Adevrata etonogenez romno-latin bazat pe cercetarea ADN

Maps of Neolithic CulturesThe omanian !tnogenesis "# -$%atin& languages have ' origin( http://www.eupedia.com/europe/origins_haplogroups_europe.shtml

J => 30,000 years ago (in the Middle ast! "#"# => $%,000 years ago (in southern &'rica! ' )* +,-... /ears ago 0in the 1al2ans3 #a# )* +#-... /ears ago 0in southern ussia3 #b )* +.-... /rs ago 0around the Caspian 4ea or Central Asia3 ( => "),000 years ago (#etween *ndia and the +aucasus! '+ )* #5-... /ears ago 0in the 1al2ans3 6+ )* #,-... /ears ago 0in northern Mesopotamia3 '+b )* #7-... /ears ago 0in Central !urope3 ,"c" => "$,000 years ago (in -i#eria! '+a )* ##-... /ears ago 0in the 1al2ans3 ."#"#$ => "0,000 years ago (north or south o' the +aucasus! !-8#7 )* #.-... /ears ago 0in the 1al2ans3 *$a$ => ),/00 years ago (in the 0inaric &lps! *" => /,000 years ago (in -candina1ia! *n urma cu )23000 de ani cam toata uropa era 4al#astra5: uropa la nord de &lpi2+ultura 6ardenoisian2*,*$,*$#7 *talia si 0almatia28rinted +ardium 8ottery2*,*$,*$a. ($a 1ine din 9estul Marii ,egre si se in'iltrea:a prin (recia si ;lacani, 1aloare nesemni'icati1a in .omania ("<! si in =urul ei, doar in &ustria a=unge la 3<, +ipru >< etc. *n timpul ultimei *ce &ge, uropa a 'ost acoperita de gheata, doar ;alcanii (si - -paniei! au ramas locuite. *n ;alcani s2a 'ormat *2$/.000 din care tot in ;alcani s2a 'ormat *$2").000, care a urcat in sus spre ;a:inul 0unarii de1enind *$#2"3000. 6ot din ;alcani a pornit si *$a2"".000, toate aceste grupe * s2au e?tins apoi in restul uropei. * si J pro1in din *J. J$2"/.000 pare sa corespunda e?pansiunii 'ermierilor din Mesopotania spre ;alcani, e?pansiune care apoi se re'ace mai tir:iu, pe aceleasi :one, prin coloniile 'eniciene si grecesti din Mediterana. *n pre:ent haplogrupul J$ are ma?ime in +reta2@@< si +ipru23)<, in (recia2$/<, .omania2$@<, ;ulgaria2$0< in timp ce in Angaria este numai )<, Macedonia2"$<, +roatia doar 3./<.

Binia este o linie 1eche care s2a de:1oltat separat de toate celelate, initial erau 'ermieri 1eniti in neolitic din &sia Mica. 29"3 in ;alcani a aparut2"0.000. *n pre:ent "#"# are un 1ir' in (reciaC$)<, Macedonia2$3<, apoi in ;osnia D"@./< si in 'ine Angaria2 >./<, in .omania a1em un %< semni'icati1 dar secundar. picentrul haplogrupului este &l#ania si de aici s2a e?tins in =urE eupedia.com/europe/neolithic_europe_map >> -a incercam sa citim ce spun aceste harti impreuna cu ta#elul haplogrupurilor. .omania D @ haplogrupuri in proportii aproape egale: '+a)#5(,9- #a)++9- #b)++9- 6+)+:9( -a 1edem la ce culturi, migratii corespund, ce semni'icatie au. &r 'i interesant sa a1em aceste date pe 6ransil1ania, Moldo1a si 9alahia separat. +hiar si in Angaria care nu are munti sa separe regiuni, sint di'erente mari de la o :ona la alta. *$a2")./< in .o pare sa 'ie cea mai 1eche componenta. 9ir'uri de *$a gasim in pre:ent in ;osnia /0<, +roatia @$<, -er#ia $><, ;ulgaria $0<, Macedonia "3<, AFraina "$<, ;ielarus "3<, Angaria "/<. 0aca din AFraina se ia :ona care corespunde la cultura +ucuteni, pe acea :ona procenta=ul este mai mare. *$a se suprapune cu procenta=e ma?ime pe :ona 9inca si +ucuteni, 1e:i articolul ale?imreh.wordpress.com/$0""/0"/")/i$a21incacucuteni2>000#c2i"2scandina1ia23000#c. *n urma cu )00023000 de ani, +ultura 6hessalian ,eolithic acopera #a:inul +arpato20unarean, ;alFanii pina la (recia actuala, inclusi1 Macedonia dar 'ara +roatia (*$a$2),/00!, inclusi1 AFraina de sud si 8anonia. 0in moment ce toate grupele * au aparut in ;alFani si in #a:inul 0unarii si de aici s2au e?tins in restul uropei, putem presupune logic ca si in +ultura 6hessalian tot grupele * erau dominante, pro#a#il *$a. 0upa *$a pro#a#il J$ era cea mai importanta si in 'ine linia se e?tindea in =urul &l#aniei dar in .omania cu procenta= nesemni'icati1 totusi. *n acea perioada ."a si ."# nu e?istau in uropa. 8e harta urmatoare, //002%000, se 1ad cultura +ucuteni26ripolye si +ultura ;lacFG(rey 8ottery separate de astern Binear 8ottery. 8e alt site am 1a:ut ;ulgaria (;oian2Maritsa! inclusa in cultura 9inca. 6a#letele de la 6artaria din 6ransil1ania similare cu inscrisurile 9inca arata totusi o relatie intre 6ransil1ania si malul drept al 0unarii. Hricum marea :ona 6hessalian pare atacata prin cele doua :one care 'iind :one de cimpie 1or 'i intotdeuna :one de patrundere ale migratiilor. +impia panonica continuata cu 6ransil1ania si ;anatul este +ultura astern Binear in timp ce pe linga Marea ,eagra din stepa, patrunde de=a ."a2cultura -u1oro1o2+erna1oda.

8e urmatoarea harta, /0002@/00, :ona *$a pare mai re'acuta, de=a a1em denumirea de Hld urope. 0ar prin canalele de cimpie, patrund in continuare in'luente. 0in nordul &natoliei incep sa patrunda dinspre sud ."#, care coloni:ea:a 1estul Marii ,egre, trec peste munti si in 6ransil1ania par sa reali:e:e +ultura 8roto *talo2+eltica. 8oate acestia sint 8roto 0acii, un amestec de *$a si ."# care se intind si in 8anoniaEIEI &mestecul de ."a (sciti! si ."# (proto2celti! care reali:ea:a in AFra=na +ultura Jamna, pe teritoriul .omKniei este si mai pronuntat pt ca aici din stepa patrund dinspre nord ."a dar ."# 1in si din nordul Marii ,egre D ."#"#$a @/00y#p si in acelasi timp si din sudul Marii ,egre D ."#"#$ /000y#p. 8oate pentru prima oara in uropa se 'ace aici (in 6racia pontica, ;ulgaria de st, 0o#rogea, Moldo1a de st si ;asara#ia! amestecul care a a=uns sa domine uropa de a:i, intre ."a si ."# pe un 'ond 1echi de *$aEEE *$a ar 'i 1echea cultura matriarhala pasnica a lui (im#utas in timp ce ."a si ."# ar corespunde la indo2europenii ra:#oinici, societatea patriarhala care a distrus 1echile culturi nera:#oinice. Larta urmatoare @/002@000: in timp ce marea stepa pare sa 'ie dominata de gal#en D 4proto scit:ii5 ."a D &#ashe1oG+orded Mare, pe teritoriul 6hessaliei continua amestecul *$a cu ."#. ."# care pro#a#il a in1adat, domina militar dar se amesteca cu *$a reali:ind culturile care pe harta sint cu rosu D :ero, +erna1oda, +oNo'eni, (lina, Htomani, ;u#an=. *n :onele de munte *$a re:ista mai #ine, dinspre nord pe malul estic al Marii ,egre continua sa patrunda ."a. *n 1estul Marii ,egre primul strat *$a este acoperit de al doilea strat ."a si de al treilea strat care domina militar, 4politic5 ."#, pare sa se reali:e:e primul amestec de haplogrupuri apropiat de structura genetica actuala. *n orice ca: :ona *$a cu pete rosii ."# si in'luente ."a pe culoarul estic acopera si Macedonia, si ;ulgaria si Angaria si sudul AFrainei. *n 1ecinatetea :onei 6hessalia, in centrul uropei se 'ormea:a o 4pata mare5 rosie D Anetice +ulture care pare sa 'ie 'ocarul de unde a pornit marea cucerire ."# a uropei de 9est. 6oata :ona uropei de 9est care era al#astra, 1echea cultura megalitica *, incepe sa 'ie coloni:ata cu rosu. *n nordul :onei 6hessalia cu gal#en domina ."a pe teritoriul de asta:i al (ermaniei de st, al 8oloniei, AFrainei de nord, ;elarus, .usia. Larta urmatoare @00023/00: peste teritoriul .omaniei, de la , la - trece ."a, greco2macedonieii. -e di'erentia:a *llyria, 6racia si Macedonia. 0e la la 9 peste teritoriul .omaniei continua sa treaca ."# care coloni:ea:a masi1 toata uropa de 9est D 6umulus +ulture si *#erian ;ron:e &ge. Marea coloni:are celta se 1ede si in pre:ent prin 1ir'uri de ."a: )$./< -cotia, %>< -pania, 3%< 6ara ;ascilor, (alicia %3<, Males 3$<, Oranta %"<. Larta urmatoare 3$0023000: marea pata din centrul uropei care a iradiat ."# de1ine cultura Lallstatt, de la ea radia:a spre sud *talicii si 0orienii. +red ca se poate spune ca etnogene:a era in mare parte terminata in urma cu $000 de ani.

-a ne gindim la popoarele asa :is latine, 4romanice5, ce au a1ut in comun in ultimii "0.000 de ani, de ce 1or#esc lim#i similare. -ingura perioada in care ele au 'ost omogene ca y2dna a 'ost perioada 1eche cind toata uropa era omogen *. 0e asemenea procenta=e mari de J$ intilnim in (recia/;alcani D .o/$@<, ;ulgaria/$0<, (recia/$/< si *talia de -/$3./< si +entrala/">./< cu ma?ime mai mari in -icilia,+reta,+ipru. *n urma cu )23000 ani .omania si *talia erau *$a in timp ca (alia si -pania erau *$#. &ceasta corespunde poate la asemanarea mai mare dintre romana 1eche si latina 1ulgara 1eche. +on'orm teoriei continuitatii inceputa de &linei toate aceste popoare ,A au 'ost romani:ate, romanii au cucerit popoare care 1or#eau lim#i similare si pe #a:a acestei inrudiri s2a 'acut cucerirea, adiministrarea si integrarea ling1istica/culturala. (recia era tot *$aCJ$#, ceea ce ar corespunde la inrudirea/asemanarea dintre greaca 1eche si latina 1ulgara, asa :isa lim#a Foine uni1ersala in *mperiul .oman in care s2a scris si ;i#lia. *n acest peisa= dominant *, cu in'luente mari J$ mai ales pe coastele Mediteranei, haplogrupul 29"3 are o :ona de in'luenta relati1 mica, cu epicentru in &l#ania, cu in'luente mari in (recia, Macedonia dar de=a cu in'luente mici in 0acia Mare si *talia (totusi "3< in *talia de -!. *ndra:nim sa presupunem ca lim#a 1echii europe era o lim#a *, o lim#a proto2latina, din care s2a 'ormat lim#a daca, latina 1ulgara si greaca 1eche (wiFipedia.org/Poine_(reeF!. &ceasta lim#a a ramas dominanta in .omania, si s2a pastrat cel mai #ine in .omania pt ca .omania a 'ost totusi 'erita de munti. Marile migratii ."a si ."# au schim#at populatia, dar la 'iecare migratie, cultura si lim#a *$a a reusit sa a#soar#a socurile, sa se pastre:e, chiar daca in pre:ent genetic *$a repre:inta doar o cincime, in proportii egale cu cu J$, ."a si ."#. J$ nu a 1enit intr2un singur 1al, J$ a 1enit odata cu 'ermierii neolitici care au migrat din Mesopotania, apoi cu coloni:arile grecesti si in 'ine cu cucerirea ;i:antina si cu perioada 'anariota. Ba 'el ."a a 1enit initial doar pe culoarul de migratie ,>- de linga Marea ,eagra, in neolitic //002%000, apoi cu trecerea spre (recia a (reco2Macedonienilor, peste .omania, $0002"/00#ce si in 'ine cu marile migratii spre sud cumane si sla1e, de la s'irsitul *mperiului ;i:antin.. Migratiile ."# au 'ost in si mai multe 1aluri, sedimentari, de 'iecare data 'iind a#sor#iti de stratul 1echi, primar *$a: "! D/000, prin sudul Marii ,egre, prin &natolia spre uropa +entrala, $! D@/00, prin ,ordul Marii ,egre. *nteresant ca aceste coloni:ari ."# nu au reali:at o cultura compacta, omogena pe teritoriul proto20aciei mari, ci mai multe culturi di'erite, mai multe pete pe harta @ ceea ce ar con'irma ca amestecul *$a cu ."# a 'ost mai curind o a#sor#ire, nu o dominare totala ."#, pastrindu2se in 'inal lim#a *$a

ca lim#a dominanta, cu continuitate de 32"0.000 ani. 3! a continuat in epoca #ron:ului trecerea spre uropa de 9est peste .omania dar in timp ce in uropa de 9est culturile ."# au de1enit dominante in proto20acia nu a 'ost dominanta cultura ."#, inca o 4do1ada5 ca stratul primar *$a, care a 'ost su'icient de puternic ca sa porneasca de aici coloni:area * a intregii urope 9echi a 'ost in continuare su'icient de puternic sa a#soar#a si trecerile ."#. @! a urmat 1alul in1ers al coloni:arii celte de la 9 la +on'orm do1e:ilor arheologice aceasta coloni:are celta a 'ost su'icient de puternica in 6ransil1ania dar nu a trecut muntii. *mpotri1a acestor celti a luptat ;ure#ista, impingindu2i inapoi spre uropa de 9est. -i in 'ine /! ultima sedimentare ."# din 1ul Mediu D coloni:arile de sasi din 6ransil1ania. *n pre:ent ."# e chiar putin mai mare in procente decit *$a in structura populatiei in .omania, dar sa socotim ca aceasta acumulare ."# nu s2a 'acut intr2un singur pas ci in multe mii de ani, in 1aluri succesi1e. 0aca ."# ar 'i a=uns la paritate cu 1echiul strat *$a dintr2o singura migratie/coloni:are, atunci poate impactul ar 'i 'ost su'icient de puternic sa schim#e lim#a. *n unele :one din uropa de 9est impactul ."# a 'ost radical din primul 1al a=ungind la procente de /02%0230<. *n .omania dupa mii de ani si multe 1aluri a a=uns doar la $$<. *n timp ce 'ondul *$a a ramas constant si masi1 chiar daca s2a diminuat, 1alurile ."a si ."# au 'ost succesi1e si desigur in opo:itie, ."a si ."# au 'ost opuse in toate aceste mii de ani impartind uropa in uropa de 9 si de , pe teritoriul proto2.omaniei pro#a#il anulindu2se oarecum reciproc. 0in ;alFani a 'ost coloni:ata toata uropa cu *, apoi a 'ost impactul J$ al 'ermierilor neolitici 1eniti din Mesopotania. +u %.0002 /./00 de ani in urma, ."a a co#orit spre - prin ,ordul Marii ,egre in timp ce ."# a urcat spre , prin -udul Marii ,egre. *n aceasta perioada amestecul de *$ si J$ reali:ea:a marea cultura din *talia mare D 8rinted +ardium 8ottery. *n urma cu /0002@/00 de ani pe teritoriul .omaniei s2au intilnit cu grupul *, grupurile ."a si ."#, 4indo2europenii5 care au schim#at de'initi1 uropa, aici s2a reali:at primul amestec de ."a cu ."# si cu *. &cest amestec a continuat 'ara sa elimine 'ondul *$a. u doar 'ac o citire a acestor harti, care nu stiu cita recunoastere stiinti'ica de'initi1a au. 0e asemenea repet, indra:nesc sa presupun ca lim#ile latine au origine * sau *CJ, chiar daca 1ad si eu multe intre#ari, pro#leme. ,ici ."a (sciti, sarmati, sla1i! nici ."# (celti, germanici! nu pot 'i la originea lim#ilor latine. Ma #a:e: pe cite1a 'apte. +ele mai multe migratii, cuceriri militare, si in #inecunoscutul 1 Mediu (/002".000dc! dar si in neolitic, au 'ost cuceriri militare 'acute de nuclee dure care au 'ost ulterior a#sor#ite, noi21eniti 'iind in numar mic 'ata de popoarele cucerite. ."a si ."# au a=uns sa domine ,ordul uropei in timp ce -udul uropei a putut pastra mai #ine 'ondul *. Oondul acesta * a 'ost cel mai puternic in ;alFani unde s2a 'ormat initial si de unde s2a 'acut coloni:area * a intregii urope 9echi. 0e asemenea odata cu retragerea ghetii * s2a intins inspre ,ord dar desigur ca a 'ost mai puternic in -udul uropei unde a a1ut mai mult timp se creasca, sa se sedimente:e. 8opulatia din ,ordul uropei 'ormindu2se mai tir:iu, e1oluind mai putine mii de ani din cau:a ultimei glaciatiuni, a putut 'i dislocata mai usor de 1alurile ."a si ."#. *n timp ce marile sedimentari ."# au 'ost in neolitic pina la celti, o mare parte din sedimentarile ."a au 'ost mult mai tir:ii, doar in 1ul Mediu odata cu migratiile sla1e, cind etnogene:a era terminata. 0acia ocupata doar "@< pe o perioada 'oarte scurta nu a1ea cum sa 'ie romani:ata. 0eci 0acia 1or#ea de=a o lim#a 4proto2latina5 in urma cu $./00 de ani creind conditii 'ormarii *mperiului ;ure#ista. 8oate ca pelasgii corespund la 1echiul 'ond *$aCJ$, ilirii la *$a$C 29"3, tracii sud dunareni 'iind putin di'eriti de cei nord dunareni prin in'luenta 29"3 mai mare. &s indra:ni sa presupun ca a'lu?ul de 1italitate celta2."# a 'ost esential pentru di'erentierea dacilor de geti, la 'el cum in'lu?ul de 1italitate ."a a 'ost esential pt di'erentierea macedonienilor de grecii din sud, (4prima sla1i:are5 a ;alFanilor!. 0acii au a1ut centrul de putere in 6ransil1ania, celtii au coloni:at 6ransil1ania dar nu au trecut muntii. 0acii lui 0ece#al au stapinit toata 0acia dar dupa luptele cu 6raian nu au 'ost spri=niti pina la capat de 4dacii li#eri5 de dincolo de munti chiar daca pina la urma au 'ost eli#erati de ei. Ana din premi:ele de #a:a ale acestor presupuneri este continuitatea de aproape "0.000 de ani a populatiilor *, mai puternica in - uropei mai sla#a in ,ordul uropei unde populatiile s2au 'ormat mai tir:iu si erau mai putin numeroase (retragerea ghetii!. +ele mai multe migratii nu au insemnat eliminarea populatiilor 1echi de noii 1eniti, mai ales in :onele * de unde a pornit coloni:area * a uropei. *n urma cu 3000 de ani in *talia dominata de *$a s2a 'ormat cultura 8rinted +ardium 8ottery care a re:istat /.000 de ani chiar daca pe parcurs au aparut J$ si 29"3. &tit 0acia cit si *talia au pornit cu un 'ond puternic *$a2"".000 dupa ultima glaciatiune, au continuat mi?ul cu 'ermierii J$, care a 'ost esential pt tehnologie dar 'ondul *$a a ramas dominant /2%.000 de ani. &#ia pe la $/00#ce au a=uns sa 'ie mari sedimentarile ."# in 0acia si a#ia pe la ".$00#ce a a=uns sa 'ie semni'icati1a coloni:area celta ."# in ,ordul *taliei. 8ina in perioada romana, 'ondul primar esential *$a de lim#a si populatie s2a 'ormat si pastrat 32>.000 de ani, chiar daca au 'ost in'luente semni'icati1e J$si ."#. *n *talia au 'ost semni'icati1e in'luentele 29"3 in timp ce in 0acia a inceput sedimentarea stratului ."a. *mperiul .oman a 'ost parado?al o ruptura mai mare pt *talia decit pt 0acia in ceea ce pri1este structura genetica si ling1istica. Hdata s2a impus de la .oma lim#a culta a aristocratiei in de'a1oarea latinei 1ulgare. &poi *talia ca centru al *mperiului a 'ost nu numai napadita de legiunile, de aristocratia din colonii dar a a=uns si tinta cea mai dorita 4#ar#arilor5. 8rocenta=ul *$a este 'oarte mic in pre:ent in *talia. .amine de studiat si etnogene:a sla1ilor, 'elul in care :one cu concentratie mare *$a 4au pierdut lim#a *$a5 si s2 au sla1i:at ca lim#a. &cest te?t este o ciorna, e?primarea poate 'i corectata si mai ales este o schita in sensul ca se poate corecta continutul prin corelari, con'runtari cu alte surse. -i in esenta nu este o teorie, este o citire a unor harti si ta#ele, o interpretare, niste presupuneri. 6he peace'ul mi? #etweeen .omanians and Lungarians is not unusual here in 6ransyl1ania, it is Quite normal as most people here ha1e a mi?ed origin. 6here are great similarities #etween .omania and *taly, same latin language is =ust showing the deep truth. May#e the population that spread 'rom 8annonia to the ,orth and than came #acF as Magyars, were populations that departed ->, as * populations, tooF the language 'rom ,"c" Oinns than came #acF ,>- mi?ed with ."a. * liFe the idea o' an old european society without wars, howe1er there seems to #e a transition in neolithic to a society that in1ented the war. 6his happened #ecuase o' new people or was it =ust a cultural change #ecuase o' growing population 'ighting 'or resourcesI(im#utas puts this change on 4indo2europeans5 that came down ,>-, the Purgan hyp. &linei sustains the continuity, * thinF we can not thinF the issues without the studies o' &lineiGco D www.continuitas.org 7 en.wiFipedia.org/8aleolithic_+ontinuity_6heory. * hope you can read with google translate the 'irst part o' this article a#out the eupedia studies, written in .omanian. 4,ations5 are de'ined #y languages, culture and genetics. *n ;alFans we can see populations with similar genetics #ut with 1ery di''erent languages D the magyars, the ser#s, the romaniansR -omewhere in the course o' history the groups that dominated certain areas were a#le to impose their language. *n other parts the 'inal general gentic structure is the same #ut the old layers o' population were a#le to a#sor# the conQuerers and preser1e their old language. Me can read the ne?t ideas in the eupedia maps: a'ter the last ice age, the ;alFans and the 0anu#e #asin were the area 'rom where all urope was coloni:ed with * people, *$a in the south (we could say proto2latins! and *$# in the north (proto2germanics!. Oor many thousands o' years #etween "0.000#c to @.000#c they were the haplogroup that dominated all urope. 6his haplogroup produced the old ci1ili:ation o' urope D Hld urope in Hld 0acia and 8rinted +ardium 8ottery in Magna *talia and also this group *

produced the Megalithic ci1ili:ation that co1ered all Mestern urope #e'ore the celts. * dare suggest that this group is responsi#le 'or the latin languages, the .omans =ust conQuered peoples speaFing similar languages, they did not latini:ed the (aules, the 0acians, the -paniards. *n the -outh ;alFans the old lines were strong, iradiated in *taly also #ut the lines can not #e responsi#le 'or latin languages as they co1ered only a limited part o' urope, with &l#ania in center, pro#a#ly this line can #e associated to ilyrians. 6he J$ 'armers coming 'rom Mesopotania were important 'or all Mediterana, they were important 'or the technology they #rought, 'or the commerce ('enicians, greeFs..!. ;ut * guess that they were also a#sor#ed. 6he present day genetic structure o' people o' urope shows us a lot o' 'acts, most migrations did not wiped out the conQuered populations, most migrations =ust slowly modi'ied the genetical structures, wa1e a'ter wa1e, adding layer a'ter layer o' genetic sedimentations. *n the general structure o' the populations J$ pro#a#ly was not dominant as it spread on the shores o' sea 'irst, see the present maps 'or J$, #ut may#e it was important 'or the 'ormation o' the 8rinted +ardium +ulture. &nyhow most urope 'or /000 years a'ter the last *ce &ge had mostly * populations, only around $3002$/00#c the ."a pushed their way o1er ast urope into +entral urope. * would say that the 0anu#ian area wich was strong enough in population to coloni:e all urope with * groups was also strong enough later to a#sor# the ."a and ."# wa1es. *n present day urope ."# dominates Mestern urope while ."a dominates astern urope #ut these group were not present in urope #e'ore @.000#c. .omania has an eQuili#rated mi?, around $0< out o' each important european haplogroups *$a, J$, ."a and ."#. *$a was the #asic layer, strong today in the areas occupied #y old +ucuteni and 9inca cultures. 6he later accumulations o' J$ were in se1eral wa1es : neolithic mesopotanian 'armers, greeF coloni:ations, #y:antium empire in'luence, 'anariot go1ernments under the Htoman mpire. 8resently J$ and *$a are eQual #ut J$ accumulated in wa1es that were a#sor#ed, each J$ wa1e/layer #eing much smaller that the #asic *$a layer. -imilarly ."a sedimentations were at the #eggining mostly on the shores o' the ;lacF -ea, through the planes that were always a natural migration channel , to -. &lways the mountains were strongholds 'or old populations. 6hese old populations always had to hide away in the mountains during migrations that came down through the planes #ut than they were strong enough in num#ers to come #acF a'ter the #ig wa1es. 6han the migrations that shaped the (reeF ci1ili:ation came down ,>-: 'irst the ."a wa1e that remained strong in Macedonia, later the 0orian ."# wa1e. 6hese wa1es were not strong enough to displace what they 'ound in their route, so the Macedonian ."a wa1e had to Feep going on o1er Hld 0acia, which included the south o' the 0anu#e, while the dorian ."# wa1e had to Feep going on o1er Hld 0acia and o1er Macedonia (the pre1ious wa1e! until they were a#le to 'ind a population weaF enough to #e conQuered. Most o' the ."a sedimentation that we see today in the present day genetic structure o' .omania tooF place only much later with the -la1ic migrations (%002"000 a'ter +hrist!. -o these ."a sedimentations were also a#sor#ed in Hld .omania as the etnogenesis o' 4latin5 .omania was 'inished well #e'ore the #ig sla1ic wa1es, while the 'irst ."a were either geographically limited to the plains o' the ;lacF -ea, either went o1er .omania to the (reeF destination. ."a migrations that came down o1er .omania were strong enough to shape the (reeF ci1ili:ation and later all south sla1ic nations #ut were not a#le to displace .omanian latin people. *t is interesting that ."a coming down on the north o' ;lacF -ea and ."# coming up in the -outh o' the ;lacF -ea met in .omania 'or the 'irst time with */J populations. 6hese $ new groups that shaped all urope later, mi?ed here 'or the 'irst time with old */J groups. &lso it is strange how .omania that was in the path o' all ."a migrations to the -outh and also in the path o' all ."# migrations to the ,orth and to the Mest o' urope, was a#le to Feep its latin language. 6he ."# migrations were strong enough to #ecome dominant in all Mestern urope, which at that time was not so populated #ut were not a#le to displace .omanian populations. 6here were many ."# sedimentations in .omania. Oirst 'or 3000 years, 'rom @000#c to "000#c, ."# poured o1er .omania to the Mest until it 'illed all Mestern urope. 6han there was the celtic wa1e pouring #acF M> , which was a#le to coloni:e partially 6ransyl1ania #ut was not a#le to cross +arpathian Mountains and was 'inally pushed #acF #y the 0acian mpire o' ;ure#ista. Bater in the Middle &ges ."# sedimentations continued in .omania through the (erman coloni:ations. Lowe1er as the 0acians with their Batin Banguage were already 'ormed a'ter the #ig >M neolithic ."# wa1es, ."# can not #e the origin o' this Batin language =ust as well as ."a and J$ can not #e the origin o' Batin language. 6hus Batin languages 'ormed in Hld .omania/0acia and in Magna *taly can #e only o' *$a origin (with J$ mi?!. ;oth printed +ardium +ulture and 6erramare +ulture that 'ollowed were #asically *$a +ultures, a'ter the upedia Maps. Orom "0.000#c a'ter last *ce &ge until "./00#c Magna *talia was #asically an *$a culture, with strong J$ and "#" in'luences. 6he J$ and "#" sedimentations were pro#a#ly a#sor#ed #y the #asic *$a populations which were more numerous, e1en i' J$ colonies had military/political dominance in the -outh, mainly on the shores o' Mediterana.