Antrenorul de genii

Matematicianul Florian Colceag: "Pot demonstra ca Dumnezeu exista si actioneaza"

de Vlad Stoicescu | Foto: Silviu Panaite / Dela0.ro 0 !"#!#0"$

De %iua &ationala a 'omaniei( a )rimit de la mai multe cunostinte urari de *la multi ani+( iar )entru Florian Colceag a ,ost nu doar un semn de coeziune( ci si de rezonanta din )artea celorlalti. -n oc.ii matematicianului de # de ani( vi/ratia asta sociala inseamna o sansa )entru recu)erarea a ceea ce numeste *inteligenta de gru)+. -ntr!un interviu )entru Dela0.ro( antrenorul de genii Florian Colceag vor/este des)re ce tre/uie sa ,acem si ce n!avem voie sa ,acem cu 'omania.
18K 81 19K

Florian Colceag nu are lacrima usoara( dar intre/area re)orterului ii dezlantuie emotii )e care nu le mai )oate( )ur si sim)lu( controla. Camera e inundata de lumina gal/ena( inselatoare a zilei( de )arca ar ,i ince)ut de vara( iar iarna nu ar soma tot mai insistent )altoanele sa stea de)arte de si,oniere. -n surdina( cateva acorduri de muzica clasica )arasesc di,uzoarele televizorului( sa/otand linistea cruda a decorului s)artan inainte de a se ,urisa nevazute s)re colturile inca)erii. 0ar/atul isi intoarce )rivirea intr!o )arte( ,ugind de oc.ii iscoditori ai interlocutorului( isi aduna cateva secunde nodurile din gat si du)a ce revine in )ozitia initiala murmura mai mult )entru sine: iertati-ma... 1)oi( re)eta a)roa)e mecanic intre/area( cautand )arca inca )utin tim) )entru a!si ,ace ordine in ganduri. "Ce m!a determinat sa nu ma dau /atut2". "Stiti( i!am )romis mamei mele( )e )atul de moarte( ca nu voi renunta sa incerc sa ,ac ceva )entru tara asta. 1nga3amentul asta nu!l voi )utea uita vreodata." Florian Colceag s-a nascut in 1951, in judetul Gorj, si antreneaza genii. Are zeci de medalii de aur obtinute de olimpicii pe care i-a ghidat la un moment sau altul la competitiile internationale de matematica. E presedintele unei asociatii pentru copii supra-dotati si probabil singurul pro esor din !omania care nu educa, ci calauzeste. "u doarme mai mult de patru ore pe noapte, tele onul mobil ii suna ara incetare, iar in curtea casei sale din apropierea #ucurestiului ar putea i con undat cu un el de Epicur modern, care isi strange discipolii la o sueta despre rumusetea simpla si uitata a $ietii.

Dela0.ro: Ce sunteti? Matematician, psihopedagog, antrenor de genii? Florian Colceag: Sunt taran. Taran? Da( sunt un taran care a devenit matematician( un matematician care a devenit )si.o)edagog si un )si.o)edagog care a devenit un economist. Dar la /aza sunt taran si mi se )are a/solut normal sa recunosc asta. 4u iu/esc tara( imi )lace natura. Asta defineste un taran, iubirea pentru ce il inconjoara? -u/irea )entru natura si iu/irea )entru tara. Pana la urma ei( taranii( sunt tal)a tarii( nu2 Mai lucrati pamantul in momentul de fata? Cand mai a)uc o ,ac cu )lacere.

A eti manualitate in sensul asta? 1m si e minunat. Tineti o gradina aici, la Mogosoaia? 5 mica gradinita. 1vem si o sera. Ce plantati? 'osii. !e mancati dumnea oastra? Desigur( sunt ,oarte /une.

"A em ne oie de genii"

# De ce albina este o resursa infinit mai importanta decat aurul, ce legatura are ea cu ga$ele de sist si e%ploatarea de la &osia Montana, cum merge modestia mana in mana cu genialitatea, dar mai ales de ce a em ne oie sa recuperam un model cultural pierdut? &aspunsurile la toate aceste intrebari, intr'un inter iu despre cunoastere, limite si inteligenta superioara cu matematicianul Florian Colceag.
Dela0.ro: Ce este geniul, domnule Colceag? Cum se ede el din postura omului care lucrea$a cu tineri supra'dotati? Florian Colceag: -n general( geniul este con,irmat de istorie. 'areori cineva este desco)erit ca ,iind genial in cursul vietii )ro)rii. Fa)tele )e care le!a comis( ce a desco)erit si asa mai de)arte ii con,irma genialitatea. 1sta este intotdeauna )ost!,actum. Dar acum( din )unctul de vedere al )ro,esionistului care lucreaza cu )ersoane cu a/ilitati ,oarte inalte( va )ot s)une ca oamenii acestia( cei care au )otentialul de a ,i recunoscuti mai tarziu ca genii( au o .otarare( o dorinta de cunoastere si o desc.idere intelectuala uriase. Practic sunt de neo)rit in dorinta lor de a rezolva )ro/lemele( de a desco)eri solutiile o)time si de a s)arge )ortile cunoasterii. -n rest( sunt oameni cat se )oate de normali. 6eniile sunt( in )rimul rand( niste oameni extrem de modesti. Daca intre/am un geniu daca e geniu va ras)unde nu. Va s)une ca e un om a/solut o/isnuit si ar avea dre)tate. 6enii sunt oameni care isi cunosc lungul nasului si aici intervine s,era cunoasterii a lui Platon: ignorantii au s,era cunoasterii ,oarte redusa( dar si contactul lor cu necunoscutul este ,oarte mic( iar din cauza asta au im)resia ca daca vor mai a,la cateva lucruri vor sti( de ,a)t( tot. Au putine indoieli, in ultima instanta... 1sa e. ... in reme ce, pe de alta parte, un geniu are multe. Asta spuneti? &u nea)arat indoieli. 7n geniu are desc.ideri. 1re enorm de multe desc.ideri. Practic( intelegand mult( vi/rand si rezonand ,ata de tot el este( in )rimul rand( im)resionat de com)lexitatea uriasa( incredi/ila( in,inita a universului( de armonia lui si( in )ermanenta( )us in ,ata )rovocarii de a!si de)asi limitele )ro)rii si limitele de s)ecie. &u uitati ca noi avem un organism limitativ si )uterile noastre sunt limitate. 4voluam ca sa ne mai marim limitele( sa ne mai de)artam granitele. De aceea un geniu este modest. 4l stie ca este la marginea )osi/ilitatilor umane de a rezolva )ro/lemele. (si intelege, cu alte cu inte, po$itia insignifianta in peisajul general al lucrurilor? Sigur. Ca om( esti nimic in ,ata in,initului de ,iecare data( dar esti extrem de im)ortant in anumite momente. Pentru ca acest )utin( acest in,im in ansam/lul intreg )oate asigura ceva: sustena/ilitatea. Si atunci geniile sunt extrem de res)onsa/ile. Credeti ca suntem toti parte a unui mecanism, mici rotite intr'o masinarie uni ersala care se in arte la nesfarsit? Sunt convins( doar ca nu suntem niste rotite( suntem modelul mecanic insusi. Daca vreti( suntem niste celule intr!un organism mai mare. 4 mai degra/a un modul ,ractal de ti) /iologic. 5amenii a)artin omenirii( omenirea a)artine unui ecosistem( si asa mai de)arte. 1ici ,iecare are res)onsa/ilitati de nisa( )ro)rii. Du)a ce a ince)ut sa se studieze cu atentie alcatuirea ecosistemelor si s!a a3uns la intelegerea ,a)tului ca )laneta este vie si ca( de ,a)t( meta/olismul )lanetar exista si tot ce se intam)la cu su/stantele )e )laneta ,ace )arte din meta/olismul )lanetar( a ince)ut sa se recon,igureze si modul de gandire al oamenilor. 1m devenit din ce in ce mai constienti ca ,acem )arte dintr!un sistem extrem de com)lex si ca avem res)onsa/ilitati ,ata de acest sistem. Din ne,ericire acest lucru s!a intam)lat recent. &u e nici un secol de cand a ince)ut sa se con,igureze aceasta imagine. De ce spuneti )din nefericire*? Pentru ca oamenii merg inca )e vec.ile )aradigme si reusesc sa ,aca )ra, mediul. Va dau un exem)lu care tre/uie sa ,ie cunoscut de toata lumea. Ma uitam la actiunile )olitice ale guvernului actual si ale lui Victor Ponta( in s)ecial( in )rivinta gazelor de sist si a ex)loatarilor cu cianuri de la 'osia Montana. 6oana lor du)a )ro,it( du)a s)aga( sa mai )una mana )e ceva inainte sa cra)e totul 8 ceea ce se vede si din ,a)tul ca toti cum)ara terenuri )e care sa le vanda mai tarziu( sa le tranzactioneze si s)eculeze( intrucat( de ,a)t( e o s)ecula ordinara 8( goana lor asadar arata ca nu le!a )asat de nimic si nu le )asa de nimic. Dar ei nu se gandesc la ,a)tul ca se intoarce roata. +uteti fi mai e%plicit? -n momentul in care 'omania este ex)usa )oluarii toxice cu cele doua te.nologii( cianuri si su/stante c.imice la gazele de sist( mor al/inele. De3a este un ,enomen care se )etrece la nivel mondial. &oi suntem una dintre )utinele tari cu un )otential urias )e care nu il vede niciun )olitician: avem inca al/ine. Si avem destul de multe. , albina o resursa mai importanta decat aurul? 4norm9 Mult mai mult9 -n,init mai mult9 -n )rimul rand )entru ca odata cu moartea al/inelor nu se mai ,ace agricultura( caci nu mai avem ,ructe. 1l/inele sunt cele care )olenizeaza totul. 'omania avand un mediu curat( la care ar tre/ui sa tina din ras)uteri( ar )utea ,i ,urnizorul de .rana al 4uro)ei( in conditiile in care mor al/inele in alte )arti din cauza )oluarii industriale. 1sta ar insemna ca am sca)a de toate crizele ,ara )ro/leme.

Dar tocmai acest lucru nu il mai )utem ,ace )entru ca ne vindem )amanturile )e nimic( )oluam mediul si il distrugem ceea ce va )roduce e,ectul contrar. Cei care vor cum)ara terenuri )e care le stiu )roductive se vor )acali odata cu ince)erea mortii al/inelor. -ar asta se va )roduce din cauza ex)loatarii gazelor de sist si din cauza 'osiei Montane. Si atunci( in loc sa cum)ere un )amant care este ,ertil si )ros)er si )e care se )oate ,ace orice( vor cum)ara un semi desert. -ar cei care au trans,ormat 'omania intr!un semidesert vor ,i )riviti( /ineinteles( cu )rea )utina ingaduinta de ceilalti( extorcati( inselati si 3e,uiti de )oliticienii nostri. 1sa ca nu stiu )rin ce gauri de sar)e sau de soareci se vor ascunde acesti )oliticieni in cli)a in care ii vor cauta ma,iotii care le!au cum)arat )amanturile. +oate gresiti plecand de la premisa ca majoritatea populatiei cunoaste circuitul pe care il e%puneti. &ici nu mai conteaza( vrand!nevrand acest lucru va devine vizi/il in termen scurt. -n Franta mai sunt 3umatate din al/ine. 1l/inele mor de )oluare si de o viroza. Singura )avaza im)otriva acestei viroze este un mediu curat. Dar noi am reince)ut industria )oluanta. Din momentul asta eu nu vad /ine nici 'omania( nici )e cei care au vandut!o( au tradat!o si au ,acut!o )ra,. Asta inseamna ca nu edeti bine lumea industriala in general? &u. -nseamna ca lumea industriala se sc.im/a si ca a)ar noi te.nologii. 4ste )erioada in care )e ciclul economic se lanseaza generatii de noi te.nologii neinvazive. 4le nu mai au si ca)acitatea de a distruge si de a dezec.ili/ra mediul. Dar noi( in loc sa ne centram )e dezvoltarea de noi te.nologii( ne gra/im sa distrugem mediul( tara( natiunea( cultura. 1)ro)o de ce discutam inainte des)re genii: oamenii care au a/ilitati inalte( cultura si intelegere )ot ,ace conexiuni. Dar tocmai din cauza asta sunt incomizi. 7itati!va la 4minescu( care a ,ost ,oarte incomod si a deran3at enorm de mult la momentul res)ectiv. :a ,el( Cos/uc. 1 ,ost ,oarte deran3at. 1mandoi au ,ost scosi )e tusa si a3utati sa moara. -una a teoria conspiratiei... Din )acate( nu e vor/a de teoria cons)iratiei( e vor/a de modelele culturale )e care le are un )o)or si care ,ac ca el sa se invarteasca in 3urul aceluiasi )unct ,ix. Din tim) in tim) a3ungem din nou la aceleasi stari si la aceleasi )erioade. Se roteste roata( dar tot )e aceleasi situatii. Cand s!a mai intam)lat sa avem asa o vanzare masiva de )amanturi2 :a ";0<. Si ce scris Cos/uc2 *Sa nu dea Dumnezeu cel s,ant sa vrem noi sange( nu )amant9 Cand nu vom mai )utea ra/da( cand ,oamea ne va rascula( =ristosi sa ,iti( nu veti sca)a nici in mormant.+ Deci( daca ince)e o reactie )o)ulara im)otriva )oliticienilor care vand tot( va ,i un al doilea ";0<. Ce se intam)la acum la Pungesti este un )rim semnal. 1sa a ,ost si atunci. Modul de gandire al )o)orului roman ramane acelasi. &u a ,ost distrus nici de =oll>?ood( nici inselat cu tot soiul de )erce)te. 'omanii si!au )astrat cultura( ei continua sa ,ie tarani. +oe$ia pe care ati in ocat'o a fost intens folosita de propaganda comunista pentru demoni$area monarhiei. (ar comunismul a enit la pachet cu o industriali$are ingro$itoare... Sigur. ...departe de industriali$area de care orbiti, una prietenoasa cu mediul. 0ineinteles. Asadar depinde ce se intampla dupa acest gen de miscari, cine le capitali$ea$a imaginea. 1sa este( exact asta doream sa va s)un. 7itati!va /ine ca asta este si dorinta )oliticienilor: sa re)ete comunismul. @ot ce s!a intam)lat in ultimii ani su/ mana lui 0asescu( adica )olitizarea administratiei( )olitizarea educatiei( )olitizarea sanatatii( )olitizarea sectoarelor care nu au nicio trea/a cu )olitica( totul este o re)etare ,idela a ce s!a intam)lat du)a ";A<. &oi cadeam in aceleasi sleauri. -nsa )oliticienii nu se gandesc ca )ot aluneca in sleaurile astea si )ot sa se ,riga. &ici romanii nu s!au gandit )ana acum ce tre/uie ,acut( caci nu au avut destula cunoastere. Ca efect al asa'numitului e%od al creierelor? Vedeti( inteligentele inalte sunt deran3ante. 1i nostri si!au luat masuri ca sa sca)e de ele si au sca)at de cat de multi au )utut. 1cum ar ,i momentul culegerii roadelor. 1tat au muncit ca sa sca)e de creiere( atat au muncit ca sa ,ure si sa stranga o gramada de /ani9 Sunt )este o mie de miliarde de euro dis)aruti in ultimii #0 de ani din 'omania( /ani care nu sunt in conta/ilitati. 1sta inseamna )este o treime din )rodusul intern /rut )e an ,urat in ,iecare an. Si au ,acut!o )e diverse cai( ,alimentand intre)rinderile( vanzandu!le la ,iare vec.i si asa mai de)arte. Dar asta este rezultatul. .u e specific doar &omaniei. /itati' a la toate celelalte tari postcomuniste. 1ti )us intre/area cu teoria cons)iratiei: acum suntem in momentul in care vedem nu doar ca s!a intam)lat( ci si ca se intam)la in continuare. Vedem tari euro)ene care )ica( )ica urat si dezastruos. 6recia au cum)arat!o de3a nemtii. Daca'mi permiteti o gluma, s'ar putea nici sa nu fie asa rau. 0i se pare 1ermania un model prost de tara? &u e )ro/lema de administrare. 6ermania a administrat 0ulgaria la un moment dat cand tara era in ,aliment si nu a administrat!o rau. Pro/lema este( insa( ca distrugi o cultura. -ar asta este un lucru ,oarte grav. Vedeti( oamenii sunt mai deste)ti( mai )utin deste)ti( mai etici( mai )utini etici( dar cultura are radacini ,oarte vec.i. Cultura este singura valoare )e care noi o )astram in tim) si care ne da nu numai identitate( ci si rol ,unctional in cadrul celorlalte natiuni. %Eu sunt taran. #unica mea era taranca. &e la ea am in$atat o gramada de lucruri. Am ajuns sa cunosc o cultura care are radacini neolitice, cu un bun-simt si o intelepciune absolut incredibile. Acest bun-simt si aceasta intelepciune sunt diamantele pe care noi ar trebui sa le olosim in continuare pentru ca subculturile care au aparut sunt daunatoare. "e pierdem bunul-simt speci ic in cultura $eche. 'ar marea problema este pierderea acestui bagaj cultural, intrucat prin intermediul acestui bagaj stra$echi noi a$eam o relatie buna cu mediul si ne intoarceam la mediu. "oi eram niste gestionari ai pamantului, nu niste distrugatori. "oi eram oamenii pamantului, nu era doar pamantul al oamenilor. Eram niste intretinatori ai ecosistemului si ai pamantului%, Florian Colceag, matematician

-'a alterat aceasta filosofie culturala? S!a alterat atat de tare incat acum distrugem totul. Si distrugem modelul nostru cultural care )utea )ermite o relatie normala cu mediul si care este o solutie )entru )ro/lemele glo/ale( generale.

6anditi!va la drama )etrecuta cand @i/etul a ,ost cucerit de C.ina si au )lecat localnicii care incotro. 4i au im)rastiat nucleul cultural /udist in lume. -nainte de asta( /udismul era o religie locala( acum a devenit o religie )rinci)ala de o im)ortanta maximala. @i/etanii aveau nucleul de cultura cristalizat si au venit cu )rinci)ii care s!au )otrivit )e )ro/lemele existente. 4i au adus o contri/utie uriasa( reusind sa mai ec.ili/reze cate ceva din dezec.ili/ru decizional colosal. &oi avem( de asemenea( niste resurse de cultura )e care le )ierdem inainte sa se valori,ice. 4xodul aceasta de creiere du)a zeci de ani de comunism nu mai )roduce si o diseminare a culturii /unului!simt care ar )utea sa ne dea o sansa sa rezistam ca s)ecie( sa nu ne autodistrugem. Si aici a)are marea )ro/lema: avem nevoie de genii.

(ntrebare pentru politicieni: "0or sa fie cei mai bogati morti din cimitir?"

# De ce s'a alterat inteligenta de grup, cum suna arianta romaneasca a po estii lui Ali 2aba si a celor 30 de hoti, care sunt solutiile pentru promo area si sustinerea unei selectii ba$ate pe performanta si cum se pot inlatura efectele de$astruoase ale cancerului politi$arii?
Dela0.ro: Modelul cultural romanesc pe care l'ati in ocat mai de reme a fost suficient de puternic incat sa re$iste comunismului, incat sa mai a em acum ce a de sal at? Florian Colceag: Filonul acestui model este ,oarte vec.i( el a)artine )o)oarelor care au trait )e teritoriul Marii &egre inainte sa comunice Mediterana cu Marea &eagra )rin 0os,or si Dardanele. 1ici este un nucleu care s!a im)rastiat odata cu revarsarea a)elor mediteraneene. S!a im)rastiat radial )e toata zona euro)eana( in 1sia Mica si c.iar in nordul 1,ricii( )ana acolo a a3uns. -ar )rin marile invazii a a3uns )ana in -ndia. Daca stai si cauti sa vezi care este sc.eletul acestui ,ilon( a,li ca el tine de ,amilie( de res)ectul stramosilor( de res)ectul mediului( de /unul!simt si /ucuria vietii. -unt, mai degraba, aspecte caracteristice inteligentei de grup, nu celei indi iduale. 4ste inteligenta de gru)( e adevarat. Dar asta a creat linia culturala care a )ermis inclusiv existenta Drumului Matasii. 1sa ceva nu tre/uie alterat. Credeti ca n'a fost deja alterat? 4aideti sa ne uitam la &omania de asta$i: inteligenta de grup pare la cote minime. 1sta a ,ost e,ectul mani)ularii( al cons)iratiei( daca vreti( de care va s)uneam mai devreme. 1 ,ost o alterare care a sla/it nu numai )o)orul( a sla/it radacina culturala( noi suntem acum )erisa/ili din )unctul acesta de vedere. Dar ne )utem reveni daca avem niste oameni intele)ti la carma. Ce rol are geniul in re enirea iitoare a &omaniei? 1sta este rolul geniului: revenirea si recu)erarea )otentialelor. Dar rolul )oliticianului este( in general nu numai la noi( sa micsoreze aceasta revenire )entru ca( in general( )oliticienii si a,aceristii traiesc generand crizele. Daca ii aduci )e oameni la ,lamanzenie si nu mai au ce manca( atunci )oti vinde un morcov )e o tona de a)a. 1ici este toata istoria. Stiti ca in calatoriile lui Magellan sau ale lui Colum/ se a3unsese sa se vanda un so/olan de cala de va)or )e un diamant( )e o )iatra )retioasa. 'esursele de .rana erau minimale si atunci vindeau orice sa mai su)ravietuiasca o zi. Daca noi mergem )e ideea minimala ca /usinessul lor conteaza( as vrea sa ii intre/ si eu )e acesti )oliticieni daca vor sa ,ie cei mai /ogati morti din cimitir. Caci )ana la urma tot acolo a3ungem. :a ce le va ,olosi2 4i cred ca totul e vesnic. 0a atrag atentia asupra unui detaliu: intrebarea dumnea oastra i$ea$a o $ona de inteligenta superioara necaracteristica acelora pe care ii chestionati. Ma /ucur ca intelegeti acest lucru. 1ici avem o )ro/lema. 1m ,ost invatati sa nu ridicam inteligentele su)erioare in ,runtea deciziilor. 'omanii au )us la conducere tot soiul de oameni cu inteligenta li)sita de )ers)ectiva( de orizont. Si au avut intotdeauna o mare admiratie )entru .oti. =otii erau si sunt semizeii locului. Dar acum( cred( s!au saturat de .oti( care ne!au 3e,uit in ultima )erioada su,icient de mult incat sa ne aduca din nou la starea de s)irit din ";0<. 4ste un moment semni,icativ acum( suntem in ceasul al dois)rezecelea. %Apropo de ce spuneam cu geniul( nu doar ai nostri au incercat sa scape de genii. &e Gaulle dupa razboi spunea ca geniile sunt periculoase si ca trebuie scapat de ele pentru ca dau prea mare $iteza istoriei. )chimbarile pe care le produc sunt prea brutale. &ar el nu a inteles un lucru esential, ca ara genii nu e*ista nici solutii de iesire din situatiile imposibile. "umai de la genii poate $eni o solutie su icient de bine asezata, de bine structurata ca sa rezol$e problemele care s-au conturat intre timp. )i in toate directiile. Ca sunt stiinti ice, artistice, ca sunt orice, rolul geniilor este unic. Ei sunt liderii care scot la lumina din intuneric, aducand solutia%, Florian Colceag, matematician

Acceptand ipote$a dumnea oastra, cum stam la capitolul genii? Stam /ine. :a ca)itolul genii( acest )o)or inca )roduce. Din )acate eu gasesc ca)acitati de genialitate la varste din ce in ce mai mici. De ce spuneti din pacate? Pentru ca adultii care au genialitate au )lecat. Si )leaca( in continuare )leaca. &u gasesc s)ri3in. 1asiti, asadar, aproape numai genialitati neslefuite. Da. Si )otentiala genialitate la varste mici. -nsa la aceste varste mici este uriasa. 6asesc co)iii cu niste a/ilitati intelectuale normale la co)ii cu varste de )ana la zece ani mai mari. Dar noi nu am reusit )ana acum 8 si aici am o mare )ro/lema si un mare o, in relatiile cu statul 8 sa cream( institutional vor/ind( )e)iniera. &u am dat drumul la )rogramele de gi,ted education( desi ele sunt introduse in legea educatiei. :egislatia secundara a zis nu( a luat!o ca De 6aulle sau ca tot soiul de ministrii care imi s)uneau: *domnule Colceag( dar de ce sa ii s)ri3inim )e astia deste)ti( sa ne ia locul2+ Care e ideea dumnea oastra? -a faceti clase speciale pentru copii supradotati? Co)iii acestia sunt izolati( sunt )rea ca)a/ili si atunci su,era o reactie sociala negativa. 4i dezvolta a/ilitati inalte si ca)acitatea de a rezolva )ro/lemele in cli)a in care sunt stransi im)reuna. 4 ceea ce se c.eama c.arter center( centre )ilot. 1ceste centre )ilot sunt .ranite de scoli care ii selecteaza )e toti co)iii )rea incomozi( )rea deste)ti( care ii deran3eaza )e )ro,esori( au )rea multe ras)unsuri( au )rea multe intre/ari( au )rea multa cunoastere( sunt .i)eractivi. Co)iii acestia sunt ,oarte deran3anti )entru sistemul educational o/isnuit.

-i atunci ii scoateti din circuitul normal... -es din circuitul normal unde )ierd vremea si ii c.inuie si )e ceilalti si intra intr!un circuit de s)ecializare inalta( unde isi dezvolta a/ilitatile )ana cand devin utili societatii. Si nu numai utili( devin solutiile la )ro/leme. Cunoasteti reo tara care functionea$a la scara larga dupa acest model? Da. Prima care a )ornit a ,ost 1ustralia acum vreo A0!B0 de ani. 1ustralia nu stie ce e aia criza( in a,ara de criza de mediu. 1colo nu se mai simte mirosul oceanului din cauza )oluarii si distrugerii algelor. +ai, in spiritul discutiei anterioare, inseamna ca geniile de acolo nu si'au facut treaba foarte bine. 1/ia in momentul asta au a3uns si ei sa isi ,aca trea/a( )entru ca tre/uie tim) ca sa dezvolti oameni si tre/uie tim) sa ii si )lasezi acolo unde au )utere de decizie. 1ustralia este liderul mondial )e nanote.nologie si lucreaza intr!un stil incredi/il ca sa rezolve )ro/lemele de mediu. Si este o )reocu)are )ermanenta in directia asta si care da rezultate. Dar sistemul nu a ramas doar in 1ustralia( s!a im)rastiat in toata lumea. Se im)rastie cu viteza inclusiv in tari in care nu te!ai ,i aste)tat( cum ar ,i tarile ara/e unde )ot sa traiasca linistiti cu /urta la soare )entru ca le vin /anii din )etrol. 4i /ine( au ince)ut sa inteleaga ,oarte /ine ca resursele se e)uizeaza( ca oamenii sunt niste )uturosi( ca s!au invatat sa nu ,aca nimic( ca le!au venit su/ventiile de la stat( ca viitorul este extrem de nesigur si investesc acum enorm in educatia geniilor( dezvoltand cu a3utorul lor te.nologii care sa ,ie inlocuitoare de )etrol. (ar la polul opus, sustineti, este &omania care ignora stimularea si alorificarea celor supra'dotati? &u ignora( se teme. 'omania se teme de genii( se teme de co)iii extraordinari( )ur si sim)lu se teme. De ce spuneti ca se teme? 7itati!va /ine( de exem)lu( la /ursa guvernului 'omaniei in care au ,ost co)iii extrem de inteligenti trimisi sa invete administratie euro)eana. &ici unul nu au ,ost anga3at in administratie. 4 o dovada ca se tem sa a)ara niste oameni care se )rice)( )entru ca sistemul administrativ e ,olosit la 3a,( la ,urt. Din )acate( noi suntem in situatia de a ne uita in urma si de a vede ca suntem condusi de 1li 0a/a si cei A0 de .oti. Care nu mai sunt A0( sunt mai multi .oti. Dar )aradigma este aceeasi. A em o problema de selectie? Mai mult decat atat: avem o selectie negativa. Pe sistemul legislativ actual nu )oti )romova niste oameni ca)a/ili. 4i tre/uie sa treaca mai intai )rin ,iltrul de )artid. Filtrul de )artid inseamna coru)tie( )u)incurism( mita( ma,iotism si asa mai de)arte( )ana la necesitatea existentei scolii vietii )rin )uscarie. Daca nu e asa si candidatul e un om curat si un /un )ro,esionist( atunci nu )oate ,i tras de s,ori( nu e santa3a/il. Cand ,iltru la admitere e santa3a/ilitatea candidatului( a3ungi la niste a/eratii ingrozitoare. Si iarasi as reaminti acestor tovarasi sa isi aduca aminte de )oezia lui Cos/uc. Pentru ca si )o)orul asta ra/da )ana la un tim). Ce ar putea face un geniu politic in momentul de fata in &omania? &u vreau sa dau eu )rogramul. Daca ar ,i un geniu )olitic ar sti ce sa ,aca. Dar eu l!as a3uta cu )lacere. Ati conceput la un moment dat chiar un model de tara. 1m conce)ut mai multe( da. Modelul de iesire din criza( modelul de tara( lucram acum la o constitutie care sa )oata )ermite )unerea 'omaniei )e )icioare. !ucrati singur? &u( suntem mai multi. Si suntem din ce in ce mai multi care dorim acest lucru. Pentru ca e )acat sa distrugem ceea ce rezista de mii de ani( doar )entru ca au venit niste lacuste care consuma tot. 'eactia )o)ulatiei ince)e sa ,ie din ce in ce mai clara. Si vad ca este )ro,esionala. Se ,ormeaza ligi )ro,esionale care ince) sa actioneze( se ,ormeaza aliante de tineri( de oameni de a,aceri care ince) sa ,aca )olitici sociale( sa a3ute acolo unde e nevoie( deci vad ca ince)e sa creasca nivelul de coeziune a )o)ulatiei care inainte era atomizata. -nca nu actioneaza ei ,oarte /ine( dar a ince)ut sa a)ara un ,enomen. Va dau un exem)lu. 'ecent a ,ost ziua 'omaniei. Vi s!a mai intam)lat vreodata ca de ziua 'omaniei romanii sa isi trimita sms!uri cu la multi ani2 Ati primit sms'uri sa inteleg. Da( si nu numai eu( multi au )rimit sms!uri de genul acesta. -n ,iecare a ince)ut sa creasca un alt s)irit. 4 un ince)ut )e care eu il a)laud. Si )iata 7niversitatii este extraordinara. Si multe alte ,enomene. Si ,a)tul ca la Pungesti au iesit cu mic cu mare( cu )o)a cu tot( ca sa isi a)ere nevoile( saracia si neamul. -unteti un om credincios, domnule Colceag? Sunt matematician. Pentru mine Dumnezeu nu este o ,ormula culturala( Dumnezeu e s)atiul in,init( inteligent si sensi/il( care c.iar exista. 4u )ot demonstra acest lucru )rin matematicile mele. &ecent doi matematicieni germani au demonstrat acelasi lucru, ca Dumne$eu e%ista. &!am citit ce au ,acut colegii mei germani( dar )rin matematicile )e care le!am lucrat am desco)erit legi universale care arata ca universul este ca)a/il sa isi o)timizeze deciziile si ca decide. Ca este mult mai com)lex decat ce se cunostea inainte ca masura/ilitate. 4u nici macar nu imi )un )ro/lema credintei( eu imi )un )ro/lema cunoasterii. Sunt in situatia de a avea o ,ereastra desc.isa directa( )rin care inteleg ca exista. Dumnezeu exista si actioneaza.

#C$<B vizualizari

@rimite )e mail Printeaza

Comentarii
1non>mous: 0<!"#!#0"$

De ce nu candidea$a omul asta

De ce nu candideaza omul asta la Presedintie 'omaniei2 1non>mous: 0C!"#!#0"$

+entru ca nu are loc de

Pentru ca nu are loc de im/ecilii care sunt de3a acolo.

1non>mous: 0C!"#!#0"$

Care e legatura cu religia

Care e legatura cu religia 222

1non>mous: 0C!"#!#0"$

D5AM., ,CATA .,05(, A&,

D51M&4 (C1@1 &4V5-4 1'4 P5P5'7: '5M1& (D4 7& 1S4M4&41 64&-7(D1' (C7M D-1V5:7: :7C'41%1 @'1M-@4 51M4&- '1-(DP5:-@-C-4&-(C5&D7C1'5'D4 -&S@-@7@--(S- @51@1 S:41@1 :5' E D-1V5:7: V'41 S1 C1S@-64 (-&S1 D7M&4%47 :7M-&41%1 M1- M7:@ M-&@-:4 51M4&-:5' D4S@4P@- (S- V5M -&V-&64 ( D'17: (S7F4'-&@1 (&4D'4P@1@41 (-&C7:@7'1 (....EP1C1@ (D4 C4- C1 S7&@ :1 C5&D7C4'4(P@ C1 S7&@ 5'0-@- D4 D-1V5:7 (D1' P1&1 :1 7& P7&C@ (V1 V4&- S- SF1'S-@7: '17:7- (9999999

1non>mous: 0C!"#!#0"$

(n orce ca$, nu este orba

-n orce caz( nu este vor/a des)re Dumnezeul /isericii...

1non>mous: 0C!"#!#0"$

cata dreptate in tot ce spune

cata dre)tate in tot ce s)une

1non>mous: 0C!"#!#0"$

foarte frumos6si ce mandrii

,oarte ,rumos9si ce mandrii suntem noi(gor3enii..

1non>mous: 0C!"#!#0"$

/n articol, un inter iu
7n articol( un interviu a/solut genial( omul acesta e ,antastic( si mi!a ,acut o mare )lacere sa citesc cuvintele unei asemenea )ersoane inzestrate( cu o asemenea ca)acitate de intelegere. 1 ,ost cel mai /un articol din #0"$ )e care l!am citit( in mod sigur( si unul dintre cele mai o)timiste. Dar( la ,el ca un comentator mai sus( s)une si eu: C4 @'4101 1'4 '4:-6-1 S- C4 C17@1 41 -& @-@:72 -&@'467: 1'@-C5: 4 D4SP'4 '5M1&-1( D4SP'4 M-SC1'-:4 S5C-1:4 S- 51M4&-- S7P'1D5@1@-( 1P5- C1@4V1 P'5P5%-@-- D4SP'4 D7M&4%47 D&-C- M1C1' C4: 0-0:-CE -1' 17@5'7:( P7& @-@7: FFP5@ D4M5&S@'1 C1 D7M&4%47 4G-S@1 S- 1C@-5&41%12FF M- S4 P1'4 1-7'-S@-C( @-@7: @'1&SM-@4 7& M4S1H C5MP:4@ 6'4S-@( &7 1M -&@4:4S C4 C17@1 1C4S@ @-@:7 D4C1@ 1@7&C- C1&D 1M C-@-@ 7:@-M4:4 C1@4V1 '1&D7'-. iar )rin acest titlu( ati inde)artat cititori valorosi( care sunt interesati mai mult de /unastarea 'omaniei decat a existentei lui Dumnezeu. S- D1( D:. F:5'-& C5:C416 1' @'407- S1 C1&D-D4%4 :1 P'4S4D-&@-4( S- S1 -@- F1C1 5 4C=-P1 D-& 51M4&-- V1:5'5S- P4 C1'4 -- C7&51S@4( S7&@ C5&V-&S1( C1 V5' F1C4 5 @'4101 4GC4:4&@199

1non>mous: 0C!"#!#0"$

Multa bafta, domnule Colceag6

Multa /a,ta( domnule Colceag9 @ineti!va tare9 Venim si noi in a3utor.

1lt matematician:0C!"#!#0"$

Domnule Colceag, .u stiu cum

Domnule Colceag( &u stiu cum e si cu geniile astea. 4ste tanarul acesta )e care dumneavoastra sigur il cunoasteti. 1ndrei 7ngureanu. 1 ,ost la internationala de matematica si cu mult succes. Deste)t ,oc )ro/a/il. -l cauti )e internet( unde il gasesti2 :a Morgan Stanle>. Si cati is alt,el decat el2 Morgan stanle>( 3) morgan etc tumorile omenirii.

1non>mous: 0C!"#!#0"$

D/M.,7,/! 2(-,&(C( -A/ A!

D7M&4%47: 0-S4'-C- S17 1: :7- S17 1: M47 4S@4 7&7: S- 1C4:1S- (D-F4'4&@1 5 F1C4 F4:7: -& C1'4 P4'C4P4M &5- 1C41S@1 4G-S@4&@1 ( F-4C1'4 1'4 P'5P'-1 P4'C4P@-4 1S7P'1 V-4@- 1S7P'1 1 C441 C4 4G-S@1 ( V1 P'5V5C S1 61&D-@- M1- M7:@ -& P'-V-&@1 1S@1 9

monica:0C!"#!#0"$

"...lucram acum la o
"...lucram acum la o constitutie care sa )oata )ermite )unerea 'omaniei )e )icioare." :a momentul )otrivit vor ieIi oamenii care s!au )regJtit sJ ia locul 3igodiilor care ne conduc. SJ nu credeKi cJ nu avem )e cine )une Ln loc. "...suntem mai multi. Si suntem din ce in ce mai multi care dorim acest lucru."

Cristina Daniela Puiu:0C!"#!#0"$

A eti dreptate dna8dra

1veti dre)tate dna/dra 1non>mous( intr!adevar cu acest titlu au ,ost inde)artati unii dintre citittorii acestui site Deu de ex.E( dar am sa remediez curand acest nea3uns9 Ce!ar tre/ui sa ,ac acum( sa cred o/ligatoriu in Dumnezeu( numai )entru ca "existenta" sa a ,ost "demonstrata" matematic2 De ce tre/uie sa se )una aceasta intre/are in atat de multe interviuri( Dnu numai in cel de aiciE( )entru ce este relevanta2 Pentru ca unii cerd( tre/uie sa cred si eu2 @oata trea/a asta cu credinta este o )ro/lema )ersonala si asa ar tre/ui sa ramana9 &u mai este din momentul in care 4mil Constantinescu l!a intre/at )e -on -liescu c.estia asta Dnu sint o admiratoare a lui -liescu( dar c.iar si )entru el( tot )ersonala tre/uia sa ramana9E

Pavel:0C!"#!#0"$

Ma bucura si in acelasi timp

Ma /ucura si in acelasi tim) ma ,ace sa ,iu mandru ca sunt 'oman. 0ravo9 Celui ce a realizat interviul. Dar eu cred ca noi( 'omanii( tre/uie sa constientizam ca acesti oameni( aceste genii )recum d!l Colceag( nu au nevoie de )olitica( ci )olitica are nevoie de ei9 1cesti oameni sunt )lini de modestie si nu de ei insisi9 &u au nevoie sa ,ie )oliticieni( ci )oliticenii au nevoie de ei9 &5-9 'omanii( avem nevoie de ei9 D!le Colceag9 4u( un taran mandru... un 'oman( te im)lor9 13uta!ne9 Mi.ai:0C!"#!#0"$

/n ce merita respect si care

7n ce merita res)ect si care ar tre/uii sa conduca o tara Mariana: 0C!"#!#0"$

Da Domnule profesor Florian

Da Domnule )ro,esor Florian Colceag( vor muri al/inele care )roduc un aur de mii de ani( )entru cJ lJcustele nu se mai saturJ9 1non>mous: 0C!"#!#0"$

Cata bucurie in suflet, sa

Cata /ucurie in su,let( sa citesc acest articol()oate cel mai o)timist )e anul #0"$.De asemenea oameni(are nevoie 'omania .Si cum a s)us si 4instein("cand al/inele vor dis)area( lumea va mai trai )atru ani"...la noi ( inca e mediu )rielnic )entru al/ine..dar .ai( mai re)ede ( D!le Colceag ...tre/uie sa vina si 0-&4:4 du)a atata amar de rau .Dumnezeu sa va /inecuvanteze. 1non>mus:0C!"#!#0"$

!A M/!T( A.( &5MA.(A , odata

:1 M7:@- 1&- '5M1&-1 ( odata cu acest re)orta3 minunat a acestui 5m minunat ( mai aruncatii o )rivire si 6en. Mircea C.elaru .tt)://???.>outu/e.com/?atc.2 vMDmrcNtirnMo . 1non>mous: 0C!"#!#0"$

(n loc sa a plangeti de

-n loc sa va )langeti de titlu( /ucurati!va ca titlul v!a adus la articol. 1non>mous: 0;!"#!#0"$

minunat om , frumos inter iu.

minunat om ( ,rumos interviu. ,elicitari &astasiu Dragos:0;!"#!#0"$

+ai parca era orba de a

Pai )arca era vor/a de a demonstra ca Dumnezeu exista( )rin )risma acestui om99 &u vad legatura9 7nde e discutia2 Ca des)re )arlament si coru)tie si comunism si .oti stim cu totii( de aia care a)uca sa )lece )entru a.si ,ace un viitor )leaca din 'omania. ex: eu. Deci29 1non>mous: 0;!"#!#0"$

Dumne$eu are legatura cu tot

Dumnezeu are legatura cu tot si toate( nu )oate ,i se)arat de aceasta tara si de /unastarea ei. Dumnezeu este S)iritul universal )rezent in tot si in toate nu doar in 0i/lie cum s)uneti9 -nclusiv matematica este tot de la 4l si )rin 4l. 1non>mous: 0;!"#!#0"$

,u as $ice asa, domnule

4u as zice asa( domnule Colceag: e minunat ce s)uneti da ,a)tele sunt alteleO Si daca ziceati ca credeti in Dumnezeu Dmacar oarecum( asa animist cum vedeti Dvs.E( ce va s)une ,raza : &7 P5@- S1 F-- S:761 S- :1 D7M&4%47 S- :1 M1M5&.... 4 inteligenta2 Sau alt,el: e mai im)ortanta inteligenta sau morala in ce ,aci2 Sunteti destul de inteligent ca sa intelegeti unde /at.... :E 1non>mous: 0;!"#!#0"$

Cu astfel de oameni, mai

Cu ast,el de oameni( mai exista o s)eranta9 1non>mous: 0;!"#!#0"$

.oi, oamenii de rand, prinsi

&oi( oamenii de rand( )rinsi zi de zi cu munca ( )entru a ne asigura un trai decent( avem nevoie de un conducator ( avem nevoie de un carmaci care sa ne scoata in strada ( stim sal! alegem )e cel cinstit 2 avem nevoie de a3utor 999 alex:0;!"#!#0"$

A sinteti$at bine domnul

1 sintetizat /ine domnul Colceag: exista oameni dotati si oameni mai )utin dotati Da ,ost ,inut( nu a zis )rostiE. 1stia din urma au retinut din tot interviul doar ultimele doua intre/ari( legate( ca de o/icei( de religie. Si ce e mai trist( e ca le!au "inteles" ,ix )e dos. 5mul asta nu e credincios din ala care )u)a mana unui muritor ca si noi Dadica )o)aE. 4ste )rea deste)t sa )una /otul la asa ceva. -ar )rocentul )rostilor din tara asta nu )oate ,i com/atut de )utinele genii care le mai avem. Vor/a lui :a)usneanu: Prosti( daFmulti 9 Vai de ca)ul nostru.. 1non>mous: 0;!"#!#0"$

Titlul articolului este total

@itlul articolului este total neins)irat 1non>mous: 0;!"#!#0"$

Felicitari6 0rem un astfel de

Felicitari9 Vrem un ast,el de )resedinte9...in naivitatea mea inca cred ca s!ar mai )utea re)ara ceva din ceea ce a mai ramas din 'omania

1non>mous: 0;!"#!#0"$

5mul asta nu a candida

5mul asta nu va candida niciodata la ,unctii )olitice )entru ca este mult )rea moral si mult )rea deste)t. -ar noi( daca vrem cu adevarat sa ne ridicam din mocirla nu mai tre/uie sa aste)tam un lider su)rem care sa decida in numele tuturor( nu ne mai tre/uie tatuci.1vem cu totii un ca) )e umeri( ,iecare e /un la ceva si tre/uie sa ,im constienti ca )oliticienii ,ac doar atat cat le )ermite )o)ulatia sau )o)orul( in ,unctie de situatie. &u de un tatuc avem noi nevoie si de o sc.im/are de mentalitate la nivel de individ( de solidaritate D)entru ca toti avem de tras aceleasi )onoase sau ne )utem /ucuraE( sa nu ne mai ,uram singuri caciula( sa ne sustinem valorile si sa le recunoastem( sa ,im toleranti cu cei care au nevoie de toleranta si total intoloeranti cu )olitrucii.

1non>mous: 0;!"#!#0"$

5mul acesta nu are ne oie de

5mul acesta nu are nevoie de ,unctii )olitice( el )oate ,i consultat in rezolvarea )ro/lemelor actuale ale tarii.&u se vrea a ,i un lider( dar nu!i este indi,erent ce se intam)la in 3urul lui(desi canalizeaza )asii co)iilor dotati.&u!i este rusine cu originea sa.Crede in D7M&4%47 si sunt sigura ca acest lucru nu este de ieri de astazi ci de cand s!a nascut(c.iar daca acum s)une ca )oate demonstra acest lucru.

@.omas CS-&@1:0;!"#!#0"$

2ra o Florian. -a ai iata

0ravo Florian. Sa ai viata lunga9 Cura3ul de a vor/i( direct si desc.is( iti da dre)tul sa traiesti.

1non>mous: 0;!"#!#0"$

&5MA.(6 .u a mai amagiti

'5M1&-9 &u va mai amagiti ()ana nu um)leti )uscariile cu guvernantii '5 coru)ti ne vom duce incet s)re )ierzanie (neam (cultura(traditie si @ara 9

0ogdan: 0;!"#!#0"$

/nde esti tu epe9

7nde esti tu e)eI Doamne"/asta tre/uie. @re/uiesc inc.isi .otii(iar averile con,iscate.1lt,el rad din )uscarie ca si!au asigurat neamul )e $ generatii. =otia a a3uns la cote )aroxistice999 'omanii au uitat sloganul strigat in 7niversitate"va rugam sa ne scuzati/nu )roducem cat ,urati"99 @ocmai de aceea au a3uns sa vanda resursele nationale si viitorul 'omaniei

1non>mous: 0;!"#!#0"$

Degeaba.5amenii destepti nu
Degea/a.5amenii deste)ti nu vor a3unge niciodata la conducere ( ca le dau )rosii in ca) si nu!i lasa sa avanseze.Vor/a aia :)rosti ( dar multi.

1non>mous: "0!"#!#0"$

.u candidea$: la preedenie
&u candideazJ la )reedenie )entru cJ nu ar ,i )o)ular i nu ar veni cu un )rogram care sJ s)ri3ine a/uzurile de )utere( 3ocurile )olitice sau in,rac iunile Lnalte care se )etrec Ln i din contexte )olitice... 5riunde Ln lume( cine are o ,uncie LnaltJ i o )oziie im)ortantJ Lntr!o societate( acela a ,Jcut multe com)romisuri( iar )rintre ele nu se vor numJra niciodatJ ,a)te de iz/PndJ... ci cum se tie( dar nu se dorete a se acce)ta ! )uterea LnseamnJ Ln elJciune. 4 mult )rea deose/it ca sJ ,ie )reedinte... 1re un sistem de valori care nu e din lumea )oliticii. Cu stimJ cJtre dumnealui( un cJlduros salut din )artea unei domnioare cu mPinile gPdilicioase( cum /inevoia sJ s)unJ odatJ.

645'64@1:"0!"#!#0"$

Ma simt atat de fericita sa

Ma simt atat de ,ericita sa aud ca mai exista si oameni adevarati care simt ca au tara ( au cultura ( au )o)or si Dumnezeu. Domnul )ro,esor are ,ilonul acela de dac care simte taina )amantului si energia s)irituala care ii leaga )e oameni.4ste un mare om( un mare roman( un mare geniu si sincer as dori sa!l cunosc.Mi!e tare dor de un roman adevarat( simt ca!l )rivesc )e /unicul meu care era )lin de intele)ciune si inteligenta.Deu sunt de varsta domnului )ro,esorE.Domnule )ro,esor ( sa va dea 07&7: D7M&4%47 sanatate si )utere de a lu)ta im)otriva acestor ing.ititori de tara si )o)or care ruineaza tot.

1non>mous: "0!"#!#0"$

i, totui... ara asta,i

i( totui... ara asta(i cPnd era mai micJ( i cPnd s!s ,Jcut Mare(a reuit sJ! i Lndre)te soarta i destinul s)re limanuri mai luminoase numai Ln momentul Ln care elitele( geniile( valorile( )atrioii s!au Lntors acasJ din cele de)JrtJri unde s!au colit i le,uit. Muli dintre ei nu au stat LnsJ )e margine( rezumPndu!se la comentarii( o/serva ii( analize( lecii etc.( ci au intrat Ln linia LntPi a e,orturilor de )ro)Jire i Lm)liniri ale &eamului i ale Patriei. 1 adar( a)ro)o de roatJ( numai atunci cPnd cei din categoria de care se ,ace vor/ire vor reveni la matcJ( 'omPnia va ,i ca)a/ilJ sJ mai ,ie ceea ce a ,ost i mai mult decPt atPt. Doamne( ocrote te!i i ve nice te!i cu Ln ele)ciune( )e cPt mai mul i romPni cu minte9

1non>mous: "0!"#!#0"$

-unt multi romani capabili

Sunt multi romani ca)a/ili care!si iu/esc tara.Ce legatura are genialitatea cu Dumnezeu 2 1ceasta intre/are a ,ost )usa de cativa.Daca ar ,i inteles legatura Dmatematica(umanitate(univers(culturaE sau mai )e scurt Dmecanism universal inteligent(umanitate inclusa in acestaE(nu ar mai ,i dat cu /atul in /alta )unand asa o intre/are ilogica.Pe cine s)erie o asemenea existenta(c.iar daca nu este cea /i/lica 2 Daca toti )oliticienii ar avea la /aza si ar actiona du)a )rece)tul: &i.il Sine Deo(romania nu ar ,i azi colonia )uterilor euro)ene(lada de gunoi si )oligon ex)erimental.

1non>mous: "0!"#!#0"$

..este orba despre albine66

..este vor/a des)re al/ine99 Simona:"0!"#!#0"$

.u la intamplare cred ca
&u la intam)lare cred ca autorul ,ace legatura intre Dumnezeu Dnu religieE si miscarile sociale. Credinta autentica in Dumnezeu Dadica nu in religia din ce in ce mai )oluata de traditii si datini ne3usti,icate E im)letita cu adevarata menire a )o)orului 'oman( conduc s)re o armonie deose/ita( a)roa)e )er,ecta. @oate geniile au a3uns la recunoasterea existenteti divinitatii( Domnul )ro,esor nu e )rimul si nici ultimul. Doar ca )osi/ilitatea de a da ,rau graiului lor a ,ost de cele mai multe ori restrictionata de im)re3urarile in care au trait. M!am /ucurat nes)us sa imi incalzesc oc.ii si su,letul cu citirea ceastui articol. 1cest om intele)t )arca a ver/alizat intr!un mod atat de sim)lu D cum o ,ac geniile in generalE si o )arte din gandurile mele care nu aveau inca un contur. De multe ori as vrea sa imi ex)un )ararea cu )rivire la directia in care se indre)ta draga noastra tara( insa nici )e de)arte nu mi!ar iesi atat de /ine. S)er ca sa reuseasca sa ins)ire cat mai multi romani99 1non>mous ioan:"0!"#!#0"$

Frumos comentariu d'le

Frumos comentariu d!le )ro,esor Florian(dar )oliticienii nostri nu au dumnezeu.1u uitat de valorile culturale si de inaintasi nostri care au )us su,let )t.aceasta minunata tara.1s cita din cronicari nostri"7rmasilor mei Vacaresti(las Voua mostenire()amantul @arii 'omanesti si!a )atriei cinstire." Ce ne vor lasa )oliticieni 2 Cristina Daniela Puiu:"0!"#!#0"$

(enachita 0acarescu n'a fost

-enac.ita Vacarescu n!a ,ost cronicar( a ,ost )oet( ,ilolog si istoric .tt)://ro.?iNi)edia.org/?iNi/-enQCAQC$c.iQCCQ;0QCAQC$RVQCAQC$cQCAQC$rescu 1non>mous: ""!"#!#0"$

Cu inte simple de taran

Cuvinte sim)le de taran roman99 1non>mous: ""!"#!#0"$

Atat titlul cat si articolul

1tat titlul cat si articolul sunt cu adevarat extraordinare. @itlul sintetizeaza intr!un mod stralucit continutul( intrucat toate duc in ,inal catre Cel 7nic. Din )acate exista inca multi .a/otnici( )recum cel de mai sus care ince)ea cu ex)licatiile cu morala...Pai la /aza oricarei morale( de oriunde de )e glo/( se a,la /unul!sim ( eviden iat cu atPta sim)litate i )ro,unzime )e )arcursul articolului. -ar Snele)ciunea( ce ne conduce la 1devJr( este alcJtuitJ din inteligen J )lus /un!sim . i instituia 0isericii 5rtodoxe din 'omPnia tre/uie sJ treacJ )rintr!un )roces de selecie 3ust( LntrucPt )rea se dau curs la asemenea atitudini ignoranteDgen moralaE( remarcPndu!se i aici un ,el de /olevism religiosDla o )arte din cei educai Ln acest s)irit mai ales du)J revoluieE. Mulumim din su,let cJ asemenea exem)le luminoase existJ i ne dau s)erane )entru mai /ine. 1non>mous: ""!"#!#0"$

Terminati cu candidatura
@erminati cu candidatura voastra.-n tara asta se va mai misca ceva in /ine(,ara a avea certitudinea ca va exista vreo reusita( numai daca o vom ,ace noi toti.Ce sa ,aca un )resedinte oricat de /inevoitor va ,i2-l mananca tovarasii lui de lu)ta cu ,ulgi cu tot.Vor avea ei gri3a sa!i restranga atri/utiile in asa ,el incat il vor reduce la statutul de sim)lu ,igurant.&e )lace sau nu(tre/uie sa recunoastem ca in ,elul asta au )rocedat cu Constantinescu si le!a reusit.1u in cercat si cu 0asescu ....a .a ..asta este uns cu toate ali,iile. 1non>mous: ""!"#!#0"$

F,.5M,.A!6666666666666666

F4&5M4&1:9999999999999999 1non>mous: ""!"#!#0"$

Am citit cu placere acest

1m citit cu )lacere acest interviu. 5 )ersoana deose/ita ec.ili/rata care este convins de existenta Creatorului( atat ca matematician de valoare cat si in )ostura de gradinar. 4xcelent 9 Cand vor ,i cat mai multi oameni a)reciativi )entru cel care a creat universul ( totul va ,i creativ si su,icient )entru toti. 7n matematician ( un c.imist( un ,izician(a)reciaza creatia divina reglata de legi ,izice si c.imice de la atom la macrocosmos.@otul reglat )entru noi oamenii. 7n /iolog un medic a)reciaza com)exitatea creatiei divine de la celula la integul cor) omenesc ( relatiile de ,amilie si sociale gandite )entru a ,i ,ericiti. &e ramane sa reglam doar inima ,igurativa adica motivatiile. Cand vom invata si a)lica legea sim)la ( ce tie nu!ti )lace altuia nu ,ace(( vom ,i toti oameni minunati 9vom avea ca .o/> cultivarea rosiilor sau alta )lanta nutritiva si vom lucra sicu creerul in ,unctie de dotarea si )regatirea o/tinuta si vom ,i in )rimul rand recunoscatori marelui Creator )entru )rivilegiul de a trai si )entru s)eranta de a ,i guvernati de el in curand. Dem:""!"#!#0"$

/n om deosebit pe care am
7n om deose/it )e care am avut onoarea sJ!l cunosc )ersonal. Sunt mulKi oameni de nivelul sJu dar )uKini acce)taKi Ln Clu/ul de la 'oma. Sunt mulKi dar )uKini dis)uIi sJ ,acJ sacri,icii )ersonale Ln ,olosul tinerilor( desigur dezinteresat. 4ste singurul )ro,esor care o,erJ cunoaItere ,JrJ a )retinde com)ensaKii materiale( mJ rog nu cunosc un altul. CPt des)re Dumnezeu( matematicienii )ot demonstra orice( inclusiv existenKa ori a/senKa :ui. 1ici avem )Jreri di,erite( Dumnezeu existJ doar dacJ existJ credinKJ. 5 sim)lJ credinKJ( realJ( concretJ( non!religioasJ. 1non>mous: ""!"#!#0"$

"&omania se teme de genii, se

"'omania se teme de genii( se teme de co)iii extraordinari( )ur si sim)lu se teme." Cit de adevarat... 1non>mous: "#!"#!#0"$

2a cand aud prosto ca oi mi

0a cand aud )rosto ca voi mi rau... Cum )lm sa candideze taranu asta ma2 Ca stie $ surcele de mtematica gata .ai la )resedintie 2 Doamne )rosti mai mari ca romanii nu gasesti niciunde.. 0ravo lui )t ce ,ace..dar )resedintia nu o asa usoara cum cred unii.. & are rost sa mai scriu ca mi scar/ de ce vad ! See more at: .tt)://???.dela0.ro/matematicianul!,lorian!colceag!)ot!demonstra!ca!dumnezeu!exista!si!actioneazaTst.as..$Ht-:#eM.d)u,

Florian Colceag nu are lacrima usoara( dar intre/area re)orterului ii dezlantuie emotii )e care nu le mai )oate( )ur si sim)lu( controla. Camera e inundata de lumina gal/ena( inselatoare a zilei( de )arca ar ,i ince)ut de vara( iar iarna nu ar soma tot mai insistent )altoanele sa stea de)arte de si,oniere. -n surdina( cateva acorduri de muzica clasica )arasesc di,uzoarele televizorului( sa/otand linistea cruda a decorului s)artan inainte de a se ,urisa nevazute s)re colturile inca)erii. 0ar/atul isi intoarce )rivirea intr!o )arte( ,ugind de oc.ii iscoditori ai interlocutorului( isi aduna cateva secunde nodurile din gat si du)a ce revine in )ozitia initiala murmura mai mult )entru sine: iertati-ma... 1)oi( re)eta a)roa)e mecanic intre/area( cautand )arca inca )utin tim) )entru a!si ,ace ordine in ganduri. "Ce m!a determinat sa nu ma dau /atut2". "Stiti( i!am )romis mamei mele( )e )atul de moarte( ca nu voi renunta sa incerc sa ,ac ceva )entru tara asta. 1nga3amentul asta nu!l voi )utea uita vreodata." Florian Colceag s-a nascut in 1951, in judetul Gorj, si antreneaza genii. Are zeci de medalii de aur obtinute de olimpicii pe care i-a ghidat la un moment sau altul la competitiile internationale de matematica. E presedintele unei asociatii pentru copii supra-dotati si probabil singurul pro esor din !omania care nu educa, ci calauzeste. "u doarme mai mult de patru ore pe noapte, tele onul mobil ii suna ara incetare, iar in curtea casei sale din apropierea #ucurestiului ar putea i con undat cu un el de Epicur modern, care isi strange discipolii la o sueta despre rumusetea simpla si uitata a $ietii.

Dela0.ro: Ce sunteti? Matematician, psihopedagog, antrenor de genii? Florian Colceag: Sunt taran. Taran? Da( sunt un taran care a devenit matematician( un matematician care a devenit )si.o)edagog si un )si.o)edagog care a devenit un economist. Dar la /aza sunt taran si mi se )are a/solut normal sa recunosc asta. 4u iu/esc tara( imi )lace natura. Asta defineste un taran, iubirea pentru ce il inconjoara? -u/irea )entru natura si iu/irea )entru tara. Pana la urma ei( taranii( sunt tal)a tarii( nu2 Mai lucrati pamantul in momentul de fata? Cand mai a)uc o ,ac cu )lacere. A eti manualitate in sensul asta? 1m si e minunat. Tineti o gradina aici, la Mogosoaia? 5 mica gradinita. 1vem si o sera. Ce plantati? 'osii. !e mancati dumnea oastra? Desigur( sunt ,oarte /une.

"A em ne oie de genii"

# De ce albina este o resursa infinit mai importanta decat aurul, ce legatura are ea cu ga$ele de sist si e%ploatarea de la &osia Montana, cum merge modestia mana in mana cu genialitatea, dar mai ales de ce a em ne oie sa recuperam un model cultural pierdut? &aspunsurile la toate aceste intrebari, intr'un inter iu despre cunoastere, limite si inteligenta superioara cu matematicianul Florian Colceag.
Dela0.ro: Ce este geniul, domnule Colceag? Cum se ede el din postura omului care lucrea$a cu tineri supra'dotati? Florian Colceag: -n general( geniul este con,irmat de istorie. 'areori cineva este desco)erit ca ,iind genial in cursul vietii )ro)rii. Fa)tele )e care le!a comis( ce a desco)erit si asa mai de)arte ii con,irma genialitatea. 1sta este intotdeauna )ost!,actum. Dar acum( din )unctul de vedere al )ro,esionistului care lucreaza cu )ersoane cu a/ilitati ,oarte inalte( va )ot s)une ca oamenii acestia( cei care au )otentialul de a ,i recunoscuti mai tarziu ca genii( au o .otarare( o dorinta de cunoastere si o desc.idere intelectuala uriase. Practic sunt de neo)rit in dorinta lor de a rezolva )ro/lemele( de a desco)eri solutiile o)time si de a s)arge )ortile cunoasterii. -n rest( sunt oameni cat se )oate de normali. 6eniile sunt( in )rimul rand( niste oameni extrem de modesti. Daca intre/am un geniu daca e geniu va ras)unde nu. Va s)une ca e un om a/solut o/isnuit si ar avea dre)tate. 6enii sunt oameni care isi cunosc lungul nasului si aici intervine s,era cunoasterii a lui Platon: ignorantii au s,era cunoasterii ,oarte redusa( dar si contactul lor cu necunoscutul este ,oarte mic( iar din cauza asta au im)resia ca daca vor mai a,la cateva lucruri vor sti( de ,a)t( tot. Au putine indoieli, in ultima instanta... 1sa e.

... in reme ce, pe de alta parte, un geniu are multe. Asta spuneti? &u nea)arat indoieli. 7n geniu are desc.ideri. 1re enorm de multe desc.ideri. Practic( intelegand mult( vi/rand si rezonand ,ata de tot el este( in )rimul rand( im)resionat de com)lexitatea uriasa( incredi/ila( in,inita a universului( de armonia lui si( in )ermanenta( )us in ,ata )rovocarii de a!si de)asi limitele )ro)rii si limitele de s)ecie. &u uitati ca noi avem un organism limitativ si )uterile noastre sunt limitate. 4voluam ca sa ne mai marim limitele( sa ne mai de)artam granitele. De aceea un geniu este modest. 4l stie ca este la marginea )osi/ilitatilor umane de a rezolva )ro/lemele. (si intelege, cu alte cu inte, po$itia insignifianta in peisajul general al lucrurilor? Sigur. Ca om( esti nimic in ,ata in,initului de ,iecare data( dar esti extrem de im)ortant in anumite momente. Pentru ca acest )utin( acest in,im in ansam/lul intreg )oate asigura ceva: sustena/ilitatea. Si atunci geniile sunt extrem de res)onsa/ile. Credeti ca suntem toti parte a unui mecanism, mici rotite intr'o masinarie uni ersala care se in arte la nesfarsit? Sunt convins( doar ca nu suntem niste rotite( suntem modelul mecanic insusi. Daca vreti( suntem niste celule intr!un organism mai mare. 4 mai degra/a un modul ,ractal de ti) /iologic. 5amenii a)artin omenirii( omenirea a)artine unui ecosistem( si asa mai de)arte. 1ici ,iecare are res)onsa/ilitati de nisa( )ro)rii. Du)a ce a ince)ut sa se studieze cu atentie alcatuirea ecosistemelor si s!a a3uns la intelegerea ,a)tului ca )laneta este vie si ca( de ,a)t( meta/olismul )lanetar exista si tot ce se intam)la cu su/stantele )e )laneta ,ace )arte din meta/olismul )lanetar( a ince)ut sa se recon,igureze si modul de gandire al oamenilor. 1m devenit din ce in ce mai constienti ca ,acem )arte dintr!un sistem extrem de com)lex si ca avem res)onsa/ilitati ,ata de acest sistem. Din ne,ericire acest lucru s!a intam)lat recent. &u e nici un secol de cand a ince)ut sa se con,igureze aceasta imagine. De ce spuneti )din nefericire*? Pentru ca oamenii merg inca )e vec.ile )aradigme si reusesc sa ,aca )ra, mediul. Va dau un exem)lu care tre/uie sa ,ie cunoscut de toata lumea. Ma uitam la actiunile )olitice ale guvernului actual si ale lui Victor Ponta( in s)ecial( in )rivinta gazelor de sist si a ex)loatarilor cu cianuri de la 'osia Montana. 6oana lor du)a )ro,it( du)a s)aga( sa mai )una mana )e ceva inainte sa cra)e totul 8 ceea ce se vede si din ,a)tul ca toti cum)ara terenuri )e care sa le vanda mai tarziu( sa le tranzactioneze si s)eculeze( intrucat( de ,a)t( e o s)ecula ordinara 8( goana lor asadar arata ca nu le!a )asat de nimic si nu le )asa de nimic. Dar ei nu se gandesc la ,a)tul ca se intoarce roata. +uteti fi mai e%plicit? -n momentul in care 'omania este ex)usa )oluarii toxice cu cele doua te.nologii( cianuri si su/stante c.imice la gazele de sist( mor al/inele. De3a este un ,enomen care se )etrece la nivel mondial. &oi suntem una dintre )utinele tari cu un )otential urias )e care nu il vede niciun )olitician: avem inca al/ine. Si avem destul de multe. , albina o resursa mai importanta decat aurul? 4norm9 Mult mai mult9 -n,init mai mult9 -n )rimul rand )entru ca odata cu moartea al/inelor nu se mai ,ace agricultura( caci nu mai avem ,ructe. 1l/inele sunt cele care )olenizeaza totul. 'omania avand un mediu curat( la care ar tre/ui sa tina din ras)uteri( ar )utea ,i ,urnizorul de .rana al 4uro)ei( in conditiile in care mor al/inele in alte )arti din cauza )oluarii industriale. 1sta ar insemna ca am sca)a de toate crizele ,ara )ro/leme. Dar tocmai acest lucru nu il mai )utem ,ace )entru ca ne vindem )amanturile )e nimic( )oluam mediul si il distrugem ceea ce va )roduce e,ectul contrar. Cei care vor cum)ara terenuri )e care le stiu )roductive se vor )acali odata cu ince)erea mortii al/inelor. -ar asta se va )roduce din cauza ex)loatarii gazelor de sist si din cauza 'osiei Montane. Si atunci( in loc sa cum)ere un )amant care este ,ertil si )ros)er si )e care se )oate ,ace orice( vor cum)ara un semi desert. -ar cei care au trans,ormat 'omania intr!un semidesert vor ,i )riviti( /ineinteles( cu )rea )utina ingaduinta de ceilalti( extorcati( inselati si 3e,uiti de )oliticienii nostri. 1sa ca nu stiu )rin ce gauri de sar)e sau de soareci se vor ascunde acesti )oliticieni in cli)a in care ii vor cauta ma,iotii care le!au cum)arat )amanturile. +oate gresiti plecand de la premisa ca majoritatea populatiei cunoaste circuitul pe care il e%puneti. &ici nu mai conteaza( vrand!nevrand acest lucru va devine vizi/il in termen scurt. -n Franta mai sunt 3umatate din al/ine. 1l/inele mor de )oluare si de o viroza. Singura )avaza im)otriva acestei viroze este un mediu curat. Dar noi am reince)ut industria )oluanta. Din momentul asta eu nu vad /ine nici 'omania( nici )e cei care au vandut!o( au tradat!o si au ,acut!o )ra,. Asta inseamna ca nu edeti bine lumea industriala in general? &u. -nseamna ca lumea industriala se sc.im/a si ca a)ar noi te.nologii. 4ste )erioada in care )e ciclul economic se lanseaza generatii de noi te.nologii neinvazive. 4le nu mai au si ca)acitatea de a distruge si de a dezec.ili/ra mediul. Dar noi( in loc sa ne centram )e dezvoltarea de noi te.nologii( ne gra/im sa distrugem mediul( tara( natiunea( cultura. 1)ro)o de ce discutam inainte des)re genii: oamenii care au a/ilitati inalte( cultura si intelegere )ot ,ace conexiuni. Dar tocmai din cauza asta sunt incomizi. 7itati!va la 4minescu( care a ,ost ,oarte incomod si a deran3at enorm de mult la momentul res)ectiv. :a ,el( Cos/uc. 1 ,ost ,oarte deran3at. 1mandoi au ,ost scosi )e tusa si a3utati sa moara. -una a teoria conspiratiei... Din )acate( nu e vor/a de teoria cons)iratiei( e vor/a de modelele culturale )e care le are un )o)or si care ,ac ca el sa se invarteasca in 3urul aceluiasi )unct ,ix. Din tim) in tim) a3ungem din nou la aceleasi stari si la aceleasi )erioade. Se roteste roata( dar tot )e aceleasi situatii. Cand s!a mai intam)lat sa avem asa o vanzare masiva de )amanturi2 :a ";0<. Si ce scris Cos/uc2 *Sa nu dea Dumnezeu cel s,ant sa vrem noi sange( nu )amant9 Cand nu vom mai )utea ra/da( cand ,oamea ne va rascula( =ristosi sa ,iti( nu veti sca)a nici in mormant.+ Deci( daca ince)e o reactie )o)ulara im)otriva )oliticienilor care vand tot( va ,i un al doilea ";0<. Ce se intam)la acum la Pungesti este un )rim semnal. 1sa a ,ost si atunci. Modul de gandire al )o)orului roman ramane acelasi. &u a ,ost distrus nici de =oll>?ood( nici inselat cu tot soiul de )erce)te. 'omanii si!au )astrat cultura( ei continua sa ,ie tarani. +oe$ia pe care ati in ocat'o a fost intens folosita de propaganda comunista pentru demoni$area monarhiei. (ar comunismul a enit la pachet cu o industriali$are ingro$itoare... Sigur. ...departe de industriali$area de care orbiti, una prietenoasa cu mediul. 0ineinteles.

Asadar depinde ce se intampla dupa acest gen de miscari, cine le capitali$ea$a imaginea. 1sa este( exact asta doream sa va s)un. 7itati!va /ine ca asta este si dorinta )oliticienilor: sa re)ete comunismul. @ot ce s!a intam)lat in ultimii ani su/ mana lui 0asescu( adica )olitizarea administratiei( )olitizarea educatiei( )olitizarea sanatatii( )olitizarea sectoarelor care nu au nicio trea/a cu )olitica( totul este o re)etare ,idela a ce s!a intam)lat du)a ";A<. &oi cadeam in aceleasi sleauri. -nsa )oliticienii nu se gandesc ca )ot aluneca in sleaurile astea si )ot sa se ,riga. &ici romanii nu s!au gandit )ana acum ce tre/uie ,acut( caci nu au avut destula cunoastere. Ca efect al asa'numitului e%od al creierelor? Vedeti( inteligentele inalte sunt deran3ante. 1i nostri si!au luat masuri ca sa sca)e de ele si au sca)at de cat de multi au )utut. 1cum ar ,i momentul culegerii roadelor. 1tat au muncit ca sa sca)e de creiere( atat au muncit ca sa ,ure si sa stranga o gramada de /ani9 Sunt )este o mie de miliarde de euro dis)aruti in ultimii #0 de ani din 'omania( /ani care nu sunt in conta/ilitati. 1sta inseamna )este o treime din )rodusul intern /rut )e an ,urat in ,iecare an. Si au ,acut!o )e diverse cai( ,alimentand intre)rinderile( vanzandu!le la ,iare vec.i si asa mai de)arte. Dar asta este rezultatul. .u e specific doar &omaniei. /itati' a la toate celelalte tari postcomuniste. 1ti )us intre/area cu teoria cons)iratiei: acum suntem in momentul in care vedem nu doar ca s!a intam)lat( ci si ca se intam)la in continuare. Vedem tari euro)ene care )ica( )ica urat si dezastruos. 6recia au cum)arat!o de3a nemtii. Daca'mi permiteti o gluma, s'ar putea nici sa nu fie asa rau. 0i se pare 1ermania un model prost de tara? &u e )ro/lema de administrare. 6ermania a administrat 0ulgaria la un moment dat cand tara era in ,aliment si nu a administrat!o rau. Pro/lema este( insa( ca distrugi o cultura. -ar asta este un lucru ,oarte grav. Vedeti( oamenii sunt mai deste)ti( mai )utin deste)ti( mai etici( mai )utini etici( dar cultura are radacini ,oarte vec.i. Cultura este singura valoare )e care noi o )astram in tim) si care ne da nu numai identitate( ci si rol ,unctional in cadrul celorlalte natiuni. %Eu sunt taran. #unica mea era taranca. &e la ea am in$atat o gramada de lucruri. Am ajuns sa cunosc o cultura care are radacini neolitice, cu un bun-simt si o intelepciune absolut incredibile. Acest bun-simt si aceasta intelepciune sunt diamantele pe care noi ar trebui sa le olosim in continuare pentru ca subculturile care au aparut sunt daunatoare. "e pierdem bunul-simt speci ic in cultura $eche. 'ar marea problema este pierderea acestui bagaj cultural, intrucat prin intermediul acestui bagaj stra$echi noi a$eam o relatie buna cu mediul si ne intoarceam la mediu. "oi eram niste gestionari ai pamantului, nu niste distrugatori. "oi eram oamenii pamantului, nu era doar pamantul al oamenilor. Eram niste intretinatori ai ecosistemului si ai pamantului%, Florian Colceag, matematician

-'a alterat aceasta filosofie culturala? S!a alterat atat de tare incat acum distrugem totul. Si distrugem modelul nostru cultural care )utea )ermite o relatie normala cu mediul si care este o solutie )entru )ro/lemele glo/ale( generale. 6anditi!va la drama )etrecuta cand @i/etul a ,ost cucerit de C.ina si au )lecat localnicii care incotro. 4i au im)rastiat nucleul cultural /udist in lume. -nainte de asta( /udismul era o religie locala( acum a devenit o religie )rinci)ala de o im)ortanta maximala. @i/etanii aveau nucleul de cultura cristalizat si au venit cu )rinci)ii care s!au )otrivit )e )ro/lemele existente. 4i au adus o contri/utie uriasa( reusind sa mai ec.ili/reze cate ceva din dezec.ili/ru decizional colosal. &oi avem( de asemenea( niste resurse de cultura )e care le )ierdem inainte sa se valori,ice. 4xodul aceasta de creiere du)a zeci de ani de comunism nu mai )roduce si o diseminare a culturii /unului!simt care ar )utea sa ne dea o sansa sa rezistam ca s)ecie( sa nu ne autodistrugem. Si aici a)are marea )ro/lema: avem nevoie de genii.

(ntrebare pentru politicieni: "0or sa fie cei mai bogati morti din cimitir?"

# De ce s'a alterat inteligenta de grup, cum suna arianta romaneasca a po estii lui Ali 2aba si a celor 30 de hoti, care sunt solutiile pentru promo area si sustinerea unei selectii ba$ate pe performanta si cum se pot inlatura efectele de$astruoase ale cancerului politi$arii?
Dela0.ro: Modelul cultural romanesc pe care l'ati in ocat mai de reme a fost suficient de puternic incat sa re$iste comunismului, incat sa mai a em acum ce a de sal at? Florian Colceag: Filonul acestui model este ,oarte vec.i( el a)artine )o)oarelor care au trait )e teritoriul Marii &egre inainte sa comunice Mediterana cu Marea &eagra )rin 0os,or si Dardanele. 1ici este un nucleu care s!a im)rastiat odata cu revarsarea a)elor mediteraneene. S!a im)rastiat radial )e toata zona euro)eana( in 1sia Mica si c.iar in nordul 1,ricii( )ana acolo a a3uns. -ar )rin marile invazii a a3uns )ana in -ndia. Daca stai si cauti sa vezi care este sc.eletul acestui ,ilon( a,li ca el tine de ,amilie( de res)ectul stramosilor( de res)ectul mediului( de /unul!simt si /ucuria vietii. -unt, mai degraba, aspecte caracteristice inteligentei de grup, nu celei indi iduale. 4ste inteligenta de gru)( e adevarat. Dar asta a creat linia culturala care a )ermis inclusiv existenta Drumului Matasii. 1sa ceva nu tre/uie alterat. Credeti ca n'a fost deja alterat? 4aideti sa ne uitam la &omania de asta$i: inteligenta de grup pare la cote minime. 1sta a ,ost e,ectul mani)ularii( al cons)iratiei( daca vreti( de care va s)uneam mai devreme. 1 ,ost o alterare care a sla/it nu numai )o)orul( a sla/it radacina culturala( noi suntem acum )erisa/ili din )unctul acesta de vedere. Dar ne )utem reveni daca avem niste oameni intele)ti la carma. Ce rol are geniul in re enirea iitoare a &omaniei? 1sta este rolul geniului: revenirea si recu)erarea )otentialelor. Dar rolul )oliticianului este( in general nu numai la noi( sa micsoreze aceasta revenire )entru ca( in general( )oliticienii si a,aceristii traiesc generand crizele. Daca ii aduci )e oameni la ,lamanzenie si nu mai au ce manca( atunci )oti vinde un morcov )e o tona de a)a. 1ici este toata istoria.

Stiti ca in calatoriile lui Magellan sau ale lui Colum/ se a3unsese sa se vanda un so/olan de cala de va)or )e un diamant( )e o )iatra )retioasa. 'esursele de .rana erau minimale si atunci vindeau orice sa mai su)ravietuiasca o zi. Daca noi mergem )e ideea minimala ca /usinessul lor conteaza( as vrea sa ii intre/ si eu )e acesti )oliticieni daca vor sa ,ie cei mai /ogati morti din cimitir. Caci )ana la urma tot acolo a3ungem. :a ce le va ,olosi2 4i cred ca totul e vesnic. 0a atrag atentia asupra unui detaliu: intrebarea dumnea oastra i$ea$a o $ona de inteligenta superioara necaracteristica acelora pe care ii chestionati. Ma /ucur ca intelegeti acest lucru. 1ici avem o )ro/lema. 1m ,ost invatati sa nu ridicam inteligentele su)erioare in ,runtea deciziilor. 'omanii au )us la conducere tot soiul de oameni cu inteligenta li)sita de )ers)ectiva( de orizont. Si au avut intotdeauna o mare admiratie )entru .oti. =otii erau si sunt semizeii locului. Dar acum( cred( s!au saturat de .oti( care ne!au 3e,uit in ultima )erioada su,icient de mult incat sa ne aduca din nou la starea de s)irit din ";0<. 4ste un moment semni,icativ acum( suntem in ceasul al dois)rezecelea. %Apropo de ce spuneam cu geniul( nu doar ai nostri au incercat sa scape de genii. &e Gaulle dupa razboi spunea ca geniile sunt periculoase si ca trebuie scapat de ele pentru ca dau prea mare $iteza istoriei. )chimbarile pe care le produc sunt prea brutale. &ar el nu a inteles un lucru esential, ca ara genii nu e*ista nici solutii de iesire din situatiile imposibile. "umai de la genii poate $eni o solutie su icient de bine asezata, de bine structurata ca sa rezol$e problemele care s-au conturat intre timp. )i in toate directiile. Ca sunt stiinti ice, artistice, ca sunt orice, rolul geniilor este unic. Ei sunt liderii care scot la lumina din intuneric, aducand solutia%, Florian Colceag, matematician

Acceptand ipote$a dumnea oastra, cum stam la capitolul genii? Stam /ine. :a ca)itolul genii( acest )o)or inca )roduce. Din )acate eu gasesc ca)acitati de genialitate la varste din ce in ce mai mici. De ce spuneti din pacate? Pentru ca adultii care au genialitate au )lecat. Si )leaca( in continuare )leaca. &u gasesc s)ri3in. 1asiti, asadar, aproape numai genialitati neslefuite. Da. Si )otentiala genialitate la varste mici. -nsa la aceste varste mici este uriasa. 6asesc co)iii cu niste a/ilitati intelectuale normale la co)ii cu varste de )ana la zece ani mai mari. Dar noi nu am reusit )ana acum 8 si aici am o mare )ro/lema si un mare o, in relatiile cu statul 8 sa cream( institutional vor/ind( )e)iniera. &u am dat drumul la )rogramele de gi,ted education( desi ele sunt introduse in legea educatiei. :egislatia secundara a zis nu( a luat!o ca De 6aulle sau ca tot soiul de ministrii care imi s)uneau: *domnule Colceag( dar de ce sa ii s)ri3inim )e astia deste)ti( sa ne ia locul2+ Care e ideea dumnea oastra? -a faceti clase speciale pentru copii supradotati? Co)iii acestia sunt izolati( sunt )rea ca)a/ili si atunci su,era o reactie sociala negativa. 4i dezvolta a/ilitati inalte si ca)acitatea de a rezolva )ro/lemele in cli)a in care sunt stransi im)reuna. 4 ceea ce se c.eama c.arter center( centre )ilot. 1ceste centre )ilot sunt .ranite de scoli care ii selecteaza )e toti co)iii )rea incomozi( )rea deste)ti( care ii deran3eaza )e )ro,esori( au )rea multe ras)unsuri( au )rea multe intre/ari( au )rea multa cunoastere( sunt .i)eractivi. Co)iii acestia sunt ,oarte deran3anti )entru sistemul educational o/isnuit. -i atunci ii scoateti din circuitul normal... -es din circuitul normal unde )ierd vremea si ii c.inuie si )e ceilalti si intra intr!un circuit de s)ecializare inalta( unde isi dezvolta a/ilitatile )ana cand devin utili societatii. Si nu numai utili( devin solutiile la )ro/leme. Cunoasteti reo tara care functionea$a la scara larga dupa acest model? Da. Prima care a )ornit a ,ost 1ustralia acum vreo A0!B0 de ani. 1ustralia nu stie ce e aia criza( in a,ara de criza de mediu. 1colo nu se mai simte mirosul oceanului din cauza )oluarii si distrugerii algelor. +ai, in spiritul discutiei anterioare, inseamna ca geniile de acolo nu si'au facut treaba foarte bine. 1/ia in momentul asta au a3uns si ei sa isi ,aca trea/a( )entru ca tre/uie tim) ca sa dezvolti oameni si tre/uie tim) sa ii si )lasezi acolo unde au )utere de decizie. 1ustralia este liderul mondial )e nanote.nologie si lucreaza intr!un stil incredi/il ca sa rezolve )ro/lemele de mediu. Si este o )reocu)are )ermanenta in directia asta si care da rezultate. Dar sistemul nu a ramas doar in 1ustralia( s!a im)rastiat in toata lumea. Se im)rastie cu viteza inclusiv in tari in care nu te!ai ,i aste)tat( cum ar ,i tarile ara/e unde )ot sa traiasca linistiti cu /urta la soare )entru ca le vin /anii din )etrol. 4i /ine( au ince)ut sa inteleaga ,oarte /ine ca resursele se e)uizeaza( ca oamenii sunt niste )uturosi( ca s!au invatat sa nu ,aca nimic( ca le!au venit su/ventiile de la stat( ca viitorul este extrem de nesigur si investesc acum enorm in educatia geniilor( dezvoltand cu a3utorul lor te.nologii care sa ,ie inlocuitoare de )etrol. (ar la polul opus, sustineti, este &omania care ignora stimularea si alorificarea celor supra'dotati? &u ignora( se teme. 'omania se teme de genii( se teme de co)iii extraordinari( )ur si sim)lu se teme. De ce spuneti ca se teme? 7itati!va /ine( de exem)lu( la /ursa guvernului 'omaniei in care au ,ost co)iii extrem de inteligenti trimisi sa invete administratie euro)eana. &ici unul nu au ,ost anga3at in administratie. 4 o dovada ca se tem sa a)ara niste oameni care se )rice)( )entru ca sistemul administrativ e ,olosit la 3a,( la ,urt. Din )acate( noi suntem in situatia de a ne uita in urma si de a vede ca suntem condusi de 1li 0a/a si cei A0 de .oti. Care nu mai sunt A0( sunt mai multi .oti. Dar )aradigma este aceeasi. A em o problema de selectie? Mai mult decat atat: avem o selectie negativa. Pe sistemul legislativ actual nu )oti )romova niste oameni ca)a/ili. 4i tre/uie sa treaca mai intai )rin ,iltrul de )artid. Filtrul de )artid inseamna coru)tie( )u)incurism( mita( ma,iotism si asa mai de)arte( )ana la necesitatea existentei scolii vietii )rin )uscarie. Daca nu e asa si candidatul e un om curat si un /un )ro,esionist( atunci nu )oate ,i tras de s,ori( nu e santa3a/il. Cand ,iltru la admitere e santa3a/ilitatea candidatului( a3ungi la niste a/eratii ingrozitoare. Si iarasi as reaminti acestor tovarasi sa isi aduca aminte de )oezia lui Cos/uc. Pentru ca si )o)orul asta ra/da )ana la un tim). Ce ar putea face un geniu politic in momentul de fata in &omania? &u vreau sa dau eu )rogramul. Daca ar ,i un geniu )olitic ar sti ce sa ,aca. Dar eu l!as a3uta cu )lacere. Ati conceput la un moment dat chiar un model de tara. 1m conce)ut mai multe( da. Modelul de iesire din criza( modelul de tara( lucram acum la o constitutie care sa )oata )ermite )unerea 'omaniei )e )icioare.

!ucrati singur? &u( suntem mai multi. Si suntem din ce in ce mai multi care dorim acest lucru. Pentru ca e )acat sa distrugem ceea ce rezista de mii de ani( doar )entru ca au venit niste lacuste care consuma tot. 'eactia )o)ulatiei ince)e sa ,ie din ce in ce mai clara. Si vad ca este )ro,esionala. Se ,ormeaza ligi )ro,esionale care ince) sa actioneze( se ,ormeaza aliante de tineri( de oameni de a,aceri care ince) sa ,aca )olitici sociale( sa a3ute acolo unde e nevoie( deci vad ca ince)e sa creasca nivelul de coeziune a )o)ulatiei care inainte era atomizata. -nca nu actioneaza ei ,oarte /ine( dar a ince)ut sa a)ara un ,enomen. Va dau un exem)lu. 'ecent a ,ost ziua 'omaniei. Vi s!a mai intam)lat vreodata ca de ziua 'omaniei romanii sa isi trimita sms!uri cu la multi ani2 Ati primit sms'uri sa inteleg. Da( si nu numai eu( multi au )rimit sms!uri de genul acesta. -n ,iecare a ince)ut sa creasca un alt s)irit. 4 un ince)ut )e care eu il a)laud. Si )iata 7niversitatii este extraordinara. Si multe alte ,enomene. Si ,a)tul ca la Pungesti au iesit cu mic cu mare( cu )o)a cu tot( ca sa isi a)ere nevoile( saracia si neamul. -unteti un om credincios, domnule Colceag? Sunt matematician. Pentru mine Dumnezeu nu este o ,ormula culturala( Dumnezeu e s)atiul in,init( inteligent si sensi/il( care c.iar exista. 4u )ot demonstra acest lucru )rin matematicile mele. &ecent doi matematicieni germani au demonstrat acelasi lucru, ca Dumne$eu e%ista. &!am citit ce au ,acut colegii mei germani( dar )rin matematicile )e care le!am lucrat am desco)erit legi universale care arata ca universul este ca)a/il sa isi o)timizeze deciziile si ca decide. Ca este mult mai com)lex decat ce se cunostea inainte ca masura/ilitate. 4u nici macar nu imi )un )ro/lema credintei( eu imi )un )ro/lema cunoasterii. Sunt in situatia de a avea o ,ereastra desc.isa directa( )rin care inteleg ca exista. Dumnezeu exista si actioneaza.

#CA$A vizualizari

@rimite )e mail Printeaza

Comentarii
1non>mous: "#!"#!#0"$

, usor sa faci un

4 usor sa ,aci un comentariu.Mai usor sa admiri o )ersoana )t ce ,ace.Comentatorule (@7( ce ,aci2 Ca vor/e.... 1non>mous: "#!"#!#0"$

chiar asa inainte de a scrie

c.iar asa inainte de a scrie -&V1@1 sa scrii(sa te ex)rimi 1ndreea cu DouJ 4!uri :"$!"#!#0"$

Am gasit articolul intr'un

1m gasit articolul intr!un gru) gen +1tei si rationalisti( sce)tici( deste)ti( indu/ita/ili( etic.eta/ili /la /la :E Pus acolo ca sa ,aca misto de titlu! acela ca un ti) )oate demonstra ca dumnezeu exista si actioneaza. Du)a ce l!am citit( am vazut ca nu!i nicio /ataie de 3oc. :umea se duce in ca). nu tre sa stii matematica sa ,ii )resedinte. @re/uie doar sa ,ii o/edient( ,omist si sa ran3esti /ine. Desc.ideti oc.ii( voi astia cu multe carti citite...degea/a. Pana la urma( noua religie: stiinta. -&c.inati!va geniilor( uitand valorile sensi/ile si su/lime ale societatii glo/ale. tatu stela:"$!"#!#0"$

/n om e%traordinar.Cata
7n om extraordinar.Cata dre)tate are...documentat. 1ctualii )oliticieni nu agreeaza acesti oameni )entru ca ii ecli)seaza. Sanatate multa domnule Colceag si )utere de munca. ! See more at: .tt)://???.dela0.ro/matematicianul!,lorian!colceag!)ot!demonstra!ca!dumnezeu!exista!si!actioneaza2)ageM"Tst.as..0;M=x .e.d)u,