtite sd fi crescut, din punctul de vedere al capacitetii,
de cinci ori fa![ de cit s-a redus capacitatea celor gase iepuri mici ; gi aceasta
ar fi dus la o capacil.ate medie sporitd, de 27,30 g pe cind cregterea
medie real[ nu este decit de 9,2 g. Ap oi, iepurii mari cu urechi pleogtite
au corpul de aproape aceeagi greutate gi ^dimensiuni ca gi iepurele de
cimp comun, insd capul le este mai lung. In consecintfl, dac[ iepurii cu
urechi pleogtite ar fi fost in stare sdlbatic[, ne-am fi putut agtepta ca gl
craniul lor sd fi avut aproape aceeagi capacitate ca gi craniul iepurelui de
cimp. Or, realitatea este cu totul alta, deoarece capacitatea medie a celor
dou5 cranii de iepuri de cimp (nr. 23 gi 24) este atit de mare fatd de capa-
citatea medie a celor gapte cranii de iepuri cll urechi pleogtite, incib aceste
din urm[ cranii ar trebui s[ fie cu 2Lo/o mai mari pentru a ajunge la mflsura
celor ale iepurelui de cimp zs).
Am ardtat mai inainl"e cd, dac[ arn fi avut multi iepuri domestici cu
o talie la fel cu cea a iepurelui sdlbatic, ar fi fosb u$or sd se compare capa-

") S" pare c[ aceasti misur[ este mult prea redusi, deoarece Dr. Crisp (Proc. Zoolog. Soc., 1861, p.86)
lndici 72,6 g ca greutate reali a creierului unui iepure de cimp ctntdrind 3,18 Kg gi 7r5 g ca greutatea
 IE,PURI DOX{ESTICI

citatea lor cranian[. Or, iepurii de Himalaia, de Angora gi cei moscovili (nr. 11,
12, 13 din tabel) nu au corpul decit pu[in mai mare gi craniul numai pulin
nrai lung dectt animalul silbatic gi vedem cd la ei capacitatea cranian5 real5
este mai micl decit la animalul sdlbatic gi mult mai micd decit cea stabi-
liL[ prin calculul (coloana a 7-a) bazat pe diferenla de lungime dintre craniile
lor. Ingustimea cutiei craniene la acegti trei iepuri putea fi vdzutd, in mod
clar gi stabilit[ prirr mdsurdtoare exterioar5. Iepurele gingila (nr. 14) este
u Il animal clr mr,rlt tnai mare decit iepurele s5lbatic, totugi capacitatea sa
cranian[ nu deplgegte decit clr putin pe acea a iepurelui sdlbatic. Iepurele
cle Angora nr'. 13 prezinb[ cazul cel mai remarcabil : prin culoarea sa alb[,
cut'at[ gi lungirne:r bllnii sale mdtdsoase, acest animal poart[ pecetea unei
dornesticiri indclungate. El are Lrn cap gi un corp considerabil mai lung decib
iepurele silbabic, dar capaciLatea sa craniand reald este mai micd decit chiar
cea a micilor iepuri silb[ticili de Porto Santo. DupI lungirnea craniului,
capacitatea (vezi coloana 7) este numai jumltate din ceea ce ar fi trebuit
s[ fie. Am pistrat in via!5 acest animal, care nu era nici bolnav gi nici idiot.
Atit de mult m-a surprins acest caz aI iepurelui de Angora, incit am repetat
toate mdsurirtorile gi le-am gisit corecte. Am comparat, de asemenea, capaci-
tatea cranian:i a iepurelui de Angora cu cea a iepurelui silbatic, pe baza
altor mirsuri gi anume dup5 lungimea pi greutatea corpului gi dupl greutatea
oaselor membrelor. DupS toate aceste mdsuri, creierul pare s[ fie ins[ mult
prea tnic, degi nu atit de mult ca atunci cind se utiltzeazd, mlsura oaselor
ntembrelor. Acest din urmd fapt s-ar explicao probabil, prin a ceea ci mem-
brele acestei rase de mnlt clomesticite s-all redus mult ca greutate din caLrzL\
vielii inactir.e, dnse vreme indelungat5. De aici deduc cI la rasa de Angora,
care se splrne ci se deosebegte de alte rase prin faptul cI este mai linigtita gi
nrai sociabil5, capacitatea craniand a suferit o reducere intr-adevdr remarcabil5.
Arn ar[tat rnai sus in primul rind cd la rasele de Himalaia, de Angora
gi moscovitl, capacibatea craniand real[ este mai rnicir decit la iepr,rrele sdl-
batic, cu Loate c[ in privinla tuturor dimensiunilor ele sint animale relativ
mari ; in al doilea rind, c[, la iepurii mari cu urechi pleogtite, capacitatea
craniani nll a crescnt niciclecum in aceeagi proportie in care s-a redus capa-
cital,ea craniani la iepurii sllbatici mai mici; in fine, ln al treilea rind, c[ la
aceiagi iepuri rnari cu urechi pleogtite, capacitatea craniand este mult infe-
rioari celei a iepurelui de cimp, un animal aproape de aceeapi talie. Din toate
aceste fapte, cu toate diferenlele remarcabile in ce privegte capacitatea cra-
niand la iepurii mici de Porto Santo gi la iepurii mari cu urechi pleogtite,
conchid c6, la toti iepurii indelung domestici[i, creierul fie cd nu s-a rnirit
nicidecu m intr-o prop orlie corespu nziltoare cu lungimea crescind[ a capului
gi cu talia mdrit[ a corpului, fie ci s-a redus fa!5 de dimensiunile ce le-ar
fi avut dacd aceste animale ar fi trdit in stare natural5. Dacd {inem seam[ cd
iepurii, din cauz[ cd timp de multe generatii au fost domesticili gi linuti in strictd

cleierului unui iepure clntirind 1,5 Kg, adic[ aceeaqi greutate ca gi iepurele nr. 1 de pe tabelul meu. Or, confi-
nutul in glame al craniului iepurelui nr. 1, din tabelul meu, este de 58,52 8; Si, dupi raportul de 125 la 210
indicat de Dr. Crisp, craniul icpurelui cle cirnp ar fi trebuit sir cottfini 97,92 g dc a]icc in loc de 87,3 g (la
cel mai mare iepurc de cirnp clin tabelul tneu).
 Et.ECTELE FOLOSIRII $I NEFOLOSIRII Lt3

captivitate, n1 gi-au putut exercita inteligenta, instinctele, sim[urile gi mi$cdrile

voluntare fie pentru a sc[pa de diferite pericole, fie pentru a-gi c[uta hrana,
putem conchiile c[ creierui lor tre]ruie s[ fi fost slab exersat gi ci, in consecin!5,
i-a dezvoltat mai slab. Veclem astfel c[ organul cel mai important pi mai complicat

rrlrrtltv VI
l--!-
ll Capacita-
Deose-
tea calcu-
birea Procent calculat
[,ungimea Greuta-
Capaci- lati dupir dintre ca- dupi lungimea
corpului tatea lungimea pacitatea craniului, care
Lunginr tea intre- craniului craniului,
Numele rasei craniultti
de la gului cranianS. aratl cit clt cre-
Iepuli silbatici gi sernisilbatici incisivi corp
misuratii fafi de
reall gi ierul ssls mai
la anus cu alice acel al cea cal- u$or sau mai
iepurelui culati grcu fa{i. de cre-
nr. 1
ierul iepurelui
silbatic nr. 1.

It,pure sllbal"ic, I{cnt 44,2 7,502 64

2;ef mai greu
Insrrlcle
i

Iepure sirlbatic,
Shetland
I

I 8 47 64 fati de nr. 1.
Irlanda
Iepure sirlbatic, I
8 43,2 65
Ie.pure domestic, siilbirticit, 64
I

Sanclon B f ,U+ 57 b/ 215

I

5. Iepure sllbatic, varictate

cornund, exemplar nric, I(ent
I

I
7,87 39,4 60 62 2,7 4 tf mai ugor
b. Iepure silbatic, de culoare
gilbuie, Scolia 7,49 1,258 62 b/ 118 3 o/o mai ugor
7. Iepure argintiu-cenuqiu, excrn-
plar mic, crescitoria Thetf ord 7,18 59 cl 1'3 3 o/o mai greu
8. Iepure silbiticit, Porto Santo n.)l 50 DI 8,1 2 o/o mai greu
9. 7,49 55 59 4r9 16o/o nrai ugor
10.
I o/o mai ugor
I\'Iedia celor 3 iepuri Porto
7 o/o mai uqor
Santo 7,37 52,1 54 58 3r9

Iepuri domestici

11. Icpure de Himalaia 8,89 43,18 63 7l nn

lsl 12 o/o mai ulor
trt 13,1 24 o/ mai uqor
72. Iepure moscovit 8,26 -19,5 r,oos 66
13. Iepure de Angora 8,89 55,9 1,388 46 7l 25,2 54 ]i nai uqor
66 74 8,6 13 o/o mai ugor
t4. Iepure Einqila 9,27 62,2
18o/o mai ugor
15. Iepure rnale cu urechi pleogtite 10,4 63,5 3,775 67 B3 1,31
16. 10,4 3,472 76 83 7r3 I o/o mai ugor
67 82 14,3 21 o/omai ugor
17. 10,33 63,5
70,4 3,288 7B 83 3r7 4 /o mai ugor
18.
10,9 : 80 at 62 7 o/omai ugor
19.
20. 'r', 'rt, 'rt,
trt,
10,80 61 : 74 B3 12,3 16 !f mai upor
27. Iepuri mari dc cnloarea celui 5 olo mai ugor
de cimp 9,77 62,53 2,829 74 7B 3,9
,),)
I{edia celor 7 iepuri mari cu nt 11lzo mai ugor
urechi plcoqtite de tnai sus 10,43 3,285 t+ 83 8,6
23. Iepure rle cimp (L. timidus),
un exemplar englezesc 9,16 B6
24. Ident, exetnplar german 9,70 96

din toatir organLzalia este supus legii diminuf,rii in dimensiuni prin nefolosire,
Sd rezumdm acum modificeile mai irnportante pe care le-au suferit
iepurii domestici, precum $i cauzele acestora, in mdsut'a, destul de redtisi,
in care le putem cu noa$te. Prin alimentarea cu hrani abu ndent[ $i nutri-
tivd, migcaie pulind gi seleclionarea continu[ a indivizilor celor mai grei,
8 - e.2662
11{ IE,PLIRI DO}iI.STICI

greutatea raselor mai mari a sporit mai mnlt decit dublu. Luate imprettn5,
oasele membrelor au crescnt in greutate intr-o proporlie corespunzdLoare ctl
greutatea sporit[ a corpnlui, ins[ picioarcle posberioare au crescut mai pulin
clecit cele anterioare; ca lungime acestea n-au crescut in proporlie corespu\rir-
toare, ceea ce se poate s[ se datoreasci lipseri de migcare potrivitd. Ol datf,
cu talia sporitd, vertebra a treia cervical[ a dohirrdit caracterele proprii ale
celei de a patra, iar vertebrele a opta gi a lloua clorsale cn cipdtat, de ase-
menea, caracterele proprii verteblei a zccca gi ale celor urm[toare. La rasele
mai mari, craniul a crescut in lungime insf nu in pl.oportie corespllnzdtoare
cu lungimea sporiti a corpului. Creielul nu s-a nr[riL corespunz5tor ca dimen-
siuni; de fapt, chiar s-a rcdris $i, in consecin!5, cutia cranianl a rlmas ingustd-
Prin coreladie, aceasta a afectat oasele felei gi intreaga lungime a craniului.
Inacest fel, cranitrl a dobindit o ingusfime ca.racteristicd. Din cauze necunoscute,
apofiza supraorbitald a oaselor fronLale gi crtremiLatea liberi a oaselor malare
,-u., l5tit, iar la rasele mai rnari foramenril occipital este in general mult mai
pu{in nAin. scobit clecit Ia icpr,rii siilhatici. Antirnite pirli ale_scapulei 5i
baiele terminale ale sternului au dcr-cnit foarte t'ariz:hilc ca formd. Prin selectie
continud,'inurechile s-au mdrit enorrn ca lungime gi l5lime; greutatea lor 5i,
probabil, acelapi timp nefolosirea rntigchilor lor le-au f[cut sd se pleog-
ieascd, ceea ce a afectat pozilia gi forma canah,ilui osos auditiv ; prin core-
lalie, acesta la rindul sflu a afeclat, inlr-o rnic[ nl[srtr5, pozilia aproape a
fiecdrui os din partea superioard a cranitilui gi chiar pozilia condililor fdlcii
inferioare.
 CAPIT'OLUL AL V-LEA

PORUMBBII DOMESTICI
Enumerarea si descrierea dileritelor rase - Variabilitatea ind.iuiduald. - Varialii
;#::;:";,;,1!,'J',,",":^;:::',:i,"::";,;,:::;":,,\i.^'.uiix', ,:"1';:::'"::,":::i:,,;:.{,::;;;,
remigelor si lungintea aripii - Culoarea ;i pulul - Picioctre palmate si incdllate - Despre
electele nelolosirii Lungimea picioarelor tn corelctlie cu lungirnea ciocultti - Lungintea
-
sternului, a scapulei si a clauicttlei - Lungimea aripilor - Rezuntatul deosebirilor dintre
dileritele rase.

M-am hotdrit s[ studiez porumbeii domestici cu o cleosebith griji clin

motivul cd s-a dovedit mult mai clar decit la oricare alt animal domesticit
din vechime, cA toate rasele de porumbei se trag dintr-o singur[ tulpini
cunoscute. In al doilea rind, pentrucd despre porumbei s-au scris incd de rnultl
vreme numeroase tratate in diferite limbi, astfel cd sintem in mdsurd sI urmdrirn
istoria diferitelor lor rase. $i, in fine, pentru c[, din cauze pe care le putem
partial intelege, gradul de variatie este extraordinar de rnare. Detaliile vor
p[rea deseori plicticos de amenuntite; nimeni insd dintre cei care vor intr-
adevdr se inteleag[ mersul modificlrilor la animalele domestice $i mai ales
nirneni dintre cei care au crescut porumbei $i au observat marea deosebire
dintre rase $i modul fidel in care majoritatea igi perpetrteazd. fornra nu se
va indoi cd aceastd minu{iozttate este justificatd. Cu toat[ dovada clard cd
toate rasele se trag dintr-o singurl specie, nu m-am pufut convinge decit
dup[ citiva ani cA intreaga deosebire dintre rase a ap[rut de cind porllm-
belul de stincd sdlbatic a f ost domesticit pentru prima da ti de om.
Am crescut rasele cele mai deosebite pe care mi le-am ptrtut procttra ln
Anglia sau pe continent gi din toate am preparat schelete. Anr primit balguri .)

'; Termen prin care specialigtii lnleleg impdierea sumari pentru cercetlri gi transporL (N. trad.).
116 IJORUMBI]II DO}{ESTICI

din Persia, precum gi un mare numdr din India gi din alte p[r!i ale lumii ).
De la admiterea mea in doui dintre cluburile londoneze dc crescltori de
porumbei, am primit cel mai amabil ajutor din partea mttltora dintre cei
mai eminen{i amatori').
Rasele de porumbei care se pot deosebi gi care se reproduc fidel sint
foarte numeroase. D-nii Boitard gi Corbie 3) descrirt in detaliu l22 de forme
gi elr a$ putea adluga mai multe f orme europene necllnoscute lor. .Iu decind
dupd balgurile care mi-au fost trimise, in India existS. mtrlte rase necllnoscute
in Anglia gi Sir W. Elliot m[ informeazl" c[ o coleclie irnportat[ de un negustor
indian la Madras, de Ia Cairo gi ConsLantinopol, con{inea tnai rnulte forme
necunoscute in India. Nu md indoiesc c[ existd mult mai mult cle 150 cle forme
care se reprodnc fidel .si care au nllme distincLe. in nlarea lol nlajoritate,
ele nu se deosebesc insd intre ele decit prin caractere neinsemnatc. Nu mi
voi ocupa de asemenea deosebiri aici, limitindu-md la caracterele structttrale
mai i-portante. \,'om vedea indatii ci existi totugi deosebiri imporLante.
Am examinat admirabila coleclie de columbide de la British Museuln ,i, clt
exceplia unui mic numhr de forme, ca Dtdunculus, Calaenas, Goura etc., afirm
fdr[ ezitare cd unele rase domestice ale portlmbelului de slinc5 se deosebesc
prin caracterele exterioare tot atit de mult ca Si genrilile naturale cele mai
distincte. Putem c5uta in zadar printre cele 288 de specii citnosctlte n) tln
cioc atit de mic Si de conic ca acela al porumbelului jrrcirtor cu fa{a sctlrtd;
unul atit de lat gi scurt ca acela al harb-ului; unul atitcle lunQ, drept 5i ingust,
cu enormele sale carnncule, ca at porurnbelului cirldLor englez; o coacl5 atit
de desf5gurath gi ridicat5 ca aceea a celui rotat, sau un esofag ca ztl celui gttgat.
Nu pretind nici o clipd cd rasele domestice se deosebesc prin toatl organizalia
lor in aceeagi m[suri ca genurile naturale mai distincte. M[ ref er nrt mai la
caracterele exterioare, pe baza cdrora - trebuie sd recllnoagLem - au fost
1) Onorabilul C. \Iurray mi-a trimis ciin Persia cttcva exemplare foarte veloroase, iar consulttl briLanic, dl Iieith
Abbot, mi-a comunicat informaliuni clespre porumbeii din acca !ar[. Slnt foarte indat.oraL lui Sir \\:alter l]lliot
pentru o coleclie imensi de balguri din lladras gi pentru mulLe infolmalii in privinla lor. Dl l3l5'th mi-a pus cu
generozitate la dispozilic vastcle sale cunogtinle in legiturd cu acest. subiect ;i cu alLele in legituril cu acesta.
Rajahul Sir James Brooke mi-a trimis exemplare clin Rorneo; de asemenea consulttl britanic, dl Srvinhoe, tle la Amoy
clin China qi dr. Daniell de pc coasta de vest a Aflicii.
2) Dl B. P. Brent, binecunoscut pentru clileritele sale contlibu!ii la literatura dcspre piisiri'ile cle curte, m-a
ajutat ln toate privinlcle timp de mai mulli ani; <le asernenca qi dl Tcgctme-ver rn-a splijinit, cu o neobositi. ama-
bilitate. Acesta clin urmii, cale cstc binecunoscut pentru lucrirrile sale clcspre ptisirrile dc curle gi care a crcscuL
porurnbei pe scard mare, a revizut acest capitol, precurn qi pe cele urmirtoarc. Dl ilult mi-a ar'[tat mai lnainte
coleclia sa inegalabilir de porumbei guqali gi mi-a clat citeva exemplare. Am avub acces la colcclia cl-lui Wicliing'
carc confinea un asortiment de forme mai mare dcclt s-ar fi putut veclca oriunde ln altir parte, iar d-sa rn-a aju-
tat intotdeauna in modul cel mai generos cu exemplare qi infornralii. Dl Flaynes ;i dl Corker nli-au dat cxemplare
din admirabilii lor porumbei cilitori. Slnt de asemenea indatorat d-hri Iiarrisou \\'eir. $i ln nici un caz nu tre-
buie si trec cu veclelea ajutorul primit cle la d-nii J. 1\{. Eaton, Baker, Evans, J. Baily jun. din Nlount Strcet;
acestuia din ulmi li sint indatorat pentru clteva excmplare valoroase. Iiog pe toli acegti domni s[ acccpte mui]u-
mirile mele sincere qi cot'diale.
3S Les p[geons tle uclilre el rle colcmDier, Paris, 1824. Timp de.{5 tle ani, siugura ocupalie a d-lui Corbid a fost
Ingrijirea porumbeilor aparlinind ducesei de Berry. ISonizzi a dcsclis un rnarc numir de varietdli colorate din
Italia ; Le uaricLziont dei. colombi domestict, Padova, 1873.
a) Cottp d'e,il sur I'OrrIre cles pigeons, de prinlul C. L. Bonaparte, Paris, 1855. Acest autor stabiieqte 288 de
specii grupate ln 85 de gcnuri.
 DE,SCRIEREA RAStrLOR 177

stabilite totugi majoritatea genurilor de plslri. Cind vom discuta, intr-un

capiLol ulterior principiul selecliei, a$a cum a fost aplicat de c[tre om, vom
r-t'dea clar cle ce deosebirile dintre rasele domestice sint aproape intotdeauna
iirnitate la caracLere exterioare, sau cel pulin exterior vizibile.
Datorit,S nu mflru]ui de cleosebiri gi grada[iilor acestor deosebiri intre
cliferitele rase, am considerat indispensabil ca ln clasificalia urm[toare sI
cieosebesc grupe, rase gi subrase, la care trebuie addugate variet[li gi sub-
varieti!i, toaLe tlansrnilindu-pi caracterele in mod riguros. Chiar la indivizii
din aceeagi subvarietate, dacir sint cresculi timp lndelungat de amatori dife-
ri!i, se pot recunoagte nneori linii diferite. Dacd formele bine caracterizate
ale difcritelor rase ar fi fosb glsite in stare sllbatic5, fdrfl indoiald cil toate
acestea ar fi fost clasificate ca specii distincte gi mai multe dintre ele ar fi
fost ctt singuran!5 considerate cle ornitologi ca apar[inind unor genuri distincte.
Din cauza modului in care rlumeroase forme trec dintr-una intr-alta, o buni
clasifical'e a cliferitelor rase domestice este extrem de dificil[. Este insd curios
ci ne lovim de exact aceleagi dificult[!i gi cI brebuie s[ ne conformflm aceloragi
reguli, ca gi in clasificarea oric.irui grlrp natural, dificil, de organisme. S-ar
prrtea adopta o ,,clasificare artificial5", care ar prezenta mai puline dificult5{i
clecit o ,,clasificarc natural[" ; in acest caz s-ar intrerupe ins[ multe afinit5{i
eviclenLc. Formele extreme p ot fi u $or definite, ins[ f ormele intermediare $i
clificile ne distnrg adesea definiliile. F'orme care se pot denumi ,,aberanLe",
trebuie rtneori incluse in gnipe ciirora nu le apartin in mod precis. Trebuie
folosite caractere cle toate felurile, dar ca gi la pis[rile care trfliesc in stare
natttral5 -- caracterele ciocului sint celc - mai bune gi mai u$or de apreciat.
Nu este posibil sI se cintircascii importanla tuturor caracterelor care trebuie
Itrate in cottsiderare pentnr a constitui grupe gi subgrupe de egal[ valoare.
In sfirgit, o grupe poal. conline numai o ringu.[ iasd, iir o altd grip5, definit5
rnai Putin distinct, poate conline mai mulbe rase gi subrase ; in acest caz,
ca gi in caztrl clasificirii speciilor naturale, esLe greu s[ nu se acorde o impor-
tan{[ prea mare nurnirului cle forme pe care l. poate conline o grupd.
Niciodatl nu anl fiicut misurltorile dup[ ochi $i, cind vorbesc despre o
anrr mitl parte ca fiind rnare sau mic[, mi refer intotdeauna , ca m5surd
de comparalie, la ponrmbelul de stinc[, Columba liuia. Dimensiunile slnt
indicate in cm.
5; f)coarece m[ reler atit clc cles la mirrimca porumbeluhri cle sLinci, sau C. liuirr, este cazul si dau meclia misu-
rdlorilor a douI pirsiiri silbaticc, pe carc dr. Eclmondstonc a avut gcntile]ea sI mi le trimitl din insulele Shetland.
cm
Lungimea de la baza pcnatl a ciocului pini la capitul cozii 36,20
,, ,, ,, ,, ,, la glanda uropigiand 2r4l
,, d" la virfrtl ciocului la capitul cozii 25,45
,, rectricelor 11173
,, aripilor din virf in virf 2,35
,, aripii st.rinse 1,96
Ciocul, lungirnea de la virful ciocului la baza penaLi 0,58
,, grosimea mlisnrati verlical la capitul distal al nirilor 0,40
,, lifirnca, mlsuratii in acela;i loc, 1,96
l)icioat'ele, lungimca dc la capitul tlegetului din mijloc (firi gheari) pinir la capdtul distal al tibiei 5,13
,, lungimea dc la capiitul degetului din mijloc pinri la capitul degetului postelior (firi ghcale)
Greutatca, 220,48 g
 PORUMBEII DOMESTICI
1I
Voi prezenta acum o scurtd descriere a tuturor raselor principale. Ta-
hloul de mai jos va putea ajuta pe cititor sd le cunoasc[ numele gi afi-
nitdlile. Porumbelul de stinc[, sau Columba liuta (incluzind sub acest nume
rloui salr trei subspecii sall rase geografice indeaproape inrudite, care vor fi
clescrise ulterior), poate fi considerat cu incredere, dupi cum vom vedea in
capitolul urm5.tor, ca fiind forma parentald comun[. Numele in caractere
italice din dreapta paginii ne indich rasele cele mai distincte, sau pe acelea
care au suferit cele mai_ mari modificdri. Lungimea liniilor punctate reprezintd
aproximativ gradul de deosebire dintre fiecare ras6 gi tulpina parental5, iar
nu mele plasate rinul sub altul in coloane aratfl legltura mai mult sau mai
pulin strinsd intre rasele respective. Distanlele dintre liniile punctate repre-
zintd aproximativ gradul de deosebire dintre diferitele rase.
CILUMBA LIvIA SAU PORUMBELUL DE STIXCA
Grupa I Grupa II Grupa III
1 subgrupe 7 I sub-
i
grupe
i

Kali-Par juc[tor
i persan
I
i
i i-----.Murassa

i
Bussolah

!i!i
i{
Bagadotten
1

I
I
juc[tor
I
Scanderoon bo!an
ii
I

I
i ",o1,'ro
I
t
I
I
I
I
jucdtor
I i
gugat comun
german
I
Dragon
i guqat
i

i de Lille Pigcon ri
orr cqf
hsYqw
i
!
i
i
;;
;,
I

olandez i Cygne i

i
I I
i
____- _
-_ _______-_i I
i r
I
I
I
jucdtor indian {-:ooh-.i
rtrrcrrl cdldtor Roman Ilarb cu cu iacobin
engJlezesc englezesc fala scurld spate crel i x.G ss!
O-.\S-:R)

S S F.S R F
' 3*
ItcdH' :
e'
6F. R'

<a

t(!
GR,UPA I
Aceast[ grup5 nu cuprinde decit o singurd ras5, aceea a porumbeilor
gu $ati. Dac[ se ia subrasa cea mai puternic caracterizat{, $i anume porllni-
belul gu$at englez ameliorat, aceasta este poate cea mai deosebitd dintr"e
toate rasele de porumbei domesticiti.
 DESCRIERI]A RASF,LOR

Rasa I. pont-iuBEr cuEATr. (Pouter pigeons, itt englez5; Kropftauben, in

gerntan[ ; Gt'ossesgolgcs sau botrlans, iu francezfl).
Esolcrqul rnare, cle-crbiu scparat cle gu$d, deseori umllat. Corpul si pi"ci"oarele
alungtte. Ctocul tle dtmensi-tttti- moderute.

Subrasa I. Cirrd are glr$a cornplet unrflatir, porumbelul gugat.englez

prezintl up aspect i'nLr'-adevfli surprin zdLar. Obiceiul de a-gi umfla putin gtl$a

,,iirir;ii]rflr
ttli

r,\li

ll tli

l1

6). F'orma
Fig.17. Porurnbelul dc stlnci. sau coluniba liuia
parentali. a tuturor porumbeilor clomestic'i!i'

este comun trituror porumbeilor clornestici, dar la acest portlmbel este dus
de aceea a altor
i;";*i;;;, in afard, cle dimensinne, gu$a nu se deosebegteprintr-o
po.rrnbei; ea este insfl separaLi mai-pulin gllt de esofag gituitur[
Dianetrul plrlii sr-ipcrioare a esofagului este foarte n]are' chiar pind
'bjic[. aproape cle^cap. f,a o paslre de-a mea, ciocul era ingropat aproape
foarte
6) Accst clescn a fost esecnlat rlupir o yrasiire :troarti. T.llmitoarclr: $ase desene
au fost executate cu mare
regctmeier. sc poate afirma cu deplini lncre-
atenlie clc cibre cll Lrikc \yells, clupit pisitli vii, alcse de cittre cll
clere ei, la cele Fase rase carc au fost desenate, caracLcrele ttu au fost citu;i dc pulin exagerate'
i20 PORU}{BEII DOMESTICI

complet a Lu nci cind esof agul era complet extins. Mai ales cind sint iritali,
masculii igi umfld grr $a mai mult decit femelele gi se fudulesc exercitlnd
aceastir capacitate. Dac[ o paslre nu vrea sd se ,,joace", pentru a utiliza
exprcsia tehnic5, amatonrl, luindu-i ciocul in gttr[, il umfld ca pe tln balon,
dtrpI clln] am vd,zut eu insumi : gi atunci pasflrea, umflati de aer gi de mindrie,
sc plimbh !an{og[, menlinlndu-gi talia m5rea{5 cit poate mai mult timp.
Deseori porumbeii gugali zboard cu glrga umflat5. Dupd ce Lrna dintre pds5rile
mele a lnghilit o porfie serioasfl de mazdre gi api, am auzit cum mazdrea ii
zornlia in guga umflat5 ca lntr-o b5gic5, in timp ce pas[rea zhnra pentru a-gi
revdrsa mazdrea gi a-$i hrhni puii aproape acoperili cu p ene. Cind zboard,
acegti porllmbei iSi lovesc partea de sus a aripilor Llna de alta, fdcind astfel
un zgomot ca cle aplauze.
Porumbeii gugali se tin remarcabil de drept gi corpul lor este sublire gi
alungit. ln leglturd cu aceast[ formd a corpului, coastele le sint ln general
mai late gi r.crtebre,le mai nllmeroase decit la alte rase. Din caLrza felului
lor de a se {ine, picioarele lor par mai lungi deciL sint in realitate, degi
fa{5 de cele ale speciei C. If"uia picioarele gi labele lor sint de fapt mai lungi.
Aripile par mult alunoite, ceea ce nu este de fapt adev[rat, dacd ele slnt mdsu-
rate in legirLurir cu lungimea corpului. Ciocul pare, de asemenea, mai lung;
de fapt insl cl este ceva mai scurt (cu circa 0,76 dintr-un cm) in proporlie
cu dimensillnea corpului gi fa!5 de ciocul porumbelului de stlncd. Cu toate
cir nu este vohlminos, porurnbelul gugat este o pasire nlare; am nristtrat
p nul care avea 87 ,6 crn intre virfurile celor doud aripi gi 48,26 cm de la
r,ilfrrl ciocului pinfi la capdtul coz|i. La u n porumbel de stincl sirlbatic de
pc insulele Shetland, aceleagi mdsur[tori au dat numai 71,76 cm gi 37,46 cnr.
Existii multe subvariet5li de porumbei guga!i, cle diferite culori, dar nu
m[ voi ocupa de ele.
S nbr asa II.
Poruntbelul gttsat olandez. A"cesta pare si fie forma paren-
tal[ a ponimbeilor nogtri gugali englezi, ameliorati. Am crescttt o pereche,
clar b[nuiesc ci nn erall pflsdri de ras5 pur[. Ei sint mai mici declt porumheii
gngali eng,lezi gi in toate caracterele lor sint mai pu{in bine dezvolta!i. Neu-
ineister r) spune c[ aripile le sint incrucigate deasupra coz7i, dar nu ajung pind
la extremitatea acesteia.
S nbrasa III. Porumbelul guSat de Li"IIe. Cunosc aceastd rasl numai
din clescrieri e;. Ca form5 general5, el se apropie de porumbeltrl gugat olandez;
esofagul umflat cap[tI insd o form[ sferic5, ca gi cum porurnbelul ar fi inghilit
o poitocald rnare care i s-ar fi oprit foarte aproape sub cioc. Aceasti bile
umflatd este reprezentatfl ca ridicindu-se la aeelagi nivel cu virful capului. Are
ntrmai clegetul miilociu incillat. O varietate a acestei subrase, numitd' claquant,
este d escris[ de cl-nii Roitard gi Corbie. Ea ipi umfl5 numai pulin gu sa gi se
caractertzeazd. prin obiceiul de a-$i lovi violent aripile una de alta deasupra
spatelui, Lin obicei pe care lnLr-o mic[ mdsurd il are gi ponrmbelul gugat englez.
?; Das Gonze de.r Tuubanzncht, \\'cimar, 18137, planqele 11 qi 12'
8; Boitald gi Corlri6, f,ps pirlcrtn.s etc., p. 177, planqa 6.
 DESCRIEREA RASELOR
721

S rr b r a s a IV. Porumbelul gugat german, comun. Cunosc aceast5 pasdre

numai din desenele gi descrierea meticuiosului Neumeister, unul dintre pu{inii
autori care atl scris despre porumbei gi in care dupi .i am constaLat
se poate avea inl,otcleatlna incredere. Aceastd- suJtrasi -pare si fie foarte -
diferitd. ParLea supet'ioar5 a esofagului cste mult mai pulin ciestins[. pas[rea

Fig. 18. Gugatul englezesc (English pouter).

se {ine mai pu{in^dreapt5, nll are labele incillate, iar picioarele gi ciocul
ii sint mai scurte. In toate aceste privin{e, ea se ipropie .u formd d. po*rm-
belul de stincil comun. Rectricele sint foarte lungi, totugi virfurile aripilor strinse
dep[..sesc capritul c.ozti, iar.lungimea aripilor Oe ta un virf la altlt, precum
Si
lungirnea corpultti sint mai mari decit la ponrmbelul gugat englez.

GRUPA II
Aceast[ grupir inclucle trei rase, gi anume porurnbeii c5l5tori, romani
gi barbi, er'-ident inrudili intre ei. De fapt, intre anumili porumbei cdldtori
5i romani exist[ grada{ii de tt'ecet'e atit cle insensibile, incit este nerroie sI se
stabileascd o lirnit[ arbiLrarl intre ei. Prin rase striine, de Ia porumbelul
cdl5tor se trece in mod treptat la porumbelul cle stinc5. Totugi, claci poprmbeii
cdl5tori gi porurnbeii barbi bine caracteriza\i (r'ezi deseneli.lg gi 20) ar fi
122 PORUN{BEII DOMESTICI

existat ca specii silbatice, nici Lrn ornitolog nll i-ar fi plasat impreund in
acelagi gen sau inrprer-rn[ cu porumbelul de stinc[. Ca regul[ generalil, acest
gnrp se- poatc recllnoapte prin faptul c[ are ciocul lung, cu pielea de deasupra
ndrilor turnefiati gi deseori camnculatl sau rugoas5, iar cea clin jurul ochilor
dt.zgolit5 gi cle ascnlenea canlnculat[. Gtrra ii este foarLe largl gi picioarele
mari. Totu5i, barbul, care trebuie clasificat in acelagi gnrp, are ciocul foarte
sr,.urt iar unii ponrrnheri romani au foarte pulind piele dezgolitd ln jurul ochilor.

*), pigeons Lurcs,

Resa II. PonuMsur cArAroRI. (Carriers ; Tiirkische Tauben
clragons).
Cior:ul alunqit, tngust, ctsculf"t; ochti. tnconiurali de multd piele dezgoli.td, t"n
general carunculatd ; gttttl Si" corpul alungf"te.

Snbrasa I. Porumbelul cdldtor enqlez. Acesta este o pas[re frumoasS,

n are, cu penaj des, in general de culoare inchis[, cu gitul alungit. Ciocul este
stibtiat gi de o lunqime uirnitoare. Astfel, la un exenrplar cl avea lungimea de
3,55 crn de la baza penatl pin[ la virf ; deci aproape de douX ori mai lung decit
ccl al porumbelului de slincd, care nu m[sura decit 1,95 cm. De cibe ori
corrrpar ca propor{ie vreuna dintre p[r{ile porumbelului cdl5tor cu parlea
rcspectir'[ a celui de stincd, iau ca mdsur[ de compal'a{ie ltrngimea corpului
clc la haza ciclcului la capltul cozir. $i dupI aceastI mlsurS, cioctil nntti
IrorrrrnJ:el ciilirtor era cu aproape 1.,27 cnt mai lung declt al celui de sLincii.
Ilcse.ori ntzixilanrl superior este IIgor arcuit. Limba cste foarLe ltrrlg5.
I)ezloltarea pieii carunculate sau a caruncltlelor din jurul ochilor 5i dc dea-
su pra n5rilor, precu m gi de pe ma ndibu la inf erioard, este prodigjoas5. Mdsu-
ra.ie longitudinal, la unele exemplare pleoapele erau exact de doud ori mai
Iungi decit la porumbelul de stinc5. Orificiul exterior satl fosa ndrilor era de
aremertea cle dori[ ori mai lungir. Gura deschisl avea in ltartea cea mai larg[
o llilirne cle 1,90 cm, pe clnd la porurnbelul cle stlnc[ nu este decit cle 1,01 cnt
Aceastd mare l5lime a gurii se vede la schelet din marginiler lisfrtnle ale rltmultri
mandibulei inferioiire. Capul este plat Ia virf gi ingust intre orbite. I-abele picioa-
relor sint mari gi grosolane. Astfel, la doui exemplare lungirnea mlsttratd
de la capltul degetului posterior pin[ la capittul degetului mijlociu (f[r5
gheare) era de 6,6 cm ; proporlional fa![ de ponrmbeh-rl de sllncir, aceasta
ieprezint[ o dep[gire de aproape 0,63 cm. Un pommbel cfllitor foarte frumos
a mirsurat B0 cm intre virfurile aripilor. Pdsiirile din aceast[ subrasd sinl
prea valoroase pentru a fi folosite ca porumbei cXlStori.

S rr brasa II.
Dragoni"i"; porumbei.i. cdldtori. persani". l)ragonul englez se
cleoserbegte de porumbelul cil5tor englez ameliorat prin fapttrl ci este mai
mic in toate ilirnensiunile sale ; apoi are mai putine caruncttle in jtrnrl
ochilor gi deasupra n[rilor, iar pe mandibula inferioar[ acestea lipsesc. Sir
\\'. trlliot mi-a trimis clin Madras un porumbel cilfltor de Bagdad (rrneori
tlenumit Khandesi), al c[rui nnme dezviluie originea sa persan[ 5i care
*1 ln erli[ia germand aceasti ras:i eslc denumiti l]otentuuhen (N. trrtd.).
 DESCRIEREA RASELOR
723

aici ar fi considerat ca nn _foarte prost dragon. Avea corpul de talia polrm-

beltrlui de stinc5, ctl ciocul ceva mai lu ng, mlsurin d 2,i4 cm de la virf pind
la haza p_enati. Pielea din jttrul ochilor era numai u$or camncglat[, p€ btnA
cea de deasupra ndrilor era destul de carunculat[. Onorabilul C. ^Murrav
uri-a trimis de asemenea doi porurnbei chldtori direct clin Persia ; acegtia
aYeatl aproape accleagi caractere ca r'pasdrea de Madras, fiind aproape tot

)..t
N*
mls
*:r s

:-'-
TuilEtgtttlr Hg.rE !t

Fig. 19. Cdldtorul englezesc (English carrier)

atit de mari ca. 5i po_rtlmbelrtl cle stincd; la unul dintre exemplare ciocLrl
atingea ins[ lungimea de 2,92 c-m; pielea de deasupra nf,r'ilor era nrrmai pu!i1
carunculatS, iar cea din jurul ochilor aproape de loc.

S rr b r a_:s a III. B- aqadotten-Tauben ui. Iut I{eumei.ster (Pavclolten-Tauben

sau Hocker-Tauben). Datoritir amabilitdtii cl-lui Baily jrin., arn primit 1n
exentplar morl din aceastd rasi neobiqnuitH, adusi dip" Gerrnania. Ea este
cu siguranlir inrttdit[ cu porumbeii romani, totugi, dat[ fiind stricta sa afini-
tate cu porurnbeii c5l5tori, este mai potrivit sd o descriem aici. Ciocll este
h'rng pi incovoiat san intors in jos intr-un mod cu totul remarcabil, dup5 cum
se vede din desenul care va Ji prezentat ulterior, cind voi trata clespre ichelet.
Ochii sint inconjurali de o band5 latd de piele de culoare rogie aprins[, care
este ca gi cea de deasttpra ndrilor
-
este remarcabil de proeminent5, fiind - moderat carunculat5. Carena sternall
indoit[ brusc ln afar[. Picioarele gi
tarsele sint foarte h-rngi, tnai mari declt la portrrnbc-.ii ciil5tori englezi d;
prima calitate. Intreaga pasiire este mare, insd, proporli91al fald cle" dirnen-
sirtnea corpultti, remigele gi rectricele sint scurte. U" poprmbel de stilcd sirlbatic
mult ntai mic avea rectriceJe lungi de ll,7 crn, pe cind la ponmbeii Baga-
 PORUMBEII DON{ESTICI

dotten mari aceste pene de-abia dep[geau lungimea de 10,4 cm. Riedel e)
observir ci at:eastd pas[re este foarte tdcutd.

S u b r a s a IV. Porttmbelul cdldtor de Basrah. Sir \V. Elliot mi-a

trirnis clin Ilach'as dotrd exernplare, nnul in alcool, iar cel5lalt ca balg. Ntrmele
inclici originea persan.l a ponrmbelului. El este foarte preluit in India gi
este considerat ca o ras[ distinctd de cea a porumbelului cilfltor de Bagdad,
care formeaz[ cea cle-a doua subras[ din clasificarea mea. La inceput am biinuit
cI acestc dou:i subrase ar fi putut fi formate recent prin incrucigtiri cll alte
rase, cu toate cX allrecierea de care se bucurd face aceast[ presupllnere nevero-
simiki. Intr-un tratat persan 10) ins[, care se crede c[ a fosb scris acum
vreo sutir de ani, rasele de Bagdad gi de Basrah sint descrise ca diferite.
Porunrbelul c[]iitor de Basrah are aproximativ aceleagi dimensiuni ca gi
ponr mbelul de stinc[ sdlbatic. F'orma ciocului, cu pulinfi piele carunculatd
deasupra ndrilor, plcoapele mult alungite, glrra latd m:isuratd in inLerior,
caprll ing'ust, picioarele proporlional pu{in mai lungi decit Ia porumbelul de
stincl gi aspectul general aratl cI aceastfl pas[re este in mod neincloielnic un
porumllel cril:itor.'fotugi, la unul dintre exemplare ciocnl era exact de aceeagi
Iungime ca Ia ponrnrbclul de stinc5. La celdlalt exemplar, ciocul (ca 5i cleschi-
zratrtra nirrilor) nu era decit cu foarte putin mai lung, adicd cu 0,20 cm. Cu
toate cd existii o bandl considerabilfl de piele dezgolit[ gi ugor canrnculatd
in jurul ochilor, cea de deasupra ndrilor nu era declt foarl.e pulin rugoasi.
Sir \V. Elliot nri informeazti c.5, la pasdrea t'ie, ochii par remarcabil de mari
5i proeminenli $i acelagi fapt este menlionat in tratatul persan ; orbita osoasd
insir este pulin mai mare decit cea a porumbelului de stincfi.
Printre cele citeva rase care mi-au fost trimise clin Madras de cltre Sir
W. tr,lliot, era o pereche de KaIt Par, pds[ri negre cu ciocu] u$or alungit, cll
pielea de deasupra nririlor oarecum plind gi cu pulinfl piele dezgolil.[ in jurul
nchilor. Accastir rasl pare inrudit[ mai indeaproape clr portrrnbclul cliirtor
decit oricare alt[ ras5, fiind aproape intermecliari intre pot'untbeltrl cilitor
de Basrah ri ponrmbelul de sttnch.
Nnnrelc date, in diferite pdrli ale Europei gi in India, diverselor neatnttri
de ponrntltei citlirtori, indicd toate ca origine a acestei rase Persia sarl liirile
invecinate. Chiar clacl nu linem seamei de KaIi. Par ca fiind de origine indoiel-
nicri, meritfl o atenlie deosebit[ faptul cd avem o serie, intrerupti de mici trepte,
cle la ponlmbelul de stinc5, trecind prin cel de Basrah (al cdrui cioc uneori
ntr cste mai lung deciL cel al porurnbelului de stinc5, cu pielea din junrl ocliilor
dezgolit5, iar deasupra nirilor foarte ugor umflatfl gi carunculatd), apoi prin
subrasa de Bagdad gi prin dragoni, pind la porumbeii nogtri cilStori englezi
anreliora{i, care prezint[ cleosebiri atit de uimitoare fa!.{ de portlmheltrl de
stincir sau Columba liuirt.
s1 nfu Tuultcntttchl, I'lm, 1ti24, p. 12.
10) .\cest tretat a fost scris de Sayzid l\'Iohamed }Iusari, care a mnrit in 1770. I)atolitri ntarii anrabilitd{i
a lui Sir \V. trlliot, anr o traducere a accstui curios tratat.
 DESCRIEREA RASELOR 125

Rese III. PontrrrnElr RoMAwI (Runts ; Scanderoons ; die FlorenLiner Tauben

gi Hinkeltauben ai lui Neumeister ; pigeon bagadais, pigeon romain).
Ciocul lung, masi.u ; corpul mare.
ln ceea ce privegte clasificarea, afinitllile gi denurnirea porumbeilor
romani, domnegte o confuzie inextricabil[. Mai rnulte caractere, in general
destul de constante la alli porumbei, ca de exemplu lungirnea aripilor, a cozri,
picioarelor gi gitului gi dimensiunea benzii de piele dezgolitd din jurul ochilor,
sint la pommbeii rornani extrem de variabile. Atunci cind pielea dezgoliLir de
deasupra nlrilor gi din jurul ochilor este considerabil clezr.oltat[ gi carunculat5
gi cind dimensillnea corpului nu este prea mare, tranzilia inLre porumbeii
rornani gi cei cllitori se face pe nesimlite, astfel incit deosebirea tlinLre :rcegLia
este ctr totul arbitrarl. Acest fapt se vede de asernenea din numelc carer li se
dau in diferite pdrli ale Eurclpei. Totugi, lulnd formele cele mai distincte, se
pot cleosebi cel pulin cinci subrase (unele dintre ele cuprinzinil r-:u'iet5{i krine
pl-onunlate) care diferd prin caractere structurale atit de irnportante, incit
in sLare natural[ ele ar fi considerate ca specii bune.
S tr b r a s a I. Scanderoon at autorilor englezi (die Florenliner gi Flinl<el-
l"auben ai lui Neu meister). Plsirile din aceast[ snbrasl, clin carc am ar.u b
una rrie gi de atunci am mai vl.zut alte dott5, nu se deosebesc de porumbeii
Bagaclotten ai lui Neumeister decit prin faptul cI au ciocul mult niai pu{in
curbat in jos gi cir pielea dezgolit[ din jurul ochilor gi de cleasupra n[r'ilol
nu esLe aproape de loc carunculat5. I\I-am simlit totugi obligat. sri plasez porurn-
beii Bagaclotten in rasa II, adicir in cea a porumbeilor cIlSbori, iar pe cei de
care ne ocupdm aici in rasa III, adic[ in cea a porumbeilor rornani. Porum-
belul Scanderoon are o coadd foarte scurt5, ingustd gi riclicatd, iar aripile sinb
extrem de scurte, astfel incit primele pene primare nu sinb mai lungi decit
cele aie nnui mic porurnbel jucdtor ! Gitul este lung, mult lncovoiat, carena
sternal[ proeminentd gi ciocul lung (2,92 cm de la virf la baza penaL[), gros,
vertical, ugor incovoiat. Pielea de deasupra n5rilor este tumefial-fl, necarun-
culatl, iar cea dezgolit[ din juml ochilor, lat[ gi ugor carunclrlab[. Picioareie
sint lungi, cu lahele foarte mari. Pielea gitului, rogu aprins, prezinbS. deseori
o linie mediand dezgolitd, cu un petic ro$u dezgolit la capltul distal al radius-
trlui aripii. NISsuratI de la baza ciocului pind la r5ddcina cozh, pasdrea rnea
era cu 5.08 cm urai lungir clecit porumbelul de sLinc5. Coada m[sura iirsl numai
10,16 cm pe clnd a porumbelului de stinc[, care este o pas[re mult mai
micl are o lungime de 11,73 cm.
Porumbeh-rl Hinkel sau Florentiner al lui Neumeister (tabelul XIII, fig. 1)
concorcl[ cu descrierca de mai sus in toate caracterele specificate (ciocul nu
este rnen[ionat), cu exceplia faptului afirmat in rnod cxples de Neumeisber
ci gitul este scurL, pe cind la scanderootrul nrelr era remarcabil dc lung gi
incovoiat. Agadar, poru mbelul Hinkel constituie o varietate bine pronuntat[.
S u b r a s a II. Pigeon cggne Ei" Pigeon bagdadats aI lui. Boi.tard Si" Corbte
(Scanderoon-ul autorilor francezi). Am avut doui p5s5ri vii din aceastir subras[,
iruportate din Franta. Ele se deosebeau de prima subras[, aclici de adeviratul
scanderoon, prin lungimea mult mai mare a aripii gi a cozii, prin ciocul mai
 PORUMBI]II DOI,{ESTICI

scurt, $i prin fapLul c[ pielea de la cap era mai carunculatS. Pielea glbului
este rogie ; lipsesc insfl petele dezgolite de pe aripi. Una dintre pds5rile rnele
truisura 97,8 cm intre virfurile aripilor. Luind ltingirrea corpului ca m[surfl de
corlrparalie, cele doui aripi erau cu nu mai pu{in de 12,70 cm mai lungi deciL cele
ale porumbelului de stlnc[ ! Coada era lungi de 15,88 cnl deci cu 5,72 crn mai
lungd decit cea a scanderoonului, p?sIre aproape de aceeagi mirime. Ciocul
este ntai lung, mai gros gi mai lat decit al pommbelului de stinc5, in raport
cu mirirnea corpului. Pleoapele, nlrile gi deschizdtura interioard a gurii sint
toate proporlional foarte rnari fati de porumbeii cdlirtori. Laba piciorului,
nt[surat5 de la capirtul degetului rnijlociu pinl la capdtul celui posterior era.
de fapt, Iutrg[ de 7,24 cnr aclici cu 0,81 cm mai lung[ clecit cea a porum-
belului de stincd, proportional cu rndrirnea relativd a celor doul pdslri.
S u b r a s a III. Porumbef.i spani"oli sau romani.. Nu sint sigur dac[ am
dreptate plasind acegl.i porlrmbei ronrani intr-o subras[ c]istinctfl. Totugi,
dac[ h-ritn tn considerare p[slri bine caracterizate, fird lndoial[ c[ separalia
este corectd. AcegLi ponrrnbei sint p5s[ri grele, masive, cu gitul, picioarele gi
ciocul mai scurte decit la rasele anterioare. Pielea de dcasupra nlrilor este
lumefiatil, nu ins[ carunculat[, iar pielea dezgoliLfl din juml ochilor nu este
prea lat[ gi nunrai ptrlin carunculatl ; arn vizri b chiar un frurnos porumbel,
aga-numit spaniol, care apl.oape ch nu avea de loc piele dezgoliti in jurul
ochilor. Una dintle cele douir varietS{i care se pot vedea in Anglia gi care
este cea mai larl are aripile. gi coada {oarte lungi gi seanrirni foarte mult,
cu ultima subrasir; cealaltir, cu aripile gi coada mai scurte, este, dupir cite sc
pare, Ptgeon romaf.n ordinai"re al ltii Boitald gi Corbie. Acegti ponrmbei romani
tind sd trenrure ca cei rotali gi zboarl prost. Acum ciliva ani, dl Gullir.erlt) a expus
Lln porumbel roman cintdrind 0,83 Kg Si
tneier doi
- clupS curn nrd informeazh dl Teget-
porumbei romani din sudul Fran{ei au fost expugi recent la Crystal
-
Palace, fiecare cintdrind cite. 0,97 Kg. Un porurnbel de stincl foarte frurnos din
instrlele Shetland nu cintdrea decit 0,410 Kg.
S u b r a s a IV. Tronfo aI lui Aldrouandi (porumbel ronran de Livorno ?).
in lucrarea lr-ri Aldrovandi, publicat[ in 1600, existfl o gravurfl grosolanl
in lentn, reprezentind ull porlrmbel italian rnare, clr coacla ridicatii, picioare
scttrte, corp masiv gi ciocul scurt gi gros. lVli-am inchipuit c[ acest din urrni
caracter', atit de anornlal la aceast[ grup[, nu era ciecit o reproducere gregiti
de pe Lrn desen prost. in lucrarea sa publicatd in 1735, Mbore spunea insi
cd are Lln pol'Lrmbel rornan de Livorno al cimi ,,cioc era foarLe scurt pentru
o pas[re atit de marc". ln alte privinle, pasirea hri N'Ioore semlna cu prima
subrasX, satt Scanderoon, avind gitul lung gi incovoiat, picioarele lungi,
ciocul scttrt, coacla ridicatfl gi f5r[ mnlte caruncule la cap. Agadar, pdsiirile
lui Aldrovandi gi ale lui trIoore trebuie s[ fi folmat doul r.arietziti distincter
care par sI fi displrut acu m din Europa. Sir W. Elliot mI inforrncaz[
insir c[ a r,Izut la Nladras nn porurn]rel roman cu ciocul scurt, importat clin Cairo.
S tr b r a s a V. Mttrassa (porumbel tmpodobtt) de Madras. Sir W. Elliob
mi-a trimis clin I'Iadras balguri ale acestor frumoase p[sdri pestri{c. Ele sint
LL1 I)ctulLrg Cltonir:le, vol. II, p. 573.
 DESCRIEREA RASELOR 127

pLrlin mai mari decit cel mai mare porumbel de stinci gi au ciocul mai lung
gi mai masiv. Pielea de deasupra nirilor este oarecum plinl gi foarte Lr$or
carlrnclllat5, ial imprejurul ochilor au pulin5 piele dezgolitd ; labele sint rnari.
Aceastd ras[ este intermediar5 intre porunrbelul de stincd pi o varietate nerelr-
gith de ronlan sau cl1l5tor.
I)in aceste ciLeva descrieri r.edem ci la porunrberii romani, ca gi la cei
clliitori, se observli o Lranzitie ugoar[ de la ponrmbelul de stincir la cei mai
mari gi nrai masivi porumbei romani ai nogtri (subrasa'fronfo se indepdrteazf,,
fornrincl o raruuri distincth). Lanlul de afinit5{i gi multe puncte de asemdnare
intre pol'tinrbeii ronrani gi cei cdl5tori nr[ fac insl sd cred ci aceste dou[
rase llu se trag din porumbelul de sLincii prin linii independente, ci lrrin vrelln
stlirnrog comun, dupl cum se indic5 in tabel, care dobindise tlr:,j21 un cioc
destul cle lting, pielea de deasupra nirilol ugol tumefiatl pi in jurul ochilor
pu{inir piele ciezgolitI gi ugor camnculat5.

Rese IV. Benett (Barbs; Indische Tauben; pigeons polonais).

Ci.ot:ttl scurt, Iat pi tnalt: tn iurul ochtlor o bandd latd de ptele dezgolttri
pi curLtnculatd i [ttelea d.e deasupra ndrilor u€or tumefiatd.
ingelat cle fortna clt totul neobignuitir a ciocului foarte scnrt, nu nri-am
clal, seanl:r de strinsa afinitate dinlre aceastd ras[ ;i cea a ponrmbeilol ciilirbori
pin[ ce dl Brent nu mi-a atlas atentia asrrpra accstrri fapt. Ulterior, ch,rpl
ce am rrxaminat porumbclul cllltor de Ba sralt, rni-am cla t seiima c[ nu
ar fi ttevoie de plrrzr multe rnodificdri pentru a-l transforma in barb. Acest
punct cle vedere lirivitor la afinitaLea barbilor cu porumbeii crildtori este
sprijinit pe deosebirea analog5" dinLre porumbeii romani cu ciocuri scurbe gi
cei cri ciocuri lungi, $i, rriai puLernic incd, de faplul c5, in primele 24, de ore
dup i iegirea lor clin g:1oa ce, puii de barbi gi de clragoni searn[nd mai mult
intre ei decit clr fiuii ponimheilor de alte rase toL aLtt de distincte. La aceastl
virstd timpurie, ltrngirnea ciocului, pielea tumefiat[ cle deasupra nlrilor destul
cle cleschise, deschizdtura gurii gi dimensitrnile labelor sint aceleagi la arnbele rase,
desi rnai tirziu aceste pitr{i clevin foarte cliferite. \'edem astfel c,d embriologia
(cum poate fi, eventual, clenumitl compara{ia anirnalelor foarte tinere)intrd in
joc: in cla,sificarea variet5lilor domestice, ca gi in cea a spcciilor in stare uatural5.
Anratorii cornpard, cu oalecare drepLate, capul gi ciocul barbului cu cele
ale cfildlragului. Dacd barbul ar fi fost glsit in stare natural5, el ar fi fosL
incr,driiL cu siguran![ inlr-un gen nou, creat pentru el. Corpul erste pulin mai
nlarc decit cel al porurnbelului de stincd. Ciocul eiste insi mai scurt cu peste
0,50 cni; cu toate cI este niai scurt, este mai gros, aLit vertical cit gi orizontal.
Din ciiuza curburii in afarh a ramurilor maxilarultri inferior, ln interior gllra
esle foarte lalgii, in propor{ie de 0,6 la 0,4 fa!5 de cea a porlrmbelului de
stinc[. Intreg capul este ]at. Pielea de cleasupra nlrilor este tumefiatd, dar nu
canlnculatd, cll excep[ia p[sflrilor de prirna calitate, la care ea este pulin
carunculatir la bltrinele, iar banda de piele dezgolil[ din junrl ochilor este
lati gi foarte carunculatfi. tineori este atiL de dczvoltat5, incib o pas[re aparti-
nlnd d-lui I{arrison Weir aproape c5, nu putea s5. ciuguleascd hrana de pe sol.
 PO]TTJIII][II DOI,iESTICI

La utl exenrplar, pleoapele eirau aproape de doufi ori mai lungi decit cele ale
Ilonrmi:elului cie sLinc[. Picioarele sint grclsolane si puLernice, proporlional
insir ptr{in rtrai scurte decit la ponrmbelul cle stlnci. Penajul este in general
cle ctrloare inchis[ gi uniform[. Pe scurt, barbii pot fi numili porurnbei cildtori

'\

Irig. 20. Barbul englezesc.

cu ciocul scurL, fiind in iiceeagi relalie fa![ d* porumbeii clldtori ca gi porum-

belul Tronfo al lui Alclrovandi fa {5 de cel roman.

GRUPA III
Aceastd grupi este artificiali gi include o coleclie eterogenf, de forme
disLincfc. La cxentplar.e bine caliLcLerizabe cle ciiferiic t'ase, €3 poate fi definitd
prin ciocul care cste rnai scurt decit la porumbeltrl de stincei gi prin pielea
din jurul ochilor, cal'e nu este prea dezvoltatl.
Rese V. PonuunEII RorATI.
S u b r a s a I. Poruntbeit rotalt europent (European Fantails; Pfauen-
tauben; trernbleurs).
Couda desf dSttruld. (in euantat), tndreptcttd t-n sus, lormatd clin lTunuerlase
pene; glanrla ttropigi.and" utrofiatii; corpul Ei ci"ocul relatiu scurte.
La gentl Columba, rrurnirrul norrrrr.l de, rectrice este de 12. Porumbeii rota{i
au irrsi (dupi cum s-a afirniaL) de la 12 pin[ la 42, dupi d-nii Boitardgi Corbie.
La una dintre pirsdrile nrele proprii aIn numlrat 33, iar la Calctrba dl Blythu)
a numdra t 34 dc rectrice la o coad[ f"mperf ec:td. Drip5 cum rnii informeazd
r21 Annals atul llIug. ol Ial. Ilistory, vol. XIX, 7847, p. 105.
 DESCRIEREA RASELOR 129

Sir W. Elliot, la Nlaclras rnlsura este cle 32. in Anglia numlrul cle rectrice
este insfl mai pulin preluit decit pozilia pi desf5$urarea cozri. Penele sint aranjate
in rind dubltr, neregulat, iar desflgurarea lor permanent[ in form[ de evan Lai
gi pozi{ia lor verticalfl stnt caractere mai remarcabile decit numlrul lor crescut.
Coada este capabil5 de aceleagi migcdri ca gi la alli porumbei gi poate fi

r'll

Fig. 21. Porumbelul rotat englczesc.

ldsatd ln jos, aga inciL s[ mflture solul. Ea pornegte dintr-o bazd, rnai l5rgiti
clecit la al{i porumbei gi la trei sc}relete s-au g[sit una sau dou[ vertebre
coccigiene suplimentare. Aln examinat numeroase exemplare de diferite culori
gi din diferite liri negdsind nici o urmd de glandfl uropigian[ ; gi acesta este
un caz curios de atrofie 13). Gitul este subtire gi l6sat pe spate. Pieptul esLe
lat gi proeminenb. Labele sint mici. Jinuta pdslrii este foarte diferitd de cea
a altor porumbei. La p5s5ri de bunS calitate, capul atinge rectricele, care, in
consecin!5, adeseori se bolesc. De obicei acegti porr,rmbei tremurd mult gi
gitul lor are o migcare exbraordinar5, inapoi gil inainte, care pare convulsivS.
Pisdrile de bun[ calibate au un mers neobignuit, ca gi cind micile lor labe
ar fi inlepenite. Datorit[ cozilor lor dezvoltate, ele zboari prosb cind bate
vintul. \/arietd{ile de cnloare lnchis[ sint in general mai mari decit porumb eil
albi rotali.
13) Aceasti glandi se gisc;te la majoritatea pisirrilor; Nitzsch afinnir insir (in Plerglographie, 7840, p. 55)
cri ca lipsegte la douii specii de Coluuiba,la rnai multe specii de Psittacus, la citevtr specii de Olrs gi la majoritalea
sau la toaLe pisirile clin farnilia sLrulului. Nu poate fi o coincidenll intimpl[toare cii cclc clouii specii rle Co-
Iumba, care sint lipsite de glancla uropigiand, au numilul neobi;nuit de 16 rectrice gi searninii in accastS. privinli
cu porumbelul rotat.

I- c. 2662
 PonuNrsnir DoMEsrici

Cu toate cd, intre cei mai buni porlimbei rota{i gi cei comuni care existfl
acunt in Anglia este o deosebire considerabild ln privinta pozi{iei 5i a dimen-
sirrrrii cozh, a portului capului gi a gitului, a migcdrilor convttlsive ale gitului,
A felului de a mer"ge gi a l5limii pieptului, aceste deosebiri dispar treptat
in a$a m[surd, incit este imposibil sd se constituie mai mult decit o singurh
suJtrasS. Totugi, l\[oore, veche gi marcantd autoritate in materie 1a), spune
cri in 1735 existau doud feluri de porumbei tremurdtori (shakers) cu coada
lat[ (adicd porumbei rota{i), ,,unul avlnd gitul mult mai lung gi mai sublire
clecit cel5lalt". De asemenea, dl B. P. Brent mI inf ormeaz5 cd exist[ un
porumbel rotat german cu Lln cioc mai gros gi mai scurt.

Snbrasa II. Porurnbel rotat de laua. Dl Swinhoe mi-a trimis de la

An or', din China, halgul unui porurnhel rotat aparlinlnd unei rase care se
;tia cd fusese adus6 din Iava. Acesta era de o culoare neobignuit5, diferit5
cle cea a oric[rui porurnbel rotat elrropean, iar pentru un rotat, avea ciocul
remarcabil de scurt. Cu toate cd era o pashre de buni calitate pentru neamul
sdn, nu avea decit 74 rectrice. La alte plsdri din aceastl rasd, dl Swinhoe
a num[rat ins[ intre 18 gi 24 de rectrice. Dintr-o schi!5 rudimentar[ care
nri-a fost trimis[ este evident cd coada nu este atit cle desflgurat5 sau de
riclicat5, nici chiar ca la porumbeii rota!i europeni de calitate inferioar5. Pas[rea
ili scutur5 gitul ca $i porumbeii nogtri rotali gi are o gland[ trropigianil bine
clezvoltatd. Dupd cum vom vedea ulterior, p orlimbeii rota!i erau cuncscu!i
in India inainte de 1600 gi putem presuplrne c[ porumbelul rotat de Iava
reprezintd rasa in starea ei timpurie gi mai pulin amelioratd.

Rese YI. PonuMBELUL ruRBrr $I BUFNIIA (Trirbit and Owl ; Nlowen-Tauben ;

pigeons e cravate).
Penele diuergente de-a lungul pdrlii antertoare a gtl.ulut Si a pi"eptului;
cfocttl f oarte scurt, uertical relati.u gros; esolagul putin largit.

Porumbeii turbili gi buf ni{5 se deosebesc pulin intre ei prin forma capului ;
primii au creast[, iar ciocul este altfet curbat. Totugi ei pot fi gmpati aici
impreun[ in mod convenabil. Aceste pdsflri frumoase, dintre care unele sint
foarte mici, pot fi imediat recunoscute dupI penele neregulat_divergente in
forml de gulera$ pe partea anterioar[ a gltului, in acelagi mod, ins[ intr-un
grad mai red.,s, Ca-gi de-a lungul cefei porumbelului iacobin. Ei au remarcabilul
6l.,icei de a-$i u mfia in mod continu" pi pentr\ scurt timp partea superioard
a esofagului, ceea ce provoacd o migcare a ouleragutui. Cind se umfl5 esofagul
ru nei p[sdri moarte, se constatl c5 este mai mare decit la alte rase 5i cd
rlu.rf. afiL cle distinct separat de gug5. Ponrmbehil gugat igi umfl[ atit gttga
propriu-zis5, cit gi esofagul ; cel turbit ili umfl[ numai esofagul, intr-o mIsurd
nruit mai mic5. Ciocul turbitului este foarte scurt, fiind cu 0,71 cm mai scttrt
clecit cel al pommbelului de stinc5, propor[ional cu dimensiunea cot'pului lor

14) Vezi cele cloui eclilii excelente publicate de dl J. II. Eaton tn 1852 gi 1858, intitulate A Treatise on

Fctrtcg Pigcans.
 DESCRIEREA RASELOR 131

iar la ciliva porumbei bufnilir adugi de cll E. Vernon Flarcourt din T'u nis
era chiar mai scurt. Totodatd, ciocul este mai gros vertical, gi poate ceva
mai lat decit cel al porumbelului de stincd.

::!.ii t-Z'

Fig. 22. Porumbelul bufnili african (African owl).

Rese VII. PonunteELUL JtrcAroR (Tumbler ; Tiimnrler sau Burzel tauben ;

culbutants).
In ttmpul zborului. se dd peste cap ; corpul tn general mic; ciocul tn
general scurt, uneori" ercesi.u de scurl pi conic.

Aceastd rasd poate fi tmp5rlit[ in patru subrase, pi anume : persanS,

de Lotan, comund gi jucdtori cu fala scurtd. Aceste subrase includ numeroase
varietili care se reproduc fidel. Am examinat opt schelete de diferite forme
d. porumbei juc[tori gi cu exceptia unui exemplar imperfect gi indoielnic
- coaste, fald de pommbelul de stinc[, care are opt.
acestea aveall numai gapte -
S u lr r a s a I. Porumbei.i iucdtori. prrro'ri. Am primit de la onorabilul
C. N'furray o pereche de asemenea porumbei direct din Persia. Sint oarecum mai
mici decib porumbelul de stincS, aproximativ de dimensiunea porumbelului
comun, albi gi pestrili, cu labele u$or penate gi ciocul de-abia perceptibil, mai
scurt dccit al celui de stincd. Consulul britanic, dl Keith Abbott, ffid infor-
mea zd c5, diferenla in lungimea ciocului este atit de neinsemnat5, incit numai
arnatorii persani experimenta{i pot distinge acegti porumbei jucdtori de cel
indigen comun. El imi comunic5 c5 ei zboari foarte sus, in cirduri, gi se dau
bine peste cap.Citeodatd unii par si ameteascl gi cad la pimint, asem[nindu-se
in aceastd privin!5 cu unii dintre porumbeii no$tri jucdtori.
 PORUMBEiI DOMI]STiCI

S rr b r a s a II. Porumbei"i. de Lotan sau Lowtun; porumbeii jucdtori"

lerc5lrr. tnrlteni. Aceste pis5ri prezint5 unul dintre cele mai remarcabile obiceiuri
saLl instincte ereditare care alr fost inregistrate vreodatd. Exemplarele care
nti-art fost trimise din Madras de Sir W. Elliot sint albe, cu labele ugor penate
;i cr-r penele de pe cap intoarse; sint pulin mai mici ciecit porumbelr-rl de stinc[
satt decit cel comun. Proporlional, ciocul este numai cu pulin mai scurt gi
relativ mai sublire declt la porumbelul de slinc[. Cind sint scuturate ugor gi
l[sate jos aceste pdsdri incep imediat s[ se dea peste cap gi continu[ aga, pini
ce sint luate de jos gi calmate, ceea ce in general se face suflindu-li-se in
fa!5, ca atunci cind o persoan[ este degteptat[ dintr-o stare de hipnotism
sau mesmerism .). Se afirmd cd, dacfl nu sint luate de jor, ele continufl s[
fac[ tumbe pinfl mor. Exist[ numeroase dovezi in privinla acestor particula-
ritdli remarcabile. Ceea ce face insd ca acest caz s[ fie mai demn de atenlie,
este faptul ch obiceiul a fost mogtenit incl dinainte de 1600, deoarece rasa
este l5murit descrisi in ,,Ayeen Akbery" tu). Dl Evans a linut la Londra o
pereche importatd de c[pitanul Vigne gi m-a asigurat c[ i-a vdztt ficlnd
tumbe in aer, precum $i pe sol, in modul descris mai sus. Totugi, Sir W. Elliot
imi scrie din Madras cd, dup[ informaliile primite, ei fac tunrbe numai pe
sol sau la o foarte micd indllime. El menlioneazd, de asemenea o alt[ subva-
rietate, denumitd Kalmi Lotan, care nu incep sI se dea peste cap decit
dacd sint atingi pe git cu un beligor sau cu o nuia.

Su b r a s a III. Porumbei.t iucdtori. enqlezi, comuni. Aceste pdsflri au exact,

aceleagi obiceiuri ca giporumbelul juc[tor persan, ins[ se dau peste cap mai bine.
Paslrea englezd este pulin mai micfl declt c3a persanfl gi are ciocul evidenL
mai scurt. Comparat cu porumbelul de stincl gi fa![ de dimensiunea corpului,
ciocul este mai scurt cu 0,38 cm pind la aproape 0,5 cm ; nu este insS mai
sub{ire. Exist[ mai multe varietd{i ale porurnbelului juc[tor comun, gi anume :
Baldheads (pleguvi), Beards (bdrbogi) gi Dutclt RoIIers (rostogoli olandezi).
Am crescut ciliva dintre acegtia din urm5. Capul acesLora prezint5 diferite
forme, gitul este mai lung, labele incdllate gi fac tumbe inLr-o mdsurS. extra-
ordinar5. Dup[ cum observd dl Brent tu), ,,la fiecare citeva secnnde ei se dau
peste c&p, executind cite o tumb[, doul sall trei de fiecare datd. Ici gi colo,
o paslre executd o migcare de rotalie foarte rapidd, invirtindu-se ca o roatl ;
uneori igi pierde insd echilibrul, cSzind tn mod oarecum dizgralios gi, in acest
caz, dacd se lovegte de vreun obiect se rdnegte"'.'Am primit din M:rdras citeva
exemplare care se deosebesc cu u gurinld prin lungimea ciocului. Dl Brent

') Nlcsrnerism - o stare de transi determinati de un hipnot.izrtor. Tcoria magnetismului animal a lui
F. A. N{esmer (1733-1815). (N. trad.).
1'r) Traducerea englezI a d-lui tr. Gladwin, edilia a 4-a, vol. I. Ob]ceiul porumbclului de Lotan este
descris de asemenea ln tratatul persan la care ne-am referit mai sus, publicat acurn vrco 100 de ani; la acea
dati, porumbeii de Lotan erau ln general albi gi cu creast[ ca qi astizi. Dl Blyth descrie aceste piisirri ln
Annals and Mag. ol Nat. Hist., vol. XIV, 7847, p. 104; el spune ci pot fi vrizute la orice rlcgustor de plsirri
din Calcuta.
t8) Journal ol Horticulture din 22 oct. 1861, p.7$.
 DESCRIE,RUA RASELOR

mi-a trimis un exemplar mort al unui ,,Ffouse-tumbler" (jucdtor de casi) 1?),

o varietate scolianh care, prin aspectul general gi prin forma ciocului nu
se deoscbepte de porumbelul jucltor cornun. Dl Brent afirmd cd, in general,
aceste pisdri incep si se dea peste cap ,,aproape imediat ce pot zbura bine,
la virsta de trei luni ele se dau bine peste c&p, ins[ incf, zboarl, cu energie;
la cinci sau $ase luni, ele fac tumbe in mod excesiv, iar in al doilea an
rentrnt5, in general, si mai zboare, din cau 26, cd se dau prea mult peste cap
gi prea aproape de sol. Unele pdshri zboard in cird, executind cite o tumbh
completd la fiecare ciliva metri, pind cind sint obligate sH se ageze din cauza
amelelii gi a epuizflrii. Acestea sint dennmite porumbei jucStori aerieni (air-
tumblers) Sr, in mod obignuit, fac doudzeci pinfl la treizeci de tumbe pe minut,
fiecare tumbd separatd gi complet5. Am nn mascul ro$u pe care l-am crono-
metrat in doud sau trei rinduri, gi am constatat cd face patruzeci de tumbe
pe minrit. Alti porumbei se dau altfel peste cap.Astfel, la inceput ei fac o
singur[ tumbd, apoi una dubld, pind ce tumbele devin o rostogolire continud,
care pune cap[t zborului; dacd zboard ciliva metri, ei se dau peste cap $i
se rostogolesc pin[ cind ajung la pdmint. In felul acesta, unul clintre ai mei
$i-a g[sit moartea, iar un altul $i-a rupt piciorul. Multi dintre acegti porunrbei
se dau peste cap la numai citiva cm de la pdmint gi fac doud sau trei tumbe-
zburind de-a curmezigul porumbarului lor. Ei sint denumili porumbei juc[,
tori de casd (House-tumblers) prin faptul cd se dau peste cap in cas5. Tumba
pare sd fie lln act asupra c5ruia ei nll au nici un control; pare o migcare
involuntar5, pe care ei fac impresia cd incearcd sd o impiedice. Am vlzut
o pasdre zburind citeodatd, in efortul ei, un metru sau doi drept in sus; impulsul
de a se da peste cap o trdgea inapoi, in timp ce ea se strdduia sd zboare
inainte. DacS sint speriate brusc, sau daci se gdsesc intr-un loc strdin, ele
par mai pulin capabile sH zltoare decit dacfl sint linigtite in porumbarul lor
obignuit. Acegti porumbei jucitori de casd (House-tumblers) se deosebesc de
cei de Lotan salr de cei teregLri indieni prin faptul cd nu trebuie scuturali
pentm ca sI incea pS sd se dea peste cap. Rasa a f ost f ormat5, probabil,
prin sirnpla seleclionare a celor mai buni porumbei jucdtori comuni, cu toate
ci este posibil ca ei sd fi fost incmcigali in vreo perioadd indepdrtat[ cu
porumbei de Lotan.
S u b r a s a I\r. Porumbei.i iucdtori. cu lala scurtd. Acegtia sint nigte
p5s5ri uimitoare gi formeazd gloria gi mindrig multor amatori. Prin ciocul
lor extrem de scurt, asculit gi conic, prin pielea de deasupra ndrilor numai
ptrlin dezvoltatd, ei aproape cd, se indepdrteazd. de tipul columbidelor. Capul
este aproape ca un glob, tegit in fa{5, astfel incit unii amatori spun 18) cd
acesta ,,seamln[ cu o cireag5, avind un gr5unte de orz infipt in ea".
Aceasta este rasa cea mai micl de porumbei. Dl Esquilant avea un pleguv
(Baldhea d) albastru, in virstd de doi ani, care cintdrea pe nemincate numai

17) Vezi descrierea porurnbeilor ,,Ffouse-tumblei"'cresculi la Glascow, ln Cottage Gurdener, 1858, p. 285.
De asemenea memoriul d-Iui Brent, ln Journal ol Hort.,1861, p. 76.
tt) J. lI. Eaton, Treali.;e o4 piqeons, 1852, p, 9,
 PORUMBEII DOMESTICI

0,77 kg, iar alli doi cite 0,19 kg. Am vdzut cd un porumbel de stincd silbatic
cint[re;te 0,40 kg, iar unul roman 0,97 kg. Porumbeii jucitori cu fala scurtd
au o linut5 remarcabil de dreapt5, cll pieptul proeminent, aripile ldsate in
jos gi labele foarte mici. La o pas[re bine dezvoltatd, lungimea ciocului de la
virf pind la baza penatd nu era decit de 1,01 cffi, pe cind la un porumbel
de stincd sdlbatic ciocul este exact de doud ori mai lung. Deoarece acegti
porumbei juc5tori au corpul mai scurt decit porumbelul de stincd comlrn,
ei trebuie sd aib[, desigur, ciocul mai scurt ; fa{d de dimensiunea corpului,
ciocul este ins5 mai scurt cu 0,7L cm. Apoi, de asemenea, labele acestei plsdri
sint de fapt cu 1,14 cm mai scurte dectt labele porumbelului de stinc5, iar
proporlional cu dimensiunea corpului, cu 0,53 cm mai scurte. Degetul mijlociu
nlr are decit 12 salr L3 scutele (solzi) in loc de 14 sau 15. Nu rareori remigele
primare sint in numdr de noud in loc de zece. Porumbeii juc5tori cn fala
scurtd, ameliorali, aproape c[ gi-au pierdut capacitatea de a face tumbe ; existd
totu5i mai multe descrieri de cazuri autentice in care citeodatfl ei s-au dat peste
cap. Existd mai multe subvariet5li ca Baldheads, Beards, Mottles (pestrili)
gi Almoncls (migdalii); acegtia din urml sint remarcabili prin faptul ci nu
doblndesc Lrn penaj perfect colorat pin[ ce ltu au ndpirlit de trei sau patru
ori. Existd motive sd se cread[ cd majoritatea acestor subvarietdli, dintre care
nnele se reproduc fidel, au apdrut dupd publicarea tratului lui Moore in
1735 re).
In fine, in ceea ce privegte intregul grup al porumbeilor jucdtori,
este imposibil sd se conceapd o gradalie mai perfectd decit cea pe care o
am acum in fala mea, de la porumbelul de stinc5, prin cei persani, cei deLotan
gi cei jucdtori comuni, pind la uimitoarele pdsdri cu fala scurt5, pe care, jude-
cind numai structura exterioar5, nici un ornitolog nll le-ar situa in acelagi
gen cu porumbelul de stincd. Deosebirile dintre treptele succesive ale acestei
serii nll sint mai mari decit cele care pot fi observate intre porumbeii de
stinc[ comuni (C. Ii.uia) adugi din diferite [dri.

Ras.q. YIII. PonurtnErr INDTENT cRETr pE spArE (Indian F'rillback)

Ci.ocul foarte scurt; penele tntoarse.
't

Sir W. Elliot mi-a trimis din Madras, in alcool, un exemplar al acestei

pdsiri. Ea este cu totul diferit5 de pommbelul cre! pe spate deseori expus
in Anglia. Este o pas[re nricu{5, aproximativ de dimensiunea porumbelu]ui
jticirtor comun, insd cu ciocul, in toate proporliile sale, asemdn5lor cu cel al
porlrmbeilor nogtri jucitori cu fala scurt[. I\4[surat de la virf pin[ la baza
penatS, ciocul nu avea decit 7,17 cm. Pe tot corpul penele sint incovoiate
lo; Tratatul dlui J. M. Eaton, edifia din 1858, p. 76.
 DESCRIEREA RASELOR 135

sau buclate spre spate. Dacd acegti porumbei ar fi ap[rut in Europa, &$ fi
crezut c[ nrl reprezintl decit o varieta'te monstruoasd a porumbelului nostru
juc[tor ameliorat. Deoarece in India nu se cunosc insd porumbeii jucfitori cu
fa!a scurtd, cred cd trebuie sd-i clasific ca o rasd distinctd. Aceasta este
probabil rasa pe care Hasselquist a vdzut-o la Cairo in 1757 gi despre care
se spunea ci ar fi fost introdusd din India.

Fig. 23. Porumbelul juc[tor englezesc cu fata scurtd (Short-face English tumbler).

Rese fX. ;
facoBrN (Iacobin Zopftaube sau Perriickentaube ; nonnain).
Penele gttului. f ormeazd o glugd.; aripile pi coadd stnt lungi ; ciocul
relati.u scurt.
Acest porlrmbel poate fi recunoscnt cu ugurin{5 dupl gluga S&, care ii
invelepte aproape complet capul gi care se inchide in fala gitului. Gluga pare
sd nu fie decit o exagerare a crestei de pene intoarse de la spatele capului,
care este comund multor subvarietd{i gi -qa-re la Latztaube'o) este intr-o
stare aproape intermediard intre glugH gi creastd. Penele glugii sint alungite.
Atit aripile cit gi coada sint de asemenea mult alungite. Astfel, aripa strinsd
a Iacobinului este cu 3,18 cm mai lungi decit cea a porumbelului de
stinc[, clegi pasdrea este pulin mai mic[. Luind ca normd de comparalie
lungimea corpului f[rd coadd, fa!5 de aripile porumbelului de stinc5, aripa
sa itrinsi esfe cu 5,72 cm mai lung5, iar cele doud aripi, mdsurate de la
un virf la celdlall, cu 13,34 cm mai lungi. Ca temperament, aceast5 pas[re
este neobignuit de linigtit5, zburind sau plimbindu-se, dupd cum au observat
20) Neumeister, Taubenzuchf, tab. 4, fig. 1.
136 PORUMBEII DOMESTICI

de altfel Bechstein gi Riedel in Gerrnania 21). Acest din urmd autor a remarcat
gi el lungimea aripilor gi a cozii. Fa!5 de dimensiunea corpului, ciocul este cll
aproape 0,50 tm mai scurt decit la ponrmbelul de stinci, insd deschiderea interni
a gurii este mult mai larg5.

GRUPA IV

Pisdrile din acest grup pot fi cara cterizate prin asemdnarea lor cu
porumbelul de stinci in ce privegte toate punctele importante ale structurii
gi mai ales in privin{a ciocului. P orumbelul tambur constituie singura rasd
bine pronunlatir. Dintre celelalte numeroase subrase gi variet5li, nu voi semnala
decit citeva dintre cele mai distinct€, pe care le-am vd,zut gi urmdrit eu insumi.

Rase [. ponUMBELUL rA\IBUR (Trumpeter ; Trommeltaube ; pigeon tam-

bour, glor-rglou).
La baza cioculut se alld un smoc de pene buclate f.nainte; pi"cioarele boqat
tncdllate; gungurttul f oarte caractertsti.c; mdrtmea depdEeEte pe aceea a porumbe-
Iului de stt ncd.
Aceasta este o rasf bine precizatd, cu un gungurit caracteristic, cu totul
deosebit de cel al oriclrui alt porumbel. Gunguritul este repetat rapid gi este
continuat timp de citeva minute ; de aici numele lor de tambur. Acegti porumbei
sint de asemenea caracteriza[i printr-un smoc d. pene alungite care se bucleazfl
inainte, deasupra bazei ciocului, pi care nu se inttlnegte la nici o alt[ ras5.
Labele sint atit de bogat incdllate, incit alr aproape aspectul unor mici aripi.
Ei sinL nrai mari dectt porumbelul de stincd ; proportional ins5, ciocul este
aproape de aceetrgi dimensiune, iar labele sint relativ mici. Aceastd rasd era
perfect caracterizaLd pe timpul lui Moore, in 1735. Dl Brent afirmi cd existd
dou5 varietlti, care se deosebesc prin mdrime.

Ress ;1.
lfu se deosebeSte aproape de loc prin structurd de Columba liuia sdlbati.cd.

S u b r a s a I. Porumbei,i" ri,zd"tori. (Laughters). Dimensiunea mai micd

dectt a porumbelulut de sttncd; gunguri"tul f oarte caractertsti,c. Dat fiind cd
aceast[ pasdre, degi mai micd, coresplrnde " aproape prin toate proportiile
sale p orumbelului de stinc5, nu ag fi crezut c[ meriti s[ fie menlionat[
dacd nu ar fi avut un gungurit deosebit, acesta fiind un caracter pre-
supus rareori variabil la pdsiri. Cu toate ci gunguritul porumbelului
t'izdtor este f oarte dif erit de cel al porumbelului tambur, totugi unul
dintre porllmbeii mei tamburi obignuia si emitd o singurd not5, ca
cel riziLor. Am crescut doufi variet5li de porumbei rizdtori, care se deose-
beatt numai prin faptul cd una dintre ele avea pe cap o coroand de pene.
2r; Riedel, Die Taubenzucltt,lE24, p.26. Bechstein, rYcrfulyeschichle Deutschlands, vol. lV, p.36, 1795.
 DESCRIEREA RASELOR 737

Cea cu capul neted, pe care o datorez gentileleicl-lui Brent, p€ lingd cd emitea

o notd deosebitl, mai glrngura lntr-un mod neobignuit gi pl5cut. Atit d-lui
Brent, cit gi tnie, ni s-a pirut cd aceste sunete seamdn5. cu eunguritul turtu-
relei. Ambele variet[li vin clin Arabia. Aceast[ rasfl era cunoscutfl de Moore
in 1735. in 1600, in,,Ayeen Akbery" este menlionat un porlrmbel care pflrea
cd spune ,,Yak-roo", $i care probabil cd apar{inea aceleiagi rase. Sir W. Elliot
mi-a trimis, de asemenea, din l\{adras un porumbel denumit Yahui, care se
zice cd ar fi fost adus din lleca gi care nu se deosebegte ca aspect de pomm-
belul rizitor ; el are ,,o voce profundd gi melancolic5, pdrincl a pronunla
.,Yahu", deseori repetat". Yahu, yahu inseamn[ O ! Doamne, Doamne; gi
in tratatul s[u, scris cam acum 100 cle ani, Sayzid l\{ohamrned Musari spune
ci aceste pis[ri,,nu slnt r-inate (cu goimi) pentru cI repetfl numele Domnului
atotputernic". Dl l(eith Abbott rn5 informeazd insi cd in Persia porumbelul
comun este nu mit Yahoo.
S ubra s a II. Porttmbelul cu spate cre! (Common Frill-back; die Strupp-
taube) . Ctocul puli"n mai lung dectt Ia porumbelul cle stt"ncd ; penele tntoarse.
Aceasta este o pasflre rnult mai mare decit porumbelul de stinc5. gi cu ciocul
pulin mai lung fa!5 de corp (adici cu L,01 cm). Penele, in special tectricele
au virfurile increlite in sus sau spre spate.
S u b r a s a III. Porumbelul cdlugdrild (nuns; Pigeons coquilles). Aceste
pirsitri elegan Le sint mai mici decit p orumbelul de stinc5. Ciocul, cu toate
ci, are aceeapi grositne, este cu 4,31 cnr mai scurt deciL la porumbelul de stinci
gi, propor{ional cu dimensiunea corpului, cu 0,25 cm mai scurt declt la acesta.
La pui, scutelele de pe tarse gi degete sint in general de culoare neagrd-
plumburie. Aceasta constituie un caracter remarcabil (cu toate c5 se observd
intr'-o nrai mic[ mdsurd gi la alte rase), deoarece la orice rasd culoarea picioa-
relor in stare adultd este foarte pulin variabilfl. in doud saLr trei cazuri am
ntrm[rat in coadh 13 sau 14 rectrice, la fel ca la rasa care aproape cd nu
se poate distinge, denu mit[ Helmets [porumbei cu cascl]. Porumbeii cdlu-
girite (nuns) sint colora{i simetric, cu capul, remigele primare, coada gi tectri-
cele de aceeagi culoare neagri sau rogie gi cu restul corpului alb. Aceastd rasf,
Si-a phstrat acelagi caracter din 1600, cind a scris Aldrovandi. Din l\,Iadras
am primit pdsdri colorate aproape la fel.
Subrasa IV. (Spots;-Die Bkisstanbeni pigeons
Porumbei"i. pdta[i,
heurt6s). Aceste p[s[ri sint nnmai cu foarte pulin mai mari decit porumbelul
de stinc5, au ciocul pu{in mai mic in toate dimensiunile sale 5i labele evident
mai mici. trle sint colorate simetric, crl o pati pe frunte, cu coada gi tectri-
cele caudale de aceea$i culoare, restul corpului fiind alb. AceastS. ras[ exista
in 167622), iar 1rr. t735 l\{oore rernarcd cd ea se reproduce fidel, a$a cum se
intimpl[ de altfel gi astdzi.
S u b r a s a V. Porumbei.i, rf.ndunele (Swallor,vs). Mdsurate de la virful
unei aripi la virful celeilalte, sau de la capfltul ciocului la cel al cozii, aceste
2r) Willughby, Ornithtlagg, eclitatd de Ray'
138 PORUMBEII DON{ESTICI

pisiri sint mai mari decit porumbelul de stinc5. Corpul este insh mult mai
pu{in
-este iar labele pi picioarele sint de asemenea rrai mici. Ciocul
voln rninos,
aproximativ de aceeasi lungime, dar pulin mai sub{ire. ln totul, aspectul
lor general se deosebegte considerabil de acela al porumbelului de stincd.
Capul gi aripile sint de aceeagi culoare, restul corpului fiind alb. Se zice c5
are un zbor deosebit. Aceastfl ras5, care a apirut in Germania, pare sX fie
recentS, totugi dateazl dinainte de 1795, fiind descrisfl de Bechstein.
Pe ling5 diferitele rase pe care le-am descris, au existat recent sau existl
inci in Germania gi Fran{a alte trei sau patru forme foarte distincte. ln
primul rind, porumbelul Karmeliten, sau carmel, pe care nu l-am vlzut;
cl este descris ca fiincl de mici dimensiuni, cu labe foarte scurte gi cu un
cioc extrem de scnrt. In al doilea rincl, porllmbelul Finnikin, care acum a dispirrut
clin Anglia. DupI tratatul lui N'Ioore ,t), publicat in 7735, el avea un smoc de
pene la partea posterioar[ a capului, care co]rora cle-a lungul spinirii ase-
rlenea coamei calului. ,,Inainte de a o cilca, el zbura deasupra porumbilei,
ocolincl-o cle trei - patru ori, bitind clin aripi, apoi se intoarce gi zboarl
in sens contrariu tot de atibea ori". Pe de alt5 parte, cind porumbelul Turner
(ocolitor') ,,vrea sz-i calce porumbi{a, el nu o ocolegte decit intr-un singur sens".
Nu gtiu dach se poate da cl'ezare acestor afirma{ii extraordinare, 1ns5, dupi
cele ce am r'5zut in leg[Lur[ cu porumbelul jucitor terestnr clin India, putem
crede in transmiterea ereditard a oricdrui obicei. D-nii Roibard gi Corbid
clescriu un porumbel ,n) care are curiosul obicei de a plana in aer un timp
considerabil, fdri si dea din aripi, iutocmai ca o paslre de prad[. Apdrutd
inc5 din tirnpul lui Aldrovandi, din 1600, nlr s-a putut lSmuri nici pini astlzi
confuzia care existd in descrierile publicate despre porumbeii Draijers, Smit-
hers, Finnikins, Turners, Claqners etc., care sint toli remarcabili prin felul
lor de a zbura. Dl Brent md informeazd ci a vdzttt in Germania o pasdre
aparlinind uneia dintre aceste rase care, bdtinclu-gi aripile atit de des, $i-a
r'Stimat rcmige.le; el nu a v[zut-o insi zburind. Un exemplar vechi, impliat,
al untri porumbel Finnikin din Bril"ish Museum, nu prezintd nici un caracter
bine pronunlat. in al treilea rind, in unele tratate cste menlionat ttn porumbel
neobignuit, cu o coadl bifurcatd ; dupS cum este descris pe scurt gi clesenat
cle citre Bechstein zs), coada acestuia are in totul structrtra celei a rindunicii.
Acest porumbel trebuie s[ fi existat cindva, cici Bechstein este un naturalist
-ln bun pentrtr a fi confundat vreo specie
prea clistinctl ctt portrmbelul domestic.
sfir5it, la Philoperisteron Society din Londra-zo) a fosL expus recent un
ponrmbel extraordinar, adns din Belgia gi care,,unegte culoarea unui porumbel
arhanghel crr capul unuia bufni{5 sau barb, particularitzttea sa cea mai izbitoare
fiind lungimea extraorclinard a rectricelor gi remigelor, acestea din urmfl
incnrcirsinclu-se Cincolo cle coadI, ceea ce ii d[ aspectul unui gigantic l[stun
(Cgpselus) sau al unui uliu cu aripi lungi". Dl Tegetmeier imi comunic[ cd
aceast5, pasirre nu cinLfu'ea declt 0,28 kg gi m5sura 39,37 cm cle la virful
23) Edifia lui J. nI. Eaton (1858) a lucrdrii lui l\Ioore, p. 98.
sa) Pigeon pattu plougeur. Les pigecns etc., p. 165.
25) A'nlargeschiclile Dcutscltluncls, vol. IV, p. 47,
201 Dl W. B. Tegetmeiet', Journal ol Hortit:ttllurc,20 ian. 1863, p. 58.
 VARIABILITATE INDIVIDUAT,A 139

ciocului pinfl la capfltul cozii gi 82,6 cm intre virfurile aripilor i or, porum-
belul de stinc[ sd]batic cint[regte 0,41 kg gi m[soard 38,f0 cnr de la virful
ciocttltri la capitul cozii, iar intre virfurile aripilor 67,94 cm.

Am descris pind aculll to{i porlrmbeii pe care ii cunosc, adiugind alli

ciliva, pe baza relatdrilor ficute de autorit[li clemne de incredere. Fentru a
le determina afinit[{ile gi gradul q. deosebire, i-am clasat ln patru grupe, a
treia grupl fiind insl artificial5. Formele examinate de mine constituib 11
rase, care includ mai multe subrase. $i chiar acestea din urm[ prezintd deosebiri,
clrora, daci ar fi observate in stare naturald, li s-ar fi atribuit cu siguran{i
valoare de specie. Subrasele conlin de asemenea multe varietiti stricf eredi-
tare. Agaclar, in total trebtrie s[ existe, dupl cum arn r.-"r.ui utai inainte,
peste 150 de fortne pe care le putem deosebi, degi in general prin caractere
de importanld extrem de redusS. Nlulte dintre genurile de Columbi.dae admise
de cltre ornitologi nu se deosebesc lntre ele intr-un gracl mai mare. filind
seanr[ de acest fapt, flrd indoial5 c5, dac5 ar fi fost gisite in stare slbatic5,
mai multe dintre formele domestice cele mai bine caracterizate ar fi fost plasate
in cel pulin cinci genuri noi. S-ar fi creat astfel un nou gen pentlr a incllde
p.orllmbelul gtlSat englez ameliorat; un al doilea gen pentru porumbeii cdldtori
gi rom_anl (acesta ar fi fost un gen mai larg gi mai cuprinzdtor, clprinzlncl
portlmbeii romani spanioli comnni fdrl carllncllle, porumbeii romani iu ciocll
scurt ca Tronfo gi porumbelul cdldtor englez ameliorat) ; un al treilea gen
ar fi fost format pentru barbi ; Lrn al patrulea pentru cel rotat $i, in fine,'al
cincilea pentru porumbeii cu ciocul scurt, fdrd caruncule, ca turbi{ii gi cei
jucdtori cu fala scurt[. Celelalte forme domestice ar fi putut fi incluse 1n
acelagi gen cu porumbelul de stincd sdlbatic.

VARIABILITATE INDIVIDUATA ; VARIATII REMARCABILE

Deosebirile pe care le-am examinat pini acum sint caracteristice u nor

rase distincte. Exist[ insd gi alte deosebiri, fie limitate la indivizi, fie deseori
observate la anumite rase, f[rd a fi insi caracteristice acestora. Aceste deose-
biri individrrale- sint importante, fiindcd in majoritatea caznrilor ele pot fi
fixate gi acumulate prin capacitatea de seleclie a omului $i, in modul acesta,
o rasd existent[ poate fi considerabil modificatd sau se poate forma o noud
ras5. Amatorii nu observd gi^ nu selccli oneaz1. decit deosebirile neinsemnate,
dar care sint extern vizibile. Intreaga organizalie este ins[ atit de legatfl prin
corela{ia de cregtere, incib o modificare a unei pdr{i este deseori iniolitn de
alte modificiri. Pentru scoptil propus de noi, toate felurile de modificiri sint
de egald i.portan![ gi dac[ acestea afecLeazh o parte a corpului care de obicei
n u vartazd, devin de mai mare i*p orta n{[ decit o modificare la vreo parte
er,ident[. In prezent, orice devia{ie'vizibili cle caracter la o ras[ bine rtnni-
IizaLd este respinsd ca un dcfect. Nu inseamnd ins[ citugi de pu{in c:i in tirnpu-
rile de demttlt, inainte ca rasele bine pronunlate sd se fi format, asemenea cleviilii
.1 f_t fost respinse; dimpotrir.S, cle ar fi fost pflstrate cu arcloare, ca reprezen-
tind o notttate, gi ar fi fost apoi incet sporite prin procesul selec{iei incon$tiente,
dupd cu m vont vedea ulterior, ln mod clar.
740 PORUMBEII DOMESTICI

Am fdcut numeroase misuritori ale diverselor p5rli ale corpului la dife-

rite rase. La pdsiri de aceeagi ras5, aproape cd niciodatd n-am gdsit aceleagi
cifre, diferentele fiind mai mari decit cele intilnite de obicei la speciile s[lba-
tice din aceeagi regiune. SI incepem cu remigele gi rectricele primare. Trebuie
sd arht[m insl mai intii
- unii
pdsdrile silbatice, nu mdrul
cititori necunoscind poate acest fapt - c5, la
de remige gi rectrice primare este in general con-
stant gi caracterizeazS nu numai genuri intregi, ci chiar familii intregi. Atunci
cind rectricele sint neobignuit de numeroase, ca de exemplu in cazul lebedei,
ele pot varia ca numdr. Aceasta nu se aplicd insd diferitelor specii qi genuri
de Columbidae, care (dupd cite gtiu) nu au niciodatd mai pulin de 12 rectrice
sau mai mult de gaisprezece; cu rare exceplii, aceste cifre caracterizeazd suh-
familii intregi 2?). Porumbelul de stincd are 12 rectrice. Dup[ cum am vdzut,
la rotali numlrul variazd, intre 12 gi 42. La doi pui din acelagi cuib am
numdrat 22 gi 27 de pene. Porumbeii gu gali sint f oarte susceptibili de a
avea rectrice suplimentare gi in diferite ocazii am vdzut la propriile mele pdsdri
14 sau 15 rectrice. Un exemplar al d-lui Bult, examinat de dl Yarrell,
avea 1'7 rectrice. Am avut un porurnbel cdlugdrild (Nun) cu 13 rectrice rsi
altul cu 14, iar la Lln porumbel cu cascl (Helmet) o rasd care aproape cd
nu se poate distinge de pommbelul cdlugdri!f, - am - numirat 15 gi am mai
atzit de alte asemenea cazuri. Pe de altd parte, dl Brent avea Lln porumbel
dragon care toat5 viala nu a avut mai mult de 10 rectrice, p€ cind unul
dintre dragonii mei, care se tr5gea din cel al d-lui Brent, nu avea decit 11.
Am vdzut un porumbel jucitor pleguv (Bald-head) cu numai 10 rectrice, iar
dl Brent a avut un jucltor aerian (air-tumbler) cu acelagi nurndr de rectrice,
ins[ altul cu 14. Doi dintre acegti din urml jucitori cresculi de dl Brent
eralr remarcabili; urrul prin faptul cd avea cele doui rectrice centrale pulin
divergente, iar celdlalt pentru c[ avea cele doud rectrice exterioare cu
0,93 cm mai lungi decib celelalte. Astfel, in ambele cazuri coada prezenta
tendinla de bifurcare, insd in doud moduri diferite. Aceasta ne aratl clrm,
prin seleclie atent5, s-ar fi putut forma o rasi cu coadd de rindunicfl, ca cea
descrisd de Bechstein.
in ceea ce privegLe remigele primare, la Columbtclae numdrul lor este
intotdeauna - dupd cum am putut afla noud sau zece. La porumbelul
de stincl el este de zece. Am vdzut insh - cle
nu mai putin de opt jucdtori cu
fala scurtd cu nuniai noud remige gi aparilia acestui numdr a fost obser-
vat[ de amatori datoritd faptului cd numirul de zece remige primare albe
constituie una dintre caracteristicile porumlelu{ui jucitor pleguv cu fala
scurtS. Totugi, dl Brent avea un jucdtor aerian (nu cll fata scurtl) care la
ambele aripi avea cite 11 remige primare. Dl Corker, eminentul crescdtor
de porumbei clldtori premiali, m5 asigurd cd unele dintre pds5rile sale aveau
11 remige primare la fiecare arip5. La doi guga{i am vd"zut cite 11 remige
de fiecare arip5. Trei amatori m-au asigurat cd la Scancleroons au v[zut cite

27) Coup d'eil sttr I'Ordre des piQeons, de C. L. Bonaparte (Comptes rendus), 1854-1855. Dl Blyth, in
Annals ol Nat, Hist., vol. XIX, 1E47, p.41, menlioneazi ca Lln caz neobignuit,,cd, din cele doui specii de Eclo-
pistes, care slnt indcaproape lnrudite intre elc, una are paisprezece rectrice, pe cind cealaltl, porumbelul pasager
nord-american, nu are decit numdrul nolmal de 12.
 VARIABILITATE INDIVIDUALA 141

12 remige. Deoarece ins5 Neumeister afirmi cd la porumbelul roman de trlo-

renla, inru dit cu Scanderoons, remigea mediand este deseori dubld, numdrul
de 12 se poate s5 se fi datorit faptulu,i cd doud din cele zece remige primare
ave.au cite dor-rd rahisuri la o singurl pand. Remigele secundare sint greu
de ntt mirat, ins[ numlrul ]or pare sd varieze intre 72 gi 15. Cu siguranld
cd lungimea aripii gi a cozii fa{d de corp, preclrm gi lungimea aripilor fald
de coadd , variazd ; am observat acest fapt in special la porumbeii iacobini.
I'a admirabila colec{ie de gugali a d-tui Bult, aripile pi coada variau foarte
mult in lungime, iar uneori erau atit de alungite, incit pdsdrile aproape cd nu
se puteart line in picioare. La lungimea relativd a primelor citorva remige
primare nu am observat decit un mic grad de variabilitate. Dl Brent imi
comttnic5 observalia sa cd forma primei pene variazl, foarte pulin. La acestc
ultime puncte, varialia este insd extrem de redusd fa!5 de deosebirile care
pot fi observate la speciile naturale de Columbide.
La cioc, am vdzut deosebiri considerabile intre pdsdri de aceeagi ras[,
ca porumbeii iacobini gi tamburi, reprodugi cu grij[. La cei cdldtori existd
deseori o diferenld remarcabilS in gradul de sub{iere gi de curburd a ciocului.
Aceastd diferen{i se observd cu claritate in cazul multor rase. Astfel, am avut
dou 5 linii de barbi de culoare neagrd care se deosebeau in mod evident prin
cnrbura maxilarului superior. La doi porumbei rindunicd am constatat o
mare deosebire in l5{imea gurii. Am vSzut ciliva porumbei rotali de prima cali-
tate cu gitul mult mai lung gi mai sublire decit allii. Se mai pot menliona gi
alte cazuri analoge. Am vdzut cd Ia toli rota{ii (cu exceplia subrasei iavaneze)
glanda uropigiand este atrofiatl Si pot adduga cd aceastd tendin![ spre atrofiere
esLe atit de ereditarS, incit unii metigi pe care i-am crescut din rota[i gi gugali
nu aveau glanda uropigian[. De asemenea, la unnl dintre numerogii porumbei
rindunicd pe care i-am examinat, precum gi la doi porumbei cdlug[ri{5, glanda
turopigiani era inexistent5.
Deseori la aceeapi rasl numdrul scutelelor de pe degete variazl, $i uneori
el difer[ chiar la picioarele aceluiagi individ. Porumbelul de stlncd de Shet-
land are cincisprezece scutele pe degetul mijlociu gi $ase pe cel posterior, dar
am vfzut ttnul roman cu gaisprezece scutele pe degetul mijlociu gi opt pe cel
posterior ; am vdzut de asemenea Lln jucdtor cll fafa scurt5 cu numai 12 gi
cinci solzi la degetele respective. Porumbelul de stincd nu are membrana inter-
digital5 mulL dezvoltatd ; am avut insd upul -pdtat gi unul cdlug[ri!5 cu
membrana intinzindu-se 0,63 cm de la bifurcalia celor doud degete tnte-
rtoare. Pe de altd parte, dupi cum se va arita ulterior mai amdnuntit, porum-
beii clr labele penate au in general bazele degetelor ertertoare unite prinbr-o
membran5. Am avut un juchtor de culoare rogie care avea un glrngurit deosebit
de cel al semenilor s5i, apropiindu-se ca ton de cel al porumbelului rizdtor ;
aceastd pasdre mai a\rea obiceiul de a umbla cu aripile ridicate gi elegant arcuite,
intr-un mod pe care nu l-am v5zut la nici un alt porumbel. Este inutil sd mai
spun ceva despre marea variabilitate, la aproape toate rasele, in dimensiunea
corpului, colorit, incdllatul labelor gi in buclarea penelor de la ceaf6. Pot
112 PORUMBEII DOMESTICI

ntentiona insd un porumbel jucitor remarcabil 28), expus la Crystal Palace,

care avea pe cap o creastd neregulatl de pene, oarecum asem[ndtoare smocului
de pe capul giinii poloneze. Dl Bult a crcscttt o porumbitfl iacobin cu penele
de pe coapse allb de lungi, incit atingeau solul, precum gi un mascul cu aceeagi
particularifate, insii intr-un grad mai redus; din aceste doud pdsiri el a
oblinuL altele la fel caracterizate, care au fost expuse la Philoperisteron Society.
Am crescut Lln porumbel metis care avea penele fibroase, iar remigele gi
rectricele atit de scurte gi de imperfecte, incit paslrea nu putea zbura nici
chiar la inillimea de un picior.
Penajul porurnbeilor prezint[ multe particularitSli ciudate gi ereditare.
Astfel, jucdtorii-migdali (Almond-Tumblers) nu dobindesc penele perf ect
pestri{e pind ce nu au nipirlit de trei sau patru ori, iar juc[torul-zmeu (Kite-
Tumbler) este la inceput pdtat negru gi ro$u avlnd aspectul dungat, insd
,,cind igi leapid5 penajul de cuib, devine aproape negru, in general clt coada
albdstrie gi cu barbele interioare ale remigelor primare de culoare rogcat5" 'n).
Neumeister descrie o ras[ de culoare neagr[ cu dungi albe pe aripi gi un semn
alb ln formd de sernilund pe piept. Inainlea primei neptrtiri, aceste semne sint
in general rotii-ruginii, iar dupd a doua salr a treia ndpirlire ele suferd o modi-
ficare; remigele gi cregtetul capului devin de asemenea albe sau cenugii 30).
Este un fapt important gi cred ci aproape nu exist[ exceplie la regul[
-
cd acele caractere speciale pentnr care este preluit[ fiecare rasd sint emina-
-
rnente variabile. Astfel, la rotat numirul gi direclia rectricelor, linuLa corpului
gi tremurarea sint caractere foarte variabile ; la gugali, gradul ln care igi umfl5
gu $a gi f orma gugii umflate ; la cel cdldtor, lungimea, ingustimea gi curbura
ciocului, precum $i cantitatea de caruncule; la jucdtorii cu fala scurtd, lungimea
redusd a ciocului, proeminenla frunlii gi linuta getreral[ tt), iar la jucdtorul
migdaliu culoarea pcnajului ; la jucitorii comuni, modrrl de a se r[sturna ;
la barb, l5{imea gi lungimea redusd a ciocului, precum gi cantitatea de carun-
cule din jurul ochilor ; la romani, dimensiunea corpultti ; la turbi{i, guleragul ;
in sfirgit, la tamburi, gunguritul, precum gi dirnensitl nea srnocului de pene
de deasupra n5rilor. Aceste caractere distinctive gi seleclionate ale diverselor
rase sint toate eminamente variabile.
Exist5 Lln alt fapt interesanb in legdtur[ cLt caracterele diferitelor rase.
Astfel, aceste caractere sinb deseori mai puternic manifesbate la pas[rea mas-
cul[. Cind masculii gi ferneiele porumbeilor chl[tori sint expugi in cugti sepa-
rate, se vede clar cd, carunculele sint cu mult mai dezvoltate la nrasctrli;
am vdzut totu=si o porumbi![ cil[toare, aparlinind d-lui Haynes, care era
puternic carunculaL5. Dl Tegetmeier m[ informeazl ci din cei 20 de barbi
aparlinind d-lui P. H. Jones, masculii aveatt in general cele rnai mari carun-
cule oculare. Dl Esquilant crede de asermenea in aceast[ regulS, dar cll H. Weir,
un cunoschtor eminent, are oarecare indoieii. Gugalii masculi ipi destind gll$a
mult mai mult decit femelele; am vilzut totugi o ponrmbi![, aparlinind d-iui
28) f)escris
;i clesenat in Portltrg Cltrctnicle, vol. III, 1855, p. ti2.
201 7'1rc Pigeon lJoc,k, dc dl B. P. Brent, 1859, p. 41.
aol Die stuurlttilsige Tattbe. Das Ganze dcr Tctubenzut:Ift (dupi cdilia gclmani, N. lrarl.), p.21, tabelul 1, fig. 4.
tLl l.reatise ol llrc Almond-Tumbler, de J. \I. Eaton, 1852, p. 8 et passim.
 VARIATII NEOBI$NUITE 1.43

Evans, care igi umfla gu$a in mod excelent, dar acesta este un caz neobig-
nuit. Dl Harrison Weir, un crescd tor cu sllcces de rotali premiali, md inf or-
meazd, cd pislrile sale mascule all deseori un numdr mai male de rectrice
decit femelele. Dl Eaton afirm[ 32) cd dacl un jucdtor mascul gi unul femel5
slnt de aceeagi calitate, femela valoreazfl de dou[ ori atilia bani; gi deoarece
intotdeauna porumbeii formeazd perechi, necesitind astfel nn numdr egal din
ambele sexe pentru reproducere, aceasta pare sd indice cd la femelfl calitatea
superioarh este mai rard decit la mascul. Nu existd nici o deosebire intre
mascnli gi femele in ce privegte dezvoltarea guleragului la turbi{i, a glugii la
iacobini, a smocului la tamburi gi rdsturnarea la j ucdtori. Pot ad5uga aici
un caz oarecllm diferit, gi anume : existenla in Franla 33) a unei variet5{i de
gugali de culoarea vinr.rlui rogll, la care masculul este in general v5rgat cu
negru, Pe cind femela IlLl este niciodatd astfel vdrgat5. Dr. Chapuis observ[
de Asemenea tn) c6, la anumili porumbei de culoare deschis5, masculii au
penele striate cu negru $i cI la fiecare n[pirlire aceste striuri se mdresc, astfel
cd pind in cele din urmd masculul devine pitat cu negru. La cllirtori, carun-
culele, atit de Ia cioc cit .si din jurul ochilor, preclrm gi la barbi cele din
jurul ochilor, continui s[ se dezvolte cu virsta. Aceastd intensificare a carac-
terului cu inaintarea ln virst5, $i rnai ales deosebirea dintre masculi gi femele
in diferitele privinle arfltate mai sus, alcdtuiesc fapte remarcabile. Intr-aclevdr,
la porumbelul de stincl inilial nu existd la nici o virstd vreo deosebire sensi-
bile intre cele doul sexe; de asemenea, in intreaga familie a Columbidelor
existi rareori vreo deosebire puternic pronuntate tt;.

CARACTERE OSTEOLOGICE

In ce privegte scheletul diferitelor rase de porumbei, exist[ multfi varia-

bilitate. Cu toate cd la anumite rase, anumite diferenle apar frecvent, iar
altele rar, totugi ntr se poate spune cd vreuna este absolut caracteristic5 pentru
o anumitd ras5. J inind seama ch rasele domestice puternic pronunlate au fost
formate mai ales prin selec{ia efectuat[ de cdtre om, nu ar trebui s[ ne agtep-
tdm si glsirn la schelet deosebiri mari gi constante. Aceasta deoarece amatorii
nu observ[ gi nici nu dau atenlie modificdrilor structura]e ale conformaliei
interne. Nu ar trebui sd ne agtepLlm nici la mod-ificdri ale scheletului din
cauza obiceiurilor de via![ schimbate, pentru c[ raselor celor mai distincte li
se dau toate posibilit5{ile ca sd-gi contintte aceleagi obiceiuri, iar raselor
32) A Trealise etc., p. 10.
33) Roitard gi Corbi6, Les Piglectns etc., 7824, p. 773.
un) L, pigeonVogcrgeur Belgc,18ti5, p. SZ. ln,,Dcsccnt of \'Ian" (ed. a 6-a, p.466) am dat, ln baza autoritS[ii
d-lui Tegetmeier, citeva cazuri curioase de pisiri argintii (adicri albastru foarte deschis), care sint in general fernele,
precum gi privitor la ugulinla cu cale o ras5. astfel caractcrizati poate fi produsi. Bonizzi (vezi Variazioni dei columbi
domtstici., Padova, 1873) afirmd ci deseori anumite pcte de culoare sint diferite la cele doui. sexe qi ci anumite
nuan[e sint mai comune la polumbile declt la porumbeii masculi.
35) Prof. A. Newton (Prr,tc, Zoolo11. Sor'.,1865, p.716) observi cI nu cunoa;te nici o specie care si prezinte vreo
diferentiere sexttald rernarcabili. Dl \Yallace rnl informeazi insi ci la subfamilia Trelonidelor, sexcle se deosebesc
deseori considerabil prin culoare. \rczi de asemenea Gould, Handbook to tlte Btrtls of Australltr, vol. II, p, iC9-14!t,
despre diferenlele sexuale la Columbidae.
144 PORUMBEII DOMESTICI

mult modificate nu li se permite niciodatd s5-gi procure in libertate hrana

Ior proprie in diferite feluri. Comparind scheletele de Columba li.uia, oenes,
palumbus gi turtur, care sint clasificate de c[tre toli sistematicienii in
doud sau trei genuri distincte, ins[ lnnrdite, constat de altfel cd deosebi-
rile sint extrem de neinsemnate, clr siguran![ mai mici decit intre scheletele
unora dintre cele mai distincte rase domesfice. Nu am avut posibilitatea s5,
apreciez in ce mdsur[ scheletul porumbelului de stincd silbatic este constant,
din motivul cd nu am examinat decit doufl asemenea schelete.
Cnexrul. Oasele individuale, in special cele de la baza craniului, nu se deose-
besc prin forma lor. Prin proporliile sale, prin forma gi direc{ia relativd a oaselor,
intregul craniu se deosebegte ins5 foarte mult la unele dintre rase, dupd cum se
poate vedea dacd compardm desenele craniilor porlrmbelului de stincd (A), al
jucdtorului cu fala scurt5 (B), al cdldtorului englez (C) gi al cdl5torului Baga-
dotten al lui Neumeister (D), toate desenate de profil, in mdrime natural[. La
cilStor, pe lingd alungirea oaselor felei, spaliul dintre orbite este proporlional
putin mai ingust declt la porumbelul de stincS. La Bagadotten, maxilarul
superior este remarcabil de arcuiL gi oasele premaxilare sint proporlional mai
late. Lu porumbelul jucdtor cu fata scurtS, craniul este mai globular; astfel,
toate oasele felei sint mult scurtate, iar fruntea craniului, precun gi oasele
nazale descendente, sint aproape perpendiculare ; arcul maxilo-jugal gi oasele
premaxilare formeazd o linie aproape dreapt5, iar spaliul dinbre unghiurile
proeminente ale orbitelor este adincit. La barb, oasele premaxilare sint mult
scurtate gi porliunea anterioarl este mai groasd decit la porumbelul de stincd,
de altfel ca gi partea inferioari a osului nazal. La doi porumbei c5lug[ri!5,
bralele ascendente ale premaxilarelor erau pulin atenuate aproape de capete
gi la aceste pdsdri - ca gi la altele citeva, de exemplu la porumbelul pdtat -
creasta occipitald de cleasupra foramenului era cu mult mai proeminentd decit
la porumbelul de stincd.
La numeroase rase, suprafala articularfl a maxilarului inferior este pro-
porlional mai micd dectt la porumbelul de sLincfl; in special la partea exterioard
a suprafelei articulare, diametrul vertical este considerabil mai scurt. Nu cumva
acest fapt se poate explica p rin folosirea mai rcdns[ a maxilarelor, datorit[
hranei nutritive date finp indelungat tuturor portlmbeilcr foarte ameliorali?
La romani, c5l5tori gi bartri (gi intr-un grad mai redus la mai multe alte rase),
toatd latura maxilarului de lingd capdtul articular este indoit[ spre interior
intr-un mod foarte remarcabil, iar marginea superioari a ramului, dincolo
de mijloc, este r5sfrintd intr-un mod tot atit de remarcabil, in comparuti.
cu maxilaml porllmbelului
- de stinc[, dup[ cum se poate vedea din desenele
al5ttrrate (fig. 25). Aceastd rdsfringere a marginii superioare a maxilalului
inferior este legatd in mod evidenL de deschizdtura neobignuit de mare a
gurii, a$a cum am descris-o la porumbeii romani, c[l5tori gi barbi. Rdsfrin-
gerea la capul unui roman, vdzutd. cle sus, poate fi bine observa Ld in
figura 26; aicl se poate vedea, de ambele p[r{i, un larg spaliu liber intre unghiu-
rile maxilarului inferior gi ale oaselor premaxilare. La porumbelul de stincd
gi la mai multe rase domestice, unghiurile maxilanilui inferior se apropie de
a mbele p5r!i de oasele premaxilare, astf el c[ nu mai rdmine nici un spaliu
 DEOSEBIRI OSTEOLOGICE 745

liber. Gradul de. curburi in jos a jumitilii distale a maxilai'ului inferior se dcoscr-
begte, de asemenea, la unele rase, inLr-un grad extraordinar, dupl cum se poate
vedea in figura 27 la pommbelul de stincd (A), la jucdtortil cu fala scurte (n;

(
Fig. 24. cranii de porumbei vizute lateral. ln mdrimc naturali. A, porum-
belul srilbatic rle stinci, columba liui.a; B, juciitor cu fafa scrrrtii;
C, cilitor englezesc; D, cdlltor de BagarloLtcn.

F
o'fl
;,1i#,1":i:T:l,ilnifi';::11'j.,ii.,1..x:illi";.Il',,T.i::.
gi la cdldtorul Bagadotten al lui Neumeister (C). La unii romani, sinrfiza man-
dibulei inferioare este remarcabil de solicl5. Nimeni nu ar fi adrnis cu ugurinlii
faptul cA mandibule deosebindu-se atlt de mult prin diferitele caractere ard-
tate mai sus, ar fi putut apar{ine aceleiagi specii.
10 - c. 266?
146 PORUMBEII DOMESTICI

Vnnrnnno, Toate rasele au cite 72 vertebre cervicale tu). La un porumbel

cdl5tor de Basrah, din India, a 12-a vertebrd avea insd o micl coast[, lungl de
0,63 cm, cu o perfectd articulatie dubl5.
Vertebrele dorsale sint intotdeauna in numlr de opt. La porumbelul de stincd
toate opt poartd coaste, coasta a opta fiind foarte sublire, iar a gaptea neavind
nici o apofizd. La gupa{i toate coastele sint extrem de late, opt vertebre avind
coaste; a opta coastl fiind foarte sub{ire iar a gaptea neavind nici o apofizS.
La trei dintre cele patru schelete pe care le-am examinat, coasta a opta era de doud
sau de trei ori mai lati decit la porumbelul de stlncS, iar perechea a gaptea avea
apofize distincte. La multe rase nu existau declt gapte coaste, cum am constatat
la gapte din opt schelete de divergi porumbei jucdtori precum gi la mai multe
schelete de rotati, turbiti gi cdlugdrite.
La toate aceste rase, perechea a gaptea de coaste erau foarte mici gi fflrd
apofize, deosebindu-se in aceastl privin{5 de aceleagi coaste de la porumbelul
de stincd. La un porumbel jucdtor gi la un cdl5tor de Basrah, nici chiar a
$asea pereche nu avea apofize. Hipapofiza celei de-a doua vertebre dorsale
variazd mult in dezvoltare, fiind uneori (ca la mai multi porumbei jucdtori)
aproape tot atit de proeminent[ ca qi cea a celei de-a treia vertebre dorsale ;
cele doufl hipapofize tind astfel s5 formeze lmpreund un arc osificat. Dezvol-
tarea arcului format de hipapofizele celei de-a treia gi a patra vertebre dorsale
variazd, de asemenea in mod considerabil, ca gi dimensiunea hipap of.rzei celei
de-a cincea vertebre.
Porumbelul de stinc[ are 12 uertebre sacrale. La diferitele rase acestea
variazd, insd in numdr, dimensiune relativd gi in insugirea de a fi ugor deosebite.
Porumbeii gupati, cu corpul lor alungit, au 13 sau chiar 14 vertebre gi - dupd
cum vom vedea imediat - ei mai au un numlr suplimentar de vertebre cau-
dale. Romanii gi cil[torii au in general num[rul firesc, de 12; la unul roman
insd, precum gi la cel cdl5tor de Basrah, aceste vertebre nu erau decit in numdr
de unsprezece. Porumbeii jucltori au fie unsprezece, fie dou[sprezece sau treispre-
zece vertebre sacrale.
La porumbelul de stinc6, uertebrele caudale sint in numdr de gapte. Cei
rota{i, care au coada atit de mult dezvoltatd, au opt sau nou[ - in unul din
cazuri aparent zece vertebre - $i sint ceva mai lungi decit la porumbelul de
stincd, iar forma lor variazd, considerabil. Gugatii au de asemenea opt sau noud
vertebre caudale. La un porumbel cdlugdrit5 Si la unul iacobin am vdzuL opt
asemenea vertebre. Cu toate cd sint p[slri -atit de mici, porumbeii jucdtori
au intotdeauna numdrul normal de gapte vertebre ; la fel gi cdlitorii, cu o sin-
gurd exceplie la care nu erau decit $ase.
Urmdtorul tabel rezumativ aratd devia{iile cele mai remarcabile de la
numdrul de vertebre gi coaste pe care le-am observat :

86) Nu slnt sigur dactr am indicat ln mod corect diferitele feluri de vertebre. Am observat lnsd cd tn aceasttr
privinftr diferili anatomigti adopti reguli diferite qi cum eu utilizez aceia;i termeni in comparalia tuturor scheletelor,
aceasta sper ctr nu va avea nici o importanttr.
 DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

Porumbelul Por. guqat Por. jucitor Por. cildtor

de stlnci al d-lui Bult roller olandez de Basrah

Vertebre cervicale 72 72 72 72
Cea de-a 12-a are o
micl coasti
Vertebre dorsale 8 8 8 8
Coaste dorsale 8 8 I 7
a 6-a pereche cu a 6-a qi a 7-a pereche a 6-a gi a 7-a a 6-a gi a 7-a
apofize, a 7-a cu apofize pereche fhri pereche firi
pereche fird apofize apofize apofize
Vertebre sacrale L2 14 1L 11
Vertebre caudale 7 8sau9 7
d
I

Numlrul total de vertebre 42 sau 43 38

Bazi"nul se deosebegte foarte pulin la diferitele rase. Nlarginea anterioard

a osului iliac este totugi uneori mai uniform rotunjitd de ambele pdrli decit
la porumbelul de stinc[. Ischionul este de asemenea in mod frecvent putin
mai alungit. Gaura obturatoare este uneori, ca la nllmerogi porumbei juc[Lori,
mai putin dezvoltatd decit la porumbeltrl de stincd. La majoritatea porurnbeilor
romani unghiurile osului iliac sint foarte proeminente.
La oasele extremitd{ilor nu am plltut descoperi nici o deosebire, afard
numai de lungimile lor proporlionale. Astfel, de exemplu, la un gu$at metatarsul
avea lungimea de 4,79 cm iar la un jucdtor cu fa{a scurtd numai 2,41 cm. Aceastd
diferen{5 este mai mare declt cea corespu nzdtoare diferenlei de mirime a
corpului lor; picioarele lungi la gugat gi labele mici la jucdtor sint insd caractere
seleclionate. La unii gll$ati, osul scapular este cu putin mai drept decit la po-
rumbelul de stincd, iar la unii j ucltori este $i mai drept, avind $i virful mai
pulin alungit. In gravura in lemn din figura 28 sint ar[tate osui scapular al
porumbelului de stlnc,A (A) gi al jucdtorului cu fata scurtd (B).Apofizele de la
virful osului coracoi.d, care primesc extremitdtile claviculei, formeaz[ la unii
jucltori o cavitate mai perfect[ decit la porumbelul de stinc[; la gugali, aceste
apofize sint mai mari $i de form[ diferit5, iar unghiul exterior al extremitltii
coracoidului, care este articulat cu sternul, este aproape drept.
La gugali, cele dou5 brate ale clautculei. sint mai pu[in divergente fa!5 de
lungimea lor decit la porumbelul de stincd, iar simfiza este mai solid[ $i rnai
ascutitd. La rotali, divergenta celor dou[ brate variazd in mod remarcabil.
In figura 29, desenele B Si C reprezintd. claviculi a doi rotali. Se observ[ c[ in
desenul B divergenta este pu{in mai micd decit la clavicula micului jucltor cu
fala scurtd (A), p. cind in desenul C divergenfa esfe egal5 cu cea a pommbelului
de stinc[ sau a celui gu$at (D), cu toate ce aceasta din urmi este o pas[re mult
mai mare. Conturul extremiti{ilor claviculei variazf, foarte mult, acolo unde
ele se articuleazd la coracoide.
La osul sternal, deosebirile de f ormd sint neinsemnate, cu exceptia di-
mensiunii gi a conturului glurilor care sint uneori mici, atit la rasele de dimen-
siuni mai mari cit gi la cele mai mici. Uneori, aceste gduri sint, fie aproape ro-
tunde, fie alungite, cum este deseori cazul la porumbeii cdl5tori. Citeodatl
gflurile posterioare sint incomplete, rdminind deschise in spate. Apofizele mar-
ginale care f.ormeazd g[urile anterioare variaz[ foarte mult in dezvoltare. Partea
 PORUMBtrII DOMESTICI

p()sLcrioar'5 t1 0sului sternal cliferd nrult.in ce privegte. graclrrl cie conr-exitatr',

fiind uneori aproape perfect plat5. La unii indivizi, manubriul esIe oareculn
mai proeminent ciecit la allii, iar ponrl situat imediat sub el r.ariazii foarte mulI
ca dimensiune.

\u\
tf,\\
u\',\\
r$ilt
EW
Fig. 26. Craniul clc porumbcl ronran privit
de deasupra. In mirimea natural[ arritind ftr
lI
marginile risfrintc ale por.{iunii clistnle a
rnaxiiarului infcrior.
tl
0t

4[
Fig. 28. Oase scapulare. In
tnirime naturalir A, porum-
belul de sLinci ; B, short-
U@ faccd Tumbler.

Fig. 27. Veclcre latcrali a maxilamlui Fig. 29. Furcula (iadegul). ln mirime
infelior. ln rni.rirne nattrr.ali. A, porum- - naturali A, jucdtor cu fa[a scurtl ;
belul de stinci: ; B, jucatol cu fafa scurtri ; B, C, polumbelul rotat : D, porumbelul
C, cikitor de Bagaclottcn. gu$at.

f,onnrelA DE cntr$rERE. Prin acest termen inleleg faptul ch inLreaga or.gani-

in a'sa fcl legatl, incit atunci cincl o part€r tn,i.rd, r'ariazir $i nit.,
7t1\ie este
1iXr.tri.
Nu puLcnt sptllle insl deciL rareori, sau chiar nicioclat5, care anlme dinl,re cele
dond varia{ii corelate trebtrie consideratd cauz| $i care efcct, sal dacri anrbele
rezulth din vrc'o catlzr"t contunS. Pentru noi, ptln;tul inLercsant estc ci, aLunci
cind anleltol-ii, prin selec{ia continuii a micilor r-aria{ii, a1 modificat i1 mare
mdsur[ o anul]]ild parte, deseori au produs neintenlionat $i alte modificiiri.
 CORELATIA DE CRE$TERE 74s

De exemplu, ciocul cste u$or supus acliunii selecliei $i, prin mdrirea sarr mic-
$oral'ea ltrngimii lui, limha cregte sau se rednce de asemenea, ins[ nrr in pro-
porlie col'espllnztiLoare. Intr-ader.irr, dacd luim ca mlsur:I cie conlpara[ie po-
rttmbelul cle sLinc5, la un barb gi la un jucdtor cu fa{a scurt[, ambii cu ciocrrri
foarte scurLe, limba nu s-a scnrtat in aceeagi proporlie pe cind la doi cirl[tori
gi la trn rolnan, pfoporlional fa![ cle cioc, limba nu s-a lungit srrficient. Astfe],
la rrn cil[tor e'nglez de prima calilate, ciocul mdsurat de Ia virf la baza pcnatl era
exact dt'trei ori ntai lttng declt, al unui jucitor cu falrr scurti de hunir califate,
insl linrJ:a errl numai cle doulr ori gi ceva mai lungi. Lirnba variazi insli incle-
pendent cle cioc. Aslfel, la un cilirtor cu un cioc lung cie 3,0.1 cm lunqimea
linrbii era cle 7,70 ('rri, pe cind la un roman cu lunqimea corpului gi clistanla dintre
virftrrile aril,ilor, eq:ile cu cele ale cril[tonrlui, ciocul era ]unq cler 2"34 r'm, iar
limba era cle 1,85 crn. Agadar, la acesl. roman limba era de fapb rnai lungi clcctL
a cdlltorttltli, clcgi acesta clin urrni are ciocul lung. Linrba romanului era dc
asemenea fottt'te lati la ritclicin:"r. Dintre cei doi romani, ciocul rriruia era
ntai lung cu 5,B t ( In decib al celuilalt, pe cind limlta era mai scurtd crl
0, 35 cm.
I-rtnqirnea fantei care formeaz[ orificiul extern al nirrilor r,ariazh cu Iun-
girnca ciocultti, nu insii in proporlie corespunzdtoare. Astfel, hiincl ponrmhelul
rJe slincir ca tnlsur[ de col]rpi.lralie, la un jucitor cu fa!a scnrt.'i orificiul nu
s-a scttrtat in proporlie corcspunzitoare fa{I de ciocul stiu foarte scurt. Pe
de altir parte (li accasta nu s-ar fi putut prer.ede:r), la trei cill"rtori englezi. Ia
c:5l5torul Bagadolten gi Ia un rornan (ptoeon cggnc) orificiul era cu peste o ze-
cime de cm mai lu nq clecil ar rezulLa clin lungimea proporlionalir a c.iocrrlui
fa!5 cle ccl al portttnbeluhri cle stincri. f,a un cHlltor, orificiul nririlor era cle Lrei
ori mai lung deciL la porunrbelul de slinc[, cu toaLe cii, in prir-in[a corpului gi
il lungimii ciocttitti, aceastii pasire nu a\rea nici m5car dublul dimensiu nii po-
rumbelultri clc stlncd. Act'aslir alungire a orificiului ndrilor pare sI fie par[ial
in corelalic crr li,r'gire:r suprafclei de piele carunculat[ de pe ma-rilanrl superior
5i de deasrrpra irirrilor; $i acesta este un caracter seleclionat de c:itrc antaLori.
Apoi, de ltselnenea, bancla cle piele lat5, dezgolit[ gi caruncu]atH din jurul ochilor
cll5torilol ri harbilcr', cste un caractcr sc'lectionat gi - in corel:i{ie evidenLi
ctl acersLa - pleoapele, m[surate longitudinal, ari proporlional rnai nrrrlL cleciL
dublul hrns,imii celor ale ponrmbelului de stincd.
Nlarea cleosebire (vezi sravura in lemn nr. 27) in curburii rnaxilanrlui
inferior la portr de stincS, la cel juc[tor gi Ia ccl cfllirt,or cle
mbelul
Bagadottt'n sLir evidcnL in raport cu curbnra -rnaxilarului supcrior gi mai
ales cll unghiul format de arcada maxilojugald cu oasele premaxilare. l-a cll5-
tori, Ia rontani gi Ia barbi, r5sfringerea neobi5nuitf, a marginii superioare a
p5rlii mijlocii a ntaxilanrlui inferior (r.ezi gravura in lemn ni'. 25) nrr este
insi in s[rictzi corclalie cu l5{imea sau divergen{a (clupi cr]m sc vede clar in
Efrar'ura nr. 26) oaselor prcmaxilare, ci ctr l5timea p5r{ilor" cornoas€r ri moi ale
maxilartiltti superior, (rare sint intotdeauna acoperite cle rnarginile maxila-
r ulrri inferior.
La gr-rga{i, alungirea corpulni este un caracter selec{ionat pi -- clupl curn
rlm r'5zttt - r:oastele au devenit in general foarte late, iar pcreche.a a gaptea
l.-' 0 PORUMBEII DOMESTICI

este prevhzutd cu apofize. Vertebrele sacrale $i caudale au sporit ca num5r ;

osul sternal de asemenea a crescut in lungime (nu lnsd, in lnd,llimea crestei)
cu 1,01 cm mai mult decit ar rezulta din volumul mai mare al corpului, in
comparalie cu cel al porumbelului de stinc5. l,a rotali, lungimea gi numdrul
vertebrelor caudale au sporit. Deci, in timp ce variatia Si seleclia au progresat
Lreptat, structura internh osoasd gi forma exterioard a corpului au fost modi-
fica te intr-o anumitd mdsur5, in mod corelat.
Cu toate cd deseori aripile gi coada variazd ca lungime independent una
de alta, este aproape imposibil s[ te indoiegti cd in general ele tind s5 devind
prin corelalie mai lungi sau mai scurte. Aceasta se vede clar la Iacobini gi incd
gi mai clar Ia romani, la care unele variet5,ti au aripile pi coada foarte lungi, pe
cind altele le au foarte scnrte. La Iacobini, lungimea remarcabilS a rectricelor
gi remigelor nu este un caracter care si fie seleclionat in mod intenlionat de
arnatori. Acegtia incearcd insd de secole, cel pulin din 1600, sd lungeasc[ penele
intoarse de la git, astfel ca gluga sd cuprindd mai complet capul; se poate ast-
fel bdnui ch alungirea remigelor gi rectricelor este in corelalie cu alungirea
penelor de la git. Pornmbeii jucdtori cu fala scurtd au aripile scurte, aproape
in proporlie corespu nzdtoare cu dimensiunea redusd a corpului lor. Avind in
vedere cd nurriSrul remigelor primare este un caracter constant la majoritatea
pislrilor, este remarcebil c[ acegbi jucdtori alr in general numai nou[ remige
prirnare ln loc de zece. Am observat personal acest fapt la opt pdshri, iar ,,Ori-
ginal Columbarian Society"ez; a redus penfnr porumheii pleguvi (baldheads)
standardul remigclor mediane albe de la zece la nou5, considerind nedrept
ca o pasdre care are numai noui remige sd fie descalificatd din motivul cd Ilu
are zece remige mediane albe. Pe de altl parte, la cdl5tori gi la romani, care
au corpul mare gi aripile lu ngi, s-au obsen'at citeodatd u nsprezece remige
primare.
Dl Tegetmeier m-a informat despre un caz curios gi inexplicabil de corela{ie,
gi anume : porlrmbei de toate rasele care la maturitate sint albi, galbeni, ar-
gintii (adich foarte slab alb[strui) sau cenu;ii (dun), se nasc aproape golagi,
pe cind porumbeii de alte culori se nasc bogat acoperili cu puf.Dl Esquilant
a observat totugi cd porumbeii c5l5tori tineri de culoare cenugie nu sint atit
de golagi ca tinerii barbi gi jucirtori cenugii. Dl Tegetmeier a vdzut doud pdsdri
tirrere clin acelagi cuib produse de pirin{i diferit colorali, care se deosebeart
foarte mult prin gradul in care erau acoperite la inceput cu puf.
Am observat Li n alt caz de corelalie care la prima vedere pare cu totul
inexplicabil, dar care, dupd cum vom vedea intr-un capitol viitor, poate fi ex-
plicat intr-o oarecare mdsur5 prin legea varia{iei identice a pflrtilor omologe.
Cazul consti in faptul c5, atunci cind labele sint foarte inc5ltate, rdd[cinile
penelor sint unite printr-o membrand gi aparent in corelalie cu aceasta -
-
celc doud degete exterioare sint unite printr-o considerabil5 extindere de piele.
Am observat aceasta la foarte multe exemplare de porumbei gugati, porumbei
rinduncle, juc5tori*rolleri (roller-tumblers) (faptul a fost de asemenea observat
Ia aceastd rasd de cdtre dt Brent) gi intr-un grad mai redus la alti porumbei
incllla!i.
3?) Tratatul lui J. N'I. Eaton, edifia 1958, p. 78.
 DESPRE EFtrCTELE NEFOLOSIRII

Labele raselor mai mici sau mai mari sint, desigur, mai mici sau mai mari
decit cele ale porumbeilor de stincd, insd scutelele sau solzii care acoperd dege-
tele sau tarsele s-au mdrit sau s-au micgorat nu numai ca dimensittni, ci gi ca
numdr. Voi da un singur exemplu : pe degetul posterior al unui roman am nu-
mdrat opt solzi gi numai cinci pe cel al unui jucdtor cu fa{a scurtd. La p5-
slrile in stare natural5, numdrul de solzi constituie in general un caracter con-
stant. DupS cit se pare, lungimea labelor pi a ciocului sint in corelalie ; deoarece
nefolosirea pare sd fi afectat ins[ dimensiunea labelor, acest caz va fi discutat
mai j os.

DESPRE EFECTELE NEFOLOSIRII

ln disculia urmdtoare asupra propor[iilor relative ale labelor, sternului,

claviculei, scapulei gi aripilor, voi spune in prealabil, pentru a da oarecare in-
credere cititorului, c[ toate mlsurdtorile mele au fost efectuate in acelagi
fel gi cd ele au fost flcute flrd cea mai micd intentie de a fi aplicate scopului
de mai jos.

Am mlsurat maj oritatea pdsdrilor care au intrat in posesia mea de la

baza penatl a ciocului (lungimea ciocului inshgi fiind atit de variabil5) pinl
la capdtul cozii gi pind la glanda uropigian5 ; din nefericire insd (.t exceplia
citorva cazuri), nu pinS la rdddcina cozii. Am mai misurat fiecare pasdre intre
virfurile extreme ale aripilor gi lungimea pdrtii terminale strinse a aripii, de la
extremitatea remigelor primare pind la articulalia radiusului. In fine, am m5-
surat labele fdr5 gheare, de la capdtul degetului mijlociu pind la capdtul de-
getului posterior, iar tarsul gi degetul mijlociu le-am mdsurat impreun5. In
fiecare caz am luat ca termen de compara[ie mdsurile medii a doi porumbei
de stincl din insulele Shetland. Tabelul urmdtor aratd lungimea real[ a Ia-
belor la fiecare pashre, precum $i diferenta dintre lungimea pe care ar fi trebuit
sd o aib[ labele dupd dimensiLlnea corpului fiecdreia, comparativ cu dimen-
siunea corpului gi lungimea labei porumbelului de stinc5, luind ca termen de
comparatie (cu citeva exceplii specificate) lungimea corpului de la baza ciocului
la glanda uropigianS. Am preferat aceastl normfl de calcul din cauza variabi-
lit[tii lungimii cozii. Am fdcut insd calcule -similare, luind ca mdsurd lungimea
de la virful unei aripi la virful celeilalte gi de asemenea, in majoritatea cazu-
rilor, de la baza ciocului la capitul cozii gi rezultatul a fost intotdeauna foarte
asemfln[tor. Pentru a da un exemplu: prima pas5re din tabel fiind un jucdtor
cu fala scnrt5, este mult mai mic[ decit porunrbelul de stincl gi are, natural,
labe mai scurte ; din calcul s-a constatat insd cd labele ei sint mai scurte cu 0,27
cm in comparalie cu labele porumbelului de stincd, proportional cu dimen-
siunea corpului acestor dou[ pdsdri, mdsurate de la baza ciocului la glanda uro-
pigian5. Apoi, cirrJ acelagi porumbel jucdtor gi porumbel de stlncd au fost
comparati dupd lungimea aripilor sau dupd lungimea extremd a corpurilor,
152

T'abelul I
porunrbri eu cioeul in general nrai scurt dceit al ponrnrhelului de stine[. propor{ional cu dimensiunca corpului lor'1
Difcrenla dintre lungimea
rcalir a labclor ;i cea cal-
Lurrgirrtea culatir proporlional cu
lungimea labclor 9i
I

Numele rasei rcali

a labelor dinrensiunea corPului
I
I la porumbelul tle stincir
.l
NIai scurL cu \ IIai lung cu
I

5,13
Porumbelul dc stinc[ sirlbatic (m5'surittoarc ntedie) EQQ t).2i
Ponttltbeljuclitor plerspv cu fa{a scttt'ti ,1r06 0,4()
juctitor rnigdaliu cu fala scurti
jucittor, coIofanir ro;ic 1..14 0,4u
jucirtor, rogu comtttl (tt-tlsurat pini la cap:itttl
cozii 0,77
)
juciLor Ple.sttv' conltln 0,45
,. 0,15
,: jucirtor rollcr
turbit 0,43
,, ,)
0,02
0,38
" tt
0,05
,, Iacobitr
0,15
,, tatnbur, alb
0,45
,i ,, Pestt'i!
0,:lB
.. rotat (mtisural pinri la capitrtl cozii)
0'3,S
'r
.: ,otii, va,lietr',.,. "t ii,,*rt;,! 0,()
indian cu sPatr,rle cre! 0,llJ
,, 0,07
Poi'rr utbel cilu g:it'i!a 0,()ir
riziilor 0,10
) ) 0,07
., bat'b (-t,Ll7
tr ti
pltat 0,05
,,
,. ,'
rindunicd., rolu
0..t7
{). 1 ir
,. 0,07
,, ,r' albastru
gu;at 0,27
,' on
), ,. gcl'Inan fir,
,, cil[tor de Basrah
Numdrul de exemplare
i) Dinelsiunile -qilri dlte in ,'tlt,

Tabelul I I
I'orumlrei ctr cirrcttt mai lttng dccit al porunrbclulrri tlc stinrl, prcpor{ional crt dintcnsiulrea eorputui lor
Ditcrcn[a clintre lttngitrl ea
reali a labelor $i cea cal-
Lunp4irnea culati, ltroporlional cu
rcalir Inngimea labelor Ei climen-
Numele rasci siunea corPului
a labelor
la porumbelul dc stincl
nlai scurt cu I Mai lung cu

Pommbclul cle stinci silbatic (niisurittoare r. eclic) ;),l J I

i

0,78
Porttmbcl ciiliitor 6,6() I
I

6,60 0,63
,, tr
i1,10 i
I
0,53
!) ,,
3,72 ().15
! r t, dl'agon I
;- 11 7,12
lrLl
,, ), I3agaclotten
i (1,9,tr
,, Scancleroon, alb 7,l-l-,
nql
I

Pigeon cygne t. {1,73

,, ,, 6,98 0,68
,, roman I

l_-

Nunrirul de cxemPlare I
 DESPRE,EFECTELE NEFOLOSIRII 153

s-a constat?,t de asemenea cI labele juc5tonrlui sint nrai scurte cLl aproape aceleagi
propor{ii. Imi dau seama c[ mlsurfltorile necesitI o mai nlare pr..iri,, cle cit este
posibil, insh a fost mri u$or si se noteze in fiecare caz misurirtorile concrete
indicate de compas, clecit si fie date cu aproxima{ic.
In prima coloani clin acestr: doui tabele apare lungimea rt'all a labelor
la 36 de pirshri apartinind cliferitelor rasc, iar in celelal[e clouii coloanc se inclici
cu cit sint labele prea scurLe sau llrea lungi, dup[ ntlrinca plsilii gi in com-
paralie cll porumbelul de stincir. In prirnul tabel, douirzcci q1 cloufl de exen]-
plare att labele mai scurte in nrt'clicr cu pu{in peste 0,25 cm (exact 0,27 cnl),
iar cinci exemplare au labeler irt nredier cu fclarte pu{in mai lungi. si arlurne
cu 0,L7 cnt. Citeva din aceste clin urmi cazuri pot fi insri explicate. '\stfel, de
exc'mpltt, la guga{i picioai'clc gi labele sinL selcctionatc pentru hrngime 5i astfel
orice tendin{I natrrralir spre o rccltrcel'e a lun,timii lat;elol er fi fosI contra-
caratd. Atunci cincl Ia ponrmhclul rindunich gi Ia barh, pe lingfl ntlsura cle
compara{ie trtilizat[ (adici lungirnca r:orpului de Ia cioc Ia a'lan(la uropigiani)
s-a aplicat oricare alt5 misurii, s-a constatat ci labele erau pt'ea rnici.
In ct'l dc-al doilea tabc'l a\-em opt pirsiri cu ciocul rnult mai hrrig clecit al porum-
belului de stinc5, atit efectiv cit ri propor'[ional clr dirnensiunea corpului; de
asenlenea aceste pislri au li picioarcle de o lunEinte tot atit cle prollun{at[
gi anurne, propor{ional in rnedi. ., 0,73 cm. In tahclul I se arati cd ciocul esl,e
pl'opor{ional mai sctirt declt la porunrbelul de stincS. f'rebuie ins[ s:i afirm
aici cI existi citeva exccp{ii parliale. Astfel, ciocul porunr};elului eng-lez cu
spatele crc{ este abia perccptibil rnai lring., jar cel al pot'rrmbclulrri cirllitor cle
Basrah este de aceeagi lunginre sau plr{in nrai lung clecit cel al porurnbelului de
stinc[. La porrlmbeii pSta{i, Ia linclunele qi la rizltori, ciocul esLe cll foarte
ptt{in mai scurt sau propor'fiona] de aceeagi lungime, clar nrai dclicat. Cu
toate acestea, hta te inrpreurrir, act'ste cloui tabele indicrir clar o oarecare
corela{ie lntre lungimea ciocuhri ri dirnensiunea labei piciolului. Cresciitorii de
vite corntlte qi de cai sint cle pft'ere ci eristi o legdturl analogii intre hrngimea
tnembrelor gi cap; ei afirnr[ ci lrn cal de clrrse cu capul rrnui cal de povarir,
sall un oqar cu capul riuui hulclog ar fi o rnonslnrozitatc. Deorlrece pol'umbeii
oblinu{i tle antatori sint tinuti in general ln mici volicre 5i sint hr.[ni{i. din
abtrndent[, ei treltuie 51 se deplasr.ze nrult rnai pufin clc'ciL poruntbelrrl clc sLincr"t
shlbatic. A$adar" trebuie acceptat ca fozirte probalril cir redricerea clirnensiunii
labelor Ia 22 de pdsdri din tabelul I a fost provocatl de nefolosirea lortt) gi
c5, prin corela{ie, aceastd redrrcere a aclionat asupl'a ciocului marii maiorith{i
a lthsdrilor din acelagi tabel. Pe de altl parte, atqnci cind prin selectia conti-
nttf, a cre;terilor neinsemnate in lunqirne, iiocul a cler-enit nnrlL rnai lung,
labele picioarelor, degi nefolosite, aLr devenit de asemenea, prin corela!ie, mult
rnai lungi in compara[ie clr cele ale ponrnrbelnlui de stinci sIIIlatic.
Deoarece la porumbelul de stincfl am mhsurat labele de la capitul dege-
tului mijlociu la c5lciiul tarsuhri, am flcut calcule analoge $i la cele 36 de pirs.iri
de mai sus, rezultattrl fiincl ac:elagi, gi anume : cll tot atit de pu{iner exceplii
ct'l gi in caznl anterior. la rasele cll ciocul scurt clegetul mijlociu impreunii cu

38) Intr-un mod. analog, clar opus, antttnitc qrupuli naturale cle Colurnbicle, avinri oiricciuri rnai telestre declt
alte grupuri inmdite, au labele pic:ioarelor. ntili rrrari. \'r'z.i Cottl't rl'ail srtr I'C)rtlrr:. ilps i)irlDons, de principcle Ronapartc.
1l_4_ PORLIMBEII DOML,STICI

tarsul s-au redns ca lungime, pe cind Ia rasele cu ciocul lung lungimea a

crescut, dcgi nu atit de uniform ca in cazul anterior, fiindcd la citeva varietlti
de ponrmbei romani lungimea picionrlui este foarte variabil5.
Porumbeii oblinuti de amatori sint linuti in general in voliere destul de
nrici $i, chiar cind nu sint linuti in voliere, nu sint nevoiti s[-gi caute hrana.
Agadar, timp de rnulte generalii ei trebuie s[-gi fi folosit aripile incomparabil
mai pulin decit porumbelul de stlncd sllbatic. Ca urmare, imi pale probabil
ca toate pdrlile scheletului folosite la zbor s.{ fie gisife micporate. In privinta
sternului, am miisurat cu grijd lungimea sa maximd la t2 pishri de diferite
rase gi la doi pcrumbei de stincd sdlbatici din insulele Shetland. Pentru com-
para{ie proporlional5, am incercat la toate cele 12 pdsdri trei feluri de mdsur5-
tori, gi anunte: lungimea de la baza ciocului la glanda uropigian5, de la baza
ciocului la capdtul cozii Si lungimea intre virfurile extreme ale aripilor. fn
fiecare caz rezultatul a fost aproape acelagi gi s-a constatat c[ sternul este in
mod invariabil mai scurt decit Ia porumbelul de stincd. Voi prezenta numai un
singtrr tabel cu lungimile calculate de la baza ciocului la glanda uropigian[,
pentru cI rezultattil in acest caz reprezintd aproape o meclie a rezultatelor obti-
nnte prin celelalte doufl metode.
Lunslmea sternului

Numele rasei

Pot'umbel de stinci srilbatic 5,72 Barb 5,97 0,86

Scanderoon billat 7,77 1,52 Cilugdrifa 5,77 0,39
Cilitor Bagaclotten 7,71 0,43 GuEat german 5,99 7,37
Dragon 6,22 1,04 Iacobin I
5,91 0,55
Calirtor 6,98 0,88 Englez cu spatc cref 6,10 1,09
Jucitor cu fa!i scurti 5.21 0,77 Rinclunici i

I
6,22 0,,13

Acest tabel arate c[, la aceste 12 rase, sternul este in medie cu o treime
de cm (exact 0,84 cm) mai scurt decit la porumbelul de stinci, proporlional cll
dimensiunea corpnlui lor. Astfel, sternul s-a redus cu o $eptime pind la o optime
din intreaga sa lungime, ceea ce constituie o reducere considet'abil[.
I-a 2l de pislri, inclusiv cele 12 de rnai sus, aIn m[surat de asemenea proe-
rninenla crcrstei sternului fa!5 de lungimea s3, independent de dimensiunea
corpului. La doud din cele 2l de pis5ri, proeminenta crestei era aproape egalS
ct cea de Ia porumbelul cle stincS, iar la $apte Pgs5ri era mai accentuatI. La
cinci clintre aceste gapte (la un rotat, doi sianderooni si doi cflldtori englezi),
aceast[ proerninen!5 mai acc:entuatd poate fi explicatfl, intr-o oarecare
-La faptul cd pieptul proeminent este admirat gi selec{ionat
mdsurd, prin de chtre
de aici
amatori. reslul de 12 p5s[ri, proeminenta era mai mic5. Urmeazd
c[ in comparalie cu porumbelul de stinc[, se observd Ia creasta sternalS o ten-
din!5 rigoard, dar nesigurd de a se reduce ca proerninenti intr-o mflsurd mai
mare clecit s-a redus lungimea sternttlui fald de dimensiunile corpului.
Am mdsurat lungimea omoplatului la noud rase diferite cle dimensiuni
mari gi mici gi (adoptind aceea$i m5surd ca inainte) la toate anl constatat cd
omopGtul era proporlional mai scurt decit la poru mbelul de stincd sdlbatic.
 DESPRE EFECTtll.Il NEFOLO-SIRII 155

Reducerea in lungime se_ apropie in medie foarte mult de 0,50 cm sau, aproxi-
mativ, de a noua parte din lungimea omoplatului porumbelului cle stincd.
La toate exemplarele pe care le-arn comparat, bralele clar,iculei erarr fa{d
de dimensiunea corpului mai pulin divergente decit la p orlr mbelul de stinc[
gi intreaga clavicul5 era proporlional mai scurtd. Astfel,la Lrn porlrmbel l-onran
care intre virfurile aripilor misura 97,77 cm, clavicula nu era decit cu pulin
mai lungd (cu bralele aproape tot atit de divergente) decit la un porumbet rte
stinc5, care mdsura 66 cm intre virfurile aripilor. La un barb, care prin toate
dimensiunile sale era putin mai mare decit acelagi poru mhel de stinc[, clavi-
cula era mai scurth cu 0,63 crn . La u n gu gat, clavicu la nu se alu nqise pro-
por{ional cu lungimea crescutd a corpului. La un jucdtor cu fa{,a scirrt[
care mhsura 61 cm intre virfurile aripilor, deci cu 6,35 cm mai pu{in dccit
porumbelul de stinc5, clavicula nu avea dccit abia doud treimi din lirng-iniea
claviculei acestuia.
Vedem astfel clar cd sternul, omoplatele si clavicula sint toate propor{ional
reduse ca lungime. La aripi ins5, gdsim c€ea ce Ia inceput apare ca un rezultat
complet diferit gi nea gteptat. Trebuie s5 remarc a ici ci nu mi-am ales exem-
plarele, ci am folosit toate mdsurStorile f5cute de mine. Lulncl ca mdsurh cit:
ccrr,paratie lungimea de la baza ciocului la capltul cozii, constat c5 din 35 de
pdsdri de diferite rase,25 au aripile propor{ional mai lungi gi zece proporlional
mai scurte decit porumbelul de stinc5.
Din cauza lungimii frecvent corelate a rectricelor gi rernigelor, este nrai
bine sd se ia ca misur[ de comparalie lungimea de la baza ciocllui la glanda
uropigiand. $i dupd aceasti mdsurd, din 26 dintre aceleaEi pisiri care friseserl
mdsurate in acest fel, 2l aveau aripile prea lungi gi numaicinci Ie aveap pl.ea
scurte. La cele 2l de pdsdri, lungimea aripilor deplgea in medie cu 3,3[i cnr
pe aceea a aripilor porumbelului de stinc5, pe cind la cele cinci aripile nu erau
mai scurte decit cu 2 cm. Deoarece eram foarte mirat cd aripile unor pis[ri
in strictd captivitate s-au mdrit atit de frecvent in lungime, mi-a i.reclt
prin gind cd aceasta nu s-ar datora decit lu ngimii mai mari a remigclor ; a $a
se intimpl5 cu siguran{5 in cazul iacobintrltii, care are aripi de o lungime ni-
obignuiti. Deoarece in aproape fiecare caz mdsurasem aripilb strinse, am sclzut
lungimea acestei pdr{i terminale din aceea a aripilor intinse, oblini1d astfel,
cu o precizie aproximativd, Iungimea aripilor intre capetele celor dorid racliu-
suri, ceea ce ar corespunde la bra{ele noastre cu distan{a de la articulalia unei
miini la cealaltS. Astfel misurate, Ia aceleagi 25 de p5sdri aripile au dat cle
astd datd tln reztrltat cu tottrl diferit. Astfel, la t7 pSsdri aripile.ia,t prea scrir.tg
fa{d de cele ale porumbelului de stincd gi numai la opt prea lungi. t)intre aceste
opt pdsdri, cinci aveau ciocul lungas) gi acest fapt inaice poate "faptul c5 exist.i
o oarecare corelalie intre lungirnea ciocului gi cea a oaselor aripilor, Ia fel ca
aceea dintre labele picioarelor gi tarse. Scurtarea humenrsului gi a radiusului
8e,) Mel'iti poate si fie rnentionat faptul
ci, lingi aceste cinci p5.sIri, doui dintre ccle opt erau barbi, care
pe
dupl cum am ardtat - trebuie clasificaLe in acclasi gmp cu cIl[torii gi cu romanii cn ciocul lung. Barbii pot -
fi denumili ln mod just porurnbei clldtori cu ciocul scurt. S-ar pdrea, dc aceea, ci ln clrsul reducerii ciocr.rlui
lor, aripile gi-au menlinut putin din acea lunginre excesivi care este caractcristici mdelor lor celor mai apropiate
qi strimogilor lor.
156 PORUMBL,II DOJVTESTICI

la cele gaptesprezece p[sdri poate fi atribuit5, probabil, nefolosirii, ca in cazul

omoplalilor gi al claviculei la care sint atagate oasele aripilor. Pe de altd parte,
Iungirea rcrnigelor $i, in consecin!5, expansinnea aripilor de la un virf la altul
este complet independentl de folosire sau nefolosire, Ia fel c:a gi cregterea p5-
rnlui sau a linei Ia ciinii nogtri l5logi san Ia oile cu linfl lung5.
Rezumind, putem adrnite cu incredere cd h-rngimea sternului, deseori gi
proeminenla cresLei sale, lungimea omoplalilor gi lungimea claviculei au fost
toate reduse in climensiuni fa{5 de aceleagi p[r!i ]a porumbelul de stinc5. $i
presupun ci aceasta se poate atribui nefolosirii sau Iipsei de exerciliu. In ge-
neral, aripile mirsurate de la capirtul radiusului s-au redus de asemenea ca
lungime; datorit[ insl cre$Lerii sporite a remigelor, aripile, mdsurate de la
virf la virf, sint de obicei mai lungi decit la porumbelul de stlncS. Labele pi-
cioarelor, precum gi tarsele impreun[ cu degetul mijlociu s-au redus de ase-
menea in majoritatea cazurilor; gi aceasta se datoregte. probabil, folosirii lor
reduse. Existenla unei oarecare corelalii se vede ins[ mai c]ar decit efectele
nef olosirii. Avem de asemenea o vagd indica{ier a u nei corelalii similare intre
oasele principale ale aripii rii ale ciocului.

REZUI\{ATLII, PI]NCTEI,OR DE DEoSEBIRE IxTNB DIFERITELE RASE DOMESTICE

SI PASARILE INDIVIDUALE

Ciocul impreuni cll oascrle felei se deosebesc in mod remarcabil prin

lungime, l5!ime, form5 gi curbur5. Craniul se cleosebegte prin f orml
gi foarte mult prin unqhiul forrnat de nnirea oaselor premaxilare, nazale pi
maxilo-jugale. Curbura maxilanrlui inferior qi r[sfringerea marginii saler
superioare, precum gi deschizitura gurii se deosebesc intr-un mod foarte re-
marcabil. Limba variaz[ mult prin lungime, atit in mod independent, cit gi in
corelalie cu lunqimea ciocului. f)ezvoltare'a pielii dezgolite gi carrlncttlate de
deasupra niirilor gi din jrrrul ochilor variaz[ inLr-un grad extrem. Pleoapele
gi orificiile externe ale nfrilor variazl in lungime gi itrtr-o anurnitd m[surd
sint corelaLe cu gradul de dezvoltare a carunculelor. Dimensiunea $i forma esofa-
gului gi a gugii, precllm gi capacitatea lor de a se clilata difcr[ intr-o Lrriag[
misuri. Lungimea gitului variaz5. O datd cu fortna variabil5 a corpttlui, va-
nazd. l[limea gi num5rul coastelor, prezen[a apofizelor, numlrtrl vertebrelor
sacrale gi lunqimea sternului. Num5rul Si dimensillnea vertebrelor coccigiene
variazd, dupd cit se pare, in corela[ie cu dimensiunea crescuL[ a cozli. Dimen-
siunea gi forma perfora{iilor din stern, precum dimerrsillnea gi divergenta bra-
lelor clar,iculei difer5. Glanda uropigiani variazd in dezvoltarea ei gi este ttneori
complet atrofiatfl. Direc{ia gi lungimea anumitor pene au fost mr-rlt modificate,
ca ii cazul glugii iacobinului gi al guleragului turbitului. In general, remigele
gi rectricele s,ariazd ca lungime, uneori ins5 independent una de alta gi de di-
mensiunea corpului. Numirul Si pozitia rectricelor variaz5 intr-un mod ex-
ceplional. Remigele primare pi secundare variazil citeodat5 ca nttnt[r, dupl
cit se pare, in corelatie cu lungimea aripii. Lungimea piciorului gi dimensillnea
labei $i, in legiturd cu aceasta din urmd num[rul de sctttele, r'ariazd toate.
O membrani de piele unegte uneori bazele celor douI degete interioare gi aproape
inr-ariabil, cele doul clegete exterioare, atunci cind labele sint incillate.
 REZUNIATUL DE,OSEBIRILOR

I)imcnsiunea corpului diferd foarLe muit. Aslfei, se crinogtea un ponimbcl

roman care cint[rea de cinci ori cit un juc[torcu fa[a scurtfl. Oudle se deosebesc
prin dimensiune gi form5. Dupd Parmenliera0), unele rase folosesc mulLe paie
la cclnstruirea cuibului, iar altele mai puline ;_ nu am putut gisi ins[ vreo con-
firmare recentd a acestei afirmalii. Durata incubaliei oudlor este uniformd
la toate rasele. Perioada la care unele rase igi dobindesc penajul caracteristic
gi la care intervin anumite schimbiri de culoare difer5. Misura in care puii de
poruntbei sint acoperili cu puf la iegirea din gdoace diferd de asemenea ,.si este
corelatd inbr-un mod curios cu crilorilul penajului. Exist5 cele mai curioase
deosebiri in ce privegte felul de a zbura gi anumite misciri ereditare, ca lovirea
aripilor intre ele, rdsturnarea in aer sau pe pdmint, pt'ecum gi modul de a face
cttrte femelei. Dileritele rase se deosebesc prin comporLament. flnele rase sint
foarte tdcute, iar altele gunguresc in modul ccl mai ciudat.
Degi, dupir clrm vom vedea ulterior mai complet, caracternl multor rase
s-a menlinut fidel timp de ma i multe secole, existl totu gi o mult mai mare
variabilitate individual5 la rasele cele rnai constante declt la p5sdrile in sfare
naturald. Aproape cd nu existi exceplie la regula cd cele mai mari varia{ii le
alr acele caractere care sint astd,zi cele mai preluite, clrora amatorii le acordi
cea mai mare atenlie gi care, in consecinld, sint in curs de ameliorare prin se-
leclie continu[. Acest fapt este admis in mod indirect de c[tre amatori atunci
cind se pling ci este mult mai greu s[ aduci la gradul dorit de perfecliune po-
rumbeii foarte specializa{i, decib aga-numilii porumbei de amuzament *),
care nu se deosebesc intre ei decit prin culoare ; aceasta pentru cS, odati do-
bindite, culorile speciale nu sint susceptibile de ameliorare sau de sporire con-
tinu5. l)in cauze cu totul necunoscute, unele caractere se leagi mai put,ernic
de sexttl masculin decit de cel feminin, astfel cd la anumite rase se obsen'd o
tendin{i spre apari{ia unor caractere sexuale secundareal), care nu exist5 citugi
de pulin la porumbelul de stincd inilial.

401'lcurntirtcli, 1/isl. nat. gdlt. rles Pigeons et tles Gulltnacis, vol. I, 1813. p. 17r,i.
.) In englcztqLe toy (jucirrie) (N. tratl.),
41) Acest termcn a fost utilizat de John Hunter pentru asemenea
deosebili structurale lntre masculi
femcle care nu sint direct legate de actul de reproducere, cum ar fi coada piunuhri, coarnele cerbului etc.
 CAPITOLUL AL VI.LEA

P0 ttUMBEI (urmare)

Despre tulpina parentald a diferitelor rase domestice Obiceiuri

- - .Rase sdlba-
tice ale porumbelului de stincd
- Porumbeii comuni - Douezile clescendenlei dileritelor
rase din Colurnba livia
- Fecunditatea raselor cind stnt tncrucisate - lLeuersiunea Ia
penaiul porumbelului de sttncd sdlbatic
- Circumstanlele lauorabile lormdrii raselor -
Vechimea sl isloricul raselor principale lllodul cum au fost f ormate rasele Seleclia
- - -
Seleclia inconstientd. - Grija crr care amatorii seleclioneazd pd.sdrile Linii usor rliferite
-
':,':::'J;;:':#:;:,": intermediare - Anumite
;:::;;' :,Ti,'*!i"J',lui,!,'!" *i,,'ilT"*

Deosebirile dintre cele 11 rase domestice principale $i pdsdrile conside-

rate ca indivizi de aceea$i rase descrise in ultimul capitol ar fi de micd
insemndtate dac[ nu s-ar fi tras toate dintr-o singurd tulpind sdlbatic5.
Chestiunea originii lor prezinte de aceea o importanld fundamentalfl gi trebuie
discutat5 in mod aprofundat. Nici u nul dintre cei care au in vedere marea
deosebire dintre rase, care cunoa$te cit de vechi sint unele dintre ele $i cit
de.?fidel se reproduc ele $i in prezent, nu va considera aceaste disculie de
prisos. ln mod aproape unanim, amatorii sint de phrere cd diferitele rase
se trag din mai multe tulpini sdlbatice, in vreme- ce majoritatea naturalig-
tilor cred cd toate se trag din Columba li.uia, sau porumbelul de stinc[.
Bine a observat Temminck ') Si dl Gould mi-a f5cut aceea$i remarcd -
ce strdmogul inilial trebuie sd- fi fost o specie care trlia $i cuiblrea pe
faleze; $i pot adiuga cd trebuie sd fi fost o pasdre sociabild, pentru ce
toate rasele domestice sint foarte sociabile $i nu se cunoa$te nici una care
sd cuibdreascd sau sd trdiascd de obicei in arbori. Era evident modul neinde-
minatic in care unii pommbei, linuli de mine intr-un pavilion de vard din
r; Temminck, //lsl. nat. gCn. des pigeons etc., vol. I, p. 191.
 I'ORU.\IBiIII I)O}iiJSTICI

alll'ol)iet'e:t tttttti nuc: bhttin, se lSsatr citcccial"li pe rantrrrile lli mai dezgglite r).
1'otu gi dl R. Scot Skirving md inf orrneazi ci in trgiptul de sus t vdzut
deseori cilduri .cle_ poruntbei _ cfiI'e preferatt s.i se lase- pe-arbori scunzi*(nu
insei pe palmieri) de'cit pe colibele rle lu L ale indigeniloi. Dl Blyth s) a ibst
asigulaL cd, in Inclia, C. Iiui,a vat'ictatea tntermedia trdiegte uneori in arbori.
Pot prezenLa aici un cLlz curios in carc constringerea a clus la obiceiuri modi-
Iicate : in aval cie lat. 28o 30', nlalut'ile Nilului sint pe o nlare distanld verti-
cale, astferl cd, alutrci cincl apelc rsiuL, niali, porurnbeii nu se pot ldsa pe mal
pentlu a bea gi dl Skirving a vdzut cle lepeLate ori circluri intregi .ur. se
l5sau pe apI gi berau in tirnp ce pluteau in josul fluviului. Vlzute de li Oistant[,
aceste cirduri setnirnilu cu sLoluri de pescinrgi pe suprafala rn[rii.
f)aczi \/I'ero rasli dornesticir s*ar fi tras dinti'-o spec.ie nesociabild sau care
cuiblrea satl triia in arbori a), cu siguranlii cd ochii p[brunzdtori ai amato-
rilor ar fi descoperit vl'eo urm[ a utrui obicei primitiv atit ile cleosebit. Intr-
adeviir, a\renl motive sai crerdetn c[ in sl,are ilomestic[ obiceiurile primitive
sint pdstlate tirnp indelungat.AsLfel, la rn[garul comun veclem vesbigii ale
vielii sale plirniLive din degert in puternica sa aversitine cle a trece p.:in cel
mai ntic cLlrs cl9 apir gi in ltlricerea sa de a se tivali in praf. Aceeagi aver-
siune puternici de a tt'ece o api est.e inLilnit[ gi Ia clmil[, care a fost domes-
ticit[ din l.imprrri foarte indcpfu'Late. Cu toabe cir sint atit cle dornesticili,
atunci cind slnt speria[i purceii s(-] ghemuiesc, uneori, incercind astfel s[ sc
ascttnd5 chiar intr-utr loc deschis gi gol. Cind clogca emite strigltll de alarm[,
pttii de curc[ gi citeoclatd chiar gi cei de giinir fug gi incearcd s[ se ascund5,
inlocrnai ca prrii de poLirniche satt de f.azani, pentlu ca marna lor s5-gi poaLi
lua zborul, lltcru pentru care ea gi-a pierrlLrf capacitatea. in lara ei de bagtin5,
rala americanii (mtisk-duck) (Cairina moschata) se urcd gi deseori trdiegte
in arbori 5) gi, ctr toate ci sint pis[ri aLit dc inclolente, acestor rale domesticite
,,le place s[ se calere pe virfurile gurelor, ale ziclurilor etc. gi, daci li se permite
s[-gi petreaci ttoaptea in cotelul giinilor, in general femela se va duce sd se
suie aldturi de gdini, r5loiul fiind insi prea greu ca s[ se calere acolo cu
ugurin{5" u). $tim cf,, oriciL de bine si de regLrlat esLe hrinit, ciinele, intocmai
ca gi vulpea, ipi ingroapii hrana cle prisos gi il vedem invtrtindu-se cle citeva
ori pe co\ror, ca gi cind ar cilca in picioare iarba peubnr a-$i face un culcug;
il mai vedem riciind caldarimul gol cu labele dirrapoi ca pentrn a-gi acoperi cu
pdmint excrementele, cu toale c[, dupi piirerea mea, aceasta nu se reali-
zeazd, niciodat5, chiar acolo rrncie exist.{ plmint. in bucuria cll care mieii gi

2) Am aflat de la d-ra Buchley, prin Sir O. Lyell, ci nn num5.r' cle polumbei

cilitori metigi linuli mulli ani ln
apropie:'e de T.onclln sc lrisau ziua in mod regulat pe nigte arbori din vccindtate gi dup[ ce au fost deranjali ln
porumbaml lor, de faptul cir li s-au luat puii, au stat gi noaptea in pomi.
3'1 Annals urtLl XIur1. rii
Xut. I7ist., selia a 2-a, vol. XX, 1857, p. 509; qi intr-un volum recent al Journal ol
the Asiatic Societg.
a) In ltrcriu'ile clespre porumbel scrise clc amatoli csLe explimat[ uneori pilerea grcgitl ci
speciile pe care
naturaligtii Ie dcnutnesc porumbei tcre;tri (in contrast cu ponrmbeii alboricoli) nu triiesc qi nu cuibiresc ln copaci.
In acelca;i lucriili sct'ise de atlratot'i se afilml ci in difcrite pir'li ale lumii existl specii silbatice care seamlnii
cu pritrcillalele rase dolnesticc. ,\semcrnca spccii sint ins:i cornpleb necunoscr-rte naturaligtilor.
5) sil R. Sr:lionrbrrrgk, in .IourntLl ti. Ge ogrctpli. soc., vol. XIII, .l84.1, p. lt2.
6) Rev. E. S. Diron, ()rntunerttal poullrg, 1843, p. {i3 gi 66.
 ASCENDENTA LOR 161

iezii se stling laolalt[ gi se zbenguiesc pe cel mai mic delugor vedem un ves-
tigiu al obiceiurilor lor alpine anterioare.
Avem de aceea motive serioase sI admitem cI toate rasele dornestice
de porumbei se trag fie din una, fie din mai rnulte specii care au trlit Ei
au cuibirit pe faleze gi erau de naturfl sociabil[. Dat fiind c[ numai cinci sau
gase specii silbatice au aceste obiceiuri gi se apropie intr-o ,mai mare rn5surh
de stmctura porumbelului domesticit, le rroi enumera aici.
in primui rincl Columba leuconota, care seam[nd la penaj cu anumite varie-
teti dotneslice, cu deosebirea pronun{at[ gi care niciodatd nu ingeal5 c[ pre-
zrntd, o bandl alb5, transversalS. pe coadl, la oarecare distant[ de extremi-
tatea ei. De altfel, aceast[ specie trliegte in mun[ii Himalaia, aproape de li-
mita zdpezii eterne gi de aceea, ciupi cum a observat dl Blyth, este pr-rtin pro-
babil ca ea sh fi fost str5mogul raseior troastre domestice, care prospereazf,
irr !5rile mai calde. In al doilea rincl, C. rupestris din Asia cenfralb, care este
intermediar[ ?) intre p. Ieuconota gi C. Iiuta, gi are aceeagi coadd coloratS ca
gi specia precedent5. In al treilea rind, Colttmba lf.ttorali"s, care, dup[ 'fem-
minck, igi face cuibul gi tr[iegte pe falezele arhipelagului rnalaiez. Acest porumbel
este alb, cu excep{ia unor pir{i din arip[ gi a virfului cozii, care sint negre;
picioarele sint de crrloare vinhtS, caracter neobservat la nici un pommbel
domestic aclulL. Nu ar fi fost insi nevoie si mentionez aceast[ specie, sau
pe aceea indeaproape jnruclit[ C. Iuctuosa, pentru c[, de fapt, ele apar{in
genulrri Carpophaga. In al patrulea rind, Columba gui"nea, care se tntinde
din Guineca a) pinfl Ia Capul Bunei Spera nle ,si tr'fiegte in copaci salr pe
faleze, dupd natura teritoriului. Aceastd specie aparline genuh,ri SIri.ctoe-
nCIs al lui Reichenbach, fiind insl indeaproape inruditl cu Columba.
intr-o oarecare mdsur[ ea searriirn[ la colorit Cu anumite rase clomestice
qi se pare c5. a fost domesticit[ in Abisinia. Dl Mansfield Parkyns, care a
colectat p[s[rile din acea lard gi care cunoagte aceast5 specie, m[ infor-
meazra insfl ci aceasti pdrere este gregit5. De alt,fel, C. guinea este carac-
tertzatd, prin faptul c5 rpenele gitului all virfurile sectate in neobig-
nuit, caracter care nll a fosl, rernarcat la nici o rasfl domestic5. ^mod
In al cincilea
rind, Columba oenes din Europs, care trdiegte in copaci gi cuib[regte in gduri
fie in scorburile copacilor, fip in glurile de pe sol. In ceea ce privegte carac-
terele exterioare, s-ar putea ca aceast[ specie s.{ fie strdmogul mai mulLor rase
domestice. Degi nu se incrucigeaz[ u$or cu adevlratul porumbel de stincl,
descenden{ii acestei specii sint ins5, dupl curn voln vedea indat[, hibrizi sterili,
gi nu existi nici urm[ de asemenea sterilitate aLunci cind rasele domestice
slnt lncrucigate intre ele. Trebuie observat de aserienea c5, dac5, i-potriva
oricirei probabiliteti, ar fi si admitern cd oricare din cele cinci sau $ase specii
de mai sus ar fi st,rdmogii unora dintre porumbeii nogtri dornestici, nu s-ar
aru nca nici cea mai rnicd luminS, asupra deosebirilor principale dintre cele
11 rase, cele mai puternic pronuntate.
7; ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1859, p. 400.
8; Temminel<, Hist. nat. gdn. des Pigeons, vol. I ; de asemenea, les Pigeons, de d-na I(nip qi Temminck. In
Crtttlr ri'ctti. . . ., Ilonapartc este lnsi de p[rere ci sub acest nurne sint confundate doui specii lndeaproape lnru-
dite. 'fernminck afirml c[ C. leucocephala din Indiile de Vest este un porumbel de sttncd; slnt lnsi informat de
dl Gosse cd. aceasta este o eroale.

Ll - a. 2682
 PORUTIBEII DOIIESTICI

Ajungem aoum la cel mai bine cunoscut, porumbel de stincfi, Colurnba

Ii.ui.a, care esl,e deseori considerat in Europa ca tipul cel mai reprezentativ
al porumbelului de stincd gi pe care natnraligtii il consider[ ca fiind strdmogul
tuturor raselor domesticite. Aceastd pas5re corespunde, prin fiecare caracter
esenlial, raselor care nu au fost decit ugor modificate. Ea se, deosebegte de
toate celelalte specii prin culoarea saralbastr[-ardezie, cu dou[ dungi negre pe
aripi gi cu tirti{a_ (sau degertul) alb5. Pe insulele Faroe gi Hebride se vdd clte-
odatd p5s5ri la care dungile negre sint inlocuite cu doul sau trei pete negre;
aceastl form5. a fost numitd de Brehm,e) C. amaliae, ins[ nu a fost acceptat[
de ornitologi ca specie distinctd. Pe insulele Faroe, Graba to) a observat o deose-
bire intre dungile de pe aripa dreapt[ gi de pe cea stingd ale aceleiagi pls[ri.
O altl formd, pu[in mai distinctd, este silbatic[, sau sdlblticitd pe stincile Angliei
gi a fost denumit[ in mod indoielnic de cfltre dl Blythtt) C. affi"ni.s; in prezent
el lru o-mai considerd insl ca specie distinct[. C. at'fi.ni.s este putin mai mic[
decit p6rumbelul de stinc[ de^p^e insulele scoliene gi are un aspecl foarte deo-
sebit, datorit5 faptului c5 tectricele li sint impestri[ate cu negru, cu semne
asemln[toare intinzindu-se deseori pe spinare. Caracterul pestrit constd
din cite o pat[ mare neagr5 pe cele dou5 p5r[i ale fiecdrei pene, dar mai ales
pe partea sa exterioard. Dungile de pe aripile adeviratului porumbel de stincd
gi ale variet5lii pestrile se datoresc de fapt unor pete similare, degi de dimen-
siuni mai mari, car-e trec simetric de-a curmezigul remigelor primare gi al tec-
tricelor mai mari. lmpestrilarea apare deci numai printr-o eitindere a acestor
scllllle Ile alte pnrli ale penajului. Pisdrile pestri[e nu tr[iesc numai pe coastele
'\rtgliei, cdci Graba le-a g[sit pe insulele Faroe, iar W. Thompsonlz) spune c5 la
IsLil'chiar jumdtate clintre porumbeii de stincd sllbatici erau pestriti. Colonelul
Iiing, clin Hythe, gi-a populat porumbarul cu pdsdri tinere silbatice pe care
;i 1e-a i)rocurat personal din cuiburile de pe insulele Orkney ; mai multe exem-
plare, p c care a avut amabilitatea sI mi le trimitd, erau toate evident pes-
trite. Din faptul c[ pdsdri pestrile apar in trei localit5li distincte, ca insulele
Fat'oe, Orkney gi Islay, in amestec cn adevdratul porumbel de stinc[, ne ddm
sealna cd nu se poate acorda nici o importan![ acestei varia{ii naturale a
penajrilui.
Principele C. L. Bonaparte 13), Lln mare fdrimitdtor al speciilor, enumerl
cu semn de intrebare ca specii deosebite de C. Ii.uta pe C. turricola clin Italia,
C. rupestris din Dauria gi pe C. schtmperi. din Abisinia. Aceste pflsdri nu se
deosebesc insd de C. liuta decit prin caractere de cea mai neinsemnat[ valoare.
La British Musenm existi un porumbel pestri!, pr-obabil C. schimpert al lui
Bonaparte din Abisinia. La acegtia se poate adduga C. gAmnoclcclus al lui G.R.
Gray, din Africa de vest, care este pulin mai deosebit gi are relativ mai multl
piele dezgolit[ in jurul ochilor decit porumbelul de stinc5. Din informalia pri-
nritd de la Dr. Daniell, este insl indoielnic dacd aceasta este o pasdre sdlba-
s) Ilandbuch der I'laturgesch. Vdgel Deutschlands.
t01 Tagebuclt, Rei.se nach Fdr6r 1830, p. 62.
rLS Annals and Mag. ol Nalt Hist., vol. XIX, 7847,p.102. Aceastf excelenti lucrare despre porumbei meriti
sa fie consultati.
1'r) lralural Historg ol lreland, Birds, vol. II (1850), p. 11.Pentru Graba, vezi referinla anterioard.
L3) Coup d'eil sur I'Ordre des Pigeons, Comptes Rendus, 1B54-1855.
 ASCENDENTA LOR 163

tic5, deoarece pe coasba Guineei se cresc porumbei comuni (pe care i-am
examinat).
Portrmbelul de stinc[ s5lbatic din India (C. i.ntermedi.a a lui Strickland)
a fost adnris in mod mai general ca specie distinctd. El se deosebegte in special
prin tirtild, care este cle culoare albastrl in loc sd fie albd ca zdpada; ins[,
dtrpd cum mi informeaz1, dl Blyth, culoarea variaz5, fiind uneori alburie. Cind
aceast[ form[ este domesticit5, apar pflsdri pestrile, intocmai cum se intimpld
in Europa cu ader'5rata C. Iiuta sdlbaticd. Vom avea, de altfel, lndatfl dovada
c[ tirtila albastrd gi alb[ este un caracter foarte variabil gi Bechstein la) afirm[
c[ la porumbeii comuni din Germania acesta este cel mai variabil dintre toate
caracterele penajului. Se poate conclude deci cd C. i.ntermedi.a nu poate fi cla-
sificatd ca o specie distinct5 de C. Ii.uf"a.
I-a Madera existd un porumbel de stincd pe care ciliva ornitologi il b[-
nuiesc a fi deosebit de C. If.ui.a. Am examinat numeroase exemplare colectate de
d-nii E.V. Flarcourt gi Mason. Ei sint, pulin mai rnici decit porumbelul de
stincl din insulele Shetland gi ciocul lor este evident mai subtire, insl grosimea
ciocului variaz[ la diversele exemplare. La penaj existd o diversitate remar-
cabilS; unele^exemplare slnt identice ln ce privegte fiecare pand (vorbesc dupd
o compara{ie realfl) cu porumbelul de stincd de pe insulele Shetland; altele
sint pestrite, ca C. affiltis de pe falezele Angliei, dar in general mai pronuntat,
inLregul spate fiindu-le aproape negrlt ; altele sint identice cu aga-numitul C.
inlermedfa din India prin nuanta albdstruie a tirtilei ; in fine, altele au aceastl
parte de o culoare albastr[ foarte deschis.l sau foarte inchisl gi sint de aseme-
nea pestri{e. O atiL de mare variabilitate nagte puternica bdnuiald cd aceste
pds5ri ar fi porunrbei domestici care s-au sdlbdticit.
Din aceste fapte reiese, fdrl indoiald, c[ C. Iiuia, C. affi"nis, C. i.ntermedi-a
gi formele nrarcate cu un semn de intrebare de cdtre Bonaparte ar trebui sd fie
incluse toate intr-o singurd specie. Dar atita timp cit deosebirile dintre rasele mai
bine pronun{ate pob fi explicate, este complet indiferent dacd aceste forme sint sau
nu astfel clasificate sau dac5 vreuna dintre ele sau chiar toate sint strdmogii dife-
ritelor neamuri domestice. Nimeni dintre cei care compard porumbeii comuni
cresculi in diferite piirli ale lumii nu se va indoi cd acegtia se trag din una sau
mai multe variet[ti silbatice de C. Iiui.a, menlionate mai sus. Inainte ins[ de a
face citeva obsen'atii asupra porumbeilor comuni, trebuie aritat cd in multe
{dri s-a constat c[ pomrnbelul de stincd poate fi ugor domesticit. Am vlzut c[,
acum mai bine de 20 de ani, colonelul King gi-a populat porumbarul sdu de la
Hythe cu pdsflri tinere sdlbatice luate de pe insulele Orkney gi de atunci ele s-au
inmultit considerabil. Nleticulosul Macgillivray 16) afirmd cd pe insulele Hebride
a domesticit complet Lrn pommbel de stincd sdlbatic; de asemenea s-au inregis-

14) A'CIlurgeschi.chte Detttschlurtds, vol. IV, 1795, p. 74.

L\ IIistorA ol Britislt lStrds, vol. I, p. 2i5-28,1. Dl Andrew Duncan a domesticit un porumbel de stlnci
sirlbatic pe insulele Shetland. D-nii James Barclay gi Smith din Uyea Sound afirml cd porumbelul de sttnc{ sil-
batic poate fi uqor domesticit, iar primul dintre cei doi domni afirmi cd pislrile domesticite se reproduc de patru
ori pe an. Dr'. I-arvrence Edmondstone md infortneaz[ ci un porumbel de stinci sdlbatic a venit qi s-a stabilit
ln proumbarul s5,u din Balta Sound de pe insulele Shetland gi s-a reprodus cu porumbeii s[i; el mi-a dat de ase-
menea qi alte exemple de porurnbei de stincl silbatici care au fost pringi qi cresculi de mici gi s-au reprodus
in captivitate.
164 PORUMBEII DOMESTICI

trat mai multe informalii in c[

pe insulele Shetland acegti porurnbei
sensul
s-rru reprodus in porumbare. Dupd cum m[ informeazl cipitanul Hutton,
Irorumbclul de stincd sdlbatic este ugor domesticit in India gi se reproduce
u$or cu forna domestic5, iar dl Blyth t0) afirmd cd pdsirri silbatice vin deseori
Ia porumbare gi se amestec[ liber cu locuitorii acestora. In vechiul Ageen Akberg
sti scris c5, dacd se prind ciliva porumbei shlbatici, ,,li se al5turir repede altfl
nrie din ncamnl lor".
Porumbeii comuni (dovecot-pigeons) slnt cci care sint linuli in ponrrnbare
in stare semidomesticit[ ; nu li se dd o aten{ie speciald, iar ei igi procr-rr[ singuri
hrana, erxceptind vremea foarte aspr[. In Anglia gi, dup[ lncrarea d-lor Boitard
gi Corbi6, in Franla, porumbelul comun seam[nd perfect cn varietatea pestri!fl
a speciei C. Ii.uia; am vdzut insl porumbei comuni aduqi din Yorkshire care nu
sfnt de loc pestrili ca porumbelul de stincl silbatic cle pe insr-rlele Shetland.
Dupi ce au fost domesticiti de colonelul King timp de rnai bine de doudzeci de
ani, porumbeii comuni pesbriti de pe insulele Orkney se deosebeau pulin intre
ei prin culoarea inchisd a penajului gi prin grosimea ciocultti, cel mai sublire
cioc fiind cu pu{in mai gros decit cel mai gros al porumbeilor de Madera. Dupd
Bechstein, in Germania porlril]belul comun nu este pestri!. In India ei devin
deseori pestrili, uneori tlrcali cu alb gi dupl cum rn[ infortneaz[ dl Blyth,
tirtila devine de asemenea aproape alb5. Arn primit de la Sir J. Rrooke cltiva
porumbei comuni care proveneau din insulele Natunas de Sud din arhipelagul
tnalaez gi care fuseserh incruciga{i cu porumbei comuni dc Singapore. Acegtia
el'an mici, iar varietatea de culoarea cea mai inchisS. era foarte asem[nltoare
cll variet5lile pestrile de cnloare inchisi cu tirtita albastrl de Maclera ; nu
aveau insd ciocul atit. de sublire, degi era hotflrit mai strblire decit al porumbe-
luh,ri de stinci de pe insulele Shetland. Un porumbel comun care mi-a fost
trimis de cll Swinhoe din Foochow, din China era de asemenea relativ mic,
f[r[ sir se deosebeasc[ ins5 in nici o alt[ privin![. Prin amahilil.atea d-rultri
Danicll, am primit de asemenea patm porumbei comuni vii din Sierra Leone 17).
Acegtia erau tot alit de mari ca pi ponrmbelul de stincfl de Shetland, cu corpul
chiar mai masiv. Unii dintre ei erau identici in ce priveEbe penajnl cu porum-
belul de stinc[ de Shetland, insd crl nuanlele meLalice, p?I'€-s€, pulin mai
slrllucitoare; altii aveau tirtila albastri gi semdnan cu varieLatea pestriti de
C. intermedia din India, iar unii erau atit de pestrili incit plrean aproape
negri. La aceste patru p5s[ri ciocul se deosebea putin prin lungime ; la toate
el era insd in mod hotdrit mai scurt, mai masiv gi mai puternic decit Ia porum-
belul de stinci sllbatic de pe insulele Shetland sau decit la porumbelul comttn
englezesc. Contrastul devenea mare cind ciocul aceltor pls[ri africane era com-
parat cu cel mai sublire cioc al exemplarelor s5lbatice de Madera, pritnttl fiind
cu o treime rnai inalt decit ultimul. Astfel, oricine ar fi fost tentat la inceput
s[ clasifice aceste pisdri ca pe o specie distinctI. Totugi, intre varietd[ile de mai
sus se putea stabili o serie de o grada{ie atit de perfectd, incit era evident irnpo-
sibil s[ fie separate.
18) ,tnnal.s and lVIag. ol Nat. Historg, vol. XIX,7847, p. 1tl3 qivol. din 1857, p.5I2.
17) Porumbeii dornestici de forma comund sint mentionali ln Description ol the Coast of Guittea de John
Barbut (p.215), publicati in 1746, ca fiind destul de numeroli [pe coasta Guineeil; dupi denumirea pe care o
poarti, se spune cd. au fost importati.
 ASCENDENTA LOR 165

ln rezurnat : Columba liuta shlbaticd, incluzind sub aceas{[ clenumire C.

afffnis, C. inlcrrr,edia gi alte rase g€ografice cu o afinitate gi mai apropiatii, se
extinde pe o regiune vast5, de la coasta de sud a Norvegiei gi de la insulele
F'aroe pinl pe coastele Mdrii 1\{cditerane, pind la Madera gi insr.rlele Canar.e,
gi pind in Abisinia, India gi Japonia. Ea vartazd foarte mult in privinla pena-
jului, in multe locuri fiind pestri{5 cu negru gi avind tirtita sau degertul albe
sau albastre; variazd de asemenea putin prin dimensiunea ciocului gi a corpului.
Porumbeii comuni, de care nimeni nu se indoiegte cd se trag din trna sau mai
multe dintre formele silbatice indicate mai sus, prezintd o mai largd serie de
varia{ii in ce privegte penajul, dimensiunea corpului gi lungimea gi grosimea
ciocului. Se pare cd existd un oarecare raport intre culoarea albastr[ sall albfl
a tirtilei gi temperatura {5rii in care tr5iesc porumbeii sdlbatici, precum gi cei
comuni. Astfel, in pdr{ile n ordice ale Europei aproape toli poru mbeii comuni
au tirtita alb5, ca aceea a porumbelului de stincd sdlbatic european, pe cincl
aproape toli porumbeii comuni din India au tirti{a albastr5, c& C. intermediu
silbaticd indian[. Deoarece in diferite !5ri s-a constatat cd porumbelul de stinc[
sdlbatic poate fi u$or clomesticit, pare extrem de probabil ca in toatd lumea,
porumbeii comuni sii se tragi din cel pulin doud tulpini sdlbatice gi poate din
mai multe. Ins[, dupd cllm tocmai am vdznt, acestea nll pot fi clasificate ca
specii distincte.
In legdtur[ clr variatia speciei C. Ituf,a, putem merge un pas mai departe
fdri sd ne temem de contraziceri. Acei amatori de porumbei care sint de plrere
c[ toate rase]e principale, ca gugatii, cdl5torii, rotatii etc., se trag din tulpini inilial
distincte, adrnit totugi cd aga-numi{ii porumbei de amuzament, nu se deose-
besc in afar[ de culoare, declt pulin cle porumbelul de stinci gi se trag din
aceast[ pasdre. Prin porllmbei de amuzament se inlelege in Europa pdsdri ca
porumbeii pitati, porumbeii cdlugiri![, cascd (helmeLs), rindunicd, preoli,
cdluglri, porlelan, gvabi, arhangheli, pieptogi (breasts), pavdzd (shields) etc.,
precum pi mul[i allii in India. Ar fi Lot atlb de pueril sd se presupunfl ci to:rte
aceste p[sdri se trag din atitea tulpini sllbatice distincte cit ar fi sd se presupund
acelagi lucm pentru numeroasele variet5li de agrige, pansele sau dalii. Totugi,
toate aceste forme se reproduc fidel gi multe dintre ele includ subvariet5{i care
de asemenea igi transmit caracterul in mod fidel. Ele se deosebesc foarte mult,
atit intre ele cit gi d" porumbelul de stlnc5, prin penaj gi mai pulin prin dimen-
sitrnea gi proporliile corpttlui, prin dimensiunea labelor gi prin lungimea gi
grosimea ciocului. In aceste privinle, s€ deosebesc intre ele mai mult decit
porumbeii comuni. Degi putem admite linigti{i c[ atit porumbeii cornuni care
variazl, foarte pulin, cit gi porumbeii de amuzamdnt care variazd intr-un grad
mai mare, in conformitate cu domesticirea lor mai inaintat5, se trag din C. Ii"uia
(incluzind sub acest nume rasele geografice sdlbatice enumerate mai sns), to-
tugi problema devine cu mult mai dificild dacd linem seamh de cele unsprezece
rase principale, a c[ror nrajoritate a fost profund modificat5. De altfel, se poate
ar[ta prin dovezi indirecte de naturd perfect concludentl cd aceste rase prin-
cipale nu se trag din atlt de multe tulpini sdlbatice. Acest fapt o dati aclmis,
pulini vor fi cei care vor contesta ci ele se trag din C. Ii.uta, care seamflnl cu
aceste rase atit de mult prin obiceiuri Si prin majoritatea caracterelor care
variaz1. in stare natural5 pi care au suferit cu siguranli un grad considerabil de
166 PORUA,TBEII DOMESTICI

r'ariatie, ca in cazul porumbeilor de amuzament. Vom vedea de altfel indat[

cit dc excep{ional de favorabile au fost condi{iile pentru o mare parte; dintre
modificdri Ia rasele ingrijite mai cu aten[ie.
Motivele invocate pentru a conchide c[ diferitele rase principale nu se trag
din tot atitea tulpini initiale gi necunoscute pot fi grupate in urmltoarele $ase
at'gumente:
In prtmul rind: dacd cele unsprezece rase principale nu rezult5 din varialia
unei specii oarecare impreund cu rasele sale geografice, ele trebuie sd se trag5
din mai multe specii ini{iale, extrem de deosebite; aceasta deoarece nici un grad
de incrucigare intre numai $ase sau gapte forme sllbatice n-ar fi putut prodnce
rase atit de deosebite ca porumbeii guga{i, cdl5tori, romani, rotali, turbili,
jucdtori cu fala scurtS, iacobini gi tamburi. Cum ar putea incrucigarea sd fi
produs, de exemplu, ur gugat sau un rotat, dacfl cei doi strimogi iniliali pre-
irp.rgi n-ar fi poiedat caiaCterele remarcabile ale acestor rase ? Imi dau seama
ch, urmind pe Pallas, unii naturaligti sint de p[rere c5, independent de carac-
terele mogtenite de Ia fiecare dintre phrinti, incrucigarea determinfl o puternic[
tendin!5 spre varia[ie. Ei cred cd ar fi mai u$or sI obtii Lln porllmbel gugat sau
rotat din incrucigarea a dou[ specii distincte, din care nici una sd ntl posede
caracterele acestor rase, decit sd-i oblii dintr-o singurd specie oarecare. Nu pot
gdsi declt puline fapte favorabile acestei teorii gi nu cred in ea decit intr-o mic[
m5sur[ ; voi reveni'ins5, intr-un capitol viitor, la acest subiect. Pentru scopul
nostru de fa![, acest punct nu este esenlial. Problema care ne intereseazd este
dac5 numeroasele caractere noi gi importante au apdrut satt nu de clnd omul a
domesticit pentru prima dat5 ponrmbelul. Conform punctului obignuit de vedere
variabilitatea se datoregte condiliilor modificate de via{5, iar dupd teoria lui
Pallas variabilitatea sau apari{ia de noi caractere este datorit[ unui efect mis-
terios al incrucig5rii a doud specii, nici una dintre ele neavind caracterele ln
chestiune. Este posibil ca, intr-un mic numdr de cazuri, rase bine pronunlate
s[ fi fost formate prin incrucigare ; de exemplu, se poate ca barbul s[ fi fost
format printr-o incrucigare intre un c5lstor cu ciocul lung, avind caruncule
oculare mari, gi vreun porumbel oarecare cn ciocul scurt. Este aproape sigur cd
multe rase au fost modificate intr-o oarecare mflsurd prin incrucigare gi cd anu-
mite variet5li eare nu se disting decit prin culori particulare au rezultat din
incrucigdri intre varietdli diferit colorate. De aceea, dupd teoria cI rasele prin-
cipale iSi datoreazd, deosebirile descendentei din specii distincte, trebuie sH
admitem c[ cel pulin opt sau noud sau, mai probabil, o duzin[ de specii, avind
toate acelagi obicei de a se reproduce gi a tr[i pe f.al"eze in colectivitate, fie c5
incd exist5 undeva, fie cd au existat'cindva, all dspflrut ca p[sdri sdlbatice.
Avind ln vedere cu citd griji s-au colectat in toatl lumea porumbei sf,lbatici
gi cit de bhtitoare la ochi sint aceste plsdri, in special cind trdiesc pe stinci,
este extrem de pulin probabil ca opt sau noud specii care erau domesticite incd
de mult5 vreme gi deci trebuie s5 fi trdit in vreo tari cunoscut5 de demult s5
existe inc5 in stare silbaticd pi s[ fie necunoscute ornitologilor.
Ipoteza c[ asemenea specii au existat mai'inainte, insi s-au stins, este ceva
mai probabild. Extinclia in timpul perioadei istorice a unui nrtmdr atit de mare
de specii este o ipotez[ indrdznea\d,, avind in vedere cit de micfl influenlH a avut
omul in exterminarea porumbelului de stincd-comun, care seam[n5 prin toate
 ASCENDENTA LOR
767

obiceiurile sale cu rasele domestice. In prezent, C. Iiuf.a existd gi prosper eaz|

pe micile insule nordice Faroe, pe multe insule din aproperea coastei Sco{iei,
in Sardinia, pe_ lirmurile Mdrii I\{editerane pi in centrul Indiei. Amatorii gi-au
inchipuit citeodat[ cI cele citeva specii presupuse parentale erau inilial limitate
la insule mici gi cd astfel ele ar fi putut fi ugor exterminate. Faptele pe. care
tocmai le-am prezentat nu sint ins[ favorabile probabilitetii e xtinciier lor,
chiar pe insule mici. $i nici din ceea ce se cunoagte in legdturd cu rdspinclirea
pdsdrilor nu este-prob-abil ca insulele din apropierea Europei sd fi fost populate
de specii particulare de porumbei. DacS admitem c[ indepdrtatele insule ocea-
nice ar fi fost patria presllpuselor specii parentale, trebuie sd ne reamintim cd,
de demult, cdlfltoriile pe mare erau plicticos de incete gi cd pe atunci vapoarele
erau prost aprovizionate cu hrand proasplt5, astfel cd nu ar fi fost u$or sd te
intorci cu p5sdri vii. Am menlionat cdl5toriile pe mare de demult pentrucd
aproape toate rasele de porumbei erall cunoscute dinainte de 1600. Agadar,
presupusele specii sllbatice trebuie s[ fi fost capturate gi domesticite inainte
de aceastd datd.
In aI doi"Iea rtnd: teoria cd principalele rase domestice se trag din mai
multe specii iniliale presupune, implicit, cd mai multe specii erau pe vremuri
atit de complet domesticite, incit se reproduceau Lrgor in captivitate. Cu toate
cd majoritatea pds[rilor sdlbatice pot fi u$or domesticite, experienla ne aratfl.
c5. este greu s5 le faci s[ se reproducd u$or in captivitate, degi trebuie sd recu-
noagtem c6 aceasta este mai u$or in caztl porumbeilor decit in acela al majori-
tetii celorlalte pis5ri. In ultimele douh sau trei secole, nlrmeroase pdsiri au fost
tinute in voliere, insfl aproape nici una nu a fost addugatd la lista noastrd de
specii complet domesticite; totugi, in baza teoriei de mai sus trebuie sd admitem
cd, in timpurile de demult, aproape o duzini de neamuri de poru mbei,
necunoscute acum in stare sSlbatic5, eralr complet domesticite.
In aI treilea rtnd: majoritatea animalelor noastre domesticite s-au sdlbd-
ticit ln diferite p[r[i ale lumii ; datoritd probabil pierderii parliale a capacitd{ii
lor de zbor, p[sdrile s-au sdlbdticit insi mai rar declt mamiferele. Am gdsit
totugi relatdri ardtind cd gdina comnnd s-a sdlbdticit in America de Sud gi
poate ln Africa occidental5, precum gi pe mai multe insule ; intr-un timp,
curcanul era aproape s5lblticit pe malurile riului Parana, iar bibilica s-a sdlb5ticit
complet la Ascension gi in Jamaica. In aceastd din ulmd insuld, pdunul ,,a fost"
de asemenea ,,introdus gi ldsat in p5rdsire" (marooned). In comitatul Norfolk
rala comun5 pleac[ de acasd gi devine aproape silbaticH. Hibrizi intre ra{a
sdlbaticd gi cea american[ (Cairi.ni.a moscata) s-au sdlbdticit gi au f ost impu g-
cali in America de Nord, in Belgia gi in apropiereh Mdrii Caspice. Se spune c[
gisca s-a sdlbdticit ln La Plata. Pommbelul comun s-a silbhticit pe rinsulele
Juan Fernan dez, Norf olk, Ascension, probabil Madeira, pe coastele Scoliei
$i, dup5 cum se afirmi, pe malurile riului Hudson din America de Nord 18).
ra; In legituri cu porumbeii silbiticili, pentru insula Juan Fernand,ez, vezi Bertero ln Annal. des Sci.
Ncf., vol. XXI, p. 351. Pentru insulele Norfolk, vezi rev. E. S. Dixon ln Douecote, 1857, p. 14, clupl dl Gould.
Pentru Ascension mra bazez pe comunicarea in manuscris primiti de la dl Layard. Pentru malurile riului Ffudson,
vezi Blyth ln Annals of Nat. Hist., vol. XX, 1857, p.511. Pentru Scolia, vezi Macgillivray, Brttislt Birds, vol. I,
p.275; de asemenea, Thompson, Nal. IIist. of lrelctnd, Birds, vol. II, p. 11. Pentru rale, vezi rev. L.l. S. Dixon,
Ornamental Pottllrg, 1847, p. 122. Pentru hibrizii sdlbdLicili din lale comune qi Cairinia moscata, vezi Alclpbon.
16s PORUN{BEII DOI,{ESTICI

Cit de diferitd este insd situa{ia cind revenim la cele 11 rase principalc depo-
rumhei, care duph unii antori, s-ar trage din tot atitea specii distincte !Nimeni
nu a pretins vreodat[ cd vrellna dintre aceste rase ar fi fosb gdsitd in stare sdl-
baticf in vreo parte a lumii ; totu$i ele au fost trasportate in toate ![rile, iar
runele dintre ele au fost aduse inapoi in lara lor de bagLin[. In conceplia ce
toate rasele sint produsul varialiei, putem in{elegc de ce ele nu s-atl silbdticit
pentru cd marele grad de modificare pe care l-ar.t suferit aratd cit de indelungat
Si cib de complet alr fost ele domesticite; gi acest fapt le face inapte vietii ln
sdlbitdcie.
In aI patrulea rtnd: dac[ preslrpunem ci cleosebirile caracteristice clintre
cliferitele rase domestice sint datorite descendentei din mai tnulte specii primi-
tive, trebuie sI conchidem cI in vechime omul a ales pentrtt a domestici, inben-
lionat sau din intimplare, cel mai anormal asortiment de pol'umbei. Inlr-aclevlr,
nu existil indoialfl cd acea specie asemdndtoare cu pds[ri ca gugalii, rotalii,
cilltorii, juci Lorii, turbilii etc. ar fi anormalX in cel mai inalt grad, in com-
paralie cu toli membrii existenli ai mapii familii a porurnbeilor. Ar urma deci
iA admitem cd, pe timpuri, omul nu numai cI a reugit sd domesticeasc[ complet
mai multe specii foarte anormale, dar c5, de atunci, acestc specii s-au stins, sait
cel pulin in prezent sint necunoscute. Aceste dublu accident este atit de impro-
babil, incit existenla presupusd a atitor specii anormale ar trebui confirmatl
prin cele mai indiscritabile dovezi. Pe cle altd parte, dac[ toate rasele se trag din
C. Iiuia. putem inlelege - dupd cum se va explica mai complet ulterior - cllm
orice devlalie stnrctural[ nelnsemnatfl care ar ap[rea la lnceput ar fi sporil,li ln
mod continuu prin plstrarea indivizilor cu caracterele cele mai puternic pro-
nunlate. $i deoarece for[a selecliei ar fi aplicatd in conformitate cu fantezia
omului, iar nu pentru binele p[s[rii ins[gi, gradul de der-iatie acrtmrtlat[ ar fi cu
siguran![ de o natur5 anormal[, in-compara{ie cLt structltra porumbeilor care
tr"Siesc itt stare naturald.
lVl-am referit mai sns la faptul remarcabil c[ deosebirile caracteristice ]dintre
principalele rase domestice sint eminamente variabile. Vedem clar acest'ilucru
in muiea deosebire ln numlnrl de rectrice Ia rotat, in dezvoltarea gugii la gti$ati,
in lungimea ciocului la jucitori, in starea carllnculelor la cdldtori etc. DacS
aceste caractere sint rezultatul varialiilor succesive acumulate prin seleclie,
putem lnlelege de ce sint, ele atit de variabile, pentrlrcfl acestea sint tocmai
perlite care all variat de la domesticirea porumbelului 5i sint de aceea inc[ sus-
ieptibile si varieze. De altfel, aceste varialii au fost recent gi incti sint acumttlate
ptin
- selectia efectuath de citre rasele om gi de aceea ele nu sint inc5 solid fixate.
In a[ ctncilea rtnd: toate domestice se tmperecheazla ugor intre ele
gi ceea ce este tot atit de important descendenlii lor metigi slnt pe deplin
- fapt
- fdcut numeroase experienle care sint
iecunzi. Pentru a verifica acest am
consemnate in nota de mai jos, iar dl Tegetmeier a f [cut recent experienle
Am.erican Ornithologg qi Selys-Longchamp, Hgbrides dans Ia Famille des Anatides. Pentru giscd, Isidore Geoffroy
Saint-Hilaire, 11isl. nat. gdn., vol. III, p. 498. Pentru bibilici, vezi Gosse, I{aturali.sl'.s SoTottrn in Jamatca, p. )21'
Si Birrls of Jamaica, pentru detalii mai complete. Am vdzut pe insula Ascension bibilica silbatici. Pentru pdun,
vezi A week at psrt Rogal, p, 42, scrisi de o autoritate competenti ln materie, dl R. Hill. Pentru curcan rnd' bazez
pe o comunicare verball; m-am convins c[ nu era un ,rcrlrassow" (numele unei pisiri sud-americane din familia
curcanilor, N. frad.). ln privinla giinilor, voi prezenta referinla ln capitolul urmitor.
 ASCENDIINTA LOR 169

similare, oblinind aceleagi rezultatele). Meticulosul Neumeister afirmi c[ atunci

clnd se incruciSeazd pommbeii comuni cll cei de oricare alt[ ras[, metigii sint
extrem de fecunzi gi vigurogi,o). D-nii Boitard gi Corbi6zr) afirm[ in bazi marii
lor experienle c5, cu cit rasele care se incrucigeazl, sint mai clistincte, cu atit
mai fecunzi sint descendenli-i metigi. Admit cI teoria iniliatd pentru pri*u datd
de Pallas este foarte probabil5, dac[ nu chiar efectiv doveditd. Dupn aceast[
teorie, speciile indeaproape inrudite, care incrucigate in stare naturall sau
atunci cind au fost capturate pentru prima dat[ ar fi fost intr-o oarecare
mdsurd sterile, dupd o lungi perioad[ de domesticire igi piercl aceastd sterilitate.
Totugi, daci {inem seama de marea deosebire dintre rase ca gugalii, c5litorii,
romanii, rotalii, turbi{ii, juc[torii etc., fecunclitatea lor perTectfi sau c]riar
sporit[, atunci cind sint incrucigate reciproc ln modul cel -ii complicat, clevine
un argument puternic in favoarea ipotezei cI toate se trag dintr-o singlrd specie.
Acest argtrment devine mult mai puternic cind afldm laiet intr-o nota zz; ioate

r0) Am lntocmit un lung tabel al diferitelor incruciqdri

efectuate de amatori lnLre diferitele rase domestice
care nu cred lnsi cd meriti sd fie publicat. Am fdcut personal mai multe lncrucigdri ln acest scop gi toate s-au
dovedit perfect fertile. Am reunit intr-o pasdre cinci dintre rasele cele mai distincte gi cu ribclare le-ag fi putut
uni astfel, f[r[ lndoiald, pe toate. Cazul a cinci rasc distincte cu fecunditatea intacti care au fost contopite
laolaltieste important, pentru cd Gllrtner a aritat ci existd o regull foarte generalri
el - dupi care lncrucigirrile complexe dintre mai multe specii sint excesiv de sterile. - nu ilsd universali cum credea
\u am gisit comunicate dectt
doui sau trei cazuri dc sterilitate la descendenlii anumitor rase lncmciqate intre cle. I,istor (Dcts Ganze cler Feldtctu-
benzucht,1831, p. 15) afirmi ci metigii din barbi gi rotali slnt sterili. Am clovcclit cd. aceastd afirmalie este gregitd,
nu numai prin lncrucigarea acelor hibrizi cu alli numeroqi hibrizi clin acecagi provenienli, ci gi prin proba mai severd
a lmperecherii de hibrizi frate qi sord inler se; gi acegtia s-au dovedit pe deplin fcculzi. Temminck a afirmat (Hist.
nat. gCn.des Pigcons, vol. I, P. 1tl7) cn turbitul sau porumbelul bufni!d nu se incmcigeazi ugor cu alte rase; totugi
turbifii mei, cind au fost l[sali ln libertate, s-au lncrucigat cu jucitori migclalii qi cu tambgri. Acelagi lucru s-a ln-
litnplat (rev. ij. S. Di:ion, T'he Douecote,p.107) lntre turbili qi porurnbci comuni qi ctilug[rili. Am incrucigat Lurbi[i
cu barbi, cum a fdcut gi dI Boitard (p. 34), care afirmi cir hibrizii crau foarte fecunzi. Se gtie ci hibrizii dintre
un turbitgiunrotat s-au reprodus inler se (Riedel, Taubenzucht,p.23 gi Bcchstein, A'cr/rzrrTcsch. Deutschl.,vol. IV,
p. 44).Turbilii (Riedel, p. 26) au fost lncrucigali cu gugali gi cu iacobini, prccum qi cu un librici iacobin-tambur
(Riedel, p. 27).Acest din urm[ autor a f[cut totugi clteva afirmalii vagi (p. 22) despre steri]itatea turbililor ctnd
slnt lncrucigafi cu alte anumite rase lncrucigate. Am totugi o oarecare lndoiali in ce prive;te corectitudinea
explicaliei acestor fapte prezentattr de rev. E. S. Dixon, dupi care, uncori, ca indivizi pirsiirile slnt sterile atlt
la [urbiti, ctt qi la alte rase.
20) Das Ganze der Taubenzucht,
p. 18.
2t) Les Pigeons etc., p. 35.
22) Porumbeii domestici se
lmperecheazd ugor cu C. aenas, lnruditi (Bechstein, Naturgesclt. Degtsch-
Iands, vol. IV, p. 3). In Anglia, dl-Brent a f[cut de mai multe ori aceeagi lncruciqare; puii erau Insi predispugi
sd moari la vlrsta de zece zile, iar un hibrid pe care l-a oblinut (din C. acnas gi un cilitor deAnvers, mascul)
s-a lncrucigat cu un dragon, dar nu a ficut niciodati oui. Bechstein afirmd mai departe (p. 26) cd porumbelul
domestic
se va lmperechia cu C. pcrlumbus, Turtur risoria $i f..uttlgaris; nu se sptine insi nimic despre fecunditatea
hibri-
zilor, ceea ce s-ar fi mentionat daci faptul ar fi fost constatat. La GrridinaZoologicd, (raport 1,{. S. comunicat mie
de dl James Flunt), un hibrid mascul clin Turtur uulgari.s gi un porumbel domestic
,,s-a Imperecheat cu mai
multe specii diferite de porumbei 9i de turturele, lnsi nici un ou nu a fost fecund". Hibrizii clin C. aenas qi ggmno-
phtalmos erau sterili. In llIag. ol Nat,.tftsl. al lui Loudon, vol. VII, 1834, p. 154, se afirmi
cd. un hibrid mascul
(din Turtur uulgaris mascul 9i ?. risoria femeld de culoare crem) s-a tmperecheat timp de doi ani cu ?,. risorla
o
Icmel5, care a f[cut multe ou[, toate lnsi sterile. D_nii Boitard .,si Corbid (Les pigeons, p. 235) afirmi cd hibrizii din
aceste doui turturele sint invariabil sterili, atiL inter se ctt gi cu oricare din pirinlii lor puri. Experienla
a fost lncer-
cati de dl Corbid, ,'avec une espdce d'obstination", precum gi de citre cll Nlauduyt qi de clt Vieillot. Temminck
a constatat, de asemenea, cd. hibrizii rezultati din aceste doui specii sint complet ster.ili. De aceea, ctnd Bech-
stein (Nalurgesch. Deutsclilands, Vdgel, vol. IV, p. 101) afirmi ci hibrizii din aceste doud turturele se propagtr
i'nter se tot atlt de bine ca 9i cu specii pure gi clnd un corespondent al jurnalului Field (lntr-o scrisoare
din
170 PORU]\{BEII DOMESTICI

cazlrrile pe care le-am consemnat) cd nu se cunoagte aproape nici un caz bine

c onstatat de hibrizi din doud specii bune de porumbei ca fiind fecunzi i"nter se
:r u c,hiat" atunci cind sint incrucigali cu ttnul dintre pdrinli de rasi pur[.
I n ul Saselea rf.nd: dac5 excludem anumite deosebiri importante gi carac-
tt,r'istice, r'asele principale se aseamdn[ foarte mult, in toate celelalte privinle
rr f it intre ele cit gi cu C. Ii,ui,a. Dupd cum am ardtat mai inainte, toate sint
('nlinamente sociabile ; tuturor le displace sd se lase din zbor pe copaci, sH
tliiiascd gi s5 cuibdreascfl pe arbori; toate fac doud oud, ceea ce nu este o regul5
riniversald la Columbi.de gi - duph cite gtiu - toate au nevoie de aceeagi pe-
rioadei de timp ca s5-gi cloceasc[ oudle; toate pot suporta aceleagi mari dife-
1t'n{e de climd ; toate prefer[ aceeagi hranfl gi sint foarte avide de sare ; toate
(cu exceplia, dupi cum s-a afirmat, a porumbeilor F'innikin gi Turner, care
rlu se deosebesc mult prin vreun alt caracter) au acelagi fel particular de a face
curtc femelelor ; in fine toate (ct exceplia tamburilor .si rizdtorilor, care de
asemenea nlr se deosebesc" mult prin vreun alt caracter) gtlnguresc in acelagi
fel particular, deosebit de glasul oricdrui alt porumbel sdlbatic. Toate rasele
colorate prezinti pe piept aceleagi nuanle metalice particulare, caracter care
este departe de a fi general la porumbei. Fiecare rasi prezinti aproape aceeagi
extindere in ceea ce privegte varialia culorilor rsi la majoritatea raselor se observd
aceeagi corelalie neobignuitd intre dezvolLarea pufului la pui gi viitoarea cttloare
a penajului. Toate all aproape aceeagi lunginre proporlional5 a degetelor gi a
remigelor primare ; caractere care sint predispuse sd varieze Ia diferilii membri
ai genului Columbidelor. La acele rase care prezintfl vreo devialie structura]d
lcmarcabilit, ca la coada rota{ilor, la gu$a guga{ilor, la ciocul c5l5torilor 5i al
juc[torilor etc., celelalte phrli r[min aproape nescltimbatc. Or, toti naturaligtii
vor fi cle acord c[ ar fi aproape imposibil sI se aleagi din oricare familie o duzinil
cle specii naLurale care s[ semene mult ca obiceitrri gi strttcburd general[ gi
totugi sI se deosebeascl foarte mulL numai prin citeva caractere. Acest fapt
se explicH prin teoria selecliei naturale. Astfel, la fiecare specie natural5, fiecare
modificare structurald succesiv[ este conservatd nttmai pentru cS este folositoare. $i
atunci cind asemenea modific[ri se acumuleazd intr-o mare mhsur5, ele implicfl
o schimbare considerabil5 in modul de viatH, ceea ce duce aproape cu siguran!5
la all-e moclific5ri stnrcturale in toat5 organizalia. Pe de altd parte, dacfl diferi-
tele rase de porumbei au fost produse de om cu ajutorul selec{iei '"si al varialiei,
putem inlelege ugor cum este posibil ca ele sf, se mai asemene inci prin obiceiuri
gi prin acele nllmeroase caractere pe care omul nu a ciutat sd lc modifice, de

10 nov. 1858) face o afirmalie similari, s-ar pirea ci trebuie si existe vreo gregeali oarecare, deqi nu-mi dau
seama care anume, pentru cd m[car Bechstein ar fi trebuit si cunoascd varietatea albd" a speciei 7. ri.soria. Ar
fi un fapt firi precedent ca aceleagi specii si producl uneori descendenli ertrem de fecunzi, iar alteori ertrem
desterili. lnraportull,I.S. dclagridinaZoologiciseafirmicdhibrizii dinTttrtur ttulgaris;isuralensis qi din T. uul-
gari.s gi Ectopistes migratoriu.s erau sterili. Doi hibrizi masculi dintre ace;tia din urml au fost lmperecheali cu
pirinfii lor puri, anume Turtur uulgaris qi Ectopistes, qi de asemenea cu ?. risoriu |i cu Col[mba aenas; au fost
produse nulncroase ou5, insi toate erau sterile. La Paris au fost oblinuli hibrizi (Isid. Geoffroy St.-Hilaire, IIist-
nctt. 11irt., vol. III, p. 180) din Turtur auritus cu T. cambagensis 9i cu ?. surafensis, insi nu se spune nimic
despre fecunditatea lor. La Gridina Zoologicd din Londra, Goura coronata qi Vi.ctoriae au produs un hibrid care
s-a imperecheat cu G. coronata pur[ qi a ficut ctteva oui care s-au dovedit sterile. In aceeaEi gridini, ln 1860,
Colnmbo llgmnoplialmos ;i maculosa au produs hibrizi.
 REVERSIUNEA LA CULOARE 777

vreme ce ele se deosebesc intr-un grad atit de prodigios prin acele pdr{i care
i-au atras atenlia sau au pl5cut fanteziei sale.
Pe lingd punctele enttmerate mai sus, prin care toate rasele domestice
seamdn5 cu C. Ituta sau intre ele, existd unul care meritd o atenlie speciald.
Porumbelul de stincl sdlbatic este de culoare albastr5-ardezie, aripile avincl
99"4 dungi transversale ; tirtita vartazd la culoare, la porumbelul european
fiind in general alb5, iar la cel indian albastr5; coada are o dungd neagri aprbape
de capdt, iar barbele exterioare ale rectricelor exterioare sint tivite cu alb, iu
exceplia virfurilor. ln afard de C. Ii.ui.a, aceste caractere combinate nu se intil-
nesc la nici un porumbel sdlbatic. Am examinat cu grijd marea coleclie d. porum-
bei de la British Museum Si am constatat cd dunga de culoare inchisd de la
capdtul cozli este comun[ pi cd bordura albd a rectricelor exterioare nu este
rar5. Am mai constatat insd c[ tirtita a]bi este extrem de rard gi cd cele doud
durrgi negre de pe aripi nu apar la nici un alt porumbel, in afard de C. Ieuco-
nota alpin pi de C. rupestris din Asia. Dacd revenim acum la rasele domestice,
exist5 dupd cum mi-a atras aten[ia eminentul amator, dl Wicking un fapt
foarte remarcabil, gi anume : de cite ori apare o pasdre albastrd lf vreuna- djn
rase, aripile prezintd in mod invariabil cele doud dungi negre 8). Remigele pri-
mare pot fi albe sau negre, iar intreg corpul poate fi de orice culoare, insd cele
doud dungi negre apar cu siguranld dacd tectricele sint albastre. Am vdzut
personal sau am obtinut dovezile demne de incredere ardtate mai jos rn; c[ existd
pdsdri albastre cu dungi negre pe aripi, cu tirtila fie alb5, fie de un albastru
foarte deschis sau inchis, cu coada avind o dungd terminal[ neagrd gi cu penele
exterioare tivite exterior cu alb sau cu o culoare foarte deschisd, la urmltoarele
rase : porumbeii gu$ati, rotali, jucdtori, iacobini, turbili, barbi, cildtori, romani

23;
Existi o exceplie la reguli qi anume la o subvarietate de porunrbel rindunici cle origine germand,
care' este desenatd de Neumeister qi care mi-a fost aritatI cle dl Wicliing. Aceast:i pasirc este albastrii,
nu are lnsl dungile negre de pe aripi; totuqi, pentru scopul nostru
- urmirirea clescendcntci raselor principale - ,
aceasth exceplie are cu atit mai pulini lnsemnitate cu cit porumbelul-rindunicii sc apropric mult ca structuri
de C. liuia. La multe subvarietdli dungile negre slnt lnlocuite prin dungi de diferite culori. Desenele prezentatc de
Neumeister sint suficiente pentru a arita cd, dacd numai aripile slnt albastrc, apar 9i dungile negre de pe aripi.
'n) Am observat pisiri albastre cu toate semnele menlionate mai sus la urmltoarele rase, care pi.reau
sd fie perfect pure qi care au fost prezentate la diverse expozilii : guqali, cu dungi duble, cle culoare neagri, pe aripi,
cu tirtila albi, dungi de culoare lnchisi la capitul cozii Ei margine albd la rectricele exterioare. Turbili, avlnd
toate caracterele de mai sus. Rotali, la fel, tnsd unii cu ttrtila albistrie sau albastru curat. Dl \\'icking a obli-
nut rotali albagtri din doi porumbei negri. Porumbei cilitori (inclusiv porumbcii Bagailotten ai lui Nelmeister)
cu toate semnele de mai sus ; doui din pislrile pe care le-am examinat aveau tirtila albd, iar alte doui albastri;
marginea albi a rectricelor exterioare nu era prezenti la tofi. Dl Corlier, un mare crcscitor, mi asiguri cir,
dacd porumbeii cdlitori negri slnt lmperechea[i timp de multe geneia]ii succesive, descendenlii devin rnai
lntli cenugii, apoi albagtri cu dungi negre pe aripi. Porumbei romani de ras5. alungitd aveau acelea;i semnc, tnsi
tirtila era albastru deschis, iar rectricele exterioare aveau marginile albe. Neumeister deseneazS. marele porumbel
roman de F-lorenla de culoare albastrd cu dungi negre. Iacobinii slnt rareori alba;tri, insd am primit infor.malii auten-
tice despre aparilia tn Anglia a cel pulin doud cazuri din varietatea albastrd cu dungi negre. Dl Brent a crescut
iacobini albagtri care proveneau din doud pdsiri negre. Am vizut jucitori comuni, atit indieni cit ;i englezi, .,si
jucdtori cu fala scurti, de culoare albastri cu dungi negre pe aripi, cu dunga neagrd la capdtul cozii gi cu
rectricele exterioare tivite cu alb; la tofi tlrtila era albastrtr sau albastru extrem de cleschis, niciodati absolut albi.
Barbii gi tamburii albagtri par si fie extrem de rari, lnsd Neumeister, care poate fi crezut, deseneazi. varietili
albastre din ambele rase cu dungi negre pe aripi. Dl Brent mi informeazl, cd. a vdzut un barb albastru qi,
dupi cum slnt informat de dl Tegetmeier, dl H. Weir a oblinut o datd un barb argintiu (adic[ albastru foarte
cleschis) din rloui piisiri galbene.
 PORUMBEII DOMESTICI

din trei variet5{i distincte, tamburi, rinduinic[ gi mulli alli porumbei de amu-
zament, care, fiind indeaproape inrudili cu C. Iiuta, tu meritd s5 fie enumera{i.
Aceste rase, dupd cum am observat cu grijd in fiecare caz, par sd se reproducfl
fidel. Vedem astfel cd la rase pure, de toate formele cunoscute in Europa, apar
uneori p5sdri albastre cu toate semnele caracteristice lui C. Ituta gi care nu se
intilnesc la nici o alt[ specie sdlbatice. Dl Blyth a fdcut gi et aceeagi observalie
in leglturd cu diferitele rase domestice cunoscute in India.
Anumite varialii ale penajului sint tot atit de comune la C. Ituia s5lbaticd,
la porumbeii comuni gi la majoritatea raselor mult modificate. Astfel, la toate,
tirtila variazd, de la alb la albastru, in Europa fiind de obicei albi, iar in India
ln general albastrh 25). Am vlzut c5 ln Europa C. Iiuf.a s5lbatici gi porumbeii
comuni din toate phrlile lumii au deseori tectricele superioare pdtate cu negru,
iar atunci cind sint albastre, toate rasele cele mai distincte slnt citeodatd pes-
trile in exact acelagi fel. Anr vdzut astfel guga{i, rota{i, cdldtori, turbiti, jucdtori
(indieni gi englezi). rindunic5, pleguvi (bald-pates) gi alli porumbei de amLrza-
ment albagtri gi pestri{i, iar dl Esquilant a vdzttt un porumbel roman pestri!.
Din doi juc5tori albagtri de rasd purl am oblinut o pas5re pestrili.
Faptele prezentate pini aici se referd Ia aparilia lntimpldtoare, la 'rase
pttre, a Llnor pisflri albastre cu dungi negre pe aripi, precum $i a unor pdsdri
albastre gi pestri{e. Se va vedea ins[ acum c5, atunci cind se incrucigeazd dou[
pdsiri aparlinind unor rase distincte, din care nici Lrna nlr are (Si probabil cd
nici nu a avut timp de multe genera[ii) vreo urmi de albastru in penaj sau
vreo urmd de dungi pe aripi sau celelalte semne caracteristice, ele produc frec-
t'ent descendenti metigi de culoare albastr5, uneori pestrili, cu dungi negre pe
aripi etc., sau, dacl acegtia nu sint de culoare albastrS, au totugi diversele semne
caracteristice mai mult sau mai pu{in net dezvoltate. Am f ost indemnat sd
cercetez acest subiect de faptul cd d-nii Boitard gi Corbi6. zo) au afirmat c5, din
incntcighri intre anumite rase, rareori se ob{ine all.ceva decit porumbei sdl-
batici *) sau porlrmbei comuni, care, dupd cum gtim, slnt phs[ri albastre cu sem-
nele caracteristice obipnuite. Vom vedea ulterior ci, independent de scopul
nostru prezent, acest subiect este de un interes considerabil, aga cd voi expune
pe larg rezultatele incercdrilor mele. Pentnr experimentare anr ales rase care,
atunci cind sint pure, produc foarte rar pdsbri de culoare albastr5 sau cu dungi
pe aripi gi pe coad5.
Pornmbelul chlugiri!fl este alb, cu capul, coada gi remigele primare negre;
el forme,azd o rasd stabilizatfl incd de prin anul 1600.- Am incrucigat un porum-
bel cilugdri!5 mascul cu o porumbifi jucdtoare comund de culoare rogie, aceastd
din urmi varietate reproducindu-se in general fidel. Astfel, nici unul dintre
zr; Dl Blyth mi informeazd. cd, toate rasele domestice din India au tlrtila albastrd; acest fapt nu este
lnsd invariabil cdci posed un porumbel Simmali de culoare albastri foarte deschisi, cu tfrtila perfect alb5, pe care mi
l-a Li'inris Sir. \". EllioL din Nladras. Un porumbel Nakshi, albastru-ardezie gi pestri!, are clteva pene albe numai
pe tirtild. Al[i ciliva porumbei inclieni aveau un mic numir de pene albe limitate la tirti!i gi acelaqilucrul-am
observat la un polumbel ciliitor din Persia. Rotatul iavanez (adus la Amoy qi de acolo trimis mie) are o ttrtili
perfect alb5.
28) Les Pigeons ete.., p. 37,
*) ltt text numele francez ,,biset" (N. lrad.).
 REVERSIUNEA LA CULOARE 173

q5rinti nu avea vreo urm[ cle albastru in penaj sau de dungi p. aripi gi coadl.
Trebuie sd l5muresc in prealabil faptul c5, in Anglia, juCdtbrii cbmirni sinb
rareori albagtri. Din incrucigarea de mai sus am crescut mai mulfi pui: unul
3v_e1
tot_spatele de culoare rogie, insl cu coada tot atit de albastrl ca gi a pomrn-
belului de stinc[ ; dunga terminali era totrigi absent5, insi rectricele exferioare
erau tivite cu alb ; al doilea gi al treilea semdnau cu primul, la ambii coacla
prezentind insl o urmd de dung[ la caplt ; al patrulea pui era cafeniu gi aripile
prezentau o urmd a dungii duble ; al cincilea avea tot pieptul, spatele, tirtila
gi coada albastru deschis, ins[ gitul gi remigele primare eiau rogcate ; aripiie
prezentau douh dungi distincte de culoare rogie ; coada nu era dungatd, ins[
penele exterioare erau tivite cu alb. Am incrucigab aceasth ultimd pasile, curios
colorat5, cu un metis de culoare neagri cll descenden![ ,complicatd, gi anume
dintr-un barb negru, un porumbel pdtab gi un juc[tor-migdatiu. Astfei, cei doi
pui produgi din aceasLl incrucigare aveau singele a cinci variet5li, clintre care
nici una nu avea vreo ttrm[ de albastru sau de dungi pe aripi sau pe coad[.
Unul dintre cei doi pui era negru-cafeniu cu dungi negre pe aripi ; cel5lalt era
cenugiu-rogcat cu dungi rogcate pe aripi, mai deschise decit, restul corpului,
cu tirtita albastru deschis gi coacla albistruie, cu o urml de dung[ terminal[.
Dl Eastg"'l) a imperechiat doi jucdtori cu fala scurt5, gi anume : un porum-
bel pltat (splash) gi o porurnbi![-smeu (kite) (nici unul dintre ei nefiind aibastru
sau dungat). Din prima nagtere el a oblinuL o paslre de culoare perfect albastrd,
iar dintr-o a doua, o pas[re argintie sau albastru deschis, ambele prezentincl
evident, in conformitate cu toate analogiile, semnele caracteristice obignuite.
Am incrucigat doi barbi nra sculi negri cu doui porumbile pdtate rogii.
Porumbilele aveall intreg corpul gi aripile albe, cu o pate pe frunte, iar coada
gi tectricele rogii ; aceastd rasd exista cel prrlin de prin 1676
$r se reproduce acum
perfect fidel, cum se gtie cd era caztrl in 1735tt). Barbii sint pdsdri colorate uni-
form. avind rareori chiar o urml de dungi pe aripi sau coadh, gi sint cunoscute
ca reproducindu-se foarbe fidel. Metigii oblinuli din aceastd incrucipare eralr
negri sau aproape negri sau cafeniu inchis sau deschis, uneori ugor tdrca{i cu
alb. Dintre aceste pdsdri, nu mai pulin de gase aveau dungi duble pe aripi ; la
doul dintre ele dungile eran foart,e evidente $i complet negre ; la gapte, pe tir-
tit5 au apirut citeva pene albe, iar la dou[ sau trei exista o urm[ rle dr,rng[
terminald la coad5; la nici una insd rectricele exterioare nu erau tivite cu afu.
Arn incrucigab barbi negri (din doufl linii excelente) cu rotali cle ras[
pur5, albi ca zdpada. In general, rnetigii erau complet negri, cu puline rernige
primare 5i rectrice albe ; al{ii erau de culoare cafeniu-rogcatd inchisd, iar attii
albi ca zdpada; nici unul nu avea vreo urmd de dungi pe aripi sau tirfi!5 alb[.
Am imperechiat apoi doi dintre acegLi metipi, pi anume- o pasare cafenis gi una
neagr5. Descendenlii lor prezentau dungi slabe pe aripi, dar de un cafeniu mai
inchis decit restul corpului, iar la o a doua nagtere din aceiagi pirinli a apdrtrt
o pasSre cafenie cu mai multe pene albe, limitate la tirti![.
Am incrucigat un dragon mascul brun-cenupiu (dun) dintr-o familie care
fusese de aceastd culoare, fdrl dungi pe aripi timp de mai multe generalii, cu
27) Treatiseon Pigeons, I858, p. l4S.
tt) J.Moore, Columbarium,7735,ln edilia lui J. M. Eaton, 1852, p.21.
 PORUI{BEII DOMESTICI

porumbitd barb uniform coloratd in ro$u

IDescendenlii (oblinutd din doi barbi
-dungi negri).
ax prezentat pe aripi urme de ilabe, dar precise. Am inirri-
ciSat un mascul roman uniform colorat ro$u cu o porumbild tambur alb[, gi
descenden{ii aveau coada albastr5-ardezie, cu o dungd la capdt gi cu r..tri-
cele exterioare tivite cu alb. Am incrucigat de asemenea o porumnip tambur-
pestri!5, alb 5i negru (dintr-o altd linie decit precedenta) c1 un mascul jucdtor-
migdaliu. Nici nnul nu prezenta vreo urmd de albastru, de tlrti!5 alb[ sau de
d.ungd la cap5tul cozii; pi nu este probabil ca strflmogii acestor doud pds[ri s[
fi nrezentat, timp de multe generalii, vreunul dintre aceste caracter6, pentru
cit nici ntl am auzit vreodatd in aceasti de vreun tambur albastiu, iar
jucitorul metl migdaliu era de rasi pur5. {ardTotugi coada metisului rezultat din
iucntcigare era albistruie, cu o dungd neagr5, Iatd la capdt gi tirtila complet
albit. Se p_oate observa in mai multe din aieste cazuri, cl prima cai. prezintl
tendinla de a deveni alb[ prin reversiune este coada. $i aceastd persiitenld a
culorii la coadl 5i tectrice'n) nu va surprinde pe nici unul dintre cei care s-a1
ocupat cll incruciparea porumbeilor.
Ultimul caz pe care il voi prezenta este cel mai curios. Am imperecheat o
metisl barb-rotat cu un metis barb-pdtat (spot), nici unul dintre acegti metigi
neavind vreo ttrmd de albastru pe ei. Trebui-e sd avem in vedere cd porumbeii
barbi.albagtri sint excesiv de raii. Apoi, dup[ cum am mai afirmat, porumbeii
p[tati er-au perfect caracteriza\i in 1676 gi se reproduc absolut fid;l ; la fel
este c,aztl 5i cu rotalii albi, astfel incit nu am auzit niciodat5 ca rotalii sd pro-
creeze pdsdri de vreo altd culoare. Totugi, descendenlii celor doi metigi de llai
stls aveau intregul spate qi aripile exact de aceeagi culoare albastrd ca n porllm-
beltrlui de stinci shlbatic de pe insulele Shetland ; dunga neagr5, dubld de pe
aripi era tot atit de pronun{at5; coada era identicd prin toatJcaracterele saie,
iar tirti{a era de un alb curat; capul, ca gi partea ventrald, era de un albastlr,
ntai deschis decit la porumbelul de stinc5, insd nuanlat cu ro$u, fapt datorit
fdrl indoial5 porr-rmbelului pdtat. Agadar, cei patru bunici de rasd pur5 pi anume
doi barbi negri, tln porrtmbel pdtat rogu gi un iotat alb au produs o pasere avind
culoarea general[ albastrd a speciei Columba lf.uta shlbalicd, pt...t- gi toate
semnele caracteristice acesteia.
Fxpunerea d-lor Boitard gi Corbid la care m-am referit mai sus ar fi aproape
suficienti in ceea ce privegLe rasele incrucigate care produc frecvent ^pdsdri
albasLre impestrilate cll negru, asemlnitoare in toate piivinlele atit .., pbr.,n -
belul comun, cit pi cu varietatea sdlbaticd pestrild a -porumbelului de itinc[ ;
I'oi da insd trei cazuri de apari[ie a unor asemenea peseri din incrucigdri, in
care unul singur dintre p5rin{i sau bunici era albastrul insi nu pestri!. Am incru-
cigat un mascul turbit albastru cu o porumbi{d tambur alb5 ca iepada gi in
anul ttrmitor 9u Llna_jucdtoare clr fala scurtd de culoare inchis5, cafeniu plum-
buritt. Descendenlii din prima incrucigare erau tot atit de pestrili ca gi oiicare
tn) Af putea cita numeroase exemple, lns5. cloui vor fi de ajuns.
Un metis ai cirli bunici erau 1n turbit alb, un
tambul alb un rotat alb ;i un gugat albastru era complet alb, afard de citeva pene de pe cap gi aripi, insl toat[ coada
;i tectricele erau albastru-cettu;iu inchis. Un alt metis ai cdrui patru bunici erau un porumbel rornan rogu,
un tambur alb, un rotat alb gi acelagi guqat albastru, era peste tot de un alb curat, afari 4e coadl gi de
tectricele superioare, care erau de un gllbui deschis, gi a unei foarte vagi urme cle dungri dubld de aceeagi
culoare grilbui deschis pe alipi.
 REVEITSIUNE,A LA CULOARE

porumbel comun, iar cei dintr-a doua atit de intens pestrili, incit erau aproape
tot atit de negri ca gi porumbelul de stinc5 de l\fadera pestri! de cea mai inchisd
nuan!5. O altd pasire, ai cdrei strdbunici erau un tambur alb, ur rotat alb, un
phtat I'o$u de culoare albd, un roman rogu gi gugat albastru era albastru-arcl ezie
gi pestri{, exact ca un porumbel comun. Pot adduga aici o observalie f5cut5 de
dl Wicking, care are o mai mare experien!5 in cregterea de porumbei de diferite
culori decit oricine din Anglia : la orice ras5, o datd ce apare o pas[re albasLrd
sau albastrd gi pestri![ avind dungi negre pe aripi, $i i se permite cd se repro-
duc5, aceste caractere sint transmise atlt de puternic, incit este extrem de greu
sI le elimini.
Ce urmeaz[, deci s5 conchidem din aceatd tendin!fl prezent5 la toate rasele
domestice principale, aLit cind sint pure cit $i, in special, cind slnt incrucipate
intre ele, de a produce descendenli de culoare allbastrd cu aceleagi semne carac-
teristice gi variind in acelagi fel ca pi Columba liui.a? Dacd admitem ci toate
aceste rase se trag din C. Ii"ui"a, nici un crescltor nu se va indoi cd aparitia intim-
pl5toare a unor p[shri albastre astfel caracterizate nu se explicd prin binecunos-
cuttrl principiu al ,,inapoierii" (,,throwing back") sau reversiunii. Nu cunoagtem
cu certitudine motivul pentru care incrucigarea determind o atlt de puternicd
tendinti spre reversiune; in capitolele nrm[toare se vor da insfl nllmeroase
dovezi in leghturd cu acest tapt. Este probabil cd ag fi putut cregte chiar timp
de u n secol barbi negri, porumbei pdtali, cdlug5ri{e, rotali albi, tamburi etc.
curali fIrH sd oblin o singur[ paslre albastrd sau dungatS. Totugi, incrucipind
aceste rase, am oblinut in prirna gi in a dona genera{ie, in curs de numai trei
sau patru ani, un num5r considerabil de pui de porumbei de culoare albastrd
mai mult san mai pulin evidentd Si avind majoritatea semnelor caracteristice.
Cind se incrucigeaz[ pdsdri negre cu albe sau negre cu rogii, s-ar pdrea cd la
ambii pdrinli existd o u$oard tendinld de a produce descendenli albagtri gi c5,
atunci cind aceastd tendinld este combin atd., ea biruie tendinla separatfl a fie-
c[rui pdrinte de a produce descendenli negri, albi sau rogii.
Dacd respingem ipoteza cd toate rasele de porumbei sint descendenlii
modificali ai speciei C. Iiuia gi presupunem cd acesbea se trag din mai multe
tulpini primitive, trebuie sd alegem intre urm5toarele trei ipoteze: prima
presuptlne c[ altl datd existau cel pu{in opt sau noud specii care inilial erau
colorate in diferite feluri, insfl cri de atunci au variat in exact acelagi rnod,
pentru a lua colorittrl lui C. Iiuta; aceastd ip otez1, nu explicd ins5 citugi de pu[in
aparilia unor asemenea culori sau semne, cind rasele sint incrucigate. In a doua
ipotez[, putem presupune cd speciile primitive erau toate de culoare albastrd
gi aveau dungi pe aripi, precum pi aJte semne carActeristice speciei C. Ii"ui.a;
este o presupunere foarte pulin probabild, deoarece in afard de aceastir unic[
specie, nici Lln membru existent al Columbidelor nu prezintd aceast[ comhi-
nalie de caractere ; pi ar fi imposibil sd se gdseasc[ un alt caz in care mai multe
specii identice in ce privegte penajul sd se deosebeasc[ totugi atit de mult prin
caractere structurale, cum este cazul gugalilor, rota{ilor, cdlfitorilor, jucitorilor
etc. in fine, in a treia tpoLezd, putem pr.ir,p"ne c5, degi au fost cresc.,ie cu atita
grijd gi sint atit de preluite de amatori, toate rasele trigindu-se din C. Ii"ui"a
sau din mai multe specii primitive s-au incrucigat in decurs de doudspr ezece
sau dou5zeci de generatii cu C. liuta, dobindind astfel tendinla de a produce
 PORUi\'IBtrII DONIESTICI

plsirri albastre cu diferitele semne caracteristice. Am spus cd trebuie s[ presu-

punem c[ fie.care ras5 s-a incrucigat cu C. Ii"uta in cursul a doudsprezece sau ce.l
mrrlt douirzeci de generalii, pentru cd nu existd nici un motiv s5 se creadd cl
descendenlii incruciga{i se relntorc vreod.atfl la vreunul dintre str[rnogii lor
indepirtali printr-un numdr mai rnare de generalii. La o rasd care nu a fost
incrucigati decit o singurd datd, tendin{a spre reversinne va deveni, natural,
din ce in ce mai reclusd la generaliile succesive, cdci la fiecare generalie va exista
din ce in ce mai pulin din singele rasei strdine; cind ins[ nu a avut loc nici o
incrucigare ctt o rasi distinctd gi la ambii pdrinli existd o tendintd s[ se rein-
toarc5 la un caracter de mult pierdut, aceastd tendin@
c'ontrare am putca a\/ea
- oricite consideraliuni
poate fi transmis5 nediminuatS. timp de nenrlmflrate
-
generalii. Aceste doud cazuri distincte de reversiune au fost deseori confunclate
cle cei care Au scris despre ereditate.
Avind in vedere, pe de o parte, improbabilitatea celor trei ipoteze pe care
tocnrai le-am discutat gi, pe de altd parte, cit de simplu se pot explica faptele
in baza principiului reversiunii, putem conchide c5. aparilia intlmpl5toare la
toate rasele, atib la cele pure cit $i, in special, la cele incrucigate, a unor p[s[ri
albastre, uneori pestrile, cu dungi duble pe aripi, cu tirtila albi sau albastr5,
cu o dungd la cap[tul cozir gi cu rectricele exterioare tivite cu alb adttce un
argurnent de cr)a mai mare importan!5 in favoarea ipotezei c5 toate rasele se
trag din Columba liuicr, incluzind in aceastd denumire cele trei sau patru varie-
t5ti sau subspecii silbatice enumerate mai sus.
Sd rezumdrn celc $ase argumente de mai sus, opuse p[rerrii cX principalele
rase rlomestice se trag clin cel pu{in opt, nond salr poate chiar o duzin[ de
specii, fiindcir altminter:i, incnrcigarea unui numlr mai mic nll ar produce
dcosebirile caracteristice clintre cliferitele rase. In prtmul rtnd, improbabilitatea
ca atiL cle multe specii sd mai existe incd undeva, dar sd fie necunoscute ornito-
logilor, sau s[ se fi stins in decursr-rl timpurilor istorice, cu toate ci omul a avtit
atit de pulini influen![ in exterminarea speciei silbalice, C. Ii.ui"a. In aI doi.Iea
rtnd, improbabilitatea ca in Limpurile de demult omul s[ fi domesLiciL complet
specii atit de nurneroase gi s5 le fi flcut s[ devind fecunde in captivitate. In aI
tiei.Iea rtncl, c[ aceste presupuse specii nu s-au sdlbiticit nicdieri.- fn al patrulea
rt"nd, faptul extraordinar ca omul sd fi ales pentru domesticire, intenlionat sau
din intimplare, mai multe specii cu caracbere exlrern de anormale; in plus,
caracterele stucturale care fac ca aceste presupuse specii de anormale s[ fie
acum foarte variabile. in aI ctnci.Iea rtnd, faptul cd, degi se deosebesc prin multe
caractere stnrcturale importante, toate rasele produc metigi complet fecnnzi,
pe cind hibrizii care au fost produgi chiar intre specii'indeaproape lnrudite din
familia porumbeilor sint sterili. In aI ;aselea rtnd, remarcabilele afirmalii pre-
zentate mai sus asupra tendinlei la toate rasele, atit pure cit gi incrucigate, de
a reveni prin nrirneroase gi neinsemnate detalii de colorit la caracterul porum-
belului de stincd s5lbatic gi de a varia in mod asemdndtor. La aceste argu-
mente se poate adduga extrema improbabilitate ca sd fi existat inainte vrelne
rir] numrir cie specii care sd se fi deosebit mult lntre ele prin citeva caractere,dar
care, prin alte caracere sfructurale, prin glas gi prin toate obiceiurile, s[ semene
intre ele tot atit de mult ca gi rasele domestice. Dac[ {inern bine seamf de
aceste diferite faptc gi algumente, ar fi nevoie de un numir covirgitor de dovezi
 RF,VER.SIUNEA T,A CULOARE 777

care s[ tte facir sir adntitenr cir rasele dorncstice principale se trag din mai multe
tulpini prirnitive ; gi nlr exisL[ absoh-rt nici o asem3n3a dovadl.
P[rcrea cI principalele rase domestice se trag din mai multe tulpini sIl-
batice a apirut f [r'[ incloial5 din aparenta improbabilita te ca asemenea mari
ntodificlri stnrcturale s[ se fi realizat din momentul cind, pentru prirna datit,
omrtl a domcsticit porumbelul de stinc5. $i nici nu sint surprins cle ezilarea
oriciL de mare de a admite originea lor comun[. Cind inLram pe tirnpuri in volie-
rele mele gi priveam pfls[ri ca gugalii, clldtorii, barbii, rotalii gi juc[torii cr,l
fala scurt[, nll In[ putearn convingc c[ toate se trag din aceeagi fulpind silbaticir
gi cit, in consecinlil, intr-nIt anurnit sens, omtil a creat aceste modifici,ri rernarca-
bile. Din acest rnoLiv m-am ocupat de problema originii lor pe larg, dupd p[rerea
unora chiar prea pe larg.
in fine, in far-oarea plrerii cii toate rasele se trag dintr-o singurir tulpinfl
stii fapLul ci Columbu li"uta este o specie incd existentd gi foarte rlsplndit[,
care poate fi gi a fost domesticilfl in diferite ![ri. Aceastfl specie seam[nd, prin
majoritatea caracterelor structurale gi prin toate obiceiurile sale, precrrm $i,
ttneori, prin fiecare detaliu al penajnlui, cu diferitele rase domestice. Ea se
incrttcigeaz[ ugor cu acesLea gi produce descendenli fecnnzi. Variazd in stare
naLtrralls0) gi mai ales cind este semidomesticiti, clupd cum se vede clacl se
compar[ porumbeii de Sierra Leone clr cei indieni sau cu cei care par s[ fi
sllb[ticit pe Nladera . Colttmba ltuta a suferit o varialie mai accentuatd in cazttl
nu Inerogilor poru mbei dc amuzament despre care nimeni nu presupune c[ se
trag din specii distincte. Totugi, unii dintre acegti porumbei de amuzament
gi-au Lransmis ficlel cat'acterul timp de secole. De ce sd eziLdm attrnci cle a credt:
in exisLenla acelni grad rnai mare de varialie necesar producerii celor unspre-
zece rase principale ? Trebuie sir avern in vedere c[ la doufl dintre rasele celcr
rnai puternic pronrtnlaLe, gi anume la porumbeii cilStori qi la jucitolii cu
fala scurt[, forrnele exlreme pot fi legaLe de speciile parenLale prin deoscbiri
gradate', nll mai mari decit cele care pol fi obserrrate intre porllmbeii comnni
care triliesc in diferite !5ri sart inlre diferitele neamuri de ponrmbei de amuza-
ment ; gi acesl,e gradatii trebuie atribuite cu siguranld varialiei.
Se va arita aclrln cti irnprejurdrile au fost eminamente favorabile modifi-
cirrilor porurnbelului prin variatie gi seleclie. Dupi cum mi-a atras atenlia pro-
fesot'ttl Lepsius, cel mai r.echi docurnent in legiturl cu porumbelul in stare
dornestic[ apare in timpul celei de-a cincea dinastii egip tene, aproximativ
prin anul 3000 i.e.n.31) ; dl Birch, de la British N{useum, m[ informeazir ins[ cir
pol'umbelul apare pe o list[ de mincare datind din dinastia anterioarri. Ponrm-
beii donreslici sint menlionali in Genez5, Levitic gi 'Isaia32). Dup[ curn afkirn
ao; in legitturi cu subiectul general al varialiei, meriti rcmalcat c5. nu aumai C. Iiuia plezinti ruairuultc
fortne s:ilbaticc, considerate de unii natulaligti drepL specii gi de allii drept subspecii sau sirnple valietiti, ci
9i sitcciile mai multor genuri inrudite sint in aceeagi situafie. Dupi curn mi-a ari[at dl I3lyth, acesta este cazul
gcnurilor Treron, PrLlumbtts ;i ?-rrrlur.
3r) Denkmdler, partea a II-a, p. 70.
tzS T'lte Dortecote, clc rev. Il. G. I)ixon, 1851, p. 11-13. Adolphe Pictet (in Les ttrigines intlo-europd,enlrcs.
1859, p.399) afirmii cir in vechca lirnbl sanscriti existl intrc 25 gi 30 de nurne pentru porumbel, plecum ;i
alte 15 sau 16 nulne pcrsarle; nici unul dintre acestea nu se intilnegte in limbile europene. Acest fapb inclici
vcchimea dornesLicirii porumbelului in OlienL.

12 - c.2862
178 PORUMIJElI DUMES'fIC{

ditt PliniusB), pe timpul romanilor se pldteau prelr,rri imense pentru poruinbei :

,,Au ajr-rns chiar la situalia ca s5 le poatl calcula pedigriul gi rasa". Pe la 1600,
in India, porumbeii erau foarte preluili de citre Akber Khan; curtea riucea cu
ea in toate pirtile 20 000 de pdsiri, iar negustorii cump[rau coleclii valor.oase.
Istoricul crirlii spune : ,,Nlonarhul Irannlui Si Ttiranului i-au trimis ciLeva
rase foarLe rat'e. Incrucigincl rasele, metodd.ui. r., a fost niciodati practicat[
inainte, ma jestatea sa le-a imbu ndt5lit in mocl surprinzitor" to). Aktrer Khan
poseda gaplesprezece neamuli distincte, dintre care opt erall preluite numai
pentru frumuse{ea lor. Dupir Aldrovandi, cam prin aceeagi rpoc[ de pe la 1600
olandezii eratr tot atit de pasionali dupd poruinbei, ciL fuseserii romanii inainte
Yreme. Dupit cite se pare, rasele care se cregteau in decursul secolului al cinci.-
sprezecelca in Europa gi in India se deosebeau intre ele. ln cillttoriile sale clin
7677, T'avernierr \-orbegLe, ca gi Chardin in 1735, de nurnirul uriag de porumbare
din Persia; prinlul adaugl cil, cregLinilor nefiindu-le perrnis s[ lini ponimbci,
unii dirttre oamenii clc rincl se f[ceau mahomedani in acest singur scop. I)upir
cum se mcntioneazra in tratatril lui Nfoore, publicat in 1737, irnplraLul l{aro-
cului iSi avea ingri;iLonrl s[rt favorit de ponrmbei. Din timpul lui Willughll',
din 1678, gi pind in ziua de asL[zi, s-au publicat in Anglia, precum gi in Gennania
gi Franla, numeroase Lratate despre porumbei. Acum vreo sutt:r de ani a fosL
scris in India un tratat persan gi autorul nu l-a consideraL ca pe nn lucnr dc
rind, clci il incepe cu o inr-ocare solemni : ,, in numele Domnrilui, bun gi ier-
t[tor". in Europa gi in SLatcle Unite, multe ora$c mari igi au o.r.,in soci..ti11ile
Ior de amatori pasionali de ponrrnbei; la Londra exist[ in prezent trei asen]errea
societ5{i. Aflr-r de la dl l3lyth c[, in India, locuitorii din Delhi ;i din alLe clteva
ol'a$e mari sint amatori pasionali. Dl. Layard mri informeaz[ ci in Ceylon se
cresc maiorilatea raselor cunoscute. Dr'pI dl Srvinhoe, din Amol', gi dtrpi dr.
Loc'khart, din $anhai, in China sint crescu{i cu grij[, in special de citre bonzi
pi de preoli, porumbei c5litori, rota!i, jucdtori gi alte variet[li. Chinezii fixeaz[
tln fel de fluier de rectricele ponrmbei.Jor lor, ca.re produce Lln sunet pllcut
atunci cind cirdul sc'roLegte prin aer. In Egipt, riposatul r\bbas-paga era un
mare amator de rotali. La Cairo pi ConstanLinopol sint crescr"rli rnulli porlrrn-
bei gi - dupl ctiltl aflu de la Sir W. Eltiob acegtia au fost recenb introdugi
in sudttl Incliei de citre negusLori indigeni ;i- vinduli la preluri ridicate.
Afirma{iile de mai sus aral5 in cit de rnulbe ![ri gi cit de mult5. vreme nume-
rogi oameni s-an devotat ctr pasiune cregterii porumbeilor. Asculta!i cum scrie
in ziua de azi un amator entu ziasL : ,,Dac[ ar fi posibil ca nobilii gi oamenii de
Iume sir-gi dea searna ciL de mtilL5 satisfaclie gi clesfltare le pot da juc[torii
nrigcliilii, atunci cind incep s[ inleleag[ insugirile aiesLor pdsdri, crecl c[ nu
ar e,xista tiproepe nici un nobil sau orn de lume fdri voliera sa cu jucltori
migdalii" tu). NIullumirea astfel ob!inuti este de o i*portan![ primorclialS,
petilt'ti cir dct,ermind pe amatori s5 noteze cu grij[ gi s[ pislreze fiecare mic[
devialie structural[ care ii surprinde. Porurnbeii sint deseori lilu{i toatl via!5 in
sfrictd captivitate, Itu au parte de hran5 natural5, variat5, iar deseori au fost
33) Tratl ucerea in englczd, 1601 , cartea a X-a, cap. XXXVII.
t*) A).".tr r\libcly, tradus cle F. Gladwin, editia in quarto, vol. I, p. 27A.
tt) J. \I. l..aton, 7'reutise rtn llrc
'llrttoncl Tuniltler, 1851, Prefa!a, p. \'I.
 ISTORIA PRINCIPALELOR RASE 7 r'9

mutali dintr-r,rn climaL in altul ; gi toate aceste schirrbdri in condi{iile lor de via!5
trebuie sI fi provocat variabilitate. Porumbeii au fost domesticili timp de aproape
5 000 de ani gi au fost cresculi in nllmeroase locuri, astfel c[ nutn[rul produs
tn stare domestic{ trebuie s[ fi fost uriag. Aceasta constituie un fapt de mare
importanti, cleoarece fayorizeazta in mod evident posibilitatea apariliei intim-
pldtoare a unor modificlri strucburale rare. Varialiile ugoare trebuie si fi fost
f5r'5 indoial5 obserr,ate $i, in cazul cind erau preluite, ele art fost ulterior p[s-
trate si propagate deosebit de lesne. intr-adevdr, spre deosebire de orice alt
animal domestic, porumbeii pot fi u$or imperechiali pe viald $i, cu toate ch
sint {inuli laola}l"d cu alli porumhei, sint rareori infideli unul altrria. Chiar atunci
cind masculnl igi calcd jurdmintr-rl matrimonial, el nu igi pdrdsepte permanent
consoarta. Arn crescnt in aceleagi voliere mulli porumbei de diferite rase, gi nu
am ob{inut niciodati vreo pasdre care sd nu fi fost de rasd pur5. Un amator
poate deci s5-gi selec{ioneze gi si-gi imperecheze pdsdrile cu cea mai mare u$tl-
rin{5. El va vedea de asemenea bunele rezultate ale grijii sale, deoarece porllm-
beii se reproduc cu o rapiclitate extraordinard. El poate sd sacritice ugor pdsdrilc
de calitatc inferioar[, gtiut fiind cd, atunci cind sint tineri, ele constituie o hranl
excelentS.

ISTORIA PRINCIPALELOR RASE DE PORUMBEI s6)

Inainte de a discuta modul gi treptele parcurse in formarea raselor prin-

cipale, este recomandabil s[ se precizeze citeva dctalii istorice, pentrtt c[, olicil
de pu{in s-ar gLi, totursi se gtie mai mult despre istoria porunrbelului dectL des-
pre cea a oric[rui alb animal domesticit. Unele cazttri sint interesante, dovedind
cit de inclelungat pot fi propagate varietilile dotnestice, clt exact acelea;i salt
aproape aceleagi caractere. Alte cazttri sint gi mai interesante, ardlind clt de
incet, dar persistenL, au fost rasele consiclerabil moclificate in cnrsttl generaliilor'
succesive. In ultimul capitol am afirmat c[ taniburii gi riz[torii, ambii atit de
remarcabili prin glasul lor, par sd fi fost perfect caracterizati in 1735 $i, dtrpit
cit se pare, rizfltorii erau cunosculi in India inainte de 1600. In 1676, porum]reii
pdta{i erau colorali exact curn sint acurn; la fel si porurnbeii c[lug[ri!5 pe timpul
iui Aldrovancli, inainte de 1600. Inainte de 1600, jucdtorii comuni gi cei teregbri
prezentau in India aceleagi extraordinare particularit5li de zbor ca gi in ziua
de astirzi, ei fiind bine descrigi ln Ageen Akberg. Poate c[ aceste rase existatt
incl de mai multi vreme ; gtim numai c5 ele eralr perfect caracterizate la datele
arltate mai sus. Longevitatea medie e porumbelului domestic este probabil
de cinci sau $ase ani $i, daci este &$?, unele dintre aceste rase gi-att plstrat
perfect caracterul timp de patruzeci sau cincizeci de generalii.

Gu$eTr. In mdsura in care o foarte scurtd descriere servegte drept compara-

tie, aceste p5s[ri par sd fi fost bine caracterizate pe timpul lui AldrovandisT),
inainte de 1600. In prezent cele douI caractere principale care determin[ va-
loarea pdsirii slnt Iungimea corpului gi lungimea picioarelor. In 1.735, N'Ioore
36.; Deoarcce in discutia urniiitoale vorbesc deseoli de timpul prezent, trerbuie sii arirL c5. acesL capilol a

fost complet.at in 1858.

3?) Ortilltuktgie, 1,$A0, vol. lI, p. 3d0.
180 PORUMBEII DOT{ESTICI

spllnea (vezi edilia d-lui J. N'I. traton) - gi acesta era tln amator dc plirntrl
rat g - cX a rrhzut oclatfl o pasire cucorpullungde50,80 cnt, ,,ctl toabecii 43,18
sarr 45,72crn sinL considerali ca o foarte bun[ lttngime"; a vlzrtt de ascrnenea
picioarelungideaproape 17,7lcrn, degiunpiciorde L6,51satt 17,13 cm,,trebuiead-
rniscaavindoclimensiunefoarte bun[". I)llsult,crescilorul cle gugali cu cel tnai
mare succes clin lurne, m[ infornteazfl cit in prezent (18;8) lttngiiuara stanclard
a corprrlui esLe nu mai pulin cle 15,72 c:m ; el a ntlsttrat ins[ o pasirre avincl ltingime a
cle 48,26cmgi a auztLd,ealleleavind50,30 gi 55,9ctn, dar se indoie;te de aclevt"trltl
acc:sfor ultime afirrnalii. Lungimea standard a piciorttlttieste acLIm cle17,7 8 crn,
insri dl Bult a m[surab recent la doul din propriile sale p5slri picioare cle L9,05 cnr.
Aslfe.l c5, in cei 123 de ani cili au trecttt din 1735, nu a sur.vcnit aproape nici tl
cregtere in lungimea standarcl a corptrlui ; 43,18 sau 2A,32 cm crau considerali mai
inainte o foarte bun.i lunginte, iar aculr 45,72 cm este standardtrl rninirn. I-rtngi-
mea picionrlui pare insd si se fi m:irit. Aslfel, Iloore ntl a vlzut nicioclaL[
vrcunnl care sri ajungl la lunqimca de 17,78 om, pe cind astlzi sfanclardurl ersle cle
19,05, iar clouii dintre plsirrile d-lui ISulf a\reau picioare de 19,05 cm. Atnt'liorat'ca
extreln de rech.rsd la g.-uga!i, in cnrsul ulbimilor 123 cle ani, ctt exceplia ltrngirnii
piciorului, poate fi explicati in parte prin faptul c[ - dup[ g.Lrlll in[ inlormeazd
Ot nutt
- ei au fost neglijali pin[ acurn 20 sau 30 de ani. Pritr anrtl 176538) a
interr.enit o schinthare de rnodi, in loc de picioare subliri 5i apl'oapc golage
fiind prerferale picioale mai rrigttroase 5i mai inc[l{ate.
RoreTr. Prirna nrenliune despre exisl.enla acesLei rase apare in India,
inainte de 1600, in Ag een Attberg Bs) ; j udecind dtrp[ Aldror-an cli, la acea da L[
rasa era neclrroscuL[ in Eul'opa. in 1677, Willughby vorbegte de ntt rotab cu 26
cle rectlice; in L73ir, l\{oole a vlztrt nnul cu 36 de pene, iar in 1821t d-nii BoiLard
gi Cgrbie afirrnir ci in l,-ranta se pot u$or g[si^1l5slri cll 42 cle rcctrice. ln
prezr:nt, in Anglia nu se d[ atiLa atenlie numlrttlui de recLrice cib clirccliei Yer-
tical.: gi dcsf[gurl:rrii cozli. f,inula general[ a pis[rii este acunt cle ascl]lenea
nulL preluitri. Vechile clescrieri sint insuficiente peutrtr a arlta dacti in accste
rrltinre privin{e s-a rcalrzaL o rnai marc ameliorare; cste insir aproape sigur c[
aceasLa s-ar fi obscn.at dac.l inainte \rreme ar fi existat, ca actlnl, rota[i ctt
capll afingind coacla. in ceea ce privegte linuta, roLalii cal'e existti astirzi in
tndia arati probabil in ce stare se afla rasa Ia data introducerii lor in Europa.
Ciliva clintre ace$tia, clcspre care se spune c[ au fosL adugi din Calctrtta gi pe
.ui* i-am !in1t r.ii, sint in mod eviclent inferiori plsirrilor noastre de expozi[ie.
Rotatul iavanez prezint5 aceeagi deosebire de linutfl ,gi cu boate cI la pir.sirile
sale cll Srvinhoe a n.,rn[rat 18 gi 21 de rectrice, un e*entplar de prirna calitate
care mi-a fost trimis nll avea decib 74 rcctrice.

IecoerNr. Aceastfl rasl exista inainte de 1600. Judecind insd clup5 desentrl
prezentat de Aldrovandi; gluga era departe de a acoperi capul atit de perfect
ca in prezent. Pe atunci nici capnl nu era alb gi nici aripile gi coada ntt erau atib

38) A Treatise on Domestic ?igeorLs, dcclicati d-lui n'Iayor, 1765, Prcfata, p' XlY.
u,) Ifl Blyth a publicat tracluccrea lnei pirti din Aueen Akbar in Annals. cuLcI trIcrg. o/.,\tal. Hist., vol' XIX,
1847, p. 10.1.
 ISTORIA PRINCIPALELOR RASE 181

de lungi; accst clin urrnd caracter se poate s[ fi fost insi trecut cn vederea de
cltre arListul neindeminatic. In 1735, pe timpul lui I'Ioore, iacobinul era consi-
clerat ca cel tntri mic soi de ponrmbel gi se pal'e cir avea ciocul foarte scurt.
Re,iese deci cti, fie iacobinul, fie celelalte l'ase cu care acesla fusese cornparat
atunci, trebuie si se fi rnodificat consiclerabil din acea vreme. Intr-aclevdr
este eviclcub cir clescr.ierta lui 1\Ioore (li trebuie avub in vedere c[ el era un
cttnosciiLor de plinra clasir) nu se poate aplica iacohinilor nogtri cle ast[zi ln
ceea ce privegte rndrimea corpului gi lunqimea ciocului. Judecind dup[ Bech-
stein, rasa $i-a dobindit de-abia in 17!.)5 caractenrl sdu actual.

Tunnllr. Au torii mai vechi, care au scris despre porumbei, au presupus

in general c[ [r-rrltitui erste ponrmbelul Cortbec]< al lui Aldrovandi ; dacir ar fi fl$a,
esle cu toLul exlt'aordinar faptul cii gulerapul nu a fost observat. De altfel,
ciocul porumbelului Coltbeck este clescris ca semdnind rnult cu cel al iacolti-
nului, ccea ce indicti o rnodificare la una din aceste doui rase. Turbitul, cLl
guleragul s[u caracteristic gi ptirtind numele siu actual, este descris de Willugh-
by in 1677 gi cioctrl se spune c[ ar fi fost ca cel al cdlcl[ragului ; o buni com-
para{ie, aplicabild ins[ actrm mai degrab[ ciocului barbtilui, Subrasa clenumitd
brrfnilri (ou'l) e'r'a bine cunoscutl de timpul lui }{oore, in 7735.

JucA:ront. Jucirtorii comuni, precum gi juc[torii terestri, desir'lrgi{i in pri-

vin{a turnbclor, existau in India inainte de 1600. $i pe acel timp in India se clSdea,
pale-se tot alita aLenlie ca gi ast1,zi, diver:selor moduri de zbor, cazboml de noapte
ascensiunea la rnare inil[inre Ei modtrl cle coborire. in 1555, Belonco) a v.{zut in
Papltlagonia ceea ce el clescrie ca pe,,uil lucru foarte nou, gi anume ponrmbeii
care zburau atit cle sus, incit ii pierdeai din vedere gi se intorceau la ponrmbanrl
lor flr:i s[ se fi desplrlit". Acest fel de zhor este caracteristic jucltolilor nogtri
cle astizi. Este insd clar czi Belon ar fi menlionat tumbele, dacd porumbeii
clescrigi de el le-ar fi f5cut. in 1600, juc[torii nu erau crlnosculi in Europa, ei
nefiind nrcn[ionali cle c[tre Aldrovandi, care descrie zboml ponrmbeilor. In
16.37, Willughby se refer[ la acegtia pe scurt, ca la porurnberi mici, ,,cal'e in aer
par ca nigte mingi". Pe acea \rreme, rasa cu fala scurtd nu exista, c5ci \\'illugh-
by nll al fi Lrecut cu t'ederea p5s[ri atib de remarcabile prin dimensiunea
lor rcclus[ 5i prin ciocul lor scurt. Putem chiar urmflri unele dintre stadiile for-
mirrii acesLei rase. Astfel, in 1735 Moore enumeri corect calit[{ile principale
prin care ea exceleaz[; nu descrie insfl cele citeva subrase qi din acest fapt dl
Eaton declucell) c[ juc[tonrl cu fala scurt[ nll ajunsese atunci la deplina sa
perfecliune. I'foore vorbegte chiar despre iacobin ca fiind cel rnai mic porurnbel.
Treizeci de ani rnai tirziu, in 1,765, in tratatul cledicat lui l![ayor, jucStorii-
rnigdalii sint descrigi am[nunliL. Autorul insd, un excelent amator, afirmd
in nrocl cxpres in prefala sa (p. XIV) c[, ,,prin marea grijI qi cheltuial5 acordate
cregterii lor, ei au ajuns la o atit de mare perfecliune gi sinb atit de deosebili de
ceea ce erau acum 20 sau 30 de ani, incit un amator bdtrin i-ar fi condamnat
clin singunrl nroLiv cd nu sint cum se credea cir trebuie sli fie, pe cind se ocupa
401 L'.flistoire de Iu nature des OistcLu:t, p. 314.
at\ 1'rr.ul ise. ott Piqeons, 1652, n. 64,
182 PORUMBEII DOMESTICI

$i el de porumbei".
-brusc5 S-ar pdrea deci c[ in acel timp a intervenit o schimbare
oar.c.tm in caracterul juc[torului cu fala scurt[. $i avem motive sd
presupunem c[ pe atunci a apdrut o pas[re piticd semimonstruoas5, ca form[
parentald a diferibelor subrase cu fala scurtd. Bdnuiesc aceasta pentru c[
jucitorii cu fala scurt[ se nasc cu ciocul (controlat Plin mhsur5tori precise)
iot atit de scurt, fa!5 de dimensiunile corpului lor, ca gi la pasdrea adult[. $i in
aceastd privin!5 ei se deosebesc foarte mult de toate celelalte rase, cale dobin-
desc cu incet.,i, in timpul cregterii, diferitele lor calit[li caracteristice. Incepind
clin 1765, o oarecare schimbare a avut loc intr-unul din caracterele principale
ale jucitonrlui cu fa{a scurtd, gi anrtnre ln lungimea ciocului. Amatorii mdsoarfl
lniiatea ,,cap gi cioc", de la virful ciocului pini la collul anterior al ochiului.
Prin anul 1765 un ,,cap gi cioc" care in mod obignuit era lung de 2,21 crn era
considerat buna2), iar astdzi nn ar trebui s[ depipeascf, \,57 cm; ,,este totugi
posibil", dupl curn mirturisepte candid dl Eaton, ,,ca o pas[re s5 fie consi-
derati pllcuti sau acceptabil[ la 1,90 cffi, iar dacd depigegte aceastd lungime
trebu ie privitii ca nedemn[ de aten!ie''. Dl Eaton af irm[ cd in cursu I vielii
sale nu a vdzut mai mult de doud sau trei ptis[ri ale c5ror ,,cap gi cioc" s5 nu
depdgeasc[ lungimea de I,27 cm ; ,,cred totugi c[ in cursul unui numdr
lric tle ani ,,caful gi ciocul" vor Ii scurtate gi c[ p5sdrile cu un ,,c&P gi cioc"
cle 1.,27 cm nu vor fi considerate ca o atit de mare curiozitate ca ln
prezent". Avind in vedere su ccesul shu in oblinerea de premii la lxP ozitiile
noastre, nu incape indoial5 ci pirerea d-lui Eaton merit[ atenlie. In sfirgit,
ctin faplc'le prezentate mai sus se poate conchide c5, inilial, juc[torul a fost
introdus in Europa din Orient, probabil mai intii in Anglia, pi cd el sem5na
atunci cu jucdtorul comun englez sau, mai probabil, cu juc[torul persan sau
inclian, cu ciocul abia perceptibil mai scrirt decit cel al porumbelului comun.
ln ceea ce privegte jucdtorul cu fala scurtfl, care nu se gtie dacd existd
in Orient, toat[ modificarea uimitoare a dimensitrnii capului, ciocului, corpului,
labelor gi a linutei generale s-a produs fdr[ indoiald ln cursul ultimelor doud
secole, printr-o seleclie continu5, ajutat5 fiind probabil de nagterea unei pds[ri
semimonstruoase, ln preajma anului 1750.

Ponr-rmErr RoNrAxr. Nu se poate spune nimic aproape in ce privegte istoricul

lor. Pe timpul lui Pliniu, cei mai mari porumbei cunosculi eralr cei din Campa-
nia $i, bazindu-se numai pe acest fapt, unii autori afirmd c[ ei erau romani.
Pe fimpul lui Aldrovandi, in 1600, existau douI subrase ; una dintre ele ins[,
cea cu ciocul scurt, s-a stins de atu.nci din Europa.

Bener. Cu toate afirmaliile contrare, imi pare imposibil s[ recunosc barbul

din clescrierea gi desenele lui Aldrovandi; totugi, in 1600 existau patru rase
care erau f[r5 indoial5 inrudite atit cu barbii, cit gi cu c[ldtorii. Ca sd arlt
cit de greu esLe sI recllnoascd unele dintre rasele descrise de Aldrovandi,
voi preZenta diferitele opinii in legiturd cu cele patru forme numite de
el C. i.ndtca, C. cretensi,s, C. gutturosa gi C. persi"ca. Willughby era de p[,rere
or) J. lI. LaLon, 7'reatise on the llreedtng anct n,Ionaging of tlrc Almond-Turnblar, 1851. Compari p. V diu
prcfafi, p. 9 qi p. 32.
 ISTORIA PRINCIPAI-ET-OR RASE 183

c[ Columba i"ndica era u lt turbit, pe cind eminentul amator, dl BrenL,

crcde c[ et'a un barb de calitate inferioarS. C. cretensis cu ciocul scurt gi o urnfld-
ttira pe ntaxilarul stiperior nu poate fi recunoscut. C.guttnrosct (fals denumit),
care prin rostrunt breue, cressurn et tuberosurn imi pare c[ se apropie mai rnult
cle Jtarb, dl l3rent este de pdrere c[ este un cll[tor. In fine, in ceea ce privegte
C. persi"ca e.t tttrcica, dl Brent crede eu sint cle acord cll el cfl-este un
- $icaruncule.
cirliitor ctt ciocttl scurt gi cu foarte priline - era cunos-
in 1687, barbul
ctit in Anglia Ei Willughby ii descrie ciocul ca cel al turbitului. Nu este insi
de cl.czu L ca harbii siii sI fi avut cioc ca plsdrile noastre cle ast[zi, clci un
tibset'r'atot'atit de minutios nll ar fi omis sd observe marea Iui l5!ime.
Ponurtstrt-ut- cArAroR ENGLEZ. in zad,at putem cfluta in lucrarea lui
Aldrovanrii vreo pasi.re care sd sernene cu cildtorii nogtri prerniali. C. persi,ca
eI lurctr:a al acestui autor se apropie cel mai mult de cdldbor, insd se pare cd
pas[rea avea ciocul scurt gi gros; de aceea trebuie s[ fi sem[nat prin acest
cal"acLet' crt barbul gi sd se f i deosebit foarte mult de pornmbeii noELri cil[tor.i.
Pe Limpul lui Willughby, in 1677, putern recunoapte cil5torul in mocl clar,
totugi el adaugl : ,,Ciocnl nu este scurt, insd are o lungime moderat5", descri-
('re pe care niureni nu ar aplica-o porumbeilor nogtri cilfltori de asLizi, atil
de biitdtori la ochi prin lungimea extraordinard a ciocului lor. Vechile denumiri
clatc porumbclului cil5tor in Europa gi diferitele nume utilizate acum in India
aratl cir, inifia], pontrnbeii cdl5tori au r.enit din Persia ; gi descrierea luiWillughby
s-ar putt'a aplica aclmirabil ponrmbelului cdldtor de Basrah, a$a cum cxistl
el astizi la l{adras. in tirnpurile mai recente putem urmdri ln mod parlial
nrersul modific[rii portrmheilor cilStori englezi. Astfel, in 1735 Moore spune:
,,Un c:ioc de 3,81 cm este considerat lnng, cu toate cI exisbd porumbei
cll5tori de foarte bun[ calitate la care ciocul nu deplgegte 3,I7 cm". AcesLe
plsiri trehuie sd fi seminab sau sd fi fost pulin superioare pommbeilor
cll5tori descrigi mai sus, care se g[sesc ln prezent ln Persia. In Anglia ,,exist[
ln prezcnt ciocuri - dupd cum afirmi dl Eaton ae) - a c[ror lungime (de la
marginea ochiului la virful ciocului) este de 5,43 crn, gi cibeva ciocuri chiar
cle 5,08 cm".

Din aceste detalii istorice vedern c[ aproape toate rasele domestice princi-
pale existau inainte de 1600. IJnele rase, remarcabile numai prin culoare, p&r
sd fi fost identice cu rasele noastre prezente, altele foarte asemdndtoare, altele
foarte cliferite, iar altele s-au stins de atunci. Mai pulle rase, ca porumbeii
F'innikin gi Turner, cel cu coada de,rindunic[ al lui Bechstein gi carmelitul,
par s[ fi ap5rut gi sd fi dispdrut 1n cursul aceleiagi perioade. Oricine viziteazit
iicllm o volierfl englez[ bine populati va remarca cu siguran{[ ca formele cele
mai distincte masivnl p orumbel roman, c5l5torul cu ciocul s[u uimitor de
alungit $i cu carlrncule mari, barbul cu ciocul s5u scurt gi lat gi cu caruncnle
oculare, juc5torul cu fa!a scurt[ cu ciocul mic gi conic, gugatul cu guga sa lnare,
cu picioarele gi corpul lungi, rotatul cu coada r.erticald, larg desf[cutd pi bine
penat5, turbitul cr-r guleragul gi cu ciocul scurt gi bont, precum gi iacobinul

aB) TrecLtise on Pigeons. 1,352, p. 4L,

 184 PORU}IB1.II DO.\lESTICI

Lrtl gluga sa. Or, dac5 aceeagi p_ersoand ar fi putut arlrnca o prir.ire asupra
porumbeilor crescri{i de Akbcr Khan in India gi cle Aldrovancli in Europa,
iitainLer cle 1600, ar fi vizut iacobinul cn o glug[ mai pulin cles[r,lr$i15, Lul.bitll,
pare-se, f[rd Qttleragul sflu, gttgatttl cu picioarele mai scnrte gi in toate priyinlcle
mai pulin renlarcabil (dac[ gugatul lui Aldrovandi ar fi sernlnat cu r-echca
lornr[ germanl), rotatul cu Lln aspect rnult mai pulin neobignlit gi c1 mult
mai ptrline rectrice; ar fi v[zut admirabili jucirtori-zbur[tori, insri ar fi cdutat
in zadar ciudatele rase cu fala scurtd ; ar fi vdzut pls[ri inlldil.e cu barbi,
insti este exlrern cle indoielnic daci ar fi intilnit chiar barbii no$tri cle azi;
in sfirgit, ar mai fi gisit cdlsLori cu ciocul gi carunculele incomparabil ntai p1!in
derzvoltaLe decit la cil5torii nogtri englezi. Observabonrl ar ii puLub cla.sifica
rnajoritaLea t'asclor in aceleagi gnrpuri ca pi in prezent, insi cleosebirile inlre
grupe erall atttnci mult mai pulin pronunlate decit in prezent. Pe scurt, in
aceastit perioacl[ timptrrie, diferitele rase nu se diferenliaserl de strlmopul prirui-
tiv corntln, porumbelul de stincd stilbatic, intr-un gracl atlb de mare ca asteizi.
I{oDUL Ix cann S-AU FoRn{AT PRINCIPALELE RASE

Votn eramina actlm mai indeaproape stadiile probabile prin care au trecuL
principalele rase ln procesul lor de formare. AtiLa Lirnp cit porllmbeii sinL
linu!i sernidomesticili in porumbare, in lara lor de bagtinir, fdrl si se clea yreo
atenlie selecliei gi iniperecherii lor, ei nn sinb susceptibili cle varialii rnai mari
clecit C.Iiuia. AsLfcl, aripile pot deveni pestri{e cu neg-ru, tirtila poaLe fi albastri
satl allll 5i de asemenea, climensiunea corpnlui poate fi yariabil[. Cincl insl
porlrmbeii comttni sint transportali in {5ri aLit cle cliferiLe ca Sierra Leone,
arltipelagtrl malaez gi l\{adera, ei slnt supugi unor noi conditii cle r.iatti;i par,
in consecinli, sI trarieze intr-un grad ce\ra mai rnare. Cincl, penb1l-pl[cerea
de a-i obset"va satl a ntt-i ISsa si se rdtilceascii, porrimbeii sint linu1i 1n slricLir
captivitatc, ei sint cu siguranld suptigi, chiar in clima lor cle bagtilir, snor
condilii fcrarte diferite. AsLfel, ei nu mai pot obline cliversitatea nafural5 a
hranei - 5i ceea ce este probabil mai i-portant *- sin^t ltlirnili abunclent, fiind
in acela gi timp impicdicali si facl mulLd migcare. in aceste condilii ne-am
ptttea a;Lc'pta sd gIsim, prin analogie cll toate celelalte animaie dornestice,Lrn
ry?i Inale grad de variabilitate individuald decit la ponrnrbelul silba Lic ; ,"si

chiar a$a se lntimpld. Se pare cd lipsa de migcare tinde si redpc[ dirnensiunca

labelor gi a organelor de zbor gi apoi, prin legea corela{iei de cregtere, este
afectat, drrpir citc se pare, gi ciocul. Din ceea ce vedenr c5. se inLimpls cifeoclatd
in volierele noastre, putem conchide cd varialii brug[e sau moalficlri brt q;e
(sports), c&, dc exentplu, aparilia unui mo! de pene pe cap, a picioarelor incirl-
{a te, a ttnei noi nttanle de crtloare sau a unei remige sarl recLrice slplimentare
trebuie sit apari la rare intervale in decursul secolelor care s-au sc,.irs cle cild
portl nrbelul a f clst domesLicit pentnr prima clat[. in prezent, asemenea ,,mocli-
ficflri brtlgtc" (,,sports") sint, in general, respinse ca clefecte; se flce insi atit
de mtilt mistcr din cregterea porumbeilor, incit, dacir a aplrut ipLr-ader.ir
o nlodificare hruscd t'aloroas[, modul cum s-a produs aceasta este linut deseori
secret. Nu existd aproape nici o probabilitate ca acum mai ntult de o suLd
cincizeci de ani s[ fi fost inregistratd istoria vreunei asemenea modificiri brugte
 FORN{ARE,A RASE,LOR 18l'r

(sports). De aici nu rezultfl lnsfl cilugi depulin c[ inaintevreme, cindpoi'urnbelul

strferisc ntult tnai pu{irre varia{ii, ascrr}enca nrodificdri bnrsLe sir fi fosL respinse.
Sintcnr in completr"r Itecunostintir a cauzei fiecdrei varia{ii bru;Le si aparenb
spollLanc, precum ;i A act'lrlr infiniL cle nunreloase dcosebiri neiuserrinaLe clinLre
pisirrile clin aceeagi familie. iutr-un capiLol urmiiLor vonr veclea insri cL toaLe
variatiile cle accst fcl par sti fie rezultatul indirect al unor oarecare lnodificdri
in concli{iilcr cle via [d.
Nc-atn pul"ca aglepLa clcci c3, dupir o lungl clc.mesLicire, sd r.edern la
porunthc'l atit o mare vat'iahiliLate indir,iclualir ;i inlirnplittor r.aria[ii brugLc,
cit ri usoare rnodificIr'i rezult:rte clin folosirea reclusir ir anrrmitor pirrli, aju-
talir de efeclele corelatiei de cregLere. tr5r[ seleclie ins.{, acesic cauze nu ar
proclrtce cleciL uIt rezultat nelnsemnat sau chiar nici unul, deoarece ftiri un
aselnenea ajutol cleosebirile de tot felul ar disp[rea din urmiitoarele clouI
lnotive. trtai intii, clintr-un grup de porumbei sfln[logi .ti viguro.si, pEsirile
tinere care sint t[iaLe pentru a fi mincaLe sau care mor sinL mnlb mai nurne-
roaso clecit cele crc'scuLc pinii la maturiLate; asLfel c:i, dacri un individ avincl
vreltn caracter parLictrlar nu ersLe selec{ionaL, el risc:"r in rnare rnilsuri si fie
exLerittinat. In al cloilera rincl, chiar clacl un ascrneneir inclivid nu cste clisl-rus,
parLicularitatea resllectir'[ ar disp[rea in general prin libera incrucigare cu
al{i })olrnmbei. S-ar putca totupi inLimpla ciLeodatii crl, clatoritii acliunii
unor conclilii de viatd deosebite gi uniforrnc, aceeagi varialie sii aparH in mod
regtrlat, in care caz ea s-ar menline independent de seleclie. Totul se scltirnlti
insl aLunci c'incl seleclia intrl in juc, aceasLa fiind piaLra fnnclarnenlali in
fot'marea unor rase noi; gi, ch-rp[ curr am virzut mai sus, penLnr ponlmbel
iinprejurirrile sint eminamente farrorabile selecliei. Cind o pas:-ire prezentind
vreo varia{ie b[Lfltoale la ochi a fost pirstratri gi descendenlii ei au fost selec-
!iona!i, impereche'ali cu grijir gi iarigi inmul{iti gi aga mai departe, in decnrs
de generalii succesit'er, principiul este atit de evident, incit esLe inutil sd
sc mai spun[ cer,a despre el. Aceasta se poatc numi seleclte metodicd, pentru c[
crescittol'ul arc in vcclere scopul clar de a pistra un caracLer care a apflrut
efecliv sau urlr)[repLe s[ creeze l'rc]o ameliorare pe care a concepnt-o dinainte
in mintea sa.
O altir form[ cle selec[ie, care este c]riar mai importantd, aproape cd nici
nu a fost obsen'ald de cltre autorii care atl discuLat acest subiect. Aceast[
form[ poate fi nurnit[ selecli.e i"nconSti"entd", deoarece intervine atunci clnd cresc[-
torul igi seleclioneazra pfls[rile in mod incongtient, flrl intentie gi firr[ metodl ;
incet, clar si*-itr, el produce totugi un reznh at impprtant. NIa refer la efec-
tele care rezultir din faptul c[ fiecare arna[or mai intii iSi procur[ gi apoi
creste pisflri cib mai bune posibil, dupa indemtnarea sa gi in conformitate
cu utoclelul cle perfecliune al fiecirrei perioade succesir.e. El nu doregte s[
modifice rasa in mod permanent; el nu are in vedere viitorul incleprirtat gi
nici ntt conteazti pe rezultatul final al acumulirii lente, in decurs de multe
gencralii, a tlnor u$oare modilictiri succesive; el e mul{umib dacl are un soi
bun de anirnale;i mai nrult decit rnullumit daci igi poate infrece rivalii. Cind
in 1600, pe timpul lui Aldrovancli, amatorul igi admira propriii s[i iacobini.
guga{i sau cirl:itori, €l nu se gindea nicicdaLir ce vor der.eni descendenlii
acestora 1n 1860; el al' fi fost nrirert dacd ar fi putut vedea iacobinii nogtri,
 PORLJITBIT-I1 DOX{tr,STTCI

cil[torii nogtri englezi ameliorali gi gugalii nogtri; ar fi negat probabil c5 ei

sint desccnclentii propriilor sale rase admirate pe vremuri gi nu i-ar fi preluiL
pentru nici un alt motiv,,decit", dupl cum s-a scris in 1765,,,c[ nu sem[nau
3u ceea ce se consiclera ca bun atunci cind era gi el amator de porumbei".
Nimeni nlr va atribui ac{iunii direcl"e gi imediate a conditiilor de viali ciocul
alungit al cilStorului, ciocul scurtat al juc[torului cu fala scurt5, piciorul
alungiL al eugatului, gluga mai perfect inchis[ a iacobinului etc., care consti-
tuie modificirri reraliz:rfe de la Aldrovancli incoace, sau chiar dintr-o perioad[
mult mai recent5. Astfel, degi au fosL linute in aceeagi clim5 gi tratate, in toate
privinlele intr-un mod cit mai uniform posibil, acestc diferite rase s-au modi-
ficat in noduri dr:osebite gi chiar direct opusc. Orice rnodificare neinsemnatir
in lungirea sau scurtarea ciocului, in luneimea piciorulLri etc., a fosL fdrfl
lndoial[ indircc't gi rrsg provocati de vreo modificare a condiliilor la care a
fost sripusl paslrea. Rezultatr.rl final trebuie s.{-l atribuim insl _- dup[ cum
reiese evident din accle cazuri pentru care avem vreo sursl istoricd -_ selecliei
continue pi acumuliirii multor varialii succesive, neinsemnate.
In ceea ce priveSte ponimbeii, ac[iunea selecliei incongtiente depinde
de un principiu universal al naLrlrii umanc, gi anume de rivalitatea cu vecinii
noptri, de dorinla de a-i intrece. Aceasta o vedem in fiecare modi treci-
toare, chiar in imbrlcimintea noastr[ gi il face pe amator s[ se strdduiasc5
s[ exagereze ficcare particularitate a raselor sale. O mare autoritate in leg[-
tur[ cu ponrmbeii no) spune: ,,Amatorii nu pot gi nu vor s[ admire un model
mijlocin, adic[ jum[tatc-jumltate, adici nici 3$&, nici a$a ; ei adrnirl insi
cxtremele". Dupir ce observI cd amatorul de juc[tori birbogi (beard) cu
fa{a scurtl ili dc;regte pis[rile cu trn cioc cit mai scurt gi c[ amatontl de
jucitori b[rbogi cu fa{a lung[ le vrea clr cioc foarte lung,^ splrne in legdLur5
cu u nul de ltr ngirne intermediar[ : ,,Nu lti face iluzii. Ili inchipui oare o
clipl cI amatonri de juciitori cu fala scurt5 sau lung[ ar accepta o asemenea
paslre drept cadou? Cu siguran!5 cd nu; arnatorul de juc[tori ctt fala scurtH
nu i-ar aprecia fnrmnselea, iar amatorul de juc[tori cu fa{a lungd ar jura
c[ nu folosegte la nimic etc." In acesbe pasaje cornice, scrise cu seriozitate,
vedem principiul care a condus pe amatori gi care a dus la modific[ri atit
de mari Ia toate rasele domestice care sint preltrite numai pentru frumttselea
sau ciudilenia Ior.
In cregterea ponrmbeilor, modele dureazl timp indelungat; nu putern
modifica stnrctura unei pflsirri la fel de repede cum schimbd moda imbr[c5-
inintea. tr[r[ indoial[ ci pe timpul lui Aldrovandi guqadul era cu attt mai preluit
cu cit igi dilata mai mult gu$a. Totugi,'moda se schimbd intr-o anumiti mdsur[.
Astfel, amatorii se ocup[ mai intii de un caracter structural gi apoi de un
altul ; de asemenea diferite rase sint mai pre{uite in epoci diferite gi in liri
diferite. DupH cum observd autorul citat mai sus, ,,moda vine gi se dr-rce;
in ziua de azi un adevdrat amator nu se mai injosepte s5. creascd pdsirri de
amuza ment". Totu;i, exact acesl.e ,,amlrzamente" sint crescttte acum cu cea
mai mare grijd in Germania. Rase care in prezent sint foarte preluite in India
sint considerate in Anglia ca fdrS valoare. trdrd indoial[ c6, atunci cind sint
aa; Eaton, Treatise on Pigeons, 1858, p. 86"
 I]ORN,{ARE,A RASELOR 1rq7

neglijate, rasele degenereazh;putem admite totugi ci, atit timp cit sint men-
{inute in acelea$i conditii de viali, caracterele odat[ dobindite sint parlial
pzistrate timp indelungat gi pot forma punctul de plecare pentm o viitoare
orientarc a selecliei.
Nr-r trebuie obiectat insi acesLui aspecL al ac{iunii selecliei incongt,iente
cd amatorii nu ar observa deosebiri exl.rem de rnici, sau cii nli le-ar plsa de
accstea. Numai cei care au avut legdturi cu amatorii pot si-si dea bine seama
de prccizia capacit[tii lor cie discernimint, dol-'inditir prin practica indelungatd,
gi de grija gi mtinca 1je carrr o acorcl[ pirsirriior lor. Am cunoscut un amator
cat'e igi sttrdia zi der z,r ctl toat5 grija pIs[rile pc-.ntru a hotflri pe care si
le intperecheze gi pe care sir le resping[. Observali cit clc diticil pare acest
suhiect pentru unul dintre amalorii cei mai strllucili gi mai experimcn[ali.
Astfel, cll Eaton, cigtigdtorul a nllmeroase premii, spune : ,,V-ap atrage in
mod special atentia s[ nu cregteli prea multe variet[li d. porumbei, cdci astfel
veti crtnoagte cite pulin despre toate rasele, nimic ins[ din cc trebuie sI se
glie dcspre una singur5".,,Este posibil sd erxiste un mic numlr de am:rtori
carc si aibi o buni cultoagtere generalii a clifrrri{ilor pomrnbei obtinuti de
:tmatori; sint insi rnulti care lucreazi amlgindu-se cu preslll]ulterea cd gtiu
ceea ce nu gtitt". \Iorhind exclusiv de o subr-arietate a unei rzlse, anllme de juc[-
torttl nrigclaliu cu fa{a scurL5, dup[ ce spune c5 unii amatori sacrific[ toate
calit5lile pentru a obline un cap gi un cioc bun gi ci al{i amatori sacrificf
totul pentru penaj, el remarc[: ,,Unii amatori tineri, care sint prea lacomi,
caul5 s5 oblin5 toate ce'le cinci calit[li dintr-odati gi recompensa lor este
c[ IlLl ob{in nimic". Dupi cum aflu de la dl Blyth, in India porumbeii sint
de asemenea selecliona{i gi impcrecheali cu cea mai mare grij[. Nr-r trebuie
sir judeclm micile divergenle dintre varietl{ile existenLe care ar fi fosL pre{uite
pe timpuri dupl cele care sint pre{uite astirzi, dupd formarea atiLor rase, fiecare
cu propriul s[r.r grad de perfeclie, mentinut uniform prin nunleroasele noastre
expozi{ii. Ambilia celui mai energic amator poate fi pe deplin satisficutd de
dificultatea de a depdgi al{i amatori in ce privegte rasele de acum sLabilizate
flrd a incerca si creeze o alta nouir.
Poate ci cititonrlui i-a trecut chiar gi pinfl acurn prin minte o dificult,ate
in leg5turi cu capacitatea de selectie, gi anllme motivul care i-a fdcut pe
amatori s[ incerce penlru prima oar[ sX creeze rase atit de bizare ca gugatii,
rotalii, cilStorii etc. T'eoria selecliei incongtiente inl5LurI tocmai aceast[ difi-
ctrltate -). Nu avem cleclt sd presupllnem cd a apdrut o varialie suficienL de
pronlln{ata pentnt a atrage ochiul diseriminator al vreunui amator din vechime,
peutrtt ca apoi selec{ia incongtientd efectuati timp de mulLe generalii, adic[
dorinla amatorilor succesivi de a-$i depdgi concurentii, s[ fac[ resbLrl. In
ctt'l,ul rotatului putem presllpune cd primul sbr[mog al rasei avea coada numai
pulin ridicatl, crim se poate t'edea acrrm la anumili ponrrnbei romani nu).
cLI tln numSr pu{in sporit de remige, cum se intimpli acnm citeodat[ la porurn-
beii cilugiri{[. In caztrl guga{ilor, putem presupune c5" un porumbel oarecare
*) FIr[ indoiali ci nici un amator nu a ficnt intentionat accastir incercare (N. Trad.).
ou) \-ezi desenul lui Neurrreister al romanului florentin, tab. 13, in I)as GcLnze der Taubenzttclt!.
 PORrillllIrII l)OIll,STICI

$i-a clilaLat qu$a pu{in nlai lrlult tlecil alti porumbci, crrm esLe acum cazul
intr-o ntit:li tru"tsttt'ti c:u e'sofagril turbitirlui. Nti cunoil$Lcrn originca jucitorulrri
cointln; JltlLcm preSlt|.ruilc insr:t cli o pa"siu'er s-a nisc:trt cu vreo alecliune oarecAre
a creientlrti. ('rrre o flir.:ca sl"r j'acii Itinrlre irr aerr a6), iar lnainLc de 1600 ponlnrbeii
care se rcrilliircau prin ft'lui clcoscbit t-lc zLroi' cll'riu foarte ltre{uili in Inrtia,
liind, din orrlirtui inrpitralultri r\kl-rer liir:rir, clrr:sa[i crr sirguin{[;i imperercirea{i
crr gr:ij[.
In cazttrilc de mri stls:rm pfr.sllprrs cir:r ap5ruL rnai intii o variatie bruscli,
cicsLnl cle er-iclenLir pcnLnr a aLraqc r,iLcn{ia allaLonrlui ; clar nici chiar aceastir
aparilie brtrsc'I in caclrul llroct'srrlui rlc r-alia{icr nrr ersLe neccsarfl pcnl-ru for-
nlal'ea utlei l'aso noi. Cilld acce:t5i rrsir tic llonrniliei a losL plisLratir purir gi repro-
dtrs:i Lirnp intltlultq:iL clc ciiLle rloi sr'ril nrai rnulli arnatori, se pot rccunoagte
deseori u$oat'er cler,st'bili iti c.r.dr.ril Iiniei. Ani vi,rzriL asl.fel in posesia ulrci llersoane
iacobini de pritrta caliLatc ('rir"c se deoseberlu cu siguran[:i intr-o nricl misrir[
prin mai niulLc cat'acrtc'r'e de cei crescrrti cle o aitli presoanli. Am avul, ci[iva
excelen{i barbi clesr:cilclcnti dintr'-o pcreche care cigLigase lln prcmiu gi un all.
grup care sc trtigea clini,r-o farnilic crcscuL."r unLer.ior de renrrmittrl ainator Sir:
John ScrbrighL. Ace;Liil -ser cleosel.leau in nrocl er.icient prin forina ciocului;
deosebit'ile cratr insir" atiL rlc tteinsemnaLe, incit nu pol" fi riesclise prin cuvinLe.
Dc itsL.tncltea, jiiciltot'ui ('ornun enq.lcrz sc dcoscllcsle inLi'-o rnrisrrr'."r ceva nrai
Inare d. juc[Lorul o]aticlcz, aliL prin lrrnginrt'a ciocului ciL gi prin {orrna capu-
Iui. Nu se poa Lc erplica cc anri lrle a provotrt rrrai inLii aceste mici clco-
sebili, clupli cilln nu se poalc explica dc cre rirl om are nasrrl lunq gi uir altrrl
scrtrt. La lirriile car.r: att l'ost, [iiurIc clisLincLe Limp inrlclungat cle ciitre difcri!i
alltiltori, rtsenlenctl dcoseltili sinb aLiL rit: cornunc, incr't ele ltu 1to1, fi cxplicaLc
prin faptul ca pitslrik: rlcsc la irtccrput pcn[nr rcprodtrcelc crau inifial LoL atit
de cleosebiLe c u nt sinl. iu prerze nt . iirprlisl{in trcbrrie ciiu La L[, f 5rl"r incloiali,
in faptul c.i in ficclli'er caz s-a aplicat o sclecl;ie dc o naLurl"r pu{in tleoserbit[;
aceasLa pentt'tt cii nu exisIit tioi amaLori care sir aihir acelca;i eusturi $i, in
consccin![, nn e'xis["li doi care sir prefcrc gi sir seler!ioneze cxacI aceleagi pris[r'i,
atunci cind le aleg li le irnpereche:zir crr grijir. I)e.oal'Lrce este naLural ca fiecare
si-gi adrnire propriile salc pirsriri, ornul continuil rlrrrreu s[ cxagcl"r.,re, prin
selc'clie, ot'ice parLiculariLr'r!i neinscmnaLe po care lc-ar a\-ca eremplarerle sale.
Accasta se va intirnpla in stlccirtl ln cazul anr:rLorilor carc locuiesc ln {irri clife-
rite gi c:ire ltu i5i conrpalii plisirriie sarr nu fincl sprc un nivel cornnn cle per-
fec{ie. Astfel, o cla ti"t ce o simplir linie a f osb folrnatri, selectia incongLienba
tincle ln mocl persisLc'ttL, sr"r sporeascr"r graclul cle cleoserlaile, Lransformincl linia
intr-o subt'asti $i, pinir irr ctrle din uri]]r"l', aceasLa inLr'-o rasli bine pronllnfati.
Principir.rl corelatici cler cre$Lcre nu Llebuie lrierdLrb niciodaLd din vcclere.
l)upi cite se parc, clin catlza folosilii recluse nrajor.iLatea ponrmbeilor au lahe
mici gi priit corclatie, Itare-se, ciocul lc-a clcvenib cle ilsemenea mai scurt.
Ciocul este un organ care icse in er.jrlt:n[ir gi, cle indaL[ cc cleviner l]ercepi.ibil
401 Dl \Y. J. lloolc clir o clcsclicrc conrplcti a jucr'rtolilor l-crcgtli cliit Inrlia (Iiulirrtt
f,IcdictLl Gcr:eLle,ian. ;i
febr. 1873);i spitnc cli itrlepitrtl baza cleiclului unui ponrrnbcl obilnuiL si clindn-i acict hidt'ocianic cu stricnini,
liprovoacitmiicitt'iconvrtlsivccxaclcaacclcaalcjucirLolr-rh,ri.L-u ponrnrbrl cit'uia i sc inlepase creielul s-a vindccaL
complet, dar a rlmas dcfinitiv cu obicciul dc a se da din cind in cincl peste ca1t.
 }IOIT}{AREA RASELC]i1

mai sctirL, rlmaLorii t'cr incerca aploape crl siguran!5 sit-l reclrrcii gi rnai mult,
prin sclec{ia conlinui r-l prisl"irilor cu ciocul cel rnai scurL; concomitent, la
alte stibrase, al{i amatori ince:ircir si-l lungeasci, dupi cum gLirn cir a fosb
de fapL caztrl. O clatli cu lungirea cioc:rrliri, lirnba s-a lungit consiclerabil, clupI
ctlnl esLe ;1i cAZul lticoapelor, claLoritir dezr-oltflr'ii, ciin ce in ce mai mari a
cal'tlnctrlelor oculat'er. Ntrnuirirl scrrIeiol variazI cu clinre'nsiunca reclusir saLi
s1;oriL:"t a labciot', tttrtrtilnrl de rcrnige prirnar.c diferi cn iiingirnea aripii gi la
gtl,aL ntitltr"lrul vet'LcJ;relor sacralc esLe rnhriL o claLii cri lunqirea cor])pl1i.
r\ceste cleoscbiri stltictur.alc, irnpoltanLc gi colelaLe, rlu calacterizeazI in nrod
inv:rriabii vreo anutriitt"t rasir; tlacir insir ar 1i fost lLraLe in se:,rrlri gi se'leclionate
ctl tot trLit,a griiir ca pi rlcoscbirile crrtcrioare nrui cvicle.nLe, nu exisbii apr'oape
nici o incloialir ci s-ar fi aitrns ca elcr s[ clevinir conslanlc. Amatorii ar fi creat
ctl sigtrran{ii o t'ltsit clt' jrrciirLori crr uoui in loc clc zrce rcmige prirnare, avincl in
t'edere ciL cle des apalc cifra cle rlolrr"r, firlir \-r'eo clor.in{ii clin parLea lor $i,
de fllpL, in cazttl taricL.{[ilor cu alipi albe, r:hiar inrpolriva dorinlei ior. In
mocl sinrilat', dacir r-et'Leblelc ur fi lost vizibile gi ain:rLolii s-irr fi ocupat clc
elc, ctl sigtrranlir cI uIt uurlSr srrpliurcrntar ar fi I'osL fixa.L cu rrgurinlli la
o;tr5at. Dacir acesLc' tlin tirnli canrcLcrcr Al'fi clrrr'enit constanLe, llu am fi
binuit rricioc'la-15 cri ele {uscscll"i la inceprrL ftialLe r-aritibilc sau cii ele au apdrut
plin cot.el:.t!ie, itttt'-unul diir cazuri o datli cu ltrnqinrca reclusli a aripiloi., iar.
irr celirlalt corlconriLent crl lu ngirnca corltultri.
Petltrtt a in{elc:ge cunl s-:tu scpar:iL principaiele rase clornestice in mocl
clisLirtcL rttra cle alta, este iinpoll.anL sir a\rorn in vedere cii amaLorii incearcir
in mclcl constant sti reproclur:ir plisirrile cclc rnni ltune ri cr-r, in consecin{:i,
la fit't'tlle geltcra{ie, celc inferiorllc in 1ri'ivin[a calitl"rlilor cerute sinL neglijate.
Iti acesL {tl, dtrpir uIt Linip, Lulpinilc 1;arcuLalc rnai 1tu{in arnelioraLe gi rnnlte
grade inIcrtnediarc l'orrttate, trllcliol se sLing. AcesL luci'tr s-a inLimplat in
cazrtl gtrgattrlui, Lurbiftrlui gi tanrbur.ulrri, gLiuL fiincl cli lrccsLe rase foarLe ame-
liorate au t'itntas aculn fr"irr"r uic:i u verigli cal"e sii le lc:ge sli'ins fic urla de alta
fie de Itot'unibelul cle stincir prirnitir.. De fapL, in alLo {irli, uncle nu s-a dat
acecagi..itell[ie sau rrnclc nu li1;rel.alaL ar:eca-si r]toclir, forrnelc vcchi fie cI auputut
rlrnine ttcntodil'icate Lirnp incleltinEa[. fic ct'i s-au nioclificral. numai inLr-o mic[
nltisrit'5, gi avclll asLfel rineor.i posibili[aLea sir legirsiru verigile cle leglturii.
Acesta esLe c-]azul, in Persia;i lnclie., al .iucirtonrhri;i al c[llLorrrhri, care acolo
sc deose'besc ttttmai pu{in prin propor{iile cioculrii rlcr pol'umbelul de stincfl.
Apoi cle asemeuea in fal'a, uncle rolaLrrl:irc uncori numai ltaisprezece rectrice
gi coada rmrlt tnai prr{in liclica[[ si clesfl:rcutir deciL la prisr"irile noastre amelio-
raLe; asLfel cti pasirrea iar':itrczir folmcazii o veligt"l iltLfe un rotab cle priina cali-
tate $i porurnbelul dc sLincir
Ocazional, peritt'tt o caliLaLe 1t:rrticirlurii oaLecarc, o ras[ poate fi plstratfl
in sLare aproapc nernociificetd, in acereali [ar[ irnpreurrl cu dci'ivali san subrase
foarLe moclifica tc', prer[uiLe pentru vreun crarActer clist,inct. Avem exernple
dc acest fel in Angli:r, unde jucitonrl cornrrn, c.1rc este pre[uit numai pentru
zborttl siru, IItt se cleosebcgte nnrlL dc forrna sa parental[, jucltonrl oriental,
pe cincl jtr cllorul cu fa{a scrrrLri a f ost prodigios nroclificat ciatorit[ pre-
lriirii acorclaIe nu zbonrltri siiu, ci altor ca]iLirli alc sale. insir jucitorul iltu-
r[tor european comun (cornrnon-flying turnbler) a Si incerput s[ se ramifice in
l1i0 l'jOl{ U1\'1tsEII DO},'lllSTICI

subrase putin cliferite, cum sint jucatorul englez comun, roller-ul olandez
(Dptch rollcr), jucltonil d.e casd de Glasgow (Glasgorv house-ttlmbler), juczitorul
bdrhos cu fa{a lung[ (long-faced beard ttrmbler) etc. In decurs de secole,
afarii numai dacd rnocla.nu se va schimba considerabil, aceste strbrase se vor
ranlifica prin proccsrll lent gi insensibil al selecllrii incongtiente gi se vor
mociific:r fntr-un grad clin ce in ce mai rnare. Dupi un timp, verigile perfect
graclate care leagE acrim toate aceste subrase vor dispirea, pentru c[ vor fi
iere obiect pi vi fi greu s[ se p[streze nn nrim[r atit de mare cle subvarie-
t5ti intermediare
Principiul dir,ergenlei, impreunh cu extinclia mttlLor forme intermediare
existente anterior, eite atit de irnportant pentru inlelegerea originii raselor
c1;mestice, precum $i a speciilor in sLare natural5, inciL voi trata acest subiect
ceva mai pe larg. Cea de-a treia gnrpd principal5 include cilltorii, barbii pi
romanii, cnr. sint innrdili in mocl ciar intre ei, fiind toLugi uinritor de deosebili
prin mai nulLe caractere importante. Dup[ conceplia prezentat[ in capitolul
interior aceste Lrrri rase se Lrag, probabil, dintr-o rasd necunoscrtLS, avind Lln
caracter intermecliar, iar acearia din urmd din porumbelul de stlncd. Se crede
cI deoscbirile Ior caracteristice se datoresc diferi{ilor crescdtori care, intr-o
perioacl[ tirnpurie, au adrnirat diferite calit5li sLructrirale gi apoi, in baza prit-
cipiului recunoscllt al admiraliei extremclor, au conLinuat cu cregterea celor
preferind ciocul
-^ni bune pirsiri, fdr[ nici r.rn gind la viitor : arnatorii de cril[tori gi grol ctl
lung cu mulle caruncnle, arnatorii de barbi preferind ciocul scttrt
mul|: caruncule ocnlare, gi amatorii de porumhei romani llepreocLrpindu-se
cle cioc san de caruncule, ii t,umai de dirnensiunca gi greutatea corpttlui. Acest
proces trebuie sd fi dus la neglijarea gi disparilia definitivd a pds[rilor anterioare,
ilferioare pi intemediare; uitf*l s-a intimplat c[ in lLrropa aceste trei rase sint
aclrm atit cle extraorclinar de deosebite.,ra cle alta. In Orient insd, de unde au
fost aduse initial, mocla a fost diferitd gi acolo vedcnr rase care leagd cflldtorul
crnglez, foarte'rnodificat, d. porumbelul de stinc[, precllm gi altele care, intr-o
anurliL[ mlsur[, leagd cdlftLorii de romani. Privind inapoi spre vremea lui
Alclror-andi, constatdm c[ inainte de 1 600 existau in Europa paLru rase inde-
eproape inlrclitc cu cdlfltorii gi barbii, pe care insfl autoril5lile cornpetente nrt_le
pbt i,i..trtifica acum cu barhii gi cirlltorii de azr; gi nici porurnbeii romani ai lui
Aldror-apdi n1 pot fi identificuli .., romanii nogLri actuali. Cu siguran![ cd cele
patr.u rase nll r-. d.o..bean intre eie nici pe deparLe atit cib se deosebesc rasele
noastre eristente de cdLitori englezi, barbi gi romani. Totul esLe exact cum ar fi
treblit sir se prevad5. Dac[ am putea stringe toli porumbeii care au Lr[it vreo-
dati, clinainte de epoca romanilor gi pin[ in ziua de astdzi, ar trebui s[ firn irt
mdsurir s5-i grup[m pe mai mult-e litrii, plecind de Ia porumbelul de sLinci
parenl-al. F'iecare linie ar consta din trepte aproape irnperceptibile, inbrerttpte
citeoclatd de vreo varialie ceva mai accentuatd sau de I'reo modificare brusc[
gi fiecare ar atinge punctul culminant prin una dinbre formele prezente, foarte
nrodificate. Se va cbnstata c5, clintre numeroasele verigi anterioare, unele s-au
stins in ruod complet, fiir[ s[ ]ase urmagi, pe cind altele, cu toate cd s-au stins,
ar putea
^ fi recunoscute ca str5mogii raselor existente.
Am auztL caracterizindu-se drept citrdat faptul cd uneori aflflm despre
extinclia localir sau completl a Llnor rase domestice, ln timp ce nu gtim nimic
 FORI,{ARt,A RASELOR 11rl

despre originea lor. S-a pus intrebarea : cum pot fi compensate aceste pierderi
.si chiar rnai mult decit compensate, deoarece gtim cd, din tirnpul romanilor
incoace, raseie aproape ale tuturor animalelor domesticite s-au inmul{ib con-
siderabil? Putenr inlelege insfi aceasti contracliclie aparentl cu ajutorul punc-
tului de Vedere exptls aici. Extincfia unei rase in Limpurile istorice este un eve-
niment clc'naLuri szi fit'obsen-at. Dar modificulrea tleptatir gi aproape insen-
sibiki a unei rase prin selec{ie incongtienti gi divergenla ei ulterioarld, fie in
aceeagi !ar5, fie -- ceea ce este mai obignuit
-- in [[ri indephrlate, in dor-r5 sau
mai multe linii; apoi transforrnarea treptatd a acestor linii in snbrase $i, mai
depalte, in rase bine pronun{ate slnt evenirnente care ar fi observate rareori.
I\Ioar'l-ea ttnui arbore care a atins dimensitrni gigantice esLe inregisLrat[, dar creg-
terea lenti a arborilor mai mici gi sporirea nurnlrnlui lor nu atrage aLenlia.
ln conforniitate cu credin{a ir ,nu..u forli a selecliei gi in rnicir for'la di-
recti a condiliilor cle vil'rt:i modilic:ate, care nu pror,'oacd clecit yariabiliLatea
sall plasticitatea Qeneral5 a organizalici, nu esLe surprinzdtor c[ porurnbeii
cotnrtni all rilmas neschirnbati din Limpr-rri itnerrnoriabile sau cd unii pollmbei
de aturtzatnent care ntt se deosebesc de porumbelul comlllt prin aproape nimic
altceva decit prin culoat'e gi-au men[iirut acelagi caracter in decrirsul a nii mulLe
secole. intr-adet'itr, o clatd ce ,,rr,,i dintre alegti porumbei de arnuzament a
devenit frttmos pi sirnetric coloraL (d. exernplu clnd s-a oblinr-rt un porurnbel
plLat ctl cot'oan5 pe c&p, cu coacia gi Lectricele uniforrn colorate, restul corpulni
fiind alb ca zlpada), n-ar mai fi de dorit nici o moclificare sau ameliorarc. Pe de
altir parLe, ntt este sttrprinzlLor c[ in cursril aceluiagi interval cle timp, porumbeii
nogtri foarte ameliorali au suferit modificdri uimitor cle mari, deoarece in pri-
vin{a lor dorinla amatorului nll cunoagte limite gi nu existi nici vreo limiti
cunoscttld a variabilil,[tii c'aracterelor lor. C* poate opri pe amator sI doreascl
s[ dea pol'tlrnbelului cilIlor un cioc din ce in ce mai lung sau juc[torului un
ciclc din ce in ce tnai scttrt ? Limita exLremd a variabilit5{ii ciocului nici nn a fost
inc[ aLinsii, clac[ o aselltcrnea limit[ exist5. Cu toatii rrlarea ameliorare realizatd,
in_tirnpurile t'eccnte la jucitonrl rnigdaliu cu fa[a scurLd, dl E,aton spune:
,,'feretltrl este incti deschis penLru noi concurenli, aga crrrn a fost si acu- o sutl
cle ani". Aceastir afirmalie esLe poate exagerat[, pentnr cii puii tuturor raselor.
foarte ameliorate de pis[ri ob{inute de ainatori sint extrem de predispugi la
boal[ gi rrioarlt.
Atn attzit obiecLindtr-se ci forrnarea diferitelor rase dornestice de pommbei
nrl elucideazf originea speciilor sdlbatice de Columbide, diferenlele lntre ele 1e-
fiind de aceeagi naturti. Raseler dornestice, cle exemplu, nu se deoserbesc cle loc sau
a.proape de loc prin lungimea relativd $i forma remigelor primare, prin lungimea
relativd a degeLului posterior sau prin' obiceir,rri ca cel de a trdi ;i de a culberi
in arbori. Obiecliunea de mai sus clovcde$Le ins[ cit de gregit este inleleasd
teoria selecliei. Caracterele seleclionate dup[ capriciul omului este irnproba-
bil sti selrlene cu deosehirile p[strate in condi{ii naturale, fie prin faptul cd ri.rt
direct utile fieclrei specii, fie cd se afld in corelalie cu alte sLiucturi modificate
pi folositoare. Pin[ ce omul nu se]eclioncazi pdsdri care se cleosebesc prin lun-
girnea relal,ivi a rc-'migclor sau a degetelor etc., nll trebuie sd se agtepte nici o
rnodificare a acesLor plrti. I)e altfel, omul nlr ar puLea face nimic clace din in-
timplare aceste plrli nu al' r.aria in stare domesticS. Nu pot afirma cu certi-
792 PORUI,{BEII DOIUESTICI

tudine cd acesta este cazttl, cu toate ci am v5zut urme de asemenea variabi-

litate la rcmige qi clr siguran!5 la rectrice. Ar fi un fapt ciudat dac[ lungimea
relativi a clegclului poslerior nrl ar varia niciodatl, gtiind cit cle variabil[ este
laba, atit ca"lunginre cit gi ca nnm:ir cle scutele. In privinla faplului cI rasele
doliestice n1 trliesc gi nu cr.ribdresc in arbori, esLe evident c[ amatorii nrt
s-ar oclrpa gi nici nll ar selec{iona vrerodat[ asemenea modific[ri tle obiceiuri.
Am virzlt insir c5, in trgipt, ponlnrbeii clrora pentrtr tl n motiv oarccare nll
le place sd se lase pe colibele joasc, de lut, ale incligenilor, sint cleterminali in
*oA obligatoriu, chip5 cit se pare, sI se lase in cirduri pe arbori. Ptltern clliar
afirma c[, c]ac5 rasei. noastre dorneslicc s-ar fi modificat mult sub vt'cunul clin
aspectele aritate mai sns $i dacir s-ar fi putub dernonstt'a ci amal,orii nu s-atl
ocripat niciodat[ cle asemenea puncte sau c5, ele tttr sint in corelalie cu alte carac-
tere seleclionate, faptul ar fi prezentat, ln baza principiilor suslinute in acest
capitol, o serioas[ dificulLate.
S[ rezurnlm pe scurt u]Limele doul capitole despre portlmbei. PtrLem con-
chide c1 increclcre cii, degi se cleosebesc rnr.tlL intre ele, toatc rasele domestice
se treg cliu Coluntba ltuia, incltizind sr.rb iLcest ntinle annmite rase sllbaticc.
Deosejiirile clinh'e acestea din urm5 nu arunc[ insi absolut nici o lu-
nrind asupra caracterelor care clisting rzrsele donrestice'. La fiecare rasd sau
^.r.nrplarele
subras[, inCir,iduale sint ntai variabile decit ]a plislrile in
stare natural[; $i uneori ele variazd in mocl bnrsc gi putc'rnic pronunlat.
Aceast[ plasticitate a organizaliei rezult5, clupir cit se parc, cli.n condilii mo-
di{icate de r-ia!5. Nefolosir.a a redns anumite pirrli ale corpului. Corelalia de
cregtere leag[ in aga miisurh p5rlile organiza!ic-'i, incit aLunci cind tlna din ele
variazl, tn.:iori in acelagi Limp gi alte pnr{i. O clatl ce s-au format mai urltlte
rase, inclrcigarea lor r:eciproc:iajtitir proccsului de rnodificare gi a produs chiar
snbrase noi. Dupli cunt insr-r, la conslnrirea nnei cl[diri, firrir arla constrltcLo-
lrlui pietrele sari clrdmizile singr-rre sint de pulin folos, Lot aslfel Ia producerea
de raie noi selec{ia a consLituif forla conducltoare. AnraLorii poL acliona prin
seleclie atit aslrpra cleosebirilor individuale ercesiv cle mici, cib gi asupra
acelor deosebiri mai nrari, nurniLe rnodific[ri bnrqte (sports). Seleclia esLe trr-
mdr.it[ metodic atunci cincl amatclntl incearcl sii amc'liorcze sau s[ rnoclifice o
ras[ in conformitate cu o miisrird cle perfeclitrne sLabiliti dinainle ; erl aclio-
neazi, nemetodic sal incongLient, aLunci cincl incearcit ptrr gi simpltr sir crea-sci
pisiiri cib mai bnne, firfl i'reo dorin{ir sau inlen{ie cle a rnodifica rasa. Pro-
gresul selec{iei cluce aproape inevitabit la neglijarea gi ta exLinclia definitivir a
forlreior anLerioare gi niai pulin ameliorate, precunl gi a rnr,rltor veligi internte-
diare din fiecarer linie iung5 cle clescendenlir. '\ga s-it intilnplat ca rnajoriLaLezt
raselor noastre prezenL. rfse deosebebsci aLit de uirniLor ttna de alta, precllm $i
de porunibeh.rl de stinc5 strdmogesc.
 C AP ITOLT] L AL \/ I I-LEA
GAII\I

0,, -" oitrl,il,ii,,!'iX"f,i'1,,",";:,:#;::r'i ,!,il',ii':",:;:::!:"';:,i::

^ii"l,'J,,!'iii',',','
bankiua Reuersiunea la culoarea tulpinii strdmo;e;ti
- - Varialii analoge - Istoria ueche
:,::;:,'::: _ i:,";::,";,':::i:?:;," :i::: ,:n:::::;::i;,::'l;,,'ul"' ;,,?i1f,i"",1,""::?:,
rrertebre etc.
- Efectele folosirii;i nefolosirii anumitor pd.rli - Corelalia de cre;tere.

Deoarece unii nattrraligti nu sint poate familiariza\i cu principalele rase

de gdini, este recomandabil si prezint o descriere concis[ a acestora 1). Din
ceea ce am t'5zut gi am citit in legdturd cu exemplarele aduse din diferite p5r{i
ale lumii, sint de pdrere cd majoritatea formelor principale au fost introduse in
Anglia, insd cd multe subrase sint probabil incl necunoscute aici. Nu pretinci c[
disculia ce Llrmeazd, cu privire la originea diferitelor rase gi la deosebirile carac-
teristice dintre ele, este completd; ea poate prezenta insi un*oerecare interes
pentrtt naturaligti. Dup[ cite imi dau seama, nu se poate face-o clasificare na-
tural5 a raselor. Ele se deosebesc intre ele in diferite grade gi nu prezint[ c,al.ac-
tere sr-rbordonate unele altora, in baza cdrora s5 poatd fi clasificafe in grupe
subordonate altor grupe. Ele par s[ se fi ramificat de Ia un tip unic, pe drumnri
independente gi deosebite. Fiecare rasd principald indlude subvarietSli ciiferib
colorate, care, in majoritate, pot fi propagate fidel; ar fi insi inutil s5 le de-
scriem. Am clasificat diferitele glini molate ca subrase ale giinii poloneze i am
insd serioase indoieli dac[ acesta este un aranjament natural, prezenLind o
r; Anr itttocmiL accst tablou sinoptic din diferite surse, dar tn special din informatiile care mi-au fost furni-
zate de cdtre cll Tegetmeier. D-sa a avut amabilitatea s[ revizuiasc5. acest capifol gi, clatc fiincl binecunoscutelc
sale cttnogtinle, afirmatiile prezentate aici pot fi acceptate cu incredere. Dl Tegetmeier m-a zrjutat de asemcnea
in toate felurile posibile, obLinind pentru mine informatii qi exemplare. NId folosesc de aceastir ocazie pentru a
exprima cordiale multuntiri d-lui Il. P. Brent, un binecunoscut autor dcspre griini, a[it pentru permanentul siu
ajulor, clt gi pentru numeroasele exemplare pe care mi le-a diruit.

13 - c. 2661
194 GAINI

adevdratd afinitate sau rudenie de slnge. Esbe aproape imposibil si nu se insiste

asupra naturii comune a unei rase ,si daci anumite subrase strdine ar fi fost
creicute pe scar[ mai mare in aceastd !ar5, ele ar fi fost ridicate poate la rangul
de rase principale. Mai multe rase au un caracter anormal, adicd se deosebesc
prin anumite puncte de toate galinaceele shlbatice. La inceput am impdrlit
iasele in normale gi anormale ; rezultatul a fost insd cu totul nesatisfdcdtor.

1. Rase nr ruprA. Aceasta poate fi considerati ca rasa tipic5, ea nede-

viind declt pulin de Ia GaIIus banktua s5lbaticd sau mai corect numitd feruu'
gineus. Cioc puternic; cr€astd sirnpl5 gi erect5 ; pinteni lungi gi asc,ulili; penele
itrins lipite de corp; coada cu numdrul normal de 14 pene; oudle deseori de cu-
loare galben desChis (pale buff) ; comportarea extrem de curajoasd, Tutti-
festatd chiar de g6ini gi de pui.Exist5 un numdr neobipnuit de varietdli, diferit
colorate, ca cle eiemplu rogii cu pieptul negru sau cafeniu, cu aripi de ra!5 (Duck-
rvings).) negre, albe, plugate etc., cu picioarele de diferite culori.

2. Rese MelaszA. Corpul mare, cll capul, gitul Si picioarele alungite;

portul drept; coada mic5, l5satd in jos, formatd in general din 16 pene; creasta
Si carlrncrilele mici ; lobul urechilor gi fata rogii; pielea gdlbuie; penele strins
iipit. de corp ; penele guleragului scurte, lnguste gi tari ; ouile deseori de culoat'e
gnlb.tr deschis^ (buff)l puii dobindesc tirziu penele; comportare s5lbatic5. De
origine oriental[.

3. Resa oe CocsrNcHrNA sau $eNHal. Talia mare ; remige scurte, arcuite,

f oarte ascunse in penaj moale, pufos ; abia capabil5 de zbor; coada scurtd,
formatd in general din 16 pene, dezvoltatd tardiv la masculii tineri; picioarele
groase, lnc5llate ; pintenii scurli, grogi ; unghia degetului median turtill gi lati ;
i, rareori se dezvolte un deget suplimentar ; pielea gdlbuie ; creasta gi cerceii bine
clezvoltati ; craniu cu un $ant median adinc ; foramenul occipital aproape tri-
pnghiulai, alungit in plan vertical ; glasul caracteristic; ou[le rugoase, de cu-
loare galben deschis; comportare extrem de linigtit5. De origiue chinez5.

4. Rese ne DoRKTNG. Talia mare ; corpul indesat gi compact ; labele cu

un deget suplimentar ; creasta bine dezvoltatS, foarte variabili ca form[;
cerceii bine dezvoltati ; culoarea penajului variazd,; craninl remarcabii de lat
intre orbite. De origine englez5.
Gdina albfi de Dorking poate fi considerath ca o subras[ distinct5, fiind
o pasdre mai putin masivd.
5. Rase spaxrorA (fig. 30). lnalt5, cu linuth maiestoas[ ; tarsele lungi ;
creasta simpld, adinc din1at5, foarte mare ; cerceii foarte dezvoltati ; lobii Lrrg-
chilor mari, impreund cu fa!a, albi. Penajul negru, cu luciu verde; constitulie
delicat5, deseori creasta fiind vdtdmatd de ger ; oudle albe, netede, mari ; la pui,
penele apar tirziu, iar tinerii cocogi iSi aratd caracterele mascule 5i cintd la o
iirstfl fraged5. Nu clocegte. De origine mediteranean5.
*) NoLa dupi edilia rusi : penele strllucitoare de pe aripi amintesc oglinda de la rale (N. lrad.).
 DESCRIEREA RASELOR 195

Glinile andaluze pot fi clasificate ca o subras[ ; ele sint de culoare albas-

trtr-ardezie $i p_uii lor sint bine penali. O subrasd olandezi mai micd, cu picioare
scurte, a fost descrisd de unii autori ca rasd distincti.

6. Rnsn DE Henreunc (fig. 31). Talie morleratd; creasta turtit5, prelun-

gitd spre spate, acoperitd cu numeroase virfuri mici; cerceii de dimbnsiuni

Fig. 30. [Cocoq din rasa] spanioli de gdini.

moderate ; lobul auricnlar alb ; picioarele albdstrii, sub{iri; craniul cu virfu-

rile ramurilor ascendente ale premaxilarului gi cu oasele nazale pu[in separate
intre ele ; marginea anterioard a oaselor frontale mai putin adincitd decit
de obicei. Nu clocegte.
Existd dor-rd subrase: cea pai.etatd (spangled) de Hamburg, de origine
englezd, cu virful penelor marcate cu o patl de culoare inchis5 ; cea t ncon-
dei.atd de Hamburg, de origine olandezd, cu linii transversale de culoare inchisd
de-a curmezigul fiecdrei pene gi cu corprrl pulin mai mic. Ambele aceste
subrase includ variet[li aurii gi argintii, precum pi alte citeva subvariet5li.
Giinile negre de Hamhurg au fost produse dintr-o incrucigare cu rasa spaniolS.
. Resa uolerA sAU poroxnzA (fig. 32). Capul cu un mot de pene
7
mare, rotunjit, rezemat pe o proeminen{[ emisferic5 a oaselor frontale,
care conline partea anterioarh a creierului; ramurile ascendente ale oaselor
premaxilare gi apofizele interne nazale sint mult scurtate; orificiul n[rilor
196 GAINI

este ridicat gi de formd semilunarl ; ciocul scirrt ; creasta lipsegte sau este
micS gi de formd semilunar[; cerceii sint fie prezenli, fie inlocui{i printr-un
smoc de pene in f orm[ de barbi ; picioarele albastru-plu mburii ; deosebirile
sexttale apar tirziu.Nu c.locegte. Exist[ mai multe yariet"Sti frumoase care se
cleosebesc prin culoare gi mai pulin in alte privin{e.
Urmltoarele subrase se aseamlnd prin faptrrl ci au molul nrai rnult
sau mai pulin dezvoltat, cu creasta -- cind existl -- dc f orrni semilunarS.

Fig. 31. [Cocoq din rasa]-de giini de Hamburg.

Craniul prezintd aproafie aceleagi particularitS{i sLructurale remarcabile ca

pi la adevirata gdini polonezir.
S u b r a s a (o) Sullan. Ras[ tnrceasci semiinind cu gdinile poloneze
albe, cu un mot gi o barbl ntari gi picioare scurte gi bine inclllate; coada
este previzuti cu pene suplimentare in forrn[ de seceri. Nu clocegte 2).
S tr b r a s a (b) Ptarmi"gctn. Rasii inferioarS, innrditi tndeaproape cu
cea anterioar[, alb5, relativ mic5, cll picioarele foarLe inc5l{a.Le, cu molul
ascutit ; creasLa micir, in forrnl de cup5. ; cerceii 1nici.
Su brasa (c) Ghoonrloolt. O alt'd rasii turceascii, avind un aspect neobig-
nuit ; neagrl gi f5rd coad5, cu molul pi barba mari ; picioarele incdllate ; apo-
f.izele interne ale celor dou[ oase nazale vin in contact una clr alta, datoritd
conrpletei atrofii a ratnurilor ascendente ale premaxilarelor. Am ydzut o
rasi inruditl din Turcia, albii, {rir[ coad5.
S rr b r a s a (d) criue-cuur. Rasd francezir cle talie rnare, aproape inca-
pabilfl de zbor, cn picioare scurte gi negre; capul mo!at, cn creasta prelungin-
2) (iea nrai buni descriere a glinei sultan este cea a d-rei \Yatts, in ?fte Poultrg Yard, 1856, p. 79. Datoritl
arnabilitlfii d-lui Brent, am examinat ciLeva exemplare din aceastl ras[.
 DESCRIEREA RASELOR 197

du-se in doud virfuri sau coarne, nneori pulin ramificatd, asemdnltor coarnelor
unui cerb ; atit barha cit gi cerceii sint prezenli; oulle de dimensiuni mari.
Comportare linigtith 3).
Subrasa (r) Gdina cu coarne. Mot mic; creasta prelungiti in doui
virf uri mari, rezematd pe dou I proeminenle osoase.
Subra sa (l) Haudun. Rasd francez5, de talie mijlocie; picioare scurte
cu cite cinci degete bine dezvoltate; penajul pdtat ln mod invariabil cu negrll,

Iiig. 32. [Rasa] polonezi de giini.

alb ;1i galben-pai; capul prevlzut cu un mot, p€ o creastir tripl5 plasatd trans-
versal ; atit cerceii ciL ri barba, prezente o).
S n b r a s a (fi Guelderland. Fdrd creasti; pe cap se spune c[ are un mo!
longitudinal de penc moi, catifelaLe; nlrile au, se pare, formd semilunar5;
cerceii bine dezr"oltati ; picioarele incdl{ate ; culoare neagri. Provine din
America de Nord. Giina de Brecla pare sd fie indeaprroape inrudite cu aceasta.

8. Resa B.qxrent. Originard din Jap onia u), este caracterizatd, numai
prin talia sa mic[; {inuta curajoasi gi dreaptS. Eristd mai multe subrase,
3) O bund clescriere cu clesene a acestei subrase este prezentatr-r irr .Iritrrttol of Horticttlture din 10 iunie
1862, p. 206.
a; O descricre insolitit clc desene a accstei rase este prezentatii in Journal of Hortictrlture din 3 iunie 1862,
p. 186. Uniiautoridcscriu cleasta ca bicornuti.
5;Dl Crarvfut'cl, -Dcscr'ipt. Dict. rtl'tltc Irtdicut Islunds, p. 113. Ilantantii sint mentionati, clupii cum m[ infor-
tneazii dl Brich dc la ]Jritish Jhrserrnr, intr-o vcchc etrciclopcclic local:i japonrrzti.
1gg GAINI

ca cea de Cochinchina, de lupt5, gi bantamii Selright, dintre care unele au fost

formate recent prin diverse incrucig[ri. Rantamul negru are craniul de o
formd diferit5, cu foramenul occipital ca acela al glinii de Cochinchina.

9. GArNt rAnA conoA. Acestea au Lln caracter atit de variabil 6), incit
aproape cd nu meritd numele de ras5. Examinind vertebrele caudale, oribine
lgi va da seama cit de monstruoas5. este aceastd ras5.

10. GAINI rlRiroans sAU sAnttoann. Sint caracterizate prin picioarele

aproape monstnros de scnrte, astfel c[ ele se migcd mai degrab[ slrind decit
umblind; se pare c[ nu scurmd plmintul. Am examinat o varietate birmand
care avea craniul de o formd oarecum neobiSnuit[.

11. GAINI cRETE sAU cAFRE. Comune in India, cu penele ondulate spre
spate gi cu remigele primare gi penele codale imperfecte; periostul negru.
GArNI nArAsoasn. Penele mdtdsoase ; remigele primare gi rectricele
t2.
imperfecte ; pielea gi periostul negre ; creasta .si cerceii de ttn albastru-plum-
buriu inchis ; lobul auricular nuanlat cu albaslru ; picioarele subliri, deseori
prevdzute cu un deget suplimentar; talia relativ mic[.
13. GArxl DE cur,oAREA FuNTNGINIT. Rasir indian5, avind aspecLul ciudat
al unei phsdri albe minjitd cu funingine, cu pielea gi periostul negre. Numai
femelele sint astfel caracterizate.

Din aceastd expunere sinoptic[ vedem cd diferitele rase se deosebesc

considerabil intre ele gi ar fi fost pentru noi tot attt de interesante ca 5i
porllmbeii, dacd ar fi existat dovezi tot atit de conving[toare c[ se trag
loate dintr-o singur5 specie parental[. Mujoritatea amatorilor sint de pflrere
c[ ele se trag din mai multe tulpini ini{iale. Rev. E. S. Dixon ?) susline ctr
t5rie acest aspect al problemei, iar un amator se ridic[ chiar in conl,ra conclu-
ziei contrare, punind intrebarea : ,,Nu ne dIm oare scanla ci in aceast5 atitu-
dine se infiltreazS spiritul Deistului,?". Cu excePtia ciLorva, majoritatea natu-
raligtilor, ca Temminck, sint de plrere ci toate rasele se trag dintr-o singurS.
specie; asupra unui asemenea punct autoribatea conteazd insi prea pulin.
Nesocotind legile rdspindirii geografice, amatorii cerceLeazS' toaLe col{urile
lumii ca surse posibile ale tulpinilor lor necunoscute. tri gLiu bine c[ diferitele
neamuri se reproduc fidel, chiar in ce prirregte culoa'rea. Ei afirnld ins[, dupd
cum vom vedea, pe baza Llnor motive foarte slabe, cd majoritatea raselor sint
extrem de vechi. Ei sint puternic impresionali de marea deosebire clin Lre
rasele principale gi intreabd cu tirie dac[ deosebiri de clim5, hrani satt trata-
ment au putut s[ producd p5s5ri atit de deosebite ca maiestoasa ghind spa-
niolI neagr[, micul gi elegantul Bantam, grcoiul cochinchinez cu multele sale
particularttd{i gi rasa polonez5 cu marele s[u rno[ gi cu craniul sriu proeminent.
6) Ornamental and. Domestic Poultr1l, 1848.
7) Ibidem.
 ASCENDENTA LOR 199

Cu toate ch amatorii admit gi chiar supraestimeazd efectele incrucig[rii diferi-

telor rase, ei nu iau insd suficient in consideralie probabilitatea nagterii intim-
plStoare in dccurs de secole a unor pdsdri cu particularit5li anormale gi eredi-
tare. Ei trec cu vederea efectele corela{iei de cregtere, ale folosirii gi nefolosirii
indelungate a pdrlilor corpului gi ale unui oarecare rezultat direct al hraneigi
clirnei schimbate, cu toate cd nu am gdsit dovezi suficiente asupra acestui din
urmS punct. In sfirgit,dupd cite gtiu,eitrec cu tolii complet cu vederea subiectul
cap ital al selecliei incongtiente sau nemetodice, cu toate-'c[ iSi dau prea bine
sea ma cd p5s5rile lor se deosebesc individual lntre ele gi cd, selec[ionind in
decu rs de citeva generatii p5sdrile cele mai bune, ei igi pot ameliora tulpinile.
Un amator scrie e) urmitoarele : ,,Faptul ci pind recent amatorul nu s-a
preocupat decit prea pulin de pds[rile de curte, completamente limitate Ia
sfera de interes a producltorului care se ocupa cu aprovizionarea pielei, ar
sugera el singur improbabilitatea ca s[ se fi acordat o atenlie constantd gi
neobositd reproducerii necesare dezvoltdrii la descenden{ii a douS rase oare-
care a Llnor forme transmisibile care nu apar la pdrin{i". La prima vedere,
acest lucru pare ader'5rat. lntr-un capitol viitor despre seleclie se vor prezenta
ins[ numeroase fapte dovedind cd fn epoci foarte indepdrtate se practica la
rase umane abia civilizate, nll nnmai o reproducere atentd, ci gi o realfl seleclie.
ln cazvl gdinilor nu pot prezenta nici un fapt direct care s[ arate c[ seleclia
se practicd din timpuri strdvechi; insd la inceputul erei cregtine, romanii
cregteau ga se sau gapte rase, iar Columella ,,recomandd in mod special neamu-
rile cu cinci degete pi urechi albe, ca fiind cele mai bune" n). In secolul aI
X\I-lea , in Eu rop a erau cu noscu te gi descrise mai mu lte rase, iar in China,
aproape in acelagi timp, existau gapte soiuri cu nllme diferite. Remarcabil
este cd in prezent locuitorii sernisllbatici de pe una dintre insulele Filipine
au nt me localnice distincte pentru nll mai pu{in de nouh subrase ale g5inilor
de luptd 10). Azara rt), care a scris pe la sfirgitul secolului trecut, afirmd cd
in interiorul Americii de Sud, unde nu m-a$ fi agteptat s5 se acorde cea mai
micl grijd p5slrilor de curte, se cregte o rasd cu pielea $i oasele negre, consi-
derati ca prolifich gi cll carnea bund pentru bolnavi. In prezent, oricine a
crescut pdsdri de cnrte gtie c5 este imposibil s[ tii distincte mai multe rase,
afar[ ttumai dac[ sexele se separ[ clr cea mai mare grijd. Se va pretinde
oare cd acele persoane care in timpuri indepdrtate gi in !5ri semicivtlizate
$i-au dat osteneala si menlinfl rasele distincte pe care de aceea le preluiau
nu ar fi distrus clteoclati p5siri inferioare gi nu ar fi pSstrat citeodatd pdsdrile
Ior cele mai bune ? Aceasta este tot ce se cere. Nu se pretinde cd pe timpu-
iile de demult cineva ar fi intenlionat sd formeze o rasd noud sau s5 modifice
o rasi rreche in conformitate cu \rreun nou model de perfeclillne. Cel care se
interesa de phsdri de curte nu-gi dorea deciL sd obtin5 gi ulterior sd creascd
pe cit posibil celc mai bnne pdsSri. Insd pdstrarea intimpl5toare a celor mai
bune pdsiri nrodificd cLl timpul rasa tot atit de sigur, ins[ nu tot atit de
8) Ferguson, Illustrated Series of Rare and Prize Poultrg, 1854, p. \'I, Pr.cfali.
e,) Ilev. ll. G. Dixon, in Ornamental Poultru, p. 203, analizeazd
lucrarea lui Coltimella.
rol Dl Cralfurd, On the Ilclati.ort of ttrc Domesticated Animals to Ciuilizution, tipirit.i separat, prezentata pentru
prima dati la Oxford, ln fata llrit. Assoc., in 1860.
7t) QttadrupDdes du Paraguay, vol. II, p. 324.
 GAINI

lapid ca stlec{ia metodicd din zilele noastre. Dacd o persoand dintr-o sutd sau
clintr-o mie s-ar ocupa de reproducerea pds5rilor sale, aceasta ar fi desLul,
1;entru c[ pzis5rile astferl ingrijite ar deveni curind superioare celorlalte gi ar
forma o noud linie. $i aceastd linie, dupd clrm s-a explicat in capitolul trecnt,
pi-ar spori inceb deosebirile caracteristice, pentru ca in cele din urmi si se
transforrne intr-o noud subrasi sau rasd. Rasele sint ins5 deseori ncglijabe
citva tinrp gi se irrrlut[{esc; ele igi pdstreazd. totupi parlial caractenrl gi ulterior
p ot reveni din nou la mocld qi p ot fi ridicate la Lr n nivel de p erf ecliu ne mai
riclicat decit cel anterior, dupl cum s-a intimplat de fapt foarte recent cu
glinile poloneze. Dac[ totugi o rasd ar fi complet neglijatl, ea ar disp[rea,
crlm s-a intirnplat recent cu una dintre subrasele poloneze. Ori de cite ori,
in decursnl secolelor trecttte, ar fi apdnrt o pas.lre cu vreo structurd pulin
anorrnal[, ca de exemplu cu un mot ca de ciocirlie pe cap, ea ar fi fost
probabil pistratd din drag*ostea de noutSli care face pe unele persoane din
Anglia szi plstreze giini l[r[ coad5, iar pe alte]e in India s[ creascl g[ini
cre{e. Si dup[ un timp oarecare asemenea aparilii anormale ar fi pisbrate
cu grij5, fiind preluite ca un semn al puritllii gi al excelenlei rasei. Acnm
optsprezece secole, in baza acestui principiu, romanii pre{uiau al cincilea cleget
gi lobul auricular alb la gdinile lor.
Astfel, dupd phrerea mea, nu existd nici o greutate de neinvins pentnr
a deduce ci toatc rasele se trag dintr-o singrir[ tulpinir parental5. Aceasta
se poate deduce: din aparilia intimpldtoare a unor caracLere anorrnale, chiar
dac[ la inceput acestea nu sinl decit neinsemnate; din efectele folosirii sau
ncfolosirii p5rlilor corpului ; poate pi din efectele directe ale climei gi hranei
nodificate ; din corela{ia de cregtere ; din reversiuni intirnpldtoare la carac-
tere vechi gi dcnrult pierdute ; din incrucigarea de rase, cincl mai multe fuseser[
formate; dar, mai ales, din selec{ia inconptienti continuat[ in decurs de multe
genera{.ii. Se pozrte indica oare o specier trnic[ din care sil putem presupune
pe htrnti dreptate c[ se trag toate rasele'? GaIIus banki"ua pare sI indepli-
neasci toate cerin{ele. Am prezentat mai slls o expunere cit se poate de nepdr-
tinitoare a argurnenLe.lor in farroarea originii nrultiple a cliferitelor lase. Voi
prezenta acurn pe acelea in farroarea descendenlei lor comune din G. bankiua.
Estc nimerit insh descriu mai intii pe scurt toate speciile de GaIIus
s[
crrnoscrite. G. sonnerelii nu se intinde ptnd in pirr{ile septentrionale. ale Indiei.
DrrpI colonelul Sykes tr), lu diferite altitudini ale munlilor Ghauts ea prezint[
doui varietirti puternic pronunlate, meritind poate s[ fie detrumite specii. Se
crcdca intr-un timp cI aceastd specie este tulpina primitivd a tutlrror raselor
noastre domestice, ceea ce arath c5, din punctul de veclere al stnrcturii generale,
ea se apropie foarte mult de gdina comund ; guleragul ei constl insfl parlial
din lamele cornoase cu totul particulare, drrngate transversal cu trei culori.
Nu am vlzrrt nici o descriere autentic5 a vreunui asemenea caracter care s[ fi
fost ohser\.at la vreo rasl domestic5tt).Aceast5 specie se deosebegte de asemenea
rz) Prlc. Zoolog. Srrr:., 1832, p. 151,
13) Aceste pcne au fost descrise de dr. \Y. Ilarshall, Der Zoolog. Garten, aplilie 1874, 1-r. 124. Am examinat
pcuele unor hibrizi obtinr.rti in Gridina Zoologicl, clin masculul G. sonncrnlir Ei o giinii de luptir ro;ie; ei prezentau
adcviratul carat:tcr al ar:clor de la G. sonnerrtlii, in afali de lanrelclc col'tloAse. care crau nrnlt nrai rnici.
 ASCENDT,]NTA LOR 2r)1

foarte mult de-ghin_a comun5, prit faptul cd are creasta fin serat[, iar gale1e
(lo11s) lipsite de ader'5rate pene de gulerag. Are un glas complet diferil. in
India ea se incrncigea.zd ugor cu giinile domestice gi dl Blyftr to; a crescut
aproape 100 de pui hibrizi; ei erau insh gingagi gi au rnuiit in majoritate
tineri. Cei care att fost cresctr{i, cind se incrucigau inter se sau c1 oricare
dintre plrin{i, erau complet sterili. Cu toate acestea, la Gr5dina Zoologic[
unii hibrizi din 3rceiagi pirinli nu eralr chiar atit de sterili ; dupir cum am fos1
informat de dl Dixon, d-sa a fIcut, cu ajtitorul d-lui yn11ell, cercetdri speciale
in legdtrrrzi cu acest subiect gi i s-aLr dat asigurdri cd din 50 cle ou[ nu alr
iegit decit cinci sau $ase pui. ToLupi, unele dintre aceste p:isiri hibricle au fost
incrucigate cu tlntll dintre pirintii lor, gi anume cu un bantam, procllcind ciliva
pui extrem de debili. Dl Dixon gi-a procttrat de asernenea citeia clintre aceste
pdsiri gi le-a incntcigat in diferite feluri; toate erau insri rnai mult sau mai
pulin sterile.-Expgrienle aproape similale au fost incercaLe recenL pe scarir
mare la Grddina Zoologicir, cu aproalle acelagi rezultab 15). I)in 50O cle ouri
ob{inttte din diferite prime incmci$Iri gi hibrizi intre G. sonnerati-i., banki-ua
gi uaritls, nu au iegit decit 72 ptri, dintre care nurnai trei erau produspl hibri-
zllor tnter se. Din aceste fapte gi ciin deosebirile sLructurale nuternic pro-
nttnfate, menlionate mai sus, intre gdina dornesticri ri G" sonnerati.t, putem
respinge aceast5 din ttrmd specie c{l fiind strlrnogul oric:irei rase dornesLice
de g5ini.
Ceylonul are o gain[ specificl insulei, pi anurne G. sIanlegi,i. Accastd specie
se apropie atit de niult de giina clornestic[ (cu excep{ia culorii cresLeri), incit
d-nii Layard gi Kellaert16) ar fi considerat-o dupd cum md infor.meazd ei ca pe
ttna dintre fulpinile parentale, ti:lcri nrr ar fi- fosl, glasul ei cu totul fleosebib.Cu
-
*i
G. sonneratti, aceasLd paslre se incruciSe,az[ ri$or cu giini clornesLice, viziteazA
chiar ferme izolate pi calci gdinile. Doi hibrrzr, un mascul gi o fe'mel[, de pro-
venient[ similar5, alr fost girsili de ciLrc dl ]'IiLforcl comirlet sterili. Ambii
au mogtenit glasul particular al spcciei G. stanlegii. Dupd loatc probabilit5lile,
nir:i etceastS specie nu poate fi deci acceptatl ca una din tulpinile inrliale ale
glinii domestice.
In Iava $i pe insttlele situate spre est, pin[ la lrlores, tririegte G. uuri.us (sau
lurcalus), care se deosebegte de rasele noastre prin atiLea caracLere (penaj
r-erde, creasta nedinlatd gi un sinqur cercel rnedior), incit nimeni nu poate
prestlpune cd ea si fi fost strdrnogul vrelrneia din accste rase. Totugi, dupd
ctrm m-a inforniat dl Crawfurd 17), se crcsc in mod obignuit hibrizi clin masculnl
de G. uartus gi giina comun[, care sint pdstrali pentru rnarca lor fnrmusele;
ei sint lns5 in mod invariabil sterili, degi nu acesla a fosL cazul unora cresculi la
Grddina Zoologic5. Se credea cindr-a cd acegli hibrizi aparlin unei specii distincl.e
gi au fost denumiti G. deneus. Dl Blyth gi al[ii sint de pdrere cd G. temmtncktils)
u; \-ezi de asetnenea o intt'resatttii sc'risoare a d-hri Illyth desltrcr pirsirile cle curte clin Inclia, din Gercl-
ner's Cltronicle, 1851, p. 619.
15) I)l S. J. Salter, ln Nalurul Historry lleuieru clin aprilie l8(i3, p. 276.
10) \-trzi de asemenea, Iucrarea d-lui Layard in --tnnrrl.s ctruI )Iog. ,.,[ \'at. Histonl
, scri:r a 2-a,
vol. XI\', p. 62.
rzl \-czi cle asemenca lucrrlrea cl-lui Craufurd, I)escript. Dict. ol the Indtan Islanrls, 1856, p 113.
r81 Dcscrisl de cll G. Il . Cirat.. I)ro(. :uoh,g. Snc., 18.19, p. {i2.
 GAINI

(a cdrei istorie este necunoscuth) este un hibrid similar. Sir J. Brooke mi-a trimis
citeva balguri de gdini domestice din Borneo gi dupd cum a observat dl TegeL-
-
meier - pe coada ttneia existau dungi transt ersale albastre ca acelea pe care le-a
r'[zut pe rectricele hibrizilor din G. uarf.us cresculi la Gr[dina Zoologic[. Dupd
cit se pare, acest fapb aratl cd unele dintre gdinile din Borneo au fost u$or
afectate de incrucigdri cu G. uarttts; acesta poate fi insfl Lrn caz de r,ariatie
analogd. Me pot referi in treacdt Ia G. Qiganteus, menlionat5 at,it de des in
lucr5rile despre pdshri de cr rte ca specie sdlbatich. Marsden insl 1e), primul
care a descris-o, vorbegte despre ea ca despre o ras5 domesticfl; gi exentplarul
din British Mu seu m are evident aspectnl u nei varietSli domestice.
IJltima specie care trebu e menlionatd, gi anume Gallus banki"ua, are o
r5spindire geograficd mult mai inLinsd decit cele trei specii anterioare. Ea tr5-
iegte in India de nord, spre vest tocmai pind la Sind $i se ridici in Himalaia pini
Ia altitudinea de 1279,20 m tr[iegte de asemenea in Birmania, in peninsula
malaez{, in liirile indochirreze, in insulele trilipine gi in Arhipelagul rnalaez,
extinzindu-se spre erst tocmai pind la Timor. In stare sdlbaticl aceast[ specie
variazd considerabil. Dl Blyth md informeazd c[ exemplarele, atit mascu]e
cit gi femele, aduse din apropierea rnunlilor FJirnalaia siirt pulin rnai cieschise
la culoare decit cele din alte p5r{i ale Indiei, pe cind cele din peninsula malaezl
ri din Iava sint mai vitt colorate decit pirsXrile indiene. Am vizut exemplare
din aceste !5ri gi deosebirea in culoarea penelor guleragului era er-ident5. Pe piept
gi pe git, gdinile malaeze erau de o nuan{[ mai roqcat5 decit cele indiene. in
general, masculii malaezi aveau lobii auriculari rogii, in loc sI fie albi, ca
in India ; dl Blyth a r'5zut lnsfl un exemplar indian fdrl lobul auricular clrept
alb. La exemplarele indiene, picioarele erau de un albastnr-plumburiu, pe cind la
cele malaeze gi iavanezeprezentau tendinla de a fi galbene. La prirnele, dl Blyth
a constatat c5 lungimea tarselor varia in mod rernarcalril. Dupi Temminck zo),
exemplarele de pe insula Timor se deosebeau de rasa Iava, formind o rasl
Iocalfl. Aceste diferite variet5li silbatice nu au fost clasificate inci drept specii
distincte. Dacd ulterior ele \ror fi astfel clasificate, dupir crim pare proltahil,
faptul va fi absolut firri insemn[tate in ceea ce privtgte descendenla raseJor
noastre domestice gi dcosebirile dintre ele. G. bunki.ua sllbaticir seanrinii in
cea mai mare mdsurd cu rasa noastri de lupt5, rogie cu pieptul ncgru, alit la
culoare cit gi in toate celelalte privinle, afari de faptul c[ este mai nricd gi poarti
coada mai orizontal. La multe dintre raseie noastre, pozilia cozii este insfl
foarte variabil5. Irrtr-acle\-Hr, dup[ cum imi comunic5 cll Brent, Ia gdinile
malaeze coada este foarte inclinatd, Ia cele de lupt5'gi la alte citeva rase este
ridicath in sus, iar la cele de l)orking, la bantami etc., ea este mai mrilt decit
ridicath in sus. DupI dl Blyth mai existl o deosebire, constincl in fapt.ul c5,
la prima ndpirlire, penele gr-rleragului la G. banktua nu sint inlocuite timp de
dotr5 sau trei luni prin alte pene de gulerap, ca la p5sflrile noastre dornestice,

re) Pasajul din \Iarsden cste citat dc cll llixon in lucrarca sa I'rtullrg l:)ook, p. 17(i. Nici un onrilolog nu
mai clasificl actrm aceasLi pasirc ca pe o specie distincti.
20) Cttup d'eil gdndral sur I'Inde Archipelctgique, vol. III, 1849, p. 177; vezi dtr
asemenea cll lJlyth in Indtan
Sportin Reuieut, vol. II, 1856, p. 5.
 ASCENDENTA LOR

ci prin pene_ scttrte, negricioase 2). Dl Brent a remarcat totugi cd aceste pene
negre rdmin la _paslrea sSlbaticd dupd dezvoltarea penelor de jos ale gulera$ului
iar la pasdrea domestici apar o datd cu ele. Agadar, singura deosebire estL cd
Ia pasdrea silbaticd penele inferioare ale guleragului sint inloclite mai incet
decit. la pas[rea domestic5. $tiut fiind insd cd nneori captivilatea af.ecteazd"
penajul masculin, aceast[ deosebire neinsemnat[ nu poate fi consideratl ca
avind vreo i-portan!5. Semnificativ este faptul cd, dup[ cltm au observat
dl Blyth gi allii, glasul mascttlului gi al femelei de G. banki ua seamdni indeaproape
cu glasul ambelor sexe ale g[inii domestice comune ; ultima not[ la cintecul
pIs5rii silbatice, este insd ceva mai pu lin prelungit5. Cdpitanul I{1tton, bine clrnos-
cut pentru cercetlrile sale in legiturd cu istoria natural[ a Indiei, m[ informeazd
ci a vdzut mai multe gdini incrucigate, provenite din specia sflbatic[ gi benlamul
chinez. Aceste g[ini hibride se reproduceau u$or cn bantami, clin pecate lnsd
nu au fost incrucigate i.nter se. Clpitanul Hutton a crescut pui clin oue de GaIIus
banki.ua gi, cu toate cd la inceput acegtia eralr foarte silbatici, ulterior s-au imblln-
zit intr-atit, inclt se imbulzeau in junrl picioarelor sale;nu a reupit sd-i creasch
pinl la matttritate, dar, dupi cum spune €1, ,,nici unui galinaceii s[lbatic nu-i
merge bine dac[ este hrbnit la inceput clr boabe tari". Dl Rlytlt a intimpinat
de asemenea_nrari greutSli ca sd creascd pe G. bankiua in captivitate. liotugi
pe insulele Filipine, indigenilor probabil cd le reugegte mai bine acest luclr
pentru ci ei lin cocogi silbatici ca sd lupte cu pdshrile lor de luptd domesti cerr).
Sir Walter Elliot rni informeazd c1,_giina ttnei rase clomestice indigene din Pegu
ntr se poate distinge de g5ina G. banki,ua sllbatic[ gi indigenii princl in
constant cocogi sdlbalici, ducind cocogi domestici sH se lupte cu ei ln plduri-oO ,r).
Dl Crar,vfurd observh cd s-ar putea deduce din etinroiqqie c[ g[ina a toit
mai intii domesticil"S de cltre malaezi gi iavanezi rt). Un fapt cilrios, de
a c[rui veracitate anl fost asigurat de citre dl Blyth, este Ca exemplarele
sdlbatice de Gallus banki,ua aduse din {5rile de la est de golful Bengal se domes-
ticesc mult mai ri$or decit cele din India. Existd de alliel gi alte fapte paralele,
pentru cl dupd cum a observat Humboldt cu mulld vrcme in urmd aceeagi
-
specie manifestd ttneori o aptitudine mult mai mare la inrblinzire intr-o {ard
-.
decit in alta. Dacd presupunem cd G. bankiua a fost mai intii domesticiti in
N{alaezia gi rrltericr introdusd in India, sintem in mdsurd s[ in{elegem o obserr.atie
ficut[ de dl Blyth, gi anume c5 gdinile domestice din India nri seamind cu G.
banki"ua sllhaticl din India mai mult decit cu cele din Europa.

Din a semdnarea extrem de mare la culoare, la structnra general5 gi in

special la glas, dintre rasa gdinilor de tupti gi specih sllbaticd GaIItts bankiua:
dupX {ecunditatea acesteia din urmd cind este incrncigat5 (in misura in care
acest lucru a putut fi constatat), dupl posibilitatea de domesticire a ei, gi dupd
fapttrl cI r-ariaz5 in stare shlbatic:i, putem considera clr incredere c[ Gal[us
banktua reprezintl tulpina parental5 a celei mai tipice dintre rasele domestice
:r1 Dl Blyth, in Annnls and Mag. of Naf. Irist., seria a 2-a, vor. I, 184g, p. 4b5.
22) (lrarvfurd, Descrilt. Dict. of Intlian Islands, 1856, p. 112.
23,) Aflu de la dl Blyth
ci in llirmania pislrile silbaticc sc incrucigcazd in mod constant cu cele domestice,
putindu-se vedea forme neregulate de tranzitie.
21) Ibident, p. 113.
 20-l GAINI

gi anume a glinii de Iupt5.Este semnificativ faptul cd aproapetoli naturaligtii

din India, ca Sir W. trlliot, d-nii S. N. Ward, Layard, J.C. Jerdon gi Blyth 25),
care cunosc indeaproape'G. banki"ua, sint de pdrere ci este strdmogul majorit5lii
sau al tuturor raselor noaslre domestice. Admilind insd cd, G. bankiua este strd-
nroqrtl rasei de ltrptd, s-ar putea totugi sustine ci alte specii sdlbatice au fost
tulpinile celorlalte rase domesfice gi c[, degi sint necunoscute, aceste specii exist[
inci in vreo lard oarecare sau au disphrut. Extinclia mai multor specii de g[ini
esLe totugi o ipotezd improbabild, tinind seama cd patru specii cunoscutenn s-au
stins din regiunile cele mai r.echi gi mai dens populate ale Orientului. De fapt,
nu existl nici un alt neam de pasdre domesticitd a cirei formd parental5 sdlba-
ticd s[ fie necunoscttt5, care sd se fi stins. Pentru a descoperi specii noi de
GaIIus sau pentru a redescoperi unele specii vechi, nu este nevoie sd cdutdm
in ltinlea intregir, cum fac deseori amatorii. Dup[ cum a observat dl Blyth zo),
galinaceele tnai mari au in general o rispindire restrlnsd. Acest fapt este ilus-
[rat foarte clar in India, unde genul GaIIus trdiegte la poalele munlilor
I-Iimalaia gi este inlocuit la altitudini mai mari de Gallophasis, iar mai sus inc5 de
Phasianus. Este exclus ca Australia gi insulele sale s[ fie considerate ca patria
Lrnr)r specii necrunoscu[e ale gernului. De asemenea este tot atit de pulin probabil
ca GaIIus sd tr[iasc[ in America de Sud 2?), ca gi sI gisegli colibri in lumea
veche. Judecind clupl caracterul celorlalte galinacee din Africa, nll este probabil
ca GaIIus sI fie un gen african. Nu este caztrl sd cercetlm regiunile vesLice
ale Asiei, fiindcir d-nii Blyth si Crawfurd, care s-alr ocupat de acest subiect"
sc indoiesc c[ GaIIus ar fi existat vreodatd in stare s5lbaticd chiar atit de departe
spre r,est ca in Persia. Cu toate cd cei mai vechi autori greci vorbesc de g[ind
ca de' o pas5,re persan5, acest fapt nu este probabil decit o indicatie a traseului
in-,portului ei. Pentru a descoperi specii necunoscute, ar trebui s[ cercelim
India, {5rile indochineze gi pdrlile nordice ale Arhipelagului lfalaez. Regiunea
cea rnai prohabil[ este por{iunea sudicd a Chinei. ins[, dupd cum mi informeazl

zsl In JIaclrus Journ. of Lit. and Scicnce, \'ol. XXII, p.2, vorbind clesprc G. bankiua, cIl Jerdon spune
cd ,,ea este, firrii indoialii, originea majorititii varietitilor glinilor noastrc conrune". f'entru cll 1315'th, vezi intere-
santul sirr arLicol dinGardner's Chron.,1851, p. 619;li in Annal.s und llcrg. of Nal. Hist., vol. XX, 1847, p. 388.
26) Gordnerrs Ch.ronicle, 1851, p. 619.
';z; DlSclatc'r. emincntii autoritate, pe care l-am consultat in legdturd cu accst subiect, estc dc piirere cd
nu nl-am exprinrat cu prea rnultir tiirie. Cunosc faptul cri un vechi autor, Acosta, vorbegtc despre giini ca trlind
in America pc tirnpul descoperirii acesteia: ,si tnai recent, pe la 1795, Olivier de Serres vorbegte despre giinilc silba-
tice din pidulile Guianci, carc crau probabil p[siri silbdticite. Dr. Daniell tmi spune cd, dupil pirerea sa, giinile
s-au srilb.iticit pc coasta cle vest a Aflicii ecuatoriale ; totu;i, se poate ca ele si nu fie gdini aclevdrate, ci galinacee
aparlinincl genului Pftcslrlus. \'echiul cdlitor Balbut. spune c[ pisirile de cufte nu sint indigene in Guineea.
Cnp. \\'. .\llen (,\'arrcdirte of Niger E.xpeclition, 1848, vol: II, p.,+2) desclie giinile silbatice de pe Ilha dos Rollas,
o insuld din apropiere cle St. Thomas de pe coasta de vest a Africii; ittdigenii l-au informat ci acestea au scipat
cu multi ani in urmi de pe o corabie naufragiat5: ele erau extrem de sdlbatice, aveau ,,un lipdt cu totul dife-
rit de acela al gdinii domestice". iar aspectul lor era pulin schimbat. Deci, cu toate afirmaliile incligenilor, este
destul de indoielnic ca accste pds[ri sd fi fost intr-adevdr gdini. Este sigur cd gdinile s-au sdlbdticil pe mai multe
insule. t-n priceput cunoscitor, dl F'ry, a informat de dl l-ayard printr-o scrisoare ci gaiinile carc s-au sdl-
briticit pe insnla Ascension, ,,an revcnit aproape toate la culorile lor prir-nitive ; cocoqii la ro;u Ei negru, iar
giinilc la cenu;iu furruriu". Din ncfcricire insl, nlr cunoagtem culoarea pisirilor care au fost lisatc in libcr-
tate. S-atr mai silblticit girini pe insulele Nicobare (l3lyth, in Ittdian Irit:ltl, 1858, p. 62) ;i pe insulele Laclrones
(,\nson's \;oyage). Se cretle ci acelea care au fost gisite pe insulele Pellew (Crawfurd) sint griini sdlbirticite. in sfirgit, se
afimrd ci s-au silbriticit gAini in Noua Zclandi; nu qtiu insi daci aceasli afilnralie este exactl,
 REVERSIUNE ANALOGA 205

dl Blyth, timp indelungat s-au exportat din China balguri, iar pdshri vii sint
crescute in aceasti lard pe scari mare in voliere, astfel c5 orice specie indigend
de Gallus ar fi clevenit probabil cunoscutd. Dl Birch, de la British Musetrm, mi-a
tradus pasaje dintr-o enciclopedie chinezd publicati in 1609, insd compilat[
dup5 documente mai vechi, in care se spllne cd glinile sint fiinle ale vestului
gi cd ele au fost introduse in est (adicd in China) in timpul unei dinastii cu
1 400 de ani i.e.n. Orice s-ar putea crede despre o datd atit de indepdrtatS, vedem
cd regiunile indochirreze gi indiene eraLr considerate altfl dat5 de cltre chinezi
ca fiind sursa gdinilor domestice. Din aceste diferite considerente reiese c5, pentru
a descoperi speciile care au fost inainte vreme domesticite, dar care sint aclrm
nectinoscute in starea lor sdlbatic5, trebuie si cercetim centnrl de r[spindire
actual
.) al genului, adicd pdrlile sud-estice ale Asiei. Mnjorilatera celor mai
experimentati ornitologi considerd insd cd descoperirea Lrnor asemenea specii
nu este probabilS.
Examinind problema dacd rasele domestice se trag dintr-o singuri specie,
(;. banki.ua, sau din mai mnlte, nu trebuie s[ trecem complet cu vederea impor-
tan{a probei de fecunditate, dupd cum nu trebuie nici s5 o exagerim. Nlajoritatea
raselor noastre dornestice all fost atit de des incrucigate, iar metigii lor au fost
cresculi pe o scari atit de mare, incit este aproape sigrir cd, dacd ar fi existat
o oarecare sterilitate, ea ar fi fost descoperit[. Pe de alt[ parte, cind cele patru
specii cunoscute de Gallus sint lncrucigate intre ele sau cind
- cu exceplia spe-
ciei G. banktua - sint incrucigate cu gdina domesticd, ele produc hibrizi sterili.
ln sfirgit, in cazvl giinilor nu avem dovezi aflt de concludente ca in cazul
porumbeilor cd toate raiele se trag clintr-o singurd tulpind primitiv5. in ambe-
le cazuri argu mentul fecundit5tii trebuie admis ca avind o oarecare valoare.
De asernenea, in ambele cazuri existl improbabilitatea ca omul sd fi reugit
in timpurile de demult si domesticeascl complet mai multe presupuse specii
(-njoritatea acestor presupuse specii fiind extrem de anormale in comparalie cu
rudele lor naturale), toate fiind in prezent fie necunoscute, fie stinse, cu toate cI
forma parentald a nici unei alte pdsdri domesticite nu a dispdrut. Cdutind tul-
pinile parentale presupuse ale diferitelor rabe d" porumbei, sintem insd in md-
surl sd limitdm investiga{iile noastre la specii avind obiceiuri particulare ;
obiceiurile gdinilor nll se deosebesc insd cll nimic in mod marcat de cele ale
altor galinacee. in cazul porlrmbeilor, &ffi ardtat cd pdsdrile pure de toate
rasele, preclrm gi descendenlii incrucigali din rase distincte, seamdn[ deseori
cu porlrmhelul de stincd sdlbatic sau revin la el prin coloritul general gi prin
fiecare semn caracteristic. La gdini intilnim aspecte de naturd asemindtoare,
dar mai pulin puternic pronunlate, pe care le vorfr discnta acum.

REVERSTUNE gr vARTATIE axerocA

Deseori sau in mod intimpl5tor se pot intilni pdslri de rase ptrre, de luptd,
de Malaezia, Cochinchina, Dorking, bantami, precum gi - dup[ cum aflu
de la Dl Tegetmeier -gdini mdtdsoase care sint aproape idenbice ln privinla
penajului cu G. banktua s5lbaticd. Acesta este un fapt care meritd toati atenlia
*) La Darrvin ,,present metropolls", (N. Trad.),
206 GAINI

dac[ ne gindim cd aceste rase sint clasificate printre cele mai distincte. GIi-
nile asLfel colorate sint numite de amatori rogii cu pieptul negru. Rasa de Ham-
burg propriu-zisi are un penaj foarte diferit; tolugi, dupS"cum m[ informea-
zd dl Tegetrneier, ,,marea dificultate de a cregte Cocogi- din varietatea paie-
tati auriu este datoriLd tendinlei lor de a avea pieptul negru gi spatele rdgu,,.
4i_rngind la m:tttiritate, nrasculii albi din.as.le Bantani pi de Cochin.hinu
dobindesc deseori o nuanli gnibuie san galbend de gofran, iar la cocopii bantami
negri"), la virsta de doi sau trei ani, penele mai lingi ale guleragulii devin de
obicei rogcate; citcodatd, la acegti din urmfl bantami, ,,.]hiu1. prin nlpirlire
aripile devin de culoarea bronzului sau cu Llmerii chiar rogii". Agadar, in aceste
citeva cazuri vtdeur chiar in tintpul vielii unei singure p:isdri o tendin!5 clarl
de reversiune la culorile speciei G. banki.ua. Nu amAutif ca la gdinile spaniole,
poloneze, la cele irlcondeiate de Hamburg gi Ia alte citeva rase riai pulin comu-
ne si fi_apirut vrcodatd o pasdre rogie cu piept,ul negru.
In baza experien{ei mele cu porumbeii arn f5cut urmdtoarele inclrcig5ri.
Mi-am ucis mai intii toate p[sdrile proprii, altele neexistind in apropierea locu-
inlei mele. Mi-am procurab apoi, cu ajutorul domnului Tegetmeiei, un coco$
spaniol ne_grl_l de_prirna calitate gi gdini din urmdtoarele.aie pure r A. llptl
albe, de Cochinchina albe, poloneze paietate argintiu, de Hainburg paiet^ate
argintiu, de Flamburg incondeiate argintiu gi mdiSsoase albe. La nici ina din-
tre aceste rase nu exista vreo urml de rogu. De altfel nici nu am auzit sI fi
apdrut \rreo pa_nir rogie, dacl rasa este linuti pur[, cu toate c[ aga ceva ar fi
fost foarte probabil in cazul raselor albe de lupti gi de Cochincirina. Dintre
nllmerogii pui pe care i-am oblinut din cele gase incnciE[ri de mai sus majori-
tatea erau ne'91i, atit la puf cit U la primul penaj ; ciliva erau albi gi foart. pu-
lini erau pestrili alb cu ne gru. Dintr-un lof de 11 oi5 hibride provenite Ae ta
gdinile albe de luptd gi de Cochinchina incrucigate cu cocogui spaniol negru,
gapte dinl.re pui erart albi gi numai patru negri. Menlionez acest fapt p.titr,-t
a ardta cd culoarea albd a penajului este puternic ereditard gi cd par.iea cu
privire la forla dominantd a masculului de 2-gi transmite culoarla nu este intot-
deauna corect5. Puii au iegit din gdoace in prim[var5, iar pe la sfirgitul lunii
august mai rnulli dintre tinerii cocogi au inceput sI prezinte o schimbare care
la unii dintre ei s-a accentuat in cursul anilor urmdtori. Astfel, o tinSrd pasdre
mascul[ dintr-o giind polonezl paietatd argintiu avea primul penaj negru de c5r-
bune, iar la creasti, mot, cercei gi barbd imbina catacierele ambiior ferit ll; ta
virsta de cloi ani insir, remigele secundare au fost puternic gi simetrii maicate
cu alb gi oriunde la G. bankiua penele guleragului itnt rogii, la aceastd pasdre
eralr negre-vetzui de-a lungul rahisului, ingust tivite cu negrll-cafeniu gi
apoi larg tivite cu galben-cafeniu foarbe deschis. Astfel, in loc de negru, aspec-
tul general al penajului devenise deschis la culoare. In acest caz,cu inaintarea
in Yirsti a intervenit o mare modificare, nu insh o reversiune la culoarea rosie
a speciei G. banki.ua. o

Un coco$ cu o creasld regulatd in formd de trandafir, provenitd fie de la

gdina de lJamburg_paietat5, fi* de la cea incondeiatd arginliu, era la inceput
de asemenea complet negru. In mai pu{in de un an ins5l .u gi 1n lltimul caz,
ra) DI HerviLt, t't T'lt,t poultrg llook, de W. B. Tegetmeier, 1g66, p. 24g.
 REVERSIUNE ANALOGA 207

pcnele guleragului atl devenit albicioase, pe_cind cele laterale, au dobinditj o

culoare pronunlat galben-rogcatd ; gi aici vedem primul simptom de t*r*rri,,-
ne. Acelagi lucrtl s-a intimplat pi cu alli ciliva cocogi tineri ; nu este insd neyoie
sd-l mai descriem aici. Un crescdtor a semnalat'n) cd a incrucigat dor,rd gdini de
Hamburg incondeiate argintiu clr Lrn cocog spaniol, oblinind un numir"de pui,
toli negri, cocogii avind gulerapul auri.u, iar gdinile cafeniu. Agadar, in alest
caz exista de asemenea o tendinld evidentl spre reversiune.
Doi cocogi tineri provenili din g[ina mea de lupLd albd erau la inceput albi
c_a zlllada ; ulterior, unul dintre aceptia a dobinclii pene de culoare portocaliu
descllis, mai ales ln pir{i, iar celilalb uIr penaj bogat li frurnos de culoare por1o-
caliu-rogcat pe git, in plirli gi pe tectricele superioare ale aripilor. Aici avem
iarirgi o reversiune mai pronunlat5, degi parlialir, la coloritul speciei G. banktua.
De fapt, acest al doilea coco$ era colorat ba ur ,, cocog de luptd ptle,, de calitate
irrfcrioar'[. Or, dupi culn mH informeazl, dl Tegetmeier, aceasti subras[ poate
fi produsti acum Pr_in incrucigarea unui cocog de luptd rogu cu piept negiu cu
o gdinl de luptd albd, iar subrasa,,pile'o astf.el produsd poate fi uttlrior Ir.opa-
gat[ fidel. Astfel, constatdm aici faptul curios cd atunii cind sint incruci$ali
cu g[ini de ltrpt[ albe, cocogttl spaniol negru lucios gi cocogul de luptd rog.t .L
pieptul negm prodr-rc descendenli de aproape aceleagi culori.
Am crescut mai multe pisdri provenite din imperecherea intre gdina mI-
tdsoasd albd gi spaniol. Toate eran negre asemenea cdrbunelu-i gi toate
-cocogtil
igi manifestau descendenla prin creasta gi oasele negricioase ; nici Lrna tru mog-
tenise a$a-nulnitele pene mdtdsoase gi nebransmiterea ereditard a acestui carai-
ter a fost observat[ de allii. Penajul gdinilor nu a variat niciodatS. Pe rndsprl
ce cocogii tineri imbdtrineau, penele guleragului unuia dintre ei deveneall gal-
ben-alburii, semlnind astfel in mod considerabil clr hibrizii gdinii de Ham-
burg; celdlalt deveni o pasdre atiL de splendidd, incit o cuno$tifte a mea a pds-
trat-o gi a irnpiriat-o nutnai pentru frumuselea ei. Cind se plimba maiestoas5,
serndna tntrlt cll GaIIus bankiua sdlbaticd, avind insl penele cle un ro$u mai
inchis. La o comparalie atent5, se observa o deosebire considerabild, gi anume
cd remigele primare gi secundare erau tivite cu negru-v erzui, in loc sd fie
tivite cu ctrlori brttne inchis sau rogii, ca la G. bankiua. Spaliul de-a curmezigul
spatelui care^poarti pene t'erzi inchis, era de asemenea mai lat, iar creasta era
negricioasl. In toate celelalte privinle, chiar gi in ce privegte debaliile mdrunte
ale penajului, exista cea mai deplini concordan![. Era cu adevirat surprinz5-
tor compararea t.cestei p[s5ri mai intii cu G. bankiua, &poi cu tatdl sdu, cocogul
spaniol negru-verzui lucios, gi cll mama s&, mica. gdinl mdtflsoas5. alb5.
Acest caz de reversiune este cu atit mai extraordinar, cu cit se gtie incd de mul-
tI vreme cd rasa spaniol5 se reproduce fidel gi cd nu s-a inregistrat nici ur1 caz
in care sd fi apdnrt Ia aceastd rasd vreo pani rogie. Gdina mdtdsoasd se repro-
dttce de asemenea fidel gi se crede ci este o rasi veche, deoarece, inainte de
1600, Alclrovandi se referl probabil la aceastd ras5, descriind-o ca acoperitd
ctl lin5. Ea este atit de deosebitd prin numeroase caractere, incit unii autori
au considerat-o ca pe o specie distinctd; totugi, cind este incrucigat[ cu gdina
2e Juurnal ol llorticulture din 14 ianuarie 1862, p. 325.
20s GAINI

spaniol[ ea prodnce, dup[ cllm vedem acum, descendenli semdnind mult cu

G. banlti"ua s5lbatic5.
Dl Tcgetmeier a fost atiL de arnabil ca sI repete, la cererea mea, incruciga-
rea dintre 1n cocog spaniol gi o glin[.miitisoasd, oblinind rezultate similare.
Astfel, el a crescut ln acest fel, pe lingl o gdind neagrd, gapte cocogi, toli avind
col'plll de culoare inchis5, cu guleragul de culoare mai mult sau mai pulin ro$u-
pori ocaliu . In anul nrmdtor, el a imperecheat gdina neagrd cu unul dintre
fralii ei gi a oblinut trei cocogi tineri, to{i colora{i ca gi tatdl lor, precum gi o
glind neagrd pitat5 cu alb.
Gdiniie din cele $ase incrucig[ri descrise mai sus ntl prezentau aproape
nici o tenclinlI cle reversiune la penajttl cafeniu pestrit al fernelei de G. bankiua'
toLugi, o g[ind alb[ de Cochinchina, care la inceput Lra de un negru-cdrbune]
a devenit upor cafenie sau ca funinginea. Pe mdsurS. ce imbdtrineau, mai multe
glini care firseser[ mult tirnp albe ca zdpada dobindeau citeva pene negre.iO
gXine provenind din una alb[ de lupt[, care mulL timp fusese complet neagri
cu luciu verde, avera la virsta de doi ani citeva dintre remigele primare de un
alb-cenugiu li pe corp o mullime de pene garnisite la virf sau ingust pi simetric
tiviLe cu alb. Md agteptam ca, in timp ce erau acoperili cu Puf, unii dintre pui
s[ fi dobindit dungile transversale atit de comune la galinacee; aceasta ntl
s-a intimplat ins[ in nici tinul din cazuri. Ntrmai doi sau trei aveau la cap
culoarea iogu-cafeniu. Am avut nenorocul sd pierd aproape toli puii albi ob!i-
n1!i din primele incrucigdri, astfel c[ la nepoli negrul prevala ; culoarea lor era
insd foarte cliferitd, unii fiind de culoarea funinginii, al{ii pesbri[i, iar un pui
negricios cu pernele citrdat tivite la virf gi dungate cu cafeniu.
\ioi adiuga aici citeva fapte ln legdturd cu reversittnea gi cu legea varia-
liei analoge. Dupd crim s-a afirmat intr-un capitol anterior, aceastd lege implicd
faptul cI variet5{ile unei specii imit[ deseori specii distincte dar inrudite $i,
dupd punctul de vedere pe care il suslin, acest fapt se explicl in _baza _p_rinci-
piului- cti speciile inrudite se trag dintr-o singur[ f orm[ initialS. D-nii Hewitt
$i R.Orton au observat c[,6lnc[ in condiliile climatului nostru se impiedicd
clr grijir orice incrucigare, gflinile mitdsoase cu pielea gi oasele negre degen^e-
reaiil, aclici revin la culoarea obignuit[ a pielii gi oaselor gdinii comtlne. In
(iermania to) s-a observat o ras[ disLinct[ cu ot]se negre gi cu penaj negru, nu
m5Ldsos, care de asemenea degenereazra.
Dl Tegetmeier m5 informeazit cd, atunci cind sint irtcrucigate rase distincte,
se ob[in deseori giini cu penele insemnate sau incondeiate cu linii inguste,
Lransversale, de culoare mai inchis5. Acest fapb poate fi parlial explicat prin
reversiunea directd la forma parental5, gnina ianki,ua. lntr-adevdr, aceastd
paslre are fala superioarir a penajului fin lmpestrilat[ cll cafeniu inchis gi cu
galhen-rogcat, cu o amestecituri de culori partial qi neclar dispusd in linii
iransversale. Tendinla spre incondeiere este probabil mult intdritd prin legea
varialiei analoge, gtiut fiind c[ glinite din alte specii d,e GaIIus stnL mai clar
inconcleiate, iar gdinile multor galinacee aparlinind altor genuri, cu m ar fi
ao1 Die Htiluter- ttnd Pluuenzuchl , I"Jlrn, 1827, p. 7i. PenLru afirmaliile d-lui Helvitt in legiturS. cu giinile
nriLdsoase albe, vezi Poultrg Book, de W. B. 'fegetmcier, 1866, p. 222. Stnt indatorat d-lui Orton pentru o
scrisoare ln legituri cu acelagi subiect.
 REVERSIUNE ANALOCA

potirnichea, au Ilenele ittcotrcleiate. Dl 1'egetrncier mi-a cornunicat de asemeneil

cd. degi porutnbeii dornestici prezint[ o atit de mare diversitate de colorit, nicio-
datti nu veclem la ei pene incondeiate sau paietate. Ne putem cxplica acest
fapt prin legea varialiei analoge, deoarece nici portirnbelul de stinc[ sdlbatic
si nici vreo specie lndeaproape inruditd nu au asemenea pene. Aparilia frecven-
t.I a incondeierii la pisiri incrucigate explicd probabil existenta subraselor
,,cuc" la lasele de luptfi, poloneze, cle l)orking, de Cochinchina, andahize gi Ban-
tant. Penajttl acesLor pirsdri este albastru-ardezie sAu cenugin, cu fiecare pan[
dtingatd transversal cu linii mai inchise, semlnind astfel intr'-o anumibd rnisurir
ctr penajul cucuh-ri. Jinind searna ci la nici o specie cle Gallus masculul nu este
cilu;i de pri{in dungat, cste rrn fapt neobignuit ci Lrn penaj ca acela al cucului
si fi fosl, deseori transmis rnasclrlului, in special la rasa de g[ini cuc-Dorking.
traptul esbe cu aLlb rnai neobignuil cu cit la rasa cle Hamburg inconcleiati atirirr
gi argintiu, la care incondeierea este caracteristich rasei, fiasculul nu este aproa-
pe de loc incondeiat, acest fel de penaj fiind limitaL la femel5.
Un alt caz de varialie analogd il constituie aparilia de subrase paietate la
g5inile de Harnbnrg, poloneze, malaeze gi Bantam. Penele paietate au la virf
tl n semn de culoarc inchis[ in { ormi semilunar5, pe cind penele incondeiate
au mai multe dungi transt'crsale. AspecLtrl paietzrt nu poate fi atribuib reversiunii
Ia G. banki"ua pi - dupir cum aflr.r de la cll Tegetmeier-- nici nu decurge din
itrct'ucigarea de rase distincLe, ci este un caz de varialie analog[; aceasta pentrtr
cit trtrtlLe galinacce au pcnLr p:rietate, de exernplu f.azannl comriir. I)e aceea rasele
paietate sinL deseori numite glini-, ,fazani". Un alt caz de varialie analogli
la mai multe rase domcstice este inexplicabil: in timp ce sinb acoperi[i cn puf,
puii gflinilor spaniole negre, ai celor Cc luptd negre, ai celor poloneze negre gi
ai banLamilor negri au to{i beregata gi pieptul alb gi deseori pulin alb pe alipi st;.
Redactorr-rl lui Poultrg Chroni.t:let') observd c[ toate rasele care in mod normal
au lobii auricttlari rogii produc citeodati p5s5ri cu lol:ii auriculari atbi. Aceas-
t[ observalie se aplicd in mod special la rasa de lupt[, care dintre tcate rase-
le se apropie cel rnai mr"rlt de G. bankiuct; gi am viizut cd la aceasti sprecie care
trliegte in stat'c natural[ lobii auriculari varia zd la culoare, fiind rogii in ![rile
rnalaeze gi, ln general, insd nu invariabil, albi in India.
Inclteincl aceastl parte a subiecLulrri rneu, poL repeta 1:ir cristir o specie
conrltnr"r cle Gallus variabill, {oarle rispindiLd, gi anulne G. banktua. Aceasta
poate fi upor clonrersbicit5, prin incrucigare cu glini cornune procluce clescenden{i
fecunzi qi prin intreaga sa structur5, penaj ri glas seam[nfl mult ctr rasa
de' ltrpLd ; dc aceea ea poatc fi clasificat:i fr"ir[ grijn ca tulpina acestei
rase, care este cea mai Lipic5 las[ domeslicif[. Arn vflzul. clt de gri]u erstc
sI se admit[ c[ a]te specii, astdzi necunoscute, ar fi fost sLr5rnogii ceicrllalte
rase domestice. $tinr din asemiinarea clintrcr rnajoritatea caracterelor stnrcturale
gi a obiceiurilor gi din rnodul :rnalog in carc variaz[ cd toate rasele sint foarte
indeapr.oape inrtidite. Anr vdzut de asemenea c6, in mod intimpl[tor san
obignuit, mai multe dintre rasele cele mai distincte searuln[ mr-rlb la penaj
cu G. banlti"ua gi c[ clesceudenlii incrucigali ai altor rase, cal'e sint alLfel colo-
31; Dixon, ()rtrqnrcrLtal atttl Dontestic PottIIrlJ, p. 25:1, 3'2,1 ;i 335. I)entru giinile din rasa de lupti, I'ezi I:cr-
guson despre Prize Poultrg, p. 260.
82) Poultrg Chronicle, vol. II, p. 77.

11
2r0 GAINI

rate, prezilltd o tendin![ nrai mult sau mai pulin pronunlatd de a reveni
la acelagi penaj. CiLeva dintre rasele care par cele mai distincte gi care au
cele mai puline probabilititi de a se fi tras din G. banki.ua, cum sint gdinile
poloneze
- cll craniile
de Cochinchina cu
lor proeminente gi pulin osificat€, - precum gi cele
coada lor imperfectd gi cu aripile rnici - poarLd prin
-
aceste caractere semnul evident al originii lor artificiale. Este bine cunoscut
faptul ci in ultirnii ani seleclia metodicl a ameliorat considerabil gi a fixat
mtrlte caracLere. Si avem toate motivele sI creclem c5 seleclia incongtient5,
continuat5 timp de multe generalii, va fi sporit persistent fiecare noul parti-
cularitate, dind asLfel nagtere unor rase noi. De indat[ ce dor-r[ sau trei rase
att fost formate, incntcigarea a intrat in joc, schimbindu-le caracberul gi mirin-
du-le numdrul. DLipI o descriere publicat[ recent in America, giina de Brah-
maptttra prezintd Lln bun exemplu de ras[ creaL[ recent printr-o incrucigare
gi care se po:rte propaga fidel. Binecunoscu{ii bantami Sebright constituie Lrn
alt exemplu similar. De aici se poate conchide c[ nu numai rasa de iupt[,
ci toate rasele noastre se trag, probabil, din varieLaLea malaez[ san indianl
a speciei G. bankiua. Daci esLe 3$&, aceasti specie s-a modificat considerabil
de cind a fost domesticitd pentru prima oar5, lns[, dup[ cum voi ardta mai
jos, a fost timp suficient pentru aceasta.

ISToRIA cATxTT

Riitimeyer nu a gdsit nici Lr n f el de resturi de glini in vechile locuinle

lacustre din Elvetia ; dupd Jeitteles ins[ 33), asemenea resturi all fost cu
siguran![ g[site in asocialie cu animale disp[rute gi clr resturi preisLorice.
Este de aceea curios cI g5ina nu este menlionat[ in vechiul testamenb gi cd
nici nlr apare pe vechile monurnente egiptene. Nici Homer, nici Hesiod (p.
la 900 i.e.n.) nu vorbesc despre ea. Gflina este ins5. menlionatfl de c5tre
Teognis gi Aristofan intre anii 400 gi 500 i.e.n.; ea apare pe unii dintre
cilindrii babilonieni din secolele VI gi VI I i. e. n., cilindri din care dl Layard
mi-a trimis o amprentd ; de asemenea gi pe morrnintul harpiei din Lycia, de
prin anul 600 i.e.n. Agadar, dup[ cit se pare, gi'rina a ajuns in Europa in
stare domestici prin secohil VI i.e.n. Pinh in tirnpul erei cregtine, ea a inaintat
gi nrai cleparte spre vest, gi se gtie c[ ILrliu Cezar a glJit-o in Anglia. ln
India ea trebuie sd fi fost domesticilir pe vremea cind au fost scrise Legile
ssS Die ttorgeschichtliclrcn Alterthrinter, parLea a II-a, 1872, p.5. In Ilaces of IIun,1E50, p. 37'1, Dr. Pickering

spune cI capul;i gltul unei giini elau purtate intr-o procesiune care ducea ,tributtil lui Tutmes al IIl-lea (1445
l.e.n.) ; dl Birch de la llritish. \Iuseum se indoiegte insir cd desenul reprezintii intr-adcvir capul unei girini. Irste
necesard o oarecare precaulie ln legiturl cu absenla desenelor reprezentlnd giini de pe monumentele egiptene, avind
ln vedere prcjudecata puternicd gi foarte rrispinclit[ tn conLra acestei pisdri. ]lev. S. Ilrhardt mi informeazir cir,
ln prezent, majoritatea triburilor pigtne de pe coasta de est a Africii, inLrc -1' ;i 6" la sud de ecuator, au o
avelsiune fali de girini. Indigcnii de pe insulele Pellcrv rcfuzii s5. rninince girini, la fel ca gi indienii clin unele
regiuni alc Amcricii de Sud. Pentru istoria veche a giinii, r'ezi de asemenca \rolz, )Seitrtige rttr littltttrgeschichte,
1852, p. 77; gi Isicl. Geoffroy St.-ililairc, IIist. nat. 91d,rt., vol. III, p. {i1. ln lncrarca sa On the llelatiott'ol
J)omes{ir:nterl At'Lirttals to Ciuilizatiott, dl Crarrlurcl prezinti o adrnirabilI istorie a girinii: lucrarea a fost prezcntati
la Oxford in 18ti0, in fala Rrit. Assoc., fiind ulterior publicati separal. Citcz din ea despre poelul grec'feognis
9i despre Inormintul harpiei descris de Sir C. Fcllorves. Citez dintr-o sclisoale a d-lui l3l-vth in leglturl cu legile
lui lIanu.
 ISTORIA LOR 2tr

ltri N[;.rtru, aclir:ri, dupir Sir W. Jorres, prin anul 1200 i.e.n., insd dupd
dl II. Wilson - o au I oritale mai rccentfl in materie - numai prin anul
800 i.e.n. intr'-adc\.irr', acesLe. legi interziceatt sd se rndnince gdini domestice,
fiind pemtise tnrnrai ccle sllbatice. Dac5, dup[ curn am arltat inainte, se
poate' acorda incredere vechii enciclopedii chineze, gdina a fost domesticitir
cu ciLeva secole rnai cler,renre, pentru cd se spllne c[ ea a fost introdusd in
China dinspre vest, prin anul 1400 i.e.n.
Nu existi suficicnt material pentru a se urrn5ri istoria diferitelor rase
dislinctc. Canr pe la inceputul erei crer$tine, Columella menlioneazd o ras[
de luptir cu cinci degetc gi citer.a rase provinciale ; ntr gtim ins[ nimic despre
ele. El se refrrrri cle asemenea la glini pitice; acestea nu pot fi insi aceleagi
cu Jtantamii no5lli, care duph cum a arhtat dl Crawfurd fost introdugi
clirr J:rponia, in ll:rrrl,am -din Iava. Dup[ cum m[ informeazf, - au dl Birch, inbr-o
t'ecltcr enciclopcclie jallonezi sc vorbegte despre o gdin5 piticd, probabil adev5-
t'atttl banLatu. In enciclopedia chinez[ publicat[ in 1596, insfl compilatd din
cliferite stu'srr, unele foar'1e vechi, sint menlionate gapte rase, inclusiv cea
pe care Altl nunti-o acum slritoare sarl tiritoare, precum gi g5inile cu penele,
oasc'le .si carnen nggre. in 1600, Alclrovancli descrie gapte sau opt rase de glini
gi acesta esle cel mai r,echi docnment din care se poate deduce virsta raselor
tronstre europene. Galltts turcictts pare sir fie cu sigulanlri gdina de I-Iarnburg
ittcondeiatti; insir dl Brenl., un foarle priceput cunosc[tor, este de pdrere c[
Altlrovli ndi ,,il desena L, in rn ocl evident ceea ce a vdznt din intimplare gi nu
1tc t't'l tttai bun excrinl-rltl al lasei". I)i: fapL, dl Brent consid'erir c5 toate giinile
Itri Aldlor'unr,li nu sinL rle r':rsr"l purir. EsLe ins[ mult mai probabil c[ toate
t'asele troaslt'e s-iiir anielioraL gi s-arr rnodificat mult de pe timpul lui Aldro-
vatrcli, 1'lentltt cir rltr vreln(- ('r) gi-a c-laL osleneala si execute apitea clesene, el
ar. fi cit tita L 1;r'obabil sir-gi pl'ocrlrc) c.xemplare caracteristice. Totugi, g5ina
militsoasir exisLa pt: atunci in starea ei de ast[zi c?, aproape sigur, pi g[ina
cu lteuele crelc sau intoarse. Dl Doxon 3a) considerd giina de Padova a lui
Alclror-andi,,th'eirl o varietale a girinii poloneze", pe cind dl Brent este de
lrlrercr cti era utai curincl inruclit[ crr g5ina malaezd.Particularit5lile anatomice
ale craniultri llrsei poloueze aLr fost observate de P. Borelli in 1656. Potadduga
t:it in 1737 se cnnogtea o subras:i polonezd, qi anume cea paietat[ auriu.
.Indecincl ins[ dupir descliere,a lui Albin, creasta era atunci mai mare, motul
tle pene rnult mai rnic, piepLul p[tat mult mai grosolan, iar abdomenul gi coap-
seler tnult rtrni llcgl'e; o glinir polonezir paietat[ auriu in aceast[ stare nu ar
avea acurn nici o valoare.
DItrERENIri Ix srRUcruRA ExrEnsA gI INTERNA .q. RASELoR;
VARIABILITATE TxoTVTIUaIA

(iirirtile au fosL supr.lse la diverse condilii de via![ qi, dup[ cum aln vdzut
mai sus, r-r existat suficient Limp pentru o nlare variabilitate gi pentru acliunea
lentir a selecliei inconqtiente. Deoarece exisb[ motive terneinice in favoarea
corrcepliei c[ boate lasele se Lrag clin Gal/us bankiua, merit[ s[ descriem cu oare-
3a) Ornuntentul cLnd l)onustit: IiLrultry, 1847, p. 185; pcntru pasajele traduse din Columella, vezi p. 312.
Pentrt. hartrbr.n'gii aulii, vezi llbin, Ntrlrrrcl Ilislorg ol Birds, 3 vol. cu plange, 1731-1738.
t1, GAINI

cal'e arnlnutrlinre principalele puncte de deosebire. Incepincl cu oulle gi puii,

nui rroi ocupa in continuare de caracterele sexuale secllndare, $i apoi de deose-
l-ririle dinLre rase in ceea ce privegte structura externd .si scheletul. Voi da arnS-
nrrntele de mai jos penLru a demonstra in special cit de variabil a devenib
irproape fiecare caracter in concliliile vielii domestice.

OuALs. Dl Dixon observl as) ci ,,fiecare gdin[ are o particularitate indi-

r-idLral[ in ceea ce privegte forma, culoarea gi dimensiunea <lului, care, atiba
l-irnp cil. rlmine sinitoasd, nu se schinibd niciodatd, in tot cursnl vielii sale.
,\ceastd particularitate este tot atit de bine cunoscut5 cle cei care obignuiesc
sii-i string[ ouile, ca gi scrisul celei mai apropiate dintre cunoptinlele lor".
Cred cI aceast[ observalie este in general adev[ratd $i, dac[ nu se cregte ull
numdr mare de g[ini, oulle fiecdreia pot fi aproape intotdeauna recunoscute.
Nalural c[ ouile raselor cle talii diferibe se deosebesc rnult prin dimensiuni;
nu insf,, dupi cit se pare, in raporb sLrict cu talia giinii. Astfel, gdina malaezl
esLe mulb mai mare decit cea spaniol[, insd tn general ea nu produce ou[ afiL
de merri. Se pare apoi ci bantamii albi fac oud mai mici declt alli bantami tu),
iar pe de alt[ parte, dupl cum aflu de la dl Tegetmeier, g[inile albe de Cochin-
china fac cu siguran!5 oud mai mari decit cele galben deschis (buff) de Cochin-
china. Totugi, ouile diferitelor rase variazi consideraltil in privinla caracterului.
Dl Ballance afirm[ 3?), de exemplu, cd ,,puicile sale malaeze din anul trectrt
au fdcnt ou[ de aceeagi mdrime ca cele ale oric[rei rale gi cti alte g[ini malaeze
in virstd de doi sau trei ani au flctrb ouI nttmai cu foarte pu'!in mai mari decit
oul unei g[ini Bantam bine dezvoltate. Unele dintre ele erau tot atit cle a]be
c:r gi cele ale gdinii spaniole, iar altele varian de la culoarea crem deschis
1;in[ la galben inchis intens sau chiar pin[ la cafeniu". F'orma varaizS de ase-
rltenea, cele doud capete fiind mult mai egal rotunjite la gbinile de Cochin-
china decit la cele de tuptl sau poloneze. Gflinile spaniole fac oui mai netede
decit cele de Cochinchina, ale cdror oud sinL, in general, granulate. La aceastl
din urnr[ ras[ gi in special la cea rnalaezfl, coaja oului tinde sd fie mai groasir
clecit la rasa de luptd sau la cea spaniol[; insti gdinile de Nlinorca, o subrits[
rr celei spaniole, fac, pare-se, onI mai tari decit adevlratele g[ini spaniole 38).
Culoarea difer[ considerabil. AsLfel, girinile de Coc]rinchina fac oud galben deschis
(buff), cele nralaeze de Lrn galben mai deschis, variabil, iar cele de lupt[ de
un galben pi mai deschis. Se pare c[ ouile de o culoare mai inchis5 caracte-
rizeazd. rasele care au fost aduse recent din Orienb sattcaresint incd lndeaproape
innrdite cu cele care trdiesc in prezent acolo. Dup5 F'ergtrson, culoarea girlbe-
nugulni, c2 gi a cojii oului, diferl pulin la subrasele de lupt5. Dl Brent mi
infornreazi de asemenea c[ gflinile de Cochinchina de culoare inchis5 ca a
potirnichii fac oui mai inchise la culoare decit celelalte snbrase de Cochinchina.
35) Ornatnental unrl l)orttestic Poultrg, p. 752.
36) Ferguson, despre llare Prize Poultrg, p.297. Aflu c5, in general, nu se poate avca incrcdere ln acest
ar.rtor. El plczinti, totugi desene, plecurn gi rnulte infonnafii despre ouir. \-ezi p. 34 ;i 2l3ir, clespt'e ortdle g[inilor
clin rasa de luptl.
37; Vezi Portltrg Book, cle dl Tegetmcier, 186ti, p. 81 ;i 7.S.
381 Ttte Cottage Garclener din oct. 1855, p. 13. Despre grosinrea cojii ouirlor girinilor din rasa cle lupt5,
vezi N'Iowbray, On Poultrg, ed. a 7-a, p. 13.
 DIFERENTELE DINTRE RASE 213

Gustul gi suculen{a oului diferir cu sigulan{i la diferitele rase. ProductiviLaLea

diferitelor rase esLe foarte difcritir. G[inile spaniole, poloneze gi de Harnburg
$i-au pierdut instinctul clocitului.

Pulr. Deoarece atunci cind sint acoperili cu puf, puii aproape ai tuturor
galinaceelor, chiar ai pdsirilor negre curassow .) gi Lagopus, sint du ngali
longiLudinal pe spaLe (caracter din care, la virst5 adult[, nici Lrnrll dintre serXe
nrr pistreazir nici o urm[), s-ar putea presupllne c[ puii tnturor glinilor noastrcr
domestice ar urma sd fie dunga{i in mod asemflnltor 3e). 'IoLugi, nlr ne-an] fi
ptitut agtepta la a$a ceva ciL[ vreme penajul adu]t al ambelor sexe rr suftrrit
o atit de mare rnodificare incit s[ deiinn complet alb sau neqnr . La girinile
albe de diferite rase, puii sint uniform alb-gilbui, trecind la gdina mitisoasir
crl oasele negre intr-un galben de culoarea canarr"ilui. Acesta era ca rl general
gi al puilor de gflini albe de Cochinchina ; aflr.r ins[ de la dl ZurhosL cii acegLia
sint nneori galben deschis sau de culoarea lernnului de stejar gi cir toli cei cle
aceastd ultimi culoare care au fost {inuli sub observalie erau masculi. PLrii
gdinilor galben deschis de Cochinchina sint de un galben auriu, ugor de distins
cle cei de culoare mai deschisf, ai gdinilor albe cle Cochinchina, gi sint deseori
dungali longiLridinal cu nuan{e inchise, iar puii giinilor de culoare arqintic ca
scortigoara de Cochinchina sint aproape intotdeauna galben deschis. Cincl sint
privili intr-o lumind special5, puii ghinilor albe din rasele de luptd gi de Dorking
prezint5 u neori (dupi dl Brent) urme vagi de dungi longitudinale. Girinile
complet negre gi anume cele spaniole, cele negre de lupt5, cele negre poloneze
gi bantamii negri, prezinl[ un caracter nou, puii lor avind pieptul pi bereg:rtzr
rnai mult sall mai pulin albe, uneori cu pulin alb gi ln alte pirli. Atunci cincl
au ptrful alb, puii spanioli prezintS qi ei trneori (Brent) penLru citva tirnp
primele pene adevdrate cu virful alb. Caracteml prirnorclial dungat esLe phstlat
la puii celor mai multe subrase de luptd (Brent, Dixon) ai rasei de Dolking,
ai subraselor de Cochinchina de culoarea pottrnichii gi a lagopusului (Brent),
nu ins5, dup[ cllm am v1,zut, ai altor subrase ; de asemenea la puii ra sei
malaeze asemiindtoare fazanului (Dixon), insd dupd cit se pare, nu ai altor
g5ini malaeze (ceea ce md snrprinde foarte mult). LJrmdtoarele rase gi subrase
nu sint aproape de loc, sau chiar de loc dungate longitudinal. Astfel, girinilc
de Flamburg incondeiate auriu gi argintiu, nu se pot distinge aproape de loc
una de alta in ce prir,egte puful (Brent), ambele avind Lln mic nunrr"lr de
pete inchise pc cap gi la tirtitS, citeodat[ cu o dungd longitudinald (Diron)
pe ceaffl. Nu am vlzut decit un singur pui de rasa de Hamburg paictatd
argintiu gi acesta era neclar dungaL de-a lungul'spatelui. Puii polonezi paic-
tali auriu (Tegetmeier) sint de un cafeniu-rogcat cald, iar cei paietali argintiu
sint cenugii, uneori (Dixon) stropili cu ocru pe c&p, aripi pi piept. G[iniie
cu c pi albastru-g5lbui au puful cenu giu. Puii de bantami Sebright (Dixon)
sint de Lrn cafeniu inchis uniform, pe cind cei de bantami de lupt5 rogii cu
*.; Nutnele unei pdsdri sud-americane din familia curcanilor (n*. lrad.).
3e) Inforrna{ia mea, care este foalte departe de a fi pcrfecti, asupra puilor cu puf, provine mai ales din
lucrarea cl-lui Dixon Ornamental and Dom-estic Poultrg. D-nii B. P. Brent gi Tegetmeier mi-au conunicat multe
fapte prin corespondenll. Voi indica in fiecare caz sursa informaliei prin numele respectiv intre paranteze.
Pentru puii gdinilor albe mtrtisoase, vezi Pottltrll Boolt a lui Tegetmeier, 1866, p.22I.
 GAINI

pieptul cafeniu sint negri, ctt ceva alb pe beregatir gi pe Jriept. f)in acestefrrpLcr
r-edem cI puii tineri de ciiferite r"ase gi chiar cei ai accleiapi raser prirrr:ip:rle se
deosebesc mult prin invelipul de puf gi, cu toaLe cI clungile longiLrrclinalc carac-
tertzeazd, puii tntnror galinaceelor sdlbatice, ele clispar la nrai urtilte rasc
clontestice. S-ar putea admite ca regul[ generalir cii, cu cit penajui aclu]t -sc
dcosebegte mai nrult de cel al speciei G. bankiuct adulte, cu atil rnai conrpleL
gi-au^ pierdut puii dungile.
In ceea ce privegte perioada din via{ir in care cArrctcreler proplii fiecrirci
rase apar pentrtt prima dat5, este evident c[ sLructuri ca degetele suplimentarc
trebuie sI se formeze cu nlult inainte de nagterc. La griinile :poloneze, proemi-
nenta exblaordinarl a pdr{ii anterioare a craniuhli esle bine dezvolLatl inaintc
ca puii si iasd din oua0); molul ins[, cale se sprijind pe proeminen{ir, este ntai
intii slab dezvoltat gi nici nu ajunge la dimensiunea sa deirlinir pirri in al cloilea
an. Cocopul spaniol este remarcabil prin creasta sa aclmirabilir si aceasta se
dezvolt[ la o virstd neobignuit de timpurie, astfel c:d la virsta drr numai citeva
sdptdmini tinerii masctrli se pot distinge cle fermele, deci mai devremer decil,
Ia alte rase; de asemenea, ei cintfl foarte de tirnpuriu, c]ai]t pe la virsla de $ase
sdpt[mini. La subrasa olandezd a gdinilor spaniole, lobii auricu]ari albi se clez-
voltd mai devreme clecit la rasa spaniol5 cornunSot). Rasa cler Cochinchina este
caracterizatd, printr-o coadi scurt5, iar la cocoSii tineri coada se dezvoltir neo-
bignuit de tirzin nt). Rasa giinilor cle luptl este binecnnoscnt[ pentru caracteml
s[n agresiv gi cocogii tineri cint5, bat clin micile lor aripi gi se lupt[ lntre ei
cu ind5rfltnicie, chiar cincl sint inc[ sub inglijirea nramei lorou).IJn autor scrieaa) :
,,Am observat de seori puii clocili de o g[inii, aproape nepena{i inc5, complel.
orbi din cauza luptei ; perechile rivale stltcau posomorite prin colltiri ri iSi
reluau lupta de indatd ce recdpdtau plima razit, de ltrminr"l". Annele gi firea agrc-
sivd a tuturor masculilor cle galinacee servesc cviclent scol)11lui de a pune stiJlinirr,r
pe femele, astfel ch tendin{a la puii nogtri din'r'asa de lupt[ cle a se bate la o
virstd extrem de fraged5, nlt este numai inutilii, ci gi d[nn[toare, ei suferinrl
nrult din cau za rd,ntlor. Antrenamentul Ia luptd in tirnpul vtrsteri fragede poatc
fi natural la Gallus banktua silbatic5. Deoarece omul a conLinuat lnsd in decur"sul
a multe genera{ii seleclionarea cocogilor celor mai a.gresivi, este mai pro}rabil
ca agresivitatea lor sd fi fost mdritd in nrod artificial, fiind Lransmis5 in mod
nenatural tinerilor pui masculi. De asemenea, este probabil ca dezvoltarea
extraordinard a crestei la cocogrll spaniol s[ fi fost transmis[ in acelagi mocl,
fdri intenlie, tinerilor cocogi. Intr-adevdr, pe amatori nu i-ar fi interesat fapl,ul
c[ p5sdrile tinere aveau creste mari ; ei ar fi seleclionat insfl pentru reprodu-
cere adullii care aveau creasta cea mai frumoasl, .indiferent clacri ea era sau
nu dezvoltatl de timpuriu. IJltimul punct care trebuie obsen'at aici este
c5, degi puii gdinilor spaniole gi malaeze sinL bine acoperili cu pnf, ade-
a0) Dupd cum aflu de Ia dl Tegetmeier; vezi de asernenea Prc,r. Zoolog. Srrc., 1,-S56, p. 366; asupra dez-
voltirii taldive a molului, vezi Poultrg Chronicle, vol. II, p. 132.
41) Asupra acestor puncte, vezi Poultrg Chronicle, vol. III, p. 166
;i Tcgetmeier, Pttultrg Boolt, 1806,
p. 105 9i 121.
rz) Dixon, Ornamental and Dornestic Poultr11, p. 273.
as) Ferguson, On Rare and Prize Poultrg, p. 261.
{a) Mowbray, On Poultrg, edilia a 7-a, 1834, p. 13.
 DIFERENTELE DINTRE RASE 275

viratele pene sint dobindite la o virstd neobignuit de avansatd, astfel cd un

timp oarecare plsXrile tinere sint parlial golage gi sint predispuse s[ sufere
de frig.
CrnrcrpRn sEXUALIT sECUNDARIT. La f orma parental5 GaIIus banki"ua,
cele doui sexe se deosebesc mult prin colorit. La rasele noastre dornestice,
deosebirea Itu este niciodati mai accentuat5, ci adeseori este mai redus5, fiind
foarte variabil[ c]riar la subrasele aceleiagi rase principale. Astfel, la anumite
g[ini din rasa de ltrptd deosebirea este tot atit de mare ca gi la forma parental[,
pe cind la subrasele albe gi negre nu existd nici o deosebire in privinla penajului.
Dl Brent m[ informeazd, cd a r'5zttt douii linii de pdslri de lupti rogii cu pieptul
negru ai cdror cocogi ntt se puteau distinge intre ei, pe cind g[inile erau la una
dintre linii cafenii de culoarea potirnichii, iar la cealalti cafeniu-g:ilbui. IJn
caz asem5rt[tor a fost observat la liniile plsdrilor de luptd rogii cu pieptul
cafeniu. Giina rasei ,,de lupti cu aripi ca de ra![" este ,,extrem de frumoasS.,'
$i se deosebegLe mult de g[inile tuturor celorlalte subrase de lupt[; in general
insl - ca in cazul p[sirilor de lupt5 albastre gi cenugii gi in cel al unor subva-
riet5{i ,,pile" de lupLd (pile-game) - se poate ohserva un raport destul de
apropiat intre masculi gi femele in ceea ce privegte varia{ia penajuluias;. Un
raport asemlniitor este de asemenea evident a tunci cind co mpardm diferitele
r.ariet[ti ale rasei de Cochinchina. La gdinile poloneze paietate auriu gi arginbiu,
precllm gi la cele gilbui, existd o mare asemdnare generald intre sexe in ce
privegte culoarea gi semnele intregului penaj, bineinleles cll exceptia guleragului,
a molului gi a blrbii. O considerabilfl asemdnare existd de asemenea intre
cele doui sexe la glinile paieLate cle FIamburg. Pe de altd parte, sexele gdinilor
incondeiate de Ifanrburg- se deosebesc evident, incondeierea caracteristic[ glini-
lor fiind aproape absenLir la masculi, atit la varietatea aurie cit gi la cea argintie.
Dupd cllm am v5zuL mai slrs, nu se poate stabili insd ca regulS general5 cd
pflsirrile mascule nu au niciodat[ pene incondciaLe, deoarece pdsirrile cuc-
Dorking sint,,remarcabile prin faptul cd all aproape aceleagi semne la am-
bele sexe".
Este un fapt neobignuit cd masculii anumitor subrase gi-au pierdut nnele
dintre caracterele lor masculine secundare $i, din cauza marii lor asem[ndri
in ce privegte penajul ctt femelele, ei sint deseori denumili,,cu pene de giin5"
(hennies). Existd o mare diversitate de pdreri in ce privegte faptul dacl acegti
masculi sint intr-o oarecare misurl sterili; ci acegtia sinb uneori par{ial sterili
pare evident c0), dar aceasta se poate datora cosangvinizSrii prea apropiate.
Dat fiind cd mai mulLe dintre acesle subrase clr aspecL feminin s-au propagat timp
indelungat, este evident, c[ acei masouli nu sint cu totril sterili gi c[ intregul caz
este foarte diferit de cel al femelelor b5trine care dobindesc caractere masculine.
Din cauzd, cd masculii gi fernelele de rash Banl.am Sebright tivili auriu gi argintiu
sint colorali la fel gi c[ masculii nu au nici gulerag gi nici rectrice filfiiboare
in formd de secer[, ei nu se pot deosebi unii de allii decit prin creastfl, cercei
45) Yezi descrierea completi a varietililor rasei cle lupli ln Poultrg lSook a lui Tegetmeier, 1866, p. 131.
Pentru giinile cuc-Dolking, p. 97.
co; DI Hewitt in Poultrg Bool; a lui Tegetmeier, 1866, p. 246 gi 156. Pentru cocogii de lupti cu coadl
de gtrini, vezi p. 131.
216 GAINI

;i pinteni. Rcccnt, o subrasi de Hamburg cu coadi de gdinil era foarte preluit5.

Exist."r clc asernen€a o rasii de lupti la care masculii gi femelele se aseam[nd
lr tit c'[e mult, incit in arena de lupti cocogii .si-au luat adversarii ctr pene de
gr'rinI dreptb girini adcvdrate gi clin caLrza acestei greqeli 5i-au picrdut vialaa?).
Cu toate cir sint acoperi{i cll pene de girinir, cocogii sint,,pls[ri indrdznele
5i lulajul lor a fost cleseori dovediL"; s-a publicaL chial'o gravttt'it a tllltti invirl-
gILor cclebru cu ccladil de girinir. Dl l'egetmeiet'nt) a lnregistrat cazv"l rctnarcabil
rl ,lnui cocog de luptir roslr cu pieptul cafenirt care, clttpit ce a dobindit penajul
perfect masculin, s-a :rcoperit in toamna ut.mltoare ctl 1lc'ne de gdin[ ; el ntl
$i-a pierdul insir gllisul, pintenii, puLcrea gi nici product,ivitaLca. Aceasti pas[re
gi-a pdslrat acelagi caractcr timp dc cinci ani $i a olllinuL clescendenli atit cu
pcne de g[in[ cit ri cll per]e milsculine. Dl Grantley F. Berkelel'povcsle;be
iarul gi nrai neoltignuit al rinei linii renumite de ,,g5ini dc ltrptl-clihor (pole-
caL)", care aproape Ia fiecare clocire producea Lln siitgttr coco, ctt aspecl,
cle glin[.,,MArca particularitate a unuia dintre ace$ti cocoqi consta in faptul
cir, in decursul anjlor el nu era intotdeauna coco$ clt aspect de giinir gi nu avea
intoicleauna culoarea zisi de dihor, adicd neagrl. r\slfel, dtrpi ce intr-un an
r{\-ea penajul cle dihor ;i de girin[-coco$, el nipirlca, ceipiitind ripoi tln penaj
complet masculin, ro$u cr-l pieptul negru, pentnt a reveni in anul urmdtor
Ia pena jul anterior" oo).
Am aliitat in Origi.nea speci.i,Ior clr, in ceea ce privegte caracterele sexuale
secunclare, ele pot s5 se deoseheasci nrtrlt la speciile aceluiagi gen gi sh fie neo-
bignuit clc variabile la indivizii aceleiagi specii. Dup[ cum. am v[zut mai
sus, Ia fcl se intirnlllir cu rasele de gdini, in ce privegte culoarea penajului, dttpX
cunl la ferl esle pi cr,r cclelalte caractere sextlale secnndare. In primtrl rind, creasta
se cleosebepte mult la difc'ritele raseso) gi forma ei este etrtinatnente caracteristicl
fieciirci rase, cu excep{ia celei de Dorking, cireia all}tltorii ntl i-au stabilit
inch folma c'rcstti gi nu i-au fixaL-o prin seleclie. Creasta sirnpld gi adlnc dinlatd
rcprczilltir forma tipicil 5i cea mai comun[. Ea se deosebegte mult, prin dimen-
sirine, fiincl extrent de clc.zr-olfati{ in giiinile spaniole, ial lil o ras[ localS nunliLI
,,scufie ro5ic" (Red-caps), uneori ,,depdgeqte in fa{[ l5{imca de 7,62 cm $i lttn-
gimea de 10,16 cnt, ntlsuratl pin[ la capXtril virfului din spate" st;. La nnele
rase creasta este dubli $i, cincl celc douir capete sint sttdaLe inlpreunS, ea
f ormeazh o ,,crea.stl-r-crrrp[" (cup-c'ornb) ; la ,,crea.sta-tra ndafir" (rose-contb)
ca este turtild, acoperitir cu mici proeminenle gi dezr,'oltat[ spre spate ; la
girirra cu coarlle gi crduc-c&)ur sc tel'min[ prin dou[ coarne; Ia giinile de Brahma
iu crreaslfl cie piirrn esle triplir ; la cele malaeze este scurt5. gi trunchiatS, iar la
cele cle GuelclerlanC Iipsegte. La rasa dc luptI cu cittcuri (Lasselled) citeva pene
lungi se ridicd din parlea posterioar5'a crestei, iar Ia mulbe rase creasta este
a7) TIte h'ielcl din 20 aprilie 1861. Autorul spune cri a vizut o jumitatc cle- duzini de cocogi astfel sa-
clifica!i.
a8; lrroc. ctl Zoolrtrt. Sr.,c. clin martie 1861, p. 102. Gravura coco;uh.ti cu coatli tle giini la care tocmai
ne-aln l't'ferit a fost prezcntati ln fala societi{ii.
ay 'l'ltc Ficlrl din 20 aprilic 1861.
50) Slnt inclatorat cl-lui Brent pentru o descrierc cu schite a tuturor variatiilor crcstei cutroscute de d-sa
plecum si, cle asemenea, petrtru cele in legdturl cu coacla, care vor fi aritate indatd.
6t) Poultrll Boolt, cle Tegetmeier, 1866, p.234.
 DL,OSI]BIR] STlXT]AI,E

inlocuiLl cu un rno! de pene. Atunci cind este pulin dezvoltat, rnolul pornegte
dintr-o masi cdrnoasS, lnsfl cind el este foarte dezvo]tat pornegte dintr-o-proemi-
nen{[ entisferic[ a craniului. Aceastri proerninen{[ este aLit cle mult den'oltatd
la cele mai bune glini poloneze, inclt am r'[zut pisiri care aproape ci nu-gi
puteatt ciuguli hrana de pe jur; pi un autor german afirmlsz) cd ele sint, expllse
in consecin!fl ca sd fie atacate de. uliu. De aceea, astfel de structuri monstnioase
ar fi inl[turaLe in sLarc natural[. Ccrcerii rrariazd de asemenea mull ca dimen-
sittne, fiind mici la rasa malaezd gi la alLe citeva rase; la anumiLe subrase poloneze
ei sint inloctti{i printr-un mal'e smoc de pene, clenumit barbi.
Guleragul nu se deosebegte mulL la diferitele rase ; el este ins[ scurt $i
rigid la gdinile malaeze gi lipseqte la rasa ,,hennies". f)at fiind cH pdsdrile mascule
din antrmite ordine prezinL[ pene de forrne extraordinare, ca cle exemplu rahisuri
nttde crt discuri la cap51, etc., meriti si prezentlm urmirtonrl caz: La GaIIus
banktua shlbatic[ pi ]a griinile noastre domestice, barbele care ies de fiecare
parte a extremitltilor penelor din gulerap sint nnde, nefiind acoperite cu
barbule, astfel cd ele seamlnl cu nigte tepi. Dl Brent mi-a trimis lns[ citeva
pene de gulerag scapulare de la un cocog Linir de lupti din varietatea Birchen-
arip[-de-ra{[ (Duckrving), la care barbele nude sint cdtre virf dens acoperite
ctr barbule, astfel cI aceste virfuri, care erau colorate inchis cu un luciu metalic,
eratr separate de p5rlile inferioare printr-o zonit, fransparentd de formd sime-
tric[, formatfl din por{iunile nude ale barbelor. Din aceast[ cauzd,o virfurile
eolorate a\reau aspectul unor mici discuri metalice separate.
Penele in formir de secerl ale cozii, care sint in numir de trei perechi gi
sint eminamente caracteristice sexului masculin, se deosebesc mult la dife-
ritele rase. in loc s[ fie lungi gi fi]fiitoare, curn sint la rasele tipice, la unii
cocogi de l{amburg ele au forrna de iatagan, la rasa de Cochinchina sint
t-'xtr€'m de scurte, iar la rasa ,,Ffennies" rlu sinL de Ioc dezvoltate. La rasele
de Dorking gi de luptd aceste pene sint linute in sus, ca gi intreaga coad[,
iar la cea malaez[ gi la unele pds[ri de Cochinchina ele sint l5sate rnult in
ios. Subrasa sultan este caracterizatl, printr-un numdr suplimentar de pene
Iaterale in formi de secer[. Pinbenii variazd, mnlt, fiind plasali mai sus sau
mai jot pe gambfl; ei sint foarte lungi si asculili la rasa de lupt[ gi bonli
gi scurli la cea de Cochinchina. Aceste din nrmd p[sdri par s5-gi dea seama
cI pintenii lor nu formeazil arme eficace, deoarece, cu toate ci uneori folosesc
pintenii, elc lupt[ mai adesea _- dupl cum m5 informeazi dl Tegetmeier
apu cindu-se gi scttturindu-se reciproc cu ciocul. DupI cu m m[ informeazir -
dl Brent, unii cocogi de lupti indieni, primili din Germania de cdtre d.-sa,
au trei, patru satt chiar cinci pinteni Ia fiecare pi6ior. Unii cocogi de Dorking
au de asemenea cite doi pinteni la"fiecare picior 53), iar la p[sdri din aceastd
ras[ pintenul este plasat aproape pe exteriorul piciorului. Intr-o veche enci-
clopedie chinezd sint men{iona{i pinteni dubli. Aparilia lor poate fi conside-
rati ca un caz de r.aria{ie analog5, pentm c[ nnele galinacee s5lbatice, cunr
esle de exempltr P olg plectron-ul, au pinteni d u bli.
sz1 Llie llilhner- ttnd P't'auenzucht, 7827, p. 11.
53) Poultry Cltronicle, vol. I, p. 595. Dl Brent m-a informat despre acela;i fapt. In legitur:i cu pozilia
pintenilor la cocogii de Dorking, vezi Cottage Gartlener din 18 septembrie 1860, p. 380.
 GAINI

.Iudecincl cltipir cleosebirile care, in

general, disting sexele la galinacee,
iulumitt cnrar:tcre:rle giinilor noaslre dotnestice par si fi fost transferate
cie la un ser la cel5lalt. La toaLer speciiler (it afar[ de Tttrntr), masculttl este
iulolclc:runa cel mai fnrmos, aLunci cincl intre mascul gi femel[ existi vreo
dcosebire eviclent[ in prir-in{a penaju]ui. La rasa de Hamburg paietatl auriu,
eilina e,sLe insir tot atiL de frumoasi ca gi cocogul gi incomparabil mai frumoasd
rleciL gliina oricirrei specii naturale de GaIItLs, astfel cI aici un caracter masculin
rr fosL transl'cluL fenrelei. Pe de altl parte', la rasa cuc de Dorking gi la alte
lase cuc, inconcleierea penaiului, care la Gullus este un aLribut feminin, a fost
lrarnsfer:r[d ia ntascul. In baza principiului varialiei artaloge, acest transfer
nici nu este surprinzfltor, deoarece la rnulLe qennri de galinacee masculii sint
dungli{i sau incondeiali. La majoritalea acestor pdsiri, diferitele ornamente
tlc pe ('ap sint mai deplin dezvolt:rte la mascul cleciL la femel5; la giinile polo-
nez.e insri, mo{rrl san pilnlituful de pe cap care la mascrtl inlocuiepte creasta,
t'ste la ferl cle clczr-oltat la anrbele sexe. La masculii unor albe anumite subrase,
cal'e, clin cauzl cir g:iinA ale un mic mot, sinb denumite molate-ciocirlie (lark-
c'r'cstcd), ,,o sinquri cleastfl verlical[ inlocuiegte uneori aproape complet
ntolrrl" un). Din zicest ultim caz qi in special din anumite fapte care vor fi pre-
r.enlaie inclal"ir in legirturir cu proeminenla craniului la glinile poloneze, rnolul
la aceastir din rrrm[ ras[ trebnie consideraL ca un caracter feminin care a fost
Lransferat la mascul. Dupir crrm glirn, la rasa spaniol5 masculul are o creastd
imcnsii gi aceasta a fost parlial transferatil femelei, creasta ei fiind neobig-
nuit cle mare, nu insii dreaptii. La rnsa de lr,rptl, caracLerul curajos gi sdlbatic
lll ntasculului a fosL transferaL intr-o rnare meisuri femelei $), care are nneori
r,hiar gi pinte.ni, caractel erninarnentc masculin. Sint inregistrate multe cazuri
dtr g:iini {ecu nde previzu Le cu pini"eni $i, dupir Bechsteit uu), in Germania
pintc.nii gi"rinilor m.il"Ssoase sint unerori foarLe lungi. El men{ioneazl de asemenea
o altri nrsll caracteriz:rLir prin aceeapi particulat'itate, la care gfiinile sint exce-
lcnle ou[toare, insl igi dcranjeraz[ gi-gi sparg oulle din cauza pintenilor.
Dl Laylrrcl 5z) ne-a prezentat o descriere a unei rase de gdini din Ceylon
carc a\-€rarr pielea, oasele gi cerceii de culoarc neagrd, ins[ cu pene obignuite
si care nu poL ,,fi nrai bine descrise dccit comparindu-le cu o gdind albd trasl
lllintr-un horn plin de funingine; Lolugi - adaug5 dl l-ayard - este remarcabil
ca o pasirre mrrsculii clin varietatea cle cnloarea pur[ a funinginii, s[ fie tot
atiL cle rarri ca gi Lln cotoi tricolor". Dl Blylh a constatat cd aceeagi regul5
eslc r-alabilir pentnl aceasti rasir, in apropiere de Calcutta. Pe de alt[ parte,
rnasculii li femelele din rasa europeani cu oasele negre gi cll pene m[tisoase
nu se deosebesc intre ei. Agadar, la una dintre rase pielea gi oasele negre,
precurn 5i acela;i fel de penaj sint ccjmune ambelor sexe, pe cind la cealaltd
rasS aceste caractere sinb limitate la sexrtl feminin.
In prc'zcnt, toate rasele de g5ini poloneze au marea proeminen{5 osoasd
Ir craninlni, care conline o parte din creier ri pe care se reazeml. molul,
5a;l)ixon, Orttcunerttrtl rtntl l)onrcstic Poullrtl , p, 'l.)n
$; Dl Tegehneier rnl iufolrneuzir ci girinile dc Iuptii, s-a constatat, sini atlt de combative, lnctt, ln
genclrrl. acunt cste obiceiul sit sc cxptttii fiecarc gitittl intr-o cn;cL separald.
56) vol. III p. 9i 407.
^\'aftrrycscltichlc I)t:ttlscltlurtrls, (179:l), 3311
57) On tlrc Orttitltologg of Ceglon, ln Annals and I'Iag. ol l,{nt. History, seria a 2-a, vol. XIV (1854),p. 63.
 DEOSEBIRI EXTERNE 279

cQtil de dezvoitn tI la amhe]c sexcr. irtainte vrerme, in Germania, nrrlrrii craniul

glinii aYCll tlccrt 1lt'tteminen{ir. Blrrmenbacl, ut), cfire s*A ocupat in 1-lorl special
clc parl"icrilarilli{ile anorntalc la animalelc donrestice, afirml"r in 1.305 cir la fcl
se intinlplase;i acclaSi fapt fuscser obsen-at cle RechsLein mai inainte, in 1TgJ.
Acesl diir rrt'ntit lttltttt'lt clt'sct'is cu glijir c{cctrrle unui mo! asull'it cranirrlrri 1rr
trtintai in c{tzttl giiltilot', ci fi }lr ra{c, gigIc 5i canari. AnLoi'rrl afilmir cr-1. cllrr.rri
lli g-irini nlo{til tttt esLc foltt'Ier dt'zvolla L, el se spriiinri p0 o 1r;-rsli grasI, iar.
lltttnt:i t:intl cste follt'Ic clezr,olLaL se sprijin[ inLoLdeauna pir o prdcminenlir
osorlsr'I clc dinlettsittne r-aril'.]tilit. El clescrie cu a-rijri particuiaiil.i{ilc acesl-ei
proeminetltc; str ocitpit de as€rnlcnea de efectelc foi'nrci rnociificaLe a creienrlui
astrpra intelecLtrlui accstor piisilri gi coutesti afirmalia lui Pallas ci acestea
ar {i proaste. trl l-elnalc[ lpoi in mod special cI nu a observat liciodati aceastI
procmitrell[ir la p.isilrile mascttlc. Rezrrlt[ dc aici ff,rl"r nici o indoial.{ cri acesl.
caI.s.cLei' lieollilnriiL al cranirrltri giinilor polonc.ze a fost Iiuritab pe r.remuri,
in Gernrilttia, la senrl fentirtin gi cit t'l a fosL lransferat ar:rim ]a rnascrili, deycnind
aslfe'l conturl antl;elrtr sexe.

1)LlOSIlBITtlLll Il\1'lrRNIt, 1NI)IjPI'.NDUN1'Ir DII SIIX, Dl\l'RIl n-A,SE ;I I\DIviZI

'Ialia difcrli fctat'te tutrlt. Dl Tt'gtrtmcier u oltstrrt.ut o ghirrri l3r'ahrna care
c'intirca i3,17 hi1 gi un fl'umos coco$ rnAlatz clcr i[,53 kg, pe cinrl un bantatn
Sebright clc plima calitate nrt cinLlregte mai rnult clcr 0-4atkg'. Priri serleclie meto-
dicir, talia tlltorttr dintre rascle iroastre a cl'cscltL consiclel.ibil in trltirnii doul-
zeci dc ani, pe cirtd cea rI allol rase a fost, rnrrlL I'cclusii. Aru virzut mai sus
t'it clc ntrtlL Yat'iltz.it cttloi'rrea cltilir in ca<-llrrl:rcclt,iagi rase.,\sIfcl, gl-iru cai
G. bttnltiuct sirlJral-ir:li vitt'iazl"t nuntiii pulin in crr prir.egte culoarea ri rnai gLirn
cit cttloarea este v:iriabil:i la loate atrirnalcle noasLre tlorncstice. Crr toate accsl,cra,
citiva clistingi arnat.ol'i:trt aLit cic pulini incredr:re in yurirl.riliiaLe. incil- Au
strslinrit cir sttbrasele principaie alc raseri de lupl5, care llu so rlr,,ose}csg iptrc
ele decit_prirl ctiloarc, se tr:rg din spccii sirlbatice distincte. incl'ucigarea prici-
nuiegte dcscot'i citrda Le ntodificliri de culorlre. I)l feg-etrneiel' rpir inforncazl
c5, aLunci cincl sc incnicigeazii glinigalbene (huff) cu giini albc cle Cochinchina,
I"ii dintre pui slnt invariabil negri. Dupri dl }3rent, gflinilc albe gi negre de
Cochinchina produc ciLcodat[ ltui de culoare albastru-arclezie $i -- 6lpir cum
imi conrrrnicii dl T'ege[nreier aceca;i culoare rezulLS clin incr,,.igor.ru ilc g[ini
alhe cle Cochinchina ctt spaniole - negre sa.u :r ghinilor illbc dc Dorking ,iegre
ctt
de l\{inot'ca 5e). Uir bitn obscrt'aLor oo) afirmir cli o glinl cle Hambur.g p.ieLaLl
argintiu de pt'irna calitate gi-a pierdut. Llcptat calitff{ile cele mui caricteristice
ale rasei, prin fapttrl cr"r i-a clispdrut bordura neagr'5 a pernelor, iar picioarcle
58) Ilttttdltttch der uarqleiclt. :ltttttornie, 1805, p. .35, notd. Dl TegcLrneier, care cli i1 proc. Zor.tl6g. Sec.
din 25 not'. I llijG o clescriere foat'Le interesantd a claniilol giiinilor poloncze, necunoscincl rapoltul lrri 13echstein,
corrtestir afilttta]ia lui BlLrtnenlraclt. PenLru Bechsteirr, vezi Ialrrrqe.scftichte DeutscfiItltrls, \,o1. IIi (17ii:j), p. 3gSl,
ttotd. Pot adiuga czi la prirna expozilie de pistiri de curte clc la Grldina Zoologici clin rnai 18.15 ar1 viznt cileva
giiini, dcrlrtmite g-iini de llt'iezlaud, la care fcrnclele crau modate, iar coco;ii elau previrzu!i cu creast5.
6s) Oottuqe Gurtlener din li ianuaric 1860, p. 21ti.
0o; Dl \\'illiarns, ltrtr-o comunicare
linuti la Soc. tle Istorie nat. clin f)ublirr, citati ln Ctilagt: Garrlener
din 1856, p. 161.
,') t\ GAINI

i s-an schimbat din albastru plumburiu in alb. Ceea ce face lnsd cazul remarcabil,
cste ch aceast5 tendin![ existh in singe. Intr-adevdr, sora glinii de mai sus s-a
schimhat in acelagi fel, insd inlr-nn rnod mai pu{in marcat, iar puii oblinuli
de la aceastd din urmd gdin[ erall la inceput cle un alb aproape cttral,,,dar
ndpirlind dcvenir5 negri cu citeva pene paietate, clt desene aproape gterse".
A$ndar, o noui"r varietate a aplrut in acest fel neobignuit. La diferitele rase,
pielea se deosebegte nrult Ia culoare, la ghinile comune fiind alb5, la cele malaeze
gi de Cochinchina galbenfl, iar Ia ccle mltlsoase neagr[, imitlnd astfel, dupd
clrm observi dl Godron 61), cele trei tipuri principale de piele ale speciei umane.
Acelagi autor aclaugi cir, dat fiind ci diferile neamuri de glini trdind in p[r!i
indepHrtate gi izolate ale lunrii au pielea gi oasele negre, aceastd culoare trebuie
sr"r fi apinrt la diferite epoci *si in diferite locuri.
Forma ri tinuta corpului, preclrm gi f orma capului dif erd mult. Ciocul
variazl pu{in prin lungime gi curbur5, lnsd incomparabil mai pulin decib la
p orumbei. La ma joritatea giinilor mo{ate, ndrile prezinti o particularitate
remarcabil5, fiind ridicat e gi avind conturul de f orm5 semilu nard. La gdinile
cle Cochinchina, rcmigele primare sint scnrte, iar la un mascul care trebuie
s[ fi avnt de doui ori greutatea unr-.i G. banki-ua, aceste pene erau de aceeaqi
Iungime ca la accast[ din urmd specie. Am numlrat, cu ajrtLorul d-lui Teget-
nreier, remigele primare la treisprezece cocogi gi gdini de diferite rase ; la
patru dintre ele, si anume la dou[ de HamburQ, una de Cochinchina gi Llna
lranlam de h.rpt[, am gflsit zece, in ]oc de numlrul nornral de nottd remige;
la numbr5toare am urmat insi practica amaLorilor, Itesocobind prima remigd
primard minuscul5, lungd de-abia de 1,90 cm. Aceste pene se deosebesc con-
siderabil prin lungimea lor relativd, cele tnai lungi fiind a patra, a
cincea san a gasea, iar a treia fiind fie egald, fie considerabil mai scurl.[ decit
a. cincea. La speciiie galinacee silbatice, lungimea relativl gi numdrttl remi-
gelor gi rectricelor principale sint extrem de constante.
Coada se deosebegte mulL prin pozilia sa erectd gi prin dimensitlne,
fiind micii la gdinile malaeze gi foarte mic5 la cele de Cochinchina. Din trei-
sprezece g[ini de diferite rase pe cal'e le-am exarninat, cinci aveall nttm5rul
normal de 14 rectrice, incluzind in acest numitr cele doufl pene mijlocii in
formI de secer5; alte $ase (un cocog cafru, uuttl polonez paietat auriu, o gdin[
de Cochinchina, Llna Sultan, una de lupta gi llna malaezd) aveau cite 16,
iar dou [ (.tr coco$ bfltrin de Cochinchina gi o g5in[ malaez5) aveau cite 17
pene. Gdina fdrd tirti!5 nu are coad5, iar ulta care se afla itt posesia lnea
nu avea glanda uropigiand ; depi coccisttl era extrem de imperfect, pasdrea
avea r,esligiul unei cozi cu dou5 pene destul de lungi, ln pozitia caudalelor
exterioare. Aceastd pasdre provenea 'dintr-o familie in care rasa, dupI cum
mi s-a splls, s-a p5strat fidel timp de dou[zeci de ani. Adeseori insh gdinile
fir5 tirti!5 produc pui cu coadd 6r). IJn eminent fiziolog 0a; a vorbit recent
despre aceasl5 rasi ca despre o specie distinctS, dar dacd ar fi examinat defor-
6\ D; I't,s1tiu,
1fi51), p. 4,12. Pentru aparili:r in Anterica tlc Strd a g[inilor cu oaselc negre, vezi Tloulin,
irr,1Idrrr. cle I',Lcad. des scient:e.s, vol. \rI, p. 351 ; qi Agala, QuuclruTtD,des drt Parugrtug, vol. lI, p. 324. O giini
cleatir care nti-a fost trimisl din l\Iadras avea oasele negrc.
0z; l)l Ficrvitl, in Ptniltrg Bool; a lui Tcgetmeier, 1866, p. 2i31.
63) I)r, Rroca, ln Journal de Phys. a lui Brolvn-Sdquard, vol. II, p.361.
 I)I],OSI]RIRI IlX'f]iRNI]

Inatia coccisului nu ar fi ajurts niciodati la aceast[ concluzie. El a fost i1dus,

probabil, in eroare de afirma{ia care poate fi g[siti in unele lucrdri cd, in Ceylon,
giinile fiir[ coadd se gdsesc in stare sllbaticd ; am fosb asigurat ins[ de
dl Layard gi de dr. Kellaert, care au studiat lndeaproape p[slrile din Ceylon,
cd aceastd afirmalie este absolut fals5.
Tarsele r,ariazil considerabil ca lungime, fiind, fa{5 de femur, mulL mai
Iungi la rasa spaniol5 gi la cea crea!5 gi mai scurte la cele mltlsoase gi
bantam declt la G. banhiuct silbaticl ; la aceasta din urmd ins5, dupd cum
am vdzut, tarsele variazf, ca lungime. 'Iarsele sint deseori penate. Li multe
rase labele sint prevdzute ett degete suplimenLare. Se pare c5 gdinile poloneze
paietate anriu on) au membrana dintre degeLe foarte dezvoltatra-; cll Te.qebmeier
a observat aceasta la o pas[re, ceea cc mie nu mi s-a intimplat la ,,it exent-
plar pe care l-am examinat eu. Prof. Ifoffmann mi-a trimis schila labei unei
giini din rasa comu n[ din Giessen, avind intre cele trei degete o membrani
intinsi pind la o treime din lungimea lor. Se afirmi Gb) c[ li rasa de Cochin-
c_hina degetul mediart este aproape de dou[ ori mai lung decit cele lal.erale gi
deci mult mai lung deciL la G. banki,ua sau la alte g[ini; n., am observab ins[
acest fapt Ia douI exemplare pcr care Ie-am examinat. La aceastd ras5, gheara
degetuh-ri rnedian este surprinzltor de latd gi turtit5, insd intr-un grad Griabil
Ia doud pdsdri pe care le-am examinaL; la G. banltf.ua nu existd decit o urmd
a acestei stmcLuri a gheareri.
Dup[ cll n] mI inf orrneazli rll l)ixon, glasul diferd pu{in la aproape toate
rasele. Rasa de Malaczra 66) rrrrr un cintec puternic, profuncl, pulin pielungit,,
ins[ cu diferen{e indivicluale considerabile. Colonelul Sykes observd ce cocogul
domestic Kulm, din India, nu are glasul strident gi clar al pislrii engleze
5i,,vocea sa pare sd se extind[ intr-un mocl mai limitat". Dr. Flooker a fost
f^rapat de ,,{ipdt-ul prelungit, asemdnltor unui urlet" al cocogilor din Sikhim6t).
Cintecul cclor de Cochinchina este binecunoscut pi grotes-, diferit de cel nt
cocogului comtln. Temperamentrll diversclor rase esbe foarte diferit, r'ariincl
de la cel sdlbatic gi provoc[tor al cocogului de lupti pinl la cel extrem cle
pagnic al rasei de Cochinchina. Se afirrnd cit aceasta din rlrm5 ,,pagte intr-cr
mai mare mdsurd cleciL oricare altd varietate". Gdinile spaniole sufer[ de inghe{
mai mult decit alte ra se.

lnainle de a trece la examinarea scheletului, trebuie observal, graclul

de deosebire intre G. banktua gi diferiteie rase. IJnii autori vorbesc despre rasa
spaniold ca despre una dintre cele mai distincte rase gi ca aspect general a$a
gi este; deosebirile sale caracteristice nu sint insd importante. Prirr slatura ei
inalt5, prin coada ei l5satir, avind peste paisprezece rectrice, precum gi prin
nlolul gi cerceii sdi mici, rasa nralaezfl imi pare mai distinctd ; cu toate acestea
o subrasS. ntalaezd are aproape exact culoarea speciei G. bankiua. Linii autori
considerd gdina polonezd ca foarte distinctd ; dup[ clrm aratd insd craniul
oa; I)ixon, OrncLmental PottlLry, p. 1325.
65) Pottltry Cltronicle, vol. I, p. 485. Tegetmeicr',
Ponltnt IlooA', 1866, p. 41. Dcspre rasa cle Cochinclri6a
care pagte, ibid., p. 46.
66; I.'erguson, despre Pri:e Poultrq, p. 87,
6?) Col. Sykes in Proc. Zor,tlog. Soc., 1832, p. 151. Dr. I{ooker IIin'talctgan Jourrtnl.s, vol. I, p. l}14.
222 GAINI

si"ut pr"octliut'ttt Ii pcl'{ol:rL irt rnocl ttelegulnt, trrl. este u rersil scrnirnonstruoasri.
Prin oascle {rontale adinc brr"rzduLe, prin foranrenul occipital de formd parLi-
crtlar[, rcrnigeie: scurte, coada scrirLl"l cu peste paisprezece penc, gheara laL[
ru dege|,ultri lleclian, ptrrtrjtrl pufos, orrile rueoese gi de culoare inchis[ gi
tnai.rles prin gllasrrl slu caracLer.isLic, l'asrr cle Cochinchina esLe prollatrril cea
tnui rlistinctl dintre Loa[,e rasele. I)acir \rl'crtna dintre rasclc nclastre se L,rage
din vreo sltecie nccilnoscut:i, clistinctl de G. bunkiua, aceea este pro]rabil
rasa de Cochinchina ; sunra dor.czilor nu esLe insir favolabill ucestui punct
tle t-ecleLt'. '['otte deosebilile cirracteristice rascri de Cochincliina sinb rnai
inttlL satt ttrli pu!in r.ariabilc gi pot fi identifica[,e, inLr-o rn[suril mai rnal'e
sitti nlai ntic:ir, gi la alLe rasc. O suJrrasli searnInir foiu'te nrult la culoarc cu
(;. bcutkiua. Picioalt'le inczil[ate-, previrzute deseori cu un de'get sriplirnentar,
:irilriltr incupaitile tlc zltor, cnr'a(rLerirl ext,r'ein dc linigLiL indicii o clourcsLicirc
inclr:lungatit.,,\ceste pilsi'rri vin tlin Chinu, uudc gtinr ci incir din tin-r1luli sflii-
vechi planLerle gi animalcle irlr fornurL obiectul unei atcn{ii ertruordinarc gi
ttncle, in conseciulii, ne puLern agfepta sir gdsinr rase cloinestice profuncl
nrodilica Lc.
Deosebiri osteologi.rc. Anr erarninaL 27 de scheleLe gi 53 de clanii de cliferite
I'ase, inLre crlre Lr.ei de G. bailtiucL : aproape jurniitaLc clinlre acester cranii
le-anr ob!inrrt prin rnrahilitrrtcr-r ci-lui T'cgctnreier'gi Lrci cliut.rc schclcte de la
cll E5,t.on.

(la tlitttt'ttsiune, (ruluui srr deosebc5[e I'oarLc rnulL la diferiLc l'r,rs6r, i:.1 girinilc
ctrJc urai niari ckr Cochinchina fiincl de douii ori rnai lung dt'ciL la cele I3anLum,
cleri l5!iirir:i llu cste dc doui ori inni rnarc. Oasele cle la baza cluniului, clc
Ilr Ioranteniti ocr:ipitrrl la capiiLtrl anLelior (inclusiv oasele irS,Lrutc ri pterri-
goiclienc;, iiu o 1'onnli ahsoluL irleniic."r Ia Ioate craniile; llr fel ri rnaxilartrl
itrfcrior. La {'r'unItr se obsclvi clcseori rlcost:bili irrtl'c mascrrli gi {ernelc,
^irgoale
cartzate, c'\,iclcrnL, cler 1;rezerrla nro{Lrlui. In ficcai'e caz iuu u':lniul clr G. bunki,ua
ctr nrirsurfi dc comltaralie. I-a paLrrr prislri clc irrp[.ir, la o gl"linir rnailcz.i, ln Lin
cocog af'r'icitti, Ia lrrl ('oco\s crc[ din ]'[aclrrs 5i l:r tlouli griini rniitirsoase cil
oasele negrr) nti s-il consIutaL nici o deoscibire r]al'e sii rnerite atenlie. Iiorma
fnrnlii iuIr'c orbittr diferii con,sidenibil la Lrei cr-rcoEi spanioli: ]a unul ca csl.c
cclttsiclel'abil Irrllitir, ])i) c'inti lu r:cilal{i cloi ea csLc pu Iin procnrinenIi, cu rin
;ari[ tueciirrn aditrc, in tin]t) co craniirl g-irinii esttr rreIccl. La Lrci cranii dc Ban-
tcutti Sebr["qht cfri$LcLul t'sLe rnai globrrlar ri clescinde spre oi:i:ipuL rnai hrusc
deciL la G. brLnkiua. La un lJarrlarn sau slrilol din l3irrnania, aceieugi carac-
tcre sinb mai ptrternic pronuntate gi supraoccipiLalLr4 este lnai asculiL. La un
IJ:rntatrl rteeru, crartiul nn csle afib de globular, iar forarnenul occipital cstefoarLc
rnarc, ar,'iltcl aproapc acelagi conLur Lriuneiriular ca cel al lasei dr: Cochincltina
ciir'o \-a. fi clesclis inilel-[. La acesl, craniu, ccle clouir ramuri ascenrlente ule
lrrer]]arilanrlui sinL clepIgite inLr-un rnod neobigntiiL cle apofize]e osului nazal;
tieonr€rce nLr rrm r.irzub dccib rin singur cxernplar', rineie din acc'stc dcosebiri
pot li individuale. ;\m cxririinat gapte cranii cle plsiii'i de Cuchincirinr-;i l3r'ahrna
(o, r'risI irtcrticigaIir, airlopiindu-se ruuib de cea dc Cochilrchinlr). In punctul
rtndc ralrlurile nsceirdenIe aic i)t'elnaxilarulr-li se rer,izernir pe osrrl ft'cittLal, supra-
falet erslc foarle turtitfl;i din aceast[ rleplcsiuuc se intincle spre spate un gan!
 DEOSE,BIRI OSTEOI-OGICE 223

median adinc, pinfl la o distanlir variabilir; niarginile acestrii gan{ slnt oarecur]r
proeminente, ca gi cre$tetul craniului la spatele pi deasupra orbitelor. Aceste
caractere sint mai pu{in clezvoltate la girini. Ira[ir cle dimensillnea capulni,
pterigoidele Si apofizele maxilarului inferior sinb niai laLe decit la G. baiki,uct;
la fel la rasa de Dorking, atunci cind este de climensiune rnare. f,zr r.r-rsa clc
Cochinchina, biftrrcalia terminal[ a hioidului este cle doul ori rnai lat[ clecit
la G. banki,ua, pe cind lungimea celorlalte oase hioicle este numai in propor[ie de
trei la doi. Caracteml cel rnai rernarcal:il const[ insi in forrna forarnenulrri
occipital. Asffel, la G. banki.uct (A) Lilirnea deprige;tc iniillimea gi conLunrl
esLe aproape circul&r, pe cind la rasa de Cocirinchina (B) conLnnrl r:sLe apt'oape
triunghiular gi lungimea cleprigegte lir{irnea. Aceeagi forrnir apale de ase}re1ea
la Bantamul negru, la care ne-arn referrit mai sus, gi ceva,,retnr-rnirtol sg lloate
veclca la rtnele ptisiri cle l)orking gi inLr-o lnic."r mirsurir la citcva altc l'ase.
Anr examinat trei cranii de glini cle Dorkiltg, clinlre crare urla apar.linea
srtbrasei albe, gi singurul caracter care rneritfl att:nlie este ]irtirnea oasclor.
frontale, care au la mijloc un gan[ moderat cle nlare. Astfel, la rrn craniu
care avea mai pulin de o datir gi jumirtale lunginea celui cle G. banktua, lllinrea
dintre orbite era exact dubl5. Am examinat ltatm clanii de pdsiri dr: Hamburg
(masculi gi femele) din subrasa inconcleiatl $i unul (rnascul) din strbrasa paie-
tat5. Oasele nazale sint relnarcabil de indeplrtate intre ele, insir intr-o m:isurir
variabil5 ; in consecinli, intre virfurile celor clou5 ramuri ascenclente ale oaselor
premaxilare (care sint pulin caIII scurte:) gi intrc aceste rantrtri gi oasele n:rzalcr
rlmin spa{ii ingttste, acoperiLe cu membrane. Suprafilla osului fr.on[,al pc
care se reazetn[ t'amttrile premaxilanrlui este ugor concav5. IrIrd indoialli
ch acesLe particularit[ti sint in strins[ corela{ie clr cleasta latir, LLirtit[ irr
f ormd de trandafir, caracLerisLicir rasei de Hambur:g.
Am exa_minat paisprezece cranii cle pds[ri de rasd polonezd gi cle alte
rase molate. f)eosebirile intre ele sint extraordinare. Si ne ocultirn rnai irrtii
de noui cranii de la diferite subrase de g[ini engleze de ras[ polonezI. in
desenele alflturate de cranii vlzute de sus gi pu[in ob]ic se poate observa
proeminenla emisferici a oaselor frontale 68) la craniul unci g:rlni polonezc
ctr molul alb (B) gi la cel cle G. banltiua (el. in figura 35 silrt pr ezentaLe
comparativ secliuni longitudinale ale craniului unei giini poioneze gi ale
uneia de Cochincltina de aceeagi talie. La Loate gdinile poloneze, proentinenfa
ocupd aceeagi pozilie, dar se deosebepte nrult prin dimensiune, la unrrl rlinLlc
cele noud exemplare ale mele fiind extrern de rnic5. Graclul cle osificure e
proeminenlei este foarte variabil, porliuni rnai nari sau mai rnici cle os fiincl
inlocuite prin membrand. La n nul dintre exernplare nu era clecit un singur.
orificiu deschis, lnsi in general exisb['multe spalii cleschise, tle diferitc foLi-pc,
osrrl formind o relea neregrltab[. in general, se pisbrea 25. o band[ rnediarnl'r osollsir,
longitudinal5, arcuitd; la unul din specimene nlr exisl5 ins[ absolul, nici url
os pe toatH proeminen{a, astfcl incit, crir[lat fiind gi r'[zut der sus, cranirrl
88)
\tezi descrierea cu gravuri in lemn a craniultri glinilor poloncze, clc cll Tcgctrneicr', in lrroc. Zoolog. Sttc.,
27 nov. 1856. Pentru alte referinle, vezi Isid. Geoffroy Saint-IIilailc, I/isf. gd.tt. des (ur(trrTalies, vol. I, p. 2ti7,
Dl C. Dareste bdnuieqte (Reclrcrches sur /es conditiotts cle Ia uie ctc., I-ille, 1861], p. 3(i) cri proentinep!a 1u esLe
formatd de oasele frontale, ci de osificarea mcrnbranei drzra ntctter.
 G,A.INI

Pl'ezelrIa aspectul unei cLlpe deschise. Modificarea intregii fornre ilterioare

a craniului este surprinzdtor de mare. Dup[ cllnl se vede din cele doufl secliuni
longitudinale care meritir o examinare atenti, creierul este rnoclificat lp mod

0
l;ig. 313. Gitrla occipitali. In nriirimt'nrrlrrralii
A, Gallrrs bunA'ipa, silbaticr : R, cocog Irlin r.astr]
rie Cochinchina.

trjg'. -ll. Clanitr, viztrI rle sus, intr'-o ltozilic lrrr{irr

oliliri. hr tttirrittre naturaii r\, GLtlltts lturtl;iL,cr,
sirlllltit' ; 13, cocos Irlirr lustr I ltolorrt'zli t'rr rrroI irll.r.

ffi"@i.,&
ryryA
liig-. ll7. A qasea vct'tclrrir celvicali,
viiitrLir lilteral. In 1lli11i111s naLu-
u'
"" ",,1 ; ::,,Jli lr',;:"o
"ij'ii:::ir,l,
coresptlnzdtor. Din celc frci car:itirti in care poaLe fi inipdr{it cr.aniul, cea
superioar[ $i antet'ioarit este mai l]rult modificat[. Ea este r]lult mai ntare
decit la craniul de aceleagi dimensiuni al raseri de Cochinchina $i se intinde
Inult dincolo de septtrl interorbital ; lateral insii este ntai pulin aclincd. Dupd
 DEOSEBIRI OSTEOLOGICE 225

culn aflu de ia dl 'I'egefrneier', aceastS. cavitate este conrplet ocupatd de creier.

La craniul rasei de Cochinchina gi al tuturor gdinilor obignuite, o puternici
muchie osoas[ internd separh cavitatea anterioard de cea central5 l aceasti
muchie lipsegte insl complet la craniul pdsdrii poloneze desenate aici. La
craninl rasei poloneze, forma cavit5{ii centrale este circr-rlar5, iar la cel al rasei
de Cochinchina este alungitfl. Forma cavitdlii posterioare, precum gi pozilia,
dimensillnea gi numdrul orificiilor pentru nervi se deosebeic mult la aceste
douh cranii. O depresiune pdtrunzind adinc in osul occipital la rasa de Cochin-
china lipsegte complet la craniul unei g[ini poloneze, pe cind la un alt exem-
plar era bine dezvoltat5. La acest al doilea exemplar intreaga suprafa!5 internd
a cavit[lii posterioare se deosebegte ca form5, intr-o anumitS mdsur5, in
acelagi fel. Am f5cut sec{iuni ale altor doul cranii, gi anume al unei gdini
poloneze cu proeminenla dezvoltat[ neobignuit de pu[in gi a uneia sultan
la care era putin mai mult dezvoltat5. Cind aceste douh cranii au fost agezate
tntre cele dou5 din desenul de mai jos (fig. 35), s-a putut urmdri o gradalie
deslvirgitd in configuralia fiecdrei pdrli a suprafelei interne. La craniul
glinii poloneze cu o proeminen![ mic5, muchia dinbre cavitatea anterioar[
gi cea mijlocie era prezentd, insd scund5, iar la gdina sultan aceast5. muchie
era inlocuit[ printr-un ganf situat pe o largd proeminen!5.
In mod natural se poate puns intrebarea dacd aceste modifichri remarca-
bile ale formei creierului af.ecteazd, intelectul gdinilor poloneze. Unii autori
au afirmat cd acestea sint extrem de proaste, insl Bechstein pi dl Tegetmeier
au ar[tat c5, in general, acest lucru nu este exact. Bechstein 6e) afirmd totugi
ch a avut o glin[ polonezd care ,,era dementd gi rdtdcea nelinigbitd toat[ ziua
incoace gi incolo". O g[ind care mi-a aparlinut era solitar5 in obiceiurile ei
gi deseori era alit de absorbit[ in visare, incit se putea pune mina pe ea. li
lipsea de asemenea in modul cel mai neobignuit facultatea de a-gi reglsi drumul,
astfel c5, dac5 se abitea la 91,44 m de locril unde i se didea hrana, era
complet pierdut[ gi incerca cu incdp5linare s[ porneasci intr-o direc{ie
gregitd. Am mai primit gi alte asemenea descrieri de gdini poloneze care pflreau
proaste sau seimiidioate to).
S[ revenim ]a craniul g[inilor poloneze. Partea posterioar5, v6,zutd din
exterior, se deosebegte pulin de cea de la G. bankiua. La majoritatea g[inilor',
apof,iza posterior-lateralfl a osului frontal $i apof.iza osului scamozal se intilnesc
gi se osific[ aproape de extremit5lile lor. Totugi, aceastfi unire a dou[ oase
Iru cste constant[ la nici o ras5, iar la unsprezece din paisprezece cranii de
rase molate, apofizele erau complet distincte. Atunci cind nu sint unite, in loc
si fie inclinate anterior, cd la toate rasele comllne, aceste apofize coboarl
in unghi drept spre maxilarul inferior $i, in acest caz, axa mai lungl a cavi-
t5tii osoase auriculare este de asemenea mai perpendicular5 decib la alte
rase. Cind apof.rza scamozald este liber5, in loc sd se l5rgeasc[ la virf ea s€)
reduce intr-un virf extrem de subtire gi asculit, de lungime variabili. Oasele
pterigoide pi pdtrate nu prezint[ nici o deosebire. La capetele lor poste-
rioare, oasele palatine sint pulin mai curbate in sus. Oasele frontale, ante-
6e; Nrrlurgeschiclie Deutschlanrls, vol. III, 1793,p. 400.
701 The Flckl din 11 mai 1861. Am plimit comuniciri in
acelagi sens din partea d-lor Brent gi Tegetmeier'.

15 - c.2662
 GAINl

rioare proeminen{ei, sint, ca gi la gainile de l)orking, foarte late, insd de o

l5{ime variabil5. Oaselc nazale sint fie indepdrtate, ca la rasa de Hamburg,
fie cd aproape se ating intre ele, iar intr-un caz erau concrescute. F'iecare os
nazal propriu-zis se prelungeqte in fald prin doud apofize lungi, de aceeagi

Fig. 35. Secliune longitudinali prin craniu vizut dintr-o

parte. In milime naturalf. A, cocog Idin rasa] polonezi;
B, cocoq [din rasa] de Cochinchina; cranii alese pentru
comparalia cu craniile precedente, fiind aproape de aceeagi
Inanrne.

Fig. 36. Craniul vizut de sus gi pufin oblic [al- raseil de

giini cu coarne. In miirime naturald (in posesia lui Tegetmeier).

lungime, care formeazi o furc[, insi la toate craniile de gdini poloneze, afarh
de unul, apof.iza interioard era considerabil scurtat5 $i pulin intoarsfl in sus,
insi in mod variabil . La toate craniile, afarl de unul, cele doud ramuri ascen-
dente ale premaxilarului, in loc se se ridice printre apofizele oaselor nazale
gi sd se rezeme pe osul etmoid, sint mult scurtate gi se termind printr-un virf
bont, pulin intors in sus. La craniile la care oasele nazale se apropie foarte
mulb unul de altul sau sint concrescute, ar fi imposibil ca ramurile ascen-
 DEOSEBIRI OSTE,OLOGICTi t()1

dente ale premaxilarului si ajung[ pin[ la oasele etmoide gi frontale. Vedem

deci, cd insigi legdtura relativi a oaselor a fost modificat5. Ca urmare, dupd
cit se pare, a faptului c[ ramurile premaxilarului gi ale apofizelor oasel or nazale
sint intoarse pulin in slrs, orificiile externe ale ndrilor sint ridicate gi dobin-
desc un contur semilunar.
Trebuie sh tnai spun citeva cuvinte despre unele dintre rasele mo{ate
str5ine. Craniul unei gdini molate turcepti, albe, fdr[ tirti{5 era foarte Lrgor
proeminent gi numai ptrtin perforat, iar ramurile ascendente ale premaxilarulr-ri
erau bine dezvoltate. La o alt5 rasd turceasc5, denumitd Ghoondook, craniul
era considerabil proeminent gi perforat, ramurile ascendente ale premaxila-
rului eratt atit de atrofiate incit nu iegeau in afarf, decit cu 0,16 cm, iar
apofizele irrterioare ale osului nazal erau atit de complet atrofiate, incib supra-
fa{a din care trebuiau sd iasfl era complet netedd. Vedem deci aici c[ aceste clouir
oase sint extrem de mult modificate. Am examinat doud cranii de gdini sultan
(o alti rasd turceasch). La craniul femelei, proeminenla era rnult mai mare
decit la mascul, iar la ambele cranii ramurile ascendente ale premaxilarului
eratr foarte scurte gi porliu nea nazal5 a apofizelor interioare ale oaselor nazale
era concrescutS. Aceste cranii de g[ini sultan se deosebeau de craniile glinilor
poloneze engleze prin faptul ci in fala proenrinen{ei, oasele frontale nll erau late.
Ultimul cranitt care meritd s[ fie descris este unic gi mi-a fost impru-
mutat de dl Tegetmeier. Acesta seamdn[, prin majoritatea caracterelor sale,
ctr tln craniu de glinl polonezd, insd nu prezintfl marea proeminenli frontali;
totugi are doud ridicdturi rotunjite de o altd natur5, situate mai spre fa!5,
deasttpra oaselor lacrimale. Aceste curioase ridicdturi, tn care nu intr[ creierul,
sint separate intre ele printr-un $ant median adlnc, perforat de citeva orificii
minuscule. Oasele nazale sint relativ dcpSrtate intre ele, avind apofizele inte-
rioare gi ramurile ascendente ale premaxilarului intoarse in sus ,si scurtate.
FIrd indoial5 cir cele doul ridic5turi suportl cele dou[ prelungiri mari, in
f ormd de coarne, ale crestei.
Din cele de mai sus vedem in ce mod surprinzdtor variazfl unele dintre
oascle craniului la girinile mo{a te. Neasemdnindu-se cu nimic din ceea ce se
vedc in naturS, proeminenla poate fi denumit[, intr-un auumit sens, rnonstruo-
ziLaLe. Dat fiind insd c[ in cazuri normale aceast[ proerninenli nu este vlti-
ni5toare plsirii gi ci ea este strict ereditar5, cu greu ar putea fi considcratd
in alt sells drept monsLruozitate. S-ar putea constitui o serie incepind cu g[ina
mStSsoasd cu oase negre, care al'e un mot foarte mic, sub care craniul nu este
strlbdtut dccit de Lln mic num5r de orificii minuscule, ins[ fdrir vreo altd
rnodificare structuralS. De la acest prirn stadiu "putem trece la gdini cu mot
de mhrirne tnodcrat[, care, dupd Bechstein, se reazem5 pe o masd cdrnoasii,
insl fdrh nici o proeminen{[ a craniului; pot adduga cd am vdzut pe capul unei
rale molate, sub molul de pene, o masi similar5, cdrnoasi sau fibroasl, fdrl
s[ existe de fapt nici o proeminen!5 la craniu, care devenise insi pulin mai
globular. Cind a ju ngem, in fine, la gdini cu molul f oarte dezvoltat, craniul
deline foarte proemincnt gi este stribltut de o mullime cle spalii deschise,
neregulate. Rnportul int,inr dintre rno! gi dimensiunea proerninen{ei osoase
reiese dintr-un alt fapt. Astfel, dl TegeLmeier m[ informeazd c[ dac[ se aleg
pui de curind eclozali prezentind o mare proerninen!5 osoas[, cind devin
228 GAINI

adulli ei vor avea Lln mot rnare. Nu incape indoial5 cI inainte vreme crescd-
torii de giini poloneze nu se ocupau decit de mot gi nu de craniu. Totugi, prin
m5rirea molului, cu care acegti crescdtori au avut un succes uimitor, neinten-
lionat, ei au flcut totodatd ca craniul sI devin[ surprinzdtor de proeminent ;
prin corela{ie de cregtere, ei au afectat in acelagi timp forma gi raporturile
reciproce ale oaselor premaxilare gi nazale, forma orificiului nazal, l[timea
oaselor frontale, forma apofizelor postlaterale ale oaselor frontale gi scamo-
zale, direc{ia axei cavit5{ii osoase auriculare $i, in fine, configuralia intern[
a intregului craniu, impreun[ cu forma creierului.
VsRrnsnn. La G. banktua exist[ paispre zece vertebre cervicale, gapte
dorsale cu coaste, dupd cit se pare cincisprezece lombare gi sacrale, precum gi
$ase caudale ?1) ; cele lombare gi sacrale sint ins[ atit de sudate impreuni,
incit nu sint sigur de numlrul lor, ceea ce face dificild comparalia numirului
total de vertebre la diferitele rase. Am vorbit de $ase vertebre caudale pentru
cd cea de bazd este aproape complet sudat[ cu pelvisul; daci vom considera
insd cd existd gapte vertebre caudale, acest num5r corespunde la toate schele-
tele. Dup[ cum s-a ardtat mai sus, num[rul vertebrelor cervicale pare sI fie
de 14, insi din 23 de schelete intr-o stare care sd permitd o examinare, la
cinci (la doud d in rasa de lupt5, doud din cea de Hamburg incondeiate gi
unul din cea polonezh), cea de-a 14-a vertebrd era prevdzuti cu coaste mici,
insd perfect dezvoltate cu o dubl5 articulalie. Prezenla acestor mici coaste
nu poate fi consideratd de mare importan!d, deoarece toate vertebrele cervi-
cale sint prevdzute cu rudimente de coaste ; dezvoltarea lor la cea de-a paispre-
zecea vertebri reduce insd dimensiunea canalelor din apofizele transversale,
Ei face ca aceastl vertebrd s[ fie exact ca prima vertebr[ dorsal[. Ad[ugarea
acestor mici coaste nu afecteazl, numai cea de-a 14-a vertebrfl cervical5, deoarece
coastele primei adevdrate vertebre dorsale sint de obicei lipsite de apofize ;
la citeva dintre schelete insd, la care a l4-a vertebrS. cervical5 avea mici coaste,
prima pereche de coaste adev[rate avea apofize bine dezvoltate. Dac5. ne d[m
seama c[ vrabia nu are decit nou[ vertebre cervicale gi lebdda 23,2), nu este
cazul s[ ne mir5m c[ numdrul de vertebre cervicale la gdini este, dupl ciL
se pare, variabil.
$apte vertebre dorsale sint prev[zute cu coaste, iar prima dintre aceste
vertebre nu este niciodath sudat5 cu urmhtoarele patru, care sint, in general
sudate impreun5. La o gdinl sultan, primele doul vertebre dorsale erau totugi
libere, iar la doud schelete a cincea clorsald era liber5. In general, a $asea este
liberl (.a la G. banktua), uneori insd numai la capdtul sdu posterior, unde
vine ln contact cu a gaptea. Exceptind un coco$ spaniol, a gaptea vertebrl dorsalS,
€ra sudatd in toate cazurile de vertebra lombard. Astfel, aceste vertebre dorsale
media ne sint su date intr-o mdsurd variabil5.
Num[rul normal de coaste adevdrate este de gapte. La' doud schelete de
glini sultan (la care a 74-a vertebrd cervical5 nu era prevdzutd cu mici
zr; Se pare cI nu am indicat corect diferitele grupe de vertebre, pentru c5. o mare autoritate ln materie
dl W. I(. Parker (Transctct. Zoolog. Soc., vol. V, p. 198) indici la acest gen 16 vertebre cervicale, 4 dorsale,
15 lombare gi 6 caudale. Am folosit lnsl aceia;i termeni la toate descrieriie ulterioare.
?2) Ntacgillivray, British Birds, vol. I, p. 25.
 DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

coaste) existau ins[ opt perechi ; cea de-a opta pereche p6rea sH se fi dezvoltat
p e o vertebrfl corespu nztnd cu prima vertebrd lornbarl de la G. banktua,
iar por{iunea sternal5 atit a celei de-a gaptea cit gi a celei de-a opta coaste
nu ilungea plnd Ja stern. La patru schelete, p€ 2 cdror a 74-a vertebr5 cervi-
cald se dezvoltaserS. coaste, existau opt perechi, inclusiv coastele cervicale.
La u n cocog de lupt[ ins5, a cdrui cea de-a t4-a cervical[ era prev[zutd cu
coaste, nu existau decit $ase perechi de coaste dorsale adev[rate ; cea de-a
$asea pereche nu avea apofize pi semlna astfel ctt a gaptea pereche de Ia alte
scheleie, iar dup[ cit se poate aprecia din aspectul vertebrei lombare, la acest
coco$ de lupt[ o intreagl vertebr[ dorsal[ cu coastele ei lipsea. Vedem astfel
c[ coastele variaz[ intre $ase gi opt perechi (dac[ se {ine seam[ sau nu de
mica pereche legat[ de-a t4-a vertebr[ cervical[). Deseori a gasea pereche
nu est-e prevdzutS" cu apofize. La rasa de Cochinchina, porliunea sternald a
celei de-a gaptea perechi este extrem de lat[ gi complet osificat[- Dup[ cym
s-a afirmai anterior, este aproape imposibil s[ se ntlmere vertebrele lombo-
sacrale; cu siguran![ ins[ c[ ele nu corespund ca form5. gi num5r la diferitele
schelete. \rertebrele caudale seam[n5. mult Ia toate scheletele, singura deose-
bire constind in faptul c[ cea bazald, este uneori sudat[ cu pelvisul gi alteori
e nesudatd. Chiar ca Iungime ele aproape c[ nu variaz6, nefiind mai scurte
la rasa cie Cochinchina decib Ia alte rase, degi aceasta are rectricele scurte;
totugi, la Lln cocog spaniol vertebrele caudale erau pulin alungite. La trei
ghini f[ri tirti![, vertebrele caudale erau in num5.r mic gi erau sudate impreun[
intr-o mas5 inform[.
La vertebrele individuale, deosebirile structurale sint foarte mici. La atlas,
cavitatea condilului occipital este fie osificat[ in form[ de inel, fie deschis[
la marginea sa superioar[, ca la G. banki.ua. Arcul superior al canalului spinal
este, iri conformitbte cu forma foramenului occipital, pulin mai arcuit la rasa
de Cochinchina decit Ia G. bankiua. La mai multe schelete se poate observa
o deosebire, nu de mare importan!5 insd, care incepe la a patra vertebr[
cervical[ gi devine maxim[ aproximativ la a gasea, a gaptea lau a optt ver-
tebr[. Diferenla const[ din faptul c[ apofizele hemale descendente sint fixate
de corpul vertibrei printr-un fet de supbrt. Aceast[ structuri se poate observa
la rur.l" de Cochinihina, polonez5, la unele de Hambu{$ $i, probalil, -$l la
altele ; ea lipsegte sau este pr.u pu[in dezvoltat[ la rasele de luptd, de Dorking,
spaniold, Bantam $i la mai muite alte rase pe care le-am examinat. Pe supra-
tala dorsal[ a cet"ei de-a $asea vertebre cervicale, trei plncte p_roeminente
stnt mai puternic dezvoltati la rasa de Cochinchina decit la vertebrele cores-
punz5torie ale gdinii de luptd sau ale speciei G. 'banktua.

Bazrxur,. Acesta se deosebegte la diferite schelete printr-un mic num[r

de caractere. Mai intii, marginea anterioard a osului iliac pare si aib5 un contur
foarte variabil. Aceasta se datoregte mai ales gradului in care marginea -este
concrescptd in partea sa medianfl cu creasta vertebrelor; conturul mai diferd,
totp gi, gi plin faptul cd la bantami este mai tnrnchiat, iar la anumite rase
mai iott njit .t..tt ta cea de Cochinchina. Conturul foramenului ischiatic diferd
considerubil, fiind aproape circular la bantami, oviform la bankiua sau de o
forml ovald mai regulatd la unele schelete, c& cel al rasei spaniole. Curbura
 GAINI

obturatoare este, de asemenea, mai pu{in alungitl la unele schelete dectt la

altele. Capltul pubisului prezint[ cea mai mare deosebire. Astfel, la banki-ua
nu este aproape de loc ldrgit, iar la rasa de Cochinchina este considerabil gi
treptat llrgit; este apoi mai pulin l5rgit la alte citeva rase gi brusc l5rgit
la bantami. La un bantam, capitul pubisului se intinde foarte pu!in dincolo
de extremitatea ischionului. La aceasti paslre, intregtrl bazin se deosebegte
considerabil prin proporliile sale de cel al speciei G. bankiua, fiind proporlional
mult mai lat fa{[ de lungimea sa.
Srpnxur. Acest os este, in general, atlt de deformat, incit, este aproape
irnposibil s[ i sc poatd compara forma in mod exact la diferitele rase. Extre-
miiatea triunghiularl a apofizelor laterale diferl considerabil ca form[, putind
fi aproape echilateral5 sau mult alungild. Marginea frontal5 a carenei este
mai mult sall mai pu{in perpendicular5 gi rrariazi foarte mult, ca gi curbura
capdtului posterior gi forma platd a suprafelei inferioare. Contunrl apofizei
manubriale variazi de asemenea, fiind cuneiform la banki.ua gi rotunjit la rasa
spanioiS. Clauicula diferd prin faptul cd esLe mai mult san mai pulin arcuit[
gi
- dupi cum se poate vedea din figurile date - se deosebegte foarte mult
prin forrna paletei terminale; forma acestei pirli se deosebea ins[ pu{in la
cloui schelete de bankiua sllbaticd. Coracoi.dul nu prezinti nici o deosebire
cale s[ merite atenlie. Omoplatul vanazh ca formI, fiind de o l[tirne aproape
nniforrnl Ia banlti.ua, mulb mai lat la mijloc la gflina polonez[ gi brusc ingustat
spre
- Am virf la doud gdini sultan.
comparat cu grij[ fiecare os separat al piciorr-rlui gi aripii de la
banltiua sllbatic[ cu cele ale urmitoarelor rase, pe carc le-am consiclerat ca
putlndu-se deosebi de aceasla cu mai mulLi probabilitate: g[inile de Cochin-
china, de l)orking, spanioie, poloneze, birmane, Bantam, indiene crele gi
m5L5soase cu oasele negre. Era intr-ader'5r surprinzdtor s[ vezi cit de desS-
virgit semlna ficcare apof.izra, articulalie gi orificiu, cll toate ci"L oasele se deose-
beau f oarte mult pr in dimensiuni. Concordanla este ctl mult mai perfecti la
aceste oase decit la alte pdrli ale scheletului gi flcind aceast[ afirmalie nu m[
refer la grosimea gi lungimea relatir'5 a diferiLelor oase, deoarece tarsele all
variat considerabil in ambele privinle ; celelalte oase ale membrelor au variat
insh pulin, chiar in ce privegte lungimea lor relativS.
In sfirgit, nu am examinat un num[r suficient de schelete pentru a putea
spune dacd vreuna dintre deosebirile de mai sus, cu exceplia celor de la craniu,
e,ste caracteristic[ diferite]or rase. Se pare cd unele deosebiri sint mai comune
la anumite rase decit la altele. A$u, bunioar[, prezenta unei coaste supli-
mentare la cea de-a l2-a vertebrd cervical5 Ia rasele de Hamburg gi de
luptd gi l[limea capltului pubisului la cea de Cochinchina. Apoi, ambele sche-
le[e de g5ini sultan avearl clte opt vertebre dorsale gi la ambele capiitul omopla-
Lului era pu{in rotunjit. in ce privegte craniul, gantul median profund la
oasele frontale gi foramenul occipital alungit vertical par sd fie caracterisbice
rasei de Cochinchina; la fel, marea lirlime a oaselor frontale la rasa de Dorking.
Rasa de Hamburg este caracterizatd, prin separatia virfurilor ramurilor ascen-
dernte ale uaselor premaxilare gi nazale gi spaliile libere dinLre ele ; de ase-
menea gi prin faptul cd partea frontal[ a craniului nu este dectb pulin adincitd,
 E,FF,CTELE NE,FOLOSIRII 23t

Forma globular[^a pdrlii posterioare a craniului pare caracteristic5 banta-

rrilor dantelali. In fine, proeminenla craniului cu ramurile ascendente ale
premaxilarelor parlial atrofiate, impreund clr celelalte deosebiri indicate mai
sus, sint caracterislice eminamente g5inilor poloneze gi altor glini molate.
Rezultatul cel mai remarcabil al examindrii scheletului constd in marea
variabilitate a tuturor oaselor, cu excep!ia celor ale extremitSlilor. Intr-o
anumiti mhsurd, putem inlelege cd scheletul variazd, atit de mult ca structlrfl
pentru cd ghinile au fost sllpuse unor condilii nenaturale de via!5 gi in acest
fel intreaga lor organizatie a devenit variabil5. Crescdtorului ii este insfl indi-
ferentl orice modificare a scheletului gi nu seleclioneazd, niciodatd intenlionat
vrellna din aceste moclificiri. Dac[ omul nu s-a ocupat de caracterele exteri-
de rectrice gi remige gi lungimea lor relativ5, care la p5sd-
oare
- ca numdrul
rilc s5lbatice sint ln general constante - aceste caractere variazd, la g5inile
noastre domestice la fel ca gi diferitele pdrli ale scheletului. IJn deget supli-
tncntar este un ,,punct" la rasa Dorking gi a devenit un caracter fixat; el
este insd variabil la cea Cochinchina gi la cea m[t5soas5. La majoritatea
raselor gi chiar a sttbraselor, culoarea penajului gi forma crestei sint caractere
eminamente fixate. f)ar la rasa de Dorking aceste puncte nu au format obiectul
tinei preocupdri qi ele sint variabilc. Cind vreo modificare a scheletului este core-
latl cu vreun caracter exterior preluit de citre offi, aceastd modificare a fost
sltprtsl f[rd intenlie acliunii selec{iei gi a devenit mai mult sau rnai pulin
fixat5. Vedem aceasta la remarcabila proeminen{d a craninlui pe care se rea-
zem[, molul de pene al gdinilor poloneze gi care, prin corelalie, a afectat alte
pdrli ale craniului. Acelagi rezultat il constatdm la cele doud proeminen{e pe
care se reazemd coarnele girinii cornute gi in forma turtit5 a frunlii la craniul
rasei de Hatnburg, ce urmare a ,,crestei-trandafir" turtitl gi latd a acestei
rase. Nu gtim citu gi de pulin dacd coastele suplimentare, conturul modificat
al foramenului occipital, forma modificat[ a omoplatului sau a extremit[tii
claviculei sint corelate in t'renn fel oarecare cu alte structuri sau dacd aceste
varia{ii au ap5nrt din condilii gi obiceiuri de via!5 modificate, la care au fost
stipltse g5inile noastre. Nu existd insd nici rrn motiv s[ ne indoim cd aceste dife-
rite modific[ri ale sclteletuliri au putut deveni, fie prin seleclie directd, fie prin
seleclia unor structuri corelate, tot atit de constante gi de caracteristice fiecdrei
rase ca talia gi forma corpului, culoarea penajului gi forma crestei.

EtrECTEI-E NEFoLoSIRII eAn',TTTon

Juclecincl clupi obiceiurile galinaceelor noastre europene, ln mediul ei

natural cle viatd GaIIus bankiua igi folosegte picioarele gi aripile mai mult decit
g5inile noastre domestice, care zboard, rareori, afar[ de zborul spre locul de
crtlcare. Gdinile mirthsoase gi cele crete nu pot zbura de loc din caLrza remigelor
lor imperfecte gi existd motive sI se cread[ c[ ambele aceste rase sint foarte
vechi, a stf el cd de multe generalii strdmogii lor nu au putu L zbura. De ase-
menea, gflinile cle Cocl-rinchina, din cauza aripilor scurte gi a corpului lor greu,
cu greu pot zbura pin[ la o priijinfl joasd pe care dorm. Din acest motiv ne-am
fi putut agtepta ca la aceste rase, mai ales la primele dou[, oasele aripilor sd
fie considerabiJ reduse, ceea ce nu este insd cazul. Dupd ce am dezarticulat
232 GAINI

gi oasele, am comparat cu grijd la fiecare exemplar lungimea relativd

curi{at
; celor doud oase principale ale aripii cu cea a speciei G. banktua, constatind
cn srlrprinclere cit de exact a fost p5strat5 aceeagi lungjmg relativl (cu excePlia
tarselor). Acest caz este curios, fiindci ne aratd cit de fidel pot fi mogtenite
proporliite unui organ, chiar dacl acesta nlr a fost pe deplin folosit timp de
inui *ult. generalii. Am comparat la mai multe rase lungimea femurului gi
a tibiei cn humerusul gi cu ulna, comparind apoi de asemenea aceste oase cu
cele ale speciei G. bankf.ua. Rezultatul a arltat cd la toate rasele (cu exceplia
siritorulli birman *) care are picioarele anormal de scurte) oasele aripii sint
pu{in scurtate fa{5 cle oasele picioarelor. Reducerea este lnsd atit de neinsem-
nrie, incit poate fi datoritd exemplanrlui de comparalie de G..banki.ua, care
u".u, din ini-implare, aripile pulin mai lungi decit de obicei; astfel cd mdsur[-
torile rlu merith sd fie prezentate. Merit5 insS notat cd gdinile m[tlsoase gi cele
crele, care sint complet incapabile de zhor, a\reau aripile ntai pultn red_use
fz,1[ de picioare Oectt aproape oricare alt5 ras[ ! Am vdzut la _porumbe_ii
clomestici c[ lungimea oaselor aripilor este pulin redusS, pe clnd remigele
primare sint pu{in crescute in lungime. Este, agadar_, posibil, degi ,improbulil,
.u la gfinile m5t[soase gi la cele crele orice tendinld spre reducerea din
carza n.totosirii a lungimii oaselor aripilor s[ fi fost infrinatl prin legea com-
pensa{iei, cle cregterea redusd a remigelor $i, ca Llrmare, de nutrilia sporitd.
tot*gi la ambelb aceste rase s-a constatat cd - judecind dupi standardul
de lungime al sternului sau al capului fa![ de aceleagi p[r!i la G. banki.ua -
lungimea oaselor aripilor este pu{in redusd.
In primele clotrd coloane ale tabelului de mai jos este prezentatd grey-
tatea realI a oaselor principale ale piciorului gi aripii la douHsprczece rase. In
coloana a treia se d[, 1n procente fa{[ de G. bankiua, r&portul dintre greutatea
oaselor aripii gi cea a oaselor picionrlui (lu G. bankiua acest raport este repre-
zentat prin cifra 100; zs;.
In acest tabel, la primele opt p[shri aparlinind unor rasedistincte, observdm
o reducere marcat[ in greutatea oaselor aripii.
Cea rnai mare redricere, cu 33% din greutatea proportional[ normal5,
aparc Ia ghina indian5 crea{[, care nll poate _zbura. La urmdtoarele patru
pIs5ri, inlre care gi ghina m[tdsoas[, incapabil[ de zltor, vedem c[ greu-
iatea aripilor este puti" sporitd fald de cea a picioarelor. Trebuie menlionat
insl cd, dac5 din oricare cauzd greutatea picioarelor acestor pdsdri s-a redns,
aceasta ar putea cla falsa aparenti a unei sporiri a greut[{iirelative a aripilor.
Or, o reducere de aceast[ naturh a ap5rut cu siguran!5 la g[ina siritoare
bir"man[, ale cdrei picioare sint anormal de scdrte ; tot astfel gi la cele
doul glini de Hamburg gi rn5tdsoas5, ale cdror picioare, degi nu sint
*) But'mese JumPcr (N. lrad.).
?B) flcut calculul pentru coloana a treia. La G. bctrtkiua, oasele piciorului
Ilste bine si se explice cum a fost
fali de oasele arii:ii sint, ca greutate, ln raport de 86 : 54 sau (omilind zccimalele) de 1C0 : 62; la rasa de Cochin-
china cle 311 :1(j2 sau de 1C0 : b'2;ra cea de Dorking de 557 :248, sau de 100 : 44 ;i aqa mai departe pcntru celelalte
rase. Oblinem astfel selia c1e 62,52,41 pentru greutdlile relative ale oaselor aripii la G. Darrliiua, la rasa
de Co-
clrinclrina, clc I)o1lii1S etc. I-uincl acum 100 in loc de 62 pentru greutatea oaselor aripii la G. bankittcr, oblinem
printr.-o alti reguli de trei g3 drept greutatea relativl a oaselor aripii la rasa de Cochinchina, 70 la cea de Dorking
gi aga mai cleparte pentru restul coloanei a treia din tabel.
 EFECTELE NEFOLOSIRII 233

scllrte, sint formate din oase remarcabil de subliri gi u$oare. Nu fac aceste
afirmalii j udecind dupd simpla impresie vizuali, ci dup[ ce am calculat
greut[lile oaselor piciorului fa!5 de cele ale speciei G. bankiua, in conformitate
cu singurele doud mdsuri de comparalie pe care le puteam folosi, gi anume lungi-
TabeIuI I
Raportul dintre
greutatea oasclor
Greutatea Greutatea aripii gi acea a
Numcle raselor reald a temu- realii a humc- oaselor picioru-
rului qi tibiei rusului ,si a Iui, in compa-
ulnei rafie cu
G. battkiuu
It
o ID %

Gallus bankipa mascul sl]batic 517 3,5 100

1. rasa dc Cochinchina mascul 20,5 10,ir B3
2. ,, de Dorking mascul 36,5 16,3 7o
3. ,, spanioli (I,iinot'ca) mascul 28,1 72 ti)
4, ,r polonezi, paietati auriu mascul 79,7 9r5 ID
5. ), cle luptir, cu piep-
tul negru mascul 19,3 9,4 n-
o. ,) malaezS. femelI 15,2 716 80
7. ,, sultan mascul 72,6 A' 79
B. indiand crea{i. mascul 73,2 5,8 67
9. de siritor birman femeli 3r5 214 108
10. de Hamburg (incon-
deiati) mascul 10,3 6,7 106
77. ,l ,, t, femeli 714 5r1 108
72. ,, mitisoasi (cu oase ne-
grc) femelS 5'8 3,6 103

mile relative ale capului $i sternului aceasta deoarece nu cllnosc greutatea

corplrllli la specia G. bankf"ua, care ar constitui o mai bun5 mdsur5. Dupd
aceste mdsuri de comparatie, oasele piciorului la aceste patru pdsdri sint evident
cu mult mai u$oare decit la oricare alt5 ras5. Se poate conchide deci ce in
toate cazurile in care, din vre o cauz\ necunoscut5, greutatea picioarelor nu s-a
redtls mult, greutatea oaselor aripii s-a redus fa![ de cea a oaselor piciorului
in comparatie cu cele ale speciei G. banki.ua. $i imi dau seama cA aceastd redu-
cere a greut5lii poate fi atribuite fdrd grijA lipsei de folosinld.
Pentru ca tabelul cle mai sus sA fie complet satisfflcdtor, ar fi trebuit s[ ardt
cd Ia primele opt pishri oasele picionrlui nu au crescut, de fapt, in greutate in dis-
proportie cu restul corpului. Dar acest lucru nll-l pot ar[ta, necunoscind, dupd cum
anr ar[tat mai sus, greutatea speciei Bankiua shlbaticer\. De fapt sint tentat sd
bbnuiesc cd la ghina de Dorking, nr. 2 din tabel, oasele piciorului slnt relativ
prea grele. Aceasth pasere era insd foarte mare, cintdrind 3,23 kg, cll toate
cd era foarte slab5, iar oasele picioarelor erau de zece ori mai grele decit ale
gdinii shritoare birmane ! Am incercat sd stabilesc lungimea oaselor atit ale
piciorului cit $i ale aripii fa{d de alte p[r!i ale corplrlui $i scheletului, dar
la aceste pds[ri domesticite de atita vrerne intreaga organizalie a der.enit atit de
variahil5, incit nu se poate trage nici o conclllzie precis5. De exemplu, picioarele
zt1 Dl Blyth (in -Annals and Mag. of i{at. Hist., seria a 2-a, vol. I, 1848, p. 456) indicd 7,47 kg ca
fiind greutatea unui mascul adult de G. bankiua; din ceea ce anr vdzut lnsi din balgurile gi scheletele de di-
feriLe rase, md indoiesc cd cele doui exemplare ale mele de G. I,ankiua au clntdrit atit de mult.
234 GAINI

cocogului de l)orking de mai slls erau clr aproape 1,90 cm mai scurte propor-
{ional cu lungimea sternnlui gi cu peste 1,90 cm prea lungi proporlional cu
lrrngimea craniului, 1n comparalie cu acelea;i p5r{i la G. bankiua.
ln t.abelul II de mai jos rredem in primele doul coloane lulrgimea sternu-
Iui gi inlllimea maximd a carenei sale, de care sint legali mugchii pectorali. In

TabeIuI I I

Raportul dintre
I

tnril[imea carenei
Lungimea i hretti*.u gi lungimea
Numele raselor sternului I
carenei sternului sternului, in
I comparalie cu

i'* G. bankiua
l

o/
/o

Gallus bankiua 10,67 3,56 100

1. rrrsa de Cochinchina mascul 74,80 3,9'l 78
2. de Dorking mascul 77,65 5 8.1
.f. spaniola mascul 75,49 4,64 90
4. polonezS. mascul 12,88 3,81 87
5. cle luptd rnascul 14,10 3,9L 81
6. m'laezi fenrelii 12,95 3,81 87
7. sultan nrascul 11 ,35 3,45 90
8. cle girini crelc mascul 10,80 3,05 84
9. slritori birmani fcmeli 7,77 2,16 81
10. de Hamburg tnascul 12,90 3,56 E1
11.
72.
,, ,,
de gdini nrltisoase
femelI
femeli
11,56 5,27 B1
12,90 2,56 66

coloana a treia este prezentat raportul dintre inilliniea carenei .si lungimea ster-
nrrlui, exprimat in procente in comparatie cu acelagi raport de la G. banktuaTs).
Examinind coloana a treia, yedern cI in fiecare caz inillirnea carenei
fa{5 de lungimca sternnhii, in comparalie cu G. banlti"ua, este in general redus[
cLr 10
-20%. Gradul de reducere variaz[ insfl n]ult, in parLe ca urmare a stdrii
sternulni deseori deformat. La glina m[tdsoas5, care nu poate zbura, carena
este clr 34To mai scund[ decit ar fi trebuib s[ fie. Aceastfl reducere a carenei
la toate rasele explicd prol:abil rnarea variabilitate a curburii claviculei $i a
formei extremititii sale sternale la care ne-am referit mai sllt I'{edicii sint cle
plrere cd forma anormal5 a girei spinlrii, observatd atit de des Ia femeile din
clasele mai inalte, rezult[ din faptul c[ rnu$chii lega{i de aceasta nu sinb pe
deplin exercitali. La fel este caztrl giinilor noastre donrestice, deoarece ele
igi folosesc numai plrtin mtrgchii pectorali; din celg 25 de sternuri examinate
de mine, numai trei erau perfect simetrice, 10 erau moderat strirnbe, iar 12 erau
cleforrnate intr-un grad cxtlenr. Tot.ugi, cll Romanes crecle cd deforma{ia este
datoritl faptului ci in tinere{e giinile igi reazemd sLernul de stinghia pe care
se cocoat5 la cnlcare.
in cele din urm5, in privinla diferitelor rase de gdini putem conchicle cA
principalele oase ale aripilor s-au scllrtat probabil inbr-o mflsurd foarte mic[
$i ce ele alt devenit, cu siguran{fl mai ri$oare clecit oasele picioarelor la toate
75) Coloana a treia este calculati dupi plincipiul aritat tn nota infrapaginal^ 73,
 CORELATIA DE CRESTERE

rasele la care aceste din urmd oase nu slnt anormal de scnrte sau clelicate;
de asem€nea, c[ in mod invariabil carena sternului, de care sint legali mugchii
pectorali, a devenit mai pulin proeminentfl, intreg sternul fiincl extrem de pre-
dispus deform[rii. Aceste rezultate le putem atribui folosirii rednse a aripilor.

CORI]LATIA DE CRE$TERE

Voi rezuma aici ptilinele fapte pe care le-am adunat in legdLur[ cu acest
subiecL putin cnnoscut insi i*portant. La g5inile de Cochinchina gi de luptfl
existl poate un oarecare raport intre culoarea penajului gi nuanla inchisfl a
coiii ou lu i. La giinile sulta n p enele suplimentare codale in f orm[ de secerd
sint, dupd cit se pare, in raport cu supraabundenta generalfl a penajului,
dupi cllm se vede clin picioarele incillate, molul gi barba mari. La doud gflini
f5rd coadh pe care le-am exaniinat, glanda uropigian[ era atrofiat5. Dupd cum
observ[ dl Tegetmeier, un mot mare de pene pare s5 fie insoliL intotcleauna
de o mare reclucere sau de o absen!5 aproape total5 a crestei. O barbi bogatd
este insotitI de asemenea de cercei redugi sau de absen{a lor.Aceste din urmd
cazuri par sH intre in caclrul legii compensaliei satt al echilibrului de cregtere.
Deseori o barbI bogati sub maxilarul inferior corespunde cu prezen[a
excrescenlei de pe cregtetul craniului. Cind creasta are o formd neobignuibS,
ca la gdinile cornrite, spaniole gi de Hamburg, ea afecteazd" in mod corespunzd,-
tor craniul de sr-rb ea ; gi am v[zut cib de remarcabil este acest caz la gdinile
mo{ate, atunci cind molul este foarte dezvoltat. O datd cu proeminenla oaselor
fronLale, s€ modifici consiclerabil gi forma suprafelei interioare a craniului,
precum gi a creierului. Prezenla unui rno! influen{eazir intr-un mod necunoscut
dezvoltarea ramurilor ascendente ale osului prernaxilar gi a apofizelor interioare
ale oaselor nazale, precum $i forina orificiului exterior al nirilor. trxistd o clard
gi curioasd corela{ie intre molul cle pene 5i starea de osificare imperfect[ a cra-
niului. Aceasta se aplica nu nlrrnai la aproape toate gdinile molate, ci gi ralelor
molate, precum $i, dupd cum m[ informeazra cll Gunther, gigtelor mo{ate din
Germ a nia.
in sfirgit, penelecare constiLr-rie molul cocogilor polonezi seamlnd cll cele
din gulera; gi se deosebesc considerabil prin forma lor de cele din molr-rl femelei.
La cocog, gitul, tectriccle aripilor gi galele sint bine areoperite cu pene ca cele
din gulerag gi s-ar pirca ci penele de aceasti fcrml s-att intins, prin corela{ie,
plnl la caprrl cocogului. Acest detaliu este interesant pentru c5, degi ambele
sexe ale unor galinacee sdlbatice all capul impodobit la fel, totugi exist[ deseori
o diferen{5 in dirnensiunea gi forma p"enelor care coirstituie molul. in plus, in
unele caznri, ca acela aI lazanilor aririi Anrherst masculi (P. ptctus gi amher-
"si
sliae), existfl un raport strins in ceea ce privegLe culoarea gi structura, intre
pernele de pe cap gi cele de pe gale. S-ar p5rca, de aceea, ci accleagi legi au
cieLerminat sfar-ea penelor de pe cap gi corp, atit in cazul speciilor care tr[iesc in
concii{ii natrirale, cit gi in cel al phshrilor care au variat in stare donrestic5.
 CAPITOLUL aI VIII-Iea

RATA-GISCA-PAUNUL-
PE$TII AURII --
CURCANUL - BIBIL]CA - CAI,IARUI
ALBII{ELE DOMESTICE - VIERMII DE MATASE
Rala. Diferitele rase - Mersul domesticirit - Originea lor din rala sd.Ibaticd.
comund.
- Deosebiri tntre d.iferitele rase - Deosebiri osteologice - Efectele folosirii
gi nefolosirii asupra oaselor membrelor.
Gisca. GiSte domeslicite d.in uechime - Mica lor uariabilitate - Rasa de
Seuastopol.
Piunul. Originea rasei cu ttmeri negri. \
Curcanul. Rasele de curcani - Incrucigd.ri cu speciile din Statele Unite -
Efectele climei asupra curcanilor.
Bibilica, Canarul, Pegtii aurii, albinele domesticc.
\Iicrmii de mitase. Speciile qi rasele lor - Domesticirea lor dirt uechime -
Griia in seleclionurea lor - Deosebiri tntre dtferitele rase, in stadiile de out de
omid"d gi de cocon - Ereditatea caracterelor - Aripi imperfecte - Instincte pier-
dute - Cuructere corelatiue.

B,ATA

Ca gi in cazurile anterioare, voi descrie pe scurt principalele rase domes-

tice de rate :

Rasa 1. Rala domesttcd comund. Aceastd rat[ variazi mult in culoare

gipropor{ii gi se deosebegte de rala silbaticd prin instincte $i caracter. Existd mai
multe subrase : 1) Subrasa de Aylesbury, de talie mare, albe, cu ciocul Si pi-
cioarele galben deschis gi cu sacul dermic abdominal mult dezvoltat. 2) Sub-
rasa de Rouen, de talie mare, de culoarea ralei silbatice, cu ciocul verde sau
pestri!, cu sacul abdominal mult dezvoltat.3) Subrasa molatd, cu un mot mare
de pene pllfoase, frumoase, rezemat pe o mas5 cdrnoas5, sub care craniul este
perforat, Molul unei rate pe care am importat-o din Olanda avea diametrul
 RATA DOMESTICA

6,35 crn.4) Subrasa de Labrador (sau canadiand, sau de Buenos Aires,

sau est-indiani), cu penajr-rl complet negru, ciocnl mai lat fa![ de lun-
gimea sa decit la ra{a silbatic[ gi ouile ugor nuanlate cu negru. Poate cd aceast[
subras[ ar trebui s[ fie clasificatd ca ras5. Ea include doufl subvarietdli : Llna
pe care am linut-o vie, tot atit de mare ca gi rala domesticd comunfl; cealalt[
mai micd, deseori capabil5 de zbor 1). Presupun cI aceast[ din urmd subvarie-
tate a fost descrisl in trran[a 2) ca zburind bine, ca fiind cam silbatic5 gi
alind, cind este g[tith pentnr mas5, gustul ralei silbatice ; totugi aceasti sub-
varietatc este poligam5, ca gi celelalte rale domesticite, gi diferitd de rala sdl-
hatic[. Accsle ralc de Labrador negre se reproduc fidel, ins[ dr. Turral pre-
zint1 un caz in care subvarieLatca francezd a produs pui cu citeva pene albe
pe cap Si pe git pi cu o pat[ de culoare ocru pe piept, atit in caz:ul speciilor
care trdiesc in condilii naturale, clt gi in cel al piisdrilor care au suferit varia{ii
in stare clomesfic[.
Rasa 2. Rala cu ciocul tncouotat. Aceast5 pas[re prezint[ un aspect extra-
ordinar din c&vza ciocului incovoiat in jos, iar pe cap are deseori Ll n mot.
Culoarea albl este cea comunS, ins[ unele sint colorate ca ralele sdlbatice.
Este o ras[ foarte veche, fiind semnalatd ln 1676t); iSi dovedegte domesticirea
indelungaLi otiind aproape fdrd incetare, intocmai ca gi gdinile denumite veg-
nic oultoare a).

Resn 3. Rala momi"loare (CaII dttck). Remarcabil[ prin talia sa micfl

gi prin extraordinara limbulie a femelei. Ciocul sDrrrt. Aceste pisdri sint fie
albe, fie de culoarea ralei sdlbatice.

Rese 4.
Rafa ptngutn Aceasta este cea mai remarcabil5 dintre toate
si fie originarl din Arhipelagul Malaez. Ea merge linlndu-pi corpul
rasele gi pare
extrem de drept gi cu gitul sub{ire intins drept in slrs. Ciocul destul de sctrrt.
Coada ridicath in sus conlinind numai 18 pene. Femunrl gi metatarslrl alungite.

Aproape to{i naturaligtii sint de acord c[ diferitele rase se trag din rala
sllbatic5 comund (Anas boschas) ..). Pe de alt[ parte, majoritatea amatorilor
adopt5, ca de obicei, un puncL de vedere foarte diferit r). Exceptind cazul
cind am nega faptul cd domesLicirea prelungitl timp de secole poate afecta
caractere atit de neimportante cum ar fi culoarea, talia $i, intr-o mic[ m5-
srrr5, dimensiunile proporfionale, precuin pi dispozi\ia mintald, tu existd absolut
nici un motiv de indoial[ c[ rala domesticd se trage din specia s[lbaticl
t) PouItrA Chronicle, vol. II, 1854, p. 91 gi vol. I, p. 330.
2) Dr. Tulral, ln Bull. Soc. d'Acclimat., r,ol. VII, 1860' p. 5'11.
3) Onitttol(gA a lui \\:illughby, editatl cle Ray, p. 381. Aceastii rasil a fost de asemenea desenati de ,\lbin
in 1734, in .\al. IItst. ol Ilirds, vol. II, p. tl(j.
4) 1". Cllvier spune ln Annales du ll.[usd.um, vol. IX, p. 128, cit nunrai nirpirlirca qi incubalia lmpiedicd
trcestc rale sii sc oud.. Dl Il. l). Rrcnt face o observalie similari in Pottltrll Chronicle, r'ol. IlI, 1855, p. 512.
**
) AstIzi Anas plathgrhgnciros (.lf . trarl.).
5.; Rev. Il. S. I)ixon, Ornarnentul and Domestic Potrltrg, 18'18, p. 117. Dl B. P. Brent, in Poultrg Cltro-
nicle, vol. IlI, 1E55, p. 512.
 DEOSEBIRI EXI'E,RNE, 239

comunh, pelttrtt cd ele nu se deosebesc prin nici un caracter important.

Ar-em cileva dovezi istorice in privin{a epocii $i a evolu{iei domesticirii ralei.
Ea nn era cunoscutS.0) r'echilor egipfeni, evreilor din timpul vechiului testament
gi grecilor din perioada homericS. Acum vreo optspre zece secole, Columella t)
gi Varo vorbesc despre necesitatea de a line ralele in larcuri acoperite, ca gi
glinile silbatice. Agadar, pe acea vreme exista pericolul ca ele s[ plece in
zhor. In plus, planul recomandat de Columella celor care doresc s[-gi inmul-
{eascd stocttl de ra{e, constind in a stringe oud de ra{d sdlbaticd $i a le pune
sub clogc5, demonstreazd,, dupd cum observd dl Dixon, ,,cil pe acea vreme
rala nll devenise locatar naturalizat gi prolific al cur{ii de p5sdri romane".
Originea ra{ei domestice din specia shlbatic5 este recunoscutd, dupd cum a
observat demult Aldrovandi, in aproape toate limbile europene, prin faptul ci
amhelor li se aplicd acelagi nume. Rala sllbaticl are o largfl rdspindire, din
mtrn{ii Himalaia gi pin[ in America de Nord. Ea se incrucigeazd u$or cu pasdrea
dcmesticd gi descenden{ii hibrizi sint pe deplin fecunzi. S-a constatat, atit
in Anierica de Nord cit gi in Europa, cd rala sdlbaticl se poate domestici gi
reproduce cll ugurin{5. Aceasti experientd a fost incercatd cu grijI in Suedia
de c[tre Tiburtius, care a reugit sd creascd trei generalii de rale sdlbatice.
Dar acestea, degi au fost tratate ca gi ralele comllne, tru gi-au modificaL nici
mdcar o singurd pan5. Puii sufereau prin faptul c5 li se permitea s5 inoate
in ap5 rece 8), astfel dupd cum se gtie c5 este caztl puilor ratei domestice
comune, degi acest din urm[ fapt este ciudat. ln Anglia, url observator meti-
culos gi bine cunoscut e) a descris in am[nuntime experienlele sale, repetate
adesea cu succes, in legdtur5 cu domesticirea ra[ei s5lbatice. Se pot crepte u$or
pui din oui clocite de o gdini Bantam; pentru a reugi, este insd indispensabil
sd nu se pun[ sub aceeagi clogcd oud de rald sdlbaticd gi de ra!5 domesticd,
c5ci, in acest caz, ,,puii de ra!5 silbaticl mor, l5slndu-pi fralii mai vigurogi tn
ingrijirea neturburatd a mamei lor adoptive. Deosebirea intre obiceiurile puilor
iegili de curind din ou aduce dupd sine cu siguran![ u n asemenea rezultat"'.
Puii de ra{5 sdlbatic5 erau de la inceput compleL domesticili fat[ de oamenii
care ii ingrijeau, atita timp cit acegtia purtan aceleagi haine, precum gi de ase-
menea fa![ de ciinii qi pisicile casei. Ei se repezealr cu ciocul chiar la ciini, pentru
a-i goni din orice loc pe care il doreau ei. Oamenii gi ciinii strlini ii sperian
insi mult. Deosebit de ceea ce s-a lntimplat in Suedia, dl Hewitt a constatat c[
intotdeauna, in decurs de doud sau trei generalii, caracterul puilor sdi se schimba
gi se inriutdlea, degi se urmdrea cll mare grij5 sd se impiedice incrucigarea cu
ra{e domestice. Dupd a treia genera{ie, pds[rile sale gi-au pierdut linuta ele-
6) Cralvfurd despre Relntir,trts ol Domesticeted Animals to Ctuilization, citit la Oxforcl, in 1860, ln fala
Asocialiei Rritanicc.
?) Durcau de la [,Ialle, ln Annales de Scienees Nal., vol. XVII,'p. 164; vol. XXI, p. 55. Rev. E. S.
Dixon, Ornurnentcrl Pctultry, p, 118. Dupir cnm obscrr'5. Yolz in Ileitrrige zur Iiulturgeschicltlc, 1852, p. 78, pe
vremea lui AristoLcl nu se cnno;tcau ralelc c.lomestice.
8; Citcz accnstir dcscriere din Die Enten- und Scluuunenttcltt, I-'hn, 1828, p. 143. \'ezi Audubon,
Ornitltologicttl l)ioqrnphg, ro7. III, p. 168, clespre clomcsticilca ralelor pe riul llississipi. Pentru acelagi fapt, in
,\nglia, vczi dl Naterton, in IIag. ctl Nnl. .f1lsl. al lui Lontlon, vol. VIII, 1835, p. 5-12; ;i dl St. John, I4/l1d
Sporls arrrl \:al. IIist. of tltq Hiqhlanrl.s, 19i[6, p. 129.
e) Dl E. Hervitt, itt .Iournal ol IItirticu,lturc, T862, p. 77li; 1863, p. l)l).
240 RATA DON{ESTICA

gant5 a speciei sdlbatice, incepind sd dobindeascd umbletul ralei comune. Talia

n s-a mdrit cu fiecare geneialie, iar picioarele au devenit mai pulin fine.
Gulerul alb din jnrul gitului r5loiului s5lbatic a devenit mai lat gi mai pulin
regulat gi unele dintre remigele primare mai lungi au devenit mai mult sau
mai pulin albe. Cind s-a intimplat aceasta, dl Hewitt $i-a distrus aproape
toate ralele gi gi-a procurat ou5 proaspete din cuiburi de ra{e s[lbatice, astfel
ci el nu a crescut niciodatd aceeapi familie timp de mai mult de cinci sau $ase
genera{ii. Pds5rile sale au continuat s5 form eze perechi gi nu au devenit nicio-
datS poligame ca rala domestic[ comunS. Am prezentat acesteam[nunte pentru
c5, dupd cite gtiu, aspectele modificdrilor survenite la p5s5ri silbatice crescute
timp de mai multe generalii in stare domesticd nu au fost inregistrate niciodati
cu atita grijd de cdtre un observator competent.
Acesie consideralii duc la concluzia cd nu existfl indoialfl cd ra{a silbaticd
este strdmogul formei domestice comune; gi nu este nevoie sd cdutdm la alte
specii tulpina raselor mai distincte, ca ralele pinguin, momitoare (caII duck), cu
ciocul lncovoiat, mo{ate gi de Labrador. Nu voi repeta argumentele folosite
in capitolele anterioare in leg5lurh cu improbabilitatea ca omul sd fi domes-
ticit in timpurile de demult mai multe specii, care de atunci au devenit necunos-
cute sau s-au stins - cd ralele nu sint ugor de exterminat in stare sdlbaticd ;
cd unele dintre presupusele specii parentale sd fi prezentat caractere anormale
fa{5 de toate celelalte specii ale genului, cum este cazul ralei cu ciocul inco-
voiat gi al celei pinguin; faptul c5, in mdsura in care se gtie, toate rasele sint
fecunde atunci CtnA sint incrucigate to) ; faptul cI toate rasele au in general
aceeagi comportare, instinct etc. Se poate reline insd urmitorul fapt in leg[-
turl cu aceastd problemX: in toatd marea familie a ra{elor nttmai o singurd
specie, A. boschai mascul, are cele patru rectr\e mediane lntoarse in sus. Or,
la fiecare dinlre rasele domestice menlionate mai sus existd aceste pene intoarse
in sus $i, in baza presllpunerii ch acestea se trag din specii distincte, trebuie sd
admitem c5 inainte vreme omul a nimerit specii care aveau toate acest ca'
racter astlzi unic. De altfel, dup[ cum am vrazut in cazul celei mai mari gi al
celei mai mici rase (ra{ele de Rouen gi cele momitoare) pi dupd cum afirml
dl Brent lt) cd este cazul ralelor cu ciocul incovoiat, subvariet5lilefiecdrei rase
sint colorate aproape exact ca pi rala s6lbatic5. Dup[ cum m5 informeazd aceast[
persoan5, ea ; incrucigat .rn i51oi alb de Aylesbury cu o ra![ neagrS. de T ]u-
brador gi in timpul iregterii lor unii dintre pui au dobindit penajul ratei
silbatice.
ln ceea ce privegte
-colorat ralele pinguin,
nu am vl,zut multe exemplare, . dar
nici unul nu era exact ca-rall silbaticd ; SiI James Brooke mi-a trimis
ins[ trei halguri din Lombok gi Bali, din Arhipelagul Malaez ; cele doud femele
erau mai deichise gi mai rogcate la culoare decit rala silbaticfl, iar r[{oiul se
10) Anr citit mai multe expuneri in legtituri cu fecunclitatea diferitelor rase atunci cind sint lncruci-
gate. Dl Yarrell m-a asigurat c[ ralele momitoare gi cele comune sint pe dcplin fecunde intre ele. Am
lncruciEat rale cu ciocul incovoiat cu rale comune, precum qi o rali pinguin cu una de Labrador; qi ralele
incruc;gate erau complet fecunde, cu toate ci nu se reproduse erd inter se, astfel cI cxPcrienla nu a fost
ficuti pe deplin. Unele rafe pinguin ;i de Labrador hibride au rost din nou lncruci;ate cu rale pinguin, iar
ultcrior le-am lmperecheat inter se gi erau extrem de fecunde.
rr) Portltrg Chronicle, vol. III, 1855, p. 512.
 EFECTELE FOLOSIRII $I NEFOLCSIRII 241

deosebea prin aceea cI avea inLreaga suprafa{[ inferioard gi superioar[ (cu

exceplia gitului, a tectricelor cozii, a cozii gi aripilor) cenugiu-argintie, fin
incondeiat[ cu linii cle culoare inchisd, semdnind indeaproape cu anumite pirli
ale penajului r5loiului s5lbatic. Am constatat insd c[ acest r[toi era identic
in privin{a tuturor penelor cu o varietate a rasei comune pe care mi-am
proclrrat-o de la o ferm[ din Kent ; intimpldtor am vdzut gi in alte pdrli exem-
plare similare. Meritfl inregistrat faptul apariliei unei la!e, crescntf, intr-o
climd atit de deosebitd ca cea a Arhipelagului Malaez unde nu existii specia
silbatic5, cu exact acelagi penaj ca cel care poate fi inbilnit intimpl[tor la
ralele de la f ermele noastre. Se pare totu gi cI clima Arhipelagului Malaez
tinde si produc[ la ra{6 o mare variabilitate, deoarece Zollinger 12, vorbincl
de rasa pinguin, spllne cd la Lombok ,,existd o neobignuith gi mirtunat[ va-
rietate de ra!e". LIn rdtoi pinguin pe care l-am {inut viu se deosebea de cei
ale clror balguri mi-au fost trimise din Lombok prin faptul cd avea pieptul
pi spatele parlial colorate brun-castaniu, semdnind astfel mai mult crl r5{oiul
sdlbatic.
Din aceste diferite fapte gi mai ales din faptul cd rdtoii tuturor raselor cu
rectricele incre{ite gi ai anumitor subvarietdli ale fiecdrei rase seamdnd uneori
prin penajul general cu rala sdlbaticd, putem conchide cd toate rasele se trag
din A. boschas.
Voi semnala acum citeva dintre particularitdlile caracteristice ale diferi-
telor rase. Oudle vartazd, la culoare, unele rale comune avind oud verzui-cleschis
gi altele cornplet albe. Primele oud ale ralei negre de Labrador din fiecare sezon
sint nuanlate cu negru, ca gi cum ar fi fost minjite cu cerneal[. Un bun ob-
sert'ator m-a asigurat cI ra{ele sale clin dceasti rasd au fdcut intr-un an oud
aproape complet albe. Un alt caz curios ne aratd ce fel de varia{ii neobignuite
gi ereditare apar uneori. Astfel dl Hansell tt) relateazd cd a avut o ratd cornun[
care f[cea intotdeauna oud cu gdlbenugul de culoare cafenin-inchis, ca cleiul
topit, gi cd puii rezultati fdceau acelagi fel de ou5, astfel cI rasa a trebtiit
distnr sh.
Ra{a cu ciocul incovoiat este foarte remarcabile (vezi desenul craniului,
gratura in lemn nr. 39) gi ciocul sdu deosebit a fost transmis ereditar cel pulin
din 1676 incoace. Aceast5. stmcturd este evident analogd cu cea descrisS. Ia
porumhelul cil[tor Bagadotten. Dl Brentla) spune c5, atunci cind ra{el:
cu ciocul incovoiat sint incrucigate cu rale comune, ,,sint produgi mulli ptri
cu tna xilarul superior mai scurt deciL cea inferioar5, ceea ce cauzeaz\.
deseori moartea pdsdrii". La ra{e, mo{ul de pene de. pe cap nu este o raritate
la rasa adevdrat-mo{at5, la cea cu ciocul incovoiat, la neamul de ferrnd comun,
precum gi Ia o ra{[ care nu avea nici o'alt5 particularitate gi care mi-a fost tri-
nrisd din Arhipelagul NIalaez. Molul este interesant numai in mflsura in ca]'e
afecteazd craniul, care devine astfel pu{in mai globular gi este perforat cie
nu meroase orificii. Ra{ele momitoare sint remarcabile prin extraordinara lor
limbti{ie. Rdtoiul nu face decit sH sisiie ca rd{oii comnni; totugi, clnd este
12) ,Ionrnalol the Intlian Arcltipelago, vol. V, p. 334.
rtS The Zoologist, vol. VII, VIII, 1849-1850, p. 2 353.
La) Poultrg Chronicle, vol. III, 1855, p. 512.

16 - c. 2662
 RATA DOMESTICA

imperechiat cu rala comund el transmite descendentelor femele o puLernicd

tenciin!5 de a rnic[i. La inceput pare surprinzltor ca aceastd limbulie sI fi
f ost dobinditd in starea domesticS. Glasul variazd insd Ia diferitele rase.
Intr-aclev5r, dl lJrent 15) spune ch ralele cu ciocul incovoiat sint foarte lim-
btrte gi cd cele de Rouen scot ,,un {ip[t grav, puternic gi monoton, ugor de
I'ectlnoscut de cdtre o ureche experimentatd". Deoarece limbulia ra{ei ntomi-
toare este foarte utild, aceste pIs[ri fiind folosite ca momeal[, calitatea aceasta
s;e poate sd fi fost accentuati prin selec{ie. Colonelul Hawker spllne, de exemplu,
cd dacd ntl se pot obline ra{e silbatice tinere care sI serveascl drept momeal5,
,,alege ca inlocuitor ra{e domestice dintre cele mai gil5gioase, chiar dacd culoarea
lor ntl ar fi ca cea a celor sllbatice"tu). S-a afirmat in mod gregit cd ralele
momitoare iSi clocesc oudle in mai pu{in timp decit ralele comune 1?.
Ra{a pinguin este cea mai remarcabilS dintre toate rasele. Portul gitului
pi al corpului ei sub{ire este clrept, aripile mici, coada intoarsl in sus, iar femurul
gi metatarsele sint considerabil mai lungi decit la rala silbaticd. La cinci exem-
plare examinate de mine nu existau decit 18 rectrice in loc de 20 ca la rala
sdlbatic5; Ia ra{ele de Labrador am gdsit de asemenea numai 18 gi 19 rectrice.
La trei exemplare am g5sit pe degetul mijlociu 27 salr 28 de scntele, pe cind
la doud rale s5lbatice am gdsit 31 gi 32. Atunci cincl rala pinguin ests incru-
ci$at5, €& transmite puternic descendentilor forma particulard a corpului gi
mersul sdtt. Acest fapt era evident la citiva hibrizi oblinuli la Grldina zoolo-
gic[ din una dintre aceste pds[ri gi gisca egiptean[ ") (Anser aegupti.acus) gi
de asetnenea la ciliva metigi pe care i-am oblinut intre rala pinguin gi cea de
Labrador. Nu md surprinde prea mult faptul ci unii autori suslin ci aceastd
rasd trebtiie si se tragd dintr-o specie necrTnoscutd gi distinct5. ins5, clin mo-
tivele prezentate rnai strs, imi pare mult mai probabil ca ea sd fie descendenta
speciei Anas boschas, mr-rlt modificatl prin domesticire intr-o climd nenatural[.

CARACTERE OSTEOI,OGICE

Craniile diferil"elor rasc se deosebesc foarte pu{in atit intre ele clb gi de
craniul ralei sSlbatice, cu exceplia lungimii proporlionale gi a curburii pre-
ma xilarelor. La rala momiLoare, aceste din urmi oase sint scurte, iar linia
tras5 de la extremit5{ile lor pin[ la cregtetul craniului este aproape dreaptd,
in loc sd fie concavd ca la rala comund, astfel incit craniul seamdn[ cu acela
al unei gigte mici. Dupi cun'r se vede in desen, la ra{a cu ciocul incovoiat
(fig.39) aceleagi oase, p-i€cum pi maxilarul infBrior, s€ incovoaie in jot
in rnodul cel mai rernarcabil. La rata de Labrador premaxilarele sint pulin
mai late decit la rala sdlbatic[ gi Ia doud cranii de la aceastd rasd muchiile
de fiecare parte a osului supraoccipital erau foarte proeminente. La rala pinguin,
premaxilarele sint relativ mai scurte decit la ra{a s5lbaticl gi apofizele infe-
rioare paramastoidiene mai proeminente. La o ra{5 olandezd motat5, sub molul
t5) Poultrg Clvctnicle, vol. II[, 1855,p. StZ. In legritur[ cu ra[a de Rouen, vezi clitto, r,ol. I, 1854, p. 167.
16) Col. F{awl<cr, Instructions to tlourtg Sportsmen, citat de dl Dixon itt Ontamental Poultrg, p. !25.
t7) Coltulle Gurclener', clin I aprilie 1861.
ru) Accgti hibrizi au fost tlescri;i de tll Selys-Longchamps in Bu//elins Acad. Ilog. rle Brurelles, vol.
XII. nr. 10.
 DEoSEBIRi LA SCI{ELET 243

enorm, craniul era de o formd pu{in mai globular[ gi perforat de doufl deschi-
zhturi mari. La acest craniu, oasele lacrimale erau impinse mult inapoi, astfel
cI au dobindit o formd diferit5, atingind aproape ap oflzele posterioare laterale
ale oaselor frontale, in acest fel completind aproape orbita osoasd a ochiului.
Dat fiind cd oasele pltrate gi pterigoide au forme atit de complexe gi sint
in raport cu atit de multe alte oase, le-am comparat cu grijd la toate rasele
principale, ins[ in afari de dimensiune ele nu prezentau nici o deosebire.

VenreenE gI coASrE. La unul dintre scheletele ratei de Labrador existarr

cele 15 vertebre cervicale obignuite gi cele noud vertebre dorsale obignuite,
prevdzute cu coaste; la cel5lalt schelet erau cincisprezece vertebre cervicale
gi zece dorsale cu coaste. Dupd cit se putea aprecia, aceasta nu se datora numai
faptului cd pe prima vertebrd lombard se dezvoltase o coast5, pentru c[ la
anibele schelete vertebrele lombare corespundeau perfect in privinla num[rului,
formei gi dimensiunii cll cele ale ralei silbatice. Doud schelete de rale momi-
toare (Call duck) aveau cite cincisprezece vertebre cervicale gi cite noud dorsale,
iar la un al treilea schelet a$a-numita a 15-a vertebr[ cervicald era prevdzutl,
ctr mici coaste, fdcind f,n totul zece perechi de coaste. Aceste zece coaste nll
corespund ins[ pi nici nu se dezvoltd din aceeagi vertebrd ca cele zece ale ralei
de Labrador men{ionate mai sus. La rala momitoare, la care cea de-a 15-a
vertebrd cervicald era prevlzut5 cu mici coaste, apofizele hemale de pe cea
de-a I4-a vertebr5 (cervical5) gi a l7-a vertebrd (dorsal[) corespundeau apo-
fizelor de pe cele de-a I4-a, a 15-a $i a 18-a vertebre ale ra{ei sdlbatice, astfel
cI fiecare dintre aceste vertebre dobindise o structur[ proprie celei posterioare
ei ca pozi{ie. La cea de-a opta vertebrd cervical5 a ace}eiagi rale momitoare
(fig.40, B), cele doul ramuri ale apofizei hemale sint mult mai apropiate
una de alta decit la rata sllbaticd (A), iar apofizele hemale descendente sint
mtrlt scurtate. La rala pinguin, din cauza sldbiciunii $i a [inutei drepte, gltul
pare, in mod gregit, cd este (dupd cum s-a constatat prin mdsurfltoare) mult
alungit, ins[ vertebrele cervicale gi dorsale nu prezintd nici o diferen![ ; totu$i
vertebrele posterioare dorsale sint mai complet sudate de pelvis decib la rata
sllbaticd. Ra{a de Aylesbury are 15 vertebre cervicale gi 10 dorsale prevdzute
cu coaste, insi in m[sura in care s-a putut urmiri, ea are acelagi numlr de
vertebre, lombare, sacrale gi caudale ca gi rala silbatic5. La aceeagi rat[
(fig. 40, D) r,ertebrele cen'icale erau mult mai late gi mai groase fatd de lungimea
lor decib la cea sllbatice (C), in aga mdsur[, incit am fost de pdrere cd meritd s[
prezint o schi!5 a celei de-a l2-a vertebre cervicale a acestor doul pisdri.
Constat[m din afirmaliile de mai sus c[ uneori cea de-a 15-a vertebr5 cer-
vical5 se modific5, transformindu-se intr-o vertebrd dorsald, gi, atunci cind
se intimpl6 aceasta, s€ modific[ gi toate vertebrele invecinate. Vedem de
asemenea cd nneori se dezvoltfi o vertebrd dorsald suplimentar[ prevdzutd
cll o coastd, numdrul de vertebre cervicale gi lombare rflminind., dup5 cit se
pare, cel obignuit.
Am examinat dilatarea osoasd a traheii la masculii raselor pinguin, ro-
tnitoare, cu ciocul incovoiat, de Labrador gi de Aylesbury; ca forrnd, aceasta
era identici la toate.
 hATA DOMESTICA

Baztxur, este remarcabil de uniforrn . La scheletul ra{ei cn ciocul inco-

voiat partea anterioar[ este insi mult indoitd induntru iarla rasa de Aylesbury

%^
re" a
Fig. 38. Extremitatea furculei
(iadeqului) vizute lateral. In m5.-
rime naturall. A, Gullus bankiua,
sllbatic; B, giini [de rasa] polo-
nezl paietati; C, giinl [cle rasil
spanioli; D, giina de Dorcking.
ffW^
MW
Fig. 40. Vertebre cervicale. ln
miirime naturali. A, a opta ver-
tebrii cervicali a unei rnle sdlba-
tice ; B, a opta vertebrti cervicali
a rafei momitoare, vizutir de
deasupra; C, a 12-a vertebrii cer-
vicalii a ralei sllbatice, vizuti
lateral; D, a 12-a vertebrticervi-
cald a ralei de Aylesbuly.

Fig. 39. Craniu, v5.zut lateral [depigind cu circa 1/6 mirimea

natural[]. A, rald silbaticri : f3, rali cu ciocul fncovoiat.

gi la alte citerra rase forarnenul ischiatic cste mai pulin alungit. La stern, cla-
viculd, coracoide gi la omoplat deosebirile sint atit de mici gi de variabile, incit
nu merite se fie men{ionate, in afard de faptul cI la doud schelete de rale
pinguin portilinea ter nrinal5 a omoplatului era nult nricgorat5.
Nu s-a observat nici o modificare a formei oaselor picioarelor $i aripilor.
La ralele pinguin gi Ia ccle clr ciocul incovoiat falangele terminale ale aripilor
 EFECTELE FOLOSIRII SAU NEFOLOSIRII 245

sint insd pulin scurtate. La rala pinguin, femurul pi metatarsul (nu ins[ tibia)
sinb considerabil mai lungi decit aceleagi oase la rala silbaticd gi decit oasele
aripilor la ambele p[sdri. Aceasti alungire a oaselor picioarelor se poate vedea
la pas[rea vie gi este fdrd indoial5 in legdturi cu rnersul ei caracteristic de drept.
Pe de altd parbe, la o rald mare de Aylesbury tibia era singurul os al pi-
ciorului pulin alungit fa!5 de celelalte.

DESPRE EFECTELE FOLOSIRII INTENSE SAU REDUSE A MEMBRELOR

La toate rasele, oasele aripilor (mdsurate separat dup5 ce au fost cur5{ate)

au devenit pulin mai scurte fa{d de cele ale picioarelor, in comparalie cu ace-
leagi oase la rala silbatic5, dupd cum se poate vedea in tabelul urmdtor :

Lungimea femu- Lungimea hume-

rului, tibiei gi rusului, radiusrilui
Denumirca rasci metatarsului, ;i metacarpului, Raportul
impreund. lmpreunir
cm cm

Rtifoiul srilbatic 18,13 23,70 100 :129

Rasa cle Aylesbury 2,91 26,49 100 :120
,, molati (olandezi) 20,96 21,96 100 :119
,, pingnin 18,08 ,9 100 : 123
'A
,, momitoare 15,75 19,73 100 : 125
Rala silbatici (un alt exemplar-) 77,40 25,57 700 :747
,, domesticS. comuni. 20,70 \ 27,18 100 : 138

Observdm in tabelul de mai sus c6, in comparalie cu rata sdlbatic5, re-

ducerea in lungime a oaselor aripilor fa{[ de cele ale picioarelor, degi micd,
este general5. Cea mai micd reducere este observatl la rata momitoare, care
are capacitatea $i obiceiul de a zbtra in mod frecvent.
Dup[ cum se poate vedea din tabelul de mai jos, exist5 o mai mare di-
ferenli relativd la greutate intre oasele picioarelor gi ale aripilor :
Greutatea femu- Greutatea hume-
Denumirea rasei rului, tibiei gi rusului, radiusuluj Raportul
mctatarsului gi metacarpului
ft
D
tt
D

R{loiul silbatic 3,5 6,5 100:179

Rasa de Aylesbury 10,8 13,1 700 :724
,, cu ciocul incovoiat 6 10,5 100 :149
,, molati (olandez[) 7,3 9,3 100 :133
,, pinguin 4r9 5r9 100 : 120
,, de Labrador o, 10,8 100 : 117
,, momitoare 3,5 6,1 100 :163
Rala sllbaticd (un alt exentplar) 4r3 713 100 :173
,, domesticir comund 8,3 10,9 700 z 724

Greutatea considerabil redusd a oaselor aripilor la aceste pdsdri domesticite

(adic5 in medie ?5% din greutatea lor proportionald normald), precum gi lun-
 RhfA DOMESTICA

gimea putin redusi fa{d de oasele picioarelor poate proveni nu dintr-o scidere
reald a oaselor aripilor, ci din greutatea $i Iungimea crescllte ale oaselor picioa-
relor. Primul dintre cele douI tabele urm[toare dovedegte cd, fald de greutatea
intregului schelet, greutatea oaselor picioarelor a crescut erfectiv ; cel de-al
cJoilea tabel aral5, insf, cd, dupS acelagi standard, greutatea oaselor aripilor
s-a redus efectir'; agadar, dispropor{ia relativd dinLre oasele aripilor gi ale pi-
cioarelor, fatd de cele ale ratei sllbatice, care rezultd din tabelele de mai sus,
este datorit[ par{ial greutltii gi lungimii crescute a oaselor picioarelor gi par-
{ial greutitii gi lungimii reduse a oaselor aripilor.
In ceea ce privegte urmdtoarele doud tabele, trebuie s5 incep prin a afirma
c[ le-am verificat luind un alt schelet de rald silbaticfl gi unul de ra![ domesticl
comun[; comparind greutatea tuturor oaselor piciorului ct toate cele ale aripii,
rezultatul a fost acelagi. in primul clin aceste tabele vedem ch in fiecare caz
gretrtatea reali a oaselor piciorului a crescut. Ar fi fost de prevdzut ca, o clatd
cu cregterea sau descregterea greut5{ii intregului schelet, oasele picioarelor sd

Grcutatea intre-
gului schelct (N. B.
Un metatars gi laba
au fost indepirrtate Greutatea
de la liecare schelct, femulultti,
Denumirea rasei clin motivul ci tibiei Ei Raportul
fuscserl pierdute in metatarsului
mod accidental in
dou5. cazuri)
g\ o
D

Riloiul sllbatic 55,3 3,5 1 000 64

Rasa de A5'lesbury 726,5 10,8 100t) 85
,, mofatd (olandezl) 92,7 7,3 1 000 7g
), pingnin 57,3 4,9 1000 86
,, monritoare (de Ia dl Fox) 47,2 3,6 1000 7g

Greutatca
Greutatea I

humerusului
scheletului, I

ra,:liusului, qi
ca mai sus
j

nretacarpului I

ol
I

g DJ

Rirfoiul silbatic 55,3 6,J 1 000 115

Rasa de Aylesbury 726,5 13,2 1000 105
molati q, c|?
), (olandezl) 1 1000 105
,, plllgurn 57,3 ir,9 1000 103
,, momitoare (de la dl Baker') 60 6,6 1 000 109
,, momitoare (de la dl Fox) 47,2 t) 1000 729

devind prapor{ional mai grele sau mai ugoare. Greutatea lor mai mare la toate
rasele fa{i de celelalte oase nu poate fi insi explicatd decit prin faptul claceste
pdsdri dcrrestice gi-au folosit picioarele urnblind $i stind mult mai mult decit
cele sdlbatice, pentru c[ ele nu zboarf, niciodat5, iar rasele oblinute prin
selec{ie artificialS inoat 5, rareori. In tabelul al cloilea vedem, cu exteplia unui
singur caz, o redLicere vedit5 a greutltii oaselor aripilor, ceea ce a rezultat fir[
indoial[ din folosirea lor redus5. Singurul caz exceptional, $i anume al uneia
dintre ralele momitoare, nu este de fapt o exceptie, deoarece aceast[ pasHre
 .) A-

avea permanentul obicei de a se deplasa in zbor; am r'5zut-o zr de zi cum se

ridica de pe terenurile mele gi zbura timp indelungat ln cercuri cu diametrul
de peste o mil[. La aceast[ ra!5 momitoare nu numai cI oasele aripilor nlt au
sc5zut in grentate, dar au crescut fa!5 de ralele silbatice; gi aceasta decurge,
probabil, din faptul cd toate oasele scheletului sint remarcabil de u$oare gi subliri.
Am cint[rit in fine clavicula, coracoidele gi omoplatul unei rale s[lbatice,
ca gi ale unei rale domestice comune, gi am constatat cd greutatea lor fa{[ de
cea a intregului schelet era diferiti, in raport de 100 Ia 89, intre prima gi
cea de-a dona rat5, ceea ce dovedegte cd, la rala domesticd, aceste oase s-all
redus ctl llYo fa![ de greutatea lor proporlional5 normal[. Fa!5 de lungimea
sa, proerninenla carenei sternulni este de asemenea mult redusi la toate rasele
doniestice. Aceste modificiri au fost fdr5 indoial5 provocate de folosirea re-
dusir a aripilor.
Este bine cunoscttt faptul c[ mai multe p5s5ri aparlinind unor ordine
diferite gi locuind pe iirsule oceanice au aripile foarte reduse ca dimensiuni
gi sint incapabile de zbor. Am sugerat in Ori"qi"nea speciilor cd,, deoarece aceste
p[s[ri nu sint urmflrite de vreun dugman, scurtarea aripilor a fost provocatfl
probabil de o nefolosire treptatd. Este probabil deci cI in stadiile timpurii
ale procesului de reducere asemenea plsdri au semdnat cu ratele noastre do-
mestice in ceea ce privegte starea organelor lor de zbor. Acesta este cazul gii-
nrrgei de ap[ (GaIIi.nuIa nesf"otis) d. pe insula Tristan d'Acnnha, care ,,poate
filfii pr-r{in, insd igi folosegte evident picioarele gi nu aripile ca mijloc de salvare".
Or, dl Sclater le) constati ci la aceast[ pasire aripile, sternul gi coracoidele
sint mai scttrte, iar carena sternului este mai scundd in comparalie cu aceleagi
oase la giinuga european[ (G. ch'loropus). Pe de alt[ parte, h"rngimea oaselor
coapselor pi ale pelvisului a crescut, a primelor cn 8 mm fald de acealegi oase
la glinu ga de ap[ comun5. Deci aproape aceleagi modific[ri au apdrut gi
la scheletul acestei specii naturale, numai cd acestea au fost duse pu{in mai
departe, de exemplu la ratele noastre domestice, gi presupun c[ in acest din
urmd caz nimeni nu va contesta cd ele arl rezultat din folosirea redusd a aripilor
gi din folosirea sporitl a picioarelor.

GTSCA

Aceastd pasdre meritd oarecare atentie fiindc[ aproape nici o altd paslre
sau mamifer domesticit din vechime nu s-a modificat atit de ptrlin. $tim c[
gigtelc au fost domesticite din antichitate, din anumite versuri din Homer,
precum gi din faptul ci acestb p5sdri erau linute in Capitoliul din Roma (388
i.e.n.), fiind consacrate Junonei, ceea ce inseamn[ de asemenea indepdrtabl
antichitate20). CI gi gisca s-a modificat intr-o oarecare mdsur[ putem deduce
din faptul cd naturaligtii nu sint unanimi in ceea ce privegte forma sa paren-
tsS Proc, Zooloq. Soc., 1861, p. 261.
201 Ceglon, de SirJ. E. Tennent, 1859, vol. I, p. 485 ; de asemenea J. Crarvfurd, despre Relalion ol
Domest, Animctls to Ciuilizcttion prezentatd in fala Brit. Assoc., 1860 ; vezi de asemenea Ornamental Poultrg de
trev. E. S. Dixon, 1848, p. 132. Gisqa ee figura pe mqnumentele egiptene pare sd fi fost glsca rogie egipteani.
 tald silbatic5, degi dificultatea se datoregte in primul rind existenlei a trei
sau patnt specii sdlbatice europene indeaproape inrudite 2t). Nfarea majoritate
a cunosc[torilor competenti sint convingi cd gigtele noastre se trag din gisca
salbaticd cu picioarele cenugii (Anser ferus), ai cirei pui pot fi ugor domesti-
cili zz;. In 1849, cind a fost incrucigat5 cu gtsca domesticd, aceast5 specie a
lrrodus la Gr5dina Zoologicl descendenli pe deplin fecunzir"). Yarrell za) a obser-
vat ci partea inferioard a traheii gigtei domestice este uneori turtitl gi cd uneori
baza ciocului este inconjuratd de un inel de pene albe. La prima vedere, aceste
caractere par sI constituie indicalii serioase ale unei incmcig5ri, intr-o perioad[
oarecare, cu gisca crt fruntea albi (4. albi.f rons). La aceast[ din urmzi specie, inelul
alb este insi variabil gi nu trebuie sd trecem cu vederea legea varia{iei analoge,
clupd care o specie poate si dobindeascd unele dintre caracterele speciilor inrudite.
Dal fiind cd ln stare domesticfl lndelungatd gisca s-a dovedit atit de pulin
flexibild in organiza\ia sa, meritd poate si fie ardtat gradul de varia{ie pe care
l-a suferit. Talia gi productivitatea au crescut 25), iar culoarea ei variazi de la
alb Ia intu necat. Mai mul{i observatori ,u) au afirmat ci giscanul este mai
aclesea de culoare albd decit gisca gi cd la bltrinele devine aproape invariabil
alb; tot a.a se prezenta insl forma parental'd, A. ferus. Legea varialieianaloge
poate si fi intrat aici iar5gi in joc. Intr-adevdr masculul aproape alb ca zdpada
al gigtei de stincd (Berni.ela antarctf"ca) stind pe malul mdrii aldturi de consoarta
sa de culoare intunecatfl constituie o priveligte binecunoscutd celor care au
trecut prin strimtorile Jdrii de Foc gi pe la insulele tralkland. IJnele gigte sint
mo{ate gi regiunea craniand de sub mot este perforat5, dupd cum s-a arltat
mai sns. O subrasd cu penele intoarse de la partea posterioar[ a capului
ri a gilului a fost forniatd recent /). Ciocul variazd pulin ca dimensiune
.si este cle o nuan![ mai galbend decit la specia sdlbaticd, insd cu]oarea lui,
precum gi culoarea picioarelor sirtt pu{in variabile ,t). Acest din nrmd fapt
meritd toat[ aten{ia, avlnd in vedere c[ culoarea picioarelor gi a ciocului sint
foarte utile in stabilirea deosebirii diferitelor forme sllbatice inrudite indea-
proape 'n). La expoziliile noastre sint prezentate doud rase : cea de Embden
gi cca dc Tolrlouse; ele nu se deosebesc insi decit prin culoareao). Recent a
fost importat[ din Sevastopol tt) o varietate mic5 gi neobignuitd, cu penele
de pe rtmeri (dup5 cum aflu de la dl Tegetmeier, care mi-a trimis citeva exem-

zr; Ilacgillivray, ISrittsh Ilirds, vol. I\', p. 593.

zzl Dl A. Strickland (Annals and XIalt. of Na/. .I/lsl., seria a 3-a, vol. III, 1859, p. 122) a crescut ci-
tcva gi;te sllbatice tinere gi a constatat c[ sint identice prin obiceiuri qi prin toate caracterele cu gigtele domestice.
23) Yezi de ascmcnea FJunLer, Esscrys, editate de Owen, vol, II, p. 392.
2a) Yarrell, British Rirds, vol. III, p. 742.
'u) L. Lloyd, in Scanrlinauian Acluenlures, vol. II, 185.1, p. 413, spune cd gisca silbatici face intre cinci
gi opt oud, adic5. mult mai puline decit face gisca noastri dornesticzi.
26) Rev. L. Jenl'ns pare si fie primul care a flcut aceasti observalie ln a sa British Animals. \'ezi
tle asernenea Yarlell qi Dixon, in ()ntctnrcntal Pottltrg, p, 139 Ei Gardener's Clu'onicle,7857, p. 45.
zz; Dl. Rartlett a prezentat in fata Zoolog. Soc., in fcbr. 1860, capul qi gitul unei pislri astfel caracterizate.
zal \\'. Thomson, Nalttral Historg ol lreland, vol. III, 1851, p.31.Rev. E. S. Dixon mi-a dat oarecare
infonnalii asupra culorii variabile a ciocului gi picioarelor.
2e) Dl A. Stricliland, ln Annals and Jl[ag. ol Nat. Hist., seria a 3-a, vol. III, 1859, p. 722.
30) Poultrq Chronicle, vol. I, 1854, p. 498; vol. III, p. 210.
a1 The Cottage Gardener, din 4 sept. 1860, p. 348.
 PAUNUL 24t)

plare) mult alungite, increlite gi chiar r5srrcite in spirall. N'Iarginile acestor

pene devin pufoase prin divergen{a barbelor gi barbulelor, astfel c[ seamind
intr-o oarecare m5sur5 cu cele de I-.e sllu,tele lebedei negre australiene. Aceste
pcnc sint de asemenea remarcabile prin rahisnl excesiv de srrb1i.. gi transpa-
rent, despicat in filamente fine, care, dup[ ce pe o anumitfl por{iune sint li-
bere, se contopesc uneori din nou. Este curios ch aceste filamente sinL acoperite
de ambele pIr{i in mod regr,rlat cu puf fin sau cu barbule, exact ca cele ale
barbelor penelor. Aceastl structurl a penelor este transmisd pdsdrilor hi-
bride. La Galhts sonnerafii, barbele gi barbulele se contopesc, formind pl[ci
sukr{iri gi cornoase de aceeagi naturi ca cea a rahisului; la ace.ast[ varietate
de gigte, r'ahisul se clesparte in filamente care dobindesc barbule, asemdnin-
du-se astfel cu barbelc veritabile.
Cu toate c:I gisca domesticfl se cleosebegte putin de orice specie silbatic[
cuncscuti, totugi gradul cle varia[ie pe care l-a suferit este neobignuit de mic
in compara{ie cu majoritatea anirnalelor dome.sticite. Acest fapt poate fi expli-
r:at irr part,e prin aceea c[ selec[ia nll a intrat in joc decit in micl misnr[.
Plsiiri de toate ferlurile care reprezintl nunleroase rase ciistincte sint preluite
ca anirnale favorite sau de pocloabd; nimeni nu alege tnsri o gisc[ ca anirnalul
s[u favorit de fapt in multe limbi insugi numele ei este un termen de cleffli-
mare. Gisca"sieste preluitd pentru dimensiunile gi gustul siu, pentru albeala
penelor sale care ii sporesc valoarea, precum $i pentru prolificitatea gi blinde{ea
sa. Prin toate aceste caractere qisca se deosebegte de forma parental5 sdlbaticd
pi acestea sint caracterele care au fost seleclionate. Chiar in antichitate, gllr-
manzii romani preluiau ficatul gigtei alpe, iar in 1555 Pierre Belon 3z)vorbegte
despre clou5" variet[li clintre care una era mai mare, mai fecundl gi de o cu-
loare mai bund decit cealalt[ ; el afirrnl in mod expres cd crescdtorii pricepufi
se. ocupau de culoar€a bobocilor, astfel ca s[ gtie pe care s5-i pdstreze gi sd-i
seleclioneze pentnr reproducere.

plulruI,
P5unul este o alt5 pastire cale in stare domestic[ aproape cd nu s-a lno-
dificat, exceptind faptul cI nneori este alb sau tdrcat. tll Waterhouse mI
inf ormeazi c5 a comparat cu grijfl balguri de pishri silbatice indiene gi de
pduni domestici gi a constatat cI erau identice in toate privin{ele, afard de
faptul c5 pcnajul piunilor domestici era poate ceva mai des. Este indoielnic
dacfl pSsirrile noastre se trag din cele care au fost introduse in Europa pe timpul
lui Alcxandru cel Nlare, sau din cele introduse ulterior. La noi, aceste phs[ri
nu se reproduc cu multS ugurin{5 gi sint linute rareori in numdr mare, ceea
ce lrnpiediciin mare m5sur5 selec{ia treptat5 gi formarea de noi rase.
Exisf[ un fapt ciuclat in leglLuri cu pdunul,5i anume aparilia inl,implii-
toare in Anglia a formei ,,I[cuite" (,,japanned") sau ,,cu r]merii negli". In baza
marii autoritdti in materie a cl-lui Sclater, aceastd forrnd a fost caracterizatd
oo\
az1 L'hisktire rle Iu nature des Oiseaur, de P. Belon, 1855, p. tSO. ln legiturl cu faptul ci romanii pre-
ferau ficatul gi;telor albe, vezi Isid. Geoffrol' St.-IIilaire, /fts/. nttt. 11tirt., vol. III, p. 58.
 I'AUNUL

recent ca specie distinctd, sub numele de Pauo nigripennf"s, care - dupd pd-
rerea autorului
- urmeaz[ s[ fie gdsiti in stare silhatic[ in vreo {ard oarecare,
nu ins5 in India, unde estc cu siguran{d necunoscutS. Nlasculii acestor pdsiri
lflcuite se deosebesc in mod vfldit de p[unul comun prin culoarea remigelor
lor secundare, a penelor cle pe nmeri, a tectricelor aripilor gi ale coapselor gi
prin faptul c[, dupd plrerea mea, sint mai frumogi. Ei sint ceva mai mici decit
rnasculii comnni $i, dupl cunt aflu de la onorabilul A. S. G. Canning, in lupt[
sint intotdeauna invingi de c[tre acegtia din urm5. Femelele sint mult mai
cleschise la cnloare decit cele comune. Dup[ cum mI informeazd dl Canning,
ambele sexe sint albe clnd ies din ou gi nrr se deosebesc de puii varietfllii albe
clecit prin faptul c[ an o nuanld Lrandafirie particulard pe aripi. Cu toate ci
apar bnrsc in cirduri de p5uni comuni, p[sdrile lflcuite se reproduc fidel. Degi
aceste pdsflri nu seamlnh cu hibrizii care au fost oblinuli din P. cri.status cu
muticus, totugi intr-unele privinti ele prezint[ un caracter intermediar intre aceste
douh specii; dup5 pdrerea cl-lui Sclater, acest fapt favorizeazi punctul de vedere
c[ ele formeazfl o specie distincti gi natura]e tt).
Pe de altfl parte, Sir R. Heron afirmd tn) c5, dupd cite igi aduce aminte,
aceasti rasl a apdrut brusc in marea populatie de pduni tircali, albi gi co-
muni, ai lordului Brownlow. Acelagi lucru s-a intimplat gi la cirdul lui Sir J.
Trevclyan, compus in intregime din f onna comuni, precum gi la populalia
de p[uni comuni gi tircati ai d-]ui Thornton. Este remarcabil faptul cd in aceste
dou[ din urm5 cazuri, pflunii cu umeri negri, degi sint plsdri mai mici pi mai
slabe s-alr inmul{it,,pin[ la extiriclia rasei care exista anterior". Am primit
de asemenea prin dl Sclater o inforrnalie din partea d-lui Hudson Gurney, dupd
care cu mulli ani in urmd acesta a ob{inut o pereche de pduni cu umeri negri
din forma comnn5, iar un alt ornitolog, prof. A. NewLon, afirmd cd, cu cinci
sall $ase ani rnai inainte, o pasdre femeli:, in toate privinlele similard femelei
formei cu Lrmeri negri, a fost produsd dintr-o tulpind de piuni comuni din po-
sesia sa, care timp de peste dou dzeci de ani nu fusese incrucigatd cu pdsdri din
vreo alt5 linie. Dl .Ienner Weir md informeazd c5, la Blackheath, un p5un era
alb in tinerele, dar mai tirziu a dobindit treptat caracterele varietdtii cu umerii
negri; ambii s[i pdrinli erau piiuni comuni. In fine, dl Canning a prezentat
cazttl unei femele din aceeasi varietate, care a aphrut in Irlanda intr-un cird
de pduni obignuiti tt). Agadar, avem aici in Anglia gapte cazttri bine controlate
de p[shri ldcuite care au apdnit in timpurile recente in cirduri de piuni comuni.
Aceasti varietate trebuie sd fi apirut de asemenea pe vremuri in Europa,
deoarece dl Canning a vizut o ilustralie veche, iar revista,,Field" se referd la o
alta, in care esLe reprezentatd aceasth varietate. Aceste fapte par s[ indice c[
p5unul lIcuiL este o varietate puternic marcatd sau ,,o modificare bntsc5" (sport),
care tinCe sd apari oricind pi in multe locuri. Acest punct de vedere este confir-
rnat de feptul cd ptiii sint la inceput albi ca puii rasei albe, care reprezinti fdr5
33) Dl Sclater clespre pir.unul cu umeri negri de la Latham. Proc. Zoolog. Soc. clin 24 aprilie 1860.
intr-o vrerne, cll Slvinhoe era de piirele (1Dis, iulie 1868) cd acest soi de giini-p[uni se g[sea in stare sil-
baticir in Cochinchina ; ulterior insri d-sa m-a informat ci are mari indoicli asupra acestci cliestiuni.
3a) Proc. Zoolog. Soc. din 14 aprilie 1835.
355 The I'ield din 6 mai 1871. Sint mult inclatorat d-lui Canning pentru informa[ia in legiturd cu
aceste pisiri.
 CURCANUL

indoial5 o variatie. Dac5. pe de altd parte, admiLem cI pdunul l[cuit este o specie
distinct5, trebuie sir prestlpunem cI in toate cazurile cle mai sus rasa comund
s-a incmcigaL cu aceastd specie ln vreo perioadd anterioard, insl c[ a pierdut
orice urm[ a acelei incrucigiri gi cf, descendenlii acestor pdsdri au redbbindit
totugi brusc gi complet, prin reversiune, caracterele speciei P. nigri,penn'i"s. Nu am
amzrt de nici un alt caz aselndnfltor in regnul animal sau vegetai. Pentru a ne da
sea ma de totala improbabilitate a nnei asemenea intimpl5ii, ar trebui si pre-
supllnem cd intr-o perioad[ anterioard oarecare, o ras[ de ciini s-ar fi incrucigat
cu Lln lup, dar cd a pierdtrt orice nrmd a caracterului de lup gi c[ totugi, in
aceeagi !ard, intr-un timp nu prea indelungat, acea rasd de ciini a dat nngt.re,
in Sapte cazuri, unui lup desdvirgit in fiecare din caracterele sale; mai trebuie
de asemenea sd presuptlnem cd in doul dinLre acele cazuri lupii nou produgi
s-atl inrnul[it ulteriorin mod tpontan, in aga m[surd incit s-a ajuns la extinc{ia
rasei parentale de ciini. Cind a fost irnportatl pentru prima datd o pasdre atit d.e
remarcabil[ ca P. niqripennts, ea ar fi rea]izat un pre! consiclerabit ; este deci
improbabil ca ea si fi fost introdusd in t[cere gi ca ulterior istoria ei s[ se fi
pierdut. In general dovezile imi par, atit mie .it gi lui Sir R. Heron, ca fiind
decisive in favoarea faptului cd rasa l5cuit[ sau cu umeri negri este o varialie
prodtrsd din vreo cauzd necunoscut[. Din acest punct de iedere, faptul cel
mai remarcabil care a fost vreodatl inregistrat constd ln apari{ia biuscd a
unei forme noi, atit de asemdndtoare cll o specie bun[, incit a ingelat pe unul
dintre ornitologii actuali cu cea mai vastd experien![.

CURCANUI,

Pare destul de bine stabilit de citre dl Gould s6) cd, in conformitate cu

istoria primei sale introdttceri in Europa, clrrcanul se trage dintr-o formd mexi-
cand sblbaticd care fusese domesticiLd de indigeni inaintea descoperirii Ame-
licii gi c5, in prezent, el este in general clasificat ca o ras[ localS gi nir ca o specie
distinct5. Oricum ar fi, cazul meritd aten{ie pentru cd in Statele Unite curbanii
salbatici rnascrrli dau ocol curcjlor domesbice care se trag din forma mexican[
,,$i sint in general acceptati de ele cu mare pl5cere" tr). S-au publicat de ase-
menea mai multe descrieri ale Llnor pdsdri tinere oblinute in Statele lJnite
din oud ale speciei sdlbatice, care se incrucigau pi se amestecal cu rasa comund.
Aceeagi specie a fost crescutd in mai multe parcuri din Anglia. Rev. W. D.
Fox gi-a pr_ocurat din doud asemenea parcuri, pdsdri care s-a,, incrucigat u$or
cu forma dornestic5 contun[ $i, dupd cum md informeazd ulterior, iimp -de
mul{i ani curcanii din vecindtatea sa prezentau s"emne evidente ale originii
lor incrucigate. At'em aici cazul unei rase domestice modificate printr-o iniru-
cigare clr o resd sau specie sdlbaticd distinctd. In 1802 dl MichauxsB) blnuia
st| Proc. Zortlog. Soc.,8 aplilie 1856, p. 61. Prof. Baird este de pirere (dupn cum
este citat in pottltrg
Rooli, al d-lui Tegctmcier', 1866, p. 2tl9) c5. cnrcanii noptri se trag dintr-o specie din Indiile de vest, in prezent
stinsir. lnsI pe lingl irnprobabilitatea ca o pasdre sd se fi stins de vreme lnclelungati ln aceste mari gi luxuriante
insule, se pare (dupi curn vom vedea indatd) ci curcanul degenereazd in Indiile de vest gi acest fapt arati
cd. inilial nu triia in linuturile tropicale joase.
37,; Audubon, Ornithologicctl
Ilicgrcrphg, vol. I, 1831, p.4-13 gi Nalura/lst's Librarg, vol. XI\r, Bi1ds, p. 138.
38) F. \lichartx, 7'rauels in
Norlh Atnerictt, 1802, trachlcel'ea englezd, p. 277.
252 CURCANUL

cH curcanlrl domestic comun nu s-ar trage numai din specia din Statele Unite,
ci gi dintr-o forml sudic5; el merse pinfl la a crede c[ cttrcanii englezi Si
francezi se deosebeau prin faptul cd avealr proporlii diferite din singele celor
doud forme parentale.
Curcanii englezi sint, mai mici decit ambele f orme sllbatice. tri nu s-au
modificat mult, ins[ se pot distinge citeva rase, ca acelea de Norfolk gi de Suf-
f olk albd gi ardmie (sau de Cambridge), care, atu nci cind sint impiedicate sd,
se incrucigeze cu alte rase, se reproduc fidel. Dintre aceste rase, cea mai dis-
tinct5 este cea a curcanului de Norfolk, mic, r'iguros, de culoare neagrfl gtears5,
nneori cu pete albe in jurul capului, ai cirui pui sinL negri. Celelalteraseaproape
ci nu se deosebesc intre ele, cu exceplia culorii, iar puii lor sint in general irn-
pesbrilali cu cafeniu-cenngin pe tot corpul 3e). Tectricele codale inferioare va-
riaz1, ca num5r, iar dupd o superstilie germani curca face tot atitea ou[ cite
pene de acest fel are curcanlrl no). Albin, in 1738, gi Temminck mult mai re-
cent au descris o rasd fnrmoasi, galbend inchis, deasupra cafenie gi dedesubt
alb5, cu un mo[ mare de pene moi, pufoase; pintenii masculului sint rudimen-
tari. In Europa, aceast[ ras[ s-a stins de mult timp; recent ins5, a fostintrodus
de pe coasta de est a Africii un exemplar viu care inch iSi pdstreazd molul,
acelagi colorit general gi pintenii rudimentari at). Dl Wilmot a descris a2) un
curcan mascul alb cu un mo{ format din ,,pene lungi de aproximativ 10,16 cm
crl rahisul nud, la cap[t cu un smoc de puf moale alb". Multe dintre p[sd-
rile tinere au mogtenit acest mot, ulterior insd el a c[,zut sant a fost ciugulit de
celelalte p[sdri. Acesta este Lln caz interesant, cdci cu oarecare grij[ s-ar fi
putut, probabil, forma o noud rasd gi un mot de acest fel ar fi fost intr-o
anumitfl m[sur5 analog celui al masculilor mai multor genuri lnrudite, ca
E,ttplocomus, Lophophorus gi P auo.
In parcurile lorzilor Porvs, Leicester, Hitl gi Derby s-au tinut curcani sdl-
batici, care se crede cd, au fost introdugi din Statele Unite. Rev. W. D. Fox
$i-a proclrrat pdslri din primele doud parcriri de mai su s gi m[ inf ormeazS" cd
ele se deosebeau putin prin forma corpului gi prin penajul dungat de pe aripi.
Aceste pSsbri se deosebeau de asemenea de cele ale lordului Hill. IJnele dintre
acestea din urm5, tinute cie Sir P. Egerton la Oulton, cll toate cd fuseseri impie-
dicate s[ se incrucigeze cu cnrcani comuni, &u produs uneori p5sdri de culoare
mult mai deschisl, clintre care una era aproape albd, fdrd a fi ins[ Lln albinos.
Acegli curcani sernisillbatici, prin faptul cd se deosebesc pulin lntre ei, prezintd
un caz analog celui al vitelor cornute silbatice, linute in diferitele parcuri bri-
tanice. Trebuie sh presuprlnem c[ asemenea deosebiri arf rezultat din impiedicarea
incnrcig[rii reciproce libere intre plsdri tr[ind intr-o regiune intins[ gi din
condiliile modificate la care au fost slrpuse in Anglia. In India clirna a deter-
minat, dupi cite se pare, o gi mai mare rnodificare la cltrcan, acesta fiind des-
3s1 ll. S. Dixon, 1848, p. 3.1 .
Ornanrcntal Pottltrg, rle rcr'.
40) Bechstein, Nalurgeschichte Deutschland.s, vol. III, 1793, p. 309.
rr; Dl Bartlett ln Land and Water, 31 oct. 1868, p. 233; qi dl Tegetrneier, ln TIte Fielcl, din 17 iunie
1869, p. 46.
az) Gardener's Chroni.cle, 7852, p. 690.
 CANARUL 253

cris de dl Blytlt nt) ca ,,foarte degenerat ca talie, absolut incapabil sd se ridice

in zbor", de cnloare neagrd gi cu apendicele lungi pendente de deasupra ciocului
enorm de dezvoltate.

BIBII]ICA
Unii naturaligti sint astdzi de pirere cd bibilica domesticitd se trage din
I)ittmida ptilorhgncha, care tr5iegte in regiunile foarte calde gi parlial extrem
de aride ale Africii de est. Ca urmare., in aceast5 lard ea a fost supusd unor
condilii de viald exfrem de diferite. Totugi, ea aproape cd nlr s-a modificat
de loc, cu exceplia penajului care este colorat fie mai deschis, fie mai inchis.
Este un fapt neobignuit cd in Indiile de vest $i pe coasta de nord-est a Americii
de Sud, intr-o climd caldd gi totugi umedd, aceastd pasilre igi modificd culoarea
mai mult decit tn Europa ac;. Bibilica s-a silbdticit complet in Jamaica gi San
Domingo ou) gi s-a redus ca talie, iar picioarele ei sint negre, pe cind picioarele
pdslrii indigene africane sint, se pare, cenugii. Aceastd micd modificare meritd
notatl din caLtza afirmatiei des repetate ch toate animalele sdlbhticite revin
invariabil prin toate caracterele la tipul lor inilial.

CAITARUI-/

Deoarece aceastfi pashre a fost recenL domesticit5,,4i anume in ultimii

350 de ani, variabilitatea ei merit[ atenlie. Ea a fost incrucigatd cu noud sau
zece alte specii de ltrfngi"Ili.dae gi unii dintre hibrizi sint aproape pe deplin
fecunzi ; nn avem insd nici o dovadd cd a fost creatd vreo rasd distinctd din
asemenea incrucig5ri. Degi canarul este recent domesticit, totugi au fost pro-
duse numeroase variet5li. Astfel, chiar inainte de 1718, o listd de 27 de varie-
t5!i a fost publicatd in Franla e0), iar in 1779 London Canary Society a tipdrit
un nomenclator al calit5tilor apreciate, astfel cd seleclia metodicd a fost prac-
ticatd timp indelungat. Cele mai rnulte variet[li nu se deosebesc decit prin
culoare gi prin semnele de pe penaj. Unele rase se deosebesc totugi prin form5,
ca de exemplu canarii mo{ati (hooped) sau aplecati (bowed) gi canarii belgieni
cu corpul mult alungit. Dl Brent a?) a mdsurat unul dintre acegti din urml
canari gi a constatat cd era lung de 20,32 cnr, in timp ce canarul shlbatic nu
este decit de 13,33 crlr. Existd canari mola{i gi este curios cd, dacd se
irnperechiazb, doul p5s5ri molate, puii, in loc sd aib[ mo[uri foarte frumoase,
sint in general pleguvi sau au chiar o rand pe cap as). S-ar pdrea astfel cd molul
nt) Ij. ISlyth, in ,tnnals and LIcLg. o/ Nal. Ilist., 1847, vol. XX, p. 391.
d4) Roulin face aceastfl observa!ie 1n ]lId.m. des diuers sauants, I'Acad. des Sciences, vol. VI, 1835,
p. 3,19. Dl Flill, din Spanish Tolvn, imi dcscrie intr-o scrisoare cinci varietirli dc bibilici din Jamaica. Am vizut
variet[li neobignuite, de culoare deschisl, aduse clin insulcle Rarbados -si Dcmerara.
a5) Pentru St. Don-ringo,vezidl ,\. Salle, ln Proc. Zoolog. Soc., 1857, p. 236. In scrisoarea sa, dl llill
mi-a atras atenlia asupra ctrlorii picioarelor plsirilor sirlbiticite din Jarnaica.
a0; Dl B. P. Brent, The CancLrg, British Finclrcs, etc., p. 21, 30.
a7) Cottage Gardener din 11 clec. 1855, p. 184; se prczinti aici o descliere a tuturor varietifilor. Pcntru
numcroase rnisuritori de plslri sdlbatice, vezi dl I]. \Iernon llarcsurt, ibicl., 25 dcc. 185ir, p.223.
a8) Bechstein, Nalrtrgesch. der Stubenudgel, 1840, p. 243; vezi p. 252 despre cintul ereditar la canari.
In privinfa plepuviei lor, vczi clc asernenea \\r. I(idd, l'reatise on Song-Birtls.
 PE$TII AURIi

s-ar datora unei stdri morbide oarecare, care sporegte pin[ la tln grad vlta-
nt[tor atunci cind cloud pfls[ri sint imperechiate in aceastd stare. trxist[ o ras[
inciillatfi gi o alta cu un fel de gulerag cre! de-a lungul pieptului. Mai merilfl
atenlie un singur alt caracter prin faptul c[ este lirnitat la o unic[ perioad5
a vielii gi ci este strict ereditar pentru aceeagi perioad5. Este vorba de culoarea
neagri a remigelor gi rectricelor la canarii premiati; ,,aceast5. culoare nu este
insl pistrati clecit pini la prima nipirlire, iar o datd ndpirlite, p5s[rile iSi
pierd aceast5 particularitate" nn). Canarii se deosebesc mult prin temperament
ii caracter, piecum $i, intr-o mic[ mdsur5, prin cintat. Ei fac ou[ de trei
sau patnt ori pe an.

PE$TII AURII
1n afard cle mamifere gi pdsiri, numai puline anirnale aparlinind celorlalte
clase mari au fost domesticite. Pentru a demonstra ins[ c5 exist[ o lege aproape
general5 dupd care anirnalele sint supuse varialiei atunci cind sint luate din
condi{iile lor naturale de via![, gi c[ prin aplicarea selecliei se pot forma rase,
este necesar si spunem citeva cuvinte despre peptii aurii, albine gi viermi de
mbta se.
Pesilii aurii (Cgpri"nus auratus) au fost introdugi in Europa acllm numai
doud sau trei sccole; in China ei au fost insd linuti ln captivitate din timpuri
indeplrtate. Ju decind dup[ r'ariatia analogfl a altsr pegti, dl Blyth uo) b[nu-
iegte cI pcSLii colorali auriu nu apar in stare natural5. Acegti pegti tr[iesc dese-
ori in condilii foarte nenatnrale, iar variabilitatea lor in ceea ce pri.zegte culoa-
rea, dimensiunea gi citeva puncte structurale importante este foarte mare.
Dl Sauvigny a destris gi a pre zentat desene colorate a nu mai pulin de 89 de
variet5!1 ;r). Multe dintre aceste variet5li, ca pegtii ctt aripioare codale triple
etc., ar Lrebui totupi denumite monstruozit5{i; este ins[ greu sd se trag[ o
linie clari intre varialie gi monstru ozitaLe. I)eoarece pegtii aurii sint cresculi
ca ornamcnL sau curiozitate gi deoarece ,,cltinezii sint tocmai poporul care a
putut s[ separe o varietate oarecare ivitd in mod intimpl[tor gi in cadrul ei
ie ti potrivil gi inrperechiat pegtii" sz), s-ar fi putut prevedea cd seleclia a fost
practicatl pe scari mare Ia formarea de rase noi; gi, de fapt, a$a s-a intimplaf.
intr-o veche lucrare chinezeascd se splrne c[ pegtii cu solzi stacojii au fost obti-
nu!i pentlr prinra dat5 in captivitate in timpul dinastiei Sung (care a inceput
in 960 e.n.) ,,gi cI in prezent ei sint cresculi in toate pdrlile in familii, ca orna-
menL". intr-o alti licrare gi mai veche se spune c[ ,,lu existd gospoddritr
in care sI nu se creasc[ pegtele auriu, pentnr a concura in privinla culorii lui,
ca surs5 de venit etc." ut) Cu toate cd eristd numeroase rase, este curios faptul
c[ deseori variatiile nu sint ereditare. Sir R. Heron 5') a crescut mulli dintre
ao; \V. Iiidd, Treutise on Song-Rlrds, p. 18.
sol T'he Intliun ItieItI, 1858, p. 255.
r11 Yarrell, British I'isftes, vol. I, p. 319.
ozl Dl Blyth, in The, Intlian h'ield, 1858, p. 255.
'53) \\:. F'. llayers, Chlnese Noles and Qteries, aug. 1868, p. 123.
5r1 lrroc. Zoolog. Soc. din 25 mai 18'12.
 ALIJiNELE DOIVIES].ICE 2i5

ace$ti pepti, punind intr-un bazin separat pe toli cei diformi, c& de pildl cei
f5r[ aripioare dorsale gi cei prer.Szuli cu aripioard anal[ dublfl sau cu coad5
tripl5 ; acegtia insd ,,nll au produs o proporlie mai mare de descenden{i diformi
clecit pegtii perfecli".
Trecind peste o diversitate aproape nesfirgit[ de colorit, gdsim cele mai
extraordinare modificlri structurale. Astfel, din circa dou:i duzini de exenl-
plare aduse Ia Londra, dl Yarrell a observat ciliva cu aripioara dorsal[ tntin-
zindu-se pe mai mult de ju mitate din spinare, allii avind aceastfl aripioarl
redtrsi la cinci satl $ase radii gi unul fdr5 aripioard dorsal[. Aripioarele anale
sint uneori duble, iar coada este deseori triplS. Aceastfl din urmi deviatie
structurald pare sI aparl in general ,,ltr detrimentul cornplet sau partial al
I'reunei alte aripioare" uu) ; insd l3ony de Saint-Vincent 56) a vhzub la Madrid
pegti aurii prer'[zuli cu aripioari dorsalfl gi coad5 triple. O varietate este carac-
terizatd printr-o cocoa$5 pe spate, lingd csp, iar rev. L. Jenyns 5z) a descris o
rrarietate extrem cJe neobignuit5, introdusd din China, de forml aproape glo-
bular[, ca un Diodon, cu ,,partea cirnoasl a cozii ca 5i cum ar fi fost complet
tdiat5, aripioara codald fiind plasatd pulin in dosul celei dorsale gi imediat
deasupra celei anale". La acest pegte, aripioarele anale si codale erau duble,
aripioara anal[ fiind atagatd de corp in linie verticald ; ochii de asemenea erau
enorm de mari gi bulbucali.

ALBINNLE DO}IDSTICE
Albinele au fost domesticite din antichitate ; daci starea lor poate fi consi-
deratd ca realmente dornesticd, deoarece igi cautd singure hrana, cu exceplia
unei mici pdrli care in general li se dd in timpul iernii. Locuin{a lor este stupul,
care a inlocuit scorbura de copac. Albinele au fost transportate in aproape
toate collurile lumii, astfel c5 clirna ar fi trebuit s5 producd efectul direct de
care ar fi fost capabil5. Deseori se afirmd cI in diferitele pdrli ale Marii Britanii
albinele se deosebesc prin talie, culoare pi temperament, iar Godron 58) spune
c5 ele sint mai mari in sudul Franlei decit in celelalte pdrli ale acelei
!dri. S-a afirmat de as€ menea cd, atu nci cind micile albine cafenii din
Burgundia superioard sint transportate ln La Bresse, ele devin intr-a doua
genera{ie mari gi galbene. Aceste afirma{ii au ins5 nevoie de confirmare. in
ceea ce privegte talia, se gtie c5 albinele produse in faguri foarte vechi sint
mai mici, datoritd faptului cd celulele au devenit mai mici din cauza vechilor
pupe snccesive. Cele mai mari autoritdti *) in mqterie sint de acord c[
exceplia rasEi sau speciei ligure care va fi men{ionatd indatfl nici in -cu
Anglia
pi nici pe continent nu existd rase distincte. Existd totugi, chiar - in aceleagi
551 Yarrell, Ilritish -F'ls/rcs, vol. I, p. 319.
661 Dict, c/ass. r/'hi.st. nut., vol. \r, 1t. 276,
571 Obseruutions in nat. hist.,
1846, p. 211. In ,4.nnals and XtIag. of l/al. IIist., 1860, p. 151, dr. Gra-v-
a clescris o varietate aproape similarir, clar lipsitl de aripioar.ir dorsali.
68) De l'espice, 1859, p. +Sg.
ln privinla albinelor din Burgundia, vezi dl Gdrard, articolul Esplce. in
Dict. uniuersel tl'histoire naturelle.
5e; Vezi in Journal ol Horticulture 7862, p.
, 225
-242, o discutie in leglturti cu acest subiect, ca rispuns
la o intrebal'e a mea; de asernenea dl Revan F'ox, in ditto, p. 284.
i,) u ALBINELE DOMESTICE

colonii de albine, oarecare variabilitate de culoare. Astfel, dl Woodbury afirnr[60)

c[ a vdzut de mai multe ori mhtci ale formei comune, inelate cu galben ca gi
mdtcile rasei ligure gi mdtci ale acestei din urmd rase, de culoare inchis[ ca
albinele comune. El a observat de asemenea varia{ii in culoarea trintorilor,
fdrd deosebire corespunz5toare la rnhtcile sall la lucrdtoarele aceluiagi stup.
Rdspunzindu-mi la intrebdrile mele asupra acestui subiect, marele apicultor
l)zierzon imi spune 6') ci albinele din unele tulpini sint hot[rit de cnloare
inchisS, pe cind altele se remarcd prin culoarea lor galben5. In diferite regiuni,
albinele par sI se deosebeasc5 prin obiceiuri, pentru cd Dzierzon adaugd:
,,Dac5 multe colonii cu descendenlii lor sint mai tentate sd roiasc5, pe cind
altele sint mai bogate in miere, astfel incit unii apicultori pot chiar distinge
albinele care roiesc de cele culegitoare de rniere, acesta este nn obicei care a
devenit o a doua naturl a lor, cauzat de modul obignuit de a line albinele gi
de hrana pe care o pot culege in regiune. Ce diferen!5, de exemplu, Se poate
observa in aceastl pfvin{5 intre albinele de pe Liineburger Heide gi cele din
aceastd {ar5 !" . . . ,,Indepdrtind matca bhtrind gi inlocuind-o cu una tinird
din anul curent, aceasLa constituie o metod[ infailibild de a impiedica roirea
celei mai puternice colonii gi de a preintimpina producerea de trintori ; dar
dacd acelapi mijloc ar fi acloptat la Hanovra, el nu ar fi desigur de nici un folos".
I\{i-am procurat un stup plin de albine moarte din Jamaica, unde ele se natura-
lizaserd de timp lndelungat $i, comparindu-le cu grijd, Ia microscop, cu albi-
nele mele, nu am putut descoperi nici o urmir de deosebire.
Aceastd remarcabile uniformitate la albina cle stup, oriuncle ar fi ea
linu t5, poate fi explical[ probabil prin marea dificultate, sau mai bine zis
imposibilitate, de a plrne in joc seleclia prin imperecherea rrnor m[tci anumite
cu anumili trintori, pentru cI accste insecte nri se impreuneazd. dectt in timpul
zborului. $i nici nu s-a inregistrat vreun caz (cu o singurd exceplie par'{ial5)
de persoand care s5 fi separat gi crescut albine dintr-un stup in care lucrdtoa-
rele sI fi prezentat vreo deosebire apreciabili. Pentru a forma o noufl ras[,
separarea acesteia de alte albine ar fi, dupl curn gtim, indispensabil5 ; de la
introducerca albinei ligure in Germania gi Anglia s-a constatat ins[ c[ trintorii
se deplaseazh cel pu{in doud mile cle la propriile lor stupuri gi se incrucigeazd.
de seori cll mdtcile albinci cornune or). Cu toate cd este pe deplin fecuncl[ atunci
cind este incrucigat[ cu forma comunS, albina ligur[ este clasificat[ de majori-
tatea naturaligtilor drept specie distinctS, in tinrp ce al[ii o socobesc ca o varie-
tate ; nu este cazttl insl s5 menlion5m aici aceast[ form5, avind in vedere cI
nll existd rnotive sd se suslin5 cd ea este produsul unei domesticiri. Albinele
egiptene, preclrm gi alte albine sint clasificate de dr. Gerstdcker ut) - insd
de nici un alt cunoscdtor competent rase geografice; el igi bazeazd. con-
cluzia in special pe
-drept
faptul cd in anumite districte, cum sint Crimeea gi Rodos,
oo; 1'oati increderea poate fi acorclati accstui cxcclenL observaLor; vczi Journal ol Ilrtrtictrllttre din 1-1

iulie 1863, p. i39.

6t) Journal ol Ilorltcrtlturc din 9 sept. 1862, p. 463; in lcgirturir cu accla;i subiect, vezi dl Itleine (11
nov., p.613), care rezuml in scnsul cir, dcgi existii o oarecalc variabilitate la culoaLe, in Gei'mania nu sc poate
dctccta nici o dcosebire constantl ;i percepLibild intre albine.
0z; Dl \\'oodbury a publicat mai mult.e asemenea descrieri in Journul of llnrticttlfurc, 1E61 ;i 1t62.
63) Anrrals antl XIug, o/ Nal. Hist., selia a 3-a, r,ol. |.I, p. l'i39.
 VIERMII DE MATASE 257

aceste albine variazd atit de mult la culoare, incit diferitele rase geografice
IioL Ii stlins legate intre ele prin forme intermediare.
M-am referit la un singur caz de separalie gi pdstrare a unei anumite colonii
de albine. Dl Lowe uu) $i-a procurat citeva albine de la un ![ran de la citeva
rnile de Edinburg gi a constatat c[ ele se deosebeau de albina comun[ pril
lntrt cd perii Ae P9 cap gi torace erau de culoare mai deschisfl gi mai abundenli.
Putenl fi siguri cd de la data introducerii albinei ligure in Marea Britanie aceste
albine nu {useserd incrucigate cu aceastd din urml form5. Dl Lowe a reprodus
aceastd varietate, ins[ din nefericire el nu a separat colonia de celelalte albine
ale sale gi dupd trei generalii noul caracter se pierduse aproape complet. Totupi,
addugd el, ,,un nrare numlr de albine mai pdstreazd, inid ui-e slabe ale colo-
niei iniliale". Acest caz ne aratl ce ar fi putut, probabil, fi efectuat printr-o
selectie atentd pi indelung continu atra, aplicat[ exclusiv lucrdtoarelor, pentru c5,
dupd cum am v tazut, mhtcile gi trintorii nu pot fi selecliona[i gi imperecheali.

VIEBMII DE MATASE
Aceste insecte ne intet'eseazd din niai multe puncte de vedere, in special
pentru cd ele prezintd o mare variabilitate in prima perioadfl a vielii, varia{iile
mo$tenindu-se in perioada respectivd. Dat fiind c5. valoarea viermilor de mitase
depinde exclusiv de gogoa$5, fiecare modificarE in structura gi calitSlile aces-
teia a fost urmdritd clr grijI gi au fost produse rase deosebindu-se mult prin
gogoag[ gi aproape cle loc in stare adultd. La rasele majoritd{ii celorlalte ani-
male domestice, tinerii seamdnd indeaproape intre €i, in timp ce adullii se
deosebesc mult.
Ar fi inutil, chiar dacd ar fi posibil, sd se descrie toate numeroasele forme
de viermi de rndtase. In India gi China existd nrai multe specii distincte care
produc rr,Stase folositoare gi unele dintre ele sint capabile sd se incrucigeze
Li$or cu viermele de mdtase comun, dupd cum s-a constatat recent in Franla.
Clpitanul Hutton 65) afirmi cd in toatd lumea au fost domesticite cel pulin
$ase specii gi este de pdrere cd viermii de mdtase cresculi in Europa provin
din dou[ sau trei specii. Aceasta nu este insd p[rerea mai multor cunoscdtori
pricepuli care s-au ocupat in mod particular de cregterea acestei insecte in
F'ranta, corespunztnd de asemenea prea pulin cu unele fapte care vor fi prezen-
tate indat[.
Viermele de mdtase comun (Bombgr mori) a fost introdus la Constanti-
rropol in secolul al Vl-lea, de unde a fost dus in Italia gi in L494 in Franta uu).
'I'otul a fost favorabil variatiei acestei insecte. Se crede cd ea a fost domesti-
citd in China incd de prin anul 2700 i.e.n. Insecta a fost crescutd in condilii
diferite gi nenaturale de via{d gi a fost transportatd in multe !5ri. Existd rnotive
sd se creadd cd natura hranei date omidei influen!eaz\ intr-o anumit[ mdsur[
c47
The Cottage Gardener din mai 1860, p. 110; gi ditto ln Journal ol Horticulture, 7862, p.242,
c3)'1'ransitcl. Entomolt,g. Soc., seria a 3-a, vol. III, p. 143-173
9i p.295-331. I

66) Godron, De l'esplce, 1859,

vol. I, p. 460. Vechimea viermelui de mdtase tn China este datd ln baze
autoritilii lui Stanislas Julien.
LI - c.2662
25S VIERMII DE \{ATASE

caractelrl rasei Gz). Dupd cit se pare, nefolosirea a ajutat la sistarea dezvoltflrii
aripilor. Cel mai impoitant element in producerea numeroaselor rase modifi-
cof. care existl in prezent a fost ins[, f5rd indoial[, marea atenlie care s-a
a c ordat Limp indelu ngat in multe {5ri fiecirei varialii promi!5toare. Este
binecunoscufir grija care s-a acordat in Europa selec{iei celor mai bune gogoqi
;i celor mai buni fluturi pentru reproducere 68), iar produclia
Am
de oud constituie
; indelelnicire clistins5 in anumite phrli ale Franlei. fScut investigatii
prin dr. Falconer 5i am fost asigurat c5, in India, indigenii dau tot atlta atenlie
procesului cle seleclie. In China productia de ou5 este restrins[ la anumite
dirtri.te favorabile gi cresc[torii sinL oprili prin lege sd producd mdtase, astfel
ca toatd atenlia lor sd fie consacrat[ in mod necesar acestui singur obiect
6e).

Detaliile de mai jor in leg5ttrr[ clr deosebirile dintre diferitele rase sint
luate, atlnci cincl nu se indicd contrarul, din excelenta lucrare a d-lui Robinet?),
lucrare care se distinge prin grija pi vasta experien!5 a autorului. La diferitele
rase, oudle variaz[ piln culoare, formi (rottinde, eliptice sau ovale) 5i dimel-
siune. Ou5le fdcute in sudul Franlei in iunie, iar in provinciile centrale in iulie
rru eclo zeazl, dccit in primivara urm[loare ; gi este inutil, spune dl Robinet, S[
le expunem nnei Lemperaturi treptat crescute pentrtr a face ca omida s[ se
dezvoltc repecle. Citeodat[ totupi, ffr5 vreun rnobiv cunoscut, sint produse
grupe cle nui, care incep irnediat sd sufere rnodificdrile specifice gi eclozeaz\, in
i..ittr de 20 pin[ ]a 30 de zile. Din aceste fapte, precum $i din altele analoge,
se poate conchicle cd viermii de mitase din rasa Trevoltini, din Ibalia, ale c[ror
onilzi eclozeazd intre 15 gi 20 de zile, ntt formeazd, in mod necesar, dupd cum
s-a afirmat, o specie distinct5. Cu toate cd rasele care trdiesc in ![ri tempe-
rate produc oud care nu pot ecloza imediat prin c5ldurd artificiald, totugi cind
oudle sint luate de acolo gi crescute intr-o {ard caldd ele dobindesc treptat carac-
terul de dezvoltare rapid5, ca la rasele de Trevoltini tt).
Ourzr. Acestea variazh mult prin dimensiune gi culoare. Tegumentul
este in general alb, uneori impestrilat cu negru sau cenugiu gi citeodat[ complet
negt.u. loLugi, dupd cum afirmd dl Robinet, culoarea nu este constantd, nici
chiar la rur.'absolut cnrate, cu exceplia rasei tigrate (tigrd.e), numitd astfel
pentru c[ este dungatd transversal cu negru. Doarece culoarea general5 a omizii
nu cste in cor.elalie cu c€a a m[tdsii zz), crescltorii nu dau aten[ie acestui carac-
ter care nu a fosi fixat prin selec{ie. ln lucrarea sa la care ne-am referit anterior,
c[pitanul Iluttona afirmat categoric c[ semnele de culoare inchis[ ca de tigru
oz; \'ezi obscrr.aliile prof. \Vestood, Gen. Hearsey gi alfii la qedinla din iulie 1861 a Societilii de ento-
mologie din Londra.
68) Vezi, de exemplu, Il. A. de Quatrefages, Etucles sur les maladies actuelles du Yer d Soie, 1859, p.10.
de) Sursele afirmaliilor vor fi indicate in capitolul despre selcclie.
70) JlIcLnueI de l'iclucateur de Vers d Soie, 1848.
?1) Robinct, ibid.,, p.72 gi 318. Pot adS.uga ci ouile viermilor dc mitase nord-americani duse pe insu-

lelc Sanrlwich au produs fluturi la perioade foarte nercgulate, iar fluturii astfel produqi au fdcut oufl chiar
inferioare ln accasti privinli; unele au eclozat in zecc zile, iar altele numai dupi multe luni. Fdr[ indoiali
ci ptni in ccle din urmi s-ar fi oblinut un adevirat caraqter prccoce. Vezi reccnzia din Atheneum, 7844'
p. 329 a articolului Scenes in the Sandwich lslcnds de J. Jarvcs.
zz1 7'he art ol rearing Sillt-uorrns, tradus din Count Dandolo, 1825, p. 23.
 DEOSEBIRILE LOR 25s

care apar atit de des in timpul ultimilor ndpirliri la omizile de diferite rase sint
datorite reversiu nii, deoarece omizile mai multor specii sdlbatice de Bombg r
tnrudite sint insemnate gi colorate in acest fel. El a separat citeva orriizi
tigrate gi in prirnlr.ara urmdtoare (p. '/-.49,298) aproape toate omizile oblinute
din acestea erau vdrgate inchis, iar la a treia generalie culorile au deveniL
5i mai inchise. Culoarea fluturilor oblinuli din aceste ornizi t3) a devenit de
asemenea mai inchisS, semdnind cu cea a speciei sdlbatice B. huttoni. DacI
acceptdm punctul de vedere cd semnele ca de tigru se datoresc reversiunii,
este de inteles gi persistenla cu care sint transmise.
Cu mai mulli ani in urm5, d-na Whitby gi-a dat toatd osteneala sd creascd
viermi de m5tase pe scar[ intinsd gi m-a informat c[ unele dintre omizile sale
aveau. sprincene de culoare inchisd. Acesta este, probabil, primul pas spre
reversiunea cdtre semnele ca de tigru pi am fost curios s[ aflu dacd un caracter
atit de neinsemnat s-ar mogteni. La rugimintea mea, e3 a separat, in 1848,
20 dintre aceste omizi, reproducind apoi fluturii respectiv.i, (inuli de asemenea
separat. Din numeroasele omizi astfel produse, ,,fiecare, f[rd exceplie, avea
sprincene, unele de culoare mai inchisd gi mai hotdrit marcate decif celelalte,
insd toate aveau sprincenele mai mult sau mai pu{in clar vizibile". Citeodatl
apar omizi negre printre cele de felul comun, insd intr-un mod atit de variabil,
incit, dupd dl Robinet, aceeagi rasd-poate produce intr-un an omizi albe, iar
in anul urmdtor multe omizi negre. Am fost totugi informat de dl A. Bossi din
Geneva cd, dacd aceste omizi negre sint oblinute separat, ele reproduc aceeagi
culoare, insh gogogile pi fluturii oblinuli din ele nu prezinti niCi o deosebire.
In Europa,-omiziie nlpirlesc A. obicei de patru ori inainte de a trece ln
stadiu-l de gogoa$d ; existd insd rase ,,4, trois mlles", iar rasa Trevoltini n[pir-
legte de asemenea numai de trei ori. S-ar putea crede cd o deosebire fiziolo$ice
ltit de importantd nu ar fi apflrut in stare domestic[. Dl Robinet ?a) afiimi
ins5 95,p. de o parte omizile obignuibe igi les uneori gogogile numai clupI trei
nhpirliri, iar pe de alt6 parte ,,presque toutes les races a trois mues que nolrs
avons exp6riment6es ont fait quatre mues a la seconde ou A la troisidme annde,
ce qui semble prouver qu'il a suffi de les placer dans des conditions favora-
bles pour leur rendre une faculte qu'elles avaient perdue sous des influences
moins favorables".

GocoapA. Transf ormlndu-se in gogoag5, omida pierde circa 50% din

greutatea sa ; gradul pierderii este insd deosebit la diferitele rase, ceea ce este
i-portant pentru crescdtor. La diferitele rase, gogoa$a prezintl deosebiri
caracteristice. Astfel, ea poate fi mare sau mic5, aproape sfericd gi fird contraclie,
ca la Race de Loriol, sau cilindricd gi la mijloc cu o giLuire profundd sau super-
ficiald, sau poate fi mai mult sau mai pu{in asculiti la ambele capete sau nurnai
la unul. Mdtasea variazl, prin finele gi calitate gi prin faptul cA poate fi aproape
albd, insh de doud nttanle, sau galben5. In general, culoarea mdtSsii nr-r este
strict ereditar5, lnsd in capitolul despre seleclie mi voi oclrpa de un fapt curios,
anllme cd, in decurs de 65 de genera{ii, numdrul de gogogi galbene a fost redus
,t) Transact. Ent. Soc., p. 153 qi 308.
,n) Robinet, ibid., p. 377.
 VIER.MII DIi N'IATASE

in Franla la o ras[ de la 1OOoiuu la l35o7oo. l)up[ Robinet, prin seiec[ie atentd

in culsul ulLirnilor 75 de ani, rasa albl nLrmi[.{ Sina,,est arrir.ee d uu tel etat
de puretd, qu'on ne voit pas un seul cocon jaune dans des millions de cocons
bla ncs" ,t). DupI cum se gtie, uneori gogogile sint complet lipsite de mdtase,
gi totuEi produc fluturi; din nefericire d-na Whitby a fosb impiedicatd de un
accident sd verifice ereditatea acestui caracter.
Sraotut, ADULT. Nu pot gdsi nici u rl exemplu de deosebire constant[
la fluturii raselor celor mai distincte. D-na Whitby -eam-a asigurat c[-declaralie
ntt exist[
nici o deosebire intre diferitele rase crescute de gi am primib o
similar[ din partea eminentului naturalist dl de Quatrefages. Cdpitanul.Hutton
spurne de ur6-.r,ea ?6) c[ fluturii tuturor raselor variazf, mulb la culoa-re, ins[
i,rproape in acelagi mod inconstant. Avind in vedere cit de mult se deosebesc
gogogile la diferitele rase, acest, fapt este inLeresant gi poate fi, probabil, expli-
cat prin acelagi principiu ca gi variabilitatea fluctuantd a culorii omidei gi
anume prin faptul c[ nu a existat nici un motiv pentru selectionarea gi per-
peluarea vreunei variatii parliculare oarecare.
Nlasculii de Bombycide silbalice ,,zboarra repede ziua gi seara ; femelele
sint insd de obicei greoaie pi inaclive" ,r). La nrai mulli fluturi din aceastl
familie femelele au aripile atroliatc; nll se cunoagte lns[ nici Lln caz in care
masculii sd fie incapabili de zbor, pentru c5 in acest caz specia s-ar fi putut
perpetua cu greu . La fluturii de m5Lase, ambele sexe au aripi imperfecte Si
zbircite gi sint incapabile de zbor. Exist5 totugi o urmd de deosebire caracteris-
tic[ inlre cele doud sexe. Astfel, degi, comparind un numdr de masculi gi femele,
nu am descoperit nici o deosebire tn dezvoltarea aripilor lor, bobugi am fost
asigurat de d-na Whitby cd nlascrilii fluturilor crescuti de ea igi foloseau ari-
pile niai mult decit femelele gi puteau sd filfiie in jor, insd niciodatd in sus.
Ea af irml de asemenea c[, atunci cind f emelele ies pentru prima datd din
gogoag[, au aripile mai pulin dezvoltate decit masculul. Totugi, gradul de imper-
fec{ie al aripilor variaz[ mult la diferiLe rase gi in conditii diferite. Dl Quatre-
fages tt) spune cd a v[zut un nllm5r de fluturi cu aripile reduse la o treime, o
pdtrime sau o zecime din dimensiunile lor normale, sau reduse chiar la simple
cioturi scurte gi drept€l,,Il me semble qu'il y a la un v6ritable arrdt de deve-
Ioppement partiel". Pe de alt[ parte, el descrie fluturii femele de rasa Andrd
Jean ca avind ,,leurs ailes larges et etaldes. Un seul prdsente quelques cour-
burers irrdgulidres et des plis anormalrx". Dat fiind. c[ fluturii de mltase ca gi
cei de toate rasele ob{inuti din omizi sdlbatice, in captiviLate, au deseori aripi
irnperfecte, aceea.si cauzd, oricare ar fi ea, a aclionat probabil gi asupra flutu-
rilor de mltase, ins[ nefolosirea aripilor lor in decurs de atitea generatii a
intrat, cltip[ cum se poate h5nui, de asemenea in joc.
?5; Robinct,ibid., p. 306-317.
78) Transact. Ertt. Soc., p. 317.
?7; Ilustratiilc lui Stephen Haustellato, vol. II, p. 35. Vezi de aselnenea clpit. Hutton, Transact. Ent,
Scrc., ibid., p. 752.
7tS Etuttes sur lcs maladi.es du Ver & Soie, 1859, p. 304 ti 209.
 DEOSEBIRILE LOR 261

Fluturii multor rase nu igi lipesc oulle de suprafata pe care le depun tn),
ceea ce deriv5, duph clpit. Hutton 80), numai din faptul c[ glandele ovipozi-
tonrlui sint slSbite.
Ca gi la alte animale de rnult dornesticite, instinctele s-au modificat gi la
viermele de rndtase. Cind sint agezate pc rln dnd, omizile comit deseori cttrioasa
gregeal[ de a der.ora baza frunzei pe care stau gi, ca urmare, cad jo.; dup[ dl
Robinet s1), ele sint ins[ capabile si se tirasc[ clin nou in sus pe trunchiul
dudului. Uneori chiar aceaJtl capacitate dd gre$. lntr-ade\.iir, dl I'Iartins s2)
a a$ezat citeva omizi pe un arbore gi cele care cldeau nu mai erau capabile sI
se urce din nou in copac, pierind astfel cle foame; ele erau incapabile chiar
sd treach cle pe o frunzi pe alta.
Unele dintre rnodific.irile suferife de viermii de mitase sint corelate.
Astfel, oudle fluturilor care produc gogogi trlbe gi ale celor care procluc gogosi
galbene se deosebesc pu{in prin nuanld. De asemenea picioarele abdominale
ale omizllor care fac gogogi albe sint intotdeauna albe, pe cind ale celor care fac
gogoSi galbene sint, invariabil galbene se). Am viizut c5 omizile cu dungi inchise
ca de tigru produc fluturi de nuan{ri rnai inchisir derciL alli fluturi. Pare hine
stabilit 8a) cir, in F'ran!a, omizile care produc mitase alb5, precum gi anumite
omizi negre atr rezistat mai bine deciL alte rase la boala care a devastat recenf
districtele sericicole. In finc, rasele se mai deosebesc priir constitulia lor. Astfel,
in climatul temper':rt unele nu se dezr.olLS atib de bine ca altele, iar solul urned
nrl vaLimfl in mocl egal toate rase]e tu).
Din aceste cliferite fapte consLat[m c[ viermii de mdtase, ca gi animalele
superioare, r'ariazd mult prin dornesticirera indelungat5. Afl5m de asemenea
faptul mai important cri anumite varialii pot aplrea la diferite perioade ale
vietii gi cd acestea se pot rnogteni la perioadele corespunzltoare. $i vedem,
in fine, cd insectele po[ fi supuse rnarelui principiu al selectiei.

7e.;
QuaLrcfages, Etudes clc., p. 214.
801 'I'ransctct. Ent. Soc., p. 151.
817 X'Iarutcl rle. I'Cducateur eLc., p. 26.
8r) Godron, De I'esp\ce, p. 462.
83) (,uatlef ages, Etudes etc., p. 12, 201)
;i 21,1.
8a) Robinel, XIunttel etc., p. 3()3.
851 RobincL, ibicl., p. 15.
 CAPITOLLIL AL IX-Iect

PLANTE CULTIVATB: CEREALE $I LEGUME

Observatii prelimirtare asupra numdrului Si tnrudirii plantelor cultiuate primii
poEi i.n cullura plantelor. -
Rd.spindirea geogrctficd. a plantelor cultiuate.
-
cercale. Indoieti eslrpra numdrului de specii
indiuiduald
- Griu: uarietdli - variabilitate
- fnsu;lri biologice schimbate - Seleclie - Istoria ueche a uarietd.lilor.
Porumb i Inarea ltti uarialie Acli.unea d.irectd a climei asupra porumbului.
-

"r, laofl,?Y"o:;inT";,::;'!':i,':':'r",!:"::'x::ii^,'!"'iolluiy,r;::;i';:,,::::
bi.re diferitele soiuri, tn special la pdstd.i Si boabe. Unele uarietdli sint constante,
-
altele foarte uariabtle
- Nu se incruci;ectzd - Bob * Cctrtof i: numeroase uartetdli
de cartof i - Yarietd.li care nu se deosebesc d.ectt pulin tntre ele, cu erceplia tubercutilor
Caractere ereditare. -

?
In ce privegte variabilitatea plantelor cultivate nu voi intra in atlt de
nlull"e amdnunte, ca in cazrtl animalelor domestice. Subiectul este plin cle
mari dificultdli. in
^
general, Jrotanigtii alr neglijab varietdlile cultivate, ca
fiind nedemne de atenlia lor. In mai multe iaiuri, forma ini{ial5 sdlbatic[
este necunoscutd sall indoielnicS, iar in alte cazuri este aproape i-posibil cle
distins plantulele oblinute din seminte rirt5cite cle plantele inti-adevdr sdlba-
tice, astfel c5 nu existi nici o mlsur[ de comparatie sigur5, pe baza cdreia sd
apreciem $radul oric5rei presupuse modificdri. Nfulti botanipti sint de pdrere
cA mai multe dintre plantele noastre cultivate de demult s-au modificat atit
de projund, incit astdzi este imposibil de a recunoa$te formele parentale ini-
tiale. Tot atit de dificil5 este problema dacfi vreunele dinLre aceste plante se
trag dintr-o singuri specie sall din mai multe specii inextricabil amesLeca{,e
prin incruciS5ri $i varia{ii. Deseori varialiile se transform[ in monstru oztLil\i,
neputind fi distinse de acestea, iar pentru scopul nostru monsLlrozit[{ile sint
de pulind insemndtate. Multe variet5{i se inmullesc numai prin altoi, muguri,
butagi, bulbi etc. 5i deseori nll se gtie in ce mdsurb particulariLfllile tor pot fi
reproduse prin semin{e. Se pob reline totugi citeva fapte importante pe lingi
264 PLANTE CULTIVATE

care, in eele ce urmeazd, vor mai fi prezentate gi alte fapte. Unul dintre sco-
purile principale ale urmdtoarelor doud capitole este de a ar[ta cit de multe
caractere au devenit variabile la plantele noastre cultivate.
Inainte de a intra in amdnunte este cazul de a prezenta citeva obserrratii
gt'nerale in leg[turfl cu originea plantelor cultirrate. Dl Alph. de Candolle 1)
intr-o admirabil5 disculie asupra acestui subiect, in legdturd cu care el prezintl
trimifoare cunogtinte, de o listh a celor mai folositoare plante cnltirrate, in
nrrmir cle 157. El este de pdrere cH dintre acestea, 85 sint aproape sigur cunos-
cute in starea lor silbatic5, ins5 alli cunosc[tori competenli 2) au serioase
lndoieli in aceast[ privint[. Dl de Candolle este de acord c[ originea a 40 dintre
ele este indoielnicd, fie datoritd unui anumit grad de cleosebire pe crlre ele il
prezint[ fa{5 de nrde]e lor cele mai apropiate in stare sSlbaticil. fie probabili-
t[{ii ca acestea din urmH s[ nu fie intr-adevdr plante sdlbatice, ci scdpate din
culturS. Din totalul de 157, numai 32 sint considerate de dl de Candolle ca fiind
complet necunoscute in starea lor ini{ial5. Trebuie insi sI remarcim cd in
lista sa el nu include o serie de plante care prezint[ caractere slab definite,
ca diferitele forme de dovleac, mei, sorghllm, fasole, dolichos, ardei gi indigo.
De asemenea, nici florile nn Ie include gi se pare cet) mai multe dintre florile
cultivate de multfl vreme - cum sint anumili trandafiri, crinul imperial comun,
chiparoasele gi chiar liliacul nu se cunosc. in stare silbatic[.
f)in cifrele comparative -prezentate mai sus, precum gi din alte argllmente
foarte serioase, dl de Candolle conchide cd rareori plantele au fost atit de mult
modificate prin cultur5, incit ele s[ nu poatl fi idenLificate cu forma lor inilial[
shlbaticd. Avind in vedere cd sdlbaticii nu gi-au ales, probabil, plante rare pentnt
a le cultiva, c5, in general, plantele folositoare se remarcd gi cI ele nu ar fi putut
vegeta in degerturi san pe insule indepdrtate gi recent descoperite, imi pare
curios din acest punct de vedere ca atit de multe dintre plantele noastre culti-
vate sd nu fie incl cunoscute sau sI fie cunoscllte in mod indoielnic in starea
lor sllbaticd. I)ac5, pe de alt5 parte, multe dintre aceste plante au fost profund
modificate prin culturS, dificultatea dispare. Dificultatea ar dispare de ase-
menea dac[ plantele respective ar fi fost exterminate in decursul progresului
civilizaliei; dl de Candolle a demonstrat insd c[ aceasta s-a intimplat probabil
nuntai rareori. Din moment ce o plant5 a fost cultivatd intr-o !ar5, locuitorii
semicivilizali nu ar mai avea nevoie s[ o cante pe toatS suprafala !5rii gi astfel
s[ provoace disparitia ei, $i chiar dacfl acest lucru s-ar fi intimplat in timpul
tunei foamete, semin{ele in stare latentd ar fi fost l5sate in pdrnint. Dr-rpd cum
a remareat incd de demult Humboldt, Iuxurianta silbaticd a naturii din !5rile
tropicale coplegegte slabele eforturi ale omului. ln regiunile ternperate de mult
civilizate, unde intreaga suprafa!fl a solului a fost mult modificaLS,, nu poate
exista indoiald cI unele plante s-au stins. Totugi, de Candolle a ar5tat c[ toate
plantele clrnoseute din istorie ca fiind cultivate pentru prima dat[ in Europa,
inc[ mai exist5 aici tn stare sdlbatic5.
t1 Gdographie botanique raisonnie, 7855, p. 810-919.
2) Rccenzia d-lui Bentham ln Hort, Journal, vol. IX, 1855, p. 1313, intitulati Historical Noles on
cttltittcrted Plants, de dr. A. Targioni:lozzetLi. Vezi de asemenea Edinhurqh Reuieur, 1866, p. 510.
3) Hisl. No/es, ca mai sus de Targioni-TozzeLti.
 OBSERVATII PRELIMINARE 265

Loiseleur-Deslongchamps {) gi de Candolle au observat ctr plantele

D-nii
noastre cultivate gi in special cerealele trebuie s[ fi existat inilial aproape
in starea lor actuald,_pentru cd altfel ele nu ar fi fost remarcate gi pieluiie
ca fiind comestibile. Duph cit se pare ins5, acegti autori nu au linui seama
de foarte numeroasele rapoarte prezentate de c5l5tori in legdtur[ cu alimentele
recoltate de sdlbatici. Am citit o descriere asupra silbaticilor din Australia,
care, in timpul unei foamete fierbeau multe vegetale, in diferite feluri, in spe-
ranta de a le face mai inofensive gi mai hr[nitoare. Dr. Hooker a gdsit locui-
torii unni sat din Sikhim pe jum[tate morli de foame, suferind grora" din
cauzd. cd mincaserl rddflcini de Arttm 5) pe care le pisaserd gi le l[saserh sd
fermenteze mai multe zile pentru a le distruge par{ial toxicitatea ; ei fierbeau
gi mincau multe alte plantc vdt[mdtoare. Sir Andrew Smith m[ informeazb,
cd in Africa de srtd, in timp de foamete, se folosegte un mare num5r de fructe
gi de frunze suculente gi in special r[ddcini. De fapt, indigenii cunosc proprie-
t5lile rtnui nlare num[r de plante, dintre care unele au fost constatate in cursul
foametelor ca fiind comestibile, iar altele v[tlmitoare sdn[t[!ii sau chiar
mortale. Sir Andrew Smith a intilnit rrn grup de membri ai tribului Baquana
care, fiind expulzati de pe teritoriile lor de cltre zulugii victoriogi, au trdit
ani de zile hr5nindtl-se ctl rfid[cini satt frunze de mic[ I'aloare nutritiv5 gi
care le dilatau stornacul, domolindu-le durerile cauzate de foame. Ei ardtau ca
nigte schelete ambulante gi sufereau ingrozitor de constipalie. Sir Andrew
Smith mh informeaz[ de asemenea cI in asemenea ocazii inctigenii iau ca o
indicalie pentrtr ei ingigi ceea ce mdnincl animalele sdlbatic. Si in special
pavia nii pi alte maimule.
ProprietSlile nutritive, stimuiative gi medicinale ale majorit5lii plantelor
c_elor mai putin promitdtoare au fost descoperite probabil pentru prima oard
de silbaticii din fiecare !ar5, prin nenumdrate experienle ficute din nevoi
stringente, cu reztrltate care all fost transmise mai departe prin tradi{ie. La
prima vedere pare inexplicabil ca in trei colluri indepdrtate ale lumii, oameni
neinstruiti sI fi descoperit, dintr-o mullime de plante indigene, cd frunzele
plantei de ceai gi mat6 pi boabele de cafea conlin o esen![ stimulativd gi nutri-
tiv5 care se gtie acum cd din punct de vedere chimic este aceeagi. Tot astfel
ne putem da seama c[ s5lbaticii care sufereau de constipa{ie acutd ar fi
observat dacl vreuna dintre rddlcinile pe care le mincau aclioneazd. ca purgativ.
Cunoagterea intrebuinldrilor aproape a tuturor plantelor o datordm probabit
faptului c5 omul a existat ini{ial in stare barbar[ si cd a fost deseori obligat
de lipsuri grave sH incerce s[ m5nince aproape tot ce se pr-rtea mesteca gi inghitri.
Din ceea ce ctt noagtem in legdturd cu obieeiurile silbaticilor din multe
pdrti ale lumii, nu exist5 motive de a presupune cd cerealele noastre au existat
inilial in starea lor prezent5, atit de valoroasfl omului. S[ examin[rn un singur.
cotrtinent, gi anume Africa : Barth 6) afirmd cd intr-o mare parte a regiu nii
4) Consitlirotions sur les cCrittles, 1842, p.:J7. Gdogr. I3ol., 1S55, p. g30.,,plus
on suppose l,agriculture
ancienne en remontant A une dpoque d'ignorance, plus il est probable que les cultivateurs avaient choisi des
espdces olfrant A l'origine m0me un avantage incontcstable".
r; Dr. Flooker mi-a comunicaL aceastl informalie. \tezilde asemenea lucrarea sa Himalagan Journals,
vol. II, 1854, p. 49. &
61 TrauelsinCentrqlAfricu,trad.engl.vol. I,p.529gi390;r'ol. II,p.29,265t270,Livingstone,Trauels,p.bb1.
 PLANTE CULTIVATE

centrale sclavii string in mod regulat sbminta unor ierburi sSlbatice, Pen-
ni.setum dtstichum, iar intr-un alt district a r'5zut femei stringind seminlele de
Poa, balansind un fel de co$ prin finea{a hogat5. Ling[ Tete, Livingstone a
observat indigenii stringind slminta unor ierburi sdlbatice, iar mai departe,
spre sud, indigenii folosesc in mare misur5, duph cum mI informeazra Ander-
son, sdmin{a fiartd in ap[ a unor ierburi, care are dimensiunea semin{ei
pentnr canari. tri mlnincd de asemenea gi rddlcina anumitor trestii. Toatd
lumea a citit despre bogimanii care vagabondeaz[ gi scot din pdmint diferite
rdd5cini ctt ajutorul unui par intdrit la foc. Se pot ar5ta cazuri similare de
stringere a serlin!elor de ierhuri silbafice gi in alte phr{i ale lumii t).
Fiind atit de obignuili cu legumele noastre excelente gi cu fructele noastre
savuroase, cu greu ne putem inchipui ci rdddcina fibroasd a morcovului
gi a pdstirnacnlui shlbatic, lSstarii mici ai sparanghelului silbatic, merele gi
prunele shlbatice etc. ar fi putut fi vreodatd preluite. Cu toate acestea,
din ceea ce cunoagtem in legiturd cu obiceiurile silbaticilor din Australia
gi din Africa de Snd, ntr trebuie s5 avem vreo indoial[ in aceast[ privin!5.
Locuitorii Elveliei din ep oca de piatrl recoltau pe scarfl mare mere p[du-
re!e, fructe cie porumbar, goldan, mdceg, boabe de soc (elderberries), jir Si
alte fructe sllbatice 8). Jemm-v Rutton, un indigen din fara de Foc de pe
bordul vasului Beagle, a remiircat ci coacdzele pggre, proaste gi acide din
Jara de Foc erau prea dulci pentru gustul siiu.
Duph ce, trecind pI'in multe gi grele incerclri, au constatat care anume
plante sint folositoare sau pot fi flcute folositoare prin diferite metode de
preparare, locuitorii salbatici din fiecare {ar5 au filcut dup5 un anumit timp
primul pas pentru cultivare'a lor, plantindu-le in apropierca Iocuinlelor. l,ivitrg-
stone e) afirml ci silbaticii din tribul Ratoka l5sau uneori pomii fructiferi sil-
batici sI rhminir in griclinile lor gi uneori chiar ii plantau, ,,ur obicei nein-
tilnit niclieri printre indigeni". Du Chaillu a viizut ins[ un palmier gi al{i
ciliva pomi frucLiferi silbatici care fuseserd plantali, acegti pomi fiind consi-
derati ca proprietate particular5. Pasul urrr]5tor in cultivare ar fi constat
in sem[narea seminlelor de plante folositoare, ceea cc nu necesita clecit pu{ind
premeditare; gi cum solul de pe ling6 colihele indigenilor 10) este deseori intr-o
oarecare mdsurd ingrSpat, mai devreme sau rnai tirziu:lr fi putut sri apard
varietiti ameliorate. De asernenea o varietate sllbaficir gi neobignuit de bun[
a nnei plante indigene a putut sI atragi aten{ia vreunui birtrin gi inlelept
silbatic, care astfel a transplantat-o sau i-a sem5nat semin{ele. Este sigur cd
se glsesc intimpl[tor variet5li superioare de pomi frucLiferi sdlbatici, ca in
cazul speciilor americane de mhcegi, pruni, ciregi, vild de vie gi nuci, enume
t) De exempltt, atit in r\tnerica de Nord, cit gi ln cea cle Sucl, dl lJdgervorth (Jr.,rirn. Proc. Linn. Soc.
vol. \rI, Bot. 1862, p. 181) afirmd ci in degcrturilc Punjabului femeile sdrace string,,cu o mriLuricir in coguri cle
paie" s:imin{a a patru gcnuri cle ielburi ;i annme Agrostis, Panicum, Cenchrus Si Penntselum, prccum gi siminla
altor patru genuri aparlinind unor alte familii.
t) I'rof. O. Ileer, Die Pllan:en der Plahlbautett, 1866, din ).crrialrr. \oturlorsc:h. Gt'sellschctlt, 186ti :
Dr. I{. Christ, in Rutimeyer, 1)ie l"cLunct dcr Pt'cthlbauten, 1861, p. 226.
e) Trauels, p. 535. Du Chaillu, Adttentures in Equatorial Afri"cn, 1E61 p. 445.
,
r0) In Jara cle Foc, locnrile unde se aflau mai lnainte colibele picilor ro;ii, putcau fi rccunoscul.e cle la mare
distanll prin colorit.ul vercle viu al vegetaliei indigene"
 OBSERVATII PRELIMINARE. 267

rate de prof. Asa Gray u). Downing se referi de asemenea la anumite varie-
t5ti sdlbatice de ,,hickory" (Carga), ale cdror fructe sint ,,mnlt mai mari gi
rnai gustoase decit la specia comun[". M-am referit la pomii fructiferi a-eri-
cani, din motivul c[ in acest caz nu avem indoieli dacd varietdlile respective
sint sall nu scdpate din culturd. Transplantarea oricSrei variet5li sup-erioare'
sau sem[narea seminlei sale nu implicd mai mult5 prevedere decii ne-am
pu!.ea agtepta sd fi existaL intr-o perioadd de civiliza{ie primitivd. Chiar sdlba-
ticii australieni ,,&u o lege dupb care li se interzice s[ scoat[ din pdmlnt vreo
plantd producdtoare de seminle dupd ce a inflorit". Sir G. Grey t"i nu a vrazut
ca aceast5 lege, conceput[ pentru p5strarea plantei, sd fi fost vreodatd cdlcatd.
Ac.elagi spirit il intilnim in superstilia indigbnilor din Jara de F'oc, dupd care
uciderea pdsflrilor acvatice foarte tinere va fi urmatd de ,,multd ploaie, -zdpadd
gi yint puternic" tt). Pot adiuga ca exemplu de prevedere la p op oarele cele
mai shlbatice faptul c5, atunci cind indigenii din lara de Foc g[seic o balenfl
arun_catd pe {5rm, ilgroapd mari por{iuni din ea in nisip, iar in timpul
deselor perioade de -ei
foamete, €i vin de la mari clistanle pentru restuiile
masei sentiputrezite.
S-a remarcat deseori 1) ci nll datordm nici o singurfl plantd folositoare
Atrstraliei sau Captrlui Bunei Speran{e (!dri in care speiiile endemice abund[
intr-un mod ctl totul excep{ional), Noii Zeelande, sau teritoriului Americii
situat la srtd de fluviul la Plata, iar dup[ unii autori nici Americii de la nord
de Mexic. Nu cred ca vreo plantI comesLibil5 sau valoroasd, cu excep[ia ierbii
canarului -), sI fi provenit din vreo insuld oceanic[ sau nelocuitS. Dacb aproape
toate plantele noastre folositoare indigene in Europa, Asia gi America de Sud --
-
ar fi existat inilial in starea lor prerzentd, absen{a completd a unor plante folo-
sitoare asenldnfltoare in ctrprinsul marilol teritorii cle care s-a voriit nrai sus
ar constitui intr-adevlr un fapt sttrprinz[tor. insd dacd aceste plante au fost
modificate gi ameliorate prin culturd atit de mult incit sd nu mai sernene cu
vreo altd specie natural5, putem in{elege de ce !5rile amintite nu ne-au dat
plante folositoare, deoarece aceste {5ri erau locuite fie de oameni care nu cultivau
de loc phmintttl
- ca in Australia gi Capul Bunei Speranle - fie de oameni
care il cultivan foarte ru dimentar, ca in anumite p5rli ale Americii. Aceste
{dri produc de fapt plante care sint folositoare omului silhatic, gi dr. Hooker tu)
enumerd numai in Australia nu mai pulin de 107 asemenea specii. Aceste
plante ntl atl fost ins[ ameliorate gi in consecin!5 nu pot concrlra cu acelea care
au fost cultivate $i atneliorate timp de mii de ani in lumea civilizat5.
CazttI Noii Zelande, frulnoasa instilS cdreia incd nri-i datorflm nici o plant[
larg cultivatd, poate pfirea ca fiind opus acestui punct de vedere, debarece
atunci cind insula a fost descopcritd indigenii cultivau mai multe plante. Toli
cercetdtorii sint ins5 de plrere c5, dupd tradi[iile indigenilor, primii colonigti
polinezieni all adus cu ei serninte Si rdddcini, dupd clrm au adus gi ciinele, pe
LLI Amcrican Acqd. ol Arts uncl Scitnccs,l0 aplilie 1196(), p..tr13. Dox'ning,
The.Frufls of Antericu,784b,p.261.
7!) Jountals ol Erpeditions in Attslrahrr, vol. II, 1841, p.2t\2.
13) Darrvin, Journal ol Researcfte.s, 1845, p. 215.
1r) De Candolle a clasificat faptele in moclul cel m:ri interesant In Giogr. IJti. sa, p. f)86.
a
") Plmlaris cctnariensis (A'. trad.).
t5')Flora ol Attstralia, Introducere, p. CX.
 PLANTE CULTIVATE

care l-au p[strat ctr inlelepciune in cursul lungii lor cdl[torii pe ocean. Poline-
zienii se rdtdccsc atit de des pe ocean, incit aceastd m[suri de prudenld i-ar
fi venit in minte oric[rui grup care vagabondeaz[. Agadar, primii colonigti din
Noua Zeeland,l, ca gi colonigtii errropeni de mai tirziu, nu ar fi fost prea tentati
sir cultive planlele indigene. Dupd de Candolle, provin din Nlexic, Peru gi Chile
treizeci gi trei cle plante folositoare, ceea ce nu este suprinz[tor dacd ne amintim
starea civilizat[ a locuitor ilor acestor !5ri, care practicau irigalia arLificiald
gi sdpau tuneluri prin roci dure fdr[ ajutorul fiemlui sau a prafului de pugcl
gi care, dupd cunl vom rredea intr-un capiLol viitor, au recunoscut pe deplin
in ceea ce privegte animalele gi probabil gi in ceea ce privegte plantele - impor- -
tantul principiu al selec{iei. Citeva plante provin din Rrazllia. Primii cdl5tori,
Vespucitis gi Cabral, descriu aceastd !ar[ ca fiind dens polilrlatd pi avind culturi.
In America de Nord 16), indigenii cultivau porumbul, tot felul de neamnri
de dortleci, fasolea gi mazlrea, ,,toate diferite de ale noastre", precum gi
tritunul. $i nu este tocmai justificat de a presupune c[ nici Lrna din plantele
noastre de azi nu se t,rage din aceste forme nord-americane. Dac[ Arnerica
de Nord ar fi fost civilizati un timp tot atit de indelungat gi populat5 tot atit
de dens ca gi Asia sau Europa, este probabil cd plantele indigene - vila de
vie, nucul, dudul, rndrul sdlbal.ic gi pmnul
- ar fi dat na$tere duph o inde-
lungath cult.ivare la o mullime de variet5li, unele ertrern de deosebite de forrnele
lor parentale ; iar plantele sc[paLe din culturi se l]are cd au cauzat in Lumea
Nou5, ca pi in cea Veche, multii nednmerire in privin{a natr-rrii lor distincte gi
a originii lor 1t).

CBnparp. Voi intra acunl in am5nunte. lrr Europa se cultivd patru genuri de
cercale : griu, secard ) orz gi or'[2. Autorii moderni cei mai cornpetenli u) admit
existenta a patrn, cinci sau chiar gapte specii distincte de griu, una de secar5,
trei de orz $i dou[, trei sau patru de ovd,z. Astfel c[, in total, cerealele noastre
sint clasificate de diferiti autori ca zece-cincisprezecre specii distincte. Acestea
au dat nagterle Itr o rnullirne de variet[li.'lrebuie renrarcat fapttrl c[ botanigtii
nu sint to{i de acord asupra formei parentale. iniliale a oric[reia dintre ele.
De exemplu o rrare autoriLate in materiett) scrie in anul 1855: ,,Noi lngine nu
ezitim cltugi cle putin de a ne exprima convinqerea, hazatd, pe dovezile cele mai
16) Pentru ()anada, vezi J. Cartier's, Vollage in 1534; pentru Florida, r'czi cdlitoriile lui Nar\raez gi Ftrr.
rlinand de Soto. Am consultat acestea gi alte descricri de vechi cdlStorii -in niai multe coleclii generale gi de
aceea nu inclic ln tnocl prccis paginile. Pentru mai multe informafii, vezi de asemenea Asa Gray, in American
Journal ol Science, vol. XXIV, noienrbrie 1857, p.441. Pentru tradiliile indigenilor din \oua Zelandi, vezi
Orarvftrrcl, Gronurrctr ntvl Dict, ctf tlrc hIalag Language, 1852, p. CCLX.
L?) Yezi de excrnplu, observaliile d-lui Hervett C. Natson despre prunele, ciregele sdlbatice Ei nrerele noastre
pdrlrrre{e 1n Cgbele Britannica, \'61. I, p. 330, 3lJ4 etc. Van Mons (in Arlres I'ruitie.rs, vol. I, 1835, p. 444)
declari ci a gisit tipurile tuturor varietdIilol noastre cultivate la plantule silbatice, insd el prir,'egte apoi aceste
plantnle ca tot atitea forme iniliale.
lE) Vczi A. dc Candollc, Gdogr. liol., 1855, p. 928 et seq, Gotlron, De I'Espdce, vol. II, 1859, p. 7();
\'letzger, Die Getreidearten etc., 1811.
ro; Dl Rentham, in recenzia sa intitulati I/isf. Noles on Cultiuatecl Plants de dr. A. Targioni-1'ozzeI,Li, ln
Jrtrtrrrol ol Ilrtrt, Sor,, vol. IX, 1855, p. 133. Ill md informeazd, cA iqi nren{ine inci ac.eeaqi opinie.
 GRTU 269

demne de incredere. c[ nici Llna dint,re aceste cereale nu existI sau liLt a existat
intr-adevfu' sllbaLic[ in starea lor actual:I, dar c[ toate sint varietirli ctrltivabe
de specii care cresc acum in mare abunden!5 in Europa de sud sau in Asia
vestic5". Pe de alti parte, Alph. de Candolle ,o) a prezenLat dovezi abundente
in sensul c[ griul comnn (Trittcum uulgare) a fost g[sit in stare silbaticd in
diferite pdrli ale Asiei, nnde nu existl probabiliteti ca el s[ fi scflpat din
cultur5. $i exist[ oarecare greutate in observalia d-lui Godron c5, dac[ am
presupune c[ aceste plante ar fi sc[pate din culturi 21), cunoscind c[ ele s-au
inmul{it in stare sdlbatic5 in decurs de mai multe generatii, continua lor asem[-
nare cu grlul cultivat aratd cd acesta din urm[ gi-a pdstrat probabil caracterul
s5u inilial. Puternica tendinld ereditar[ prezentatl de majoritatea variet5lilor
de griu este ins[, dup[ cum vonl vedea inda td, mult subevalua bd. Trebuie
atribuiti de asemenea multl greutate unei observatii a profesorului Hilde-
brand zz), cd atunci cind seminlele sau fructul unor plante cultivate posedfl
insugiri nefavorabile lol ca mijloc de rdspindire, putem fi aproape siguri c[
ele nu iSi mai pdstreaz5 starea lor initialS. Pe de alt[ parte dl de Candolle
insist5 cu t5rie aslipra frecventei aparitii in Austria a secarei gi a unui soi
de ovdz, intr-o stare aparent sdlbatic5. Cu exceptia acestor douI cazur\, care
sint ins5 pulin cam indoielnice gi cu exceptia a doud forrne de griu gi a ttneia
de orz despre care el crede cd ar fi fost gdsite in stare intr-adevdr sdlbaticfl,
dl de Candolle nlr pare sd fie pe deplin satisfdcut cu celelalte descoperiri mel-
lionate cu privire Ia formele parentale ale celorlalte cereale ale noastre. In
privin{a ovizului, dupI dl Buckmann ") Auena fatua sllbatic[ din Anglia
poate Ii transforrnatd prin cultivare atentd gi seleclie de ciliva ani ln forme
aproaFe identice cu doud rase cultivate foarte dinstincte. Intregul subiect
al originii gi caracterelor specifice de deosebire ale diferitelor cereale este
extrem de dificil. Vorn fi poate in mdsurd sd judecdm ceva mai bine dupd ce
vom exe mina gra dul de varia{ie suf erit de griu.
Metzger descrie .sapte specii de griu, Godron amintegte ciuci, iar De Can-
dolle nu rnai patru . Este probabil ca, p€ lingd f ormele cunoscute in Europa,
sd existe pi alte forme puternic caracterizaLe, in alte pdrli mai indeplrtate
ale lumii. Astfel, Loiseleur-Deslongchamps'*) vorbegLe de trei noi specii sau
r-ariet5li trimise in Europa in 1822 din Mongolia chinez5, specii pe care le
consider[ ca fiind indigene in acea !ar[. Moorcroft zs) vorbegte de asemenea
de griul Flasora din Ladakh, ca fiind foarte curios. Dach acegti botanigti care
cred cd inilial au existat cel pu{in gapte specii de griu all dreptate, atunci
gradul de varialie suportat de griu in starea de cultur[, in privinla oricdrui
caracter important, a fost foarte redus. Dacd ins[ initial nu atl existat decit
2oS Gdogr. Bot., p. 928. tntregul subiect este discutat ln amlnunt ;i cu o competenli remarcabil[.
z1; Godron, De l'espCce, vol. II, p. 72. Acum cl|iva ani, excelentele lnsi gre;it interpretatele observalii
:rlg rl-ltri Frbre au fricut pe mulli si creadi ci griul este un descendent modificat al genului Aegilops; dl Godron
a dovedit i1s[ (vol. l, p. 165) prin experienle atente cd primul pas ln aceastS. serie, adic:a Aegilops triticoides
este un hibrid intre grlu qi Ae. ouata. Frecvenla cu care apar ln mod spontan aceqti hibrizi gi modul numai treptat
ln care Ae. triticoir/es se transfornri ln grlu adevlrat las5. oarecare lndoieli tn privinla concluziilor d-lui Godron.
2\ Die Yerbreiturtgsmittel tler Pflanzen, 7873, p. 129-
28) Report to British Association for 1857, p. 207.
2a) ConsidCrati.ons sur les CCriales, 78'42-43, p. 29.
2t7 Trauels in the Himalagan Prouinces etc., 1841, p.221.
270 CEREALE

Patrtt satl mai puline specii, atunci este evident c[ variet5lile au apdrut atit
de puternic ntarcate, incit ele au fost considerate de cdtre cunoscdtoiii compe-
t_en{i ca aparlinind u nor specii distincte. Dar din cauza imposibilitdtii d; a
decide care forme ar trebui considerate ca specii gi care anrime ca varietdli,
este inutil de a enumera in.lmdnunt deosebirite dintre diferitele soiuri degriu.
In general, organele vegetative se deosebesc pu{in intre ele ,u) ; unele soiuri
cresc insi strins laolalt[ gi drepte, pe cind altele se rdsfirl gi se tirdsc pe sol.
Paiul diferd atit prin faptul cd este mai mult sau mai pulin gol in inierior,
cit gi prin calitate. Spicele,t) se deosebesc prin crrloare gi form5, putind fi
patrunghiularc, comprimate sau aproape cilindrice, iar spicule{ele difer[ prin
apropierea dintre ele, prin pirozitatea lor gi prin faptul c[ sint mai mult sau
mai pu{in alungite. Prezenla sau absenla aristelor constituie o deosebire bdtd-
toare la ochi, la anutnite graminee servind chiar drept caracter de gen ,t),
degi, dupd ctlm remarcil Godronze), prezenla acestora esie variabild la anumite
ierburi sdlbatice gi in special la acelea, cum sint Bromus secali.nus gi Loli.unt
temulentum, care cresc de obicei amestecate cu cerealele noastre cultivate gi
care au fost astfel stlptise ctrlturii in mod neintenlionat. Roabele se deosebesc
intii prin dimensiune, greutate gi culoare, prin fapul c[ la un capit sint mai
mult sau mai pu{in ptrfoase, prin faptul c[ pot fi netede sau zbircite, aproape
globulare, ovale sau alLrngite, prin textura internl care poate fi fiaged5,
tare sau chiar aproape cornoas[ -
o conlin. - pi, in fine, prin proporlia de gluten pe care
DupI cllm a rentarcat Godron to), aproape toate rasele sau speciile de griu
variazd intr-un mod alrsolut paralel la bob, care este pufos sau glabru, la culoare,
la spiculele, care sint cu sau fdr[ ariste etc. Cei ce sint de p[rere c[ toate
soiurile se trag dintr-o singurd specie sllbaticd pot explica aceastd varialie
paraleld prin rnogtenirea unei constitulii similare gi a tendinlei de a varia
in acelagi fel; iar acei care cred in teoria general5 a descenden[ei cu modi-
ficalii poL extinde acest punct de vedere la diferitele specii de griu, dacd
acestea au existat vreodatl in stare naturald.
Degi ptr[ine dintre variet5lile de griu prezintd vreo deosebire bitdtoare
la ochi, nu mdrul lor este totugi mare. DalbreL a cultivat timp de treizeci
de ani intre 150 gi 160 de soiuri gi, cn exceplia calit5lii bobului, ele s-au reprodus
toate fidel ; de asemenea colonelul Le Couteur avea peste 150 de vaiietltri,
iar Philippar tt) avea 322. Deoarece griul este o plant[ anual5, vedem astfel
cit de strict sint mogtenite in decurs de mai multe generalii numeroase deose-
biri neinsemnate de caracter. Colonelul Le Couteur insistd cu tirie asupra
aceluiagi fapt. In incercdrile sale insistente, incunundte cu succes, de a obline
noi variet5li, el a constatat cd existd numai un singur ,,rnod sigur de a asigura
cregterea de soiuri pure, gi anume acela de a le cregte din boabe izolate sau

26) Col. J. Le Couteur despre Vurieties ol wheat, p.28, 7g.

2?) Loiselenr-Deslongchamps, Consirld,ruti(rns sur les CCriate.s, p. 11.
28) Vezi excelentul raport ln Journ. ol Botang al lui Flooker, vol. VIII, p. 82, not[.
2s) De I'espdce, vol. II, p. 73.
3\ De I'esplce, vol. II, p. 75.
31) Pentru Dalbret qi Philippar, vezi Loiseleur-Deslongchamps,
Cons itlCrations sur les CCrCaIes, p. 45 gi 70.
Le Couteur despre grlu, p. 6, 74-17.
 GRIU 271

din spice izolate gi de a continua planul seminind apoi numai produsul celor
mai productive spice pentru a crea astfel Lrn stoc". Nlaiorul Hallett 32) a
mers insd mai deparLe, $i prin seleclia continu I a plantelor din boabele
aceluiagi spic tintp de generalii succesive, a creat ,, Genealogia griului" (qi a
altor cereale), in prczertt renumit[ in multe p5r!i ale lumii. Marele grad de
variabilitate la plantele aceleiagi varietSli este un alt punct interesant, care
nu ar fi f ost niciodatd descoperit decit de un ochi indeluno experimentat pentru
acest lucru. Astfel, colonelul Le Couteur istorisegtett) cd intr-un lan din propriul
sdu griu, pe care il considera cel pulin tot afit de cura t ca oricare dintre
acelea ale vecinilor s[i, profesorul La Gasca a gisit 23 de soiuri, iar profesorul
Henslorv a observat fapLe sinrilare. Pe lingd asemenea varialii individuale, apar
ttneori brusc forme suficient de bine marcate pentru a fi preluil.e gi a deveni
larg cultivate. in rnodul acesta cll Shirreff a avut nor ocul de ; obline in
decttrsulvielii sale gapte noi varietdli, care sint crescute acllrn pe scardlargd
in multe p5r{i ale Marii Britanii un).
Ca pi in cazul multor altor plante, unele varietiili
- atit vechi, cit gi noi -
au un caracter cu mult mai constanb decit altele. Colonelul Le Couteur a fost
obligat sri inlirture ca incorigibil deviate unele dintre noile sale subvariet[li,
pe care le bdnuia ca fiind produse dintr-o incrtrcigare. Pe de alt[ parte, maiorul
Hallett es) a clenlonslrat cit de uimitor de constante sint unele varietdli, cu toate
cd nu sint vechi gi cu toate c[ sint cultivate in diferite {5ri. Din proprie expe-
rienli, N{crtzger 36) prezinti citcva fapte interesa nte in legltur[ cu tendinla
de a varia. Astfel, el descrie trei subvarietS[i spaniole
cntd in Spania ca fiind constantd - care in Germania - in nu
special una cunos-
gi-au dobindit
caracterul lor specific decit in timpul verilor cilduroase ; o altl varietate s-a
menlinut fidel5 numai pe sol bun, insd dupd ce a fost cultivatd timp de 25
de ani a devenit nrai constant5. El rnenlion eaz\, clou5 alte subvariet5li care
la inceput el'alr inconstante, dar care .- obignuindu-se ulterior, dupd cit se
pare fdrd nici o seleclie, cu noile lor terenuri gi-au pistrat caracterul lor
-
propriu. Aceste fapte dovede'sc ce modific5ri neinsemnate in condi{iite de via{d
provoaci variabilitatea gi aratd, mai departe, cd o varietate poate sd se obig-
nuiasci cu noi condi{ii. La inceput sintem tentali s5 conchidem impreun[ cu
Loiseleur-Deslongchamps cd griul gulLivat in aceeagi lard este supus unor
condilii remarcabil de uniforme. Ins[ ingrdg[mintele diferd toLugi, sdmtn{a
este dus[ de pe un sol pe altul gi, ceea ce este cu mult mai i-portant, plantele
sint expuse cit mai pulin posihil Ia lupta cu alte plante, fiind astfel in mdsurd
sX vegeteze in diverse condilii. In stare naturald, fiecare planlS este limitatd
Ia o anumitd staliune gi la Lrn anumit fel de hrand pe care o poate smulge
de la alte plante de care este inconjuratd.
a:; \'ezi lucrarea sa despre Pr:c|i.gree tnwheat,1862; de asemenea lucrarea cititl ln fala Asocialiei Britanice
ln 1869, precum gi alte publicatii.
331 YcLrictics ctl Wlteat, Introclucelc, p. VI. In a sa Rural EcortLtng ol Yorlisltirc,
vol. II, p. 9, Marshall
observl cii ,,in fiecare lan cle griu existd tot atita varietate ca qi intr-o cireadri de vite".
3a) Gurdener's Clvrtnicle and Arlricttltural Gazette, 7862, p. 963.
35) Gardener's Chroni.cle, noiembrie 1868, p. 1199.
38) Getreidearten, 1841, p. 66, 91, 92, 116 gi 117.
 CEREALE

Ciriul dobindegte repede noi obiceitrri de via!5. Soiurile de primiivarii gi

de toamn[ sint clasificate cie Linne ca specii distincte, ins[ dl Nlonnier tt), a
dovedit cI diferenta dintre ele nu este decit temporarS. El a .semdnat primd-
vara griu de toamn5, dar dintr-o sut5. de plante numai ipatru au produs boabe
coapte; acestea au fost senrdnate gi resem[nate gi in trei ani s-au ob[inut
plante care pi-au copt toate boabele. Invers, aproape toate plantele ob{inute
din griu de prim[vard care fusese semdnat in toamn[ au pierit de ger; citeva
au fost insd, salvate gi au produs boabe, iar in trei ani aceast[ varietate de prim[-
vard a fost transformat[ intr-o varietate de toamnd. Nu este, deci surprinzdtor
c5, intr-o anumiti mdsurS, griul se aclimaLizeazd, repede gi cd boabele aduse din
tdri indepdrtate gi semdnate in Europa, la inceput sau un timp chiar mai inde-
Iungat 3s), cresc altfel decit varietitile noastre europene. Dup[ Kalm 3e),
primii colonigti ai Canadei au constatat cd ierr{ile de acolo sint prea aspre pentru
griul de toamni adus din F'ranta gi c[ verile sint deseori prea scurte pentru
griul de primdvarS. Ei considerau c[ in acea {ar[ cultura griului nu este posibil5,
pinl ce gi-au procurat griu de primdvard din pdr[ile nordice ale Europei, care
a reugit bine. Este binecunoscut c[ propor[ia de gluten diferl mult ln functie
de climat. Greutatea bobului este de asemenea afectat[ rapid de condi[iile
de clim5. Loiseleur-Deslongchamps oo) a semdnat in apropierea Parisului 54
de varietSli oblinute din sudul trrantei gi de pe t[rmurile Mdrii Negre. Dintre
acestea, 52 au produs bobul cu 10 pind la 40o/o mai greu decit bobul parental.
El a trimrs apoi aceste boabe mai grele inapoi in sudul F'rantei, unde au produs
ins[ imediat griu cu boabe mai u$oare.
Toli acei care s-au ocupat indeaproape de acest subiect insistd asupra adap-
tdrii strinse chiar in aceeagi tar5 a numeroase varietdti de griu la diferite
soluri gi conditii climatice. Astfel, colonelul Le Couteur ar) spune : ,,Ceea ce
di fermierului posibilitatea s[-gi pl5teasc[ arenda este modul in care potri-
vegte fiecare soi cll fiecare sol, atunci cind seam6n[ o anumitS. varietate ;
gi aceasta nu ar putea sd o fac5 dacd ar incerca s[ creasc[ all. soi care ar pdrea
mai bun". Aceasta, poate, se datoregte partial fapului c[ fiecare soi se obig-
nuiegte cu condiliile sale de viat5, &$& dup[ cum Nlelzger a ardtat cd se poate
cu sigurantd intimpla, ins5 in cea mai mare parte se datore$te, probabil,
deosebirilor inndscute dintre diferitele varietd{i.
S-a scris mult despre inrdutdlirea griului. Este aproape sigur cd dimensiunea
bobului, calitatea fdinii, epoca de inflorire gi duritatea pot fi modificate de
climd gi sol. Nu exist[ irrs[ nici un motiv de a crede ci o intreagi subvarietate
oarecare se poate transforma vreodatd intr-o altd subvarietate distinctd. Ceea ce

t7) Citat de Godron, De I'esp\,ce, vol. II, p. 74. Dup{ Metzger (Getreidearten, p. 18), acelaqi este cazul
secarei de primdvari gi de toamnd.
381 Loiseleur-Deslongchamps, CirCcLles, partea a II-a, p. 224. Le Couteur, p. 70. Se pot adduga
Ei alte
rapoarte.
8s1 Trauels in Norlft America, 1753, 1767, trad. engl., vol. III, p. 165.
ro1 CCrCaIes,partea a II-a, p. 179-183.
rt) On the Yarietes ol Wheat. Introducere, p. VII. Vezi l\'Iarshall, Rural Economg of Yorkshire, vol. II,
p. 9. In privinta cazurilor similare de adaptare la varietd[ile cle o\iz, vezi clteva lucr[ri interesante tn
Gardener's Cfuonlcle and Agric, Gazette, 1850, p. 204 gi 219.
 273

dupd Le CouLeuraz), pare s[ se intimple este c[ o anume subvarietate dintre nume-

roasele care pot fi descoperite oricind in acelagi lan este mai productivfl decit cele-
lalle 5i ch treptat aceasta inlocuiegte varietatea care a f ost semlnat5.la inceput.
In ce privegte incrucigarea naturald a diferitelor variet5li, dovezile sint
contradictorii, ins[ cele rnai multe sinb impotriva apari{iei sale frecvente. Mulli
autori suslin cd fecundarea are loc in floarea inchisd, insd din propriile mele
observalii sint convins c[ acest lrtcru nu se intimpl[, cel pu{in la variet[tile
de care m-am ocupat. Deoarece voi discuta acest strbiect in alt[ lucrare, el
poate fi trecut c., vederea aici.
In concluzie, toli autorii sint cle acord c[ au ipe.ut, numeroase varieb[!i
de griu, insd cI deosebirile dintre ele sint fdrd itnportan![, afarA de cazul cind
unele dintre a$a-numitele specii sint considerate drept varietdti. Acei care sint
de pirere cd initial au existat patru pind la gapte specii silbatice de Trf.ti.cum
in aproape aceeagi stare ca in prezent igi bazeazd, pdrerea in special pe mal'ea
vechime a diferitelor forrnena). Un fapt irnportant pe care l-arn aflat recent din
admirabilele cercetdri ale lui Heeraa), este c[ locuitorii Elve{iei cultivau 1nc5,
din epoca neoliticd nu mai pu{in de zece feluri de cereale, pi anume cinci soiuri
de griu, dinLre care cel putin patru sint considerate, in general, c& specii dis-
tincte, trei soiuri de orz, unul de Panf.cum gi unul de Selaria. Dacd s-ar pute:r
dovedi ci la primele insepuluri aler agriculturii fuseser[ cultivate cinci soiuri de
grir-r gi trei^cle o7'2, anr {i dcsigur obligali si consiclerdm aceste forme drept specii
disLincte. Insl"r, clupl curlr observd Heer, chiar in epoca neoliticd agricultura
realizase dejar progresc considerabile, penLru c[ pe lingl cereale se mai cultivau
mazlrea, macul, innl pi, dupd cil. se pare, merii. Din faptul c[ una dinLre varie-
tdtile de griu era aga-ntimitul griu egiptean gi din cit se gtie despre lara de
bagtinir a speciilor Pantcum pf Setari.a, precum gi din natura bunrienilor care
cregteau pe acea vreme amesbecate cu cerealele, se poate de asemenea deduce
cd locuitorii lacugLri fie cI intretineau inc[ legdturi comerciale cu citeva popoare
din sud, fie cd inilial ei ingigi erau colonigti proveniti din sud.
Loiseleur-Deslongchamps nu) pretinde c6, dac[ cerealele noastre au fost
considerabil modificate prin cultivare, buruienile care cresc de obicei ameste-
cate cu ele trebuie s[ fi fosL la fel de modificate. Acest argument aratd ins[
c[ principiul selecliei a fost complet trecut cu vederea. Dup[ cunl m[
informeaz[ dl H. C. Watson gi prof. Asa Gray, pdrerea lor este c[ asernenea
buruieni nu au variat sau cel pulin c5 in prezent nu variazf. prea rnnlt. Cine
poate pretinde tns[ ci acele buruieni nu variaz[ tot atit de mulL, ca gi plantele
individuale din aceeagi subvarietate de griu ? Am vbzut mai sus cd variet[tile
curate de griu cultivate pe acelagi ogor prezinLX numeroase variatii mici, care pot
fi selec{ionate gi inmullite separat gi c[ uneori apar varialii mai puternic pro-
nuntate care, dupd clrm a dovedit-o dl Shirreff, meritd pe deplin a fi cultivate
4\ On the Vurieties ol Wheat, p. 59. Dl Shirreff spune (gi nu se poate indica o autoritate mai compe-
tent[ ln materie) : ,,Nu am v5.zut niciodati vreun bob care sd se fi ameliorat sau degenerat prin cultivare, astfel
lnclt modificarea si treactr asupra recoltei urm5.toare". (Gard. Clvon. and Agricult. Gazette, 1862, p. 963.)
{3) Alph. de Canclolle, GCogr. BoI., p. 930.
aa) Pllanzen der PlalilbtttLlerr, 1866.
as) Les Ciriales, p. 94.

18 - c. 2862
271 CERE,ALE

extensiv. Numai dupd ce se va acorda o egal5 atenlie variabilftetii gi selecliei

bnruienilor, \ra putea avea vreo valoare argllmentul constanlei acestora sub
influenla culturii neintenlionate. In conformitate cu principiile selecliei putem
inlelege cum este posibil ca la diferitele varietl[i de griu ctiltivate, organele
vegetative sei difer e atit de pu{in. Intr-adev5r, dacfl ar aplrea o plantd cu
frunze neobignuite, ea ar fi neglijat5, afar[ numai de cazul in care boabele ei
ar fi superioare in acelagi timp prin calitate sau prin clinrensillne. In antichi-
tate, Columella gi Celsus recomandau insistent nu) selectarea boabelor pentru
senrin[e gi dupd cllm spune Velgiliu :,,Am vrazuL semintele cele mai mari, care degi
sint ingrijite /degenereazd, dacd anual miini harnice/ nu aleg pe cele mai mari".
Putem ins5 cu drept cuvint si ne indoim cI in timpurile strdvechi s-ar fi
aplicat seleclia metodicd dacd ne d5m seama ciL[ greutate au intirnpinat Le
Couteur gi Hallett in aceasbd operalie. Cu toat5 marea importanld a princi-
piului selec{iei, tofngi rezultatr-rl redus realtzat de om prin eforturile sale neln-
cetate a?) tirnp de mii de ani, cu scopul de a face plantele mai productive sau
boabele mai nntritive decit eralr pe timpul vechilor egipteni, pare si pledeze
puternic impotriva eficacit5lii acestui principiu. Nu trebuie uitat lnsi c[ in
fiecare perioadd succesivd starea agriculturii ,si cantitatea de ingrdg[minte
furnizatd solului au fost acelea care au determinat gradul maxim de producti-
vitate, pentru c[ nu ar fi posibil de a culliva o varietate foarte productiv5, dac[
solul n-ar conline o cantitate suficientl din elementele chimice necesare.
$tim ast1,zr cd intr-o perioadi foarte indepirtat5 omnl era suficient de
civilizat pentru a-$i cultiva solul. Agadar, griul a putut fi ameliorat rnult[
vreme pin5 la acel grad calitativ posibil de oblinut in sLarea agriculturii din
acea vreme. O categorie mic[ de fapte int5re;be acest punct de vedere al ame-
liordrii incete gi treptate a cerealelof noastre. In cele tnai vechi locuinle lacustre
din Elvelia, de pe timpul clnd oamenii nu se serveatt decit de unelte din cre-
nlene, griul cel mai larg cultivat era un soi caracteristic, cu spic gi boabe remar-
cabil de mici a8). ,,In timp ce boabele formelor actnale de grlu atl in secliune
o lungime intre 7 pi 8 nrm, cele mai mari boabe din locuin{ele lacustre au 6,
rareori 7 mm, iar cele mai mici numai 4 ntm. Spicul este rnult mai ingust, iar
spicule{ele sint a;ezate rnai olizontal decit la formele noastre actttale". La
fel este gi ca zul orzului; soiul cel mai vechi gi mai larg cultivat avea spicul mic,
iar boabele erau,,mai mici, mai scurte gi mai apropiate intre ele decit la cel ce
se cregte astdzi; fird palee ele aveau lungimea de 5 mm, iar l5limea abia
de 3 mnt, Fe cind cele ale orzului ce se cregte in prezent au lungimea de 6 mm
gi aproape aceeagi l5!ime" on). Heer este de plrere cd aceste variet5li de griu
gi orz cu boabe mici sint formele parentale ale anumitor variet5li inrudite exis-
tente, care alr inlocuit progenitorii lor iniliali.
Heer prezint[ o interesant[ expunere a primei aparitii gi a dispariliei
definitive a mai multor plante care fuseserd cultivate in Elvetia, mai mult
as) Citat de Le Couteur, op. cit., p. 16.
4t) A. de Candolle, Giogr. Ilctt., p. 932.
ot) O. llccr, Die Pflanzen der Pt'alttbauten, 1866. Pasajui urmitor este citat de dr. Christ ln dr. RUti-
meyer, Die Ituuna der PlcLhlbauten, 1E61, p. 225.
ae,; Fleer, citat, de Carl Vogt, Leclttres on Man, trad. engl., p. 355.
 PORTJMB
275

sau_ mai_ptltin abundent, in decursul perioadelor anterioare gi care in general

se deosebeau intr-o mlstrr[ mai mare sall mai micd de variet5lile existente la
noi. Griul caracteristic ctl spicul gi boabele mici la care am fdcut aluzie mai
sus era soiul cel mai comun in timpul epocii de piatr5; el s-a menlinut pind in
perioada elvetic5-roman5, iar apoi s-a stins. IJn al doilea soi era rar la inceput,
insir ulterior a devenit mai frecvent. Un al treilea, griul egiptean (7. turgid"im),
|u corespunde exact nici unei variet5{i existente gi era rar pe timpui epocii
de piatr5. Un al patnrlea soi (f. di,coccum) se deosebegte de toate varietelle
cu noscute ale acestei f orme. Un al cincilea soi g . monococcum) se gtie c[ a
erxistat pe timpul epocii de piatri nunrai din descoperirea unui singur spic. Cel
de-al gaselea soi (T. spelta) nlr a fost introdus in Elve{ia decit -in .pocu de
I:ronz. Pe ling[ soiul de orz cu spicul scurt gi cu bobul mic s-au mai bultivab
alte dou5, dintre care unul era foarte rar pi semdna cu soiul nostru comun de
Vzi {H. disttchum). Secara gi ov5zul au fost introduse pe timpul epocii de bronz,
boabele de ovdz fiind pulin mai mici declt acelea prbduse de varietdlile exis-
tente la noi. Mactrl' et'a cultivat pe scard mare pe timpul epocii de piatrd,
probabil pentru uleiul sdu ; varietatea care exista insd pe acea vreme este necu-
noscutl astdzi. O mazrare ciudat5, cu boabe mici, s-a menlinut din epoca de
piatrfl pini in cea de bronz, stingindu-se apoi, iar o fasole ciudat5, de aJemenea
cu boabe mici,_ a apdrut in epoca de bronz gi s-a men{inut pind pe timpul roma-
nilor. Aceste cletalii au aerul unor descrieri fdcute de paleontoiogi despre apa-
ri{ia, raritatea crescindl gi extinc{ia definitivb salr moditicarea ipeciilor fosile
incluse in stadiile succesive ale nneri forma{ii geologice.
In fine, fiecare trebuie si apre cieze singur iacd -este mai probabil cd dife-
ritele forme de griu , orz, secarii gi ot'irz se trag din zece pin[ la cincispr ezece
specii, majoritatea Ior fiind in prezent necunoscute sau siinse, ori dac5 ele se
trag din patru sau cinci specii care, fie cd semdnau indeaproape cu formele
cultivate in prezent, fie cd eratt aLit de diferite, incit nu pot fi identificate cu
acestea. In aiest din urrnd caz trebuie sd conchidem cd omul cultiva cerealele
inc5 intr-o perioadd foarte indepdrtatd gi cd inainte vreme el practica un oare-
care grad de seleclie, ceea ce in sine nu este improbabil. Am mai putea apoi
adrnite cd atunci clnd griul a fost cultivat pentru prima datd, spicul gi boabele
au crescut rapid ca dimensiune, la fel ca gi rdd5cina morcovului gi a plstirna-
cului silbatic despre care se gtie cd se mdresc repede ca volum in stare de
culturS.

PonuMeul sAU GRIUL INDIAN (Zea mags). Botanigtii admiL aproape in unani-
mitate ci toate soiurilc cultivate aparlin aceleiagi specii. Porumbul este fflrd indo-
iald 50) de origine. americanfl gi era cultivat de indigeni pe tot continentul, din Noua
Anglie pin[ in Chile. Cultura lui trebuie sd fi fost extrem de veche, cdci TschudiEl)
descrie doud soiuri stinse sau neclrnoscute in prezent in Peru, care au fost
luate din morminte vechi, dup[ cib se pare anterioare dinastiei incagilor. O
dovadd gi mai puternic[ a vechimii porumbului constd in faptul cd am gdsit pe
50; Vezi lunga expunere a lui Alph. de Candolle ln G6ographie Bot., p.942. ln leg{turi cu Noua Anglie,
vezi Silliman American Journal, vol. XLIV, p. 99.
611 Treruels in Peru, trad. engl. p. 1,77.
 CERE,ALE

coasta Perului 62) ptiuleli de porumb impreun[ cu 18 specii de molugte marine

recente, ingropate intr-o formalie geologicd de litoral ridicaLd cu 9el putin 85
cle picioare deasupra nivelului m5rii. Ca urmare a culturii strlvechi a porum-
bului, au apirut nllmeroase varietdli americane. F orma primitivl nu a fosb
inc[ clescoperifh in starea sa sdlbaticd. S-a afirmat, ins[ f[ri dovezi suficiente,
c[ in Brazilia cregte in stare silbaticd un soi deosebit ss), ale c[rui boabe in loc
sd lie nude sint ascunse intr-o palee tungl pin[ la 22 mm. fiste aproape sigur
cI in forma inilial[ boabele trebuie s[ fi fost astfel protejate 5a), ins5. - dupI
cum aflu de Ia prof. Asa Gray gi dupd cllm se afirnr[ ln douI publicatii - semin-
lele variet[lii braziliene produc porumb fie comun, fie cu palee. $i nu este
probabil ca atunci cind este culbivat[ pentru prima datd, o specie sllbaticil sd
varieze atit de repede gi intr-o a$a de mare rnfisurd.
Porumbul a variat extraordinar de muit. I\Ietzger 55), care a acordab o
atenlie special[ culturii acestei plante, distinge 12 rase (Unterart) cu nlrme-
roase subvarietflli ; dinbre acestea din urm[ unele sint destul de constante,
altele complet neconstante. Inlllimea diferitelor rase r.ariazei de la 4,57 -5,48 rn
picioare pin[ Ia numai 40,64 pitica descris[ de Bona-
-45,72cm ca Ia o varietate
lo,,s. Intiegul gtiulete varrazd ca forrni fiindfielung gi ingust, fie scurt 5i gros,
fie ramificat. La o varietate gtiuletele este de patru ori mai lung decit la un soi
pitic. Pe gtiulete boabele sint agezate in 6 pinl la 20 de rinduri, sau sint a$e-
zal,e neregulat. Boabele sint colorate alb, galben deschis, portocaliu, rogll,
violet sau sint elegant dungate cu negru 56) ; uneori, pe acelagi gtiulete sint
boabe de douI culori. Intr'-o mic[ coleclie am constatat cd un singur bob dintr-o
varietate cintlrea aproape cit gapte boabe dintr-o altl varietate. F orma bobu-
lui variaz[ foarte mult, fiind foarte plat, aproape globular sau oval ; mai ]at
decit lung sau mai lung decit lat; f[ri virf sau terminat printr-un dinte ascutit,
acest clinte fiind uneori incovoiat. O anumitd varietate (rugosa a lui Bonafous,
care eslc cultivatl pe scard intins[ in Statele Unite sub numele de porumb
dulce) are boabele curios zbircite, dlnd lntregului gtiulete un aspect neobignuit.
O alti varietate (cgmosd a lui Bonaforis) poartS gtiulelii atit de inghesuiti, lncit,
esLe denumil[ ,,meis d bouquet". Roabele unor varietlti conlin multd glucozfl
in loc de', amidon. LTneori, printre florile femele apar gi flori tnascule ; dl J. Scott
a observat recent cazvl mai rar al unor flori femele intr-o panicul[ mascul5
adevlrat5, precum gi flori hermafrodite 6?). Lzara descrie 58) o varietate din
Paraguay ale cdrei boabe sint foarte fragede gi afirm[ cd mai multe varietdli
52) Geoloaical Obseruutions on South America, 1846, p. 49.
53,; Acest porumb este desenat ln aclmirabila lucrare a lui Bonafous, fllsf. l,{ctt, du ,4/ais, 1836, planqa
V bis, gi in Jorrrnat oi Ilort. Soc., vol. I, 18.16, p. 115, unde se prezintl un raport asupra rezultatu]ui sem[natului
boabelor. Vizlnd &c"st soi de porumb, un ttn5.r indian din tribul Guarany a spus lui August St.-Flilaire
(vezi cie Canilolle, Giogr. IJot.,p.951) cn acesta cregtea ln stare silbatici in pddurile umede din lara lui de baqtin[.
In prctc. Boston Soc. I/ist. ciin 1g octombrie 18-12, dI Teschemacher d[ informalii despre semdnatul boabelor.
5{) Nloquin-Tandon, EtCments de 1'Cratoktgie, 1841, p. 126.
65y Die Getreictearten, 184I, p. 208. Am modificat citeva dintre afirmaliile lui IIefzger, ln conformitate

cu cele ficuLe de llonafous ln marea sa lucrare I{isI. t{al. du Mais, 18:16.

56; Godrory I)e I'esplce, vol. II, p.80.Alph- de Candolle, Ibi.dem, p.951.
571 '|'ransuct. I3ot. Soc. ol Edittburgh, vol. VIII' p. 60.
581 Vogages dans l'AmCrique Mdritlionale, vol. I, 747.
 PORUT,IB ).1i

pot fi gltite in diferite feluri. Varietdtile se deosebesc foarte mlrlt prin prccoci-
tate gi rezist5 in mod diferit la uscdciune gi la ac{iunea vinturilor puternice un).
La plante in stare natural[, unele dintre deosebirile de mai sus ar fi considerate
cu siguran{5 ca avind valoare de specie.
Contele Rd afirnti ch boabele tnturor varietltilor pe care le-a cultivat
dobindesc in cele din urmd culoarea galben5. Bonaf ou s u0)a constatat insd c[
majoritatea acelora pe care le-a seminat 10 ani consecutivi gi-au pdstrab fidel
propriile lor culori; autorul adaugl cd pe r'5ile Pirineilor gi pe clmpiile piemon-
teze s-a cultivat timp de mai bine de un secol un pornmb alb, care nll a suferit
nici 0 modificare.
Soiurile inalte, cultivate la latitridinile sudice $i, in consecin{5, supuse
unor c5lduri ntari, necesitl intrc $ase gi gapte luni pentru a-$i coace boaberle,
pe cind soiurile pitice cultivate in climate nordice gi mai reci nu necesiti decit
intre trei gi patru luni 6'). Peter Kalm u'), care s-a ocupat in mod special de
aceastd plant5, spune cd in Statele Unite, inaintind de la sud spre nord, plan-
Lele se reduc constant ca dimensillne. Roabe aduse de la latitr-rdinea de 37", clin
Virginia, gi semSnate la latitudinea dc, {3o - 44", in Noua Anglie, produc plante
ale cdror boabe nrr se coc de loc sau se coc numai cu foarte mare greutate. La
fel este cazul boabc'lor aduse din Noua Anglie in Canada, la latitudinea de
45' - 47'. Dindu-le la inceput mare atenlie, dupi ciliva ani de cultur5 soiurile
sudice igi coc boabele in mod desivirgit gi in regiunile nordice, astfel cd acesta
ar fi u n caz analog aceluia al transf ormdrii griuhii de primlvar[ in griu de
toamnd gi invers. Atunci cind llorumbul inalt gi cel pitic sint plantali impreund,
soiurile pitice sint in plini floare inainte ca celelalte sd fi produs o singurh
floare, iar in Pennsylvania porumbul pitic igi coace boabele cu $ase siptdrnlni
mai devreme decit porumbul inalt. Metzger menlion eazl, de asernenea un
porumb european care igi coace bobele cu patru sdptdmini mai devreme decil.
tln alt soi european. Avind in vedere aceste fapte care aratd atit de clar o acli-
maLizare ereditar'5, putem fi de acord cu Kalm, care afirm5 c5 in America de
Nord porumbul gi alte citeva planLe au fost treptat cultivate din ce in ce mai
spre nord. To{i autorii sint de acord cd pentru a pdstra variet[lile de porumb
curate, ele trebuie plantate separab, astfel incit sd nu se incrucigeze.
Efectele climei europene asupra variet5lilor americane sint foarte renlar-
cabile. Metzger a oblinr-rt boabe din diferite pirti ale Americii gi a cultivat mai
mtr lte soiuri in G erma nia. Voi da u n reznmat al modificdrilor ohservate in
unul dintre cazuri ut) $i anume al unui soi inalt (Breitkorniger Mais, Zea altissima)
adus din pir[ile mai cilduroase ale Americii. In primul an, plantele erar] inalte
de 3,65 IrI gi s-au copt un mic nu mdr de boabe ; boabele de pe parlea
inferioarh a gtiuletelui gi-au p.{strat fidel forma, lnsd boabele de pe partca
sttperioard s-att modificat pu{in. In a doua generalie, plantele aveau indllimea
de 2,74 m pinfl la 3,04 nr ;i boabele s-au copt mai bine, depresiunea de pe partea
60) Bonafous, Ilisf. Naf. du .il/nls, p. 31.
601 lbidem, p. 31.
61) \{etzger, Getrei.dearten, p. 206.
u') P. I{alm, Description ol lVlaize, 1752, ln Swed"ish Acfs, vol. IV. Am consultat o veche traducere en-
glezi ln manuscris.
63) Getreidearten, p. 208.
278 PLANTE CULINARE

exterioard a hobului aproape dispdruse gi frumoasa culoare initialir albir deve-

njse mai cenugie. Unele dintre boabe au dcvenit chier galbenc gi prin forma
lcr, care acum €ra rotundS, semdnau cu portlrnhul comrtn european. La a treia
Eenera{ie displrrrse aproa-pe toatb asembnarea cu forma parental5 americand
ini{ial foarte distinctS. In a [asea generalie, acest ponrmb semlna perfect
cu o varietate europeand descris5 ca fiind a dona subvarietate a celei de-a
cincea rase. Cind $i-a publicat Metzger cartea, aceastl varietate incl mai era
cultivatd in apropiere de Heidelherg gi nu se ptrtea distinge de soiul comun
decit printr-o cregtere pulin mai viguroasS. S-au ob{inut rezultate analoge din
cultivarea unei alte rase americane, ,,porlrnibul dinte-alb" (white-tooth corn),
Ia care dintele aproape cd a disp5rut chiar din a doua generatie. O a treia ras5,
,,porumbul puilor" (chicken corn), nu s-a modificat atit de mult, lnsd boabele au
devenit mai pu{in netede gi transparente. In cazurile de mai sus boabele au fost
transportate dintr-o climl caldd intr-una mai rece. trritz Mtiller mI informeazd.
insd cd o varietate piticd cu boabe mici gi rotunjite (Papagaienmais), introdus[
din Germania in Brazilia de sud, produce plante tot atit de inalte gi boabe tot
atit de turtite ca gi acelea ale soiului cultivat in Brazilia in mod obignuit.
Aceste fapte prezintd exemplul cel mai remarcabil pe care il cunosc de
acliune directl gi prompt5 a climei asupra unei plante. Era de agteptat ca
indllimea tulpinii, perioada de vegeta{ie gi coacerea boabelor sd fi fost astfel
afectate; surprinzdtoare este ins[ modificarea atitde mare giderapid[ pe care au
suferit-o boabele. Totugi, cunoscind cd florile - ca gi produsul lor, seminlele - sint
rezultate ale metamorfozei tulpinii gi frunzelor, orice modificare a acestor din
urmi organe ar putea si se extind5 prin corelalie gi la organele de fructificare.

I,EGUME

Vanze (Brassi.ca oleracea). Se gtie cit de mult se deosebesc prin aspect

diferitele soiuri de varzd. Datoritd efectelor culturii gi ale climei, pe insula
Jersey, o tulpin5 a crescut pin5 la inll[imea de 4,87 m $i ,,l5starii de pri-
mivard de la virf erall ocupati de un cuib Ce colofan[" ; tulpinile lemnoase
au frecvent in5llimea de 3,04 m pind la 3,65 m gi sint folosite acolo ca grinzi6n)
gi ca bastoane. Ne amintim astfel cd, in anumite {5ri, plante aparlinind ordi-
nului ") cruciferelor (care in general cuprinde plante ierbacee) t. dezvoltd totugi
ca un arbore. Oricine poate aprecia diferenla dintre varza verde gi varza rogie
cu o singurl cdp6{ini mare ; se mai cunosc de aselnenea Yarza de Bruxelles,
cu numeroasele c5pd[ini mici; conopida italiand (broccoli) gi conopida comttn5,
cu florile lor mai nu meroase gi atrofiate, incapabile de a prodtt ce slminld gi
strinse intr-un corimb dens in loc de un panicul deschis; apoi varza de Savoia,
cu frunzele sale bdgicate gi zbircite i varza crea!5 de iarni (borecoles) gi cea
nemleascI (kails), care se apropie cel mai mult de forma parentald shlbatic5.
Existd de asemenea diferite soiuri cu fru nze crete gi laciniate de culori atit de
firrmoase, incit Vilmorin enumeri in catalogul sdu din 1851 zece varietSli care
a\ Cabbage Ti.mber, Gardener's Chronicle,1856, p. 744, citat din Hooker, Journal ol Rotang. Un baston
executat dintr-o tulpin[ de varzi este expus la muzeul din I(ew.
*) astizi familie (N. lrcd.).
 VARZA 2i9

nu sint preluite decit ca plante decorative. Unele soiuri sint in general mai
prr[in cunoscute, cum ar fi Couue Tronchuda portugh ez\,, cu nervurile frun-
z.elor mult ingrogate, gi gulia, cu tulpinile deasupra solului m[rite, alcdtuind
mase mari de forma napilor, precum qi noua ras[ recent format[ 6u) de gulie
incluzind de pe acun] nou[ subvarietdli, la care partea-mdritd se gdsegte in
pimint, ca la napii porcegti.
Degi, dupd cu m vedem, existd asemenea mari deosebiri in ce privegl,e
forma, dimensiunea, culoarea, dispunerea gi modul de cregtere al frunzelor
gi tulpinii, iar Ia conopide in ce privegte tulpinile florifere, este ins[ demn de
remarcat cd, florile, capsulele gi semintele nu prezintd decit deosebiri extrem
de neinsemnate sau chiar nici o deosebire 66). Am comparat florile tuturor soiu-
rilor principale, constatind c[ acelea de Couue T ronchuda sint albe qi pulin
mai mici decit la varza comun5, iar acelea cle conopid[ italiand de Portsrnouth
arr sepale mai inguste pi mai mici, precum $i petale +ai putin alungite; la nici
o altd varzd nu s-a putut descoperi vreo cleosebire. In ceea ce privegte capsu-
Iele, acestea nn diferd decit la gulie, fiind pulin mai lungi gi mai inguste decit
de obicei. Am constituit o coleclie de seminle alcituitl din 28 de soiuri diferite
care, in majoritatea lor, nu se puteau disbinge intre ele, iar atunci cind exista
vreo deosebire aceasta era excesiv de, mic[ ; astfel, seminlele diferitelor conopide
vizute in masl sint pulin mai rogcate, acelea ale verzei cre{e timpurii de Ulm
sint pu{in mai rnici, iar acelea ale verzei crete de Breda pulin mai mari decit
de obicei, nu insd nrai mari decit seminlele verzei silbatice de pe coasta firrii
Galilor. Ce contrast in gradul de deosebire, dacl compardm pe de o parte
frunzele qi tulpinile diferibelor soiuri de varzh cu florile, capsulele gi seminlele
lor, iar pe de alb[ parte organele corespllnz[toare la varietdlile de porumb gi
grir-r ! Explicalia este evident[ : la cerealele noastre numai sdminta este preluilir
gi varialiile ei au fost seleclionate, pe cind la varzd,, s[min!a, capsulele gi florile
au fost cu totul neglijate, in timp ce multe varialii folositoare la frunze gi tul-
pini au f ost remarcate gi plstrate tnc5. de f oarte mult5. vreme, .varza fiind culti-
vati incl de pe timpul vechilor celli 6').
Ar fi inutil de a da o descriere sistemaLizat1, ut) n numeroaselor rase, subrase
gi variet5li cle varz[,. Se poate ins[ menliona cd dr. Lindley a propus recent6e) un
sistem bazaL pe starea de dezvoltare a mugurilor foliari terminali gi laterali. Astfel :
I. toli mugurii foliari sint activi gi deschigi, ca la \arza sdlbatic5, cea creald etc.
II. Toli mugurii foliari sint activi, formind ins5 c[pdtini ca la varza de
Bruxelles etc.
III. Nurnai mugurele foliar terminal este activ, formind o chpdtinX, ca la
varza comund, cea de Savoia etc.
IV. Numai mugurele foliar terminal este activ gi deschis, ctt majoritatea
florilor atrofiate gi suculente, ca la conopida comund gi cea italianS.
V. Toli mugurii f oliari sint activi gi deschigi, cu majoritatea florilor
atrofiate gi suculente ca la conopida italian[ cu ldstari.
65) Journal de la SociltC Impiriale d'Horticulture, 1855, p.254, citat din Gartenflora, Ap. 1855.
66) Godron, De I'espdce, vol. II, p. 52; I{etzger, Sgsl. Resclveihung cler KuIt. Kohlarten, 1833, p. 6.
67) Rdgnier, De I'dconr,tmie publtque des Celtes, 1818, p. 41j8.
68) Vezi de Candolle senior, ln Tronsacf. ol Hort. Soc., vol. V ; l{etzger, Kohlctten etc.
6s) Gardener's Chronicle, 1859, p. 992.
2.q0 PLANTE CULINARE

Aceasti ultimd varietate este noud gi st5 in acelagi raport fa!5 de conopida
jtalian5 obignuit5, ca gi varza de Bruxelles fa{5 de cea conrun[; ea a apdrr-rt
bt'ttsc intr-o rdsadni![ de conopidd italiand comun[ gi s-a consLal,ab cd igi
transrnite fidel interesantele caractere nou dobinditg.
Principalele soiuri de varzd existd cel pulin de prir secolul al X Vl-lea ?o),
astfel ci numeroasele modifichri structurale au fost rnogtenite timp indelungat.
Acest fapt este foarte i-portant pentru cd ne indicd necesitatea unei cleosebite
gt'iji pentru a preveni incrucigarea diferitelor soiuri. Voi da o clovadd. Am
crescrtt 233 de plantule din diferite soiuri de varzf, care fuseserd plantate in
ntocl intentionat aproape unul de altul; din aceste plantule, nu mai pu{in de 155
eratl evident tnr[ut5lite gi hibridizate gi nici restul de 78 nu erau toate reproduse
pe deplin fidel. Este indoielnic dacd multe variet5li permanenLe Au fost for-
mate din incrucigdri intenlionate sau intimpldtoare, deoarece s-a constatat cI
asemenea plante incrucigate sint foarte inconstante. Totugi, un soi denurniL
Cottager's Kai.I, a fost produs recent din incrucigarea verzei crele comune
cu varza de Bruxelles, reincrttcigat[ apoi cu corropida italianfl purpurie tt).
Se pare c[ acesta se reproduce fidel. Plantele crescute de mine nu erau
insl nici pe departe atit de constante in caractere ca alte soiuri comune
de varzd.
Cu toate cd dacd sint ferite cu grijd de incnrcigare majoritatea soiurilor se
reproduc fidel, totu.si straturile de simin!5 trebuie examinate anual, penLru
cd se g5sesc, in general, citeva plantule false. Forla ereditd{ii se poate vedea
insl chiar in acesb caz, deoarece, dupd cum remarc5 I\fetzger?2) cind vorbegte
despre Yarza de Bruxelles, variatiile se menlin in general in cadrul subspeciei
de care apar{in, adicd in cadrul rasei principale. Pentru c:t oricare soi sd poat5
fi reprodus fidel, nu trebuie sd existe insd nici o modificare importantd a condi-
tiilor de via![. Astfel, in !5ri calde varza nrr formeazi c5p5lini, acelagi lucru
fiind obserr-at -;i la o varietate englezd crescutf, in vecindtatea Parisului 73)
intr-o toamni extrem de cald[ gi umed[. So]ul foarte sirac afecteazd, de ase-
menea caracterele anumitor varietSli.
Maioritatea autorilor sint de p5rere cd toate rasele se trag din varza s5l-
baticd gdsitd pe coastele apusene ale Europei. Bazlndu-se pe temeiuri istorice
gi de altH natur5, Alph. de Candolle ?n) afirmd categoric ci doui sau trei forme
inde'aproape inrudite
- in general clasificate
vegeteaz5 in regiunea mediteraneand
ca specii distincte gi care incd
reprezint1, strimogii diverselor soiuri
crrltivate, astdzi amestecali laolaltd. La- fel cum am vdzrrt deseori la animalele
rlomestice, prcsuptrsa origine multipl5 a verzei nu aruncl nici o lumin5 asupra
deosebirilor caracteristice dintre formele cultivate. Dac5 soiurile noastre de
varzd se trag din trei sau patru specii distincte, orice urmd de sterilitate care
ar fi pul"ut exista inilial intre ele a dispdrut acum, deoarece nici una dintre
variet5{i nu poate fi pdstrat[ distinct5, fdrd o grijd scnrpuloas[ de a preveni
incrucigaren reciprocS.
?o) Alph. de Candolle, GCogr. Bot., p. 842 qi 989.
7t) Gardener's Chrani.cle, februarie, 1858, p. 128.
zzS Kohlarten, p. 22.
?3; Godron, De I'espAce, vol. II, p. 52; Metzger, Kohlarten, p. 22.
7a) GCogr. Dof., p. 840.
 VARZA 281

tu), celelalte forme

_ .f)up5_punctul de vedere adoptat de Godron gi Metzger
cnltivate din genul Brassi.ca se trag din doul specii, B. napus gi B. rapa, iar
ch,rpi al{i botanigti, din trei specii; al{ii insd inclind serios spre pSrerea cd toate
aceste forme
- atit sdlbatice, cit gi cultivate trebfie consid-erate ca o unicd
specie. Bras,si.ca. nqpus a dat nagtere la doud-ntari grupe, gi anume la grupa
napilor suedezi (care_ se crede a fi de origine hibridd) 'ul Si ia giupa rapilei (Colia)
ale cirei seminle produc ulei. Brassi ca rapa (a lui Koch) a dat de isemenea nagtere
la doui rase, 5i anume napul comun gi rapi{a oleiferd. Cu tot aspectul lor exte-
rior atit de diferit, dovada este_ne_obignuit de clard cI aceste din nrmfl plante
aparlin aceleiagi tpecii. Astfel, Koch gi Godron alr observat cd pe sol necultivat
laPrJ igi pierde rdddcinile sale ingrogate, iar cind rapi{a gi napii sint semdnali
laolaltl ei se incrucigeazd in aga mdsur5, incitaproape nici o singurd plant[ nn
iese fidel ?'). Prin culturd, Metzger a transformat rapila bienal5 iau d-e toamn[
in rapild anual[ sau de prim5r'ar5, varietS{i pe care unii autori Ie considerau
ca specii distincte 78.
Produclia de tulpini mari gi cdrnoase, de forma napilor, constituie un caz
-
de varia{ie analogd la trei forme care sint considerate ih general ca specii dis-
tincte. Dar aproape_ nici o modificare nlr pare s[ se poatd doblndi atii de u$or
ca o ingrogare suculent5 a tulpinii sau a r[d5cinii, adicd o rezervd de substanle
nutritive pys4 deoparte pentru viitoarele necesit5li ale plantei. \redem uc.it
lucru la ridichile noastre, la sfecla noastrS, la mai pulin cunoscuta lelinfl ,,c1
rdddcind ca de nap" "), pt.cum gi la o varietate italiand de* molur[ ..). DI
Buckman a dovedit recent pril interesantele sale experienle cit de repede pot
fi mdrite rddicinile pdstirnacului silbatic, cum de altfel Vilmorin a dovedit-o
5i in^cazul morcovului 7e).
In starea ei de culturH, aceast5. din urmd plant5 nu se deosebegte prin
aproape nici un caracter de morcot'ul englez silbatic,^ in afard de luxurianla
sa generald sau de dimensiunea gi calitatea r5ddcinilor. In Anglia se cultir'5 inJe
zece varietdti deosebite prin cttloarea, forma gi calitatea rfidflcinii gi care se
-cazuri
reproduc fidel prin sdmin!5 ao). Deci atit la morcov cit gi in multe alte
ca, bunHoar5, la numeroasele variet5[i gi subvariet5li de ridichi acea parte a
-
-
plantei care este preluit[ de om apare gregit ca fiind singlra care sd fi variat.
75) Godron, De I'esplce, \'ol. II, p. 54; Metzger, I{ohktrten, p. 10.
76) Garrlener's Chronicle and Agricult, Gazette 1856, p. 729. \ezi ln special ibid., 1868 , p. 27b. Autorul
afirnti c[ a plantat o varietate de varzd. (8. oleracea) 1n apropierea napilor sdlbatici (trl. rapa) gi din plantulele
lncrucigate a obtinut napi suedezi. Aceste din urmi plante ar trebui d.e aceea si fie clasificate lmpreun[ cu
verzele gi cu napii, chiar ln specia B, napus.
771 Gardener's Chronicle
etc., 1855, p. 730.
78) nletzger, Kohlarten, p. 51.

') Api.um graueolens \ar. rapaceum (N. trad.).

t*) ltoeniculum uulgctre var. azoricum (N. frarl.).
ze) Aceste experienle ale lui Vilmorin au fost citate de mulli autori. IJn eminent botanist, prof.
Decaisne, a exprimat recent lndoieli asupra acestui subiect, bazate pe propriile sale rezultate negative; acestea
nu pot fi lnsd considerate de egalfl valoare cu rezultatele pozitive. Pe de alti parte, dl Carri}re a afirmat recent
(Gardener's Chronicle, 1865, p. 1754) ci a luat simlnld de la un morcov sdlbatic care cregtea departe d.e orice
teren cultivat 9i chiar in prima generalie rdddcinile plantulelor sale se deosebeau, fiind tn formd de fus, mai
lungi, mai moi qi mai pulin fibroase declt acelea ale plantei sllbatice. Din aceste plantule el a oblinut mai multe
variet[!i distincte.
80) Loudon, Encgclop. ol Gardening, p. 835.
 PLANTII CULINARE

Aclev[rul este ci nu au fost seleclionatedecitvarialiile acestorp[r!i gi cur]r plan-

lulcle mogteneau tendin{a de a varia in acelagi fel, modificdrile analoge atr fost
seleclionate in rnod repetat, pinI ce s-a realizaLin fine o modificare consic]r'ra]tila.
In ceea ce privegte ridichea, semirnind sdmtn{a de Raphctnus raphartis-
trum sllbatic[ intr-nn sol bogat gi selectionind continuu in decnrs de citer-u
generalii, dl Carridre a oblinut numeroase varietnli foarte asemfln[toare ltrirr
rridicinile lor cu ridichea cultivatd (R. sattuus), precum gi rninunata r-arietatt,
chinezd R. caudatus (vezi Journal d'Agriculture pratiqtte, vol. I, 1869, p. 159:
rle asemenea, o lucrare separatd Origine des Plantes Domestf.ques, 1869).
Raphanus raphantstrum gi R. satiuus au fost deseori considerate drepl. spr.c'ii
clistincte $i, clatoritd deosebirilor dintre fructele lor, chiar ca genuri dis[inctc.
Insh prof. Hoffman (Bot. Zei.tung, 7872, p. 482) a arltat cii aceste deosebili.
oricit de remarcabile ar fi, sint treptate, fructul de R. caudatus fiincl interitrt-
cliar. Cultivind n. raphanistrum in decurs de rnai multe generalii (ibtrlem,
1873, p. 9), prof. Hoffman a oblinut de asemenea plante avind fructe ca ac€.lta
ale speciei R. sati.uus.

MazAnse (Ptsum sattuum). N'Iajoritatea botanigtilor consider[ maz[rea clt

grldind ca fiind o specie distincti de mazlrea de cimp (P. arucnse). Aceasta clin
ulm[ existi ln stare shlbaticd in sudul Etrropei, insi strimogul inilial al mazlirii
de grhdin[ a fost descoperit de un singur colec{ionar, dupd spusele sale, in
Clirneea 81). DupI cum md informeaz[ Rev. A. Fitch, Andrew Knight a inclu-
cigat maz1rea de cimp cu o binecunoscutd varietate de grldini, mazdrca pl'u-
sianfl, gi incrucigarea pare s[ fi fost pe deplin fecund5. Dr. Alefe]d a studiat 82)
recent cu grijfl genul gi dupd ce a culLivat cca 50 de variet[li, conchide cir
toate acestea aparlin cu siguran!5 aceleiagi specii. Este interesant faptul lrr
care ne-an referit mai sus c5, dup5 O. Heer 83), mazdrea descoperit5 in locuin-
{cle lacustre din Elve{ia din epocile de piatrA gi de bronz apar[ine trnei t'alit'-
tirli stinse, cu boabe extrem de mici pi innrdit[ cu P. en)ense sa:n maz[relt clc
cimp. Variet5lile mazdrii de cimp comllne sint numeroase.si se deosebesc consi-
derabil una de alta. Pentnr conlparatie am plantat in acelagi tinrp 41 de varieLii{i
engleze gi franceze. Ele se deosebeau foarte tnult atiL prin indl{ime, avincl dt'
la 75,24-30,48 cm pini la2,43m.n),-cit gi prin modul de cregtere gi perioada dt'
nratura{ie. Unele se deosebesc prin aspectul general, chiar atunci cind au inil{intt'r-t
rle nrrmai 5,08 cm sau 7,62 cm. Tulpinile maz[rii prusi.ene sint mult rarnificate.
Soiurile inalte au frunzele mai mari decit cele pitice, nu insd in aceeagi propor{it'
r:tr in5llimea lor'; soiul pitic Haf.r's Dwarf Monmouth are frunze foate mari, iar
Pois nai.n hdtif, precum gi soiul de talie mijlocie BIue Prusstan are frttnzelc
aproximativ cit douI treimi din dimensiunea soiului celui mai inalt. La Dunc-
t1; Alph. cle Candolle, G6ogr. bot., 960. fll Bentham (Hort. Journ., vol. IX, 1855, p. 141) estc de pir.'re
czi rnazirea dc griclini qi dc cinrp aparlin aceleiagi specii; in aceasti plivinfi el sc deosebeste cie dr. Targiotri.
82) Botanische Zeitunt, 1860, p. 204.
as; -Die Pflan:en der PfahlbcLutt'rt, 1866, p. 23.
8a) O varietate nnmiti l?ouncila atinge aceasti inillime, dupi cum alirmi dl Gordon tn ?ransact. H'',rt.
Sric., Seria a II-a, vol. I, 1835, p.374, din care lucrare am luat citeva fapte.
 MAZAREA 283

croft, foliolele sint relativ mici gi pulin asculite ; la Queen of Dusarls sint pulin
rotunjite, iar la Q.ueen of England, late gi mari. La aceste trei soiuri de maz5re,
micile deosebiri la frunze sint inso{ite deu$oare deosebiri de cnloare. La planta
tindrd de Pois geant sdns parchemin, care are flori purpurii, foliolele sint tivite
cu ro$u, iar la toate celelalte soiuri de mazire cu flori purpurii, stipelele sint
nuanlate cu ro$u.
La diferitele r.arietiti, nna, doud sau mai multe flori intr-un mic m[nunchi
sint situate pe acelapi peduncul; gi aceasLa reprezint[ un caracLer considerat
Ja unele legtiminoase ci avind r.aloare de sp.ii.. La toatc varieL5tile, florile
seamdnd mult intre ele, cu excep{ia culorii gi dimensiunii. Ele sint in general
albe, nneori purpurii, insl culoarea este inconstantd chiar la aceeagi varietate.
La Warner's Emperor, care este un soi inalt, florile sint aproape cle douS ori mai
mari declt la Pois nai.n hdti"f, insi Hatr's Dutarf Monmouth, ale clrei frunze
sint mari, are gi florile mari. La Victori"a Marrotu caliciul esl"e mal'e, iar la Btshop's
Long Pod, sepalele sint relativ inguste. La nici un alt soi nlr exitd vreo deo-
sebire la floare.
i P5st5ile ,.si boabele, care la speciile naturale prezintd caractere atiL de
constante, se deosebesc considerabil la varietSlile cultivate de mazdre; ace-
stea sint p5r{ile pre{uile gi in consecin!5 seleclionate. Varietatea Sugar peas
sarr Pois sCIns parchemin se remarcl prin pdstlile subtiri, care, cind sint tinere,
sint gdtite gi mincate intregi; li in aceastd grupd, care, dupi dl Gordon, include
Llnsprezece snbvarietSli, plstaia este cea care cliferd cel rnai mult. Astfel soiul
Lewis's If egro-podded pea are o pdstaie dreaptS, lat5, netedX gi purpurie inchis,
cu teaca nu atit de sub{ire ca Ia celelalte soiuri. Pistaia unei alLe varietSli este
extrem de curbat5, aceea a varietHtii Poi.s geant este foarte ascutit[ la capdl,
iar la varietatea ,,d grandes cosses", boabcle se vld prin teaci in mocl atlt de
evident, incit, mai ales cind este uscatd, pdstaia aproape cd nu poate fi recu-
noscut[ ca fiind de mazdre.
La varietdtile obignuite, pistdile se deosebesc de asemenea nrult prin dimen-
siune ; apoi prin culoare, pist5ile uscate ale soiului Woo df ord's Green Marrow
fiind de un t'erde viu, in loc de cafeniu deschis, iar cele ale maz[rii cu pdstaia
purpurie avind culoarea exprimat5 prin numele variet5lii; prin netezime,
aceea a soiului Danecroll fiind remarcabil de lucioasd, in timp ce plstaia soiu-
Itri .lfec plus ultra este aspr5 ; prin aceea cd este fie aproape cilindricS, fie latl
sau turtith ; in fine, prin faptul c[ este ascu{itd la capdt, ca la soiul Thurston's
Reli-ance, sau foarte trunchiatH, ca la American Dwarl. La mazdrea de Auuergne
pdstaia este curbatd iar la Queen of the Dwarf s gi Ia mazflrea Sci"mttar are o
formi aproape eliptic5. Prezint aici desenele (fig. 4l) a paLrtr dintre cele mai
distincte pdstii produse de plantele culLivate. de mine.
La bobul de mazdre gdsim toate culorile de la alb aproape curat pin[ la
cafeniu, galben gi verde intens ; la soiurile de sugar peas avem aceleagi culori,
impreund cu rogul care trece de la un purpuriu fnrmos pinh la gocolatiu inchis.
Coloralia este fie uniform[, fie in puncte, strialiuni sau marrnoratil, in unele
cazuri depinzlnd de culoarea cotiledoanelor ce se vdd prin tegument, in altele
de insugi inveligul exterior al bobului. Dupi dl Gordon, pdstdile conlin, la dife-
ritele variet5li, de la 11 salr 12 boabe pind la numai 4 sau 5 boabe. Cele mai
mari boabe au un diametru aproape dublu decit al celor mai mici, iar acestea
tsl PLANTE CULINARE

clin urmi nu aparlin soiurilor celor mai pitice. Boabele se deosebesc mult prin
folmh, putind fi netede gi sferice, netede gi luncuiele, aproape ovale la soiul
Qtreen of the Dtnarf s gi aproape cubice gi zbircite la multe dintre soiurile mai mat'i.
In privin{a valorii deosebirilor dintre variet5lile principale, nu poate fi
indoial5 ci, dacd unul dintre soiurile de Sugar peas inalte - cu florile purpurii,
t ecile membra noa se, subliri, de f ormh neobignuit5, continind boabe mat'i.

,ruc
,th. ffi\
ffituffi ffi
Fig. 41. Pistdi gi boabe de mazire. I, Queen of Dwarfs [regina
piticilorl. II. American Dwarf Ipitic americanl.'III. Thurston's
reliance (increderea lui Thurston). IV. Pois g6ant sans par-
chemin (mazire gigantS. firi plstaie). a. Mazilrea Dan
O'Rourke. b. Mazdrea Queen of Dwarfs. c. Knight's Tall
wh ite *""o*u ru i Kni ght)'
1T;;;n",T;J1,1,tff l' J;#ll,'.^t

prrrprrrii inchis - ar cre$te in stare sdlbaticl alsluri de soiul scund Queen ol

ine-nwarf s - cu flori albe, frunze rotunjite verzi-cehugii, pdstaia in formd de
iatagan, conlinind boabe, lunguiele, netede, pal colorate, care devin matttre
la o epoc5 diferitfl - sau alSturi de vreunul dinLre soiurile gigantice, ca Chant-
pion ol England -cu frunze mari, p[stdi asculite gi boabe mari, verzi, zbircite
li cle forrnri aproape cubicb - toate cele trei soiuri ar fi caracLerizate ca specii
distincte.
Andrew Knight es) a observat cd variet5lile de mazdre se menlin f oarte fidele
pt'ntru c[ nu slnl incrucigate clr ajutonrl insectelor. In aceaste privin!5, aflr-i
es; Plril. Tract., 1799, p. 196.
 MAZAREA 28;

de la dI Masters din Canterbury, binecunosctttul creator al mai mult,or soiuri

noi, cd anumite variet5li au r[mas constante un timp considerabil, ''mai
ca'de
exempln Knight's BIue Dwarf, care a aplrut prin anul 182086). Cel mare
numir de variet5li au ins:i o existen![ neobignuit de scurt[. Astfel, Loudon
observ[sz) cI ,,soiurile care erau foarte apreciate in 1821 ,asthziin 1833, tru mai
pot fi gdsite nic[ieri" ; tot astfel, comparind listele din 1833 cu cele din 1855,
coustat cd aproape toate variet5{ile s-au schimbat. Dl l{asters mS."informeazi
cd natura solului face ca unele varietflli s5-gi piardl caracterul. Ca gi la alte
plante, anumite variet5li se pot reproduce fidel, in vreme ce altele arati o
tendin![ hoblritd de a varia. Astfel, doud boabe deosebite prin formd, una
rotundl gi cealaltd zbircit[, au fost g[site de cdtre Dl l\Iasters in aceeagi pds-
taie, insd plantele oblinute din soiul zbircit alr prezentat rnereu o tendin[[
puternic[ de a produce boabe rotundc. Dl Masters a obtinut, tot dintr-o plantd
a unei alte varietflli, patru subvarietdti distincte care aveau boabe albastre gi
rotunde, albe gi rotunde, albastle gi zbircite gi albe gi zbircite; gi cu toate c[
a semhnat aceste patru varietS{i scparat timp de mai multi ani consecutivi,
fiecare soi a reprodus toate cele patru soiuri amestecate laolalt[.
In ceea ce privegte varieLi{ile care nlr se incrucig eaz\. reciproc in mod
natural, am constatat c5, deosebindu-se in aceasti privin!5 de alte leguminoase,
mazdrea este pe deplin fecundd flrd ajuLorul insectelor. Am v1,ztrt totugi c5,
ln timp ce sugeau nectarul, bondarii apdsau in jos carena gi se acopereau cu un
strat atit de gros de polen, inclt nu se putea s[ nu-l lase pe stigmatul urmdtoarei
flori vizitate. Totugi, varieteti distincte crescind aproape una de alta rareori se
incrucigeazb,; gi anr rnotir.e s[ cred c[ aceasta se datoregte faptului cd in l\farea
Britanie stigmatul este dinainte fecundaL de polenul aceleiagi flori. Horticul-
torii care cresc mazlre de sdmin{d pot astfel planta variet[ti distincte aproape
una de alta, f5rd consecinte reale ; gi este sigur, dupd cum am constatat personal,
cd in aceaste condilii s5min{a poate fi pdstratd fidel timp de cel putin citeva
generatii tt). Dupd cu m m[ inf ormeazd dl Fitch, el a crescut o anumitd
varietate timp de 20 de ani, r'arietate care s-a reprodus intotdeauna fidel,
cu toate cd cregtea lingd alte r-ariet5li. Prin analogie cu fasolea,^m-a$ fi ag-
teptaL eo) ca intirnplfltor varietilile astfel sitr-rate s[ se fi incrucigat. In capitolul
al Xl-lea voi da insd dou[ cazuri in care aceasta s-a intimplat dupd cLlm se
pare (intr-un mod care va fi explicat ulterior) prin faptul cd polenul uneia dintre
varietdti a aclionat direct asupra semin{elor celeilalte. Nu gtiu dacd multe
dintre variet5lile noi care apar continuu se datoresc unor asemenea incrucigdri
intimpldtoare. $i nu gtiu nici dac[ scurta existen!5 a aproape tuturor numeroa-
selor varietdli este rezultatul unor simple schimbdri de modd sau consecinta
constitutiei debile a acestor variet[ti, cauzatra de faptul c[ ele sint produsul
unei autofecundiri indelung continuate. Se poate totugi observa c[ mai multe
dintre varietilile lui Andrerv Knight care au rezistat timp mai indelungat
decit majoritatea soiurilor au fost ob{inute spre sfirgiLul secolului trecut prin
88) Gardener's )\'Iagazine
, vol. I, 1826, p. 153.
8?) Encyclopaedia ol GcLrdening, p. 823.
88) Vezi dr. Anderson ln acelagi sens, ln Rath Soc. Agricultural Papers, vol. lV, p. 87.
8e) Am publicat detalii complete ale experienlelor ln leg[turd cu acest subiect ln Gardener's Cltonicle din 25
octombrie 1857.
 286 PLANTE CULINARE

incrucigdri artificiale. Dupd cite gtiu, unele dintre ele erau inc5 viguroase in
1860 ; astdzi ins[, in 1865, un autor e0), vorbind despre cele patru forme din
r-arietaLea n7eruow a lui Knight, spunea ci acestea au oblinut Ltn mare renume
insfl cir gloria lor a trecut.
Nu voi vorbi cleciL pulin despre bob (Faba uulgarts).). Dr. Alefeld a pre-
zentat el) scurte caracterizdri diagnostice pentru 40 de variet5li. Oricine a
vdzut o coleclie de bob trebuie sh fi remarcat marile deosebiri de form5, gro-
sinre, lu ngime si lfllime prop orlionald, culoare gi dimensiune, prezentate de
senrinlele acestei plante. Ce contrast intre sdminla bobului mare de soiul
**) gi aceea a bobului cailor ***) !
Windsor Ca gi in cazul mazdri| variet5{ile
noastre existente au fost precedate in Elve{ia, pe timpul epocii de hronztr), de
o r.arietate neobignuitir, astizi stins[, care producea boabe foarte mici es).

descenden{ei acestei plante, deoarece varietdlile cultivate se deosebesc extrem

de pulin prin aspectul lor exterior de specia s5lbaticd, care poate fi recllnos-
cutd de la prima vedere in lara ei de bagtin5 se;. Variet[lile cultivate in Marea
Britanie sint numeroase, Larvson es) descriind 175 de soiuri. Am plantat 18
soiuri in straturi al6turate, constatind c[ tulpinile gi frunzele lor nu se deose-
beatt deciL pu{in gi cd in mai multe cazuri exista o tot atlt de mare deose-
bire intre inclivizii aceleiagi varietSli ca gi intre feluribele variet5li. F'lorile erau
cliferite ca fot'm5, iar la culoare variau intre alb gi purpuriu ; nu variau ins5
in nici o alt[ privin![, afarir numai de faptul c[ la unul dintre soiuri sepalele
erau pulin altrngite. A fost descrisd o varietaLe ciudat5, care produce intot-
deauna dottl feluri de flori : unele b[Ltrlc gi sterile, iar altele simple gi fertile eG).
Fructele de asemenea se deosebesc, insfl intr-o m[sur[ mai rnic[ ,t). Varietir{ile
sint preclispuse in mod foarte diferit atacului gindacului de Colorado nt).
Pe cle altir parLe, tLrberculii prezint[ o extraordinar de mare diversitate.
Acest fapt concordd cu principiul dup[ care p5rlile r.aloroase pi seleclionate ale
tutnror produselor ctrltir.ate prczint5 cel mai mare grad de modificare. Tuber-
sol Gardener's Cltrontcle, 1865, p. 387.
") Vicia labu (N. trad.).
s,7 Ronplanclia,
f., 1862, p. 3.tr8.
**) Vicia f aba var. nteoalospernn . windsoriana (N. trad.),
f
***) Vicia faba var. eEtina (N. lrad.).
e2; Hecr, Die Pllanzen dcr Pfaltlbcruten, 1866, p.22.
ee; Dl BcnLham md informeazd,cd. ln I'oitou qi inpirlilelnvecinate
din Franla, varietilile de Pftaseolus
uulqaris sint ext.rem de nunteroase qi atlt de diferite, lnctt au fost descrise de Savi ca specii distincte. Dl Bentham
este de plrere ci toate se trag dintr-o specie orientali necunoscuti. Cu toate ci varietilile se deosebcsc atit
dc rnult prin talie ;i prin simtnli ,,existd intre ele o aseminare remarcabili tn caracterele neglijate ale frun-
zelor 9i florilor qi ln special la bracteole, caracterul acestora din urmi fiind firi insemndtate chiar in ocirii
botanif tilor".
ea; Darwin, Journal of Researches, 1845, p. 285. Sabine ln I'ransact. Hort. Soc., vol. V, p. 249.
e5) Synopsis of the Vegetable I'roCucls of Scotland, citaL tn Brilr.sh ltarming cle Wilson, p. 312.
e0; Sir G. l\{ackenzie, ln Garclener's Chronicle,
IB4b, p. 7g0.
ez) Putsche gi Ver[uch, Versuch einer
Monographie d.er Kartoffeln, 1819, p. 9 gi 15. Vezi de asemenea
dr. Arrderson, Recreations in Agriculture, vol. IV, p. 325.
88) Walsh, The American
Entontologisf, 1869, p. 160 ; dc asemenea, S. Tenney, The Arnerican l,laturalist,
rnai 1871, p. 77I.
 CARI'OFUL 287

culii se deosebesc nrult prin dimensiune, precum gi prin form5, putind fi glo-
bulari, ovali, turti{i in form[ de rinichi sau cilindrici. La o varietate din Peru
tnberculul este descris ee) ca fiind absolut drept, lung de cel pulin 15,24 cm,
gi nll mai gros decit un deget. Ochiurile sau mugurii se deosebesc prin formI,
pozilie gi culoare. Modul in care sint ageza\i tuberculii pe rdddcini sau rizomi
esfe deosebit. Astfel, la Gurken-Kartoffeln acegLia formeazd o piramidl cu vir-
ful in jos, iar la o altd varietate se ingroapd adinc in pdmint. Chiar gi rdd[cinile
se intind aproapc de suprafa!5 salr se infundd adinc in pdmint. Tuberculii se
deosebesc de asemenea prin netezime pi culoare, fiind la exterior albi, rogii,
purpurii sau aproape negri, iar la interior aibi, galbeni sau aproape negri. Ei
se mai Ce osebesc prin gust gi calitate, fiind fie apogi, fie fdinogi ; apoi prin
perioada lor de maturitate gi prin capacitatea de a putea fi pdstra{i timp
indelu ngat.
Ca gi Ia multe alte plante care s-au propagat timp indelungat prin bulbi,
tuberculi, butagi etc., aclicd prin mijloace prin care acelagi individ este supus
ttn timp oarecare unor condilii diferite, plantulele iegite din seminle de cartofi
prezinti in general nenumdrate mici deosebiri. Chiar atunci cind sint inmullite
prin tuberculi mai multe varietdli sint departe de a fi constante, dupl cum se
va vedea in capitolul despre varialia muguralS. Dr. Anderson 100) gi-a procurat
seminle de la un cartof purpuriu irlandez care cregtea departe de orice alt soi,
aga c[ cel pu{in in aceast[ generalie nu s-ar fi putut lncruciga. Cu toate acestea,
nllnteroascle plantule iegite din seminte variau in aproape toate privin{ele
posibile, astfel incit ,,aproape c[ nu existan doul plante exact la fel". Unele
dintre plantele care semdnau mult in ceea ce privegte pdrlile aeriene produceau
tubercttli exbrem de diferili, iar unii tuberculi care la infdligare aproape c[ nu
se puteau distinge unul de altul, se deosebeau mult prin calitate atunci cind
erau fierli. Chiar in acesb caz de extrem[ variabilitate, tulpina parentald are
o oarecare influen![ asupra progeniturii ; astfel, cea mai mare parte dintre
plantule sem[nau mai mult salt mai pulin cu cartoful irlandez parental. Car-
tofii renifonni trebuie clasificali printre rasele cele mai perfec{ionate gi mai
artificiale ; gi totugi, caracterele lor pot fi deseori riguros reproduse prin s5-
mint[. O mare autoritate in naterie, Dl Rivers 101), afirrn[ c[ ,,plantulele din
semin{e ale carfofului reniform cu frunze ca de frasin prezintd intotdeauna
o puternic[ asernirnare cu strdmogul sdu. Plantulele de ,,fluke-kidney" sint pi
mai interesante prin asem5narea lor cu forma parental5 ; intr-adevdr, observlnd
timp de doud sezoane un mare numdr dintre acestea, nu am putut obsenra
nici cea mai ncinsemnatfl deosebire, fie in precocitate sau productivitate, fie
in dimensiu nca sau f orma tuberculilor lor"

ss) GcLrtlener's Chronicle, L862, p. 1052.

L00S
]]ath
Soc, Agricult. Papers, vol. Y, p. I27 Si Recreations in Agriculture, vol. V, p. 86.
r0t7 Garrlener's Chroniclc, 1863, p. 343.
 CAPITOLUL aI X-Iea

PLANTE (continuare)
FRUCTE
- ARBOIiI DECORATIVI __ F'LORI

Fructe - Yila de uie: uaria{ii tn caractere diuerse Si netnsemnate - Dudul -

Grttpul portocalilor - Rezultctte curioase din tncruci;d"ri - Piersici Si nectarini
- Varialii
mugurale
- Varialii, anuloge - Relaliile cu migdctlul - Caisul - Prunul - Varialia
simburilor
- Cire;ul: uarietdli curioase - Mdrul - Pd.rul - Cdp;unile: amestecul for-
melor originare - Agri;ul: spcrirea constantd a climensiuni"i fructelor
- Varietdli de
agri; - A,-ucal - AIttrutI -- Cucurbitacee : uimitoarea lor uurialie.
Arbori decoralivi : Gradul Si felul lor de uartalie - Frasinul - Ptnul - Pd.ducelul.
Flori : Origineu multipld a multor soiuri - Varialia caracterelor constitulio-
nale - FeIuI uarialiei
- Trandafirii: tliferite specii cultiuate - Panseaua - Dalia -
Zambila: Istoricul si uctrialia zambilei.

VtTa DE vIE (Vi.tis utnifera). Cele mai competente autorit5li in materie

considerd vila noastrd de vie ca Lrflglnclu-se dintr-o specie astd,zr silbaticd in
Asia de apus, care in epoca de bronz cre$tea de asemenea sdlbaticfl in Italia t)
$i care a fost descoperitd recent intr-un zdcdmint de tuf din sudul Franlei 2).
Considerind nllmdrul de f onne semisdlbatice ce se gdsesc in sudul Europei,
in special cele g5site intr-o p[dure din Spania pi descrise de Clementes ), Lrnii
au bori se indoiesc totttgi serios de originea unicd a Varietdlilor noastre cultivate.
Cunoscind insd c[ I'ita de vie se inmullegte spontan prin slmin{fl in sudul Eu-
ropei gi cd numeroase soiuri principale ipi transmit caracterele prin s[mintfl a),

r) Hcer, Pllanzen der Pfuhlbauten,1866, p. 28.

2) Alph. de Candollc, Gdojr. Bot., p. 872; Dr. A. Targioni-TozzcLLi, ln Journal Ilcrt. Soe., vol. IX,
p. 133. Pentru vila de vie fo;illi descopcriLd de Ilr. G. Planihon, vezi Nal. .t/rsl. Reuiew, aprilie 7865, p.224.
Vezi de asernenea valoro.rsclc lucrlri l.le cl-lui cle S:rpolta de:pie lI'ertiarg Plauts ol France.
3) Godron, De I'espice, vol. II, p. 100.
a) \'czi o dale de st,anii. asupra experienlelor d-lui Vrbert, de Alex. Jordan, ln Mdm. de l'Acad, de
Lgott, vol. II, 1852, p. 108.

r9 c.
- 2869
't c)o FRUCTE

in tinrp ce altele sint extrem de variabile, cll grell s-ar putea ca nllmeroase fornte
cliferite sclpate din cultur[ sd nu aparl in {5ri in care aceastd plant[ a fost
cuilir-at[ din cele mai vechi timpuri. Din nu mdrtrl de variet5li care a crescut
c,onsiclerabil din timpul primelor date istorice, pu tem deduce ci vila de vie
variazd rnult atunci cind se reproduce prin seminle. Aproape in fiecare an se
ltrocluc noi varieti{i de serd, a$a cum, de exemplu, fdrd vreo incruci$are, dintr-o
i-i1n c,t stnrgriri negri s-a ob{inut in Anglia o varietate aurie 5). \ran Nlons 6)
a oblinut o mullime de varietdli din sdminla rtnei singure vile complet
separatd de toate celelalte, astfel ci cel putin in aceastit generatie nu ar
fi putut exista vreo incrucigare; plantele astfel obtinute prezentau ,,les
anaiogies de toutcs sortes" gi se deosebeau prin toate caracterele posibile,
atit la fructe, cit pi la frunze.
VarietSlile cultivate sint extrem de numeroase gi contele Odart nu se
indoiegte c[ in toat5 lumea pot exista 700 sau 800 gi poate chiar 1 000 de va-
rietdtil dar ch mai pu{in de o treime prezintd o oarecare valoare. In catalogul
frtictelor criltivate in grddina horticol[ din Londra publicab in 18'12, sinb enu-
merate 99 de variet5li. Numeroase variet5li apar oriunde se culbivl vila de
r,ie. Astfel, Pallas descrie 24 de varietdli din Crimeea, iar Bnrnes menlio-
neaz|, 10 ciin Kabul. Clasificarea varietdlilor a incttrcat mult pe autori gi con-
tele Odart a fost obligat sd adopte sistemul geografic. Nu voi intra ins[ in acesL
suhiect gi nici in proble-a numeroaselor gi marilor deosebiri dintre variet[li.
Pentru a ardta diicrsitatea variabilit5tii acestei plante voi indica numai citeva
caractere felurite gi neinsemnate, luate toate din mult apreciata lucrare a lui
Odart ?). Simon a impdrlit vila de vie in doud grlrpe principale: o grupl ctt
frunzele pufoase gi una cu frunzele glabre. El admite insd cI la o varietate,
Rebazo, filnzele sint fie pufoase, fie glabre, iar Odart (p . 70) afirm[ c[ la unele
varietd{i frunzele au numai nervurile pufoase, iar la altele nttmai frttnzele
tinere rint pb.roase, in timp ce cele bdtrine stnt glabre. Vila de vie de soiul
pedro-Ximines (Odart, p. SOZ) prezint[ o particr.rlaritate Aup4 care poate fi
l.eclrnoscuti indati dintie nenumlrate alte variet[li gi anume faptul cd atunci
cind frlctul este aproape copt, frunzele se ingllbenesc pe nervuri sau chiar
pe intreaga suprafadd. Varietatea Barbera d'Asti este puternic marcatl prin
mai multe curubt.re (p . 426), intre care gi ,,prin faptul c[ unele frunze, gi intot-
deauna cele din partea inferioard a ramurilor, devin brusc de un ro$u inchis".
Clasificincl vila cle vie, mai mulli autori au lsazat principalele lor grupe pe
for.ma boabelor, care sint fie rotunde, fie lunguiele. Odart admite gi el valoarea
acestui caracter. Exist5 totugi o varietate Maccabeo (p.71) care produce deseori
pe acelagi ciorchine atit boabe mici gi rotunde, cit Sl boabe mari gi lunguiele.
Ar.,mili struguri denumili Nebbiolo'(p. 429) prezint5 un caracter constant,
suficient p.rtrr, a fi recunosculi, gi'anume,,ugoara aderen{5 a p[rtii de pulp[
care incoriloard simburii cu restul bobului, cind acesta este tfliat transversal".
Se menlioireazl o varietate renanl (p. 228), care se dezvoltfl bine pe sol nscat.
La aceasta. flrclnl se coace bine, ins[ dacd ploud mult in momentul coacerii,
6) Gurdeners's Chronicle, 1864' p. 488.
8) Arbres fruitiers, vol. II, 1836, p. 290.
7) Odart, Ampdlographie uniuerselle, 1849.
 DUDUL ALB 2gl

boabele tind sd putrezeasc5. Pe de alt[ -parte, fructul unei variet5{i elve[iene

(p.243) este preluit pentru cd rezistd unei umidit5li indelungate. Aceastd
din urml varietate inmuguregte primdvara tirziu, totugi iSi. coace fructele de
timpuriu, iar alte varietdti (p. 362) au inconvenientul de a cregte prea repede
sub ac{iunea soarelui de aprilie gi in consecin!5 suferd din cauza ingheluriior
tirzii. O varietate stiriand (p. 254) are pedunculii fragili, astfel c6 deseori cior-
chinii sint smulgi de vint gi se pare cd aceastd varietate atrage in mod special
viespile gi albinele, iar alte variet5{i au pedunculii puternici care rezist5 vin-
tului. S-ar putea da multe alte caractere variabile, ins5 faptele de mai sus
sint suficiente pentru a ardta prin cite detalii neinsemnate, structurale gi con-
stitu{ionale, variaz1, vila de vie. Pe timpul cind in Fran[a bintuiau bolile vilei
de vie, anumite grupe de varieteti bdtrine s) au suferit mult mai mult de manfl
decit altele. Astfel, ,,grupa Chasselas, atit de bogatd in variet5li, nu a pre-
zentat nici o singurd exceptie fericit5". Anumite alte grupe au suferit mult mai
pu{in, veritabila vi!5 bdtrind de Burgundia, de exemplu, a sclpat relativ ugor
de boald, iar varietatea Carmi.nat a rezistat de asemenea atacului. Tot astfel,
vitele de vie americane, care apartin unei specii distincte, in F'ran[a au scdpat
complet de boal5. Vedem astfel cd acele varietdti europene care rezistd cel
mai bine bolii trebuie sd fi dobindit intr-o mic[ mdsurd aceleagi particularitfl{i
constitutionale ca gi specia americanS.

Duoul are (Morus alba). Mentionez aceastd plant[ pentru cd a variat

intr-un mod neobservat la alte plante, in ce privegtb textuia gi calitatea frun-
zelor care sint apte de a hr[ni viermii de mdtase. Aceasta s-a intimplat insd
numai cu acele varialii ale dudului care au format obiectul unei ingrijiri, care
au fost seleclionate gi au devenit mai mult sau mai pulin constante. Dl de
Quatrefages e) descrie pe scurt 6 soiuri cultivate intr-o singurd vale din Franta.
Dintre acestea, soiul amlurouso produce frunze excelente, ins[ este rapid aban-
donat pentm c[ produce multe fructe amestecate cu frunzele; soiul antoftno
produce frunze adinc crestate, de cea mai bunl calitate, insd nu in cantitate
mare ; soiul claro este foarte cIutat pentru frunzele sale care pot fi culese ugor ;
in sfirpit, soiul raso are frunze viguroase, in cantitate mare, insd are singurul
inconvenient cI este cel mai bine adaptat pentru viermii dupd cea de-a patra
ndpirlire. D-nii Jacquemet-Bonnef ont din Lyon observ[ totugi in catalogul
lor (1862) cd sub numele de roso sint confundate doud subvarietdli, una avind
frunzele prea groase pentru omizi, cealaltd fiind pre[uit[ pentru faptul cd
l.snzfle pot fi culese ugor, fdrd a se rupe scoarta ramurilor.
In India, dudul a dat de asemenea nagtere' la numeroase variet[fi, gi
mulli botanigti sint de pflrere cd forma indian5 constituie o specie distinctd.
Royle observh 10) insd c[ ,,atit de multe varietdti au fost produse prin cultur[,
incit este greu de a stabili dacd toate apartin unei singure specii" ; ele sint,
a; Dl Bouchardat, ln ,,Comptes Rendus", 1 decembrie 1851, citat In Gardener's Chronicle, 1852, p. 435.
Vezi de asemenea C. V. Riley, despre felul cum scapi de atacurile filoxerei rin mic num5.r de variet.lti ale
vilei de vie americane din grupa Labrusca: Fourth Annual Report on the Insects of Missouri, 7872, p. 63, Ei
tr'ifth Reporf, 1873, p. 66.
e1 Etud.es sur les maladies actuelles du Ver d. Soie, 1859, p. 321.
ro1 Productiue Resources of India, p. 130.
 FRUCTE

clupd cum adaugd el, aproape tot atit de numeroase ca pi variet5{ile viermelur
de mdtase.
Gnupul poRrocAt,rloR. Aici ne lovim de o mare confuzie in privinla deose-
birii de specie gi al originii diferitelor soiuri. Gallesio tt), care gi-a devotat aproape
intreaga sa via!5 acestui subiect, consider[ cd existd patru specii, pi anume porto-
calele dulci gi cele amare, l5miile obignuite gi cele dulci, gi ci fiecare dintre
tlc a dat nagtere unor intregi grlrpe de varietdti, monsbruozit[li gi presupu;i
hibrizi. O serioasd autoritate in materie rz) este de pdrere c[ aceste patnr specii
renumite sint toate variet[{i ale speciei sdlbatice Ci.trus medtca, insd cd Ci.trus
decumane*), care nu este cunoscutd in stare silbatic[, este o specie distinct[ :
totugi, caracterul distinct al acesteia din urmi este plls la incloial5 de un alt
autor, ,,d€ mare autoritate in asemenea probleme", - d-rul Buchanan Hamilton.
Pe de atte parte, Alph. de Candolle 13) - gi nu poate exista un cunoscdtor mai
competent - consider5 ca suficient[ dovada cd portocalul (el se indoiegbe c5
soiul amar gi cel dulce formeazd specii distincte), ldmiiul obignuit gi cel dulce
au fost g5sili in stare sdlbaticd gi cd in consecin!5 sint soiuri distincte. El men-
lioneazd alte doud forme cultivate in Japonia gi Java, pe care le clasificii in tnocl
neindoielnic ca specii; vorbegte apoi cu oarecare indoial[ de ,,grape-frttit"
(Citrus decumana) care variaz6, mult gi care nu a fost glsit in stare silbaticit.
In fine, el considerd unele forme ca Adam's apple gi Bergamotte, ca fiind pro-
babil hibride.
Am prezenLat pe scurt aceste conceplii pentru a ardta celor cal'e nu s-all
ocupat niciodatd de asemenea subiecte, cit de dificile sint. Ar fi de aceea inutil
pentru scopril meu de a schi[a deosebirile remarcabile existente intre diferitele
forme. Pe lingd greutatea care apare neincetat in a stabili dacd formele desco-
perite in stare sdlbaticd sint intr-adevlr indigene sau sint provenite din culturd,
multe ciintre formele care trebuie considerate ca varietdli igi transurib prin
slmin!5 caracterele intr-un mod aproape des[virgit. Portocalele dulci gi amare
nu se cleosebesc prin nici un caracter mai important, cu exceplia gnslultti fruc-
telor lor, ins[ Gallesio la) este pe deplin convins cI ambele soiuri se pot
reproduce prin s[min![ cu o precizie absolutd. In consecin{d, dupir regula sa
sinrplX, el le clasificd drept specii distincte, la fel cllm procecleazd, ctt rnigdalul
dulce gi amar, piersicul gi nectarinul**) etc. El admite totugi c[ pinul ctt scoar[a
moale procluce nu numai puie{i cu scoar![ moale, ci gi unii cu scoarla tare,
astfel c[ pulin mai multl for!5 in puterea ereditdlii ar ridica dupl aceaslri
regul5, pinul cu scoarla moale la rangul unei specii originare. Afirmalia Iu i
Macfayden tu) c[ simburii portocalelor dulci produc in Jamaica portocali fie

tt1 Traiti du Citrus, 1877. Tcoria della riproduzione uegetale, 1876. Citez mai ales din aceasti a doua
lucrare. tn 1839, Gallesio a pubticat in folio GIi agrumi dei giardini bot. di Firenze, ln care plezinti o curioasi dia-
gramd a presupusei relatii dintre toate formele.
rz; Dl Bentham, Reuiew of tloctor A. Targioni-Tozzetii, ln Journal of Hort. Soc., vol. IX, p. 133.
*) Dupi denumirea actuald, C, paradisii N'Iacfad. (N. frad.).
r\ Geogr. Bol., p. 863.
La) T'eoria della riprodttzione uegetale, p. 52-57.
**) Persica uulgaris var. nucipersica (N. trad.).
rs1 Hooker, Bot. Misc., vol. I, p. 302 ; vol. II, p. 111.
 GRUPUL PORTOCALILOR 293

ch.rlci fie amari, clupd natura solului, este probabil gregitfl. Intr-adevdr, cll Alph.
cie Candolle nth informeazd c[ de la publicarea marii sale lucriri, el a primit
informalii din (iuiana, Antile gi Mauriciu in sensul c5 in acele tinuturi portocalii
dulci igi transmit fidel caracterul. Gallesio a constatat c[ portocalii cu frunza
ca de salci.e") gi cei clin varietatea Ltttle Chtna gi-au reprodus frunzele gi fructele
Ior caracteristice, insi puietii oblinuli din seminle nu erau la inillirnea cali-
tltii p5rin{ilor lor. Pe de alt5 parte, portocala cu carnea rogie nu se reproduce
prin sdrnin![. Gallesio a remarcat de asemenea cd s[minla altor citeva varie-
t5!i neobignuil"e a reprodus pomi cu o fizionomie particulari, semlnincl parlial
cu f ormele I or parentale. Pot menliona un alt caz : Portocalu I cu f runze ca
de mirt.-) esle considerat de toti autorii drept o varietate, insd ca aspect ge-
neral el este foarbe dcosebit. Timp de mulli ani el nu a produs nici un fruct
in sera tat[lui meu, pin5. ce ln fine a produs unul gi pomul obtinut clin acest
fruct era idenlic cll forma sa parentald.
O alLi dificultate gi mai serioasd in deterrminarea rangului diferitelor forrne
const5 in faptul c5, dupl Gallesio 16), portocalii se incrucigeaz[ reciproc in
mare rn5surI, f.d,y6,, ajutor artificial. Astfel, el afirmd categoric. cd simburii luali
cie la lrinriii obignuili (C. Iemonum), crescind in arnestec c u pomul de chitrit
(C. medi.ca| considerat ln general specie distinctS, produc o serie gradatil de
variet5li lntre cc-le doui forme. Apoi, clin simburele unui porLocal dulce care
creglea lingd l5mii ohignuili gi pomi de chitrfl, a fost produs cle asemenea tin
portocal din soiul Adam's apple"'). Asemenea fapte ne fac sd ne. decidem cru
greutate daci Lrebuie sd consider5m aceste forme drept specii sau clrept varie-
td,ti, pentru ci se glie astlzi c[ specii necontestate de Verbascum, Ctsttts, Pri-
mula, Saltr etc. se incruci$eazd deseori in stare natural[. Daci cie fapt s-al'
putea dovedi cir plantele din grupul portocalului obtinute din aceste incruci-
p[ri ar fi nrlcar parlial sterile, aceasta ar constiLui un argument puternic pentru
a le considera drept specii. Gallesio afirmi cd a$a gi este, insl el ntl cleose-
begte sterilitatea prin hibridizare cle sterilitatea prin efectele cullurii ; gi distruge
aproape aceastfl afilma{ie printr-o alta ") gi anume c[ atunci cind a fecundaL
florile portocahilui comun cu polenul nnor uari"etdli necontestate ale porLo-
calului, s-au prodtis fructe monstruoase, care contineau ,,putini pttlpd gi nici
un sirnbure sau simbrrri imperfecti".
Ace,sL grup de plante ne exemplificfl douI fapte foarte irirportante in |tzio-
iogia I'egetal[ : in primul rind, Gallesio 18) a fecundat tln portocal ctr polenul
rinui lirmii ohipnuit gi fructul produs de planta rnamd avea o dungd proetninenL[
a coajei, ca aceea a nnei l5mli; mai semina cu lflmiia atit la cttloare, cil gi la
eust, insfl rniezul era ca la portocalfl gi conlinea nttmai simburi irnperfecli.
Posibilitatea ca polenul unei annmite variet[li san specii szi afecteze clirecl
fructul proclus de o alti varietate sau specie este un subiect pe care il voi discufa
in m od detaliat ln capitolul urm[tor.
*) Cilrus aurantittm var. srrllcifolic (.1/. trad.).
**) Crlrus artrantinm var. nryrtifollnm (-l{. trad.).
t\ T'eoria della riprcduzione, p. 53.
'*') Grape-fruit (t/. lrad.).
rz; Gallesio, T'eoricL della riproduzione, p. 69.
La1 lbirlem, p. 07.
 FRUCTE

Cel de-al doilea fapt remarcabil este c[ doi presupugi hibrizi 1e) (c5ci natura
lor hibridd nu a fost verificatd) dintre un portocal gi un l5mii obignuit sau un
pom de chitrS, au produs pe acelagi pom frunze, flori gi fructe atit specifice
formelor parentale pure, cit pi de naturl amestecatl san incrucigatfl. Un mugure
luat de pe oricare dintre ramuri gi altoit pe un alt pom produce fie unul dintre
soiurile pure, fie un pom capricios, reproduclnd cele trei soiuri. Nu-mi dau seama
daci pomul de chitr5, care conline in acelagi fruct segrnenli de pulpd cu gust
diferit 20), constituie un caz analog. Va trebui sH revin insd asllpra acestui subiect.
Voi incheia cu o scurtfl descriere fdcutd de A. Risso zl) asupra unei variet[ti
neobignuite a portocalului comun. Este varietatea Ci.trus auranti.um lruetu Da-
rtabtli, care produce pe tinerii l5stari frunze ovale, rotunjite, pdtate cu galben,
cu pe{iolii aripati in formh de inimd; cind aceste frunze cad, ele sint urmate de
fluttze mai lungi gi mai inguste, cu margini ondulate de nn verde deschis im-
pcstritat ctr galben, cu pelioli nearipali. Cit timp este tin5r, fructul are forma
tu nei pere, este galben, dungat longitudinal gi dulce, dar pe m[surd ce se

coace el devine sferic, galben-rogcat gi a mar.

Prnnstcur qiNscrenINUL *) (Amggdalus persica). Autoritdtite cele mai

competente in materie sint aproape unanim de acord in a recunoagte c[ piersicul
nu a fost glsit niciodatd in stare silbatic5. El a fost introdus din Persia in Eu-
ropa ctt pu[in inaintea erei cregtine $i pe atunci existau numai puline varietd{i.
Considerind cI piersicul nu s-a rdspindit mai devreme din Persia gi cd nu are
nume sanscrite sau ebraice pure, Alph. de Candolle ,r) este de pirere cI el
nu este originar din Asia occidental5, ci c[ a venit din terua incogni.ta a Chinei.
Totugi, presupunerea c[ piersicul este un migdal modificat care $i-a dobindit
relativ recent caracterui actual ar explica, dupd mine, aceste fapte. In baza
aceluiagi principiu, nectarinul, descendentul piersicului, nu are decit pu{ine
nrr me indigene gi a devenit cunoscut in Europa intr-o perioadh gi mai tirzie.
Constatind ch un pom obtinut din semin[ele nnui rnigdal dulce fecundat
cu polenul unui piersic a produs fructe foarte asemdn[toare acelora ale piersi-
cului, Andrew Knight 2s) a bdnuit cd piersicul este un migdal modificat ; gi
aceasti pflrere a fost adoptatd de diferili autori 2a). O piersicd de prima cali-
tate - de formd aproape globular5, formatd dintr-o pulpi moale gi dulce,
care invelegte un simbure tare, foarte brhzdat gi u$or turtit fdr[ indoiala
c[ se deosebegte considerabil de o migdald cu simburele moale,- ugor brdzdat,
foarte turtit gi alungit, protejat de un strat dur de pulpl verzuie gi amar5.
r0; Gallesio, Teoria della riproduzione p. 75 qi ?6.
20) Gardener's Chronicle, L841, p. 613.
zt) Annales du Musiant, vol. XX, p. 188.
*) Nectarinul este o varietate de piersic (Persica uulgaris var. nue.ipersica) cu fructele netede, nepd-
roase (N. Trad.).
22) Gcogr. Bot., p. 882.
'\ Transactions of Hort. Soc., vol. III, p. 1 gi vol. IV, p. 396, precum qi nota de la p. 370. trste prezentat
un dcsen colorat al acest,ui hibrid.
2a) Gardener's Chronicle, 1856, p. 532. LTn autor, probabil dr. Lindley, remarcl perfecta serie care poate
Ii formati lntre migdal gi piersic. O altd serioasii autoritate ln materie, dl Rivers, care al'e o atlt de vasti expe-
rienld, b[nuie;te serios (Gardener's Chronicle, 1863, p. 2i) c[ daci piersicii ar fi ldsali ln stare naturall, cu
timpul ei ar dcgenera ln migdali cu pulpi groasd.
 PIERSICUL SI NECTARINUL 2s5

Dl. Bentltam tu) a atra s in mod special atenlia asupra faptului cd simburele
n,igdalului este mult mai turtit decit cel al piersicului. La diferitele varietd{i
Ce ntigdal, sin htrrele se deosebegte insd foarte mult prin gradul in care este
comprimat, prin dirnensiune, formd, duritate gi prin adincime a brazrlelor, dlp5
cum se poateve dea din desenul aldturat (fig. 42rnr.4-8) al soiurilor pe care le-am
putut colecta. La simburii piersicului (fig. 42,nr.1 se poate vedea de asernenea
._? gradul de ttrrtire pi alungire variazd,; astfel, -3)simllurele piersicii Chinese
Haney. (ry,3)este mult rnai alungit gi mai turtit decit cel al migd-alului de Smirna
(nt. 8). Dl Rivers din Sawbridgeworth, ciruia ii sint indatorat penllr u nele
dintre exemplarele desenate mai sus gi care are o atit de mare e*p.rien{d hor-
ticol5, ryi-a atras aten{ia asupra mai multor variet[li care leag[ migclalll rle
piersic. In Franla existl o varietate denumiLf, Peach-Almond, pe care dl Rivers
a crrltivat-o mai inainte gi care este corect descrisd intr-urr catalog francez,
ca fiind ovald 5i rrmflat5, cu aspect de piersic5, avind un simbure taie, incon-
jurat de un invelig cdrnos, care este uneori comestibil 2G). In Reuue ilorttcole
a apdrut recent o afirmatie interesantd a d-lui Luizet 27), dup[ care Lin Peach-
Almond altoit pe ul-l piersic a produs intre anii 1863 gi 1864 numai migdale.
insd in 1865 a produs 6 piersici gi nici o migdald. Comentlnd acest taft, dl
Carridre cileazd cazul ttnui migdal_cu flori bdtute care, dup[ ce a fdclt timp
de mai mulli ani migdale, a produs brusc tinrp de doi ani suciesivi fncte sferice,
clrnoase, asemdnitoare piersicii, revenind ins[ in 1865 la starea sa anterioard
gi producind rnigdale mari.
Apoi, dup[ cum aflu de la dl Rivers, piersicul chinezesccu flori bitute seamind
cu migdalul prin felul de cre_gtere gi prin flori ; fructul este mult alungit gi llrtit,
cu carnea atit amar5, cit 5i dulce, ins5 comestibil5. Se pare cd in Chila existi o
caiitate mai brin5. De la acest stadiu, un singur pas ne duce la piersicile inferioare,
ca acelea care se ob{in uneori din sdmin{i. De exemplu, Dl Rivers a semdlat un
numdr de sin:buri depiersic[ adugi din Statele Ilnite, nnde fuseserd colecta{ipen-
tru portaltoiuri; unii dintre pomii oblinu{i astfel proci.,ceau piersici care ni.u.,
un aspect_ fcarteasem5ndtorcu af migdalelor, fiind mici gitari, gia cdrorptrlpd nu
se muia declt toamna foarte tirziu. Van Monsza) afirm5 de asemenea cd a crescut
o datd dintr-un simbure de piersicl un piersic avind aspectul unui arbore sdl-
batic, ctt fructe ca acelea ale migdalului. De Ia piersicii de calitate inferioard,
ca acei pe care tocmai i-am descris, putem ajunge Cu mici tranzilii prin piersicile
de calitate inferioard la care pulpa aderd de simbure, pini la -soiurile noastre
cele mai bttne 9i mai suculente. Din aceast[ gradalie, ain cazurile cle varialie
bruscd men{ionate mai sus, precllm pi din faptul c[ piersicul nu a fost descopeiit
in stare sdlbaticfl, imi _pare cd ipoteza cea mai probabil[ este c[ piersicul se
trage din migdalul ameliorat pi modificat intr-un -mod minunat.
Un japt se opune totugi acestei concluzii: Un hibrid ob{inut cle Knight
din nligdalul dulce fecundat cu polenul piersicului, degi a proclus flori .,, p,,I1in
25) Jcturnol of Hort. Sr.rc., vol. lX, p. 16g.
26) Nu qtiu dacii aceasta estc acecagi varietate ca acea mentionati rcccnt (Gard. Chron. 1865, p. 1 7b4)
clc citre dl Carridre sub nltmclc de Per.sicct intermerlia; se pare cL aceastd varietate este interrnediarii plin toate
caractercle sale intre migdal ;i piersic, lrroclucind in ani succesivi fncte cu totul difcrite.
27; Citat ln Gard. Chron., 1866, p. g00.
28) (.itat ln Jaurnal de la Soci<iti Imp. rI'Horticulture, 7g1b, p. 23g.
296 FRUCTE

polen sau chiar lipsite de polen, a flcut totugi fnrcte, fiind fecrtndato dupd
cit se parr', de un nectarin, invecinat. IJn alt hibricl oblinut dintr-un migdal
dulce fecundat cu polenul nnui nectarin, a produs in primii Lrei ani flori irr,-
perfecLe, ulterior tns[ flori perfecte, cu polen abundcnt. Dac[ acest grad redtts
de sterilitate nu poate fi explicaL prin Lineretea pornilor (Si aceasta cauzeazd

Fig. 42. Sirnbuli de pie.rsici gi migdale, ln nt:ilimc 'na-

turali, vizuli din parlea ascu{itl. 1. Piersici.englezeasc5.
comuni. 2. Pielsici chinczeasci cu flori britute, stacoiii.
3. Picrsicl-micre chinezeascii (Peach Honey). 4. n'iig-
dald englczeasci. 5. Nligdalir dc Barcelona. 6. Aligdalri
de Malaga. 7. 1\'Iigdal6 franluzeasci,cu coaja moalc.
8. Migdali de Smirna.

deseori o fecunditate redus[), prin starea monstnroas5 a florilor sau prin condi-
{iile la carcr all fost supllgi pomii, aceste doul cazrrri ar prezenta un argument
valabil inipotriva ipotezei cd piersicul se trage din migdal.
Indil'erent dacd piersicul se trage sau nu din migdal, cl a dat cu siguran{ir
ne$tel'e nectariuelor sau piersicilor nctede, dupl cum sint denumite acestea
in Fran{a. MajoritaLea variet5lilor atit de piersic, cit, gi de nectarin se reproduc
fidel prin sdmin{[. Gallesio ,n) afirmri cA a verificat aceasta in leg[turd cu opt
t0) Teoria rtella riproduztone uegetale, 1816, p^ 36.
 PIERSICUL SI ^\ECTARINUI, 297

rase de piersic. Dl Rivers s0) a dat citeva cazttri izbitoarcr din propria sa ex-
perien{5 ; $i €ste gtiti L cI in America de Nord se ob{in in nrod constant piersici
huni din semin{e.
Multe dintre subvariet5{ile americane se reproduc fidel sau aproape fidel.
Astfel se comporth hundoard piersicul cu flori albe, mai rnulti picrsici cn fructe
galbene gi cu simburii liberi, acei cri pulpa fructului rogie gi cu simburii aderenli
(blood clingstonc), piersicul fteallr gi cel lemon-cli,ngstone. Se cunoagte, pe de altir
parte, un piersic cll simbure adelent (cltngstone) care a dat nagtere la unnl cu
sirnbtrrele. liber (freestane)st). In Anglia s-a observat cir puielii rnogtenesc de Ia
phrin{ii Ior flori de aceeagi dimensiune gi culoare. Totugi, contrar agteptdrilor,
deseori unele caractere nu sint mogtenite, cum este cazttl prezenlei gi formei
glandelor de pe fru nze 32). In privin{a nectarinilor se gtie c5 in Arnelica de Nord
atit cei cu simburi aderenli, ciL gi cei ctt simburi liheri se reproduc prin sirrnint5ss).
In Anglia, noul ncctarin- I lb .in ctin sflmin{a vechiului nectarin alb, gi dl: Ri-
verssa) a inregistrat mai multe asernenea cazv,ri. (lonsiderind pulernica ten-
din{[ ereditarh prezentatd atit de piersici cit gi de nectarini ; considerind apoi
anuntitt'. tleosebiri constitu{ionale 35) u$oare in natura lor gi marea c-leosebire
clintre frunctele lor atit ca aspect, cit gi ca grist, nu este surplinzitor ca acegti
pcmi sI fi fost consiclcra{i de unii autori ca apar{inind unor specii distincte,
degi ei Ilu difcrir prin alte caractere $i, dupi curn mii inlol'nte:izit dl Rivers,
atunci cind sint tineri chiar nici nu se pot deosehi. Gallesio nu are nici o in-
tloial5 cd acegtia sint distincti, insd Alph. de Candolle nlr pare absolut sigur
cle identitatea lor ca specie, iar nn eminent botanist 36) a sus{inut foar'Ie lecent
r'I nectarinril ,,constituie probabil o specie distinct[".
I\'feritd poate sh prezentfun toate datele in leg:iturd cu originea ncrctari-
ntilui. Prin ele ingile faptele sint cnlioase gi va trebui sir ne referim la ele atunc:i
cind se va discuta importantul subiect al varia{iei mugurale. Se nfirlni 3?)
cd nectarinul de Boston a fost ob{inut dintr-un simbure de pielsich gi cI acesb
nectarin s-a reprodus prin sdmin{fl ae). Dl Rivers afinni 3e) r:ir. din sirn]tu lii
a trei varietlli distincte de piersic el a ob{inuL trei varietbti de nectarin gi in
ttnul din acestc cazori nn cregtea nici un nectarin in apropierea piersicrilrri pa-
rental. In alt caz, cll Rivers a ob{inut dintr-un piersic un necLarin gi in ocnera{ia
urmirtoare un alt nectarin din acest nectarin40). X{i s-au con-lunicat gi alte
cazuri similare, p€ care ins[ nu este nevoie s[ le prezint. Dl Rivers a inregisirat
$ase t:azuri contralii, incliscutabile, in care sirnburii cle ncctarin au plodu s
to) Gctrclener's Chronicle., 1862, p. 1195.
,r) Dl Ilivers, Garclener's Cltronicle, 1859, p. 7i4.
"t) Downing, The Fruils of Arnerica, 7845, p. 475, 489, 492, 494 ;i -196. \:ezi dc asemenea fr. \Iichanx,
7'rrrL,els itt \'. Amcricct, tracl. englezl, p.228. Pentru cazuri similare tn Franta vezi Godrott, /)e I'espDct, vol. II, p.97.
'tt) I3rickell, l/cif. I/r.sl. of ,V. Carctlina, p. 102 qi Downin$, Fruit Trees, p. 505.
t4) Clurdener's Chroricle, 1E02, p. 1196.
35) l'icrsicrrl gi nectarinul nu reu$esc tot atit c1e bine ln acelagi sol; vezi Lindle-v, Ilor'lirrtlture, p. 351.
tu) (iodron, De l'cspice, vol. II, p. 97.
3') 'l'runsact, Hort. Soc., vol. \rI, p. 394,
tt) Dorvnirrg, Fruit Trees, p. 502.
to) Gardener's Chronicle, 1862, p. 1195.
ao) ,Iuttrnal rtf llorticulture, r,> februarie 1866, p. 102.
298 FRUCTE

piersici (cu sirrburi atit liberi cit gi aderenti). In doud din aceste cazuri, necta-
rinii parentali fuseserd obtinuli din semintele altor nectarini nt).
In ce privegte cazul mai curios al piersicilor maturi care produc brusc nec-
tarine prin varialie muguralS (sau prin devialie - sports - dupd cum splrn
gr[dinarii), avem numeroase dovezi; se cunosc astfel cazuri cind unul gi acelagi
pom a produs atit piersici, cit gi nectarine, sau fructe jumdtate-jumdtate, adich
fructe jumdtate piersicd veritabil5 Si jumdtate nectarinl veritabilA.
In 1741, Petre Collinson a inregistrat primul caz al unui^piersic producind
o nectarindor), iar in 1766 el mai adaugd alte doui cazuri. In aceeagi lucrare,
editorul Sir J. E. Smith descrie cazul gi mai interesant al unui pom din Norfolk
care producea in mod obipnuit atit nectarine, cit gi piersici des[r'ir;ite, insl
timp^de doi ani unele dintre fructe au fost jum[tate-jumdtate.
In 1808, dl Salisburynt) inregistreazd alte, $ase cazuri de piersici carc)
produc nectarine, citindu-se trei variet5li : Alberge, BeIIe Cheureuse gi RogaI
George. Rareori pomul din ultima varietate a reugit s[ producd ambele feluri
de fructe. Dl Salisbury mai men{ioneazd, de asemenea un alt caz al unui fruct
jurndtate-ju nr[tate.
In 1815 a fost plantat la Radford in l)er.onshire on) un piersic crt simburii
aderenli, curnpdrat ca aparlinind soiului The. Chancellor. In 1824, dupd ce
produsese anterior nurnai piersici, a f[cut numai pe o singr-rrd rarnur[ 12 nec-
tarine. In 1825, aceeagi ramurd a produs 26, iar in 1826, 36 de nectarine gi 18
piersici. Lina dintre piersici era pe o laturd tot atit de glabr[ ca gi o nectarinri.
iar nectarinele erau mai mici decit cele din soiul Elruge, insd de cLrloare tot atit
de inchisft.
La Beccles, un piersic Rogal George a5) a produs un fruct ,,trei pdrli clin
cl fiind piersic[ gi o parte neclarin5, complet distinct[ atit ca aspect, cit pi ca
gu st". Liniile de separa{ie erau longitudinale, dupir cu m se vede in gravu ra
pe lemn. Un nectarin cregtea Ia 4,57 m de acest pom.
Profesortil Chapman afirmh a6) cd a vdzut deseori in Virginia piersicri
foarte b[trini fdcind nectarine.
Un colaborator al reviste,i Gardener's Chronicle afirmS. cd un piersic plantaL
cu 15 mai inainte a?) a produs in anul acela o nectarind intre dotrf piersici; in
irnediata apropiere cregtea un nectarin.
In 1844 48), un piersic Vanguard a produs printre fnrctele lui obignuite o
singLrri nectarind rogie din soiul Roman.
Se afirmd cd dl Calvet'ts) a oblinut in Statele Unite, din seminle, un piersic
care a prodtrs atit piersici, cit gi nectarine.
crl Dl Rivers, lnGarrlener's Chroticle, Journal of Horlicul-
1rrre, 186(i, p. 102.
421 CorresporuIent'e of Linnaeus, 1821, p. 7, 8 pi 70.
a3) Trunsact. Hort. Soc., vol. I, p. 103,
aa) Loudon, Gurdencr's Mag., 1826, vol. I, p. 477.
as) Ibidem, 1828, p. 53,
a6) Ibidem, 1830, p. 597.
az) Gardener's Chronicle, 184"1,, p. 617.
aa1 lbidem, 1844, p. 589.
{s1 Phgtologisl, vol. IV, p. 299.
 PIERSICUL SI NECTARINUL 299

ln apropiere de Dorking 60), o ramur5 a unui piersic din soiul T eton d.e
Venus, care se reproduce fidel prin sdmin!5 51), a i5cut piersici ,,care atrag
_a!en!!a prin virful lor proeminent, preclrm gi o nectarind pulin mai mic[, insd
bine forrnatd pi perfect rotund5".
Cazurile anterioare se refer5 toate la piersicii care produc brusc nectarine.
La Carclew 5') a apdrut insd unicul caz al unui nectaiin oblinut din s[minl5
cu 20 de ani mai inainte gi nealtoit vreodat5, care a produs Lrn fnrct jumdtaie
piersic5, jum5tate nectarinh, ulterior producind o pieisicd des[virgit5.
SI rezumdm acum faptele de mai sus: Avern dovezi concludente de exis-
tenta unor nectarini produgi din simburi de piersic gi de piersici produgi din
simburi de nectarin ; de pomi producind piersici gi nectarine; cle piersici pro-
ducind brusc, prin variatie mugurald, nectarine (din ale c5ror r.-in!e au iegit
nectarini), precum gi fructe parlial nectarine, parlial piersici; in sfirgit, cu-
noaptem cazul unui nectarin care a produs mai intii un fnict jumhtate-jumd-
tate, iar ulterior piersici adevdrate. Deoarece piersicul a apirut inaintea necta-
rinului, dupd legea reversiunii ne-am fi putut agtepta ca, prin rrariatie mugu-
ral5 sau prin seminle, nectarinii sH produci mai frecvent piersici clecit piersicii
nectarine, ceea ce nu se intimplS ins[ citugi de pu[in in realitate.
Pentru aceste transformdri s-au dat doud explicalii. Astfel, dup[ prima.
in fiecare dintre aceste cazuri, pomii parentali au fost hibrizi bB) intre piersic
5i nectarin, revenind prin varialie mugural[ sau prin reproducere clin sernin{c.
la una dintre forrnele parentale prire. Prin ea insdgi, aceastd ipotezi este plau-
zlbild, cu noscind cd piersicu I Mountaf,neer, oblinut de Nnight din pieisicul
r9'$.u Nutmeg fecundat cu polenul nectarintrlui Vi,olette hdtiue;), produce pier-
sici; se pare ins[ cd acestea sint uneori glabre gi au gustul nectarinei. S[ nu
pierdem insd din vedere cI in lista anterioard nu mai pulin de gase variet5{i
bine cunoscute gi mai rnulte varietd{i nedenumite de piersic au produs o datd
brtisc, prin varia{ie mugural, nectarine desdvirgite. Ar fi, agadar, foarte riscat
de a considera drept hibrizi toate aceste varietdli ale piersicului, care au fost
cultivate ani de zile in multe regiuni gi care nu prezintl nici r-r urml de origine
amestecat5. O a doua explicalie constl in faptul c[ fructele piersicului ar fi
fost afectate clirect d* polenul nectarinului. Fdrd indoial5 cI aceasta este posibil,
dar nu se poate aplica aici, deoarece nu avem nici mdcar umbra vreunei dovezi
cI o ramurd care a produs fructe direct afectate de polen strdin ar fi fost atit
de profund rnodificat5, incit sd continue sd producd gi ulterior muguri din care
sd iasd fructele noii forme modificate. Se gtie astf,zi c[ atunci cind un mugure
de pe un piersic a produs o datd o nectarin5, in rnai multe cazuri aceeagi
ra mur[ a continuat ani de-a rindul sd produ cI nectarine. Pe de atti parte,
nectarina Carcletn a produs mai intii fructe jum[tate-jum[tate pi ulterior pier-
sici curate. Putem deci accepta cu incredere punctul comun de vedere cd nec-
tarinul este o varietate a piersicului care poate fi produs[ fie prin variatie mu-
60) Gardener's Chronicle, 78b6, p. 531.
51.;Godron, Dc I'cspbce, vol. II, p. gZ.
52) Gardener's Chrontcle, 1856, p. 531.
63) Alph. dc Canclolle, Gdogr. Bof., p. 886.
6a) Thonrson, in Encgcktp. of Gardening a lui Loudon, p. g11.
300 FRUCTE

guralS, fie prin shmin{5. In capitolul urmitor vor fi prezentate numeroase

cazuri analoge de varialic mugnralS.
Variel[{ile piersicului gi ale nectarinului merpj pe linii paralele. La arnindoi,
soirirjle se cleoschcsc intre ele plin culoarea pulpei lrucfrrlui care poate fi
albti, ro$ie sau galben[, - prin laptul cir au simburii aclerenli -sau liberri, prin
florile rnari sau tnici, ctl anrimite albe deosebiri calacterisLice, gi ltrin fnrnzele
cu.ll't) sint serate $i ffu'[ glande, sau crenafe gi prer'5zute cu glancle globuloase.
sau reniforme uu). Cu greu putem explica acest paralclisrn prin presupltnerea
cI fiecare varietate cle uectarin sc trage clintr-o vlrrietate corespunzltoare ric.
picrsici. Astfel, cu toate c[ nectarinii nogtri se trag clr sigriran!.{ din diferite
soiuri cle piersici, totugi un nrare num[r sint clescenden{ii alLor nectarini. Atunci
cind sint reproclugi, ei variazH atit de mult, incit cll greu prrtenr adnrite
explicalia de mai sus.
Numinrl varietd[ilor de piersic a crescut consiclerabil din tirnpul erei
cregtine, cind nu se cunopteau cleciL intre douir gi cinci valietirli uu), ia.r nec-
tar:inul era necunoscrtt. Pe ltngi variet5lile care se pfire cii exisLir in China,
Dorvniug clesclie tn plezcnt in Slatele tlnite 79 de v:.rriet5{i cle piersici inclie=ene
gi introdnse, iar acrrrri ci{iva ani, Lindle,v 5?) a enumerat 764, de variet[[i de
piersici gi cle ncctarini cultivati in Anglia. Am inclicat mai srls punctele prin-
cipale ale deosebirii clintre diferitele varietrili. Chia.r atunci cind sint produse
din soiuri distincte de piersici, nc'ctarinele au inlctdr.lrllna un qust caracterisIic
gi sint glabre gi nrici. Piersic:ile cu simburii aderen{i gi cele cu si'nrburii liheli,
care se cleosebesc prin faptul ci pulpa coapti acler'.1 putcr-nic de sintbure sau
se separl ctt ugurin{[ de acesta, se mai deosebesc de asernenerr gi 1;l'in cai'acIerul
simburelui insugi, accl al piersicilor ctr sinrburele liher sau care se tope5{e iu
grrr[ fiind adinc fisurat gi cu laturile fisurilor mai netede clecit ]a a.cel al pie'r-
sicilor cu simbu rele aderent. La diferitele soiuri, florile nu sc ciec.'scitesc nuniai
prin clinrensiulre. Astfel, ia florile mai nrari petalele au o altir iornr5., sint nrai
inrJ:rical e gi in general rogii la centru gi de culoare descliisii sl)l'e rnal'gine, in
tirnp ce la flor ile rrai mici, nrargin€a petalei cste de olricei coloratr'i rnai lnchis.
O t'arietate ere flori aproape albe. Fr.nnzele sint mai mult sall nrai 1:ulin serate
gi sint fie lipsite de glande, fier cu glande globulare sau renifc;r'me ut), iar ci[iva
piersici, ctrnl ar fi soiul Brugnen, au pe acela.si pom frunze cu slanrle atiL glo-
hulare, cit gi reniforrne5e). Drrp[ Robertson60) frunzele glanclu]ciasr,r ale unor'
pomi sint susceptil:ile sI se b5*sice gi nu sint prea mrilt expuse rn:;nei, pe clncl
frtinzele flird glande ale altora stnt mai supuse risucirii, nianei ,si atacrilui afi-
delor. VarietS{ile se mai deosebesc la maturitate prin modul ln ciire fnrctul se
plstreaz5 ;i prin robuste{ea plantei, acestei ultime-condi{ii dindu-i-sc o aten[ie
specieiri in Statele Unite. Anumite varietS{i, ca aceea Bcllegarde" rczistir nrai

of Ftttit in Garden of Hort. Scc., 18.12, p. 105.

55't Ctttalogue
tu) Dr. A. Talgioni-TozzeLti, Journal Hort. Soc., r:Ol. IX, p. 767. Alph. de Candoll<:, Giogr. Bof., p. 8.35.
571 Transact. Hort. Soc., vol. \', p. 554. Vezi de asemenea Carridrc, Dcscription et clcrssificr,Ltion de uaridlis
de P4chers.
68) Louclon, EncgclLtp. of Gardening, p. 907.
r0; Dl Carridte, ln Gardener's Chronicle, 1865, p. 7754.
60) Transccl. flnrl Soc., vol. III, p. 332. \:czi de aserncnea Gurdener's Chronicle, 1805, p. 27!, ln ace-
la;i sens. Dc asemt:net Journrtl ol Ilorticultute din 26 septenrbrie 1805, p.254.
 CAISUL 301

bine for{[rii in sere decit altele. Cea mai remarcabilS dintre toate varietdtile
este piersica turtiL[ chinezd, care este atit de turtibd spre virf, incit aici sim-
burele nu mai este acoperit decit de o pieli{5 aspr[ gi nu de un strat c[rnos61).
O alti varielatc chinezd, numit[ Honeg-peach, este remalcabil5 prin faptul
c[ fructnl se terminh plintr-un virf lung gi asculit ; frunzele nu au glande gi sint
distan{at dinlate 62). Varielatea Emperor of Russia este o a treia varietate
neobignriit[, deoarece are frtinzele adinc gi dublu serate gi fructul aclinc cr[pat,
cll o jr-rmitate considerabil rnai proeminent[ decib cealalt[; ea este originarl
din America gi puir:lii din seminte mogtenesc frunze asemzinlLoare 63).
ln China, piersicul a produs de asemenea pomi cll flori bStute, prelui[i
ca decorativi, dintre care in Anglia sint cunoscute acum cinci variet[li ctt
flori, variind cle la alb cLrrat, prin trandafiriu, pin5 la purpuriu intens 6a).
Urra dintre aceste varieL5[i, denumitd Camelia flowered, face flori cu Lln dia-
metrr de peste 5,72 rrn, pe cind acelea ale soiuriior care dau fructe ntt dep[gesc
in cel mai br-rn caz 3,18 cm in diaruetru. trlorile piersicilor cu flori hdtute
au calitatea neol:ignuit[ uu) de a produce frecvenb fructe dr"rble sau chiar Lriplc.
Irr fine, existri rnotive serioase pentru ipoteza cI piersicul ar fi un migdal pro-
fund modificat. Oricare ar fi insd originea lui, nu existd indoial5 c[ in decursul
ultimelor 18 secoie, piersicul a produs numeroase r.arietflti, unele dintre ele
puternic caracterizaLe, aparlinind atit nectarinului, cit gi piersicului propriu-zis.
Cetsur (P runus armeni.aca). Este in general admis cd acest p orn se trage
dintr-o singuri specie, care se gdse$te in prezent in stare silbatic[ in regiunea
Caucaznlui 66). f)in accst, puucl. de vedere, varieLdlile merit[ atenlie, pentru cI
ele ilustreazfl deosebirile care, dupI presupunerile ttnor botanigti, au valoare
de specie la rnigdal gi la prurr. Cera rnai bun[ monografie despre cais este a d-lui
Thompson 67), care descrie 17 varietiti. Anr v5zut c[ piersicul gi nectarinul
variazd intr-un mocl strict paralel. La cais, care formeazd un gen inrudit indea-
proape, intilnim cle ascmenea varialii analoge celor de la piersic gi de la prun.
Variet5lile se deosebesc considerabil prin forma frunzelor, care sint fie serate,
fie crenate, uneari la baz[ cu stipele auriculate, gi uueori cu glande pe pelioli.
Florile sint in gcneral ia fel; la varietatea Masculine sint insfi rnici. Fructele
variazd mrilt prin dintensiune, fornrd gi prin sutura Jlulin pronun!at[ sau absentd,
apoi prin pielila care poate fi glabri sau pufoas[, ca la caisa-portocal[ gi
prin pulpa care ader[ la simbure ca la acest din urini soi sau se separd ugor
ca la caisul turcesc. La toale aceste deoseLriri observdm cea mai strins5 ana-
logie cu varietXlile piersicrilui gi ale nectarinului. Si in cazul prunnlui la sirnbure
av€m deosebili nrai importante, acestea fiind considerate ca avind valoare de
specie. La unii caigi, sirnburele este aproape sferic, la allii foarte turtit, fiind
u1) 'f'rcrnsocl.IIort. Soc., I\r, p.512.
62) Journal of Horticrtllure, B septembrie 1853, p. 1BB.
63) TranscLct. Hort. Soc., vol. VI, p. 412.
6a) Gartletrcr's Chronicle , L857, p. 216.
85) Journal ol I{ort. Soc., vol. II, p. 283.
00,;Alph. de Candolle, Gdolr. Rot., p. 879.
87) Transact. Hort. Soc., seria a II-a, voi. I, 1835, p. 56. Vezi de asemenea Cat. of Fruit in Gartlen of Hort.
Soc., editia a III-a, 1842.
301 FRUCTE

ascutit la virf sau bont la ambele capete pi uneori dorsal canelat sau cu o mu-
clrie asculitd de-a lungul ambelor margini. La varietatea Moorpark gi in general
Ia cea H emski.rke, simburele prezintl un caracter neobignuit, fiind perf orat
de la un cap la altul d,e un minunchi de fibre. Dupd Thompsolt, caracterul cel
mai constant gi mai important const[ in gustul miezului simburelui, care poate
fi amar sau dulce. Totugi, in aceast5 privin![ avem o diferen!5 gradatd, pentru
cd la varietatea Shipleg miezul e f oarte amar, la acea H emsktrke mai putin
amar decit la alte soiuri, slab amar la cea Royal gi ,,dulce ca o alun5." la cele
cle Brerla, Angoumots gi altele. In cazul migdalului, unele nari autorit5li in
rnaterie sint de plrere cd gustul amar indicd o deosehire de specie.
In America de Nord, caisul Roman rezistd la ,,frig gi la condilii defavora-
bile, in care nici r"rn alt soi, cu exceptia variethlii Masculine, nrr ar putea reugi,
iar florile suport[ un ger destul de aspru fdr[ a fi vdtdmate" ut). Dup[ dl. Ri-
versoe ), pu ielii de caigi oblinuti din seminte nu deviazl decit pu[in de la ca-
racterul rasei lor, iar in Fran{a, varietatea Alberge se reproduce in mod con-
stant prin semin{e, cu pu{ind varia{ie. Dupd Moorcroft to) la Ladakh se cultivd
zece variet5li de cais foarte diferite una de alta, toate reproducindu-se prin
seminle, cu o singurd exceptie care este altoit5.

PnuNul- (Prunus insi.titia). Inainte vreme, porumbarul (P. spinosa)

era considerat str[mogul tutnror prunilor nogtri. Ast5zi, insd, aceast[ cinste
a fost acordatd speciei P. insflilfa sau goldanului, care se g[se$te ln stare s5]-
batic5 in Caucaz gi in nord-vestul Indiei gi e naturalizat ln Anglia zt). Dup[
unele observa{ii flcute de dl Rivers ?2), este foarte probabil ca ambele aceste
forme, pe care unii botanigti le considerd drept o singur5 specie, sd fie str[-
mogii pnrnilor nogtri dcmesticiti. Se pare c5 o alti presupus[ formfl paren-
tal[, P. domesti.ca, poate fi g[sitd in stare sdlbaticd in regiunea Caucazului.
Godron observd ?3) cd variet5{ile cultivate pot fi impdrlite in urmdtoarele dou[
grup e principale, pe care le presupune cd se trag din doud tulpini ini[iale :
varietltile cu fructul lunguiet gi simburele ascutit la ambele capete, cu petale
inguste, separate gi cu ramuri verticale ; variet5lile cu fructul rotunjit, cu
simburii bonli la ambele capete, cu petalele rotunjite gi cu ramurile rdsfirate.
Din ceea ce gtim despre variabilitatea florilor la piersic gi despre modul diferit
de cregtere la divergii nogtri pomi fructiferi, este greu de a se acorda multi
irnportan!5 acestor din urm5 caractere. In ceea ce privegte forma fructului,
avem dovezi concludente cd ea este extrem de variabild : Downing tn) aratd
prin desene cI prunele fdcute de doi pomi din s[min![ din variet5lile Red gage
68) Downing, The Fruits of America, 1845, p. 157; ln privinla caisului Alberge ln Franla, vezi 153.
6s1 Gardener's Chronicle, 1863, p. 364.
701Trauels in the Himalagan Prouinces, vol. I, L847, p. 295.
?\Vezi o excelentS. disculie asupra acestui subiect ln Hervett C. 'Watson, Cgbele Britannica, vol. lV, p. 80.
?2) Gardener's Chronicle, 1865, p. 27.
7\ De l'espice, vol. II, p. 94. Despreoriginea pomilor nogtri, vezi de asemenea Alph. de Candolle, Giogr.
bot., p. 878. De asemenea, Targioni-Tozzetti, ,IourncLl Hort. Soc., vol. IX, p. 164. De asemenea, Babington,
Manual of Brit. Botang, 1851, p. 87.
74) Fruits of America, p. 276, 278, 284, 310 gi 314. Dl Rivers a oblinut (Gard. Chron., 1863, p. 27) din
simlnla varietllii Prune-PAche
- care face prune mari, rotunde, rogii, pe tulpini groase gi robuste - un arbust
care face fructe ovale, mai mici, pe tulpini atit de sub[iri, inclt slnt aproape pendente.
 PRUNUL 303

gi Impertal gage oblinute din Greengage sint mai alungite decit cele ale variet5lii
Greengage. La aceasta din urmd simburele este lat gi bont, in vreme ce simburele
varietdlii Imperial Gage este ,,oval gi ascu{it la ambele capete". Acegti pomi
se deosebesc de asemenea prin modul lor de cregtere : ,,varietatea Greengage
este un pom cu internodii scurte, cu creptere lnceat5, cu portul rdsfirat gi mai
degrabd scund", in timp ce descendentul s[u, Imperial Gage ,,cregte ugor, se
inal{d repede gi are ramuri lungi, de culoare inchis5.". Renumitul prun Washtng-
ton face fructe globuloase, insi acelea ale descendenlilor s[i din varietatea
Emerald drop sint aproape tot atit de lunguiele ca gi pruna cea mai lunguia![
desenath de Downing, gi anume pruna Manning. Am strins o micd coleclie de
simburi de la 25 de soiuri, constatind o tranzi{ie gradat[ cle la simburii cei
mai honti pin5 Ia cei mai asculiti. Deoarece caracterele seminlei sint in general
de mare importan{d sistematic5, sint de pdrere cH merit5 sd prezirrt desenele
celor mai distincte soiuri din mica mea colec{ie, din care se p oate vedea c[
simburii diferitelor soiuri se deosebesc in tnod surprinzdtor prin dimensiLlne,
contur, grosime, proeminenla muchiilor gi starea suprafelei. Meritd notat c[
forma simburelui nu este intotdeauna in corelalie strictd cu aceea a fructului.
Astfel, pruna Washtngton este sfericd gi turtitd la virf gi are un simbure putin
alungit, in timp ce fructul variet5lii Goli"ath este mai alungit gi cu simburele
mai scurt decit al varietitii Washi.ngton. De asemenea, prunii Denger's Vi,c-
tori.a gi Goliath fac fructe foarte asemdn5toare ca form5, ins[ cu simburii foarte
diferili. Pe de altd parte, prunii Haruest gi Black Margate, care se deosebesc
foarte mult intre €i, au totugi simburi foarte asemin[tori.
Variet5lile prunului sint numeroase gi fructele lor se deosebesc considerabil
prin mdrime, form5, calitate gi culoare, putind fi de un galben viu, verzi, a-
proape albe, albastre, purpurii sau rogii. Exist5 u nele varietd{i ciudate, cum
este cea dubl5 sau siamezfl, pr€cum gi pruna f[r5 simbure; la aceasta din urm5,
simburele se gdsegte intr-o cavitate larg5, inconjuratS. numai de pulp[. Clima
Americii de Nord pare neobignuit de favorabild producliei de variet5li noi
gi bune gi Downing descrie nu mai pu[in de 40 de variet5[i, dintre care gapte
de prima calitate au fost introduse recent in Anglia ?5). Citeodatd apar variet[{i
cu o adaptare ereditar[ pentru anumite soluri tot atit de puternic pronunlatd
ca gi in caztsl speciilor naturale care cresc pe formaliile geologice cele rnai dis-
tincte. Astfel, in America, spre deosebire de aproape toate celelalte soiuri,
varietatea Imperial Gage ,,este deosebit de bine adaptatd solurilor u$oare gi
uscate, in care multe alte soiuri iSi pierd fructele", pe cind pe soluri grele gi
bogate, fructul este deseori fdr[ gust ?6). Intr-o livadh nisipoas[ in apropiere cle
ShrewsburU, tatil melr nu a reugit niciodatl s[ oblin[ o recolt5 chiar mediocrd
din varietatea Wine-SoLrr, pe clnd ln alte pdrli ale aceleiagi provincii, precum
gi in provincia sa de bagtin[, Yorkshire, aceastd varietate produce fructe din
abundente. Apoi, una din rudele mele a incercat in zadar, in repetate rinduri
s[ creascd aceastd varietate intr-un district nisipos din Staffordshire.
?61 Gardener's Chronicle, 7855, p, 726.
?6) Downing, Fruit Trees, p. 278.
3 rl4 FRUCTE

D. Rivers a prezent at ??) u n nu m5r de fapte interesante, ardtind clt de

fidel sc reproduc multe variert5li prin sdminld. El a sem[nat stmburii a 20
cle lr:rrri{e de Greengage pentru a cregte portaltoi gi a observat cu grijd puielii;
,,to{i aveau lSstari glabri, muguri proeminenli gi frunzele lucioase ale varie-
ti{ii Greengaoe, insii la rrrajoriLatea lor frrinzele gi spinii erau mai mici". ExistS
ciouir soiuri de Damson, unul din Shropshire cu ldstari pufopi gi altul din Kent
('u lirsl"ari glabri, ambele deosebindu-se numai pulin in alte privinle. Dl Rivers
a rnai sem[nat apoi citeva banile de Kenti.sh damson; toti puielii aveall llstari

#N
K

Fig. 43. Slmburi de prune, ln mlrime naturall, vlzuti

lateral. 1. Golivancd. 2. Prun[ de Damasc din Shropshire.
3. Renclod[ vindti. 4. Prund de Orl6ans. 5. Elvas.
6. ,,\rictoria" a lui Denyer. 7. Pruna diamant.

glabri, insl la unii fructul era oval, la allii rolund sau aproape rotund gi la
ci{iva dintre ei fnictul era mic $i, afar[ de faptul cir era dulce, sem[na indea-
proape cu fnrctul cle porumbar sllbatic. Dl Rivers mai prezintd gi alte citeva
caztiri interesante de ercditzrte. Astfel, el a crescut B0 000 de puieti din sflmin{a
prunlrltii germalt comrirl Quetsche gi ,,nu a putut g[si nici unul care s[ varieze
citupi de prifin la frunze sau aspecl". Fapte similare au fost observate la prunul
Pettte ll[i.rabelle. Se gtie totugi cd acest din urm6 soi (ca gi Quetsche) a produs
citeva variet5li bine stabilizate, ins5, dupd cum observd dl Rivers, ele aparlin
toate aceluiagi grup ca gi Mirabelle.
Ctnegur (Prunus ceresus, aui.um e tc.). Botanigtii sint de pdrere cd ciregii
nogtri cultivati se trag din una, doud, patru sau chiar mai multe tulpini shl-
batice 78). Din sterilitaLea a 20 de hibrizi oblinu{i de dl Knight din varietatea
MoreIIo fecundati cll polenul cireguhlj Elton, putem deduce cd trebuie sI existe
cel pulin dou[ specii parerttale, deoarece acegti ]ribrizi au produs in total 5
775 Grrrdener'sClvoniclc,1863,p.27. In PontologiePhgs.,p.346,sageretenurneri.cincisoiuricare se pot repro-
duce in Franla prin stimint:i. \-ezi de asemenea Dorvning, Fruit Trees of America, p.305,312 etc.
78) Compali cu Alph. cle Candol\e, Gdogr. bot., p. 877 ; Bentham qi Targioni-Tozzelti ln Hort. Jurnal,
vol. IX, p. 163; Godron, De I'esplce, vol. II, p. 92.
 MARUL 305

cirege, dintre care nurnai Llna avea simbure 7e). DupH un sistem care pare na-
tural, dl Thornpson to) a clasificat varietltile in doul gnrpe principale, luind
ca bazd caracterele florilor, fructelor gi frunzelor. Unele variet5li care dupd
aceasti clasificare sint foarte indepflrtate intre ele devin ins[ pe deplin fecunde
cind sint incrucigate; astfel, ciregul Kni.ght's Earlg Black este produsul unei
incruciglri intre douI asemenea soiuri.
Dl Knight af irmh cir ciregele pomilor oblinuli din semin[e sint mai \ra-
riabile decit cele ale oriciinri alt porn fructifer t'). In catalogul societdlii hor-
Licole din annl 1842 sint enu merate 80 de varietlti. Unele variet5{i prezintd
caractere neobignuite. AsLfel, floarea ciregulut Cluster con{ine Jrind la 12 pistile,
dintre care majoritatea se atroflazb,. Se pare cd acestea produc intre doui gi
citrci sau $ase cirege reunite laolaltd pe un singur peduncul. La ciregul Ratafi"a,
mai mulli ltedr-rnculi florali ies dintr-un peduncul comun, lung de peste 2,54 cm.
Fructul variet5lii Gascogne's Heart are virful prelungit in forml de globul[
sau picdturS, iar cel al varietdlii maghiare Gean are carnea aproape transpa-
rentd. Ci.reapa llamandd este ,,ur fruct cu un aspect foarte bizar", fiind foarte
turtitd la virf gi la ltazd, cu baza adinc brdzdatd gi agezatd pe un penduncul
puternic gi foarte scurt. La cireaEa de Kent simburele aderd atit de puternic
cie peduncul, incit poate fi smuls din carnea ciregei, ceea ce face ca acest fruct
sI fie foarte apt penLru a fi uscat. Dupd Sageret gi Thompson, CireEul cu
lrunze de tulun produce frunze gigantice, lungi de peste 0,30 m, uneori
chiar cle 45,72 cn) gi late de 0,15 m. Pe de alt[ parte, ci"reEul pletos nv este
preluit decit ca ponl decorativ, fiind, dupd Downing,,,un pomugor incintdtor, cu
ramuri subliri gi pletoase, acoperite cu un frunzig mic, aproape ca de mirt".
ExisL[ de asen]enea o varietate cu frunze ca de piersic.
Sageret descrie o varietate interesantd, Ie griotti.er de Ia Toussaint, care
face simr-rltan, chiar ptnd in septembrie, flori gi fruct e prezentind toate gradele
de ntaturitate. Fructul acestei variet5li, de calitate inferioar5, std pe un pedun-
cul lung gi foarte sublire. Se face ins[ extraordinara afirmatie cI toate ramr-rrile
folifere ies din muguri florali. Exist5, in fine, o deosebire fiziologicd impor-
tanth intre acele soiuri de ciregi care fac fructe pe lujeri tineri sau bdtrini;
Sageret afirml ins5, cd, ln grldina sa, un cireg de varietatea Blgarreau a f[cut
fnrcte pe lujeri cle ambele virste 8').

MAnur, (Pg rus malus). In privinla originii mdrului, singura lndoial5 a

botanigtilor este dacd, pe lingd P. malus, doud sau trei alte forme sdlbatice
indeap roape inrudite, gi anu rne P. acerba pi P. praecor sau P. paradi.si.aca,

'l'ransact. Hort. Soc., vol. V, 1824, p. 295.

'n)
801 lbidem, seria a ll-a, vol. I, 1835, p.248.
8L1 '1'ransact. Hort.,Soc., vol. II, p. 138.
811 Aceste diferite afirmatii sint luate din urmitoarele patru
lucrlri, ln care, dupi pdrerea mea, se poate
avea incre dere : Thompson, ln llort. Transact,, vezi mai sus ; Sageret, Pomologi.e Phgs., 1830, p. 358, 364, 367 qi
379 ; Catalogue ol the Frttit irt tlrc Garden of Hort. 9oc.,1842, p. 57 gi 60; Dolvning, The Fruits ol America, L845,
p. 189, 195 qi 200.

20 -c .6262
 FRUCTE

nu nlerite se fie considerate drept specii distincte. tJnii autori 83) presupun
cd P. praecofr ar fi forma parentalS a soiulLri Dtuarl Pararlise care, datoriL[
faptului c[ rddlcinile sale fibroase ntt pEtrund adinc in pdnrint, este utilizat
in mare m5suri pentru altoire; se afirni[ insl t*) ci soiul Paradtse nu se
reproduce fidel prin sdrnin[5. Minrl pidure! con]un r,ariaz[ considerabil in
Anglia, insd se crede c5 multe dintre varietiti provin din seminle sclpate
din culturi 85). Marea deosebire intre r,'arietdlile nernunt[rate ale m[rului se
cunoapte examinind modul de cregtere, forrna frunzelor, a florilor gi mai ales
a fructelor. Sirnburii sau semin{ele se deosebesc de asenrenea considerabil
(dupd cu m gtiu din experientir ) prin f orm5, dimensitt ne gi culoare. F mctul
se poate minca sall prepal'a in cliferite feluri gi se poate plstra nnnrai citeva
sSptdmini sau timp de aproape doi ani. Un mic nutnflr de soiuri i^u fmcLul
acoperit cu o secretie pr5foas5, denunriti bruniri, c& aceea de pe prrrne i ,,$i
trebuie sd remarcSm ci acest lucnt apare aproape exclusiv printre variet5tile
cultivate in Rusia" tu). Un alt mdr rusesc, Astrahanul alb, ar"e proprietatea
neobignuiti de a deveni transparent atunci cincl este copt, intocmai ca unele
soirrri de mere pddurete. La varietat ea api itoile, fructul are cinci muchii proe-
minente, de la care igi trage gi numele, la varietatea api noir el este aploape
negru, iar la twtn cluster ptppin fructele sint deseori reunite in perechi ";.
Pomii diferitelor soiuri se deosebesc considerabil in ce privegte perioaclele lor
de infrunzire gi inflorire. Astfel, in livada mea, r,arit'tatea Court Penclu plat
infrunzegte atit de tirziu, incit in cllrs cle tnai multe prirnlveri anr crezut
cI pomul murise. Cind este in plind floare, mlrul Ttlltn nu are aproape nici
o frunz[, pe cind mdrul p[duret din Cornwall are atiL de rnulte frunze in
acea perioadd, incit florile aproape cd nu se mai vdds'). La unele soiuri, fruclul
se coace Ia rnijlocul verii, iar la altele Loamna tirziu. Aceste citeva deosebiri
de infrunzire, inflorire gi fructif icare nu sint neap[rat corelate, pentru c5,
dup[ cum a remarcat Andrew Knight 8e), nimeni nu poate aprecia - dupl
inflorirea tirnpnrie a unui nou puiet ciin slmint[ sau dup[ scuturarea timpurie
a frunzelor sau dup5 schimbarea timpurie a culorii lor - clac5. pomul ili va
coace de timpuriu pi fructele.
VarietS{ile se deosebesc nrult prin constitu!ie. Ser pfie prea bine c[ verile
noastre nu sint suficient de calde pentrn varietatea IJewtotun Ptppttr *'u), care
este mindria livezilor din apropierea New-York-ului; acelagi este "si cazul mai
Et) l). (citat lnGard. Ohron.,18{'i2, p.215) cI P. ntcthts cu frttctttl siu aproape
I-orve afit'nrir ln Irlora of Nladeira
sesil sc intinde rnai spre sud decit P. cn pcduncuiul lung gi cat'e lipsegte cotnplet din insulele \Iadeira,
cLcerba
(lanare gi se palc gi din Portugalia. Acest fapt intdlegte pilerea ci cele doud fortue ln discutie meliL[ sri fie denu-
nrile spccii. Caracterele c:rle le separi sint insi de micd importanti;i din cele despre care se Etie ci variaz5;i
la alti pomi fructifcri cultivafi.
aa; \'ezi Journ. of llort. Tour, bg Depulatiort of tlrc Caledonian Hort. Soc., 1823, p. .159.
s01 H. C. Watson, Cgbele Britannica, t'ol. I, p. 334.
86; Loudort, Grtrt[ener's lllag1azine, vol. YI, 1830, p. 83.
az; \'ezi Calulogue of Fruit in Garden of llort, Soc., 18-12, qi Dorvning, American Frutt Trces.
88) Loudorr, Garde,ner's n'lagazine, vol. l\i, 1828, p. 712.
8eS The Cullure ol the Apple, p. 43. \ran NIons face acceaqi observatie clespre pir, Arbres vol. II,
fruitiers,
1836, p. 41,1.
e0,; Lirrdley, Horticulture, p. 116. \'ezi de asemenea Iinight desplc m5.r, ln Transact. ol Hort. Soc.,
vol. \'1, 1t. 229.
 307

multor variet5{i p" care le-am adus de pe continent. Pe de altd parte, varie-
tatea Court of Wi,ck rettgegte bine in clima asprd a Canadei, iar varietat ea CaIui.IIe
r_2uge de Mf.coud face tt neori dou[ recolte in acelagi an. La varieta tea Burr
Knot, ratnurile sint acoperite cu rnici excrescenle care emit r[ddcini atit cle
tlgor, incit o ramurh cu muguri florali poate ti infiptfl in p[mint, unde se
inrldicineaz[, 5i poate face citerra fructe chiar in cursul primllui an
D. Rivers a descris recent e2) nigte pomi din simin{5, valorogi pril faptul "). c[
r[d5cinile se intindeall aproape de suprafala soluh-ii. Unul dintie ei se l"emarca
prin in5llirnea sa extrem de redus[, ,,forrnind un tufig inalb tle nunai ci{iva
cm". Multe YarietS{i sint expuse ciupercilor vitdm[Loaie, in special in unutnit.
soluri. Insh cea ntai ciudati particirlaritate constitulional[ este poate aceea
c[ soitrl Winter Maietin nu este atacat de Coccus; Lindley nu) afirmd cd intr-o
lir''adI din Norfolk infectatd de aceste insecte, soiul Maieli.n nu a fost aLacat,
cy l9ate cd porlaltoiul pe care era altoit a fost afectat. Knight face o afirrnalic
similard in privin{a untti mir de cidru pi adaugd ci a vizttt o dati aceste
insecte exact deasupra portaltoiului, insi cd dupn trei zile ele displruserl
complet. Acest mdr fusese oblinrit insi dinLr-o inCrucigare iltre soiurii.e Golden
Harueg gi Si"berian Crqb gi cred c[ acesta din urml este consiclerat de unii
autori ca aparlinind unci specii distincte.
Renttntittrl mlr Sl. Yalerg nu trebr-rie trecut cu vederea. La acest lr5r
float'ea are un caliciu dublu, cu 10 divizuni gi 14 pistile acoperite de stigmate
oblice foarte vizibile, fiind lipsitX de stamine sau corol[. F'mciul est,e straigulat
ll mijloc gi este format din cinci loji, acoperite de alte noud loji e*). f''iina
liptit de stamine, pomul necesitd fecundarea artificial5, gi astfel felele din SL.
Valery se duc in fiecare an sd polenizeze florile 1,,faire ses pommes"),
fiecare dintre ele insentnindu-gi fructul s[n cu o panglicf. Deoarece ie folosegte
polen diferit, fructele diferi gi ele ; avem aici u n caz de acliune direct[ a pole-
nului striin ?supra plantei marne. Aceste mere rnonstruoase conlin, dupl cllm
am vizut, 14 loji, iar pe de altd parte varietatea Pigeon applenb) n., ai. decit
patrr' loji in loc cle cinci cite au toate merele comune. Aceasta este fdr[ incloiald
o deosebire demn5 de remarcat.
In catalogul de meri publicat in 1842 de Societatea horticoll sint enume-
rate 897 de varietdli. Deosebirile dintre majoritatea acestora sint insd de interes
sr1 7-ransact, Hort.
Soc., voi. I, 1812, p. 120.
e2) Journal of liorticLtlture, 13 martie 1g66, p. 194.
") T'ransact. Hort. vol. lV, p. 68. Pentru cazul Knight. vezi vol. IV, p. 5I7. Clpd a apirut Cocczs
Soc.,
pentru pt'ima dati in aceastS. !ari, se pare (vol. II, p. 163) cn era mai vitlmitor merilor pidureti portaltoaie
decit rnerilor altoiLi pe acegLia. S-a conslatat ci la N'Ielbourne, in Australia, miiul ),Iajr:tin d.e asemenea nuesle
atacat de Coccus (Gurd. ChrotriclL:, 1871, p. 1065). S-a analizat acolo lemnul acestui pom ;i este pr.obabil (ceea
ce pare ciudat) ci cenuga sa conlinea 50Jf calciu, pe clnd cel al mirului silbatic nu continea nici 2B%. Dl Wade
(Transact. \'ew Zealand Institute, vol. l\', 1871, p. 431) a crescut ln Tasnrania puieti clin siminla Bitter Sweet
siberian pentlu portaltoi 9i nu a gdsit decit cle-abia Lgto atacati d.e Coccns. Riley aratl (Filth Report on Insects
ol Missouri, 1873, p.87) ci ln Statele Unite uncle varietiti cle meri atrag foarte mult insecla Cocctts, iar altii
foarte puLin. In ce plive;le un alL diun[tor foarle deosebit, gi anurne omida unui flutur1- (Carpocapsa pomonellq),
Walsh afirmi (The American Entomologist, aprilie 1869, p. 1U0) ci varietatea X1ctic[en blush ,,cste compleL
lipsiti de viermii mi.rului". La fcl este, dupi cit se pare, cazul altor valietiti, in tirnp ce altele sin[ ,,susceptibile
in mod special atacurilor acestui mic ddunitor',.
s\ XICn. de Ia Soc. Linn. rle Pari.s, vol. III, 1825, p. 1ti,l Seringe, Bultetin Bol., 1g30, p. lll.
s5) Garclener's Chronicle, 1849, p.
;i
24.
 FRUCTE

relativ redus, ele nefiind strict ereditare. Nu se poate obtine, de exemplu, diu
siminla varietdtii Ribston Pippin un pom de acelagi soi gi se pare cd Sisler'
Ri.bston Ptppi"n era un mdr alb, semitransparent, cu gust acnr, sau mai bine
zis un mdr pfldure! mare nu). Totugi, s-a preslrpus gregit ci in caznl majorit5lii
variet[lilor caracterele nu sint intr-o oarecare mdsurS ereditare. In doud loturi
de puie[i din simint5, obtinuti din douI soiuri bine marcate, vor apare mulli
ponri f5r[ valoare, asemdn5tori merilor pldureti. Astdzi se gtie cd cele doul
lotr-rri lru nunai ch se deosebesc inLre ele in mod obignuit, dar gi seamin[ intr-o
anumitd mdsurd p.irin{ilor lor. De fapt, vedem aceasta la mai multe subgrupe
de Russels, Sweetings, Codli"ns, Pearmains, Reinettes etc.s7), care se trag toate,
dupd cit se pare (de multe se gtie chiar sigur), din alte varietflli cu acelagi nume.

PAnur (Pgrus camnTultis). Nu este nevoie s[ vorbesc mult clespre acest,

porn, care variaz[ mult in stare silbaticd gi extraordinar de mult in culturS, in
ceea ce privegte fructul, florile gi frunzele. Unul dintre cei mai renumi{i bota-
nigti din Europa, dl Decaisne, a studiat cu grijir numeroasele variet[ti nt)
Ei, cu toate c[ mai inainte el credea c[ acestea de trag din mai multe specii,
astdzi este de pdrere cd toate apar{in unei singtrre specii. Autonrl a ajuns la
aceast[ concluzie prin faptul c[ la diferitele varietirli a constatat o gradalie
perfectd intre caracterele cele mai extreme. Aceast[ gradatie este atit de des[-
virgitS, incit el sustine cd este imposibil de a clasifica varietitile dup5 oricare
metod[ naturalS. Dl Decaisne a oblinut ntulli pomi din seminlele a patru
soiuri distincte gi a inregistrat cu griji varia[iile ficcdruia. Cu toatd extrema
lor variabilitate, se gtie acum in mod pozitiv cd multe soiuri igi reprocluc prin
sdmintd caracferele cele mai importante s0).
CAequxrre (Fragari.a).Acest fruct este interesant prin numdnrl de specii care
au f ost cultivate gi repede ameliorabe in ultimii 50 sau 60 de ani. Oricine ar
compara frr-lctul uneia dintre cele mai mari variet[ti prezentate la expozi-
{iile noastre cu cel al fragilor de pddure sllbatici sau, ceea ce ar fi o conrparalie
mai just5, cu fnrctul pulin mai mare al fragilor americani sdlbatici de Virginia,
gi-ar ptrtea da seama ce mintrni a realtzat horticultura 'oo).^ Numdrul de varie-
tdli a crescut de asemenea in mod surprinzdtor de rapid. In 17 46, in F ran{a,
unde acest fruct era demuit cultivat, nu se cunopteau clecit trei soiuri. In
1766 se introduseser[ cinci specii, aceleagi care se cultivd gi ast[zi, insd nu se
produseserd declt cinci varietiti de Fragaria uesca, cu ciLeva sr-rbvariet[li.
In prezent, varietd{ile diferitelor specii sint aproape nenlrm[rate. Speciile
nu) R. 'l'homspon, 1n Gardener's Chronicle, L850, p. 788.
e?; Sagclet, Pomologie phgsiologique,1830,p.263. Downing, FruiI Trees, p. 130, 134, 139 etc. London, Gar-
dener's Magazine, vol. VIII, p.317. Alexis Jordan, De I'origine des diuerses uaridtd,s, ln X[dm. de l'Acud. Irrtp. de
Lgon, vol. Il, 1852, p. 95 gi LL4. Gardener's Cltronicle, 1850, p,7741 788.
s87 Comptes llendus, 6 iulie 1863.
ee) Gardener's Cht'orticle, 1856, p. 804; 1857, p. 820; 1862' p. 1195.
1001
n{ajot'itatea celor mai mari fragi cultivati se trag din F. grandiflora san chiloensis gi nu am vizut nici
o descriere a lor in stare sdlbatici. Soiul fuLelhuen's Scarlet (Downing, Fruits, p. 5')i) are ,,frucle imense de
cea rrrai rrrare dimensiune", care aparlin speciei care se trage din F. uirgittiana ; dupl cum aflu de la prof. A. Gray,
fructul acestei specii este numai cu putin mai mare decit cel al speciei h-. uesca, adici fragii nogtri comuni, de
pirdule.
 cAPsuNrLE 309

in primul rind din fragii de phdure sau alpini cultivali, care se trag
constatt
din F. in Europa gi America de Nord. Dup[ clasificarea lui
uesce, indigend
Duchesne, exisld opt variet5li sdlbatice europene de F. nesca, mai multe
dintre ele fiind ins[ considerate de unii botanigtidrept specii. In al doilea rincl
vin fragii I'erzi, care se trag din specia europeand F. collina, pulin cultivali
in Anglia. A treia specie este Hautboi.s, care se trage din specia elrropeanfl F.
elati-or. Cea de-a patra specie purpurie se trage din F.
indigeni, r[spin-
ui.rgi.nf.ana
ditI in toatd America de Nord. A cincea este specia chilianS, descenclentI din
tr. chi.Ioensfs, care cregte pe coastele de vest ale regiunii temperate dinAmerica
de Nord gi de Sud. In fine, specia Ananas sau Carolina (incluzind OkI Blaclts)
care a fost consideratd de majoritatea autorilor drept specie distinct5 sub
nttnrele de F. grandillora gi care se zice c[ cregte in Surinam, ceea ce este o
eroare evident5. Cea mai competent[ autoritate in materie, dl Gray, considerzi
aceasti formd ca fiind numai o rash puternic marcati a speciei tr. chf.Ioensic ror).
Majoritatea botanigtilor considerfi aceste cinci sau $ase forme ca fiind specii
distincte. Aceasta este ins[ indoielnic, deoarece Andrerv Knightl02), care a oblinut
nu mai pu{in de 400 de soiuri de fragi hibrizi, afirmfl cd F. ui.rgf.ntana, chi.Ioensi.s
gi grandillora ,,Se pot reprodnce impreun5, la intimplare" $i, in conformitate
cu principiul varialiei analoge, el a constatat ,,c[ variet5ti similare se pot
obline din sSrninta oricdreia dintre ele".
De la Andrew Knight incoace exist[ numeroase dovezi suplimenl2rg roe)
asupra incrucigdrii spontane intre formele americane. De fapt, cele mai alese
variet5{i existenle la noi le datordm u nor asemenea lncmcigflri. Knight nu a
rerrgit sd incrucigeze fraga de pldure european[ cu Anteri.can Scarlet sau Haut-
boi.s. Dl Williams din Pitntaston a reugit totu gi, insd descendenlii hibrizi
din llautbois, clegi att fructificat bine, nu au produs niciodat[ seminle, cu o
singurl exceplie care a reprodus forma parental5 fuifo1ifl5 toe;. I\taiorul
R. Trevor Clarke md informeaz6 cra a incrucigat doud soiuri din grupul ananas
(Mgatt's B. Qtteen gi Keen's Seedling) ., fraga de pddure gi Hautbots gi ci in
fiecare caz el nu a oblinut decit o singurd plantul5 din sdmin!5 ; una din ele
a fructificat, insfl era aproape steril5. De W. Smith din York a oblinut
hibrizi similari, clr rezultate tot atit de nesatisf5c[toare 105). Vedem astfel lffi)
c5 speciile europene gi cele americane nll pot fi incrucigate decit cu oarecare
greutate. Este ins[ indoielnic dacfl hibrizi suficient de fecunzi pentru a merila
s[ fie cultivali vor fi vreodat[ produgi astfel. Faptul este surprinzdtor, pentru
c[, dupd cum aflu de la prof. Asa Gray, aceste forme nu sint stnrctural prea
distincte, iar in linuturile unde cresc in stare sllbaticd ele sint nneori legate
intre ele prin forme intermediare, care cu greu se pot deosebi.
tot) L. de Lamberlye, Le Fraisier, 1864, p. 50.
102) l'ransact. Hort. Soc., vol. III, 1820, p. 207.
1031
Vezi un raport al prof. Decaisne gi al altora, ln Gardener's Chronicle, 1862, p. 335 gi 1858, p. 172;
qi lucrarea d-lui Barent ln Hort. Soc. Transactions, vol. VI, 1826, p. 170.
r01) Transact. Hort. Soc., vol. \r, L824, p. 294.
t06S
Journal of Horticulture, S0 decembrie 7862, p.779. Vezi de asemenea dl Prince, ln acelaqi sens. .Ibfdem,
1863, p. 418.
lm) Pentru dovezi suplimentare, vezi Journal of Horticulture, I decembrie 1862, p. 721.
:lrl FR UCTE

Cultura intensivfl a c[pgunilor este de dat[ recentS, iar variel[tile culti-

r-ate pot fi clasificate, in majoriLatea cazurilor, ln una dintre formele iniliale,
ar'ltate mai sus. Deoarece fragii americani se incrucigeazd, atit de u$or Di spontan,
nu incape indoial5 c[ in cele din urmd ei se vor confunda ln mod inextricabil.
Constat[m, de fapt, cI in prezent horticultorii nu se tnleleg intre ei in ce grilp
s[ situeze citeva dintre varietdti, iar un colaborator al revistei,,Bon Jardi-
nier" din 1840 observ[ cd inainte vreme era posibil de a c]asifica toate varie[[-
{ile intr-o specie oarecare, lns[ aclrm aceasta este imposibil cn formele americane,
noile r.arietdli englezegti umplind complet lacunele existentel0?). Amestecul
a dou[ sau mai multor forme iniliale, despre care avem toate motive]e de a
crede c[ s-a produs la unele dintre productiile noastre cultil'ate de demult,
vedem cd se produce de fapt qi ast[zi la c5p.strnile noastre.
Speciile cultivrte prezintd unele variatii care merit5 atenlie. \rarietatea
Black Prince, provenit5 din slminla variet[{ii Keen's Imperial (aceasta din
trrmd fiind ob{inutd din s[minla unor cdpgune alb e, white Caroli.na) este remar-
cabilfl prin ,,suprafa{a ei de culoare inchisd gi lucioasd gi prin faptul ch pre-
zint"d. un aspecL diferit de al oricirui alt soi" roe). Cu toate ch la cliferite varie-
tbti fructul se deosebepte atit de mult prin form5, dimensiune, cttloare gi cali-
taLe, a$a-numita siminth (care corespunde intregului fruct la prun), cn exceplia
faptului c5 este mai mult salr mai pulin infipt[ in pulpl, dupl p[rerea lui
De Jonghg roo) este absolut la fel la toate variet5lile. Aceasta se poate explica
prin faptul ci sdminla nu are nici o valoare gi, in consecin!5, nu a fost supus[
selecliei. Fraga are de regul5 frunze trifoliate, insd Duchesne a ob{inut in 1761
o varietate a frag[i de p[dure europene cu frunze simple $i pe care Linnd a
ridicat-o cu oarecare indoialS la rangul de specie. Plantele din s[rninta acestei
variet5li, ca pi acelea ale rnajorit[{ii varietitilor care nu alr fost fixate prin
seleclie indelungatS, revin deseori la forma obignuitd saLI prezintfl stdri inter-
mediare 110). O varietate obtinutd de dl Myatt 111), care se pare cd aparlinc
uneia dintre forrnele americane, prezint5 o varialie de naturd optts5, avind
frunze cu cinci foliole. Godron gi Lambertye men{ioneaz6, de asemenea o varie-
tate de tr. colli"na cu frunze 5-foliolate.
CArpuNe Red Bush Alptne (una d"in secliaf . uesca) nu produce stoloni. Aceasti
remarcabil5 devia{ie structural[ se reproduce fidel prin seminle. O alt[ sttbvarie-
tate, White Bush Alpine, este la fel caractertzati, ins5, atunci cind se reproduce
prin seminle, deseori ea degerereaz[ gi produce plante cu stolonltrz). Se pare cd o
clpgund din seclia ananas americanS de asemenea nu face decit pulini stolonill3).
S-a scris mult despre sexul c[pgunilor. VarietaLea tipicd Hautbois poarL[
organele mascule gi femele pe plante separate tln) gi ca urmare, €& a fost denrt-
107; Comte L. cleLantbertye, LeFraisier,p22L gi 230.
108) fransnct. IIort. Soc., vol. VI, p. 200.
tos) Gardener's Cl'tronicle, 1858, p. 773.
110; Gorlron, De I'espice, vol. I, p. 161.
rrLS Gardener's Chronicle, 1851, p. 440.
rrz; G. Gloede, ln Gardener's Chronicle, 7862, p. 1053,
113; Downing, Fraffs, p. 532.
111; Barnet in Hort. Transactions, vol. VI, p. 210.
 CAPSUNILE 311

mite de Duchesne cli.oi.ca; deseori ea produce ins[ flori ]rermafrodite, si Lind-

ley tts; a oblinut curind o formd autoprolific[, reproducind asemenea plante
prin stoloni gi distruginrl in acelagi timp formele mascule. Celelalte specii prezintd
deseori o tendin!5 spre o separatie imperfectd a sexelor, clupS clrm am observat
la plantele suplise unui regirrr f orlat de ser5. Mai multe varietSli engleze$ti care
i" Anglia nll pI'ezintX o asemenea tendin{[ atunci cind sint cultivate pe soluri
bt.rgate, in clin.a rrord-arnericanS tl6), produc de obicei plante cu sexe separate.
Astfel, in Statele Unite, s-a observat ci un intreg pogon de Keen's Seedli.ngs
era aproape steril prin absenta florilor mascule; de regul[ insi mai adeseori
plantele rnascule covir$esc pe cele femele. Ciliva membri ai Societ5lii horLicole
din Cincinati, special desemnali pentru a cerceta aceastd problem[, cornu-
nic[ : ,,pttline varietS{i au florile perfecte la arnbele organe sexnale" etc. Culti-
vatorii cu cel mai mare succes din Ohio, la fiecare gapte rinduri de ,,pisttllata"
sau plante femele, planteazl un rind de plante hermafrodite, care ofer[ polen
pentru ambele feluri, ins[, din cavza epuiz[rii lor prin produclia cle polen,
aceste plante fac mai puline fructe decit plantele femele.
Variet5{ile se deosebesc prin constitulie. Unele dintre cele mai bune soiuri
englezegti, ca soiul Keen's Seedlings, sint prea putin robuste pentru anumite
pdrli ale Americii de Nord, acolo unde alte varietdti englezegti gi multe altele
americane reugesc pe deplin. Acel fruct splendid, the Bri.ttsh Queen, nu poate
fi cr-rltivat decit in puline locuri - atit in Anglia, ctt gi in Franla - gi aceasta
depinde dup[ cit se pare, mai mult de natura solului decit de climfl. Un renumit
grddinar spune c[,,nici Irn muritor nu ar putea cregte varietatea Brittsh Queen
la Shrubland Park, afarl de cazul in care toatd natura solului ar fi modificat5 1u).
I-a Constanti,ne este unui dintre soiurile cele mai viguroase gi poate rezista
jernilor ruseqti, insl este ugor ars de soare, astfel cd nrl reugegte pe anumite
solttri, atit in Anglia, cit gi in Statele {Jnl1s tta). C[pguna-ananas trilbertPtne
,,necesitd mai mr"rlti apI decit oricare altS varietate gi dac5 plantele au suferit
o dati de secet5, ulterior ele nlr mai sint bune aproape de nimic, sau chiar
de nimic" rrs). Cdp$Lrna Cuthill's Black Pri"nce prezintd o neobignuitd su scep-
tibilitate de a fi atacatd de mand. Astfel, s-au inregistrat nu mai pu{in de gase
cazuri in care aceastfl varietate a suferit grav, in timp ce alte varietdli, crescind
foarte aproape gi tratate in exact acelagi fel, nu all fost atacate de loc de
aceastd ciupsrsfi tzo). Epoca de coacere se deosebegte mult la diferitele varietd{i,
unele dintre ele, apar{inind grupelor de pddure gi alpine, produc chiar o succe-
siune de recolte in decursnl intregii veri.

Acntgut (Ribes grossularta). Cred c[ nimeni -n-a pus la irrdoial5 c[ toate

soiurile cultivate se trag din planta silbaticd purtind acest nume, gi care este
tL1:.
Garclener's Chronicle, 1817 , p. 539.
u6,; Pentru diversele afirmatii ln legituri cu fragii americani, rrezi Downing,
Fruffs, p.52.1 ; Gardener's Chrct-
nicle, 7843, p. 188 ; L847, p. 539; 1861, p. 777.
ttt) Dl D. Beaton ln Cottage Gardener,1860, p. 86. \rezi de asemenea Cottage Gardener,1855, p. 88, gi multe
alte surse. Pentru continent, vezi F. Gloede, ln Gardener's Chronicle, 1862, p. 1053.
11t; Rev. W. F. Radclyffe, ln Journcil of Hort., 14 martie 1865, p.207.
ttn) Dl H. Doubled.ay, ln Gardener's Chronicle, 1862, p. 1101.
Lzo:r
Gardener's Chronicle, 1854, p. 254.
372 FRUCTE

comune in Europa centrald gi de nord. De aceea este recomirndabil s[ indiciim

pe scurt toate punctele care au variat, cu toate ci ele nn sint de Inare impor-
tanld. DacS se admite c[ aceste deosebiri se datoresc culturii, autorii vor fi
poate mai pu{in dispugi s[ presupun[ existenla unui mare nnm[r de forme
parentale sdlbatice, necunoscute, ale celorlalte plante culLivate ale noastre.lgriqttl
nu este menlionat de autorii din perioada clasicfl. Turner vorbepte despre
el in 1573, iar Parkinson, in 1629, indici opt varietlti ; catalogul Societirlii
horticole din 1842 prezintfl 149 de varietdli, iar listele pepinierigbilor din Lan-
cashire par s[ includd peste 300 de nume t'1). Gflsesc in Gooseberry Grower's
Register din 1862 c[ 243 de variet5li distincte au fost premiate la diferite
perioade, astfel c[ un numlr enorm trebuie s[ fi fost expus. Fdrh indoialir c[
deosebirea dintre nllmeroasele varietSli este f oarte mic5. Clasificind insir
fructele pentru Societatea horticolS, dl Thompson a constatat c[ existfl mai
pulind confuzie in nomenclatura agrigului decit in a oricdrui alt fruct. El
atribuie aceasta ,,marelui interes arltat de cltre crescdtorii de fnrcte pentru
expozi{ii gi pentru descoperirea unor soiuri cu nume gregite", ceea ce arat[
cd toate soiurile, oricit ar fi ele de numeroase, pot fi recunoscute cu cerbitudine.
Tufele se deosebesc prin modul lor de cregtere, putlnd fi recte, divergente
sau pendule. Perioadele de infrunzire gi inflorire diferl una fald de cealaltd
atit in mod absolut, cit qi relativ. Astfel, varietatea Whitesmilh produce flori
timpurii care, nefiind apdrate de frunze, dup[ cit se spune nu ajung niciodatd
la fructific2pg rzz). Frunzele variazd, prin dimensiunea, culoarea gi profunzimea
Iobilor; ele sint pe fald glabre, pufoase sau pdroase. Ramurile sint mai mult
sau mai pu[in pufoase sau spinoase ; ,,varietatea Hedgehog ") igi trage numele
din aspectul neobignuit de spinos al l5starilor gi fructelor sale". Pot arlta
ci ramurile agrigului silbatic sint netede, cu exceptia ghimpilor de labaza mugu-
rilor. Ghimpii sint fie foarte mici, pulini pi simpli, fie foarte mari 5i tripli ;
uneori ei sint rlsfrinli gi foarte tali la bazd. La diferitele variet5li, fructele
variazd, ca abundente, perioadd de coacere gi prin persistent5, uneori conti-
nuind s[ atirne pind ce se zbircesc; de asemenea, variazf, foarte mult ca dimen-
siune, ,,unele soiuri avind fructul mare in cursul unei perioade foarte timpurii
de cregtere, pe cind altele fiind mici pind aproape de coacere". F'ructul variazd'
mult la culoare, putind fi rogu, galben, verde sau alb (pulpa unei anrtmite
agrige de un ro$u inchis este gdlbuie) ; varia zd, apoi la gust gi poate fi glabru
sau pufos. Totugi, pu[ine dintre agrigele rogii sint pufoase, 2$& cum sint multe
dintie aga-zisele agrige albe, iar prin faptul c[ fructele utrui soi sint foarte
spinoase, acesta este denumit Henderson's Porcupine. La douI dintre soittri,
fiuctele coapte capdtd un aspect brumat. Fructul mai variazS prin grosimea
gi nervurile pielei gi, in sfirgit, prin forma lui, care poate fi sfericd, elipsoidal[,
ovoidi sau obovoidfi tza).
Am cultivat 54 de variet5li de agrig gi, linind seama cit de mult se deose-
beau acestea prin fruct, plrea ciudat cit de mult semdnan florile lor. Numai
121)
Loudon, Encgclop. ol Gardening, P.930; li Alph. de Candolle, Gdorg. Bof.' p. 910.
r22) Loudon, Gardener's Magazine, vol. IV, 1828, p. 112.
t\
) Porc spinos (N. trad.).
123)
Dl Thompson prezint[ o descriere completi a agri;ului ln ?ransact. Hort. Soc., vol. I, seria a II-a, 1835,
p. 218, din care am luat majoritatea laptelor de mai sus,
 AGRI$UL 313

la puline flori am putut descoperi t'reo urml de deosebire in dimensiunea gi

culoarea corolei. Caliciul difer[ intr-o m5surd pulin mai mare, la nnele soiuri
fiind mai ro$u decit la altele, iar la unul dintre soiurile cu agrige albe gi glabre
el'a neobignuit de rogu. De asemenea, caliciul se deosebegte la diferite soiuri
gi prin faptul cd partea bazald poate fi glabrd, linoasd sau acoperiti cu peri
glandulogi. Merit5 notat cd spre deosebire de ce ne-am fi putut agtepta de
-
la legea corelaliei - o agrig[ glabrd gi rogie avea un caliciu remarcabil de pdros.
Florile soiului Sportsman au bractee colorate foarte mari, ceea ce constituie
cea mai neobignuitd devia{ie structuralS pe care am observat-o. Aceleagi flori
au variat de asemenea prin numdrul de petale gi uneori prin numlrul de stamine
pi de pistile, avind astfel o structurfl semimonstruoasfl gi totugi producind nume-
roase fructe. Dl Thompson observS. cd la agriga Pasti.me ,,pe laturile fructului
sint cleseori atagate bractee suplimentare" rz+1.
Punctnl cel mai interesant din istoria agrigei este cregterea constant[ a
dimensiunii fructului. Manchester este metropola amatorilor gi anual se distri-
buie pentrtt fructul cel mai greu premii de la 5 shillingi la 5 sau 10 lire ster-
line. Gooseberry Grower's Register apare anual, cel mai vechi anuar cunoscut
dateazd din 1786 gi este sigur c[ inc5 mai inainte cu ciliva ani s-au linut adundri
pentru adjudecarea premiilor 125). The Register din anul 1845 prezint[ o dare
de seam5, a 1,71 de expozilii de agrige {inute in anul acela in diferite localitdti;
gi acest fapt aratd pe ce scar5 intins[ se cultivau agrigele. Se spune 126) c[
fructul agrigei sdlbatice cintflregte aproximativ 7,08 g, insf, prin 1786 erau
expuse agrige cintdrind 15,5 g, astfel cd greutatea era atunci dubl5, iar in
I8I7 ea atinsese 40,30 g gi 1,10 g, pentru a mai cregte pinri in 1825, cind
s-a atins greutatea de 48,05 g gi 1,03 g. ln 1830, soiul Teazer cintirea 49,60g
gi 0,84 g; in 1841, soiul Wonderful cint[rea 49,60 g gi 1,03 g; in 1844, soiul
London cintdrea 54,25 g $i 0,77 g, in anul urmltor 55,80 g .5i 1,03 g, iar in
1852, in Staffordshire, fructul aceleiagi varietdti atinsese greutatea neobignuitd
de 57,35 g gi 0,45 g ttt), ceea ce face 58,06 g, adic[ intre gapte gi opt ori
greutatea fructului silbatic. Constat cd, un fruct mic, cu o circumferintd de
16,51 cm are exact aceeagi greutate. Agripa London (care a cigtigat in 1852, in
total, 333 de premii) nu a mai atins niciodat[ pin[ anul acesta, in 1,875, o
greutate mai mare decit aceea la care ajunsese in 1852. Este posibil ca agriga
sd fi atins acum cea mai mare greutate posibild, afard numai dacd in viitor nu
va apare vreo varietate nou[ gi distinct5.
Aceastd cregtere treptatd gi in general constanth in greutatea fructului,
incepind din ultima parte a secolului trecut gi pind in 1852, este probabil in
mare parte datoratd metodelor perfec{ionate de culLurd, cdrora astdzi li se
acordd cea mai mare grijd. Astfel, ramurile gi r5ddcinile sint tiiate, solul este
rtn) Catalogue of Fruits ol llort. Soc. Gard,ens, edilia a III-a, L842.
rzs; DlClarksondinManchester,despreculturaagriquluilnLoudon, Gardener'sMagazine,vol.IV,1828,p.482.
126) Downing, Fruits ol America, p. 273.
1277
Gartlener's Chronicle,\844,p. 811, unde este prezentat un tabel; gi 1845, p. 819. Pentru greutitile maxime
oblinute vezi Journal of Horticulture,26 iulie 1864, p. 61.
 rKULI E,

compostat $i afinat gi numai citeva bace sint ldsate cle fiecare tuf5 128). Este
ins[ f5r[ indoiald cd aceasti cregtere se datoregte in cea mai mare parte selec-
liei continue a acelor plante din sdmin{5 care au fost constatate ca fiind din ce
in ce mai capabile sd producd fructe atit de extlaordinare. Desigur c[ in 1817
soirtl HighwalJman nu ar fi putut produce fructe ca acelea ale soiului Roari,nq
I-,i.on din 1825. $i cu toate c[ acesta din rtrmfl a fost ctrltivat de rnulte persoane
in nurneroase localit5{i, nu ar fi putut ob{ine triumful suprern realizat in 1852
tlcr agriga Lonclon.

Nucur (J uglans reqia). Acest pom, ca pi alunul comun, aparlin unui ordin
foarte diferit de cel al plantelor cle mai sus gi de aceea ii men{ionhm aici. Nucul
cregte in stare sdlbatic[ pe munlii Caucaz gi Hirnalaia, u ncle dr. Hooker 12e)
a g[sit fructul pe deplin crescut, insd ,,tare ca o nucr"r de hickorv" *). Dupd
cum nrd inforrncaz[ dl de Saporta, el a fost grisit ln stare fosil[ in forma{iile
ter{iare clin Franla.
In Anglia, nucul prezint[ deosebiri considerabile in ce privegte forma
pi dimensiunea fructului, grosimea coajei gi a inveligului extern; aceastfl ultirnd
ittsttgire a dat nagtere unei varietSli pretioase nurnite ,,cu coaja sub{ire", care
suferd ins[ de atacurile piligoilor tto). Gradr-rl in care miezul urnple coaja
variazd mult. in Fran{a exisie o varietate denumiti strugure sau nucd-ctor-
chirtci, Ia care nucile cresc ln ,,grupllri cle cite 10-15 sau chiar 2A laolaltfl".
La o altl r-arietat€, p€ acelagi pom sint fnrnze cle diferite forme, ca la carpenul
heterofil; acest pom este de asemenea demn de remarcat prin faptul ci are
ramuri pletoase gi face nuci mari, alungite, cu coaja sublire 131). Dl Cardan
'a descris ln amflnunlime tsz; unele particularitirli fiziologice neobigntrite ale
varietd{ii care infrtrnzegte in iunie gi cal'e isi clezr'oltI frunzele gi florile cu patnr
sau cinci shptflnlini mai tirziu decit variet:,i!ile comunc. Aceast5 r'arietate --
clegi in ltina august este aparent in exact aceeagi stare de dezvoltare ca gi
celelalte soiuri _- igi menline frunzele gi fructul pinl mult nrai Lirzru, toamna.
Aceste particularitf,{i constitulionale sint striCb ereclitare. ln sfirgit, nucul
care este in mod nornral monoic, uneori nu reugegte s[ producd nici o floare
rnasculine 133).

AruNur (Corglus auellana). Majoritatea botanigLilor includ toate varie-

t5lile in aceeagi specie, alunul sdlbatic conrun rs+). Involucrul se deosebegte
considerabil, fiind extrern de scurt la soiul Burr's Spantsh gi extrem de lung
la aluna groa sd (f ilberl), la care este contractaL pentru a impiedica aluna de a
c[dea. AcesL fel de invelig apdrfl de asemenea aluna de pis5ri ; s-a observat
t") Dl Saul clin l,ancaster'. in Louclon Garrlener's Xlagazine, vol. III, 1828, p. 421 qi vol. X, 1834, p. 42.
tzsl Ilirnalauan ,Journals, vol. lI, 1854, p. 334. Nloorcrof L (Trauels, vol. II, p. 1aO) clescrie patru varietlti
cultivate in Ca;mir.
*) hicl<orv : arbori din genul Carga (N. lrad.).
L3o) Gardener's Chronicle, 1850, p. 723.
131.;
Lucrarea tradusi in Loudon Gardener's IVIag.,1829, vol. \t, p.202.
132; Citat ln Gardener's Chronicle, 7849, p. 101.
1331
lbidem, 1847, p. 54L qi 558.
134; Detaliile urm[toare slnt luate rlin Catalogue of Fruits, 1842, ln Garden ol Hort. Soc., p. 103
; ;i din
Loudon, Encgclop. ol Gardening, p. 943.
 CUCURBITACEE

astfel 135) cl piligoii (Parus) trec peste alunele groase (filbert) gi atac[ pe cele
rnari (cobs) $i pe cele comune care cresc in aceeagi livadS. La soiul fi.Ibert purpu-
riu, inr,eli$ul este purpuriu, la filbert i.ncreli"t, el este in mod curios laciniat, iar
Ia filbertul ro;Lt, pelicula miezului este rogie. La unele variet5li coaja este
groasH ; la aluna Cosford, ea este insfl sub{ire, iar la o varietate este alb5struie.
Alu na insdqi se deosebegte mult prin dimensiune gi f orm5, fiind or,-oidal5 gi
conrprimatS la ltlbert, aproape rotundd gi foarte mare la cobs gi la alunele spa-
triole, lunguia![ gi striatl longitudinal la aluna Coslord gi in patru muchii
obttrze la cea Downton Square.
CucuneIrAcEE. Mult[ vreme aceste plante au fost desconsiderate de cltre
botanigti. Nunleroase variet[li au fost luate drept specii gi, ceea ce se intlmpl[
tnai rar, diferite forme care trebuie considerate specii bnne au fost clasificate
drept variethti. Datoritd admirabilelor cercetdri experimentale ale distinsului
botanist dl Naudin 136), problema acestui grup de plante a fost elucidatl recent
in mare rndsnr5. Timp de mul{i ani, dl Naudin a observat $i a experimentat
asupra a peste 1200 de exemplare vii, adunate din toate collurile lumii. In
prezent sint recunoscute $ase specii din genul Cucttrbi,ta, dintre care au
fost crrltivate gi ne intereseazi numai trei specii, gi anume C. martma gi
C. pepo care cuprind dovleci, tidve, dovlecei, r'egetable marrow * ), precum gi
C. moschata. Aceste trei specii nu sint cunoscute in stare silbaticd, ins[ Asa
Gray ttt; prezint[ motive. r'alabile ln sprijinul ipotezei c[ unii dovleci stnt de
bagtin[ din America de Nord.
Aceste trei specii sint indeaproape inrudite, au acelagi aspect general gi,
dupS Naudin, nenumdratele lor varietdli pot fi intotdeauna recunoscute dupir
anumite caractere aproape fixe. Dar mai inrportant este c[, atunci cind sint
incrucigate, aceste specii nu fac serninte sau fac numai serninle sterile, in tirnp
ce variet5{ile se incrucigeaz5 spontan lntre ele cu cea mai rnare ugurin!5. Naudin
insistl (p. 15) c5, deqi aceste trei specii au variat prin nrrmeroase caractere,
totugi varialiile s-alr produs intr-un mod atlt de analog, incit variet5filepot fi
aranjat e in serii aproape paralele, dupd curn am vd,zut la f ormele eriului, la
cele doui rase de piersici gi in alte cazuri. Cu toate cd nnele variet5{i an un
caracter inconstant, totugi altele - atunci cind sint crescute separat, in conditii
de via{ir trniforme -- slnt, dup5 cum insisti Naudin in mocl repetat (p. 6,
16, 35), ,,dour5es d'une stabilite comparahle a celle des espdces les rnieux
calactdrisdes". O anumiti varietate, I'Orangit (p. 43,63), igi transmite carac-
terele atit de puternic, incit atunci cind este incrucigatd cu alte variet5li, cople-
gitoarea majoritate a plantulelor din sflminld ies totugi fidel. Referindu-se la
C. pepo, Nariclin (p. 47) spune ch rasele sale ,,re different des espdces veri-
tables qtt'en ce qu'elles peuvent s'allier les unes aux antres par voie d'hybri-
ditd, sans que leur descendance perde la faculte de se perpetuer". De-ar fi
s[ ne incredem numai ln deosebirile externe gi s[ renuntfun la proba de steri-
litate, ar urma ca din varietdlile acestor trei specii de Cucurbf.ta sd fie formate
1351
Gardener's Chronfcle, 1860, p. 956.
136.;
,fnnales rles Sciences l{aturelles Botaniques, seria a IV-a, vol. VI, 1856, p.5.
*) Soi de dovleac ovoid (N. tratl.).
L3?7
American Journal of Science, seria a II-a, vol. XXIV, 1857, p. 442.
316 FRUCTE

o nrultime de specii. In prezent, mulli naturaligti dau, dupI mine, prea pulind
inrportan{5 probei de sterilitate; este totugi probabil ca, dupd o indelungatS
culturi ;i varia{ie, sterilitatea reciproci a speciilor distincte de plante sI fie
eliminatd, dupei cum avem toate motivele de a crede c5. s-a intimplat in caztl
animalelor dotnesticite. $i nici nu ar fi justificat s[ preslrpunem ci in cazul
plantelor de cultur'5 varietd{ile nu dobindesc niciodati un mic grad de steri-
litate reciproc5. Aceasta o vom vedea mai complet intr-un capitol viitor, in
(:are anumite fapte sint prezentate ln baza autoritdlii competente in materie
a lui GArtner gi Kolreuter r38).
Formele de C. pepo sint clasificate de Naudin in gapte seclii, fiecare
conlinind varietdli subordonate. EI considerd aceastd planti ca fiind probabil
cea mai variabil5 din lume. Fructul unei variet5[i (p.33,46) poate avea o
valoare de peste 2 000 de ori mai mare decit valoarea fructnlui alteia ! Atunci
cind fructul este de dimensiune foarte mare, numdrul fructelor produse este
mic (p. 45) iar cind este de dimensiune mic5, produclia este bogat5. Nu mai
pulin surprinzdtoare (p.33) este varia{ia formei fructului; acesta, la specia
tipici este evident ovoid, dar poate deveni fie alungit pinl la cilindric, fie scurtat
pinf, la forma unui disc turtit. Avem de asemenea o diversitate aproape infi-
nitfl a culorii gi a stdrii suprafetei fructului, a consistenlei coajei gi pulpei,
precum $i a gustului pulpei, care poate fi extrem de dulce, fdinoasd sau amlruie.
Simburii se deosebesc intr-o micd mlsur[ prin formh gi surprinzdtor de mult
prin dimensiune (p. 34), avind de la 6 sau 7 pind la peste 25 mm lungime.
La varietltile erecte, care nu se tirdsc sau se aga![, circeii (p. 31), degi
inutili, sint fie prezenti, fie reprezenta{i prin organe semimonstruoase, fie
complet inexistenli. Circeii sint absenti chiar la unele r.arietdti tiritoare, la
(:are tulpinile sint foarte alungite. Un fapt neobignuit (p. 31) este cd la toate
varietS{ile cu tulpinile pitice, frunzele sint foarte asemln[toare ca form[.
Acei naturaligti care cred in irnuabilitatea speciilor sus{in deseori, chiar
in cazlll formelor celor mai variabile, cd acele caractere pe care ei le consi-
der5 ca ar,ind valoarea de specie nu se schimb5. Voi da un exemplu luat de
la un autor congtiinsie5 rse) care, bazindu-se pe lucrflrile d-lui Naudin, scrie :
,,?u milicu de toutes les variations du fruit, les tiges, les feuilles, les calices,
les corolles, les dtamines restent invariables dans chacnne d'elles". Totugi,
descriind Cucurbi"ta pepo (p. 30), dl Naudin spune : ,,Ici, d'ailleurs, ce ne
sont pas seulement les fruits qui varient, c'est aussi le feuillage et tout le
port de la plante. Ndanmoins, je crois qu'on la distinguera toujours faci-
lement des deux autres espdces, si l'on veut ne pAs perdre de vue les carac-
tdres differentiels que je m'efforce de faire ressortir. Ces caractdres sont quel-
quef ois peu marquds : il arrive m€me que plu sieurs d'entre eux s'effacent
presgue entirbrement, mais il en reste tou jorlrs quelques-uns qui remettent
I'obsert,ateur srlr Ia voie". In privin{a imuabilitetii aga-ziselor caractere de
ltt) Gartner, Bastardeneugung,lB4g, p. 8? qi p. 169, in legdturi cu porumbul ; despre Verbascunt, ibidem,
p. 92 ;i 181 ; de asemenea, lucrarea sa Kenntnis der Befruchtung, p.737. Cu privire la Nicotiana vezi I{iilreuter,
Zweite Forts., 7764, p. 53, cu toate ci acesta este un caz putin diferit.
rrel Dl Godron, De l'espdce, vol. II, p. 64.
 CUCURBITACEE 317

specie, trebuie notat acum ce impresie diferitd produce acest paragraf fa{5
de cel din opera d-lui Godron citat mai sus.
Voi adduga o alti observalie: naturaligtii afirmd in mod continuu c[ nici
un organ i-portant nll variazi; dar spunind aceasta, ei se invirtesc in mod
incongtient intr-un cerc vicios; c5ci, dacd Lln organ, oricare ar fi el, este foarte
variabil, el este considerat ca fiind lipsit de importantd, ceea ce din punct
de vedere sistematic este corect. Atit timp ins[ cit constanla este consideratl
drept criteriul importanlei, va trece multd vreme inainte de a se putea demonstra
cd un organ i-portant este inconstant. Forma mdritd a stigmatelor $i p ozr\ia
lor sesil[ la virful ovarului trebuie considerate ca fiind caractere importante,
fiind folosite de Gasparini pentru a separa anumili dovleci (pumpkins) ca
gen di.sti.nct. Naudin spune insl (p. 20) cd aceste pdrti nu sint constante gi c[
la florile variet[lilor Turban din specia C. martma ele igi redobindesc uneori
structttra obignuit5. Apoi, tot la C. marima, pin[ la 213 din lungimea carpe-
lelor (p. 19) care formeazd turbanul ies in afara receptaculului, care este redus
Ia un fel de platform5. Aceast5 structur[ deosebit5 apare insd numai la anumite
varietdti gi se transform[ treptat in forma comun5, la care carpelele sint
aproape complet inchise ln interiorul receptaculului. La C. moschata, ovarul
(p. 50) variazd, considerabil ca form5, putind fi ovoid, aproape sferic sau cilin-
dric, mai mult sau mai pulin umflat in partea superioar[ sau strangulat la
mijloc, drept sau curbat. Cind ovarul este scurt gi ovoid, structura interioard
nu se deosebegte de aceea a speciilor C. marima $i C.pepo; cind insi este alungit,
atunci carp elele nu ocuph declt por[iunea terminal[ umflatd. Pot adduga cI
la una dintre varietdtile de castravete (Cucumi.s sattuus), fructul conline in
mocl regulat cinci carpele in loc de trei reo). Presupun c[ nu se va nega c[ aici,
la majoritatea plantelor, avem exemple de mare variabilitate la organe de
cea mai mare importan![ fiziologicd gi de cea mai mare important5 pentru
clasificare.
Sagerebtet) gi Naudin au constatat cI in ceea ce privegte castravetele (C.
satiuus), acesta nu poate fi incrucigat cu nici o altd specie a genului gi de aceea
el este fdr5 indoialS o specie distinctd de cea a pepenelui galben. Aceast[ afirmalie
va apdrea in general inutil5, dar afl5m totugi de la Naudin 142) c[ existd o
rasd de pepeni galbeni al chrei fruct seamdnd atit de mult cu cel al castravetelui,
,,atit extern, cit gi intern, incit, cu excep[ia frunzelor, este aproape imposibil
de a le distinge".Variet[lile pepenelui galben par sd fie nenumdrate, cunoscind
c[ dup[ gase ani de studiu Naudin nu le-a dat de capit; el le imparte ln zece
seclii, conlinind numeroase subvariet5li care se lncnrcigeazd, reciproc cu cea
mai mare upurin{d 143). Din formele considerate de Naudin drept variet5li,
botanigtii au fdcut 30 de specii distincte ! ,,$i nu aveau nici cea mai vag[
cunogtin!5 despre mullimea de f orme noi care all apdru b pe timpul lor".
De altfel, crearea unor atlt de numeroase specii nu este citugi de pulin surprin-
1{0) Naudin, Tn Annales des Sc. Na/., seria a IV-a, Bot., vol. XI, 1859, p. 28.
LnL)
MCmoire sur les CucurbitacCes, 1826, p. 6, 2f .
r'21 Flore des Serre.s, octombrie, 1861., citat ln Garclener's Chron., 1861, p. 1135. Am consultat deseori
;i am
luat citeva fapte din memoriul lui Naudin despre Cucumis, din Annales des Sc. iv'a/., seria a l\i-a, Bot.., vol. XI,
1859, p. 5.
143; Vezi de asemenea Sageret, Xldmoire, p. 7.
318 ARBORI

ztitoare, dac[ lirlern seama cit de strict le sint transmise caracterele prin sit-
rllin![ gi cit de minttnat se deosebesc prin aspect.,,Mira est quiclem fbtiorur]r
et habitus diversitas, sed multo magis fructuuil" *), spune i,[n,rdin. Partea
valoroas[ este fructul gi,_ de regul[, ea este cea mai'modificatir. Unii pepeni
galbeni sint nu mai de dimensillnea unor pru ne mici, allii cintlresc pini,
la 30 kg, iar o varietate are fructul stacojiu ! Un altll r., are diametr.uj
mai mare de 2,54 cm, insfl uneori este h-rng de 0,91 rt, ,,incol[cindu-se in
toate direcliile ca trn garpe". Un fapt neobignuit este c[ la aceastd ultilli
varielate, mulLe piir'li ale planLei tulpinile, pedunculii florilor fernele, loltpl
- gi fructul copt prezint[
central al frunzelor gi rnai ales ovarul
- toate o plter-
nicd tendinli cle a se altrnqi. Mai multe variet5{i de p.pen. galben silb iirLere-
sante prin fapttrl ci dobindesc trdsdburile caracteristice ufu unor specii clis-
tinc[e gi chial alc unor genuri distincte, degi inrudite. Astfel, p.p.nele-garlte
seamdn5 oarecllm ctt fructul de Trichosanthes angui.na. Am vizut cft alte iarie-
t[ti seamln[ mult ctt castravetele, iar stmburii unor varietdli egiptene ap
semintele atagateS. o porliune a pulpei, ceea ce este caracteristic inllritor
forme sllbzrtice. In sfilgit, o varietate de pepene galben din Alger este ilLe-
resant[ prin faptul c[ atunci cind este copt, aceasta se cunoalte ,,prinLr.-,
dislocare spontanl gi aproape brus ch", cind apar dintr-odab[ crdpzifuri aclilt,i
$j fructul se desface in buc5li, ceea ce se intimpl5 cu C. momord.ica silbaticri.
in fine, dl Naudin afirm[ pe bund dreptate c[ aceast5,,producere extraor.rli-
nar[ de rase gi variet5ti de cdtre o singur[ specie, precrrm gi perrnaneula ],r'
cind nu este tulburatri prin incrucigdri sint fenomene care incit[ la reflexit.",

ARBORT FOr_,OSrTORr Sr DECORATTYT

Arborii meritd sd fie examinali in treacdt, penLru cd. prezinti nuuler"oasi

varietlti, deosebite prin precocitate, mod de cregtere, frunzig gi scoar![. Astfrl.
catalogul d-lor Lawson din Edinburg conline 21 de variet[{i de frasin corlrir]}
(Frarinus ercelsior), dintre care unele se deosebesc mult prin scoarla lor, r,&r.t-
poate fi galben5, dungall crt alb rogcat, purpurie, plin[ de verllcozitir{i su]r
spongioz5[ rac). in pepiniera d-lui Paul se cultivd nu mai pulin de 84 cle r-arir-
t[ti de Iler ter). Dupd cum am putut constata in cazul arborilor, toate yalietl-
lile inregistrate s-all produs brusc printr-un singur act de varialie. Tilrirlt
indelungat necesar crepterii multor generalii gi mica valoare atribuitd r-aricir,-
lilor cttrioase explicd de ce modificdrile succesive nu a1 fost acumulate pi'i:r
selec{ie; rezttlLd de asemenea cd aici nu avern de-a face cu subvarieta{i srrlt,,r-
donate variet[lilor, acestea fiind subordonate la rindul lor unol gprpe Sp])r.-
rioare. Totu$i, Pe continent, unde pddurile sint mai bine ingrijiLe deciL in Apgii,,.

*) ,,Este uittritoare aceasLir divet'siLate a fmnzelor;i a aspectului, dar e ;i mai uimitoare tlir.clsitirlt,.
telor" (N. lrarl.).
1aa; I-ourlon Arboretum et Fruticetum, vol. II, p. lLl7.
La'1
Gtrrtle ner's Cltronicle, 1866, p. 10g(i.
 ARBORI

Alph. de Canclolls rao) spnne c[ nll existd silvicultor care s[ nu caute seminle
din varietatea pe care o considerd ca cea mai valoroas5.
Arborii nogtri folositori an fost rareori supugi vrerlnei modificdri conside-
rabile de condilii ; ei nu au primit ingrdgiminte bogate gi soiurile englezepli
cresc in clima lor proprie. Examinind totugi straLurile dc puieti din pepiniere,
se pot obsen.a in general deosebiri considerabile inLre ei. Tot astfel, cdl5torind
prin Anglia am fost surprins de deosebirile de aspect dintre aceleagi specii in
gardurile noastre vii gi in plduri. Deoarece plantele variazd. atit de mult in
stare silbaticI, chiar unlli boLanist competent i-ar fi grell sd se pronunle
dacd, dupI cnm cred en cI este cazLtl, arborii din gardtrrile vii variazd mai mult
decit acei care cresc intr-o pldurc seculard. Cultir.ati de c[tre om in p[dure
sau in garduri vii, arborii sint pugi in condilii de cregtere diferite de acelea in
care ei ar fi in mlsur[ s[ reziste in mod nattiral unei mullimi de concttt'enli,
adic[ nu slnt supugi unor conclilii strict natura]e. Chiar aceasLd neinsemnaLl
mcclificare ar fi suficient[ pentru a face ca descendentii oblinuti din sdminla
unor asemenea arbori sd fie variabili. Chiar dacd arborii nogtri sentisllbatici
sint sau nu mai variabili decit arhorii crescind in p[durile lor de bagtin5, ntl
p oate exista nici o inCoialzi cir ei au produs rin mai mare nunitr de varia{ii
structuraler, neobipnuite gi puternic marcate.
In ce privegte modul de cregtere, cunoagtem varietSlile pletoase satl pen-
dente de saicie, frasin, nlnt, stcjar gi tis[, prccum $i de alli arbori, 9i acest aspect
pletos este uneori ereditar, dcpi intr-un mod neobignuit de capricios. La plopul
Ae Lombardia.) gi la anumite varict[li fasLigiate sau piramidale de piidttcc-:i,
ienuperi, stejari eic. avem un fel opus de cregtere. Stejarul de Hessarn'), renu-
mit pentru portul sdu fastigiat gi pentru dimensiunile sale impresionante, ntl
seam[nd apfoape de loc ca aspect general cu stejarul comun i ,,tru este sigur
cd ghinda la produce plante cu acelagi port ; unele plante ies totugi la fel ca
arborele parenlal". Se pare c5 un alt stejar fastigiat a fost gflsit in Pirinei, irt
stare sdlbatic[, ceea ce constituie un caz surprinz5tor ; in general, el se repro-
duce atit de fidel prin s[min!5, inciL I)e Candol]e l-a considerat ca o specie dis-
tingfIrae). Ienuperirl piramidal (J. suectca)r.) igi transmite de asemenea carac-
terele pr.in slmin!5 ras;. Dr. Falccner m5 informeaz[ c[ la grldina botanic[
din Caicuta cdlclur:a male a flcut ca nrerii s5 devin[ fastigiati. Veclem astfel c[
acelagi rezultat decurge atit din efectele climei cit gi din cauze necttnoscttLe
150).

[n ce privegte frunzigul, intilnim la arbori frunze variegate care sint dese-

ori ereciitare, flrnze de un purpuriu inchis, sau rogii ca la alnn, dracil[ gi fag,
la aceste dou6 specii din urmd culoarea fiind uneori puternic, alteori slab ere-
ciitar[ 1b1). mai fntilnim apoi frunze adinc crestate gi frunze acoperite cu ghintpi
Lool GCogr.Bot., p. 1 096.
*) Plopul negru pirarniclal (N' ltat1.)'
La?) Gurttener's Cltonicle, 1842, p. 3(i
la8) Loudon, Arboretum et Fruticetum, vol. III, p' 1731.
**) J. comntunis L. vitt'. suecictt Ait. (N. tratl.).
Lns.' Ihirlem, vol. l\', p. 2489.
150; Godron (De I'esp1ce, vol. ll, p. 91) clescrie patru valieldti d.e Robinia, interesante pentru fclul lor de

cle5Lcre.
Lstl J1urnal of a Horticttllttal'1-nur, bg CaleclotticLn llorl. Soc., 1823, p. 107. Alph' dc Candollc, Gdogr. Bot',
p. 1083. Verlot, Sur la Prod.uction des Varidtds, 1865, p. 55, referitor la dracill.
320 ARBOR.I

ca la varietatea de IIer, denumitd, feror, care se pare c[ se reproduce prin sii-

nrinld tsz;. De fapt, aproape toate varietdtile neobignuite prezintd o tendin{ri
nrai mult sau mai pulin puternic marcat[ de a se reproduce prin s5min{[t;':).
Dtrpi Bosc 15a), acesta este intr-o anumit[ mdsurl caznl celor trei l'ariet[{i
de ulm, gi anume cel cu frunze late, cel cu frunze ca de tei gi ulmul cu rarnurile
tortuos rdsucite, la acesta din urm5 fibrele lemnului fiind rdsucite. Chiar in
cazul carpenului ( Carptnus betulus) heterofil, care are pe fiecare ramurl fnrnze
de dou5 f orme, ,,mai multe plante obtinute din slmin!5 gi-au pdstrat toat e
aceeagi particularitate" rss). Nu voi mai adluga decit un singur alt caz deosebit
de varialie la frunze, gi anume aparilia a dou[ subvarietdti de frasin cu fnrnzt'
sirnple in loc de penate, care in general ipi transmit caracterul prin sflminlr-i ts0;.
Aparilia variet5{ilor pletoa se gi piramidale la arbori apartinlnd unor orclint
foarte diferite, precum gi a arborilor cn frunze adinc crestate, variegate 5i
purpurii, dovedegte c5 aceste deviatii structurale trebuie sd rezulte din anumitr.
legi fiziologice foarte generale.
Anumite deosebiri in ceea ce privegte aspectul general gi frunzele, nu mai
puternic marcate decit cele ardtate mai sus, au fdcut pe unii observatori serio5i
s[ considere drept specii distincte anumite forme cunoscute asthzi numai crl
simple varietflli. Astfel, un platan cultivat de multd vreme in Anglia era consi-
derat aproape de toat[ lumea ca fiind o specie nord-american5, ins5, duph cun]
md informeaz[ dr. Hooker, s-& stabilit acllm prin documente vec]ri ci estc
o varietate. Tot astfel, Thuia pendula sau filiformrs era consideratd de obser'-
vatori seriogi ca Lambert, Wallich pi altii, drept specie bunfl ; astd,zi se gtic
insi cd plantele ini[iale in numdr de cinci au apdrut brusc intr-un r5sacl (1t'
plantule din seminle oblinute tn pepiniera d-lui Loddige, din T. orientalt.s.
iar dr. Hooker a prezentat excelente dovezi cd, la Torino s[minta de T. pendul,t
a reprodus forma parental5, T. orientalis t5z).
Oricine a observat cum anumite exemplare de arbori infrunzesc gi pierd
frunzele mai devreme sau mai Lirziu decit altele din aceeagi specie. La Tuile-
ries existfl un castan silbatic renumit prin faptul cd lnfrunzegte cu mult nrai
de timpuriu deciL ceilalli, iar ling5 Edinburg se afl5 un stejar care igi pdstreazi
frunzcle pinl foarte tirziu. Aceste deosebiri au fost atribuite de unii autori
naturii solului. Arhiepiscopul Whately a altoit insd un pdducel timpuliu pc
tunul tardiv gi viceversa, constatind c[ ambele grefe gi-au pdstrat perioacltlc
lor proprii de infru nzire care se deosebeau prin aproximativ doud slpt[nrini.
ca gi cind ar fi crescut inc[ pe propriile lor tulpipitoe). Existfl o varietate de ulnr
de Cornwall .) care este aproape sempervirent gi este atit de delicat, incit
152; Loudon, Arboretum et Fruticetum, vol. II, p. 508.
153) \"erlot, Des uaridtis, 1865, p. 92.
lra; Loudon, Arboretum et Fruticetum, vol. III, p. 1 376.
ri') Gardener's Clvonicle, L841, p. 687.
tuu; Godron, De l'esplce, vol. lI, p. 89. In Loudon,
Gardener's LIag,, vol.
;i desenat un frasin stufos, variegat, cu frunze simple, originar din lrlanda.
ru') Garclener's Chronicle, L863, p. 575,
1i8,) Citat din lioyal Irish Academy, inGard.ener's Chronicle,1841, p.767.
*) Ulmtts foliacea Gilib. \^r. cornubiensis (West.) Rehd. (N. frarl.).
 ARBORI

l5starii sint adesea distnrgi de ger. De asernenea, variet5lile cle cer (0.cerri.s)
po1 fi clasificate in caduce, semisempervirente gi semper-r'irente 15e).

Ptrul (Pinus syluestrts). M[ refer Ia acest albore pentru ce prezintl

interes in problerna r,ariabilitntii nrai mari a arborilor nogtri din gardurile vii,
fa{[ de acei crerscuti in concli{ii strict naturale. IJn autor bine informal t0o)
afirrir ci in pidurile clin Sco[ia, uncle cregle spontan, pinul prezintd puline
variet[!i, insi,,,cincl m:;i rnu]Le genera{ii au fost produse cleparte de locul lor
de hagtinri, el variazi mrilt ca pclt gi frunzig, precum gi prin dirnensillnea,
forma $i culoareu conrrrilol sale". Este aproape sigur cd varietritile cle munte
gi cle cirnpie se cleosebesc prin t aloarera lemntrlui lor gi c[ se pot reproduce
fidel prin sirriinli. AsLfel se justificri obsen'alia hri Loudon, clupi care,,deseori
o \;arietaLe este tot iitit cle irnportant[ ca gi o specie, iar uneori chiar cu mult
nrai importan[.{" rat). De rnern{ionat ci acest arbore rnai variazi citeodatl in
ce privegte url calactei'r,lestul rle insemnat. Astfel, in clasificarea coniferelor,
sectiile sint stahilite clupi crlm in aceeagi teacd sint prinse dou5, trei sau cinci
fnrnze. Pintrl nostm nu are de regulil deciL dou[ fnnrze, insd s-au observat pi
exernplare cu ciLe tt'ei fnrnze inLr-o Leaci 162). Pe lingd aceste cleosebiri la pinii
senricultiva{i, nrai eristir in cliferite p[rti ale Europei rase naturale saLl geogra-
fice cale au I'ost consiclerale cle ciliva autori ch'ept specii distincte 163). Loudon164)
considcrir cir P. Stttrrtilio inrpr.eunri cu diferitele lui subvarietali - ca muqhus,
nuna e-tc., cal'e se de.osebesc rnult cincl sint plantate pe soluri diferile gi care
,,nu se rgproduc plin senriu[e clecit le.Jativ fidel", nu ar fi decit varietdli ale
pirnrltri conlun si dac'5 aceast:r s-ar dovedi ca fiind cazul ar constitui un fapt
interesant, cloveclincl cli nanismul din cauza expunerii indelungate la o clim[
aspr[ este inLr'-o oal'ecal'c m[sulti ereditar.
PAoucEt-ur (Crutaegus orgacanlha) a variaL nmlt. Pe ling[ nesfirgit,ele
varialii rnai rnici ale folnrei frunzelor gi ale climensittnii, durittitii, consistentei
nrai rnulL sau nrrii pu{in cilrnoase: gi fornlei bacelor, Loudon 165) enumerd 29
de varie.iir{i binc'niarc'ale. Pe ling[ acelea care sint cultiva[,e pentrtt florile lor
fnrrnoase, mai existir altele cu bace galbene-aulii, negre gi albicioase, altele cu
bace linoase gi eltele cu shimpi incovoia{i. Loudotr obsen'5. pe drept c[ motivul
principal pentru care priducelul a produs rnai multe varietSli decit rnajorita-
tea altol arbori cste c[ pepinierigtii seleclioneazra orice varietate rernarcabil5
din imensele rizoare de plantule cultivate anual pentru garduri vii. Florile de
piducel con{in cle obicei intre unul gi trei pistile, insd la dou[ variet5li nurnite
monoglJna gi sibiricct ntr existd clecit un singur pistil. D'Arso afirrnd cI in Spania
plducelul comun prezintl in mod constant acest caracter 166). Existfl de ase-
1-'e,l,o.r.i.r.r, Arboretum et Fruticetum, pentru uhn, vezl vol. IiI, p. 1 37ti ; pentru stejar, p. 1 816
16a1 ()ttietu:r'' s Oltrortit:lc, 181!), p. |i22.
rbl) Arbore[um. et Fruticetum, r'ul. l\-, 1;. 2 15().
162) Gut'dencr'' s Clu'otticlLr, Ifiir2, p. t]91].
104; \'czi I)r. (ihlist, Beitrdge zur Kenntnis Europdischer Pinus-Arten, Flora,1864. El aratl c[ ln Obet'-En.
grrrlirr. P. sLlluestris ;i P. rtlorttttntr sint. Iegate piin verigi intcrnr:cliarc.
L61) Arboretum et Fruticeturn, vol. I\r, p. 2 159
;i 2 189.
$s; Arboretum et Fruticetum, vol. II, p. 830. Loudon, Gardener's fuIag., vol. VI, 1830, p. 711.
166) l,orrtlon, Arboretum et Fruticetum, vol. I[, p. u31

2l
 FLORI

ntenea o varietate care este apetal5 sau cu petalele reduse la simple rr-rdimente.
Rerrrimitul p[ducel de Glastonburg infloregte gi infrunzegte! spre sfirgitul lui
clecernbrie, cind poartd bace provenind dintr-o inflorire anterioat5 toz). Meritd
notat c[ atunci cind sint tinere, mai multe varietdti de pdducel, precum gi de
tei gi de ienupdr, se deosebesc foarte mult prin frunzig gi aspect, ins[ in decurs
de 30 sau 40 de ani devin extrem de asemdndtoare 168), amintindu-ne astfel
de binecunoscutul fapt cd Cedrus Deodara, cedrul de Liban gi cel de Atlas pot
f i deosebiti cu cea mai mare u gurint[ cind sint tineri, ins[ numai cu multd
greutate la b5trine[e.

PIJANTE CULTIYATD PE}TTRU FLORI

Din diferite motive nu voi insista prea mult asupra variabilitetii plantelor
cultivate nllmai pentru florile lor. In itarea lor actualS, mulbe dintre soiurile
noastre preferate se trag din doud sau mai multe specii incrucigate gi ameste-
cate. Acest singur fapt ar fi suficient pentru a ingrellna detectarea deosebirilor
datorate variatiei. Astfel, de exemplu, este sigur cd, trandafirii, petuniile,
calceolariile, fuchsiile, verbinele, gladiolele, mugcatele etc. all avut o origine
multipld. IJn botanist care s[ cunoasc[ bine formele parentale ar fi probabil
in mdsuri sh descopere unele deose.biri structurale ciudate la descendentul lor
hibrid gi cultivat, gi ar observa fdrh indoiald multe particularitS{i constitutio-
nale noi gi interesante. Voi da citeva exemple, toate in leg[turd cu mugcata
gi imprumutate mai ales de la dl Beck roe), un renumit cultivator al acestei
plante. Unele variet5li necesitd mai multd aph decit altele; unele ,,nlr suportl
crilitul dacd se abuzeazd cind li se taie din flori"; altele, cind sint transplan-
tate in ghiveci, aproape cd nu ,,arat[ nici o rdddcind in afara bulgdrului cie
pdmint"; o varietate are nevoie de a fi tinutd un anumit timp in ghiveci pentrtr
a da tulpina floral5; unele varietdti infloresc bine la inceputul sezonului, iar
altele la sflrqitul lui ; se mai gtie in fine cd o varietatg rzo) rezist[ ,,chiar la
cildura maximd gi minimd necesard ananasului, ffird a se ardta mai etiolat.i
decit dac5 ar fi stat intr-o serd obignuitd, iar varietatea Blanche Fleur pare s.i
fi fost f5cut[ cu scopul de a cregte iarna, stind in repaus toatd vara, iutocmai
ca gi mul{i bulbi". Aceste diverse particularitdti constitutionale ar permite
unei plante in stare natural5 sd se adapteze unor conditii gi clime foarte diferite.
Din pu nctul de vedere care ne preocupd acum, florile nu ne interesea z li
decit in mic[ mdsur5, deoarece ele au fost cultivate qi seleclionate aproape
exclusiv pentru culoarea Ior frumoasS, pentru dimensiunea gi contttrttl lot'
des[virgit, ca gi pentru modul lor de cregtere. Nu s-e poate indica aproape nici
o floare multh vreme cultivat[ care sI nu fi variat considerabil in aceste cal'ac-
tere. Ce-i pas[ horticultorului de forma gi structura organelor de fructificare.
dacd acestea nu mhresc efectiv frumusetea florilor ? Ins[ cind aceasta se intint-
pld &$&, florile se modificd in caractere importante ; staminele gi pistilele pot
1oz,; Loudon, Gardener's IVIag., vol. IX, 1833, p. 123.
$47 lbidem, vol. XI, 1835, p. 503.
L6s1 Gerrlerter's Clrronit'Ie, 1845, p. 623.
rzo; D. Ijeaton it Cottage Gardener, 1860, p. 377. \'ezi dc ilsenlcneil dl fJecli, clespre aspectttl vat'ict:itri
Queen ,-l-[nb, lrr Gardener's Chronicle, L8-15, p. 226.
 FLORI 323

fi transformate in petale gi petale suplimentare se pot dezvolta ca la toate

florile bdtute. Procesul selecliei treptate prin care florile au devenit din ce in ce
mai b[tute, fiecare pas clin procesul transformdrii fiind ereditar, a fost inregis-
trat in mai multe cazuri. La a$a-numitele flori duble ale compozeelor, corolele
florilor centrale sint foarte modificate, modifichrile fiind ereditare. La cdldirug[
(Aqui.Iegia uulgaris), unele starnine slnt transformate in petale de forma necta-
riilor, incastrate perfect una in alta, insd la o anurnitl varietate sint transfor-
mate in simple petale 121). La primulele ,,hose i-n hose" , caliciul devine viu
colorat gi se mdregte, astfel incit seamdnd cu o corold. Dl W. Wooler m5 infor-
meazd, cd aceastd particularitate este transmisibild, pentru ch incrucigind un
polianthus comun cu unul avind caliciul colorat 172) unele dintre plantule au
mogtenit timp de cel putin $ase generalii calicir-rl colorat. La bdnutii.) hen-and-
chicken capitulul principal este inconjurat de o coroand de capitule mici, dez-
voltate din mugurii situa{i in axilele scuamelor involucrale. S-a descris un mac
minunat, ale cdnri stamine au fost transformate in pistile gi atit de strict a fost
mogtenit[ aceast[ parlicularitate, incit, din 154 de plantule din seminle, numai
una singur[ a revenit la tipul obignuit gi comun rza). Existd mai multe rase
de creasta cocogului (Celosia cristata) plantd anual[ la care tulpina florall
este in mod remarcabil ,,fasciat5" sau turtit[ ; Lrna dintre ele a fost prezen-
tati la expozilie 1?4) avind ldtimea de 45,72 cm. Rase pelorice de Glorinia
speciosa gi Anlirrhi.num maius pot fi reproduse prin seminte ; acestea se deose-
besc foarfe mult de forrna tipic[, atit, prin structur5, cit gi prin aspect.
O modificare mult mai importantd a fost inregistrath de Sir William gi
dr. ][ssks1 tz6) Ia Begoni.a fri.gi"da. Aceastd plantd produce normal in aceleagi
fascicule atit flori masculine cit pi femele, iar la florile femele periantul este slrper.
Dar la grddina botanic5 din Kew, o plantd a produs, pe lingd florile normale,
pi flori care constituiau tranzitii treptate spre o structurh perfect hermafro-
dite, la aceste flori periantul fiind infer. Pentru a arflta importanta acestei
modificdri din punct de vedere al clasificXrii, voi cita ce spune profesorul Har-
vey : ,,dacd o plantd cu asemenea flori ar fi apdrut in stare natural5 gi dacd un
botanist ar fi colectat-o, el nu numai cd ar fi agezat-o intr-un gen distinct de
cel al begoniei, dar ar fi considerat-o probabil chiar ca tipul unui nou ordin
naturalo'. Intr-un anumit serls, aceast[ modificare nu poate fi considerat5
drept monstru oz\tate, pentru ci structuri analoge apar in mod natural gi la
alte ordine, ca la Sarifragaceae gi Arislolochi.aceae. Acest caz devine mai inte-
resant prin observalia d-lui C. W. Crocker c[ plantulele din seminfe de flori
normale au produs plante cu flori hermafrodite gi periantul infer in aproape
aceeagi proportie ca gi planta parentald. F'lorile hermafrodite fecundate cu
propriul lor polen erau sterile.
rzr1 lloquin-'l'andon, Elintents de Thatologie, 1841, p. 213.
rzzl \'ezi cle asetnenea, Cotlctqe Gurdener, 18(i0, p. 133.
*) Bcllis perenrtis L. (l'. trad.)
rza,; Cilat cle Alph. cle Candolle, IJibl. Urtiu., noiembric 1802, p. 58.
rzal IinighL, Transact. Hort. Soc., vol. I\', p. 32?.
tz57 Rolcttticcrl )Iugazirte, tab. 5160, fig. 4; Dr. I'Ioolter, in Gurdener,s Chron., 1860, Ir. 190. Prof. Flalvey
ln Gardener's Cltron., 1860, p. 145; Dl Crocker, 1n Gard. Chron., 1861, p. 1C92.
 FLORI

Dacir horticultorii s-ar fi ocupat gi de alte modifichri stlucturale pe lingir

acelca cle valoare decorativ[ gi dac[ le-ar fi seleclionat gi reprodtts, s-ar fi ob{i-
nrr l- cu sigtrran!.i o niullime de r-arietiti curioase ; gi acestea gi-ar fi transnris
probabil crlraclercle atit de fidel, incib culLivatorul s-ar fi inbristat ca pi in
cazrrl legumelor, atunci*cind*lrrtregul slu r[zor,'nu ar fi-prezentat un aspect
runifornr. Flolicultorii s-au ocupat in unele cazuri de fntnzele plantelor lor,
crcinci dcscnele cele mai elegante gi sinretrice de alb, rogu gi verde, care, ca in
cazul rnti"scatelor, sinL nneori strict ereditare ttu). Oricine examineazd, in nrocl
obignriit flori cle cultur[ intensir'5 clin grldini gi sere va observa numeroase
cleviatii stnrcturale. I\{ajoritatea aceslora trebuie insd considerate drept simple
nlonstluozith{i gi nu sint interesante. decit in mirslrra in care arati cit de plasticri
devine organiz-nlca 1;lantei in condi{ii de culturh intensiv[. Din acest punct de
\-ederr', lucr:iri ca T erutologie a plofesorului Moqr-rin-Tandon sint foarte instnrcLivr..

TnXr-r-raIrIIrII. Accste flori oferi

exemplr,rl unui numir de forme consicle-
rate ln general clre1;t specii, c& R. centifoli.a, gallica, alba, dantascena, spi.no-
sissima, brut:leutu. indica, semperflorens, moschata etc., care au variat in rnare
nilsuri pi s-au incnicigat reciploc. Genul Rosa este cnnoscut ca dificil $i, cu
toate ca unele dintre formele cle rnai sus sint recunoscute de to{i botanigtii
ca s1;ecii clistincte, rltclc sint indoielnice. Astfel, in ce privegte formele brita-
nic€', l3rhington acimite 17 specii, iar Bentham numai 5. Hibrizii unora dintre
speciiler ccir: tnai clistinctc _-[de exernplu din n. inrlica fecundat[ cu polenul
tle R. cenlilolict - produc s[nrin!5 abundent5. Afirrn aceasta in baza autori-
tltii in n.aterie a cl-lui Rivslc tzz), din a clrui lucrare am extras rnajoritatt.a
datelor cle rnli jos. Cunoscind cd aproape toate formele iniliale aduse clin dife-
rite lIri au fosl incrucigate pi reincntcigate, nu este de mirare ca Targioni-
1'ozztl,Ii, r'olhincl dcspre trandafirii comuni din gr5clinile italiene, sX obserr-tr
ch ,,[trra de b:r5tinri gi fornra precis:i a tipului silbatic al rnajoritdlii lor sint
problenrr: inr'[ ncrezolvnlg" rza). Totugi, referindtr-se la R. tndica (p. 68), dl
Rir-ers sl)r.rne cir un obsen'atol atent poate in gencral sd recunoascit desccn-
clen{ii fiecrimi gnrp. Acela;i autor vorbegte deseoli de trandafiri ca fiincl inLlu-
citva hibridizati; este ins[ evidenl cI in foarbe multe cazr.tri deosebirile datoratt'
varia{iei pot fi asLizi cieosebite nurnai prin decluc{ie de cele datorate hibli-
dizf ii.
Speciile au variat atit ca plante din s[mint[, clt gi ca plante oblinute clin
muguri, astfel dc nruguri modifica{,i fiind deseori denumi{i de qr[dinari ,,mocli-
ficriri bnrgte (spor'ts)". In capitolul urmfltor voi discrita pe larg acest din urtnti
subiecL gi voi alita cd varialiile. mugurale pot fi reproduse nu ntrmai prin aito-
iLe, ci deseori gi prin sdmin!f,. Ori de cite ori apare un nolr trandafir avind un
caracter neobignuit pi oricum ar fi fost produs acel trandafir, dacd face sernin{e
dl Rivers (p. a) se agteapl[ clr incredere ca aceasta sd devin5 Lipul parental
al unei noi familii. Tenclinla de a varia este atit de puternic[ la unele soiuri.
1;67 -\lph. tlr (.anclolle, Gdogr. Bot., p. 1083; Cardener's Clvon., 18{i1, p. 1ll.l. Ereditalea zonelor albe ;i
attlii cle pc flunzele rnu;catclor dcpinde in ntare tnirsuri de ttah-rt'a solului. \'ezi Ill lJcaton in Jourturl of'IIttrli-
cttllurc, 1ti61, p. {i-l .

rz?7 'l'. Rivels, Rose Amateur's Guide, 1837, p. 2i.

L?81 Jottrnal Hort. Soc., vol. I\, 1855, p. 182.
 FLORI

ca la Vi"llage Mu[d (Rivers, p. 16), incit atunci cind este cultivat pe cliferite soiuri
el r-ariazra alit de mult la culoare, incit s-a crezut c[ formeazl mai mtrlte soiuri
distincte. Nun-iirul total al soiurilor esle foarte mare. Astfel, in catalogul sr"ru
pentnr anrrl 1829, dl Desportes enumer'5 2562 de soiuri cultivate in Franla;
f5r[ indoia]ir insir c[ o nrare ltalte a acestora este nrai rnult nonrinal5.
Ar fi cle prisos sd precizirm nulrleroasele deosebiri dintre difcrifele soiuri;
se pot rr;cn{ioua insl citeva particularit5li constitu{ionale. I\Iai rnril!i trancir-
firi francezi (Rivcrs, p. 12) nu pot trii in Anglia. Lin excelenb horticultor r7n)
obserr'I c5. : ,,ir aceeagi grldinl chiar', Iln trandafir care nu produce nimic
llng5 un zid expus spre sud va trhi ling5 unul expus spre nord. Acesta este cazul
soirrlui Paul Joseph de aici, care cregte r.iguros pi infloregte fnrrnos lingl un zid
expLrs spre nord. T'inrp de trei ani, gapte plante nu au produs nirnic ling[ un
zid expus spl'e sud". Mul{i trandafiri pot fi forta{i, ins[ ,,mul!i sint complet
inapti for{Irii, printre care este gi soiul General Jacquerninot" rso). Din efectele
incrucigilii gi ale varia{iei, dl Rivers prevecie cu entuziasm (p. 87) czi va veni
zitra in cale toli trandafirii nogtri, chiar gi Rosa nTuscoscl, vor a\-ea frunze sempcl'-
virente, flori splendide qi parfumate, precurn gi insugirea de a inflori din iunie
gi pinh in noiembrie. ,,Aceasta apare ca o perspectiv[ indepirtalS, ins.{ in
grirclinririt stdnrinla realizeazd. minuni", crirn de altfel cu siguran{ri cii a ri
realizat minu ni.
I\IelitX poate s[ redlnr pe scurt binecuttoscuta istorie a rrnrii gnrp de lran-
clafiri. In 1793, ci{iva trandafiri s5lbatici scolieni (n. sTrrnosissrma) au fost
transplantati intr-o grdclin[ tst;. t]nrrl dintre acegtia a flcut flori r;$or colorate
cu ro$u, din care s-a obtinut o planti cu flori semimonstnroase, clc asenleneil
colorate in ro$u. Din sernintele acestor flori au iegit plante cu flori senriinvoalte
$i, plin selec{ie continni, s-au oblinut opt subvariet5li in circa nour"i sau zece
ani. hr clecurs cle mai 1nrlin de 20 de ani, acegti trandafiri br-rttrli sc:o{icui au
sporil a[il de nrult ca numdr de exemplare gi soiuri, incit dl Sabiue a descris
26 cle valiet[[i bine marcate, clasate in opt sec{ii. Se pare cr1 in 1841 t8,), clin
pepinierele clin apropiere de Glascorv se puteau procura 300 de valietS!i,
descrise ca roze, purpurii, stacojii, rogii, tnarmorate, bicolore, albe gi galbene
gi cleosebincltr-se mult prin dirnensiunea gi forma florii.
Pexseetle (Viola tricolor) elc. Istoria ar:estei flori pare s[ fie desttrl cle
Jrine cunoscuLi. In 1687 ca se afla cultivatl in griclina Evelinei, fir[ sh se fi
dat insir nici o atenlic variel"i{ilor pinri in 1810-1812, cind lady tlonkc inrprcund
cu dl f,ee, rcnrrmitul pepinierist, art inceput cu clrc-l'gie culttira panselelor, asLfcl
ci in cufs cle citiva ani se pulcau cumpira 20 de variet5{i tsa;. Carn prin ace-
laqi timp, in 1813 sau 1814, lordul Gambier a recoltat ciLeva plante silbafice,
pc care g-rlclinanrl sXu, r1l Thomson, le-a cultivat inipleun[ cu citeva varietili

178) Rev. \\'. |. Radcliffe, l.n,Journul of Horticullurc, din 14 rnaltie 1865, p.207.
raol Gardencr''s Chrorticlc, 1861, p. 46.
rsrl Dl Szrbine, ln T'tcursact. Httrl, Soc., vol. lV, p. 285.
rs:; J. C. Loudorr, An Encllclop. of Plartts,1B41, p. 443.
rsa; Loudon. ()ctrr[ener's Magazfute, t'ol. XI, 1835, p.4'27; de asemenea Journul of Ilorticttllrrrc clin 11 eprilie
1863. p.089.
326 FLORI

horticole comune, realizind curind o ameliorare. Prima mare modificare a fost

transformarea liniilor de culoare inchisd din centrul florii intr-un ochi sau cenlrtt
de culoare inchis5, cum nu se mai vdzuse niciodat[ pind atunci, dar care este
considerat acum ca una dintre condiliile principale pentru o floare de prima
calitate. In 1835 s-a publicat o carte consacratd coniplet acestei flori gi se
puteau cumpdra 400 de variet5li cu nume distincte. Din aceste fapte imi-parc
ii aceastd plantfl meritd si fie studiatd, mai ales pentru marele contrast dintre
florile mici, neardtoase, alungite, neregulate ale panselei sdlbatice qi florile
frumoase, plane, simetrice, rotunde, catifelate, cu diametrul de peste 5,08 cIrI,
admirabil gi diferit colorate, gi care sint prezentate la expoziliile noastre. Clnd
m-am interesat insfl mai indeaproape, am constatat c5 degi variet5lile erau
atit de recente, totugi domnegte multd confuzie gi indoiald in privinla originii
lor. Floricultorii sint de pdrere ch variet5lile 184) se trag din mai multe forme
sdlbatice, gi anume V. tricolor, Iutea, grandtflora, amlena gi altatca, mai nlult
sau mai pulin incrucigate. $i cind am cercetat lucrdri de botanicd pentru a
stabili dacb aceste forrne ar trebui considerate drept specii, am gdsit aceea=si
indoiald gi confuzie. Vf"ola altaica pare s[ fie o form[ distinct5, insd nu gtiu ce
rol a jucat la originea variet[lilor noastre; se pare cI a fost incruciSatfl cll
V . Iutea, V. amoena n5). Acum este consideratd de toli bcltanigtii ca o varie-
tate natrrral5 a speciei V. grandiflora, iar atit aceasta, cit gi V. sudetica s-au
dovedit a fi identice cu V. Iutea. Aceasta din urm5 gi Y. tri.color (inclusiv varie-
tatea sa admisS, V. aruensi-s) sint considerate ca specii distincte de cfltre d-nii
Babington gi Gay tau;, care s-au ocupat in mod special de acest gen. Deosebirea
specificd dintre V. Iutea qi lri color este ins[ bazat[, in special pe faptul c[ una
eite strict peren[, iar cealaltd ru, precum gi pe alte citeva diferen{e mici 5i
neinsemnate la f orma tulpinei gi a stipelelor. Bentham unegte aceste dou ir
forme, iar o inaltd autoritate in materie, dl H. C. Watson 18?), spune cd ,,P€
de o parte Y. tri.color trece in V. aruensis, iar pe de alta se apropie atlt de mult
de V. Iutea gi V. Curti.si.i, incit aproape cd nu le mai poti distinge".
DupI ce am comparat cu grijd numeroase varietdti, am renuntat la aceastd
incercare, fiind prea dificil5 pentru cine nu este botanist de meserie. Majori-
tatea variet5lilor prezintl caractere atit de inconstante, incit - atunci cincl
cresc in sol sdrac sau cind infloresc in afara sezonului lor normal de inflorire -
ele produc flori mult mai mici gi mai diferit colorate. Cultivatorii vorbesc de
anumite soiuri cd sint remarcabil de constante, dar prin aceasta ei nu vor
sd spun5, ca in alte cazuri, cd soiurile igi transmit caracterele prin sdmin!5, ci c[
planta individual5 nu se schimb[ mult in stare de culturd. Principiul ereditS{ii
se aplicd totugi intr-o anumitl mdsur5 chiar varietSlilor labile ale panselei
sdlbatice, fiindc[ pentru a obline soiuri bune este indispensabil de a semdna
seminle de soiuri bune. Totugi, in aproape toate rdsadnilele mari reapar prin
reversiune citeva plantule aproape silbatice. Comparind variet5lile cele mai
raa; Louclon, Gardener's nlagazbre, vol. \-llI, p. 575; vol. IX' p. 689.
185) Sir J. Il. Smith, English Flora, vol. I, p. 306; H. C. Watson, CgbeleBritanni.ca, t'ol' I, 7847, p. 181.
rso; CiLat clin Annales dcs Sciences, in suplimentul la Bot. XIag., vol. I, 1835' p. 159.
ra71 Cgbele Britannica, vol. I, p. 173. \'ezi de asemenea dr. Herbert despre modificiri in culoare la exem-
plarele transplantate gi rlespre varialiile naturale ale speciei V. grancliflora,in T'ransact. Ilort' Soc', vol. IV, p. 19.
 FLORI s27

alese cu forrnele sdlbatice mai indeaproape inrudite, constatdm cI - pe ling[

deosebirea in dirnensiunea, conturul gi culoarea florilor - acestea se mai deo-
sebesc uneori prin forma frunzelor gi citeodatd prin lungimea gi l5limea sepalelor.
In special meriti atenlie deosebirile in forma nectariilor, avind in vedere cd
acele caractere care provin din acest organ au fost mult folosite pentru diferen-
{ierea majorit5tii speciilor de Viola. La un mare numdr de flori pe care le-am
comparat in 1842, am constatat cI la cele mai multe nectariile erau drepte ;
la altele, cap5tul era pu{in intors in sus, in jos sau in interior, pentrua Iua forma
unui cirlig; la altele, in loc de a avea forma de cirlig, la inceput se tntorceau in
jos in unghi drept, iar apoi spre spate gi in sus ; Ia unele, capdtul era considerabil
l5rgit; in fine, la altele, parteabazald era adincit5, devenind ca de obicei turtitd
Iateral spre cap5t. Pe de altd parte, Ia un mare numdr de flori pe care le-am
examinat in 1856 la o pepinierd dintr-o altd parte a Angliei, nectariile nu variau
aproape de loc. Or, dl Guy afirmd cd in anumite districte, in special ln Auvergne,
nectariile variet[tii V. grandiflora sllbatic[ variaz1, tocmai in modul pe care
l-am descris. Din aceasta putem oare conchide cd varietd{ile cultivate men{io-
nate mai intii se trag toate din V. grandiflorc gi ci, degi are acelagi aspect general,
al doilea lot se trage din V. tricolor ale c5rei nectarii sint, dup[ dl Guy, suscep-
tibile la o varia{ie mai mic[ ? Sau nu este oare mai probabil ca ambele aceste
forme sdlbatice, in alte conditii, sd varieze in acelagi fel gi grad, dovedind astfel
cd ele nu trebuie considerate ca specii distincte?

D al,ta. Aproape toti autorii

care au scris despre variatia plantelor s-au
referit la dalti, pentru cd se crede c[ toate varietltile se trag dintr-o singur[
specie gi ci toate au apdrut in Franla de la 1802 incoace, iar in Anglia incepind
din 1804 '88). Dl Sabine observl cd ,,a fost nevoie de un oarecare timp de culti-
vare inainte ca planta indigen[ sd-qi piardi calitdtile fixate gi sd lnceap[ s[
treacl brusc Ia acele modificdri care ne incint[ acum atit de mult" 18e). Forma
florilor s-a modificat considerabil, de la turtit[ la globular5. Au apdrut rase
asemdn[toare cu Anemone gi Ranunculus tno), care se deosebesc prin forma qi
dispozilia florilor; de asemenea, rase pitice, din care una nu are decit 45,72 cm
in indllime. S[minta variazfl mult ca dimensiune. Petalele sint fie colorate
nniform, fie pltate sau dungate gi prezint[ o diversitate aproape infinit[ de culori.
De la aceeagi plant[ s-au ob{inut plantule de 14 culori diferite'n') totugi, dupl
cum observ5 cll Sabine, ,,multe plantule iau culoarea p[rintilor". Perioada de
inflorire a fost considerabil grdbitd, probabil prin selectie continu[. Scriind
in 1808, Salisbury spune ci pe atunci daliile infloreau din septembrie plni in
noiembrie, ins[ in 1828, citeva noi varietdti pitice au incepub sd infloreascd
in iunie tn'), iar dl Grieve md inforrneazd, cd. varietatea Zelinda din grS,dina sa,
piticd gi purpurie, este in plin[ floare prin mijlocul lunii iunie, gi uneori chiar
rsa; Salisburv, ln Transnct. Hort. Soc., vol. I, 1812, p. 84, 92. O varietate sernibituti a fost proclusi la lla-
drid, ln 1790.
r8s) ?'ransdct. Ilort. Sot:., vol. III, 1820, p. 225.
1e0) Loudon, Gardcner's Xlaguzine, vol. \rI, 1830, p. 77.
lel) Loudon, Encgclop. of Garulenitry, p. 1035.
tez) Transact. Ilort. Soc., vol. I, p.91 gi Loudon, Gatdener's Mag., vol. III, 1828, p. 179.
32S FLORI

nlai de tinrpuriu. lntre anumile r.ariet5li au mai fost obsert-ate mici clcosebiri
constitu{ionale. Astfel, unele soiuri reu$esc mult mai bine intr-o parle a Angliei
cleciL intr-al[a le3). S-a remarcat de asemenea cI unele varietl{i necesitI mltlt
rrrai rnul[i umiditate deciL altcletea).
trlori ca garoafa, laleaua comnnd gi zambila, despre care se clecie cti sc
tr-ae fiecare dintr-o unici forml silbatic[, prezinti nenuntlraLe t'at'ieL5!i,
dccsebinclu-se aproape exclusiv prin dimensillnea, forma gi culoarea florilor.
Aceste plante
- pe ling,f a]te citeva cultivate clin \Iren]uri s[rlvechi gi care
s-arl reprodus timp indelungat prin buta.si, tnarcote, bulhi etc. - devin atit
de r-ariabile, incit aproape fiecare plantI noui ob{inutd din sirnin{5 fornteaz[
o noul rrarietate ,,p€ care, dac5 ar trebrri s[ le clescrient separat - cluptl ctll]l
scria b[trinul Gerarde in 1597 - ar fi s[ r.ostogolim piatra lui Sisif sz-tu sit
num[rdm boabele nisipului mdrii".
Zenrnne (Hgaci"nthus ori.entalis). Nteritfl s[ dirm o scurlzi relatare clespre
aceastd plant[ care a fost introdus[ in Anglia din OrienL in 1596'ou). Pelalele
florii iniliale, spune dl Paul, erau ineuste, zbircite, asculite pi de o texburl
clelicatS, iar astlzi sint late, netede, solide gi rotunjite. Natura erect5, grosimea
gi lungimea intregului spic, precunl gi dimensiunea florilor s-ilu rndriL toate.
CuloriL s-au intensificat gi air devenii rnai t'Arial-e. in 1597, Ge.rarde etltllnera
4 r'arietlti, iar in 1629 Parkinson nrrurlra opt. Ast[zi, r'arietS{ile sinb foalte
numerorse gi ar pritea deveni gi mai numeroase clupl un secol. Dl Paul observi
c[,,este interesant de a compara zambilele din 1629 cu ace]ea din 1864 gi de a
nota ameliorarea. Ar.r trecut de atunci 235 de ani gi aceasL:i floare simpl5 sel'-
ve;te a ilustra importantul fapt c.i formele initiale ale naturii nu rimin fixe
5i stabile, cel pulin atunci cind slnt ctrlbivatc. Privincl extremele, nu trcbuie
totrrqi s[ uitim cti au existat stadii intermecliarc care sinL in rnajoritale pier-
clute 1;entnr noi. Daci natura iSi pcrmite uneori un salt, rtret'sttl este insl dc
regulir incet gi treptat". trl adaug[ c[ ,,in mintca cul[ivatorului trebuie sir
existc un ideal cle frurnusele, pentru realizarca cflruia el lucreazd ctl capul gi
cri rnina". Vcdcm astfcl cit de clar apreciaz5 dl Paul, un cultivatot' cal'e a reugit
aclmirabil cultivarea acestei flori, actiunea selectiei metodice.
lntr-r,rn tratat curios $i, dup[ cit se pare, demn de incredere, publicat la
Arnsterclam'nu) in 1768, se afirrn[ c[ pe atunci se cuno$Leau aproape 2 000 de
soiuri de zambile; in 1864 ins[ dl Paul nu a g[sit in cea mai Inare gr5clinii din
Haarlent clecit 700. in acest tratat se spllne c[ Ilu se cunoagter nici un caz in
cat'e vreo varietate s[ se fi reprodus fidcl prin s[rnlntir. Totugi, soiurile alber
produc acum tnt) aproape intotdeauna zambile albe, iar ce'le galbene se reproduc
alrroape fidel. Zambila este interesant5 prin faptul cI a dat nagtere la I'arie-
iati cu flori albastre, roz gi galben distinct, toate de nuanle vii. Aceste trei
1sa.; Gorclener's Chron., 1813, p. 87. Cottage Gurdener, din fi aprilie, 1856, p' 3;3.
Dl \\:ildnran, in
1sa; Dl Ijaivre di o descriere interesanti a variatiilor succesive ale pliurulei chiuczclli, dc la introducerea ei
irr f'.rrlopa prin anul 1820, in lleuue dcs Couts Scientifiques, iunie 1fi(i1), 11.,12|i.
1e5) Cea mai buni qi mai complctri descliere a acestei plantc pe care arn intilnit-o este cea a rculttnitttltti
Irorticrrltor cll I'aul, clin Waltham, publicati in Gurderter's ChrorLir:Ie, 18ti'1 , p. 312.
1e6) Des Jacinthes, de leur anatomie, reproduction et culture, Atnsteldatn, 17fi(i.
rsz.; Alph. de Candolle, Gdogr. Dot., p. 1082.
 FLORI :.i29

culori primare nlr apar la variet[tile vreunei alte specii gi chiar la speciile dis-
tincte ale aceluiagi g€il, iar nneori ele nici nu apar toate. Degi diferitele soiuri
de zanrbile, in afarS de culoare, se deosebesc numai pulin una de alta, tottrgi
fiecare soi are caracterul sdu individual, care poate fi recunoscut de un ochi
foarte exersat. Astfel, automl tratalului din Amsterdam afirmi (p. 43) cI unii
floricultori experimenta!i, ca renumittrl G. Voorhelm, rareori dIcleau gre$
in a recunoagte numai dup[ bulb fiecare varietate clintr-o coleclie de peste
1200 de soiuri ! Acelagi autor men{ioneazd, citeva varia{ii neobignuite. Astfel,
zarnbila procluce de obicei $ese frunze; exist[ ins5 un soi (p. 35) care aproape
niciodatd nll are mai mult de trei frunze, un altul cu cel mult cinci, in Limlt
ce alte soiuri produc regulat gapte sau opt frttnze. O varietate denumitd La
Corgphde prcduce invariabil (p. 116) dou[ tulpini florale uniLe la un loc gi
acoperite cu o membran[. Tulpina flora]5 a unui alt soi (p. 128) iese din p[minb
intr-o teacd colorat5, inaintea apariliei frunzelor $i, in consecin![, este suscep-
tibil5 de a suferi de ger. O altd varietate emite intotdeauna o a doua ttrlpin[
floral5, dup[ ce prima a inceput s[ se clezvolte. In sfirgit, zambilele albe, ins[
colorate in centrul corolei cu rogu, purpnriu, sau violet (p. 129) prttrezesc cel
mai Lr$or. Se t'ede deci c5, atunci cind este indelung cultivat[ gi tratat[ cu
grij5, zambila, ca gi numeroasele plante tratate mai sus, prezrnLra multe varialii
neobisnuite.
In ulfimele doud capitole am ardtat, mai mult sau mai pu{in in amdnunt,
gama de varia{ii gi istoria, pe cit ne este clrnoscutd., a unui numdr considerabil
de plante cultivate in diferite scopuri. Unele dintre plantele cele mai variabile
- fasolea, ardeiul, meiul, mdturile etc. - art fost trecute. ctt t'ederea, deoarece
botanigtii nu sint de loc de acord care soiuri trebuie considerate clrept specii
gi care anllme drept variet5{i, iar speciile parentale silbatice ne sint necunos-
cute tnt). Numeroase plante de multd vreme cultivale in ![rile tropicale, ca
bananierul, au prodlls numeroase variet5fi, dar pentru cir rlu itu fost niciodaLl
descrise cu griji acestea au fost de asemenea trecute ctt r.edcrea. S-au prezenlat
totugi un nnrn5r suficient gi poate mai mult decit suficient de cazvri, astfel
incit cititorul sd fie in m[surd s[ aprecieze natura gi intensitaLea marii variatii
suferite de plantele cultivate.

rea; Alph. de Candolle, Giogr. Dof., p. 983.

 CAPITOLUL aI XI-Iea

DESPRE VARIATIA MUGURALA $I DESPRE AI'{UMITE MODURI

ANORMALE DE REPRODUCERB $I VARIATIE

Varialia mugurald Ia piersic, prun, cire;, vifd. de uie, agri;, coacdz Si bananier,
floriz camelii, azalee, uizanteme, trandafiri etc.-
d.upd aspectul fructului modificat-La
Despre protlucerea coloritului lu garoafe - Varialii mugurale Ia frunze - Varialii
prin drajoni, tuberculi gi bulbi. Despre lalelele pdtate - Varialiile mugurale se
-
transformd treptat, ce urmare a condiliilor de uiald schimbate - Hibtizi de grefd - Despre
segre{Jarea caracterelor parentale la librizi din sdmtnld, prin uarialii mttgurale - Despre
acliunea clirectd. sau imediatd a polenului strdin asupra plantei materne - Despre efectcle
unei fecunddri anterioare asuprct descendenlilor urmdtori ai animalelor femele -- Con'
clttzii si rezumat.

Acest capitol va fi consacrat in special unui subiect important din multe

puncte de vedere, $i anume varialiei mugurale. ln acest termen includ toate
acele modificdri brugte de structurd $i aspect care apar citeodatd la mugurii
floriferi $i foliari ai plantelor mature. Grddinarii numesc asemenea modificdri
,,sports' ', ceea ce este, dupd cum am observat anterior, o expresie gregit _aleas5,
ea fiind deseori aplicat[ unor varialii puternic marcate ale plantelor oblinute
din slmin!5. Deosebirea dintre reprodlrcerea prin s[mln{[ $j cea pe cale vege-
tativd nu este atit de mare cit s-ar pdrea la prima vedere. Intr-adevdr, intr-un
anllmit sens, fiecare mugur este un individ nou $i distinct. Asemenea indivizi
sint ins5 produpi prin formarea de diferite feluri de muguri, f[r5.ajutorul vleu.-
nui aparat special, pe cind semintele fecunde sint produse cu ajutorul a doud
elemente seruale. Modific[rile care apar prin varialie mlrgurale pot fi repro-
duse, in general, in orice mlsurd prin altoire, butagi, bulbi etc., pi uneori_chia.r
gi prin simin{d. Citeva dintre producliile noastre-cele mai frumoase gi folosi-
toare au apdrut prin varia{ie mugurald.
PinI ln prez-ent, varia{ii mugurale nu au f ost observate decit in regnul
vegetal. Este insd probabil cd daci animale compuse, cum sint coralii, ar fi
3:J',2 \TARIAJ-IA N{UGURALA

fost supuse unei domesticiri indelungate, ele ar fi variat prin muguri, pentm
cti in multe privinle ele sint asemdnStoare plantelor. De exemplu, orice caracter
nou sau cleosebit prezentat de un animal compus se reproduce prin oculalie,
a$a cum sc intimpld cu hidrele de diferite culori gi cum a aritat dl Gosse cI este
cazttl unei variet5{i neobignuite a unui coral veritabil. Varietdli ale hidrei all
fost de asemcnea altoite pe alte variet5li pi gi-au pdstrat caractenrl.
Voi prerzenta in primul rind loate cazurile de varialie mugurald pe care
le-atn putut adttna, ardtind apoi importanla lor t). Aceste cazuri dovedesc
cir unii autori, cum este Pallas, gre$esc atunci cind atribuie orice variabilitatc,,
incntcig[rii unor rase distincte sau unor indivizi aparlinind aceleiagi rase, ins[
pu{in deosebi{i unul de altul; gre$esc de asemenea gi acei autori care atribuie
orice variabilitate numai actului sexual. $i nici nu putem explica toate cazurilc
cle aparitie a unor noi caractere prin varia{ie mugural[ pe baza principiuhri
reversiunii spre caractere de mult pierdute. Cine doregte s[ judece in ce mlsurzi
fiecare varialie particulard este cauzatd direct de condiliile de viald va lrebui
s[ ref]ecteze serios asupra cazurilor care urmeazd s[ fie prezentate imediaL.
Voi incepe cu felul in care rrariatiile mugurale se prezint[ la fructe, p entnr
a trece apoi la flori gi in sfirgit, la frunze.

Ptsnsrcur (Amg gdalus persi.ca). In capitolul precedent am prezentat

cazurile unlri piersic-migdal gi unui migdal cu flori bitute care au prodns brusc
fnrcte mult asemdnhtoare cll piersicile adevdrate. Am ar5tat de asemenea
numeroase cazuri de piersici ce produc muguri care, dezvoltindu-se in rarnuri,
au produs nectarine. Am vdzut cd nu mai putin de $ase variet5li de piersic
denttmite, precum gi multe altele nedenumite, au produs astfel mai nlultc
variet5{i de nectarine. Am ar5tat c[ este foarte pu{in probabil ca to{i acegti
piersici, dintre care unii apar{in unor varietiti vechi gi care s-au reproclrrs cu
milioanele, sd fie hibrizi intre piersic pi nectarin; totodatfl amar[tat cd a atribui
acliunii directe a polenului t'reunni nectarin invecinat proclucerea intimplir-
toare de nectarine pe piersici este in contradic{ie cu orice analogie. Mai multe
cazuri sint foarte interesante, mai intli pentnr c5 fnrctul astfel produs a fost
uneori partial nectarind gi parlial piersicd ; in al doilea rind, pentm c[ aslfel
de nectarine produse brusc s-au reprodus prin sdminld ; in al treilea rind, penlnr
cir nectarinele sint prodnse din piersic atit prin simin!5, cit gi prin nruguri.
Pe de altii parte, sdminta nectarinei produce uneori piersici, gi am r.lizut un
caz in care un nectarin a produs piersici prin varialie nnrguralh. Deoarercc
piersica este cu sigurantd varietatea cea mai 'veche"sau primar5, prodncerea
de piersici din nectarini
- fie prin sdminld, fie prin muguri - s-ar putea consi-
dera ca un caz de reversiune. Anumiti pomi au fost descrigi de asemenea ca
producind fdr5 deosebire piersici sau nectarine, ceea ce poate fi considerat
drept o varia{ie nrugurald dusi la cel mai inalt grad.
t) De la publicarea primei editii a acestei cirfi, anr constatat cii in excelenta sa lucrare Production et lira-
tion des varietis, 1865, dl Carribre, qeful pepinielelor lluzeului de istorie naturali, a clat o listri de varialii mugurale
mult mai completd decit a mea; deoarece acestea se referi. insi la cazuri care au apirut in liranla, am lisat lista
mea cunl cra, addugind clteva fapte de la dl Carri0re s;i de la altii. Cine dore;te sI studicze subiectul in amdnnnt
va trrrbui s:i consulte lucrarca cl-lui Carrilre.
 FRLIC'I'8, 333

La Montreuil, i
Grosse mtgnonne a produs ,,dintr-o rarnur[ modi-
pit'rsicu
Iicatti bnrsc (sportinq) soiul Grosse mignonne tardf"ue, ,,o varietate dintre cele
mai bune", &l cirei fruct, tot atit cle bun ca acela al pomului parental, se coace
cu douf slptirriini mai tirzitr 2). Tot prin variatie mugural5, acelagi piersic a
prodtrs soitil trurlg grosse mtgnonne. Nectarina mare rogcatl a lui Hunt ,,fl
ap5rut din nectarina mic[ rogcat[ a lui Hunt, insd nu din reproducere prin
shniint5 " t).

Pnuxrr. DI Knight afirmh cd un prun in virstd de 40 de aui din soiul

fuIagnurn bi.nunr galben, care produsese intotdeauna fructe obignuite, a produs
o ranrur'[ care a clat prune Magnum bonum rogii a). Dl Rivers din Sar,vbridge-
rvot'tlt n,[ infotrneazi (ianuarie, 1863) cd dintre 400 sau 500 de pruni din soiul
purlruriu Earlg Proli"fi"c, care se trage dintr-o varietate francez[ veche gi face
fructe'purpnlii, un singur pom a produs pe la virsta de 10 ani prune de Lln
galben t.iu. In afard de culoare, acestea nu se deosebeau in nici o privin{[ de
prunele celorlal{i pomi, insd erau deosebite de oricare alt soi cunoscut de pnlne
galbene').

Ctnngur. (P runus cerasus). DI Knight a inregistrat (ibtdem) cazLt I u nui

circg Mag-Duke tare, degi nu a fost niciodatfl altoit, a produs intotdeauna pe o
ramurl fructe ce se coceau mai tirziu gi erau mai lunguiele decit fructele clc
pe celelalte lanntli. Au mai fost descripi doi ciregi )lIag-Duke din Scolia, cu
ran,uli pr-rrtind fnrcte lunouie{e ;i foarte bune care, ca pi in cazul lui Knight,
sc coceatt in mod invariabil cu cloui s[pthmini rnai tirziu clecit celelalte cirege 6).
Dl Cat'riere (p. 37) prezintd numeroase cazuri analoge, precllnl gi cazul unui
gi aceluiagi pom care ficea trei soiuri de fnrcte.

VrT,r Dn vIE (\rflis utnf"/era). lntr-un caz, soiul Fronti.gnan rregru sau
purput'iu a p-rcdus in deculs de doi ani succesivi (gi fird indoialfl in mod per-
nranent) mkicli{e cu stnrguri Fron{.ignan albi. Intr-un alt caz, pe acelagi pedun-
cttl, boabele inferioare ,,erau de soiul Frontignan de cnloare neagrfl bine pro-
nun!at.i", iar acelea de lingd peduncul erau albe, cu excep{ia uneia negre $i a
ttneia dungate ; pe acelagi peduncul erau in total 15 boabe negre gi 72 albe.
La LrIt alL soi de struguri, in acelagi ciorchine erau boabe negre gi ruginii ?).
Conlele Odart descrie o varietate care pe acelagi peduncul produce deseori
boabe mici gi rotunde, precum'"si boabe mari pi lunguiele, cu toate c[ forma
boabei esle in general un calacter fixat 8). Iatd un alt caz interesant prezentat

!1 Gurtlctrcr's ()]rrtrticlc, 1tl5 l, p. 821.

3.1 Lindle5', Guide to Orthard, cl.upa cunr este citat in (]urdent'r's Chron.,1852, p. 821. Pentrn EttLly ntignonrrc
perLclt, vezi (iardetter's Chron., 186,1 , p. 1 2o1.
n) TrtLnsuct. Hort, Soc., vol. Il, p. 16i).
5; \-ezi de asemenea Gurdencr's Clvotticle, 1803, p. 27.
81 Gardener's Cltronicle, 7852, p. 821.
71 Gurdener's Chronicle,7852, p. {i29; 1856, p. 648; 186:1, p. 98ti. Alte cazuli sint date de flratrn in lirjrrrrc-
rTescence, in lloy. Soc. Bot. Mem.., 1853, p. 314.
8) Anrytlogruplie ctc., 18 19, p. 7 L.
334 VARIATIA NIUGURALA

de dl Carribre e), aceastd excelent[ autoritate in materie. O vild de Hamburg

negru (trrankenthal) a fost tdiath $i a produs trei drajoni. Unul dintre acegtia
a fost butdgit gi dupd citva timp a produs struguri cu boabe mrilt mai mici,
care se coceau intotdealtna cel putin cu doud sdptlmini mai devreme decit
ceilal{i. Dintre ceilalli doi drajoni, unul producea in fiecare an struguri frumogi,
pe cind cel5lalt, degi fructifica din abundentd, nu producea decit pulini stru-
guri copti gi acegtia de calitate inferioar5.
AcHtgut (Ribes grossulari.a). Dr. Lindley to) a descris cazul dernn de remar-
cat al unei tufe care f Scea in acelagi timp nu mai ptilin de patru feluri
de boabe, $i anume: pdroase gi rogii; netede, mici gi rogii ; verzi; gaibene nuan-
late cu brun. Ultimele dorid feluri aveau un gust diferit de cel al boabelor
rogii, iar simburii erau de criloare rogie. l'rei ramuri ale acestei tufe cregteau
aproape una de alta ; prima a fdcut trei boabe galbene gi una rogie ; a doua
ramurd patru gaibene gi una rogie; iar a treia, patru rogii gi una galben5. Dl
Laxton m5 informeazf, de asemenea c5 a vizut un agri$ de soiul R;d Warring-
lon avind pe aceeagi ramurd atit fructe rogii, cit gi galbene.
CoacAzut (Rtbes rubrum). O tuf[ cumpdratd ca fiind din varietatea
Qhampagfr€, caracterizat{. prin fructe roz, rntermediare intre rogii gi albe, timp
de 14 ani a produs atlt pe ramuri separate, cit $i pe aceeagi ramurd boabe rogii,
albe gi roz rt). Se nagte firegte bdnuiala c[ aceastd varietate se trage dintr-o
incrucigare intre o varietate rogie gi una alb[ gi cd, transformarea de mai slrs
se poate explica printr-o reversiune la ambele forme parentale. Dar avind in
vedere cazul complex al agrigei, ardtat mai sll s, aceast[ ipotezd este indoiel-
nic[. In Franla, d ra-.,ra Ointr-o tufi de coac|z ro$u in virsti de vreo 10 ani
a produs aproape de virf cinci boabe albe, iar mai jos, printre boabele rogii,
una jumdtate rogie gi jumdtate albd 1r). De asemenea, Alexander Braun 18)
a vdzut deseori ramuri de coacd,z alb cu boabe rogii.
PAnul (Pgrus communfs). Dlrreau de la Malle afirmd cd florile Lrnor pomi
dintr-o veche varietate, Dogenne galeutr, art fost distruse de ger, iar in iulie au
ap[rut alte flori care au produs $ase pere. Acestea seminau exact la piele .si
gust cu fructul unei variet5li distincte, Gros dogenne blanc, insi ca formi se
asemdnau cu cel al varietltli Bon-chretten; nu s-a stabilit dacd aceastd varietate
nou[ putea fi reprodus5 prin altoire. Acelagi autor a altoit un pdr Bon-chretten
pe un gutui, gi acesta a produs, pe lingfl propriul s5u fruct, o varietate de
fruct aparent nou5, de o form5 neobignuit[ gi cu pielea groasi gi asprd 1a).
MAnul (Pgrus malus). In Canada, ur pom din virietatea denumitir
Pound Su;eet a produ. tu), intre douh dintre propriite sale fructe, un m[r care
sS Gardener's Chronicle, 1866, p. 970.
roS Gardener's Chronicle, 7855, p. 597 qi 612.
LL| Gardener's Chronicle,lB42, p. 873; 1855, p.646. ln Chronicle, p. 8?6, dl P. I\Iackenzie
afirml c[ tufa con-
tinud inci si fac[ cele trei soiuri de fructe,cu toate cI nu slnt la fel ln fiecare an".
72) Ileutte llorticole, citatd ln Garclener's Chronicle, 7844, p. 87.
r3) Rejuuenescence, in Nature, Rog. Soc., Bot. Memoirs 1853, p. 314.
7r) Comptes Rendus,vol. XLI, 1855, p.804. Cel de-al doilea caz este dat tn baza autorititii in materie a lui
Gaudichaud, ibidem, 1852, vol. XXXIV, p. 748.
1s) Acest caz este publicat ln Gard.ener's Chron., 1867, p.403.
 FRUCTE

era bruniu-rogcat, mic, de form[ diferitl gi cu Lrn peduncul scurt. Cum in apro-
piere nu cregtea nici un pom cu mere brun-rogcate, acest caz rlu poate fi explicat,
dupl cit se pare, prin ac{iunea directd a unui polen strdin. Dl Carridre (p. 38)
semnaleazd un caz analog. Voi da mai jos cazuri de meri care produc in mod
regulat fructe de doud soiuri sau fructe jumfltate-jum5tate. Se presupune,
probabil pe drept cuvint, c[ acegti pomi sint de origine hibridd gi cd fmctele
revin la ambele f orme parentale.
Bexextnnul (Musa saptentium).Sir R. Schomburgk afirm[ cI Ia San
Domingo a vdzut un racem de bananier Fig Banana care avea cdtre baz6, 125
de fructe din soiul propriu. Acestea erall urmate mai sus pe racem, ca de obicei,
de flori sterile, deasupra c5rora se glseau 420 de fructe avind un aspect foarte
diferit gi care se coceau mai de timpuriu declt fructul propriu. Degi mai mic,
frnctul anormal semlna mult cu cel de Musa chinensis sau cauendi-sftir, consi-
deratd in general ca fiind o specie distincte ").

FIJORI

S-au inregistrat multe cazuri cind o plantd intreag5, o singurd ramurd sau
un rnugllr a produs brusc flori, care se deosebeau de tipul propriu prin culoare,
form5, insugire de a fi invoalte sau prin vrelln alt caracter. Uneori, jum5tate
de floare sau un segment mai mic igi schimbd culoarea.

CentnrIa. Specia cu frunze de mirt (C. mgrttf olia) gi dou[ sau trei varie-
teti din specia comund slnt cunoscute a fi produs flori exagonale pi imperfect
dreptunghiulare, iar ramurile producind asemenea flori au fost reproduse prin
altoire 1?. Varietatea Pompon face deseori ,,p&tru soiuri distincte de flori :
flori albe curat gi flori p[tate in centru clr ro$u, care apar amestecateimpreund;
apoi flori i-pestritate cLr roz gi flori roz, care pot fi pdstrate separat cu destul[
certitudine altoind din ramurile care le poartd". S-a vdzut de asemenea o
ramuri a unui arbore bdtrin din varietatea de culoare roz,,revenind la culoarea
alb5 curat5, ceea ce se intilnegte mai putin frecvent decit cazttl cind se pierde
aceastd culoare 18).

CRarescus oxyACANrHA. Se cu noa gte un pdducel trandafiru inchis care

a f[cut un singur mdnunchi de flori a]be curate le) gi dl A. Clapham, utr
pepinierist din Bedford, ffi5 informeazd c6, tat5l s5u a altoit un pdducel pur-
puriu inchis pe unul alb, care timp de mai multi ani a fdcut, mult deasupra
altoiului, buchete de flori de culoare alb[, roz gi purpuriu inchis.
Azerce INDICA. Aceastl plantl este cunoscut[ ca producind deseori vari-
et5[i noi prin muguri. Am vdzut personal mai multe cazuri. Un exemplar
LBl ,Iournal of Proc. Lirut. Soc., vol. II, 13ot., p.131.
L7) Gurderter's Chronicle, 7847 , p. 2(17 .
18) Flelbcrt, :lrmLrgllit{accuc, 1838, p. 3(j9.
Ls1 Gurtlener's Chronicle, 1tl{3, p. 391.
 VARIATIA NIUCURALA

de Azalea i"ndtca uari.egatd prezentat la expozitie avea un mdnunchi de flori de

A. ind. gledstanesii. ,,atit de tipice, cib e posibil ca sd, fie produse, evidenliind
astfel originea acelei frur nroase varieteti". Pe o altd plantd de A . ind. uari.egata
s-a produs o floare des[virgitd de A. f.nd. Iateriti"a. Agadar, ini{ial, atit gledstanesii.
cit pi lateritia au apirut f[rX indoial[ ca ramuri de A . ind. uari.egatazo; modi-
ficate brusc (sporting).
I{terscus (Pari"ti.um-) Tri"cuspis). La virsta de citiva ani, ct plantul5 din s[-
rninla acestei plante a produs la Saharunpore 21) citeva ramuri ,,care aveau
ft'ttnze gi flori foarte diferite fa!5 de forma norrnal[. Frunza anorlna][ esfe rnult
mai ptrlin divizat[ gi nrr este acuminatS. Petalele sint considerabil mai mari
gi absolut intregi. Pe spatele fiec[rei lacinii a caliciulr-ri existi in stare proaspltl
o glanclir evident[ rnare, lune-uiald, plin5 cu o secrelie viscoas5.". Dr. Iting,
crare trlterior a preluat conducerea acestor grddini, m[ informe.az\, c5,la un arbore
de Pari"tium tri.cuspi"s (probabil exacb aceeagi plantd) care cregtea acolo, o ranrur'[
s-a ingropat probabil in nrod accidental in pdmint. Aceastd ramurl gi-a schirnbat
cat'actenrl in rnod surprinzdtor, crescind ca o tufi gi producind flori gi fmnze
setnlrrind ca forrn[ cu acelea ale unei alte specii, P. ti-Ii.aceum. O mic[ ramtrr[
iegind din aceasth tuf5 in apropiere de sol a revenit la forma parental5. Anrbele
forme s-alr reproclus pe scar[ rnare prin butagi in decurs de cltiva ani men{i-
nindu-se perfect constante.

Alrs,aa RosEA. O nalbd cu flori hdtute, galbene s-a transformat brusc, intr'-un
an, in nna cu flori simple, albe curate, iar ulterior o ramlrr[ avind florile iniliale
b:ilule gi galbene a reap[rut in rnijlocul ramurilor cu flori sirnple gi albe22).
PelancoNtuu
**). Aceste plante rnult cultivate par extrern de susceptibile
valia+rieri rnugurale. Voi da nunrai citeva cazuri bine narcate. Gtirtner a vdzut 23)
o lrlarrtl cle P. zonale, cu o ramur[ avind muchii albe. rnenlinute constant ani de
zrle, gi care a fdcut flori cle nn rogu mai inchis decit cle obicei. In general, Ilc aseme-
nea ranluri florile diferl pu{in satt nll difer[ de loc. Aslfel, un atttorza) a ciupit
l[stanrl principal al unei plantule clin s[min![ cle P. zonale gi aceasta a dat
trei ramuri care se deosebeau prin dimensiunea gi culoarea frunzelor $i a ttrl-
pinilor lor, ins[ pe toate acesLe ramuri ,,florile erart identice", cll exceplia ci
cele mai rrr?t'i erau din varietatea cu tulpina verde, iar cele mai mici din aceera
cu frunzele varicgate. Ulterior, aceste trei varietd{i s-att reproclus $i all fost
clistribrrite. La o varietate cu flori portocalii-stacojii, denumitd compactum,
s-au vYazut nrulte ramuri gi chiar nnele plante intregi producind flori roz25).
IIiII's llector, care este o varietate cu flori de nn rogll deschis, a produs o ra-
:u.1 i.xpr.rsir la FlolL. Sr-rc., London. llaporl ln Gurtlener's Chron,,7844, p. 337.
') Sinonirn vechi penLru f{ibiscus (N. llatl.).
zr7 Dl W. Rell, Rot. Soc. of Ilclinburghl tnai 1863.
2)\ Rettue lIortfuctle, citati in Garr[ener's Chrotticle, 7845, p, 475,
**
) llugcatele (N. trad.).
r3) Bastarderzeugung, 1819, p. 76.
zaS .lorrrttul of Ilorticulture, 1861, p. 33(i.

'\yres, in Gurdcner's Chronicle, 7812, p. 336.

rr,1 \Y. l).
 FLORI .lJ/

murd cu flori liliachii gi unele mdnunchiuri cu flori atit rogii, cit gi liliachii.
A.cesta pare si fie ttn caz dc reversiune, deoarce H|.II's Heitor era provenit[
din szimlnla rtnei varieLa!i liliachiiru). Iatd un exemplu mai bun de reiersiune:
o varietaLe rc'zultind dintr-o incrucigare complicat5, dupd ce a fost reprodusd
prin sirnin![ timp de cinci generalii, a produs prin iarialie rnugur al[ trei
variet:ili foarte disLincte, care nu se puteau deos-ebi de u..i" planie ,,clespre
care se Stia c[ au fosb cindva strlmogii plantei respectit." zz)-. Dintre toate
mlr$catele, Ro//isson's [Jntque pare sI repiezinte modificarea cea mai bruscd
(sportlue); originea ei nu este cunoscutd in mod pozitiv, ins[ se crede c[ ar fi
hibridi. Dl Salber din Hammersmith afirmd zs)- ci el cunoagte personal c[
aceasL[ varie.tate pr-rrpurie a produs varietatea liliachie, cea ioz-stacojie sau
conspi-cuum_gi cea rogie sau coccineuln. Aceasta din urm[ a produs de ur.rn.n.u
varietatea Rose cI'amour', astfel ci din Ro//isson's (Jni(lue a\bparut prin varialie
Inuguralii, in_Lotal, patru variet5li. Dl Salter observi c[ aceite patru varietili
,,pot fi consiclerate acLlln ca fixate, cu toate c[ uneori ele produc ftori de culoa-
I'ea iniliall. Anul acesLtt, ln acelagi rndnunchi, cocci.neum a fdcut flori de trei
ctrlori diferit,e, ._g!ii, loz gi liliachii, iar in alte rndnunchiuri eralr flori jumState
rogii, jumdtate liliachii". Pe llngl aceste patru varietd{i, se clrnosc alte dosl
r,'arieLdti staco_jii cle (Jnique, ambele prodircind uneori flori liliachii, identice
ctr Ro//isson's Uniquezs), insd ccl pulin una dintre acestea nu pro\rine din yarialie
tnrtgural5, ci se pare cI este oblintrtd din sirminla varieta[ii Ro//insson's Uit-
qytto). In comertsl) existl de asetnenea alte doud varietdli pl1in diferite, de ori-
gine Irectlnoscttl li, apar [inind var. Ro//inss on' s U ni"que. Agadar, avem un caz
complex 5i curios de varialie atlt mugurald, cit gi prin s[min!5 az). Iatd un caz
gi mai cornplex: dl Rafarin afirrnii ce o varietat. i" flori roz-deschis a produs
o ralrllll'it crt flori de culoare ro$u inchis.,,S-au luat butagi de la aceasti rlodi-
ficare bruscl.i" (sport), ,,din care s-aLl oblinut 20 de planle care au inflorit in
1867, cind s-a constatat c[ nici tnlcar doud nu semdnau intre ele". Astfel, unele
sem[ttrlrt ctl foi'ttla parental5, altele cu modificarea brusc5 (sport), iar unele
flceau arubele soitrri de flori gi chiar la aceeagi floare se observiu $i-petale roz
gi rogiisu). S-a constatal cI o plantd sdlbaticl in Anglta, Gerani.um priteise, atunci
cind este cultivatd intr-o grddinS, produce pe aceeagi plantd flori atiL albastre
gi albe, cit pi dungate cu albastru gi albrg.

CHnvsINTHEMUNI. Aceastd plant[ suferd deseori modificdri brugte (sporfs)

a LiL la t'amurile sale laterale, cit gi uneori la drajoni. O plant[ di; ratrrinp,
ob{intrtii de dl Salter, a produs prin varialie mugural5 g^ur. soiuri distincie

'u, a*t. P. Ayres, ilt GrLrelener's Chronicle, L842, p. Zg1.

tt) Dr. llaxrvell Masters, pop. Science Reuiew, iulie, Lg72, p. 2b0.
281 Grtrclcner's
Cltronicle, 1861, p. 96g.
2e) Ibid.em, 1861, p.915.
to) W. Paul, in Garclener,s Chron,, 1g61, p. g6g.
}LS lbidem, p. 915.
3t; I'eulru alte cazuri de varialie rttugurali la
aceeagi varietate, veziGardener's Chronicle, L86I, p.57g, 600,
925. I'errLlr: alte cazut'i tlisLincLe de varialie mugulali la genul Pelu.rgoniutn,yezi Cottctge Gard-ener,1860, p. 194.
aa,) Dr.
Ilaxrvell llaste's, pop. Science Reuiew, iulie, 1872, p. 2b4.
341 l{ev. W. T. I3ree,
in Garclener's Magazine, al lui Loudon, vol. VIII, 1832, p. g3.
2! '. r,, 26ti9
 VARIATIA NIUCURALA

cinci deosebindu-se prin culoare gi unul prin frunze, toate fiind acum fixatess).
O varietate denumitd, cedo nulli face flori mici gi galbene, insd de obicei produce
ramuri cu flori albe; un exemplar v[zut de profesorul T. Dyer a fost expus Ia
Societatea horticold. Variet5lile care alr fost introduse pentru prima datfl din
China erau attb de variabile, ,,incit era extrem de greu de spus care a fost culoa-
rea inilialfl a varietdtii gi care este modificarea brusch (sport)". Aceeagi plant[
producea intr-un an numai flori brune (buff), iar in anul nrmdtor numai flori
roz) pentru ca apoi s5. se schimbe din nou sau s[ producd in acelagi timp flori
de ambele culori. Astflzi, toate aceste variet5li fluctuante sint pierdute gi cind
o ramur5 se modific[ brusc (sporls) pentru a deveni o noul varietate, in general
ea poate fi reprodusd gi pdstrat5 fidel. Ins5, duph cum obsen'd dl Saltei, ,,fie-
care modificare l-rrusc5 (sporl) ar trebui incercat5 temeinic pe diferite soluri
inainte ca ea s[ poat5 fi consideratd ca fiind intr-adevlr fixat5, deoarece s-au
cunoscut multe asemenea modificlri, care au revenit clnd au fost plantate in
compost bogat. Dacd se acordfl ins[ suficientd grijd gi timp pentru incerc[ri,
nu vom avea decit un risc mic in legltur[ cu vreo eventuald, dezamflgire ulte-
rioar5.". Dl Salter m[ informeazfl c[ la toate variet5lile de Chrgsanthemum
modr-rl cel mai comun de variatie mugurald constd in producerea de flori galbene.
$i cum aceasta este culoarea primordial[, aceste cazuri pot fi atribuite rever-
sitrnii. Dl Salter mi-a dat o listi de gapte crizanteme de culori diferite care au
produs toate ramuri cu flori galbene, insfl trei dintre ele s-au schimbat brusc
in alte culori. La orice modificare a cu.lorii florilor, frn nzele se schimb5 in gene-
ral in mod corespunzdtor, devenind mai deschis sau mai inchis colorate.
O alt[ plant[ compozee spontan5, Centaurea cAanus, atunci cind este cul-
tivat[ in gr5din[, produce deseori pe aceeagi r5d5cin5 flori de patru culori dife-
rite, gi anume albastre, albe, purpuriu inchis gi pestrile36). Florile de Anthemi.s
variazl, de asemenea pe aceeagi plante sz;.
TnexoaFIRI. Se gtie salr se crede c[ multe varietlti de trandafiri au apdrut
prin r.ariatie nlugural[tt). Rosa muscosq comund, cu flori b5tute, a fost introdusl
din Italia in Anglia prin 1 735 un). Originea ei este necu noscu t5, insh j u decind
prin analogie ea provine probabil prin variatie mugural5 din trandafirul de
Provence (R. centi.f olia), pentru cd se gtie c5 de mai multe ori ramuri de Rosa
muscosa comunfl au produs trandafiri de Provence, complet sau parlial lipsili
de mugchi.) ; am vdzut personal unnl dintre aceste cazuri, iar mai multe altele
au fost inregistrateeo;. Dl Rivers rni informeaz1, cd a ob{inut doi sau trei tran-
dafiri din clzrsa Prouence, din sdminla unei vechi Rosa muscosaar) cu flori simple,
acesl. din urmri soi fiind produs in 1807 prin varialie mngural[ din Rosa muscosct

uu) J. Salter, TIrc Chrgsanihemum: its Historg and Culture, 1865, p. 41 etc.
36.; f3ree, ln Gard.ener's XIcLg., al lui Loudon, vol. VIII, 1832, p. 93.
37; Ilraun, Geschichte der Natur, B. vol. II, p. 123.
as; T. Rivers. Rose Amateur's Guide, 1837, p.4.
a0; Dl Shailer, citat ln Gtrclene,r's Clvott., 1848, p. 759.
*) Prin ,,mugchi" se inlelege formaliunea caractcristicl de frunzigoarc de forma rnuqchilor eare acoperl
peliolii, pedunculii gi caliciul gi care provin din transformarca glandelor pedicelate (N. tratl.).
aol Transact, IIort. Soc., vol. IV, 1822, p. 137 GcLrtlener's Chron., 1842, p. 422.
;
4r,; Vezi tle asemenea Loudon, Arboretum, vol. lI, p. 780.
 FLORI 339

comlrne. Rosa muscosa albd a fost de asemenea produs[ in 1788 dintr-un ldstar
din varietatea rogie comun[. La inceput era colorati roz deschis, devenind
ins[ albd prin altoire continuS. Prin t[ierea l5starilor care produseser5 aceast[
plant[ cu flori albe, an ap[rut doi ldstari debili, iar mugurii de pe acegtia au
produs frumoasa Rosa muscosa dungatS. Pe ling[ vechea plant[ cu flori rogii
gi simple Rosa muscosa comun[ a mai produs prin varialie mllgural[ vechea
varietate cu flori stacojii, semiinvoalte, precum $i pe cea cu frttnze ca de salvie,
care are flori de ,,o forrnd delicatd ca de scoicd gi de o frumoasd cttloare roz",
dar care,,astlzi (L852) este aproape stins5"n').S-a vdzut o Rosa muscosa albd
care a flcut o floare jumdtate alb5, jumdtate rozas). Cu toate ci mai multe
variet[li de -Rosa muscosa au ap[rut f5r[ indoiald prin varialie mugllral[, cel
mai mare numdr sint provenite probabil din slmin![. Intr-adevdr, dl Rivers
rn[ informeazd, c[ plantele sale din slminla vechii ftosa muscosa cu f]ori simple
au produs aproape lntotdeauna aceeagi specie. Dupd cum am v[zttt, aceastd
plantd cu flori simple era produsttl prin varialie muglrrald al unei Rosa muscosa
cu flori bdtute, introdusd inilial din Italja. Din cele arltate nrai sus gi din faptul
cd Rosa muscosa de Meaur (de asemenea o varietate de R. centif olia)un) a apdrut
ca o nrodificare bruscd (sport) a rtnei ramnri a trandafimlui comun de Meaur,
reiese c[ Rosa muscose ini{ial[ a fost probabil produsul variatiei mugurale.
Prof . Caspary a descris cu ingrijire a5) cazul unei variethti de $ase ani, cu flori
albe, care a emis mai multi drajoni, dintre care unttl era spinos gi a produs
flori rogii, lipsite de mugchi, exact ca acelea ale trandafirulut de Prouence (R.
centifolia) ; un alt l5sLar a fdcut ambele soiuri de flori, pr€cttm $i flori dungate
longitudinal. Pentru c[ acest trandafir fusese altoit pe trandafirul de Prouence,
prof. Caspary atribuie modificdrile de mai sus influenlei portaltoiului, ins5 din
faptele de mai sus gi din altele care vor mai fi ar[tate, varialia mllgtlral[ im-
preun[ cu reversiunea constituie probabil o explicalie suficient5.
S-ar putea cita mnlte alte exemple de trandafiri care variazil prin repro-
dtrcere vegetativ5. Se pare c[ trandafirul de Prouence a apXrut in acest felnu).
DI Carriere afirm[ (p. 36) c[ el cunoagte personal cinci variet[ti produse astfel
de c5tre baroana de Pr6vost. Un trandafir Belladonna. cu flori b[tute gi vitt
colorate a produs prin drajoni trandafiri cLt flori albe, atit semib[tute cit gi
aproape simpleez), iar unii drajoni de la trn trandafir dintre acegtia din urmd att
revenit la trandafiri Belladonnt perfect caracteriza\i. La San Domingo, r,'arie-
t[!i de trandafiri chinezegti reproduse prin butagi revin deseori dup[ un an salt
doi la vechiul trandafir chinezescas). S-au inregistrat numeroase cazuri de tran-
dafiri ale cdror flori deveneau brnsc dungate, sau care iSi schimbau parlial
caracterul. Astfel, unele exemplare din varietatea Comtesse de Chabrillant,
n,) 'foaLe afirmaliile in legiit,uri cu oliginea diferitelor varietiLi de Rosa musco.sn slnL prczentate pe baza
autoritiLii in rlatcrie a d-lui Shailer, care s-a ocupat impreuni cu tatil siu de reproducerea initial[ a acestor fJori.
\ezi Gurdener's Chronicle, 1852, p. 759.
431
, p. 56'1 .
Garde,ner's Chroricle, 18-15
aal l'ransact. FIorL. Soc., vol. Il , p. 212.
455Sclriften der Pht1s.-Oekon. Gesell. zu I{drtigsberg, 3 tiehruarie, 1865, p. 4. \'ezi cle asetnenea Iucrarea cl-rului
Caspar-v in Transactions ol tlrc Ilort. Congress ol Amsterdam, 1865.
a67 ()rtrdcner's Clvr-tttit:Ie, 1852, p. 759.
a?1 Transact. Hort. Soc., vol. lI, p. 242.
{8; Sir Ii. Schombulgk, Proc. Linn. Soc. Bot., vol. II, p. 132.
340 VARIATIA NIUGURAI-A

care in mod normal are florrroz) au fost prezentate la expozitie in 1862as) avind
flori cu peLe stacojii pe foncl roz. Am v[zut trandafiri din soiul Beautg ol Bi.Ili.ard
care aveall Lln sfert sau chiar o jum5tate de floare aproape alb[. Nu rareori
rnlcegul austriac ( R. Iutea) uo) produce ramuri cu flori de un galben curat ; prof .
Henslow a vizut o floare care era pe jum5tate de trn galben curat, iat'eu am
vilzttt pe o singurd petal[ dungi inguste, galbene, restul petalei avind culoarea
ardrnie obignuit[.
Cazurile de mai jos sint foarte interesaltte. Dupd cunl m[ infnrnreaz[ dl
Rivers, el avea un trandafir f.rancez nou, cu l[stari netezi, frunze de un t'erde-
cenugiu deschis gi flori semibdtute de un ro$u deschis ca de carne, dungate cu
ro$Lr inchis. In mai multe cazuri, pe rarnuri asLfel caracterizate, a aplrut
brrrsc vechiul gi renumitul trandafir denumil, Baronne Prd.uost, cu l[sbarii sai
viguroqi prev[zuli cu ghimpi gi cu florile b[tute, foarte mari, uniform gi bogat
colorate. Agaclar, in acest caz ldstarii, frunzele gi florile gi-au schimbat toate
dintr-o dat[ caractenrl prin variatie mugural[. DupI Dl Verlot 51), o varietate
dentinrit[ Rosa cannabf.foli.a, care are foliole de formfl neobignuit[ gi se deose-
begte de toli membri familiei prin faptul cd frunzele sint opuse in loc de a fi
alterne, a apdrut brrrsc in grfldina palatului Luxemburg, pe un exemplar de
R. alba. In sfirgit, pe vechiul soi A imee Vibert |Joi.sette, dl H. Curtis0z) a obser-
vat ,,rrn lSstar repent" pe care l-a altoit prin oculalie pe Celine, $i astfel a fost
produs pentru prima datd nn trandafir urcltor Aimee Vibert, care a fost ulte-
rior reprodus.

DreNrHUS.). In mod obignuit se pot

vedea la garoafa Sweet-William
(D. barbatus) flori diferit colorate crescind pe aceeagi riddcin[; anl observat
personal in acelagi milnunchi patru flori diferib colorate gi nuanlate. Doud soiuri
de garoafe (I). cargophgllus etc.) variaz[ uneori prin marcote, unerle soiuri arind
un caracLer af ib de pulin constant, incit floricultorii le denunte sc ,,catch-flowers" ut).
Dl Dickson a discutat cu pricepere ,,schimbarea" (running) garoafelor parlial
colorate sau dungate, spunind cd nrt poate fi explicat[ prin compostul in cat'e
sinb crescute: ,,clin aceeagi floare curat[ vor iegi rttrele marcote ptlre gi altele
irnpure, chiar atunci cind accsLea sint supuse absolut aceltriagi tratam_enL.
Deieori, nnrnai o singur[ floare apare influenlat[ de pitare sau nttanlare dife-
ritd, restul iegind complet pure" sa;. Aceastfl transfot'n]are a florilor pestrite
este dupi cit se pare u\ caz de reversittne mugural[ la culoat'ea trnifornli ini-
tialfl a speciei.
Vcli menliona pe scurt alte citeva cazuri de varialie ntttgttrali, pentru a
zrr[ta cit de multe plante aparlinind multor ordine au variat prin florile lor; gi
s-ar putea aclduga rnulte alle cazuri. Am v5zut pe aceeagi plant[ de gura letrlui
(Antlrrhi.num maius) flori albe, roz gi dungate, iar pe o varietate cu flori rogii
as7 Gctrdener's Clvonicle, 1862, p. 619.
60; Flopkirk, Flora Anomala, p. t67.
61) Sur Ia Production et Firation d.es Vari4tds, 1865, P. 4'
62) Jourrtcrl of Ilorticulture, martie 1865, p. 233.
*) Garoafcle (l/. trcd.).
531 Gardener's Chronicle, 7843, p. 135.
6,7 lbir[ern, 1812, p. 55.
 FRUNZEI SI LASTAR.I

arn observat ramuri cu flori dungate. Pe o micsandrl cu flori bdtute (Matthi"ola

i.ncana) am r'5zut o ramurd cu flori simple, iar pe o varietate de micgunea (Chei-
ranlhus cheiri) cn flori purpuriu murdar gi bdtute, o ramuri care revenise la
culoarea ar[mie obignuitir. Pe alte ramuri ale aceleiagi plante, unele flori eraLl
diviza[e exact la mijloc, o jumiitate fiind purpurie, cealaltfl arimie, iar spre
centrul accloragi flori, unele dintre petalele mai mici erall prtrptrrii, clungatc
longiLudinal cu arlmiu, sau ar[mii dungate cu purpuriu. S-a vizut Lt I] cicla-
ntens5) care avea flori albe gi roz de douh forme, una dintre ele semdnincl cu
linia Perstcum, cealaltI cu linia Coum. La Oenothera btenni"s s-au obsen'at 56)
flori de trei culori difcrite. Llneori hibridul Gladf.olus colui.If.i" face flori rtnifortn
colorate. S-a inregistrat u n caz, sz) in care toate flolile de pe o plantd gi-au schim-
bat astfel cnlclarea. S-a v5zrit o Fuchsiaut) care avea doud feluri de flori. Mtra-
bili.s ialupa este eminamente susceptibil[ de modificlri brugte, fdcind rtneori pe
aceeagi racl5cini flori rogii, galbene gi albe curate, iar altele de diverse combinalii
ale acestor trei culori 5e). Dup[ cum aratfl prof . Lecoq, plantele de Mi"rabili.s
care fac flori extraorclinar de variabile lgi datoresc probabil originea, in majori-
tatea cazurilor, incrucigflrilor dintre variet[!i colorate diferit.
F'nuNzn pr lAsrent. Pin[ acu m ne-am ocupat de modif icdrile fru ctelor gi
florilor datorate varialiei mugurale, incidental fiind semnalate gi citeva n'rodi-
ficdri deoserbite la frunzele gi llstarii de trandafiri gi de Hi-bi.scus gi intr-o mai
micri m5sur5 la frunzele de rnngcate gi cle crizanteme. Voi addr-rga actlm alte
citeva cazurr cle varia{ie a organelor iegite din muguri foliari. Verlot 60) afirmi
cr"r pe Arali.cr trtloliatA, cal'e normal are fnrnze trifoliate, apar deseori rantnri crt
frunze simple cle diferite forme, care se pot reproduce prin mrrgtrri satt prin
altoire gi au dat nagtere la mai multe specii nominale.
In privinla arborilor avem date istorice numai pentru puline dintre
numeroasele variet[{i cu fnrnzig cnrios sau decorativ; este insi probahil cri mai
multe dintre acestea all aprinrt prin varia{ie mugural[. Iatd ttn caz: drrpi cum
afirnrI dl Mason, un frasin bdtrin (Frarinus ercelsf"or) de pe teritoriul Neclontl-
Iui,,& purtat timp cle mul{i ani o ramurd cu un caracter complet diferit de
restul arhorelui sau de al oriclnri alt frasin pe care l-am vizrit, avind internodii
scurte ,si frr-rnzig des". S-a constatat c[ aceastd varietate putea fi reprodus[ prin
altoaic6l). Varietdlile cn fmnze lobate ale unor arbori - cum ar fi salcimul
galben *) cn fnrnze ca de stejar, vi{a de vie cn frunze ca de pdtrunjel gi in special
fagrrl cu fru nze ca de ferig[ - sint susceptibile s[ revin[ prin mrrguri la f ormele
comuneur). Fninzele ca cle ferig[ ale fagului revin uneori numai par{ial, ramrtrile
prczentind ici-colo luieli cu fnrnze obiqnuite, cu fr-unze ca de ferigri, precum 5i
tu) Gardener's Cltroniclc, 18{i7, p. 235.
uu) Griltner, Bastarderzeugung, p. l3()5.
tr) I)l I). Ileaton, in Crttlaqt: (iltrdt:rter, 18(i0, p. 250.
ut) ()rrrdcttr:r's Cltronicle, 185(), p. 536.
un) Rraun, i?or7 Sor. Bot. )[em.,1853, p.315. Flopkilk, FIora anomala, p. 164 ; I-ecoq, Gdogr. Rot, de l'Europe,
vol. lII, 1854, p. 405; ;i De Ia Ficondation, 1862, p. 303.
uo) Des Varidlis, 18{i5, p. 5.
6r) W. Nlason, in Gart{ener's Clrron., 1813, p. 871i.
') nurt tulug11 rr.t ides (l/. lrarl.).
Lcrbtr r
ur) Alex. Ilraun, /lory. Soc, IJrtt. Xlem.,1853, p. 315; Gnt'dener's Chron.,1847, p. 329.
342 VARIATIA L,IUGURALA

cle diferite f orme. Asemenea cazuri se deosebesc numai pulin de aga-nllmitele

yarietfi{i eterofile, la care arborele are de obicei frnnze de diferite forme ; este
insl probabil c[ majoritatea arborilor eterofili provin din seminte. trxist[ 5i
o subvarietate a salciei pletoase cu frnnze rdsucite in spirale. Dl Masters afirrnfl
c5. un arbore de acest soi Ain grddina sa s-a men{inut fidel timp de 25 de ani,
pentrtr a emite apoi drept in sus un singur l[star cu frunze planeut).
Arn observat" deseoii pe fagi gi pe alli arbori lujeri gi ramuri clr frunzele
cornplet dezvoltate, inainfe ca frun zele de pe alte ramuri sd se fi deschis ; 5i
cum nu exista nimic in pozilia sau caracterul lor care si explice aceastfl deose-
bire, presupun c5 ele ari ap[rut ca varialii mugurale, intocmai ca gi varietSlile
timpurii sau tardive de piersic gi nectarin.
Plantele cripLogame sint susceptibile varialiei mugurale. Astfel, pe aceeaqi
ferigfl, frondele prezinti deseori devialii structurale remarcabile, iar sporii
(care sint de natrira mugurilor) luali de pe asemenea fronde anormale reproduc
cu o fidelitate remarcabil5 aceeagi varietate, dupd ce trec prin stadiul sexuat6a).
In privinla culorii, prin varialie muguralS. frunzele devin deseori marginate,
pdtate Jau impestrilate cu alb, galben gi ro$u, aceasta ap[rind uneori chiar la
plante in stare natural[. Totugi, panagarea frnnzelor apare 5i mai des la plante
produse din sdrnin!5, remarclndu-se chiar la cotiledoanele sau la frunzele ger-
minative uu). Au avut loc disculii nesfirgite pentru a se stabili dacd pana$area
trebuie consideratd ca o boal[. Intr-un capitol viitor vom vedea c5 aceasta este
mr-rlt infh-renlati cle natura solului - atit in cazul plantulelor, cit gi in acel al
plantelor rnature. Plantele care au devenit panagate pe clnd.eral plantule
lransmit in general acest caracter prin sflmln{5 unei mari proportii a descenden-
lilor lor ; dl Salter mi-a dat o listilde opt genuri la care s-a constatat aceasta
66).

Sir f'. Pollock mi-a dat informalii mai-precise : el a seminat sdmin!6 de Ia Lrn
exenrplar panagat de Ballota nigra caie fusese ghsit in stare spontan5; 30%
din piantrile au iegit panaqate. Semlnindu-se apoi s[min{[ de la acestea din
utmfi, 60% au apii'ut panagate. Atunci cind unele ramuri devin purt5toare de
frunze panagate prin varialie mugural5 si cind se incearcd si se_ reproducfl
varietatea piin sfmin!5, plintele iezultate sint rareori panagate. Dl Salter a
constatat aceasta la specif din 11 genuri, la care cel mai mare numdr de p_lante
oblinutc din shminlf s-au dovedit a avea fru nze yerzr; totu gi, citeva dintre
acestea erau ugor variegate, sau complet albe, ins[ nici una nlt merita s[ fie
p5strat5. Plantele panagate produse inilial prin sSmin![ sau prin muguri se
pot reprocluce in general prin oculalie altoire etc. ; toate sint insi sus_ceptibile sI
ievinfl prin variadie muguralfl la frunzigul lor inilial. Aceastd tendinld diferh
totugi mult chiar-la variet5lile aceleiagi specii. Astfel, de exemplu, varietatea
dungatd auriu de EuonAmus iapontcus,,este foarte susceptibil5 s5 revin5 la
..u i.r frunze verzi, pe cind varietatea dungatd argintiu nu se schimbd aproape
niciodatfi"ut).Am vfizut o varietate de IIer, ale c[rei frunze aveau o pat[ cen-
63)Dr. N{. 'f. Xfasters, Rogal Institution Lecture, 16 martie 1860.
0e;Vezi curioasa lucrare a dlui \\r. I<. Bridgman ln Annals and n'ta11. ol Nat. Hist., decemblie 1861 ; de ase-
menea, cll J. Scott, Bot. Soc. Edinburgh, 72 iunie 1862.
s5) Journal of llorttculture, 7867, p. 336 ; Verlot, Des VatiCtds, p' 76.
60) \'erlot, Des Variitds, p. 74,
67) Gardener's Chron., 1844, p. 86.
 DRAIONI, TUBERCULI SI BULBI 343

tral[ galben[. Aceasta revenise parlial, dar omogen la frunzigul obignuit, ast_fel
c[ pe aceeapi ramur[ se aflau mai mulli lujeri cu frunze de ambele feluri. La
mulcat[ gi la alte citer.a plante, pana$area este in general insotitd de tln oarecare
gracl de nanism, dup5. cum se vede bine la mugcata din varietatea Dandg.
CinA asemenea varietdli pitice revin brusc (sporf) prin l5stari sau drajoni la
frunzigul obignuit, statura pitic[ totugi rdmine6s). Este remarcabil faptul c[
plantele reproduse din ramuri care au revenit de la frunze panagate la frunze
-obignuiteun)
nu seaminS. intotdeauna - sau niciodat5, dupd cu m afirmd un
observator - perfect cu planta ini{ial[ clr frunze simple, la care apdruse
ramlrra cu frunze panagate. Se pare agadar c5, trecind prin varialie muguralS.
de la frunze simple la panagate gi inapoi, de la pana*sate la simple, planta este
in general afectat[ intr-o anumitd m[sur5, astfel incit ea dobindegte tln aspect
pulin diferit.

VAR,IATII MUGURAIJE PRIN DRAJONI, TUBERCUI-,I SI BUIJBI

Toate cazurile de varialie mugural[ la fructe, flori, frunze gi l5stari relatate
mai slls s-au referit numai la mugurii de pe tulpini gi ramuri, ctt exceplia citorva
cazuri de varia{ie mugurald prin l5stari radiculari Ia trandafiri, mupcate 5i cri-
zanteme, semnalate intimpl5tor. Voi prezenta acum citeva cazuri de variatie
in urma reproducerii prin muguri subterani, adic5 prin llstari radiculari, tuber-
culi gi bulbi. De altfel, nu exist[ vreo deosebire esenliald intre mugurii aerieni
gi strbterani. Dl Salter mI informeazh c[ doul varietflti panagate de PhIofr au
fost oblinute prin l[stari radiculari. Nu ag fi considerat cI acestea merit[ sd
fie menlionate, dac[ dl Salter nu ar fi constatat dupI incercdri repetate cd nu le
poate reproduce prin ,,butagi de r[dicin5.", in tirnp ce ?ussilaga larlara panagat[
poate fi fir[ grijI reprodusd astfelzo). Aceast[ din urm5 plantd poate s[fi apirut
insd astfel panagat[ din sdmint5, ccea ce ar explica stabilitatea mai rnare a
caracterului siu. Dracila (Berberf,s uulgari.s) prezinti un caz analog. Astfel,
existd o varietate binecunoscut[ cu fnrcte f5r[ s[min!d, care se poate reproduce
prin butagi sau marcote, ins[ la care drajonii revin intotdeatlna la forma comunS
care produce fructe cu s[mint[ tt). Tatdl melr a incercat aceastd experien![_ de
repet-ate ori gi intotdeauna cu acelagi rezultat. Pot men{iona aici c[ porumbul
gi griul produc uneori variet5li noi din portaltoi sau rdd[cind, ca de altfel gi
trestia de zahdr?z).
68) Gardener's Chron, 1861, p. 968.
?s) Ibtdem,1861, p. 433 ; Cottage Garclenar,1860, p. 2.
zo'y Dl Lemoine (citat lnGard. Chron.,1867, p. 74) a obselvat recent cir Sgmphrylum cu frunzc variegate nll sc

poatc reprocluce prin diviziunea radiculalir. El a constatat de asemenca cit din 500 de plante dintr-un Pltlos' ctt flori
dungate care se reproduseseri prin diviziune radicularii numai gapte sau opt air produs flori dungate. Despt'e rnuscate
dungate, vezi de asemenea Gard. Chron', 1867, p. 1 000.
?1; Anclerson, Recreetions in Agriculture, vol. V, P. 752.
?2) Pentru griu, vezi P. Shirreff , Improuement ol the Cereals, 1873, p. 117 . Pentru porumb gi trestie de zahiir,
Carrigre, ibid.em, p. ,tr0, a2. In privinla trestiei de zahirr, dl J. Caldrvell din \'Iauricitt spune (Gard. Chron.,
lgi4, p. 316) cn tresLia Ribbon,,a produs aici din acelagi Lizom, ln mod brusc, o trestie perfect verde gi una perfecl
rogie. Arn velificat aceasta personal, viizincl cel pulin 200 de cazut'i in aceeagi plantalie. Faptul a risturuat complet
toate ideile noastre preconcepute, dupir care diferenta de cttloale ar fi permanentit. l'ransformaLea rtnei tt'esLii
dungate intr-u1a verde nu era neobignuiti, ;i nimeni nu cledea ln schimbarea acesteia lntr-una roqie. Dar c[ ambele
 VARIA'TIA }II'GT'RALA

Vom trata acum despre tuberculi. La cartoful cornlrn (Solanunt [ubero-

.sum), ttn sinqur mugure (sau ochi) variaz1, uneori gi produce o noul varietate,
dar alteori, ceea ce constituie rrn caz mult mai deosebit, toli ochii unui tubercul
varia zd in acelagi fel gi in acelagi timp, astfel inclt intregul tubercul dobindegl"e
lln caracter noll. S-a observat, de exemplu, c5 un singur ochi dintr-un tubercul
tle la vechiul cartof Frtrtg-fold, care este o varietate plrrpurie, a clevernit albtt).
Acest ochi a fost scos gi plantat separat,.si de atunci acest soi alb s-a reprodus
pe scard mare. Cartoful Kemp este in mod normal alb, ins[ o trllantl din Lan-
cashire a produs doi tuberculi rogii gi doi albi. Soiul rogu a fosb reprodus in modul
obignuit, prin ochi, gi gi-a pflstrat culoarea ; constatindu-se cd este o valictate
mai productir.I, aceasta deveni curind larg cunoscutd sub numele de Taglor's
Fortg-fold':).Vechiul cartof Fortg-folcl este, dupi cum s-a ar[tat, o varietate
purpurie. Ins[ o plant[ cultivat5 multd vreme in acelagi teren a produs, nlr
numai un singur ochi alb, ca in cazul de mai sus, ci un inLreg trrbercul alb, care
de atunci a f ost reprodus gi se menline fidel zs). S-au lnregistrat mai multe cazuri
in care mari porliuni din rinduri intregi de cartofi pi-au schimbat pu{in carac-
terul ?6).

Daliile care se reprodnc prin tuberculi variazd. mult in clirna c[lduroasd

din San Domingo; Sir R. Schonburgk prezintd, cazul ,,variet[{ii flutur€", care
pe aceeagi plant[ a produs in al doi]ea an ,,flori bhtute gi simple, cu petale
atit albe, tivite cu castaniu, cit gi de nn castaniti-inchis, uniform" tt). Dl Bree
menlioneazd de asemenea o plantd,rcare flcea douI feluri de flori uniform colo-
rate, precum $i un al treilea fel care reunea ambele culori frumos amestecate"tt).
Este descris un alt caz al unei dalii cu flori purpurii care a produs o floare
alb[, du ngatd cu pu rpuriu tn).
Avind ln vedere cit de indelungat gi pe ce scarl intins5 au fost cultivate
multe plante cu bulbi gi cit de numeroase sint varietdtile prodrrse din s[min!5,
este posibil ca aceste plante sI nu fi variat atit de mult prin lisLari, aclicri prin
produclia de noi bulbi, pe cit ar fi fost de agteptat. Dl Carridre a dal totugi
citeva cazuri la zambil5. S-a inregistrat de asemenea cazul unei r-arietdli al-
bastre, care in decurs de trei ani consecutivi a dat urmagi producind flori cu
centrul alb80). O alti zambil[ avea sr) in acelagi mdnnnchi o floare de un roz
desdvirqit gi una perfect albastrd. Am vdzut un bulb producind in acelagi Limp
un peduncul sau un m[nunchi cu flori curat albastre, un altril ctr flori cnrat
evcrrirrrentc sir se iutinrple la accea;i planti era de necrezut. Gisesc totuqi in Fleischmann, Report on Sugar Cultiua-
tion in Louisiatta lor 1848, publicat d,e American Patent Oflice, ci faptul este mentionaL; autolul spurle insi cii
nu a vtizuL niciodatd accst caz".
73\ (]urd. Chron., 1857, p. 662.
741 Ibidr:nt, 1841, p. 814.
75) Ibit{em, 1857, p. 613.
761 Iltirlcrtt. 1857, p. 679. Pentru alte descrieri similare, vezi de asemerlea Philips, -FIisf. ol Yegetables,
vol. II, p. 91.
77) ,lourtt. of Proc. Lintt. Soc., vol. II, Bot., p. 132.
?8) I-outlon, Gard. Xlaq., r'ol. VIII, 1832, p. 94.
7e1 Gard. ()hron., 185(), p. 536 gi 1842, p. 729.
801 Des Jacinthes etc., -\msterdam, 1768, p. 722.
8r) Gurrlcr,';'" Clvotticlc, L845, p. 2L2.
 DRAJONI, I'UBERCULI $I BI]LBI 345

ro$ii, iar un al treilea cu Ilori albastre de o parte gi flori rogii de cealalti, precunl
gi crl numeroase flori dungate longitudinal cu ro$u gi albastru.
Dl John Scott m[ informeaz1 c[ in 1862 Imatophgllurnmi,ni.atumdin Gr5-
dina botanicir din lldinburg a produs un drajon care se deosebea de forma nor-
malfl prin faptul ch frunzele erau dispusepe dou5 rinduri in loc de patru. Frnn-
zele erau de asemenea mai mici, cu suprafa{a superioar[ proeminentd in loc
de canelat5.
La reproducerea lalelelor se ob{in plante din seminle, denumite selfs salr
breeders, ctt flori,,de o clrloare de fond simpli, albd sau galben[. Fiind cultivate
intr-un sol uscat gi relativ sdrac, acestea devin pestri{e sau variegate gi produc
varietili noi. Timpul in care ele pot sd del'ind pestrite variazir de Ia 1 la 20
de ani sau mai mult, iar uneori aceastd modificare nLr are loc niciodat5"tr).
Culorile pestrile sau variegate care dau valoare tuturor lalelelor sint datorate
varialiei nrugurale. Astfel, deqi soiul Bgbloemen, precrrm gi alte clteva, all fost
ob{intrte din mai multe plante mamd (breeders) distincte, totugi toate tulpinile
Baguet se trag, dupd cit se pare, dintr-o singur5 planti mamd sau plant[ din
sdmin![. Dupii plrerea d-lor Vi]morin gi Verlot 83), aceastfl varia{ie mugural5
esLe probabil o incercare de a reveni la acea culoare nnifomi5 care este naturald
speciei. Totugi, cind este tratatl cu ingrdq[minte prea bogate, o lalea care a
derrenit pestri!5 este susceptibild sd-gi piardfl printr-o a doua reversinne culorile
sale variegate. Unele soiuri, ca Imperatri.r FlorLrrn, sint mult mai susceptibile
decit altele cle a-$i pierde caracterul pestrit gi dl Dickson susline8a) c[ acest
fapt poate fi explicat tot atit de ptr[in ca gi varialia oric[rei alte plante. El
este cle p[rere cI floricultorii englezi, prin grija de a alege slminla cle la flori
pestrile in loc de a o lua de la flori simplu colorate, &u redus intr-o oarecare
rrtisurd tendinta florilor devenite pestri{e de a-gi pir.rde acest caracter sau de a
suferi \:reo reversiune secundar[. DupX dl Carridre (p. 65), Iris niphtum se
cornport[ aproape la fel, ca gi multe lalele.
In decurs de doi ani consecutivi, toate florile timpurii dintr-un strat de
T'i"griclia conchi"floras') semdnau cu acelea ale vechii T'. pauonfa, ins[ florile nrai
tardive gi-au dobindit culoarea lor normal[, gi anume un galben frumos, p[tat
crr stacojiu. S-a publicate0) o descriere aparent autentic[ a douzi forme de Hente-
rocalli.s, considerate in general ca fiind specii distincte pi care s-au transformat
trna intr-alta. Intr-adev[r, rlddcinile de H. fulua cu flori mari, brune, fiind divi-
zaLe gi plantate in alt loc, pe un sol diferit, au produs f/. llaua cu flori mici,
pl'crrum gi citeva forme intermediare. Este indoielnic clac[ asemenea cazuri ca
acesta din urm5, precum $i transfornrarea lalelelor pestri{e gi a garoafelor pes-
trile (adic[ ret'enirea mai mult sau mai putin complet[ Ia o cnloare uniformS),
ar trebtri clasificate ca variatii mugurale, sau ar trebui plstrate pentru capitolul
in care tratez acliunea direct[ a condiliilor de via{5 asupra organisnrelor. Totugi,
cee.a ce cazurile relatate au comun cu varialia mugurall este cd modificarea se
efeettteazi prin muguri gi nu prin reproducere din sdmin!5. Pe de alt[ parte
8r) Louclon, Encgclopaet{ia of Gardening, p. 1021.
tt) Prodttction des Variitis, 1865, p.63.
tt) Gtrrd. Olrrrtrticlt', 1,!-l 1, p. 782: 1,842, p. 55.
tu) Ibident, 1li1!t, p. 565.
tu) Transact. Linn. Soc., II, p. 354.
"'ol.
 VARIATIA NTUGURALA

ins5, existi o deosebire, constind in faptul c5 in cazuri normale de variatie

mugurald numai nn singur mugure se modific[, pe clnd in cazurile de mai sus
toli mugurii de pe aceeagi plant[ s-au modificat impreund. La cartof am vdzut
un caz intermediar, cind toli ochii unui tubercul gi-au schimbat simultan
caracterul.
In incheiere vom da citeva cazuri apropiate care pot fi considerate fie ca
varialii mugurale, fie ca acliune direct[ a c:ondiliilor de via{5. Atunci cind
Hepati.ca comun[ este transplantatd din pidure, chiar in decursul primului an
florile igi schimbd culoareatt). Se mai gtie c[ r'arietdlile ameliorate de pansele
(Vtola trtcolor), atunci cind sint transplantate, produc deseori flori foarte diferite
ca dimensinne, formd gi culoare. Astfel, de exemplu, am transplantat in plind
floare o varietate mare, uniform coloratfl purpuriu-inchis, pi ea a produs apoi
flori mult mai mici gi mai alungite, clr petalele inferioare galbene. Acestea au
fost urmate de flori cu pete mari purpurii gi in cele din urm[, spre sfirgitul
aceleiagi veri, de florile iniliale, mari, de un purpuriu inchis. Ugoarele modificdri
suferite de unii pomi fructiferi datoriti altoirii gi realtoirii pe diferite portal-
toaiess) erau considerate de Andrerv Knightee; ca fiind indeaproape inrudite cu
modifichrile brugte ale ramurilor (sporttnq branches) sau cu varialiile mugurale.
Avem apoi cazLtl pomilor fructiferi tineri care igi schimbd caracterul pe mlsurd
ce imbdtrinesc. Astfel, perii din slmlnt5 igi pierd cu virsta spinii gi igi imbund-
t5lesc gustul frttctului. Tot aga pi atunci cind este altoit pe varietatea comund,
rnesteacdnul pleLos nu dobindegte un port pletos des[virgit pind ce nu imb[-
trlnegte. Pe de alt[ parte, voi prezenta mai jos cazul unor frasini pletogi care au
dobindit inceL gi Lreptat rtn mod erect de cregtere. Toate aceste modificdri care
depind de virstd pot fi comparate cu acelea la care ne-am referit in capitolul
anterior $i pe care le suferh in mod natural mulli arbori, ca bundoar[ cedrul
Deodara gi cedrul de Liban, care, in tinerele sint diferili, iar la bdtrinele sint
foarte asemln[tori, la fel ca unii stejari gi citeva varietd{i de tei gi de piducel e0).

IIIBRIZI DE GREFA
Inainte de a prezenta un rezumat asupra varialiei rnugurale, voi discuta gi
ciLeva cazuri anormale care sint in legdturd mai mult sau mai pu{in strlns[ cu
acest subiect. Voi incepe cu cazul celebru al speciei Cgttsus adami, o formd inter-
nrediard sau Lrn hibrid intre doud specii foarte distincte C. Iaburnum $i C. pur-
pureus. Acest arbore a fost deseori descris gi de aceea voi fi cit se poate de scurt.
In toati Europa, pe soluri gi in clime diferite, prin florile gi frunzele lor
ramurile acestui arbore au revenit brusc gi in ,.p.tate rinduri la cele aori
speeii parentale. Este surprinzdtor de a vedea amestecate pe acelapi arbore
87) Godron,, De I'Esp\ce, !ol. II, p. 84.
ea; Dl Carridre a descris recent un caz extraoldinar in Reurre Horticole (1 decemblie 1866, p. a57). El a inse-
lat de doui ori altoaie de Aria uestitape pdducei (epine s) cultivati ln ghivece. Aceste altoaie produceau ldstari care
avcau scoarla, mugurii, frunzele, petiolii, pebalele qi pedunculii florali foarte diferiti de aceia de Aria. Listarii
altoiti erau mult mai vigulogi ;i au inflorit mai timpuriu decit acei de Aria nealtoiti.
&sl Transact. Hort, Soc., vol. II, p. 160.
e0; Pcntru cazurile stejarilor, vezi Alph. de Candolle,ln BihI. Uttit:ers., Geneva, noiembrie 1862 : pentru tei etc.,
Lotrdon, Gard. Ma|., vol. XI, 1835, p. 503.
 HIBRIZI DE GREFA 347

mdnunchiuri de flori de un ro$u inchis, de un galben viu gi purpuriu pe rarnuri

ctt frulze gi ctt moduri de cregtere cu totul diferite. Uneori acelaqi racbm poart[
douX feluri de flori. $i am vdzut o singurd floare imp5rlit[ exact in doud jumd-
t-ati, o parte fiind de un galben viu, iar cealaltd purplrrie, astfel ch o jumltate
din vexil era galben gi mai mare, iar cealaltd jumdtate era pnrpurie gi mai
micd . La o altd floare intreaga corol5 era de un galben viu, inse caliciul era
exact pe jumdtate purpuriu. La o alt5 floare, una dintre aripile de un rogll mllr-
dar ale florii avea o dungd ingustd de un galben viu. In sfiigit, la o altd floare,
tlna dintre stamine care devenise u$or foliacee era jumdtate galben5, jumdtate
purpurie. Agadar, tendinla spre segregarea caracterului sau spie reversiine afec-
teazd, chiar pXrli sau organe izolate nt). Faptul cel mai interesant in legdtur[ cu
acest arbore este cd in starea sa intermediarS, chiar atunci cincl cregte in apro-
pierea ambelor specii parentale, el este complet steril, insd cind ftorile devin de
un galben ctlrat sau purpuriu curat ele produc sdmin!5. Cred cd la florile galbene
plstdile prodtrc nlrmdrul complet de seminte; in orice caz, ele produc sfuur un
numdr mai mare. Doud plante ob{inute de dl Herbert din asemenea seminlesz)
au prezentat o nuan!fi purpurie pe pedunculul florilor, insd mai multe plante
crescute de mine sem5nau prin fiecare caracter cu Cgtisus laburnum comun,
ctl exceplia faptului cd unele dintre ele aveau raceme remarcabil de lungi;
aceste plante erall perfect fecunde. Este un fenomen surprin zitor ca asemenea
puritate de caracter gi fecunditate sh fie brusc redobindite, o plantd provenind
de la o form[ atit de hibridizatd gi steril5. La prima vedere, ramuriie cu flori
purpurii par sd sernene intocmai cu acelea de C. purpureus, ins5 Ia o compara{ie
atentd arl constatat cd ele se deosebesc de specia tipicl prin faptul cd lujerii sint
mai grogi, frunzele pulin mai late gi florile pulin mai scnrte, clr corola pi caliciu
de un purpuriu mai pulin viu; apoi, partea lsazald a vexilului prezintd clar o
u rm[ de patd galbend. Agadar, cel pulin in acest caz, florile nu iSi redobin-
diserd pe deplin caracterele tipice gi in conformitate cu aceasta elc nll erau
perfect fecunde. Astfel, numeroase pdst5i nu conlineau senrinle, unele nu
produceau decit una singurd gi foarte puline con[ineau dou[ seminle, in timp
ce numeroase pdst5i de pe un arbore de C. purpureus tipic din grdclina mea
conlineau trei, patru sau cinci seminle bune. Pe llngh aceasta, polenul era total
imperfect, o mullime de grdunli fiind mici gi zbircili. Acesta este un fapt neo-
bignuit pentru c5, dupd cum vom vedea indat[, polenul de la florile de un ro$u
murdar 5i sterile din arborii parentali era ca aspect exterior intr-o stare mult
mai bun5, conlinind foarte pulini grdun[i zbircili. Cu toate c[ polenul florilor
revenite la culoarea purpurie era intr-o stare atit de proast5, ovulele erau
bine formate, iar semin{ele coapte mi-au incollit bine. Dl Herbert a oblinut
plante din slminla florilor purpurii revenite, care se deosebeau foarte pulin
de C. purpureus. Citeva plante pe care le-am ob{inut in acelagi fel nu se- deo-
sebeau de loc de C. purpureus tipic, nici prin caracterul florilor gi nici prin cel
al intregii tufe.
el) Pentru fapte analoge, vezi Braurr, Rejuuenescence, ln llog. Soc. Bot.
X4em.r 1853, p. 320 Ei Gard. Chron.,
1842' p. 397 ; de asemenea, Braun, ln Sitzungsberichte der Ges. naturforschencler Freunde, iunie 1878, p. 63.
s2) Journal of lIort. Sor., vol. I1,1847, p. 100.
 VARIA]']A N{UGI.JRAI,A

Prof. Caspary, pe continent, a examinat ot'ulele florilor sterile gi de rtn ro$u

mtrrdar de la mai nrulte exemplare de C. adami "), gisindu-le in general mon-
stntoase. La trei plante examinate de mine in Anglia, ot,ulele erau de asemenea
monstruoase, nucleul variind rnult ca forml gi iegincl ln mod neregulat dincolo
cle inveiigurile normale. Judecincl, pe de altl parte, dupd aspectul Ior exLcrn,
gr[untii cle polen erau remarcabil de buni, ernilind repecle tuburile polenice.
Prin repcLatc numlr[tori la rnicroscop a grlun{elor proaste, prof. Caspary a
stabilit czi nunrai 2,5o/o din griun{ii cle polen l1u erall buni, ceea ce l-cprezint.{ o
proporlie mai mic[ decit la polenul a trei specii tipice de Cgtisus din cu]turir
si anunre C. purpureus, C. Iaburnum gi C. alpinus. Ctr toate ci dupd aspect
polenul cle C. adami. este bun, dupir observaliile d-lui Nau clin na) pe Mtrabilts
nu urmeazil c5, el ar fi eficient din punct de vedere funclional. Faptul cd ovulele
de C. adami sinL nronstruoase gi c[ polenul este aparent sdnltos esLe foarte
inLeresant, pentru cd reprezrnLd contrariul fa{[ de ce se intimpl[ cle obicei nu
numai la majori[atea hibrizilor,u), dar gi la doi hibrizi din acelagi gen, gi anurne
C. pLlrpLtreo-elongalus gi C. alptno-Iaburnum. Astfel, dupi clun s-a observat de
cltre prof. Caspary, c2 gi de mine insumi, la ambii acegti hibrizi ovulele erau
bine formate, p-e cinO mritli grlunli de polen erau anormal dezvoltali. lntr-acle-
veir, prof . Caspary a constatat c[ lzr cel din urm[ hibrid 20,3o/o din grf,un{i gi la
primul nu mai putin de 84,8o/o din grlunli nu el-alr buni. Aceastfl stare neobig-
nrrifir a elementelor reproductive mascule gi femele la C. adami. a fost folosit[
de prof. Caspary cir argument irnpotriva ipotezei cd aceastfl plantl ar fi Lln
hibrid obignuit proclus clin sdminld. Tlebuie s[ ne reamintirn ins[ c5 la ]ribrizi,
ovulele nu au fost nici pe departe atit de frecvent examinate ca polenul gi cl
eltr pot fi rnult mai des imperfecle decit se presupune in general. Dr. E. Bornet
din Antibes rnI informeaz5 (prin dl .I. Tra]rerne 1\Ioggridge) cI la hibrizi de Cislus
ovarul este deseori deformat, in unc.le cazuri ovulele lipsind complet, iar tn altele
fiind incapabilc cle fectrndare.
S-arr prezentat mai mulLe teorii pentnt a explica originea speciei C. adami
gi a Llansform[rilor pe care le sufer[. Unii autori atribuie intregul caz varialiei
nrugrrralrr. finind insh seama de marea deosebire dintre C. Iaburnum gi purpu-
reLIS, care sint specii naturale, precun] gi cle sl"erilitatea formei intermediare,
acesL punct de vedere poate fi respins din capul locului. Vorn vedea inclat[ c[ la
plante hibriclc, cloi ernbrioni cu caractere diferite se pot dezvolta inluntrul
aceleiagi serninte, reunindu-se. S-a presupus cti C. adanti a aplirut in acest fel.
Mrrlti botanigti strstin c[ C. adami" este un hibrid produs in mod normal din
s[minlir 5i ci a revenit prin nruguri la cele douir forme parentale ale sale. Degi
rezultatele negatir.e nu sint de mare valoare, totugi trebuie mentionat c5 Reis-
seck, Caspary gi cu mine am incercat in zaclar s[ incnrcigdm C. Iaburnum cu C.
purpureus. Cind am fecundat primul cu polenul celni de-al doilea am fost aproape
de slrcccs, pentnr c[ s-au format capsule, ins[ dupd 16 zlle de ]a vegtejirea
flcrlilor, acestea au clzut. -fotugi, p[rerea c[ C. adamt este un hibrid produs
sr1 \'rzi Trartsact. ol llort. Congress of Amstertlam,7865; majoritatea informatiilor de mai jos le datorez lnsd
sclisorilor pt'ol'. (.aspat'r'.
sa1 Nouuelles Archtues du lllustium, \'ol. I, 1.r. 113.
e5; Vezi, ln accaslii plivint:i, Nzruclin, ibidem, ;t. 741.
 iJIBRIZi DL GREFA

spontan intre acestc'douI sprccii este intiritir de faptul c[ asenlenea hibrtzl au

nrai ap[nrt i:r acest gen. Astfe], intr-un grup de C. elongatus din s[min!5, care
cregtca alll'oilpc clc C. [)urplrreus;i carrr a Iost probabil fecurtdat de acesta ctt
ajutonil insectclor'(gLiu din experient[ ci ele joac[ ttn rol important in fectttt-
darea lui C. luburnum) a apflrut hibridul steril C. purpureo-elongalus nu). 'I'ot
astfel, dupd cum nr5 informeaz[ dl Waterer, intr-nn rizor cie plante din shminlit
a apzirtrt spontan C, alptno-Iaburnum al lui WaterereT).
Avem, pe de alti parte, darea de seami clard gi precis[ prezelttat[ ltri
PoiLeau ea) de cILre dl Adam, care a obtinut planta, prin care aratd cI C. atlami
nu este un hibricl obignuit, ci ersLe ceea ce se poate numi un hibrid prin altoirc.,
adic[ produs clin lesutul celular unit a doud specii distincte. Dl Aclaru a in-
troclrrs in mod obignuit Lrn ochi de altoi din scoar{a de C. purpureus intr-uu
portalf,oi de C. Iaburnum gi rnugurul a r[mas in stare latentl timp de un ail,
aga crun se intinrpl[ deseori. Ochiul de alLoi a prodtrs apoi nttmel'opi mtrguri gi
lujeri, clintre care unul a crescut rnai erect gi rnai viQttros, ctl ft'ttnze mai mari
clecit la C. purpureus gi a fost in cotrsecin{ir reprodtrs. Or, nrerit[ notat in mod
special cI aceste planLe au fosL vindute de d] Adanr, inainte ca ele sI fi inflorit,
drepL o varictate cle C. purpureus, iar darea de seam5 a fosL prrblicatd de Poi-
teau clupi ce florile infloriseri, ins[ inaintc ca ele si fi prezentat tedinla lor remar-
cabila cle a reveni la cele doud specii parentale. Agadar, nll existd nici un motiv
imaginabil pentnr falsificare gi este greu de a concepe cunt s-ar fi produsvreo
eroarees). I)ac[ admitem ca acle,r'iratd darca de seamI a d-lui Adam, trebtrie sl
accerptlm faptul extraordinar cI doul specii distincte se pot uni prin tesutul
lor celular, producind apoi o planld ctt frunze gi flori sterile de caracter inter-
mediar, intre altoi gi portaltoi, precum gi rnuguri susceptibili de ret'ersittne,
agadar, pe scurt, o plant[ care sd sen]ene in toate prirrintele importante cu tln
hibrid oblinut in mod obignuit pe cale sexttatd.
Voi prezerfta in cele ce urnreaz[ toate fapLele pe care le-am ptttttt adtrna
asupra I'ornrlrii hibrizilor intre specii sau varietflti distincLe, f[r5 intervenlia
organelor sexuale. DacI aceasLfl formare este posibilS, dup[ ctlm sint actlrn
convins, atunci rcprezinli un fapt de cea mai mare imporLant[, care va ]tloclifica
mai clevrerne, sau ntai tilziu cortcepliile fiziologilor astlpra rerproducelii sexttate.
Illaun, in Bot. IVIem. Roy. Soc,, 18iril, p. XXIII.
eo)
Acest hibricl 1u a fost descris niciodali. l)rin fruuziq, epocl de lnflolirc, strittrile de culoare tnchisi de
e7)
la baza vexilului, pilozitatea ovarului ;i prin apl'oape orice all caracter, el este in tnod sigttr itrt,ermediar intre
C. Iabuyttttnr gi C. ulpirttts; la culoarea florilol se aplopie lnsl rnai ttrult de printa specic, dat' ale ]acenrc mai lungi
clecil aceasta. Am vizut mai sus ci 20,3 ori ditrt,re griuntii de polen . sint normal fornrati gi firi valoare. Cu
toate cI nu cregte la mai rnull de 27,43 m sau 36,57 m de ambele specii paretrtale, planta mea nu
a pro4us i1 cursul alumitor sczoane nici o simfirli bun[, lnsir ln 1866 ea a fost neobiqnuit de fccttttcl.{ 9i race-
ntele sale lulgi au ploclus de la una pirrl la paLlu capsule. Nlulte dintre capsule nu conlitreau nici o sitnitllii bunri,
insl in gelelal ele contineau o singurS. sirmintir aparent buuii, uneori doul si lntr-uu caz Lt'ei sctttill[c bttne.
L--ncle dint,re accsLe senrinle au lncol[iL;i arn obtinut din ele doi albori, dintre care unul seatnirnti cu fot'ma prczen-
t[; celi]alL cste rcrnarcabil de scund ;i cu frunzc mici, irtsii pini aculll nrt a inflot'it'
s8') Annctles de Ia Soc. de I'Httrt. de Paris, vol. VII, 1830, p' 93.
,t) ht Gctrclene,r's Chrottit:1t,,78it7, p. 382, 400 se dri o desclicre a unui CrTlistt.s lnbtt|rtttrrl conltln pe cal'e s-atl
inscrat altoaie de C. purpureus ;i care clobindesc treptat caracLerul de C. udurttt; ttrt attr itrsit nici o ittcloiali cit
C. ru[turri 1 fost vildlt cunrltirllrtomlrri, cilre lru era un bolanist, clrepL C. purprtrt]ll.s. r\lll cottstllLat ci't acreasta
s-a ln LirrtplaL itttr-ttrt alt caz.
350 VARIATIA I{UGURALA

Se vor prezenta apoi un numdr suficient de fapte dovedind cd segregarea sau

separarea caracterelor celor dou[ forme parentale prin varialie mugurald, culrr
este cazul lui Cgtisus adami, nu reprezintd un fenomen neobignuit, degi este
demn de a fi remarcat. Vom vedea mai departe cd fie un intreg rdzor de plante,
fie numai jumflt,ate, sau o por[iune chiar mai mic5, poate reveni in acest fel.

Renumitul porLocal Bi.zzarri.a Orange prezint[ un caz sl.rict paralel cu acel

al lui Cgti.sus adami". Grldinarul care in 1644 a ob{inut Ia Florenla acest pom a
declarat c[ era o plant[ din s[min![ care fusese altoitd ; dupI ce altoiul a dis-
p5rut, portaltoiul a inmugurit gi a produ s Btzzarria. Gallesio, examinind atent
nrai multe exemplare vii gi comparindu-le cu descrierea prezentati de autorul
inilial al acesteia, P. Nato 100), afirmd cd pomul produce in acelagi timp frunze,
flori gi fructe idenLice cu acelea ale portocalului amar gi cu acelea ale chitrei de
Floren[a; de asemenea, face gi fructe compuse din cele dou[ soinri, acestea
putind fi atit amestecate extern sau intern, cit gi separate in diferite feluri.
Acest pom poate fi reprodus prin butagi qi igi pdstreazfl caracterul diversificaL
Aga-numitul portocal trifacial de Alexandria sau Smirnaror) se&m[n5 in general
clr Bizzarri"a de care se deosebegte numai prin faptul c5 portocala este dulce;
aceastfi portocald dulce gi chitra sint unite in acelagi fruct sau sint produse
separat pe acelagi pom, despre a c6rui origine nll se cunoagte nimic. In privinla
soiultri Bizzarri-a, rnulli autori sint de piirere cd este un hibrid prin altoire.
Gallesio crede pe de alt5 parLe cd este un hibrid obignuit, cu insugirea de a reveni
par{ial, prin muguri, la cele douI forme parentale. De altfel, am s,6,zut cd spe-
ciile acestni gen se incrucigeazd" deseori sponLan.
Se gLie c[ atunci cind iasomia panagatd se altoiegtepe soiul comun, por'tal-
toiul produce uneori muguri cu frunze panagate. Dl Rivers a vd.zut, dupI cu]n
m[ informe azra, asemenea cazuri. Acelagi lucru se intimplfl cu leandrul l02). In
haza informaliei prirnite de la un prieten de incredere, dl Rivers afirrnit, cb, nigte
muguri ai unui frasin cu frunze anriu variegate care fuseserd inserali in frasini
comuni au murit cu tolii afarfl de unul, insd tulpinile acestor frasini au fost
afectatetot), producind lujeri cu frunze variegate atit deasupra, cit gi dedesubtul
punctelor de inserlie a lamelor de scoar!5 cu mugurii mor[i. Dl J. Anderson
Henry mi-a comunicat urm5torul caz aproape similar : Dl Brown, din Perth,
a obserrra t cu mulli ani in urm5, tntr-o vale din Scolia, un frasin cu f runze
galbene. Altoind muguri de la acest arbore pe frasini comuni, acegtia din ttrmd
au fost in consecin![ afectali, proclucind frasinul clr frunze pdtate, Breadal-
bane. Aceastd varietate a fost reprodusfl gi $i-a pdstrat caractentl in ultimii
50 de ani. F'rasini pletogi au fost de asemenea altoili- pe portaltoaie afectate,
devenind in mod asemdn[tor variegati. S-a dovedit in mod repetat ch mai multe

100,) Gallesio, Gli Agrumi dei Giard. Bot. Agrar. di Firenze, 1839, p. 11. lntr-al sran Traite du Citrus,1811r
p. 116, el vorbe;te ca gi cincl fructnl cor.npus ar consta tn parte dintr-o l6rnlie, ceea cc este, dupl clt se par€r
o eroafe.
totl Garcl. Chron.,1B55, p.628. \'ezi de asenlenea Prof. Caspary, tn Transact. Hort. Congress ol Amster-
rlrrm, 18(iir.
102) Glrtner (I]astarderzeugurTg, p. 611) di multe infr,,rrnatii asupra acestui subiect.
rorl O descliere aproapc sirnilar'l a fost dati de Brabley, ln 7724, ln lucrarea sa Treatise on Husbandrg,
vol. I, p. 199.
 iIIBITIZI DE GRtrF,\ 351

specii de Abuttlon pe care a fost altoit A. thompsonii variegat au deveniL

variegate 104).

Mul{i autori consideri pana$area ca rezLt ltat al nnei boli, cazurile de mai
sus putind fi considerate ca fiind rezultatul direct al inoculSrii unei boli sau al
unei infirmit5li. Aceasta a fost aproape dovedit de cfltre Morren, care, in exce-
lenta sa lucrare la care tocmai ne-am referit, aratd cI chiar o frunzd introdusd
cu peliolul shu in scoarta portaltoiului este suficientfl pentru a-i transmite
acestttia panagarea, degi frunza piere curind. Chiar unele frunze complet for-
mate pe portaltoiul de Abuti.Ion sint citeodatd afectate de altoi gi devin varie-
gate. Dupd cum vom vedea ulterior, pana$area este foarte influenlatd de natnra
solului in care cresc plantele gi nu pare improbabil ca orice modificare in sevi
sau tesuturi cauzatd, de anumite soluri fie cd o numim boald, fie cd nu se
poaLe intinde de la bucata de scoartd in -care s-a fdcut altoirea la portaltoi. -ins5
o modificare de acest fel nu poate fi consideratd ca fiind de natura unui hibrid
prin altoire.
Existd o varietate de alun cu frunze de un purpuriu inchis ca acelea ale
fagului ardmiu. Nimeni nu a atribuit bolii aceastd culoare, care nu se datoregte,
dup[ cit se pare, decit intensificdrii unei culori care se poate vedea deseori la
frunzele alunului comun. Cind aceast[ varietate este altoitd pe alunul comuntou),
uneori ea coloreazd., dup5 cllm s-a afirmat, frunzele de sub altoi. Depi dovezile
negative nu au mare valoar€, pot adduga totugi cd dl Rivers, care a avut sute
de asemenea arbugti altoili, nu a vlzut niciodat5 un asemenea caz.
GArtner too) citeazi doud descrieri separate asupra unor ramuri de vi![ de
vie cu struguri negri gi albi care fuseserd reunite in diferite feluri (de exemplu,
au fost despicate longitudinal gi apoi alipite etc.). Aceste ramuri au produs
atit ciorchini distincli de stnrguri din cele doud culori, cit gi ciorchini cu boabe
dungate sau de culoare intermediar5. In unul din cazLtrt, inslgi fmnzele erau
variegate. Aceste fapte sint cu atit mai remarcabile, cu cit Andrew Knight nu
a reugit niciodatd s[ obtini struguri variegati prin fecundarea soiurilor albe cu
polenul soiurilor negre, cu toate c5, dupd cum am vdzut, el a oblinut plante
din seminle cu fructe gi frunze variegate, fecundind o varietate albi cu varie-
tatea variegat[ de struguri negri de Alep. Gdrtner nu atribuie cazurile de mai
sus decit varia[iei mugurale. Este ins[ o ciudat5 coincident[ faptul c5 numai
ramurile care fuseserS. altoite tntr-un annmit mod au variat in acest fel, iar H.
Adorne de Tscharner afirm5 c5 a oblinut de mai multe ori rezultatul descris
gi c[ il poate ob{ine oricind doregte, despicind gi unind ramurile in modul de-
scris de el.
Nu ag fi citat cazttl urm5tor dac5. autorul lucrlrii Des Jaci.nthesroz) nu m-ar
fi impresionat nu numai prin vastele sale cunogtinte, dar gi prin corectitudinea
sa. El spune c[ bulbii de zambile albastre gi rogii pot fi tdia{i in douh gi crescu{i
impreun5, emilind astfel o tulpind comund (ceea ce am vdzut eu insumi) cu flori
10{.y \Iorrett, I}ull, de I'Acad..R. des Sciences de BeIgique, seria a II-a, vol. XXVIII,1869, p. 434. De asemenea,
Nlagntrs, Gesellschaft naturforschender reunde zu, Berl in, 21 februarie
b' IBTL; ibidem, 21 iunie 1870 qi 17 octombrie
187L. De asemenea, Bot. Zeituno, 24 februarie, 1871.
105,y Loudon,
Arboretum, r-ol. l\', p. 2595.
106) Baslar derzeu gung.
toz,; Amsterdarn, 1768, p. 1'24.
3;2 VARIATIA NIUGURALA

de cele doul culori pe laturile oplrse. Faptul demn de]remaroat este insfl cI
florile alr uneori cele dou5 culori amestecate laolaltfl, ceea ce face ca acest caz
si fie analog cn acel al stnrgurilor de culori amestecate de pe rantrrile de vi![
alipite'
cazul tranclafirilor se presupune cd, mai mul{i hibrizi au fost formali
prin altoire, insfl din cauza frecvenlei varia{iilor mugurale existd serioase ln-
doieli in privinla acesLor cazuri. Exemplul cel mai demn de incredere din cite
cunosc esLe cel inregistrat de dl Poynter tot), care mI asigurl printr-o scrisoare
cle absolrrta exactit:rte a afirmaliei. Cu citiva ani mai inainte, Rosa deuoni"ensis
fnsese altoit[ pe un trandafir alb de soiul Banksi.a alb. Din punctul altoirii,
nrrrlb rrrnflat, unde soiurile deuoni"ensis gi Banksia lnc[ mai continuau sd creascl
a apirrtrt o a treia ramurh care nu era nici de Banksi.a purd gi nici de deuoniertsi.s
pur[, insi care a\rea ceva din caracterul ambelor. Astfel, florile semlnau cu
acelea ale varietdlii denurniLi Lamarque (una dintre varietSlile Noisettes), fiind
insi supcrioare calitativ acestora din urm[, iar llstarii se asemdnau prin tnodul
lor de cregtere cll acei ai trandafirului Banksi-a, cu exceplia faptului c[ cei
rnai lungi gi nrai vigurogi eran prevdzuti cu ghimpi. Acest trandafir a fost expus
in fala comitetului floral al Societ5lii horticole din Londra. Dr. Lindley l-a
exarninat gi a conchis cX a fost produs cu siguranta din amestecul de R. banksi.ae
cu vreun trandafir, cum ar fi R. deuoni"ensis,,,pentru cd, in timp ce toate pdr-
lile deveniserl cu mult mai viguroase gi mai mari, frnnzele eratt intertnediare
intre trandafirul Banksia gi Tee". Se pare c[ cei oare cresc trandafiri gi-au dat
mai inainte seama c[ Lrandafirul Banksia af.ecteaz6, uneori alli tlandafiri.
Cunoscind cd noua varietate a d-lui Poynter este intermediar[ prin fnrctele gi
frunzele sale intre porLaltoi gi altoi gi deoarece ea a aplrut in puncful altoirii.
este foarte pulin probabil ca aceastfl varietate s5-gi datoreascd originea rtttei
simple r,arialii rnugurale, independent de influenta reciproc[ a portaltoiului gi
altoitrlui.
in sfirgit, in legdtur[ cu cartofii, dl R. 'frail a afirmat in 1867 in fa{a Socie-
t[tii botanice din trdinburg (dindu-mi ulterior informalii rnai completc) c5, cu
mai mulli ani in urm5, el a despicat, ln jumdt5ti, aproximativ 60 de cartofi
albagtri gi albi, prin ochii sau mugurii lor, alipind apoi cu grij[ jumlt[lile 5i
disLmgincl in acelagi limp ceilalli ochi. Unii dintre acegti tubercrili astfel reuni{i
alr produs plante cu tuberculi albi, iar allii cu tuberculi albagtri; din unii au
icgit insfl piante cu tuberculi in parte albi, in parte albapLri, iar din patrtt sau
cinci planle cu tuberculi impestrilali in mod regulat cu cele doud culori. Putent
conchicle c[ in aceste din urmii cazuri, din concregterea mugurilor tdiali in dou[,
adic[ din hibridizare prin altoire, s-a format o tutpin5.
ln,,Botanischc Ze.itung" (16 mai 1868), prof. Hildebrand prezintd o dare
de serarnl cll un desen colorat a experienlelor sale asupra a doul variet[ti de
cartofi, care in acelagi sezon au fost constatate ca avind caracter constant, gi
anume : un carLof ro$u, pulin alungit cu pielea rllgoas[ gi unul ab, rotttnjit gi
netecl. Ifl a inserat reciproc mugurii ambelor soiuri, distrugind ceilalli muguri.
S-au oblinut in acest mod dou[ plante, fiecare producind Lln tubelcul avind
un caractcr in[ermecliar inlre cele doud forme parentale. Acela obtinut din llltl-
108) Gnrdener's Chron., 1860, p.672, cu o gravuri pe lemn.
 HIBRIZI DE GREFA 353

gurul ro$u altoit pe tuberculul alb era la un cap[t rogu gi rugos, 3$8 cum ar fi
trebuit sd fie intregul tubercul, dacd nu ar fi fost afectat; la nrijloc el era neted
cu dungi rogii, iar la celSlalt capdt era neted gi complet alb, ca gi portaltoiul.
Dl Taylor a primit mai multe descrieri de cartofi care fu seserl altoili
prin bucdli in formd de pand dintr-o varietate, inserate in alta, pi cu toate c[
era sceptic in privinla acestui subiect, a flcut totugi 24 de experienle pe care
Ie-a descris in mod amdnun{it in fala Societdlii }rorticole 10e). El a oblintrt in
acest fel nlrlllel'oase valiet5li noi, unele care seminau cu altoiul sau cu port-
altoiul, altele avind un caracter intermediar. Mai multe persoane all asistat
la scoaterea din pdmint a tnberculilor acestor hibrizi prin altoire, gi una
dintre ele, dl Jamesot, un nlare negustor de cartofi scrie astfel : ,,Era un lot
atit de amestecat clrm nu mai vfzusem niciodat[ inainte gi nici n-am mai
vdzut de atunci incoace. Cartofii erau de toate culorile gi formele, unii foarte
uri{i gi unii foarte flumogitt. Un alt maltor spune: ,,unii erau rotunzi, al{ii
reniformi, cu ochi roz, blltali gi impestri{ati cu ro$u gi ptrrpuriu, ,de ,toate
formele pi dimensiunile". Unele dintre aceste variet5{i au fost g5site ca fiind
valoroase gi au fost reproduse pe scarl intins[. Dl Jameson a ]uat cn sine un
cartof ntare, blltat, pe cal'e l-a tiliat in cinci buchti gi l-a reprodus, oblinind
cartofi rotunzi, albi, rogii gi bil{a{i.
Dl F'itzpatrick a adoptat un plan O't.ti1tto) : el a altoit laolaltd nu tuber-
culii, ci tulpinile tinere ale Lrnor varietdli care produceau cartofi negri, albi gi
rogii. Tuberculii produgi de trei dintre aceste plante gemene sau alipite erau
colora{i lntr-un mod extraordinar. Astf el, unul era aproape exact j um5tate
negrtl, jum5tate alb, ln aga fel incit vdzindu-I, unele persoane aveau impresia c5,
doi cartofi fuseserfl tliati in doui gi reuni[i; alli tuberculi erau jum5tate rogii,
jumdtate albi, sau bdlla{i in mod curios cu ro$u gi alb sau clr ro$u gi negru, dupd
culorile altoiului Si portaltoiului.
Mdrturia d-lui Fenn este de rnare valoare, gtiind cd el este,,urr binecu-
noscrtt producdtor de cartofi" care a oblinut numeroase varietdti noi, incruci-
gind diferite soiuri in mod obignuit. El considerd cd s-a ,,dernonstrat" c[ prin
altoirea tuberculilor se pot produce varietSli noi, intermediare, cu toate ci
se indoiegte ca asemenea variet5li sd se dovedeasc[ valoroass rn). El a f5cut
numeroase incercdri gi a prezentat rezultatele, expunind cliferite exemplare
in fa{a Societ5lii horticole. Nu numai cI tuberculii erau afectali, unii fiind
neLezi gi albi la un capflt. gi mgogi gi rogii la celllalt, dar gi tulpinile gi frun-
zele erau moclificate in ceea ce privegte modul de cregLere, culoarea gi preco-
citatea. Dup[ ce alr fost reprodugi in decurs de trei ani, unii dintre hibrizii
prin altoire prezentau inc[ la vrej noul lor caracter, deosebit de acela al
soiului de la care se luaser5 ochii. Dl Fenn a dat d-lui Alex. Dean 72 tuberculi
din a treia generalier, pe care acesta i-a reprodus, convertindu-se astfel in adept
al hibridiz[rii prin altoire, dupI ce anterior fusese cu totul sceptic in aceasti
direclie. Pentru comparalie, el a plantat al5turi de cei t2 tuberculi folmele
loe) \-ezi Gartl, Chron., 1869, p. 220.
tto1 Gurt{. Chron., 1869 p. 335.
rtLl 67114. Chron., 1809, p. 1018, cu observatiile doctorului NlasLers despre aderarea porliunilor unite. Yezi
de aserrronea ibidem, 1870, p. L277 Si 1 283.

23 - c.2662
354 VARIA]'IA MUGURALA

parentale pure, constatlnd cd multe dintre plantele produse din acei tuberculi t")
erau intermediare tntre.cele dou[ forme parentale, in ce privegte precocitatea,
inillimea, rectitudinea,*internodiile gi robustelea tulpinilor, preCum gi in_ ce
privegte dimensiunea gi culoarea frunzelor.
Un alt experimentator, dl Rintoul, a altoit nu mai pulin de 59 de tuber-
cnli, care se deosebeau prin f orm[ (unii fiind renif ormi), prin netezime gi
culoarelttt).*NIuilte dinLle plantele asLfel produse ,,erau f orme intermediare
in ceea ce privegte tuberculii, precum,si vrejurile". El descrie cazurile mai
deosebite.
In 1871 am primit o scrisoare de la dl l\ferrick din Boston, S.U.A.,
care afirm[ c5 ,,dl F earing Burr, Lln experimentator atent gi autor al unei
c[r!i foarte apreciatc, The Garden Vegetables ol America, a reugit sI producd
cartofi distinct pestrili, in mod evident hibrizi din altoire, prin inserarea de
ochiuri de carLofi albagtri sau rogii in corpul unor cartofi albi, dup[ ce in
prealabil au fost inl[turali- ochii acestora din urm[. Am vizut cartofii, care
aveau un aspect foarte ciudat".
Ne vorr ocupa acum de cxperienlele executate in Germania de la publi-
carea lucrfrii prof . Hildebrand incoace. Dl Magnu s descrie t'n) rezultatele
numeroaselor incercflri efectuate de cl-nii Reuter gi Lindemuth, ambii atagali
pe ling[ gr5dinile r.egale din Berlin. tri au inserat in cartofi albi ochi de cartofi
rogii gi viceversa. In acest fel au fost oblinute multe forme diferite, avind atit
caracterul mugurcltri inserat, cit gi cel al portaltoiului; de exemplu, unii dintre
tuberculi erau albi cll ochi rogii.
In anul urmltor, dl Nlagnlrs a prezentat aceleiagi societ5[i (19 noiembrie
L872) produsul altoirilor dintre carLofi negri, albi gi rogii efectuate de dr. Neubert.
Ele au fost executate nu prin unirca tuberculilor, ci a tulpinilor tinere, dupd
cum fdcuse gi dl Fitzpatrick. Rezulbatul a fost remarcabil prin faptul c[ to{i
tuberculii astfel produgi aveau un caracter intermediar, degi in grad diferit.
Aspectul cel mai interesant il aveau cei intermediari intre cartofii negri gi cei
albi sau rogii; unii dintre cei albi gi cei rogii erau jumdtate de o culoare, jumd-
tate de cealaltfl culoare.
La urmltoarea gedinfd a societ5lii, dl Magnus a comunicat rezultatele
experien{elor doctorului Fleimann, de altoire laolaltd a tuberculilor cartofilor
rogii de Saxonia, a celor albagtri gi a celor albi alungili. Ochii erau indepdrta{i
printr-un instrurnent cilindric gi inserali la alte variet5li in gduri corespunz5"-
toare. Plantele oblinute in acest fel au produs un mare numdr de tuberculi
intermediari tntre cele dou[ forme parentale, in ce privegte forma gi culoarea
atib a c[rnii, cit $i a piclilei.
Dl Reuter a experimentat 1'5) inserind por"{iuni din cartoful alungit White
Meri.can in unul de Black Kidneu. Ambele soittri sint cunoscute ca fiind foarte
constante gi deosebind.u-se intre ele nu nnmai prin form[ gi culoare, dar gi
prin faptul c[ ochii soiului Black Ki.dneg sint mul{i afundali, pe cind cei ai
soiului Whi"te Meri.can sinL situali superficial gi de o formd diferit5. Tuberculii
1r2) Gardener's Chron 1871, p. 837.
LLl) Ibidem, 1870, p. 1506.
tL4) Sitzungsberichte der Gesellschaft naturf orschender Freunde zu Berlin,17 octombrie 1871.
tL') Ibidem, 1? noiembrie 1874. Vezi de asemenea excelentele obscrvalii ale d-lui Magnus.
 HIBRIZI DE GREFA 355

prorJugi de acegbi hibrizi erau intermediari ca form5. gi ctiloare, iar unii clinl,re
ei, care sem[nau la formfl cu altoitil (adicd soiul Meri"can), aveau ochii mult
afurrclali;;i de aceeagi formd ca gi ai portaitoiului, adic[ ai soiului Black Kidneg.
Cred ci oricine va exarnina cu atenlie_reztlmatul prezentat aici al experien-
lelor efecbuabe de nurnerogi observatori din diferite !5ri, se va convinge c[,
illtoind in cliferite feluri doul r'arieliti de cartofi, se.poL,proclllce plante ]ribride.
'I rebuie rernarcaL c[ mai mulli dintre experimentatori sint horticultori ctr preg[-
tire gLiinlific[ gi unii dintre ei sint mari producdtori de cartofi, care, cu tot
sceptlcisrirul lor anterior, s-au convins pe deplin de posibilitatea producerii
cle hibrizi prin altoire gi chiar de ugurinla producerii acestora. Singura posibi-
litate cle a evita aceastd concluzie este de a atribui simplei variatii mrtgurale
toate numeroasele cazurl inregisbrate. Dup[ cum aIn vlzut in acest capitoi,
f5r[ indoiald c[ uneori, dar nu frecvent, cartoful variaz[ la reproducerea prin
rnuguri. Trebuie linut ins[ seaml in mod special c[ producdtori de cartofi
experimentali, a cSror indeletnicire este de a descoperi noi varieL[!i, .i-?u
exprimat uimirea fald de num[rul de forme noi produse ca urmare a hibridi-
zdiri prin altoire. S-ar putea susline c[ numai operalia altoirii, gi nu unirea
a dotr[ soiuri, ar fi aceea care ar cavza un grad extraordinar de varialie nurgu-
ral5. Acestei obieclii i se poate rdspunde indat[ prin faptul cI cle obicei cartofii
se reprocluc prin tiiierea tuberculilor in buc5li gi c[ unica deosc'bire in cazul
hibrizilor prin altoire este cd fie o jumitate, fie un segtnent mai ntic sau tlll
cilindnr eite plasat in conbact nemijlocit cu lesutul nttei alte varietili. De
alLfel, in clou[ cazttri, tulpinile tinere au fosb altoite impreun[ gi plantele astfel
unite au clat aceleagi rezultate ca gi atuttci cind au fosb unili tuberculii. Urr
argument de cea mai nlare greutate este c[ atunci cind se produc varietlti
prin sirnpl[ varialie mugurald, ele prezinti deseori caractere cu tottll noi, pe
iina in numeroasele cazLrrL de mai sus, hibrizii prin altoire au, dup[ curtr insistd
gi dl l\Iagnus, ur caracter intermediar intre cele dou[ forme folosite. Este tle
rrecrezut s[ fi ajuns la un asemenea rezultat, dac5. unul din soiuri nlr l-ar fi
afec Ia L pe celilalb.
In blicare mod ar fi fost efectuat[ altoirea, hibridLzarea prin altoire a{cc-
1,eaz5, caractere cle toate felurile. Plantele astfel ob{inute produc tr-rbcrculi
care au culorile, forma, starea suprafelei, pozilia gi forma ochilor foarte
ciiferile cle ale pirinlilor, iar dupd m[rturiile a doi observatori atenli, acestcr
planLe sint de asemenea intermediare in ce privegte anurniLe parLictlarit[li
Lonstitulionale. Trebuie linut seama c[ la toate variet[lile de carlof, ttrber-
culii se deosebesc intre ei mult mai mult decit oricare alt[ parte a plantei.
Cartof ril prezintd cea mai bund dovad[ a p osibilit[tii f ormirrii rie hibrizi
prin altoire. Nu trebuie ins[ sd trecem cu vederea darea de searnd asupla oliginii
iairrosului Cgtisus adctmi. a d-lui Adam, care nrl avea absolut nici Lln ttrotiv
de ingeldciune, precun gi darea de seami cornplet paralel[ astipra originii pot'to-
calrrltii Bi.zzarria, arnbele plante avind ca origine hibridarea prin altoile. $i
nu trebuie subevaluate cazurile in care ciiferite varieL[li sart specii de vi{i
de vie, zambile sau trandafiri au fost altoite unele cu alLeie ,si au proclus fornte
internrecliare. trste evicient cd hibrizii prin altoire pob ii produgi tuult niai
u$or in cazvl Ltnor plante cum este cartoful, declt in cazttl altora, cn, de
eiemphr, pomii nogtii fructiferi comuni. lntr-adev[r, aceglia din ttrm[ au fost
J Cl) SEGREGAREA CAR-A.CTERELOR

altoi{i cu milioanele, in decurs de multe secole, gi cu toate c5 altoiul este deseori

u$or afectat, este foarte indoielnic dacd aceasta nu se poate explica doar
printr-o nutrilie mai mult sau mai putin abundent5. Totugi, cazurile de mai
sus imi par s[ dovedeascd c[ hibridarea prin altoire poate fi afectatd in anumite
condilii' necunoscute.
Dl Magnus afirmi cu mult[ dreptate cd hibrizii prin altoire seam5n5
in toate privinlele ctt hibrizii din sdmin!5, inclusiv merea lor diversitate de
caracter. Exist5 totugi o excep{ie parlial5, conslind in faptul cI la hibrizii
prin altoire, deseori caracterele celor doud forme parentale nn sint amestecate
in mod omogen. In mod mult mai obignuit, aceste caractere apar in stare segre-
gat5, adicd pe segmente, fie la inceput, fie ulterior, prin reversiune. S-ar
p[rea astfel cd elementele reproductive nu sint tot atit de complet amestecate
prin alboire ca prin reproducere sexuat[. DupI cum se va ardta de indatd, segre-
garea de acest fel nu apare insd citugi de pulin rar la hibrizii din saminlI.
In sfirgit, sint de pirere c5 trebuie admis cd din cazurile de mai sus afldm Lrn
fapt fiziologic de mare important5, gi anume cX elementele care contribuie la
producerea unei fiin{e noi nu sint formate neaplrat de c[tre organe]e mascule
gi femele. Ele sint prezente in {esutul celular intr-o ascmenea stare, incit se
pot impreuna fdrd ajutorul organelor sexuale gi in acest fel sh dea naqtere unui
nou mugur care s[ aibd din caracterele celor doud forme parentale.

DESPRE SEGR,EGAREA CARACTERELOR PARENTALE

I,A HrBp"IZrr DIN SAUTINIA, pntN YARTATTE MUGURAT,I.
Voi prezenta acum un numdr suficient de cazuri pentru a ar5ta c[ segregarea
prin varia{ie mlrgural5 poate aplrea la hibrizi obignuili, oblinuli din s5minld.
Gdrtner a oblinut hibrizi dintre Tropaeolum minus gi T. maiusl'6), care
au produs la inceput flori intermediare intre cei doi pdrinti
culoare gi structurd - caaceste
insd ulterior, in cursul anului, unele dintre
dinrensiune,
plante
-
au produs flori asemdndtoare in toate privinlele cu forma matern5, in amestec
cu flori care iSi mai pdstrau incfl starea intermediar[ obignuit5. Un hibrid
dinLre Cereus speciosi.ssfrnus pi C. phgllanthus "T), plante cu aspect f oarte
diferit, a produs in primii trei ani tulpini unghiulare cu cinci laturi, iar apoi
nigte tulpini turtite ca acelea de C. phgllanthus. Kolreuter indici de, asemenea
cazuri de Lobelia gi Verbascum hibride care au produs mai intii flori de o culoare,
iar mai tirziu, in timpul anului, flori de o altd culoare "8). Naudin "e) a ob{inut
40 de hibrizi din Datura laeuts fecundati de D. stramonium. Trei dintre acegti
hibrizi au produs numeroase capsule, din care o ju-m5tate, rrn sf ert sau un
segment mai mic eralr netede gi mici, ca gi capsula de D. Iaeuis pur5, restul
fiind spinoase gi mai mari, semdnind cu capsula de D. stramonium purd ;
din una dintre aceste capsule compuse s-au oblinut plante semdnind in mod
desdvirgit cu ambele forme parentale.
rr0; Baslarderzeugung, p. 549. Este totu;i lndoielnic claci aceste plante Lrebuie clasificate ca specii sau ca
varieLziti.
tr7) Ibidem, p. 550.
vol. XXIII, 1873, p. 100. Act. Acad.
1L3) Journctl de Ph.gsiqte, St. Pelersburg,L78l, part. I, p.249.
tln) Nouurlles Arcliues du Musium, vol. I, p.49.
 HIBRIZI DE GREFA 357

Sir trecem acum la varietdli. In Franla a fost descris "o) un mdr ob[inut
di.n srimtnld, preslrplrs a fi hibrid, care face fructe la care una din jumdt5li
este nrai mare decit cealalt[, de culoare rogie, cu gustul acid gi cu o aromd
deosebiti, cealalti palte fiind verde-gilbLrie gi foarte dulce ; fructtrl se pare
ci nu conline aproape niciodat[ seminle pe deplin dezvoltate. Presupun ci
acesta nu este acelagi pom prezentat de Gaudichaud 121) in fala Institutului
francez gi care pe aceeagi ramurir avea doud soiuri distincte de mel'e, unul
din soirrl Rei,nette rouge, iar celdlalt semflnind cu soiul'^Rei.nette cunada iaundtre.
Aceast[ varietate cu fnrcte de doud soiuri poate fi reprodusd prin altoaie gi
continuS. s5. producS, ambele soiuri ; originea sa este necunoscutd. Rev. J. D.
La Touche rni-a trimis un desen colorat al unui mdr pe care l-a adns din
Canada. La acest m[r, jum[tatea care inconjoarS. gi cuprinde caliciul gi inserlia
pedunculrtlui este vercle, iar cealaltd jum[tate este cafenie gi cle natura mlrului
plmme qri"se, cu linia de scparalie dintre cele dou[ jum[td{i exact definitd.
Pomul era altoit gi cll La Touche este de pflrere cd ramurile care fdcuserfl
acest rnflr curios alr iegit din punctul de jonc[iune a altoiului cu portaltoiul.
Dac[ acest fapt ar fi fost stabilit, caztl ar fi intrat probabil in clasa hibriztlor
prin altoire ariltatfl mai sus. Ramttra poate sd fi iegit insi din portaltoiul care
fusese produs f[r[ incloiald din sirmin![.
Prof. I-I. Lecoe, care a f[ctrt un mare numlr cle incrucig[ri lntre variethti
de ll[trabi.Its ialapa'"') diferit colorate, constatl c[ la plantele din s[min!5,,
crrlolile se combina rareori, insi f.ormeazd, dungi distincte, sau o jumdtate de
floare este de o culoare gi jumfltate de o alta. Unele variet5li fac in mod regulat
flori dungate cu galbeu, alb qi rogu, ins[ plantele din asemenea variet[ti produc
cit,eoclatl pe aceeagi ridlcin[ unele ramuri cu flori uniform colorate, cle toate
cele trei culorile, alte rarnuri cu flori colorate junr[tate-jumdtate gi altele
cu flori marmorate. Gallesio'2u) a incrucigat reciproc garoafe albe gi rogii,
iar plantele iegite din s[rnin{[ aveau flori drrngate, insS rtnele dintre plantele
cu flori dungate au f[cut de asemenea gi flori complet albe sau complet rogii.
Unele dintre aceste plante au produs intr-ttn an numai flori rogii, iar in anul
urmStor flori clungate; sau invers, dup[ ce au fficut timp de doi sau trei ani
flori dungate, unele plante au revenit, fdcind exclusiv flori rogii. Meriti poate
menlionat cd am fecnndat Purple Sweet-pea (Lathgrus odoratus) cu polen de
Painted Ladg de culoare deschis5, gi plantele oblinute din sdmlnla aceleiagi
capsule nlr aveau un caracter intermediar, ci semdnau perfect unuia dintre
phrinli. \{ai tirziu, in cursul verii, plantele care la inceput ficuser[ flori identice
cu acelea ale soiului Pain ied Lady au produs flori dr-rngate gi pfltate cu purpuriu,
arhtind prin aceste semne mai inchise o tendin{fl cle reversiune cfltre varie-
tatea matern5. Andrer,v l(night'2n) a fecundat, dou[ vile de vie cu struguri
albi, cu polen de vi![ de Alep, care are gi frtrnzele gi fructul inchis variegate.
Rezultatul a fosL cL la incepnb plantulele tinere nu erau variegate, ins6 in cursul
verii ur"m5toare au cleverrit toate variegate. in afarfl cle iceasta, multe au
tzol L'IIernrds, 1-t ianuarie 1837, citat ln Loudon, Gard. Mag., vol. XIII, p.230.
rir) C.onlirlcs ,llcndrrs, vol. XXXIV, 1852, p. 7.10.
tzt1 Giogr. Bot. de I'Europe, vol. lIl, 1115,1, p. '105; ;i De Ia Ficondation, L8t)2, p. i302.
ttt) Traitq du Citrus, 1811, p. 45.
Lz1) Trensact. Linn. Soc., vol. lX, p. 2ii8.
3s8 ACTIUNEA DIRI]CTA A ELE]\IF,NTT]I,UI N,lASCUI-IN ASUPRA FORIIF-I T,IATERNE

produs pe aceeagi tr.rlpin[ ciorchini cu strueuri numai negri sall numai albi sall
plumhurii clunga{i cu alb sau alhi gi punctati cu dungi minuscule negre; pe ace-
lasi pccluncul se puteau deseori glsi struguri de toate aceste culori.
Voi ad[uga cazul foarte curios a doi embrioni concrescnli, de caractere
diferite, conlinuli in aceeagi siimint[; ri acesta nu este un caz de varialie
muh"rrral6. Un distins botanist, dl G. H. Thwaites "t) afirmi c[ o simin{I
11e Fttchsi(r coccinea fecundat[ cle F. fulgens continea doi embrioni si constituia
,,o adev[ratfl pereche dc gemeni vegetali". Cele douS plante produse din cei
doi embrioni ,,crau extrem de diferite ca aspect gi caracter", clr toate cI ambele
sem.inau cu alli hibrizi clin aceiagi p[rin{i gi produgi in acelagi timp. Aceste
plante gemene,,erau strins concrescute sub cele douI perechi de cotiledoAne,
inbr-o singurfl tulpin[ ci]inclricf,, astfel c[ ulterior aveau aspectnl cle ramnri
ale nnui singur trunchi". l)ac[ cele doud tulpini, in loc de a pieri, ar fi
crescut pind la inlllirnea deplini, s-ar fi produs un hibrid ciudat de ames-
tecat. Un pepene galben metis descris de Sageret'26) a apflnrt poate in aeest
fe}, pentrtt c:i cele dou[ ramuri principale care au ierit din doi muguri cotile-
donari au produs fmcte foarte diferite: pe una dintre ramuri fnrcte ca cele
ale varietllii pat.erne, iar per cealaltf, ranrurS, intr-o oerccsre misurd, c& ccle
alc varietltii rnaterne, aclicl pepenele galben de China.
1t.' majoritatea aeestor cazuri de varietiti incrtrcigate gi in unele cazrrri
cle specii incruciqate, culorile specifice celor doi plrinli au aplnrt la plantele
clin sdmin![ cle indati ce acestea au inflorit pentnr"prima clat5, fie srib o formi
de clungi sau segmente mai mari, fie sub form[ cle flori sau fnrcte intregi de
cliferiLe soiuri procluse cle aceeagi plant5. ln aceste cazuri nll se poate spr.ne
cir aparilia celor douli c.ulori se datoregte in mod strict reversiunii, ci unei
oarccare incapacitnti rle c.ontopire. Totugi, cind florile sau fntctele procluse
mai'tirziu - in timpul aceluia5i an, in clecursul anului rlrmltor sau in gene-
ratia urmfltoare - devin dungate sau jumlLate-jum[tate etc., segregarea ce]or
cloud culori este in mod strict un caz de reversiune prin varia{,ie mngurald.
Nu este citugi cle pulin clar daci numeroasele cazuri inregistrate de flori gi
fnrcte dungate sint datorate hibridzirii rsi reversinnii anterioare, ca, de exemplu,
Ia piersici gi nectarine, Rosa muscosa etc. Voi ar[ta intr-trn capitol viitor c[
in eazul animalelor hibride se gtie c[ acelagi individ si-a schimbat caractt'rul
in timprrl cregterii, pentru a reveni la caracterul aceluia dintre p.lrin{i cu carcl
nlr a sem[nat la inCeput. In sfirgit, clin diferitele fapte prezent,ate pind acurn,
nu poate exista indoialfl ch acelagi exemplar de plantd hibrid5 satl rnetis5
revine nneori prin fmnzele, florile gi fructele sale, total sau prin segmente,
Ia ambele forme parentale.
DESPRE ACTIIINEA DIRECT;, SAU IilTEDIATtr A EIJEMENTUIJUI I\IASCUIJIN
ASUPR,A FORMEI MAIER,NE
O alt[ categorie importantd de fapte trebuie examinatz-r aici, in prinnrl
rincl pentnr c[ aeestea sint de o mare importan!5 fizio]ogicfl, iar in al doilca
rirrd pentru cd s-a presupus c[ ele ar explica unele cazuri de variatie muguralir.
1e5;
-4.ruials rtntl )Icty1. of Nal. I1rsl., rnartic 18 t8.
ttsl Pornologic PhgsiologtT, 1830, p. 126.
 ACTIUNEA DIR]]CTA A ELEMENTLILUI MASCULIN ASUPRA FORIIEI MATERNE 359

M[ refer la acliunea directl a ele.mentului masculin Ittl asupra ovulelor, cum

are loc in mod obignuit, ci asupra unor anumite p5r{i ale plantei femele sau,
irr cazttl animalelor, asupra progeniturii ulterioare a femelei cu un al doilea
rnascul. Pot afirma in prealabil cI la plante ovarul gi inveligurile ovulelor
sint in mod evident p[r!i ale femelei gi nu s-ar pubea anticipa asupra faptului
ciach ele all fost sau nu afectate de polenul ttnei variet[li sau specii strdine,
ctr toate cd dezvoltarea embrionului influntrul sacului embrionar din interiorul
ovulului gi ovamlui depinde fdr[ indoial5 de elementul masculin.
S-a observat incfl din 1729t'?) cri, Atunci cind erau plantate aproape una
cle alta, varietiilile albe gi albastre de maz[re se incrucigau reciproc prin mijlo-
cirea, fdri indoialfl, a albinelor gi cI toamna se gdseau in aceeagi pdstaie boabe
albastre gi albe. in secolul nostru, Wiegrnann a fdcut exact aceeagi observa{ie.
Acelagi rezultat a nrmat de mai multe ori atunci cind o varietate cLl boabe
de o culoare a fost incrncigabl artificial cu o varietate diferit colorat5'28).
r\ceste afirmalii l-au decis pe Grirtner, care era foarte sceptic in privinta acestui
subiect, s[ incerce cu grii5 o lung[ serie de experienle. trl a ales variet5lile
cele nrai constante gi rezultatul a ardtat in tnod concludent c[ atunci cind se
folose5te polenul nnei variet[li diferit colorate, culoarea pielilei maz[rii este
rnodificatS. De atunci, aceastd concluzie a fost confirmat5 prin experienlele
efectuate de Rev. J. M. Berkeley "n).
1n tirnp ce experimenta pe ynazire cu scopul precis de a determina influ-
enla polenului sl-ririn asupra plantei nram5, dl Laxton clin Stamforcl a observat
recerrt 1uo) un important fapt suplimentar. El a fecundat mazrarea dulce inaltS,
care face pdstii verzi foarte strb{iri ce devin cafenii albicioase cind se usuc5,
cu polenul maz[rii cu pSstdi purpurii, cu tegumentul foarte gros, gi care devin
cle un plrrprlriu-ropcat deschis cincl sinb uscaLe. Dl Laxton a cultivat maz[rea
cltrlce in:rlti timp de 20 de ani gi nu a vXzut sau au zit ca aceasta sd fi produs
vreodatti o pistaie purpurie. Totugi, o floare fecundatd cu polenul variet[lii
cu pfistdi purpurii a produs o phstaie nuanlat[ cll ro$u-purpuriu, p€ care dl
Laxton a avut ama bilitatea sd rni-o of ere. O p ortiu ne lu ng[ cle aproxirnativ
5,08 cm cltre virfrrl pdstiii gi una mai micii lingd peduncul eran astfel colorate.
Comparincl aceast[ cnloare cll aceea a pdstlii purpurii, dupi ce ambele pist5i
fuseserd nrai intii uscate $iapoi muiate inap[, s-a constatat cdlaambele culoarea
este absolut identic[, fiind lirnitatd la celulele situate imediat sub tegumentul
exterior al p[st5ii. De ascntenea, r'ah.ele pirstflii hibride erall in rnod sigur mai
groase qi mai rezistente decit acelea ale plsllii plantei mame, insri este posibil
cI acesta s[ fi fost Lrn caz intlrnplittor, deoarece nu gtiu in ce rrtlsurl grosimea
valvelor este un caracter variabil Ia mazhrea dulce inalt[.
in stare uscatfl, boabele rnaz[rii clulci ina]te sint cle un cafeniu-verzui
deschis, acoperite cu ptincte dese de un prirpuritr inchis, atit cle minuscule,
incit nu pot fi vlzute deciL cu lupa. Dl Laxton nu a vdzut gi nici nu a auzit
vreodat[ ca accasti r-arietate sd fi produs o boabl purpurie, insl una dintre
L27\ Philosophical Transact., vo!. XLIII,7i,1,4-45, p. 525.
rza; Dl (ioss in Transa,;t. Hort. Soc., vol. V. p.234;;i Giirtner, Bastarderzeugung,lS-19, p. 81 ;i499,
rzs) Gurd. Chrott., 1854, p. 104.
t3o) Ibidem, 186G, p. 900,
 ACTIUNEA DIRECTA A ELEMENTULUI MASCULIN ASUPRA FORA,{EI MATERNE,

boabele unei p5st5i era de o culoare frumoasd gi uniformd, purpuriu-violetd,

iar a doua era neregulat nuantatS, cu purpuriu deschis. Culoarea af.ecteazd,
inveligul exterior al bobului (acesta are doul invelipuri). Deoarece, in stare
nscat5, boabele variet5lii cu p[stdile purpurii sint de un galben-verztti deschis,
la prima vedere s-ar p5rea cI aceast5 moCificare remarcabil5 a culorii hoabelor
din p[staia hibridd nu ar fi putut fi cau zat\, prin acliunea direct[ a polenului
varietdlii cu pdstaia purpurie. Dacd linem ins[ seama cd aceastd din urm[
varietate are flori purpurii, semne purpurii pe stipele gi p[stdi purpurii, apoi
cd tnazdrea dulce inall.S are de asemenea flori gi stipele purpurii, precum gi
puncte microscopice purpurii pe boabe, cu greu ne putem indoi ci tendinla
la ambii pSrinli de a produce culoarea purpurie a modificat in mod combinat
ctrloarea bobului din p[staia hibrid[. Duph ce am examinat aceste exemplare,
am incrucigat aceleagi dou[ variet[li, constatind c[ boabele dintr-o p[staie,
insfl nu gi plstlile insegi, eran nuanlate gi colorate cu rogu-pllrpuriu mult mai
b[tdtori la ochi decib boabele din p5stdile neincrucigate, care fuseser[ pro-
dnse in acela.si timp, de aceleagi plante. Ca precau[ie a$ putea observa cd
dl Laxton mi-a trimis diferite alte plante de mazdre hibrid5, pulin sall chiar
considerabil modificate la culoare. In aceste cazuri, mociificarea se datora ins[,
dup[ cu m b[nuise dl Laxton, culorii modificate a cotiledoanelor, vdzutd
prin inveligurile transparente ale boabelor ; gi cum cotiledoanele sint pdrli
ale embrionului, aceste cazuri nu sint citu gi de pulin demne de a fi
remarcate.
S[ revenim acum la genul Matthtola. Polenul unui soi de micsandrfl afec-
teazd, uneori culoarea seminlelor unui alt soi folosit ca plantfl mam5. Prezint
cazul urmdtor, clr atit mai mult, cu cit Gartner s-a incloit de afirmalii similare,
fdcute anterior de al{i observatori, in legdturS cu micsandra. IJn binecunoscttt
horticultor, maiorul Trevor Clarke, m[ informeaz5 13t) cd seminlele micsandrei
bianuale clr flori rogii, Matthi.ola annua (Cocardeau a francezilor), sint de un
cafenin deschis, iar acelea ale micsandrei cu ramuri purpurii din varietatea
Queen (M. incana) sinl. negre-violet. El a constatat cd atunci cind florile mic-
sandrei ro.sii erall fecundate cu polenul micsandrei purpurii produceatt cam 50%
seminle negre. El rni-a trirnis patru capsule de la o plant5 cll flori rogii, dintre
care doui fuseser[ fecnndate cu propriul lor polen gi conlineau semin{e cafeniu
deschis, iar celelalte doud fuseser[ incrucigate cu polenul soiului purpuriu gi
con{ineau serninle intens colorate cu negru. Aceste din urml seminle all
produs plante cu flori purpurii, ca gi tat5l lor, pe cind seminlele de culoare
cafeniu" deschis au produs plante obignuite cu flori rogii. Semdnind seminle
similare, ffisionrl Clarke a observat acelagi rezultat -pe o scar5 mai mare. In
acest caz, dovada acliunii directe a polenului unei specii asupra culorii semin-
lelor unei alte specii imi pare concludent5.
Gallesio 132) a fecundat florile unui portocal cu polenul l5miiului gi unul
din fructele astfel produse a prezentat o dungd longitudinal5 de coaj5, avind
cnloarea, aroma gi alte caractere ale l5miii. Dt Andersott tut) a f ecundat tl n
ra) Vezi de asemenea o comunicare a acestui observator cititl la Congresul internalional de horticulturd
gi botanicd de la Londra, din 1866.
tzzy Traitd du Citrus, p. 40.
138) frdn.sact. Hort. Soc., vol. III, p.318. \rezi, de asemenea, vol. \r' p.65.
 ACTIUNEA DIRECTA A ELET,IENTULUI MASCULIN ASUPRA FORMEI MAT]]RNE
361

galben care avea carnea verde, cu polenul unui soi cu carnea stacojie;
f-)ep-ene
la doul dintre fructe, ,,o modificare sensibild era perceptibil5, iar alte puir,t
fructe erau schimbate pu!in, atit intern, cit gi extern". Seminlele frunctelor
menlionate mai intii au produs plante avind calit5lile ambilor pdrinli. in Statele
Unite, ttnde cucurbitaceele sint cultivate pe scai5 intins5, txistd o crcdinld
PoPlrlar[."n)..5 fructul este direct afectat de polenul strdin; gi arn primit o
informalie similar[ inJegdturd cu castravetele ln Anglia. Sp crecle-c5 strugurii a1
fost afecta!i in acest fel la culoare, dimensiune gi foim5. in Franla, 11n rTr1,g,-,r.
ctr zeama de culoare deschisd a fost coloratd dup5, lncruciqare cu polenul
soiului de culoare inchisfl Tetnturi.er, iar in Germani&, o varietate a.'.a boabe
afectate de polenul a doud soiuri invecinate, unele dintre boabe fiind numai
par{ial afectate sau pestrile'35).
S-a observat incd din 1751 136) cd varietltile de pommb diferit colorate,
atunci cind cregteau aproape unele de altele, igi afectair reciproc boabele, ceea
ce constituie acum o credint5 popularl in Statele Unite. Dr Savi'r?) a incercat
cu griil experienla: el a semdnat impreuni ponimb cu boabe galbene gi
negre gi pe acelagi gtiulete, unele dintre boabe erall galbene, lneli ne-qre
Si
unele p_estrile, boabele diferit colorate fiind aranjate neregulat sau in rinduri.
Prof. Hildebrand a repetat_ experienla 138) luind precaulia de a se asigura c[
planta mam[ este tipic5. Un soi cu boabe galbene a foit fecundat cu "polenll
untli soi ctl boabe cafenii gi doi gtiule{i au produs boabe galbene amestecate
cu boabe de o culoare violetd, murdard. Un al treilea gtiJlete ng avea decit
boabe galhene, insd o parte din cocean era colorat cafeniu-rogcat.A$nclar, aici
avem de-a face 99 i-portanta influen[[ a polenului str5in, extinsd pinti Ia
ax. In Canacla, dl Arnold a variat experienla in mod interesant: ,,o floare
femelf, a fost strpllsd mai intii acliunii polenului unei variet5li galbenc gi apoi
aceluia al unei varietSli albe i rezultatul a fost un gtiulete Ia- care fiecaie bob
era ln partea de jos galben gi in cea de sus alb" 13e). La alte plante s-a observat
uneori c[ descendenlii incrucigali au prezentat influenla a douh soiuri d. polen,
dar 1n acest caz cele doud soiuri au afectat planta mamh.
Dl Sabine afirmd "0) ci a vdzut forma aproape globular[ a capsllei de
Amargllts utttata rnodificatd prin aplicarea polenului unei alte .p..ii Ia care
capstrla are unghiuri noduroase. In cazul unui gen inrudit, binecunoscntul
botanist Maximowicz a descris in amdnunt rezultatele interesante ale fecnn-
ddrii reciproce a speciilor Lilf.um bulbiferum gi L. dauuri.cum. Fiecare specie
a produs fructe diferite de ale sale proprii, insd aproape identice cu acelea
ale speciei purtitoare de polen. Din nefericire, s-a examinat c1 grijd nnmai
134) Prof. Asa Gray, Proc. Acad. Sc., Boston,
vol. IV, 1860, p. 21. Am primit relatdri ln acela;i sens d.in partea
altor persoane clin Statele l'nite.
135) Pcntru cazul din Franla, vezi Journ.
Hort, Soc., vol. I, seria noui, 1866, p. 50. Irentru Germania, vezi
Jack, citat in Botanicul Gazette a lui Henfrey, vol. I, p.277. Rev. J. tr{. Berkeley s-a referit recent la un caz
N,I.
din Anglia, in fata Societitii horticole din Londra.
u0; Pftilosophical Transactions, vol. XLVII, lTbt-b2, p.206.
raz; Gallesio, Teoria della Riprod.uzione, 1816, p. g5.
raa; Bol. Zeitung, mai 18C8, p. 326.
13e) \'czi Dr. J. Stockton-Hough, ln American
Naturalisl, ianuarie L874, p.29.
t+o) T'ransacl. Ilort, Soc., vol. \r, p. 69,
 ACTIUNEA DIRECTA A ELEMENTULUI MASCULI}{ ASUPRA FORIVIL,I }IT\TEIINE

fructul acestei din urmd specii, la care semin{ele erau intermecliare in dezvol-
tarea aripilor lor tot).
Fritz Mtiller a fecundat Cattlega leopoldf. ct polen de Eptdendron cinna-
barinum $i, ca urmare, capsulele au conlinut foarLe puline semin{e. AcesLea,
rltrpii descrierea clat5,prezentau insfi unul dintre cele mai surprinz[toare aspecte,
a Llibuit de citre bot.anigtii Hildebrand gi Maximowicz ac{iunii directe a pole-
ntrlrri de Epi.dendron'o').
Dl Anderson Henry'n3) a incrucigat Rhododendron dalhousi.ae cu polenul
cle R. nuttalli.i, care este una dintre speciile cele mai nobile ale genului gi
cu florilc cele rnai mari. ALunci cind prima specie a fost fecundati cu propriul
siu polen, cea mai mare capsuld produs[ m[sura 3,17 cm in lungime gi
3,81 cm in circtrmferin!5, pe cind trei dintre capsulele planLelor care fuseserir
fecttrrdate cu polennl speciei n. nuttallii. aveau lungimea de 4,12 cm pi circum-
ferin{a de nu mai pr1lin de 5,08 crn. Efectul polenului str5in era aici limitat,
dupd cit se pare, numai la sporirea dimensiunii ovarului. Dup[ cunr sc vecle
din cazul urmhtor, trebuie insi sH fim pruden{i cu presupune.rea cd dimensitr-
nea a fost transmis[ de Ia pHrintele mascul la capsula plantci femele. Dl Henry
a fecundat Arabtsblephctrophpllla cu polen de A.sogeri. gi capsulele astfel prodnse,
a clror m[surltori gi dcsene cletaliate d-sa a fost atit de arnabil sd mi le trintitir,
aveatt toate dimensiunile mult mai mari decit acelea produsc in mod natural,
fie cle specia parental[ masculii, fie de cea femelir. Vom vcdea intr-un capiLol
viitor c[, independent de caracterul oric[ruia dintre p[rin{i, la plantelc hibride
organele de vegetalie se dezvolt5 uneori pln5 la o clinrensiune ntonstruc;as[,
astfcl cd dimensiunea mai mare a capsulelor din caznrile de rnai sus poate
conslitui un fapt analog. Pe de alt[ parte, dl de Saporta rn5 informeaz[ cI
o plant[ femeld de Pistctci.a I)ere izolat[ este foarte susceptibilI de a fi fecunctratit
cu polenul plantclor inr.ecinate de P. terebinthus gi c[ in acest caz fructele:
au ttumai jumltate din dimensiunea lor specificir, fapt pe care ci-sa il atribuic:
influenlei polenului de P. terebi.nthus.
Nici tln caz de acliune direct[ a polenului unei varietli{i asr:pra allcia r}u
este mai bine dovedit sau mai interesant decil, cel al rnirnrlui comu n. Aici
fnrclul provine clin transforrnarea p[r!ii inferioare a caliciului pi a pirlii supe-
rioare a peduncttlului floral 1an), asLfel incit cfectul polernului str[in s-a extins
tlincolo de limitele ovarului. in prima perioadd a secchilui trecut, Braclley
a irtregislrat cazttri de meri astfel afectali, iar alte cazuri sint nrenlionate in
volrtme mai vechi din Philosophical Transacttons'n5). in unul dintre aceste
caznri, un mdr Russeting gi un soi al5turat gi-au afectat rcciproc fructele, iar
ir-r altul, un mdr neted a afectat un soi cu coaja rugoasfl. S-a mai prezentat gi

rtt| BulLdeI'Acud. Intp.de St. Pitersbourg,vol. XVII,p.275,1872. Autorul prezintiinformatiiasupraacelor

cazuri de la 'Solanaceee, in care fructul este afectat de polen strdin; nu am intrat insi ln detalii, avind in vedere
ci nu pare ca planta rnamir s[ fi fost fccundati artific.ial.
ttzl Bot. Zciturtlt, septembrie 1868, p.631. Pentru pirerea lui nlaximowicz vezi lucrarea mcntionaLl mai sus.
LasS Journcil ttf llorticulture,20 ianualie, 1863, p. 46.
rra; \rezi in aceastit plivinli lnalta autoritate in materie a prof. Decaisne, intr-o luclat'e traclusi in Journ.
Ilort, Soc., vol. I, seria nouir, 1866, p. 48.
1$1 \'ol. XLIII,7744-45, p.525 ; vol. XLV, L747-48, p. 602,
 ACTUNEA DIRECTA A ELEMENTULUI MASCULIN ASUPRA FORMEI MATERNE

cazLrl a doi rneri 'nB) foarte diferi[i, crescind aproape unul de altul gi care f[ceau
flructe asemdndtoare, ins[ numai pe ramurile invecinate. Este totusi aproape
inutil s.I mai cit[m aceste cazuri sau altele., dup[ acel al mdrului Sl. V alerg,
ale cdnri flori, din cauza avortdrii staminelor, nu produc polen gi sint pole-
nizate de fetele din vecinltate cu polen de mai multe soiuri. Acest m[r face
frtrcte,,dcosebindu-se t,nele de altele prin dimensiune, arom[ gi culoare, sem[-
nind insd prin caractere cu soiurile hermafrodite crl care att fost fecnndate" tn7).
ln cazul plantelor aparlinincl Lrnor ordine foarte diferite, am arltat rnai
stts, in baza autorit5{ii mai multor observatori excelen{i, c[ atunci cind plantei
femele aparlinind unei forme distincte i se aplicH polenul unei anumite specii
seru variet[li, aceasta canzeazd uneori modificarea inveligurilor seminlelor, a
ovarului sart frttctului, inclusiv a caliciului gi p5rlii superioare a pedunculului
mirrului, precum gi a axei gtiuletelui de porumb. Uneori intreg ovarul sau
toate serninlele sint afectate in felul acesta, iar alteori nnmai un anumit numdr
cle scminle, c& in cazul mazdrii, sau nurnai o parte a ovanrlui, ca la portocala
dringald, la strugurii gi la porlrmbul pestri!. Nu trebtrie presupus cd vreun
efect clirect sau imcdiat decurge in mod invariabil clin folosirea de polen strhin.
Aceasta este departe de a f.i cazul gi nici nu se gtie de ce condilii depinde rezul-
tatul. Dl Knight 148) afirm[ in mod expres cd, desi a incnrci$at mii de meri
ri tle alli pomi fnrctiferi, nu a vilzut niciodat[ fructul afectat.
Nu exist[ nici cel mai mic motiv de a admite ci o ramrlri care a proclus
sdmin!5 sau fructe direct modificate de polen striin ar fi ea ins[gi afectat5, in
asemenea m[strr5 incit ulterior si producS muguri modificati; judecincl dupl
Ieg[tura temporar[ dintre floare gi tulpin5, este greu ca a$a ceva sd fie posibil.
Ca llrmare, turnai foarte puline sau poate chiar nici unul dintre cazurile de
varia{ie rnugural[ la fnrctele pomilor ardtati in prirna parte a acestui capitol
pot fi explicate prin actiunea polenului strdin, pentru c[ asemenea fructe
au fost reprocluse in mod obignuib prin altoire. Este de aserrlenea evident cd
rnodificflrile culorii la flori, care intervin neap[rat cu mult inainte ca acestea
sii fi fost gata de fecundare, precum gi modificdrile in forma gi culoarea frun-
zelor, atunci cind acestea se datoresc apariliei mugurilor modifica{i, nu pot
avea nici un fel de raport clr ac{iunea polenului str[in.
Dovezile acliunii polenului strdin asrrpra plantei mame au fost prezentate
foarte anr5nunlit, avind in vedere c[ aceast5 acliune este, dupfl cunr vom
vedea tntr-u n capit ol viitor, de cea mai mare imp ortan![ teoreticfl gi c[ ea
consLituie prin ea ins[gi un fapt remarcabil $i, dup[ cit se pare, anormal.
E,vident c[ din punct de vedere fiziologic este important c[ elementul masculin
nu afecteazd, potrivit propriei sale funcliuni, numai germenul, ci in acelagi
timp gi diverse alte pdrti ale plantei mame, la fel clrm el afecteazd acelagi
organ al descenden[ilor din seminle din aceiagi doi pdrinli. Af]dm astfel c.l
uIl ovttl nlr este indispensabil pentru receptionarea influenlei elementului
ra61 Transact. Hort. Soc., vol. \r, p. 65, qi 68. \rezi de asemenea Prof. Hildebrand, cu un desen colorat in
Ilot. Zeitunrl, 15 mai 1868, p. 327. Puvis a adunat (De Ia DdginCration, 1837, p. 36) mai multe cazuri ; nu este
lnsi ln toate cazurile posibil de a face o distinclie intre acliunea directi a polenului striin qi variatiile mugurale.
uz; 'I'. de Clermont-Tonnerre,ln X[dm. de Ia Soc, Linn. de Paris, vol. III, 1825, p. 164.
l+8) Trctnsact. of Hort. Soc.. vol. \r, p. 68.
 ACTIUNEA DIRI]:CTA A E,LEMENTULUI N,TASCULIN ASUPRA FORMEI MATERNE

masculin. Aceastfl acliune directd a elementului masculin nu este ins[ atit

de anormal5 cum pare la prima vedere, deoarece ea intr[ in joc la fecundarea
obignuitI a multor flori. GArtner a sporit treptat nlrmdrul de grdun{e de polen,
pind ce a reugit si fecundeze o Malua gi a dovedit 14e) cd numeroase gr[unle
sint mai intii folosite la dezvoltarea salr, dtrpd cum se exprimd el, la saturalia
pistilului gi a ovantlui. Apoi, cind o plantd este fecundat[ de o specie foartc:
dislincL5, se intimpl[ deseori ca ovarul s[ se dezvolte complet gi rapid fdrd
si se formeze sernin{e, sau, se intimplfl cd inveligurile semin{elor sd se formeze
firrti ca in interionrl lor si se dezvolte vreun ernbrion. Recent, prof. Hildebrand
a arhtat tuo) de asemenea c[ ]a fecundarea normal5 a mai multor orhidee ac!i-
uneA propriului polen al plantei este necesard dezvoltdrii ovarulni gi cI aceastti
dezvoltare are loc nll numai cu mult inainte ca tuburile polenice sd fi ajuns
la ovule, ci chiar inainte ca placentele gi ovulele sd se fi format. Agadar, in
caznl acestor orhidee, polennl actioneazd, direct asupra ovarului. Pe de altd
parte nu trebuie sd supraestim[m eficacitatea polenului in cazvl plantelor
hibride, penLru ci nn embrion se poate forma excitind prin influenla sa tesuturile
inconjur[toare, pentnr ca apoi sH piar[ la o vlrst[ foarte timpurie, gi astfel
sh fie trecut cu vederea. Se mai gtie de asemenea cd Ia multe plante ovarul se
poate dezvolta pe deplin, degi polenul este complet exclus. In sfirgit, dl Smith,
fostul custocle al gr[dinii botanice din Kew, a observat (dupd clrm afh-r prin
dr. Hooker) la o orhidee Bonatea spectosa faptul neobignuit cd dezvoltarea
ovarului poate fi realizat5 prin iritarea mecanich a stigrnatului. Totugi, clin
num[rul de grflunle de polen folosite ,,pentru satnrarea ovarului gi a pistilului",
apoi din caracLerul general al form5rii ovarului gi a inveligurilor semintelor
la plantele hibride care nu produc semin{e, precum gi din observaliile docLo-
rulr-ri Hildebrand asupra orhideelor, putem admite c5 in majoritatea cazurilor
umflarea ovantlui pi formarea inveligurilor seminlelor sint cel pulin ajutate,
clac5. nu cattzal.e in lntregime, de acliunea directfl a polenului, independent
de inlen'entia germenului fecundat. De aceea ln cazurile ar5tate rnai sus nu
puLerrn dccit s[ admitem capacitatea accesorie a polenului de a influenla forma,
dimensilr nea, culoarea, textnra etc. anumitor p5rli ale plantei mame, at unci
cind polenul se aplic[ unei specii san variet[li distincte.
Se trecem acum la regnul animal. Daci ne-am putea imagina cd aceeaqi
floare ar procluce serninle in decurs de mai mulli ani consecutivi, atunci nu ar
fi prea snlprinzYator ca o floare al cdrei ovar a fost modificat de polen strfiin s[
producl in anul urm5tor, cind este autofecundatS, descendenli rnodificali de influ-
gnta masculind, anterioar5. La animale au ap[rut de fapt cazttri foarte analoge.
ln cazul dcseori citat din relatarea lorclului Morton tut), o iapd castanie aproape
pur singe arab a f5cut un hibrid cu un quagga; ulterior, ea a lost trimis[ lui
Sir Gore Ouseley gi a produs doi minji cu un arm5sar negru arab. Acegti
min ji erau parlial murgi (dun) gi eralr dungali pe picioare mai vizibil decit
hibridul aclevflrat gi chiar clecit quagga. Unul dintre cei doi minji avea gitul
rts| Baitrrige zur l{enntnis der Befruchtung, 1844, p. 347-35L.
r:'c; Die Fruchtbildtrttg der Orchideen, ein Beneis
fiir die doppelte Wirkung des PoIIens, Botonisclte Zeitunq, nr. J-l
et urnr., ll0 octombric 18ti3 qi 1 august 1865, p. 2,19.
1;1) Phr/os. 'I'ransocl., 1821, p. 20.
 ACJ]IUNEA DIRECTA A ELEMENTULUI MASCULIN ASUPRA FORJ\{BI trIATL,RNE 365

$i 1l!. pnrli ale corpului vizibil dungate. Dungile de pe corp, ca sh nu- mai
rlorblm despre cele de pe picioare, sint extrem d1 rare la toate neamul.ile cle cai
djn Europa (r'orbesc dupd ce m-am gcup_at indelung cu aceasth problemd),
5i sint aproape necunoscute la caii arabi. Ceea ce facJ cazul gi mai interesant
este cd la acegti minji pdrul coamei semdna cu acel de quaggo, iiin.l scurt, rigid
gi erect. Nu poate exista deci indoial5 cI quagga a afbctaf caracterul descen-
denlilor ob{inu!i ulterior cu calul arab negiu. Dt Jenner Weir mi info rmeazra
de un caz absolut paralel : vecinul s5u, df Lethbridge din Blackheath, are
cal oblinut de lordul Mostyn dintr-o iapd care ficuse anterior un n-finz 'n cu
un qllagga. Acest cal este murg, cu o _dungd de culoare inchisd cle-a lungll
spindrii, dungi slabe pe frunte intre ochi, dungi vizibile pe pdrlile interioire
ale picioarelor anterioare, pu{in mai slabe pe cele posteriour" gi flri clungi
pe Lrmeri. Coama cregte mult jos pe frunte Cecit la cal nu insd atit de jot
1nui
ca ]a_ quagga sau la zebrd,. Copitele sint proporlional mai lungi decit la &t,
astfel incit potcovarul care a potcovit pe.ntru prima dat5 a-cest animal Sl
nu gtia nimic despre originea sa a spus : ,,Dacd nu a$ fi vdzut cd potcovesc
un .31, ag fi crezut cd potcoveam un mdgar".
- In legdturd cu variet5lile animalelor noastre domestice s-au publicat
multe lapte asem5ndtoare gi bine dovedite'62), iar altele mi-au fost comsnicate,
ardtind clar influenta primului mascnl asupra progeniturii fdcute de marnd
cu alti Inasclrli. Este suficient sd citez un singtr eiemplu, arnintit gi in Phtloso-
phi-cal Transacti"ons dupd o lttcrare a lordulul Morton : Dl Giles a imperecSeat
o scroafi din rasa de Essex Black and white, apar{inind lordului Western, crr
un mistret de culoare castaniu inchis. ,,Porcii produgi aveau atit aspectyl
mistrelului cit gi al scroafei, insd la unii dintre ei culoarea castanie a mistrelllui
domina puternic". Dupd ce mistre{ul murise de multi vrerne, scroafa a f ost
_
imperecheatd ctl Lln vier din rasa ei, Black and whtte
ca reproducindu-se foarte fidel gi care nu a prezerrtat - un niciodati
soi care este cunoscut
vreo cnloare
casLanie gi totugi, scroafa a produs ciliva purcei care erau insemnali in rnod
-
tt') Dr- Alcx. Harvey despre A remarkable Ellet:t ol Cross-breed.ing,1851. Desprcphgsiologg
ol Breeding,
de dl Reginald ()rton, 1855. Intermarriage, d.e Alex. Walher, 1837. L'hdrid.iti Naturelle, de ctr. prosper I-ncas,
vol' II, p.58.Dl W. Sedgrvick in Brilfsh and Foreign Med"ico-chirurgical Reuieut, iulie 1803, p. 1g3. l3'onn in
Geschichte der Natur,1843, B. vol. II, p. 127, a adunat mai multe cazuri in leg[tr.rrd cu iepe,
sclo:rfe ;i ciini.
Dl W. C. L. xlartin (I/lsforg ol the Dog, 1845, p. 104) spune ci garanteazi personal cle influenta pirintelui
mascul asupra fitlrilor ulterioare cu alti ciini. Un poet francez, Jacques Savary, care a scris in 1605
despre
ciini, cuno;tea accst fapt neobi;nuit. Dr. Ilorverbanl( ne-a prezentat urmd.torul caz edificator : o calea neagrd fdri
p[r, de Barbar5', a fost fecundati. pentru prima oard, ln mocl intimpldtor, de un ogar metis, cu p1r lung cafeniu.
Ija a ficut cinci cdtei, dintre care trei erau fdri pirr, iar doi erau acoperiti cu pd.r scurl cafepiu. Data urrnitoare
ea a fost clatl la un ciitte cle 13arbary, negru ;i firi p[r, ,,lns5. riul fusese intplantat in mam[ gi iari;i apl.oape jumi-
Late tlin cil[cii fitati sentitnau cu rasa de Barbary curat.5, cealalti jumiitate cu progenitura cu par .scrrrl pri-
a
mrtltti tati. in text, am ardlat un caz cu porcii; unul tot attt de edificator a fost publicat recent in Gcrnrania,
Illust. Landwirth' Zeitung, 1SGu, 17 noiembrie, p. 143. N'Ieriti semnalat faptul cir felmierii clin suclul Rraziliei
(dup[ cum aflu de la Fritz Nli.itler) gi de la Capul Bunei Sperante (clupn cum am auzib de la doga persoane 4e incre-
clere) sint convinSi ci iepele care au firtat o dati catiri, daci sint clate ulterior la amrisari, si't apte sji fete
minji dtrngati ca ;i calirii. Dl Wilckens din Pogarth prezintd (Jahrbuch Landwirtschaft, tI, 1g69, p. 325) un caz
analog. I-n bet'bec merinos cu doi lobi mici sau doui piei atirnind pe git a fost irlperechcat in iarna di'
1861- 62 ctt mai multc oi merinos. Toate au f[tat miei cu asemenea lobi pe git. ln prirnirvara anului 1g62,
berbecul a fost ucis. Lltet'ior', oilc au fost date la alfi berbeci melinos, iar in 1863 la berbeci de rasa Southdorvn,
din carc nici unul nu avea lobi pe git; totugi, pini ln 1867, mai m.ulte dintre oi au produs miei avind
aceste apcndice.
 coNcluzrr $r REZUMATUL CAPITOLULUI

vizibil cu aceeagi culoare castanie ca gi cei din prima fdtare. Cazuri similare s-au
intimplat atit de des, incit crescltorii prudenti evit5 s[ dea o femel[ de bunl
calitate a oricdrui animal la un mascul inferior, din cauza influentei negative
pe care ei s-ar putea agtepta sd o aibd pentru progenitura ulterioar5.
Unii fiziologi au incercat s5 explice aceste urmdri remarcabile ale u nei
fecunddri anterioare prin faptul cd imaginalia mamei a fost puternic afectatd;
se va vedea ins[ ulterior cd existl motive foarte slabe pentru asemenea ip oteze.
Alti fiziologi atribuie acest rezultat leg5turii intime gi liberei^intercomlrnicalii
a vaselor sanguine ciintre embrionul modificat gi mam5. InsI analogia cu
acliunea polenului strdin asupra ovarului, inveligurilor semin{elor gi a}tor pirli
ale plantei manie intdregte puternic p5rerea c5 elementul masculin la animale
aclioneaz5 direct asupra femelei, gi nu prin embrionul hibrid. La p5sdri ntr
exisl[ nici o legStur[ strins[ intre embrion gi mam[. Totu gi, un observator
atenl., dr. Chapuis, afirmd t53) c6, la porurnbei, influen{a primului mascul poate
fi nneori remarcat[ la seriile urmltoare de pui ; aceast[ afirmatie necesit[
insd o confirmare.

CONCLUZU $I R,EZIIMATUIJ CAPITOI,UIJUI

Faptele prezentate in ultima jum[tate a acestui capitol meritd a fi luate

serios in consideralie, pentru cd ele ne aratd in cite feluri, numeroase gi
extraordinare, impreunarea unei anumite forme cu o alta poate duce la modi-
ficarea descendentilor ob{inuti prin sdmin!fl sau a mugurilor produgi ulterior.
Nu este nimic surprinzdtor ca descenden{ii speciilor sau varietililor incru-
cigate in mod obignuit s[ fie modificati ; este ins[ curios cazul a dou[ plante
din aceiagi s5min!fl care sint alipiLe gi se deosebesc intre ele. CazuI esLe uimitor
cind, dupd ce lesutul celular a doud specii sau dou5 variet[li s-a ttnit, se
formeaz[ un mugur care preia caracterele ambilor pdrin[i. Nu este nevoie
insd s[ repet aici ce s-a spus mai inainte despre acest subiect. Am vdzut de
asemenea cd in cazul plantelor, elementul masculin poate afecta in mocl direct
lesulurile mamei, iar la animale poate duce la modificarea progeniturii sale
viitoale. In regnul vegetal, descendenlii dintr-o lncrucigare intre douI specii
sau variet5li realizatd fie prin sdmtn{5, fie prin altoire, revin deseori - intr-o
m[sur'[ mai mare sau mai mic5, in prima generalie sau in una ulterioard -. la
cele dou[ forme parentale. Aceastd reversiune poate afecta fie in intregime
floarea, fructul sau mugurul foliar, fie numai o jumdtate sau un segment mai
rnic al unui singur organ. Totugi, asemenea segregare a caracterelor depinde,
dupd cit se pare, mai curind de o incapacitate de unire, decit de reversiune,
deoarece florile sau fructul care sint produse pentru prima dat[ prezintl in
nrod segmentar caracterele ambilor pdrinti. Diferitele fapte ardtate aici trebuie
examinate cu atenlie de oricine doregte sd cuprind[ sub un singur punct cle
r-edere numeroasele moduri de reproducere prin inmugurire (gema{ie), divizi-
une gi pe cale sexuatS, precum gi regenerarea p[rtilor pierdute, varialia, eredi-
tatea, reversiunea gi alte asemenea fenomene. Voi incerca spre sfirgitul celui
cle-al doilea volum s5 unesc aceste fapte laolaltd prin ipoteza pangenezer.

rstl Le Pigeon Yogageur Belge, 1865, p. 59.

 coNcLUzII Sr REZUMATUL CAPTTOLULUT .ffi/

In prirna juni[tate a capitolului cle fala am ciat o lung[ listi a plantelor

la care - prin variatie mugural5, adicd independent de reproducel.ea prin
s[min!5 - fnrctul s-a modificat brusc ca dimensiune, culoare, aromd, pilozi-
tate, form[ pi perioadd de maturitate ; florile gi-au modificat de asemenea
forma, cttloarea, calilatea de a fi b[tute gi foarte rnult caracteru] caliciului;
ramurile tinere sau llstarii s-au modificat prin culoare, prin prezenla ghim-
pilor, prin rnodul in care se efectueazd cregterea, ca gi in ceea ce privegte nat.,ra
c5ldr5toare sau pletoas[ ; de asemenea , frunzele s-au schimbat devenind uneori
variegate, apoi ca formd, perioadd de infrunzire,si a$ezare pe axd. Mugurii
de toate felurile produpi pe ramuri obignuite sau pe tulpini subterane, simpli
sau mult modificali gi plevizuli cu o rezervd de nutrilie ca la tuberculi gi
bulbi sint toli susccptibili la varia{ii brugte, de aceeagi naturd generald.
In lista de mai sus, mttlte ciintre cazuri sint datorate, f[rd"indoial5, rever-
siunii la caractere care nu au f ost dobindite printr-o incrncigare, insi care erau
cindva prezente gi care de atunci au f ost pierdute pentru u n timp mai lung
sau mai scurt, ca bun5oard atunci cind un mugur de pe o plantd panagati
prodnce frunze unicolore, sau cind florile diferit colorate ale crizantemei revin
la culoarea inilial5, galben5. Nlulte alte cazuri incluse in listd se datoresc,
probabil, faptului c[ plantele sint de origine hibrid5 gi c[ mugurii revin fie com-
plet,_fie prin segmente la una dintre cele douI forme parentale tun).
PuLem bdnui c[ tendinla puternicd a crizantemei de a produce prin varialie
mugurali flori diferit colorate rezultd din aceea ci variet5lile au fost cindva
intenlionaL satt inlimpl5tor incrucigate; gi acesta este cu siguranld cazul cu
unele soiuri de Pelargoni"um. La fel poate fi, intr-o mare mlsur'5, gi cazul varia-
liilor rnugurale ale daliei gi al ,,culorilor amestecate" la lalele. Cind insd o
planta revine prin varialie mugurali la cele doud forme parentale ale sale sall
numai la una dintre ele, uneori ea nlr revine pe deplin, ci dobindegte un caracter
oarecu m nou, fapt pentru care am dat exemple gi pentru care Carridre mai
prezint['55) un alt exemplu la cireg.
Cu toate acestea, multe cazuri de varialie mugurald nu pot fi atribuite
rcversiunii, ci aga-numitei variabilit5ti spontane, intilnite atit de obignuit la
plantele cultivate oblinute din s5min{d. Cunoscind c[ o singurd varietate de
crizantetnd a prcdus prin muguri alte $ase varietSli.si c[ o singuri varietate
de agrig a f[crrt in acelagi timp patru soiuri distincte de fructe, este aproape
imposibil cle adntis c[ toate aceste varia{ii sint datorate reversiunii. Dupd clrm
s-a ar[tal, inLr-un capitol anterior, este foarte greu de crezut ca toli
lumerogii
picrsici care au dat muguri de nectarine s[ fie de origine hibrid5. in sfirgit,
154) Merit; sii atragem atenlia asupra diferitelor cii prin care florile qi fructele
devin dungate sau
pesl,ri!e. in prirnr.l rincl, acliunea clirectir a polcnului unei altc varietili sau specii, ca in cazurile ar:itate
ale portocalilor gi pommbului. In al doilea rinrl, prin lncruciglri ale primei gcneralii, clnd ct lorile celor
doi pirinli nu se contopesc ugor, ca la Mirabilis gi Dianllrus. in al treilea rind, la plantele lncruciqate ale
unei generalii ulterioare, prin revcrsiune produsi fic prin reproduccrc vegetativd, fie prin reproducere sexuatS.
In aI patrulca rintl, prin reversiune la r:n,caract.er nedobindit inilial printr-o hrcruciEare, dar carc a fost
pierdut timp indclungat, ca in cazul varietdlilor cu flori albe, care, dupi cum vom vedea mai tirziu, clevin
deseori dungate cu alt5. culoare. In fine, existi cazari, ca atunci cind sint procluse piersici care au o jumi-
tate sau un sfert de fruct aseminitor cu o nectarind, la care modificarea pare sf, fie datorati sinrplei
varialii prin reproclucere vegctativd sau sexuatd.
L55) Production des Varidtds, p. 37.
368 coNcluzrr sr REZUMATUL CAPITOLULUT

in asemenea caztrri, ca acel al speciei .Rosa muscosa cu caliciul ei neobignlit,

al f randafirului cu frrtnze opuse, al lui Imanthophgllum etc. nu iexistd nici
_
o specie salt varietate cunoscutd de la care caracterele respective sa fi putut
proveni printr-o incrucigare. Toate aceste cazuri trebuie str le atribuim apari-
liei de caractere absolut noi, prin varia[ie mugurald. Varietf{ile care au apdrut
in acest fel nu se pot distinge prin vreun caracter extern de plantele din sdmint[ ;
acesta este cazul indeobgte cunoscut al varietfltilor de trandafir, de azalee pi
de nllmeroase alte plante. Meritd semnalat cd toate plantele care au produs
varia{ii mugurale au variat de asemenea considerabil prin sdmin!5. -
Plantele care au variat prin reproducerea vegetativ[ apar{in la atit de
multe ordine, lnclt trebuie sd deducem cd aproape fiecare plantl ar fi predis-
pus5. varialiei, daci ar fi pusd in condilii corespunzdtoare de excitare. In mdsura
in care putem aprecia, aceste condi[ii depind mai ales de cultivare indelungati
5i perfeclionat5, pentru c[ aproape toate plantele din lista de mai sus sittt
perene gi au fost reproduse pe scar[ intinsd, pe multe soluri gi in clime diferite,
prin butagi, grefe, bulbi, tuberculi gi mai ales prin altoire. Cazurile de plante
anuale variind prin muguri sau producind pe aceeagi planth flori diferif colo-
rate sint relativ rare. Aslfel, Hopkirk 156) a v1.ztrt aceasta la Conuoluulus tri.color
gi nu este cevjl _neobignuit la Balsami.ne gi la speciile anuale de Delphini.um.
Dupd Sir R. Schomburgk, plantele din regiunile temperate mai caldb, atunci
cind sint cultivate in clima toridd din San- Domingo, sint eminamente suscep-
tibile varialiei mugurale. Dl Sedgwick m[ inforrneazd cd Rosa muscosa care
a fost deseori plantat[ la Calcuta, i$i pierde acolo intotdeauna acele frunzi-
goare caracleristice, asemindtoare mugchiului. Schimbarea de climd nu este
insd citugi de pu{in o conditie necesard pentru modificare, aga dupd cum vedem
la agr.ig, coaclz gi in multe alte cazuri. Plantele tr5ind in condiliile lor naturale
sint foarte rar predispuse varialiei mugurale. S-au observat totugi frunze
variegate gi in asemenea condilii. Am dat un exemplu de astfel de varialie
la un frasin plantat in scop decorativ. Este insd indoielnic dacd un astfel de
arbore poate fi considerat ca trdind in condi{ii strict naturale. Gdrtner a vdzut
flori dc culoare albi gi rogu inchis din aceeagi rdddcind de Achillea mi"Ilefoltum
s[lbatic[, iar prof. Caspary a vdzut o Vi.ola lutea absolut sdlbaticd f5cind flori
de doud culori gi de dimensiuni diferite'6t).
Avind in vedere c[ plantele sdlbatice sint atit de rar susceptibile varialiei
mugurale, ln timp ce plantele intens cultivate gi reproduse timp indelungat
prin mijloace artificiale au produs multe variet5li prin aceasth formd de repio-
ducere, sintem indemnali sd considerdm fiecare caz.d.e varialie mugurald ca
reztrltat direct al condiliilor la care a fost supusd planta. $i sintem indemnali
la aceasta de urmitoarea serie de fapte : toli ochii aceluiagi tubercul de cartof
varrazf, in acelagi fel; toate fructele de pe un prun purpuriu devin brusc galbene;
toate fructele de pe un migdal cu flori b5tute devin dintr-o datfi asem[nltoare
piersicilor; toli mugurii de pe pomii altoili sint intr-o foarte mic[ mdsur[
afecta{i d. porLaltoiul pe care au fost altoili ; toate florile nnei pansele trans-
plantate igi schimb[ pentru citva timp culoarea, dimensiunea gi forma. Pe de
156) Illord Anomeltr, p. 164.
r5?) Scftri/ten der Phgs.-Oekon. GeseII. zu Kdnigsberg, yol. VI, 3 februarie, 186b, p. 4.
 CONCLUZII SI REZU,\IA]'UL CAPiTOLULUI 369

alb[ parte, plante din aceeagi varietate pot fi cultivate in doui rd.zoare al5tu-
rate, evidenb in exact aceleagi conditii, gi, dupI cum insist[ Carridre tut), acelea
dintr-un t'5zor vor putea prodllce multe varialii mugurale, pe cind acelea din
celllalt nici nr[car una singurS. f'ot astfel, in fa{a unor cazuri ca cel al pier-
sicului - care, dupfl ce a fost culLivat cu zeclle de mii timp de mulli ani
in numeroase !5ri gi dupd ce a produs in fiecare an rnilioane de muguri, toli
supugi la exacrt aceleagi condilii, totugi, la sfirgit, produce brusc un singur
mtlgur ctt toate caracterele sale considerabil transformate sintem obligali
-
s[ conchidem c[ transformarea nu este in raport direct cu condiliile de via!5.
Am vdzr-rt cd variet[file produse din s[min!5 gi din muguri se aseam5nl
atit de rnult prin aspectul lor general, incit nu se pot deosebi. Dupd cum atunci
cincl sint produse prin simin![ anumite specii sau grupuri de specii, sint
tnai variabile decit alte specii sau genuri, tot astfel se intimpl5 gi la unele
varialii mugurale. Astfel, crizantema Queen of England a prodr-rs prin acest din
urm[ proces ltu mai pulin de $ase varietSli distincte, iar mugcata Ro//isson's
Untque patnr varietiti; Rosa muscosa a produs de asemenea mai multe varie-
L[ti. Rozaceele au variaL prin reproducere vegetativ[ mai mult decit oricare
alt grllp de plante. Aceasta se poate datora ins[ in mare parte faptului cl
mernbrii atit de nurnerogi ai acestui grup au fost cultivali timp indelungat.
T'otugi, in cadrul aceluiagi grup, piersicul a variat frecr,'ent prin reproducere
vegelativfl, pe cind rnhrul gi plrul altoili gi cultivafi pe scard mare all
- -
1rt'ezentat, tlupii cit arx putut afla, extrem de putine cazuri de varialie
nru gu ra li.
Legea varialiei analoge erste valabil[ la varietdtile produse prin muguri,
ca.si la cele produse din sdmin!5. Astfel, mai multe soiuri de trandafiri s-au
tt'ansf orma L brusc (sported) in Rosa muscosa, mai multe soiuri de camelii au
dobindit o {orrn5 hexagonal5 gi cel putin gapte sau opt varietdti de piersic
au produs nectarine.
Legile eredit[tii par s[ fie aproape aceleagi atit ta varietdlile ob{inute
clin s[min![, cit gi pe cale vegetativf. $tim cit - de obignuit intr[ reversiu-
nea in joc in ambele cazuri gi cnm aceasta poate afecta intreaga frunzd,
intreaga floare sau intregr,rl fruct, sau numai por{iuni din acestea. Atunci
cind tenclirtla spre reversiune afecteazd mai multi muguri de pe acelagi arbore,
acesla se acoper[ cu diferite soiuri de frunze, flori sau fructe; nu existd ins[
nici un motiv cle a admite cd asemenea variet5li fluctuante au apdrut in general
din serninle. Este bine cnnoscut cd dintr-un num[r de variet5li oblinute din
seminle, nnele igi transmit caracterul mult mai fidel prin seminle decit altele.
La fel se intimpl5 gi cu varietfllile oblinute pe cale"vegetativ5, une]e pdstrin-
clu-gi caracterul prin inmuguriri succesive, mai fidel decit altele; s-au dat exem-
plele a dou5 soiuri de EuonAmus variegate gi de anumite soiuri de lalele gi mug-
cate. Cu toat[ produclia bruscfl de varietfli pe cale vegetativ5, caracterele astfel
dclbinclite pot fi transmise uneori prin seminte. Dl Rivers a constatat c[ in
general Rosa Inuscosa se reproduce prin seminte gi caracterul ei specific a
fost transmis prin incnrcigare de la o specie de trandafir la o alta. Necta-
rina cle Boston care a aplrut ca o varialie mugural[ a produs prin s5mint[
rig1 Prttdrtctiun des Variitds, p. 58, 70.

24 - a. 2662.
 CONCLUZII $I REZUN{ATUL CAPITOLULUI

,-) neclarinir incle:rproape inruciitd. Pe de alti parte, plante din slniinta ullor
r.arict[li oblinute pe cale vegetativd s-au dovedit extrem de variabil. tun).
\rrr auztt de asemenea de la dl Salter c5 semintele luate de pe o ramurd ctt
iirunze variegate prin varialie mugural[ transmit foarte slab acest caracter,
pc cincl multe plante clin s[min!5, variegate, igi transmit acest caracter la o
nrare proporlie din descendenti.
Cu toate c[, dup[ cum se vede din listele anterioare, am fost in m5surd
sii adun un mare num5r de caznri de variatii mugurale $i, cercetind lucrdri
str[ine de horticultur5, a$ fi putut probabil aduna incd multe alte cazuri,
numdrul lor total este totugi neinsemnat fa![ de numdrul variet[lilor obtinute
clin s[min![ . La descendenlii din s[min![ obtinuti din plantele cultivate mai
r-ariabile, varialiile sint aproape infinit de numeroase, deosebirile fiind insd
in general mici ; nlrmai la lungi intervale de timp apare cite o modificare
puternic marcatd. Pe de alti parte, un fapt neobignuit gi inexplicabil este c5,
in cazul varialiei prin reproducere vegetativ[, depi variatiile apar relativ rar,
acestea sint deoseori sau chiar in general pronuntate puternic. M-am gindit
c[ aceasta este poate o iluzie gi c[ la muguri apar deseori modificdri neinsem-
nate care sint trecute cu vederea sau care nu sint inregistrate, fiind lipsite
cle valoare. Ca urmare, m-am adresat la doui mari autoritdli in materie, gi
arllrme d-lui Rivers [pentru ipomii fructiferi gi,d-tuf Salter pentru flori.
DI Rivers nu este sigur, ins[ nu-gi amintegte s[ fi observat varia{ii foarte
mici la mugurii de fructe. Dl Salter m[ informeaz[ c[ asemenea variatii
apar intr-adevdr la flori, insi dacd sint reproduse ele iSi pierd, in _general,
in anul urmdtor, noul lor caracter; el este totugi de acord cu mine c[ de obicei
varialiile mugurale dobindesc dintr-o dat5 un caracter hotflrit 5i permanent.
Cu greu ne putem indoi cd aceasta este regula dac[ ne gindim la unele cazutr
ca Cel al piersicului observat cu foarte mult5 grijd, de la care au fost repro-
duse r-ariet[li din s[min![ atit de neinsemnate, dar care, prin variatie mugu-
rald, au proclus de repetate ori nectarine gi (dupd cite am aflat) numai de doui
ori vreo alt[ varietate, $i anume piersici Earlg Grosse Mignonne gi Late Grosse
Mignonne, care nlr se deosebesc de pomul parental prin aproape nici un caracter,
clr exceptia perioadei de maturitate.
Spre surprinderea mea aflu de la dl Salter c[ el aplic[ principiul selectiei
plantelor variegrrte care se reproduc prin muguri gi c[ in acest fel el a ameliorat
ionsiderabil $i a fixat mai multe varietdli. EI m[ informeazfl c[ la inceput
o ramurS. produce deseori numai pe o parte frunze variegate 5i c[ fru_nzele
nu sint iniemnate decit cu o margine neregulatd sau cu citeva linii albe gi
galbene. Pentru a ameliora gi a fixa asemenea variet[li, el considerd necesar
cl" a proteja mugurii de la baza frunzelor celor mai distinct marcate gi_ de a
nu-i r:.,1r, uci,,ce decit numai pe ei. Urmind cu st[ruin![ acest plan, in decurs
de trei sau patru ani succesir,'i se poate obline in general o varietate distinct[
gi fixat[.
ln sflrgit, faptele prezentate in acest capitol dovedesc cit de rnult se
aseamiln5, ltrin toate funcliunile lor, germenul unei semin{e fecttndate, cu mica
masi.r celulari care formeazd un rxugure ; acestea se aseamlnd atit prin forla

1;u.; Calriire, Production des Yaridtds, p. 39.

 coNcl,uzn $ REZUMATUL CAPITOLULUI 371

lor ereditari manifestatd prin reversiune intimpl5toare, cit gi prin capacitatea

lor de a varia in general in acelagi fel, in confoimitate cu aceleigi legi. Aceastd
asemdnare sau, mai bine zis, identitate de caractere se vede in modul cel mai
clar din faptul cd tesutul celular al unei specii sau al unei variet5li, atunci cind
este altoit pe Lln altul, poate da nagtere unui mugur cu caracter intermediar.
Am vdzut c[ variabilitatea nu depinde de reproducerea sexuat5, cu toate c5
este mult mai des concomitentd cu aceasta decit cu reproducerea vegetativ5.
Am v[zut c[ variabilitatea muguralfl nu depinde numai de atavism sau rever-
siune la caractere de mult pierdute sau la caractere dobindite anterior printr-o
incrucigare, ci apare deseori in mod spontan. Dacd ne intreblm insi care este
cauza unei anumite varialii mugurale, ne pierdem in indoieli, fiind tentati
in ttnele cazuri s5" considerdm ca suficientd acliunea directd a condiliilor de
mediu, iar in alte cazuri s5 resimlim o profund[ convingere cd acestea nll au
jucat decit un rol cu totul subordonat, de o importanlit nu mai mare decit
a scinteii care aprinde o masl de materie combustibil[.
 CAPITOLUL aI XII-Iea

EREDITATEA

ditatea';:":,"'::,,i,i'i,'J0,,i,,:;i;:i!"-;:::;:,':':i,li,ilT,"i,'i,;,:::::'; I'T:j,',"i,;,il,i;
crciitar - ParticttluritaYi tLle ocltitrltLi lransmise ertdittu' - BoIile cciultti - Lortgeuitate
,)!,'li!"i,,;n1:;;:;::::";:::,":';::',i,""i;,',:,i1,'I1",!1,"',""",:,',
i:,';::;'x,,"',i:,ii'J'',,'n'Ii,'i,"i,,
fd.rd. asemenea afeclirtni - Ercditntc slabd;i l'ltrcluanld:161n76ori plinEiLtori, tn nanisnt. tn
coloritul frttctelor ;i aI florilor - Oulaarecr cailor - Arelransmiterea erctlitarii tn anumite
cuzuri - Trattsrrlitereo e.rcrliluriL a strttcturii;i u oltic.eiurilor impiediccttd de condiliile neft-
uorabile dc uialri, de uurictbilitcttcrL rurc sc rcpctiL ttcincelut ;i cIe rcuensirrne
- Conchtzii.

Subiectul eredit[tii este foarte \rasl gi a fost tratat de mulli autori. O sin-
gur5 lucrare, De I'Ildrddttd Naturelle a doctorului Prosper Lucas, cuprinde nu
mai pu[in de L562 de pagini. Noi trebuie sX ne limitdm la anumite puncte
care au o relalie importantir cu subiectul general al varialiei, atib la plantele gi
animalele domestice, cit gi la cele silbatice.). Este evident cd o varia[ie care
nu este ereditar[ nu arunc[ nici o luminfl asupra originii speciilor gi nici nu este
de vreun folos omului, cu exceptia cazului plantelor perene, care pot fi pro-
pagate prin muguri.
DacI animalele gi plantele nu ar fi fost niciodatfl domesticite gi nu ar fi
fost observate decit cele sllbatice, nu am fi anzit probabil niciodatb, zicdtoarea
cA ,,din ceva asembnltor se nagte ceva asemdn[tor" **). Afirma[ia ar fi tot
atit de evident[ ca gi aceea c[ toli mugurii de pe acelagi arbore sint la fel, cu
toate c[ nici una dintre aceste afirmalii nu este riguros adevflratd, pentru ci,
dup[ curn s-a remarcat deseori, probabil nu existl doi indivizi absolut identici.
Toatc animalele sdlbatice se recunosc intre ele, ceea ce arat[ cd exist5 o oare-
care diferen!5 intre ele. f'ot astfel, cind ochiul e bine exersat, ciobanul igi
*) In engleze;te, ,,natural procluction" (N. trad.).
* *) ln englezcgte, ,,like begets like" (N. trad.).
374 EREDITATEA

cunoa$te fiecare oaie, iar omul poate deosebi un cunoscut al sdu intre nrilioane
gi milioane de al{i oameni. Unii autori au mers atit de departe, incit au afirniat
c[ prodlrcerea de diferenle nelnsemnate constituie o functie a for{elor genera-
toare tot atit de necesar5 ca gi producerea de descendenti asemdnfltori pflrinti-
lor. Dup[ cum vom vedea inbr-un capitol ulterior, teoretic acest punct de r.ederc
nu este probabil, cu toate c[ practic el rdmlne valabil. Ztcdtoarea,,din ce\-a
asemdnltor se nagte ceva asemdndtor" i$i are de fapt originea in credinlt.r
absolutd a crescdtorilor de animale c[ un animal cu calitflli superioare sau
inferigare igi va reproduce in general specia ; dar insdgi aceastd superioritate sau
inferioritate arat[ c[ individul respectiv s-a abdtut ugor de la tipul s5u.
lntregul subiect al ereditdlii este minunat. Cind apare un nou caracter,
de orice naturd ar fi, el tinde in general sd devind ereditar cel pu{in temporar',
insd cite o dat[ in modul cel mai persistent. Ce poate fi mai extraordinar
decit ca o particularitate neinsemnat[, initial neasociatl speciei, s[ fie trans-
misd prin celulele sexuale mascule sau femele - atit de mici, incit sint invi-
zibile cu ochiul liber
- , &poi prin modific[rile neintrerupte suferite de-a lungul
evolutiei din nter sau ou, pentrn ca s[ apar[ in cele din urmd ln descendentul
devenit maLur sau chiar foarte b[trin, cum este cazul anumitor boli ? Sau, de
asemenea, ce poate fi mai admirabil decit faptul bine stabilit c[ minusculul
ovul al unei vaci bune de lapte va genera un mascul, iar o celuld a acestuia in
nnire cu un ovul va genera o femel5 care, ajuns[ la maturitate, va avea glande
mamare voluminoase, producind lapte din abudentd Si chiar de o calitate deose-
bit6 ? Cu toate acestea, dupX cllm bine a remarcat Sir H. Holland 1), ceea ce
este intr-adevdr surprinzdtor nu este faptul c5 un caracter este mogtenit, ci
faptul c[ vreodat[ vreunul din caractere nu s-ar mogteni. Intr-un capitol viitor,
consacrat unei ipoteze pe care am numit-o pangenez5, se va incerca sd se arate
modul prin care caracterele de toate felurile sint transmise din generalie in
generatie.
Cltiva autori 2) care nu s-au ocupat cu istoria natural5 aLl incercat sI
arate cI for{a ereditd{ii a fost mult exagerat5. Crescitorii de animale ar zimbi
insd de o asemenea naivitate $i, dacd ar consim{i sd rdspund5, ar putea
si intrebe dacd imperechind doud animale cu insugiri inferioare ar exista vreo
posibilitate sI se obtin[ vreun premiu. Ei ar putea intreba dacl arabii semi-
sdlbatici au fost condugi de notiuni teoretice pentru a line genealogia cailor
lor. De ce s-au linut gi publicat in mod meticulos genealogia vitelor Short-
horn, iar mai recent a celor de rasfl Hereford ? Este oare o iluzie cd aceste
rase cle animale recen t imbunitdlite transmit in mod sigur excelentele lor
calit5li, chiar dacd sint incrucigate cu alte rase ? Oare fdrfl un motiv serios
au fost cumpdrate la pre{uri imense gi exportate in aproape toate col[urile lumii
vite Shorthorn, pldtindu-se 1000 de guinee pentru un taur ? S-au tinut de
asemenea genealogiile ogarilor, nume de ciini ca Snowball, Major etc., fiind tot
atit de cunoscute amatorilor de curse de ciini, cz qi acelea de Eclipse gi Herod
pe cimpurile de curse de cai. Mai lnainte se tineau chiar gi pentru cocogii de
t) llledical Noles and Reflecfions, editia a III-a, 1885, p,267.
z; Dl Buckle, ln Historg ol Clvilizafion, lgi exprimi lndoiala ln aceasti^ chestiune, din cauza lipsei de sta-
tisrici. \rezi gi dl Bowen, profesor de filozofie morald, ln Proc. American Acad. of Science, vol. V, p. 102.
 EREDITATEA 375

lupti de soiuri renumite genealogii care se extindc'au pe un sercol inurm[.

Crescdtorii din Yorkshire gi Cumberland ,,p[streazd gi tipdresc genealoeiile"
porcilor pi pentm a arita cit sint de apreciate aceste animale de rasl purl pot
mentiona c[ dl Brown, care a cigtigat la Birmingham in 1850 toate premiile
intii perntru rasele mici, a vindnt lordului Ducie o scroafd gi un vier tineri cu
43 de guinee ; ulterior, numai scroafa a fost vindutd cu 65 de guinee preo-
tului F. Tltur.by, care scrie : ,,Mi-am scos foarte bine pre[ul scroafei, r,inzindu-i
produsele cu 300 de lire gi mai am acum de la ea patnr scroafe de pr[sil[" 3).
O dovadi excelent[ a superiorit5lii ereditare sint banii grei ce au fost plntili
intotdeauna pentru animalele de rasd. De fapt, toat5 arta cregterii animalelor
cle la care s-au oblinut asemenea rezllltate exceplionale in curiul acestui secol,
depinde detransmiterea ereditar[ a fiecdrui mic detaliu de structur[. I)ar mogte-
nirea nu e sigur[, pentru cd dach ar fi fost sigurd, atunci arta crescdtomlui n)
s-ar fi redus la o certitudine, nel5sind decit un cimp prea mic acelei indemin[ri
gi st[ruinte admirabile a oamenilor care au creat prin succesele lor nn durabil
monument in realizarea stdrii prezente a animalelor noastre domesticite.
Este aproape imposibil ca in citeva rinduri sd se poatd imprima in mintea
celor ce nu s-au ocupat cu acest subiect o deplind convingere asupra for{ei
eredit5lii, convingere ce nu se dobindegte decit cu incetul, prin cregterea de
animale, studiind numeroasele tratate apdrute despre diferitele animale domes-
tice gi discutind cu crescdtorii.
Voi alege citeva fapte care, dup[ clt imi dau seama, m-aul influ enlat
in cel mai inalt grad. La intervale rare sau numai o date - de doud ori in istoria
lumii, s-au ivit la un individ, om sau animal domestic, anumite particularitdli
care au reapdrut insi la mai mulli dintre copiii sau nepotii lor. Astfel, totr
cei gase copii gi doi nepo[i ai lui Lambert, ,,omul arici", a cdrr-ri piele era dens
acoperitd cu protuberanle cornoase ce n[pirleau periodic, an avut toli aceeagi
particularitate 5). Obrazul gi corpul acoperite cu p5r lung, precum gi dentilia
defectuoas[ (la care md voi referi mai jor), au apdrut la trei generalii succesive
ale unei familii siameze. Dar acest caz nu este unic. Astfel, o femeieu) cu obrazul
complet acoperit cu pdr a f ost expus5 la Londra in 1663, iar un alt caz s-a
ivit recent. Colonelul Hallam 7) a descris o rasfl de porci cu d oud picioare,
,,membrele posterioare lipsind complet", deficien!5 care a fost transmisi la
trei generatii. De fapt, toate rasele prezentind vreo particularitate neobignuitd -
ca de exempln porcii monocopita{i, oile Mauchaffip, vitele ,,niata" ete. -
sinL cxemple de lndelungat[ ereditate a unor rare devialii stnrcturale.
Dac[ ne gindim cH anumite particularit5li exceptionale au apiinrt astfel
Ia u nul singur din milioane de indivizi, to{i supt4i in aceeagi tar[ acelora$i
3)-In privinla ogarilor, vezi Lorv, Domestic Animals ol the British Islands, 1845, p.72L. Pentru cocogii lup-
litori, vezi Tegetmeier, The Poultrg 80ok,1866, p. 123. Pentru porci. r'ezi Youatt, On the Pig, editia Sidnel', 1860,
p. 11 qi 22.
a) Cecil, The Stud Farm, p. 39.
6) Philosophical Transaetionsr!755,p.23.N-arnv[zut decltrelatdri de a doua mlni despre cei doi stldnepoti.
lntr-o lucrare la care mi voi referi adesea ulterior, dl Sedgrvick spune ci au fost afectate patlu generalii, ial din
fiecare generalie numai masculii.
0) Rarbara Van Beck, al"clrei portret figureazl ln Woodburn, Gallerg ol Rare Portraits, vol. II, 1816, dupd
cum mi informeazl Rev. W. D. trox.
7) Proc. Zoolog. Soc., 1833, p. 16.
 ERE,DITATEA

conditii generale de viatd, Si apoi cd aceeagi particularitatc neobigrtuitl a apirnrt

cite o dat[ ]a indivizi trlind in condi{ii de via{d foarte diferitcr sintem nevoi{i
sd conchidem cd ase meneA particularit[{i nlr se datoresc acliunii dire cte a condi-
tiilor mediului, ci unor legi necunoscute care ac{ioneazi asupra organiza{iei
sau constituliei individului gi c[ apari{ia lor nu std de loc in leg5trrri tot atit
de strinsh cu condiliile de via{[ ca gi viata inshpi. DacI este aga si clacl aparilia
aceleiagi caracteristici neobignuite Ia copil gi pdrinte ntt poate fi atribuitX fap-
tului c[ ambii au fost supugi aceloragi condilii neobignuite, atunci problema
urm5toare merit[ s5 fie luat5.in consideralie, ea arfltind c[ rezultatul nu sc
poate datora unei simple coincidente, dupfl cum au prcsupus unii autori, ci
cd el trebuie sd fie o urmare a mogtenirii Ce cdtre membrii aceleiapi fanrilii
a unui element comun in constitulia lor. Sd presllpunem cir o anurnit.{ afec-
liune apare inLr-cr populalie mare in medie de 1/1 000 000, astfel ci probabili-
tatea,,a priori" ca un individ luat la intimplare sI fie afectat in acest fel este
numai de 1/1 000 000. S5 presupuncm cd populalia const[ din 60 000 0000,
fiind compusS, sh zice,m, din 10 000 000 de familii, fiecare alind cite $ase
membri. La aceste cifre, prof. Stokes mi-a calculat c[ probabilitatea ca Ia
10 000 000 de familii s[ nu fie nici m5car o familie in care ti n pdrinte gi doi
copii s5 fie afectali de particularitatea respectivfl, este mai mic[ de 8 333 000
la 1. Se pot cita ins[ numeroase exemple in care mai mulli copii imprer"rnl
cu vreunnl dintre pflrinli au fost afectali de aceeagi particularitate rar5. $i
in acest caz, mai ales dac[ in calcul se includ gi nepo{ii, prohabilitdlile contra
unei simple coincidente devin prodigicase, aproape incalcrilabile.
ln anumite privinle, dovada eredit5{ii este gi mai eviCent['clach ]uIni
in consideralie reaparilia unor particularitS{i neinsemnate. Dr. Flodgkin mi-a
vorbit cindva despre o familie de englezi, in care, in curs de ntai multe gene-
ralii, unii membri aveau o singurl guvi!5 diferit colorat[ cle rcstul piirului.
Am cunoscut un irlandez care avea pe partea dreapLl a capului o guvi!5 mic[
albd ln mijlocul plrului s[u de culoare inchis[. trl m-a asigurat cd bunica sa
avusese o guvi!5 similarl pe aceeagi parte, iar maml-sa pe partea opusd a
capului. Este insfl de prisos cle a mai da exemple ; crice nuan{fl similar[ a expre-
siei - des observatd atit la pdrinli, cit gi la copii - ne aratd acelagi lttcru.
De ce combinalie curioas[ de structur[ f.tzrc[., de caracter mental gi de educalie
depinde scrisul cuiva ! Totugi, oricine a rentarcat, desigtrr, Inarea asemilnare
intimpl[toare intre scrisul tathlui gi al fiului, ctt toate c[ nu tatdl a inv[lat pe
fiu sd scrie. Un mare colectionar de autografe m-a asigtrrat cd in coleclia sa
exist[ rnai multe semn[Luri ale tat5lui gi fiului care aproape nll se puteau deo-
sebi una de alta decit prin data lor respectivd. In Gertnania, Hofacker vorbepte
despre mogtenirea scrisului gi s-a afirmat chiar cI atttnci cind biieliienglezi
inva!5 in Franla s[ scric, ei iSi menlin in mod firesc feltrl englezesc de scris.
Pentru o afirmalie atit de extraordinarfl este ins[ ner.oie cle dovezi suplirnen-
tare 8). Dupd clrm insist[ renumitul Hunter gi Sir A. Carlisle, ttmbletrtl,
gesturile, vocea gi linuta general:i sint toate ereditare'). Tat[l metr tni-a colntl-

8) Hofaclier,Uberd.ieEigenschalten etc., 1828,p.34. InlegituricuFranta. explrncrealuiPariset lnComptes

Rendus,1847, p. 592.
e) Hunter, citat in Harlan, X,IerI. Il.esearches, p. 1130, Sir A. Cariisle, PhiL Trattsact.,\8L4, p.91.
 EREI)ITATEA 377

rricat cileva cazurl edificatoare. Intr-unul dintre acestea, un om a murit in

timpul fragedei copildrii a fiului s5.u, iar tatil meu care nu a ydzuL acest fiu
decit matur gi suferind, declara cd i s-a pdrut cd vechir-rl s5u prieten se sculase
din mormint, cu toate obiceiurile gi purtdrile sale foarte caracteristice. Deprin-
derile neobignuite devin ticuri gi existd numeroase exemple de natura lor eredi-
tar5, ca in cazul des citat al tatdlui care dormea de obicei pe spate cu piciorul
drept de-a curmezigul celui stlng gi a cdnii fiicfl avea inc[ din leagdn, gi cu
Loatc inccrclrile de a o dezv5{a -
- exact acelagi obicei'o).
Voi da un exemplu observat de mine personal gi care este curios, fiind vorba
de u n tic in legitu rh cu o a nu mit[ stare de spirit, gi a nu me emolia plscut5 .
Un bdiat avea curiosul obicei ca in momente de mul[umire s[-gi migte repede
degetele, paralel, iar cind era foarte emolionat s5-gi ridice miinile pe obraji
Ia nivelul ochilor, migcindu-gi degetele in continuare. Chiar cind acest b5iat
ajttnsese aproape b[trin, cind era foarte mtrllumit rezista cu greu acestui tic
pe care insfl il ascundea din cauza absurditdlii ]ui. EI a\rusese opt copii. Dintre
acegtia, o fat5, la virsta de patru ani Si jumdtate, iSi migca degetele exact la
fel cind era mul{umit5, gi ce e inc[ mai curios este c[ atunci cind era foarte
emolionatd igi ridica ambele miini la obraji, migcindu-gi in continuare degetele
exacl cllm ficuse tatdl sdu, uneori continuind gestul chiar cind rdminea singur5.
In afarl cle acest om gi fiica s2, nrr am mai antztt de nimeni care sd fi avut
acest ciudat obicei, iar imitalia este exclus[ in caztrl acesta.
Unii autori s-au indoit cd acele insugiri mentale complexe de care depind
geniul gi talentul ar fi ereditare, chiar atunci cind ambii pdrinli sint la fel de
dotali. Dar studierea valoroasei lucrflri a d-lui Galton asupra Ereditd,li.i gentuluf..)
va spulbera orice indoial5.
Din nefericire, in ceea ce privegte ereditatea nu importi cit de diruniitoarc
poate fi o insugire sau o structuri daci ea este compatibile cu viala. Citind
nulneroasele tratate 11) asupra bolilor ereditare, nimeni nu se poate indoi de
aceasta. Cci vechi impflrt5geau cu tdrie aceastl pirere seu, clupI crrrno erprirni
Ranchin, Omnes Graect, Arabes et Lati.ni. tn eo consentiunt"'). O lungi listd cle
tot felul de demonstralii ereditare gi predispozitii la diverse boli ar putea fi
prezentati. Dup[ dr. Garrod, 50% din cazurile de gutl observate in spitale
gi o proporlie gi mai rnare din practica particulard sint ereditare. Se gtie cit
de des se perpetueazd alienalia mintal5 in anumite familii, unele cazuri citate
de dl Sedgwick fiind groaznice. Astfel, este cel al unui chirurg al cdrui frate,
tata gi patrtr unchi paterni erau toli alienati, ultimtrl sinucigindu-se; cel al
ttnui evreu ai c[rui pdrinli gi $ase frali gi surori erau to{i nebuni, precum gi
10.) Gilou de lluzareingnes, De Ia Gindration, p.2S2. ^\n citat un caz analog in caltca nrcaTIrc Erpression
of tlrc Emotions.
*) in englezeqLe Ilereclitarg Gt'nius. (.1/. trad.).
11,1 Lucririle pe care le-am citit gi le-am gisit ca fiind cele mai utile sint : marea lucrare a dr. Prosper J.,ucas
Traitd de I'Hdrdditd Naturelle, L8'17; N. Sedgrvick in British and Foreign )[etlico-Oltirurq. Reuieut, aplilie gi iulie
1863; irr accstc articole csle citat dr. Garrod ln lcgiturl cu gnta. Sir Hcnry Hollancl, Il[ed.icul Noles ancl Rellectiotts,
etlit.ia a III-a, 1855. Piorry, De I'IIirdditC dans les Maladies,18l(). Aclants, A Philosophical Treatise on Hered.itarg
Pecularities, eclitia a II-a, 1815. Dr. J. Steinan, 1843, studiui Hereditarg Diseases. Yezi Paget,ln XIedical 1'imes,
1857, p. 1i)2, dcsllrc eretliLatea c:tnccrului; Dr. Gould, ln Ploc. ctf Americutt Acud. o/sciences din 8 noiembrie 1g53,
citeazi un caz cttrios de hetnoragic ereditarri timp de patnr genelatii. F{arlan, Merlical Researches, p. 5{,)3.
'*) Toti grecii, arabii qi latinii stnt de acord cu aceasta (N. /rad.).
 FRF,DITATEA

alte cazuri in care mai mulli membri ai aceleiagi familii s-alr sinucis in decurs
de trei sall patru generalii succesir.e. S-au inregistrat cazuri de epilepsie,
tuberculozf,, astm5, piatr[ la bdgicd, cancer, emoragii grave la cea mai mic5
r5nire, mame fdr[ lapte gi nagteri anormale mogtenite.
ln aceastd clin urmd privin!fl pot menliona un caz ciudat., comunical.
de un bun observator t'), in
care gregeala incumbd descendentului gi nu mamei ;
lntr-o regiune a districtului Yoikshire, fermierii au continuat s5 selec[io neze
vitele cu partea dinapoi dezvoltatd, pin5 ce au realizat un neam denumit ,,cu
erup[ o]andez[". Dar,,dimensiunea monstruoas[ a crupei vilelului a fost
frecvenl. fatal[ vacii $i numeroase vaci au fost pierdute in fiecare an la fdtare".
In loc de a da dltalii numeroase despre diversele deformalii gi boli eredi-
tare, m[ voi limita la un singur organ, cel mai complex, cel mai delicat gi
probabil cel mai bine cunoscut din corpul omului, gi anume ochiul cu p[rlile
sale accesorii "). Sd incepem cu acestea din urmd : Am primit informatii
asupra unei familii in care un pdrinte gi copiii suferfl de ptozd, palpebral[
intr-un astfel de mod, incit nu pot vedea fdrd s5-gi arunce capul inapoi.
Dl Wade din Wakefield mi-a comrrnicat caztl analog al unui om ale c5rui
pleoape nu prezentau aceast[ deformalie la nagtere pi, dupd cit se gtia, starea
lor nu se datora eredit5lii, ins[ pleoapele au inceput s[-i atirne cind era cr.rpil
mic, dup[ ce suferise de convulsinni, gi el a transmis aceast5 afectiune la doi
dintre cei trei copii ai sii, dup[ cum se putea vedea din fotografiile intregii
familii care mi-au fost trimise o dat[ cu aceastl comunicare. Sir A. Carlisle ")
indic[ o cutfl pendular[ a pleoapelor ca fiincl ercditar[. ,,lntr-o familie" -
spune Sir H. Holland tu) - ,,in care tat6l avea o alungire curioasd a pleoapei
superioare, gapte sau opt copii s-alr nlscut cu aceeagi deforma{ie, care lipsea
la alli doi sau trei copii". DupS clun aflu de la Sir J. Paget, multe persoane
au in sprincene doud sau trei fire de p[r mai lungi decit celelalte. Chiar o ase-
menea particularitate atit de neinsemnatd se perpetu eazd. cu certitudine in
anu mite familii.
In ceea ce privegte ochiul lnsupi, dl Bowmann, cea ntai mare autoritate
din Anglia in acest domeniu, a avut amabilitatea s5-mi comu nice urmdtoa-
rele observalii asupra unor anumite i*p erfectiuni ereditare. Mai intii hyper-
metropia sau vederea anormal de lungf,. In aceastd afecliune, in loc ca organul
s[ fie sferic, el este prea turtit din fa!5 spre spate gi deseori mult prea mic,
astfel c[ relina e adus5. prea in fa![ pentru focarul umorilor. In consecintd,
pentru o vedere clard a obiectelor apropiate gi deseori chiar gi acelor lndeplr-
tate este nevoie de o lentil5 convex5. Aceastfl stare apare congenital sau la
o virstd foarte fragedd, deseori la mai mulli copii dirr aceeapi familie in care
unul dintre pdrinli a avut-o'0). ln al doilea rind, miopia sau vederea scurt[, in
cale ochiul eite ovoid gi prea lung din fa!5 spre spate. In acest caz, retina e situatl

12; Nfarshall, citat de Youatt ln lucrarea sa On Catile, p. 284.

13) S-ar fi putut alege aproape orice alt organ. De exemplu dl J. 'l'omes, Sgstem of Dental Surgerg, editia a
II-a, 1873, p.Ll4, di mai multe exemple lnlegituri cu din[ii; de asemenea, mi s-au comunicat gi altele.
t+1 Philosoph. Trctnsctct., 7874, p. 94.
L6) iltedical Noles and. Reflections, editia a III-a, p. 33.
ro; Dupi cum aflu de la dI Bowmann, aceasti afecliune a fost bine descrisi gi consideratd ereditari de dr.
Donders din Utrecht, a cirui lucrare a lost publicati ln limba .englezd. tn 1864 de citre Sgdenham Societg.
 EREDITATEA 379

in dosul focarului gi adaptat5 deci pentrtt a vedea distinct numai obiecte foarte
apropiate. In mod obignuit, aceast[ stare nLI este congenital[, dar apare la
tinerele, predispozilia fiind bine cunoscrttd ca transmisibil5 de la plrinte
la copil. Modificarea formei de la sferic5 la ovoidal5 pare a fi consecinla
imediatI a ceva asemIn[tor inflama!iei inveligurilor sub influenla cdreia
acestea cedeaz1,, gi existS motive de a se presuplrne cd deseori poate avea origi-
nea in cauze care aclioneazd aslrpra individului bolnav ")o putind apoi deveni
transmisibilS. Dl Bowmann a remarcat c5 atunci clnd ambii p[rinti sint
miopi, tendinla ereditar[ in aceastd directie este crescutd, fflcind ca unii dintre
copii sd devin5 miopi la o virsti mai fragedd sau intr-un grad mai mare decil,
pdrinlii lor. In al treilea rind, strabismul e un exemplu bine cunoscut de trans-
misie ereditar[. Deseori, aceast5 afectiune este rezultatul unor defecte optice
ardtate mai sus, dar formele ei mai primare gi mai necomplicate sint, intr-o
bun[ mdsur5, de asemenea transmisibile in cadrul unei familii.
In al patrulea rind, cataracta sau opacitatea cristalinului care se observi
de obicei la persoane ai c[ror pdrinli au suferit gi ei de aceast[ boalfl gi deseori
la copii, la virste mai fragede decit fusese cazul la pirinti. Clte o datd, mai
mult decib un singur copil dintr-o familie sufer[ de aceastd boal5, in timp ce la
unrtl dintre p5rin{i sau la una dintre alte rude cataracta se prezint[ sub forma
ei senilS. Cind mai mulli membri ai unei familii din aceeagi generalie suferd de
cataract[, se observd deseori ch boala incepe cam de la aceeagi virstd. A$a
de exemplu, inLr-o familie pot suferi de aceastd boal5 mai mulli copii sau tineri,
iar intr-alta mai multe persoane de virsth mijlocie. Dl Bowmann md infor-
meazd" de asemenea ch a vdztrt uneori la mai mulli membri ai aceleiagi familii
diferite defecte, fie la ochiul drept, fie Ia cel sting, iar dl White Cooper a
remarcaL deseori particularit[li ale vederii limitate la un ochi, reapdrind la
acelagi ochi la descendent 18).
Cazurile urmdtoare au fost luate din valoroasa comunicare a d-hti W. Sedg-
r,vick qi din lucrdrile doctorului Prosper Lucas'n). Amauroza f,ie congeni-
tal5, fie sun'enind tirziu in via{[ gi cauzind orbire totale - este- deseori eredi-
tar[ ; ea a fost observati la trei generatii succesive. Absenla congenital[ a irisului
a fost de asemenea transmis[ de-a lungul a trei generalii, iar irisul fisurat .)
la patru generalii, in acest din urmd caz fiind limitat[ la bdrbalii din familie.
Opacitatea corneii gi micimea congenital5 a ochiului * *) alr fost mogtenite.
Portal ne raporteazfl un caz curios, in care un tatfl gi doi fii orbeau de cite
ori capul le era aplecat in jor, datoritfl probabil alunec[rii cristalinului gi a
capsulei lui, prin pupila neobignuit de mare, in camera anterioarfl a ochir,rlui.
Orbirea de zi sau vederea imperfectd la lumin[ vie este ereditari ca gi orbirea
de noap Lc, a dicd incapacitatea de a vedea f 5rd luminfl puternicS. Dl Cunier
a semnalat u n c'az din aceast5 din urmd deficient5, care a afectat 85 de membri
rz; Dl Giraud-'l'eulon (ln Reuue des Cours Scientifiques, septembrie 1870, p. 625) a adunat recent numeroase
dovezi statistice, aritlncl cI miopia se datoreqte obiceiului de a privi obiectele de la mici distant[; c'est Ie trauail
rissrrlrt. r1c 7tri.s.
rul t,iLaL de dl I{erbert Spencer, ln Principles ol Biologg, vol l, p.244.
le) -flrilr-tft trnd Foreign XIet[ico-Chirurg. Ret,ietu, aprilie, 1861, p.482-186 ; L'Hirid.liaf., vol. I, p.391- 408.
*) Culctborrtu iriunu (l/. Irad.).
**) Xlicroftalnia (if. frad.).
 ER F]I)ITATEA

ai aceleiagi familii in decurs de gase generatii. Curioasa incapacitate cle a distinge

culori, numit[ daltontsm, e notoriu ereditard gi a fost urmdritii cle-a lungul
a cinci genera{ii, in care fusese limitatl la sexul feminin.
In leg[turd cll crtloarea irisului, este bine cunosclrL cir lipsa de pigrnent
esLe ereclitar[ la albinogi. Culoarea diferit5 a irisulrii rrnui ochi fa{n clc' ce]dlalL,
precultt si irisul p[tat, sint de asemenea ereclitare. In ]raza afilmaliei doctorului
Osborne'o), dl Sedgrvick mai dd urmdtorul exemplu curios de ereclitate puternic[ :
Intr-o familie, 16 fii gi 5 fiice au avut cu tolii ochi ,,care inritau in miniat,urd
dispozi\ia [asem[n[toare] solzilor de broasci testoas5 de pe spatele unor pisici".
I{ama acestei familii numeroase avea trei surori gi un frate cu aceiagi ochi,
iar acest caracter se tr[gea de la mama lor, care aparlinuse unei familii ln care
transmiterea caracterului respectiv la urmagi era bine cunoscutii.
In fine, dr. Lucas remarc[ cu emfai[ c[ nlr existd nici o insugire a
ochiului care sd nu fie supusl anomaliilor gi nici una care sh nu fie supusd
legii ereditdlii. Dl Bowmann admite veracitatea general[ a acestei teorii,
care desigur c5 nu implic[ mogtenirea neapirat[ a tuturor defectelor; aceasta
ar ptttea s[ nu se intimple chiar dac[ a mbii pdrinli au suf erit de o anomalie
transmisibilS ereditar in majoritatea cazurilor.
Chiar daci nu s-ar fi observat nici Ltn caz de transmitere ereditarl a bolilor
gi malfolmaliilor la om, s-ar fi constatat multe exemple de acest fel la cai. $i
aceasta era de agteptat, deoarece caii se inmullesc mult mai repede decit omul,
sint imperechiali cu grijS gi sint foarte apreciali. Am consultat multe lucriri, din
care rezulti surprinzltoarea unanimitate a r.eterinarilor din toate !5rile in pri-
vin[a transmiterii ereditare a diferitelor tendinle morbide. Autori cu mare
experien![ expun in amlnunt multe cazuri neobignuite gi afirm[ c[, contractura
picioarelor ctt Ilunleroasele maladii ce o inso{esc ri.ng-bones, curbs, spli.nts spaui.n,
otrncler gi slibirea picioarelor anterioare,
- sau
roerirzg broken gi /1zick wtncl, mela-
f
noza, oflalmia specificd gi cecitatea (rnarelc veterinar francez Huzard nlerge
atit de departe incit spune c[ s-ar pul.ea forma rapid o ras[ oarb[), cri.b-bi.ting.
iibbing gi caracterul n5r[vag - sint neindoielnic ereditare. YouaLt rezumd ziclnd
c[ ,,aproape ntt exist[ boal5 de care suferi caii care si nu fie erediLar5", iar
dl Bernard adaugfl cd teoria dupd care ,,aproape c[ nu existi vreo boal[ care
s[ nu intre in patrimoniul ereditar cigtigl pe zi ce Lrece noi suslin[tori"t').
Acelagi lucnt se intimplS gi Ia bovine in ceea ce privegtc Lnbercnloza, dentilia
bun5 sall proastd, fine{ea pielii etc. f)ar s-a spus destul gi chiar prea mult
despre boli. Andrew Knight afirrnd din propria lui experient[ c5. bolile sint
creclitarc la plante, pi aceastd afirmalie estc confirmatI de Lindley").
20,1 Acest caz a fost publicat de r1r. Oshonre, preqeclintc
al Ilo)'x1 College of l'hysicians din Irlancl.a, ln Duhlitt
XIedical Journal, 1835.
21)
'\ceste diferite citate sinLluate din urmiitoarelecirti;iarlicolc: YouaLt, The Horse,p. 35 qi220. l,awrence,
The Horse, p. 30. I{at'l<eeli, un excelent alticol din Gard. Chronicle,185:1, p. 92. Dl f3urcke, Jottrttctl of 17. Agricol.
Soc. of Engluncl, vol. \', p.511 . Encgclop. ol tlural Sporfs, p.279. Girou de Ruzareignues, Philosoph. Phgs., p. 215.
Yezi urtnirtoarele arlicole din I'hc \teterinarg: Robelts, vol II, p. 114 ; \{. }Iarrimpoey, vol. II, p. 387; cll Iiarkcek,
vol. I\', p. 5 ; Youatt dcsprc gu;ir, in l)ogs, r'ol. \', p. 483; Youatt, r'ol. \-[, p. 06, 348,.1I2; cll Iiernard, vol. XI,
p. 539; dr. Samesreuther, On Cattle, r'ol. Xll, p. 181 ; Pelcivall, vol. XIII, p.47. Cu privire la orbirea cailor, vezi
cle asemenea o serie de autolititi in rnilrea lucrare a dr. P. Lucas, vol. I, p. 399. Dl Bakcr, ln The Veterinarg,
vol. \III, p. 721., ciLeaz.ir un caz edificator de lerlere imperfectd ereditar[ Si cle jibbing.
2r) Knight, Thc Culture ol the Apple and Pear, p.34. Lindley, Ilorticulture, p. 180.
 IiR I]I)ITATF, A 381

DupI ctlltl ttttt vizuL, insugirile rele sint ereditare. Din fericire, sdn[tatea,
vigoarea gi longevitalea sint cle asemenea ereditare. Se gtie cI se obignuia
oclinioarl, t'incl se ctirnpitt'au anuitdli pl5tibile in tot timpul vielii titulaillui,
si se aleag.i o 1it'rsolrtr[ dinlr-o familie irr care mulli membri trdiserd pin[ la
o virsti exLretrt de inairt[ati. Calul de curse englez oferd nn exemplu excelent
pentru transmiLerera ereditar[ a vigorii gi rezistentei. Calul Eclipse a procreat
334, iar King I It'rod 497 de clgtig[tori de prernii. Termenul de ,,cock-tail"
se refet'.l la trn ceil de ras[ aproape pur5, cu numai 1/8 sau 1/16 de singe impur
in vinele sale; gi totugi ar,r fost prea pu{ine cazuri cind vreo mare cursi se fi
fost clgtigat[ cle asen]cnea cai. Pe distanle scurte, acegtia sint uneori la fel de
ittli ca ;i caii cle rasi pcrrfccL puri, dar, dupd clm afirmfi marele antrenor
cll Robrbtt, ei tttl strfltil cleficicnt gi nu pot iin. pasul mult timp cu ceilalli.
Dl l-awrence obse't'l'li cle asemctlea cd ,,nu s-a intmptat poate niciodbtd ca .,n cul
trei sferturi singe sil-gi Ii llutuL menline dtstanla intr-o curs[ cle doul mile,
allturi de cai pur singe". Cecil a constatat cd ori de cite ori cai neclnosculi,
din p[rinli care nu au fost celebri au cigtigat in mod neagteptat alergdri
mari, ca cle pildd Priam, se poate dovedi intotdeauna cd se trag din ambele
pdrli, de mulbe generalii, din strdmogi de prim ordin. lntr-un periodic veterinar
german, baronul Carneronn someaz[ pe adversarii calului de cllrse englez sd
nllnleascii un singttr cal btrn de pe continent care sI nu aibd in vinele sale cit
de pulin singe al rasei cle curse englezetu).
ln ce privegte transtniterea numeroaselor caractere neinsemnate, dar
infiniL cle variatc prin care se deosebesc rasele de animale gi plante domestice
ntt mai esle neYoie si r.orbim cleoarece ins[gi existen{a unor rase persistente
dovedegLe ltu Lerea crrcditiitii.
Totugi, citeva cazuri speciale merit[ sd fie luate in consideralie. S-ar
putea presupune ci"l devierile de la legea simetriei n-ar fi ereditare. Dar Ander-
son 2a) relatcazii cir un iepure de casd a niscnt o datd cu alli pui unul cu o
singurl urc'che gi de la acest animal s-a format o rasd care producea mereu
ieptrri ctr o sittgttt'ir ureche. El menlioneazd, de asemenea o c5{ea cu un picior
lipsir cal'e a claL tragLere la mai mulli cdlei cu acelagi neajuns. Din expunerea
Itri Ilofacker'5) rczulLri c[ in 17Bl s-a semnalat intr-o p[clure clin Germania
ttn cerb ctl tln sitlgtll'corn, in 1788 au fost r'5zuti doi cerbi, iar ulterior, a1 fost
obselva{i clin alt in an mai nrulli cerbi cll nr} singur corn numai pe partea
dreap[i a capultii. O vac[ $i-a pierdut un corn in urma unei infeclii'z6) gi a
tt[scttt tt'ei r-ilei care aveau toli pe aceeagi parte a capului, in locul unui
corn, utl trtic ciot osos legat numai de tegnment; dar aici pdtrundem in subiec-
ttil transtniterii ereditare a mutildrilor. Un om stingaci gi o cochilie cu spirele
invirtite invers constituie devieri de la starea asimetricd normald gi se gtie cI
aceste devicri sint ereditare.

13/ At'csLc dale sint. itrale tlin ut'tttitLoarele lucriri, in orclinc a [urmltoare] : Youatt, 7'he IIorse, p. l8;
dl Dalvill, in I'fte Velerinarg,vol. \'ltl, p.50. Cu plivirelaF,obson, .vez,i T'he Ieterincu'g, r'ol. lll, 1t. 580; cll Larvr.ence,
The Horse, 1.32!" p. 9; Cecil, TIte Slud Farm, 1851 ; taron (.arneronn, citat in The IteleriytaTy, t,ol. X, p. 50().
2+) Ilecreations in Agriculture erld
Nal. 1/isl., vol. I, p. 68.
25) IJeber die Eigenschalten eIc., 1828, p.
102.
20) Ilronn's Gescltichte der \ cttttr, vol. I I, p.
132.
 EREDITATEA

roLIDAcTILIA. Degetele supranumerare ap5rute la miini gi la picioare sint

deosebit de susceptibile de a se transmite, dup5 cunl au remarcat diverpi
autori. Polidactilia prezintl grada[ii"), cu o serie*de trepte, de la un simplu
apendice cutanat, lipsit de oase, pind la o mlnd dubld. Dar existd uneori un
deget suplimentar atit*de perfect inzestrat cu un os metacarpian $i posedind
toli mugchii, nervii gi vasele sale, lncit nu este observat la prima vedere, ci
doar cind se numflrd degetele. Cite o dath apar mai mr-rlte clegete supranu-
merare, insd de obicei numai unul, astf el incit numdrul to Lal al degetelor
este $ase. Acest deget suplimentar poate fi fixat de marginea intern[ sau de
cea externi a miinii, reprezentind fie Lln deget mare, fie unul mic, cazttl
din urmd fiind cel mai ffecvent. In general, daloritd legii corelaliei sint afec-
tate in mod similar cele doud miini gi cele doud picioare. Dr. Burt Wilder a
consemnat tt) un mare nurn[r de cazuri gi constat[ cd degetele supranllmerare
sint mai comune la miini d ecit la picioare, iar birbalii sint af ecta{i mai des
decit femeile. Ambele aceste fapte se pot explica pe baza a doud principii,
care ln general par sd se verifice. Primul principiu este cd dintre dou5 p5r[i,
partea cea mai specializatd, este cea mai variabild, iar in cazul in spe!5 bra{ul
este mai specializat decit piciorul. Al doilea principiu este c[ animalele mascule
sint mai variabile decit cele f emele.
Prezenla unui numdr de degete mai mare decib cinci constituier o anomalie,
deoarece in mod norrnal acest numdr nu este depflgit de nici u n mamif er,
pasflre, sau reptil6 actuale. Cu toate acestea, degetele supranurnerare sint
puternic ereditare; ele s-au transmis de-a lungul a cinci genera[ii gi in anumite
cazuri, dupd ce dispdruse in una, dou[, sau chiar trei genera{ii, au reapdrut
prin reversiu ne. Aceste fapte devin cu atit mai demne de a fi remarca te,
dupfl cum a subliniat profesorul Huxley, cu cit se gtie cd in majoritatea cazLr-
rilor persoana afectat[ de polidactilie nu s-a c[sfltorit cu una afectatd similar.
ln asemenea cazuri, copilul din a cincea generalie nu ar avea decib a 32.a
parte din singele primului slu strdmog hexadactil. Alte cazuri sint, gi mai
edificatoare prin faptul c[ afecliunea se accenLueazd cu fiecare generatie, dup5
cllm a arltat dr. Stnrthers, degi in fiecare generalie persoana afectat[ s-a c5sd-
torit cu una neafectatd. Mai mull, decit aLiL, aceste clegete adilionale sint
adesea amputate curind dupd nagLere pi n-au putut decit rareori s[ fie intlrite
prin Lrz. Dr. Struthers de urmhtorul exemplu : in prima generatie a apdrut
numai la o min5 un deget suplimentar ; la a doua generatie, la amhele mlini ;
la a treia, trei frati aveau afectate ambele miini, iar unul dintre frali Lrn
picior; la a patra genera{ie toate patru membrele erau afectate. Totugi, nu
trebuie s[ supraestim[m f orla ereditdtii. Dr. Struthers afirmd c[ netransmi-
terea ereditard gi de primd aparilie a degetelor suplimentare in familii ce nu
fusr-.strii afectate rnai inainte este mult mai frecvent[ declt transmiterea eredi-
tar5. De asenlenea, rnulte alte devialii structurale de natur[ tot atil, de anor-
2?) Acest punct a fost discutat pe larg de Vrolik lntr-o lucrare publicati ln limba olandezd, din care Sir J.
Paget a avut bunivointa sd-mi trercluci unele pasaje. Vezi, de asemenea, Isidore Geoffroy St. Hilaile, Hist. des Ano-
rnalies, vol. I, 1832, p. 684.
287 Xlassachusetts Med. Soc., vol. II, no. 3 ; Si Proc. Boston Soc. of Naf. I{isl., vol. XlV, 1871, p. 15.1.
 EREDITATE,A 383

mal[ ca $i degetele suprarllrmerare - ca lipsa de falange'n), articulalii inglo-

gate, degete strlmbe etc. - sint puternic ereditare, fiind la fel de suscepti-
bile la intermitenle alternind cu reaparilii, degi in astfel de cazuri nu existl uo).
vreun motiv s[ se presupun[ c5. ambii phrinli ar fi fost afectati in acelagi fel
Degetele suplimentare au fost observate atit la negri cit gi la alte rase
umane, precllm gi ta mai multe animale inferioare, fiind ereditare. S-au descris
$ase degete la picioarele posterioare ale. tritonului (Salamandra ui"stata) gi se
afirmd id alr apdrut gi la broagte. Meritd atentie faptul cd tritonul clr gase
degete, degi aclult, pdstrase unele dintre caracterele sale larvare, deoarece
r5m5sese lncfl o parfe din aparatul s[rt hioidian, care de obicei se rezoarbe
complet in cttrsuf metamo rf.ozei. T'rebuie de asemenea remarcat faptul c5, la
om, diferite structuri r'5mase in stare embrionard sau a c[ror dezvoltare s-a
oprit, de exemplu perforalia v5lului palatin, uterul dublu etc., sint insotite
db policlactilie'). Se gtie c[ la trei generalii de pisici s-au mogtenit gase degete
la picioarele posterioare. La mai multe rase de gflini, degetul posterior este
du6lu gi se tiansmite fidel, a$a clrm se constatd atunci cind se incruciSeazh
ut). La animalele care au in mod
rasa Dorking cu rasele cornune cu patru degete
normal mai pu{in de cinci degete, num5rul acestora se ridic[ uneori la cinci,
in special la membrele anterioare, degi rareori dep[gegte acest num[r ; aceasta
insil se datoregte dezvolt5rii unui deget care exista intr-un stadiu mai mult
sau mai pulin rudimentar. Astfel, ciinele are in mod normal patru degete la
picioarele posterioare, dar la rasele mai mari se dezvoltd de obicei, degi imperfect,
un al cincilea deget. Caii au normal numai un singur deget complet dezvoltat
gi rudimente ale celorlalte; s-au descris totugi cai cu doul sau trei copite
ieparate la fiecare picior, fapte analoge fiind observate la vaci, oi, capre
gi porci 3u).
Existd cazul faimos, descris de dl White, al unui copil de trei ani cu un
deget mare dublu, incepind de la prima articula{ie. Dl White i-a inl[turat
acestli copil degetul mai mic, prev[zut cu unghie, dar spre uimirea lui degetul
a crescut din nou gi a format o noul unghie. Ulberior, copilul a fost dus la un
Dr. J. W. Ogle prezintl un caz de mogtenire a unor falange deficlente timp de patru generalii. El
2e)
adaugi indicalii ln legiturl cu diferitele articole recente asupra ereditllii, Brit. and Foreign Med.-Chirurg. Reuiew,
aprilie 1872.
Pentru aceste diferite date, tezi Dr. Struthers, Ecli"nburgh New. PhiL Journal, iulie 1863, ln special ln
so)
leg6tur[ cu intreruperile in linia descenclenlei. Prof. Huxley, Lectures on our Knowledge of Organic l{ature, 1863'
p. g7. Cuprivire la ereditate, vezi dr. Prosper Lucas, L'Hdrid.itd Nal., vol. I, p.325. Isid. Geofftoy, Anom., vol. I,
p. 701, Sir A. Carlisle, In PhiI. Transact.,1814, p. 94. A. Walker, despre Intermarriage, 7838, p. 140, citeazd un
caz de cinci generalii, ca Ei dl Sedgwick, Brif. and Foreign Medico-Chirurg. Reuiew, aprilie 1863, p. 462. Despre ere-
ditatea altor anomalii ale extremititilor, vezi dr. H. Dobell, vol. XLVI Xledi.co-Chirurg. Transactions, 1863 ; de
asemenea, N,Ir. Sedgrvick, op. cit., aprilie 1863, p. 460. Cu privire la d.egetele suplimentare la negri, vezi Prichard,
phgsical Historg ol Mankind. Dr. Dieffenbach (Journ. Rogal Geograph. ^Soc., 1841, p. 208) spune ci aceastd ano-
malie este rari la polilezienii din insulele Chatham ; am auzit de asemenea despre mai multe cazuri la hinduqi 9i arabi.
sry Nleckel si Isd. G. St. Hilaire insisti asupra acestui fapt. Vezi de asemenea M. A. Roujou, Sur quelques
Analogies dtr 7-ype lrumain, p. 61, publicat, cled, ln Journal of the Anthropolog. Soc, of Paris, ianuarie 1872.
32) The Poultr.rl Chroniclc, 1854, p. 559.
33.; Datelc d.in acest paragraf shttluate din Isictore Geoffroy St. Hilaire, Hist. d.es Anomalfes, vol. I,p.688-

693. Dl Goodrnan citeaz6. in Phi1. Soc. of Cambridge,2S noiembrieI8T2, cazul unei vaci cu trei degete bine dezvol-
tate la fiecare dintre membrele post.erioare, in afara rudimentelor obignuite; vilelul oblinut cu un taur normal avea
degete suplimentare. Acest vilel a dat nagtele la timpul s[u la doi vitei cu degete suplimentare.
 EREDITAl'I]A

chilurg ernincnl din Londra gi degetul mai recent crescut a fost inlirLtrrat de
la articulalia bazald,, dar din nou a crescut gi a format o unghie. Dr. Struthers
rnen{ioneazd, cazul cresterii din noll parlial, a nntti deget mare sr-rplimentar
care ftisese arnputat la un copil de trei luni, iar defunctul dr. F'alconer mi-a
comunicat un exemplu asem[nltor. In ultima edilie a acestei h-rcrdri am citat
cle asemenea un caz de cregtere din noll, dupd amputare, a unui deget nric
suplimentar, dar fiind informat de dr. Bachmaier c5, la o sesiune a Societ[tii
de antropologie din Mtinchen, mai mulli chirurgi eminenli pi-au exprimat
lrlarea lor indoiat[ in prir;inla afirmaliilor mele, am mai flcut cercet[ri speciale.
Informaliile complete oblintite astfel gi insolite de un desen al mlinii irr s;larea
ci:rctuall atr fost prezentate lui Sir J. PageL, care a ajuns la conclttzia ch. gradul
de regenr.rare in cazul acesLa nu este mai mare decit ceea ce se lntimpli trneot'i
cn oaselc nolntale, in special cu humerusul, cind se ampttteaz[ la o virslit
tinirr[. In continuare, Sir J. Paget nu este in totul satisf[cut de faptele arnin-
tite de dr. WhiLe. Astfel stind lucrurile, este necesar s[-mi relrag pdrerea expusii
anterior cu mult[ rezervfl, bazatl, mai ales pe presupusa regenerare a dege-
telor suplimentare, gi anume cX dezvoltarea ocazional[ a acestor degete la
onl constiluie un caz de reversiune la Lln strdmog cu organizalie inferioar5,
inzestrat cu rnai mult de cinci degete.
I{[voi referi acllnt la o categorie de fapte indeaproape inrudite cu cazurile
obignuite de ereditate, degi intrucitva diferite. Sir H. Holland 3a) spune cti
fra[ii gi srrrorile din acereagi familie sufer5 frecvent de aceeapi boalfl particu-
lar[, adesea zrproxima biv la aceeagi virst5, degi boala nu apdru se mai inainte
in familie. trl scrnnaleazl apari{ia diabetului la trei frali care eratt strb virsta
de zece ani, remarcincl c[ copiii din aceeagi familie manifest[ in bolile obigntriLe
de copii aceleagi sirnptome particulare. Tat5l meu mi-a povestit cazttl a patm
frali care au murib la virste intre 60 gi 70 de ani, in aceeagi stare de com[
extrem de special[. Am citat exemplul apariliei de degete suplimentare la patnr
copii clin gase, intr-o familie la care pin[ atunci nu se manifestase polidactilia.
Dr. I)evay aratf, 35) c[ doi frali s-au c[sdtorit cll doul sttrori, r'eri$oarele lor
prirnare, nimeni din cei paLm gi nici vreo ruclti de-a lor nefii.nd alhinogi. Tottlgi,
cei gapLe copii proveni[i din anrbele clsltorii au fost albinogi perfecti. lJne]c
clintre aceste cazuri, dup[ cum a aritat dl Sedgwick uu), sint probabil reztrltatul
rcversiunii la un strlmog indepdrtat, despre care nll avem nici o cunogtint5.
Toate aceste cazuri sint atib de direct legate de ereditate, incit nu incape
indoiali c[ ace$Li copii au mogtenit o consfitutie similard de la pirintii lor gi,
fiincl pugi in condilii de via![ aproape similare, nu'este de mirare c[ all fosl
afectali in acelagi fel gi la aceeagi perioad[ a vielii.
Mojoritatea faptelor citate au avut drepL scop sd ilr-rstreze forla eredit5lii,
dar aculn trebuie sir ne ocup[m de fapte grLrpate, Pe cit permite subiectul,
pe sslegorii gi care ne arati clf de slab5, de capricioas[ sall de deficient[
3a1 )Ietlicul rYoles and llefleclions. 1839, p. 24, 31. \er.i de asemenea dr. P. Lucas, L'Hiriditi Nat.,
vol. ll, p. 313.
35) Du d.anger des Mariages Consanguins, editia a II-a, 1862' p. 103.
e0) Brilfsh und h'nreign X[edico-Chirurg. Reuiew, iulie 1863' p. 183, 189.
 EREDITATEA

este Llneori forla eleciiLltii. Cind apare pentru prima datd o noud particulari-
tate, nu putem niciodat6 sd prevedem dac[ va fi mogtenit[. Dacd ambii p[rinli
prezint5 de la nagtere aceeagi particularitate, exist5. o mare probabilitate ca
ea s[ se transmit[ cel pulin la unii urmagi. Am vdntt ci pana$area frunzelor
se transmite mult mai slab prin seminlele luate de pe o ramur[ care a devenit
patat[ prin varialie muguralfl, declt prin seminlele oblinute de la plante care
erau panagate inc[ din stadiul de plantule. Se gtie cd la majoritatea plantelor
puterea de transmitere depinde de o anumit[ capacitate inn[scutd a individului.
Asbfel, Vilmorin ") a oblinut dintr-o balsamin[ cu un colorit deosebit citeva
plantule, care semlnau toate cll planta mamd; dar dintre aceste plantule
unele nu transmiteau caracternl nou, in timp ce altele il transmiteau tnturor
descendenlilor lor timp de mai multe generalii succesive. Vilmorin a constatat
de asemenea la o varietate de trandafir cd din gase plante numai dou[ au fost
capabile s[ transmit5 caracterul dorit. $i se mai pot cita numeroase cazvri
a semdnltoare.
La arbori, portul pletos sau pendent este puternic ereditar in unele cazuri,
iar in altele, f[rd vreun motiv sesizabil, este slab ereditar. Am ales acest caracter
ca exemplu de ereditate capricioasfl, pentru c[ este cert cd nu e propriu speciei
parentale gi pentru ci cele dou[ sexe, fiind formate pe acelagi arbore, ambele
tind si transmit[ acelagi caracter. Chiar dacd presuplrnem c5 au avut loc in
unele cazuri incrucigdri cu arborii vecini de aceeagi specie, nu este probabil
ca toate plantulele s[ fi fost astfel afectate. La Moccas Court existd un stejar
pletos renumiL; multe din ramurile sale ,,au 30 de picioare lungime gi nu sinb
mai groase pe toatd lungimea decit o fringhie obignuit5". Acesb arbore trans-
mite, intr-o m[sur[ mai mare sau mai mic5, caractenrl pletos tuturor puielilor
sdi; unii dinLre sbejarii tineri sint atib de flexibili, incit trebuie sprijinili cu
araci, iar allii nu manifestd tendinla de a deveni pletogi decit dup[ virsta
de 20 de ani 38). Dl Rivers mi informcazd c[ a fecundat florile unui nou soi
belgian de pdducel pletos (Crataeous ofrAa.cantha) cu polenul unei variet[li
rogii nepletoase; trei arbugti tineri, ,,asLrazi in virstS. de $ase sau gapbe ani,
manifestl o tendin![ vddit[ de a fi pletogi, dar incd nu au ajuns ca planta
matern5". Dup[ dl Mac Nab tn), puie{ii unui mire! mesteacdn pletos (Betula
alba) din Gr5dina botanic[ din Edinburgh au crescnt in primii 10 sau 15 aui
erecti, dupd care toli au devenit pletogi ca pi p[rintele lor. Un piersic cu
ramuri pletoase, c& cele de salcie plingdtoare, s-a constatat c[ se reproducea
intocmai prin seminle o0). In sfirgit, intr-un gard viu din Shropshire a fost
gdsitd o tisd (Tarus baccata) pletoasd sau mai curind culcat[ ; era o plant[
masculS, dar una dintre ramuri purta flori femele gi producea bace. Aceste
bace semdnate au dat nagtere la 17 arbori, avind cu tolii exact acelagi aspect
deosebit ca gi arborele parental nt).
37,; \''erloL, La product. des Varidtis, 1865, p. 32.
38) Loudon, Gcu'd. XIcLg., voi XII, 1836, p. 368.
3e; Verlot, op. cit., 1865, p. 94.
a0; l3ronn, Geschichte der l{atur, vol II, p. 121. Dl Meehan cileazd. un fapt simiiar ln Proc. I{at. of Phila-
dclphiu, L872, p. 235.
rr) Rev.W.A.Leighton, FloraolShropshire,p.497; deasemenea,Charlesworth, Mng. o/Nal. Hist., vol. I,
1837, p. 30. l'osed arbori pleto;i oblinuli din aceste scrninle.

25 - c.2662
 EREDITA'TEA

S-ar putea crede c[ acesbe fapte ar fi strficienle pe:rtru a-sLabili ca pt'tlilll-

bill mogtbnirea strictfl in toate cazurile a portului pletos. Dar s[ pririm Si
celrilalt aspect. Dl Mac Nab ") a semlnat seminle de fag pletos (It uotts
sgluati.ca), dar nrl a oblinut decit fagi obignuiti. Dl Rivers, la cererea IltL'A,
a crescnt 1n nurnirr de puieli provenili de la trei variet[li de ulrn pletos, cel
pulin nltil din arborii parentali fiind astfel situat, incit nu se putea incnrciSa
iu nici nn alt ulm. Cu toate acestea, nici unul dintre arborii tineri care a\-eatr
acrinr unnl sa u dou[ picioare inlllime nn manif esta nici cel mai mic seltln cie
port pletos. Dl Rivers a sern[nat cindva peste 20000 de setninlc'de frasin
irt.Loi (Fratci.nus ercelsior) gi nici un singur p,uiet nu prezenta nici cea mai ntic.i
irrrn[ .ie caracter pletos, iar in Germania, dl Borchme]rer a crescut o mie dt'
plic!i, oblinind acblagi rezultat. Cu toate acestea, dl Anderson de la Gr[dina
irolanicti din Chelsea, sem[nind seminle dc la ttn frasin pletos care se giisean'). in
Cambridgeshire incir dinainte de anul 1780, a oblinut rnai nttrlli arbori plgto$i
f)e ar.*.n.a, prof . Henslorv mir inf ormeaz[ c[ unii puie{i provenili dintr-tr rl
frasin pletos fernel clin Grldina botanici din Cambridge au fost la inceput
ugor pletogi, clar ulLerior au clevenit erecli. Este probabil ca acest din ut'tnti
or:bou., carle transmite tntr-o oarecare mhsurh portul sdu pletos, s[ fi proveuit
pe cale vcgeLativ[ clin aceeapi tulpind inilial[ de la Carnblidgeshire, Pe _cincl
lrasini pletosi si fi avut altd origine. Cel mai interesant caz, care dove-
"tti
de!te cit de capricioasir este transmiLer"ea ereditarl a caracterului qletos, rni-a
tosi conllrnicat cle dt Rivcrs: O varietate a altei specii de frasin (F. Ienli.sci'
latf"a), in virstir cle peste 20 cle ani, gi care cindva a fost
pletoasd, ,,$i-? pierdtrt
de nnrlb caracterul. fiecare ramurfl fiind deosebit de erect[, ins5. puielii pro\-t'-
ni{i clin senrinlclc sale erau complet culcali, tulpinile lor nericlicindtt-se nlai mult
cld5,08 crn dcasupra solului". Astfel, varietatea pletoasi a frasinului comtlll,
care timp inclelungat a fosL intens inmullitir prin muguri nu a transrnis, dupl
dl Rivcri, caracterul s5.u niciunui puieb din cei pesLe 20 000 oblinu[i, in tinrp
ce varietaLea pletoas[ a unei alte specii de frasin care nici nll a putub s[-gi
pristr.eze propriul s5u caracter pletos, a transmis puielilor s5i caracterul pletos,
chiar in mod exagera t !

S. pot cita multe asemenea fapte, care aratd cil, de capricios este in aparen{il
principiul ereclit[tii. Toli puielii provenili dintr-o varietate de dracil[ (Ber-
beri.s iulgari.s) cp fprnzele ropii, au mogtenit acest caracter, ln timp ce nttnlai
aproximaLiv o treime din puielii fagului rogll (Itagus sgluatica) aveau frttnze
ptrrpnrii. DinLr-o sut[ cle puieli ai unei variet5li de Cerasus padus ctt frtrctul
galben, nici u nul nu f dcea fructe galbene, in timp ce din puielii varietl{ii
"din pLrie{i atl pdstrat acesb
d. Cornus mascula cr frucLe galbene, nlrmai I lI2
caractcr nn). in sftrgit, toate plantele oblinute de tatil meu dintr-un ller'
aqgi;oli.um cu bace galbene care cregtea silbatic produceau bace galbene.
Vlmorin nt) a observat intr-un strat de Saponarta calabrica o varietate extrem
cle piticir ri a cultivat din ea un mare num[r de plantrtle, dintre care unele
nr) Verlot, op. ciL., p. 93.
nr) Pentru toatc aceste clatc, r'ezi Lottdon, Gard. X'IaqcLzine, vol. X,183,1, p. 408, 18(l; ;i vol. lX, 1833, p.597.
{'l) Acestc date sint luate din Alph. de Candolle, Gdogr' Bol.. p. 10[J3.
45) Ycrl<rt, op. cit., P. 38.
 EREDITATEA 387

seltlAnau parllal cLl p[rintele lor. S-au ales seminlele acestora, ins[ nepo{ii
variet[!ii de Saponarf.a calabri.ca ob{inu{i nu mai erau de loc pitici. Pe de^ali5
pat'te, atttot'ttl a observaL o varietate slab dezvolLatd $i tlfoasd de Tagetes
si"qnata oare cregtea in mijlocr-rl varietililor obignuite, cu care probabil se intpr-
ciga, pentrtt ci majoritatea plantelor provenite din s[rninla acestei plante
aveatl caractere intermediare, in afard cle dou5 care semdnau perfect cn p[rin-
tele lor; seminlele luaLe de la acestea doul din urml reprodlcear-r atit cle bine
noua varietate, inciL de attrnci aproape cd nu a mai fosb nevoie de seleclie.
trlorile transmit coloritul lor in mod exact sau foarte capricios. Ilulte
flori anuale sint constante. Astfel, am cumpdrat din Germania seminlele a
34 de sttbvaliet5li denumite ale ttnei rase de micsandre (Matthtola cLnnua) gi
am oblinut 140 de plante conforme clr varietatea parentalS, clr o singurd
e_".9pt]9. _Spunind aceasta, trebuie insd sd precrzez s5. n-am putut distinge
decit 20 de soiuri din cele 34 de subvarietdli diferit denurnite i nici coloritul
florilor nu corespllndea intotdeauna cu numele inscris pe paciret. Sprn totugi
cI plantulele att fost constante, deoarece in fiecare din cete SO Ae rindiri scurte,
tozrte eratl identice, cll o singurd exceplie. Mi-am procurat apoi pachete de
seminle germane conlinincl 25 de varietili denumite de Astir
nrtite, cit gi crele din care am oblinut 124, de plante. ln afar[ - atlt
cle
obis-
t"r",
- caracterul variet5lii respective gi
to1t9 prezentatt fidel ; am considerat ca
nefidel reproclttse chiar acele plante ale ciror llori at.,ai, cloar o nuan!5 de
culoare necorespunzitoare.
Este cttrios faptul cd variet5lile albe transmit acest colorit mult mai
fidel decit orice alLti varietate. Acest fapt este probabil strins legat cu cel
observat de Verlot t"), gi anume cd florile care sint fn mod normal aibe variaza
rareori in sensul moclific[rii coloriLului lor. Arn constatat c[ r.arietitile albe cle
Delphini"um consoli"da gi de micsandril slnt cele mai fidele. intr-ader,[r, este
suficient sd parctlrgem lista de seminle a unui horticultor, pentpr a constata
marele nttm5r de variet5li albe care pot fi inmullite prin seminle. DiferiLele
variet[li colorate de Lathgrus odoratus sint foarte fidele, insd dl Nlasters din
Canterbtlry, care s-a ocupat tn mod deosebit de aceastd planLd, m[ infor-
meazi c[ cea mai fidel5 este varietatea alb5. Zambtla, atunci cind este inmul-
!it[ prin semin[e, este exlrem de inconstantd in privinla culorii, dar ,,zantltr-
lele albe, inmullite prin seminle, dau aproape totcleauna plante cu flori albe" a7).
Dl MasLers mI informeazl, cd, varietdlile gaibene reproduc de asemcnea culoarea
lor, clar in nttanle cliferite. Pe de alt[ parte, varieidlile roz gi albastre, ultima
fiind cttloarea naLural[, nu sint nici pe deparl.e atit de fidele. De aceea cll Mas-
ters mi-a remarcat : ,,vedem cd o varietate de gridin[ poate sd cloblndeascfl
tln caracter mai permanent deciL o specie natural5". Trebuie insi adiugat
c[ aceasta are loc in condilii de culturd, deci in condilii schirnbate.
La multe flori, in special la cele perene, nimic nu este mai variabil decit
cttloarea florilor plantelor oblinute din seminle ; sint binecunoscute in acest
sens verbinele, garoafele, daliile, cinerariile gi altele a8). Am sem[nat semin-
461 Verlot, op. cit., p. 5g.
4i) Alph. de Candollc, Gdogr. ,Bol., p. 1082.
rs; \'ezi Ccttlage Gtrrdener, T0 aprilie 1E60, p. 18 gi 10 sept,cmbrie 1861, p. 456
; ; Gard. Clvon., 18-15, p. 102.
 EREDITATEA

lele a 12 variet[li de gura leului (Antirrhi"num maius) gi _rezultattrl a fost o

confuzie l,otal5. in majoritatea cazurilor, cttloarea extrem de variabild a plan-
telor oblinute din seminle se datoregte, probabil, in cea mai mare parLe incruci-
;lrilor dinbre variet5lile diferit colorate ln cursul generaliilor auterioare. Esbe
iproape sigur ci aceasta este explicalia in cazul tuberozei (Polganthus)
gi al primulei colorate {Pri.mula ueri.s gi P. uulgaris), daL fiind strttctnra lor
ieciprbc climorf[ an). Desple aceste plante, horticultorii splln c[ nu se rep]:od9c
nici-oda t[ fidel prin seminle, iar dac5 se iau mdsuri de prevenire a lncrr-rcigfl-
lilor, nici una hinbre acesLe specii nu mai este ncapdrat foarte variabil[ in
privinla culorii. Astfel, am cultivat 23 de plante dintr-o primulfl pttrpurie,
bare a fost autopolenizat[ cle dl J. ScoLt ; 12 plante au fost purpurii de_ dife-
rite nuanle gi numai cinci au revenit la crtloarea obignuit5, galben[. Am cultivat
de ase-"n.a 20 de plante provenite dintr-o primul5 rogie intens, tratatd in
mod asem[n[tor de cll Scott, gi Loate au fosl. aidoma la culoare cli planta-
mamd, ca gi cet 72 de nepoli, cu o singurd exceplie. Chiar la cele mai varia-
bile flori, fiecare nuan![ delicatS. de culoare poate fi probabil permanent fixatd,
astfel incib s[ poat[ fi transmis[ prin seminle, prin cultivarea in acelagi
sol, prin seleclie indelungat[ gi mai ales prin evitarea incrucigzirilor. Trag
aceste concluzii clin observarea Lrnor specii auuale de nemligor (Delphi.ni.um
consoltda gi D. aiacis), din ale cflror seminle ies in mod obignuit plante cu o
divcrsil,ate cle culoare a florilor mult mai mare declb la oricare alLi plant[
cunoscut[ mie. 'I'otu gi, plocurindu-mi seminle de la cinci variet[[i gerrma ne
D. consoltda, numai noub plante din cele 94 oblinute alt fosL diferite falir de
varictaLea respectiv[, iar plantele din seminlele a gase variet[li de D. aiacts
a1 fost fidele, inLocmai ca gi micsandrele menlionate mai sLls. Un hotanist
clistins susline czi speciile anualc de Delphini.um se autofecttndeazb' inLotdeauna.
De aceea voi -er,{iona c5.32 de flori de pe o ratnurd de D. cortsolida, izolate
printr-o relea, au produs 27 de capsule, conlinind in medie 77,2 seminle
ii..ur., in tlmp ce alte cinci flori de sub aceeagi relea, cale au fost fecundate
artificial in aielagi fel cum trebuia s[ se efectueze acest proces de c5tre
albine in cursul neincetatelor lor vizite, au produs cinci capsule cu o medie
de 85,2 seminle de bun[ calitate. Aceasta dovedegte c[ acliunea insectelor
este necesar[ pentru fertiliLatea deplinfl a acestei plante. Se pot .it1 fapte
analoge c1 priiire la incrucigarea multor altor flori, cum ar fi garoafele etc.,
ale citror variet[li variazfl mult in ceea ce privegte culoarea.
Atlt la anirnalele noastre dornesticite, cit pi la flori, nici un caracter nu
este mai variabil dccit culoarea gi probabil cH la nici un animal in mai mare
mlsur[ clecit la c:rl. Totugi, se pare c5, cu o oareeare atenlie in cursul cre$-
terii, se poL forma in scnrt timp rase de orice culoare. Flofacker prezint1' rezttl-
tatul incmcigdrii a 2L6 iepe de patru culori diferite cll armdsari de aceeagi
culoare, fir[ a se line seima de coloritul str[mogilor lor ; din cei 216 minji
n[scg!i, numai 11 nlr au mogtenit culoarea pdrin{ilor lor. Apoi, Autenrielh
gi Ammon afirm5 c[ dup[ doud generalii se nasc in mod sigur minji colorali
oo).
r.r nif orm

{e1 I)arrvin, Journal ol Proc. Li.nn. Soc. Bot., 7862, P. 94.

60) I{ofacker, Ueber die Eigenschaften elc., p. 10.
 EREDITATEA
389

in ciLeva cazuri rare, rtnele caractere particulare nu se mogtenesc, probabil

fiindcfl forla eredit5lii este prea puternic5. Creschtorii de canuii m-alr bsigurat
c[ pentru a obline o pas5re bund, de culoare galbeni ca paiul, nu este nevoie
a se irnperechea doi canari de aceastd culoare, deoarece coloritll devine atunci
prea puternic sall chiar brun; dar aceastd afirmalie este contestatd de alli
crescltori. De asemenea, da9[ se imperecheazd. doi canari mo!a!i, puii mogte-
nesc rareori acest caracter 51). Aceasta, deoarece la pdsdrile mo{ate
in spatele capului, acolo unde penele se indoaie pentru a forma -o1ul, [rdmine
Ln mic
spaliu de piele dezgolitd, care atunci cind ambii- pfirinli posedf, acest caracter
devine excesir., i?t_mo{ul propriu-zis nu se clezvolt5. Dl Hewith, vorbind despre
gtiinile Bantam Sebriqht r'irgate, spllne ,r) t ,,nu cunosc cauza acestui fapt, iu.
aIn convingereu 95 pds5rile cele tnai distinct vdrgate produc adesea descendenli
foarte deparLe de perfecliune in privinla desenului lor, in timp ce p[sdriie
pe care le-am prezentat la expozilie gi care au avut de atitea ori succes-au fost
oblinrrte prin lmperecherea unor pdsdri puternic vdrgate cu p[sdri la care
acest caracter abea ap[rea".
Este un fapt curios ch degi in aceeagi familie apar adesea mai mulli surdo-
ntuli 5i degi verii lor 5i alte rude sint adesea in aceeagi situalie, totugi p[rinlii
Ior sint rareori sr,rrclo-mu{i. Pentru a da numai un singur exemplu, din .Li
148 de elevi care se giseatt in aceeagi perioad5 la Instituiul de rr.,lo-mu{i din
Londra, nici unul ntl avea p[rinli suferind de aceeagi afec{iune. Tot astfel,
daci ull sttrdo-mttt, blrbat satt femeie, se cisdtoregte cu o persoan[ sin[toas5,
c_opiii lor sinb rareori surdo-mu[i. Astfel, in Irlanda, din -203 copii provenili
din asemenea cdsdtorii, numai unul singur era surdo-mut. Chiar Oa^ce ambii
p[rinli au fost surdo-muli, ca in cazul a 4L de cdsdtorii din Statele Unite gi
gase din lrlanda, nlr s-au ndscut decit doi copii surdo-muli. Dl. Sedgwick ut),
comentind aceast[ irtteresantd gi fericitfl deficientd a forlei de transmitere in
linie direct5, observd cd ea s-ar datora poate faptului cd ,,insugi excesul ar fi
rdsturnat sensul acliunii vreunei legi naturale a dezvoltdrii". Dar in actuala
stare a cunogtinlelor noastre este mai sigur s[ considerim acest caz ca fiind
plrr gi simplu de neinleles.
Degi rnulte monstruozit5li congenitale slnt ereditare, dupd cllm se poate
vedea din exemplele pe care le-am dat, la care trebuie sd se adairge faptul recent
semnalat al transmiterii timp de un secol al buzei de iepure cu ierul gurii
despicat ln chiar familia autorulni citat ua), totugi alte malformalii se mi'gte-
nesc rar sau chiar de loc. Din aceste din urmd, cazuri, multe se datoresc Llnor
traumatisme ale uterului sau chiar ale oului gi se pot clasa printre traumatis-
mele neereditare sall mutil5ri. La plante se poate Llgor cita o lungi listd de
monstru ozitd\i ereditare de naturd foarte gravd gi foarte diferit5, gi nu avem
nici trn motiv a presupune c[ monstruozit5lile sint cattzate prin leziuni directe
ale seminlei sau ale embrionului.
611 Bechsteinrl'Jaturgesch.Deutschlands, vol. l\r, p.462. Dl Brcnt, un mare amator de canari, md informeazd
ci dupii p:irerca sa aceste date sint colecte.
52) W. B. 'fegetrneier, The Poultrg Book, 1866, p. 2.15.
53; British and Foreign Lled.-Chtrur17. Reuieut, iulie 1861, p. 200 204. Dl Seclgrvich a dat detaiii
- atit cle
complete in legituri cu acest subiect, cu referinle ample, astfel inclt nu mai trcbuie si mi refer la alte autorititi.
sa; Dl Sproule, Ilrittsh lIedicallournal, 18 aprilie 1863.
3 0() EREDITATEA

In privinla eredit5lii structurilor mutilate, prin leziuni, sau alterate prin

boli, pini de curind nu se ajunsese la vreo concluzie precisi. S-au practicat
o serie de mutilieri unui mare numdr de generalii, f[ri a se obline nici un
rczultat erreditar. Godron observd ut) c[ diferite rase unlane gi-au scos incisivii
supcliori din timpuri imcrnoriale, gi-au tliat articulalii ale degetelor, gi-au
factil gziuri imcnse in lobii urechilor satr prin n[ri, s-au tatuat, gi-au fdcut
incizii aclinci in diferile plrli ale corpr.rlui gi totugi nu existl nici un motiv
sir se creacl[ c[ aceste mutilSri au fost vreodal5 mogtenite uu). Adeziunile
clatoraLc inflarnalici gi semnele provocate de mica variol[ (gi mai inainte multe
generalii consecutive trebuie s[ fi avut semne de variol5), r]Ll sint ereditare.
Irr prir,inla evrcilor, ffii s-a confirmat de citre trei medici de religie mozaicd
cli circumcizia care a fost practicat[ din vremuri strdvechi nu a produs efecLe
ereditare. Blurnenbach afirmd tottr$i ut) c[ in Gerrnania se nasc adesea evrei
in condilii ce fac ca circumcizia sir fie dificild. Acestora li s-a dat un nlrme
care inseamn[,,nilscn!i circumcigi", iar profesonrl Pleyer m[ informeazd c5
gi Ia lJonn se intimpld asLfel de cazuri, accgti copii fiind considerali ca favorili
speciali ai lui Jehova. Arn aflat der asenlenea de la dr. A. Newman de la Guy
HospiLal clespre nepoLul nnui circumcis care se glsea in aceeagi situa{ie, clegi
tati,rl stlu nu fuseso circumcis. Esle posibil insfl ca toate accste cazuri sd nu fie
clecil, coincidente, deoarece Sir J. Paget a vrazut cinci fii ai nnei cloamne gi
un fiu al unei surori a ei cu prepuluri aderente, iar unul dintre acegti blieli
cl'a a{cclal, inLr-un rnod,,care al plrLea fi considerat identic cu ccl plodns de
obicei prin circumcizic"; cu toaLe accsLca, nu esLe nici o bInuialir c[ ar fi existat
sirrqe evreesc in familia acestor dotrir surori. Circu mcizta esLe practicat[ cle
crlLle rrulltomedani, dar dinLr-o epoc[ tnult mai recent[ decit evreii. Dr. Riedel,
rcziclcnL adjuncL din insrrlcle Celebcs de Nord, imi scrie c[ b[ie{ii de acolo
rrrnbili goi de la virsta cle $ase pinfl Ia zece ani, gi astfel a puLut s[ obserr.e
c[ mulli clintre €i, degi nu to!i, au prepulurile mult reduse ln lungime, fapt
pe care el il atribuie efectelor mogtenite ale operaliei. in regnul vegetril, stejaiii
Si alti arbori au purtat gale din timpurile cele mai rrechi gi tobugi nu procluc
excre-scenle ereditare. $i mr-rlte alte asemenea fapte ar mai puLea fi citate.
In ciuda cazurilor negative de mai sus, avenl acum dovada concludentl
cd efectele operaliilor sint nneori ereditare. Dr. Brown-Sequardut) rezum[ in
felul nrmXLor ollser\.aliile sale asupra cobailor, gi acest rezumat este atit de
i-porlant, incit il r.oi cita in intregime:
1. ,,Aparilia epilcpsiei la animale ndscute din pdrinli epileptici, ca urmare
a lez[rii mlcluvii spin[rii.
2. Aparilia epilcpsiei gi la animalele ndscute din pdrin{i devenili epilep-
tici in trrma section[rii nervului sciatic.
u,) De I'Esptce, vol. II, 1859, p. 299.
Nctherell atilmi (in Nalurc, decembrie 1870, p. 168) ci aLunci clnd a vizitat acum 15 ani pe
56) 1'otr,r1i, cll
indicnii Siorix, a fosl informat ,,de Lrn mcdic care a petrecut mult timp in mijlocnl acestor triburi ci nneori se nigtea
un copil cu aceste semne. Acest fapt a fost confirmat de funcfionalul guvernului S.l-..A, pentruproblcmele indienc".
571 Philasoplt. Il[ct1t., vol. lV, 1799, p. 5.
58) Proc. llogcl Soc., vol. X, p. 297. Communicatiott to the Brith. Assoc., 7870, The Lancet, iauuaric 7875, p.7.
Citatelc sint exLrasc clin accsl din urrni arLicol. Se pare c[ Obcrsteiner (Sfriclcer's X(ed. Jahrbilcher, 1875, No.2)
a confirrnat observaliile lui Brown-Sdquard.
 EREDITATEA

3. O schimbare a formei urechii la animalele niscute din pdrinli la care

aceasti schimbare a fost efectul unei diviziuni a nervului cervical simpatic.
4. inchiclerea parlial[ a pleoapelor la animale n[scute din pairinli la care
aceasLl stare a pleoapelor a fost cauzat5 fie prin seclionarea nervului simpaLic
cerr.ical, fie prin ablalir-rnea ganglionului cervical snperior.
5. Exoftalmia la animalele nflscute din pdrin{i la care o leziune a
corpului restiform a provocat iegirea in afar[ a globului ocular. Acest fapt
interesant l-am v[zut personal de mai multe ori, constatlnd transmiberea st5rii
morbide a ochiului la patnr genera{ii. La aceste animale modificate prin eredi-
tate, cei doi ochi au fost exoftalmici, degi la pdrinli de obicei numai un ochi
era exofLalmic, deoarece leziunea fusese provocatl in majoritatea cazurilor
rrumai la unul din corplra. resttformia.
6. Hematoarne gi gangrena uscatd a urechilor la animalele n5scute din
pirinli la care aceste alterdri ale urechilor au fost cartzate printr-o leziune a
c:orpnlui restiform ling[ virful calamusr-rlui.
7. Absenla a dou[ degete din cele trei ale piciorului posterior gi uneori
a tuturor trei la animalele ai c5ror pflrinli gi-au mincat clegetele picioarelor
posterioare der.enite insensibile in urma seclionflrii nttmai a nen'ulni sciatic
sau gi a nervului crtrral. Uneori in locul absenlei totale a degetelor, lipsea la
pui numai o parte clin trnul, doui sau trei degete, degi la pririnte lipseau nu
numai degetele, dar chiar picionrl in intregime (parlial mincat, parlial distnrs
prin inflamare, ulceralie sall gangren[).
8. Aparilia diferitelor stdri morbide ale tegumentultri gi p[rLrlui de pe
ceafa gi fala animalelor nflscute din pdrinli care au avttt alterflri similare
ale aceloragi p[r!i, ca efecte ale unei leziuni a nervului sciatic".
Trebuie menlionat ln mod special c[ Brown- Sdquard a crescut timp de
30 de ani multe mii de cobai din animale care nu fuseserri opera te gi nici
unul dintre acegtia nu an manifestat tendinla spre epilepsie. Tot asLlel, nu a
observat vreun cobai n5scut fdrd degete la picioarele posterioare, care si nrt
fi fost clescendentul unor pdrinli care gi-au ros degetele in urma seclion[rii
nervnlui sciatic. El a observat clr grijd exemple din acesL din urm[ caz gi a
vfzut un nrrmlr gi mai mare. Totugi, Brorvn-Sdquard consider[ asemenea cazuri
ca fiind una dintre cele mai rare forme de ereditate.
Un fapl. gi mai interesant este,,c[ nervul sciatic la animale congenital
lipsite de deg_ete a mogtenit capacitatea de a trece prin loate diferitele stdri
morbide care au aplrut la unul dintre pdrinlii s[i din momentnl divizririi
nervului sciatic, plnd dupd reunirea sa cu cap[t,ul periferic. Nu este vorba
deci numai de mogtenirea capacit5lii de a efc'ctua o acliune, ci de capaci-
tatea de a efectua o serie de acliuni intr-o anumitfl ordine".
La maj oritatea cazurilor de ereditate menlionate de Brown- Sd quard,
numai unnl dintre cei doi p5rinli fusese operat gi a fost afectat. El conchide
exprimindu-pi pirerea ci ,,ceea ce se transmite este starea morbidd a sistemr-rlui
fi€r\:os", datoritir operaliei fdcute asupra pdrinlilor.
Dr. Prosper Lucas a adunat o Iung5 list[ de leziuni ereditare la animalele
inferioare. Citeva exemple vor fi suficiente. Astfel, o vacl a pierdut un corn
intr-un accident, urmat de supuratie ; ea a ndscut trei vilei lipsiti cle un corn
 392 EREDITATEA

itr aceeagi parte a capului. Este aproape indubitabil cd la cai exostozele picioa-
relor, cattzaLe de prea multl circulalie pe drumuri dure, sint ereditare. Blumen-
bach citeaz1, cazul unui om cu degetul mic al miinii drepte aproape complet
tliat gi care de aceea se chircise ; fiii sfi aveau acelagi deget, la aceeagi min5,
cltircit in mod similar. Cu 15 ani inainte de a se cdsdtori, un soldat $i-a
pierdut ochiul sting ca urmare a u nei oftalmii pnrulente, gi ambii s5i fii all
fost microftalmici pe aceeagi parte un). In toate cazurile nnde un pirinbe a
avut trn organ lezat intr-o parte gi doi sau mai mulli din descendenlii s[i s-au
n[scut cu acelagi organ afectat pe aceeagi parte, sint foarte mari $anse ca
s[ nu fie o simpl[ coincidents.Chiar atunci cind se nagte numai un singur
copil cu exact aceeagi parte a corpuh-ri afectatd ca la plrintele s[u care sufeiise
o leziune, existd, $anse destul de mari ca aceasta s[ nu fie o coincident[.
Astfel, prof. Rolleston mi-a comunicat doud cazuri de acest fel pe care le
observase, gi anLlme doi b[rba{i
clr o ran[ la obraz - ai ciror copii - unul cu o rand adincfl la genunchi, altul
s-au n[scut avind exact in acelagi loc
o patd sau o cicatrice. S-au citat multe exemple de pisici, ciini gi cai, cu cozile,
picioarele etc. amputate sau r[nite care all produs descenden[i avind aceleagi
pirli slab dezvolbate; cum insd nu rareori asemenea malformalii apar spontan,
toate aceste cazuri ar putea s5 fie datorate coincidenlei. Exist[ totugi un
argument contrar, $i anume cd ,,sub vechile legi fiscale, ciinii cioblnegti erarr
scuti{i de taxe numai dacd nu aveau coad5, cle aceea li se tdia intotdeauna
coacla" eo) i iar astdzi mai existd incfl rase de ciini ciobdnegti care se nasc
intotcleauna fir[ coadfl. In sfirgit, trebuie s5 se admiti, ir special dupI
publicarea observaliilor lui Brown-Sdquard, cd efectele leziunilor, mai ales
cind sint urmate de boli sau poaLe exclusiv cind provoacir boli, slnt uneori
ereditare ut).

CAAZE DE NETR,AI{SMITERtr EBEDITARA

Un mare numSr de cazuri de netransmitere ereditar[ se explic5 prin prin-

cipiul c[ degi existd o puternic5 tendinld ereditarS, ea este infrint[ ^cle condi-
liile de via![ ostile sau nefavorabile. Nimeni nu se agteaptd ca porcii nogtri
ameliorali, dacd ar fi siliti timp de mai multe generalii sh circllb liber gi sd
scormoneascd p5mintul dup[ hran5, s[ transmitd tot atit de fidel botul Si
picioarele lor scurte, precllm gi tendin{a lor de a se ingrdga. Caii de trac{iune
firegte cI nu vor transmite mult timp talia lor mare 91 membrele lor masive,
dacd ar fi sili{i sd tr[iescd inbr-o regiune rece, umedd gi muntoas[ ; avem
intr-adev5r dovada acestor degenerdri in cazul cailOr care s-all sdlbdticit pe
6e) Acestdinurm[cazestecitatdedlSedgwick,inBrllishanclForeign L,Iedico-Chirurgl.Reuiew, aprilie 1861,
p. 484. Pentru Blumenbach, vezi articolul mentionat mai sns. \:ezi de asemenea Dr. P. Lucas, Traitd de
l'Ilirdditi naf., vol. ll, p. 492. De asemenea, Transact. Litut. Soc., vol. iX, p. 323. Unele cazuri culioase sint
citate de dl RackerinYeterinarg,volxlll, p.723.Alt caz culios este menlionat in Anncdes tles Sciences Naf., seria I,
vol. XI, p. 324.
60) Stonehenge, The Dog, 1807, p. 118.
61) Ilalofagcle ataci de obicei barbele pirfii mediane
ale celor doui rectrice centrale gi cum bar.bele slnt con-
genital redusc intrucitva de aceasti parte a penelor, pare extrem de probabil, dupl cum remarci dl Salvin (Proc.
Zoolog. Soc., 1873, p.429), ca acest fapt si se clatoreze efectelor mogtenite ale mutildrii prelungite timp indelungat.
 NETRANST,TITERE,A F,RI-I)i]'ARA 393"

insulele Faikland. Ciinii errropeni aclesea nu mai transmit in mocl ficlel caracte-
rele lor in India, iar in regiunile tropicale oile noastre pierd lina dupi ctteva
genelalii. Se pare deci cri existi o strinsd relalie intre caracterul annmitor p5-
grrni gi eredilatea cozli rnflrite la oile cu coacl[ groas[, care forrneazd una din
cele mai r.echi t'ase clin lume. Am r'flzut c[ la plante varieLilile tropicale cle
porumb pierd caracterele lor proprii in curs de doul sau trei genera!ii, atunci
cind sint ctrltir.ate in Europa; la fel se intimpl5 cri varietdlile europene culti-
vate in Brazilia. Varietillile troastre cle varzra, carc la noi se inmullesc atit
de fidel prin semin{e, nu pot forma c[p5{ini in regiunile calde. Dupi,r Carridreu'),
fagul gi dracila cu frunzc pLlrpLrrii transmit caractererle lor mulL mai pu!in fidel
prin setnin[e: in unele r.listricte deciL in altele. in concli{ii schimbate, anumite
caractere biologice pcriodice inceLeazf, curind a fi eleclitare, ca, de pilclii,perioada
de nraturitate la griul cle vard ,5i der iarn5, la orz gi la miz[riche. La fel se intim-
pla gi la atrimale.A$a, cle exetnplu, o persoanl in ale clrei afirmatii m[ pot
lncrede gi-a procurat oui de ra![ Aylesbrlry, a$adar din oragul unde ralerle sint
lirrtrte in cas[ gi ou[le eclozate ciL mai devreme pentru piala Londrei. Ralelc
crescuLe din aceste oui inLr-o regiune indepir.taLd a Angliei au scos primii pui
la 21 ianuat'ie, pe cincl ralele obignuite, linute in iiceeagi curte gi ingrijiLe
in acelaEi fel, ntt scot pui inainte de finele lunii martie; aceasta aratli
cI perioada de eclozare este ereditard. Dar nepo{ii acestor ra{e Aylesbury gi-au
pierdut insugirea cle incubatie timpurie gi gi-au eclozat oudle in acelagi timp cu
ra[ele obipnuite clin aceeagi localitate.
Nfulte cazvri de netransmitere ereditari se datoresc se pare condiliilor de
via{5 care provoaci merell noi varialii. Am v[ztrt c[ atu nci clnd se seamlnl
semin{e de pdr, prun, mdr etc., plantele rezultate mogtenesc in general un atlu-
mit grad de aseminare familiald. In amestecul acesta apar in mod obignuit
gi ctfeva sau uneori mai multe plante f5r[ valoare, cu aspect sllbatic, apalilia
lor putlnd fi atribuit[ principiului reversiunii. Dar nu se va gisi aproape nici
o plantd din s5min![ care s[ semene perfect cu forma parentalzt ; acest lucnr se
poate explica prin rcaparilia variabilit[tii sub influenla condiliilor de via!5.
Cled cd aceastl explica{ie este valahilfi, deoarece s-a observat c[ unii pomi
fructiferi se reproduc fidel atit timp cit cresc pe rddflcini proprii. DacH insd se
altoiesc pe alte tulpini, ceca ce alecteazd, vddit starea lor naturald, ei produc
plante clin szimin![ care variazir mrrlt, deviind prin multe caractere de la tipul
parentalut). Dupi cum s-a alirtat tn capitolul al IX-lea, I"Ietzger a constatat c[
anumite soiuri de griu adtise din Spania gi cultivate in Germania nu s-au re1-rrodus
fidel mulli ani, dar in cr.le din urm5, cind s-au obignr-rit cu noile lor condilii, au
incetat sir mai fie variabile, adicfl au cizut clin nou sub influenla forlei eredit[tii.
Aproape toate plantele care nu pot fi leproduse cu oarecare siguran[fl prin
seminle reprezint[ soiuri care au fosL propagate de rnu]t timp prin mugnri,
butapi, marcote, tuberculi etc. gi care, prin Lrrmare, au fost aclesea expuse in
crrrsul a ceea ce se poate nurni 'r'ia{a lor indivicluali unor condi{ii cle via{ir foarte
diverse. Plantele propagate asLfel devin atib de variabile, inciL manifestl chiar
varialii rnlrgurale, dupd olrrn arn vdzut in capitolul precedent. Pe de altl parte,
621 Production et Firation des Varidtis, 1865, p. 72.
63; Dorrning, Fruits ol America, p. 5 j Sageret, Pom. Phgs., p. 4li, 72.
 EREDITATEA

anirnalele noastre domesticite de obicei nu sint expuse in cursttl vielii lor indi-
vicluale unor asemenea condilii extrem de diverse ,si nu slnt suscepl.ibile si
manifeste o variabililate atib de mare; de accea ele nu pierd capacitatea de a
LransmiLe majoritatea trdslturilor lor caractet'istice. Din obsen'aliilc dc mai
sus asltpra netransmiterii ereditare a caracterelor, au fost desigur excluse rasele
incrucigate, deoarece diversitatea lor depinde mai ales de dezvoltarea inegal5
a caracterelor provenibe de la p[rinlii sau de la strimopii lor.

COl\-CLUZII

S-a ar[tat la inceputul acestui capitol cit de obignuiti este transmiLerea

ereditar[ a rlnor noi caractere dintre cele mai cliverse, normale sau anormale
clltrn[toare sau utile, indiferent daci afecteazd. organe dintre cele mai impnrl
tante sau dimpotrir'5, dintre cele mai neinsemnate. Pentrtr ca vreun caracter
special s[ fie ereditar, este adesea suficienb ca numai unul dintre plrinli sii-l
posede, a$a cum s-a inLimplat ln majoritatea cazurilor de transmitere a celor
ntai rare anomalii. Dar forla de transmiLere este extrem de variabilfl. Dintr-cr
scrie de indivizi care se trag clin aceiagi pirinli gi care au fost tratali in acelasi
fel, unii manifcsLi forla de transmitere in mocl perfect, pe cind la allii ea este
cu totul deficienLd; gi aceast[ cleosebire nu se poate explica. Efecte]e leziunilor
sau rnutilf,rilor sint uncori crcditare. Vom vedea intr-un capitol viitor cd folo-
sirea sall ncfolosirea indelungatl a unor pirli produc efecte ereditare. Chiar
acele caractere considerate ca fiincl cele mai variabile - ca, de pild5, cololitul
- se transmit cu rare excep{ii mult mai constant decit se crede de obicei. Intr-
adcv[r, ceea ce uimegte in toate cazuri]e nLI este faptul c[ se transmiLe vretln
caracter, ci c[ forla eredit[tii poate citeodat[ suferi un egec. In misttra in care
le cunoagtem, pieclicile in calea eredit5lii constart in primul rind din circumstanle
potrivnice caracternlui particular respectiv ; in al doilea rind, ele constatt in
condi{iile cle via{[ care provoacd neincetab o nottfl variabilitate 5i, in sfirgit,
tiin incmcigarea unor varietirli distincte tn curs de citeva gerteralii anterioare,
impreund cu reversiunca salr atavismul, adicti tendin!a copilului de a sem[na
mai curind cu bunicii sau cu unii sLrdmogi mai indepdrtali decit cu pirinlii s5i.
AcesL din nrmd subiect va fi discutat in capitolul urm[tor.
 CAPITOLUL aI XIII-Iaa

EREDITATEA (c ontinuare ) : REVEITSIUI\E SAU ATAVISM

Diferile frtrtne de reucrsiune - Reuersiunea la rase pure sau netrtcrttci;ate, cct lct
porttntbti, pdsdrt domesltce, uaci gi. cti fdrtL co(rrne) Ia planle de culturd. - Rcrrersirtneq lct
arLincLle ;i plutile srilltitticite.
- Ileuersiunea Ia uarietrili ;i specfi incruci;ate Reuersiunea
-
pritt iuntttllirc uegetatiud st pe segnrcnte la aceea;ifloare sctu fruct; tn tliferite p(rrli ale
corprtltti : au'luirL;i ctttirtttLl - ActLrl tncruci;drii, o cauzd directit tle reuersiune; diferite
cu;Lrri Ltc reL,ersiune rcferitocrre Ia instimde - Alle ccrttzc imerliate cle reuersiune - Carctctere
Itrlctttc - Cctructere se tucLlc secundare -- De:uoltrtre itteqal<i a cclor dottd- prirli ale cor-
pttlui - 'Lpariliu crt inaintcu'eu trt uirstd e unor curaclere deritttntl dintr-o tncruci;ctre -
Ettftrionul ctt totLlc cttructerele salc ltdetile, un obiect mittut'tctt - Jlonstruozititti - Flori
pelorice datorite, irt uttele cazuri, reuersitrnit.

N'Iarele priucipiu al ereditirtii care urmeaz[ a fi discutat in acest capitol a

fosL reclrnoscrrt de critre agricultori $i autori cle cliferite naliuni, dupi cum se
\rcde clin termenul gtiinlific atautsnt, derit.at din cuvintul atauus str[mo$ i din
ternrerrii englezi reuersion sau thrawing-back.); din -
acel francez pas en arridre*')
gi din accle germane Rricksch/ag ***) sau Rilckschritt****). Atunci cind un copil
seamflnii mai rnult clr \rrelrnul din bunici decit cu ingigi pirintii s5i, atenlia
nu ne este prea mult atras5, cu toate c[ in realitate faptul e foarte remarcabil.
Sintern insir pe drept cuvint mirali atunci cind copilul seamen5 cu vreun str5-
mo$ indepirtat sau cu vreo rucli de cleparte, dintr-o linie colateral[ a familiei;
Si in acesL ultim caz, fenomenul trebuie atribuit descendenlei tuturor membrilor
familiei dintr-un strimog comun. Atunci cind numai Lrn pdrinte prezintl, vreun
caracter recent dobindit gi in general transmisibil ereditar, iar descendentul nn
rno$tenegte acest caracter, caLrza poate consta in faptul c5 celilalt phrinte posede
capacitatea de transmitere predominant5. Cind insd ambii p5rinli posed5 un
*) Aruncare lnapoi (N. lrad.).
") Pas inapoi (N. trad.).
* ") Revcnire (N. trarl.).
r *i *) ['as lnapoi (l/. frad.).
:;96 LRI-t)IThTliA

('aracter similar, iar copilul, indiferent din ce cauzl., nlr mo$tenc$te caracLerul
I'r'sllectit', ci seamdnd bunicilor, sintem in prezenla unuia dintre cele mai sirnple
t'rrzuri de reversittne. ConsLatim mereu un alt caz de atavism, chiar gi rnai
sinrplu, cll toate c5. in general nu e inclus in aceasti categorie, gi anume cind
litrl seam[nfl mai mult cu bunicul mamci clecit cu cel al tatllui, in ce privegte
\-reun anumit atribut masculin, cum ar fi \rreo particularitate a birbii la om, a
coarnelor la tattr, a ouleragului *si cresLeri la coco$ sau clrrn ar fi anumite boli,
lirniLate in mod necesar la sexul masculin; intr-ade\'5r, deoarece mama nu
poate poseda satr prezenta asemenea atribute masculine, copilul trcbuie sI le
ttrogteneasc[, prin slngcle ei, de la bunicul shu din partea mamei.
Cazuriie de leversiune pot fi impflrliLe in douii caLcgorii principale, caro
ins5 uneori se contopesc: in primul rind cele ce apar la o varielate sau rasd
care Itu a fost incmcigat[, dar care prin varialie a pierdut vrelln caracter ce-l
posedase clndva gi care reapare ulterior. Categoria a doua cuprinde toate cazu-
rile in care fie un individ cu Lln caracber distincb oarecare, fie o ras[ sau o specie
s-a incrucigat in vreo perioadil anterioarS. gi Ia care un caracter provenit din
Acea incruci5are reapare deoclat5, dupd ce displruse in cursul nneia sau mai
multor genera[ii. Ar mai putea fi constituit[ gi o a treia categorie, care difer[
nrtmai in modul de reproducere, cuprinzlnd toate cazurile de reversiune reali-
zate prin reproducere vegetativi gi deci independente de generalia propriu-zisi,
sexuat[. S-ar putea constitui chiar pi o a patra cateeorie, care si includ[ rever-
siunile segmentare la aceeagi floare sau fnrct, preclrm gi la diferite pir{i ale
corpului la acelagi exemplar cle animal, pe m5sura imbitrinirii lui. Pentru scopul
nostru, primele clor-rd categorii principale vor fi insd suficiente.

REVERSIUNEA SPRE CARACTEREI-,tr PIERDUTE,

lX CAZTJIJ FORMEITOR PURE SAU NEINCRUCI$ATE

Exemple preenante din aceastd primi categorie au fost prezentate in

capitolul al Vl-lea, unde am vorbiL despre reaparilia ocazionalS la rase de po-
nrmbei de diferite culori a unor p5shri albastre avind toate semnele caracteris-
tice speciei .sdlbatice Columba li.uiu. S-au mai prezentat cazuri similare la p5sflri
domestice. In ceea ce prir.egte mlganrl comun, putem fi siguri c[ aparilia oca-
zional[ a unor dungi pe picioare reprezintd Ltn caz de simpl5 reversiune, cunos-
cind cd picioarele strdmogului lui s5lbatic sint aproape totdeauna dungate.
Deoarece in paginile urmitoare voi fi obligal s[ mX refer din nou la aceste cazuri,
lc voi lua acllm ln seami,.
Speciile de origine din care se trag bovinele $i oile noastre domestice au
avut flrl indoialir coarne, ins[ astdzi sint bine stabi]izate mai multe rase fdri
coarne. Totugi, la aceste rase
- ca brin5oard la oile Southdown - ,,nu e ceva
nerobignuit ca printre mieii masculi sX g[sirn unii cu mici cornile". Coarne]e care
I'capar astfel citeodaLi la alte rase f[r[ coarne cresc,,pinlla dimensiunea lor
complet5" sall sint atagate ln mod curios numai de piele, atirnincl ,,slab ln jos
sau clzind" 1). Bovinele de rasi Galloway rii Suffolk sint fdrl coarne de vreo
1) Yor.ratt, On Sheep, p. 20, 234. Acelaqi caz dc coarne prinse foartc slab, apirind citcodati la rase fir5. coarne,
a fost observat in Germania; Bechstein, Naturgesch. Deutschlands, vol. I, p. 362.
 REVERSIUNE,A 397

100 sau 150 dc ani, ins5. ocazional se nagte cite un vilel cu coarne, cleseori acestea
fiind prinse foarte slab 2).
Exist[ motive de a crede ci la inceputul domesticirii lor, oile erau ,,de
culoare brun[ sau de un negru spdldcit", dar chiar^pe timpul 1ii David se vor-
bea de annmite turme ca fiind albe ca zdpada. in timpurile clasice oile din
ppania sint descrise de mai mul{i autori ahtici ca treg.., rogii sau rogcateu).
In prezent, cele mai ameliorate gi mai valoroase rase d; oi, .u cele de South-
rlolvn, nasc citeoclatd gi chiar frecvenL miei parlial colorali, iar unii complet
negri, degi s-a avut mare grijI sd se lmpiedice aceasta. In cursul secolului trecut,
incd clin limpul renumituiui Buk.well, oile de rasS Leicester arr fost crescute cu
cea mai scrupuloas5 grij5, pi totugi nneori apar miei cu fa{a cenugie, cu pete
negre, sall complet rlegri n). Aceasta se intimpld gi mai frecvent in cazul raielor
mai, pttlin ameliorate, cum este aceea de Norfolk 5). in legdturd cg aceasbir
tendin!5 a oilor de a reveni la culori inchise, pot menliona (cu toate cd in acest
fel intru in problema reversiunii raselor incrucigate, precum gi in subiectll
predominan{ei) cd Rer'. W. D. Fox a fost informat cd gapfe oi albe de rasd Solth-
down date la tln aga-zis berbec spaniol care avea doue mici puncte negre pe
p5rli .au produs 13 miei, to{i complet negri. Dl F'ox e de pdrerb c[ acest berbec
aparlinea unei.rase pe care o delinuse gi el insuSi Si care aiea intotdeauna pete
negre gi albe gi constat5 cd oile de Leicester incrucigate cu berbeci din aceast[
ras[ produc intotdeauna miei negri; el insugi a continuat in crlrs de trei generalii
sd reincrucigeze aceste oi incrucigate cu nnele oi albe de rasd Leicesier, dar
inLotdeauna ctt acelagi rezultat. Tot d-lui Fox i s-a comunicat de cdtre un prie-
ten de la care i$i procurase rasa p[tat[ cI gi acesta a continuat in cllrs de pase sa1
gapbe generalii si incrucigeze lasa ptitatd cu oi albe, dar cu toate acestea se
produceau invariabil miei negri.
Fapte similare ar pr-rtea fi pre zentate in legdtur[ cu rasele fdrfl coadd de la
diverse animale. Dl Helvibt 6) afirm5, de exemplu, cd puii oblinuli din nigte
gdini flrd coad5 considerate ca'fiind de o calitate afit de bunb, incit obJi-
nuserii Lln premiu- la o expozilie numdr considerabil de caznri aveau
penele din coadd complet dezvoltate". -,,tntr-un
Fiind intrebat, cresc5torul inilial al aces-
tor plslri a afirrnat cir de cind a inceput s[ le creasci ele au produs deseori
glini cu coadfl, dar c[ acestea produceau din nou pui fdrd coad[.
Cazttri analoge de reversiune apar ,;i in regnul vegetal. Astfel, ,,din seminle
de la cele mai frumoase varietilli de pansele de cultur[ (Vi,ola tricolor), ies frei-
vent plante absoh-rt s5lbatice, attt in privinla frunzelor', cit gi a florilor" ?).
ln acest caz ins5, reversiunea nu se face spre caractere existente intr-o perioad[
foarte veche, pentru c[ cele mai bune varietSli existente de pansele sint de
origine relativ recent5. La majoritatea legumelor noastre de culturd existd o
e1 Youatt, 0n Cattle, p. LSb,Ii4.
3) Youatt, On Sheep,1838, p. 17,745.
o) Am fost informat clespre accsL fapt. de Rev. W. D. fiox, care il clelinea din
excelenta sursi a d-lui \Yilmot.
Vezi de asemenea observatii asupra acestui subiect intr-nn articol din Quarterlg Rettietu, 1849, p. 395.
5) Youatt, p. 19, 284.
6) Tegetmeier, The Poultrg Book, 186ti, p. 231.
?) Loudon, Garclener's )\fagazine, vol. X, 1834, p. 3gG
; un gridinar clr multd experienf i in aceasti problemi
m-a asigurat de ascrtenea cit aceasLa se intirnpll uneori.
 EREDITATEA

oarecare tendin![ de reversiune c[tre ceea ce se cunoapte a fi, salt se presllpulle

rl fi, starea lor originar5. $i aceasti tendin!5 ar fi mai er.identfl daci in general
graclinarii ntr ar supraveghea rlsadnilele lor gi nu ar srnulge plantele false adic[
revenite la forma silbaticd.). S-a remarcat deja cX un mic nnmlr de exemplare
cle meri gi peri oblinuli din s[mln!5 seam[nd in general, f5r[ insS s[ fie idcntici,
cu pomii silbatici din care se trag. In culturile noastre de napi 8) gi morcot'i,
cleseori clter.a din planfe infloresc prea devreme, iar r5ddcinile lor sint in general
tari gi aloase, ca la speciile parentale. Cr,r aiutorul unei mici seleclii exccutatfl
in curs de citeva genera{ii, rnajoritatea plantelor noastre de cultnri, ar putea fi
probabil readusc la o stare silbaticei sau aproape s5lbalic[ fird \rreo schimbare
serioasd a concliliilor lor de viat5. Dl Buckman a realtzaL aceasta cu pdstirna-
cul e), iar dl ilervett C. Wertson, dupi cum md informeazd d-sa, a seleclionat
in curs de trei generalii ,,cele mai divergenfe plante cle varzd crea!5 scotian[,
care este poate una dinfre cele mai putin modificate varietSli cle varzl ; $i
chiar la a treia generalie nnele dintre plante s-au apropiat foarte mult de formele
stabilizate astdzi in Anglia pe lingl vechile zich-rri de castele gi denumite indigene".

REYERSIUI{EA I-,A ANIMALE $I PLAI{TE SAI,gAtfCrtn

In cazurile examinate pin[ acum, animalele gi plantele in curs de reversittne
nu alr fost supuse unei modific:iri considerabile bruqte a condiliilor lor de vialit
gi
care s[ fi putut pricinui aceast[ tendin![. F'oarte diferit e ins[ cazul anirnalelor.
gi plantelor care s-au sllblticit. S-a afirmat repetat gi in modul cel mai cate-
goric de cdtre divergi autori c[ anirnalele ;i plantele sirlbatice t'evin in mocl
invariabil la tipul lor specific primiliv. EsLe ins:i ctirios pe cit de ptrline dovezi
se sprijin[ aceastl plrere. I\fulte dintre animalele noastt'e domesticite ntt al'
putea subsista in stare sdlbatic5. Astfel, cele mai lmbuniL[lite rase dc porumbei
nu vor,,vina" sau c[uta propria lor hrani. Oile nu s-au silb5licit niciodatl,
pentru cd ar fi fost distrus^e clb aproape orice animal de pracliil0). in mai rnulte
cazuri, noi nu cunoagtem speciile primiLive din care descind anirnalele Si nu
putem spune nicidecum dac[ a fost sau nu cazul nnei rer.ersiuni de un grad mai
apropiat de forma originar[. Nu se cunoagte in nici un caz care] antlme varie-
tate a fost lisatl mai intii in liberlate ; probaltil ci, in unele cazuri, ntai multc
variet5li s-au s[]bflticit pi numai incrr,rcigarea ar tinde s[ gteargfl cat'actertrl lor
propriu. Atunci cind se s5lblticesc, animalele gi plantele noastre dontesticite
trebuie s[ se expund intotdeauna unor noi conditii de rriat[, deoarecer, cllm bine
aremarcaL dlWallacerr), ele trebuie s5-gi oblin[ hrana gi sint expuse concurenlei
cu formele incligene. In aceste condilii, dacd animaleile clomcsticite uu ar stiferi

') hr original rogues : pungag, termen tzitnl dc grldinari (.N'. Iracl.).

8) Gartlcrter's Chronicle, 1855, p. 777.
e1 Gardener''s Chroni.r:Ic, 1802, p. 727.
rc; Dl l3oner volbe;te (Chamois Hunting, ecl. a II-a, 1800, p. 92) despre oile din Alpii Bavalczi caLe deseori
se sdlbirticesc. I)ar, flcincl la ccrerea rnea noi ccrcetirri, a glsit cli ele nu se pot sLabiliza 5i in geueral pier clatorita
zipezii ce le ingheat.ir pe linir; cle au lticrcluL de asernenea abiiilatea necesalit de a se citirra pe pante abrullte, inghe-
!ate. intr-o singuri ocazie douir oi au supravictuiL iernii, dat' mieii lor au pieriL.
11) Vezi cileva excelente observatii asupla accstui subiect ficute de citre cll Waltace in,Iournul Prttc. Littrt.
.Soc., r'ol. I II, 185u, p. 0tt.
 REVERSIUNEA 399

vreo schirnbare de vrelln fel oarecare, t'ezultatul ar fi absolut oplls concluziilor

la care s-a ajttns in aceastd lucrare. Cu toate acestea, nu m5 indoiesccd simplul
fapt al sdlb[licirii animalelor gi plantelor cleterminl intr-adevdr o oarecare
tendin![ de reversittne spre starea primitir'5, care a fost totugi mult exageratd de
tu nii ar-rtori.
Voi examina pe scurt cazurile menlionate. Nu se cunosc strdmogii iniliali
nici ai cailor gi nici ai bovinelor ; gi s-a ar5lab in capitolele precedente ci u..gtin
art cipltat diferite ctrlori in diferite {5ri. Astfel, in America de Sud, caii sdlb5-
ticili sint in general de cttloare castanie, iar in esb, cafenii inchis ; capetele le-au
devenit tnai mari gi mai grosolane, aceasta pufindu-se datora reversiunii. Nu
existi nici o descriere amXnun{it[ a caprei sdlbdticite. Ciinii care s-all sllb[ticit
in diferibe tirri n-att dobindit aproape niciieri un caracter uniform; ei descincl
insd, probabil, din diferite rase domestice qi ini{ial clin mai mnlte specii distincte.
AtiL in_ Europa, cit gi ln La Plata, pisiciler sllbdticite sinb indeobgte dungatc,
in unele cazttri ele crescind neobignuii de mari, dar fdrd si difer. piir, r,reli alt
caracter cle animalul dornestic. In Europa, atunci cind iepuri domestici cle
diferite culori sint llsa{i in libertate, ei lgi recaplt5 in g.tr..ul coloritul anima-
lului silbatic. Nu incape nici o indoiald cd aieasta s. inLimpl5 intr-adev5r,
dar trebuie s[ ne reamintim c[ animalele ciudat colorate sau bdt5toare la ochi
ar suferi mulL- din partea animalelor de pradi gi din faptul c[ ar fi mai u$or
impugcate ; cel pu{in, aceasta era plrerea unei persoane care a incercat sd-gi
poptrleze pddurile sale cu o varietate aproape alb[. Dacd ieplrii domestici ar i'i
distrugi in acest fel, in loc de a se transforma in iepuri sdlba-tici, ei ar fi inlocuili
de ace$ti iepuri. Am vizut cd iepurii silbdticili din Jamaica gi in special cei din
Porto Santo att dobindit noi culori gi alte noi caracteristici. Cazul iel mai bine-
clrnosctrt de reversiune, pe care se hazeazd probabil conceptia larg rfspinditd a
universalit5lii acesteia, este cazul porcilor. Aceste animale s-au setniticit in
Indiile de Vest, America de Sud gi in instrlele F'alklancl gi in toate aceste loclri
ele all dobindiL culoarea inchisd, plrul lepos gi collii mari ai mistrelului, iar
pttii $i-au recipdtat dungile longitudinale. Dar chiar in cazul porcilor,Roulin
descrie animalele semis[]batice din cliferite pdrli ale Americii dA Sgd ca fiind
in Inele, privin{e diferite trnele de altele. Se afirmi astfel ci in Luisiana porculrz
s[lbiticit diferl pulin ca folm[ gi mult in ce privegte cn]oarea, de animalll
domestic, dar nu seamln5 prea mult cn mistrelul erlropean. in cazul porumbei-
lor gi al pislrilor domesticers), nu se gtie care varietate a fost ldsat[ in libertate
mai intii gi nici ce caractere au dobindit plslrile silbiticite. in Indiile de vest,
bibilicile par sd varieze mai mulb in starea s5lbalic[ decit in cea domestic5.
in ce privegte plantele sdlb5ticite, dr. Hooker rn), a insistat categoric asupra
slabelor dovezi pe care se sprijind credin{a general5 in reversiunea spre starea

12) Dureau clela }lalle,inCompies /lcnr1us, vol. XLI, 1855, p.807. Din afirmatiile cle mai sus, autorul conchide
cii porcii srilbrticiti din Luisiana nn descind ctin srrs sclo/a culopeanii.
13) Cirpitanul \\r. Allen in cartea sa Erpedition on the Niger afirmii
cir pe insula Annobon s-au sdlblticit
pitsirri domcstice care Ei-au schimbat atit folrna, cit gi glasrrl. Dcscricrea este atit de slabl gi vagri, incit nu am
creztrt ci meriti a fi rcltroclusir. Giisesc, insl acun, cii l)nreau de la Xlalle (CampLes Renrtus, vol. XLI, 18b5,
p. 690) prezint.ti acest caz ca ull bun exernplu de reversiunc la rasa initialii gi ca o confirmarc a afirmatiei qi mai
vagi fdcuti lnci clin antichitate cle cltrc Varro.
Lt) Flora ol Australia, 1859, Introclucere, p. IX.
100 EREDITATEA

lor inilial[. Godron 15) descrie formele silbatice de napi, rnorcovi gi lelin5. In
cultur5, aceste plante abia difer[ de prototipr,rrile lor silbatice, cu exceplia
suculenlei gi a dimensiunilor mai mari ale unor anllmite p5rli caractere care,
fdrd indoial5, ar fi pierdutc de plantele de pe terentiri sdrace sau- in lupt5 cu alte
plante. Nici o plantri de cultur[ nu s-a silbdticit in aga de mare m[surd in La
Plata, ca anghinarea rnic5 sau cardonul (Cgnara cardunculus). Orice boLanist
care a r'5zut-o crescind acolo, in mase imense, pin5, Ia inlllimea spatelui calului
a fost frapat de inf[ligarea sa deosebitfl. Nu gfiu lnsd dacfi aceast[ plant[ se
deosebegte prin vreun caracter important de forma sa spaniol[ de culturd, despre
care se spune c[ nu este ghimpoasl ca descendentul s5u american. De asemenea,
ntr gtitt dacd ea difer5 de specia sHlbatic[, mediteraneand, despre care se afirm[
cd nu ar fi social5 (ceea ce se poate clatora numai condiliilor in care cre$te).

REYEI{IRtrA SUtsYARIETATII-,OR,, RASELOP" $I SPECIILOB

LA CARACTERE PROYENITtr DIN-TR-O INCRUCI$ARE
Atunci cind un individ avind o anumit[ particularitate evidentd se unegte
cu un altul din aceeagi subvarietate care nu are particularitatea respectiv[,
aceasta reapare deseori Ia descendenli, dup[ un interval de citeva generatii.
Cu siguranli ci oricine a observat sau a auzit din bltrini despre copii semdnind
mtrlt ctt ttnttl dinbre bunicii s5i sau cu vreo rud[ colateral5 mai indepdrtati,
ca aspect, aptitudini mintale sau prin acel caracter atlb de fin gi complex :
expresia felei. Foarte multe anomalii structurale gi boli tu), din care s-arl dat
exemple in capitoh-rl anterior, Au fost introcluse intr-o familie de un p[rinte,
reaplrind apoi in progeniLur[, dupi trecerea a douI sau trei generalii. UrmI-
torul caz nti-a fost comunicat dintr-o surs[ serioas[ gi cred cd i se poaLe acorda
toat5 increderea : O cltea pointer a nlscut gapte pui, dintre care patru
erau insemnali cu albastru gi alb, culoare atit de neobignuit5 la pointeri, incil
s-a crezr-rt ci ca s-a imperecheat liber cu unul dintre ogari gi, in consecinld, toli
puii au fost condamnali a fi ucigi. S-a permis ins[ paznicului de vindtoare sl
relind unul dintre ei, ca o curiozitate. I)oi ani mai tirziu, Lrn prieten al stdpinu-
Itri vrazu c5lelul gi declar[ cri acesta era imaginea lns5gi a bltrinei sale c5lele
pointer, Safo, singurul poinLer alb gi albastnr de oblrgie pur[ pe care l-a v[zut
vreodat[. Aceasta a dr-rs ]a o cercetare am5nun!it5, care a doveclib cd acest c[!el
era str5-str5nepotul lui Safo, astfel c[, dr-rp[ cllm se spune in rnod obignuit, el
nu avea deciL l116 din singele ei. N{ai pot da un alt exemplu care mi-a fost comu-
nicat de citre dl R. Walker, un mare crescdtor de hovine din Kincardineshire.
trl a cumplrat un taur negru, fiul unei vaci negre, cll picioarele, burta gi o
parte din coadd albe, iar tn 1870 s-a n5scnt un vilel, str[-str[-strfl-str5-str5nepotul
acestei vaci, colorat exact in acela.si mod ciudat, toli urmagii intermediari fiind
de culoare neagr5. In aceste cazuri, aproape c[ nu se poate pune la indoial[
faptul cd Lrn caracter rezultind dintr-o incrucigare clr Lrn individ din acecagi
varietate a reapdrut dupd trecerea a trei generalii intr-un caz gi a cincigenera{ii
in celilalt caz.
,6) De I'Esp\ce, vol.II, p. 54, 58 qi G0.
rs; Dl Sed,Snick prezinti multe cazuri in .Brills/r and Foreign XIed.-Chirurg. Reuiew, aprilie gi iulie 1863,
p. 448 Ei 188.
 REVERSIUNEA 401

Cind se incrr-rcigeaz[, dou[ rase distincte, este bine cunoscut cd tendinla

clescenclenlilor de a reveni la una sau ambele forme strirmogegti este puternicir,
ea nren[inindu-se in curs de mai multe generalii. Am vdznt personal cea mai
clarii clovaclir & ocr-'sLui fapt. atit la porumbei incruciga{i, cib gi la difelite plante.
Dl Sidncv 1?) declar[ ci dintr-o generalie de purcei f[Lali de o scroaf5 de rasd
Essex, cloi eratr imaginea inslgi a vierului de ras[ Berkshire care fuserse utilizat
cu 28 de ani inainte penlru a transmite rasei dimensillnea gi constittilia sa. La
ferma de la Bctley l-Iall am remarcat unele giini prezentind o mare asem[nare
cu rasa malaez[ gi cll Tollet mi-:r cornunicat c[ in urmd cu 40 de ani gi-a incru-
cigat pirs5rile sale ctt unele plslri de rasd m:rlzrezd gi c[ degi la incepirt a incercat
sd se clcbararse ze de caracteristicile acestei rase pin[ la urm5, tn disperere, a renun-
taL, deoarece caracLeml malaez reaplrea mereu.
Aceasti puleluicl tcnclinld cle reversiuue la rasele incnrcigate a clat loc la
disctilii f[ril sfir5it in ceea ce privegte numlrul de generalii dr-rpd care, in urma
tunei sittgure incrucigiri cu o ras[ diferitl sau cn un anirnal inferior, rasa poate fi
cousider':rLd pur'5 gi in afara oricflrui pericol de reversiune. Nirneni nu igi inchipuie
cir ar fi suficicnt mai pulin cle trei genera{ii, iar majoritatea crescltorilor cred
c[ gase, $apte sau opt sirtt nccesare, unii mergincl chiar rnai departe te). Nu se
poaLe sLabili ins[ nici o lcge care s[ precizeze in cit timp va clispare tendinla de
reversiune atit in cazul rinei rase conLaminate cle o singur[ incnrcigare, cib gi
in cazul cind animalele de jumltate singe slnt imperecheate timp de multe
generalii in vederea creirii unei rase intelmediarc.Aceasta depinde de puterea
cu care gi-au transmis caracterele celc douh forme parentale, de gradul de dife-
renliere dintre ele, precurn gi de condiliile de viali la care sint supugi descendenlii
incrucigali. Trebuie s[ fim insri foarte atenli de a nu confunda aceste cazuri de.
reversiu ne la caractere dobindite prinlr-o incmcigare, cu acelea din prima
catcgorie, in care reiipar caractere inilial comune ambi.Ior pdrinli, dar pierdute
in cursul nnei pelioadc anlcrioare; asemenea caractere pot reveni dtip[ un
num5r aproapc neliniitat de genera{ii.
Legea reversiunii e tot atlb de puternicd la hibrizi, in caztrl cind ei sint sufi-
cient de fertili pentm a se inmulli intre ei sau atunci cind sint imperecheali
in mod repetat cu vrennnl din tipurile parenl.ale pure, a$a cllm este cazul la
metigi. Nu e nevoie de a cita exemple. Aproape fiecare din cei care au lucrat pe
plante in aceast[ problernd, clin timpul lui Kolrcuter gi pin[ azt) aLr insistat asupra
acestei tendin!e. Gdrlner a inregistrat cibeva cazuri interresanbe, dar nimeni nll a
ar[tat exemple mai edificatoare decit Naudin tn). Tendinla ciifer[ in intensitate
la diferite grupuri gi depinde parlial, dupd cum vom vedea inda t5, de faptul
dac[ plantele pdrinli au fost cultivate tinrp inclclungat sau nu. Cu toate c[
tendinla spre reversiune este foarte generali la aproape to{i metigii gi hibrizii,
nu poate fi consideratt:r invariabil ca o caracteristic[ a acestora, €& putind fi
st5pinit[ printr-o seleclie continuatd timp inde'lungat. Aceste problenre vor fi
rrl In eclit.ia sa Youatt, On the Pigs, 1860, p.2i.
loi flr. f). I-ucas, Ildrid. Ncl., vol. II, p. 314, 892: vezi un bun articol practic asupra accstci chestiuni ln
Gtud. Chrolrlclc, 1856, p.620. Ag putea adluga un numir enorm de referinte, clar ele ar fi inutile.
Ie) I{iilreuterprezinti cazuri culioase in Dritte Fortsetzung,li66, p.53,59 gi in binecunoscutele sale lllemoirs
on Lcuulera and Jalapa. Gd.rtner, Bastard.erzeugung, p, 3i.447 etc., H. Naudin ln Recherc,hes sur I'IIgbriditi,
Noulc/1c,s Archiues du lllusium, vol. I, p. 25.

26 - e. 2BE2
402 EREDITATEA

insd discutate a$a cum trebuie intr-un capitol viitor despre incrucigare. Din
ceea ce vedem in legdturd cu puterea gi extinclerea reversiunii atit la rasele pllre,
ctt gi atunci cind variet5lile sau speciile sint incrucigate, pulem deduce cd prin
reversiune pot reapare caractere de aproape orice naturd, dupI ce acestea fuse-
serfl pierdute timp foarte indelungat. Dar de aici nu rezult[ ci anumite caractere
vor reapdrea in fiecare caz. Aceasta nu se va intimpla, de exemplu, atunci cind
o ras5 este incrucigatd cu o alta, inzestratd cu predominan!5 in transmitere.
Uneori, puterea de reversiune lipsegte total, f[rd ca s[ putem stabili motivul
acestei lipse. S-a afirmat astfel cd intr-o familie francezd in care timp de gase
generalii 85 din cei peste 600 de membri ai sdi srifereau de cecitate nocturn[,
,,Ilu a existat nici un singur exemplu de asenlenea afecliune la copiii pdrintilor
care nll sufereau de aceasta" 20).

REYER SIUI{EA PRII\T IXTTUT-,1IRE YE GETATIYA

REYEBSIUI{E PARTIAI-,4, PE SEGMENTE,
I,A ACEEASI FLOARE SAU ACEI-,A$I FRUCT
SAU LA DIFERITE PARTI ALE CORPUIJUI ACEIIUIA$I AI{INIAI]

In capitolul al Xl-lea s-au arltat mulle cazuri de reversiutte mugural[

independente de reproducerea prin seminte, c3, bunfloard, cazu l cind un mugllr
foliar de la o varietate panagatd, crea!5 sau laciniatl igi reia brusc caracterul
Lipic, apoi cazul cind pe un trandafir din specia Rosg muscosa apare un trandafir
Prouence sau cind o piersici apare pe un nectarin. In unele dinLre aceste cazuri,
numai o jum[tate din floare sau fruct, sau un^ segment mai mic, sau numai
simple figii iSi reiau caracterul lor anterior. In acesbe cazuri avem rever-
siunea pe segmente. Vilmorin rt) noLeazd. mai multe cazuri de plante din s5-
min!5 la care florile alr revenit la culorile lor iniliale prin dungi qi pete. trl
afirmS cX in toate cazurile asem5nitoare trebuie sd se formeze mai intii o varie-
tate albd sau de culoare palid[, iar cind aceasta s-a reprodus citva timp prin
seminte igi fac citeodatd aparilia plante cu flori v5rgate, care, cu ingrijire, pot
fi inmullite ulterior prin seminle.
Dupd cum se gtie, dungile gi segmentele Ia care ne-am referit mai sus nu
sint datorate reversiunii la caractere provenite dintr-o incrucig:rre, ci la carac-
tere pierdute prin varialie. Dr-rpd cum insistd Naudin t,) in cercetiirile asupra
disjuncliei caracterelor, aceste cazuri se aserndnd insi mult cu acelea ardtate in
capitolul al Xl-lea, in care plante incrucigate au produs flori gi fructe jumdtate-
jumdtate sau vlrgate, sau au dat din aceeagi r[dicin[ diferite feltiri de flori
asemdndtoare celor doud forme parentale. Multe animale bdllate intrd, probabil,
in aceasti categorie. Cazuri ca acelea ce vor fi ar5tate in capitolul despre in-
cruciglri rczulti probabil din incapacitatea anumitor caractere de a se contopi
(Jitat de dl Sedgwick in Med.-Chirurg. Reuieut, aprilie 1861, p. 485. Dr. H. Dobell, ln Med.-Chirurg.
z0)
XLVI, d5. uncaz analogintr-ofamilienumeroasl, in carein curs de cinci generalii s-au transmis
Transactions, vol.
mai multor membri clegete sau lnchcieturi ingrogate, dar o dati ce acest defect a disp,irut el nu a mai apirut
niciodatir.
2r) \rerlot, Des Variitis, 1865, p. 63.
2z) Iiouuelles Arthiues du X,Iusi.um, vol. I, p.25. Alex. Brautr. (ln Rejuuenescence, Roy Soc., 1853, p. 315)
este, se pare, de aceeaqi p5.rere.
 REVERSIUNEA 403

cu u$urirrtl pi, ca urmare a acestei incapacit5[i de contopire, descendenlii sea-

m[n5. perfect fie cu unul dintre p[rin!i, fie intr-o parte cu unul gi in altd parte
cu cel[lalt. Atil, timp cit acegtia sint tineri, ei au un caracter intermediar; inain-
tind ins5 ln virstd, ei revin total sau pe segmente la una sau la ambele forme
parentale. Astfel, exemplarele tinere de Cgtisus adami sint intermecliare la frunze
gi flori intre cele doud forme parentdle, dar cincl irnb[trinesc, mugurii revin
mereu, par[ial sau total, la ambele forme. Cazr-rrile ardtate in capitolul al Xl-lea
c-u privire la schimbdrile ce au avut loc in timpul cregterii la plantele incrucigate
de Tropaeolum, Cereus, Datura gr Luthgrus sint toa'Le asemdndtoare. Cr-rm insi
aceste plante sintu ltibrizi din plima generalie gi deoarece mugurii lor incep sd
semene dupfl un timp pdrinlilor gi nu bunicilor lor, aceste cazuri nu par la pii-a
vedere si poatd fi inclttse in legea reversiunii, in sensul obignuit a[ cuvitrtrlui.
Cu toate acestea, deoarece modificarea e efectuat[ pe aceeagi plantl printr-o
succesittne de generalii mugurale, cazurile respective pot fi incluse in aceast[
categorie.
Cazuri analoge au fost observate gi in regnul animal gi sint cu atit mai
interesante cu cit ele apar la acelagi individ, in sensul cel mai strict al cuvintllui
5i nu ca la plante, printr-o succesiune cle generalii mugurale. La animale,
actul reversiunii, dacd el poate fi ast,fel caracterrzat, nu se infdptuiegLe intr-o
intre.agl generalie, ci nttmai in primele perioacle de cregtere ale aceluiagi indivicl.
Am incrucigat, de exemph-r, mai multe gdini albe cu un cocog negru $i, itr prirnul
&D, mulli dintre pui erau perfect albi, pentru a cipdta ins[ pene negre in cel
de-al doilea an. Pe de alti parte, unii dinlre puii care la inceput erau negri in
al doilea an atl devenit bdllati cu alb. Un cunoscnt crescdt,or 2s) afirmd cd o
gSind Brahmer tircat[ care are ceva singe de g[in[ Brahma de culoare deschisl
,,produce citeodat[ o puicd bine tflrcat[ in prirntil &tr, dar care aproape sigul
igi va schimba in brun penele de pe umeri, pentru ca intr-al doilea an sh uife
cu totul alte culori decit cele iniliale". Acelagi lucru se intimpld gi cu giinile
Brahma de culoare deschisl, dac[ nu sint de rasd purd. Am observa L lazuri
similare la descendenli incruciga{i din porumbei de diferite culori. Dar iatir un
caz gi mai edificator: Am incrucigab un porumbel turbit care are o cravat[
formal[ din pene r[sfrinte in jos pe piept cu un porumbel tambur. Unul clintre
puii astfel oblinuli nu avea la inceput nici o urmd de cravatd, dar dup5 ce gi-a
schimbat de trei ori penele, i-a apdrut pe piepb o cravatd micd, inJa pcrfecL
distinct5. Dupd Girou2a), vileii oblinuli de la o vac[ rogie cu un taur negru sau
de la o vac[ neagrd cll un taur ro$Ll se nasc deseori de culoare rogie, inJe ultc-
rior devin negri. Am o c5tea, provenit[ clintr-o ci1lea terrier albl gi un bulclog
de culoarea vulpii; ca pui ea era absolut albd, dar cam pe la $ase ltini i-a aplrlt
un punct negrti pe nas gi pete cafenii pe urechi. Cind era pulin mai in virst6
a fost gra\r rdnit[ pe spate, iar pdrul care i-a crescut pe cicatrice era de culoare
cafenie, prclvenind, probabil, de la tatll s[u. Aceasta e cu atit mai interesant
cu cib la cele mai mirlte animale de culoare tnchisl pdrul care cregle pe o ..,p.ui
fald rdnit[ este arb.
za; Dl Teebay in dl 'I'egetmeier, The Poultrg 8ook,1866, p.
72.
24) Citat de Hofacker, Aber die Eigenschalten etc., p. 98.
.101 EREDITATE,A

in cazttrile de ntai sus, caracterele care reapar cu virsta eriiri prezente la

generaliile imediat precedente. Existd ins5 gi caractere care reapar clteodat[
in acelagi fel, dar dupi un interval de timp mult mai lung. Ast{el, vileii unei
rase de bovine fdr[ coarne, originard din Corrientes, degi la inceput sint conrplel
lipsili de coarne, in stare adultl capitd citeodaLd coarne mici, indoite gi slab
aLagate, care in anii urmdtori se ftxeazd uneori pe craniu zs). Cocogii de ras5
Bantam, albi gi negri, care in general se reproduc fidel, la b[trtnele capdtd ciLeo-
dati un penaj galben sau rogu. A fost descris, de exemplu, Lln coco$ negnl de
rasd Bentam de primd calitate, care timp de trei ani a fost absolut negm, penfnr
ca apoi s[ devind an de an din ce in ce mai ro$u. I\Ieriti notat cd de clte ori
aceast5 tendin![ de modificare apare la un coco$ de Bantanl, ,,ea se poate dovedi
ln mod aproape sigur ca fiind de natur5 ereditar[" ,u).
Cocogul albastru-marmorat de ras5 Dorking (sau cocogul cuc), ta bitrinelc,
poate clpdta la git pene galbene sau portocalii, in locul guleragtilui slu proprir.r,
albastrtr-cenu$iu zz;. Deoarece Gallus banki.ua e colorat in ro$u pi portocaliu, gi
cttnoscind c[ pdshrile gi bantamii de ras[ Dorking descind din aceast5 specie,
nu ne putem indoi cd modificarea in penajul acestor pdsirri, produsd uneori crr
vit'sLa, rezulll dintr-o tendint[ a individului de a reveni la tipul primiLiv.

IXCNUCI$AREA CA o CATJZL DIRECTA a REYERSIUNII

Este de mulL timp binecunoscut c[ hibrizii gi metigii revin deseori, dup[ un

interval de dou[ pin[ la gapte sau opt generalii (dupi unii auLori c]riar gi dupl
mai multe genera{ii), la ambele sau la nna dintre formele parentale. Dar, clupl
pdrerea mea, nu s-a dovedit niciodatd pind in prezent c[ faplul incrucigarii
creazd, prin el insugi un impuls spre reversiune, manifestat prin reaparilia nnor
caractere de mult pierdute. D ovada constd in anumite particularitl [i care nu
caractertzeazd. pe plrinlii imediali, gi deci nu pot proveni de la ei, dar care apar
in mod frecvent la descendenlii a dou5 rase, atunci cind ele sint incrucigate.
$i aceste particularit[li nu apar niciodatd, sau extrem de rar, la aceste rase,
atlt timp cit ele sint excluse de la incmcigare. Deoarece aceastfl concluzie imi
pare foarte ciudatd gi original[, voi ardta detaliat dovezile respective.
Peutru prinra oarr=i al,cntia mi-a fost atrasl asupi'zr accst,tri subiecb de cirLle
rl-nii BoiLalcl gi Corbid, gi ca Llrmare anr ficrit. nunreroase expe::iente. tri mi-au
afirmat cI, incruci;ind anumite rase de porrrnrbei, rezultau aproape inr.aliabi!
pisS.ri colorate cui pi C. li.u,.a sdlbaticl sau porumbelul obigntiit, adic[ albastru
de ardezie cu doufl dungi negre pe arini, uneori pfltate clr negnl, ahclomenul
alb, coada durrgatd cu negru gi penele exterioare tiVite cu alb. In capil,oiul al
\rl-lea au fost dcscris.e amfrnunfit rasele pe care. ]e-am incrucigat, precun] qi
rezultaLele remarcabile oblinute. Am ales porlrmbei aparlinind rinol' r&se strir-
vechi gi pure, ca.I'e nu aveau nir:i cl urmd de albastru sau \rreull erlt, semn din cele
arltate ntai slls. Cind au fost ins[ incruci$ati, iar metisii lor reincruci;i:rli, arl
251 Azara, Bssars }Iisl. Nat. de Paraguay, vol. II, 1B01, p. 372.
261 AcesLe tlate slnt citate de dl Tegetmcier, in The Poultrg B<tok, 1866, p. 248, ln baza afirmatiilor
ct-lui Hcrvitt.
)71 lbidem, 1866, p. 97.
 REVERSIUNEA

oblinut deseori prislri colorate mai mult satt mai pufin clar in albaslru de aldezie,
cu unele sart cu toate scnulele caracterisLice proprii acestui penaj. Voi reaminti
cilitor"ulrri un c,az al rrnui porlrmbel care aproape cd nu se putea distinge de
speciu sirllt:rIir:ir de Shc'tlancl gi care era clcscendentul cc]ei de-a doua generalii a
rrnrti porurribel cu punct rogu, a ttnuia rotat $i a doi ponrmbei negri ,,Berb".
Dacir aceqti porumbei reprodugi puri ar fi da[ nagterc unui porumbel de crrloarea
porurnbelului sirlbatic, C. Iiui.a, aceasta ar fi fost aproape un miracol.
Arn fost i.slfel inclenrnat si fac experienlele pe g[ini, ar[tate in capitolul
al VII-lcra. Anr seleclionat rase pllre, stabilizate de mult timp, la care nu exista
nici o urrn.i clc rogtt. f.'otugi, la mai mulli dintre metigi au aplrtit pene de aceastl
culoare, iar o pr,slre adrnirabild, descendent[ dintr-un cocog negru spaniol $i o
glinir alb-nrirtiiso:rsi, avea aproape exact culoarea speciei sllbatice Gallus
banki.ua. Toii cAre cunosc ceva clespre cregterea pds[rilor domestice \ror admite
c"l sc puleau cicgLc zeci de mii de p[s5ri spaniole pure sau pdsiri albe nrlllsoase,
pule, f[rir cn s[ apar[ o singur[ pan[ rogie. traptul prezental pe baza informatiei
clatl de dl Tegr:trneier despre frecventa aparilie la metigii gflinilor a unor pene
t[rcate sau cu dungi transversale, ca acelea obignuite ]a multe galinacee, apare
de asemenea ca un caz de revcrsiune la un caracter posedat anterior de vreun
strlmog inclepirrtat al familiei. Datorit[ gentile[ei acestui excelent obsen'ator, am
avtit ocazia tie a exanrina cilcva pcne din guleragul gi coada unui hibrid provenit
dinlr-o girinir comunir gi o specie foarte distinctil, GaIIus uari"as. Aceste pene erau
viirgate Lransversal, iutr'-un rnod foarte vizibil, cu albastru metalic inchis gi
cenugiu, caracter ce nu ar fi putul" proveni de la nici unul dintre p[rin{ii sii.
Am fosl informat dc cr"iLre dl B. P. Brent cd incnrcigind un r5!oi alb de ras[
Aylesbury cu o ra![ neagrd, aga-zisi de Labrador, anrbele rase fiind pure, el a
oblinrrt un pui tle rirloi foaltc asetniru[Lor unui r5{oi sillbatic (A. boschas). trxistd
dorrd subrase de ratl moscerLli (Cairi,ni"u moscltata), gi anurne albe gi de cnloarea
ardeziei, iar accstca, dupir cum sint informat, se reproduc pure sau aproape
pure. Iler'. W. D. I.-ox imi spune ins5 c[ prin imperecherea unui r5!oi a]b cu o
ralri cle culoal'ca arcleziei s-au oblinut intotcleauna pilslri negre tflrcate cu alb,
ca rala moscatit sllbaticri. I'Ii se cornunicd din partea d-lui Blyth c[ hibrizii
oblinuli din canar gi sticlete au aproape inlotdeauna pene dungate pe spate; $i
aceaslir tltingare probabil cir plovine de la strirmog, de la canaml silbatic.
Am vl"rzut in capitolul al I\Llea c[ aga-numitul iepure de Hinralaia cu corpul
alb ca zlpzrcla gi cu trrechile, llasul, coacla gi picioarele negre se reprocluce absolut
ficlel. Se $Lie cI aceas[[ ras[ a fost creati din irnpreunarea a doud varietiili de
iepuri cenugii-argintii. Cincl o iepuroaicfl de Himalaia a fost incnrcigatir cu Lrn
iepure de culoarea nisipului, s-a oblinut un iepure cellugiu-argintiu ; gi acesta
este un caz evident de reversiune la una dintre variet[lile str[mogeqLi. Puii
iepulelui clin Hirnalaia se nasc albi ca zlpada gi semnele inchise nu apar decit
dupl citr-a Limp, dar citeodatir acegti pui se nasc cll o culoare deschisfl, cenugie-
argintic, care rlisparcr clup[ scurt timp. A$adar, ln acest caz, avem in prima
perioaclii a vic{ii o rrr.ni[ de rerversiunc la variet[li parenlale, independentir rle
vreo irtcruciqare leccnt[.
in capitohil aI lll-Iea s-a arilat ci pe. vremuri unele res€' de bovine clin
reg-irrtrilc' tnai sllbatice ale Nlarii Britanii erau albe, cu urechi de culoarer inchisfl
gi c[ aLil" bor.in('lc linute in stare sernisdlbaticd in anumite parcuri, cit si acelea
/t06 EREDITATEA

care s-au silhiticit complet in douI plrti indepdrtate a]e lumii, sint tot astfel
colorate. IJn crescfltor cu experiern![, dl J. Beasley clin Northamptonshire 28), a
incnrcigat citeva vaci de ras[ \\IesL Highland, alese ctl griji, ctt tauri ctt coarne
scurte, cle ras[ pur[; t,aurii erau rogii, roEii ctr a]b satl de un murg inchis, iar
r,acile cle rasfl Highlancl erau toate de culoare rogie, ctl o tendin!fl spre o nuanlI
6eschis[ sa1 gfllbuie. Un mare numir dintre descendenlii astfel produgi erall
insir albi sau albi clr urcchi rogii, fapt asupra cflruia dl Beasley atrage atentia
ca fiind demn rie remarcat. Avind in vedere c[ nici unnl dintre pdrin{i nu era
alb gi c[ animalc]e erall de rasi purd, este foarte probabil ca in acest caz descen-
denlii s[ fi revenit in urma incnrcigirri la crtloarea vreunei rase strimogegLi
strrivechi gi sentisllbatice. In aceeagi categorie intrd, poate, gi cazttl urmdtor :
in starea lor s[lhatic5, r'aci]e au ugerele pulin dezvoltate 5i nu prodrrc nici pe
departc atit lapte cit dau animalelc noastre clomestice. Avem deci motive de a
crecle ,o) c[ animalele ob{inute prin imperecherea a cloud rase, ambele bune
cle lapte, ca cele de rasd Alderney gi Shorthorn, se dovedesc deseori fdr5 valoare
dirr r cest pttnct de vedere.
In .,rpitol.'l despre cal s-au prezentat argumentc in sprijinul p5rerii c[
rilsa ini{iaii era dungatfl gi murgl gi s-au dat detalii, aritlndu-se c[ in toate
piirlile Iurnii apar frecvent la cai dungi cle culoare inchis[ pe gira spinirii, de-a
clrmeziqul picioarelor Si pe umeri, unde ele sint nneori dtlble sau triple, iar citeo-
dati chiar Si p. fata gi corpul cailor cle toate rasele gi culorile. Dungile ap_ar insi
cll rnaxinrl-fr-ecven![ ta diferitele neamuri de murgi. La minji, ele se v5d citeo-
clatir clar-, ins[ ulterior dispar. Culoarea murgfl "si clungile sint l-ratrsmise in mod
putcrrnic abunci cind nn cal cu accstc caracterel e incntci;at, crr altrrl de orice alL
icl. Nu arn fost insfl in mlsur[ s[ dovedesc cd din incntciqarea a dottt't rase tlis-
tincte, filrd ca vreuna dintre ele sI fie murgfl, ar iegi in gencral mrrrgi v5rgali,
cu Loate c[ aceasta se intimpl[ citeodatti.
Pic,ioarele m[ganrlui sint deseori drrngale, ceea ce poate fi consiclerat ca o
30), care
reversirrne la forma parentalir sllbatic[, Equus taeni,opus din Abisinia
tn general este astfel clungat. La animalul domestic, dungile _de p_e umeri sint
citeoclat[ chible sau bifurcate Ia capiit, ca la anumite specii de zebre, Si existl
motive cle a crede c[ mlnzul e mai frccvent dungat pe picioare decit animalul
ailul;. Ca gi tn cazul calnlni, nu am oblinut nici o dovadd clar5 ci tncruciSarea
cle rase c,lifcrite cle mhgari ar face si apari dungilc.
Dar s[ ne ocupim acum de rezultatul incrucigflrii caltlltti ctt m5gartll. Cu
toate ci in Anglia catirii nu sinb nici pe departe atit de numerogi ca mlgarii,
am virzrrt mulf mai mul{i dintre ei cu picioare dungate gi ctl du ngile mul b
rrlri evidcn1e declt la vreuna din formele parentale. Asemenea catlri sint in
general cle culoare deschis[ gi ar putea fi considerali ca fiind cenugiu-rogca{i.
iirLr-rr1sl dintre ca.zr,ri, dunga de pe umeri era adinc bifurcatS la capdt, iar in
a I L c&z s cea sta era dublS , degi imbinat5 la centru . Dl }[artin citeazd, cazul
p11i catir.spaniol puternic zebrat pe picioarest) gi obserr'5 c[ ]a catiri exist:l o
28) Gorr.lenar'sCltr,trt. and Aglricultural Guzclle , 1866, P. 528.
zs) Ibidem, 1801|, p. 313. xI[ br,rcrrr cl un crcsc:itor de bovine cu atiLa cxpelicnti ca dl Willortghby Wood
(ibidem,lEGti, p. 1 216) admite principiul meu ci o ilrcrucigare creeazI o tendintI sprc t'cvelsiune.
30) ScLttcr, ln l>roc. Zoalog. Soc', 18G2, l). Lt).1.
311 Historll ol the IIorse,"'"p.21'2.
 REVERSIUNEA 407

inarcatd predispozi{ie de a fi astfel dungati pe picioare. Dupd Roulin a2), ln

America de Su d asemenca du ngi sint mai frecvente gi mai evidente la catiri
declt Ia migari. Vorl:ind clespre acele animale, dl Gosse 33) spune c5, in Statele
Unite, ,,1& u n numdr f oarte mare, poate la nond cazuri din zece, picioarele
sint marcate jur-imprejur cu dungi transversale de culoare inchisd".
Cu mul{i ani in urnt[, am vdzut in Grddina zoologic[ un curios hibrid
triplu, dintr-o iap[ mlrrg[ cu un hibrid provenit dintr-un mdgar mascul gi
o zebrl femelf,. La bltrlne{e, acest animal nu mai avea aploape nici o dung5,
ins[ directortil m-a asigurat c[ in tinerele el era dungat pe umeri gi avea dungi
slabe pe flancuri pi pe picioare. Ilentionez in special acest caz) ca un exemplu
c[ dungile slnt mult mai evidente ]a tinere{e dectt la b[trine{e.
Ctrnoscind cd. zebra are corpul gi picioarele dungate in mod eviclent, ne-anr
fi putut agtepta ca hibrizii intre. acest animal gi m[gar si aibi picioarele, intr-o
anumit6 mlsur5. dr-ingate. Din figurile prezentate de dr. Gray in Knowsley
Gleanings ,.si mai clar ciirr cele date de Geoffroy gi F. Cuviersa), reiese insd
cd picioarele sint mulL rnai vizibil marcate decib restul corpului, $i acest
fapt se poate explica numai prin aceea c[ milgarul ar ajuta prin forla
sa de reversiune la implirnarea acestui caracter clescendentului sdu hibrid.
Quagga.) e dungat de jur irnprejur ca o zebril pe toat[ partea din fa![
a corpului, dar nu are cle loc nici dungi, nici Lrrme cle astfel de dungi pe
picioare. La l'entlnritul hibrid ob{inut de lordtil Morton tu) dintr-o iapi castanie
de ras[ arab5, aproape pursinee, gi un quagga mascul, clungile erall ins5 ,,mai
ptrternic definite ri mai inchise deciL acelea de pe picioarele hli quegga". Iapa
a fost datd ulterior la ull anrt[sar arab de culoare neagr5 gi a nlscut doi
minji, ambii fiind - clrrpi cum s-a aritat anterior - dunga{i in mod clar
pe picioare, unul clintre ci avincl cle asemenea dung-i pe git $i pe corp.
Equus i"nclicus 36) e caractertzat printr-o dungl pe gira spinflrii ;i prin
lipsa dungilor pe umet'i sau p('picioare, insfl urrne ale acestor din urmd
dungi se pot vedea citeoclat[ chiar gi la adulti sz), iar colone]ul Poole, care a
avut multe ocazli de a oltserva asenlenea fenomene, mH informeazfl cX Ia naEtere.
capul gi picioarele minzului sint frecvent dungate, dar c[ dunga de per umeri
Iru e atlb de eviclent[ cit la mlgan-rl domestic. Cu exceplia aceleia de pe
gira spinlrii, toate acestc' dungi clispar ins[ curind. tln hibrid ob{inut la
I{nowsley t*) dintr-o femelii de aceastri specie gi un mdgar domestic avea toate
cele patru picioare in mod er.iclenL dtrngabe transversal. precum,"si trei dungi

t\ I\tem.prisentds par d,iuers sauorrls d I'Acadimie Rogale,1835, p. 338.

Letters trorn Alctbcrmr, L85!t, p. 28().
331
s+7 lltstoire -l{af. des mammiflres, vol. I, 1820.
') Un anitnal patruped sud-afi'ican, interrrrecliar intre migar gi zebrl, astizi apfoape extinct (t/. lrnd.).
35) Pftilosoph. 7'ransact., t82!, p. 2i).
36; Sclatc.r, in Proc. Zooloq. Srrc., 1862, p. 163; aceastir specie este calul Ghor-Kfutr din N. \r. Incliei a fost
;i
irecvcnt clenumiti de I)allas -{lr,nrionus. \'ezi de asentenea excelenta lucrare a d-lui Rlyth din Journol of Asicttic
Sttcictr.l of Bengtrl, vol. XX\-lll, 1E60, p. 229.
3?) 0 alt.l
spccic silbaticir de nrlgar, aclcvriratu] Equus ftcmirxrrs sau liiurvl , calc dcqi in mod obiqnuit nu ar:e
dungi pe umeli, uneori sc parc ci lc poate avea; acestea sint uneori cluble ca la cal qi la migar. \'ezi articolul d-lul
Blyth citat tnai sus;i ir-r Indian Sporting Rarieut,185ti, p. 320. prcculn gi accl al colonclrrlui Ilarnilton SrniLh in l'ol.
Lihrurq, f/irrscs, p. ii58 si in Dicf. Class. d'IIist..lfaf., vol. Ill, p.5(i3.
38; Figulat in I)r'. .1. I... Gla;', Gleanings
lrom the Knonsleg Xlenageries.
 E,RF-DITATE,A

scrrrtc pe fiecare umdr, 5i chiar citeva dungi pe fa![, ca la zebrra ! Dr. Gray
tui informeazd cir a r'5zut un al cloilea hibrid din aceea.si ascenden{d, dungait
in rnocl asemdnitor.
Din accste fapte vedem c[ incntcigarea mai multor spercii de cabalinc:
tinckr in mod marcat s.I provoace aparilia cle clungi pc diferite pdr{i ale corpului
;i in special pe picioafe. Deoarcce l1u glim dac[ forrna str.lmogeascl a gcnului
t'ra clungliLl, aparilia drrngilor nu poate fi atribuit[ declL in inod ipotetic revcr-
sirrnii. I)ar dacii se line seama de numeroasele cazuri neincloielnice gi cle senl-
nele de cliferile culori care au reaplrut prin rcversiune in expcrienfele mele
pe porutnbei incrucigali gi glini, majorilatea persoanerlor vor ajungc la acecaSi
concluzie in legiturl cu eenul de care aparline calul ; gi in rcest caz trebuic
sir aclmitem c[ strlmogrrl gnrpului era clungat pe picioare, pe umeri, pe fatli
gi probabil pe toL corpul, ca o zetsrd..
In sfirgit, prof. Jaeger a prezentattn) un caz interesanL la porci. trl a
incrucigat rasa japonezi sAtI mascat[ cu rasa comuni germanir, iar clescendcnlii
a\-cau Lln caracLer intermediar. El a reincrucigat apoi unul clintre accgti rnr:tigi
crl rasa ptrr5. japonezir, gi in gcneratia astfel produs[, unul dintre prlrcci seinrina
prin toate caracLerele sale cu un porc sdlbatic, at'ind r'ltril lung, urechilc drepIe
gi fiind vtirgat pe spate. Trebuie avut in t'eclere ci purceii de rasl japonezii
nu sint viirga{i gi cti au riLnl scurt gi urechile deosebit de pleostitc.
O tenclin![ similar5 in redobindirea de ci]ractcre cle mtilt pierdutee vala-
biki chirrgi la instinctele aninralclor incruci"sate. Existir unele rase clc girini
denumiler ,,etern ouitoare", pentrtr ci gi-au pierdut instinctril clocitrilui;
aLiL de rar clocesc zrccste gIini, incit s-all publicat note despre cazuri cincl
g[ini din asemenea l'ase au cirznt clogti ao). Cu toate acestea, specia strdmo-
scilsc[ era dcsigur hunir clocitoare, iar Ia piisiirile sdlbaticc aproape nici un
instinct ntt este atit de puternic ca acesta. S-au inregistrat totugi atilea cazuri
tn care desce.nden{i incnrcigali a dou5 rase neclocitoare s5 fi devenit foarte
bnne clocitoarc, inciL reapari{ia accstui instinct trebuie atribuil"it reversiunii
prin incnrcigale. Un autor nlerge atit de departe, incit spune ,,c[ o incrucigarc
intre cloui varietri!i neclocitoare produce aproalle invariabil un rnetis cal'r)
dervine clocilor cu o remarcabil5 regularitate" nt). Urt alt autor, dup5 ce dn
un exe.rnplu cdificator, obscrv[ cd faptul nn poate fi explicat decit dupI prin-
cipiril: ,,clou[ ncgtrtive fac un pozitiv". I{u se poate insd susline c[ g[inile
oblinute dintr-o incrucigare a dorri l'ase neclocitoare igi lccapirtl ln mod inva-
3sS Daru,in'sclrc Theorie und iltre StellLtng zrr XIorul und IleIigton, p. Eir.
eo; In Poultrg Clnonicle, vol. IIi, 1855, p.4i7 se dau cazuri de glini clocitoarc atit din rasa spanioli, cit gi
din cea polonez5.
41; Tegetnreier, ?fte Poultrg 13o0k,1866, p. 119,163. Autorul care vorbrgte dcspre cele doui negative (,.Jour-
nal of li[ort.",18G2, p. 325) afirml ci din douii scrii de pui obtinutc dintr-un coco$ spaniol ;i o giini de rasi l{am-
burg dungatl algintiu - ambele, rase neclocitoare - nrr mai putin dc;apte din cele opL glini din aceste douir scrii
de pui,,s-au nrirtat clocitoare lndirrirtnice". Pt€\'. Il. S. Ilixon (Ornumental Poultry, 18{8, p.2il{)) spune ci puii de
girinri oblinu!i din incmci;area clc pis[ri aurii Ei ncgre de rasii. polonezzi, sint pIslri,,clocitoare bunc;i statornicc".
Ll lj. ['. I]r'cnt nu"r ilifol'nrtrazir cir a obfinuL clocitoare bune, incruci;ind lasa chrngatir dc Ilamburg cu ct:a poloilcza.
irt I',,,uiitg Chrontcle, vol. lI I, p. 13, se me n!ioneazi o pasire lncruci;aLi, pror,ctritri ciiutt'-tttr coco; spaniol cic lasri
ncclocitoale;i o glinir clocitoarc de rasi. de Cochinchina ca fiind o ,,merni cxcmptrarir". Pe clc alt:i parle, se clir in
Cotir'11,, (iurrlcner,13ii0, p. 3S8, un caz exccptional al unei glini prodrtse dintr-rtn cocol spaniol gi o giini neaglii
poionczJ. ;i eare nu clocea.
 REVERSIUNEA 409

riabil instinctul pierclut, dup[ cum nu se poate susline c[ gflini]e sau porumbeii
incnrciEa[i iSi recap[tI invariabil penajul rogu sau albastrr-r al prototipurilor
lor'. Aslfel, am oblinut rnai mulli pui de la o gdind polonez[ imperecheat[ clr
un cocog spaniol, rase neclocitoare, gi nici una dintre gdinile tinere nu au aritat
la inceput vreo tenclin!5 de a cloci, insfl una dintre ele, singura care a fost
nrenlinut[, a cilzut cloqc[ in al treilea an pe propriile sale ou[ gi a scos o serie
de pui. Agaclar, avem aici un caz de reaparilie cu virsta a unui instinct primiLiv,
in acelagi fel curn am t,5zut cd penajul rogu al lui GaIIus banktua este redoblndit
nneori, pe mSsura inaintirii in virst5, de cdtre gHini cle diferite specii atit
incrucigate, cib gi de ras[ pur5.
-
Strdrnogii tuturor animalelor noastre domestice aveau inilial, cu siguran{5,
o fire slilbaticd, aga cd atunci cind o specie domestici e incrucigat5 cu o specie
distinctir - fie ci animalul respectiv e domesticit, fie cI e numai inrblinzit-
hibrizii sinL deseot'i atit de silbatici, incit acest fapt nu poate fi explicat decit
dupit principiul ci incrucigarea a cauzat o inapoiere par{iali la firea strirmo-
geasc[. Astfel, contele de Powis a importat cindva din Inclia citeva bovine cu
cocoag[ complet clomesticite, pe care le-a incrucigat cu rase englezegti aparli-
nind unci specii clistincte. Administratorul sdu mi-a comunicat, ftir5 s[ fi fost
intrebat, clt de ciudat clc silbatici erau hibrizii. Mistrelul errropean gi porcul
domestieit chinez sint aproape sigur specii diferite. Sir F. Darwin a incnrcisat
o scroafl din aceastl ultim[ specie ctt un mistret alpin care clevenise extrem
cle'blincl. PLrii itisI, cu toate c[ aveau in vine singe pe jumritate domesticit,
crau ,,extrern de sirlbatici in captivitate gi nu voiau sH mlnince lituri cn porcii
englczegli cornuni". in Inclia, iipitanul Hutton a incnrcigat o capri iriblin-
zitir cu turrl stilhaticfl din Hinra]aia gi imi spunea cit de sulprinz5tor cle sirlba-
tici eratt ds-sgcn(lentii lor. Dl Flewitt, care avea o vasth erperien![ in iircnrci-
galcer clc fazani rnasculi imblinzili cu g[ini din cinci rase, indici,,silblticia
extraoltliuarl" clrept caracterul tuturor descendentilor az), insl cri am rrlzut
o exceplie la aceast[ reguli. Dl S. J. Salter ea), care a c,rescrit un numir
male de hibrizi din[r-o gtiinft de rasd bantam cu un GaIIus sonneratii", afirni:"r
c[ ei erau ,,to!i extt'etn de sllbatici". Dl Waterton aa) a crescrrt citeva ra!e silba-
lice din ou.1 clocite clc o ra![ comun[, iar puii au fost lisa{i sI se incnici;ezc
liber - atit inLre ci, cit gi cu ralele domestice. Acegtia erau,,jum[tatc silbatici,
jum[tate domestici, veneau la ferestre pentnr a fi hrdnili, dar dddeau Covaclir
de o neincredere cu totul deosebitd".
Pe cle altl pat'te, catirii, provenili din cal gi mdgar, fdrl indoialS ci nu sint
cilu;i de pulin sdlbatici, cu toate c[ sint ctrnosculi pentru incirpir{inarea gi
nirflvia lor. Dl Brent, care a incrucigat canari cu multe soiuri cle fringilide,
nu il obsen'at, duph cu m m[ informe azd., ca hibrizii si fi f ost deosehi t cle
stilhatici. Dl Jenner Weir. care are o gi mai nlarcr experien!5, e de plrere conr-
plet opus5. Astfel, el observd cd scatiul e cel mai blind dintre fringilide, clar
cI rnetigii lui sint in tinere{e tot atit de silbatici ca gi pds[rile de curind prinse
gi sint deseori pierduli prin crforturile lor continue de a fugi. Se cresc deseori
hibrizi inLre ralele cor]mne gi cele moscate (Cari.ni.amoschata) gi am fost asigrrrat
'- ) 'I'egctrncier, The Poultrg Book, 1806, p. 165, 167.
'r3
) A'nlrrlnl Historg Reuiew, 1863, aprilie, p. 277
tlr E.ssay nn l{ulural Ilistorll, p. 917.
 EREDITATEA

de trei persoane care au linut astfel de p5s5ri incrucigate cd ele nu erau

sllbatice. Dl Garnett a5) a observat insd c5 hibrizii s[i erau silbatici gi manifes-
tatt ,,inclinatii migratoare", din care nu existd nici urmfl la rala obignuitd gi
nici la cea moscat5. Nu se cunoagte nici un caz in Europa sau Asia in care aceastd
rlin urm[ ra{5 s[ fi fugit gi s[ se fi sllbdticit, cu exceplia cazului men{ionat de
Pallas, de la Marea Caspicd, iar rala domesticl obignuitd se sdlbdticegte numai
ctLeodat[, in regiuni unde abundd mari lacuri gi mlagtini. Cu toate acestea,
s-au inregisLrat un mare nunrlr de cazuri nu) de hibrizi dintre aceste doud ra!e,
lrnpu gcali in stare complet silbatici, degi se cresc atit de pu{ini hibrizi in com-
paratie cu pis5rile de ras[ pur5 din ambele specii. Este pulin probabil ca
vrertnul dintre acegti hibrizi sd se fi silb[ticit prin faptul cd a provenit din
imperecherea ralei moscaLc cu o rald intr-adevdr sdlbaticd ; gi se gtie cd acesta
nu ar fi putut fi cazLtl in America de Nord. Agadar, trebnie sI deducem c[
zrceste rale gi-au redoblndit prin reversiune atib silbaticia, cit gi puterea Jor
leinnoitd de zbor.
Aceste din urrnfl fapte ne reamintesc de declaraliile fdcute atit de frecvent
de cSlStori de prin toate pflrlile lumii despre starea de clegradare gi firea shlba-
t.ici a raselor umane incnrcigate. Nimeni nu va dezmin{i faptul cd au existat
mtrlli mulal,ri minuna{i gi clr firi bune gi c[ aproape nu existfl un neam cle
oameni mai blinzi gi rnai cumseca de decib locuitorii insulei Chiloe, care sint
piei rogii amcstecali in cliferite proportii cu spanioli. Pe de altd parte, cu mulli
ani in urm[ pi cu mulf inainLe de a m[ fi gindit la subiectul de fa!5, am f ost
surprins de faptul cfi in America de Sud oameni de descendent5 complica l,[
clin negri, piei rogii gi spanioli aveau rareori, oricare ar fi fost caLrza, o expresie
pldcut[ az;. Dup[ ce vorbe$te despre un metis din Zambezi descris de c:itre
portrrghezi ca un rar monstnr de cruzime, Livingstone, o autoritate de necon-
testat, observ5 cd ,,este inexplicabil de ce astfel de metigi ca acesta sint cu mult
mai cruzi clecit portughezti, dar acesta este f[r[ indoial5 cazul". Un locuitor
i-a rernarcat lui Livingstone c5 ,,Dumnezeu i-a fdcut pe albi pi Dumnezetr a
ficut pe neeri, dar dracul i-a fdcuL pe metigi"nt). Atunci cind dou5 rase,
ambele infcrioare sint incrucigabe, progenitura pare a fi remarcabil de rea.
Astfel, generosul Humboldt care nu avea nici o prejudecat[ impotriva raselor
inferioare, vorbegter in terrneni foarte tari despre firea rea gi silbatic[ a
oamenilor Zamk:o, aclic5 metigi dintre pieile rogii gi negri ; alti observatori an)
au ajuns gi ei la aceeagi conclnzie. Din aceste fapte putem dednce, poate, cd
starea de degradare a atitor metigi se datoregte parlial reversiunii la o stare
primitiv6 gi sSlbaticd, pricinuitd de actul incrucig[rii, chiar dac[ aceastd stare
s-ar datora in prirnul rind condiliilor morale defavorabile in care ei trdiesc
in general.
a5) Dupd cum afirmi cll Orton in P/rgsiologg ol Breeding, p. 12.
eo; l{. Il. de $stys-Longchamps se rcferd (Bulletin Acad. Rag de Brurelles, vol. Xll, nr. 1i ) la peste gapte
din ace$ti hibrizi, impu,scati in L-h'etia;i Flanta. \'1. Deby afirmi (Zoolagist, vol. \-, 18-15-(i, p. 1 '245) cir mai multi
asemenea hibrizi atr fost impu;cati in difcrite pirti ale Eelgiei gi ale Frantci cle Nord. Audubon (Ornitholug Biographll,
, vol. III, p. 1{i8), vorbind rlespre acersLi hibrizi,spune ci in America de Nord ,,ciincind in cind, pleacd qise sSlbiticesc
compJeL".
az) Journal of Rcseurclrcs, L845, p. 77.
48) Erpedilion to lhe Zambezi, 1865, p. 25, 150.
nt) Dr, Rroca despre Hgbridilg in the G"nus Homo traducerea englezd, 1864, p. 139.
 REVERSIUNEA

RECAPITUIJAREA CAUZEI.'OP, IMEDIATE CABE DUC IJA REVEBSIUI{E

Ne este cu neprrtint[ de a determina vreo cauze imediati a reversiunii,

atunci cind animale sau plante de rasd purd recapit[ caractere de mult
pierclute, atunci cind, de exemplu, mlganrl comnn se nagte cu picioare dun-
gaLe, cind o rasd pur5 de porumbei albi sau negri produce Lrn pommbel de
culoare albastr[-ardezie, sau cind o pansea cultivat5, cu flori ntari gi rotun-
jite, produce din simint[ o planbf, cu flori mici,si lungriier{e. Cincl iusd anima-
Iele se sllb[ticesc, tenclinta spre reversiune - care existl f5r ir indoial5, clcpi
a fost mulb exageratfl este uneori, intr-o anumiti m[suri, explicabili. Astfel,
la porcii silbiticili, -expunerea la intenrperii favorizeazd probabil cregterea
pirnilui {epos, dupl cum se gtie cd este cazul cu pdrul altor animale domes-
ticitei, iar coltii, prin corelatie, vor tinde si se clezvolte din noll. I)ar reapa-
rilia dungilor longitudinale colorate, la ptirceii shlbdtici!i nr.r poate fi atribuitI
acliunii directe a conditiilor exterioare. In cazul acersta, c& gi in multe altele,
Iru putem spune decit c[ orice schimbare in modul de via![ pare s[ favorizeze
o tendinld, internd sau latent[ a speciei, de inapoiere la s[arca sa plimitir'5.
Se va ardta lntr-un capitol viitor cd pozilia florilor la vilful axei gi pozilia
senrinlei iu capsuli clett'r'mind uneori o tendin{[ spre rer.ersiune; qi acerasta
clepinde, dup[ cit se pare, de cantitatea de sev5 sau ]rranfl pe care o primesc
rlluglrrii florali gi semin{elc'. De asemenes, p ozi\ia rnugtrrilor pe ranruri sau pe
r'[rldcini determinl citeodatS, dupI cum s-a ar[tat mai inainte, transmiterea
c:aracterului propriu la r.arielaLe sarl re\-ersinnea acesLeia la o stare attLerioar'[.
Anr r'5zut irt ultimul suhcapitol c[, atunci cind se incnrcigeaz.i douI l'ase'
sau specii, existI cea mai putelnici tendinlir pentnr reaparilia la clersceuclenli
a unor caractere de mult pierdute, c'are nu existau la nici unul clintre plrinli
sau dintre strimogii imedia{i. Atunci cind slnt lmpretinali doi porunrhei albi, rogii
siru negri din rase hine stabilizateo descenden{ii lor niogtcntscr aproape sigtir
aceleagi culori. Cind ins[ se incrucigeazd pommbei de cu]ori cliferite, for{ele
opuse ale ereclit[!ii par s[ se neutralizeze reciproc gi tendinla inerentri ]a ambii
plrinli de a procluce descendenli de culoare albastrd-ardezie devine prcrlotni-
t'trrnt[. La fel se inLiml;ll gi in mai multe alte cazuri. f)ar, de exeurltlu, cincl
rirflgarul este incnrcigat cu Equus ittdicus sau cu calul, care nu alr picioarc
rlungate, iar hibrizii au dungi evidentc pe picioare sarr chiar pe fa!I, tot ce
se poate spune este c[ se clezvoltd o tendin{5 inerentd sl]re ret'ersiunc, printr-cr
tulhtirare oarecare in organisnr cauzaL.{ der actul incntcig[rii.
O altl form[ de reversiune mull, rnai ohiEnuitd gi, de fapt, aproape uni-
versal5 la descenden{ii unei lncnrcigdri este rer.ersiunea la caractcrele proprii
ale uneia dintre formele parentale pure. Ca reguld generald, clerscendenlii
incruciga{i ai unei prirne generalii sint aproape intermecliari intle plrintii
lor, dar nepo{ii gi gene.raliile succesive revin in mocl continuu, infr-o nt[suri
lnai rnult sau mai putin mare, Ia unul sau la ambii strimogi. \Iai mulli atttot'i
alr sustinut c[ hibrizii si metigii posecli toaLe caracterele ambilor p[rinli necoll-
topite, ci numai arnestecate in proporlii diferite. in diferite pirti ale corpultti,
sau, dupi cu m s-a exprimat Naudin to), hibridul e un mozaic viu , in care
60; Nouur:lles Archipes clu XIusium, vol. I, p. 151.
 EREDITATEA

t'ltrtnenlele riiscortlante sint amestecate atit de complet, inc.iL ochiul nu le

lloate dist,inae. Aploape nu lncape indoialS ci intr-nn sens oarecare aceasta
('sIe aclet'."tt'at, peittru cd putcm vedea la un hibrid elernente ale ambelor specii
st'Qt'trQitidtt-ser pe scgtncnte tn aceeagi floare sau in acelagi fnrct, printr-un
l)loces cle auLoatraclie sarr ar.rtoafinitate, aceastd segregare ar-lnd loc prin rcpl'o-
tlttcet'e sexuati sau vegetativ5. Naudin crede de asemenea cI segregarea celor
tlottl"t cltrntcttLe sliu esettle specifice este in rnocl special suscrepLibil.{ sir:rparii
in tuateria rept'ocliic[ivir mascu]ii gi femel5, gi in acest fel explicir el tenclinla
aproiipe generalit cle rcversiune la generatii hibride, succesive. Acesta ar' f i
deci l'eztrltatul tratitritl al unirii polenului cll ovulele, in ambele, elementele
l celcin $i specii f iind scgregate prin autoafinitate. Pe de al Li parLe, da ci s('
inlirrrplir ca polenul care include elementele unei specii s[ se uneascd crr ovulelt,
cc inclucl elementele celeilalte specii, starea intermediari sau hibricl5 va mai
ii inc5 mcn{inutir, neavind loc nici o reversiune. Dupd cum imi inchipui, Ar
fi insi tnai corecL s[ se spunl cd elementele ambelor specii parentale existl
irt ficcare hibricl in stare dubl[, adicf, atit contopite laolalt5, ciL gi cornplet
separate. Voi incerca s[ arlt in capitolul despre tpoteza pangenezei cilm acest
Ittcrtt esLe posihil qi se poate presupune c5 exprimd termenul de ,,esen![ speci-
ficI" sAu ,,elcment spccific".
Ptincttrl de vetlerl'e al lui Naudin, astfel cum este expus, nu poate fi insi
aplicat reapari[iei caracterelor pierdute de multi \rreme prin varia{ie gi aproape
cit nu c aplicabil nici rasclor sau speciilor care, dupd ce au fost incrticigatc
intr'-o 1tt't'ioaclit anterir-rar[ cu o form[ distinctd gi dupS ce au pierdtrt cle iiturrci
ot'icc ut'nui a iitcntciglrii, produc totugi citeodat[ un inciivicl care rc.r'inc la
fortna ittcrticigat[ (ca in cazul strS-str5-strinepotului c5lelei pointer Srpho).
Cel ntni simpltr caz de reversiune, gi anume acela al unui hibrid sau metis
revettit la cirl'actcrrele bunicilor sdi, e legat printr-o serie aproapc perfectir
dc cazill exlrem al ttnei rase de pur singe care redobindegte caractere ce au fosI
ltierdutei in clccursul sccolelor; sintem astfel tenta!i sir cleducern c5. toate cazu-
rile se inrilrlcsc cu siguran!5 prin vreo leg[turd comunfl oarecare.
GlirLner credea c[ numai plantele hibride foarte sterile prezintl o tenclinlit
de ret.ersiune la formele lor parentale. Aceastfl plrere gregit[ ar putca fi,
poate, explicatii prin natttra genurilor incrucigate de Gdrtner, deoarecc el
adnriLe cit tenclinla diferfl la diferite genuri. Afirmalia c de asenrenea contra-
zisir in mod direcb cle obsen'aliile lui Naudin, precum gi de faptul notoriu
c[ ntctigi pcrfect fertili prezint[ aceastd tendin![ intr-un srad ridicat $i, dupri
inst"ili 1-.iu'crca lui Gdrtner, chiar mai ridicat decit hibrizii 51).
Gtirtncr zrfirmi mai departe c[ reversiunile apar rareori la planle hibride,
oblinute din specii ce nu au fost cultivate, dar pe de altd parte sint frecvente la
spcciile care au fost multi vreme cultivate. Aceast[ concluzie explicI o cririoasir
contr^aclic{ie : Ifnx Wichitra 52), care a lucrat exclusiv pe shlcii necultivatc, nu a
r-izttL nicioclaLS. r'reunc,?12 cle rer.ersiune gi merge atil. de dcparte, incit sirspecteazir
pc congtiinciosul Gdrtner de a nu-$i fi protejat suficient hibrizii clt polenr I
5L) Bastarderzeugung, p. 5tj2.
62) Die Bastardbefruchtung... der Weiden, 1865, p.23. Pentru observatiile lui G:irtner asupra itccstui subicct.,
vczi lltrstarderzeugung, p. 4i4, 582.
 REVERSIUNEA

speciilor pat'entale : de altd parte, Naudin, care a experirnentat in special pe

_pe
cttcttrbiLacce $i pe alte plante de culturd, insist[ ntai energic decit oti."..
"tt
autor asupra t.cnclinlei de reversiune la toli hibrizii. Concluzia c[ sLarea speciilor
parentale afectatfl de crllturd este Ltna dintre cauzele irnediate ce clrrc la rever-
sittne concordd bine cu cazul invers al animalelor domesticite ;i al plantclor de
cnltur[ susceptibile reversiunii atunci cind se shlbdticesc, pent.u ca in altbelc
cazttri organiza{ia satl constitulia sint cu siguran{5 tulburate, riegi in mocl
diferiL bB).

In sfirgit, am t,5zuL c[ la rase pllre reapar deseori anumite caractcre, firrd

si le putem al.ribui vreo cauz6, imediat5; cind ins5 aceste rase se s5lb[Licesc,
reaparilia este cauzaLd clirect sau indirect de moclilicarea condiliilor lor cle yial1.
La rase incrttcigaLe, actul insugi al incrucig[rii ducc in mocl sigrir la lcdoJ,,inciirea
de caractere de rnulb pierdute, precum $i a acelora clerivate ciin vl.crrilel clintre
cele doui fornre parenlale. Condi{iile modificate ca rlrmal'e a cultrrrii, precult
gi pozilia relafir'[ pe plant[ a mugurilor, florilor gi seminlelor, ajuti toate in
mod evident_.la irnprin.auea acestei tenclinle. Reversiunea poate- aplrca prin
reproducere fie sexuatS, fie vegetativd, in general in montentul nagter.ii, clar
uneori nrttnai cri inaintarea in virst5. Pot fi astfel afectate numai seglrrenlc sau
porlitrni din individ. Este desigur surprinzdtor ca o iiinld sd se nasce senrirpind
in anuntite caractere unui strdmog indepdrtat cu dou[ sa-u trei generalii sau in
ttnele cazut'i ctt sttte sau mii de generalii. In aceste cazuri se ,ice de bbicei c.i
copiltrl mo$5g11cgte asenlenea caractere direct de la bunicul s[u sau cle la sfrlbuni
mai inclepdltali. I)ar acest punct de vedere e aproape de neconceput. Dacii
presuptlnetl] insl c[ fiecare caracter derivi exclusiv din tatl sau rnairir, clar cd
in ambii phrinli multe caractere sint de un lung gir cle generalii in stale lafent5.
aLunci cazurile de rnai sus devin explicabile. Intr-un capitril viitor', la care tli-ail;
referit cle curincl, se va exanrina in ce fel se pot concepe astfel de caractere.
CenectBnn LATENTE. Trebrrie s5 explic ce se inlclege prin caractere latente.
Cel tt,lti c.''irlent cxemplu e oferit de caracterele sex,-,iI. secunclarc. In fiecrrrg
fen'ell exisL[, pare-se, in stare latent5 toate calacterele rniiscnle ser:rilclare,
ca 5i in fiecare ltlascul toate caracLerele fenrele secundale, gata cle a se clezr.olta
in anttmiLe condilii. IlsLe binecunoscut cd rin rriarc nriniii cie pls[r'i fernele -_
- gflini, sall
bolnave
diferriti fazani, poLirnichi, piunile, rale etc.
opcrate, dobindesc multe din caracterelc - alunci cind sinl ltirlline,
mascuie sccundare ale
speciei, sau chiar toate aceste caractere. in cazul firzinilelor, s-a observat ci
fenomenul apare rnult rnai lrecvent in cursul anumitor ani, clccit in allii er;.
Se cunoagte cazul unei rale in virstd cle zece ani, cale a clobinciit complei atit
penajul de veiri, cit gi cel (re iarn[ al r5loiului uu). Waterton uu) prezintii cazul
ut) it, cttlioasa lttcrat'e asllpra diferitelor forme produse d.e aceea;i specie de fltrLuri in rlifer.ite
sezoanc (Scri-
son.'. Diomorphismus der Schmetterlinge, p. 27 qi 28), prof. Wcissmann ajLrnge la conclrrzia sirnilari cii olicc cauzi
cat'e tulbura ot'ganistttul, ca de exempltr expunerea pupelor la cilduri sar,r chiar scuturarea lor frecyenti, creeaza
o tenrlilrli s|19 rcr-orsi une.
54.1 Yalrell,
PItiI. Trunsact.,1,827,p.268; Dr. Hamilton, ln Proc. ZooI.ioc.,1862, p.23.
555 Arch.iu. Skanrl. Beitrlige
zur Naturge.scft., VIII, p. 3g7--413.
561 In.Essays on
Nal. Hist,,1838, dl Hervitt di cazuri similare la fdzinite in Journul of IlorticLtlftzle, 12 iulie
18tr4, p.37. Isidole Geoftroy Saint-Hilaire, in.Essais de Zool. GCn. (,,suites A l]uffon", 1842, p.4g6-513), a adu-
 EREDITATEA

(lut'ios al unei gdini care incctind s5 ou5, a dobindit penajul, glasul, pintenii gi
firea belicoasd a cocogului; in prezenla unui dugman ea,igi infoia guleragril gi
r:ra gata de hrptfl. Astfel, la aceastl gdind fiecare caracter, pin[ chiar gi instinctul
pi felul de lupt[, trebuie sd fi r[nras in stare de laten{[, atit timp cit ovar.ele
sale continuau sd funclioneze. Se cunosc femelele a doud soiuri de ciprioare,
cdrora Ia bdtrinele le-au crescut coarne, iar Hunter observd cd ceva cle naturi
analog[ se poate vedea gi la speta umand.
Pe de altd parte, este notoriu c[ la animalele mascule caracterele sexuale
secttndare sint mai mult sau mai pulin complet pierdute atunci cind acestea silt
stipuse casbrdrii. Astfel, dupd cum aratd Yarrell, dacd se castreazd un coco$
tln[r, acesta nu va mai cinta niciodat5, apoi creasta, b5rbia gi pintenii nu-i r.or.
mai cregte complet, iar guleragul va lna un aspect intermediar intre adevdratul
gtrlerag de coco$ gi penele ghinii. S-au inregistrat cazurr de captivitate, care
deseori influen!eazh, aparatul reproducltor, cauzind rezultate -asemdn[foare.
Tot astfel, caractere specifice femelei sint de asemenea dobindite de mascul.
Astfel, claponul ia obiceiul de a cloci gi a cregte ptii gi ceea ce e mai curios
este cd hibrizii masculi complet sterili dintre fazani gi gdini procede az\, in ace-
lagi fel; ,,bttcttria lor e sd observe cind gdinile igi pdrdsesc cuibarele, pentm a
prel_ua ei ftinclia de clogc5" sz;. Acel admirabil observator, Rdaumur ut), afirmir
c[ dupd ce a fost lintit mult timp ln singurdtate gi intuneric, un cocog poate fi
inv5lat sd aibl griji de puii tineri; el emite atunci Lrn strigdt special gi i;i
p[slreazd tot restul vietrii acest instinct matern nou dobindit. Numeroasele
cazuri bine stabilite de mamifere mascule care al5pteazd aratd cd glandele lor
mamare rudimentare relin aceast[ capacitate in stare latentS.
Vedem astfel c[ in multe cazuri, sau probabil in totalitatea cazurilor,
caracterele sectindare ale fiec5rui sex se g5sesc la sexul opus in sLare latent[,
gata s[ se dezvolte in cazul unor condilii speciale. Pr-rtem astfel inlelege, cle
exemplu, clrm esle posibil ca o vach bun[ de lapte sd poatl transmite calitelite
sale prin descendentul s6u mascul viitoarelor genera{ii. Intr-adevdr, pritem ti
convingi ch aceste calitSli sint prezente, degi in stare latentd, in masculii fiecirei
generalii. La fel este gi cazul cocogului de luptl care poate transmite superiori-
tatea s&, ca vigoare gi curaj, derscendenlilor s5i masculi, prin descenden{a sa
femel5, iar la om se gtiese) c[ boli ca hidrocelul, ]imitate la sexul masculin, pot fi
transmise nepotului prin fiic5. Asemenea cazuri prezint5, dup5 cum am remir.c&t
fa inceputul acestui capitol, exemplele cele mai simple de reversiune, explica-
bile prin conceplia c5 anumite caractere comune bunicului gi nepotului der
acelagi sex sint prezente, degi in stare latentS, in pdrintele intermediar de
sex opus.
Dupd cum vorn vedea intr-un capitol viitor, problema caracterelor latente
este atit de important5, incit voi mai da un exemplu.Multe animale au partea
dreapt[ gi stingd a corpului dezvoltatd inegal. A$a este cazul binecunoscut al
pegtilor plali, la care o parte difer5 de cealaltd in grosime gi culoare, precum gi
nat asetnenea cazuri la zece feluri diferiLe de pislri. Se pare c[ Aristotel cunogtca bine modificarea dispoziliei
rnintale la gdini b[trlne. Cazul cdprioarelol femele care capirtl coarne e aritat Ia p. 513.
6zS Cottaoe Gardener,
1860, p. 37g.
sa1 Art de
laire eclore elc., Ll4g, vol. II, p. 8.
sol Sir I{. Ilolland, A,Iedical Noles and. Refleclions, edilia a III-a, 195b, p. 31.
 REVERSIUNEA 415

in_ceea ce privegte forma inotdtoarelor, iar in timpul cregterii tinerilor pegti, utr
ochi se sucegte in mod treptat de la partea inferioard spre cea supeiioar5 uo).
La majoritatea peptilor pla{i, partea sting[ e cea oarbd, la unii insd cba dreaptd,
degi uneori se dezvoltd in ambele cazuri pegti ,,reveni{i sau gregili", iir la
Platessa llesus partea superioarfl este fie cea dreaptS, fie cea stingf. La gaste-
ropode sau crustacee, partea dreaptd gi cea sting5 sint extrem de diierite.
Astfel, marea majoritate a speciilor sint dextre, cll rare; gi intimpl5toare rever-
siuni in dezvoltare, gi numai citeva sint in mod normalr-'senestre, insd anumite
specii de_,Bulimus gi multe Achati.nellae ot) sint tot atit de frecvent senestre ca gi
dextre. Voi da Lln caz analog din marele grup al articulatelor : La Verrucaui)
cele doui laturi sint atit de uimitor de diferite, incit fdrd o diseclie atentl este
extrem de greu de recunoscut por{iunile corespunzdtoare pe laturile opuse ale
corpultti. Faptul cd partea dreaptd sau cea stingi este aceea care suferd o modifi-
care atit de mare se pare c5 aparline hazardului. Cunosc o plant[ oa) la care floa-
rea se dezvoltd in mod inegal, dupfl cum e situatfl intr-o parte sau alta a axului.
in toate cazurile anterioa-re, intr-o perioad[ timpurie de cregtere, cele doud
pdr{i sint perfect simetrice. De cite ori insi o specie e susceptibil5 de a-gi dezvolta
mai mult una dintre cele doul p5r!i, putem deduce cd posibilitatea pentru o
asemenea dezvoltare exist5, degi in stare latent5, gi in partea nedezvoltati ; gi
cum o reversiune a dezvoltdrii apare citeodatfl la diverse specii de animale
aceast[ capacitate latentd este probabil foarte obignuit5.
Cele mai bune gi totugi cele mai simple exemple de caractere in stare la-
t9n![ sint poate acelea prezentate anterior, in care puii de gdind gi de porumbei
oblinuli din incrucigarea pdsdrilor de diferite culori sint la inceput de o culoare,
dar dupd un an sau doi ei capdtd pene de culoarea celuilalt perinte. in acest
caz, esfe evident cd tendinla spre o schimbare a penajului existd in stare latent[
la pui. La fel e cazul gi la unele soiuri de bovine fdrd coarne care la bdtrine{.e
dobindesc mici coarne. Bantamii albi gi negri de ras5 pur5, precum gi alte citeva
r?s9 de giini preiau uneori cu virsta penele rogii ale speciei parentale. Voi adduga
aici un caz oarecum diferit, care leagd intr-un mod remarcabil doui clase de
caractere latente. Dl Hewitt6a) avea o excelentd giind Bantam dungatd auriu,
de ras[ Sebright pi care, imbltrinind, s-a imboln[vit de ovare gi S]-a asumat
caractere masculine. La aceastd rasd, masculii se aseamdnd femelelor din toate
punctele de vedet'e, cu exceptia crestei, a bdrbiei, pintenilor gi instinctelor. Ar fi
fost deci de agteptat ca gdina bolnav5 sd dobindeascd numai acele caractere
mascule care sint proprii rasei; ea a dobindit ins5, in plus, pene in coadd bine
arcuite in formd de secerS, lungi de cel pulin 30 cD, un fel de $a de pene pe
spate gi gulerag pe git, podoabe care, dupd cum afirmd dl Hewitt, ,,ai fi fost
considerate ca odioase la aceastd rasd". Se gtie cI pis[rile Bantam de rasd

60,; Vezi Steenslrup

despre Obliquitg of Floundes, ln Annals and Mag. of .Nal. Ifisl., mai 1865, p. 361. In
Originea speciilor am redat in rezumat explicatia lui }Ialm asupra acestui curios fenomen.
ut) D.. E. von \Iartens, ln Annals and lltag. of Nat, Hist., martie 1866, p. 20g.
02) Darwin, Balanidae, Ray. Soc.,
1854, p.499; vezi de asemenea observatiile anexate asupra dezvoltlrii
tparent capricioase a membrelor toracice de pe partea dreapti gi stingd la crustaceele superioare.
83; Nlormodes ignea : Darrvin, Fertilization ol
Orchids, 1862, p. 251.
641 Journal of
Horticulture, iulie 1864, p. 38. Prin amabilitatea d-lui Tegetmeier am avut ocazia s5. examinez
aceste pene extrem de interesante.
-l Irl EREDITATEA

StbligirL 65) iSi au originea prin anul 1800, provenind din incrucigarea tinui
I3antanr obignuit cu o gdind de rasi polonez[, reincrucigat cu un Bantarn cu
coacl[ de girin[, rasa fiind seleclionatd cu grij5. Agadar, nu incape nici o indoialti
cit pc,nele in form[ de secer5 gi guleragul care au apdrut b5trlnei g[ini prove-
nr.riu fie Ce la glina de ras[ polonezS, fie de la Bantamul comttn. Vedem astfe]
cir la accast[ g[ini se gdseau in stare latentd nu numai anumite caractere mas-
c'uline proprii Bantamilor de ras5 Sebright, dar gi alte caractere masculine
plovenife de la primii str[mogi ai rasei, indep[rtali cu peste 60 de ani ; caracterc
le lente gzita de a se dezvolta de indatd ce gdinii i s-au imbolndvit ovarele.
Din aceste cibeva cazuri trebuie admis c[ anumite caractere, insugiri gi
instiircte pot exisl,a latent intr-un individ sau chiar intr-o succesiune de indivizi.
firr'l ca si putem detecta prezenla lor nici prin cel mai neinsemnat indiciu.
ALrr nci cind se incrucig eaz\, gdini, porumbei sau bovine de diferite culori, iar
clescrrnden[ii lor igi schimbd culoarea pe misur[ ce imbdtrinesc, sau cind porllm-
JrelLrl LurbiL caplt[ dupd a treia ndpirlire colereta caracteristic[, sau cind Ban-
Lanrii de rasi puri ipi asum5 parlial penajul rogu al prototipului lor, putem fi
siguri cir la exemplarul respectiv aceste calitdli erau prezente de la inceput in
sLare latenL[, tot astfel cum caracterele fluturelui sint prezente in omid[.
Dac[ aceste animale ar fi produs descenden[i inainte de a cdpita cu virsta noilcr
lor caracterc:, nimic nu e mai probabil decit cd ei ar fi transmis aceste caractere
unora din descendentii lor, care in acest caz ar fi primit in aparenf[ asemenea
caracLere de la l:u nicii lor sau de la progenitorii mai indep5rta{i. Am fi avu t
zrlunci rin cl\z de reversiune, adicd de reaparilie la copil a unui caractet'strii-
lnogesc, de fapt prezent in pirrinte, degi in stare complet latentd in timpul tine-
lt:fii acestnia. Astfel, pntem conchide linigtili cd aceasta se intimpld in caztil
triLuror rctelsiunilor la descendenli oricit de lndepdrtali.
Aceastl conceplie a latenlei in fiecare genera[ie a tnturor caracterelor
care apar prin rever.siune este de asemenea int[rit5 prin insdgi prezen[a lor,
in u nele cazuri nnmai in timpul primei tinere[i, salr prin aparilia lor mai
frecvent[ gi rnai clari la aceast5 virstd decit in timpul maturitdtii. Am vizut
c[ acesta este adeseori cazul cll dungile de pe picioarele gi felele mai multor
specii de cabaline. Iepurele de Himalaia produce citeodatH, prin incrucigare,
clescendenli care se reintorc la rasa parentalS cenugiu-arginlie gi am mai r'5zttt
c[ la animale de rasd pur[ in prima tinerete reapare Lrneori blana cenugie cles-
chis. Putcrm fi siguri c[ pisicile negre vor prodrtce ciLeodat[, prin reversittne,
pisici l"igrzrte, iar pe pui negri de pisic5, cu un pedigriuffi) cunoscut ca pur de mult
tirnp, \,or i:lpirea aproape intotdeauna urme slabe de dungi, care dispar ulte-
rior. Bovinc fair[ coarr]e, de ras[ Suffolk, vor produce ciLeodati, prin ret'ersiune,
arrirnale cornule, iarYouatt0z) afirmd cX chiar la indivizi f.drd coarne ,,se poate
des simli, la o virstd fraged5, rudimentul unui corn".
Flri indoial[ c[ la prima vedere s-ar pdrea extrem de improbabil ca Ia
fiecare cal al fiecfrei generatii s[ existe o capacitate gi o tendin{[ latenti de a
produce dungi, cu t.oate cI acestea pot s[ nu apard niciodat[ intr-o mie de
65,; Tegetmeier, The Poultrg Book,1B66, p. 241.
66.; Carol Yogt, Lectures on men, traducerea englezi, 1864, p. 411.
87) On Cattle, p. 774.
 REVERSIUNEA 477

generatii ; ca ia fiecare porumbel alb, negru sau de alt[ culoare, care gi-a putu L
transmite culoarea proprie timp de secole, s[ existe o capacitate latentl ]a
penaj de a deveni albastru pi de a fi marcat clr anumite dungi caracteristice;
ca la fiecare copil dintr-o familie cu gase degete, sd existe Capacitatea de a
produce un deget suplimentar ; $i la fel gi in alte cazuri. Cu toafe acesteao este
tot atit de probabil ca Lrn organ inutil gi rudimentar sau chiar numai o tendinli
de a produce un organ rudimentar s[ se mogteneascd in clecursul a milioane de
generalii, dupd cum se gtie cd poate fi cazul la o mullime de organisme. De
asemenea, este tot atit de probabil ca, in cursul a 1 000 de generalii, fiecare
porc domestic s[-gi fi menlinut capacitatea gi tendin{a de a-gi dezvolta, in condilii
prielnice, col{i mari, sau ca tindrul vilel s5-gi fi menlinut timp de un numdr
indefinit de generalii dinlii incisivi rudimentari care nu stribat niciodati
prin gingii.
_ La sfjrgitul capitolului urmdtor voi da Lrn rezunrat al celor trei capitole pre-
cedente. Cum ins[ aici s-a insistat in special asupra unor cazuri izolaLe gi eAiti-
caLoare de reversiune, ag dori s[-l pun in gardd pe cititor impotriva presupunerii
cd reversiunea se datorepte Llnor combinalii de imprejurdri rare sau accidentale.
Atunci cind Lln caracter pierdut timp de sute de generalii reapare pe nea$teplate
nu e nici o indoial5 c[ o asemenea combina{ie trebuie s[ fi avut ]oc. Insd rever-
siuni la_ generaliile imediat precedente pot fi observate in mod constant, ccl
pulin la descendenlii celor mai multe impreundri. Acesta e Lrn fapt recunoscnt
in mod ttniversal in cazul hibrizilor gi al metigilor, dar s-a recunoscut numai
din diferen{a inLrc formele impreunate, fdcind ugor de detectat asemlnarea des-
cendentttltti ctt bunicii sau cu strdbunii mai indepdrtali. La anumite boli, rever-
siunea este de asemenea, dupi curn a ar[tat dl Sedgr,vick, o regul5 aproape
invariabil5. Trebuie deci sd conchidem cI o tendinld spre aceasti form5 speciatX
de transmitere constituie o parte integrantfl a legii generalc a eredit5!1i.

\'IoxsrnuoztrAll. Oricile poate fi de acord c[ un mar.e numdr de excres-

cenle monstruoase gi de anomalii mai pulin importante se datoresc unei intre-
rtiperi a dezvoltdrii, adicl persistenlei unei condilii embrionare. I\{ulte mons-
truozit5li nu pot fi insd explicate in acest fcl ; deoarece anumite pdrli din care
nici o urm[ uu poate fi detectatd in embrion, dar care apar uneori la alli repre-
zenbanli din aceeagi clasd de animale, pot fi cu drept cuvint atribuite reversiunii.
In cartea mea Descent of Man (edilia a II-a, cap. I), am tratat acest subiect pe
cit posibil de complet gi nu voi mai reveni aici asupra lui.
Atunci cind florile care au in mod normal o structurd neregulatl devin
regulate sau pelorice, modificarea este in general consideratd de botanigti ca o
inapoiere la slarea primitivd. insd dr. Maxrvell Masterrut), care a expus acesL
subiect attL de bine, observi cd atunci cind, de exemplu, toate sepalele unui
Tropaeolum devin verzi pi de aceeapi form5, in loc de a fi colorate gi una din
ele prelungiLir intr-un pinten, sau cind toate petalele unei Linaria devin simple
68,) A'ttlurct Ilistora
Ret,ieut, aprilie 1863, p.258. \'czi de asemenca conferinla sa.RogaI Institution, martie
16, 1860. l)esprc acelaqi subiect vczi lloquin'fandon, Eldments de Tdratologie,784l, p. 184, 352. Dr. f'eyritsch a
adunat un mare numi.r cle cazuli foarte inLeresante, Sitzber. der kdniglichen Akad.emie d"er Wissenschalt,
vol. LX, Viena, ;i in special vol. LX\|I, 1872, p. 7'25.

27 - c.2662
.i 1B EREDITATEA

$i regulate, asemenea cazuri se pot datora numai unei opriri_ in dezvoltare ;

d.oai..e la aceste flori, in stadiul cel mai timpuriu toate organele sint simetrice
gi dac[ ar fi oprite in acest stadiu de cregtere, ele nu ar deveni neregulate. Dacd
iotugi oprirea ar avea loc intr-un stadiu Si mai timpuriu de d.ezvoltare, rezul'
tatui ar fi un simplu smoc de frunzeverzigi nimeni nu ar numi aceasta tln caz
de reversiune. Dr. Masters caracterizeazf,primele cazuri la care s-a referit drept
o pelorie adevlrat5; alte cazvri, in care toate pdrlile corespunzilLoare dobin-
deic o neregularitate similar[, ca atunci cind toate petalele unei flori de Li.naria
iau forma d" pinteni, le consider[ drept pelorie neregulatd. Nu avem nici un
drept de a atribui aceste ultime cazuri reversiunii pind ce nu se va dovedi ci
forma parenlal[, cle exemplu a genului Ltnari"a, avea toate petalele in formi de
pinteni; deoarece o posibilitate de acest fel ar putea rezulta din extinderea unei
itructuri anormale, in conformital-e cu legea p5rlilor omologe care tind sd va-
rieze in mod similar gi care va fi discutatfl inbr-un capitol urmdtor. Dar ctlm
ambele f orme de pelorie apar frecvent pe acelapi exemplar de Li"nari.aon), ele
slnt probabil intr-o oarecare rela{ie strins[ una cu alta. Pe baza conc_epliei _cd
peloria reprezinth numai rezultaLul unei opriri in dezvoltare este greu de in[eles
cum un organ oprit intr-un stadiu foarte timpuriu al cre$l.erii poatg atinge
deplina sa perfec!1e funclional5, sau culn o petald, preslrput? n.fi astfel opritd'
ar dobindi iulorile sale strdluciLoare gi ar servi drept invelig florii, sau o stamind
ar produce astfel polen eficient. $i totugi aceasta se intimpl4 .t flori pelorice.
C[ pelorismul nu se datoregte unei simple variabilit5li intimpldtoare, ci fie unei
opriri in dezvoltare, fie reversiunii e un fapt pe care-l putem deduce dintr-o
obr.rrru{ie a lui Ch. Nlorrento), in sensul cd unele familii care au flori neregulate
,,revin deseori prin aceste cregteri monstruoase la forma regulatd, in timp ce
niciodatd nu vedem ca la vreo floare regulat5 si se produc5, structura unei flori
neregulate".
Dupd cu m se vede din urmdtorul caz interesant, unele flori au devenit,
prin reiersiune aproape sigur, mai mult sau mai pu[in pelorice. Corgdali.s
iuberosa tipicd are una din cele dou5 nectarii necoloratd, lipsitd de nectar pi
numai pe jum5tate din dimensiunea celeilalte, deci, intr-o anumit5 mdsur[,
in stare rudimentar[ ; pistilul e incovoiat spre glanda perfect[, iar inveligul
format din petalele interioare se indepdrteazd, de pistil gi stamind numai intr-o
singurd direltrie, in a$a fel incit atunci cind o albin[ suge nectaria perfect[,
stigmatul pi siamina s5 fie expuse pi sd se frece de corpul insectei. La mai multe
genuri inrudite indeaproape, ca la Dielgtra etc., exist[ doud nectarii perfecte,
ambele P[rti, jupl g.um albina
firtitrt este drept gi invelilul se indep5rteazd, demulte
iug. din una dintre nectarii. Am examinat mai flori de Corgdalis t.uberosa,
-care
la ambele nectarii erau egal de dezvoltate gi conlineau nectar. Aici vedem
numai redezvoltarea unui organ parlial avortat ; dar prin aceastfl redezvoltare,
pistilul devine drept, iar inveligul se indep drteazl. in ambele direclii, astfel c5
aceste flori au doblndit stnrctura perfectl attt de bine adaptatd pentru acliunea
insectelor la Di"elgtra gi la rudele sale. Nu putem atribui aceste modificdri
6e) Verlot, Des Varidtis, 1865, p. 89 ; Nauctin, Nouueles Archiues du Musium, vol. I, p. 137.
zo; In discutia sa despre anumite Calceolarii pelorice curioase, citati ln Journal of Horticulture,24 februarie
1863, p. 152.
 REVERSlUNEA 419

coadaptate nici intimpldrii gi nici variabilit5tii corelative; trebuie s[ le atri-

buim reversiu nii la o stare primordial5 a speciei.
trlorile pelorice de P elargoni.um au cele cinci petale asem[ndtoare din
toate punctele de vedere gi sint lipsite de nectarii, ?$? incit ele seamdn[ cu
florile simetrice ale genului indeaproape inrudit, Geranium. Dar staminele
alterne sint uneori lipsite de antere, filamentele scurtate riminind ca rudi-
mente; gi in aceastd privin!5 florile seamdnd cu florile simetrice ale genului
Erodtum, de asemenea indeaproape inrudit. In consecin!il, putem s[ cons-iderdm
florile pelorice de P elargontum ca fiind revenite la vreo f ormd primordial5,
care ar fi strdmogul celor trei genuri inrudite : Pelargoni.um, Gerani.um $i Erodi.um.
La forma peloricd a speciei Anti.rrhf.num maius, denumitd pe drept cuvint
,,minun€&", florile tubulare pi alungite difer[ uimitor de acelea ale gurii-leului
obignuite; caliciul gi gura corolei constau din gase lobi egali gi includ gase sta-
mine egale, in loc de patru inegale. Una dintre cele douh stamine suplimentare
este evident f ormat[ din dezvoltarea unei papile microscopic de micd, care
poate fi g5sitd la baza buzet superioare a florii de gura-leului conrunS, la toate
cele 19 plante examinate de mine. Faptul c[ aceastl papil5 este un ru diment
al unei stamine a fost bine demonstrat prin diferitele grade de dezvoltare la
plantele provenite din incrucigare intre gura-leului comund gi cea peloricd.
De asemenea, un Galeobdolon luleum peloric care cregtea in grddina mea avea
cinci petale egale, toate dungate ca gi buza inferioard a florilor normale, gi
con[inea cinci stamine egale in loc de patru inegale. Dl R. Keeley, care mi-a
trimis aceast5 plant5, m-a informat insfl c5. floiile diferi foarte mult, avind
corola cu patm pinfl la pase lobi gi trei pin[ la gase staminett). Cum ins5 membrii
acestor douh mari familii de care aparlin genurile A nti.rrhtnum gi Galeobdolon
au flori in mod normal pentamere, cu unele pdrli confluente gi altele suprimate,
in nici unul drn cazuri nu ar trebui sd considerdm cea de-a $asea staminfl gi al
gaselea lob al corolei ca datorindu-se reversiunii, tot astfel dup[ cllnl nu putem
sd considerdm ca atare petalele suplimentare ale florilor dr-rble din aceste
doud familii. Cazul este insl diferit cu cea de-a cincea stamind de la gura-leului
peloric[, produsd de redezvoltarea unui rudiment intotdeauna prezent gi care,
in ceea ce privegte staminele, ne aratd probabil starea florii in vreo epocd str5-
veche. Este de asemenea greu de crezut ci celelalte patru stamine gi petale ar
fi putut ajunge la perfeclia deplin5 ca structur5, culoare gi funcliune, dupl o
oprire in dezvoltare la o virsti embrionarfl foarte fraged5, daci aceste organe
nll ar fi trecttt in mod normal, in vreo perioadd anterioarS, printr-un cich-r
similar de cregtere. in consecinld, imi pare probabil ca strdmoguf genulu i Anttr-
rhi.num sd fi avut intr-o epocd indepdrtatd cinci stamine gi sI fi fdcut flori
asemdnitoare intr-o oarecare m[sur[ cu acelea produse astd,zi de forma pelo-
ric5. Concluzia cd peloria nu reprezintd o simpl5 monstru ozitate, independent
de existenla vreunei forme anLerioare a speciei, e intdrit5 de faptul cd aceast[
strtrcturfl este deseori puternic ereditard, a$a cum este cazul la Antirrhinum gi
Glori.ni.a pelorice gi uneori la Corgdalis solidaTz) peloricd.

?11 Pcntru alte cazuri de

;asc diviziuni la florile pelorice ale Labiatelor gi Scrophulariaceelor, vezi Nloquin-
Tandon, Tiratologie, p. 192.
7r) Godron, reLiplrit <Iin XI{moires de I'Acaddmie de Stanislas, 1868.
 I]REDI'fA'fEA

in sfirgit, trebuie s[ mai adaug c[ s-aLI inregistrat multe cazLrrl de flori

cale in general nu sint considerate ca pclorice, dar la care annrnite organe s-alt
innnrllit anormal. Deoarece o inmullire a organelor nu poate fi considera L[
ca o oprire in dezvoltare gi nici ca datorindu-se redezvoltdrii de rudimente,
pentru cd nu existS. astfel de nrciimente, gi cunt aceste pirti suplimentare pu n
ltlanta in leg[Lurir mai apropiat[ cu ruclele ei naturale, ele ar trebtti s5 fie consi-
clerate ca reversiuni la o sfare primordial[.
Aceste citeva fapte ne arati inLr-un mod interesant cit cle intim sint legate
intre ele anumite st[ri anormale, gi anulr]e : opriri din dezr.oltare care fac ca
anumite organe s[ devin[ rudimentare sall s5, fie complet suprimate; redezvol-
talea unor organe, astdzi in stare mai mult sau mai pulin rudimentar[; reapari-
tia de organe din care nu poate fi detectatd nici o urm5. In cazul animalelor,
la acestca se rnai poate adduga prezenla in tinerele gi dispari[ia ulterioari a
anurnitor caractere, care uneori sint mentinute toat[ viala. Unii naturaligti
privesc toate aceste structuri anolrnale ca o revenire la sLarea ideald a grupului
c[ruia aparline fiinla afectatii ; e greu ins[ de conceput ce vor s[ in{eleagA prin
aceastfl expresie. Alti naturaligti sus!in, cu mai rnulL[ probabilitate gi clarvi-
ziune, c[ trdsdtura comlln[ a celor citeva cazuri de mai sus este o revenire efec-
tivii, de*si parlialfl, la structnra sLr[bunului ancestral al grupului. Dac[ acest
punct de vedere e corect, trebuie s[ credem c[ un foarte mare trumdr de carac-
tere susceptibile cle evolulie stau ascunse in fiecare organism. Ar fi ins[ o gre-
,seal5 de a prcsupllne ci numirul e tot atit de nlare la toate fiinlele. $Lim, de
exemplu, cI plante din rnai mulLe ordine devin ciLeodatl pelorice. S-au observat
ins[ mtrlL mai multe cazuri la Labtatae gi la Suophulartaceae decit la oricare
alt ordin ; pi numai in gcnul Linuria din Suophulariat:eae, nu mai pulin de 13
specii au fost derscrise ca fiind in aceast[ situatiett). Cu aceast[ conccplie astlpra
naturii florilor pelorice gi linind seama de anumite monstru oziLd\i ln regnul
animal, trebuie s[ conchidem cd str[mogii majoritdlii plantelor gi animalelor
au l5sat aslrpra germenilor descendenlilor lor o amprentS" capabil[ de redezvol-
tare, cu toate czi de alunci acegtia au fost profund modificali.
Germenul fecundat al unui animal strperior supus nnei serii atlt de vaste
cle modificSri, de la celula germinald gi pin[ la b[trinele, agitat conLinuu de
ceea ce QLratrefages ntimegte atit de bine,,le tottrbillon vital", reprezintd poate
obiecLril cel mai nrinunat al naturii. Este probabil c[ nu exist[ nici Lln fel de
modificare care sd afecteze unnl dintre pdrinli gi care s[ nu lase entbrionului
o amprent[ oarecare. Dar dupf doctrina reversiunii, aga cum e prezentatd in
acest capitol, embrionul devine un obiect cu mult mai minunat. Intr-adet'[r,
pe lingd modific5rile vizibile pe care le sufer[, trebuie sd ct'edem cI embrionul
ctiprinde caractere invizibile, proprii anrbelor sexe, atit p5rlii drepte, ciL gi
celei sLingi ale corpnlni gi totodat[ proprii unei linii lungi cle strdbuni masculi
qi femeli, indep[rtali cu sute gi chiar cu mii de gencralii de timpurile prezente.
$i aceste caractere, ca gi literele scrise pe lrirtie cu cerneal5 inr,'izibil5, sint gata
s[ se clezvolLe ori de cite ori organismul e tulburat de anumite condilii cunoscute
sau necllnoscute.
73.,; Iloquin-'fandon, Tdratologie, y. 180.
 CAPITOLUL aI XIV-Iea

EREDITATEA (continuare) : C0I\STANTA CARACTERULU.

DOMII{AIITA. LIMITAREA Priil\ SEX. OORESP0I{DEr\TA VIRSTEI

Constan[a caracterttltti nu pare sd. fie dutoritit uechimii ereditdlii.

- Dominanla
transmisiunii. caracterclor Ia indiuizi clin aceea;i. familie, Ia rqse ;i specii incruci;ate, dese-
ori mai puternicdla ttnul clin sene dcctt la celdlalt, iar uneori datoritd aceluicL;i caracter,
prezent ;i uizibil Ie o rusit gi latent lct cealaltd.
- Ereditutea limitatd prin ser.- Caractere
noi dobindite de animalele noastre domesticite, deseori lransntise numai Ia un singur sefi, uneori
pierdute de un singur set.
- Ereditatea la perioade corespLtrtzd.toare ale uielii. - Impor-
tania acestui principitt in embriologie; a;a cum se manifesld la animalele domesticite; a;a
cum se aratd Ia aparilia ;i disparilia bolilor eretlitare; uneori suruenind mai deureme la
copil dectt Ia pd.rinte. - Rezumatul celor trei cupitole precedente.

In ultimele doui capitole s-au discutat natlrra $i forla ereditetii, circum-

stan{ele care se interplln forlei sale, precllm gi tendinla la reversiune, cu multele
gi remarcabilele sale contingente. In capitolul de fa!5 vor fi tratate, pe cit de
larg imi vor permite materialele, alte citcva fenomene inrudite.

CONSTANTA CARACTERULUI

Exist5 o credin![ generald printre cresc[torii cle animale, dupd care, cu

cit un caracter a fost transmis de o rasfl timp mai indelungat, cu atit mai complet
va continua sA fie transmis. Nu doresc sA contest veracitatea presupunerii ce
ereditatea cigtig5 in for!5 nlrrrlai priltr-o continuitate indelungatd, insd md
indoiesc dac5 aceasta se poabe dovedi. Intr-un anllmit sens, aceast[ presupllnere
nu reprezintd nimic mai mlrlt clecit ceva de la sine in{eles. Intr-adev5i dac5
nn caracter oal'ecare a rdmas constant timp de mai multe generatii, este pro-
babil cd la fel se va intimpla pi mai departe, in cazul cind condiliile de via!5
rdmin aceleagi. De asemenea, dacd urmflrind imbundt5lirea unei rase se urm[-
re$te un timp oarecare excluderea tuturor indivizilor inferiori, evident ce rasa
122 EREDITATEA

\-a tinde sd devind mai pur[, deoarece timp de mai multe genera{ii nu a fost
incrncigatS. cu vreun animal de calitate inferioar5. Am vdzut mai lnainte, fdr[
a fi insi in m[surd sI ghsim gi vreo canzd, a fenomenului, c5, atunci cind apare
rtn caracter nou, uneori el este constant de la inceput, alteori fluctueaz6, mult,
iar alteori nu poate fi de loc transmis. Acelagi lucru se intimpl5 gi cu totalitatea
nricilor deosebiri care caracterizeazd o nouh varietate, unele dintre ele trans-
rnilindu-se de la inceput mult mai fidel decit altele. Chiar la plantele care se
inmullesc prin bulhi, butagi etc., care, intr-un fel, pot fi considerate ca fdcind
parte din acelagi individ, se gtie prea bine c[ anumite varietdli relin gi transmit
prin generalii vegetative succesive mult mai fidel decit altele caracterele nou
doblndite. In nici unul dintre aceste cazuri gi nici in cele urm5toare nu pare s[
existe vreo relalie intre forla cll care Lln caracter este transmis gi timput in
care s-a transmis. Unele variet5li albd gi galbend gi varietatea
- ca zambila
alb[ de Lathgrus - igi transmit culorile mai fidel decit variet[lile care gi-au
menlinut culoarea natural5. In familia irlandezfl menlionatd in capitolul al
XII-lea, coloritul particular in trei culori al ochilor a fost transmis mult mai
fidel declt oricare culoare obignuit5. Oile de ras[ Ancona gi Mauchamp, precum
gi vitele ,,niata", care sint toate rase relativ rccente, prezint5 forle eieditare
remarcabil de puternice. Se mai pot cita mrilte cazuri similare.
Dat fiind c5 toate animalele domesticite gi plantele de culturd au fost
slrptrse varialiei, degi ele descind din forme primitivesdlbatice,care fdrl indoial5
cil iSi rnenlinuser[ acelapi caracter dintr-o epoc[ foarte indeplrtat5, ne d5m
seAma cd aproape nici ttn grad de vechime nu poate asigura transmiterea abso-
Itrt ptrr[ a unui caracter. I)e altfel, in acest caz se poate spune cd modificdrile
condiliilor de vialri sint cele care determin5 anumite schimb[ri, gi nu cd forla
eredit[lii dd gre$, ins[ in fiecare caz de insucces trebuie sd fi intervenit vreo
canzd. oarecare, internd sau extern[. Se va constata in general cd organele sau
pdrlile care au variat la organismele animalelor noastre domesticite sau care
continud lnc5 sd varieze, adicd acelea care nu reugesc s5-gi menlind starea lor
anterioar[, sint cele care difer5 gi la speciile naturale ale genului respectiv.
Deoat'ece, conform teoriei descendenlei cu modificlri, speciile aceluiagi gen au
fost modificate din momentul desprinderii lor din strdmogul comun, urmeaz[
c5 au variat tocmai caracterele prin care speciile difer[ una de alta, pe cind alte
pdrli ale organizaliei au rdmas neschimbate. $i s-ar putea deduce cd tocmai
aceste caractere variaz5 acum, in condiliile vielii domestice, sau c[ ele nu sint
mogtenite din cauza mai micii lor vechimi. In stare naturald, varialia pare sH
fie ins[ intr-o oarecare legdtur[ strinsd cu condiliile de viald modificate, iar
caracterele care au variat deja in asemenea condi{ii ar fi fost apte sd r.arieze in
cazul schimhdrilor gi mai mari survenite prin domesticire, independent de
vechimea lor mai mare sau mai micd.
_ Constanla caracterului sau forla eredit5lii a fost deseori apreciatd dupd
dominanta anumitor caractere la descenden[ii incruciga{i rezulta{i din rase
distincte. Aici intervine insd dominanla in transmitere, iar aceasta, dupd cum
vom vedea indat5, este cu totul altceva decit for{a sau sldbiciunea ereditelii';.
1) Vezi Youatt, OnCaile, p.92,69,78,88, 163 gi Youatt, On Sheep,p.325, De asemenea, Dr. Lucas, L'Hird-
ditC naturelle, vol. II, p. 310.
 CONSTAN]'A CARACTERULUI 423

S-a observat deseori ch rasele de animale care locniesc in {dri sdlbatice gi mun-
toase nu pot fi modificate in mod stabil de cltre rasele noastre imbundt5tite;
pi cum acestea din urmd sint de origine recentd, s-& crezut cd vechimea mai
rnare a raselor mai sdlbatice a fost cauza rezistenlei lor la ameliorarea prin
incrucigare; insi aceastd rezisten!5 este mai probabil cd se datoregte stmcfurii
gi constituliei lor, ele fiind mai bine adaptate condiliilor inconjurfitoare. S-a
constatat ci atunci cind plantele sint supuse pentru prima oard culturii, ele iSi
transmit caracterele fidel, adic[ nu variazil timp de citeva generalii, ceea ce
s-a atribuit caracterelor sLr[mogegti puternic moptenite. Dar cu tot atita pro-
babilitate, dacd nlr chiar cu mai mult5, aceasta poate fi consecinla conditriilor
modificate de viald, care necesitd un timp indelungat pentru acliunea lor
crtmulativS. Cu toate aceste consideratii, ar fi poate pripit de a se nega c5, cu
clt slnt transmise timp mai indelungat, cu atlt caracterele devin mai puternic
fixate. Eu cred insi cd problema se reduce la urmhtoarele : orice fel de carac-
Lere, noi sau vechi, tind s[ fie mogtenite, iar acelea care au rezistat deja tuturor
influenlelor potrivnice gi au fost transmise fidel vor continua in general sd
reziste $i, in consecin{H, s5 fie fidel mogtenite.

DOMTNAI{TA lX r:nIN.SMTTEREA CARACTERUTTUT

Atu nci cind se incrucig eazd indivizi aparlinind aceleiagi familii, dar sufi-
cient de deosebiti pentru a fi recunoscu{i, sau clnd se incrucigeazd doul rase sau
specii cu caractere bine marcate, rezultatul obignuit, dupd cum s-a arltat in
capitolul precedent, este cI in prima generalie descenden[ii sint fie intermediari
intre pdrinlii lor, fie asemdn5tori cu unul dintre pdrinli printr-o anumit[ parte
gi cu celilalt pdrinte prin alta. Aceasta nu constituie insl citugi de pu{in o lege
invariabili, pentru cd s-a constatat in multe cazuri c5 anumili indivizi, rase gi
specii domini ln transmiterea asemdndrii lor. Acest subiect excelent tratat de
Prosper Lucas 2) devine insl extrem de complex prin faptul c[ dominanla in
transmiterea caracterelor este uneori egal6 la ambele sexe, iar alteori mai puter-
nicd la un sex decit la celilalt; se mai complicd de asemenea prin prezen[a
caracterelor sexuale secundare, care fac dificil5 comparalia raselor incrucigate
cu pdrinlii lor.
S-ar pdrea ci in anumite familii Lrn anumit str5mog (Si dupd el allii din
aceeagi familie) au avut o mare forld ln a-gi transmite asem5narea pe linie b5r-
bdteasc5. Altfel nu putem inlelege cum aceleagi trfls5turi au putut fi transmise
atit de des, dup[ c5s[torii cu atitea femei, ca in cazul impilralilor Austriei $i,
dupd Niehuhr, acelagi a fost caztrl calit5lilor intelectuale la anumite familii
romanes). Se credea) ci renumitul taur Favorit ar fi avnt o influenli dominant5
asupra rasei cu coarne scurte. La caii de curse de rasd englezeasc5 s-a remarcat
de asemeneas) ci annmite iepe au transmis, in general, propriul lor caracter,
in timp ce alte iepe de singe tot atit de pur au permis sI domine caracterul
2) L'Hirddttt nctturelle, vol. lI, p. Lt2-720.
3,) Sir H. Holland, Chapters on mental Phgsiologg, L852, p. 23-1.
47 Gart{ener's Chronicle, 1860, p. 270.
u) Ol X. FI. Smith, Obseruations on Breeding, ciLat ln Encgclop, ol Rural Sporls, p.278,
 EREDITATEA

tatilui. Dup[ cum am aflat de la dl C. M. Brown, un renumit ogar negru numit

Becllamite,,avea toli puii shi in mod invariabil de culoare neagr5, oricare ar fi
fost culoarea cdlelei", insd acest Bedlamite ,,avusese o dominan![ a culorii
ncere in slngele s5.u, atit din partea tatllui, cit $i a marnei".
Adevdrul principiului dominanlei reiese nrai clar atunci cind sint incruci-,
gate rase distincte. Este in general recunoscut c[ rasa amelioratl Short-horns *)
clegi relativ recent5, posed[ totugi o puternic[ capacitate de a-pi imprima asemd-
narea asllpra ttttttror celorlalte rase, gi in special datoriti acestei capacit5li
rasa este atit de prelrritd la exporto). Godine a ardtat cazul curios al unui ber-
bec dintr-o rasit de oi de Ia Capul Bunei-Speran{e asemdndtoare cu caprele,
care, fiind incruciSat cu oi din 12 alte rase, a prochrs clescendenli care apioupe
c[ nLl se puteatt distinge de el irrsugi. Insi atunci cind dou5. dintre acbste ^oi
jumirtate singe att fost imperecheate cu un berbec de rasd merinos, ele au proclus
miei asem[nltori rasei merinos. Girou de Bnzareingues?) a constatat cd -atunci
cind oile din dor-r[ rase franluzegti erau inclucigate in curs de mai multe generalii
stlccesit'e ctl berbeci de rasd merinos, fetnelele uneia dintre rase pierdeau .nrul-
terul mult mai u$or decit femelele celeilalte rase. Str-rrm gi Girou au citat cazuri
3na_loge la alLe rase de oi gi bovine, la care dominanla se transmitea nrin partea
b[rblleasc[. Am fost asigr-rrat insd, dintr-o sursd demn5 de increclere, cd atunci
cind in America de Sud vitele,,niata" sinb incrucigate cu vite comune, dominanla
e totugi mai puternicl prin linia ferneli, cu toate c[ rasa ,,niata" e dominanii
indiferenb dac[ sint u Llliza\i masculi sau femele. Pisicile ,,Nlanx" sint fird coadl
5i au picioarel. posterioare lungi. l)-nil \Vilson a incrucigat un cotoi din aceastd
rasd cu pisici comune gi din 23 de pui 17 erau lipsili de cozi; clnd insfl o femel5
,,N{anx" a fost incrucigafd cu cotoi comuni, toli puii aveau cozi, cle.si in general
acestea erau scurte gi imperfecte 8).
Fdcind incrucig5ri reciproce intre porumbei gugali gi rotali, rasa gugatfi
pdrea s[ domine asupra celei rotatc, prin ambele sexe. Aceasta ins[ se clatoregte,
probabil, mai cttt'ind slabei capaciteti fide transmitere ereditarf] la rota{i decit
vrennei neobignuit de puternice capacit[li la u-uga{i, pentru cd -am obseivat cd
barbii alt de asemenea dominan!5 asupra rota{ilor. Se pare c5 sl[biciLrnea in
transmitere Ia rotali este gencral5 e), cu toate c[ resa este foarte veche. Am
obsen'aL insir o excep{ie la aceastd regul[, gi anrrme la o lncrucigare intre un
porumbel rotat 5i unul ririto.. Cel rnai curioi caz d,e slabii capacitate la ambele
sexe cunoscut de nline e acela al porumbelului tambur. AceastX ras[ este bine-
cunoscutl de cel pulin 130 de ani gi se reproduce absolut pur5, clupd cum am
fost asigrrrat de acei care au crescut timp indelungat mulfe asemenea pdsdri;
ea se caracterizeazra printr-un plmdtuf de pene neobignuit deasupra ciocului,
printr-un mo! pe cap, un gungurit absolut diferit de al oricirei alte rase gi prin
picioare puternic penate. Am imperecheat ambele sexe ale acestei rule^ cu
porllmbei tulbili din doud subrase, clr jucdtori-migdalii, cu pdtrali gi cu romapi,

') Cu coarne scurte (l/. lrad.).

6) Cit.nt de Rronn, Gescltichte d.er Natur, vol. II, p. L70, \rezi
Sturm, lJber Rassen, 1g25, p. 104 -102.
Fenlru viLele niata, ve-zi Journal of Researchesr l84b, p. 146.
7; Lrrcas, L'Ildritlitd naturelle, vol. II, p. 7L2.
8) Dl Orlon, phgsiologg of Breerling, 1g55, p. 9.
e; Boitard et Colbi6, Les pigeons, 1824, p. 224.
 DOI\{INANTA IN TRANSATITERE 425

oblinind mulli metigi pe care i-am reincrucigat ; degi mo{ul gi picioarele penate,
au fost mogtenite (cum e in general caztrl la majoritatea raselor), tu am r'5zut
nicioclatd t'reo urmd de pdm[tuf deasupra ciocului gi nici n-am auzit gungurittrl
caracteristic al tantbuntlui. Boitard gi Corbie'o) afirmd cd acesta este rezultatul
invariabil al incrucip[rii porllmbeilor tamburi cu alte rase. Cu toate acestea,
Neumeistet") declar'fl cir in Germania, degi foarte rar, au fost oblinuli metigi
care erau prcvizu{i cu plrnlluf gi care aveau gunguritul caracteristic tambnnr-
lui. O perechc din acegLi metigi cu plmirtuf pe cal'e i-am irnportat nu au gungulit
insd niciodatir in acest fel. Ill Brent afirmi") cir clescenclenti lncmcigali ai
ttntti porttn-rbel tambur all fost incnrciga!i in curs cle trei genc.ralii cu porurnbei
tamburi, pinir ce metigii aveau 7 lB din acesb singe in vinele lor, dar cu toate aces-
tea pdnid,tuful de cleasul;ra ciocului nn a apdmt. Pdntltuful a aphrut la a patra
genet'a[ie, clar clegi pls[i'ile avcau de acum 15116 singe de tambur. tot nu aveau
gunguritul acestuia. Acest caz aratzi clar marea diferenll clintre erediLate gi
domirtant[ ; cleoarece, aici este vorba cle o rasi veche, bine stabilizatd, care iEi
transmite lidel curacte'rele, dar care prin incruci$area cu oricare altl ras[ pre-
zinLil cea mai slab[ capaciLate de transmitere a celor clouri calitir!i caracteristice
principale ale sale.
Voi mai da inc[ Lrn caz Ia gdini gi ponrnrbei, care si demonstreze capaci-
tatea de transmitere slabd salr viguroasd a aceluiagi caracter cfltre descenden [ii
incruciga'pi. Rasa de gdini mitlsoase *) reproduce ficlel gi existd motive de a
crecle cd este o rasei foarte veche. Cind am Crescut insh un mare num[r de metigi
dintr-o glinil rndtlsoas[ gi un coco$ spaniol, nici unnl nu a prezentat mdcar o
urnr[ din caractenrl aga-zis mltlsos. Dl Flewitt afirmd de asemenea cd in nici
un caz pc'nele mritlsoase nu sint transmise de aceastd rasi, atunci cind este
lncrucigati cu oricare alti varietate. Din numeroasele pds[ri crescute de
dl Orton qi provenitc dintr-o incnrcigare intre un cocog mdtisos pi o giin[ de rasd
Bantam, trei au avut pene m[tlsoasctu).Este sigur deci c[ numai rareori aceast[
rasl are capacitatea de a-gi transmite penajul specific descendenlilor sdi incnr-
cigali. Pe de alt[ pat'te, existd o subvarietate m[tdsoasi de porumbei rota{i,
la care penele sint aproape la fel ca Ia giinile mdt[soase. Am vdzut mai sus ci
porunrbeii rotali, incrtrcigali fiind, posedi o deosebit de slabi capacitate in trans-
miLcre a calitfl{ilor lor generale ; ins5 subr.arietatea rn[t[soas[, incnrcigatd cLr
oricare alt[ rasii de climensiuni mai nrici, transrnite invariabil penele sale
mitdsoasetn).
Binecrinoscrttul horticultor dl Paul m[ informeazl c[ a fecundab rrarietatea
de nalbi Black Pri"nce cu polen de la varietatea Whi.te Globe gi a mai fecundat
reciproc t-arieL[lile Lemonade gi l]laclt Prtnce, dar nici o plantir iegiti din aceste
trei incnrcigtiri nu a nroptenit criloarea ncagrir a varielirlii Black Prince. Apoi,
cll Laxton, care a avut o atit de vast[ experien{[ in incruciglri de mazdre, irni
scrie cI ,,de ct[e ori s-a efectuab o tncnrciEare intre mazflr'ea cu flori albe gi aceea
10) Zes Pigeons, p. 168, 198.
11) Dos Grtnze der Taubenzucht, 1837, p. 39.
t\ The Pigeon Book, p. 46.
*) ltr englezeste ,,silh fon''' (.ly'. trait.).
13) Pftysiologg ol Breeding, p.22l. dl Hcrvitt, in The Poultrg Book de Tegetmeier, 18C6, p. 224.
r+; DoiLarcl gi Corbir, Les Pigeons, 1824, p. 22ti,
 EREDITATEA

ctr flori purpurii, san intre mazilrea cu seminle albe gi aceea cu seminlele p5tatt'
purpuriu, cafenii sau rrerzui, descendenlii par sd piardd aproape toale caracte-
risticile varietirlilor cu flori gi semin{e albe ; gi acest reztrltat a fost oblinut
atiL in cazul in care aceste r.arietSli au fost utilizate ca p5rinli purtitori de
polen saLr producS"tori de semin!e".
Legea dominan{ei intrd in acliune atunci cind se incntcigeazd atiL specii,
cit gi rase sau indir,izi. Gdrtner a ardtat neindoielnic'5) cd acesta este cazul la
plante. Spre a cla un exemplu : cincl se incrucigeaz[ Ir{i"cottana paniculata cu l{.
ui"ncaeflora, caracterul speciei l/. paniculata este aproape complet pierciut Ia
lribricl ; daci, ins5, l/. quadri"ucLluts e incrucigatfl clr l/. utncaeflora, aceastd ciin
urm[ specie, care in caznl de mai sus era atit de dominant5, aproape cI dispare
la rindul ei stib for{a speciei t/. quadrtualuts. E demn de remarcat cI dominanla
in transmitere a nnei specii asupra alteia este, dupfl cum aratd Gdrtner, absolut
independentd de facilitatea mai mare saLr mai micd cu care una fecundeazd pe
cealaltS.
La animale, gacalul predomin5. asupra ciinelni, dup5 cllm afirm[ F'lourens,
care a executat multe incruci.slri intre aceste animale; la fel era gi cazul vdzut
de mine, al unui hibrid dintre un gacal gi un ctine terier. DupS observaliile lli
Colin gi ale altora, nu m[ pof indoi c[ mdgarul predomind asupra calului. In
acest caz, dominanla este mai puternicd la m5garul mascul decit la cel femel,
a$a inclt catirul provenit din m[garul mascul seamdn[ mai mult cu m5garul
clecil. cel din arm[sar gi m[g5ri!d16). Judecinfl dup[ descrierile d-lui Hewittl?)
pi dupI hibrizii vizuli de mine personal, fazanul mascul are dominan!5 asupra
glinii. In schimb, in ceea ce privegte culoarea, aceasta din urml are o capacitate
cle transmibere considerabil5, hibrizii oblinuli din cinci gdini de culori diferite
deosebindu-se f oarte mulb la pena j. Am examinat mai demult, la Grhdina
zoologic[, nigte hibrizi curiogi dintre varietatea Pingutn a ralei comune gi
gisca egipteanfl (Anser aeggpti.acus) ; cu toate cd nu voi afirma cd varietatea
domesticitd a predominat asupra speciei sdlbatice, totugi ea a imprimat puternic
forma sa erect5 nenatural[ asupra acestor hibrizi.
irni dau seama cd unii autori nlr au atribuit astfel de cazttri dominanlei
unei specii, unei rase sau unni individ, care gi-au imprimat caracterul asupra
L57 Bastarderzeugung, p.256,290. Naudin (Nourrrlles Archiues du lILtsd.unt, vol. I, p. 119) dn rtn exemplu
llregrrarrf clc dorninantir la Drrturrr strutnonium, cind accasla e incrttciqatii ctt alt.e douir specii.
16; Flourens, Longduitd humaine, p. I14, dcspre;acali tncmcigati. in lcgirtr.rrir crt difercnla dintrc caLirtrl din
rnasculul miigai ;i cel din mascr-rlnl cabalin, inri dau scama ci. ca a fost atribLriti, in gcneral, tatilui ;i mamei care
i1i tlansmit calacterele in rnocl clifcriL. (-olin, carc a dal (in Traitd Phus. Corrtlt., vol. li, p.537-53!l) cea mai com-
pleti descricre pe cal'c arn intilnit-o asllpl'il acesl.or hiblizi reciproci, susline Cu tiric cir tnitgarttl dolnin:i in ambele
lncruci;i.ri, insi intr-un glad clifetit. AceasLa este de asenlenea si conclttzia lui Iilortrens gi a lui Ilechslein in Nalur-
oeschichle Deutschland.s, vol. I, p. 294. Coada calirului din tatir cabalin e mult tnai asem:initoare cozii cle cal dccit
celei cle migar, ccca cc s-a explicat prin faptul ci masculii ambelor specii transmil ctt mai multir vigoare aceastir
parLe a structulii lor ; un hiblicl complcx insii, pe care l-am vizttt la Gridina zoologicli, ;i care clescintlei'r dintr-o
iapri ;i un hibrid migar-zebri, scrnirna mull la coadi cu mama sa.
rz; Dl FIcr,r,itt, care arc atita experientir in cle;terea acestor hibrizi, spLlne (Pottltrg Ilook de dl 'l'egctmeier,
1866, p. 165-167) c[ la toli hibrizii capul cra lipsit de caruncule, de creasti;i de lobii urec]rilor ;i ci toti seminau
mult cu fazanul in ce plive;te forma cozii ;i conturul general al colpului. Acegti hibrizi au fost obtinufi din giiini cte
diferitc rase gi un fazan mascul; insi un alt hibrid, descris de dl I{ervitt, obLinut dintr-o fizrinilii qi un coco; impes'
trilat cu argintiu de rasi 13antarn, poseda o crcastl;i carttncule rudimcntare.
 DON{INANTA IN TRANSMITERE, Arn

descendertlilor incrucigali, ci unor reguli ca aceea dupd care tatSl ar influen{a

caracterele exLerne, iar mama organele interne sau vitale. InsI marea diversi-
tate de regtrli prezentatei de divergi aritori aproape ci dovedegte netemeinicia
lor. Dr. Prosper I-ucas a dezbitut pe larg aceastd problem[ gi a ar5talls) cd nici
una din reguii (gi eu ag putea aclduga $i altele pe ling5 cele citate de d-sa) nu se
aplicd trttttror animalelor. Reguli asemlnitoare au fost enunlate gi pentru
plante, insl Gdrtner''n) o dovedib c[ sint toate gregite. Dacd ne limitdm punctul
de vedere la rasele domesficite ale unei singure specii, sau poate chiar la speciile
aceluiagi gen, unele dintre aceste reguli pot r[mine in picioare. Se paie, de
exempltt, cd la incmcigarea reciproci a diferitelor rase de g5ini, masculul trans-
mite in general culoarea'o); am vlzut ins[ gi exceplii evidente. S-ar pdrea c[
berbecul igi transnrite in general coarnele gi lina descendenlilor s5i incruciga{i,
iar taurul prestanla sall absenla coarnelor.
In capitolul urmitLor clespre incrucigare, voi avea ocazia sd ardt cd anumite
caractere nu se contopesc decit rareori sau chiar niciodat[ prin incrucigare, dar
cI sint transmise intr-o stare nemodificat[ de la una dintre forrnele paren-
tale. N{[ refer aici la acest fapt, pentru cd uneori el este insolit unilateral de
dominant5, care cap5t5 astfel falsa aparen!fl a unei forle neobignuite. \/oi ardta
in acelagi capitol cd ritmul ln care o specie sau o ras[ absoarbe sau face sd dis-
par[ o a]ta prin incrtrcigilri repetate depinde in primul rind de dominanla in
transmiterea caracLerelor.
In concluzie, citeva drn cazr,rrile de mai sus, de exemplu cel al porumbe-
lului tambttr, dovedesc cd existd o mare diferen{5 intre simpla ereditate pi
dominant[.Aceast[ din urmfl for!5 ni se pare, in ignoranla noastr5, cd in majo-
ritatea cazurilor aclioneazd intr-un mod cu totul capricios. Unul gi acelagi
caracter, chiar dac5 anormal sau monstruos
soase
- ca,
poate fi transmis de diferite specii prin
de exemplu, penele rn[td-
incrucigare, fie cll for{[ domi-
-
nantfl, fie in mod deosebit de slab. Este evident cd in toate cazurile in care
dominanla nu este mai puternicd la u n sex decit la celSlalt, o f ormh de rasfl
puri, indiferent de sex, igi va transmite caracterul cu for![ dominant[ asupra
unei forme metise, care deja este variabild"). Din diferitele cazuri de mai sus
putem conchide c[ numai vechimea unui caracter este departe de a face ca
acesta sd fie neap5rat dominant. In nnele cazuri, dominanla pare sd depind[
de prezenla vizibil[ a unui caracter in una dintre cele doufl rase ce sint incruci-
gate gi prezenla latentd salr invizibild a aceluiagi caracter in cealaltd rasd ; gi
in acest caz este natural s[ fie dominant acel caracter care e potenlial prezent
in ambele rase. Avem astfel motive de a crede ci existi o tendin!5 latentd la
toli caii de a fi de culoare izabel gi dungati ; gi atunci cind un cal de acest fel
n7 L'Hdreditd. nat., r'ol. lI, partea a II-a, cap. l.
7\ Bastarderzeugunq, p.2C'4-266. Naudin (Nouuel/es Archiues du Xlusiunr, vol. I, p. 118) a ajuns la ace-
leagi concluzii.
20) Cottage Garr{ener, 1850, p. 707, 13i.
zr; \"ezi unele observatii ale cl-lui \Yilson asupra acestei probleme in leglturi cu oile, in Gardener's Chronicle,
1863, p. 15. \lultc cxemple rcmarcabile cu rezultate aseminitoare slnt prezentatc de dl }lalingie-Nouel (Jottrn. R.
Agricult. Soc., vol. XI\', 1853, p. 220) in legituli cu lncrucigiri lntre oi de rasd englezegti qi franluzegti. hl a con-
sLatat cti a obtinut infltrenta dolitir a raselol englezegti, incruci;ind intenfionat rase frantuze;li metise cu rase
engleze;ti pure.
 EREDITATEA

e incrucigat cu unul de altd culoare, se zice c[ descenden{ii vor fi aproape cu

siguran{5 dungali. Oile au o tendin!5 latentd similard de a deveni de culoare
inclrisd ; gi am vdzut clr ce for!5 dominantd un berbec cu clteva pete negre igi
coloreazi descendcnlii, atunci cind e incrr-rcigat cu oi albe de diferite rase. Toli
porumbeii prezintl o tendinli latentd de a deveni de cnloare albastr5-ardezie,
ctl anllmite semne caracteristice, gi se ,.stie c[ atunci cind o pas5re astfel coloratl
e incrucigatd cu una de orice alt[ culoare este extrem de greu ca ulterior nnanla
albastrd si fie inllturatS. TJn caz aproape paralel il prezintd acele gdini negre
de rasd Bantam care imbdtrinind dezvoltd o tendin{5 latent5 de a dobindi
pene rogii. Existi insl exceptii la aceastd regul5 : astfel, rasele de vite flri
coarne posedd o capacitate latent[ de a dobindi coarne, gi totugi, cind acestea
sint incrucigate cu rase cornute, ele nu produc invariabil descendenli cu coarne.
Intilnim cazuri analoge gi la plante. Unele flori dungate, degi pot fi repro-
duse fidel prin semin{e, au totugi o tendin!5 latentd de a deveni colorate unifornr,
dar o datd ce plantele au fost incrucigate cll o varietate colorati uniform, ele
nu vor_tnai produce niciodatd dupfl aceea plante din simin{5 cu flori dungate22).
In unele privinle, un alt caz este gi mai curios: unele planLe cu floripelorice au
o tendin![ latenti atit de puternicl de a reproduce florile lor, in mod normal
neregulate, incit aceasta se inttmpl5 deseori prin muguri atunci cind o planl[
e transplantatd in teren mai sXrac sau mai bogatts). Am fecundat gi eu gura-
leului peloric[ (Antirrhtnum maius) descrisl in capitolul anterior, cu polenul
formei comune, iar forma comund cu polen peloric. Am crescut in acest fel douir
r[sadnile mari de plante din s[min!5, dintre care nici una nu era peloricl.
Nau din'n) a ob{inut acelagi rezultat incmcigtnd o Li.nari.a p eloricl .i f orma
comun[. Am examinat clt atenlie florile celor 90 de plante cle A nti.rrhinum
incrucigate din cele douS r[sadni{e, constatind cd stmctura lor ntr a fost citugi
de putin influenlati prin incrucigare, afar[ de puline cazurL in care rudimentgl
minuscttl al celei de-a cincea stamine, care e intotdeauna pre zent, era mai
mult satl chiar compleb dezvoltat. Nu trebuie presupus cd aceastd completi
inl5turare a stnrcturii pelorice la plantele incrucigate poate fi explicat[ prin
vreo incapaciLate de transmitere ; deoarece, anl crescut o mare rdsailni!5 de
plante oblinute dintr-un Anli"ruhi,num peloric fecundat artificial cu propriul
siru polen, iar cele L6 plante, singurele care alr supravieluit iernii, erau tot atit
de perfect pelorice ca gi planta parental[. Avem aici un bun exemplu de marea
diferenld existent[ intre ereditatea unui caracter gi capacitatea de a fi transmis
descendcnlilor incrucigali. Plantele incrucigate care semSnau perfect cu gura-
lcultri comun[ au fosL ldsate s[ se insiminfeze singure, constatind cd din 127 de
plante astfel rezultate 88 eralr gura-leului comun5,'don[ aveau Lln caracter
intermediar intre forma normal5 gi cea peloricd, iar 37 erau perfect pelorice,
fiirrd revenite la structura nnuia dintre bunici. La prima vedere, acest caz pare
a fi o excep{ie a regulii tocmai enun{ate, dupd care un caracter prezent la
una dintre forme gi latent in cealalt5, este transmis in general cu forld domi-
nantd atunci cind cele dou5 forme se incrucigeaz5. Intr-ade\rdr, la toate Scro-
22) \rerlot, Des Yaridfds, 1865, p. 66.
23) Nloquin-Tandon, Tdratologie, p. 191.
2a) l,trouuelles Archiues du nlusdum, vol. I, p. 137.
 LII{ITATIA PRIN SEX 429

phulari"aceele gi in special la genurile Anti.rrhi.num gi Li"naria, exist[, dupi cum

s-a ardtat in capitolul anl.erior, o puternicd tendin![ ]atentd de a deveni pelorice.
Exist[ ins5 de asemenea, dup[ cum am vdzut, o tenclin{5 gi mai puternic5 la
toate planLele pelorice de a-$i redobindi structnra lor normald, neregulatS.
La aceleagi plante avem agadar doul tendinle latente opuse. Astfel, la formele
incrtrcigate de Anttrrhtnum, tendinla de a produce flori normale sau neregulate,
ca acelea ale gurii-leului comnn[, a prevalat in prima generalie, pe cind ten-
dinla spre pelorism, care pare sd clgtige for{[ prin interpunerea nnei genera{ii,
a pre\ralat intr-o rnare misur[ la a doua serie de plante din s[min{a. In capi-
tolul despre pangenez[ se va examina cum este posibil ca Lln caracter sd cigtige
for!5^ prin interpunerea unei generalii.
In general, subiectul dominanlei este extrem de complicat din urmitoarele
carrze: marea varialie a forlei dominanlei la diferite animale, chiar in ce pri-
vegte acelagi caracter; existenla ei ln egal[ m[sur5 la ambele sexe sau (cum e
frect'ent cazul la animale, nu ins[ la plante) mult mai puternic[ la Lln sex decit
la cel5lalt ; exisLenla caracterelor sexnale secundare ; transmiterea lirnitati
prin sex a unor caractere, aga dup5 clrm vom t'edea indat[ ; existenla anumitor
caractere care nu se pot contopi; pi uneori poate efectele unei fecunddri ante-
rioare a mamei. De aceea, nu este snrprinzitor ca nimeni s[ nu fi reu git pinl
acum s[ intocmeasci reguli generale asupra subiectului donrinanlei.

EREDITATEA IJIMITATA PNTX' SEX

Deseori la un sex apar caractere noi, care sint ulterior transmise aceluiagi
sex in mod exclnsiv, sau intr-un grad mult mai mare decit cchiilalt sex. Acest
subiect este important, pentru c[ anumite caractere sextrale secundare nelegate
direct de organele de reproducere slnt prezente in mod vidit la diferite specii
de animale in stare sdlbatici, atit superioare, cit gi infcrioare. La animalele
noastre dornesticite, astfel de caractere difer[ deseori considerabil de acelea
cale caracterizeazd, cele douI sexe ale speciei parentale; gi principiul eleditdlii
limitate prin sex explicd cum aceasta este posibil.
Dr. P. Lucas'u) a ardtat cd atunci cincl o particularitate nelegath in nici un
fel de organele de reproducere apare la vreunul dintre pSrin{i, ea este deseori
transmisir fie exclusiv descendenlilor de acelagi sex, fie unui nuntdr mult mai
mare dinLre acegtia, decit dintre cei de sex opus. Astfel, in familia Lambert,
proeminenlele cornoase de pe piele au fost transnrise de tatd numai fiilor gi
nepolilor sdi. La fel s-a infimplat gi in cazLtll de iclrtioza, de degete slrpranu-
mer.are, de lips[ de degete gi falange, iar intr-un grad mai redus, in caztrl dife-
ritelor boli, in special daltonisnr gi diatezl hemoragicir, aciicI predisp ozi\ia extremd
de singerare abundentd gi necontrolabil5 din rilni neinsemnate. Pe de altd parte,
mamele au transmis tirnp de mai multe generalii, numai fiicelor, degete supra-
nlrmerare sall lipsi de degete, daltonism pi alte particularit5li. Agadar, chiar
aceeagi particularitate poate s5 devind legata de unul din sexe gi sI fie mopte-
nitd timp indelungat numai de acel sex, iar tn anumite caznri, leg5tura poate fi
zs| L'Hdrdclitd nuturelle, vol. II, p. 137-1i15. \-ezi;i celc patru menrorii ale d-lui Sedgl'ick, la care ne vont
referi imediat.
430 tsREDITATEA

nllllt mai frecventd, cu unul din sexe deciL cu cel5lalt. Aceleagi particularitfli
pot de asemenea s[ fie transmise fdri deosebire oricdrni sex. Dr. Lucas prezint[
alte cazuri, ar[tind cd uneori masculul igi transmite particularitdlile nurnai
fiicelor sale, iar mama numai fiilor. Dar chiar in acest caz vedem cI ereditatea
este intr-o anumit[ misur5, degi in mod invers, dirijat[ de sex. Dup[ ce a
cint[rit toate dovezile, Dr. Lucas ajunge la concluzia ci fiecare particularitate
tinde sd fie transmisd intr-un grad mai mare salr mai mic sexului la care aparc
mai intii. DupI clrm am ariltat in altd parte ru), exist5 insd o regul5 mai precis5,
in general valabilfl, gi anume: la oricare dintre sexe, varialiile care apar mai
tirziu in decursui vie{ii, in perioada cind funcliile de reproducere slnt active,
tind sd se dezvolte numai la acel sex, pe cind varialiile care apar pentru prima
datd de timpuriu in viala vreunuia dintre sexe slnt de obicei transmise ambelor
sexe. Sint insd departe de a presupune cI accasta esLe singura cauzra deter-
minant5.
pot da aici citeva cletalii din numeroasele cazuri aclunate de dl Sedgwick tt)
Se
Dintr-o cauzd necunoscntfl, daltonismul apare rnult mai des la bdrbali decit la
fernei. Astfel, din cele peste 200 de cazuri obsen'ate de dl Sedgwick, 9/10 se
refereau la blrbali. Ins[ aceasti afecliune este eminamente susceptibild de a fi
transmisd prin femeie. in cazul prezentat de clr. Iiarle, membrii a opt familii
inrudite erau atingi de daltonism in decurs de cinci generalii. Aceste familii
constatt din 61 de indir,izi, dintre care 32 cle bdrbati ; dintre acegtia, 9116 eran
incapahili de a distinge culoriie, iar din cele 29 de femei, numai I ll5 era astfel
afectatd. Cu toate c[ in general daltonismul este astfel legat de sexul masculin,
totugi inLr-un caz in care a apdrut mai intii la o femeie, a fost transmis ln decurs
de cinci generalii la 13 indivtzi, to\i de sex feminin. DupI cum se gLie, o diatezl
hemoragicS, deseori insolit5 de reumatism, a afectat numai pe blrbali in dccurs
de cinci genera{ii, fiind transmisd totugi prin femei. Se spune cd falangele defi-
ciente la degete au fost mogtenite numai de femei, in curs de zece generalii.
Intr-un alb caz, un bdrbat cu o asemenea deficien![ atlt la miini, cit gi la
picioare a transmis aceasLil particularitate a sa la doi - fii gi o fiicd, insil la a
-
treia generalie, din 19 nepoli, 12 fii aveau defectul familial, pe cind cele 7 fiice
nu-l aveau. In cazurile obignuite de limitare sexuald, fiii gi fiicele mogtenesc
particularitatea, oricare ar fi aceasla, cle, la taLi sau mam5, transmilind-o copii-
lor de acelagi sex, dar in general, in cazul diatezei hemoragice, deseori al dalto-
nismului, precum $i ln alte citeva cazuri, fiii nu moqtenesc niciodat[ particula-
ritatea direct de la ta[i, insi fiicele transmit tendinla latent5, apa incit ea nu
se manifesLl deciL la fiii fiicelor. Agadar, tatil, nepotul gi str5-sLr[nepotul vor
prezenLa o particularitate pe care bunica, fiica gi str5-strlnepoata au transmis-o
in stare latenb[. Avem, prin urmare, dup5 cum observd dl Sedgu'ick, un dublu
fel de atavism sau reversiune, fiecare nepot primind gi dezvoltind particulari-
tatea, dupd cit se pare, de la bunicul s5u, iar fiecare fiicl primind tendinla
in stare latentd de la bunica sa.
Din diferitele fapte inregistrate de d-nii Dr. Prosper Lucas, Sedgwick gi
allii, nu poate incflpea nici o indoial5 cI anumite particularitdli care apar prima
26) Desceti of ]Iurt, editia a doua, p. 32.
27) Despre limiLarea sexuali. la bolile ereditare, Brit. antl Fctr. f,Ied.-Cltirnrg. Reuietu, aprilie,1861, p. 477, iulie
p. L98, aprilie 1863, p. .145 9i iulie, p. 159. De asemenea, in 1,867, On the Influence of age in Hereditarg Disease.
 LIMITAT]A PRIN SEX 431

datd la unul dintre sexe, degi nu sint in nici un fel necesar sau invariabil legate
de acel sex, tind puternic sI fie mogtenite de descendenlii de acelagi sex, insl
sint deseori transinise in stare latentd prin sexul opus.
Reveuind acum la animalele domesticite, constatlm cS anumite caractere
care nu sint proprii speciei parentale sinl deseori limitate la Lrn singtrr sex gi
rnogtenite numai de acesta ; nll cunoagtem ins[ istoria primei aparilii a unor
aselnenea caractere. In capitolul de'spre oi, arn r'[zut cd masculii artumitor
rase difcri foarle mult de fernelc prin forma coarnelor, acestea lipsind de la cile
femele ale anumitor rase. De asemenea, mai difer[ prin dezr-oltarea grlsimii la
coadi gi prin conturul frun!ii. Judecind dupl caracterul speciilor sllbatice
inrudite, accste diferenle nu pot fi explicate prin preslrpunerea ci ele provin
din forme parentale distincte. ExistS de asemenea o mare diferen![ intre coarnele
celor dou[ sexe ]a o ras[ indianl cle capre.
Se pare ci taurul de zebu are o cocoag[ mai mare decit femcla. La ogarul
scolian cele dou[ sexe difer[ ca m[rime mai mult decit la oricare altl varietate
de ciinitt) $i, judecind prin analogie, mai mult clecit la speciile parentale initiale.
Coloritul special din trei culori, aga-nunrit ,,solz de broascfl lestoas5.", se intil-
negte foarte rar la cotoi, masculii acestei variet[li fiind de o nuan![ ruginie.
f)eseori, la diferite rase de gdini, masculii diferd consiclerabil de femele;
pi aceste diferenle sinb departe de a fi acelea,"si care disting cele doufi sexe a]e
speciei parentale Galltts bankiud $i, ln consecin![, ele au ap[r:ut prin domesticire.
La anumite subr-ariet5li ale rasei de lupt5, avem cazul neobignr-rit al gdinilor
care se deosebesc intre ele mai nrr-ilt deciL cocogii. l,a o ras[ indian5 alb5 nuan-
[atd cu negrlr, g[inile all invaliabil pielea neagr'5, iar oaselc sint acoperitc clt
un periost negru, p€ cind cocogii nn sint niciodatl sau nrtmai extrem de rar astfel
caracteriza\i. Porumbeii oferd un caz gi mai interesant, deoarece in toati marea
lor familie, cele doui sexe se deosehesc numai rareori lntr-o mdsurd mai mare,
iar la fornra parental5 C. Iiuia, masculii nu se pot distinge de femele. Cu toate
acestea, am v[zut c[ la porumbeii gugali masculi, insugirea caracteristici de
a-$i umfla gu$a este mai puternic dezvoltat[ declt la femel5, iar la anumite
subvariet[li numai masculii sint p[tali sau striali cu negrlr ori difer[ intr-alt fel
la culoare. Cind porumbeii cdlsLori englezegLi masculi gi femele sint expugi in
cugti separate, diferenla in dezvoltarea carunculelor de deasupra ciocului gi
din juml ochilor este evident5. Agadar, avem aici cazuri de aparilie a Ll nor
caractere sexuale secundare la rasele domesticite ale unei specii la care asemenea
diferen{e sint in rnod natural cu totul absente.
Pe de altfl parte, unele caractere sexuale care apar[in speciei sllbatice sint
uneori complet pierdute sau loarte mult diminuate in condiliile vie{ii donrestice.
Vedem aceasta in mica dirnensiune a coltilor la rasele ameliorate de porci, in com-
paralie cu aceia ai mistrelilor. tr,xistd subrase de giini la care masculii au pier-
dut frumoasele gi bogatele rectrice, precum gi gulera$ll ; gi altele Ia care ntl
exist5 nici o diferenld de culoare inLre cele doud sexe. In unele cazuri, penajul
vlrgat care la galinacee este de obicei atributul gS,inii a fosl transmis la cocog,
ca la subrasele cuc. Intr-alte cazuri, unele caractere masculine au fost parlial
transmise la femele, a$a cum ar fi splendidul penaj paietat cll aur al gdinii de
z8) W. Scrope, Art of Deer Stalking, p.354.
.132 EREDITATEA

I'ase Hamburg, creasta mdrit[ a gainii spaniole, dispozilia belicoasl a g[inii

luptdtoare gi pintenii bine dezvoltali care apar citeodat5 la gdinile de diferite
rase. La ghinile poloneze, ambele sexe sint impodobite cu Lln mot, acel al mascu-
lului fiind format din pene asemdndtoare celor din gulerag, ceea ce formeazi
un nou caracter masculin la genul GaIIus. In general, Oupe ctt pob aprecia,
caracterele noi sint mai susceptibile s[ aparfl la masculii glinilor noastre decit
la femeletn), pentru a fi apoi mogtenite exclnsiv sau mai puternic de c[tre mas-
cr-rli. In fine, in concordan![ cu principiul eredit5lii limitate prin sex, conser-
varea gi intnullirea caracterelor sexuale secundare la speciile naturale nll pre-
zintil nici o dificultate specialfl care ar deriva din acea formd de seleclie denumitd
de noi seleclie sexuald.

EREDITATEA IJA PER,IOADE CORESPUNZATOARE ALE YIETII

Acesta este Lrn subiect i*portant. De la publicarea Ortgtni.t speci.itor nlt
am vdzut nici lrn motiv de a md indoi de adevdrul explicaliei date acolo
pentru una dintre cele mai remarcabile realit5ti din biologie, pi anume diferenla
dintre entbrion gi animalul adult. Explicalia este c[ varialiile nu se produc
in mod necesar sall general intr-o perioad[ foarte timpurie a crepterii embrio-
nare 5i c[ asemenea varia{ii sint mogtenite la o virst[ corespunz5toare. Ca o
consecint[ a acestui fapt, embrionul rdmine numai ugor modificat, chiar dupi
ce forma parentalfl a suferit modificiri considerabile. Astfel, embrionii unor
animale foarte diferite care descind dinbr-un strdmog comltn rdmin din multe
puncte de vedere i-portante asem[ndtori unul altuia gi probabil gi strimo-
pului lor comun. Pubem astfel inlelege de ce embriologia arunci o lumind vie
asupra sistemului natural de clasificare, care ar trebui s5 fie pe cit posibil
genealogic. Cind embrionul duce o via!5 independentd,, adic[ devine larvir,
el trebuie s[ se adaptezecondiliilor inconjurdtoare cA stnrctur[ gi instincte,
independent de acelea ale pirinlilor sii ; gi principiul ereditdlii la perioade
corespllnzltoare ale vielii face posibil acest lncru.
De fapt, acest principiu este inbr-o privin{[ atib de evident, incit el scapl
atenliei. Ar,.em u n trum[r de rase de animale gi plante care, comparate lntre
ele gi cu formele lor parentale, prezint[ diferenle remarcabile atit in starea
lor imaturd, cib gi ln cea maturfl. Privili la semin{ele diferiLelor feh-rri de
mazrare, fasole, porumb care se inmul{esc fidel gi observa{i ctt de mult difer[
intre ele ca dimensiune, culoare gi formd, p€ cind plantele adulte nll se deose-
besc intre ele decib pulin, Soiurile de varzb., pe de alti parte, diferd foarte
mult la frunze gi in modul de cregtere, dar aproape de loc la simin!5. in general,
se va constata c5, la plantele de cultur5, diferenlele la diferite perioade de creg-
tere nu sint strins legate in mod obligatoriu una de alLa, deoarecc rinele plante
se deosebesc pu{in lntre ele la maturitate, ins[ se pot deosebi mulb prin semin-
{ele lor; gi invers, plante mult deosebite pot produce seminle care aproape
nu se poL distinge intre ele. La mai mulle rase de g[ini descendente dintr-o
singurl specie, difcrenlcle la oui gi la puii inci acoperili cu puf, la penajul
2e; Am dat in Descent of nlan (editia a 2-a, p. 223) destule dovezi c5. rnasculii sint de obicei mai variabili
declt femelele.
 LA PERIOADE CORESPUNZATOARE 433

primei gi urm[toarelor nipirliri, preclrm pi la creasti gi caruncule, sint toate

ereditare. La om, particularitdlile dinlilor de lapte gi ale celor definitivi (despre
care am primit detalii) sint ereditare, iar longevitatea e gi ea deseori mogLe-
nit[. Tot astfel, maturizarea timpurie, inclusiv dezvoltarea prematurd a dinlilor
la rasele de vite gi oi ameliorate, preclrm gi aparilia prematurfl a caracterelor
sexuale secundare la anumite rase de g[ini, toate acestea aparlinind aceluiagi
subiect al eredit5lii la perioade corespunzdtoare.
Se pot cita numeroase cazuri analoge. Fluturele viermelui de mdtase
ofer[, poate, cel mai bun exemplu deoarece, la rasele care igi transmit carac-
berele fidel, oudle difer5 ca dimensiune, culoare gi f orm5, apoi omizile, care ndpir-
lesc de trei sau patru ori, se deosebesc la culoare (avind chiar un semn de
culoare inchisd in form[ de sprinceand) gi in privin{a pierderii anumitor instincte,
iar gogogile difer5 ca dimensiune, form[, culoare gi ca]itate a m[tdsii, toate
aceste deosebiri fiind urmate de diferenle minime sau aproape imperceptibile
la fluturele matur.
Se poate splrne insd c[, dac[ in cazurile de mai sus o noul particularitate
este mogtenit5, aceasta trebuie sd fie in stadiul corespunzdtor de dezvoltare,
pentru cd un ou sau o s[minld nu p of sem5na decit u nui ou sau u nei
seminle, iar cornul unui bou matur nu poate semdna decib unui corn. Cazurile
urmXtoare arat5 gi mai clar ereditatea la perioade corespunzdtoare, pentru cI
ele se referl la particularit5li care ar fi putut surveni, dupd cit ne d[m seama,
mai devreme sau mai firziu in viald gi cu Loate acestea sint mogtenite la aceeagi
perioad[ la care ele au apdrut pentru prima oar5.
in farnilia Lambert, excrescenlele ca de porc spinos alr apdrut la tat[
g^i la fii la aceeagi virst5, adici la aproximativ nou5. s[ptdmini de la nagteres0).
In famiiia cu pilozitaJe extraordinar5, descris[ de dl Crawfurd"), in decurs
de trei generalii s-au n5scut copii cu urechi pdroase; tatdlui a inceput s[-i
creascil p[r pe corp la virsta de $ase ani, fiicei oarecum mai devreme, adici
la un an, gi la ambele generalii dinlii de lapte^ au apirut tirziu, dinlii perma-
nenli fiind ulterior neobignuit de defectuogi. Intr-unele familii, pdrul clrunt
s-a transmis la o virsti neobignuit de timpurie. Aceste caztri se apropie de
boli mogtenite la perioade corespunzdtoare din via![, problemfl la care md voi
refcri imediat.
Este o particularitate bine cunoscutfl a porumbeilor jucdtori-migdalii, ca
deplina lor fnrmusele gi caracterul special al penajului s[ nu apard decit dupd
ce pasdrea a n5pirlit de dou[ sau trei ori. Neumeister descrie gi ilustreaz[ o
pereche d. porumbei la care intregul corp este alb, afard de piept, git gi cap ;
dar la primul penaj toate penele albe au margini colorate. O altd rasd este
gi mai demn5 de a fi remarcatd : primul s5u penaj e negru cu dungi rogii-ruginii
pe aripi gi un semn in formd de semiluni pe piept. Aceste semne devin apoialbe
gi rimin a$a in cursnl a trei sau patru ndpirliri, ins[ dupd aceasti perioadfl,
albul se intinde pe tot corpul iar pas5rea iSi pierde frumuseteau'). Canarii
Pritchard, Phgs. Hist. o[ f,Irut l{ittd, 1851. r,ol. l, p. :1.1 9.
301
3t) Embassg Io Ihe Ccturt of Autt, r-ol. I, p. 320. A treia generafie e <lcscrisir de c:ipitanul Yule in .N'ar;
ratiue of Iltc mi.ssiolr to the Court of Aua, 1855, p. 94.
321 Dus Gctnze cler Taubert:ttcht, 1837, p. 2'1, tab. l\', fig. 21 p. '2L, tab. I, fig. 4.

28 - c. 2662
{ar EREDITATEA
=J=

cle pre! au aripile gi coada negre. ,,Aceastd culoare nll se men{ine ins[ decit
pin[ la prima n[pirlire, astfel ci ei trebuie expugi inainte ca schimbarea sd
aibi loc. O datd cll n[pirlirea, particularitatea dispare. Bineinleles c[ toate
pds[rile descinzind din aceast5 familie au in primul an aripile gi coada negre"33).
A Iost prezentat un caz curios gi oarecum analog3n) al unei familii de ciori
s[lbatice, pdtate, care a fost remarcatd pentru prima dat[ in 1798 lingd Chal-
font, gi care in fiecare an de la acea dat[ gi plnd la perioada notei publicate,
adicd pin[ in 1837,,,a avut mai mulli pui colorali parlial negru gi alb. Aceast[
p[tare a penajului dispare insi la prima n[pirlire, dar printre tinerele familii
urmdtoare existd intotdeauna ciliva pui p[tati". Aceste modific[ri ale penajului
care sint ereditare la porumbei, canari gi ciori, la diferite perioade corespunz5-
toare ale vielii, sint remarcabile pentru c[ speciile parentale nu sint supuse
rinei asemenea modific5ri.
Bolile ereditare prezint[ in unele privinle dovezi mai pulin valoroase dectt
cazurile premergftoare, pentru c[ bolile nu sint neap[rat legate de vreo modi-
ficare sLructuralfl. In alte privinle ins[, ele sint de mai mare valoare, pentnr
cd epocile lor alr fost observate cu mai multf grij5. Anumite boli par sd fie
comunicate copilului prinLr-un proces asemdnitor inocula[iei, copilul fiind
afectab de la inceput ; asemenea cazuri pot fi trecute aici cu vederea. Mari
categorii de boli apar de obicei la anumite virste, preclrm coreea in tinerele,
tuberculoza in prima jumdtate a vielii, guta mai tirziu gi apoplexia gi mai
tirziu ; gi acestea sint mogtenite, firegte, la aceeagi perioadd. Dar chiar la boli
din aceast[ categorie s-alr inregistraL cazuri, ca de exemplu de coree, care arath
c[ o predispozilie neobignuit de timpurie sau de tardivd la aceast5 boald este
ereditarlus). In majoritatea cazurilor, aparilia unei boli ereditare este deter-
minati in nlare mlsurd de anumite perioade critice in viata fiec[rei persoane,
precum gi de condilii defavorabile. Exist[ multe alte boli care nu slnt legate
de vreo anumibd perioad[, dar care tind, fdrfl indoialS, s[ apard la copil cam
la aceeagi virsti la care a fost atacat pentnr prirna dat[ pdrintele. O intre.agi
pleiad[ de inalte autoritlti din antichitate gi moderne poate fi citatdinsprijinul
acestei afirmalii. Ilustrul Hunter a crezut in aceasta, iar Piorryuu) avertizeazil
pe medic s[ supravegheze atent copilul in perioada in care p[rintele a fost
atacat de vreo boali gravd ereditar[. Dup[ ce a adunat cazurr din toate sursele,
Dr. Prosper Lucastt) afirm[ c[ afecliuni de toate felurile, degi nelegate de
vreo anumit5 perioad[ a vielii, tind s[ reapar5 la descendenli in acea perioadd
in care au ap[rut pentru prima datfl la plrinte.
Deoarece subiectul este important, ar fi bine s[ cit[m citeva exemple,
numai ca ilustralii pi nu ca dovezi, pentru dovezi urrnind s[ ne referim autori-
t5{ilor menlionate mai sus. Unele dintre cazurile urmdtoare alr fost alese
pentru a ar[ta cd atunci cind se produce o micd deviere de la regul5 copilul
e afectat ceva mai devreme deciL perintele s5u. in familia Le Compte, orbirea
a fost mogtenitd in decurs de trei generatii gi nu mai pulin de 27 de copii
33) Kidd, 'l'reatise on the CancLrg, p. 18.
34) Charlcsrvorlh, XIag. ol -l{al. I/isl., vol. I, 1837, p. 167.
tt) Dr. Prosper Lucas, L'Hdrdditdnaturclle, vol. II, p. 773.
tt| L'Hdrdditd dans les ntaladies, 1840, p. 135. Pentru Hunter vczi Harlan, XIerl. Ilesecrrclrcs, p. 530.
tz1 L'Hdriditi naturelle, vol. II, p. 850.
 LA PERIOADE CORESPUNZATOARE 435

$i nepoti au fost afectali cu tolii cam la aceearsi virstd. Orbirea incepea, in

general, sd progreseze cam pe la 15-16 qni, culminind cn totala pierdere
a vederii cam pe la virsta de 22 de anis'). Intr-un alt caz, tatdl pi cei patru
copii ai sfli au orbit la virsta de 21, de ani, iar in altril, o bunicd a orbit
la virsl,a de 35 de ani, fiica sa la 19 ani gi cei trei nepoli la virstele de 13
gi t2 anise). La fel gi cu surzenia : doi frali, tatdl lor gi bunicul patern all
surzit cu to{ii la virsta...de 40 de anioo).
Esquirol de citeva exemple izbitoare de alienalie mintal5 care apirea la
aceeagi virstfl la un bunic, un tatfl gi un fiu, care s-au sinncis cu tolii canl
pe la virsta de 50 de ani. Se pot cita multe alte cazLtri, ca acela al unei intregi
familii care a lnnebunit la virsta de 40 de anin'). Alte afecliuni cerebrale
Lrrlneaz[ uneori aceeagi regulfl, ca de exemplu epilepsia Si apoplexia. O femeie
a mtirit de aceasth ultimi boalS la virsta de 63 de ani, una dintre fiicele sale
la 43 de ani, iar cealaltir la 67. Aceasta din urmd a avut 12 copii care au
tnurit toli de meningiL[ tuberculoasdaz). i\'Ien{ionez acest ultim caz pentrn cd
ilustreazd cazul frecvenb al unei schimbiri in natura precis[ a unei bclli eredi-
tare,^ degi aceasta af.ecLeaz1, acelagi organ.
In aceeagi familie, asLma a atacat mai mulli rnemhri la virsta de 40 de
ani, iar in alte familii, in timpul copil5riei membrilor s[i. Cele mai dif erite
boli - angina pectorald, piatra la ve.zici pi diferite boli de piele au apirut
in generalii -
succesive Ia aproape aceeagi vilsL[. Deqetul cel mic al unui on]
a inceput, din motive necunoscute, si se chirceasc:i spre palm[ gi acelagi
deget a inceput si se chirceasc[ la fel gi la cei doi fii ai sdi la aceeagi I'irst5.
Dtrreri nevr:rlgice curioase gi inexplicabile au cattzaL cam la aceeagi virsfl
suferinle insuportabile atit p[rin{ilor clt gi copiiloro3).
Nu voi mai da decib inci douI cazuri interesante, ilustrind atit disparilia,
ciL gi apari{ia bolii la aceeagi virst5. Doi frali, tatil lor, uncliii lor paterni,
gapte veri gi bunicul lor patern au fost afccta{i in acelagi fel de o boald de
piele, numitti pityriazis versicolor; ,,strict limitatI la b[rbalii farniliei (cu
toate cI cra transmisi prin femei), boala aplrea de obicei la ptibcrtatc gi
clisp[rea pe la virsta de 40-45 de ani". Cel de-al doilea caz se refer[ la paLru
fr"ali carc, pe la virsta de 12 ani, stifereau aproape silptdminal de grave dureri
de cap, care nu se potolean decib in p ozi\ie culcat5, intr-o camerii intunecat5.
Atit tatll lor, cit gi unchii paterni, bunicr-rl patern gi fra{ii acestuia, sufereau
cu to{ii la fel, de dureri de cap care incetau la virsta de 54-55 de ani la toli
cei se atingeau acea virst[. Nici una dintre femeile farniliei nu a fost afectat5an).
38) Sedgrvick, llrit. ancl h'or. fuIed.-Chirurg. Ileuieu, aprilie, 1961, p. +gS. ln unele rapoarte numirul de
copii ;;i nepoli e dat ca fiind de 37 ; aceasta pare s[ fie lnsi o gregeall, judccind dnpl lucrarea publicatl pentru
prima oari ln Bultintore ]lcd. cutd Pltgs. Reg., 1809, din care dl. Scdgu'ick a fost atiL de amabil si-mi trimiti
o copre.
3e; Prosper Lucas, L'Hdrttl. nal., vol. I, p. 400.
401Sedgwick, ibidem, iulie 1861, p. 202.
41.; Piorry, p. 109 Prosper Lucas, vol. II, p. 759.
;
ar) Prosper Lucas, vol. II, p. 748.
a3) Frosper Lucas, vol. III, p. 678,700,702; Sedgwicli, ibidem, aprilie 1863, p. 449 gi iulie 1863, p. 162 ;
Dr. J. Steinan, -Essay on llereditarg Diseases, 1843, p.27,34.
aa) Aceste cazuri sint citate de dl Sedrvgick ln baza celor ariitate de Dr. Stewart ln Mecl.-Chirurg. Rettiew,
aprilie 1863, p. 449 qL 4i7.
+JO EREDiTA'TEA

Cilind cazurile de mai sus gi multe alLe cazur.i inregisLrale de boli care
a:r snrvcnit in curs de trei sau chiar mai rnulte generalii, la mai ntrilli menrbri
ai ace.leiagi farnilii, Ia aceeagi virstd, gi in special cazrtt'i de afecliuni lare, Ia
care ccincidenla nu poate fi atribuit[ intimpl5rii, este imposibil a te incloi
cir c'xist[ o puternicd tendin!5 de transmiIele ercclitar[ a bolii la perioacle cot'es-
punzitoare ale vierlii. Cind regula d[ gre$, boala poate sun'eni utai c',evrcrrte
la copil decit Ia plrinLe, excepliile contrarii fiind mult ntai rar"e. Dr. Lticas a5
se refer[ ]a rnai multe cazuri cle boli ereditare surveninrl la o perioadfl tnai
Limpririe. Anr clat deja un exernplu evidcnt de orbire in clecurs clc trei gene-
ralii gi dl Bou,'man observ5 cd aceasta se intirnpld cle5gefi cu cataracta. La
cancer, pare s[ existe o particularfl predisp ozt[ie penLrtr o mogLeuire rnai tim-
purie. Sir J. Paget, care s-a ocrrpat in mocl special de acest subiect gi a
catalogat u n mare nnmlr de cazurr, nr5 inf ormeazti cll, dupir plrerea S?, in
noui cazuri din zece generalia ulterioard sufer'[ de aceas[[ boalir la o perioadit
rnai tinrpurie decit cea anterioar5. Fll adaugl c[ ,,iil cazitt'ile in care rclalia
esbe invers[, adici't atnnci cind membrii genera{iilor ulLerioarc au cancet'ril
la o virstir mai inaintatd decit predecesorii lor, crecl ci"r se va constata ci pirrinlii
necancerogi ar trliL pin[ la adinci b5trinete".A$aclar, longeviLatea unui
pirrinle ncafectat pare s[ aib[ capacitalea de a influc'nla perioada faLal[ la
descenclen{i ; $i asLfel avem, dupi cit se parc, un alt clcrnent de contplexitate
in cr erlita t.e
Acele fapLe care ne arat[ c[ pelioada de mogtenire a anumilor boii avan-
seazfl adesea sint importante in lcgaturi cu teoria general5 il r'lescenden{ei,
pentnr cd, in lumina lor putem consiclera probabil ca acelagi lucru sii se intirnple:
gi in cazul rnociific[rilor structurale obignr-rite. Ilezultatul final al unei luttgi
serii de asemenea devansflri ar duce la gtergerea treptalii a carac:tr:re'lor
proprii embrionului gi larvei, care 3r ajunge astfel s[ semene din ce in ce ntai
mult cu fornla parenlal[ maturd. Ins5, orice stntcttrr[ care rtr fi utili ctubrio-
nului sau larvei ar fi conservat[ prin distrtrgerea, la acest stacliu de creglcre,
a oricinri individ care ar manifesta vreo tendin![ de a-$i pieldc caracterul
propriu la o virsti prea timpurie.
In fine, din numeroasele rase de plante de culturi gi de anitnalc domes-
tictr la care seminlele sau onile, tinerii sau bdtrinii difer[ atiL unul cle altul,
cil gi dc acei ai speciilor parentale, din cazurile in care noi caracLct'e att ap[rut
la o anunrit.{ perioadS, fiind apoi mogteniLe la aceeagi perioadi gi clin cc cunoag-
tem in legirtur[ cu boala, trebuie s[ admitem aclevdnrl marelui principiu al
eredit[lii la perioade corespunz[toare ale vielii.

R,IJCAPITUIJAREA CEI..,OR TREI CAPITOIJE PRECEDDI{TE

Oricil. de puternic[ ar fi for{a eredit[lii, ea perrnite apari{ia conLirtud a

noi caractere, deseori mogtenite de ont, de animale inferioare gi cler plante.
Aceste caracLere pob fi folositoare sau d[nn[[oare, fie ele cle o intporlantir
redusd - o anumit5. nuan![ de cttloare la o floare, o guvi!5 de pdr colorat[
altfel, un simplu gest - fie ele de mai mare itoportan{5, c& atunci cincl este
+s7 L'lldrdtlitd nat., vol. II, p. 852.
 RECAPITULARE,
437

afectat crcierttl sau tln organ atit de perfect gi de complex cpm e ochiul, fie
de o naLttrit allL de gravi, incit sd merite denumirea de monstlr ozitate, sau
atit cle partictrlat'ir, inclt s[ ntt apar[ in rnod obignuit la nici lnul dintre membrii
aceleii',5i clasc ttattirale. In ttenumirate cazvri, este suficient pentru mogte-
nirea ttncri paltictrlariti"rli ca rtnul singur dintre pdrinli s[ aibl acel cu.u.i...
'\numite incg-ali[Ili inLre cele dotrd p[r!i a]e corpului pot fi transmise, cu
toaLe c[ :tcest lrtcnt cste in contradiclie cu legea simetriei. ExistS slficiente
clor-ezi t:it t'feet,ele rnutil[rilor gi ale accidente]or sint citeodatl ereclitare, in
special sall })oate exclttsiv atrtnci cind sint urmate de boalfl. Nu poate exista
incloial[ asupra {aptului c[ efectele nefaste ale expunerii lnc]elungat. a pdrin-
telili Ia conclilii dflrin[toare sint nneori transmise deicenclen{ilor. Dilpe cum io-
vedea intr-rin capitol urmiLor, la fel este cazul gi cu efectele folosiiii sal nefo-
losirii tlnor ol'Qane sau a unor insugiri mintale. Obiceiurile perioclice sint de
ascmenea tt'aiismiser, dar clupd cit se pare, in general, cu pulin5 for![.
Sintetu, prin urmare, indetnna{i s[ considerdm erediiatea clrepi o regul[
gi neereditnLera clrcpt o anomalie. ins[, in ignoranla noastr[, aceas^td for{X ni
se pare cd aclioneaz[ in mod capricios, transmilind un caracter in mod ine,.ipli-
calil dc puteruic satl slab. Una gi aceeagi particularitate portll pendenf al
arbolilor, penele tnliLisoase' etc. poate fi mogteniL[ puteriric - sa11 nemogte-
-
nitI cle diferili nrerrlbri a.i a.ccluiaEi grup sau chiar de cliferili indivizi t-ri aceleiagi
specii, ctl ttiaLe c.{ acegtia siitt LraLali in mod iclentic. in acest din urmd, ca.z
vedem cir forla cle Lransmitere nu este decit o insugire incliviclualir. Dupr-r cltm
se comporLir caracLct't'le izolate, tot astfel se contportfl gi nlmel'oasele mici
clifelenle concuLt'ttte cat'e rleoschesc subvariet5lile sarl rasele, deoarece, lnele
clinlre acestea se pot inmtrlli tot atil. de ficlel ca speciile, pe cind pe altele llg
se poa-ter conla. i\cecali legulir se aplicli gi la plantele reproclgsg prin bulbi,
brrL:tgi eLc. gi cal'e, inlr-urt anumit sens, fac parte din unul gi acelagi indiyiil,
citci ttnelc t'ltt'ieLIti, prilt gqnerltii vegetative succesive, igi rnen{in sau rnogte-
nesc caracterul nirrlL tnai fidel deciL altele.
LInele caractere care nu sint proprii speciei pal'entale au fost cLl sigp-
ran{[ ttroStenite clintr-o epocfl extrent de indepdrtatl gi cleci se pot considera
ca fiincl solicl fixale. Este insir indoielnic dacd duraLa eredit5lii, prin ea insdgi,
asigrrrli cotlsLanla cilracLenrlui, cu toate ci orice caractc-'r Lransmis timp indb-
lurtgat in nlod fidel, ttctttodificat, are eviclent $ansa si mai fie transmis ficlel
aLit l.irtrp cib conciiliile cie r.iatd r[min aceleagi. $tirn cI numeroase specii,
triind in condi{iile lor ttatrtrale, gi-au mcntinut acelagi caracter tirnp cle nenu-
tilitrate epoci, rlttr o tlal[ clomeslicite s-au rnodificat in rncldul cel mai divers,
ctl alLc cttvinle ltu ir.rr reu5it s[ transmitfl forma lor ini[ial[. A$adar, nici gll
caracter.nu Ilarc:t fi absolut fixat. Deficien{a eredit[{ii ltoaLe fi erplicat[
ciLctlda Lii pr-in corrcliliile de via!5 opuse dczvolt[rii antrrnilol caracteie, dar
tnai_ adesea plin condiliile cal'e cletenninl apari{ia neincetat[ a noi gi Ll$oare
moclificiri, cil in cazrrl plantelor cr,rltir,ate prin altoire. in acest clin uim E caz,
ntt cs;te t'ot'bll cle o cleficicn[ir conrpletl a eredit[tii, ci cle faplul c.5 noi caractere
sint in tnoci I)erlttatient sttpt'aadiitrgate. Intr-ttn nrtrndr reclus cle cazuri in care
anrbii pirlin{i sinb caracLeriz:iti in mod similar, ereclitatea pare sI cigtige aLita
crter'gic ltlin ac{iunca conrhinatir a celor doi pdrinli, inclt iSi conbracartazra
i. ro1;r'ia sA f rir{l"r, rezultatul fiind o nouI modificare.
438 EREDITATEA

ln multe cazuri, nereugita pdrinlilor de a-$i transmite asem5narea se

clatoregLe faptului cd rasa a fost cindr.a incrucigat[, copilul semdnind bunicului
sau vreunui str[mog mai indepdrtat, de slnge strlin. In alte cazuri, in care
l'asa nu a fost incrucigatfl, dar a pierdut prin varialie vreun caracter strdnro-
gcsc, acesfa reapare uneori prin reversiune, a$a incit pirinlii par s[ nu fi
rcugib s5-gi transmit5. propria lor asernlnar-e. In toate cazurile putem insir
conchide cll toafil siguranla cd toate caracterele sint mogtenite de c5tre copil
cle la pdrinlii s[i, ttnele dintre ele fiind latente in pdrin{i de exemplu
-
caracLerele sexuale secundare ale unui sex in celilalt. Atunci cind dupd o
lungd succesittne de generalii vegetative, o floare sau un fnrcb se separd in seg-
tnenLe distincte avind culorile sall albe atribute ale ambelor forme parentale,
nll incape indoial[ ci aceste caractere existau in stare latentl in mugurii
antet'iori, degi atunci ntt puteau fi detectal.e sau puteau fi descoperite numai
in amesLec intim. Acesta este cazul animalelor provenite prin incru cigare gi
care, inaintincl in virstil, manifestd uneori caractere provenite de la unul
dintre cei doi pdrinli ai lor, caractere din care la lnceput nu se putca obselva
nici o urnr5. Anumite monstruozitd{i care seamdnir cu ceea ce naturaligtii
numesc forma tipici a grupului respecLiv intr5, pare-se, in aceeagi lege a rever-
siunii. Este, fir'[ indoialil, tin fapt surprinzltor cd elementele sexuale mascrile
pi fernele, c[ mugurii gi c]riar animalele pe deplin dezvoltate igi menlin carac-
terele timp de rnai mr-rlte generalii in caztrl raselor incrucigate gi tinrp de mii
cle generalii in caznl raselor pure, ca pi cum aceste caractere ar fi scrise cu
cerneali invizibild, fiind gata s[ reapari oricincl, in anumite condilii.
Nu gtim exacb care sint aceste condi{ii. Insi, orice cauzra care tulburlr
ol'ganirarea sau constiLulia parc a fi suficientd. O incrucigare imprim5, fnr[
indoial5, o puternicd tendin!fl cirtre reapari{ia de caractere de mulb pierrlute,
atit corporale, ctt gi mintale, In cazul plantelor, aceasl,d tendinli este mult mai
puternic[ la acele specii care au fost incrucigate dupd o lungh cultivare gi ale
c[ror constitulii atr fost deci tulburate afit prin cultur[, clt gi prin incrticigare,
decib la speciile care au tr:iit intotdeauna in conclilii naturale gi au fost de
atunci incrticigate. De asemenea, o inapoiere a anirnalelor domesticite gi a
plantelor de culttrr[ la o stare sllbatic5, favorizeazra reversiunea ; dar in aceste
condilii tenclinla la reversiune a fost mult exageraLS.
ALunci cincl sint incnrcigali indivizi care diferi intmcitva, dar apar{inind
aceleiagi familii, sau cind sint incrucigate rase ori specii, deseori una clinlre
pdrli predomind aslrpra celeilalte in transmiterea caracterelor. O rasl poate
avea o pu Lernic5 for!5 de transnritere ereditard gi cu toate acestea, atunci cind
e incrucigat[, poate s[ cedeze in fala dominanlei oricirei alte rase, dupl cum
am v[zut ln cazul pommbeilor tamburi. Dominanla in transmitere poa Le
fi egal[ la cele doud sexe ale aceleiapi specii ; este ins[ aclesca mai prr Lernic5
la trnul dinl,re ele. Ea joac[ un rol important in determinarea ritmului in care
o ras[ poate fi modificatii sau complet absorbit5 prin incrucig[ri repetate cu
o alLa. Numai rareori pr,rtem spune ce anume face ca o ras[ sau o specie s[ fie
dominanti asupra alteia ; aceasta depinde insl uneori de acelagi caracter cal'e
este prerzent gi vizihil la unul dintre piirinti Si latent sau potenlial la celirlalt.
Caracterele pot apare pentru pr:ima dat[ la oricare dintre sexe ; ele apar
insl rnai des la rnascul deciL la fcmeld, pentru a fi apoi transmise descen-
 RI]CAPITULARE 439

den{ilor de acelagi sex. ln acest caz, putem fi siguri cd particularitatea respec-

tivi este intr-adevdr prezentd la sexul opus, deEi in stare latentd. Deci, prin
fiica S&, tatil poate transmite orice caracter nepotului siu ; gi invers, Inama
igi poate transmite caracterele nepoatei sale. Afl5m astfel - gi acesta este ttn
fapt important - c[ transmiterea gi dezvoltarea sint forle distincte. fJneori,
aceste doud forle par s[ fie antagoniste satl incapabile de a se combina in
acelagi individ ; deoarece s-all semnalat mai multe cazLrrr in care fiul nu a
mogtenit un caracter direct de la tatil s5,u pi nici ntt l-a transmis direct fiului
sdu, ci l-a primit lnsfl transmis prin mama sa neafectat[, transmilindu-l apoi
prin fiica sa neaf ectat5. Datorit[ eredit[lii limi tat[ prin sex, vedem clrm au
apdrut in stare natural[ caracterele sexuale secllndare, conservarea gi acumu-
larea acestora depinzind de ritilitatea lor pentm oricare dintre sexe.
La orice virst[ ar apare pentru prima dat5 un nou caracter, el r5mine
a descendenli, in general, in stare latent5, pin[ ce acegtia ajung ]a virsta cind
acest caracter se dezvolt5. In general, cind aceastd regul5 de gre$, copilul
manifestd caracterul mai de timpuriu decit il manifestase la rindul sltt pdrin-
tele. T.n baza acestui principiu al eredit[lii la perioade corespunzdtoare, putent
inlelege de ce majoritatea animalelor prezintfl, din germen gi pind la maturi-
tate, o atlt de minuantl succesittne de caractere.
ln sfirgit, cu toate c[ mai rlmin inc[ multe puncte obscure in legiLurl
cu ereditatea, putem considera legile de mai jos ca fiind clestul de binc sLabi-
lite : in primul rind, tendinta fiecdrui caracter nott salt vechi de a se transmite
prin seminle sau pe cale vegetativ5, cu toate cd aceast[ tendin{d de trans-
mitere este deseori zdcllrniciL[ de diferite cauze cunoscute sau necunoscute.
In al doilea rind, reversinnea sau atavismul, care depinde de faptul c[ transmi-
terea gi dezvoltarea sint forte distincte ; ea aclioneazd in moduri _gi gradt difg-
rite, uiit la reproclucerea sexuati, cit pi la cea vegetaLiv5. in al treilea rind,
dorninanla in transmiterea caracterelor, care poate fi limitati la Lrn singur
sex sau comunl la ambele sexe. in al paLrulea rind, transmiterea lirnitatd prin
sex, in general la acelagi sex la care caracterul ce se mogtenepte a aplrut pentrtt
prima oar5 ; gi aceasta depinde in multe cazuri, probabil chiar in majoritatea
acestora, de aparilia noului caracter intr-o perioadd relativ tirzie a vielii.
In al cincilea rind, ereditatea manifestat5 la perioade corespllnz[toare ale
vielii, crr ^oarecare tendin![ sple o dezvoltare mai timpurie a caracterului
ereditar. In aceste legi ale ereditd[ii, aga cum se manifest[ ele in condiliile
domesticirii, I'edem o larg[ posibilitate pentru producerea prin variabilitate
gi seleclie naturali a tlnor noi f ortne de specii.
 CAPITOLUL AL XY-LIJA
DESPRE INORUCI$ARF]
Libero tncrttt:i,sure rectprocd Sttrge diferenlele tlintre r(selc tnrurlite
- Cind nunttrul
membrilor celot doud rcse ce se amestecd este inegal, una ciltsoctrbe pe cealctltit
- Vita:ct
absorbliei csle tlaterntirtcttd rIe dontinanla |ransmisiei, tle cctttdiliilc tle uiald ;i rlc sclec-

'ji,,T,',",'i!,i";,,T":::,,;':;:i,"#;:,::,,',",";::;u:i::,;i;'::i'i,ij,', iiii,'X,",',,'::"::::r;,,?';,0,:,i
IcL irttliuitl - Despre modificarea raselor uechi ;i forrnarca de rrci rase prin incrucirscrre --
Uttele rctse incrtrci;ctte se reproiuc ftdel de la prima lor formutie - Despre incrucirsrtrco
rle spec.ii cllstincte in legdturri cu fornrarru de rase domestice,

fJlsgutincl reversiunea $i clominanla a trebuit neaperat se prezint in cele

dou[ capitole anterioare multe fapte in legirtur[ cu incrucigarea. ln capiLolrrl
de fa!5 voi examina rolul pe care il joac[ incnrcigarea in cloul direc{ii opuse:
nlai intii in uniformizalea cariicterelor $i, ca Lrrmare, in irnpiedicarea folmirrii
de noi rase ; in al cloilea rind, in rnodificarea l'aselor vechi satr forrnarea de rase
noi gi internlecliare printr-o rrombinare a caracterelor. Voi ariita de asenlenea
c[ anumite caractere nu se pcll contopi.
EfecLele reproducerii liltere $i necontrolate lntre ulernbl'ii ilceleiasi val'ie)-
t[[i sau intre varietlti inrudite indeaproape sint irnportante I cle sint ins[
atit de eviclente, incit nu meritd sd fie discutate mai rnult. IncnrciEarca libelii
reciprocii este acerea care - aLit in stare natural[, cit .si in stare donresticd---
dA uniformitate indivizilor aceleiagi specii sau varietSli, atLrnci cincl ace$tia
triliesc amesteca!i gi nu sint expugi vrennei catrze care s[ produc[ r'ariabilitatcr
excesivir. inrpiedicarea incrLrciplrii libere $i imperecherea lntenliorla[[ cle aui-
ntale individuale formeaz[ piatra trnghiular[ a artei crescdtomltri. Nici u n
oln cu mintea intreagl nu s-ar a$tepta s[ amelioreze sau sd modifice in vretrn
ferl o ras[ sau si men{ind o rasd veche purd $i distinct[, clacil r]u ili separ[
animalele. Sacrificarea anirnalelor inferioare din fiecare generafie este echiva-
Ienti cu separarea lor. tn ![r'ile sllbatice sau semicivilizate, uncle locuitorii
 DESPRE INCRUCI$ARE CA O CAUZA A CONSTANTEI CARACTERULUI

ntt all posibilitatea de a-$i separa animalele, nu existi niciodatfl sau rareori
mai mult de o singuri rasd din aceeagi specie. Pe vremuri, nici chiar in Statele
Unite nu existatt rase distincte de oi, pentru ci toate fuseserl amcstecate
laolaltd'). Celebnrl agronom Marshall') observd cI ,,oile !inute in !arcuri,
precum gi turmele plstorite in regiuni deschise, prezint[ ln general o asemSnare.,
dacl nu chiar o uniformitate de caracter la indir.izii fiecdrei turme", deoarece
ele se reproduc in mod liber gi sint impiedicate de a se incruciga cu oi de alte
soiuri, pe cind in regiu nile neingrddite din Anglia, oile nesupraveghea te,
chiar din aceeagi turmd, sint departe de a fi pure sau uniforme datoritfl ameste-
cttltti gi incrucisdrii a unor rase diferite. Am vdzut cd vitele sentisilbatice din
diversele parcuri britanice prezintd caractere aproape uniforme, dar, nefiind
amestecate gi incrucigate timp de multe generatii, ele diferi intr-o micd misur[
intre ele.
Nu ne putem indoi c[ numdrul extraordinar de varietdli gi subvarietrili
de porumbei, care se ridic[ la cel pu[in 150, e datorit parlial faptului ci,
contrar altor pdsf i dornesticite, odatfl imperechea{i, porumbeii rdmin perechi
pe viald. Pe de altd parte, rasele de pisici importate in Anglia dispar curincl,
pentrtr cd din cauza obiceiurilor lor nocturne gi vagabonde este aproape impo-
sibil de a impiedica libera lor incmcigare. Renggeru) prerzintd un caz intele-
sant in leg5turd crr pisicile din Paraguay : In toate regiunile indepirtate ale
{drii, ele att dobindit, clupd cit se pare din cauza efectelor climei, ur caracter
special ; in apropierea capitalei ins5, aceastd modificare a fost impiedicatir
datoriti faptului c5, dupi cllm afirm[ €1, animalul indigen s-a lncmcigat in
mod frecvent cu pisici i-portate din Europa. in toate cazurilc ascmdn5toare
cehii precedent, efectele unei incrucigdri intimpl5toare vor fi sporite de vigoarca
gi fertilitatea sporiti a descendenlilor incruciga{i, dovezile in acest sens fiind
date ulterior; gi aceasta va duce la lnmullirea mai rapida a metigilor decit
a raselor parentale plrre.
Daci l5s5m rasele distincte si se ittcnrcigeze liber, rezulbatul va fi un prodris
eterogen. Ciinii din Paraguay, de exemplu, sint departe de a fi u nif ormi gi
nu mai pot fi asociali raselor lor parentalen). Caracterul pe care un grup de
animale incrucigate il va dobindi pin[ la urm[ va trebui s5 depind[ de mai
mtrlte condilii neprev[zute, gi anume de nnm[nrl relativ al indivizilor altar!i-
nind celor douI sau mai multe rase care au fost l5sate sd se amestece, cle dorni-
nanla nnei rase asupra celeilalte in transmiterea caracterului gi cle condiliile
de viat[ ]a care sint supuse. DacH doud rase amestecate sinL la inccpul in
numdr aproape egal, mai devreme sau mai tirziu ele se vor contopi pe deplin,
dar nu atit de devreme cum ne-am putea agtepta daci ambele rase ar fi in
toate privinlele egal de favorizate. Calculul urmitor dor.ede$te c[ a$a se Si
intimpl5s). Dacd s-ar fonda o colonie compusd dinl,r-un num[r egal de albi
gi negri gi daci presupunem c[ acegtia s-ar cdsdtori fdrl discriminare intre
€i, ci sint egal de prolifici gi c[ la fiecare 30 dintre ei s-ar na$te ri ar muri
r) Comntunications to the lloard of Allriculture, vol. I, p. 367.
2) Reuiew of Ilepcrts. Nrirl/r ol EnglnrLrl, 1808, p. 200.
37 Sriugetiere uon Puragucrg, 1830, p. 212.
a) Rengger, Siiugetiere elc., p. 754.
5,1 White, Regular Gradation in L,Ian, p. 146.
 DESPRE INCRUCT9ARE CA O CAUZA A CONSTANTEI CARACTERULUT 443

cite unul pe &tr, atunci, ,,dupi 65 de ani, numdrul de albi, negri gi mulatri
va fi egal. Duph 91 de ani, albii ar constitui o zecime din nurn[rul total, negrii
o alt[ zecinte, iar mulatrii, adicfl oamenii de grade interrnediare de culoale,
op L zecimi. Dupd trei secole nu ar mai exista nici a suta parte din albi".
Atunci cind una dintre cele doud rase amestecate depdpegte cll mult
ca num[r pe cealaltd, aceasta din urmd va fi curind total sau aproape total
absorbit[ gi va disp[rea6). Astfel, in insulele din Oceanul Pacific -au fost
introdu$ipe scar[ mare porci gi ciini europeni, gi in curs de 50 de ani?),
rasele indigene au fost absorbite dispirind ; rasele importate -60 fuseser5 ins[,
flrd indoialfl, favorizate. $obolanii pot fi considerali ca anirnale semidomes-
ticite. Ciliva gobolani egipteni (Mus alerandrinus) au scdpat din Grldina zoolo-
gicd din Londra $i, ulterior, timp indelungat, ingrijitorii grddinii prindeau
frecrrenf gobolani incrucigali, la inceput jumdtate singe, apoi avind din ce in
ce mai pu{in caracterul gobolanului egiptean, pind cind, in cele din u rmI,
orice ttrmd a acestuia dispiruset). Pe de altd parte, in unele sectoare ale Lon-
drei gi in special in apropierea docurilor, unde sint introdugi in mocl frecvent
noi gobolani, se poate intilni o varietate nesfirgiti de forme intermediare intre
gobolanul cafeniu, negru gi cel egiptean, toate trei fiincl de obicei socotite
drept specii distincte.
S-a discutat deseori cite genera{ii sint necesare pentru ca prin incrucir5ri
repetate o specie sau rasd sI absoarbl o altae); nlrm[rul necesar a fost probabil
mult exagerat. Unii autori au suslinut cd o duzin[, doudzeci sau chiar gi mai
multe generalii sint necesare ; dar aceasta apare de la sine ca improbabil,
c[ci Ia a zecea generatie nu ar mai exista in descendenli decit I ll 024 clin singele
str[in. Gdrtner a constatatl0) c5, la plante, o specie poate fi fdcutd sI absoarne
o alta in Lrei pind la cinci generalii gi crede ci aceast[ operalie poate fi reali-
zatd intotcleauna in curs de $ase pin[ la gapte generalii.-Totugi, intr-nn caz,
Kolretrter") r,orhe$te de faptul c[ descendenlii din Mi.rabtli.s uulqaris incrtrci-
gatir ctr M. Iongi"flora au sem[nat timp de opt generalii sriccesive atit de
mult ctl aceasta din urmd, incit cel mai scrupulos observator putea cletecta
,,\'i,X aliqtram notabilem differentiam" *) sau, dup[ cum spune €1, a reugit
,,&d plenariam ferc transmutationem" * *). Aceastd expresie arat5 insd Le
actul absorbliei nu a fost nici chiar atunci absolut complet, cu toate c[ plan-
tele incrtrcigate nlr mai conlineau decit 11256-a parte de M. uulgaris. Conclu-
zl1le Llnor observatori atit de meticulogi ca Gdrtner gi Kolreuter sint mult mai
valoroase decit cele la care au ajuns f[rd scop gliinlific crescitorii. Descrierea
cea rltai precis[ pe care am intilnit-o e prezentatii de Stonehenge'2) gi e ilus-
6) Dr. W. F'. Edrvarcls, in Caractires Psgcholog, des Races Humaines, p. 24,
este primul care a atras
atenlia asupra acestui subiect, pe care l-a tratat cu pricepere.
7) Rcv. D. Tyerman gi Bennett, Journal of Vogages, vol. I, L82I-1g2g, p. 300.
8) D. S. J. Salter, Journal Linn. Soc., vol. VI, 1862, p. 71.
e; Sturnr, Aber Rassen etc., 1825, p. 107. Bronn, fit Geschichte der Natur, vol. II, p. 175 dd un tabel
rle proporliile singclui dupi incmcigiri succesive. Dr. P" Lucas, L'Hirdditi naturelle, vol. II, p..308.
101 Bastarrlerzeugung, p. 463, 470.
rr) lfoua Acta Pehr:p., 7794, p. 393; vezi de asemenea volumul precedent.
") ,,cliferenfa abia perceptibili" (At. trad.).
* *)
,,sir duci pinl la Lransformarea aproape completi,, (tf . lrad.).
tt| The Dog, 7867, p. 179-184,
 DESPRE INCRUCI$,.\RE CA O CAUZA A CONSTANTI]I CARACTERULUI

tratd cu fotografii. Dl Hanle-v a lncmcigat o cd{ea de ogar cu un bulclog, descen-

denlii fiind rcincrucigali la fiecare generalie succesivd cu ogari cle primfi cali-
tate. Drrpi ctlm observti Stonehenge, s-ar putea prcsuprrne ln rnocl natural
cd ar fi net'oie clc mai mr-tlte incruciglri pentm a scilpa de forma greoaie a
btrldogttltii, insir l{ysLerics, strd,-strfl-strlnepoata unni brilciog, nu mai prezentir
absoh-rt nici o ul'Ini"t a acestei rase in aspectul s5u exterior.
'\Lit e&, cit.degi cor'-
ceilalli din aceeaSi ceneralie erau de altfel ,,lipsili in rnod renrarcabil
Loli

polenlii, fiind totugi pe cit cle iu!i, pe atit de inteligenti". Cred c[ ternrc.uul
inteligent se refet'i Ia incleminarea de a prinde prada. Hysterics a fost data
la rln fiu al ciinelui Bedlamite, ,,dar rezultatul cclei de-a cincea incnrcigirri
crecl c[ nu este, pin[ in prczent, mai saLisf[cdtor decit al celei de-a patra".
Pe cle altd parte, Fleischrnann") aratd cit de persistente pot fi Ia oi eft,c-
tele unei singure incnrcigdri. El arat[ cd ,,oile iniliale, cu lina de proasta
caliLaLe (din Germania), au 916 de fire de linl pe crnz; rasa amelioralir clin
cea cle-a treia sau a patra incrucigare cu oi rnerinos a produs cca 1 333
de fire, cca dintr-a 20-a fncnrcigare 4 500, iar merinosul de rasd absolu t
purl intre 6 666 gi 8 000". Agadar, oile comune de ras[ eerntarii, incrrr-
ci$ate snccesir. clc 20 de ori cu oi merinos, ?u fost clcparLe clc a tlobiudi
o lini a Lit de fin5 ca a cerlor de rasd pur5. in toale cazrrrile insil, ri[rnrr]
absorbliei va clepincle ln nlare misuri de condiliile cle via{i far-orii}tilt'
rtnui auttmiL caracler'. Putem hlnui c5 ar e:xista o tendin!5 constant[ cle clcgc-
nel'are lll lirta ttte'rinos in clinra Germaniei, care ar ltutea fi prer-c.,nitii nrrnuii
printr-o atentd selt'c!ie. $i in acest fel s-ar putea poate explica cazul inlel't-
sanL de mai stls. \''ilcza absorbfiei Lrebuie s:i depincl[ r1e asemenea cle ntr-lsul'a
diferenlei pet'ceptibile irrLre cele clouI forme care stnt incrucigate qi, in special.
drrph cllm insisti Glirtner, cle clominanla in translniterrer a unei forme asupla
celeilalte. Am vizttt in capitolul precedent cd una clintre cele clouir rilse
franceze de oi, ltrin incrucigarc'a cu merinos, $i-a pierdtrt caracte'Lul mult. mai
incet deciL cealaltli,, iar cazul oilor cornune germane la cAre se rcferir Fleisch-
Inann poaLe fi in aceasLli prirrinlri asemlndtor.'l'rebuic sit cxisLe in l,oaLe c'tzrl-
rile, inlr-o mi"tsurri nrai maro sau mai micil, o Lenclin[ir de rervr-.r'siune [inr1t rle
mtrlLe generatii succesive, gi probabil c[ acesb fapt este acela cal'e a cleter-
minaL pe trnii autori sii suslinir cI e nerroie cle 20 sau chiar de mai nnrlte gelle-
ra[ii ltentrtt (:it o ras.i sil absoal'b5 o alta. Examinind rezu]tatul fiual al ar]tes-
Lecttltti inLrr douI sarr rnai nrulte rase, nLr trebuie sir uiL[m c[ actul incnrci-
g[rii Linde prin el insugi s[ r'eraclucd caractcre de mu]t pierdute gi care rnr
sint proprii f ormelor parentale irnecliaLe.
In legdturi cu influen{a condiliilor de viald asullru oi'ic[ror clouir rase
care slnt llsate sir se incrucigezer liber, aceste l'ase l.or fi, clupi toateprobabili-
L5!ile, inegal afectate de conclitiile de via!5, ceea ce va moclifica rezultaLrrl,
in afar[ c],e cazul cli anrbelc raso slnt indigene gi obignriite de mulL tinrp (:u
{ara in care trilicsc. Chial la rasele indigene nu se intimplir clc'ciL rtrreori sau
r:hiar niciodat[ ca ambele si fie tot atit de bine aclapLaLc condiliilor inconjri-
lri toat'er, in spcrcial a t rr rtci cind sint l5sa te s5 crircrile liher, l'ir rir \rl'co slillra-

ral [)trpir cunl c citat in (,. H. llacl<nighL gi I)r. H. lladdert, True I)rinciples ol I]reetlirtg, 1ti(;ir, p. 11.
 DIISP]tIj I\CRUCISAREA IN]'IN{PLA'TJARE A I'UT'UROR ORGANISI\IEI-OR

veghere aternt[, a$a cum este in general cazttl raselor care sinl. kisate sd se
ittcrttcigeze. Ca o cotrsecin!5, seleclia natural5 r'a intra intr-o anumiL[ m[surd
in acliune, cei tnai apli vor supravielui, gi aceasta va ajuta la cle.terminarea
caractertrlui clefinitiv al produsului din amestec.
Nimerti nu poate spune cit timp ar fi necesar pentm ca nn astfel de gmp
de animale incrucigate s[ capete inLr-un spaliu limitat un caracter uniform^;
prrtem fi siguri ci pinl in cele din nrml cle vor deveni trniforme prin liber.a
incrttcigare gi prin supravieluirea celor nrai apti ; dar, dup[ currr se poate cledpce
clin observaliile antet'ioare, caracterele astfel dobindite rareori sati chiar nicio-
daLd ntt vor fi exact interrnediare intre acelea ale celor clou[ rase parentale.
Itr ceea ce pt'ivergLc diferen{ele foarLe mici prin care sint caracterizali inAivizii
aceleiagi subvarieLit{i sau chiar ai variet5lilor inrtrdite, este er-iclenL ci libera
incrucigare Ie \ia face culind s5 dispar5.
F-ortnat'ea cle noi varietdli independent de serleclie ar fi astfcl impiedicatS,
afar[ dc cltzrtl cind aceeagi varia{ie ar reapare in rnocl continuu prin ac{iunea
rtnei catize carcr si o predispun[ puternic. Putem cleci conchide ci libc.ra incru-
ciSare a jucat in Loate cazurile un rol important in imprimarca unei uniforrni-
ttili dc caracter tuturor membrilor aceleiagi rase clomestice gi aceloragi specii
nattil'ale, fiincl totugi in mare m[sur[ suborc]onatd cle selec{ia natural5 Si
de aclitinea clilccLi a condiliilor inconjurdtoare.

ESPR,E PoSrBrrrrrATEA lmcnucr$ARrr IxriupLAroARE

A TUTUROR ORGAI{IS}IELOR
S-ar putea pulte insii intrebarea: este posibil oare ca libera incnrcigare
sit se proclucti in cazul planterlor gi animalelor hermafrodite? Toate anirnalele
sttperioare gi lttrtinele insccle ce au fost dorresLicitc au sexe seltarate gi Lrebuie
inevitabil sit sc' inipretr neze pentm fiecare nagterc.. In ceea ce privegLe incm-
ci5at'ca hertnaflodi{ilor, subiectul este prea vast ltentnr volumul de fa!5.
Arn claL insir in Origf.nea speciilor un scurt rezunrat al motivelor care rnd
determinir sit crecl c[ toate organismele se incrucigeazl intlmpldlor, degi in
nnele cazttri poate cd numai la ltingi intervaier de tirnp'n). Voi reaminti
trtttnai fapLrrl cli ltumcroase plante, cll toate ci sint sLluctural herm:lfrodite,
funclional sint rtnisexuate ; a$a sint acelea pe care C. K. Sprengel le clenn-
megter dtchogame, la care polenul gi stigmalul aceleiagi flori se maturizeazit,
la perioade diierite, sau acelea numite de mine rectproc cltmorf e, \a care polenul
florii ntt estcr altL sir fecutrdezc sLigmatul aceleiagi floli, sau, tot astfel, numeroa-
sc'le platrLe ctt disltozitive rnecanice curioase, care impiedic[ in mod eficace auto-
fectinclarea. Exisl-ii toLugi nmlte plante hermafrodite cal'e nu stnt ciLugi de 1tu!in
special consLruite pctrLru a favoriza incrtrcigarea reciproc5, dar care se amesteci
tolugi intre elc, aproape tot atit deliber ca gi animalele cn sexe separate. Acesta
este, clirltir cunt gLiu din experienlele ce am fdcut asupra ktr, cazul I'erzei, al ridi-
cltilor' gi cepei. Chiar !Sranii din Liguria spun cd verzele trebuic oprite de a se

1{.) [n legirtulri cr-r

lrlantcle, Dr'. Ilildebrand a publicat o lucrare admirabi]i asupra acestui subiect (Die Ge-
sclilechter'lterlheilung bei den Pllcutzen. 1867), in care ajunge la accleagi concluzii generaie ca ;i minc. De atunci
au aPirLtt divcrsc altc tlatate asupra aceluiagi subiect, in special acelea ale lui Ilermann \Iiiller qi Delpino.
 4l tl DESPRE INCRUCI$ARE,A INTINIPLATOARE A TUTUROR ORGANISMELOR

,,indrigosti" una de alta. Gallesiotu) observh c[ in familia portocalilor ame-

liorarea diferitelor soiuri este impiedicatd de incrucigarea lor continud gi
allroape obignr-ritd. Acelagi lucru se intimplfl gi la numeroase alte plante.
Pe de altl parte, unele plante de cultur5 rareori se incrucigeazd sau chiar
niciodat[, ca de exemplu mazdrea comund gi Lathgrus od.oratus ; gi cu toate
acesLea florile lor sint cu siguran{5 adaptate fecundlrii incrucigale. Se zice
ce*) variet[tile p5tl5gelelor rogii, gi vinete (Solanum) gi pimeniu | (Pimenta
uulgaris ?) nu se jncrucigeazd niciodatd, chiar cind cresc una ling[ alta. Trebuie
avut ins5. in vedere cd toate acestea sint plante exotice gi nu gtirn cllm s-ar
conrporta in lara lor natal[, unde sint vrzrtate de insecte corespllnzltoare.
In ceea ce privegte mazdrea comund, &D constatat cI in aceastd larir ea se
incrucigeaz[. rareori, datoritd fecund[rii premature. Exist[ totugi untle plante
care in starea lor natural[ par sd fie intotdeauna autofecr-rndate, cnrt ar fi
Ophrgs apif era pi alte citeva orhidee; aceste plante prezint[ totugi cele mai
evidente adapt5ri pentru fecundarea incrucigat5. Se crede de asemonea cl
un mic num^51 de plante nu produc decit flori inchise, nurnite cleistoganre,
care nu_pot fi in nici un caz incrucigate. Multd vreme s-a crezut cd aga se intirn-
pl5 cu Leersia orgzoi.des'7), dar se gtie acum cd aceastl iarbd produce citeoclatl
flori perfecte, care dau seminle.
Unele plante - atit indigene, cit gi aclimatizate
rareori sau chiar niciodat[, iar dac[ infloresc nu produc - nlr produc flori decit
niciodat[ semille, cp
toate acestea, nimeni nu se indoiegte c[ plantele fanerogame nu ar fi adaptate
pentru a produce flori, gi florile pentru a produce seminle. Dacd acest lucru
ntl_ se produce, sintem de plrere cI in conditii diferite asemenea plante gi-ar
indeplini funclia car^e le e proprie sau cd au fflcut aceasta in treiut gi c[ o
vor mai face iardgi. Inbaza-unor consideralii similare, cred cI florile din cazu-
rile anormale citate mai sus, care in prezent nu se incrucigeazd, ar face-o totugi
uneori in alte condilii sau au f[cut-o in trecut, mijloacele pentru efectuarea
incrucig[rii fiind in general incd menlinute, gi ele se vor incruciga din nou
intr-un viitor oarecare, afari de cantl cind ele ar dispdrea. Numai prin acest
mod se pot explica multe puncte din structura gi ac[iunea organelor rbproduc5-
toare la plantele gi animalele hermafrodite, ca de exemplu faptul cd niciodat[
organele mascule gi femele nu sint atit de complet inchise, incit sd fach accesul
din afard imposibil. Putem conchide deci c[ cel mai important din toate mijloa-
cele de uniformtzare a indivizllor aceleiagi specii, adicd acea capacitate de a se
incruciga reciproc in mod intimpl5tor, este prezent sau a fost prezent in trecut
la toate organismele, cu excep{ia, po&te, a unora dintre cele mai inferioare.

DESPRE ANUMITE CARACTERE CARE NU SE CONTOPBSC

Cind doud rase sint incrucigate, caracterele lor se contopesc de obicei in
mod intim: unele caractererefuzd insd sI se contopeascd gi sint transmise in for-
md nemodificatd de cdtre ambii sau de cdtre unul dintre pdrinli. Cind se impere-
t'S Teoria della Riproduzione Vegetale, 1816, p. 12.
\rerlot, Des VariCtCs, 1865, p. 72.
16,;
u) Duval Jouve, l3uII. Soc. Bot. de France, vol. X, 1863, p. tg+. In legiturl cu florile perfect dezvoltate
care dau seminte, vezi dr. Ascherson, In Bot, Zeitung, 1864, p. 350.
 DESPRE ANUIUITE CARACTERE CARE NU SE CONTOPESC 447

cheaz[ goareci albi cu cenugii, puii stnt fie billali sau complet albi, fie cenugii,
nu ins[ de o nuan![ intermediard; tot astfel gi in cazul cind sint imperecheate
turturele albe cu Lurturele gulerate comune. Despre cregterea rasei de gdini
de lupt[, un n]are specialist, dl J. Douglas, observS, : ,,Pot prezenta aici un
fapt ciudat : Daci incrucigezi o gdinl de luptd neagr[ clr una alb5, oblii p[-
siri din ambele rase cle cea mai curati culoare". Sir R. Heron a incrucigat
timp de rnai mtrlli ani iepuri de Angora albi, negri, cafenii gi gdlbui pi niciodat5
nu a oblinut acesLe culori amestecate la acelagi animal, insd a ob{inut deseori
toate ccle patru culori la aceeagi generatie de pui"). Din cazuri asemdnltoare,
in care culorile celor doi pdrin{i sint transmise descendenlilor absolut separat
avem tot felul de gradalii, pind la fuziunea completd. Voi da un exernplu: Un
birbat cu fa[a snrcadd gi p[rul bdlai dar cu ochii de culoare inchis[, s-a cds[-
torit cu o femeie cu p5rul gi fala de culoare inchis[. Cei trei copii ai lor aveau
pirrul balai deschis, dar la o cercetare mai amdnunlit[ s-au gdsit vreo duzin[
de fire de plr negrc r'Sspindite prin p5rul bdlai de pe capetele ior.
ALU nci cind ciinii baseli gi oile de Ancona (ambele rase avind picioarele
pipcrnicite) se incrricigeaz1, cu rase obignuite, structura descendentilor nu este
intermediar[, ci se a seamdnd cu unul dintre phrinli. Cind animale fdrd coadd
sau f[r[ coarne sint incrucigate cu animale normale, S€ intirnpl[ deseori, dar
in nici un c,az in mod invariabil, ca descenden{ii sd fie prevdzuli cu aceste orga-
ne in slare pe'r'fecl[ sau s[ fie complet lipsili de ele. Dupd Rengger, caracterul
golag al ciinc'lui de Paraguay este transmis perfect descendenlilor metigi
sau nlr este transmis de loc; am vdzut insd o exceplie parlial5 la un ciine cu
aceasti ascendent5, a cdrui piele era in parte pdroas[ gi in parte golagd, cele
douI p[r{i fiind separate in mod distinct, ca la un animal b5l{at. Cind se incru-
cigeazd g5ini cle rasd Dorking cu cinci degete cu alte rase, puii au deseori cinci
degete la un picior gi patru la celilalt. Unii porci incrucigali, oblinu[i de Sir
R. Heron dintr-Lln porc unicopitat pi un porc comun, nu aveau toate cele patru
picioare de un singur tip intermediar, ci doud picioare erau prevdzute cu copite
despdrlite normal iar doud cu copitele dintr-o bucatd.
Cazuri asem[nltoare au fost observate gi la plante : maiorul Trevor Clarke
a incrtrcigat micsandra anual5 micd, cu frunze glabre (Matthiola), cu polenul
unei rnicsandre bianuale mari, cu flori rogii gi frunze aspre, numitl de fran-
cezi cocardeau, iar rezultatul a fost cd o jumdtate din plantele ohlinute din
seminle avearr fnrnze glabre, iar cealaltd jumdtate frunze aspre, dar nici una
nll avea frunze de un caracter intermediar. Din cregterea lor inaltd pi vigu-
roas[ s-a r'[zut c[ plantele glabre erau produsul variet5{ii aspre gi nu in mod
a cciclental al propriului polen al plantei mame'n). La generaliile urmdtoare

I,.xlras tlinLr-o scrisoare din partea lui Sir R. Heron, care mi-a fost datl de tll Yarrell. ln legiitur[
r8.;
cu goarecii,vczi Annal des Sc. /Val., vol. I, p. 180 ; am auzit de asemcnea cle alle cazuri similare. Despre
turturele, iloilard qi Corbie, Les Pigeons etc., p. 238. Pentru giinile de lupti, The Poultrg Book, 1866, p. 128.
Despre iricrucigiri de giini firrl coadi, vezi l3echstein, Naturges. Deutschl., vol. I1I, p. 403. Bronn, Geschichte
der l,{atur., vol. Il, p. 170, dL cazuri similare la cai. Despre lipsa pirrului la ciinii incrucigati din America
de Sud, vezi Rengger, Sciugethiere uon Paraguag, p. 152; am vdzut tnsl la Grddina zoologicd metigi clintr-o tncru-
ciqare sirnilari., care erau fie golagi, fie pirogi sau parlial plrogi. Pentru incrucigiri de gitini de rasi Dorking cu
alte griini, vezi Poultrg Clronicle, vol. II, p. 355. Despre porci incrucigali, un extras dintr-o scrisoare a
lui Sir ll. I{oron cirtre dl Yarrell. Pentru alte cazuri, vezi P. Lucas, HCrCditC naturelle, vol. I, p. 2I2.
Le) Ir^Llernut. Hort. and Bot. Congress of London, 1866.
 DESPRE ANL]IVIITE, CARACTERE CARE NU SE CONTOPESC

oblinute ciin sdminta varietdlii incrucigate cu frunze aspre, all apdrut citeva
planter glabre, dovedind c[ acest caracter de frunze glabre, degi incapabil de
corttopirel cll caracterttl de frttnze aspre sau de rnodificare a acestuia, s€ afla
totugi permanent in stare latent[ la aceasti familie de plante.
Nttmeroasele plante, la care m-am referit anterior, pe care le-am oblinut
din incrucigdri reciproce intre Antiruhi"num peloric gi cel obignuit, preiinta
trn caz aproape paralel ; deoarece in prima generalie Loate plantele seminau
fortuei comune, iar in generalia urm5toare, dintre 137 de plante, numai doud
aveall ttn caracter intermediar, celelalte seminind perfect fie cn forma peloric5,
fie cu cera comun[. De asemenea, maiorul Trerror Clarke a fecundat micsandra
ctl flori rogii menliortaL[ mai slls cu polen de la o micsandrd purpurie Queen.
Aproape o jurn5tate din plantele oblinute abia se deosebeau la aspect cle plan-
ta maml gi nrr se deosebeau citugi de pulin in ce privegte culoarea ropie a fiorii ;
cealalti jtimdtate avea ins[ flori de un purpuriu bogat, foarte asemlndtoare
ctl acelea ale plantei paterne. Geirtner a incrucigat multe specii pi varietdli cle
Verbascum cu flori albe gi galbene gi aceste culori nu s-au contopit niciodald ;
descgndenlii aveati insd fie flori de un alb curat, fie de un galben curat, primele
fiind in proporlie mai mare''). Dr. Herbert a ob{inut, dup[ cum rn[ informea-
zd, mtrlte planLe de napi suedezi incruciga{i cu alle doul varietiti; acestea nu
au produs niciodati flori de nuan!5 intermediar5, ci intoLdeauna ca acelea
ale unuia dintre pirin{i. Am fecundab o varietate purpurie cle Lathgrus od.ora-
tus-ale cdrei flori au stindardul rogcat-purpuriu inchis, iar aripioarele gi carnea
violete -- ctl polen al varietdlii Painted ladg, care are stindardul cle o culoarc
cirepie palid5, iar aripioarele si carnea aproape albe, gi din aceeragi pdstaie arn
oblinut cle doui ori plante sem5nlnd perfecf ambelor varietdli, majoritaLea
semlnlnd taLiilLri. Atit de perfectd era asemdnarea, incit ap fi crezut c[ inter-
venise vreo gregeal5, dacd plantele-care la inceput erau identice cu varietatea
paterni, aclicri varietatea Patnted ladg nu ar fi produs mai tirziu, in cursnl
sezonttlui dtipii cum s-a ardtat intr-un- capitol anterior flori pirtate pi
-
dungate cu purpuriu tnchis. Am cultivat nepoli gi strlnepoli -clin aceste plante
incrttcigate, ei continuind sri semene cu varietatea Painted ladg ; la generaliile
ulterioare ins5, plantele alr devenit relativ mai pdtate cu purpuriu ; tolugi,
nici ttna nu a revenit complet la planta mamd inilial5, cu flori purpurii. Cazul
urmdtor esLe pu{in mai diferit, dar prezintf, acelagi principiu : Nandin") a cul-
tivat numerogi hibrizi intre Li.narta uulgari.s galbend gi L. purpurea purpurie
5i in ctlrs de trei generalii succesive culorile au rdrnas distincte in diferite p5rli
ale aceleiagi flori.
De la cazuri ca cele de mai slrs, in care descenden{ii din prirna oeneralie
searnlnd perfect unuia dintre pdrinli, ajungem printr-un mic pas inainte la ace-
le cazuri in care flori diferit colorate gi iegite din aceeagi r5d5cin5 seaminir
ambilor pdrin{i, iar prin incl un pas la acelea in care aceeagi floa.re sau acela-
gi fruct este dungat sau pdl.at cu cele dou5 culori parentale, poart[ o singur5
dungd de culoarea uneia dintre formele parentale, sau au vreo altl tr5sdturd

20) Bastarderzeugung, p. 307. I{tjlreuter (Drrlle Forlsetzun7, p. 34, 39) a oblinut lnsi nuanle intermediare
clin incruci;iu'i asernirnritoare la genul \terbascunt, In legituri cu napii, vezi Herllert, Arnargllitluceae,lS3T, p. 370.
2L) Nout,elles Archiues du trIttsdum, vol. I, p. 100.
 I\( Ii{'(.1r.\Rrrr c-A o c,\t.rz.\ A xIoDIFICARII RASIrt,oR

caracteristic:1 a iltres[ot'lt. La ltibrizi gi metigi se intimpli in mocl frecvelt sal

chiar obig;rttrit ca o ltlit'tc a corpr-ilui sir semene nrai rnult sau nrai p1lin urtrri
pirlintt, iar ctrnlaltir 1t:rr.te celuilalL pirintc.
Aici s-al' llitt't'lt t'ir intr[ clin nou in joc o oarecare rr:zistenlli lzr fuziuue
saLl' cc0a 0tr I'el'ine la acelagi lttct'tt, o oarecare afiniLate nnrtualir iptre zrtomii
organici cie acceagi nat,ttrit, pentru c[ altfel toatc pii'{ile corpului ar avea lrl
caracLer Ia ft-l cle intet'mediar. Tot astftl, atunci cincl clescenclenlii clin hiblizi
satl rleLiSi cill'c ittt ci ingigi un caracter apr.oape intermediar revin conplet sau
fragmeutar la sLr'[rrrogii iot'" trebuie s[ intre iri joc ltlincipiul afiniL[!ii aLomilor
sirllilari 5i al l'cptiisici celor diferi{i. Vorn rcvcrri in capitalirl clesprc pungenezir
asrrpra accsLui principiu, cal'e pal'e a fi exLrem de gcner.al.
- I)il1rli clllll it insistat cti Liil'ie Isiclorc Gcoffloy Sb.Hilaire, la anipr:rle csle
citrttln (le i't'lllat'cttL faptrrl cri transmitcrea cat'acLclelor {'irr[ contopire se
llroclu-
ce foarte I';ilI' litttnci cincl spcciile sint incnrcigatc. Cunosc o singurti exceplie,
anrttne la hiblizii plocltrgi irt starr: natural5 intre cioara obignuit[-gi ceLt yinittl
(Coruus (:orone gi C. cornLrc), cArc sint insi spec:ii inruclite incleapptr,p,., necleo-
scbinrltl-se cleciL lllin culoare. I)tr alLfcl, rlu rrnr intilnit nici lllt caz bipe r.eri-
licat cle transtniLei.c a ttnol'caractcrc [f[rir conLopire], la incnrcipirri inLre cior-rI
l'ase fortnattl ittclt'L cic ctitt'e onl prin seleclie gi care, de ac:e('a, seaurrinri inl-r.-g
olll"ec[tl'e ttrtisttt'it c'ti spct'ia uaLut'ali, nici chiar cinci rrna clintle I'olme L.ste
ltrrLcr'-
ttic clottrina ntii tlstlpl'a celeilalte. Cazrrri ca acerlea in c:iu'c c:lileii clin acecagi
fillale sealll:-"lnil tttrtit t:tt clouii rase clistincte sint probabil claLoraic supr.afeLa!ie'i,
:rdic'il inlluenlei a cloi ta{i. 'I.oater caracterclc. c-rnurnerate ntai sus cat'e,sinL tr.ans-
rnisc in mod perfcct tlllol'a r:linLre clescenclenli, gi nu altora cgrn ar i'i crrlorilt:
distincte, pielca golagir, caracLerul neLerl al fnrnzelor, abscnla - coalnelor- sA1 1
cozrl, 616rgeLc strplimcnLarc, peloris;rn, sLnrcLrrrS piticfl eLc. gtie cI i]p :rpirlr-rt
ttlatc lrt urocl bt'usc, la excrnpl:rrc dc animale gi plante. - seDin ;rccst fapt gi
tlitl nrtlneroftsele rnici cliferen!e cumulate care disLing rasele Ei speciile clonrtlstice
tlna clc al[a Si care ItLt sfutL supuse acestei f orme speciale clc tr.ansmi tei'er,
ptrLern coilcltide cil aceasta at'e o legiturd oarecare cu aparilia bnrsc[ a carac-
terclor clesprc cal'e este vor.ba.

DllSPR,Il ltODrFrCARnA RASIILOR VriCHr gt FORIIAREA

Dtr RASE NOr PRrIT IXCnUCTSARE
Pini aici ile-aIt1 ocupat in special cle efect.elc incnrcig[rii in clcterrninarea
tlnifot'mitItii ctll'i]cterttltri ; trebuie sir plivirn Acunl ltzultall opits. Nrr .ilcape
indoialI ci nttmai cil ajutonrl unei scleclii rigtrloasc tinrlr cle c1[cva g.,treraiii
itlct'ticiSarca a fosL tttr factor ltulernic in modifical'ea raselol r'echi gi in liornrarea
de noi l'ASCr. l,ordttl Orfolcl gi-a incrucigat o c,latii renunritu sa haitti clc: ogari cu
brrldogrtl, in scoptil cle a imprima ogariior curaj gi tenaciLutc. I)upir cr.rnt,rnr aflat
de la Rev. W. D. Fox, antrmi{i ciini poi,nter ari fosL incrtrcipali cu copoi "), pentru
1 ler da irnpetu ozlLaLe gi vitez5. Anunritor neramuri de gdini cle ras[ D-orking
li s-a aplicaL o ttgoar.i irtfuzie de singe de glini de itipLI gi pcrsonal amcunoscut
tln lnare crt:scittot' de porumbei care, inLr-o singurl ocazrc, a incrncigat pot'upl-
*1 irr cngiezclLe, I'ox liorinds (N. Trad.).

!9-- e.:6dl
 l)ESPRri l\(-lil,'ClSAIilt CA () CAUZA A trrOl)il:l(,\lrtI tt \\t:t.olr

beii s[i turbili clr barbi, in vederea oblinerii unci lirlinri nrai nrari a ciocului.
In cazurile de mai sus, anumite rase au fost incrucigate o singurir datl
in scopul modific[rii l'rettttui trnunrit caracter'. f)ar ]a rnajoriLal-ea raselor an]e-
liorate de porci, cal'e aculn se reproduc fidcl, s-au fircut incnrcigriri repefate.
A$a de exemplu, calitatea excelenti a rasei de llsscx amerlioratl sc clatorersle
incruciglrilor repetate clr rasa napolitanS, probabil inrpreuni cu o oarecarc
infuzie de slnge din rasa chinezd22). 'fot astfel gi la oiler noasLre englezegti,
aproape toate rasele, cu exceplia celei clc Southdown, au fost foarte mult incru-
cigate i ,,de fapt aceasta a fost isloria principalelol noastre raso" 23). Pentnr
a cita un exemplu, rasa Orfordshire Dotuns este considerati acrint drept o ras[
stabilizati'n). Ea a fost produs[ plin anul 1830 din incruci;area ,,r'asci Hamp-
shire $i, in citeva cazuri, a oilor Southclown cu belbeci de ras[ CoLsrvolcl".
Cit despre berbecul Hampshtre, el a fost oblinLrt din incnicigirri repcLatc inLrc
oile de Hampsltire cu acele de Southclown, iar rasa Cotsrvolcl cu linir lrrngi :t
fost amelioraLti prin incrucigiiri cu rasa Leicester, care, In rindul ei, pal'e sir fi
fost rezultatttl incrucig[rii mai multor rase de oi cu linir luna[. Dup[ ce cxanri-
neazd diferiLe cazuri care fuseserrl inregistrate cu glijI, dl Spoonel conchicle cri
,,dintr-o judicioas[ irnperechere de animale incrucigate este practic posibil rle ir
stabiliza o noui ras5.'0. Pe confinent, istoria mai multor rase cle vite gi a alLor ani-
male inct'ttcigate a fost bine stabiliti. Pentru a da un exc'mpltr : dup[ 25 de ani clt:
cregtere atent[ de vite, adic[ dup[ $ase sau $apter gencrlalii, regelc Wiirle.nbc,rgului
a produs o ras[ noufl de vite cornrtte printr-o incnrci$are intre rasele olandezli 5i
elvelian5, combinate cu alte rase2s). G5ina lSantam de ras[ Sebright, care se
reproduce tot atiL de fidel ca oricare alt soi de g[ini, a fost forntatir acun] r'r'eo 60
de ani printr-o incnrcigare colrtplicatdzG). Rasa Brahrnas de culoare inchisi, cAlc
este considerat[ de unii crescitori ca fiind o specie distincti, a fost flri inclo-
ial[ recent format[ in Slatele Unile"), printr-o incrucigare intre lasele Chit-
tagong ri Chochin. La plante, este aproape sigrrr cii napul suedcz a provenil
dintr-o incrucipare qi, dinLr-o sursl denrnzi cle incleclere, s-a luaL cuno$Lin{ir
de istoria unei varietlti cle griu obtinutS din dour"i varieLri{i foalte dis[incte
gi carer, dupir ce a fost cultivaL[ tinrp cler gase ani, a prerzenLaL o probirsLabil[28).
Pin[ recent, cresciitorii prudc:nti Si cu crxpcrieulir, firir a fi inrpotrivll
unei singure infuzii de singe str[in, er':.ru aproape in unaniniitate c,onvin$i cir
incercat'ea cle a forrna o ras[ nouil, inLermediar[ intre douir rase foarte diferite,
era zadarnic[ ; ,,ci se ag:ilatr cu o ternacitate plinir de superstilii de doctrina
puriLilii singelui, considerind-o ca singurul refusiu unde poal-e fi grisit[ adev[-
rata sigtrranli "rs;. l_)e altfel, aceasti convingere nu c.rA lipsil"[ tle sens : intr-
zi) llichalclson, Pi gs, 1817, p. 3i, -1'2. YouaLt, Ort the I'ig, irt etlitia S. Sitlney, 18ti(), p. 13.
za; \'ezi excelenta luct'at'c a tl-h"ri \\'. (1. Spooucl ticspre crc$tcrea plin incnrci;:rrc, in Jout'tttLl Ikttlcrl Agricuti.
Soc., vol. \\, partea a II-a; r'czi de asettrencu un articol tot atlL de bun al cl ltri (lh. I{otvard, in Garriener's
Cltrotticle, 18tj0, p. 320.
2a) Gartlener''s ()ltrrtniclt, 1r\57, p. (j49 si 652.
25; Ilu\etin t{e Ia Soc. d'Acclimci., 18ti2, vol. IX, p. 4t)13. }'enil'u altc cazrrli vczi dc aselnenea ti-nii \Ioii
;i Gayot, Du Beuf, 18ti0, p. X\XII.
261 Poullrg Ohrrttticle, r'ol. I I, 185.1 p.
, 3ti.
zz; W. 13. 'l'egetmeier, 7'\rc Poullrg Book, 186(i, p. lifi.
287 Gardener's Cllrotticlc, 1fi52, p. 7(iir.
2e) Spooner ln Journul IlogtLI
'\grir:trlltrt'ul Soc., vol. XX, pru'Lea a ll-a.
 i )iisP1{1. iN(.uucl$ARE, cA o cALizA A x,ioDiFicARrr RASELCTR 451

adev[r, atunci cind doufl rase distincte sint incrucigate, descendenlii din pri-
nla genera{ie au, ln general, un caracter aproape uniform; daruneori niciacesta
llu e cazttl, in special la ciinii gi la giinile incmcigate, puii lor fiind uneori
chiar de la inceput foarte variali. Deoarece animalele de rasri incrr-rcigat[ sint
in general vigur.oase gi de dimensiuni mari, ele an fost crescute in numir consi-
derabil penLru consllmul imediat. S-a constatat insd cd pentru l'eproducere acestg
animale sint complet inutile, pentru c5 degi ele au Lln caracter uniform, procluc
toLugi, timp de mai mulLe generalii, descendenli surprinzftor de variali. Cres-
cltorul ajurtge astfel la disperare gi conchide ci nu va pulea forrna nicioclatir
o rasi interntediarfl. Din cazurile prezentate pind acum, precum gi din altele
care atl fost inregistrate, se pare c[ e nevoie numai de rhbdare gi, dupd curn
spune dl Spooner, ,,natura nu opune nici o barier5 unui amestec reigil ; cll
fimpul, cu ajutorul selectiei gi al unei epuriri atente, este practic posillil sit
se creeze o ttouii ras5.". In rnajoritatea cazurilor, dupd gase sau papte generalii
rezultattrl ntttlt sperat va fi ob{inut; dar chiar atunci este de aqteptat citeo-
dat[ o revet'sirtne sali o deficien![ in menlinerea fidel[ a rasei. incercarea \ra
da insir cu siguran!5 gre$, dacl condiliile de viati sint hotlrit clefavorabilc
, caracterelor oricdreia dinLre rasele parentaleto).
Cu toate c[ nepolii gi generaliile urmiLoare ale animalelor de ras[]incnr-
cigatfl sint in general extrem de variabili, au fost observate unele exceplii curioa-
se la aceastd regul5 atit la rase, cit gi la specii incrucigale. Astftl, Boitard
- dinfr-trn
gi Corbidsl) afirmti cd porumbel gugat gi unul roman ,,\'& aparc un
Caualier, Pe care l-am clasaL printre porunrbeii de ras5 puri, deoarece el tlilns-
rniIe toate calit[lile ttrnragilor s[i". Redactorul lui ,,Poultry Chronicle"tr)
a cresctlb cibeva gdini albastrii provenite dintr-un cocog spaniol negnr gi o
girind de rasil tnalaez5 ; gi acestea pi-au menlinrrt fidel culoarea, ,,generalie dr-rpl
generalie". Ilasa de ieprrri de Himalaia a fosb formati cu certitudine clin incnr-
cigurea a clotti subvarietS{i ale iepurelui cenlrgiu-arginliu gi, cu toatc ci gi-a asu-
ntat brusc caracterul s5u prezenb, care diferl mulL cle acela al ambelor rase pa-
rentale, totugi de atunci s-a furmullit mereu, u$ol gi ficlel. Am incrucigat citeva
rale de ras[ Labrador gi Pinguin, reincrucigind apoi metiqii cu rale Ptngui.n.
Ulterior, lnajoritatea ralelor oblinute in curs de trei generalii aveau un carac-
ter aproape unifolrn, fiind cafenii, cu un semn in forrnl de semilund pe par-
bea inferioar[ a pieptului gi cu citeva pete albe la baza ciocului ; agadar, crr
ajuLorul unei mici seleclii s-ar fi puLut u$or crea o nou[ ras5.. In legatuli cu
variet5tile incrtrcigate de plante, dl Beaton obserr'[tt) c[ ,,incmcigarea exLra-
ordinarl realizat[ de lVlelville intre -varza crea{[ sco{ian[ gi valza timpurie
este tot atib de fidel5 gi veritabil[ ca origicare alta irrregistraLS"; in c'azLtl acesta
ins[, s-a practicat, fflr[ indoial[, seleclia. Gdrtner3a) a dat cinci cazrrri dc hi-
ltrizi Ia care progenilura s-a menlinut constantd, iar hibrizii dinLre Dianthus
armeria $i D. deltoi"des arl rlmas fideli gi nniformi pin[ la a zecea genera.r;ic..
eo,1 \"ezi Colin, Traiti de Phgs. Comp.
des Animaur Domestiques, vol. II, p. 536, uncle acest subiecl este
bine lratat.
ar; Ies Pigecns, p. 37.
azl \'ol. I, 1854, p. 101.
sa) Crtttage Gartlencr, 1956, p. 110.
34) Bastarderzeugung, p. 553.
 t)IJSP]IIi I\(-11I]CISARI] CA () CAIIZA A IIOI)II:I(]ARII RI\Si)I.()II

Dr. Flerbert tni-a ar[tat cle ascn]enea un hibrid clinl,rc tloui sptcii clt,-[,oasa c]are
cle ia prirna lui t'ealizare, a r.irrnas constant tinrp de cil,er.a generalii.
Am r'5zttt in plirnul capit.oi czi diferiLeic soiuri rier ciini se trag apl'oapo
sigur din mai tnulte specii. la fel fiintl 5i cazul vitelor, al polcilor' gi al alLorani-
ntale domesticite. Deci, inc,rr:cipa,rea cle specii strdnroSegti ciistincte a inceput
probahil sI intre in ac:liune: ia folnlalca rasclor noas[r'e prczenle intr-o peri-
oadl indeph'tati. Din obsen'a{iile lui Rtitirncyer, nu incape incloialli cd ace-
lagi a fost gi cazul vitelor; in rnajoliLatea cazurilor insd, o {orm[ trebuie sir fi
absorbit satt clcsfiin{at o alta, pentru ci nu csLe probabil ca oamenii semicivi-
ltza\i s[-gi fi dat osteneala nec('sarir sI mcriilice prin selec{ic furma lor arnerste-
cat[, incrucigaL[ gi instabi]ti de anima]e. Crr toa[-e acestea, acele anilna]e carc
eratl cele rnai bine aclaptate concliliilor iol cie vialir trehuie sir fi supravieluit
prin seleclie ttaLttralli 5i, 1n lrc(.rit fel, firll"r indoiali t:ri incnrcigalea trebuie s[
fi ajtrtat deseori inclirecf la foi'malc'a raseloi'primitivc clon:esLicite. in ccea
ce privegte animalele, incrucigarea cle specii distincte nu a avrit, in vl'ernrr-
rile reccntc, decil. pulin efect san chiar nici un cfc.c{- asupla {'ormirii sau rnocli-
ficdrii raselot' troaslrc. Nrr se Stie incir dac[ cele citeva slte.cii de viermi ctre. rnii-
tase care atl fost t.ecent inc'ruci5ale in Irran{a \:or 1;roduct' rase pelntanentc.
La plantele care pot fi inrnul{ile plin a}Loaie gi butagi hibriclizalc.a a flcut rni-
nttni, ca si la multe soiuri de Lranciafiri, r'oclociench'oni, rnrigcate, calceolarii gi
pelunii. Aproape Loate aceste planle pot {i, in ruajoritatea lor, ugol'inmr.rlli-
te prin seminte, dar nutnai extrem cie prrline satr chiar nici una nu sc replochrc
ficlel prin seminle.
Unii autori sinL de pzirerc cir incrucigarea este cauza principal[ a varia-
bilit5tii, adicd a apariliei cle caractere absolut noi. Unii:iu nrers aLit cle dtpar-
t€, incit au considera'r-o ca fiintl sinqura cattzil. Accast[ conchrzree infirmald
ins[ de fapLele plezentate in capitolul clespre r'arialia mugural5. tr indoiei-
nic[ plrerea ci anrtnrite caractcrc care nu stnt prezente la nici until dintre 1tI-
rin{i satl la strirnto$ii lor ili au deseori originea in incrricigirri; este proba}lil
totugi c[ uneori a$a sc inlimpl[.
Acest subiecL urnre'azi sir 1ic discruLaL nrai bine inLr-un capi[ol viitor asu-
prq cauzelor variabilitii{ii.
In capitolul al XIX-lea sr) \'i-r da un rczunrat concis al acestui capitol,
prectlm gi al cetlor trei care urmeazi iniprerrn[ cu citeva observalii asupra
hibridizirii.
 CAP I7-}LLI L ai XY I-lta
CAUZELE CARII STINJENESO LIBERA IIVCITUCI$ARE
A VARIETATILOR. INF'LUEI{TA VTETII DOMESTICF]
ASUPRA FERTILITATII

,,,,,.,,!,|,|!,,i|,|,i,,,,'.,,,,,,,),,,,,|,,,|,i,!,,:.,'i,:,,,,:,,,|:,,,,,,;:,,i',,;,;,:,i,,
- \'ttt'itttiti rlt: rlrttt t't,nsiicrute crr .s1r'r ilt: t'itttI .sitt/ inclircrrsalc. - \'urictt'tli tie poruntlt,
Verbascutlt., ttctllrti, doultti, ytt'1tcni sr lrrlarr, t'ctrc tlcuitt, ii'ttr-o tutuntitti nrtisrrrri. rtt'iproc
sttr ilt:
- \'!rt!rr r{otrvstit'ti clitrtittri Ictul!ttltL .sprc .slclilr lnle ttrtturuld cL slti'ciilor cind sittl
ittcrur:i.strlc f)csltte sptrirtrr lcr lililritii lrt ttttirttulc ;i pltttrlc rrclriclrrci,sate , prin ricrlit
tlotrtcsticu si t'trlturri.

Aturtci cind sint iucrucigate, rasele riomesliciLe cle aninrale $i de planLe

sinb, cu cxtl'crn de putine exceptii, foartc prolifice, in unele cazuri chiar mai
rnult clerc:iL l'asele pal'enLalc pure. Dripii cunl \'Iorlt \-edea in capitolul urm[tor,
descendcntii oblinrrti clin asl-fel de incr.rciqirri sint de asemenea, in general, mai
vicurogi gi rnai fertili dccib pr"u'intii lor. Pe cle alLi parte, speciile incrucigate,
precum $i derscenclenta lor hibridir s;irtt iutr'-o oarccare mdsur'[ aproape inva-
riapil sterile ; gi aicri se parcl cii cxisli o (leosebire rniire gi de netrectrt intre rase
$i specii. Importanla acr.slui subiect in legirturir cll oliginea speciilor este evi-
denL[ $i \'orr] nrai re\-eni ul Lcrior iislrpri.r ei.
Din nefericire, numai foarLe plltinc ohservlltii precist: ilu fost f[cute asu-
pra fertilit[lii anirnalelot- $i plantelor metisc in culs de mai mulle generatii
succesive. f)r. Brocat) a rer].larcat c[ nimeni nu a obserr.at dac5, de excmphr,
ciinii metigi reproduqi inter se sinb fertili in rnocl indefinit. Cu toate acestea,
daci printr-o observalic atenL[ se descoper[ vrco urtnfl de sterilitate la descen-
dentii formelor natnrale incruci$ate, se consideri cir deosebirea lor ca specie
este doveditd. f)ar atltea rase de oi, vite, porci, ciini qi giini au fost incruci-
11 Journal cIe Ptrysiolrrglc, r'ol. II, p. 385.
 cAU7,E CARE ST'lN.lENrlS(r I\C,]rUCI$AREA V,'\RIETATTT.OR

Sate $i r.eincrucigate in diferite feluri, incit orice sterilitate, daci ar fi existat,

ar fi fost clesigur remarcat5, fiind d[undtoare. Dac[ cercetirn fertilitatea varie-
t:itilor incrucigate, apar multe motirre de indoiald. Ori de cite ori Kolreuter
gi rnai ales Gdrtner, care num[ra exact seminlele din fiecare capsuli, observau
cer nrai mic[ nrmI de sterilitate la [produsul incmcigdrii dintre] doul planLe,
oricit de aproape innrdite ar fi fost ele, cele dou[ forme erau clasific'ate de
indat[ clrept specii diferite. Dach aceastfl regul5 ar fi respectatl, cu siguran-
t[ c[ nn se va mai dovedi niciodatl c[ variet[{ile incrucigate sint in \rreo mti-
srtr[ oarecare sterile. Arn r'lzut mai sus cI anumile rase cle ciini nu se impercr-
chcaz[ u$or; nu s-a observaL ins5. dacd odatfl imperecheali ei produc numdnr]
normal de pui gi dacd acegtia din trrmil sint perfect de ferlili inter se. Dacri am
presupune insfl ci s-ar putea constata exisl,en{a unni grad oarecare cle sterili-
tate, biologii ar detluce pur gi simplu c[ aceste rase au descins din specii strd-
mogegti distincte ; gi ar fi aproape imposibil de a se d.etermina dacfl aceastir ex-
plicalie este sau nu cea adev5rat5.
Giina Bantam de ras[ Sebrig]rt este mtrlt mai pulin prolific[ decit ori-
care alLi rasfl de glini gi descinde dintr-o incrucigare a doul rase foarte distincte,
reincrncigate cu o a treia subvarietate. Ar fi ins[ extrem de pripit de a
deduce c[ pierderea fertilit5lii ar fi legatd de originea sa prin incrucigare, ea
putind fi rnai degrab[ atribuit[ indclungatelor reproduceri in cadml restrins
al rasei sau unei tendinle inn[scute spre sterilitate, corelate cu absenla gule-
ragului gi a penelor codale in form5 de secer5.
Inainte de a ar[ta cele citeva cazuri inregistrate de forme ce trebuie cla-
sate drept varietSli, fiind intr-o oarecare mdsurd sterile la incrucigare, pot
menliona c[ gi alte cauze pot uneori impiedica libera incrucigare a varietflti-
lor. AsLfel, ele pot fi prea diferite ca talie, cum e cazul anumitor soiuri de ciini
gi de g5ini. Reclactoml lui ,,Journal of Horticultr-rre etc."2) spune de exemplu
cii el poate line gdini Rantam impreutrd cn rase de talii mai mari, fdr5 perricol
serios de a se lncrnciga, nu ins[ crl rase mai mici, cum sint cele de lupt5, Hanr-
burg etc. La plante, o diferen[5 in perioada de inflorire servegte pentm a men-
line variet5lile distincte, a$a curn este in cazul diferitelor soiuri d" porumb gi
de griu : astfel, colonelul Le Couteur3) observ[ cd ,,griul de Talavera, inflo-
rind mull mai devreme declt oricare alt soi, va continna cu siguran!5 sd se
reproduc[ pur". In diferite p5r!i ale insulelor Falklanr], vitele ie despart in
cirezi de diverse cr.rlori; acelea din linuturile mai inalte, care sint in general
de ctrloare albd, se reproduc de obicei, dupd cum m[ informeazil Sir I. Sullivan,
cu trei luni mai devreme decit cele din cimpie; gi aceasta tinde eviclent sd im-
piedice cirezile de a se amesteca.
Se pare c[ anumite rase dornestice prefer[ sd se imperecheze cu indi-
vizi din aceeagi ras5. Acesta e Lln fapt de oarecare important[, fiind un pas spre
acel sim! instinctiv care ajut[ in a men{ine distincte speciile in stare sdlbati-
c[, indeaproape lnrudite. Avem in prezent numeroase dorrezi cd, dac5 acest
sim{ nu ar exista, s-ar produce ln mod natural rnult mai mulli hibrizi. Am
vizut tn primtrl capitol cnm ciinelui ,,alco" din Mexico ii displac ctinii de alte
2) Decembrie, 1863, p. 484.
8; Despre The Varieties ol Wheat, p. 66.
 c{uzt:. cARrr s]'INII1NES(. l)ialtLjCl$.\RIIA VAIilIITATILQR

rase, iar ciiniigolagi dcr Paraguav scr anrestecti mai pu[in ugor cu rasele erlro-
penc, deciL acestca clin urm[ intre e]c. Se pa1e c[ in Germania, cd{eaua $pi!
prinregte rnzri ugor vulpea decit pe:rl!i ciini. In Anglia, o c5!ea Dingo austra-
liana a aLras nrascrrlii de vulpe sllbatic[. Aceste cliferenle in instinctul sexual
5i in forta rlt' atlactie a cliferitclor rase pot fi ins[ datorate total desccndentei
lor clin specii clistincte. In Perraguay, caii au rnult.{ libertate, gi un excelcnt
observatora) esLc de plrerrc c5. acei cai blgtinagi care sint de aceeagi culoarc
gi de aceeagi talic preler[ sd se asocieze impreun[, iar c[ aceia care au fost im-
porta{i in Paragrr{y clin Entre Rios gi Banda Ori"ental preferfl de asemeneA s[ se
asocieze intre ei. In Caucaz, gase subrase de cai au primit ntrme diferite, iar
un ploprietar localnic de r-az5t) afirrnri c5, de.si trliesc in libertate, caii a trei
din acesle rase re'f uzir aproape intoldcau na si se amestece gi s[ se incnr ci-
leze, atacindu-sc chiar unii pe allii.
S-a rernarcat c5 intr'-nn district cu oi grele Ia Lincolnshire gi oi ugoare de
Norfolk, ambele aceste rase, deri fuseserii crescute impreun[, odatd ldsate
libere, ,,in scurt timp se separarl pin[ ]a ultirua oaie", cele de Lincolnshire
trdgindu-se spre solul bogaL, iar cele cle Norfolk spre solul uscat gi s[rac ; $i
atit timp cit iarba este clin abunden{ir,.,,cele doul rasc se lin tot attt de sepa-
lat curn se tin ciorile cle porumbtri". in acest caz, obiceiurile diferite tincl sd
rnenlinir rasele rlistincte. Se spune c[ pe ulla din insulele Faroti, nu mai mare
cle o jurnitate cle mili
-) in clianietru, oile negre indigene, pe jumdtate sdlba-
tice, nu se arnestecau de bunir voie cu oile albe strline. Un caz mai curios il
constituie oile semimonstluoase de Ancona, de origine recent5, care ,,au fost
observate ci alunci cind sint prrse in larc cu all,e oi, se {in impreun[, separin-
clu-se cle restul Lrrrmei"6). In ceea ce privcgte cerbul lopr"rtar, cirre tr5ie;te in
starc scmidornesticit[, cll I]ennctl"?) afirnr[ c[ nu se gtic ca tut'mele cle animale
rlc culoare inchisi qi cele clc culoare cleschisil care au fost {inute imprcrrnl timp
inclelungat in pridurile l)ean, Higir Nleaclorv gi Nerv Forcst s[ se fi amesl-ecat
vreoclat[. Putem ad:iuga cr"l, tlup[ ciL se pare, cerbii de cu]oare inchisi au fost
adugi pcntnr prima clat[ din Non egia de c[tre Jacob I, pentrtt vigoarea lor
mai lnare. Arl importat din insula Porto Sant o doi dintre iepurii cle cas5"
silbltici{i care, clup[ cunr se aratl in capitolul al lV-lea, se deosebesc de iepu-
rii comuni. Ambii s-au dor-edit a fi masculi, gi cu toate c[ all trlit ciliva ani
irr Grirclina zoologic[, conducltonrl acesteia, di Bartlett, a lncercat in zaclar
sil-i facii sir se reproducir clr diverse soiuri irnbllnzite. Nu se poate stahili ins[
dacf acest refuz de a se reproduce sc datora fie vreunei modificiri a instinctu-
lui, fie exlremei lor silb.{ticii, fie captir.it[lii care i-a fflcut sLerili, culn se
inLimplil adeseori.
Pe ctnd tmperecheanr tn scop experirnental niulte dintrer ccle tnai distincLe
rase de porLlmbei, am avut. cleseori impresia cr"l deSi aceqtia er"att credincioqi
a) Rengger, Siiugethiere Don I'araguag, p. 336.
5) Vezi un rnernoLiu de d-nii LhelbetLe;i cie Quatrefirges tn Bull. Soc. rf'AccIimat., r'ol. \-lil, itrlie 1861, p. 312.
*) O mili englezri : cca 1,6 lirn (N. trad.).
6; Despre oilc cle Nolfolk, vezi Xlarshall, Rural Economg of Norfolk, vol. II, p. 136. Yczi Rev. L. Lantlt,
Descriplion of Farod, p. liO. Desplc oile de ,\ncorrzl, .vezi Pltil. Transaction, 1813, p. 90.
?) \Yhile, Nal. f/isl. of Selboulne, eclitati cle I3ennett, p. 39. ln leg[turii cu originea cerbului de crrloltt'e
lnchisi, vezi dl E. P. Shirley, Some Account ol English Deer Parks.
 leg-ilurii lor conjugalc, ei mai conservarr o oarccarLr atraclie fa{ir cle proplia
Ior t'llsit tkr pol'umbci. Ca rrrmare, arn intrcbat pe dl \\ricking, cal'e .1\reA rnt
tnai lltarc trttnt[r clc rasc difcrite decib oricine alLu] ciin Anglia, dacr"r c.l cstt'
clc ltitt'crt'c cir porurrtberii ar prerfera s[ sc imperec]rezcl crr propriul lcir soi, preslr-
lrtrnirttl cit r'lr exisLa destui nrasculi gi clestule fenrele t'lin toate soiurile. I.'iri'ir
t'zilllt'c, cl rni-a ritslttrns cll c convins c[ aga s-ar inLimpla. S-a oJrsclvat dest'ori
ciL ltot'trml:telul corlun pare a avea o realir atersiune fa![ cler rase]c ob{inntr'dc
atnutot'iS), clepi ci tic,*cincl, frirl indoiaiil, c:u tolii clintr'-un strirmop comun. Iler'.
\\'.D.Iiox tuit ittlot'mt:azit cii in circhrrilc sale dc gi5te, celc albe gi cele comulle
cltinerzeSti sel {in separat unele cle:llLeie.
Aceste fapter 5i informatii, clegi rtnele dirtIrc crlc nlr pot fi c]or-cdite deoa-
l'cce sint llazuIc nttmai I)€] piirerea unor obsen-atori erpcrimentati, araIti cir
clatoril-[ cliferitelor obignuin{e uuerle 1'ase clomestice tincl sir se linri inLr'-o rinu-
rnit[ tnisrrrl separate, iar altele prefer[ sli ser impc'rec]reze cll pr.opriul lor soi,
la fel ca 5i speciilc in stare naturali, clegi intr-o mult mai nricii nuisrrrl"r.
Nrt cttnosc nici un caz Jrine dovcdit de sterilitaLc la animale', ('iil'e sl"r clerivr
clin inclucigarea drr lasc clomeslice. Ar'lnd in t'edere mAl'('a difererrfir de stnrc-
frrr'[ dirrlre unele rase-, clc ponimhci, g5ini, polci, ciini ctc., ac€]sL fapt eslcr ex-
tritordittar ri conLrasteazir cu sLerilitatea rrrtiltor specii na turale indeallloiille
inrttdite atttttc'i cind accstera. sint incrttcigetc; \'on] incelca insi sir arit:inr rrlte-
rior c[ acest fapL nu estc atiL cle cxlraoldinar dLrp[ cum pat'e ia prima vcck'r'e.
De altfel, ar fi nimcrit si"I reaminlim aici cir m[sura cleosebiri]or externe dintrcr
dorrri specii nu L-'o indicalie sigurir penlm a preverckra clacl cle se vor reprodri-
ce impreun[ siin ltu, unelc spt:cii indeaproape inrudite fiincl c:ornplet steli]e
cind sint incruc:iga Le, iar alLe specii extrem de cliferitc u nele clc alLele fiind
irrtr-o oarecare m:isurI fertile. Am arirtat mai sus c."r nici un caz rlc sterilita[t
la raso incrucrigate Illl sc inLenteiazri pe dovezi satisfricirLoale, insl A\reilt l-ol-u5i
un caz carc, ]a prina veclere, pare demn de incredere. Nu sc poAtc. cita o siu'-
sri mai atrl-olizalri clecit dl Youatte), cal'e afirm[ c[ inainte vrernc" la Lanca-
shirc, se fitceatt dese incrucigiri intre r,ite L,rnghor.n si ShorLhorn; re.zultatul
primei incrrrcigiri era ercelent, ins[ produsul era insLabil; la a treia s?iu a patra
gcneralie, r'acile nu erau bune c1e lapte; ,,in afarri de aceasta, era foarte nesi-
gur dac:i vacile \ror concepe; ;i chiar o treirne clin vaci, dintre cAre unele rnetise,
nll all ssnsepuL". r\ccasta palc la prima t'cderc o bunl dor.aclll. Dl \\rilkinson
afinn[ insirlo) cii o ras[ provenilt"t clin eract acecagi incltici$arc s-il stalri]izaL
efectiv in alti parLe a Artgliei; gi dac[ fertilitatea i-ar fi fost cleiicientii, aceasta
f[r[ incloiald c[ s-ar fi rernrarcat. I)c altfcl, preslrpunind cd dl Youatb gi-:ir fi
dor-cdit pttnctul slrr cle vedere, s-ar puLea sustitte cii sterilitatea se clatcx'r'gte
in intregirne faptului c[ cele douli rase parentale descinrl din specii ini{ial clis-
tincte.
in cazul plantelor, Gri,rtner afirmfl c[ a fecundat 13 gtiule{i (li trlterior,
alli nou[) cle I]e un ponlmb pitic cu seminle galbencrr) cu pole'nul unui porumb
lnalt cu seminle ro$ii, $i un singur gt,iulete a proclus nurnai cinci scmin{e bune.
8; Iicr'. Il . S. I)ixon, T'I'ic Dauccolr:, p. 155; Ilcchstcin, Nalrzrgc.scft. l)culscltlqnds. r-cll. l\-, p. 77.
e1 Callle, p. 202.
ro.y Dl J. Williinson, in Ilemarks atldressed lo Srr J. Sebrigltl, 182(), p. liS.
rtl flctsturderzeugung, p. 87; 109; vczi cle asclncnea labelul de la sfir';ilul volurnului.
 C,.\IIZI] CARE S]'INJNNESC TNCRLICl$Ai{EI\ \IARIT'--|ATILOR

Cu toale cI ar:este pl:rnte sint monoice Si nu necesit[ castrare, totugi a$ fi

hilnuit cir a itltct'r-cuib vreun accident cle manipulare, clac:i Gdrtner nu ar fi
a f it'tn:l t in tnocl special c[ timp de mai muili ani a crescu
t a ceste dol H
valie:titti itriprcttnit gi cli ele nu s-au incnrcigat in mod spontan. Avind in
veclere insir cir accslc plantc sint monoice, c[ au polen abrindetnt, gi cri silL
bitle'cttnoscriLe ca incnrciginclu-se in general liber', caiul cle nrai r,,r rlrirc expli-
'-rabil ntllnfti in l)lc.sttptlnefea ci cele cloui varietlti sint, intr-o 11umiL[ pr[sdr5,
t'eciproc stclile. Plantele hibricle ob{inute din cele cinci semille cle ntai srrs
eil811 dtr slt-ttcLuri intcrmediar[, extrem cle variabile gi
lterfeci fertile12). De
allfel, nici prof. Flildebrancl13) nu a reugit sI fecuncleze flbrile fernele alc unci
planLe aYind grlunle de crtloare bruni cll polen dinLr-lrn angmib soi cu ertiunle
galbene, ctl toate cI all-e flori de pe aceeapi plant[, care friseserh fr.crrpii.rte c1
prollt'itrl lr,ir polen, Atl prorltts seminle bune. Crecl cir nimepi n1 gi-ar putea
i-ncltipui cli aceste varict[li clc. ponrmb ar aparline unor specii disiincte, clar
dact"t hibrizii ar fi fost citu5i de pulin sterili, f[r[ inr]oialf cir Giir.Lner i-ar fi
clasat imcdia [. ca atat'e. Pot ohsert-:t aici c5, in ceea ce privegte speciiler nein-
doieltlicc, lltl existir neap[rat t'reo legirtur."r sLrinsd intre steri]iiatera unei prirne
itrcrttcripl"ri'i 5i aceea a tlcsceudenlilor hibrizi. Unele specii pot fi incr.ucigate cu
ugtrlin[it. cittt' llroclltc hibrizi complet sLerili; alLcle nu pot fi incrucigate r]ecit
ctt ltlal.tc mare gt'c'tttttLe, insl hibrizii o clat[ proclupi sint intr-o oarecare rndsur.i
fertili. Nu ctlilosc insir nici un c,az analog celui al porumbului, adic[ al nnei
primc incrttciS[ri rea]izate cu greutate, dar produc,iricl hibrizi perfect fertilila).
Cazul lll'nlirtor este rnult mai remarcabil gi firi incloial[ cir a surprins pe
Giirtner, a c.{l'tri fertn[ clorinlii era cle a rnarca in mocl clar dtosebirea in#e
sllt'cii 5i r-nrie'Lirli. Tirnp de 18 ani el a execulal, un numlr foartc ]1arc cle expe-
t'icrttte
-ctt
sletttil Verbascurn, incruci5ind nu rnai pri{in rle 1 085 tlc floli si lrrrlli-
t'incltr-le solllinlcle. I'hrlter clintre iicestc rrrperie.n!c au r:onstat riin incr:u6ig.-ireir
clc vat'ictl{i albc gi galbene
altc ttotlit specii 5i cu hibrizii - atit dc la V.Igchnilis, c,il qi rlt: l1 \1. blrtltaric -_ cu
lor. I{imeni nu s-a incloit cri ntrarrlelc cu f]rlri aiber
gi grlherne alc acestor dou[ specii sint realmenter variet[li, gi ric fapL Gdrtner.
a obtinu t in cazrtl ambelor specii clte o varietete ciin siniinla r:elc'ilalte. In
dotli dintrc ltrcrirrile salc15) el afirm5 in mocl ckrr c[ inci'ucigiirile ciintre flori
coloratc simil:ir procittc rnai multe seminlc decil, acelea dinlle flori cle cllori
diferite I aSadar" r'arietatea cll flori galbene clin oricare clipfre ccle clold
spccii (5i ittYcrs, r-at'ierLatea ctl flori albe), fecunclatri cu polcrtul proprieri sale
virriet5li, prothtcc ntai multe semin!e deciL in cazul cin?i este flcuiiclatir clr
pcrlenril valitrLlitii ttlbe; $i la fel esfe cazul cind sint incl'6ciqatc spccii cle
clifcrrite ctrlot'i. IlezulLatele generale pot fi vr-rzutc in tabr:lLrl clt Ia sfirgiLll r-olg-
nlultri sittt. intr-rinul clintie cazuriiu), autornl prezintl cleLaliiic cle ntai jur;
L2; lliLIcnt p. 87 i77.
;i
13) I),t1. Z, iitu?q, 18{i,c. p. 1i27.
11) llai inlrirrtc, rll i'lrillrlf opina (,(ltrt'tl. ()ltrotr.,
1lil-t8, p. 771) cli tk'sctrnrlt'rrtiitlitrtr.-o irrr:t'rrcisarc inLlc anunrite
lrri'icLriti clc gr.iu cltr.cncrrrr stclili Ja a pat.ra gcrticIaf ic ; itr pt'tzctrt, cl lrrliliilc insi ([trtltt'oitctttcttt r-tf the Otrcrils,
1r7ii) cir sc itr5r:ilrsc.
L51 litnnlttis tktr I)eiruchtung, p. 737; Brtskrrrler/,eugung, p. {)2, 181. I)espre obtinclga clin scminte a
crlol clorrit I'at.ictl'rti, virzi p.3t)7.
t61 Ilus[urderzcugung, p. 210.
 C.AII7,I:, CAR]] S1'IN]IlNi]SC i\CRUCI$AREA VARIETATILOR

treJtuic sir ldmuresc lns[ in prealabil cH Gdrtner, pentrtt a errita exagerat'ea

graclului cle sterilitaLe la lncrucigdrile sale, compar[ intotcleauna ntttndrttl
mari-m ob{inut dintr-o incnrcigare cu numdrul mediu proclus de planta-maniit
lrtrr[. ValictziIea albir de la V. Igchntti.s, fecundat[ natrtral cu propriul siu
;rcrlcn, a claL, lu o medie rle 12 capsule, cite 96 de senrin{e bttne, pe cind20de
1'lrn'i fccundate crr ltolenul variertirlii g-albene ale aceleiagi specii, au dat ca ntlm[r'
ntari.nt nunrai 89 cle scminle bunc, astfel cI avetn, dupI scat'a uti]izatI cle obicc'i
cle Giirlner, plopur'lia cle 1 000 la 908. Ag fi fosb de pirere c[ o atit de rnicir
tliferen{[ in fecunditate s-ar fi putut explica prin efectele d[unltoare ale castrririi
necesarc. Gdrtner arat[ insfl cH atrinci cincl variet.alea albfl a lui V. Igchni-ti.s
rr fost pentrlr prima clat[ fercundatir cu varietatea albd a lui V. blattari,a gi apoi
cu variet.ate'a galllen[ a acestei specii, ea a produs semin{e in proporlie de 622
la 438; gi casLral'ea s-a eferctuat in ambele aceste cazrtri. SterilitaLea care reztrlt[
insl din incrncigarea r,ariel5tilor de diferite culori ale aceleiagi specii este tot
atit de mare ca 5i aceea cat'e apare in multe cazuri cind sint incrucigate specii
distincte. Din nefericire, Gflrtner nu a comparat decit rezrtltatele primelor
impreun[ri, neco]xparincl gi sterilitatea celor dotrI grupe de hibrizi produse
rlin varietatea albir a lLri \/. Igchrti"ti.s fecundat[ de variet5{ile albd gi galbenit
ale ltri V. blatturtu, clci este probabil ca erle sI se fi deosebit din acest punct
de veclere.
Dl J. Scofl mi-a prezenlat rerzultatele unei serii de experien{e pe Ver-
bascum, execriLate de el in Gr[dina boLanic[ din trdinburgl?). El a repetat cil,eva
clintre expericrnlele lui Gdrtner pe specii distincte, ins[ nu a oblinut decit
rerzultate variabile, unele afinnativc, insfl mai mrilLe contradictorii. ToLuSi,
acestea nu pal'suficiente pentm a rlstut'na conclttzia la care a ajuns Giirtner'
in baza expelien{c:lor executate pe o scari mai mare. Dl Scott a experimenLal,
dc asenterlcrr:r asupra fertilitilii relative a ititprettnflrilor dintre varietirli ale
ace.leiagi specii, sirnilar gi diferit coloraLe. Astfel, el a fecundat $ase flori din
varietalca galbenzi a lui V. Igchnitis cu polenul lor propriu 5i a oblinut $asc
capsule. in scop comparativ, considerincl c[ numflrttl mecliu de seminle bttne
din fiecare capsul[ este 100, a constatat cI ins[gi aceasti varietate galbenfl,
fiincl fecunclal[ cle varietatea alb[, a produs din paple capsule o medie de
94 cle serninle. In baza aceluiagi principiu, varietatea alb[ a lui V . Ig chni"ti"s,
feculclaLir cu polenul slu propriu (din $ase capsule) Si cu polenul variet5lii
galbene (opt capsule), a produs seminle in proporlie de 100 la 82. Varietatea
galben[ clc V. thapsus, fecunclatl cu polenul s[tt propriu (opt capsule) gi c_tl
cel al varietiilii albe (nurnai clou5 capsule), a produs seminle in proporlie de
100 la 94. in fine, r'arieLatera albir cle V. blattari"a, fecttndatd cu propriul sltr
polen (opt capsule) gi cu acel al variet5lii galbene (cinci capsule), a produs
seminle in proporlie de 100 la 79. Agadar, in fiecare caz, impreunflrile de varie-
titi coloratc similar ale aceleiagi specii erau nrai fertile decit impreundrile de
variet[ti cliferit colorate. Gruplnd toate cazurile imprenni, diferenla de ferti-
liLate cste cler 100 la 86. S-au fdcut citeva incercflri suplimentare, 5i 36 de impre-
lrnlri de varietrilisimilar colorate au produs 35 de capsule bune, pe cind 35 de
impreunlri cle variet5li diferit colorate nu au produs decit 26 de capsule bune.
rz; De atunci, rezultatele au fost publicate ln Journ. Asiutic Soc. of Bengal, 1867, p. 145.
 CAUZtr, CARF STINJtrNESC INCRUCISARI]A \/ARIE,TATILOR 459

Pe ling'5 erxlterien{ele cle mai sus, V. phoeni.ceum cu flori de culoare purpurie

:I fost incrttciSa Lh ctl o varietate de culoare roz gi cu una de culoare albd din
aceeagi specie ; ace'ste clou[ varietSli au fost de asemenea incrucigate intre ele,
5i toate acest.e inrpreu nirri au produs mai puline semin{e decil V. p'lrceniceum
fecunclaf crt polen propriu. Din experien{ele d-lui Scott rezultd -deci ci la
gennl Verbascum, r'arietilile colorate similar gi diferit ale aceleiagi specii se
comportir llt inct'ucigal'e ca specii indeaproape inmdite, insl distinctett).
Accsb fapt remarcabil de afinitate sexuald a variet[lilor colorate asem[-
nltor, observat cle Gdrtner gi de dl Scott, nu este poate o intimplare atit de
rar5, considerind ci nimeni altul nu s-a ocupat de aceasth problemd. Cazul
rtrmdtor merit[ sii fie menlionat, pentm a ar5ta, intr-o oarecare mdsurd, cit
de greu esLc de a se evita gregeala.
Dr. FIerJterL'e) a observaL c[ din seminle de plante crescind aproape nnele de
altelc se poL ob{ine cu siguranld diferite variet5li duble gi colbrate diferit de
nalhe (Allhaea rosea). Fiind informat c5 horticultorii de la pepinierele care
produc seminle pentru comer! nu-si separh plantele, mi-am pio-urat seminle
a 18 varietiili cu nlrme precizate; dintre acestea, 11 varietl[i au produs 62 de
planLe, toate perfect fidele variet5lii lor, iar qapte au produs 49 d-e plante, din
care jrrm[taLc erau fiderle si jumdtate false. Dl Masters, din Canterbur], mi-a
prezentat n n caz gi tnai pregnant. El a luat seminle dintr-u n stra L mare, cu
24 de r,'aliet5li denumite, plantate in rinduri foarte apropiate, gi fiecare
varietate s-a reprodus fid.el, avind. numai uneori o nuanfd, diferit[ de culoare.
Or, la rtalb5, polenul care este abundent, devine matur gi se imprdgtie
aproiipe total, inainte ca s[igmatul aceleiagi flori sd fie gata cle a-l primi zo),
5i cttru albintrle acoperite cu polen zboar[ neincetat de la o plant[ la alta, s-ar
lliirea ci varietllile iuvecittate ntt ar putea evita incnrcigarea. Clm insi aceasta
lrtl s-a intirnplat, Am considerab probabil c[ polenul fiec5rei variellli a avut
tltull. m:ri lllare prttere pe stigrnatul propriei varietzili decll. pc acel al tuturor
celorlalLe; tltt am insir nici o dovadir in acest sens. Dt C. '.furner din Slough,
binecrrnoscttt pentru succeslrl s[u in cultivarea acestei plante, rn5 informeazd
t-tslrpra fapLrrltri cd floarea b[tut5 impiedicl accesul a]binelor la polen gi stigmat;
'i el constatlt cii este greu de a incrucipa aceste flori, chiar gi artificial. Nu gtiu
r8; [lazurile ut'miitoarc, datc de l{tjlrcutcr in Dritte Fortsetzung a s?, p. 34, 39, par la pr.ima
vedcre sd
cotlfirtue ltotirlil. afirmatiile d-lor Scott;i Giirtncr;i intr-o oarccare rndsuri a,sa ;i treblie. Din nenumirate obser-
Yatii, Iitilreut.er afirtn:i cir inscctcle cluc fird incetarc polen cle la o specie gi varietate clc Verbascurn la alta, ;i
ett pot cotrfirma pet'sottal accastit afirmatic; totu;i, el a conslatat ci varietitile albi ,si galbenl d.e VerbcLscurn
lllclrttilis crc;tcau tlescot'i anrestccatc itr stat'c silbalici. trl a cult.ivat de ascrrcltca in grlclina sa, tirnp cle
patnt ani, rtn nunrr'tl coltsiderabil de ltlantc din acestc cloui virlicteiti 5i prin scminte ele s-au mcltinut ficlcl ;
cind lnsi lc-a incrtrci;at, cle au ltrotltts flori cle culoarc intcrmecliari. S-ar fi putut d.eci crcde cL ambelc varie-
titi au avr.rt desigur o rtrtti putcrnici afinitate electivi fati de polenul propriei lor. varietdti, rlccit fali cle polenr.rl
celeilaltc, aceasti afinitate electivir a fiecirei specii pentm propliul siu polen fiincl, pot adiuga, o forti perfect
de bine dovcdiLi (licilreuter, Dritte Fortsetzung, P. 39 gi GiilLner, Bustarderzeugung, passim). \raloarea cazurilor
de mai s'ts este insir mulL redusS. de numeroasele experiente ale iui Grirtner, pentru ci., spre deosebire d.e Kdlreuter,
el nu a obt.inut nici o sirlgr:r[ datir (Baslarderzeugung, p.3{J7) vreo nuant5. intermediari clin incruciqarea varic-
tritilor cle I/crbasctlnt cu floli de culoare alb[ ;i galbeni. Astfcl, faptul cd varietdtile albi gi galbcni rzimin fidele
culorilor lor nu clovede;Le ci ele nu ar fi fost fecundate reciproc de polenul dus de insecte de la una la cealalti.
tsr AmoryIIit{cLceae, 1837, p. 366. Gtirtner a ficut o observatie similard.
:0) I{dlreuter a observat pentru prima dati acest fapt, ln MCm. de l'AcacI. de St. pCtersbourg,
vol. III,
p.727. \ezi de asemenea C. K. Sprengel, Das entdeckte Geheimnis, p. 345.
 LAUZT;. cARt.t s rlNlr:NI:sc I\('RIl( ts,\Rit,.\ \'ARIUf'ATII.OR

tiacit erplicalia datti \ra llrnuri comple't fap Lul cI r'alietili crescind foar.Le
al)l'oapc unele cle alterler se inmullesc atib der fidcl prin sernin{e.
(,aztrriler ttrtn[toare mcril[ sti fie arri[aLc, elc fiind in lcg."rturir cu formelt:
tltotloicc tlal'o Iltl tte'cesit[ castrarea gi clcci nu priL fi r-iit.rirnate de aceasta. Girclr
ric Tltrzareittgties a incrucigat ceea ce el conside.rir drept trei r-ariet[!i cie clor-lecirt)
ii afirrriti cir ftrcittrdarea lor reciproc[ esLc rnai gl'ca in func{ic der cierosc.bir.ilc
l)r] ctlt'e le prczintir. imi clart teatr-,a cit cle inrllerfecL au fost cunoscutc pinli
t'cccuL fortnelct acestui grup. SagereL") insr:r, caro le-a clasat in cgn{'glrtri[-ate
t'tr feltilitatea lor recipt'crcti, considerr[ cclc trci forl]re n]en{ionaLer lnai sus cirepL
vat'ietirli, ctlln o face dc alLfel gi un specialisL mult mai cunoscnl, pi anurne
tll Nauclin'3). Sagerel,zc) a obscn.at la anumili pepcni o Lenclintir mai pronun{atl
dt'cit la al{ii de a se menline fideli, indiferent dc cariz[, iar cll Nariciin, car.e a
llt'ttl o atit de irne'nsi experienlir asupra aceslui ertilt, mil inforrtreaz[ cti, Crrp[
piirt't'c'lt Sfl, anrtmite variet[{i sc incnrcigeaz[ inLre clc nrai ligor dcr:it, alLelc ciin
acerea5i spccie; e'l tru a cloveclit insi adcr'5rul acesLci concluzii, una clintrc marile
g-r'ctlti"t{i fiincl ft'ecr-ettla ar'ortare a polcrnului riin imprejurinrilc Parisulrii. Crr
toate acestea, auLontl a crescriL Lirnp clc gaptc ani, aproapc uncle de alLelr.,
atrnmiLe fot-me cle Cttrulltts, crlc, pu Lincl fi lnr:rrrcig:rLe artificial srr cea nrai
rlare ttgurintd gi producind descendenli ferlili, el'au clasiiicate drept valieL.ili;
cind ins[ aceste fornre nu eraLl incr.ucigate artificial, e]e se rnenlineau ficielc.
Pe cle albi ltarLe, chip[ cum insisti dl Naudin in rnocl repctat, mtilbc ulLe rrar.ie-
L[!i din ace'lr.gi gnrp se incrucigeaz[ crr atita usurinlir, incit claci nrr sint crescrrtr:
tleparte rtnele cle altele, c'le nu pol, fi rrlellfinrrte c'il-ugi de pu[in fidcl.
Se poatc ciLa aici un alt c'az, de$i oarecirm clifcrit, ca fiind foarLc intcresant
ri bazai, ltc o ercelenL[ mlr'lurir'. Iiolrcuterr rltsctrie detaliat c'inci r.ariet[li dc
Lttttlu colltut"), cal'e au fost iucrucigaLe reciproc:. clesccnricn{ii avind caractenll
itttcrtnctiiar' gi Iiincl Lot aLil, dc ferLitri ca gi p[rin[ii Ior'. Din acest fapt, I{direrrter
a dcclrrs cit c.le c.ratr intr-adevilr varieLdti, fapt cle cEu'c, clupr"r cit ant pritirt arfla,
ttimeni lttl parc s[ sc indoiascir. El a mai incrucigat reciltroc aceste cincivarietirli
cu IJicoti.ancL gluttnosa, producind hibrizi foarte sterili, insi :lct'i ohlinu{i din
\-ar.pe,renni,s, utilizali ca plant[ tat[ sari rlarnil, nri errlu ltLit de stcrili ca ]ribrizii
celorlalte plitntc variet5li26). Aqadar, capacitaLea seriiale"l :r acestei unice r':lrie-
21; A-nunrc Iilu'ltcrrittc, Prrslr.s,sr,il, (]irutrutorrs. Jttttrrl. dc.s Sc. l'rr1., r'r.rl. \\1, 1S3:t. p. ii9lr si 1( 5.
zzl )Idmoire sur les Cucttrbi.taceae, L826, p. .1{i 55.
1i
23) .lttnalts rle.s Sc. -\'rrl., Scria a l\--:r, r,ol. \'1. J[. \urrrlil consirlcli accsIc 1'rrlnrc ca fiin<1, iirlii ir"rcloialir,
vrtrictiti de Cucut'bitct pr:po.
'4) Mdm. Cucurb., p. 8.
255 Zwette Iiortsetzung, p. 53, atiici A,icotiana najrtr Ltulqat'is; (21 percruii.s; (i3) [rr.ttstllt,utrirrr; (1) o subvrr-
rictaLc a nccstcia clin urrni1' (i>) ma.ior latifrtl. fI. alb.
20; Iitilt'cttter a fosl irLiL t1c imprcsiontrL cle acest fapt, incit a b:irrtril- t:i inlr-una cliutrc cxpclientclc sale
s-a
attlcstecat clilt irrLinrplare putiLt polcn de l'. glttLiuosu cu acel de viLr. 7rrrerurl..:, ajutirtd astfcl foltei ci dc fectrntlurc.
f tiu acum insi in nrocl coucluclcttt cle la Giltncr' (Bttstarderz., p.3.1 ;i 43) cr'r polenr.rl a douri spccii nu :.ictioncazi
niciodtttir tntpreund asltpra unci a treia specii. Cu atit rnai putin efect va avea polenul unei specii clisLincLe arnestecaL
ctt polcnttl propriu al unei plante, dacir. acesta din urmir se afli in cantitatc suficienli. Singnrul efect al arneste-
cttlui a clottii fcluri de polcn esle tle a produce in aceeaqi capsuli seminte care sii producir plante, clintrc carc unele
sI scnrene cu unul dintre pirinti, iar celelalte cu celilalt pririnte.
 S'II]Ri LII'A'I'EA

tir{i a fosl, friri incioialir rnorlificat[ intr-o anumitd misurS, pentru a se aprollia
cic aceea a ltri N. qltttirtosct").
AcesLe fer.1;Lt' in lt'girLtrrtl cu itlantele araIli cir, lntr'-un nul]]i"ll' r'erJtis r'lc
r:azuri, ittsuEilile scxualc zrle atruuriLcii'r-alie'Iir!i au lost atit de mii]t niociificritr',
incit ele se incrricigt'azi intre ele cu mai pu!in[ ugurinli gi produc rnai prrlinir
sirninll clecit altc varieLii{i r.le aceleiagi specii. Vom veclea indatir c[ func-
liiinile sexrialc ale celor nr:ii rnulte animale gi plante sint in mocl cieoscbiL
expuse inflr:cn{ei condiliilor de viatri la care sint supuse. $i \'om discuta nrai
jur, Ire scui't, inllLrcnta combiitatir a rcestni fapt pi a alLora asripi'a cliferenfei
cic feltiliIaLe intle r-ariet[!ile incrtrci5rLe ;i speciile incnrcigate.

DO}TT]STICIREA ]TI,IMINA TENDINTA SPRE STERILITATI', CARI' IISTI'

GENERAI,,A LA TNCRUCI$ARI'A SPtrCIILOR

r\ceas;tir ipoLczir a Iosl crllusir pcnLlu pritna clafi"r cle ciLre Pallaszs), gi u lost
adoptlitir dc rlai rntil{i arrtori. Nrr lroL girsi aproape nici un fapL clirecL in spri-
jiritil ei. I)in ncftlicile insir aLii, in cazul animalelor', cit gi al 1;lanlclor'-._
nitneni nu a comparat l'ertiiiLaIea vi,ll'ietir{ilor de mulLir \-l'ernc clomesticiLer,
aLtrnci cincl ele sinL inci'uciga[,e crl o specie clisLinct[, r]rr ferl.iliLeltea spccie'i
llalentale sl'ilbatice, cincl aceasLa estc incnrcigata in rnocl similar. Nimeni nu
a companrL, rtre erernplrr, fcrl"iliLatcri lui Gallusbanktua $i a girinii clomesLicc
clncl acL.sLr'a sint inr:nrcigliLe cu o sprrcie clislincl[ cle Gallu.s sau der Phastan u.s;
5i cxperienla 1'csllccLir-ir ar intimpina. in toate cazurile, rnulter clificulLirti.
I)ureatr cie la IIiillc, care a sIucliaL atii. de aLenL literatura clasicli, eifirmh2e)
ci pe timpul lomanilol catinrl c()mlnr era proclus cu mulb mai mult[ g-rcu-
tate decif in zilele noasLlcr; nu gtiu insii clac[ se poate a\rcrl incrc'clerc in aceasLir
alirmatie. LIn caz rnuiL rnai irni;ortrint, derl oarecunl clifcriL, este prezenLaL
cier (11 Gi'otrnlan,lro) : PlenLc cunoscriLe prin cral'acLeml lor intcrtnerdiar si prin
sLcrliliLaLt'a lor ca fiind hibrizi intrc Aegf"Iops ;i griu s-au pcrlpeLuaL in starc
cle crrlIrrril clin anul 1857 cLr o crr:Stere rapicld. e f ertilitdltt, tlur uurictbilci Iu
Itecure qeneraltc. I-r ir patla gt:ner':ilie plantele ili rnen[iuerau irtcit carAcLerul
inLerrmccliar Si (lt'r-eniserir tot. aLiL de fertile ca fi gliul comull cle crrlturit.

:z;l)iScoLtafirt.trtt'itcr.ltoilstt.r.aLiiirrlcglrttit'l'tcttstt:i.i]itll|claabsoltttia1lt'iltr

p. ,*i7) : acrstc obscrvutii

stltriitt[cItll)0(]tIl.0tllScrl[talrirttlr'rtitsirrri|r.irrriLi;i,tltl1illt.tls|'t'lI
er'arttt-ttt]trlrliiicr.Li]cctt1lttltltttti]tllttcltlllt1lr'irtrtrllt
lncn0a o citrbotica cucrrlui
:tcrltlsLa|a|_ot,afiitttifotrr'Lester'i1ir;nrtaccllr1iltfost,itrslicitzttlt.i|ot'r-a1lllltrtcrtr1ii;iisostile,ob|itttrttl
stltrtillte]eacesLei1llltrr|c.'\ceastitr.lir'ieta|crlecittbrl[ic
or.gatlclcttliIscttlt,ascirtittrlitotrt'ctlilrtoa['t1lttttc[c]tcic
asctlrirtiii|tliit'citrfttttctiegiplrr'tialt.ttstr'tic[trricrtactllealrlcftlr'Irtcilongistilc'Aaclal'
tlclot'clttttli1tll'trt.lcotrrllitlatcitrllclctlrsiflrtliI'e.irrt.otrsccitlLit,t.tttcsLcstrrpt'irrziitot.caaces|cflor'isitfies1lttIrLln
;i int.i'rrn grarI r'irlicut auLofclLilc.
is) .lr'1. ,lccrd. Sl. Pi'fu,r.';l:rrr'7, 178,:, pirrtca rr II-rt, p. ti I ;i 10t).
:e.) -lniirrlr'.s rlcs (Seliil l), Ir. (i1.
^Sc. Nrrl., r-ol. \\l
ao; 1irr11. IJttt. Soc. lt: Iiruttt:r', 27 rlccetrtblie, 18{i1, vol. \'l I l, p. 612.
 lui Pallas pare extrem de prrLcrnicl.
Dor-ada irldirectd in favoarea teoriei
in capitolele anterioare am aritat cd diferitele rase de ciini descincl clin mai
trrulte specii s[lbatice; acelagi este probabil gi cazul oilor. Nu poaLe cxisLa
Itici o indoial[ cd Zebu sau boul indian cu cocoage aparline r',n.i specii dis-
tiucte de vitele europene, acestea din urmd descinzind, cle alLfel, itin do1:i
forme care pot fi denumite specii sall rase. Avem clovezi serigase cir porcii
ttogtri domesticili aparlin cel pulin la doud tipuri specifice, Sus icrofa
gi S. indtcus. O analogie mulL exlinsfl ne conduce ,,c,,rn la piirerea cd, clacl
aceste diferite specii inrudite ar fi fosl. incrucigate chiar atunci cl1d i1r fost
imblinzite pentru prima oard, ele ar fi prezentat atib la primele lor impre-
ttn[ri, cib gi Ia descendenlii lor hibrizi un gratl oarecare- de sterilitate. Cu
toate acestea, diferitele rase domesticite care se trag clin ele sint astlzi toaLrr,
pe.i! se poate consLata, perfect fertile impreunii. Dacir se poate avea incre-
dere in acest mocl de a gindi, care pare a fi s5nilLos, trebuie sn ucfunitenr Lco1i:r
lui Pallas, in sensul c[ domesticirea continuat[ timp indelungal", tinde sli elimile
acea sterilitate naLurald a speciilor incnrcigate in stelrea lol. initialir.

DESPRE ORE$TER,IIA FDCluNDrrATrr pnrlT Dol'rESTrctRu gr ouliftvARrt

_ Se poatc examina aici, pe scttrt, cregterea ferLilitslii prin clornesticirc,
independent de incrttcipare. Acesb subiect aLinge inclire'ct clouli sau tr"ei llurrc,tg
in legltur[ ctl modificarea organismelor'. A$o, dupii cu]n e rernalcaL iJLrffep
de mulLtl)t anirnalele domestice se reprocluc anual mai cies gi prodrrc nu'li
mttlli plli la o nagbere decit animalcle sllbalice de aceea5i specie; uucor.i t,lc
se reproduc de asemenea la o virstfl mai timpurie. Aproape cir nu ar mai mcrila
s[ se dea atenlie acestui caz) daci unii autori nu ar fi irrcercat in ulLirurr]
timp sii arate c[ ferLiliLatea cregLe gi descregl.e invers proporlional cu canli-
tatea de hrand. Aceastl teorie ciudatl a provenit, pe ci[. se pal.e, din faptul
c[ unele animale hrlnite excesiv, pl'eculn pi multc leluri dc plante clesctrter
pe terenut'i ercesiv de bogate, cum ar fi qrirnczi drr brilcgar, clevin sferile.
Voi avea ins[ ocazia de a reveni inclat5 asupra accstui riltim punct. Aui-
malele noasLre domesticite, carc all fost obignuite tirnp inclelunqat cu o hrurrir
regulati gi copioasd fdr[ s[ facl eforbu] de a o cfuita, sinb aproafe firrir excep{ie
mai fertile decit animalele sllbatice corespunzitorrre. Este un fapt noloriu
cit de frecvenb se reproduc pisicile gi ciinii pi ci{i pui lac la ficcare iiagtere. Se
zLce c[, in generalo iepurele de vizuind se reproduce de pattru oli :-rnuai gi pro-
dttce de ficcare dat[ cel mulb gase pui ; iepurele de cas[ se reproduce insir
gase-rsapte ori, fdcind de fiecare ciatfl intre patru gi r,trsprezece pui, iar cll
!e
Harrison Weir m-a informat despre un caz in care la o nagtere au fost pi'o-
dugi 18 pui, care au supravieluit cll tolii. Ner-[sLuica*), clegi in gencral eslc
{inLrtl intr-o capbivitate atit de riguroas[, este mai prolifici decit presupusul
ei strimog sdlbatic. Scroafa sllbatic[ este remarcabil de prolific5, reproctrucin-
3r1 CiLaL de lsid. Geoffloy St.-Hilaire, Hist. Nature|Ie Gdnirale, vol. III, p. 47(i. De cincl acest manuscris
a fost trimis la tipar, a aplrut in Ilerbert Spencer, Principles of Biologg, vol. II, 1S(j7, p. 'lir7 si ulrnitolrlelc un
sLucliu complet asupra accslui subiect.
*) lisLe vorba dc nevistuica rlornesLiciti folosiLii la vinat (l/. lra11.).
 trltcuNDl fATE,{ .1 r ilJ

dtt-se deseori cle clou[ ori atrual gi n[scind inLre patru gi opt pui, uneor.i
chiar 12. I)ar sct'oafa dornestic[ se reproclnce reguiat de -dou[ oii pe An si
s-al t'ept'otluce 5i tttl.ti dcs dacir ar fi l[sat[, iar o scroafii cal'e ar pro{uce
mai ptrlin cle opL pui la o n:rEtcre ,,nll rnai valoreaz[ mllt; cu cit ; ipgrir-
5at[ mai repeclc penLrti ttrlcelat', cu atit este mai bine". Cantitatea c]e hrirntt
infltren!eazit felLiliLatea aceluiali inclivid. AsLfel, oile cal'e Ia munte p11 procluc
nicioclaL[ mai mulb cle un rniel ]a o uagtere, procirrc cleseori g.nr.tri cincl
sirrL aclttse la pIgtrnile din clrnpie. Se pare cI aceastir diferen![ nu r. claLoregbe
frigultri de la altitudini mai lnari, cleoarece se spune cir oile gi alte anintirle
domestice sinl extrem dc prolilice in L"ponia. De asemenea, viala gl.ea in-
ti|zie perioacla de leproducere a anitnalelor. intr-aclevirr, in insulele clii- nor4ul
Sco{iei s-a constatat cit este dezavanLajos de a se lirsa vacile inainte cle virsla
de ltatlLr ani sir nascr"r vilgiaz).
Plszirile plezinLli o gi rnai btrrtl clot'adir tie cl'r'gt('r'o a fert,ilitir[ii p1i1 clgners-
ticire : astfel, g:iina din specia sirlbaLicir Galltts bunki"ucr face intlg $ase pi zece
otti"t, tlll nrtnrir cal'e peutt'tt o gl"rin[ clomesLicit:u'fi cousiclerat ca o riintica
toatir. Ra!a silbaticir face inbre cinci gi zece ou[, pe cincl cea clorngsticri fuce
in cttt'sttl tlntli_an inLreg 80 gi 100. Gisca cenugie. silbaticir inLrc cinci 5i opt
ottti, iar cea domestici inlre 13 gi 18, ouind ;i a doua oari. Dlpti ci,t1^a
t'emarcat dl Dixon,,,mincarea aleaszi, ingrijirea gi cilclura moderatir pr.odlc
o inclinare spl'e fertilitatc car€l clevine inLr-o anumitr"r lrisrrlir creditarir". N1
$til, c]ac1 p ol'tr rnheltrl colnu n semiclomcsLiciL c mai l erLil clccif p oru rtrbglul
siilbaLic C. Iiuta, clar rasele cotnpleb clomesLicite sinb aproape de dou:i gr.i nrai
ferlile deciL pol'tlmbeltrl colrlult; ciucl insri acesta e linut-in colivic gi hr.irnit
abttnclenL, el devine tol. aLit de fertil ca gi pol'urnbeii de casii. Afiu cle 1a
judec[tortrl Caton c[ in Stalele Unile curcanul sdlbalic nu ltrocreeaz[ la virsta
de tln Al1, a$a culrl o fac inr-ariabil curcattii ciomesticili. Dintre pirslirile clo-
mesticer, ntlttlai piunila esLe, dupi unii auLori, relativ mai fcrtiiit in starc
s[lbaLici, irl patria sa inclian[, declL in liuropa, unde este crpusir ulei cline
mult mai reci 33).
In ceea ce privegle plartLelt', ninreni nu s-ar agtepta ca pe uu sol si-rrac
gliLrl si infrilleasc[ rlai mtr]te fire pi fiecare spic sir producir mai lrulte
Qlitttttle cleciL pe tln sol bogat srlu sit ob!inir o recoltil ltogat[ cler rlazirrer sau
cle fasole pe sol sit'ac. Semin{elc cliferi aLit clc mult ca lrrrlrir', ilcib erstc
s:.) I'etrlt'u ciini qi pisici cLc., vezi llcllingcli, in Annal.
des Sc. iYcl., Selia a ll-ir, Zoolog., vol. \ll, 1t. 155.
l'crrft'tt ncvitstttici. lJechslcin, liaturgeschicltle DcLLlschlands, r'ol. T, 1801. p. 780 ;i 7{}ir. I)clttru icllLrr.i rtc
clctto, p. 1 123, 1 131 ;i Rt'ot.ltt, Geschictte der Nrtlttr, t.ol. IiI. p. 1)1). l)cnli'u oile 4c r111te, tlcttg, p. 1{)2.'izui':i,
I)e't.u
ferLilifatea strroafei sdlbaLicc, r'czi Ilechstein, Nnlurgescltichte De.utschlands, r-ol. I, 18()1, p. 5ljl. l,e1t.r'u por.cul
donresLic, Yott:rtt, On Pig, ccliLia Sidncy', L8[i0, p. tj2. in legirtr.rlir cu Laltouirt, r'czi ,\cer.bi, I'rru,els to 1rc N,r.l/r
Cttpe, Lraduccrca iu etrglczit, vol. lI, p.222. Pentrr.r vacile cle nnrnte, r'ezi Hogg, Ott Sheep, p. 2(i3.
83) Pen[ru ottitle do GtLllus btrttkit,u, vozi Rl-vt.h, in -trurrrls crttil )[tr.rJ. of Aal. IIisl., soria zr Il-a, r',1. ]. 1E1g.
p. lir6. Pclttru raLe stilbalice domestice, lfacgillivrn5', ,lirllish Ri.rtls, r'ol. \-, 1t. 3i, ;i Die Enlgrt, p. g7. I)c'lr.
;i
gi;te sirlbatice, L. Lloyd, ScantlincLuitLrt Acluenlures, vol. Ii, lfiir-1 , p. .1 Lil; pentpr gi;te dorncslicitc, Rcv. lj. S.
Dixon, Ornantcntctl Poultrg, p. 139. Desirrc cre;Lerca cle porurnbei, .l 'istor, Dcts Gatne cler 'I'tLubenzuclrl, 1,Sll1,
1r.46, ;i 13oitard;i Cnrbitl, Les Pigeons, p. 158. in legilurd cu priuuii, rlupii'l'entrnincli (ltist. Nat. Cl6p. cles I,igco's
etc., 181i3, r'ol. II, p.41) gitina fucc pinr-r Ia 20 dc ouir, clar clupi .Jerclon ;i un alt autor' (cital in 1'cg.tt.rrcicr', po'ul-
lrg Book, 1li6(i, p. 280 ;i 282), ca trtt facc acolo dccib patru pinii la opt. sau nouir oui. i5. Poullru Zipolr sc zicecir
in,'\nglia atl'face citrci sau;ase, clar un alt aulor afilurir ci face intre opt. ;i clourisprezcce ouir.
 trI:CUNI)ITATI]A

g*reu cle a apreci:I acest nLlmlr, ins5 compal'ind straLurile de ntorcovi clintr.-o
ritsadnilii ctt pl..lnLele srilbalict', plimele par si proclucS. cle doui ori rlai ltulte
st'minlc. \rarza rle ctrliurit a pror-lus de trei ori mai mulLcr silicve cler:iL
val'zil sitlbaticl"r tle pc stincile din SouLh Wales. Exce.sul rle bacer proclus clc
sllararlghelul cle culLrrrli fa![ de planta silbaticl esLe enot'm. trir1li incloialir
cii mrrltc planLe iutens cultivate cum ar fi de cxemplu perii, ananu.gii, l,-ii-
nanicrii, tt'csLill cle zahiir etc. sinL apl'oape sau toLal sLcrile. Sint insir
clispus sit atribui aceas[.ti steri]itate - hranei excesive sALr al[.ol conrlilii ncl]a-
tulale; r'oi reveni insir asupra acestui subiect.
in rrncle caztit'i -_ currl ar fi la porc, iepure cle casir ctc. gi la acclrr pliinlc
cal'o sint. preltiile penLt'u slmln!:r lor seleclia clilecLl a inclir-izilol lnui
l'erlili a sltoriL ltrob:lbil rnull. ferLiliLatea acestora ; si aceasta s-r',r 1;uLt.ir iri-
tirlrpla iticlit'c'c[, irt touLe cazurile, prin rnai mirrea posibilitutc dc a siit;i'r.l-
vicltri a u nol.a dinLrc ntrmerogii clcsce.nclcrn{i ai inclir-izilor rlli i f t rtili. iirsi,
Ia pisici. trevlsLuici gi ciini, pl'ecrlnr 5i la planLc ca nlorco\rii, r'rrzri 5i sl)alangilc-
Ittl, r'tit'c ittt sitti. prt'{uite penLlrr ferLiliLaLea 1or, se:leclia rlu a ltutrrL iucli rL.'t,il
trn rol strJtoi'douat, ir.r ferLilitatea lor spolitii Lrel-luie nl-,r'ibuitri r:oittii[iilrlr tlc
via{li nlai far-orabile in carc arl triiit tirrip inclelungaL.
 CAPITOLUL aI XVII-Iea
DESPRE EF'ECTELE FAVORABILE ALE iUCnUCI$ARII
O1
Dr EF'ECTELE OAUUATOARE ALE REPRODUCERII
inrnp rNDrvrzrr ixnprpRoApn iivnunrlr

^",,,u?!';':::,:,7;:::,iJ,i",,J"JiJ,,';:,'i:'"',,#l;"!,lli!,',,jT,:o',';,;,?;:::"u',' ,!?!i',i',ii
ddttnd'tortre ale repraduccrii i.ntre
indiuizi tndcaproape inrudili
rudeniei aproptute
- Vite reprodusei,. tn catlrul
- Vite pe jumdtate sdlbatice linute timp tndetungat Ln acelea;i"parcuri -
Oi - Cerbi lopd,tari
- Ciini, iepuri, porci - OmuI, originea auersiunii sale fal(t
de cdsdtoriile incestuoase - Gdini Porumbei
- - Albine de stup - plante, conside-
raliuni generale asupra auantajelor prouenite rlin tncruct$are
soiurt de m'azdre Si uarzd, grtu ;i arbori forestieri Di.mensiunea - Pepeni, arbori fructiferi,
- crescutit ct plantelor
hibride, nedatoritd. erclusiu sterilitdlii lor -- Despre anumite plante normal sau anormctl
incapabile de autofecundare, dar fertile, attt prin partea masculd. cit gi prin cea
femeld,
atunci. cind stnt tncruci;ate cu indiuizi distincli din aceea;i specie sau d.in altd. specie
Concluzie.
-

. Cregterea -in vigoare a organisrnului, provenit5 din incruci$area ocazionald

intre inclivizi.de aceeagi varietate, dar aparlinind unor familii rlistincte, sau intre
variet5li distincte, nu s-a discutat atit de mult gi atit de des, pe cit s-alr discltat
efectele ddundtoare ale reproducerii intre indivizi prea iricl^eaproape inrudili.
Dintre acestea dotld, primr-rl punct este cel mai irnpoitant, intrdcft clovezile sint
mai concludente. Rezultatele ddundtoare ale reproducerii intre inclivizi in-
{gaproape inrudili stnt greu de detectat, pentru ie.le se acrlmuleazb, incet gi
diferi mult in intensitate la diferite specii, pe cind efectele fayorabile care ui-
Ite3zd' aptoape invariabil ttnei incrucigiri sint de la inceput r,5dite. Ar trebui
insd inleles in mod clar cd, in ceea ce privegte menlinerea caracterului, a\ran-
tajul reproducerii intre indivizi inrudili-indeaproape este indiscr-rtabil pi deseori
con]p.eniselzil efectul d[undtor al unei pierderi neinsemnate in vigoarea organis-
mului. Intreaga problemd prezintd, o oarecare importan!5 in legdtur[ cu subiectul
30 - c. 2662
 AVANTAJELIT, INCRUCI$ARII

domesticirii, pentru c5 reproducerea indivizilor prea indeaproape innidili stin-

ghere$te ameliorarea raselor vechi. Problema este i*portanti penlru c[ vine in
legfltur[ in mod indirect cu hibridizarea gi posibil cu extinclia speciilor, in
cazul cind vreo form[ oarecare a deveniL atiL de rar5, inciL n-au mai rlmas din
ele dectt un mic numdr de indivizi, intr-un spaliu linriLat. De asemenea, are im-
portanli in ce privegte influenla incruciglrii libere prin glerrgerea diferenlelor
individuale, dindu-se astfel uniformilate de caracLer inclivizilor de aceeagi rasd
sau specie. Dac5 in acest fel se ob{ine o r.igoare gi o fertilitate suplimentard, des-
cendenlii incrucigali ser r.or inmulli gi vor predomina, rezultatul final fiind cu
mtrlt mai mare decit ar fi fosL in alL caz. In fine, problema cste de rnare interes
in ceea ce privegte omul. De aceea voi discuta acest subiect in mod a mphr.
Deoarece faptele care dovecle'sc efeclele dflunltoare ale unei reproduceri intre
indivizi indeaproape inru diti sint mai nlimerorlse, clegi mai pu lin conclu dente
decit acelea in lerg[tur'[ cu efectele favorabile ale incrtrciglrii, voi incepe cu dis-
cutarea primelor in legitur[ ctt fiecare grllp de fiinle.
Nu exist[ nici o greutafe in a preciza ce se in{elege prin incrucigare ; nll este
insl de loc u$or a o face in ceea ce prive$te ,,reproducerea in interionrl soiului"
sall .,intre indivizi inmdili prea incleaproape", pentm cir, dupl crrm \rom \-edea,
diferitele specii de animale sint infh,renlate diferit de acclagi grad de reproducere
intre indivizi indeaproape inruditi. lmperecherea unui tatfl cu fiica sa sau a
mamei cu fiul, sau imperecherea dintre fra{i cu surori, daci este continuat[ timp
de mai multe generatii, este forma de reproducere in cadrtil celci mai apropiate
rudenii posibile. Unii specialigti competenli, c?, de exemplu, SirJ. Sebrighl,,
sint de p5rere c[ imperecherea unui frate cu sora sa este mult mai apropiatft
decit aceea dintre p[rinli gi copiii 1or, pentru cd atunci cind tatll se imperecheazl
cu fiica, el se incrucigeaz5, dupd cum se spune, numai cu jumdtate din singele
sln. Urm5rile unei reproduceri intre indivizi inmdili indcraproape gi conLinuate
timp prea indelunga t sint, dup5 cu n] se crede ln general, pierderea in dimen-
siune, in vigoarea constitutiei gi in fertilitatc, insotitl uneori cle o tendinld spre
diformitate. De obicei, imperecherea rlrdelor celor mai apropiatc in curs cle don[,
trei sau chiar patru generalii nu este urmat[ de efecte ddr-rndtoare evidente.
Mai multe cauze impiedicir insd cle Lectarea acestora, c& de exemplu faptu I c[
inr[uti[irea este foartc trepLatd gi greuLatea de a face distinclie intre asemenea
efecte direct d[unfltoare gi cregLerca inevitabi]ir a oricdror tendinle morbide
care ar putea exista in stare latent[ sau aparenti la pirinlii inruditi. Pe de altX
parte, efectul favorabil al unei incrnci;[ri, chiar dac[ nu a a avut loc vreo re-
producere intre indivizi foarte indeaproape inrudili, este aproape intotdeauna
imediat evident. trxistd motive serioase de a crede, pi aceasta era gi pirerea lui
Sir J. Sebright t), nnul dintre observatorii cu cea mai vastl experien!5
- c[pot
diti
efectele dlunltoare ale reproducerii intre indivizi indeaproape inm-
fi infrinate sau chiar evitate prin separarea timp de cibeva generalii
gi supunerea la conditii diferite de via![ a indivizilor inruditi. Aceastd con-
cluzie e suslinut5 acum de multi crescdtori; dl Carr'), d* exemplu, observd ca
pe un fapt binecunoscut c[,,o schimbare a solului gi climei determini o modifi-

r) The Art ol Improuing the Breed elc., 1809, p. 16.

27 The Historg ol the Rise and Progress ol the Killerbg etc., Flerds, p. 41.
 NEAJUNSURILE CONSANGV]NIZARII 467

care poate tot atib de mare in constitulie, ca gi aceea care ar rezulta dintr-o in-
f.uzie de singe proaspdt". Sper s[ ar5t intr-o lucrare viitoare cS prin ea insdgi con-
sangvinitatea ntt are nici o valoare, dar cd ea aclioneaz6, exclusiv prin organisme
inrudite, care au in general o constitulie asemdn[toare pi care au fost supuse, in
cele mai mult.e cazurt, unor conditii similare.
Faptul cI reproducerea intre indivizi inrudili in gradul cel mai apropiat ar
avea ca Lirnlare directd efecte d5undtoare a fost negat de multe persoane, ra-
reori ins[ de vreun crescltor cu experien{[ gi, dupl cite qtiu, niciodati de vretinril
care s[ fi crescut pe scar[ intinsi animale care se repr"oduc repede. N{ulli f.rzio-
logi atribuie efectele ddun[toare exclusiv combinaliei gi cregterii continue a
tendinlelor morbide contune ambilor pilinli ; ;1i nu lncape indoial[ cd aceasta
este o sursd activ[ de nepl[ceri. Din nefericire este prea bine cunoscut cd
oameni, ca gi diferite animale domestice, inzestra{i cll o constitulie proasti
gi cu o puternicd predisp ozt\ie ereditarl la boli, dacl nu sint chiar bolnavi,
sint pe deplin capabili sI se reproduc.d. Pe de altl parte, reproducerea
intre indivizi indeaproape inrudili produce deseori . sterilitate; gi aceasta
indicd cu totul altceva decib cregterea tendinlelor morbide comu ne ambi-
lor pdrinli. D ovezile ce se vor prezenta imediat .m[ conving cd existd o
mare lege a naturii, o lege care cere ca toate organisrnele sd beneficieze
dintr-o incrucipal'e ocazionald cu indivizi cu care nu sint inrudi{i lnd.eaproape
prin slnge gi c,5, pe de alt[ parle, reproducerea indelungatd cu indivizi inrudi{i
indeaproape este dlundtoare.
Diferite consideralii generale m-au influenlat mult, conducindu-md Ia
aceast5 concluzie, ins[ cititorul se va btzui probabil mai mult pe fapte gi pe
opinii speciale. Autot'ilatea observatorilor cu experien!5 este de oarecare va-
loare, chiar dac[ ei nu prezint[ motive pentru suslinerea plrerii lor. In prezent,
aproape to{i cei ce au crescut multe rase de animale gi care atr scris despre acest
subiect __ cum sint Sir J. Sebright, Andrew KnighL gi alliia) -_ gi-au exprimat
cea mai fermd convingere asupra imposibilit5lii unei indelungate reproduceri
intre indivizi inruditi indeaproape. Acei care au compilat lucriri asupra agri-
culLurii gi au avut sbrinse legdturi cu crescdtorii cum era perspicacele Youatt
Lolv gi uttii - pi-au splrs in mod ferm p[rerea- in acelagi ^r.nr. Bazincltr-se i;
mare mdsur[ pe informalii din surs[ francezit, Prosper Lucas a ajuns la o con-
ch.rzie similard. Distinsul agronom german Hermann von Nathusius, autorul
celui mai bun tratat pe care-l cunosc asupra acestui subiect, este gi el de acord.
Deoarece va trebui s[ citez din acest trataL, pot afirnia ci, pe ling[ faptrrl c[
Nathusitts cunoapte am5nunlit lucriri scrise in toate lirnbilc despre agricullurl
gi cunoagte pedigrir-rrile raselor noastre englezegti mai bine decit major"itatea
englezilor, el a importat multe dintre anirnalele noaslre arneliorate, fiind el
insugi un cresc[tor cu experient[.
Dovada efectelor ddundtoare ale reproducerii dintre indivizi indeaproape
inrudi{i poate fi oblintitd cel mai u$or in cazul animalelor clrm ar fi giinile,
-
porumbeii etc. __ care se inmullesc repede pi care, fiind {inute in acelagi loc,
sint supuse aceloragi condilii. M-am interesaL la foarle mul{i crescdtori de
3) Pentru Andrew l{night, vezi A. Walker, Intermarriuge, 1838, p.227. Tratatul lui Sir J. Sebright a
fost tocmai citat.
 AVANTAJELE INCRUCI$ARII

asemenea pdsdri gi pin[ in prezent nu am intilnit nici un singrlr om care s5 nu fie

pe deplin convins c5. o incrucipare ocazionald cu un alt neam clin aceeagi sub-
varietate ar fi absolut necesar[. Mnjoritatea cresc5torilor de pdslri foarte ame-
liorate sau a celor oblinute de amatori igi preluiesc propriile lor soiuri gi sint
cu totul refractari efectu[rii unei incrucipiri care, clupi pirerea lor, ar com-
porta riscul stric5rii rasei. Prelul de cumpirare al unei ltisdri de prima calitate
din alt soi este ridicat, iar schimbirile sint anevoioase. Totursi, dupl cit mi se
sptlne, toli cresc[torii
- cu exceplia acelora care, insintscopul
asemenea pdslri in numdr mare gi in diferile locuri
incrucigdrii, tin
forlali dupd un timp
oarecare s[ fac[ acest pas. -
Un alt considerent general care m-a influentat foarte mult este cd dintre
toate animalele gi plantele hermafrodite despre care s-ar putea crede c[ s-au fe-
cundat ele ingile in mod perpetuu, fiind astfel supusetirnp indelungat reproclucerii
in cadrul cel mai restrins al rudeniei, nu existh, dupi cite am putut afla, nici o
singuri specie la care structura s[ asigtrre antofecnndarea. Dirnpotrivd, dupd
clrrn se aratd pe scurt in capitolul al XV-lea, existfl intr-o mullime de cazuri
adaptiri evidente care favanzeazil sau duc in mod iner.iLabil la o incmcigare
intimpliltoare intre un hermafrodit gi un alLul de aceeagi specie ; $i, dupi clt
ne ddm seama, aceste structuri de adaptare sint total lipsite de valoare fald
de orice alt scop.
Nu incape indoial[ c5 la vite reproducerea intre indivizi inrudili extrem de
indeaproape poate fi continuatir tirnp indc.lungat in mod avantajos in ceea ce
privegte caracterele externe gi fir[ vrelrn efect ddtrndtor evident in privinla
constituliei. S-a citat deseon cazvi vitelor Longhorn ale lui Bakewell, care s-au
reprodus mult timp in cadrul rndeniei apropiatc. Youatta) spune totugi c[ rasa
,,dobindise o constitulie delicatX, incompatibil5 cu o ingrijire normal5" gi cd,
,,inmultirea speciei nlr era intotdeauna sigur[". Vitele Shorthorn prezinl[ ins5
cazul cel mai interesant de reproducere intre indivizi inrudili indeaproape. Aga,
de exemplu, faimosul taur Favorit (el insugi descendentnl trnui frate vitreg qi
al unei surori din Foljambe) a fost imperecheat cu propria sa fiic5, nepoati gi
strdnepoatd, astfel incit produsul acestei din urmd irnpreundri, adicd str5-
strd-nepoata, avea in vinele sale 15116 sau 93,75o/o din singele taurului Favorit.
Aceast[ vac5 a fost imperecheatd cu taurul Wellington, care avea in vinele
sale 62,5% din singele lui Favorit $i a dat nagtere Clarissei. Aceasta din urmd
a fost imperecheat[ cu taurul Lancaster, care avea acelagi singe in proporlie de
68,75% gia produs descendenli valoropi 5). Cu toate acestea, Collings, care a cres-
cut aceste animale gi care era Lrn suslinltor convins al reproducerii intre indi-
41 Cattle, p. 199.
6) Prezint aceasta pe baza afirmatiilor lui Nathusius, din Aber Shorthorn Rind.nieh, '1857, p. 7I (vezl de
asemenea Gardener's Chronicle, 1860, p. 270). Dl J. Storcr, un mare crescS.tor de vite, m[ informeazd insi ci
ascendenla Clarissei nu e bine doveditd. In primul volum din Herd Book ea e trecutii ca avincl Ease descen-
dente din Favorit, ,,ceea ce era o gregeali evident:i", iar in toate editiilc ulterioare ea era mentionatl ca avind
numai patru descenclcnle. I)l Storer se indoiegte chiar .si de acegtia patru, avind in ved.ere c5. nu se indicl
numele tnamelor. in plus, Clarissa nu a nS.scut ,,decit doi tauri qi o juncand, iar ln generatia urmitoare proge-
nitura ei s-a stins". Cazuri analoge de reproduceri intre indivizi inruditi lndeaproape sint prezentate intr-o bro-
guri publicati de dl C. Nlacknight gi dr. H. N{adden, On the true Principles ol Breeding, N,Ielbourne,
Australia, 1865.
 NEAJT]NSURILI] CONSANGViNIZARII

vizi inrudili indeaproape, a incrttcigat o dat[ rasa sa de vite cu unindivid de rasd

Galloway gi vacile clin aceastfl incrucigare alr oblinut cele mai mari premii.
Cireacla lui Bates era consideratd ca cea mai renumitl din lume. Timp de 13 ani
el a reprodtts-o in caclrul rudeniei ceiei mai apropiate, insfl in urmdtorii 17 anr,
cu toate ci avea cea mai bun[ p[rere despre t'aloarea rasei sale de vite, a infuzat
toLugi de trei ori singe proasp[t in cireada sa gi se zLce cd nu a fdcut-o pentru
a ameliora forma animalelor sale, ci din cauza fertilit[lii lor reduse. Phrerea per-
sonal5 a d-lui Bates, Cupi cum a fost redat[ de un crescdtor celebru 6), era ci
,,degi reproducerea in interiorul rasei intr-un soi de proastd calitate inseamn[
ruin[ gi distrugere, totugi acest obicei poate fi nrmat fird grijI in cadrul anu-
mitor limite aLunci cincl p[rinlii astfel inrudili se trag din anima]e de prim5 ca-
litate". Vcdem astfel cd in cazul r.itelor Shorthorn a existat intr-o mare mdsur[
reproducerea intre indir-izi inrudili indeaproape. Ins5, Nathusius, dup[ ce a
studiat cu cea mai mare atenlie arborele genealogic al acestora, afirml c[ nn a
ptrtut gasi nici un caz in care vreun crescdtor sd fi urmat cu strictele acest
procedeu in dccursul intregii sale vieli. AtiL din acest studiu, cit pi din propria
sa experien![, el conchicle cd reproducerea intre indivizi inrudili indeaproape
este necesar[ penlm innobilarca rlliS€i, dar cI in execntarea acesteia este nevoie
de cea mai mare griiii, clin cauza tendin{ei spre sterilitate gi sl[birea rasei. Se
mai poate adiuga c[ o alld inalti autoritate t) afirmfl cd mult mai mul{i vilei
sint fdtali schilozi de cltre vacile Shorthorn, decit de cltre orice alt[ ras[ de vite
reprodus[ intr-o mai micd m[sur[ in cadrul restrins al rudeniei.
Cu toate c[ la vite, prin seleclionarea cLr grij[ a celor mai bune animale
(dupn cum natttra o face in rnod eficient prin legea luptei), se poate continua
mult timp reproducerea intre indivizi indeaproape inruditi, totugi efectele fa-
vorabile ale unei incnrcig[ri intre doud rase, oricare ar fi ele, se aratd imediat
prin dimensiunea gi vigoarea mai mare a descendenlilor sau - dupd cum imi
scrie dl Spooner - ,,lncrucigarea de rase distincte imbundt5legte fdr5 indoial5
vitele pentru micelar". Asemenera animale incrucigate nu &u, desigur, nici o
valoare pentru crescdtor. Ele au fost insi produse ani indelungati in mai multe
pdrli ale Angliei pentru a fi tiiate 8) gi valoarea lor este ast[zi atit de mult
recunoscutS, incit la erxpoziliile de vite grase s-a format o clasd separatd pentru
primirea lor. Cel mai bun boti gras din marea expozilie de la Islington din 1862
a fost un animal incrucigat.
Vitele pe jumltate siilbatice care au fost linute in parcurile britanice pro-
babil timp de patru sau cinci sute de ani sau chiar mai multd vreme au fost pre-
zentate de Culley gi allii ca un exemplu penfru reproducerea timp indelungat in
cadrul aceleiagi cirezi, fir[ urmiri diundtoare. In ceea ce privegte vitele de la
Chillingham, rdposatul lord Tankerville recunogtea c[ ele erau slabe repro-
0) Dr. Willoughby \{oocl, in Gardener's Chronicle, 1855, p.477, qi 1860, p. 270. Vezi tabelele qi arborele
genealogic foarte clar prezentate in Nathnsius, Rinduieh, p. i2-77.
t) D.. \\rright, JourncLl of llogul Aqricult. Societg, vol. \-Ii, 1846, p.204. Lln crescirtor de vite Shorthorn
din Irlanda plin de sttccese, cll J. Downing, mi informeazra cra crescltorii marilor familii de Shorthorn le ascund
cu grijit stet'ilitatea ;i slaba lor constitutic. Ul adaug[ cir dl Bates, dupi ce a crescut cileada sa prin rcprocluceri
ln interiontl rasei timp de ciliva ani. ,,a picrdut intr-un singur an 28 de vilei numai din cauza slabei lor con-
stitulii".
8) Youatt, Despre uite, p. 2\,2.
.170 AVANTAJELI], INCRUCISARII

dtrc[toare n). Reprezentantul s5.u, dl Hardt, apreciazd, (intr-o scrisoare adresatb

mie in mai 1861) c[ inLr-o cireadir de circa 50 de capete numdrul mediu anual
de vite t[iate, rtcise prin lupte sau mrlribunde est,e de aproximativ zece, adicir
una clin cinci. Cunoscincl c[ cireada este menlinut[ la aproape acelagi numdr.
mecliu, ritmul anual de cregtere Lrebuie si fie de asemenea aproximativ de unu
la cinci. Pot adtiuga ci taurii se angaj eazi in lupte furioase, pe care actualul lorcl
Ternkcrville mi le-a descris in mod grafic, astfel cd va exista intotdeauna o se-
leclie riguroasii a masculilor celor mai vieurogi. In 1855 mi-am procurat cle la
Dl Gardner, reprezentanttrl ducelui de Hamilton, urmitorul raport in privinla
vitelor silbatice linute in parcul ducelui din Lanarkshire, care are o intindere
de cca. 809400 m2.). Numdrul vitelor variazd tntre 65 gi 80, iar nnmflnrl ucis
anual(presupttn cii din toatc cauzele) este inl.re opt gi zece, astfel cd ritrnul anual
cle cregtere nll poate fi mai mare cle unu la qase. ln America de Sud insd, unde
cirezile sint in stare semisilbaticd gi prezintd deci un termen destul de bun de
comparatie, cregterea natural[ a vitelor clintr-o ,,crstancia" este, dupl Azara,
de la o treime la o pfltrirne din numdrul l,otal, sall de unu la trei sau patru; gi
acerasta se rcferea, f[ri indoialS, exclnsiv la animalele adulteo bune de consum.
Vitele britanice scmisitlbatice care s-au reprodr-rs lntre ele timp lndelungat intre
limitele aceleiagi cirezi sint cleci relativ mult mai pulin fertile. Crr toate cd intr-o
!ar5 lipsit[ de irnprejmuiri ca Paraguayul, trebuie s[ se producl oar€]care incnr-
ciglri intre diferitele cirezi, totugi, chiar gi aeolo, locuitorii sint de pirere cir
introducerea ocazionali de animale din localit5li indep[rtate este necesarri
penLru a impiedica ,,dereenerarea in privinla mdrimii gi sc:iclcrea ferLilitdtii" .o).
Reducerea mirimii pe care o avearr odinioarr"r vitele de Chillingham gi Hamilton
trehuie s[ fi fost extraordinar5, deoarece prof. Riitimeyer a ardtat c[ ele sint
aproapc sigur descenden{ii gigantului Bos primi,genius. F'ir.i indoialf, ci aceastit
sc[dere in m[rime poate fi aLribuit[ in mare m[suri condi{iilor de via{[ mai pulin
favorabile, totugi nu se poate splrne cir animalele care hoin[resc prin parcuri
lntinsc gi sint hrinite in timpul iernilor aspre pot fi considerate ca fiind supuse
unor condi{ii foarte defavorabile.
La oi art existat deseori reprocluceri in cadml aceleiagi turme, conLinuate
timp inclclungat; nu gLiu ins[ dac[ rudele cele mai apropiate au fost irnperecheate
atlL cle des ca in cazul vitelor Shorthorn. Tirnp de 50 de ani, d-nii Brown nn au
introdus nicioclatd singe proaspdt in excelenta lor turm[ de rasd Leicester. Din
1910, dl Barford a procedat dupd acela$i principiu cu Lurma sa Foscote. El afirmi
c[ o experien![ de jumitate de secol l-a convins c[ atunci cind doui animale in-
deaproape inrudiLe au o constitulie lntru totul s[ndtoasii, reproducerea in in-
terionrl rasei nu deterrninl degenerarea, dar adaugii c[ ,,r]u se laud[ cu rezul-
tatul reproducerilor in cadnrl rudeniilor celor mai apropiate". In Franla, tttrma
de rasii Naz s-a reprodus l.imp dc 60 de ani flri introducerea untri singur berbec
stririn 1t). Cu toaLe acesLea, majoritatea marilor crescitori de oi au protestat

e1 Rcport lh'ittsh. ,4ssoc., Zooloq. Sccl., 1838.

10,; Azala, Quadrup?des du Paraguag, vol. tl, p. 35,1 si 308.
11) I'enlnr cazul d-lol Rrown, vezi Gord. Clu'ot'ticlc,1855, p. 2{i. Pentru turma Iroscot.e, Garcl, Chron., 1860,
I). 11G. l)enLm tulrna Naz, llu/1. rle Ia Sot. d'Acclimat., 1860, p,477,
 NE,AJUNSURILE CONSANGVINIZARII 471

impoLrirra reproducerii timp prea lndelungat intre indivizi inrtrdili indeaproape

12).

Cei mai renir nrit crescirtoi' recent, Jonas Webb, a linut separat cinci familii
pentpr experimentare, ,,pirstrind astfel distanla uecesarS. de rudenie intre
i.*""re;, gi, ceea ce esle probabil de mai mare i-portan![, tttrmele separate au
fost slrpuse ttnor condilii oarecLlln diferite.
negi cu ajutonrl unei selec{ii atenLe reprodrlcerea la oi, in cadrul ttnei
inrrrcliri apropiatc, poate fi conLinuat[ rnnlt timp f[r[ vrelln efect d[un[tor
eviclent, totuti deseori fermierii au incrucigat rase distincte pentru a obline ani-
rnale pentru mlcelar, ceea ce aratir clar c[ un avantaj de_ttn anumit fel este
oblintit din acest procecleu. Avem in accast[ chestittne excelente informalii din
puit.u cl-lui S. Dmce tn), cal'e dil in amlnunlime nurndrttl comparativ a patru
inr. pure gi al uneia incruci;ate, care pot fi intrelinute pe acelagi teren, ar5tind gi
produclia lor respecLivir cle linii gi carne. O inaltd autoritate, dl Pusey, rezumd
iezlltaielc in fani pentrr-r o egaki durat[ de timp, gi anttme (neglijind moneda di-
vizionarii) pentni r?sa Critsrvold 248 cle lire, pentru cea de Leicester 223 de lire,
de Solthclorvl 204 lire, cle Flampshire Downs 264 de lire, iar pentru cea incruci-
gat[ 293 de lire. Un fost creschtor repufat, lordul Somerville, afirmd c[ oile
iale d* jumiLate singc clin rasele RSreland gi spaniol[ erau tnai mari decit oile
cle rasi furl Ryelanct gi clcciL ccle pure spaniole. Dl Spooner incheie excelenta
sa lucraie de.spie incrtrcigare afinnincl c[ existl un avantaj pecuniar intr-o ju-
dicioas[ t.prudtrcc.re inciucigat[, in special cincl rnascttlul e mai mare decit
femcla 15).

Clm 1nelL. dintrer parcurile noasLre britanice sint foarte r.echi, m-am gindit
c[ trcbuie sa fi exislat in cazul cerbilor lopirtari (Ceruus dama) linuli acolo o
indelllgat[ r'eltrochrcele intre inclivizii inrticlili indeaproape. F[cind ins[ investi-
galii, am aflat c[ exislli o pl'acticir crirentl de a introduce singe notl, prin procu-
ir,i.u de cerbi clin alte parcuri. Dl Shirley 16) care a studiat am[nttn{.it problema
intrelinerii ccrbilor, aclmiLe c[ in u nele parcuri, din tirnpuri memorabile nu a
mai avut loc nici un amestec cic singe JLrein. El conchide insd cI in cele din
turm[ reproclucerea
-cirezi, constantir in interionrl rasei va fi cu siguran!5 in detrimentul
intregii ctL toate c[ aceasta va necesiLa mult timp pinfl ce se Va dovedi.
lle aiifel, cincl constatS.m, cum se inlimpl[ in mod constant, c[ introducerea de
singe proaspit a fosb de cc:r mai mare utilitate cerbilor - atit prin ameliorarea
talfti, .it si o nrp..tului lor, clar mai ales plin servicitrl ce l-a adus inl[turind tara
rahitismlili, clacfl nu gi a altor bo]i la care sint expugi uneori cerbii atunci cind sin-
gele nu le-a fost schimbaL cred c[ nu poaLt' erista incloial[ c[ o incrucigare j"9i-
-
iioas[ cu o rasd bun[ este de cea mai mare insemnitate gi cil aceasta este, mai de-
\rrerne sau mai tirziu, intr-a clevdr esenliali prosperiLirlii olictirui parc bine ingrijit.
Rernlmilii copoi ai d-lui Nle'ynell atr fost plezentali ca o dovadd a
faptrilui cd r.eprociucerea intre indivizi inrudi!i incleaproape ntl e rtrmatd
1'r )
Natlrusitts, Rinduieh, p. 05, YortatL, Despre oi, P. ,l i|5.
. 13) GtLrtlener's Chronicle, 18ti1, p. 631.
tn) ,Iourncil R. Aqric. Soc., vol. Xl\-, 1853, p. 212.
tt) I-olcl Scrtncrville, Facts on Sheep and IIusbrLndrg. l)l Slrcrotrcr in Journul of llogal A11ric. Soc. of Ettqluncl,
vol. X\, nartea a II-a. \'ezi de a.selnLrllca cxcelcnta lucrare asupra rrceluia;i subiect a d-Iui Challes Flox'ard, in
Gctrtlencr's Clronicle, 1860, p. 321.
tu) I'.r'elyn P. Shirle5', Some Account ol Engltsh Deer Porks, 1867,
472 AVANTAJELE INCRUCISARII

de nici un efect d[un5tor, iar Sir J. Sebright a aflat de la el cI dese-

ori a reprodus astfel de animale provenite din tatfl gi fiic[, mamd gi fiu
gi rtneori chiar din frali gi surori. Ogarii au fost de asemenea mult incrucigali in
cadntl mdeniei apropiate, cei mai buni crescdtori fiind de acord cd aceastd ope-
ralie poate fi dusd foarte departe tt). Sir J. Sebrighg ts) declard ins[ cd in urma
reprodncerii ,,i.n-and-i-n" "), prin care el inlelege imperecherea intre fra{i gi
surori, a vdzut realmente descendenlii Llnor cockeri puternici degenerincl in c[-
lelugi de salon slabi gi pipernicili. Rev. W. D. Fox mi-a comunicat cazul unui
mic nttmdr de copoi care, fiind linu!i mult timp in aceeagi familie, deveniserd
foarte progti reproducdtori, avind aproape to{i o ingrogare osoas[ la coad[.
O singurh incrucipare cu un soi distinct de copoi le-a redat fertilitatea gi a in-
lSttrrat tendin[a de deformare a cozri. Am cunoscut detaliile unui alt caz in le-
g[ttrr[ ctt copoii, in care femela a trebriit sd fie linutd cind a fost datd la mascul.
Avind in vedere cit de rapid[ este inmullirea natural5 a ciinelui, sint greu de
inleles prelurile mari ale tuturor raselor mult ameliorate, care implicd ln mare
m[sur[ o indelungatl reproducere in cadnrl rudeniei apropiate, exceptlnd p5-
rerea c[ acest procedeu reduce fertilitatea li sporegte predisp ozilia la jigodie gi
la alte boli. IJn cunoscut specialist, dl Scrope, atribuie in mare mflsuri raritatea
ciinilor de vinhtoare scolieni gi degenerarea acestora in ceea ce prir.egte talia,
reproducerii in cadrul unui grad apropiat de rudenie (pulinii indivizi clin acea
ras5, care existau pe timpuri in intreaga !ar5, fiind toli inruditi).
La toate animalele de rase foarte amelioraLe existfi o oarecare dificulLate in
a le face sd se reproducd rapid gi toate suferd mult din cauza constituliei deli-
cate. Un mare expert in iepuri de cas5 tn) spune cd ,,iepuroaicele cu urechi
h-ingi care slnt deseori prea ameliorate ca ras[ sau sint forlate in tinerele si fie
prea mult valorificate ca reproducitoare devin deseori sterile sau tname rele".
Ele igi abandoneazd, deseori puii, astfel ci e nevoie de iepuri-doici ; nu in{eleg
?ns5 s[ atribui toate aceste rezultate ddunfltoare reproducerii intre indivizi
inru dili indeaproap e 20).
in ceea ce prive$te porcii, crescdtorii sint aproape unanimi asupra cfectelor
ci[u nitoare ale reprodricerii dintre indivizii inru dili indeaproape ; mai mult
poaLe decib in privinla oricdrui alt animal mare. Dl l)nrce, Lln mare gi prosper
crescitor de porci de rasd ameliorat[ de Oxfordshire (o rasfl incrucigatl), scrie :
1?) Stonehenge, The dog, 7867, p. 77b-188.
t8) The Art ol Improuing the Breed, p. 13. in legituri cu ogarii scolieni, vezi Art ol Deer Stalking,
p. 350-353.
*) In interiorul rasei (A-. trart.\.
Lsl Cottege Gardener,1861, p. 327.
zo; Dl Ruth prezintd (The X[an'iage of I'{ear Kin,1875, p. 302), luate din Bulleltn d.e I'Acad. R. d.e nIdd.
de IlelgiqLte (vol. lX, 1866, p. 287,3(;5), mai multc afirmatii ale d-lui Legrain in legriLuri cu incruciqarea in decurs
dc cinci sau $ase generatii succesive a ullor iepuri de cas5, frati qi surori, neat'ind ca urmare nici un rezultat diru-
nlitor. Am fosL atit de surprins de acear;td. relatare gi de invariabilul succes al experientelor d-lui I-egrain, incit
atn cerut unui distins naturalist din lSclgia sd. sc intereseze daci dl Legrain era un cercetS.tor demn de incrc-
dere. Din ri'Lsptrnsul plimit am aflat c5. deoarccc s-au exprimat incloieli asupra autenticititii acestor experieltc,
a fost numitti o comisie de invcstigalie ;i ci la o ;eclintir urmitoare a socie[dtii (RuII. rle I'Acarl. R. cte ]lIicl de
Belgique, 18[i7, serin a III-a, vol. I, nr. 1 p.5), clr. [ilocq a rap()]'la[ ,,qu'il dtait matiriellement impossible que
II. Legrain ait. fait les expiricnces qu'il anttonce". Nu s-a claL nici tnr rispuns satisflcdtor acestei acuzalii publicc.
 NEAJUNSURILE CONSANGVINIZARII

.,fdr[ un schimb vieri dintr-o alt[ turm5, dar din aceeagi ras5, constitu[ia nu
de
poate fi menlintttit'(. Dl Fisher Hobbs, creatorul renumitei rase ameliorate de
Essex, pi-a irnp5rlit stocul sdu de animale in trei familii separate, in acest mod
menlininclu-gi rasa tirnp de mai bine de 20 de ani, ,,prin seleclie judicioasd din
trei f ami.Ii"i dtsttncte ",.). Lordul Western a fost primul care a importat Lrn vier
gi o scroafi napolitani. ,,El a incrucigat descendenlii acestei perechi numai in
interiortrl rasei pind ce rasa era in pericol de a se stinge, ceea ce reprezintd un
rezu ltat sigtrr (dupd cu m remarc[ dl Sidney) al incrucigSrii intre indivizii in-
ruditi ilrdeaproape". Lordul Western a incnrcigat apoi porcii sii napolitani cu
vechea ras[ de Essex, fdcind primul mare pas spre rasa amelioratd de Essex.
Iat[ Ltn caz mai interesant : Dl J. Wright, un binecunoscllt crescdtor, a incnr-
cigat 22) acelagi vier cu fiica, nepoata, strinepoata sa gi aga mai departe, pind
la a Eaptea generalie. Rezultatul a fost cd in multe caznri descendenlii nu s-au
tnai putut reproduce ; in alte cazuri ei an produs pri{ini purcei viabili ; dintre
acepLia, multi erau deficienfi, lipsindu-le chiar sim[ul de a srrge, iar cind incercau
sI se deplaseze nu pnteau merge drept. Meritd notat in mod special faptul cl ul-
timele doui scroafe produse din acest lung gir de reproduceri tntre indivizi in-
rudili au fost trimise la alti vieri, avind mai multe f[t5ri cle porci slndtogi.
Cea mai bund scroaffl din punct de vedere al aspectului exterior produsl in
intreg curslrl acestor gapte genera{ii a fost una din ultimul stadiu al descenden-
tei; insl fdtart-'a respectivd nu a constat decit din aceastS. unicl scroaffl. Ea
nu s-a puLut reproduce cu tatdl sdu, ins5 a flcut-o de la prima incercare cu un
strhin de singe. Agadar, ln cazul d-lui Wright, reproducerea timp indelr-rngat pi
intre indivizii inrudili extrem de aproape nu a afectat forma exterioarfl sau va-
loarea tinerelor animale, lnsi la multe dintre ele a afectat in mod serios consti-
trilia generald, capacitatea mintalI gi in special funcliile reproductir-e.
Nathusius prezintd zs) u n caz analog gi chiar mai pregnant ; el a adus din
Angli.r o scroaf[ gestantfl din rasa mare de Yorkshire, reproducind apoi descen-
den{ii in curs de trei generalii prin incrucigarea in interionrl aceleiagi rase.
Rezultatul a fost de'favorabil, tinerele animale avind constitulia debilfl gi ferti-
litatea slibitX. Una dintre ultimele scroafe, pe care o consiclera ca fiind un
animal bun, dtrpd irnperecherea cu unchiul ei (care era cunoscut ca fiind fertil
cu scroafe din alte rase) a f[tat $ase purcei, iar a doua oarh numai cinci purcei
debili. El a imperecheat apoi aceastfi scroaf[ cu un vier dintr-o rasl mic5,
neagr[, pe care il adusese de asemenea din Anglia gi care, imperecheat fiind
cu scroafe din rasa sa, produsese intre gapte gi noud purcei. Ca rezultat, scroafa
din rasa mare, atit de neproductivd cind fnsese imperecheat[ cu unchiul sdu,
a produs cu vierul mic de cnloare neagr[ 21 de purcei la prima fdtare gi 18 la
a doua, aga incit in cursul unui an ea a prodr-rs 39 de binere animale excelente.
Ca pi in cazul mai multor altor animale mentionate mai sus, chiar dacl nici
un efect ddundtor nu este perceptibil din incrucig[ri intre indivizi inrudi{i mai
21) Youatt, On the Pig, edilia Sidney, 1860, p. ; p. 33 citat din
30 Druce ; p. 29 despre cazul lordului
\Yestcru.
221 Journal of RoryaI Agricttlt. Soc. of lingland, vol. VII, 1848, p. 205.
n) Aber Rinduieh etc., p. ?8. Col. Le Couteur, care a flcut atit de mult pentru agricultura de pe insula
Jersey, lmi scric ci avind o frumoasi rasi de porci i-a reprodus foarte lndeaproape intre ei, tmperechind de doui
ori frati gi surori, dar aproapc tofi puii aveau convulsii Ei mureau subit.
47,1 AVANTAJELE INCRUCI$ARII

mlrlt sau mai pu[in indeaproape, totugi, pentru a cita cuvintele d-lui Coate
(care a cigtigat de cinci ori medalia de aur anuald la expozilia ch-rbului din Smith-
field pentnt cei mai buni porci prezentati), ,,incrucigdrile sint favorabile fermie-
rului din punct de vedere al beneficiului, oblinindu-se un corp mai mare gi o
creglere rnai rapidi. Pentru mine insd, care vind un mare numdr de porci
pentm scopuri reprodrtctive, gdsesc ci aceasta nu corespunde, fiind nevoie de
mulli ani pentru a ob{ine din nou oarecare puritate de singe(6 zer.
Aproape toate animalelc men{ionate pln5 acum tr5iesc in cirezi sau grupuri
gi masculii trebuie si se imperecheze des cu propriile lor fiice, pentru cd ei alunq5
masculii tineri, precum $i toli intrugii, pind ce, din caLtza bdtrine{ei sau a pier-
derii vigorii, sint obligali s[ cedeze in fala vreunui mascul mai puternic. De aceea
este probabil ca animalele ce trd,esc ln grupuri s[ fi devenit mai pulin suscepti-
bile efectelor dlun[toare ale reproducerii intre indivizi inrudili indeaproape decit
speciile nesociabile, astfel incit sd poati trSi in grupuri, f[r[ a dluna descenden-
tilor. Din ncfericire, nu pbim dacd un animal nesociabil, ca pisica, ar suferi intr-o
mai mare m[sur[ in urma reproducerii intre indivizi inrudili indeaproape, deciL
celelalte animale domestice ale noastre. Dar, dup[ cit am putut afla, porcul nu
este strict sociabil gi am vdzut cd el pare expus in mod special efectelor diunir-
toare ale reproducerii intre indivizi inrudili indeaproape. In cazul porcului,
dl Huth atribui. (p.285) aceste cfectefaptrilui cd ei,,au fost cresculi mai ales
pentru grdsimc", sau cI indivizii seleclionati avuseserd o constitulie slab5 ; tre-
buie si nu pierdem insd din vedere ci marii cresc[tori sint acei care all prezenLat
cazuriler de mai stis gi ci ei sint cu mult mai familiariza\i cu cauzele care
probabil stinjenesc ferliliLatea animalelor lor, decib pot fi oricare alte persoane.
In cazul omului, efectele reproducerii indivizilor inrudi{i indeaproape con-
stituie un subiect foarte dificil, despre care voi vorbi pu!in. trl a fost discutat
de divergi autori, din multe puncte de vedere'u). Astfel, dl Taylor,u) a ardLat
cd la rase foarte diferite, in cele mai indepflrtate p[r{i ale lumii, c5sltoria intre
rude - chiar intle rude indep[rtate - este strict interzis[. trxist5 totugi multe
exceptii la aceast[ regnlfl, care sint ar[tate pe larg de c[tre dl Fluth 2?). Este
o problem[ curioas[ cum de au ap[rut aceste interdictii in timpurile vechi gi
barbare. Dl Taylol inclind a le atribui faptului cd efectele d[uniltoare ale cils5-
toriilor consangr-ine au fost remarcate gi incearcd in mod ingenios sd explice
anumite anomalii aparente gi anume faptul ci interdictia nu se extindea in mod
egal la rudele din partea bdrbiteasc[ gi la cele din partea femeiasc[. El admite

2a) Sidne-v despre porc, p.36. \-ezi de asernenea nota de la p. 34. De :rsernenea, llichardson despre porc,
1817. p.2t).
25) Dr. Dally a publicat un excclent articol (tradus in ArLtlvopologicctl lleuiew, 1864, mai, p. 65), criti-
cinrl pe toti autorii care au suslinut ci efecLele diunittoare sinL inerente clsitoriilor consangvinc. tr[rd indoiala
ca rntrlti sr.rstinitori ai acestei teorii ;i-au dlLrnat propriei lor teze prin inexactit:iti. r\stfel, s-a afirrnat (Deva-v,
Du Danger des Xtlariages eLc.,1862, p. 141) c[ legislatia statului Ohio a interzis c:isitoriile intre veri I ca rispuns
la cercetiri fiicute in Statele Unite, am fost asigurat insi ci aceastl afirrnatic nu este aedit o inventie.
26) Vezi inLeresanta lucrare despre Ilarly Historg ol Man, 18C5, capitolul al X-lca.
zz1 The lVIarciage ol l{ear Kin, 78i5. Cred insl cd dovezile prezcntate de dl l{uth asupra acestui punct

;i asupra altora ar fi fost mult. mai valoroase daci s-ar fi referit numai la lucrilile oamenilor care s5. fi locuit
rnuit timp in lara respectivii ;i care au dat, dovadi de judecati gi circurnspectie. \'ezi de ascrnenea dl W. Adam,
On Corrsanguinity in }larriagc, in ltortnigtttlll llctriew, 1805, p. 710. Ilc asclnerlea, F{ofacker', Ubcr die Etgen-
schalten etc., 1828,
 \EATUNSURILE CONSANG\TINIZARII 475

totugi ci ar fi ptrtut intra in acliune pi alte crallze, cum ar fi extinderea alian-

telor amicale. Pe cle altI parte, dl W. Adam conchide ci interzicerea ciszitoriilor
intre rttde gi aversiunca cu care acestea sint privite slnb motivate prin confuzia
ce ar apare astfel in transmiterea de propriet[li gi prin alte motirre mai obscure.
Nu pot lnsfl ac:cepta aceste puncte de vedere, linind seama ci incestul este prir.it
cu aversittne cle c[tre silbatici, cum sint cei din Australia gi Arnerica de Sud rt),
care ntl au propriet[li de llsaf ca mogtenire gi nici sirnliminte morale rafinate
care ar putea f.i lezate gi care, dupI toate probabilit[tile, nrl reflecteazd asupra
efectelor d[unltoare indepirtate ce le-ar ptitea evea asupra progeniturii ior.
DupS dl Huth, simldmintul este rezultatul indirect al exogamiei, astfel, atunci
cind acest obicei inceta la vrettn trib oarecare, acesta deveninci enclogam, cu
clsltoriile strict limitate in cadnrl aceluiagi trib, nu esLc irnprobabil ca vreun
rrestigiu al fostului obicei s[ se fi menlinut, gi aslfel c5s[toriile intre rucle apro-
piate s[ fie interzise. in legiturl clr exogamia lnsirpi, dl ]\{ac Lennan crede ci
ea a survenit din raritatea femeilor, datoriti ucidcrii copiilor der sex feminin,
ajutatfl poate gi de alte caLtze.
A fost ar[tat clar de cdtre dl Huth ci la om nu existir nici un sim![-
mint instinctiv i-potriva incestului, dupi cum nn exist[ nici la anirnalele
gregare. $tim de asemenea clt de u$or orice prejudecatd sau scntiment se poate
transforma in aversittner, dupd cum se vede la hindugi in legriluri cu obiec-
tele cat'e ping[resc. Degi se pare cI la om n-ar exista un puternic sirn{:-rmint
ereditar impotriva incestului, pare posibil ca ln timpurile primitive oanle-
nii s[ fi fost mai att'agi de femeile str'5ine clecit de acelea cu carc trliau in mod
obignuit ; tot astfel, dupi dl Cupples 2e), ogarii der viniitoare masculi sint mai
atragi de fernele sLrdine, pc cind femelele preferi ciini cu care s-ari mai impe-
recheat. Dacd nn asemenea simliinrint ar fi existat altdclat[ la oH, acesta ar fi
dus la o preferin!5 pentrtr cirsdtorii in afara nrclelor cerlor mai apropiate gi ar fi
f osL intlrit prin faptul c[ descendcnlii din asernenea cls[torii ar fi supravieluit in
nunrlr mai mare, a$a cum am fi tcnLa{i, prin analogie, s[ credem cl :lr fi fost cazttl.
Nr.r se \ra $ti niciodat[ ctt siguran!fl dacfl aceste c[s[torii consangvine, aga
ctrm sint ele permise la naliuni civilizate, gi care in caznl animalelor domesticc
ntl ar fi considerate ca reproduceri intle indir.izi innrdili indeaproape, au vreo
ttrmare d[unirloare, pin[ ce nu se va face un recensdmint in acest scop. triul
metl, George Daru'in, a fdcut tot ceea ce se poate in prezc.nt, prinLr-o investi-
galie statisticl to) ; din cercetdrile sale proprii, gi din acelea ale dr. I,titchell, a
aittns la conclttzia c[ dovezile despre vrcun efect dlundtor asLfcl cle.terminat
sint contraclictorii, dar ci eler indicl in general cI efectclc dlunltoare sint
f oarte mici.
In cazul g[inilor se poate cita o serie intreagi cle specialigti care sint
impotriva reproducerii intre indivizi inruclili prca indeaproape. Sir ,T. Sebright
afirm5 categoric c[ a fdcut multe inccrclri Si cri, astfel Lratate, gdinile
sale au devenit lungi in picioare. mici la corp Si slaht' clocitoare n). Prin
:8) Sir G. Grey, Jonrnal ol Erpeditions into Australta. vol. il, p. 2.111 ; si Dobritzhoffer, On the Ahipones
of Sou|h America.
2s) Descent of nlurt, cclitia a 2-a. p. 112.1.
30) Journcrl of iunic 1875, p. 15il:
Stutislir:n1 Soc., tri Ilortniclhtltl lleuiew, iunicr 187ir.
tt) 'the Arl of Intprouinq the llreed, p. 13.
 AVANTAJELE INCRUCI$ARII

incrttcigdri complicate gi prin reproduceri in interiorul rasei, el a creat

renu mita ra sd de glini Sebright Bantam ; de atu nci s-au f dcut nu meroa se
reproduceri reciproce ale acestor animale in cadrul rudeniei apropiate gi in
prezent ele sint recunoscute ca fiind slabe clocitoare. Am v5zut gdini Bantam
argintii, descin zind direct din cirdul [ui Sir J. Sebright], care au devenit
aproape tot atit cle sterile ca gi hibrizii, deoarece in acel an din doui cuibare de
ottd nrt a iegit nici un singur pui. Dl Hewitt spune c[ sterilitatea masculilor la
aceSfi Bantami este, cu rare exceplii, in cea mai strins[ legdturd cu pierderea
annmitor caractere secundare masculine; el adaugd : ,,Am observat, ca reguld
general5, c[ chiar cea mai neinsemnat5 devialie de la caracterul feminin ia
coada coco$ului Sebright
dorrl pene codale principale- de exemplu
aduce
alungirea clr numai \,27 cm a celor
cu sine o fertilitate sporite((sz).
Dl Wright sa; afirm[ cI dl-Clark, ,,ai cflrui cocogi de luptd erau atit cle bine
cunosculi, a continuat s[-i reproducd din propria lor familie pinl ce au pierdut
combativitatca, stind sd fie mdcel5rili fdrd a opune vreo rezisten![ ; ei erau
atit cle redrrgi ca sLaturd, incit cintdreau sub greutatea necesarfl pentru cele
mai bttne prernii ; realizindu-se insd o incrucigare cu cocogul d-lui Leighton,
ei gi-au rccigLigat curajul gi greutatea avute mai inainte". Trebuie avut
in vedere c[ inainte de a se bate cocogii de lupt5 sint intotdeauna cintdrili,
a$a incit nimic nu e ldsat imaginaliei in ceea ce privegte cregterea sau redu-
cerea greul[tii. Se pare c[ dl Clark nu a reprodus din frali pi snrori, care este
cel mai vdtlmtitor fel de impreunare, gi, dupl incercdri repetate, el a constatat
o mai mare scddere tn grbutate Ia progenitura provenit[ din imperecherea tatilui
cu fiica declt la aceea din imperecherea mamei cu fiul. Pot ad5uga cd cunoscutul
ornitolog dl Eyton din Eyton, care este un mare crescdtor de gdini de ras[
Grey Dorking, r-& informat c[ acestea devin cu siguran{[ mai mici pi rnai pulin
prolifice, in afar5 de cazul in care se obline ocazional o incrucigare cu o alti linie.
Dtrpir cil Hewitt, acelagi efect se observ[, in ce privegte dimensiunea, gi la glinile
de rasir malaez5 3a).

Un arttor cu experient[ tu) observd c6, dupd cllm se gtie, acelagi amator
nrttnai rareori iSi menline timp lndelungat superioritatea pisdrilor sale; el
aclatrgtl c[ acesta se datoregte, f[ri nici o indoial5, faptului ci intreaga sa poplr-
lalie ,,e de acelagi singe", este deci indispensabil ca amatorul sd-pi procure din
cind in cind o pasire din altd linie. Aceasta nu este insl necesar pentru acei care
cresc cite o populalie de gdini in diferite locuri . Astfel, dl Ballance, care a
crescttt g[ini de ras[ malaezl timp de 30 de ani gi a cigtigat cu aceste pIs[ri mai
rnnlLe prernii decit oricare alt crescdtor din Anglia, spune cd reproducerea in
cadrul aceleiagi rase nu pricinuiegte neapSrat degenerare; ,,totul depinde de felul
in care aceasta este executatd". ,,Planul meu a fost sI {in cinci sall gase linii se-

3') TIrc Poultnl Llook, W. B. Tegetmeier, 1866, p. 245.

335 Journal ltogal Agricult. Soc., 1846, vol. VII, p. 205 ; vezi de asemenea Ferguson, On the Fowl, p. 83
gi 317; apoi Tegetmeier, The Poullrg Book, 1866, p. 135, ln legiturd cu mi.sura in care crescitorii de cocogi ric
lupti au cotrstaLut ci pot risca reproducerea ln cadrul inrudirii apropiate, adici in mod ocazional, a unei gdini
cu propriul si.u fiu, ,,ace;tia erau insri atenti ca s[ nu repete acest fel de reproducere".
84) \\r. I3. Tegetmeier, The Poultrg Book, 1866, p. 79.
355 The Poultrg Chronicle, 1854, vol. I, p. 43.
 NEAJUNSURILE CONSANGVINIZARII 477

parate, sd produc anual aproximativ intre dou5 gi trei sute de pui gi s[ seleclionez
pentru tncrucigare cele mai reugite pds[ri din fiecare linie. In acest fel lmi asigur
o incrucigare capabil5 sd impiedice degenerarea" 36).
Vedem deci c[ printre crescdtorii de ghini existd p[rerea aproape unaniml
c[ atunci clnd g[inile sint tinute in acelagi loc, reproducerea in cadrul unei
inrudiri dusl la nn grad de care nici nu s-ar tine seama in cazul majorit5lii patru-
pedelor, este urmat[ repede de efecte ddundtoare. In plus, existi o pirere ge-
neral admis[, cd puii ob[inuti din incrucigflri slnt cei mai vigurogi gi mai u$or
de crescut tt). Dl Tegetmeier, care s-a ocupat ctt multd congtiirtcrozrtate de giini
de toate rasele, spune ee) cd cele de Dorking, care sint l5sate sd se imperecheze
cu cocogi de rasd Houdan sau Crdveceur, ,,la inceputul prim[verii produc ptii
care - din punct de vedere al m[rimii, vigorii, maturitdtii timpurii gi calit[lii
corespunzdtoarepie{ei-depigesc pe cei ai oricdrei rase pure pe care an} crescut-o
vreodatd". Dl Hewitt dd ca regul[ general5 pentru g5ini, sporirea taliei datoriti
incrucipirii. E,l face aceastd observatie dup5 ce afirmd c[ hibrizii dintre fazan gi
ghind sint mult mai mari decit oricare dintre pdrinli ; de asemener:, hibrizii
dintre f.azanii aurii masculi gi fdzdnita obignuitd ,,sint cll mulL mai t:u ri clecit
oricare dintre pdsdrile parentale" ut). Voi reveni indatd la acest subiect al taliei
sporite a hibrizilor.
Dup[ cum s-a ardtat mai sus, cresc[torii sint unanint de pirere cH la porum-
Def este absolut indispensabil, cu toate greutdtile gi cheltuiala inerent5, s[ se
incrucigeze din cind in clnd pdslrile de valoare cu indivizi dintr-o alt[ linie, dar
aparlinind, bineinteles, aceleiagi variet5li. Trebuie menlionat c[ attinci cind
talia este unul din caracterele dorite, cum e cazul la porumbcii gu$atioo), efec-
tele ddunltoare ale reproducerii intre rude apropiate se obserr'5 mult mai devre-
rne decit atunci cind sint preferate p[sdri de dimensiuni mici, cttm sint porttm-
beii juc[tori, cu fala scurt[. Este remarcabile extrema delicatete a raselor foarte
mult ameliorate oblinute de amatori, ca acegti porumbei jucltori sau ca po-
rumbeii cdl5tori englezi ameliorati; ei sint expugi la multe boli gi deseori mor in
ou sau la prima ndpirlire, ouile trebuind in general, s[ fie clocite sub mame adop-
tive. Cu toate c5 aceste pdslri valoroase au fost supuse in mare m[sur[ gi in mod
invariabil reproducerii in cadrul inrudirii apropiate, cred totugi cI extrema deli-
catele a constituliei lor nu poate fi complet explicat[ in acest fel. Dl Yarrell
md informeazi c[ Sir J. Sebright a continuat s[ reproducd nigte porlrmbei-
bufni![ in cadrul rudeniei apropiate pinl ce, din cauza extremei lor sLerilit5ti,
era pe punctul de a pierde chiar intreaga familie. Dl Brenl ar) a incercat sd pro-
ducd o ras[ de porumbei tamburi incrucigind un astfel de porumbel cu o porum-
bit[ obignuitd gi relncrucigind fiica, nepoata, str[nepoata gi str[-str5nepoata
cu acelagi porumbel tambur mascul, pini ce a oblintit o pasire cu 15116 din
singele tarnburului; dar atunci experien[a a dat gre$, deoarece ,,intpreunarea
ae; W. B. Tegetmeier, The Poultrg Book, 1866, p. 79.
371 The Poultrg Chronicle, vol. I, p. 89.
88) Ibidem, 1866, p. 210.
8s) The Poultrg Book, 1866, p. 167 ; Si The Poultrg Chronicle, vol. III, 1855, p. 15.
ro; J. 1\{. Eaton, A Treatise on Fancg Pigeons, p. 56.
tr1 The Pigeon Book, p. 46.
 AVANTA-IELE lN'CRUCI$ARII

irrLre ruckr alit cle apropiatc a oprit reproducerea". Neumeister',), care are multfl
t xperient[, afirm[ cle asemcnea ca clescenclenlii din pommbehrl comun cu di-
feritr., alte l'ase sint,,irt gencral pdsriri foarte fertile gi viguroaser". Tot astfel, d-nii
Boilard gi Corbie nt), dupd o experienli de.15 de ani, recomandl amatorilor sd-gi
incrLrcigozelasrcle lor cle amuzament,pentru ci dac;i nu rerlgesc sd creeze pds5ri
interesanLe, vol'reLigi in schimb ilin punct de t'cdere matcrial, ,,deoarece s-a con-
statat cd rnetigii sinL nrai ferLili decit porumbeii cle ras:i pur5".
M[ voi mai refe'ri doar la 1n:5 un aninral, gi anllme la albina de stup, avind
in vedere. ci un dislins entomolog l-a plezcntat drept un caz irtevitabil de
reproduccre intle inclivizi inniclili indeaproape. Deoarece stupul e de{inut
de o singur'fl {emcl[, s-ar fi putut crede cI descendenlii ei rnasculi gi femeli
s-ar reprodrrce intotdeauna intle ei, ar,ind in veclere irr special faptul ch albinerle
din diferite slupuri sint ostile uncle altora, o lucr[toare stririn[ fiind aproape
intotdeallna atacat[ cind incearcl s[ iirtre intr-un alt slup. Dl Tegetmeier a ar5-
tab insl aa) c[ acesL insLinct nu se aplicI latrintori,cdrora lisepermite sI intre in
oricc sLup, a$a incib nu existfl o implobabilitate a priori. ca o nratc[ s[ primeasci
un trintor strlin. Faptul c[ imprerrnarea are loc invariabil qi obligatoriu in zbor
(in cursul zborului nuplial al m[tcii), pare s[ fie o precaulie special5 pentru pre-
ve.nirea reproclucerii continue in catlrul mdeniei apropiate. Oricum ar fi, de la
introclucerea in Anglia li Germania a r:rsei ligurice dungati cu galben, exper-ienla
a ardtat c[ albinrrle se incnrcigeazir liber : dl Woodbury, carc a introdus albinele
ligulice in Devottshire, a conslataL intr-un singur sezon c[ trei fanrilii, la distanle
cle trna pin[ la cloui mile de strrpii sli proprii, au fost incrtrcigate de trintorii siri.
Intr-rrn anumit caz, trintorii ligurieni trebuie sd fi zburab pe de-asupra oragului
Exeter pi pe dca supra mai multor stupi intermediari. Intr-o alt5 ocazie, mai
rnulte mlLci ncgre comune s-au incrucigat. cu trintori ligurici la distanle de una
pin[ la trei mile Si jumltate a5).
Prax:re. Daci o singur[ plant[ dintr:o Spocie noud este introdusd intr-o lali
oarecarc gi daci acea plarrt[ se propagd prin serninle, in curind vor cregte nrul{i
indivizi din acc'a plantr"r, asLferl cd daci insectele corespunzdtoare sint prezente, va
avea loc incrucigale a. Nu ne vom ocufla aici de arbori sau de alle plante inlroduse
recent cal'e nlr sc inrnullcsc prin seminle. La plantele introcluse de tnult exist5 un
procedeu aproape general de a se face clin cincl in ctnd schirnburi de seminle,
rnijloc plin care indivizi care au fost supugi la condilii diferite de viald (ceea
ce, dupl cunl arn vrizrrt la animale, reduce efectele cl[unltoare ale reproducerii
intre indivizi inruclili indeaproape) slnt introdtrgi ocazional in fiecare district.
In ceea ce privcgte inclivizii aparlinind aceleiagi subvariet5li, G:irtner, a cirui
meticrrl ozttate gi experien![ clepilpesc pe acelea ale tutrtror celorlalli observatori,
afirml a6) cir a rernarcat de nrulte oli bunele efccte ale acestei acliuni, mai
ales ln cazul genurilor erxotice, a cfu'or fcrlilitate este oal'ecuIn sliltiti, aga clllnl

a?) Das Ganze der TcLubenzucht, 1837, p. 18.

431 Les Pigeons, 1824, p. 35.
aa) Proceedings EtLtomolog. Soc., 6 august 1860, p. 126.
a'y Journul of llorticultttre, 1861, p. 39, 77, 158, ;i 1864, p. 206.
aa1 Beitrd.ge zur Kenntnis der Befruchtung, \844, p. 366.
 PLANTE AUTOSTERILE 479

este cazul la Passiflora, Lobelia gi Fuchsia. Flerbert spune de asemenean'); ,,Sint

de pdrere cI anr ob{inut rezultate mai bune polenizind floarea de la care am dorit
s5 oblin sdmiulri cll polenul altui individ de aceeagi varietate satt cel pttlin al
altei flori clecit cu polenul sdu propriu". l)e asemenea, profesorul Lecoq a consta-
tatc[ descendenlii incrucigali sint maivigurogi gi mai robrtgti decit pdrinlii lorot).
Nrr se poate avea insd decit rareori incredere deplind in afirmalii gene-
rale de acest fel. Am inceput de aceea o lungi serie de experiente, continuate
timp de aproape zece ani, care sper c[ vor ardta in mod concludent efectele
favorabile ale incmciglrii a douI plante distincte din aceeagi varietate, precunr gi
efectele d[undtoare ale atitofecunci[rii continuate tirnp inclelungat. Se va arunca
o lumin[ clard asupra Llnor probleme ca aceea a motivului pentru care florile
sint aproape invariabil astfel construite, incit sir permiti, sd far.orizeze sau si
necesite intpreunareaa doi indivizi. Vom inlelege in mod ciar de ce
exist[ plante monoicegi dioice, de ce existl plante dihogame, dimorfe gi
trimorfe, precum gi multe alte cazuri de acest fel. Intenlionez s5 public
in ctrrind o dare de seami asupra acestor experienle gi nu pot prezenta
aici decit un mic nnm5r de caznri exemplificatoare. Planul pe care l-am
nrmat a fost de a cregte plante ln acelagi ghiveci, in ghivece de aceeagi dimen-
siune sau plantate aproape unele de altele, in teren deschis. Am urm5rit cu
bdgare de seam[ sI exclud insectele gi apoi s[ fecundez unele din flori cu polenul
aceleiagi flori, iar altele cle pe aceeagi plantd cu polenul unei Plante distincte,
ins5 invecinaLe. In mtrlte din aceste experienle plantele incrucigate au produs
mult mai multe seminte decit plantele autofecundate; gi nu am v5zut niciodatd
cazul invers. Serninlele autofecnndate gi cele incrticigate oblinute astfel au fost
lSsate s[ germineze pe nisip nmed, in acelagi vas de sticl[. Cind seminlele att
germinat, ele au fost plantate in perechi in p5rlile opuse ale aceluiagi ghiveci,
cll o separalie Ia suprafat['intre ele, fiind astfel plasate, incit sd fie expuse in
mod uniform la luminfl. In alte cazuri, seminlele autofecundate gi cele incrucigate,
au fost semdnate pur gi simplu in pdrlile opuse ale aceluiagi mic ghiveci. Pe scurt,
am urmat diferite proccdee, dar in fiecare caz am ltrat toate precau!ir-rnile la
care m,am putut gindi, pentru ca cele doul loturi s[ fie la fel de favorizate.
Cregterea planteloioblinirte din seminlele autofccundate gi din cele inct'ttcigate
a fost obscrvat[ cu aten{ie, de la germinare gi pini la maturitate, la specii
aparlinind la 52 de gennri, iar diferenta in modul lor de cregtet.e gi in rezistenla
la condiliile dcfavorabile a fost, in majoritatea cazurilor, evidentd gifoarte sen-
sibild. E,sfc i*portant ca cele doud loturi de seminle sd fie semilnate in pdrlile
opuse ale aceluia.si ghiveci,astfel ca plantulele din seminle s[ lupte intre ele;
deoarece, dac5 slnt sem[nate separat in tercn abtrndent gi bogat, ntt mai existd
deseori decit o rnic[ cleosebire in cregterea lor.
Voi descric pc scurt doud dintre primele cazuri observate de mine. $ase
senrinle incmcigate gi $ase autofecundate de Ipomoea purpurea, de la plante
tratate in felul dcscris mai sus, au fost plantate cle indati ce au germinat, in pe-
rechi ;;i in pdrlile opuse a douS ghivece, punindu-li-se araci de egalS grosime pe
care sI se lncol[ceasc5. Cinci dintre plantele incrucigate all crescut de la inceput

a7) Amargllidaceae, p. 371.

e\ De Ia FCcondalion, erlilia a II-a, 1862, p. 79.
.18 0 AVANTAJELE INCRUCi$ARII

rnai repede decib plantele autofecundate opuse. Cea de-a $asea era ins[ debil[
gi citva timp a fost intrecut5, dar pinl la urm5. constitulia sa mai s5ndtoas[ a
prevalat gi gi-a depdgit antagonistul. De indatd ce fiecare plantd incrucipat[ a
atins virful aracului de 2,I3 m, a fost mdsuratd gi perechea sa gi rezultatul
a fost ci attrnci cind plantele incrucigate aveau indllimea de 2,73 m , cele
autofecundate atinseseri iniltimea medie de numai 1,63 m. Plantele incru-
cigate au inllorit ceva mai ndevreme_ $i mai bogat decit cele autofecunclate.
In pdrlile opuse ale unui alt ghiveci" umic s-a sem[nat un mare numiir de
serninle incrucigate gi autofecundate,- astfel ;incit ele au avut de luptat
pentrti plopria lor existen{d ; clte un singur arac a fost dat fiecirrui lot.
$i aici, planfele inclucigate qi-au ardtat superioritatea de la inceput ; ele nu au
atins niciodati virf ul aracului de 2,I3 m, dar fa[5 de plantele autof ecu n-
date indlfinrea lor medie stitea intr-un raport de 2,73 m fa!5 de I,57 m.
Experien{a a fost. repetatd in curs -de mai multe generalii succesive, care
au fost tratate exact in acelagi fel gi cu aproape acelagi rezultat La a cloua
generalie, plantele incrucigate care au fost din nou incrucigate au produs 121
de capsule cle ,.semin!e, pe cind cele autofecundate gi reautofectrndate nu au
produs decit 84 de capsule.
CiLeva flori de hVli"mulus luteus au fost fecundate cu propriul lor polen,
iar altele au fost incruciqate cu polen de la plante distincte care cregteau in
acelagi ghiveci. Seminlele au fost semdnate des in pdrlile opuse ale unui ghiveci.
La inceput, plantulele erau de aceeapi indltime, dar cind tinerele plante incru-
cigate erau inalte de 1,27 cffi, cele autofecundate erau numai de 0,63 cm.
Acest grad de inegalitate nu a durat ins5, pentru cd atunci cind plantele
incrucigate aveau o indllime de 11,43 cm, cele autofecundate erau numai
de 7,62 rnentinindu-gi aceastfl diferen[i relativd pinice cregterea lor a fost
completd. Plantele incrucigate ar[tau mult mai viguroase decit cele neincruci-
pate gi au inflorit inaintea lor ; ele au produ s, de asemenea, un numlr mult
mai ntal'e de capsule. Ca gi in cazul anterior, experienla a fost repetatd in
curs de citeva generatii succesive. Dacd nu ag fi supravegheat aceste plante
de lVli.mulus gi Ipomoea in tot timpul cregterii lor, nu mi-agi fi inchipuit
c[ este posibil ca o diferen{[ aparent atit de mic5, cons[ind tn prove-
nienta polenului luat de la aceeagi floare sau de la o plantd distinct[ crescind
in acelagi ghiveci, sd fi putut produce o diferen{[ atit de surprinzdtoare in
cregterea gi in vigoarea plantelor produse astfel. Din punct de vedere fiziologic,
acesta e un fenomen dintre cele mai remarcabile.
S-au publicat o multime de dovezi in legflturh clr avantajele oblinute din
incrucigarea de varietdti distincte. Sageret ae) vorbegte in repetate rinduri gi
in termeni categorici despre vigoarea pepenilor oblinuli din lncrucigarea dife-
ritelor variet5li, adlugind cd acegtia pot fi mai u$or fecundati clecit pepenii
comuni gi produc numeroase seminle bune. Iat[ mdrturia unui gridinar en-
glez so):,,Vara aceasta am avut mai mult succ€rs cu cultura mea de pepeni, care
nu erau proteja{i, obtinu{i din seminte dc hibrizi (adich metigi) din fecundatie
+e7 Mimoire sur les CucurbitacC€s, p. 36,28 qi 30.
60) Loudon, Gard. IlIag., vol. VIII, 1832, p. 52.
 PLANTE AUTOSTERILE

incrucigati, decib cu vechile variet5li. Descenden[ii a frei hibridizlri diferite

(it special urta, la care p[rinlii eralr doud dintre cele mai deosebite varietXli
pe care le-am putut alege) au dat fiecare o produclie mai mare gi de mai bunl
calitate decit oricare din cele 2A sau 30 de varietd[i stabilizate".
Andrew Knight st; era de pirere c[ plantele sale din varietdti incrucigate
de meri au prezentat o mai mare vigoare gi fertilitate, iar dl Chevreul 52) se
refer[ la extrema vigoare a unora din pomii fructiferi incrucigati oblinuli de
dl Sageret.
Incrucigind reciploc mazdrea cea mai inaltd gi cea mai scundS, Knight $)
zice: ,,Am avut in aceastd experien![ rrn caz interesant de efecte stimulatoare
ale incrucigdrii raselor : deoarece, varietatea cea mai scund5, care rareori dep[gea
0,60 m in indl{ime, a crescut pind la 1,82 m, pe cind indl{imea f ormei mari
gi lttxuriante s-a redus nurnai foarte pu!int'. Dl Laxton mi-a dat mazdre de
sdmln![ produs[ din incrucigdri intre patru soiuri distincte gi plantele astfel
oblinute erau extraordinar de viguroase, fiind in fiecare caz cu 0,30 m pinl
la 0,60 m sau 0,91 m mai inalte decit formele parentale crescind al[turi de ele.
Wiegmannua) a executat numeroase incrucigdri intre mai multe varietdti
de varzd gi se exprim[ cn mirare despre vigoarea gi inhltimea metigilor rezulta{i,
calit5{i care au provocat uimirea tuturor grddinarilor. Dl Chaundy a crescu t
un mare numir de metigi, plantind laolalt[ gase varietSli distincte de varzd.
Acegti metigi all prezentat o diversitate infinitl de caractere ; ,,imprejurarea
cea mai inberesant[ a fost insd c[, in timp ce toate celelalte verze obignuite
pi nemlegti din pepinierd au fost disbruse de o iarn[ aspr5, acegti hibrizi nu
alr suferit decit pulin, aprovizionind bucdtiria aLunci cind alte verze nu se
puteau oblinet t.
Dl Nfaund a expus in fa[a Societ[lii regale de agricultur[ u5) specimene
de griu incrucigat impreunfl cu varieL[lile lor parentale, gi redactorul afirml
c[ ele aveaLr un caracter intermediar, ,,lmpreund cu acea rrigoare superioari in
cregtere, care esbe, dup[ clt se pare, rezultatul unei prime incrucig[ri atib in
regnul vegetal, cit gi ln cel animaltt. De asemenea, Knight a incrucigat mai
multe varietdli de grlu 56), gi splrne ,,cil in anii t795 gi 1796, cind aproape
inbreaga recoltd de cereale din insul[ a fost distrusd de rugin[, in acel districb
nurnai singurevarietfllile astfel oblinute au scdpat, cutoate cd fuseser[ semdnate
pe mai multe soluri gi in situalii diferite".
IatH Lrn caz remarcabil : Dl Clotzschut) a incrucigat Pinus sglueslris cu P. ni.gri.-
cans*), Quercus robur"*) cu a. pedunculata***), Alnus gluti"nosd cll A. incana,
ut) l.ransact. IIort. Soc., vol. I, p. 25.
527 Annal. des Sc. ly'af., seria a III-a, Bot., vol. \-I, p. 189.
531 Philosophical I'ranscLctions, 1799, p. 200.
5\ Uber die Bastartlerzeugung, 1828, p.32 gi 33. Pcntru cazul d-lui Chaundy, vezl Loudon, GcLrcI. IIag.,
vol. \rII,1831, p.696.
65) Gardettttr's Clvotticle. 1.S,16, p. 601.
561 Plilosoltlt. 7'ransttct. 1799, p. 201.
Citat din 8u11. llot. Soc. Iirancc, vol. II, 1855, p. 327.
57)
*) Sinonim. vechi cu P. nigra (){. trart.).
r*) Autorul se referir la Q. pelrueu, carc odinioari era considcrat ca o varietate de Q. r.tbttr (N. lrad.).
***) Sinonirn cu Q. robur (I'. lrarl,;.

31 - c. 2662
 r\\iANTAJELE INCTTUCTgARII

L-lrttus calrtpeslris ctt U. effysa, iar serniulelc fecunclaLc incrucigat, pr.ecrirl gi

serninlele arborilor parentali puri, alr fost semlnate toate in n..ingi timp
in acelagi loc. Rezultatul a fost c[, dupl un interval de opt ani, hibrizii ..nuSi
cu 113 rnai inalli decit arhorii puri.
Faptele ar[tate rtrai stls se refer[ la variet5li neindoielnice, cu exceplia
arborilor incnrciSali de Clotzsch, care sint clasali de diver$i botanigti rfiept
l'?s9, sullspecii sau specii, toate puternic rnarcate. Este cert cX trin.izii acleverali
oblinuli din_specii complet clistincte cigtigl deseori in dirnensiune gi yigoare
constitulionalI, cll toate c[ piercl in fertilitale. Ar fi de prisos de a cita \rreun
fapt, pentru cd toli cercetdtorii -- Koireuter, Gdrtner, I{erbert, Sageret, Lecoq
5i Nartclin au fost iritpresiona[i de uimitoarea rrigoare, in5l{ime,-climensinne,
viLalitate, -precocitate gi rezistenlir a proclr-rgilor lor: hibrizi. G.drtner b8) rezumd
convinqcl'ea sa asupra acestui punct in termenii cei nrai categorici. Koirelter un)
prezinLl nlrnieroase rnlsur5tori precise ale greut5{,ii gi inll{imii hibrizilor s5i
in comparalie cu ltlt'tstlr.lLorile ambelor_forme parentale gi vorbegte c1 surprin-
dere despre', ,,statura portentosa" Si ,,ambitus uaitissi,mus ac altitudo t,ald"e conspi.-
cuQ". Gdrl-nt:r 5i Ilerbert atl obsen'aL tolugi citcva exceplii de la regll5 in
cazul hibrizilor foarte sLerili, ins5 excepliile cele rnai eclificato*r. sint preZenLate
de IIax \\iichurr uo), care a constatat c[ sllciile hibriclc aveau in gerleral o
constiLulie delicatd, crall pitice gi cu o longevitate scizut5.
Kcilreuter explicti considerabila cregtere in dimensiunile r[ddcinilor, trun-
chiurilor etc. hibrizilor s[i, ca rezultat al unui fel de compensalie a sterilit5lii
lor, la fel ca gi nrtrlte animale castrate care sint mai mari dbcit tr*r.ulii perfec{i.
T a prima vedere aceasti concePtie parc extrem de acler.tiratI gi
a fost acceptaie
de divergi aulori 61). Gd,rtner 62) a observat ins[ in mod juciicios cd e foarte
gleu de a o admite in totalitatca ei, deoarece la mulli liibrizi nll existi para-
lelisrn intrc gradrrl lor cle sterilitaLe gi dimensiunea sau vigoarea lor crescpti.
Exenrplele cele mai pregnantc clc clegtere luxuriantl au fosiobservate la hibrizi
care nlr eratl cu tottrl stclili. La g'enul Mirabflis, anumi{i hibrizi sint neobignlit
de feltili, climcnsiunile lor exccplional cle luxuriante, ca gi ridlcinile enorlie ur),
fiind transmise progeniLurilor lor. In toate cazurile, icrzultaLul se clatort'gte
in parte economiei cle hran[ gi de fortir vital5, prin ac{ir-rnea imperfcct[ sau
inexistentl a organelor sexuale,^dar m:ri ales legii generale a efectelor far-orabile
reztrltate dintr-o itrct'rtcigar:e. intr-adevir, *.i'itio atenlie speciali faptLrl cd
animalele 5i plantcle mcLise, cal'e sint atiL de departe de a fi s-terile, incit ferti-
litatea lor e dtrseori chiar nr5rit5, au climensiunea, robuste{ea gi vigoarea consti-
tuliei in general crescttte, a$a dupd cum s-a ardtat mai inainie. trste clestLrl de
remarcabil ca o creqtere a vigorii gi dimensiunii s[ aibi astfel loc in eventua-
lit:i{ile oPuse aie fertilitSlii abit crescute r.it gi oiminuate.
D51 (iiit'irrcr, l)ti:;!iLt.lct:(:rritunq, p. 259, 518, it2(i ;i rirrnirtoalcle.
5e1 ltor[sct:unr1
, 17|.t3, p. 2g ; Dritte I"nr1set:unq, p. 4 I 5i {)tj; Act. Acad. St. petersburg, Lig.2, paltea a II_a,
p. 251 ; I{oua Acttt, 779'3, p. 3!1 gi 39,1 ; ,,Nova Acta', 171)5, p. 316 ;i 323.
60; Die llttstrLrlbt:frttclttttnq etc., 18(i5, p.
31, 41 ;i ,, ,|

01.)
}Iar, \Yichru:r est.r cornplet cic acoltl cu accst pnnct de vedere. (Bustctlbr:ft'ttcltltrrtg1, p. l:l) ca si Rev.
}1. J. JJcrl<ele\', in Journ, of IIort. Soc., iartualie 18C6, p. 70.
62) Ilasturrltt':tttqtttrq, p. 3g.l it26
, ;i 528.
63,; Iicilrotrtcr', Noarr Acta, 1,71)J, p. 316.
 PLANTE AUTOSTERILE

IlsLe pellecL cie i.rine slabilit ot) ca iribrizii se reproduc invariabil tuai ugol'
cu oricare ciinLle pirinlii lor puri gi deseori mai Lrgor cu o specie distinctl decit
iutre ei ingigi. I-Ierbert e dispus s[ explice chiar gi acest fapt prin avantajele
obfinuLe rlintr-o incrucigare. Gdrtner il explic[ ins[ mai just prin faptul cd
polenul gi proltabil ovulele hibridului sint intr-o oarecare mlsuri vicittte, pe
ctna polenul gi ovulele ambilor p[rinli puri sau ale unei terle specii sint sitn[-
toase. Cu toaLc acestea, existl citeva fapte bine stabilite gi demne a cle fi remar-
cate care arafi, clup[ cum vom vedea indat[, ci o incrucigare plin ea ins[tsi
tincle, firS indoial[, sI sporeascI sau sI restabileascI ferLilitatea hibrizilor.
:\ceeagi lege clup[ care descendenlii incrucigali atit ai variet[tilor, cit gi
ai spcciilor sint mai mari decit f or mele parentale este valabil5 intr-tt n mod
cit se poaLe cle cvident atlt la animalele hibricle, cit gi la rletigi. DlBartlett,
care ar-e o aLit de male experien![, spune : ,,E,xistl o cregtere sensibilzi in dimcn-
siu ne la t oli hibrizii a nimalelor vertebrate" . El entt mer[ ap oi mu lte cazuri de
mamifere, inclusiv maimule, preclrm gi diferite familii de pis[ri 65).

DESPRE AI{UMITE PI-,ANTE HERMAFRODITE CARE NECESITA

IX }TOD I{ORMAI-, SAU ANORIIAI] FI]CUNDAREA CU POI,EN
DI] LA I]N INDIVID DIFERIT SAU O SPECIE DIFERITA
Faptele ce vor fi prezentate acllm se deosebesc de cele de mai stls, auLo-
steriliLarLea nefiincl in aceste cazLrrr rezulbatul u nei indelungate reproclttceri
intre inctivizii inrudi{i indeaproape. AcesLe fapte sint totugi in leglttn-ir (ru
subiectul nostru de fa![, deoarece o incmcigare cu un individ clistinct se aratir
a fi necesarir sau avantajoasd. Cu toate c5, sint hermafrodite, plantele dimorfe
pi tlimorfe trebuie incrucigate reciproc, o grtrpl de forme de c[tre cealaltl,
pentru a fi complet ferlile gi in unele cazuri pentru a fi clt de ciL fcrlile. Nu ag
ii observab ins[ aceste plante, dac[ nu ar fi exisLat urmdtoarele cazttri ar[tate
de dr. Hildebrand uu) :
Primulasfnensis este o specie dimorf[ reciproc[. Dl Hildebland a fecttndat 28
de flor.i din ambele forme, fiecare cu polenul celeilalte forme, gi a oblinut numirul
conpleb d.e capsule conlinind in medie ciLe 42,7 seminle; aici avem o fertilitaLc
.onrpl.tii gi norrnal[. trl'a fecnndat ap oi 42 de flori din ambele forme ctl polenrrl
aceleiagi forme, clar preluat de la o plantfl clistinctfl, $i toate au produs capstrle in
conlinilcl medie nrimai cite 19,6 seminte. In sfirgit, $i aici ajLrngem la puncbul care
ne intereseazd direct, el a fecundat 48 de flori din ambele fotrne cu polen cle
la aceeagi form[, luat de la aceeagi floare, ;i a oblinut in acest caz numai 32 de
capsule, conlinind in meclie cite 18,6 seminle, adic[ cu una mai pulin clecit
in^cazul preledent. Apadar, la aceste impreunlri nelegitime actul fecundirrii
este maipu[in asiguraf gi fertilitatea pulin mai redus[ cind polentrl gi ovrilele
aparlin aceleiagi f-iori, declt atunci cind apar{in la doi indivizi ciistincti din
aiceagi form[. Dr. Hildebrand a fdcut recent experienle analoge cu fornra
longistild cle la Orali.s rlsea., oblinind acelagi rezultat 6?).
6a; Gartrrer, I)cLstarder:cugrlnll) p. 43().
65; Citat de cir. Iluric in Proc. Zoolog. Soc., 1870, p.40.
66) Bolanische Zei|utto, ianuarie 18ti-1' p. 3.
6?) t"Uonalsbericht tlkurl. Il:isscn., 13erlin, 1866' p. 372.
 AVANTAJELE INCRUCi$AR11

S-a descoperit recent c[ anumite plantc nu pot fi fecundate clr llolenul

aceleiagi plante atiba timp cit cresc in lara lor de bagtind, in condilii troturale.
tr'le sint nneori atlt de incapabile de autofecundare, incit degi pot fi sgor fecul-
clate de polenul unei specii distincte sau chiar al unui gen ctistinct, tot|pi, oricib
de surprinzdtor ar fi, ele nu produc nicioclatd nici mdcar o singlr[ iX-tn1l
ctl propriul lor polen. De alLfel, in unele cazuri polenr-rl gi stigrnatul plantei
ins[gi aclioneaz[ reciproc in mod vdtimfltor unul aslrpra celuilalt. 1\,Iajoi.itnt.u
faptelol care nrureazf sd fie prezentaLe se referd la oihidee; voi incepe totLrgi
cu o plantr apartinlnd nnei farnilii foarte diferite.
63 de flori de Corgdalis cal)ct de pe plante diferite au fost fecunclate cle
dr. Hildebrand ut) ctl polenul altor plante din aceeapi specie, oblinindu-se
58 de capsttle, cuprin zind fiecare in nredie cite 4,5 seminle. Dr. HlAef rand
a fecrtndat apoi reciproc 16 flori produse pe acelagi racem, neoblinind ins[
9..i! trei-capsule, dintre care numai una singur[ conlinea doud seminle bune.
In line, el a fecundal 27 dc flori, fiecare cu polenul sdu propriu ; cle asemenca,
a l5sat 57 de flori s[ fie fecundate in mod spontan gi aceasta s-ar fi intimplat
flrd indoialfl dacd ar fi fost posibil, pentrtt c[ anterele nu numai cri atingcau
stigmatul, dar dr. Hildebrand a vdzut cum tuburile polinice l-au pltnrns. $i
totugi, aceste 84 de flori nll au produs nici o singur[ capsulfl cu setnin{e ! Acest
caz este foarte instniclir., pentru c[ ne aratl cit de diferit[ poate fi ac{irrnea
aceluiagi polen, dupd cum esLe plasat pe stigmatul aceleiagi flori, pe ac.la al
altei flori de pe acelagi racem sau pe acela al unei plante diferite.
NIai multe cazuri analoge au fost observate la orchidee exotice, ln special cle
dl John Scott as). Onci.di.um sphacelatum are polen eficient, dl Scott fecundind cr-r
el doui specii distincte ; ovulele sint de asemenea capabile de fecundare, cllnos-
cind cd ele au fost u$or fecundate de polenul speciei O. d"iuaricatum.'I'otugi,
celg o suti pinfl la doui sttte de flori fecundate de propriul lor polen nll au proclus
nici o1i-ngu15 capsul5, clr toate c[ sfigmatele ftiseserl strdbdtute de tuburiie poli-
nice. Dl Robertson l\lunro de ]a Royal Botanic Gardens din Edinburg mir infor-
meaz[ de asentenea (1864) c[ 120 de flori tot din aceastfl specie, fecundale de el cu
propriul lor polen, ntt au produs nici o singur[ capsul[, ins[ opt flori fecundate
cu polenul speciei O. dtuari"catum au produs pabrll capsule frumoase. Tot astfel,
intre douil.si trei sute de flori de O. di"uari"catum fecnndate cu propriul lor polen,
ntt au dat nici o capsuld, insd 12 flori fecundate de O. lleruosum au produs opt
capsule frttnroase; agadar, avem aici trei specii total autosterile, avincl organele
rttasculine ..si feminine perfecte, dupi cum rezult[ din fecundarea lor reciprocd.
ln aceste cazttri, fecundarea a fost efectuatd cu ajutorul unei specii distincte.
Dupi cum voln r.edea insi indatd, plante distincte oblinute din seminle de
Onci"di"um fleruosum gi probabil gi de alte specii ar fi fost perfect de capabile
s[ se fercrt ncleze reciproc, c5ci acesta este procesul natural. De asemcnea, dl
Scott a glsit cd polenul unei planl,e de O. mf.uochi.Ium era eficient atunci cind
a fecundat cll el dou5 specii distincte ; a mai constatat c[ ovulele erau bune,
ptrLind fi fecttndate de polenul uneia din acesLe specii, precunr gi cle polenul

68) lnterrraLional Flort. Congless, l,ondra, 1866.

6s) Pr'oc. llttt. Soc. of EJinbttrglt, mai,1863;
aceste observatii sint prczcntate in rczurnat, iar altcle slnt adir,i-
gate in Jottrnnl ttf Proc, of Linn. Soc., vol. \'III, 13ot., 1864, p. 162.
 PLANTE AUTOSTERILE 485

Lrnei alte plante aparlinlnd tob de O. nticrochilum; nu au putr-rt fi ins[ fecundate

de polenul acelciagi plante, cu toate cd tuburile polinice au strdbdtut stigmatul.
IJn caz analog a losb inregistrat de c[tre dl Riviere t0) la doud plante de O. cauen-
dishi"anum cal'c erau autosterile, dar care se fecundau reciproc. Toate aceste
cazttri se refc'r[ la genul Onci"dium, dl Scott a constatat ins[ c[ Marillarf.a
atro-rubens era ,,total nesusceptibild de fecundare clt propriul s[u polen,,, dar
a fecttnclat o specie cu totul distinct1,, M. squalens gi a fost fecundatd de aceasta.
Ctinoscind cir aceste orhidee au fost crescute in condi{ii nenaturale, in sere,
anl concltis c[ autostcrilitatea lor se datoregte acestei cauze. F'ritz l\,Itiller md
informeaz5 ins[ c[ a fecundat la Desterro, in Brazilia, peste o sut[ de flori
din slrs-nuuriLa Or^tcidi.um fleruosLlm2 care acolo este endemicd, atit, cu propriul
siut polen, cit gi cu acela luat de la plante distincte; primele plante erau toale
sLerilc, pe clncl cele fecundate cu polenul oricdrer alte plante de aceeagi specie erau
fcrlile. In cursul primelor trei zile nu a existat nici o diferen!5 in ac{iunea
celor doui feluri de polen ; acela pus pe stigmatul aceleiagi plante s-a separat
in moclul obignuit in granule, emilind tuburi care au pdtruns in coloand ,.si
apoi camera stigmatici s-a inchis, dar numai acele flori care au fost fecundate
cu polen luat de la o altd plantd au produs capsule de simint[.Cu o altd ocazie,
acesLc experienlc au fost repetate pe o scare mai mare, oblinindll-se acelagi
rcztrltat. trritz \{tiller a constatat c[ alte patru specii endemice de Oncidtum
erAu clc asemenea complet sterile cu propriul lor polen, dar fertile clt polenul
oricirrei alte plante; tot astfel, uncle dintre ele, fecundate fiind cu polenul
ttntti gen foarte diferit, cnm ar fi Cgrtopodium gi Rodri"guezi.a, au produs capsule
clr seminle. Oncidi.um crispum diferd ins[ de speciile de mai sus, variind mult
in autosterilifatea sa ; astfel, nnele plante au produs capsule frumoase cll pro-
priul lor polen, iar in alte doul sau trei cazuri n-arl reugit sd o facd. Fritz Miiller
a remarcat cX acele capsule produse d.e polenul luat de la o floare distinct[
de pe aceeagi plantd erau mai mari decit acelea produse de cdtre polenul aceleiagi
flori. La Epidendrum cinnabari.um, o orhidee aparlinind unei alte secliuni a
familiei, alr fost produse capsule frumoase prin polen propriu, dar dupd greu-
tatea lor ele nu conlineau decit aproximativ jumdtate din numdrul seminlelor
con[inute in capsulele florilor ce fuseser[ fecundate cu polenul unei plante
distincte $i, tntr-unul din cazuri, cu polenul unei specii disbincte. De altfel.
o foarbe mare proporlie de semin{e $i, in unele cazuri, chiar aproape toate
seminlele produse din polenul propriu al plantei erau lipsite de embrion. Unele
capsule de Mari.Ilaria autofecundate se gdseau intr-o situalie similari.
O alt[ observa{ie f[cut[ de trritz 1\"Itiller trebtrie remarcatl ln mod deosebit :
Ia dift'r'itc orhiclee, polenul propriu al plantei nu numai c[ nu reu$e$te s[ fccun-
deze floarea, dar aclioneaz[ pi asupra stigmatului, care Ia rindul lui influen!eazd,
polenul in rnod r'Stdmdtor sau otr[r'itor. Aceasta se constatd dupd suprafala
stigmatului in contact cu polenul gi dupd polenul insugi, care in trei pin[ la
cinci zile devine brun inchis, iar apoi putrezegte. Decolorarea pi descompllnerea
nu sint cauza.Le de criptogame parazite, acestea nefiind observate de Irrantz
I\,'Iriller decit irrl,r-un singur caz. Aceste modific5ri se pot u$or ardta punind
in acelagi Limp gi pe acelagi stigmat polenul propriu al plantei gi cel al unei
70) Prof. Lecoq, De Ia I;i.conrLation, editia a ll-a, 1862, p.76.
 AVANTAJELE INCRUCI$ARII

planle clistincte din a.ceeagi specie sau din altl specie gi chiar dintr-un gen
f oarte indcp[r-tat. Astfel, pe stigmatul u ntti Onci"di"um fleruosum s-art apezat
alirtuli unnl de altul polcnul propriu al plantei gi cel al unei alte plante; dupir
cinci 211e, acesta din urm[ era perfect proaspdt, pe cind polenr-rl propriu al
plantei era bnrn. Pe de alt[ parte, cind polenul de la altfl plantd de Oncf-clf.um
fleruosum gi de la o plant[ de Epiclendrum zebra (n.tp. ?) a fost pus pe acelagi
stigmat, cele douI feluri de polen s-au con]portat exact in acelagi tnod, grftunlii
separindu-se, emi{incl tuburi gi strlpungind stigmaLul, aslfel ct-t, clup[ un intet'r'al
cle 11 ztle, cele douir mase polenice nll puleau fi deosebite tlna de alt:r cleciL
prin cliferenla caucliculerlor lbr care desigur c[ nu sr,rfer5 nici o modificare. in
flus, F'ritz triiiilcr a fiicuL un mare nnmflr de incrucigirri intrc orhidee aparlinind
unor specii gi genuri distincte, constatind cil in toater caztlrile in care florile
nu slnt fecnndate, pecluncnlul lor incepe s[ se vegtejeasc[, gi aceasLd ve$Lejircr
se intinclc incct in sus pinii c€, clup5 un interval de ttna satt douit sirpL[mini,
gi intr-un anumit caz intre $asc gi gapte s[pt[rnlni, gcr:menii cad ; clar chiar
in acest clin urmfi caz gi in majoritatca altor cazuri, polentll 5i s[igrratul au
rlrners in aparenlii proaspete. Totugi, citeoclat[ polentrl devine brttniu irt general
pe sultrafala exterioarl gi nu in contact clr stigmatul, a$a ctlttl este totdeatrna
cazul cincl se aplic[ polenul propritr al plantei.
trr'itz },Itiller a observat acliunea toxicir a polcnului propriu al plartLei Ia
rrrai srls-mcn{ionatele Oncidi.um fleruosum, O. unf.corne, O. pubes ( ?), prcculn
gi la clouir alte spccii neprccizate. De ascmenea, la dou[ specii de Rorlrtgttezta,
la clouii clc l{o/ylta, la una de Burli,ngtoni"a gi la uir al patrttlea gen din acecagi
grrrpir. in toate aceste cazuri, cu exceptia ultimr"rlui, s-a dovedit, clnpii ctlm era
de agtcpLat, ci florile erau fertile cu polenul unei plante ciis;tincte dirl aceeagi
specie. Nunteroase flori ale unei specii de lVofy/fa au fost fecundate cu polenul
Ain acelagi racem ; in doud zile toate s-au vegtejit, germenii all inceput sd se
stringd, masele de polen au devenit brune inchis gi nici un singur grltlnte dc
polen nu a emis vreun tub. Agadar, la aceastd orhidee, acliunea vltirmdtoare
polentrlui plantei insflgi este mai rapidd dectt la Onci"di"um flerttosum. Alte
^opt flori din acelagidoud racem an fost fecundate cu polenul unei plante distincte,
de acceagi specie; din aceste flori au fost disecate, constatindtr-se c[
stigmatele lor erau p[trunse de nenllmlrate tuburi polinice gi cd germenii
celorlalte $ase flori se clezvoltaser[ bine. t]lLerior s-au fecundat multe altc flori
cu propriul lor polen gi in citeva zile toate cddeau moarte, pe cind citeva flori
din acclagi racem care fuseseri ldsate pur pi simplu nefecundate nu all c{.zrtt,
rdmintncl mult timp proaspete. Am vdzut cd la impreu ndri incruciga Le intre
orhidee extrem cle ciife,rite, polenul a r[mas mult timp neclescomplls. In aceastd
privin{[ I,{otgli"a s-a comportat insd altfel, pentru ci atunci cind pole.nul _s5u
a fost plrs pe stigmatul unui Onci"df.um fleruosum, atit stigmattrl cit gi polenul art
devenit repede de culoare brun5 inchis, ca gi cind s-ar fi aplicat propriul polen
al plantei.
Fritz Mtiller sugereazd cd, deoarece in toate aceste cazrtri polenul plantei
insigi nu este numai incapabil de fecundare (impiedicind astfel efcctiv autofe-
cunclarea), dar impiedicd de asemenea (dupd cllm s-a constatat in cazul lui
IIotglta gi al lui Onctdium fleruosurn) acliunea polenului ttnui individ clistinct
apliiat ulterior, ar fi un avantaj pentru plantd ca propriul s[u polen s[ clevind
 PLA\TIi ALJTOSfI:RILii

clin ce in ce mai cl[un:itor, gcrmenii fiind a.stfel repede omoliti ; ca urmare,

planta nu ar Inai face risipa de a-gi hr[ni o par[e a ei, care rrinir la urm[ nu
ar fi de nici un folos.
Aceiagi naturalist a gisit in Brazilia trei exernpi:rre ale unei Ettinonia
crescind aproape una de alta. trl a fecundat 29 de lloriceic de pe una clin ele
cu propriul lor polen gi acestea nll au fdcut nici o sinprrrl capsulir. 30 de floli
au fost apoi fecundate cu polenul unei plante disfinctc (una din cele trei) gi
nLI au produs decit doufl capsule. In sfirgiL, cinci flori au fost fccr,rndate cu
polenul de la o a patra plantd care creptea Ia o oarecare distanlir si toate cinci
au produs capsule. Fritz i\Itiller crede c[ cele trei planLe care cregteau una aproape
de alta erau probabil iegite din semin{ele aceluierEi p5rinl.e pi, fiind inrudite
apropiat, ele ac{ionau foarte slab una asupra alteia. Acest punct cle vedere
este foarte probabil, pcntru c[ de atunci autorul a aritat intr-o lncrare remar-
cabill t1) c[ in caztrl unor specii braziliene cle Abutilon care, sint autosterile,
daci se planteazi printre ele ciliva hibrizi cornplecgi, acegtia sint rnult mai
pu{in fertili inter se in caznl cind sint indeaproape fnruditi, decit dacl sint
lndepflrtat inrudili.
Vom trece acu m Ia caznri f oarle analoge acelora pe care tocmai le-am
prezentat, ins[ care difer[ prin aceea cd numai anumili indivizi ai speciei
sint autosLerili. Accast[ autosterilitate nlr depinde cle fapLul c[ polenul sau
ovulele ar fi intr-o stare improprie fecundlrii, amlrc,le fiind constatate ca cficacc
la impreunarea cu alte plante de aceeagi specie sau cu o specie distinctzi. F'aptul
c5" unele plante au dobindit o constitulie atit cle neobignuit[, incit pot fi fecun-
date mai Lrgor de polenul unei specii distincte decit de cel propriu, este exact
contrarul celor ce se intimpl[ cu toate speciile obignuite. Intr-aderrir, la
acestea din urm5, cele dou5 elemente sexuale ale aceleiagi plante sint flrl
indoial5 capabile de a acliona ugor una asupra celeilalte, lns[ sint astfel constmite,
incit slnt mai mult sall mai pulin incapaLrile de fecnndare atunci cind sint
impreunate cu elementele sexuale ale unei specii distincte gi produc hibrizi
mai mult sau mai pulin sterili.
Gflrtner a experimentat cn douH plante de Lobelf"a fulgens aduse din clouri
locuri diferite gi, fecundind cu el pe L.cardi"nalfs gi L. sgphtli.li.ca a constatat tr)
c[ polenul lor era bun; ovulele lor eralr de asemenea bune, fiind fecunclaLe de
polenul aceloragi doufl specii: aceste dou5" plante de L. fulgens nu au putut fi
ins[ fecundate de propriul lor polen, a$a cum se poate face. in geueral, c]il cea
mai mare ugurin!5, la aceste specii. De asemenea, Giirlner 73) a staltilit cir
polennl rinei plante de Verbascum ni,grLrm, crescut5 intr-ttn ghiveci. cra capabil
de a fertiliza pe V. Igchni.tis gi V. austri.acum, iar ovulele puteari fi fecundal.e
de polenul speciei V. thapsus, insd florile nu all putrrt fi fecundate de polenul
lor propriu. Kolreuter indicl de asemenea ?4) cazul a trei plante de grfldind
71) .Ienuische Zcilschrift Ftir l'nlularlss., \'ol. VII, p. 2'2, L8i2 gi p. 441 qi 1873. O mare parte din acest
studir.r a fost tradus in American l{uturaltst, 7874, p. 223.
72) ,Bastcrrrlerzeugung, p. (t4, 357.
t3) Ibidcm, p. 357.
?4) Zweite l"c,rtsetzung, p. 101, Dritte Forts., p. 40. De asemenea, dl Scott a fecundat cu propriul lor polcn
54 deflori dc J'rrlrn.scrirn phoenicertm. inclusivdou[varietiti.neoblitrindnici o singttrlicapsuli. ]lulti dintre gt'tlttntii
 488 AVANTAJELE INCRUCI$ARII

de Verbascttm phoentcerrm, care timp de doi ani au dat numeroase flori; el a

fecundat clr succes aceste plante cu polenul a nll mai pulin de patru specii
ciistincte, ins[ nu a oblinut nici o singurd slnrinli prin fecundarea cu propriul
lor polen, in aparent[ bun; mai tirziu, chiar aceste plante, precum gi altele
oblinute din sdmin![, au luat ttn caracter deosebit de fluctuant, fiind temporar
sterile de partea masculin[ san feminind sau de ambele pir{i, iar uneori fertil de
ambele p[r!i; doud dintre aceste plante au fost ins[ perfect fertile in tot
timpul verii.
La Resede odorata am gisit anumi{i indivizi complet sterili cu propriul
lor polen ; la fel gi la Reseda lutea indigen5. Plantele autosterile din ambele
specii erau perfect fertile cind se incrucigau cu polen de la orice alt individ
din aceeagi specie. Aceste oJrserva{ii vor fi publicate ulterior intr-o altfl lucrare
in care voi ar[ta de a. semenea c[ seminlele trimise de Fritz Miillerr, proO u sJ
de exemplare de Eschscholtzi,a californtca, care erau complet autosterile in
Brazilia, au produs in Anglia plante care nu erau decit foarte pulin antosterile.
Se pare ?5) c5 anumite flori de pe anumite exemplare de l.,i.li.um candidum
pot fi fecu ndate mai u gor de polenul unui alt individ deciL de al lor propriu.
La fel este cazul .si cu variet[lile de cartofi. Astfel, Tinzmartr tu), care a fdcut
multe incercdri cu cartoful, spune c[ uneori polenul unei alte varietdti ,,exerciti
o puternicd inflLren![ gi am gdsit sorturi de cartofi care nu produc sdmin{[
prin fecundarea cu polenul propriilor lor flori, dar produc atunci cind
acestea sint fecundate cu alt polen". Totu,"si, se pare insd cd nll s-a dovedit
dacl polenul care nlr a reugit sd aclioneze pe stigmatul propriei flori era el
insugi bun.
Se gtie de mult c5 la genr-rl Passi"flora, mai multe specii nu prodnc fructe
decit dac[ sint fecundate cu polen luat de la specii distincte. AsLfel, dl Mow-
bray ??) a constatat cd nu poate obline fructe din P. alata $i P. racemosa deciL
fecundindu-le reciproc, una cu polenul celeilalte. Fapte similare au fost de
asemenea observate in Germania gi Franta ?8). Am primit dou5. informalii in
sensul cI P. quadrangulari"s nu produce niciodat[ fructe cu propriul sil-r polen,
dar a produs din belgug atunci cind a fost fecr,rndabd clr polen de P. coerulea
sau, in alt caz, cu polen de P. eduli.s. In alte trei cazuri insd, aceast[ specie
a dat fructe din belgug atunci cind a fost fecnndatd cu propriul s5u polen, in
unul din aceste cazuri autorul atribuind rezultatul favorabil temperaturii din
ser5,care a fost mai mare cu 50-100 F'ahr. decit temperatura anterioar5, dup[ ce
florile fuseserd fecundate tn). In leg[tur[ cu P.Iaurtfolia, un clrltir.ator cu multd
experient[ a remarcat recent e0) c[ florile ,,trebuie fecundate cu polen de la
P. c,oerulea sau de la vreun alt soi comun, pentru cd propriul lor polen nu le
fecunde azd" .

de polen Ei-au emis tuburile, dar numai putini dintre ace;tia au pitruns stigmatele; un oarecare efect redus a fost
toLu;i produs, numeloase ovare devenind ceva mai dezvoltatc: Journttl Asiatic Soc. Bengcrl, 1E67, p. 15t).
?5) Iluvernois, citat de Grirtner, Ilastarderzeugung, p. 334.
i$) Gurdener's Chroniclc, 7846, p. 183.
77) 1'ranscrct. Hort, Soc., vol. \rII, 1830, p. 95.
zal I'rof. tr,ccoq, De kt Fdcondatiori, 1845, p. 70; Gzirtner, Bastarderzeugung, p. C'l.
?s) Gardener's Chronicle, 1868, p. 1 341.
807 Gardener's Clronicle, 1806, p. 1C68.
 PLANTE AUTOSTE,RII-E 489

Cele mai complcrte detalii despre acest subiect all fost date insi de d-nii
Scott gi Robertson llrrnro s1); exemplare de Passillora rrcemosr, P. coerulea
gi P. ala[a au inflolit imbelgugat lirnp de mulli ani in Gr[dina botanici din
EdinbLrrg $i, cu toate cd au fost fecundate irt mod repetat cu propriul lor
polen, ele nu ilu produs nicioclatl \'reo s[min![. Aceasta s-a inlimplaL insl
imediat la LoaLe aceste Lrei specii, atnnci cind planbele au fost incruci;ate intre
ele in diferite feluri.'frei plante de P. coerulea, dintre care dou[ cregteatt in
Grfldina botanicd, au cler-enit fertile prin simplul fapt al polenizflr'ii cu polentrl
trneia dintre celelalle. Tot astfel, acelagi rezulLat a fost oblinut gi cu P. alata,
insl numai cu o singur[ planl[ clin trei. Pentru c[ aici au fost menlionate alitea
specii arrtosterile clc Pctssi"flora, ar tnai trebui aritat ci florile speciei anltale
P. gracili-s, sint aproape tot atit de fertile cll propriul lor polen ca gi ctt acel
al unei plante distincte; astfel, 16 flori autofecundate spontalt Atl prcldtts fntcte
conlinind in medie citc 21,3 seminle, iar fructele a 14 flori incntciSate conli-
neA u 24,1 seminle.
Pentru a reveni la P. alata trebuie si ar[L c[ aln plirnit (1866) cileva
detalii interesanle de la Roberfson i\{unro. Trei planLe, dinlre care Lrlta din
Anglia, &r fost deja men{ionate ca fiind autosterile inveterate 5i dl \'Ittnro
mir informeaz5 clespre mai multe altele care, dup5 incercflri repetate timp cle
mai mulli ani, au fost constatate ca fiind in aceeagi situalie. Totugi, in alte
locuri aceast[ specie produce ugor fructe atunci cind e fecrtndat[ ctl propriul
s5.u polen. La TaymouLh Castle exist[ o plantS. care fusese mai inainte altoit[
de cflLre dt Donaldson pe o specie distinct[ cu nume necunoscttt gi care de atunci
a produs in abunden![ fructe, fecttndat[ fiind cll propriul s[u .polen. Agadar,
aceastd micd .si nenatural[ modificare in starea acestei plante, i-a redat auto-
fertililatea ! Citeva din plantele ob{inute din seminlele plantei de la Taymouth
Castle s-au dovedit a fi sterile nll numai cu polenul lor propriu, dar gi cll
polenll nnui alt exemplar salr al unor specii distincte. Polenul plantei de la
Taymolth nu a reugit sd fecundeze anumite plante de aceeagi specie, dar a
rerigit cu o plant[ din Grfldina botanic[ din Edinburg-. Au fost crescute plante
din seminleie acestei ultime inrpreun[ri gi citeva din florile lor au fost fecundate
de dl \{unro cll propriul lor polen; s-a constatat ins5 ch acestea sint tot atit
cle incapabile de autofecundare dupfl clrm s-a dovedit a fi inbotdeaun? $i planta
mam5, cn exceplia cazului cind a f osL fecundat5. de planta altoiLl de la Tay-
mouth gi c1 exCeplia cazului cind a fosL fecundat[ de plalte iegite din propriile
sale semlnle, ?$& dup[ cum vom vedea indat5. Intr-adevdr, dl Munro a fecundat 18
flori cle pe aceast[ planti-mamd incapabilfl de atrtofecundare, ctt polen de la
plaltele iegitc din s5minla s&, de asemenea incapabile cle artbofecttndare, ob!i-
nitrct, oriclL cle remarcabil ar fi faptul, 18 capsule frttmoase, pline de s5min!5
excelent[ !Nuaminttlnitlaplanteniciuncazcaceldela P. alata, care s5 ne arate
atiL cle bine cum completa fertilitate sall sterilitate atirnir cle astfel -cle catze
neinsemnate gi misterioase.
Faptele prezentate pin[ aici sint in legdturS. cu fertilitatea mult redusfl
,u., .otnplet elinrinat5 a speciilor pllre, atunci cind ele sinl. fecttnclate cu propriul
8L) Jounctl of proc. of' Lipl . Soc., vol. \:iII, 186 1, p. 116ti. Dl ilobertsou Jlrttrro in Zr'nrts. Bttt. Soc,,

rlin Udinbitrgh, vol. 1X, P. 39t).

 190 AVANT'A It:]-II I\CRUCISARII

Ior polen, in comparalie cu fertilitatea lor in cazul fecunddrii de c5tre indivizi

satr specii distincte; cazLrrL foarte asemdn5toare au fost observate ins5 si Ia
hibrizi.
Herberb afirrnd 8') c5, avind inflorili in acelagi timp noul hibrizi de Hi.ppe-
crstrum de origine conrplicatd gi trdgindu-se din mai multe specii, a constaiat
la acegtia c5 _,,aproapc fiecare floare atinsd cu polen de la alt hibrid a produs
seminle din abunden!5,iar cele atinsecuproprir-rl lor polen fie c5 au daL complet
$re$, fie cd $i-atr format incet cite o capsulii mai micl gi cu mai puline seminie".
trl adaugd in ,,Horticultural Journal" ci ,,primirea polenuluiunui alt Hippe-
astrum incrucigat (oricit de complicat[ ar fi incmcigarea) de clLre ori^care
floare dintr-un anumit grup de flori, va opri cu siguran{[ fructificarea celor-
lalte". intr-o scrisoare p; cire mi-a scris-o in 1839, clr. Herbert md informeaza
ci incercase deja aceste experienle timp de cinci ani consecutivi, repetindl-le
trlterior in mod jnvariabil gi oblinind acelagi rezultat. trl a fost astfel inclemlaL
s[ fac[ o incercare analog[ cu o specie pur5, adici cu Hf"ppeastrum auli.cum,
pe care o introdusese de curind din Brazilia. Planta a proclus patru flori, dintre
care trei au fost fecttndate cu propriul lor polen, iar a paLra cu polenul unui
hibrid triplu dintre fI. bulbulosum, H. regi.nae $i H. ui.ttatum. Rezdltatul a fos1
cd ,,ovarele primelor trei flori au incetat curind sd mai creascS, gi dup5 clbeva
zile au pierit complet, pe clnd capsula fecundatfl de hibrid a progresat repede
gi viguros spre maturitate, producind slmin!5 bun5, care a incollit u$or".
Acesta este dupd cum obserr'[ Flerbert, ,,un fapt intr-adevdr bizar", dar nu atit
de bizar pe ciL apirea atunci.
Ca o confit'mare a acestor comrrnic5ri pot adiuga cd, dupi indelungate
experienle cu incntcigarea speciilor de Amargllis (Htppeastrum), dl M. Mayes m)
spune: ,,ne ddm bine seama cir nici speciile gi nici hibrizii nu vor proclule si-
mint5 atit de mult[ din propr"iul lor polen, cit din acel al altora".
De asemenea, pi dl Bidwell din Nerv South Wales se) afirmi cd Amargllis
belladonna dd mai multe seminle atunci cind e fecundati cu polenul de Brunswi.-
rlia (dup[ unii autori Amarglli.s) iosephtnae sau B. multtftora decib atunci cind e
fecttndatd cu propriul s5u polen. DI Beaton a polenizat patm flori ale unu iCgrtan-
tltus cu propriul s[u polen gi paLru cu polenul de Vallota (Amargllis) purpurea.
Dnpd gapte zrle,,,acelea care au primit propriul lor polen gi-ar-r incetinit-cregterea
gi pin5 la urmd au pierit, iar acelea care au fost incrucigate cu VaIIota s-au
menlinttt"tu).Aceste din urmd, cazuri se referl totugi la specii nelncmcigate, ca cele
prezentate anterior in leg5turl cn Passi.florele, Orhideele etc., gi sint menlionate
aici numai prin faptul cd plantele aparlin aceluiagi gmp al Amargllidaceae-lor.
DacH in experienlele sale pe Htppeastrum-i hibrizi Herbert ar fi gdsit cd
numai polenul de la doul sau trei forme a fost mai eficient asupra antrmitor
forme decit propriul lor polen, s-ar fi putut argumenta ce acestea, prin
ascendenla lor amestecat5, au avut - o inrudire reciprocd mai apropiati decit
celelalte. AceastS explicalie este insd inadmisibil5, pentru cd incerc[rile
ez) Amctrgllidaceae, 1837, p. 371.
83; Loudon, Gardener's Magazine, vol. XI, 183b, p. 260.
8a) Garclener's Chron., 1850, p. 420.
85) Journal Hort. Soc., vol. \', p. 135. plantele astfel produse au fosL prezentate Soc, de horticultura,
dar ficind cercctiri arn aflat cr din nefericire ele au rnurit in iarna urmitoare.
 CONCLUZIE

au fost facuLe reciproc, inainte gi inapoi, pe nouS hibrizi diferili, iar o

tncmcigare, oricunl ar fi f5.cut5, s-a dovedit intotdeauna ca fiind foarte folosi-
toare. Pot acliruga un caz analog gi intercsant din experienlele executate de
Rev. A. Ral'son din Bromley Common pe ciliva hibrizi complecgi cle Gladiolus.
Acest incltniinatic horticultor era in posesia unui numirr de varietfl{i franluzepti
care se deosehcau una Ce alta numai prin culoarea Ei mlrimea florilor, toate
trdgindu-sc clin Gandaucnsis, un vechi gi binecunoscnt hibrid, presupus s[ se fi
trrrs la rintlul h-ri din G. nutalensis fecundatd ctt polenul speciei G. oppositillorusaal.
DupI incerclri repetate, dl Rarvson a constatat ci nici ttna din varietdti nu
formcazir sirnrin!fl cu propriul sdu polen, degi acesta e luat cle la plante clistincte,
clin aceeasi varietatc (care se inmnlliseri cu siguran![ prin bulbi), dar cti toate au
clat seniin{e din plin cu polenul olic[rei alte varietlti. Voi da clouI exemple : t'arie-
Latea Ophi"r rlu a plodus nici o capsul[ cu propriul slu polen, clar fecundat[ fiind
ctr variet[lile Jani.re., Brenchlegensis, \/u/cai.n gi Linnd a produs zece capsule fru-
lnoase; polcnul cle la Ophir era insii bttn, cdci fiind fecnnciati cu €1, varietatea
Li.rute:r proclu s gaptc capsule. Pe de alLi parte, aceas[,[ clin trrm[ r'arietate era total
slerilir cil pl'opriul s.lu polen care, dupri cunr am vdzrit, et'a perfect eficient laOphir.
In anul 1861, dl Ran'son a fecundat ln total 26 de flori de pe $ase variet5{i ctt
polen preluat de la alte varietili gi absolut fiecare floare a produs o frnmoas[
c:ipsuii cle scminle, pe cind 52 de flori cle pc aceleagi plante fecundate in acelasi
tirnp cu prollriul lor polen nu au proclus nici o singurd capsul[ de seminle. In unele
cazuri, dl Rawson a fecundat cu polern de la alte variet[ti ntrmai o serie de flori
din inflorcscen[ir, in mod alternativ, iar in alte cazuritoateflorile situate numai
pc o latrrrl a inflorescenlci, restul dc flori fiind fecundate ctt propriul lor polen.
Am r.izut aceste illanLer cind capsulele erau aproape coapbe gi curiosttl lor
aranjarnent m-a convins de indatd pe deplin cI din incrucigarea acestor hibrizi
s-a rr:aliznt ttn av:rnLaj imens.
in fine, arn aflat ctre la clr. E. Bornet din Anl.ibes, care a flcut nllrneroase
experienle cu tncruci$area speciilor cle Clstus (nepublicind inci rezultatele), cH
atunci cind oricare clintre hibrizi slnt fertili, ei pot fi considerali c,a dioici in
ceea ce plir.egte functia ; ,,pentru c[ florile slnt intotdeauna sterile cind pistilul
esbe fer:unclat cu polen iuzrt cle la aceeapi floare sau de la flori de pe aceeagi plantd.
trle sint tnsi deseori ferrl-ilc clacfl se utilizeazl, polen de la un individ distinct,
de acecagi natlrrir hibrida, sau de la un hibrid ob{inub printr-o incrucigare re-
ciproc5.".

Coxcr,uzre. traptril ci r-rnele plante sint autosterile, cu toate c[ ambele lor

elernente sexuale sint in sLare buni de reprodltccre apare la prima vedere impo-
triva oricirrei analogii. In ccea ce prirregbe speciile, putem conchide c5 toli indi-
s,izti care sint in aceastir siLua!ie, degi tr[iesc in condilii naturale, gi-au dobindit
antosteriliLa Lca pentru a se impiedica in mod efectiv autofecundarea. Cazul se
aseamlnh mult cu accl al plantelor dimorfe gi trimorfe san heterostile, care pot
fi perfcct fecundaLe numai de plante apar{inind unei forme diferite gi nu indife-
sa;Di D. Peaton it Journal of Hort., 1861, p. 453. Lecoq (De la FdcondiLd, 1862, p. 369) afit'md ius[ cd
$ G. curdinalis; clar accasta estc contrantl cxperientei lui Herbert, carc
acest hibricl a descils clin G. psiltacinus
a constatat ci spcciilc attterioare nu au llutttt fi incmcigate.
r92 AVANTAJELE INCRUCI$ARII

rent - ca in cazurile anterioare *- de citre oricare alt individ al speciei. Unele

clin aceste plante heterostile sint complet stcrile cu polenul luat de la aceeagi
plantl sau form5. In ce plivegte speciile spontane din care numai anumi[i indivizi
sint autosterili (ca Resedea lutea), este probabil cd acegtia au devenit autosterili
pentru a se asiqura fecundarea incrucigat5 ocazionald, pe cind al[i indirrizi au
rltnas autofertili pentru a asigura propagarea speciei. Cazul pare a fi paralel cu
acel al planbelor care, clup[ cum a descoperit I-Ierman Mriller, produc dou[ forme :
una avind flori mai b[titoare la ochi pi cu strttctura adaptat[ fecunddrii incru-
cigate cu ajutorul insectelor, iar cealalt[ cu flori mai putin remarcabile gi adap-
Late autofecundirrii. Autosterilitatea unora din planLele de mai sns este totugi
in ftrnclie de condiliile la care au fost supuse, curn este cazulla ,Eschscholtzi"a, \a
VerbascunL phoeni"ceuln (a cflrei sterilitate variaz[ dupil sezon) gi la Passi,flora
alatq, care gi-a recuperat antofecunditatea cind a fost altoit[ pe un grlrp diferit.
In cele citeva cazuri de mai sus, este interesant de observat seiia Lreptatd
de plante autofecunclate, incepind cu acelea care procluc numdrnl complet cle
semin{e, clar din care ies plante de staturi mai mic[, pind la plantele care produc
putine semin{e, zpoi mai departe la acelea care nu prodnc de loc serninle, clar
au ovarele oarecum clezvoltate gi, in fine, pin[ la acelea la care polenul gi stig-
matrrl propriu aclioneazd. trnul asupra altuia ca o otravfi. E,sbe de asermenea inte-
resant de obsertrat cle ce cliferen{[ minimi ln natura polenului san a ovulelor trc-
buie sd depindl totala atrtosterilitate satt totala autofecunditate la uncle din
cazurile de mai sus. Fiecare individ din speciile autosterile pare a fi capabil sl
producfl numdrul complet de semin{e atunci cind este fecundat de polenul ori-
cirtii alt individ (cu toate cil, judecincl dupS cazurile prezentate in leglturd cu
Abuti.Ion, nrdele cele mai apropiate trebuie exceptate); dar nici un singur individ
nu poate fi fecundat cu propriul sdu polen. Deoarece fiecare organism se deose-
beqte intr-un grad neinsemnat de orice alt individ al aceleiagi specii, fflr[ in-
doial[ c[ la fel se petrec lucrurile gi cu polenul gi ovulele lor, iar in cazurile de
mai sus trebuie sd adrnitem c[ autosterilitatea gi fecunditatea completi depincl
de asemenea cliferenle neinsemnate la ovule gi polen, fdrd ca aceste elemente s[
fi fost diferenliate lntr-un rnocl special fa!5 de altele ; pentru c[ este im-
posibil ca elementele sexuale a multe rnii de inclivizi sI fi fost specializate fa{[
de fiecare alt individ. Totugi, in unele cazuri cle mai slls, ca de exemplu la anu-
miLe Passit'lore, o oarecare diferenliere intre polen gi ovule, suficientir fecuncl5r'ii,
este oblinutd numai utilizind polenul unei specii distincLe. Acesta ins[ este pro-
babil rezullatul faptului c:i ase'menea plante an devenit oarecum sterile din
cauza concliliilor nenaturale la care au fost supuse.
Animalele exotice captir-e in menajerii sint uneori in aproape acceagi stare
ca giplanLele incapabile cle autofecunclare descrise mai sus; asLfel, dup[ crrrn \rom
vedea in capitolul lrrmltor, annmite rnairnu [e, carnivolele mai mari, urai rnulte
fringilide, gigle gi fazani se incrucigeaz6, impreun[ tot atib cle u$or gi chiar mai
u$or decit se reprodr-rc indivizii aceleiagi specii. De aselnenea se vor cla cazuri de
inconrpatibilita Le sexu al[ intre anu mitc animale domesbice tna scn]e gi f emele,
care sint tolugi fertile atunci cind sint irnperecheate cu oricale alt inclivid cle
acelagi soi.
S-a arltatla inceputul acestui capitol ci incrucigarea de indivizi apar{i-
nind unor familii distincte ale aceleiagi rase sall unor rase sau specii diferite
 CONCLUZlL 193

d[ desccndenlilor climensiuni sporite gi consbitu{ii mai vignroase, precum $i,

cu exceplia speciilol incrucigate, fecunditate crescut5. Dovada se bazeaz6, pe
mdrtttria ger"rcrall a crescitorilor (trebuie sd se noteze cd aici nu vorbesc de
reztrltatele cltiun[toare ale incmcigdrii intre indir-izi inmdili incleaproape) gi
este exemplificaL[ in mocl practic prin valoarea mai ]nare a animalelor incnr-
ciSate in vederea consumului irnediat. Rezultatele far.orabile ale incrucig[rii
au fost de asetnenea demonstrate la unele animale gi la nurreroase plante prin
ins[pi cint[rirea gi mflsnrarea lor. Cu toate cd nnele animale pur singe sint
evident inriut[lile prin incrncigare in ce privegte calitilile lor caracteristice,
nu pare s5, existe vreo excep{ie la regula cI ar.antaje de fehrl ardtat mai sus
sint ob{inute in acest mod chiar dac[ anterior nlr a existat \-l'eo reproducere
in cadrul unei inrticliri apropiate. $i aceastir reguld se aplicir la anirnale ca bo-
vinele gi ovinele, care rezistS. mult timp la reproduceri in cadml celei mai apro-
piate^ inm diri de singe.
In cazul speciilor incmcigate, clegi cll rare exceplii, dimensiunea, r'igoarea,
precocita[ea gi rezistenla sporesc, fertilitatea se pierde intr-o m[sur[ mai mare
satt mai mic5. Ava ntaj ele arhtate mai su s nu ar putea fi atribuite princi-
pitth-ri compensalieri, pentnr c[ nu existfl nici un paralelism apropiat intre di-
mensiunea gi vigoarea sporit[ a descendenlilor hibrizi gi sterilitatea lor. Pe
dcasrtpra, s-a dovedit in mod clar, cir metigii perfect fertili dobindesc aceleagi
avantaje ca gi hibrizii sterili.
La animalele superioare se pare c[ nu exist[ adapL[ri speciale pentnr a
asigura incrucig[ri ocazionale intre familii distincte. Este suficienti ardoarea
masculilor care duce la o concnrent[ intensl intre ei. Chiar ]a animale gregare,
care trliesc in grupuri, masculii bfltrini gi dominanli sint deposedali dupd Lrn
timp oarecare, gi ar fi o simpl[ inLimplare ca un membru indeaproape inmdit,
din acee'agi farnilie, s[ fie succesorul victorios. Structura multora dintre ani-
malele inferioare, cind sint hermafroditc cste de aga natur5, incit sd impiedice
fecundarea ovulelor cu elementul mascul al aceluiagi individ, astfel incit con-
cursul a doi indivizi este necesar. in alte cazuri este posibil cel pulin accesul
elementului masculin al u nui alt individ. La plante, care sint fixate in sol gi
nll se pot deplasa din loc in loc ca animalele, existd numeroase adaptdri pentru
fecnndflri incrucigate de o deosebiti perfecliune, dupi cum a fost recunoscnt
cle oricine cale a stucliat acest subiect.
Conser:inlele d[unltoare ale unei indelungate reproduceri in cadrul l'u-
deniei apropiate nu sint tot atib de ugor de recunoscut ca efectele favorabile
ale incrucigirrii, pentnr ci inriut5{irea este treptat5. Cu toate acestea, p5rerea
generalf a celor care au cea mai mare experien{i, in special in cazul animalelor
care se inmullesc rc:pecle', este cd efectele d[unltoare urmeazd rea]mente in
tnod inevitabil, rnai clevreme sau mai tirziu, dar intr-un tempo diferit, la
diferite animale. F iirfl indoial5 cd o p5rere gregit5, ca gi o superstilie, poate fi
foarte rlspinditl; este totugi greu de presupus cI atili observatori atenli s-au
ingelat cu tolii, dupl atita munc5. gi cheltuial5. Un animal mascul poate fi
uneori irnperecheat cu fiica, nepoata, strlnepoata gi a$a mai departe, chiar
pln[ la a gaptea generalie, fir[ vreun rezultat defavorabil evident. Nu s-a
incercat insi experienla imperecherii de frali pi surori, ceea ce este considerat
ca incrucigarea intre rudele cele mai apropiate, timp de un num[r egal de ge-
+91 AVANlAJF.LE I\CRLICI$ARI I

neratii. trxist[ cele mai bune molive de a clcc]e c[ tininci nrerublii :rcelei:rgi
familii in grupuri distincte, mai ales dacd ele sint supuse unor condilii oal'ecriln
cliferite de via![, prin incrucigal'ea ocaziona]f, a aceslor familii erste posibil ca
ezultatele ddunltoare ale reproducerii in cadrul ruclenie'i apropiate s[ fie mult
eduse salr total eliminate. Aceste reznltabe constau in sciidelea vigorii consli-
tulionale, a dimensiunii gi a fcrtilitntii ; nu intervine. ins[ in nrod inclispensabil
vreo inrlut5lire in forma general[ a corpului sau in ce prive5te alte calitrili
valoroase. Am vdzut la porci c[, degi acegLia au det,enit sLerili prin impc'i'echerea
intre ntde apropiate, totu;i, dupi o indelungat[ reproducel'e in caclnrl nidt.-
niei apropiate, au fost produse animale de prima calitate. Cincl avea loc o lrier-
clere a fertilit5lii, aceasta nu pilrea niciodaLd sd fie absolut[, ci numai in
leg[turd cu animale de acelagi singe. Agadar, aceast[ sterilitate este intr-o anlr-
mitd mlsurri analog[ cu aceea a plantelor autosLerile, care nu pot fi fecundate
de propriul lor polen, fiind ins[ perfect fcrtilc cu polenul oricinri alt individ
al aceleiagi specii. Aceasti sterilitate de natur[ speciall, fiincl unu] din rezul-
tatele unei indelungate reproduceri in cadml rudeniei apropiate, dovedegte cit
acest fel de reproduceri nu aclioneaz5, numai prin combinarea $i sporirea diverse-
lor tendinle morbide comune ambilor plrinli, pentru cI animalele cu asemcnea
tendinle iSi pot in general perpeLua specia dacd in momenLnl respectiv nu
sint realmente bolnave. Cu toate cd desccnden{ii ce se trag din rr-rdele de singe
cele mai apropiate nu prezintl in mod obligaLoriu o inrfut[lire in structulir,
totugi unii autori cred cI ei sint eminamente predispugi la deforma{ii; gi aceasLa
este probabil, intmcit tot ceea ce reduce for{ele vitalc ac{ioncazir in acest
mod. Exemple cle felul acesta au fost inregistrate in cazul porcilor, al copoilor
gi al altor citeva animale.
In sfirgit, dac[ examin[m diferitele fapte prezentate aici care ne araL[
clar ci incrucigarea este urmat[ de efecte favorabile gi mai pu{in clar ch repro-
ducerea intre indivizi innrdili indeaproape este urrnaL[ de efecte dflun[toalc
pi daci avem in vedere cI la foarte multe organisme s-all prev[zut dispozitive
complicate in vederea imprcunhrii ocazionale intre indivizi distinc{i, este a-
proape dovectit5 existenla unei mari legi a natnrii, clupi care incrucigarea ani-
malelor gi planteior neinrudite indeaproape estc foarte folosil,oale gi chiar nc-
cesarS, iar reproducerea in cadrul nrdeniei apropiate prelungit[ timp de mai
multe genera{ii este ddunltoare.
 CAP ITOLU L al XV I I I-Ica
DESPRE AVA|{TAJELE $I DEZAVAT{TAJELE COr{DITTIL0R
DE VIATA SCHIMBATE. STBRILITATEA DII{ DIFERITE CAIJZE

Despre auantajele realizate din schimbdLri neinsemnate tn condiliile de uiald. -

Sterilitateu prouocatd de conLIi{ii schimbate, la aninuLle, i.n lara lor de origine qt i.n mena-
jerii - Llamifere, pd.sdri;f insecle - Pierderee carecterelor seruule securu[are;i a instinc-
telor - Cctuze de sterilitctte -- Sterilitate Ia animale domestice din cau:a condiliilor schim-
bale
- Irtcompatibilitate serttcrl(r Ia animule indiuiduale - Sterilitatea Io plante din cauza
condiliilor t{e uiald. schimbate - Contabescenlct cuilerelor -- Xlottstruozitd.tt, ce o cauzd a
sterilitdlii - F'Iori bdtute - l'-rucle fdrd. sdntnld - Sterilitate din caLrza clezuolldrii erce-
siue a orgunelor uegelatiue - Slerilitate din cuuze tttntullirii pe cale uegelatiud, cottti-
nuatit tirnp indelungut- Sterilitatea incipientd, c(Luza primordicLliL a florilor bdtute .,si a
fructelor fdrd stirntnld.

DESPRE AYAIT{TAJET,F PROVE\TITE DIII SC}IIMBANT NEINSEMI{ATE

Ix coxDrrrrlp DE vrATA
Examinind dacir se cnnoa$te vreun fap b care ar putea explica concluzia
la care s-a ajuns in capitolul anterior, $i anume cA din incrucigare rezulLe
avantaje $i cil exist[ o lege a naturii ca toate organismele sA se incrucigeze
intimplltor, mi-a pdnrL probabil ca a\rantajele realizate din schimblri nein-
semnate in conditiile de via{[ s[ poat[ servi acestui SCop, fiind un fenomen
analog. Nu existfl doi indivizi, gi cu atit mai pulin doud variet[li, a ciror con-
stitulie gi structur[ s[ fie absolut asemiin[toare. $i atunci cind germenul unlria
este fecundat de elementul rnascul al altuia, putem crede cI el este influenlat
intr-un mod oarecum asemen[tor ca atunci cind un individ este supus unor
conditii schimbate intr-o mdsurd neinsemnat5. F dr5 indoial[ ce fiecare a ob-
servat influenla remarcabil5 a schimbdrii de localitate asupra convalescenlilor
gi nici un medic nu se poate indoi de adevHrul acestui fapt. I\Iicii fermieri, care
nll posedd decit pulin pdminf, sint convingi c[ vitele lor ar profita foalte mlllt
 DESPRts AVANTAJE,LI] PROVI]N]]'E, DiN CONDITII SCIIIMBATtr

rlinLr-o schimbale de pflgune. In cazul plantelor exist5 dovezi puternice cd, se

poate ob[ine un marc avantaj prin mutarea de seminte, tubet'cule, bulbi gi
butasi dintr-un sol san dintr-un loc in altul, clt mai diferit pcisibil.
Pdrerea, bine interneiatd sau nu, cd in acest fel plantele profitS, a fost
snslinut5 in mod ferm ptnd ast[,zi, inc[ din timpul lui Columella, care a scris
la scnrt timp dup[ inceputul erei cregtine; gi ea predomin[ incd in Anglia,
Franla gi Germania t). In 1724 r) Bradley, Lrn obsen ator perspicace, scria :
,,Odat5 ce arl reugit s[ oblinem un bun soi de s[mint5, ar trebui s5-l punem
cel pu{in in dou[ sau trei grupe, acolo unde solurile gi situaliile sint pe cit
posibil diferite, qi in fiecare an s[ le schimb5m intre ele; in acest fel sint de
pdrere c[ seminlele igi vor menline calitatea timp de mai mulli ani. Neutili-
zind aceastfl metodd, mulli fermieri alr dat greg cu reco]ta lor gi au fost in
mare pierdere". trl arat5 apoi propria sa experien!5 practich in aceastd pro-
blemd. Un autor modern a) afirmfl : ,,Nimic nu se poate stabili mai clar ln agri-
cultur[ decit c5 prin cregterea conLinu[ a oric[rei varietflli in aceeagi regiune
aceasta este pledispusI unei degenerdri calitative saLl cantitative". Un alt
autor afirm[ c[ a sem[nat pe -cleacelagi cimp, foarte aproape una de alta,
doud
loturi cle seminle cle griu aceeagi provenienld, dintre care rtnul fusese
crescut pe acelagi teren, iar celilalt la o distanli oarecare, gi diferenla in
lavoarea recoltei din seminlele celui de-al doilea lob a fost remarcabil5. Un
domn din comitatul Surrey, care s-a ocupat timp indelungat ctl cregterea
griului in vederea vinderii lui pentru sdminlil gi care a oblinut pe pia{5 in mod
consLant preluri mai mari clecit allii, m-a asigurat c[ el considerl ca indispen-
sabil5 schimbarea continufl a seminlelor sale gi ci in acest scop el line dotrl
ferme care diferl mult ca sol gi altitudine.
In leg[turl cu tuberculii de cartof, observ c[ procedeul de a-i schimba
este urmat in prczent aproape in toate pirlile. Nlarii crescitori de cartofi din
Lancasltire obipnuiau mai inainte s[-gi procLlre Luberrctrli din Scolia ; ei atl
constatat ins[ c5. ,,un schimb cu linuturile ml[;Linoase gi utceuersc este in general
suficient". Odinioar[ in F'ran!a, recolta de carlofi din \rosgi se redusese irt
cursnl a 50 sau 60 ani de la 120-150 la 30-40 de bugeli.), $i renunritLrl Oberlin
atribuie, in mare m[surI, rezultalele surprinztitor de bune realizate de el schim-
birii tuberculilor a).
Dl Robson 5), un binecunoscuL horticultor cu experien!5, afirm5 cate-
goric, c[ a constatat personal avantajele hot[r itoare oblinute prin proctlrarea
6ulbilor de ceap5, tuberculilor de cartofi gi a diverselor semin{e de acelagi soi, de
pe diferite soluri gi din regiuni indepdrtate ale Angliei. El afirm[ mai departe
1) l,entru -\1glia, vezi mai jos. Pentlu Gcrrnania, vezi \'Ietzger, Getreit[ecu'Ien, 1841, p.63. Pentru Flanfa,
Loiseleur-Deslongchamps (Consitldruti.ons sur 1es cdrdules, 18.13, p, 200) c15. nrtmeroase referiute asupra acestui
srrbiect. Pentru liranta mericlionali, r'ezi Godt'on, Florulct Juuenalis, 1854, p. 28.
2) A General Treatise on I'Iusbandrg, vol. III, p. 58.
3) Gurt[ener's Clrontcle ancl Agricutt. Gazetle, 1858, p. 217; peutru a dotta afirmatie, vezi qi 1850, p. 702.
Asupra accluia;i subiecl, vezi cle asemenea Rev. D. \Yallier, Pri:e Essctu of Higttlttncl Agric, ,Soc', vol. II, p.200.
I)e asetncnea, llarshall, ,"flinrrles of Agrtcullure, noiembrie 1775.
*) 0 ttnitute de mdsurd pentru grtne : 36,3 liLri.
4) Obcr.lin, nlenutirs, tlatl. cnglezl p.i3. Pentru Lancashire, vezi llarshall, llet,iew of Ileports, 1808, p' 295.
57 Coltuge (inrdener, 1856, p. 186. Pentru atirrnatiilc ulterioare ale d-lui Robson, \'ezi Jountcrl of llorti-
culture,lS febnrarie 1866, p. 121. Pentru obselvaliile d-lui '\bbey despro altoire et"c., ibidem, 18 iulie 18ti5, p. 44.
 DESPRE AVANTAJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHIMBATE 497

ci la, plantele ce seo inmultesc prin butagi, cum ar fi Pelargoni.um gi in special

Dahlta, se obfin ar,antaje evidbnte prin procurarea, de planle de aCeeagi varie-
tate, care au fost cultivate intr-un alt loc sall ,racolo unde suprafala soh,rlui
permite, S[ se ia hutagi dintr-un anumit sol gi s[ se planteze in altul, pentru
a permite schimbarea ce pare atit de necesar[ bundstdrii plantelor". El sus{ine
c[ dupd un anumit timp o schimbare de aceasbd naturd ,,este impus[ crescdto-
rului, fie cd acesta este preg5tit pentru aga ceva, fie c5, nll". Observalii asem5-
ndtoare au f ost fdcute gi de dl Fish, un alt grddinar excelent, dup[ care bu-
tagii din aceeagi varietate de Calceolaria, pe care i-a ob[inut de la un vecin, ,,au
dat dovadd de mult mai multd vigoare decit unii dintre ai sdi proprii, care
fuseserl tratali exact in acelagi fel". El a atribuit aceasta exclusiv faptului cd
plantele sale deveniser5,,intr-o anumitd mdsurh epuizate sau obosite de solul
lor". Ceva de aceastS. naturd pare s5 se intimple la altoirea obignuitd sau prin
ocula{ie a pomilor fructiferi ; astfel, dupd dl Abbey, altoirea obignuitl sau in ochi
prinde in general cu mai multd ugurin!5 pe o varietate salr chiar o specie distinctd
sau pe Lrn portaltoi altoit anterior decit.pe o plant[ oblinutd din semintele
variet[lii ce urmeazd sd fie altoit5. El crede cii aceasta nu se poate explica pe
deplin prin faptul c[ portaltoaiele respective sint mai bine adaptate la solul
gi clima locului. Trebuie adflugat ins[ c5. variet5{ile alLoite obignuit sau in cchi
pe soiuri foarte diferite, de,5i se pot prinde mai u$or gi pot cregte la inceput mai
vigutos decit atnnci cind sint altoite pe portaltoaie indeaproape inrudite, mai
tirziu devin deseori nesdn5toase.
Am sLudiat experienlele atente gi minutioase executate de dl Tessier 0)
in scopul de a combate pdrerea general5 cd din schimbarea s[minlei se obtin
rezultate favorabile ; el aratd cu certitudine c[ aceeagi slmin!5 poate fi culti-
vatd cu grijd la aceeagi fermd (tt., se aratd dac[ exact pe acelagi sol) timp de
zece ani consecutivi, fdr[ pierdere. Un alt excelent observator, colonelul Le
Couteur ?), a ajuns la aceeagi concluzie, dar el adaugi in mod expres, in caz
cti aceeagi s5mintd urmeazd a fi lutilizatd, cd ,,aceea care a fost produsd pe sol
ingrlgat intr-un an cu bilegar devine sdmin{[ bun[ pentru un sol amendat cu
calcar i $i c[ devine la rindul ei sdmin![ bun[ pentru p[mint prcparat cu cenugd,
apoi pentru plmint ingrdgat cu bilegar amestecat pi aga mai departe". Aceasta
este de fapt o schimbare sistematicd de sdmintd, in cadrul aceleiagi ferme.
In general, conceplia suslinut[ timp indelungat cle mulli cultivatori, dupd
care din schimbul de seminle, tuberculi etc. rezultd avantaje, pare destr"rl de
binc intemeiatfl. Pare aproape de necrezut c[ avantajul provenit pe aceastd
cale s5 poatl fi datorat semintelor, mai ales dacd ele sint foarte mici, prin faptul
cd intr-un anumit sol se obline un element chimic oarccarc, care lipsegte in alt
sol, in cantitate suficientd pentru a influenla intreaga cregtere ultcrioard a
plantei. Deoarece dup[ incoltire plantele sint fixate de acelagi loc, s-ar putea
crede cd ele ar prezenta mai clar efectele favorabile ale unei modificdri decib
animalele care se deplaseaz[ continuu dintr-un loc intr-altul; $i, dupd cit se
pare, acesta este gi cazul. Deoarece viala depinde de un joc neintrerupt al celor
mai complexe for{e sau const[ chiar din acesta, s-ar pirea cd acliunea fortelor
a) lldnt. de I'Acad. des Sciences, 1790, p. 209.
7) On tlrc Vurieties of Wheat, p. 52.

32 - c. 2682
J98 DE,SPRE AVANTAJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHI}IBATE

respective este stimulat5 intr-un fel oarecare de modificlri neinseninate in con-

ditiile la care e supus fiecare organism. Dupi cum observi dl Herbert Spencer 8)
toate fortele din naturi tind spre un echilibru, Ei pentru via{a fieclnri organism
este necesar ca aceastS tendin![ s[ fie infrinat5. AcesLe princte de vedere, pre-
cum gi faptele de mai sus arunc[ probabil lumind, pe cle o parte, asupra efec-
telor favorabile ale incrucig[rii rrrselor deosebiLe, germenril fiind astfel ugor
modificat sau influenlat de forle noi, iar pe de altd part.e asupra efeclelor d[u-
tritLoare ale incntcigirii intre indivizi inrudili lncleaproape, eiect prelungit
timp de multe generalii, in cursul cirora germenul este influen{at de un mascnl
avlnd aproape identic aceeagi constitu{ie.

STERII-,ITATEA PROYOCATtr. DE CONDITII DE YIATA SCHII{BATE

\roi incerca s[ arlt acum c5., anima]ele gi plantele, aLunci cind sinL scoase
din condiliile lor naLurale, deseori igi pierd intr-o oarecat'e mlsr-rr5 ferlilitatea
salr devin complet sterile; gi aceasta se intimplii chiar atunci cind condiliile
nu s-au schimbat prea mult. Aceast[ concluzie nll estc in mod necesar opusd
aceleia la care tocmai am ajuns, gi anume c[ schirnblrilc pu{in importante,
de alta natur5, sint favorabile organismelor. Subiectr-rl nostru de fa![ este de
oarecare important5, fiind intim leg:it de cauzele variabilitltii. El este poate
indirect in leg[turd cu sterilitatea speciilor incrucigatc. Astfel, clupd cum anu-
mite modific[ri ugoare in condiliite cle via![ sint favorabile plantelor gi anima-
lelor, iar incrucigarezr de variet[li sporegte mirirnea, vigoarea gi fertilitatea des-
cendenlilor 1or, tot astfel, pe de alt[ parte, anrrmite alte modificlri in corrdi-
[iile de via![ provoac[ sterilitate; gi clrm aceastd sterilitate poate rczulta de
asemenea din incrucigarea de forme sau specii mult modificate, avcm o serie
paralel[ gi clubl[ de fapte care, dupa cit se pare, sint lir strinsi legdturd unele
cu altele.
Este bine cllnoscut fapLul c[ multe animale reftrz[ sI se reproducd in cap-
tivitate, cu toate cI sinL perfect lmbltnzite. In coirsecinfii, Lsiciore Geoffroy
St. Hilaire e) a f[cut o distinclie felm[ intre animalele imhlinzite care nu se
reproduc ln captir,'itate ,si animalele intr-adevlr domcslice cat'e se reproduc
ugor, in general chiar mai ugor dec'it in slare naturalS, dtipti cunl s-a ardtat in
capitolul al XVI-le a. Estc posibil gi in gcncral u gor de a imblinzi rnajoritatea
animalelor, insd experienla a arILa"t ci este greu cle a lc face s[ se r"eproduc[
in mod regulat sau chiar cib de clt. Voi discuta acest subiect ln amdnunlime,
prezentind ins[ numai acele cazLln care par cele mai edificatoare. N[aterialele
mele provin din notile r[spinditer prin diferite lucr[ri gi in special dintr-un
raport intocmit pentru mine din amabilitaterr funclionalilor Societ[lii zoologice
din Londra ; are o t aloare deosebit[ pentru c[ art'rl[ toate cazurile in decursul
8) In Prirtciples of Biologu, 186.tr, vol. II, cap. X, dl Spcnccr a cliscutat pe larg 9i in mod compeLent
acest subicct tn intregime. ln prima editie a lucriirii mele Origirt of Spccies, 18i9, p. 2(i7, arn vorbit rlcspre efectcle
favorabile ale modificfilor neinsernnate ln conditiile de via![ qi ale reproducelii incrucigatc, cit gi despre efectc]e
ddundtoare ale schimbirilor importante ale conditiilor;i ale tncruci,sirii unol foi'mc foartc clifcrite, ca qi despre o
serie de fapte ,,unite unele de altele prin vreo lcgituri cornunl, dar necunoscutir, care este in raporL esenlial cu
principiul cle via!5.".
0) .Essais de Zoologie Gdndrale, 1841, p. 256.
 DESPITE AVANTAJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHIIUBATE 499

celor nou[ ani, din 1838 pinl in 1846, in cale anim:,iele au fosl I'izr-iLc inrpere-
chindu-se firrir a procluce descenclett!i, precuilr gi ciizriliie in cal.e, cir-ii-ra cit se
5Lie, ele nu s-atl imperecheat niciociaL[. Am coreclilt acesL r.apoi't in mzinuscris
dupa^rapoartele anuale publicate ulLerior', pinf in anul 1865 10).
Irr irdmirzrl:ila lucrare a d-rulLri Gray, Gleanings lrom the lVlenagertes ol
Knowsleg Hall, sint prezentale mulLc lapte asupfil lcl.rlocir.rcelii ia animale.
De asemenea am flcut invesligalii speciale pe lingir ingrijitonrl plsirriior clin
vechea Gradin[ zoologicfl din Surrey. Ag vrea sli spun in preitlalril cri o ugoar.ii
modificare in tratamentul animalelor determinl ri neori o nlal'e cliferentl in
fertilitatea lor; gi este qlobabil c[ rc'zttlLaLele obscrvate in cliieriLele nienajerrii
sd nu fie asemlnatoare. InLr'-adev[r, utrt'lc attiinllc clin glirciina noasLrit zaola-
gicl all deveniL mai productive incepinci ciin arirrl 1846. lJin r':iporLril liii F.
Cr-rvier despre Jardin des Piantes 11), reiese de ascrmL'nca eviclent cI acolo ani-
malele se reproduceau mai inainfc (ju mull tnai grcu ticcit la noi; aga de
exemplu, in grtrpul ralelor, care csLe foaltc ploiific, iiumai o singitrir sirecie a
produs pui in acea perioadd.
Cazurile cele mai rernarcabilc sinb ofr:r'ite irrsi de animzllele cl'cscute in
{ara lor nzllal5 gi care - ciegi sinl pcrfecL inlblinztLe, ailsoiut sirriir[o*se gi au
oarecare libertate
ocupat in Paraguziy - sintiutotal incapabile dc a sL' r'eplocltice. Rerlggel'12), care s-ir
special de acest slibie'ct, indicit bsase patnii-rede irr
aceastd situalie gi metrlioneazia alLe douit sriu trei czlrc se repl'oclric exlrcrn dc
rar. In admirabila sa lucral'e clcspre Anulzoane, cll B:lLes ilrsistir cu tirric
asupra unor cazuri sinrilalc tt). trl obselvl cd lipsa cle reproducei'e la rne.nri-
ferele gi pdslrile incligene cotnplcL irnblinzrLe lintite de indieni, nu itcl:rLe fi
deplin explicatd prin ncglijenla sau inclifcren{a accslor':r, dco:lrece crircaniil ,si
gdina sint linuli gi crescu!i cle cliferite tribuli inclepfu'tate. In aproape toatc
p5rlile lurnii de exemplu, in interiorul Africii gi in ciLeva insule clin Poli-
nezua
-
blgl"inagii sint foarte antatori de a inrbiinzi p:rLrr-ipeclc gi pirsirri indi-
-
gene,
- ins[ nu rellgesc decit rareori siiu nicioclat[ si ]e reprodric5.
Cel mai notoriu caz de animal cat'e nu se lcproclucc in capLiviLatc este cel l,l
elefantului. Elcfan[ii sint lintili in tturnlr ]nare in India, {i,ralor de oricinc, untle
trlicsc pinl la virste inaintate gi sint sufic:ienb cle vieulogi perr;Lnr muirca cr(]a uuii
grea. Totugi, cu foarte pu{ine cxceplii, nll se gtie ca r,r'codatii sir se fi inipcrcchcrrt,
dc;i atit masculii, cil, gi fernelerle rirt pelioada lor proplie cie inrpr:r'echrrc:. Dacir
inaint[m insl pu{in mai spre est, la Ava,::f15nr de la dl Cu,wfr,ircltn) cL,,rcpr"oclu-
cerea in stare domeslic5, sau cel pulin in starea scmiclornc'sticl in cr]r'e sinl
linute in general fernelcle ciefanLului, est e o inlinrplirc cic toa Le zilcle" ;
dl Crawfurd ne rnaiinforrneaz[, ci, dupI pfu'elclr sr, dilelcn[ri tlr,J:uic u{,r'iJxliLir
r01 De la apalitia plinrci editii a acestci lucrirri, dl
-sclirtcr a publicat (.ProcceL[ing. Zool(;g. Soc., 1868,
p.623) o listi a speciilor de matnifere care s-au reprodus in griitlini din anul 18{8 pinit ln 1367 inclusir.. Dintre
artiodactile s-au linut 85 de spccii, qi dintre accstea una clin 1,9 s-a reprodus cel putin odaLi in culsul celor
20 de ani; din 28 de marsupiale s-a reprodus una din 2,5 ; clin 7-1 de carnivorc s-a rcprodus rrna din 3 ; clin
52 de rozitoare s-a reprodus una din ,l ,7 ;i din cele 75 de specii de QutLr[rtuntne, s-a rcprodus una din 6,2.
LL) Du Rut, Annales du trIusdum, 1807, vol. lX, p. 120.
t2) Stiugeti.ere uon Paraguag, 1830, p. 49, 106, 118, 12.1 ,2A1.,208, 249, 265
9i 327.
rE) The Naturaltst on the Amazons, vol. I, 1863, p. 99 ; vol. II, p. 113.
;i 193
Lal Embassg to the Court of Aua, vol. I, p. 53'1.
 DESPRE AVANTAJELE PROVF]I'IT'IJ, DIN CONDITII SCH]I{}JATE

exclusiv faptului c[ la Ava 'femelele lsint ilSsate s[ hoinhreasci prin p[dure

intr-o oarecare}ibertate. Pe de alt[ parte, din relatarea episcoputui Heber tu),
riuocentl captiv pare sh se reproduc[ in India mult mai ugor decit elefantui.
Patru specii sdlbatice din genul calului s-au reproclus in Europa, cll toate c[
aici ei au fost supugi unor mari schimbdri in deprinderile lor naturale de
via![ ; speciile au f ost lnsd ,in-. general incrucigate. Mnjoritatea membrilor
familiei porcine se-ieproduc ugor in menajerii gi:chiar porcul cle Recl River
(Potamochoerus peni"ci"Ilatus), din cimpiile toride ale Africei de Vest, s-a reprodus
de dou5 ori in Gr[dLnaezoologicl. 'Tot aici, pecariul (Dicotgles torquatus) s-a
reprodus de mai multe ori, insd o altd specie D. Iabi.atus, degi imblinzit pin[
la semidomesticire, pare si se reproduc[ atit de rar in {ara lui de origine,
Paraguay, incit, dup[ Renggertu), cazul necesitd confirmare. Dl Bates obsirvd
c5, tapirul, degi in linutul Amazoanelor este deseori imblinzit de indieni, nu
se reproduce niciodat5.
Dup[ cum reiese atit din rap oartele anuale ale Grddinilor zoologice, cit
gi din ,oSpicuirile" din menageria lordulul Derby, rumegltoarele se reproduc
in general foarte ugor in Anglia, cu toate c[ sint aduse din [[ri cu clime
foarte diferite.
Cu excePtia plantigradelor, carnivorele se reproduc (degi cu exceplii capri-
cioase) cu aproape jumdtate mai pulin Lrgor decit nrmeg[toarele. Numeroase
specii de Feli.dae s-au reprodus in diverse menajerii degi au fost aduse din
clime diferite gi {inute in strictl captivitate. Dl Bartlett, actualul director
al Grddinii zoologice 1?), observ5 cd leul pare sd se reproducd mai des gi sI
producd mai mulfi pui la o nagtere decit oricare alt[ specie a familiei. El
adaugd c5, tigrul rareori s-a reprodus, ,,insd existd mai multe cazuri bine
dovedite in care tigrul femel5 s-a reprodus cu lenl". Oricit de curios ar p[rea
faptul, multe animale se impreun eaz\, in captivitate cu specii distincte (cu
care produc hibrizi) tot atit de ugor sau chiar mai ugor decit cu propriile lor
specii. Informindu-ne la dr. Falconer gi la al{ii, se pare c[ in India tigrul
nu se reproduce in captivitate, dergi se gtie cd se imperecheazra,. Dl Bartlett
nu cunoagte ca ghepardul (Felts jubata) sd se fi reprodus vreodatl in
Anglia i s-a reprodus ins5. la Frankfurt. Nici in India, unde acest animal este
tinut in numdr mare pentru vinltoare, el nu se reproduce; de altfel, nu se
de nici o silin{d s5-l facd sd se reproducS, pentru cI nnmai acele animale
care in stare sdlbaticd au vinat pentru ele inpile sint folositoare gi meritd
sd fie dresate 18). DupI Rengger, dou 5 specii de pisici s5lba tice din Paraguay,
degi conrplet imblinzite, nu s-eu reprodu s niciodatS. Cu toate c[ multe
dintre felide se reproduc cu ugurin{5 in Grddina zoologicd, totrigi z[mislirea
nu urmeazd nicidecum intotdeauna imperecherii. In rap ortul privind o
perioadd de noui ani, se mentioneaz1, diferite specii care au fost observate
cd s-au i-perecheat de 73 de ori gi fdrd indoiald c5. acest act a trecut de
multe ori neobservat. Totu gi, din a ceste 73 de imperecheri nu au rezultat
decit 15 napteri. Carnivorele din Grhdina zoolog"icd eralr pe timpuri nrai pulin
755 Journal, vol. 7, p. 2L3.
r8) Sriugettere, p. 327.
r77 On the breeding of the Larger Feltdae, Proc. ZooL Soc., 1861, p. 140.
18; Sleeman, Ramblcs in India, vol. II, p. 10.
 DFSPRE A\/A\TAJF,I-L, PROVENITE DIN CONDITII SCHI}'IBATE 5t)l

expuse la aer gi frig decit in prezent, gi am fost asigurat de cf,tre dl Miller,

fostul director, cd aceasld schimbare de tratament le-a sporit considerabil
fertilitatea. Dl Bartlett - Si ntt existd un cttnoscdtor mai competent spune:
-
,,Este remarcabil cd leii se reproduc mai u gor in menajerii ambulante decit
tn Grddina zoologicd, Probabil c5 permanenta emolie pi enervare produse cle
deplasarea din loc in loc sau de schimbarea aerului, pot avea o influen{5
considerabil[ in aceastd chestiune".
Mulli membri ai familiei Canidae se reproduc ugor in captivitate. Ciinele
silbatic din India.) este unul dintre aninialele cele mai greu de imblinzit
din India pi totugi o pereche linutd acolo de dr. Falconer a nlscut pui. Pe
de alt5. parte, vulpile se reproduc rareori, gi nu am auzit niciodatl de aga
ceva in leglturd cll vulpea european5: totugi, vulpea argintie din America
de Nord ( Canis argentatus ) s-a reprodus d e citeva ori in Grddina zoologicd ;
chiar pi vidra s-a reprodus acolo. Oricine gtie cit de u$or se reproduce
nev5stuica semidomesticit[, degi este inchisd in cugti foarte mici, iar alte
specii de Vf.uerra gi Paradotrurus refuz1, in mod absolut si se reproduc[ in
Grddina zoologicd. Genetta s-a reprodus atit aici, cit gi la Jardin des Plantes,
productnd hibrizi. De asemenea Herpestes lasciatus s-a reprodus, ins5 am fost
asigurat mai demult cI H. grtseus nll se reproduce niciodat5, cu toate cd
existfl mulli indivizi in Grddina zoologicd.
Carnivorele plantigrade se reproduc mult mai greu in captivitate decit alte
carnivore, neputindu-se g[si nici un motiv al acestui fapt. In raportul privind
o perioadfi de noud ani se afirmfl cd urpii au fost vdzuli imperechindu-se
I$or in Grfldina zoologic[, dar s-au reprodus extrem de rar inainte de 1848.
In rapoartele publicate de la acea dat5 se aratd cd trei specii au n[scut pui
(intr-unul din cazuri hibrizi) gi se povestegte, ca o minune, cd ursul polar alb a
n5.scrrt pui. Bursucul (Meles tarus) s-a reprodus de mai multe ori in Grddina
zoologici. Nu am auzrt insd ca aceasta sd se fi intimplat altundeva in Anglia,
iar acest eveniment trebuie sl fie foarte rar, cunoscind cI un caz survenit
in Germania a fost considerat ca meritind sI fie inregistratle). Dup[ Rengger,
.l{asua-ul indigen din Paragria}, degi linut in perechi timp de mulli ani gi
perfect domesticit, nu se cunoagte sI se fi reprodus sau sd fi zlrdtat vreo
pasiune sexual5. Dupd cum aflu de la dl Bates, acest animal sau Cercoleptes
nu se reproduce nici in regiunea Amazoanelor. DouH alte genuri plantigrade,
P rocgon gi GuIo, cu toate ce in Paragriay sint deseori imblinzite, nu se
rcproduc niciodat5. In Grddina zoologicd, speciile -l{asua gi Procgon au fost
r'5zute i*perechindu-se, insfl nu all ndscr"rt pui.
Cunoscind c6 iepurii de casi, cobaii gi goarecii albi domesticili se reproduc
atit de abundent in captivitate strict[ gi in clime variate, s-ar putea crede c[
majoritatea celorlal{i membri din ordinul rozdtoarelor s-ar fi reprodus in cap-
tivibate, ceea ce nu c ins[ cazul. Merith notat, ca un fapt care ne arat5. cum ca-
pacitatea de reproducere este uneori legatfl de afinitate, cd unicul rozdtor
din Paraguay, care acolo se reproduce usor gi a produs generalii succesive,
este Caui.a aperea; gi acest animal este atit de aproape inrudit cu cobaiul, inciL

') In engleze;te ,dhole' : CrLnis dttkltunensis (N. trad.).

le1 \Yiegmann, ,{rchiu
ftir Ncilurgeschiclie, 1837, p. 7(t2.
 Dtr'.SPRIl AV.A,NTr\JEI.ll, PliO\/ilNITh, DI).i CONDITII SCIIII.,IRATF.

s-A crcztrt in mocl gre$it cd ar fi folma parental5 a acestuia20). Unele rozdtoa-

rc clin GriltXina zooiogicii s-au irnperecheat, dar nu au nflscut niciodatd pui;
lrltelc nir:i lttl s-all impclecheat; citeva ins.i s-arr reprodus, clrm ar fi porcul
{t'iros (ric mai ntulte- c-'t'i), go:rrecele de Berberia, lemineul, gingila gi agouti (Da-
sllprocta aoutt), lot dcr mai ntulLe ori. Acesta clin nrmil s-a reprodLrs cle aseme-
Il('ir gi in P:iraquay, clt'5i puii s-au nliscut mor{,i gi deformali,ins[ dupir cll Bates,
atiini:ilrrl nu se t'eproclticrr nicioclatti in Arnazonia, cu toater cd este deseori ti-
ttttt. pe lingri casii tn starc domestic[; nici Paca (Coelogengs paca) nu se re-
ltroclucc acc.rlo. fdu crecl ca in Europi, icprrrele de cimp s[ se fi reprodus vreo-
clatir in captivitaLc, cu tortc cI, cluph o afirmalie rec,ent[, el s-a incrucigat
cu ieptrrele t1e vizitinir2l). Nu aln auzit niciodatd ca pirgul sir se fi reprodus in
r:nptiviLatc. Ve'vcritelc plczinL[ insi un caz gi mai curios : cll o singurl excep-
tic, nici o specie nti s-a lerproclus in Grirclina zoologicd, degi nu mai pu{in de i4
inclivizi ctrc Sciurus palmururT? au fost linu{i impreun[ timp cle mai muldi ani.
Apoi, S. cinerea a fost t'IzuL irriperecirindu-se, dar nrr a ndscut pui gi nu se gtie
cra accastti spct'ie sr"t sc fi replodus vrcoclatir, nici chiar atunci cind a fost com-
plet imblinzitl in Amclica, !nra ei natal5 22). In menajeria lordului Derby tr5-
ii.t u in nu mr"ir ma re mu l Lc f clu ri de rreverile ; cll Thomson, directorul, mi-a co-
municat cii tijci uilA nlt s-a rerprodus vreoclatl acolo $i, dupd cite gbia, nici irr
altl parte. Nrr {tnt arrzit nicioclaLir ca verrel'ita englezeascii s[ se fi reproclus
in captivit*tc. lnsli sltccia care s-a rcproclus il.- -nli multe ori tn Grirclina zoo-
log-ici esLe aceoA la care ne-alr) fi agteptat cel nlai pulin, gi anume veverilir
zlrttr[toare (Sciilropterus uolucella): ea s-a rcprodris de citeva ori gi llngi Bir'-
tningham, insii fctncla nu a nr"iscrrL niciodatir rnai mrilt de doi pui la o f[Lar.g
pe cind irt America, {*ra ri cle origine, ea n.{gtea intre trci gi $ase pui2a).
ln t'rpcrtul pc o pet'iorrlii rle noul eni al Grriclinii zootrogice se afirmri cri
maimtilclc se impcrccheazii extrcm cle ugor, clar cu toate c.i se lin foarte mulli
irrclivizi laolalLir, in aceastir pelioadi nll au fosL dcciL gapLe rragLeri. Ntr am avzit
dccit cle o singriri maimrr[ii american[, un uistiti, care s[ se fi reprodus in Eu-
ropaze). I)uph Fiourctls, un NIucacLts ni"rscut la Palis, precum si mai multe spe-
cii din acest gcn, au nllscut la Lonilra prii ; in special Macacus rhesus aratir
pletutindeni o cleosebitir capacitate clc a se leprocluce in captivitaLe. Hibrizi
tlin rc:esl g-.en All fost nli:;ctt!i atit la Paris, cit gi la Londra. Babuinul arab *)
slu CrlnorcphcLhts hamarlrlJas'u) Ei lrn Cercopf.thecus s-all reproclus in Grldina
tt) lf",r-qgtl,,t'-,1r'lfcrr ctc., p. 276. I)esprc asccnrlcnta cobailor, vczi de ascnlenea Isicl. tjcoffroy St.-Flilaire,
,I/ls/. l:af. Gy'rt. '\m t.r'intis tl-lui II. Dcriny din l,ccds piduchii pe carc i-anr strins de pe ,fperea sllbaticl din
I,a Plata gi el nt-a intortnat cii apartin ttnui gcn distinct. clc acela care se gise;Le pc cobli. Aceasta e o dovacli
irnportantit ci :lperca trit sstc asccudetrttrl cobaiului gi rncriti a fi aritatir, pcnLru ci ulii autori presllpun in mo4
eron:rt cI cobaiul, rie cincl a fost clorncsLicit, a clevenit steril cinri este incruciqat, c1 Aperea.
21) Cu toatc cii cxistettta lui Leporidcs, clttpit cuur a fost dcscris cle cirtrc clr. Broca
(Journcil cle phgsiultqie,
vol. II, p. 370), a fost negaLir in nt<ltl categor;c, totrtgi dr. Iiige:rux (Anlrcrls ctntl lluqttzine of Nu16,aI IIistorg,
vol. XX, 1.8G7, p. 75) afilmir cri icpttt'clc de cimp ;i ccl de vizuinir an ntiscut hiblizi.
22) Aurlubon si Ilachman, (Juildrupcds of Ar;rlft Americo, 18'16, p. 268.
23) Loticlon, nItt1\. of Nat, IIist., vol. I\, 183ii, p. 571 ; Auclubon
;i []ac]rman, euadrupc1s of ir/crth
Artlerictt, p. 221 .
2a) frlourcns, Dc I'Ittstiuct ctc., 1815, p. 88.
*) llaimu{ii cu bot,rrl lurrg ca rlc ciine (N. lrnd.).
:s.; \'ezi AttrLuctl llaports Zoolctq. Soc., 1355, 185ti, 1803, 1864; ziarul 'I'imes, clin
10 arrgnst 1g4Z; li.loure's,
l)t I'Ittslittcl, p. 85,
 DESPRE AVANTAJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHIA{BATE 503

zoologicii, ial ultinra spccie ln menajcria ducelui de Norclthumberland. I'Iai

multi memht'i ai familici lemrrrienilor au n[scut hibrizi in Grfldina zoologic5.
iVlult mai intercsanL cste laptul cI maimulele nu se reproduc dectt foarl:e rar
atunci cirrcl sint in captivitatc, chiar in lara lor de bagtin5. Astfel , Cebus aza-
rae cste cleseoi'i gi total irnblinzrL in Paraguay, insd Rengger 26) spune c[ el se
reprodtrcc atit de rAr', incit nu a v[zut nicioda ti mai mult de dou[ f emele
cale sit fi nlscut pui. O observalie similard a fost f[cr-rtd in legdturd cu maimu-
{ele, calc sinL llecvenL imhlinzitc de indigenii din Brazilia 2?). In regiunea Ama-
zoanelor, accste animalc irnblinzile sint crescute atit cle frecvent, incit dl Bates
plirnlilnchi-sc pe strrizile orr,gului Para, a numlrat 13 specii; el afirmd insd
cd nu sc curto.tgte ca ele sit se fi reprodus r.reodati in captivitatert).

PAsAnr. in anrimite plivin{e, unele p.ls5ri prezint[ dovezi mai concludente

decit patrr-petielc, prin faptul clr se reproduc mai repede gi c5, sint crescute in
nrimII' ntai tnarczs). Am vizut cr"l rinimalele carnivore sint mai fcrtile in captivi-
late clcciL niaioi'ititlca cclorlalte ruatnifet'c. Invers este caztrl pdsirrilor carnivore.
Astfcl, sc ziceao)ciitt E,uropa au fost utilizaLe pind la 18 specii Idepflslri] pentru
vintitoarea cu goimi gi rnai multe aitele in Persia gi Indiasl); acestea au fost
linute in !ara lor cle origine irr condiliile cerle mai bune .si au fost utilizate timp
de gase, opt sau nou[:init,); lotupi nu existir nici o evidentir ca ele s[ fi niscut
vreodat[ pui. Cunoscind c'ir oclinioar[ aceste pdsiri erau prinse de tinere gi
cti mare cltelluialir - fiincl importate din Islanda, Norvegia gi Suedia -, nu
poate inc5pcit nici o inCoirl[ ci t:le. s-ar fi inmultit dac.{ ar fi fost posibil. Nu
sc cunoagle ca vreo pusirre dc pnlda sI se fi irnperecheat in Jardin des PlantestB).
Nici un soim. \'ulttrr srrr bufni![ nu a prodr-rs vreodatd oud fecundate in Gr[-
dina zoologicS. s*Lr in vecltce grldinl clin Surrey, cu exceplia untri condor gi
a unlri uliu (Mtluus ni,r1r:r), in Gririiina zoologicri. Totugi, ln Griidina zoologicfl mai
nrtrlte specii Aqtttla fuscn, HcLliaetus leucocephalus, Falco ttnnunculus, tr. sub-
buteo gi Buteo uulgaris
- au fost virzute imperechintltr-se. Dl Nlorris 3a) rren-
lioneazd ca un fa.pL unic clYr un vinderel (Falco ttnnunculus') s-a reprodus intr-o
volier[. IJnica specie cle bufnili clespre care se gtie c[ s-ar fi imperecheat in
Grdclina zoologici, esLe huhurezul (Bubo murtrnus); $i aceastir specie prezintr'r
o tenciin{ir specirlir cle a se repl'oclrice in captivitate ; deoarece la Arundel Castle,
o pereche !inutri intr-o stare rnai apropiati cle cea natural.l ,,decit a fost
26) Sriugeticlr elc., p. 34, ;i 19.
271 Art. IJlazil. Pannq C4r'Io1t, p. 303.
za1 The Nalurrilisl on !|rc ,lrl?rt:or?.s, r'ol. I, p. 99.
zs,; De la apalitia plirnei cditii a acestci luclriri, dl Sclnter a publicat (it Proc. Zoological Soc., 1869)
o Iist:i a speciilor clc pitslri cltc s-&Lr lcproclus in Glirtlina zoologicii, din 1818 pini in 18G7 inclusiv. S-au tinut acolo
51 de specii dc Coluutbcte,8() ric speci i clc -{nsr:r'c.s;i, in ambele acesLe familii, o specic Ia 2,6 s-a replodns ccl putirr
o dal'i lrr 2(t rte ani. Din 8li dc spccii tle Gtrllitttte s-a leprodus una la2,i, din ir7 Grutllrte s-a reprodus una la {),
din110 ?relrctnorcss-areprocllrsunrrla 22,din178 Passeres s-alcprodus unala2514, din{}-1 .lct:ipilrcs s-alept'odus
urra la -17; din Zir de Picariue ;i tlin 35 dc Ilerodiones nici o specie nu s-a reprodus.
301 Eucgclctit. of Rttral Sprtrts, p. 691.
31) Dupil sil A. Ijulr.rcs
lCultoul etc., p. 51), in Sinde, opt specii sint utilizate Ia vindtoarea cu ;oinri.
3r; Loudor-r, )irr.t1tt:inc of l'riftrrcrl IIistorq, vol. \'I, 1833, p. 110.
33,; F. (iuvier, ,lruralcs tltt JIusdum, vol. iX, p. 128.
34) ll.lrc Zoolugisl, vol. \'lI_-\'Ill, 1819-50, p. 2 048.
 54, { DESPRE AVANTAJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHIMBATE

r-reodat5 soarta unui animal lipsit de libertatea sa"s5) $i-a crescut chiar pro-
prii s[i ptri. Dl Gurney a dat un alt exemplu de aceeagi specie cle bufni{[ care
s-a reprodus in captivitate, gi mai inregistreazd, cazul unei alte bufnile, Strir
passeri"na, care de asemenea se reproduce in captivitate sG).
Dintre plsdrile granivore mici, numeroase specii au fost linute imblin-
zite in !5rile lor de origine, trlind timp indelungat; totugi cea mai inalt[ aul.o-
ritate in privinla pds[rilor de coliviest) observ[ c[ inmtrllirea lor este,,neo-
bignuit de grea". Canantl ne arat[ c[ nu exist5 nici o greutate inerenti ca aces-
te pdsdri s[ se reproduc[ Lr$or in captivitate, gi Audubon spuness) c5, Fringi,Ila
(Spi"za) ctri"s din America de Nord se reproduce tot atit de perfect ca gi canarrl.
Dificultatea [reproducerii] la multe fringilide care au fost linute in captivitate
este cu atit mai remarcabild, cu cit se pot men{iona mai bine de o duzind de
specii care all dat hibrizi cll canari; dar aproape nici una dintre acestea, cu
exceplia scatiultri (Fringilla spinus), tru s-a reprodus cu propria sa specie. Chiar
botgrosnl (Loria pgrrhula), degi aparline unui gen distinct, S-& reprodus tot
atit de frecvent ctt canarul , ca gi cu propria sa speciese). In ceea Ce prir.egle
ciocirlia (Alauda aruensis), am aflab de p[sdri care au trdit timp de gapte ani
intr-o volier5, dar care nu au produs niciodatd pui : gi un mare amator de pirslri
din Londra m-a asigurat c[ nu a cunoscllt niciodati vreLrn caz ca aceste rrdsiri
sd se fi reprodus; un caz a fost totugi inregistrata0). In raportul Societ5{ii z(}o-
logice pentru o perioadl de noul ani, sint enumerate24 de specii cle insessori*)
care nu s-au reproclus gi dintre acestea se glic cd nnmai patm s-ar fi impelecheat.
Papagalii sinL piisdri cu via{a exceplional de lung5, Humboldt menlio-
nind cazul curios al unui papagal din America de Sud care vorbea limba unrri
trib indian displrut, astfel c5, aceastS. pasdre pdstra unicnl vesLigiu al unei
limbi pierdute. Chiar gi in aceastl !ar5, existd motive de a crede et) cd au fost
papagali care ari trflit pind la vlrsta de aproape 100 de ani, dar cu toate c.Yr au
fost {inuli in Europa in numdr mare, totugi ei se reproduc atit de rar, incit
s-a considerat, cd evenimentul merit5 s[ fie consemnat in cele mai serioaser
publicatiiaz;. Totugi, cind dl Buxton a reprodns un mare numflr de papagali
in Norfolk, trei perechi au facut gi crescut zece pui in cursul a doui sezoane ;
gi acest succes poate fi atribuit vielii lor libere aB). DupS Bechstein ac),
P sittacus erithacus din Africa se reprodnce in Germania mai des tleciL orica-
re altd specie, iar P. macoa face citeodatd ou5. fecunde, dar rareori reugegte
35) Knox, Ornithological Rambles in Susser, p. 91.
38) TIrc Zoologist, vol. VII-\.'III, 1849-50, p. 2 566; vol. IX-X, 1851*1852, p. J207.
37) Bechstein, Nalurgeschichte der Stubenuilgel, L840, p. 20.
38) Ornitholcgical Biographg, vol. V, p. 517.
3e1 Un caz este consemnat ln The Zoologist, vol. I-II,1843-1845, p.453. In legitur[ cu reproclucerea de
fringilide, vol. III- l\r, 1845 -6, p. 7 075. Bechstein, Stubenudgel, p. 139, vorbeqte despre botgrogi care lsi
fac cuiburi, dar se reproduc rareori.
a0) Yarrell, Historg of Britislt Birds, 1839, vol. I, p. 472.
*) -Insessorcs, pisiri cu picioarele adaptate la mers qi cocotat, numite gi Passeres (N. frad.)
al) Loudon, lllagazine ol Nat. Historg, vol. XIX, 1836, p. 347.
a2) Illdmoires du Musdum d'Hist Nal., vol. X, p. 314 aici sint raportate cinci cazuri de papagali care
; s-au
reprodus in lrranla. Vezi de asemenea Report. Ilrit. Assoc. Zoolog., t843.
as) Annals and )l'Ictg. of NcLt. Ilist., noiembrie, 1868, p. 311..
u) Stubenui)gel, p. 105, 83.
 DESPRE AVANTAJEI,E PROVENITE DIN CONDITII SCHIMBATE 505

sI le cloceasc[; aceast5 pas5re are totupi instinctul incubaliei uneori atit de

puternic dezvoltat, incit ea clocepte oud de gdini sau de porumbei. ln Grddina
zoologic5. Si in.vechea grldind din Surrey, un mic numdr de specii s-au impere-
cheat, dar nici una nu s-a reprodtts, cu exceptia a trei specii de papaqali mici
cu co_ada lungd. Mult mai remarcabil este faptul pe care il delin de lalif n.-Schom-
burgk, cH in Guiana papagali de doud feluri sint deseori luali de indieni din
cniburi 5i cresculi in numir mare; ei sint atit de bllnzi, incif zboard, liber pe
lingir case gi vin cind sint_ chemali spre a fi hrdnili, intocmai ca gi porumneii.
Totngi, sir R. Schomburgk nu a auzit de nici un singur caz in care aceptia
s[ se fi reprodusnu). _ Ii Jamaica, un naturalist localnic, dl R. Hilinu;,
spune- c5,,nici un fel de pisdri nu se suplrn mai u$or clependenlei fa![ de om
ca Lribul papagalilor, dar pin5 acllm nll se cunoagte nici Lrn caz caIr, pnpugal sd
se fi reprodtrs in aceast[ viald domestic5.". Dl Hill mai indicd un nurniir- de alte
pds[ri localnice imblinzite in Indiile de Vest ,5i care nu se reproduc niciodatri
in aceastd stare.
Marea familie a porumbeilor prezintfl un contrast izbitor fa!5 de papa-
gali: in raportul Grhdinii zoologice pe o perioadd de nouh ani, sint inregistrut.
13 specii care s-au reprodus gi, ceea ce este mai demn de notat, numai dold au
fost rrilzute imperechindu-se fdrd vrelln rezultat. De atunci, fiecare raport
anrial dd, cazrrri. diferi{i porumbei ce se reproduc. Cei doi admirabili po.r--
^de
bei irrcoronali (Goura coronata pi G. ui.ctorLae) au produs hibrizi. Totugi, ctup[
cttm mI informeazfl dl Crawfurd, peste o duzind de pisiri din prima specie
atr fost lintrte intr-un parc din Penang, intr-o climd perfect co.eipt, nzdtiare,
insi ntr s-atl reprodus nici o singur[ dat5. Calumba mtgiatorla, tn {ara ei natalS,
America de Nord, face invariahil douI ou[, insi in menajeria lordulgi Derby
nu a f[cut niciodat5 mai mult de unul. Acelagi fapt a fost observat gi la
C. leucocephalaor).
_ Mrrlte genuri de galinacee prezinLf, de asemenea o capacitaLe rcmarcabild
de a se reprodrtce in captivitate. Acesta este ln special cazul fazanilor;
totugi, specia noastr[ englezeasc[ rareori face mai mu]t de zece oud in captivi-
tate, pe cind numlrul obignuit la f.azanii sdlbatici este de 12 la 20^t). Atit la
galinacee, cit gi la toate celelalte ordine, exist5 exceplii insemnate gi inexpli-
cabile in ceea ce privegte fecunditatea in captivitate a anumitor specii $i ge-
nnri. Astfel, cu toate cd s-au f[cut multe incercdri cu potirnichea comunS, ea
s-a reprodus numai rareori, chiar cind era crescut[ in mari voliere, iar femela
ntr iSi clocegte niciodatd propriile sale oudae). IPflsdrile din] tribll american
cle Guani sau Cracidae sint imblinzite cu o ugurin[5. rema.Cabild, fiincl ins[

45) Dr. Hancock observS. (Charlesworth Mag. of Nat. fftsl., vol. II, 1838, p. 4g2), ,,este cuLios c[ dintre
numeroasele prisiri utile de baqtini in Guiana, nu se gdse;te nici una care si fie prisitir cle in4ieni, degi giinile
slnt crcscute fn abundentd in toat[ !ara.
aa1 A
llteek ctt Port Rogat, !8bb, p. 7.
a7) Audubon, Americnn Ornithology, vol. V, p. 552 gi 552.
a8) Xlowbray, On Poultrg, editia a \rII-a, p. 133.
ae) 1'emminck, ,t/isl. .l/al. Gdn. des Pigeons etc.,
1813, vol.III, p. 288 qi 382. ,lnnals und nIag. of lt,crt.
Ilist., vol. Xll, 1843, p. 453. Alte specii de potirnichi s-au reprodus ln mod ocazional, ca dc exemplu cea cu
picioare rogii (P. rubrct) cind a fost tinut[ intr-o curte nrare ln Franla (vezi Journal de Phgsique, vol. XXV,
p. 29$ gi in 1856, ln Grddina zoologicd.
 DESPRI] AVANTA.]ELE, PRO\/ENITE DIN CONDITII SCHII'IBATE

reproducdtoare foarte slabc in aceast[ !arduo): in Olanda ins5, fiind ingrijite cu

Jtirqare de seamii, mai multe specii alr fost fdcute odinioar[ sd se reproducir
l'elativ u$ol'sr). Asemenea pflsirli, din acest trib, sint deseori linute de inclieni
perfect imblinzite in {ara lor de bagtinfl, insd ele nu se reproduc niciodatiror).
Juclccincl dupir modul lor de via!5, s-ar putea agtepta ca cocogii siilbaLici sd
nu se leproclrrcfl in captivitate, mai ales c[ se spune cd aceste p[s5ri tinjesc
curind ;i mor53); s-au inregistrat toLugi multe cazuri in care ei s-au reprodus;
astfel, cocopul cle munte (Tetrao urogallus) s-a reprodus in Gridina zoologi-
cd, in Norvcgia, se reproduce in cnptivitate f5r[ mare grel]tate, iar in Rusia s-au
crescnt cinci eeneralii succesivr'. Tetrao tetri.r s-a reprodus de asemenea in Nor'-
r.egia, T. scolicus in Irlancla, T. umbellus la lordul Derby gi T. cuptdo in Ame-
rica de Nord.
Aproape cd nu se poaLe imagina o mai mare schimbare in obiceiuri clecit
aceea pe care trebuie s-o sufcre membrii familiei strutului atunci cind sint
finuli in mici larcuri, intr-o clim[ temperatS, dup5 ce hoinlriser[ liberi irr
degerturi gi pe cimpii tropicale sau prin pddtrri dese. Tolugi, aploape toate
speciile all scos frecvent pui in diferitele menajerii erlropene, chiar gi Casua-
rtnus bennetti"i din Noua Irlancl[. Cu toate c[ in sudul Fran{ei strutul african
este perfect sirnlLos gi trlicrgte timp indelungat, totugi el nu face niciodatir
mai mult de 12 pinir la 15 otr5, pe cind in {ara lui de origine face intre 25 gi 30
de ortzi un). Ca qi la veverila zburdtoare, la fb,z\,ni![ gi la doud specii de ponrmbei
americani, avem aici incd Lln caz de fecunditate sllbitd in captivitate, clar
nu pierdutl.
DupI cum m[ informeazd Rev. E. S. Dixon, cele mai multe pdsdri dc
balt[ pot, fi imblinzite cu o remarcabi][ rrgurin![; mai multe dintre ele trliesc
ins[ pu{in tirnp in captir.itate, astfel cil sterilitatea lor in aceast[ stare nu este
surprinzdLoare. Cocorii se reproduc mai ugor dcclt alte genun: Grus monttgresi"a
s-a reproclus de citeva ori - atib la Paris, cit gi in Grfldina zoologicfl - ca qi
G. ctnerea in acest din urm[ loc $i G. anttgonela Calcutta. DinLle alli mernbri
ai acestrti marc orclin, Tetrapterir paradi.sea s-a reprodtrs la Knon'slcy, un Por-
phgri"o in Sicilia Si GaIItnuIa chloropus in Griidina zoologic5. Pe de alLI parte, mai
multe. p[sili aparlinind acestrri ordin nu se reproduc in Jamaica, locul lor
de baptinfl, iar Psophta, cu toate cd e [inutd de. indienii din Guiana pe linga
casele lor, ,,se gtie c[ rareori s-a imperecheat sau chiar niciodal5" tu).
Nlemblii marii familii a ra{elor se reproduc tot atit de u$or tn captivitate
czr gi Columbae Si Galli.nae, ceea ce nu s-ar fi putut b5.nui, avindu-se tn vedere
obicciurile lor acvatice pi r:il[toare, precum si natura hranei lor. Chiar acum
50) I'.ev. E. S. Diron, I'he Douecote, 7851, p. 243-252.
51) Temminck, flr-sl. Iiut, Gdn. des Pigeons, etc., vol. II, p. 456 qi 458; vol. III, p. 2,73 gi 47.
sr; IJates, T'he lJqltrrnli.sl on lhe Amazons, vol. I, p. 193; vol. II, p. 112.
sa;'l'emrninck, -Ilist. I{rtt. Gin. des Pigeons etc., vol. II, p. 125. Pentru Tetrao urogctllus, r'ezi L. Loyr-l,
Iriclcl Sporfs of Norlh of Eurrtpe, vol. I. p. 287 ;i 314, ;i lu11. de lct Soc. rI'Acclinutl., r'ol. \rlI, 1fl0[), p. 6ft0. Pentru
T. sutticus, Thornson, Nal. IIist. of Irrlane(, vol. II, 1"850, p. 49. Pentrtt T. cuptdo, IJoslon ,Iournol of A-al.
.I/isi, vol. III, p. 199.
5a) l\Iarcel de Scrres, Annales des Sciences Nalrrrclles, seria a 2-a, Zoolog., vol. XIII, p. 175.
ut) Dr. I{ancocli, \n Charlcsutotth lllctg. of Nat. Hist., vol. II, 1838, p. 4t)1 ; R. Hill, A neek ctt Part llogal,
p. 8; I'. L. Sclater, Guitle tct lhe ZoolctQical Gardens, 1859, p. 11, 12; Dr. Gral', 'L'he linowslrry lltrtngtrie, 184(),
pl. Xl\'; I-. Blyth, Report Asiatic Societll of Bengal, mai 1855.
 DF-cPRE AVANTA.ItrLU PROVENIII:, IJrN C()NDITII SCIIIIJII:\TIl it()7

citva timp, peste cloud duzini de specii s-au reprodus in Gliidina zoologic5,
iar dl Selys-Longchamps a mentionat producerea cle hibrizi cliir 44 de cliferili
membri din aceastit familic, la care profesonrl Nerrvbon a mai adftugat incd
citeva cazuri 56). Dl Dixon afirm[ c[ nu existi in ]umea intreagi o giscir care
sir nu se poatd domesbici in sensul stricl, al cnvintului, adic;ri sii fie capabil5
cle a se reproduce in captivitates?). Aceastl afirma{ier estc insl probabil prea
riscatd. Capacil.atea de reproducere variaz[ uneori la inclivizii aceleiagi spccii.
AsLf el, Au dubon 58) a {inut timp de mai hine cle opt ani nigte eigte silbatice
(Anser canadensi.s), fdr[ ca sI se imperecireze, pe cinrl alli inclivizi ai acelciagi
specii au scos pui in cel de-al doilea an. Cunosc numai un singrrr cri z it.t intreaga
familie, in care ospecic refuz[ in mod absolut s[ sc rcproclnc:"r in captivitAte,
gi anttme DendrocAgna ui"duata, degi, dupfl sir R. Sc]rombur'ck 5e), eA este u$or
imblinzitir gi cleseori crescutri de cltre inclienii din Guiana. hr fine, in ceea ce
privc;te pescirru;ii, cu toate ci acestia au fost tinrr!i ln numir mare in Gridina
zoologic[ qi in I'echea grlclin[ din Snrcy, nll se curroagtc nici un cAz c]e impere-
chere sart reproclucere inainte de anul 1848, ins[ de atunci incoace, pescirnrgul
argintitt (Larus argentatus) s-a reprodus cle multe ori in Grldina zoologic[ gi
la Knowsley.
E,xistil motive de a crede ci insectele slnt afectate clc captivitate, ca 5i
arrimalelc supet'ioare. Intr-adevirr, este bine cunoscut r:ir Sphtnotilele se re-
produc t'al'eori cind sint astfel tratate. LIn entomolog din Paris 60) a tinrit 25 de
eremplare la Saturnta pgri, dar nrt a rc--lrgit sri ob{inir nici rrn sinqur ou fccrrndat.
IJrr num[r de femele de Orthosta munda si nl[an'testra srro.so plocluser in capti-
vitate erau neatrlgfltoare pentnr masculi ut). Dl NervpolL a crescu l, aproape
100 de indivizi din dou[ specii cle I'anessa, clar rrici unul nlr s-a impelec]reat;
aceasta se poate datora totu$i obiceiuhri lor de a se impelechea tn zJrolut). in
Inclia, dl Atkinson nu a reupit niciodatd sir facti ca flutrirelc de mltase Tarroo
si se rcprodr.rei in captir.itate$). Se pare cir un numtir cle fluturi, in special
dirr Sphtngi"dae, dac[ ies toamna din cocon .si nlr la timpul lor propriu, sint
complet stcrpi, insir acest caz este incH oarccum obscur ut).
Indepenclent cle faptul ci multe anima.le nu se lrnpr:'r't.r'hr-'az[ in captir.i-
tate sart cI se imperecheazd, dar nu nasc pui, exi.stir dor.ezi cle o alti natur"[, in
scnsul cd funcliunile lor sexuale stnt tulhirraLc. Intr-adevirr, Ia pisirlile mascule
din captivitate, s-au inregistrat multe cazuri cle pierclere a penajului lor carac-
teristic. Astfel, ctneparul comun (Ltnota cannabina), atunci cincl e inchis in
colir.ie, nu capit[ pe piept frumoasa culoare plri'puric, iar o plesure (Emberiza
passeri.na) iqi pierde cttloarea neagr[ de pe cap. O Pgrrhula gi un Oriolus rnasculi
au fosL vlzuli adoptind penajul modest al pirsiirii femt.le, iar Falco ctlhi.dus
66) Prof. Nervton 7n Proceedings ol the Zoological Society, 1800, p. 336.
57) The Douecote and Auiaru, p. 428.
58) Ornithological Bioqraphg, vol. III, p. 9.
6s) Geographical Jattrnnl, vol. XITI, 7844, p. 32.
60) Loudon, Xlagazine of Natural IIistorg, vol. V, 1832, p. 153.
6r) Zoologisl, vol. V-VI, 7847
-8, p. 1 660.
627 Transact[ons Entomological Sociatq. vol. IV. 1845. p. 60.
63) Transacttons Linnaeus Sociclg, vol. VII, p. 40.
0e; \rezi o lucrare interesanti a d-lui Nel'man. in Zoologisf, 1857, p. 5 764; ln
9i cir. \Yirllacrr, Procecclings of
lhe EtttomologiccLl Societg, 4 iunie, 1860, p. L19.
 DESFRE AVANf'AJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHIMBATE

a revenit Ia penajul unei vlrste mai mici tu). Dl Thomson, directorul mena-
jeriei din Knowsley, m-a informat cd a vdzrtt deseori fapte analoge. Coarnele
ttnui cerb mascul (Ceruus canadensi.s) s-au dezvoltat defectuos in cursll c[l[-
toriei prin America, ins5 la Paris a produs apoi coarne perfecte.
Cind z5mislirea are loc in captivitate, puii se nasc deseori morli, mor
curind sau slnt deformali. Aceasta se inttmpl[ frecvent ln Grddina zoologicd,
precum gi
- dupd Rengger la animalele in captivitate din Paraguay.
Deseori laptele mamei lipsegte.-De asemenea, putem atribui tulburdrii fgncii-
unilor sexttale gi apari[ia frecventd a acelui instinct monstlros, care face pe
lnamfl s[-gi der.oreze propriii sdi descendenli ; un caz misterios de perversiune,
dup[ cum apare la prima vedere.
S-att prezentat mai sus suficiente dovezi pentru a demonstra cd, atunci
cind 91nt penl.rtt prima dat[ in captivitate, animalele sint deosebit cle susceptibile
a suferi in ce privegte sistemele lor reproductive. La inceput sintem in mocl
natural dijRuSi sI atribuim acest rezultat deficienlei s[nitdtii sau cel pulin
a vigorii. Din acest punct de vedere nu poate fi admis in nici un caz, dac[ ne
gindim cit de sflnitoase, viguroase gi longevive sint multe animale in stare
captiv5, c& papagalii, goimii utilizali la goimdrit, gheparzii f olosi{i la vin[-
toare gi elefanlii. Organele reproductive insegi nu sint bolnave, iar bolile de care
mor de obicei animalele in menajerii nu sint acelea care af.ecteazd. in vreu n
fel oarecare fertilitatea lor. Nici un animal domestic nu este mai explts bolilor
decib oaia, gi totugi ea este remarcabil de prolific6. Incapacitatea t,nbr animale
de a se reproduce in captivitate a fost uneori atribuitd exclusiv unei defici-
enle a instinctelor lor sexuale, gi aceasta ar putea s[ intre uneori in joc. Nu
existfi tnsd nici tln moLiv evident ca acest instinct sd fie susceptibil in mocl
special de a fi afectat la animale complet imblinzite, bineinlelei cu exceplia
cazurilor cind este afectat in mod indirect, prin faptul cd sistemul reprodu-ctiv
este el lnsugi deranjat. f)e altfel, s-au men[ionat numeroase cazuri d; diferite
animale care se imperecheazl" u$or in captivitate, dar nu zdmislesc niciodatd,
sall dacd z[mislesc gi produc pui, acegtia sint mai pulini Ia numflr declt ar fi
normal la specia respectiv5. Desigur cd inlregnul vegetal instinctul nu poate juca
nici un rol, gi vom vedea indatd cfl:atunci'cind plantele sint scoase dir conailiite
Ior naturale, ele sint afectate in aproape acelagi fel ca gi animalele. Schimbarea
climei nu poate fi cauza scdderii fertilitfllii, pentru c[ in timp ce multe animale
importate ln Europa din clime extrem de diferite se reproduc ugor, multe
altele sint complet sterile, atunci cind trdiesc in captivitate ln lara lor de bagtin5.
Schimbarea hranei nu poate fi cauza principal5, deoarece stru{ii, ra[ele gi multe
alte animale care trebuie sd fi suportat o mare modificare ln aceast[ privin![
se reproduc ugor ; p[slrile carnivore sint extrem de sterile in captivitate, pe
clnd cele mai multe mamifere carnivore, cu exceptia plantigradelor, itnt moder-at
fertile. Nici cantitatea de hran[ nu poate fi caLrza. Astfel animalelor valoroase ]i
se dau cantit5li suficiente gi nu existd nici un motiv pentru a presupune c5 li s-ar
da mult mai multi hranfl dectt se d[ animalelor noastre, de soi, cire isi mentin
65) Yarrell, Briti.slt Blrds, vol. I, p. 506; Bechstein, Stubeudugel, p. 18b ; philosoph. Transactiotts, \772,
p.2iL ; Rronn (Geschichte der Natur., vol. II, p.96) aadunatun numir de cazuri. Pentru cazul cerbului vezi Pcnng
Cgelop, vol. VIII, p. 3ir0.
 DE,SPRE AVANTATELE PROVENITE DIN CONDITII SCHI]UtsATE 509

intreaga lor fertilitate. In fine, in cazul elefantului, al ghepardului, al clife-

rililor goimi gi al multor animale care sint lSsate sd ducd o viatl aproape liberl
in lara lor de origine, putem deduce cd lipsa de migcare nu este singura cauz\.
S-ar pdrea cI orice schirnbare in obiceiurile vie{ii, oricare ar fi acesbe
obiceiuri, dacd sint destul de importante, tinde sd influenleze intr-un mod
inexplicabil capacitatea de reproducere. Rezultatul depinde mai mult de consti-
tu[ia speciei decif de natura modificdrii, anumite grupuri complete fiind afectate
mai mult decit altele; exceptii vor apare ins[ intotdeauna, unele specii din gru-
purile cele mai fertile refuzind sd se reproduc5, iar unele din grupurile cele mai
sterile reproducindu-se cu ugurint5. Am fost asigurat cd acele animale care de
obicei se reproduc ugor in captivitate, rareori se reproduc in Gridina zoologicd
inainte de un an sau doi de la introducerea lor. ALunci cind un animal in gene-
ral steril in captivitate ajunge totugi s[ se reproduc5, se pare c[ puii nu mogte-
nesc aceast[ capacitate. lntr-adevdr, dacd aga ar fi fosb cazuI, diferite patrupede
gi pdsdri care sint valoroase pentru expozitii ar fi devenit comune. Dr. Broca
afirmd chiar 66) cd multe animale din Jardin des Plantes, devin sterile dupfl
ce au produs pui timp de trei sau patru generalii succesive ; aceasta s-ar putea
ins[ datora incrucigdrii in cazul rudeniei prea apropiate. E,ste un fapt remar-
cabil c[ multe mamifere gi pdslri au produs in captivitate hibrizi tot atit de ugor
sau chiar mai u gor, decit gi-au reprodus propriul lor soi. Au fost date multe
exemple de acest fel 6?), gi ne reamintim astfel de acele plante care in stare de
cultur[ ref.uzd, s[ fie fecundate de propriul lor polen, dar pot fi ugor fecundate
de polenul unei specii distincte. ln fine, trebuie sI conchidem, oricit de limitatd
este concluzia, c[ condiliile modificate de viatd au o deosebit[ capacitate de
a influen{a in mod d[unitor sistemul reproductiv. Intregul caz este foarte ciudat,
pentru c[ degi aceste organe nu sint bolnave, ele devin astfel incapabile de a-gi
executa propriile lor functiuni sau le executS. in mod imperfect.

STE R,I I-,,I TATEA ANIMAIIE I-/OR, D OME STI CI TE

Ix unua coNDrTrrr.,oR scrrrMBATE

ceea ce privegte animalele domesticite, cunoscind c[ domesticirea lor

ln
depinde in mare mflsur[ de faptul c[ se reproduc ugor in captivitate, n-ar trebui
sd ne agteptdm ca sistemul lor reproductiv s[ fie influenlat de vreo modificare
pulin important[. Acele ordine de patrupede gi p[sdri care se reproduc.gl
mai u$or in menajeriile noastre ne-au dat cel mai mare num[r de animale
domesticite. In *ui toate p[r[ile lumii, sdlbaticilor le place sd imblinzeascd
animale 6s) gi dac5 oricare dintre acestea ar fi fdcut pui in mod regulat, fiind
in acelagi timp gi folositoare, ele ar fi fost de indatb domesticite. Dac[ atunci
667 Journal de Plrysiologie, vol. II, p. 347.
67) Pentru dovezi suplimentare, asupra acestui subiect, vezi F. Cuvier, 7n Annales du n'IusCum, vol. XII, p. 119.
oa; Se pot cita numeroase cazuri. Astfel Livingstone (Trauels, p. 2L7) afirmi ci regelui tribului Barotse din
interiorul [continenLului] care nu a avut nicioclatd vreo legiturd cu albii, ii plicea extrem de mult si imbllnzeasci
animale, toate antilopele tinere aducindu-i-se lui. Dl Galton md informeazd. cd. membrilor tribului Damaras le place
de asemenea si lini animale favorite. Indienii din America de Sud aveau acelaqi obicei. Cdpitanul Wilkes afirmi
ci polinezienii din insulele Samoa lmblinzeau porumbei, iar dl Mantell mi informeazd' cd. bigtinaqii din Noua
Zeland\ lineau diferite pisiri
 DI].SPRF, AVAN'TA]EI-E PITOVH\ITE I)IN CONDITII SCHIJUBATE

uind sLlpiriii ior tnigi'au irr alte llili s-ar fi constatat de asemenea ci aceste
rrnimriler sinl capabiler de a lezisla la divelse climate, ele ar fi fost considerate
r:li fiincl pi rniti vliloloase; gi se pare c[ animalele care se reproduc ugorin capti-
r-ita[c, pol lczisla in gencl'al la condilii clinraterice diferite. Un numlr redus
clr arrinrale dornesticiLc, ca rerlul pi cirmila, prezint[ o exceplie la aceastl regulS.
llultc diritrc atrimtilelt-' noastrc dornesLicife pot suporLa fdrl o diminuare a
fectintlitir[li condi[iile cele mai nenatulale; a$a de exemplu iepLrrii de cash,
ct.rJraii pi ttr:v[stuicile se reprocluc in cugti foalte strirnte. Pulini ciini europeni
rlc olicc ras[ pot rezisl:r clirnei ciin Inclia firr[ sd degenereze, dar, dup[ cum
spune dr. f.ulconer, attta Limp cit suplavie{uiesc, ei igi menlin fecunditatea, iar'
clupir clr. I)aniell, la lel se tnlimplir gi cu ciinii englezegti cale sint dugi in Sierra
Lcone. Girina oligirtar:1 din junglele toricle ale Incliei devine mai fecnnd[ decit
lr-rsa sa parenlall in orice parLe a lumii, pinir departe spre nord, cdtre Groen]anda
gi Siberia clc rtord, unde aceastS. pastire nu se mai leprocluce. .\tit g[inile, cib
gi porurnbe:ii pe cal'e i-arn primit ln cursul toamnt'i dire.ct din Sierra Leone,
elarr irnedii,t gaLa sI se imperecheze 0s;. Am vrizttt de asemenea ponrmbei repl'o-
cltrcindtr-sc tot utiL de ngol' ca gi rasele comune, ptni intr-un an de la data Ia
care fuseseri iiclLrgi din rergiunea NilulLri srtperior. Bibilica, originarir din degertti-
lile toride gi uscate alc Ai'ricii, face un mai mare numlr de ou:i atunci cind tri-
iegLe in clirna noastrir umedir gi rticoroas[.
T'otugi, in ccindi{ii noi, anirnalele noastre domesticite prezint[ uneori semne
de fecrinditate lecitrsii. Ilotrlin afirm[ cI in vdile toride ale Cordilierilor ecuato-
riali, oile nlr sint pe dcplin fecnncleto) gi, dupit lordul Somerville?1), oile merinos
pe care le-a inrporLnL din Spania, la lnceput nu erau perfect fertile. Se zice72)
c[ iepele cl'escrrLr: in grajd cu lrranir uscatd gi scoase apoi la plgune, la inceput
nli se repl'ochrc. l)up[ cl]n] am vfzut, se zice cir p[uni{a nu face atitea oud in
Anglia ca iu India. A Lrebuit mulL timp canarului ca sd devini pe deplin feculd
gi chiar in prezcnt, pirsirrile de reproducere de primd calitate sint rarett). In
provincia Dclhi, toricl[ gi uscat[, oulle de curc5, degi sint agezate sub o gdin5,
sint exllerm de silscep tibilc sii dea gre$, a$a dupd cum imi comunicl cl-rul F'al-
concl'. Dup.i Roulin, gigtele clusc pe platoul inalt al Bogotei fiiceau rareori oud
Ia inccpub, ierr nai lirziu firceilu num:ri puline ouit; nici dinh'-un sfert din aceste
our"t nu iegeau prri, iar jrrnrltate dirrtre puii oblintr[i mtircau, intr-a doua gene-
ralie; ac:csle gigLe el'iru mai fecunde, iar attrnci cind Roulin scria, el^e erau
pe cale sir de.vin[ tot atiL de fecunclc ca gi gigtele noaslre din Europa. In legd-
tr-rri clr vakra orasuhri Quito, cil Orton spune ?a) : ,,singurele gigte din aceastd
vale siirt pu fineic cal'c au f ost impoltate din Europa, gi acesLea refttzd, s[ se
inrtrulleascl". Se afii.rnl cii in arhipelagul Filipinelor gisca nlr se reproduce
pi nici rniicar nu facc oir[ tt). Un caz rnai curios este acel al g[inii care, dupl
6e1 t'cntlu cazuri analoge la girinir, vczi R6aumrr, L'Art dc
faire d.clore etc., \i49, p.243; qi col. S5'kes in
Plt.tc. Zttclog. Scc., 11J32, etc. in legritru'ir cu guiinile carc nu se reproduc in regiunile de nord, vczi Latham, IJrsl.
t,f I)irtls, r'ol. YIII, 182lj, p. 169.
?o) Xl€ntoircs par tlittcrs s(rrrrrnls, ,lcud. rfcs Scicltcr"s, vol. \'1, 1835, p.347.
71) Youalt, An Sheep, p. 181.
") J. llills, Trcatise tttt crtltlt:, 1776, p. 72.
23,;l:iechstein, SluDcnr,6gel, p. 2ttr2.
'n) 'l'lte Arules und the Antazon,1tt70, p. 107.
?61 t.t'tirvfur:d, Descriptiue Dicl. of tlrc lndian Islunds, 1850, p. 1a5.
 DESPRE AVANTAJELE PROVENITE, DIN CO\I)I:III SCHI\I]]ATE 511

Roulin, atunci cincl a fost introdusd pentru prima datd la Cusco, in Bolivia,
nu s-a reprodtts, riar apoi a devenit pe deplin fecund[, iar rasa englez5 de gdin5
cle lupLii, introdusi de curind, nll a ajuns inca la cleplina ei feclnditate, consi-
derindu-se ca un caz fericit clnd se ob{in doi sau trei pui clintr-un cuibar. In
I-luropa, captivitatea in spaliu restrins are un efect eviclent aslrpra fecundi-
tetii gdinilor. Astfel, in F'ranla s-a constatat cd la giinile cdrora li s-a lisat
mtrlL[ ]ibertate, numai 20% din ou5. au dat greg; atunci cincl au avut rnai pu{inh
libertate au d?t gr9! 40oA, iar in cazttl unei captivitdli in spaliu restrins, 6,0o/o
nu au dat pui'u). Vedem astfel ci condiliile de via![ nenaturale gi modificate
produc un oarecare efect asllpra fecunditdtii celor mai domesticite animale ale
noastre, in acela gi fel ca animalele sdlbatice, degi intr-o mdsur[ mai mic i.
Nu rareori se pot gisi anumili masculi gi anumile femele care nu se repro-
duc impreunr"l, cu toate cI ambii sint cllnosculi ca perfect fecunzi cu alli masculi
srlu cu alte femele. Nu avem motive de a presrrpune c[ aceasta se datoreazd
fap tului cii animalele in cauzra au f ost supuse vreunei modificdri in modul lor
de via![, gi de aceea asemenea cazuli nu pot fi in legltur[ cu subiectul nostru
de fa{ir. Se pare cd motivul rezidS. intr-o incompatibilitate sexual5 inn[scutd
a pcrechii cal'e este impreunati. Mai multe cazuri mi-au f ost comu nicate de
d-nii W.C. Spooncr (binecunoscnt penLru lucrarea sa despre reproclucerea
incrucigatl), tr'yton of Eyton, Wicksted gi de alli crescdtori, in ipecial de
dl Waring clin Chelsfield, in legdturd cu caii, cu vitele, porcii, ogarii, alte
rase cle ciini gi cu porumbeii tt). In aceste cazttri, femelele care s-air dovedit
anteriot' sau ulterior fecunde nu au reu.sit s[ se reproduc[ cu anumili masculi,
cu carc se Llt'mlrea in mod special s[ fie imperecheate. O modificare in consti-
tulia femelei poate si fi survenit nneori inainte de a fi dat[ la Lrn al doilea
mascul; iu alte cazuri ins5, aceast[ explicalie nu poate fi suslinut5, pentnr c5
o femel5 cunoscttt[ ca fertil5 a fost imperecheatd fdra succes de gapte sar.r opt
ori ctl acelagi mascul, cunoscub de asemenea ca fiind perfect fertil. La unele
iepe de trac{iune care uneori nu se reproduc cu armlsari plrr singe, dar care
ulterior s-au reprodus cu armlsari de tracliune, dl Spooner e clispus sd atribuie
nerellgita forlei sexuale mai reduse a calului de curse. Am aflat ins5, prin dl Wa-
ring, de la cel mai mare cresc5bor de cai de curse actual, cd ,,se irrLimpls in mod
frecveht ca o iap[ si fie dat[ de mai multe ori in cursul unuia sau a cloui se-
zoane la un anumit armisar de for!5 recrinoscubd gi totugi s5 se dovecleascd
sterill, ulterior iapa t'eproducindu-se imediat cu un alt armbsar". Aceste fapte
meriL[ a fi inregistrate, pentnr cI ele arat[, ca gi numeroasele fapte anterioare, de
ce diferen{c nt'insemnate de consbitu[ie depinde deseori fecundiLatea unui animal.

STERIIJITATEA I'A PI-'AI{TE TX UNMA CONDITIILOR Dtr YIATA SCHIMBATE

$I DIN AI.,.TE CAUZE
In regnul vegetal elrar f recvent cazuri de sterilitate simil:rre celor din regnul
animal aritate mai sus. Siibiectul devine insd neclar din caltza mai multor
circumstanle care se vor discr-rta indatd gi anume : contabescenla anterelor,
?6) BuII. de la Soc. d'Acclimatation, vol. IX, 1862, p.380 qi 3S4.
7?) l'entru porumbei, vezi dr. Chapuis, Le Pigeon Vogageur Belger 1865, p.66.
 ) I j DESPRE AVANTAJELE PROVENITE DIN CONDITII SCHIMBATE

ciupit cum numegte GArtner o anumitd afec{iune, monstruozit5lile, florile bfltute,

frtictele mult mdrite gi inmullirea prin muguri continuatd timp indelungat sau
intr'-n n mod excesiv.
Este binecunoscut faptul ch multe plante din grddinile gi serele noastre
cu toate ch sint menlinute in cea mai perfectd stare de s[ndtate, nu pro-
clttc seminle decit rareori sall niciodati. Nu m[ refer la plantele crirora nu
le cresc decit, frunze, fiind linute in prea mare Lrmezeald sau chldur[, sall din-
clu-li-se prea multe ingrhg[minte, pentru c[ acestea nu infloresc gi cazul poate
fi complet diferit. De asemenea, nu m[ refer la fructe care nu se coc din lips[
de cdldurd sau care putrezesc din cauza prea marii umiditdli. Multe ptante
t.xotice ins5, cu ovulele gi polerrul aparent perfect s[ndtoase, nu dau slmin!fl.
Dupi cllm gtiu din propria mea observalie, in multe cazuri sterilitatea se dato-
regte numai absenlei insectelor corespunziltoare care sd ducd polenul la stig-
mat. Daci excludem insfl cele ciLeva cazuri indicate chiar acum, existd mutie
plante al c[ror sistem reproductiv a fost serios afectat de condiliile de via![
modificate la care all fosb supuse.
Ar fi lipsit de interes sd intr5m in prea multe detalii. Linne a observat de
mult[ vremeza) cd plantele alpine, care in stare naturald sint pline de semin[e
atunci cind sint cultivate in grddini produc seminle puline sau nlr produc de
loc. Apar ins[ deseori exceplii. Astfel , Draba sgluestris, una dintre cele mai ti-
pice plante alpine, se multiplic[ prin semin{e in grddina d-lui H. C. Watson
din apropierea Londrei, iar Kerner, care s-a ocupat in special de cultivarea
plantelor alpine, a constatat c[ atunci cind slnt cultivate, acestea se disemi-
neazl, in mod spontanze). Numeroase plante care cresc in mod natural in sol
turbos sint complet sterile in grddinile noastre. Am observat acelagi fapt la mai
multe liliacee, care au crescut totugi viguros.
Dup[ cum am observat personal, prea multe ingrdgdminte fac ca u nele
plante s[ fie complet sterile. Din aceast[ cauz\' tendinla spre sterilitate vari-
azd, la diferite familii; astfel, dupfl G[rtner8o), la cele mai multe Gramineae,
Cruciferae gi Leguminosae, cu greu se pot da atit de multe ingrdgdminte, incit
plantele s[ se resimt[ pe cind plantele suculente gi bulboase sint cu ugurin!fl
afectate. Extrema slricie a solului este mai putin aptd s5 determine sterili-
tatea ; l,otugi plantele pitice de Trifoli.um mi"nus gi T. repens, crescind pe o
poiand cosit[ des gi niciodatd gunoitd, ou fosL constatate de mine ca nepro-
ducind nicio slmin{5. Temperatura solului gi sezonul.in care planLele sinb uda-
te all deseori un efect vizibil asupra fertilitdlii lor, a$a dup[ cLrm a observat
Kolreuter la Mi.rabi.Iis tt). Dl Scott, de la Grddina botanicd clin Eclinburg,
a observat c[ Oncidi.um diuaricatum nu a dat sdminld fiind crescut[ intr-un
cog in care a vegetat totugi bine, dar era capabil[ de fecundare intr-un ghiveci
in care era ceva mai multd umiditate. Timp de mul{i ani dupd inlroclu-
cerea ei, Pelargoni.um fulgidum a produs seminte in abundent5, devenind apoi
78) Sruedish
Acls, vol. I,7739, p.3. Pallas face aceeagi observalie ln Trauels,, trad. englezd, vol. I, p.2g2.
zs; A. I(erner, Die l{ultur
d"er Alpenpflanzen,1864, p. 139. Watson, Cgbele Britannica, vol. I, p. 131. Dl D.
Canreron a scris de asemenea despre cultura plantelor alpine ln Gard. Chronicle,1848, p. 253 gi 268, menlionind citeva
dintre acestea care fac siminld.
eo1 Beitrage zur Kenntnis der
Befruchtung,1844, p. 333.
81) Noua Acta Petrop., 1793, p. 3g1.
 5I-I ,tTII-IT-\-I'].,A I)ITOVOCA I'r\ DE (-O\DITII SCHiX{RA'I F]
51il

sterilS ; asItizi cstt ittsti l'ertili sz), clacI in Limpul iernii e {inuf[ intr-o ser:i uscat[
ri caldl. '\lLc r-alit'Lti[i cle Pelarqonf-ttm sint sterile, iar altele fecuncle, flr[ ca
sl"I ptrtetlt atl'ibtri vl'eo r:attzti acestui fapt. Foarte mici rnodific[ri in pozilia
tttrei plante, Jltttlioat'ir clacl e sfldill pe o ridic[turd de teren sap la b-aza ei,
deLct'rnitrit tttrcrot'i LoaL.1 difcrenla in capacitatea ei de a procluce semin[e. DupI
cit se l)rlt'e, Leurpet':ttttt'a al'e o influen![ mult mai puternic[ aslpra fecuniti-
f"ri[ii lllantelor decit asupra acelt'ia a anima]elor. Este totuqi surprlnz1ttor la ce
sr:hirliJlirri pttL I't'zisIit citeva platrLer, f[r[ sa-gi reduc[ fertiiitatea. Astfel,
Zeplirunthes r:undi.rlu, orist-inar[ cle pe malurile moderat calde ale riglpi La
Plata, st: atrLotliscrninettzi in l'egitinea toridI gi uscati clin apropierea oragLl-
Itti Linta, iat' itt Yr-rllishilrr rezisli la ce.le mai aspre geruri; am r,'[zub semin{e
cttlese din capsttle care lLtseselir acoperite de z[pacl[ timp cle trei sdptIrnini ri).
Berberis\\/tLlli-cltli cle pe coastcle calcle ale munlilor Khasia din India esLe n,er.[-
[.[nraLli clt'celc tnai asprt] gerttri ale noastre;i ipi coace fructele in r.erile noasLrer
ritctlt'oase. I)rc'sttpttn tottrgi ci sLerilitatea multor plante strfline Lreblie expli-
caLI lrrirl schirnbarea cle clirn[. AsLfel, liliactrl persan gi chinez (Syringu periica
$i S. r:llnnertsis), clegi perfcct robugti in Anglia, nu procluc niciodata vreo s[mi1-
hi; liliactil col]tun (5'. uulqari"s) r'odegte la noi destul de bine, insfl in unele p[r!i
alrr (ieruraniei capstik:le nu cclnlin niciodaL[ seminle8a). Cileva cazuri cle piante
lltrIostcl'ile I]lcll!ionaLt'itr r:apitolul Lrecut ar fi putut fi introduse aici, deoarece
stiu't::l lor pat'e sli st'tlitLoreascf condiliilor la care atr fost supuse.
SttsttellLibililatea unor plante de a fi afectate in fecunditatea lor cle con-
cli{ii tlgol' rlroilificaLe este cu atit mai remarcabil[ cll cit polenul, o clatir intrat
irt pt'ocesttl cle foltttalie, nu este ugor cle r'[t[mat; o planbd poate fi Lransplan-
l-aLti, o I'tttlittlit ctt boltoci de flori poabe fi tliat[ gi pus[ in ap[, gi toLugi polentrl
se va nr.tLttt'izu. I)e asemeltea, polenul odat[ mabur poate fi p[strat timp de
slpLlntini 5i c'hiat'lttrtis'). Organele femelc sint maisensibile; deoarece Gdrtner86)
a collsLataI cit, :tt.tttrci cincl planLele dicotiledonate sint transplantate cu bir-
qat'e de searnit petrtru a nu se vegteji citugi dc pulin, ele nn pot fi decit rareori
{e'cttnclate; actasLa s-a inLimplaL chiar cu plantele din ghivece, daci rad[ci-
nile it'geatl prin gatila din funcl a ghiveciului. ln citeva cazuri ins5, cunt ar fi
la Di(tilalis, tlanspl:rtrLarera nrr a impiedicat fecundarea gi, clup[ m5rturia lrri
Ilarr z, aLunci cintl f3rassi cu rapa este srnuls[ cu r[dicini gi pusd in ap[, semin-
lelel se coc tottrEi. I-a ntai tnulbe planLe rnonocotileclonate, florile cu cozile b[ia-
Lt'si pltsc in api. 1tt'ocluc cle asemcrnea scmin[e. Presupun c[ in aceste cazur.i
llorile 1'ttseser:i cleja f ecu ncla Le, deoarece l-IelberL 87) a consta tat la Crocus c[
plarltelc poL fi rleillasate salr rnuLilaLe dupI actu] fcrcund[rii, semin{ele dezvol-
LinclLr-se tottrgi llcrf'ecL; dacfl sint ins[ Lransplantate iuainte de a fi fecundate,
aplic'area llolenului \ra fi farir elect.
E:7 Crtltuge (iut'derter, 1t3ir6,
11. 1-1 ;i l{)9.
8:r; Dr. I lerberL, Arrtut,tlllidtLcecre, p. li(i.
8a.y Giiltncr, []eilriiqe :ttr lienntn is eLc., p. 5ti0 ;i 564.
Ei'1
()rtrtletter's (.)ltrrtrtit'1c, L8l-1 ,
1t. 2Lr.>; 1850, p. 470. |aivre prezinti ull bun rezunlat asupra acestui
subiccL in Ltr t,trriubilild des Espice.s, 18(ifi, p. 15b.
tu) lleitrilgt:rir liennturs. ctc., p.2ir2;i lll3li.
8i1 Jotrrnul ol'Hot.l, Sor,,, \.o1. il, 1E17, p.83.

33 - c. :661
<'t ! CONTABESCENTA

Plantele care au fost cultivate tirnp indelungat in getreral pot suporta

diferite gi importante schimb5ri fdrfl s[-gi reduc[ fertilitatea, tns[ in majori-
tatea cazurilor. nu poate fi vorba de modific[ri de clim[ atit de mat'i cum pot
sup orta animalele domesticite. E ste remarca bil c[ ln aceste situalii, multe
plante sint atit de afectate, incib proporlia gi natura constituen{ilor lor chimici
este modificatfl, fecunditatea rlminindu-le totugi intactS. Astfel, dtrp[ cum mi
informeaz[ dr. Falconer, exist[ o mare diferen![ tn calitatea fibrei de cinep[,
in cantitatea de ulei din seminlele de in, in proporlia de narcotin[ fald de
rnorfin[ in mac, in cea de gluten fa![ de amidon in griu, atunci cind aceste
plante sint cultivate pe cimpiilc salr in munlii Indiei. Totugi ele r[min toate
perfect fecu nde.

CONTABI]SCENTA

Prin acest termen, Gdrtner a caracterizat starea special[ a anterelor la

anurnite plante, stare in care se zbircesc sau devin brune gi dure, nemaicon!i-
nind polen bnn. Cind slnt in aceastd stare, ele seamlnfl exact cu anterele celor
mai sterili hibrizi. ln disculia sa asupra acestui subiecb, Gfirtner 88) a ar[tat
c[ plante din numeroase ordine sint afectate cibeodali in acest mod, dar Ca-
rgophgllaceae-e\e gi Lili.aceae-ele sr-rfer5. cel mai mult, $i la aceste ordine cred
c[ trebuie adflugat gi Eri.caceee-ele. Contabescenla este variabil[ in diferite
grade dar pe aceeagi plant[, toate florile sinb afectate in general aproape in
aceeagi m[sur5. Astfel modificate, anterele sint ln ]robocul florii intr-o perioa-
dd foarte timpurie gi rdmin in aceeagi sLare in bob timpul vielii planLei (nt a
fost irrregistratd decit o singur5, exceplie). Afecliunea nu poate fi lecuit[ prin
nici o schimbare de tratament gi se propag[ prin butagi etc. gi poate chiar prin
semin{e. La plantele contabescente, organele femelc fie cd slnt rareori afectate, fie
cd se remarcd printr-o precocitate deosebit[ a dezvoltdrii lor. Cauza acestei afec-
liuni este indoielnic[ fiind deosebit[ ln cliferiLe caznri. Pin[ in momentul cind ant
citit expunerea lui Gdrtner', &il atribuit-o mi se pare cI la fel ca gi lJerbert, tra-
tamentului nenatural aplicat plantelor, dar permanenla [contabescentei] in
condilii nodificafe gi faptul c[ organele fernele trtt sint afecbaLe pareincornpati-
bil cu acest punct de vedere. Apoi, faptul cd mai multe planLe enclemice atl
devenib contabescente in grddinile noastre pare la prima vedere tot atil. de in-
compatibil ; Kcilreuter crede insi c[ acesta e reztrltatul transplant[rilor. Plan-
tele contabescente de Di"anthus giVerbascum glsite in stat'e sirlbaLic[ de cdLre
Wiegmann cregbeau pe un dimb uscat gi sterp. Faptul c[ planbele exotice sint
predispuse ln mod special la aceast[ afecliune parc de asemenea s5. arate c[
ea este determinatS. intr-un fel oarecare cle tratamenbul lot' nenatural. In unele
caztrri, cum ar fi La Silene, cea mai probabilS se pare ci cste explicalia lui Gtirt-
ncr, dup[ care contabescen{a ar fi determinat[ Ce o tendint[ inerentd a spe-
ciei de a deveni dioic[. Pot ad[uga o alt[ cauzir gi annme fecunddrile nelegi-
time ale plantelor heterostile ; deoarece am observat c[ plantele aparlinind
a trei specii de Primula gi de Lgthrum salicari.ct, obtinute din planLe fecunda-
881 Beilrage zur Iienntnis etc., p. 117
;i unn.; Ktilreut,cr, Ztueite l.'or[sctzttrtg, ir. 10 ;i 121 ; Dritte lior[-
sct:trrtg, p. 57. HerberL, Amargllidctcea(,p.355. \Yicgnlanll, Uber die Bastardet':eLlgttng, p. 2i.
 STERILIT'ATEz\ D IJ)

te nelegitim cu poleuul propriei lor forme, aveau citeva antere sau toate an-
l.erele in stare contabescent5. Este posibil ca $i autofecundarea s[ constitrrie
o cattz[ suplinlentar5, pentrtt c[ multe plante de Di.anthus gi Lobeli.a care fuse-
seri oblinute din semin{e autofecundate au avut anterele in aceast[ stare.
AcesLe cazut't ntr sint ins[ concludente deoarece ambele genuri sint predispuse
din alle c,aLtze, acestci afecliuni.
De asemenea apar cazuri inverse, adic5 plante care au organele femeler
atinse cle sberilitafe, iar organele mascule perfecte. Di.anthus iaponicus, o Pas-
stflora rsi Nicoliana atr fost descrise de c[tre Gdrtncres) ca fiincl i1 aceasti stare
neobignuitS.

IroNSTRUOZrralrr_,n, CAUZA A srttRrr./rriTrr

Nlarile deviatii de struclur5, chiar cind organele reproductive^ insdgi nu
sint afectate in mod serios, determind uneori sterilitatea plantelor. in alt-e ca-
zuri ins[, plantc'le pot avea o monstnrozitaLe extrem de pronunlatd gi toLugi
iSi pot men{ine intreag-a lor fecundiLate. Gallesio, care a avut clr siguran!fl o
Inare experient[ no), atribuie cleseori acestei cauze sberilitatea, dar se poate b[-
nrri cii in uucrle clintre cazurile relatate de el sterilitatea era cauza, gi nu rezul_
talul cregLelilor monstmoase. Curiosul mlr St. \ialery, face fructe, insfl pro-
duce rareori senrinte. Florile uimitor de anorrnale cle Begonta frigtda, desCrise
anterior slnt sterileer), degi par a fi capabile cle frucbificare. Sezicesz) cd speciile dc
Pri.mula, la care caliciul este rritt colorat, slnt deseori sLelile ins[ eu ]e-am cllnos-
cut ca fiincl ferLile. Pc de alt[ parte Verlot d[ mai multe cazuri de flori proli-
fice care se pot inmulli prin seminte. Acesl.a a fost cazul unui rnac care a deve-
nit monopetal prin imbinarea petalelor salees). Alt mac neobignuit, cu stami-
nele inlocLrite pr:in numeroase mici capsule suplimentare, se reproduce tot
prin scminle. Aceasta s-a inttmplab gi cu o pianti de Sarf"fraga geum, la care
serie de carpele supranumerare, at'ind ovule pe marginea lor, se clezvoltaser[
intre staminc:le gi carpelele normale ea). In fine, in ceea ce privegtc florile pelo-
rice, care se dep5rteazS" intr-un mod atit de surprinz5tor de stmctura natu-
ral5, acelea de Li.nari"a uulgaris par in general si fie mai rnult sau mai pulin
sterile, pe clnd acelea descrise anterior, de Anti.rrhinum maius, sinb perfect
fertile atttnci cind sint fecundate artificial cu propriul lor polen gi sint sberile
in stat'e natural[, pentruci albinele nu se pot introcluce in ingusta floare tubu-
lar5. Dupd Godrones), florile pelorice de Corgdalis solida sinI uneori sterile
gi alteori fecttnclaLc, pe cind acelea de Glorf,nia sint binecunoscute ca proclu-
8s) llrLsttu'derzcLtgurrg, p. 35(i.
s0) T'eoricL dellu lliprot[uzione, 1816,
p. 8,1. 1'raiti tIu Citrus 1811, p. G7.
st; Dl C. W. Croclier, ln Gtu'dener's Clrorticlc, 1861, p. 1092.
er) \'erlot, Des Varidtds, 18(i5, p. 80.
e3) \"erlot, ibident, p. ElJ.
el; I'rof. Allmarr, tsr.it. Assoc., citat ln Phgtologist, vol. lI, p. 483. Prof. Harvey m-a informat pe baza
autorititii d-lui Anclrels, carc a descoperil: planta, ci aceasti monstluozitate se pntca inrnulti prin seminte.
ln legilturi cu rnacul, r'czi plof. Goepperl, dupi cum e citat in Journal of Horticttlture, T iulie 1863, p. liL.
s5) Contptes Rendtts, 19 deccnrbric 1864, p. 1 039.
 STE.RILITATEA

c'irtcl seminle in abtinden[zi. La

mugcatele noastrc cle seri, floarea central[
rlirt itrflorescen![ este cleseori peloricfl gi dl \,{asters rn[ informea zra ci a incer-
t'aL in zadar, Lirnp cle rnai mulli ani, s[ ohtind sflmln[[ de la aceste flori. Itu,
tle asemc'ltea, am f[cLrt multe incercflri zadarnice, dar cil-eodal:i reugeam s[ le
fecttndez cu polenul unei floli normale a unei alte valieL[ti; Ei, in mocl reciproc,
atn fectrndaL cle citeva ori flori normaler cu polen peloric. Nurnai o singur[ clat[
rlll] r'eLrSif sI ob{in o planLI clintr-o floale peloricd fecunclafi cu polenul unei
flttri ltelorice de Ia o alLir t'alieLater; se poate ins[ ad[uga cri planLa nu prezenLa
ttitnic deoseltit in slructura ei. PrrLem conchide deci cI nu se poate stabili o
legtrlI generalli, itts[ fir[ incloialI cI orice devialie irnporLantii cle la struc-
tttl'a normalit clttce: cleseori la irnpoten[i, sexualS, chiar clacil ol'ganerle'reprodrrc-
tive inslgi nu sint serios afectater.

FI]ORI BATUTE
Cind statnineler sint transformate in petale., planta cler.ine sterrilri der par-
tea rnascttlS, iar cind atiL staminele, ctt si pistilele sinb astfcl rnodificate, lllnnLrr
devine contpleL sLeril[. Florile simetrice, avincl nunleroasc staminc 5i peLale
sint cele mai suscepLibiler s[ devin[ b[tule, dupa crint rezulLir ltoaLe din I'a1t-
tul ca toaLe org-attele mulLiple: sint cele nrai supus('r.ariabilitri{ii. Dar rrneot'i clevirr
Jllttrte gi florile care nLt au decit ciLeva starnine, precurlr ri florilc elsimeLlice,
drrpl cum e'stc: c.azul cu U/er gi cu Antirrhinum. I-a Composi,Lue, ceea ce se in-
{elcgc prin flori bltute eslc: produsul clezr.oltirii r}nolrrale. a corolei florilor'
cetltrtlle. AcesL caracter este u neori legat cle prolificiLate eG), snu rle c:r'e5Lerea
cotltintti a a rei florale. Caracterul cle floale b[lu tir r.sLe pri Lcrnic e.rcclitar.
DrrltI crtilI ollsern'l Lindleye?), nimeni nu a produs floli birLute plin pl'omovare.a
1;erfeclei srinaLili a plantei. l)irnpotrir.ri, concliliile nenaLurale dt' r'ia!.1 far.o-
t'izaazl aparitia ior'. ErisLa unele motive cle a presupune ci serninlele lxistrate
rnrrlti atti sattt sentin{ele considerate ca fiind irnperrfccL fecundaLe proclrrc nrai
ntttlLe flori blttttt' clerciL sentinlerle perfe,ct fecrrnclater e8). O cultrrrli t.onIirtrra t.li
tinrll inrlelrrngaL itttt'-utt sol bogat pare si fie stirnrrlenLul cel rnai obignrriL al
ttct'sltti Ienomctr. S-:r observat cti o narcisl b[[tit[ gi tin .,l nthem[s nobili"s birLut
LransplantaLe ittLr-utt sol foarle s[rac au cleveniL simple'e); gi :lnr vrizut o ltri-
mttlir albli cotnplet b[luLI devernind perrnanent sirnplI prin irnplrlilea ri Lran-
slllantareit ei in Limp ce era in plin[ inflorire. Prof. Lt. ]Iorlen a obserr.at cri
itt:t'sb cal"acLer al florilor gi pana$area frunzelor sin1. stirri antagonisLe, insr"r, in
trltimttl fimlt Att fost inregistrate aLit de mulLe exceplii la r"eg-ul[100), incit clegi
irt getteral vlltiLrill, €n nu poafe fi consicleratd ca fiinct invariabilir. Panagalea
pAI't' s[ t'czultc in qeneral dintr-o stare cle sl[biciune' sAu atrofierer a plantei,
ri dat:i itnrbii plrin{i sint panaga!i, o rnare proporlie clin planlele oblinute rlin
e61 Gtu'de.ner's Cltronicle, 186(i, p. ti81.
") 7'ltettnt o[ ]Iorticullrrre, p. l]l]3.
'*) Dl liairrvcather in 7'r'ari.strct. IIrtr[. Soc., vol. IlI. p. ,l()6. l]osse, citaL de I]r'9nn, Gescl1t:hle r1e1 Nrrlrrr',
vtrl. l!,1t. ii. I)espt'tl cfectcle inliiltrrilii a-ttlcrelor, vezi cll Leitncr in Sillintan, Norlft Anrcrtcan JuLtrrLal of Science,
vr,ri. \\lll, p. J7; ;i \"ctlot, I)es I'uridtds, 1865, p. 81.
ee; I-intlley, '1'lteLtrg of Horticttilrrre, p. 333.
1o01 Gurtlener's
Chronrcle, 1865, p. (i2{J; 18(i6, p. 291) ;i 730; ;i Yerlot, I)es IcLridtds, yt. 75.
 FI-ORI BATL]TI]
517

sltrtirl{il Piel' in g'erlcral la o virst[ fraged[. S-ar putea agadar. clecluce cI acesl
cal'Actet',,bitttt" al florilor', care reprezintd sLarei antagbnisL[, apare in mod
obiSntrit rlintl'-till exces de hrand. Pe cle alt[ parte, se pare cii solrrl extr.ern 4e
slrac po:t Lt' illicitltli, cleli rareori, caractcrul ,,b[tut'i al florilor. Astfcl, arn
clescl'is alIirrlatri 101) citc'r'a flori perfect bitute, asem[n[toare rn11grlrilor, pl.o-
rlrtse in tttttnitl' Illal'e clc' plante salbatice, pipernicite, cle Genti.ctna cimareIIn,,,r,,..,
cre$Leatl p('tllI tlirnb srirac 5i calcaros. Arn observat cle asemenea o ten4illri letir
spl'o i:lc€'sL caracler la florile ttnei plante der picionrl cocogulli ale unui caslan salha-
tic ri tttltti clocotig (/iarurrtcttltts repens, Aescultts pcrui.ct gi StapRglec), care cregtearr
in conrlilii foat'Le nefavorabile. Profesorul I-ehmann rozl a glslt mai multe ptan-
tt' sirlb:rtice ctl flori b[Ltrte. care creqteau in apropierea -unui izr.or fierbinLc..
in lcglitttrti ctt tartza cat'e clefe'rmin[ caracberul bltirt al florilor, caracter care,
dtrpli ctllll Ve'deill, aPal'e in impre.juriri foarte diferite, voi incerca arit mai
jnt ci cea miti prohabil[ erplicalie consLi in faptul c.{ concliliiles[nenaturale
determitlti la inccprrt o tenclinla spre sLerilitate, iar apoi, pe Lnru pripcipir-
lrri (rolnpensa{iei, organeler reproductil'e, neindeplinindti-gi firnclilnile Ior p.o-
prii, sc tra ns,f ormfl in lletale sau f orme'azli petale supliinentare. Acest prrnct
cle t'eclct'e a lost strslinut in ultirnul timp de cfltre A[ Laxtonloa), care; pre-
zentat ca7'ul nrai mttltor exemplare de rnazire, care, dup[ ploi ipclc.lungate
5i abttnclcnte, Au inl'lorit a doua oarei gi au prcldtrs flori bet,,t..

FRUCTE FAni sEMrNTtr

lltrlte clintre frtrcteler noastre cele rnai de pret, clegi sinL constitlite dil
org-ane foartc cliferite dirl punct cle veclere omolog, fie .e sinL complet sterile,
lie c'a llrocittc t'xLrem de pu{ine sernin!e.. Acesta este cazul notoriu al celor-
nrai bttne pere, smocltine 5i sLruerrri, al ananagilor, bananelor, arb6relrri cle
lriittc, r'ocliilor, L1t,at'olei, cttt'tnaletlor ;i al ciLorva membri ai familiei pot-Lgcalrrlli.
\rarit:Lirlile inferioare ale aceloragi fmcle produc semin{e in mocl bbignlit sarl
ocaziotrzl to+). Cei urai mul{i horticultori considerd dimensilnea mare gi dez-
volLarea anol'tnalti a fnrctului drept cauzd, iar sterilitatea drept rezlltat, dar.
dtrpI ctlln Yom t'eclea inclatS, punctul cle r.eclere invels este mai probabil.

STtrRILITATIJ IN UR}TA DEZYOI,TARTI ]IXCESIVE A oRGAN-F]I]OR

YEGETATI\Ttr
PIanLele care, incliferen[ din ce cauzit, cresc prea luxuriant gi procluc i1
nrocl excesiV frttrtze, Lttlpine, stoloni, lSsLari, Luberculi, bulbi r-'tc., uneor.i nu in-
floresc satl, claci inflot'esc, nu produc seminle. Pentru a face ca les-Lrmele esl-o-

1or7 (irrrdetter's ()ltrttnrcle, 184i'i, p. (i28. in acesL articol am. sug-erat teor.ia prezcntati ntai srrs asupra aparitici
llot'iltrl lrritutc. '\ct'asLi pitret'e e atloptatri cle Carridrc, Production et I-'ir. les Vuridtes, 1g65, p. (i7.
10r) (,itat rlc GArlncr', I)aslrrrdt r:eueur1q, p.
5(i7.
rl)tt1 ()rrrderter's Chretrticlc,
18(i(i, p. g01.
104,1 Lintller'. T'lrcorry rtf Hrtrticulture, p. li5-17g ; Goclron, De I,Es.;tict:, r,ol. Il, p. 106 ; Piclicling, .Rnce.s
ttf )ltrtt; (iirllesio, 'f'srtriu della lliltrodtt:iont,:, 1816, p. 101 110. \Icyen ( 1lei.>^c Lmt clie .Elr|e, partt'a a ll-a
-
ttfirnrri cri la }Ianila, o t'arictatc tle banane e plinil cle serninfe, iar Charnisso (Hooker,s I)ct[. XIisc., r'ol.
1r. 211)
I, p. 310)
 )Id STERILITATEA

pene sd produc[ seminte tn clima torid[ a Indieri, este necesar a le opri cregterea
gi asLfel, cind alr crescut o treime li se taie sau li se mutileazdtulpinele gi pivo{ii
radlcini|61 ros;.
La fel se inLimpld gi la hibrizi. A$a de exemplu, prof. Lecoq tou; avea
trei plante de Mirabili"s care, degi cregteau luxuriant pi infloreau, crau complet
stelile; insl dup[ ce una dintre ele a fost lovitd cu un bif pin[ ce nu aumai
t'itmas decit citeva ramuri, aceasta a produs de indat5 seminle bune. Trestia
tle zah.lr care cre$te viguros gi produce o mare cantitatc de tulpini suculente,
clup[ diferili observatori nu produce niciodath semin{e in Indiile de rrest, Ma-
laga, India, Cochinchina, insula N{auriciu sau ln arhipelagul malaez lot).
Plantele care produc un num[r mare de tuberculi sint de asemenea susceptibile
de a fi sterile, 3$? cum se intimpl5 intr-o anumitd mHsuri cu cartoful comlln,
iar dl Fortttne nr[ informeaz5 cd cartoful dulce (Conuoluulus batalas), dupl
cite a v[zut, nu produce niciodatd seminle in China. Dr. Royle toe; observ[ c5
in India, Agaue utuipara, p€ sol bogat, produce in mod invariabil bulbi, nu insl
gi seminle, iar pe sol s[rac gi intr-o clim[ uscatS" rezultatul este invers. Dupd
dl F ortune, in China, un nnm[r' extraordinar de bulbili se dezvolt5 in sublioara
frunzei de ,,yam"*), iar aceastd plantd nu face semin{e. In aceste cazuri, ca
gi in cazul florilor bdtute gi al fructelor fdrh seminle, este indoielnic daci ste-
rilitatea sexuali rezultat5 din conclilii modificate de via!5 reprezintd, cauza pri-
mordial[ care duce Ia dezvoltarea excesivd a organelor vegetative, cu toate cd
anttmite dovezi ar putea fi prezentate in favoarea acestui punct de vedere.
Este poate mai plauzibil cd planLele care se inmultesc in mare m[surd printr-o
metodf, in spe!5 prin mnquri, nu alr forld vitald sau materie organizaLd suficientir
pentru cealalt[ metodd de reproclucere sexuat5.
Mai mulli clistingi botanigti gi bu ni cunosc[tori in clomeniul practic sint
de pirere ci innml{irca prin butagi, stoloni, tuberculi, bulbi etc., continuatd
timp indelungat, independent de orice dezvoltare excesir-[ a acestor pirli, este
cauza faptului cd multe plante nu reugesc s[ produc[ flori sau produc nnmai
flori sterile ; este ca gi cum ele ar fi pierdut obignuinla reproducerii sexuate 10e).
Flr[ incloial5 cI dac[ se inmul{esc in acest fel, multe plante sint sterile, dar
din lipsi cle dovezi suficiente nu voi cuteza sh exprim pdrerea cd indelungata
continual'e a acestei forme de inmullire ar fi caLtza reald a sterilitdlii lor.
Putcm decluce f5r[ nici un risc c[ plantele se pot inmulli prin muguri in
clecttrs cle lungi perioade de timp fdrir ajutorul reproducerii sexuate, prin faptul

clcscrie o varietale de arbore dc piine din insulele llariane, cu fructc mici, continind serninte carc sint deseori
perfccte. In T'rauels in Betkhura, Burns vorbe;te cle rociia care producc seruintc in Xlazendcl'an, ca rle o parti-
cularitate rernarcahili.
105) Ingledew, in Transact. of Aori.cttlt. cutd lIort. Soc. of Indiu, vol. lI.
]oa| De Ia Fdcondcrtton, t862, p. 308.
107; Hooker, I)ot. ,11isc., vol. I, p. 99 Gallesio, Teoria della Riproduziofie p. 110. Dr. J. de Cordemoy,
; ,
ln T'ransact. of tlrc /i. Soc. of Xluuritius (seria noui) vol. VI, 1873, p. 60-67, prezinLi un mare numlr de cazuri
cle plante care nu fac tticiodati seminte, inclusiv rnai multe specii indigene din insula ]Iauriciu.
108) Transact. Litut. Soc., vol. XVII, p. 563.
*) yam : Dioscorec (N. trad.).
10e; Godron, De I'Esplce,vol.lI, p. 106;I-Ierbert dcspre Crocus,lnJournal ol Hort. Soc., vol. I, 1846, p. 254;
din ccle ce a vdzub ln India, dr. Wight este de acord cu acest punct de vedcre ; X'IcLdras Journal of Lit. and
Sci.erLce, vol. IV, 1836, p. 61,
 STERILITATEA 519

c[ acesta este cazul multor plante care trebuie s5 fi supravieluit timp indelun-
gat in stare natural5. Deoarece am mai avut ocazia sh m[ refer mai inainte
la acest subiecl, voi prezenta aici faptele pe care le-am putut aduna. N{ulte
plante alpine urc[ ln munli deasupra altitudinii la care pot produce semin{e 110).
Cind cresc in pdguni de mnnte, anumite specii de Poa gi Fesluca se inmullesc,
dupf, cum imi comunic5 dl Bentham, aproape exclusiv prin mici bulbi. Kalm
prezint[ un caz rnai curiosttr) al mai multor arbori americani care cresc atit de
abundent in terenuri ml[gtinoasc sau in plduri dese, incit sint cu siguran!5
bine adaptati acestor locnri, dar care totugi aproape niciodatd nu produc seminte ;
ins5 atunci cind acegtia cresc din intimplare, in afara mlagtinii sau a pidurii,
sint incdrcati cu seminle. Iedera comunl poate fi g[sit[ in nordul Suediei gi
al Rtrsiei, dar nu infloregte gi nu produce fructe decit in provinciile sudice. Acorus
calamus se extinde pe o mare por{iune a globului, dar face atit de rar fructe
perfecte, lncit acestea nu au fosb vizute decit de cdtre un mic num[r de bota-
nigti, iar dupd Caspary, toti griun[ii s[i de polen sint fdr5 r'aloare 112). Hgperi.cum
calgci.num, care se inmul{egte prin rizomi cu atita ugurint[ prin tuf[rigtrrile
noastre gi este aclimatizatf, in Irlanda, infloregte abundent, dar numai rareori
produce seminle, gi aceasta nnmai in unii ani ; planta nu a produs vreo s[-
min![ nici cincl a fost fecundat[ in gr[dina n]ea cu polen de la plante ce cregteau
la oarecare dista nld . Lg si"machta nummulari"a, care e prevdzut[ cu stoloni
Iungi, produce atit de rar capsule cu seminte, incit prof. Decaisne ttt), care s-a
ocupat in mod special de aceast[ plantd, ntr a vdzut-o niciodat[ cu fructe.
In Scolia, Laponia, Groenlanda, Germania, gi in New-Hampshire din Statele
Unite, Care'r rtgi"da cleseori nlr reugegte s[-gi perfecteze seminle]g tte;. Se zice
ch \linca minor, care se rispindegte in mare parte prin stoloni, nu produce
fructe aproape niciodat[ in Anglia t15), ins[ aceastd plantfl necesiti ajutorul
insectelor pentru fecnndarea ei gi insectele potrivite pot s5 lipseascd sau s[
fie rare. Jussf.aea grandi"flora s-a aclimatizat in sudul Fran{ei gi s-a r[spindit
atit de mult prin rizomii s[i, incit a stinjenit navigalia pe ape ; nu a produs
ins[ niciodatfl seminle fsr'Li1s tto;. Hreanul (Cochlearia armora.cia) se rdspindegte
cu persistenld gi este aclimatrzat in diferite p[r!i ale Europei, 1ns5. cu toate c[ face
flori, acestea rareori produc capsule. Prof. Caspary m5 informeazd c5" a obser-
vat aceast[ plant[ din 1851, insd nu i-a vl,ztrt niciodat[ fructele, 65o/o din grd-
unlii shi cle polen fiind inactivi. Ranunculus fi.cari.a comund produce rareori
seminle in Anglia, Franla sau Elvetia, ins[ in 1863 am observat seminle la mai
multe plante ce cregteau pe ltng[ casa meau?). Se mai pot da gi alte cazuri analoge
rro; Wahlcrnbolg indicii opt specii ln aceastir stare in muntii l.aponici : vczi suplitnentul la I-ottr in Luplcutd,
de Linnaeus, tradus cte Sir. .I. E. Smith, r,ol. II, p.274 -280.
trL) Trauels in Norlft Anrcrica, trad. englezi, vol. III, p. 175.
rrz; In legiturl cu iedera gi cu Acorus, vezi dr. Bromfield in Phgtologtst, vol. III, p. 376. De ascmenea,
Lindley gi Vaucher despre Acorus; vezi qi Caspary, ca mai jos.
LL3) Annal des Sc. Ncf., selia n 3-a, Zool., vol. lV, p. 280. Prof. Decaisne se referi de asenenea la cazuri
analoge, la mugchi qi licheni, in apropierea I'arisului.
rra; Dl Tuckermann, ln American Journal of Science, a lui Silliman, vol. XLV, p. 1.
ns; Sir J. E. Smith, Englislt Flora, vol. I, p. 339.
rre; G. Planchon, Flora de Montpellier, 7864, p. 20.
117) Despre lipsa seminlelor ln Anglia, vezi cll Crocker ln Gardener's Weeklg Magazine, 1852, p. 70; Yartcher,

Hist. Phgs. des Plantes d'Europe, vol. I, p. 33. I-ecoq, Gdographie Bot. d'Europe, vol. IV, P. 466; dr. D. Clos,
 ST[,RILITATi],4

cclot'cle tnai stls, ca de exemplu anumili mtr5chi li licheni ctAre pg.,lrr I'gst, r-ir-
zrr{i niciodati fructifictnd in Franla.
Citeva din aceste plante endemice gi aclinra LizaLe, clevin sLt lile probabil
clin cartza inmullirii excesive pe cale \regeLaLir.l:r, ri plin incapaci[ate.a co
rlectrrge de aici in prodtrcerea gi hr[nirea semin{elor. Stcri]il,atea alLor illapLe
clelrinde insi mai probabil cle contliliile speciale in care tr[iesc, ca in cazs l leclcr.ii
in regiunile nordice ale Europei gi al arborilor clin ntla$Linilt SLaIel6r'L]niIe.
'I-ottrgi aceste plante
trebuie s[ fie in unele prir.inle. c.rcep{iona] cle bipe:rclillt-
tate' sLa!iunilor pe care le ocup5, deoarece ele ili rnen{in lgctryile 1t1i1 ll1tLa
inrpotrir.a unei mullimi de concuren[i.
In fitle, steriliLatea inainLatl care inso{egte cleseori craracIelrrl cie flgri
lllttrLer sau o clezvolLare excersiv[ a fructelor sulr,ine rareoli dinIr.-rl datii. Se
ollset'r'[ o tendintir incipienLi, iar cotrtinuarea selecliei cornpleleazir lezrrl-
tatul. trxplicatia care pare cea mai probabil[ gi care leag[ laoialt,ri toate lap-
teler de mai stls, aducindtr-le in cadrul subiecLului cle ta1.l, cgnstli in faptirl
ci anttnlite condi{ii modificate gi nenaturale de via{ir dcterrninii in plirrtrrl
Iind o tendin[[ spre sterilitaLe gi, ca urn]are a acesLe.ia, olganclcr fle replo?i,,,,,,r.e
nernaifiind in mfisur5 si execttLe pe deplin func'liunile Ior proprii, r]eLelrninl-r
o proYizie cle matcrie organizatd care nu mai este necesa;it clezyglLit'ii semip-
{elor, ci se sctlrge fie in acester organe, f[cinclrr-le foliact'e, I'ier in fl'rrcIe', Lrrlpipi,
tuberculi etc., mirindu-le dirnensiunea gi suculenta. Este ins[ ltrobabil cil,
indepenclenL de orice sterilitate incipienLS, existir url antaqonisrn inLre ccle
douh forme de reproducere, prin sflmin{ri gi prin rnuqrrri, al-irnc.i cincl \-relna
clintre e'le esle dtrs[ ]a extrem. Decluc, mai ales clin caiuriler cle mai ios, cri st(,-
lilita Lea incipient[ i oacl u n rol intportanl in caracter.ril birLrr L al f]orilor. 5i
in celelalLe cazttt'i indicate. Atunci cincl fecunr,liLatca cst.r. ltielCrr L.i cu LoLril
clin alLI cauzd, aclicI din hibriclare, exist.i clupir cunt afirntir (iiirtnerl18)-
o puterr]icfl Lendin{ti ca florile si devinl bituLe - gi aceastl Lc.ndinlri este .ir..-
clitarS. In pltts, estc notoritt c.I la hibrizi organeler mascule deyil sLepile ilaiuLea
organelot' fentcle, iar la florile bdtu Ler staminele sinL acclea cale clevin nrai
intii foliacee. Acest trltirn fapt e clernonsLrat de florile masr:ule ale planterlor
clioice, carc, dtrpI Gallesio ttn), clevin rnai intii bltuter. I)e' ascr]]erlea, (iiirtner. 120)
insisli cleseori c[ chiar la hibrizii total sLerili, care nu procluc nici o
s[rnin{5, florile clatt in general capsule sau fructe perfgcte, faltL obselr'uL
cler asenlenea de repel"ate ori de cflbre Naudin la Cuarbilucerte, aslfel cir
ltlodrr-
cerea de frtrcte la planLe devenite sterile din orice carrz[ csLe crltlic.altilii. I(itl-
t'ettter $i-a exprimat de aselnenea ttentlrginiLa sa uimire lalir cle rlirnernsigllcrr
ri dezvoltarea lttberculilor la anurnili hibrizi iii to!i experitnenLatol'ii 121) arr
in Attrtctl. des Sc. Nnl., seria a 3-a, Bot., vol. X\"II, 1852, p. 129; acest ultirn autor sc rcferii la alte cazuri
atraloge. \'ezi irl special rlespre aceasti planti;i despre alte cazuri innrclite, prof. Caspar'5-, l),'e \,uphar, in Ahhand-
Irtrtqert Nnlru'rrrrssertscltuftliclter (iesellschaft ztt IIalle, vol. \1, 1g70, p. 40, 7lt.
1781 Ilttslrit'dct:euQunr1, p.
i(ii-r. Iii)ll'cuter (I)ritte l;ortsetzuttg, p. 73,87 ;i 119) arati rle 1sc1lclca cir aLulgi
t.ittrlrlrlttilspcciittnasitrt1rlir;iccalaltirbirLtttli,sitrLitrcrLtcigatc,lribriziirrratritcst'ittrt'xtretlldeI11arct'crltIirltii
'irrce floli birtute.
lre) 7'eoriu delh lliprotltrzione Veg., 7g16, p. 73.
r'-oS Bustarderzeugung, p. 573.
1211 Ibidem, p, 527.
 STI]RILITATF,A 52'l

l'cmarcat lttrterrtica Lendin{[ a hibrizilor de a cregte prin rird5cini, stoloni sarr

IIstali. r\r'incl itr vecle're c[ plantele hibride, care] prin natura lor sint rnai mulb
satt tnai ptr[in stcrile, tind astfel s[ produc[ flori bitute;c[ au p[r'!il€] care inclucl
sr"tmin{a, adici fructul, perfe'ct dezvoltaLe, chiar cind nu con[in nici o slminld;
cti ttnerori procluc riiclflcini gigantice; c[ tind aproape invariabil s[ crcasci in
nlare ttuisttt'il plin lilstari gi altc mijloace analoge. finind searna de aceasta gi
t'tlttoscincl ditl lltllneroasele fapte prezentaLe' in primele pIrli ale acestui capitol
cit, expttse unor conclilii anormale, aproape Loate org"anisrnerle tincl sd clevin[
mai rntrlt sau tnai pu{in sterile, se pare cI ipoteza cea rnai probabilir e'ste c[
la plantclc cle cttlLttr[, sterilitatea consLitue caLtza stimu]atoare', iar florilc
blttttte, ft'ttctele'sttculenle f[r[ seminle $i, in unele cazuri, organele r.egel-atiye
foarte clezvoltate etc. sint rezultate indirecLe, care, in cele ntai nllte cazuri,
sint rnull sporite de c[tre om printr-o continu[ seleclie.
 CAPITOLUL aI XIX-Iea

REZUMATT]L IILTIMELOR PATRU OAPITOLE.

OU OBSERVATII ASUPRA HIBRIDANN

Despre efectele tncruci;drii - Influenla dontesticirii asupra fccuttditdgii -- Incru-

ci;area tntre inrliuizii, inc{eaproape tnrtttlili
- Rezultutcle fauorabile ;i dtiuttdtoare ale con-
diliilor dc tttcrld nudificate - \'crrietdlile incruci;ale carc nu sint inuuricftil fccunde * Di-
ferenla dc fecunrlitcrtc tntre specii ;i uarietitli incruci;ate -- Concluzii in legitturd, cu l:.bri-
duratL
- Enpliculii in legdlurd" ctt hibriclarea, prtn progenitura nelegitimd a plantektr hetero-
stile - Sterilitatca speciilor tncruci;ate tlatoritd" unor diferenlicri limilate Iu sistantul re-
prctdttctitt, nettcttnutlate prin selectie noturcLlit
- Llotiue pcntrtt cart t,arietdlile donrcstice
Itu sfnt rcctproc stcrile * PrecL Inarea importattlti datd. rliferenlei cle fecundttnte tntre specii
tttcruci;ute ;i. uariet(tli tncruci;crle -, Cottclttzic.

S-a ardtat in capitoltil al XV-lea ce atunci cind inclivizi clc aceea$i vari-
etate sau chiar cle variet5li distincte sint l[sali sh se incnrcigeze liber se obline
in cele din urmi o uniformitate a caracterelor. IJn numdr redlls de caractere
slnt totugi incapabile de a fuziona. Acestea sint tnsl f[rd importan![, fiind
deseori de o naturd semimonstruoas5 $i apdrind brnsc. Deci, pentru a mentine
pure rasele noastre domestice sau pentrll a le ameliora prin seleclie metodic5,
este necesar in mod evident ca ele s[ fie linute separat. Totugi, dupd cum vom
vedea intr-trn capitol viitor, un intreg grup de indivizi poate fi modificat trep-
tat prin seleclie incongtient5", f5r[ a-i separa in loturi distincte. Unele rase do-
mestice all fost deseori modificate intenlionat prin Lrna sau doud incrucigflri
cu vreo ras[ inntdit.{ sau, uneori, chiar prin incrucigiri repetate cu rase foarte
deosebite ; dar in aproape toate aceste cazur| o selec{ie continuatd timp inde-
lungat gi cu griji a fost absolut necesari, datorit5 variabilit5tii excesive a des-
cenden[ilor incnrcigali, calrzat5 la rinclul ei de principiul reversiunii. Totugi, in
citeva cazuri, metigii au conservat un caracter uniform de la prima lor aparilie.
Atunci cind doud variet[li sint lSsate se se incrucigeze liber, iar una este
mult mai numeroasd decit cealalt[, prima va absorbi in cele din urmfl pe cea
 REZUN{ATUL UI-TIIll:LOR PA'fltU Cr\PITOLE

tlc-lt tltltta. I)ac[ ambele varietlti ar exisla in numir aproape egal, este probabil ci
\-ll tl't'cle tln Lirnp considerabil pinI Ia dobindirea unui caracLerr trnifoln, iar
('lll'tlclertil realizal in cele din ttrm[ r'a depincle in mare m[sur[ cle dominan{a
irl Lt'ansttriLc're gi cle condiliile cle via![. lnLr-aclev[r, natura acestor condiiii
\-tl favot'iza in g-eneral o varietate mai rnulL clecil per cealalta, astfe:l cir ya inLra
irt ioc trrt fel cle selcc!ie natural[. Afari de cazul in carc clescenclenlii incruciget!i a1
fi saclilica!i cle om f[r[ cea mai rnicfl discriminare, r'a iutra intr-o oarecare mi-
sttl'it in ac!itrne $i o selectie nemeLodic[. I)in aceste considera[ii pptem clecllce cir
lltttttcli cind clouI satl mai intt]te sltecii inrudite incleaproape au intrat pentr-rr
lllirlra clatir in llosesia aceluiagi trib, incrtrcigarea lor ntl a influen{at caractet-pl
tlescendenlilor clin generaliile viiLoare intr-o mlsur[ atil cle rnare pe ciL s-a
pl'estlptls deseori, degi in ttnele cazuri a avut probabil un efecL consiclelahil.
C1 regtrl5 general[, clomesticirea sporegte fecunclilatera animalelor gi plan-
Ielor. Ea elimini tendin{a spre sterilitate contttn[ speciilor ]uate pentru ppirua
oi'rr[ dirt starea rlaLtrral[ gi incrucigate. Nu ar.em nici o dor.acl5 direct[ a.srrpl.a
acesttti din ttrm[ punct. CLrnoscind c[ rasele noastre cle ciini, vite, porci etc.
clescincl aproape fir'[ indoialfl din forme primitir.e distincte ; gi cLlm ace'stc
l-ase sinL aslilzi pe deplin fecunde inlre ele sau cei pulin inconrparabil rnai fe-
cttnde decit majoritaLea speciilor incrttcigaLe, putem accepLa aceastir concluzig
cu toa La increrderea.
Atr fosL prezetttate din belgug dovezi cir incrucigarea sporegte mlrimea,
r-iQoarea gi fecttncliLatea dcscendenlilor. Aceasta este valabil aLunci c:incl nu
it erxistat o incrttcigare anterioar[ in cadrul unei innrdiri apropiate, gi se aplicri
iltclivizilor cle aceeagi varietaLe ins[ aparlinind unor familii diferite, precum ri
tr not' r'ariet[!i, strbspecii sau c]riar specii distincber. ln acest din rirm[ aai.
('tl toate c:i dirnensiunea cregte, fecunclitat,ea scacle, insir cregt,erea Laliei, r'i-
gor-ii ri re.zistentei mttltor hibrizi nu poaLe fi exltlicatir nurnai pe baza princi-
pitrltti colnpenst-rrii prin inactivitaLea sisLentului rerltroductir'. Unele plantcr
spottLane, altele ctrlLivate gi alLele de originc hibricl[, degi perfect sinlLoase,
pol fi Lotal artLosterile; gi la asemerlea plante fecunditaLea poate fi pror.ocatri
nttrnai prin incrltcigarea cu alli indivizi de aceeagi spercie sarr cle o specie
clisLinct[.
Pc de alL[ parte, incrucigarea indelung-atri inLre nrde]e cele rnai apropiate
t'edttce r;igoarea c:onstitulional[, precum gi m[rimea gi fecunclitaLea descenclen-
{ilor', cltrcincl ttne'ori la rnalformaliuni, dar nu neapdrab la o inr[ut[lire a forrnei
satr strttcLtrrii. Aceast[ deficien![ in fecunclitate arati cir rezultatele d[un[-
Irtare a]e incrucig[rii sinl independernte dc sporirea Lendinlelclr morbide comllnc
ambilot' parinti, cu toate c[ aceast[ sporire este, fira indoiala, deseori foarte
tliiun[toare. P[rerea noastri cd incrurcigarea intre indivizi innrdi{i indeaproapc
are ttrmiri d[trnltoare se hizuie intr-o anumit[ mdsur[ pe practica unor cr€]s-
catori cu t'xperien[[, in special a ace]ora care au crescut multe animale din
l'ase cal'e se inmttllesc repede; se bizuie ins[ cle asc.ntenea pe' mai multe expc-
I'ien{e inlegistratc cu grii[. I-a unele animale s€] pozrter aplica tirnp indelungat
firlir clezavantaje incrttcigarea intre indivizi incleaproapcr inrriditi, prin selec[ia
irttlivizilor celor tnai vigurogi gi s[nltopi; clar mai clerrrentcr sau rnai tirziu ur-
ttte'azti c'fectele dirun[toare. Acest,ea survin insli atif cle inceL gi treptat, incit
scallI u$or observaliei, dar pot fi recunoscube prin modul aproape, instanLaneu
 RhZUNIATUL TJLTL\lIlr.OR PATRU CAPITOLE 52i-t

in care mlrimca, \rigoarea constituliei $i fecunditatea sint recigtigate, atunci

cind animalele care au fosL incrucigate tinrp indelungat in cadrul rudeniei apro-
piatc sint incrucigaLe cru o familie distinct5.
Aceste clorrri mari clase tle fapte, gi anume avantajele re.zultate din iucru-
ci$are gi clezar,antajele rerzullafe clin incrucigarea dintre indivizi inruclifi inclea-
pl'oap€r, irnpreun[ cu consicleraliile asupra nenum[ratelor adaptlri de pretu-
tinderrri clin naturir care cleLernrini, f.avortzeazd. sau cel pulin permit o itnpreu-
nare inlirnplzitoarc a unor indivizi clistinc{i, duc la concluzia c[ exisffl o lege a
naturii ca organisnrele' sri nrr se autclfecundeze la infinit. Aceast[ lege a fost
sugerafri penLru prinra oarl in rnocl clar de Andrerv KnighLt),it 1799, in legi-
Lur[ cu plantele gi nu mult clupi aceea, Kolreuter, un obsen'ator perspicac'e,
rlrrpii ce arati cil cle bine I,Ittluaceae-le sint adaptate incrucig[rii, se intreabri
,,an id aliquicl in lcrcessu habeat, quod hujuscemodi flores nunqualn proprio
suo pulvel"e, sed sernper eo aliarunt suae speciei impregnentur, merito quae'riLur ?
Certe natura nil facit frrisLra-). Avind in vedere cite organe rudimentare 5i
inutile existi, D€ puLen incloi cle cele sprrse de KdlreuLer, in sensul c[ natura
nu face nimic in zadar'. Esle LoLugi incontestabil c[ argumentul dedtrs din ne]nLi-
nrflratele clispozitive care f.avorizeazYa iucruci$area este de cea mai mare greu-
taLc. Rezultatul cc.l mai i-portant al acestei legi este ci ea duce la unifornti-
zarea caracLerului inclivizilor cle aceeagi specie. In cazul unor hermafroditi,
care probabil se incrucigeaz[ reciproc numai la lungi intervale de tirnp, pt'ecuur gi
in cazul animalelor uniseruatc care, tr[ind in localitili oarecum separale, nu
se pot intilni gi imperechea decil in mod inlimpl[tor, vigoarea gi fecundiLaLea
sporiL5 a clescenclenlilor incruciEali va tinde in cele din ttrm[ s[ produc[ o
rrniformitaLe de caracter'. I)ac[ trecem ins[ de limitele aceleiagi specii,incruci-
$area liberi este impiedicat[ de legea steriliL[tii.
in cluLarea de fapte care ar puLea elucida caLrza efecLelor favorabile ale
inclucig[rii gi a erfecf elor cliu nritoare ale itrcrucig[rii intre indivizi inru dili
indeaproape, am vlzut ci eristri mai intii o p[rere veche gi foalte r[spintlitri,
cir animale'le ;i plantele prolitl dirr rnodificirri tteinsemnate in concliliile lor cle
viata ; gi s-ar plrea c[, intr-un fetl oal'ecum analog, g-errnenul este stimula[ irt
mod rnai eficace de c[tre clertrentul masculin provenit de la un indivicl dis-
tincL, deci ugor modificaL in natura s&, clecit de acel provenit cle la un mascul
avincl exact aceea$i constitu{ie. Pc de alta parte, s-au prezentat numeroase fapte
cal'e au arlLat clrr aLunci cincl animalele sint supuse captivitltii pentru prima
dat[ chiar in fara lor de origine, clegi li se acordd multir libertate, funcliunile
reproduclloare k-. sint deseori mult sl5bite sau cornplet anulate. Unele grupuri
cle animale sint rnai afectaLe decit altele, insfl dupI cit, se pare cu exceplii capri-
cioase la fiecar-e grup. tinele aninrale nu se imperecheaz[ decit rareori sau nicio-

t) 1't'ctttsuctiotrs 1)hil. St,c., 1791), p. 202. Pentlu Iii)lrcuter, vezi Mem. de I'Acatl. rle S1. Pdtersbourg, \,o1.
IIl,18o9 (publictrL in 1811), p. 197. (litintl tenrarcabila lucrare a lrri (1. K. Splengcl, I)ns enttleckte (ieltelrnnt.s etc.,
171)i3, esLe intelesant dc a obscrva ciL rlc rlers accsL observator exlraoltlinal de pelspicacc nr.t a inteles iutrcaga
insrurnit.ate a sLnrcturii florilor pe c:rro a rlescris-o alit de lline, nt-iu{elegerea rczullincl clin cauzi cir Itu avca pef-
nrancnt in I'crlcrc chcia ltroblcrrrci, a<lici tcllosul obt.inut clin incrucisltrea plantelclr intliviclrtalc tlistitrcle.
t;,,1'.stc dcrstul sa sc
ltunir problcnra tl:tci nu sr ascrrnr'rc ceva inr dosul faptului ca florile clc ttccla;i gt-tr
rru srr fccuntleazi cu polen llropliu, ci sc fccuudcirzi intotdc'auna ctt polcnul altor floli tli r-r propriile lor spct'ii. I'istc
sigul ca n:rturrl nu fnce nimlc in zatlar"' (l-. lrrrrl.).
526 RE,ZUNIATUI- tlLTIl.{ELOR PhTRU Cr\PI'I'OLti,

data in captivitate; :rlbele se inrperecheazd ugor', dar niciodatd rru concep sau
Irllmai rareori. Caracterele secundare masculine, funcliunile $i instinctele ma-
terne sinL uneoli afectate. La plante s-au observat cazttri analoge atunci cind
atr inceput s[ fie culti\rate pentnr prima datd. Probabil ci florile noastre bdtute,
fltrctele sttculente far[ semin[e gi in unele cazuri tuberculii foarte dezvoltali etc.
le datordm sterilitirlii incipiente de natura aritati mai sus, combinatd cu o
nutrilie abundentir. Animalele care au fost domesticite timp indelungat gi
piantele culLivate de mulb timp pot rezista, in genelal, u nor rnali schinrb[ri
ale condiliilor lor cle via{5, cu o fecunditate nealterat[, clegi atit animalele, cit gi
plantele sint rtneori ugor afectate. La animale, capacitatea oarecum rari de a se
reproduce ugor in captivitate, impreuuf cu utilitatea lor', au determinat in
ntare mdsurl rasele care au fost clomesticite.
in nici ull caz nu ptttem spune cll prt:cizie care este cauza fccundit5lii
recluse a untti anirnal cind este capturat penbnr prima dat[ sall a unei plante
cind este cultivatir pentrlt lntiia oar[ i putenr deduce numai c[ aceast[ cauzh
rezidd intr-o modificare de un annmit fel ale condiliilor naLurale de viat5.
Remarcabila susceptibilitate a sistemului reproducdtor la asemenea modifi-
c[ri - o susceptibilitale neintilnit[ la vreun alt organ - se pare cd are o mare
influen{i astlpra variabilitetii, dupfl cum vom vedea intr-un capitol viiLor'.
Este imposibil si nu fii impresionat de dublul paralelism dintre cele clouir
clase de fapte la care tocmai s-a fdcut aluzie. Pe de o parte, micile modificiri
in condi{iile de viatir Ei incrucigirri intre forme sau varietlli ugor modificale
sint folositoare in cee.1 ce privegte fecunditatea gi vigoarea constil.ulionalh.
Pe de alb[ parte, modificlrile mai insemnate satt de o natur[ diferit5 ale condi-
tiilor de viat[ gi incrucigirrile inLre forme cal'e au fost incet, dar mult modili-
cate de cauze natut'ale alte cttvinte intre specii - sint foarte ddunitoal'e
- cureproducltor
in ceea ce privegte sisternul gi, intr-Lrn numlr cle cazuri, in ceea ce
privegte vigoarea constitu[ional5. Poate acesb paralelisrn s[ fie intimpl5tor ?
Nu cttmva indic[ mai ctrrinc] o leg[Lurl realii oarecare ? Dup[ cllnl Lln foc se
stinge dacd nu e a!i[at, Lot astfel, dtrpl Herbert Sperncer, for{ele vitale tind
in mod continuu spre o stare de echilibru, clac[ nu sint tulburatc sarl reinoite
prin acliunea aitor forle.
Intr-un mic numirr de cazuli varietltile Lind s[ se mcnlin[ distincte, din
caLrza epocii lor diferite der reproducsre, din cauza deosebirilor niari de talie
sau din cauza preferinlei sexuale. Insd incruciqarea de variet,[{i nu numai
c[ nll se reduce, ci iu general sporegte fecunditatea primei ilnpreunlri gi a
descenden{ilor rnetigi. Nu gLirn in mod pozitiv dac[ toate variet5{ile dornes-
tice care se deosebesc intr-o mai mare m[sur5 sint irrvariabil foarte fectinde
atunci cind sint incruc.igate. Ar fi nevoie de muib timp gi multir osteneald pen-
trtt experien[ele necesare gi survin multe greut."r!i, curn ar fi desccndenla dife.-
ritelor rase din specii inilial distincte gi indoielile dac[ unumiter forme ar brebui
s[ fie clasate ca specii sar-r ca varieLlti. Tobugi, marea experien&i a cresc[torilor
practicieni dor.cde$te cil mirrea rnajoritate a valiet[lilor chiar dacir ulterior
itnele s-ar dovedi a rlu fi in mod nelimitaL fecunde inter se
- sint cu mult rnaife-
-
cunde cirtd sint incrucigaLe, deciL covirgitoarea majoriLale a speciilor natu-
rale inrudite indeaproape. Au fosb prezentzrte totugi cibeva cazuri i'cmarcabile,
tliu sursa Ltnor excelen{i observatori, care arat[ cI la plante, anumite forme care
 HIBRIDARE 527

trebuie si fie clasate neindoielnic drept variet5li, produc mai pu{ine seminle
cind stnt incrucigate, decit este firesc pentru specia parental5. Forlele reproducd-
toare ale altor variet5li au fost modificate in a.sa m5surd incit, atunci cind sint
lncrucigate cu o specie distinct[, ele sint fie mai fecunde fie mai pulinfecunde
dectt pSrintii lor.
Cu toate acestea, r5mine incontestabil c[ varietitile dornesticite de animale
gi plante, care difer[ foarte mult ca structurd una de alta, dar care descind
fflrd indoial[ din aceeagi specie inilial5, ca rasele de gdini, porumbei, multe
legume gi o mullime de alte organisme domesticite, sint extrem de fecunde cind
sint incrucigate; gi aceasta pare s[ formeze o adevlrat[ barierd de netrecut
intre varietdtile domeslice gi speciile naturale. Dar, dr-rpd cum voi incerca s[
arlt acum, deosebirea nu este attt cle mare gi coplegitor cle important[ pe cit
s-ar plrea la prima veclere.

I]ESPRE DDOSEBIREA Dtr F-ECUNDITATE IXTNN VARIETATT

sr sPllcrr lxcnucr$ATE
in aceastd lucrare nll este locul potrivit pentrtt a trata pe larg subiectul
hibridiz[rii, despre care am prezentat in Ori.gi"nea speci.i.Ior un rezumat des-
tul de complet. Yoi enumera aici pur gi simplu concluziile generale pe care se
poate conta gi care sint in legdtur[ cu problema noastrfl de fa!i.
In prtmul rind, legile care guverneaz[ producerea de hibrizi sint identice,
sau aproape identice, in regnul vegetal gi cel animal.
In aI doi"Iea rtnd, sterilitatea speciilor distincte, atunci cind sint impreu-
nate pentru prima dat5, precum gi aceea a descendentilor lor hibrizi, trece in
mod treptat, printr-un num[r aproape infinit de trepte, de la zero, atunci cind
ovulul nu este niciodat[ fecundat gi nu se formeazd, niciodati vreo capsul[ de
seminle, pin[ la completa fecunditate. Nu putem evita concluzia cd anumite
specii sint complet fecunde atunci cind sint incrucigate, decit hotdrindu-ne s[ cali-
fic[rn drepL variet[[i toate formele care sint pe deplin fecunde. Acest inalt grad
de fecunditate este insr"r rar. Totugi, plantele care au fost supuse Llnor conditii
nenaturale sint nneori modificate in mod atit de deosebit, incit sint mult mai
fecunde clnd sint incrr,rcigaLe cu o specie distinctir decit atunci cind sint fecun-
date de propriul lor polen. Succesul in efectuarea unei prime impreunlri intre
doud specii gi fecunditatea hibrizilor lor depinde intr-o mlsurh foarte mare de
condiliile favorabile de via!5. Sterilitatea innlscutd a hibrizilor din aceeagi
ascendenld salr cresculi din aceeagi capsuld de seminle, deseori difer5 mult
in gr^ad.
In aI treilea rtnd, gradul de sterilitate la o prim[ lncrucigare intre dou5 spe-
cii nu corespunde intotderauna inLocmai aceluia al descendenlilorlorhibrizi. Astfel,
se cunosc multe cazuri de specii care pot fi incrucigate cu ugurinld, dar care produc
hibrizi excesiv de sterili gi dimpotriv5, unele care nu pot fi incrucigate decit
cu mare greutate, dar care produc hibrizi destul de fertili. Acesta este un fapt
inexplicabil in conceplia c[ speciile au fosL inzestrate in mod special cu steri-
litate reciprocl pentru a fi menlinute distincte.
In aI patrulea ri.nd, gradul de slerilitate diferd deseori la doud specii lncrtt-
cigate reciproc. Astfel, prima poate fecunda ugor pe cea de a doua, insi aceasta
528 HIBRIDARE

clin urur[ poate fi incapabil5, dup[ suLe de incerclri, de a fecunda pe prima.

I )e asernenea, hibrizii produ gi din incrucigdri reciproce intre aceleagi cloru-i
specii cli{crir uneori de gradul steriliLatii lor. Aceste cazuri sint de asernel}ea
complet. inexplicabile dupI concep{ia c[ sterilitatea esfe o inzestrare specialS.
In aI ci.ncilea rtntl, gradul cle sterilitate al primelor incruciglri gi al hibri-
zilor corcspuncle intr-o anurnitfl m[sur[ cu afinitatea generald saLl sisLematicl
a formelor care sinL impreunate. Astfel, speciile ce apar{in unor genuri dis-
tinctc nrtrnzri rareori pot fi incnrcigate, iar cele apar'linind rrnor familii distincle,
niciodatir. Paralelismul este totugi departe de a fi compleL, pentlu cit o mul{irne
der spercii inruclite inclc'aproape nu se irnprt'u neazd, sau se impreuneaz[ c:u ext,rem[
greutatc, pe cind alte specii, foarte diferite Llna de alLa, pot fi incrucigaLer cu
perfecLit trsulin[[. $i dificullatea Iincrtrci;.{r'ii] nu depinde nici de dil'elenle
c:onstitutionale obiSnuiLc., pentru cd, plante anuale gi perene, arbori cu fnrnzr.
ci.zitloare sau \-e$nic verzi, pltrnte ce infloresc la anotimpuri diferiLe, planLe din
stzr{itrni cliferite gi plante care r.egeteazi in climatele ccle mai opuse, pot fi
deseori incruciEate. Se pare cd greutatea sau ugurinta Iincnrcigririi] dt'pincle
exclusiv de consbittr{ia sexuall a speciilor care sinb incnrcigaLe, sau cle afini-
tatea fe1" 5sXuall e'lectir'[, adicl ,,Wahluerwcndschaft" a lui G:irtne.r'. Crinoscincl
cI speciile nu sint rnoclificate decit rareori sau niciodat[ nurnai in ce privegte un
sittettr caracLer', firir ca in acela5i timp si fie modificate multe alte car.acte.r'e gi
deoarecer afinitatea sistr.rnaticit include toa te asemln[rile gi deosebirilc vizi-
biler, oriccr cliferen!11 in constitulia sexual[ clintre doui specii erste, natural, in
relalie nrai rnult sau rnai pr-r{in strins[ cu pozilia lor sistematicir.
In ul Suselea rtrtrl, esLe posibil ca la prima incrucigare sterilitat,ea specii-
lor gi aceea a hibrizilor s[ depind[ intr-o anumitS" mflsur5 de cauze dislinc:te.
l,a speciile l)ure, organele reproducritoare sint in perfectd conditie, p€ cind Ia
hibrizi ele sint cleseori vizibil degenerate. Un embrion hibrid, care are ceva
clin conslitulia tatlilui $i a marnei sale, este supus la conclilii n€rnaLuralc atita
timp ciL e hrirniL in uter, in oui, sall in slminla formei materne gi cunoscind
cli concli[irrnile nernilLulale produc cleseori st,erilitate, organele reproducirtoare
ale hibriclului pnL fi afcc[aLe in nrocl clefinitiv la aceastl virst[ timpurie. ;\ceas-
LI cauzri nu ale insl nici o leg[tur[ ctt sterilitaLea primelor impreLrulri. Num[-
rul nricgora t de clescendenli clin primele lmpreun[ri poate rezulta cleseori,
curll este uneori cu sigurant[ caztl, din moartea prematurd a celor mai mtrlli
rlintre ernblionii hibrizi. Vonr vedea ins[ irnediat c[ exist[, dup[ cit se pare,
o lege de o natrrrl necunoscutfl care face ca descenden[ii din itnpreunlri nefer-
tile s[ fie eri ingigi mai mult sau nrai pulin sterili; gi asta e tot ce se poaLe spu-
trt' in lllezent.
In uI Supteleu. r'i-nrl, hibrizii ;i metigii prezint[, cu acea mare exceplie a l'e-
c:undiLirtii, cea mai izbitoare concordant[ in toate celelalte privinle gi anurne
in legile arsem[nIrii lor- cu cei cloi pirinli, in tendin{a lor de reversiune, in va-
riabilitaLea lor'5i in absorbirea lc-rr plin incruciqiri repetate cle vreuna clin for-
ntt.le parenlale.
Dup[ ce am a.iuns la aceste concluzii, am fost indernnat sii cercelez uII
srrbiecL care elucideazra in mod considerabil problema hibridrzdrn gi anurne le-
crrndiLatea plantelor heterostile sau dimorfe ;i trimorfe, atunci cind sint trnitc
 }III}RII)ARE 529

ilegitim. Am avttt de mai multe ori ocazia s[ mh refer la aceste plante gi poL
da aci un scurt rezllmat al observatiilor mele.
Mai mul te plante, aparlinind unor ordine distincte, prezinL[ cloui f orme
care existi in num[r aproape egal gi care nu diferd decit prin organele lor repro-
dttclLoare, o forrnd fiind longistild cu stamine scurte, iar ceal:itte brer.istild si
ctl slamiue ltrngi, ambele avind gr[unlii de polen de dimensiuni diferite. L;
plantele trimorfe exist[ trei forme care de asemenea se deosebesc pril lupgi-
mea pisLilelor gi a staminelor lor, prin dimensiunea gi culoarea g.eunlilor dc
polen, prectrm pi in alte ciLeva privinle; deoarece la fiecare din acesLe trei lor'-
me existd doui feltrri de stamine, sint in total gase feluri de stamine gi trti fe-
Itrri rle pistile._Aceste organe sint astfel proporlionate in lungime inul fa{[
de altul, incit la oricare din cele dou[ forme, o jum[tate din stamine stau in
acelagi nivel cu stigmatul celei de a treia forme. Am ardtat gi rezult.atul a fosL
confirmat gi de alti observatori - c[ pentru a obline o deplin[- feculditate la aces-
te plante, este necesar ca sLigmatul uneia din forme s[ fie fecundat cu polen
luut de Ia staminele de iniltime corespunz[toare de la cealalt[ form[. Agadar,
la speciile dimorfe dou[ impreun[ri, care pot fi numite legitime, sint complet
fccttnde gi dou5, care pot fi ilegitime, sint mai mult sau mai pulin sterile . La ip.-
ciile lrimorfe, $ase impreundri sint legitime, sau complet fecunde gi doudspr.e-
zece nelegitime gi mai mult sau mai pu[in sterile2).
StcrilitaLea care poate fi observat[ la cliferite plante dimorfe 5i trirnor.fe
atutrci cind acestea sint fecundate nelegitim, adicd cu polen luat de la stamine
cal'e nll corespund cu lungimea pistiluh-ri, diferd mult in grad, putincl ajunge
pin[ la o sterilitate complet[ gi absolutd, exact in acelagi fel crm se intimpla
la incrttciSarea intre specii distincte. Dup[ cum gradul de sterilitate din ac^est
din ttrmra caz depinde foarte mult de condiliile de viald mai mult sarr mai ptr-
lin favorabile, la fel am constatat gi la impreundrile nelegitime. Se glie foarLe
bine c[ dac[ pe stigmatul unei flori se pune polen de la o specie distincbd gi daca
ullerior, chiar dupI un interval considerabil de timp, se aplicd pe acelagi stig-
mat proprir-rl sirtr polen, actiunea acestuia este atit de puternic dominanti.,
incit in general ea anihileazd efectul polenului str[in : acelagi esbe cazvl gi cu
polenul cliverselor forme ale aceleiagi specii, polenul legitim fiind puternic do-
rninanb fa![ d. polenul nelegitim, atunci cind ambele feluri d. polen sint aplicate
pe acelagi stigmat. Am verificat aceasta fecr,rndind mai multe flori, mai intii
nelegitim, iar dupd douizeci gi patru de ore legitim, cu polen luat de la o varie-
faLe coloratS. intr-un fel deosebit gi toate plantele oblinute eran sirnilar colorate;
aceasta arat5. ci polenul legitim, degi aplicat cu dou[zeci gi patru de ore mai
tirzir.r, a distrus complet sau a impiedicat acliunea polenului nelegitim aplicat
anterior. De asemenea, clupfl cum la efectuarea incrucigdrilor re-iproce lntre
aceleagi douI specii exist[ uneori o mare diferenld inLre rezultate, acelagi lucru
se intimpl[ gi la plantele trimorfe. Aga de exemplu, forma mezostil5 de Lgthrum
sctli"caria a putub fi fecundatd nelegitim cu cea mai mare ugurin![ cu polenul
de per sbaminele mai lungi ale formei brevistile, producind multe seminle, dar
2) Ob;ct'vatiile utele On lhe ChtLrttcler and the lttlt r'id-lit:e ttuture rf the
Offspring I'ront lhe illegitinutlc Llttiutt
of Dimorp]tic ctrttl T'rintorph"ic Plants att fosL publicate it .Iournal of Linncr.eun Soc., r'ol. \, p. l]ii3. llezLrnratul
prezentat aci cste apt'oapc acelali c:alc a lrltirrut in etlit.ia a tj-a a lr-rcrirrii Otigirt of Slr'cies.

r,'.2602
 IlI il t{ I l),,\lil i

fot'rna br-cr.istilir nu a produs nici o singrrrti stimin!.i cincl a fosL ftrcrrnclat[ [cu
polcnui] cle pe slnmincle mai lungi ale formei mc.zosl,ile.
In toate aceste plivinle, formelc aceleiagi specii bune imprcrunate nclegi-
tint, se conlpor[ir in absrrltiL acelagi fel ca gi clorrir specii clisLincte atunci clnd
sinL incnrcigaLer. Aceasta m-a indernnat s5" observ cu brigarc de seam5, timp de
lxt lt'u ntti, multc plante clin seiminlit, oblinute clin mai niult,e inrprcunlri nele-
giLime. RezitiLatul principal esLe cii ucesLe planLe, a$a-nrrrniLe nelegitime, nu
sinL complet fccnnclc. Este posibil ca din specii dimorfe. s[ se oblin5 plant.e
nclegil-ime aLit, longistilcr ciL gi br.ervistile, iar clin plante Lrimorfe, tclate trei for-
tttt'lo nclcgiLinrc. Acestea poL fi apoi corect tmpreunaLe intr-trn mod lergilim.
O cliiL[ ce s-a filcuL ace'st lucnt, nu cristi nici un n]oliv aparcnt ca ele s.i illl pro-
tltrcii toL atiL clc ntultc seminle ca rsi plrinlii lor, cind au fost legilim fccunda[i.
'l'ciLugi, lticrut'ilcr nu sc intimplir aga, planteler liincl ttiate nefertile, iusl in gracl
cliferi[, tittelc fiincl in aga mlsur[ gi atiL clc ilemediabil sLerilc, incib nu au pro-
citis lirnp de ltaLrti ani nici o singurti slmint[ sau m[car o capsulir. Acr.sLe plan-
te nelegitime, cale sinL atiL cler sLerile, de'gi att fost intpreunate recipi'oc in rnocl
It'gitinr, pot fi conlilaraLe in rnod slrict cu hibrizii cincl sint incruciga{i trLter sc;
gi estc liine curloscut r:it de stcrili sint in general acc5lia.
Ire cle alLir purte, cincl un hibrid erste inct'ucigat Lru \rl'eirna clin speciile paren-
talc pul'e, sterilitatea ersle cie ol:icei mult reclus[ gi tot astfel este cind o ltlantir
ttclegitinrir e'ste fecunclatI cle o planti legitirn.{. I)upli curn sterilitatca hibri-
ztlor nu esLe int,o{cleauna in lcgltur[ cli grrrtiLatr-'rl lealizlrii plimeri incnrci;5ri
ctritttler tlouit specii palentaler, tot astfel s-a consLatuL c[ sLe.r'ilitatea anuntitor
planLe nelerg-il,ime el'a neobigrrriiL tlc nlarc, pe cintl sLerilitaLc'a irnprerrnirrii clin
carc cle an plovenit nu era niciclercum accentuat[. La hibrizii oblinu{i clin ace-
eagi capsulil, graclul de steriliLaLe are o variabilitate inniscutS; acelagi lucru se
obscrrvh in mod pronunlat gi la planLele nelegitimc. in sfirgiL, mul{i hibrizi in-
florcs,c ahtritclenl, gi pcrsislenL, pe clncl alli ltibrizi, tnai sLerili, lrrocluc pu!ine
flori gi siriL nigLc pitici slabi qi prirp[diti. Cazuri eracL sirnilare se plocluc;i la des-
cenrkrnfii nelc'giLimi ai tliferite]or plante dimorfe gi trimolfe.
Cu tcate cir exislir cea mai cornplctzi idenLiLal,e irttre planLelt ncicgit,inre
ri hil-lr'izi in cecA ce prive'pLe caracteml gi compolLar-ea, aproape czi nu este exa-
gcrat tlc a sus[ine cit plantele nt'legifime sinf hihrizi, prorlrrgi insir in c'ach'ul acr--
lerirrpi spccii lrrin inipl'errnarea nepoLliviL[ a anuutiIor forrne, pLr cincl hibrizii
obigrnri{i slnt plotlugi clinLr'-o irnpreunare nepoLrivitri intre aga-numitele sltecii
clislincte. Am l.Izrrl deja cit existri, in Loate privinlele, cea mai mare ast-'mlnart:
intre primele impreunirri nelegifinre gi plimelc incrucigirri inLre specii clistincLe.
AccasLa \ra devtni poatc mai evident printr-un exernipltr: s[ prr]supunem c[
rur l:otanisL a grisit clor-rI variet[li bine caracLerrzaLt (gi ascrr]er]ea r.arieLlti
existi) aparlininri folmei longistile de Lgthruln salicaria trimorfir gi ci:r a hoL[-
rit sir incerce ca llrin incrucigare sii cleLermine dac[ nrr cumva aceste r.arieLiti
slnt cle fapt specii clislincte. Ei zll constata c[ acestea nu au produs declt apro-
rinratir- o cincimc din numlrul normal de seminle gi cd s-au conrpclrtat,
in LoaLe celel:rll-c privinle arirtate mai sus, ca gi cinci ai' fi lost rlouI specii
clislinctc. Insi pentnr a fi sigur cle ac:easLa, el va cregic pianlc clin seminlele
prcsupus hibriclizalc 5i ar conslziIa cii accsLea sinL nigLe piLici prlpldi{i gi com-
plet sterili, conlporlindu-se in toate celelalte privin{e ca hibrizi obignuili. trl
 lllBRIl)r\RI: 5:t I

ar ptlLea sri strs[iuli atunci c[ a doveciit efectiv, ln concorclan!5 cu p.lrerea ge-

neral5, cI cele clouI r-arietdli ale sale sint specii tot atit clc bune gi de distincte
ca gi oricare alle]e pe lunle ; ar Ii ins[ compleL gregit.
F'aptclc al'[taLe mai sus in le'g[tur:5. cll plantele climorfe gi trimrtrfe sinl
imporlanLe, intlucit ele ne arat[ in primul rind c[ proba fiziologicl a fecun-
ditntii t'ctluse, atit la primele incrucigiri cit pi la hiblizi, llu formeazi un cri-
teriu al deosebirii speciilor ; in al doilea rincl, pentru cii putem conchicle c[ exis-
It"t o leg[tur[ ltecunoscut[ care unegte sterilitaLea impreunf ilor nelegitirne cu
aceea rI descendenlilor lor nelergiLimi gi sirttcm indemna!i s[ extindem acelagi
puncL cle t'erclere asupra prirnelor incrucigtiri gi asupra hibriziltir; in al treilea
rind, pentru c[ gisim-gi aceastaimi pare a fi cle o inrportanlir special[-cI poI
cxisLa dorrI sart trei lorme ale aceleiagi specii carc sir nu difere sub absoluL nici
ull aspccL in stt'rtcLur[ sau constitulie, in leg[tur[ cu concliliile e.xterioare gi
totugi sir fie sterile cind sinL impreunate in zrnumite feluri. intr-adev[r, trebuie
s[ ne reaminlim c[ imprertnarea elemeutelor sexuale ale indivizilor cle aceeagi
formil, cle exemplLr a cloul forme longisbile, ersl,e aceea care detc:rmin[ sterilita-
tea, pe cind impreunarea elementultri sexual propriu a dou[ forme distincte
este fecttndl. Agadar, la prima vedere caztrl eipal'e exact conlrariu fa![ de ceea
ce se intimpl5 la impreuniirile obignuite inLre indivizii aceleiagi specii gi la incnr-
ciglrilcr dirtLre specii ciistincte. Este totugi indoielnic dac[ aceasta este inLr-adevar
nga, insl r]u r-oi insista asupra aceslui su]:iect obscur.
I)in exantinat'ctr plantelol climorfe gi trimclrfe putem LoLLrgi rletluce ca pro-
babil c:ri sLerilitaLera speciilol distincte incrucitaLe $i a progeniturii lor hibriclc,
rlcpinde exclusir. de uatula elementelor Ior sexuale gi nu cie \rrL.o cleosebirer in
struclut'it sau constiLrrlia lor general[. Sinlem condugi, de asemene]a, la aceeagi
conclttzier clacI hrlrn in consideralie acele incrucigriri reciproce in care-. mascu]ul
runei spe'cii ntt poate fi imprettnaL, satr numai cu mal'e greutate se poate irnpre-
ttlla cu femela utrei a cloua specii, in timp ce inclucigarea invels[ poaLe fi efec-
Lualii cu cea mai mare ugurin![. Gdrbner', acel excelenL obserrvator, a conchis
cle asemetlea ci atunci cind sirrt incrucigate, spcciile sint sLerile clatoriLil
cliferenlelor lirnitate la sistemele lor reproducltoare.
In baza principiului dupf care esfe necesar ca. omlrl sii-gi linir separaL
varieta[ile sa]e domestice in timp cc le selec{ioneazil gi le amelioreazit, ?l'fi
desigLrr folosilor variet[lilor in stare natural[, aclic[ speciilor incipiente', dacir
ele ar evita contopirea, fie prin averrsiune sexualfl, fie prin sberilitate reciproc5.
Ca urmal'e, alit mie cib gi altora ne-a pdrut la un momenL clat probabil c[
aceas'LI sterilitate s-ar fi dobindit prin selectiune natura]5. Din acest punct
de r,'edere trebuie si presupllnem c[ o nuanll de fccunditat,e mai reclusl a
ap[rut mai inLii in mod spontan, c& oricare alta rnoclificare, la anumili indivizi
ai ttnei specii cind au fost incrurcigali cu alli indivizi ai aceleiagi specii gi
c[ apoi, treinsemnate grade succesive cle sLerililate, fiind avantajoase, s-au
acuntulaL cu incelul. r\ceasLa apare cll atit mai probabil dac5 admilem cl
diferenlele sbructurale clintre formele de plante dimorfe gi trimorfe, clrm ar fi
lungimea gi curbura pistilului etc., au fost coadaptate prin selecliune na-
turall. InLr-atleviir, dac[ sc admite aceasta, aproape cir nu putenr evita ex-
Linderea aceleiagi concluzri Ia sterilitaLea reciproc[. De alLfel, sLerilitaLea poatc
fi dobinditl ltlin selecliune natural[ pentrtr alLe foarte diferite scopuri, ca
 I'IIBRIDART]

la insectele asexuate in lsg5tur[ cu economia lor social[. In cazul plantelor,

flolile tuarginale ale inflorescenlei de Cdlin (Viburnum opulus) gi acelea de la
virftrl spicultri de Ceapa ciorii (triluscart connosum) au devenit bdtdtoare la
ochi $i, dup[ ciL se pare, in consecin!5 sterile, pentru ca insectele sd poat[
clescoperi ugor gi vizita florile fertile. Dac[ incercdm ins[ sX aplicdm princi-
piul selec[iei naturale la clobindilea sterilit[!ii reciproce de cltre specii dis-
t incte, ne izbim de mari greut[li. in primul rind, se poate observa c[ in
regitrni separate trliesc deseori gnrpuri de specii sall de o singur[ specie,
cal'e cind sint aduse la un loc gi incrucigate, se constatd c[ sint mai rnult
satt tnai pulin sterile. Este insfl clar cd nu ar fi fost nici un avantaj pentrtr
asemenea specii separate s[ devini reciproc sterile gi in consecin!fl acea sla
Iltt s-ar fi putuL realiza prin selec{ie natural5. S-ar putea insd arglrmenta cri
dacii o specie devine steril[ cu vreun anllme contpatriot, sterilitatea cu
:rlle specii ar urma ca o consecinld nccesard. In al doilea rind, este tot afit cler
contrariu teoriei selectiei naturale ca gi teoriei crealiei specialc, cd la inclucigirri
reciproce elementul mascttlin al unei forme sI devind nefecund cu o a doua
form5, pe cind, in acelagi timp, elementul masctrlin al acestei a cloua foi'rne
sd fie in m[suri si fecundeze u$or prima form[; aceastd situalie special5 a sis-
temtrlui reproduc[tor nu ar fi putub in nici un caz ft folositoare oric5reia din
cele douh specii.
Examinind probabilitatea ca selectia naturalfl sr"l fi intrat in acliune f[-
cind ca speciile sd devin[ reciproc sterile, se va consl"ata cd una din ccle mai
mari dificultlli const[ in existenla numeroaselor gradalii trtptate cler la ferr-
LililaLea ugor redusd pind la sLerilitatea absolut[. In baza principiului ex-
plical mai slls, se poate admite c[ o specie incipienl[ al' beneficia, clacti
prin incrucigarea cu forma ei parental5 sau cu vreo altl varietate, ar'
Ii devenit intr-o mic[ mdsurd sLeril5, pentru cd in acest fel ar fi produgi mai
pttlin clescendenti basLarzi gi inrdut5lili, care sa-gi amestece singele cu noile
specii in ctu's de formare. Acela cal'e lSi va da insd osteneala s[ reflecteze
astlpra treptelor prin care acersL grad de sterilibaLe ar putea fi ridicat prin se-
leclie nattrral[ la acel grad mai inalt, comlrn e.tit de muitor specii, gi gene-
lalizat la speciile care s-att diferentiat la rangul de gcn sau familie, \'a glrsi
acest subiect extraot'dinar de complex. I)upI o maLur[ reflecliuncr zlln irn-
presia cd aceasLa nu s-a puLut realiza prin seleclie naturall. SI lulrn cazrrl
oricSror douir specii care atunci cind sinL incrucigate produc desc:crndenli pulini
gi sterili. Ce a pr,rtut oare s[ fi favorizat supravieluirea acelor indir,izi car€] sinL
clota!i, din intimplare, intr-o misurd pu{in mai mare cll nefecu nditate reci-
proca gi care s-au apropiat astfel cu un mic pas de sterilitatea absolut[ ? 1'o-
ttrgi, dacl se aplic[ teoria selectiei naturale, un asemenea pas tre.buie s[ se fi
pt.odtts in mod continuu la multe specii, penlnr c[ o mullime slnt reciprocr
c'omplet sterile. La insectele sterile, asexuate, avem rnotive de a crecle cI mo-
diliclrile in sLrucLura gi fecunclitatea Ior s-au acumulat cu incetul prin selr-.clie
natttrali, claLoritfl fapttrlui c.{ ln felul acesta s-a creat indirect un avantaj
conlunit5lii clreia ii aparlineau, asupra altor comunitlti din aceeagi specie.
I)acd insi un animal oarccare care nu aparline unei comunit5!i sociale devine
inlr-o rnicfl m[sur5 steril atunci clnd este incmsigat cu \rreo alti varietate,
cl Itu va beneficia in acest fel de vreun avantaj gi nici nu va transmiler
 }IIBRIDARE

inclirect vreun :rvantaj altor indivizi de aceeagi varietate, care sir cluc[ asLfe]
la conservareA lor.
Ar fi ins[ de prisos de a discuta aceast5 chestiune in detalirr, deoalecc
a\.ent dove'zi concludente cd la plante, sterilitatea speciilor incrucigate se da-
LoreELc cu siguran{i unui principiu oarecare, absolut independent de sele.c{ia
latural[. Ciiirlncr fi Kolrtuter au dorredit c[ in general la tln mal'e nr mitr
cle sltccii se ltoafe forma o seri€', de la speciile care cind sint incruciSate pt'cdrtc
puline seminler, pin[ la speciile care nu procluc niciodatti nici o singrrr[ s[minlii,
fiincl toLugi afectate de polenul anumitor alte specii, c[ci germenul se umfli.
Esler cr,iden[ imposibil der a se selectiona indivizii cei mai steri]i care atl 5i
incetab s[ procluc[ seminle, astfel c[ aceasti culmc a sterilitatii, cind singur
germenul este inlluenlat, nu a ptrtut fi realizatd prin seleclie, iar din faplul
cI legile care guverneaz[ diferitele grade de sterilitate sint atit de rtniforme
in intregul regn animai gi vegetal, putem deduce cd, oricare ar fi ea, cauza este
aceeagi sau aproape aceeagi in toate cazttrile.
Dac[ speciile nu au cleveniL reciproc sterile prin acliunea cumtt]atir'fl a
selecliei naLurale $i, dac[ din consideraliile anterioare gi din altele mai generale
putem conchide linigtili cI erle nu a].1 fost inzestrate cu acest caracter printr-uu
act cle crea{ie, tlebuie s[ deducem c[ sterilitatea a sttn'enit in mod incidental
in cursul lentei lor formalii in legdturd ctt alte moclific[ri necunoscute in orga-
nizalia lor. Prin apalilia intimpl5toare a unei insugiri inleleg cazttri de felul
acelora cincl bunIoar.1 cliferite specii de animale gi plante sint diferit in-
fllenlate cle otr[r'uri, Ia care nu sint exptlse in condilii natttrale, aceastzi
diferen![ de susceptibilitate fiind eviclent legat[ de alte deosebiri necnnoscttte
in organrzalia lor. Dc asemenca, insugirea diferitelor soittri de arboli de a ptrtea
fi altoite pe o specie, pe alta sau pe o a treia specie, difer[ mult 5i ntl estc
dle nici un folos acelor arbori, dar esl,e Iegatd de diferenlele'stntcturale satt
frrnclionalc in lesutul lor lemnos. Nu trebuie s[ fim surpringi de sterilitatea
ce rezult[ intimpl5tor din incruciglri intre specii clistincte, adic[ intre descen-
clen{ii modificali ai unlii strflmog comlln, dac5 tinem seama cit de ugor este
afecLat sislemul reproclucltor de diferite calrze, deseori de modific5ri extrem
cle neinsemnaLc in condi{iile de viat[, de incrttcigdri intre indivizi prea in-
deaproape innrditi, precum gi de alli factori. Este bine s[ ne amintim cazut'i
ca acelir de la Passi"flora alata, care $i-a redobindit autofecunditatea prin al-
toirc cu o sltr.cie distinct[, apoi cazurile plantelor care nornlal sau anormal
sint autosterrile, clar pot fi ugor fecundate prin polenul unei specii distincte
pi in fine cazurile acelor exemplare de animale domestice care iSi rnanifest[
reciltroc incontpatibilitatea serttalS.
Ajungem acum, ln fine, la puncful propriu-zis al discutiei: cum se facc
ci - Cr, ciLer.a erceplii in cazul plantelor - varietfl{ile domesticite (.o acelera
ale ciinelui, griinilor, l)onrrnbeilor, mai multor arbori fructiferi gi ale legurnelor)
care difer[ mai mu]L unele cle altele prin caracterele lor exterioare decit mtrlte
spert.ii bnne, sinL perfect fecunde, sau chiar excesiv de fecunde cind sint itrct'tl-
cigatc, pe cind speciile incleaproape inrudite sint aproape invariabil intr-tttl
anrimit grad sterile? PuLcm da, intr-o oarecare m[surd, tln r[spuns satisfd-
cltor acestei intreb[ri. ]'recind peste faptul c[ m5sttra in care douI specii se
deoscbesc exterior nu estc o indica{ie sigurd a gradrrlui de sterilitate reciproc[,
 I II T]RIDARII

l st'IneItea clifereu{e neconstiLriind nici in cazul r.arietfllilor ul] indiciu sigur.,

itirtr cit la spcc:ii cauzA sLerriiitSlii consti exclusiv in cliferentierile constiLuliei
lot' st'xutilr'. Or', conditiile la care au fost sripuse animalcle clomesLiciLe si
ltlatrtt'lc cullivaLc Au ttr-tiL o tendin![ atiL de reclus[ de a moclilica sistemul
t't'1tt'odttcl-tLor in setnsul dc a conclucc la steriliLaLe r:eciprctcir, incit AVem rnotive
f oitt'tt' lttrLct'nice cle a admil-c' terorirr clirect opus.{ a hii Pallas, cluprh cat'e
itscltlcltea concli{ii in g'enel'al elinrinti aceastii fendin![, astfel cii clesctnclenlii
tlorneslir:ili ai speciilor care in starca Ior naturalI ar fi intr-o oarecare nrir-
sttri ste'rik., cind sinL incruc'igati, clevin impreun:i pellect fertili. l,a plelnte,
c'trltir-at'ea esIc atit ilc clepa.rtc clc a imprima o tenclinlii spre sterilifal"e re-
t'iprocit, incit in mai mtrlIe cazuri bine stalrilite ]a care ne-arn referit clescori,
auumite specii au fosL afectate intr-rrn mod foarte diferit; asLfel, ele au de-
r'enit auLosterile, mt'n{inindrr-gi in acelagi timp capacitaiea cle a fecrrncia
gi a fi fecundate dc spc'cii disLincte. I)ac[ se. admite teoria lui Pallas a e]iminirii
sLerilitir[ii prin domesticirer inclelungat[ -- gi ea poate fi cu greu rcspinsi
clevine irnprobabil in cel mai inalL grad ca in mod normal condilii similarcr -
sti proclucti gi toLodaL[ s[ elimine aceeagi Lendint[, cu toate c[ in anumite
cllzut'i, la specii c'u o consLiLu{ie speciall, sterrilitatea poaLe cit.eodaL[ si fie
gi astfcl proclusit. Astfel, clup[ pirrerea mea, putem sI inlelegem cle cc la ani-
maleler clomcsLicit.e nu s-au prodrrs varictiti care s[ fie reciproc sterile gi de
cc la planLe nu se cullosc deciL prr!ine cazLti asemlnltoare, obselvate dc G:irtner'
la anrtmitc valietflti de pommb gi Verbasc.um, de alli experimcntatori ]a
variett"rti dc clor.leci gi pepeni, iar cle Kolreuter la un soi der tutun.
In ccea ce privegte rnrieti{ile care au luat nagLere ln starc naturalii, cste
apl'oape flirl niclejde de a aqtepta s5. se clove.cleascd in mod direct c[ ele au
devcniL reciproc str-'rile.. DacI s-ar puLea descoperri m[car o urm.{ de sterrilil.ate,
asellr-'IrcA r-arie'tir[i Ar fi riclicaLe de indat[, de apl'oape oricare naturalist, la
rangul dc spt'cii clisLincte. Daczi, cle exemphr, afirm:rlia lrri Griltner c[ for-
nrele clc scinLeiu{ir crr flori albastre gi rogii (Anagallis aruensis) sinL sterile cind
sinL inc'r'ucisiatc s-ar confirma pe deplin, presuprin c[ toli botanigLii care suslin
aculn pe clir-c'rsc motive c[ aceste c]orrI forme sinL numai variertlti ncsta-
bile, al aclrniLe cle inclart[ cI er]e sint spccii distincLe.
DifictrlLaLea reall"r a subiectului nosllu de fa![ nu const5, dup5 citirnipare,
in a gifsi motivul pernLru care r,arietitile domestice nu au deveniL reciproc
slerile', cincl sint incr"ucigate, ci in a explica de ce aceasta s-a produs in mod
atit dc general la variet.{!ile naturale de inclatzi ce ele au fost modificate lntr-o
nrr"rstrrir suficientir 5i permanenti pentnr a fi clasate drept specii. Sintem cle-
parte de a. cunoagte in mod precis caLrza; putem vedea ins[, cI datoritir
lupLei lor penlru exisLen![ cu numerogi concurenti, speciile trebuie s[ fi fosl
sup Lrse in cu rsul a lu ngi perioacle de timp la condilii de via!5 mai unif orme
decit acelea la care au fost supuse variet5{ile domesticj $i aceasta poate foarte
bine s[ fi cleterminat o mare cliferen!fl in rezultat. Intr-adet'[r, gtim cit de
obignuit animalele gi plantele silbatice devin sterile, atunci cind sint luate din
condiliile lor naturale gi supuse captivitSlii, iar fr-rncliunile reproduc5toare ale
organismclor cal'e au trdit intotdeauna in condilii naturale ,si s-au modificat
cLr incetul in accste condilii, slnt probabil in acelagi fel, excesiv de sensibile
influenlei unei tncrucig5ri nenaturale. Pe de altd parte, formele domesticite
 IIIBRIDARI],

cal'e prin sirnplLrl falt t al clorncsticirii lor sc dovcdesc a nu fi f ost inilial

foarLc sensihilc ia modificiri ale conctriliilor lor dc vialir gi cr:il'c acum pot r(,-
zista in gt'net-:tl cu fecunclitatca nemicgoraLI in modific[ri i'epclatc ale concli-
{iilor, tle-itn} ptrLea agtepta sii proclucri r-arieti!i, alc cilror for'{er leproducS-
Loare sli fic prrlin expllsc influcn{ei diunriLoare ale acLului incrucisirrii cu alte
varictirIi (:at'e nu ]uat uu5[clc irr acela,.si fcl.
Dtipii ciL irni parer, antrmili naLuraligti au prrs; r'ec'enL prr.a ntare accenL iic
tlifelen!a de fecunclitaLe intre varictirti gi specii, cind sint incnrcigale. Unelc
specii inrudite cle arbot'i titt poL fi altoiLe unele pe alleler, insi t.cirite r-aliclrililc
pot fi astfel altoite. Llncle animale sint aifec:tate intr-rin mrirl clr LoLul difelit
der aceca$i oLrar-[, ittsit pinir de crrrincl nu s-a cunclscut nici un caz asenr.iuirtor'
Ia. r'arieLili; astizi ins[ este clovecliL cir irnunitatea falir r]c anuniite otlli-
t'ttt'i estc uneot'i corelatl ctl coloritul inciivizllor de aceeagi sltecie. in ecneral,
perioiida clc gcstalie diferir rtrtilL la cliierit,e .specii, clal pinI clc crrrincl r]u s-a
obsen'at o asemenea diferen![ Ia varicti{i. Inl,r'e o specie gi alta cle acclagi gen
avem deci cliverse clc'oscbiri fiziologice, la care pot fi acl[ugater {riri inrloia]ir
gi altelc care nu apal', slAu apar cxLrem rie rax' in cazul r-arierLir{ilor. Aceslcr
deosebiri depincl, clupir cii, se pare, toLai sair in ntal'e parte der alter dife-
rente cle constitutier, exacL in acela5i fel dupir cunt gi sterilil-atea spcciilor in-
cnrcigate clepincle cler clifercnlele limibate la sistc:mul sexual. Dc cc Lrebuie ca
aceste clin rrrrnil clifert'c'n[c, oriclL de utile al fi ele in a mcnline cleoscbirea intre
viettiitoarcler aceleiagi reeiuni, szi fie consicleratc cle o imporlan{ir atiL r}c ca-
pitalfl in cotrtpara{ie cu alLc cliferern{e intimpl5toare gi funclionale? Nrr se iroate
da uIl rlspttus satisflcirtorla ace.ast[ intrebare. Agadar, fapttil cii varictir{ilc
dornestice foarte distinctc sinL, cu l'are excep{ii, perfect fertile cind sinL in-
cruci;ate gi pt'ocluc clescenden{i fertjli, pc r:incl specii incieaproape int'r:riiLe
sint, cu rare exccltlii, rnai tnult sarr nrai ptrlin sLerile, rlu constituie nici irt, cie-
partc o obicctitlne clc Lernrul, la teolia dcrscr.ndenlci comlure a speciilol inmcliLe,
clupi cu nr apare la llrima vedere.
 CAPITOLUL al XX-Iea

SELECTIA EF'EOTUATA DE CATRE OM

Seleclia este o artd dificild. Seleclia metodicd, incon;tientd Si tmturald. Rezultatele

selecliei metorlice - Precauliile in seleclie - Seleclia Ia plante - Seleclia efectucttd" de popoarele
anti.ce gl semtciuilizate
- Atenlia datd deseori unor caractere fdrd. importanld - Selecli.ct incon-
;tientd - Pe md.sura schimbd.rii. treptate a condiliilor, s-au schimbat ;i animalele noastre
domesticite prtn acliunea selecliei incon;tiente. Influenla diferililor crescdtori (6uprcr aceleict;i
subuarietdli - Efectul selecliei incon;tiente (rsLrpra plantelor - Efectul selecliei, doueclit prin
marile moclificriri ale organelor celor mai preluite de om.

Forla selectiei, exercitat5 de om sau pusd in actiune in mod natural prin

Iupta pentru existen!5 $i supravieluirea ulterioard a celor mai apti, depinde
in mod absolut de variabilitatea orga nismelor. F5r[ variabilitate nimic nu
poate fi infriptuit; diferente individuale neinsemnate sint totugi de ajuns pentnr
actiune $i constibuie probabil principala $i unicul mijloc pentru producerea
de noi specii. Disculia noastrd asupra carrzelor gi legilor variabilitetii ar trebui
deci, in ordine strict5, s[ preceadfl prezentul subiect, ca $i problema ereditltii,
incrucigdrii etc., insd din punct de vedere practic, ordinea de fa{d a fost g[-
sitii ca cea mai con\zenabili. Omul nu lncearc[ se pro\:oace variabilitatea,
degi el realizeazra neintenlionat aceasta, expunind organismele la noi conclitii
de viatd gi incnrciqlnd rasele deja formate. Dar o datd ce existd variabilitate,
ea proclllce minuni. Afard de cazul cI se exercit[ o oarecare selec{ie, amestecul
liber al indivizilor de aceea$i varietate gterge curind nricile diferente care se
ivesc gi imprinrS. uniformitate de caracter intregului grup de indivizi, aga clupfl
curn am \-iznt rnai inainte. ln regiuni izolate, eipuneiea indelungate la condilii
cle via{i diferite poate producre noi rase fdrfl ajutortrl selecliei. Voi reveni
insl intr-un capitol viiLor asupra acestui subiect al aclirrnii clirecte a condi-
{iilor de viati.
Cincl animalele sau plantele se nasc cr.l vreun nott caracter, evident gi ferm
ereditar, seleclia se reduce la conservarea unor asemenea indivizi gi la lmpiedi-
 SE I-lrcl LA

a incrucislrilor', astfcl ch nu mai e nevoic de adlugat nimic

cal'ea ulterioard
astrpra acestui subiect. ln marea majoritate a cazurilor ins[, un caracter
notl satl vreo superioritate a rtnui caracter r.echi sint la inceput slab pronunlal.e
;i Iltl sint puternic ereditare; gi nrrmai atunci seleclia intimpin[ mari greu-
t tili. Timp de rnulli ani trebuie exercitatri o rlbdare inf lexibild, cea mai subtil5
capacitate de discern5mint gi o judecatd s[n[Loasri. Un obiectiv stabilit clinainte
irt mod clar trebuie linut in mocl const:rnt in fala ochilor. Pulini oameni
sint inzestra{i cll toate aceste condi{ii, nrai ales cu aceea cle a sesiza dife-
t'etrte foarte mici, iar judecata s5n[toasir nu poate fi dobindit[ decib prin
experien![ indelungatS, dar dacir vrerrna din aceste calit[!i ar fi lips5, munca
cle o via{[ intreagd poate fi zadarnicl. Am rimas uimit cind crescitori
I'enumili a c1ror indeminare gi iudecatd au fost dovedite prin succesul lclr la
expozitii, mi-art ar[tat anima]ele lor care pdreau toate la fel gi mi-au in-
clicat motivele lor de a imperechia un anumit individ cu altul. Importanla
triarelui principiu al selecliei consti in special in aceast[ capacitate de serlec-
{ionare a cliferentelor aproape imperceptibik', care se constat[ totugi a fi
tt'ansmisibile gi care poL fi acumulate pin[ ce rezultatul devine er.ident in
ochii oric[rui observator.
Principiul selectiei poafe fi imprirtiL conr.enabil in lrei categorii. Selecli.a
metodi.cd este aceea dup[ care se conduce ornul ce se str[duiegte in mod siste-
matic s[ modifice o rasi in conformitate cu un model oarecare prestabilit.
Selecli"a i"nconStientd este aceea care re'zrrlL[ din laptul cI oamenii plstreazd
in mocl natttral indivizii cei mai valorogi gi clistmg pe cei nrai pulin valorogi,
ftirir nici un gind cle a modifica ri.lsa ; gi flrii indoial[ c[ acest proces de-
termin[, cu incetul, mari schimb[ri. Seleclia incongLicntl se transform[ trepLat
in seleclie metodicfl gi numai cazurilc extrerner pot fi separate in mod distinct ;
astfel, acela care p[streaz[ trn animal util sau perfect, in general il va re-
produce ln speranla cle a obline cle la el descendenli cu acelagi caracter.
AtiLa timp insl cit nu are un scop pre.determinat de a ameliora rasa, se poate
sptrne c[ el seleclioneazd. incongtientt). In sfirgiL, avem seleclta naturald. care
presupune cd indivizii cei mai apti penLru condiliile complexe gi schimb[toare
in decttrsttl vremurilor la care sinb supugi, in general supravieluiesc gi igi re-
produc soiul. La formele domestice, seleclia natural5 intr[ in acliune intr-o
oarecare m[sut'd independent de voinla omului gi chiar in opozilie cu aceasta.

SEIJECTIA METODICA

Din expoziliile noastre de patrupede gi de rase de pf,s[ri oblinute de amatori

se poate vedea clar ce a reahzat omul in Anglia in timpurile recente prin seleclie
metodic5. in ceea ce privegte vitele, oile gi porcii, dator5m mnrea ameliorare
unei ltrnqi serii cle nume binecunoscute ca Bakewell, Colling, trllman, Bates,
1; Terrnenul -celeclie incon;tientii a fost contcsLat pe rnotivul cii ar const.itui o conlradictie uezi ins5. unele
observatii excelcnte in aceastir problernii, ale prof. I{uxlcy (N'a1. IIr.sl . Llt:uiew, oct., 186.1, p.578) care remarci
i:i-t attttrci cind viulul ingriirnide;te clune dc nisip el rnrrtir lisclectioneazir inconqtient griiunti de nisip de aceeagi di-
rnensiune, din pieti'i;ul de pe plajii.
 SEI,}IC'i'IA XIETODICA 539

Jonas Webb, lorzii Leicester gi Western, Fisher, Hobbs $i allii. Autorii in

domerniul agliculLurii sint unanimi in ceea ce privegte forla selecliei. S-ar
putea cita un mare num[r de afirmalii in acest sens clar sinf suficiente doar
CiLeva. Youatt, un obsen'ator p[trunzS.tor gi experimentat scrie2) c[ prin-
cipiul selcrclit'i estc ,,acela oare d[ putin!5 agricultorttltti, nu nttmai sd modifice
caracterul Lulnlei sale, ci sir-l schirnbe cu tottrl". tTn mare cresc[tor de vite
Short|o113) sprrne: ,,Cresc5torii moclerni att adus o mare imbunlt5lire in ana-
tornia urniirului la vitele Shorthor.n de ras[ KeLLon prin corectarea defectului
la articula{ie san incheietura umlrului, gi prin agezarea mai convenabilfl a
capului umrinrlui Ia omoplat, umplind attf.t golul clin dosul lui. . . In pri-
r,iuta ochiului, moda a variat in timp; odatI era clutat ochiul mare gi holbat,
iar alLdctatft ochiul somnoros gi afundat, clar aceste extreme s-atl contopit in
aspecLul mecliu al nnui ochi deschis, clar gi ploemiuent, crl o privire blind[".
S.i ascrrlfflm apoi ce spune] rtn excelent cunosc[tor al porcilora): ,,Picioa-
rcle nu trebuie s[ fie mai lungi deciL atlta cit s[ impieclice animalul de a-gi tiri
burLa pe pirmint. Piciorul este cea mai pu{in profitabilir porliune a porcului
gi cleci nrr avenl ner.oie decit atiL cit este absolut necesar pentrtt sustinerea
restului corpului". Oricine poate compara ntistretul ctl orice rasl amelioratd
de porci gi va vedea cit de eficace all fost scurlate picioarele.
Cu exceptia cresc5torilor, pr-rliner persoane igi datt seama de grija sistenraticd
ce se are ln selerclionarea animalelor gi de necesitatea de a se a\rea o viziune
clar[, aproape profetic[ in viitor. Sint cunoscttte inderninarea gi juclecata lor-
clrrlui Spcncer, .nr. scrie u) r ,,lnainte ca orice om s5 inceapir s5. creasc[ r'ite sart
oi, esLe foarte cle dorit ca el s[ se ltot[rasc5 asupra formei gi caliti,rlilor pe care
dol'Lrqle s[ le oblinii 5i s[ urmireascri cu perseverert![ acest obieclir"'. Vorbinrl
clespre uimitoale:r ameliorare a. oilor cle t'as[ Nel-Leicestet', efccttral[ de Bake-
lve.ll Si rirntagii s[i, lordul Somervillcr spLinc: ,,S-Ar pirrea c[ ntai inlii atr tlese-
nat o forntir perfect[ c5reia i-au clat apoi via![". Yotrtrit 6) insisti asrrpra llcce-
sitdlii cle a r-erifica anual fiecale turrnil, pentnt c[ esLe sigur cir tnulte animale
\:or clegenera" de la modelul de perfec{iunc pe care crescitortrl gi l-a stabilit in
mintea sa. S-au stabilit inc[ de mult[ vreme (1780-1790) reguli, chiar pentrtr
o pasilre atlL de pulin imporl.antd cum este canarul fixindu-se tln model de
perfeclie, in conformitate cu care amatorii londonezi atl incercat s[ creascd
clivcrsele subvariet[li ?). Un rnare cigtig[tor de premii la expoziliile de po-
rumbei 8), descriind ponrmbelul jucfltor-migdalat cu fala scrtrt5, sptlne : ,,Exist5
lnul[i amatori cle mina intiia cdrora le place in mocl special ceea ce se numegte
ciocul cle scatiu, care este foartc fntmos. Altii spun cd se ia o cireagd rotundS,
bine dezr,oltat[ ,.si un grflunte de orz; plasind apoi judicios griuntele gi infi-
ginclu-l in cireagti, se va forma, cum s-ar spune ciocul. Asta ntl este lns5 totul
pentru c[ sc va forma un cap gi un cioc bttn, presuptrnlnd numai - ctlm am
2) Ott Slrccp, 183ft, p. 00.
3; Dl J. Wlight clcspre r-iLclc Shorthrinr ir Journul of liltgul Agricttlt. Scrc., r'ol. \-ll, p.20E,2119.
4) II. D. Ilichardson, On Piqs, \847, p. 41.
5) Jortrnrrl of llogril Agricullurctl Sotiatg, r'ol. I, p. 24.
6; On Sftccp, p. 1111), 520.
7) Loudon )lugcLzine of l,{trtural Historg, vol. \'llI, 1835, p. 6L8.
8S A Treatrse cin the Art of Breeding lhe Almond Tumbler, 1851, p. 9.
54rt SELF CT]A

spus mai sus

- c[ aceasta s-a ficut in n]od judicios. Altii iau un grdunte dc
ovtiz, dar cttm sint de pflrere cd ciocul de scatir-r este cel mai frumos, ag sffltui
pe amatorul neexperimentat sH obtin5 Lrn cap de scatiu gi s[ $i-l p[streze
pentru observalia sa". Oricit de uimitor de cliferite sint ciocurile de ponrmbel
salbatic gi de scatiu, scopul n fost f[rd indoialir aproape realizat in ceea ce pri-
vegte. forma exterioard gi propor{iile.
Artirnalele noastre trebuie examinate cu cea rnai mare griiri nu numai cit
sint in via!5, dar - dupd cum observ[ r\nderson e) - gi cr'lclar,relc lor trebuie
cercetate aminunliL, ,,pentru ca clintre descendenti sir se creasc[ numai acei
care, dup[ vorba m[celarului se taie bine". La vite s-a avlrt in vedere cu succe.s
,,fibra c[rnii" gi faptul de a fi bine impdnat[ cu grisime 10), iar acumularea nrai
lltare sau mai mic5 de grdsime la abdomenul oilor noastre a fost realizatir cu
succes. La fel este gi cazul glinilor; astfel, vorbind despre gdinile cle Cochin-
clrina, care se pal'e cH variazd. mult in calitatea ctirnii, un aritor 11) scrie :
,,Modul cel mai bun este sd se cumpere o pereche dc cocogi tineri, frali, s[ tai
runul din ei, s[-l gitegti gi s5-l servegti ; daci este mediocru, f[ la fel cu celila]t
gi incearcfl din nou; dacfl e ins[ fraged gi savuros, fratele sdu \ra corespundc ca
reproducfltor in scopul obtinerii cle ,,animale pentru carne".
S-a aplicat la ieleclie marele principitr al diviziunii nru ncii. in auu rnite
regiuni 12), ,,cregterea taurilor este limitat5 la un numlr foarte restrlns cle
persoane, care, devotinclu-gi toat[ atenliunea accstui sector, sint in mlsur[ de a
furniza, an de an, o clas[ de tauri care imbun[tltesc in mod consLant lasa g€-ne-
ral5 a regiunii". Crepterea gi inchirierea berbecilor a fost, dupl cum se gLir,
timp indelungat o sursH principal[ de cigtig a mai mu]tor crescltori proeminernli.
Acest principitr a fost impins pini la extrern la oilcr merinos in ttnele plrti rle
Germaniei tt). ,,Atit de importantI este consicler-atir serlectia corcctI a anirnalc-
lor de reproducere, incit cei rnai buni proprietari de trirme nu se incrccl in
propria lor judecatfi sau in aceea a ciobanilor lor', ci uti]izcazir persoane denu-
rnite ,,clasificatori de oi", a ciiror meserie este de a se ocupa in mod spccial cu
acest aspect al administr[rii mai multor turme, pentru ca astfel sd mentin[ gi
dac[ e posibil s5 amelioreze la miei cele mai bune calitili ale ambilor pilin{i".
In Saxonia,,,cind mieii sint lnt5rca{i, fiecare este plasat pe rind pe o mash,
pentru ca lina gi forma sa s[ fie minulios observate. Cei mai buni sint seleclio-
nali pentru reproducere gi Ii se aplicd un prim semn. La virsta de un &t, ina-
inte de a-i tu nde, are loc o alt[ examinare amlnu n{itir a celor insernnali mai
inainte ; acei la care nu se g[se.ste nici Lln defect, primesc un al doi]ea semn
iar restul este conclamnat. Citer.a luni mai tirziu se cxecutfl un a] treilea ri
ultim examen am[nu ntit ; berbecilor gi oilor de prima calitate li se aplic5 u Ir
al treilea gi ultim semn, ins5 cel mai mic defect este suficie'nt pentnr a deter-
mina respingerea animalului". Aceste oi slnt crescute gi apreciafe in mod aproape
exclusiv pentnr finelea llnii lor, iar rezultattrl corespnncle muncii clepusc Ia
seleclionarea lor. Au fost inventate instnrmente pentru m[surarea exactI a
s') Ilecrecdion.s ln Aqricultttre, vol. I I, p. 409.
ro.; Youatt, On Cattle, p. 797, 227.
u) Fergusott, Prize Poultrg, 1854, p. 208.
12) Wilson in 7'ransactittrt IIighland Agriculf.
^Soc., citat ln Gard. Chronicle, 1844,
p. 29.
13; Simons, citat in Gard. Chronicle, 1855, p. ti37 ; pentru al doilea citat, vezi Youatt, On Sheep, p. 771.
 SllI-l:CTr,\ tIIITODICA

grosinrii firelor; gi ,,s-a pl'ochrs o lin[ austriac[, ]a care dotr[sprezece fire erau
egale^in grosimc cu unlll singur de la o oaie de ras[ Leicester".
in toal-ir lumea, oriunde se prodnce m[tase, se acord[ cea mai mare griji
Itr seleclionarea gogogilor din carc s[ se oblin[ fluturii pentru reproducere. Un
cullivator aLent la) examineazl de asemenea fluturii gi distruge pe cei ce nu sint
perfecli. l)ar ceea cc ner intereseazh mai indeaproape esle cd anumi.te familii
clin Franla se rieclic[ proclucerii de ou[ pentru vinzarels). In China, in apropiere
dc $anhai, locuitorii a douri mici regiuni au privilegiul de a produce ouh pentru
intregul linut inconiurirtor gi in scopul de a-gi dedica tot timpul acestei ocnpatii
li se interzice plin lege de a produce mfltase 16).
Grija pe care crescltorii de frunte o depun cu imperecherea pds[rilor lor
este surprinzirtoare. Sir John Sebright, al c[rui renume a rdmas cunoscut prin
,,Bantamul SebrighL" consacra de obicei, ,,dou[ trei zile cu examinarea, consu]-
tarea gi discu[ia cu un prielcrn, iu scopul de a stabili care dintre cinci sau $ase
p[siri era mai bun[" tt). Dl Btrlt, ai c5rui porumbei gugali au cigtigat atit de
mulLe premii, fiind exportali iir America de Nord sub supravegherea untti om
trimis in acest scop, inri spunea c.l reflecta timp de citeva ztle inainte de a
imperechea ficcare pereche. Putem dcci inlelege sfatul unui eminent amator care
scrie 18) : ,,A$ clori s[ v[ atrag aici in mod special atenlia de a nu avea prea
multe varietdli de porumbei, pentrtr c[ altfel ve[i gti pu[in despre toate, insl
despre nici una ceea ce tlebuie 5t,irtt".
,,PosibiliLatca de a crepte'foaLc soiurile' clepdgegte, dupd cit se pare, capaci-
taLea minlii omencqti ; esLe posibil si existe ciliva amatori care au bune cuno$-
Linle generale clesprc p on, mberii de cultur[ ; sint insd mult mai mul{i care iSi
inchipirie c[ clrnosc ceea ce nll glitt". Ca]itatea nnei subvariet5ti a portlmbeilor
jucitori-migdalali constir in penaj, !inut[, c&p, cioc gi ochi; este insl prea
llt'ezumlios pentnr un incepirtor s[ incerce si oblind toate aceste insugiri.
lfare,le ctrnoscS.tor menlionat mai sus spune : ,,Exist5 tineri amatori care sint
pl-ea lacomi, incercind s[ oblinir clintr-o datl Loate cele cinci insugiri de mai sus ;
i'ecompeusa lor este cI nll ob[in nimic". Vedem astfel c[ chiar cregterea de
poplmbei nn este o art[ simpli. ]Ioclul pretenlios de a exprima aceste precepte
- I)up[
ltclate provoca zimbelul, dar acel ce ride ntl va obline premii.
cum s-a menlionat clcja, ceea ce selec{ia metodicd a realizat pentru
animalele noastre, ester doveriit in mocl strficient de expoziliile noastre. Atit cle
mllL schimbate crau oile apar{inind unol'a clintre crescfltorii mai vechi, ca
Bakervell gi lordul Western, incit mulLe persoane nu au ptrtut fi convinse ci ele
nu furer.rfl incrucirsate. DupI ctiln observ[ dl Corring]ram1'), Prin seleclie rigu-
roasl impreunatfl cu incrucig5.ri,porciinogtriau sttferit in u]timii doudzeci de ani
o cornple}i meLamorfozra. Prnna expozilie perrlrtt pSsdri de cttrte a fost organi-
zaIl tC GrnAina zoolog-icir in 184o gi ameliorarea reahzaLs de atunci a fost mare.
Dgp[ c1n] mi-r,l couirtnicat dl Barly, nrarele cunoscfltor, s-a hotirit dinainte
tr) Robinet, '['ers d Sore, 1818, p. 271.
tt) Quatrefages, Le.s maludies du Yer d Soic, 1859, p. 101.
ie
1 \I. Sirnon, in -Brr/1. c[e Ia Soc. d'.LccIimatation, vol' IX, 7862, p.22L.
t') The Poultrg Chrorticle, vol. l, 18ir4, p. (i07.
1t) J. lI. Eaton, A'I'retilise on l;rrncq Pigeons,1852, p' Xl\', $i A Treatise on the Almond Tuntble.r, 1851 , 11. 11.
rs7 Journctl llogctl Agricullural Societg, vol. \'I, p. 22,
 SE,LE,C]T IA

ca creasLa cocogrrlui- spaniol sir sLera vertical gi in patm sau cinci ani toate pds[-
t'ilc bunc a\-eau cr.easta erectl; s-a hot5rit ca cocogul polonez sI nu aib[ creast[
sillt caruncule gi ast6.zi o pasflre astfel inzestratl ar fi imediat desca]ificatd ;
s-au comatrdat b[rbi gi in cincizeci ;i ;apte cle cotele exprise de curind (1860)
la CrysLal Palace, toafe plslrile aveau birbi. La fel a fost gi in multe alte cazuri.
In toate cazurile insii, cunosc[forii comandi numai ceea ce se produce uneori
intimpl[tor gi ce poate fi ameliorat gi fdcut constant prin seleclie. Estc bine
cru noscuti cregLerea consLantd ln greutate a g[inilor, curcanilor, r'alelor gi
gigLelor in rrltirnii cilir.a ani; ,,ra!ele de 2,72 kg sint acum ceva obi.snuit,
irt timp ce media cra inainle de 1,8L ". Deoarece Limpul necesar penlrrr a
t'ealiza o moclificare clerseori nu a fosL inregistrat, meritir poate menlionat cit
i-att trebtrit d-lLri Wicking treispre zece :lni pentm a pune un cap alb cura L pe
ttlt corp d. porurnbel jtrclLor-rnigclalat,,,lln triumf" rpLule un alt amaLor',,,drr
carc poatc fi cu clrept cr.rvint mindru",o').
Dl 'folleL de la }3erxlley Hall a selectionat t'aci, gi in special tauri care se
tr[geau diit r.aci bune dc lapte, cu unicul scop de a amcliora vitele sale pentnr
prodtrclia cle brinz[. trl controla in mod consLanb laptele cu lacLomelnrl $i,
dupd cum m-a informaL, tn opt ani el a sporit produclia in proporlie cle patnr la
trei. IatirAcunluncaz culios zt) de progres constant dar incet, cu rezultatul nclc('r-
Iizat inc[ complct : in L7B4 a fost introdus[ in F'ran{a o rasir de vierrni dc m[-
tase, clin care o suti dintr-o mie nu arl reugit s[ producir gogopi albe; asliizi
ins5, cltrpii o se'leclie aLe-nLir Limp cle gaizeci pi cinci cle generalii, I)r'ol)or[itr dc
gogogi galbene a fost leduszi la treizeci gi cinci dintr-o mie.
La planbc, seleclia a fost aplicati ctr aceleagi bune rezultaLcr ca gi la animalrr.
Proccsrtl esle insir mai sirnplu, deoarece in marea majoritate a cazurilor plantele
posedl ambele sexc. 'I'ofugi, la cele mai multe forme este nccesar de a avea tot
atiba grij[ cle a impiedica incnrcigflrile, ca gi la animale sau ]a plantelc unisc-
xuater, insfl la rtnele planLe, c:r la m:lzitre, aceast[ grijri nu este necesar5. La toate
plantelc ameliorate, natnral cu exceplia acerlora care se inmullesc prin mugnri.
butagi etc., este aproape indispensabil de a examin:r plantele ob{inute gi cle a
distruge pe acelcra care sc inclepiu'tr-.az[ de liprrl corespunzlLor'. Aceasta se numegLe
inl[turarea planLelol rele.) gi esLc cle fapt o form[ cle seleclie, cir gi lnl[Lural'ca
animalerlor inferionrc. I{clrficulLori gi agriculLoli cll cxperric.nlir incleamnei nein-
cetab st"t se pIslreze cele mai bune plante pcntnr prochiccl'L]a cle scminle.
Cu Loalc c[ dersc'ori planLele prezintir r,arialii mulb mai vliclite clecit ani-
malele, esLe totugi in gcrnelal nevoie de cca mai mare zrtcntie pentlu a sesiza
orice modificare neinsemnat[ gi favorabiki. Dl i\fasLers 22) po\reslegtc curn in
tineretca sa ,,consacra, cn rribdare, multe ol'e" pentru descoperirea deosebirilor'
la maz[rea destinzrtir penLru semin{e. Dl Barnel2s) obserr'[ c[ r'echea clpgunir
stacojie a.meric:rn[ a fost ctrltivatir timp cle mai bine dc un secol f5r'[ a produce
o singttt'[ varieLatc; iar un alt autor observ[ cit de neobignuit, a fosl faptul cir,

:01 PLtttltrq Clu'otticlt:, vol. II, 1855, p. 596.

21; I sicl. Gcof [r'ov St.-I{ilailc H ist. \ at. Gi,u., vo]. I l, p.
, 254.
') in cnelezcrrLc ,,roguinq" (A'. lrar[.).
2)1 ()rrrdtrter's Cltrorticlc, 1l3ir(), p. 198.
tt) 'l't'unsrrctiotts Hrrt. Soc., vol. \'I, p. 152.
 qt .t i ( 't I.\ Ir. .\\'ilcil 1 l \Tti

atunci cind grriclinarii atr incerptrt pentrtr ltritna clatit s[ se ocupe de acest fruct,
el a incepuL si r,arieze ; aclev[rul este f5r[ incloial5, c[ el a variat intotdeauna,
dar c[, pinir ce varialiile neinsemnate nu au fost selectionate gi inmullite prin
seminle, nu a fost oblinut nici un rezultat vizibil. La griu, diferenlele de cea
mai ugoar[ nuanli au fost descoperite gi seleclionate ctt aproape tot atita grijI
ca gi in cazul animalelor superioare, de exemplu de cltre col. Le Cotrteur gi mai
ales de c[Lre maioml Hallett.
Ar merita sir ddm ciLeva exemplc dc selectie metodicl la plante, insd de
fapt, marera ameliorare a tuLurol vechilot' noastre plante cr"ilLirrate poate fi
atribuit[ selecliei indelungate, parlial metodic[, parlial incongtient[. Am arI-
tat intr-un capitol anterior cum a fosl crescut[ greuLatea agrigei prin selectie
gi cr-rltur[ sistematicii. F'lolilc panselei atr cigtigat de asemenea in dimensiune
gi in regulariLaLea conturului. In legiturd cu Cinerari.a, dl Glenny 2a), ,,& avut
ctrrajul ca atunci cind florile erau alit neregulale cit gi stelate gi de o culoare
prea pulin definiLi, s5. fixeze Ltn model considerat atunci ca exagerat gi impo-
sibil de realizat, afirmindu-se c.i dac[ acesba ar fi vreo dat[ atins, nu am fi
intru nimic cigtigali cflci s-ai. stricn frumuselea florilor. trl a suslinut tot,rrgi
c[ avea dreptate gi rezultatul a dovediL c[ a$a a fost". Caracterul blttrt al
florilor a fost realizat de mai multe ori prin seleclie atent5. Astfcl, dupi ce a
semitnat timp de ciliva ani seminle de Anemone coronarta, Rev. W. William-
son25) a gisit o planLi cu o petalir suplimentard; el a sem[nat sflmin{a acesteia
gi perseverincl in aceeagi clirec[ie a obtintrL multer variert[li ctt gase sau gapLe
rinduri cle pelale. f'randafiml simplu scotian a clervenit birtrit gi a produs opt
varietd{i bune in nouI sau zece ani26). Campanula de CanLerrbury (Campanula
mediunt) a clevenil bdLutir prin seleclie alentir in curs de patru genera!1i,r).
Prin culturi gi seleclier atenli timp de patrtt ani, dl Buckman zs) a transformaL
plstirnacul silbatic inLr-o nou.i gi bunl varietate. Prin selectie continuat[ in
decurs de mai mtrlli ani, mattirilatea timpurie a mazdrii a fost gr[bil5 cu zece
plni la doudzeci pi una de ziler 2e).
Un caz mai curios ni-l oferd sfecla, care de Ia cultivarca ei in F'ran!a,
aproape c[ $i-a dublat productia de zahdr. Aceasta s-a realizat prin seleclia
cea mai aLentii, grt:utatea specific[ a rSdlcinilor fiind verificat5. regulat gi
rfid5cinile cele rnai bune fiind p[sLrate penbru producerea de slmin{530).

ST'I,I'CTTA }'IIIICITUATA UP POPOARII)I,,8 ANTIC]E $r SD}TICIVILIZATE

Cunoscincl c5. astrizi se acorcl[ atiL de mare important[ seleclieri animale-

lor plantelor, s-iir putea obiecta c[ seleclia metodicir n-ar fi fost practicat5
gi
in antichilater. Lln dislins naturalist conside'rd absurd de a se presupune cd
241 ,l otrt'tttLl rtl'Ilctrticullttre, 18{i2, p. litil}.
15) 1'r'ttttstrtt. IIort. Soc., vcll. I\-, 11. 13ft1.
:6t Ibirlem. p. 285.
ri1 Ilcv. \\'. lJrotnchcad in Guri. Cltrortit'Ir, 1817, 11. 55().
281 Gard. Cltrotit:le, 1tt(i2, p. 721.
2e) I)r'. Anderson in 7'he llce, r-ol. \-[, p. !)6; I)l IJarnes il (]urcl. Clvrnricle, 1841, p. 17(i.

11. (i9; (iartl. Clvonitla, 185,1 , p. 258.

30; (ioilron, De I'Espice, L8i>!1 , vol. II,
 SIiLE(l'lIA I..{ P()P(),\}il:I.1: Sjr,\'IICI\/lI IZAl Il

I)opoarele semicivtlizate ar fi practicat vreun fel oarecare de seleclie. F'[rd

irldoial[ cI principiul a fost recunoscnt in mod sistematic gi urmat intr-o mult
tllai mare md,stlrl in trlLima suti de ani decit in oricare perioacl5 arnterioarir,
olr{ininclll-se Ltn l'eztlltat corespunzdtor, ins[ dupd cum vom veflea imediat, ar fi
o mare gregeal[ de a se prestlptllle cI importanla selectiei nu a fost recllnoscltl
;i cd ea nu a fost aplicatfl in cele mai str[vechi timpuri gi de popoare semicir.i-
lizate. Ag sptlne irl prealabil c.i multc din faptele ce se vor prezenta acrrm aratd
ttttmai cir odinioarti se luau attttmile precaulitrni la rc.produCere : gi rlacii acesta
esle cazttl, aLttnci ctl sigLrran![ ci intr-o oarecare misur[ se practica seleclia.
Yom a\rea mai jot posibilitatea de a aprecia mdsura in care seleclia, efectlatS
trrtmai in rnocl inlirnpl[tor cle cittr.e rtn mic num[r de locuitori ai u nei !5ri,
a produs cu incetul Ltn efect considerabil.
Intr-trn pasaj bine ctlnosctlt din capiLolul treisprezece al Genezei, sint claLe
legi pentrtr infltten{area culorii oilor, care se credea pe atunci posibilir gi se spune
95 rage]e pestri{e gi cele de cnloare inchisd erau linute separat. Pe timpril lui
f)avid lina era comparati cll zdpada. Youatt tt) care a diicutat toate pasaje-le
din vechitll testament in legdturl cu reproducerea, conchide cd pe acele vremlri
,,unele din cele mai bune principii de reproducere trebuie si fi fost indelung $i
stdruitor aplicate". in conformilate c,i cele prescrise de Moise s-a orclonal :
,,SI nu-ti lagi vitele tale si zlmisleasc[ cu un neam diferit"; se cumpirau insfl
catiri t'), sstfel cir in acea perioad[ strdveche alte nalii trebtiie si fi incrucigat
calul cu miigarul. Se spurte tu) c[, cu ciLeva generalii inainte de rdzboill troian,
Erichthonius avea mttlLe iepe de prlsil[, ,,care prin grija gi aprecierea sa i1 ale-
gel"ea armdsat'ilor au prodtls un neam de cai superior oricdruia din {[rile inye-
cinate". Homer (Cartea a V-a) vorbegte de caii lui Eneas ca fiind oblinuli din
iepele care_ fuseserl date la armisarii h-ri Laomedon. in ,,Republica;', Platon
spune lui Glaucus:,,Vdd c[ cregti la casa ta foarte mrilli ciini de r,initoare. -I'e
ingrijeSti de reproclucerea gi imperecherea lor ? Nu existd intotdealna printre
animalele de singe bun citeva care sinL superioare celorlalte?". La acestea
Glatt ctt s riispu nde afirmativ un). Alexandru cei Mare a ales cele mai bu ne vi Le
irrdiene peubru a le trirnile in N{acedonia ca s[ imbr-rndt5leasc[ rasa as). Dupir
Plinitrss6) regele Pyrrltlts avca o ras[ de boi deosebit de valoroas[ gi nu aclmitea
ca tarrrii gi vacile s[ se imprellneze pind Ia virsta cle paLru ani, pentru ca rasa
si tttt degenereze. in Georgicele sale (cartea a III-a) Virgil d[ ," sfaL toL atit
de serios ca gi acela pe care l-ar putea da orice agri-ultor moclern, penLnr
seleclionarea cu grijd a rasei de pr[sil5 : ,,sd se noteze tribul, genealogia gi tntil,
care sd fie pdstrat ca blrbatr-rl cirezi'' ; s[ se insemne progenitura ; sd se selec-
lioneze oi de culoare albfl cea mai curatd gi s5 se examineze dacd limbile lor
sint negricioase. Arn vizut cI romanii lineau genealogia pommbeilor lor gi
ac'esLa ar fi fost un proceden firri sens, dac[ nu s-ar fi avut cea mai mare grijd
la rept'odttcerera lor. Coltunella dI instrucliuni detaliaLe in Iegltrrrd cu creglerea
it71 Ort Sheep, p. 18.
::':1 \'olz, Ileitt't)ge :ur IittltLtt'rleschichte, 1852, p. 17.
:irr7 llitfortl
, Ilistot't1 rtl (irt'cce, vol. l, p.
3*) D.. I)ally, tlachis ln Anllrt.rtltologicttl IleLtieu, nrai p.
18ti,1, 1(t1.
351 \-crlz, Ileitriiyle etc., 18ir2, p. fi0.
861 Ilislorg of ltte World, cap. 4ir.
 SELECT]A LA POPOARELI] Str}{ICIVILIZAI'L, 54it

g[inilor : ,, Glinile de reproduccre sit fie de aceea de o culoai'e aleasl, cu Lln

corp robust de formi pltrat[, ctl pieptul plin, cu capete mari gi cll crestele
erecte rsi de criloare rogie aprinsil. Cele mai bune sint considerate cele care a1
cinci degeLe" az). Dup[ Tacit, cellii se ocupatt de rasele animalelor lor domestice
pi Cezar.afirmd cd ei plflteau xegustorilor preluri mari pentru cai blni, impor-
ta{i38). In ce privegte plantele, Virgil ,roin.gi. despre seleclionarea anualf a
celor mai mari seminle, iar Celsus spune : ,,acolo unde griul gi recolta sint mici,
trebuie si alegem cele mai bune spice de griu gi din ete se punem deoparte
sdminla noa str5' ' tn).
Coborind cursul vremurilor, putem fi concigi. Cam pe la inceputul secolul-ri
al nou[lea, Carol cel Mare a ordonat in mod expres furrclionariloi s[ aibd mare
grijl de armlsarii sii gi dacd vreunul s-ar dovedi prost sau bitrin, s5-l preves-
teasci din timp, inainte ca acest armeisar sd fie dat la iepe a0). Chiar intr-o !ar[
alit de pulin civilizat[ ca Irlanda in secolul al nouilea, animalele din anumite
localit5li, sau cele care aveau un caracter particular, erau preluite. Aceasta ar
reiegi din anumite versuri strdvechi nt), in care se vorbegte despre Lln pre! de
rdscumpdrare cerut de Cormac. Se spune astfel :
Doi porci din porcii lui Mac Lair,
Un berbec gi o oaie, ambii rotu nzi gi rogii,
I-am adus cu mine de la Aengus.
Am adus cn mine un arm[sar gi o iap[
Din frumoasa herghelie a lui Manannan
IJn taur pi o vacd albl de la Druim Cain.
In anul 930 Athelstan a primit in dar cai de curse din Germania gi a inter-
zis exporltrl de cai englezegti. Regele John a importat din Flandra ,,o slti cle
armlsari alegi" az). La 16 iunie 1305 prinlul dc Wates a scris arhiepiscopllli de
Canterbttr], nrgindu-l si-i imprumute orice arm[sar cle soi gi piomilind s[-l
inapoieze la sfirgitul anuluia3). trxist5 numeroase docutoetrte^ clin perioade
str5vechi ale istoriei Angliei in leg[Lr,rri cu imporbul de animale alese de diferite
feluri gi clespre legi ridicole contra exportului lor. Sub domniile regilor Henric
al gaptelea pi al optulea s-a ordonat ca de ziua sfintului N{ihail migistralii s[
cutreiere cimpiile necultivate gi pr oprietSlile comunale .si sir distrlrg[ ioate
iepele sub o anumiti talie ar;. Unii dintre primii nogtri regi au promdigat legi
contra t5ierii ber:becilor de rasl bunfl inaintea virstei de gapte ani, aitfel Ce
acegtia s[ aib5 tintp s[ se reprocluc[. in Spania, cardinalul" Ximenes a emis in
1509 regttlamente asupra selecli"ei. de berbcci buni pentnr reproducere at).

37) ()urdener's Cfuonicle, 1848, p. 323.

34,; Reguier, De I'Economie rles CeIIes, 181g, p. 4g7, 503.
"n) L, Couteur on Wheat, p. 15.
ao,1nlichel, Des llaras, 1861, p. 81.
41) Sir W. Wilcle, ln llssay on (JmvLnufacturecl
:lnimal llernains etc., 1800, p. 11.
+.r1 Col. Hamilton Smith, )lut, Littrcty, vol. XII, Horses, p. 135, 140.
431 N{ichel, Des HcLras, p. 90.
ar; l)l
13alier, Itistctrg of tl'te llorse, Vctcrinarg, vol. XII, p. 423.
45) Abbd Carlier inJournol de pl4lsiquc, \.o1. XXI\r,
17g,1, p. 1g1 ; acest rnernorin conlinc multe informalii
despre strlvechea selecLie a oilol si e sursa rnea cle inforrnaLii clespre faptttl cI in Anglia berbccii tineri nu
erau uciqi.

85 - e. 2662
 SELECTIA LA POPOARELE SET\{ICIVILIZATE

Se zrce c[ itrt,inle de anLll 1600, inrpiraltil Akbar I(han ar Ii ,,ameliorat

rtrlntirahil" porumbeii sdi prin incrucigarea raselor; $i aceasta implici neaplrat
rr selectie atent[. Cam in aceeagi perioadl olandezii s-au ocllpat cll cea mai mare
3r'ijn de cregterea acestor pds[ri. In 1555, Belon spune c[ in Franla bunii gos-
ltcclari exantineazit culoalea bobocilor lor de gisch pentru a obline gigte cle
t'uloAl'e alb[ gi de rase mai bune. In 1631, Markham spune creJc[torutui,,S5
rrleagir cei mai mari gi mai fmmogi iepuri de cas5" gi intrl in detalii am[nunlite.
Chiar in legdtur[ cu scminle'le de plante penLnr grddina de flori, Sir J. Ffanrner,
scriind plin anttl 1660 nu), spr-ine c[ ,,la alegerea seminlelor, cea mai bun[ simin![
rstt' cea mai grea gi ea se ob{ine cle la plantele cele mai sdn[toase gi mai viguroas€",
ltrescriind apoi reguli de a se l5sa pe plante nn mic numdr de flori pentru sdmin![ ;
itgaclar, acum doud srtte de ani, in gr5dinile noastre de flori se dldea atenlie
chiar unor asentenea detalii. Pentnr a arita cd seleclia s-a aplicat pe tScute in
loctrri unde nu te-ai fiagtelrLat, pot adiuga cd pe la mijlocul secolulni trecut,
intr-o parte incleplrtatl a Americii de Nord, dl Cooper $i-a ameliorat printr-o
seleclie atentl toate legumele sale, ,,astfel cd ele erau rnult superioare acelora
ale oricXror altor persoane. Cind, de exempln, ridichile sale erall bune de consu-
tnat, el lua zece sau doudspr"ezece dintre acelea de care era cel mai mullumit
gi lc planta la cerl pulin 97,44 n distanld de altele care infloreau in acelagi
tirnp. La fel igi trata el toate cerlelalte plante, variind condi{iile dupS natura lor"nt).
Iu rnarea lucrare despre China, publicatS in secolul trecut de cdtre iezuili
5i care este in cea mai mare parte compilatil dupd vechile enciclopedii chinezegti,
se spune c[ la oi ,,ameliorarea rasei constd in alegerea cu deosebitl atenlie a
rnieilor destinali reproducelii, in a-i hrini bine gi a line turmele separat". Ace-
leagi principii erart aplicate de chinezi la diferite plante gi pomi fructiferi nt).
Un edict imperial recomandd alegerea semin{elor de dimensiune remarcabil5;
gi seleclia et'a practicat[ chiar de miini irnperiale. Astfel, se spune cI Ya-mi, sau
orezul imperial, a fost remarcat intr-o epoc[ strflveche de impdratul Khang-hi
Ire un ogor gi ci a fost p[strat gi cultivat in grddina sa, iar de atunci acel oreza
devenit prelios, fiincl singurul soi care poate cregte la nord de Marele Zid n ).
Clriar Ia flori, dripI tradiliile chinezegti bujorul arborescent (Paeonia mouta.n) a fost
cultivat tinrp de 1400 cle ani, oblininchr-se lntre 200 $i 300 de variet5ti, care sint
ingrijite cu clragostc, aga cunr lalelele erau pe timpuri lngrijite de citre olandezi uo).
Trecincl acurn la popoarelc sernicivilizate pi la s5lbatici, din cele ce am vdzut
in mai mulLe pl'rrli ale Americii de Sud uncle nu exist[ ingr[diri gi unde animalele
sint de mic[ valoare, m-arn gindit cd acolo nu existd absolut nici o preocupare
pentrtr cre$tereia gi seleclionarea animalelor, ceea ce in mare mdsur5 este
rucier.[rat. Roulinsl) clescrie ins[ o ras[ golagfl de vite din Columbia, care nu este
lasatd si se inrnulleasc5 din caLtza constituliei delicate. Dupi Azara 52), in Pa-

ac1 Gattletter's Citroticle, 1843, p. 389.

a?) Comuniccrtions to of Aoriculture, citat ln Phgtologia d-rului Darwin, 1800, p.
BocLrd 451.
a8) X,Iimoires sur les Chinois, 1786, vol. XI, p.55, vol. V, p. DU 1.
as) Recherches sur l'oqriculture des Chtnois, de L. d'Hervey Saint-Denys, 1850, p. 229; in legriturii cu
lrlrang-hi, vezi lluc, Clinese Empire, p. 311.
0o; Anderson in Linn. I.ran:;ctct., vol. XII, p. 253.
i'r; Utrm. cle l'Acad. (divers savants), vol. \'I, 1835, p. 3133.
525 Des Quadrupddes du Para7uaU, 1801, vol. II, p. 3iJ3, 37{.
 SELECTIA LA POPOARELE SEMICIVILIZATE 54i

raguay caii sc nasc deseori cu pdr ondulat gi nefiind pe placul indigenilor, acegtr
cai sint ucigi. Pe de alt5 parte, Azara afirmd c5. un taur fdr[ coarne, nlscut in
1770, a fost p[strat gi $i-a propagat rasa. Am fost informat de existenta in
Banda Oriental a unei rase cu p[rul intors, iar extraordinarele vite niata au
apdrut pentru prima datd in La Plata, unde de atunci au fost linute separat.
Astfel, in aceste !5ri, atit de pulin favorabile unci.,selectii atente, anumite
variet[[i remarcabile au fost p[strate, iar altele au fost de obicei distruse.
Am vd,zut de asemenea c[ uneori locuiborii introduc pe proprietSlile lor vite
proaspete, pentru a preveni efectele ddun[toare ale incruciglrii intre indivizi
inrudi{i incleaproape. Pe de altd parte, am aflat din sursd demn[ de incredere cd
indigenii Gauchos din Pampas nu iSi dau niciodatd vreo osteneal[ sd aleag5
cei mai buni tauri sau arm[sari pentru reproducere gi aceasta explicd probabil
de ce vitele gi caii au un caracter remarcabil de uniform in toat5 imensa intindere
a republicei Argentina.
in ce privegte vechile continente, in degertul Saharei ,,tuaregul este tol
atlt de atent in alegerea mehariului sdu de reproducere (o frumoas[ ras[ de
dromader) ca gi arabul in aceea a calului sdu. Pedigriurile sint transmise gi
mulli dromaderi se pot mindri cu o genealogie mult mai lungd decit a descen-
denlilor arm[sanrlui arab, Darley" ut). I)upd Pallas, mongolii se str[duiesc s[
creasc[ iaci sau bivoli ctt coadd de cal, cu cozi albe, pentru cd acestea sint vin-
dr-rte mandarinilor chinczi ca ap[r5toare de mugte gi aproape gaptezeci de ani
dup[ Pallas, Moorcroft a constatat c[ animalele cu coada albd incd mai erau selec-
lionate pentru reproducere 5a).
Am v[zut in capitolul despre ciine c[ sdlbaticii din diferite pirli ale Amcricii
de Nord gi ale Guianei igi incrucigeazd ciinii cu Cani.dae sdlbatice, aga cum, dupl
Plinius, o fdcean gi vechii gali. Aceasta se fdcea pentru a da ciinilor lor puterc
gi vigoare, tot astfel cum astdzi ingrijitorii marilor crescdtorii (dupd cum am
fost informat de dl Yarrell) igi incrucigeaz1" uneori nevistt-ticile de viniltoare cu
dihorul silbatic, ,,pertru a le face mai rele". f)upd Varro, alt5datd mdgarul
silbatic se prindea gi se incruciga cu animalul domesticit pentru a ameliora
rasa, in acelagi fel cum astizi indigenii din Iava igi duc vitele in phduri pentru
a le incnrciga cu banteng-ul sdlbatic (Bos sondaicus) uu).
In Siberia de nord, la ostiaci.), ciinii variazd ca desen in diverse regiuni,
dar in fiecare localitate ei sint p[tali cu negru gi alb intr-un mod remarcabil
de uniform uu); gi numai din acest singur fapt putem deduce existenta unei repro-
duceri atente, cu atit mai mr-rlt cu cit ciinii dintr-o localitate sint renlrmili in
toatl lara pentru superioritatea lor. Am auzit despre anumite triburi de eschi-
rnogi care se mindresc cu atelajele lor de ciini de aceeagi culoare. Dupi cnm m5
informeaz5 Sir R. Schomburgk ut), in Guiana ciinii indienilor Turuma sint, foarte
ut) T'he great Sahara, de rev. H. B. Tristram, 1860, p. 236.
5a.; Pallas, Act. Acad. St, Petersburg, 1777, p.249; l{oorcrofl gi Trebeck, Trauels in the Himalagan Pro-
uince.q. 18-11.
siy 6iLat din Raffles, in lnrllan lticld, 1859, p. 196; pentru \rarro vezi Pallas, ul supra.
'; I'opor din Siberia occidentali (N. frart.).
56) Ernan, Trauels itt Siberia, traducere ln englezi, vol. I, p. 453.
sz; \-ezi cle asemcnea Journul of 11. Geograph. Soc., I'ol. XIII, partea a 2-a, p. 65.
 ',J\ SLLECTIA LA POPOARELE SE1\iiCIVILIZATE

Prelttili intins[ ca obiecte de sc]rimb ; prelul unui ciine bun esLer

gi folclsiti pe scar[
act'lagi ca gi cel pl5tit pentru o nevast[. tri sint linuli intr-un fel de cugc[ pi
irrclienii ,,sint foarte atenli s[ impiedice impreunarea fernelei, cind aceasta este
irt f'aza de rut, cu un ciine de calitate inferioar5". Indienii spuneau lui Sir Robert
cir clacd un ciine se dovedegte prost sau inutil, el nlr esle ucis ci l5sat sd moarti
clin totalii lipsd de ingrijire. Aproape nici un popor nu este mai sdlbatic decib
truegienii .) dar am aflat de Ia dl Bridges, ca tihetul misiunii, cd ,,atunci cind
acegLi silbatici au o cdlea mare, puternici gi vioaie, &u grijd de a o da la un
ciine bun gi au chiar grijd de a o hrlni bine, astfel ca puii ei sd fie puternici gi
Jrine f[cu!i".
In interiorul Africei, negrii care nlr au avnt legdturi cu albii sint foarte
preocupa!i de a-gi ameliora animalele; ,,€i aleg intotdeauna masculii mai mari
gi rnai puternici pentnr reproducere", membrii trihului Malakolo erau incintali
cle promisittnea lui Livingstone de a le trimite un taur, iar ciliva dintre mcmbrii
tribului Bakalolo au dus in interiorul ldrii un cocog viu tocmai de Ia Loanclaut).
La Falaba, dl Winrvood Reade a observat un cal neobignuit de frtimos clespre
care regele negrtl l-a informat c5 ,,proprietarul era cunoscut pentru iscusinla
sa in cregterea cailor". Mai la sud, pe acelagi continent, Anderson afirm[ c[ a
ctllloscut rtn negrll dintribulDamara care a dat doi boi frumo.si penLru rin ciine
care i-a pldcut. Indigenii din tribul Damara sint foarte incintali de a poseda
turme tntregi de vite de aceeagi culoare qi iSi preluiesc boii dupd nrririmea
coarnelor acestora . ,,Tribul Namaqua are o adevdratfl manie pentru u r] atelaj
cle aceeagi cttloare gi aproape toate popoarele din Africa de Sud iSi preluiesc
vitele imediat dup[ nevestele lor, fiind mindri de a poseda animale ce par de
ras5".,,Ei nu folosesc decit rareori sau nici o datd un animal frumos ca animal
de pot'ar5." u'). CapacitaLea de discerndmint a acestor sllbatici este uimitoare,
pulind recunoagte cirui trib aparline orice animal.
Dl Anderson md mai informeazf, cd, indigenii imperecheazd. deseori nn anumit
tanr cll o anumitd vac5.
Cel mai curios caz de selec[ie de
c[tre un popor semicivilizat, salr de fapt de
citre oricare popor, pe care l-am glsit citat, este acela aritat de cltre Garci-
lazo de la \rega, un descendent al incagilor, ca fiind practicat in Peru inainte ca
lara s5, fi fost subjugatfl de cdtre spanioli 60). In fiecare an incagii organizau
mari vin[tori cu care prilej toate animalele sllbatice erau gonite de pe o supra-
fa!5 imens[ cdtre un punct central. In primul rind, animalele de pradd erau
distruse ca fiind ddundtoare, apoi Guanacos gi Vi.cunas sdlbatice erau tunse,
animalele b[trine, mascule gi femele, erau ucise, iar celelalte puse ln libertate.
Diferitele neamuri de cerbi erau examinate, cei bdtrini, masculi gi femele, fiind
de asemenea ucigi, ins[ ,,femelele tinere cu un anumit numdr de masculi, alegi
clintre cei rn:ri frumogi gi puternici" erau ldsali ln libertate. Deci, aici avent o
selec{ie efectuatd de offi, care ajutd selec{ia natural5. Incagii urmau agadar

') Locuitorii din J'tu.a de li'oc (Patagonia), (.1/. lrarl.).

58; Livingstone, Ftrsl trauels, p. 191, 439, 565; vezi cle asenrenea Erpttlitiott to the Zambc=i, 1865, p. 4g5,
lrcrrlru \n caz analog in legituri cu o rasi. bunl de capre.
5e) r\nclcrlson, Trauels rn Sorrl/r Africcr, p.
232, 318, 319.
u0) Dr. \'avasseut', ln llttlt. de Ia Sociiti cl'Acclimatatfon, vol. VIII, 1861, p. 136.
 SELf CTIA LA POPOAREI-E SI]I{ICIVILIZATE 549

sistemtrl exact contrariu aceluia de care sportivii scolieni sint acuzali cd-l aplici,
omorincl in tnod constant cei nrai frumogi ccrbi gi cauzind astfcl degeneiarea
lntregii rase61). in ce privegt_e nrmcgltoareie clomesti ce lamq. Si alpaco, i. timpul
incagilor ele el'au separate dupi colorit gi dacl din intirnplare intr-o -tlrmfl se
ndSLea Yretln animal de culoare nepotrivit5, el era eventual p11s fn alt5 turmd.
In genul Aucheni.a existd patnr forme dintre care Guanaco gi Vt cuna se
aflri in stare sllbaticd Si slnt firi indoial5 specii clistincte, iar lama gi alpaca
sint ctrnoscnte nttmai in stare domestic5. Aceste patru arrimale par atif de dife-
rite, incit majoritatea naturaliglilor, in special acei care au sLudiat acestc ani-
male in lara lor natal5, sus{in ci ele sint specii dislincte, cu toate c5 nimeni n1
prctinde sX fi v5ztit \-reo lama sau alpaca silbatic5. Totugi, cll Leclger, care a
sttrdiat indeaproape aceste animale atlt in Peru cit gi ln timpul exportului lor
in Atrstralia 5i care a f[cut multe experienle in legdtur5 cu inmullirei lor, aduce
argumente62), care imi par concluclente, in sensul cd lama este descendentul
domesticit al guanaco-ului, iar alpaca acel al vicunei. $i acum cincl ,5tim ch
aceste animale eratl crescrtte 5i seleclionate in mod sistematic c1 multe secole
in urmd, nu e nimic surprinzhtor in marea schimbare pc care au suferit-o.
Mi g-a p[nrt la u n moment dat probabil c5, degi popoarele antice gi cele
scmicivilizate s-atl octrpat poate cu ameliorarea in trdsdturile esenliale a anima-
lclor lor mai folositoare, ei ar fi neglijat totupi caracterele neinsemnate. Natura
rtmand e ins5 aceeagi in toatir lumea; moda domnegte pretutincleni gi omll este
clispus s[ preluiasc[ orice se intimpl5 sd posede. Am r'[zut c[ in America
de Sud vitele niata, care desigur cd nu au fost fdcute utile prin fala lor scurt5
5i ndrile rhsfrinte, au fost totugi p5strate. Membrii tribului Damara din Africa
cle Sttd igi preluiesc vitele pentru uniformitatea culorii gi pentm coarnele enorm
de lungi. $i t'oi arlta acum cfi aproape nu existd particularitate la animalele
noastre cele mai folositoare, care din cauza moclei, unei supersti{ii sau din oricare
alt motiv, s[ ntt fi fost pre{uiLd gi in consecin{d pdstrat[. ln leg..[turd cu vitele,
Youatt arat50:) c[ ,,o veche cronicd vorbegte despre 100 de vaci albe cu urechi
rogii, certtte drept compensalie de c[tre principii din Jara Galilor de Sucl gi
Nord. Dacd vacile erau de culoare inchis[ sau negre, trebuia s[ li se dea 150".
Agaclar, in lara Galilor se dddea atenlie culorii inainte de subjugarea acestei
!5ri de citre Anglia. in Africa Centralil, Lrn bou care atinge plmintul cu coada
este ttcis, ia.r in Africa de Sud, unii membri ai tribului Damara nll rndninci
carnea ttnui borr bil{at.Cafriipreluiescun animal cu glas muzical gi,,la o vinzare
in lara cafrilor britanic[, mugetnl unei junci a provocat atita admiralie incit
s-a iscat o t'ie concurcn!5 pentru posesia ei, ea realizind un pret considerabil"uo).
in leg[tur[ cu oile, chinezii prefei5 berbccii fdrd coarne, iai taiarii ii preferd cu
coarnele in spiral5, cei f[r[ coarne fiind considera{i c[ pierd cura,iul6s). Unii
membri ai tribului Damara nu mlnincd carnea oilor fdrd coarne. In privinla
cailor, la sfirgitul secolului al cincisprezecelea, animalele de culoare liart pommd,
ut) The triatural Hislorq of Dee Srde, 1855, p. 476.
az| Ilttll. tle Ia Soc. t['AcclirnakLlion, I'ol. \rII, 1860, p. 457,
631 Caille, p. 4E.
61) (iildLoriile lui Livingstone, p. 576. r\nderson,
,,Lalte Nganli", 1856, p. ZZZ. ln leg-dturri cu vinzarca din
lara c:tfrilor, \,czi Quarterlg Rettictrt, 1860, p. 139.
65) I'Idntoires ttll'les Cl'tinois (rle icztrili), 1786, vol, XI, 1t. 57.
:).-) | | SE,LECTIA INCON$TIENTA

erau foarte preluite in Franla. Arabii au un proverb : ,,tu cump5ra niciodat[

un cal clr patru picioare albe, c[ci el igi poartd giulgiul cu sine" 00) ! arabii dis-
preluiesc de asemenea, caii murgi. De asemenea, in ce privegle ciinii, Xeno-
fon gi allii din timpurile antice aveau preferinle pentru anumite culori gi ,,ciinii
de r-in[toare albi sau de culoarea ardeziei nu erall apreciati" ut).
Trecind la pis[rile de curte, vechii g^urmanzi romani erau de pdrere c[
ficatul unei glgte albe era cel mai gustos. In Paraguay, giinile cu piele neagrd
sint crescute fiind considerate mai productive gi cu carnea cea mai indicat[
pentru bolnavi ea). Dup[ cum sint informat de sir R. Schomburgk, in Guiana
indigenii nu m[ninc[ carnea sau ou 5le de g5in5, insii doud rase sint linute
sepalat numai ln scop decorativ. In trilipine se cresc nu mai pulin de nott I
subvarietdli ale rasei de g5ini de lupt[, fiecare cu numele ei, astfel cd ele trebuie
s[ fie reproduse separat.
Datorit[ modei, sall ca un indiciu al puritSlii slngelui, in Europa se d5
astlzi o deosebit[ atenlie ce]or rnai neinsemnate particularit[li a]e anirnalelor
noastre cele mai folositoare. Se pot da mrilte exemple, lns[ douI vor fi de ajuns :
,, h comitatele de vest ale Angliei, prejudecata contra unui porc alb este aproape
tob atit de puternicd ca gi aceea din Yorkshire contra unuia negru". Se zice de
Lrna din subrasele de Berkshire c5 ,,albul trebuie s5 fie limitat la patru picioare
albe, o pat[ albd intre ochi gi la citeva fire de p5r alb in dosul fiecflrui um[r".
Dl Saddler avea ,,trei snte de porci, fiecare insemnat in acest fel"un). Cam pe la
sfirgitul secolului trecut, vorbind despre o modificare la una din rasele de vite
de Yorkshire, Marshall spune c[ ,,coarnele au fost considerabil modificate in
timpul ultimilor dou5zeci de ani, fiind la modd un corn curat, mic gi asculit" to).
lnti-o regiune a Germaniei, vitele de rase de Gfoehl sint preluite pentrtt nume-
roase calitili; ele trebuie s[ aib[ ins[ coarnele de o crtrbur5 gi nuan![ anumitd
gi dac[ iau o direclie gregit[, se aplicfl mijloace mecanice. Locuilorii ,,consi-
der5 de cea mai mare importan![ ca nlrile taurultti si fie de culoarea clrnii gi
genele de culoare deschisd ; aceasta este o condilie indispensabil[. Un vilel
cu n[rile vinete nu s-ar cumplra, sau s-ar cumpira la un pre! foarte redtts"tt).
De aceea, s[ nu spun[ nimeni c[ vreun punct sau caracter, oricare ar fi el, este
prea neinsemnat pentru o preocupare metodicd gi pentru a fi seleclionat de
cfltre crescltori.
SEI-,ECTIA INCON$TIENTtr.

Dup[ cllm am explicat de mai multe ori, prin acest termen inleleg pds-
trarea de cdtre om a celor mai valoropi gi distrugerea celor mai pu{in valorogi
indivizi, fdr[ vreo intenlie de a modifica rasa. Este grell de a prezenta dovezi
dirccte privind rezultatele ce decurg din acest fel de seleclie; existd insfl din
abunden![ dovezi indirecte. De fapt, exceptind cd intr-un anumit caz omul
oo; F'. \'Iichel, Des Haras, p. 47, 50.
021 Col. Hamilton Smith, Dogs, in Nal. -Lib., vol. X, p. 103.
681 Azara, Quadrupbdes tlu Paraguag, vol. II, p. 324.
6e) Edilia Sidney a lui Youatt, 1860, p. 24, 25.
70) Rural Economg of Yorkshile, vol. II, 182.
zr; Nfollet-Gayot, Du Rettf, 1860, p. 547.
 SELECTIA INCONSTIENTA ;.);) I

aclioneaz5 intenlionat iar in altul firfl intenlie, exist[ pulind difelen!fl intre
seleclia metoclic[ gi cea incongtient5. In ambele caztrri omul pdstreazl aninalele
ce-i sint, cele mai utile sau pl[cute gi clistruge sau neglij eatir. pe celelalte. Ins[
f[r[ indoialf c[ un rezultat mult mai rapid decurge-)din seleclia metodicd
decil. din cea inconptient5. Plivitul plantelor nereugite de c[tre gr[dinari gi
distrugerea prin lege in timpul domniei lui Henric al VIII-lea a tuturor iepelor
strbdimensionate, sint exernple ale unui proces contrariu selec{iei in inlelesul
obignuit, 3l cuvintului, dar care duce la acelagi rezultat general. trfectul
distnrgerii indivizilor avind Lrn caracter particular cste bine exemplificat prin
necesibatea uciderii tuturor mieilor avind pe ei vreo rtrml de crtloare neagrd,
in scopul de a menline turma albd ; de asemenea prin reducerea taliei medii
a b5rbalilor din Franla in timpul rdzboaielor distmg[toare ale ltri Napoleon,
in care mul{i blrbali inalli au fost ucigi, cei scttnzi fiind lflsali sI devini tali
de familie. Aceasta esLe cel pulin conch.rzia a cltorr-a clin cei care au studiaL
indeaproape efectele serviciului militar obligatoriu ; gi este sigur cd din timpul
lui Napoleon norma lnillimii pentru arrnat[ a f ost reclusd in dou I salr trei
rinduri.
Seleclia incongLientd se amestec[ cu cea metodic[, astfel c[ este aproape
imposibil de a le separa. Cind inainte vreme vreun amator remarca din
intimplare pentru prima datd un porumbel clr un cioc neobignuit de scurt,
sau unul crl rectricele neobignr"rit de dezvoltate gi degi a crescttt p5s5ri dintre
acestea clr intenlia precisd de a tnmulli varietatea, tottrgi el ntl a putut avea
intenlia de a creea un porumbel jtrc[tor cu fala scurtl sau un porttmbel rotat,
fiind departe de a $ti dacd a fdcut primul pas spre acerst tel. f)ac[ ar fi putut
vedea rezultatul final ar fi fost plin de mirare, insd - dupir cit cllnoagtem
obiceiurile amatorilor - probabil nu gi de admiralie. Porumbeii nogtri cdlStori,
barbi gi jucdtori cu fa{a scurtd au fost foarte mult modificali in acest fel, dupl
cum putem deduce atit din dovezile istorice prezentate in capitolele despre
porumbel, cit gi din comparalia pdsdrilor aduse din !5ri lndepdrtate.
La fel a fost gi in cazul ciinilor ; astfel, copoii nogtri de azi diferd de vechiul
ciine de vinltoare englez, ogarii nogtri au devenit mai ugori, iar ciinele scolian
pentru vindtoarea de clprioare a fost modificat gi ast[zi a ajuns rar. Apoi
buldogii nogtri se deosebesc de aceia care pe vrelnuri erau utilizali pentrtt a
h[itui taurii, iar ciinii nogtri pointeri gi de Terra l{ova nu se aseam5n[ inde-
aproape cu niciun ciine indigen care se gdsegte astdzi tn lzirile de ttncle art fost
adugi. Aceste modificlri au fost realizate parlial prin lncruciglri, dar in fiecare
caz rezultatul a fost guvernat de cea mai strictti seleclie. Nu exist[, totugi
nici un motiv de a presupune cd omul a creat in mod intenlionat pi rletodic
rasele, exact cllm sint ele ast5zi. Pe m[surd ce caii au clevenit mai iu!i, iar terenul
de vinfltoare mai cultivat gi mai putin accidentat, s-au dorit gi s-alr produs
copoi mai iu!i, probabil insi fdrfl ca cineva sd fi previzut clar ceea ce vor de-
veni acegtia. Pointerii gi seterii nogtri, ultimii trigindu-se aproalle sigur din
cockerii mari, au fost mult modificali in conformitate cu moda gi cu dorinla
de vitezi crescut[. Lupii s-au stins, ca gi ciinii pentru vin[toarea de lupi, cerbii
au devenit mai rari, taurii uu mai sint h[itui!i, iar rasele corespunzltoare
*) ln englezegte ,,roguing" (lf. lrad.),
J:) Z SE'ECTIA INCON$TIENTA

rlc ciini au rispuns acestor schimbdri. Putem fi insd aproape siguri cd atunci,
de exenrplu, cind taurii nu au mai fost hliluili, nimeni nu $i-a zis: ,,imi voi
c'r't5te acurn ciini de talie mai mic[" gi astfel s[ creeze rasa de azi. Pe m[surfl
ce se schimbau condiliile, oamenii iSi moclificau incet gi incongtient cursul
st'lct'!ici.
La caii de culse, selec{ia pentnr r,iLezir a fost urmat[ metodic gi in prezent
caii nogLli iSi clep[gesc ugor str[mogii. Talia sporitd gi aspectul diferit al calu-
lrri de cul'se crnglezesc a ficut pe un bttn ohset'vator din India sd se intrebe :
.,Plivind caii nostri cie curse, ar putea cineva, in acesb an, 1856, sd conceapl c[
ei sint lezull,atrrl unci irnpreun[ri clintrc calul arab gi iapa african[?"rr). Aceastir
nroclificare a fost, probabil, efectuati in mare mrisur'[, prin seleclie incongti-
enl5, adicir din dolinla generald de a crepte, in fiecare generalie cai cit mai
Jruni posibil, combinatd cu dlesajul gi hrana bogat[, fdr5 insd vreo intenlie de
a le da aspectul lor actual. Dup[ Youatt ?3), introducerea pe timpul lui Olivel
Crornr,vr.ll a trei renumili armdsari din orietrt, a influenlat rapid rasa engle-
zcascl, ,,astfel c[ lordul Harleigh, un om din vecltea gcoald, se plingea cd dis-
pare rapicl calul de talie mare". Aceasta este o excelenti dovad[ de citd grijI
Llebuie s[ se fi pus in urmdrirea selecliei, peutru c[ f[r[ asemenea grijI toate
rurmele unui atlt de mic adaus de singe rds[ritean ar fi fost repede absorbite
;i pierdute. Cu toate c[ clima Angliei nu a fost niciodatd considerath ca deosebit
dei favorabil[ calului, totugi seleclia metodicd gi incongtient5, continuat5. timp
inderlungat, tmpreun[ cu aceea practicati de cdtre arabi mai niult5 vreme gi
clin timpuri mai vec:hi, a s{irgit prin a ne da cea mai bunS ras5 de cai dinlume.
]'Iacaulay?a) observd i ,,DouH persoane a cdror autorita'Le in asemenea subiecte
este linutir in mare slimir, dtrcele de Newcastle gi Sir John F'enwick, s-au pro-
nunlat c[ cea mai nenorocitfl mirloag[ importatfl vreodat[ din Tanger ar pro-
cluce o progeniburd mai excelentd decit se poate agtepta de Ia cel mai bun armd-
sar din rasa noastr[ indigen5. Ei nu ar fi putut ti$or crede cd va veni un timp
cind prinlii gi nobilii clin ![rile invecinate vor fi atit de ahtiali sH oblin[ cai
din Anglia pe ctt alr fost vreodatS. englezii sX oblin[ cai din Africa cle Nord".
Calul Iondoncz cle povar5, care diferd atit de mull, ca aspect de orice specie
natural[ gi care prin talia sa a surprins atit de mult pe numerogi prinli clin
Rlslrit, a fost format probabil prin seleclia, timp de multe generalii, in Flandra
5i Angli&, & animalelor celor mai grele gi mai puternice, fdr[ ins[ cea mai mic[
intenlie satr speran!fl de a crea un cal ca acel pe care il vedem astdzi. Dacd ne
intoarcem la o epocfl lndeplrtat5 a istoriei, vedem la statuile antice grecegti,
dup[ cum observd Schaafhausen ?5), un cal tot atit de neasem[n[tor calului
de curse ca gi cclui de povarh gi diferit de orice rasi existent[.
Rezultatele selecliei incongtiente intr-un stadiu timpuriu sint bine eviden-
{iate prin diferenla dintre turmele ce se trag din aceeagi ras5, dar crescute
separal de crescitoli atenli. In aceastd privinl5 Youatt prezintfl un excelent
exemplu clr oile apartinind d-lor Buckley gi Burghers care,,timp de peste
cinzeci de ani au fost reproduse pur din rasa initialS a d-lui Bakewell. Nu existl
") T'he Irulian Sporttrto Ileuieut, vol. I, p. 181 ; The SfitcI F'arm, de Cccil, p. 58.
'") T'he lIorsa, p. 22.
?41 Historg of Ertqland, vol. I, p. 316.
757 uber Besttittdigkeit der Arten.
 SELECTIA INCON$TIENTA DCJ

nici o b[nuiall in mintca cuiva, cit pulin familiarizat ar fi ctr acest subiect,
clc
ci proprielanrl vreuneia din cele douil turme ar fi deviat in vreunul din caznri
de la singele pur al turmei d-lui Bakeu'ell gi totugi diferenla intre oile din pose-
sia celor doul liersoane este atit de mare incit au aspectul a cloufl variet5{i
cu totul cliftlite" tu). Am r'5zut la porumbei mai multe cazuri analoge gi bine
preciza te. Anr avut, de exemplu, o familie cle barbi ce se trdgeau din barbi
crescuti rnult[ vren]e de sir J. Sebright gi o altd familie crescutd mult timp
de u n alt arnator, cele dou 5 familii deosebinclu-se in mod clar una de alta .
Nathusius - Ei rlu se poate cita un martor mai compebent - observl c[ degi
vitele Shorthorn sint in aparen{[ remarcabil de uniforme (afari de culoare),
totugi un anumit caracter gi dorinlele proprii ale fiecdrui crescitor se imprimd
vitelor sale, astfel cd diferitele cirezi se deosebesc intrucitva una de alta tt).
Prin seleclia atentd f icut[ de dl Tomkinr za) vitele de Heref ord au dobindit,
curlnd dupd anul 1769, caracterul lor actual bine marcat, iar recent rasa s-a
scinclat in dou5 ramuri, una din ele avind fata albfl gi deosebindu-se pulin de
cealalL5, pare-setn), $i in citeva alte privinli: nu exist[ insd nici un motiv sd se
cread[ c[ aceastl scindare, a c[rei origine este necunoscut[, s[ fi fosL inten-
[ionatl ; ea poate fi atribuit[ ctt mult mai rnultd posibilitate faptului c[ dife-
rili cresc5tori s-au ocupat cle caractere diferite. Tot astfel, in 1810 rasa de
porci Berkshire se schimbase foarte mult fa!5 de ceea ce fusese in 1870, iar
de la 1810 incoace au ap[nrt cel pulin doud subrase distincte purtind acelagi
nume 80. Avind tn vedere cit de repede se inmul{esc toate animalele pi c[ unele
trebuie anual sacrificate iar altele pistrate pentru reproducere, dacd fiecare
crescfltor stabilegte in mod congtient, in cursul unui lung $ir de ani, care ani-
rnale trebuie sh fie pdstrate gi care sacrificate, este aproape inevitabil cd felul
s5u incliviclual cle a r.edea a influenlat caracterul animalelor sale, f[rd ca el
s[ fi avut vreo inten{ie de a modifica rasa.
Seleclia incongtient5, in sensul cel mai strict al cuvintului, adicd pistrarea
animalelor rnai folositoare '.si neglijarea sau sacrificarea celor mai pu{in utile,
fdrfl vreun gind pentru viitor, trebuie si fi fost practicath in mod intirnpl5tor
inc[ din timpurile cele mai indepdltate gi printre popoarele cele mai primitive -). Sil-
baticii suferi cleseori de foamete gi uneori sint izgonili prin rdzboi de la casele lor.
ln asemenea cazuri, aproape c[ nu exist5 indoiald cd ei igi vor salva animalele
cele rnai folosiboare. Cind fuegienii sint impingi defoamete, ei igi omoarHpentru
hran5" mai curincl femeile b[trine clecit ciinii, zicind, dupi cum am fost asigu-
rati, c[ ,,fermerile b[trine sint f[rd folos; ciinii prind vidre". Aceeagi jtrclecat[
sdn[toas5 clr siguran![ c[ i-ar face ca atunci cind sint gi mai ameninlali
de foamete s5-gi p[slreze ciinii mai folositori. Dl Oldfield, care cttnoagte atit
de bine pe hdgLinagii din Australia, m[ informeaz5. c[ ,,to[i sint foarte bucurogi
sd oblind un ciine european pentru vin[toarea de canguri gi se cunosc mai multe
cazuri cind tatil $i-a omorit propriul sdu prunc pentru ca mama sa sA poatd
?61 Youatt, On Shecp, p. 315.
tz7Aber ShorLhorn Rindt,ieh, 1857, p. 51.
tt) Lorl', Domesticttted Animals, 18-15, p. 363.
7s) Quaterlg Reuieut, 1844, p. 392.
00.1 H. r'on Nathusius, Vor.stttrlien... Schweineschiidel, 1864, p. 140.
') in englezegte ,rbarbarous" (N. lrarl.).
 SELECTIA INCON$TIENTA

alapta cdtelugul atit de pre{uit". Altd ras[ de ciine ii trebuie australia-

trtr.ltti pentru vindtoarea de oposumi gi de canguri gi alta fuegianului pentlr
prinsul pegtilor gi al vidrelor, iar conservarea intimpldtoare in cele Ooue
ldri
a animalelor celor mai folositoare, duce in cele din lrmd Ia formarea a doua
ra se foarte distincte.
Inc[ din zorile civilizaliei, la plante trebuie in general sh fi fost clltivat[
in fiecare perioadfl cea mai bunl varietate cllnoscutd-, ale cirei seminle trebuie
s[ fi fost nneori sem[nate, astfel ci trebuie sI fi existat o onr..n.. selec{ie
clintr-o epocfl extrem de indep5rtat[, fdrd insfl vreun model de perfeclilne
dinainte stabilit sau vreun gind pentru viitor. Astizi, noi benefibiern h. o
seleclie urmatd intimplitor gi incongtient timp de mii de ani. Acest luc'r
este dovedit in mod interesant de cercet[rile lui Oswald Heer asupra locuittr-
rilor lacugtri din Elve{ia, dupd cum s-a arhtat intr-un capitol anterior. Astfel,
atrtorul ne aratd cd seminlele variet5lilor noastre actuale de griu s orz, oyirz,
mazdre, fasole, linte gi mac depdgesc ca dimensiune pe acelea care erau culti-
vate in Elvelia, in epoca neolitici gi cea de bronz. ln-epoca neolitici aceste po-
poare strSvechi posedau de asemenea un mdr pddure! cu mult mai mare decit
acela care cregte acum sdlbatic in Jura er). Este evident cd perele descrise cle
Plinins erall calitativ ctl mult inferioare perelor noastre cle azi. Ne putern cla
seama gi in alt fel de efectele continu5rii timp inclelung:t a selecliei gi culLi-
v[rii. Astfel, s-ar putea agtepta cineva sd oblin[ un mdi de prima calitate clin
s[min{a unui _-St p5dure{ stu o pard delicioasd ce se topegte in gurd din pdrul
silbatic ? Alphonse de Candolle m[ informeazd cd a t,dzut reient la Ro-n
intr-un mozaic antic, reprezentarea unui pepene i gi cum romanii care eral atit
fe_gurmanzi nll vorbesc despre acest fruct, el deduce ci pepenele a fosL mllt
imbundtfltit ln epoca clasic5.
Trecind Ia timpurile mai recente, menliondm ci Buffons2), comparind florile,
fructele gi legumele ce erau cultivate pe vremea lui cu nigte desene excelente
executate ctl o sutd cinzeci de ani mai inainte, a rdmas surprins de marea
irnbun[t5lire ce fusese reahzat5, observind ci aceste flori gi Iegume de odili-
oar[ ar fi respinse astd,zi nu numai de un horticultor ci gi de un grddinar de
la !ar5. Din timpul lui Buff on opera de ameliorare a continuat 1; mod con-
stant gi rapid. Orice horticultor care comparfl florile noastre d.e azt cu acelea ce
figureaz[ ln cirli publicate nu de rnult, este surprins cle modificarea prodlsl.
Vorbind despre variet5lile de Pelargoni-um crescute de dl Garth npmai cu 6olir-
zecr 5i doi de ani mai inainte, un binecunoscllt amatorss) observfi: ,,ce firrori arr
provocat ! se spunea cd am atins cu siguran![ perfeclia, dar astdzi nu se mai
uil.{ nimeni Ia vreuna din florile de atunci. Datordm, totugi,recunogtin!5 acelora
care atl vdzttt ce era de ficut gi au f[cttt-o". Scriind despre aceeagi floare 8a),
dl Paul, binecunoscutul horbicultor, iSi reamintegte cd in iinerele .iu incintat
cle figurile din opera lui Sweet i ,,cE slnt ele ins[ ca frumuse{e in comparalie
clr Pelargoni.um de azi? Nici aici natnra nu a progresat prin salturi ; amelio-
r-area a fost trepLatS gi dacd am fi neglijat acele progrese gradate, am fi fost lipsili
81) Vezi de asemenea Dr. Christ ln pfahlbauten a lni R0timeyer, 1861, p. 226,
8z) Pasagiule citat din Bul/. Soc. d'Acclilnat., 185g, p. 77.
837 Journal of llorticulture,1862,
p. 3g4.
8a) Gardener's Chronicle,
lBS7, p. 85.
 SELECTIA

de m[rerlele rezultate acLuale". Cit de bine apreciazl gi ilustreaz[ acest horti-

cullor crr expelien[ir for'{a trepLa[[ gi acumulatir'[ a selecliei !La fel a progresat
gi dalia ca fnrmuse!c, linia ame'liorlrii fiind dirijatfl de rnodir gi cle modifi-
c5r ile sur.cesir-e suferiLe cu incetul dc floar'.er). O modificare constantI gi trep-
tat[ a fost obsen-atir la mulLe alte flori : astlel, dupl"t ce clescrie r-ariet.ir{ile rnai in-
semnate rle galoafe cal'e se cultivau in 1,813, un bdtrin horticultortu) adaugd :
2garoafele din acea vrerne nu ar fi folosite acum nici m[car ca flori de borclur[".
Imbundtiilirc.at atitor flori gi numirul de varietiti care atl fosf obtinute sint
cu atit mai remarcabile cu cit :rfl[rn c[ cca nlai veclic gr-5.din[ de flori cllnos-
cutl in Europa, gi anume cea de la Parlor.a, clateazi lllrntai c'lin anul 15458?).
EFECTEI,E SDI]ECTTEI DOVEDITE PRIN FAPTUI-, Ca eanlrl,n CEr-,E
}TAI PRETIIITE DE OM PREZINTA CEI,E MAI MARI DEOSEBIRI

Forla selecliei continuatc timp indeluneat, fie ea metodiczi sau incongti-

enf[, sau de anrbele feluri cornbinate, reiese bine, in mod general, din comparalia
deosebirilor clintre varietSlile speciilor distincte:, preltrite pentru difcrite p[r!i,
ca frunzele, tulpinile sau tuberculii gi semin{ele, fructele sau florile. Oricarc ar
fi partea pe care ornul o preluiegte cel mai mult, se va constata ci acea parte
prezintl cele mai mari deosebiri. Sageret observfl cd ]a pomii cultivali pentm
s[minla lor, fructele sint mai mali dccit la specia parentald, pe cind la aceia culti-
vali pentru semin{erle lor, ca nucii, alunii, migdalii, castanii etc. sdmin{a ins5gi
este mai mare : gi el explic[ accst fapt prin aceea c[ tirnp de multe generalii
s-a acordat o deosebit[ atenlie gi s-a seleclionat cu grij[, in unul din cazuri
fnrctul gi in celilalt s[min!a. Gallesio a f[cut aceea.si obsen atie. Godron in-
sist[ aslipra cliversil"dlii tuberculilor tle cartofi, a bulbilor Ia ceap[, a fructultri
Ia pepene, ctt pi asupl'a marii asernrdnlri a celorlalte p[r!i la aceste plante 88).
Pentru a aprecia justelea p[rerii mele personale, aslrpra acestui subiect,
am cultivaL numeroasc variet5li ale acele'iagi specii aproape una cle alta. Compa-
ralia diferenlei dintre organe foarte cleosebite este inervitabil vag[ ; voi da de
aceea rezultatcle oblinr-rte numai intr-un mic nurndr cle cazttri. Am r'[zut mai
inainte, in capitolul nori[, ciL cle mult se cleoscbesc variet[lile de varzl ]a frtrnze
gi tulpini, care sint organeler scleclionate, pi cit de mulL se aseam5nd acestea la'
flori, capsule gi sinrinlli. La gapte variet[ti de ridichi, rircldcinile se cleosebeau
foarte mulb la culoare gi formir, ins[ nu a pritut fi clescoperitd nici o deosebire
la fnrnzele, florile sau serninlele lor. In schimb, ce contt'ast aapare dacd comparim
florile variet[lilor acestor douil plante cll acelea ale oric[ror spccii cultivate
in grldinile noastre cle flori in scop decoratir', sau tlach compardm seminlele
lor cu acelea ale variet5lilor cle poruilb, mazlre, fasole etc., preltrite gi culti-
vate pentm sflminla lor. S-a arhtat in capitolul nonl cd varietdtile de mazdre
85) Vezi comunicarea cl-lui Wildman la Societea cle Horbiculturi in Gcrrdener's Chronicle, 1813, p. 86.
885 Journal of Horttcullure, oct. 1805, p. 239.
87) Prescott, Ilistorg of lIerico, vol. II, p. 61.
88) Sageret, Pontologte Phgstologique, 1830, p. 47; Gallesio, I'eoriu dellcL RiproclLtziotre, 1816, p. 88; Go-
dron,.I)e I'Es1';bt,c,1859, vol. II, p. 63, 67, 70. In capitolele mele zcce gi unsprezece am clat detalii despre cartof
;i pot confirma obscrvatiuni similale in legiturl cu ceapa. Arn at'ritat de asetnenea in ce misttr.l N:ruclin este de
acorcl in legituri cu varietilile pepenclui.
 SELECTIA

sc cleosebesc nrirnai pulin intre ele, cu exceplia indllimii plantei ; ele se cleose-
bcsc moclerat prin forma pdstlii qi foarte mult in ce prir.egte bobul de maz[re,
f oate acestea fiind puncte selecfionate. Totuqi, r.ariethtile de Pois sons per-
clrcmin se dcosebesc rnult mai rntrlt la plsfaile lor, care se mdninc[ gi sinL de
aceea preluite. Am cultivat douflsprezece varietS[i de faso]e obignuitd ; una sin-
gurir, soiul Dx'alf Fan s-a deosebit considerabil ca aspecL general; cloui s-arr
,lcosebit la culoarea florilor, una fiind Lrn albinos, iar cealalt[ fiind complet gi
nu p:rr'lial purpurie ; mai multe s-au deosebit considerabil la forma pi clirnensi-
uneA pistlii, dar cu mult mai mult la bobul de fasole, care este partca preluit[ gi
stlt'clionaLil. F'asolea Toker, de exemplu, ale sdminta de clouI ori nrai lung[ gi rnai
Iatir decit sfuninla de bob, fiincl totodat[ mult mai sub{ire gi de o forml clifclit5.
Yariet[lile de agri$e, dupfl curn an fost clescrise rnai inainLe, se dcosebesc
mult la fructe, insfl aproape imperceptibil la floli sau la organele vegetative.
La pmn, de asem.enea, deosebirile par s[ fie mai mali la fructe decit la flori
sau la frunze. Pe de alt[ parte, sdminla cle c[pguni, care corespunde ctr fructr-rl
prunului, nu se deosehegte aproape de loc, pe ctnd fnrctcrle, - adici recepta-
colul mirrit - oricine gtie cit de mult se deosebesc la diferitele variet[ti. La
rneri, peri gi piersici, florile gi frunzele cliferl considerabil, dar clupI cit pot
aprecia, nu in aceeapi mdsur[ ca fructele. Pe de altl parte, piersicii chinezegti crr
flori b[tuLe arati cd la acepti pomi s-au format varietdti care clifer[ mai mulL
la flori decit la fmcte. Dac5, dupd cum este foarte probabil, piersictrl este descen-
clentril modificat al migdalului, o moclificare surprinzdtoare a fost efectuatfr
la aceea;i specie, la inveligul clrnos al primuh-ri gi la simburii celui din nrm[.
Atunci cind pirrlile slnt in strinsfl legitur[ una cu alta, ca slminla gi inve-
ligul c[rnos al frucLului (oricare ar fi natura lor omolog[), modificdri]e uneia din
parli sint insolite de obicei de modificdri la cealalt5, degi nu neapdrat de acelagi
grad. La prun, de exemplu, unele varietlti produc prune care sint aproape la
fel, dar cal"e includ sirnburi extrem de diferili ca formd $i, invers, alte varie-
t[ti produc fructe diferite, ins[ cu simburi care de-abia se pot distinge intre ei ;
in general, cu toate c[ nu au fost niciodatd obiectul selecliei, slmburii se deo-
sebesc nrulb la cliferitele variet5li cle prune. In alte cazuri, unele organe carc
nu sint evident inrudite, printr-o oarecare leg[turfi necunoscut[ variaz1, impre-
tun[ gi sint in consecin!fl expuse - fdrfl vreo intenlie din partea ornuh-ri - de
a fi afectate in mocl sirnultan de seleclie. Astfel, varietSlile micsanclrei (Mattli-
ola) all fost seleclionate nnmai pentru fnrmuselea florilor lor, insd serninlele
se deosebesc mult la culoare gi intrucitva ca dintensiune. Variet5lile l[ptucii
au fost seleclionate numai pentru fnr nzele lor, totu gi procluc seminle care
cle asemenea se cleosebesc la culoare. In general, prin legea corela{iei, cincl o
varietate se deosebegte foarte mult de celelalte varieti{i printr-un caracter
oarecare, ea se deosebegte intr-o anumitS. mflsur[ pi prin ntulte alte caractere.
-\nr observat acest fapt cind am cultivat lmpreunfl multe rrarietdti din aceeagi
s;pecie. Astfel, obignuiam s[ intocmesc mai intii o listfl de variet5lile cele nrai
rleosebite la frunze gi felul de cregtere, apoi o listi a acelora care se cleosebeart
ccl mai mult la flori, apoi la capsule gi in fine la sdminla matur5, constatind
r.'ir aceleagi nume se intilneau, in general, in dou5, trei sau patru liste succesive.
'fotugi, cea mai mare deosebire intre varietdfi era intotcleallna prezentat1., dupd
r,lt am putut aprecia, de acea parte san organ pentru care planta era cultivatd.
 SELECIlA )Dt

Dacii ne gindim c[ fiecare plant[ a fost cultivatd la incepi-rt pcntru cd el'a

folositoare omului pi c[ varialia sa a fost Lin eveniment ulterior, deseori mult
mai tirziu, nu putem explica diversitatea mai mare a p5r!ilor valoroase
prin presllpunerea c[ inilial au fost alese speciile dotate cu o tendinli specialfl
de a varia intr-un anumit fel. Varialiile pdrlilor valoroase trebuie sd le atri-
buim faptului c[ tocmai aceste varialii au fost sttccesiv pdstrate gi astfel in
mod continuu sporite, p€ cind alte varialii, cu exceplia acelora care au apdrut
in mod inevitabil prin corelalie, au fost neglijate gi pierdute. Pr-rtem deduce
deci, c[ prin seleclie indelung continuaLd,, majoritatea plantelor ar putea fi
fricute si producd rase tot atit de diferite una de alta prin oricare caracter, crt
gi cele diferite astizi prin acele pdrli pentru care sint preluite gi cultivate.
La animale nu vedem ninric de acest fel; nu au fost insh domesticite un
suficient numlr de specii pentru o comparalie just5. Oile sint preluite pentru
lina lor gi lina se deoscbegte mult mai mult la diferitele rase decit plrul la vite. Nici
oile, nici caprele, nici vitele europene gi nici porcii nu sint preluili pentrtt viteza
sau for{a lor; gi nu avern rase care s[ difere in aceste privinle cum sint caii de
cursc gi cei de povar5. Ytteza gi forla sint insd preluite la c5mile gi la ciini; gi
avem la primele, dromaderul rapid gi c5mila greoaie, iar la cei din urm5, ogarul
pi dogul englezesc. Ciinii sint insfl preluili mai mult pentru calitdlile lor mintale
pi simlurile lor gi oricine gtie cit de mulb diferh rasele in aceste privinle. Pe de
altd parte, acolo unde ciinele este {inut numai pentru a servi ca hran[,
ca irr insulele polineziene gi in China, el este descris ca un animal extrem de
stupid ee). Blumenbach observi c[ ,,mttl!i ciini, cum e ciinele pentru bursuci,
au o construclie atit de caracterisbicfl gi atit de potrivith pentru scopnri spe-
ciale, incit cu greu m-aqi putea convinge cd acea inf5li5are surprinz[toare a
fost o consecin[[ lntimpl5toare a degenerdrii"'o). Dacd Blumenbach ar fi meditat
aslrpra marelui principiu al selecliei, el nu ar fi utilizat termenul degenerare gi
nu ar fi fost surprins cd atit ciinii cit gi alte animale s-all adaptat in mod exce-
lent pentru serviciul omului.
In general, putem conchide c5 indiferent care organ sau caracter este cel
rnai preluit - fie frunzele, tulpinile, tuberculii, btilbii, florile, fructele sau
semin{ele plantelor, fie talia, forla, viteza, lnveli$ul p[ros sau intelectul ani-
rnalelor - acel caracter r.a fi gflsit aproape totdeauna c[ prezintd cea mai mare
variabilitate, atlt calitativ[ citgicaintensitaLe. $i acest rezultatpoate fiatribuit
f5r[ griji faptului ci omul a plstrat in cursul unui lung gir de generalii varia{iile
care-i eralr utile gi a neglijat pe celelalte.
Voi incheia acest capitol cu citeva observalii asupra unui subiect impor-
tarrL. S-a presupus c[ la animale ca giraf a, & cdrei iritreag[ structur[ este admi-
rabil coordonatd unor anumite scopuri, toate pdr{ile au fost modificate simul-
tan ; gi s-a afirrnat c5, in baza principiului selecliei naturale, aceasta este aproape
imposibil. Dar, argumentind astfel, s-a presupus in mod tacit c[ varia{iile
trebuie s[ fi fost brugte gi mari. Fdrd indoial[ c5 dacd gitul unui rumegdtor
s-ar lungi dintr-o datfl foarte mult, picioarele dinainte gi spatele vor trebui
sd fie intdrite gi modificate in mod simultan. Nu se poate insd nega cd unui
tn) Gordon, De I'Espice, vol. II , p. i7.
,o) The Anthropclogicctl Trecilise r,l' Blumenbach, 1856, p' 2{t2.
 SELECTlA

animal i s-ar putea ltrngi foarte pu[in gitrrl, capul, limba sall picioarele dina-
inte, fird vreo modificare corespunzdtoare in alte pirli ale corpului, iar ani-
nralelc astfel u$or modificate s-ar glsi pe timpul unci foarnete intr-un mic
ar-antaj, avind posibilitatea de a se hrlni cu frlrnze cle pe ramurile mai inalte
gi astfel de a supravielui; citeva imbuclluri mai mult sau mai pulin in fiecare
zL reprezintd toatd diferenla intre via!:i gi rnoartc. Prin repetarea acch-riagi
proces, cit gi prin incrr,rcigarea intimplStoare a supravieluitorilor, va exista
un progres, oricit de incet gi de fluctuant ar fi €1, spre strnctura adrnirabil
coordonatfl a girafei. Dac[ porurnbelul jucltor cu fala scnrt5, cu micul s5u
cioc conic, capul globular, corpul rotunjit, aripile scurLe gi picioarele mici -
caractere care apar toate in armonie - ar fi fosb o specie naturali, intreaga sa
structurd ar fi fost privit[ drept bine adaptatd vielii sale; in cazul de fa{ri
gtim insfl c[ cresc[torii flrd erperien!fl sint indernnali sil se ocupe pe rind cle
diferitele puncte gi s[ nlr incerce s[ irnbun[t[leasc:i intreaga structur5 clin-
tr-o dat5. Privili ogarul, aceea imagine perfectd a graliei, simetriei Si vigorii ;
nici o specie nabural[ nu se poate liiuda cu o structur[ mai admirabil coordo-
natl : capul asculit, corpul svelt, pieptul pttteriric, abdomenul supt, coada ca
de gobolan gi rnembrele lungi gi musctrloase; totul adaptat pentru vitezl
extrenr5. gi pentru doborirea pi'5zii slabe. ins[, clin ceea ce vcdem in legdturS. cu
variabilitatea animalelor gi din cite glim despre metoda urmatd clc diferite
persoane pentnr ameliorarea animalelor lor
- unii ocupindu-se in special cit:
un anume punct, allii de alt punct, iar allii corecLlncl defecte prin incrucigflri,
gi a$a mai departe - putern fi siguri c[ dacfl arn putea vedea lunga linie de
str[buni a unui ogar de prirna caliLaLe, pinI la strdmogul slu silbatic, asem5-
ndtor lupului, am avea in fa![ un nuln[r infinit de cele mai fine gradalii, Llne-
ori la un caracter, alLeori la altul, toate insit conducind spre Lipul nostru per-
fect dc astdzi. Cu aceeagi pagi mici Ei lndoielnici, uatura a progresat, dupfl cunl
sintem indreptir[i{i s[ credem, in granclioasa sa cale dc imbun5LSlire gi dez-
voltare.
Un ralionamenl. asemirn[tor poate fi aplicaL tot atit tle bine Ia organe sepa-
rate ca gi la intreaga organiza{ie. Un auLor a suslinuLnt) t'ecent c5. ,,ntt estc pl'o-
babil nici o exagerare cle a presupune c[ pentnr a imbtrn[t[li cit de cib un ol'gail
ca ochiul, el trebuie imbunltntit in mod simultan in zece feluri difcrite. $i
improbabilitatea ca orice organ complex sI fie produs gi adus la perfeclie in
modul acesta, este o improbabilitatc asem[nitoare ca natr-rr[ gi grad cu accea
de a p roduce un p oem sau o dernonstralie rna Lematicd aru ncincl la intimplare
litere pe o mas5.". Dacd ochiul ar fi modificat brusc gi considerabil, fdr[ inclo-
ialfl cir multe pirli ar fi modificate simultan, pentrtt ca organul s[ r[rninii
f olositor.
E ins[ oare acesta cazul cu schimb[rile mai rnici ? trxisLi persoane care ntl
poL vedea clar decit la lurnin[ slab[ pi aceasL5 condi{ie depinde, cred, de sensi-
bilitatca anormal[ a retinei, care se gLie c[ este ereditar[. I)ac5, de exempltt,
o pasdre ar trage vreun folos din faptul c[ \'ede bine in amttrg, l.o!i indivizii
srl Dl J. J. llurphy in cuvintul siu de deschidere a Societitii cle Istoric Nalurali din llelfast, dupi curtr
e redat in ilrftig tiin 19 noiembrie 1EC6. DI }lurphy urmeazS. acceagi lilie de ar$umenLare contra
Belfctst ly'orl,hern
vederilor mele redatc anterior', curn a ficut-o cu precaulie llev. (1. Prilcharfl, pregedintele Societirtii Ilcgale de
Astronomie, in prcdica sa (Suplimcnt, p. 33) lintiti la Asocialia Ilritanicr't, la )'ottinghant, in l8(10.
 SELECTIA 559

cu retina cea rnai sensibil[ ar rell$i cel mai bine gi ar a\-ca cea rnai mare proba-
bilitate de a supravielui. $i de ce s[ nu fie, de asemenea conservali acei care
din intimplare u., ocliiul ins[gi ceva mai mare sau pupila capabilfl de o mai
mare ditaia{ie fie c[ aceste modific[ri sint strict simultane sall ntt ? Acegti
indivizi s-ar incruciga ulterior gi i-ar contopi avantajele lor respective._ Prin
asemenea u$oare *oditlceri snccesive, ochiul ttnei pds[ri diurne ar fi adt:s la
condilia aceiuia al unei bufnile, care a fost deseori prezentatd ca un excelent
exe*plu de aclaptare. I\{iopia care este deseori ereditar[ permite unei persoane
s[ vad[ clar un obiecL minuscul la o distan{5 atit de micd incit ar fi indistinct
ochilor normali; gi aici este vorba de o capacitate oblinutd brusc, care ar putea
fi util[ i1 anumite situalii. Fuegienii de pe bordul vasului Beagle puteau cu
siguran![ vedea obiectele indephrtate mai clar decit marinarii nogfrl, cu toatd
practica lor indelungatd. Nu gtir-r dacd aceasta depinde _ de sensibilitatea sall
h..upucitatea de acomodare a ochiului. Este insd probabil ca_.aceastd capaci-
tate O. a vedea la distan![ s[ fi fost u$or sporitd prin modificdri succesive
de ambele f eluri. Animalele amfibii care p of vedea atib in ape cit 5i in aer,
necesiti gi posedi ochi construi{i, dup[ cum a ardtat dl Plateau e2), dup[ f{P3-
torul plan i ,,.orn..u este intotdeauna pland, sau cel pulin foarte turtith in
fala .iirtulinulLri gi pe un spaliu egal cu diametrul acestei lentile, in timp ce
pXrtrite laterale poi ii foarte curbate". Cristalinul este aproape complet sferic
iur r-orile au aproape pi Pe mdstrr[ ins[ ce un animal
^din aceeagi densitate ca apa.
terestru devine ce in ce mai acvatic in obiceiurile sale, se pot ivi succesiv
moclificfiri f oarte mici, mai intii in cnrbura corneei sau a cristalinului, ap oi
in densitatea umorilor, sall invers, aceste modificflri fiind favorabile animalului
in timpul cit este sub ap5, fdri a prejudicia serios capacitatea sa. vizual5 in aer.
Este O'. sigur imposibil de a presupune prin ce c[i s-a realizat inilial la verte-
brate struC=tura fundamentalfl a ochir.rlui, pentru cd nu cunoagtem nimic Cespre
acest organ la primii strdmogi ai clasei. In legiltur[ cu animalele inferioare,
stlrile de tran ziite prin care piobabil cd a trecnt ochiul la inceput_ pot !i i10i-
nt).
cate cu ajutolrlanafogiei, dupi cum am incercat s[ arlt tn ,,Originea Speciilor"

er) Despre vederea Peglilor 9i a anirnalelor amfibii, tradus in Annals and X[aguztne of naturul Histotg,
vol. X\rIII, 1866, P. 469.
sal Editia a [i-a, L872, P. 644.
 CAPITOLUL aI XXI-Iea

SBLBCTIA
(continuare)
Modul cum seleclia naturald" afecteazd. formele domestice
- Caractere ce pa.r de ua-
loare nei.nsemnatd sint deseori de reald. importanld Condiliile fauorabile selecliei de cd.tre
-
om
- USurinla tmpiedicdrii. Lncrucisdrilor Si natura condiliitor - Atenlia deosebitd Si
perseuerenla st'nt indispensabtle
- Producerea unui mare numdr rte indiuizi este d.eosebit
de fauorabilri
- Nu se formeazd.rasedistincteatunci cindnuse apltcd.nicioseleclie-Ani-
malele foatte anteliorate sint susceptibile de degenerare
- Tendinla omului de a tmpinge Ia
ertrem seleclia fiecd.rui caracter, ceea ce conduce Ia diuergenla caracterelor, rareori Ia con-
uergenla lor
- Curacterele care contirufi. sd. uarieze tn aceeasi direclie in care ele au mai ua-
riat - Diuergenla caracterelor tmpreund. cu disparilia uarietdlilor intermed,iare duc la
diferenlierea raselor noastre domestice .- Limita capacitdlii de seleclie
de timp - Modul tn care au luat na;tere rasele domestice
- Importctnla duratei
Rezumat.
-

MODUL ln cenn sEl,ECTtA r{ATURAI,A sAU supRAvrETUrREA

CELOR, MAI APTI, Atr.ECTE AZA. FORMEI-/E DOMESTICE

Aceastd problemd ne este pufin cunoscut5. Cunoscind insh ce animalele

{inute de sdlbatici trebuie s5-gi procure in tot timpul anului, total sau in mare
m[surd, propria lor hran5, aproape c5 nu incape nici o indoial[ c[ in diferite
[dri, variet[{ile care se deosebesc prin constitulie $i prin diferite caractere
au reu$it cel mai bine $i au fost astfel selectionate in mod natural. De aci
rezulte poate c[ pu[inele animale domesticite {inute de s5lbatici igi insugesc, dupd
cum s-a remarcat de cdtre mai multi autori, aspectul sllbatic al stlpinilor
lor, seminind de asemenea speciilor naturale. Chiar in {5rile civilizate de
mtlltS, vreme, cel pulin in regiunile lor mai sdlbatice, selec[ia naturalS. ac[io-
rreazd cu siguranld, asupra raselor noastre domestice. Este evident cd varie-
t5lile arrind obiceiurile, constitutia $i structura foarte diferite vor fi acelea
care vor reugi cel mai bine pe munti gi in cimpii cu p[puni bogate. De exemplu
oile ameliorate de rase Leicester au fost duse pe vremuri pe dealurile Lam-
menmuir. Un proprietar de oi inteligent a relatat insd cA ,,p5gunile noastre
38 - e.2862
 SELECTIA NATURALA

aspre $i sdrace nu au fost in mdsur5 sd intrelin5 oi atit de voluminoase,

ctll'e in mod treptat s-au redus la un volum din ce in ce mai mic ; fiecare
g-crleralie fiind inferioard celei precedente; cind primdvara era asprd, rareori
tltai mulb de doud treimi din miei supravie{uiau ravagiilor princinlite de
f trrtttli" La fel gi in cazul vitelor de mu nte din nordul {[rii Galilor gi din
-t).
insulele Hebride care s-all constatab a nu fi in m[surd si reziste incru.igerii
ctt rasele de cimp, mai mari gi mai delicate. Descriind caii din Cau ,lo,
rrattrraligti f.tancezi au remarcat c[, fiind supugi vicisitudinilor extreme "utl ale
climei, trebuind s[ pascd pe pdguni sdrdc[cioase gi fiind expugi pericolului
permanent al lupilor, supravietuiesc numai cei mai puternici gi n,ui vigurogi z).
Oricine trebuie s[ fi fost impresionat de grafia desdviigitd, de"puterea
gi vigoarea cocogului de lupt5, cu aerul lui curajos gi inclrd cu gitlll lung
"n"7, apiopiate d;
5i totugi solid, clr corpul compact, cu aripile puternice gi strins
..u.p, cu pulpele musculoa.sg, ciocul puternic, masiv la bazd, pintenii compac{i
5i ascu{ili plasatiios pe picioare pentru a da lovitura de graiie gi cu penajul
crompact, lucios, cu aspect de zale, servindu-i ca apdrare-. CocogLrl d; tupte
englezesc a f ost insi ameliorat nu numai prin selec{ia a tentl a omului in
decurs de mai mulli ani,.ci, in plls, dupd clrm a remarcat dl Tegetmeier s)
gi printr-un fel de seleclie naturald, pdsdrile cele mai puternice, mai active
gi -ui curajoase ripunindu-gi, generalie dupi generalie, adversarii in arena
cocogilor gi servind ulterior ca_ progenitori ai raiei lor. Acelagi fel de seleclie
dubl5 a intrat in io. in cazul porumbelului cdl5tor, cunosCind cd in cursul
antrenamentului lor, plsdrile de calitate inferioar[ nu relgesc sd se intoarcd
acas5. gi se pierd ; agadar, chiar f[r[ seleclia omului, numai pererit. de calitate
superioar[ iSi inmullesc rasa.
Odinioar[ in Marea Britanie aproape fiecare regiune iSi avea propria sa
rasi de vite 5i de oi ; ,,ele erau indigene solului, itimei Si pegunitor locali-
tltii unde pdgtea.u ; ele^ plreau sd fi fost create pentru aceste Londilii gi de
c[tre aceste conditii e). In acest caz sintem insd incapabili de a descurtu if..-
tele actiunii directe ale condi[iilor de viald, ale oblgnr-rin{ii sau deprinderii,
ale selec[iei naturale, precum gi ale acelui fel de seieclie care am vd.zut cd
e aplicatl uneori gi incongtient de cftre om chiar in perioadele cele mai primi-
tive ale istoriei.
SA privim acum acliunea selecliei naturale asupra caracterelor speciale.
Cu toate cI este greu de a rezista naturii, totugi omul se impotrivepte deseori
fortei ei pi uneori cu succes. Din faptele ce urmeazd, a fi prezentate, re va vedea
de asemenea c[ seleclia natural5 ar influen{a puternic multe din formele
noastre domestice, dacd acestea ar fi ldsate fdri protec{ie. Acest punct este
foarte interesant deoarece in acest fel afl5m c[ diferen{e ce par d; o impor-
tan{[ foarte redusS. ar putea determina, fdrd indoial5, supiayietuirea unei
forme, cind aceasta este obligatd s[ lupte pentru propria sa existen{e. Poate
c[ unii natttraligbi s-au gindit, cum m-am gindit gi- eu cindva, ci Ae$i selec[ia
in condi{ii naturale ar determina structura tuturor organelor importanie,
t) citat de Youatt, on sheep, p. 32b. vezi de asemenea youatt, an Cattle, p. 62-6g.
2) Dnii Lhebette qi De Quatrefages, 1n IiuII. soc. d.'Acclimat., vol. vIII, 1961, p. 311.
3) The Poultrg Book, 1866, p. 123; dl Tegetmeier, The Homing or Canier pigeon, LB7l, p. 4b-5g.
4) Youatt, On Sheep, p. 312.
 SELECTIA NATURALA 563

totugi ea nu ar putea afecta caracterele considerate de noi ca de rnicd impor-

tanla ; aceasta este insd o gregeald la care sintem in special expugi din cauzd
c[ nu gtim care anume caractere sint de valoare real[ fieclrei fiinle vii.
Cind omul incearcd s[ producd o rasl cu vreun defect serios in structurd
sau it luportul rec.iproc dintre diferitele pdr{i, el d[ parlial sau complet gre$,
sau intimpini mari greutflli ; de fapt i se opune o formi a selecliei naturale.
Am vdzut cd in Yorkshire s-a fdcut cindva o incercare de a produce vite
cu crupe enorme, dar vacile piereau atit de des la napterea vileilor lor, incit
incercarea a trebuit abandonatd. In legdtur[ cu cregterea porumbeilor jucd-
tori cu fala scurt[, dl Eaton spune u) | ,,Sint convins c[ au pierit in ou pdsdri
cu un cap gi Lln cioc mai reugit decit la acelea care au fost scoase vrebdatd
din g5oace, din cauzd. cI pasdrea cu fala foarte scurtfl nu poate ajunge cu
ciocul la coaja oului pentru a o sparge, astfel c5 piere". Iatd ui caz mai curios,
in care selec{ia naturald nu intrd in j oc decit la lungi intervale de timp :
in cursul anotimpurilor normale, vitele Niata pot pagte tot atit de bine ca gi
altele, uneori ins5, ca intre anii 1827
la secete indelungate gi p[gunile sint -1830, cimpiile din La Plata sint expuse
arse ; in aceste imprejuriri, viteie gi
_.uii obignui{i pier cu miile, insd mul[i supravie[uiesc totugi hrdnindu-se cu
lujeri, trestii etc., ceea ce vitele Niata nu pot face atit Oe bine, din cauza
mandibulelor lor intoarse in sus gi a formei buzelor lor; astfel, dac[ nu sint
ingrijite, acestea pier inaintea celorlalte vite. Dupd Roulin, existd in Columbia
o rasl de vite aproape golage, numitfl Pelones care reugesc in regiunea lor
de bagtin5, torid5, dar care s-au constatat a fi prea delicate pentiu mun{ii
Cordilieri ; in acest caz, insd, selec{ia natural[ nu determind aeiit rdspindirea
varietdtii. Este evident cd o multime de rase artificiale nu ar putea supra-
vielui in stare natural5 ; a$a bun5oard ogarii italieni, ciinii turcegti gola$i gi
aproape fird dinli, porumbeii rotali care nu pot zbura bine in contra unui vint
puternic, porumbeii barbi gi g[inile poloneze, cu vederea stinjenitfl de carun-
culele de la ochi gi de marele mot de pe cap, taurii gi berbecii f[ri coarne care
nu pot lupta cu al[i masculi gi au astfel o posibilitate redusS. de a avea descen-
den{i, plantele f[r[ sdmint[ gi multe alte caz:uri asem[ndtoare.
In general coloritul este considerat de c[tre naturalistul sistematician
ca un caracter lipsit de important[: in consecinld, s[ vedem in ce m[sur[
el af.ecteazd, indirect formele noastre domestice gi in ce mlsur[ le-ar afecta
dac[ aceste forme ar fi expuse intregii forle a selecliei naturale. Va trebui
sI ar[t intr-un capitol viitor ci anumite particularitfl{i constitu[ionale clintre
cele mai cirrdate care implicd o susceptibilitate fa{[ de acliunea anumitor otr[-
vuri, sint in corela{ie cu culoarea pielii. Voi da aci un singur caz intemeiat
pe marea atttoritate a prof. Wyman; astfel, el mdinformeaz[,cd, fiind surprins
de faptul c[ to{i porcii dintr-o parte a statului Virginia erau negri, a intreprins
cercetdri gi a constatat c[ aceste animale se hr[neau cu rdd[cinile plantei
Lachnanthes ti.nctori.a care le coloreazd, oasele in roz. Aceastd plantd mai prbvoaci
c[derea copitelor la porci, insd nu gi la varietdtile negre ale acestora. De aceea,
dupd cum a remarcat unul dintre proprietarii de cirduri *), ,,noi alegem indi-
vizii negri din_ fiecare f[tare pentru a-i cregte, pentru ci numai acegtia au
5) Treatise on the Almond Tumbler,1851, p. 33.
') ln englezegLe ,,squatters" (N.
"rcd.).
564 SE,LECTIA

$anse sA trdiasc5". Agadar, in acest caz selec{ia artificial5 gi cea natural[

Iucreaz5 minl in min5. Pot adduga c[ in Tarentino, locuitorii nlr tin decit oi
negre, pentru cd acolo cregte abundent Hg peri.cum crtspttm. Aceast5 planti
nu vatS.m[ oile negre ins5. omoard pe cele albe in aproximativ doui sdptlmini 6).
Culoarea pi predisp ozt\ia la anumite boli par sd mearg5 mind in mind
la om dar gi la animale. Astfel,ciinii terieri albi suferfl mai mu]b de jigodia
mortald deciL cei de orice alti culoare ?). Prunii din America de fNord sint
predispugi la o boal5 pe care Downing 8) nu o atribuie insectelor, soiurile cu
fructe purpurii fiind insl cele mai afectate ; autorutr afirrnd : ,,nu am crinoscut
niciodat[ vreun caz in care variet[lile cll fructe verzi sau galbene sI fi fost
infectate inainte ca alte soiuri si fie acoperite cu noduri". Pe de attfl parte,
in America de Nord piersicii sufer5 nrult de o boal5 numiti ,,yellows" care
pare a fi proprie acelui continent gi ,,cind boala a apirut pentru prima datd,
mai mult de noul zecimi din victime au fost piersicile cll carnea galben6.
Soiurile cu carnea albd au fost mult mai rar aLacate, in unele p5rli ale {5rii
clriar niciodat[". In insula Mauriciu , trestia cie zahdr albl a fbs t in u]timii
ani atit cle grav atacat[ de o boalS incit multi plantatori all fost nevoili si
rennnle la crepterea acestei variet[li (cu toate c5, pentru incercare, au fost
aduse din China plante proaspete), gi s[ cultive trestii rogii e). Agadar, dacd
aceste plante ar fi fost forlate s[ lupte cu alte plante concurente gi cu
dugmani nu poate exista indoial5 cI culoarea cdrnii sau a pielilei fructului,
oricit de neimportante ar fi considerate acesLe caractere, ar fi determinat
in mod riguros existenla lor.
Susceptibilitatea fa{5 de atacurile parazi\ilor este de asemenea in leg5turd
cu culoarea. Puii albi sint cu siguran![ rnai expugi cdscatului.) cauzat de
un vierme parazit din trahee 10). Pe de altd parte, s-a constatat din expe-
rienld c[ in F'ranla omizile care produc gogo$ile albe rezistd mai bine la ciu-
perca mortal5 decib acei care produc gogogi galbene tt). F'apte analoge au
fost observate gi la plante : o ceapd nou5 gi frumoas5, importatfl din Franta,
degi plantat[ in apropierea altor soiuri, a fost singura atacatl de o ciuperc[
parazitilrzl. \Ierbina albi este predispusl in mod special fdinlriils). In apro-
piere de l\{alaga, in prima perioadi a bolii vitei de vie, cel mai mult sufereau
soiurile verzi, ,,iar sbrugurii rogii sau negri nu sufereau de loc, chiar cind
erall amestecali cll plantele bolnave". In Franta, grupe intregi de variet[li
de vi![ de vie erau relativ imur€, pe cind altele, ca Chasselas, nu au prezentat
nici o singurd exceptie fericit5 ; nlr ptiu lns[ dacd s-a observat vreo corelalie
intre culoare gi susceptibilitate la boal5 ra). S-a aritat intr-nn capitol anterior
cit de curios de susceptibild la f5inare este o varietate de cdpguni.
u) Dr.Heusinger, Wochenschrilt ltir die Heilkunde, I3erlin, 1816, p.27.t).
?.1 Youatt, Oh the Dog p. 232.
t) T-he l;ruit-trees of Americct, 18.15, p.270; pentru piersici p. 466.
s) Proc. Ilogctl Soc. of Arts and Sciences of XIuuriti.us, 1852, p. LXXXV.
') ln englezeEte ,,gapes" (N. Trad.).
10) Gartlener's Chronicle, 1856, p. 379.
tt) Quatrefages, )Ialadies Actuelles dtt Ver d Soie, 1859, p. 18, 214.
12) Gardener's Chronicle, 1851, p. 595.
131 ,IounruI of llorticulture, 1852, p. 476.
Lal Gardener's Chronicle, 1852, p. 435, 691.
 SELECTIA NATURALA

Este sigur cir in multe cazuri insectele regleazd rdspindirea gi chiar exis-
tpnla auimaleloi superioare atita tirnp cif tr5iesc in condi[iile lor naturale.
In stale clotnesticii, animalele de culbare cleschis[ sufer[ cel mai mult. In
'l'uringi& tu), Iocuitorii nu agreeaz6. vitele de culoare cenugie, albd sau deschisfl,
pentru cir acestea sint mult mai chinuite de diverse soiuri de mugte decit
vitele de cuJoare Lrrun[, rogie sau neagr5. Un negru albinos a fost remarcat rc)
ca deosebit de sensibil la mugcdturile insectelor. Se spune ci in Indiile de
1r.t; rz)" numai aceler vite cornute sint apte pentru muncS, Ia care o bund
parte a corpului este coloratii in negru ; cele de culoare albi sint teribil cle
chinuite de insecte gi in comparalie cu cele negre sinL slabe gi apatice".
inf)evonshire existl o prejuclecatti contra porcilor de culoare alb[,
crezindu-se c[ soarele Ie produce b[gici atunci cind sint scogi din cote! te;
gi am cunoscllt un om care din acelagi motiv nu linea, in Kent, porci de culoare
albi. Uscarea florilor Ia soare pare de asemenea si depindl in mare misur5
de culoare; astfel, mugcatele de culoare inchisi suferd cel mai mult, iar din
diferite clescrieri reiese clar c[ varietatea cloth ol gold.) nll rezistd unei expuneri
la soare de care profiti alte varietdti. Un alt amator afirmi c[ nu numai
toate verbinele cle culoare inchisd sufer[ de soal'e, ci de asemenea gi cele
purpurii : ,,soiurile de culoare mai deschis5 rezisti mai bine gi culoarea
albastru deschis este poate cea mai bunfl dintre toate". La fel este pi cazul
panselelor (Vtola trtcolor); vrelnea cSlcluroasd convine variet[lilor pltate,
insd distnrge frunroasele ornamentalii ale altor soiuri ln). in Olanda, s-a observat
c[ in timpul unui sezon extrem de friguros, toate zambilele cu flori rogii erau
de calitate inferioarir. I'Iul{i agricultori cred c[ grlul ro$u este mai viguros
in clirnatul nordic clecit griul alb 20).
La animale varietri{ile albe. sint cele rnai expuse de a ^fi atacate cle
animale gi p[sirri cle pradd fiind cele rnai bfltl:rtoare la oc:hi. In unele pnr{i
ale Franlc.i pi Ge.rmaniei, uncle abundi ulii, oamenii sint sfitui{i s[ nu tin[
ponrmbei albi pentruc[, dupI cum spune Parmentier, ,,este sigur c[ clintr-un
stol p[s5rile albe cad primele vicLirne ale uliului". Irt Belgia, unde s-au
constituit atlt cle multe societ5li pentru cre.sterea ponlmbeilor cil[tori, culoarea
albfl este penLru acelagi motiv evitat5 21). In timp ce pescuia prof. C. Jaeger 22)
a gisit patm ponrmbei care frrseser[ omorili de goimi gi toli erau albi; cu alt[
ocazie a examinat cuibul unui goim gi penele porumbeilor care fuseserfl pringi
erau toate cle culoare alb[ sau galbenir. Pe de altl parte, se spune ci r.ultuntl
mare (Falco oss[t'ragus l-inn.) de pe coasLa de vesL a Irlanclei iqi alege gdinile
15; 13echsLein, I'nlrur'r/csch. Deulscliands, 1801, vol. I, p. 310.
10) Prichartl, Phys. IIist. of Mankind, 1851, vo[. I, p.224.
rz; G. Lerr'is, Jouruttl of Resiclcttr:e in ll'est Indtes, Hotne and Col. Librar'5', p. 101J.
18.1 YouatL, On tl're Pig, in editin lui Sidney, p.'21 .
^A.rn prezentat fapte analogc in r:azul speciei unlano,
in lucralca ntea l)c,scentt of )Icut,lld. a 2-a, p. 195.
*) in romine;te ,,Lochitir cle arrr" (Iy'. trad.'1.
re) Journctl rif Horticttlirrre, 1862, p. 17(l: '198: 1865. p. J60. in leqirturir cu panseaua, GcLrdtner's Chro-
nlcle, 1863, p. (i28.
Icttr Cultute, 1?ti8, p. r-rl3; desprc griu, Guldener's Cltronicle, 18.1(i, p. fi53.
20) I)e.s ,Iucinthr:s. tle
zr; \Y. Ii. TegcLrneler, 7'lte Fitll,25 febr. tSllS. ln legirtuli cu girinilc rleg,..re, vczi un citat in '['holnson,
Nal. I/r.s/. ol Ireland, 1819, r'ol. I, qr. 22.
zz; In Sachen l)alrr,il's contla Wigand, 187-l , p. 70.
.) rr l) SELECTIA NATURALA

negre, astfel c[ ,,s5tenii eviti pe cit posibil de a cregte plsiri de aceastd

cr.rloare". Dl Daudin 23), vorbind despre iepurii de casl albi {inuli in cres-
cirtorii in Rusia, observd c[ acegti iepuri sint dezavantajali prin culoarea lor,
deoarece sint mai expugi atacului, fiind mai vizibili de la distanlH pe nopfile
Iuminoase. O persoand din Kent, care nlr a reu git s5-gi populeze p[durile cu
u n soi viguros de iepuri de vizuinl aproape albi, explicd in acelagi fel dispa-
rilia lor rapid5. Oricine va observa o pisicd alb5 furigindu-se dupfl prada s&,
iSi va da tndatl seama in ce situalie dezavantajoasd se gdsegte.
Cireaga albl tdtdrasc[, nu este atit de des atacatfl de pds5ri ca alte soiuri,
,,datorit5 fie culorii €i, care se aseamhnd atit de mult cu cea a frunzelor,
fie fructului care, intotdeauna de la distan{5 pare necopt". Zmetrra galben5,
care se reproduce in general purd prin semin{e" este foarte pulin atacatd
de pls[ri, care fdrd tndoial5 c[ nu le gdsesc pe gustul lor, astfel nn este nevoie
de plase in locuri unde nimic altceva nu poate proteja fructul rogu" rn).
Cu toate cd pentru grddinar aceastd imunitate este un beneficiu, in stare
natural[ ar constitui un dezavantaj, atit pentru cireagd cit gi pentru zmeur5,
deoarece diseminarea depinde de pdsiri. Am observat in cursul mai multor
ierni c[ nnele exemplare de IIer cu bace galbene, care fuseser5 oblinute din
slmlnla rtnni arbore g[sit de tatdl meu in stare sdlbatic5, au rdmas pline de
bace, in timp ce pe exemplarele invecinate tipice nu se putea vedea nici o bacd
stacojie. Un prieten md informeaz1, cd un scoru$ de munte (Pgrus aucuparfa).)
care cregte in grddina sa face bace care degi nu slnt diferit colorate, sint intot-
deauna devorate de plsdri inaintea celora de pe alli arbori. Agadar, aceast5
varietate de scoru$ de mnnte s-ar disemina mai ugor,'iar varietatea de IIer
cu bace galbene mai pulin Ll$or decit variet5[ile comune ale acestor doi arbori.
Independent de culoare, uneori s-a constatat c[ anumiLe diferen{e nein-
semnate sint importante pentru plantele cultivate, diferenle care ar fi de cea
mai mare importan{fl dac5 aceste plante ar avea de dus singure lupta lor
pentru existenld fald de numerogi concurenli. Mazdrea cll p[staia sub[ire,
dennmitd poi.s sans parchemfn este atacatd de p5s5ri ,u) mai mult decit mazdrea
comttn[. Pe de alt[ parte, in grddina rnea, mazdrea cu plstaie purpurie cu
coajd sublire a scdpat de atacurile pi[igoilor (Parus maior) mai bine Cecit
oricare alt soi. Nucile cu coaji sub{ire suferl de asemenea foarte mult din
caLrza piligoilor 'u). S-a observat c[ aceleagi pds[ri treceau pe deasupra alunilor
cle cultur5, p€ care ii favorizau in acest fel, distrugind numai celelalte soiuri
de alune ce cregteau in aceeagi livade 2t).
Anumite varietflli de peri au scoarla moale gi acegtia sufer[ grav din cauza
gindacilor care perforeaz5 lemnul, pe ctnd altele se gtie cd rezistfl mult mai
bine atacurilor lortt). In America de Nord netezimea fructului sau lipsa pufului de

237 BuU. de Ia Soc. d'Acclimat, 1860, vol. III, p.359.

2a) TranscLct. Hort. Soc., vol. I, Ser. 2-a, 1835, p. 275. Despre zmeurd, vezi Gard. Chronicle,1855, p. 154,
qi 1863, p.245.
') Astizi SorDrz.s uucuparia (N. trad.\.
25) Gardener's Chronicle, 1843, p. 806.
26) Ibid., 1850, p. 732.
27) Ibid, 1960, p. 956.
28) .L De Jonghe, 7n Gardener's Chronicle, 7860, p. 120.
 SELECTIA NATURALA i)o /

pe acesta, au mare inportan!5fald de atacurile gdrgdrilei,,,care este un dugman

neinduplecat al tuturor fnrctelor netede, cu sirnburi" gi cultirratorul este deseori
contraiiat de a Ie vedea aproape pe toate sau in mod frecvent chiar in intre-
gime cl,zind. din pomi cind sint nttmai pe jumitate sau pe dou[ treimi-
coapte". Nectarina suferd deci mai mult decit piersica. O varietate deose-
bitt a ciregului Morello, culbivat[ in America de Nord, este mai suscepti-
bile de a fi r'5t[matd de aceastd insect[, decit alli ciregi, flrd ca aceasta si
se poat[ atribui vreunei cauze 2e). Dintr-o cauz\" necunoscut5, anumite varie-
t[ti de meri se bucuri in dif erite p5r{i ale lu mii, dup[ cum am vdzut, de
marele avantaj de a nu fi infestate de Coccus. Pe de altd parte, a fost inre-
gistrat un caz particular in care afidele au atacat numai perele Winter Nelis,
neatingind nici un alt soi din intinsa livad5 de pomi fructiferi to). Existenta
unor minuscule glande pe frunzele piersicilor, a nectarinelor $i a caigilor, ar fi
considerat[ de boLanigti ca un caracter de cea mai micd i-portant5, fiind
prezent sau absent la subvarietflli indeaproepe inrudite care se trag_din acela;i
arbore parental. trxistfl totugi dovezi valabile 31) cd absenla glandelor duce Ia
infectarea cu man5, foarte v5tfimhtoare acestor pomi.
O deosebire de arom[ sau in cantitatea de sr-rbstanld nutritir'5la anumite
variet[li, face ca acestea s[ fie atacate de diferili dugmani mai cll ldcomie
decit alte variet[[i ale aceleiagi specii. Cild[ragii (Pyrrhula uulgari.s) vatimd
pomii nogtri fructiferi devorind mugurii floriferi, o pereche de asemenea
peseri fiind vdzute" despuind in vreo doufl zile un prun mare de aproape toti
mugrrrii", ins5. anumite variet[li sz; de meri gi pdducel (Crataegus orAa"cantha)
sinf in special expuse de a fi atacate. Un caz remarcabil a fosb observat in
grddina d-lui Rivers, in care doufl rinduri de pruni de o varietate specia][ 33)
au trebuit protejate cu grij[, fiind de obicei despuiate in timpul iernii de toli
mugurii, pe cind alte soiuri care cregteau in apropiere, scdpau de atac. RddA-
cina (sau tulpina lngrogatd) a napului suedez al lui Laing, este preferatd de
iepurii de vizuin[ pi de aceea sufer[ mai mult declt a]te variet[li. Iepurii
de cimp gi cei de vizr-rinfl mdnlncl secara comund inaintea soiului St John's
Day, cinA acesLea cresc impreunii un). 1n sudul F'ranlei cind se creeazil o livadd
de migdali se seamdn[ simburi de migdale amare, ,,pentrtt a nu fi devora.[i
de goaiecii de cimp" tu) ; vedem astfel utilitatea substanlei amare la rnigdale.
AlLe mici diferenle care ar pdrea cu totul lipsite de importan!5, ff,r5
indoialfl ci adnc uneori mari foloase atit plantelor cit gi animalelor. l)upi
cum s-a ardtat mai sus, agrigul de soiul Whitesmith dA frttnzele mai tirztu
decit alte varietiili gi cum in felul acesta florile rflmin neprotejate, deseori
flrctul avorteazd. Dup[ dl Rivers 36) la o varietate de cireg petalele slnt
foarte rd,sfrinte in afarfl gi ca urmare, s-& observat cH un cer aspru ii distruge
2e) Dorvning, Fruit-trees of Norlh America, p. 266. 501 ; despre cireqi, p. 198.
301 Gardeners Chronicle, \849. p. 755'
3r) Journal of Horticulture,26 sept. 1865, p.254; pentru alte referinte vezi capitolttl X.
az; Dl Selby tn Mag. of Zoologg and Botany, Edinburgh, vol. II, 1833, p. 393.
a3) The Reine Claude de Ravay, Journal of Horticulture, 27 dec. 1864, p. 511.
sa; Dl Pusey, in Journ. of Rog. Agricult. Soc., vol. VI, p. 179. Pentru napii suedezi, vczi Gard. Chro'
nicle, L847, p. 91.
35) Godron, De I'esplce, vol. II, p. 98.
367 Gardener's Chronicle, 1866, p. 724.
568 SELECTIA

in acelagi timp, la o altfl varietate cu petalele rlsfrinte in5untru

stigmatele ;
stigmatele nu atl fost citugi de pu{in vitlmate. Paiul griului teuton este
remarcabil de inegal ca inillime gi un observator competent crede c[ aceast[
r-arietate este !9art9 productivS, intr-o oarecare mlsuid clatorit[ faptului cd
spicele fiind distribuite la inlllimi diferite deasupra solului, ele iint mai
qulin ingr5mddite. Acelagi observator susline c[ la variet5lile erecte aristele
divergente ale spicului servesc in a amortiza gocurile atunci cild spicele se
ciocnesc intre ele din cauza vintului tt). Dacd mai multe variet5[i ate unei
plante sint crcscttte laolaltfl, iar sdminla este recoltat5 de-a valm-a este clar
cd printr-un fel de seleclie naturald soiurile mai viguroase gi mai prodgctive
vor predomina treptat asllpra celorlalte. Dupd pdrereicolonelujli Le iouteur B8),
aceasta se intimpld in lanurile noastre de griu, pentru cd dupd cum s-a ardtat
mai inainte, nici o varietate nu este uniformd ln privinla c^aractertrlui. Dupd
cum am fost asigurat de horticultor, acelagi lucm i-ar intimpla gi in grldinile
noastre de flori, dacX seminlele diferitelor variet5ti nu ar fi pistrate leparat.
Cind oudle radelor silbatice gi a celor domestice ii.rt clocite laolaltd, piii cle
ra{[ sdlbatic[ pier in mod aproape invariabil, fiind mai mici gi neclpdtindpartea
lor potrivitd de hranl 3e).
S-_u, prezentat tln nttm[r suficient de fapte care aratd cI deseori seleclia
natural5 impiedic[, insd uneori favorizeazd, puterea de selec{ie a omllui.
Aceste fapte ne dau, de asemenea, o leclie pielioasfl gi anume cd ar trebtii
s[ fim extrem de precauli cind apreciem care anllrne caractere sint impor-
tante pentru animalele 6i plantele in stare natnrald, care au de luptat p.trtp
existenla lor depinzind de condilii asupra cdrora sintem profund neilnoscdtori.

CONDITIII]E FAVORABILE SELECTIEI ARTIFICIALE

Posibilitatea selectiei se bazeazd pe variabilitate ; gi aceasta, dupd cum
vom vedea in capitolele urmdtoare, depinde mai ales de condi{iile modificate
de via![, fiind lnsd guvernat[ de legi infinit de complexe gi necrinoscute. Chiar
cind este continuat[ timp indelungat, domesticirea determind uneori numai
o variabilitate redus5, culn este cazul gigtei gi a curcanului. Totugi, micile
deosebiri care caracterizeazd. pe fiecare individ, animal sau plantd, ui fi slfi-
ciente in maioritatea cazurilor, probabil chiar in totalitatea lor, pentru pro-
ducerea unor rase distincte prin selec{ie atentd gi prelungit5. Ne c15m r.u-u
ce poate tealiza seleclia, degi aclionind asupra Lrnor simple diferen{e inclividuale
atunci cind familiile de vilei, oi, porumbei etc. din aceleagi rase, au fost crescute
s-eparat t_t-p de un num[r de ani de cdtre diferite persoane lipsite de orice
dtlrin![ de a modifica rasa. Vedem acelagi fapt in diferenla dintre ciinii de
vinltoare din diferite districte ao), precum gi in multe alte cazuri asemdn5toare.
Pentru ca seleclia s[ produc[ vreun rezultat, este evident cI incrucigarea
intre rase distincte trebuie impiedicatd ; de aici reiese cd ugurinla imperecherii
37) Garrlener's Chronicle, 7862, p. 820, 821.
38.; {)n
tlrc Yarieties of Wheaf, p. 59.
as; Dl Hervitt
;i alfii, ln Journ. of llorticuilure, 1gri2, p. 77g.
aoS Ettctlclop. of llurol Sporl.s, p. 405.
 SELECTIA NATURALA

selective, ca in cazul porumbelului, este foarte favorabil[ selecliei artificiale,

pe cind dificultatea acestei imperecheri, ca in cazul pisicilor, impiedich formarea
de rase distincte. Aproape in baza aceluiagi principiu, vitele de pe mica insul[
Jersey s-au imbunatSlit in ceea ce privegte calitdlile lor de producdtoare de
Iapte, ,,cu o rapiditate ce nlr ar fi putut fi oblinutd intr-o lard atit de mare
ca F'ranla a1). Cu toate cd pe de o parte incrucigarea liberl este un pericol
pe care oricine il poate vedea, pe de alt[ parte reproducerea intre indivizi
inrudili prea indeaproape reprezintd un pericol ascuns. Condi{iile nefavorabile
de vialil anuleaz[ forla selecliei. Rasele noastre de vite grele ameliorate gi
de oi nu s-ar fi putut forma pe pdguni de munte gi nici caii de povard nu s-ar
fi putub ob{ine pe un pdmint arid gi inospitalier ca insulele Falkland, unde chiar
cailor ugori din La Plata le scade repede talia. Mai multe dintre rasele englezegti
de oi se pare c[ nu se pot pdstra in F'ran!a, pentru cd de indatd ce mieii sint
in![rca!i, vigoarea lor descregte pe m[surd ce cregte cdldura verii a2) ; gi tot
astfel, ar fi imposibil de a se da la tropice o lungime mai nlare linei oilor.
Totugi, seleclia a menlinut rasa merinos aproape pur[, in condilii foarte
diverse gi nefavorabile. Forla selec[iei este atit de mare incit unor rase de
ciini, de oi gi cle p5s5ri de curte, de talia cea mai mare gi cea mai mic5.,
porurlbeilor crl ciocul lung sau scurt gi altor rase cu caractere opuse, li s-au
sporit calitdlile caracteristice cu toate c[ au fost tratate exact la fel din toate
punctele de vedere, fiind supuse aceleiagi clime gi hr[nite cu aceeagi hran5.
Seleclia este ins[ opriti sau favorizatd, de efectele obiceiurilor sau deprinderilor.
Porcii nogtri uimibor de ameliorali nu ar fi putut fi formali niciodat5 clacd
ar fi brebuib ca ei s[-gi cante propria lor hrand, iar calul de curse englezesc
pi ogarul englezesc nu ar fi putut fi ameliorali pind la actualul lor model de
perfecliune f[rd un antrenament constant.
Deoarece devierile evidente ale structurii apar rareori, ameliorarea fiecdrei
rase) este in general rezultatul selec{iei unor neinsemnate diferente individuale.
f)e aceea, aten{ia cea mai incordat5, cea mai ager5 observalie .si o perseve-
rern!5 neinduplecat[ sinb indispensabile. Este de asemenea foarte important
de a cregte nrul{i inclivizi din rasa ce urmeazd a fi amelioratS, pentru c[ in
felul acesta va exista o mai mare posibilitate pentnr aparilia de varialii ilr
direclia dorilir, iar indivizii variind intr-un mod necorespunzdtor vor putea
u$or fi daticleopartesalr distnrgi. Pentrlr ca un mare numlr de indivizi sd poatl
fi ob{inu!i este ins[ necesar ca condi{iile de via!5 sd favorizeze propagarea speciei.
Dac[ p[unul s-ar fi inmullit tot atlt de ugor ca gi gdina, zil fi avut pin5 acum
lnulte rase distincte. Ne d[m seama de importanla folosirii in selec{ie a unui
mare uurn[r de plante din faptul c[ pepinierigtii intrec aproape intotdeauna
pe amatori la expozilia cle noi variet5li. In 184548), s-a evaluat c[ in Anglia
se oblinea anual din seminle intre 4000 gi 5000 de mugcate gi totugi rareori
se ob{inea vrco varietate hotirit ameliorat5. Pe terenurile d-lor Carter din
Essex, unde se cresc pentnr s[mln![ pe suprafele de hectare, flori ca Lobeli.a,
Nemophila, Reseda etc.,,,ru trece aproape nici un an fdr5 s[ se ob{in[ citer,a
nt) (-ol. Le Couteur', Journal llotl. Agricult. Soc., vol. I\r, p. 43.
1r) )Ialingie-Nortel, Journal R. Allrtcult. Soc., vol. XIV, 1853, p.215,27i.
43) (iardener's Clvoni.cle, 10,45, p. 273.
570 SELECTIA

noi soiuri sau sd se realizeze vreo ameliorare a soiurilor vechi" nn). Dupd cum
observl dl Beaton la Kew, unde se cresc din sdmint[ multe plante comune,
,,se vdd noi forme de Laburnum, Spireea. gi de al{i arbugfi" nu).La fel se intimplS
la animale; vorbind despre oile dintr-o parte a districtului Yorkshire,
Jlarshall 46) spune cd ,,aparlinind unor oameni sdraci gi fiind mai slraci gi
fiind mai ales in turme mici, ele nu pot fi niciodat[ ame]iorate". F'iind intrebat
cum a reugit s[ aibd intotdeauna ogarul de prima calitate, lordul Rivers
a rdspuns : ,,Cresc mulli gi spinzur mttl{i". Dupd cllm sp unea altcineva
,,acestA era secretul sLlccesrrlui sdu gi acelaqi lucrtt se va constata $i in cazL;l
gdinilor prezentate la expozilie; concuren[ii care au succes Ie cresc in numdr
mare gi pdstreazd pe cele mai bune" n').
Din acestea rezult[ c[ aptitudinea de a se reproduce la o virst[ timpurie
gi la intervale scurte, crrm e caztrl porumbeilor, iepurilor etc., ugureaz[ selec{ia
prin aceea cd rezultatul devine repede vizibil gi perseverenla in munci este
incurajat[. Nu poate fi intimplXtor c5" marea ma joritate a plantelor agricole gi
culinare care au produs numeroase rase sint anuale sau bienale gi in consecin{d
capabile de propagare rapid[ gi deci de ameliorare. Yarza crea{[, sparanghelul,
anghinarea comuni gi cea de Ierusalim, cartofii gi ceapa trebuie exceptate,
fiind plante perene ; insd ceapa se inmullegte ca gi plantele anuale gi, cu exceptia
cartofului, nici una clin celelalte plante mentionate nu au produs Ia noi in tar.{
mai mult cle una sau dou 5 variet5{i. DupI cum aflu de la Dl Bentham in
regiunea Mediteranei, nnde deseori anghinarea se obline din semin{e, existd
mai multe soiuri. F drh indoiald c[ pomii fructiferi care nu se pot inmulli
rapid prin seminle au produs o mul{ime de varietd{i, nu insi rase perrnanente
gi dac5 judec5m dup[ rdtndpi[ele preistorice, aceste variet5li au fost produse
intr-o perioadfl relativ tirzie.
O specie poate fi foarte variabil5, fdrh insl s[ formeze rase distincte daci.
dintr-un motiv oarecare, selec{ia nu va fi aplicatd. Ar fi greu de selec{ional.
micile varialii Ia pegti in mediul lor natural gi cu toate cd crapul este extrem
de variabil gi form eazd obiecLul unei deosebite preocupdri in Germania dupI
cum aflu de la lordul A. Russel nu s-a format decit o singur[ ras[ Jtine cari.c-
terizatd, gi anllme Sptegelkarpf en.) Si aceasta este separatd cu grijl de soiul
comlln cu solzi. Pe de altd parte, o specie indeaproape inrudit5, pegtele auriu,
prin faptul c[ este crescut in mici recipiente fiind obiecttrl unei deosebite prco-
cupiri din partea chinezilor, a produs rnulte rase. Nici albina, care a fost semi-
domesticit[ din timpuri extrem de lndepirtate gi nici cogenila, cal'e a fost
cultivati de indigenii mexicani ae) nu au produs rase. Intr-adevdr, ar fi impo-
sibil de a imperechia matca cu un anumit trintor gi foarte grell de a imprettna
cogenilele. Pe de alt[ parte, viermii de mdtase au fost supugi unei seleclii
riguroase gi au produs o mul{ime de rase. Pisicile care din cautza obiceiurilor
lor nocturne nu pot fi seleclionate pentnr reproducere, nu prodttc, dupS culn
aa) Journal of Horticulture, 1862, p. 157.
a5) Cottage Gardener, 1860, p. 368.
aa| Reuiew of Reports, 1808, p. 406.
A
a7) Gartlener's Chronicle, 1853, p. 45.
a) Crap oglindl (l{. lrarl.).
rs; Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, I/isf. Nat. GCn., vol. III, p.49, On the Chochineal Insecl, p. 46.
 CONDITIILE FAVORASILE, JIL

s-a men[ionat anterior rase distincte in aceeagi !ari. ln orient ciinii sint privili
cu aversiune gi reproducerea lor e neglijat[ ; in consecinld, dup[ cum observd
prof. Moritz Wagner ae), acolo nu exist5 decit un singur soi. In Anglia, mdgarul
variaz[ mult ln colorit gi talie; cum ins[ acesta este un animal de micd valoare
gi crescut de oameni sdraci, nu a existat nici o seleclie gi nu s-au format rase
distincte. Nu trebuie s[ atribuim climei inferioritatea migarilor nogtri, pentru
cd ln India ei sint de o talie chiar mai micd decit in Europa. Totul se schimb5
insd cind mdgarulr-ri i se aplicfl seleclia. Dupd cum slnt inf ormat (f ebr. 1860)
de dl W. E. Webb, C. E., ling[ Cordova mdgarii slnt reprodugi cu grijd,
un animal de prflsild atingild prelul de 200 lire gi acolo ei au fost ameliorati
lntr-un mod extraordinar. In Kentucky au fost adugi (pentnr producerea de
catiri) mdgari din Spania, Malta gi Fran{a; ,,acegtia eralr in medie rareori
mai inalli de cca 1,40 m ; locuitorii din Kentucky ins[, printr-o deosebitd
ingrijire, i-au ridicat la L,50, uneori chiar la 1,60. Prelurile plStite pentru
aceste animale splendide, c5ci intr-adev5r aga erau, dovedesc cit erau de cduta-
te. fJn mascul foarte renumit a fost vindut cu peste o mie de lire sterline".
Acegti m[gari selecliona[i sint trimigi la expozi{iile de animale, o zi fiind fixatd
pentnr expllnerea lor uo).
Fapte analoge au fost observate la plante. Astfel, in arhipelagul malaez,
arborele de nucgoar5 este foarte variabil, insl nu a existat nici o seleclie gi
nu exist[ rase distincte ut). Reseda comunl (Reseda odorata) avind flori nebd-
t5,toare la ochi gi fiind preluitd numai pentru parfumul ei, ,,a rdmas in aceeagi
stare neameliorat5, ca atunci cind a fost introdusfl pentru prima oar5"or).
Arborii nogtri comuni de pldure sint foarte variabili, dup5 cum sepoate vedea
in orice pepinierd mare ; insi pentru c5 ei nu sint pretuili in acelagi sens ca
pomii fructiferi gi fiindc[ nu produc seminle declt tirziu in via[5, nu li s-a
aplicat nici o selec{ie; ln consecin!5, dupd cum observd dl Patrick Mathewr ut),
ei nu au pt odrts rase distincte, infrunzind la diferite perioade, atingind diferite
tnirllimi gi producind lemn apt pentru diferite scopuri. I{u s-au ob{inut la noi
declt clteva variet[li curioase gi semimonstruoase, care fdrfl indoial[ cd au aplrut
dintr-o dat5, a$a ctlm le vedem acllm.
Unii botanigti au sus[inut cd plantele nu pot avea o tendinld atit de puter-
nic[ de a varia pe cit se presupune in general intrucit multe specii crescute timp
indelungaL inGrddini botanice, sau cultivate, f[rd inten[ie an de an, in amestec
cu grinele noastre, nu au prodlrs rase distincte ; aceasta se explici insi prin fap-
tul cd micile variatii nu au fost selectionate si propagate. Sd se culti-
ve pe scar5 mare o plant[ care cregte astdzi intr-o Grddinfl botanic5, sau vreo
buruiand comund oarecare $i apoi un grddinar perspicace sd vegheze pentru a
descoperi orice mic[ varietate gi si-i semene slminta; gi atunci, dacfl nu se vor
produce rase distincte, argumentul va r5mine valabil.
Importanla selec{iei reiese de asemenea dacfi examin[m caracterele spe-
ciale. Astfel, la majoritatea raselor de g5ini s-a urm[rit forma crestei gi culoa-
+sS Die Darwi.n'sche Theorie und das Migrationsgesetz der Organismen, 1868, p. 19.
50.1C5pit. nfarryat, citat de l3lyth ln Journ. Asiatic Soc. of Bengal, vol. XXVIII, p. 229.
st; Dl Oxley, Journal of the Indian Archipelago, vol. II, p. 645.
szl Dl Abvey, ln Journal of Horticulture, 7 dec. 1863, p. {30.
aa1 On l{aual Timber, 1831, p. 107.
 SELECTIA

I'ea penajului, care sint foarte caracteristice fiec[rei

rase; ins[ la gdinile de rasfl
Dorking moda nu a cerut niciodatd uniformitatea crestei $i a culorii gi in pri-
r'inta acestora domnepte cea mai mare diversitate. La giinile de aceastl ras5.
purfl gi la ce]e foarte inrudite, se pot vedea creste in trandafir, creste duble,
creste in cup5, etc., prccum $i culori de toate feluril€, pe cind alte caractere, ca
fornra generalfl a corpului gi prezen\a nnui deget suplimentar, au fost urmHrite
gi sint iuvariabil prezente. De asemenea s-a stabilit ci Ia aceastl ras6, ca si la
oricare alta 5a), culoarea poate. fi fixat5.
in timpul formlrii sau ameliordrii unei rase, se constatd intotdeauna la
tnetnbrii acesteia o mare variabilitate a acelor caractere clrora li se dd o aten-
{ie special[ pi la care orice minim[ ameliorare se nrm5r'egte cu rivnri gi se selec-
tioneazfl. Astfel, lungimea ciocului, forma capului gi penajul la porurnbei j,,-
cltori cu fa{a scurt[, lungimea ciocului gi guleragul la porumbeii cllitori, coada
gi tinuta Ia rota{i, fala alb[ $i creasta Ia glinile spaniole sau lungimea urechii
la iepurii cu ureclti lungi, sint caractere eminamente variabile. La fel stau lu-
crurile in fiecare caz gi prelurile mari care se pl[tesc penblu animale de prima
calitate doveclesc greutatea de a le aduce plnl la cel mai inalt grad de perfeclie.
Acest subiect a fost discutat de amatorisu) gi premiile mai mari ce s-au acordat
raselor mult anreliorate, in comparalie cu cele acordate pentru rase. vechi care
in prezent ntt sint in curs de ameliorare rapidS, au fost pe deplin justificate. Dis-
cutirr,d caracterul mai pulin uniform al vitelor Shorthorn ameliorabe gi al cailor
cnglezegti in colnpara{ie, de exemplu, cu vitele nelnnobilate din Ungaria sau caii
din stepele asiatice, Nathusius face66) o observatie similar5. Aceastl lips[ cle
uniformitate Ia p[r{ile care sint in crlrs de seleclionare depinde in special de
f orla principiului reversiu nii ; ea depinde insd de asemenea, intr-o anu mitd
nr[sur[, de continuarea variabi]itetii pf,rlilor care au variat recent. Trebuie
si admitem c[ aceleagi p5rli continud s[ varieze tn acelaEi fel ; dacd nu ar fi
?$&, nrt ar putea exista ameliorare dincolo de un grad timpuriu de perfec{ier
gi noi gtim cd o asemenea ameliorare nu este numai posibil5, ci este ceva
obignuit.
Ca o consecin![ a variabilit[lii continue gi in special a reversiunii toate
rasele mult ameliorate degenereazd curind dac5 stnt neglijate sau dac[ nu sint
supuse ttnei selec{ii neintrerupte. Youatt prezintl, un exemplu curios in acest.
sens, in legdtur[ cu niste vite linute mai de mult in Glamorganshire; in acest caz
ins[ vitele nu att fost hr5nite cu suficient5 grijd. ln tratatul s[u despre cal, dl
Baker rezumd astfel : ,,ln paginile precedento trebuie sd se fi obseriat c5 ori
de cite ori a existat neglijen!5, rasa s-a inrdutd{it proporlional" ur). Dac[ s-ar
permite unui numdr considerabil de vite, oi sau alte animale ameliorate din ace-
eagi ras[ s[ se reproduc[ ]iber intre ele, fird nici o selec{ie, dar fdrd \rreo schim-
bare in condi[iile lor de viat5, nu poate exista nici o indoial5 cd dup5 douizeci
sau o sut[ de generalii ele ar fi foarte departe de gradul de perfeclirtne al soiu-
Iui lor; ins[ din ceea ce vedem Ia multe rase comttne de ciini, vite, giini, porurn-
bei etc., care fdrd vreo ingrijire speciald gi-au mentinut timp indelungat aproa-
0+1 Dl Bailv ln The Poultrg Chronicle, vol. II, 1854, p. 150. De asemenea vol. I, p.32.1, vol. lII, p.215.
55) Cottage Gardener, 1855, decembrie, p. 771,1862, p. 248, 323.
56\ Aber Shorlhorn Rinduieh, 1857, p. 51.
u') The. Ve.terinarg. vol. XIII, p. 72o. Pentru vitele de Glamorganshire. vezi Youatt, On Cuttle, p.5\.
 SELECTIA DUSA LA EXTREM c/J

pe acelagi caracter nu avem nici un motiv s[ credem cI ele s-ar indepdrta cont-
plet de la tipul lor.
Existi o credinld general[ printre crescdtori c6 orice caracter se poate fixa
prin transmitere eredifar[ indetungat[. ln capitolul paispr ezece am incercat
ins[ sI ardtlm c[ aceast[ concepfie se pare c[ se poate formula in urmltoarea
expritnare : toate caracterele, oricare ar fi ele, dobindite recent sau vechi, tind
a fi transrnise, insd acelea care au rezistat deja timp indelungat tuturor influ-
enfelor potrivnice, vor continua, ca reguld generald, sI reziste acestor influen{e
gi in consecin![ vor fi transmise fidel.

TENDINTA O}IULUI DE A DUCE SEI,ECTIA PI}SA T,A O LIMITA EXTREMA

In procesul selecliei exist5. un principiu important gi anume c5, in rnod aproape

invariabil, omul vrea s[ meargd plnd la extrem. Agadar nu existl o limitd in
dorinla lui de a cregte anumite rase de cai gi ciini cit mai iuli posibil, dar altele
cib mai puternice posibile, anumite rase de oi pentru extrema finele a linii pi
altele pentru extrema ei lungime. El dorepte s[ produc[ fructe, grine, tuberculi
gi alte pdr{i utile ale plantelor, cit mai mari gi mai bune. La animalele crescnte
pentru agrement, acelagi principiu este chiar mai puternic, pentru cd moda, duph
cum vedem la hainele noastre, merge intotdeauna la extrem. Acest punct de ve-
det'e a fost recunoscut in mod expres de cdtre amatori. S-au dat exemple in
capibohrl despre p orumbei, dar iatl incfl unul. Dup[ ce a descris o varietate
comparativ nou[ gi anume, Arhanghelul, dl. Eaton observ[ : ,,nu-rni pot da
seama ce intentioneazd amatorii s[ fac[ cu aceast[ pasdre, dac[ intentioneazd
s5.-i readuc[ capul gi ciocul la acel al porumbelului jucdtor, sau ]a acel al po-
rurnbelului cdl[tor; de a-l ldsa cum l-au ghsit nu inseamnd a progresa". Vor-
bind despre g[ini, Ferguson spune : ,,particularit5{ile lor, oricare ar fi ele, tre-
buie neapdrat sh fie pe deplin dezvoltate ; o micl particularitate nu reprezintd
decit urilenie, avind in vedere c[ incalcd legile existente ale simetriei". Astfel,
discutind calit[tile subvariet5lilor canarului belgian, dl Brent observ[ : ,,Ama-
torii merg intotdeanna la extreme gi nu apreciaz[ calit[ti nedefinite" ut).
Acest principiu care duce neap[rat la divergenla caracterelor, explicd sta-
rea actual[ a diferitelor rase domestice. Ne putern da astfel seama cum este
posibil s[ se tragd din aceeagi tulpind atit caii de curse cit gi cei de povar5, ogarii
gi dogii englezeEti, opugii unii altora in privinta fieclrui caracter, variet5li atit
cle distincte ca gdinile de Cochinchina gi cele Bantham, salr porumbeii c5litori
cu ciocurile foarte lungi gi cei jucdtori cu ciocurile excesiv cle scurte. Pe mlsurd
ce fiecare rasl esbe incet ameliorat[, variet[{ile inferioare sint mai intii neglijate
iar in cele din urm[ dispar. Cu ajutorul documentelor vechi gi a variet[lilor
intermediare ce mai exist[ inc[ in t5ri unde au predominat alte mode, putem
nrm[ri in citeva cazLLri gi in mod parlial modific[rile treptate prin care au tre-
cut anumite rase. Selectia metodicfl sau cea incongtientfl, tinzind intotdeau na
spre un punct extrem, impreunfi cu neglijarea pi disparitia ]entd a formelor
sa,; J. NI. Eaton, A Treatise on Fancg Pigeons, p. 82 ; Ferguson despre Rare and Prize Poultrg, p. 162;
dl Brent ln Cottage Gardener, oct. 1860, p. 13.
 SELECTIA DUSA LA EXTREM

intermediare gi mai putin preluite, constituie cheia misterului prin care omul
a produs asemenea rezultate uimitoare.
Dirijat[ pentrtr a fi util[ unui scop, selectia'a dus in citeva cazuri la conver-
genta caracterelor. Dupd cum bine a aritat Nathusius 5g), toate rasele ameli-
orate gi diferite de porci, se apropie mult una de alta prin picioarele pi prin boturile
Ior scurtate, prin corpurile lor mari gi rotunjite, aproape f5r[ p[r gi prin micii
lor colti. Vedem un oarecare grad de convergen{d la conturul asemin5tor al
corpului vitelor ameliorate apartinind unor rase diferite60).Nu cunosc alte ase-
rnenea cazuri.
Divergenta continuatl a caracterelor se datoregte faptului ci aceleagi
p[r[i continul sd varieze in aceiagi direc{ie ; gi intr-adevdr existd o dovad[ clard a
acestui fapt, dup[ cum s-a arltat mai sus. Tendinta spre simpla variabilitate sau
plasticitabe general[ a organizatiei poate fi desigur mogtenitd chiar numai de la un
singr-rr p[rinte, dupd cum s-a ardtat de cdtre Gdrtner gi Krihlreuter prin oblinerea
de hibrizi variabili din doud specii dintre care una singur[ era variabild. Este
de la sine probabil ca atunci cind un organ a variat intr-un anumit fel, s5 varieze
din nou in acelagi fel, dacd conditiile care au cauzat initial variatia rdmin ace-
leagi, in m5sura in care se poate aprecia. Acest fapt este admis in mod tacit
sau expres de toti horticultorii; astfel, dacfl un grddinar observi la o floare o
petal[ suplimentarfl sau dou[, el este convins cd in citeva genera{ii va fi in
m[sur[ s[ ob{ina o floare bitut5, incdrcatd cu petale. Ci{iva din puietii ob!i-
nu{i din s[minta stejarului pletos Moccas erau atit de culcali incit de fapt se
tirau pe plmint. Un puiet din sdmin{a unei tise irlandeze piramidale sau erecte
este descris ca-deosebindu-se considerabil de forma parentald, ,,prin exagera-
rea cregterii in formd de piramid[ a ramurilor sale"ut). Dl Shirreff care a avut
mare succes in oblinerea de noi soiuri de grlu, observ[ cd ,,o varietate bund
poate fi consideratd fdrd grij[ ca fiind premergdtoare uneia gi mai bune" ur).
Un mare crescdtor de trandafiri, dl Rivers, a fdcut aceeagi observatie in leg5-
tur5. cu trandafirii. Vorbind despre progresul viitor al pornilor fructiferi Sage-
ret63), care avea o mare experien{d, observi c[ principiul cel mai important
este:,,cu cit plantele s-au indep[rtat mai mult de tipul lor initial, cu atiL mai
mult vor tinde si se indephrteze de el". Se pare c[ existd mult adevdr in aceas-
td observatie, pentru ci in nici un alt fel nu putem intelege diferenta surprinz5-
toare intre variet5ti in ce privegte phr{ile sau insugirile ce sint pre[uite, in timp
ce alte pdr[i aproape cd igi men{in caracterul lor ini{ial.
Discu{ia de mai sus ne face in mod firesc s5 ne intreb5m care este limita
varialiei posibile a oricirei pdr[i sau insugiri gi, ca urmare, dacd exist[ vreo li-
mitd pentru ceea ce se poate realiza prin selec{ie. Se va putea obtine vreodatl
un cal mai rapid decit Eclipse ? Vor putea vitele gi oile noastre premiate sd
fie gi rnai mult ameliorate ? Va putea o agrig[ sd ctntdreascd vreodat[ mai mult
decit acea produsil de soiul ,,London", in 1852 ? Va produce oare sfecla, in Fran-
ssl Die liassen des Schweine.s, 186l), p. 48.
0o;\rezi ctteva excelente observalii asupra acestui subiect ale d-lui Quatrelages Unitd de I'Esplce llumaine,
1$61, p. 119.
6r; \rerlot, Des YariCtds, 1865, p. 94.
ez; Dl. Patrick Shirreff In Gard. Chronicle, 1858, p. 771.
cEl Pom. Phgs., 1B30, p. 106.
 SELECTIA DUSA LA EXTREM J/C

ta, un procent nrai mare de zahdr ? Vor putea varietd[ile viitoare de griu gi
alte grine sd produci recolte mai bogate decit variet5lile noastre de azr? Nu
se poate r[spuncle in mod pozitiv la aceste intrebdri ; este ins[ sigur cd ar tre-
bui s[ fim prudenli inainte de a rdspunde negativ. In anumite direc{ii de va-
ria{ie, limita a fost probabil atinsd. Youatt este de pdrere cI reducerea oaselor
la unele dintre oile noastre a fost dusd deja atit de departe inctt ea determinS.
o Inare sl[biciune a constitutieiee;. Avind ins5 in vedere marea ameliorare obti-
nut[ recent la viLele, la.oile noastre gi in special la porcii nogtri precum gi uimi-
toarea cregtere in greutate la gdinile noastre de toate neamurile in ultimii ci!i-
va ani, ar fi indr[zne! de a afirma c5 a fost atins[ perfecliltnea. S-a spus ade-
seori cd Eclipse nu a fost gi nu va fi niciodatd dep[git ca vitezd, de vrenn alt cal.
Cercetind ins5, constab cd cei mai buni cunosc[tori sinL de pirere cd in prezent
caii nogtri de curse sint mai raptzr6\. Incercarea cle a produce o nou[ varieta-
te de griu mai productiv[ decit numeroasele soiuri vechi, ar fi pdrut pin[ de
curind absolut fdr[ speran[[ ; aceastS. varietate a fost ins5. redrzaLd de cdtre
maiorul Hallet, printr-o selec[ie atentS. ln ce privegte aproape toate animalele
gi plantele noastre, acei ce sint cei mai calificali sI aprecieze nu cred cI punc-
tul extrem de perfec{ie a fosL atins, chiar la caracterele care au fost aduse la un
lnalt grad de calitate. De exemplu, porumbelul jucitor cu fa{a scurt[ a fost
f oarte mult modificat ; totugi dup[ cum spune dl Eaton 66), ,,cimpul este tot
atit de deschis noilor concurenli, ca gi acum o sut5. de ani". S-a spus in repetate
rinduri c[ la florile noastre s-a atins perfeclia, dar un tip gi mai perdec{ionat
a fost repede oblinut. Aproape nici un fruct nu a fosb mai ameliorat decit c5p-
gunile gi totugi un mare cunosc[tor observa0z) c[,,ru trebuie ascllns faptul ca
sintem deparLe de limitele extreme la care am putea ajunge".
F'[r[ indoial[ c5 exist[ o limiti dincolo de care organizalia nlr poate fi
modificat5 in mod compatibil cu sdn[tatea gi viala. De exemplu vtteza maxi-
nr5 de care este capabil un animal terestru a fost poate reahzat[ de caii nogtri de
clrrse de azi, dar dup[ cum bine a observat dl Wallace6s), problema care ne
intereseazd ,,ilu este dacd vreo modificare indefinit[ gi nelimitat[ in vreuna
saLr in toate direcliile este posibild, ci dacd acele deosebiri care se produc in
naturd s-ar fi putut produce ca urmare a acumul5rii prin selec[ie a varia{iilor".
$i nu incape indoiald c[ in cazul formelor domestice, multe pdr{i ale organi-
za\iei de care omnl s-a preocupat au fost modificateastfel intr-o mai mare mlsu-
r[ decit p5r{ile corespllnzdtoare la speciile naturale ale aceloragi genuri sau
chiar familii. Vedem aceasta la forma gi la talia ciinilor gi a cailor nogtri ugori
gi grei, la ciocul gi multe alte caractere ale porumbeilor nogtri, la dimensiunea
gi calitatea multor fructe, toate in comparalie cu speciile apar[inind aceloragi
grupuri naturale.
'fimpul este Lln element important in formarea raselor noastre domestice,
intrucit permite sd se nascd nenumlrati indivizi gi cind acegtia sint supugi
diferitelor condilii, devin variabili. Seleclia metodicd a fost practicatd in mod
64) Youatt, On Sheep, p. 521.
65) Vezi de asemenea Stoncherge, Brilfsh Rural Sporfs, edilia 1871, p. 384.
86) A treatise on the Almonrl Tumbler, p. L.
0z; Dl J. de Jonghe, ln Garc[ener's Chronicle, 1858, p. L73.
88) Contributions to the Theorg of I'latural Selection, ed. a 2-a, 187t, p. 292.
 D /t) SELECTIA DUSA LA EXTRENI

intimpldtor dintr-o epoc[ indepdrtat5 gi pind in ziua d,e azi, chiar de popoare
senricivlltzate, gi odinioari ea trebuie s5 fi produs un oarecare efect. Seieclia
itrcottgtientl trebuie sd fi fost gi mai eficace. Intr-adevdr in cursul unei perioa-
cle indelungate, exemplarele de animale mai valoroase trebuie sd fi fost citeo-
datd plstrate, iar cele mai pulin valoroase, neglijate. De asemenea, in decgrsul
tinrpului in special in ![rile mai pulin civiliiafe, diferitele varietd[i trebuie
s[ fi fosb mai mult sau mai pu{in modificate gi prin seleclia natlrald. Degi asp-
pra acestui subiect nu avem decit pu{ine dovezi sau chiar nici Llna, se crede
totu$i lt general cd noile caractere devin cu timpul fixate, iar dupd ce au rdmas
mult^limp fixate, pare posibil ca in condilii noi sd redevind clirr nou variabile.
Incepem s[ ne dim vag seama cit de mult timp s-a scurs de cind omul a
.domesticit animale gi a cultivat plante pentru prima datd. In era neoliticd, cind
casele lacustre din trlvelia erau locuite, mai multe animale erall deja clomesti-
ciLe gi diferite plante erau cultivate. Lingvistica ne spllne ci intr-o perioadd
ltit de indep[rbat5, cind limbile sanscrit5, greac5, latinS, gotic5, celtd gi slavonl
inci nu se ramificaserd din limba lor parental5 com.t nE, arta pluglritului gi
a insiminlIrii pdmintului erau aplicate gi principalele animale- fuJeserd cleja
domesticite or).
Cu greu este posibil d9 .u supraestima efectele selecliei aplicate intimpl[tor
in diferite moduri gi locuri in decursul a mii de generalii. Tot ceea ce gti- gi
mai ales tot ceea ce nu gtimzo) despre istoria mariimajorit5{i a raselor n"oastre,
chiar a celor mai moderne, confirm[ pdrerea c[ procluc.rea lor prin ac{iunea
selecliei incongtiente gi metodice, a fost aproape insensibil de inceatf. Cind.itr."u
se octlp[ ceva mai indeaproape decit in mod obignuit de cregterea animalelor
sale, este aproape sigur cd el le va ameliora intr-o mici mdsur[. In consecin{[,
ele sint preluite in imediata sa vecindtate gi sint reproduse gi de allii, int
tr[slturile lor caracteristice, oricare ar fi eleo vor fi apoi incet dai colstant spo-
rite, uneori prin seleclie metodic5 gi aproape intotcleauna prin seleclie incbn-
Etientd. Irl cele din urm5, o linie cui. meritS denumirea de subvarietate clevine
ceva mai larg cllnoscutd, cap[tfl un nume local $i apoi se rispindegte. Rdspindi-
rea trebuie sil fi fost extrem de inceatd in timpurile vechi gi mai prlin civilizate
ins[ ast[zi este rapid5. Pin[ ce noua rasd igi va fi asumat un caracter oarecum
distinct, istoria ei, aproape neobservat[ la timpul sdu, va fi complet uitat[;
intr-adevdr dupi cum spung Low ?1), ,,gtim cit de repede se gtergl amintirea
u nor asemenea evenimente".
De indatd ce o noul rasi este astfel formatd prin acelagi proces ea este
susceptibil5 s[ se despart[ in noi linii gi subvarietd{i. Aceasta debarece diferite
variet[li sint convenabile gi preluite in diferite concli{ii sau circumstanle. Moda
se schimb5, clar dacl o modl ar dura chiar numai un timp nu plea lung atlb de
puternic este principiul ereditltii, incit un oarecare efecb va ti pfobabil imprirnat
rasei. Astfel, num[rul varietd{ilor continud si creasc5. gi istoiia ne aratl cit cle
extraordinar s-atl inmullit din timpul primelor cronicizz). Pe mdsur[ ce fiecare
varietate este produs5, formele anterioare, intermediare gi mai pulin valoroase
6e.) IIax Nliiller', Science of Languaqe, 1861, p. 2211.
zo; Yonatt, On Catile, p. 116, 128.
?17 DomesticcLted Animals, p.
188.
727 Volz, Beitrtige zur Kulturoeschichte,1852, p. 99 et passim.
 SELECTIA DUSA LA l:Xllttl,\l

vor fi neg*lijate gi \'or pieri. Dacd o ras5 nefiirrd preluitd cste ntentinut[ intr-r-rrl
num[r 1]]ic de inclivizi, clisparilia ei unneazei aproape inevibabil, mzri devreme
saLr nlai t.ilziu, clin caLtze accidentale dc distrLlget'e sau pt'in repr.odtlcel'eir irlLt'e
inclivizi incleaploapc inruditi ; Si acesta esLe LlIl evcniment cat'er, iu cazttl raselor
bine caractcrrzaLe atlagc atenlia. Nagterea satl proclucerea unci noi ra.sc clomes-
tice esLe rin proces atit de tncet incit el scapi atenliei; moai'tea satl distrugel'ea
ei este ins[ comparativ bruscd, est.e deseori inregistratI gi cind se prodtlce prea
tirzitr, esLe ttuerot'i regretaLS.
Mai mul[i autori au trasat o larg[ delirnitare iuLrc raselc artificiale 5i cclc
naLuralc. Acestca din nrrn[ atr un caracter mai uniform, avind inti'-o n]are ntii-
sur[ aptirenla cle specii naturale gi sinL de origine strive'che. Ele se iuLilncsc in
general in ![ri mai pulin civilizate gi au fost pirobabil mtrlt nroclificate prin se]gc-
lie naturalil gi nurnai intr-o mic[ misurl prin selecfia incongtient[ gi rnetotlicir
a omuhii. Tirnp indelunga t ele au f osb de aseinenea influen!:tte de cortdiliile
fizice alc regiunilor in care locuiau. Pe de alt[ parte, n$& nttntite]e rase arLifici-
ale nu au un cal'acLer attt cle r-rniform, iar unele au LlIr caracter semitnonstruos,
cllm stnt de cxemplu ,,terierii cr-r picioare strimbe atit cle folosiLori vin[torii cle
iepuri de vizuini?t) baselii, oile de Ancona, boii niata, glinile poloneze, pol'tlm-
beii rota{i etc. tr[siturile caracberistice ale acestot'a aLI fost in general dobin-
clite clintr-oclatir, cu toate c[ rilLerior au fosb in multe cazllri int[rite prin selec-
[ie atenL[. I)erspre alLe rase cum sinL calul de cttrse eilglez, ciinii terrieri, rasii g[i-
nilor de h-rpL[ englezl"r, ponlrnbeii cil[tori de Anvers etc. care trebuie cu sigtt-
ranlti s[ fie denuiniLe arLi{iciale, fiincl consiclerabil rnodificate pr-in seleclie n}€]-
toclicfl gi incrucigare nu se poate totugi spune c[ atl tln aspect nenatural; gi dttpI
pdrerea mea nu poate fi trasatd o linie clistinct[ intre rasele na Lrtt'ale gi
arbificiale.
Nu esLe surplinzltor ca rasele domestice s[ prezinte in generai lln aspect
diferit cle al speciilor natnrale. Omul seleclioneaz[ gi propagfl modificlrile irrttnai
in folosul gi pe glrstul slu gi nu pentru binele fiin{ei ins[gi. Atenlia sa este abrasl
cle rnoclificlii puternic marcate care au apflrut dintr-o datf, clatorit[ vreunei
cauze irnpolLairte care a tulburat organizalia. El se ocupI aproape exclusiv de
caractereic extelioare. Dar atunci cind rell$egte s[ nloclifice organe itlterne, cit
de exemplu atunci cind reduce oasele gi p[rlile nefolositoare, incarc[ r'iscet'ele
cu gr[sirne, rnaturizeazd,rnai de tirnpuriu etc., existi serioase probabilif[ti cir in
a..lngi timp el va sl[bi constitulia. Pc de altd parte, cind un animal trebuie
s[ lupLe toatir viala sa cu mutli concurenli gi dugrnani in condilii neinchipuiL
cle complexe gi expuse schimbdrilor, modificdrile cle cea mai diferitir natur[ in
organelb int..tle plecum gi in caractere eXtr:rile, in fttncliunile gi relaliile reci-
proce ale pairlilor, vor fi riguros puse la incercare, pflstrate sau respinse. Deseori
ieleclia natural[ impieclic[ incerc[rile de ameliorare relativ slabe gi capricioase
fdcuLe de orn ; gi clac[ nu ar fi aga, rezultatr-rl efortului slu ar fi gi nrai diferit cic
acel al naturii. 'foLugi, nu trebuie s[ supraesLimdm cliferenla dintre speciile_ na-
turale gi rasele clomeslice. Cei mai experimentali uaturaligLi au discutat dese-
or.i dacli acestea clin urrn[ clescind clin una sau mai multe rase strfunopegti gi
aceasta arat5. clar cir nu exisl[ o diferen![ palpabili intre specii 5i rase.

73) I3laine, Encyclitp. of Rural Sports, p. 213.

37 - c. 2662
 SELL,CIIA

Rasele domestice se inmrrltesc mull mai ficlel gi rezisti Linip rnulb rnai inde-
Iungat deciL sint dispugi sd aclnrit[ cei rnai rnulli naturaligLi. Cresc[torii r]Lr au
nici o incloiall in aceastir privin![. intleabir uI] ol]r cale n crescuL timp inclelungat
vite Shortholn sau Ilerefolti, oi LeicesLel satt Sou[]rclol'n, eirini tle ras[ sparti-
olir sau cle luptri, porttmhci jtrciitori sau cila.tori, clacri accsLe rase nti a.r'descinde
din strtinrogi cotnuni, gi el i;i va b:-rte prol-rabil joc clc tine. Crescirtoi'itl t-.sLcr cle
acorcl ci zrr putea spera sr"r procltrcir oi cu lina niai fin[ satr niai lungl gi cu consti-
trrtii mai bune, glini ntai frunroasrr sau porurnbci cirl:rLori ctr cioculi cr'\,a nrai
Iungi, perceplibil nuntai t-rchirrlui exersaL, gi asLfel sli aibri succes lii o cxpozilie. Va
merge ins[ nunrai pinir aici gi r]u n]ai ckparLe. El rlu so eirtclc'g[c la ceeer ce rezrrlLir
clin acurllularea tirnp foarte indelungaL a nrrrltol ucinscnrnate lnotlificiu'i sircce-
sir,e; gi nici nu sLr gindcAte la existeirta attlet'ioarii a nunler'oase valietitli care
unesc verigile fiecrirci linii dit'e.rgentc ale clesccrrtkrn!ri. El conr:hidc, clultI crrn]
s-a ardLat in capitoleler anLerioare, cd toaIer laselc prinripale cle care s-a ocupat
atita tirnp sinb produc{ii plirnitive. Pe cle altii parLc natriliilistrrl sist.ematiciarr
care in general nu gtie ninric desprt'arla crescliloiului car{-r l}r.r pretinde n $Li
cind gi cunl s-au fornraL cliferitele rase clonrestice, crll'('nrr:ir fi puLut vedea gra-
datiile inte'rmecliare peutru cr"I {rcrstea Iru exisL[ in 1il'czetrt, r]u are LoLugi nicri
o indoial[ c[ acesLe lase tlescind clintr-o singur[ sulsii. IuLleabi-l insir ducr"r spe-
ciile naturale indeaproapc inrudiLc, pe calc le-a strrctriab, rlu ar clescitrde clintr-un
strlmog cornun, $i la rinclul siru va rcspinge poltLt'accirstrl iclrre cu tlispre!. Apadar
naturalistul gi crescItolul pot invrita uutrl clc la cclllalt o lerctie folositoare.

REZUIIAT ASUPR,A SDLIIOTTITI ARTrFrOlALlt

Ntr poate exista incloiall cI sc:iectia nretodicir a realizat ;i va realiza rezu]-
tate uinritoarr.. Ila a fost practicatir ocazioual in anLichiLaLc gi esLe incit pracLi-
catd cle. polloal'e sernicivilizate. Au fost luate in cotisicleralie,si s-au nrodificab
atit caracterc clc cea mai nrare inrportan![ cit gi ali"ele'de t'aloale ncinsernnati.
Nu mai este nevoie s[ r'cpet aici cc s-r sl]us dc alilt'a oli clcspt.cr rolul p. crat'e
l-u jucat seleclia incongtienL[. Astle], constatiitit for{a acestei selec{ii in deose-
birea dintre Lurnrcle cal'e rru fost crescute separaL si in modifict'rrile lcntc sufe-
riLe cle nrulte anirnale in aceeagi !ar[ pe utilsulir cc condi{iilc s-au rnodilicab lrep-
tat silu cind arceste atrirnale au fost transltorlatc intr'-o !ar[ s[r'[in5.
Constattirn apoi efectekr conrbinate ale selecliei nreLodicrr $i a celt.i iucon-
gLienLe in nrarea diferentiere a acelor pirlti satt iusupiri calc sinl. preluite de oI]l
cornparativ cu p:lr{ilc care nu sint pre{uitc gi cltr care in cousecin![ or]tul uu s-u
ocupat. Seleclia natrrralli deternrinti dcseori putt're'a tler sc'lec'{ie a onlului. Uneori
gregim cincJ ne inchipuim cir acele caractere carc sint cottsiclet'ate ca neinsemna.te
de c[tre naluralistul sistenralician nu pot fi alccLalc de lupLa penLrtr e'xisIc'tttti
gi nu pot fi influenlaLe de sele'ctia naturali; cazLtrr rr:marcabile att fosl insir
prezenLate, care aratl cit cle mal'c este aceastl gregealS.
Posibilitatea intriirii in aclirrne a selectiei derpincic clc variabilitate gi aceas-
[a este cleternrinat.l in pritnul rincl, dupii cul]r vor]r r,eciea rnai lirziu, de rnoclifi-
cili in condi{iilc dc via{[. Selectia cler.inc uneori glea satr cltiar irnposibil[, clacI
concliliile sint opLrse caractenrlui doriL sati calita{ii cloriLe. Utreori era estrr trtrpie-
 SELEC fIA

dical,,ir cle {'r.ctrniliLateir rcclusi gi cle consLilir[ia slIbiL[, t:are clc,c:tit'g dirl I'tPi'o-
clucer.ea itrrlelung conIinrraLir inL.r'e inclir,izi indt'tiltroLli]er itrt'tttii!i. PenLt'tt clt stltt'-
tia lrcLotlicir sir rerr;clrscti, sinl absolut Iiccest)-rr ct'ii tttlti itx,tro itterl{ie gi rlist:cr'-
nirmint, conrltinafer crr o lirbcllii'e neobosiLil;ucelcugi caliL[!i, cLr toaLe cit titi sillL
irrrlispgrlsaltilc. sinL fol;rLe lolositoale gi in cazul st'1t'c!iei iitcor-rgtientc. Es[.e iri;t.oa-
pL. ne(.esr1 sli srr cl'elrscir un rnui'r nrrrllil tie ilttlir.izi, pcntrtr cir in ft'liil:,c:tr-ctii t'tt
erisla 9lrui ill:s'r. ltlobaitiliLate ca sir uplirir viiriri{iile cic nliLt-tt'li tloril,it gi cl l'it-
cale intlivitl cu ctl uu:i nrit: deIcr'I sarr itrtr'-o oill'r'clle nr.isttt'l"t infeliol s.1 fit'
lgol.r'gs1tins. As:rdar', Linrllril rstc ull e'lt'titcttL irnltot'L:ittL al sttctt'sitltti. Asll'tl,
lr,pr.grlrrCc'rea lu tt vilsLli i.inipul'ic 5i la iut.t-.t'r'itle scttt'Le cste de asolll('llctl {ltY0-
r.abilir scopului. IiSrrrin!a irnperccrher ii selecl-ir-r a elniinalelot' st]ti [irrt'r'ea lot'
i1tl.-rrn rpi1i,, lirriiLaL estc l'ar-olubili, cil un irtrpeclitncnL al lilttrci itit't'Llc'iglili.
Oritrl{e gi ori dc ciLe ori seleclia ut' t'sL,: l)i'i1cl-it.llit, ntt se fclt'rneltzit t'l}sc distiticIc,
i1 Lcr.itor.ill l'cspecLir-..-\tunr:i c'irrcl rlri sc da aLen{ie t'Lcuttci plir'fi tl coi'Jlt:liri
sau \rrerrnr:i instrgili oaI'ccarc, at'csIcli I'ie cit, l'ittnirt rrernodificaLt'. lic cii rr:iliazti
i11Lr-u1 rpgcl 11('i'cgulat, in Linrp ('r rliLc pirlli si all"c ittsit5iri ltot fi critisidei'ailil
;i perrlranenL ntgclificli Ie'. I )ar', ('ii ul'r]]arC: rr Lrrnclilt!ei si)rt) t'eYe l'siiltti: gi s])l'e
ta,liabiliLater contintrir, sc collst.ut.ir cir at:t'le plii'ti r:llrc sittL in cttrs dt'atrtcliol'iil'0
yapiclir ltrin sclcc!ie, r,ariuzli rle itsL.lltcnLrii f'oat.ttr liltilt. itl cottsec'jti{I cliii'ii lrttitltli-
lelc folrr.tt- anteliorate sint ncgli.iiitc, ele clegcrlelcilzra ctrrincl. Ntt :tvctII irtsii Itlo-
tive clt a r:recle ci e.feclele rinei selec!ii incielttnqate Ar'fi culirtci gi crirttplt't ilitt'-
rlrttt', rlac[ c:orrdiliilc cle vis [ir a1- t'itntint' lttrt'ltragi.
Orrrrrl Lindc cil inLoLtlearrnu ca at.il, utcLorlic ciL Ei iitcotigLit'ttL sli lneat'gil
pipir la exLr'0lt] cu selt,c!ia caliLri!ilor rrtilc si pl[ctrte. Acesla €'st(- lrl] lllincillitr
ir11ror.LanL, dcoar(,(:{-. tluce la dir-ergcn[a continttI u ciil'a.cLet'elot', itti' iit c'iLeva
1orl., cazlrpi, l:r Lrorlvel'genla accslola. Posibiliiat.eir clivergcn[ei c:otrtiirtic st' blr-
zr:,azra |)tr Lcntlin!a Iicr:lirci plrli sau oi-er1lt de il conLittua st-t r-aric'ze in lir:claEi
fel i,r r':,r.c a variaL clej:r. 1)r'in:rnreliorarcacolls'.:rntit gi LreptaLi'r la tnlrlLe a;tiiliitle
gi prlanLe 1tc 1lt:r.ioncle inrlclrrneaLr'" srr rlorrecle.sLe cir lrtcrttrile sit inIiir;illir iir actsL
i'el. Pr-irrcipipl di'r'ei'gr:n{ei cAl'irct('reior contJtinat cru ncg-lijai'e:l gi clispali!ia tle-
IiniLir-il a iu lrrror vill'itrIa{ilor anLericlare, itiLcrnrecliat'e 5i lltr f irl Ilre!riite, cxplicI
graclul tlc deoseitile ri ri:rLtrla rlistincLl a tlir,et'sclot'tloast.rt'l'tlsu. Cu Loiite cit
ltcnLr.rr airurniLe (:ilracttre anl aLins poaIe lirriita t:xLt'etriii
pini'r la tral'e ltc:estca
poL fi rtrorlificaLc, Lottrgi avelrl, t,oaLe urotir.ele de rt ct'erle cir iit rnlljcli'iLiiteii t:azu-
i.ilor sipl-t'r1 rieparLe cli a fi aLins aceaslir limii,ii. in finc, tlitr diferenla g1'glis-
Lir iplr.e selrclia aplicab[ clc.orn gi crru aplicaLa der naLitt.i, ilttLr'l]l ilrttrlegc tle ce
rasele domr:stic.c stitleosebesc dcseori-.11*r nir:i rlc cillt] irtLoLdcatltlii -prin trspttc-
-acersI de speciilc naIuralc c]u ci,rl'e
tul l,l,- gentr.al sinL irtdeaitt'ot]Pe ittt'tttlitc.
iu crrpilgi ca 5i in alte pirli, ar]r volitiL clesiirc st-'lc:c!ie ca cle foi'tir
sgprLrrllit, LgLirSi lc[irrnca ei rlcpinde in rnotl abso]rrt cle ceeA ce, in ignoranla
noaslrir rtr11pipt r-a1ial:tilibaLe sponLa nii sau inLinrltllLo:it'e. Sir prestllltlllelll c:i
trn alSiLgcL esLc gltligaL si cousLruiascii Lill ccjificiri din pieLle necioplite clzttte
der pe s1 libr.upL. l.'ollnA fiec[r:ui flagrnenL poaLe fi trtrnlit[ intinrpl.lLoare,
Lgtri;i lceasLii fgr.nrir ii fosL tlcrterrruiirali clc {ol'{ar glaviltitii, clc naLrtt'a 1'o1:ii 5i
de iirclilarea alt;u1.,Liilui, atiicI clrr coirdilii L:are cltpind cle ltrgi ttatttrale; Iltl
exisLir ilsi nici g lela{ir intre accsLe legi gi scoptil ltcrttt'tt cal'e fiecale ft'agmetll
r.sLe rrtilizat rIe t:91stytrcL6r'. lp acelagi fcl, r.ttrialiile {it'clrei Iiin{e sinL deLertrli-
 Sr;I.EC'l Ir\

nate de legi fixe pi imuabile; acestea nu au insl nici o relalie cu structul'a vie
incct prirr forta selecliei, fie ea naLrrrali sau artificial5.
ctil'(. cs[,tr clirditir
Dacir ar'hitccLrrl nosLru rl retigit s[ ridice Lin rr]are edificitr utilizind frag-
iitettLtrle bt'ttLc, colfttroase pcnLru arcade, pietrcle mai Iungi penLru grinzi ii
aga ntai dcplti"te, ar Lreri:tti s[-i acintirlm inclcminarca rnili rnult declt dac[ ar fi
utilizaL pietrc fasonate pcntrtt scopurile respective. La ferl esLe gi in cazul selec-
liei pr.aclicale de ont sall de niLull"r. Intr-acler.[r, clegi variabilitatea este neccsari
in urotl indispensabil, totugi cind privirn rin organism oarecare, extrem cle
cotnplex gi acirnirabil adaptat, I'ariabililatea se reduce la o pozilie cu totul subor-
donal[ ca inrporlan![ in comparalie cu seicclia, tot asifel dupd cum forma
ficc:Imi fragtnetrL de piatrir uLiliziit der presupusul nostrlr arhitect este lipsitir
dc imporLan{5 in comparalie cu miiiestria acestuia.
 CAPITOLUL al XXII-Iea
CAIJ 7-,ELE VARI ABILITATII
V uriultilitateu rtrt tnsoleste neapdrtLt reprot[ucere a - Onuzele atribuite rIc ditterli Lrittor i
- Diftrenlele ituliuitltLale - \'uriubilitulea de oricc fcl tkLtLtritd conr[iIiilor le uicrlti.scltirn-
brLte - Despre naturo unor eserneneu schirt'Lltdri -- CIirtt{t, lvttne, crccsttl tla ltrtuti - Schrrn-
bdri neinscmnate sfnl srrfrcre nte
- Efcctcle alloirii asuprcl uaricLbilitdlii pku'ttclrtr rlirt,sti-
n'Littld Formcle domestice.se oDrrsnuic.sc ctt cctnt[iliile motlificcLte - Despt'e clcliu]t(e (Icu-
-
multttit,d a cont{iliiktr scltitnbale - Ileprorlttct'rca intre inclittizi tndecLproape itrrtulili ,si
imcLginr(in n7trn1ei, presLtpuse e couz( utriabilittrlect - itrcruci;oree ce o cauzd. cL rtltcu'i!ici
dc noi crrrctctere - Yu'iabilit(tleu rletermitrctlti r{e cuttcsteutl carctc[eraI' r ;i de I eutrsiutte
Dcspre modLrl 1i perioorla aclittnit ctru--elttr care, direct sau int{irect, prirt sistenml i"-
-
p r t t Ll u c ri I o r p r ott o crc d u ar i o [t i I i t ctt c ct .

Yom examina acum, p€ cit posibil, calrzele variabilitltii api'oape tl tli\rer-

sale ale formelor noastre domestice. SLrbiectul esle obscur, ins[ poate fi util,
dovedind ignoranla noastr[. Unii autori, ca de exemplu f)r. Prosper Lttcas,
consider[ variabilitatea ca o intimplare neccsar[ reproclucerii $i ca o iegc fttn-
damentali in aceea$i rniisur[ ca $i cre$terea sau ereclilatea. Altii ati incurajat
recent $i poate neintenlionat, acesL punct cle \redere vorbind ciespre ereclitate
gi variabilitate ca fiind principii egale $i antagoniste. Pallas stistinea, gi tl avtiL
ciliva aciep!i, c[ variabilitabea depincle exclusiv de lncrucigarea de fot'ute pt'i-
mordial distincte. Alti autori atr'ibuie valiabilitatea unui exces de ltranS, iar'
la animale unui exces ai activit[lii frzice exercitate sau de asemenea erfecLerlor
unei clime mai blinde. Este foaite probabil ca toate acestea s5. constituie cau.ze
efective. Sint insfl de plrere cd trebuie sd adop[fun Lrn puncL cle vedere mai
larg $i se conchidem cir organismele tind sd varieze attrnci cind sint stlptlscr,
in cllrs de mai multe generatii, vreunei schimb[ri oarecare in conditiile lor cle
via!5 ; felul de \rariatie care rezult5 clepinzind in cele mai multe ca^ri intr-o
mflsurl clr mult mai mare cle natul'a sau constitutia organismnhti, der:tt de
natura condi[iilor modificate.
 cAUZLLTT V.\run nil.tTAl II

'\r:ci uriLoli crrire consitlcr-[ cI csle o le'gc u uaIttrii cii {'icrcat'e inclivitl sI s('
deosebeasci inLr-o nricri rnlsrrrir cle olicare alLirl ar putca sus{ine uparcnt, ]lt
l-rtini circpt:itr., cii a$a se intirnplI nu nunrai lli toaLt':rrtinrale]e rltirncsIicitt'
5i plarttele ct:ltir-aLe, ci gi llr toate orglrnisnrele in sIare irritttra][. I)rin ltrnga sa
l)r'r,i'lii'ir, laponirl t'unrialtc gi clrnunrcgle fiecare l'c'r], cu Lolte cil tlulrir cuI]r olt-
si'i'rri Linnd, ,,a tlisLingt unul de altril iri ASemellea nrullimc^inri clepflgea intc-
lcq('r'r'a, petrLrtr cI ci er':iLl (]a frrrnicilt'intr'-ittt ftrltticar'". In Gerrnania rrnii
1rIsLori rru cigLigaL pariuli rccunoscind lieurre oaie rlinLr-o Ltrrni:-i cle o sutit rlc
oi l)c cr.rrc lc t'[ztrserrl prinra tlatir cu rlolrii s:-tlttinrini inainLc.$i toLu;i accrtstli
t'lliriciliiLt'rlc a riistinqe iiici nu poate ii contparatti cLr accra pe cal-c ;i-l,ti
tlobintliL-o liorticrrilor.ii. \'erloL nientioneazir ull gridinal cll'e 1tuLea clisIius't'
inainLe (lr.' infloi'irc 1;0 soirili dc carrrelii .si :l-u af irnraI r:utcg-olic cI renrtu'ilLrl
Jtirtrin flot'nr' \/oclrltt'lni, ca.l'c culf ir-a pestc 1 200 r'urietiiti clc zu ttil-rili:, Irl
sc irrgt'lu a])roape niciodatir c'incl l'ecunoSIea fiecurc r-arictaLc nurn:ri tlupii btilir.
'fleltr"iit' rle ci sli conclriclenr cir clegi riutri ochi neex('r'sat atit bulbii za rnltilt'i
ciL ri tiilpinilr, 5i fnruzele carrrcliei par rbsulr.rI rlc nctleoscl-',i[, boLu.si in rcalitnIt'
se ricose bt'sc t).
I)coarccc Linne a conrpara L ca nrrnrirr renii cu f rrrnicilt', poL aclSuga cii
{icrcarc furnicit i5i cunorrgte -cerrrenii riin acet'ri5i comuniLaLt'. Arn tiLts rlc t'iLcva
oli {rrrnici tlr-r uceca5i spccie ([rornicrL rulrt) rlc lu itn frrrttic:tr la altul locuitt'
tltipli t'if srr pirrea tle zecr tlc rnii rle furnici ; sIr'irirtiielau insI inrecliat tlt'scope-
lili gi ornorili. Arrr lual" apoi ciLcr-a Irrrnici tlinLr'-url crrib foarLc lnarc qi le-atii
lrrrs irrlr'-o sticlir prrLernic palfrrnraLri cr.r Assn focli"rk4 iar chipir cloulzeci gi lxrlrLr
rle ole le-unr inairoirL la locagrrl lor; cle atr losl nrai infii anreninlate cle scttictrii
Ior', lipoi curinrl recrinclscuttr gi I[sai,c sli Lrcar:I. f)eci, ficcarc frrrnicl $i-a recu-
noscut. ctt c'elLiLudine senlcrtrul siru, indcpcnclctit de rniros; gi dac[ toute furni-
cilc clin licccnSi cornrrnitate nu ilu vrcrin scrnn tle rccurloagte're sau vl'co
parolir, cle Lrt'hrrie sti-gi prezinte lecipl'oc sim{rrrilor lol'r'r'euu oarecare caractct'
rlifcrential.
Neaserni"rnaiea tlinLre fl'atii sau sut'or-ilt acele.iaqi farrrilii Ei ciintre plantele
icgil"rr din acererigi capsuli cie scrliultr poziLe fi par'{ial erplicati prin conLopirea
inegitlii a c'al'acferelor cerlor doi pirriri{i gi pr-in recuperarca rnai rnult satl
rnai prr[in cornplctir pr'in revcrsiunc a ci]racterelor ancestlale ale oriciireia clin
prir{i. I)ar in aci':;t fel noi llu {'actni cltcit sii tlcplasirrii difictrllatea nrai inapoi
in tinrlt pcntnr cir lreJluit, sir ne inlrt'bfun cc oilr-r'a flcrit 1;e lxirinli sau pepro-
genitorii lol sit :i{. ricosehe:isr:ir rrirril cic llt.rrl? I)t nit'i, pitrt'rca 2) cI exist[ o
1)1)c.s./ir,'j;l11lr..r,ctt',.-\tlts[ct,.|lttir.17(l.l.lr.1jj;\r-ci.lr.r|.

rlrtcto:'rtl \\','! r :l;rt r,l.

].iI)!tt;*1,'i,,tit7tIt:]ItiIlt.l'.tt'llqltrt't'l't'li

it1rlt.sit\ittlilt.t.[.r1rrilrritlt'i'ir-itiLcttcii'cL:...J'ltilitl;ltrl1llr|itltttil'.tLtrl.rlisiir<;iLlit[ictltltl''.
 cAU7.t, l.t:. \'n R L\ltII-l l-"\T1I

Lerrclin{li intuiscu Lir de a t aria indeperrdent cle diferentele exterioare, pare la

prittta vetlel'r' 1;t'obabilir. l)r'rr chiar senrinlele hrflnite in aceeagi capsr.rlI nu sint
supuse unol'condifii absolul, unifolme, rleoarece ele iSi trag hrana din diferite
puttct.c; 5i vonl r'eclea infr-rrn capitol viitor ci aceasti diferent[ este uneori
sttficit'nLli ltcutt.tt a influen{a caracLerul r-iitoarei platrter. Deosebirea ntai mare
intre copiii consectrLivi ai acelciagi familii, in comparalie cu gerrnenii carc de-
seori sc asearniinii infr-un mod atit de ext,raordinar prin aspectul exterior,
prin dispozilia nrinLal[ gi prin consLiLu!ie, dor,.eclegte dupI cil se pare c5 starea
p[riulilor in nrorncntul e'xact al concepliunii sarr natura dezvolt[rii ulterioare
embrionar.e, au o influern{ir tlilecLI gi puternicl asupra caractenrhri de.scenden-
[ilor'. Cu toa I e acestea, tlac.i rellectIrrt asupra diferenlelor individuale intre
organi:itric in starer naLtrralit, dupir curn se vede din faptul c[ fiecare animal
sllbaLic iSi cttnoagLe sentenrrl, gi clac[ rerflecLiirn asupra diversitirlii infinite a
nullteroaselor r-ariet[{i ale'formelor noasLre clomesLicite, putem fi tenl"a!i sd
proclanr[rn
- degi tlup.i piri'erca r]rca in rnorl gregiL - c[ r'ariabilitatrra trebuie
consicleraLit ca un fenomen final, neaplral, conclitionat de reproclucere.
Aceri auLoli carc ntlolrLir acest ullim puncrL cle vedere ar nega probabil cd
ficcare variatic in partrr iSi are propria sa cauz[ cleterminant[. Cu toate cI
puLen-r rarerori ttrm.iri relalia exactI intrc cauz[ gi efect, totupi consiclerentele
ce vor fi prezenlale inclat[ duc la concltrzi:r c[ fiecare modificare trebuie sd
aibir proplia sa cauzr"l distinctfl gi c[ nu este rezullatrrl a ceea ce noi numim
orbegte, intinrplare. L.h'miitonrl caz remarcabil nri-a fost comunicat cle dr. Wil-
liam Oglc. Dotri feLe g-.cnrene, in toate privinlele extrem de asem[ndtoare,
aveatr clergelcle rnici la ambelc miini incovoiate gi la ambii copii al doilea pre-
molar al clcrnLilie'i definitir.rr de sus clin partea dreapt[, era deplasat; acest
dinte in loc dc'a fi aliniat cu ceilal{i dinti, cregtea pe cenrl gurii in dosul primului
pretnolar. Nu se cunoagtL,(:A vrcuuul tlin pririn{i sau vreun alt membru al fami-
liei sir fi prczenlaf o asemenea pa.rticrrlalitate, insd lln fiu al uneia din aceste
fete avea acelagi dinfe cleplasaL in tnod ascnt[n[tor. I)eoarece amhele fete erau
afecLatc irt exacrL acelagi fel, ideera inLirnplarii este imediat exclus[. $i sintem
obligati sti adrniLern cir trebuie s[ fi eristat vreo cauz[ precisl gi suficienti care,
clac[ s-ar fi proclus cle o su1.5 cle ori, ar fi dat la o sutl de copii degete incovo-
iate $i dinti premolari cleplasali. Este de'sigur posibil ca acest caz sa se fi da-
torat levcrsiunii la t'retrn str'[mog de mulL uiLaL pi aceasta ar sl[bi mult valoarea
argurnenLului. Arn fost inclernnaL sit rnd qindesc la probabilitaLea reversiunii,
pentru cli dl (iallon mi-a volbil, de rrn alf caz al unor fete gemene n[scute cu
degetelc lor rnici ugor incot'oiater, pe carcr ler-au mogtenit de la bunica lor din
parIera tnattte'i.
Vom cranrina acum argumentele gcnerale care inri par sI aib[ mare greu-
tate, in favoarca punctrrlui rle r.edere cI r-aria{iile cle toate feluri.le gi gradele
qrre ccci llrrissc ptrlaitrc, ltr fait n'crr cst ;llrs tnoins exilct : on ne ntc I'it prts lilcotrltl. ie I'ai ylt, et j'cn ai t'tt cl'arttt'es
anillogues tlllrrs rrrrl praticJr.rt,. (.t's rk'rrr .i rrurrar.rr tltaicnt aussi totrs <lertx asthttratiqurs, crL rrsthtrratitlrtcs a ttn
erffloy'abltr clcglti. Ot'igirutircs
laicnL sorrvrnt, sans dLlc plis rit lrrrls irc'cis I irrtixris ils rt'ett tipt'oLtvrticnt A I'at'is. lliru trricux, il lcur strffisait
(|tga9,I1t|.I.trttltttt1.ltlttt't\Lt'trgrrili'istltltttt'sa[tltc1ttcs
affait't':;.iisl-tl.aietttl'trttat't1ttit1ttct.tlt't.,iltt,sIttt'a]ittslcut'itaietltfttlreSt'eS,qttettatrsti'altLresilsitllicrrt
rlc lorrs Illtdtrouri'tics rL'oD1lt'tssiott".
 C AIJ 7,8;,L,F, \IA R IABILITATI I

:ini clircct sAu indirecb cauzate de condiliile cle r.iatfl la care a fost sripus fic-
('are oreanism gi in special strdniogii s[i.
Ninrcni nu se indcliegte c[ fonnele domesticite sint mai variabile ciecit
organisrnerle care nrt au fost nicioclatl scoase din concliliile lor naturale. I\,[on-
stlttozitir{ile se transform[ treptat atit cleinsensibil in simple varia{ii, incit
t'sltr irnposibil clc a le separa. $i to{i acci ce au stucliat nronstntozilirtile sint
rle plrerc c[
elt: sint cu rnult mai obi.snuite ]a animalele gi plantele clonresti-
citer cleclt la cclcr sirlbat,ice3), iar in cazul plantelor monstnrozit[tile ar fi tot, atit
tlt' lterceptibile in sLarc s:-rlbaticS, ca gi in culLur[. In stare natural[, inclivizii
aceleria$i specii slnt supupi unor condilii aproape uniforme cleoarece ci sint ri-
ellros nrcnlinuti in staliunile lor proprii de o rnullime de collcurenli, anirnale
5i plante, fiincl cle asenrenea de mult timp oltignui{i cn condi{iile lor clc via{ir ;
nu se poate spllne insl cX ei sint supugi Lrnor condilii pe deplin urriforme ri
sint preclispuSi Si a I'aria intr-o anumit[ rnlsnrS. Condiliile in care sint crescute
formele noastre donrestice sint foarte diferite. Astfel, acestc fonne slnt ap[ratc
cle concurenf[ gi nu numai ci au fost scoase din condiliile ]or nalurale gi din
{ara lor tle baql,in[, dar sint frecvent duse dintr-o regiur]e intr-alta, rrnde sirrL
cliferit tratate, a$a c5 ele rareori rdmin mulL timp slrpuse unor condi{ii intnr
Lotul sirnilare. Ca rlrnlare, cll foarte rare exceplii, formele noastre clomestice
r.ariaz[ cu tuult mai mult declt speciile naturale. Albina de stup, care se hri-
ner;Lc singur[ gi care i.:i continu[ in cele mai mu]te privin{e obiceiurile ei de
via![ naturalfl, est,e cea mai pulin variabil[ dintre toatc animalele domes-
Licite gi probabil cI clupti albind urmeazir gisca ca mai prrlin variabil[ ; insil
chiar gisca variaz[ mai mult decit aproape oricare pas[re sllbatic[, astfel cir
nu i se poate stabili cu perfectir certitudine afinitatea cu \-l'eo specie natulali.
Aproapc cI nu se poate inclica nici o singurd plant[ cu]tival5 timp indelungat
gi inrrrulliLX prin serninle, care si nu fie foarte variabil5. Secai'a comund (Secale
cerecile) a dat mai puline gi mai putin marcate varietriti dectt aproapr) oricar-t:
alt[ plant[ cultivatln) ; este lns[ indoielnic dac.{ varietii[ile sec.u'ei, cea rnai
pulin valoroas[ clin toate ccreale]e noastre, au fost observate cu atcntie.
\rarialia muguralh, care a fost cliscutatfl pe larg intr-un capitol anterior,
ne arat[ c[ r'ariabilitatea poate fi complet indepenclentd de inmnllirea prin
seminle-5i de asemenea cle reversiunea la caractere ancestrale de mult pierdute.
Nimeni nu va su sline c[ aparilia bru sci a u uui trandafir Rosa muscosa pe u n
tranclafir Plortence este o re\renire Ia o stare anterioar5, cunoscind c[ aspectril
de mugchi al calicitilui nu a fost observat la nici o specie natural[. Acelagi argu-
rnenL se poate aclucc gi in cazul frunzelor panagate gi laciniate; gi nici apari{ia
necLarinelor pe piersic nu poaLe fi explicath in haza principiului reversiunii.
Varialia mugurald ne intereseazil insl rnai indeaproape, pentnr cI apare mult
mai frect'ent ia plantele foarte perfectionate cultivate de mai mult timp clecit
la alte plante cle cultur[ mai putin perfeclionate gi s-au obsen,at foarte pu{ine
cazuri bine precizate la plante cresclncl in condilii strict naturale. Am dat exen-
plul ttnui frasin care cregtea in parcul unui proprietar; gi uneori se pot r.edea
ranruri de fag si de al{i albori care infmnzesc la alte epoci decit celelalte ra-
3) Isicl. Geoffroy SL.-Hilaire, Hist. des Attomalies, vol. III, p. 352; lloquin-Tandon, Tdratologie udg6-
lale, 18-11., p. 115.
r; Ilctzger, Die Getreirlcarten, 1841, p. 39.
 CAUZELE VARIABILITATII 585r

mtlri ale arborclui. Dar arborii de p5dure din Anglia nu pot fi consiclerali
ca triincl irt r:ondi{ii :rbsolu L naturale, cleoarece puie{,ii sint cresculi gi protejali
in pepirtit't-e gi trebuie deseori tlansplantali in locnli unde in rnocl nalural- nu
cresc arhori sirlb:rtici din specia respectivii. Ar fi Lrn miracol ca un rniceg clin-
tr-ttn garc-l t'iu sI llrocluc[ prin varia{ia mugural5 o Rosamuscosa, sau dacl un
pol"urribar sittl nn cireg sirlbaLic ar procltlce o ramurl cu fmcte de fo1rn5 gi c1]oa1e
diferite fa![ cle fructul tlbignuit. ]{iracoltil lrr fi gi rnai ntare clac[ s-ar constata
cti aceste ramriLi variabile sint capabile cle a se inmulli nu numai prin altoire,
ci_ttncori gi prin serninle; gi totugi cazuri anaioge s-au proclus la mul[i clintre
arborii gi plantele noastre ierbacee de culturh intensivzi.
Ntrmai prin aceste difcrite consicleraliuni devine probabil c[ variabi]i-
tatea cle orice fcl este determinat[ clirect sau indirect cle condilii de via![ nrodi-
ficate. San, pentrtt a prezenta cazul sub un alt punct cle vederc, nu ar exista
variabilitate daci ar fi po-sibil cle a supune pe toli inclivizii unei specii timp
de ntai urltlLe gcneralii, unor concli{ii de viatri absolut uniformc.

DTISPBII NATURA SClIIiuBAnrlon lrv CoNDITTIIiE DE \TTATA

CAITID PROYOACA \TARIABIITITATI'A

Dintr-o epocai indepirrtati gi pind in zirra de azi in clirne gi condilii pe cit

cle diferite posihil, organismele de toate felurile all vzrriat atunci cincl au fost
dornesticite sau c:ultir-aL'e. Vedem aceasta la mul[e rasc clornestice cle patrupede gi
p5s[ri, apar'linind cliferitelor ordine, la pegtii aurii, la vicrmii de mltase $i la multe
soiuri cle plante, crescrtte in ciiferrite pirli ale lumii. In clegcrlurile Africei cle
Norcl, cttt'uali;l a prodtis treizeci gi opt de varietirti; in cimpiilcr mirnoase zrle
Indiei este notoritt ciL cle multe varielili de orez gi cle o mullinle cle alte plante
existir ; intr-o singur[ insul[ dirr Polincsia indigenii cu]tivir cioriSzeci gi patru
de vat'ict[!i dc arbore cle piine, acela$i num[r dc valicrldli de bananieri pi clouir-
zecl gi clotri variet[li de Arum; in Inclia pi Europa dudul :r prochrs nruiLe varie-
t5ti care ser\resc ca hrani vierrnelui de. mStase, iar in China $rizeci gi trei de
valietS.{i de bambus sint utilizate pentm scopuri ciomestice 5). Aceste fapte,
precunt 5i nenrtmlt'ate altele ce ar putea fi ad[ugate, arat[ ci aproape orice
rrodificare in condi{iile cle viatd este suficientii pentru a produce variabili-
tate, diferite scltimbir:i aclionind asupra diferitelor organisme.
Anclrerv KnightG) a aLribuit r.ariatia, atiL Ia aninrale clt gila plante, unei hrane
abundente sart utrei clirtte mai favorabile dccit acelea naturale pcntm specia respec-
tir-5. O clinrl mrii biind[ este ins[ departe de a fi neccsar5. Astfel fasoiea care este
deseori vititnatir clc inghe{urile noastre de prim[r':rr5, precum gi piersicii care nece-
sit5 ad[postul rinui zid, au variat mult in Anglia tot aga cum a variat gi porto-
calttl in Italia cle ttorcl, undc de-abia poate vegeta z). Degi faptul nu are legHturd
5) Despt'e curtnal, r'ezi \-ogel, AttrtcLls cutcl Xfag. of lral. Hist., 1854, p. 460. Despre varietdtilc inclicne, dr.
F. Ilatrtilton, TrcLnsact. I'inn. Soc., vol. XI\', p. 296. Desple varietitilc cultivate in 'I'a|iti vezi dr. Bennett, i1
n'Iag, rtf Ncl. Ilisl. a ltti Loudon, \'ol. \r, 1832, p. -181. De asemenea Illlis, Polgnesian Resctrrcftes, vol. I, p. 370,
375. Dcspre douilzeci de varictirti de Pandanus ;i alti pomi din insulele }Iariane, yezi Hoctker's 11iscellang, vol.I,
p. 308. l)espre barnbus ln fihina,'vezi IIuc, Chinese Ernpire, vol. II, p. 307.
6) ?'rcuiise cn the CuIIure af lhe Apple etc., p. 3.
?) Gallesio, Teoria dellu riproduzione ueg., p. 725.
 CAUZI:lLI,. \'AR IABIT.Il'ATII

tlit't'cLit cti sttbiccttll ltostru clc fatir nu putem trece cu r.eclerea cI plallele gi
tttolttgLele din regitrnile alcLice sin{. c-leose,bif de r-atiabilc8). I)e altfel, g lroclili-
ctll'tr a c'lintt'i irt selIS ma.i mtilL sati ttiai prrlin^favorabil rlu piu'e sii fie rrna cliu
t'iittzt'le cclt' trlai ltttLet'trice ale r-rii'iahilitntii. lrrLr'-aclevl-rr, iri ce ltrir-egLe 1tla1-
Lele Alplt. I)t'(larttlolle at'aLii in ttiotl repcll't in,,Gdoei'aphie BoLnpiq,,1," cti
c'cl tllai lltitl'c lltll])r"tr ric vlilicLir[i :,i]c unr.i plantr. s-a pro(ltri in !anr de bagLini
rl acestt'ia, tlnrle in ceie tttai ntttlLe'cazttri a fost c:ultir.atri iintp mai ilclcllrigat.
Iist.c incirlielnic c-lacit o schitnbare in natr;i'a hr':inei ar fi; carrzr-l puLer.iiicir
il Yat'iabiliLirlii. '\pt'oape nici lln attinral clorlesticiL llu a vltliat rnai rnrrlt rlecit
I)orLlttlbeltrl satl gliina, ittsit ht'atra lor, in special aceea 1pol'lrlJreilor- fea;t1
autelioi'a[i, este in gencral acer.agi. Nici viLc]er -cau oilc noasil'. n,, nu fosf sul)ilsc
Vt'ettttci ttt.lri sc'hirnblili itr aceastit plir.in{ir. In toater aceste cazuri insir, hlu1u
tsLer probabil n"lttlL mai ptr{in r.ar"iaIti decit aceea cAl'r] el'a conssuratir rler specic
in sLarea t.i natural."re),
I)inl|e l-oate cazLtrilc carc procltrc t'ariahilitatea, exccsrrl cle hral[, sr.]ri1r-
JlaLir satl lltt in nattlt'a ei, cstt. 1ti'obal,ril cca ntai prr[errnici. Acesl punct cle r-etlercr
a fosL suslinttl clc
'\trdren'I(nig-ht ir"r iegirLrrri r-'u plantelc gi asLzili este. sus[iltrtli
de Schleidett, itt special in leglLrrrir crr elcnlenLclcl enol'ganice clin hr.alrito). Ir.n-
tltt a cla ttnci plilnLe tnai rnlrltli ltlanI in mairii'itaLea cazuli]or erste srrfic,ient
cle:l o crt'5tt'st'llaraL gi asLft.l a inrpicdica altc plante cie a susLrage Ir'apa rle
la r'[clirtrinile ei. l'lstt: sttt'pt'inzliLot', tiirpI cum anl viizuL cleseori, cii-cle r,igrrros
sc dezYolLit spcciilc tlrtastt'c silltlrtice conrtrnL. aLrinci cincl sinL plaptal-c izglat.
insi iltl intl'-tttr sol prca ingrirgat; cr€rgterea scparatir estet de fapL plilrtrl p2s
sprer cttlLtrrit. Irt afilrrlatia tle rnai jos a unui lnarr) procluclLol itc .seltin{c-rle
toa Lc soiLrriltl t'ottstatiinr cxpuller.ea opusului conc'cp!iei drrpl care excesrrl rle
hranli pritrinuiegte vltt'iltbilitaLcall): ..T,u noi cstt'o t'egi,lir irivalialtilir ca aLrrlr,i
cilrcl clorittt s[ 1ll"tsIt'im tln soi firlel rlin olicc frl rle sl:rnlin{ri, si"l-l cregIc1r pc
tlll scll st"irac, ftirir irrgripirrtinLc' ; cincl cregtertt insir ptnLrrr crantiteiLe, piricecl.ili
contraritt 5i tincori ne cliitn g-t'uz:rr- tlc a fi fircirL-o". I)er asenlcnea Ca1iie1e, cal'('
avea o tnare crpcrien{ir in legt"rl.trrr"t cr.r seniintcle cle flori de gri:rdinii spgnct:,,Otr
l'el-llarqtle clt 8ellel'al qltt'les 1;lanLes clc vigueur lllg1r1.1111a soltt cellcs qtri
consert'ent le rtiieux letrrs t':tractdl'es".
ln caztll aninralelclt', citip.-t cunl obsen'ir Ilechstein, lipsa de excrci{iu srrfi-
cient a jur:a[, poaLe'uIl rol inrportant in produce]rea variabiliLltii, inclepenclcnt
de efecLele tiirectc alt'neutiliziirii oric.{niia clintrer oreane. Prrtern constata
ln trtocl vitg- cil ittttnci t'irld fltridele organizatc 5i nuLriLjve ale corprilui nu silt
utijizate' in Lintprrl crc5Lcrii sarr prin uzul'a iestrLru'ilor', eler vor fi in e.rces; ;i
ctllll cl'e$[c.t'ea, ht'atlA 1i t't'1lt'ocittc'ct'ea sint 1tt'occse inIirn inrucliLe, agcrsb exceclelI
ill'pttIea Ltrlbttiit a.t"{itttrea plopt'it: a orga.tre]or reproclriciiIoare fi in colsecil!li
d; \'tzi tltt'rttot'i ttl rlot'Ioi trltri IIool.:cl rk'slrie plantrlc lilctict'in 1,irirr. ll'ttrnstrcl., r-ol. \\lll,
ltaltca a ll-a.
I)l \\-oorl$'aIcl - si iitr crnrr
rlirrtt'ttlttr'11 'l'r'r'rr!isr, 1)',1(i. l). i :ri). ca {iinri rlcosrltit tlc srrl.rrrse vur.iittiri.
9,1iiecllsttiit,ill'\''tt!ttt.ritstltir|t!i'tItl',\!ti|,ttli.i),|t'l
strbicct. I'-l alirrrirr cll (,rilolt,r,:l r.lt,iirlilor. sii vltljazi. r'rr Iolrlr' t.li li st' rtlr ltlitrri rritii'<llnrr:.
101 'l'iit [)!r'tt! ilt St']ttr'i,it'rr. lllttltislr rlc Ile nlit'r'.
t,'l if , l). 1i'i]: r',.'z.i rle irs(,n]('llril .\lcr. lllarrrr. ip /jri
-1 ltrtu,!r.s. Iior 5ot,., 1Siii. p. illli.
1l1I}lriiiiltl'rlrsilirrl.riitl}ilrlr[rlrt.ilt(iril.r1.()|L;t,ttir.lt'.1'|il(i.1l.
YttIit:!c,,, lftr i. li. il1.
 CAU ZT:L.I1. Vr\ RIA BII-ITATII 587

iir afer'Ill tur'rrtIertrl r iitorilor cle'sccndcn{i. S-ar putea dcntonsLra insl ci nici
Itrana ext:t'sirli ri nici ltrisostrl clc fltricle organizaIe a.le corprrlrii r]rl prochrc
neap[t'at viLliri]tiiiLr,Ler. Gisca gi cui'canul arr fost bine hrirni{i tirrrp cle niai nrulLe
Qenr,'t'li{ii ii I oLti;i :r lr t'aLiu t f oar'te prr{in. Pomii nogtri fnr ctif eri gi pla ntele:
noustre ctrlittrrc, ('arc sint :r.lit cle variabile, i'.u f'ost cultivatc ciin tirnpuri
sLl:ivt'citi 1i ctr trruLc rrir incli prirr-lcsc rnai rnulLli hranti decit ln stzrrca lor natural[,
IoLu$i lt't'ltttic sir fi lllinrit tinrp clcr nrrrlLe g-.enelatii aproapc aceera$i cantitatc;
s-r.r' ;rtrteu clcde cI clc s-ar fi obigrrrri{- (:lr hrana ercesivri. Totrigi ciup.{ cit pot
apt't't'ill, in gcnet'al p[r'c'r'cn lui Iinight cir cxcesul de hran[ cste rrna clin carrzele
celc nliri prrtcrrticr: ale valiabilititfii, este rrcrosirnilii.
I)ivct'stlc uoasLt'c plantc r:irllivate', fie cti au pliniiL sau nu prea nirrltl
Itt'itni'i, r.i u f t;sL t ori te suptis{r ir'r cliferibc felrrri de schirnbiri'i. Pomii fltrcLiferi
sirtt all,oil.i pc tiift'r'iti pcx'IrilLoi ti cr.escrr{i per diferite soluri. Sernrintelc plantelor
culitxtLr'$i a.qlicolc sinL clirse din lr.rc in loc, iar in cursrrl ultimului secol asola-
tttcntele t'ulLulilor troastre ri inglirgrrnrintcle rrtilizater Au fosL considerabil mo-
rlif iclr It'.
Schintbiit'i tteinsenlrlirLc rlc traLarnent sinL unerori srrficiente pcntnr a cleter-
ntitut r-ar.iabiliLaLea. Sirrrlrltil fapt c[ rrproape toate'plantele noasLre de cu]tur'[
gi atiitnalele tlotnesIit:ile au r':rritrt preLu Iintlcni gi inLotcleauna, ne cluce la
rlceasLii cont'lrrzie. Sc'nrin{c'irraLt'de la arborii nogtr.i cle p.idure con}uni, crcsctr{i
iu cliutattrl lor naLttral. l[r'ii niu]Le ingriigflnrirrte sau f[r'ir s[ fie tratate altificial
in \-l'eull alt I'el. proclttc puieli caler varilizr-"t fonrte mulL, clupri cum sc'r'ecle in
oricc itepinir-'r'[ l]laic. Anr ilrirtaI intr'-rrn capitol antt'riol cit clc multe varie-
Lit{i cttt.irrrtse gi ltine preciz:itc arr fost plocluse'cler plclucel (Crataequs orryucantha)
.si [.oiri;i ac(-'sL albust nLr a fosL supirs aproal]cr nici unei ctilturi. In SLrafford-
sltire, tl]] erarninaL cu grijli rrn rlrrlr'('nrrnrirr cle plantc clin speciile Geranium
pluu:ttrtt ri G. pryrcnri"(utlt calc r.ru llr.r fosL niciotlati suprise trneri largi culturi.
Act's[-c plautt's-.{1rr rasliindiL irt nrclrl spontrn pi'in scrnintc clinIr-o gritdini
olri$nri![li intr-o plantalie de'scltisir, iar planterle asLfel rezulLute inr r-liriat in
['rJ)r'oal)r'ficcl.lrt'(::ll'AcLer', atiL la f]oare cit. fi la fnrnz[, inlr'-o rnisurS pe care
llu ant virzttt-o nicioilatir tleplipi[a; gi totu;i acesle lrlarrte nu au putuL fi supuse
t'r'euttci rnriri schinrbiri in conditiile lor'.
ln legitLulil cu aninralcle, Azara a obserr-at cu nlare surprindei'e12) c[ in
Linrlt ce caii sitlhirtici{i clin Panrpas sint inLoLcleauna de rina clin fre'i culoli,
iar r-iLcle inIoltlt'uuna de o ctrloare rrtril'orntl, totugi, cind acestc animale sint
clcscttIe in eslunri,tts neirtgi'liclite', clegi sinL [inute intr-o sLare. care aproape c[
nu poutc fi ntintitit clonresticiti ri sinl supusr', dupi cit se pare, Llnor conclitii
apr'oaprr itlenl-ic:e clr ri atrrnci cind sint sirlbil"icite, cle prezint[ totu;i o mare
clir,crsilaLe de t'ulori. La fel si in India, uncle ntai nrulte specii de pcgti cle api
dulcc sint tratati in mocl ai'tificial riumai plin faptul c[ sinL crescu{i in
nrari brzinc ; lict'iisLit nric:ii schirnJ:are este ins[ suficienti pentru a provoca o
nlare vririabilitaIt 13).
in lcgirtrrlli ('il vrliahili[a.lca pomilor rncriLit aten{ie citer-a fapte asupra
efectcloi'altoilii. [,rihliiis a[irnrir cri alrrnci cinc-l anumili peri sint altoili pe gti-
L)S ()trttrlt ttitt,lts tltt I)ttt rrttttuti, 1t'.\ ,1. \'ol. i l,
1r. il 11).
lir1,\l't.ltllrrntl rlcspi'c Ogitrittl!rtc ititlitrrtc. .\srrrlic lic,scrirclrls, r'ol. \lX, irartca a Il-a, 1839, p.2C0,2(i8r 313.
 CAt'Zlrl l: \.\RL\nlil f,\TIl

ttti, serninlele lor produc un mai mare numlr de varieL.{li decit produc seurin-
lcle aceleiagi varietili de p[r clnd este alLoit[ pe un p[r shlbaticla).Cunoscinrl
c[ pnirui gi gutuiul sint specii clistincte, degi destul de mult inrudiLe incit si
poat[ fi u$ol'alLoite gi s[ reltgeascl aclmirabil nu este surprinzitor faptul c'ii
variabiliLatca este astfel cleterminati cleoarcce aici caltza const[ in natura foalte
difcritli a ltortall"oiului gi a altoiului. Mai mulle varietili nord-americane cle
llrtln gi piersic sinL binecunoscute pentrtr faptril ci se reprocluc fidel plin sentin{e.
Irtsit l)ou'ning afirrnzirs) c[ ,,atunci cind se ia Lln altoi cle la unul ciin ace5tr
portri gi se grcfeaz[ pe un alt portall.oi, se constat[ c[ acest pom altoit iti
piercler curioasa lui proprietate de a produce aceeagi variebate prin semin{e li
devine ca Lo{i ceilalli pomi altoili" ; cu alte cuvinte, plantele iegite din sintin{rr
lrri clcvin foarte r.ariabile. tln alL caz rnerit[ sf, fie prezc:nt,at: r'arietatea La]iincit
A ntlcttlui infnrnzcgLe intre 20 aprilie gi 15 mai gi plantele din s[min![ n]ogtencsr'
invariabil acela$i obicei pe cind mai rnulte allc varietlti dc ntrc infrunzcsc irr
iunie. Dac[ se oblin plante din s[minla varietirlii Lalandc altoitd pe altl r-ari-
ettrte ce infrunzegte tot in rnai, aceste plante vor infrLrnzr la cliferite date., chial
gi pinir la 5 iunier0) cu toate c[ atit portaltoirrl gi altoiul au ace]eagi insugiri clc a
infrunzi de timpuriu. Asemenea fapte sint de nalur[ a arflLa c[ r'ariabilitatt,a
depinde de cauze obscure gi neinsemnate.
I{-agi putea referi aici la aparilia in p[cluri gi in locuri necultivntc a ur]()r'
r.ariethti noi gi valoroase de griu gi de pomi fructiferi, ceea ce pare Ia prima veclct c
rtn fenolnell anormal. In Franta, un nlrm5r considerabil dintre cei mai buni pcri
au fost descoperili in p[duri ; gi aceasta s-a lntirnplat atit de cles, incil. Poitearr
afirmfl cI ,,r'ariet[!ile ameliora Le ale fructelor noastre cultir.ate slnt rarrori
oblinute cle pepinierigti"rz;. Pe de alti parte, in Anglia nu s-a inregistrat nici
Lu] caz in care un pdr bun s[ fi fost glsit in slare silbatic[ ; Si cll Rivers ntir in-
formeaz5 cri cl nu cunoagLe decit un singrrr caz la meri gi anume. r'arietatea Br.ss
Poolc, care a fosL dcscoperiti intr'-o p[dure din Nottingltamshire. AceasLir clco-
sebire inLre cerle dou[ tflri poate fi par{ial explicaL[ prin c]ima tnai favorabilri
a Frantei dar mai ales prin marele nurnlr de puieli din sflmin{ir care apar acolo
in piduri. Deduc cd acesta este cazul dintr-o observa{ie fiicutir de un griiclinal
francezls), crire considerd drepL o calamitate na{ionalii faptul cd un numir atiL
cle tnare de peri sinb tiia{i ca lemne de foc inainte ca ei si fi rodit. Noile r-ar.ie-
tdti care apar astfel in pdduri degi nn Arr putut primi hranil excesir'[ trebuie cri
au fosb supuse unor condi{ii brnsc modificate; este ins[ foarte indoielnic cLlcrt
aceasta este cauza producerii lor. Totugi aceste varit't[li sc trag probabil toatele;
ral t'iLal de Sagcle t, Pont. Pltgs., 1830, p. .{l}, I)ecaisnc nu credc lR accrtstir atirmaLie.
tt) T'lte fruits of Anterica, 1845, p. 5.
ro; Dl (.arclan In Comples Rendtts, dec. 1848, citat in Gard. Chron[cle, 18,19, p. 101.
rz; Dl
'\lexis Jordan menlioneazri paLru excclcnli peri glsili ln pircluri in I'-ranta, semnalind gi alte crr-
ztrri (l{drn. Acad. de Lyon, vol. II, 1852, p. 159). Observatia lui Poitealr c ciLaLir itr Gard. )Iag., r'ol. I\', 182S,
p. 385. \tezi Garcl. Chronicle ,1862, p. 335 pentru un alt caz de o nouri valietate tlc p:ir gisit. in Fratrta, lntr-un
garrl viu. Dc ascnrcnea pentru un alt caz, vezi Loudon, Encgclctp. of (]crrtlcttittg, p. 001, dl llivers nri-a rLrt cr

inf olnratic siurilari.

18) Duval, Ilistoire du Potrier, 1849, p. 2.
1e) Decluc ci acesta este faptul clin afirma[ia lui Yan \Ions (Arbres Fruitiers, 1835, vol. I, p. 4-16) cir ei
glise;te in pricluri plante semirnincl cu toate rasele cr.ritivate, atit de peri cit $i de mcri. \-An l\Iotrs consiclerd insa
accste variet[li silbatice drept specii initiale.
 c..\u ztaLE vA ]r r ABr r-n',\ J'rl

din vechi soiuri culLivate iu livrrzi invecinate, fapt care explic[ variabilitatea
Ior; gi daLoritir marclui nurnhr de poili care vat'iazd, vor exista intotdeauna mari
patts., in f:rvoarea apariliei titttii soi valoros. in America cle Norcl, uncle pornii
fnrctifeli apar flecvent in locuri necultiv:ite, p[rul Washington a fost gzisiL intr-
tun gard viu gi picrsicul Emperor lntr-o piclule'o).
In ceea ce privegte griul dcscoperirea unor noi varietirti in locuri neculLiva-
tea fost consickrrat[ de unii autori") ca o inLimplare obignuiti. Astfel griul Fen-
ton a fost firrir indoiald descopc.rit intr-o carierS, pe un rnorman de bazalt des-
compLrs dar inLr-o asemenea siLua{ie planta primea probabil suficientir hrani.
Apoi griul Chidhaln a fost obfinut ciintr-un spic girsit intr-un gald vilr, iar
griul Hunter a fosl clescoperrit llngri un clnirn clin Scolia; nu se spuncr irrsir claci
aceasLL ulLimir vai'ietate cregLea acolo unde a fost gdsita22).
Nu avern rnijloace suficienLe cle a aprecia dac[ forrnele noaslre donrestice
se \'or obignui vreodatii atit de cornitleL cu conditiile in care tr[iesc ln prezent,
incit s[ inceteze cle a varia. De fapL ins5, formele noastre dornestice nu sinL su-
puse niciodal-i timp indeiungaf unol' conditii uniforme gi este siqur cr"r cele nrai
vechi planle cultivafe precum gi animalele uoastre continu[ s[ valiezc, ciici
toate au suferit recenL arneliorlri rnarcate. 'fotugi in ciLeva cazuri unele plante
s-au obignuib cu noile condilii. Astfel Nletzger', care a cultivat in Germania
timp cle mulli ani nllrneroase variet5li de griu acluse din diferite ![riet), afirrnii c[
unelc soiuri erau Ia inceput extlcrn cle r.ariabile, dar t.repLat (intr-unul clin cazuri
dupd un interverl dc doudzeci gi cinci de ani), au clcrt.c'nit constante ,5i nu pare
cI aceasta ar rezrilta din selectia forrnelor n-Iai constanLe.
DESPRL ACTTUT{DA CUMUT.,ATT\,-A A COr{DrTtrLOR Dtr VrATA MODTFTCATTI
Avem motive serioase de a crede c[ influenla condiliilor modificate se acu-
mulcaz[, aslfel cI nu se produce nici un cfecL asupra unci specii pini ce ea nu
a fosL slrpusri timp de mai multe generatii cultivirii sau domesticirii coutinui.
Experienla trnivcrsal[ ne aratl c[ florile nrl r.ariaz[ atunci cincl sint introcluse
pentru priura oari in gr[dinile noasLre, dal', cu foarte rare exceplii, pinir in ccle
clin urm[ foate rrar.iazl inbr'-o rn[surli mai mal'e sau tnai micir. Itttr-un nric nu-
tnzir de cazuri s-a inrcgistrat nrimlrul n€rcesar dc generalii, precuni fi etapele
succesive in evolu{iar varialieri, curn este cazul des citat al daliei2a).Nurnai de
cnrincl, clupir o ctilLivare cle ci{iva atri (1860), Zi-nnia a inceput sir varieze intr-o
mdsur[ rnai marr'. in primii gapte salr opt ani cle cultir-are inlensi, binulii de
Srvarr River (Bruchgcorne iberi"di.f o/i a) gi-arr metrtinu L cuioarea lor ini{ialit ; ulte-
rior ea a variab in liliachiu, purpuriu gi alte nuanle minore 25). Faptc similare
au fost inregisi,rate in legfltur'[ crr l,randafinrl scolian. Discutind despre varia-
bilitatea planLelor', mai rnul{i irorLicullori cu experien!5. s-all exprintat in gene-
ral ln acelagi sens. Dl Sal[cr26) observ5: ,,oricine gLie ci dificultaLe'a principall
20,; l)orvning, .fjr ttit-7'rets of Nt,r'lh Artrcrica, p. 422; Iiolcl , itr ?r'nrtsact. IIort. Scrc., vi.il. \-I, p. -1 12.
zt1 (itrrrl. Cltrotticlc, 1E17, p. 2JJ.
2'21(lrtrtlerter's Chroniclc, 1811, p. 3E3; 1850, p. 700; 185"1, p. 650.
211 Die Gctreirlearten, 18-1li, p. [i6, 776, lLi.
e4; Sabine, ln Hort. 7'r'ttrtsuct., vol. III, p. 225; Ilronn, Geschiclie der \iutur, vol. II, p. 11!).
255 Journal ol Ilorticullure, 1ti(i1, p. 112; Despre Zintria, Garrlener's Clrroricle, 18tiO, p. 852.
265 TIrc Chrgsanthernurn, its IIislorg, 1S(if,, p. 3.
590 CAt'ZFrLll \/AltlALllI-ITAJ II

este de a nlpc cu forrna gi culoarca iniliala a specie-'i*)gi de a fi cu attrn{ia itrt't,t -

ilaL[ pcntru a o]:selva orice varilrlie naLrilali bruscit a sentintei siitt rt trtl'tlLltci :

aceasLa o clafit ob!irtuili, oriciL dc. nricir i-lr fi scitintblti'ea, l'rtzLtlLattrl clcpintlt tlt'
ftorLicultonrl insugi". Dt de Jonuhe, care a:tvttt atiLa retr;itI in pr.otltlccl'cil tlt'
noi variertlli cle pertr gi fragitt) obsen-l-i in legtiLtir'[ cu 1tt'irnele: ,,Exi-*Lti ilrr all
llrincipiu, dupir care cu ciL un Lip a inccirrrL sir r.ariezc rtrai ntult, ctt ttLiL ltiai tttlrtt'
gst,e tenclin!:r lui de a conLinu:r r-ali:rlia pi ctr ciL a vat'iaL rniii tttrtlL de la Lilrtil
ini!ial, cu r:lIiL e'sLe n-rai disprrs de a \r:tria gi rruii clel)at'tt". I)e fapL :'itn tlist'rrIriI
rleja acest rrlLinr purlct:rLunci cincl arI] [r'aLaL clespre cii]llrciLuteu otrtttltti (lt'ri
spbri priu selcc{id fiecalt: inodil"icrre, in utocl crrntirr,,,,, ltt ace'eagi clireclic. I'l-
Lr-ltcler'[r, aceasLir clrltaciLaLe clepintle cltr r-:rrial.iiliLlrtea ltleliirtgitei, cle ttct't'ltsi
naLrtr[ gencralir. \'ilitrolin28), ct'l nlai leirtttniL hclrLictrlLor francez, strslittc t'liirrt'
cii alrrnci cind o r,rtriatie palLir:ritrrllii esle clot'i15, pt'iintrl 1-ras esIc dt tI tllct' ( ir
planl-a sir varieze in oricc fel ar fi 1i sir sc cotitintte sele'c!iotlareil inclivizilol t'r'i
mai r,aria.bili, chiar clacii eri variaz.-r itt clilerc{ic nccltilitit. ln lcltrl rtcesta, o tllrtit
ce cal'acrtcrlrrl firat al specici estr. clislocat, vari:i!ia clot'itir \:a apiit't) nlai clt't'tt'jllt
sAu rnai tirzi rr .
l)eoarecc apr'oape toaLc' aninraleler noilsLt'e att fosL clontesLiciLtt inLr'-tl cl)ot'l
exLl'em cle incleprilt:,rLir, clesigul cir nu puLern spune clac:li clet att vtlt'ilit t'c1lt iit
sau inceL, atunci cincl arr fosL srrpuse ultor-noi condi!ii. I)r'. Ilac:hrlt:lttzt') irl'it'lltir
insri cti 1r'irzut curcani plorrenili clin ouitlc spccici salltaLicc', cill'e 5i-:ir.t pieltltit
nuanlr.le lrreLalice, cler.eniud p[tati cu alb la a treia Qeuel'iilie. I)l ]'rlt't'elll lll-ir
inf or.mat acrrrnl mulli :rni c'ri ralele sirlbatice ci'escttIe pc iactrlile tlin lilit'r'trl
St. James gi care, dLrpI cil- sc pare, I]u fttseset'it niciod:iLil iltct'ttci;att ctt I'tttt
dornt:stice gi-au pierclu L clupI citeva genera [ii pcllitjrrl lol' cl,t]'acLerisLit:. [-n r'\-
celent obse5'aLor30) care it cpescut deseoli rate clin oilirlt' pllsitlei sftllllttit't' si
carc gi-a lLrat Lonte precaulirrniler ca sii nu aibl lou nici o ittct'ttc:iiat'c t'tr t'rttli
clomesi-icc a prezenLaL, dtrpI cunt s-t zrrirta L attLerioi'. drf alii cottiltleLe r.t.clll)t'ir
modilicIrilor pe cal'e acesLe lu!e. k: srrferir trepLaL. trl n cor]sLaLut. c'li Iltl l)(tilL.-'
cregLe acesLe ra!g pul'e rnai nrulL dc cinci silu glsrr 53-rrttrt.lt !ii ,,alt,tttiiitct'i t'1,.'
deveneau 1'rult nrai pu!in frtrrnoasc. Gulcrul alb din,jtri'ul g;iLttlLri llt{tiirtltri
s[lbaLic clevenea rnai lat gi nrai ncregulaL, izrl pe ariltilt' ltohociloi' tlc t'litri
apl-lreau per]o albe". De [rsenlol]€rii, ele (:1'egLt:ati in clintertsitttti, pit'iulrlclc lt'
devcneau rnai pulin finer pi ili picrdeau linuLa lor clegetntil. S-:itt l)I'octit'liI
af ulci ouri proaspete cle la rale sirlbaticc', dar s-a obtintrL din llotl ltct'lrt;i
rezrrlLaL. ln iiccste caznri, al ralei si al curcanrtltti, \'L'tieIIt cli anirnalclc 5i
planbclc nLr se indcp.fu'Leazir clc la tipul lrtr pliiniLiv pinr"r ce Il! ittt fosL stll)tisc
ilonresticirii Lirnp de citeva generalii. Per clei altri palLe dl Yarrell nt[ ittl'ot-
rneazfr, c[ rli.nqo*ul australian crescut in Griclina zoologicii a pt'ocltrs :tpl'oal)c
invariubil clin prima generalic prli insemna[i cu alb gi cu a]te cttlori; Accstt'
exemplnre de clingo fuseserii probabil plocuraLer cle lu indigenii care ii lin in
slare scmidoinesticitir. Este clesigur un fapb remalcabil cit rnodificitrca coll-
*1 irr errgleze 5te ,,sitot't" (J. lrtLd).
27
1 (iirrlerrer's Ohrttit., 1|i55, p. itJ. ,lotirntil ol' Iltrtit'ttllttrc, 1l rii:ti. 18(lir, 1r. ",; '.
28) (.itaL rlc \-rllot., Dts Yitriilis ct.c., 1ft(iir, p' 2S.
2s1 E.t,rgrtitrr.;.tion ol' tlte ()luLrtrcleristit:s rif' (]etteru QIt(tt :;piri(s, (,itarltrsLrltt. 1,\iJ, 11. i 1.
aol l)i tlc',vitL, ,lttrtrtttrl of Ilortittrllttrc, tE(i13, p. iil).
 Cr\tlZL:Li- VARIABILITATIl

cliliilor sir nu pr'o(llrcI la incepuL dupi cit putern \:eclea, absolut nici un efect,
clar ca ulterior sri clete'r'mine schimbarea caractcrului speciei. Voi incerca in
capiLolul despre pangcnezir sir aduc oarec:ire llmuriri asrrpra acestui fapt.
Sir l'c\-€.uinr acurn la cauzele care se presupun ci procluc valiabiliLal,r:a.
Unii atrLoi'i31) sint cle pr"u'ol'e cir reproducel'ea intrc inclivizi inrleaproaL.re ig-
ltrcli{i intplirnir acerast[ tenclinlir gi drice ]:r prodricerea cie inonstlrroziLir[i. In
capitoltrl $apLespi'czece au fosL pre.zenLalt ciLer-a fapLc ar'[tind cI, clupl"r c'iL
se parc, rnoltsLrttoziLltilc sinL uncori risLfcl produse Ei Iru 1to:iLe inc[pea in-
doial5 cir rcllroducorc& intre inclir-izi incleapr'oape innitli[i cleLernlinri o lccun-
clitaLe sctiztitl gi o constitu[ie slribitir, ceea ce poaLe ciucrr ilsLfel l:r r,ariabilit,ate;
Iltt am insir clovezi strficientc in aceasLir privinfir. Pe cle alLir partc, clacI r'r]-
producerea lntre indivizi incleaproape inruclili nrr e tlusi pin.i la o lirniLir vli-
t[nuitoare ea esLc clcpart e' cle a cleLermina valiabiliLa [.ea tinzind szi fixeze
cal'acLenrl fiecil'ei r:rse.
Exisla mai inainle o pirrcre gr.urrral[, cal'c inai este incri inrpfu't[piLir tle
runele persoane, c[ inracinatia rnaniei influenleazr"r copilul in pinl.ecele eit,).
EsLe erviclctrt ci acesL puncL de veclerre nu esIe:rplicaltil anirnale]or inferrioare
care cklptnl ouit nelcctrnclate, precum cle asemenea tric:i plantelor. in sccolul
trecut, cloclorul Williarn Hunter a conlunicat La,t[]tri nreu ci tirnp cle rnai rnulti
aIli, la o lnare tnaterniterter londonezi, fiecare fernerie ela intrelratii inairtte tle
nagtere clac:i vrerun fapt oaltecalc a iurpresion:iL-o in niod special, rr"rspunsul
fiind conserntrat in scris, dar nu s-a coustaLat in nici url caz vreo coincitien!5
intre raispunsul ftnreii gi vreo slnrclurir anormall oarecare; cind ins:i femeia
h-ta ctrnogtin{.i cle natura strui:Irrrii, ea sugcra clescori \-r'co nouli cattz[. Cre-
dinta in pu Lerrea imaginalicri rnamei a ap[rut poate de la aseminarea copiilor
clintr-o a cloua cr"ts[t orie clr tatirl anterior, ceea ce se inlimplfl cti siguran{[
citeodati, in concorrianlir crr faptclc preze'ntaLe in capitolul unsprezece.

lxcnucr$ARtrA oA o LrALrzA ,\ YARIABII,,IiI'i.TIr

lntr-o prirnI partc {t :lcesLui capiLol s-a arirLat cI Pallastt) $i citiva al!i
natulaligLi sus[in cI variabi]ita Iea se clatoregte exclusiv inci'trcig[rii. DacI
aceasLa inseanlni"I ci noi caractere nu apar nicioclati in niocl sponLan Ia lxsel€
ttoasLre clomest,icc gi cI elc provin l-oafc clirect cle la antttnite specii sLrlmo-
gegli, Leoria nu poatc fi decif absurd[, pe.ntnr cir ea presupul]rr c[ animalele
ca ogalii iLalieni, nropgii, buldogii, pol'unrbeii gugati gi cci rota!i eLc. au putuL
exista in sLare natrrralir.'feoria poaLe insernrur cu totul alLcer.a gi allulltc cii
itrct'ttcigarea clc spccii disLincLc c.sle singura cauzir a primci aparilii cle noi ca-
racLcre gi crYr f alir accsL ajutor on]ul nu ar fi putut f orma clif critele salc
rase. I otuli tlcoulecr. rrne]e citracte.re noi au aplrut in anuurile cazut'i prin
varialie nruguralli, puLeil] conchide cu ccrtiLrrclinc c[ incrucigarca I]u ersLe ne'-
cesari variabiliLir!ii. I)e :rltfei esle sigur cI lasele diferiLelor auinrale. ca iepu-
31; I)t'vlt5', Ittrirtrlt's Ot,111;11111111uis, p. t)7, 125. ln culsrrl tlisc:rtiilor attt gisit rloi slttt Lt'tri niitlrlltli;Li ('are
^1
crau rlc ltr:ccasi llirclc.
3r,; Ittrller a
ltlezeniliL irrirrnreiiLe corrcltrrlcrrlc irnpotli vit rrcr.'slri opitrii, Elt,itt:trls of'1)lti1s., Lratittclcrert tn
ettgleza, r'ol. Il, 18-l 2, p. 1 l0;.
33) ,1cl. ,Irrrr1. .Sl. i)elersltttrLl , i78o.
llrtlt. rr ii-x, p. 8,1r ctc.
 CAUZI:l lr \-r\11 I\BllllhJJI

rele, porumbelul, rata etc. precurn $i varictdtile mai rnultor plante slnt des-
cendentii moCifica{i ai unei singure specii s[lbatice. Este totugi probabil c[
incrucigarea a clou[ forrne, rlna clin ele sau ambele dornesticite sau cultivate
Limp indelungft L, mirregLe vuriilbilita Lea descenden filor, independent clc arnes-
tecr-rl caracterelor provcnind din cele dou[ forme parerrLale ; gi aceasta inseamn[
c[ lntr-adev[r apar noi caractere. Nr-r trebr-rie tns5. uitabe faptele prezentate in ca-
pitolLrl treisprezece, care doveclesc clar ci actul incrucigdrii dtice deseoli la
reaparilia sau revci'siunea unor caracLcre de rnult piercluLe, gi in rnajorital,ea
cazttrilor ar {i irnposibil de a se clistirrge inlr'e re:rparilia dc cr]raclere lrschi
gi plirna aparilic a rinor curaclele absolul noi. Noi sau vechi, ele ar fi dc
lapb noi pentlti rusa llr crtre cle au reapllrut.
Gdltner declar[tn) - gi experien{er sa este de cea mai n].are valoare inLr-o
aselnenea problerni cil ai;unci cind a incrucipat planbe indigenc care llrr
fuseser[ ctrlLivaLe nu a remarcat nici o singurS. dat[ vreun caracLer riou llr
descendenli, dar din modul cu totul deosebit in care caracterele provenite clc
la pirinli erau conr.binate, ele apdreau uneori ca noi. Pe de alti parLe, el
aclmite c[ noi calacLere apflr'eau irrtlmplirLor a Lunci cind incnrciga plante cul-
tivabe, ins5. este serios dispus s[ atribuie aparilia acesLora variabilitltii obiS-
nnite gi in nici Lril cttz incniciglrii. O coucluzie contrarie irni apare insir nrui
prohabilfl. Dup[ I(cih'euber, hibrizii din genul ]l[trabi"Iis varil zd,itt rnotl aproape
infinit gi autonrl clescrie caractere noi gi neobignuibe la forma scminlelor, la
cttloarea anlerelor, la cotiledoane care sinb de dimeirsiuni imense, la parfr-rmurilc
noi pi foarte caractelisLice, precum gi la florile care se deschid cle Limpririrr
in cursttl anotimpului gi caie se inchicl noaptea. In legiLurfl cu Lln lot ilin
acegbi hibrizi, el obscrv[ cir acegtia all prezentat caractere exact opuse acelola
la care s-ar fi putut aglepta de l:r ascendenla lor35).
In legtitur:i cu u..tugi gen, prof. Lecoqs6) se exprirni categoric ln acr.lagi
sens, afirmincl c[ rnulli dintre hibrizii de Mi.rabi.li.s jalapa Si M. mullit'Ioro ar
pubea fi ugor confundali cu specii distincte, ad[ugind c[ ei se deoscbesc intr-cr
mai tnare nr[surii clc M. ialapa cleciL celelalte specii ale gcnului. f)c riscmenr'rl
HerberL, a derscristt) anumi!i hibrizi de Rhododendron ca liind ,,attt de deosebi"li"
de toli. ceilalli. la frunze, cr pi cind ar fi fosL specii rlifeli1.c". Experienla obir-
nuitii a horticulLorilor dovedegLc cri incrucigal'ea Ei reinclucigarea tle planLe
distirrcte dar inruclite culn sint speciile de Petunta, Cttlceolaria, Fuchsi"ct, \rer-
bena ebc., deLcrmin5. o r.ai'iabilitaLe excesiv[; aparitia cie caractere absoh-rt noi
esLc deci plobabilii. Dl Carridress) a discutat recent acesb subiect, afirmind
c[ Ergthrina ui"stagalli. a fost inmullit[ timp de rnulli ani prin seminfe, dar
nn a procltrs nici o varietate ; ea a fost apoi incruciga L[ cu ,8. herbacea cu cale
se inrudea gi ,,rezistenla a fost invinsi, fiind produse varietdti ct-t flori de di-
rnensiuni, forme gi culori exLrem de diferite".
De la opinia general[ gi aparent bine interneiabd, c[ incnrcigarea speciilor
disbincL€, pe ling[ faptul cd arnestec[ caractcrele, sporegLe considerabil gi varia-
311 llastarderzeugung, 1t. 219, 255, 295.
35) Noua Acta St. Petersburg, 7794, p. 378; L-i95, p. 307, 313, 316; 1.787, p. 407.
36) Dc. ltt I'ticondtLtion, L86'2, p. 311.
371 tl,rrutrgllidaceae., 1837, p. 3ti2.
38,; IJxlras din Galtl. Chronicle, 18ti0, p. 1081.
 Cauzm.a vARTABILiI'A'1 il

bilitatea, s-a tras probabil fapbul cd unii botanigti au lners atit de dcpartc
incit au suslinutse) c5. atunci cind un gen nu consti decil dinlr-o singrrri
specie, aceasta nu vzrliaz[ niciodalii cind este cullir-ati. Afilmalia f[cut[ irt
mod atit de general nlr poate fi admisfl, este insl probabil ader,[rat cd variabi-
liLabea gentirilor monotipice atunci cind sint cultivate este itt genet'al rnai tnici
decit acea a genurilor care includ numeroase specii gi accrasla este cu tolul
independenL de efectele incruciglrii. Am arltat in Ortgtnea specii.Ior ci sp€r-
ciile aparlinind unot'genuri rnici produc in general, in stat'e naturalS, un num[t'
mai redus cle variet[!i decit acelea aparlinind genttrilor lttari. Este probahil
deci ca speciile genurilor mici s[ produc[ mai pu{in valietiili in stare tle ctiltttr[
clecit^speciile varinbile ale genurilor mai mari.
In prezent nu avem dovezi suficienfe c[ incntcigeirea speciilol' care l]Il au
fost niciodatl cultivate duce la aparilia de noi ca,ractere, insi tltrpfl cil sc
pare aceasLa se intirnpld la specii care all devenit intr-o oarecal'e misttrfl deja
variabile prin cultivare. A;adar, incrucigarea poate fi un elemettt probabil
puternic in provocarea variabilit[tii ca oricat'e alLi rnoclificare in concliliile
de via![. DLrp[ cum am observat anterior, rareot'i avem insi posibilitatea
de a face deosebire inlre aparilia de caractere intr-ader,5r noi gi reaparilia clc
caractere de mulL l.imp pierdute, trezite prin acLtrl inct'ttcisirii. Voi cla trn
exemplu de dificultatea de a distinge asemenea cazttri. Speciile de Datura
pot fi impdrlite in dou[ secliuni: acelea cu flori albe gi tulpini verzi gi acelea
cu flori purpurii gi cu tulpini cafenii. Nattdina0) a incrttcigat Daturct laeui.s Si
D. feror, arnbele aparlinincl secliunii albe $i a produs 205 de hibrizi. I'-iecat'e
din acegti hibrizi a\,'eau tulpini cafenii gi flori pllrpurii, astfel cti ei scnrdttatt
clr speciile cerleilalLe secliuni ale genului pi nu celor doi p[rinli ai lor. Naudin
a fost atiL cle surprins de acest fapt, incit s-a hot[ril s[ observe cu hlgartr
de seaml arnbcle specii parentale. El a descoperit aslfel c[ plantele pure ob-
{inute din seminler de D. feror aveau, imediat dupi gerntinare, tttlpina de cttloare
purpurie inchis5, care se intindea de la tinerele r[dicini pinl la cotiledoane
gi c[ aceastfl nr,ran![ rdminea ulterior, cind planla imb[Lrinea, intotdeauna
ca un inel in jLrrul bazei tulpinei. In capitolul treisprezece arn ardtal insd c[
rnenlinerea sau exagerarea unui caractel' pl'ecoce este atit cle intirn legat[ cle
reversiunc, incit depindc in mod evident de acest principiu. Deci, ar trebrri
probabil s[ privim florile purpurii gi tulpinile cafenii ale acestor hibrizi llu cu tloi
caracLere datoriLe variabilit[tii, ci ca o revenire la o stare anLerioard a vrcunui
progenitor strflr'echi.
Independenl, de aparilia de noi caractere in urma incrttcigirrii, s-ar pufea
aclduga ciLeva cuvinte la ceea ce s-a spus in ctrpibolele antet'ioztre detspt'e colll-
binalia gi transmiterea inegal5 a caracterelor proprii cclor doui fornte paren-
Lale. Cind se incrucigeazfl dou.il specii sall rase, descendenlii clin prima generalie
sint in generral unifornri ; cei produpi ulterior prezinta ins[ o diversitate de
caracter aproape infinit[. Kolreuteral) spllne cd cine doregte sd obtin.i din hi-
brizi 1n nurnirr nesfirgiL de varietd{i trebuie s[-i incnrcigezer gi sii-i reincnrcigeze.
3e,1 AccasLa a fost piirereirlni De (landolle seniol', dnpli ctttlr estc cital ht Drc. C/rts.s. rL'IIist. Nnl', vol.
VllI, p. 405. Puvis in lucrarea sa,De IcL Digetftratiott, 1837, p. 37' a disculat acela;i pttt-tcl.
ao7 Comptes -llcitt1u.s, 21 noietubrie, 186'1, p. 838.
a1; Noua Aclu St., Petersburg, 1794, p. 391.

J8 c. 2662
-
 59J CAUZELE VARIABILITA'III

Existd de asemenea o Inare variabilitate atunci ciucl hibrizii sau rnetiEii sint
redugi sau absorbiti prin incrucigiri repetate cu \-r'euna din forrnele parentale pure ;
un mai mare grad de t'ariabilitate atunci cind trci specii distincte sint con-
topite prin incrucigdri strccesive gi cea mai mare variabilitate atunci cind sint
contopite patru specii. Gdrtner,a2) din a clrui surs[ au fost prezentate afir-
ma[iile de mai slls, nu a reugit niciodat[ s[ realizcze o imprerinare dincolc-l
de acest punct, insd Max Wichure.ut), a irnpreunat $asc specii distincte de
s5lcii intr-un singur hibrid. Sexul speciilor parentale afect eaz1t inLr-un mod
inexplicabil gradul de variabiliLate al hibrizllor. Intr-adevdr Gdrtneree) a con-
statat in repetate rinduli cI atunci cind un hibrid era utilizat ca tal5, iar ca
mamd era folositd vreuna din cele doui specii parenlale sau vreo a treia specie
descenden{ii erall mai variabili decit atunci cind actrla$i hibricl erA utilizat
ca mamd gi vreunul din plrintii puri sau cea cle-a freizr specie ca tatd. AsLfel,
plantele din s5mint[ obtinute din incnrcigarea lvi Dianthus barbatus cu hibridul
D. Chi.nensi-barbatus erau mai variabile decit acc'lea oblinrite din acest clin
urm[ hibrid fecundat de D. barbatus pur. h'Iax Wichura a5) insistir energic
asupra unui rezultat analog la silciile sale hiblicle. Gdrtncra6) afirmi tle ase-
menea cd gradul de variabilitate cliferd uneori la hibrizii oblinuli din incnrciglri
reciproce intre aceleagi doud specii. $i aici, singura riiferen{l este c[ una dintre
specii a fost utilizatd mai intii ca tatd Si apoi ca mam5. Veclem in general ci,
independent de aparilia de noi caract,ere, variabilitatea generaliilor succesive
incrucigate este extrem de complex5, in parLe din cauzi cir descendenlii pre-
iau inegal din caracterele celor doud forme parentalc gi in special din cauzil
tendintei lor inegale de a reveni la asemenea caractere sall la acelea ale unor
strdmogi mai indepdrtati.

DESPRE MODUI., SI PERIOADA DE ACTIUNE A CATJZFIOR CARI' PROVOACI

YARIABII]ITATEA
Acesta este Llll subiect extrern de obscur gi aici llu este nevoie s[ exa-
mindm dacd variatiile ereditare se da toresc fap tuhri c[ anumite pfu'li sint
afectate dupd ce au fost formate, sau dac5 sistemul rcproducirtor a fost afec-
tat inaintea fonnlrii lor ; $i in primul caz, sir vedcm la ce perioad[ de cregtele
sau dezvoltare s-a produs efectul. Vom vedea in cele douir capitole urm5loare
cd divergi factori ca hrana abundentl, influenta unei clime diferite, utilizarea
sau neutilizarea intensificatd a piirlilor etc., acfionincl timp de ciLeva genereilii,
modificd cu siguran!5 intreaga organizalie sau anurnite orgarle. $i mai clar,
c[ cel putin in caztrl variatiei mugurale, modificarea nu s-a putut efecLua
prin sisternul reproduc[tor.
In leg[tur[ cu roluljucat cle sistemul reproducdtorin determinarea variabi-
lit5tii, am vdztrt in capitolul optspre zece c[ chiar mici modificdri in concli-
a2) Bastarderzeugung, p. 507, 5L6, 572.
as) Die Bastardbefruchtung etc., 1865, p. 24.
aa) Die Bastarderzeugung, p. 452, 507.
a5) Die Bastardbefruchtung, p. 56.
467 Die BastarderzeugurTg, p. 423.
 ACTIUNI,A DEFINITA A CONDITTILOR I)I] VI.\TA 59'-r
____

liile de via![ au o for{5 remarcabile in provocarea unui grad nrai mare sau mai
mic de sterilitate. Pare deci probabil ca fiintele procluse de un sistem atil
de ugor influentabil s[ fie ele ingile afectal.e sd nu poat[ mogteni sau s[ mog-
teneasci peste m[surd caracterele proprii p[rin{ilor lor. $tim cI anumitc grlr-
puri de organisme, cu anumite exceplii in fiecare grlrp, au sislemele lor re-
producdtoare mult mai u$or afectate de condilii modificate clccit alte grupuri
aga bun[oari la p[s[rile carnivore sistemul reproducirtor este mai rr$or afeclat
decit la rnamiferele carnivclre, gi la papagali mai ugor clecit la porunrbei;
acest fapt se armontzeazd cu modul gi gradul aparenL capricioase, in care diver-
sele grupuri de animale pi plante vartaz1, in stare dornestic[.
Kolreuter4?) a fost frapat de paralelismul dintre variabilitaLea excesivl
a hibrizilor, cind sint incrucigali pi reincrucigali in cliferite feluri (acegti hibrizi
avind forfele lor reproduc[toare mai mult seu mai pulin afectate) gi variabi-
litatea plantelor cultivate din tirnpuri indepdrlate. l\[ax Wichuraas) a mers
un pas mai departe gi aratfl c[ la rnulLe plante intens cultivate, ca zamblla,
laleaua, primula, gura leului, carLoful , .varza eLc., pentm care nlr existi nici
un motiv de a le considera ca hibridizate, anterrele conlin rnulli griunti de polen
neregulali, in aceeagi stare ca gi la hibrizi. El constat[ de asemenea gi la
anumite forme silbatice, ca la rnulle specii de Rubus, aceeagi coincidentfl
intre starea polenului gi un inalt grad de variabilitaLe; insS la R. caestus
gi R. idaeus care nu sint specii foarte variabil€, polenul este sirn[tos. Este de
asemenea binecunoscut cI multe plante cultivate, ca bananierul, auarlasul, ar-
borele de piine gi altele menlionate anterior, i$i au orgauele reproducdtoare
aLit de serios afectateincit slnt in general complet sterile gi judecind clupir marele
num5r de rase cultivate care exist[, atunci cind aceste plante produc seminle,
plantele oblintrte trebuie sd fie exLrem de variabile. Aceste fapt,e aratl c[ exist[
un oarecare raport intre starea organelor reproducitoare gi o tendin!5 spre varia-
bilitate ; nu trebuie s[ conchidem insfl c[ raporbul este riguros. Cu toate c[
mulbe dintre plantele noastre de culturfl intensivd pot avea polenul intr-o
stare inr[ut[tit5, tobugi, dup[ cllm am v[zuL rnai lnainte, ele prodric rnai
multe seminle gi tot astfel, animalele noastre dornesticite din timpuri str'5.-
vechi sint mai prolifice decit speciile corespunzdLoare in stare naturald. Pdunul
este aproape singura pasS.re care se crede a fi mai pulin fecund[ in stare do-
mesLici decib in stare naturalS. gi el a variat intr-un grad remarcabil de mic.
Din aceste consideralii s-ar pdrea cd modificlrile in condiliile de via!5 duc fie
la sterilitate, fie la variabilibate, sau la amindortS, gi nr cd sterilitatea pro-
voacl variabilitatea; in general este probabil c[ orice cauz5. care afecLeazd
organele reproduc[toare va afecta in acelagi fel prodtrsul lor, adic[ descen-
denlii astfel n[scu!i.
Perioada vietii la care actioneaz[, cauzele determinind variabilitatea este
de asemenea un subiect obscur, care a fost discutat de diferili atitoriae).
a7) Dritte Fortsetzuttg etc., 1766, p. 85.
+a1 Die Ilastardbefruclttttrtg etc., 1865, p. 92; vezi de ascrncnea Rcv. ]I. .I. flerkcley asupra aceiui:t;i subiect, tu
Journal of llogal Hort. Soc., 1866, p. 80.
as,; Dr. P. Lucas a prezenLat un isloric al opiniilor asupra aceslui subiect : Ilered. Nnl., 1847, voi. I,
p.175.
 CAUZI]LE \TAR.1,\]] I i,1I.,\'I'TI

Nu exist[ incloial[ c[ in uncle cazuri cle nroclificiiri clatoritc aclitrnii clirecte:r

schinrbirrii condiliilor gi oare sint ererditarc (cazriri ce \ror fi prezentate in
capiLolul urmS.tor') calrzelc au:rctionat pe animalul matur sau aproapc rnatur'.
Pe cle alth parte, monstrrioziLirtile care nu poL fi separate distirrcL de varialiile
mai pulin irnporbante sint deseoi'i provocaLe cle fapltrl c[ ernbrionul esLe r'5-
tdmat in tttcrul mamei sau in ou. Asbfel I. G-:offroy St.-Hilaire uo) afirm[ ci
femeile siirace cal'e lucreazI grt-'u in Lirnpul sarcinii, precurn gi mamele cle copii
ilegilimi cu mintea tulburaL[ cle aceast[ silualie, pe care sint forlate s[ $i-o
ascund[, sinb cu mult rnai prcdispuse sii clca naglerer la rnongtri, ciecib ferncile
mai avute. Cind ouile de gdin.i sint plasatc verrtical, sau cincl sint tratate
in rrreun alt mocl nenaLural, proclrrc frecvent pui monstruogi. S-ar p."rrea totupi
ci monstrtrozitSlile cornplexe sint produse mai cles intr-o perioaclir oarecunl
mai Lirzie dectl intr-una foartc Linipurie a r.iclii ernblionare. Aceasta ar putea
rezulLa intr-o oarecal'e nrlsrir[ din faptiil cir o parte care a fost vdtdnraLI intr-o
perioaclii tirnpulie afecteazI plin cregLcrea ei anorrna]11 alt.e plrti clezvoltate
ulterior, ceea cc ar fi mai pulin probabil si se prodticii la p[rlile r,Sliimate
intr-o perioad[ mai tirzicsl). Ciucl olicare palte szru orga.n der,ine ntoustruos
prin atrofiere, rdminein gerneral rin nrdiment care ile aratl cle asem€rnea cir
clezvoltarea sa lncepuse clej:1.
Uncori insectele au antenele sau picioai'ele inL.-o starr: monslruoas[, iar
larverle lor nu au nici antenc qi nic:i picioalc; gi dLrp[ crrni crede Quatrefagess2)
in aceste cazuri sintem in mlsuril s[ aplecit'ttt perioacla precisi la care cursul
normal al dezvoltflrii a fost tulburat. N:rtura ltranei dati uncri omizi afecLcazir
ins[ uneori ctrlorile flutureltri, firr'."r ca onrida inslgi s[ fie afecl,ati; pii]'€r cleci
posibil ca alte caractere ale insecLei rnature s[ fie indirect rnodificate prin
larvir. Nrr exisl[ nici un motiv de a presupune cI organele care au der.eniL
rnonsLnloASe an fosL intotdeauna afectaLe in timpul dezrroltirrii lor; caLtza poater
s[ fi ac{ionaL asupra organizaliei inLr-un staditr mult mai timpuriu. Este
chiar pr-obabil ca elementele sexuale nrasculine, sall cele feminine, sau amin-
doui sir fie tifectate inajnle cle impreullarea lor, in aga fel inciL s[ duci ]a
modificlri aler organelor clezvolLaLe intr-o perioaclir tilzie a vielii, aproape in
acelagi fel cum un copii poaLe mo$berni de la tatirl s.iu o boall care r]u apale
decit la b[trinele. In concordan{[ ctr faptele prezeutaLe rnai srls, care doveclescr
c[ in multe c:izuri existi o legltrrrt"r sl.rins[ lntre variabilitatea gi sterilitateil
clectrrgincl clin condilii modificaLe, putem conchide cI cavza cletermitrantir
aclioneaz[ deseori in perioada cea mai timpurie posibil gi anurr]e asupra
elementelor sexuale, inainte ca fet:uudarea sd aibd loc. Din aparilia varia-
tiilor muguralc putem deduce cle ascilnerlea ca probabil c[ o afectiune a ele-
mentului sexual ferninin s[ poatl determina variabilitaLea, deoarc'ce un rnugure
pare a fi analogul unrii ovul. Elemr:ntul masculin par"e s[ fie ins[ ce] putin
vizibil nrult nrai cles afcctaf cle condilii moclificatc ciecit elementul fetninin
sau ovulul. Astf el, glirn din afilrnaliilc lui Gdrtncr gi Wichura cir u n hibricl
utilizat ca tat[ gi incrucigat cu o specie pur[, r]ir rin mai mare grad de
50
II ist. des tLttortttL/rc.s, vol. I I I , p. ,199.
1
5r)Ibid., vol. III, p. 392,502. Cele clteva menrolii ale d-lui Darcste, la calc r)c lon) rcfcri rnai jos, sint de
o scrioasl valoare in legirturl cu acest subiect.
oz; \'ezi interesanta sa lncrare nlifumorphoses tle l'Ilomme etc., 1ti62,
11. 129.
 CAUZI],T,Ii VARIABILITATII 597

variabiliLattr clrscenclcnlilor. cleciL clti acelagi hiblid titilizat ca mam[. Lr fine,

este cert ca variabilitatea poate fi tlansrnisir prirt oricare din cclc douir
elemcnte sexuale, fic cli a lost sau nu inilial sLimulatir in aceste elemente;
infr-aclcrviir, Kolrerutel gi Grirtncrs'r) au consLatat cti atr-rnci cind cloul specii
cll'au incrttci5ate, clescerndenlii deve'ncau valiabili, dac[ \rreuna clin specii era
variabilS.

ItIlZLriltAT

Din faptele prezenlate in acest capitol pu Lem conchide c[, degi este atit
clcr general[, r'ariabiliLatea organismelor in slare clomesticil nu depinde inevita-
bil cle vi:t!5, ci rezulL[ clin condiliile la care au fosL suprrgi plrintii. Schimbiri
cle orice lcl in condiliilc de vialir, fie ele chiur exlrenr de ueitrsemnate, sint
desrrori sLrficiernLe pentrtr a provocrl r'ariabiiitafea. Hraua excesivl constituie
poaLc cauztl stirnrriatoalc cea. urai cficacc. .t\nirnalele gi plantele continui sit
fie variabile trn [,irnp foartc inclclungaL clc la prima Ior domesbicire, insii concli-
fiile la carc sint supusc uu rflmin iicioclaIi mulb timp absolut constante. ln
decttrsul tinrpului ele se pot obignui cu anrimrtc modific5ri, pentrtr a deveni
astferl tnai ptr!in variabile gi este posibil c'a aLunci cind sint domesticite pentnr
prinra oar[ s[ fi fost chiar nrai variabile deciL in prezent. Existir clove'zi se-
rioase c[ forla condiliilor modificate se acumuleazra, aslfel c[ doud, trei sau
mai multe generalii trebuie supllse la noi condilii inainLe ca vrelrn efect sl
fie vizibil. Incrucigalea tle forme clistincte care au devenib deja variabile, spo-
regle la dcscendenli tenclin[a spre o variabilitate ulterioard prin aurestecul
incgal al caractelelor ceior doi pirlinli, prin reaparitia de calactere cle mult
pieldut,e 5i prin apali!i:"r rle carACLerrrr absolul, noi. IJnele varia{ii sint provocate
clc acliunca direct[ a concliliilor incclniuritoare asupl'a intregii organiza!ii,
satr nrirnai asupra unor anumiter pirrti ;alL,e varialii par s[ fie in mocl inclilect
cauzabe prin fapLul c[ sistemul lerproclucilfor este afectat, clupir cul]t gtint
cd este cazul la diferite fiin{e carc devin sterile atunci cind sint scoase clin
conclitiile lor naturale. Cauzele cal'e provoacd r.ariabilitatea actioneazd asupra
organisrntrlui adult, asupra rrmltrionului gi probabil asupra elementelor sexttale,
tnainte ca fccundarc.a s[ fi fost efectrratii.

6s) Dritte Forlsetzung, etc., p. 123 ; Bastarderzeugung, p. 249.

 CAPITOLUL aI XXIII-Iea

ACTIU]\EA DIRECTA $I DEF'II{ITA A COI{DITIILOR EXTERNE

DE VIATA

(J;oare modif icf i in rlimensiunea, colorilul, proprietdlile chimice Si ln starea fesu-

turtlor plantelor rlatorile acliunii rlefinite a condiliilor n'Lodifieate - BoIi locale - llIodi-
ficdri cuidcnte daloritc nmdificdrilor de clinui, hrond ctc. - Penajul pds(rrilor af'ectat de o
alimentulte speciald 1i de inocularea cu otratt(t - llIoluEte tereslre - Il'Iodificdrile organis-
mclor in sture naturald prin acliunea dtfittitd a condiliilor exterioare - Compara{ie Intre
arborii americani :si turoputi - GuIe - Efecte ale ciupcrcilor Ttarctzite - Consideralii
contrarii. credinlei in inftttcnln ptr.tt'rnic(t rt condiliilor schintbate - Serii paralele de uarie-
tdli - -Grat[ul de uariulie ,rr1 ss1's-sptrttde grut[trlui rIe modificare a condiliilor - Vari.a{ie
nurqrtrald - XIons[ruozitd!i produse clc Iratctmcnlul nentturctl - Rezumat.

Dac[ ne tnLrebdm de ce un anu]rit caracter sau alttrl a fost modificat

in concliliile vie{ii domcsLice, in majoritatea cazurilor stntem tntr-o totalfl ob-
scrrritate. I,Iulli naturaligti, in special din $co:lla francez1,, atribuie orice mo-
dificare,,all monde arnbiAnt", adic[ climei schimbate, cu toate diversitdlile
ei cle cildur[ $i frig, umiditate $i usclciune, lumin[ $i electricitate, apoi na-
Lurii solului $i diferitelor feluri $i carltiteti de hran[. Prin termenttl acliune
dcfinitfl, dupI cnm este uLilizat in acest capitol, inleleg o acliune de asemenea
natur[ incit atunci cind multi indivizi de aceea$i varietate sint supu$i timp
de citeva generatii vreunei schimbdri speciale ln condiliile lor de via![, toti
sau aproape to[i indivizii sint modifica!i in acelagi fel. E,fectele obignuin{ii,
sau utilizdrii sau neutilizlrii crescut5 a diferitelor organe, ar fi putut fi incluse
in acest termen; ar fi insl mai potrivit de a discula acest subiect intr-un ca-
pitol separat. Prin termenul de acliune nedefinitd inleleg o actiune care face
ca un individ sd varieze intr-un sens gi un alt individ intr-alt sens, dttpfl ctlm
vedent deseori la plante $i animale, dup5 ce acestea au fost suptlse timp de
citeva generatii unor conditii de via![ schimbate. Cunoaptem insi mult prea
pulin despre cauzele $i legile varialiei pentru a face o clasificatie corect[.
 ACTIIJNEA DEFINI] i\ A CONDITIII,OR I)I] VIATA

Aclirrnea coltdifiilor modificate, ducind la rezultate definite sau ncrlefinilc.

r'stc o prol:lt:ntir ctt toLul clistinclI de efectele selecliei. intr-aclevir, selec{ia
clepinde cle cotlsel'\'area de cltre orrr a annmitor indivizi, sau de supl'a\-e-
Qherea lor in clifelite circumstante complexe $i naturale gi nu are nici un fel
clc Icgirtrrrd cu cauza inilial[ a fiec[rei variatii particulare.
Voi prezenta mai intii in rnod detaliat toate faptele pe care le-arn ptrttr I
silinge gi care alatS ca probabil faptul c[ clima, hrana etc. au aclionai atil
der dcfinit gi dc puternic asupra organiza{iei formelor noastre domestice, incit
sr-tbvarieLirli sau I'ase au fost formabe in acest fel, f5rh ajutonrl selec{iei arti-
ficiale sau natttrale. Voi arlta apoi faptele gi considerenl.ele opuse acestt,i
conclttzii gi in cele clin urm[ vom cintdri, pe clt de nep[rtinitor posibil, ar'-
gumentele arnbelor p[r!i.
l)ac[ tte glndim cd in fiecare {ard din Europa exislir rASc distinctc clin
mai toate animalele noastre domesticite, gi care alticlat[ e'xistau chial in
fiecarc legirrne a Angliei, sintem la inceput foarte dispugi sI le atribuiru originca
ttclirrnii dcfirtite a condiliilol fizice din fiecare {ar5; $i aceasta a fost conc-iuzir,
rnttltor atttori. Trcbuic sd a\rem insfl in vedere c5 in fiecare an omrrl trebuit'
sir aleagir aniinalele care trebriie p[strate pentru reproducere gi acclea cal'r.
trebtrie sacrificate. Am r.[zut cle asernenea ci atit selec{ia metoclic[ cit sii
cea incongLientir a fost pracLicatfl inainte vreme gi cd in prezenb este practicatI
ttneori cle cltre rasele celc mai inapoiate, intr-o mdsurl mult mai mare decit
ne-am fi putut agtepta. Este grcu cleci de apreciat in ce mlsurd deosebirile
de condilii, de cxemplu clintre diversele regiuni clin Anglia, alr fost suficientc
pentrtt a modifica rasele care au fost crescute in fiecare dintre ele. Crinoscincl
cii Itumel'oase anitnale gi plante silbatice s-au rdspinclit timp indelungat pt
toaL[ intinderca t{arii Britanii gi lnci iSi mai men{in acelagi caracter, s-iir
ptttea susline cI cliferen{a de condilii dintre diversele regiuni nu ar fi putul
modifica intr-un mod sensibil diversele rase indigene de vite, oi, porci gi cai.
Aceeagi clificrrltate de a deosebi efectele selecliei naturale de acliurlea defiuitir
a c:onditiilor extet'ioarc, esbe intimpinatd intr-un mod gi mai accentuat atunc.i
cind contparitn spec:ii indeaproape inrudite vieluind in doui !5ri, cum Ar'
fi America de. Nold gi truropa, care nu diferd mult ca clim5, natura solului etc..
pcntrtr c[ in acest caz seleclia natural[ a aclionat in mod inevitabil gi riguros,
tirnpuri foarLe indelungate.
Profesorul Weissmann a sugeratt) c[ atunci cind o specie r.ariabi][ pirLnrnclc
intr-o regiune nouir gi izolat5, degi varialiile pot fi de aceea$i natur[ gencralir
ca gi inainLe, este totrrgi improbabil ca ele sli se producl gi in aceastd regiunt
in aceeagi proportie. Din incrucigarea neincetatfl a indivizilor variabili, specia
r-a tinde, dupfl un timp mai lung sau mai scurL, sd capete un caracter aproal](,
rrniform ; lns[ datoritfl faptului c[ proporlia indivizilor care variazl" in diferite
felrrri nu este aeeeagi in cele dou[ cazuri,^rezultatul final va fi producerea a
cloufl forme oarecum diferite una de alta. ln asemenea cazuri, ani gregi dacri
ni s-ar p[rea c[ anumite modificdri definite ar fi provocate de condilii, cind in
realitate elc nu au fdcut decit sd provoace variabilitatea nedefinitS, varialiile
fiind insd ca nlrmhr proporlional ugor diferite. Acest punct de vedere ar putea
t) Uber den Einfluss der Isolierung auf die Artbitd"ung, 1872.
 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR l)E VIATA

explica oareculn faptul cd animalele domestice care au locuiL inainte vreme

in diferitcle regitrni ale N,Iarii Britanii, precum gi vitele semisirll:dLicite !inute
pinfl cle curincl in cele citeva parcr-rli britanice, se deosebeau intr-o rnicl md-
sur[ une]e de alLele ; aceste animale erau oprite de a ltoinili pe tot cuprinsul
![rii gi cle a se incruciga reciproc, ins[ se incntcigau liber inliuntrul fiecirrei
regiuni sau parc.
Consiclclind clificultatea de a aprecia ln ce mistir[ condiliile schimbate au
cauzat moclific[ri definite de structurS, ar fi util de a prezenta un num5r cit
mai mare de fapte, care s[ arate c[ diferenle de condilii e'xtrern de mici in
cadrul aceleiagi !5ri, sau in cursul diferitelor anotimpuri produc cu siguran{5
un efecb consiclerabil, cel pulin asrrpra varietililor care sint deja intr-o stare
instahill. Florile cle ornament sint potrivite acestui scop, pentru cir e]e sint
foarte r-ariabile gi sint obsen'ate cu atenlie. Toti horticultorii recunosc rtnanim
cd anurnite rrariel5li sint afectate de citre diferen{e minime in natura compos-
tului in care sint crescute, de solul natural al regitrnii, precum gi de anotimp.
Aslferl, rrrl cnnoscdtor indeminatec, scriind despre galoafele comune gi cele
Picoteez), se intreab[ : ,,unde s-ar putea t'edea garoafa Amtral Curzon avind
culoarea, dirnensiunea gi vigoarea pe care o are in Delbl'shirc ? Unde poate fi
gdsiLil varietatea Flora's Garland la fel ca la Slough ? Uncle le poate merge
mai bine florilor viu colorate declt la Woolwich gi la Birmingham? Totugi,
clr toate cI ficcare dintre ele poate fi ingrijitl cle cei rnai iscusi{i cultivatori,
aceleagi variet[li nu ating in douh din aceste regiuni un gracl egal de perfec-
!ie". Acelagi autor recomand[ apoi fiec[rui cultivator -s[ tinl cinci fe]uri di-
ferite clc soluri gi de lngr[g[minte,,,gi s[ incerci si satisfaci poftele respective
ale plantelor drr care: te ocupi, penLru c[ f[r5 aceastii grii[ orice speran[5 de
succes general r,a fi zadarnicfl". La fel este cazul dalieis); soiul Ladg Cooper
reugegte rarcori in apropierea Londrei, dar ii merge admirabil lutr-alte regiuni,
pe cind albe r,ariet[ti se comport[ tocmai invers ; exist[ apoi allele care reu-
gesc tot atit cle bine in diferite situalii. Un gr5dinar iscusila) afirm[ c[ gi-a
procurat butagi dintr-o veche gi binecunoscutd varietate de r-erbind (pulchella)
care, prin faptul cd s-a inmullit intr-o situa{ie diferit5, prezenta o culoare de
nuan![ pulin deosebitl ; cele dou[ varietili au fost inrnullite apoi prin butagi,
fiind separate cu grij[, dar in al doilea an aproape cd nu se puteau distinge intre
ele, iar in cel cle-al treilea an nimeni nu le mai putea dcosebi.
Clima iire) o influenld special[ asupra anumitor varielnti cle dalii. Astfel,
in 1841 doLr5. r'ariet[ti erau exceplional cle bune, ins[ in anul urm[tor ace-
leagi varietdti eran exceplional de proaste. Un amator celcbru 6) afirnri cd
in 1861 multe variet5li de trandafir au iegit cu caractere atit de deviate, ,,tncit
era aproape i*posibil de a Ie recunoagte gi nu rareori s-a crezut c[ crescdtorul
igi pierduse socoteala". Acelagi amator6) afirmd cd in 1862 douI treimi dintre
plantele sale de Pri.mula aurtcula au produs m5nunchiuri centrale de flori,
2) Gardener's Chronicle, 1853, p. 183.
3) Dl Wildman, Florf cultural Soc., 7 febr. 1843, referat 1n Gard. Chron., 1843, p. 86.
a) Dl Robson, ln Journal of Horticttlture, 13 februarie 1866, p, 722.
6) Journal of Horticulture, 7867, p. 24.
e) Ibid., 1862, p. 83.
 AC'IILINIIA t)LTFJNIT'A A CONI)T-[ IIJ.OR D]l VIATA

aceste mdnunchiuri fiind slrsceptibile de a nu se nrentine fidel. EI adaugi

c[ in unii ani, anumite variet5li ale acestei plante se dovedesc bune iar anul
ttrtnibor toate sint pl'oaste; gi exact contrariul se intimpl[ cu alte variet5li.
In 1B<t5 reclactorttl revistei,,Galdener's Chronicle"t) obseir,S cib de curios .ri.
faplul cir in acel &il, multe Calceolari.a tinde'au sI capete o forml tubrilarri.
Soiurile pirtate cle panselee) nu-gi caphtI caractcrnl lor propriu pind ce nu se
incilzegte \/remcr, pe cind albe varietXli igi picrd frumoasele lor desene de
inclatir ce se intintplfl aceasta.
Fapte analoge all fost observate la frnnzc. Astfel, dl Beaton afirrn5e) c[
l"imp cle gase ani a crescut la Shruhland doudzeci de mii rie exemplare dirr
siimin{ir de mu gcati ,, P Ltnch" gi nici u na nu a avut flu nze pa na gate, ins[
la Surbiton, in Surrey, o treime gi chiar rnai multe plante clin acee'agi variet,ate
crau mai ntult sau ma.i prrlin panrigate. Solul unei alte legiuni din Surrey
plczint[ o puternicl insugire cle a canza pana$area, dupi cllnl reiese din infor-
maliile primite clin partea lui sir F. Pallock. Verlotto) afirmir cd soiul panaqat
de cdpguni igi menline caracterul atit timp cit este cultivat in[r-un sol oareclrnl
uscat, ins[ il piercle curind daci este cullivab intr"-un sol rear.Sn sau umed.
Dl Salter, care este binecr-rnoscut pentni succesul sdu in cultur:r plantelor pana-
gate, mI informeaz5 c5 in 1859 au fosL plantate in glr"rclina sa giluri de cirpguni
in felul obignuit, gi intr-unul din giluri, la difei'ite distante, mai multe planLe
au der-enit sitnultan pana.gate ; dar ceea ce a flcu t cazul rnai extraordinar
este cii acesbea au devenib panagate exact in acclagi fel. Aceste plante ari
fost indep5rlatrr, dar in ctrrsul Llrnr5lorilor trei ani au clevenit panag:rte alte
plante din acelagi $ir, in nici Lin caz nefiind afectate pl:rntele ctrin vreunul clin
sirurilc
o
?
iuvcciur
. .r
Ie.
lnsugirile chimice, rnirosul gi lesuturile planLclor sint cleseori motiificat,e
de o schimbare care ne pare neinsemnat[. Se zrce cI in Scolia cucuta l]tl
prodttcc conicinir. Rird[cina cie Aconi.tum napellus devine inofensiv[ in clime
reci. ProprietSlile meclicinalc ale lui DLgitali"s sint rrgor influenlate de cultrirS.
Pistacta lenti.scus cregLe in abunden!5 in sudu^l F'ran!ei, ceea ce inseamni
cd clinra ii convine, ins5, nu produce mastic. In Europa , Laurus sassafras
iSi pierde nrirosnl caracteristic pe care il arcr in Amelica de Norcitt). S-ar
putea cita nrulIe fapt.e sirnilare gi acestca sinL remarcabile deoarece s-ar ptrtea
crede c[ anumili compugi chinrici nu ar fi decit pulin susceptibili de a se
schimba calitativ salr cantitatir'.
Lemnul salcimului (Robtnia) clescut in Anglia este aproape firl valoat'e,
curl] este gi cel al stejanrlui crescut la Capul Bunei-Sperantet'). Dupir cum
aflu de la dr. F'alconer, cinepa gi inul prosper'5. gi"produc in abunden![ se-
nrinle pe cimpiile Indiei ; firele lor sint insl sf[rimicioase gi f[ri valoare. Pe
7) Gut'dener''s Chronicle, t845, p. 660.
8) Ibid., 1863, p. 628.
s) Journal of Hort., 1861, p. 64, 309.
10) Des Varidtds etc., p. 76.
11) Engel, Sur /es Propriitds Mdrlicales des Plantes, 1860, p. 10, 25. Despre modific[ri ale mirosului plan-
telot, uezi expcricnfele lui Dalibert, citate de I3eclrman, Irnentiotts, vol. II, p. 344; ;i Nees, ln Ferussac, BttII.
des Sc. Nat., L824, r'ol. I, p. 60. In leglturd cu rubarba eLc., uezi de asemenea Gardener's Chronicle, 1849,
p. 355; 1862, p. 1123.
12) Hooker, Flora Indica, p. 32.
 ACTII,INEA DEFINITA A CONDIT.IILT]R DE VIATA 603

tle altri l)arte, irr Anglia cinepa nn produce acea substan!fl rfiginoas5 care in
India cste attL de iarg utilizat[ ca narcotic.
I\Iici clifc:renlcr cle culturl si dc climI inf]uenleazd foarte mult fnrctul pepene-
lui galltetr. I)e acee{i, clupI Naudin, este mai recomandabil de a ameliora un soi
vechi dccit cle a introcluce unul nou intr-o localitate oarecare. Lingd Paris, s6min{a
pcpenelui galltcn pers{lI} produce fructe inferioare celor mai proaste soiuri de
pe piall, lnsii kr lJolclearrx ea produce fructe delicioasels). In fiecare an sint
adtise in CaEmir semin{e rlin Tibetln) c:are produc fructe cintdrind intre 1,81
gi 4,53 kg, insl plantele produ se in a.nul urmdtor din semintele ob{inute
in Cagnrir dau frr"rcte cintirrind numai intre 0,91 gi 1,36 kg. Este bine cu-
noscul. cE r.arietalile americane de mere produc tn {ara lor de origine fruct,e
splcndiclc, gi I'iit colorate, ins[ in Anglia acestea sint cle calitate inferioard
gi .t* culoale gtearsir. In Ungaria exist? rnulte variet[li cle fasole, remarcabile
peutrtt lrtimuse{cra seminlelor lor; Rev. N,I. J. Berkeleytu) a constatat insd
cir in Anglia acestt-'u nu-gi pot phstra aproape niciodati frumusetea gi in unele
cuzuri culourea esLe fourte mult rnodificat[. In leg[turd cu grir-rl, am v5zut
in capitolul noiiS ce efect remarcabil a produs asupra greutS{ii cerealelor
transportul lor clin norclul ln sudul Frantei gi invers.
Pe cincl omul nu poaLe percepe nici o schimbare la plantele sau animalele
stipuse nnei clime sau unui tratament diferit, insectele pot percepe uneori o
mociificare pronun!at5. In India a fost adus cite un cactui ctin-Cantbn, Manila,
I\fauriciu gi clin sere]e grddinei Kew ; acolo se mai g5sea de asemenea gi Lrn
soi aga-rtumit indigen, care fusese adus inainte vreme clin America de Sud.
'I'oate a ccste pla ntc aparlin aceleiagi specii gi prezinLi acelagi aspect, insd
cogenila rlu plosper[ decit pe solul indigen, pe care ii merge minunat de
binet0). I{trrnbolclt observStz) c5 albii,,nlscu!i in {5rile calde um}rl5 cu picioarele
goale f[r'i ir. suferri ceva in acelagi apartament in cal'e Lrn european, recent
clebar"cat, cste expus atacurilor insectei Puler penetrans". Aceastft insectd,
pree bine cunoscuta ,,chigoe", este deci in m[sur5 sii cleosebeascil ceea ce
cea mai derlicat[ analiz[ chirnici nu e in mdsurd sh descopere, gi anunle di-
ferenla dintre singele gi lesutul nnui ellropean gi acelea ale unui alb ndscut
la tropice. Discernlmintul de care dd dovadd chigoe nlr este insd atit de
surprinzhtor pe cit pare la lnceput, pentru c5. dupI Liebigtt), singele oamenilor
cu tcnuri diferite emit un miros diferit, degi acegtia triiesc in aceeagi !ard.
Se pol. nota aici pe scurt boliler caracteristicc anumitorlocalitdti, indllimi
suru clime, ca indicincl influenla condiliilor exterioare asupra corpului rtman.
Nu ludrn in consiclerare bolile limitate la anu mite rase umane, deoarece con-
stitulia r:rsei poate jtica un rol mai i-portant, iar aceasta poate s[ fie la rindul
ei determinatl de cauze necunoscute. In aceast[ privin!6 boala Pli.ca Polonica*)
13) Naudin, Annrtlts rlc Sc. .\'n1., seria a1-a, Bot., vol. XT, 1859, p. 81. Gardener's Chronicle, 1859,p,464.
la) lloorcrofL,'I'ruuels eLc., vol. II, p. 143.
r5) Gardenr:r's Cltronicle, 1861, p. 1 113.
161 Ilovle, Prctrluctiue rcsources aI Indict, p. 59.
t71 Personul norrotiue, tracl. englezd, r'ol. V, p. 101. Aceasti afirmafie a fost confirmati de Karsten (Bei-
trug zttr l{ennlnis der llhynclutpriott.' \Ioscova, 1864, p. 39) Si allii.
L8) Organic Chemistrg, traclucerelnenglezi, editia I, p. 369.
'; in germani : Weichselzopf ; ln rusegte : Koltun. (l{. trad.).
 ACTiTJNF,A DI-]FINITA A CO\I)IIII],OR III] \/IAJ'A

este situati intr-o pozitie aproape intermediarfl; deoarece aceastl boal5 atach
lareori pe germanii care loctriesc in veciniLatea Vistulei, unde atit de mul{i
polonezi slnt grav afectali gi nici pe nrgi nu-i atac5, despre care se ztce c'ri
s-ar trage ctrin aceeagi tulpind inilial5 ca pi poloneziit,). Altitudinea deternrinii
cleseori aparilia boalelor. Astfel, in 1\{cxic frigurile galbene ntr se extind peste
924 n-retri, iar in Peru, oamenii sint ataca{i de uerugas numai intre 600 gi
1 600 mctri cleasupra nivelului mdrii ; gi s-ar putea cita multe cazuri similare.
O crrrioasi boal5 de piele, denumitd Ie Bouton d'AIep atac[ aproape pe fir-
care copil indigen gi trn mic nnmdr de striini la Alep gi in regiunile invecinate;
gi pare oarecum bine stabilit cd aceastd boal[ curioas[ depinde de faptril c:i
se beau anumite ape. ln mica gi s5nhtoasa insul5 Sf. El-ena, scarlatina este
tot atit de temutfl ca gi ciuma gi fapte analoge alr fost observate in Chile
gi Mexic 20). Chiar in diferite departamente ale Fran[ei s-a constatat c[ di-
r,ersele infirmitSli care fac recrutul inapt sen'iciului militar, sint rirspinclite
cu o remarcabiln inegalitate, ceea ce dovedegte, dupi cu m observi Bou din,
cI mtrlte din ele sint endemice, ceea ce altfel nu s-ar fi bflnuit nicioclatri2'.
Oricine va stuclia distribu{ia bolilor, va fi foarte stirprins de a constata ce
diferenlieri nelnsemnate tn condi{iile lnconjurltoare guverneazd, nattira '"si gra-
vitatea bolilor de care omul este cel pulin temporar afectat.
Modificdrile la care ne-am referit pini acum sint extrem de mici $i, clrrpir
ciL prrtem aprecia, in majoiitatea cazurilor ele au fosL cauzate de cliferenler
de condilii tot atit de mici. Asemenea condilii, aclionind insfl in cursul u trei
serii de generalii, vor produce, poate, un efect pronrinlat.
La plante, o schimbare considerabil[ a climei produce uneori un rezultat
vddit. Am ardtat in capitolul nou[ cazul cel mai remarcabil pe care 1l cu-
nosc, adic[ cel al variet5lilor de pomflb, care fiind trausferate clintr-o !ar[
tropicalS intr-una mai rhcoroasd sau invers, s-au niodificat foarte mult in curs
cle numai dorrri sarl trei generalii. Dr. Falconer mI informeazd c[ a r,5zut
nrirrrl englezesc Ribston-pi"ppf.rt, un stejar de F{inia}aia, precum 5i spcc'ii de
Prunus gi Pgrus, care in regiunile mai calde ale Indiei cloJrindesc Loate un
caracter fastigat sau piramidal. Acest fapt estc cu atlt mzii interesant cu cit
o specie chinezeasc[, tropical[, de Pgrus cregte in rnod ttatural in ace'st fcl.
Cu toate cir in aceste cazuri felul schimbal de cre$tere pare sX fi fost clilect
cauzat de chlclura mare, gtim ci mulli arbori fasLiga[i sint originari clin ![rile
temperatc. in Griclina botanici din Ceylon m[rulzz,,emile nutnerogi l[stari
sub[erani, care dau nagtere in mod continnu unor mici Lulpini care formeaz[
o vegetalie in junrl arborelui parental". Varief[lile cle varzra cale in Europa
produc c[p5!lni, in anumite ![ri tropicale2s) nit produc de acestea. La Gridina
botarric[ din l(ew, Rhododendron cili"atum a produs flori cu mult rnai mari
gi mai deschis colorate decit acelea pe care le face la locul s[u cle bagLin[ din

tn)Priclrard, Pltgs. Ilistorg of X'Ianliirtd, 1851, r'ol. I, p. 155.

to) Darwin, Jottrnal of Researches, 1845, p. 434.
tt) Aceste afirmatii asupra bolilor stnt luate din Giograplie et StatistiEte n'ldr{icale, a doctontlui Boudin,
1 857, vol. I, p. XLIV gi LII; vol. II, p. 315.
"- )Ceglort de sir J. Il. Tennent, vol. I, 1859, p. 89.
"") Godrorr, De I'Espicc, vol. lI, p. 52.
 AC',l IUNItA l)r:trl\t',tr\ A co).lt)lrIII-.)R t)ti VI.\'l .\

muntii Himalaia, astfel lncit dr. Hooker2a) aproape cd nu ar fi recunoscut

specia nnmai clup5 floli. S-ar putea prezeltta multe fapte similare in leg[turd
cLl culoalcra pi dirncnsiLnlea florilor.
Experien{elt lui \/iinrorin gi:ile lLri Btrckman asupra mclrcovilol gi pirs-
tirnacilor dovede'sc cd hmna abundent[ procluce un efect definit gi ci'editar
asupra r[cl[cinilor', aproiipe frird nici o all[ rnodificare la celelalte pirti alc
plantci. Alauntil influeu!r'a25. dilect culoat'ea florilor cle Hydrungea2s). Clinra
trscal[ pare s[ favorrzeze in generzil pilozrtaLea plantelor. Gtiltner a constatat
c[ plantele hibricie de \/erbascum devin extrem de linoase cind sinb cre.scute
lir glrivece. Pe de altii par[e, dl l\Iasters afirni5 cd Opunti.a leucotricha ,,cl'es-
cutd la clldrir[ r"rmecll este cornplet acoperit[ de frumogi peri albi, particula-
ritate pc cal'e nu o prezintl cle ]oc la cdldur[ uscaLi",u). Din propria sA ex-
ptrlien{i, SagereLeT) clir ciLer-a exetrtple de mici variatii, de cliferite feltiri, care
nn rne.riIri a fi specificate cletaliat, mentinindu-se numai atitatimp cit p)antcle
stnL cre,scute in antimite soluli. Odart, care insisl[ asupra pern]anenlei varie-
tf{ilol stnrgurclui, aclmite28) cii unele r-arietir(i, atunci cincl cresc in clinrate
diferiLe sau sint traLate in mocl ciiferit, variaz[ intr-o micd nrdsuri,ca butriloari
in ntranla fluctuhri Ei epoca de coacere. Unii atrtori au negat cd altoirea ar
deLerrnina cea rnai neinsemnati modificare a altoiului ; existd totugi suficiente
dovezi crir fructul este uneori afectab intr-o mic[ mdsur'fl ca in5r'ime gi gust,
fnrnzele ca clulat[ gi florile ca aspect2s).
Din faptele prezentate in primul capitol, nu poate exista indoial[ c[ in
India ciinii europcni se iurirtrtl{esc nu nuniai irt privinta instincterlor'lor ci
gi ca strucLrrrir. \Iodificlrile pe care lc sLtfer[ sint insri de a$a nattiri, incit
s-ar pr,rtea claLola partial reversiunii la o forml primitiv5, ca in cazul anima-
lelor silbflficiLcr. In unele pnrli ale Indiei cllrcanul derr,inc mai mic, ,,cll
apendicele ct'-i atii'nI cle cJeasupla ciocului enornr de dezvoltaf"s0). Am r.[ztrt
c'ib cle curind igi pierde rala sllbatic5 adev[ratul ei caracter atunci cinc] este
dornesticilir, ca cfect rtl hranei abundente sau schirnbate sau clin caLtza lipsei
de migcare. in itrsulelc Falklantl, c:alul descregLe repede ca talie din cauza
actiunii clirecte a clirnei rirnerle gi a pagunilor slrace. Din informaliile primitc',
acesfn pare s[ fie inLr-o oarecal'e nt[sur[ gi cazul oilor din Aus[rulia.
Clima inflrren{eazI in mocl ck'finib inveligul phros al aninralelor'. in Incliile
de Vest, in curs cltr trei generarlii sc prodtrce o mare schimbare a linii oilor'.
Dr'. Falconcr afirnuisl) c5 afnnci cirrd dogul gi capra din Tibet sint adLrgi clin
rnun{ii I{imalaia in Cagmir, ei igi pierd lina lor fin5. I-a Angora, nu nuntai ca-

2a) Journul of Horticulturul Societg, vol. VII, 1852, p. 7I7.

261 Jotrrnctl rif Horticttltural Soc., vol. I, p. 160.
26) Yezi I-c(roq, clesprc piloziLaLca plantelor, GCogruphie Bof., vol. III, p. 287, 2(.17 I Gil'Lnet', I3astttltlcr:.,
p. 261 ; cll llasLcls clcsprc Opntiia in Garrl. Clvonicle, 18.16, p. 444.
271 I,urtt. Pltgs., p. 136.
28t Ampdlogruphie, 18.19, p. 1U.
2e,;Giillner (Ilastardcrz.t p.606) a il(itlllat aproapc toatc fitpLcle inregisLrate. Aridrerv Iirright lirr ?'rartsacl.
Hort. Sttt., vol. II, p. 160) illclgc atit rte clepartc irtcil sustinc cir lrutine varietili sint absolut pclrruurctrtc ln ca-
ractcre, cincl se inmul{csc prin rnugLn'i sau altoiric.
ao; Dl Blyth, ln Anlrnls and ,'l1ag. of A'cl. Ilist., vol. \X, 1847, p. 391.
3r1 Nalurctl Ilistory llcLtiew, 1862, p. 113.
 606 ACT'IUNE,A DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

pr+ 9ut gi clinii ciob[negti pi pisicile au p[r fin pi linos, gi dl Ainsworth'z)

atribuie desimea linii iernilor aspre, iar lustrul mdtdsos ve.ilor calde. Burnes
afirrnd categorictt) c[ oiie de Carachiul tgi pierd lina lor caracterisLicl, neagr[
gi buclat5, atuttci cind sinb duse in alt[ regiune. Am fost asigprat .,e ch]ar.
in interioml Angliei lina a doui rase de oi s-a schirnbat pulin,"prin faptul cd
turmele- au pSscuL ln localitdti diferite tn). S-a afirmat dintr-o sursa cle incredere ss)
c[' fiind linu{i timp de mai mul[i ani in minele adinci de c[rburri di1 Belgia,
caii_ se acoper[ cu pdr catifelat, aproape ca acel al clrt,i{ei. Aceste cazuri silf
probabil in strins[ legltur[ cu schimbarea natural[ a plrului a nimalelor.,
iarna gi vara. Au aphnrt citeodatd variet5li f5r[ p5r ale mai mlltor animalc,
dotnestice, insd Ilu exist5 nici ull rnotiv de a crerle c[ aceasta ar fi in vl.r,r.r
legitur[ oarecare cll natura climei la care au fost supuseBo).
La prirna vedere s-ar p[rea probabil c[ talia mirit5, tendinla spr.c in-
grI$are, maturitatea timpurie gi formele moclificate ale vitelor, oilor gi por:cil9r'
nogtri ameliorali, au rezuitat direct din hrana lor abunclentl ; aceasta cslc
opinia mai mulLor experli competenli gi probabit cI intr-o tnare rnisur.ir rc-
prezinb[ adev[rul. In ceea ce privegte forma nu trebuie sir pierclent ciil vc-
99tg influenla mai puternic[ a utilizlrii mai redrise a membreloi pi pl5rninilor..
Vedern de altfel ca in ce privegte talia, seleclia esle, pe cit se paref ,,n facLor.
mulb -?i _puternic decit hrana abundent5. Inlr-aclevir dupi cum mi-a r.e-
marcat dl Blyth, nllmai astfel putem explica existenla in aceeapi !ar[ a raselor
celor mai mari gi celor mai mici de oi, a girinilor de Cochinchino gi girinilor
BanLam, a micului porumbel jucdtor gia marelui porumbel rolnar], iotl !in1[i
impreund gi hrdnili abundent. Totugi, fdri indoiil5 c5, ilclependent -cie lti-
Itzarea sporitd sau redtts[ a pfr[ilor, animalele noastre dornesticite au fosl. pto-
dificate de condi{iile la care au fost slrpuse, fdrd ajutorul selec{iei. Prof. PrriLi-
meyersT) arati, de exemPlu, cd oasele patrupedelor domestice pot fi cleose5ile
de cele ale animalelor sdlbatice prin starea suprafelei gi a. aspectului lor general.
Este aproape imposibil ca citind excelentele ,,VorsLuclien" 1le lui Nattr,trt,rs ea),
s[ te indoiegti c[ la rasele de porci mult ameliorate, hrana aburnrlenL[ a procitis
un efect vhdit asupra formei generale a corpului, asupl.a l[limii capului pi
felei gi chiar asupra dinlilor. I{athtisitts insist[ mulb asupra cazulsi unui porc prir
singe de rasd Berkshire, care la virsta de dou[ luni a fost atins cle o boaln
a aparatului digestiv gi care a fost men[inut pentru observa{ie pinii la virsta
de noudsprezece luni; la aceast5 virstd el $i-a pierdrit mai rnulte trils5tlri
caracteristice ale rasei, cdpitind un cap lqng gi ingust, relativ rnare pcntpr
corpul s5.u mic, precum $i picioare alungite. ln acest caz, ca gi in altele iit.r-r,,
dac[ anumite caractere se pierd, poate prin reversiune, in cursul lnui anlmit
325 Journal of ltoy. Gaographical Soc., vol. IX, 1g3g, p. 275.
33) Trauels itt llokhara, vol. IlI, p. 151.
3a) Despre influenta pdqunilol mldgtinoase
asupra linii; uezi de asemenea Goclrop, L'Espbce, vol. II, y:. '22,
35) Isidore Gcoffroy Saint-Hilaire, Hist.
l{at. Gdn., vol. III, p. 43g.
30) Azara a ficut citeva obset'r'afiuni juste
asupra acesbui subiect, QLtudrttpides dtt Purugttctg, vol. I I,
p' 337. \'ezi un raport asupta unei farnilii de qoareci flrir plr produqi in Anglia, proc. Zattlog. S,'.,c., 1850, p. 3li.
37) Die Fauna der pfaltlbauten, 1g61, p.
1b.
3a1 Schweineschddel, l864, p. gg.
 ,\(l'llUNEA. I)1,|l\11'A A (.()).iI)ITIII.OR DIl, VIAIA 607

tratament, nu trebuie sit plesupunern ci acele caractel.e arr fost pro(luse ini[ial
direct printr-un trafamenb opus.
In caznl iepurclLii care s-a siilbdticit pe insula Polto-Santo, sinLern la inceput
Ioarte tenta{i sit a blibuirn intreagir schintbare (talia mult lecirrs[, nuanlele
modificate ale l:l[nii gi pierclerea anumitor somue caractelislice) acliurrii clefi-
nite a noilor conclilii la iare a fost supus. in toate:isenlenea cazuri trebuie sit
tinenr in plus seama de teuclinla de reversiune c5tre str[mogii nlai rnult sau
mai pr-rlin incleprirtali, precum gi de seleclia naturalfl a celor rnai fine di-
feren!ieri.
Natura ht'anci dc:Leltnirt[ uneori in mod , hot[i'iL anumite particularil5{i,
satt este in sLrins[ relalie cu acestea. Pallas tr afirmaL clc nrult ci oile de Siileria
cu coacl5 grasir degenereazra gi igi pierd enormele lor cozv atunci cind sint lncle-
p5rLate clc pe anumite pliguni saliner, iar Erntanae) a afirmat rece,nt cI ncclagi
Ittct'tt se produce gi cu oilc din l(ilghizia cincl sinl aclnse la Olc.,nburg.
Este binecunoscLtL, cti clin cauzL\ consumS.rii seminlei de clnep[, cirldl-
r:rgul gi alLe p[sziri clevin negre. Dl Wallace mi-a co]nLlnicat fapte similzrre mull.
mai I'elnarcilbile. hrdigenii din regiunea Arnirzonului hr[nesc papagalul verde
conlu n (Chrgsolis f estiua I-,inu.) cu griisimea Lrnor mzrri pegl"i^ sihirizi gi plslrile
asffel tratate devin frumos pdtate clr pene rogii pi galbcne. In arhipelagtil rna-
laez, indigenii clin Gilolo schimbr:r lnLr-un fel asenrfln5tor culorile Lrnui alt papa-
gal, Lorius garrulus Linn., gi procluc aslfel pe Lori rajah (regele l-ory). Cind
acegti papagrrli din insulele rnalacze gi din America de Sud sint hrrinili cle clLre
indigeni cr-r alimenter vegetale naturale ca orezul gi bananA, ei igi pasLreazii culo-
rile lor proprii. Dl Wallace a ilrregistrateo) de asenlenea un fapb pi mai ciuclat:
,,Indienii (din America de SLrcl) posed5 o arl[ curioas[ de a schirnba culolile
penelor rnultor p[s[r'i. Ei smulg penele de pe p5rlile ce doresc s[ Ie coloreze gi
inoculeazit rarla proasplt[ crr secreti:r lilptoas[ din pielea rinei rnici broagLe
riioase. Penele cresc apoi de o culoare galbend strilucitoare gi se zice c[ dac[
sint smulse clesc- din nou de aceeapi culoale, f5r[ vreo nou[ opeladie".
Bechsteinot) nu se incloiegte cd izolarea de lumind influen!eazta, cel pu{in
temporar, coloritul pflsdrilor de colivie.
Se gtie foarLe bine c[ cochiliile nroluptelor terestre sint afectate de abunclen{a
de calcar ctin cliferite regiuni. Isiclore Geoffroy Saint-Hilairea2) arat[ cazul
speciei Helir lactea care a fost clrrs[ rcrccnt din Spania in sudtrl Fran{ei gi la Rio
Plata gi care in arnbele lriri prezintir ircurn un aspect clistinct; nrr se .stie insfl
dac[:lcesta estcr trn rezuiLaL al hranei sau al clirnei. In leglLur'[ cu stridia co-
mttn5, dl Bucklancl nrii informeazi c[ el poate in generai sa distingl scoicile din
cliferite regiuni; stridii tinele aduse din fara Galilor gi puse in bancurile de
stridii incligene, ln scurtul inLerval de doud luni tncep s[ capete caracter de
<tnatiDesD. Dl CosLaaa) a inregistlat urL caz rnult mairemarcabil de aceeagi natur[
gi anumc : scoici tinere luate cle pe lSrmurile Angliei gi plarsate in 1\'Iarea 1\Iedi-
teranS pi-au rnodificat inredi:rt modul de cregtere, formind radii proeminente
3s1 'l'ruuels in Siberia, tladuccrea in englez[, vol. I, p. 22ti.
co; A. It. \\tallacc, Traucls ort tlrc Amazon ancl I:lio Negro, p,294.
al) Nrrlurgeschiclttc der SttLbenudgel, 1840, p. 2ti2, 308.
4r) "Flisf. I,{at. Gdn., vol. i il, p. .I02.
ar) Bull. de la Socidtilnplrialer{'Actlimatatiott, vol. VIII, p. 351.
 608 ACTTUNEA I)t:rrr\1'r'A .{ coNt)rllllolr l)11 VL{TA

$i divergente, ca acelea de pe valvele adevdratelor stridii rnecliteraneene. Un

exemplar de lcoici cal'e prezenta ambele forme de cregLere a fost prezentat in
fa{a ttnei societ[li la Paris. ln sfirgib, este binecunoscnt ci omizile hrirniLe cu
hrand diferit[ dobindesc ttneori o culoare diferitfl, san procluc fluturi care se
cleosebesc la crrloarc aa).
Ar fi s[ depigesc zrici propriile mele ]imit,e clacd asi discu La in ce m[surd
clrganismele in stare rtaturali sint modificate in mocl clefiniL de c[tre condi-
liile schirnba Le. In Origi.nea Specittor am prezenta t 1n sclrL renrrna t al
fapLelor in leglLtlrit ctr acest ptrnct gi am aritab inflLrenla luminii as11pra colori-
tultri pirslrilor, a vieltrilii in apropierea mdrii, asupl'a nuaplelor fntupecate
ale ittsecLelor_gi asupra suculenlei plantelor. Dl Herbert Spenc-erab) a discltat
recent cu n-[rlt[ pricepere, clin ptrnct de t'cdere general, intreg acest slbiecL.
El susline, de exernplu, ci la toate animalele tesuturile externJ gi interne sint
afecbate cliferit de condiliile inconjurdtoare gi ci ele diferri i1r'aliabil in stluc-
tttra lor intimi. 'I'ob astferl, suprafelele superioare gi inferioare ale frunzelor',
prectlm gi ale_ttrlpinilor gi peliolilor, atunci cind acestea iau funclia gi oclpl
pozilia ft'unzelclr, sint in condilii diferite fa![ cle lumind etc., gi, -cllp[ cit se
pare, iu consecin![ difer[ ca structur[. Dar, dupd cum admite cll Herbert Spen-
cer, este foarte greu ca in toate cazttrile de acest fel, sd se fac[ cleosebir.el illre
efecLele acliunii cle'finite a condi{iilor fizice gi acumularea prin serleclie latlral[
a varialiilor ereditare utile organismului pi care au apdnrt indepelclent cle
acliunca definiLir a acesLor conditii.

Degi aici nu lle ocuplnl crt acliunea definit[ a condiliilor cle via!5 asupra
ot'ganismelor in stare naLtrrals, pot afirma c[ in ultimii ciliva ani s-air oblinrrl.
multe dovezi asupl'a acestui subiect. A$a de exernplu, in SLatele Unite s-a
dovedit in mod clar, in special de citre dl J. D. Allen c[ la pdsdri, pe mdslrl
ce inairltrim de la uorcl spl'e sttd, multe specii se deoscbesc ca nuanli, mirrirnea
corprtltti, a cioctrltri gi lungituea cozri, gi se pare cd aceste clecsebir.i irebuie atri-
btrite acliurlii direcle a fermperaturiis). Voi da ttn caz oarecurn analog in lergiiturir
ctl plantele : dl N{eeltan a7) a comparat dou[zeci gi nouit cie soiuri cle irbor.i
atrlericani ctt t'uclele lor ettt'opene cele mai apropiate, toli crescincl foarte aproape
trnii de allii 5i in conclilii cit ruai asemlndtoarc. La speciile aniericane ei ccrrr-
tat5, cu extretn cie l'are exceplii, r,rrmdtoarele : frunzele cad mai clevr.ene,
tnainte de a clclea capdtir o cttloare mai vie gi sint mai pulin dinlate sau serate;
mugurii sint mai mici ; arborii cresc in mod mai neregulat gi all mai pu{ini
aal Yezi o descricre a expcrientelor d-lLri Gregson asupra lui ADraras grossultu.iuta,
Proc. Enton.tolog. Soc.,
6 ianuarie 1862; acestc exl.tttt'ictrt.e art fost cottfilmaLe cle cll (lrccniug, in Proc. ol the Northent Entomol1g. Soc.,
28 iulie 1862. Despre cfecLclcr ltrauci asupra ornizilor, vezi un curios raport al cl-l1i \licliely, i1 Bal1. de Iu Socidte
Irttp. d'Acclittutt', vol. \'Ill, p. 563. PentrLr fapte analoge clin Dahlbont clcsltr.e Hgmenoptera, vezi Wcstrvood,
Jlotlerrr Clrts.s. of IttsL'r:ls, vol. II, p. 9li. Vezi cle asernenea dr. L. M<iller Die Abhtittgigl;eit tler Insel:1e2, 1867
1t.70.
nu) 7'1rc Principles of llictlogg, vol. iI, 1866. Capitolele de fatii
au fost scrise lnainle dc a fi citil lucrarea
cl-ltti llel'bert Spenccr, astfel ci tru am fost ln misurri sI o utilizez, cum a; fi fitclt-o, in caz cotrtrirritr.
+6,) PIof. \\'eisstttatr ajunge la
aceeali concluzic in legirtuld cu anunriti fluturi elropeni in I'algroasa sil lp-
cr'.I're, L.ibcr tkn Stttsrur-/Jtrr:Li.rphisnuts, 1875. IIir pot referi cle asenlenea la luclirrile urui nrtrltor alti aptori aslpl'a
sttbiectttltti dc fatii; dc exemplu la Grrle und schlcchle Arten, cle Iierner, 1866.
a?S l,rt,c. Actrtl.
X:nf. Soc. of Philatlelpltiu,28 ianuarie 1gfi2.
 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

lujeri gi in sfilgit seminlele slnt mai mici; toateacestea in comparatie cu speciile

europene corespunzdtoare. Considerind acllm c[ acegti arbori corespunzdtori
apar{in mai multor ordine distincte gi c[ ei sint adaptali unor sta[iuni foarte
diferite, este greu de presupus cd. deosebirile dintre ei le sint de vreo utilitate in
continenLul vechi sau noll ; chiar dac[ este &$?, asemenea diferenle nu au putut
fi realizate prin seleclie natural[ gi trebr-rie atribuite acliunii indelung con-
tinuat[ a unei clime diferite.
Ger.B. O alt[ categorie de fapte care nu sint in leg[tur[ cu plantele de
cultur[, merif[ atenlie. NII refer la produc{ia de gale. Oricine cunoapte acele
formaliuni cttrioase, de culoare rogie aprinsd, piroase, de pe trandafirii sdl-
batici, precum gi diferitele gale ale stejarului.'Unele dintre acestea din urmd
seamS.n5 cu un fruct, avind o parte de culoare roz, intocmai ca a mirului roz.
Aceste culori vii nu pot fi de nici o utilitate, nici insectei care produce gala gi
nici copacului, fiincl probabil rezultatul direct al acliunii luminii, intocmai cum
merele de Nova Scolia sau Canada sint mai viu colorate decit merele englezegti.
Dupd ultimele verificlri ale lui Osten Sacken, nu mai pu!in de cincizeci gi opt
de soiuri de gale sint produse de c[tre Cgni.ps gi subgenurile sale, pe diferite
specii de stejar, iar dl B. D. Walshot) afirm[ c[ el poate aditrga multe alte
exemple la list[. O specie american[ de salcie, Saltr humilts, poarti zece feluri
distincte de gale. Frunzele ce pornesc de la galele diferitelor silcii englezegti
se deosebesc total ca form5 de frunzele naturale. Lujerii tineri de ienuperi gi
de pin produc, cind sint inlepati de anumite insecte, excrescen{e monstruoase
asem[n[toare unor flori sall unor conuri de brad gi din acelagi motiv florile unor
plante se schirnb[ cornplet ca aspect. Galele se produc in toate p[r{ile lumii.
Din cele citcva ce mi-au fost trimise din Ceylon de dl Thwaites, unele erau tot
a$a de simetrice ca o floare compus[ in mugure, altele erau netede gi sferice
ca o boab[, unele erau protejate de [epi lungi, altele invelite cu lin[ galben[
formatS. din lungi fire celulare gi altele cu peri in smocuri regulate. Structura
intern[ a unora din gale este simpld, a altora insfl este foarte complicatd. Astfel,
la gala comunfl, dl Lacaze-Duthiersnn) reprezintf, grafic nu mai pulin de gapte
straturi concentrice, compuse din {esuturi distincte gi anume epidermic, sub-
epidermic, spongios, intermediar, apoi stratul protector tare format din celule
lemnoase curios ingrogate pi in fine masa central[ plin5. de granule de amidon
din care se hr[nesc larvele.
Galele sint produse de insecte din diferite ordine, ins[ majoritatea sint
prodtrse de anumite specii de Cgntps. Este imposibil de a citi disculia d-lui
Lacaze-Duthiers gi a te indoi ci secrelia otr[r,itoare a insectei provoac[ creg-
terea galei ; gi oricine gtie cit de virulent[ este otrava secretatd de viespi gi albine,
care apar{in aceluiagi grup ca gi Cynips. Galele cresc cu o rapiditate extraor-
dinar[ gi se zrce cd ele ating dimensiunea complet[ in citeva zlleuo); este sigur
cd ele sint aproape complet dezvoltate inainbe ca larvele si iasl din ou. Avind
in vedere cd multe insecte de gale sint extrem de mici, picfltura de otravd
+s;
Vezi excclcnLa lucrare a dlui IJ. D. Walsh, ln Prctc. Entomolog. Soc., Phi.Iadelphia, decembrie 1866,
p. 28.1. in legirt.uri cu salcia, vezi ibid, 1864, p. 546.
asl vezi admirabila sa llistoire des GcLIIes, in Annal. des Sc. l,iat. Bot., seria a 3-a, vol. XIX, 1853, p.273.
60.) Itirby gi Spcnce, Eriomologg, 1818, vol. I, p. 450. Lacaze-Duthiers, ibid., .p. 284.

39 c. 2602
-
610 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

trebuie s[ fie excesiv de minuscr'I5 ; ea nll aclioneazd probabil dectt astlpra

a una sau doul celule care fiind anormal stimulate se m[resc rapid printr-un
proces de autodiviziune. Dupd cum observ5 dl Walshu'), galele prezint[ carac-
tere bune, constante gi definite, fiecare soi rnenlinindu-se tot atit de fidel formei
ca gi oricare organism independent. Acest fapt devine gi mai remarcabil dacd
afl[m, de exemplu, c[ gapte din zece soiuri diferite de gale produse pe Sali.r
humi.Ii.s, sint produse de diptere de gale (Cectdomgdae) care, ,,cu toate cd apar{in
unor specii complet distincte, totugi se aseam[n[ attt de mult incit in aproape
toate cazurile este greu, gi in multe cazuri chiar imposibil, de a distinge insectele
matnre Llna de altas'). Potrivit unei analogii foarte rdspindite putem deduce
linigtili c[ otrava secretatd de insecte atit de indeaproape inrudite intre ele,
nu se deosebegte mult in natttra ei; totugi aceast[ neinsemnatd deosebire este
suficient[ p.nlr., a produce rezultate foarte diferite. in citeva cazuri, aceeagi
specie de Ceci.domfidae produce pe o specie distinct[ de salcie, gale care ntl se
pot deosebi. Cgntps fecundatri"r este deasemenea cllnoscuta c5 produce pe cer*),
pe care de obicei nu-l atacI, exact acelagi soi de gale ca $i pe stejarss). Aceste
din urm[ fapte doveclesc, dup[ cit se pare, cd natura otr[vii este un factor
mult mai puternic in determinarea formei galei declt caracterul specific al
arborelui pe care aclioneazd.
Cunoscind cd secrelia otrflvitoare a insectelor aparlinind diferitelor ordine
are insugirea specialir de a afecta cregterea diferitelor plante; cunoscind apoi c[
o nelnsemnal[ diferent5 ln natura otr[vii este suficienti pentru a produce
rezultate foarte diferite gi cunoscind in fine, cd compugii chimici secretali de
plante sint snsceptibili in mod special de a fi modificali de condilii de viatfl
schimbate, putem admite posibilitatea ca diferite pdt'li ale unei plante s5 fie
modificate prin acliunea propriilor sale secrelii modificate. Sd compardm de
exemplu calicinl cn aspect de mttgchi gi lipicios al unui trandafir Rosa muscost
care apare brusc prin varialie mugural5 pe ttn trandafir de Provence, cu gala
in formd de mugchi rogu care cregte pe fntnza inoculat[ a unui trandafir s5l-
batic, avind fiecare firigor ramificat simetric ca Lln molid microscopic, cu tln
virf glandular gi secretlnd o gumd rnirositoarebn). Sau sd compardm piersica,
cu pi-elila ei pdroasd, cu inveligul ei cdrnos gi cu simbnrele ei cu coaja tare, cu
una clin galele mai complexe, cll strattirile ei epidermice, spongioase gi lemnoase,
lnconjurfud lesutul plin de grantile de amidon. Aceste structuri normale gi
anormale prezintd evident un oarecare grad de asemdnare. Sau sd reflectdm
iardgi asnpra cazurilor ar[tate mai sus ale papagalilor c[rora li s-a i*podobit
penajul ct culori vii printr-o oarecare modificare a singelui lor, provccat[ de
ilimentarea lor cu anumi{i pegti, sau prin inocularea locald cll veninul unei
broagte riioase. Sint departe de a dori sd suslin c[ tranclafirul Rosa muscosn,
coaja tare a simbureltii de piersic5, sau culorile vii ale pds[rilor se datoresc
efeCtiv vrelrnei modific[ri c]rimice a sevei sau a singelui. Aceste cazuri de gale
611 Proc. Entonnlog. Soc. Philadelphia, 18G4, p. 558.
sr; Dl B. D. Walsh, ibid., p. G33 gi decembrie 1866, p. 275.
*) Quercus cerris (N. batl.).
sa; Dl B. D. Walsh, ibid., 7864, p. 545, 411, 495 ; qi decenrbrie 1866, p. 278; vezi de asemenea Lacaze-
Duthiers.
6a) Lacaze-Duthiers
; ibid., p. 325, 328.
 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA 611

S-t 4.. papagali sint insd excelent potrivite pentru a ne ardta cit cle puternic gi
de ciudat poate s6 fie afectatd structura de cltre factorii externi. Cu astfel d;
fapte in fa{a noastrS, rtr trebuie s[ ne surprindd aparilia oricdrei modificlri
in orice orga nism.
Ag putea s[ md refer aici Ia efectele remarcabile produse nneori de ciuper-
cile parazite asupra plantelor. Reissekus) a descris ,,u Thesium atacat de un
AecLdi"um $i care s-a modificat foarte *.rit, dobindind citer.a din trdsiturile ca-
racteristice ale Ltnor specii, sau chiar genuri, inrudite. Se presuplrnem, spune
Reissek, cI ,,starea determinatd inilial de ciuperc5 ar devetri .onrtantd in cle-
cursul timptlltri ; in acest caz, dac[ planta af ti descoperitd crescind in stare
s[lbaticd, ea ar fi conside_rati drept specie clistinct5, sair chiar apar{inind nnui
notr gen". CrLez aceast[ observalie pentru a ardta cib cle profunA gi totugi cib de
natural aceast[ plant5 trebuie sd fi fost modificatd cle cdtre ciuperca p-arazitd,.
Dl Meehan56) afirmd de asemenea ci trei specii de Euphoibta pi..r- pi
Portulaca oleracea, care in stare naturalS cresc crilcate, clevin erecte aturrci cind
sint atacate de Aecidium. In acest caz Euphorbia ntaculata devine noduroasd,
cu rdmurelele. relativ_ glabre gi cu frunzele de o form5 moclificatd, apropiindu-se
in aceastd privin![ de o specie distinctd, E. hgpericifoli.a.

FAPTE $I CONSTDERATII OPUStr COI{CEPTIEI DUPA CARE CONDITIILE

DE VIATA ACTIONEAZA IX }TOD PUTERNIC LA PRoDUCEREA
DE MODIF'ICANT STRUCTURAIJE DEFI}TITE
M-atn referit la -netnsemnatele diferenle care existd intre speciile trdind
in stare naturald in diferite !5ri, in condilii cliferite ; gi la inceput ilntent tentali
si atribuim asemenea diferen{e, probabil cleseori C,, drept cuvint, acliunii
definite a condiliilor de meditr. Trebuie avut ins[ in cd existd multe
animale gi plante larg rflsplndite, care aLI fost supuse rinei ".d.r.
mari cliversitdli de
climi gi care totugi au pistrat o uniformitate de caractere. Dupi c1m ,-u obr.r-
vat anterior, unii autori explic[ variet5lile plantelor noastre culinare gi agricole
PIi"..acliunea definitd a condiliilor la care an fost slrplrse in diferitele p["r!i ale
Marii Britanii. Astfel, in fiecare comitat din Anglia se gdsesc insi aproximativ
cite doul sute de planteut), care trebuie sd fi fost sup,ise un timp extrem de
lndelungat ttnor diferenle considerabile de climi gi rot gi c1 toate acestea nu
se deosebesc intre ele. Tot astfel, unele animale gi plante sint rdspinclite pe o
mare parte a lumii gi igi pdstreazd totugi aceleagi caractere.
Degi s-atl prezentat aici o serie de fapte cu privire la aparilia unor boli
locale cu tottrl speciale gi la modific5rile ciudate ale stnrctuiii piantelor pro-
vocate de olrava inocttlat[ deinsecte gi de alte cauze analoge,
o mullime de var.ia{ii - ca de exemplu craniul modificaf al-ai
existd tolugi
boului niata Si
al buldogului, coarnele lungi ale vitelor cafre, degetele unite ale porcului uni-
copitat, creasta imens[ gi craniul protuberant ale g5inilor poloneze, gr]ga porlrm-
belului gtrgat, precllm $i o mullime de alte cazuri similare pe care cu greu le
-
65)Ltnnaea, vol. XVII, 1843; citat cle Dr. II. T. I{asters, Rogal Institution, 6 martie, 1860.
661Proc. Acarl. lvnl. sc. Ptiladetphict, 76 iunie 1874 si 23 iulie 1g75.
67; I{ewett C. \\ratson, Cgbele lJritannicq,
vol. I, L847, p. 11,
 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

putem atribui ac{iunii definite, in sensul precizat anterior, a conditiilor externe

cle via![. F'dri indoiald c[ in fiecare caz trebr-rie sd fi existat o cauzl stimulativ[.
Constatind lns[ c5" dintre nenumirali indivizi supugi unor condilii aproape
siurilare numai unul singur este afectat, putem conchide cd constitulia indivi-
dLrlui este de rnult mai mare i-portan!fl decib condiliile la care a fost expus.
Intr-adevir, se pare c5 exist5 o regril[ general5 dupI care varia{iile evidente
apar rareori gi numai la unul singur din milioane de indivizi, cu toate cd, dupd
cum ne putem da seama, toti trebriie s[ fi fost supugi aproape aceloragi condi-
[ir-rni. Deoarece existl o trecere treptat[ gi insensibil[ de la varialiile cele mai
puternic pronunlate la cele mai neinsemnate, sintem indemnali prin acela gi
ralionament ca fiecare mic[ varialie s[ o atribuim mult mai nrult diferentelor
inn[scute ale constitu!iei, oricnm ar fi fost ele provocate, declt acliunii definite
a condi{iilor de mediu.
La aceeagi concluzie ajungem daci examinilmcaztrrile la care ne-am referit
anterior, privitoarer la g[inile gi porumbeii care au variat gi vor continua fdrd
indoial[ s5. varieze in direclii de-a dreptul opuse, cu toate cd aceste animale au
fost linute timp de multe generalii in aproape aceleagi condilii. Aga de exemplu,
unele se nasc cu ciocul, aripile, cozTle, picioarele etc. pulin mai lungi, iar altele
cu aceleagi pirli ceva mai scurte. Prin selectia indelungatd a unor asemenea
ruici cliferenle individuale care apar Ia p[sdri linute in aceeagi volier5, s-ar putea
forma cu sigr-rran!fl rase foarte diferite ; gi seleclia indelung continuat5, oricit
de important este rezultatul ei, nu face altceva decit sd conserve varia{iile care
survin a$a dupd cum ele ne apar nou5, in mod spontan
In aceste cazuri vedem c[ animalele domesticite variazd. printr-un numdr
nesfirpit de' particularit5li, cu toate cil sint tratate pe cit de uniform posibil.
Pe de al[5 parte, existl cazuri de animale gi plante care degi au fost supuse Llnor
condilii foarte diferite, atit in stare natural[ cit gi domestic[, au variat aproape
in acelagi fel. Dl Layard mI informeaz[, cd, a observat la cafrii din Africa de Sud
un ciine care semdna in mod neobignuit cu ciinele arctic al eschimopilor. In
India, porumbeii prezinl[ aproape aceleagi mari diversit[li de colorit ca gi in
Europa. Arn vlzut gi eu pommbei p[ta{i sall numai dunga{i, precllm $i porumbei
cu p[rtile laterale ale corpului albastre pi albe, din Sierra Leone, Madera, An-
glia gi India. Noi variet[li de flori sint produse in mod continuu in diferite
pdrli ale Marii Britanii, dar multe din acestea au fost constatate de c5tre arbi-
trii la expoziliile noastre ca fiind aproape identice cu variet[{i vechi. in America
de Nord au fost prodngi un numdr enorm de pomi fructiferi gi legume culinare
noi. AcesLea se deosebesc de variet[lile europene in acelagi mod general cum se
deosebesc inLre ele diversele varietdti obtinute in Europa ; gi nimeni nu a pre-
tins vreodat[ c5 in America clima a imprimat numeroaselor varietdli americane
vrelln carac{.e.r general, dupl care ele ar putea fi recunoscute. Totugi, din faptele
prezentate anterior in baza informaliilor dlui Meehan in legdturi clt arborii
de pldure americani gi europeni, ar fi pripit sd afirm5m ch varietdlile oblinute
in cele dou5" continente nn ar dobindi intr-un timp foarte indelungat un caracter
deosebit. Dl \'Iasters a inregistrat un fapt58) remarcabil care se referd la acest
subiect. Astfel, el a cultivat numeroase plante de Hi.bi.scus sgri.acus din seminte
58) Gardener's Chronicle, 1857, p. 629.
 ACTIUNE,A DL,FINI'I'A A CONDITIILOR DE VIATA

recoltate in Carolina de Sud gi in Palestina, uncle plantele parentale trebuie sI

fi fost supuse Lrnor condilii foarte diferite gi plantele obtinute clin seminlele
aduse din cele doud localiti{i s-au separat in doul linii similare; una cu fntnze
obtuze gi flori purpurii san carmin pi cealaltd cu frunze alungite gi flori de ctiloare
mai mult sau mai pulin trandafiric.
Din cazLtrile de serii paralele de valiet5li, prezentate in capitolele anteri-
oare, putem deduce influenla dominantS a constituliei organismului aslrpra
acliunii definite a condiliilor de via{5, ceea ce constituie un subiect irnltortatrt
care va fi tratat nlterior, mai pe larg. S-a ardtat c[ subvarietfl{i ale diferite]or
soiuri de griu, dovleci, piersici gi alte plante, gi intr-o mlsur[ mai mic[ sub-
varietflli de giini, porumbei gi ciini, se aseam[q[ satt se cleosebesc unele dc altele
intr-un mod strict corespu nzvator sau paralel. In alte cazuri, o varietate a unei
specii se aseam5.nir cu o specie distinctfl, sau varietdlile a doul specii distincte
seamln5 una cu alta. Cu toate cd aceste asem[nIri paralele se datoresc deseori,
fir[ indoial5, nnei reversiuni la caracterele anterioare ale unui str[mog comun,
totugi, in alte cazuri, cind pentru prima dafd apar noi caractere, asem[narea
trebuie atribuitd mogtenirii unei constitulii similare pi, ca Irrmare, a rtnei ten-
dinle de a varia in acelagi fel. Putem vedea ceva asemflndtor in caztrl cind aceeagi
monstruozitate apare gi reapare de mai multe ori Ia aceeagi specie de animal gi,
dupi cllm mi-a remarcat dr. Maxwell N{asters, la aceeagi specie de plantS.
Putem conchide cel pulin c[ gradul de modificare pe care l-au suferit ani-
malele gi plantele in stare domestic[ nu corespunde cu mdsura in care acestea
au fost supuse unor condilii schimbate. Deoarece cunoagtem mult mai bine
ascendenla p[s[rilor domesLicite decit a majorit[lii patrupedelor, s[ aruncim
o privire pe listl : in Europa, porumbelul a variat mai mult decit aproape
oricare alt[ pas[re; totugi el este o specie indigenl qi nu a fost supus vreunei
schimbflri extraordinare a condiliilor. Gdina a variat tot atit, sau aproape
tot atit ca gi porumbelul gi igi are originea in junglele calde ale Indiei. Nici
p[unul, originar din aceeagi !ar[ gi nici bibilica care trdiegte in degerLurile
africane, nll au r.ariat de loc, sau an variat numai la colorit. Curcanul din NIexic
nu a variat decit putin. Pe de alt[ parte, rala, b5gtinagd in Europa, z proclus
citeva rase bine pronunlate ; $i cum aceasta este o pasflre acvatic[, ea trebuie
sd fi fost supus[ unei mult rnai serioase moclificdri in obiceiurile ei decit porun]-
belul sau chiar g[ina, care au variat totrigi intr-o misurl mult mai Inare. Gisca,
originar[ din Europa gi pas[re acvatic[ ca gi ra{a, a variat mai pulin deciL ori-
care altd pas[re domesticit5, cu excep{ia piunultri.
Varialia mugurali este de asemenea important[ din acest punct de vedere.
^ citeva
In cazLrrt, ca atunci cind toli ochii aceluiagi tubercul de cartof, toate
fructele aceluiagi prun, sau toate florile aceleiagi plante au variat brusc gi in
acelagi fel, s-ar putea sustine c[ varialia a fost provocat[ in mod definib de
vreo schirnbare oarecare in condiliile la care au fost supuse plantele; totugi,
in alte cazuri o asemenea recunoa5tere este extrem de dificilS. Deoarece prin
varia{ie mllgural[ apar uneori caractere noi care nu se intilnesc la spcciile
parentale sau la vreo specie inrudit[, putem respinge ideea, cel pti{in in acesfe
caztrri, c[ aceste caractere stnt datorite reversiunii. Agadar, ar merita sd cugetlm
in mod serios asupra unui caz remarcabil de variatie mugurala, ca de exentplu
acel al piersicultii. S-au cultivat milioane de astfel de pomi in diferite phrli ale
614 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

Iumii. Acegtia au fost trata{i in cliferite feluri, alr crescut pe rild5cini proprii
gi altoifi pe diverse portaltoaie, au fost planta{i separat ca exemplare tip,
pugi pe spalier sau sub sticll gi totugi fiecare muglrre al fiec[rei subvarieL5{i
pirstreazl fidel caractcrele soiului s[u. Uneori ins[, la lungi intervale de timp.
rin pom din Anglia sau unul din clima cu totul diferit[ a statului Virginia, r-a
ploduce un singur mugure din care va iegi o ramur5 care produce mereu nec-
tarine. Dup[ clrm se gLie, nectarinele se cleosebesc de piersici prin netezimea, dimen-
siunea gi aroma lor, diferenla fiind atil de mare incit unii botanigti au susliirut
ci piersicul gi nectarinul sint specii distincte. Caracterele astfel bnrsc dobindite
sinb atit cle constante incit o nectarind produs[ prin varia{ie mugrlral5 s-a innrr-il-
tit prin s[min!h. Pentru a ne feri de presuplrnerea ch exist[ vreo deosebire
oarecare inLre varialia mugurald gi cea prin seminle, trebuie s[ avem in r-eclelt,
cir nectarinii au fost de asemenea produgi din simburele piersicei gi invers, s-au
procius piersici din simburele nectarinei. Or, este oare posibil de a concepe coir-
ditii externe mai asemdnltoare decit acelea la care sint supugi mugurii aceluiasi
pom? Totugi, Lrn singur mugure din multele mii de pe acelagi pom a proclus
brtisc, f[rd vreo cauzb, aparent5, o nectarind,. Cazul este insd pi mai remarcaJril.
prin faptul ci acelagi mugtire floral a produs Lln fruct, din care o jumdtate sarr
un sfert este tiectarinS", iar cealaltfi jum[tate sau celelalte trei sferturi pie.rsicir.
De altfel, gapte sall opt variet5{i de piersic au produs nectarine prin varia{ie
mugural[; fdrl indoial[ ch nectarinele astfel produse se deosebesc pulin unA clt
alta, dar ele sint totugi nectarine. Trebuie s5 existe, desigrlr, vreo cariz[ oarecarc.
inLernfl san extern5, care stimtileazl mngurele de piersic5 in sensr]l de a-gi schirnJra
natura. Nu-mi pot inchipui insi vreo categorie de fapte ma.i nimerite pentnr a
ne impnne convingerea c[ ceea ce noi numim condilii externe de viat5, in multc
cazuri joac[ rtn rol ctt totul netnsemnat in relalia cu oricare varia{ie particulari.
in comparalie cu organizalia salr constitrilia fiinlei care variazS.
Din lucrdrile lui Geoffroy Saint-Hilaire gi mai recent din acelea ale lu i
Dareste gi allii, se gtie cd dac[ ouSle de gdinl sint scuturate, plasate vertical.
perforate, acoperite parlial cu ulei de in fiert etc. ele produc pui rnonstnrogi.
Agirrtar, s-ar putea spune c[ aceste monstruozlt6\i sint cauzate dire ct de asc-
melrea condilii nenaturale, ins[ modificfirile astfel produse nu sint de natuni
definitil. tln excelent observaLor, dl Camille Daresteun), observ[ ,,ci diferite]e
feluri de monstruozitdli nu sint determinate de cauze specifice ; factorii externi
care modific[ dezvoltarea embrionului aclioneazfl numai in sensul de a cauza o
pcrturbare -- o deviere in cursul normal al dezvoltdrii". El compard rezultatul
crr ceea ce vedem la boli.A$a de exemplu, o rhcire bruscl a timpului afecteazh
numai unul dintr-un mare numdr de indivizi, cauzind o rflceal[ sau o amigda-
lit5, Lrn reumatism sau o inflamatie a pl5minilor salr a pleurei. Agentul conta-
minator aclioneaz5 in acelapi feluO). Putem lua Lln caz gi mai specific: gapLe.
porumbei att fosb mugca[i de gerpi cu clopo!ei6') ; unii au suferit de convulsiuni ;
la unii s-a coagulat singele, iar la al[ii acesta era perfect fluid ; unii prezentau
6s) Xldmoire sur lcL Production ortificielle des n[onstruositris, 1862, p. 8
- 12; Recherches sur les Conditions
clc.. chezles Monstres, 1863. LIn rezumat al experientelor lui Geoffroy este prezentat de fiul slu ln Vie, Trauaur
ctc., 7847, p. 290.
60) Paget, Lectures on Surgical Pathologg, 1853, vol. I, p. 483.
6L1 Researches upon the Venom of tlte RatUe-snake, ianuarie 1861, de dr. I'Iitchell, p. 67.
 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA 615

puncte de echim ozd, pe inim5, allii pe intestine etc. gi allii nu prezentau nici o
ieziune vizibil5 pe nici un organ. Se gtie c[ bhutura excesiv[ catlzeazi diferite
boli diferililor oameni, ins[ la tropice, efectele alcoolismului diferd de cele pro-
vocate lntr-o clim[ receu'); $i in acest caz vedem influenla definitd a condiliilor
contrarii. Se pare c[ clin faptele de mai sns ne putem forma tot atlt de bine o
idee despre ntodul cum condiliite externe ac{ionea.z[ direct, degi nu in mocl
definit, asupra detcrmin[rii modificlrilor structttrale, ca gi crin] ne-am putea-o
probabil forma incl mult tirnp de aici inainte.

BEZUMAT

Din faptele prezentate in acest capitol reiese f[r[ lndoial[ cd modificdrile

extrem de mici in condiliile de via![ aclioneaz6. uneori, gi probabil chiar deseori,
intr-un mod clefinit asupra formelor noestre domestice. $i cum aclirlnea condi-
{iilor schimbate in provocarea variabilit5tii nedefinite este cttmulativ[, tot
astfel poate fi gi acliunea lor definiLd. Deci, din condiliile modificate aclionind
in decursul unui lung gir de generalii, decurg probabil modificdri strrictttrale
considerabile gi ctefinite. In citeva canLrri s-a produs repede un efect pronunlat
asupra tuturor, sall aproape tuturor indivizrlor care au fost sllptlgi unei schim-
b[ri sensibile in clim5, hrani sau alte condilii. Aceasta s-a intimplat oamenilor
din Europa in Statele Unite, ciinilor din Europa in India, cailor ln insulele
F'alklanO, aiteribelor animale, se pare, la Angora, stridiilor strdine tn l{edibe-
rana gi porumbului transportat dintr-o clim[ intr-alta. Am vf,zub ci compugii
chimiiiai Lrnor planLe gi starea [esuturilor lor sint ugor afectate de condilii
schimbate. Se pare cd existl un raport intre anumite caractere gi antltnite con-
ditii, astfel cd dacd acestea din urm[ sint schimbate, caracterul este pierdr'rt,3$2
cllm se lntimpl[ cll coloritul florilor, cu starea Llnor plante cu]inare, cu fructul
pepenelui, cu coada oilor din rasd, ctt coada gra15 pi cu lina deosebitd a altor oi.
Produclia de gale gi schimbarea penajului la papagalii hrflni{i ctr alimente
deosebite san inocilali cu otrava unei broagte riioase, ne dovedesc cit de mari gi
de misterioase schimbdri in structurd .si colorit pot constitr-ri rezultatul definit
al modificdrilor chimice in lichidele sau lesuturile nutritive.
in prezent gtim aproape cu certitudine c5" organismele in stare uatural[ pot
fi moclificate in diferite feluri definite, de cltre condiliile la care au fost supuse
timp indelungat, ca tn cazul p[s[rilor gi al altor animale din nordul gi sudul
Staielor lJnite gi al arborilor americani, in comparatie cu reprezentanlii lor din
Europa. In mu{t" este ins[ extrem de greu de a face deosebire intre rezul-
"u"rri
tatul definit al concliliilor schimbate gi acumularea prin seleclie natural[ a
varia{iilor indefinite care s-au dovedit utile. Dac[ unei plante i-ar prii mai TYlt
s[ creascd inLr-un loc umed decit intr-unul uscat, din acliultea directh a mecliu-
lui inconjur[tor ar putea rezulta o modificare corespunz[toare_ a constiLuliei
sale, cu tbate c5. nu avem motive s[ credem ch variatii in sensul doriL ar ap[rea
mai des la plantele dintr-o staliune ceva tnai umed[ decit obignuit, decit Ia
alte plante. Dac[ staliunea este neobignuit deuscatl sau de umedd, vor apd,rea
.rn.oii varialii de natur[ a adapta planfa intr-o mic[ m[sur[ la condilii de viat[
ozl Di Sedglvick ln British and Foreign Medico-Chirurg. Reuiew, iulie 1863, p. 175.
 ACTIUNEA DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

direct opuse ; de aceasta avem motive de a ne convinge din ceea ce constatiinr

efectiv in alte cazuri.
Organizalia salr constitulia fiinlei supuse acfiunii condiliilor schimbuitt,
este in general un element mult mai important in determinarea naturii varialiei.
decit inslgi nalura acestor condilii schimbate. Acest fapt este dovedit prin
aparilia in condilii diferite a unor modificdri aproape similare gi aparilii in
aproape aceleagi condilii a Llnor modificdri diferite. Avem gi mai bnne clor-ezi
despre aceasta, prin faptul c5 varietdli strict paralele sint deseori produse clin
rase distincte, sau chiar din specii distincte ; de asemenea, prin frecr-e1tu
reaparilie a aceleiagi monstruozit[!i la aceeagi specie. Am v5zut de asemeneir
c[ gradul ln care all variat pdslrile domesticite nu este in strins5 rela{ie crl
gradul de modificare a condi{iilor la care acestea au fost suplrse.
S[ revenim la varia{iile mugurale. Daci reflectdm asupia milioanelor clr
muqttri produgi de numerogi arbori, inainte ca vreunul dintre muguri s[ fi
t'ariaL, rdminem nedumerili asupra cauzei precise a fiecirei varia[1i. S:i nc
reamintim de cazul prezentat de Andrew Knight al prunului magnum bonunt
galben in virsti de patruzeci de ani. Acesta este o veche varietate care s-a
IJopagat timp indelungat prin grefe pe diferite portaltoaie, pe tot cuprinsui
Iruropei gi al Americii de Nord gi la care un singur mugure a produJ odatri
brttsc Lrn magnum bonum rogu. Trebuie s[ avern de asemenea in veclere cd varie.-
t[ti qi chiar specii distincte, ca piersicii, nectarinii, caigii, precum gi anumite
variet[li de trandafiri gi camelii, care degi sint separate printr-un numdr imens
cle genera{ii de vrenn strdmog comun pi degi sint cultivate in condilii diferite.
atl produs totugi prin variatie mugural[, variet[li foarte asemdndtoare. Dacri
reflectim asupra acestor fapte, sintem adinc p[trungi de convingerea c[ in
a semenea cazttri natura varialiei depinde nu mai in micd m5sur5 de condiliile
la care a fost supusd planta gi nici in rnod special de caracteiul ei indiviclual,
ci mttlt mai mult de natura sau constitulia ereditard a intregului gmp de fiin{e
inrudite cie care aparline planta respectiv5. Sintem astfel for{ali s[ conchidenr
c[ in majoritatea caznrilor, condiliile de via!5 joac5 un rol suborclonat in deter-
minarea oric[rei modific[ri particulare, asemdn[tor aceluia pe care il joacl o
sclnteie atttnci clnd o mas[ de combustibil izbucnegte in fl[cdri, natura fliicirii
depinzind de ma beria combustibild gi nu de scint eieo3).
F'5r[ indoiald c[ fiecare variatie neinsemnat5 trebuic s[-gi aibd caLrza ei
detcrminat5. Este insfl tot at,it de imposibil de a incerca sd descoperim cauza
fiecireia, ca gi de a preciza de ce frigul san o otravi afecteazd un om altfel
deciL pe un altul. Chiar ln cazul modific5rilor rezultind din acliunea definitd a
condiliilor de via!5, cind toli sau aproape toli indivizii care au fost supugi
aceloragi condi{ii sint afecta{i in acelagi fel, rareori putem constata relalia precisl
intre gi efect.
^cauzil
In capitolul urmltor se va ardta ci utilizarea
sau neutilizarea accentuat[
a diferitelor organe producc un efect ereditar. Se va vedea cle asemenea cd
anttmite r.ariatii stnt legate prin corelalie, precum gi prin alte legi. Deocamdat[
nti putem explica mai departe nici cau zele gi nici natura variabilit5tii orga-
nismelor.
63) Prof. \Yeissmann pledeazii energic ln favoarea acestui punct de vedere ln lucrarea sa Saison- Dimar-
pnismus der Schmetterlinge, 1875, p, 40-43.
 CAPITOLUL aI XX/V-Iea

LEGILE VARIATIEI - F0LOSIREA $I NEF0LOSIREA etc.

,i.ii ,o);::ifili::","i,,iii,!i,": ":;:::::':";;,:,::iT"i,'iii:,:,#{::,'!'fi:,lXii-
zarea Ia ufiimale ;i plante Diferite metocle prin care se poate realiza accasta Opriri
- -
rlin dezuoltere
- Organe rurlimentare.

ln m[sura in care imi va permite dificultatea subiectului, voi exantina atit

in acest capitol cit gi ln urm[toarele dou[, cele citeva legi care gll\rerneazl, varia-
bilitatea. Acestea pot fi grupate dupd cum urmeazd : efectele folosirii gi ale
nefolosirii, inch-rsiv obiceiurile schimbate gi aclimatizarea, sistarea dezvoltdrii,
varialia corelativd, coeziunea pdr{ilor omologe, variabilitatea pdrlilor mulbiple,
compensalia cregterii, pozilia mugurilor fa!5 de axa plantelor gi in fine, varia{ia
analog5. Aceste ctteva subiecte se leagd unul de altul, ?$& incit deosebirea lor
estc deseori arbitrar5.
Ar fi preferabil s5 discutdm mai intii pe scurt acea for![ coordonatoare gi
reparatoare care, lntr-o mdsur5 mai mare sau mai mic5, este comuni tuluror
organismelor gi pe care fiziologii o nu meau inainLe vreme nisus f ormatfuus.
l3lumenbach gi allii ') a., insistat c[ principiul care permite unei hidre tdiate
in bucirli s[ se dezvolte in doui sau mai multe animale perfecte, este tot ace]a
care face ca la animalele superioare o rand s[ se vindece printr-o cicatrice.
Cazurt.z ngela al hidrei sint evident analoge diviziunii spontane sau inmullirii
prin sciziparitate a animalelor inferioare, precum gi inmuguririi plantelor. Intre
aceste cazuri extreme gi acel al unei simple cicatrice avem toate gradaliile. Prin
sectionarea picioarelor $i a cozii unei salamandre, Spalla nzani 2) a oblinut in
curs de trei luni gase recolte din aceste membre, astfel c[ 687 de oase perfecte
1) An Essag on Generation, traducelea ln englezi, p. 18 ; Pagct, Lectures on Surgical Pathologg, 1853, vol. I,
p. 209.
-) Art Essag on Animal Reproduction, trad. englezd, 1769, p. 79.
618 I,ECILE YARIATIEI N1SU5 FORMATIVUS

au fost reproduse cle cltre rrn animal in cursul unui an. ln orice punct s-a scc-
{ionat membrul, s-a reprodu s exact nu mai partea care lipsea gi nu mai mult .

Cind se inl[trtrI rtn os bolnav, uneori unul nolr ,,clobindegte treptat forma cores-
punz5tc)are gi toate le,qr"iturile mugchilor, ligamentelor etc., devin tot atit cle
complete ca pi inainte" 3).
Aceasb[ forlir clc regenerare nu aclioneazd. lnsX intotdeauna perfect. Astfel.
coada rergeneratfl a ttnei gopirle se deosebegte de coada normal[ prin fonnli
solzilor, la anumiLe ortoptere picioarele posterioare mari se reprodnc mai ntici *,1.
iar la animalelc superioare, cicatricea albfl care unegte marginile unei rdni aclini'i
nu e formatfl c]in 1;ielc perfectd, deoarece lesutul elastic nll se produce clecit
nitrlt rnai tirziu u). Rlunrc'nbach spune cd ,,activitatea acestui nisus formati.utts
este in laporL invers cu virsfa corpului orgarizat". De asemenea for{a lui este
la animale crt atit ntai Inare cu ciL acestea sint situate mai jos pe treapta clt
organizalie; gi animalele cle pe o treapt[ inferioari corespund embrioni]or ani-
malelor superioare, aparlinincl aceleiagi clase. Observaliile lui Nervporto) oferii
o bunfl exemplificare a acestni fapt. Astfel, autorul a constatat cd ,,miriapodele.
a clror cea mai complctzi dezvoltare aproape cd nu depdgegte larva insectelor
perfecte, i$i pot regenera picioarele gi antenele chiar pini la ultima Ior nlpir-
Iire" ; la fel o pot face gi lan-ele insectelor veritabile, nu insd - cu excep{ia
unui ordin - insectcle mature. Salamandrele corespllnd ca dezvoltare mornro-
locilor sau larvelcjr,batracienilor flr[ coad[, gi ambele posed[ intr-o mare m[surii
capacitatea de regenel'are, cu exceplia batracienilor maturi fdr[ coad5.
Absorblia joacir cleseori un rol important in repararea leziunilor. Atunci
cind se rupe un os gi capetcle de la rupturd nu se unesc, aceste capete sint absor-
bite gi rotunjite, astfel cir se formeazd. o fals5 incheieturS,, sau dac[ capetele se
unesc dar se incalec[, p[rlile proeminente sint indepdrtate prin absorbli.').
IJn os dislocat igi va forma un nolr locag. Tendoanele si vinele varicoase clepla-
sate iSi scobesc noi ganluri in oasele pe care apasd. Ins5, dtrp[ cum obsen-d
Virchow, daci absorb{ia intrX in acliune in timpul cregterii normale a oaselor.
pe mdsurl ce osul cregte plrlile care in tinerele sint compacte se escaveazl,
pentru a primi lesritul rnedular. Dac[ incerc5m s[ inlelegem numeroasele cazuri
tipice de regenerare ajritatd de absorblie, trebuie sX ne reamintim c[ aproape
toate plrtile organizaliei sufer[ o constantd reinnoire, chiar atunci cind ele iSi
menlin aceeagi formri, astfel c[ partea care nu este reinnoitd este susceptibil[
de a fi absorbit[.
LInele cazuri, clasate de obicei in aga-zisul nisus formattuus, par Ia prima
vedere s5 apar{in5 unei categorii distincte, pentruc[ in aceste cazuri nu numai
cI se reproduc stmcturi t'echi, dar se formeaz[ gi structuri noi. Astfel, dupd
inflamalie se dezvolt5,,nlembrane false", prev5zute cu vase sangvine gi lim-
fatice gi cu nen i. In felul accsta, atunci cind un fetns scaph din trompele fal-
lopiene gi cade in alrclomen, .,natura vars5 o cantitate de limf5 plastic5, care se
31 Carpenter, Prirtciples of Corttp. Phgstologg, 1854, p.479.
a) Charleslor-Lh, XIug. of Ncrl. -[l.sl., vol. I, 1837, p. 145.
5) Pagct, Lrctures on SurgicrLl PrLIfutIoqU, vol. I, p. 239.
0; Citate de Clarpentcr, Conut. Pltgs., p. 479.
7; Ilxpunerea Prof. llarey asupra capacitltii de coadaptare a tuturor pirLilor organizatiei este excelenti.
La mcLcltirte animeile ,1873, cap. lX. \'ezi de asemenga Paget, Leclures eLc., p:257.
 LF.GILE VARIATIEI N/SUS FORA{ATIVUS 619

formeazI intr-o men]brand ojganizatd., bogat prevdzuth crr vese, sangvine" $i

fetttsul e hrirnit ciLva tirnp. In anumiLe cazuri de hiclrocefalie, locurile-deschise
gi periculoase din craniu sint completate cu oase noi, care se intbin[ pril suturi
perfect din{iite a). \{ajoritatea fiziologilor ins5, ln special cei cle pe continent,
att renun{at asl5zi la credinla in limfa plasticd sau blastem gi Virchorvs) srisline
cI ot'ice strttctttr[, notti satt veche este formatd prin proliferarea celulelor pre-
existente. Din acest punct clc vedere, membranele false, ca gi tumorile canc.-
roase sau alte Lrtrnori, ntt sint cleclt dezvoltlri anormale ale cregterilor normale
5i astfcl ptrtem inlelegc cle ce ele se aseamdnd cu structurile invecinate ca de
exemplu cind in cavitilile seroase,,o falsd membranl dobindcgte rln invelig
epitelial ex:ict ca acela care acoperd membrana seroas[ origina][ ; aderenlele
irisr-rlui poL clcveni neqre, clupI cit se pare prin procluclia de celule pigmentare
ca la Lruea" to).
De.si nu' fntotcleattna llerfecta, capacitatea de regenerale este fdrd indoial[
tttr admirabil disllctzrLl, gal.a la diversele eventualitili, chiar la acelea care n1
se prezinLI clccit foarte rartt). Aceastl capacitate nu esLe totugi mai gimitoare
declt crc$Lerea 5i clczvoltarea fiecdrei fiinlb, in spccial ale acelorlu .u.. se inmll-
lesc prin sciziparitate. Acest subiect a fost menlionat aici penLm cd putem
deduce cd atunci cinci oricare parlc sau organ este foarte m[iit ca climensirine
sall complet sriprimat prin r.ariatie gi selec{ie continuii, forla coorclonatoare a
organrz?,{iei tincte'sit readuci toate p5r{ile in armonie unele cu altele.

DESPRtr EFECTEI/tr FOIJOSIBII $I NEFOI-.,OSIRII ACCENTTIATE

A ORGAI{EI,.,OR
Este binecunoscut, gi vom prezenta imediat dovezi, cd folosirea sau acti-
rritatea crescut[ a organelor intdregte mugchii,glandele, organele senzoriale etc.
5i cti, pe de alti parte, nefolosirea duce la slilbirea acestora. S-a dovedit experi-
mental de ciLre Ranke 1') ci debitul sangvin este mult sporit spre orice parte
cal'e execr"ttd un travaliu gi scade din nou cind acea parte se aflf in repags. Ca
tlrlnare, ciac[ travaliul este frecvent, vasele cresc ca dimensiune gi paitea res-
pccliv[ este mai bine hrinit[. DupS Paget 13), pirul lung, cles gi de culoare
illchis[ care cregte ctLe o datd chiar la copii mici in apropierea suprafelelor
persistent inllatnate sau a oaselor rtipte, se explicd de asemenea printr-un
clebil- .sangvin sporit spre acele pirli. Cind T:{unter a introdr-rs pintenul unui
cocog in creasta acestuia, care este bogat prev5zrltd cu vase sangvine, intr-nnul
din cazuri pintenul a crescnt in form6 de spiralfl pin[ la o lungimt de 1b,24 cm
iar in alt caz a crescut drept^ inainte ca rrn corn, astfel incit pasdrea nu mai
puLea atinge soltll ctt ciocul. In conforrnitate cu interesantele observnliuni ale
8) Aceste cazuri sint prezentate de Blumenbach in lucrarea sa.Essag
on Generation, p, b2, b4.
eS Celullar Pathologg tradus de Dr. Chance, 1g00, p. 27, 14L.
10.; Paget, Lectures
on pathologg, vol. I, 1g53, p. 357.
Lr1 lbidem, p. 150.
121 Dte Illut|ertheilung elc.rderOrgane,1871, citat de Jaeger, In SachenDarutir-t's,7874,p.4g. \'ezi cle aseme-
nea FI. Spencer, 7'1rc Ptirtciplcs of Biologg, vol. lI, 1866, cap. 3-5.
L}S Lcctures on Palhctlogg, ISb3,
vol. I, p. 71.
620 LEGILE VARIATIEI

clltri Sedillot 1n), atttnci cind se inl5turd o por{iune din unul dintre oasele picio-
rului unui animal, osul asociat se dezvolt[ pin[ ce atinge volumnl celor cloriii
oase, ale c[ror funcliuni trebuie sd le indeplineascd. Aceasta se vede rnai binr
la ciinii cdrora li s-a scos tibia ; osul vecin, care este aproape filiform gi n1 Ar(.
nici o cincime din dimensiunea celuilalt, dobindegte cur.ind o dimensiilne egalir
satt mai mare decit acea a tibiei. La inceput este greu de crezut c5 greltritea
sporitfl, aclionind asupra unui os drept, ar putea ca prin cregterea gi reOucerea
alternativd a presiunii sd facd ca singele si curgd mai ugor prin vasele carr.
strdbat periostul gi astfel si furnizeze mai multh hrand osului. Totlpi, obscr-
va{iile prezentate_ de dl Spencer 15), asupra intdririi oaselor incovoiate ale copii-
lor rahitici de-a lungul laturilor concave, t€ face s[ credem c[ aceasta este
posibil.
!.Sanatul trunchiului unui arbore sporegte in mod sensibil cregterea {esrr-
ttrlui lemnos in p[rlile snpuse tensiunii. Prof. Sachs este de pirere, din tnoti.'..
pe care le indic[, c[ aceasta se datoregte faptului cd presiunea scoarlei copacp-
lui este relaxat[ in aceste pdrti, gi nu debitului sporit cle ser'[ provocat de mis-
carea triunchiului, dupd cum suslin Knight Si H. Spencer 16). lesr-rtll d1r:,
lemnos, se poate insd dezvolta f[rd ajutorul vreunei migclri, dtLpd cum veclept
la iedera strins fixat5 pe un zid vechi. In toate aceste cazvri, .it. foarte gr-c1
de a deosebi efectele selecliei continriate timp indelungat, de acelea care rteclrg
din activitatea crescut5 a pdrtii respective sau direct din vre-o altir cauzd.
DI H. Spencer rz).recunoagte aceasti dificultate gi di ca exemplu spinii arborilor
gi cojile nucilor. In aceste cezLrri, avem de-a face cu rin lesui Iemnos extrem cle
dttr, f[rd posibilitate de migcare gi, care nu pare a fi prodtis de vreo altfl cauzit
direct sLimulatoare. Considerind ins[ cd duritatea acestor p5r[i este de evidentit
utilitate plantei, putem considera rezultatul ca datorit probabil selecliei a$a-
ziselor varia{ii spontane. Oricine gtie c[ munca grea ingroag[ epiderma miiniior
gi cind afldm _.1 lu copii, mrrlt inaintea nagterii, epiderma- este mai groasd pe
palme $i pe tllpile picioarelor decit pe oricare attd parte a corpLrlui, drlpd cum a
observat cu admiralie Albinr-rStt), sintem natural dispugi sd'atribuirn aceasta
efectelor ereditare ale ttnei utiliz[ri sau presiuni lndelungate. Sintem tenta{i
sI extindem acest punct de vedere chiar gi la copitele patrupedelor. Cine va
putea pretinde insfl de a fi in mflsurd sd determine intrucif seleclia natura][ a
putut contribui la formarea unor structuri de o importan![ atit, de eviclenta
pentru animal ?
Se poate constata cd la membrele megtegugarilor care exercitl cliferite
meserii, intrebuinlarea intdregte mugchii gi atunci cind un mugchi este intlrit,
tendoanele gi crestele oaselor la care el este atagat, se dezvoltS; gi acesta trebuie
s[ fie de asemenea cazul vaselor sangvine gi al nervilor. Pe de alt5 parte, cincl
trn membru nu este folosit, ca la fanaticii din Orient, sau cind ner v*ul care il
alimenteazd. cll energie nervoas5 este efectiv distnrs, mugchii se atrofiaz5.
ra1 Comptes Rendus, 26 septembrie, 1864, p b:Jg.
rr; H. Spencer, TIrc Principles of Biology, vol. II, p. 243.
LB) Ibid., vol. II, p. 269. Sach, ?erl-book of llttung, L87b, p.734.
rt) H. Spencer, l'he Principles of Biologlt, r'ol. II, p. 27J.
rs) Paget, Lccturts on PalhologlJ, vol. II. p. 209.
 EFECTELE FOLOSTRII $I NEFOLOSIRTT 627

Tot astfel, cind ochiul este distrus, nervul optic se atrof.iazd, uneori chiar in
decurs deciteva lunitn). Proteus este prevdzut atit cu branhii cit gi cu pl5mini gi
Schreibers 20) a constatat cI atunci cind animalul era obligat si trdiasc[ in apd
adinc5, branhiile se dezvoltau de trei ori mai mult decit dimensiunea lor obig-
nuitd, iar pl[minii erau parlial atrofiali. Pe de alt5 parte, cind animalul era
obligat s[ trliasc[ in ap[ pu[in adinc5, pl5minii deveneau mai mari gi mai
vasculariza\i, pe cind branhiile dispdreau mai mult sau mai pulin complet.
Asemenea modificlri sint ins[ pentru noi de o valoare relativ micd, pentru c[
de fapt nu stim dac5 ele tind sd devind ereditare.
fn multt ca^tri esist[ motive de a considera cd folosirea rednsd a diferite-
lor organe a afectat la descendenti pftrfile corespunzdtoare. Nu existd insd
dovezi valahile c[ aceasta se intinrplS vreodatl in cursul unei singure gencra[ii.
Ca si in cazvl variabilitdtii generale ;i nedefinite, se pare ci pentru oblinerea
unui rezultat apreciabii, trebr-rie ca mai multe genera[ii sd iie supuse unor obi-
ceiuri schimbate. G[inile, ralele gi gigtele noastre dontestice $r^-au pierdut
aproape capacitat.ea de zltor, nll numai ca individ, ci gi ca ras5. Intr-adevhr,
nu vedem cer o g[in[ tinlrd s[-gi ia zborul atunci cind este speriat[, &$& cum
o face trn tin5r fazan. Aceasta m-a fdcuf sb compar cu atenlie oasele membrelor
la g[ini, ra!e, porumhei gi iepuri, cu aceleagi oase de la speciile parentale sil-
batice. Deoarece dimensiunile gi greutdtile au fost prezentate pe larg in capito-
lele anterioare, voi recapitula aici numai rezultatele. La porumbeii domestici,
lungimea sternului, proeminenla carenei acestuia, lungimea scapulei gi a cla-
viculei, precum gi lungimea aripilor m5surat[ intre capetele celor doud radiusuri,
s-au redus toate fa![ de aceleagi plr{i ale porumbelului silbatic. Totugi, remi-
gele gi rectricele s-au lungit, ins[ aceasta poate avea tot atit de pulin[ legdturd
cu folosirea aripilor sau a cozti, ca gi lungimea pdrului unui ciine cu migcarea pe
care acesta a f[cut-o de obicei. Cu excep{ia raselor cu ciocul lung, picioarele
porumbeilor s-au redus ca dimensiune. La giini, creasta sternultti e mai putin
proeminent[, fiind deseori deformat[ sau monstrttoasS, iar oasele aripilor au
der.enit mai Ll$oare fali de oasele picioarelor gi apar pulin mai scurte in com-
paralie cu acelea ale formei parentale, GaIIus banktua. La ra{e, creasta sternului
este afeclat[ in acelagi fel ca pi in cazurile anterioare. Claviculele, coracoidele
gi scapulele sint reduse ca greutate fa{d de intregul schelet, oasele aripilor sint
mai scurte gi mai ugoare, iar oasele picioarelor sint mai lungi gi mai grele, atit
in rraloare absoluti cit gi fa![ de intregul schelet, in comparalie cu aceleagi
oase de la rala silbaticd. Reclucerea ln greutate gi in dimensiune a oaselor din
cazurile de mai sus, este probabil rezultatul indirect al reacliei mugchilor sl5bi{i
asupra oaselor. Nu am reugit si compar remigele ra{ei imblinzite cu a celei s5l-
batice, insfi Gloger 21) afirm[ c[ la rala s5lbaticl virfurile rentigelor ajung
aproape pind la cap5tul cozii, pe clnd la rafa domestic[ deseori aproape c[ nu
ajung nici pin[ la baza ei. El atrage de asemenea atentia asupra grosimii mai
mari a picioarelor gi spune c5 membrana interdigitald pentru inot este redus[;
nu am fost ins[ in misurd s5 identific aceastd ultim[ deosebire.
1e) lliiller, Phgs., trad. englez,a,p.54,597. Prof. Reed a mentionatl.Phgsiological and Anat. Iieseatches, p. 10)
un caz curios de atrofia membrelor la iepuri, dupd distrugerea nervului.
:01 Citat de Lecoq, in Gdographie Bot., vol. I, 1854, p. 182.
21) Das Abtindern der Vdgel, 1833, p. 74.
 622 LEGILE VARIATIEI

, La iepurele domesticit, corpul, impreund cu intregul schelet, esbe i1 gener.l I

tttai mare 5i mai greu decit la animalul silbatic pi olsele picioarelor sir]t
i)r.r_,-
llorlional mai grele; insd oricare normd de comparalie s-af adopta, nici saselc
llicioarelor 5i nici scapulele nu s-au lungit in aceeagi proporlie cu dimensiunilc
sllorit e ale scheletului. Craniul a devenit in mocl pronunlat mai ingust gi clip
ttl:isur[lorile capacit5lii lui, ardtate anterior, putem conchide cd aceistd ing,,r-
t:tt'e rezulti din dimensiunea redusd a creieruhii, ca efect al vielii mintale inac-
tive dush de aceste animale in strictd captivitate.
Am vdztL in capibolul opt cd fluturii viermilor de m[tase care a1 fost
{inuli timp de rnai multe secole in strictd captivitate, ies din gogoage c1 trri-
pile defornlate, incapabile de zbor, deseori foarte reduse ca cliirensitine gi,
cltrp[ Quatrefages, foarte rudimentare. Aceasti stare a aripilor se datorepie
1ro:rte in mare mdsurl aceluiagi fel de tnonstrtrczitaLe carc afecteazfl clese"or.i
lepidopterele sdlbatice crescute artificial din cocon, sau poate fi parlial datoritri
rtnei tendin{e inet'ente, comun[ femelelor multor Bombyciclae, de a -ur.u aripile
inlr-o stare rnai mult sau mai pulin rudimentard; efeCtr-rl poate fi insd parlierl
atribuit nefolosirii indelung continuat[.
Din faptele de mai stts reiese fdrfl indoial5 cI la anirnalele noastre donres-
ticite din timpuri strdvechi, annmite oase au crescut sau s-au micgorat ca di-
mensiune gi greutate, datoriti folosirii intense sau reduse, insd Oupe cum s-a
arltat in capitolele atrterioare, ele nu s-all moclificat ca formd sau stnrcturir.
La animalele care tr.aiesc i_n libertate gi care sint cite o dat[ expr]se unei aprige
conctlren{e, reducerea tinde s[ fie mai mare, aceasta constituind Lln avantaj
prin economisirea dezvoltdrii oric5rei p5r{i inutile. Pe de altd parte, la animaleie
dornesticite, abundent hrdnite, se pare c[ nu existl nici o .cono1nie de cregtere
gi nici vreo tendin![ spre eliminarea pdr{ilor de prisos. Voi reveni insfl nri,pro
acestui subiect.
Revenind acum la consideraliuni mai generale, I{athusius a ardtat c[ la rasele
ameliorate d. porci, picioarele gi ritul scurl.ate, forma condililor articllari occi-
pitali 9i pozitia f5lcilor, cu caninii superiori iegili in mod cu totul anolmal i1
fala caninilor inferiori, pot fi atribuite faptului c[ aceste p5r!i nu au fost pe
deplin exersate, deoarece rasele mult perfeclionate nu se deplase azd, in clutar.ea
de hran[ gi nici nll scormonesc pdmintul cll riturilelorinelaterr).Aceste moc]i-
ficdri structurale, care sint toate strict ereditare, caracterizeazd, mai multe rase
atneliorate, astfel c[ ele nu au putut proveni dintr-o singurd tulpini 4omeslicd.
In legdtttrd cu vitele, prof. Tanner a observat c5 plSminii gi ficatll raselor ame-
Iiorate ,,s-a-Ll redus considerabil ca volum in compara{ie cu acelea ale anima-
lelor avind deplind libertate ,t) ; gi reducerea acestor organe af,ecteazd. forma
general5 a corptrltli. Cauza reducerii pl[minilor la animalele foarte ameliorate
care fac pulini migcare, este evidentfl, iar ficatul este afectat poate de hrana
ntttrilivd gi artificial[ care le formeazd, in mare m[sur[ subzistenla. Dr. Wil-
ckcns afirm[ ze) de asemenea cd, datoriti obiceiurilor lor diferite de viald, rasele
de mttnte gi de cimpie ale mai multor animale doniesticite se deosebesc intre ele
22) Nathusius, I)re llcssen de.s Sr:hrueine.s, 1800, p. 113, 57. \torstudten . . . Schweinescltiidel, 1864, p. 103, 130,
1,31J. I'rof. l.ncas sustine ;i exlincle concluziiie lui von Nathusius : Der SchcicIel des Il,Iaskenschueines. 1870.
23) Journal of Agricttltttre of lligttlcuttI Soc., iulie 1860, p. 32L.
2a) Landutirth. Wr:chenhlatt, No. 10. vezi tn Darvin.
 EFECTELE FOLOSIRII $I NEFOLOSIRII 623

prin diferite p[r!i ale corpului, ca de exemplu prin ltrngimea gitului 5i a picioa-
ielor din fa![, cib gi prin forma copitelor.
Este indeobgte cunoscut cd atunci cind;o arterd esbe ligaturatl, ramu-
rile anasLom o"aie fiincl forlate s[ transmit[ mai mtilt singe, cresc in dia-
metru ; $i aceast[ cregbere nu poate fi explicatl printr-o simpld_ extindere,
deoarece perelii lor devin mai rezistenli. In ceea ce privegte glandele, .sir
J. Paget bbseive c[ ,,atunci cind un rinichi este distrris, cel[Ialt devine
deseorl mult mai mare gi execut[ o munc[ dubl["zu). Dac[ comparflq ugerele
vacilor de mult5" vreme domesticite, cib gi acelea ale anumitor rase de capre,
care ating aproape pdmintul, cu aceleagi organe de la auimalele sdlbatice
sau semidomeiti.it., constat[m o mare diferenll in ce privegte clinensitlnea
gi capacitatea lor de secrelie . La noi, o vac[ br-rn[ produce zilnic peste
22,45-I sau 22,80 I de lapt€, p€ cind Lrn anintal cle prim[ calitate, linut de
exemplu de negri clin tribul Damara din Africa cie Sgd z0), ,,I'areol'i d[ mai
mult de "!,,L4 *.r '!,,7I I pe zi, iar dac[ i se ia viterlul, t'efuzfl absolub s[ dea
lapte". Buna calitate a vacilor noastre gi acea a antimitor capre, o pu-
tem atribui in parte selecliei continue a celor mai bune animale de lapte,
gi in parte mogtenirii activit[tii sporite prin acliunea ornultti a glandelor
secretoare.
Este notoriu c[ miopia este ereditari gi am vlztrt in capitoltil doisprezece,
din cercet[rile statistice ale cl-lui Giraud-Tenlon, c[ obiceiul de a privi obiecte
apropiate, cletermin[ o tendinlri spre miopie. Veterinarii sinb ttnanim de P5tg.
.e din cauza potcovirii gi mersului pe drumuri pietruite, caii sufer[ de bolf5,
de umfl[turi osoase la picioare gi la chigita etc. gi sint aproape tot atit
de unanimi c[ o tendinld spre aceste deformalii este ereditar'[. Inainte vreme'
in Carolina de Nord caii nu erau poLcoviti Si s-a afirmat c[ ei nu sufereau de
aceste boli ale picioarelor ").

f)upd cit se gtie, toate patnipedeJe noastre domestir:ite descind din specii
cu .rt..hil. ridicate. Totu$i, priline soiuri se pot cita, la care cel pulin
o rash s[ n1 aibir urechile pleogtite. Pisicile din C]rina, caii din ttnele phrti
ale Rusiei, oile ciin Ibalia pi din alte p5rli, odinioar[ cobaii din Germania,
caprele gi vitele clin India, iepurii de vizuin5, porcii gi ciinii din toate !5rile
cu civilizalie veche, au urechile pleogf ile. Dtip5 cu nt a observat dl Blyth,
la animalele s[lbatice care iSi uLilizeazil urechile drept pilnii pentru a prinde
orice sunet trecdtor gi in special pentru a dctermina direclia din care vine,
nu existd nici o specie cu urechi pleogtite, cu exceplia elerfantului. Deci,
incapacitatea cle a ridica urechile este intr'-un luumit ferl cu sigriranli un
rezultat al clomesticirii. Aceastd incapacitate a fost atlibuil5 de diferiti autoriza)
251 Lectures on Surgical Pathology, 1853, vol. I , p. 27.
261 Anderssbl, Tlauels in Sollh Africa, p. 318. Pentru cazuri analoge in Amclica de Sud, vezi Aug' St'-
Hilaire, Yogage dctns Ia Prouince rle Gogaz, vol. I, p. 77.
2?) Bricliell, -l{al. Hist. of t'orlh Carolina, 1739, p. 53.
p8) Livingstone, citat de Youatt, Ott Sht:ep,p.I42. Hodgson, ln Journcil r',f Asiatic Soc. of Bengal, vol' XYI,
1g47, p. 1006 etc. etc. pe de alti parte, dr. Wilckens pledeazi energic impotriva plrerii ci pleoqtirea urcchilor
este rezultatul nefolosirii lor ... Jahrbuch der deutschen Viehzucht, L866.
624 LI]GILE VARIATIEI

neutiliz[rii urechilor, animalele protejate de om nefiind obligate in mod

obignr-rif sd le uLllizeze. Col. Hamilton Smith 2n) afirm[ c[ in vechile repre-
zent[ri ale ciinelui, ,,cu exceptia unui caz din Egipt, nici o sculptur[ de la
inceputul erei grecegti nu a reprezentat ciinii cu urechile complet pleogtite;
acei cu urechile pe jumitate pleoptite lipsesc din sculpturile cele mai vechi
gi acest caracter cregte treptat in operele epocei romane". Gordon a remarcat
gi el c5. ,,porcii vechilor egipteni nu avealr urechile mdrite gi pleogtite" uo).
Este insfl remarcabil c[ pleogtirea urechilor nu este insotit[ de vreo redticere
in dimensiune; dimpotrivd, animale atit de diferite, ca rasele de iepuri de
amatori, anumite rase de capre indiene, prepelicarii nogtri favorili, copoii
gi alli ciini, au urechile enorm de alungite, astfel c[ s-ar pdrea c[ greutatea
lor le-a f5cut s[ se pleogteasc5, la aceastd. cauz[ ad[uglndu-se poate gi nefolo-
sirea. La iepurii de vizuin5, pleogtirea urechilor foarte alungite a afectat
chiar gi structura craniului.
Dupd cum mi-a remarcat dl Blyth, nici un anirnal sdlbatic nu are coacla
incol5cit5, insd porcii gi citeva rase de ciini au cozile foarte incirligate. Aceast[
diformitate pare deci a fi rezultatul domesticirii, lnsi este indoielnic dacfl e
legatd in vreun fel de folosirea mai redus[ a cozIi.
D gp[ cu m se gf ie, epiderma miinilor noastre se ingroag[ u gor de mu nc5
grea. Intr-o regiune a Ceilonului oile au ,,calozitil\i cornoase care le ap[ri
genunchii gi care rezullfl din obiceiul de a ingenunchea pentru a pagte ierburile
scurte gi prin aceasta se deosebesc turmele din Jaffna de cele din alte pdrli
ale insulei" ; nu se aratfl insfl dacd aceastd particularitate este ereditar[ tt).
Membrana mucoasd care cdptugegte stomacul se afld in continuarea pielii
exterioare a corpului ; nu este deci surprinzltor ca textura acesteia s5 fie
afectatS. de natura hranei consumate, dar alte schimblri gi mai interesante
urmeaz[ in acelagi fel. De foarte multd vreme Hunter a observat ci inveligul
mugchiular al stomacului unui pescdmg (Larus tri.dactglus) care fusese hrdnif
timp de un an mai ales cu grdunle, era ingrogat. Dup[ dr. Edmondston,
o modificare similar[ apare periodic in insulele Shetland, la stomacul lui Larus
argentatus, care prim5vara viziteaz1, sem[n[turile de griu gi se hrdnegte cn
boabe. Acelagi observator atent a remarcat o mare schimbare a stomacul
u nui corb care a f ost hrdnit timp indelungat cu alimente vegetale. In cazul
unei bufni[e (Stri"r grallaria) tratatd similar, Men6tries afirmd cd forma sto-
macului era schimbat5, c[ epiteliul intern devenise pielos gi ficatul igi m5rise
volumul. Nu se gtie dacd aceste modificiri ale organelor digestive devin ere-
ditare in decursul generatiilor az).
Lungimea crescutl sau redusfl a intestinelor care rezult1,, dupd cit se
pare, din regimul alimentar schimbat, este remarcabil5, deoarece caracteri-
zeazd. anumite animale in stare domesticit[ gi de aceea trebuie s[ se transrnitd
ereditar. Sistemul absorbant complex, vasele sanguine, nervii gi mugchii se
2s; Naturalist's Librarg, Dogs, vol. II, 1840, p. 104.
aol De I'Espdce, vol. I, 1859, p. 367.
3r) Ce11loit, de Sir J. E. Tennent, 1859, vol. II, p. 531.
32) Pentru afirmatiile de mai sus, vezi Hunter, Essags and Obseruations, 1861, vol. II, p. 329 dr. Edmond-
;
ston, dupl cum e citat in Bilisft Birds a lui N{acgillivray, vol. V, p. 550. Nldndtries, dupi cum este citat de
Bronn, ln Geschichte tler Arcrlur', vol. II, p. 110.
 OBICEIURILE DE VIATA MODIFICATE
625

modificb in mod necesar o clatd cu intestinele. Dupd Daubenton, intestinele

unei pisici dornestice sint cu o treime mai lungi decit acelea ale pisicii
batice europene. $i ctl toate ce aceaste specie "nu este strdmogul stl-
domestic, totupr, dup[ culn a remarcat Iiiclore Geoffroy, diferitele animalului
pisici sint atit de aproape iururlite inciL comparalia este probabil specii de
pafga c[ lungimea sporitfl este datorit[ faptuiui ce pisica domesticd
jusid, S-ar
pu[in strict carnivord in regimul sdu alimentar Oectt orics ip..i. de felini este mai
s[lbatic[' Aga de exemplu, am vdzut in Franla o p_isicd care -'-in.u
legume
cu toL atiLa pl5cere cum minca gi carnea. bupd' Cuvier, intestinele poicului
domesficit depdgesc propor{ional .,, m_ult lungimea acelora ale mistre[ului.
.
La iepurele de vizr-rin-5 imblinzib sau sdlbatic, m"oclificarea este invers[ gi pro-
babil cd rezultl din hrana substanlial[ clati iepurelui domesticit s).

TRANSMITEREA EREDITAR,A A OBICEIUBIIJOR

DE YIATA MODIFICATE
In ceea ce privegte capaciLs{ile mintale ale animalelor, acest subiect
se contope$t_e in aga rn[sur5 cu instinctul, incit nu rroi face aci decit sd reamin-
tesc cititorr-rlui cazuri ca acelea ale gradului de imblinzrre a animalelor
noastre
domesticite, pinda gi aportul ciiniloi, faptul cd acegtia nu atacl
animalele mai
mici crescute- de. orn Ei aga mai cleparte. Ror.ori se poate spune in ce mds'rd
aceste schimbiri trebuie atribr-iiLe unei sirnple obignuinle
datoresc selec[iei indivizilor care all variat in sensul dorit, si in ce mdsu.d se
indepe'dent de
condiliile speciale in care aLr fost {inu!i.
Am vdzut c[ animalele pot fi obignlite cu un regim alimenLar schirnbat;
se pot da insd ciLeva exernple suplirnertate. Pe insulelJ polineziene gi
in Clina,
ciinele este hrdnit in mod exclusiv cu hran[ vegetal[ gustul pentru acesL
Si
fel de alime't esbe intr-o oarecare m[surd erecribar*;. ciirii nogtri cle vin[_
toare nu se aLing de oasele vlnatului clr pene, in tirnp ce majoiituL." celor-
talli ciini le devoreazd cr-r ldcomie. ln unele pertri ate lumii oile alr fost hrii'ite
in mat'e m[surd cu pegte. Porcul domesbic m5nincd cu pldcere orzul ,. ,p.rrr*
insi c[ mistrelul . il dispreluegte gi aceasbd aversiune esLe intr-o ;
oarecare
m[surd erediLar6. Astfel, nigte purcei sllbatici cresculi in captivitate au ar[tat
aversittne fa![ de aceste grdunte, pe cind allii din aceeagi firare s-au delectat
cu. ele35). Una din rudele mele a crescut nigte purcei dintr-o scroafd
cle ras[
chinezeasc[ cll un rnistre{ alpin. Acegtia tieiau in libertate intr-un parc gi
erau atit de bllnzi incit venealr ia case penLru a fi hrlnili ; nu s-ar fi aLins
ins[ de lSturi, care erau devorate de atli- porci. Oclatd .. i n animal se ;ti$-
nuiegbe clt un regim alimentar nenatural, ceea ce nu se poate
in timpul tinerelii sale, ii displace hrana sa specific5, a$; clrm realiza decit
Spallan z,ani
a constatab in cazul ttnui porumbel care a foit hrdnit ii-p indiungui .,
carne. Indivizii aceleiagi specii se obigruriesc mai mult salr mai puliil ugor
33.1 Aceste afirrnatii in legiturd cu intestinele sint luate din lsidore Geoffroy Saint-Hilaire, .Flisl. Nat, Gdn.,
vol. ill, p. 427, 44I.
3a,1Gilbert \Vhit.e, .i\al. ,t{isl. Selbarne,1g25, vol. II, p.
tt) Burdach, Traitd ile Phys., vol. II, p.267, citat cle dr. p.l2I.
Lucas, HCrid.. ly'al., vol. I, p. 3gB.

40 - c. 2BB2
D:O LEGILE VARIATIEI

cu o hranfl nou[. Astfel, se afirmfl cI Lr n cal a invltat repede s[ mlnince

carne, pe cind allul ar fi pierit mai curind de foame declt s[ se infnrpte din
acest alimenttu). in stare naturald, omizile de Bombgr hesperus se irrlnesc
cu flunzele de Cafe di"able, dar dupd ce atl fost crescute pe Ailanthus, ele
rlu s-alr mai atins de Cat'd, di.able gi au murit cle foame tt).
S-a constatat c[ este posibil de a obignui pegtii mrrini s5 trdiascd in api
clulce; cum insl asemenea modificdri la pegti gi alte aninu,le marine au fost
observate mai ales in stare naturald, ele nu aparlin cle fapt subiectului
noslru. Dupi cum s-a arltat in capitolele anterioare, atib perioada de ges-
ta{ie gi de maturitate, cit gi epoca gi frecventa actului de reproducere, au
fost toate considerabil modificate in conditiile vielii dornestice. La gisca egip-
teand s-a putut inregistra ritmul schimblrii epocii reproducerii t.). Rii{oiul
sllbatic se irnperechiazS" cu o singurS femel5, pe cind r[{oiul domestic e poligam.
Anumite rase cle g[ini gi-au pierdut obignuinla de a cloci. l\Iersul calului gi
felul de sbor al anumitor rase cle portimbei art fost modificate gi sint ereditare.
La St. John's River, East Florida, unde V allisneria s-a aclimatizat in n.)are
misuri, vitele, caii gi porcii s-au deprins sd pascir sub apd. Prof. Wyman a
observat cum vacile iSi lineau capetele cufundate in ap[ ,,Lrn timp care r-alia
intre cincisprezece gi tleizeci pi cinci de secunde" tn). Glasul se deosebegte
ntult la anumite soiuri de gdini gi porlimbei. Unele variet[ti sint zgomotoase
iar allele tfcute, ca rala ademenitoare gi cea comun5, spilul gi pointerul. Oricine
gtie cit de rnult se deosebesc rasele de ciini in felul lor de a vina gi in felul
de a urm[ri diferitele feluri de vinat sau de dugmani ai vinatului.
La plante, perioada de rregeta{ie se schimbd ugor gi se mogtenegte, acesta
fiind cazul la griul de prini[var'[ gi de toamnd, la orz gi la mizdriche ; vonl
reveni ins[ indat[ asupra acestui subiect in paragraful despre aclimatizare.
IJneori, intr-o uoud clirn[, plantele anuale devin perene, ca in cazul micsandrei
gi a rezedei in Tasmania, pe care l-am aflat cle la dr. Hooker.
Pe de altir parle, plantele perene devin uneori annale, ca ricinul in Anglia
gi, dup[ afilrnaliile cflpitanului Mangles, multe variet5li de pansele. Din s[min{a
de Verbascum phoeni.ceum, care cle obicei este o plantl bianuald, von Berg a0)
a obtinut varietdti anuale gi perene. Anumili arbu gti cu frunze c1,zdLoare, in
t[rile calde au devenit cu fnrnze persistenteot). Orezul necesit[ mull[ ap5,
insd in India exist[ o varietate care poate fi cultivatd fIrI irigalie az). Anumite
varietdli de ovdz gi de alte cereale de ale noastre sint mai bine adaptate la
anumite soluri nt). Se pot prezenLa nenunrdrate fapte similare in regnul animal
gi in cel vegelal. Aceste fapte sint mentionate aici, pentru cI ele ilustreazd
deosebiri analoge la specii naturale indeaproape inrudite, gi pentnr cd asemenea

3u) Acest caz;i altele citeva sint prezentate de Colin, Phusiologie comp. tles animaur dontestiques, 1854,
vol. I, p. .126.
3?) Dl Nlichely cle Cayenne, in BulI. Soc. d'Acclimat., vol. \"III, 1861, p. 563.
tt) Qrratrefirgcs, Unitd de l'EspAce Humaine, 1861, p. 79.
tn) The, Anrcrican naturalist, aprilie L874, p.237.
no) F'loru, 1835, vol. II, p.504.
nr) Alph. de Canclolle, Gdographie Bot., vol. II, p. 1078.
ot) Ro5le, Illuslrations of the Botang of tlrc Himalagu, p. 19.
n3) Gardener's Chronicle, 1850, p. 204, 2Lg.
 ACIIMATIZAREA 627

obiceiuli de via![ schimbate, datorite obignuinlei sau acliunii directe a condi-

liilor exterioat'e, satl aga-zisei variabilit[ti spontane, pot dlce la mocli{icirri
sfrucLurale.

ACIJIMATIZAREA

Observa[iile anterioare ne duc in mod natural la subiecLul mult contro-

versat al aclimatizdrti. Exist5 doud intreb5ri distincte : Se deosebesc oare
varieL5lile ce se trag din aceea$i specie in ce privegte insugirea lor de a triri
in diferite clime ? $i in al doilea rind, daci ele se deosebesc, crim s-a proclus
aceast[ adaptale ? Am vlzut c[ in India ciinilor europeni nu le -erge bine
gi se afirmi aa) cd acolo nimeni nu a reu git s[ menlini in via!5 Lrn ciine cle
Terra Nova. S-ar putea ins[ argLlmenta, gi probabil pe drept cuvint, cI acestc
rase nordice sinf specific deoscbiLc fa![ de ciinii indigenl cirrora ]e pricrgte
in India. Aceeagi observalie ar putea fi ficLrLI in leglturl cu diferitele
rase de oi, clin care
clim[ caldi nu rezisl5 - dupi YouatL nu) nici un singur indivicl adus ,,dintr-o
mai mult cle 2- ani" in Grhdina zoologic5. Oile sint
totugi capabile dc a se aclimatrza inLr-o oarecare mdsnr'5. Astfel, s-a constatab
cd oile rnerittos crescute la Capul Bunei Speranle sint mult mai bine adaptale
pentru India decit acelea aduse din Anglia ao). Este aproape sigur cd toaLe
rasele de giini se trag dintr-o singr-rr[ specie, irrsfl rasa spanioli, dc,spre care
aveln motive set'ioase s[ credem cd iSi are originea in apropierea htzirii
lVlediterane at), suferS" de ger mai mult decit, oricare alLd rasd, cu to:ite cd
in Anglia ea este atit de fnrmoasd gi viguroas[. Fluturele viermelui cle niriLase
Arrindg introdus din Bengal gi cel de Af.Ianthus adris din provincia ternperratir
Shantung din China, aparlin aceleiagi specii, dup[ cum putenr clecluce din
identitatea omizilor, a coconilor gi a formelor lor mature aB). ToLrigi, ei se
deosebesc mult prin constitutie, f orma indian[ ,,prosperind nu nrai la ]atiLu-
dini calde", iar cealalt[ fiind foarte robust[ gi rezistent[ la frig gi trl ploiiie.
Plantele sint mai riguros adaptate la clim[ declb animakle. In st arre
domestic[, acestea din urmd rezistS. la diferente climatice atit de rilali, inciL
glsim aproape aceleagi specii la {[rile tropicale gi in cele temperate, pe cind
plantele culLivate sint foarte deosebite. Se deschide deci un cimp rnui larg
de cercetare in legdtur[ cn aclimatrzarea plantelor deciL cu aceea a aninralelor.
Nu este exagerat de a afirma cd pentru aproape fiecare plantl care a fost
cullivat[ timp indeh"rngat, existd variet5{i inzestrate cu constitri{ii aclaptate
Lrnor clirne foarte diferibe ; voi alege numai citcva cazttri mai remarcaltile,
cici ar fi obositor de a le enulnera pe toate. In America de Nor.cl s-au
ob{inut nttmcrogi porni fructiferi gi in publica[iile horticole de exernplrr
in cea a lui Downing - sint prezentate liste de varietfllile care -rezist5 cel mai
bine climei aspre din statele nordice gi din Canada. Multe variet5li arnericane
tilt"- lt.Errer esL, Journal of Soc. of Bengal, vol. III, p. 19.
a5) Youatt, On Sheep, 1838, p. 497.
aB) Iloyle, Prod. Resources of Indi.a, p. 153.
a7) Tegetrneier, Poultrg Book, 1866, p. 102.
18) Dr. R. Paterson, intr-o lucrare comunicati SocietAlii Botanice Canadiene, citati tn Reader, 73
noiembrie 1863.
n23 LEGILE VARIATIEI

cle pdr, prlln gi piersic sint excelente in lara lor, dar pind de curind nu s-a
cunoscut aproape nici una care s[ fi reugit ln Anglia, iar in ceea ce privegte
nrerii ae) nici o singurd varietate nll a reugit. Cu toate c[ variet5lile americane
pot rezista unei ierni mai aspre decit ale noastre, la noi vara nu este destul
tle caldd pentru aceste variet5li. Pomi fructiferi cu diferite constitulii iSi
au de asemenea originea in Europa ; nu li se dau insd prea multS atentie,
lrentru c[ aici pepinierigtii nu aprovizioneazra linuturi intinse. P[rul Forelle
infloregte de timpuriu gi s-a observat atib in F'ran{a ciL gi in Anglia, ci atunci
cincl florile apar - gi aceasta este perioada criticl - ele rezistd complet nev[-
tlmate unui ger de 18' sau chiar t4" F'ahr..), care a distrus florile complet
cleschise sau in mugure la toate celelalte soiuri de peri 50). Dupd cum gtim
dintr-o foarte bunl sursl 51), aceastd insugire a florilor de a rezista la frig
gi de a produce ulterior fructe nu depinde in mod invariabil de vigoarea
generald i constituliei. Inaintlnd spre nord, se constatd cd num5rul varie-
tzi[ilor capabile de a rezista climei scade rapid, dupd clrm se poate vedea
clin lista varietSlilor de ciregi, meri gi peri care pot fi cultivate in vecin5tatea
Stockholm-ului 52). Prinlul Tmbelkoi a plantat experimental in cimp deschis,
ling[ Moscova, rnai multe varietili de p[r, dar numai una singur5, Poi"re
sans Pepins, a rezistat frigului iernii 53). Vedem astfel c[ varietfltile noastre
de pomi fructiferi diferd sigr,rr intre ele in ceea ce privegte adaptarea
lor constitu{ionalS la diferite clime, intocmai ca speciile distincte ale
aceluiagi gen.
La mtilte plante, adaptarea variet5lilor la climd este adesea foarte
strictd. Prin incercdri repetate s-a dovedib astfel ,,cd pu[ine, sau poate chiar
nici una, di-ntre variet[{ile englezepti de griu sint adaptate cultivdrii in
Scolia" un). In acest caz, la inceput nereugita se refer[ numai la cantitate,
insi pin[ in cele din urmd gi la calitatea grlunlelor produse. Rev. M. J. Ber-
kcley a serninat griu din India $i a oblinut ,,cele mai slabe spice", pe un sol
care ar fi produs cu siguranlh o bun[ recoltd de griu englezesc uu). In aceste
cazuri, variet[tile au fost transportate dintr-o clim[ mai caldd intr-una mai
rece. ln car.,l invers, ca atunci -cind in insulele Indiilor de Vest s-a introdus
griu direct din Franta, acesta nu a produs decit spice complet sterile sau numai
cu doud. sau trei boabe mizerabile, pe cind al5turi, semin{ele din Indiile de
Vesb au produs o recoltd enorm5" uu). Iat[ Lln alt caz de strict[ adaptare la
o climfl pulin mai rece: Atunci cind un soi de griu, care in Anglia poate fi
utilizat tot atit de bine ca varietate de prim[var5. sau toamn5., a fost semdnat
ln clima mai caldd din Grignan, in Franla, el s-a comportat exact ca gi cum
ar fi fost un veritabil griu de toamnd 57).
4s) Vezi observatiile ediLorului, ln Gardener's Chronicle, 1848, p. 5.
*) Respectiv --7,7o qi
-10' (N. lrad.).
501 Gard. Chron.,1860, p. 93.S. Observaliile editorului gi un citat din Decaisne.
ul) J. de Jonghe, din Bruxelles, in Gard. Chronicle, L857, p. 612.
5t) Ch. llarLins, Vogage Bot. C6tes Sept. tle Ia NoruAge, P. 26.
531 JourncLl de I'Acad. Hort, de Gard,, citat ln Gard, Chronicle, 1859, p. 7.
517 Gard. Chronicle, 1851, p. 396.
55) Ibid., 1862, p. 235.
56) Dupi l.abat, citat in Gard. Chronicle, 1862, p. 23i-t.
rz; D-nii Edwards Ei Colin, Annal. des Sc. Nal., seria a 2-a, Bot., vol. V, p. 22.
 ACLIMATIZAREA

Botanigtii slnt de p[rere c[ toate varietdlile de porumb aparlin aceleiagi

specii ; gi am vdzut cd in America tle Nord, cu ciL inaint[m spre nord, varie-
td{ile cultivate in fiecare zonra produc flori pi seminle in perioade din ce in ce
mai scurte. Agadar, variet[lile inalte gi sudice care se maturizeazd" incet ntl
rellgesc in Noua Anglie, iar varietd{ile din Noua Anglie ntl merg in Canada.
Nu am gdsit nici o afirmalie in sensul c[ variet5lile sudice ar fi vltdmate satt
distruse de frig, la care varietdlile nordice pot rezisba nev[t[mate, cu toate
cd aceasta este probabil ; producerea variet5lilor care infloresc gi fructifici
de timpuriu, merit[ s[ fie ins5, consideratfl ca o form[ de aclimatizare. Dup[
Kalm, s-a constatat c[ in America este posibil de a cultiva ponrrnbul din ce
in ce mai spre nord. Dupd cum afl[m din dovezile prezentate de Alph. de
Candolle, in Europa, cultnra porllmbului s-a extins de la sfirgitul secolului
trecut, clr cca 145 km mai spre nord, de la limitele ei anterioare ut). Pot cita,
dupd Linnd 5e), un caz analog gi anume c[ in Suedia, la tutunul oblinut
din seminle indigene, semin{ele se coc cu o lunfl mai devreme gi tutunul este
mai pulin expus s[ dea gre$ decit cel oblinut din seminle str5ine.
Spre deosebire de pommb, limita practicd a culturii vilei de vie s-a retras
pulin mai spre sud inc[ din timpul evului rnedirruo) ; aceasta pare insd sd se dato-
reascS. comerlului mai usor de ast[zi, fiincl preferabil s[ impor[i vin din sud
declt s[-l produci in regiunile nordice. Totugi, faptul c[ r,ita de vie nn s-a extins
spre nord aratd c5 aclimatizarea nu a f[cut nici tin progres timp de mai multe
secole. Existfl totugi o deosebire rnarcantd in constitulia diferitelor varietSli,
unele fiind robuste, pe cind altele, ca mu scatul de Alexandria, necesitind o
temperaturd foarte ridicaL[ pentru a ajunge Ia coacere deplin5. DupS Labat6l),
vila de vie adus5 din Franla in Indiile de Vest reu gegte extrem de greu, P€
cind cea importatfl din Madera sau insulele Canare se dezvoltd admirabil.
Gallesio prezint[ o remarcabilI descriere despre naturalizarea porto-
calului in Italia. Timp de mai multe secole, portocalul dulce s-a inmullit exclusiv
prin altoire gi suferea atit de des de ger tnclt trebuia prote.;at. DupI genrl puternic
Ain t709 gi mai ales dupfl cel din 1763 au fost distnrgi atilia pomi incit ati trebuit
s[ fie cultivali atlii din sflminla de portocale dulci, gi spre surprinderea locui-
torilor, s-a constatat cd fructele lor erau dtrlci. Pomii astfel cultivali erau mai
mari, mai productivi gi mai rezistenli declt soiurile vechi ; $i ast5zi ei se cultiv5
in mod continnu din sHmln![. Astfel, Gallesio conchide c[ [pentru nattrralizarea
portocalului in Italia] s-a realiza L mult mai mult in decurs de circa 60 de ani
prin producerea accidentald de noi soiuri, clecil. se realizase timp indelungat
prin altoirea vechilor varietdli u'). Pot adduga c5 Risso 63) descrie unele varietd{i
portugheze cle portocali ca fiind extrem de sensibile la frig, gi, ca mult mai delica-
te decit anumite alte variet5li.
58) Giographie Bot., p. 33i.
5e) Sruedfsir Acfs, traducere engleza, t739 '10, vol. I. I{alm, in lncrarea sa Trauels, vol. lI, p. 1ti6, plezinti
un caz analog la plante de bumbac, crescute in \-erv .Iersey din slrnintl din Carolina.
0o; De Candolle, Gdograplie Bot., p. 339.
6r) Gard. Chronicle, 1862, p. 235.
6r) Gallesio, Teoria detla lliprodu:ione f eg., 181"6, p. 125 ; ,si Traiti rltt Citrus, 1811, p. 359.
63) -Bssai sur I'Ilisl. des Orangers, 1813, p. 20 etc.
630 LEGILE, VARIATIEI

Pier:sicul era cunoscut de Teofrast din anul 322 i.e.n.un). Dupd stlrsele ci-
tl tc de dr. F. Rolle 6s), cind a fost pentru prima oar[ introdus in Grecia, el'a
clclicat gi chiar in insula Rodos nu f5"cea decit intimpl[tor fnrcte. Dacd aceasta
t ste adevirat, piersicul trebuie sd fi devenit mult mai rezistent, cunoscind
cir in ultimii doud mii de ani el s-a extins in regiunile centrale ale Etrropei.
lir prezent, cliferitele variet[li de piersic se deosebesc foarte mult in privinla
reziiLenlci. Astfel, unele variet[li franceze nlr reu$esc in Anglia, iar in vecin[-
tatea Parisului, fru.ctele variet[{ii Pauie de Bonneui.I nu se coc decit foarte
tirzip, chiar cincl cresc pe spalier i ,,de aceea, nu este potrivit[ decit pentrtr
o clim[ sudic5., foarte cald["uu).
Voi prezent.a pe scurt citeva cazuri: O varietate cle Magnolia grandi--
flora produsd cle dl Roy, rezist[ la o temperaturd ctt ciLeva grade mai sciztltl
clecit aceea la care poate rezista oricare alt[ r'arietale. La ca.me]ii exist[ o
nlar.e cleosebire in ce privegte rezistenla. O anurnit[ varietate a Lrandafirultri
Noi.sette a rezisLat la genrl puternic clin 1860 ,,neatinsi gi ner':itlmat-d, in mii-
Iocnl distnrgerii geneiale, ale altor tranclafiri noi"settes". La Ner'v York ,,tisa
irlanclezd esie foarte rezistentfl, ins5. tisa comuni este sttsceptibil[ s[ ciegere
tie la bazd". Pot adfluga c[ existl variet[li de cartof dtilce (Conuoluulus batatas)
cere sint potrivite fio climelor mai calde, fie celor mai leci 6?).
S-a constatat c5 plantele menlionate pin[ acum stnt capabile de a rezista
in mocl neobignuit la clldurd sau frig, atunci cind sint matnre. Caztrrile rtrml-
toare se referd ins[ la plante tinere. S-a ohservat ut) c5. dupfi iarna neobignuit
cle aspr[ din 1860-61, intr-un mare rdzor de Araucarta Linere, cle acccagi
yirstf,, care cregteau aproape unele de altele gi expttse ln mod egal, ,,in mij-
locll celor care mrlrealr, r[mlseser[ numerogi indivizi ast]pra cirot'a gerttl ntl
avusese nici un efect". DupS ce s-a referit la acest ctz gi la altele similarc,
clr Lilclley face u1mfltoarea observa[ie : ,,Printre lecliile pe care formitlabila
iarnd trecuti ni le-a dat, este qi aceea c[ indivizii aceleiagi specii de rlante sint
r.emarcabil de diferili, chiar gi in sus{inerea de a rezista frigtrlui". In noaptea
de 24 rnai 1836, in apropiere de Salisbury, & fost un ger puternic gi toat[ fasolea
yercle (Phaseolus uu[garrs) dintr-un r|azor a fost distrus5, ctl excep-lia- ttneia ctrin
treizeci, care a scflpat complet6e). ln aceeasi zi a lunii. ins[ in anttl 186'1, a sur-
venib un qer aspr,-i in Kent, cu carc prilej doufl rinduri de fasole rogie (P. multi'
florus) di; gr[clina mea, ce conlineau 390 de plante de aceeagi virstl gi la fel
de explrse, iu fost innegrite gi distruse, cu exceplia a aproximaliv o duzini cle
plante. Dintr-un rincl allturat lde ,,fasole pitic5 Fulrner" (P. uulgaris) nu
; sc[pat decit o singur5 plantd. Patru zile mai tirziu a srtrvenit nn ger 5i mai
putcinic gi din cluzina de plante care scdpase inainte, numai trei au mai supra-
vieluit. Acestea nn erau mai inalte sau mai viguroase declt celelalte. plante tinere
6{) Alph. cle Candolle, Gdogrophie Bot", p. 882.
65) Cft. Darutin's Lehre uon der Entslehung etc., 1862' p. 87.
l)ecaisne, ciLat ln Gard. Clvonicle, 1865, p. 271.
661
Pentru magnolia, vezi Loudon, Gard. nfaq., vol. XIII' 1837. Pcntru camelii ;i trancl\irivezi Gard.. Chron.,
87)
18ii0, p. 384. Pentru tis[, ,Iournal of Hort.,3 martie 1863, p. 174. Pcntru carLoful dulce vezi Col. von Siebolcl'
ln Gard Chronicle 1855, p. 822.
08; Editorul, Gurr{. Chron. 1861, p. 239.
6e) Loudon, Gurd. I'1a91., vol. XII, 1836, p. 378.
 ACLIMATIZAREA

pi totugi au scdpat complet, fdrd s[ li se brunifice nici mlcar virfurile fntnzelor.

Era cti neputin![ s[ privegti aceste trei plante inconjurate cle surorile lor moarte,
innegribe gi ofilite, gi s[ nu vezi dintr-o privire cd ele se deosebeau considerabil
prin capacitaLea constitulionald de a rezista gerului.
In aceastir lucrare nll esbe locul potrivit pentru a ar[La ci plantele silba-
tice din aceleagi specii, crescind in mod natural la diferite alLitudini gi latittt-
dini, se aclirnattzeazd, intr-o anumitd m[sur5, dupl cllIn s-a dovedit prin compor-
tarea deosebiti a lor, atunci clnd sint crescute din slmin{fl in altl !ar5. In
Origtnea speciilor, rn-am referit la citeva cazuri gi ag putea ad[uga multe
altele. Un singLtr caz este de ajuns : dl Grigor, din F'orres?0), afilmd c[ ,,puielii
de pin (Pinus sgluestrisl) oblinu[i din seminle de pe continent se deosebesc
mult de cei din pidurile Scoliei". Diferenla este perceptibil5 la puielii de un
an gi rnai mulb la cei de doi ani. Ins[ efectele iernii asupra cregterii tn cel de-al
doilea an face ca puielii de pe continent s[ devin[ aproape ttniform gi complet
cafenii, v[blmindu-i in aga mlsuri incit prin luna martie nu se mai pot vincle
cie loc, pe cinci plantele provenind din pinul scolian indigen, avind acelagi tla-
tarnent gi crescind alfltr.rri de celelalte, degi sint cortsidcrabil mai mici, sint re-
lativ mai puternice gi complet verzi, astfel incib v5zuLe de la o mil5, rizoarele
unora se pob deosebi de ale celorlalte". F'apte indeaproape similare all fost
observate la puielii de laricc.
. In Europh sc preluiesc numai variet[tile viguroase, pe clnd cele delicate
care necesit[ mai mult[ c[lclurl, sint in general neglijate; intimpldtor apar ins[
gi dintre acesLea din urrn[. Astfel Loudon?1) descrie o varietate de ttlm de Corn-
wall care este aproape senlpervirenb[ gi ai c[rui l5sbari sint deseori distrugi
de inohelurile cle toamn[, asLfcl c[ lemnul este de micl valoare. HorLicultorii
gtiu cl unele varietflli sinl mulb mai delicate clecib altele. Asl.fel, toate varie-
t[lile de broccoli"') sinb rnai delicabe declb cele ale verzei ; exisL[ ins[ o mare
diferenld in aceasti privin![ intre subvarieta{,i de broccolt, soiurile roz gi pur-
purii sint ce\ra mai rezistente decit soitil alb de Capul Blrnei Speranle, ,,ins[
nu se poate conta pe ele dacl termomebrul coboar[ stlb 24"F.", iar soiul Wal-
cheren este mai pulin delicat decit acel de Capul Bunei Speran{e, gi existl
numeroase variebflli mai rezistente la frig mult mai aspru decit acesb soi ?2).
ln India, conopida dd rnulb rnai mrilt[ simin!5 decit varza 73). Si dlim un exem-
plu la flori: s-a constatat ci unsprezece pletnte obtinute dintr'-o nalbi ntimitd
Queen of the\Nhi"tesTa) erau mult mai delicate decit ciiverse alte nalbe. S-ar
putea
presupune cd tuturor variet[lilor delicate le-ar mergc mai binc. in clirne mai
calde cleeiL a noastr[. Este binecunoscttt cd Ia pomii frtrcLiferi, ca de exemplu
,o) Gardener's Chron., 1865, p.699. Dl G. \Iarv indicl (Gurd. Chron.,1870, p.895) un nnmitr dc cazuri remar-
cabile ; el a arlus in tarl mai multe plante din sudul Spaniei qi din Africa de Nord, cultivtndu-le ln Anglia'
alituri de specirnene din districtele nordice gi a constatat o mare diferenlti, nu numai in rezistenla lor in timllttl
iernii, ci qi in comportarea unora din ele in timpul verii.
,r) Arboretum et Fruticetum, vol. III, p. 1 376.
') broccoli (sau conopidi italianl) : o varietate de conopidi de iarn:i qi de primirvari timpurie, ale c[rei
virf uri qi tulpini sint de culoare verdc (N. lrcrd.).
?r) Dl Robson, in Journal of Hrtrticulture, 1861, p. 23.
,t) Dr. Ilonavia, Ileport of the Agr. Ilort. Soc. of Oudlt., 1866.--.-
,o) Cottage Gardencr, 1860, 2"1 aprilie, p. 57.
632 LEGILE VARIATIEI

Ia piersic, anumite varietdli rezistd mai bine Ia forfarea in serd decit altele ;
;i aceasta aratd fie o maleabilitate a organizaliei fie o diferenld constituli-
onal5. S-a observat c[ acelagi exemplar de cireg, atunci cind este forlat iSi
sc!1mbd treptat, an dc an, perioada sa devegetalietu). Puline mugcate pot iezista
cirlclurii prodtrsd cle sob5, ins[ dupd cum afirmd un grldinar extrem de capabil,
r-arietatea AIba multi.flora ,,rezistd toatil iarna temperatrlrii maxime gi minime
centtS. de ananas f[rd sii pard mai alungite decit dacd ar fi stat lntr-o serd
obignrrit5, iar varietatea Blanche lleur pare s[ fi fost creat[ special pentn a
cregte iarna, ca multe plante cu bulbi, Ei a fi toatH vara in repaus" tu). Nu poate
exista aproape nici o lndoialfl ci mngcata AIba multiflora are o constitulie
foarte diferit[ de aceea a majorit5lii celorlalte variet5ti ale acestei plantl;
ea ar rezista probabil chiar unei clime ecuatoriale.
Am vdzttt, dup[ Labat, c[ pentm a reugi ln Indiile de Vest, vila de vie
5i griul trebuie aclimatizate. Fapte similare au fost observate la Maciras. Astfel
,,dotti pachete de seminle de Reseda, unul adus direct din Europa gi celdlalt
oblinut din Bangalore (u nde temperatura medie este mllt mai ic[zlth decit
la Madras), au fost seminate in acelagi timp. Ambele au germinat la fcl debine,
ins[ primele au pierit toate la citeva zile dupd ce au iegit ctin plmint, iar ulti-
mele sttpravieltriesc 1nc5, fiind plante robuste .si s5ndtoase. S-a constatat apoi cI
seminlele de napi gi morcovi oblinute la Haiderabad merg mai bine la I\[adras
dccit semin{ele din Er-rropa sau de Ia Capul Bunei Speran!e",r). Dl J. Scott,
de la Gr[dina botanic[ din Calcuta, D[ informeazd, cd.seminlele c]e Lathgrus odo-
ratus, adttse din Anglia produc plante cu tulpini groase gi rigide gi cu frunze
mici, care rareori infloresc gi niciodati nu produc semin'fe, iar plantele ob{i-
nttte din seminle franceze infloresc foarte pulin gi toate florile sint sterile.
l.de 9" 1lt5 parte, plantele ob[inute din Lathgrus odoralus crescut in apropiere
Darjeeling, in nordul Indiei, dar provenirrd ini{ial din Anglia, pot fi iulti-
vate cu stlcces pe cimpiile Indiei; ele infloresc gi dau seminle din belgug, iar
tulpina lor este elastic[ gi ag5[dtoare. Dup[ cum mi-a remarcat dr. Hoolker,
in citeva din cazurile de mai sus, succesul mai mare ar putea fi atribuit
faptului ci seminlele alr fost mai bine coapte intr-o clim[ mai favorabi]5.
Acest punct de vedere nu poate fi ins[ extins la atit de multe caznri,rinclusiv
la planLele care fiind cultivate intr-o climl mai caldd dectt aceea din patria
de origine devin adaptate unei clime inc5 gi mai calde. Putem deci conchicle
linigtit c5, intr-o anumit[ mdsurd, plantele se pot obignui cu o climh mai calc]i
salr mai rece decit fclima corespunzdtoare propriilor lor sLaliuni], cu toate cd
ultimul caz a fost observat mai frecvent.
Vom examina aclrm mijloacele prin care se poate realiza aclimatizarea
5i anulne prin aparilia de varietd[i cu o constitulie diferit[ gi prin efectele
aclaptdrii. ln ceea ce privegte noile variet[li, nu exiit[ nici o clovad5 cH o mo-
dificare in constitu{ia descenden{ilor s-ar afla neap[rat in vreo relalie direct[
cu natura climei in care au trdit pdrin[ii. Dimpotriv5, este sigur cH in aceeagi
76) Gardener's Chronicle, !841, p. 2g1.
z0; Dl. Beaton, lnCottage Gardener,20 martie 1860, p. 377. \rarietalea Queen Mab rezist[ d.e asemenea la
cildura sobii. Vezi Gard. Chron., 1845, p. 226.
77) Gardener's Clvonicle, 1841, p. 439.
 ACLIMATIZAREA 633

regiune apar variet5li atit rezistente cit gi delicate, din aceea gi specie. Noile
variet[li ce apar astfel in mod spontan, se adapieazd in dou[ mociuri la clime
Lrgor diferite" In primul rind, ele pot avea capacitatea de a rezista ca plantule
sau ca plante matnre unui frig intens, cum este cazul pflrului moscovit, de a
rezista unei cilduri excesive ca unele soiuri de mugcat5, sau ca florile lor sd
rezisLe nnui ger asprLr, ca pirul ForeIIe. In al doilea r1nd, plantele se pot adapta
unor clime foarte diferiLe, plin inflorirea sau rodirea mai timpurie sau mai
tirzie in ctrrsul anotimpuhri. In ambele aceste cazttri, capacitatea de aclimati-
zare prin acliunea omului constfl numai in selec[ia gi p[strarea noilor variet[li.
Aclimatizarea poate fi reahzaLd in mod incongtient, fdrl vreo inten{ie precisl
din partea omului de a obline o varietate mai rezistentd, ci numai prin culti-
varea din semin[e a ttnor plante delicate gi prin incercarea intimpldtoare de a
le culLiva din ce in ce mai spre nord, ca in cazul griului, al portocah-rlui gi al
piersicului.
O problem[ mult mai grea este de a gti in ce misurd aclimatizarea anima-
lelor pi a plantelor ar trebui atribuitd transmiterii ereditare a obiceiurilor de
via[i. Este grelr de admis cd seleclia naturalfl s5 nu fi intra,t in multe cazuri
ln joc gi s[ nu fi complicat rezultatul. Se gtie cd oile de munte rezisti vremii
aspre gi viscolelor care ar distruge rasele de clmpie, insi aceste oi au fost tncii
din fimpuri str[vechi astfel expuse, in decursul cflrora toli indivizii delicali ar.r
fost clistnrgi, pflsLr"indlr-se numai cei vigurogi. Acesta a fost gi cazul viermilor
de milase Arrindy din China gi India; gi cine poate spune ln ce m5snrX selec{ia
naLural5 a pLrtub parbicipa la formarea celor douh rase care in prezent sint
adaptate unol clime atit de diferite ? La prima vedere, pare probabil ch nume-
rogi pomi fnrcliferi, atit de bine adaptali verilor calcle gi iernilor reci ale Americii
cle Norcl in conlrast cu slabele rezr-rltate ce le-au dat in clima noastrd, au deve-
nit adaptali prin obignuin![. Dac[ reflectdm ins[ la mullimea de plante din
sirrnin![ oblinute anual in acea lard gi la faptul c[ nici Lrna nu ar reugi dac5nu
s-ar nagte cu o constitulie poLrivit5, este posibil ca simpla obignuinlh sd nu
fi ajtrtat intlu nimic la aclimatizarea lor. Pe de altd parte, cincl afl[m c5 oile
merinos, crescute de nu prea multe genera{ii la Capul Bunei Speranle gi cd unele
planlc europene cultivate numai de citeva generalii in regiu nile mai leci ale
Inclici, r'ezist5 in pirrlile mai calde ale acelei !6ri mult mai bine decit oile sarl
seminlerle aclrtse clirect din Anglia, trebtiie sI alribuim obignuin{ei o oarecare
infhrcn!i,r. Siritem condugi la aceeagi concluzie, cind afl5m de la Naudin t8) c[
rasele de pepeni, dovleci gi tidve, care au fost cultivate timp lndelungat in
norclirl Eriropei, sint comparativ mai precoce gi necesit[ mult rnai pulind cdl-
rlurd pentnr coacerea fructelor decit variet5lile aceloragi specii aduse recent
clin regiunile tropicale. In clecurs de foarte puline generatii, bbignuinla produce
un efect marcant in transformarea reciprocd a griului de primlvarfl gi
toamn5, a orzului $i a mdzdrichii. Acelagi lucru se intimpld, dupd cit se pare,
la variet5lile de ponrmb care atttnci cind sint aduse din statele Ce snd ale Americii
la noi sau in Germania, se obignuiesc curind cu noile lor sta[iuni. I.a soiurile
de vi![ de vir'. duse din Madera in Indiile de Vest, unde pare si le mearge mai
bine decit plantelor acluse direct din Fran[a, constatdm un oarecare grad de
78) Citat de Asa Gray, ln American Journal of Science, seria a 2-a, ianuarie 1865, p. 106.
634 LEGILE VARIATIEI

aclimatizare a individrihii, independent de aparilia de noi variet5li din

semin!e.
E*perienlit obignuiLfl a agricultorilor este de oarecare valoare gi deseori
ei indeamn[ la pruclen{5, atunci cind se incearc[ produsele unei ![ri in alt[
!ar[. Autorii antici :ri scrierilor de agricultur[ din China recomand[ pdstrarea
si cttlbivarea varieL[{ilor proprii fiec[rei regiuni. In perioada clasicd, Colrr-
mella scria : ,,Vernaculum pecus peregrino longe praestantitis est" ") tr).
Imi dau seanla cI incercarea de a aclimatiza animalele sau plantele a
fost considerat[ clrept o himer[ zadarnici. FdrS indoiald cd in majoritatea
cazurilor tncercarea merit[ sir fie astfel considerat[, dac[ este f[cutd indepen-
dent de produccrea cle noi variet5li inzestrate cu o conslitulie diferiti. L:r
plantele ce sc inmullesc pe cale vegetativ5, obignuinla rareor.i produce vreun
cfect gi dtrpi cit se pare, aceasta nu aclioneazl deciL prin generalii succesivc,
sexuate. Prunus laurocerdslls, dafinul, leandnrl etc. gi anghinarea de Ienr-
salim se inmullesc prin bu tagi sau tuberculi, sint astlzi probabil tot atit cle
delicatc in Anglia ca gi atuttci cind au fost introduse pentru prima oarir; ;i
acesta pare a fi gi cazul cartofului, care pin[ recent nll a fost decib rareorj
inmul{it prin siminlir. La plantele ce se inmullesc prin simin{5 gi la animale, nri
va exista decif o slaLr[ aclimatizare sall nici una, afard de cazul cind indivizii
mai viguropi sint plstra!i in mod intenlionat sau incongtient. F'asolea a fost
deseori prezentatir ca un exeniplu de plant[ care nu a devenit mai rezistenti
cle Ia introducerca eri in Anglia. Afl[m totugi, dintr-o sursi demn[ de incredereso).
cd nigte. semin{c foarte frumoase aduse din striin[tate, au produs plante.
,,care atl inflorit foarLe abunclent, insh florile au fost mai toate aproape alroi'-
tivc, pe cind plantele c.lin semin{e e.nglezegti, crescute al5turi, au proclus pirsttii
din abundenlir" ; gi aceasta pare s[ indice un oarecare grad de aclimatizare la
plantele noastre enqlerzesti. Am v[zut de asemenea cH plantulele de f'asole apal'
cite o clatir crl o pronlrn{atii capacitate de rezisten![ Ia ger. Nimeni insd, dupli
cite qtiu, nu a seprnet vreoclatfl asemenea plante rezistente pentnr a inrpit-
dica incntciglri inttmplStoare gi nu a recoltat slmin{a lor, repetind a.ceasLir
operaliunc an de an. S-ar putea totugi obiecta pe drept cuvinb c[ selec{ia
naturalS. ar fi trcbnib sli aih[ un efec,t pozitiv asupra rezistcn{ei fasolci noastrer,
pentrtt cii inclivizii cei mai scnsibili trebuie sH fi fost distnrgi in timpul ficc[rc'i
primlveri aspi'e, rlminind in via![ numai cei mai r,'igurogi. Trebuie avut insir
in r.edere c[ rezLt lLatul rezistcrnfci sporite nlr ar consta cleclt in fanLul c[ gr[cli-
narii, care sint intoLcleattna neribddtori cle a obline recoltfl cib mai devreme
p osil,il, gi-ar semlna seminlele cu citeva ztle mai devre me decit inain Le. Cu m
insd perioada insilminldrii de.pinde mult de natura solului gi de altitudinca
fiecdrei regirrni gi variazd dup[ anotimp, gi cum deseori variet5li noi au fost
introcluse din str[inltate, putem fi oare noi siguri c5 fasolea noastrd nu este
oarecllm mai rezistentti ? Cercetind vechile lucr[ri despre horticulturd, nu allt
fost in mdsur[ s[ clau un r[spuns satisf[c5tor acestei chestiuni.
*) \'itcle indigene slnt mr,rlt mai bnne decit cele strdine (N. frar1.).
?e) PenLru China, vezi nlimoire sur les Chinots, vol. XI, 1786, p. 60. Columelia e citat de Carlier in Journcrl
de Plulsique, r'ol. \XI\', 1781.
so; Dnii IIardy gi fiul, ltt Garrl. Chronicle, 1856, p. 58g,
 DEZVOLTAREA OPRITA 635

ln general, faptele prezentate aici aratd cd degi obignuinta ajutd intrucitva

la aclimaLizare, totugi aparilia unor indivizi cu constitulii diferite este ttn factor
cu mult mai cficient. l)eoarece nu s-a inregistrat nici un singr,rr caz la animale
sau la plantc, ca inclivizii mai rezisLenli sd fi fost lndelung $i persistent selecli-
onali, cu toate cir asernenea seleclie este acceptatri ca inclispensabil[ pentnr
ameliorarea oric[nli alt caracter, nu este de mirare cir omtil nn a f5crit decit
pulin penLrn :iclirnafizalea animalelor domesticite gi a plantelor cullivate.
Nu este tottrgi cazul s[ ne indoirn c5" in stare naturali, noi rese gi noi specii nu
s-ar adapta la climate foarte diferite, prin varialie, ajutati de obignuin![ ;ii
reglatd de scleclia natural[.

OPR,IRI IX DEZVOI,TARE: OR,GANE R,UDIMEN'TARtr $I ABORTIYE

Modificf i structurale datorite dezvoltdrii oprile, atit de mari sau de se-

rioase inclt s[ nrerite a fi numite nronstruozit[!i, nu sinL rare la animalele domes-
ticite; cum ins[ acestea se c]eosebcsc mrrlt de. orice sLructtir[ norlnal[, nlt meritd
sd fie menlionate decit in trecere. AsLfel, intregul cap poate fi reprezentat
printr-o proeminen{ir moale ln f orm5 de mamelon gi membrele prin simple
papile. Accsl-c nrr.limente de membre sint uneori ereditare, dupd cum s-a obser-
vat la un ciine 81).
I'Iult.c anornalii mai putin i-portante par s[ fie clatorite opririi in dez-
vol[arc. Exceptind cazul virt[mirii directe a embrionului, rareori gLirn care
poate fi cauza opririi. f)in fapLul cd organul afectat este numai rareori complet,
avortat, un l'ridiment fiinct in gencral pristrat, putem deduce c[ in general
aceast[ cairzii nu aclioneazl tntr-o perioadi embrionar[ extrem clc timpurie.
La o ras[ chinez[ de oi, urechile externe sint reprezentate prin simple vestigii,
iar la o alt[ rasI, coada este reclusii ,,la un nflstr:rel srifocat,parcii, de gr5sillte"s2).
Ciinilor gi pisicilor flr5 coatl.l le-a rdmas un ciot din aceasta. La anuruite rascl
de g[ini, crersLa gi carunculele sint reduse la nigte ruclimcnfe, iar la riisa de
Cochinc:hina apl'oape cei nu exisl[ decit nigte rtidintente de pinteni. La vitele
f[r:i cor'u'Ilr-. r]e ras[ Suffolk,,,la o virstir fraged[ se pot simli prin piprlit nrdi-
mente cie conrne" tt), iar la specii ce trS.iesc itt stare natural5, dezvolLarca t"cla-
tiv rnare a organelor ruclinrentare inlr-o perioadfl timpurie a vie{ii estc'. foarte:
caraclcristic[ pentm asemcnca organe. La rasele de vile gi oi f[r[ coarne s-a
obselvat un alLfel cle nrdinrcnte neobiqnuite gi anume minuscrtle cornile atir-
nincle. alagatc numai de piele gi care sint deseori lepficiate pentrtt a cregte din
nolr. Drrpi Dcsmarest tn), la caprele fdrd coarne, protuberanlele osoase, care
de fapt suslin coarnele, existd numai ca simplc rudimente.
La plantcle crilLivate, nu rareori gisim petalele, staminele gi pistilele repre-
zentate prin nrdimente, intocmai ca acelea care se obserr'5 la speciile nattt-
81) Isitl. Gcoffroy Saint-Flilaire, Ilisf. Naf. des Anomaltes,1836, vol. II, p. 2t0,223, 221,395. Philosoph.
Tt'ansucliorts, l7ii, p. 313.
az; I'allas citat de Youatt, On Sheep, p. 25.
831Youatt, On Cuttle, 1834, p. 74.
'lIrllutt[. 1820, p.483, vczi p.500 clespre zebul indian care iqi leapldi coarnele. In capitolul
8a1 Ettcgcl,tn.
trci au fost prtzcntate cazuri sirnilare la vitele europetle.
IJJO LI:GILE VARIATIEI

rale. La fel se intimpl5 gi cu totalitatea semin[elor din multe fructe. Astfel,

in apropiere de Astrahan existd un strugure numai cu rlrme de simburi,,,atil
de mici gi plasali atit de aproape de peduncul inciL nlr se simt cind se mdnincd
stntgurele" 8t). Dupd Naudin, la anumite variet[li de dovleac circeii sint repre-
zentali prin rttdimente sall prin diverse formaliuni monstruoase. La broccoli
gi la conopid5, cel mai mare nnm[r de flori slnt incapabile de expansiune gi
crrprind organe rttclimentare. La ceapa ciorii (Muscari. comosum) spontan5,
florile superioare pi centrale sint viu colorate, 1ns5 rudimentare; in cultur[,
tendinla spre avortare merge sprcr bazd, gi spre periferie gi astfel toate florile
devin rudimentare, lnsd la florile inferioare, staminele gi pistilele abortive
ntt sint atit de mici ca la cele superioare. Pe de altd parte, la Viburnum opulus
silbatic florile exterioare au organele de fructificare intr-o stare rudimentar[
gi corola esLe mare ; in culburd insd, modificarea se intinde spre centru gi toate
florile sint afectate. La composee, aga-zisul caracter b[tut al florilor constd
dintr-o mai mare dezvoltare a corolei floricelelor centrale, inso[it[ de un oa-
recare grad de sLerilitate; gi s-a observats6) c5. inaintarea caractemlui bdtut
se intinde invariabil de la periferie spre centnr, adicfl de la florile radiare, care
con[in atit de des organe rudimentare, spre acelea ale discului. Pot adduga
ca avind legdturd cu acest subiect, c5 la Aster s-a constatat c[ seminlele luate
de la florile periferice au produs cel mai mare num[r de flori bltutesT). Tn cazu-
rile de mai sus exist5 o tendin!fl naturalfl la anumite pdrli de a fi nrdimentare
gi in condilii de culbur5, aceast[ tendin![ se extinde fie spre axa plantei, fie
invers. Este demn de remarcat, ca ardtind cum aceleagi legi guverneazd modi-
fic[rile pe care le suferi speciile naturale gi variet[lile artificiale, cH la speciile
de Carthamus din familia Composi.tae se poate urm5ri o tendin{5 de avortare
a papusului, care se extinde de la periferie spre centrul discului, ca gi aga-nu-
mitul caracter bitut al florilor, la membrii aceleiagi fantilii. Astfel, dup5 A. de
Jttssieu 88), la Carthamus creti.cus avortarea este numai par[iald; ea este mai ex-
tins[ ins[ la C. Ianatus, deoarece la aceastd specie numai doud sau trei dintre
seminlele centrale slnt prevdzute cu papus, cele inconjuritoare fiind complet
glabre sau prev[zute cu ci[iva peri ; in sfirgit la C. ti"nctori.us, chiar semin{ele
centrale sint lipsite de paplls gi avortarea este complet[.
Atunci cind la animalele gi plantele in stare domestic5 dispareLrn organ, liisind
numai un rttdirnent, pierderea a fost in general brusc[, ca la rasele fird coarne
sau coad[ gi asemenea cazuri pot fi chsate ca monstru ozitd\i ereditare. In
citeva cazurl insd, pierderea a fost treptat[ gi parlial efectuatd prin seleclie,
cum este caztrl crestei gi carunculelor rudimentare la anumite ghini.
Am vizut de asemenea c[ aripile unor p[s[ri domesticite s-au redus in-'
tr-o mici mdsur5 prin nefolosire gi tot astfel marea redncere a aripilor la anu-
mi[i fluturi de viermi de mdtase, rdmagi cu simple nrdimente, a fost probabil
ajutatd de nefolosire.
Organele rudimentare sint extrem de comune la speciile in stare natu-
ral5. Dupi cum au observat mai mulli naturaligti, asemenea organe sint in
85) Pallas, Trauels, traducere englezd, vol. I, p. 243.
sel Dl Beaton, ln Journal of Horticulture, 27 mai 1861, p. 133.
87) Lecoq, De Ia Fdcondation, 1862, p. 233.
88) Annales du XIusdum, vol. VI, p. 31g.
 DEZVOLTAREA OPRITA 637

general variabile deoarece fiind inutile, ele nu sint reglate de seleclia naturald
gi sint mai mr-rlt sau mai pulin susceptibile de reversiune. Aceeagi regulfl se
aptic[ fdrl indoial[ p[rlilor care au devenit rudimentare in condiliile vielii
domestice. Nu cnnoagtem treptele, in starea natural5, prin care au trecut
ol'ganele rudimentare pentru a fi reduse pin[ la starea lor prezentfl. Consta-
ti;d ins5. neincetat, la specii din acelagi gruP, gradaliile cele mai fine intre
starea rudirnentar[ gi cea perfect[ a ttnui organ, ajungem la p5rerea c[ tre-
cerea trebuie sd fi fost extrem de treptat[. Este indoielnic dac[ o schimbare
structuralS. atit de abrupt[, ca pierderea brusc5 a unui organ, ar putea vreo-
datd s[ fie util[ unei specii in stare natural5, deoarece condiliile la care toate
organismele sint strict adaptate se schimbd de obicei foarte incet. Chiar dac[
inir-aclev5.r, plintr-o oprire in dezvoltare, unui anumit individ i-ar dispare
brnsc un organ, incrucigarea reciproci cu ceilalli indivizi din aceeagi specie.va
tincle si producir reaparilia par[iald a organului, astfel c5. reducerea definitivfl
a acestnia nu ar putea fi efectuatd decit prin vreun alt mijloc. Punctr-rl de vedere
cel mai verosimil esbe c[ o parte astd,zi rudimentard a fost alt5datd, datoritd
modului de via![ schimbat, clin ce in ce mai pulin f olositd, fiind in acelagi
timp redus[ ca dimensiune prin nefolosint[, pin[ ce a devenit in cele din urmd
complet nefolositoare gi de-prisos. Cum ins[ majoritatea pflrtilor sau organelor
nu Jint puse in acliune intr-o perioadd timpurie a vielii, nefolosirea sau acti-
vitatea micgordtl nu va cluce la reducerea lor pind ce organismul nu aj unge
la o virst5 oarecum inaintat[ ; gi in baza principiului eredit5lii la virste cores-
punzdtoare, reducerea va fi transmisd descendentilor in acelagi stadiu inain-
lat al cregterii. Partea sau organul iSi va reline astfel in embrion dimensi-
ynea lui complet5, a$a dup[ clrm gtim c[ este cazul nrajorit[lii rudimentelor.
De indatd ce o parte devine inutil5, un alt principiu, $i anume acela al economiei
cregterii, intr[ in joc. Intr-adev[r, pentru un organism expus unei concuren{e
dirze este un avatrtaj de a economisi dezvoltarea oricdrei pdrli inutile gi indi-
vizli avind acea parle mai pulin dezvoltatd vor avea un mic avantaj asupra
celorlalli. Ins[, dup5 cllm judicios a observat dl Mivart, din moment ceo parte
este 1nutt redusa, .cotro-ia realizabl printr-o nou5, reducere este cu totul nein-
semnatd, aslfel c[ partea respectivl nu poate fi afectat5. de c5tre seleclia
naturald. Aceasta este eviclent valabil dacd partea este formatl dintr-un simplu
lesut celular, implicind un consum redus de hran5. Cum se poate efecttra atunci
irora reducere a unei p[r!i deja oarecum redus5 ? Ce aceasta s-a produs de repetate
ori in stare natural[ se vede din numeroasele gradalii care existd intre organele
in stare perfect[ gi simplele lor vestigii. Cred ci dl Romanes 8n) a contribuit
cu mult la l[murirea acestei probleme dificite. Punctul sdu de vedere, in mlsura
in care poate fi prezentat in ciLeva cuvinte, este urm5torul : toate p5r[ile sint
intr-o oarecare mlsurd variabile, iar ca dimensiune ele oscileaz5 in jurul unui
punct mediu. Agadar, cind din oricare cauz6, o parte a inceput si se reduc5,
-a probabil qu varia{iile sI fie tot atit
bste foarte pulin de mari in direc[ia creg-
terii ca in c-ea reducerii. lntr-adev[r, reducerea anterioar[ arat[ cd condi{iile
rn) Am sugerat in Nallre (vol. VIII, p.4321 505) cn la organismelc supuse unor conditii defavorabile, toate
plrtile tind spre reducere qi ci ln aceste conditii, ori ce parte care nu e pistrati de seleclia naturall la dimen-
siunea ei model, va descregte tncet dar in mod. constant, datoriti lncruciqirii. In trei comunicdri ulterioare,
ln Nature
(L2 martie, 9 aprilie gi 2 iulie 1874) dl Romanes lgi prezinti punctul sdu de vedere completat.
il38 LECILE VARIATIEI

Iltt au fost favorabile dezvolt[rii sale, ins[ nu existi nimic care sd opreascd
varialiile in direc[ia opus5. Dac[ a$a stau lucmrile, incrucigarea incleiungat[
It mulbor indivizi previzuli cu un organ care oscileazd in nrai mare rndsuri ipre
redttcere deciL spre cregtere,va duce incet dar in rnocl persistent la reclucerea sa. In
ceea ce privegte aLrofia completi gi definitivd a unei pirrli, Ltn principiu clis-
t.inct intrd probabil in acliune, principiu care va fi discr-rtat in capitohii despre
pa ngenezi.
La animalele gi plantele crescute de or, nn existl lupta asprl gi neince-
tata pentru existen![ gi principiul economiei nu intri in acliune, aslfel ci reclu-
cerea unui orgiin nu va fi ajuLatd in acest fel. intr-aclevdr, este atit cle departe
(la acesta sI fie cazul, incit intr-un mic num[r de exenipkr, organe care sint
in rnod natural in starre ruditnentard la speciile parentale, se reclezr.olL[ parlial
Ia descendenlii domesticiti. Asbfel vacile, ca gi ma;oritatea celorlalLe rrirnegl-
Loareau de faptpaLru mamele func[ionale gi doud rudimentare ; la animalcle noas-
Lre clomesticiLe, acestea din urml se dezvoltl insd consiclerabil gi dau lapte. Un
cLrz analog esLe prezenLat poate de mamelele atrofiaLe, care la masculii ani-
malelor domesticite, inclusiv la onr, in citeva rare ctrzuri au crescut pinl la
climensitlnea lor complet[ gi au secretat lapte. Picioarele posterioare ale ciine-
ILri au in mod nafural rudimentele unui al cincilea deget, iar la anumite rase
tnari, aceste degete, degi incf rudimentare, se dezvolt5 considera]ril gi sint
llrevIzute cu gheare. La gdina comlln5, pintenii gi creasta sint in stare rudimen-
t:rr5, insd la anr-imite rase ele devin bine dezvoltate, independent de virstii
gi de boala ovarelor. Arm[sarul are canini, insl iapa nll are decit nrmele alveo-
lelor, care, dup[ clrm md informeazd, eminentul veterinar, dl G. T. Brown, conlin
deseori anu mili minusculi noduli osogi, neregulali. Acegti noduli se dezvolt[
loLugi uneori in dinli imperfecti care strlbat prin gingii gi sint acoperili de
smal!; gi uneori acegtia cresc pin[ la o pdtrime sau chiar o treirne din lungimea
caninilor armisarttlui. Nu gtiu dacd la plante redezl'oltarea organelor l'Lrdimerr-
lare se prodttce mai frecvent in stare de culLur[ decit in stare natural5. Un
caz ttprc este poate pdrul, care in sbare silbaticS are spini constind clin ramuri
gi care ii servesc drept protec{ie, pe cind la pomul cultivat, spinii se retrans-
{orrni in ramuri.
 CAPITOLUL al XXV-lea

LEGILE VARIATIEI (continuare). VARIABILITATEA OORELATIVA

,,, ai,!,1!t';iil'"^lo',',n'::':',,:;,',i',il"oii,,',',n!"i!,,,i1,,:'::::',:i::r-,n,l,i"jli,','i,,*:,,':,:'i:!
Pictoarele penate Ia pd.sdri dobtndind structura aripilor - Corelalia irire ccrp ;i ertremi-
tdli; tntre piele ;i apendicele t{ermice: tntre organele ttederii. ;i ttuzultti - Ilot[ificdrile
coreluliue Ia organele plantelor - Monstruozitdlt corelati.ue - Corclalia tntre crattitt .,\i
urechi"* Craniul Ei molul de pene - Craniul;i coarnele--Corelclia cre;terii contpliccrti
de efectele acumulate ale selecliei naturale - Corelalia dintre culoore ;i particttlurildli
constitutionale.

Toate p5rlile organizaliei sint intr-o oat'ecare miisttrti legate intre ele ;
leghtura poate fi insfl alit de neinsemnatS. incit aproape c[ nll exislti, ca la
anirnalele compuse gi la mlrgllrii de pe acelagi arbclt'e. Chiar la animalcrle stl-
perioare diferitele pirli nlr sint citugi de pulin legate inlim intre ele, una dintre
pXrli pr*rtincl fi complet suprimatd sau putind deveni monstrtioasS., fdrl ca \rreo
utte parte a corpullri sd fie afectat[. In ullele cazuri insd, cirrd una din pnrti
variazd' allumite alte pdrli variaz[ de asc)rnenea intotdeatllla, sati aproape
inlotdeauna, in mod simultan; in acest caz ele sint supuse legii varialiei core-
lative. inf11:gr-rl corp este adrnirabil coordonat pentru obiceiririle proprii vielii
fiecxrui organism gi se poate splrne, dup[ cum insisl[ dr-rcele de Argyll in lucrarea
sa ,,Reign of Law", ci este corelat in acest scop. Tot astfel, la grupurile_mari
de anim;le anu mite structuri coexist[ intotdeau na , ca de exemplu o f orm5.
particr-rlar5. de stomac gi dinli de formfl particular[; gi tntr-ttn antimit sel]s se
poate spune c[ asemenea sLructuri sint corelate. Aceste cazttri nll au ins[ nea-
pdrat le.gdtur[ cu legea ce rlrmeazd sd se discute in capitolul cle fa![, pentrtt cl
r,, glim dzrc[ varialiile iniliale sall primare ale diferitelor pirrli erau corelate
in ir.,tr fel oarecarc ; modificdri neinsenrnate sriLr difelenlc individuale aLl
putut fi plstrate, mai intii la nna din p5rti, apoi la o alLa, pile ce a fost dobin-
Oite stlrctura definitiv[ gi perfect coadaptati ; voi reveni indat[ insl la acest
 LF.GILE VARIATIEI

strbiect. Apoi, de asemenea, la rnulte grupe de animale numai masculii sint inzes-
trati cll arme satl impodobili cu culori vii gi aceste caractere sint evident
intr'-o oarecare corela{ie cu organele reproducdtoare masculine, pentru ch atunci
cind acesbea din urmd sint distruse, acele caractere dispar. S; arltat insi in
capitolul doisprezece cd absolut aceeagi particularitate se poate lega la orice
virsLd de oricare din sexe^ transmilindu-ie ulterior exclusiv la acelagi sex, la
o virstd corespunz[toare. In aceste cazuri, ereditatea este limitatl atil. cle sex
cib gi de virst5; nu avem insd nici un motiv s5 presupunem cd inilial caLtza
varialiei a fost neapdrat legat[ de organele reproducdtoare sau de viista orga-
nismului afectat.
ln cazurile de adevdratd varialie corelativd, putem uneori s[ ne cl[m
seama denatura acesteileg[turi; in majoritatea cazurilor ins|. ea ne este ascunsd
S_i cu sigtrran![ c[ difer[ in diferite cazurl. Rareori putem spune care din cele
dotr[ parti corelate variazd mai lnLii gi produce o modificaie in cealalt[, sal
dac[ varia{ia ambelor pnrli reprezint[ efectele vreunei cauze comune oarecare.
Pentru noi varialia corelativ[ este un subiect important, pentru ci atunci cind
o parte este modificati prin selectie continuat5, de c[tre om sau naturi, alte
parli ale organizaliei vor fi inevitabil modificate. Din aceastl corelalie pare sri
de_curgd cd la animalele gi plantele noastre domesticite, variet5lile t u i. cleo-
sebesc una de alta declb rareori sau chiar niciodatd nnmai piintr-un singur
caracLer.
Unul dintre cele mai simple cazuri de corela{ie constd in faptll ch o modi-
ficare care apare intr-un stadiu timpuriu de cregtere tinde sI influenleze dez-
voltarea ulterioarl a aceleiagi p5r{i, precum Si a altor pir[i intim iegate cle
aceasta. Isidore Geoffroy Saint-Hilaire afirmd t) c[ aceasta se poate obr.rrru
la monstruozit5{ile din regnul animal, iar Moquin-Tandon 2) observ5 cd, clupl
cum la plante axa nu poate deveni monstruoas[ fdr[ a afecla intr-un fel oni.-
care organele ulterior produse din ea, Lot astfel anomaliile axiale slnt aproape
intotdeauna insolite de devia{ii structurale ale pdrlilor dependente. Vorn- vedea
indati c[ la rasele de ciini cu botul scurL, anumiLe schimbdri histologice ale
elementelor bazale ale oaselor opresc dezvoltarea acestora gi le sctirteazi,
aceasta influenlind pozi{ia molarilor dezvoltali ulterior. Este probabil c[ anu-
mite modificiri la larvele insectelor af.ecteazd structura insectelor matnre.
Trebuie insfl si fim atenli a nu extinde prea departe acest punct de vedere,
cunoscincl cI in cursul normal al dezvolt[rii, anumite specii t-rec printr-o serie
extraordinard de schimbdri, pe cind alte specii indeaproape inrudite, aj ung la
maturitate cu structura putin modificatd.
Un alt caz simplu de corelalie este acela in care o dat[ cu cregterea sau
redltcet'ea dimcnsitrnilor intregului corp, sau a vreunei anumite p5rtil anumite
organe cresc sau descresc ca numdr, sau sint altfel modificate. Astfel, crescd-
torii de porumbei au confinuat s[ seleclio neze porumbeii gugali pentru lulgi-
mea corpului gi am vd,zut cd vertebrele lor au crescut in general nu numai ia
numdr, ci 5i ca dirnensiune, o datd cu cregterea l[[imii coastelor. Portrmbeii
L1 Hisl. r[es Anontulies,vol. IIf , p. ggZ. in lucrarea sa On the Morphologg of the Cephalous Xt[ollusca din phil.
Transctct., 1853, p. 56, prof. Huxley aplicd acelagi principiu la explicarea diferentelor remarcabile, degi normale,
ln dispozitia sistemului nervos la moluqte.
\ Eldments de Tdratologie Vdg., L841, p. 18.
 VARIATIA CORELATIVA 641

jucltori au fost selectionati pentru mica dimensiune a corpurilor lor ; gi tob-

odatfl coastele precum gi remigele lor primare sin b in general in nurndr mai
redus. Porumbeii rotali au fost seleclionali pentru cozile lor mari gi larg desfh-
cute, cu rectrice nunteroase; gi de asenlenea, verLebrele c:rudale" &u clescut
ca uumlr gi dimensiune. Porumbeii c[laiboli au fosl selecliona[i pentru lungi-
mea ciocr-tlui; Si limbile le-au cievenit mai Iuugi, degi nu in stricf[ concordzinfi crr
Iungimea ciocului. La aceasli r-rlfirna rirsi, preclin] gi la altele cu picioarele
rnari, num[rul scutelelor de pe degete esle rnai rnerrc decit la rasele cu picioa-
relc mici. Se pot cla mulbe caluli slnilare. in Germrinia s-a observat c[ perioa-
da de gestatie este rnai lung[ la raselc de vite rnari decit la cele nrici. La rasele
noastre foarte ameliorate cle toate felurile, perioaclele cle miituritate gi cie l'elrlo-
ducere au devenit mai timpurii in ceea ce privcgle vlrsta anirnalului,;;i in con-
cordant[ cu aceasta, dinlii se dezvolLii aclirn rriai devLeme decit tnainle, aslfcl
c[, spre surprindereir agricr,rllorilor, nlr se nrai poaLe acorda inclcdere vechilor
reguli de a aprecizr virsta unui aninral dupa starea clin{ilor sli 3).

YARIATIA COREIJATIVA A PAR,TII'OR OMOLOGE

Plr[ile care sint omologe tincl s[ valieze in acelagi fel, ceea ce este de a$tep-
tat, deoarece, iutr-o perioadir timpurie de dezvoltare ernbriortarir, aserxenea
pdrli sinb identice ca fot'mir gi stntcturi gi sinL supuse in ou pi ln uter Lrnol'con-
ditii similare. La cele mai tnulte rase de animale, simetria organelor corcs-
punzdtoare satt omologe din partea dreapti gi sLingl a corpultri este ccl mai sinr-
plu caz in legitur[ cu aceastd problernd. AceasL[ simetrie d[ ins[ dc'seoli gl'e$,
ca in cazul iepurilor de vizuin[, care au o singur[ urechg, al cerhrilor cLr un sin-
gur corn, sau al oilor cu mai multe coarne gi care urlcori au un corn suplirnen-
tar pe o parbe a capului. La florile carc au corole regulate, toate petalelc vii-
riazd, in general in acelagi fel, dupl cum vedem la nrodclul coniplicat pi simc'tric
al garoafei chinezegti. La florile neregLrlate ins[, cu toate c?a pelalele sint. firli
indoialir omologe, accast[ sitnetrie d[ descori gr"e$, ca in c'.\zul valietirlilor
de Anti"rrltinum sau gura leului sau al acelei varietirli de fasole (Phaseolus)
ale c[rei flori au un stindard alb.
La verLebrate, rnernbrele antc'rioare gi postei"ioare siu.t omologe gi tind sI
varieze in acelagi fel, dupd cum vedem la lasele de cai gi cle ciini cu picioarc
lLrngi gi scurte sau groase gi subtiri. Isidore Geoffloya) a atras atentia asripra
tendintei de aparitie la om a dcgetelor slrpranllnlcrrrre, nu nurnai cle part ea
dreaptfl pi sting[, gi nu numai la nrembrcle sr-rperioale, ci gi la cele infelioare.
Meckel a insistat 5) asupra faptului cd atunci cintl rntigchii bra{ului cleviazii (:ir
numlr sau dispozilie de la tipLrl lor propriu, ci aproapc intolcleauna iniila pc
cei ai piciorului, qi invers, mtigchii picionrh-ri cal'e varirizr"i imit[ nrirgchii nor-
mali ai bralului.
La mai multe rase distincte d. ponrmbci gi glini, picioarele gi ccle rloul
degete exterioare sint imbelgugat penate, in aga fel inciL la porumbeh-il tanrbur
3) Prof. J. B. Simoncls, On the Age of tlrc Ax, Slrcep et,c., cita[ in Gard. Chron., 1854, p. 588.
{) Hist. des Anomalies, vol. I, p. 674.
5) Citat de Isid. Geoffroy, iDid., vol. 3, p. 635.

41 - c. 2662
 LEGILE VARIATI]]I

ele au aspectul de rnici aripi. Dl Her,vitto), o excelentd au Loribate in materie,

a consbatat c[ la g[ina Bantam incdlfat5, ,,cizmele" sau penele care cresc
pe partea exterioar[ a piciorului gi in general pe cele dou[ degete exteri-
oare, dcp[geau ca luneime rernigele, intr-un anumit caz misurind 24,13 cm !
Dupi cllln mi-a comunicat dl Blyth, aceste pene de pe picioare sint asem5-
n[toare crt remigele prirnare gi sint cu totul deosebite de puful delicat care
cregte trt mocl nattiral lte picioarele unor pis[ri ca bunfloar[ cocogul sllbatic
gi bufnilele. S-ar ptrtea deci pl'esuplrne ci excesul de hran[ a produs in primul
rind supraabundenla ltenajr-rlui pi c[ apoi legea varialiei omologea dus la dez-
voltarea de pene pe picioare intr-o pozitie corespunzind celor de pe aripi, adicl
in partea cxterioari a tarselor gi a degetelor. Mi-am intflrit aceast[ pdrere prin
rrrm[torul caz curios de corela{ie, care timp indelungat mi s-a pflrut cll totul
inexplicabil : astfei, la orice ras5. de porumbei ctt picioarele inclllate, cele doud
degete exterioale sint partial unite prin piele. Aceste doui degete exterioare
corespund celui de-al Lreilea gi al patnrlea deget al nostrtr ?). Apoi, la aripa porum-
belului sau a oricitrei alte p[s5ri, prirntrl gi al cincilea deget sint avortate, cel
de-al cloilea este rtidimentar pi poartd aga-zisa ,,aripd bastard[", iar degetul
al treilea gi al paLrulea sint complet unite gi invelite inpiele, formind impreuni
extremita tea aripii. A5adar, la p orll rnbeii cu picioarele inciltate, nu nu niai
c[ suprafa{a exterioar[ sriport[ LIn $ir de pene lungi, asemdn[tor rcmigelor,
dar chiat'aceleagi degete care la arip[ sint complet unite prin piele, devin parlial
unite prin piele la picioare. Astfel, prin legea varialiei corelative a pdrlilor
omologe putem in{elege curioasa legdturd clintre picioarele incal{ate gi mern-
brana clintre cele doui degete exterioare.
Anclreu' Knight s) a relnarca t c[ fa{a salt capul gi membrele variazd de
obicei impreunir ln ce privegte proportiile generale. S[ compar[m, de exemplu,
picio:rlele unui cal de tracliune cu a,le unuia de crirse sau ale unui ogar cu acelea
ale utrui dog englezesc. Ce mons[ruos ar pdrea Lln ogar cll capril nnui dog !
Br-rlclogtil de asfiizi are totugi picioare subtiri; acesta este insl rrn caracLer recent
seleclionat. Din misurdtorile prezentate in capitolul gase, vedem c[ la mai
multe rase de porumbei, lungirnea ciocului gi dimensiunea picioarelor sint
corelate. Dupil curn s-a explicat anterior, explicalia care pare a fi cea rnai pro-
babiki este c[ nefolosirea tincle in toate cazurile s[ micgoreze picioarele, prin
corclalie ciocul devenincl in acelagi tirnp tnai scurt, insd la citeva rase la care
Iu nginrea ciocLrlui a f ost un caracter selec!ionat, picioarele, clepi nefolosiLe,
au crescti L ca dimensiune prin corela{ie. In cazttl urm[tor se vede c[ o core-
lalie de un anumit fel existd intre cioc gi picioare. I\tai multe exemplare
au fost trimiser d-lui Bartlett, la diferite date, ca hibrizi intre ra{e gi gflini.
Atn r'5zttt una din aceste pdsiri $i dtip[ cum era de agteptat, acestea erau
ra!e obignuite intr-o stare semirnonstruoasS, Ia care membrana inot[toare
inLercligital[ lipsea complet sau era f oarte redusir pi ciocul era ingust gi
prost forniat.
u) 7'1rc Poulh'y llook, de W. f3. Tegetmeicr, 1866, p. 250.
7.; Naturali;tii au prireri difcritc in privinfa omologiei degeLelol pisirlilor, insd multi sustin pnnctul de vedcre
at'irtat nrai 8us. Asupra act-slui subiect, vczi dr. lt. S. IIorsc in Annals of the Lgceum of Nnl. Ilist. of l{ew York,
vol. X, 1872, p. 10.
a; A. \\tailier, On Intermarriage, L838, p. 16().
 VARIATIA CORELATIVA

La porumhci, odatl cu lungimea ciocului se lungesc atit limba cit gi orifi-

ciile nlrilor. T-,ungirea orificiilor nflrilor este insi poate intr-o corelalie mai
strirrsi c,u dezr.ollarea pielii increlite sau a carunculelor de la baza ciocului,
penu'u c.i a Lu nci cind in j urul ochilor existd multe caruncule, pleoapele sint
mult rndriter sau chiar dublate ca lungime.
DLrp[ cit se pare existd o oarecare corelalie chiar la culoare inlre cap 5i
extrenrit5ti. Asbfel la cal, o stea sau o pat[ mare albd pe frunte este in general
insolit[ de picioare albee). Adeseori, la iepurii de vizuin[ gila vitelealbe, exisl[
pete de culoare inchis[ atib pe virful urechilor cib gi pe picioare. La ciinii
negri gi rogcali de diferite rase, petele ro$cale de deasupra ochilor gi de pe picioa-
re mel'g aproape invariabil impreund. Aceste din urm5, cazuri de colorit col'e-
lativ se datoresc reversiunii sau varialiei analoge - subiecte la care voi reveni
ulterior - ins[ aceasta nll determin[ neap[rat problema corela{iei lor iniliale.
Dl H. W. Jackson rn[ informeazi c[ a observat sute de pisici cu picioare albe,
constatlnd c[ toa tt' sin b rnarcate mai mult sau mai pulin aparent, cu alb p e
piept gi p0 git.
Felr,rl cum urechile imense ale iepurelui de vizuin[ crescut de amatori aLirnl
in fa![ gi in jos, pare datori[ par{ial nefolosirii mugchilor gi partial greut[lii gi
lunqimii urechilor, care au fost mdrite prin selecfie timp de mai multe genera{ii.
lns5, o datfl cu dimensiunea crescut[ gi direclia schimbatd a urechilor, nlt ntlmai
cd meabusul auclitiv osos s-a schimbat ca aspect, direclie gi foarLe mtrlb ca di-
mensiune, dar inLregul craniu a fost ugor modificat. AceasLa se poate t'edea
clar la,,half lops", adicd la iepurii de vizr-rin[ numai cu o singuri ureche cdztt-
ti in fa!5, la care plrlile opuse ale craniului nu sint strict simetrice. Acesta irni
pare un exemplu curios de corela{ie intre oase tari gi organe atit, de moi gi fle-
iibile, precum pi aLiL de neinsemnate din punct de vedere fiziologic, ca urechi-
le cxterne. Flr[ indoialfl c[ rezultatul se datoregle in mare rn[sur5 simplei ac!i-
uni mecanice, adicd greutd[ii urechilor, in baza aceh-riagi principiu cltipl care cra-
niul ttnui copil este cll ugr-rrinll modificat prin apdsare.
Pielea gi anexele ei, ca plr, pene, copite, coarne gi dinli, sinL ornologcr pe
intreg corpul. Olicine ptie c[ culoarea pielii gi cea a p[rului variaz[ cle obicei
tmpreun5. AsLfel, Virgiliu sfdtuiegte pe pistor s[ vad[ daci nu cumva gtrl'tr 5i
limba berbecului sint negre, in care caz mieii nu ar fi absoh-rt albi. Se spriner cl
culoarca pielii gi a plrului, precu m gi mirosul emis de glandele pielii ar fi in
leg[Lurflt), chiar la aceeagi rasfl cle oameni. ln general plrul variazd' pe tot cor-
ptit in ace'lagi {el, ca lunginte, finele gi ondulalie. Aceeagi regul[ se aplic[ la pgtt',
?tup[ cnm I'edem la raseie danLclate gi increlite, atib de glini cit gi d_e porumbei.
La cocogul cornun, penelc de la git gi din p[rlile laterale sinL intotdeauna de o
fornr[ special5, numite gulera$.La rasa polonezd, atnbele sexe slnt caracterizaLe
printr-un rnoI de pene pe cap gi prin corelalie, la mascul aceste pene iatt forma
it" gulerag. Cu toate ce remigele gi rectricele provin din pirli neomologe, ele
variazl irnpreuni ca ltrngime, astfel c[ porurnbeii cu aripi Iungi sau scul'Le, att
in general cozi lungi sall scurLe. Cazul porumbelului iacobin esfe mai curios,
remige'le gi rectricele fiind remarcabil de lungi ; gi aceasta a apdrut dup[ cib se
e; 'l'|rc liurrier und tlte l,JcLtnralisl, vol' I, 1828, p. 456. O persoanl care s-a ocupat cu aceastd problcuri inti
spune c[ aproximativ trei pittrirni din caii cu fala albir au picioare albe.
vol. lI, p. 2L7.
10) ()odron, Sur 1'Jl.s1-r)cc,
 LEGILE VARIATIEI

pare in corelalie cu penele alungite gi intoalse din dosul gitului, cale formeazi
gluga.
Copitele gi p5r'ul sint an€]xe omologe gi Azarall) - un observator atent -
:ifirmfl c5. in Paraguay caii de dilerite culori se nasc deseoli cu pdnrl cre! gi
rirsuciL ca acela de pe capul untii negrtr. Aceilsti particularitate este puternic
erediLar5. Ce este ins[ r'emarcabil, esLe cra copitele acestor cai sint ,rabsolut ca
acelea ale unui catir'". Pirrul din coama gi coada lor este de asemenea in mod
invariabil mai scrir'[ clecit de obic:ei, avind o lungime de numai 10,16 pin5 la
30,48 cm. Agaclar, lungirnea gi increlirea plrului, dtip[ cit se pal'e, sint aici in
corelatie, ca gi la negri.
In legltur5 cu coaruele r:ilor, Youatl12) observ[ cra,,la nici o rasi de valoare
nu se intilnesc coarne rnultiple, chre iir general epar corelate cu o linl foarte
Iung[ gi grosolan[". lVlai mulle rase tropicale de oi, care sint acoperite cu p[r
in loc de lin[, au coarne aliroape ca acelea ale unei capre. Sturmu) declar[ in
mod expres c5 la diferite rase, cu cit esLe lina mai creald cu atlL coarnele sint
mai rdsucite in spilalir. in cripitoh,l trei, in care s-au prezentat alte fapte ana-
loge, arn vlzut c[ pirlintele rasei \{auchan}p, atib de renlrmit[ pentru lina s&,
avea coarnele de o forrnd parlicular[. Locuitorii din Angora afirmlte) c[,,numai
caprele albe cu coarne au lin:r in gtrr-i{e lungi gi ondulate, zrtit de admirate, cele
firrl coarrle avind lina comparativ scurt5.". Din acesLe cazuri putem deduce c[
p[rul sau lina gi coarnele tind s[ r'arieze intr-uu rtrod corelativtu). Acei care au
incercat url tratament hidroterapeutic iSi duu seama c[ frecventa aplicare
de apd rece stimuleazii pielea ; $i tot ceea ce stimtieazd, pielea tinde si sporeascd
crepterea plrului, dripf cunl se vede bine din cregterea anormal5 a pdrului in
apropierea vechilor suprafele inflamrrte. Apoi, profesorul Low16) este convins
c[ la diferitele rase de vite britanice pielea groasl gi p[rtil lung depind de umi-
ditatea climei in care tririesc. Ne pr-iLenr da astfel seama cum o clim[ umed[ poate
sri ac{ioneze asupra coarnelor ; in primul rind direct asupra pielii $i a p[rului,
gi in al cloilea ririd, prin corelalie asupra coarnelor. lnplui, prezenlasauibsen{a
coarnelor, atiL in cazrrl oilor cil $i a viLelor, aclioneazd printr-o oarecare core-
latie asupra cranitilrri, a$a dtip[ crirr se va arlta lndat5.
In legflturd cu pdrul gi dintii, dl Y:rrr.11tz) a constatat absen{a mai multor
dinti la trei ,,ciitri egipteni", golagi, precum gi la un terier golag. Cel mai mult
alr suferit incisivii, caniuii gi premolarii, insh intr-un ctz lipseau toli dintii, cu
excep{ia marelui molar triberctrlar de fiecare parte. La offi, s-au inregistrattt)
rt) du Paraguag, vol. II, p. 333.
0ucLtlt'rtpCdcs
tz1 On Slrcep, p. 42.
B) e ber ,l?asscrr, I{reuzungcn etc., 1825, p. 24.
1a) Citat din Conolly,ln The Indiun Field, lebruarie 1859, vol. II, p. 266.
rsl in capitolul trei am spns ci ,,pirul gi coarnele sint atit cle strict, corelate lntre ele, lnclL ele tind si
varieze lnrpreun:i.". Dr. Wilckens (Daratins T'hcoric, Jahrhttcltder Detttsclten Viehzucftt, 18C6, caietul I) tmi traduce
vorbele cu ,,lang uird grobhaarige Thiere sollen gcneigtcr sein, lange und viele Horner zu bekonrmen" pi apoi cu
clrept cuvint conLestii aceastir propozitie ; ce am spus ins5. in realiLate, in conforrniLate cu sursa tocmai citatd,
poate fi, crcd, accepLat ctr lncredere.
r8) l)omesticated animals ol tlrc British Islands, p. 307, 368. Dr. Wilckens pledeaz[ (Landwirth-Wochen-
blatt, rr.10, 1869) ln acclaqi sens, ln legituri cu animalele dornestice din Germania.
r7) Proceedings Zoolag. Soc., 1833, p. 113.
18) Sedgwicl<, Brit. cLnd Foreign foIedico-Chirurg. Reuiew, aprilie 1863, p. 453.
 VARIATIA CORELATIVA 645

mai multe cazuri remarcabile de chelie ereditar[, acompaniatir de lipsa eredita-

r5, complet[ sau parlial5, a din{ilor. Pot prezenta un caz analog, comunicat mie
de dl W. Wedderbnrn, a Linei familii hinduse clin Scinde, Ia care ln curs de patnr
generalIi zece b[rbati aveall in total pe ambt'le maxilare numai patru dinli inci-
sivi, mici gi slabi gi opt molari posteriori. B5rbr{ii astfel afecta{i aveau foartc pulin
plrpe corp giau chelit,foarte detimpuriu. Ei sufereau de asemcnea foarte mult de
usc[cinnea excesir'5 a pielii pe vreme cllduroasi. Este remarcabitr cd nu s-a
ivit nici nn caz in care vreo fiicl sX fi fost astfel afectath gi acest fapt imi
reaminte$te c[ inAnglia bdrbatii sint mult mai predispugi cle a cheli decit feme-
ile. Cu toate c[ in familia de mai sris fiicele nu stnl, niciodatf, afectate, ele trans-
mittotugi tendinla fiilor lor, gi nLr s-a ivit nici un cazin care lln fiu s5 transmit5
aceasta fiilor s[i. Astfel, aceastl afecliune nu apare decit Ia generalii alter-
native, sau dup[ lungi intervale. de timp. Dup[ cl] Sedgn'ick, exist[ o leg[tur5
similar5 intre pir gi dinfi gi in accle cazr]ri rarein crre pr"ri'ul a fost reinnoit la
b[trinele, cfici aceasta ,,a fost de obiceri insolit5 de o relnnoire a din[ilor". Am
men[ionat mai inainte in acest volu m cd ma rea redu cere a climensiu nii colli-
lor la vierii domestici este in strlns[ leg5tttrd cn reducerea perilor. datoritI rtnui
anumit grad de protectie gi cd reapari{ia collilor la vierii care s-atl sdlbiticit gi
sint complet expu gi la intemperii, depinde probabil de rea parilia perilor. Pot
adfluga, degi aceasta nu este in strictir legirtrrrd crt problema noastri de fa!5, c[
un agricultorto) afirm[ cS,,porcii cu pulin pIr pe corp sint cei mai preclispugi
si-pi piardd cozile, dovedind o sl[biciune in stntctura tegumentari. Aceasta se
poate evita prin incnrcigarea cu o ras5 mei p5roasi".
In cazurile precedente, lipsa ^pflnrlui gi deficienla dintilor ca num[r sau
dimensillne par sd fie in legirtur5. In cazurile urmdtoare, p[nrl anormal de ahun-
dent este de asemenea in legdtur[ cn Iipsa sau excesul din[ilor. Dl Crau'fttrclzo) a
vdzut la curtea birmand u n om in virstd de treizeci de a ni care avea
intreg eorpul, cu exceplia suprafelelor plantare ale miinilor gi ale picioarelor,
acoperit cu un pdr drept gi mfltdsos, care pe umeri gi pe gira spinlrii era
lung de 72,70 cm. La nagtere, nnmai urechile ii erau acoperite. trl ntl a
ajuns la pubertate gi nici nu a pierdut dinlii de lapte pinfl Ia virsta de dorr5-
zeci de ani, cind i-an iegit cinci dinti pe maxilarul superior (pzrtru incisivi gi
un canin) gi patru incisivi pe maxilanrl inferior, to{i clinlii fiind mici. Acest
om a avut o fiic[ care s-a n5scut ctt p5r in urechi gi curind pirtil i s-a intins pe
tot corpul. Cind c5pitanul Yule2l) a vizitat curlea, aceastfl fat[ era aclultir gi
prezenta un aspect straniu, chiar nasul fiindu-i acoperib crt p5r des "si moale.
Ca gi tatdl s5.n, ea nu avea decit dintii incisivi. Regelc a mitrrit cu greutate rtn
om ca s[ se c[sltoreasc[ cu ea gi unul din cei doi copii ai s[i,un bliatdepaispre-
zece luni, avea p[r care ii cregtea din urechi, barb[ gi must5li. Aceastfl stranie
particularitate a fost deci moqtenitd timp de trei generalii, ctr molarii
iips[ la bunic gi mam[; nu se putea gti atunci dac5 acegti din{i vor lipsi de ase-
menea $i copilului.
ln Rr,sia, s-a ivit cle curind un caz paralel, cu tln om cle cincizcci gi cinci
de ani si fiul s[u, care aveau obrajii acoperili ctr p[r.f)r. Alex. Branclt mi-a
ts) Gard. Chronicle, 1849, p. 205.
20) Embassg to the Court of Atrc,, vol. I, p. 320.
2r) l{arratiue of cr r'llission to tlrc Cctrtrt of Aua in 1855, p. 94.
 LEGILE, VARIATIEI

Lrirnis o descriere a acestui caz impreunh cu mostre din pflrul extrem de fin
clc pe obraji. Ornului ii lipseau clinli, neavind declt patru incisivi la maxilarul
inferior gi cloi la cel superior'. Fiul sdn, in rrirst5 de aproximativ trei ani nn are
dinli, clt excep{ia a patnr incisivi infcriori. Dup[ cu m dr. Brandt obsen'fi in
sc't'isoarea So, cazul se datoregte ff,rfl indoial5, sistlrii dezvolLhrii p[nrlui gi a
din{ilor. Ne ddm sealna aci ciL de independente de condi{iile normale cle exis-
tentit trebuie sd fie asemenea sistdri, cnnoscind ci rriata unui {5ran rns este cit
s('poate cle diferitd de aceea a unui incligen din Rirmaniarr).
Iati un caz oarecum diferit ce mi-a fost comunicat de dl \\'allacc, care il
de{inctr cle la un dentist, clr. Purland: Iulia Pastrana o dansatoare spaniol5,
ela o femeie remarcabil cle bine ficutd, ins5. avea o barb[ clezrsi, rnr]scrrlinh gi
o fntnte ptiroas[; ea a fost fotografiatd gi pielea sa impiriati a fost expusS. Ceea
cc intereseazd insi, este faptul c[ ea a\rea atit la maxilaml superior cit gi Ia cel
inferior ciLe un dublu rind de dinli neregula!i,un gir fiind plasat inhunLnrl ce-
luilalt, din care clr. Purland a luat un mulaj. Din cauza denti{icie'xcesive gura
ii iesea in afar5, iar figura avea url aspect de gorilS. Aceste cazuri, cit gi acelea
ale ciinilor golagi ne reamintesc bine faptul cl cele cloui ordine de mamifere-
Edentatele gi Cetaceele
- care slnt cele mai anormale in ce privegte inr-elisul
lot' dermic, sint totoclat[ cele mai anormale prin lipsa sau excesul de din{i.
ln general este admis cd organele rreclerii gi ale auzului sint omologe atii intre
ele cib gi ctl diferitele anexe dermice, astfel incit aceste p5r{i sint susceplibile
cle a fi anormale in mod corelat. Dl white co$rper spune cii ,,in toate cazurile
cler microftalmie dubl[ care i s-au adusla cunogtin!5, a constatat in ace]agi timp
gi o dezvoltare defectuoasl a sistemului dentar". Anumite forme de orbire par
sii fie asociate culorii plrului. Astfel, un blrbat cu pf,r negru gi o femeie cu
p[nrl de culoare cleschish, ambii cu constiLulii sHnhtoase, s-au c[sltorit gi au
avttt nou[ copii, toli n[scu!i orbi. f)intre acegti copii, cinci ,,cu pdml de culoare
inchisfl,"si cu irisul cdprui erall atingi de amaurozi, iar ceilal{i patnr, cll p[rul
cle crtloare deschis[ gi cu irisul albastm, au atut corelat atit antaurozra cit gi
cataract[". S-ar putea prezenta mai multe caznri care arat[ ch existi o oare-
care leg.lturi intre diverse afecliuni ale ochilor gi ale urechilor. Astfcl, I-iebreich
afirm[ ci clin 241 de strrdo-muti din Berlin, ntl mai pu{in de paisprezece sufe-
reatl de boala rar[ numitfi retinith pigmentar[. Dl \Vhite Cowper fi dr. Ealle
au remarcat cH incapacitatea de a distinge diferite culori, sarl daltonismul,
,,este deseori asociatd cu o incapacitate corespunzfltoare de a distinge sunete]e
muzicale" ,t).
IatI rrn caz mai cnrios : dac5 pisicile albe au ochi alba gtri, ele sint aproape
irrtoLdeauna snrde. Am crezut mai inainte cI aceast[ regul[ este invariabil[,
tnsi am aflat de clteva exceplii autentice. Primele douI note au fost publicate
tn 1829 gi se referd la pisici englezegti gi persane. Astfel, Rer'. \Y. T. Bree a\rea
o pisicfl persan[ gi afirm[ cS,,dintre descendenlii produ,.si ]a una gi aceeagi
naqtere, acei care erau complet albi ca gi marna lor (cu ochi albagtri), erau ca
ri ea invariabil surzi, pe cind acei care a\reau pe bland cea mai mich patd de
22) Datorcsc amabilititii d-lui Chauman din l)etersburg, excelcntele fotoqrafii ale acestui om gi
a fiulr.ri sirrr,
care au fost ulterior expuse la Paris gi la Lonclra.
23) Acestc afirmatii sint fircute de cll Sedgrvicl<, in \Ierlico-Chirttrg. Reuiew, iulic 1861, p. 198
; apr. 1lt(J3,
p" 455, 458. Liebreich e citat de prof. f)errav ln )Iurioges Consanguins, 1862, p. 116.
 VARIATIA CORELATIVA 617

cttloare, avea tt Lot al"iL de invariabil auzul norm al rn). Rer'. \V. Darr,vin Fox
m[ informeaz.{ c[ a t'[zut peste o duzind de cazuri de aceastI corelalie Ia pisici
englezegl.i, persane gi daneze ; el adaug[ ins[ cd ,,dupI cum arn observat de
mai multe ori, dacd unul din ochi nu este albastru, pisica aude. Pe de altd parte,
nll am vtizu t niciodatl vreo pisicfl albd cu ochii de culoare obignuit[ care s[
fi fost surcl[". Tirnp de douizeci de ani dr. Sichel ,u) a observat fapte sirnilare
in Franta; el prezinlii un caz rernarcabil in care irisul dupl patnr luni a inceprit
s[ se inchidi la culoare gi atunci pen[ru prima dat[, pisica a inceput si aud[.
Acest caz de corelalie la pisici a fost considerat de multe persoane ca sur-
prinz[tor. Nu existfl insl nimic neobignuit in rela{ia dintre ochii albagtri gi
blarra albri; Ei aln vizut deja ci organele vederii gi ale anzului sint deseori
afectate ln mod sirnultan. In cazul cle fa![, caLrza consti probabil dintr-o
rlgoard oprire a clezvoltdrii sisternLrlui nervos tn legdtur[ cu organele cle sim!.
In cttrsul primelor ncxri zrle, cit timp au ochii tnchigi, priii de pisic[ par s[ fie
cornplet surzi ; am ficul un zeomot puternic, zlng[nind un virtrai $i o IopS-
ticd aproape de capetele lor, atit ctncl dormeau cit gi cind erau treji, fdr[ a procluce
vreun efect. Iucercarea nu Lrebuie f5.cutd strigind aproape de urechile lor, pen-
tru ci, chiar aLunci cind dorm, ei sint extrem de sensibili Ia migcarea acnrlui.
Or, atiba timp cil ochii continu5 sh fie inchigi, irisul este f[rd lndoial5 al-
bastru, clci la toli puii de pisici pe care i-arn vdzut, aceast5 culoare rlmine
clLva timp, dup[ ce pleoapele se deschid. Prin urmare, daci presupu nenr c[
dezr.olLarea organelor vederii gi auzului este opriL[ in stadiul pleoapelor inchise,
ochii ar rhmine permanent albagtri, iar urechile ar fi incapabile de a percepe
suneLul; $i astfel am in{elege acest caz curios. Totugi, cleoarece culoarea bl5nii
este determinat[ cu mult inaintea nagterii gi curn a]blstrirnea ochilor -si al-
bea{a bl[nii sint evident legate intre ele, trebuie sd admitem c[ o cauzi pri-
mari oarecare aclioneazfl intr-o perioad[ mult mai timpurie.
Exemplele de variabilil"ate corelativ5 date pinfl aici au fost luate mai a]es
din regnul anirnal. Vom trecc acurn la plante. F'nrnzele, sepalele, petalele,
staminele gi pistilele sint toate omologe. Vedem c[ la florile bfltute, stamine]e
gi pistilele variaz[ ln acelagi fel, luind forma gi culoarea petalelor. La cildflnrga
bltrr Li (Aqutleota uulgari"s) verticilele succesive ale staminelor sint transf or-
mate in cornete, care sint incluse unul intr-altul gi seamfln[ cu petalele ade-
viraLe. La florile ,,hose-inhose", sepalele irnit[ petalele. ln une]e cazuri, florile
gi frunzele variaz[ impreun[ la culoare, ca bunioar[ la toate varietzi{ile maz[rii
comune cu flori purpurii, Ia care se poate vedea o patH ptrrpurie pe stipele.
Dl F'aivre afirm[ cir Ia variet[lile de Prtmula sinensis culoarea florii este
in corclatie evidentfl cu culoarea suprafe{ei inferioare a frunzelor, addugind
ci varietdlile. cu flori franjurate au aproape intotdeauna calice voluminoase,
in form[ de balon26). La alte plante, frunzele gi fmctele sau semintele variaz[
2a) LoLrclon, )luq. of Nal. fli.s/., vol. I, 1829, p. C6, 178. Yczi de ascmenea dr. P. Lrtcas, L'II(t'(d. \'u1.,
vol. I. 1t. -128, desprc surzcnia errclitarii la pisici. Dl Larvson 'fait afirnli (I'alure, 18711, p. 13213) cti ntturiti coloii
sint astfel afectati; irceasLa tlcbuie sri fie insi o gencralizarc pripitri. Priurr.tl caz iuregistrat in Anglia rle tll []ree
se rcfcrir la o fcmelir ;i dl lrox rrrir informcazir cir a crescutpuidintr-o pisicir albii cu ochi alba;tri, care et'a coltl-
plct surdli ; el a obscrr,at de asL:rnenea alte fcmcrlc in ar:eea;i situatie.
25) Annales rles Sc. Nal., Zoolog., Selia a 3-a, 1847, vol. YIII, p. 239.
!61 lleuue tles Cours Scientifiques, ir iunie 1869, p. 430.
 LEGII-E VARIATIEI

iilpt'ertnii Ia culoare, a$a cum se intimpl5 la o varietate curioasX cle paltin

cu frttnzc palide, care a fost recent descrisd in Frantart) $i la algnul cu frunze
pttrpurii, la care fnr nzcle, coa ja nllinei gi mcmbrana din jurul simburelui sint
tr.rate colorate purpuriu "). l)upii dimensiunea gi aspect.ul frunzelor puielilor,
poniologii pot prezice, tntr-o oArecare m[sur5, naturA probabild a fructelor,
pctrtrtt c[, clup[ cum remarcfi Van I\{ons2e), varialiile fnrnzelor sint i1 general
irtso{iLe cle oarecare moclificriri ale florii gi in consecin![ ale fructu]ui. Li pepe-
nt-'le ,,scl'pent" care are un frnct lngust gi sinuos de aproape 0,91 m lungime,
trrlpina plantei, pedunculul florii femele ,5i lobul mijlociu al frunzei, sint toate
rlrrnglte intr-un mod remareabil. Pe de altd parte, mai multe varietiti de
cltctlt'bitacec, cu tulpini pitice, produc toate, dupl cum observri Naridin, fnlnze
dcr rceeagi formir particuh.r"ii. Dl G. I\{alv mH informeazd c[ toate varietdlile
clt: mtipcate stacojii care,au fntnze chircite_sa-rr imperfecte, alr de asemenea gi
flori clrircitc; cliferenlr clintr"e varictatea ,,Brilliant" gi nrcla sa ,,Tom Thumb,,
cste ttn bun cxemplu. S-ar putea prcsltpune c[ curiosul caz descris de Risso to), al
ttnei varietliti clc portocal cire pe tinelii l5stari prodrtce fnrnze rotunjite cu pelioli
aripa{i, iar rilterior frunze alungite cu pelioli lungi gi nearipa{i, este legal cle
remarcabila moclificare ca formii gi natnr[ pe care o sufer[ fnrctul in de-cursul
dezr.oltirrii sale.
ln exemplul trrm[tor, culoa.rea gi forma petalelor sint in apa.renld core-
Iate, amhele depinzinrl de starea timpului. Un observator specializat in aceastai
problern5, scricsl): ,,In ctirsul auttlui 1842 am observat cd fiecare dalie a cdrei
ctilotre avea vreo tendinli spre sti.cojiu a\rea petalele adinc sectate, in a$a
nriisttr[ inciL acestt:a aveau aspectul unrri ferdstrfiu, in unetre cazLwi crestfilurile
avincl o aclincime dc mai bine de 0,63 cnr'6. Tot astfel, daliile care au vir-
frrrile petalelor de o culoarc cliferiti de aceea a restului florii sint foarte varia-
hile, pi in anumi{i ani unele flori satr chiar t,oate florile devin uniform colorate;
s-a obsen'at la- mai mrrlte variet5liez) c.l atunci cind se intimpl[ acest lucru,
peta.lcle igi pierd forma lor'trarticulari gi cresc mult mai lungi. Totu$i, aceasta se
clatore$te poate reversiunii la specia strdmogeasc[, atlt in privin{a culorii
cit gi a formei.
In aceastit rlisculie clcsprc corela!ie, ne-am ocripat pinl acnrn de caznri
in cere putem in{clege parlial legritura intre pirrlile corelate. Voi prezcnla
irrsti acilm cazttri in c:ire. nu putem nici micar presJrpune natura leg5turii serr
llll o lltttcm vedca deciL inLr-un mod foarte obscur. In lucrarea sa aslipra mon-
strtloziLil{ilor, Isidore Gcoffroy S*int-Hilaire insist533) ,:eue certaines anomrilies
r:oi'xisLent rarcmcnt cntr'olles, d'autres fldquemment, d'autres enfin presque
consLnmme'ltt, malgrd la diffdrence trds grande de leur nature, et quoiqir'elles

27) Gardencr's Chroniclc, 18C4, p. 1202.

28; \'erlot citeazl alte clter.a cazrrri. Des Variitis, 1865, p. 72.
2e; rtrDre.s
fruitiers, 1836, vol. i I, p. 204, 226.
30]t Annales du Jlrrs/rrnl, vol. XX, p. 188.
8r) Gardener's Chronicle, 7843, p. 877.
stl Ibirlcm, 18,1;'r, p. 1()2.
831 ltrisl. des ilncnttLllcs, vol. IIl, p. 402. \:ezi dc asemenca Camille Dareste, Recherches sur les Conditions
etc., ltir;3, p. 10, 48.
 VARIATIA CORE,LATTVA 649

prrissent parailre compli.tement f.ndipendan{es les unes des autres". Veclcnt ceva
analog la anumite boli. Astfel, la o afecliune rar[ a capsulelor rcnale (ale
chror afcclirrni sint ltecunoscute) *), pielea se bronzeazil, itr la sifilisul crcditar-
clup[ cum m[ inforrneazfi sir J. Paget atit din{ii de l:rpte cit gi cei din a
dotta denl.i{ie prciatr o forml special5 - caracteristicH. Pr:of. Rolleston mI
informcazi't, cle asemenea, c[ incisivii sint =si
uneori prevdzu!i 'lncrr o bordurl vascl!-
larii in corelalic cu formarea intrapulmonarfl cle nocluli. alte caznri cle ftizie
si de cirnozi, unchiilc gi virfurile degetelor se ineroa gc in fornr[ de ghindc.
Cred cI nu s-a dat nici o explicalie acestor cazuri, precum gi multor alte
cazuri de boli corelate.
Ce poate fi mai curios gi mai de neinleles decit fapttil prezentat mai sus,
in baza autorit:"rlii cl-lui Tegetmeier, c5 ponrmbeii tineri de toate rasele care la
mal,uritate rru penajuri albe, galbene, albistre-argintii sau cafeniu deschis, ies
din ou aproape goLrgi, pe cind ponrmbeii de alte culori sint la nagtere acoperi{i
cu mtrlt puf ? S-a observat atit in Franla cit gi in Angliatn) gi eu insumi am
vdzut - cI pirunii albi sinb mai mici decit soiul comun colorat, - gi aceasta nn se
poate explica prin coneep{ia c[ albinismul ar fi intotdeauna insolit de sl5bi-
cittne constitulional[, deoarece cirtilele albe sau albinotice sint in general mai
mari decit forma comun[.
Si revenim Ia caractcre mai i*portante. Astfel, vitele niata din Pa mpas
sint remat'cabile prin fruntea scurt5, boturile intoarse in sus gi maxilarele infe-
rioare incot'oiate. La cranin, oasele nazale gi premaxilare sint mult scurtate,
maxilarelc sint exclttse cle la orice legiturfl cu nazalele gi toate oasele sint ugor
modificate, pini chiar gi suprafa!a occipitalului. Din caznl analog al ciinelui,
cAre va fi prezentat ulterior, rezultd ch scurtarea osului nazal gi a oaselor adia-
cente este probabil cauza imediatd a celorlalte modifichri ale craniului, inclusiv
incovoierea in sus a maxilarului inferior, cu toate cd nu putem um5ri fazele in
care aceste modifieiri au fost efectuate.
G[inile poloneze au un mot mare de pene pe cap gi craniile lor sint per-
forate de nulneroase orificii, astfel cd se poate infige un ac in creier flri sd se
atingX vreun os. L:r ralele gi giEtele molate, care de asernenea au craniul per-
forat, este clar cd aceastd deficien[fl osoas[ este legatfl in vreun fel oarecare
de molrrl cle penc. Unii autori ar considera acest caz ca un fenomen de echilibru
sau cle cornpensa!ie. Am ardtat in capitoh-rl despre gflini, cd la giinile poloneze
molril tle pene a fost la inceput probabil mic ; prin seleclie continud el s-a m5rit,
fiind agezat apoi pe o mas[ fibroas[, iar pin[ in cele din urm5, devenind gi mai
mare, craniul insugi a devenit din ce in ce mai proeminent, pind ce a dobtndit
strttctura sa extraordinarH de azi. Prin corelalie cu proeminenla craniului,
forma gi chiar legdtr,rra reciproc[ a oaselor premaxilare gi nazale, forma orificiu-
Iui n5rilor, ldlirnea frontalului, forma proceselor postlaterale ale oaselor fron-
tale gi scuamozale gi direclia car.itdtii osoase a urechii, au fost toate modificate.
Configr,rralia internfl a craniului gi intreaga form[ a creierului au fost de ase-
menea modificate intr-un mod intr-adevdr snrprinz[tor.

') Este vorba tle fapt tlc capsrrlcic suprarenalc gi de boala lui Adrlison, dc naturl tuberculoasri (l{. trad.).
3{.;
Ilcv. Ir,. S. [)ixon, Orttolnenlal Pttultrl1, 1848, p. iIL ]sidorc Geoffroy, IIist. Anomolics, r'ol. I, p.211.
 II|GILE VARIATIEI

DtrpI acest caz al glinii poloneze ar fi de prisos s[ mai fac altceva decit sa
tu.l refcr la detaliile daLe anterior asupra moclului prin care la diferite rase de
g:iini, forma nlodificat[ a crestei a afectat craniul, producincl prin corelalie pe
suprafa!a s&, creste proeminente gi depresiuni.
La vitele gi oile noastre, coarnele sint ln strinsd leg[turd c1 dirlensiunea
cranitrltri $i cu forma oaselor frontale. Astfel, Cliness) a constatat c[ craniul unui
lle'rbec ctt coarne cinLiirca de cinci ori mai mult decit acela al unui berbec f[ra
coarne, cle aceeagi virsbir. Cind vitele igi pierd coarnele, oasele frontale sint ,,cfl
ll1!ime, consiclerzrbil reduse spre {east[o', iar cavitSlile intre pl5cile osoase ,,ir,,
sirlt atiL de adtnci, si nici nu se intind dincolo de frontale,, tu).
Ar fi bine s[ ne oprirn aici gi sd observflm ciL de inextricabil arnestecate
sint, in mrtlte cazttri, efectele variabilitetii corelaLive, ale folosirii accentuatg
1 plrtilor gi a actrrnul[rii prin seleclie natural5 a aga-nurnitelor varialii spontaner.
Ptrtem imprumttta tln exelnplu de la dl Herbert Spencer, cal'e observi ie atunci
cind elanLrl irlanclez a dobindit coarnele sale enorme cinLdrind peste o sutfl de
livre, trebuie s[ fi fost indispensabile numeroase modificiiri structurale coor.-
clonate gi anunle : tln ct'anitt mai ingrogat pentm a purta coarnele; verlebrele
cen'icale inLIriLe, coordonaLe cu ligamente intdrite; vertebrele dorsale mirr-jLc
pentrtt a sttporta gittrl, coordonate cu picioarele anterioare ppternice; toatc
aceste p[r{i fiind pre'vlzttte cLl mttgchi, vase sanguine gi nerr.i coresplnzdLort.
Cum de s-atl ptrtLrL realiza atunci aceste modificiri structurale achniiabil cool--
donate ? Dtrpi teoria pe care o sus!in, coarnele elanului mascul au fost realizate
ctt incelttl prin seleclie sexttal5, masculii cei mai bine lnarma{i invipgind pc'
cei mai slab inarmati $i liislnd un nnmlr mai mare de descendenli. N11 .ri.
insh ciLugi de pulin necesar ca diferitele p5r{i ale corpului s[ fi variat in rnocl
sirnultan. F'iecarc tnascttl prezint[ caracteristici individuale, gi in aceeagi regiu-
tte, acei care aveau coarne ce\ra mai grele, giburi mai viguroase sau corplri mai
pttternice, sau acei care erar cei rnai curajogi, pi-au asigrirat un mai mare ng-
nllr cle citrLe, at.incl in cotrsecin{fl un mai mare num[r de descenden{i. I)escen-
derl{ii au rno$tenit intr-o misurii mai mare sau mai mic[ aceleaqi calitili, s-a1
incrttci;at inLimpll'ltor intre ei san ctr al{i indivizi variind in yreun fel favorabil
oarecare; pi dintre clescendenlii acestora, acei care erau cei mai bine inzestra!i
in vreo privin{[ oarecare au continuat sd se inmul[eascd mai departe, progresinrl
nleretl, tlneori tnbr-o direclie, alteori in alta, cdtre stnictura excelent Coorclo-
nat[ a elanultri mascul. Pentru a clarifica aceasta trebuie s[ reflect[nr. dupl
cum s-a ardtat in capitolul dou dzeci, asupra treptelor probabile prin care
nogbri de curse gi de povarl au ajuns la starea lor de perfec{ie cle astdzi. Dacl"aii
ne-am pttLea intagina intreaga serie de forme intermediare dintre nnul clin
:lceste animale gi un strhmog primitiv neameliorat, am r.edea la fiecare eeneralie-:
tln mare nttmlr de animale inegal ameliorate in intreaga lor stnrcturd, uneori
pulin mai tntrlt intr-un caracter, alteori in altul, totugi in general apropiindu-se
treptat prin caracterele lor de caii de curse gi de povard din zilele noastre, cal"e
sint atit de admirahil adaptali intr-un caz pentru vitez5 gi in cel5lalt pentrur
tra c!iu ne.
t') On tlrc lJrceclino of Domestic tlrtimcils, 1829, p. ii.
36) Yorratt, On Cattle, 183.I. p. 28:-t.
 VARIATIA CORELATIVA

Cu toate c5 seleclia natural[ binde astfels?) s[ dea elanului mascul strttc-

tura sa actnal[, este totugi probabil ca efectele ereditare ale folosirii gi ale ac{iunii
reciproce ale unei p[r!i asLrpra alteia sd fi fost tot atit de importante, dacfl nu
chiar mai importante. Pe misur[ ce coarnele cregteau treptat in greutate,
mugchii giLului, lmpreun[ cu oasele pe care se inserau, atl trebuit s5 creascd ca
dimensiune gi soliditabe, gi aceste parli trebuie sd fi avut repercusiuni asupra
capului gi picioarelor. De asemenea, nu trebuie si trecem cu vederea c5, iudecind
prin analogie, anlrmite p[r!i ale craniului gi ale extremit[lilor trebuie sd fi tins
de la inceput s[ varie ze in mod corelat. Gretrtatea sporitl a coarnelor trebuie si
fi aclionaf direct asupra craniului, in acelagi fel ca atunci cind un os din piciorul
unui ciine este lnlirturat, celilalt os care trebuie s5 suporte lntreaga greutate
a corpului se ingroag5. Dar din faptul prezentat in leglturd cu vitele cu 5i fdri
coarne, este probabil ca, in baza principiului corelaliei, coarnele 5i craniul sd
ac{ioneze nemijlocit unul asupra celuilalt. In fine, cregterea gi uztlra ulterioarh
a mugchilor gi oaselor mhrite ar necesita o alimentare sangvin[ sporith 5i in
consecin!fl o hran[ sporit[, aceasta la rindul s[u avind nevoie de o capacitate
m[riti de masticalie, digestie, respiralie gi excrelie.

0OREI,,ATIA DINTRE CLTL,OARE $I PARTICIILARITAITI,E COI{STITUTIONALE

Dupd o veche credin![, la om existd o legdtur[ intre ten gi constitulie, gi

constat c[ rrnii dintre cei mai buni specialigti mai impirt5gesc pi astizi aceastd
credin!ir38). Astfel, dr. Becldoe aratdse) in tabelele sale cI exist[ ttn raport intre
preclispozi\ia la tuberculoz[ gi crtloarea pirului, a ochilor gia pielii. S-a afirmatao)
ci in armata francezfl care a invadab Rusia, soldalii din sudul Europei, ctt tenu]
de cnloare inchis5, au rezistat mai bine gerului intens decit acei din nord crl
tenul de culoare mai deschisd ; asentenea afirmalii sint ins[ susceptibile de
eroare.
In capitolul al cloilea, despre seleclie, am prezentat mai multe cazuri ciove-
dincl c[ la animale gi la plante diferenlele de culoare sint in corela{ie cll diferen-
lele constitulionale, dupi cllm se constati din imunitatea mai mare sali mai
mic:i la anumiLe boli, la atacurile plantelor gi animalelor parazite, la arsura
soarelui gi la ac{iunea anumitor otrdvuri. Atunci ctnd toti indivizii unei anumi[e
r.arietiili posed[ o imunitate de aceastd naturS, ntt putem gti dacd aceasta este
in vreo corelalie oarecare cu culoarea lor. Cind lnsd mai multe variet5li similar
colorate ale aceleiagi specii sint astfel caracterizate, in timp ce alte varietflli
azl Dl Herbert Spencer (Principles of Bioloqu, L864, vol. I, p.452,468) adopti un punct de vedere dife-
rit ;i intr-un anumit loc obse6'i : ,,Avem motive de a crede c[ pe mdsurd ce facultilile esenliale se inmulfesc'
gi pe rnisurd. ce numilul organelor care coopereazri la o anumiti funcliune crelte, echilibrarea indirecti pt'in
selcctie naturall devine tot mai putin capabild de a ploduce adaptiri specifice, rdminind pe dcplin capabild
numai de a mentine st.area generald corespunzitoare a constituliei fati de condit.ii" . Aceasti conceplie, dupa
care seleclia naturali nu poate ajuta clecit putin la moclificarea animalelor sttperioare mi surprinde, avind
in vcdere ci seleclia efectuatd cle c[tre om a realizal, firl indoiall mult, in cazttl marniferelor gi al pisirilor
noastre clomesticite.
sal Se pare c5. dr. Prosper Lucas nu crede intr-o asemenea leg[turii, L'Hdrdd.l{41., vol. II' p. 88-94.
3e1 Britrsh XIedical Journal, 1862, p. 433.
a0) Boudin, Gdographie Xtlidicale, vol. I' p. 406.
652 LEGILE VARIATIEI

altfel colorate nu sinf la fr:l cle favorizate, trebuie sI admitem existenta unei
corelalii de acest fel. Astfel, in Sfatele Unite pnrnii cu fructe purpurii de dife-
rite soiuri sint cu mrrlt mai afectali de o anumitfi boal[ decib variet5lile cu
frLrcte de culoare vercle sau galbenti. Pe de alt[ parte, piersicii cu carnea galbeni
de diferite soiuri sufcrii clc o altri boald mult nrai mult decit rrarietdtile cu carnea
alb[. ln Insulzr N{arrriciu, lresLia cle zahirr rogie este mu]t mai prtrin afectat[
cle o boal5 particular[ decib trcslia albfl. Cepele albe gi verbinele a]be sint cele
tnai expttse menei, iar in Spania stntgurii cu boabele verzi sufer5 de Jroala vi{ei
mai mult deciL variet[tile de alte culori. Mugcatele gi verbinele de culoare
inchisir sint mai pilite cle soare clecib variet5lile de alte culori. Se considerd c:i
soiurile ropii de griu sint mai rezistente decit cele albe, iar zambilele cu flori
rogii alr suferit mai mtilt ln Olanda, in cursul unei anumite ierni, declt varietdlile
cle alte culori. La animale, tericrii albi suferi cel mai mult de jigodie, puii de
g[ind alhi suferd mai mult de un vicrme parazrt in traheele lor, porcii albi de
insolatie gi vitele albe tle mugLe ; ins[ in F'ran!a, omizile viermelui cle mdtase
care produc gogo$i albe au suferit mai pu[in de ciuperca parazitb, cu efect mor-
tal decit acelea care procluc mtitase galben5.
Cazurile de imunitate fald de acliunea anumitor otrdvuri vegetale, in
legitur'[ cu cttloarea, sint rnai interesante, ins[ slnt in prezent total inexplica-
bile. In baza celor comunicate de prof. Wyman, am dat de,ja exemplul re,marca-
bil cu porcii din Vir"ginia, care sufer5 grav din cauza consumdrii rdddcinii de
Lachnantes ti"nctori.a, crr exccptia celor de culoare neagrd. Dupd Spinola gi alliial),
hrigca (Polgoonum fagopgrunt) infloritd este foarte vdtdui5toare porcilor cle
culoare alb[ sau cu pcte albe, dacd aceptia slnt expugi la argila soarelui ; planta
este insl inofensiv[ pentru porcii negri. Dup[ doui relat[ri, in Sicilia HUpe-
rtcum crtspum este otrl-rvitor numai pentru oile albe, c[rora li se unrfl[ capetele,
le cade lina gi deseori mor ; dupd Lecce insd, aceastd plantd nu este otrdvitoare
deciL cind cregte in rnlagtini, ceea ce este plauzibil, cunoscind cit de u$or este
influenlat plincipiul toxic la plante de condi{iile in care acestea cresc.
In Prusia Orientalfl s-au publicat trei lucrdri despre caii albi sau cu pete
albe care s-au inrholnlvit grav fiindc[ au mincat rn5zdriche atinsd de rugind
pi de manir, fiecare buci{icir de piele cu pdr alb inflamindu-se gi cangrenind.
Rev. J. Rodwell m[ informeazra c5, tatdl sdu a dus cincisprezece cai de povarri
pe un cimp cu m[zririche parlial invadatd de afide negre, f[rd incloial5 atinsir
de nrgin5 gi probabil de man[. Cu douI excep[ii, caii erau murgi gi roibi cu pete
albe pe fa![ gi pe chigi{5, .si la acegtia numai pdr[ile albe s-alr umf]at gi s-au
acoperit de coji sup[rltoare, pe cind cei doi murgi fdrd pete albe au scipat
complet nevitirma!i. In Guernsey, caii care mdntnc[ p[trunjelul ciinelui (At-
thusa clynapium) sint uneori violent purgali gi aceastfl plantd mai ,,are un efect
cleosebiL asupra nasului gi buzelor, producind cr[phturi gi ulceralii profunde, in
special la caii cu botul alb"a2). In Ieglturd cu vitele gi independent de ac[iunea
vreunei otr[vi, Youatt ti Erdt au publicat cazuri de boli de piele cu mari tul-
41) Acest fapt
;i cazurilc urmiitoare sint luate, daci nu se afirmi contrariul, dintr-o foarte interesantl
Irrcrare a prof. Heusinger, din Wochenschrilt liir Heilkunde, mai 7846, p.277. Settegast (Die Thicrzttcht, 1868,
p. 39) spune ci oile albe sau pitatc cu alb suferi ca gi porcii gi chiar mor daci minlnci hrigci, pe cind indivizii
cu lina de culoare neagri sau tnchisi nu sint afectati citugi de putin.
cz; Dl llogford, Tn \teterinarian, citat ln The Field,22 ianuarie 1861, p.545.
 VARIATIA CORELATIVA 653

bur[ri constitufionale (intr-un caz, dup[ expunere la argila soarellii), afectind

fiecare din puncbele care aveau vreun fir de p[r alb pe ele, dar llsind nevdtd-
mate celelalte p[r{i ale capului. Cazuri similare alr fost observate gi la cai aB).
Vedem astfel c[ pe ling[ marea deosebire dint,re porlirini]e de piele cu p5r
alb gi acelea cu pir de orice altfl culoare, treJruie cit crxistir $i o ]nare deosebire
consbitu{ional[ oarecare, in corelalie cu culoarea plrr.rlui, penl.ru ci in cazurile
mentionate mai sus, otr[vurile vegetale au produs febrl, umflarea cripr:lui,
prectlm $i alte simptome sall chiar moartea, tuturor anirnlrlelor albe sau pState
cu alb.

es1 Edinburgh ueterinarg Journal, octombrie 1860, p. 347.

 CAPITOLUL aI XX\rI-Iea

LEGILB VARIATIEI (continuare). REZTJMAT

Contopireu pdrlilor omologe

- Variabilitalea pdrlilor multi.ple ;i omolttge- Compen-
strlitL cre;terii - Presiunea mecanicd -Vuriu{ia ccruzctt(t de pozilia relatit,ir ct florilor falir
de urd rsl n sernrnlelor in ot)ar - \turietdli analolye sau paralele - Ile,zumalttl ttltimelor
trt:i caoitole.

cor[ToPTREA PaRTIOR OMOr.,OGtr

Geoffroy Saint-Hilaire a explrs cindva ceea ce el nunrea la loi de I'afftni.te

de sof. pour sot, care a fost ciiscutal[ $i iluslrat[ de fiul siu lsidore in leg[turd
clr mon$trii din regnul animal r), precum $i de 1\{oqLrin-Tandon, in ce priver$te
plantele rnonstruoase. AceastS. lege pare s[ implice cii pirr[ile omologe se atrag
una pe alta gi apoi se unesc. trdra indoialfl cir exislri tnulte cazuri uimitoare in
care asemenea parli se contopesc intim intre ele. Aceasta se poalc vedea cel
mai bine la mon$Lrii cr-r dou[ capete unite rrirf in virf, fat[ i]r fa![, sau spate in
spaLe ca tn chipul lui Iantrs, sau oblic prin dou[ laturi. Intr-trn caz in care
dou5. capete erau unite aproape fa![ in falir, ins[ pulin oblic, s-au dezvoltat
patru urerchi, iar per Lrna din p[r!i s-a dezvoltat o fa![ completi care era e\rident
format[ clin contopirea celor dou[ jrtm[Lati de fe!e. Oli cle cite ori sint trnite
doud corpuri salr dou[ capete, fiercare oS, mugchi, vas sau nerv de pe ]inia cle
ioncliune pare sd-gi fi clutat corespondentul ctr care a fuzionat in mod complet.
Lereboullet 2), care a studiat cLl atenlie dezvolbarea rnon$trilor dubli la pe$ti,
a observat in cincisprezece cazuri treptele prin care. dou[ capete s-au contopit
treptat inLr-nnul singur'. I'tajoritafea cunoscS.torilor compeLenli sint astdzi de
p5rere c[ in toate asemenea cazttri, pdrlile omologe nu se atrag una pe alta
dar ci, dup[ curn spune dl Lowne t) : ,,Deoarece unirea are ]oc inainte ca dife-
t1 Irist. des Anonmlies,1832, vol.I, p. 22,537-556 ; vol. II i, p. ,1(i2.
2) Corrtptes Rendus, 1855, p. 855, 1 029.
s7 Catalogue of the T'eratological Selie.s in the Xluseum of the R. CoII. of Surgeons, 187'2, p. XVI.
656 LEGILE VARIATIEI

I'entierea organelor distincte sI se fi produs, aceste pfu!i se fornreaz[ in conti-

nuare cu alta". El adaugh ci probabil in nici un caz organele deja dilelenliate
nu se contopesc ctt ccle omologe. Dl Dareste nu se exllriinir a) foarte hoLiilit in
conLra legii sot pour soi, clar conchide spunincl : ,,On se rcnd palfaitcnrent compte
de la fot'rrtation cles ntotrstres, si I'on admet que les embryons qLri se soudenb
appartietrnent d uu mdrne euf i {u'ils s'unissent en mdme temps qu'ils se for-
ntent, et qtic la soudure ne se produit que pcndant la premiere periode cle la vie
ernbryonnaire, celle ou les organes ne sont encore constituds que par des
blasLdrnes homogdnes".
Oricare ar fi rnijloacele prin care se realizeazS, fuziunea anormalfl a pirtilor
omologe, asemenea cazuri cxplicl prezenla frecr,entd a organelor care sint
cltrble in tinrpul perioadei embrionare (gi toatd via{a la alli membri niai pu{in
evolua{i ai aceleiagi clase), dar care se unesc ultclior prinLr-tin proces normal
intr-un singur organ ,,rncdian". N{oqriin-Tandon 5) prezinLl o listi lungi de
cazuri din regnul veget:il, care aratd cit de frecvent prirlilc onlologe, ca frunzele,
peLalele, staminele gi pistilele, florile, precum gi agregatele de p[rti omologe,
ca mugurii gi fructele, se contopesc atit normal cit gi anornral, perfect simetric
una intr-alta.

YARTABTLTTATEA PaRTTLOR i\[UrJTrpr-,/E SI O]IOLOGE

Isidore Geoffroy 6) insisLd c5, atunci cind oricare parte sau orgun se rcpetl
cle mai mr-rlte ori la acelagi anirnal, acestea sint in mod special stisccpiibile sI
varieze, atit cm num[r cit qi ca strucLur5. In ceea ce privei;tb nurn[r'ul, afirma{ia
poate fi considerat[, dupi mine ca pe deplin demonsLrat[, dor,ada provenind
insl irr primul rind de la organismele triind in condiliilc lor naturale, de carc nu
ne vonl ocupa aici. Oi:i de cite ori aslfel de p5rli ca verbebrele sau clin{ii" radiile
pegLilor, pclrcle diir rectricele pds[rilor, sau petalele, stamincie, pisJilele gi sernin-
[ele sint foarte Itumeroase, numlrul lor este in general variabil. Iu ccea ce pli-
vegte structura p[r[ilor multiple, dovada variabilit[lii lor nu este aLit de con-
ch-rdent[. Probabil insd cd aceasta se daLoregte, in m[sura in care se poatc creclc,
faptului c[ pirlile multiple fiind de mai micd i-portanli fiziologici decit pIrlile
sitnple, structura lor a fost tn consecin!5 mai pulin riguros p[slrat[ de c[tre
selec[ia natural[.

COIVIPEI$SATIA CRD$TER,II SAU BCHII-,IBRAREA

Aceast[ lege, in rn[sura in care se aplicl la speciile natrirale, a fost formu-

latl de Goethe gi de Geoffroy Saint-Hilaire in aproape acelagi timp. Ea implici
ci atunci cind pcntru clezvoltarea Lrnei p[r!i este ritilizatl mulL[ materie orga-
nizat[, celelalte plrli slnt insuficient hrdnite gi devin mai rcchise . I''Iai mulli
autori, gi in special botanigtii, sint de acord cu aceast5 lege, insd altii o resping.
Dup[ cit pot aprecia, legea este uneori valabil[, ins5. inrportanla ei a fost
a1 Archiues de Zoolog. Erpdrimentale, ianuafie 7874, p. 78.
6) T'iratologie VdgdtcLle, 784L, cartea III.
3) Ilist. des Anonmlies, vol. IIi, p. 4, 5, 6.
 (-O\'TOIJIRL,A PAIT'I iLOR C)\{OLOCi L t)D /

probabil exageraL[. Este aproape i-posibil de a face o deosebire intre efectele

presupuse ale unei asemenea compensalii gi efectele unei seleclii indelungate
care poate duce la m[rirea rinei anumite pdrli gi simultan la reducerea alteia.
In orice caz, nu poate exista indoiali c[ un crgan poate fi considerabil mdrit,
fdrd o reducere corespunz[toare a unei p[r!i aldturate. Pentru a reveni la
exemplul nostrtt anterior al elanului irlandez, Se poate pune intrebarea care
anulne parte a suferiL, ca o consecint[ a imensei dezvoltdri a coarl]elor ?
S-a observat deja ci lupta pentru existent[ nu intervine puternic ]a for-
mele noastre ciomesLicite gi in consecint[, principirrl econorniei cregterii va
intra rareori iir acliune, astfel c[ nu trebuie s[ ne agteptTrn s[ g[sim la aceste
forme frecvente clovezi de compensalie. Exist[ totugi citeva asemenea cazuri.
Moquin-Tandon descrie o fasole monstruoas5t) la cal'e stipelele erau enorm de dez-
voltate gi aparent ca o consecint5, foliolele erau complet avortate. Acest caz
este interesant cleoarece el reprezinLYa starea naturalS pentru Lathgrus aphaca,
cLI stipelele mari gi cll frunzele reduse la simple fire care servesc drept circei.
De Candollet) a remarcat c[ variet5lile de Raphanus satf.uus clr rdd5cini mici
produc numeroase seminle continind mult ulei, pe cind cele cu rlddcini mari
nu sinb productive in ce privegte uleiul ; gi la fel este gi cu Brassi ca asperi"foli"a.
Dup[ Naudin, varietdtile de Cucurbi.ta pepo care au fructe mari dau o recolt[
slab[, pe cind cele cu fru cte mici produc fructe in numdr enorm. In fine, in
capitolul optsprezece am incercat s[ ardt c[ la multe plante de cultur[ trata-
mentul nenatural opregte acliunea completi gi proprie a organelor reproduc5-
toare, ele devenind astfel mai mult saLL mai pulin sterile. In consecin![, ca o
compensa!ie, fructele se mdresc considerabil, iar la florile bfltute numlrul
petalelor cregte foarte mult.
In ce privegte animalele, s-a constatat c[ este greu de a produce vaci care
s[ dea mult lapte gi care apoi s[ poat[ fi bine ingrdgate. La giinile cu moluri
gi b[rbi mari, creasta gi carunculele sinb in general mult reduse ca dimensiune;
exist[ lns[ gi exceplii la aceastl regul[. Absenla completS" a glandei uropi-
giene la porumbeii rotali este poate in legltur[ cu marea dezvoltare a cozti.

PRESIU}TEA MECANICI DRITPT CATJZL A NIODIFICARILOR

In cileva caznri exist[ motive de a considera c[ sirnpla presillne Inecanic5
a afectat anumite slructuri. Vrolik gi Webere) suslin c[ forma capului uman este
influen{atfl de forma bazinului matern. La diferite pis5"ri, rinicltii difer[ mult
ca forml gi St. Ange 10) este de pdrere cd acest fapt este determinat de forma
bazinului, care la rindul ei este fdrd indoial5 in strinsd leg5turd cu capacitatea
lor de locomolie. La qerpi, viscerele sint bizar deplasate in comparalie cu po-
zi[ia lor la alte vertebrate gi aceasta a fost atribuit[ de unii autori alungirii
corpului gerpilor. Aici ins5, ca gi in multe cazuri anterioare, este imposibil
7\ T'drulologic \',t'1 ., 1t. 1,1(i. \'ezi de asemenea cartea rr.ea The Mottctnents crttc[ Habits of Climbing Plants,
Ed. a 2-a, 1875, p. 2(t2.
8) Xlimoires tlu llrts& un clc., vol. \'III, p. 178.
e; l'richard, i)/rys. lIist. ol' )Iankind, 1851, vol. l, p. 32.1.
10) Annale.s dc.s Scicnces Nclrrlcllcs, seria I, vol. \IX. p.327.
 LEGILE VARIATIE,I

clc a desprindc lezulbat oblinut ciirect in r.cest mod de ricela clecurgind din
r-rir
selcclia nafr:r'e-lil. Goclron 11 suslintrl-11) cI avortarea pintcnr'lr-i in partea in-
te.rioarri la florile cle Corgdalis este plicint,itir cler faptul c[ inLr-o perioad[ foarte
tiurpurie de crepl-crc, cincl mugurii se rflati in pdmint, acegLia erarl strins ples:i{i
tunril de altul gi cle l"r,lp'in[. Unii botinigti sint clc pdrcre c[ dcosebirea neobig-
ntiil[ in ce plivcgte fornta seniinlti gi a corolei ]a florile interne gi exLcrue alc
anrrmiLor compozec gi rinrbeliftrre se dafore;Le presiunii la care sinb supuse
florile inberne ; aceast[ concluzie, este insir incloiclnicX.
F'aptele prezentate mai slrs nti se rcferir la forilele ciomesticite gi cie aceea
nu ne interc.scazti in mod slrict. Iatr-r irisl un c?tz mai potrivit: II. i\itiller12)
a arltat c[ la rasele de ciini cu {a!a scult5, unii ciinLre tnolari sint plasali intr-o
pozilie prLlin ciiferitl cle acer]a lre cr.re o ocupi la alli ciini, in special la acei
cal'e au bolul ahingit, gi dupri crlm aeuLorul observS, orice schimbare ereclilalir
in aranjamentril clinlilor melitir atenlinnc, avind in veclere i*portanla lor'
pentrtr c:lasificatic. Acelistir diferenlri d. pozilic sc datoregte scultdrii anumitor
oese faciale gi ca rirrnare', li1--sc'i de spaliu, iur scrirtarea rcztrlti dinlr-o
stare spcciali gi anorrnalir a cartik,siilor enibrionare ale c'nselor.

VARIATIA CAUZATA DE POZITIA REI-,ATIYA A FLORII,OR FATI Dtr AXA

sr A SBMTNTETTOR IX OVen
ln flori pelcirice gi s-a arltat
capiLoh-rl-Lreisprczt'ce au tost tlesclisc. ciifcritc
c[ producerea lor es[e datoritl lie clezvoltiirii oprite, fie reversitinii la o starer
primordialfl. ]''Ioquin-Tandon a renrarcal sir florile clc la virful tulpinii princi-
pale sru al unei rarniiri lertci'ale sinL mai susceplibilc cie a tier.eni pelorice ciectt
cele latcraletu) $i intre alte exemple, el preizinta pe cel de la Tettui.um campanu-
Iatum. La alli lab ja t I cultivat ir de mine, Galeobdolan luteum, florile 1: elorice
erall produse intotciearrna la virful tulpinii, unde dc obicci nu se afl:i flori.
La mugcati, o si"ngurd floarc clin mlnunchi cstr- clcseori peloricri gi timp de mai
ntulti ani am obsc'rvat c[ aceasta se prodtice invariabil la floarea ccntral5.
AceasLa ersle o intlnlirlare atit de frccvcntI inciL un obsen atortn) ciii rntnrele a
ze('e variet[li care inflolesc in acelagi timp gi la cal'e floarea din centru rra
peloricli. 1nIimplirtor, in af:irir cle flciarca ccntrall, intr-rin rndnunchi pot fi gi
alte flori pcloricc, gi in acest ctz Ccsigrir c.i crelel:lll,e trebriie sir fie laterale.
AcesLe flcri sint interesante penLru c[ nc i-.r:atI cr;n] intrcaga strucLrirl este
coi'elzrtI. La niu gclita comun[, srrpal& sripet'iotri este transformat[ intr-un
ncctarin care esLe rinit cu pencluncuhil florii, ccle doul pcta.le sripet'ioare dife-
r'5 pulin ca form[ de cele trei inferioare gi sint ma.t'cate cu nliante de ct;loare
inchisir, iar starninelc cresc trepLat in lungirnc gi sint orientate in sus. La
florile pelorice necterir:l s1's1'lg2z5, to:,'Le pclrlcle' cler,in idenLice atit la formI
cib gi la criloere, irrr slamintle sint in gc:ncril rcdtise ca nr,tnlr;i clevin cirepte,
astfel c[ inLrcaga floare seam[nir cu ecea a gcnt]h'i iliruclit, Erodtum. Corelalia
LL| Cr,,mples ,llcnrftl.s, dccembrie 1S(i.l, p. 1():19.
P1 Abcr fdtale lirrcftilrs, \1'tirzburgrr Ilcdizin. Ztilschrift, 18[i(), r'ol. I, p. 2(i5.
tt) 7611110109ie Ir(.gilale, p. 192.
La| Jounml of Horliculture, iulie 2, 1861, p. 253.
 POZITIA RELATIVA A PARTILOR

intre aceste schirrrbiiri este evidentfl atunci cincl uutnai una din cele dotiI petale
superioiLr.e igi piclrJe semnul cle culoare inchis[, dcolirece in :icest caz neclariu]
n1 avorlcazi in intrcgime, ci se recluce de obicci rnult ca lungj*9tu):
l\Io1re1 a descris"lo) o floare crr Lotr,rl neobigntiiti de Calceolaria, in forml
4e plciscri, lLrngti cle apit)epe 10,16 cm gi care era . apro?.,pe c:omplet peloricd.,;
.o.r.,g[.ea ltr riirlnl planiei, avinci cie fieiare parte cile o floare normal[. Prof.
WesLriottcl a clesc1islt), cie asemcltea, tlei flori 1-,c:lolice sirnilale care octtpau o
pozi{ie centrall pe ranrulile florale. La genril Phalaenopsis dintre orhidec,
i-o cc,nslaLat c[
fioarea terrinilal[ devine peloric5.
Ai1 oirscryat, la ren Laburnum cd. aproi"pe a patra parte din raceltlea produs
flori terminale care iii piercltiserii s1r,'ctura papilionacee. Acestea atl fost
prodtise drrpa ce aproapo Lolite celckilLe flori clc pe aceleagi raceme se vegLeji-
iera. Exernplar.ele cete nrai 1;ci'fect pelorizaLe aveati $lse petale, fiecare cll
dungi rr.g.. ca acelea de p. riir.olarcl. Carcna pare s[ fi rezistat mai bine modi-
ficlr"ii cleitL celcl:-rll"e petale. DLrtrochet a clcscrisls) tiI] cL'iz absolut similar in
Frallu gi crcd c[ aceslea doirir sinL singurerle exemple de pelorism, care au fost
s.*nnlnl. la Laburnwn. I)u t.rochet obsen l c[ racemele acestui arbusl, ntt
prodtrc propriu-zis o lloare ferminal[ asLfel c[ (inLocmai ca la Galeobdolon)
pozi[ia, .o li slructrii.ir. florilor sint ambele anotnalii, carc desigur c[ sirlt in-
iudite irifr-lin fel orirecare. Dr. \'Iaslers a descris pe scurt o alli plant[ legtr-
minoasirtn) gi apupie o spr.cie cle Lrifoi, la care florile stlperioare gi centrale erau
regr,rlate iol iSi picrduser[ strtictrira lor papitionacec. La unele dirr aceslc
^plante au plolifere L gi capittilele.
ip sfir-giL, Linari.i prodr-,.. dou5. feluri cle flori pelorice, _tlna avind petale
simple, cealattX aviirciu-le pc toaLe pintenatc. Drrp[ ctlm observ[ Naticiin20),
n1 rareori cele cloui. folme apar pe aceeagi planli, insl in acest caz forma pin-
telat[ este sifriat[ aproi,pe inr.ariabil la vilful inflorescen{ei.
Tendin!1 ca flolriea ferminalir seu ccntralS de a devetti pelolicl mai frec-
vent decti, celel:rlte flori, rezultl probabil din fapLul c5. ,,mtlgttrcle situat la
capritll unui lu jcr primegte cea hai mult[ sevl ; el produ_ce tin ]dst;rr tnaigi
vigl1uros clecii,..i siiua[i mui jos"rt;. Am discritat leg[tura dintre pelorisnr
po]ili" cellral[ drL fiirirl cir se crinosc cileva plrrnte care prodtlc_in mod normal
bttoat. terminalir cleosebit[ ca stnrctur[ cle celc]atcrale, dar maiales petlLru cazul
clc mli jo., in care constat[m o t.enclin![ spre variabiiitate sau reversittne, ln
lcgirtrrrl"cu aceeaEi pozilic. Un lnare c,irnosilitor in materie de Primula auri'
,ilorr1, iifirmii c[ aLunci cincl \rreuna clin accste prirnule prodtrce o floare la-
Ler:rl[, aceasla igi rra nrcnline :]proiipe sigrir carirctentl, ins[ cind floal.ea cregte
ciin centnil plantei, ori.or. ar trebui sit fie cttloarea ma.rginii, ,,este tot atiL
15.; ,\r mcrita si. se incerce fecunclarea cu acelagi polen a florilor centrale 9i laterale de muqcati sau de
gi obser-
alte plantc foar.Le arnelioratc, proLcjinclu-Ie, natulal, dc insect,e, semitnindu-se apoi separat seminlele
vindu-se clacir unul sau ccl.ilalt, grup dc plante astlel oblinute, vat'iazl mai mulL.
16) CiLaL in JourntLl of llorticttllure,24 febr' 1863, p' 152'
L7'y Grrt,tlener's Cluotticle, 1806, p.012. I'cntru PImIaenopsfs, vczi ibid',18(t7,p'2IL'
rs) Ildtnoires . . . rlcs Y!.gittnr, 1837, vol. Ii' p. 170.
rs) Journctl of llorticulture,23 iulie 18G1' p. 311.
20.)Nouuel/es Atchiue.s r1u ilusdurlt, t'ol' I, p. 137'
11; Flugo von llohl, The VeqetcLble CcII, traclucere ln englezti, 1852, p.76.
22) I1ev. Ij. II. I)ornbrain it Jt,urn. of llort.,1861, tr iunic. p' 171;25 iunic', p.234;1862, 29 apr', p' 83'
 LE(,1LI] VAiTIATI,E,I

(-le \.el'osiniil sit apar.tin[ oriclrcri alLe clase, ca gi aceleia c[reia ii apartine de
1apt". Acesta esLe un fapt atit de binecunoscut incit unii horticultori ciupesc regulat
m[trunchiul cenLral cle flori. Nrr imi dau seama daci la variet[[ile foarte ame-
liolate devirrrcra rninunchiului central de flori de la tipul s[u propriu se dato-
regte reversiLrnii. Dl l)ornbrain insisl[ ci la fiecare valietate, oricare ar fi
imperieclia cea mai comunir, aceasta este in general exagerat[ la m[nunchiril
r:entral. AsLfel, o varietate are ,,uneori defeclul de a produce o rnic5" floricicd
vet'de in centlul florii", ins[ la florile centrale aceasfa ia o dimensiune excesivfi.
La unele flori cenLrale care mi-au fost trimise de dl Dombrain, toate organele
florii aveau o stluctur[ rudimenLar'5, climensinne foarte redus5 gi culoare vercle,
estfel cir inc5. printr-o micd modificare ulterioarir ele s-ar fi transformat in
['r't-ttrze rnici. In acest caz constal[m clar o tendinlf spre prolificare, termen pe
care trebuie s[-l erxplic pcnLlu cci ce nlr s-au ocupat niciodat[ de botanic5 gi
care inseamn[ producerea u nei ramriri, unei flori, sau a unui gnlp de f lori
dintr-o alti flo:rre. Or, dl Masters2s) afirm[ cd floarea central[ sau cea superioard
a unei plante este iu general cea mai predispusl la prolificarc. Astfel, la varie-
t[!ile de Pri-ntula auri.cula. pierderea caracterului lor particular qi tendinla spre
ltlolificare, precurn gi tendinla spl'r'o prolificare cu pelorism, sint toatc legate
ittrpretttr[ gi sinL clatoriLe fie opr.irii in clezvoltare, fie reversiunii ]a o stare
anterioarl.
Cazul tirmlLor esl,e rnai interesant: N{etzger2a) a cultivat in Germania
mai mulle soiuri de ponrmb aduse din regiunile mai calde ale Americii, con-
statincl, dupti cum s-a arltat mai sus, c[ in doud sall trei genera{ii boabele
s-att schimbat consiclerabil ca formd, dimensiune gi cnloare, iar in ce privegte
cloul rase, auLorul afirm[ in mod expres cd in prirna generalie, in timp ce boabele
dirt partea de jor a fiecdnri gtiulete gi-au menlinut caracterul lor propriu,
boabele ccic mai de sus incepuser[ cleja s[ dobinderasci acel caracter pe care
la a tleia genera[ie l-au clobindib toate boabele. Deoarece nu cunoagtem forma
str[mogeasc:,i a porumbului, nu putem spune dacli accste schimblri sint intr-un
fel oarecare in legdtur[ clr rcversiunea.
In cele douI cazuri urntltoare reversinnea intr.{ in joc, fiincl determinatir
cle pozitia semintelor in capsul[.
Ifazdrea BIue Imperial esle clescendenta variert5fii BIue Prussi,an, avind
ins[ boabele rnai mari gi pdstdile mai late decit sLrdmo$ul ei. O., cll Masters,
din Canterbury, care este un observator meticrrlos gi un cresciitor de noi va-
riet5{i de mazdre, afirm[ t5) c[ varietatea BIue Impertal prezinLi totdeauna
o tendint[ puternic[ de a reveni la fornra ei parenturl5 gi c[ reversiunea ,,are
loc in felul urtnlLor : ultima (sau cea mai de sus) mazlre din pdstaie este deseori
ntult mai nticd decit celelalte ; gi dac5. aceste boabe mici de mazlre sint recoltate
cu atentie gi semdnate separat, proportional mult mai multe dintre ele vor
reveni la forma lor intial[ decit acelea h-rate din celelalte plrli ale p5stdii".
De asemenea, dl ChaLe26) spune c[ crescind micsandre, el a reugit s[ oblin5
optzeci la sutd din plante cu flori bitute, prin faptul c[ a l5sat si dea se-
tt) f i'r:tt,;t.t l. Li;rtr. So,c., t ol. X\l l i, 1861, p. 3C0.
2at Die Getrcii{turlen, 1815, p. 208, 2()9.
)51 Gurderter's Clvonicle, 1850, p. 1l)8.
20,1 (.iLal ln Gardetter's Ohrttnitlc, 1S('(i, p. 71.
 \TARIA-I'IA A\A]-OCA

minle numai citeva clin rarnurile secundare; in plus, ,,in momentul extragerii
semin{elor, partea superioarii a p:istflii este separatI gi push de o parte, avind
in vedere constatarea c[ plantele ce ies din seminlele situate in aceastfl por{iune
a pflstlii dau flori simple in proporlie de optzeci la sttt[". Or, produclia de
plante cu flori simple din siimin{a plantelor cu flori b[tute este un caz evident
de reversiune. Aceste din urm[ fapte preclrm $i leg[tura dintre pozilia centralit
a florii gi pelorisrn sau prolificare, aratd printr-un mod interesant cum o nticfl
diferent5, $i anume o libertate ceva mai mare sau mai mic[ in afluxul sevei spre
o anumitI parte a plantei, determin[ importante modificdri strtrctura]e.
\IARIA1'II ANAL,OGtr SAU PARALEIiE
Prin acest termen inteleg faptul c[ unele caractere asem5n5toare igi fac
uneori aparilia la mai multe varietiti satt rase care se trag din aceeagi specie
gi mai rar la descendenlii unor specii foarte distincte. Aici nu ne vom ocupa
ca pin[ acum de cauzelc varialiei, ci de rezultate]e ei; totugi, aceastl disculie
nn ar fi putut fi mai nimerit introdus[ in altfl parte. In ceea ce privegte
originea lor, gi nc[ininil s:lrnd de sLrbdiviziuni minr\re, cazLrcile devarialie analog[
pot fi grtrpate in douri categorii principale : tnai intli acelea datorate unor cauze
necunoscute actionincl asupra organismelor sirnilar constituite gi care au variat,
in consecin!il, intr-un mod sinrilar; in al doilea rind, acelea datorite reapariliei
de caractere care alr apartinut unor str'[mogi rnai mult sau mai pulin inde-
p[rta!i. Aceste doui categorii principalc nu pot fi insd deseori separate decit
in mocl teoretic gi dup5 cunl \rom vedea inclat[, ele trec insensibil una lntr-alta.
ln prima catorie de varialii analog€r, care nu sint datorite reversiunii, avem
numeroasele cazuri cle arbori aparlinind unor ordine foarte diferite gi care au
prodr-rs variet[li pletoase sau piramidale. Apoi, fagul, alunul gi dracila att produs
varietflli cu frunze purpurii gi dupii cum remarcl Bernhardi"), o mullime de
plante, pe cit de distincte posibil, au produs variethti cu frunze adinc sectate
gi laciniate. Variet[li de la trei specii distincte de Brasstca au tulpinile, sau
aga-nrrmitele r5.d[cini, m[rite in form[ de mase -qferice. Nectarinul este des-
cendentril piersicului, iar varietfllile de piersic gi de nectarin prezinti un para-
lelism remarcabil, avincl fnrctul cu carnea alb5, rogie sau galbenfl, simbttrele
lipit sau nri de carnea fructuh.ri, florile mari sau mici gi frunzele serate sau
crenate, previlzLrte cu glande sferice sau in formd de rinichi, salr total lipsite de
glande. Trebuie remarcat c[ nu fiecare varietate de nectarin a luat caracterttl
de la o varietate corespunzltoare de piersic. De asemenea, diferitele variet5[i
ale caisr.rlui, gen indeaproape innrdit, se deosebesc aproape in acelagi mod
paralel. Nu existd nici un motiv de a presupune c5. vreuna din aceste varietSli
a redobindit numai caractere de mult pierdute; gi la majoritatea lor cu sigu-
ran![ cd nu este cazul.
Trei specii de Cucurbita au produs o mullime de rase al cdror caracter
corespunde intr-a ga mdsur[ incit, dupd cum insist[ Naudin, ele pot fi aranjate
in serii aproape strict paralele. Mai multe varietdli de pepene galben sint
interesante, ele asemflnindu-se prin caractere importante cu alte specii din
zt1 Aber den Begriff der Pflanzenart, 181)1, p. 14.
6fi2 I-EGILE VARIATIEI

acelr.gi gen sau din genuli inrriditc.AsLfel,rtna dinLre variet[{i are frttc[i;l l,tiL ie
l.sem[nf,tor,atil la cxtcrior cil gi la int,c'rior, fructulti castruive'telt,i - specie cotti-
itlet clistincL[ - inciL aproirpe c[ r,u se poate cleoscbi c]e accsta ; o a]ta variertate
are rin frnct lung, cilinciric, rirsucindu-se ca tin gi,rlic, Ia alLir r-ar"ietate simbul'ii
aclerr[ la porlir-ini ele pulpci, ir.r' la alta, fructrillcopt cl'apI brusc ii se dcsface in
itucir!i. $i toelte acesIe pr.rrticrrlaritir{i rleoscJ:it, cler rc]rnarcr,bilc -sint (:r;racteris-
tice speciilor aparlinincl unor gcnuli inrtidite. Cu greu pritem explica, prin
reversiunea la o siirgurir forml anccstral[, aparilia iinor altit cle mulLc ciiractere
ncobignuite; trebriie sd aclrrritcnr ins5 c[ toli mernbrii fnmilici nu moptenit de la
un striibun incleplrtat o constit,ri{ic aproape asetnlnhtoare. a..,,1lerle noastre
gi miilte alLe planter 1;r'czinlI cezriri asemlnltorre.
La aniriiale a\.cm rrriti puline cazuri de variatie zrni.logit inCependenti
cle reversiunea directi. Vcrcicrn ceva cle ecest fel la asern.inal'ea ciintre rasele
cle ciirr.i cn botul scurt ria ulopgii gi buldogii, la raselc cle gilir:i, ponrrrhei gi
canai'i cu picioarele illcillnte, la cr:ii rle cele m:ii cliferite rasc avinti z',cceapi gami
cler crilori, precnm $i la toli ciinii nrgri gi rogca{i ca'r'e au pete rogcate la ochi gi pe
piciolire ; in acest din rlm[ ciz) s-ar puLea insi ca rtrt'crsiunea s:i fi jricat
run rol.I-olzs) a observat c5 intti nrulte rase de vite slnt ,,i[ ceargaf"*), adlicir
au o bandfl laLir albii in julLil corpului, asern.inil,oare uuui ceargif ; acest
caracler este pritei'nic ci'eclil,ar' gi uncori provine dintr-o incrucigare. Iiste poatc
prirnul llas la reversir.inea sprc u11 tip anteriot', cunoscincl cS dripir ctint s-a
rirltat in capitolul trci, r.ilekr albe cu urechilc, picioarelc gi I'irful cazli Ce cu-
Ioare inchisS, eu erisLat anterior' gi act!m cxistti? in stale sirllrlLiciti sau serni-
sllh[Licil,I in mLi mtiile p[r!i alt: ltimii.
ln cea cle-a rloua niai'e categorie gi antlme a r'::r'ia{iilor analcglc datorite
reversiunii, cele nrai brinc exernple sinb oferite de porumhei. Astfel, la riscle:
ccle ntai dislincte apar inciclcn[.al subvarietlli colorate exact ca porlinr]:clrrl
cle stinc[ parentai, cu clungi negre pe aripi, cll plrtile corptiltii albc, coarla cti
clungi transvelsalc etc., qi nimeni nu se poate indoi cI aceste caractcre se cia-
toresc reversiunii. Le fci este caztrl clctaliilor de nric[ impot'tentS.Astft'],
ponrrnbeii turbili arr cozilc albe, ins[ uneori se nagte cite o pasilrt: ct] coada
rlc culoare inchisl gi cti clr.rngi transvcrsale i porumbeii gu$a!i au rerrigele Fri-
rnare cle culoare albii, dar nu rarerori apare ciLe o pesirre ,,slt'ct'c1-fleightcci",
aclic[ cu citeva clin primcle renr,ige Ccr criloare inchisil. In accste crzuli i]\rel]l
caractere pi'opl'ii pomrnbclului de stincir, ins[ noi pentru rasa respectivi, ap5-
rincl ln mocl evidcnt prin reversiune. La unele varietirti dotneslice, clrrngile
de pe aripi, in loc cle a fi pul' gi simplu negrer ca ia porurnbeii der stincir, sinl
frnmos tivite cu diferite por'{irini colorate, gi in acest caz ele prezintil o analogie
izbitoare cu dungile de pe aripile antimitor specii siilbatice ale act'lcia;i frrrilii,
ca cle exemphr Phaps chalcoptera. $i aceasta se poate explica prohabil prin
faptul c[ tozrte speciile fanrilit:i sc trag din acclagi strirmo$ inCcpiirtat pi c[ art
o tenclin{ir cle a varia in acelagi fel. Poate c[ astfel putem inlelege cie asemenea
fapLul c[ r-rnii ponlmbei riz[tor:i gungurcsc aproape ca turturerlcle gi cti mai niri]Le
rase prezinti anurnite particulalit:i{i in zbonrl lor, cunoscind cI anriurite spccii

28) Dorttesttcated Animals, 1845, p. 351.

*) tn englezegLe ,,sheetecl" (N. lrad.).
 VARIATIA ANALOG,\

natura!: (ca C. torquutri"r gi C. paluntbus) prezint,[ cit:clilenii in ace::st:i pri-

vinla. In alte caztit'i, in loc cle a iinita o specie ciistincl[, o rrrsii se :iscanrrinh
ctl o alt5 rasir oarecale. Aslfel,:inurni{i ponrnrbei romani trernurir pi igi ridici
lrgoli coaclrt cl-t cei t'ota{i, iar turbilii igi rirnflir partea superioalii a c'sofagului
ca pqnrrnllt'ii 9,,;:i{i.
In ntoci obignuiL se glscsc anunrite senrne colorate care caracterizeazTa
constanb toatespeciile unui S€il, clar care difer[ totugi mult ca nuant[; Si acelagi
lucnt sc iitLirnplii gi la vzu'ieL5lile dc Jloninrbci. Astfcl, in loc ca penajtil general
s[ Iicr:rlbasLt'u, ctt clungile de pe ai'ipi negre, existi variet5{i albe ca zipacla cn
clrrngi rogii, Lirecrirn gi vzirietili negle cu clungi albe, iar la alte varietdli clungile
de pc arii-ri sint, riupir curn aln vizrit, elegant zonate cu diferite nuanle. Po-
rttnrbehil punctat este caiacterizat prin penajul ln lntregime alb, insfl cu cilc:
ull ptr.nct 1:e {runte $i pe coad[ ; accste pir{i pot fi insd rogii, galbene sau negle.
La portimJrclul de sliilcli, precllili 5i la nir'lLe r,arietdti, coacla este rilbastrd cu
rnarginile ciin afar[ ile petrelor cxLer.ioErrc l lbe, insir la subvarictatea pol'un]-
belultri ciilugiir avem un sLil cle colorl,{ie inr-ers, coada fiind alb[, cu exceplia
rnarginilor din afar[ ale penelor exteilior:re care sint negle2e).
I-a ciLeva specii cle p[sirri, cle cxenrplr,r lu pesc[rugi, antimite pir{i coloraLe
apal'cil gi cum ar fi aproal)e cornplet spll5cite gi exact acerlagi aspect l-am olt-
sttLt-at la clunga tcrnrin:il[ cie culoare inchisli de pe coada anrimitor pol'umbei,
pl'cctim gi la inLreg penajul anumitol variet[{i de ra{e. Se pot ardta fap.tc
analoge clin regnril vegetal.
IItilLe sttbvnrieL[li cie porunrbei &u pene intoarse gi relativ mai lungi in
pltrlca posLerioiir[ a capultri, gi accasta c]Lr siguranlri cii nll se datoregte rer.er-
siLrnii li'r specia parentalir, orlre nu Irlezintei nici o urnr[ cle o asemer].ea strncturir.
Dacir llc'. rcamiutitn toLr,;i cir irrLilninl subvarietl!i del gIini, curcani, canari.
ra{e .si gisle ctt rno{uri sr,u pene iutoar-se pe cap gi clacii avern in vedere cd nu
se poiitei indica aproapc nici o singrird mare gnrpi naturalfl cle p5s[ri din care
ciliva mcinbri sd nlr aiir[ un smoc cle pene pe c.lp, pu bem blnui cii rever-
sittnera la vreo formf, exlrern cle inclep.lrtat[ a intrat in acliune.
i\[ai ttrulLe rase de g.iini nu peneler paietate seu incondeiate, gi acestea nu
sc IroL trage din spccia parental[, Gallus banktua, riegi estc sigur posibil ca uu
stt'iilttrn inclcl;irltat al acestci specii s[ fi fc',st paictat gi un rltul incondciat.
Cunr insir niirlte qalinacee sint 1-raietril,e sau inconcleiate, cste nrai probabil[
exitlica{ia cl sele tnai rnr:lte rase domcstice de girini s[ fi dobinclit acest fel
clc 1"'ettaj de la toli mcmbrii familicri care arl moglenit o Lendin{[ cie a varia
intr-utr mocl asernrin.ltor'. Acela5i principiu poate exirlica cle ce oile din anumite
l'iise sinL fitr[ coal'ne, la fel ca fenrclele ziltor nimegltoare cavicol'ne, cle ce
anunlitc 1;isici clornestice all nrici smocuri cle plir pe urechi ca acelca ale
ri5ilor. qi cle ce craniile iepurilor clc r.izuinil domesLici se deosebesc cleseori unul
de altul plin aceleagi caractere plin care se deosebesc craniilc cliferitelor specii
clirr genul Lepus.
Nu voimai reantinti dccit un sirrqtrr alt caz care a rnai fost cliscutat. Astlel,
crrnoscind cir strirno;ul silb:rtic al inigaruhii are cle obicci picioare clungate.
puLem fi siguri cd a1;ar-i[ia intiurplltoare a clungilor pe picioarele mlgarului

:e1 lJechstein, Nalur.qeschichte l)aulschlanrls, vol. lV, 1795, p. l)1.

 LI]GII-I,- \/ARIATIF,I

d omestic se datoregte revcrsiunii. lnsfl aceasta nu explicl de ce capdiul de

jos al dungilor de pe urnir este uneori incloit in unghi sau prilin bifurcat. Tot
rrstfel, cind vedem cai murgi sau de alte cnlori cu dungi pe gira spin5rii, umeri
li picioare, sintem indemnati sh aclmitetn, din motir-ele ardtate mai inainte,
,:[ ?,1. reapar prin r.eversiune la forrna parental[ sllbaticir a calului. Ins5, atunci
cind caii au dou[ sau trei dungi pe umeri, una din ele fiind ttneori bifurcatd
la capltul de jor, cind arr dungi pe fa!5 satl cind sint ugor dungali ca minjii
I)e aproape tot corpul, cu dungile indoite in unghi gi apezate una sub cealaltl
pe frunte sau bifurcate neregulat pe alte pdr{i, ar fi pripit sd atribuim asemenea
calActere atib cle diferite reapariliei acclora proprii calului s5lbatic strlrnogesc.
Cunoscind cir trei specii africane ale gcnului sint foarte dungate; $tiind apoi,
rlupl curn atn v5zut, c5 incnrcigarea spcciilor nedungate face desecri ca descen-
r.lenlii hibrizi s[ fie dungati in mod v[dit, pi avind de asen]cnea in I'edere cd
:lctul incrucigdrii provoacl cn siguran{i reaparilia de caractere de mult pier-
dute, este mai verosirnil ca dtrngile menlionate mai sus si nu se datoreascd
reversiunii la calul s5lbatic, care este specia parental5 imediatd, ci rer.ersiunii
la strdmogul dungat al intregului gen.
Am discutat mult acest subiect al varialiei analoge pentm cI este incleob-
gte cunoscnt c[ varietfllile unei specii seautflni deseori cu specii clistincte, ceea
ce constituie un fapt in concorclan{ir perfect[cucazurile de mai sus gi explicabil
prin teoria descenden{ei. In al cloilea rind, pentrtt c[ aceste fapte sint inrpor-
tante, ele ar[tind, dup[ crinl s-a lemarcat intr-un capitol a.nterior', c[ ficcare
varia{ie neinsernnatl es'te quvernat[ de o lege gi este determinatI intr-un grad
mult mai mare de uaLura condiliilol la care a fost supus5 fiin{a cc variazh. In
al treilea rind, pentm c[ aceste fapte sint intr-o anumit[ mdsurl in leglturl
cu o lege mai general5, adic[ aceea pe care dl B. D. \A,alshto) a denumit-o
Legea uariabi.Iitdli"f. egalf.zatoare, exprimind-o astfel : ,,DacI orice caracter
dat este foarte variabil la una clin speciile unui grup, acesta va tinde s[ fie
variabil gi Ia speciile inruclitc ; gi dac[ orice caracter dat este perfect constant
la o specie dintr-un gmp, el va tinde sd fie constant gi Ia speciile inrudite".
Aceasta m[ face s[ rearnintesc o discu{ie din capitolul despre selec{ie,
tunde s-a ardtat ci la rasele domestice care sint acnm in ctirsul unei amelior5ri
rapide, cel mai mult variazd acele pdrli sau caractere care sint cele mai preluite.
Aceasta unneaz[, natural, dirt faptul cH acele caractere recent seleclionate tind
in mod continnu sd.revinl la tipul lor anterior, tnai pulin ameliorat, gi c[ acestea
sint inc[ sub acliunea aceloragi factori, oricare ar fi ei, care au f[cut s[ t'arieze
pentru prima dat[ caracterele in chestiune. Acelaqi principiu se aplic[ gi spe-
ciilor naturale, deoarece, dup[ cum am afirmat in Ortginea speciilor, caracterele
generice sint mai pulin variabile decit cele specifice. Acestea din urml sint acelea
care au fost modificate de varialie gi seleclie natural5, din perioada in care
toate speciile apar{inind genului s-au ramificat de la un strilmog comun, pe
cind caracterele generice sint acelea care au rlmas neschinrbate dintr-o epocd
rnult mai indepdrtatfl gi in consecin!5 sint astdzi mai pulin variabile. Aceastd
a firma{ie ne apropie mult de legea variabilit5tii egalizatoare a d-lui Walsh.
Se poate adduga cd rareori caracterele sexuale secnndare servesc la caracteri-

30) Proc. Entomolog. Soc. of Philadelphia, octonrbrie 1863, p. 213.

 \/APTATTA
+r1r
A\'AI.)r]A
r11

zarea genurilor distincte, pentru c[ de obicei, aceslea se deosebesc mult la speciile

aceluiagi gen gi sint foarte variabile la indivizii aceleiagi specii. De asemenea,
am vdzut ln capitolele anterioare ale acestei lucrhri clt de variabile devin
caracterele sexuale secundare ln stare domestic[.

RtrZUNIATUL CEI-,OR, TREI CAPITOIJE A}{TEBIOARtr

ASUPRA I-,EGILOR YARIATIEI

In capitolul doudzeci pi trei am vdztrt cI uneori, gi chiar deseori, condiliile

schimbate ac{ioneaz[ intr-un mod definit asupra organizatiei, astfel c[ toti,
sau aproape to{i indivizii astfel expugi sint modificali in acelapi fel. Un
rezultat mult mai frecvent al modific[rii condi{iilor, fie cd acestea ac-
lioneazd direct asupra organiza{iei' sall indirect^ Prin sistemul reprodtrc[tor,
este ins[ variabilitatea indefinit5 gi fluctuantd. In ultimele trei capitole s-au
discutat citeva din legile care regleaz5 o astfel de variabilitate.
Folosirea mai intensd mdregte dimensiunea mu gchilor, impreu nd ctl acea
a vaselor sanguine, a nervilor, ligamentelor, a crestelor oaselor gi a intregilor
oase la care sint inserali mu gchii. Activitatea funclionalir mai accentuat5
mdregte dimensiunea diferitelor glande $i intlreste organele de sim{. Presinnea
sporitd gi intermitent[ ingroag[ epiderma. O schimbare in natura hranei
modific5 uneori epiteliul-stomacului gi mdregte san reduce lnngimea intestinelor.
Pe de altd parte, nefolosirea continud sl[begte pi reduce toate p5rlile organi-
za\iei. Animalele care timp de mai multe generalii nlr au f[cut decit putinfi
migcare, ou pldminii redugi ca dimensiune "si ca o urmare cavitatea toracic5,
precum gi intreaga form5 a corpului devin modificate. La pdsdrile noastre
de mult domesticite, aripile au fost pulin folosite gi sint ugor reduse ; odat5. cu
reducerea acestora, s-au redus gi carena sternului, scapula, coracoidele 5i
claviculele.
La animalele domesticite, reducerea unei p[r!i prin nefolosire nu este
niciodatd atit de inaintat[ incit s[ nu rdmind decit un rudiment. Avem insd
motirre de a crede c[ aceasta s-a intimplat deseori in stare natttral5, in acest caz
efectele nefolosirii fiind ajutate de econontia de cregtere, impreund cu tncruci-
$area reciproc[ a mai multor indivizi variabili. Cattza acestei diferenle dintre
organismele in stare natural[ gi cele in stare domestic[ constd probabil [in
faptul c[ la organismele domesticite] nu a existat suficient timp pentru vreo
m-oaiticare foarte mare gi c[ principinl economiei de cregtere nu intr[ in acliune.
Dimpotrivfl, structurile care sint in stare rudimentar[ Ia speciile parentale,
uneori se redezvoltd parlial la formele noastre domesticite. Asemenea rudi-
mente, ce igi fac uneori aparilia in condiliile stflrii domestice, par s[ fie intotdeatlna
rezultatul unei opriri brugte a dezvolt[rii; ele sint t.otugi interesante, pentru cI
arat[ c[ n.rclimentele sint vestigiile unor organe cindva perfect dezvoltate.
Obiceiurile f.izice,periodice gi cele mintale, degi acestea din urmi au fost
aproape complet trecute cu vederea in aceastfl lucrare, se modific[ in stare
Obmeitice gi modific5rile slnt deseori ereditare. Asemenea obiceiuri schimbate
la un organism, in special cind trliegte o via!5 liber5, ar dttce adesea la folo-
sirea acc-entuatd sau redus[ a diferitelor organe gi in consecinld la modificarea
 LEGILE VARIATIEI

lor. Prin obiceiuri indclrrng continuate gi mai ales prin nagterea intimplf,toare
a tlnor indivizi cll o constitrrtie pulin diferit5, animalele domestice gi plantele
cultivate se aclimatizerazir intr-o m5surd oarccare, aclicd se aclaptcazri rinrii climat
diferit tle acel proprir,r speciei parentale.
ln baza principiului variabilitetii corelative, luat in inlelesll slu cel mai
Iar$, atr-rnci cind tttta ciin pnrli variaz[, celelalte pdrli variazl simlltan, sal
tt na drtp5 all.a . Astfel, Il It
afecteazl alte piirli clezvolta.te-organ modificat intr-o peiioad[ embrionari timplrie,
ulterior. Atunci cincl un organ, csm ar fi ciocrri,
se lunqepLe satt sc scrtrt eazit, pflrlile al[turate sau in .or.L1i., ca limha gi ot.i-
ficiul ndrilor, tincl s[ r-arieze in acelagi fel. Cind intregul corp se mlregte sal sc
nricSoreazfr, se moclificir dir.erse p5r{i. Astfel la ponirnbei, coastele * mlresc
sau se redttc ca lllrmlr fi ldtime. Pdrlile ornologe, care sinL iclentice fn timpr;l
primei lor clezvolLtiri gi sint supuse unor conclitii similare, tind sd varieze irr
acelagi mod sau intr-rrn ntod corelat, ca in cazul prirlii clrepte $i a celei stingi
nJ. c-orpuhri gi in c?.zvl membrelor anterioare gi posterioare. T'bt astfel se in-
timplX gi cu organele veclerii ."si auzului. A$a cle eiempln, pisicile alhe cu ochii
albagtli sint ap_l"oape intotdcatina surde. Existd rrn raport elidenL in tot corpul.
Itltlg. Plele_5i clil'ersele anexe dermice ca plrul, penele" copitele, coarpele
clinlii. In Paraqtlay, caii cu p5ml ondulat, au coplt.le ca acelea ale catiprlui,ri
llna 5i coarnele oilor t'ariazd cleseori impreund, ciinii f:irh pllr arr clentilia incont-
plet5, iar oamenii excesiv de 1t[ropi au clentilia anormal5, prin lips5 sau prin exces.
Pds5rile cu rernigc_lungi au cle obicei rectrice lungi. Atiinci iin4 pe
fartea ex-
t_erioard a picioarelor gi a degetelor porumbeiloi cresc pene lungi, celc clopir
degete exterioare sint unite printr-o membran[, intregul picioi t.inzlnci si
dobincleascfl stntctura aripii. Existi nn raport eviclent-intre molrrl de penc
de pe capul c:liverselor gtiitri ri uimitoarea moclificare, a craniilor lor ; si iritr-o
mai micd mhsrtrd intrc urechile mtrlt a.lungite si pleogtite ale iepurilor cle rrizuinir
5i conformatia craniului lor. La plante, frunzele, dir.erse p5r!i ale florii gi fprctul
variazil dcseori impreun.i, in mod corelativ.
In rrnele caztiri constat:im o corelalie, fHr[ a fi in mflsur[ si presuprrnen]
m[car care esLe natrtra raporbului, ca in cazul corela{iei dintre cliyerse monstplo-
zitd\i gi boli. La fel esLe eezul cli culoarea porumbelului adtilt fn legitlrir cu
prezenla pufrrlui de pe pas[rea tinir[. S-au citat numeroase exemple curioese
de particularit[li constitulionale in corela{ie cu culoarea, c? btrndoar[ imlni-
tatea indivizilor de crtloa.re fa![ de anumite boli, fa![ de atacririle parazililor
gi de acliunea anumitor toxine vegetale.
Corelalia este un subiect i*portant. Intr-ade\.5r, constatlm in mod con-
tinuu la specii d omestice gi lntr-o mai mic5 mlsuri Ia rasele domestice, ci
anumite pdrli au fost considerabil modificate pentru a servi unui scop util
oarecare. Constat[m ins[ ai]roape invariabil ch Ei alte p5r!i au fost cle asemeneil
mai mult sau mai pulin rnodificate, f5ri ca s[ putem clescoperi vreu n avan-
taj in aceastX modificare. F[rd indoial[ cH in legdturd cu acest ciin urmirplnct
est.e nevoie cle mare pmden{[, deoarece este greu sd ne bizuim prea mulL pe
slabele noastre cuno$tinte in lcgirtrrri cu utilitatea diverselor plrdi ale o.goni-
zaliei. Din ccca cc aln vizut ins5, pntern fi convingi cd mplte rnoclificdii nu
sint direct uLile, ele ap[r-incl in corelalie crr alte moclific[ri utile.
 VARIATIA ANALOGA

La inceptitirl dczvolfirrii lor, p[rlile otnologe furzioneazd clcseori. Organele

mulLiple gi ornoiogc sint preclispusc in rriclcl special cle. a vtiria c..r nlin'[r gipro-
babil ca forrnli. Dco:-l'ccc alinrcnta.r'ea ctr materie organizatir nu este nelimitatS,
principiul colrqlens:r!it'i iuLrir citeoclali in acliuue, istfcl cI atunci cincl una
clin pirr'li csLe consirteriibil dezr.oltat[, prirlile invecinate sint apte a fi reduse;
accst principiu cste insri plohiibil de ntulL mai micir importan!5" decit principiul
rniri genrral rrl ccononiiri clr;tcrii. Uneori pirlile tnli influen{eazd pdr\ile ald-
turaLer prin sinrpl.l lrlesirriir r-)iccanic[. La 1,lrnLe, pozi{ia flori]or pe ax[, precum
gi a senrinlclor in o\-rir', rirrcc uneoli, printr.-o circtila{ie mai mult sau maipulin
libcril a sevci, la inocliiiciri :;tn,cLtir:ilc ; ins[ i]semenea nrodificiri sint deseori
rli-ntorate rcr-elsiunii. lft;tiificiirile, oricr.rn ar fi e'le procluse, slnt guverna.te
inLr-o:-rnunrilri rnirsrrr.ir tlc ricea for!:i coorctronatoare, srri &g?r-numitul nisus
formatiutts, crrril cste tltr I'apL o rriruilgitir r:r acelei siniple forme cle reproducere
prczen tatl clc nirilte t;rganis,nc inferioare in capaciLatea lor cle inmullire
prin scizipariLalc gi inrnr-igril'ire. Lr fine, cfectele lcgiior cir-l'e gtit.ernc-'a25. direcL
sarr inclil'ccL valir.bilita Ierr pot f i nnllt rcglate prin sck"c!ir,r artifici:ild, fiind
detcrnrinaLe cic sclcctirr nr Luliiiir irl rnlsurat tn cere niociificirile prielnice ori-
cilrei res€l sinl" favorizlr [,e .si cele cliri nStoare irnpicdicate.
Rusele riomeslicc ciu'e se Lr::g ciin aceeagi specie sau clin Coui sau maimtilter
specii inruclilcr, sinL srrs{:r.pLibile tie a reveni Ia calacLere provenite de la str5-
nlo$r1l lor corrlr;n; gi clrn] cle rnr;gIenesc o consLiLulic oarecum similard, sint
apte sir vuriczc in licela gi fe l. \rar:iet5lile analog;e pror:in deserori clin aceste
douri cilrize. Dl.c'ii reflectirur rsripra celor ciLeva legi de mai stis, oricit de
irnpelfr.ct lc-:irn iiilcleee, gi cl;lcli avenl in vedere cit cle mult mai r[ntine cle
dcscoperil, rlr.r tr.cbr,ie s[ nc sur']irincl[ modul complicat gi de neinterles in care
folmelc norstlc tiorncsLicc r.ti I't,til:l- si inc[ cotrtinul sb t-ariczc.
 CAPITOLUL aI XXVII-Iea

IPOTEZA PROVIZORIE A PANGEI{EZET

Obseruulii preliminare
- Prima parle: h'aptele care trebuie tntrunite sub un singur
pttrtct tle uedere;i anume diferitele feluri de reproducere
- Regenerarea pdrlilor ctmputate
Hibrizi pritt ctltoire- Acliuttea directd a elementului" masculin asupra celui feminin -
-
De'zuoltorea
- Independenla funcltonald. a unitd[ilor corpului - ltariabititatea -Eredi-
tatea
- Renersiunea
- Partea a doua: Enunlarea ipctezei - In ce mcisurd. presupunerilc
neces,are sint improbabile
- Erplicalia cu ajtilorul tpotezei, u rliuerselor gtupe fle fapte
specif icule in prima pctrte Concluzie.
-

^ In capitolele
referitoare
anterioare au fost discutate mari categorii de fapte, ca acele
la varialia mugural5, la diferitele forme ale ereclitfitii, la cauzele
$-l legile varia[iei gi este evident c[ aceste subiecte preculr] gi diferitele moduri
de reproducere sint intr-o legdtur[ oarecare. Arn fost indemnat, sall mai
curind forfat, sd-mi formez un punct de vedere care, intr-o anumitd mdsurl,
leagd acesbe fapte printr-o metodd tangibild. Oricine ar dori s[-gi explice,
chiar intr-un mod imperfect, cum esle posibil ca un caracter poseclai de vreun
strdbun indep[rtat s[ reapar5 brusc la descendenti; cum po1 fi transrnise la
copil efectele folosirii crescute saLl reduse ale unui membru ; cum poate acliona
elemenLul sexual mascul nu nulnai asupra ovulelor, ci citeoctat[ $i asLlpra
formei Inaterne; cum poate fi prodlrs un hibrid din impreunarea lesutrilui
celular a dou[ plante, independent de organele generatoare ; cllm poate fi
reprodus un membru exact pe linia de amputatie, neaddugindu-i-se nici prea
mulb,_ nici prea pulin; cum poate acelagi organism se fie produs prin procese
atit de deosebibe ca inmugurirea $i inmullirea prin seminle ; gi in- sfirgit, cum
se face c[ dintre doud forme inrudite, una trece in cursul dezvolt[rii sale prin
cea mai complex[ metamorf.ozd, iar cealalld nll, cu toate cd in stare maiuri
ambele sint identice in fiecare detalill al structurii lor. lmi dau seama cd punctul
meu de vedere nu este decit o ipotezra provizorie sau o speculalie; clar pind
ce se va prezenta una mai bun[, ea va servi pentm a stringe lao]altd o mrrl{ime
670 IPO'TEZA PANGENEZEI

de fapte care in prezent, falii vreo cauzit eficientir, sint, l:isaLe fir[ legirltrrir
inLt'e ele. Dupir culn obscn'[ \Vhcrvell, istoricul gLiiir!e]ol incluctive, ,,dcseori
ipotezele pot fi Litile gLiinlei, chiar atritrci cind sint inLi'-o or-.rccat'e mirsrilir
incomplete sau chiar grcgii-e". Din acest ptirtct de veclere nili voi incumctrr
sir forrnulez ipoteza pangenczei, care presrillline cI fiecare palt€ separati clin
intreaga organizir!ie se reproduce pe ea insdgi. Aqaclar, ot,ulele, sJ.crrlraLozoiztt,
gr5.unlele de poleu, oul sau sirmin'[a fecrindnte, pl'ecrim gi nri'gtirii, incltid gi con-
st:rtt dintr-o rnuilime de gelrneni elirriirrali de ficcare parte sau rinilate sepalat[1).
in prirna parLe voi enrurlera, p€ clb de scurL posibil gnrl;ele cte fripte carlc
par s5. necesite o leg:iLur[ intre ele; rinumite subiecte care riu au fost incl dis-
cutate, vol trebr-ri insir s[ fie Lratate disproporlion:il cle king. in parLea a doul,r
r,oi prezenta ipoteza, gi clLrpir ce voi exarnina in ce misurir supoziliile necesrlrc
sint ele lngile improbabiie, \'orrr vcdea dacl este util s[ prind difcrilele fapte
sub Lln singtrr ptinct clc veclere.

PARTEA I
Reproduccrea poafe fiimpdltiti in doud categorii princil;ale, sexuat[ pi asexu-
ab[. Aceasta din urtnii se efecf u eazia in cliferite lerluri, priu f ormar-ea de diferite
felLrri de muquli gi prin sciziparil:iter, aclicl prin dir-iziunc spoutani san arti-
ficial[. Se glie ci, atunci cind uncle dintre animaleic inft'r'ioarc sint tdiate in
mai multe buc[!i, elc se reproduc in tot atili indivizi pcrft:cli. Astfe], Lyoncl
a tliat un -lfais, sall vielme de apti dulce, in aproape patru zcci tle buca{i pi
toate acestea au derrenit anitnale perfecte 2). Este itlobabil cii la unele proto-
zoare diviziunea s[ poatl fi dus[ rnulL mai cleparte; ri la unek' clirttre planterle
inferioare, fiecare celul[ rerproduce f orma pu rentali. Johunnes i\,ftilkrr cra de
pirere ci ar exista o serioas[ deosebile iritre innritgrllire $i r]iviziune, pentnrcl
1; Aceastri ipotezi a fost aspru criticatl de rnu]ti autori ;i est.c corcct s[ inclic arlicolele mai irnportante. Cea
rnai bunir lucrale pe cale arn virzuL-o estc rt profesorului Delpino, intitulalii ,,Sulla I)arrviniaua 'l'eoria clella Pan-
genesi", 1800, a cirei traducere a apiimt itr,,Scientific Opinion", din 29 seirL. 1tj{19 li irt nuntclcie urmitoare. lll
respinge ipoteza, insii o critici in rnod ncpiir'linitor gi am grisit criticilc suirr foarte utile. Dl \iivalL (,,Gerresis
of Species", 1S71, cap. \) ulrneazl pe I)elpino, neaducind insi nici o noul'r obic,cfiunc dc vrco greutatc o:trcc:,rc.
l)r. Rastian (,,T'he13eginningsof Life", 1872, vol. II,p.98)spunc cii ipoteza ,,AIlitrenr:ricurinrlcaorelicvi a vechii
filozofii decit ca un atribut corcspunzd.tor a noii filozofii a evolulici". Ul aratd cir nu ar fi trcbuit sii lntrebr-rinlez
terrnenul de ,,pangenezir", eI fiind lntlebuintat antcrior dc dr. Gross intt'-uu rrlL scns. I)r. Lionel lJcale (,,Nature",
1t mai 1S71, p.26) ridiculizcazi intreaga teorie cu rnultii asprime ;i crl oarccare drcptrrLc. l'rof. Wigantl
(,,Schrilten der Gesell. der gesammlen NaLurlvissenschaften zu }Iarburg", yol. iX, 18,'ti) consicierii ipoteza ca
ncgLiintificl gi flr'ir valoare. Dl G. lI. Leu,es (,,I.ollrrighLly Itcvierv", 1no\'. 1ti08, p. 5t3) pare si o considere ci al
putca fi utiki; el aduce rnultc critici justc intr-un spirit cu totrtl rtepr"u'Linitirr. l)upir ce dcscric valoroascle sale
experien[e (,,Proc. Iioyal Soc.", vol. X1X, p.3:r3), in leg[turi cu interLransfuzia singelui clifcritclor varietif-i de
iepuri, dl F. Galton conchide spunincl cii dupi. lriirerca sil rezultatcle salc infirurS., fari umbri de incl,lialS,
doctrina pangenczei. EI mi informeazir cir ullerior publiclrii sale 1i-a conlinnirL expelicnlele pe o scarir Ei tnai
lnare, pe incii dona gcncratii, firrl'r ca vrclln serntl oarecare dc metisare sli. se aratc ia forrr'le numerogii descendenli.
(.n siguranlri c[ m-a; fi agt,cptal ca gcrnulclc sir fi fust prezeulc in sitrge, insir aceasta tru este o pat'Le necesarii
a ipotezei, care se aplici cr:ident la piantc ;i la anittralelc infclioare. intr-o sclisnarc ciLrc,,Nature" (27 aprilie,
1871, p. 502) dl Galton criticl de ascrnenea diferitc cxpresii incorccte intrcbuintate de mine. Pe de alti parte, tnai
nrulti autori s-au exprimat favorabil deprc ipotezl; nu estc cazul insii s[ le iudic alLicolele. Agi putea insii sri
rnir refcr la lucrarea doctorului lloss ,,The Graft Theory of Discasc ; being an appiication of NIr. I-rarlin's
h5,poLhesis of Pangcnesis", 1872, avind in vedere cd el prezintir citcva argumcntc oliginale gi ingenioase.
z) (.itat de Pagct, Lectures on Pallu,Iogy, 1853, p. 159.
 IPOTEZA PROVIZORIE, A PANGtrNEZEI 671

in acest din rirrnf caz, oricit de mic[ ar fi por{iunca divtz'aLit., ea este triaicomplet
dezvoltaLa ciecii. uii mllgllr, ciire repreziril"[ o folnialie ntai Linitrfl. i\'Iajoribatea
fiziologilor sinl irrsir convingi asldzi cir cele dou[ procese sinl similale irt esen!5.3).
Profesorr-il Hu xley observS. cri ,,cliviziunea lllt este i.|iroii]le nimic mai mult
clecit un mod partictilar de inrnugurire", iar prof. I{. J. Cllrrk iit'tilfl in mod
amlnuir!iL c[ exisLa tineoli ,,trr] con]pronris intre atiLoclivizitine pi iiimugtiril.e".
Cind ult rnembnr esle anrputri[ sau cirrd inlregtil corp esle tliilit in dottit, se
zLce c[ exlrenrilrllile t[ilitc irunugr-iresca); gi culn papila ciu"e se fortneaz[. mai
intii consll:r dinLr-Lrn lesut celul:ir neciiferenliat, ca iicel care fot'nreliz:-i ritr mttgtlr
obignuit, expresia esl.c, dtipa cit se par"e, corecLfl. Ptitem veclea gi intr-un
alb rnocl rapoi'Ltil clinLre cele clor-iir procese. AsLfel, 'Irentblcl,t tt obserrvat la
hidrii, c5. dripl amptiLi.re, r'efacerca caprilLli a fosL opriLa de i;icii.Lit ce animalul
a dat gemr-ile 5).
trxisti o gradalie aLit de pcrfect[ inLre produclia plin scizip:iriLiibe a doi
sarl rne-,i rnrilli inclir-izi complerli Si l'egenerarea uirei iczitini chitir foarte mici,
incit este inrposiliil de a te indoi cir cele dou[ procese ntt sliit lcgate inLre ele.
Deoarece in fiecare sLadiu cle cleglere o parfe arnputatl cste in]octlitl ctt Llna
in acelagi stadiu de dezvollale, trehuie s[ admitern cu sir J. Pa.get c[ ,,in
ceea ce privegLe capacitatea de dezvolLr,i.c din ernbt'ion, ea csLe identicd ctt aceea
manifcstat[ in regenerarea leziunjlor; clr alte crr\,'irlLe, c[ :,celeagi for[e care
realizeazl inilial perfeclia, o gi restribilesc i;trinci cind t-cel:sta esle pierdr.rL["u).
Putern conchirJe, in fine, c[ diferitele forme der inmullirc vegetaLir-zi, sciziparitatea,
r.egencrarea leziunilor gi dezvc;lLarea sint de fapL l'ezulLaLelettneiil giacr,leiagi for'le.

REPRODUCER,EA StrXUATA

Unirea a clouir elemente sexuale pare la prima t'cclere sit stabileasc[ o deo-
sebire netir inLre leilroclucerea sr:xuatir pi cea asexii:-,tit. insii conjugerea algclor,
proces pi'in carc conlinutcle a clouI ccltilc sL] tlnesc inLr^-o singut'[ tnirs[ clipabil[
de clezvoltare, dLtpii r:il, se pare nc pI'ezint[ pt'intul pas si]rc itnpre'ullaree scxtl-
atir. Astfe'I, in rncmoriul slu rlsripla impereclterii zoctspolelor ?), Pringsheirn
arat"i cl1 conjue-rirea se LransforrnS. trcpLat intr-o vt't'il-altilh reproducere sexuath.
De allfcl, cazuriler cle paltenoeeur.zfl, asLtizi bine sttrbiliLe. ciovctlcsc cii clecsebirea
intre reploducelea sexuatl gi cea []r:scxuatt't tttt es[-e nici pe Cclt:ti'te riiL cle mal'e
1te ciL s-a crczut anterior, ck'oirrece ctleod:rLit - gi in unele c'tzL:ti chi:,r in mocl
frecvent, .-_ din ovuie se dczvolt[ fiinle pcrfectc flri col]ct,rstrl tLi,.sctilr.rltri.
La mrijoritatea anirnalelor infcrioalc, gi chii:r la ni:mifere, ovtrleie prezint5
3) Iir. Lachrnan obscrvir clc aserrrenea (zlnnnls ctul )1a11 . rrf Ncl. IIi:;lorr1, scria a 2-a, r'tll. XIX, 1857' p. 231)

ln lcgirturr-r c1 ilfuzeliilc, cir ,,cliliziunea $i lnmugurilca Lrec aproallc imltclccpLibil utra intr'-alta". Dl \Y. C.
]Iirror (-flirrrrl.s unrl )luri. 1rf Nrrl. -I1is1, seria a 3-a, vol. \I, p. 32S) araLit clc ascntrllca cii llt;Lrtltrrltrlc, deoscbirea
cc s-a fiicuL inLre dir-iziunc qi inrtrugurirc nu cste funcl.irnrentalir. \'ezi cle asctt-tcttca lrttrarca I'r'Of. (.lark,,,IIind
in Nalnre", Nc*' York, 1.!(15, p. (12, 1l'1 .
4) \tezi 13onnct, CEut,rt,s d'IIi:;t. Ncl., vol. \', 1,S71, p. 33ft, pcntm observafiilc aslllira intnrtguririi membrelor
anrputatc ale salanati<h'clor.
5; l'nget, Leclurcs ort Patlnlrryyg, tt)53, p. 158.
e) Ibidem, p. 752, 164.
z; 'I'radus in Annals and tllag. of ,\'af. Hist., aprilic 1870, p.2i2.
 11'O'l'Lt7.A PRC)\TIZORII: A PANCIL:\i:ZEI

o urln[ de capacitate partenogenetic5, pentru c[ f5rd a fi fecundate, ele trec

prin primele stadii de segemenlares). De alLfel, clupd cum sir J. Lubbock a
ar[tat la inceput gi dupd cum Siebold o admite gi el astdzi, pseudoovulele care
ntl necesit[ a fi fecundate, ne se pot deosebi de ovulele adev[rate. Leuckart
afirrn[ de asemenea c[ sferele germinale ale larvelor de Ceci.domgan) se formeazd
in interiorr,rl ovarului, insd nu necesitfl a fi fecundate. Trebuie de asemenea obser-
vat cd in cazul reproducerii sextrabe, ovulele gi elementul rnasculin au aceeagi
for{[ de transrnitere la clesccndenli, a fiechruia din caractercle unuia sau a celuilalt
dintre pdrinli. Vedem aceasta in mod clar atunci cind hibrizii sint imperecheati
inter se, cat'acterele ambilor br-rnici aplrind deseori, complet sau partial, la
progeniturfi. Este grepit de a presllplrne c[ mascnltil transmite anumite ca-
ractere, iar femcla altele, ctr toate c[, din motive necunosctrte, unul dintre sexe
are ttneori, flr[ indoiald, o mult lnai rr]arc fort5 de transrnitere decit celalalt.
Unii autori au sus{inut totugi, c5" un mugur se deosebegte in mod esenlial
de un gerlnen fecundat, prin aceea c5. reprodnce intotdeauna caracterul perfect
al formei parentale, pe cind germenii fecundali dau nagtere unor fiinte varia-
bile. Nu existS, insir o atit de mare deosebire. Astfel, in capitolul unsprezece
atl fost prezentate numero{.}se cazuri care au ardtat c5, uneori din muguri ies
plante care aLl c:iractere cu totul noi, iar varietdlile astfel produse se pot inmulti
un timp oarecare prin muguri gi uneori prin sdnrinld.'frebuie admis totugi
cil fiinlele produse pe cale sexuatfl sint mai susceptibile s[ varieze decit acelea
produse asexuat gi voi incerca s5. dar,r rnai jos o explicalie parlial[ a acestui fapt.
In ambele caztrri, variabilitatea este determinat[ de aceleagi cauze generale
gi este guvernatir de aceleagi legi. Urmeaz[ deci cd varietiilile noi provenite din
muguri nll se pot deosebi de acelea provenind clin seminle. Cu toate c5. varie-
tirlile provenite din muguri igi men{in de obicei caracterul in curs de generalii
mugurale succesive, ele revin tottigi citeodat5, chiar dupI o lung[ serie de gene-
ralii mugurale, la caractenrl lor anterior. AceasLii tendin!5 spre ret'ersiune
a mugurilor este unul dintre cele mai remarcabile puncte din numcroasele
puncte de acorcl care exisLi iutre descendenlii proveniti din reproducerea
vegetativd gi cei clin reproducerea sexuat[.
Totugi, intre organismele produse sexuat gi asexuat, existd o deosebire foarte
general[. In cursul dezvollirii lor, prirnele trec clintr-un stadiu foarte inferior la
stadiul cel mai inalt, dupd curn veclern Ia rnetamorfozele insectelor qi a multor alte
animale, precllrlr gi la metamorfoza ascuns[ a vertebratelor. Pe de alt5 parte,
animalele ce se inmullesc asextiat prin muguri sau prin sciziparitate, igi incep
dezvoltarea in acel stadiu in care inlimpl5tor se afli animalul care emite muguri
san se autodivide, gi deci nrr trec prin unele din stadiile inferioare de dezvol-
tareto;. Dup5, cum r.edem in numeroasele cazttri de ,,generalii alternante", ele
deseori progres eazd ulterior ca organizatie. Vorbind astfel despre genera{ii
s7 l.ischoff, riupa curn e citat dc von Siebold,, Aber Parthnogenesis, Sllzrtng dermalh.phgs. Clcsse, I{tinchen,
4 rrov. 1871, p. 210. \tczi de asemenea Quatrefages, Annnles de Sc. l{at. Zooloq., seria a 3-a, 1850, p. 138.
s) Ott the Aseruul Reprocluctiot't of Cecidomgde Lctruae, tradus in Annals trnrl IIa11. of I,{at. IIist., tnartie 1866,
p. 1$7, f.i\.
r0; Prot'. Allman (Transact. ff. Soc. of Edittburgft, vol. XX\|I, p. 102) vorbeqte ln mod precis despre aceastl
cirestiurrc itr lcglturii cu hidroizii ; el spune : ,,Irxistii o lege nnivcrsalti in succcsiunea zooizilor, dupi. carc nu are
rticiorlrrti loc vrco trrilcare retrogradri in ac.cstc sct'ii".
 IPOTEZA PROVIZORII] A PANGEN]]ZEi 673

alternante, ett ul'Inez pe acei naturaligti care le consider[ in esen![ ca un fenorrr€rl

de inmrtgurire intem[ salr de inmullire prin sciziparitate. Totugi, dup[ dr. L.
Radlko{ettt), unele planLe inferioare, ca de exemplu mrigchii gi anumite alge,
strferS. o tnetamorf.ozra regresivS. atunci cind se inmul[esc asexriat. In ceea ce
privegle cauza finalir, putent intelege intr-o oarecare m[sur[ de ce fiintele care
se inrnullesc prin rnuguri nu trebuie sd treaci prin toate stadiile initiale de
dezvoltare'. Astfel, la fiecare organism, structura dobindit[ in fiecare stadiu
trebuie sir se adapLeze condiliilor de via!5 respective; gi dacd existd loc care sl
perrnitd viettiirea a ntttncrogi indivizi intr-un stadiu oarecare cle dezvoltare,
sistemul cel mai simplu ar fi ca ei s5. se innrulleasc[ in acest stadiu, fdr[ ca
prin clezvoltarea lor s5 revin[ mai intii la o sLructur[ anterioar[ sau mai simplS,
care poate s[ nu fie corespunzitoare condiliilor de mediu existente in acel
momenb.
Din consideraliile de mai sus putem conchide c[ deosebirea intrc repro-
ducet'ea sexuaL[ gi asexuat[ nu este nici pe departe atit de mare pe cit apare
la prima vedere ; deosebirea cea rnai important[ const[ in faptul c[ Lln ovul
nu poabe conLinua s[ tr.iiasc[ gi s[ se dezvolte complet decit dacd se unegte
cu elementul masculin ; insd dupd cLlm reiese din numeroasele cazuri cle parte-
nogenez[, chiar aceast[ deosebire este departe de a fi invariabilfl. De aceea,
ajrrngern itt tnoci natural s[ ne intreb[m care poate fi pin[ ]a urm5 caLrza nece-
sit[fii concursului cr,lor dou[ elemente sexuale la reproducerea obignuit5.
Seminlelc gi oulle sint deseori foarle utile ca mijloc pentru diseminarea
plantelor gi anirnalelor gi pentru conservarea acestora in stare latentfl trnul sau
mai mulli ani; ins[ semintele salr ouile nefecundate, precum gi mugurii des-
prinpi, ar,fi Lot atil de utile ambelor scopuri. Putem totugi indica dou5. foloase
irnporLante lealizate din imprerrnarea celor dotr[ sexe, sau mai bine-zis a doi
indivizi aparlinind sexelor opuse; astfel, dup[ cum arn arltat intr-un capitol
autct'iclr, structura fiecdrui organism pare sd fie special adaptatd penLru im-
preulrarea, cel pulin inLirnplfltoare, a doi indir.izi. Atunci cind clatoribd concli-
tiilor schimbate cle via![ speciile devin foarte variabile, libera incrucigare
reciproc[ a indivizilor variabili tinde s[ merrlin[ fiecare formf adaptaL[ locului
s[u propriu in naturir; $i incrucigarea nu se poaLe efectua decit prin reproducerea
sexuatd ; este insfl exbrem de indoielnic, dacl realizeazl. suficienti impor-
tan{[ pentru a explica originea inilial[ a raporturilor sexuale. ln al cloilea find,
am demonsLrat printr-un mare numir de fapte c[, dup[ cum o neinsemnat[
modificare in conditiile de viatd este favorabilfl fiecdrei fiin{e, tob astfel, in
tnocl analog, esbe favorabild gi modificarea ef ectua Li in germen prin impreu-
narea sexuat[ cu un individ distinct. Observind nulneroasele dispozitive, larg
extinse in acest scop ln toatd natura, gi considerind vigoarea cresclrti a orga-
nisrnelor incrucigate de toabe soiurile,
- dupI cum s-a dovedib prin experienle
directe - precum gi efectele cilundLoare ale reproclucerii indelung continuatS.
intre indivizi lndeaproape inruditi, arn ajuns la p[rerea c[ avantajul astfel
cigtigat este foarte rnare.
f)e ce germenul care inainfe de fecundarc a suferit o oarecare dezvoltare
inceteaz[ de a progresa gi piere, dacd elementul masculin nu aclioneazd, asupra
1r) -,lnnals urttl IIag. of l,al. 111s/., seria a 2-a, vol. \X, 1857, p. 153-,155.

43 - c. 2662
 WO'II',ZA Pt{O\rIZORIl- A PAN(;llNllzI'.I

lLri; gi invers, de ce elementul Inasclllin cale in caztil ulror iusecte reu$e$te s5

se rnenlin[ in via![ tirnp de patm sall cinci iir]i, gi irr cazul ri nor plante timp
de mai mulli ani, de asemellea piere dac[ nu aclioneazi asupra germenului
sau nu se unegte cu el ? Acerstea sint inLreblri c[rclra nn li sc poate r5spunde
cu certitudine. Este totugi probabil cii dacfl nu sint intpreunate, anibele ele-
rnente sexnale pier, numai din moLivul c[ conlin pt'ea pu!in[ rnaterie formatir,[
pentru o dezvoltare independcnL5. Quatrefagcs a arllat la 7'eredo72), drip[ cllm
Prevost gi Dumas au ar[tat nrai inainLe la alLe :ininralc, cd pentru a fecunda
un ovul este nevoie de mai mulb de un sperrnatozotrJ. Acest fapt a fost ardLat
de asemenea de Newport 13), c&l'e a dor-edit prin nunleroase erxperien{e cd atunci
cind oudlelor de batracieni li se aplicir Lrn foarLe rnic nunrfu'de sperrnaLozorzr,
ele sinb numai parfial fecnnd:rte gi nici ult etubrion lnr so dezvol[i vreod:rtl
complet. Viteza de segmentare a oului cstc clc asr-inlelleA determinat:i de nLr-
tnlrul cle spertuatozoizt. Aproape aceleapi rezullatc nu fosL oblinute la plante
de cdtre Kolreuter gi Gdrtner. Acesb din urm[ congLiincios obserr.aLor a constatat
dup[ incercdri succesive asripra trnei Malua, cu grdLinli cle polen din ce in ."
mai llumero$i 1n), c[ nici chiar tlcizeci dc gr[unli tier polen nlr au fecundat o
singur[ sdmin{[; cind s-au pus insl patruzeci de grlr-inli pe stigrnat, s-au format
cibeva seminle mici. La Mtrabi"Ii.s, griiun{ii de polen sint exlraordiuar cle nrari
gi ovarul con{ine numai un singur ovul. AccsLe coirdilii au deterntinat pe Nau-
dinlt) s[ fac[ urm[toarele experienle: o floare a fosl, fccrrnclat[ cu trei grdunli
$i a reugit perfect ; doulsprezece flori au fosL fectrnclzrte cu cite cloi grlunti, iar
gaptesprezece flori cu cite uu singur gr5unLe, gi clintre acesten nutnai cite o
singr-rr5 floare din fiecare lot $i-a dezvoltat cornpleb serninlele. Meritii notat
in mod special cd plantele produse clin aceste douii. seminle ntt au atins nicio-
dat[ dirnensiunile lor specifice, producind flori rernarcabil cle mici. Din aceste
fapte vedertr clar cir cantiLatea cle materie formativd partictilar[ conlintrtd
in interiorLrl spermatozoizrlor gi al gr5unlilor de polen, este un elenrent esenlial
in acLul fecunclafiei, nu numai penlnr completa dezvoltare a semintei, ci gi
pentru vigoarea plantei prodtrs[ din asemenea seminte. Veclem ceva asentd-
ndtor la anumite caznri de partenogenez[, aclicd atunci cincl elementul rtrasculin
este cornplet cxclus. Intr'-adevIr, Jourdan tu) a consLatat c[ dirt circa 58 000
de ou[ depuse cle flLrturi dc viermi rle rnflLase, nefecrirtclali, rnulte au trecut
prin primul stadiu embrionar, rlovetlind astfcl c[ el'ell capabile clcr au todezvol-
tare, insir numai dou[zeci gi noirf din inl.regLrl numlr au produs omizi. Acelagi
principiu al canLit[[ii pare s[ fie valabil chiar la inmul{irea artificial[ prin scrzL-
L2) Artnules dcs Sc. .l{n1., seria a III-a, 1850, vol. XIII.
13) Transact. Pltil. Soc., 1851, p. 196, 208, 210; 1853, p. 215, 247,
L4) lleitrage zur Kennllris etc., 1844, p. 345.
t5) Nouuelles Archiues du XIusiLttn, vol. I, p. 27.
16; DupI cum este ciLat de Sir J. Lubock in l/al. Hist. Reuieu, 1E62, p.315. Weijenbergh a crescut de ase-
rlrorlea (Nature,21 dec. 1871, p. 119) douir generalii succesive din femele nefccuntlale ale utrui alt lepidopter
Liparrc rltspur. ,\ceste fernele nu au lrrodlrs deciL cel rnult a clouizecea parle din nurni.rul [otal obignuit dc ouir gi
multc oul erau flrii valoai'e. in plus, omizile obtinute din accsLe ouir ncfecundat,e ,,aveall rnult mai pulinl vitali-
tate" decit acelca din oudle fecundatc. La a trcia generalie parLenogcnetici nici un singur olr ltu a produs vreo
omid[.
 IPOTEZA PRO\/IZORIE A PANGENEZE] 675

paritate. Astfel, Haekel 1?) a constatat c[ prin t[ierea in buc.iti a oudlor seg-
mentate gi fecunclate sau a lan elor cle Sipltortophorue (meclu ze), cu cit ltucir{ilc
eratl rnai rnici, ctt :rtiL rnai incel, era ritmul cler clezvoltarr., iar larvele aslf el pt'()-
dttse errau cu atit ntai imperfecte gi mui predispuse la rnonstnrozitlti. I)e aceea,
pare probabil c[ la elementele sexuate separate, cantitatea insuficientI de
matelie formativd esLe ca:uza principald a lipsei capacit[lii unei existenlcr
prelungiLe gi a dezvolLlrii, afar[ cle cazul cind aceste elemente se colnbin[,
sporindu-gi astfel reciproc volunrttl. Conceplia c.i sperrnatozoizn tut func{iunerr
de a transmite via![ ovrilului pare ciudat[, err,irrcl in veclere cti ovulLrl nefecuud:iL
cste viu gi in general supus unui oarecare gracl cle clezvoltare indepenclenti.
Asbfel, dttpI culn se vecle, r'eproducerea sexuatr'r gi asexuntii nu se dcose-
besc in tuod esential ; gi anl ar[Lat rnai inainte cd reproduclia asexrratir,
capacitatea de regenerare gi tlezvolLarea sint toate pir[i :rle uneia gi ace-
Ieia gi mtrri legi.

RE GEI{ERAREA PARTIIJOR AI\TPI]TT\TE

Acest subiect merit5 de a rnai fi discutat inc[ pulin. O mullinte cle aninralt:
inferioare gi citeva vertebraLe posed.l aceastir uimitoale capacitate. Spallan-
zanr a t[iat, de exemplu, picioarele gi coada aceleiagi salamandre clc $ase ori
Ia rind, iar Bonnettt) a fdcut-o de opL ori; gi cle fiecare clati nrenrbrele' au crescrrt
din nou, exact pe linia de ampu talie, cu nici o parle lips[ s..ru in plu s. La rrn
arrinral inrttclit, AroIotI, s-all retezat prin nlugcat'e un rnenrbnr, cul'e a crescut
din nou intr-un ttrod allormal; cind insd: acesta i-a fost anrpulat, cl ii l'tlsL inlo-
crrit cu un nrembru perfecltn). In aceste cazurt, noile rnenrJrre cresc tlin rlou gi sc
dezvolL[ in acelagi fel ca gi tn cazul dezvolt[rii normale ale unui unimal tinirr.
De exemplu, la Amblgstoma lurida se dezvolt[ mai infii trei degele, altoi al
patrLrlea gi in fine la picioarele posterioare cel cle-al cirrcilea ; gi exact a$a se
dezvolLl gi membrul crescut din nou 20).
Capacitatea de regenerare este in genelal mtilt rnai nlare in tincle{ea unui
animal, sau iu cursul primelor stadii ale dezvoltirii srrle deciL la nraturitate.
Larvele sau mortnolocii batracienilor iSi pot regcnera rnenrbrele pierclute, ins[
adullii nu au aceast[ capacitate tt). Cu exccplia nnui singur orclin, insectelt:
rnature nu se poL regenera, pe cind larvele rnultor specii au aceasti capacitate.
Ca reguld generald, aninralele inferioare sint capabile s[-gi reproclucii plrtile
pierdute nrulL mai Llgor deciL cele clr o organiza{ie superioald. Miriapodele
oferil o btrni ilustratie a acestei reguli; existd ins[ unele exceplii curioase.
Astfel, se afirrnd c[ nernerlienii, cu toate c[ alr o organizatie inferioar5, au o
L7) Entwickelungsgeschichte der Siphonophora, 1869, p. 73.
18.; Spallanzani, An Essng on Aninwl Reproduction, tradus de Dr. \Iaty 17G(), p. 79. Bonnet, CEuures d'Hi.st.
Nal., vol. V, partea I, editia a 4-a, 1781, p. 3,13, 350.
le; Yulpian, citat de prof. Faivre, La uariabiliti des Esptces,1868, p. 112.
20) Dr. I']. Hoy, T'he American Naturallsl, scpt. 1871, p. 579.
zr) Dr. Giinther, ln Anulontg of uertebrates, a lui Owen, vol. l, 1866, p.567. Spallanzani a ficut obsen'alituri
similare.
 iPOl'llZ.\ l'l{()\'lZ-()ltIIl .\ l).\\(;i:NlrZJ:I

capaciLate redus[ de regenerare. La vcrtebratele superioare, ca pflsdrile $i

nramiferele, capacitatea este extrem de limitatl 22).
ln cazul acelor animale care pot fi tliate in dotiI satt ciopirlite ln bucbti,
fiecare fragmcnt reproducind in intregime animalul, capacitatea cle regenerare
trebuie s.1 fie r[spinditd in tr-rt corpul. Se pare tottrgi ch existi mulL adev[r
in punctul de vedere suslinut de Prof. Lessona "), clttpti care aceast[ capacitate
este in general localizatd gi special[, servind la inlocuirea p[rliior care sint
in special preclispuse cle a fi pierdr.rte de fiecare anitnal in parte. Cazul cel mai
remarcabil in favoarea acestni punct de vedere esLe acel al salamandrei Lerestre
care, dupI Lessona, nu-gi poat.e reproduce p5rlile pierdute, pe cind o alth
specie al aceluia.si gen, salamandra acvatic[, a]"e ciupt'i ctim arn vizttt, o capaci-
tate de regenerare extraordinarl ; gi acesL anirnal este etninamenle cxpus s[
i se reteze prin mu gcare cle cdtre alli triLoni membrclt', coada, ochii gi maxi-
larele2a). Chiar la salamanclra acvaticfl, capacitatea cle regenerare este intr-o
oarecare mdsur[ localizatra. Astfel atunci cind dl Philipeaux'u) a extirpat intreg
rnernbrul anterior impreunir cu scapula, capacitatea de regenerare a fost com-
plet pierdut[. Un fapt remarcabil, in opozilie ctr o regul[ foarte general[, este
de asemenea c[ formele tinere ale salamandrelor acvatice nu posed[ capacitaLea
cle a-gi reface membrele in aceeagi mflsur[ ca adultii *); ntt gfiu ins[ dac[ aceste
folme nu sint mai acl.ive, sau pot in \/reun alt motl s[ evite mai ugor pierderea
incmbrelor decit adullii. Di"apherlmera femorula, ca gi alte insecte cle acelagi
ordin, igi pot reproduce in stare matur'[ l,iciotrele care din caLtza lungimii
lor sinb desigur predispuse l.ielderii, ins[ capacitatea de reproducere esLe loca-
Itzafb, (ca gi in cazul salamandrti). Intr-Ldev5r, dr. Scudder 2?) a constataL
cd atunci cind membrul esLe inliturat imp,reuni cu arliculli!ia trohanto-femlt-
rali, el nu s-a mai refflcut. Cind un crab este prins cle unttl clin picioare, acesta
se separS. de corp de la zir[iculalia brzald", fiind ullerior inlocuiL de un notl
picior; gi se admite in generel ci acesta este un dispozil"iv s1:ecial pcnbrtr
siguranla animalului. In sfirgit, in legiriur[ cu mo]ttgtele gasLeropocle, care aLl
binecunoscu La captrcitate de a.-$i reproduce capul, Lessona are t ti cI acestea
sint foarte expuse Ia retezarea capului prin mugcltura pe$Lilor, t.rsi.rtl corpr,lr-ri
fiind ap[rat cle coihilet. Chiar Ia plante t'eclent ceva ascm[ttIt.ol irl fapLul c[
frunzele nec.lz[toare pi tulpinele tinere nn all capacitatea cle t'cgeneral'e, aceste
pirli fiind Ll$or inlocuite prin cregterea unor noi mtrguri, l-e cind scoarta
arLrorelui gi [csuturile trunc]riului de sub scoar!5. au o mare capacitate de
regenerare, din caLrza cregterii lor in cliarnetru pi a riscului cle a fi roase de animale.
rz; i1 1853, a losL prezcntat la Hull, in fala Asocialiei Blitanice, tttr sLltrz care i9i pierduse tarsul. afjrtultr-
du-se cir eI;i-areproclus clc trei ori acest rnembru, care plcsupun cir a fost pierdut de ficcat'c dati din car.lza bolii.
Si1 J. PageL m[ inforrneaz;- ci se indoicllc oarecum de fapLcle inrcgisLrale de Sir J. Simpson (XIonLltIy Journal ol
.Llledical Science,Iiciinblrgh, 1848, seria noui, r'ol. Il, p. 890) clespre rcgenerarca la om a tnembrelor in pintecele
mamei.
23) Atti della Soc. ItaI. di Sc. .l{ct., vol. XI, 1809, p. 193.
tn) Lessona afirrni cii aga este cazul, ln lucrarea menfionati mri sus. Vezi de asemeuer The Americart
triaturalist, septembric, 1871, p. 579.
25) Comptes lierulus, ocL. 18(iti, gi iunie 1867.
261 13olnct, CEttltres.flisl. Ncl., vol. \', p.294, citaL de I'rof. ltollestotr in rctnarcabila sa cotlfclinLd clirl a 36-a

ledintii anuali a Asociatiei \Icdicale IJritanicc.

271 Proc. Ilostort Soc. of lrnl. .t11s1., vol. \II, 1868-69, p. 1'
 IPO'I'I;.ZA P]lO\']ZORIL A PANGF,NI]ZIII

HIBRIZI PRII{ AIITOIRE

I)in nenumiratele incerc[ri flcute in toate pdr{ilc lumii, se gtie c[ mugurii
pot fi altoi{i pe un portaltoi gi cii plantele astfel obtinritc nu sint afectate intr-o
mai mare tniisur[ cleclt se poate cxplica prin schimbarea nutritiei. De altfel,
plantele din slnrin{ei oblintrte din a.semenea hibrizi prin altoire, nu preiau carac-
terul portaltoiului, ctt toate ch sint mai prcdispuse si r.arieze decit plantele din
aceeaSi varielate ca gi altoiul, care crcsc pe r[dicini proprii. Un mr]gur poatc
de asemelleA s[ se transfornte intr-o nouI rrarietate foarte distinct5, firi ca
vreun alt InuQtir de pe aceeagi plantd s5 fie c'itugi de pti{in afectat. Putern deci
deduce, de acord cu p[rerea generi:l[, c[ fiecare mrrgrir este un individ ciistinct
gi cd elementele formaLive nu se propag[ in afari de p5rlile ce ulterior se dezvol-
t[ din e]. Totugi, in capilolul r.rnsprezece, in scurta descriere asupra hibrid[rii
prin altoire anr vlzut cI mugurii conlin cu siguranlI materie formativd care se
poate combina ctteoclatl cu aceea conlinut[ in lesuturile unei varietSli sarr
specii distincte, producind astfel o planti intermediar[ intre cele douI forme
parentale. Am tnai \'[zul. in cazul cartofului cd tuberculii produgi dintr-un
ochi al unui soi altoit pe un tubercul de un alt soi, sint intermediari la culoare,
dimensiune, formfl gi starea suprafetei gi ci tulpinile, frunzele gi chiar anumite
particularitflli constittilionale, ca precocitatea, sint de asemenea intermediare.
Prin aceste cazuri bine stabilite, p&re suficient dor.edit cI hibrizii prin altoire
atr fost de aselnenea proclrrgi la Laburnum, la portocal, la vita de vie, Ia tran-
dafir etc. Nu gtim insi in ce condilii aceastI rar[ form[ a reprociucerii este posi-
bil[. I)in aceste citeva cazut'i cttnoagtem faptul i-portant c[ elementele forma-
tive capabile de a sc contopi cu acelea ale unui individ distinct (Si aceasta este
caracteristica principalS a reproducerii sexuate) nu sint limitate la organele
reproducfltoare, ci sint prezcnte in mtigurii gi in tesutul celular al plantelor, acesta
fiind Lrn fapt de cea mai rnare irnportan{5 fiziologic5.

ACTILTI{EA DIRECTI. A ]TLEMDNTULUI MASCULIN' ASUPRA FEMEI]trI

In capil.olul unsprezece am prezenl,at numeroase dovezi cd. polenul str5in
af.ecteazd uneori dircct planta mami. Astfel, cind Gallesio a fecundat o floare de
portocal cu polen de l[mii, fructul at'ea dungi absolut caracterisLice coajei
de l[mlie. Mai mulli observatori att corlstatat c[ la mazrare culoarea invelipului
seminal gi chiar a p5stiii erau direct afectate de polenul unei varict[li dis-
tincte. La fel a fost cazttl fructului de m[r, care const5 din modificarea caliciu-
Iui gi a p5rlii superioare a pedunculului floral. ln cazurile obignuite, aceste pirli
sint formate in intregime de citre planta mam[. Vedem aci cd elemente]e
formative con{inute in elementul masculin sau in polenul unei variet5li, pot
influen{a gi hibrida {esuturile parlial dezvoltate ale unei varietS.ti san specii
distincte, gi nu partea care este de fapt adaptatd a fi afectatd,, adicd ovulele.
Arn ajuns astfel la jumfltatea drumului spre un hibricl prin altoire, la care ele-
mentele formative con{inute in {esuturile unui individ se combin[ cu acelea
continute in lesuturile unei variet5{i sau specii distincte, dind astfel nagtere
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI

tlne'i noi forme intermediare, independent de organele sexnale rnasculine sal

feminine.
La Animalelc care ntl se reproduc clecit aproape mature gi ale c5ror pdrli sint
in acoil perioacl5 toate complet clezvoltate, este aproape imposibil .u .1.-entul
Iltasctrlin sh afercteze direct femela. Avem insri cazulanalog giperfect cle bine sta-
biliL, rl elementrtltri masctrlin afecLind (ca Ia quagqa gi la"iapa lordulli Nforton)
femela sall oYttlele salc, in aga fel incit atunci ciira aceasta este fecundati de
lrn alt ntascttl, cicscenclenlii ei sint afecta{i gi hibridali de primul mascul.
Explica-{ia ar. fi simplir clac[ spermat ozoizii s-nr putea rnenline in rriatfi in
corpul femelei in ctlrstll lungtrltri interval care uneori trece intre cele houd
acte de fectrndare; nimeni nrt va presupune insl cd acest lgcru este posibil in
cazul animalelor superioare.

DEZYOLTAR,EA

Germentrl fecttndat ajunge Ia maturitate printr-un mare numdr de modi-

fic5ri, care sint fie neinsemnate gi lente, ca atunci ctnd copilul cregte si clcvine
adult, fie mari gi brugter, ca Ia metamorfozarea maiorithlii insectelor. lntre
aceste doul extreme avem_toate gradaliile, chiar in cadml aceleiagi clase. Astfel,
clrrpI cllIn am artitat. sir J. Luhbock2s), existfl o insect5 efemerd .ur. ndplrlegte
de peste doudzeci cle ori, suferind de fiecare dati o micd dar hotdrltfl modificare
structural5 ; gi dup[ ctlm rnai observ[ antoml, aceste modificlri ne aratd probabil
stadiile normale ale dezvoltlrii, care la majoritatea celorlalte insecte sint ascunse
gi precipitate sau strprimate. La metamorfozele obignuite, pdrlile gi organele pa.
sI se transforme in pdrtile corespunz[toare stadiului de- dezvoltare urm5bor.
trxist[ insil 5i o alti forrn5 cle clezvoltare, numitir de Prof. Owen metagenezfl.
In acest ca7.) ,,p5r{ile noi ntl slnt modelate clup5 suprafa{a interioarl 'a celor
vechi. Forla plastic5 gi-a schimbat mersul acliunii. lni'eligril exterior gi tot ceea
ce dldea forma 5i caracterele individului precedent, pier gi sint IepSdate, fird
a fi transforrnate in p[r{ile corespunzltoare ale noului individ. Aceasta se dato-
regte rtntti nou gi distinct proces de dezvoltare etc."ze). Metamorfoza se transforntI
totrrgi treptat gi atit de insensibil in metagenez5, incib cele dold procese n1 pot
fi separal,c in mod distinct. In ultima -oOlficare, de exemplu u...u pe care o
strfer5 ciripeclele, canalrrl alim_entar gi alte citeva organe se modeleazi pe pHr-
{ile preexistenLe, ins5 ochii vechiului gi noului anirnal se dezvolt[ in pirli .o-pt.t
diferite ale corpului ; vlrfurile membrelor mature se form eazb, in5untrul *b--
brelor larvei gi s_e poate spune cd se metamorfozeazd" din ele, insi pdrlile lor
bazale 5i lntregtrl torace se dezvolt5 intr-un plan situat in unghi drept t"ate ae
membrele 5i toracele larvei ; gi aceasta se poate numi metagen eie. !n d^ezvoliarea
ttnor echinoderme, procesul metagenetic este dus pin5 l; extrem, astfel cd in
al doilea stadiu de dezvoltare, animalul este format aproape ca un muqur in
interiorul animalului din primul stadiu, acesta din urm[ fiind apoi Zvirlit

") 'f'runsuct. Litttt, Soc., vol. XXI\', 1E613, p. (i2.

2e1 Purtlrctroqenes[s, 1819, p. 25,2$. Prof. I]rrrlcv are clteva excelente obscrvatiutri ()Ieclicul 7'ines, 1ti56,
p. 637):rsttpra acestni subiect. in lcgittttrit cu clezvolt.arca stclelor clc mare Ei aratd cnn mctantorfoza se tlansfoi,rnir
flgptat itr get'rninatie sari foltnalc de zooizi, care cste rle fapt acclagi lucru ca mclageneza.
 IPOTE.7A PROVIZORII] A PANGENEZ,EI 679

ea o hain5 uzat[, uneori pflstrindu-gi totugi pentru scurt timp o vitalitate inde-
pendente to).
f)acti astfel, prin metagenez[, in ]oc de un singur inclivicl s-ar dezvolta
ntai mul{i in interiorul unei forme preexistente, s-ar putea vorbi de o alternan!5
cle generatii. Tinerii astfel dezvoltati pot semdna nlulL cu forma parentalh ce ii
con{ine. ca in cazril lan.elor Ce Ceciclomuo, sau se pot deosebi de aceasta intr-un
grad surprinzltor, ca ]a multi vicrrni paraziti sau Ia medttze. Aceasta nu con-
stituie lns[ \'reo deosebire esen{ialir in l]roces, cum de altfel nu o constituie nici
amnlitudinea sell caractenrl brusc al schimb[rii in metamorf,oza insectelor.
' lntreaga problem[ a clezvoltflrii este cle o mare i*portantl pentnt subiec-
tll nostnr cle fat5. Atunci cincl vreun organ, bunloarfl ochirrl, se formeazfl
in mod metagenetic intr-o parl,e a corpului nncle, in cursul stacliului anterior
de clezvoltare nu exist[ oehi, trebuie s[-l considerim ca o forma{ie nott[ gi
inclependcnt5. Degi din punct cle veclere al structurii gi funcliei, formaliunile
noi si cele vechi coresl'mnd, independcnta lor absoluti este gi mai evidentfi
atnnci cind mai multi indivizi se formeaztr in interiorul unei forme anterioare,
ca ln cazul alternantei cle gene.ratii. Acelagi principiu i-portant intr[, probabil,
in mare misurl in ac{iune chiar in caznl crcgterii aparent contintte, dupl cum
vom vede Ia examinarea ercdit5tii modificlrilor la virste corespunzitoare.
Printr-o alt[ gnrnir de fapte, absolut distinct5, ajungem la aceeagi concluzie
adic[ ]a inclepenclenta pdr{ilor clezvoltate succesir'. Este binecunoscttt cH
multe animale apar{inind aceluia$i ordin gi deci nedeosebindu-se mult intre
ele, trec printr-o clezvoltare extrem de variat[. Astfel, anumi{i gindaci, care
nlr se deosebesc in mod eviclent in vreun fel oarecare de alli gindaci din acelagi
orclin, sufer[ ceea ce s-a numit o hinermetamorfoz[, adic5 trec printr-un stadiu
tirnprrritr complet diferit cle aeel obisnuit de larva vierrniform[. Fritz ]\{iiller
observ[ c[ in acelagi subordin al crustaceelor si anume Maeroura, racrtl de
riu iese clin ou in a.ceoasi formfl pe care 5i-o p[streaz1, in mod definitiv, tin[nrl
homar are pieioarele bifide ca Ia Musis, Palaemon apare in form5 de Zoea, iar
Peneus in formit de Nauplitts; gi orice naturalist stie cit de mult se deosebesc
aceste forme lan'are una cle altast). Dup[ ctrm observ[ acelagi atttor, alte crus-
taeee pornesc de la aeelaqipunct $i airrng aproape la acelasi sflrsit, insfl se deose-
besc considerabil in faza mijlocie a dezvolt5rii lor. Se pot eita cazuri gi mai
remarcabile in leq[turir cu Eihtnodermata. ln )eg[tttrd cu medtt zele, Prof. Al]man
observX:,,Clasificarea hidroizilor ar fi un Iucnr relativ u$or dac[ - ctlm eronat
s-a afirmat -- medu zoiz,ii din acelaqi gcn s-ar trage din polipoizi din acelagi gen
$i, pe de alt[ parte, dacI polipoizi\ de acelagi gen ar da intotdeauna qagtere t nor
me.duzoizi de acelagi gen". I-a fel obsen'[ $i dr. Slrethill Wright, ,,In cicltrl vi-
tal al hidroizilor poate lipsi orice fazl, de planuloid, polipoid sau mednzoid"s').
DupI concep{ia in general aeceptatH astdzi de cei mai buni natttraligti ai
nogtri, to{i membrii aeeluiagi ordin sau aceleagi clase, ca de exemplu mednzele
ao; Pr.of. .L Rca-v Greene, 7t Recr,'rd of Zttoloq. Lil., a lui Gttnther, 18115, p. {i25.
ar.; F-ritz \Iiiller, Fiir Darwin, 18(i l, p.65, il. Lea mai mare atrtoritatc tn materic de crttstacee, f'Lof. ]lilnc-
I:ldrvarcls, insist[ (Anna| rlc.s,Sci. Nnl., seria II, Zoolog.,r,ol. III, p.322) tislt])ra cliferentei in metaurorfoza gctrurilor
tndeaplolpc ttrt'tttlitc.
3r) l,ref. ,\llnra1, i1 --lrrrirrls ttnrl )lt:t1. r,,f I'rrl. lIist., selia III, vol. \lll, 18[i4, p. 3l8; dr. S. Nright, iDfrl.'
vo1. \-lll, 18(l 1, p. L2i. \-ezi rlc' ilscrnr)rlca p. 135fi pt:trtt'tt afilnrrltii analoge ale ltti Sars.
 IPOTEZA PRO\riZORIll A PANGIl.NEZr:l

satl crustaceele macrtlre, se trag dintr-un str[mog cornun. in timpul descenden-

tei lor, accgtia s-atr diferenliat foarte mulL ca stnrcturS, insl aLl tIstrat multe
ptttlcfe colntlne; 5i accasta s-a produs cu toate c[ a1 trecut gi inc5 n:ai trec
prin metamorfoze extt'aordinar cle diferite. Acerst fapt ilustreaz[ L,t- n1 se poafc
mai bine cib cle inclependent[ este fiecare stnrctuf[ de accea care o precicle gi
clc aceea care o urmeazi in cursul dezvoltrrii.

INDI]PENDENTA FI]NCTIOI{ALA A DLEME}{TtrI,,OR

SAU A UNITATILOR CORPIILUI
Fiziologii sint de acord c[ intregul organism consti dintr-o mulline de
pdrli elementare, intr-o mare m[snr5, independente una cie alta. Claucle IJer-
nard33) spline cir fiecare organ al'e viada sa proprie, autonornia S&, putindu-se
clezvolta fi reprodrtce independent cle lesuturile al5turate. O tnare agtoritate
qermanS, Virchorvsa), afirml inci pi mai categoric ci fiecare sistem
const[ ,,din-
tr-o enrlrm[ masd de centre minuscule cle acliune . Fiecare element are
propria sa aclitrne special[ gi chiar daci igi clerir,'[ de ]a alte p[r!i stimulentul
la activitate. tottrgi iSi efectu eazd singur indeplinirea atribuliilor . Fie-
care celulS fibroasil epitelial[ gi mt'scularl duce un fel cle existenld parazi-
tard fa![ cle restul corprrlui . Ficcare corpuscnl osos posecld A. fapt
condilii de nytri{ie. proprii lui insugi". DupI cum observi sii J. Paget, fie-
care element igi trliegte tirnpul slu stabilit gi apoi lltoat'e, fiind inloclit iupd cc
a fost inldturat satl absorbit to).-Presuprinc c[ nici un fiziolog nu se indoiegte
cd, de, e_xempltr, fiecare corpuscul osos al degetulr-ii miinii r. d.or.begte de cor-
puscrtlttl corespttnzhtor din articulalia corespunzdtoare a clegetuftri Oe ta picior
gi ntr poate fi indoialfl czi chiar acei corpuscu]i pe latririle Jor.rp,rnz[toaie ale
corpultri se cleosehesc, degi sint de naturft ap.oape iclenticS. A..nsth iclelti-
tate aproape cornplet[ se manifestd in mod curios in cazvl multor boli, in care
exact aceleagi puncte cle pe partea dreapti gi stingd a corpului sint afectate
irr mod similar. Astfel, sir J. Pagets6) prezintl un desen al unui 5taztn bolnal.,
la care osttl a crescttt irttr-o fornr[ clintre cele mai complicate, ins5 ,,fdrd sd
existe nici trn sinqur punct sau linie pe una din pIrli, caie s[ nu fie reprezen-
tate pe cealaltd parte, tot atit de exact ca gi cum s-ar reflecta intr-o ogiind5".
Aceastd concelllie a vietii independente a fieclrui element minriscll al
corpulni, este sprijinild de un nlare numdr cle fapte. Virchor,v insist5 cA se
poate imbolndvi uu-singtlr corpuscul osos sau o singurd celul[ a pielii. Dupi ce
a fost grefat_pe urecllea unui borr, pintenul unui cocoga tr5it opt ani, clobindind o
greritate de 396 grame gi surprinz[Loarea lungime de douXzeci $i patlr centimetri,
astfel.incit capul_boului pirea c[ poartd trei coarnes?). fJnui poicl r-u grefat coacla
in mijlocul spatelui giaceasta gi-a recflp5tat sensibiliiatea. Dr. Altiertt) a inserat o
tt) Ti.s.su.s Yirtants, 1866, p. 22.
3t1 Cellulrtr Pathologg, traclus de
Dr. Chance, 860, p. 14,18,83, 460.
3;1 I'aget, Surgical Pathologg,
vol. I, 1853, p. 72-1'1.
36'1 Ibid., p. 1t).
37; Vezi interesanta lucrare prof.
a Nlanlegazza, De.gli innesti Animalt etc., \Iilano, 1g65, p. 51, tabl. 3.
"r) De la Production Artificielle d.es Os, p. 8.
 IPOTBZA PROVIZORIL, A PANGF,NEZEI

bucatl de periost din osul nnui ciine tin5r sub pielea nnui iepure gi aceasta s-a
dezvoltat intr-un os veritabil. S. pot cita o mullime de asemenea fapte. Prezenla
frecventh ln tumorile ovariene a p[ruhii gi a dinlilor perfect dezvoltali, chiar
a unora din a doua dentilie3e), sint fapte care ducla aceeagi conclnzie.Dl Lawson
Tait se refer[ la o tumoare in care ,,s-au g5sit peste 300 de din{i, care inmrilte
privinle se asemdnau din{ilor de lapte", precum Ei la oalt5tttmoare, ,,plind
de pdr, care crescuse gi c5zuse de pe o mic[ buc5lic[ Ce piele, nll mai mare ca
r.irful degetului meu cel mic. f)ac[ ar fi crescut pe o suprafa![ asemflndtoare
de pe pielea capului, cantitatea de pdr din tumoare ar fi necesitat aproape
o viatl intreagd ca sh creasc5 gi s[ cad[".
O chestiune mai indoielnicd este dacl fiecare din nenllmlratele elernente
autonome ale corpului este o celulS sau prodtisul modificat al unei celule, chiar
daci se dH termenului o definilie atit de larg[ incit sd includd gi corpurile in
formd de celul5, fdrh pereti gi f[ri nucleea0). f)octrina omni.s ceIIuIa e ceIIuIa este
acceptat[ pentru plante gi este larg rdspinditH in ce privegte animalelent). Astfel
Virchow, marele suslinltor al teoriei celulare, recunoscincl ci exist5 dificul-
t5ti, susline cd fiecare atom de lesut deriv5 din celule, care la rlndul lor provin
din celule ce au existat anterior, iar acestea din urml derivd ini{ial din otl,pe
care atornl il considerd ca o celul5 mare. Oricine este de acord c5 celulele care
igi mai p[streaz[ aceeapi naturd se multiplic5 prin diviziune sau proliferare.
Cind ins[ un organism sufer5. mari modificdri strr"rcturale in cllrsul dezvolt[rii,
trebuie de asemenea s[ fie mult modificat[ gi natttra celulelor, care la fiecare
stadiu se presupun a proveni direct din celulele existind anterior. Partizanii
teoriei celrrlare atribuie aceastl schimbare u nei oarecare f or{e inerente pe
care o posed[ celulele, gi nu vrelrnui factor extern. Altii suslin cd celulele gi
lesuturile de toate feluril. pot fi formate din limfi plastici sau blastem, inde-
pendent de celulele preexistente.
Oricare ar fi punctul de vedere corect, se va admite de oricine cd corpul
constd dintr-o mullime de unit[li organice, toate avind atributele salc spccifice
gi fiind intr-o anu mitd m5surd independente de toate celelalte. Vom putea
deci utiliza indiferent care din termenii celule sall unit5li organice, sau pur gi
simplu unitd!i.

YARIABII,ITATE $I EREDITATtr

Am r'5zut in capitolul doudzeci gi doi cd variabilitatea nu este un principitt

de acelagi ordin ca via{a sau reproducerea,ci rezLtllI din cauze speciale,in general
clin condilii schimbate aclionind in curs de generalii sttccesive. Variabilitatea
fluctuantd astfel produs[ pare s[ fie datorit[ in parte faptului cd sistemul
sexual este cu ugurin{[ afectat, astfel c[ deseori el devine impotent ; $i chiar atunci
cind nu este influen{at atit de serios, adesea el nu retr.segte s[-rsi indepli-
ae; Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, f/isl. ctes AnomcLlies, vol. II, p. 540, 560,562 ; \'ilchotr', ibid., p.484. Larvson
'f ait, The ?atlrcIoqg of Diseases of the Ouories,1874, p.61, 62.
a0) Pentru cea mai lecenti. clasificatic a celrtlelor, vezi Ernst l{aecliel, Generalle Xtorpholog., vol. II, 1866'
p.275.
nr; Dr. W. 'Iurner, The Present Aspect of CeIIuIar Pathologg, Edinburgh Medical Journal, april 1863.
 IPOTEZA PROVIZORItr A PANGENEZEI

neascfl func{iuuea sa specificd de a transmite fidel descendentilor caracterele

pdrin{ilor. Dupd cum vedem in cazurile de varialie mugural[, variabilitatea
nu este neap[rat legatd de sistemul sexual. Cu toate c[ rareori sintem in m5su-
rit s[ urmlrim natura leghturii, firfl indoialS cH multe devia{ii structurale
rezultd din condilii schimbate, aclionind direct asupra organiza{iei, indepen-
dent de sistemrtl reproduc."rtor. Putem fi siguri cle aceasta in unele cazuri din
care s-au dat mai multe exemple, cind toti sau aproape toli indivizii care au
fost supuri in mod similar schimb[rilor, sint afectali intr-un mod asem5ndtor
ri clefinit. Nu este ins[ cituqi de putin clar cle ce descendentii sint afectali prin
lapttrl cI phrinlii au fost slrpugi unor condilii noi, gi de ce tn majoritatea cazrl-
rilor este necesar ca mai multe generalii s[ fi fost supuse aceloragi condilii.
Apoi, cum putem noi explica efectele ereditare ale folosirii sau nefolosirii
anrrmitor organe ? Rala clomesticiti zboar1, mai pulin pi umblfl mai mult
clecit rala sdlbaticfl, gi oasele membrelor i s-atr redus sau au crescut in mod
corespunztrtor in comparatie cu acelea ale ra{ei sdlbatice. LTn cal este dresat
pentnr anumite feluri de mers gi minzul mo$tenegte migcdri similare involun-
tare. Iepurele clc vizuinfl domesticit se imbllnzegte prin captivitate strictrl,
ciinele devine inteligent prin asocialia sa cu omul, ciinele de vinltoare este
dresat sd aduc[ vinatul; li toaLe aceste insusiri mintale gi fizice sint ereditare.
Nu este nimic mai uimitor in tot domeniul fiziologiei. Cum poate folosirea sau
nefolosirea unui anumit membru salr a creierului si influ en\eze o micd masi
de celule reproduc[toare, situat[ intr-o parte indep5rtat[ a corpului, in a$a
fel incit fiinta ce se dezvoltd din aceste celule s[ mogteneascfl caracterele unuia
sau ale ambilor pdrinli ? IJn riispuns chiar incomplet Ia aceastd intrebare ar fi
satisficItor.
ln capitolele consacrate ereditfltii s-a arltat cir o mul{ime cle caractere nou
dobtndite, favorabile sau dflunritoare, de cea mai mici salr cea mai mare impor-
tan!5 vit,al[, sint deseori transmise fidel, deseori ehiar qi atunci cind numai
un singur pririnte posedfl vreo nou5 particularitate ; li in general putem con-
chide c[ ereclitatea este regula, iar neereditatea anomalia. In une]e cazuri
un caracter nu este mogtenit, deoareee condiliile de via{[ sint in opozilie directi
crr dezvoltarea lui, iar in multe cazuri din cauza conditiilor care pricinuiesc
necontenit o nou[ variabilitate, ca in cazul pomilor fnrctiferi altoiti si al flo-
rilor de culturd intensH. ln restul cazurilor, lipsa ereditfllii poate fi atribuitl
reversiunii, prin care copilul, in loc de a sem[na cu pirin[ii, seam5nfl bunicilor
sau unor str5buni mai indepdrtali.
Ereditatea este guvernatd de diferite legi. Caracterele care apar pentrtr
prima dat[ la o anlrmitfl virstfl tind s[ reapar5 la urmagi la o virstfl corespun-
ziltoare. Dese.ori caracterele clevin leqate de anumite anotimpuri, reapdrind
Ia descendenli in acelagi anotimp. Dac[ ele apar la unul din sexe relatir.
tirziu in via![, tind s[ reapar6 exelusiv la acelagi sex gi in aceiagi perioadd
a vietii.
Principiul reversiunii, Ia care ne-am referit recent, este ttnul dintre cele
mai uimitoare atribute ale eredit[tii. El ne dovedegte cd transmiterea untti
caracter gi clezvoltarea lui - care de obicei merg impreunir gi cleci ntl pot fi
diferenliate - sint forle distincte ri aceste forle sint in ttnele cazuri chiar
antagoniste, fiecare din ele aclionind in mod alternativ asupra genera[iilor
 IPOTEZA PROVIZORIE, A PANCENEZEI 683

stlccesi\re. Rc'vtlt'siLlIiea tlu este un eveniment rar, care s5 depindI de vreo

c'onrbina{ie neohignuitei sau favorabil5 cle circumstan{e, ci sg. procluce attt
cle rt'gtllat la animalele gi planlele incrucigate gi atit de frecvent Ia rasele neincru-
cigate, incit constittlie in mod evident o parte esenlial[ a principiului eredi-
tiitii. SLirn c:[ mor]ificarea concliliilor este capabild de a .iocn caractere de
mult lliet'dtttt., ca in cazttl :rnirnalelor care se sdlblticesc. Actll incrucig5rii
in el instr.si poscdl lntr-o mare mlsuri aceast[ forld. Ce poate fi mai r,r.piin-
zirtor- decib accle caractere care au dispflmt de zeci, de srlte, sau chiar cle mii
de genela!ii, sit reaparir dintr-o dati perfect dezvoltate, ca ln cazul porumbeilor gi
al giinilor,atttnci ctnd rasele se reproduc pur gi mai ales cincl sint inclrcigate, sarr
ca in caztt I du ngilor de zebri p e ca ii mu rgi gi in alte a semenea caturi? Mu I te
monstrtrozitir!i intrl in aceeagi categorie, ca bundoar[ aceea cind organele
rudimentare se dezr-olt[ din nou, sau cind un organ pe care credem cd tieblie
s[-l fi posedat \rreun strimog lndep5rtat al speciei, aai clin care nlr a mai rdmas
nici m[car tln rtlcliment, apare brusc din nolr, cum este cazul celei de a cincea
stamini Ia ttncle Suophtrlertaceae. Am v5zut pln[ acum c[ reversiunea aclio-
neazi ln cazLtl reproclucerii pe cale vegeLativd gi gtim cd nneori aclioneazd
in timpul creSLerii acelttia.si exemplar de animal, in special ins5 nu exclusiv
cincl atcesta are o ascenden{[ lncnrcigatS, ca in rarele cazuri- clescrise ale gdinilor,-
porumbeilor, vitelor gi iepurilor care pe mdstird ce inainteazd in virst5-, revin
Ia culorile vreunnia clintre pdrinli sau stribunii lor.
DupI ctlm am explicat mai inainte, ajungem Ia p5rerea cd fiecare caracter
care reapare intimpl[tor este prezent intr-o form[ latentd, in fiecare genera{ie,
in aproape acelagi mod in care caracterele secundare ale sexului opus etite
in stare latentfl la animalele mascule gi femele, fiind gata s[ se dezvolte clacfl
orgattele replodtrcltoare sint lezate. Aceastl comparalie intre calacterele sexuale
secultdare latente la arnbele sexe gi alte caractere latente, este cu atit mai potri-
vitf, cll cit cunoagtem cazul unei g5ini care a dobinclit citeva din caracierele
masctlline ale ttnui str5bun indepHrtat, gi nu ale propriei sale rase, ea prczentind
asLfel, ln acelagi timp, redezvoltarea unor caractere latente cle ambele feluri.
Ptrtem fi siguri c[ ln orice vietate zac o mullime cle caractere de mult pierdute,
gata de a se dezvolta in condi{ii prielnice. Cum putem face ca aceastd uimitoare
5i obignuitX capacitate de reversiune - aceastd pntere de a reinvia caractere
de mulb pierdute sH o putem inlelege gi sd o legdm cle alte fapte ?
-
PARTIIA A If-a

Am cutttnerat mai sus faptele pe care oricine ar dori sH levadd unite printr-o
leg5turl inteligibilfl. Aceasta este posibil dac[ facem presupunerile de mai jos
gi se poate spune mult in favoarea presupunerii principale, iar presupuneiile
secun_dare fot de asemenea fi sprijinite prin diverse consideraliuni fiziologice.
Se a clmiLe in general cd celulele sau unit5{ile corpului se inmullesc prin aivi-
zirtne sall proliferare, pflstrindu-gi aceeagi natur[ pi cd ptn5 in cele din urmfl
ele se transformfi in diferite {esuturi gi substanle ale corpului. Pe lingd acest
mijloc de inmullire, presuplrn c[ unitS{ile emit granule minuscule care sint
irnprlgtiate ln tot sistemtrl ; fiind alimentate cu hran[ corespu nzdtoare, acestea
 /rcJ IPOTEZA PRCVIZORIF] A P,\NGE,Nt]Z}1I

se inmultesc prin autodiviziune gi pind la rrrm[ se dezvolt5, der.enind unit[ti

asetn[nltoare acelora din care alr provenit inilial. Aceste granule pot fi numite
gentule. trle se string in toate p5rlile sistenrului, pentnr a constitr-ri elementele
srrruale, iar in generalia urrnltoare dezvoltarea lor formea.zri o nouit fiinll.
trle sint ins[ de asemenea capribile de a se transmite in stare latent[ gencratiilor
viitoare, in care se pot dezr.olta. Dezvoltarea acestora depinde der lmprellnarea
lor ctl alte celule partial dezvoltate sau in stare ndscindd, care le precede in
cursul normal al cre$terii. Atunci cind rrom discuta acliunea direct[ a polenului
asupra {esuturilor plantei mame, se va l'edea de ce am utilizat termenul de
impreunare. Se presupune c[ gemulele sint emise de fiecare unitate, nu nunrai
in stare adultft, ci gi in timpul fiecirui stadiu cle dezvoltare a fiec5rui organisrn ;
nu insd neapdrat in cttrsul intregei existenle ale aceleiagi unit[!i. Presupun,
in fine, cH ln starea lor latenti, gemulele au o afinitate reciproc[ una pentru
alta, ceea ce duce la agregarea lor in muguri sau in elemente sexuale. Deci,
nu organele reprocluc[toare sau mugurii sint acelea care genereazd noi orga-
nisme, ci unit5{ile din care este compus fiecare individ. Aceste presupuneri
constituie ipoteza provizorie pe care am numit-o parrgenez[. Concep!ii, in
multe plivinle sirnilare, au fost expuse de divergi autori a2).
Inainte de a arflta, mai intii, in ce m5surd aceste presrrplrneri sint probabile
prin ele ingile, gi in al doilea rind in ce mdsuri ele leagl gi explicd diferitele
grupuri de fapte de care ne ocupdm, ar fi poate util de a da un exemphl pe
cit de simplu posibil, al ipotezei. Dacd unul dintre protozoare este forrnat
dupfl cum apare sub microscop - dintr-o micir masl de materie omogenl
-gi gelatinoas5, o particul5 minuscul[, sau o gemul5, emise de oricare parte gi
hrHnit[ in condiliuni favorabile, va reproduce intregul tot. I)acI insi supra-
felele superioare gi inferioare s-ar deosebi prin texturi atit intre ele cit gi de
porliunea centrall. atunci toate cele trei p[r!i vor trebui s[ emitfl gemule,
care atunci ctnd sint agre.gate prin afinitate reciproc.{ vor fortna tnugttri sau
elemente sexu ale, dezvoltindu-se in cele din urmf, lntr-u n orga nism similar.
Exact acelagi punct de t'edere poate fi extins la unlll dintre animalele supe-
rioare, degi in acest caz) in fiecare staditr de dezvoltare, multe mii de gemtrle
trebuie emise de diferite plrli ale corpului, aceste gemule clezvolfindtt-se
nzl Dl G. FI. Len'es (Fortniolttlg Reuiew, 1 noiembrie 1868, p. 506) scrie in Iegirturi cu nutnirrul clc autori
eare au prezentat puncte de vcdere aproape similarc. Acum nrai bine de douit mii de ani, Aristotcl a combdtttt
u1 punct cle vederc de acest fel, care, clupi cutn mii informeazii dr. W. Ogle, cra sttstittttt de Hipocrate qi altii.
lrr il,isdont of Goil (edilia a 2-a,1{)92, p. 68), }lay spune cit ,,ficcare pattc a corpulr.ti pare s[ se stringl laolaltii
5i sI contlibuie la producerea seminlci". Jloleculele organi.ce ale lui Buffon (11isl. .\:al. Gdn., ediLia din 1749, vol. II,
p. 54, 62, 329, 333, 420, 42i.) par, la prima vedere a fi identicc ca gcmulele ipotezei tnele; clc sitrt insi esential
diferite. Bonnet (CEuttres d'Itist. .l{at., vol. V, partea I, 1781, crlitia a -1-a, p. 331) vorbe;tc despre membre
ca avind. germeni adaptat.i pentru regenerarea tuturor piertierilor posibilc ; nu este itts5. clat clac[ aceqti gcrmeni
slnt presupuqi a fi aceiagi cu cei din interiorul mugurilor gi ai organelor scxuale. Pt'of. Orvcn spunc (Armtomu of
Itettebrates, yol. IlI,1868, p.813) cd. el nu leuqc;te sd vadi vreo difct'enti fundanrentald. intre punctul de vederc
pe careilsnstinelnParlhenogenesis(1849,p.5-8)gipecarellconsiclcrriaculncaeronat, liipotczameaa pangcnezci,
Irrsir rrrr clitic aratri (JourrLul of Anat. anrl Phgs., rnai 1869, p.441) cit tle diferitc sint ele in lcalitate. (lredeatn tnai
'inainfe cii,,nuit[tilcfiziologice" alc lui HelberL Spenccr (Prittciples of lSioloog, vol. I, eap. IV 9i VIII, 1863-64)
silt icl,enlice cu getnulele rnele, insi" acnrn ;tiu c'i nu este cazul. In fine, dintr-o recenzie a lrtt:t'iit'ii de fati a Prof.
\lantegazza (Nourrrr Antologia, Maggio 1868) se pale ci el a previzut in tnod clar doctrina pangenezei (in lrtcrarea sa
Elementi di Igiene, ed. a 3-a, p. 540).
 11r() l'l:/-:\ I'il()\/IZ(JRlll A PAN('lr\1,7.1 ,1

in ordinea norrnal:i a succcsilrnii, in unire cu celulele preexistente in stare

nIscind5.
Dup.i culrl am r.[zut, fiziologii sustin c[ fiecare unitate a corpului, degi
depincle intr-o rnare m5sur[ de celelalte, este totodatS, intr-o oarecare mdsurd,
independenL[ sau antonom[ gi are capacitatea de a se inmtrlli prin diviziune.
Fac un pas rnz,i deparLe gi presuplrn c[ fiecare unitate emite gemule libere care
sc irnprlgtie in tot sistemul, fiind capabile, in condi{ii corespLlnzittoare, s[
se dezvolte in rrnit[li similare. AceasL[ presllpunere n-ar putea fi considerat5
ca neintcmeial-[ gi improbabild. Este evident cd elementele sexuale gi lnugurii
ciinlin materic formativfl de vreun fel oarecare, capabild de dezvoltare. $i
gtirn acum din produclia cle hihrizi prin alLoire cI o materie similard este imprdS-
tiatl prin toale lesuturile plantelor gi c[ se poate combina clr aceea a nnei
IIte plante ctistincLe, dind nagtere unei noi fiin!e, cu care.cter intermediar.
$tiut cle asemenea c5. elementr-rl rnasculin poate acliona direct asupra lesuturiior
parlial derzvoltatc ale planLei rname, precum ,.si asupra progeniturii viitoare
a aninralelor fenrele. Materia formativ[ care este astfel irnprdgtiat[ in toate
lesuturile plantelor gi care este capabil[ de a se dezvolta in fiecare unitale sau
parte, trebuie s[ ia nagtere acolo printr-trn mijloc oarecare ; pi principala mea
presllpunere este c[ aceastd materie const5 din particule minttscttle san genrule,
emise de fiecarc unitate sau celuli a3).
f'rebuie si presupun mai cleparte c[, in starea lor nedezt'ollatd, gernulele
sint capabile de a se innurlli considerabil prin diviziu ne, ca organisme inde-
pendente. Delpino insist[ c[ ,,este incompatibil cu orice analogie
de a admitc lnrnullirea prin diviziune la corpltscule, la fel ca la seminle satl
la muguri". Aceastf obiecliune ])are ins5 ctirioas5, deoarece Thuret aa) a vd,zttt
zoosporii unei alge divizindu-se, fiecare jum[tate incollind. Haeckel a divizat
oul segmenttrt al unei sifonofore in mai multe buc5li, care apoi s-atl dezvollat.
$i nici climensiunile extrern de mici ale gemulelor, care aproape cI ntl se pot
c.leosebi prin naLura lor de organismele inferioare cele mai simple, nu fac impro-
babild cregterea gi inmul{irea lor. O Inare autoritate, dr. Beale at), spune cd
,,fiecare celul[ rninuscu][ de ferment este capabil[ de a enlite muguri saLl
gemule, cll u n dia rnetru mulL rnai rnic de 0,0000254 crn gi dup[ pdrerea s3,
acestea sint capabile cle subcliviziune, practic ad i.nfi.ni"tnm".
O particuld de materie de vr:riol5, atit de minuscul[ incib s5 poatI fi ptrrtatl
de vint, irebuie s[ se innrulleascl de mri]Le ruii de ori ilttr-o persoan5 astfel
inoculati; la fel cste gi cu materia contagioas[ a scarlatinei ao). S-a constatat a?)
recent cir diicl o cantitate infirn[ de excrelie mucoasi de la tln animal atins
de pesta r.itelor este introdtisit in singele unui bott s[n[Los, aceasta se inmul-

't.r1 l)l I-9rv1c a obscryal (Jotrrttul rtf Que cltetl Xlicrostctltical CIub,23 sept. 1870) anumite nroclificiiri rctnar-
cabile i1 !espturilc lurvei nnci rnngtc, ceca cc il face sii creatli ,,cii este posibil ca orgalle 9i organisrne si se dezvolte
uncori pr.in agregarca tle genrule exccsiv clc nrinuscule, ca i1l6rlca pe care le implicl ipoteza cl-lui Darlvin".
aaS Anrttrlc.s rles,scicncc.s Nnlulel/es, sclia a 3-a, l3oL., vol. XI\'1850, p' 244'
451 Disease. ()crtrts, p. 20.
46; Vezi cit.eva lucrirri inleresantc asupra accslui subiect ale dr. 13eale, ln Iletliccrl Times aruI Gazetle, I sept.
18ti5, p. 273, 3:10.
cz; Al treilea raport al Cotnisici lcgale penLru pesta bovinclor, citat in Gardener's Clrotticle, 188{i, p. '1'16.
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENtr,ZEI

legte atit de rapid incit in scurt timp, ,,intreaga mas[ sanguin[ cintirirrd mr-rlte
kilo$rame este infectat[ gi fiecare mich particuld din acel"singe conli1e destll[
olrav[ pentru a transmite, in rnai pulin de patruzecl gi opt de ore, boala unui
alt animal".
Relinerea fn acelagi corp din frageda tinerele gi pin[ la bitrinele a gemlr-
lelor in stare liberd gi nedezvolLate, a1' p[rea improbabil5 ; ar Lrebui sd ne rea-
mintim ins[ cit timp zac seminlele tn p[mint in s-tare latcntd, preclrm $i muglrii
in scoarla arborelui. Transmiterea din generalie in generali. upur. gi"mai
inlprobabild, insi aici trebuie s[ ne reamintim iarili c[ multe "" oigun." ru cli-
mentare gi inutile au fost transmise in cursul unui numiir nesfirgit dJ gcnertrlii.
Vom vedea indafd ctb de bine aceasl[ transmitere inclelungr,ie a {u-,,1,ior
nedezvoltate explic[ rnulte fapte.
I)eoarece genlulele sint emise de fiecarc unitate sall grLtp cle rrnitlli sinti-
Iare din Lot corpul, toate fiind con{inute in cele mai mici oille, pl.ecum gi i1
fiecare spcl'matozord sau gr[unLe de polen, gi ctrnoscincl cd unelb anima e pi
plante produc un nllm5r sr-rrprinz[tor de granule de polen gi de ovule o8), n1m[rtil
$-l micimea gemulelor trebuie s[ fie ceva de neconcepu b. ConsiclerinO insl cit
de minuscule sint gemulele, gi cite participd la formaiea celei mai mici granlle
a oricirei substanle obignuite, aceastfl dificultate in legiturd cu genlrlele llu
este de netrecut. Din constatdrile lui sir \\t. Thomson, fiul m.u Gcorge ir
gdsit cd un cttb de sticlei sau de ap[ de 0,000254 cm t1e]tuie sir .onlini
intre 1 6 gi 1 31 de rnii cle miliarde de molecule. triir[ inci oiak:r ci molecJlele
din care esLe formab ttn organism sint mai nrari, fiind mai complexe decit acele:r
ale unei substan{e anorganice gi probabil cd trebuie multe molecule peplrtr
formarea unei gemule. Dacd ne gindim insd cd Lrn cub cle 0,0002-54 cm
este mult rnai mic decit orice grlurrte de polen, ovul sau mugur, ne pulerlr
da seama ce ntlmlr imens de gemule poate conline unul dintre aleste cgrpuri.
Gemulele provenite din fiecare parte sau organ tlebuie sri fie conrplel
inrprdgtiate in intreg sistemul. $tim, de exemplu, cd chiar Llrl frsgnerlt rni-
nuscul dintr-o fnrnz[ de begonie va reproduce intreaga plantd gi 1oL astfel,
dac[ un vierme de apd dulce este cioplr[it in buci{ele rnibi, ficcaie dintr.e ele
va reproduce intreg animalul. Avind in t'edere dinrensiunea extrem cle rnicir
a gemttlelor, precum gi permeabilitatea tuturor !esr, [.urilor organice, cor-nltleta
imprlgtiere a gemulelor nu este surprinzltoare.
'\vem un bLrn erxernplil cl
materia poate fi r-rgor transferatd dintr-o parte a corpului inLr-alta, f[r5 :rjutorul
vaselor, intr-un caz inregistrat cle sir J. Pageb al unei cioamne, al chrei pirr.
iSi pierdea culoarea la fiecare atac succesiv de nevralgie, recirp[tind-o apoi
in curs de citeva ztle. Totugi la planLe, gi probabil gi la aninralele compusc
ctlm sint coralii, de obicei gemulele nu se imprigtie din rnugure in rnrlgrire,
asl Dl F. Buckland a gisit 6 867 8,10 icre lntr-un morun (Land ancl Water, 1868, p.
02). TJn Ascctris produce
cit'ca tj4 milioane de oud (Carpentcr, Corttp. Phgs.,1854, p. 590). Dl J. Scott dc la Grddina botanici din Edin-
burg a calculat, ca gi mine, la ni;te orchidee britanice numirul de seminte dintr-o capsuli cle Acropera (Fcrtiliztr-
tion of' Orchids, p. 3{4) qi a girsit ci este de 371 250. Or, aceasti planti produce mai nulte flori intr-un racern gi
multe raceme lu cursul unui sezon. La un gen lnrudit, Gongora, dl Scott a vizut douizeci de capsule
produse intr-un singur racem ; zece ascmenea raceme la Acropera ar prod.uce peste gapLezeci ;i patru cle ntilioale
de seminte.
 _ _lalzA PROVIZORIT A PANc;TrNllzEI 687

ci se m[rginesc la pdrlile ce se dezvoltd din fiecare mugure, separat ; $i nu se

poate da nici o explicalie a cestui fapt.
Presupusa afinitate electivd a fiec[rei gemule pentm o anumit[ celuli
cale o plecede in ordinul normal al dezvoltdrii este sprijinitd de multe analogii.
In toate cazurile obignuite de reproducere sexuat5, elementele masculine
gi feminine au cll siguran!5 o afinitate rcciproc[ unn penLru alta. Astfel, se
crede c[ exisLS" aproxirnativ zece mii de specii de Composi"tae gi nll poate exista
indoialS cir dac[ s-ar pulre polenul tuturor acestor specii simultan siiu succesiv
pe sLigrnattrl oricflreia dintre specii, aceasta va alege cu siguran{a flt'5 gre$
propriul s5u polen. Aceast[ capacitale electivd este cll atib nrai interesant[,
cu cit ea trebuie s[ se fi dobindit de cind r]umel'o:rselc specii ale acestui rnare
grup de plante s-alr rarnificat din strlbr,rntrl comun. Oricare ar fi conceplia
asupra natulii reproducerii sexuate, rnateria formativi a fiec[r'ei pdrli conli-
nr-rt[ in ovul gi in elernentul masculin actioneaz1, una asupra celeilalte in haza
ttnei legi oarecare a afinit5lii speciale, &$" incit p[rlile corespunzdtoare se
influenleazd. una pe alta ; astfel, un vilel produs de o vac[ cu coarne scurte
cu un taur cu coarne lungi, vil avea coarnele afectale de irnprennarea celor
dou[ forme, iar descendenlii a doufl pdslri cu coztLe diferit co]olate \/or avea
cozile afecLate.
DupI cltm insistir mai mtilli fiziologi ae), diversele lesuturi ale corpului
arat[ clar o afiniLate pentru sribstan{ele organice speciale, fie naturale fie
strdine corpului. Vedem accast:r la celulele rinichilor care atrag Lireea clin stnge,
la otrava curare care afecLeazi anumili nervi, la Lgtta uesicatoria care atac[
rinichii gi la toxinele diverselor boli, ca variola, scarlatina, tnsea convulsivS,
ripciuga gi turharea, care atac[ anurnite pnrli precise ale corptrlui.
S-a preslrpus de asernenea cd dezvoltarea fiec[rei gemule depincle cie impre-
Llnarea sa cn alt[ ceh-il[ sau unitate care tocmai $i-a inceput dezvoltarea gi
care o precede in ordinea normal[ a cregterii. Am vdzut clar in partea con-
sacrat[ acerstui subiect, ci materia folmatir.ii din polenul plante]or - care
dupd ipoteza noastrl const[ din gernule se poate impreuna cu celulele parlial
-
dezvoltate ale plantei nlame, pe care le poate rnodifica. Deoarece, dupd cit
se glie, lesuturile planlelor sint formate numai prin proliferarea celulcrlor pre-
exislente, trebuie sii conchidem ca gemr"rlele provenite din polen strriin ntr se
clezr.olt[ pentru a forma iroi ccrluic separate, ci pltrund gi rnoclificir celulele in
stare niscind5 ale plarrtei rnarne. Acest proces poabe fi comparat cu acela care
se produce in actul cle fecr,rndarr: obignuitir, in Limpul clrcia conlinuLul tubu-
rilor polinice pdLrunde in sacul ernbrionar inchis in interiorul ovulului gi cleter-
mind dezvoltarea embrionului. In conformitate cu acest punct de vedere, se
poate spune in mod precis cir cclulele planLei mame sint fecundatc cle c[tre
gemulele provenite din polenr-il strlin. In acesb caz, ca gi in toate celelalbe,
gemulele polrir,ite trebuie s5. se combinc in ordinea convenitfl cu celulele in stare
n[scindi preexislente, daLoritii afinitdlilol lor elective. O deosehire neinsem-
natfl in niitur:r lor, inlre gemtiie gi celu]ele in stare n[scind[, nll rir imniedica
cltugi de pulin impreunarea lor reciproc[ gi dczvolLarea lor, deoarece in cazul
e0.1 Paget, Lectures ort Ptttlrclogll, p.27 ; \'irchow, CeIIuIar Patlutlog1g, tradus de dr. Chatrcc, p.723, 126,294:'
Claude l3ernard, Des ?issus Viuants, p. L7i, 2L0, 337; lltillc'- Phgsiology, traducelea englezi, p. 29{J.
 688 IPOTIIZA PRO\/IZORTlj A PANCJLNLZEI

reproducerii obignuite gtim bine cd aselnenea neinsemnafe diferenlieri ale ele-

mentelor sexuale favorizeaz1, in mod sensibil impreunarea $i dezvoltarea lor
ulterioard, precum gi vigoarea descenden[ilor astfel produgi.
Cu ajutorul ipotezei noasLre am fost in m[sur[ pin[ acum sd l[murim
putin problemele care ne stau in fa![ ; trebuie insi mfli'turisit c5 multe puncte
r[min lnc[ cu totul dubioase. Aslfel, este inutil s[ ne intrebdm in care perioadd
de dezvoltare fiecare unitate a corptrlui igi emite gemulele, intregul subiect al
dezvoltdrii diversetror' lesuturi fiind incd departe de a fi clar. Nu gtim dacd
gemulele se adunir ptlr gi simplu, prin anumite mijloace gi la anumite epoci,
in interiorul orgatlelor reprociucltoare, sau dac[ cltrp[ ce sint astfei aclunate
sle se inmullesc acolo in ruod rapicl ; debitul sanguin spre aceste orgarle, la
fiecare epoc[-de reproducere, pare si faci acest luciu probabil. $i nici nu ptim
de ce gemulele se string pentlu a forma mugtiri in andmite locuii precise, L..u
ce duce la dezvoltarea simetrici a arborilor gi a coralilor. Nu aiem nici Lln
mijloc de a stabili dac[ LtzLlra obignuit5. a lesuturilor se reface cu ajutorul gemu-
lelor sau numai prin proliferarea celulelor preexistente. Dac[ gemulelJ silt
astfel consutnate, dupl cum pare probabil din legitura intimd dintre repa-
rarea ttzurii, regenerare gi dezrroltare gi in special din schimbdrile periodice
in culoare gi structur[ suferite de multe animale mascrile, aceasta ar putea
artlnca o oarecal'e lumini asupra fenornenelor bitrine{ii, cu capacitatea sa
redusd de reproducere gi de reparalie a leziunilor, preclrm gi asupia problemei
nel[murite a longevit[tii. Faptul c[ animalele caitrate, care nir emit nenu-
m[rate gemule in cursul aclului reproducerii, nll au viala mai lung[ decit mas-
culii perfecli, pare s[ contrazicd pirerea cd gemulele sint consunlate la repa-
rarea norntal5 a lesuturilor uzaLe, in afari de cazul c5, dupi ce gemulelc se
adr-rnd in numiir mic in interiorul organelor reproducdtoare, ele se inmullesc
acolo in mod considerabil uo).
Din asemellea cazLrrt, ca acela al pintenului rinui cocog care a crescut
enorm attrnci cind a fost grefat in urechea unui bou reiese ca probabil cI ace-
leagi celule sau unit[ti pot tr5i timp indelungat, continuind s[ se inmulleasc[
f[r[ a fi moclificate ln urma contopirii lor ctr orice fel de gemule tn stare liberd.
Un alb punct indoielnic este mdsura in care unit5{ile sint rnodificate in timpul
cregterii lor normale, prin absorbirea din lesuturile lnconjurdtoare a unei hrane
dcosebite, independent de impreunarea lor cu gemule de o naturi distinct[ ut).
Vom aprecia aceastd dificultate amintindn-ne ce formalii complexe gi totugi
simetrice sint produse de celulele plantelor, atunci cind acestea slnt inoculate
cu otrava unei insecte galicole.
Este admis sz) in general c[ la animale, diferitele excrescenle gi tumori
poliploide sint produsul direct, prin proliferare, al celulelor normale care au
devenit anormale. Dup[ cum observ[ Virchow 53), in timpul cregt.erii gi resta-
bilirii normale a oaselor tesuturile suferh o serie intreagd de permutalii gi
substituiri. ,,CelLrlele cartilaginoase se pot transforma printr-o modificare direct[
507 Lt interesanLa sa lucr:ire
On Comparatiue Lonqedtg in Man rtn,Me Loruer Antmals,1870, p. 33, 77 etc.,
I)rof. I{ay Lanl<cster a clisculaL celc cileva ltuncte ln crarc nc-anl referil aici ca fiind in legiLurri cr-r pangeneza.
t1) Dr. Iloss se referi la acest subicct, in lucrarea sa Grnfl Tlrcrtrg of Disertse
,1872, p. 53.
5r; \-irchow, Ccllular Pathttlogg, tlircl. cle dr. (,hance, 1860, p. 60, 16,2,215, 14I,454,
szl lbid., p. 412-426.
 TPOTF'Z.A PROVIZORIE A PANGENEZEI 689

in celule cle mlduv[, rdmlnlnd ca atare, sau se pot transforma mai intii in
lesut osos $i apoi in lesub medular, sau in fine ele se pot transforma mai intii
in m[duvl gi apoi in {esut osos. Atlt de variabile sint transformdrile acestor
tesuturi, atib de mult inrudite, gi totugi atit de complet distincte in aspectul
ior exterior". Cum ins[ aceste lesuturi iSi schimbfl natura la orice virst[- fdr[
vreo schimbare evident[ ln nutrilia lor, in conf ot'mitate cu ip oteza noa strd
trebuie sI presupunem cd gemulele provenite dintr-un gen de tesut se combin6
cu celulele unui alt gen gi provoacd astfel modific[ri sttccesive.
Avem motive serioase de a presupune c[ pentru dezvoltarea uneia ;i
aceleiagi unit[[i sau celule este nevoie de mai multe gemule, pentru c6 altfel
nu putem inlelege insuficienla unui singur sau chiar a dou[ sau tlqi gr5u nte
de polen sau speimat ozotzi. Sintem ins[ departe de a gti dac[ gemulele tuturor
uniiallor sint in stare liber[ gi separate una de alta, sau dacd unele sint de la
tnceput unite in mici grupuri.A$u de exemplu, o panl este o formatiune conl-
plex[, gi-
cum fiecare parte separatI este strsceptibile variafiilor ereditare,
ionchid c[ fiecare pan[ produce Lr n mare num[r de gemule ; este insd p osibil
ca acesbea s[ se uneascfl intr-o gemul[ compusd. Aceeagi observa{ie se aplic[ gi
petalelor florilor, care sint uneori structuri foarte complele, cu fiecare ridicd-
turd sau adincitur[ ticluitd cu un scop special, astfel c5 fiecare parte trebuie
s[ fi fost modificat[ separat, modificbril-e fiind transmise. In consecin!5, in
conformitate cu ipoteza noastr5, din fiecare celul[ sau unitate trebuie s[ fi
fost emise gemule separate. Considerind ins[ ci uneori vedem o jumitate de
anterd sau o mic[ poiliune a unui filament c[ devine petaloid[, sau c[ portiuni
sau numai simple benzi ale caliciului iau culoarea gi textura c.orolei, este pro-
babil c[ la petale, gemulele fiec5rei celule nu sint grupate impreun[ intr-o
gemuld compusd, ci iint in stare liber[ gi separate. Chiar intr-un caz atit de
simplu ca acel al unei celule perfecte, cu continutul ei protoplasmatic, cu nu-
cleul, nucleolul gi perelii s[i, nu gtim dacl dezvoltarea sa depinde sau nu de
o gemul[ compus[, provenitd din fiecare din pdrti 6a).
Dup[ ce am cdutat sd demonstrez c[ cele citeva presupuneri de mai sus
sint inti-o oarecare mdsur[ suslinute de fapte analoge, gi dupd ce m-am referit
la citeva dintre punctele cele mai indoielnice, vom examina in ce mdsur[ ipo-
teza aduce sub un singur punct de vedere diversele cazuri enumerate in partea
intii. Toate formele dJ reproducere trec treptat dinfr-una intr-alta gi se acordd
in produsele lor; este inti-adevlr imposibil de a deosebi organismele_ produse
prin muguli de cele produse prin diviziune sau prin germeni fecundati ; ase-
menea organisme sint predispiise la varialii de aceeagi naturd 5i la reversiuni
de acelagi"fel gi cum, clupe ipoteza noastr6, toate formele de reproducere depind
de grupur.u gemulelor provenite din intregul corp, sintem in mdsur[ sd in!e-
legdn acest t[-ur.ubil ]cord. Parteno geneza nu ne mai surprinde ,$i dac[ qlt
am fi cunoscut ntarile avantaje rezultale din impreunarea elementelor sexuale
provenite de la cloi indivizi distincli, ne-am mira de ce partenogeneza nu s-a
produs mai des decit este cazul. Dupd toate teoriile obignuite ale reproducerii
ior-ur.u de hibrizi din altoire gi ac{iunea elementului mascttlin asupra {esu-
vezi citeva excelente critici asupra acestei probleme ale lui Delpino qi ale d-lui G. H. Lewes, In Fortniglttlg
ory
Reuiew, 1 noiembrie, 1868, P. 509.

44
- c. 2602
 IPOTEZA PROVIZORIIT A P;\NGENEZEI

Li'r iloi' pianLci mame, precum $i asupra progeniturii viitoare ale animalelor
femele, constituie mari anomalii, ins[ in lumina ipotezei noastre, acestea sint
inteligibile. De fapt, organele reproducdtoare nll creeazil elementele sexuale ;
ele nu fac decib s5 determine intr-un mod special gruparea gi poate gi inmul-
lirea gemulelor. Aceste organe aLr totugi de executat, irr,preunS. cu p[rlile
Ior accesorii, func{iuni importante. Ele adapteazS. unnl sau ambele elemente
pentru o existen[[ temporarfl independent[ gi pentru impreunarea reciprocl.
Secretia stigmatului ac{ioneaz[ asupra polenului unei plante 'de aceeagi specie
intr-un mod cu totul diferit de acela la care ac{ioneaz[ asupra polenului unei
plante apartinind unui gen sau unei familii distincte. Spermatoforii cefalop o-
delor sint structuri extraordinar de complexe, care mai inainte erau luate drept
viermi paraziti, iar spermatozoizli unor animale posedfl. insugiri care, obser-
vate la un animal independent, ar putea fi atribuite instinctultii condus de
organele de simt, ca bun[oar[ irtsupirea spermatozoizilor unei insecte de a-$i
glsi drumul in minusculul micropil al ovulului.
Antagonismul care a fost indelung obsen'at 55), cu anumite exceplii, intre
creptere gi capacitatea de reproduc€re sexuat[ 56), intre repararea leziunilor gi
inmugurire, iar la plante, intre inmultirea rapid5 prin muguri, rizomi etc.
gi productia de seminte, se explic[ par{ial prin faptul cd gemulele nu sint in
numdr suficient pentru ca aceste procese sd fie executate simultan.
Aproape cd nlr exist[ un fapt mai surprinz[tor ln fiziologie decit capaci-
tatea de regenerare; de exemplu, c& un melc s5-pi poatd reproduce capul,
sau o salamandrS. ochii, coada gi picioarele, exact in punctele de unde au fost
taiate. Asemenea cazuri se explicd prin prezen{a gemulelor provenite din fiecare
parte gi diseminate in tot corpul. Am aflat c5 acest proces a fost comparat cu
acel al repar[rii prin recristalizare a collurilor rupte ale unui cristal; aceste
dotrd procese au numai atita comun intre ele c[ in unul din cazuri c&uza efici-
errt[ este polaritatea moleculelor, pe cind in celilalt, aceast[ cauzl, const[
in afinitatea gemulelor pentru anumite celule in stare ndscind5. lnsd aici ne
lovim de dou[ obiec{iuni care se aplicd nu numai la r'egenerarea unei pirli, sau
a unui individ tdiat in doud, ci gi lnmul{irii prin sciziparitate gi inmuguririi.
Prima obiectiune este c[ partea reprodusd se afl5 in acelagi stadiu de dezvol-
tare ca gi fiin{a care a fost operat[ sau tdiatfl in dotid, iar in cazttl mugurilor,
cd noile fiinle astfel produse sint in acelagi stadiu ca acel al pdrinteltii cal'e
inmugurepte. Astfel, o salamandrl nraturd, cdreia i s-a tdiat coada, DU replo-
duce o coadfl larvard gi tot astfel un crab nu reproduce un picior larvar. In
cazul inmuguririi, s-a arS.tat in prima parte a acesttri capitol c[ noua fiin!5
astfel produs5 nu merge inapoi ca dezvoltare, cu alte crivinte, nu trece prin
acele stadii mai timpurii prin care trebuie s[ treacd germenul fecundat. Totugi,

ss; Dl Ilci'bclL Spencer (Principles of Biologg, vol. Il, p.430) a discutat aminunfit acest antagonism.
60) Se;tic cir somonul se reproduce la o virsti foar'lc timpurie. Dupii Irilippi qi Dumdril (Annals and X'Iag. of
liat. Hist., seria a 3-a, 18C6, p.757), tritonul ;i siredonul sint capabili cle rcproducere, in timp ce i;i plstreazi incir
branhiile larvarc. Ilrnst Ilaeckel a obscrvat reccnt (nlonutsbericlil Akad. Il'rss. Bcrlzn,2 febr. 18C5) caznl surprin-
zdtor aI unei mcduze cu organcle reproducdtoare active, care producc prin inmugurirc o forml cu totul diferitd de
nreduzi, aceasta din urmir avind de asemenca capacitatea de reploducerc sexuatd. Krohn a ar[tat (Anncils and XIag.
of trlat. Hisl., seria a3-a, vol. XIX, 1862, p.6) c[ anumite alte meduze, {iind sexual mature, se inmultesc prin inmu-
gurire. Vezi de asemenea I(6lliker, nlorphologie und Entwtcklungsgeschicltte des Pennatuli(.enslammes, 1872, p.12'
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI 691

organismele care au fost operate sau care se inmultesc prin muguri, dup[ ipoteza
rroasLr5, trebuie si con{ind nenlrm[rate gemule produse de fiecare parte se.u
unitate din primele stadii de dezvoltare; gi astfel, de ce oare asemenea gemule
nu reproduc partea amputatd sau intreg corpul la un stadiu timpuriu gi cores-
punzitor de dezvoltare ?,
A doua obiectiune, asupra cdreia a insistatl Delpino, este c[ tesuturile,
de exemplu ale unei salamandre sau ale unui crab matur, cS.rora li s-a amputat
un mernbru, sint deja diferenliate gi au trecut prin intregul mers al dezvoltdrii ;
pi curn pot oare asemenea tesuturi, in conformitate cu ipoteza noastr5, sSatragi
gemulele pdr[ii care nrmeaz[ s[ fie reprodus[ gi s[ se combine cu aceasta ?
Ca r[spuns la aceste doul obiec{iuni, trebuie s5 ne amintim dovada care
a fost adus5, in sensul cd cel putin intr-un mare numdr de cazuri, capacilatea
de regenerare este o factiltate localizatl, dobindit[ in scopul repardrii leziunilor'
speciale la care este expus5. fiecare fiin{5 in parte, iar in cazul mugurilor $i a
inmril{irii prin sciziparitate, in scopul inmul{irii rapide a organismului la o
epoc[ a vietii in care aceast[ inmultire poate fi intretinut[ pe o scard n]are.
Aceste consideratii ne duc la convingerea cd in toate asemenea cazuri,o rezervd
de celule in stare n[scind[ sau de gemule par{ial dezvoltate sint pdstrate,
local sau in tot corpul, pentru acest scop special, gata s[ se combine cu gemulele
provenind din celirlele care vin imediat in ordinea succesiunii. DacS se admite
acesL punct de vedere, avem un rispuns suficient la cele doul obiectiuni de
rnai sus. In orice caz, pangeneza pare s[ arunce o lumind considerabil[ asupra
exlraordinarei capacit[ti de regenerare.
Din aspectul ar[tat mai slrs, reiese c[ elementele sexuale se deosebesc de
muguri prin faptul c5 ele nu contin celule in stare ndscind[ sau gemule intr-un
stadiu oarecum inaintat de dezvoltare, astfel cd la inceput se dezvoltfl numai
gemulele apartinind stadiilor celor mai timpurii. Deoarece animalele tinere
gi cele inferioare au in general o capacitate de regenerare mai mare decit ani-
rnalele mai b5trine gi mai evoluate, s-ar pdrea c[ ele lSi pdstreaz[ mai u gor
celulele in stare n[sclnd[ sau gemulele partial dezvoltate, decit animalele care
au trecut deja printr-o lungd serie de modificdri in dezvoltarea lor. Pot ad[uga
aci cir degi ovulele pot fi gdsite la majoritatea sau la totalitatea animalelor
femele la o virstd extrem de tirnpurie, nu existfl motive sh ne indoim c[ gemule
provenite din plr[i modificate in cursul maturit[tii pot trece in ovule.
In ceea ce privegte hibridarea, pangeneza concord5 bine cu majoritatea
faptelor constatate. Dupd cum s-a ar[tat mai sus, trebuie sd admitem cd pentrtr
dezvollarea fiec5rei celule sau unititi este nevoie de mai multe gemule. Din
fenomenril partenogenezei ins5, gi mai ales din acele cazuri in care Lln embrion
nu este decib par{ial f ormat, putem deduce c[ elementul f eminin contine in
general gcmule in numlr aproape stificient pentru o dezvoltare independent5,
a stf el ci a Lu nci cind acest element este unib cu elementul masculin, gemulele
sinb supraabnndente, Or, atunci cind doud specii sau rase sint incrucigate
reciproc, clescendenlii de obicei nll se deosebesc, gi aceasta arat[ c[ in confor-
mitate cri conceplia cI ambele contin aceleagi getnule, elementele sextiale
au aceeagi putere. In general, hibrizii gi metigii au de asemenea caractere inter-
mediare intre cele dou d f orme parentale, totu gi ei se aseam[ni uneori mult
cu Lrn pirinte in ce privepte una din pirti Si cu celilalt p[rinte in ce privegte
6e2 IPOTEZA PROVIZORIIJ A PANGENEZEI

altri parbe, sau chiar in intreaga lor sbnrcburfl. Acest fapt nu este greu de inleles,
dacf, admitern c[ in germenul fecundat gernulele sint in numlr supraabundent
gi cd acelea provenind de la un pdrinte pot avea un oarecare avantaj in ce
privegte numlrtil, afinitatea sau vigoarea, ersupra acelora provenincl de la cel[-
lalL plrinte. Forrnele incrucigate prezintfl uneori sub forrn[ de dungi gi pete,
culoarea gi alte caractele ale oric[ruia dintre p5rinli. Aceasta se intimpl5 la
ltrima generalie sau, prin reversiune, la generaliile mugurale sau seminale urm[-
toare, fapt despre, cal'e s-au dat mai multe exemple in capitolul, unsprezece.
In aceste cazuri Lrebtiie s[-l urm[m pe Naudins?) gi s[ admitern'ci ,,esen{a"
sau ,,elementul" celor dou[ specii termeni pe care i-ag traciuce cu gemulele -
au o afinitate pentru propria -
lor formi gi c[ se separl astfel in dungi sau pc.tc
clistincte; gi atunci cind in capitolul cincisprezece s-a ciisctitat incornpatibili-
tatea anumitor caractere cle a se uni, s-au prezentat rnotir,e pentru a se adrnite
o asemenea afinitate reciproc5.. Cind dou[ forme stnt incrucigate, nu rareoli
se constat[ cI una clintre ele esbe dontinantd asupra celeilalte la transmiterta
caracterelor sale ; $i putem explica aceasta, presuptrnind din nou c[ acea forniir
are un oarecare avantaj asupra celeilalte ca nrrm[r, ca vigoare salr in afinitatea
gemulelor sale. Totugi in unele cazuri, anumite caractere sint prezente la una
din forme gi latente la cealaltd. A$a de exemplu, existS, o tendintl latent[,
la to[i porumbeii sI devin[ albagtri gi atunci cind Lrn ponrmbel albastru eslc
incrucigat cu unul de orice altd ctiloare, nuan{a albastrd este in general clonri-
nant5. Aceastd f ormd de dominantd va cdplta o explica{ie clar5, atu nci cind
vom ajunge Ia consideraliile despre reversiune.
Atunci cind dou[ specii distincte sinL incrucigate, este indeobgte cunoscut
c[ ele nu produc numdrul intreg sau normal de descendenli gi despre aceasta
nu putem spu lle decit cd, dupd cum dezvoltarea fiecdrui organism depinde
tle asemenea afinit5{i bine echilibrate ce exist[ intre o multitudine de gemule
gi unele celule in stare ndscind5, nu trebuie sI fim citugiclepu{in surpringi, ca
amestecul gemulelor provenite din clou[ specii distincte duce la o deficient[
par{iald sau completi a dezvoltirii. In privin{a sterilit5lii hibrizilor produgi
din impreunarea a doui specii distincte, s-a arS.tat in capitolul noudsprezece
c[ aceasta depincle in mocl exclusiv cle faptul c[ organele reproduc[toare sint
afectate in mod special. Nu gtim ins[ de ce aceste orgar]e sint astfel afectate
dupfi cum nlr gtim de ce condiliile nenaturale de via{5, degi compatibile cu
sinfltatea, determinS. sterilitatea, sau de ce consangvinizarea continuath sall
impreunlrile nelegitime ale plantelor heterostile, prodric acelagi reztiltat. Con-
cluzia c[ numai orgattele reproducitoare sint afectate, gi nu intreaga organi-
zatie, concordS, perfect cu capacitatea intactd sau chiar sporitd a plantelor
Itibride de a sc inmul{i prin muguri. lntr-acle\'5r, in conformitate cu ipoteza
noastr5., aceasta implici faptul c[ celulele hibrizilor emit gernule hibridizate
care se string in muguri, dar nu ret:gesc s[ se adune in interiolnl organelor repro-
clucdtoare peutru a forma elementele sextiale. Tot astfel, cind sint plasate
in condilii nenaturale, multe plante nrl rer:gesc s[ prodric[ seminle, insi se
pol ugor inmul{i prin muguri. Vorn vedea indatd c[ pangeneza se acorcl5 bine
021 :{czi cxcclcni.a sa discutie asupl'a accsLrri subicct ln triouuelles Archiues du Iulusdum, vol, I, p. 151.
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI 693

cu puternica tendin{5. spre reversiune prezentat[ de toate animalele gi plantele

incnrcigate.
Fiecare organism ajunge la maturitate printr-o perioadH mai lu ngd sau
mai scurti de cregtere gi dezrroltare. De men[ionat c[ termenul ,,cregtere"
este limitat la simpla cregtere in dimensillne, iar prin termenul ,,dezvoltare"
inlelegem structura modificat[. Modific[rile pot fi mici gi insensibil cle lente,
ca atunci clnd copilul cregte devenind matur, pot fi numeroase, brugte gi nein-
semnate, c& in cazul tnetamorfozei anr-rmitor insecte efemere, sau pot fi puline
pi puternic marcate, ca la majoritatea celorlalte insecte. Fiecare parte nou for-
matfl poate fi modelat[ in interiorul unei p[r[i corespunzdtoare care exista
anterior, in care caz ea va apare - gregit dupd pdrerea mea ca fiind dezvol-
tat[ din vechea parte, sau poate fi formati in interiorul unei - plrli distincte
a corpului, ca in cazurile extreme de metagenezd,. A$a de exemplu, Lln ochi se
poate dezvolta intr-un loc unde nu a existat mai inainte nici un ochi. Am vhzut
de asemenea c[ in cursul metamorf.ozei lor, organisme inrudite ajung uneori
aproape la aceeagi strucLnr[, dLrpil ce au trecut prin forme foarte diferite ;
sau invers, dupi ce au trectrt plin aproape aceleagi forme timpurii, ajung la
forme mature cll totul diferite. In aceste cazuri este foarte greu de a accepta
punctul de vederc obignuit c[ ceh-rlele sall unit5lile formate mai intii, posedd
capacitatea inerenti, indepenclent de orice factor exterior, de a produce structuri
noi complet diferite ca form[, pozilie sau funcliune. Toate aceste caznri devin
insfl clare in baza ipolezei pangenezei. In fiecare stadiu de dezvoltare unitSlile
emit gemule care, inmullindu-se, sint transinise descendenlilor. De indatd ce
o anumit[ celulfl sau unilate se dezvolti parlial la descendent, ea se unegte
cu gemula celulei nrmitoare sau metaforic vorbind, este fecundat[ de aceasta
gi a$a mai departe. Organismele au fost insir deseori supuse, intr-un anumit
stadiu al dezvoltdrii lor, unor condilii de viat[ schimbate, fiind in consecinld
ugor modificate, iar gemulele emise de asemenea pdrli modificate vor tinde
sb reproduc[ pdrli modificate in acelagi fel. Acest proces poate fi repetat pini
c€, intr-un anumit stadiu de dezvolbare, structura phrlii respective devine
foartc schimbatd ; aceasta nu va afecta ins[ neapdrat alte p[r[i, formate anterior
sau ulterior. 1n acest fel, putem inlelege independenla structuralfl remarcabilii
la metamorfozele succesive gi in special la metagenezele succesive ale multor
animale. ToLugi, in cazul bolilor care sttrvin la bdtrinete, ulterior perioadei
obignuite de procrealie, gi care totr-rgi sint uneori ereditare, cllm este caztrl
bolilor creierului gi ale inimii, trebuie sil presuprtnem c5. organele an fost afectate
Ia o vlrst[ bimpurie gi c[ la acea perioad[ au emis gemule afectate, dar cH
afecliunea nu a devenit vizibilS sau d[undtoare clecit dup5 cregterea prelungitd,
in sensul strict al cuvintului, a organului respectiv. In toate modificlrile struc-
Lurale care survin in mod regulat la b[trinele, vedem probabil efectele cregterii
tulburate gi nu ale adev5ratei dezvolt[ri.
Principiul forrndrii independente a fiecflrei p5r{i datoritfl impreun[rii lntre
gemulele corespllnzitoare gi anumite celule in stare nflscincli, impreun[ cu
supraabundenla gemrllelor provenil"e de la ambii p[rin!i gi autotnmullirea
ulterioar[ a gcmillelor, elucideaz[ un grup cu totul deosebit de fapte, care
privite din orice punct de vedere asllpra dezvolLdrii, apar foarte ciudate. Me
refer la organele deplasate sau sporite ca num[r ln mod neobignuit. Dc exemplu,
691 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI

dr. Elliot Coues 58)

a inregistrat cazll curios al unui pui de g5in[ monstlros
9tr trn perfect picior drept suplimentar, articulat de partea st{ngd. a bazinulgi.
Pegtii atrrii au deseori inotltoare suplimentare plasatb in diferit6 pdr{i ale cor-
prrlui. Cind se rupe coada unei gopirle, uneori se reproduce o loane dlbl5,
iar cind piciorul unei salamandre a fost divizat longitudinal cle cdtre Bonnet.
s-atl format citeodat[ degete strplimentare. Valentin a v[tdmat extremitatea
caudal5 a unlli embrion, care trei zile mai tlrziu a produs rudimentele unli
pelvis dubhr $i a tlnor picioare p-osterioare duble os;.-Atlnci cind broagtele de
toate felurile se nasc cu membrele duble, aga cllm se intimplfl lneori, dupi
Gervais 60), dublarea nu poate fi datoritd unei fuziuni complete a doi embrioni
ctl exceptia membrelor, pentru ce larvele nu au membrb. Acele gi args ment
se poate aplicaor) anttmitor insecte care se nasc cu picioare sal antene slri;limen-
tare,, pentru cd acestea sint metamorfozate din larve apode sau lipsite debntene.
Alphonse Milne-Edwards62) a descris cazulclrrios al unui crustaceu la care un
ped_trnctll ocular purta in loc de un ochi complet numai o cornee itnperfecti
$i clin centnrl c[reia s-a dezvoltat o porliune a unei antene. S-a iniegistrat
cazul6s) ttnrti om care la ambele dentilii avea cite un dinte dublu in locul celui
de-al doilea _incisiv sting, particularitate pe care a mogtenit-o de la blnicul
sdrt patern. Se ctlnosc mai multe cazttri6a) de din[i suplirnentari care s-a1 clez-
voltat in orbita ochiului gi mai ales la cai, pe cerut guiii. Citeodatd p[1rl apare
in situa{ii crtrioase, ca,,1n interiorul substan{ei Creienrlui"cb).Anumite rnr.
de oi poartd pe frunte o mullime de coarne.' S-au observat pin[ la cilci pinteni
Ia ambele picioare ale unor anumite gdini de rasd de luptd.-La gdina poionezi.
masctllttl este iTPodobit pe cap cu un mot de 1lene ba a.celei clin
-guleragul
i.beiiln gigit,gdinile
pe eind femela are pe cap un mot format din pene obignlite. Li-poprnr-
inc[l{ate, apg pe partea exterioari a picioaielor $i degetelor
pene ca a,celea de p_e aripi. Pot fi deplasate chia.r p5rlile exterioare ut. nc.teiagi
lene, ca la giscg {e S3vastopol la care barbulele se dezvolti pe filamenteie
divizate ale ra.chisului. Pe cioturile degetelor amputate ale omului?t) apar uneori
unghii imperfecte ; gi este interesant cH Ia saurienii serpentiformi, ia.^e prezinti
o serie de membre din ce in ce mai imperfecte, dispar mai intii termina{iile
falangelor, ,,ghiarele Jiind deplasate la r5m[gilele pfoximale gi chiar la p5r{i
care nu sint falange" ut).
Cazuri analoge sint atit de frecvente Ia plante incit ele nu ne snrprincl
prea mult. D_eseori apar petale, stamine gi pistile supranumerare. ln partea
inferioari a frttnzei compuse de Vicia satf.ua, am vflzut o foliolfl inlbcuita
58) Proc. IJoston Soc. of Nat. Hist., republicat ln
Scientific Opinion,l0 noiemblie 186g, p.4Bg
5e) Todd, Cgclop. of Anat. and plrys., vol. IV,
lg4g-SZ, p. g7b.
8o) Comptes Rendus, 14 noiembrie 1865, p. 800.
o1) Dupi ctlrn a observat
Quatrefages ln Mdtamorphoses de I'Homrne ete.,1862, p. 12g.
63) Giinther, Zoolooical Record, 1864, p. 279.
63; Sedgrvick, ln X,Iedi.co-Chirurg. Reuiew, aprilie, 1g68, p. 454.
6a) Isid. Geoffroy Saint-Hilaire, .F/isf. d.es Anomalies, vol. I, 1832, p. 435, 657 ; vol. II, p. 560.
65) \'irchorv, CeIIuIar Patlrclog11, 1860, p. 66.
68) Iliillcr, Pltgs., traducere englezi, vol. I, 1833, p.
407. lJn caz de aceasti natur[ mi-a fost comunicat
rcccn t.
ut) I)r' Iriilbringer, Die Knoclrcn etc. bei den schlangentihnlichen Saurten, recenzat in Journctl of Ana.tont,
artd PIu1s., nrai 1870, p. 286.
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI 695

printr-un circel ; gi un circel posedd multe proprietd[i particulare, ca migcare

spontanfl gi iritabilitate. Caliciul dobindegte nneori culoarea gi textura corolei,
in intregime sau in chingi. Sta minele se transform[ atit de des in petale mai
mult sau mai pulin complete, incit asemenea cazuri sint trecute cu vederea ca
nemeritind vreo atentie. Cunosctnd ins[ ci petalele au de indeplinit funclii
speciale gi anume sd protejeze organele pe care le invelegteo sH atragd insectele,
gi rrtr in puline cazuri s[ le c5l[uzeascd intrarea prin dispozitive bine adaptate,
cu greu ne putem explica transfortnarea staminelor in petale numai prin hrana
nenatural5 sau imbelgugatd. De asemenea, se poate constata uneori cd marginea
unei petale contine unnl dintre cele mai des5virgite produse ale plantei gi anume
polentrl. A$a de exemplu, la o specie de Ophrgs am vdzut cX masa de polen,
care are o structurd foarte complexd, era dezvoltatd pe marginea nnei petale
srrperioare. S-a observat c[ segmentele caliciului mazdrii comune se pottrans-
forma parlial in ca.rpele conlinind ovule, virfurile lor fiind transformate in
stigmate. Dl Salter gi dr. Maxwell I\tasters au gdsit polen in interiorul ovulelor
de Passiflora gi de trandafir. Mugurii se pot dezvolta in poziliile cele rrai
nenaturale, ca de exemplu pe petala unei flori. Se pot cita numeroase ifapte
analoge 68).

Nu gtiu cum privesc fiziologii asemenea fapte ca cele de mai sus. DupI
teoria pangenezei, gemulele organelor deplasate se dezvolt[ ne la locul lor
prin impreunarea cu celule sau grlrpe de celule nepotrivite, care se afl5 in
stare n[scind5 ; gi aceasta ar decurge dintr-o micd modificare a afinit5lilor Ior
elective. Nu ar trebui s[ fim prea surpringi de fapttrl cd afinit5lile celulelor gi a
gemulelor varia zd, dac[ ne reamintim de nu meroa sele caznri curioase, mentio-
nate in capitolul $aptesprezece, de plante care ref.uzd, in mod absolut de a fi
fecundate de propriul lor polen, cu toate c[ sint foarte fecunde cu polenul ori-
c[rui alb individ al aceleiagi specii gi, in unele cazuri, numai cu acel al uneispecii
distincte. Este evident c[ afinit[tile sexlrale elective ale ttnor asemenea plante
- pentru a intrebuinla termennl utilizat de Gdrtner - au fost modificate.
Considertnd c[ celulele pdrlilor allturate sau omologe sint fdrd indoial5 aproape
de aceeagi naturfl, ele vor fi in mod special srrsceptibile de a dobindi prinvarialie,
1na de la alta, afinit[lile elective. Astfel putem inlelege, intr-o anumitd m5sttr5,
asemenea cazuri ca : o mul{ime de coarne pe caplll anumitor oi, mai mulli
pinteni pe picioarele unor gdini, pene ca de gulerag pe caPll masculilor altor
neamuri de gilini, pi porumbei avind la picioare pene ca cele de pe aripi, precllm
gi membranS. interdigital5, piciorul fiind omologul aripii. Deoarece toate orga-
nele plantelor sint omologe $i pornesc dintr-o ax5 comun[, este natural ca ele
s[ fie, preclispuse in mod special la deplasare. Trebuie observat cH attlnci cind
oricare parte compus5, cllm ar fi un picior sau o anten5 suplimentar5, se dez-
voltd intr-un loc nepotrivit, nll este nevoie pentru aceasta decit ca primele
clteva gemule s[ se fixeze intr-un loc nepotrivit, deoarece in cnrsul dezvoltirii
lor, acestea vor atrage alte gemule ln sttccesiunea coresptlnzltoare, ca la rege-
nerarea unui membru amputat. Clnd p5r{ile care sint omologe gi structure.l

68) N'IoqLrin-Tanr1on, Tdrrilologie Yig.,7B4L, p. 218, 220,353. I]entru cazul mttzitrii, vezi Garrlencr's Chron.
1g66, p. SgZ. in leg[LLrri cu polenul clin interiorul ovulelor, vezi dr. trIasters ln Science Ret:iettt, octombrie 1873'
p.,369. ilev. J. ]I. Berkeley clescrie un mugur dezvoltat pe o petall de C/arkia, TnGardener's Chronicle,28 aprilie 1366.
fl96 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI

similare, ca rrertebrele gerpilor sau staminele florilor poliandrice etc., se repetl

cle numeroase ori la acelagi organism, gemulele indeaproape inrudite trebuie
sa fie extrem de nttmeroase, ca $i punctele in care ele ar tfebui si se uneasc[ ;
5i in conformitate cll punctele de vedere de mai sus, putem inlelege intr-o
It ntt mitd mdsur[
J.ggu ltii Isidore Geoffroy Saint Hilaire, dup[ carJ p5rlile
cAre sint deja mulliple sint extrem de susceptibile s5 varieze ca numdr.
Dup5 cum am incercat sI demonsLrez, variabilitatea depinde adesea de
faptul c[ organele reproducdtoare sint afectate in mod vhtdmdtor de condilii
schimbate, gi in acest caz, gemulele provenite din diferite pdrli ale corpultii
sint probabil grupate in mod neregulat, unele excesiv, altele deficient. N1 se
lloate spLlne dac[ _o supraabunden![ de gemule ar duce la dimensiunea spor.itir
a vreunei pdr{i, dar ne putem da seama c[ deficienla ]or parlial5 ar putca
pricinui modificlri considerabile, f[r5 sd ducl neapdrat la avortarea cont-
qlet[ a p[r!ii respective. lntr-adevdr, dtipd cum piantele sint u$or hi]rriclate
dacd se excltlde propriul Ior polen, tot astfel gi in cazul celplelor, clacir
gemtrlele care sttcced in mod corespunzdtor ar fi absente, aceste celile s-ir
combina probabil uSor ctl alte gemule inrudite, dupl c1m tocmai am yirzlt
la organele plantelor deplasate.
In cazrtl varia{iilor provocate de ac{iunea directS. a condiliilo1 moclificate.
din care s-atl dat citeva exemple, anumite pirli ale corpului sint clirect rfec-
tate de noile conditii^gi in consecin!fl emit gemtile modificate, care sint trans-
mise descendenlilor. In concep{iile obignuite asupra accstor problerne, este 4c
neinleles cum condi{iile modificate, ac{ionind asupra embrionpftii, tinirpill i
salr adultului, pot cauza modificlri ereditare. De asemenea, dupI conceptiilc
obignr-iite este tot atit de nelnleles sau chiar gi mai de neinleles, c1m pot fi
rno,.stenite efectele folosirii sau nefolosirii indelungate ale nnei plr{i, sau insrr-
Sirile fizice sau mintale modificate. Aproape cd nu se poate ridica o problcprir
tnai dificild. Pupe conceptia noastrl ins[ nu a\rem clecit s5. preilpunem
cd anumiLe celule devin plna in cele din urrnzi strtictural modificate gi c[ acestea
ernit gemule similar modificate. Aceasta poate avea loc la orice perioacli de
clezvoltare, modificarea fiind mogtenitl la aceeagi perioadd, pentru ce gemulelc
modificate se vor impretrna in toate cazurile obignriite cri celule pricedente
corersptrnzdLoare, dezvoltindu-se in consecin!fl ]a aceeagi perioad[ la care
modificarea apdrut_ pentru prima dat[. In ceea ce piivcgte tleprinderile
minfale sau instinctele, sintem atib de profund necunoscdtori ai legdturii
dintre creier !i capacitatea de gindire, incit nu gtim in mod pozitii dacl
o deprindere fixati prodttce vreo modificare a sistemuhri nervos, cu toate
cti aceasta pa-re foarte probabil. Cind insfl o asemenea deprindere sau altd
iiistrgire mintal[ sall demenla sint ereditare, trebuie sI aclmitem c[ o modifi-
care real[ oarecare este mogtenitd o'g) gi in conformitate cu ipoteza noastrd,
aceasta implic[ c[ gemulele provenite din celulele ner\-oase mociificate sint
transmise descendenlilor.
ln general este tl.eru, ca un organism sI fie supus timp cle citeva generalii
trnor condilii sau deprinderi modificate petrtru ca orice modificaie astfel
clcrbirrclitl sI apard la descendenli. Aceasta se poate datora intr-o oarecare

oel Veai utrele observafii ln acest sens ale lui Sir H. Holland 1n nledical No/cs ale sale, 1g3g, p. 32.
 IPOTEZ,A PROVIZORIE A PANGENEZEI 697

mdsurd faptului c[ la inceput modificflrile nu sint destul de evidente pentru

a atrage atenlia; insd aceastS. explicalie nlt este suficient5 gi fapLul nu-l
pot explica clecit prin presupunerea - care dupd cum \rom t'edea in capitolul
despre reversiune este puternic sprijinit[
- c[ gemulele provenind din fiecare
unitate salr parte nemodificatd sint transmise in mare nu mdr genera{iilor
succesive gi c[ gemulele provenite din aceeagi unitate dup[ ce a fost rnodificat5,
continuS s[ se inmulleasc5 in aceleapi condilii favorabile care au provocat
prima dat[ modificarea, pln[ cind in cele din urmd ele'clevin desLul de nume-
roase pentrtt a coplegi gi a inlocui vechile gemule.
Putem semnala aci o dificultate : am r,5zut c[ existfl o importanL[ deose-
bire irr frecvenla varialiilor - nu ins[ gi in natura acestora _- la plantele
inmullite prin reproducere sexuat[ gi asexuatS. In mdsura in care r,'ariabi-
litatea depinde de acliunea imperfect5 in condi{ii modificate a organelor repro-
cluc[toare, ne putem da de indatd seama de ce plantele inmulllte asexuat
trebriie s5" fie rnai pulin variabile decit acelea inmullite sexriat. In legilurl
cu acliunea direct[ a condiliilor modificate, gtim c[ organismele provenite
din muguri nu trec prin f.azele mai timpurii de dezvoltare gi clcci in acera peri-
oad[ a vielii, cind structura este cel mai ugor modificati, ele nu vor fi supuse
dirrerselor cauze care provoacd variabilitatea in acelagi fel cum sint sripugi
embrionii gi formele larvare tinere ; nu gtiu insfl dacd aceasta este o explica{ie
suficientl.
In leg[tur[ cu varialiile datorite reversiunii, existl o deosebire asem[-
niitoare intre plantele care se inmullesc prin mneuri gi cele care se inmullesc
prin sernin{e. I\{ulte variet5li se pot inmulli in mod sigur prin musuri, insfl
in general, sau int'ariabil ele revin prin seminle la formele parentalc. Agadar,
plantele hibriclate se pot inmul{i in orice m5surd prin muguri, insi ele sint
susceptibile in mod continuu reversiunii prin seminle, sau cll alte cnvinte
pierclerii caracterulni lor hibrid sau intermediar ; nu sint in m[sur5 sir prezint
rrici o explica{ie satisfflcdtoare acestor fapte. Plante]e cu fru nzele varicgate,
soiurile de Phlor ctt flori dungate, soiurile de Berberts cu fructe flr[ simburi,
se pot inmulli toate prin muguri luali de pe tulpini salr de pe ramtiri, insd
rnugurii de pe rXd5cinile acestor plante pierd in mod aproape invariabil carac-
terril lor pi rerrin la starea anterioar[. Acest ultim fapt este cie asemenea inex-
plicabil, afar[ de cazul cind mugurii care se dezvoltd din rldlcini sint tot atit
de deosebili fa!5 de cei de pe tulpini, pe cit este un mugur de pe tulpin[
cle un altnl, gi glim cd acegtia din urm[ se comportd ca organisme independente.
Vedem, in fine, cd dupS ipoteza pangen ezei variabilitatea depincle de cel
ptrlin doul grupuri distincte de cauze. In primul rind lipsa, excestll gi deplasa-
rea de gemule, gi nedezvoltarea acelora care au fost mult timp in stare latenti,
gemulele lnsdgi nesuferind nici o modificare; pi asemenea schimbdri explicfl
.u prisosint5 o bund parte din variabilitatea fluctuanti. In al doilea rind,
acliunea directfl a condiliilor modificate asnpra organizaliei gi efectele folosirii
sau nef olosirii accentuate a p[rlilor. In acest caz, gemulele clin unit[lile modi-
ficate vor fi ele ingile modificate, gi odati suficient de numeroase, vor inlocui
vechile gemule gi se vor dezvolta ca noi structuri.
S[ revenim acum la legile eredit5lii. Dacd presuplrnem c5 un protozoar
onrog-en, gelatinos, variazh gi dobindegte o culoare rogcat5, o plrticicl minus-
698 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI

crtl6 separatd iSi va menline, natural, aceeagi culoare pe m5sur5 ce cregte

pinI la dirnensiunea deplin[ ; gi avem aici cea mai sirnpla formI a eredit[lii to;.
Exact acelagi punct de vedere poate fi extins la unit[lile infinit de nurneroase
gi de diverse clin care este compris intregul corp al unuia dintre animalelcsupc-
rioare, particulele separate fiind gemulele noastre. Am discutat suficient,prin
implica!ie, importantnl principiu.al ereditS[ii la virsta corespunzltoare. Elccli-
tatea lirnitata de sex gi de anotimp (d. exemplu anirnale devenind albe
iarna) poate fi in{cleasl dac[ admitem cd afinitdfile elective ale unitatilor
corpului sint u$or diferite la cele dou5 sexe in special la maturitate, gi la unt,l
sau la a.rnbele scxe in anotimpuri diferite, astfel incit aceste unitSli se linesc
cu gemule diferite. Trebuie s[ ne reamintim c[ in disculia despre deplasarea
anormal[ a organelor ne-am dat seama c[ este cazul s5 admitem cd asemenea
al'initdli elective slnt lesne modificate. Va trebui insd sd reviu curind asupra
eredit[lii sexuale gi sezoniere. Aceste citeva legi pot fi deci explicate intr-o
mare mdsur[ prin pangenez[ pi nici o alt5 ipotez[ nll a fost prezentat5. incil
plnd in prezent.
La prirna vedere apare ins5 o obiecfiu ne de nelnlHtu rat i-p otriva ip o-
tezet noastre gi anume cd o parte sau un organ pot fi inlSturate in curs de
citeva genera{ii succesive gi c[ dapd opera(ia nu este urmat[ de boal5, partea
pierdutd reepare la descendenli. Inainte vreme se tdia coada cailor gi ciinilor
in curs de mai multe generalii fdr[ nici un efect ereditar, degi dup[ cum ani
r'[zut, exist[ oarecare motive de a admite c[ la anumi{i ciini ciobdnegti Ii1 sa
cozti este datorit[ unei asemenea erediteti. Circumcizia a fost practicat[ cle
evrei incfl din timpr.rri indepdrtate gi in majoritatea cazurilor efectele opereliei
nu sint vizibile la descendenli, degi unii afirmd c5 uneori apare de fapt un
efect ereditar. Dac[ ereditatea depinde de prezen{a gemulelor impr[ptiatc,
provenind din toate unit[lile corpului, de ce amputarea sau mutilarea u nei
p[r!i, in special dacfl este efectuat[ la ambele sexe, nll afecteazfl ln mod inva-
iiafit clescendenlii? in concordan[5. cu ipoteza noastr5, rdsptrnsul probabil estc
cI gemulele se inmullesc pi sint transmise in cursul unui lung gir de generalii,
a$a dupfl cum vedetn la reapari[ia dungilor zebriforme la cal, la reaparilia
la om a rnugchilor qi a altor structuri proprii strdmogilor sdi inferior orga-
nizr{i, precum gi in multe alte asemenea cazuri. De aceea, mogtenirea indehing^
continuat[ a unei pdrli care a fost indepdrtatd in curs de multe genera{ii
nu este o anomalie rea.l5, pentru cH gemulele provenite anterior din acca
parte se inmultesc gi se transmit din generalie in generalie.
Nu am vorbit pin[ acum decit de inl5turarea pdr{ilor, atunci cind aceasla
nu este unnat[ de o acliune morbid5; cind insl operatia are o asemenea urmare.
cste sigur cI deficien{a este uneori mogtenitS. Intr-un capitol anterior s-au
dat exemple ca acela al unei rraci la care pierderea unui corn a fost urmati
de supuralie gi ai cdrei vilei au fost lipsi[i de un corn pe aceeagi parte a
capului. Dovada care nu aclmite ins5 nici o indoial5 este aceea prezentatd de
Brown-Sdquard in legdtur[ cu acei cobai care, duph ce li s-au sec[ionat
nen'ii sciatici, gi-au ros propriile degete cangrenate gi in cel putin treisprezece
70)
Acesta estc punctul dc vcderc al Prof . F{aeckel, ln Generelle X[orpholaqie (vol. II, p. 171), care spune : ,,I.eclig-
liclr die pat'lielle IdentitAt
cler spezifisch constituierten N{aterie int elterlichen und im kindlichen Organistnus. die
Theilung dieser Nlaterie bei der Fortpflanzung, ist die tirsache der Erblichkeit".
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI

cazuri descendenlilor lor le lipseau degetele de la picioarele corespunzdtoare.

In mai multe dintre aceste cazuri, mogtenirea pdr[ii pierdute este cu atit mai
remarcabiltl cu cit un singur p5rinte era afectat. $tim insh c5" o lips5 conge-
nitald este deseori transmisd de la Lln singur p[rinte ; a$a de exemplu cind
vitele fdri coarne de orice sex sint incrucigate cn animale perfecte, descendenlii
sint deseori f[r[ coarne. Cum putem explica deci, in concordan{[ cu ipoteza
noastr5, faptul c[ mutil[rile sint uneori puternic ereditare dacd ele sint urmate
de acliunea bolii ? R[spunsul este probabi] c[ in cursul procesului reparator,
toate gemulele plrlii mutilate sau amputate sint atrase treptat spre suprafa{a
bolnavd nnde sint distruse de cdtre acliunea morbid5.
Trebuie ad5u gate citeva cuvinte despre avortarea completd a organelor.
Cind o parte se micgoreazfl din cauza nef olosirii preh: ngit[ timp de mu]te
generalii, principiul economiei de cregtere impreund cll incrucigarea reciprocd
vor tinde, dupd crlm s-a explicat anterior, s[ o reducl gi mai mult. Acest fapt
nu va explica insl completa sa u aproape completa desfiintare, de exemplu,
a minusculei papile de {esrrt celular reprezentind un pistil, saLl a unui minuscul
nodul osos de mirime microscopici, reprezentind un dinte. DupI conceptia
noastrS, in anumite cazuri de suprimare incomplet5, in care un rudiment al
unei p[r!i reapare citeodatd prin reversiune, gemulele imprdgtiate gi provenite
din aceastfl parte, trebuie sd mai existe inc[. Trebuie deci sd presupunem cd
celulele, in unire cu acelea care au format anterior rtrdimentul, nu au afini-
tate fa![ de asemenea gernule, eu excep{ia cazurilor intimpl5toare de reversiune.
Cind lnsd avortarea este complet5 si definitivi, fir[ indoial5 cd gemulele ins5gi
pier. Aceasta nu este de loc improbabil, pentru ci degi in fiecare vie[uitoare
este hr[nit un numdr enorm de gemule active gi de mult latente, trebuie
totugi sI existe o limit[ oarecare a numdrului Ior; gi pare natural ca gemulele
provenite din pir[ile reduse gi inutile s5 fie mai predispuse sd piarfl decit acelea
provenite proaspdt din alte p[r!i care sint incd in plinfl activitate funclional[.
Ultimul subiect care trebuie discutat gi anllme reversiunea, se bazeazd
pe principiul c[ transmiterea gi dezvoltarea slnt for{e distincte, degi in general
ele aclioneazl in legflturd una cu alta ; $i transmiterea gemulelor cu dezvoltarea
lor ulterioard ne arat5. cum este posibil acest lucru. Vedem clar deosebirea Ia
numeroasele cazLtri incare unbunic transmite nepotului prin fiica sa, caractere
pe care aceasta nu le posedd sau nu le poate poseda. Este util insd, inainte
de a merge mai departe, s[ spunem citeva cuvinte despre caracterele latente
sau dorminde. hfajoritatea sau poate toate caracterele secundare, care aparlin
unui sex, zac in stare latent[ in celilalt sex, adic5 gemulele capabile de dezvol-
tare in caracterele sexnale secundare, masculit€, existfl la femel5 ; gi invers,
caracterele feminine la mascnl. Avem dovada acestui fapt in anumite carac-
tere masculine, atit fizice cit gi mintale, care apar la femel[ atunci cind ovarele
ii sint bolnave, ro., cind ele nu mai funclion din cau za bdtrinelii. ln acela5i
"aid
fel, caractere feminine apar Ia masculii castrali, ca forma coarnelor la bou
sau absen[a coarnelor la ierbii castrali. Chiar o ugoard modificare a condiliilor
de via![, datorit[ captivitdlii, este uneori suficient5 pentru a impiedica dezvol-
tarea caracterelor masculine la animalele mascule, cu toate cd organele repro-
duclt,oare nlr le sint permanent v[t[mate. In numeroasele cazuri in care carac-
terele masculine reapar periodic, ele sint latente in alte perioade, ereditatea
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGE,NEZEI

limitatd de sex gi de anotimp fiind tn aceste cazuri combinatS. Tot astfel,

caracterele masculine zac in general in stare latent[ la animalele mascule pinri
ce ele ajung la virsta potriviti pentru reproducere. Cazul curios, ardtat mai
irtainte, al unei g[ini care a dobindit caracterele masculine ale rinnistrdmo5
indepdrtat gi nu ale propriei sale rase, ilustreazS, legdtura intimd dintre carac-
terele sexuale latente gi rerrersiunea obignuit5.
La acele animale gi plante care in mod obignuit produc mai multe forme,
ca la anumili fluturi descrigi de dl Wallace la care coexist[ trei forme ferni-
nine gi o form[ masculind, sau ca la speciile trimorfe de Lgthrum gi Orali"s,
gemulele capabile de a reproduce aceste diferite forme trebuie si existe in
stare latentI la fiecare individ.
Uneori slnt produse insecte care au o jumdtate sau un sfert din corp ca
acel al masculului, iar restul de jum[tate sau trei sferturi, c& acelal femelei.
In asemenea cazuri, cele dou[ jum5t5li sint uneori foarte cliferite ca stnrc-
t,ur[ pi sint separate una de alta printr-o linie precisS. Deoarece gemulele
provenite din fiecare parte sint prezente in fiecare individ de ambele sexe.
cll siguran!fl c[ afinit[lile elective ale celulelor in stare niscindd sint acelea
care in aceste cazuri diferd anormal in cele doud pdrli ale corpului. Aproape
acelagi principiu intr[ in joc gi in cazul acelor animale, ca de efemplu la anl-
mite gasteropode gi la Verruca dintre ciripede, care au in mod normal cele
doui p[r{i ale corpului constrnite dupd un plan foarte diferib gi la care totugi
un num[r aproape egal de indivizi au una dintre p6r!i modificati in acela $i
fe.l remarcabil.
Reversiunea,in sensul obignuit al cuvintului, aclioneazd atit de neintre-
rupt, incit ea formeazd o parte esenliali a legii generale a eredit5lii. Ea se
manifestd la fiinte oricnm s-ar propaga acestea, prin mriguri san prin semin{e,
gi poate fi uneori obsen'at[ chiar la acelagi individ, odat5 cn inaintarea in
virst5. Tendinla spre reversiune este deseori pricinuiti de o schirnbare a condi-
fiilor gi in modul cel mai sirnplu, de incrucigare. La prima generalie, f ormele
incrucigate au in general un caracter aproape intermecliar intre cei doi pSrinli,
insi la generalia urmdtoare descendenlii revin de obicei la unul sau la ambii
lor bunici gi uneori la strdmogi mai indeplrtali. Cu m putem explica aceste
fapte? Dupd teoria pangenezei, fiecare unitate dintr-un hibrid trebuie s[ cntitir
din abunden![ gemule hibride, deoarece plantele incrucigate pot fi ugor gi
abundent lnmullite prin muguri. ln baza aceleapi teorii ins5, gernulele latente
provenite de la ambele forme parentale pure sint de asemenea prezente, gi cunr
aceste gemule igi pdstreaz1, starea lor normal5, este probabil ca ele si fi fost
in m5surd sd se inmulleascd abundent in timpul vietii fiechmi hibrict. ln
consecin{d, elementele sexuale ale unui hibrid vor conline atit gemule pure
cit gi hibridate; gi cind doi hibrizi se imperecheazd,, combinarea gemulelor
pure provenite de la unul din hibrizi cu gemulele pure clin aceleagi pdr{i pro-
venite de la celilalt, ar duce neapdrat la o completd reversiune a caractemlui ;
gi poate cd nu este prea riscant de a presupune c[ gemulele nemodificatc ri
nevltdmate, de aceeagi naturd, sint in special apte s[ se combine. Gemulcle
])ure in combinalie cu gemulele hibridate ar duce la o reversiu ne par{i:rl[.
In sfirgit, gemulele hibridate provenite de la ambii p5rinli hibrizi ar reprocluce
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI 701

pur $i sirnplu forma ini{ial[ hibridfl ?1). Toate aceste cazuri gi grade de rever-
siune apar neincebat.
S-a ar[tat in capitolul cincisprezece cI anumite caractere sint antagoniste
gi nu se contopesc Lrgor. Deci, cind se incrucigeazd, dou[ animale cu carac-
tere antagoniste se poate intimpla foarte bine ca numai la mascul s[ lipseasc5
num[rul suficient de gemule pentru reproducerea caracterelor sale parti-
culare, sau numai la femel5, pentru caracberele ei particulare. In acest caz,
gemulele latente provenite din aceeagi parte a vreu nui str[mog indepdrtat,
ar putea s[ oblin[ u$or ascendenta gi s[ provoace reaparitia caracterului de
mult pierdut. De exemplu, cind se incrucipeazfl porumbei negri gi albi sau g[ini
negre .si albe
- culori care nu se contopesc u$or - in primvl caz reapare citeo-
dat[ penajul albaslru, provenit evident de la porumbelul de stinc5, iar in
cel5lalt caz penajul rogu, provenit de la cocogul d. jungl[ silbatic. La rasele
neincrucigate, in conciilii care f.avorizeazra inmultirea gi dezvoltarea anumitot'
gemrile latente, urmeaz[ acelagi rezultat ca atunci cind animalele se sIIb[-
ticesc pi revin la caracterul lor primitiv. Dup[ cllm se gtie ci pentru fecundare
este nevoie de mai mulli spermat ozoizi sau grdu nte de polen, tot astfel
pentrti dezvoltarea fieclrui caracter este necesar un anumit numdr de gemule.
Aceasta, precllm ,.si faptul c[ timpul favonzeazil inmul{irea gemulelor, vor
explica poate cazurile curioase ale anumitor boli care apar in mod regulat
la generalii alternative gi asupra cflror insist[ dl Sedgwick. Aceastl explica{ie
este de asemenea valabilS, mai mult sau mai pu{in strict, gi la alte modificdri
slab mogtenite. Deci, dupfl cum am auzit spunindu-se, anumite boli par sd
cigtige fort[ prin intreruperea lor timp de o genera{ie. Dupd cum s-a arltat
anterior, transmiterea gemulelor latente in decurs de mai multe generalii
este ea ins5gi mai putin probabil[ decit pdstrarea timp indelungat a organelor
rudimentare sau chiar numai a unei tendin{e de a produce un rudiment. Nu
exisl[ ins[ nici un mobiv de a presupllne c[ gemulele latente pot fi transmise
salr propagate la infinit. Organismul nu ar putea intretine gi hr[ni un num[r
infinit de gemule provenite din fiecare unitate a fiecdrui str5mog in cursul
lungului gir de modificlri gi genera{ii, oricit de minuscule gi numeroase ar pdrea
ele s[ fie. Nu pare insd improbabil ca, in conditii favorabile, anumite gemule
s[ fie pdstrate pi s[ continuie si se inmulteasc5 un timp mult mai indelungat
decit altele. In fine, prin conceplia prezentatd aici, ob[inem f5r[ lndoial5 o
oarecare explicatie a faptului surprinzdtor c[ un copil se poate indepirta
de la tipul ambilor s[i pdrinli, semdnind cu bunicii s5i, sau cu strdmogi de
aclr m multe sute de generalii.

CONCLUZI.E

Ipoteza pangenezei, dupfl cum se aplicfl la diferitele mari categorii de

fapte discutate mai sus, este fflrd indoialfl extrem de cornplexd ; la fel sint
ins[ gi faptele. Presupunerea principald este ci toate unit5[ile corpului, pe
ling[ faptul cir au capacitatea in general admisl de a se inmnlli prin ciiviziune,
71) In privinta acestor observalii, eu urmez de fapt pe Naudin, care vorbegte despre elementele sau esenlele
celor doui specii lncruciqate. Vezi excelentul sdu memoriu ln Nouuelles Archiues du Nlusdum, vol. I, p. 151.
 i 0') IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI

emit gemlrle minuscule care sint impr[gtiate prin tot sistemul. $i aceastd
preslipunere nici nu poate fi consideratd ca fiind prea indrdznete, deoarece
gtim din cazurile de hibridare prin altoire c[ in lesuturile plantelor exist[
o materie formativ[ oarecare, capabil[ de a se combina cu aceea con[inuti
intr-un alt individ gi de a reproduce fiecare unitate a intregului organism.
Trebuie s[ presliplrnem insfl mai departe, cd gemrilele cresc, se inmullesc
$-t se grup eaz\. in muguri gi in elemente sexuale , dezvoltarea lor depinzlncl
de impreunarea lor cu alte ceh-rle salr unit[li in stare n[scind5. Se consideri
de asemenea c[ ele se pot transmite in stare latentd generaliilor succesive,
ca semintele in sol.
La un animal superior organizat, gemulele emise de fiecare unitate dife-
rit[ a intregului corp trebuie s[ fie neinchipuit de numeroase gi minuscnle.
Fiecare unitate a fieclrei p[r!i trebtiie s[-gi emifii gemulele, pe m5surh ce se
modificd in clrrstrl dezvoltdrii; gi gtim c[ unele insecte sufer'[ cel pulin douS-
zecv de metamorf.oze. Aceeagi celulS. poate ins5 sI continuie 'mult timp s[ se
inmulfeasc[ prin diviziune gi chiar s[ se modifice prin absorbirea de hrand
deosebit5, f5r[ s[ ernit[ neapdrat gemule modificabe. De altfel, toate organis-
mele conlin multe gemlrle latente provenite de la bunicii lor gi de la strlmogi
mai indeplrta!i, nu insfl de la toti str[mopii lor. Aceste gemule, aproape infinit
de numeroase gi de minuscule, sint conlinute in fiecare mugur, ou, spermato-
zoid.si gr[unte de polen. Se va afilma ci este imposibil sd se admit[ aga ceva,
ins[ numirul gi dimensiunea nu sint decit dificult[ti relative. Existd organisnte
indep endente care sint de-abia vizibile sub cel mai puternic microscop gi
germenii lor trebuie s[ fie extrem de minusculi. Particulele de materie infecli-
oas5, atit de mici incit pot fi suflate de vint sau se pot fixa pe hirtie netedii,
se inmul{esc atiL de repede incit in scurt timp infectea zd intrecul corp al unui
animal mare. Ar trebui s[ reflecthm de asernenea asupra numlrului gi micilor
dimensiuni admise ale moleculelor care complln o particulS. de materie obig-
nuit5. De aceea, dificultatea de a admite existenla gemulelor atit de nllnte-
roase gi de mici cum trebuie sI fie dup[ rpoteza noastrd gi care la incepr-rt
pare de neinvins, nu are mare important[.
Fiziologii admit in general cd unit5{ile corpului sint autonome. Eu merg un
pas mai departe gi presupun cd ele emit gemule reproducdtoare. Astfel, un orga-
nism nu igi reproduce tipul ca un tot, ci fiecare unitate separatd igi reproduce
tipul sdu. S-a spus deseori ce cdtre naturaligti c5 fiecare celulS a unei planteare
capacitatea poten{iala de a reproduce intreaga plantd. Aceastd capacitate o are
insd numai in virtutea gemulelor ce conline gi care provin din fiecare parte.
Ctnd din vreo cauzd, oarecare, o celuld sau o unitate este modificatS, gemulele
provenite din ea vor fi modificate in acelagi fel. DacI ipoLeza noastrh este
acceptatfl in mod provizoriu, trebuie s[ considerlm toate formele de reprodu-
cere asexriatd ce se produc la maturitate sau in tine.re{e, c& fundamental
a celea gi gi depinzind de gnrparea reciprocd gi de inmu llirea gernulelor. Rege-
Iterarea unni membru amputat gi vindecarea nnei r[ni constituie acelagi proces
executat par{ial. Mugurii par s[ continl celule in stare n5sclndfl, aparlinind
acelui stadiu de dezvolta.re la care are loc inmugurirea, aceste celule fiind gata
s5. se nneascd cu gemulele provenite din celulele imediat urm[toare. Pe de
altd parte, elementele sexuale nu contin asemenea c,elule in stare n[sclndi gi
 IPOTEZA PROVIZORIE A PANGENEZEI 703

elementele masculine gi f eminine luate separat nll conlin un ng m5r suficient

de gemule pentru o dezvoltare independent5, cu excep{ia cazurilor de parte-
nogenez[.Dezvoltarea fiec[rei fiinle, inclusiv toate formele de metamorfoza
gi meta genezd, depinde de prezen{a gemulelor emise la fiecare perioacl5 a vielii
Si de dezvoltarea lor la o perioadd corespunzfltoare, in unire c^u celulele precb-
dente. lg poate sPune c[ asemenea celule sint fecundate cle gemulele car.e
vin imediat in ordinea dezvoltdrii. Astfel, actul fecunddrii obignJite gi dezvol-
tarca fiecdrei p[rti din fiecare fiinli sint procese indeaproape analoge. Copilul,
in sensul strict al cuvintului, nu cregte pentru a deveni uir adult, ci .on1in..
gerlnenii care se dezvoltd incet gi succesiv, formind adultul . La copil ca gi ta
adult, fiecare parte dA nagtere aceleiagi pdr{i. Ereditatea trebuie iolsideiata
ca o simpl5 f orm[ a cregterii, ca diviziunea unui organism u nicelllar inferior
organizat. Reversiunea depinde de transmiterea de la strlmog la descenden{ii
sli a gemulelor latente care intimpldtor se dezvolt[ in anumite condi{ii curros-
crtte sau nectlnoscute. Fiecare animal gi planta pot fi comparate cu trn rrazor
plin de semin{e, din care unele incol{esc repede, unele rdrnin inactive un timp
oarecare, iar altele pier. Este mult adevdr in expresia pe care o auzim .l
gmul poarti in constitutia sa seminlele unei boli ereclitaie. Oricil de impcr-
fectl recullosc cd ar fi aceastd incercare a mea, dupi cile gliu nu s-a fdcut
nici o alti incercare de a se reuni intr-o singurd conceplie aceste ciLeva mari
categorii de fapte. O fiinld organic5 este un microcosm, un mic univers for-
tnat dintr-o mul(ime de organisme neinchipuit de minuscule gi lumeroase
ca stelele cerului, gi care se propage ele ingile.
 CAP IT'OLU L aI XX\/ I I I-Iea
OOIICLU'-III
Domesticirea - Natura gi cauzele uariabilitdlii - Seleclict
- Diuergenla gi nalura
distinctd a caracterelor - Disparilia raselor - Condiliile fctuorabile selec{iei artificictle-
- Vechimea unor anumite rase - Problema dacd fiecare oarialie particulard a fost hotd-
rttd, dinainte tn mod special.

Deoarece la aproape toate capitolele s-au adiugat rezumate $i curn in

capitolul despre pangeneze s-au discutat recent diferite subiecte ca formele
de reproducere, ereditatea, reversiunea, cauzele $i legile variabilitltii etc.,
voi face aci numai citeva observatii generale asupra concluziilor mai imp or-
tante care au fosb trase din multiplele detalii prezentate in aceaste lucrare.
ln toate p5r[ile lumii silbatiaii reu$esc sd irnblinzeascA ugor animalele
siilbatice; $i in orice regiune sau insuld, aceste animale au fost probabil gi
mai ugor irnblinzite la primul contact cu omul. Strpunerea complet[ fa![ de
om depinde in general de faptul daci animalul este sociabil in obiceiurile sale
gi dac[ omul este acceptat ca geful turmei sau al familiei. Pentru ca ull animal
s[ fie dornesticit, el trebuie s5 fie fecund in condi{ii schimbate de via{[ gi
acesta este departe de a fi intotdeauna cazul. Un animal nll ar fi meritat munca
de a fi domesticit, cel pulin in timpurile str[vechi, dacd nu ar fi fost folositor
omului. Ca urmare a acestor condi[ii, numflrul animalelor domesticite nu a
fost nicioclat[ mare. In privin{a plantelor, am arltat in capitolul nou5. cllm
au fost probabil descoperite mai intii diferitele lor utiliz[ri, preclrm gi pri-
mele incerc[ri de cultivare. Cind omul a domesticit pentru prima oar[ un
animal sau o plantd, el nu a pulut $ti dac5 acestea se vor dezvolLa gi se
vor inmul{i, fiind transportate in alte {[ri gi de aceea el nlr a putut fi astfe]
influenlat in alegerea pe care a fdcut-o. Vedem cd adaptarea strict[ a renului
sall a c[milei la {inuturi extrem de reci gi respectiv extreln de cilduroase,
nu a impiedicat dornesticirea lor. Omul a putut gi rnai pu{irr sd prevadi dacd
animalele gi plantele sale vor varia in generaliile urm5toale gi dac[ vol' da
 CO\CLI.IZ]I

irr leiLrl acesLa uagtet'e ullot'ttoi t'asc. rLsl"i'ti, cii])i,ciLl.Lca rc[ir,s:.r riu r,ar.iabili-
taLe 3 gigtei ntl a inrpiedicat clomesticirea c,i incir clinlr-o epoc[ incir-pilr.tata.
Cu extrem de puline exceplii, toate unirniilele gi plantelc clornesilciLc cle
mtrlt tirnp, atl variat ntult. Indiferent in ce clinr[ sau 1;euti'rr (.al-e scop sint
ac'estea clescttte, ca hran[ pentt'tt om satt anitnal, penLrri por-alir siil r,lpitoetrr,
pentnt imbr[cilminte satt simpla plilcere, in toa.Le rlcc]sLc circuprstan{e 1u fosL
produse rase care se deosebesc inLre elc tn:li nrult clcciL follnelrr c:lre in starcra
naturalI sint clasificaLe ca specii dift'rite. Ntr gLirn cic ce anunriLc aninlale pi
plante au Yariat mai mult deciL altelc, in stare clonieslicir, clup.l (:1r]] np glinr
de ce rtnele all devenit mai steriler clectt aitele iu conciilii rle vialir nroclificate.
Trebuie s[ apreciem ins[ graclul cle r-ariillie suferit cltr o]'ganisnterle noastr.g
cttlLivatc, in special prin ntttnitt'ul gi graclLri cieosc,birilor tlintre laselg crril'g ari
fosL fortnate, gi deseori putern vedea clal c[ rririlte l'iisc clisLincter nr] trri fost
formate petrtrtr ch rtSoarele r.ariatii succesivc nrr alr fost, pclsistetrL ricpltit-
late; pi asenlellea varialii nli vor fi niciod:rLir acurllrrlate. riat.ii ull aninral sau
o planLd nti este obserr.atd cu aten'[ic, preluitd gi linirti in nrirnirl t]l:lt'r'.
Variabilitatea fluctuantl gi dup[ cil. pot aprecia inlinilri a formc]or
noastt'e dornesticiLe, cu alLe cuvinte - plasticiLaLea -
aljroiipe a inti'cgii lol org-ani-
za\1i, este una dintre cele tnai iniporbanle leclii pe cai'e le invli[i1nr din nirult'-
roasele cletalii prezentate in prrimc'le capiLolc tlle acesLci lticrlri.'I'ot,rr5i, rirnilra-
lele 5i plantele dornesticite atr putut fi crr greu strprise rrnoi'nrai nr:it'i r11ociilicirli
in condiliile lor de via{i clccit atr fost ntulLc specii naLr:r'ult' ilr gslstil peinceLate-
Ior ntoclificlri geologice, geogl'afice' gi clirnatice la care :i fosL sriprrs int.r'egul glolr
pirnintesc. Organismele dotnesLicitc au lost insir adrrsea Sril-r1psc rinor itlorri{'iiilri
ttrai brtiSLe gi unor condilii uniforme ntai ptilin continuc. (lr,ngscincl crir cilrul
a domesticit atit de mulLe auimale gi planter rillar'fiilirrd rrnc)r'clase fo:'.r'Le dife-
rite, gi cd el clesigur nu a ales ctt un instincL profctic accrle specii crrlc \'or r':rria
cel mai nttllt, plllcm cleduce cri, dac[ sint supusc rilloi coilclilii anr,ioge, boaLe
speciile naturale vol'varia in mec;ic in acelagi gr"ad. Pu{ini oa.nleni poL
sus{ine asLiizi cii animalele gi pl:rntclc au {os;l cru:tct cri o tendin{ir de i}
vat'ia, care a t..imas timp iitdelu l;gat in statc lat entii, 1;t'ntni cil ii ntir. [-olii
din posLeritaLe sii poatl oblinii, rle ercnll:iu, ]'ase rrr.'obisnuiIc rlc eirini, l]o-
rumhei sau canari.
Din difcriLe cattze, esLc^gl'eil dc aprcc:ir,it grarirrl de nioclil'iclrr"e sul'eliL cle
formele troasLrer tlomestice. In urrele cazuli f ornla jliil'cnLalir ini{ial[ s-a sLins
satl nu poaLe fi recunoscut[ ctt cerLiLudinc clin c:auz[ cir l]rrrsullugii stii clesceu-
den{i s-au moclificat atit cle rnult. in alte cazuri, iiuirii ce au inri riornest.icift,
dotrit satt miii ntulLe forme incleaproalie inruciiLt's-i,.rr inclticigiiL, fiintl aslfcl
gretl de apreciat in cc mdsur[ caractenl] dcscendr:nlilor acLuatri tlebuie atribuiL
varialieri pi in ce inlstir[ influcnlei ciiferitelor lonnc. ilarentale. insii g-racltil,
in care rasele no:rstre cionreslicite :ru fost moilificl,tc i;rin iucrricigurc:r ric sltccii
distincte, a fost probabil rnulL exagerat ctre rinii arrLoli. Cilir-a indivizi rlinLr-o
fot'm[, rat'eori ar putca afecta in mod l]ermrrnenl, o itll-i"r forrnir cerc cxist.{ iri
nttmirr tnai lttare; intr-adevIr, flrir o sclec{ic atentii ril'r}tir singclui stririn ar'
fi culind pierclLrtir; gi rarerori trebtiie sti se fi acor.tia[ :lsclntne]a i].Icnlie in lirripu-
rile primitivc pi barbare, cind pent,ru prinru oarir anirnalele noasllc au fost
domesticite.
 CONCI-UZII i (\;

In cazul ciineltti, bottlui, porclilui al altor clLeva aninralcr, exisLI ntotir'c

=si
serioase clc a crecle cii tri:ii multe ciintler r':isele noastrc se tlag clin prololil;rrli
s[lbatice ciir;tincte; toLugi, ci{iva natrrrali;Li gi rntilli clesciiLori au extins
intt'-o miisut'li nejtist.ifical[ crcclin{a irtLr'-o origine multipl[ a anirnale]ol' noitslre
dotnersticite. (lrescit,orri reltrzli sti plivcascti intreaga llroblenrI ciintl'-rin singrrr
pttllcL clc veclere. Arn arizit i)r. cine\':r carc sustinea cir giinile noaslre se tllrg
din ccl prilin o junuitaLe cle ciuzinl rlc specii printiLir-e, sprrnind cii dor-acla originii
clorntl lle a poru nibcilor', ralelol Ei iepurilor der c:lsir, llu sclversLe la nimic in
cazttl g.iiriilor. CrescliLorii Lrec cu vedrrrea irnprohabilit.atea donrcsticirii rnrrltol
specii intr-o crpocii prirnitivir gi barbarS. tri nri lin sel;nrI cle inrplobabilil"aLea
exisLen'[ei uIt(]r sp.ecii sirlbatice l.tscl}rlI}riLoiire cu rasele noastle clornestice' cle
azi cat'e ar fi fost foulLe anolmale in cornpal'alie cu toli sernenii lor. L,i sus{in
c[ anumite specii care au existat lnLerior', s-au stins sau sinl acllni necunos-
cute, clegi fusescr[ cunoscuLe oriirtio:irri. Prestr])unel'ea unei:rtiL dc rnari extinc{ii
recen[,e trtt (:onsLiLuicr o ciificuitate iit ochii lor, penLnr cir ci llrl aprcciaz[ pl-o-
babiliLaLca acesteiri in func{it'de r^rgirrinla sllu clificulLaLea extinr:liei altor forrne
sirlbaLice indcaproapc inludiLe. In fiue. rlcsc'ori ei ignoreazi atiL de compleI
intregul suhiecL al rispindirii geogr':rfice, ca gi cind accrrisLa ril fi rezultal ul
iirt ilnplirii.
Dc5i ciin moLivele Locmai arirLale, erst,e cleseori greu de a aprecia in nrorl
jusL gr:itlril cle nrotiificurer suferib cirr forruele noastre ctromesLicite, ucesta llcxlte
fi toLr-rgi sLabilib in cazttriie in crire'. scr gtie c[ toale r:.isele se tlag tiinLr'-o
singur[ specie, ca ln caztil ponlrtrbclului, ra{ei, iepurelui cle casir gi zrp}'oape ('rr
cct'l-iturlinc r,i giiinilor; prin un:ilogie, acesL lucru poate fi stabiliL lntr-t) alnrnlitir
tnitsulri $i pcntnr animalelc clomesticiLc care se trag tiin diferite foi'rne sirlbu-
ticc. l)tt:li citepLi detaliile prezenLate in capiLolele anLerioare Ei rlunrerousc'lc
1r-rcrlri publicaLe, sau dac[ sttzrtr:zi diferitelc noastre expozilii, esfe irnposibil
sir rlu fii prolund irnpresionat de exlrema variabilitate a animalelor noasLle
doinesticii,e gi a plantelor no:rslre cultivate. Nici o parte a ol'ganizttliei nu scapi
terndin[t'i de a varia. In general, variatiile afecteaz[ p[rlile de micI imporLan!5
vitalii sau fiziologicfl, ca pi in cazul diferenlelor carc exisL[ intrc speciile inciea-
proatr)o innidiLe. Intle rasele aceleiapi specii existS. deseori o rnai nlare dife-
rcnt[ in cc plil'cgte acerste caractere neritrsemnate der:it intre speciilc naLrira.le
ale acelui:rgi gerl, dupri curn a ardlat Isiclore Geoffroy c[ este ci\zul cu talia
gi dupl culn cste deseori cazul cu coloritul, texLura, fornra etc'. :rle. piilului,
penelor', coarne'lor gi alLor Anexe dcrntice.
S-a afilrnab rleseori ci p[rlile inrportante nLr variaz[ nicioclatzi iu stare
domesLicir, ins[ aceasta esl.r: o eroal'e total[. Privi{i craniul porctrhri la oricare
clin rascle loaltc ameliorate, cLi conclilii occipitali gi alte p[rti foarLe trtocii-
ficate, sau i;r'ivi{i craniul boului niata. De asemenea, obsen'a!i la rlifelitele
rase clc iel rrli de casl r:r.aniul alungit, cu foramenul occipital, aLlasul pi alte
vertebre cervicalcr diferit forrnalc. La girinile poloneze inLre.ager fornr[ a creie-
rului impreuillr cu craniul au fosb rnoclificate, iar la alte rase de g[ini nuntdrul
clc vertebre gi forrnelr: r'ertebrelor cc't'r'icale au fost modificaLe. La anumili
p oru mbei, f orma ma xilantlui inf erior, lu ngimea rela tivi a limbii, dinren siu nea
nirrilor gi a pleoapelor, numflnrl gi forrna coastelor, forrna gi dintensiunea esofa-
eului, an varia t toate. La a numite ma ntif ere, lu ngimea intestinelor a crescu L
 CONCLUZII

sau s-a redus cu mult. La plante, vedem diferenle foarte mari la simburii dife-
litelor fructe. La cucurbitacee au variat mai multe caractere de mare impor-
tan!5, ca p ozi\ia sesil5 a stigmatelor pe ovar, pozitia carpelelor gi proeminenla
ovarnlui din receptacul. Ar fi insl inutil sd enu merdm nu mel oasele fapte
prezentate in capitolele anterioare.
Este binecunoscut cit de mult au variat gi au fost mogtenite la anima-
lele noastre domesticite disp ozi\ia mintal[, g-.usturile, obiceiurile, migcdrile
involuntare, caracterul gilagios sau tlcut gi glasul. Ciinele oferl exemplul
cel tnai remarcabil de insugiri mintale modificate. $i aceste diferenle nu pot
fi explicate prin clescendenla din tipuri s5lbatice distincte.
In oricare stadiu de dezvoltare pot apare caractere noi gi pot dispare unele
caractere vechi, ele fiind mogtenite la un stadiu corespllnzdtor. Vedem aceasta
la diferenta dintre oud, puful d. pe pui gi primul penaj la diferite rase de gdini ;
gi mai clar inc[ la diferenla dintre omizile gi gogogile diferitelor rase de viermi
de mltase. Pe cit apar de simple, aceste fapte arunc[ lumin[ asupra deo-
sebirilor dintre sl[rile larvare gi adulte ale speciilor naturale inrudite gi asupra
intregului mare subiect al ernbriologiei. Noi caractere, care apar pentru prima
oar5 tirziu in via![, sint apte sd se atageze in mod exclusiv de acel sex la
care au ap5rut mai intii, sau s5. se dezvoJte mai mult la acest sex decit la
celSlalt ; sau de asemenea, dupd ce s-a atagat Llnllia dintre sexe, ele pot fi
transferate sexului oplrs. Aceste fapte gi mai ales faptul c5, din motive
necunoscttte, noile caractere sint in special predispr-rse de a se ataga sexului
masculin au o mare insemn5tate asupra dobindirii de citre animalele in stare
naturalS a caracterelor sexuale secundare.
S-a spus ttneori c5 rasele noastre domestice nu se deosebesc prin particu-
laritSlile constitutionale, insl aceasta nu se poate sus{ine. La vite, porci gi
la alte animale de-ale noastre amelioraLe, perioada de maturitate, inclusiv
aceea a celei de-a doua dentilii, a fost mult grlbitd. Perioada de gestalie variazd
mult, gi intr-r-rnul sau douI cazuri ea a fost modificatl in mod stabil. I.a citeva
rase cle pirs[ri de curte gi de porumbei, epoca ]a care dobindesc puful gi prirnul
penaj clifer5. Numlrul de nipirliri prin care trec larvele viermelui de m5tase
variaz5. Tendinta de ingr[gare, de a produce rnult laple, de a produce mul{i
ptri sall ottfl Ia o nagtere saLl in cursul vielii, se deosebegte la diferitele rase.
Obserr'5m diferite grade de adaptare la clim5 gi diferite tendinle la anumite
boli, la atacurile parazitilor gi la acliunea anumitor otrlvuri vegetale. La
plante, adaptarea la anumite soluri, capacitatea de a rezista inghelului, peri-
oada de inflorire gi rodire, durata vielii, epoca c[derii frunzelor sau a menli-
nerii lor in cursul iernii, proporlia gi natura anumitor compugi chimici in {esu-
ttrri sau seminle, variaz6, toate.
tr'xistd totugi o importantd deosebire constitulional[ intre rasele domesticc
gi specii : m[ refer la sterilitatea care urmeazd invariabil, intr-un grad mai
mare sau mai mic, atunci cind speciile sint incrucigate gi cu exceplia unui
nunt[r foarte mic de plante - la perfecta fertilitate a celor - mai distincte
rase dotnestice, atunci cind ele sint similar incrucigate. Este desigur un fapt
dintre cele rnai remarcabile cd multe specii indeaproape inm dite gi care in
aparent[ se deosebesc extrem de pu{in, atuttci cind sint incrucigate produc
nuntai un mic numdr de descendenti mai mult sau mai pulin sterili, sau
 CONCLUZII

chiar nici nnul, pe cind rasele domestice care se deosebesc evident ttnele de
altele sint remarcabil de fertile atunci cind sint impreunate gi produc des-
cenden{i perfect fecunzi. Acest fapt nu este in realitate atit de inexplicabil
pe cit pare la prima vedere. In primul rlnd, s-a ar5tat in mod clar in capitolul
nouHsprezece c[ sterilitatea speciilor incrttcigate nu depinde in special de dife-
renlele in sLructura lor externd sau in constitulia lor general5, ci in diferentele
in sistemul reproduc[tor, analoge acelora care pricinuiesc fecunditatea redus[
a impreu nf,rilbr nelegitime la piantele dimorf e gi trimorf e. In al doilea rind,
s-a ar5tat cI teoria lui Pallas dupd care speciile domesticite timp indeltrnsat
igi pierd tendinla lor naturalS spre sterilitate cind sint incrucigate, este foarte
probabil[ sau aproape sigr-rrd. Nu putem evita aceast[ conclu zie dac1. reflectlltr
asupra mdeniei gi fecunditAlii prezente a diverselor rase de ciini, a r,itelor
indiene sau cu cocoage gi a celor europene, preclim gi a celor doud neamuri
principale de porci. Ar fi deci absurd de aqteptat ca rasele formate in stare
domesticd s5" devin[ sterile prin incrucigare, admilind in acelagi timp ci
domesticirea elimini sterilitatea normal[ a speciilor incrucigate. Nu gtim din
ce cauzd sistemele reproduc5toare ale speciilor indeaproape inrudite au fost
aproape invariabil modificate, intr-un fel atit de neobignuit incit s[ fie reciproc
incapabile de a acliona Lrna asupra alteia, degi nu in aceeagi mdsurd la cele
douI sexe, dupI cum s-a ar[tat prin diferenla de fecunditate dintre incntcigiri
reciproce ale aceleia$i specii. Putem insd deduce cu mult[ probabilitate urm[-
toarea cauzd : majoritatea speciilor natttrale au f ost obignuite cu condi{ii
aproape uniforme de via{[ un timp incomparabil mai lung decit rasele domes-
tice, gi gtim in mod pozitiv c[ conditiile modificate exercit5 o influen{5 spe-
cial5" gi puternic[ asupra sistemului reproducdtor. Aceastd deosebire poate
explica deci diferen{a in capacitatea de reproducere dintre rasele domest.ice
inCnrcigate gi speciile incmcigate. Aceleiagi rr&uZ€ se datoregte in prim rind
gi faptul c[ rasele domestice pot fi brusc transportate dintr-o clim5 inlr-alta
sau plasate in condilii foarte diferite, men{inindu-gi totugi in majoriLatea
cazurilor fecunditatea nealteratfl, pe cind o mullime de specii sllpuse ttllor
modific[ri mai neinsemnate devin incapabile de a se reproduce.
Cu importanta exceplie a fecunditd{ii, descenden{ii raselor domestice
incrucigate gi a speciilor incrucigate se aseamind intre ei in cele mai multe
privinle. Ei preiau deseori in aceeagi mdsurd inegal[ caracterele pdrinlilor lor,
dintre care Lrnul domin[ deseori pe celdlalt gi slnt susceptibili aceluiagi fel
de reversinne. Prin incruciglri succesive, o specie poate fi fdcut[ s[ absoarbfl
complet o alta, gi aceasta este notoriu in cazul raselor. Rasele se aseam[ni
cu speciile in multe alte feluri. Ele mogtenesc uneori caracterele recent dobin-
dite aproape sau chiar tot atit de puternic ca gi speciile. Condi[iile care duc
la variabilitate gi legile care guverneaz[ natura acesteia par s[ fie aceleagi
la ambele. VarietSlile de culturd pot fi clasate in grupe subordonate altor
grupe, dupfl cum speciile pot fi subordonate genurilor, $i acestea din urntd fami-
liilor gi ordinelor, iar clasificalia poate fi artificial[ - adic[ bazat1. pe orice
caracter arbitrar - sau naturald. O clasificalie naturalS. se intemeiazl, - in
mod sigur la variet[ti gi in mod aparent la specii - pe identitatea descen-
denlei, precum $i pe gradul de modificare pe care l-att suferit formele. Caracte-
rele prin care se deosebesc varietdtile domestice sint mai variabile decit aeelea
 CO\CLUZII

care clcoscbr:sc slteciile, clegi Itu cll nrult tttai nmlt deciL in cazLt I z'.nitrnitor
-.pecii polintoLfe. Acest grad mai rrlele cle r-ar-iabililate llu este insfl surprin-
zirtor, tir.ci,r cotrsiclei'[rn ca valiet[tile au fost sripuse in ger]elal in [,impulilt:
t'ecente unor condi{ii variahile cle via{ir gi cti sinf nnrlt mai susceplibile sir fi
fost incrlicigate;in multe cazuri ele sufer[ inc[, sau at srrferit recent rnodilicIr'i
prin selec'[ie rneLoclicir sau incongIien[5, practicatir cte cltre orx.
(,a reguli QcneralI, r'ariet[{ile clomestice se tleoscbesc cu siguran{i in pirrti
inui pu{in irnportante tlecit acelea cale deosebe.sc speciilc, gi cind apar cliferen{c
intltorLattte, ercestt'u sint lareori fe.r'nr fixate. Acest fapt poate fi insir in{eles
tlac[ linenr seallia itc rttt'Lotla cic srlcc{ic a ourului. Aslf el, omril ntr poa Ie
obsel'r-a Ia unimalul viu saLl la itlanta vie rnotiificlirile intelne Ia organrlc nl*i
importatttc gi nici nu {iner seami dc. ek', atit timp cit sint cortrpatibile r'ri srinii-
tatea gi via{a. Ct'-i ptrsit crescS.tontltti cle o ugoarir rnodificlare la molarii port'ilor'
s[i, clc tin ntolar in plus la ciine, sau drr orice mociificare.'i tracLulrii intcsl,inal
sall a:rlLui organ intr'.rn? Cresc[tonr] are grijl ca r-itelc srile sri aihir carnea
binc irnp|rnatit cu grd,sinre, sAu cA oilc'sale s[ aib[ grlsinle acun]ulat[ in abdo-
Inen; .si el lr realizat ace'stea. Ce i-ar pirsa horticultoruhli de vreo schimharc. in
stt'ucLut'a ovat'ului satt z,r ovulelor ? I)t'oarcce oi'ganele interne irnportante sint
sigrrr susceptibile cle ntil]leroaso rnici variatii si cuin acc.sterA rlr Ii probahil
transmise, pe cottsidereutttl cI multe rnonstnrozit[!i curioase sint c.reclitare,
onlul ar put.ea firr[ incloialS s[ yeahzeze un anunrit grad de modificare lir aceste
organr'. Cincl omul a proclus vreo moclificare a unei p[r!i inip61[1nfg, el a
ficul-o in gene'ral neintentionat, in corcla{ie cu vreo lrltir parte c,r'iclc.nL[.
Ocupindu-se tle exemplu, cle lorrna crestei szlu clc rnotul cle pene de llp cap,
el a creat rnuchii gi plotuberante po crraniul gdinii. Ocrrpinclu-se clc fornrer exLer-
rioar[ a I)ol'utribelului gtrgat, el i-a nrirrit. el]orln voluinril c:sofagului gi a rnririt
nurnirttl de coaste, clindu-le gi o rnai nlare lirlime. Iffrind, prin seleclic
persisLenfil, cal'uuculcle de pe nruxilanrl superior al porunrbelului r:ilirlor,
el i-a rnociificlit cotisitlcraltil forma maxilartrlui inft'rior, gi la fel in rrrulLe
alLe cuzuri. Pe de altri liurle, speciile naturale s-ii11 rnodificaL exclusiv pentru
binc:le lor, pentru a cleveni altte concli{iilor cle via![ cele niai diverse, penlr'u
a eviLa tlugnrani cle Lot fehrl qi penl.r'u a lupta irnpotriva unei nrul{irni cicr
concrrlcn!i. Aparlur', irt aserrleinea concli{ii complexe, sc poatc intfunpla rlcseoli
ca rnoilific:iri clc celei rnai diverse feluri, aLit la pirli inrportante cit gi la pdrti
flr[ inrportanliL, sir lie favora]:ile sau chiar necesa.re; $i a.cestea \:or fi ciobin-
dite incct clar sigur, prin sripr.ar-ieluirea cclor rnai ap!i. $i mai irriportant
esttr cli tlifei'ite nrodificirri inclilecLe vor apal'c cle ascrlrenea prin legc.a r-alia-
{iei corelate.
Raselc clontestice au cleseori un caracter anormal sarr semiinonsLl'ri ns,
cunl sinL printre ciini: ogarul iLalian, buldogul, cokelril de Blenheim gi copoiul,
apoi cileva l'ase de r-ibe $i porci, rnai multe rase cie giiini gi rasele principaie
cle porumbr:i. Lii aserrienea rase anolrrtale, p[r{ile, care la speciiie naturale
innrdiLe se deost'besc numai pu{ill sau cleloc, au fost considcrabil nroclificate.
Aceasta sc poaLe explica prin fapLul ci ornul selec{ioueazd clescori, mai ales
la inceput, devia{ii s;tntclurale er-icientc pi setnimonstruoase. Ar trebui tol"ugi
s[ firn prudenli cind hot[rim care devialii al trebtri denunrite rnonstruor]se.
Astfel, nlt exist[ aproape nici o indoial5 cd dac5. smocul de p[r ca de cal de
 CONCLUZ]I

Ile picilLul cul'canului al fi a1"-Inrt pentnr prirna dat[ ]a pashrea domesticitl,

el i).r Ii iost cotrsicleral crl o mon"strtrozilate; apoi marele panas de pene de
pe captil cocogului polottr;i Er fost caractcrizab ca atare, cu toate cI panaEurile
slnL obignuiLe pe capt'Ickr rnrrltor stiir.rri cle pls[ri. De asemencA, anl putea
ntitni rnoltsLt'tior:itate cal'rinculele sau pielea increlitir clin juml bazei ciocului
portinrbclrrliri c.iliiLoi'englcz, ins[ nu putem r.orhi astfel de excrescenla ceir-
troasir gi gloltularir de la baza ciocrilui la Carpophagct oceanica.
Lrnii autot'i ati sLabiliL o rnare clcosebire intrc rasele artificiale gi cele natu-
t':ilc; clc;i in cirzut'ile erLreme dcosebirea este crlarS, in multe alte cazuri ea
esLc rlrbiLrrrrir, delrinzincl rnai ales tlc felul de seleclie care a fost aplicat. Rasele
ar[il'it'ia]e sirtt acelca c:u'c rltt fost arneiiorate in mod intenlionat de ciiLre ont;
descori cle iiu un aspecL uenalriral gi sint ln moC special suscepLibile cle a-$i
pielde crlracLert:ie prin rc't'ersiunc gi plin r-ariabilitaLe continuatS. Pe de altl
parl,e-, egii-ntitniLeie lase nal,urale sinl, ace'lea ce se glsesc in {[ri semicivilizate gi
carc au virrtuiL anl"elior in legiuni separ":rte, in aproape toate ![rile ellropene.
Ele arr fost t'at-eot'i obit'ci-ttl selcc[iei inten{ionate a omului, mai des al selectiei
incortgLienLtr gi pllrlial al seleclici nu.Lurale, deoarece animalele crescute in ![rile
senricivilizate Irebtiie sir sc inglijcascl in mare mlsur[ de proprii]e lor ner.oi.
Asemelte'a rase trafuri--le Lrebuie s[ fi fost dirc.ct infhrenlate de diferenlele chiar
rnir:i in couriiliile cle rnccliu.
Existii o cleosebire muiL m:ri irnportant[ intre diferitele noastre rase, con-
stincl in aceetl c[ rtne]e igi trag originea clintr-o deviatie stnrctural[ puternic
tnat'ctrt.ii siru scutirnonsIrrrclasl care a putuL totugi fi sporitI ulterior prin selec-
!ie, pe cintl lllt.ele s-rlu foi'rnat intr-rrn mod atit de lent gi insensibil, incit dac[
i-am lttitca vtr{leit sLlirmogii plirniLir-i apror.pe ci nu am putea spune cind gi cum
a ap[l'tit pcntrlr ltrirtra tiaLli rasa. Din istoricrr] calului de cul'se, al oganllui,
coco$tiltri rie ltrpLii etc:. .si Cin aspectrrl lor general, putertr fi aproape siguri c[ ei
au fosL {t;r'rrta[i pliritr-urr I]roces iellL de arneliorare; gi gLim c[ acesta a fost
ct\zul portitnbc'lului cirkilor', plecun] 5i al altor ponimbei. Pe cle alt5 parLe, este
sigur c[ raselc clc oi de Ancona qi I{iiuchamp gi aproape sigur r,itele niata, ba-
selii gi nropgii, g[inile slltircle gi'celer cre{e, pomrnbeii jucltori cu fala scurt[,
raleic cti ciocul incorroiat etc., au aptiluL clinLr-o dat[, eproape in aceeagi sLare
in cat'c le l.edem asLirzi. La fcl s-a lntirnpl:tL gi cu mtilte plante cultivafe. Frec-
venla acesLor caztrri ar clucer probabil Ia plrerea grepitfl c[ speciile naLurale au
apiu'rrt deseot'i in acelagi rnod abrupt. Nu avem ins[ nicio dor.ad[ c[ in stare
naLrilalli apiu', satt c'cl pulin se procreeazri continuu, nlodific[ri structurale
abrulttc; gi sc pot prt'zcnta nrulte argumente de orclin general impotriva unci
ascnlcrlea pirle.r'i.
Pe de altli parter, a\rer]r clovezi din bclgug asupra constantei aparilii in
starc ttaturaLt a unor rr$oare diferenle indivicltiale de cele mai diverse feluri gi
ajungenr r'.slfel la concluzia cI speciile igi clatoresc in general originca seleclie;
tratrtt'ale tttrcn'difelenle exLrem ctre rilici. Acest proces poate fi cornparat in nio,'
sl,rict cu atneliorarea lerntir gi tre'ptat,l-r a culuhri de crlrsc, a oganllui 5i a cocogulu;
de lupt5. DcoaI'ecc liecare detaiiu st,r'rictural al fieclrei specii trel:uie s[ fit:
adapLaL ln tnoci stlict cr,ncliliilor ei cle vialii, rareori se va intimpla ca numai
o singur[ parte si fic rriotiificatir, ins[ dupI cum s-a ar[tat mai inainte, rrroclifi-
c[rile coadaptate nu tr'cbuie s5 fie absolut simultane. Multe varialii sint totuEi
 CONCLUZII

de la inceput legate prin legea corelaliei. Prin urmare, chiar speciile indeaproape
inrudite nu se deosebesc decit rareori sau niciodat[ numai printr-un singur
caracter; $iaceea.siobservalie poate fi aplicat[, intr-o anumiti m[sur[ gi raselor
domestice, pentru c[ atunci cind acestea difer[ mult lntre ele, in general se
deosebesc in mai multe privinle.
Unii naturaligti afirm[ cu curaj') c[ speciile sint produclii absolut distincte,
netrecind niciodat[ trna intr-alta prin verigi intermediare, suslinind totodatd
ci varietfllile domestice se pot intotdeauna lega fie intre ele fie cu formele lor
parentale. Dac5" am putea gisi ins[ lntotdealrna legflturile dintre diversele
rase de ciini, cai, r'ite, oi, porci etc., nu ar fi existat permanenta indoial5 daci
ele se trag dintr-una sau din mai multe specii. Genul ogar, dacd se poate uti-
ltza un asemenea termen, nu poate fi legat indeaproape de nicio alt[ rasi, afarl
doar dac[ ne intoarcem la monumentele egiptene antice. Buldogul nostru en-
glez constituie de asemenea o rasd foarte distinct[. In toate aceste cazuri trebuie
excluse desigur, rasele incrucigate, pentru c5 speciile naturale distincte pot fi
de asemenea astfel unite. Prin ce verigi poate fi gdina de Cochinchina strins
legat[ de alte rase ? Ciutind ln !5ri indep[rtate rase pdstrate inc5, gi recurgind
la surse istorice, putem asocia indeaproape porumbeii juc[tori, cei cdldtori gi
cei barbi cu porlrmbelul de stinc[ parental ; nu putem insd asocia in acest fel
porlrmbelul turbit cu cel gugat. Gradul de deosebire dintre diversele rase domes-
tice depinde de mdsura modific[rii pe care au suferit-o pi in special de negli-
jarea gi de disparilia definitivd a formelor intermediare gi mai pulin preluite.
S-a sustinut deseori ci modific[rile la care au fost suplrse rasele domestice
nu arunc[ nici o luminl asupra modificdrilor pe care se crede cd le-au suferit
speciile naturale, afirrnlndu-se cd primele nu sint decit simple produclii tempo-
rare, revenind intotdeauna la forma lor inilial5 de indatl ce se sdlb5ticesc.
Acest argument a fost bine combltut de dl Wallacez), iar in capitolul trei-
sprezece s-au dat detalii complete, aritind ci tendinta spre reversiune la ani-
malele gi plantele silb[ticite a fost mult exageratH, degi f5r[ indoial[ ea existd
intr-o oarecare m5sur5. Ar fi contrar tuturor principiilor suslinute in aceastI
lucrare dac[, supuse fiind la noi condilii gi obligate s[ lupte cu o multime de
concuren{i strhini pentm satisfacerea propriilor lor nevoi, animalele domestice
nu s-ar modifica in decnrsul timpului. Trebuie de asemenea reamintit c5 multe
caractel'e se gdsesc in stare latent5 in toate organismele, gata de a se dezvolta
in condilii potrivite gi c[ tendinla spre reversiune este indeosebi de puternicd
la rasele modificate in timpurile recente. Vechimea unora dintre rasele noastre
dovedegte ins5" in mod clar cd ele rdmin aproape constante atita timp cit con-
diliile lor de viatfl r[min aceleagi.
Unii autori au sus[inut cu curaj cd gradul de variatie la care sint suscep-
tibile formele noastre domestice este strict limitat ; aceasta este insfl o afirma[ie
bazatd pe putine dovezi. Indiferent dac[ gradul de modificare in oricare direc-
tie particular5. este limitat sau ru, tendinta spre variabilitate general5 este
ins[, dupI clt putem aprecia, nelimitatfl. Dupd cum rezulti din cercetdrile lui
Rtitimeyer gi alfii, vitele, oile gi porcii au variat in stare domesticfl incd din
1) Godron, De I'Espbce,7859, vol. II, p. 44 etc.
2) Journal Proc. Linn Soc., 1858, vol. III, p. 60.
 CONCLUZII 713

timpurile cele mai indepdrtate. Totugi, aceste animale au fost ameliorate foarte
recent, intr-un grad fdrd precedent, ceea ce implic[ o continu5 variabilitate
structural5. DupI cum gtim din resturile glsite ln locuinlele lacustre elveliene,
grlul este una dintre cele mai vechi plante cultivate, gi totugi ln prezent apar
deseori r.ariet5li noi gi mai bune. Poate cI niciodatl nu va fi produs un bou de
talie mai mare gi de proporlii mai frumoase sau un cal de curse mai rapid decit
animalele noastre de astdzi, sau o agrirs[ mai mare decit r,'arietatea London ;
ar fi ins[ prea indr5zne! acela care ar afirma cd in aceste privin{e limita exbrem[
a fost definitiv atinsd. S-a afirmat de repetate ori cd la flori gi la fructe a fost
atins[ perfeclia, ins[ modelul a fost curind intrecut. Poate c5, nu va mai fi pro-
dusS niciodatd o rasd de porumbei cu un cioc mai scurt decit acela al porumbe-
lului jucdtor cu fala scurtfl de azi, sau clr unul mai lung decit al porumbelului
cdl[tor englez, pentru c[ aceste phs5ri au constitu{ii debile pi sint proaste repro-
ducdtoare ; lungimea ciocului este ins[ un caracter care a fost persistent amelio-
rat in cursul ultimilor 150 de ani gi unii dintre cei mai buni cunoscltori neag5
cd telul a fost atins. Pentru motive care ar putea fi indicate, este probabil c[
pdrtile care au ajuns ast1,zi la maxima lor dezvoltare, dupd ce ar rdmine timp
indelungat constante, ar putea s[ varieze din nou, in noi condilii de via!5, in
direclia dezvoltdrii. Totugi, dupi cum afirmi dl Wallace pe bunfl dreptates),
trebuie s[ existe o limitfl a modificdrii in anumite direcliuni atit Ia formele
naturale ctt gi la cele domestice. Aga de exemplu, trebuie s[ existe o ]imitd pen-
tru viteza orichrui animal terestrn, aceasta fiind determinati de frecarea care
trebuie invinsfl, de greutatea care trebuie transportat[ gi de forla de contractie
a fibrelor musculare. Calul de clrrse englez poate sh fi atins aceastl limitd ;
el ins[ depdgegte deja ca vitez[ pe propriul sdu strdmog sdlbatic gi toate
celelalte specii de cai. Fa![ de dimensiunea corpurilor lor, porunibelul jucfltor
cu fa{a scurt[ are Lln cioc mai scurt gi cel cil5tor nn cioc mai lung decit oricare
specie naturald a familiei. Merii, perii gi agrigii nogtri fac fnrcte mai mari decit
acelea ale oricdrei specii naturale ale aceluiagi gen ; gi la fel sint mtrlte alte
cazuri.
Avind in vedere marea deosebire dintre numeroasele rase domestice, nu
este surprinzdtor cd un mic nnmdr de naturaligti au conchis c5 fiecare din ele
se trage dintr-o form[ inilial[ distinct5, cn atit mai mull. cu cit principiul selec-
[iei a fost ignorat gi numai recent marea vechime a omlllui ca crescfltor de ani-
male a devenit cunoscut5. Cu toate c[ nll clrnosc mare lucru din arta cresc6to-
rului, majoritatea naturaligtilor admit clr ugurin{[ c5" oricit de neasem5ndtoare
sint ele, diversele noastre rase se trag dintr-o singurfl tulpin[ ; ei nu pot indica
insd verigile de legdturfl gi nici nu pot spune unde gi cind au apdmt rasele.
Totugi, aceiagi naturaligti declar[, cu un aer de pmden{d, filozofic5, c[ nu vor
admite niciodat[ c[ o anumit[ specie natural[ a dat nagtere unei alte specii,
pind ce nu au snb ochii lor toate treptele de tranzi\ie. Amatorii utilizeaz1, exact
acelagi limbaj in legdturfl cu rasele domestice. Astfel, autorul unui excelent
tratat despre porumbei spune c[ nu va admite niciodat5 ce porumbelul cdldtor
gi cel rotat sint descenden{ii porumbelului de stinc5 sSlbatic, pind ce tranziliile
nlr vor fi fost ,,efectiv observate, putind fi repetate ori de cite ori omul doregte
s) The Quarterlg Journal of Science, octombrie 1867, p. 486.
 CO)iCLLTZII

sii se ocirpc de acesL luct'ti". Este fIr[ indoialir greu s[-!i ciai stama cI rnoclificlri
trciu:;cmnate, aclunate tirnp dc sccole indelungater, pot 1;r'oclrice asenlenea mari
l'eztlltaLe, insl"t accla care rlorcgte sit inleleagl orig=inea raselor clornestice sau
aceea a slteciilor naLurale Llehuie sir invinei aceasL.i dificultate'.
Catizerle caro stiruulertz[ r'ariabi]itatea si legilc care o guvelnr,azl au fost
tlisct:tater al-il dc recent inciL ttici trtt este nevoie clecit s[ ingir prrncteleprirrcipale.
(,tritoscincl cI ol'gattismeler donte'sticite sint mult nrai suscepLibile ]a u$oare
tieviti{ii stt'ttcLttrale gi la nlonst.ruoziLit!i clecit speciile cal'r) tr[iesc in condiliile
lor ltaLrtt'ale, ri :lviird in vedere c.1 speciilc larg r[spinrlite variazd in geneyai
tllai ruttlb decit acelca care ocupi l'cgirini limiLrile, putern Ceduce cI variabili-
Latea clepincle ln prirnul rinci de condi{iile modificatc cle r,iat[. Nu Lrebuie sl
trecernt cu t.cdet'ea e'fecteler contbinaliei inegale ale caracterelor pr.ovenincl clc
la ambii pirrin!i, sau:rlc lerr-errsiunii la strimogi antc,riori. Condi!iile moclificate
iltl o Lentlin[[ special[ der a fac'c olg-anele reproclucirtoare mai rntr]b s:iu mai 1;ulin
incapabile rle fccuntlat'e, clrrp[ ('urn s-a ar'5LaL in capitolul consacrat acesIrri
sttbiecL, $i ca ut'lnrlre, de'scori ucesl,e org-.line nu rerlgcsr] sir transrnitl fidel carac-
tt'rerle ltarentale. Condi{iile nrodifitraIc ac{iclncaz[ cle asemenea in rnocl ciirect gi
Itob5riL r'isupra organrzA{ieri, astfel cit Loli sau aproape to{i indivizii aceleiasi
specii astfel supuSi sint modifica!i in acel:iri fel; nu puLem ins.i decib rareori srrll
chiar niciociatir sir sprtncm cier ce ltarlea a.ceasta sau accea este afectati in mr_rcl
special. 1'otugi, in rnajoritatea cazrtrilor o schirnbare a condiliilor parc sI ac!io-
rteze in mocl nedefiniL, pricinuind varialii felrrliLe, aproape in acc'lAgi mocl cun]
expunerea Ia frig satl absorblia aceleiagi otr[vi afecteazi clifcrili indivizi in
tliferiLe fehrli. At'etn trtoLivc cie a blnui cir Lin exc€,s obignuit, de hrzlnir fo:ir-[e
ntrLriLir'[ sart uii excc's tlc uziir'lt a organizriliei ciin cauza niigcirrii -cint priternicc
calrze stinrtrlaLir-er ale r-at'iabililirtii. I)acir consicierirm excrescenla simeLricit $i
cotnpler."i caitzatir clc o piciiItrr[ rniritisculI der ott'ar,i"-r pr-odusir dc o insectli
galicolir, putenr ii coitr-ingi c::i rnici rnodific[ri:-,lc consl-iluliei chinticer alc ser.ci
saLl alc sinqe'lui pot dricc la rnotlificiiri structurale erxtr:lorCinarc.
Folosirea rnai intcnsX a ultui mttgchi cu diversele sale plrli anexe gi acti-
vitateril rntirilii a rinei qlande sau a unr'i alt organ, duc la o clczr.oltare crescutl
a acesLora. Ntfolosit'ea are ttu efecL contrariu. Cu toat,e c[ ]a formele clomesLice
organele tlcvin t:neori nrclirncntare prin a\.ortare, nri avem nici un motir. de:
a presupllllt) cit acea.sta esLc numai o urnlare a nefolosirii. Dimpotrivir, la speciiie
nattn'ale nulxeroasc orgelte par s[ fi dervenib rtrlimenLare prin nefolosire, aju-
taLti clc principiul cccluotniei de clegt,erc impreun[ c]u incrucigarea rcciprocS.
CorirplcLa ar-ot'tale lru poate fi explicat[ decit priir ipoteza prezcntatl in capi-
tolul auLerior, aclicii prin clistrugerea definiLir-[ a ger.nrcnilor sAu r] gemulelor
pir{ilor inutile. Aceastl deoserbire clintre specii gi varieL[{i clornesl-ice poate fi
partial explicati prin fapLul cI ncfolosirea a aclional, asul)r'a accstora din urm[
un timp instrfic:ient cier lung, gi parlial prin faptul ci acestea sint scutiLe de
olice luptai aprigir peutrtt crxistenli, care atrage clup[ sinc o economie rigid[
iu dezvoltarea fiecirei 1ltil"li, la care sint suprrse IoaLe'. spcciiler in stare naIuralir.
'I'otitgi, leQea compensa{iei satr a echilibrului, care clepinde cle asernel}ca cle eco-
uontia de ert'gtere, a afectat se parc inLr-o anLtmitl mirsurl gi formele noastre
dornestice.
 CONCLUZII

I)c'oarcrce in sl"ilre dornestic:i rlproape fiecare parte a organizaliei devine

foat'1.'-' r'ariabilit, gi curl] r'arialiile stnt ugor selec{ion.tte, atit congtient cit gi
incon;Lient, esIc foarte greu de a desscrbi e'fectele selcrcliei r-ariatiilor ne:clefinite
cle acliunerrt clirectI a condiliilor de viatir. E,ste posibil, de ercrnplu, ca labele
ciinilor nogll'i tlc apri gi ale ciinilor arnericlrni care sint nerroi[i sir c'il[torcrascir
nutiL 1le zirll:trlit, sir fi rlevcnil, par[ial paluraLer, fiind slimulatc plin clersfacerrea lar-
g'ir a tlceert.ekrr. Esle insl mai plobalril c[ palmarea, ca pi nembrana dintre
ileQtrIell'unutniLol portrurhei,:ru apiinrt sponLan gi arr fost ulLerior rnlrite prin
fzrltLtrl cil cei mai btrni inotitori qi cei care ci,rl5toreau cei nrai bincr pe ziipad[
liu losL cons('l'\'a{i in curs de mai rnulter generalii. IJn arnator care ar tlori sir
tnicgot't'zcr talia b:rntamilor sau a porumbeilor s[i jucltori nlr s-ar glncli nicio-
clalir sir-i flSnlirrzcasci ci r,n'selccliona inclivizii cei mai mici care ar apare in
rnorl sirolttnn. llanriferele se'ilasc uneori lipsit,e de pirr gi s-an folmat rase fdr[
1;itr', ittsit nrr t'xislii nici un rnotir. si credern c:i acest hrcnr a fost pricinuit. cle o
cliniir Lolitlli. Lli tropice cirlclura facc deseori ca oile s[-gi piarcl[ lina, irlr pe cle
altir p:rrLrr ulilezelt'rr gi fr-igrrl ac{.ioncazf, ca un stirnulent clirect pcntrtr cl'e5l-erc&
llirt-tiliri. Cinc va preLinticr lnsir sI hoLiirascir in ce mlsur[ blana qfou,.s[ a anirna-
lelor urcLlce siiu culoarea lor alb[, sint datorite ac{iunii clirecLe i]. unei clirne
ruspre 5i in cc rtrilsurl conservzirii in cursul unui lung gir dc generalii a animalelor
cerlol rnai binrr protejate?
I)inlre LoaLe legile care gnr.erneazir variabilitatea, aceea a corela{iei este
urla clintre celc mai iniportilnte. In mr-rlte czrzuri de u$oare cler.ialii stnrcturale
precum gi ciet qritve tnonsbruozit.rli, nu putent nici mr"rcar presripulle care este
ntttura corela{iei. Ptrtcnl r-cdea insfl ci pir{ile omologc, ca r]rcnrhrele antcrioare
si ccle postelioiirr:, piiml, copitele, coalnele gi din{ii, care sirrt foarte asemfurd-
Loarc ii1 lrul'sul yrlirnci ]or dczr.oltirri.si care sint supuse unor contiilii sittrilat'e,
sint etttinrttncnte susceptibile sir fic rnoclificatc in lrcelagi fcl. Avind aceeagi
ltaLut'it, 1-'irr[ile onroloqe sint aptc si se contopeascir gi itrrnci cinci sint ntai
urrrlLe, s[ t.arie'zc ca num[r.
Ctr toaLe c[ fiecare varialier este direct sau indirect pricinriill de o rnodifi-
crirc oarecare in condiliile inconjtrr[toare, nu trebuie sH uit[m c[ natura organi-
za\it'i itsupla cirrcia se aclioneaz[ este factonrl cel mai important in ceea ce
itrivegle rczilltatul. Vedern a.ceasta la clifer"ile organisme carc fiind puse in con-
clitii sirnilare variaz[ intr-un mod cliferit, pe cind organisme indeaproape inru-
dite, in conclilii diferite variaz[ clesc'.ori aprozrpe in acelagi fel. Vedem aceasta
in cazut'ilc cind aceeagi niociificare reapare frecvent la aceezr5i varietate, la ltrngi
inLtrn'ale cle tinlp, gi cle ascn]€rnca in celc citeva caznri rernarcabile cle varialii
:rnalclge salr paralcle care au fost prezcntate. Degi citeva din aceste din urmi
cazuri sillt t-latorate reversiunii, altele nll pot fi explicaLe in acest fcl.
Prin ac[irrnea indirect[ a condiliilor modificate asupra orgarriza[iei, dato-
rit[ org-anelor rcproducfltoare astfel afectate; prin ac[iunea directzi a unor ase-
rncrlea condilii care fac ca indivizii aceleiagi specii s5" varieze fre in acelagi fel,
fie ilr niocl cliferit, in conformitaLe cu micile diferenle ale constituliei lor ; prin
efc'clcle folosirii ucccnLrrate sau reduse a p[r!ilor, gi prin corelalie, variabili-
t.atea formelor" rloastre clomestice este extrem de compiicat[. Intreaga organi-
za [ie devine pulin plasticri. Cu toate c[ fiecare modificare trebuie si aibir propria
sa cauz[ stimultativd gi cu toate c[ fiecare este supush legii, totugi atit de
 CONCLUZII

rareori putem urm5ri relalia precis[ intre catzd gi efect, incit sintem tenta!i
s5. r'orbim despre varialii ca gi cind ele ar apirea in mod spontan. Le putern
nttmi chiar intimpldtoare, ins[ numai in sensul in care spunem c5. o bucatd de
stinc[ c[zr"rt[ de la inillime iSi datoregte forma unei intimpl5ri.
Poate c[ meritfl, s[ examiniim pe scurt rezultatul expunerii unui mare
uttmdr cle anirnale de ac€eagi specie unor condi{ii nenaturale, ldsate sd se incru-
cigeze liber fdrir nici un fel de selec[ie, gi apoi s[ considerim rezultatul, cind
selec{ia este pusl in aplicare. S[ presupunem c[ 500 de porumbei de stincfl sil-
batici sint linu!i inchigi intr-o volier[ in [ara lor de origine, c[ sint hr[nili aga
cum sint hrdniti de obicei toti porumbeii gi cd nu se las5 ca numdrul lor s[
creascd. Cunoscind c[ porumbeii se reproduc atit de rapid,presupun cd pentru a-i
menline in numdr constant anual vor trebui ucigi intre o mie gi o mie cinci
sttte de phsdri. DupI ce au fost crescute in acest fel mai rnulte generatii, putem
fi siguri ci unele din pHs[rile tinere vor varia gi c[ varialiile vor tincie s[ devind
ereditare, deoarece in prezent mici devialii structurale apar deseori gi sint eredi-
tare. Ar fi obositor de a ingira multimea de caractere care continufl incd s[
varieze satt care au variat recent. Multe varia{ii ar apare ln corelalie rina cu
alta. A$a bunSoar[ lungimea remigelor pi a rectricelor, num5rul remigelor pri-
lrlare, precum gi numlrul gi l[limea coastelor, in corela{ie cu talia gi forma
corpului, numirul de solzi in corelatie cu dimensiunea picioarelor, lungimea
limbii in corela{ie cu luneimea ciocului, dimensiunea ndrilor gi a pleoapelor
preclrm gi forma maxilamlui inferior in corelalie cu dezvoltarea carlrncului,
caractenrl golag al puilor cu viitorul colorit al pelajului, dimensiunea picioare-
lor cu ac€ea a ciocului gi alte asemenea caracterc. In fine, deoarece s-a presupus
ci pds[rile noastre sint inchise intr'-o volier5, ele nu iSi vor utiliza aripile Si
picioarele decit pulin gi ca urmare, anumite p[r!i ale scheletului, ca sternul,
omoplalii gi picioarele, \ror deveni ce\ra mai mici.
Deoarece in cazvl presupus de noi in fiecare an trebuie ucise la intimplare
numeroase pdslri, nu existd probabilitlti ca vreo noud varietate s[ snpravie-
[uiasc[ timp suficient pentru a se reproduce ; gi cum variatiile care apar slnt de
o naturi extrem de diversf, existd foarte putine probabilitdti ca douI pdsdri
care au variat in acelagi fel sd se tmperecheze. Totugi, chiar dacd nu este astfel
imperecheaffl, o paslre care variazb, igi va transmite citeodath caracterul s5u
puilor; $i acegti pui, nlr numai c[ ar fi supu$i aceloragi condi{ii care au pricinuit
pentm prima dat[ aparilia varialiei respective, dar ar mogteni in plus de la
pirintele lor modificat o tendin!5 de a varia din nou in acelagi fel. Agadar,
clac[ condi{iile au tins in mod hotdrit sd produc[ o anumit[ variatie particu-
lar5, in decursul timpului toate pdsirile ar putea fi modificate in mod similar.
IJn rezultat cu mult mai obignuit ar fi insd ca o paslre s[ r'arieze inLr-un fel gi
o alt5 paslre intr-alt fel ; una s-ar nagte cu un cioc ceva mai lung, alta cu un cioc
mai scurt; una ar c5p[ta citeva pene negre, alta citeva pene albe sau rogii.
$i cum aceste plsdri s-ar incruciga reciproc in mod continutt, rezultatul final ar
fi un grup cle indivizi deosebindu-se unul de altul in multe privinle, insd numai
cu pu[in totugi mai mult, decit porumbeii de stinc[ ini[iali. Nu va exista ins[
nici cea mai micd tendin!5 cle a se forma mai multe rase distincte.
Dac[ se vor trata douh grupuri de porumbei in modul descris, unul in Anglia
gi altul intr-o {ar[ tropicalfl, cele dou5 grupuri fiind alimentate cu diferite feluri
 CONCLUZII

de hrand, se vor deosebi ele oare dup[ mai multe generatii ? DacS reflect[rn
asupra cazurilor prezentate in capitolul douSzeci gi trei gi asupra unor fapte
cllnr ar fi deosebirea de altl datd dintre rasele de vite, oi etc. in aproape fiecare
regiune clin Europa, sintem tentati in mod serios s[ admitem cd cele doud gru-
p;ri vor fi dif erit modificate prin influenla climei $i a hranei. ln majoritatea
cazurilor ins[, clovada acliunii definite a condiliilor modificate este insuficient5.
In legdturl cu porumbeii, am avut ocazra sil examinez o mare coleclie de
soiuri domesticite care mi-a fost trimis[ din India de cdtre sir W. tr'lliot, con-
statind ci acestea au variat intr-un mod remarcabil de asemdnfltor cu pisdrile
noastre ellropene.
Dac[ douI rase distincte sint amestccate irnpreunI in nttmdr egal, existl
motive cle a blnrii cd intr-o anumiti mlsurd ele vor prefera s[ se itnperecheze
cu propriul lor soi, ins[ deseori ele se vor incruciga reciproc. Datoritfl vigotii
gi fecundit5tii mai mari a descenden[ilor incrucigati, intregul grup va fuziona
reciproc in acest mod mai curincl decit s-ar fi intimplat altfel. Din faptul ch
anumite rase sint dominante asupra altora, nu urmeazd. cil clescendenta fuzio-
nat[ reciproc va avea un caracter strict intermediar. Am dovedit de asemenea
c[ actul incnrcig5rii in sine imprimd o puternic[ tendin!fl spre reversittne, astfel
cd descendenlii incruciga{i vor tinde sh revin[ la starea porumbelului de stinc[
inilial; gi probabil c[ in decursul timpului acegtia nu vor avea un caracter mult
mai eterogen decit in primul nostrLl caz, cind pds[ri de aceeagi ras[ erau inc]rise
impreu ni .
Am splrs cd descendenlii incrucigati ar cigtiga in vigoare gi fectrnditate.
Din faptele prezentate in capitolul gaptesprezece nu incape indoiald astipra
acestui fapt gi cu toate cd nu se pot obline atit de ugor dovezi asupra acestui
punct, esfe aproape sigur c[ consangvinizarea continuatl indelungat duce la
iezr-rltate dlun[toare. DacS la hermafroditii de toate soiurile, elementele se-
xnale ale aceluiagi individ ar acliona in mod obignriit until astlpra altuia, cea mai
indeaproape consangvinizare posibilfl ar fi perpetuS. Trebuie ins5 sd aveln in
veder-e c[f chipd cite..stiu, structura tutttror anitna]elor hermaflodite permite gi
deseori necesil[ o incrucigare cll un individ distinct. La plantele hermafrociite
intilnim neincetat clispozitive cornplicate gi perfecte pentru acelagi scop. Nu este
exagerat de a afirma c[, dacd folosirea ghearelor gi a coltilor Llnui animal car-
nivor, san a aripilor gi a cirligelor d. pe o s[min![ pot fi deduse sigur din strttc-
tura lor, putem tot atit de sigur s[ deducem c[ multe flori sint construite cu
scopril precis de a asigura o incrncigare cu o plant[ distinct[. Din aceste diverse
.onsi.letalii, pentnr a nu mai menliona rezultatul unei lungi serii de experienle
pe care le-an1 efectuat, trebuie admisfl concluzia la care s-a ajuns in capitoltrl
iu care ne-arn refel'it gi anume cd din concursul sexual a indivizi distincli se
obline un mare avantaj de un fel oarecare.
S[ rcvenim la exernplul nostru: am presupus pin[ acum cd p5s[rile sint
menlinute in a celagi numdr prin uciderea la intimplat'e, insi dac[ se admite
cea mai sirnpl[ alegere in conservarea lor, intreg rezultatul va fi schimbat.
I)ac[ proprietanrl ar observa vreo micd varialie oarecare la una din p[sirile
sale, pi af dori s[ oblin[ o ras5 astfel caracterizatl., el ar reugi, prin selectie
atenLS, intr-un timp surprinz[tor de scurt. Considerind c[ orice parLe care a
variat odatd continud in general s[ varieze in aceeagi direclie, este ugor ca prin
 CONCi,LIZII

conser\-aleil coutittr-t5":r irtciivizilor celor ntai pLiLernic cilr'lrcLt'riza.ii, sir sc liriicc

gr:"ictul clc tlifercn{iele pinii la tirl inalt tnoclel tle pelfccr{ie s;tabiliL clinairrlt'.
Aceasta csle seleclia tnr',l"odicl.
I)ucir, filir vl'eun gind de a clea o nouir lasI, pr'opl'ierLunrl volielt,i ilur gi
sinrplu iu'adrttila, de cxcttipltr, pirs:iriler cu ciocul scurt ruui rnrilt decit 1;e cele
c:tr ciocul lung, atunci cincl trebuie sit le reducri nrrmfu'ui el Ar rrcicle in genei':il
I)e acesta clin tirnltl i gi nrr incape indoizrll cir in 6]gcursril r.l'eurii el gi-ar moclificr,r
lislfel in rnotl sensibil tulpina. Dricir dorrii persoane al'llne Jlonlnrbei gi ar pro-
ceda irt acest fci, trst,e pti!in probabil ca ele s5, prefere e.\itct aceleiigi caractcre;
riescori ele nr prefera, clupii cnlrl 5titn, calacter-e clirecL opirse gi piitir la urn'u"I,
cele clouI Qrupr] \'or ajunge sit sc cieost-beascl. Aceasta s-ii intiinplat efuictiv ctr
linii sart fatnilii cle vitcr, oi gi ponrrnhci, care au fost [inuLe gi inglijil,e crr a[.t,ir-
lie Limp intichingaL tie tlife:r'i!i cresc.iLriri, firrfl \'l'eo clor"irrfli clin pnltca lor.sir
Iornrt'.ze subrase rioi gi ciistincLe. Acest fel incongLicnt clc selec[ie inLrir iu licliurrc
rnai ales la anitnillele loarte folositoar.e omrihri, penti'u cil ficcllle incealci sI
ob[in[ cei ntui huiii ciitti, cai, crrle nrai bune vaci sau oi, firrir sir sc gtnclelrscd
la viitoarea lot' tlcsct'ntlen{it, accsIe anirnale transrnilinri tlr.scenrlenlilor ruai niirll,
sau rnai pulin sigur butrele lor insugili. $i ninreni nu erstc tiLit cicr nesocotiL
incit s[ reproclucI aniuralele celcr nrai proaste. Chiar siljraLicii, rilunci cind rlin
cauz.a rnarilor lipsuri sinL nevoi{i s[-gi rrc:ici5 urterle clintlc nnirnale]e lor., ci rtis-
trrrg pc celc ittai proitste gi iSi pistt"eazra 1tc cele rnai bunc. I-u urtirnalrle {inirLc
perttrtr folosin{[ pi ntr liull.lai 1-renLrr"r clistractie, riiferiLc uroclc pt'ctioruinl in rli-
fr.riLe rt'.gitirti, cL'cet ce ciLtcc la pitslrurca .si in conscrcirr{[ la llansuriIclt'a a LoL
fehrl de palLicullrritiili ueinsrnttrirte in cariicLere. Acelagi irroct's a fosL uiriiirriL
in legltulli ctl ltomii noSLli frticl.ifer.i gi legumele noa.sLre, cr-'lc nrai ]tune soirn'i
fiind mai urult culLivzite gi producind ciLeoclaLzi clu5sLrnclen!i mai btrni cicciL
prir:inlii lor.
Dilelite linii, la cal'e tocntai ne-arn refr-'riL gi carcr alr fost produscr dr, ci'es-
cltori firrir r,'reo dorin![ din parlca lor cle a ob(ine un aselnenea rezulLaL, prczintli
o excelenti dovadii a forlci selec{iei incongtiente. AcerisLir ftirnrS. cler sclccfit a
dus probabil la rezulbale cu nttrll niai imporlanter de'ciL selectia nreto<iic[; cn
este cle asenreneil irnpot'tantI dir-r puncL cle l't'rlere tcrtrctic, plin 1r]al"cu t'i asc-
ntlnarc cu selccrlia nirttrralli. Astfcl, in cursul lices;Lui i-rloctrs cci mai l:uni pi rnui
prelui!i indivizi nu sint seltarali gi oprili cie r-l sc imitelecitcu cu al[ii de ri('L'r):r$i
ras[, ci sint pur gi sinrplti plefelatli pi pirsLlali; ucei,sla ciuce tottipi in rrod
inevitabil la nrodificarea pi tlnreliorareli lor treptatir, aga cd lll cele clin urrnii
ei domina prirr excltiderea vechii forme parentale.
La animalele noasLre dornesLicile selectia naLurald irnpieclicir prorlucei'eir
de rase cu deviii{ii stnicturale clfu,rnirtoare. In cazul anintalelor {inute rle sril-
batici satt de poporire semicivilizaLe, care trcJrtrie sit se ingrijt,ascir in nl?.r'r)
nrdsurS, gi in difcrite condilii de propriile lor ncvoi, seleclia natural[ tlebuic
sir fi jucat un rol mai important. Probabil cr'r dt-. acrrcra cle so asearniin."t
nrult cu speciile naturalc.
Dorin{a onrrilui de a poseda aniurale pi planLe in toale privin{ele tiin ce
in ce rnai folositoare, nu ai'e linlite ; de asenlenea, dat.olitl ntociclot' c:ire nrei'g
la exLrente, anratolul cioregtc inlotcleauna s5. producir fiecale caracLer din ce
in ce rnai puternic pronuntat. Agadar, prin aclii-rnea prelungitir a seleclici
trteLodice Ei incongLienLe, exisL[ la fiecare rasi o tendin{[ constantA de a deveni
din ce in ce rnai cliferitd cie forma sa parenbali; ,si atunci cind mai rnulle rase
au fost pt"oclnse gi sint pretuite pentrn calitflli cliferite, existh o tendin!fl ca
acestea sir st'. tleosebeascir din ce in ce mai mult una cle alta. Aceasta cluce la
divcrgenla caracLerelor. Pe rn[surd ce subvarietirli gi rase ameliorate sint Ior-
mate in nrod lent, rasele nrai vechi gi rnai prilin ameliorate sinL neglijate gi se
recluc ca nuni5r. Cind in aceeagi staliune existS. pr-r{ini inclivizi dintr-o rasS oare-
cat'e, collsangvinizarea contribuie', prin rcducerea vigorii gi fecunclit[{ii, la
clisparilia lor. Astfel, verigele interrnetliare se pierd gi rasele care rtinrin cigtigl
in ce^privegLe continuarea caracterelor.
In capiLole-'le despi'e pomrnbel, s-ir clovedit prin rn[rturii istorice gi prin
existenla in ![ri indepitrtaLe a unor subvariert[!i de legittir[, c5. rnai rnulterase
se diferenliazd in nrod constant clin punct cle veclere al caractertlor gi cir rnulte
subrase vcchi gi inLtrmediarer au clispflnrt. S-:rr putea cita gi alte. cazriri cie ciis-
pari{ia trnor rrlse clonresticc, ca cle exempiu : ciinele lup irlan dez, vechiul copoi
englez qi doul rase din F'ranla, clin cAre una era odinioari fotrrte preluitln).
Dl Pickering observfl u) c[ ,,oile care figureazti pe cele mai vechi monumente
egiptene sint necunoscute astfzi gi cel pulin o varietate cle boi din ceie clrnoscuLe
odinioar[ in Egipt, a disp:irrrt cle aseniene]a". La fel s-a intinrplat cu ciLeva
animale gi cu mai mrilte plante ctiltivate cie vechii locuitoli ai Europei din
perio:lcla neolitic[. In Perti, \.orl Tschticii6) a glsit in anunriLe nrornrin[-e, pro-
babil attlerioare ciinastiei incagilor, clouI soiuri cle portrm]r necunoscuIe asLirzi
in {arir. in ceea ce plivegte florile gi leg-umele^noastfc., proclucerea cler noi varie-
ti{i gi clisparilia lor s-a repctab inc.onLir}uu. In prezent, raseler ameliorate inio-
cuiesc uneori raselc mai vechi intr-nn ritrn extraordiner rlc rapid, clup[ curn s-e
intirnplat Lecent clr porcii in tot cuprinsul Angliei. In lara lor natal5, r'itele
,,long-hol'II" an fost ,,inl[Lurater brusc ca cle o plagir mortale"r", prin introducereil
vitelor,,short-horn" 7).
Constatlm in jrirul nostru rezultatele e1s6:L'{ionale carc aLl urlnat ac{iunii
indelung continuat[ a selecliei meLodice pi incongLiente, dirijalS intr-o anumitd
m.{surI dc seleclia natnralir. Comparrilti numeroasele anirnale pi planLe pr€'zer}-
tzrte Ia expoziliilc noastre, crr fornrele parentale, in nrisura in care acestea sint
cttnosct,rtt', sau consr.llLa!i verchilc rllrte istolice in IegSLnr[ c]u starta lor anteri-
ciar5. I'Iajoritatea aninralelor noastre clonresticite ALr dat naptele la nur]reroase
rase dislincte, crr exceptia acclora care nu poL fi ugor supuse selec{iei, ca pisi-
cile, coteniia gi albina de slup. I)upI ceea ce $Lirn in legitur:i cu procesul selec-
{iei, formarea r}Lrnreroaselor nous[r'e rase a fost ]entli gi trepLatir. Omtil care
pentnt prima clatri a obsen'at $i a pistrat un ponrmbel cu esofagul pulin rnai
rnlrit, cu ciocul ceva rnai lung, sau cu coada pulin rnai clesfrigurat[ clecit obig-
ttuit, nu a visat niciodat.l c[ a fflcut pritnul pas spre crr)area unrii porumbel
gugzrt, cilirtor salr roLat. Onml poate crerl lru numai rase anorrnalc, ci gi alte
rilse, avincl intreaga lor structurii :idmirabil coordona[5 pentru anunrite scopriri,
ca buniroalii calul rie curse gi cel de por.arI, saLl oganrl gi btildogul. Nu estc citugi
4.1 )1. lttrfz rlc Lavison, in liu11. Soc. Imp. d'.lcclinttrt., clcccittblie 1862, p. 1 lt0!).
5) of X,'Ian,18ir0. p. 131ir.
.lirrces
u) 7'rut:els itt Peru, tr:rtl. c:irg-l ., p. 177.
?1 YouaLt, Ott Cuttle,183-1, p.200. Desplc porci, vezi Gard. ChronicIe,18,--,1, p. tr10.
720 CONCLUZII

de putin necesar ca fiecare micd modificare structurald din orice parte a corpu-
Iui gi care cluce spre perfec[iune sd apar[ simultan pi sd fie seleclionat5. Cu to-ate
c[ otntrl se ocup[ rareori de diferenle la organele irnportante din punct de vedere
fiziologic, el a modificat totugi atit de profund nnele rase, incit dac5 acestea ar
fi g5site in stare sdlbatic5, ele ar fi cu siguran![ clasate drept genuri distincte.
Cea mai bunS dovad[ a realiz[rilor selec[iei este oferitd poate de faptul cit
acea parte sau calitate a oricS,rui animal gi mai ales a oricdrei plante care este
cea mai pre{uitd de otn, este partea sau calitatea care se deosebepte cel mai mult
la diferitele rase. Acest rezultat se poate Ll$or constata, daci compar5m graclul
de diferen{iere intre fructele produse de diferitele varietSli de pomi fructiferi,
intre florile plantelor troastre de grldinf,, intre semintele, rdd[cinele san fmnzele
legumelor noastre gi a plantelor noastre agricole, clr gradul de diferen{iere intlt'
celelalte p[rti nepretuite ale aceloragi variet5ti. O dovad[ remarcabile de urr
alt fel este oferit[ de faptul controlat de Oswald Heers), gi anume ci semin-
tele trnui mare numdr de plante .- griu, orz, ovdz, mazdre, fasole, linte, nlac -
cultivate pentru sflminla lor de chtre vechii locuibori lacugtri ai Elvetiei, €]r'au
toate mai mici decit seminlele variet5{ilor noastre existente. Riitimeyer a alir-
tat c[ oile gi vitele crescnte de acegti locuitori erau de asemenea mai mici decit
rasele noastre prezente. Cel mai vechi ciine, ale clrui resturi au fost g[site in
gunoaiele preistorice din Danemarca, era cel mai slab; in epoca bronzr-rlui acesta
a fost urmat de un soi mai puternic, $i acesta de unul gi mai puternic in epoca
fierului. ln epoca bronzului, oile din banemarca an.a, picioarele extraordin",'
de delicate, iar calul era mai mic declt animalul nostru de azin). Fdrh indoialil
c[ in majoritatea acestor cazuri, rasele noi gi mai mari au fost introduse c]in
t5ri str[ine prin imigrarea de noi oameni. Nu este insd probabil ca fiecare rasti
mai mare, care in decursul timpului a inlocuit o ras[ anterioarS gi mai micl, sri
fi fost descendenta unei specii disbincte gi mai mari; este mult mai probabil
ca raselc domestice ale diferitelor noastre animale s[ fi fost treptat arnelioratc
in diferite plrti ale marelui continent euro-asiatic ai de acolo s[ se fi r[spinclit
in albe [5ri. Faptul c[ talia animalelor noastre domestice a crescut treptat,
este cu atit mai remarcabil cu cib aceasta a scdzut la anumite animale sSlbatice
sau semisilbatice, ca cet'bul, bonrul, vitele din parcurile englezegti gi mistre{ii'o)
aproape in aceeagi perioad[.
Condi[iile favorabile selecliei artificiale sint : atenlie maxim[ acordatri
fiecirui caracter, st[ruinld indelungat5, imperecherea sau separarea ugoar[ a
animalelor gi mai ales cregterea unui mare num[r de animale, astfel ca indir-izij
inferiori s[ poat[ fi u$or elimina{i sau clistrugi gi cei mai buni conser\-ati.
Dac[ sint cresculi rnulli inclivizi, v& exista o mai mare probabilitate pentrtr
apari{ia de dwia{ii stntcturale bine pronunlate. Timpul este de cea mai nlat't'
importantfl. Intr-adev[r, considerind cd fiecare caracter, pentru a devrni
puternic pronun{at, trebuie sI fie accentuat prin selec{ia de varia{ii succesir-r
de aceeagi natur[, aceasta nu se poate realtza decib in cursul unui gir lung- clL
generalii. Timpul va permite, de asemenea, oricdrei trdslturi noi s[ se fixcz.'
prin eliminarea continul a acelor indivizi care revin la caracterul vechi si-iL.
\ Die Pftunzert der PfalibcLttlen, 1865.
e) nlorlot, Soc. Vaud. des Scit,rtces Naf., nrartie 1860, p. 298.
ro.; Rlitirnever, Dfe I:anna der Pfuhlbautett, 1861, p. 30.
 t ( r\( I I /,ti

vat'iazir Si l)I'ilt coltser'\:areil acelora calc rllai nlo$[cr]es(' irtcii notrl ciu'a ('tt'l'.
Agaclat', cu toate cil in condi{ii noi de via![ un rnic nuntrir cltr uninruic au r-ulilrt
rapid iu anumite plivin{e', cun} esLe c{-rzul ciinilol in hrdia $i a oilor in Indiilc
cle Vest, toluSi toate atritttiilele gi planlele cal'c arr produs rase'prrternic pl'o-
nttn!aLc. att fosf tlontesticite intr'-o cltocit extl'erll dc indeplrtatd, cleseoli inaintt
dc zorile istoriei. Ca o cortsecinlh a ac'crstui fa1tt, Itrl s-a p[strat nit'i o er-irlenlri
a oliginii princ'ipalelol'noastre I.ase dorttesLict'. Chial pi in zilcltr uoastre, atit cle
inceL sirtL forttuite linii sau strbrasc ttoi, irrciL prinur lor aparilic tlec'c neoJrst'r'-
vatri. t,n onl se ocrtpir cle url anuntiL ('alactt'r par'Iicrrlttr'. si]u l]unrai inrpLrrr)-
clreazit tntinralele salcr cu cleosebiti alenlie, gi tltrp.i ittr Iilrp oal'ecilre o ugoarir
clilcren{ii eslc. observatri cle c[tre vecinii siii. Aceastt]r dilelenlti contiurrir apoi
st--r fie accentuatl prin selcc{ie incongtientir 5i rnetodic[, pinri cind in cele ctirr
rrrml o uouir suhlusir cstrr l'rlrmati, printegLt'un Iluntr'locll 5i se llisllirtclcg[t;
pinir utrrnc'i insir isLolicrrl ei este apl'oape rriIat. Cintl nourr las[ s-tr r'[spintlit
rnrrlt, e:-r rlir na;tcr-e lu noi linii gi subrase, tliutle cale ccle nrai Jrutte lrLrges('
;i se ltispinrlesc'" iniocuiucl alIc I'ase tnai r-r'r']ti ; ti uia ntai clt'pur'tc. in nrersrrl
spl'c irnbrr ntiIl-rtilc
O rlatir ce o I'rrsri binc'pt'onunliitit u fost stabilizatir, ca l)outc tlttt'a, tittpli t'it
se par'('. un Liurll cnol'nr, dat'ri nti estt iulliIrilutir tle sultlasc iucri gi rrrai lrtttelio-
rate, sair rlucir llu estc srrprisir unol'condi{ii clc r-ia{ir foar'te scltirtr}-rate cal'o sli
plorlrrc[ u]tI r-ariahilitate sarl reversirrne ia cal'actcre de tttttlt pierrittte. Dirr
lllrrl'ea r-et'ltinrrr a antrt-rtitol'l.irsrr puLrrlll tlr:dttt'e cti acestlr esLc t'ltztt'l : t'sle ittsri
nevoie cle oarecare pruclcn![ in lrrgrilrrri cu iicesL ltuttct. pettLltt cli acecasi r-li-
rialie poate alllrea in rnorl inrlepentlent ciril;ti lrrngi iutcn-ale ([t'tirnll silu irt
locrrri indepirr'late. Puteur l)l'esul)uIre f[rir gri.ili cI acesta u fost ('lzti] ]t:r51rfttlt i,
cAl'e fieru'u l)rr rrnticeltr nronrrrtit'ttte cgiptelle , trl pot'cuhri titticoltitit Ltt) In('tl-
{ionat (it' ,\ristotel" al g"Iinilol cu cinc'i cleg;cte rlersct'ist' clc Colurttrlla. si firlii
iudoialir gi ul uecLalinr-rlui. Ciinii rcprezcrtta{i prr rllolluulentelc ogiptt'nr ctt t'it't'lt
2 000 :rui i.e.n., ne alatl c[ une]e dint,r'e last'lr' principale existatr atunr:i, ittsit
esLe cxtl'erli rle indoielnic clac.i at'estea sint, idcntice ctt rasele trttttstre dtr azl.
Sc zice cir ull rr-lal'c tlog sculptat l)r'un tttolntittt asiriatt, itt utntl 610 i.e.lt.. este
irlcnLic cu ciinele cr:r'e incii se adrtce tiin'l'ibt't itr acea lcgiitttr'. Atlcr'[t'attrl ogttr'
cxistrr in 1tt'r'ioutla c'lusicir l'ornanir. Ilrvruitttl la o ltct'ioad[ nrai tilzie, ltitt vitzttt
(.I, dcgi nrajoliLutcu raselor plincilralt'dcr pol'unrltci rrxistau acultt clottl't, Lt't'i
secole, accstca nu 5i-au plstrat toaL('rxact:,tc'elagi cat'actel pin[ irt ziLtlt cle an.
,\t'easLu s-a irrtinilrlirt insit in alluJllil"c cazut'i in care ntt s-tt r"tt'ntlit'it ttici o tttllt-
liorare. (lt't'-xcurlrlrr in cazul por-trrrrllelultri pirtat;i rI t'eltti jrrt'litor'-tet'tstt'tt
i nrlirt tr.
De [,anclollc") a tliscutat ptr larg vet'ltittie'a dilerritelor soittl'i tlc planle. I',1
afilnt.i cir nracul ('u serrrin{e neel'€,era ('ulroscut pe tinilttrl ltri IIomer'. susatrttl
(.u senrirrtt'illitt'11e vecrhii egipteui, gi migdahri cLl sittrltttt'i dtrlci gi attrltri citr
evrei; nu pale iusl inrprobabil ca uttele dintre acesLtr vttt'ietl{i sli se fi pierclut
fi s[ fi reaplrut. O varietatc rle orz qi- clupir cit se pal'e--tlna tlt' gritr, atrl]lelt'
crrltivaLe iutr'-o rpot'ir inrens dcr indeilirrtalI cle cirtre locuitorii lac'ugtri clirt 11l-
111 (iodrorr, De l'EspCce, r'ol. I, 1859, p. 3(;li.
P1 {-,drt1r ttDltte Il(,t(.1tt., 1fi;1ir, l). 9ll1}.

c. 266i
;') ') r l\CLUZtl

vctia, incii mai cxisLi. Sc spune.13) cir ,.exelnplerre ille trttt'i nrici \-alit't[!i tie
dor,leac, cilre incl ser girsr'gle in r]]od obignuit pe piala oragului Linret. au fost
dezgropate dintr-un cinriLir antic clin Peru". De 0andolle obsen'ri cI in c5rlile
pi clesenele clin secolulal XVI-lea sc poL r.ecunoagte rasele plincipale cle vat'25,
napi ;i dor-leac. Acest luclu er.a clt. agterptat pentlu o perioaclir zrtit cle t'ece'ttLit,
ins[ nu este sigur dacl vl'euna ciin acesle plante csle absolut identica cu strb-
varietrilile noastre actuale. Se spune totrrgi ci varza cler Bruxelles, rrarietate care
in unele locuri este pr.eclispusS. degencririi, a r.inras purir tirnp d. peste patru
secole, in regiuuen in clre se crede cI a luat nagteretn).

In conformitatc cu punctt.le cle r-edere sllslinute cle nritre itr aceastl ltrcll1r'e
gi in alte prirli, nll numai clir-elsele rase domestice, ci utajoritatea gentrrilor gi a
ordinelol clistincte din aceiasi nrare clasd - de exemplu trtamiferele, p[s[r'ile,
reptilele gi pegtii se trag Lor,.Ic dintr-utr str[n]og colnun gi trerbuie s:i aclmiLeru
c[ intt'eaga surnri- enolnri. zr difelenlierilor dinLre acesLe fot'tne a apitt'ttt iniliul
ltrin simplir variabilitate. Este suficient cie a privi proltlenta clin acesb puncL cle
veclere penLnr a lrimine mut cltr uituire. Uirnirea noasfr[ I]u ar trebrri irrsit sii
lie atit cle mal'e dacii ne ginciiur ci intr-un tirnp aproape l'irrI sfirgit, intreaga
organizalie a unor fiinle in ntrnrirl aproape infinit a drrvtrttit rleseori intr-o oltre-
care misur[ plastic5, gi cI orice nricl ntodificare sLt'ttclttralir cal'e t]l'zl itttt'-trn lel
oarccale favorabilir in condilii cle via![ excesir. cle complexe a fttst plstratii,
in tintp cLi olicare alta care era inlr-un fel oarecar€'clirrn[toarr', tr fost rigtrros
distnrs[. Acurnulalea cle I'arialii favorabile indeltrng t'otttinuat[ a cltrs irr ntocl
infailibil Ia structuri I,rtit de diferiLe, atit de acltnirabil adaptate petttt'tt clifelitc
scopuri gi atit cle excelent coordonate, cum le I'edetn Ia attintalele gi la lllattLt'le
tlin jurul nostnr. Am vorbit deci tle seleclie ca de putel'ea hotlritoare, apliclrtir
de onr pentrtr formarea cle I'ase domestice, saLI de trafttr[ pentrtr prodtlcerea dt:
specii. Voi reveni la ntetafola prezentatri intr-un capitol anterior: dacd trll arhi-
tdct ar trebui s[ ridice un rnlre!.si incipdtor edificirr, f[rit a utiliza piatri fa-
sonatl, ci alegind dintre fragmenLele de la baza ttne'i pr'[piisLii pie'tre in lolnrI
tle pan[ pentru alcadele sale, pietre lungi pentru grinzi gi pieLre plate ptrtrLt'tt
r,tcoperigul s5u, ar trebui s[-i aclnrirlm inderminarea gi s[-l consiclerlnr ca fiind
lorda hotlritoare. Or, cu toatc cil sinL indispensabile arhitectultti, fragrnerttcle
cle piatri sint in acelagi raporL fa![ de eclificitrl cl[dit cle el, ca gi varialiile fltrt'-
tuante ale organismel-or tap cle st,r'rrcturile r,ariate gi uinriLoare, dobincliLe irt
cele din urmi de c5tre clescendenlii lor moclificali.
Unii aufori au declarat c[ selec{ia naLuralfl nu explic[ ttinric, dacti l]tr sel
clarificl cauza precis[ a fiec[rei mici nrodificdri. Dae i s-ar explica untli s[lbafic
complet necunoscltor al artei constnrcliei cunr a fosL riclicatir cl[direa, piatrl
pe piutr5, gi de ce s-all folosit fragmertte in forrtri de pand la arcade, pieLle
i,tafe la acoperig etc.gi dac[ i s-ar ar5ta apoi utilitatea fiecirlei p[r'!i gi a inLregii
.l5.li.i, ar fi nera{ional dac5 el ar declara c5. nu i s-a explicat nimic, petrlt'u
cI n1 i s-a putut ar5ta cauza precisd a formei fiercirrui fragment. I)ar acest
exemplu este aproape paralt.l cu obiecliunea cI seleclia ntl explici'r ninlic,
13) Pickering, Ilnccs of llan, 1850, p. 111.E.
ta) Journal of a Ilorticttltural Tour, tle o dcputalie a Culedonian Hist.
 COr-CLUZII

ilentl'tl ('a llti;Iiur cauza fieclirei clifclen{c indir.iclrrale clin strur,tura fie-
t'itrri iiin{e.
F'ot'nttt ft'itgntentelor de piatrl la baza prirpdstiei noastre poutc. fi nurtritft
intintpl.lIoat'e, insi rlceasta tru este str.ict corect. AsLfel, forma fieciileia clepinclc
cle o ltrngti succesittnt. tle eveuirnente, toate dind ascultare legilor uuturale, clc
natttra t'ocii, cle liniile de agezare sau faliere, de fornla nluntelui calr. la linclul
ei depintle cle urorlul tler liclicale a lui gi de dezgolirea sa ulterioilr[, 5i in fine
cle ftrrLtttta sau cuIt'emurrr] care al'ur]cir jos fragmentele. in ce prir-egte,rtilizareo
care se pollte da fragnreutelor, se poate spune in mocl strict c[ folnta lor este
intirnplStoare. Aici sintern adugi in fala trnei mari dificultdti gi imi datr searnta cir
referindu-ml lu aceast5 dificultate, imi clepirgesc competcnla nleri fircascd. Un
creaLot'aLotgtiutor tt'ebtrie sit fi prevtizuL fiecare consecin![ rezultincl din legile
itnprtse cle t'1. Se poattr oare susline in nrod ralional cd creatonrl a ordonaf irr
tuotl inten{iolttit, clacli rrtilizlm cuvintele in sensul lor obipnuit, ca uuunrite frag-
tnetlte cle rocit sir 1l'cilr allurnite forme pcntnr ca constructoml sd-gi poatI ridica
edificiul? Dat'ir tlifelitcle legi care {ru cleterrninaL forma fiecirnri fraenrent rru
:ttl fost stabilite din:rinIe de dlagrrl constnrctonrlui, se poate o:ll'e srrsline cu
vreo ntui ntal'e ltloltabiliLal"e cii at'esL crcatol'a stabilit in mod special tle dragul
ct'escltot'ului. liecat'er dintle nelrunt5r'atele varialii la animalele gi la planLtle
Iloastt'e clomesLice, tttulte dintl'e Acr:ste r-aria{ii nefiincl rrLile or}lului gi clezavan-
tajoase sau mai aclt'sea clirunltoare fiinlelor ins[gi? A hot[r'it ueest (.Lr.atol'ca
gu$a gi rectricele pol'untbelulrri s[ varieze perttnr ca amatonrt sir-gi ltoat:.i ltlocluce
rasele sule grott'tti cle ponrnrbei guga{i 5i rota{i? A fircut el oare ca confonnalia gi
clrlitrilile mirttale ale ciinelui s[ varieze pentru a pLrtea fi creaLd o I'nsii tlr o feloci-
trtLe clc neitttblinzit, c'tt ftilci capabile de a clobori la pImint tannrl pcnIr'rr rlisLrac-
{ia brutalft a omului? l)ar clacA intr-un singur ca, i'.tr.,n{5m la pi'incipiu_. dac[
lltt AdmiLent cit varialiile ciinelui prinritiv arr fosL intenlionaL clirijate ltenLru ca
ogat'ttl, cie ('xelnplu. acea inragine perfectir a sinretriei Si vigorii, sri poatl fi
fornutt - rlu se poatc punc nici ccl nlai mic temei pe conceplia cd r.aria{iile de
naIttt'it:rselt.tt'lti5toure. rezultincl clin aceleagi iegi generale gi till'e prin seleclia
ttaLttral[ iiu constituit tetut-lia fornuirii aninralelor ce]or rnai pelfet't atl:rptate
tlin lttute, inclusiv omul. alr fost conduse irt mod intenliouat pi spt'cial. Oricib
<le urttlI atrt cloli-o, nu ])uLern fi cle prirerea profesorului A. Gral' cir ..r'uria{ia
a fost condus[ pe anutttite linii folositoare", ca un riu,,,de-a lungul urror']inii
de irigatie, plecise gi trtile". Daca presupunem cd fiecare r-aria{ie particularl a
fost dinainte stahilit[ de la inceputul timpurilor, atunci acea lilasticitate a
olganizatiei care cluce la tnulte deviatii structurale diunirLoare, precurn gi capa-
citat.ea erct'sitI cle reploclrrcere, cal'e cluce inevitabil ]a ltrpta pentru txisLentir
"5i, ca o cr)nseein{ir. la selec{ia nuturald sau supravie{uirea celui nrai a1tt, trebuie
sd ne aliarit ca legi inutile ale naturii. Per cle alt[ parte, un creatol atutputernic
gi atoLgl"iutor orclonir toLul gi prevede totul. Sintem astfel pugi fa{ri in fa{5 cu o
rlificrrltate tot al"it dt'ncrezolvat ca gi aceea a libemlui arbitru rsi a prr'(lL.stinaliei.
 INDEX

A Ainsrvorth, dl, clespre schimbarea plrului animalelor

Abbas Iraga, amator de porutubei lotali, 17fi
Abbe-v, dl, despre altoire, il[)5
desprc rezecla 571
Abbott, cll lieith, clesirre porumbelul jur::itol
san, 13 I
Absorbirea minorit.iIii ]a rasrle inclucilate, 112 .-l'lir,
52:l
Abutilon, hibridarcr sa prilt alLoit'e, 1351
r\cerbi, despre fecunditatclt atrinralt:lot' tlottrt'stiec ilt
.Iaponia, 4tii3
Achatinella, 475
Achillea rnilleloliuru, vlria!.ie ntugut'alit. la, i3(ifi
la Angora, 606
Alibar Iihan, dragostea sa cle porurnbci, 178, 546
Alauda aruensis, 504
'\lbe, animalele, Ei pdtate cu alb, sensibile la boli, 652
Albe, flolile, reproduse cel rnai fidcl pritr semin!e, 387
pel'- Albin, despre .giinilc aut'ii cle l-Iantbulg, 211
desen al raliei cu ciocul incot'oiat, itt faf a
pag. 244
-\lbina, pelsistcn-tir caracterului, la ir7(), 5tl4
incruci;area t'ecipt'ocit, -1 7tj
transportul itolcnului de mazile de cittt't, 2li5
,\lbinc, de stup, strirvechea clornesticirc a, 255
rase de, 256
- rnai mici cintt sint produse de fuguli, vt:chi, ibid. :

porur.nbultti, 627- 6ll-1, (i,1 ir - variabilitatea la, 256

'\climatizarea
:lconituttt napellus, rldlcini de, itrofensivc itl clitttc incruci;arca de, ligure ;i cotrtutre, ibirl.
reci, 602 Albitrism, 97, 1384, 38ir
Acorus calamus, stelilitatea sa, 519 Albinos, negru, atacat de insectt', 1165
Acosta, despre girinile din ,\tncrrica de Sud, la dest:tr Albinosi, ereditatea lor, 38[)
perirea ei 204 Albinus, grosimea epidermei de pe palmelc nrtittii la
Acropera, numirul de seminle clin, 686 om, 620
Adam, lI., originca lui CrTlisas adanti, 34{'t .\lcro, 35 ; -154

Adam, \V., despre cisitoriile consanguitte, ,\7it ,\ldrovandi, despre iepurii dc cimp, 92
Adams, despre bolile ereditare, li77 descrierea porumbelului citlugitri{i, 1:li
Aegilops triticoides - dcspt'e clragostea olatrtlezilot' dtr pot'utnbei ilt
- secolul X\-l l, 17lt
observaf iile lui Itabre qi (ioclrorr in le$itrtli not[ despre mai tnultc vtrrieLtili de poruurbei,
cu. ll69 179- 183
fecunditatea sporitl-r a lribrizilor sr:ti, cu $riu, 4li1 tlerspre rasele de gliini, 2ttli
Aesculus pauia, tendinla de a deveui LrfrtuLi, 51i clespre originca rasei clonrestice, 239
Aethusa cynapiunt, 652 Alcficld, Dr., despre varicti{ile dc tnilziire Ei uttitatca
Afide, carc ataci perii, 567 lor ca specie, 282
dezr-oltarea lor. 678-67{} despre varietrilile de bob, 286
Afinitatc:i scxualti electivi, 528
Africa, taurul alb din, 81 '\Iexandru cel \Iare, seleclia sa a bovitrclor itrdiene,
544
animale salbirticite ditt, 78 Algire,
plantele conrestibile ale silbaticilor din, 265 rnctrurorfoza regresivit la, 673
de sud, clivelsitatea raselor de bovine din, 74 diviziunea zo(isporilor la, 685
de vest, schimbarea Iinei la oi itr, 86 Allen,.L, pisdrile din Statcic tlnite, 608
Agaue uiuipara, plantc diu setninfe ln terett silac, 518 Allerr \'.,desprc girinile silbitticitc, 2(11, 399
Aguoti, fecunclitatea sa in captivitate, I)o2 Alltnan, Prof., despre o Saxifraga geunl lnonstt'utiasii,
Agricultura, antichitertea ei, 575r 515
Agrisul, 311 315 despre H5'dloida, 672, 679
-
varialia muguralit la, 334 l/nus glutinosa ;i incana, ltibrizi de, .l8l
lui Whitesmith, 567 .\lpaca, scleclionarca lor, 540
Agrostis, serninlele folosite ca hranii, 2titi .lllhoea rosea, 336, 459
Aguara, 31 Altoire, hibrizi din, 347, 349- 355, 677
 7 2r; lNDEX

.\ltoire, .197 ; refuzul animalelor silbaticc de a se reprocluce

efectele ei, 587, 604-- in captivitate, 499
asupra port-altoiului, 347-35i> particulariti!i individualc compuse ale ani-
despre variabilitatea arborilor, 211 nralelol reproduse vegetativ, BS2
modificili analoge variatiei mugurale prorluse varia!ia la, prin sclecfia aplicati la calit ri ji
de, 347 - 348 folositoare, 557
'\lun, cuAfrunze purpurii, 319, 351, 6.18 r\nLile, porcii szilbatici din, 72
'\lunul de culturd: crulat de /)alrrs ntajor, 566 cf ectul climei din, asupra oilor 87
Amargllis, 490 Anualc, plante, r'ar:itatea laria!iei mugurale la, 3titi
Amargllis uiltata, efectul polcnului stririn asupla, 361 Anomalii ale osteologiei calului, b1
Amaurosis, ereditari, 379 Anornrale, rase cle porci, 703
.lrttblgsloma lurida, 6i 5 de bovine, 79
America, limitele inAuntrul clrora rru a furinizat nici Anser albilrr.ttrs, caractele ale, r'cploduse la gisca
o planti folositoare, 2ti7 domestica, 248
culorile cailor sdlbiticifi din, 5ti- 59 ,[lrscr aeggpliacus, 242, 426
America de Nord, plantele indigene cultivate in, 268 Attser canadensis, 50i
pielea de porc silblticit din, 72 ilnser lerus, strirnro;;ul gigtei domeslice, 248
America dc Sud, varialii la bovinele din, 80, 81 fecunditatea incrucigirii ei cu gisca donesticir,
.t\nlmon, despre persistenla culorii la cai, 3E8 ibid
Amggtlalus persicu, 294-:101, :J33 Anson, desprc giinile silbirticite dirr l,anch.ones, 172
Anagallis aruensis, 534 Antugonism irrtre cregtele ;i reproducere, 690
,\nanas, sterilitatea gi variabilitatea lui, 595
Varialie analogi, 369, 6ti0 - tj64 'lrtllrcmis nobilis, varialia nlugurale la florile de, 3lJtJ
devine solitarir in tclen sarac. 524
la cai. 5,1 Antele, conLabescenla lor, 514
la cal gi mlgar, 61 Antigua, pisici de, 48
la giini, 208 - 209 schirnbarea linci oilor de, S6
Artas boschas, 238, ,l0ir tlntlrirrhinum mctjus, pelolic, 323, .+19, 428, 51lr
craniu, desen ln fali pag. 244
,,,\ncon", oile, din Nlassachusets, 93, 447 - cu flori bitutc, 51lr
Andaluze, giinile, 19ir varialie mugulall la, 340
Andaluzia, iepuri cle, 93 Apoplexia, aparilia ei ereditarl la c' anunritd vlrsti,
Anderson, .I., desple originea oilor britanice, 83: 434
desple ia calit[!ilor la bovine, 540
selecf Ap!i, suplavicluit'ea celor nrai, 18
despre rasa de iepuri cu o singuld uleche,
95 r\puciituri, rno;tenilea lor', 377
despre mogtenirea caractelelor unui iepure cu Aquila lusca, se imperecheazi in captivitate. 503
o singuri uleche ;i a unei ci{ele cu trei pi- Aquilegia uulgaris, 32:J, 6'17
cioare, 381 Arab, ciinele, pentlu viniitoalca de nristre!i, descris
- clesple persisten{a valietir!ilor de mazirre, 285 de Ilarcourt, 25
- despre produclia prin seleclie a mazlrei tinr- 'lrabis blephurophglla ;i A. sogeri, electe ale inr,ruci-
pulii,543 g{rii, 3ti2
despre varietifile dc cartofi, 286- 287 Arubia tril'oliata, varia{ia nruguralit la frunzele cle, 341
- despre in cluci;area varietirf ilor de pepene tlratitarias, rezisten!a variabilir la ger a tinerilot', [i3t)
galben, 3ti0 Atb<-uele de piine, r'arietii!i de,585
despre rcvelsiunea driicilei, 343 sterilitatea ;i variabilitatca lui, 59lr
i\ttderson, dl., despre leproducerea sexuatl a frasi- Arbori, varietd!i de, prodnse brusc, ll19
nului pletos, 3ti7 pendenli sau pleto;i, 320
despre cultivarea alborelui de Pueonia ntontattcr lastigali sau piranridali, ibid ;
in China, 546 cu frunziq variegat sau schimbat, ibid
Anderson, dl., despre bovinele Lriburilol Darnara itrfrunzit de timpuliu sau tilziu, li20
Bechuana gi Narnaqua, 79 de pdclule, neaplicarea selec!ieri la, 571
despre vacile tribului Damala, 623
- despre seleclia practicatri in triburile I)amala '\r'ttice, r'cgiunile, variabilitatca plantelor ;i a rnolu;-
gi Namaclua, 548
telor din, 586
Ardei, 446
despre folosirea in sudul Africei a seminlelor Argin[iu-cenugiu, iepurele, 96, 97
dc graminee qi a riddcinilor de trestie ca Arhanghel, porumbelul de, 5713
hrand, 2(i6 Aria uestila, grefati pe paducel, 346
Arrcntone coronuria, devenit[ bltutii prin seleclie, 543 Aripile, lungimea lor propor'fionall ia diferite l'ase
'\ngiua pectolala, apare eredital la o anumiti virstd, de polurnbcri 155, 156
435 girinilor', efectele nefolosirii asupra, 232, 233
;\nglesca, bovinc de, i4 calacterele gi varialiile lor la rale, 244-246
Anglia, tlomesticirea lui llos longifrons in, 75 -
leducerea lor, la pisirile dc pe insulele nrici,
selecfia cailor in, in evul rnediu 545 24i
- legi contra sacrificirii timpurii a berbccilor in, Ariste de griu, 270
575 Aristofan, giini men!ionate de, 210
Atrgoltl, oi, rlc 84 Aristotel, clespre porci unicopitafi, 70
Angor:r, schimbarea plrului anirnalelol la raIa clonrcstici nccunoscuti de, 2it9
pisici de, 46, 47 - desplc dobindirea de citre giini, la bdtrinefe.
- iepuri de, 94, 107 a unor calactele masculine, 414
'\nimalc, domesticirea lor facilitati prin lipsa dc Ieatni Alni, domesticirea lor, 75,
fafd de om, 2i r\rnold, dl, experien-te cu polen pe porumb, 361
 lNDEX tzl

Artele, nririrea ratnificaIii]ot' de anastonlozi a arte- B

relor, cind sint ligaturate, 635
,\ru, insulele, porcul sdlbatic din, 61-r
Arum, varietilile polinezienc de, 5fi5 13abington, C. ('.., despre originea plunului, 13t)2
Ascaris, numirrul oulilor de, 686 speciikr britanice ale genului /?osa, 324
Asin qi barda, deosebirile dintre, 42(i deosebirea distitrcti din uiola lrrlea gi h'icolot',
Asini, coloritul dungat al, 40i 326
itrcripSlinarea lor, 410 13achrnan, dl, despre cul'can. 590. \'ezi de asenrenea
producerea lor la t'omani, ntettliottafi in l-riblit', ,\udubon.
544 ,,Bagaclotten-'Iaube", 12lJ
Asinus hemionus, 407 Baily, dl, clespre efectele selecfiei la glini, 5'11
Asiriana, sculpturd, a unui dog, 24 la giinile de Dorking, 572
Astma, ereditari, 378, 435 Baird, S., desple originea curcanului, 251
Atavism. r'ezi Reversiune Ilaker', dl, clespre ereditatea la cal, 380
Athelstan, grija sa de cai, 5,15 despre degenerarea calului prin neingrijire 572
Atkinson, dl, despt'e sterilitatea viertttilor cle matase ordinile date de Enric al YII-lezr qi al VIII-lea
Tarroo, in captivitate, 507 pentru distrugerea iepelor de rnlrime subnor-
Atrofierea organclor, 635-638, 69t) malA, 545
Audubon, despre ra{e hibride silbatice, 168, .100 13akevell, modificitrile ob!inute la oi de ciitlc, 541
llallance, dl, despre efectele consanguinizirii la gdini,
despre dotnesticit'ca la!elor sirlbatic pc llissis- +
.-n
/t)
sipi,239 rlespre varialia la ouirle deglini,212,273
despre curcanul sirlbatic vizitintl g,-[irti dontes- ]lctllofu rtigru, tlrrnsrrritelea (ereditari) a frunzelol'
tice, 251
variegate la, 3,12
fecunditatea lui Itringilla clrts itt calrtivitatc, Itirl!a!i, datorili probabil rcversiunii, .102
504 [3ambu, varietAfile de, 5ti5
fecunditatea lui Colttnfta migraloriu gi lettco- Ilananul, varia!ia bananului, 1129, 58.l
cephala ln ctrptivitate, 505. valiafia nrugurali la, lll35
cleEterea lui Anser c(tnaderrsis irr calltivita te, sterilitatea bananului, -154
507 IJanlarn. glinile, 197
Audubon Ei Iiacltman, despre scltintbarea blittii la originea g:iinilor Sebright. bantant, -15()
Ouis montana. 88 - sterilitatea lor', 454.
sterilitatea lui Sciunr s cirterctt itt catptivitate, lJalb lporurnbelul), 127, 12tj, 182, 1u::i, 5ti3
502 desenul lui, in fa{a pag. I28
Auricula, efectul condi{iilor sezonale asupt'a, 601 desenul mandibulei inferioale in fata pag. I .lir
lnflorirea ei, 659 13arbos, porumbelul, 1:J2
Australia, nici o planti in general folositoare nu a 13arbut, J., despre ciinii din Guinea :l()
provenit din, 267 despre porumbeii domest'c [i, din Ciuinea. 164
plantele folositoare din Australia etrutnerate de despre gdinile care nu sint rle baqtini din (iuinea,
Hoolier, 267 204
Balclou Ei asin, deoscbirea dintre, 42[i
Austria, mogtenirea calactel'elor ln impiraIii ei, '121t 13arttes, dl, produclia de mazire timpurie priu selec-
Autenrieth, despre persistenla culorii la cai, li89 tie, 542
Auto-Sterilitatea, la plante, 478--496 t3arnet, dl, despre incruciqarea reciprocl la cip;uni,
la plante individuale, 487*489 :J09
hibrizilor, 524 caracterul dioic al capquuoi hautbois, 310
r\va, caii, din, 52 - clesple cdpquna stacojie americernl, 542
Auena fatua, posibilitatea cultivarii, 2tjg Barth, Dr., folosirea semintelor <le graminec ca hralll
,,Ayeen akbeny", porumbei rnenfionafi itt, l:l'2, in Africa (lentralr-r, 265
137, 164,178, 179, 181) llartlett, t\. I)., originea de inclucigare lccil-llocir a
Ayres, W. P., despre varialia mugurala la ntu;cate, iepurilor de Himalaia, 9ti
337 - despre iepurii silbdtici{i din I'orto Satrto, 99
Azalea intlica, varialia mugurali la, llliS clespre gigtile cu penelt' resfrinte pe call ;i
Azara, despre ciinii silblticili din [,a l)lata, lJ2 git, 248
tlespre incruciEarca pisicilor dotttcsLice cu cele despe puii de paun cu umerii negri, 25t)
si-rlbatice in Paraguay, 46 . despre o varietate de curcan, 252
despt'e apofizele ln forml de coartle la cai, 5f) talia hibrizilor, .133
despre plrul cre! la cai, 53, 546, 614 despre creq;terea felidelot' itt cilptivitatr', 50i)
despre culoalea cailor sdlbdtici{i, 57 587 aqa-numi!ii hiblizi, 642
'
despre bovinele din Para$uay 9i La Plata, 75 I3artlam, despre ciinele lup negru tlin l"lorida, 2ti
76, 80, 587 Rasetul, pe un monument egiptean, 25
despre un taur fdri coarne, 51ti, 54i ; incrucigiri ale, 447
despre intnul!irea bovinelor din America de IJcdatas edulis, sterilitatea sa in China, 51tl
Sud,.170 - varietS!i de, coresputrzltoare diferitelot' clinre,
despre creqterea coarnelor la bovittele f I'rrd 630
coarne (lon'ientes, 404 Batate, '- Dezvoltarea bulbilor axiali la, 51tl
- desple bovinele ,,Niata", tl1 llates. I-I. \V.. refuzul animalclor silbatice de ii se
despre mamifere firi Pir, 60ti reproduce in captivitate, 499, 501
' ctespre o rasd de $dini cu pielea l1€ragl'ii dilr sterilitatea rnaimufelor arnericane irt calttivi-
America de Sud,199 , 550 tate, 503
despre o varietate de Porumb, 27ti sterilitatea cracidelor domesticite. ir06
 7:,\
13atr':rcieni, reger'relarea pirr'!ilor pielduLe, la, 67it
I3 rrt ute, floli, 516, 517 , 52tt)
produse prin seleclie, 543
I3itutula, cfectele ei, in diferitc climc, ti1ir
Beale, Lionel, despre conlintrtul cclulclor, 685
cicspre inmullirea parLiculelor infcclioase, ibrd.
Beastle-v, J., revcrsiunca la vite cornule incluci;ate,
4i)6
Beaton, D., efectul solului asupra cdp;uniior, 311
despre varietili dc mugcatil322, 594, 632
variafia mugulail la Glutliolus Coluilii, 347
incl'uci;;area intre r-arzi scofiani gi varzei,
gladioli hibridi, 491
aparilia constanti de forme noi printre plantele
din seminle, 569
despre natura bItuLI a compozeelor, 636
Bechuana, bovine de, 79
Rechstein, despre siparea dc vizuirre cle
o
'-r A
1t
ciinile spitz, 35
originea ciinelui cle l'eranova, 44.
incruciqarea porcului clornestic cu cel sirlbatcc
64
despre porulnbelul iacobin, 135, 180
notl despre porumbeii rindunici, 1138
desprc un porumbcl cu coada bifulcatir, 13ti
varialii ale culolii tirtiJei la polumbcri,
despre porumbelul conrun german, 1ti,l
Iecutrditatca polunrbcilor nretigi, 1ti2
clcspre tulturele hidribe, 169
despre lncruciqarea polutnbelului cu Coluntba
oelTus, C. palumbus, 'lurtttr nrsorza gi 7'. uul-
gctris, Tl;t9
dezvoltarea pintenilor la giinile mdtisoase,
218
desplc gdinile polonczc, 21.{), 221>
despre pisf ile mofatc, 21I
desple canar. 254, 369, 510
superstifia gelrnani in legirtulir cu culcanul,
252
aparifia coaltterlor la lascle de oi frir[
396
hibrizi din cal si mirgar', 42(i
- incruci;ari de girini llilir coacli, ,1,17
gt'eutatca de a lmpt'rechea sclectiv porutttbei
comuni cu cei de cuitul'ir, ,156
fecunditatea clihorilor spi iepurilor imblinzi!i,
463
fecunclitatcir scroafcloi' siilbatice, ibid,
dificultatea cregtelii pirsirrilor in colivie, 504
- fecunditatea comparativl a ]ui l)sittacus eri-
thcrcus in cnptivitate. 5104
schimbarea penajului in captivitate, 50li
vitele colnute cle culoare deschisl expusc atacu-
riloi' rnu ;telor',,l-r(iir
lipsa de migcare o cauzi-i a variabilittilii,
efectul priva!iunii de luminir asupra penajului
pdsililor', 607
o subvalietate a porumbelului-ciilugir', 663
Beck, cll, deosebiri constitutionale la rnu;cate, 322
I3ecttiau, despre modificlli in mirosul plantclor, ti02
13ecldoe, Dr., colelafia intre ten qi tuberculozir, 651
gsschcy cai, din insulele Loochoo, 52
Ile.11r,trtia frigitlu, varictate neobiSnuitri dc, 323
sterilitatea ei, 51 5
13elgian, iepurelc, 9ll.
13cll,',f., afirntatia cl-r Lrovirrtle allle au ulcclti colo-
t"aLe. 77
Iiell, \\'., valiaIia rnugul'ali la l'arilium
I)cllingcri, obscrvafiuni asupra gesta!ici la ciine,
INDT,X
asul)r'a fecunrlit:jtii ciinilor qi a pisicilor,463
liclon, dcsltre porunrl_reii care zboari la nrari inlltirni
clin I'aphlagonia, 181
variettit i cle gigte, 249
ISenguela, r'itcie cornute din, 7g
Ilerrett, I)r. G., porcii din insulcle occanului I)acific,
66, 4.1 3
ciinii rlin insulele oceanului Pacific, rbrd.
varietirtile de plante cultivate din Tahiti, 585
13enett, dl, desple ccrbul lopdtar, 79
I3cntham, Ci., numirlul ;i originea plantclor cultivate,
4i>1 264
- tlespre 1)fta.scolus. 286
cerealcle sirrt toate varietali cultivate, 268
speciile glupuiui poltocalului, 2ti1
' deoscbilile clistinctive dintre rnigdal si piersic,
295
citle lupi speciile britanice, de 1lo.sa, 324
identitatea clintre I:iola lutea Ei tricolor, 826
Berberc, sc'miinintl cu capra, cle la Capul Runei Speranle,
424
Jlerberis uulllctris, 3.1.1, 386
llerberis utulliclti, indifelen!a sa fa{ri cle clinrit, 51i3
l.Seljeau, despre istoricul ciinelui, 2,1, 25
Berkele;', (i. tr., ploduclia dc cocogi cu caractere fe-
mininc intr'-o linic de giini de luptd, 216
162
:
Rclhele_v, ll . .I., irrct'ucisalea de r-arietiili cle mazft'e,
359
cfectul polcnuiui slririn asupra sl I'ugurilor', 301
asupra plantclor hiblide, 482
analogia intt'e polernrl plant.clol foarte anrelio-
l'ate qi cel al hibrizilor', 5g.l
desprc fasolea unguleascl, 60:j
-- lrel'eugita griului inrlian in Anglia, 628
Iiernald, mo;tcnilea bolilol la cal, 380
Iiernard, (i., iudeltcnden!a ot'ganelor corpului, tifit)
afinita!i speciale alcr Iesuturilor, 6tj7
Bernltaldi, varietirf i dc plente cu flunze lacinalc, (i(i1
Berniela unlarctica, 248
13ei'telo, rlesple porurnbcii sirlbirticil i din Juan Iiet.-
coarl]e,
nande z, 1(i7
IJtttrtlu a1Da, 385
Bcrwick, desltrc ltor.itrclc sirlbatice rlin Anglia, 77
l3ianconi, I'rof., clespre craniile de ciini, ll7
Ribilici, 21-rll
silblticitc in .\scension gi .lantaica, 167, 399
indiferen!zr lor falir c'le schirnbalea c.lirnei, I't1t)
Iliblirr, refcrin!ir cu privile la cre;tclca de herghellii
cle cai in, 53
rcferin{c la ltorurnbcii donrcstici. lf i
ittdicatii cu ltlivile la sclccIia oilor', in, 5.14
- noti clcsple asini, in, rDr11.
Birlrvell, dl, rlcsllre autostelilitatt'a la Amarqllis, 4\,t\l
Rignortio, autostelilitate:r ci, 487
Ilirch, Dr. S., despre domesticilca stliivccire pol'unl-
belului in L.gipt, 177 'l
{-rE6
tuotir ricsple gdinile barrlcnr intr-o enciclopedie
japonezir, 197, 211
Ililclt, W5'rlc1-, clcslrre iepulii cenusii-ar.gintii, 94-- 96
Birrnania, pisicile din, 47
13ilmani, ltonei, r-r'u'ga!i, 57
Blaine, rll, clesprc telieli cu picioare strimbe. 577
Blainville, originca gi istoricul ciinelui, 23-25
varia!ia in nunriu'ul de dinli la ciini, 38
- valialii in lrumirul degetelor la ciini, 139
dc.sple rnurtrii de pisici, 4Ir
dcsprc osteologia porcilor urricopitali, 70
clcsplc porci sirlbilicili clin Patagoriia gi Arnelica
lricupsts,336 de Nord, 72
34 ,,Blass-Taubc", 13i
 INDEX 72tt

Rlrtnrcnbac'l-t, dcsple prnrnrinen]a ct'aniului la grii- - dinlocuinlele lacustre eleveIiene, 275

nile polorieze, 219 varietiti de bob produse priu seleclie, ir56
- <[esprc erfcctnl cilcunrciziunei, 1]9t) rezistenfa variabilli la ger a bobului frartfuzesc
- rnoltenirca unui cleget incovoiat, il92 9i a celui stecojiu. ti30, 634
dcsple ciinii pentru virrlLoarea de bursuci gi supcrioritatea senrinlelor indigene de bob, 6lJ5
alLc varictiIi dc ciini, ,ii7 experietrIe cu filsole, t3.11
dcsl-rle IIgdru, $17 cu stipcle rnonstnloasc gi frunzulile atrofiate,
despt'c,,ntslts iortnutiuus", li1S (i57
RI1 Lh, l'1., clcsple ciinele pilria, l31l 13octltitrs, desprc vitelc cornute siilbrrtice scofiene, 77
hiblizi din ciine ;i ;acal, llti Roitald;i Cobr6, despre rasele rle porumbei, 116
domesticirea Lirnpurie a pisicilor din Inclia, l;i lrolurnbt-.lul guqat dc l,ille, 120
originea pisicii clontestice, -1 (i notli tlespre porutnbelul plnnor, 1:lE
incluci;arca pisicilor dorncstice eru t:cle st'rlbatice, o valictatc cle porumbcl gu;at, l,lll
ibid. pOrulnbchll c0tnrttr, 16.1
dcspre pisicilc din ltrdia cale seamini cu /rr1i.r: incruci;arca porumbeilor, .169, 451, ,\73
chaus, ibid. stcrilitaLcir hibrizilor dc trrllurelc, 169
desple poncii birrnairi rlungati, 57 rcversiunea porurnbeilor incnrci;ati, 772, 404
despre dungile urlgurului, (i0 - despre porutnbelul rotat, 18(1, ,tr25
despre porcii silbatici inclicni, ti-l . desple porumbelul tatnbur, 125
clespre vitelc cornute cu cocoasii, Til dominanla trausrniterii la porurnbclul loLat ar-
apariIia lui IJos lrorttosus in locuin]olc lucustlt: gintiu, 425, 427
din I slautl a, 7 it incrucilarea turturelelor albe ;i colorate, .t47
incruciqat'c:r f ccundir a zcbului crrl vitcle co- - fccunclitatea porurnbeilor, rl63
utttne, ?6 Iioli, elcditare, 377, 37[i
clespre spcciile de oi, 8li - moltenite la perioadc col'espunzirtoale alc vielii,
clcspre oile indicnc cn coaclu glasd, S i 131 -436
originea ci'rplcri, 88 caracteristice localit[[ilor
;i clirnelor, l-i48
clcspre clcgterea de iepuli in India, 08 corelalii necunoscnte, la, 649
nurnlirul de rectrice lir polunrbeii rotaf i, 1:8 afectintl anumite palti alc colpului, 687
polurnbeii jucitori Lotan, 1132 - aprirind la generaJii alternative, 701
. nurnirul dcr rectrice la lictul)lsl€.s, 1.1() t.)crrnb5'cidae, ferncle f.{ri aripi de, 622
clcsprc Colurrtltct aflinis, 161 flombll .t ltesperus, (t26
Jrorurnberi care dorrn ln porni, 1(il) Bombyr huttoni, 259
desprc Ortlum6t leuconotl, l(\7 I)orrtbg x mori, 1 22 -'1.'27
clespre. Columba i.rtermedta a hti Stricliland, 162 Tlonrtfous, despre porumb, 276
varialia in culoare a cozii la polumbei, 1()2, Ronapalte, numiirul de sllecii de Colurnbirl:rc, 1 1G
763, 17',2 numirul de rectrice lu porunrbei. 140
- clespre clomesticirea de bunr-r voie u porumbcilol' dimensiunea picioarelor la Colnmbidae, 1513
srilbatici clin Inclia, 16{ despre Columbq guirtea, 167
pomtnltei silbirticiti cle I{utlson, 167 Columba turricola, rupestris gi schirnperi, 162
aprrrifia de subspecii rle porumbei, 177 tlortatea spe.ciosa, dezvolLarca ovarului la, i3(i.l
ttotA clespre arntrtolii rle ponrrnltei din Dclhi. Binavia, Dr., dczvoltarea conopidei in Inclia, (i31
ctc., 178 Roner, dl, oi serrli-sdlbatice, 1398
- ltibrizi de Gttlltts sortucrutii cu giitra clornesticir, l\otlizz.i, dcspre porumbei, 1 1 {i. 14:l
201 BonneL. despre salamandri-t, 675, 694
- ltibriclitatca prosu1'rrrsir a lui Gal/us tenuninckii, teolia leploducerii, ti71, 681
2t)2 I -olchrneS'er, expcricnJe senrinfe clc fi'trsin plctos. i386
c:u
varial.iilc ;i domi'sticirea lui Ga1/rrs bunkit,ct,'202, ISorelli. despre griinile poloneze. 211
203 I3orneo, gilini de Rornco, cu coada dungatir, 202
ttrcrucilalera gliinilor srrlbat.ice ;i itnblinzite in Rornct, I')., starca ovanrlui la difcri!i [,'lr;lrr.s ]riblizi.
I iirrnaniu, 203 349
- zenl <le tlezloltare linritati tr galirraceclor ntai auto-sterilil,lttca la C'tslrrs ltil.rrizi, 11)1
rnari,2t)'1
- giinilc silbriticiLe prr insulelc \icobale, 2()4 Iiorro\', G., deslrre pointeri, 4,1
-. giitti cu pielea neagli'r carc al)at' in trproltitlca Boly de Saint-\'incent, dcsplc pcltii aurii, 255
(.alrutei. Ro.s, originea probabilli a bolitrr'1or clor-nestice, curo-
21 8
pene. ditt trci spccii de, 7i't
S-reutatca lui Ga11u.s bunliiurt, 2lJ3
rlcgleucralea curc:lnului in India, 25lJ, (ioii Bos frontc.sus. 7ir
- desprt culoarea pestilor aurii, 2irtr Ilos irtdicus, 73
t'cversinne clintt'-o iltcruci;are, .l()5 Ilos lonqifrons, 7i), 14, i'o- i1
- despre (ihor-K hur (.lsrnrr.s lnrlicrrs), 107 Bos printigcnlrrs, 7:J, 7'1 , 75 - i7, -li(\
- desple,1.sutr.r.s lttrrti,tittrs, ibitl . /Jos .soltrlrri r'trs, 5J 7
- trumirrul cle ouli ir lui Gal/us brutliftra, .tr63 IJos lettrtt-c, i3
- despre crc;terca plstrrilor iu captivitatc, 15()6 Ilos lrochoceros, 7-tr
- coeristetr[a de rasc lrrrirna]e rnari si ntici iu ace- llose, cletlitatca lu r-iuieLirlile rle frunzis lrlc,rrlnrulrri,
e a5i 1arri. 60(l ::t 2()
- desplc urcchiic ltlr:ostitc lle rlrfirntultri, (i2ll -Bosse, produr'lizt de flori birtutc din sctnirr-lc lL'chi, r-r1('i
traturl ortrolclligir a pr.rre lor rle la piciolrfe li ir I'e- Rossi, clesprt' crt'stcrc.a dc vielrni dc nrirtasc cie culoale
rnigelor, 024 ittchisa,2it)
[3obuI,286 13osrnan, dcsplc r:iinii rlin (irrirrt'a, -l1
730 INDEX

IlouchardaL, despre boala vifei cle vit', 2g1 Rrassica, r,arictlili de, <ru tulpini miiritt, 661
Iloudin, despre boli locale, ti0 1 Rrasslca usper i lol iu, 657
rczisten!a la frig a oamenilor cu Itnul cle, culoale IJrassice napus, 281
inchist-r,651 I3rassica oberttcea, 278
,,Boulans", 119 Brrr.ssicri r(rp(r, 281, 513
,,Bouton d'Alep", 6()J Braun, A., varialia nluguraki la vita dc vie,333
[3ovine, europene, originea lor probabila din trei specii
initiale. 7ll - -t it la coaciz, 334
la mirabilis jalapa, 34{)
cu cocoa$e sau zebu;i, 7i3 la O.ryfzsus ctclami, 3'16
incruciqarca reciprocli la, 76, ll1, 83 la frunziqul arborilor, i3.1 I
rlespre reversiunea
- sllbatice, din Chillingham, Hamilton, Chartler-. prodnc(ia spontani dc Cryli.srr.s purptrreo-elou-
Burton gatus, 349
(lorrstable gi Oisburne, 76, 7i, 17o revelsiunea florilor prin rlungi ;i pete, ,177
culoarea cclor silbatice, 7G, 77 - hrana excesiv[ o cauzi a variabilitetii, 586
- rase britanice cle, 7U, 79 13razilia, bovinele din, 80
rase sud-africane, rle 79 Illt'e, \\'. 'f., varialia mugurali. la Gerunium pratensc
rase sud-americane de, 79, b47
Niata, 80, 81, 547, 5.19 ;i Oentaurea ctlerTlts, 337, 338
efectele hranei qi clirnci asupra, ll I Jrrin tubercule la dalie, 3.14
clespre surzenia pisicilor albe cu ochi alba5tri,
efectele sc'lec!iei asupra, tt2 (i46
olandcze cu crupa foarte dezvoltatti, j:t7fi
fdrl coalne, proclucfia r]e coal'nc la, tilJlr Ilrclrm, rlespre Columba amaliae, 762
- reversiunca la, cind sinL incmci;ate, 406 BrenL, I]. l)., numilul de marnele la iepuri, 93
- sdlbiticia hibrizilor, ,109 obiceiurile porurnbelului jucirtor, 132
- dominantu celor cu coal.ne scurtc, 42lJ porumbelul rizirtor, 13(i
silbaticc, influenIa incruci;irii 5i a segfeg-Alii - coloritul porumbelului uliu jucirtor, 142
asupra, 442 - incruciqarea porumbelultri cu Columba oends,
' lncruciqlri de, 450, .15ti, 2168 169
- din insulele F-alhlarrd, .lirl meLiqii porumbelului tambur, tr25
fecunditate rcciprocir u t.ut.uror t-aricrtdtilor dc, consanguinizarea strinsI a porumbeilor, 477
462 pirerea sa desprc giinilc lui Aldrovandi, 211
efectele consanguiniziu'ii asupla, -1ti9 170 despre durrgi la puii de griinir, 2113
cu coarne scurtr:, sterilitatea a, .1 69 - despre creasLa la g[ini, 216
efectele selec! iei atcnte aslll)ra, 5i39, 5.1 I giini dc rasa l)ollring cu pintcni dubli, 217
flri pir, din (,olumbia, 5-1(i efccLul lncruciqirii asupra culorii ;i penajului
irrcruci;ate cu bantangul silbatic rle .f ava, la giini, 21 I
;4i instinctul clocitului ler metigii dintre varietri!i
cu piirul in rirsltirr in Banda Olieru Lal, S l7 de griini ne-clocitoare. 408
seleclia de caractcre neirrscrnnate, ,5-19 originea ratei domesLice, 409
moda la. 550 fecunditatea ra!ei cu ciocul incruciqat, iDid.
analogia celor mai bunt' rase de,574 - apari{ia penajului ralei silbatice la ra[e domes-
selec!ia inconStientir la, Ii53 Lice, 240
efeclele selec[iei natur':rle asupl'a rusc]or anor'- - glasul ralelor, 241
nrale <le, 562 564 apali[ia mandibulei srrpelioarc scurte la incruci-
- rle culonre deschisir, atacate dc rnuqtc, 5tiir, (i52 5area ratelor cu ciocul lncovoiat crt ratc obis-
rle .Jcrsc'v, amelioralea rapirlh a, 5ti1) nuite. zbrd.
cfectele nefolosirii piiltilor la. 6'22 levcrsirrnea la ra[cle provenile clin incrucisare,
(roarn(' rurlinrentare la. (iilit {05
in{lucntu ltresullusi a un-ritlitirLii ilsul)l'a pir- vurialia Ia canar, 2,1113
rului lor'. ti'1-1 rnoda la canar, 573
cu pcte alhc plcrlispusr la boalir, (i5ij hibrizi clin canar si flingilidc, 410
I)resupusa r,ariatie analogi la. 6(i2 []rickell, <lespre crrltivaren nectarinclor clin sinritrtri,
inlocuilca celor cu coarne lungi dt' r:ittlc t'elt. 297
cu c0aIne scurte, 711) rlespre caii rlin (lalolina de Norcl, 62li
[]orverr, prof., indoieli in legiturrr cu irnporLantil elc- Bridges. dl, desple ciinii clin '!'ara rle lroc, ,12
clitirtii, :ll t rlespre selec{ia ciinilor de cirtre fucgicni,;-tS
llou,tnau. dl, llarticularitirti ercrlitarc alt' ochiului Bridgman, \\'. Ii., reprochlcel'ea cle ferige anol'ntalc,
unrau, ll78 :iUo o t.)
.\+z
r:ataracLa elcr'litarri. 1:JG 13roasca, proliclactilisrrrc la, 38ll
Ilrtrt'e, rll, rlesltre vitcle cornutc urrg'ulesti, 7I Broca, [)., rlespre incnrcilarea recil)rocr"r la ciini, i]5,
llrrrchucrtrne iberitlil'oliu, 589 36
Ilroctee. dezvolturea neolli;nuitir la agri;eu, 13 1i3 rlespre hibt'izi intre ieput'i rlt'cimp;i rle vi-
l3ruclell', rll, cfcctul altoiului nsupra p<lrtaltoiului la zuin:'i, 9l)
f rasin, lJ 5[) clcspre giini firir ttrtitir, 220
cfecLul polenului striin asulll'a rnerclor, 3(i2 -- <lespre caracterul metigilor, 410
desprc lnoclificalea solLllui, -1!)6 gradul de fccunclitate a mcti;ilor, 453
,,[3rahrnapuh'a", o nouir rasir rle girini,21() st.crilitatea descenrlen-tilor animalelor crescute
Rrandt, [)r., originea cagtrci,88 in cnlttir.itate, 5()-9
corelatia dinlre dinti si piir, (i.lir llroccoli. 278

Broccoli, flori rudimentare la, 636
sensibilitatea lor. 631
Rromheacl, W., caracterul birtut al lui Canlerbury BelI
ob{inut prin selec{ie, 513
I3romfield, Dr., sterilitatea iederii ;i a lr.ri ,1 corus ca-
Iamtts, 579 Bromus secalurrrs, 270
Rronn, H. C., varialia mugurali la Anthemis, 338
-- efectele reproclncerii incnrcisate asupra femelii,
365
despre ereditate la o r,aci cu ult silrQur corn,
381
reproducerea sexualS. a unui pielsic pletos,
38lr
- absorblia minoritirtii la rasele incrucipate,
despre incmci;area la cai, 447
fectrnditatea ieprrrilor imblinzi(i si a oilor, 46ll
modificarea penaiulni in captivitate, 50fi
depre dalie, 589
Epoca bronzului, ciincle din, 25
Broln, C. M., dominan{a unni ogar, 424
Brown, G., varialii la dcnti{ia caltrlui, 50
Brown-S6quarcl, I)r., molt.enirca la cobai a epilepsiei
produsi trrtifir:ial, .390
efectele ercditare ale lcziunil<tt', ibirl .
Brunslyigia, 490
Bruxel, varza dc,278, 722
Bubo marimus, reproducindu-sc in caplivit.ate, 503
Buckland, F., clcspre stridii, 608
numirrul icrelor din Gadrr.s morftua, 686
Buckle, dl., lndoieli asupra inrportan!ei credit.itii, 374
Bueklel', Dra, porumbei cilltori care clorm ln arbori,
160
Ruckman, prof., cultivarea de '{rrenno fatua,269
cultivarea pdstirnaeului silbatic, 281, rt43, 541
reversiune la pistilnac, 398
Ruffon, despre lncmcisarea tntre lup si ciine, 36
fecunditatea sporitri prin donresLicire, 462
rumeliorarea plantelor prin selecfic inconqtienti,
554
teoria reproducerii, 684
Bufni[a, porunrbelul, 130
desenul 131
cunoscut in 1735, 181
Bulimus, 415
Buldogul, degenerarea lui in India, 40
modificdri reccnte ale. 43
Rult, dl, lungimea porumbeior gu5a{i, 180
,,Btindtnerschrvein", 65
Bttrdach, incruci;area anirnalelor rlornestlce cll celc
silbatice, 64
at'ersiunea mistretului fa[ti rlc orr,, $2it
Burlie, dl, ererlitatea la cal, 380
Brtrlinqtonia, 4BG
Bul'rres, Sir A., despre oile Iiarachiul, 86
- varieLfti de vili de vie la liabul, 290
- soimi dresati la Scinde, 504
- ro<lii care plocluc sernintc, 518
[3urr, Fearing, altoirea cat'tofilor, 3114
BuI'sucul, repr<lclucincln-sc in caplivitate, itO1
Btrrtrrn Constable, bovinele siilbatic.e la, 77
Runiieni, presupusa necesitate a ntorlificirii lor in con-
cordan{d cu plantele dc culturi, 273
.,f3rrrzell-Trtubcn", 1 31
Russorah. pclrrrmbel cik'rtor de, 123
Buleo uullaris, imperecherea lor ?n caltLivitate. 503
Buxtor.t, cll, papagali reltrrtducindu-sc in Not'folli, 50J
Bnza de iepure, ereditari, 390
Buzarcinques, Girou De, rnostctrirea paltictrlaritd{ikrr
individualc, 377
INDEX 731
(l
Cabanis, peri altoi\i pe gutui, 587
Cabul, vi[a de vie din, 290
Cabral, o civilizalie strivechc in Blazilia, 268
Cactugi, clezvoltarea colenilci pe, tn Inclia, ti03
Cer.ar, Ros primioenius, silbatic ln Europa pe timpul
Ini, 74
notti despre giinile clin Anglia, 211
noti rlespre importul cailor cle critle ceilal!i,
o-+i)
Cafre, g5ini, 198
443 Cafri, difelite nearnnri cle bot'ine poscrlatc clc, 79
,,O6gias", o rasi de oi, 84
Caii, dc la locuin{ele lacustre din T-lve{ia, 49
diferitcle rase de, in arhipelagul malaeiz, ibid.
anomalii ln osteologia 5i dentitia lor', 50
silbriticiti, ibid.
obiceiul de a scurma zdpada, 52
ntodul de prodtrc{ie a raselor cle, 53
mo;tenirea si diversitatea culorii la, 54
clespre culoarea inchisi la, 54
* dungi cle cnloarc lnchisd la, 54--58, 664
- originca calnlui murg, 56
culoarca cailor srilbiticiti, 58
efectul fecundirii de cltre un quagga asupra des-
ccndenlei ulterioare cle, 36lr
moqtcnirea parLicularitililor la, 380
polidactilism, la 383
- nrogtenirea culorii la, 388
- mo;t.enirea exostozelor la picioarele lor, 302
- reversiunea Ia, 399, 406
hibrizi de, cu migar si zebri, 407
- rlominan[a transrniterii la sexele de 423
segregarea lor la Paraguay, 4115
speciile silbatice cle, reproduclndrr-se ln capti-
vitate, 500
creli din Paragua\', 546, 644
seleclia lor, pentru caractere netnsernnate, 549
selectia inconstientir a, 551, 552
selecfia naturali in Cilcazia, 562
modificarea pirului lor ln minele de cirrbuni.
606
- degenerarea lor ln insulele Falliland, i/rir/.
bolile Ia, cauzate de potcovit, 623
hrini(i cu carne. 626
albi gi cu pete albe otriviti de nrS.ziriche m5-
nat:'r, 652
varia{ii analoge ale crrlorii lor, 662
clinti dezvolta{i pe cerul gurii, 69,1
clin epoca cle bronz, tn Danemarca, 72()
()airina mosehato, 160, 405
Cais, 3()1, 302
glande pe frunzele de cais. 567
varia{ia analogd Ia, 661
Calcar, efectul lui asupra coclriliilor nrolustelor.608
Caleeolarii, 322, 487
efectele conclitiilor sezonierc asrrpra, ir94
'flori pelorice la, 659
Oildura, efectul ei asupra Iinei oilor, 86
Caldrvell, j., modificiri bnrste ale trestiei cle'zahir',
343
.,Calongos", o rasir columbianl de bor-ine, 80
Cilttgririta, porunrbehtl, 137
cunoscut de ,\ldrovandi, 179
Calver, dl, despre nn piersic din sirnintir c:are p roclu ce
atit piersici cit si nectarine, 1 98
Caliciul, segmen{i din, transfornrati in carpele, 695
CalviIia, la om, nrosteniti, 6.1;'r
crr deficien{e ale din!ilor, 6.1ir
 1:"2 INI)F,X

(lambula, 415 Capra aegraqrus ;i C. falcotreri, str:-intogii plobabili ai

Cinrila, repulsia ci de a traversa apa, 1{i0 caprci donrestice, 88
Contellia, vtrriatia mugriral.i Ia, 3135 Capiscum, 329
recunoa;terca varietlifilor de, 582 Carachiul, oile tle, 86
- variet.atea ;i rc'zistenta ei, 6lJ0 Caract.ere, stabilitatea lor., 573
Ciameron, D., clespt'c cultir.area planLclot' alpinc, 512 latcnte,471-418,6119
Oameronn, baron, r'aloarea singclui englez Ia caii rlt, difelcn{ierea continrui a. lt7 4
cursc, l]81 -
opuse, 700
Campanttla mediunt, it4il (.ilr(lan, despre o valieta[.r' <1e nrici, 3l,tr
Canati, 253 tlcsitrc nuci altoiti, ir88
- condifii de erccli{ate ]a. lJ94 Oarex ritida, sterilitatea locali a, 51g
hibrizi dc, 410 ()arlicr, selcc!ia strirvcrchc a oiior, 5.15
- perioada pena,jului rlr:sivir;it la, 434 Oarlisle, Sir',\., rnogtcnirca particrrlaril.:itilor, it76,
fecunditatca rcdr-rsit la, 510 :J 78
-- criteriu de perfectie la, 53g - dcspre polidaclilisrn, 383
varia!.ie analoagi la, 662 ,,(iarmcl", porurnbclul, I38
( )lrncerul, creditar,
378, ,tr3G Oltrltil,ol'g, fecul{italea lor gctrcl,irlir in captivitate,
Oanfield, I)r., despre cai cu p:irul cre[, 513 ;-l()l
desple caii silbatici din Arnerica de Nor.<i, 51) (la.ol ccl llarc, cl.rli'r ir leglitu.ii cu selectia arrnlisa-
Canini, din{ii. rlezvollarea lor la iepc, 63g lilor, 5l5
Canis aloper, 34 (laroline, arhipelagul, pisicile din, 47
Canis antarctictts, 27 C:rlpcle, varia[.ia lor ]a cucurbitaceele cultivnte, 317
C)anis urgentatus, 501 Oilrpcn, hetcrofil, 320
Canis crureus, 34 OalJlcntcr', \\'. It., rcgenelarea osului, 61li
Canis cancrilortts, dornesticit ;i lncrrrciqat ln (]rrianu, - nnnrlirul de oui la ult 11 .scrll'r.s. 68ii
29 Carpirttts betultLs, il20
Canis cinerco-uariegatus, 34 Carltopharta oceanicu, 71|
Canis dukhttnensis. fecun<liLatea lui ln captir.itatc, Calr. rll, efcctul condiliilor rrroclificate, 4t'r{i
501 (iariilc, originea ridichei. 281
Canis fulous, 34 fonna intclrnediarf lntrc rnig-dal ;i piersic, 2.95
Canis ingae, ciinelc golas pcrrrvian, 2g glandcle flunzelor de piersic, 300
Canis latrans. 32 valiatia mugurali la rrita de vie, 3133
asemdnarea sa cu ciincle in<lian petrtnr vitr:i- - varia!ia rnugurali la trandafir, ll3g
toarea de iepuri rle cirnp, 28 . ercditatca la arbori cu frunze purpurii, l3gl3
runa din tulpinile initiale, 31 altoi dc ,lriu tteslita de plducel, 3,16
(.trttis lupaster, 30 variabilitatea hibrizilor de Erythrlnrr,,1193
Canis Ittpus, var. occtdentalis, ascntinarc:r lui crr ciini
nordamericani, 28 atrofierca papusului la, [iiJii
Ottrlhctrttus,
incruciqat cu ciini, 29
Carlicr, cultivalea plant.elor indigenc in Canada, 26g
(lartof, 26,3 287
una din tulpinile initiale, 31
variatia mugurall prin tubercule la, 348, 544
Canis mesomelas, 31, 34 - ltibrizi de grcfir la, prin unire:r a jumdtiti de
Canis primaeuus, imblinzit rle cll l{orlsson. ll 1 tulterculr,, i352
Canis sa1r1'rrr, 3o - auto-stcrilitatca individualir la, 188
Canis .simensrs, stt'lirnogul posibil al oriarilor, 37 stclilitatea lui, 51 ,9
Oanls thaleb, 34 - nvantajul schimbririi solului pentru, 4g(i
Canis ttoriegcdtts, i]4 (.ar'1'o1rh-vllaccae, frecven[a contabesccnt.ei
Canning, A. S. G., plrul l:'rcuit. 2.lg 2.t1 la, irI I

Canterbrrn' Rell, biituti prin selcctir., l-r13

(lirsr-rL<rlii lecillloce, sLrinsc t74- +ii
(lap si rncrrrblc. varinbilitatea cortdati la, 6.12
Oaspary, vitrialia rnuguralli l;r 1lo.sc rnrrsco.sa, il13l)
tlesple or.ulcle gi polcnul clc (,'r71r.srr.s,:148
Cap clc' rrristt'c! si de porc Yor)ishire, desent, clc. 67
irrcrucig:rlclr lui Cqtisrts J)rrrpttreus cu C. lrr-
Capra, 88, 89, 399
, polidactilisrn la, 383 l.rurnurn, 131!)
cleosebirilc sexuale la colrrnele rle, ll31
trei fetc, i)50
portoc.ala cu
de Tibet, 605
- floli difcrit colorate \a I'iolcr lrrlca. iJ68
cantitlltea rle laptc si tlezvoltaleit rrgcnrlor la, - sterilitatca hleanului, 51I
623 Castan silbatic, tirrrpulin la 'fuilcries, 320
f ili coarnc, tnir.z osos. rurlitrrcnt ar ln. 635 LcnditrLe clc calactcl bltuL la, ir17
de Aneora. (i.1l ()astelnau, despre l.rovincle blazilienc, 80
()ttltru falcorrcri (\Iarltlrore) prohrtril rurrrl rlin pirintii (lastrarc. dobindil'ea cle caractcre femininc rr:ruzatli
caprei, 88
dc. '11:l 11 5
(lastlavetc, r'at'ia!ie ll numirrul dc calpele la, 1321
Capsuni,308-311
incrucisarea lll'csupusir il varietirtilor de, ll61
r,alietriti neolrilr-urite clc, 31(), 311 Ottstraria hcnnetli (\Iooruli), fecunditatca
hautlrois rlioic, 311 lui in cap-
sclt'r'tie la, 542
Iivitatt " ,-r{}{i
tlalirlacrta, clcrlitali, 137{), .1il(i
nrodificalea ultclioarir plobabili, itiit (l rt
varielatc. efectele soltrlrri asultra, 602
a tl Ic y leoytoltl i,';l(i2
(iatlin, (i., culoarca cailor sirlbirticiti tlin,\nterica
C:rptivit z,rtea, cf cr.lul ei asrr [)f a coc(]sLllui, .tr 1-l de Norcl, ir{)
Calrtrl Runei Slterlinlc, rliftrritc nt'Arrrrrri rle r.ite t.or- (llrtolr, .iLrrk'clttorul, curctriul sirlltntic, 163
truLe la. 79 ( luuitt tt
1ti:rett, it\)2
- nici o pl:rnti folositorrc provoritri rlc la. 267 ();ildrira5ul. I'eprochlcintlu-se iu crrptir.iIatc, 504
 t\DEX

Cilddraqul , atacrr rrruguri flot'iferri. 5('i7 l'ccunoagLcrea valorii raselol indigcne dc cdtre,
Oiildaluga, biitutl, :i'2:t, 6 +7 t ).-t rl
(ieapa, incruciqarca ci, t15 Chilra. 292. 29:l
alba, suscepLibilli la atac:urilc ciupcl.cilor. ii ,,Chi\'<)s", o rasi de bovine din l'}aragu:r1', 8t)
bolilor. 5{i7, {.i52 (llrlist, fJ., despre plantele din locuintclc ltrcrrstlt: din
(.capa cioarei, i1132, 6il(i Iilvctia, 2Li6, 274
OcbtLs ()i(tec, sterilitateir sa in calttivitatc, i{)ji. - forrnele internrediale rlintle I)ittrts sr,rlrreslri.s si
( )r,cirktntrlirr, rlezr-olt.area
lalr-ali lr. 61 0. 672. 671) rrto tttctrta, 327
- ;i ,1/lso cantpus, 17 ( )ltrysolis
le.stiurt, 607
( le citate nocturnti, ncrcvcrsil,rilitat e la, l/)2 Ciiuroza, irfcrctiunea degetclol la, 6l!)
(ledri cle Liltan qi ii2l ()iclarnen, virriatia mugur{rlli la,
()elosia cristqta, 32ij'\tlas,
i341
Oiinc-l.up. negru. din Flolida, 28
Celsus, despre selecf ia griuclol dc sirninta, 271. ir4ir (liirtele-scotiatr, purtr-u vinitoalea rle cclhi, diferorllr
Oelti, cultivarea strirvcche rr v(:rzci tle citre, 27f) rle clirnensiune intre screlc de. 1li1
st'lcc!ia Lroviuelot' ;i rr cailol cie citrc,;-r-lIr rlegenerarea lor', 472
Oclulara, teoria, 681 (,iirrii pcntru virtl-ttoarea de vulpi, {:1, lt8
Oenchrus, seminfc de, folosiLe. ca hraul, 2(i(i Oiini, originea l0r, 2:i
(lerilaurea clJenus, r'alitrtizr rnugurali Ia. liils r-trsc strirvcchi cle 21, 25. 721
Oephalopotla, spermatofoli de, 6g() - cliu lluropa, clin epocilc neolitical, a lrronzulrri
Oerasus puLlus, cu fructc gall,rene, ljli(i qi fierului, 25, 26, 72(l
Cerb, unicoln. ercclil atea presultusi I calar.tcr.ului - asernl-rnarear cu diferite spccii dt' canidae, 27
la, ll81 dir-r .\rnerica de Nolrl c.on-rpal'lrti cu llrpii, 27,
degcnerarca lui in Scotia, 51!) 2lJ
Ct,rbi, clobindirea cle coarne clc cirtre fcnrelli, 414 clin ,\ntila, '\mcrica dc Snd si llexico, 2'l), liir
- dezvoltalrra irnperfecti :r coltrnt'lor ln ullit, - din (iuiana, 29
intr-o cirlil.ot'ie,,l-r()S ciinii gola;i din I)aragual' qi Penr, 29, i3,-r

Cerbii lopatari, 455, 477 rnufi clin Iicrtrandez, i32

Cercei, rudimcntari, la uncrle girini, {ii3ir din .Iuan de Nova, lri2
Ccrcr.tleptes,sterilitatca sa. in captivitate, ir{)1 din La l'lata, iDrr1.
Cercopitltecu.s, cre;tcrt:a in captir.itate a unci specii din (luba, lbld.
clc, 502 din St. l)omingo, lDid.
Cereus, l}?t - coreladia culorii la, 32, i3il
Ceretts .speciossimus q;i 1;ft111nrrlhtts, r'r'r.clsiune la hi- gi'statia la, 313, 3 I
brizi r'!c, 1356 golagi, Lurcc;ti, 34, 563
Cerurzs canadcnsis. :-r08 incruci;alea lcciprocli a diferitelor rase clc, 135
Ct:ruus danru, ,J7 | ' caractel'ele difcritclor rasc' de, cliscutatc. 37* '10
Cetacce. colela!ie intlt' sistcrnul rlelrrrir: ii clenti{ia ' degenerarea ciinelui europealr iu clitrte calde,
la, 6 16 39, ,{i1, 606, (i27
()cilon, pisici rle, .1{i; - plcdispozitia la atrnnritc boli a tliferil c l'as(r
dragoslea de porurnbci in, 1 7fi cle, 39
(lcrul gurii clirpat, nrostcnirca a, ilfil) - cauzcle deosebirilot'tlitttre rasc, discutatc, 'lo
(,hantisso, desprc prorlucclr'a de scrnintrr a ltrllolilol 44,
1'liine, 517 prinzind pe;te ;i ct'abi itt \rtua Ciuinee ;i I'at'a
Cltnlrnritn, prof ., ltiersit'i t.urt protlrlc ncc!.1i11q," .1()2
clc Foc, -12
()hapuis. Ir., palticularitirli sexualc lar ponrmbei, lJll pahntrrca labti lrici<larelor lrt, l2
clcctul produs tle ltriruul rnascul asupra tlcs- influettta sclec{iei la ltrotlucct'cit tlifc'ritclot' t'ase
cendeu(ilor ullcri ri iii fcn-rtlei, iJ(i(i cle, -13,.14
- sterilitatea, irnltclecirelii unor pot'utnbci, 511 ment.inerea <-rbicciurilol irriIialc <ltr citre. 1(j()
(.lrartlin, trbun<leuta rlc ponrnrbei in l)ersia, l7E rrtostcuilca lloliadactilistrrulrti la, liSll
(,hatt,r1er-, lrovilte silbatice tle. 77 siilbriticiti, 399
(,lrilt.tr, te.r'ersiurrui scrnin Lelor tlin r,it'ful pirstlrii dc reversiurle la a patra generalie dc. ,10t)
nricsandlii (i(i{ i din insulelc ()ceatrului Pacific, I tr3, ir;-r7
(lharrrrrlr', rll, varietir[.i incrucisutrr tlc r.:rlzir. llil metigi, 4'17
Olrt:iranlltus c/rcrri. 131 uEurinftr relaLivd. a lncruci;irrii difelitelor rase
(lhcr-r'cul, clespre incrrrrilirrca portrilol frrrctifcl.i, l,gI dc, '151
(lhilc, oilir tle, 8.1
(,lrillirtgharn, bovirrclc rle, irlt nticc (,u IJcis fccutrditirtca la, 462, 5{)1
ltt irrri- consanguinizalea la, -172
qcnitts, I1
sr-'lt'cl,ia lor, la $rcci, irl:1 , 55t)
carar:teristicile lot'. 7(i Ia siilbatici. ;-r47, 5-1 I
Ohiloe, nretisi rlin. Ilo select iu inconlLieutii :1, 551, J52
(,hina, pisici tle. cu rrlechi lrlcoltite. l7 alrcciat i tlc f uegicni, itltil , 554
cl.ri cic, i2 rnoclificiri clirnatice lir piml cle, (it)Ir
ponci durr{lti. drr.1 7 plocluccrea rkr ulechi pleo;tiLe Irr, 62li
rnigali ilc. (j0 t'efuzul oaselol'cle vittal tle crtLt'e, (i2ii
ttr,rtir dcsplc it'lturii rlirr. clc (lttrrfucius, 1) 2 rno;;tetrilezl rLlclilllctlLclor cii: tttt'tttllLr: la, till5
rase cle ltontutl.rci cre.scutc in, 17fi dezvoltarea celui de-al susclc'a deget la, 638
rase de qiirri rlr,. rlitr sccolul nl \\,-lea. 1{11). golagi, clcficit'rrta clentitici la, ti4I
211 rru fittl srcui'ti, dittfii la, 6r-rli
Oltittezi, selec(iit yl'lrctit.ai.r ilr'. ;l l(i valiafia unalogir plob:rltili lrr, {jii2
preferinta lrtr pe ntt'tr llct.lre<,i fila uoat'rrc, .l 1!) extincIiu un()r rase clt,71f)
 :at iNDEX

(.irrepa, sAurin!a de, efectul ci asupra culor.ii pisirrilor, Coada, niciodati incirligata la animalele sirlbatice,
607 624
(.inep:rr (Linota), 507 ludimenLari la oile clrinezeEti, (i135
(.itrt'pa, deosebiri de, in difelite prirli ale I ndiei, Lloada lungi, oile cu, 83
irl3 Coartre, bovine firlir, din Paraguay, 130
diferenfa climatic[ la produsele din, 594 (loarnele, oilor, 83
(.ineraria, rfectcle selec!iei asupra, 543 corela{ia lor cu lina oilor, ti44
Ciobinesti, ciinii aserninatori lupilor, 20 corelafia lor cu craniul, 650
coada mutilatri moqteniti, 392 - rudimerrtarea la vitele tinere de ras:i fd.ri coarne.
(.iocillia, ,5()4 ti3ir
(liocul incovoiat, r'ale cu, tlesenul c.r'arriului in fa!a caprelor, 89
pag. 244 (ioaste, numdrul ;i caracterul lor la gtiirri, 228
(.iocul, variabilitatea lui la gdini, 22() - caractelele lor la ra!e, 243, 2+4
. deosebiri inclividuale la ciocul lrolumbeilor, I | 1 (,oatc dl, despre incruciparrea reciproci a porcilrtr,
corelalia ciocului cu picioarele la porumbei, l-,)
a /,)
150 -5il1 (,obai, :i91, 501
()ioli, btiltate, 4l]4 (loccidii ale mdrului, 567
(,irceii la cucurbitacee. 316. 6:J(; Oochilii, senestre Ei destre, 115
(lircurncizia, l]9f) Ooclrinchina, giinile de, 194, 214, 211t, 221, 223
(,ireli, 304, :105 forarnenul occipital la, desen in fa{a pag. 223
variafia mugurald la, ili-ilJ - sec{iunea craniului dc, desen in fala pag. 225
albe de Turkestan, 5ti6 - veltebre cervicalir dc.
desen in fala pag. 223
varietatea de cu pctale resfrinte, 5(i7 Coclileuria armoracia, 519
perioada de gerrninare A, rnodificatir Jrrirr sti- Cocherii, in lndia, 40
mulare artificiali, 64-1 Iiing Charles, 43
(iiripide, rnetageneza Ia 678 dcgenerarea lor prin consanguinizare, 472
Cirpila albi, 650 ()ocoq siilbatic, f ccunditatea lui in captivitate, 506
C'zsfu.s, incrucigarea reciprocii la, Si hibrizi tle, 21)lJ. Cocoqi de lupti, seleclia nuturala la, 562
491 - pinten de, grefat pe creastd, 61 I
Citrus aurctntium f ructo ttariobili, 294 '- pintcrn dc, inserat in urechia unui bou, 680
Citrus decumana, 292 efectul castriilii asnpra, 414
()itrus lemonrtnt, 293 (locosul de munte, sc reprocluce in captivitate, 506
()itrus medica, 292, 2g:l ()oe.logengs puca, 5()2
(liubotica cucului, 388 Oolin, dominanla miigarului asupra calului, 42(i
(liupercilor parazite, 611 desple incrucigarea rasclor, 451
Olapham, A. r'ariafia nlugural:i la p5.ducel, lt13ir despre schimbarca hranei, 626
,,Claquant" (porumbei) 12{) Oollinson, Peter, piersic care produce o nectarini,
,,Claqers" (porumbei) 138 2 9lt
Clark, G., despre ciinii silbatici din .Iuan de Nova, (lolorilul la porumbei. o dovadir a unitirtii descenclen-
:t2 tci, 170
-7i2
despre poneii dungati de Birmania gi Java,117 (loltii tlc mistrcli ;i porci clomestici, t=1, 72
rasc cle capre imporLate la \'Iauriciu, 89 Oolrttnbtr ullinis, fllyth, o varictate de (). liuia, 1(i2
variafii la mamelele caprelor, ibid. ()olttrtthu anmliac, Illchm, o varietate de C. liuiq,
- scrotul bilobat al caprei de }{uscat, ibid. 162
Clark, H. .I., despre sciziparitate Ei gemafie, 671 Cctluntbu uttit'Lcu, 76I
OIarke, R. 'f. clespre incruciqarea reciproci la clpguni, ()olunfiu gqmrtocrlcln.s, (i1:1y, o forrrrzi de C. liuicr, l6'2
309 ()olttrttbtr ollmrtoplttltulrnos, hibrizi de, a [,'. oenes, 1 tjg
Olarlie, T., liibridarea micandrei, 360, 447 - cr.l C. maculosa, li(.)
Olarkson, de, cultura de agrig premiatd, 31iJ ()olttmbu intermediu. Stlicl<lancl. o valictate rlc (:.
( llasificare:r, explicatd prin teoria selectiei naturale, liuirt, 162
21 ( )ol untbtt leucocephula,,-r{ )ir

Olemente, despre vi{a de vie sdlbatici din Spania, 281) Colurttbu leuconotcr, 161, 171
(llelmont-l'onncrre, desprenlrul St. Valirlr, 363 Columba littoralis. llii
()lima, efectul ei asupra raselor de clini, 40 ()olunfio /iula, i396, .l().1, 105
asupra cailor, 52 strdmolul raselor clomest.it:e de porumbci, I ti2
'- asupra bovinelor, 82 dirnensiunilc ei, 11 7-11u
- - asupra linei oilor, 86, 87 -
-- asupra boabelor de griu. 272 in fa[ri pag-. I 1 !)
desenul ei,
desenul craniului, in fa!a Jrag. 145
asupra 'n'erzei cle culturii, 2lt() - rlesenrrl rnandibnlei infrrrio:rle, in fa!a glag. l1;r
- adaptarea porumbului la, 277
(.lima si p'ilunele, adaptarc.a rnselor dc oi ln, 8.1. ii;-r
desenul ornoplatulrri, in fa[.a pag. 1,1Ii
Ooluntba Itrclrtostr, 761
Clirna si solul, efectele lor asupra c[p;unilor,310, l]11 (lolrrmho m[qrutorirt [,e.ucoceplralrr, fecutttlitatea br
Clinc, cll, despre craniul berbecilor cu ;i fird coarne.
;i
rcrlusi in calltivitate, 50ir
650
Columbu cienrr.s, 1ti1
()locitul, de cdtle gdini incruciqate din varietifi ne- ittcrucigatli cu porurnbelul crornurt gi cu O, gurn-
clocitoare, 408 noJthtltolmo.r, 169
t,los, dcspre sterilitatea lzr Ranuncttlus f icuria, 5l!) Columhcr pulumbtts, 169, (iti3
(,ootzsch, hibrizii diferililor arbori, 481 ColLtrnbu rulte.stris, lli1, 1(j2, l7l
()oacizc, din l'ara de Foc, 266 Columlta schim1teri, 162
' r'ariafia muguralir la, 334 Colttnfte torquulrit, 66i)
 INDEX 735

()olumbct lurricolu, 162 - Ia plante, 55ti

(lolumbia, bovincle ditt, ll0 la porumb, 278
()olurnb, despre ciinii tliu
'\trtile, 21) - la porumbei, 1.17 150, llt8
Oolumella, clespre ciinii ciobinegti din ltalia,'29 la giini, 2il4'-Zilit
clcspt'c girinilc domestice, 199, 211 , it:14, 7'21 ()ornea, opacitatea ereditarii a, 38t)
clespre cregterea ra!elor, 2139 Cornus mascule, cu fructe galbene, i3li6
rlcsple selec!ia griului de srirninfa, 27"1 Oornuti, giinir, 197
despre avtrntaj ele pentlu plante a sr:himbiirii desenul craniului ln fat:r pag. 226
solului, .196 (iorrientes, bovine pitice de, t30
' despre valoarea raselor incligene. 613 I (,orringham, dl, influeu!a selecliei asupla porcilor, 511
(,unrpensalia, legea ei, 2i1,1 Corsica, porcii de, 51
- in cregtere, 656, 657 .,Cortbeck" (porumbel) al lui Androvandi, 181
()ompozee, flori bitute de, 132i3, 516. tj17 Corurrs corone qi C. cornir, hibrizi de, ,149
Oonceperea, mai timpulie la vacile clt' ,\lderne1. gi Corgdalis, floare de, 658
Zebland deciL la alte rase, 7!) ()orlldalis caua, 48-l
(,ondi[ii dc vialii rnodificate, efecl-ele lor, 714 ()orlldalis solidu, slerili cinrl estc perlorica, 51i'r
asupra cailor, 52 ()orgrlalis tuberosa, peloricir prin t'eversiune, .1 11)
- asupra variafiei la porumbei, 1 fi 1 ()orqlus auellana,',J15
' asupra griului, 272 Ooqenila, persistenla ci, 571)
asupra alllorilor', 319 preferinla ei pent.ru un anumit cactus, 603
- in producerea de varialii nruguralc, i3(i{) Oosta, A., desprc molugte tratrsferate rlin '\t-tglia irt
avanLajele lor, ,1 95 ---497, 52i>- it2tt l{editeranii, 608
stcrilitatca cauzatii de,
- ,l 497 r5 1 Ooues, Dr. Ii., un pui cle giini monstruos, 69,,1
clespre
favorabill variabilitittii, 585 5li1). {i;-r8 ,,Couve tronchuda", 279
acliunea cumulativl, a 589 ir92 Oorvper, dl \Yhite, dezvoltareit clefectuoasir a siste-
- acliunea direct[ a, 599 -616 mului dentar. 646
Condorul, se reproduce ln capLivitate, 50li Oocori, fecunditatea lor in captivitate, 50ti
Confucius, despre cre;terea de iepuli in China, 92 Oracidac, sterilitatea lor in captivitatc, 505
Conolly dl, clesprc caprele de .\ngora, [i4,1 (lraniu $i coarne, corelalia dintre, 65[)
Conopida, 273 Oraniu, caracterele sale, la raselc de ciini, 37
produclia bogatl de serninle a, ln India, 631
la rasele de porci, 67
-
flori rudimentare la, 6iJ6 la iepuri, 101 -- 105, 1 1 2
Consanginizarea apropiati, efecte defavorabile ale,
la rasele de porumbei, 1.1.1, 115
46it .181. 524
la raselc de glini, 222 227
Constitutionale, deosebiri, la oi, 8lr - la rale, 242 '243
- la varietilfi de nreri, :J06, 307 ()rapul,570
la muqcate, 322
la dalii, l]27 Orataegus orgacantha,321 , 1135, llli:-r, ir67, 5tt7
(lonstitutionale, parlicularitri!i, la ciplrrni, ill 1
Orat uegus monoggrru, i)21
- ia trandafiri, l32lr Orataequs sibirica, 321
lontabescenta, 513, 51 .1
( Orarvfurd, .L, pisici malaeze, '17
Oontopirea raselor incruci;ate, Limpul n('cesar pentrtt, caii din arhipelagul malaez, '11)
4,42 caii din Japonia, 52
Oonuoluultts bafalas. ir18. 6i-t0 aparilia de dungi la porcii s5lbatici, titreri, dirt
Conuoluultts tricolor, varial ia mugurali, la, :l6ti l{alacca, 71
Cooper, dl, amelioralt'a legumelor prin seleclic, 5.1(i despre o farnilicbirmani cu pilozitate abutrdentl
Oooper, Nhite, particularitili ereditare ale vederii, 37f) 9i dinli deficienfi, 433, 589
asocierca afecliunilol oculare cu acele ale altor originea japonezil a bantamului. 197
sistente, 04 (i giinile de lupti din insulele Irilipittc, 11)l)
Oopit.cle variazi ln corelilfic cu piiml, 611 hibrizi din Ga/Ias uarius;i girini don-restice, 2ol
(,olali. variafia nruguralii, la, l]il2 domesLicirea lui GaIIus bar*iua, 203
nedifuzalea Semulelor celulare la, 6fi6 giinile silb:iticite din insulelc Pcllerv, 2()4
(.olb. stotnacul de, afectat cle ltrgirn vcgetal. {i2 I istoricul gdinei, 210
(lorbii. r,ezi Roitarcl istoricul ralei domestice, 23!)
(. orclem<ir'. I)r., plante firrir simburi . ;-r 1 l-i domesticirea gi$tci, 247
Oorelafia, {ii}9 plantele cultivate din Noua Zelandd, 26E
pirrtilrlr invcrcinate, 6.10 reproducerea de elefanli imblinzili la Ava, 49'l)
nroclificrrrii inlrcgului corp 1i a unor'1r rlin Jriltilc sterilitatea lui Goura coronata in captivit.ate, 5()Ir
sale, 6.1 1
giltele din insulele Iiilipine, 512
pirrfilor ornologc, 6lJ 6 lti (lleasta coco;ului, varielir{i de, 3213
inexplicabili, (j.ltt 653 (lreasta la girini, varialia ei, 216
amestecul ci, ctr efectele altot'factoli. (iir0 - (i51 - uneori rudimentard, 6ilir
- craniului cu rnembrele, la porc, (i8 Oreicrul, proporlia lui la iepurii tlt' t'itrtlt ;i de vizuittii.
a collilor cu lritrul, la porc, 7l 1 09 172
a numtirului mat'e rlc coarne cu litta {t'osolatrii, Orcle, gdini, 189
la oi, tl.l cai crefi, 53i
a ciocului cu picioarele, la polurnbei, ltil 'l:12 ,,Crdvc-Ccur", o sub-rasI frattcezi de glitti, 196
intre puful ptrilor si culo:rrea penajului la po (,risp, Dt., despre creiet'ul iepurelui de cimp ;i de
rumbei. 170 vizuinir, 11 1

motlificArilol lu t.ierntii dtr rnirtasc '261 (lrizatttem a, 3lJ 7

 1J',
i.r'oclrer', (1. W., forma neobignuiti a lui Ilegoniu
gidu, 32i>, 575
fri_
sterilitatea la lTanuncultts f icaria, 5lg
(,r'ocus, 513
t.riptogame, plante, variatia mugurali la, 342
(.r'uslacei, rnacruri, deosebiri in dezvoltarea lor, 671)
{.nrstaceu cu pcclunculul ocular clezvoltat in formd de
antenir, 694
t.uba, r:iinii silbatici din, 32
..(,uc" sub-rasi de girini, 208
(.ucumis momordicu, 318
(
)ucttrrtis satiua, 31,7
Ctrcrtrbila, piticii, corela{ia frunzelor la, (i4g
CLtcttrbitu ntatrima, 15, 317
11
Cucurbitct mosclruta, 315, :117
Cucurbito pepo, 375, '1i;0
r,arietirli, dc 1116, il1 7
raportul intre dimensiune gi nurnirul rle fructc
de,657
(lucurbitaceac, li15 - 318
incruciqarea prcsupusi la, 360
- observaliile lui Nnudin despre hibrizii rle, J20
. nclimatizarea lor, 6l).1
Lucuta nu procluce conicinir in Scofia,
,,Culbutants" (porumbei), 131
Cluloare si rniros, corelalia lor, 0,43
()uloarea, corelalia ei, la ciini, 32 --84
- persistenta ei la cai, 50
mogtenirea gi divcrsitatea ei, la--cai, 5 1
valialia ei, la migar, 60
bovinelor slilbaLice sau silbdticite, 76
transmiterea ei, la iepuri, 94
particularitd!i dc, la iepurii de Flimalaia, 1)(i
influenta ei, 56 I - 566
corelalia ci, la cap ;i picioare, 6.1li
in corclatie cu particularititi constitulionale,
651
-653
Culorile, uneori necontoltite prin inclucisare, 447
(lultivarea ltlantelor, originea ei printre silbal ici,
'226
-267
fertililatea sporiti plin, 462 --16!)
Ounier, desple cecitate rrocturni, il 8()
Cupples, tll, imperecherea seleclionatri a ciinilor' ltentlu
vinriloarca de c:-tprioare, 475
(iurcanul, clomestic, originea lui, 251
inclucigalea lui cu curcanul sr-rlltatic nortl-
american, 257 - 252
rase cle. 251
nraslulul cu creasti albli, 252
silbatic, calacterul lui, 252
clegenerarea lui in India, 2i>2, 60:,
ouile. neeclozarea lor la Delhi. l1 lo
sirlbiticiti pc Parana, 1 67
rno<.lificarea produsit prin domest.icire,
(lurculior-ridc, paguba cauzati fluctelor cu
in '\nrerica dc Nord. 5167
(,urmal , r'alietiiti de,,5fiir
(iulse, calul dc, origincil lui, 53
(',urtis, dl, r'arialia rnugulall la trandafir', i3.10
(,uvicr. rlcspre gestatia la lup, 34
rnirosul ;acalului, un obstacol la domestigirs,
deosebiri la craniul ciiuilor, 37
- catactclisLicile extenre alc ciinelui, l]8
rrlungirca intestinelol la porcii domcstici,
62Ir
fecurrclilirtea latei cu ciocul irrctlvoiat. 238
liibricl cle rnirgar;i zcbrri, 107
le|1'66111sa,'cn animalelor la .Iardin rles ['larrles.
Ittl)
INDEX
- sterilitaLea ltiisrililoi'de pracli
ln captivitate,
503
u;urinfa de hibridare in captivitate, 509
Cgnaru cardttnculrts, 400
Cgrtips f ecunrlotrir, 610
Cgnoccphalus hamadrgus, 502
Cgprirttts {tLtrrdus, 254, 255
Cgrlurttlttts, 10!)
pt o d i urn, .:1.9 ir
C g r to
Cu.slus adami, varialia sa muguralir, li46 350, ,103
plante din seminle de, 347
diferite pircri rlespre originea S&, 34g 350
-
experienfe cu incruciqarea intre (). pttrpurerls
si laburnunt pen Lru a proclucc , :l,li
- producerea ei dc cirtre lI. Adarn, 34g
- cliscutie asupra origirrii a, lJ-18
Cqlisus ctlpino-laburn:un, ovukr gi poleu de, ll-lli
originea lui, 311)
CqtisLts a/prnus, 348
Cgtistts laburnum, :J46, 347,348, 349
Culisrts pLrrpureo-elongatus. ovule gi polen, de, 34g
ploducelea cle, 349
O rltistts purpureLts, :l,lB :ii5{l
-
602
t)
l)ahlbohm, efectele lrranei asupra himenopterelor, 60g
Dalbrct, varictirti de grlu, 270
I)alibert, modificdri in mirosul plantelor, 602
I)alii, :127, :128, ,197
variafie mugulali. prin tuberculi la, .344
amcliorarea lol prin selecfie, 555
trepte in cultura lor, 589
- efcctelc concliliilor de viald asupra, 6()1
corela!ia dintre formir si culoare la, 64g
Dalll'. I)r., clespre crisitorii consanguine, 424
I)altonism, ercditar, liSt)
rnai obi;nuit la brirbali clecit la fernei, 430
" asociat cu incitpitcitatea de a clistinge sunetc
rnuzicale, 64fi
L)arnara, bovinelc tribului, 79. 5'18, ir,1g
I)andolo, contele, desllre vierrnii de mitase, 258
I)ancze, r:imrigitele, r'r-'sturi rle ciini in, 25
l)anicll, fccunditatcil ciinilol englezeqti ln
Sierra
Ltone, ,l-r1()
I)rrreste, O., dcspre ct'lrniul giiinii polorrezc, 22ll
25:J
cauzclc variabiliLirtii, 596
desltre Jrroiluccrca tle pui de g:iini rnonstruosi,
(i14
coexistrrnta anonraliilor, {ill-1
590
producclea de nron;tri clrrlili, 656
simburi de. I)alvill, tll, erctlitatea calitritilor liurre la cai, iJSj
I)alrlin, C,, dcspr"e [,e7trts rrttrqelltrnicu.s, 9il
dcspre cartoful srjlbatic, 2lJfi
dirnorfisrn lt Prtlryruttftrr.s ;i la prirnuli, 3ti8
l)aruin, I)t'., arrrcrliol'ul'eA legumelor prin selcctie, 546
I)alrvin, Sil I:'., sliibirticia porcilor incruciqati, 409
13 I
l)alrvin, (i., r:risiitolii consnnguiue, .175
D'r\sso. rnonoginia lrirrlucclului in Spania, il2l
I)usgprocttt ut1trti, it(12
(;,1), l)ctturu, 4(til
vat'iabilitatetr la, ri)il
I)atura Iqcuis si sli'arnorrrrrll, r'cvel'siune la hilllizii clt,
,i;)t)
)crtttrtr strarnr.tttitrnl. 12(i
I
J)arrl,rentorr. r.lrriutia la nrrrnirlrrl rlc rnatnelc la ciini, ll8
 INDEX -::t7

llaubctrton. pt'opor'!ia inLcst.inrrlot' la pisicile sirlba- Dendrocggna uiduata, 50'7

ticc Ei domestice, 4fi, ti2Ir Deuny, FI,, ptiduchi de Apelea, 502
Daudin, despre iepurii albi, 566 I)cntitie, varialiile ci, la cal, 50
I)auy, Dr., despre oile din Antilc, 86 f)enrarest, distribufia coloritului alb la giini, 34
I)arvkins, \V. Roycl, istoricul ciinelui, 23 pisicl de la Capul Bunei Speranle, 47
originea bor,inelor, 74 pisici din )ladagascar', iDitl.
clomesticirea strirveche a lui Bos longifrorrs irr aparilia de pulcei dungali la porcii din Turcia, 71
Anglia, ibrr1, \Iasele franluzegti de bovine, 74
Dean, altoirea cartofului, 353 coarnele caprclor, 89
Deby, hibrizi sirlbatici din ra!e obi;nuiie ;i moscatc, despre capre fdrd coarnc, 635
410 l)esportcs, numirrul cle varietrili de trandafiri,:125
De Candolle, Alph., numirul si originea plantelol cult.i- Dezvoltare gi metamot'fozit, 693, 694
vate, 26-1, 328, 190, 191 I)ezvoltare, sistarea in, 635-638
regiuni clin cale nu a 1l'ovenit nici o plirntir I)ez.r'oltarea embrionalir, 678- 680
folositoare, 267 I)cvlrr', l)r'., un caz neobiEnuit de albinism, 384
griul silbatic, 26ti, 26[) rlesple citsitolia intre veri, 47.1
secara li ovazul sirlbatic, 20!.) <lcspre cfectele consanguinizdlii apropiate, 591
antichitatea varietrililor de griu, 27li l)'Helvc.r'SainL-I)cniS, L., clespre Ya-rni, sau orezul
ineficacitatea apart'rrtI a selectici lit gl'irr, 271 inrperial al chinczilor, 546
originea gi cultivarea porulrliului, 27lr l)iabct. apalilia lui la trei flali, 384
culorile boabclor tle 1-romnrit, 27(\ I)ianthus, plantc contabescente de, 514, 515
varieti{ile gi oliginea vcrzci, 271). 280 varietri[i hiblide de, 519.1
originea mazirlii de grridirrlr, 2li2 l)iantlitts rtrnieriu $ deltoicles, liiblizi de, 457
dcspre vila dc vic. 289, 621) I)iunllitrs burbalus, vi.ria{ia vegetativi la, 3,10
speciile cultivate din glupul irortocalului, 2lt2 I)iortllttts corgophillus, 340
- oliginca probabil cinczii a ltielsicului, 294 [)ianl]tus japonicus, contlabescen!a olganclor f enti-
despre pielsic si nectarin, 297, 2{)9 nine, irl ir
varietir[i de picrsic, ll00 Diultlterontern fentorctta, (i7 6
originea caisului, llt)1 l)iclison, tlt'spre cre;tcrca repernti
c1l, la garoafe. 340
oliginea ;i varictirtilc tle 1lnur" lltt2 - clesprc culolile lalelelor, 345
originea cilegului. ll()4 I)icoiryles torquutLts gi laDrafu.s, 500
varierl irtile cle agris, ll 1 2 l)ic{ft.nlrach, ciinele rlin Noua Zclandi, 31
selec!ia plucticatir llr arlrorii rlc lrirtlut'c, :J I 1) * lrisicile sirlbiiticite din Noua Zelan,Jia. 17
stejzrrul fastigat, siribat ic, iJ I !t polidactilisrn in Polinezia, 38iJ
varictliti de at'boli c'u frunzc rlc t'uloare iirchisir. I)ielrytro,479
ibid. DiformiL[!i, ereclitare, 435
transfoltnarea starninclol in pistilc lir rrrac, 32li I)irlitulrt, propriet:ilile ci, afectate plin culturi, 609
flunzig valieg.'nt, 132.1 Dihogame, plante, 445
elcrlitaLea zanrbilei allre, il2f{. iifiT l)inrensiunc, diferen!A de, un obstacol la lncrucigare,
ntoclificirile la stcjiu' rlt pctrdcntc dc lirstri, 134(i 454
- rtro;tcnilca dc culactclc anclrnralc,3li7 I)inrorfe, plante, 483
- r-zrriatia pllntclrtl in lltla lor dc ba;tinir, 5litl condiliile de reprodu(:ere la, b2g_ b3Z
tufe curlucc rlt'r'errinrl pt'r'sistcntc in clirrrt' calde, l)iinolfism, reciproc, 445
(;2(i Dingo, 31
- ilnticllitutca llselor tle plant.o,722 -- r'at'ialia culorii la, 32
I)e (lanrlollc, l'., rrevulilrbilitatelr gcrrurilor' lnono, ruetis cle, incercind sd sape vizuina, ibid,
tipit'c.51).3 - vulpi atrase cle femcl[ cle, 35
rlczvoltarea lclativli a rirtllrcitrii ;i u scrrrintelor - varialii ale, in captivitate, 591
Ia. Ilttplrcutrrs salrrrrrs, ();-r7 I)intt', apari!ia unui molar in locul unui incisir,, (it)4
l)ccuisrrc, clespre c'ulLivalctr nrorcovrrlui sirlltatic, 2fi 1 I)irrti, numirrul ;i pozi{ia lor la ciini, 38
valicrtritilc tlc piir', 308 - tleficien|a lor la ciinii gola$i turcegti, iDir1.
ilrct'ttci;area lccilrrocir lit cirpsuni, :l()g lrclioada apariliei lor la rase de ciini, iDid.
lructul nriu'ului, ij(i2 prrrcocitatea lor Ia aninrale foalte ameliorate, 640
sterilifatea lui LisirrutcJtitr rtttrrtrttttluriu, rj19 corelafia lor cu pl-rml, 6-15
'r'arictatea delicatir a piel'sicului, ti30 - rind dublu de, cu ltirr exccsiv la Iulia pastlarra,
I)egeneralea raselor perfecfionate, plin negliicnfir, 572 t) lt)
Degete, lunginrea rclativl la girini, 221 forrrra lor afectat.ri de sifilisul ereclitar ;i de tu-
- clt'zvoltalca celui de-al cincilea. la cini.6iiu bcrlculnzri puhnonard, 649
DeSete, sul)r'illlunlolarc, 13,32 dezvoltafi pe cerul gurii, 6g4
analogia dirttlc, gi condi!iile embrionalc, l'ililJ la cipguni, 311
Dit,ric, caractel
contopilea lor', [i55 Divcrgcnta, influenla ei la ploclucerca rasclor rle po-
De Jonche, l{, desple cilp$ulli, 310, 57; rurnbci, 189
peri cu scoarla nroale, 5[i6 I)ixon, E. S., despre ra{a rnoscati, 160
- despre varia{ia curnulativir, 591) rlespre ralcle sdlblticite, 162
rezisten!a flolilol la frig, 628 despre porumbeii silbirticili din insula Nolfolk,
I)elamer, E. S., desprer ieyluri, 9.-| , 9E ibid.
Delphinium ajacrs, 3.38 incrtici;alea porunrbeilor, 169
Delplinittnt cortsolirla, 387, 398 originea griinii dornestice, 1g8
Delpino, despre pangcneza, 670, 6E5 lrrcrucisarea lui Gallus sorLneratii cu gitina co-
Dementa, mogtenirea ei, 378, 4135 rnuni. 200
738 ]NDEX

l)iron, E. S., apali{ia culorii albe la puii de
negre, 209
giinile padovane ale lui Aldrovandi, 271
particularitir{ilc oudlor cle giind, 212
l.ruii de girini, 21:1, 374
clezvoltalea cozii la cocogii de Cochinchina,
crcastala glinile cu creasta de cioclrlie, 21lJ
dezvoltalea mcmbranci palmipede la griinile
poloner.e, 221
clespre glasul gainilor, lbrd.
originea ralei, 238
ra!e crcscute dc ronrani, 2i3{)
tlomesticirea gigtei, 247
giscanii cleseori albi, 24ll
rase de curcani, 252
insLinctul de clocire la rnetisii raselor necloci-
toare clc griini, 408
avelsiunca porumbeilor contuni de a se lrnpe-
rechea cu pomnrbci de cr.rlturir, '156
fecr:nditatca giqtei, 463
slerilitaLea generalti a cracidelor in captivilate,
506
fecunditatea gi;tclor in caplivitale, 50(i
pirunite albc, 649
Dobell, Il, rnostenirea anonraliilor la tnernbre,
ne - revel'siunea la o difornritate, 402
Dobritzl-roffer, arrcrsiunca falir tle incest la abiponi,
Dog, sculptal pe ult lrlonumeut asirian,24r 727
tibetan, :J9, ti05
Dombrain, rlesre auricule, 659
Domesticire, punctele esenliale la, 705, 706
favorabili incrucisirrii, 467, 462
fecunditatca sporiti prin, 462, 464, 524
l)omesticite, animalele, originca lor, 509-510
sterilitatca inlirnplltoare a, in condi[ii modifi-
cate,510-512
l)onrinanta in transmiterea caracterului, 423,
-- la impirralii Austriei 5i la unele farnilii romane,42i3
la bovine, 123, 42.1
la oi, 424
la pisici, lblrl.
la porunrbei, 424, 42i>
la gaini, J25
la plante, 425
la o varietate rlc tlovleac, 31ir
la gacal asupra ciinelui, 426
la tnigar asupra calului iDid.
la fazan asupra giinii, iDir1.
disculie asupra fenornenului rlc,
Domitranta polenului, ir33
Donders, Dr., hipcrnrctropia ere'clitard, 378
Dorking, giinile dc, 194, 22'.)
claviculi rle, rlesen in fafa pag. 242
Doubleday FI., cultivarea cipgunilor ananas,
Douglas J., incruciqarea g[inilor de luptd albe qi negre,
447
l)ovleci,315
Dorvning, rll, r'arietdli siilbatice de hicori, 267
pielsic ;i necLarin din seminle, 297, 298
originea nectarinului de Boston, 297
varietdli americane de piersic, 300
caisul nord american, 302
varietir{i de prun, li0i}
originea gi varietl{ile rle cire;, 30ir
,,Inere gentcne", 306
variettifi cle nrlr, 308
despre cipEuni, 308, 310
fructele agri;;ului silbatic, 313
cf ectele altoiultri asupra seminIelor,
bolile pdrului ;i ale piersicr.rlui, 564
gdini v[td.nrarea fructelor cu sirnburi din America
de citre curculiorride, 567
altoirea prunului gi piersicului, 588
varietili sirlbatice cle pdr, 588, 589
r.arietili dc pomi fructiferi ltotrivite diferitelor.
21-1 clime 258, 2!t9
I)onning, cll, J., sterililatea bovinelor Shorilrorn, 46g
I)raba sguestris, 572
l)ri.cila, varietatea cu frunze de culoare inchisi sau
rogii, 319, 386
rcversiunea la listarii radiculari a varietdlii fird
simburi, 343
Dragon (porurnbel) 722, 124
,,Draijer" (pommbel), 138
Dromaclcri, seleclia lor, 547
I)ruce, dl, consanguinizarea,,trTl
valoarea rasei incrucigate de porci, 472
Du Chaillu, pomii fructiferi din Africa de Vest, 260
Duchesner, despre Fragaria L,esce, 309, 310
Dudul, 291, 585
l)ufour, Ldorr. despre Cecidomga Si Misocarnpus, 17
l)unrdril, Aug., Streclort, reproducerea in stadiul bran-
chifer, 690
Dungile, pe purcci sllbatici, 71
383 porcilor domestici din Turcia, Vestfalia ;i
Zan'rbezi, 77, 72
.175r porcilor silbiticili din Jamaica pi Noua Gr.a-
nadit, 72
fructelor 5i florilor, 360, 402
la cai, 54-58
la migar, 60
protluctia de, priu iucruci;area speciilor. tle
Equidue, 406, 407
I)ut'eau tle la N{alle, porcii silbriticili din Luisiana, 399
gdinile silbirlicite din Africa iDid.
varialia muguralir la pitr, 334
524 producerea cle asini la romani, 461
Durere de cap, ereditarl, .135
Dusicllon siluestris, 29
Dutrochet, pelorismul la Laburnunr, 659
Duval, creqterea perilor in pidurile din F'ran!a, 588
Duval, Jouve, depre Leersia orgzoides, 146
Duverttoy, auto-sterilitatea Ia Lilium candidttnt, 488
I)z.ierzon, variabilitatea caracterelor 5i obiceiurilor
albinelor, 256
'127 - '+:)ll ti
F)arle, Dr., desltre daltonisrn, 430, 646
I.)irton, .J. ]1., rlespre porumbei cresculi de antatori,
311 130, 13:]
- variabilitatea caracterelor la rasele de porumbei,
't.42
reversiunea porurnbeilol incruci;afi Ia coloritul
Ini Columba liuia, 773
rlespre dragostea de porunrbei, 178, 186, 187
despre porumbeii jucdtori, 181, 575
porumbelul cildtor, 183
cfectele consanguiniziirii asnpl'a porunrbeilor',
477
lnsu;irile porunibeilor, 541
moartea in ou a porumbeilor cu fala scurti, 5613
porumbelul-arhanghe\ 573
I,)chilibru, 656, 657
:]f)-l lcgea echilibrului in legdturd cu cregterea, 65ti
ljclrinodermata, metageneza, la, 679
 TNDEX 73e

Ectopistes, deosebiri de spccie la numdrul de r ectrice la perioade corespunzitoare ale vic(ii ,132-436
la, 140 rezuinatul subicctului ereclitd[ii, 436-439
Ectopistes migratorius, hibrizii sterili de, cu 7'urtur lcgile ei, aceleagi la varietriIile sexuate gi vege-
uulgaris, t70 tative, 369
Edentata, corelalia dintre sistemul dermic ai dinli la, caracterelor la cal, 5 1

646 la cornute, 78
Edgeworth, dl, folosirea ca hran[ a semin!elol de la icpuri, 94
graminee ln Punjab, 266 la piersic, 297
Edmondston, Dr., desprestomac la Larus argentatus la nectarin, ibid.
;i corb, 624 la prun, 304
Edwards qi Colin, despre griul englezesc in trranta, 628 la ntiir, 308
Edlvards, W. F.. absorbirea minoritirlii l:r rasele incru- la pirr, rbid.
ci;ate, 443 la pansca, 326
Edxards, W. \V., aparilia clungilol la rrn cal altrorrpic caractcrclor prirrrare ale lui Colrtrnba /ruia la po-
pur singe, 55 mntbeii lncruci;ali, 175
la minji de cai de cnrse, 58 - particularitriIilor prena.jului la porumbei, l4l,
Egipt, ciinii strdvechi din, 2.+, 25 142
domesticirea strirvcche a porunrbelului in, 177 llarlicularita{ilor lrunzi;rrlui la arbori, 320
absenla gainilor in i,,giptul antic, 21() - efectele ci la varietirtile de varzit, 279
Egiptean5, gisca, hiblizi clc, crl ra{a pitrguin, 2.12 EricaL:eae, flccventa contabescen!ei la, 514
Ehrenberg, Prof., oliginea rnultiplir a ciinelui, 2,1 Ilrichthonius, un anreliorator al cailor pr.in selecfie, 51J
ciinii din Ilgiptul inferior, 3() Ilrman, oile cn coada grasir de Iiirghizia, 120, 54ir
mumii de ,Irelis rnuniculata, 45 desple ciinii Ostiacilor', 547
Elementelc corpului, inrlept-nclenla funclionali a. 6 71) Iirotlitrm, 119
682 Ertltltrina cristagulli Si Ii. herbucea, hibrizi tle, 592
Elefant, sterilitatea lui in calttivitatr', -l!)l) F)schimosi, ciinii, asentitnarea lor cu lupii, 28
Elanul, vilandez, corclaliile la, 650 selec[ia lor, 547
trlliot Sir \fu'alter, tlesprc pisicile din Inrlia, l(i Iischscltoltziu californfca, autosterile in Anglia, 488
despre caii rlunga\i, 57 lisquilant, cll, dcsprc puii gola;i ai porumbt'ilor de
porcii domcstici gi silbatici inrlieni, 6-l culoare cafeniu deschis, 150
polumbeii clin Cairo;i Constantinopol, 1l(i Esquirol, desple demenla ererlitarii, 435
porumbeii rotati, 129 I'lurles-Deslongchamps, rlesltlt' apendicele de sub nran-
porurnbei jucritoli LoLan, 132 dibulir la porci, 70
un pomrnbel cnrilincl sunetul \-alttt, 1'37 Iiuonqnus japtnicus, 342
GallLrs l'urtl;iLta, la Pegu, 2{J3 |')uphorbia muculata, 617
Ullis, dl, r'arieLir!i cle ltlunte cultir-atc la TahiLi, irli5 EuLopene, plante, cultivnLe, incir in stale sllbaticti in
Iilvetia, ciinii antici riin, 162 Europa, 264
lrot'cii rlin, tiin cl)o('il neoliticir, 6ir Evans rll,, clespre porumbelul juci-rtol Lotan, 132
c:alrlclr rlin, fi8 E\,elln, panselele cultivate, in grirtlina sa, 325
Ii tnberi :tt l.ra.ssel'irrrr, iroT Evelest, Ii,, despre ciinelc cle Terranova in India, lig,
Ijmbrioni, sinrilali lat.eu lor', 21 627
fuziunca lor', (iir,'r degcnerarea prepelicarilor in India, 41
Irrrgel, dcsltrc .Laurus sas.saf'n.s, (i(t2 mistrefii inclieni, 64
lifc'rnclitlc, rlezvoltarca lor, 67fi Extinclia raselor domestice, 190
Epidenrlrum citrttulturinrrnr, 3(i2 E1'ton, dl, despre gestalia la cline, 3{
si d. :eDrc, lft(i variabilitatea numirului de vcrlcble la potr., til)
Ii1-rilepsia, rreclitarir, :J7ti,,1:J5 - sterilitatea individuali, 511
Iiqutrs ttttrchellii, 61
Iiqrtrts quaggu, b7
Iiqttus intlictts, 407 , +11
Equus luenioTtus, 59, (i0; .106 F
Drdt, boala prir[ilor albe la cornulc, ti52
Ereditatea, 373-119,1 ; 681-683; 701
inrloieli asupra, resitntitl'r rlc unii auLori, ll74 Iraba uulgalrs, 286
irnporlan{a ei peutru r:rescirtoli. :t74-?r75 lrabre, observatii desprc Aegtilops triticoides, 269
dovada ci, ob{intrtri din slatisticile probabilitir- F-agtrl, cn frunze de culoare inchisit, 319, 386
tilor, ll76 cu frunze de ferigl, reversiunea sa, 341
particularitir{iler lor la onr, 376_' 1377; l}82 lllJ5
- penclent, nu se plocluce prin scrnin{e, 386
boli, 377, 378, 379 I;agus sgluatica, 386
particulariti! ile la ochi, 378 - - 38tt F'airlveather, rll, producerea de flori bi:rtrrte dirr serninte
dcviatilor de la simctrie, 381 vechi, 516
polidactilismului, 381-385 F-aivre, clespre Primula sinensis, :128, 647
. caracterul ei capricios, 385-390 F'alange, cleficienla lor, 430
monstruozitd!ilor congenitale, 390 b'olco albidus, reluarea penajtrlui tinitr dc r.irLre, ln
- cauzele absenlei ei, 390-394 captivitate 508
- prin reversiune sau atavism, 3951 - 42t) I"alco ossifragtts, 565
legdtura ei cu fixitatea caracterulrri, 421-423 I;alco subbuteo, irnperechiindu-se in captivitate, 503
- influen[atd de dominan{a in tlansmitet'ca carac- Falco tinnunculus, rcproducindu-se in captivitate, 503
terului 423-429 Falconer, Dr., degen€'ral.ea buldogilor englczesti in
- limitatl de sex, 429-432 India, 4()
 I lrr lNDEX

Ijiilt rrirel'. I )r'., ascnriillal'ea intt'e Stt'allterium. ;i curtttt- Fetus, ftrLtnat'cir abclornin:rlir a, 619
tele Niata, 80 Ficr, t'poca de, in liuropa, ciincle din, 26
sclcc(ia r-icrtttilor dc nrittase in lndia, 25E Filipine, insulele, Lase denuntite de griini cle luptI din,
rnerii fasLigafi rlin Calcuta, 319 199
rcprorlucct'ca ttnrti ltolicar stll)l'alltllnerar titlllit Filippi, clespre lerproclucelea tritonilor branhiferi, 690
errrputlrrc, i384 I,'iloxera, 290
fecuntlitllca dholc-lui, 501 Irriugilide, slcrilitalca generali a, ln capLivilate, 504
I'ccunr.lit.atca ciinilor englczegti itr India, 510 Finniliin (porurnbclul), 138
stcrilitaLeu Ligrttltii in capliviLate, 500 Finocchio, 281
curcauii din Delhi, 511 Fish, dl, avantajul pentru plante a schimbirii solului,
despre plzrntele <le culttrrli itrtlietre, 514 496, 497
rlogul ;i capra tibetane, 605 l.'itch, dl, persistcn!.a unei r.arietriIi de mazlirc, 285
I irllilrrnd, insulelc, caii clitr, 52, 59 Fitzinger, originea oii, .33
porcii siilbiticiIi din, 72 -, oilc africane cu coarni, 85
cornttLele sirlbiLicite ditr, 75, 7S Fitzpatricli, dl, altoirea cartofului, 35ll
Irixitatea caracterului, condifiile ei, discuLate, 42L 425
- iepurii silbirticili, 98 Irleischurann, despre oile gernrane incrucigate cu- rrrc-
lraroe, insulcle, porurnbeii din' lti2
Iiasole, 329 rinos, 444
^
r'arietati clc, 5liir, 603 ,,Iilorentiner-Taube", 125
I;astigrrti, arbori, 604, 661 Flourens, incruci;area ctinelui cu lupul, 36
F-atrne, cr,rroscbiri geografice l:r, 20 dominan{a gzrcaltrlui asupra clinelui, 426
,.Irar-olil" taurul, .123. 463 - ht'ibrizi din cal ;i rnigar, 426
leproducerclr rnaimulclor ln Europa, 502
Iiazan, dobindirea penaiului tnasculin de ciitt'e fdza- Flori, transmiterea capricioasii a varieti{ilor de culori
ni!I, 413
Ia,386-388
srrlbirticire:r hibrizilor de, ctt giina cotrtunS, .109
tendinla spre uniformitate a florilor dungate,
donrinan!a lui asrtltt'a gziinei comrtnc, 426 t2B
-
fecunrlitatca sa reclusri in captivitate, 505 ltdlirea lor dependcnti de culoare, 565
Irazanii, aurii ;i ai lui Larlv '\nrlterst, 235 nrodificareat lor cauzatii dc condifiile de via{a,
lrecioarelor, insrrlele, (Virginian islands) porcii din, 52 593
Pclidae, fecunditatea lor irt ca1;tivitate, 501| i'uditnentare, 036
l;elis bubastes, 45 pozi\ia relativi a, fafir cle axi, 658
Ittlis caffra, ,15 liluturi polirnorfi, 700
ltelis caligulata, 45 F-oley, cll, varietir!i sdlbatice de pirr, 5Bt)
Itelis cltaus, 4fr-46 Folosirca gi nefolosirea pIr!ilor, efectele 1or,619,
l;elis .iubata, 5()() 625-6, 664, (i6i), 714
I;elis lybicct, 4i> la iepuri, 109-112
Ii'el is maniculata, 4it la ra[e, 244-247
Itelis manul, .46 l.-r'asin, varictiIile de, 3113
F-elis ornata, 4tt frasin pletos, 319
Felis slllueshis, .15 - cu frnnze simple, 320
I;elis lorquakt, 4t) , variatia rnuguralii la, 341
lrentela, afectatir rle elcmc:ntul masculin, 677, 692 cfectele altoirii pe port-altoi la, 341
F'ernele, flori, in panicula tnasculinii de porurnb, 27ti produclia varietilii ltatate Brea<.lalbane, 351
Irenn, dl, alLoirca carLofilot', 35lJ leproduc{ia scxuatI capricioasri a frasinului
Irerguson, rll, prcsupusa plrtrat'ittrte a originii girinii llletos, 386
dorne:;ticc, 19!) li'runzis, particularitii!i ereditarc ale, 321
lruii griinilol tle lttpti ncrgrr, 20!) - varit'galizr lui, :123-4
rlinrertsiunea t't'lrttivI a ottilor clc girinir, 212 - valialia rnuguralir la, 1J41, 343
g,ilbenu;ul ortalor tle griiliri tlc lupLi, 213 I.'orbes, I)., despre oile chilicne, 84
conrbativilalca tintltttrie a cocoqilor clc lttptd, 2l'{ - desple caii r.lin Spania, Chile ;i Parnpas, 111
glasrrl giinilol nalac.zq 22! l:ornticct rufa, 582
t'fectcle cotrstrngr,itriziirii asupra girittilot', 476 Fortrrne, Il., stcrilitatea la Batcilas edulis in China, 518
selec!i:r giinilor de Cochinchina, 540 dezvoltalca bulbilor axilali la doscoreae. ibitl.
despre tttorla iri privin{a glinilor, 573 Fox, S. Bcvan, rasele de albine, 256
Iiernandez, tiesplc ciinii tnexicani, 29 liox, W. Darrvin, gesta[ia la cine, 33
Irerigi, replotluce.r'ca formelor anormale de, ltrin spori, llisica ,,Negro", 47
342 - r'evel'siunea la culoare a oilor, 396
l.ecuncl:rrca rrltiliciali a ntirrttlui de St. Val6ry, 307 perioada de gestatie la porc, 69
F'ecunclilate, diferiLe gracle de, la oi, 85-86 lruii iepurilor de l-Iirnalaia, 96
recipt'ocir nelin-ritatir la rascle de porumbei, incruciqarea curcanilor silbatici Ei dorrrestici, 251
168-169 - r'eversiunca la rafclc nroscatc incrucigate, 405
- comparatir-[ a mctiqilot' Ei hiltrizilor', 453, '15'1' scgrcgarea spontanl a varietililol de gigte, 455r
;t27
-528 - cfectele consangvinizirlii aplopiate asupra limie-
influcn{a hranci asupra, 462 rulni, 472
- rcrlusir prin c<llrsangvinizatca apt'opiatd' 468- surzenia pisicilol albe cu ochi albagtri, 646
l{i9, I'r2 I ltragaria c/rf/oensis, 1309
redr-tsi la cortnttelc silbatice de Chillinghant, '170 Itrogaria collina, 309
- varietdlilor dottrcsLicitc cintl sint lttcrttcigale, 535 Irraqaria dioica a lui Duchs11s, 310
h'estuca, specii clc, t'cproduse pritt bulbu;ori, 519 I"rugaria eliator, 309
 INDEX 1-lJ

Fragaria grantliflora, 309 forrna crestci gi culoalea penelor I;t, 572

Fragaria uesca, 1308
Fragaria uirg i niutrct, 309
Frarinus etcelsirtr, 318, 341, 386
F rarinus lcrrlrscifo/ia, 386
Frise, coLrrrrtc, se trag probabil clin Bos primigenius,
Frtnqilla crris, 50-1
Fringilla .sprrrus, 504
Fructe, firrii sinrburi, 577
Fn., cll, dt's1rle pisici silbatice hibride, 40
dcslrre gaini siilb[ticite clin Ascension,
Flizic, afcc!irrnea degetelor la, 64g
Iiuclrsia, oli.qincn ei, 322
r-ariatia trruguralil Ia, 341
I:ttcltsta coccinee ;i fuloens, selninte genrene produse
prin incruciqare, 358
Fuegieni, snpclstitia lor despre uciderea ptisirilor acva-
tice tincre.267
selec{ia ciinilor de caLrc, 548
apreci('rca comparativi a ciinilor $l a femeilor
biitrinr, irirli
capacitate:r lor de a vedea la depirtare,
Funinginei, giritri tle culoarea, g8
1'rirbringer, I)r., tlespre unghiile saurienilor, 694
F'urnici, recunoirstr.rea individuall la, 582
l uziunea ptrltilor omologe, 695
(i
Gdina, <lobin<lireil de ctitre, a calacterelor. masculine,
116 .1 13
dezvoltarea pintenilor la, 6li8
Giini colnune, rlse de, 193, 194
pluralitatca presupusd a originii, 193
- istoricul sLnivechi al, 198-201
callzcle producerii de rase dc, 201
originca lol din Gallus bankiua,201-206, z0g
sdlbr'rlicilc, note despre, 210
reversiuncu 1i varialia analogi Ia, 206-210,
401, 4o:l- 405, 662 - 664
sub-rasc .,cuc" de, 208
istolicLrl lot', 210
-212 ale, 211
caractelclc structurale
-214
particulalilirti sexuale la, 272-219, 4Jl
deoseliili cxterne Ia, 219-222
difclt,nlt' cle rase cle, din Gallus bankioa, 221
caractet'e osteologice ale, 222-2J2
efectekr nefolosirii pirlilor la, 231
salbirticite, 167,399 -298, 621
polidactilisrn la, 383
fecuntlitalea lor sporiti prin clomesticire, 46J,
510
sterilitatea lor ln anurnitc condifii, bOg
-. influenia sclecliei asupra, 540, b41, 550
- dezavarrtaiul consangvinizdrii apropiate a, 475,
476
- incruciEarea lor, 449-451
dominanla la transmitere la, 425
" organe rudimentare la, 635
lncrucigarea varietrifilor neclocitoare de, 408
omologia penelor cle la aripi qi picioare la, G42
- hibrizi cle, cu fazani;i Gallu.s sonneratis, 409
cu pielea ncagri, 550
negre prada vulturului de mare in Irlanda, 565
cu cinci degete men[ionate de Colurnella, 727
fird tlrtild, pui cu coadi produgi rle, 397
de Dorking, lncruciEhri de, 447
dc luptir, tncrucigarea lntr.e altre ;i negrc, 447
cu cinci pinteni, 694
spaniole, sensibile la Ing, 621
poloneze, particularitS{ile craniului la, 649-
T4 650
Girini-fazani, 209
Glini motate, 195
desen in fa[d pag. 195
Glinile de luptii, t94, 275, 216
204 Galapagos, arhipelagul, fauna qi flora neobignuite de
Pe, 20
Galbene, figurile, ln l\[exic, oU+
Galbenus, variafiile lui la oudle de rati, 672
Galeobdolon luteum, pelorismul la, 419, 658
Gale,609-610
Galilor, !ara, bovlnele albe drn, crin secolul X, 72
Galinaceae, garna restrinsd. de, rnari, 204
fecunditatea lor generali ln captivitate, 506
Gallinula chloropus, 506
Gallinula nesiotis, 247
bsg Gallesio, specii de porLocale, 292-294
lribridarea portocalilor, 293 *294
persistenla raselor la piersic, 297
deosebirile presupuse de specie dintre piersic gi
nectarin, ibid.
porlocalul bizzarria, 350
incnrcigarea garoafelor albe qi roqrr, 352
inclucigarea portocalului c.u limii, 360, 67'l
- efectul polenului striin asupra porumbului, ?lb
- incrucigarea spontani a porlocalilor, 445
rnonstruozitdlile, o cauzi. a sterilitifii la plante,
515
puiefii din fructele de obicei fAr[ simburi, 512
sterilitatea trestiei de zahir, 518
tendinla floriior mascule de a deveni bitutc, 520
' efectele selecliei de a miri dintensiunea fruc-
telor etc. 555
varia!.ia portocarului tn tralia de Noro, cbc
naturalizarea portocalului ln Italia, 629
Gallus eenells, un hibrid din G. uarius gi gdina clomes-
tici, 201
Gallus ltankiuct, strtimoqul probabil al girinri dontesrrce,
200, 203, 206, 209
girina de luptl cea-210
mai apropiati de, rg4
incruci;ati cu G. sonneratti, 200
caracterul gi obiceiurile ei, 200, 461
leosebirea tlintre diferitele rase de giini $i,
227-222
foramenul occipitar ra, desenul rn fala pag. 224
craniul dc, desenul in fala pag. Z24
vertebra celvicali de, dcsenul in fala pag. 224
- furculum de, ln f.ata pag. 244
rcversiunea la, la giirrile tncrucisate, 404, 405
Iribrid clc, cu G. uarius, 200, 40f)
numirul oullor de, 463
Gallus fenugirrcus, 791
Gullus fttrcatus, 207
GtLlltts q igartteus, '2(\')
Gallus sorttteratii, caracLercle li obicciurile lor. 2o1
hibrizi de, 201, -109
GrLllus stanlegii, hibrizi de, 201
Gallus temminckii, plobilbil hibrid, 2()1
Gallus uarius, caracLerele si olticciurile, 201
hibrizi gi hiblizi probabili de, 201
(ialton, dl, dragostea silbaticilor dc a irnbllnzi ani-
malele, 27, 509
colnutele din Benguela 79
- despre talentul ereclitar, 377
- despre pangenezi, 670

+7 c. 9061
7J2 INDEX

Gambier, Lord, cultura sa timpurie a panselei, 325 Genetta uulgaris, fccunditatca sa in captivitate, 501
Garcilazo de la Vcga, vinitorile anuale ale inca;ilor Geniu, moqtenirea sa, 377
peruvieni, 548 Gettiana umarelltt, 517
GarnetL, dl, tendiufa migratoalc a ra!elor hibride, .410 Geoffroy Saint-I{ilaire, producere a cte pui de' gdind
Garoafa chinezeasc[, 6-11 rnonstruogi, 614
Ciaroafe, r'arialia mugurali la, ll,lt) ,,Loi de I'affiuiti cle soi poul soi", 655
- ameliorarea ei, 555 . cornpensarca crerllerii, 65li
Garoafe, varialia muguralL la, 340 (ieoffroy Saint- Hilailc, Isid.
clungate prin incrucigarea de garoafe rogii qi originca ciinelui, 2-l
albe, 357 litlatul gacalului, 32
efec.tul condiliilor de via!ri asupra, 601 perioada cle gestalie si rnirosul gacalului, 3i
Garrod, Dr, guta ereditari, 378 - anornalii la dirrfii ciinclui, 38
Gartner, desple stei'iliLaLea hibrizilor, 169, 454, 531 ; valialii in 1n'opor{iile ciinilor, 38
sLerilitatea dobinditir a valieL[!ilor de plante llicioarele pahrrate ale ciinilor de Terr.anova, 42
cind sint incrucigate, 316 incrucigarca ltisicilor tlomeslice cu silbatice, 45
sterilitatea plantelor Lransltlantate qi a liliacului inlroducelea presupusai a cornutelor in Europa
in Gerrnania, 137 din est, 75
sterilitatea reciproci a florilor albastrc ,si rogii absenla cavitililor inteldigitale l:r oi. 8l
ale scinteiu!ei, 160 - originea caprci, 88
- rcgulele presupuse ale transmiterii la planlele gi;te sirlbr'rticii.e, 168
incruci;ate, 43 - istoricul stravechi al gr'rinii. 21{}
- despre incruci;alea plantelor, 451,.178, 482, 483 craniul griinii poloneze, 223.
desple incruciqalca lcpctati, 594 - prcfcrinfa ron.urrrilor pcntlu licatul gigt.elor.
absorbirea unci specii de alta cind sint. incru- albc, 24!)
ciEate, 443 polidactilisur, 3t31
lncrucigarca varietii-tilor de mazirre, 359 dobindirca de caraclclc masculine de cltre
inclucigarea polunrbului, 456 - 157 pasirea fcrnelii, .1 13
incrucigarea spcciilor cle LrerDasctrm 448, 457 Lt'ansrniterea ;i con[opirea calacterelor la hibrizi
reversiunea ia hibrizi, 402, 477, 412 '149
la Cereus. 357 refuzul animalclor de a sc rcproduce in captivi-
la I'ropoeolurn majus gi minus, 356 tate, 49ti
variabilitatea la hiblizi, 219 despre cobai, 502
hibrid prin altoire produs prin oculalie la vifa viclmi de nri.Lase producincl gogolge albe, 542
de vie, 351 desplc clap, 570
efectul plodus de altoiri asupra port-altoiului,350 desple Helir lactea, 607
tendinla plantclor hibride de a produce lloli desprc monstruozitlfi, 584
britutc, 520 lungimea inteslinelor Ia auimalele srllbatice pi
producerea clc flucte perfecte de cltrc hibrizi dornestice, 625
sterili. 520 - mogtenilea rnernbrelor rudimcntare la ciine. 635
afinitate sexualil electivir, 528 .. corelalia la monstruozitir{i, 640
auto-sterilitate la Lobelia, Verbascum, Lillunt Ei
degete suplanumeralc la om, 641
I)assiftoru, 487, .188 - coexistcnfa anonraliilor, 648
^ acliunca polenului, 460 -- prezenla pirului ;i dinfilor in cazul tumorilor
fecundarea 7:ui Ilaluct, 364, 074 ovarienc, 680
drrminanla polenului, 533 dezvollarca dinfilor pe cerul gurii la cal, 694
- dominan!a transrtritelii la spcciile de Nicollarra, Geografice, difercnJa intrc faunc, 20
426 Geologica, succcrsiunea, a ol.ganisrnelor. 20
varialia mugurali la Pelttrgottiuln zonule, lj36 Geraniunt, 41.9
la )enotlwa biennis, 311 Geraniunt phaeum si pgrenaicrrm, 587
la Achillea millefolium, 368 Geranium prutettse, 3il7
(-ierard, morliliciri climal iccr prezcntatc
efectul ingr[;irrnintului asupra fecunditdf ii la albinele
plantelor,512 burgunde, 2irti
despre contabescenlir, 513 - 515 Gerarde, desprc varieli[ile de zarnbilii, 328
mogtenirea plasticitiifii, 510 Gerstacker', despre albinele de stup, 256
Gasparini, un gen de dovleci intemeiat pe caracterele Gervais, prof., originea ciinelui, 24
stigmatului, 317 - ascntlnalee dintre ciine qi qacal, 30
Gaudichaud, varialia rnugurala Ia pir, 334 - imblinzirea ;acalului, 31.
mlr cu douir feluli de fructe pe o ramurl, 356 - numfu'ul de dinli la ciine, 38
Gay, despre Fragaria grandifloru, 3ll9 -. rasele de ciini, ll9
clespre Viola lutea Ei tricolor, 326 - despre caii terfiari, 51
- desllrc nectariul de Yiola grantliflorct, 327 -' note bibtice despre cai, 53
Gayal, domesticirea lui, 75 specii de Ovis, 83
(-iayot, vezi lloll . iepuri sllbatici Ei domcstici, 91
Giste (Anseres) fecunclitatca Scnerall a, irr captivi- - iepurii de la rnuntelc Sinai qi din Algeria, !t2
tate. 507 iepuri flrl urechi, 94
Gematie qi sciziunc, 670 '- batracicrri cu merrrbre dublate, 694
Gemene, seminle clc Frzcftsia coccineu s;i /u/gens, 358 Gestalie, perioade, la ciine, lup, etc., 34
(]emule sau gemule celulare, 684, 685-689, 690 la porc, 69
(iene, particularitir!i eleditare ale genelor, 1378 - la colnute, 79, 647
Generalii, alternativc, 672, 679 - la oi. 86
 INDEX
ficsturi, mogtenirea parLiculariti!ilor la, 3ii
(ihepa.r-zi, slelilitatea gettelali a, in cuptivitate, 5()0
Ghinrpi, rcvcrsiunea lol in rzrnturi la pet"i, 6ii8
,r(iltoondoolis" r,r sttb-rasii de. giiitti, 19ti
(ilror- Ii hur, '!tt?
(iilcs, dl, cfcclul rr:pi'oducerii itrcruci;ate la porc, 365
Girafir. cor,r'rJorurrolr sIr'ucLurii la, 5ir8
(iilard, peliorrrla aprrif iei r.lirtIilor pet'mauenli la ciini,
:t l{
Giraud-1'cuion, cauza nriopici, i379
Girou rlc lluzart:inqucs, ereditaLea la cal, 38t)
Lcvtrfsiuncll cu vil'sta la cornutc, 22
rlonrinanfa tlansnriLct'ii la oi ;i
r:ornute,12-1 "caracterului
desqrlc incrucigurca tidr.ei, 46U
Gislrourne, llovinele saibatice la, 77
Cisca, dornesticilea e'i stt'iiveclte, 2r17
cotrsacrati lui "Iutro la Iioma, iDfd.
inflexil-rilitatca olgatriza!iei ei, 2.18
clariiu! pcrfot'at la, uro|atii, 248
calact-crclc rasclor' ;i sult-t'asclol de, 2.tr8 249
varietaLca cle, din Sevastopol, 248, 694
silbiLicilir tlin La I)lat.u, 1ti7
cglipl-tranir, hibrid de, cu t'a!a pin$uin, 426
scglcgiu'ca spotrtanI a varietalilor de, 456
f ccuu<liLatcir ei sporiLi prin dotnesticirc, 463
fccundilatea ci l'edusri la l3ogota, 510
sLei'ilitaLera ei in itrsulele lrilipine, ibid.
scler:!ia lil, 546
albir, preferin{a rotnanilor pentru ficatul de, 550
persistcnfa caracterului la, 58-1
cgiptcirnii, scltiurblrca sezonului de reprodu-
ccre, ti2(j
GludiolLts, ii)2
- autostclilitalca hibrizilor de, 491
ClaLliolrls coluilii, r'eriafia ntuguralli la, 341
(ilandr uropigianu, abscufa ci la porurnbeii rotafi,
12i1,1,11
Glande, dezvoltarca contlrensatorie, 023
Gias, clifcrcrrIa dc, la gaini, 221
lrarlicularitil.ile sale la rate, 242
- mogtcnirca particularitirfilor de, 376
Glastonbur'5', piducelul de, ii21
(ilerrrrt', dl, rlespre Cinerariu, 543
Gloede I:'., desprc capguui, ri11
Gloger, dcsple aripile ra!elor, 621
,,(.ilouglou" (polurnbcl), 13ti
(.ilotirticrt, llclol'ice, 329, 51 5
(imrrlirr, clesplc pisicile lo;ii din 'l'obolsk, 47
(,odirrr:, rlr:s1lre tlominan[a in transtnilere, 424
(iorlron, nrirosul ciinclui golag turcesc, 3ir
tlcoscbiri la craniul ciinilor, ll7
sltolili:a t'asclor de cai, ilt)
incrucilarea porciior dornestici pi silbatici, 64
dcsprc caple, 88, 89
culoarca piclii la gdini, 219
albinclc clin nordul qi sudul Franlei, 256
intloclucclea viermelui de mdtase in Europa, 257
varirrbilitalea la viennele de mdtase, 2ti1
spccii illcsupuse de griu, 269
rlesllr-c ..lertiktls triticoides, 269
plcrzcrrt:r valiabilii a aristelor la graminee, 270
culorilc l-rolbclot' tle polutub, 276
unitatcil cirfacLcrului la vet'ze, 279
efectul criltlut'ii qi a utttezclii asupra verzei,2Bl
' rleslrrc slicciiic cultivnte de 13rassica,281
tlesprc irrazirrca Ilouncival qi dulcc, 282, 283
varia!ia nuntiirului dc ltoabe cle tnazire ln
aceea;i plstae, 282
ViIrt rltr vie srrlba[ic[ in Spania, 289
i't3
creqterea piersicului din simburi, 297
deosebirea propusd de specie intre piersic Ai
neclarin, ibid.
- nectarin producind piersici, iDid.
despre floarea de Corgdafts, 658
- originea gi varialiile prunului, 302
- originea ciregului, 304
'- reversiunea la cirpgunii cu o singuri frunzd, 310
- varietatea cu cinci flunze de Fragaria collina,37}
- imutabilitatea presupusI a earacterelor de
specie,316-317
varietdfi de Robinra, 319
permanenta frasinului cu frunze simple, 320
- ncmoqtenirea anumitor mutilafii, 3!)0
- napi, morcovi qi lelini silbatici, 400
pcloria, 419
- dominanta unui berbec scninitrd cu o capri,424
- avantajul pentru plante tr scl-titnbirii solului, 496
fecunditatea florilor pelorice de Corgdalis solida,
515
producfia de sirmlnll a fructelor dc obicei f[r[
sdminli, 517
sterililatea scxuali a plantelor reproduse vege-
tativ etc., 518
sporirea zahdrului la sfecla de zahir, 543
efectele selecfiei in dezvoltarea anumitor p[r!i
ale plantei, 555
respingerea migdalilor amari de citre goareci,
567
despre urechile vechilor porci egipteui, 624
corelafia lntre culoare qi miros, 643
- deosebirea iniliald a speciilor, ?12
porci unicopitali, 721
Goeppert, despre maci monstruogi, 515
Goethe, clespre compensalia creqterii, 656 li
Gogoarie de viermi de tnltase, varialii la, 259
Goldanul, 301
Gomara, despre pisicile sud-arnericane, 47
Gongora, numirul de seminle la, 686
Goodman, vaci tridactile, 3ltl3
Gosse, I'. H., ciinii sllbiticili, din Jamaica, 32
porcii silbiticili din Jamaica, 71, 72
iepurii snlbiticili din Jamaica, 98
despre Columba leucocephala, 761
- bibilicile silbiticite din .Iamaica, 167, 168
- reproducerea particularitllilor individuale'prin
gemalie la un coral, 332
frecventa picioarelor dungate la asini, '107
Gould, Dr, desprc emoragia ereditari, 377
Gould, John, originea curcanului, 251
Goura coronata Si uictoriae, hibrizi din, 170, 505
Graba, despre porumbelul pe irrsulele Faroe, 162
Grldina de flori, cea tnai veche cutrosculi: in Europa,
555
Graminee, seminle de, folosite ca hrani de sdlbatici,
265, 266
Grangur (Oriolus) dobindirea penajului femel de citre
un mascul in captivitate, 507
Grapefrut, 292
Grine, 268, 269 ;
din epoca neoliticd din Elvelia, 273
- adaptarea lor la soluri, 626
[irlu, unitatea sau diversitatea ca specie a, 268, 269,
273
Ilasora, 269
- prezenla sau absenla aristelor, la, 270
Godron despre varialiile la, ibid.
- variet5lile de, 270, 277
: efectele solului gi a climei asupra, 272
: degenerarea lui, 273
 -t I
Gliu. lncrucigarea varietd{ilor de, ibicl
la locuin!ele lacustre elveliene, 275,27
selecfia aplicati la, 274, 543
fecunditatea sporitir a hibrizilol de, cu Aegitops,
161
rivantajul schinrbirii solului pentru, 4g6
dcosebirile la, in diferitele piir!i ale Indiei,
variafia continu:i la 543
logu, r'ezistenla lui, i41, 652
Irenton, 568
selec{ia reciprocd la, ibitl
varietiifile de, gdsite ln stare silbatici,
efectele schirnbirii climei asupra, 62g
1'1'rt)' ,\sa varietlfi silbatice superioare de
fluctiferi,267
ltlante indigcne cultivate din ,rmcr.ica dc Nord
315,269
buruienilc nu variazd, 273
incrucigarea spontana presupusii a cucurbita-
ceelor,361
predetcrrrrinarea varia{iei, 723
clescenclentii formei cojite dc porurnb, 270
formelc intennediare sjilbatice de cipguni, 30g,
309
(ila-v, G. It. despre Ooluntbct ggmnocgclus, 162
(iral', .I. Ia. despre Sus pliciceos, 66
despre o varietale cle pegte auriu, 2.iir
hibrizi din migar gi zebri, 407
despre re producerea animalelor. la linorvsley, -1gg
. despre reproduceret pisrililor in captivitaLi, 506
(ircene,
J. Ilr€r,t5r, despre dezr.oltarea echinodermelor,,
679
Greenltol, dl, despre un ciine canadian palmiped, 42
Greening, dl, experienle cu ,lbrarcts grosiutaricLta, 607
Grcgson, dl, experienle cu Abraras grossulariata', lj07
['irey, Sir (Jcorge, pi.strarea de cjitre silbaticii austra-
lieni a plantelor producitoare de serninle,
repulsia silbaticilor australieni fafri de incest, gg
(irieve, dl, despre daliile inflorincl de timpuriu,
(irigor, dl, aclimatizarea pinului scofian, 6]1
Groenlanda, hibrizi de ;legitops, gi griu, 461
Groorn-Napier, C. O. despre picioarele palmate ale
ciinelui pentlu vindtoarea de vidre. ,tr2
Gros, despre pangencza, 670
,, Grossesgorges" (porurnbei), 1 1g
Grus montigresia, cinerea Si untigone, 506
Guanacos, seleclia la, 548
Guelder, trandafirul , 532
Guelderland, gdini de, 1g7
Guiana, seleclia ciinilor cle citre indienii din, 542, 4ti
Giildenstridt, despre gacal, 30
Ciulerag, particularitdlile lui la giini, 216
Gulia, 278, 279, 315
Gulo, sterilitatea sa in captivitate, 501
(iiinther, A, despre ra!e gi gigte rnolate, 235
despre rcgenerarea pdrlilor pierdute la batr.a-
cieni, 675
(iura leului, varialia vegeLativd, 340
nemo;tenirea coloritului la, 1388
peloric inct'uci;at cu forrtra normali, .128, 44S
variafia asimetricd a, 641
(iusafi, porumbei, 7lg--721
clavicultr, desenul in fafa pag. 148
istoricul lor, 1 7g
(;urney, dl, bufnita rcproducindu-se in captivitate, 504
apali[ia, ,,umerilor negri,' pr.intre piunii obig-
nuiti, 250
(;uta, ereditard, 378
- perioada de aparilie a, Jl34
tiutui, peri altoiti pe, 587
INDEX
4 II
llaeckel, despre reproducerca
1_rrin sciziparitate, 67b
- despre celule, 556
despre reproducerea rlublir a meduzelor, 6g0
514 despre ereditate, 5gZ
Iluliaetu.s lettcocephalus, impelechindu_se in capti_
vitate, 503
Ilallam-,_col., despre o rasir de porci cu douir picioare,
375
irgg I{allett, maior, despre griu cu pecligriu,
271
- seleclia la cereale, 3413
porni IIambnlg, gdini de, 7gS, 22il
descnate, in fafa pag. 1!)(j
llamilton, cornutele silbatice din. 7o
Ilamilton, dr', despre dobindirca cle cirtre firzirnilri
penajului masculin, 4113
a
Hamilton, lr. Buchanan, d-sprc L'ilrus decumana,2g2,
varietlti de plante indiene cultivate. 5g5
-LIancock, dr, sterilitatea pisirrilor imblinzite, 5()5, 1506
Hanrner, Sir. .I, despre selcclia semin{elor de flori, 546
IJansell, dl. mogtenirea gdlbenu;ului inchis la ouile
de ra!i, 241
Ilarcourt, E.\r., despr.e ciinelc arab pentru viniitoarea
de rnistrefi, 25
aversiunea arabilor fatit cle caii rnurgi, ir4
t{ardy, dl, efectul excesului cle hlani asupra plilntelor',
586
llarlan, dr.
despre bolile cleclitare, il7?
Ilartmann, despre mdgarul sirlbatic, 5g
I{arvey, dl, taurul african rnonstruos, t31
Harvey, prof, forma neobisnuitd de "Begonitt frigitta,
323
- efectele reproducerii incrucigate asupra femelei,
365 .r
267 saxifragi monstruoasii,,irl5
l{asora, griu, 269
527
Hautbois, cripguni, 310
Halvlier, col., despre ralele monritoare, 2,12
IIayes, dr, caracterul ciinilor eschimogi, 28
F{ayrvood, W, despre, iepurii silbnticili din l)orto
Santo, 99
IIeber, episcopul, despre reproducerea rinocerului ln
captivitate, 500
flebride, bovinele din, Z.l
porumbeii din, 162
IJeer, 0., despre plantele locuinlelor lacustre tljn lil-
vefia, 266, 554, 720
- despre cereale, 2i3--274
despre mazrare, 282
- despre cultula vilei de vie ir1 Italia in
epoca
de bronz, 289
Heimann, altoirea cartofului, 354
IIelir lactect, 607
Ilenterocallis lulua Sif lara, schimbindu-se reciproc prin
varialia rnugurali, 345
t{ermafrodite, flori, aparilia de, la porumb, 276
,,Hennies" sau cocctgi cu aspect cle giind, 215
Ilenly, .I. r\., o varietate de frasin produsi prin alLoirt,,
351
- lncrucigarea speciilor de Rhododendt'on gi rlrabis,
362
l{enslorv, prof. varialia individuali la gl'iu, 271
varialia mugurald la rniciequl ausLriac, 340
reproducerea parfiali a scorugului pletos prin
seminle, 386
tlepatica, modificati, prin transplantarc, 345
IIerberL, dr. varialii la Viola grandifloru, 326
' varialiile mugurale la camelii, 335
 INDEX :1:

Herbert, rlr'. .I. D. , plantc din seminle de L'ylisus adami, in leg[turi cu paltgencza, 691
revenit la fortna initiaLi, 347 I{idrocel,415
- incruci;5ri intre napi suedezi gi de al{i napi, 1 18 Flidrocefal, 619
dcspre ttalbe, .1i19 I{ilclebrancl, dr, dt-sple Iril.rlizi prirt altoit'c cu cartoful.
cre;lerea clc hibrizi, 13il 359
autosterilitaterr la II iltlteastrurtt ltibrirl, 19{). 11)l despre influen{a polenului asupra platrtei }nalne,
Glacliolus hibrid, l{il 361
sau Zepl4lr'cltles cLtntlida, itl',1 despre fecundarea orhicleelor, :16'1, 365
fecunditirtea ;ofratrului, 51 ii ' incnrci;area intimplirtoare a plantelor, necesarA,
despre contt'abescenti, 514 .145
Rhorlodendron hibrid, 593 despre seminlel'' nccorespllnzitoare ltcntrtt dis-
Ilerculanum, desenul rurui porc grisit la, 65 tribulie,269
Heron, Sir Il., aparilia pliunilor ,,utneti tregri" printre altoirea car[ofului. 351]
cei comuni, 250, 251 incruci;area valietli!ilor, 457
nernoqlenirca lcaracterclor tnonstruoase de citre despre I'rimulct slnensis gi O.tr.r/rs rosea, 'l8ll
pegtii aurii, 254 despre Corgdulis calta, '1 8-1

incrucilarea icpurilor tle angora albi ;i colora{i, l lill, lt., desprc alco, lllr
.1,17 icpurii silbdtici!i din .Iamaica, 135
incrucil:iri de porci unicopitafi. 4'17 priunii silbitici!i din .Iamaica, 168
Ilerpestes lctsciatus gi griscrr.s, 501 valia!ia bibilicilor itr .Iatnaica, 1253
Heusinger, despre oile din 'l'arentino, 56 1 sterilitatea prislrilor itn]-rlinzite din .Jamaica, 50ir,
desprc parLicularitirlile constituIionale corelate, 506
652 Hirnalaia, zor-ra galinaceelor in, 204
Hewitt, dl, reversiunea la coco;i bantan, 206 Himalaia, iepurele de, 1)4, 96-97
dcgeuerarca giinilor rndtdsoase, 208 claniul de, 165
sterilitatca parlialI a coco;ilor cu aspect de I{indmarsh, cll, tlcspre cortrutcle cle (lhillitrgham, 77
9iini, 21ir ,,Hinl<el-'Ia.Llbe", 125
- produccrea de pui ctt coadl de ciitre giini fari Hipermetarrtorfoza, 679
tirtitit,270 Ilipermetropia, 378
despre inblinzirea ;i cregLerea ralelor silbatice, Ilipparion, asemdnarea unorttralir clintre, 5i caii 50
239, 260, 2ll Ilippeastrum, hibrizi de, 490, -191
conrli[iile ercclititlii ltt bantami Selsight datt- Hobbs, Fishcr, despre consanguit-tizarea la porci, 473
telaIi, 1389 ,,I:Iocker-'I'aube", 723
reversiunea la girini frird tirtili, 397 I{odgliin, dr, despre atragcrca vulpilor de c5.Lre un
reversiune cu vit'stti la giini, 404 dingo fcmel, 35
hibrizi din pdun $i giini. 409, 42(' originca ciinelui de Ter''anova, 42
dobindirea de citrc fdzdnile a caracterelor tnas- transmiterea rtnei guvi!e de pir neobi;nrtite,
culine, 4113 J /tl
dezrroltarea de curactere latcnt-c la o Fliini Hoclgson, cll, domesticirea ltri Cants primaeuus, 31
bantatn stelilii, 4I6 clezvoltarea ttnui al cincilea dcgct la dogul
mctigi din gitini tnittitsoase, 425 tibetan, 39
efectele colrsanguinizririi apropiate asupra gii- nnmirrul de coaste la bovinelc t:u c.ocoagc, 73
nilor, 47ir - 4ii despre oile clc Himalaia,
prezenla a pa[rlt rnamele la oi' ibld.
8.1
' despre bantami cu picioare penate, ti'tr2
Hibbert, dl, despre porcii din insulele Shetland, 67 nasul incovoiat la oi, 8-4
I{ibiscus, vezi Paritittm tlitn 'trsiunile inlcsiittclor la caprir. 89
Hibrizi din iepuri de cintp 5i de vizuirtit, 93 - nefolosirea. cauzi a urcchilor pleo;titc, 623
- din difcrite specii de Gallrrs, 201 203 I{ofackcr, persisteu{a culorii la cai, 50, 388
prodrtcerea de cai murgi clin prilin!i rle cliferite
din rnigdal, piersic Ei nectarin, 295
produgi naturall clin specii de Cr7lrsrr.s, 1347 culori, 57
tnoqtenirea particularititilor scrisului, 376
dirr serninle duble d,e FttcllsiQ coccinea { f ulgens.
ereditatea la ttn cerb (:Ll ttn singltr corn, 38 t
358 - despre cisittoriile consangttine, 4 t-4
- reversiunca la, 356, :J57, 407, 471 , 472,
din iapir, migar Ei zcbri. 406-'107 Ilcrffman, prof. clcsple Rctphantts, 282
clin animale irnblinzite, stilbiticia lor, '109, '11()
Ifogg, dl, intlrzierea reprodrtcerii la vaci, llrin viata
instinctele feminine ale masculilor sterili, r|l'1 grca, 463
- transtniterea pi contopirea caracterelot la, 417, I{ollancl, Sir. II., nccesitatca creditdlii. 374
449 despre bolile ereditarc, 377
se rept'oduc tnai bine cu speciile parentale decil. - particulalitate ereditzrri a y-rleoapei, 378
intre ci,48l3 uniformitatea morbid[ la acceaSi farnilie' 384
. autostet'ilitatera la, '189 - 491 - transmiterea hidrocelrtltr i prin f em eli, 475
produ;i u;or itr captivitate, ir01 rno5Lenirea obiccittrilor ;i apttcriturilor, 696
Hibridarea, efectcle ttcobi;tluite ale, lar portocal, 293 Honrer, noti desprc gi;te, 247
reproduccrea cailor clirt lineas, 54'l
cire;ilor, 305
greutatezr ei la (,ucurbitaceae, il1 7 Homoloage, pir!ile. variabilitatea corclatir a' 641-
trandafirilor, il2'L 649, 666
Hiblidarea, la pisici, 46, -17 contopit'ea lor, 655
- presupusi a piersicului ;i ncctaritrului, 299 afinitatea lor, 655-656
Hibridism, 527, 528 Hollicr, dr. .I. I)., dunga utI)eral.i, bifrrrcatli la ntigarul
cauza unei tendinte citre flori birtute, 1320 sirian, 61
 /-+t)

Hookcr, glasul cocogului la Sikhirn, 221 Hgdra, 332, 677, 671

folosirea riddcinii de rodul pimintului ca hran5, Ilgpericum calllcinum, 519
265 Hgpericum crispum, 564, 652
plantele indigene folositoare ilin Australia, 267
nucul silbatic din Himalaia, 314
, variertate cle platan, 320
protlucerea dc Tfutja orientcilis din sdrnlnf[ de
I
Tipendula, ibid.
forrni neobi;nnitd de Beglonia fri11ida, 323 Iaci, domesticirea lor, 8L
reversinnea la plante srilbatice, 400 selec!ia celor cu coacla albri, 547
rlespre trestia de zahir, 518 f asomia, 350
clespre plantele arcLice, 586 Iava, porumbelul rotat clin ,130
despre stejarul crescut la Capul llunei Speranfe, Iavanezi, poncii, 52, 57
602 Iedcra, sterilitaLca eri ln norclul Iluropei, 519
ciltalum, 604
despre Rhododendron IenupIr, variatiile lui, 32(), 321
ln Tasmania, 626
micsandra si rezeda perene Iepnrcle chinezesc sau clc IIirnaizria, 9ir
Hophirh, rll, varia[ia mugnralir 1a trandafir, 340 Iepurii domcstici, originca lor, 91-{)3
h nlbahilis jalapa 3,11 de la rnuntcle Sinai qi din Algclia, 92
la
ConuolttulLts tricolor, 368 rasc dc, 93-98
I{ortensic, crrloarea florilor cle, influcrrfatl de alaun, 605 <le Himzrlaia. clrinczcgLi. polonczi \11u ru;i,
F{rean, sterilitatta generall la, 519 95-98,451
.,FIoudan", o sub-rasi francezir de giiini. 197 srilblticif i, 97 -- 1 0L)
Florvarcl, C, despre incruciqarea oilor, 450, 471 din Jamaica, 98
I{rana, excesul de, o cauzi a variabilitit!ii, 586 clin insulele Irallilancl, 99
Hrana, infucnla hranei asupra porcului, 68 din Porto Santo, 98--10{-1, 453
asupra cornutclor, 81 caracterele osteologice alc, 1tl1 .-7i2
- excesul de, o cauzi a variabilititii, 586 disculie dcspre rnodificiirile la, 1i2* 113
I-Irana, schimbarea rcgimLrlui de, 625, 626 cu o urcchc, transmitcrca par[icrrlarititii
Hrisca, ln floare, virt.imirtoare porcilor albi, 652 lor.381
I{uc, despre lmpirratul l(hang-hi, 547 reversiunca la, siilbaticiti, 18
varieti[i chinezc;ti de barnbu, 585 la cel de I-Iimalaia, 4Oir
Humboldt, A, caracteml zambo5ilor, 410 incruciqarea celor albi;i colora!i rlc Angora, .147
- papagal r,orbind in lirnba unui trib dispirut, fecnnditatca coml)arat.ivir a cllor sirlbirlici pi
504 a celor lmblinzifi, 463
- despre I'uler penelrans, 60l] cxpcrien!e falsificate cu consnnguinizarca lor,
I{umphreys, eol, despre oile de Ancona, 88 4 t-2
Hunter, John, perioada de gestatie Ia ciine, 34 foarLer arncliora!i, deseor i pro;Li reprcrclucri-
, despre caracterele sexuale secundarc, 157 tori, 472
lncruciEarea fecundli lntre Anser ferus ;i gisca sclcclia lor, 546
domestic5, 248 albi, susceptibili a fi distnrgi, 566
rno;tenirea particularit[!ilor tn gesturi, vocrl , efectele nefolosirii pirrlilor la, 622
etc. 257 craniul de, afectat dc urechile plco;tiLe, {i2 I
dobintlirea caracterelor masculine de citre lungimea intestinclor la, (t25
femeic, 414 corelalia dintre urechi gi craniu la, 6 13
perioada aparifiei bolilor ereditare, 434 varialiile la craniul de, 643
- altoirea pintenului unui cocori pe creasta sa, pcriostul unui ciine producincl os li,r, 68ti
620 Iepuri de cimp, hibrizi cu cei dc vizuinl, 93
- despre stomacul de Lartts tridactglus, 624 stcrilitatea lor in captivitate, 502
Huntcr, W, dovada contra influen!ei imaginaliei nrefcr"inla lor pentm anuntite plante, 567
asupra descendcn[ilor, 591
Iepuri cu o urcche llleoEtitil, clescna!i Ei tlcscrigi,
Huth, dl, consanguinizarea strins[ la iepuri, 472 94, 95
cdsitorii consanguine, 475 craniul de, 104
1/rrJ, varit'tllile de, 319, 320
Hutton, cdpit., despre variabilitatea la viermii de cu bace galbene, 386, ,1166
mitase" 260 IIer aquifolium, 386
despre numirul de spccii de viermi de rnitase, hnaginalie, ef ectrrl presupr.rs rl, arir,rpra d:scenden.
25V
tilor,218
semnele viermilor de mitase, 258 lmatopltullum niniulum, variaIirr mugurali la, 345
domesticirca porumtrelului de stincir Lr India, In, glsit in locuintele lacusLrc din Elvelia, 273
764 diferenfa climaticd la produclia cle, 602
domesticirea gi lncruciqarea lui Gallus bankiua, lncirunlirea, moqt.cnitri la pcrioadc t:orcsltunziit.oare
203 ale vielii, 433
reversiunea Ia capre dintr-o incmcigare, {09 fncestul, urlt dc srilbatici, 475
Hutc.hinson, eol, predispozilia ciinilor la jigodie, 39 Incruciqarea reciproed, a speciilor, o cauzi u varia[ici,
Huxlevo prof. despre transmiterea polidactilismului, 382 166
despre seleclia incon;tiente, 53E -- natural[ a plantelor, 292.-l]
despre eorela{ia la molu;te, 640 a speciilor de canidae;i a raselor de ciini,35*37
despre gernalie qi sciziune, 670 a pisicilor domestice gi silbatice,45, 46
- dezvoltarea stelei de mare, 678 a raselor de porci, 67, V2
Ilgachintus orientalis, 328 a bovinelor, 76
Ilgbisctts syriacus, 612 a varieti{ilor de v^rad,280, 281
 INDEX 7+1

Incrucigarea reciprocd. a mazirci, 282, 28d, 28ir Jaeger, prof., despre reversiunea la porc, dintr-o tn-
- a varietaitilor cle portocal 293--1 cruci5are, ,108
- a spcciilor cle cip;uni, 308-309 porumbeii albi ornorlli de cirt,re ulii, 565
a cucurbitaceclor, 315-317 Jaguar, cu picioarele strtmbe, 25
" a plantelor ln floare, 322 .famaica, ciinii silbriticiti din, 32
a panselelor, 325-326 porcii silb[ticifi clin, 71
Irrcrrrci;are a,441_ '154 524 - 5ll;-r iepurii silbriticiIi din g8
, o cauzi a rrniformititii, 441--4,15, 521 Jarneson, dl. despre carLofi hiblizi, 353
se intimpL'r l:r tonte fiinIelc organizate, 415- .Iaponia, cerii din, 52
44i .faponcz, polcul (dcsen) 68
trncle caracterc necontopite prin, 446 -449,it24 Jarcline, Sir. \V., lncruci;area pisicilor tlomestice Ei
modificriri si rasc noi prodLrse irrin, 449-452 sirlbatice, 45
- cauze carc lmpiedici, 453 -460 .Iarves J., vicrrnii rle mitase din insulele Sanchvich, 259
" domcsticirea ;i cultivarca, favorabile ei, 461- Jeittcles, istoricul clinelui, 23
46.1, 53]^ istoricul giinii, 210
efectele folositoare ale 465-483, 524, 525 ciinii ciobirnesti trnguregti, 29
- necesari la trncle plantc, .183 -.191, 525, - incnrci;arce pisicilor dourestice ;i sirlbatice, 45
526, 777 .Ierntny Button, 26(i
rezuntatul subicctului, - 491 494 Jenl'ns, culoarca albir a giscanilor, 2-18
ciinilor cu lupii in ,\mclicrt de Norcl, 27, 28 valietatea de pesti aurii semirnlnd cu peqtele
- cu Carris earniuortts, in Grriana 29 soarc, 2iti>
:- lntre ciinc ;;i lup, tlcscrisir rlc l'liniu ;i al{ii, .Icrdon .I. C., nrrrni-rrul rle onri ficuL de priuni[:i, 464
29 originca griinii dornesbiee, 204
- caractere prorlttsc rlt, rce;iLe prin rcvcrsiune Jerse5', \atza arboresccntii din, 278
la dcscenrlerr!i, 400 402 Jesse. G. R. despre buldog, 43
- o cauzir directri a -reversiunii. 40.1 - 417, 412 Jigoclia, fatall terierilor albi, 561
- o cauzd. a variabili[ritii 5;91--;91 Johnson, D, apari[ia dungilor la polcii silbatici tineri
India, caii dungati din, 56 in lndia. 71
porcii cli r, 6.1-71 .Iorclan A, desprc t xperientele lui Vibclt cu vi[a de
creqterca iepurilor in, 98 vie, 289
. cregtcrea porumbeilor fn, 178 . originea varietililor de mirr. 321
,,Inclisclre Tauhe", 12i varietritile cle pt'ri grisite ln stare silbatici
Individuala, variabilitaLe la p.,nlmbei, 139 - 142 ln piduri, 588
Inglcden', cll, culLura legunrelor eurol)ene ln Inclia, 518 .Iourrlan, llaltenogenoeza la vierrnii dc rnirtase, 674
lngrdqrimintc, cfectul lor asupra fcrtilitntii plantelor. .Iuan <le Nova, ciinii siilbalici din, ll2
512 Jrran F'ernantlez, ciinii tnn!i clin, 32
fnsecte, regencrareLr pitrl,ilor pierrlutc la. tilS ,Iucirtor, pommbelnl, 131 1:14
acliunea lor lir f ccundurea nem(isorului dr
-
cu fala scurti, desrnul 134
clmp, 38E - craniul, descnat 14,5
- efectul condi!iilor motlificate asupra, 5C7 mandibnla inf erioarti, desenatir, 1,18
neuLre sterile. 532 ornoplatul si clill icula <lcscnate. illid
monstruozitri[i Ia, 596, 694 cunoscut de demult in India,77l)
Instincte, deficient.e la viermii de mitase, 261 ' istoricul lui. 181-183
Insulele normande, rasele dc bovine din, 7-1 sub-rase cle, 190
fnsulele oe.eanice, raritaLea plantclor de pe, 267 - pui, incapabil de a sparge coaja oului, 563
Interdigitale, caviti[ile, la caprir, 89 moclificlri ullcrioare probabile, 575
Intestine, alungirea lor la porc, 69 Jttqlqns reoia, 677
dimensiunile relative a pirlilor dc, la capri, 89 .Iukes. prof., originea ciinelui cle Ter,'anova, 44
cfectele hranei rnoditicatc asupra, 62{ .Iulien Starrislas, dornesLicirea strdvcche a porcilor
Ioan, regele. inrporlul arrnlsarilor din Flantlra dc in China, 65
ciLre, 545 vechimea clomesticirii viermelui dc mltase
Ipomoea purpurea, 179 ln China 257
Irlanda, resturi cle Rosfronfosus qi longifrons, gdsite Juniperus .snecira, 319
th, 75 f ris, absen!a ercditarr-r a par[icula- ,Iussioea oranrliflorn, 519
ritrifii erctlitare a culorii sale, ibid. ,Jussieu ,\, Dc, structura papusului la Carthamus,
variatia la. 345 636
Iris riphium, i)45
Irlandezi, vechii, selectra practicatir cle cit'e, 544
Islay, porumbeii de, 162
Izolarea, efectnl ei, in favoarea selecliei, 567-569 K
Italia, cultivarca vitei de vic in timpul epocii de bronz
289
,,I{ali-Plrr". porunrbelul, 124
J I(alrrr, P., clespre porumb, 277, 629
introrlucerea griului in Canada, 272
sterilitatea arborilor care cresc in mlastini gi
Jack, dl, efeetul polenului stririn asupra strugurilor, 361 piduri dense, 519
Jackson, dl, pisicile cu picioarele albe, 643 ,,I{almi f,otAn", pontmbelul iucirtor, 132
Jacobin, porumbelul, 135, 180 Kane dr", desprc ciinii eschimo;i, 28
Jacquemet-Ronnefont, despre dud, 291 Karlieeli, dcspre ertrditatca la cal, 380
 ;4.S INDEX

.. Iiarnteliten'faube',, 138
Iiarsten, despre Pulex penetrans, 605 I,
Iiattyu'ar, caii de,57
Iieeley R., pclorismul la Galeobclolon luteum, 47g Labat, despre coltii norcilor sdlbitici{i rlirr -1pli.e,
Iierner., desprc cultura plantelor alpine, b12 71,
72
acliunea precisi a conditiilor, 608 despre grlul francez cultivat in .\ntile, 62g_29
..Iihandesi", 122 despre cultura vilei de vie in Antile, 62g
Iihang-IIi'seleclia unei'arietilIi de orez cle cirtre, 546 Laburnum al lui Aclam, \,czi Clltisus arlami, cu frunze
Iiiirng, J(17 de stejar, reversiunea lui 341
Iiidd, clesprc canar, 254, 434 - Pelorismul la, 65g _ 59
Iii'g, col., rlornesticirea uorumbelului cre sttnci din al lui Waterer, 349
Orliney, 162, 163 Lacaze-Duthiers, structura si dezvoltartra galelor,
Iiirrg, rlr., dcspre paritium, 609_610
336 Lachruann, despre gema!ie ;i sciziune, 671
Iiing, P. P., clesprc dingo, 27, J2
Spence, desplc cre;terea galelor, Lachnanthes tinctoria, 563- 11. 647
iiirbl'5i
Iiirghize,
610 Lacta{ie, imperfecti, ereditarn, 37g
oile, 86
hleine, r'ariabilita[e'a albinelor, deficientir la animalele silbat ice in cantivi-
256
Ii'iqht Andrcrv, despre rnc.rcigarea cailor clc diferite tate, 508
rase, it2 Lacustre, Iocnintele, oilc, rlin, g3, ,170
irrcr.uci;area varict.ri!ilor de rnazdre, 2g2, 4g1 cornutele din, iDr11., 93, 470
- persistcnta \.alictir{ilor. clc mazlirc, 2g,l absenfa gdinilor. de la, 210
origirrca piersicului 294 planLele cultivatc la, 274, 720, 721
. hibr.idarea circqului amar de clitrc cire;ul ccrealele din, 273-27f.,
cle mazdre grisitzi Ia, 292_93
Elton 304
desprc ciresi oblinufi din sirrnin!d, 305 bob gisit la, 286
vtrr.ietate de mirr neatacatli cle cocus. 307 Ladrone, insulele, cornutcle din. 7g
incruciSarca reciprocir a clp;unilor, 30g La Gasca, prof. variafia inrliviclualila griu.270- 271
varietatea latii a crest.ei cocoStrlui,322 I-agopus, 195 196
-
I-aing, dl, asemdnarea
r.at.ia{ia rntrgurnlir la circrg ;i pnrn, 333 clintre bovirrr,le
- irrcluciSiu'ea strugtrrilor albi ;i negri, 351 Ei ccle din I)evonshire, 7ir 'orvegiene
explelicn!e cll incr.rrcisarea ntcrilor. 863, Lalcle, variabilitatca lor, 327 _ g2g
.1g j variatia vegctatir.r-r Ia, :t4,t
boalir tlcdiLat'ir la ltlirtrtc. i3gf) 3-1.-r, 345_:J.ltl
rlcsltle t.orrsatrqrr in izltrc. I.i.1
influenta solului in deschiclel.c:r lor., 34.1_345.
var.ictiti incrrrcisute la qrirr. 1.9 l Lanut, selcc(itr ci, 54g
[,arrra'c-I,icquot, ob:;c.r-a!ii rlespre lrrpii anrcricani
- .t'ce sitrr ra i'r'r'ucisirii ru Pla'tc, ir2ir irrrrritate siirqc,28
- tlrsplc r.arirtfic, irgI,5g6 'cci1rr.r'c
cfcctclt' alLoirii, li lG. (j{lir Larrrbert A. rl., rlcspre Trurya penduru sarr ririformis,
32()
r,ariaIia lit un pr.un,615
rnrrg,'.rn'alr-r I.irnrbcrt, fanriliu, 375, 133
r,rtriatir.r cor.clat.li u capului si ntentbrelor, 612 Lnntltertye, dcspt.cr cl-rp;uni, :l0t), :j1()
linor. tll, rcplocluccrca hul.rurczului in captiuit"t., varietatea cu cinci fnrnzc cle I:roqcu.irt eallina,
':l
( )il
:.t10 -- 11
Koc:h, rlegenc.rcscetrta la rrap, 2g1 Larnii, 292, 293
Iitillcutcr, reversirrnt'ir lir hihrizi, 356, 402 portocal fecundat cu polen rle lirnii, :l6o 6l
- sterilitateu riobinclitl a valictitilor incruci- Lancl[, L., dcspre oile clirr insrrlcle Iiar,oe. 4ir5
satc alc plantclot., :JlS 454 Lanliester, clesltre longerritate. 6gg __ (j,sg
- nbsorbircu lui ll irctbilis uulgaris tlc cdtre La pltrLa, ctinii srilbatii:i rlin. iJ2
\1. lonqifl7ra, 41+3 pisica silbatici din. .lj
incrrrci;iili alc sltrciilor d,e I,,erbascurtt, 447, Abg Larus orgettlatus, rep.rtrluci'tl.-se in captivitate, 507
:icsplc nalbi, 459 Larus arglentottts, 507, (i2 I 2tt
, incruci;area 'n.arietirtilor tle tutrrn, 460 Larus tridactqlus, ()2.1
- ar.antaiiilc lncrucislirii plantelor, 4g1 4g2, S2S Listari, radiculari, r'arialia vcgetativii prin, :142_4J
s26
,
Lastirve, oilc merinos clin difer.ite tiri. gS
- atrtosterililatea la llcrbascunt, 4g7. 4gz I.atcntc, cnractere, I 1:t llj
efectele conclit.iilor rle cre;tere asllpra fecundi_ I-atlra'r, desllr-c gliiniic cn.c su relr',rrrr<r ir t,rLremul
tirtii la f,.tiruhitis, 5t2 nord,510 "
lnarea dezvoltarc'a tuberculilor la nlantelc Lathqrus, 403
It iblirlt'. 52t)
Lathllrus aphaca, 6b7
LathgrLts odoratus, 446, illt7,
rnogtenireu plastici lirtii 574
valiabilitatca hibrizilor d.a Xlircrbitis, incrucisiri de, 447 - .1g
bg2 I'arietirti de,
incrucisarea lcyrctatl-r o cauzir a variatiei, 5g3, repr.oclucindu-se firlcl prin se_
minfe,382-88
59.1
aclimatizarca sa in Inrlia, 632
nurndrul dc ;1r'irtr n1c de polen necesare pentnr La touche, J. D., desprc lln nri-lr canaclian crr fructe
tccundare, {l7l iniumritllite, 1J56, l),'r7
..Iirutr:;eschu'ein,,. 6Ir I-rtratul, dobirdirea dc cirtre rlife.iti c.iini a obiceiului
Ii-r'olin,. clesgrle rcpr.o<lrrcclea clultli a mc,clrrzclor, 6g0 dc a lir tla, 32
..Iiropl'-Tirultcn" I 1 !) .rLatz,-Taube", 135
lirrlr:ru. caii dr.. loJ [,ourtts sos.safras, 602
 INDEX 7 4!r

Lalrence, J, producerea unei noi rase de ciini pentru Lherbette gi Quatref ages, despre caii din Circazia,
vlnS.toare de vulpi, 42-43 455, 562
- aparilla caninilor la iepe, 50-51 I-icheni, sterilitaten la, 519 -- 2t)
- despre caii trei sferturi slngc, 5il Lichtenstein, asemrinarea ciinilor bosimanilor cll
despre ereditatea la cal, 380, 381 Catris mesotnelas, 3l:)-::2
Lalson, variet[{ile de cartofi, 286 ' ciinele cle Tcrra Nova al Capul Bunt-i Sperante,
Laxton, dl, Varialia rnuguralii la agris, 334 3.3 _ 39
incrucigarea varictililor clc rnazitre, 359, 360 Liebig, deosebiri la sinqele lllnan. clnpi culolrrea piclii.
sldbiciunea transmiterii caracterclor la nrazl-trtl. 603
425-26 Licbreich, aparitia rcLinitei llignrent.alc llr sulrlo-rnrrl i.
maziire cn flori bitute, 517-518 646
Layarcl E. L., asemdnarea dintrc un ciine cafnt cll t .iliac. ;-r l ii
rasa de ciini eschirnogi, 30-32, 612 Liliacec, conLabescenta la, ,513
- t 4
- incmciSarea pisicii domestice cu lells caffra, 16 Lilium ltulbifenrm si rlrrrrrrlrcrrrrr, il62
- porunrbeii silbiticili din Ascension, 16tl Liliunt candidum, .188
porumbeii dornestici din Cc5-lon, 178 Linrba, raportul ci fali de ciocLrl ltortrntbt'ilor,\\42-4li
rlespre Gallus stanlegii, 201-2 Limicole, cornportarea lor in captiviLate, 50li
despre gdinile ceiloneze cu pielea ncaglr'ir, 21li J,ilnisrii, degenerarctt lor clatoritir consanguirrizlrrii,
Leandru, portaltoiul afectaL dc alLoirea pc, 350 I t,)
I-e Compte, familia, orbirea ercclilari la, .134-3ir Litnita(ia, sexualir, '129 -.132
Lecoq, varialia nruguralir la lliraltilis .ialuptr,340-- 11 ; Lirnita(ia, llresullusr-r a t'ariatiei, 71i}
hibrizi de llirabilis. 517 - 1 8. 592 Lina, fiuetea ei la merinosul arrstriac, ;10 --.1 1

lncruci;area la plantc,35i-, 178 -71) [,intrrio, pelolisrnul la. 118, 12{)

f ecundarea pasiflorci, 488 - ltclolicli, incrtrcisatl"r cu f<llrrur norrrrltla, +28
Gladiolus hibrid, 490 I 1 sLcrilitutca ci, 51 ir
-
sLerilitatea lui Ranuncultts ficuriu. ,r I 1) r-r2o [,irttu'[a uulg1aris si purpure.a, hihrizi. rlr', l llt-, l{l
- vilozitatea la plante, 605 [,incle ruth, altoilea carlof ulrri, 13ir'l
bltuti, 636
ochiul boului l,intllcv .fohn, clasificalea I'arictitilor de varzir, 279- llo
Le Couteur, J., varictlli de griu, 270 2r-li ot'iginea piersicului, 2{) I
- arlirnalizarea gr:iului exoLic in Ijrrlonl,2j2 ittfltrcn{a solrrlrri asul)l'ir lticrsicrrlrri 1i ncctlrri-
arlaptarea griului la sol ;i clintri, 272 ntrlui 297
selecti:r griului de sirnin!r'r, 272 virrietirtilc clt' piclsic si necLarin, 300
dezavantaj iile consanguinizitrii,'1713 tlespre mirul cle Nel't.on, :l(.)6-7
- despre schimbarea solului, .197 mirul ,,\\iinter JIaietin" nelllac:rt de coclls.
seleclia griului, 543 307
selec!ia naturalir la griu. 567- 68 producerea rle cdp;uni rnonoici Flautbois prin
bovinele de Jersel', 569 seleclie mnguralit, 310-11
Ledgcr, dl, despre larna 1i trlpaca, ir-19 originca nectarinei nlAre, galben incltis, 332--
Lee, crrltura tinrpuric a panselci , 325-26 33
Leersia orryzoirle.s, 446 valia{ia nrnguralli la agliq, 33'1
Lefour, pcrioada de gestalic la bovine, 78-79 boali erecliLarir la plant e, 3S0 - 8 1

Legrain, experienlelc falsific:rte clc cltre, 472-73 despreflorile bitute, 1115 - 16

Leguat, bovinele de Ia Capul Bnnei Speranle, 78, 79 producerea dc scminfe de cirLre fnrcte obi;nuit
Legumele, cultivate, rcr,ersiunea la, 399-400 firi seminle,517-18
cnltnra, europene tn India, ro77,578 sterilitatea la Acorus ealamus, 519
Lehmann, aparilia de flori sirlbatice bit.ute ln apro- rezist.enla plantelor individuale la frig, 630
pierea unui izvor fierbinte, 51('i Linn6, griul cle toamnl 5i tle primivarir considerate rle,
T,eighton W. A., rcproclucerea prin - 17
sirninfi a rrnei ca specii clistincte, 277-72
tise pletoase, 38ir clcspre cdp;una cn frunzl unicri. 310
Leitner, efectele indepirtirlii antt'r'elor, 517 - sterilitatea plantelor alpine in grr"rdini, 572
Lemming, ir01 - 2 - recunoaqterea renilor indirriduali cle cdtre
Lemoine, Sumphgtum ;i Phlor, varicgate, 343 laponi 582
Lemurieni. hibrizi. 502 -3 cultura tutunului in Sueclia, 629
Leporide, 501- 2 Lirtota cannabtna, 507
Lepsitts, desene de ciini egipteni din antichitate, 2.'tr Lirttun, 513 14
- silblticiti c]in, 1)t) 100
domesticirea porurnbeilor in trgipttrl antic, 777 Lipari, iepurii -
Lepus glctcitLlis,9T -- 98 Livingstonc, rlr, purcei dunga[i pc Zarnltezi, 77-72
Lepus magellanicus, 98 iepuri domestici l r Luanda, 1)8
Lepus nigripes, 9.1-95 scminle dcr graurinec folosite ('a hrani in
Lepus tibetanus, 97-98 Africa, 265 - 66
Lepus uariabilis, 97-!)8 plantarea pomilor fmci.iferi de cdtrc tribul
Lereboullet, nronqtri dLrbli de pe;ti, 655 Batoka, 266
Leslie, despre bovinele siilbalice sco(iene, 77 caracterul meti;ilor, 410
Lessona, clespre regcnerare, 675-76 - lmblinzirea animalelor cle cltre tribul Rarotse,
despre Lepus maqellani cLrs, 98 509-10
I-ethbridge, fecundarea unLerioarrr, il(iit - selecfia practicall ln Africa Snd, 548
Leu, fccunditatea lui in capl-ivilate, 51 (J, l-r{}1 Livingstone, dl, nefolosirea o cauzd. a pleogtirii urechi-
Leuckart, despre larva cle cecidornirle, ()77-72 lor, 623-24
Lewes G. H., despre pangrnez[, 670 Lloyd, dl, lmblinzirea lupului, 30-32
[,ewis G.. bovinele rlin Antile. 564 -{i5 clinii englezeqti, ln nordul Europei, 38-39
 / )lt
Llovrl. cll, fecunditatea glgLei sporiti prin
ticire, 248
nuutlrul de ouir ficut rle gisca sllbatici, 468-6.tr
rcproducerea coco;ului siilbatic in captivitate
506
LoASu, hibricl dirr tloui specii tlc, .lir1-52
Lottelia, reversirtne a la hiltrizii rle, liir6'',57
Contabcscen[a la, 514-515
J.rtbelia fulgens, ccLrrltrtttlis ;i sr7pftililica, 48V
Lockhart, dr, dcspre ponrnrbcii chineze;ti, 128
I-oiscleur*Deslon{charnps. striirnosii plantclor culti-
vaLe, 26.4
varietir!ile ntongolc cle gt'iu, 261)
caracterele spicului Ia griu, 270
aclimatizarca griului cxotic in Europa, 27l
efectelc rnodificirrii clirnei asupra griului, 272
rlcsprc presupusa ncccsiLatc a varia{ici sirnul-
tane a brrrtricnilor ;i a plantelor
273
irvantajul 1;cnlru plautc ir schirrrbirrii solului,
,196
Loliurn tetnulentrun, ltlczcula varialtilir a aristelor la,
270
Loochoo, insulele, cuii rlin, 52*53
Lorrl, .I. I<., cleslrrc ()anis latrans', 2S --29
,,r.,ory Rajah", cunr cste produs, 607
Lorius oarnilus, 607
,,Lotan" ponrrnbelrrl .j ur:iLor. 132 - 1 33
T.ortdon .L \V., varicl.li!ile rlrl rnorcov, 281
-82
clulata scurtir:r vrrictli(ilor tle mazirLe,28.1
dcspre glanrle lc I'r'rrrrzclor dc piersic, 300: -8;-r
1
prczcn{tr bnrrnci prr nrerclc nrscqti, 3t)(i
oliginea valietirIilor dcr rrreli, 308
varictlt ile cle rgrise, 312
clcspre nLrc, ll I l"r
r,arieti(iclc <le sconrl, 13 1li
icnuperul fastigaL (.1. sneciccr) 319*20
rlespre Iler ttquifolium feror, thi.d.. 3Ig
varict{tilc tlc pin scofian,32l - 2(.1
rrarietirlile de pirducel, 321
v:rria{ia persist.enlci frunzelor pc urnr qi cer. 321
irnJrultan!a valictirtiIor: cultivate, 321
varialiilc dc llosa .splrro.s.slssi ma, 32it
varialia claliilor tlirr aceea;i sirrninti, 827 - .ZB
producerea clc t.ranrlafili cle Prouence din se,
minte de Ro.sa ntu,scosa, 338-- 3ft
efecLul alLoirii alunului comun cu nnc cu frunze
1turprrrii,351
incnrci;arcir reciproci a pctrcnilor galbeni,
varietate rlin Cornrvall ck: ulrn cu frunzc aproape
persistenLe,63l
[-orv, (i., clespre porcii din irrsulclc (.)rcade, 66-67
Los'. prof ., pedigriul ogariior, 371
originea ciinelui, 21
instinctul de a siiprr vizuinli la un diugo jurnii-
tale singc, 32-33
mo;tenirca calilirfilol la cai, 50-52
forla crirnparativLi a cailor dc curse engle-
zelti, c:rii arabi ctc., ii3
rasele britanicc dc bovine, 74
bovinele sirlbatice de la CharLleS',76-77
cfectul hranci lrbundetrtc :.lsupra talici bovinelor.
\r
')
efectclc clirnrti asupra pielei bovinclor,
82
despre r:onsanguinizate, 467
seleclia bovinelor la Flercford, 552*53
formarea de rase noi, 576
dcspre bovine ,,invc'lite", 662
[,oq"e. dl, despre albirrcle dc stup. 256
TNDEX
domes- Lorve, f"n., despre rrispindirea lui pyrus malus
I>. acerba, 30G
qi
I-o$'nc, dl, mon;trii, 656
despr.e gemule, 68,1r
,,L,owtun" porr:rnbel iuciitor, 132- lll3
Loria pgrrhula, 504
Luanda, iepuri domestici din, g8
f,ubbock, Sir, J., dczvoltririle efemeridelor, 67ti
Lucas P., efectcle reprodncerii incrucigate asupra
fenrelei, 365
bolile ereditare, J77,454, 4BS, 486
ltoli creditare ale ochiului, 379, S80
rnoEtenirea anontaliilor la ochiul ornului Ei la
ircel al calului, 380
moqtenirea politlactilisnrului, 382, g3
- uniformitatea rnorbicli ln acceaEi familie, 3g4
rnogtenirea mutiltirilor, 29t -- 2
cultivat.e . persistenta reversiunii incruciqate, 401
pcrsistenfa caracterului Ia rasele dc animale
in lirile silbatice, 422-29
donrinanla in transmitere, 421, 427
regulele prcsupusc alc transn-riterii la lncruci-
;area animalelor, 427
limitirile sexualc alc transmiterii part.iculari-
tiililor, 430
absorbirea rninolitlfii la rasele incrucigate, 443
incruci;iri firi contopirea anumitor caractere
,146
-47
clcsplc consanguinizare, 4G7
variabililatea dcperndcntir dc rcproducere, bg1
perioada de acliunc a var.iabilitilii, 5gg
tnogt.cnirea sulzerriei la pisici, 646
culoarea piclii r;i consLitufia, 6:)2
Lucle, prof, clcsprc ltorcul urascat, 66
- <lcspre porci, 622
l,uizcL, altoirea unui persic-migdal pe un piersic,
295 -- 96
i.u;t, existenla recentii a, ln Illanda. 24
lirtratul puilor cle, 32
hibrizi de, cu ciine, 35-36
T-upii, nord-americani, asemtinarea lor cu clnii din
aceeapi regiune, 27,28
siiparea de vizuini de citre, 132
[,iitke, pisicile din alhipelagul caroline, 47
Luxurianla, or'ganelor vegctaLivc o cauzii a sterili-
litntii la plante, 517 - 18
Lyonnet, despre sciziunca la Nais, 670
Lgsimachia nurnmttlaria, stcrilitatea.Ia, 519
481 L11thrum, specii trimorfe de, 699--700
Lgthrum snlicaria, 529--30
contabesccnta de, 514-75
Lgtta uesicatoria, afectlnd rinichii, 687
Itr
I,Iac, girsit ln locuinlele lacustre elveliene, 273, 275
cu stamincle transformatc ln pistile, 323
deosebiri la, in diferitele pirr'fi ale Indiei, 513
nronstruos, fecunclitatea sa, 515
cu sentinle ncgre, antichitatea sa, 721
rDir1., IIacactts, specii de, reproduse ln captivitate, 502
Macaulay, Lord, ameliorarea calului englezesc, 552
l{acfayden, influenla solului la producerea de por-
tocale dulci sau amare din aceeaEi siiminfi, 293
Nlacgillivray, domesticirea porumbelului de stinc[,
764
porurnbeii srilbllicifi in Scofia, 168

llacgillivrav, nurnirul de vertebre la pdstrri, 224
despre glgtele silbatice, 248
nurnirul de oui la ralcle siilbat.ice gi domcsticc,
.163
Ilackenzie, Sir, (-i., varietate neobi;nuiti de cartof.
286
llaclienzie l)., varialia ltruguralii la coaciz, 3i)4
llacliinnon, dl, caii din insulele Falkland, 52
bovinele sirlbirticite dirr insulele Falkland,
llaclinight, C., desprc consanguinizarea bovinelor, 468
l\Iacnab, cll, clcspre oblinerea de mesteacin pcndent.
tlin simintri, 385
neproducerea clin slminfi a fagului pendcnt,
;J86
:\fnrlirgirscur, pisicilc din, 47
llacldcn, II., despre consanguinizatea la bovine, 468
llaclera, porurnbelul clc stinci din, 163
llirgari, dornesticirca lor striiveche, 59-6(l
rusc tle, 59-60
L:rlia lor scundri in India, 59 -6(t
dungilc lor, 60, 61, 663
lepulsia lor de a trcce apa, 160
leversiunca la, 406--40ti; 411
hibriclul cu iapa ;i zebra, 407
clonrinirn!a lui asupra calului, 42ti
incruciSiri eu cai sirlbatici, 547
r.ariatia qi selectia lor, 571
lI agnoliu llrantlil Iora, 630
llagnus, dl, despre altoirea carLofului,
dcspre hibrizi de grefti, 355, 356
1\laimuIcle, rilreol'i fecunde ln captivitatc, 502
llalaczc, girini, 194
IIalaez, arhipclagul, caii din, 52
lrisicile cu coada scurtri din, 47
puucerii sirll-rirtici rlun.qa(i din, 71
rafclc din. 2-10
llalingiti-Nouel, desprc oi, 8ir
rcproducerea incruci;aLri la oi, 85
oi cugleze$ti in lrranla, 1169
llalrrr, ochii la calcani ;i cambale, 415
)[alua, fec'rtrrlarcl ei,36.1 . fi74
llamestra .srrasa. 507
\Iamelc, variabile cir rrumdr la porc, 6g
rudimentare, dezvoltarea lor deplinir, lntlm-
pkitoare la vaci, 638
patru existente la unele oi, 84
variabile ca numirr la iepuri, 9li
functiile lor latente la masculi, 414, 638
l[an, insula, pisicile din, 46, 424
llangles, cll, varietdfilc anuale ale panselei, 626
llantegazza, cre;terca anormal.i a pintenului la cocoq,
680
dcspre pangenezi, 684
llantell, rll, hnblinzirea plslrilor] clc ciitre
landczi. ir09
lIanu, giinilc rlornestice rncntionate in Iegile lui,
lfarar, varietatca italianii, de 281
-NIarccl de Serres, fccunditatea la stru[, 506
-\Iarilrrre, irrsulclc, r,arieLilile de Pandanus, din,
l'Iarlilrarn, Gerr-ase, desllre iepuri, 92, 546
l,Taroc, preluirca porurn}reilor in, 178
nlarquand, llovinek: tlin insulcle normande, 74
1\{arrirnpoex, ereclitatea la cal, 380
,\Iarryat, cpt. cle5telea rrrdgarilor in I{entucky, 571
llarsdcn, noti despre Grrllu.s eiganteus, 207, 202
\'Iarshall, dr. W., clespre Gallus sonneratit,20T
\'Iarshall, dl, selec{ia voluntard a pdqunei de cltre
oi, 85
aclaptarea soiurilor de grlu la sol gi clim[,
cornute .,cu crupir olandezS". 378
INDEX i51
segregarca turmelor dc oi, 455
avantaiul schirnbirlii solnlui pcntru griu gi car-
tofi. 126. 496
moclificirrilc co:rrnclor bovinelor dupii mod[,
550
oilc din Yorlishirc, 569
llartens, IJ. von, despre AchctntirrcIla, 415
l\Iartin, W. C. L., originea ciinelui, 2.{
78 ciinii egipteni, 25
Litratul unui ciine de la riul i\laclicnzie, 32
ciini cle vinirtoat'c af ricani la menajcria din
Ioiver 36.
despre caii lrnrrgi si ntigalii suri cu pcte ncgre,
5.1
rase de cai, 49
caii silbatici, 51 52
rase siriene de rnigari, 51) (i{l
miigari fr'rrri clungi, 6t)
efectele rcproduccrii inclucisate as upra cdtelei,
36Ir
picioarelc tlungate ale asinilor'. .406
]Iartins. instinctc'le clcficicnte alc vierrnilor de nriilase"
261
llartius, C, pomiii fructiferi din Stocliholrn, 627, 628
llasculul, influenfa lui asupl'il fr:rnelei fecundate,
3511_ 366
influen[a lui prcsupnsri asupra rlcscendentilor.
427
354 llasculine, flori. apat'iIia lor printre florilc fcminine
la ylorurnb, 276
llason, \\r., variaJia tnrrgurall-r la scorus, 341
llasters, I)r'., dcspt'e varia!ic nrusurlrli Ei reversiune,
')o- /
.).)
altoirea carLofului. 353
clespre polcnul rlin interiorul ovulelor, 695
revelsiunca la sirlcia pletoasir cu fr.unzele ln
spiralir, 1341
despre florilc peloricc, 1 1 7
despre Opuntia, 605
pelorisrn la un trifoi, 65t)
pozif ia ca o canzi a pelorismului, 659, 660
l{astcrs, cll, persistcn{ a varielliIilor de maztrre, 285
reproducerea culorii la zanrbili, 388
clespre nalbir, .l ir9
sclec!ia meziu'ii de sirrnintir, 5il2
rlespre II ibisctts sllriacus, 612
reversiunea prin bobul ternrinal din pristaia
de mazire, 660
Ilatthews, Patricli, dcsprc alborii dc pirdurc, 571
Ilatthiola ciltrTLra) 360, 387, .147
Matthiola incana, 3.11, 360
l{auchamp, oile mcrinos, 88
l\'Iauduyt, incruci;arc:r lupilor cu ciinii ln Pirinei, 29
neo-zc,
llaund, dl, r'arictir!i incluciqatc de grlu, 481
Nlaupertrris, axioma ,,mininrumului cle efort", 22
211 N'fauriciu, introducerca cayrrelor ln insula, 88 - 89
I'Iarv, G., cfcctele schimbririi climci, 631
585
corcla!ia dintrc frunzclc gi florile contractate
la mu;cat[, 648
llalz, fccunditatea lui 1'orrnsica rapu, 513
Llarillaria, capsule auto-fccunde cle, 48ii
f,Iarillaria nlro-rulsens. fccundarea ei de cirtrc nI.
squalens, 485
N'Iaximorvicz, acliunea direclir a polenului, 362
Mayers, despre pe$tii aurii clin China, 254
IIayes, 1[, auto-sLerilitatea la Amargllis, 490
X'fazdrea, 282 '- 286
272 originea ci, 282
varietirtile de, 282 -2BG
 t-:>')
lfrrztirea, gdsiti ln locuinfele lacustre din Ilh'etia,
2i3, 275, 292, 296
- fructe ;i serninlc desenate, 28i1
persistcn!a r,'alietitlilor dc, 284
incruci;alca reciprocir a varietirtilol cle, 2llir,
;159,.tr91
efectcle incrucigirii asupra orgilnclor ferninine
la. 359
cu flori britute, 516
' maluritatea ei gribiti prin selecfic, 5.lii
varielali produse prin selccfie, t1r-r,l'r
cu coaja sublile, susccptibiltr utaculilor pri-
sirilor, 566
rer,elsiunea la, prin bobul ternrinal clin pistae
6(;0
\l'(ilelland, dr, r'ariabilitatea pegtilor clc :rpii dulce
iu Inditr, 587
\I't,oy, prof , clespre dingo, 30-32
lleclicl, desprc rruntirul cle degete, it8i3
- corelatia tnupchilor anormali Ia picior ;i brat.
611
\[eduzc, dezvoltarea lor, ti79, 6{)0
\[cclran, dl, piersic perrdr-'nL, 13,S5
- cfectul parazililor, ti11
cornparalic inLt'e arborii curopeni ;i amerricani,
009
\leiul. il29
.lle.les laras, 501
llembrane, false, 618, 619
\Iembrc, q;i cap, valiatia corclati la, 6,12
\Iembre, regencrat'ea lor, 684
){enelrics, despre stornacul de Slrlr glrallariu,
l\Ieningita, tuberculoasi, crediLarir, .135
llere, 3l)6- 308
- in locuintele lacustre din lllvetia, 27'.)
fastigate dc cirldurti in Indiil. ll2[)
varia!ia nruguralri la, llll4
cu fruclc iniumitlirtite , llir(i, 357
cu cloui soinli cle flucte lte accculi ranlurii,
iloT
fecundarca artificialir la, il(jlJ
St. \'rrler'1', :l(j:1, 515
reveLsiuncn la puicti din scrninle cle, iJ117
itrcruci;rrrea varietirtilor de, -181
clezr-oltarca lor in (,eylon, [,i02
rtraieLirrul cle iar.nl't nu este atacat cle coccus.
ir67
rnuguri florifer:i dc, atacali de cirldrir:r;i,567
rnorlificitrca mirrului ar.uerican crrltivat in Anqlia
(;03
\Icrricli, altoirca caltofului, 35'1
Ilers, mo;tcnirca ltarticular.ithtilor de mers, li77
I{csteacirnul, pletos, :1.16, :J85
\IeLagencza, 678
-\lctamorfoz;1,676
]Ietamorfoza gi dezvol:are, [i{)13
\IcLi;i, cttracterul lor, .110
)[eLzger, despre speciile ]rresupusc dc griu, 268. 269
tendinla griului de a varia, 271
. varialia polumbului, 276, 27 r-
- cultura porumbului amcrican in ljuropa. 277
660
desprc valzir, 278 280
t.rclimatizarea griului spaniol in Germania, 394
ar.'antajul schirnbirrii solului pentru plante. 496
clcspre secari. 58 1
cultivarea clivclselor soiuli de griu, r18g
Ilcxic, ciine din, cu pr.tc cafenii ro;cate pc ochi,
culorile cailor stilblLiciti 58
Jlt'.ven, clespre producerea de seminte la banani, 517
INDEX
f{ichauxIi., caii castaniu inchis, srilbirticiti. din l\Iexie,
58
- originea curcanului domestic, 251
- culLivarca piersicului clin semin[e, 297
-\lichel F., seleclia cailor in evul mediu, ir54
- caii preferali din cauza unor tnici caractere. 550
lfichely, efectele hranei asupra ornizilor, 546
despre Bombgr hesperus, 626
\Iicoftalrnia, asociatir cu din!ii defectuogi, 6.15, 6.16
I'ficsandra, varialia vegetativi, la, 341
- efecLul incrucigirii asupra culorii semin{elor
de. 359
'. reproduccrea fideli plin scnrinle, 38(i
- incruci;irrile ei, 447
varietdlilc de, produsc prin sclecfie, 556
reversiunea prin serninfele din captitul superior
al ptistlii, 661
llills J., fecunditaLea redusd a iepelor cind sint date
prima dati la iarbei, 510
\Iilnc-Edl'ards, despre dezvoltal'ea crustaceilor, 679
\{ilne-Iidrvards, '\.. despre un crustaceu cu un peduncul
ocular monstruos, 694
Atliluus rtiger, l>03
llimulus /uleus, 480
\Iinor, W. C, gernafie gi sciziune la anelide, 670, 677
Ntigdalul, 291
vcchimea sa, 727
rnigdala amarl nu cste rnincati de qoareci,
567
\Iiopia, ereditarir, 379
)[irubilis, fecundarea la, 67.1
G24 hibrizi de, 482, 518, irl)2
hlirtrbilis jalttpa, ?)17, 357
II irabilis Icngif lora, .l'll)
f,Itrabilis ttttlgoris,,7lt3
lfiriapode, re€leneral'ea pirr'l ilol pieldule la, 618, 67ir
Ilisocampus qi Cecirlomga, 17
)Iitchcll, clr, efectele otrrivii garpelui cu r:lopolci, 615
llitfold, dl, notri desplc cre;terea cailor de citre
Ilrichtl-ronius, ir44
IIivart, dl, olgane ludirnentale, 6ll7
lloccas Oourt, stejar pendcnt ia, ll85
Nfoda, influent.a ei la lc;lroduccrc, irTl'i
\Iodificiri. brugtc (sporL), 1331
la porumbei, 18,4
llogford, cai otrh'if i rle -l cthusa cgnapium, 652
flolidul, 631
Ildller', L., efcctele hranei asupra insectelor,608
lloll ;i Gayot, despre bovine, 550, 'i4, 450
\Iolu;te, schimlrarca cochiliilor, la, 607
\,Ionlie, lady, cultura panselelor de citre, 325
llonnier, identitatea griului de primrivarir qi de toam-
na, 272
\Iongtri, dubli, 655
Nlonstnioziti!i, aparitia lor la animale domestice Ei
la plante dc culturi, 583, 324
datoriti persistcn!ei conditiilor embrionare.
,417
apdrind prin reversiune, 477,420
o cauzi a sterilitittii, 515
cauzate de vltimarea embrionului, 596
Iloor J. I-I., degenerarea calului ln \Ialasia, 52
\Ioorcroft, <ll, despre griul IIasora, 269
- selcclia iacului cu coadi albd, 54i
* pcpenele galben de Ca;imir, 603
varietilile de cais cultivate in Ladakh, 302
- varieLdtile de nuc cultivate in Calmir, 314
1313 \[oore, dl, despre rasele de porumbei, 129-130, 137 -
-179.181
jucitorii
despre teregtri. 1 87
 INDEX i53

trIoquin-Tandon, forma inilial[ a porumbului, 276 Munro" R. , despre fecunclarea orhirleclor, 48il
varietatea cdldirugei bitutc, 322- 323 reproducerea la Passiflora alata, 488
flori pelorice, 417 Passiflora auto-sterili, 488
pozilia, o cauzir -420
a pel, r'ismului la floli, 658 ,,lIurassa" porulnbelul, 726
tendinta florilol peloricc de a tlcr-eni nelcgulate, llurgi, caii, uriginea 1or, 561
428 llurie, dr, {.alia hibrizilor, 483
despre ntonsLruozitirLi, 581 Nlurphy .J. J. structura ochiului nu poatc fi prochrsri
corela[ia infre tulpiru'r ;i piirtile depcudclrtc la prin scleclie, 588
plante, 655 - 656 Mus alerctndrinus, 443
bobnl cu stipcle moustruol.rsc qi frunzulile atlo- XIusa sapiertium, chinensis si cauenr1l.sftiz, 33|r
fiatc,657 X[uscari comoslrm, 532, 636
tlatrsforntarca unor piir!i tlin 1lorr,rrlr-i ligir nltrgcata, originea multiplii a, 322
Iforcovi, srilbatici, efectele cultulii asuDra, 2fj1 - - zonele ei, 324
- reversiunca la. 397 varialia mugurall la, 13136-32
sirlbiiticiti,400 variegalia la, acompaniatir cle nanisrrr, 3-12
fertilitatea spot'it.ir prin crrlturii, u1114 pelorismul la, 515, 653
experienle c:u, 60-tr prin reversiune, 419
aclirnatizarca lor itr Intlie. 6ll2 avantajul schimbririi solrrlui penLnr, 496 -- g7
}Ioreen, altoaic tle ,lDrrlrlort, |1:12 - ameliorarea ei prin sclectie, 554-55
despre pelorisnr, 418 pilirea ei, 564-65
la Colceolarra, 659 - nurnintl de, oblinutc din serninfe, ir 6g
neconcordanti.i flol'ilol liirtntc, cu frunzcle va. - efectele condiliilor de vialir asupra, 601
riegate,5l6 varietatea dc seri de. 631
llorlot, r:iinii din rirmri;i!ele preistr,rrice clanczc, 26 . corelalia dintre frunzele contractate si flor.i lu,
oile gi calul tlin cpoca rle hlr,nz, 72() 648
X,Iornrcrles iuncu, 415 \Ingchii, efectcle folosirii asuilra, 620
NIorris, dl, reproducerea ltti I;alco litrttuncttltts, in clrll- llu;chi, stelilitateLr la, 519-20
tililate, 503 rnetarnolfoza -- regl'esivl la, (i7'2-75
N{orse, I)r. degetelc pisirrilor, ti12 \[utilliri, mo;tenilca sau nernoftenirea lor, (it)ti
Morton, lorcl, efectul fecunclirlii unei it,l,itr ltlabe clc IIyatt, rlcspre o varictatc de cillsurri cu cinci l'nrrrzc.
citre un quagga, 364 311
llorton, L'r. originca ciinehri, 21
N{olua, nrascul, 80
- rrumirml rle icre la, 686
Llortts alba. 291
\Ioscata, ra{ir. hibrizi s:ilbliticili cle, crr ratir con}ulrir,
\
168
Moscova, iepr.rri dc, 94, 105, Nais, sciziunea la, 670 |

- ecttrl f i igului asupra pclilol la, 62tt

ef Nalba, varia!ia mtrgurali lrr, 337
N{osto, Cada, dcsltrc introducerea ielturilor lu Irorto neincnrcigarca varietirtilor bjitutc rlc, .16()
Santo, 99 - varietatca sensibilii cle, 632
Molate, ralele, 241 Nantaqua, bovinelc tribului, 79, 5.18
Nlot-mot, ntntilarea penclor nto;tcnitir, 131)2 Napi, originea lor, 280
Mowbray, dl, despre oulle giinilor de luptri, 212 reversiunea la. ll98
cotnbativitatca tirnpurie a coco;ilor de lupti, - sllb[ticiti, 399
,"1 /l
incmcigirilc lor, 448, 450
fecunditatea ledusd a fazanului in cantivitatc. suedezi, preferali cle iepur.i, 567
505 aclirnatizarea lor in India, 632
I\'Iowbra5r, dl, f ecundarea reciltrocir a lui Pttssif loru Narcisa, bdtuti, devenitl simpli in sol srirac, b l ti
alata Si recemosu, 488-489 Narvaez, desprc cultura plantelor. indigene clin I.'lorida,
,,Nlotten-Taube", 130 248
Mugurali, reversiune, 402 in captivitate, 501
.Vasua, sterilitatea sa
lVluguri, adventivi, 670 ,.Natas", sau niata, o rasd de bovine sucl,arneric:rnc,
NIuguri, ;i seminle ,analogie strinsir lntrc, I-l?() 80-81
Mulatri, caracteml lor, 410 Natlrusius, Ff. r'on, despre caii dungali, 57
Mi.iller, Fritz, reproducerea orhitleelor', .185, lSti dcspre porcii din locuin!ele lacustre clvcIiene, 65
- dezvoltarea cruslaccilor, 679 - despre rasele de pot'ci, 63-66
acliunca directi a polr nulni, 362 - convergenfa caracterului la porcii de rasi foarte
- bignonie auto-sterili, 486 arneliorat.ir, 68, 574
Nliiller, II., clespre fa[a ;i dinlii la ciini,38, 68, 611fi canzele moclificlrii folmei craniului la 1torc. 68,
\{iiller, J., tenclin!a sprc 'n'alia!ie, 582 69
atrofia nert-ului optic ca urrnare a clistnrgerii modific:rrea raselor tle porci prin incnrciSare, 7i3
ochiului, 620 efectele nefolosirii pir!ilor la porc, 622
dcspre gema{ie si sciziune, 670 perioada de gestalic la porc, 6g
identitatea clintre ovule ;i nruguri, 672 apendicele mandibularc la porc, 7{)
afiniti!ile speciale ale !csuturilor, 687 despre .Stts plicic.ep.s, ti6
)Iiiller Max, antichitaLea agriculturil, 575-576 perioada dc gcslalie la oi, 85
N{ultiplicitatea originii porurnbeilor, ipoteza acesteia, despre bovinele niaLa, 80
discutati 166-170 - despre bovinele Shorthorn, .169
NIuniz, F, despre bovinele niata, 81 (lespre consanguinizare, 467
7 itl
Nathusius, H. von, la oi, 477
Ia porci, 473
- seleclia inconstientir la bovine qi porci,
variabilitatea laselor 1'oarte selecIionate,
Nato, P., desprc llorLoculul Rizzallia, 350
Naturali, sclectia, principiile gencr:lle, 16*22
Natura, sensul in care este folosil telrnenul, 1B
Naudin, legile prcsupuse ale' tlansrnittrii la incmciparca
plantelor, 426
rlespre natura hibrizilor, 4ll, 4I2
esen!ele speciilrtr d'.l lribrizi, 692, 701
reversiunca la ltillrizi, 401 , 40'2, .+71, 412
rcversiunea la flori plin rlLrngi gi petc, 402
hibrizi de Linaria uulqat'is ;i purDurea,
pclorism la Linaria, 478
incruciqarea forrnci pelolice rle Lirtoria cu forma
normali, .128
variabilitatea la l)a/rira, 593
Iribrizi de Datura laeuis ;i stramonium, Jbo
- rlorninan!a Lransrrr iterii llr I )ulttra stramonium
cincl este incmcisatir, ,126
rlesplc polcnul rlc ilrraDills ;i dc hibrizi, 348
cucurbitacce cultivatc, 315, 318, 460
circei rudintentari la clovleci, 636
cucurbitacce piticc, 6.18
raport.rrl dintre tlimcnsiunt'a ;i nurnirul de fructe
l'a Cucttrbila pepr,t, 657
variatie analogi la Cucurbitaccc, 661
aclimatizarca cucurbitaceclor, 633
producerea cle fructc tle cilr.c cucurbitacee
hibride, stclile, 520
dcspre pepenele galben, 317. 160, 603
incapacitatea castravetc.lui cle a se lncruci;a
cu alte specii, 31 7
Ncctarin, 29it - 301
provenit clin picrsic, 2!1,1, 295 - 300
hibrizi de, 295
- persisten!a caractrrrelor la pomii dc sdrnin[i,
ibid.
- originea lui, 297
nectarinc proclusc 1lc picrsic, 297,
- producind piersici, 298
- variafia la, 299, 1300
variafia rnuguralri la, 332--33
- glande la frunzcle salc, 1 90
r.arialia analogii 7a, 29i
Nectariu, variafia lui la panscle, 327
Nees, desple moclificirrile rnirosului plnntclor, 602
Nefolosirea ;i folosilea pirrlilor, efcctclc ci, 619-625,
665, 666, 7t4--715
-- la schcletul icpurilor', 1 09.- 1 l2
- la ponrmbci, 1i-r0-156
: la girini, 2:\1, 234
la ra!c, 24,1, 2:17
- la viennii tle rnltase, 257-.261
,rNegro" pisica, 47
Negri, polidactilism, la, 383
seleclia bovinelor, practicatii de, 548
Ncrnli;ori de clmp, ajutor,ul insectelor necesare fecun-
dirii lor rlepline, 388
Neolitici, epoca, domesticirca lui /Jos longifrons Si
primigenius ln, 7.1
bovinele din, clistinct c cle spcciile ini{iale,78
capra dornestici in, 8$
. cerealele din. 27.3
Nervul optic, atrofia lui, 620
Netransmiterca creditarir, cauzelc ci, 392:39-l
Neubert, altoirea cartofuhti, 354
Ncumeister, despre ponrnrbcii gu;a!i germani
olandezi,120
INDEX
- despre porumbelul itrcobin, 185
dublarea remigei mediane la porumbei, 741
553 despre o rasi, cle porumbei,,,Staarhdlsige
572 Taube" de colorit neobignuit, 142
fecunditatea porumbeilor hibrizi, i 69
metiqi de porumbei tamburi, 425
- perioada penajului desivir$it la poruntbei, 433
avantajul lncrucig[rii pot'umbeilor, .177
Nevlstuica, 462, 507, 547
Nevralgie, ereditari, 435
Newman, E., sterililatea sfing,dclor in anumite concli-
liuni, 507
Nervport, G., Vane.s.scc-le nu se impcrechcazi ln capti,
448 vitate, 507
fecundarea ovulelor la batracieni, 624
Newton, A., absenfa dcosebirilor scxuale Ia columbidc,
r43
producerea nnei piunife ,,umeri negri" printrc
soiul obignuit, 250
despre rale hibricle, 507
Ngami, lacul, cornutele de la, 7g
,rNiata" bovinele, 80-81,
asemlnarea lor cu Siuatherium, 80
. dominanla transmiterii caractemlui dc cirtrc,
424
,,Nicard", iepurele, 94
Nicholson, dr, despre pisicile din Antigua, 46
despre oile din Antigua, 86
i,licotiana, lncrucigarea varietir!ilor ;i speciilor de,
460
dominan!a transmitcrii caract.erclor l:r spcciilc de,
426
contabesccn[a organclor fcnrinine la, 514
Nicotiana glutinosa, 46A
Niebuhr, despre ereditatea caracteristicilor mintale la
unele familii romane, 423
Nilsson, prof. despre litratul unui lup tindr, 32
ascendenla raselor europene cle bovine, 74-75
despre Bos frontosus din Scania, 75
Nind dl, despre dingo, 42
291\ ,,Nisrzs formatiuus", 677, 667
Nitzsch, despre absenla glanclci uropigienc la anumite
Columbae, 130
,,Nonnain", porumbelul, 135
Nordman, ciinii din Abhazia
Normandia, porcii de, cn apenclicc sub mandibuli, 7(l
Nolvegia, poneii dtrngali din, 56
Nott ;i Gliddon, clcspre originea ciinclui, 2'1
.- dogul reprezentat pe un molmlnt asirian. 2.4
tlespre ciinii egipteni, 25
tlespre clinele indian pentnr vinliLoaree rle
iepuri, 28
No/glia, 486
Noua Zelandd,, pisicile silbiticitc clin, 47
plantele de culturi rIin, 267
Nuc,314-315
nucile cu coaja sublire atacate cle piligoi, 314,
627
altoirea lui, 588
Numdrul, imporlanfa lui pentru seleclie, 569
Numida ptilorhgncha, bibilica iniliali, 253
Nucgoara, 571
o
Oase, lndepirtarea unor por{iuni de, 620
Ei regenerarea oaselor, 617-18
-- cregterea gi refacerea lor, 688
 INDEX

Oberlin, schimbarea solului favorabil5 cartofttltti,
Obiceiuri, influenla lor la aclirnatizare, 632- 635
Oecidium, 611
Ochi, parlicularit[fi ereditare la, 379-380
pierderea lsl', cauzincl rrricroftalmia la copii.
391 -- 392
modificarca structurii lor prin selcc[ic na[uralir,
5r18
- 559
Ochiul boului (Asler), 388, 636
Odart, contcle, varictir!ile tle vi!ir de vie, 29(t, 60ir
varialia mnguralir, la vila dc vie, 3313
()enothera biennis, varia[ia muguralir la, 3.11
Ogari, sculptali pc rrlonumentelc egiptcuc qi ln vila
lui Antonius. 24
- rasa rnoclernli dc. .13
incrucigali cu buldogul dc cdtre lordul Orfold,
449
consanguinizarea apropiatl la, 472
coordonarea stntctttrii la, datorata selecliei, 558
italieni, 5613
Ogle, dr. .J" \\r., lalnnge deliciente eretlitat'e,
asemirnarea rlinlre gettrct'ti. 5till, 118-t
Oi, originea conlrovelsntir a, ill)
strlvcchea clomcsticire a, 83
cu coacla lnare, 83, 86"-87, 607
- r'aria{ii la coanrc, rrramele qi la alte r:aractct'c
ale, 84
caractere scxuale alc, produse prin domesticire,
85
- atlaptarea lor la clirni ;i pigune, iDId
perioadele dc gcstalie la, 85
efectul cilclurii 1 supra linei lor, 84, 86, 606
- efectul selec[iei asupra, 87, 88
- rasele cle Ancona sart ,,vidrii" tlt:, tl8
-,,Nlauchamp-mcriuos" 88,
- incrucigarea celor germane cu nlerinos, 441
- negre, de 'larenliuo, 564
- carachiul, 599
- Iaffna, cu calozitirli la gcnunchi, 624
- chinezesti, (i35
- olandezc din pcrioatla de bronz, 72u
polidactilisnr la, 383-4
apari!ia lntirnplitoare a coarrtelor la rase firri
coarne de, 1196
rer-crsiuneir culorii la. 397
inflLren!a masculului asupra dcscenclcn!ilor, 42i
clifet'enfe sexuale ln, 431
influen!a lncruciqirii sau a segl'cgirii asullra,
t42, 450, 455
lnclrrci;area leciprocir la, t70, 47 1,
- ef cctul lrranci asripra f ecunditir!ii la, 462-3
- valoalea rasei incmciqate, 471
fecunclitatea lor redusir in antrmitc cortcli[ii, 510
seleclia inconEtientA, 552-3
- seleclia naturali. la rasele cle, 562, 563
ledtrceLea oaselor la, 574-575
- cliferen!e individualc la, 582
modificirri locale ale linii lor in Anglia, 605-606
degenerarca lor par{ialI in Australia, ibid
corela{ia dintre coarne si linir la, 814
hrdnite cu pegtc, 62lr
aclimatizarta lor. 627
de munte, rczistenla lor la vrcme asprfi,
- albe, otrirvite dr-r .Ilgperiuun crispum.
Oi, flrir coarne, 663
Olandcz, iepurelc, 94
Olandez, porun-rbclul rostogol, 132
Oldfield, dl, aprecierea ciinilor europeni de citre intli-
cenii din Australia. 553
496 Ollier, Dr, inserliaiperiostului unui ciine sub pielea ttttrri
iepure, 680
Omizi, cfercLul rnorlificririi hranei asupt'a, 608
Onroplatul. caractcrelc lui la iepuri, 108
la girini, 230
- la porurnbei, 1.1 7
- nrodificarea lLri prin nefolosire, la porttntbt:i, 15{
( )nroplaLul, caractcl'isticilc
;i vnria{iile lui la po-
runrbei, 147-1.18
moclificarea lui prin ncfolosile, la llot'umbei, 15,1
carlrctcrislicile ltri la girini, 229
Oncidium, r'cprodncerea lui, -1lJ.tr'' 487, 57'2
'Jplrrgs apifi:ru, aut.ofccunclllca ei, 44ti
fot'ttrat'ca lroletrului <lc cirlt'e o petali 1a, 695
Opuntia leucotriclm, 6O5
C)rbilca, ereditarir, 38li
la o anumili virstl. ,1:J4-435
asriciatir cu culoarea pilLrlui, 640
Orez, imperial clin China, 546
varictirlilc irrtlicue rle, 5fi5
- r'arietirti dc, cal'e nrr necesilL api, 626
1383 Orlorrl, lordul, lucmci;alca ogalilor cu bultlogi, 43
Orgarrisme. oligiuta lor, 22
Organizare, progresul in. 19
Organe, nrdirnentare qi aLrofiatc, 6ill> -638
inmulfirea cclor anorrnalc, 693-.1
Orhitlee, reproducerea lor, 364, 365, 48.1 -487
Orcadc, insulclc, polcii clin, 67
porurnbeii tlin, 162
Ot'Loptere, regcnelarca piciorrclor postcl'ioaLe la. 618
Orthosta munda, 507
Orlon Il., electe,le consanguinizr'rrii asullra femelci,
365
despre pisica Ilanx, 42{
clespre neti;ii giinilol ntittirsoirse, 425
sterilitatea gi;tclol clin Qtrilo, lr10
Orzul, silbaLic, 269
rlin locuin{clc lacustre, 27Il
-21it
- varietatea antici de, 721
Osborne, dl, pirtarea crcditali a irisrrlui, 3tl0
Osten-Saclien, baronul, <lesprc galcle tlc stejar antc-
lican, 609
Osteologice, carlcterrelc, la porci, 0"1, titi -67, 69
- Ia iepuri, 101-712
la porumbci, 1.13 -1.{8
la ra{c, 2-12-211
Ostiaci, selec!irr ciinilor dc critrc, 5'l7
Ouir, de girini, caracterele lor, 212
varialiilc ouilor la ra!c, 211
- de vicrnri de urirtase, 258
Oude, bovine cu cocoa$e, silbirlicite in, 73
Ovarul, vat'ialia lui la Cucurhila rtto.scltrtla, 317
dezvoltarca Iui inclcpcttrlcutit rlt: polcn, 363
Oviz, srilbatic, 269
din locuin{ele lacustt'e clevc!icne, 2ii>
Ouis montana, 87
Ovulele, ;i mugurii, idcnLiLatea natr"trii lor, 672
Olven, cpt., despre pisicile cu pitrul [cpos ditt llotttbasa,
47
Orvcn, prof.11 ., clot'acla pulcotrt-ologicit tlcs;rre origiuea
ciinelui, 213
- despre c.raniul bovinelor ,,rtiatA", 110
633 - despre resturi fosilc de iepttri, [)2
652 rlespre insctrtttirlatea crcit'rttlrti, 10{)
- rlespre tnetageuczir ii78
teoria reprotlucerii gi u partogctrczci, 6fi4
Oralis, spccie trimolfr'r dc, 7()0
)ralis rosea, 4813
Oxley, dl, desplc nucpor, 571
 756 INDEX

P
- ;uvi![ neobiqnuitd de, mogteniti, i376
cregterea lui, prin stimularea pielii, 644
varialia omologi a, 644
I'aca, steliliLatea sa ln captiviLate. ;r()l dezvoltarea lui in creicr, 694
Pacific, porcii din insulele occanu -rr, litr Pir gi dinfi, corelalia dintre, 644-6.16
l)aclova, cea rnai vcche gridinir dt. floli la, 5i-rit I'aradoxuras, sterilitatea unor specii de, in captivitate,
I'Adovirrla, gilina, a lui Aldt'ovancli, 211 ;-t01
I'irducelul, altoirea tirnpulie qi tilzic. 321 I)araguay, pisicile din, 46
de Li'lastonbury, 1321 bovinele din, 78 - 71)
I'riducerl, varictir!i dc, 319, iJ21, caii din, 455
pirarnidal, 319 - ciittii din, .tr54
pletos, hibridat, 385 griinile domestice cu piclea neagr':i din, 199
nrodificirrilc lui plin virslir, :J21, lJ,1(i liaralela, variatia, 661*-665
- variafia rnugul'alii la, 1335 I'IrdluJa, ,,giina
- muguri florifeli de, ataca[i cle cdldrir.rrqi, 567 Srvan lliver,
qi
589
- pui", 322

I'aeonia ntoutan, 546 l'aramos, porcii linogi din, 72

Paeonia rnoulan, strivcchea cultivare in China a. 54tj
Paget, despre ciincle ciobiinesc unguresc, 2g
Pagct. Sir, J., rnogtenirea caltcerului, li77
alungirea eleditarii a pirrului clin sprlncene, 37fl
- regenerarea clegctelor suplintcntare, 38-l
citcumciziunea, lig0
perioada de rno;tenire a cancerului, -136
clespre IIgdra, 67i
dcspre vindecarea rirnilor, 617
despre repararea oaselor, 61 8
cregterea prirului in apropierea suplafefelcu' irr-
flarnate sau a flactur.ilor, 619
clespre membrauele falsc, 61!)
-- dezvoltarea compensatolie a rinichiului, b22
pielea bronzati in boala capsulclor. suprarerlale,
648
unittrtea dintre creqterc gi gernafie, 671
independerrfa clementelor. corpului, 680
afinitatea lesuLurilor pcntru substanlelc olga-
nice speciale, 6Bli
l'allas, despre influenla clornestic:irii asupla sterilitifii
speciilor incruciqatc reciproc, 35, 75, 169, 461
ipoteza ci valiabilitatea este datoritri c.omplet
incruciqririi, 166, 332, 581, ot)2
despre originca ciinelui, 21
varialia la ciini, 37
incrucigarea intre ciine gi qacal, 29
- originca pisicii domestice, 45-6
originea pisicii de ,\ngora, 46
despre caii silbatici, 52, 58
oile persane, 83
despre
oile siberiene cu coada grasi, 607
despre
oile chinezegti, 635
despre
despre varietdlile de vi!i de vie din Crimeea,290
despre un strugure cu simburi rudirnentari, 636
despre rale moscate silbirticite, 410
sterilitatea plantelor alpine in gridini, 512
sclcc[ia iacilol cu coada albi, 547
['urn1ras, ]r<lvinclc sitlltitticite din, 77
1'clrrlanrr.r-,5tlJ
I)arrgcncza, ipoteza ei, 669- 70:l
Itonicttrrt, scrnin!e dc, folosiLc cir hrana, 2(id
grisilc in locuinfele lacustre clveIient,,
f 'arrsca, li25 :J27
rrrodificarea 1l'oclusir la, ltlin tratrsplantarc,
rcvelsiunea la, 1397, -l 11
- efecLelc selecfici asupla, ii{ii
Irarazilii, susceptibilitatca atacurilor lor dependenti
de culoare 564
I)aria, ciincle, cu picioare strimbe, 25
semlnlnd cu lupul indian, 29
Pariset, moptenirea scrisului de mind, 376--i7
Paritium lriscusprs, variafia mugurali, 335
Parker, W. K., numirul de vertebre la giini, 227
[)arkinson, dl, varietdtile de zambile, 328
Parkyns, -N{ansfield, despre Columba guinea, 161
Parmentier, deosebirile in cuibdritul porumbeilor, 157
despre porumbeii albi, 565
I)Iroasa, familie, perioada corespunziitoare a mogte-
nirii la, 433
Partenogenr eza, 67 l, 67 5
Parturitia, dificili, ereditari, 378
I)arus rnajrtr, 566
I)isIri, sterilitatea lor cauzac[ de modificarea condi-
liilor de viali, 503- 507
Passif lora, autosterilitatea Ia specii de, 488, 4lJ9
contabescenta organelor ferninine la, 51.1
Passif lora alata, fecunditatea ei cind este altoitd, 533
l)astrana, Julia, particularitilile pirului gi dinlilor la,
645
I)iigune gi clirnir. aciaptarea raselor de oi la, 84, 85
Patagonia, craniile polcilor. din, 71
Patagonez, iepurele, 95
- 3() Pritarea fluctelor qi a florilor, 360-61
Paterson, 11., despre viermele de nritase Arrin,
627
Pdtllgeaua rogie, 446
Pltligeaua viniti, 446
Pdtrunjel, reversiunea la, 398
influenla selecfiei asupra, 543
silbatic, mirirea ridlcinilor lui prin culturd, 281
l)aul, 'W., despre zambil[, 328
varietitile de mugcati, 337
slibiciunea transmiterii la nalbi, 425-.26
ameliorarea muqcatei, 554
I'ituni, originea lor, 249
licuiti sau cu umcrii negri, 2,19, 25i
sirlbirticiti in Jamaica, 767
fecunditatea consanguinri a, in sLilrc siilbatica
273 qi dornesticii, .163, ir95
albi, 649
ll.1 ir Pauo cristafas Ei rnuticus, hibrizi de, 2.11)
Pauo nigripennis, 2ttg
-257
,,I)avodotten-Taube", 1 23'

prilitri dc soare, l-r6ir l)ecari, reproclucerea lui in cuptivitate, 199

efecLcle condif iilor sezonicrcr asupllt. (it)l I'ecligriurile, cailor, bovinclor, ogarilor', a r:oco;ilol
varictirti anuale cle, (i2ti de luptir gi a porcilor', 371
I'apagirli, stcliliLuLea generalir la, in capLivitatc, 5ol I)cgu, pisicile din, 47
- rnodificarca pcnaj rrlui la, (i07 caii din, 52
['irpus, aLloficrea lol la Cartlmrnus, 63(j Pelargonium lulgtdurn, condifiile fecunclitilt.ii la, 512
Pir 1lc fafi, rno;tenirea lui la orn, 37ir ,,Pelones", o rasd columbiani de bovine, 78--79, 563
 INDEX l.lt

Pclorice, floli, tcndin.ta lor de a dobindi fot'tn:t tror-
tnala, .128
- fecunditatea sau stet'ilitatca lor, 515, 510
I'elolice, ritselc .de G/o.rinia speciostt ;i Anlirirrhinum
rnajtts, 322 -:i23
l)clorisnr, 417 - 120. (lJ.S 061
l'clvis, cat'actet'ele salc, la icltttt'i, 1(
Iu porutubci, 147 ti
lir griini, 229 :it)
lrr la[.e, 21li '11
l'crnbLolic, bovirtc dc,7-l
I)enaj, rno;lenil, pat'Licularitit!ilc lui la porutrtbci,
1l r 1.13
- irnlLiculrrt'iLi!ile scxuale ale, la
l)crndenti, itlbot'i, 319, tj61
ncsiguranla tratrsrniLerii lor', :.i85, 3ijti
l'enc. varialie omologir la, 6-l-1
l'cnguirri, rafe, 2.10, 2-11 12
hibt'izi cle, cu gisca cgiL)Leanit, 212
l'cnllirut, 1ll'orlucerea cic ciini st'rrrinintl crt h-tpii, llt
Iiochanrbers, -l ()
despler bovinelc silbatice alc ducclui cle Queens-
bclr'1, 70 ;;
I)ennisetttnr, senrintele de, folosiLe cl ltranir itr i)unjab,
26ri
I)erutisetuut tl[sticltttttt, semirt!elo de, folositc ca ltranir
in r\h'ic.r centrali. 2tiJ
l'}epenii galbeni, 31 7, 318
metigi produgi, presupn;i din seminfe genlenc,
358
incrucigarea varietirlilor de, 1160, 4ti0, 181
' inf criorit atea sa pe timpul rornanilor',
modificari la, prin culLurit, gi clirnd, 603
$ilrl)e, corclalia vat'ietifilor la, 618
variiitii analoge la, ti61
Percival, dl, dcspre ercditatea la cai, 3E0
desplt- ploccselc in folrnit tle corn la cai, 50--51
l'erdit rubru, fecunditatea lor irttitnplirloat'e iu capti-
vitatt', 5t)5
['eri, 30[i
varia!ia muguralir la. llll4
revclsiunea la puieJi clin sitmiuta, 397
inferioritatea lor pe timpul lui Plinius, 554
,,nelis" de iarnir, atircatc cle aficlc, 5tiT
r.arieti!i de, cu scoarta tno:rlc atacate de carii,
567
,,Forclle" rezisten!a lol lit g-er', (i27
l'errioada de acfiune a cauzelor variabilitilii,
l'elioaclc corcspunzi-rtoal'e, rrrogtetrircir la,32
l']eriostul unui cline, lrroduce os la icpure, 080
l't,rsia, irlrlecierelt porumbcilor in, 178
poruurbelul cirlator dirt, 123
pomnrbelul jucirtol clin, 1:'i0, :11
1-risicilc clitr, 4J. l7
- oile dirt, .lti
['ersisIcnfl. r'ulolii lrr cai,5(] ;l
particulrrritirtilor t1e genuli, 9t-i
l)eru, antichitatc.a porutnbului itr, 27lr
car'krful ncobi$truit clin, 286
seleclia aninrirltrlur silbaticc lrlacticati rlr
iltca;ii tlltl, .-r lS. .-r lti
Peyritsclt, dr, telatolog-iu vegctirlri, I i ;
,,I)fauen-'l'lrube", 1 27
I)lrulut'rto1.tsrs, pelolisntrrl la, ti5E, 659
Phults clmlcoptt'rcr, (:tt2 60ij
ntultif Iorus. 63i), ti 11,
PltrLseolus (i l2
Phaseolus uulgaris, 28{j, (;:i0
lfi Phasianus pictus, 2';\5
.1)lrcsrartrrs rtrttterstiae, )3i>
Philipeaux, I'cg-cnerarea rncrnbltrlol Ia salarnanth'ii, 676
Phiiipar, desple r-ariekililc de griu, '21-tt , 7l
I)hilips, cll, clcsple vrrlirrtirr uruguralL la caltof, i3-11
Pltlor., r-iu'iafia luugLu'al-r priu llistat'i radiculari, 34:J
I:)ia[t'a la ba;icir, clcditat'ri.378, -i:]5
grritti,215 21|'i ['icioalelc, g,-iiinilor, efccIclo ncfolosirii asul)r'.1, 2lJ1 234
caractele gi I'arialii la, r'rrIelor', 243-24 t-
Picioarelc si ciocul, colclaIia lot' la poluurbci, 15(] - l5i
Picioarcle, porunrbciior. rleoscbili indiviciuale, 1.11
corclaIiilc cirLircLclci<.rf r:xtcLrrc, lll, 15t]
Piclicrring ch', clcrsprc ulugrilll nror.rtrrriL lrl bovinelor cu
cocoal;e, 73
apalifia unui citp de gaini'r la o ploccsiutre din
Egiptul antic, 21tt
producclca dc siirrrin![ clc critle fructe rlc obicei
fali sanrintii, 517 518
extirrclia raselor rlc r-ii ;i bovine din trgiptul
antic, 71 9
clespre uu rlovlcac anlic petuvian, 600
l)icotee, galoafele, efectul condiliilol dc vialii asupra,
601
Pieler, qi anexele sale, oruologc. 0Iii
afecliunilc creditare ale, 4135
55.1 PicteL, '\., nutrrcle orientalc rtle porurubelului, lii
Pictet, prof., origirrerit ciinclui, 23
despre boul {osil, 7-l
Piersic, 29 I 301
provenit din nrigclal, 294
contlirstal cu nrigdalul, :9i- (i
siurbulii dc, clLrscnaL, 29ir -6
cu flori biLntc, 2t)J, 29ti, 3()1
hibrizi de, 29ti
persistenla rasclor de, rDrd., 2{)ti
- producind nectaline, r0ir1., 296
variafia la, :J00, 301, 585 586
variafia nrugurald la, ltli2 :J:ii
pendenli. liti5
r.arialia plin sclccIic, o;r()
boli nctibignuiic alc, iLi t
59o glande de frunzc de, 5ti7
-1
- 4:l(i an[ichitatea Iui. li29- 0l]{r
rczisLcnla spolitri a, ibid.,
valictiili de, adaptate la fot'[ale, li:J1 _ li32
- cu cantea glaillcnir susct'ptibili la auunritc boli,
It:) Z
Pielsic-rrrigtlirl. -li) I
Pidtrement, tll, tlespre coastclc cailor., 5() il
l)igleuux, Itiblizi rlt, ieiruri de cirnp ;i tlt: r,izuinii,
501 r-r02
l'igeott i'r crav:rt,', 1 l'irt
I'igeon bagadnis, l1i,
.L'igeon coquille.
I)igeon cygne, l2i;
1 l:|"i

,, [ierriiken-'f aubc". 1 iii f'igeon ]rculli 137

l'escirugi, stcrilitate:t lor gt'rtcl'itlir itr caJrtivitaLc, 507 Piger-rn pattu ltlongcur', liis
l']egti, valiabilitatca ]a, !inu!.i in rezel'\'oare, 58i Pigeon polonais, i27
rnurini, Lrriind in apir dulce, 625 Pigeon lomain, 125. 126
- nron;tri dubli clc, (iJi Pigeon tambour, 1lJ(i
Pelti aurii, 254 -235, 5it) Pigeon turc, 12Ll -722
Petalc, rudirnentare la plzrnte rkr cultura, 63ti Pinteni, la grupul guiinilor, 217
producirtoale de polen, 694, 695 dezvoltarea lor la griir-ri, 638
Petunii, multiplc, originea lor, 322 I'inul, scofian, ac]irnatizalea lui, G3l
48 c. ?662
-
i t ,l
/,)u 1N':EX

I' irtus puntilio, mugltus gi nana, varieti!i de P. sglueslris, Plequv (porurnbelul), 132 -33
321 Pletos, caracterul, al arborilor, mogtenirca lui capri-
Prrrrrs sgluestris, 321, 631 cioasir, 385
lribrizi de, cu P. rtigricans, 481 -_482 Pletogi, varietilile, de arbori, 319
Piorry, despre boala ereditarii, :177, 434, 435 Plica polonica, 328
Pirsul de alun, 501-502 Pliniu, despre incrucigarca ciinilor ciobinegti cu lupii,
Pirus, r'asa sa de bovine, 54rl 9()
Pisica, domesticir, 45*,18 despre rasa de bovine a lui Pilus, 544
domesticirea stlirveche gi originea plobabill a, despre aprecierea porunrbeilor la romani, 177
45
-.16 perele descrise de, 554
incrucigarea sa cu sltccia sltlbaticir, 46, 47 Plop, de Lombardia, :119
variatii ale, 46 .18 l)luralitatea, raselor', pirerea lui Pouchet asupra, 16
stilbirticitri, 46, 398 -- 399 Pr.ra, seminlele de, folosite ca lrranii, 265-66
anorrnalii, 48 specii dc, rcproduse prin bulbigori, 519
polidactilism la, 383 Podolia, bovine d,e, 74
neagri, indicafii rlc dungi la pui, 41ti Pocppig, despre ciinii sllbalici din Cuba, 32
efectcle incruci;irrii la, '142 Pointeri, modificarea lor, 32
fecunditatea ei, 4ti2 .16:l incruci;riri cu ciinele pentru vinirtoarea de vulpi,
rlificultatea selecliei la, 569, 570-577 149
lunginrea intestinelor la, ti24-625r Pois sans parchcrnin, 566-567
albli cu ochi alba;tri, surzenia ei, ti..16
cu ui-cchi nofate, 663 - 664 PoiLeau, originea lui Cylisus adami, 349
Pistacia lentiscus, 602 originea varietililor cultivate de porni fructiferi,
Pistacia uera, 362 58rJ
Pistil ruclimentari la planle de culturri, 636 Poloncze, giinile, 795, 213, 216, 2l!1, 22:J
Pistor, sterilitatea unor porumbei rneti;i, 169 craniul, desenul, 223
fecunditatea porumbcilor, 463 464 sec!iunea craniului, desenul, 225
Pisum eruerTse gi sallurrm, 281 -2 - dezvoltarea proerninenlci craniului, 2l:l-14
Piligoii, distrugirtori pentru nuc,le cu coaja sublirc, 314
clavicula, desenul, 242
atacind nucilc, 31lr Polonez, iepurele, sau de llimalaia, 9.1 9i>
atacind mazirea, 5ti6-567 Polen.674-675
Pityriasis, versicolor, ererlitar, 435 acliunea lui, 459-460.
Planchon, fi,, tlesprc vila dc vie fosili, 289 acfiunea vritirnritoare t, la unele orhidee,
sterilitatea la Jussiaea grantliflora in Franla, 485
- 486
rezistenla lui la tratamentul vittitrnirtor, 513
519-520
Platan, varietate cle, 320 dominanla lui, 53il
Plantigrade, carnivore, sterilitatea generalir a, ln Polidactilism ereditar, 3li1 384
cnptivitate,50l insemnitatea lui, 384
Plante, progresul culturii lor, 263-268 Pollocl<, Sir lr,, transrtritcrea f runzelor variegate la
cultivate, provenicnfa lor geograficd, 267 IlallotcL nigra, 342
incruci;area lor, 457-452, 478 despl'e tendinla locali spre varicgafie, 601
fecunditatea corltpalativir a celor sirlbaLice ;i Polyanthus, 388
celor cultivate, 463 464 Pomi fructifcri, varietirli de, apirind silbatici, 267
autosterile, 483 491 Poneii, cei mai frecvcnfi pe insule gi rnunli, 51
dimolfe gi trimolfe, ibid iavanezi, 52
- sterililatea lor din cauza condiliilor schimbate, Poole, col., clespre caii dungali indieni, 56, 57
I111- 514 despre pui de Asinus irttlicus, 107
din a\za contabescen{ei anterelor, 513-51-1, Porc spinos, familia sa, 375, 433
51.1 -- 515 Porc spinos, rcproducerea sa, in captivitate, 501 -502
din cauztr monstluozitlfilor, 515, -516 515 Porcii, din locuinlele lacustre elvefiene, 65
din cauza florilor birtutc, 515-518 tipurile de, provenite din Sus scro/a ;i Sus
din cauza fructelor firi sdminlir, 51 7 - 518 indicus, 63 - 65
din cauza dezvoltirrii excesive a organelor ve- japonezi (Sus p/lciceps Gray) clesene, 67
getative,517 520 din insulcle din Pacific, 66, .143
influernla selec{iei asupra, 542-544 modificarea craniului la, 66-68
variaf ia prin scleclie la prirlile folositoare, lungirnea intes,inelor la, 69, 624-625
555 557
-
r.ariabilitatera la. 571
perioada de gesLalie la, 69
numirul de vertebre ;i de coaste la, 69
variabilitatea lor pricinuitii prin incrucigare, forme anormale, 70, 7I
591 592
-
acliunea directir a schimblrii climci asupl'a, 604
dezvoltarea collilor ;i a prirului la, 7l
purcei dungali, ibitl., 77
schinrbarea perioadei de vegetalie la, 626 reversiunea celor silbritici!i la tipul srilbati-c, ;1,
varieLir[i dt, potriviLc clifcritelor climc, 627 628 72, 3gg .111
I'ariabilitatea corclaLivir la, 647- 649 -400,
producerea ;i moclificarea raselor dc, plin lncru-
antichitatea raselor de, 603 cisare reciproci, 73
Plasticitafii, creditatea, 574 efectele produsc de prirnul mascul asupra pro-
l)lateau I",, despre vederea animalelor amfibii, 559 geniturii ulterioare a femelei, 365
Plalasse llesus, 41 5 pedigriurile lor, 374
Platon, noti despre seleclie la leproduccrea clinilor, polidactilisrn la, 383
544 reversiunea incrucisatii la. 400 .101
 INDEX '/ 5!'

Porcii hibrizi, filea sirlbatici-a, 409 iacobini, 137

dispalilia collilor la masculi, prin domesticire tamburi, 136
.131 4:12 alte rase de, 136-138
-
unicopita{i, 721 deosebiri tntre, egale cu cele generice, 13f)
lor, 41i -451)
incruci;area - variafii individuale ale, Igg -142
.. fecunditatea reciprocS. a t.uturor varietri(ilor. varia!iile parlicularitililor caracteristice ra-
de,462 selor la. 142
f,rcundilatea sporitf prin domesticire, 462- 465 . variabilitatea sexuali la, 143,
cfectelc viitrimiitoare alc consanguinizirii apro- osteologia lor, 143
piate la, 4i 2 -- 47 :J , -117
corelalia de cregtere la, 747 tj-10
- influenfa selcc.tiei asupra, 541 - 542 puii unor var.ietlli golrr;e -15(),
Ier eclozart, 15(),
prejudecata in contra anumitor culori la, 550. 648_649
56,1 565, 652 efectele nefolosirii la, 151-156
selcc[ia inconstienti Ia, 553 , care sc agazd gi dorm in porni, 16{)
negrii cle Virginia, 563, d52 - plutind pe Nil penlru a bea, trrd. , 160
sirnililudirrea celor mai bunc lase cle, i7.I comuni, 163 165
modificarea f orrnei la. 606 -
argumente pentru unitatea originii lor, 165
-
efectele ncfolosirii partilor la, (i22 777
urechilc lor, 623 62.1, salbitici{i in diferite regiuni, 167 , 3gg 4(XJ
corelatiile la, 645 unitatea coloritului la, 170 -
hri;ca, dirunirtoare pentl.u, G52 -772
reversiunea rnetiqilor la coloritul lui C'. liura.
coadi de, glefalir pe spate, 080 r72
extincIia lasclol vechi der, 719 -777
istoricul culturii lor, 777
-179
Porcul cle Rtcl Rivcr, 199 -500 istoricul raselor plincipale de, 17g -183
Por1tfu1rio, reploclucelea in captivitate a unei spccii de, modul de produciie a raselor de, 184 -792
;-r0(l
- 5t)7 reversiunea la, -11 1
Portal, desple o af ecliune ereditari neobignuitI a prin virsti, 404 --.105
ochiului, l]80 produsi prin incruciqare la, .104--405.
Porto Santo, iepurii sr'rlbirticiIi riin, 98 dominan!a transmiterii car.acterelor la rasele
Portocalul, 291 ,,2114 de. 424-425
incrucigarca lui, ,1{5 deosebiri sexuale la unele varietrifi de, 4Bl
cu lr-rnriiul, 360, 677 perioada penajului desivirgit, 433
naturalizarea lui in Italia, 629 efectul segreg[rii asupra, 412
valialia lui in Italia de nord, 585-S86 imperecherea selecLivi preferenfiali, tn caclrul
varietilte neobignuiti de. 648 aceleiagi rase, 455-456.
bizzarria, 35[] fecundital ea lor spolitl plin tlomesticire,
trifacial. 350 463-464,505-506
Portulaca oleracea. llll efectul consanguinizzirii ;i n.cesitatea incruci-
I)orumb. unitatea originii, 27 a) Sratii,477
anlichitatea lui, ibid., 275 indiferenla lor fa!:i de schimbarea climei, 509 ,
510
cregte, pare-se, cu boabele cojite in stare sil- seleclia lor, 450, 547, 545-5.16
batici.275
variaIia lui, 276 la romini, 54-l-545
rreregularitir{i la florilc dt', ibid.,27t} seleclia incongtienti a, 551, bb2, 553
pcrsisten{a varietililor de, ibid., 276 ugurinla selecliei a, 570
adaptarea la climi, 277, 628 albi susceptibili a fi atacali dc soimi, 561.r

- aclimalizare, 633. 660 -629 efecLele nefolosirii pir.!ilor la, 6'21

incrucigare, 361, .156 -457 hr{nili cu carne, 628-62G
variel.irIi peruviene disprirute. 7lg efectul primului mascul asupra progeniturii
Polurnba. 302 ulterioare a femelei, 36d
omologia penelor de pe picioare gi aripi la, 6.12
Porurnbelul cdlitor, 720
englezesc,
-121 ibid. , 720 - 1'24
unirea celor doua degete la picioarele penate
de ibid
desenul lui, 122
corela[ia dintre cioc, membre, limbri Ei n.{ri,
desenul craniului, 14-l -- 5 _ 643
642
istoricul siiu, 183
varialia analogf la 662, 662
pcrsan. 123 663
permanenfa raselor de, 621
- de Bussorah. ibid.. 123
Bagadotten, desenul craniului. Potirnichea, sterilitatea ei tn captivitate, 505
144 - b
Potomochqerus penicillatus, 4gg-500
-5tf6
desenul rnandibulc.i 147 --749
Porumbelul cavaler. -151 Pouchet dl, pfrerea sa despre piuralitatea raselor, 16
Porurnbei, origina lor, 1 I 5,ll7,l5g Polvis, lordul, experien{e cu incrucigarea bovinelor
-777 cu cocoage cu acele englezc, 25, 409
tabel de clasificarc a raselor, de, 1 1 8
gugali, 119 122 Poytrter, dl, despre un trandafir hibricl tlc grefir, 280 7
-
c:ildtori, 120 -121 Precocitatea, raselor foarte ameliorate, 641
romani, 125 721 Prepelicari, degenerarea lor ln India, 41
barbi. 127 -128 observatiile lui Youatt despre, 42
rotati,127-130 Preric, lupul de, 28
turbili ,si bufnilri 130 Presura, in captivitate, 507
jucritoli, 130 Prescott, dl, despre cea mai veche gr.:tdini cle flori
- 13.1cre!,
indieni cu spate 1133 cunoscutl in Europa, 5l-r5
7il(l INDEX

I'resiutrea rnecartici, o cauzi, a rnodificitrii, ti57-658,

Pr6vost ;i I)umas, clespre folosirea tnai multor sper- 0
:ntaLozoizi pentru fccundarea utrui ovul, 67'l
Prc5'er, prof., desprc efecLul circuurciziurtii, Ii90, Quagga, fccundat'ea arrtct'ioari dc cii Llc, 365
l'ricr., dl, valia!ii ale stlucturii picioarelor la cai, Quatlelages A., dc, siptrt'cir rttrrti vizttini titr ciitrc o
50-51 c[[ea pentlrr a fita, 132
Prichartl, dr, desprc polidactilistn la ncgri, 382 selectia la r-iernrii ricr rtitast'. 2JrS
despre familia I-artrbet'1, -1313 clezvolt.arcir aripilol ll I'lttturii tle ml-rtzrse,
despre un lregl'u albinos, 56i1 -- 565 621-622,260-61
despre 1'ltca polontca, 60 I despre valielir{ilc tle clr"ttl, 292
Prirnula, 3tili produceleu speciali it tiulilor clc vicrmi de
biituLi, dcveuitir sirnplir plin tratrsplantare, mltase, -- 5 I 1
ir 10
51t'i 51,i desJlre boarla vitt'rniliit' <lc ntirtascr, 50 1
I)rimula, incluci;at'ea recipr'ocir a speciilor cle, 293 desprrr nronsLntozit rr{i In insectc, 59ti, 69.1
cotrtabesccu! a la, 51 .1 - ir 1 ir derspre o rnorlilical'c a s('zo]rului cle rcpioducerc
,,una inLr-alta", :122 la gisca egiptcanir, ti25 li2tj
cu caliciile colot'at c, stct'ilitatea Iot'' 51 '1- fecunclalea lui 7'eredo, i\7,1
515 tentlinIa spl'o sirnilitutlinc la cclt'rruti ]runc
Primula srnrertsrs, varialii, 327 328 rasc, it7 I
reciproc ditnorfe, -183 - 484 desple ,,tonrbillon r:ital" al sitt, .l 2()
Primula uerls, 388, 461 desprc crxisten-ta inrlcpt'ndc'uti a t'lcrrrcrtt elor
Primula uulgaris, 388, 461 sextrale, ti7; - 676
Prince, dl, dcspre incruciqat'ea reciprocit a cirp;utrilor, Quercus ce.ris, :121
309 Quercus ro}ur' ;i petlurtt:ululcr, ltibrizi t1c, -{S1
Prir-rg;heinr, tlespre conjugatic, (\i 1 --67')
Procrearea, sexuatir, 671-675
Procgon, sterilitatca sa in captivitate, 501
Progresul pe scara de organizare, 19 It
Prolificilatea, spot'itir prin dortresticire, 524
ProLozoare, reproclucerea lor, 684-685
Prun. 302-304 Radclyffe, N. Ir., cfectul clinrei ;i al soltrlui ttsupra
sirnburi de sena!i, 303 cipqnhilor',311
varieLrifilc tle, 303, 30.1-305, 556 clcosebiri consliLu!ionale ltr tranrlafili. 32lr
varia!ia rnuguralii la, 33lJ Iladlirofer, nrelanrorfoza lcg;rcsivri la nrtr5ctrri ;i alge,
boalii neobiqnuili la, 563-564 612
- 673
nrugurii floliferi distrrr;i de botgro;i, 567 alin, dl, r-irriaIiir mugulalir gi t'eversitt trea, 3;]7
llaf
cu fructe viuete suscelltibile la anuuritc l-roli, 652 Rafflcs, Sir Starrford, rlesirle inct'rt, i;area bor,inclor
Prunus ctrmenieca, 361, :102 javancze cn ,I3os .sonrlaicus, lt17
Prunus avium, 304-ir Rrrrrri;i,tc, tlancze, restttt'i de ciitti fitr 26, i2l
Plunrrs ceresLts, 304
Prtrrrus domestica, 302
- 5, 333
Rarnn, ril, clespre apcndicile la gitul capt'ci, 8B-80
Ranchin, ereditatca bolilor, 377
Prunus insititia, 302-305 Ranclte, tlesllre efcclelc lrilosirii ;i nefolosilii orgatre-
Prunus sprnosa, 302 loL,619
Prusia, caii sirlbatici din, I'rft
Psittacus erithctctrs, 503-50-1 Rani, r'indecalca lor, ti 17 - 61 8
Psittacus macoe, 504 -505 Ilanurtcttltts ficaria, 519
Psophia, sterilital.ea sa generalir in captivitate, 506- Rarut rictLl tts reperts, i-tl7
507 llaTrftanrrs carrrlalrrs, 282
/lolrhanrts rultltatrf s[rum, 282
Pui de gdini, la caracLerele lor, 273-21,1
cleosebiri llaplurtttrs salir,'rts. (i57
albi, predispugi la boaia ciscatului.564,650 Itapi!a,2li1
Puler penetrans (CIrieoe) 603
Punctat, porurnbelul, 737, 719 Rase clornestice, pct'sistcn{a lor, ir7fi, 720
Puno, poneii clin Cordilieri, 51-52 arLificiaic ;i nutt.tralc, i1t
Pusex, dl, r'aloalea oilor dc rasii incruci;atir, 471 - stingelc:r l0r, i19
preferirrla iepurilot'tle cirnp ;i cle vizuitrir pctttru tte pisici tlontesticc, 4ir -.lti
secara comunri, rt67 cle polci, protlttsc ptilr incrttcislt'e, 72
tle r-ilc coLnule, 7.!, S1 -83
Putsche;i Vertuch, r'alictir!ilc dc carlofi,2titi- 7 rle cal)f c, 88
Puvis, efectcle polenului struin asupra merr:lor. liLi2
presupusa nevariabilitatc a gcnttrilot nlono- Rase, tnoclificat'cu li fot'ntarea lor llt'itr ittt:rttcilare,
,149
tipice, 592 '152
natulale si nrlillicialc, l>i7
Pgrrhula uttlgaris, 567
dobindirea penajului de griini de citt'c trtasettl, pirltlcn lui I)ottchet clcspt'c pluralilatc:r lor, 1{i
in captivitate, 507 de poluntbt'i, 179---18:J
Pgrus, specia fastigatri cltittczi tlr', 540 Ilirspilitlilca galinaccclor. itr llirualaie, 2().1
Pgrus acerba, 30,j Ra{a ntoscata, nrenliltcrcrl obiceittltri cltt :t st' citIttra,
Pgrus ctuculturia, 566 cle cirt re, 16t)
Pgrus communis, 308, 3311 lribliziclr', s:-rlbitici(i, 167
Pgrus malus,306, 334 Ra!c', raselc cle, 237, 213.\i
Pgrus paradisiaca, 306 oliginea e i, 239
Pgrus praecox, 306 sirlbaticir, uqor irnblitrzita, 239, 240
 INDEX ;'l 1

Ra[t'. fcctrncl it.alea rasclor clc, 210 antagonisrnlrl ei fa{ti de cre5tcre, 690
ctt ttl rle '1 nas Doscltrr.s, 2 10
pcna,i Resadct o(ioreta, uulosteriliLatca ci, 488, 5;1
- pitrgrrin lrrirllt, z itlcntici llt licttal cu cltgl('zeasci. Retinita, pigurentari la surdo-muf i. 64ti
i Ititl . Ileutcr, cll, alioirea carLofului, 35.1
cirlirctctclc I'irsclot rlc. 2.1 I ' 2l:l Ilcvcrsiunca, 15, 321, 339, :142, 347
orrirlc clc,2LI la porumbei, 3!)(i
cft'ctclc folosirii fi ttcfrririsilii ll, 2lI 217 la bovine, 396
siriliilicitr tlin Not'folli, 167 la oi, 396
ric ,\r lesl-run', t'r'crlitateu ct'lozi:irii titnpurie tle la giiini, 397
t ri I l'c, ll[fi3 - lrt pansele, :J97
t'clcrsirtttt'a lrt, pt'orltilsir l)rilt ittcftlci;arc, .105 Ir lequrne. 398
sirlbiticia Itrt'I isilril serni-sirI]raLici tlt', ,1Ug la aniurale ;i plante sdlbirtit'ite, 398-40tt
lribrizi tlc, cr.r la!u rnosr:at.a, 410 la caractct-e [)rovcrtitc dinl.t'-o incrucigare
<lobitrrlirea lrenujului trtascttlin, cle cittr<', 41J Itntt-r'ioarir la olll, t'iini, llortillll)ci' porci ;i
irrct'uci;at't'it ra!ci de Lllrt'itrlol ctt pittlttiturl. girini, .100- 402
rl.)l
la hiblizi, 401
fccttutliLittct sltontatli, lrritt tltllttt'sticirc,'1(l:J- lrrin replocllrcel'ea vcgclativir la 1rlante, 'L02-404
l(i1 pritr r-iri;ti-t Ia gliini, ltot'ittc, etc., -l{)3, 40'1
fccttttditrttt't g-{'llclitlt'l itt clt1tl ",''t'tte, Ir07 paltitrlir rlintr-o viitittttat'c, 402
creqtcttcrt rlitttertsirnrii pt'ilt t't'r'stet'r: irlgt'ijiLit, cauzulir cle incruci;arc, 404- 113
511 cxplicati plin cilract.ere Iatente, 413-417
tttorlifit':rt't'lr pt'orlttsi-t 1tl'iit dotrtcslicit't'lt. 59t) Jrt'ocluse Ilionstr(lozititl,i, 417
R .\.. arr t o st lrili I lrI cu ]u lribrizii dt' ()IcrrI i oI tr.s,,11)1
art'son. prorlu'c flori ptlot'ice, -1 I 8 -.120
Ilti, contclrr, rlt'sirrtr rlobinrlit'ert culorii galbt'nc tlc a porcilor srilbirticiti la tipttl sirlllatic, 7l-72
cr'rtre t.oate vrrlictitile tlc prtt'rttnlr, 2'i7 a iepulilor presupu;i srilbtitici!i la tipul sdl-
Ilcutrrrrtrr, efectrtl captilitirlii asttpra cocrllttltti, 411 batic, 91, 97. t)1)
fccunditirtea girirrilol in rlaiolitlttca clitnelor, l*r1 0 a porumbcilol la coloriL cind sint incruciqali,
Reclt'icc, nulnilul cle la rnseltr tlc ltorttntbei, 139 --741. 771--1i7
purLiculalit.ritile lor la cocol, 217 la griini, 206 - 210
varirrl-riliLatca lol la giini, 220 la viermii dc rrrirtase, 258
crele la -'tr rras ho.sc/tns ;i Ia rirtoii donrcslici' 2-11 la pansea, 326
Reed, rll, atroficlea lllcmbrclot' iel)ul'ilot', cit tlrlnare lu o ntuscati, 337
a distt'ugerii nervilor, 62{) la clizanterne, 337 - 338
Rcgencrarca, piirtilor arnputate la riur, 38-l a varictr-r{ilor rle tlanclafiri de China la St.
la embrionul umAn, 675 - (i76 Douringo, 339
lll vcrtcblltclc inferirilrre, irtsecte si tniriapode, plin muguri la garonfc, 340
t) / c
- t) /tl a varietil ilor laciniate tlc albori Ia forma
Regencrarca articulatitlor
anrprttlrtc, 675 nornralir, 341
Regnier, cultivarea st.r'rileche a verzei dc cirtrc celli, 279 la frunze varicgirte cle plante, 3{2
sclectia practicatir rle criLre ccl!i, 5.15 la lalele, 345
Reissel<, exllcriente cu incruci;irlra clc (,'rllrsrrs purpu- a LisLarilor lacliculuri ai dricilci friri sirmin{d,
retts Si lubttrtttrnt, 349 la folrna nornrali. 343
rrrorlificalca ur-rui 7'ltL'sitrrtt rlc r:ritt'c r\ecidinrn, qrrin rnuguri, la hibrizii de Tropaeolum, 356
(i11 Ia plant.e,369
Rcnrigr:, nunrirul lor ll potrtrr-tbci. 1 l0 a grrrii lcului peloric, lncruci;at, 428
virriabilitatcir lol lrr girirti, 220 varieLirti atralog,-c datoritc ci, ti61 66lr
-
Ileltggct', nlrali Iiit inttnrpll'rtoirt'c a .irrgttaruhri t'tt pit'iolt- Rezerla, ir71
- 032
t'ck' sLrirnbe in l)ulaqua1r, 2.-r Rhodode:tdron, hiblid, ir92
c'iinii golasi in I)rrllrr,lu:tr'. 2C, l);-r, .l ti, +-li Rlutdodenrlrort ciliatLtnt, 5112
ciinii silbirticiti rlirr La l'littrt..32 Rltodorlerult'ort dulltotr.sit.te. cfccIrrl polcrrului de R.
tlcsl,l'e (t(tuere (Nirsua), 31 :12 nuttallii asul)l'u, 362
liisit'ilc clin F)arlrr-irllr-, 47. 112, ;0(') RrDcs grossulario, :111-31.1, 33.tr
ciinii tlin Pllagrnn', M /?ibe.s rrr0rrlr"r, 313.1
porcii sirlllirl-icili <lin IJtit'rros .\r t'es, 72 Iliclrartlson H. I).. lrprcudict'lc tnanrlibulare la 1'orcii
tlcslrlc lcfuz.ul arriultlclol sirlliatice de a se irl irnrlczi, 70
rcpt'orlrrce in capLivitalr:, -199 crcgtcrca polcilol in China, 65
<lesplc I)iccl tlles lrrlrrnlrt.s, ;-l()() - :rpulitiir llrrrccilor tlunga!i lu porcii dc Ycstl'alia
sterilitatca <'in'rtit'olclrr lllrrrttigllrdc irt capli- tl
litate. l-r01 dcsprc itrcnrcilarea porcilor, 69
{lesl)r0 Crrt,io ultarett, it0l <lespre consanguinizarea la porci, 474
sLeliliLate a lLri (,'eDrrs e:(lree in clrlrtivittttc. 5()3 clcsple selec(ia la porci, 539
:rYor'tu|i prorl usrr lrr aninrale siill;aticc itr cap- Richarrlson Sir John, obser.i'alii asrrpla asemdndrii
tivitate. 508 rlinlre ciinii nortl-americani ;i lupi, 27, 28
Renii, inclir-iduali i de ciiLre laponi, 582
rccunoscrr I - despre siparea de viziune de catre lupi, 32
Reprotluccrea, illcl'rrci;atir efecLul [)cnnalrenl ill, astl- tlespre picioarelc lalc ale ciinilor, lupilor ,si
pra fcllrcL'i, 36(i vulpilol in Aurcrica de Nord, -12
Ileproduccrca pur singe, rlcllcndcnIr-r de crcrlitaLc', rlcrspre scrtrmarca zipezii rle cirLre caii nord-
37 4 --:17 i) americani, 52
Tlcproducerea sexualir fi rrsexuaLir, contrast, 670 .Rrcrnrrs, anllal din Anglia, 626
unitateir forurelor de. .i ii9- 490 Ridichi, 281
:t:,
Riclichi, lncrnci;area lor, 415
varietSli rle, 555
Riedel, dr, dcspre polumbelul ,,Bagadotten", 123
despre porumbelul iacobin, 135
fecunclitatea polumbeilor hibrizi, 169
- circumcizia, 39t)
ltile5', despre filoxeri, 297
Ilinichi, dezvoltarea compensatoare a rinichilor, 623
- forma lor influen{ati la plsdri de forma pel-
visului, 657
Ilinderpest (Pesta vitelor) 685
Rinclunica, o rasi cle porumbei, 137
llinoceml se reproduce in captivitate,
Ilintoul, dl, altoirea cartofului, 353
Risso, clespre varietilile de portocal, 292, 629, 64tl
Rivers, lordul, despre seleclia ogarilor, 570
Rivers. cll, persistcnla caracterelor la cartofii din sI-
mln!.i, 287
rlespre piersic, 294, 295
pcrsisten!a raselor la piersic Ai nectarin, Zgi
298
legdtura dintre piersic gi nectarin, 297, 298
persistenla caracterului la caisul din siminti,
302
originea prunului, 302
varietilile de prun din simin{d, 302
persistenla caracterului la prunul din simin{i,
303
varialia vegetativir la prun, 333
prunul atilcat clc botgroEi, 562
meri din siimin{i cu ridricini de suprafatl,
varietate de mir gisit intr-o pddure,
despretrandafir, 324, 325
despre varialia vegetativi la trandafiri, 388-
340
producerea de trandafiri de Provence din se-
minle de rosa muscoca, 338
efectul produs prin altoirea pe un port-altoi
la iasomie, 350
la scorug, 350
pe aluni altoili, 351
hibridarea unui piducel pletos, 385
experienle cu seminle de ulm gi scorug pletogi,
386
varietate de cileq cu petale rdsueite, 567
Iliviere, reproducerea lui Oncidium cauendishtanrrm,
lliziitor, pommbelul, 136, 179
Ilobcrts, dl, clesprc creditatea la cal, 3[.i0
Robertson, dl, despre pielsici cu frunzc glancluloase,
300
Robinet, derspre vierntele de rn:itase, 258
Robinia pseudctcacicr, 602
Robson, dl, deficicnlele cailor. junr[tate singe,
Ilobsorr, dl, despre avantajclc schimblrii solului
pentru planLe, 497
despre cregterea vr:r'binei, ir01
despre broccoli, 631
Rodriguezia, 485, 486
Rodwell J., otrivirea r:ailor cu mizdriche mdnati,
652
Rohilcund, bovine cu cocoa;e snilbaticite din, 7:J
llolle, F., clespre istolicul pielsicului, 630
Rolleston, 1tlof., efecte mogtenite ale vdtirndrilor, 392
dintii incisivi afectali ca formi ln cazurile de
tubcrculozi pulmonarii. 61{)
Ronranes, desple clavicula gdinii, 234
organc rutlilnentare, G38
Rorrrani, porumbei (Runts). 725-127
rase rlt:, 12rt -- l'2,
INDEX
istoricul lor, 182, 183
desenele mandibulei Ei a craniului, 14'1, 148
Romani, aprecierea prumbeilor de citre,178
rasele de gdini posedate de, 199,277
Rosa, speciile cultivate cle, 324
Rosa deuoniensis, hibrid dc gref[ produs, de pe tran-
dafirul alb Banksian. 352
Rosa indica ,si centifolla, hibrizi fecunzi de, 324
Rosa muscosa, originea probabilf din Rosa centi-
folia, 339
trandafirul de Provence produs clin sernin[e de,
339
ln India, 500 Rosa spfnosissimo, isloricul culturii de, 40
Rosellini, despre ciini egiptcni, 24
Ross, dr, despre pangenezd, 670, 688
Rotali, cai, mlgari, pi hibrizi, 54
Rota{.i, porumbeii, 127- 130, 563
desen 129-130
claviculii de, desen 147
istoricul, t79
- absenla glandei uropigiene, 657
Rouennais, iepurcle, 93
Roujou, polidactilism Ei dezvoltare sistatl, 382
Roulin, despre ciinii din Juan Fcrnanrlez,32
despre pisicile sud-americane, 47
purcei dungafi, 71
porcii silbirticifi din America cle Strd, 22, 3gg
despre bovinele din Colurnbia, 80, 5.tr6, b63
efectele cdldurii asupra pieii bovinelor din
America de Sud, 82
306 lina oilor din vriile calde din Corclilieri, 8Z
588 fecunditatea scdzutd a acestor. oi. 510
despre glinile sud-americane cu oasele negre, 219
varialia bibilicii in America tropicali, Zbg
frecven{a picioarelor dungate la asini, 406
gigtele din Bogota, 510
sterilitatea glinilor introduse in Bolivia, 510
Roy, M., despre o varietate de Magnoli.a grandi"flora,
630
Royle, dr, varietitile indiene de dud, 291
despre Agaue uiuipara, 51,8
varietate de orez care nu necesitir iliga[ie, 626
oi din Capul Bunei Speranle in Inrlia, 627
Roziitori, sterilitatea lor in captivitate, 502
Rubus, polen de, 595
485
Rude, caracterele lor replotluse la coltii, -l()0
Rudinrentare. organc, 635* 638
Rufz de Lavison, extinclia rasclor de ciini rlin ljlanfa,
719
-267, 541 Rumegitoare, fecunditatca genelaL"r a, in caplivitate,
499
981 Russel, lordul A.. crapul-oglindI, 57()
Rusesc, iepurele, sau de Hirnalaia, 94
Riitimeyer, prof., ciinii din perioada neoliticri, 26
caii din locuinlele Iacustre elve[ienc, .19
diversitatea cailor strivechi donresticiti , 57
porcii din locuinlele lacustre elveticne, 613,-52
6l-r
despre bovinele cu cocoaEe, 713
rudenia dintre rasele eul'openc rlc bovine, 7'2,72o
despre bovinele ,,Niata" 80
oile din locuinte lacustre elvefieue, 8u--8t)
absenIa giinilor din locuintele lacustre elve..
{iene,210
despre incruci;area bovinelor, 452
deosebirea dintre oasele animalelor silbatice pi
domestice, 606
- redncerea taliei aninralelor silbatice europenet
720
 INDEX 7ri3

Saponaria calobrica, 387

S
Saporta, despre fistic, 1.62
Sardinia, poncii din, ir1
Sabine, dl, despre culttrra clc llo.sa .spino.sis.sirno, S2i> Siritoare, o ras5. de girini, 1f)fi
desprc cultura dalici, 327, 589 $arpe, pepenele, 318, 648
efcctul polenului stritin asupra sacttlui embrionar Sars, despre dezvoltarea hibrizilor, 679-ti8(')
la Antarllllis uillala. 361 Satnralia stigmatului, :164
$acal, 29 - 30, 33, :13 - 34 Saturnia pr7rl, sterilitaLea sa in captivitate, 507
hibrizi cle, cu ciine, 36 Saul, clespre cregterea agri;clor pentnr cxpozilie. 313
dorninan{a lui asupra ciinclui, 426 Sauvign5', r'arietdtilc cle pe;ti aurii, 25.1
Sachs,prof., circulatia sevci, 620 Savi, efectul polenului stlirin asupra porumbului, 361
Sageret, originca si varietilile de cire;, 305 Sarifraoa qeum, 575
originea varictrililor de mirr. 308 Sa1'zi<l Nlohanrmed n{nsari, dcsprc potunrbeii ciilirtoli,
incapacitatea castravetelui de a se lncruci;a cu 121
alte specii, 317 despre un porumbel cale cmite sunetul ,,Yahu",
variet[!i de pepene galben, ibid. 137
pre.supusul metis geamiin de pepene galben, 358 Scandenrni (porunibei), 125
lncrucigarea pepcnelui galben, 460, 481 Scania, resturi dc -Bos frontostts gzisite in, 75
dcspre tidvc, 459-460 Scarlatina, 685 - 686
efectele selec{ici in rnirirea fructului, 555 Scatiul, rcproducindu-se iu captivitate, 503-504
desprc tendin{n de indepirtare rlc la tip, 574 Scltaaffhausen, despre caii lcprczentali pe statuile gre-
varialia plerntelor ln soluri speciale, 605 cegti, 552
Salamanclra, cxperien{c cu, 617, 675, 69.1 Schlei<lcn, excesnl clc hrani o cauzir a variabilitSlii,
regencrllrca piu'{ilor picrrlutc la, 675, 67 t- 586
Salamandra crislata, polidactilism la, 383 Schmerling, tlr., varietrilile dc girini glsite intr-o pe;-
Silbirticia, descendcn!ilor aninralelor irnblinzite lncru- ter[, 25-26
ciqate,.109 Schonrburgh, Sir R., dcsprc ciinii indienilor din Guiana,
Silbaticii, f<llosirca fririr dcoscbire a plantelor ca hrani 25-26, 29, 547
de c5tre, 265-266 despre Cairinia moschata, 760
plircclea lor de a domcstici anirnalele, 509-510 varialia vcgetativir la banane, 3i35
Silbiticitc, pisicile, 47 reversiunea varietiitilor de trandafir chinezesc
bovine, 78 din St. I'omingo, 339
iepuri, 97- 98, 99-100 sterilitatea papagalilor lmblinzi{i din Guiana,
bibilice, 2513 50.1- 505
animale ;i plante, reversiunea la sirlbdticire, 398, despre Dendrocqgna ttirluata, 507
411 selec(ia giinilor in Guiana, 550
Salcia, pletoasi, 319 Schreibers, desllre Proteus, 620
reversiunea calitrllii pletoase cu frunze spirale,
341
Schiitz, desprc Torfschrvein, 65
Sciuropterus uolucella, 502
hibrizi de, 59,1 Sclrrrus palmarum si c.inerea, 502
gale de, 609, 610
Sciziune, si gemalie, 670
Salisbury, <ll, despre proclucerea dc ncctaritre cle cirtre
piersic, 297 Sclatcrr, P. L., clespre -'1 srnus taenioptts,59-6(1, 406
despre dalie, 327 dcspre Asinus inrlicrts, 407
Salir, incruciqarea reciprocir a speciilor cte, 293 despre caracterul dungat al purccilor sirlbatici, 66
Sal[r humilfs, gale de. 609, 610 osteologia lui Gallinrrla nesiotis, 247
Salld, bibilica sirlbirticiti din St. Dorningo, 253 - despre pitrnul cn trmerii negri, 220-257
animalelc rcprodtrcincln-sc in Gridina Zoologicti,
Salter, dl, despre varia{ia vegetativri la mu;cati, 1337
498 499
la crizantemi, il38 - rcproducinrlu-se in Griidina
pisirrile Zoologicri,
transrniterca fnrnzelol' \-ariegate prin senrinIe,
503
312
despre reproclucerea pdsirrilor in captivitate,
vnriatirr vegctativri prin lirstari radiculari la 503, 5Oti
Phlor, 343
aplicarea selec!iei la r,arietirti vcgetative rlc Scoru ; tle rnunte, 1166
plante, 370 Sco!ian, pinul, r-ruietatc localit, 321
efectul crrrnulativ al condiliilor clc viatd. schinr- Scolixn^, \'arza crca!5, 1i vat'za, incntcisarca itrLt'c,
bate,589-590 451 4it2
-
despre valiega!ia frunzelor rle cripqrrni, 602 Sco[iene, bovinelc sc trtrg rlirr ,Iios lorwifrorts, il:t
rlespre polcnul rlin interiorul ovarelor, 69ir ScotL, .Iohn, nelcgulalitir!i la scxul florilor cle porttttrb,
Salter, S. J., hibrizi de Gctlltts sonneraLii cu girina 276
comunir, 200-201, .109 varia!ia vegetativit la Imatophgllrtm minialunt,
lncruciqarea raselor sau speciilor de ;obolani, 3.15
443 incrtrci5area speciilor de YerbcLscum, 457 -459
Salvin, obiceiurile 5acalului, 29-:10 arrto-sterilitafea la Verbascttm, 487
mutilarea rr ostcnitii la motmont, 369 experien!e cu incruci;area ltritnttlei, 461
Sarnesrcuther, despre ereditatea la bovine, 3S() reproduccrea orchideelot', 484
Sarrrlforrl. vezi Darrliius fecrrnditatea lui Oncidium diucLricatrun, 572
Sansotr. tll, originea calului, 57 52 acclimat.izarca lui Latlryrus oclorattts in Inrlia' 632
- rrunrirrul cle scntin(c lt Acroperu { (}arqora, 686
vertebra lombari la porcr, 7()
Seva. asccnsiunca ei" ii111 - (i:2{) Scrisul rle nrinr]. ntogtenit'ea partictrlltlit.irl,ilor. l]76
 764 INDEX

Scrope, dc.spre ciinele scofian pentm vinitoarea de la agriqc, 313

criltrioare, 431 . 472 aplicati la griu, 273, 27.1
Scurtarca oastlor' lat.iale, 68 exernplificatl la morcov r'tc.. 281--282
Serbricht, Sir John, efcctt'lcr consanguiniziirii apropiatr: la cartof, 28[i
la ciini, .172
la pepenele galben, 317
grija avutir clc, la selec{ia qriiniloi', 540--S4l la plante care inflolesc, 322
.\ecult crrealr", 5E-l la zanrbil5, 328
Secara, silbutici, obscrva!iilc lrri I)c Candolle despre, aplieat[ la r.arictirIilc vegelative alt pluntelor,
2G9 371
giisitir in locuintcle lacustre elcvcticne, 275 cxemplificirri rlc, 716 -721
conrrrni, irrcfcratl'r <lc ir:pur.i rlc cinip 5i cle r,i- Seleclia, sexual:i, 432
zuini, 567 Sehvyn, dl, despre dingo, 30-32
utai putin var.iiibili rltt.lL rrltc plante crrlLivate, Selys-Longchanlps, dcspre ra!elc lribride, 168, 410,
ir.9,tr DUb--5tr/
S. dg-rniclr, \\-., efectclc irrr.nrcisittii l,rsrrpra fenrelii, 365 rlespre hiblidrrl dintr.e la{a cu ciocul incovoiat qi
rlcslllc ,,onrul-1tolt. tepos", 37ir * 376 gtsca egipteanir, 2-12
despt'e bolile eleriitare, 379 Seringc, dcspre llrilul St. \raldr]', ll07
afec{irrrrile crcrliLarc lle ochiului,
-43ir 379, .13.1
$erpi, fornra viscerelor la, 657- (i58
moltcnit'ea policlactilisnrulrri si a anornaliilor Serres, Olivier <le, pirsirri rloutcsticc in starc srilbaticir,
crtrenriti!ilor, 382, 883 in Guiann, 201
rrniformitatca nrollticLi la acccaSi fartrilie. 38ir Setaria, g:isit.ir in locuinfele lacrrstrc clr-cticne, 273
-, <lcspre suLdo-rtru t i. 389 Settegast, oile otrivite de hriscr'i, 6,ir2
rnostenirea lit.rirrrl-trii ochiului, .391 Sexul, caractelclc sexnale secuuclat.c. latente, 413-
atalismul la boli si artrrnalii ale str.ucturii, 400 474
nereversinne lrr cecitatea nocturni',, 402 pirinlilor, influen{a lrri
asrrpra hibrizilor, 5g4
limitarea sexuali a transrr-ritclii particularitd- Sexualc, caracterele, ltierdute uneori plin clonresticire,
tilor la om, 430 43r 432
desprc efectcle birrrt.ulii excesive, 614-615 -
Sexual:I, lirnitalia a caractcreTor, 42g--.132
chelia clcditai'i cn tlcficien{a dint.ilor, 645 Scxuale, particulatitriti, produsc la oi plin rlorncst.icire,
aparitia unui rnolar in locul unui incisiv, 694 437-432
boli aprilincl lu gcneratii altcrtrativc, 701 la gdini, 215-217
Sedillot, clespre lntlcpirrtarea rinor portiuni de os, transfcnrl unor, 218-219
619-620 SexualS, variabilitatea, la ponrmbei, 112, 1.13
Seminte, selectia tirnpurie a, 5,16 Sexuald, seleclia, 432
rudirnentare la struguri, 636 Sfecla, 281
pozilia rclatir-li a, ln capsulir, 658 sporirea prin selcc{ie a continutulrri tle zahir
Sernin{e si nrugut'i, analogia stlinsli dintre, 370 din, -544 543
Seernan, 8., incruci;alelr luprrltri cu ciini eschimosi, 88 Sfringidc, sterilitatea lor. in capl-ivitate, 507
Segregarca cararrtcrelor', 356, B6.l Shailer, cll, despre rosa rnuscosa, 338-3llg
Sclby, I'. J., clcspre obiceir.rl botgrosului dc a rlistmge Shan, poneii dunga!.i, 56
rntrgnrii, ir67 Shanhai, ci-rinile de, 194
Selec!ia, ir37- 580 Shanhai, oile de, fecunditatea lol., lJ5, 86
mctorlicri, 185, 186, 53S ir51 Slrirlcy, E. P. despre ccrbul lopritar, 455, 471
Ia lloltolrrrle :.lnticc 1i st
-riri-civilizatc, 5,13 Slrirreff, cll, varietili noi dc griu, 271, 27J
l-r5i
a llnol clllllttLt:re ncinscntnate, 5.,49 - ir51 rlespre incruciqarea griulni, 456-45i
inconstien[:-r, 13i, iS7-1.38, 524, ]j51, 555 varinbilitatea griului, i3.13
c1'r:r:Iclct'i, rlr'trr,.rusl r,rr I ii pr.in rlifeletr{e la pl'rrt ile valia{ia continni a glinlui, 574
c't'le nr:ri ir1',r'i'i,irl r:, 55it, ir5,\ Short, D., hibrizi din pisica dorncsticri ;i Felil ornata,4F
plorlusi lilirr llr.rrntulalea llrli:rlrilitlitii, iirli- ttT' pisici cle, 47
cai rle. 52 -53
naturali, ufrcLirrrl folnicle tlorlr-sticc, irlll - 532. Silreria, cxtinderea norclicir a eailor silbatici in, ir2
535, ir61 -irtifi Sichcl ,I,. dcsplc surzenia pisicilor all)e cu oclri rrllra;tli,
ca oIigilti lr srrCciilrir.. genrrrilor'1i n alL0r'gfttl)o t3.t7
52:-f - - 5:0 Sicrotnor. r,alietaLea cle, cu flunzrr palide, 647 (i.18
condi{iile firr-olabile ci, i(l$ -;r7ll Siclne\,, S., rlespre peclicriulile porcilor, 375
Iendinta c..i splt- r.xtlt'rrrc, r;7lJ - ]-,,7;r tlcspre rc'r'ersiunt'a iucnrt.iSati Ia porci, 100-
- lirnita nosilrilir. 57i 407
- influcnia tinrltulrri lrsupra, 575-57G, 5;G - it-t7 perioada rlc gest.atic la 1torc, 61)
lczurrlatul subiectulrri. 578-580 pl'orlucerea tle: r'ase tlc porci plirr ir.tt.r.ucisare
efectul ei la rnodificirrca raselor dc boline, 82 lcciltrocli, 73, .150
la pistrarea puritrilii rasclol de oi, 87-88 {ecunditatea porc'.rirri. 462 --.1(i:}
l:r plotluce rea I'ariet:itilor dr por'rrnbci, 184, ef ecLele incrucisliri i recil)t'occ asui)!'u Iot'cilor,
189 472, 474
la clc;terea g'.iinilor. 200-201 dcspre co-loritul porcilor, 551), 5(i.l
la gisci"r, 2.1 9 Siebold, despre Ilatatas edulis, 680
la c; nar, 2513 Siebold, Iiarl von, dcspr.c partogcnczd, 67I, 672
la pcstii aulii, 25.1 Sifilisul crerlitar, 61.3 649
iir viernrii rle rnirlase. '25tt. 257 Silene, contabescenta la, 574-515
-
contrastatti la varzir ;i cereale, 2i7, 278 Simetrie, abateri ereditare de la, 381
la cluilul alb. 291 Sinucidere, tendin{a crcditari la, 378, 434-ABs
 INDEX / tr.)

Siria, magarii din, 59-60 Soimi, sterilitatea lor in captivitate, ir03

]Iitiisonse giir-ri, 198, 42;'r, 42ir-.126 Sol, adaptarca pnrnilor la, 303
1\Iirtase, vicrnrii r.lc. .\r'rinrlr', 627 influen{a lrti asupra benzilor rle crtlonre la mtts-
'falloo, 5()7 cali, :187 3fl8
Viernrii cle mirtasc, 2irG-2{il
-
la tran<lafir, 325
domestici, speciile de, 2tj7 asupra varicgaliei frunzelor. 3.12
-- istoricul lor'.2ir7 nvantajiile schirnbirrii lui, 495-498
cauzele nrotlificilii lu. 2;llt Sol ;i clirni, efectelc lor asupra cirpgunilor, 311
dcosellirilc prcztrntaLc rle citre, 258 - 261 Solctnunt, neincruciSarea t'eciprocii a speciilor de, rll6
incrucisarr:lr lol', .152 Solonunr tuberosurn, 286-287, 343
Itoala la, 5:i2 .-ir5i3 Solonron, herghclia sa cle clri, 53
cfccLele nefolosirii prirtilor la, 621 --622 Sorncrville, lordul, desplc lina oilor merinos, 87
selec(ia practicatii la, 51{)--541, 542, it4l} despre lncntcigarea oilor, 87
varia{ia lor,570-571 despre selec{in oilor, ir39-540
partogcneza lor. (t74 67 i't rlcspre fecunditatea reclusi a oilrl nrerinos aduse
-
Sittton, desplg crclLcrca ouiilor r-icrrnilor rle nr:rtase ln rlin Spania, 510
Clritta. 5.10. ,:r41 Souton, reproducerca tilrpurie a nrascrrlului tle. 690
Sintontls J.R., perioarlrr <lc rrrlrlrrlitat,: la <lifeli tele rase liopirlc, r'cgcnerarert cozii la, (i 1 7 -- 61 tt
tle cornute. 7il Sorohrrnt, il29
tlcoscbiri lit pcrioatlcle dc rlcntit!e Ia oi, 84 -ti5 Soto, Ferdinand de, clesprc r:ultula plantelor indigene
tlcspre dint i la bor,iuc, oi. ctc., (i l1 in lrloricla. 2-1tl
clesprc crcst,..r'cil Jtcrlrecilor arnt,liorlrti, 5 1() Slratti:r, piclucelul trrottohin, 321
Simpsort, Sir .I., capacitalclr rit: reg'cl){-"rarc a cnrbt'io- Spallanzatri, clespre icpuli silbirticili din Lipari, 99-
ttuhri rrrnau, Ci7.l-(i76 1()(l
Siredon, reproclucerea in stacliul blanlrifer, 61)0 expericnla cu salanlartdre, 61i 618, 675
$ingila, fccunclitatea lor in captivitatc, 501-5()2 cxperien{e cu hriinirca unui porumbel ctt carnc,
Sistari, in rlezvoltare, 635-Gll8 ti2 -r -- 626
Singr.rare, ercclitalir, 378 Slraniolc, giini, 201, 21.1, 218
limitarea sexuali a slngerririi ercesive, 430 desen 194
Siuatherium, aselnrinarea rlintre, si bovincle niata, 80 dczr-oltarea timpulie a caractclelor sexuale la,
Sliirving, I1. S., despre porurnbei stabilindu-se pe ar- 21:J -21-l !

bori in llgipt, 160 clzrviculu de. 2-12

Sleman, despre ghepard, 500-501 Sparanght'I, fcr:Lilitatea spolitri ii sparanghelului culr
Smeura, cu fnrcte galbene, 566 tivat.,lti4
Smiter, porurnbelul, 138 Spate crel, porurnbel cu, 137
Smith Sir r\., despre bovinele cafro, 78-79 indian, 13 I
despre folosirea a llilnlcroase planle ca hrilnri Spccii, dificultatea distrugelii krr dc varietd{i, 16-17
in Aflica dc Sud, 2ti5 Lransformarea vat'ietirtilor in. 76 - 77
Smith, col. Ilamilton, dcspre nrilosrrl lacrlullli, 33-34 origincir lor pt'in selccfic naturalir, 7ll -712
clespre originca ciinclui, 21 prin sterililatea reciprocS. a valieLirtilor, 531 -
ciinii s:rlbalici <lin San l)omiugo, 32 53.1
desple dogul tilrct.:rn ;i clcsprc alco, 33 Spcnccr, loldul, clesprc sclcc{ia in reproducere, 539
tiezvolt:rrea al cclui rlc-al cincilea tleget la Spetrcer'. I {erbert, desple .,suprat'ictuirea cclor mai
picioarele posterio?rre alc rlognlui, 38-:i{l ap1i", 17-18
tleosebilile lu cranitrl ciinilot', 37-3lJ - sirolirca lecunditirtii plin dornesticire, J(i2
istoricul poiuLclLrlui, 43*'14 dcspre vialri, 497 - 498, ir26
rlcspre urcchile ciinelui, 62ll ; modificdli ploduse de condiliuni extcrne, 608
despre rasele tle cai, ,tr9 efectele folosirii asupla or'ganelor, 619
oliginea celului, 5l 52 - ascensiunea scvei la albori. rbld
calitatea rolatir a cailor, 5l - colcla!.irr cxcrnplificatir la elanul illantlez,
r:rrii rlungati cliu Spania. 5(i Giri
coloriLLrl irtitial rl r:rrlrrlrri, ;-rfi rtcsplc .,unitdlile fiziologice" 6tt4 (18i,
rlcsl-lt'c scurrnattrl zrapezii rle ciitr-rr ciri, l2 antagonisntul dint lc cre;telo si rcploducere,
rlesprc ,1 sr'ntrs ltcntionus, 407 6110
lrorcii silbritici!i clin .Tarnaica, 71, i2 SperrnaLoforii ccfalopodelor'. (iti9 69t)
Sttrith Sil J. I1., proclrtccltit de piclsici ;i ncct.alinc rle Sperrnatozoizi, 674 675
elitle accrlasi .porn, 298 Spinola, tlesltre efectul virtrirnirt<lr proclus de hli;cri
clcsprc l'tolu amaelra, li26 inflorilir asupra porciior albi, 652
clesprc Yirrce minor in '\nglii,r, 519-520 Spi!, ciincle, li5
Stttith J., clczvolt.al'ee ovarnlui lzr l}orrnlca specioso plin Spooner, \\'. C., incruci;area raselor de oi, tj7--cSti,
iritalea stignratrrlui. 364 4it
4r-t0,
Smith, N. FI., infltrcn!a tarri'ului ,,Iiavorit" asultra lusci despre efectele incruci;irii, 45O, 451
rlc bovinc Shor'Iholn, 423-42+ dcspre incruci;area bovinclor', 469
Sntith \\'., desl'llc inclrrc.iSarce reciprocii la cipguni, 1309 sterilitalea individuaLi, 511
Soarecc de Barbarirr, 501 - 5(12 Spori, reproducerea de fot'rne. anormale prin, 2.12
Soarec'ii ccntrsii ;i allti, culolilc lor nrr sc contoltesc lllit-r Sprengel C. Ii., desprc plante dihogame, 445
inet-t.cis;rlr,,446-447 desprc tralb[, .151) -.160
lcftrzarca migclalelor anlilro cle cirtre, 567, 567 dcspre func{iile florilor, 525
568
- Sprincene, alungirea ererlitali a periilor din, 378
golasi, 606 :l79
76(i INDEX

Sproule, dl, despre transniterea buzei de iepure, Strir grallaria, 62,1

289- 390
., Staarhdlsige-Taubc" , 142
Staurine, apariliii cle, mdimentare, 636
transforntarea lor in pistiluri, 322-32lrl
- in petale, 69,1
St. '\nge, influenla pelvisului :rsupra formei rinichilor
la pirsiri, 65 7 - 65ti
Stulthqlea, tendinfa ei de a devr:ni bltutri, 516-517
SL. Domingo, ciinii silbatici din, 32
varialia vegetativi la daliile din, i3-14
Steenstrup, prof, despre ciincle din rrimir;ifcle preis-
torice daneze 2(l
- despre nesimctria cambulei, -l 15
Steinan, .I, bolile ereditare, 3 t-7, 4'.15
Stejar, pendent, 319-32(), 3811, 574
piranridal, :i19- 320
hesian,320
fririi valoare ca lernrr de construclie
Ilunei Spcranfe, 602
nrodificf ile lui dependente de virst:i, 346--347
galclelui, 609
Stcphens .I. F, dcsprc obiceiurilc bornbici<1ilor, 260
Sterilitatea la ciini, in urma captivitirtii stlicte,36
comparativit a incruci;irilor, 456 -.157
din condit ii de ria II nrodificate , 497 - 514
apirincl la descendentii unimalelor srilbatice
crescule ln capLivitatc, 5{)li
individuali, 511
rezultind din reproduccrca prin uruguri, butaqi
bulbi, etc., 51 7 - 1'r18
la hibrizi, 527 -- 532, 692, 608, 709
la hibrizii interspecifici cle porumbei, 169
lcgatii cle selec{ia naturali, 531- 532, 533 534
Sternul, caractrrelc salc lu iepuri, 108
la porumbei, 747 - 1-19, 154
la gtiini, 229 230, 23.1-235
efectele nefolosirii asupra, 757, 154-156
Sten'art, despre boala ereditali, -135
St. I{ilaire, '\ug, laptele produs de r-aci in Amcrica
cle Sucl, 622-62:l
forma cojiti de. porumb, 2i5-2i6
Stigmatul, valia!ia lui lla cucurbitaceele cultivate,
,tt1
.t I I
satura[ia lui, 304
Stinca, porurnbelul de, dimensiunile lui, 117
desenttl, 11 8
St. .Iohn, (1, pisicile
srilbiticile clin Sco{ia, .17
irtrblinzirea laLelor silhaticc, 2lt9
Stocliholm, llomii fructifcli din, (il0
Stocliton-Hough, dr. .I, trc{innca clilectri a polenului,
361
Stokes, prof, calcularea plobabilitd!ilor transrniterii
palt.icularitirtilor anormale ler orn, li76
Stoloni, variafii in produc{ia dc., dcr cirLlc ciip;uni,
310
Storn:rc, strucLura lui afcct.atti clc hlanrl , 624
Stonehenge, despre maturitatea ciinclui, :J8 - 39
efectele mo;tenite ale virtirnrf ii, 392
incruciqlri intre buldog gi ogar', 4'1i3 '144
- consanguinizalcrl apropiat r-r a ogal'ului, -li2
-625
Strir passerina, 503-504
Struguri, varialia mugurali la, 1333
incruci;area de albi gi purpurii, 351
verzi, susceptibili la boali, 652
cfectul polenului stliin asupra, 360- 361
,,Stlup-'I'aubc", 137
Stluthcrs dr, ostcologia picioarelor la porcii monoco-
pita{i,70
rlesple pliclactilism, 3u1, 384
Stru[ttl, fecunditatea lui retlusi in captivitate, 506
Stulm, dominanla transrniterii c:rracterelor la oi gi
bovine, '124
absorbirca tninolitri!ii la rasele lncruciqate,
443
corelalia ditrtre coarnele rlsucit Ei ltna crea![
la oi, 644
Sturz, afinnalea regcneririi tarsului la un, 675-676
la tiapul St. \:alir1,, rnitrul, structuta noebi;nuitl a, 307
fecundalca artificialir a, 362
St. \'itus, clansul lui, perioada apalifiei acestuia, 434
Subspecii, sirlbatice, de Columba liuia gi de alti po-
rurnbei. 177
Succcsiunea geologicir a organismelor, 21
Sulir':rn, arniralul, despre caii din iusulele Fall<land,
52
porcii silblticili din insulele fralkland, 71-72
- cornutele silbiticitc di11 insulele Ifalliland, 78,
82
- iepurii silbirLicili din insulele Falhland, 98
Sultan, girinile, 1.96, 277
Surdomuti, neereditatea la, 389- 390
Surzenia, uro;tenirea ei, 434 .135
Susanul, cu serninlc albc, antichitatea lui, 721
Sus inrlicrts, 64-68, 461 - 462
Srts pliciceT;.s (dcsen), 67
Srrs scrofc, li-l, 461-162
Sas scro/n palustris, 65
Sus senncrrensi.s, 6ir
Sus uilfalus. 65
Srvinhoe R, despre porunrbeii chinezi, 130, 178
dcspre caii chinczeqti dungali, 56-57
despre pdunul llcuit, 249
-250
Sylies col., despre ciinele lraria cu picioare strlmbe,
25
clesple mrigarii rnici indieni, 59-60
despre Gallus sonrrcratii, 200-201
- despre glasul coco;ului indian Iiuhn 221
fccuntlitatca girinilor in rnajoritatca climelor,
5011.510
Sqmphtllunr, variegat, li-l3
Sryritrya pe.rsica, cltinensis ;i uulgrrris. 513
T
1'acit, clespre grija cel{ilor in reploducerea animalclor,
:-t4 5

viteza cailor de cursc, 57ir

valietiili pitice de, 386-387
Itcrgetes slllrtcttu,
l'ahti, varietirlile 1 lantelor cle culturit din, 585
S[orer', .I, pedigriul bovinelor, .1ti8, -169 'I'ail, Larvson, prezen{a pirrului ;i a dintilor itt tumori
Strabisrnul elcclitar, i379 ovariencr, 691
Stricliland, A, clcsple clornesticirera lui 'lnser /cl'us, Talent, cleditar,377
248 Tankerville, contele cle, clesplc bovinele din Cltillin-
despre cololitul ciocului qii al picioarelor la glrnru, i6- 7i. .170
giscrl, 248 'I'anncr', prof efectclc nefolosirii pirfilol la bovine,
Strictae,tns, 161 622
Stlidii rleoscirili itrtre cor.hiliile dn. fittT 'l'apilr,rl. sterilil;lter lui ttr cuptiviinle. iil)()

Jara Galilor, bovinele din, provin din Bos longifrons,
75
"Iargioni-Tozzetti, despre platele de culturd, 264
despre vila de vic, 289
valietilile piersiculni, 300
originea qi varietirlile prunului, 302
originea ciregului, 305
- originea trandafirului, 324
J[rmul, exondat din Peru, con!inind gtiuleli de porumb,
276
Tarsul, variabilitatea lui la giini, 221
regenerarea lui la un sturz, 675-676
Tirtari, preferin!a lor pentru oi cu coarnele incovoiate,
540
'faurul, influenla aparentd a taurului asupr.a descen-
denlilor, 427
Tivirlug, porumbei, olandczi, I 32 133
- in
Tavernier, abunden!:r polumbeilor Paris, 178
Taxus baccala, iJ85
Taylor, dl, altoirea cartofului, 13513
Teebay, dl, reversiunea la glini, 4013
'I'egetmeyer, tll, despre o pisici cu dinfi ntonstruogi,
48
clesplc un polumbel asemirnd[or ldstunului,
138
despre coloritul scxual, 143
pui gola;i ai unor polumbei, 150
fecunditatea porumbeilor hibrizi, 169
despre porumbeii albi, 565
rcversiunea la rasclc incrucigate de giini, 206 -
208
puii girinilor mltdsoase albe, 2113
dezvoltarea proeminenlei crabialc la giinilc
poloneze,214
despre craniul gdinii poloneze, 2I8, 224
despre inteligenla gdinilor poloneze, 225
corelalia dintre proeminen!a gi creasta la g[inile
poloneze, 235
dezvoltalea rnembranei palmare la giinile po-
loneze, 227
dezvoltarea tirnpurie a rnai rnultor particu-
laritirli la
cocogul spaniol, 2I4, 275
' despre creasta la griinile spaniole, 21ti
- despre giina spaniolSL, 627
varietilile de giini de lupti, 21I>
- pedigriurile giinilor de lupti, 374
dobindirea pena.jului femenin de cdtre un
cocoq clc luptI, 216
scleclia naLurall la cocogul de luptir, 562
cornbalivitatea girinilor de lupti, 218
lungirnca dcgetului meclian la glinile cle Cochin-
china 221
originea bantamului Seblight, 116
<lcosebirca de dirnensiune la gl'tini, 219
cfectul lncrucigririi la gdini, 219, 450
efectele consanguinizdrii la giini, 475, 47ti
incubatia de cirtre rneti;i ai raselor neclocitoare
<le griini. 40.3
' colelalia inr,crsi a clestei E;i ntolului la girini,
235
aparilia peuelor incondeiate la g[ini, 404
desple o r,arietate de gigte clin Sevastopol,
2,18
despre fecundiLatea fizinilei,'tr63
despre incrucigalea reciproci a albinelor,
Jeiul, moclificirile lui, prin virsti, 321, 346
lelina, cu ridlcinti clc nap, 281
silbriticitl, 400
'lemminck, originea pisicilor domestice, 45-46
rrriginea porumheilor domest,ici. 159
INDEX
despre Columba guineu, 1111
despre Columba leucocelthulu, 7bl
repulsia aritati a unot' rase clc poluurlle i falri
de incruciqare, 169
sterilitatea turturelelor hiblide, 16t)
varialiile lui Ga11us bctnkiua, 202
o rasi de culcani galbcn-dcschigi, 252
numiirul de ouir facute de fizlnitir, 461] 1ti,l
reproduce.rea cracidelor in captivitatc, 50(i
comportarea cocoEului s:ilbatic in captivitate,
506
sterilitatea potirnichei ln captivitate, 5()I'r
Ten, legitura dintre, qi constitutie, 651
Tettnent, Sir J. L.i, desple gisci, 247
despre cregterea miirului in Ccylon, 6().1
despre oile dc Jaffna, 624
l'erestru, jucdtor (porunrbel) indian, 1ii2
'ferieri, cu picioare strirnbe, 577
albi susceptibili Ia jigodic', 652
'I'erra Nova, ciincle de, modificarea lui in Anglia,
43-44
T'orredo, fecundarea la, 674
'I'eschenmacher, dcspre o fornir imbritcati de po-
rumb, 276
Tessier, despre perioacla de gestal-ic la ciine, 33 34
la porc, 69
la bovine, 79
experienle cu schirnbarea solului, 497
'f'esuturile, afinitatea lor pentru substan!e organicc
speciale, 687
7'etrcto, reproducerca speciilor de, in captivitate, 506
Tetrapteris paradisea, pelolisnrul la, ti58
'I'exas, bor-inelc siilbiticite clirt, 7 r-
'Iheognis, nota sa dcspre girinile donrcstice, 210
'I'heophrastus, nota sa despre piersic, 630
7'h.esium, 671
Thompson, dl, despre piersic ;i nectarin. 299
desple varietilile de cais, 301
clasificarea varietirlilol de cire;i, 305
despre m[rul ,,Sister l].ibston" 30tS
despre varietitile de agri;, 312, 313
'Ihourpson Williarn, despre porumbcii clin Islay. 1ti2
porunrbeii silblticiti din Scolia, 167, 168
coloritul ciocului ;i al picioarelor la gi;te, 2.1fi
reproducerea lui Tetrao scoticus in captivitate
506
clistrugerea giinilor ncglc de citre vulturul
de mare, 565
'I'lrttyu pendula sat f ililorm rs, o vr-rlictaLe de 'l'. oriett-
lalrs, 320
'l'hurct, despre viziunca zoosporilor unei algo, 685
Thlvailes, G. H. dcsprer pisicile clin Cevlon, -16
despt'c o slimin!ir gcrmatrl cle /trrcft.sirt coccittea
;i /rrlgcns, 353
'I'iburtius, experien!a cu clc;tclca laIelor srilbaticc,
239
'fidva,315
incrucigarea varietifilol de, .151) -:l6t)
varietiti peruviane stltivechi, 722
lifna, 564
'figrul, rareori fecuncl in captivi[ate, 501
'fiqridia conchillore, varialia rnugurali la, :J.1ti
Timpul, irnporlanfa lui in producfia laselor, 575
'finzmann, autostcrilit.atca cartofului, 488
478 Tilitoarc, o rasir de girini, 19ti
Tirtili, giinile firrir, 198
Tisa fastigaLd, 574
Tisa irlanclezd, viguroasl la Nerv-York, 63f)
'fisa, pletoasri, 319
- inmulLirea sexuatrj a. 3f{6
 768 INDEX

1'obolsk, pisicile ro;ii din, 47 Turtur uulglaris, incnrci;irrea sa cu porunrbclul cornun,

'follet, dl, seleclia sa a bovinelor, 542 169
'l'ontes, nroqLenirea deformaliilor dentare, 378 Itibrirt de, cu 7'. risorirr.s, 169. 179
..1orfsclru'cin", 0J lribrizi sterili dr', ctr T. strrotcttsi.s si licloTrislc.s
'['r'uil, Il,, clesple unirea a jumirtrili de tuberculi a migrutoritts, ibitl., 770
tliferlitc soiuri de caltofi,352 'I' tts s ilaq o
furfar a. r'aric.-a l, li'13
1'randafiri, :124, 325 TLrtun, incruci;area r-nlieLirIilol dc., .l(i{t
ol'iginea lor, 322 crrltivarea lui in Sucdia, 629
- varialia vegetativir la, 338-3-10 Te'rrnan, D., despre irorcii din insulelc din Pacific,
sco!ieni, bltufi prin selec!ie, 54li 66, 44:l
' r'ariatia continui a, 574 despre ciinii clin instrlclc rlir-r I,acific, iltid., 443
efectele concli{iilor sczonale asupra, 321 'fvlor, c'll, clcspre prohibirea clisitoriilor consanguinc,
noisettc, 630 474
rroisette,630
' galele lor, 610
..'l'rcrnblcur" (ponrmbei), 1 28
TrentbleS., dcspre reprocluccrea la hidrir, 671 I-
'f lestia de zahrir', stelilital.ea sa in difelite tiri, 518
- :rlbI. susceptillilir la boalti,564,652
,.l'revoltini''. r'iermi clc ttriitasc, 258, 2i9 lTgere, clczvoltalca Ior, G2li
T richosctnthes anrlui nn, 3'18 Ilistiti, se reprocl trc in l.lrtlopa, ir()2
Trifoi, pelorismul la, 659 UIe,,t, cu flori rluble, 01ti
Trifolium minus ;i repens. 512 {-llm, Illct.os, lJ19
Trimoree, plantelc, condiliilc cle reproclucerc la, 528- nu se reploducc llrin scrrrin[c. li86
531
Tristam- H. 8,, selec[ia clromaderului,
Ulm, vat'ictatea cu flttuzc a[)l'orl)c pet'sisteutc rle, tiin
547 Cornrvall, 321, 631
Trilicum dtcoccum, 275 varictillile frunzi;ului tlc. ii19
T riticum
rnonococcunt, 27 5 (-lmus cctmpestris si el'fitsu, hibrizi, de, 482
Triticum spe,Ita, 275 LtmiditaLea, cfccLrri r,atiruirtor :rl, asupra cailor, 52
Trittcum turoidunt, 274 Unglrii, crcscind pc cioturi clc degcte, 691
'['riticttm uulgare, slilbatic ln Asia, 269 Unguresti, cornutele, 74
Triton, polidactilism la, 383 Unicopita!i, porcii, 70
Tritonul reproducind-se in stadiul branhifer, 690 I-inifolrniIatea, caracterului nrenIinrrl.i prin incrLrci;are.
,,Tromrnel-Taube", 136 441 445
..'fronfo",
ponr rrrbelul, 12G
Tropeolum, 403
Iinit[!ile -corpului, indepcltlerr{ir {unctionald, a,
G80-631
Tropaeolum minus Ei maTrrs, reversiunca la l-ribrizi cle, Unitatea sAlr plrrraliLatca originii orgalisnrclor-. 22
356 Urechi, de iepuli cle culLuri, 1)2
'froubetzhoy, principele, cxperien!e cu perii la nlos- lipsa lol la rase tle iepuri, 9,1
cova, 628 ruclimcrntare la oi chinczeqti, 635
Trousseau, prof, asemlinarea patologi cI agemenilor, 582 pleo;tite. 62-1
'Iambur, 1'rolumbclul, 136 contopirea lor, 6irir
cunoscut in 17115, 179 IJree, secrclia dc, 687
Tsc-arner, FI. A. dc, hibrid de grefir produs prin ocu- Ursii, rcproducitrdu-se ir-r captivitate, 507
latie la vi[a de r.ie, i'151 I't.ilitatea, considerat irrni {tsupra, conclucinrl la uni-
'Ischudi, rlespre clincle pt'ruvian golaq, 29 formilate, 573
varietifi extincte cle ponrrnb din nrorrnintele
penrviene, 275, ilg
Tuberculi, I'arialia vegetativi pr:in, 3,12*34ti
'fuberculoza, ererlitar5. :178
perioacla apariliei ci, 431
corelat[ cu tenul, 651
'lttcl<ermann, dl, stclilitatea lui (,'rrrer rirlida, 51(,1
.,Tiimmler" (porunrbei), 131 \iaca, lt)r)fteltirna lticr.rlo'ii irrrrri corn, Ia. 381
Tttmori, ovariene, apari!ia rlc pil si dinti, in, 680 cant itatea de iaJtt.c prorltrsir tlc. (i23
polipoicle, originea lor, 688 dezr.oltarca a f ase rnamelc Ia, 638
Turbit (porumbelul), 139, 180 \ralalre. oilc, pallicrrl:rr.il"iitile sexualc ltr corlnclc,
Turcia, purceii dungafi din, 71 8.1
.,'fi.irhische-Taube" 122 Yalcnt.in, protluccrtxr exller.imcutltla rlr rnonstli dubli
Tulbner (porumbelul), t:18 clc cl-rtrc, 691
Trtrner C, despre nalbii, 45 )-460 \ralktlu, 480
Turner, W., despre celule, 681 \ran Beck, 13arbtrra, o ferneic cu flrfa pirroasli, 37it
Turturea, albl ;i coloratir, lncmci;area ei, 447 Van l{ons, rlcsple pomii frr,rctifeli sirlbalicj, 268, 588
Turtur auritus, hibrizi de, cu 7-. ccunbagensls ;i 7. su- proclucelca rlc valict.i!i rle viti rlc r-ic,2g0
raterLsis, lTO r.aribiliLatca corelata la pontii flucLiferi, 6.18
prorlucerea de ftucte aseml'rnirtoarc rnigdalelol
T'urlrtr rrscrrius, incmcisarea lui cu ponrmbelul coumn, de cirtre piersicii obiinufi din seminte,2gs-296
169 \ranessa, spccii de, nu se irtrlterecheazir in caDtir.itatc,
hibrizi de, cu T. uulqaris, 169, 170 507
Tttrlur suratensis, hibrizi sterili cle, cu 7-. uuloaris,769 Variabilitatea. 16-17, 681- 6{).), tig5 - G97 71ir
hibrizi rle, cu T, uttrittts, 17O cauzele ei. 581 593
 lNDEX / r'lt

Vai'illiili tittea,corclatir, 639 -- 653' 666 incruci$are rtsoltrir a. 278, 445, '152, 487
legerr variabilitir!ii egillizatoarc, 664, 665 originea ci, 28f)
treccsitaLe:r ci petrtru sclt'clic, iril5 fecunditatczr spolitit, cintl culLivatil, -163 -461
carltctclelc selcc!ionaL e, 57 2 dezvoltarea ci in lirile tropicalc, 604-l-r
pat'!ile onrolollgtr nrtrlliplc, 65(i Varza crea!ir, sco!iand, revelsiuncer la, l-t98
Varia!ia, legile ei, 61 7 - (i07 \rarza crea{i cle iarna, 278
cotrlitttriLltLea ci' 571 Vasel' . dl, clesltre nutnirul de vcrlebre sa cl'ale la
litttitarelt ilosibili lr, it t- 1, 713, i74 bovinele comune ;i cele cu cocoa;e, 73
la pisicile dtlttrest.itrt','15, 4G-'18 clespre bor-inele utrgttre;Li, 74
ot'igittca rrrsclor de bovitrc prin, 80 Vaucher, stelilitatea lui -liattutrcttlus ficaria ;i Acorus
la carucLt't'clc osLeologicc alc icptlrilol, 101 -- 11 I calanuts,519-520
ot'grtttcltt' itltllot'Latrtc, 131 7
analogli sltt parltlcl it, ')i1-- 279 Vetlcrea, particularilirli ererlitare alc, 378-379
la clti, ir I la anitnale amfibii, 559
lrt t'lt[ 9i rrragur, ti I r.arietrili tlc, 622 - 623
la gaitri, 2()8- 210 varietirJ.ii tle, 622-623
lir gi;te, 2lfi afecl,iuni ale organclor ci corclate cu alte parti-
cxenrpliliclLri pritr 1lt'odtrc\ia tlc ttrlllirti cilr- cularitir!i, 646
llolrse tlc t'llt'zli ett:.. 281 Vcill-r, prof., clespre rascle cle cai, 76-7
la picrsic, trcctitt'ill ;i cais' :t1i{), 302 \rerbascum, incrttci;alca reciprocit a speciilor cll , 293,
incliviciualli lir 3r'itr, 27{) 448,45E--459
reversiunea la hibrizi cte, 356
Vat'ialia rnugttlalrr. il,it i3Tf irE-l' (;1:J,611, ti16 anto-stcrilitatea la, 487
conLlaslirLii cLt rcltrotlttcert'it scrtlatit, :J31
carac lcri slit' ir pllrnLtrior, .i132
contabcsccn!, plante sirlbatice tle, 514
la piersic. 295-96, :l:i2 viloziLatea la, 60-l-601r
la 1;t'uni, 33ll Verbascum ttustriacum, 487
la cireg, 333 Verbascttm blattaria, 458
la vi[a de vie, 333 Verbascum lgchnitis, 458, 487
la agri; ;i l:r coaciz, 33J Yerbascum nigrum, 48i
pirnrl ;i utirrul, 334 - 3ir Yerbuscum phaeniceuttt, 459, 488,
1i la blttar), calltelie, mitc:ies, .l=uleu rrrrlica 9i clurata sa variabill. 626
I) ar itittrtt lrrcuspi.s, 336 Verbascurn fltapsus, 458, 487
la nalbir gi ttrtr;cltLti, 133{i
la G,ercutirutt pratensc ;i la crizitntetttit, 3:17--3ii Verbina, oliginca sa, 322,
la trirntlaf ir, 325, 3:-t8 - 3 10 albd, sensibili la Inani' 564, 652
la Dicuttltus lttu'l.t rttts, glrroaf a obignuitir ;i pllirea celor de cttloare inctrisl, 565' 652
l a .,'alictaLeu ,,1)ittii", llr itricgtttrca ;i lit gttra
efectele contli!iilor de viali schirnbati astrpra,
516 547
leultti, :l1t), 341 -
I:r micslrndrit, cicl:ttrtett, Aetuttlrcrct bietutis' \rerlot, despre drdcila cu frunze de culoarre inchisS,
GluLlioltts coluilii, Ittcltsicr 5i .1ftraDi1is ictlopa, 318-319
3-10 nro;tenirea parLicttlaritri!ilor frttnzi;ului la ar-
la,It'utrzigttl a difet'i!i arltori, 3'11 bori,319-320
crilrtogamc, 34'2 producerea de 1?osa cannabifolia pritt varialia
cle listari ratlict"tlat'i la Phlorc ;i drircilit, ll-ljt vegetativti din Il. alba,34O
pliu luberculi llt carLofi, lrid., 34:i varia{ia vegetativI la A ralie Irifoliuta, 341
la tlirlie, l)'14 varigaIia flunzelor, 3.12
lrrirr-btrlbi la zantbile, Itrrutophllllunt rnittiuttrrrt culorile lalelelor, 345
qi lalele, 3'15 tresiguran!el eleditir!ii, 385
la 'l'igrirliu conclifl,tra, 345 - 46 Ia florilor albe, 386
llct'sistetr
Ia IIenteroctIIis, ibid., 315 -46 florile pelorice de Linaria, 418
cazr.rli intloielrtictt, :j 15, 346 7 tendin!a florilor dungate citre uttif orruittttea
la Cglrsu.s ntlunds, 3'16-350 coloritului,428
rczurnat itl obscrr-ir!-iilol clesprc' 360 treincrucigarea rcciproci a antttlritor plante
Variega!ia, ft'unz:igulrti, 31'2, 516--517 lnmdite, 4-16
YarieLili :i sitecii asetninitoarc dinlre, 16-17. sterilitatea priruttlci cu calicii colorate, 515
709 - 710 despre flori prolifere fecunde' 515
ti'atrstot'tttare tl Ior i,t spr'trii. 16 despre tisa irlandezri, 574
-17 deosebirile la Camelia, 582
anorrnale', 711
ef ectul soltrltti asupl'a clpgunilor variegati,
clourcstice, irt'oriuse trclltat' 773
602
VirsaL. 685 -- 686 variabilitatea corelati la plaute, 647
Varus, clcspre la!ele riotttestir:e, 2l'l!)
desprc gairrile sirlbatice, 18- 19 Verruca,415,700
itrcrucilarea titagltl'ttltri salbatic ctt cel clot-ues- Vertebre, caracterele lor la iepuri, 105-107
tic, 17 i la ra!e, 243, 244
Varza, 278 - 28() numirul gi varialia lor la porurnbei, 744-717
varietili cle, 278 numd.rul ;i caracterul lor la glini, 228-230
unitatea cle caracter l:r florile gi sirrrrinla de, 278 variabilitatea nunrirului lor la porc, 69
cultivatl de vechii celli, 279 Vertuch, vezi Putsche
clasificarea varietl!ilor cle, 278 ,rVerugas", 604
170 INDEX

Yespucius, cullivarea strirvcche in Brazilia, 2681 Vrolik, prof ., despre polidactilisnt, 381
\-everi{ele. in geneltrl sterile in cailt.ivitatc, 501 rr
influenla formei bazinului martrci asul)ra capu-
Ver-eri{ele, zburlitoalc, rcprodncindu-se in captivitate, lni copilului, 657-8
502 \rulpea, sterilitatea in captivitirte, 501
\riberl, expericntcle lui, cu cultivarea vifei de vie Vulturul de mare atacind giiinile negre, 565
din serninle 289
I'ibttntum opulus, 532, 6:16
I'rcia sa{iuc, frunzlrli!ir transforuratt"r intr-un circel la,
t1'
094
Yicunas, selec!ia la, 5-lti
,,Vidra" oile, clin Ilassachusc'tts, 87 Wade, pleoapele clzute transmise, 378-379
Yidla, 5{)1 Wagner, Moritz, ciinii orientali, 570-71
\icirnii de nrdtasc, varia{iilc lor, 2ir6-261 Wahlenberg, despre reploduccrea plantelor alpine,
plotlucinrl gogoa;c allte, nrai pu!in scnsibiltr prin muguri, stoloni, bulbi, eLc, 519
la lloal:i. 652 ,,\Vahlverwandtschaft", a lui Giirtner, 528
Vilozilatca, plirntelor, influen!irlir dc uscirciune, 604- Walher r\., despre c[sritoriu intle rudc, 365
605 despre mogtenirea polidactilisrnului, 3813
Vilmorin, cul[ivaleir nrorcovrrlui srrlbatic, 281, 604-5 Walker R., reversiunea la bovine, 19
culorile lalelor, :iil5 \Vallace A., R., desprc originea multipLi a ciinelui,
tresiguranfa t'retlitir!ii la balsrrur ;i Lrandafir, 30- 32
385 despre un cal dungat iavanez, 5ti
experienIe crr valicLalile pitice tle Saponaria '- despre condiliile de viala ale anirnalclor sirlbi-
calaltrica qi T'auetes signata, 386 387 ticite. - 99
39.3
Reversiunea
-
flolilor prin dungi si pete, 402 modificalea arlificialil a penajului pirsililor, 607
despre variabilitatc, 1-189 despre fluturii polirnorfi,
700
Vinca minor, sterilitatea, la, 519 despre reversiune, 712
l'iola, specii de,325 despre limitele rnodificririi, 71ll
Viola lutea, flori diferit coloratc la, 368 Wallace, Dr., despre sterilitatea sfingidelor cclozate in
Viola tricolor, reversiunea la, 397 toamn[. 507
Virchow, pt'of." despre r:re;terca oaselor', 619, 688 Wallich, Dr., despre 7'ltugu petulula sau f iliformis, :]2()
despre proliferarea celulari, 620 \fo'alsh B. l)., despre atacurile inscctelor, 3()7
inclcpentlenta elcmentelor corpului. 680 despre galc, 609-10
despre teoria celularit. 681 legea sa a variabilitirf ii cgalizatoure, (i64 665
prczenla plmlui ;i a clintilor in tumorile ova- \\ralther, F. L., despre istoricul ciinelui, 24 -
liene 681 despre incrucigarea reciprocir dintle zebrr Ei
desprc pril in clcer, (i9.tr bovinele obi;nuite, 75-77
afinitirli speciale alc fesuturilor, 686 Waring, dl, despre sterilitatea individualir, 511
originea cxclescen!eIor' gi tunrorilor polipoide, \Yaterer, dl, producerca spontanir de Cgtistts alpino-
688 laburnum, 349
Virgil, despre selcc!ia senrin!elor clc cereale, 2i-1, Waterhouse, G. R., despre coloritul de iarnii a lui
544 Lepus uctriabilis, 97-98
despre bovinc ;i oi, 544 Waterton C., producfia de rninji flrl coadir, ir2
Virsta, modificirrilc la arbori, dcpendente cle, 3-16 despre domesticirea rafelor srilbaticc, 239
ca fiind in rapolt cu pangeneza, 693 despre sirlbirticirea ralelor silbatice metise, 40!)
Vi[a <le vie, 289 - 291 dobindirea caracterelor rnascrrline dc cirtle o
cu frunze de ltirtrunjel, rcversiLrnea ci,341 giiinir, .tr113

- hibricl de grcf ri ltrodus prirr oculatie la, 351 \Yatson, I{. (1., tlspre pomii fluctifcri silbatici engle-
lloala ci inllucn!atir cle culoarea strugurilor, ze;ti,2ti8
564 - 565 desple lipsa cle variirlie Ia buruieni, 213
influen!a climei ctc., asul;ra varic'tiifilor de, - originea prunului, 302
60-1- 605 varia{ia la Pgrus melas, 306
extinderca retlusir a culturii de, 629 despre Viola amoena Si tricolor, 326
aclirnatizarca cri in Antile. 633 despre revcrsiune la varza creall scofianir, 398
Vitus uinifera, 289-291, 333 fecunditatea lui Draba sgluestris cultivatl, 512
I'iuerra, sterilit:itea unor specii cle, in captivitate, 5()1 despre plantele britanice distribuitc in general.
Vogel, varietirli de curmal, 585 611
Vogt, despre indica{ii tle dungi Ia pni negri de pisicir, Watts, dra, despre girinile sultane. 195
476 Webb, Jonas, consanguinizart'.a la oi, 470
Volz, despre istoricnl ciinelui, 24 Weber, efectul formei bazinului rnamei asupra capului
istoricul antic al griinilor, 210 copilului, 657
ra!ele clornestice necunoscute cle Aristotel, 239 Wedderburn, dl, corelalia dintre dinli ;i piir', (i-15
bovine indierre tlimise de Alexandru in llace- lMeijenbergh, despre partenogenez:a, 674
donia,544 Weir, H, parturilie numeroas[ de porci, 4613
asinii rnenliona!i in biblie, 544 Weir .Ienner, desprc priunul ldcuit, 250
istoricul inmul!irii raselor, 576-577 iapa ;i quagga, 365
Von Berg, despre \terbascum plrueniceum, 626 silbdticia hibrizilor scatiului, 410
Voorheim, G., cuno;tin{ele sale rlespre zambilir, 359, Weistnanrt, prof., r'eversiunea produsir de condilii anor-
582 male, 413

\Ycismanu, pi'of., izolarea, 600
flutuli dinrorfi, 608
cauzele r.ariabilitir!ii, 61t'i
Nestern, lorclul, modificirlile efectuate de, la porci,
73, 4i2, 86
Westfalin, purceii duugati din, 71
Westrvood J. O. despre flolile pcloriccr dc CulceolLtria,
658
Wctherell, cll, dcslllt nro;tenilca nrutilirlilor,
Whatel5-, rrlhiepiscopul, tlespre altoilca lirnpulit' ;i
tirzie a pirclucclului, ll21
Whitey, rlna, desprc scrtttrelc de pe virrrmii tlc trtlitasc,
258 I
desprc {lutulele vicrmelui cle mirtasc, 26()
White, dl, rcgc'nerat'ea rlc tlegctt' supt'allurr)crarc drtyli
antputare, li84
timpul ocupat pe:ntlr-r contopirea de rasei inclu-
ciqate' '142
White Gilbert, regimul \:egetal al ciinilor, 625
Wichura, NIax, dcsprrc silcii hiblirle, 'l 2, Jlt2, 5114 ,,1
analogia tlintre polenul plantelur culLivate de
demult pi al hiblizilor', o95
Nicking, dl, nro;tctrirea caracterelor' plinrare ale lui
Ooluniltu llbirr lrr porunrlreii rncti;i, 17i>
prorluccreir unui cu1; alb la jucirtolii migdalii,
511
Wicksted, cll. despre c:rrzuri cle stcrilitrrtc indivitlualir.
445
\Yiegmann, incruci;area spontani a nrazrirei albe
albastrc. 359
incruciqarea varietirlilor de valz:-r,
clespre contabescctrl ii, 5I -l
\Yight, dr, despre stcrilitatea plantelol reproduse plin
rnuguri, etc., 5113
Wilckcns, clr, efectttl fccundiirii antcrioare, 365- 6ti
rasele alpine, 622
urcchilcr pleo;tite, G23 --624
corclalia dintre pir gi coalne, 6,1"1
Wilde Sir' \Y. R., aparilia lui -IJo.s lronlttstts ;i lonqi-
/rons in locuinlelc lacustre illilnclcze, 75
alenlia acordati. rle vechii irlanrlezi raselol de
animale, 54-1
Wilrlman, despre dalii, ir55, 601
Wilkes, cpt., despre intblinzil'ea porumbcilol poline-
zieni, 509 51 0
Wilkinson .L, desprer bovincle incruci;ate, 456
Williams, dl, schinrbarea penajului la o griinai de I{anr-
burg, 219
Williams, dl, incruciEarca rcciprocir a citpqunilor, i3{J9
Williamson, cpL., degenet'area ciinilol iu lndia, 4t)
despre nrigalii mici inclieni, 59-60
Yilliamson, Rev. \\''., calitatea bittutir la Anentorte
coronaria, prin selccfie, 543
\\:illughbv F-., despre porumberii pitali. 137
clesprc un porumbel rotat, 180
rlesple porumbeii jucltori, 181
clespre trtrbit. ibid., 181
dt'spre porurnbeii barbi gi cilitori, 183
despre ra! r cu cioc lncovoiat, 23,-9
Wihnot, dl, dcsprr: un curcan rnascul cu crcastii albi,
252
in privinfa culorii, 3{)7
reversiunea oilor
Wilson B. O. fecunclitatea hiblizilor din bovine
cocoa$e ;i obignuinle in Tastnania, 75-7i
\Vilson, dr, dominanla pisicii \Ianx asupra celei
cornune, 424
Wilson, ,Iames, originca ciinilor, 2'4
Wilson dl, despre dorninanla transmiterii la oi, 42i
dcspre reproclucerc:r taurilor, 5.10
INDEX iit
Woodbuly dl, incluci;alea albinelol de stup comune
cu ccle ligurice 256, -17.S
variabilitatea la albinc, 256
Woodn'ard, S. F'. dcspre nrolu;tele palc[icc,-586
\\iood, \Yilloughb5., reversiunea cauzatii clc incru-
ci;are,.106
despre bor-iuele d-lui Bates, 4tifi
\Yooler \\'. ,\., tlc;pi'cr puii iepurilor de I{irnalaia, 9ti
:J9(). pelsistenla calicinlui colorrrt Ia un l)olganlhus
incruci;at, 322
\\'t'igltt, .I., pLocluctrrea clc vitei schilozi rle. ciitrc bovinc
Sholtholn, .169
despre selecIia la bovinc, 539
efectul consanguinizirrii apropiate la porci, J72
- dcgenerarea cocosilor de luptl prin consartgui-
trizarc aproltiatir, 475
\\'rigltt StrcLhill, despre dezvoltarea hidloizilor, 679 ir0
\\I5'matr, prof., dcsple bovinclc Niata si desprc o clcfrtr'-
malie similarir la mot'un. tiO
' dcspre porcii cle \-irginia, 5()13
piscutul sub a1rl, 625 26
\
Xcrtofon, despre cololitul ciitrilol de vinirtoale , 55tl
gi Ximeues, cartlinalul, rcgulele pentru scleclia berbe-
cilor, 5i5
,181
Y
Yahu, numele pot'umbelului in Pt.r'sia, 1li7
Yarrell, dl, deficienla dinlilor la ciinii gola;i, 3tJ, ti-l4
despre ra[e, 2-10, 590
caractercle gigLci dotttestice asctntirtirtoare
ircelora ale lui ,lnser albifrons, 24r\
culoat'ca albi et giscatrilor. , ibitl, 218
valiafiile la pe;tii aurii, 254, 255
tlobindirea penajului rnasculin clc cirtre f rizii-
ni!i, -411t
efectul castlririi asupl'a coco$ului, .11:i, ,41-1
reproclucrrrea ciocilliei in captivitate, 504
penajd dneparilil )n npI)fitatc, 50E
despre clingo, 591
Youatt, dl, istoricul ciinelui, 24
varirliile pulsului la t'asclc de ciini, 38- :i9
susceptibiliLatea ciinilor Ia boli, 38-39
tno;tenirea gu;ei la ciini, 3ti0
despre ogar, 37, 42
despre cockerii ,,I{ing Charles", l3ir9
despre prepelicar, ibid., 359
despre rasele de cai, 49
variaf ia numlrului de coaste la cal, 50 - 51
mogtenirea bolilor de cal, 380-381
introducerea singelui oricutal la caii engle-
zegti,552, 553
despre bovinele albe din Jara Galilor, i7, 540
arnelioralc.a raselor engleze;ti de ovittc', 82
cn coarne rudimentare la bovine fitrii coame. titrere.
416, 635
despre bovine incrucigate, ,156, ,tr70
despre bovine longltorn Bakelvell, 4ti8
selecfia calitililor la bovine, 5,10
degetrerarea bovinelor prin neglijenli, 572
desllrc craniul bovinelor firrir coulne, 650
i72 INDEX

Youatt, tll, inlocuirea bovitrelor longhorn cle cltre t,

cele shorLhorn, 719
despre oile de Angolu, ,3-l
despre lina oilor, 25 Zantbezi, purceii dungali dc, 71
corelalia tlitttre coal'ne gi linil la oi, .S 1 Zarnbila.328-329
adaptarera lasclor de oi ltr clinri. 9i pa;uttc, flJ r-aria!ia tnugut'alit la, .'l'1'tr
coarnele oilor valahe, .S I iribrid de grcfri pt'irr unirca a junrirtitti de buli,
oile exoticc din grirdina zoologicit, lJ5, 627 de, li51
aparilia coalnelor la rascle de oi ftilir coarne' 396 itlba, rcplodusi scxuat., 38f)
despre culoarea oilor, 1397 ro;itr, 565, (i52
despre consanguinizat'ca oilor, 470 varictir!i dc, sc I'ecullosc dupir bulb, 5ii2
desllrc berbecii nrelino; din Clcrtnlttria, 5-10 Zanrbos, rneLisul, caracLerul lui, 419
cfccLul selec!iei incon;ticrnte asuplr oilor, 552 larco J. G., itrLroclucerett it:purili.tt' la I'orLo Sauto
reversiunea oilor de Leicester cle pe clealut'ile de cilrc, 9E
I-arnmelmuir, 562 Zca allissimtt, 2i7
despre oile cu mai multe coarne, 6I.,1 rnul1s,2i5'-276
reducerea osului la oi, it7 I lebu, 73
persisten!a caracterlrlui la rasele de auitrlale dotrtc.sticitell lui, 7ir
din lirrile rnuntoase. .122 inclucigalca lui l'ccttncla cu borrinclc ('uropcllr',
despre consanguinizare, 467 75- 7t'i. .161
despre forta sclecl,iei, 539 -510 Zebta, hibrizi der, cn ini-rgalul gi iapa, -ltlti
lncetineala ploclucerii rlc rase, 57Li Zeplryranllrcs cartt! itltr, 51.i
pasagiile din biblie in le$dturi cu cre;tet'ea Zirrtnia, crtlliv:rlea ei, 51)0
animalelor, ,1[)8 Zollinger, despre lalele pinguin tnirlacze. 211
Young J., despre iepurele belgian, 93 Zoospori, diviziunea lor la algc, 6El-r
Yule, cpt., despre o familie piloasii birnani, 133, tll5 ,rZo1t|'-Taube", 1li5
 NRAri
.P's, jry,rl lo"-{-'-:
-!'l j9__v_o
_..iti r din
74 I de jos -!ina ,

Ilindcr II indes
| 5f) I de jos Tratatul lui J. l\[. Eaton,
e rlitu rii
'Ir.rl.:rtul lrri .t. M^
ecli[ia 1958, p" Zg. Eaturr
tdi [i;r l gr-rii, p. 7g
l3:i 4 de jos i)ulr)I.r;lui
lll:n K ind l\IankincI
l-r(i8
2 dc strs I';riul gltrrlui leulorr 'J
I)lriul grlrrlui lui [,'errInr,

c, 11102

Tehnoredactor : ELENA PREDA

20'04'1963' Apdtut 1963' Iltai 6350 cs'

Dal ta cules 0?.06,1962- Bunil'e tipat
EArfi,e oelintl i,tusttotrdi,ite 100 slrnz 8p10x860' col'l eili'totdqlc 74'76'
pentru bdbl'doteaill'e mort 576'tl3'
Col,6 ile fipor 101,60. A 080611962' C' Z'
C. Z. penttw biblioteci'l'e ni'ci 575'4

Intreprtntlerea Poligraflci nr' 2' Str' Brezoianu

rrt' 2s'25
Bucuregti B. P. B' comenda u' 2662'