ELICEA DUBLA

Elicea dubla cartea profesorului James D. Watson, se afla inca in librariile din Anglia si Franta, a fost pe cale de a fi scoasa din circulatie de doua ori: mai intai , pentru ca nimeni nu voia sa o editeze si apoi pentru ca nimeni nu voia sa-si asume raspunderea. Profesorul James D. Watson s-a nascut la !icago, in "#$# si si-a dat doctoratul in stiinte la universitatea din %ndiana, lucreaza apoi la open!aga si la ambridge, unde face descoperiri e&ceptionale in domeniul ereditatii. %n "#'$, obtine premiul (obel impreuna cu profesorul Francis ric) si *aurice Wil)ins, pentru descoperirea structurii moleculare a acidului ereditatii ADN. *olecula acestui acid formeaza o dubla elice + sa remarcam ca aceasta elice seamana in mod ciudat cu un caduceu, anticul simbol al medicinii ,. Aceasta descoperire este in general considerata ca fiind una dintre cele mai importante ale secolului. -a a dus la descifrarea codului genetic si desc!ide usa controlarii de catre inteligenta umana a ereditatii si mutatiilor genetice. %n legatura cu acest gen de cercetari, denumite biologie moleculara, Fred .o/le a scris : In douazeci de ani, izicienii care nu abrica decat bombe ino ensi!e cu "idrogen !or lucra in libertate. Dar biologii moleculari !or lucra in spatele gardurilor de sarma g"impata electri icate. Descrierea acesti mari descoperiri, realizata de are unul dintre autorii sai, ar fi trebuit, dupa toate probabilitatile, sa aiba un mare succes. Dar atunci cand unele fragmente din carte au fost publicate, s-a produs panica. %ar cand manuscrisul a fost pus in circulatie, panica s-a transformat in furie. 0-au e&ercitat toate presiunile posibile asupra editorilor. Fara rezultat. Atunci, savantii si-au dat cuvantul sa nu vorbeasca. 1n om de stiinta eminent, a declarat : #ai curand un cleric !a !orbi despre o carte pornogra ica, decat un sa!ant care sa !orbeasca despre Dubla elice. Dubla elice trebuie neaparat citita. %n aceasta carte sunt redate portrete ale diferitelor tipuri de personalitati. 1nele portrete de acest fel au starnit evident simpatia tuturor., dar, folosind un termen publicitar, imaginea de marca a stiintei si savantilor a primit o lovitura de pe urma careia isi va reveni cu greu, poate c!iar niciodata. %n Dubla elice, nu e&ista doar cretini. -&ista si oameni fara scrupule care lupta pentru putere, care le pun bete in roate celor care au idei noi si care acorda mai mare importanta antipatiilor personale decat intereselor stiintei. 0ingurul lucru care conteaza pentru ei sunt creditele si recompensele. 1n numar considerabil dintre acestia nu numai ca sunt saraci spiritual si nu sunt deloc amuzanti, dar sunt complet idioti. %n prefata, 0ir 2a3rance 4ragg, un eminent specialist in ra&e 5 si fiul unui savant care a descoperit difractia razelor 5, incearca sa salveze situatia: Cei care igureaza in aceasta carte, scrie el, trebuie sa o citeasca ara resentimente. $ituatia era adeseori mai comple%a si moti!ele oamenilor cu care a a!ut de&a ace, mai putin nesincere decat intelege 'atson. %ntr-o alta epoca sau in alte circumstante politice, sub un alt regim, cartea nu ar fi putut fi publicata, iar Watson ar fi fost inc!is intr-un lagar de concentrare cum i s-a

intamplat geneticianului 6avilov in 1700. Watson a distrus si unele clisee. De e&emplu, mitul muncii in ec!ipa: doi trei savanti cel mult, cu putin material si cu putine diplome + Francis ric) nu era nici macar doctor cand a descoperit impreuna cu Watson structura AD( ,, au facut una din cele mai mari descoperiri din toate timpurile. #itul matematicilor aplicate se prabuseste si el( Cric) si 'atson au utilizat calcule ce nu depasesc regula de trei simpla, mult bun * simt si modelele mecaniciste pe care le construiau cu a+utorul unui mecanic. Binenteles, nu s&au olosit de calculator. ,ro esorul 'atson preda acum biologia moleculara si bioc"imia la Uni!ersitatea -ar!ard .$UA/, unde continua probabil sa aca alte descoperiri importante. A descoperit unealta cea mai puternica de care dispune omenirea astazi. ,entru ca e%ista speranta ca structura ADN poate i modi icata si, introducand&o ast el modi icata intr&un organism uman, sa se obtina iinte umane imbunatatite, adica rasa superioara, omul suprem, mutantul suprauman. Watson este simpatic pentru ca nu manifesta deloc falsa modestie. -l scrie pur si simplu: Am descoperit secretul !ietii. $i are dreptate, este marele secret care !a permite rasei umane sa&si controleze zestrea ereditara. 1nii oameni de stiinta considera ca nu numai cartea lui Watson, dar si munca lui stiintifica ar fi trebuit distruse. 1n biolog eminent, 0ir *cFarlane 4urnet, scrie: E%ista unele lucruri care nu ar trebui cunoscute iind prea periculoase. Alti geneticieni, in sc!imb, sunt de parere ca trebuie continuata aceasta munca. 2aureatul Premiului (obel *ars!all W. (irenberg scrie : Cred ca peste 01 de ani, se !or putea programa celule umane cu mesa+e sintetice, iar celulele bacteriene, doar peste cinci ani. 2rebuie spus ca 'atson a mai descoperit ce!a absolut nou3 se%ul bacteriilor, despre care pana atunci nu se stia nimic. 8oate cartile si publicatiile lui sunt pline de idei noi. Aici intervine adevarata problema care depaseste Dubla elice: nepublicarea si cenzurarea descoperirilor, implicarea 9:amenilor in negru;. Bertrand 4ussel scrie pe buna dreptate3 5amenii se tem de gandurile originale mai mult decat orice altce!a, mai mult decat de ruina, mai mult decat de moarte. Acest gand original se manifesta in Dubla elice mai energic decat in orice alta carte recenta, lucru ce a nelinistit si inca nelinisteste mai mult decat descrierea antipatiilor si luptelor din sanul lumii stiintifice. onsecintele descoperirii lui Watson si a prietenilor sai au fost studiate de grupuri de specialisti si a fost intocmit o lista a acestora, lista ce poate fi gasita in cartea lui <. 7attrra/ 8a/lor, Revolutia biologica . : lista destul de asemanatoare a fost stabilita de e&pertii de la 7an) orporation. Prima etapa: de azi + anul cand s-a scris cartea , pana la 1975 : " 2rasplantarea sistematica a membrelor si organelor( $ 6ertilizarea o!ulelor umane in eprubeta( = Implantarea de o!ule ertilizate la emeie( > Conser!area pe termen nede init a o!ulelor si spermatozoizilor( ? Determinarea se%ului( ' Intarzierea pe termen nede init a mortii clinice( @ #odi icarile starilor su letesti cu a+utorul medicamentelor si reglarea

dorintelor( A $tergerea memoriei( # ,lacenta arti iciala( "B 7irusi sintetici. A doua etapa de azi pana in 2000 : "" #odi icarea starilor su letesti si rede inirea personalitatii( "$ Controlarea memoriei si recompunerea ei( "= Copii produsi pe scara industriala( "> 5rganisme complet reconstruite( "? -ibernare( "' ,relungirea tineretii( "@ Animale reproduse prin altoi( "A 5rganisme monocelulare produse prin sinteza( "# 4egenerarea organelor( $B -ibrizi om * animal de tip "imera. A treia etapa dupa dupa 08883 $" 2inerete ara batranete( $$ $inteza organismelor !ii complete( $= Creiere detasate de corp( $> Asocierea creier * computer( $? ,rele!ari si insertii de gene( $' 6iinte umane reproduse prin altoire( $@ Cone%iuni intre creiere( $A -ibrizi om * masina( $# 7iata !esnica. Primul lucru ce ne vine in minte citind asemenea previziuni este ca nu va e&ista curaCul sa se faca toate astea. Dar tocmai lectura Dublei elice dovedeste ca oameni precum Watson sunt capabili de orice. J. F. 0. .aldane scrie: 7a i ce nu a ost si nimeni nu !a scapa. %storicii din viitor vor condsidera poate ca, mai mult decat cartile blestemate despre care am vorbit, Dubla elice ar fi trebuit sa fie cenzurata si distrusa, pentru ca omul sa nu aiba acces la puteri peste puterea lui de intelegere. Poate ca vor considera dimpotriva ca 5amenii in negru nu vor avea ultimul cuvant, ca progresul poate fi incetinit, dar nu oprit si, ca omul va sfarsi prin a obtine puteri superioare conditiei omenesti, oricarei forte i s-ar opune. Dubla elice este o carte lipsita de consideratii filozofice sau morale. Autorul este mai inteligent decat oamenii de stiinta vetusti pe care-i ironizeaza, dar nu da deloc dovada de un simt al raspunderii fata de omenire. -&ista totusi credinta ca omenirea va putea supravietui in orice conditii si ca a fost o greseala distrugerea cartilor mentionate aici. Dar este doar o parere restransa, asa ca este discutabila. 6iitorul ne va spune daca Watson si prietenii sai vor fi fost ultimii biologi moderni care au lucrat in libertate, daca succesorii lor nu vor fi constransi sa pastreze cel mai mare

secret si daca limitari severe nu vor fi impuse publicarii muncii lor. %n orice caz, sfarsitul secolului nostru nu va fi lipsit de interes.