Clonarea ADN-ului

CUPRINS:
1.
2.
3.
4.
5.

Ce este clonarea?
Ce este clonarea uman?
Clonarea la plante i animale.
Argumente pro i contra clonrii.
De ce este important clonarea .

2.Ce este clonarea uman?

Clonarea uman- reprezint creearea unei copii genetice a unui om care
exist deja. Termenul este folosit pentru clonarea uman artificial,
fcut n laborator i nu cea naturalgemenii, tripleii, monozigi.
Pentru clonare poate fi folosit orice celul adult din corpul uman.Este
necesar un ovul de la care s-a nlturat nucleul i n care se ntroduce
nucleul unei celule adulte din corpul uman, alta dect un ovul. Prin
anumite tehnici care se vor aplica ovulului acum fertilizat acesta va
ncepe s se divid precum ntr-o concepie normal cu un
spermatozoid. Zigotul nou format va fi implantat n uterul unei mame
purttoare. Clona sau copia genetic care se va nate va prezenta
fenotipul (aspectul fizic, caracteristicele comportamentale) genotipul
(totalitatea factorilor ereditari-genele) celui care a donat celula adult i
nu a donatoarei fiziologice i biochimice, precum i ovului sau a mamei
purttoare.

Clonarea la plante

nc din antichitate clonarea se utilizeaz la plantele

care se pot nmuli vegetativ i care n acest fel i
pstreaz ntocmai caracteristicile genetice.
Dezvoltarea tehnicilor de cultur de celule i esuturi "in
vitro pe medii nutritive artificiale a creat posibilitatea
obinerii de clone celulare. La plante, celulele manifest
fenomenul de "totipotenta"prin care, pe un mediu de
cultur favorabil, dintr-o celul preluat din frunz,
tulpin, rdcin, influorescen etc. se poate obine un
individ normal. Ca urmare, toi indivizii regenerai din
celule preluate de la un anumit individ sunt identici din
punct de vedere genetic cu planta de origine.

 Celulele animale pot fi de asemenea cultivate pe medii

artificiale "in vitro", numai c ele nu mai manifest
fenomenul de totipotenta dect un timp limitat i ca
urmare din ele nu pot fi regenerai indivizi.
La animalele vertebrate clonarea s-a realizat la Rana
pipiens n 1955 cu ajutorul unei metode prin care s-au
transferat nuclee din celulele embrionare n ovule
enucleate. S-a folosit n acest scop tehnica succtiunii
nucleului unei celule embrionare, cu ajutorul unei
micropipete extrem de fine i introducerea sa ntr-un
ovul la care s-a eliminat n prealabil nucleul propriu pe
aceeai cale. Animalele astfel obinute erau identice
genetic cu individul de la care s-au preluat nucleele.

Clonarea molecular se refer la procedura de

izolare a unei anumite secvene ADN i obinerea mai
multor copii ale acesteia in vitro. Este folosit pentru
amplificarea secvenelor ADN ce conin gene, dar i
pentru amplificarea oricrei secvene ADN cum ar fi
promotorii, secvene necodate i secvene aleatoare ale
ADN.
Este folosit ntr-o larg varietate de experimente
n biologie i o serie de aplicaii practice cum ar fi
producerea pe scar larg a proteinele .
Clonarea oricrui fragment ADN presupune n
esen
patru
pai:
fragmentare,
ligaturare,
transformare (transfection) i selecie.

Pentru a nelege mai bine ce este clonarea, trebuie s

avem o idee despre structura i nsemntatea ADN-ului.
ADN-ul este molecula fundamental a vieii care codific
toate mecanismele din corpul nostru.
El este alcatuit din dou lanuri de nucleotide unite
ntre ele prin nite molecule (baze azotate). Putem face
analogie cu o scar pe care o rotim de la un capt ntrun sens, iar la cellalt capt, n sens opus.

Principalele roluri ale

ADN-ului sunt acelea
de stoca o cantitate
mare de informaii (pe
care le exprim prin
sinteza de proteine) i
de se autoreplica,
rezultnd doua
molecule de ADN, deci
de a transmite
informaia de la o
generaie la alta (dintro celula vor rezulta
doua celule).
Gena este o secven,
un fragment din
molecula de ADN care
determina un anumit

Structura ADN-ului,
descoperit i anul 1953 de
catre Watson si Crick.

Clonarea animalelor
O echip de cercettori scoieni a reuit
transplantul de nuclee la oaie din celule
difereniate din glanda mamar, n ovule
nefecundate la care s-a eliminat nucleul cu o
micropipet. Ovulul enucleat a fost plasat n
mediu de cultur alturi de nucleul respectiv i
cu ajutorul unor impulsuri electrice uoare
ovulul a fost obligat s accepte nucleul exigen.
Dup ase zile, pe un mediu de cultur special
n care s-a produs dediferenierea, adic
necpatarea totipotentei, embrionul respectiv a
fost implantat n uterul unei mame adoptive. La
terminarea perioadei de gestaie s-a obinut un
miel genetic identic cu oaia donor a nucleului.
Este vorba de o copie perfect obinut prin
clonare. Experiena a fost foarte dificil
deoarece din 277 de transferuri de nuclee s-au
obinut numai 29 de embrioni din care unul a
supravieuit i a devenit oaia Dolly .

 Primului caz de clonare a unui mamifer a avut loc la

Institutul Roslin din Edinburgh, prin transplantarea
nucleului unei celule care aparinea unei oi din rasa Finn
Dorsett n ovulul denuclearizat al unei mame-gazd din
rasa de oi scoiene cu faa neagr. S-a stimulat apoi
artificial diviziunea celular, iar uterul respectivei oi cu
faa neagr a fost purttorul viitoarei clone. Dolly
reprezinta copia fidel a unei oi Finn Dorsett. Dup
Dolly a urmat clonarea de vaci, porci, maimue i
soareci. Prin clonare se pot obine organisme cu calitai
programate.
Tot la Institutul Roslin s-au desfurat experimente
pentru a se ajunge la vaci care s produc lapte foarte
apropiat, din punct de vedere al compoziiei, de cel
uman. Savanii au luat n calcul i posibilitatea ca prin
clonare s fie nlocuite animalele de cas care au murit
sau s fie refcute speciile ameninate. Astfel de la
clonarea animalelor, atenia oamenilor de stiin s-a
ndreptat n mod firesc spre clonarea uman.

La exact doi ani dupa Dolly, la Tokyo, pe 6 iulie, o vaca naste

doua vitele despre care cercetatorii spun ca sunt primele
clone de vaci. A doua zi aceasta moare.
Vacile gemene sunt sanatoase: Toyokazu Morita, un oficial al
centrului de cercetari Livestock, precizeaza ca uneia dintre
vaci i se da lapte, iar celeilalte, medicamente cu proteine.
Experimentul japonez a folosit aceeasi tehnica.
Cercetatorii au preluat celule de la o vaca si le-au pus intr-o
celula ou nefertilizata al carei nucleu a fost indepartat.
Apoi doi embrioni insamantati artificial au fost plasati in
uterul a cinci vaci in noiembrie.
Aceasta noua tehnologie poate fi folosita pentru a crea specii
de vite cu o calitate superioara cu o capacitate ridicata de a
da lapte.
Clonarea prezinta mare importanta practica la animalele
domestice deoarece, pornindu-se de la un reproducator
valoros economic se pot obtine copii identice genetic.
Dezvoltarea cercetarilor privind clonarea la animale
deschide perspectiva realizarii unor astfel de experiente la
specia umana, fapt care are mari implicatii etice, deoarece se
pot produce abuzuri grave de natura sociala si morala. De
aceea, o serie de organizatii internationale au interzis
clonarea la specia umana.

Argumente pro
Riscuri de sanatate pentru organismul
creat,
din cauza mutatiei genelor
Tehnologia actuala comporta un risc foarte
mare de afectare a genelor. Pe de o parte exista
un risc foarte mare al unor copii nascuti cu
malformatii. Pe de alta parte, este posibil ca
materialul genetic prelevat de la un adult sa
continue sa imbatraneasca in cadrul procesului
clonarii, cum s-a intamplat in cazul oii Dolly, in
care la doar catieva luni dupa nastere avea varsta
genetica de cativa ani, corespunzatoare
organismului de la care au fost prelevate
mostrele.

Posibilele complicatii emotionale

Oamenii de stiinta nici macar nu pot banui posibilele
implicatii emotionale ale clonarii pentru individul de la care
se va preleva materialul genetic. Ce se intampla cu un copil
care afla ca este de fapt replica genetica a unui copil mort
la nastere si ca a fost "creat" doar pentru a inlocui pe
altcineva? Exista numeroase alte scenarii de acest tip care
pot provoca persoanelor in cauza nu doar crize de
identitate ci adevarate drame psihologice. Cei implicati ar
trebui sa suporte in egala masura consecintele actiunilor
lor. Societatea ar putea dezvolta o atitudine de tip
discriminatoriu in baza unui criteriu genetic, intr-o maniera
simliara utilizarii criteriului rasial sau etnic in zilele noastre.

Reponsabilitatea morala si sociala este

prea mare
Clonarea umana echivaleaza cu un afront adus fiintei
supreme, in religiile monoteiste (crestinism, islamism,
iudaism etc.). O lege care permite clonarea nu ar putea fi
acceptata niciodata la nivel social in multe tari din
Europa, de pe continentul american sau din Orientul
Mijlociu. Ceea ce pentru multi oameni de stiinta
inseamna progres, pentru cetateanul de rand din spatiile
mentionate acest lucru poate echivala cu o "joaca de-a
Dumnezeu", manifestarea nerecunostintei fata de ceea ce
a fost dat fiintei umane. La nivel social, confruntarile
dintre partizanii si adversarii clonarii nu ar face decat sa
creeze o noua tipologie de discriminari si tensiuni.

Argumente contra
Clonarea terapeutica umana ar putea salva
numeroase vieti
Cand vorbim despre clonare nu vorbim intotdeauna
de clonare in scopuri reproductive. Clonarea de tesuturi
sau chiar organe umane poate in multe cazuri sa salveze
vieti. In situatia prezenta cazuri critice in care o
persoana are nevoie de un transplant de rinichi sau de
tesut de cornee raman adesea fara rezolvare perioade
indelungate. Permitere clonarii umane ar putea rezolva o
astfel de problema. In plus, compatbilitatea organului
sau tesutului creat ar fi perfecta, si s-ar reduce si riscul
respingerii transplantului

O alternativa pentru tratarea

infertilitatii
Multe cupluri care nu pot avea copii
trebuie sa apeleze in prezent la tehnici
complexe si costisitoare, unele dintre ele
cu o rata relativ scazuta de succes.
Clonarea ar putea fi solutia perfecta in
acest caz. In egala masura, clonarea ar
veni in ajutorul parintilor care au copii cu
anumite disabilitati si se tem ca si
urmatorul copil sa nu sufere de
malformatii.

Cercetarea stiintifica ar putea

duce la progrese revolutionare

Oameni de stiinta aduc in discutie posibilitatea unor

descoepriri ce ar duce la ameliorari considerabile ale
efectelor problemelor de inima, ale imbatranirii sau ale
unor boli cum ar fi cancerul. Tehnologiile medicale
actuale nu au produs pana in prezent rezultate notabile
in aceste domenii, iar unele dintre aceste situatii se
numara printre cele mai grave probleme de sanatate pe
care le au de infruntat societatile de peste tot.

Un alt fel de clonare

Partizanii clonarii umane atrag atentia ca

nu trebuie neaparat sa urmarim nasterea
unui organism uman complet dezvoltat.
Clonarea ar putea fi solutia pentru o serie
de boli in prezent netratabile. De
exemplu, Marea Britanie a legalizat
utilizarea embrionilor umani pentru
cercetarile care sunt indreptate in
directia vindecarii unor maladii ca
Parkinson si Alzheimer.

Se face deosebirea intre clonarea reproductiva si cea

terapeutica, aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa
pentru medicina contemporana. Probabilitatea mai mare de
realizare o are clonarea terapeutica, mai accesibila din punct
de vedere al tehnicii, dar si mai putin problematica moral.
Plecand de la ADN-ul bolnavului putem obtine un embrionclona care nu mai este apoi introdus intr-un uter, ci este utilizat
drept cultura de celule stem (celulele stem fiind nediferentiate,
capabile sa formeze orice tip de tesut, constituind astfel
materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate).
Unica solutie pentru refacerea numarului de celule
pierdute de catre organismul bolnavului, caramizi care nu se
mai regenereaza, pare a fi inlocuirea cu celulele stem. Se spera
ca ele vor putea fi invatate sa formeze tesuturi de un anumit
tip. Mai mult, pornind de la celulele pacientului, prin clonare se
va elimina pericolul respingerii materialului transplantat, acesta
fiind in mod natural acceptat de catre organism. Teoretic,
lucrurile sunt limpezi, mai putin evidenta este modalitatea prin
care putem obtine practic aceste celule.

Pe ansamblu, se pare ca legalizarea clonarii umane nu se

va produce. De cativa ani, acest subiect se afla in centrul
dezbaterii mondiale, la ea participand nu numai oamenii de
stiinta, dar si politicienii, filozofii, teologii, psihologii, fiind
vorba, in fond, de un subiect care priveste intreaga societate.
De pilda, American Association of Pro-Life Obstretricians and
Gynecologists (AAPLOG) s-a pronuntat impotriva clonarii,
atragand atentia ca unii oameni de afaceri s-ar putea gandi la
o comercializare a vietii umane. Ceea ce este mai grav este ca
s-ar putea ajunge la reproducerea unor oameni vii, fara ca
acestia sa stie, sa fie implicati in acest proces sau sa-si dea
acordul.
Au aparut si intrebari privind statutul social al
eventualelor clone. Care va fi locul acestora in societate? In
SUA, Camera Reprezentantilor a dat o hotarare prin care
clonarea umana este considerata ilegala, dar Senatul inca nu
s-a pronuntat in aceasta privinta. Parerile inclina totusi spre
acceptarea doar a clonarii terapeutice. S-a propus legalizarea
clonarii terapeutice ca unica modalitate de a cerceta, cu
sanse de reusita, sfere pana acum inaccesibile medicinei
obisnuite, criteriul fundamental pentru finantarea unor astfel
de programe fiind ca obiectivul principal sa fie gasirea unor
tratamente pentru bolile incurabile.

Unii cred ca clonarea este o provocare

biotehnologic fr etic pentru c, lezeaz
identitatea individului i a speciei, i atac
direct demnitatea persoanei. Este important
s amintim c un comportamnet bioetic
corect trebuie s urmareasc sntatea
omului i a ambientului, securitatea
operatorilor sanitari din domeniul
biotehnologiei, minimalizarea riscurilor i
prevederea celor mai posibile , urmrindu-se
mereu obiectivele care s asigure tutela
sntatii omului i salvarea ambientului