preocuperile de esteticd din anii ''50 au con-
tribuit deopotrivd, multi \rreme, ia diminuarea
irnportantei paginilor sale de teorie artisticS.
De fapt, Ia un secol qi jumdtate dupd moartea
lui, situalia nu pdrea sd se fi schimbat prea mult,
de vreme ce in monutnentala sa Istorie a cri-
ticiiliterare moderne, Ren6 Wellek ii acordd lui
Burke doar citerra lindur"i in capitolul Criticii
englezi m,inori 1.
InsuEi educalia pe care o primise, mai intij
la Trinity College din Dublin, in Trlanda natald,
apoi din Anglia, Ia colegiul Middle Temple, nr,t
era orientatd cu precddere spre literaturi qi
artd. Invdtase, e drept, destulS latind peutru
a-I putea admira pe Cicero Ei a face din dis-
cursurile lui temeiul neiertdtoarelor sale cu-
vintdri de mai tirziu ; dar se dedicase dreptu-
lui (pe care il socotea ,,o gtiintd in stare sd
faci inlelegerea mai iute Ei mai plind de vi-
goare decit toate celelalte feluri de lnvdtdturd
puse laolalti"2), aga cum procedau pe atunci
toti cei care doreau sd se afirme in poiiticd.
Cu toate acestea, pnn 7757, tatdl sdu, avocat
cu pufine procese, i-a r"etras stipendiul sub
cuvint cd nu se consacrd, precum s-ar fi cuvenit'
studiuiui academic. Se pare cd tindrul Edmund
iqi descoperise pe atunci gustul pentru litera-
turd, cd frecventa teatrele Ei devenise o figurd
familiard in saloanele londoneze. Pulinele
amdnunte ce se cunosc despre via{a lui din
acea vrerne sint semnificativ completate de
citeva declaratii cuprinse in scrisorile trimise
prietenilor. ,,Am rupt cu toate convenliile. arn
nesocotit toate regulile(( 3.
Comentatorii operei lui Burkc au Ia indemind
prea pu{ine date pentrtt a putea reconstittri
1 Vezi Ren6 \t/ellek, Istoria criticii literare fit'odernt,
I, Bucureqti, Editura Univers, 1974, p. 131.
? Cf. Will 5i Ariel Durant. The Storg of Cittilizu-
tion, X (Rousseau and' Reuolution), New y61'ft, tl)(i7,
p. 689.
3 Cf. T. W. Copeland, Erl'mund Bu'rl<'e, Lon(l|rr,
p. 26.
geneza Ceroetdrii,' ei se sprijinS, apfoape exclu-
siv, pe mdrturiile de n-rai tirziu a1e autorului
care se strdduia in a atirma ci ,.a purtat in
minte cartea vrene d: sase sau gapte ani inaints
de a o fi scris(( ; cu alte cuvinte, avea 20 satt
21 de ani cind a incep',rt sd mediteze la pro-
blemele pe care avea sI le dezbatS a-ici. Adevd-
rul e cd in scrisorile studentului de la Trinit./
s-au aflat unele semnificative referiri la .,infd-
tiqarea luerurilor fntmoase", prime formuldri
sumare qi naive ale ideilor ce vor con-
-stitui substanta c5rtii- de mai tirziu. .,Frumttse-
tea sclia e1 in t744. cind arrea deci. 15 ani
-
constd in varietate qi uniformitate nu e
-atit de bogat continuti in rrriqcarea .si insiforma
cornurilor Cerestj( 1. Ideea r"et:r."ezenta pe afttnni
un loc comun, rnai ales drrni publicarea. in 1725.
a Cercetd.rLi. origini.i i.rleil.or n,oactre desnre fru-
mu.sete Si, ui.rtu.te a lr.ri Francis Hutcheson ; dar.
asa eum se releva. o primi slrlzie la- cpea. oo
Rtrrke r;a numi ".vari6fi3 itenftrt5(( re lfli pi1-'i 2.
Incd de pe atunci, din anii studentiei la Dublin,
el credea ed orice confuzie in domeniul ideilor
estetice noate fi re'r.ediatd nrinlr'-o ..exaininare
inteleapti a pasiuni.lor din nlopriul nostru
piept('. S-a inqistat asuofa fa."ltului ci influenta
cea mai aclincl asupra cor-icentiilor" tin;"rrulrti
ginditor a exercitat-o Traiott,tt" despre :tr.tblim,
al lui Longinus, a c5-rei s1;udiere era obiigato-
rie in programa primilor ani ai Colegiului din
Dublin. $i fugare referiri ('.rneoi'i foarte lim-
nezi) la opera filozofului elen cdruia i -qe atri-
buise compunerea Trctatultt-i au fost s;emnalafe
in scrisorjle de pe acea \rreme a1e lui Burke" fie
cd ele se refeleau La recenta lelluld a Georgice-
Icr lui Virgiliu, fie c a in ftilirsiiu concluzii ale
unei atente studieri a textulLri lui Macbeth"
, A. P. I. Srmrrcls, The Early Li.fe ol Rurke,
"t. 1929, p. 40.
C'utnlrt'irrt'.
2 J. T. Boultori, lrttrorlttcere la Edmund Burke,, A
l1r')0,
Ph,il<tsophlcalEnquirll . . . , Londra, 1958, p. XVI.