Sunteți pe pagina 1din 19

Clonarea umana

Deoarece clonarea ne suscita din ce in ce mai mult atentia, reprezentand poate cea mai socanta dintre provocarile stiintei contemporane, este util ca in randurile de mai jos sa tratam in cateva cuvinte fiecare aspect legat de acest subiect. Definitii: a)Etimologic, cuvantul clonare provine din grecescul klon, tradus n limba romana prin germen, vlastar sau ramurica. lonarea ar fi, asadar, operatiunea de creare a unui germene dintr!un material genetic pree"istent. #n termenii literaturii de specialitate, procesul de clonare ar fi unul ce se refera la un grup de celule sau organisme identice, derivate dintr!o singura celula sau dintr!un singur individ, printr!o modalitate de reproducere ase"uata.$ccentul cade pe celula, nteleasa ca fiind unitatea structurala, functionala si genetica a organismelor vii%% b) lonare & rearea unui organism care este o copie genetica perfecta a unui alt organism. E"ista doua tipuri principale de clonare: reproductiva 'care rezulta in crearea unui organism noi) si terapeutica 'folosita in cadrul cercetarii stiintifice sau in situatii de interventii medicale) c) lonare umana & aplicarea mecanismelor de clonare pentru a creea un organism uman. d) lona este copia identic( a unei persoane doar din punct de vedere genetic. a s( putem spune c( o clona este identic( cu originalul ar trebui s( se poat( transfera inclusiv memoria )i personalitatea acelei persoane n corpul cel nou, iar pentru moment 'cel pu*in n urm(torii zeci de ani) nici nu se pune problema unui asemenea lucru. +ai ales c( nu se cunoa)te nimic despre cum ar interac*iona, cum s!ar comporta o clona uman( ajuns( la maturitate, n rela*ia cu celelalte fiin*e umane. ,)-n primul rand ce este clonarea. /unctul de plecare pentru orice discutie referitoare la acest subiect il reprezinta recursul la te0nologia prin care a fost clonata in ,112 oaia Doll3 si prima referinta din vremea respectiva: revista 4ature 567, 6,8!,5, ,119. /ractic, lucrurile decurg cat se poate de simplu. $parent... :e inlatura $D4!ul din nucleul unui ovul luat de la mama!surogat. $cest material genetic va fi apoi inlocuit de $D4!ul preluat si izolat dintr!o celula a individului ce urmeaza a fi clonat, iar ovulul, care va contine astfel numai $D4!ul respectivului, se va divide ca orice embrion normal. ;iind ulterior reintrodus in uterul mamei. lonarea mai poate fi privita si ca un proces de duplicare 'si nu de reproducere), in urma caruia rezulta un material genetic identic, care nu este insa obtinut prin mijloace se"uale. -n cadrul reproducerii se"uate, se petrece combinarea a doua $D4!uri, unul provenit de la tata, celalalt de la mama, iar in cazul reproducerii ase"uate ! asemenea clonarii ! nu se perpetueaza decat informatia genetica a unui singur parinte. <)/utina -storie ontemporana $nul ,119 a fost anul de r(scruce pentru comunitatea interna*ional( a oamenilor de )tiin*(. lonarea uman( ! posibilitatea oferit( de ingineria genetic( de a ob*ine indivizi

identici, n serie = a scandalizat ntreaga lume, mai ales morala cre)tin(. >e0nica genetic( ce permite clonarea fiin*ei umane reprezint(, n realitate, o practic( neo!alc0imic( pe care canoanele ?isericii o anatemizeaz(, al(turi de vr(jitorie )i magie. :farsitul secolului @@ avea sa fie martorul primului caz de clonare a unui mamifer, acesta avand loc la -nstitutul Aoslin din Edinburg0, prin transplantarea nucleului unei celule care apartinea unei oi din rasa ;inn Dorsett in ovulul denuclearizat al unei mame! gazda din rasa de oi scotiene cu fata neagra. :!a stimulat apoi artificial diviziunea celulara, iar uterul respectivei oi cu fata neagra a fost purtatorul viitoarei clone. Doll3 reprezinta copia fidela a unei oi ;inn Dorsett. Dupa Doll3 a urmat clonarea de vaci, porci, maimute si soareci. -an Bilmut, primul om de )tiin*( care a reu)it s( cloneze un mamifer 'oaia Doll3) nu este de acord cu clonarea reproductiv(. 4umero)i speciali)ti n clonarea animalelor, printre care )i biologul Audolf Caenisc0 de la B0ite0ead -nstitute din +assac0usetts, afirma c( tentativele de clonare uman( sunt nu doar sortite e)ecului, dar )i Diresponsabile )i Dresping(toare. ercet(torul avertizeaz( de mult c( te0nica clon(rii d( gre) foarte des la animale )i a creat o veritabil( Dgalerie a ororilor: malforma*ii congenitale, diformit(*i fizice, deficien*e ale sistemului imunitar, mb(trEnire prematur( etc. ele mai multe animale clonate nu supravie*uiesc mai mult de cEteva zile )i prezint( o mul*ime de anormalit(*i: 0ipertrofie placentar(, pneumonie, deficien*e 0epatice, obezitate, mb(trEnire prematura etc. -an Bilmut, creatorul oi*ei Doll3, primul mamifer clonat, a atras aten*ia c( rata e)ecurilor este e"trem de ridicat(.$cum cEteva luni, cercet(torul irlandez a anun*at c( Doll3 este bolnav( )i mb(trEne)te prematur. Aeferitor la clonarea umana n scopuri reproductive, el a insistat c( nimeni nu ar trebui sa o ncerce. $l(turi de el au protestat o mul*ime de al*i savan*i, care au calificat clonarea umana drept Dsordid(. F pozi*ie dur( fa*( de acest eveniment au mai avut pre)edintele ;ran*ei, CacGues 0irac, )i ?iserica Frtodo"( Aus(. /rin clonare se pot obtine organisme cu calitati Dprogramate. De e"emplu, la -nstitutul Aoslin s!au desfasurat e"perimente pentru a se ajunge la vaci care sa produca lapte foarte apropiat, din punct de vedere al compozitiei, de cel uman. :avantii au luat in calcul si posibilitatea ca prin clonare sa fie inlocuite animalele de casa care au murit sau sa fie refacute speciile amenintate. :i de la clonarea animalelor, atentia oamenilor de stiinta s!a indreptat in mod firesc spre clonarea umana. Doi cercetatori, unul american, /ana3iotis Havos, profesor la Iniversitatea din Jentuck3, si unul italian, :everino $ntinori, celebru de cativa ani de zile prin faptul ca a ajutat o femeie de 2< de ani sa ramana insarcinata, prin implantarea in uter a unui ovul deja insamantat, au anuntat ca in cel mult doi ani vor realiza prima clonare umana. /reviziunile mai prudente dau insa ca data probabila anul <887, mai ales datorita faptului ca nu stim in prezent daca se va dovedi viabila te0nica de clonare utilizata in cazul lui Doll3. /roblema cea mai grava este ridicata de rata foarte scazuta de reusite: pentru Doll3 au fost necesare <92 de incercari ca sa obtina o clona viabila,dar nu si perfecta. ine isi poate asuma insa un asemenea risc, atunci cand este vorba de embrioni umani. De altfel, dr. Karr3 Lriffin, membru al ec0ipei care a clonat!o pe Doll3, a avertizat ca te0nica actuala de clonare este inca la inceput, fiind Dineficienta, deoarece s!au utilizat pentru Doll3 <99 de ovule pentru a obtine o sarcina reusita, recoltand ovule de la circa M8 de oi donatoare, dar si riscanta deoarece o mare parte din sarcini au esuat, astfel incat am avut

miei care au murit imediat dupa nastere. -n plus, Driscurile sunt prea mari pentru femeie si, bineinteles, pentru copil, sanatatea acestuia ramanand in permanenta precara. /ana acum s!au intreprins e"periente cu cinci specii de animale, iar rata foarte mare de esecuri a dat nastere multor semne de intrebare privind succesul clonarii umane. Doar ,N din clonarile animale efectuate pana in prezent au avut un rezultat pozitiv, dar si dintre acestea covarsitoarea majoritate a suferit serioase disfunctii: ficatul nu functiona bine, sangele nu avea o tensiune normala, plamanii erau nedezvoltati, apareau grave deficiente ale sistemului imunitar. oncluzia specialistilor este ca, pentru nivelul actual al te0nicii, clonarea umana este foarte periculoasa. $ntinori si Havos sustin insa ca pot depasi aceste 0andicapuri, afland din timp care sunt embrionii Dbolnavi, pentru ca astfel sa le fie stopata cresterea, dar lumea stiintifica a negat posibilitatea concreta a acestui control: noi nu dispunem actualmente de nici un mijloc sigur de a sti daca Dimprimarea genelor a decurs normal. Este vorba de un proces inca nu indeajuns descifrat. $cceptand totusi reusita clonarii, nu stim cat si cum va evolua clona. Oiata adulta a acesteia s!ar putea sa nu fie decat un sir de probleme medicale, mai cu seama datorita faptului ca, cel mai probabil, sistemul imunitar va fi foarte slabit. $cest e"epriment ultramediatizat despre clonarea primului mamifer la sfarsit de secol @@ contine cateva secvente procesuale apte a fi interpretate mitico!religios. Despre ce este vorba. +odificarile structurale aduse organismului lui Doll3 o aratau a fi mai n varsta decat era n realitate. E posibil ca materialul genetic sa fi retinut ca apartine unui e"emplar ovin de 2 ani. $ltfel spus, mieluta Doll3 si!a facut intrarea festiva n lume acumuland deja de la nastere 2 ani. Bilmut a elaborat o metoda prin care PmemoriaQ materialului genetic trebuia stearsa. :e pare ca partial a reusit, din moment ce toate celulele ovine au uitat ca sunt celule adulte, diferentiate si nucleul lor, ajuns n ovocitul anucleat, s!a comportat ca nucleul oricarui zigot. #n concluzie, embrionul s!a dezvoltat normal. >otusi, acest procedeu celular, ec0ivalent spalarii creierului, n!a reusit n totalitate din moment ce Doll3, mieluseaua nou!nouta, poarta mutatiile vec0i ale donatoarei sale de material genetic.Ei bine, problema stergerii de memorie a celulei si a reprogramarii nucleului de a lua viata de la nceput se mentin si n cazul clonarii umane. :e stie cu certitudine ca ovulul acumuleaza proteine pe care embrionul le foloseste pana n momentul cand devine el nsusi capabil, prin genele sale, sa!si sintetizeze proteine. De e"emplu, embrionul de oaie foloseste proteinele acumulate pana la a patra diviziune de la fecundatie, adica pana la nivelul de ,2 celule. /rin clonare, noi introducem nucleul unei celule adulte n ovocitul anucleat. Din acest nucleu deriva altele care trebuie n mod obligatoriu ca ntr!un timp util sa fie capabile a sintetiza proteinele necesare embrionului. Fr, realmente straniu mi pare a fi faptul ca aceste nuclee si uita functiaR Desi mature, ele nu sintezizeaza imediat proteine. /arca cineva 'sau ceva) le!a blocat, obligandu!le sa reia totul de la capat. Sa oaie e"ista nsa avantajul ca intervalul de diviziune pana la nivelul celor ,2 celule 'cand embrionul foloseste proteinele acumulate n ovul) este suficient de mare pentru a permite materialului genetic sa se adapteze si nucleelor sa sintetizeze proteinele necesare supravietuirii.#n cazul omului, rezervele de proteine din ovul necesare embrionului sunt epuizate deja la cea de!a treia diviziune. >impul e prea scurt pentru ca nucleul sa mai poata fi reprogramat pentru sinteza. #ntrebarea este: se poate stimula nucleul pentru a fi reprogramat n timp util. Deocamdata, raspunsul oamenilor de stiinta nu este unul ferm.

>oate aceste procese genetice, cu toate dificultatile pe care le comporta, mie nu mi se par a fi deloc ntamplatoare. F posibila c0eie a misterului amneziei poate fi cea prezentata de +ircea Eliade n nuvela sa Les trois graces. -storicul religiilor observa un fapt elementar din lumea viului: bacteriile se nmultesc la nesfarsit, de peste trei miliarde de ani, fara sa! si fi sc0imbat n mod esential fondul genetic. Fr, n cazul omului, fondul genetic este sc0imbat pentru ca, prin diviziunea celulelor, moleculele de $D4 din nucleu sufera importante erori de copiere. Dupa 78!68 de diviziuni celulare, efectul acestor erori de copiere devine atat de puternic ncat celula moare. #ntrebarea ar fi urmatoarea: de ce, n cazul omului, exista o limita (50-80 de diviziuni celulare) sub care efectele erorilor de copiere sunt suportabile. $bsolut semnificativ, scrie Eliade, este faptul ca e"ista in nuce, n potenta, o anume capacitate a $D4!ului de a!si conserva structuraR $ceasta tendinta ascunsa, mascata, este deosebit de importanta caci ea permite organismului uman sa!si asigure imunitatea si informatiei genetice sa!si conserve o anume puritate. >endinta mentinerii nesc0imbate a materialului genetic uman elimina si orice alt corp strain cu o alta structura de $D4. :e pare, observa +ircea Eliade, ca un efect al pierderii controlului asupra materialului genetic dupa mai mult de 78!68 de diviziuni celulare ar fi mbatranirea. u cat $D4!ul nu!si mai conserva structura, cu atat organismul mbatraneste. Fr, teza realmente spectaculoasa a lui Eliade este aceea ca genele controlului sunt urme tarzii, ramasite stravechi, a capacitatii fantastice a primelor celule umane de a se regenera si de a ramane vesnic tinere. #n mod normal diviziunea celulelor ar trebui sa duca la regenerarea si c0iar ntinerirea organismului uman. Fr, acum, acest firesc proces al regenerarii este anulat = dincolo de o anume limita = c0iar de ritmul demential, suspect de accelerat, anar0ic, 0aotic, n care celulele corpului uman prolifereaza. E ca si cum am avea de!a face cu un subtil proces de creatie devenit brusc amnezic, amputat n intentionalitate, ateleologic. -nterpretarea pe care 0ermeneutul Eliade o ofera acestui mister = ntr!o scriere literara saturata de un realism magic = este ca, de fapt, aceasta amnezie a celulelor umane ar fi tocmai pedeapsa data de umnezeu primilor oameni n urma pacatului originar . elulele au fost pedepsite sa uite ca se mai pot regenera permanent si ca ca omul a avut, de la Dumnezeu, viata vesnica. F e"presie a pedepsei administrate protoparintilor ar fi mbatranirea si moartea. F a"ioma pe care si!o asuma dintotdeauna teologul este aceea ca Dumnezeu, n ipostaza sa de demiurg, nu!si distruge propria creatie. $ltfel spus, omul contemporan ar avea aceeasi nzestrare biologica cu $dam si Eva, doar ca ea a trecut, prin anumite mecanisme ale ei, pe un plan secund. Eliade merge cu interpretarea sa la limita: el sustine ca taina vietii vesnice se afla n continuare nscrisa n codul nostru genetic, numai ca acum, gratie pedepsei divine, ea se manifesta ca tendinta n cel mai izbitor contrariu al ei: n boala grava, c0iar incurabila. 4u ntamplator, cancerul este provocat de o proliferare e"cesiva si anar0ica a celulelor unui tesut sau organ. /rocesul de diviziune si de regenerare a corpului e"ista, numai ca este dat peste cap de ritmul accelerat n care diviziunea celulara are loc.:olutia ar fi aceea de a gasi c0eia reglarii normale, adica originare, a ritmului

diviziunii celulare. Dereglajul este mult mai evident n cazul bolilor grave 'cum ar fi cancerul) si tocmai de acolo ar trebui nceputa cercetarea. #n joc este o provocatoare teologie a bolii pe care un personaj din nuvela lui Eliade o e"pune cu ma"ima dezinvoltura. Ea ncepe cu o ntrebare capitala: de ce, foarte curand, toti bolnavii de cancer vor fi nu numai vindecati, ci regenerati si rentineriti, n timp ce vor trece foarte multi ani pana cand biologia medicala va reusi sa identifice procesul de regenerare periodica si ntinerire aplicabil oamenilor sanatosi. /entru ca numai cel amenintat de marea primejdie are si formidabila sansa de a redobandi ceva din conditia paradisiaca a omului. '#n cadrul nuvelei lui Eliade era vorba de tinerete fara batranete = nu si de viata fara de moarte.) Dusa spre o limita a ei, aceasta teologie a bolii ar reactualiza ganduri eretice de genul celor formulate de Sut0er care ne ndemna sa pacatuim caci numai astfel vom fi mantuiti... F paralela realizata ntre clonare si amnezia celulelor umane din procesul bolilor grave cu scopul de a arata date care par realmente semnificative.#n primul rand, ar fi vorba de inactualitatea acestei fascinante teologii a bolii, e"pusa sintetic de Eliade n nuvela amintita. /ana acum, cel putin, suferinzii de cancer = cu notabile e"ceptii = stau cu totii sub semnul implacabil al mortii si nicidecum al regenerarii si rentineririi. sansa revigorarii biologice o au mai curand cei ce au acces la noile te0nologii si banii necesari unui tratament foarte special. at priveste calea salvarii prin pacat, c0iar daca ar fi propovaduita acum ntr!un mediu romanesc preponderent neprotestant, ea ar avea sanse foarte mici de a fi bine nteleasa... #n al doilea rand e"ista o clara apropiere ntre amnezia procesului de creatie al celulelor si amnezia nucleelor transplantate n cazul clonarii umane. oncluzia ar fi ca ambele pot fi citite n c0eie religioasa: tur umnezeu interzice omului, propriei sale creaturi, sa devina la randul sau creator. 4iciodata faptura umana nu a creat ceva perfect, desavarsit, asemenea lui Dumnezeu. $tunci cand a reusit totusi sa creeze ceva durabil, omul a facut! o prin consum de energie si substanta, cum ar spune 4ae -onescu. $ facut!o prin sacrificiu, fapt e"emplar argumentat de Eliade n !omentarii la legenda "esterului "anole. #n al treilea rand, cele e"puse pana acum cu privire la fenomenul clonarii reactiveaza anumite fantasme mitologice stravec0i. red ca ar fi vorba de mitul eternei rentoarceri la o stare de e"celenta a trupului, o stare care i declanseaza omului modern nostalgia dupa o conditie paradisiaca. Daca luam n calcul si motivul crearii unei mutatii spectaculoase a speciei umane prin te0nica clonarii, combinata cu altele, atunci avem suficiente motive sa interpretam clonarea ca o ncercare de nvingere a timpului si istoriei si de recuperare a cat mai mult posibil din conditia originara a omului. F alta fantasma mitico!religioasa pusa n joc de e"perimentele clonarii este cea de ordin soteriologic. #nvingandu!si servitutile trupului si conditia sa decazuta, omul ar putea atinge prin clonare eliberarea, c0iar mantuirea. and am n atentie mantuirea ma gandesc la provocatorul fenomen al clonarii lui -isus si a realizarii parousiei cu ajutorul superperformantei te0nici omenesti.

5)In alt fel de clonare /artizanii clonarii umane atrag atentia ca nu trebuie neaparat sa urmarim nasterea unui organism uman complet dezvoltat. lonarea ar putea fi solutia pentru o serie de boli in prezent netratabile. De e"emplu, +area ?ritanie a legalizat utilizarea embrionilor umani pentru cercetarile care sunt indreptate in directia vindecarii unor maladii ca /arkinson si $lz0eimer. :e face deosebirea intre clonarea reproductiva si cea terapeutica, aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. /robabilitatea mai mare de realizare o are clonarea terapeutica, mai accesibila din punct de vedere al te0nicii, dar si mai putin problematica moral. /lecand de la $D4!ul bolnavului putem obtine un embrion!clona care nu mai este apoi introdus intr!un uter, ci este utilizat drept cultura de celule stem 'celulele stem fiind nediferentiate, capabile sa formeze orice tip de tesut, constituind astfel materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate). Inica solutie pentru refacerea numarului de celule pierdute de catre organismul bolnavului, Dcaramizi care nu se mai regenereaza, pare a fi inlocuirea cu celulele stem. :e spera ca ele vor putea fi Dinvatate sa formeze tesuturi de un anumit tip. +ai mult, pornind de la celulele pacientului, prin clonare se va elimina pericolul respingerii materialului transplantat, acesta fiind in mod natural acceptat de catre organism. >eoretic, lucrurile sunt limpezi, mai putin evidenta este modalitatea prin care putem obtine practic aceste celule. #n Lermania protestant(, ns(, reac*iile fa*( de clonarea umana s!au nscris pe alte Dcoordonate etice. #n ultimul num(r al revistei Deutsc0land 'decembrie ,119 ! care apare prin $mbasada Lermaniei )i la noi), unul dintre cei mai renumi*i e"per*i n probleme de genetic(, prof. Dr. Ernst SudTig Binacker, )i face cunoscute concep*iile sale asupra clon(rii umane. Din ianuarie ,116, prof.Binacker este pre)edintele $socia*iei Lermane de ercetare Utiin*ific( din Lermania, este cofondator al entrului de Lenetic( de la Iniversitatea +Vnc0en )i membru al omisiei de anc0et( DUanse )i riscuri ale te0nologiei genetice. +ai mult, activitatea )tiin*ific( a profesorului german a c(p(tat )i o conota*ie religioas( 'am putea spune c0iar teologic(), ntrucEt n prezent este pre)edintele D-nstitutului de >e0nica!>eologie!Utiin*e ale 4aturii din Lermania. um se mbina n gEndirea acestui profesor german protestant )tiin*e precum >e0nica, Lenetica )i... >eologia. Eticianul german se arat(Dsuficient de realist pentru a n*elege lipsa de perspectiv( ale interzicerii prin lege a anumitor cercet(ri din acest domeniu delicat care este clonarea fiin*elor vii. Dar concep*ia sa despre lume )i via*( poate fi mai bine surprins( din urm(toarele cuvinte consemnate n revista Deutc0land : D+i)carea nseamn( modificare, refuzul a ceea ce este obi)nuit. Din cEnd n cEnd este nevoie Ds( spargi structurile, pentru a rearanja lucrurile ntr!o nou( ordine. /rimul copil despre care se spune ca s!a n(scut prin clonare este o feti*(. Ea a primit numele Eve si nu are decEt mama, fiind o copie genetica in miniatur( a acesteia. ontroversata companie lonaid a anun*at c( a sosit pe lume prima clona umana. #n absen*a unor materiale )tiin*ifice detaliate legate de procedurile urmate, )tirea nu a fost confirmat( din surse independente. :e )tie doar c( este vorba despre o feti*(, care s!a n(scut , prin cezarian(, )i a primit numele Eve. D ezariana s!a desf()urat foarte bine, a afirmat ?rigitte ?oisselier, pre)edinta societ(*ii pentru clonare umana lonaid. $ceasta a promis intr!o conferin*( de presa ca va invita e"per*i independen*i s( certifice faptul ca Eve este o clon(. ?rigitte ?oisselier, directoarea )tiin*ific( a lonaid, a

declarat c( na)terea primei clone umane este iminent(. Dup( o sarcin( care a evoluat bine, aceast( na)tere a avut loc, prin cezarian(, ntr!un loc pe care ?oisselier a refuzat s( l dezv(luie. Dac( evenimentul va fi confirmat dintr!o surs( )tiin*ific( independent(, nseamn( c( micu*a Eve este primul copil ob*inut oficial prin controversata te0nic( a clon(rii umane. +ama ei, o americanc( n vErst( de 58 de ani, a donat $D4!ul necesar clon(rii, purtEnd apoi sarcina pEn( la maturitate. $stfel, biologic vorbind, Eve nu are tata. onfirmarea ca ne aflam cu adev(rat n fa*a unei clone ar putea veni de la un e"pert independent care va preleva probe de sEnge de la copil )i de la mama. Dac( analizele vor dovedi c( cele dou( sunt identice din punct de vedere genetic, atunci nseamn( c( vremea clonelor a nceput Sucrurile se complic( ns( )i mai mult, datorit( implica*iilor religioase. lonaid, care se pretinde Dprima companie de clonare uman(, a fost fondat( n ,119, de sect( raelienilor, un cult ufolatric, care idolatrizeaz( FH4!urile )i e"tratere)trii. Aaelienii considerau c( liderul lor spiritual, Aael,este de origine e"traterestr(. #n viziunea mi)c(rii raeliene, clonarea reprezint( primul pas c(tre nemurire. $l doilea pas, care urmeaz( a fi f(cut in cEteva decenii, ar fi Dtransferul creierului n clona. /En( la ora actual(, doar cEteva *(ri permit clonarea umana, ns( doar n scopuri terapeutice, nu )i pentru a duplica oameni. #n ceea ce prive)te :I$, doar patru state au interzis e"plicit clonarea )i este mai mult decEt evident c( au fost evitate de lonaid. ?rigitte ?oisselier a declarat c(, dup( acest prim succes, lonaid urmeaz( s( desc0id( mai multe clinici specializate n clonare, cel pu*in cEte una pe fiecare continent. $ici vor putea avea copii cuplurile infertile sau cele de lesbiene. De asemenea, p(rin*ii care au pierdut un copil vor putea ob*ine o copie genetic( a acestuia, daca sunt in posesia unui fragment de *esut cu $D4 intact. #nsa eforturile sectei raelienilor, via lonaid, care a anun*at c( mai sunt a)teptate alte patru clone, n urm(toarele s(pt(mEni, nu sunt singulare. +edicul ginecolog :everino $ntinori a anun*at c( a f(cut progrese serioase,prima sa clona urmEnd s( se nasc( n ianuarie. In alt medic, /anos Havos, a f(cut public faptul c( a intrat )i el n cursa pentru clonarea uman(. $cum, dup( ce e"ist( un precedent, comunitatea )tiin*ific( interna*ional( este foarte ngrijorat(. E"ista temerea c( e"emplele oferite de lonaid si de :everino $ntinori ar putea fi urmate )i de alte laboratoare. 0inezii, la randul lor, au afirmat ca au clonat embrioni umani, la olegiul +edical @iang3a, dar nu e"ista documente care sa ateste aceste afirmatii. Su Luang"iu, cunoscuta anterior pentru unele studii de fertilizare in vitro, sustine ca a reusit sa cloneze embrioni umani pana la stadiul in care a obtinut o cultura de celule stem. ercetatoarea c0ineza crede ca a depasit dificultatea principala care apare in situatiile obisnuite, si anume respingerea de catre trupul bolnavului a tesuturilor transplantate. lonand c0iar celulele pacientului, sansele de respingere scad simtitor. /ana acum celulele stem erau produse din embrionii de care clinicile de fertilizare in vitro se dispensau, acesti embrioni urmand a fi distrusi. u toate acestea, nici in cazul c0inezilor nu se poate vorbi de clonarea unor embrioni umani dezvoltati. :a retinem insa ca metoda aplicata de -an Bilmut si ec0ipa sa de la -nstitutul Aoslin, dupa cum arata Su Luang"iu, poate fi imbunatatita, evitand esecurile de pana acum in care majoritatea embrionilor mureau repede, fara a avea timp sa se dezvolte pana la stadiul de blastocite, termen care presupune un grup de cateva sute de celule. 4oua te0nica poate fi prezentata astfel: nu se indeparteaza nucleul ovulului, ci se injecteaza nucleul unei celule apartinand celui pe care dorim sa!l clonam, se asteapta un

timp si cele doua nuclee sunt lasate impreuna pentru a se produce un fel de acomodare, de Dtoleranta. 4umai dupa aceea se aplica denuclearizarea si, ulterior, stimulul necesar pentru ca acest comple" sa!si inceapa divizarea. /unctul slab este ca nici asa nu pot fi evitate pierderile, estimandu!se ca numai 7N din embrioni au atins nivelul de blastocite. elulele stem, prin urmare, nu si!au continuat inmultirea, timpul lor de viata fiind prea scazut. M)$specte etice,juridice si morale Etica sau nu. lonarea uman( ncalc( demnitatea )i respectul fa*( de fiecare persoan( uman( deoarece ea submineaz( drepturile sale, identitatea )i bun(starea fiec(rui om creat n acest mod. lonarea uman( n scopuri a)a!zis terapeutice este total neetic(. $semenea cercet(ri creeaz( via*( cu scopul de a o distruge )i, prin urmare, nu respect( dreptul la via*( al embrionului uman. Embrionul uman, n asemenea circumstan*e, este tratat ca o resurs( material(, nu ca o fiin*( uman( cu demnitate )i drepturi umane fundamentale inerente. +ul*i oameni care se opun clon(rii consider( clonarea terapeutic( c0iar mai inacceptabil( decEt cea reproductiv(, deoarece clonarea reproductiv( cel pu*in prevede ca embrionii clona*i s( tr(iasc(, n timp ce clonarea terapeutic( nseamn( crearea de embrioni n scopul de a!i distruge )i a le folosi celulele. :ocietatea pentru /rotec*ia opiilor 4en(scu*i de la Sondra consider( c( resursele ar trebui direc*ionate spre cercetarea celulelor stem de adult, precum )i a celor placentare )i din cordonul ombilical. $ceste alternative nu numai c( evit( problemele etice inerente n utilizarea embrionilor umani, ci s!au ncununat de succes pEn( n prezent. +ul*i oameni de )tiin*( sunt mpotriva clon(rii reproductive din cauz( c( nu este sigur(. Dac( ar deveni sigur(, unii cercet(tori considera c( ar fi o te0nica acceptabila de folosit pentru a ajuta cuplurile infertile. u toate acestea, c0iar )i dac( ar deveni sigur(, clonarea reproductiv( nu ar putea fi considerat( niciodat( etic(. lonarea reproductiv( )terge )i complic( rela*iile umane )i parentalitatea pentru copilul creat care ar putea avea doar un p(rinte n mod legal 'persoana din care a fost creatWcreat(). $cest unic parinte ar putea fi c0iar sora sau fratele s(u biologic, si ambii acestia din urma vor avea aceia)i p(rin*i genetici. lona poate avea, de asemenea, o mam( surogat. Frice tip de clonare uman( nu numai c( pune n pericol s(n(tatea )i bun(starea uman(, ci este total neetic(. F consecinta semnificativa din punct de vedere social ar putea fi anticipata pornindu!se de la e"perimentul neT3orkez al anului ,116. >rei medici universitari = Camie Lirfo, Co0n H0ang si Kui Siu = au pus la cale un e"periment stiintific care a dus la inedita formula sociala a unui copil cu trei parinti biologici: doua mame si un tata. '$lteori, situatia se poate inversa, nsa problema ramane.) #ntrebarea este urmatoareaX cum se va raporta copilul la cele doua mame. Ina dintre ele = cea care i!a dat mai putin 'genele e"tranucleare) = l!a purtat n burta si are toate sansele de a!i crea iluzia unei mame depline. Fricum, componenta clasica a familiei este, n aceasta situatie, anulata.

F alta posibila urmare juridica a clonarii umane ar avea n atentie strania relatie dintre parinti si clone. :unt parintii clonelor adevarati parinti. :unt clonele veritabili copii. Din alt punct de vedere, parintele nu are n persoana clonei un fiu sau o fiica, ci un alter! egoR #ntrebarea este: e drepturi sociale si juridice va avea clona n acest caz. F complicata situatie familiala poate fi si aceea n care parintele are un copil natural si o clona. Dilema apare atunci cand se pune problema mostenirii. $deptii clonarii umane si!au motivat optiunea invocand si imensa binefacere pe care o va avea umanitatea n conditiile n care va fi populata de copii ale lui Einstein, ?eet0oven, 4eTton, sau de o multime de genii precum Seonardo da Oinci. 4umai ca o asemenea argumentatie este 'cel putin acum) absurda. :e stie bine ca o clona copiaza zestrea genetica a celuilalt, dar absolut nimic din personalitatea sa. /oti lesne obtine un Einstein banal, sau c0iar idiot, ceea ce ar fi o curata blasfemie. Din punct de vedere moral, se pune nsa ntrebarea: cine justifica nefericita conditie de cobai a unui geniu clonat. /rovocatoare prin ineditul ei este si situatia n care o femeie va da nastere propriei clone. #n mod firesc, ne putem ntreba = fara a avea, deocamdata, certitudinea corectitudinii unui raspuns: ce va fi clona: fiica, sora sau un alter!ego al femeii. e statut social si juridic va avea. #n ce relatie va fi cu fratii ei naturali. $bsolut spectaculoasa poate fi nsa ipostaza n care clona poate semana perfect cu tanara mama si, prin urmare, tatal se poate 'din nou) ndragosti de eaR -ndiferent de ipostazele pe care suntem dispusi sa le concedem clonei! de fiuWfiica, frate al tatalui sau sora a mamei = relatiile clasice de tip familial sunt bulversate. #n joc este modelul unei 'posibile) noi familii pe care o vom ntalni 'frecvent.) n mileniul trei. /entru a ajunge aici va trebui sa ne asumam avantajele si dezavantajele clonarii, efectele ei juridice si sociale, respectiv subtila reactivare printr!un e"periment stiintific a unor stravec0i fantasme mitico!religioase. $cesta este, n fond, mesajul principal al conferintei de fata. F a treia directie, oarecum de domeniul fantasticului, vizeaza clonarea indivizilor decedati, de la animale de casa la personalitati istorice, pornind de la mostre de $D4 din tesuturile celui disparut. De aici, o alta paleta de probleme de ordin etic si moral. /e ansamblu, se pare ca legalizarea clonarii umane nu se va produce. De cativa ani, acest subiect se afla in centrul dezbaterii mondiale, la ea participand nu numai oamenii de stiinta, dar si politicienii, filozofii, teologii, psi0ologii, fiind vorba, in fond, de un subiect care priveste intreaga societate. De pilda, $merican $ssociation of /ro!Sife Fbstretricians and L3necologists '$$/SFL) s!a pronuntat impotriva clonarii, atragand atentia ca unii oameni de afaceri s!ar putea gandi la o comercializare a vietii umane. eea ce este mai grav este ca s!ar putea ajunge la Dreproducerea unor oameni vii, fara ca acestia sa stie, sa fie implicati in acest proces sau sa!si dea acordul. $u aparut si intrebari privind statutul social al eventualelor clone. are va fi locul acestora in societate. -n :I$, amera Aeprezentantilor a dat o 0otarare prin care clonarea umana este considerata ilegala, dar :enatul inca nu s!a pronuntat in aceasta privinta. /arerile inclina totusi spre acceptarea doar a clonarii terapeutice. :!a propus legalizarea clonarii

terapeutice ca unica modalitate de a cerceta, cu sanse de reusita, sfere pana acum inaccesibile medicinei obisnuite, criteriul fundamental pentru finantarea unor astfel de programe fiind ca obiectivul principal sa fie gasirea unor tratamente pentru bolile incurabile. -n 7 martie <88<, 0ristop0er Aeeve, celebrul actor american, acum paralizat in urma unui accident, a comparut in fata omisiei :enatului :I$ pentru :anatate, Educatie, +unca si /ensii, sprijinind continuarea cercetarilor privind clonarea. Din punctul de vedere american, apare un motiv de ingrijorare suplimentar legat de progresul pe care alte tari l!ar putea face, Aeeve aratand ca stoparea acestor cercetari ar putea determina ca $merica Dsa!si piarda intaietatea in stiinta si medicina. $mintim in inc0eiere cateva dintre conditiile propuse, intr!o lista deocamdata provizorie, pentru ca cercetarile privind clonarea terapeutica umana 'cea reproductiva fiind ilegala) sa decurga legal: este necesar ca embrionii sa fie utilizati numai in primele etape ale dezvoltarii lor, fara a fi lasati sa se dezvolte in continuareX toate programele de cercetare trebuie sa fie supervizate de organizatiile guvernamentale care se ocupa de fertilizare si te0nici geneticeX diferitele programe de cercetare urmeaza sa primeasca fonduri si aprobare doar daca se demonstreaza stiintific faptul ca nu e"ista nici o alta modalitate conventionala de obtinere a acelorasi rezultateX nu vor fi admise cercetarile in care se pot combina materialul genetic uman cu cel al animalelorX trebuie sa e"iste o permanenta informare a publicului asupra stadiului cercetarilor intreprinse si sa fie postulate clar limitele pana la care poate fi impins raportul dintre suferinta animalelor folosite in e"periente si beneficiul uman. #n Iniunea European( este interzis ca un embrion uman clonat s( fie transferat n uterul unei femei. >otu)i, guvernul britanic )i tribunalele engleze)ti au aprobat crearea de embrioni clona*i )i utilizarea lor n scopuri de cercetare cu distrugerea embrionului. Fricine dore)te s( realizeze clonare uman( trebuie s( fac( o cerere la $utoritatea pentru ;ertilizare )i Embriologie Iman( '$;EI) pentru ob*inerea de licen*(. >otu)i, opozan*ii clon(rii sus*in c( $utoritatii de ;ertilizare si Emrbriologie Imana nu i s!a atribuit vreodat( autoritatea de a reglementa clonarea uman(. :tatele care au semnat onventia internationala privind drepturile omului si biomedicina adera automat si la /rotocolul aditional din ,< ianuarie ,116, privind aplicarea biologiei si a medicinii ce interzice clonarea fiintei umane.>otu)i, o reac*ie dur(, prompt(, formulat( n termeni lipsi*i de ec0ivoc, vine din partea unui membru al omitetului onsultativ 4a*ional de Etic( din ;ran*a. /rofesorul Cean!;ranYois +attei consider( ca 4a*iunile Inite trebuie s( declare, urgent, te0nica genetic( a clon(rii umane drept crim( mpotriva umanit(*ii. +orala : $stazi pe tema clonarii intalnim permanent intrebarea: un embrion uman este o fiinta cu adevarat umana sau reprezinta doar o forma de viata umana ZpotentialaZ. redinta ortodo"a a sustinut dintotdeauna ca viata omului incepe la conceptie ! adica la fertilizarea ovulului. Z:tatutul embrionului umanZ, incepand inca de la zigotul unicelular, este acela al unei fiinte personale si individuale.

Dupa cum stim cu totii, +area ?ritanie a legalizat de curEnd clonarea umana. :avanti si filozofi din multe tari occidentale prevad ca noua medicina, care se va dezvolta pe seama reusitei decriptarii genomului uman, va oferi posibilitati de neinc0ipuit pEna acum pentru vindecarea bolilor, prevenirea epidemillor, corectarea defectelor genetice si prelungirea duratei de viata. Desigur, pentru a realiza o astfel de utopie medicala va fi necesara e"perimentarea pe milioane de embrioni umani. ei care resping aceasta cercetare pe criterii morale sunt etic0etati drept retrograzi, reactionari ignoranti care ! asemenea tuturor militantilor pro!viata ! nu sunt capabili sa tina pasul cu necesitatile si cerintele societatii moderne si, mai ales, ale Zfemeii de aziZ. -n conceptia lor, rolurile 0otarEtoare ale conceptiei, graviditatii si maternitatii sunt in mod grav amenintate de presiuni care vor duce la fabricarea embrionilor la comanda. lonarea legala a embrionilor umani este, cel putin deocamdata, limitata la producerea de celule suse in scopul cercetarii medicale. /roblema este, totusi, ca si acesti embrioni sunt ZcopiiZ. :ute de mii au fost deja creati si distrusi in numele cercetarii stiintifice. Fricare ar fi scopurile ec0ipelor stiintifice, oricare ar fi promisiunile oferite de noua medicina, nu trebuie sa uitam un adevar esential: si acesti embrioni sunt copii. Diferentiati din punct de vedere genetic si angajati intr!o dezvoltare continua, ei sunt intru totul si fara indoiala umani. $!i distruge in orice scop este un infanticid ! ca si orice avort ! care trebuie recunoscut si considerat ca atare. $ceasta insemna ca nu putem accepta distinctia falsa care se face astazi intre clonarea ZterapeuticaZ si cea ZreproductivaZ. ?inomul Zmedical!industrialZ a convins mass!media, care apoi a convins publicul, ca trebuie facuta o diferentiere morala si stiintifica stricta intre clonarea pentru producere de descendenti si cea pentru producerea de simple tesuturi. $cesta este un alt mit care trebuie spulberat. De fapt, orice clonare terapeutica care utilizeaza embrioni este reproductiva prin insasi natura sa. /entru a putea utiliza tesuturi embrionare in scop terapeutic, trebuie mai intEi sa cream acele tesuturi. :i oricare ar fi finalitatea, terapeutica sau reproductiva, procesul prin care embrionii sunt creati, manipularea si consecintele morale sunt aceleasi. 0iar daca in principiu respingem clonarea reproductiva, este oare acceptabila, din punct de vedere moral, crearea de embrioni in scopul e"perimentului sau al recoltarii celulelor suse pentru vindecarea unor boli. :fEntul $postol /avel ofera raspunsul la aceasta intrebare cEnd spune ca nu putem face cele rele ca sa vina cele bune 'Aomani 5, 6). :copul nu scuza nicidecum mijloacele, nici in domeniul clonarii si nici in alte domenii. Oor avea clonele umane suflet. Inii oameni, spun despre clonele umane ca Znu vor avea sufletZ in nici un sens conventional. $ceasta pentru ca, spun ei, embrionul a fost conceput in afara unui Zact de iubireZ. $cest mod de gEndire, oricEt ar fi de sincer, este cu totul fals. :tarea afectiva sau emotionala a parintilor in momentul actului se"ual, inaintea conceptiei, nu are nici un

efect asupra statutului embrionului. Daca o fiinta umana insufletita poate fi produsa numai de doua persoane care se implica intr!un act se"ual din iubire pura, atunci fie ar e"ista mult mai putini oameni pe pamEnt decEt e"ista acum, fie majoritatea populatiei lumii ar fi subumana din cauza ca nu ar avea suflet. /utem oare sa afirmam ca orice copil conceput prin viol, incest, violenta conjugala sau din simpla indiferenta este lipsit de suflet. /rivind problema din punct de vedere biblic, se poate spune ca o persoana nu ZareZ suflet, in sensul ca sufletul ar fi o entitate independenta, care intra sau care este ZintrodusaZ intr! un corp fizic la un moment dat, adica in momentul conceptiei, la nastere sau oricand altcandva. /ersoana umana este mai degraba caracterizata ca o Zfiinta vieZ ';acerea <, 9), ceea ce inseamna ca este Zun suflet viuZ. u alte cuvinte, noi nu ZavemZ un suflet, ci suntem ZsufletZ. $sadar intrebarea Zo clona are suflet.Z, este o intrebare falsa, din moment ce o persoana ZesteZ, mai degraba decEt ZareZ, suflet. /e baza antropologiei ortodo"e, trebuie sa afirmam ca un embrion clonat este o persoana insufletita si purtatoare a c0ipului dumnezeiesc. -n consecinta trebuie sa ne opunem categoric atEt crearii, cat si distrugerii unor astfel de embrioni. $dica, trebuie sa actionam astfel, indiferent daca ratiunea acestui proces este terapeutica sau reproductive

7)$vantajele clonari F sinteza asupra avantajelor clonarii ar putea arata astfel: a)/rin clonare, cuplurile sterile ar putea avea copii. -mposibilul ar deveni posibil, gratie manipularii zestrei genetice a cel putin unuia dintre parinti. #n acest caz, zigotul ar rezulta din fuziunea unei celule a sotului cu un ovocit preluat de la sotia sa sterila b);emeile singure ar putea avea, la randul lor, copii. +ai mult, ar putea renunta la inseminarea cu sperma dintr!o banca si s!ar putea multiplica sub c0ipul unei clone. ;emeia s!ar naste pe ea nsasi, asemenea zeilor de altadata. c)?arbatul celibatar va putea deveni si el tata. d)Eliminarea avortului genetic, asa ar putea fi formulat un alt mare avantaj al clonarii umane. :otul unei femei sterile va putea avea un copil nu doar n afara familiei, prin inseminare artificiala cu o femeie fertila. /rin te0nica clonarii, el va obtine copilul inclusiv cu aportul direct al sotiei sterile, care va oferi gene e"tranucleare transmise prin ovocit.. e)Sesbienele si 0omose"ualii vor cunoaste si ei, minoritarii, multumirea de a fi parinti. uplul de lezbiene s!ar putea clona n familie, n sc0imb 0omose"ualii ar fi pasibili de infidelitate genetica: copilul lor ar primi gene e"tranucleare de la femeia donatoare a ovocitului.

f)In alt avantaj al clonarii ar avea n atentie noile sperante pe care ni le!am pune n faptul ca majoritatea clonelor s!ar putea ntelege mai bine cu parintii lor. $stfel, conflictul dintre generatii s!ar diminua si c0iar stinge. g)Evitarea nasterii copiilor cu boli ereditare, asa suna un alt avantaj al clonarii. $stazi se stie bine ca genele responsabile de aparitia unor boli ereditare se manifesta preferential la unul dintre se"e #n cartea sa e este clonarea., Fana Lrancea aminteste doua asemenea situatii. /rima este cea referitoare la 0emofilie si are efecte devastatoare la baieti, iar cea de!a doua 'distrofia musculara Duc0enne) se produce la , din <.288!5.888 de nou!nascuti tot de se" masculin. Fr, clonandu!se partenerul sanatos s!ar putea elimina g0inionul nasterii de copii bolnaviR +ai mult decat atat, daca cuplul purtator al unei boli ereditare ar avea, totusi, un copil sanatos, l!ar putea clona pe acesta pentru a putea evita nasterea altuia bolnav. 'F alta cale ar fi avortul n serie, atunci cand se depisteaza la timp sarcina cu un copil bolnav.) 0) lonarea pentru tesuturi si organe. -ata un posibil scenariu pana mai ieri atribuit, pe buna dreptate, unui macabru film :;: se creeaza o clona a celui care are nevoie de un organ pentru transplant. Sa varsta de sase saptamani, embrionului i se e"tirpa telencefalul, adica partea din care se dezvolta creierul. Deci clona nu va fi umana, din cauza lipsei creierului. Embrionul si va continua dezvoltarea n uterul unei mame! surogat, de unde va fi e"tras prin cezariana. Dupa nastere, clona mentinuta n viata prin 0ranire intravenoasa si sustinerea artificiala a functiilor vitale, va fi crescuta cu ajutorul unor injectii cu 0ormoni. Frganele sale ar fi perfect compatibile pentru transplantarea la PoriginalQ i)#n timp, prin clonare somatica ar putea fi abandonata reproducerea se"uata. #n acest fel, parintele ar fi n masura sa!si transmita genele n proportie de ,88N. j) lonarea ar face cu putinta mutatia genetica multasteptata, cea care ar duce la creearea unui om nou, cu date psi0ofiziologice si spirituale iesite din comun. #n joc este o noua varianta a mitului eroului salvator care, gratie stiintei de ultima ora, va putea provoca mutatia superioara a ntregii rase umane. k)/rin clonare s!ar putea rezolva nefericitele cazuri n care un copil suferind 'de infectie renala, de e"emplu) nu si!ar putea salva viata prin transplant. $tunci, cu ajutorul clonelor donatoare de nuclei, i se va produce un frate de la care i se va e"tirpa apoi rinic0iul. l)Fperatiunea de clonare ar putea nvinge moartea. -ata un posibil e"emplu: n urma unui accident, sotul moare, copilul intra n coma, iar sotia n imposibilitatea de a mai deveni mama. Fr, sansa este ca acel copil sa mai poata trai doar prin clona sa. m)>ot pe lista avantajelor clonarii sunt mentionate si acele situatii n care parintii bolnavi mai pot supravietui mortii doar prin clonele lor. >oate acestea sunt doar o parte dintre avantajele n care cred partizanii clonarii. /entru a si le sustine, ei recurg la o serie de argumente. Inul dintre ele are n atentie disolutia unor

tabu!uri sociale: daca se permite avortul, atunci de ce nu s!ar putea permite si clonarea. In altul se refera la faptul ca Dumnezeu nsusi ar permite clonarea, din moment ce nu se opune unui zigot sa se mparta n doua jumatati pentru a lua nastere doi gemeni identici. Irmatorul argument proclonare ofera o alta versiune vorbei populare pofta vine mancand. /e masura ce rezultatele pozitive ale clonarii vor fi mai bine cunoscute, atunci si receptivitatea sociala fata de aceasta controversata te0nica va creste. $sa s!a ntamplat si cu fecundarea in vitro, care acum <8 de ani era interzisa n :I$, dar si cu transplantul de cord, considerat inadmisibil n mentalul social occidental al anilor %28 din secolul trecut. lonarea poate contribui )i la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii 'generEnd celule pancreatice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de /arkinson) )i nlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. /rin clonare transplantarea de organe poate deveni o solu*ie de succes. 0iar dac( transplantarea de organe este un lucru curent la ora actual(, deseori este o criza de organe potrivite. $nimalele transgenice pot fi folosite pentru cercetarile medicale si farmaceutice. Ele pot fi produse prin transfer de nucleu. Daca sint introduse gene umane in organismele lor aceste animale transgenice 'oi sau porci) pot produce proteine umane 'in lapte) sau insulina pentru diabetici. lonarea poate contribui si la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii 'generand celule pancreatice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de /arkinson) si inlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. /rin clonare transplantarea de organe poate deveni o solutie de succes. 0iar daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala, deseori este o criza de organe potrivite. @enotransplantul 'transplantarea de organe de la o specie la alta) este o solu*ie a acestei crize de)i poate duce deseori la o respingere a organului din cauza nerecunoa)terii lui de c(tre organismul beneficiarului. :e estimeaz( c( n viitor organele umane vor putea fi cultivate n afara corpului iar oamenii vor fi capabili s(!)i cloneze organele pentru transplante personale. lonarea prin transferul de nucleu arata un adev(rat poten*ial n agricultur( prin mbun(t(*irea fondului genetic )i a produselor. >ot prin clonare se pot salva )i speciile pe cale de dispari*ie. 2) Dezavantajele clonarii -mediat dupa ,119, cand au fost intens mediatizate avantajele te0nicilor de clonare si argumentele adiacente, au aparut si reactiile adverse. $dversarii clonarii si!au formulat si mediatizat convingerile, ncercand astfel sa argumenteze urmatoarele dezavantaje: a)Din punct de vedere mental, locuitorii planetei nu sunt suficient de bine pregatiti pentru a accepta provocarile si noutatile pe care le!ar aduce noile te0nici de clonare. b)E"ista o substantiala adversitate si c0iar repulsie fata de orice noutate cae provoaca vietuirea stereotipa si canoanele simtului comun. Fr, clonarea este o asemenea noutate.

c);abricarea omului anencefal pentru piese de sc0imb ar putea soca opinia publica. ;aptul ar putea fi interpretat si ca o limita a desacralizarii trupului uman, creatie unica a lui Dumnezeu. :!ar putea ajunge la strategii te0nice de eliminare din viata unui embrion a partilor inutile, pastrandu!se doar acea secventa care ar produce organul dorit. Sa limita, s!ar obtine inimi fara corp, ficati fara corp, rinic0i fara corp etc. d)E"ista un imens procent al ratarilor. $proape 16N dintre embrioni nu ajung sa fie implantati mamelor surogat. Ei mor n timpul evolutiei sarcinii, sau imediat dupa nastere. e) lonele supravietuitoare mostenesc sau dobandesc anomalii de functionare. Can Bilmut, tatal lui Doll3, era aproape sigur de faptul ca multi copii clonati se pot naste cu maladii congenitale, asa cum s!a ntamplat si n cazul e"perimentelor de clonare animala. f)/e moment, clonarea umana ar fi o operatie costisitoare, aproape imposibil de concretizat g) ultiva o fi"atie genotipica, o vinovata identitate a oamenilor, fapt ce ar anula individualitatea si specificul persoanei umane. 0)Fmul, e"pert al clonarii, se substituie lui Dumnezeu, anuland misterul si sacralitatea iubirii. i) lonelor li se poate determina destinele. #mpotriva vointei lor, ele pot deveni ceea ce creatorul lor doreste. lona ar fi, asadar, o ipostaza 'post)moderna a servului desavarsit. j) onform interpretarii lui Kans Conas, clonele ar fi o e"presie frusta si reprobabila a stereotipiei, situandu!se n antiteza cu minunata diversitate a naturii k)>rupul uman ajunge o marfa vanduta pe bucati. :e ncalca astfel un celebru principiu kantian: /ersoana umana devine mijloc, iar nu scop%% l) lonand pe cineva drag, dar demult trecut n lumea de dincolo, dai curs unei vinovate iresponsabilitati si unor psi0analizabile capricii omenesti m)/ot aparea si se pot induce neasteptat periculoase anomalii ale clonarii. :e pot induce si boli genetice din partea celui ce doneaza nucleul, dar si prin intermediul $D4!ului mitocondrial provenind din partea mamei. n)F acuza importanta s!a adus cu privire la fertilitatea si longevitatea organismelor clonate. :e stie ca, odata cu trecerea timpului, survine si o scurtare progresiva a secventelor de $D4 situate la e"tremitatea cromozomilor si numite telomeri. Aezulta banalul proces de mbatranire. Departe de a!l nvinge, clonarea l accelereaza, ratand, deocamdata, sansa de a mplini stravec0iul mit al tineretii fara batranete. o)E"emplarele animale clonate pot produce importante dezec0ilibre ale ecosistemelor.

$sadar putem observa e"istenta unei diversitati a dezavantajelor clonarii, fapt ce mentine caracterul problematic al temei. #n momentul de fata, polemica continua. Ea are ca obiect si unele consecinte juridice si sociale pe care le!ar putea provoca generalizarea ntr!un viitor apropiat a tuturor practicilor de clonare umana. lonarea ar putea reduce patrimoniul genetic atit al oamenilor cit si al animalelor 'de casa). /rin producerea de clone multiple apare riscul de a crea o populatie formata din indivizi identici 'nu este cazul in momentul de fata). $csti indivizi obtinuti prin clonare ar putea sa sufere de aceleasi boli sau sa fie sensibila la acelas tip de agenti patogeni iar un singur virus ar putea e"termina populatia de pe o zona intinsa, c0iar o specie intreaga. lonarea ar putea actiona in defavoarea evolutiei si prin faptul ca oamenii s!ar putea decide sa cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. lonarea 'ingineria genetica) ar putea fi folosita pentru a crea Zomul perfectZ 'sau soldatul perfect ! un scenariu des intilnit la Koll3Tood) sau un om cu o putere fizica deosebita dar o intelingenta sub!normala, o subclasa genetica. lonarea ar putea avea efecte dezastruoase in cadrul familiei caci un copil nascut prin clonarea tatalui, de e"emplu, ar putea fi considerat un frate geaman identic al originalului. Efectul psi0ologic asupra fiintelor umane 'clone sau origilane) la un asemenea lucru nu este inca studiat si cunoscut. -n final dar nu in cele din urma, care ar fi drepturile unei clone. ele ale unui frate geaman sau ale unui copil al originalului. $r avea macar drepturile unei fiinte umane. -ar daca originalul ar ucide o clona de!a lui 'sau invers) ce ar fi acest lucru din punct de vedere legal: o crima sau o sinucidere. -ntr!un articol anterior ZDoriti o copie identica a dumneavoastraZ, publicat tot in $>:;, apare repetat ideea inlocuirii unei fiinte 'persoane sau animal) cu o clona. Ei bine, acest lucru este imposibil cu te0nologia actuala. :e poate obtine cel mult un frate geaman al fiintei respective iar factorul uman al pierderii unui 'unic) copil s!ar estompa pina atunci cind parintii ar incepe sa!l asemene cu originalul. -n privinta lui -sus ideea mi se pare cel putin ciudataR 0iar presupunind ca s!ar reusi crearea unei clone a lui 'iar acest lucru este de la bun inceput indoielnic din cauza trecerii timpului si a autenticitatii relicvelor), ipoteza ca ar avea Zputeri divineZ ar putea duce doar la presupunerea ca -sus a reprezentat o mutatie genetica 'spontana sau realizata de cineva) pe un fond de speculatii religioase. Einstein. redeti ca o clona a lui Einstein s!ar ridica la nivelul marelui sau inaintas. Este putin probabil ca s!ar apuca din nou de fizica sau ca ar avea suficienta motivatie psi0ica pentru a descoperi ceva nou 'in orice domeniu). $r putea ajunge la fel de bine un mecanic sau profesor de mina a doua. -n cazul in care c0iar s!ar reusi sa se faca o clona a marelui savant s!ar dovedi poate cel mai bine influenta educatiei si a mediului de viata asupra unei fiinte umane. :!a ve0iculat ceva asemanator referitor la Kitler si la influenta pe care o clona de!a lui ar avea!o asupra lumii din timpul prezent. /ana la rezolvarea si calmarea scandalului iscat de clonare, in mai toate tarile, va trece destul timp. $cest lucru este sigur. E"ista doua posibilitati: fie clonarea va disparea 'sau in cel mai rau caz va ajunge la dispozitia serviciilor secrete, deci in afara oc0ilor publicului), fie va deveni ceva comun, ceva cu influente in viata de toate zilele 'ca si energia nucleara, de e"emplu). $tit doar ca clonarea, ca si energia nucleara, va trebui sa

ajunga la o suficienta maturitate 'si implicit control) pentru a fi acceptata de oamenii de rind. De ce. -maturitatea acestei ramuri a stiintei, faptul ca nu este pe deplin cunoscuta si impactul major pe care deja il are in societate 'cu influente directe asupra conditiei fiintei umane) este si motivul pentru care reactia generala este una de respingere. Famenii, ca specie, inca nu sint capabili sa accepte usor un lucru nou, mai ales ceva ce este pe cale sa sc0imbe lumea asa cum o stiu. ZCoaca de!a DumnezeuZ ne este specifica dar nu atunci cind e"perimentam pe noi insine. Doar timpul va aduce estomparea acestor reactii negative, cel mai probabil este ca se va ajunge se se accepte clonarea ca facind parte din curba de dezvoltare te0nologica pe care deja ne!am inscris. 9) lonarea umana ar trebui interzisa $rgumente pro $rgumentul ,: Aiscuri de sanatate pentru organismul creat, din cauza mutatiei genelor >e0nologia actuala comporta un risc foarte mare de afectare a genelor. /e de o parte e"ista un risc foarte mare al unor copii nascuti cu malformatii. /e de alta parte, este posibil ca materialul genetic prelevat de la un adult sa continue sa imbatraneasca in cadrul procesului clonarii, cum s!a intamplat in cazul oii Doll3, in care la doar catieva luni dupa nastere avea varsta genetica de cativa ani, corespunzatoare organismului de la care au fost prelevate mostrele. $rgumentul <: /osibilele complicatii emotionale Famenii de stiinta nici macar nu pot banui posibilele implicatii emotionale ale clonarii pentru individul de la care se va preleva materialul genetic. e se intampla cu un copil care afla ca este de fapt replica genetica a unui copil mort la nastere si ca a fost ZcreatZ doar pentru a inlocui pe altcineva. E"ista numeroase alte scenarii de acest tip care pot provoca persoanelor in cauza nu doar crize de identitate ci adevarate drame psi0ologice. ei implicati ar trebui sa suporte in egala masura consecintele actiunilor lor. :ocietatea ar putea dezvolta o atitudine de tip discriminatoriu in baza unui criteriu genetic, intr!o maniera simliara utilizarii criteriului rasial sau etnic in zilele noastre. $rgumentul 5: Aeponsabilitatea morala si sociala este prea mare lonarea umana ec0ivaleaza cu un afront adus fiintei supreme, in religiile monoteiste 'crestinism, islamism, iudaism etc.). F lege care permite clonarea nu ar putea fi acceptata niciodata la nivel social in multe tari din Europa, de pe continentul american sau din Frientul +ijlociu. eea ce pentru multi oameni de stiinta inseamna progres, pentru cetateanul de rand din spatiile mentionate acest lucru poate ec0ivala cu o Zjoaca de!a DumnezeuZ, manifestarea nerecunostintei fata de ceea ce a fost dat fiintei umane. Sa

nivel social, confruntarile dintre partizanii si adversarii clonarii nu ar face decat sa creeze o noua tipologie de discriminari si tensiuni. $rgumente contra $rgumentul ,: lonarea terapeutica umana ar putea salva numeroase vieti and vorbim despre clonare nu vorbim intotdeauna de clonare in scopuri reproductive. lonarea de tesuturi sau c0iar organe umane poate in multe cazuri sa salveze vieti. -n situatia prezenta cazuri critice in care o persoana are nevoie de un transplant de rinic0i sau de tesut de cornee raman adesea fara rezolvare perioade indelungate. /ermiterea clonarii umane ar putea rezolva o astfel de problema. -n plus, compatbilitatea organului sau tesutului creat ar fi perfecta, si s!ar reduce si riscul respingerii transplantului. $rgumentul <: F alternativa pentru tratarea infertilitatii +ulte cupluri care nu pot avea copii trebuie sa apeleze in prezent la te0nici comple"e si costisitoare, unele dintre ele cu o rata relativ scazuta de succes. lonarea ar putea fi solutia perfecta in acest caz. -n egala masura, clonarea ar veni in ajutorul parintilor care au copii cu anumite disabilitati si se tem ca si urmatorul copil sa nu sufere de malformatii. $rgumentul 5: ercetarea stiintifica ar putea duce la progrese revolutionare Fameni de stiinta aduc in discutie posibilitatea unor descoepriri ce ar duce la ameliorari considerabile ale efectelor problemelor de inima, ale imbatranirii sau ale unor boli cum ar fi cancerul. >e0nologiile medicale actuale nu au produs pana in prezent rezultate notabile in aceste domenii, iar unele dintre aceste situatii se numara printre cele mai grave probleme de sanatate pe care le au de infruntat societatile de peste tot. :copul unei astfel intreprinderi ar putea salva un numar e"traordinar de mare de vieti.

#ata inca o proba de $luciferism stiintific% contemporan& $spargerea' structurilor genetice (( )) pentru a le rearan*a tu, om limitat, dar trufas, intr-o noua ordine, contrara lucrarii lui umnezeu+ !ine sintem noi ca sa hotarim daca e bine ce a facut umnezeu,-, (ici intrecem orice masura, dorind sa schimbam ceea ce .L a aran*at cu milioane de ani in urma,

?ibliografie:,) Fana Lrancea, ,7.,M1,75

e este clonarea, Editura >eora, ?ucuresti, ,111, p.

<)-bidem, p. 9.,<8,M8,M,,7M,77,21,,M6,,M1,<<1,<5, 5)Eseu de bioetica a gestatiei, Editura $nastasia, ?ucuresti, <88<, p. <<2. M)+ircea Eliade, Ses trois graces, editie ngrijita de Eugen :imion, Editura ;undatiei ulturale Aomane, ?ucuresti, ,11<, p. ,58. 7)TTT.spuc.org.uk 2)TTT.Tikipedia.com 9)TTT.e!referate.ro 6)TTT.preferate.ro 1)TTT.nistea.com