=lr)l

:ml
Enrl
=\ol
=\Ol
=lr)1
=O\l
:Ni
: C,\l
:m
:a

o#-'kJ
4ar ?3,9f lei \,"-MJ
ilillrllffi'ffifiil] iHl i{iil} i[ill \n- -&r -
? 102 120010984.1

&*

4.,
 Coperta de: VIOREL SIMULOV

Redactor: ROMULUS BUCUR

Coleclia: PAMIR
YOGA
ingrijitd
HORIA AL. CABUTI
de
TIBtrTANA
ei
@
W. Y. Euans-Wentz
TTBETAN yoGA AI/D STCRBT DACTRTNITI
Oxford University press, Loncir_rn, 1gJ5
NOCTRINELE
O rES YOGA TIBETAN et les DOCTR/NBS SECRE?BS
Les Sept Li,ures cle
SECRETE
Ia StLgesfe"d.u Gro.,rrl Sett,ier
la traduction clu t,dma Kasi Daura
suivant
FD]TE PAR Ltr D. W. Y. NVAITS-W;MTZ, Samdup
D. l,itt., D. Sc.
NI. A., CeIe gapte C[rfi
ale Infelepciunii Marii Cii
du Jesus Coltege d,Oxforcl urrnind traclucerea lui
itvec
I NT RODL]CT'IO}/S E" COMMENT AIRES LAMA KAStr DAWA SAMDUP
i:raduction franqais de }\{arguerite lA fUnfff
LIBRAIRE D'AMERIQUE ET D'ORiENT _ 1938 cu

#
Q Versiunea romdneasci aparfine Ecliturii SO7HIA INTtsCIDIICERI 9i COMENTARII
s. c. ,,ITHAC, " _ SJiL
B-cir,rl Revolufiei, 103, Arad. tel. (0966)1 634e VOLUMUL II r$,
\ p
l)irector: PaveI ILICA
Redactor qef: Vasile DAN -3 de:
(l
{
Consilier eclitorial: Dorel SIBII .". {.,P'
{aXucere
MIF,CEA IACOBINI \4" {,i
-,fI /
w i/l* rl
ISBN 973-95662-3-5
ffrw Editura SOPHIA
\-/
\ff,
tv1

Arad, 1993
 CARTEA, A III.A

CATEA CUNOASTERII
YCGA CELO}i ZNCE DOCTRIIqE
(I)

I. Cele patru clase de tantras

Conlinutul acestei Cdrli qi a Cdrlii a IV-a care urmeazd

este lntr-o largd rnbsurd tantric, in special partea privi-
toare la vizualizdri qi meditalii. Ar putea fi important
pentru studentul originilor reiigioase qi istorice de a pti
ci Ldmas recunoqteau pa.tru clase principaie de tffiltra
(yogice), care pot fi pe scurt descrise dupi cum urrneazai:
1o tantra care il expune pe ,,Acela" sar.l Adevdrul Ultim;
2" tantrs, gtiintelor oculte sau mistice; 3" tantra a Yoginis
sau Saktisl; 4"'tentra Kalacakrei.
Dupd tradilia lamaisti, prima din aceste clase gi-a
avut obirgia ,,in Est" (probabil in lJstul Bengalului) pe
vr emea regelui Rab-sal, care a domnit, se crede, inaintea
lnceputului erei creqtine. A doua clasd a prins formd pe
vremea 1ui Ndgarjuna gi a discipolilor sdi, in timpul ceiui
rle*aI ll-lea qi al III-lea secol al erei cregtine ,,in SLld,,
(in India meridionaiS). A treia clasd, de care se leag5 qi
C5rlile noastre a III-a gi a IV-a, este atribuiti unui maes-
lru erudit numit f-awapa din Urgyan (sar-r Odyana), nu-
rnele vechi al unei regiuni cuprinse in teritoriul Afgal:is-
lanului, ,,1a Vest" de India. Padma Sambhava (tot din
Urgyan) a fo,st acela care a adus qi fdcut popular printre
 tibetani aaeastd clasi de tantras. padma. Sambhava, nu_
mit de citre discipolii sdi guru Rimpoche sau preliosul
guru, se presupune a fi avut opt gwru indieni care au
aparfinut de opt Ecoli diferite de buddhism. In afari de
aceste diverse invSldturi primite, s-a presupus c6 el ar fi
formulat sisternul eclectic de gindire cunoscut in Tibet
fiind acela al ,,Bon^etelor Rosii,, qi care constituie
ca
prinritivd l.Iingmapa. in ceea ce privegte acest sistem,Ecoala
difii. europeni cuno,sc foarte puline lucruri despre sursele "rrr-
originale, caci conlinutul gi caracterul acestoi Scripturi
sint inci aproape necuno,scute in afara mdnistirilor
Ningmapa. Existi deci acolo ,un cimp de cercetare neex-
plorat care ar oferi elemente de maie valoare pentru is-
toria buddhismului. A patra clasd, cea a tantras KaIa-
cakra, se zice cd"-gi are originea sa ,,in Nord,,, in Sam-
bala gi cd ar Ii fost introduid in India cdtre anul 600 e.n.
Degi elementele tantrice conlinute in textul Cdrtilor
a III-a ,Ei ra IV-a sint dispozilia iestamentard a prefiosu-
Iui guru, tratatele insele sint o compilalia a Kar-
gyiitpa, care se separase de ,,cei in vechiul Ecolii stit.. dupd
reforma lncepui5 de Marpa gi Milarepa Xn rsecolul XII,
qcoal5 care est.e infloritoare pi-n zileie noastre, a;a dup[
cum $coala Khaclampa este asiezi biserica oficiaid a Budd-
hismului Tibetan. In Introducerea la tMarele yogt a'1, Td-
betului, Milarepa se vor gdsi principalele caracteiistici ale
$colii Kargyiitpa gi doctrinele rsale-particulare.
In vreme ce in tr:atatul rprecedent toate invbldturile
aveau drept {el suprem de ,a ajunge Ia $tiinla Justd pri-
vitoare la natura realS a spiritului gi universului feno-
menelor, in prezentul tratat este aplicat[ Celor $ase Do,c-
trine mai n:nult sau mai pulin particular tibetane tehnica
filosofiei voga, in special a formei tantrice numiti in In-
dia Kundalini yoga.
IL Doctrina cildurii psihice
Prima 'din aceste doctrine ieste cu-noscutd de tibetani
sub numele de tumo_semnificind: ,,o cdlduri
particularS, sau o cdtduri de naturd psiho_fizicd""rp"rrle
treatd
prin mijloace yogice'6. Dupd invlldtuia secretd, cuvintul
6
timo descrie o metodd de a extrage prd,na din inepuiza-
bilul rezervor de prd.na al naturii gi de a o inmagazina
in bateria trupului ruman, apoi, de )a o utiliza la ttransmu-
tarea licorii seminale intr-o energie isubtild. prin care este
produsd o cdlduri psiho-fizic5 internd qi fdcutd sd cir
cule prin canalele nervoase ale sistemului nervos rpsihic.
Acest sistem nervos psihic este inrrizibil pentru to{i
aceia care n-au clarviziune, e,1 e,ste contrapartea psihicd
a sistemului nervos fizic. Aceste canale sint numinte in
tibetand tso gi in sanskritd ncidi. lntre ele existd trei de-o
importan!5 particuiard: nervul median (tibetani: [Jma-
fsa, sanskriti: Susumna-nad\ care se intinde /de-a lungul
centrului coloanei vertebrale. Nen'ul drept (tibetand Ro-
ma-tsa, sanskritd: Pingala-nadi) gi nervul sting (tibetanei:
Kyangma-tso, sanskritd: Id*-ncld.i). Acestea doud din
urtn5, ca doi qerpi, se incol5cesc gi pe incruciqeazd ca doi
gerpi in jurul nervuiui median. In ra,port cu acegti trei
nervi psihici, e><istd. un mare numAr de allii prin care
energia psiho-nervoas[ (tibetani: Shugs, sanskritl: prd-
no) este purtatd in fiecare centru nervos psihic (tibetanS:
Khorl,o, sanskrit5: cakra), gi de acolo, pusi in rezerv5 gi
distribuitil la fiecare organ sau parte a ,corpului. Tot acest
sistem este descris in amiinunt [n Brurdo Th6dol, pp. 186-
18E.
Dupd textr.ll nostrll, practicirid arta tumrno, yogi tre-
br"rie sd utilizeze vizualizdri $oarte cornplicate, meditalii,
atitudini, direclionarea gindirii, antrenarea sistemului
irervos fizic gi exercilii;fizice. Notele noastre ,siirt snficient
de numeroase qi aindnunlite pentru a servi studentr_rlui
drept comentariu 6i, fntr-o anumiti mdsurd, de ghid pr"ac-
tic. Dar, aga dupi "curn guru tibetan o irecomandii, este
deosebit de dezirabil pentru neofit de a okrline, inainte de
a incepe practica turnnzo, o 'iniliere iprerliminard qi cdidu-
zirea personald a unui maestru in aceastd artd.
.
O indelungati perioadd pregdtitoare este in mod obiE-
nuit necesari inainte ca yog-i si poatd" tajunge la o cer-
titudine oarecare de suc,ces. lncd de la inieput el trebuie
si. se obignuiascd cu Lrn minimum de veqtminte gi ,si
evite, [re cit posibil, utiiizarea focului rpentru a se incdlzi.
To,cmai prin obiqnuinla de a nu rnai purta bldnuri sau
lesdturi de lind, qi de a nu se lmai sluji de cdldurd arti-
 ficiali exterioard se recunosc mae$trii acestei arte. yogi
trebuie de asemenea sd respecte ,cea mai strictd infrinaie
sexuar15, intruciL in principal pe energia sexuaii trans_
formati ise bazeazl reqita lui iummc.
Aceastd lpracticd pu trebuie fdcut5 iin apropierea unei
case,locuite, ci, de preferinl6, intr_o meneitire o*""""r",
sau intr-o grotd izolati intr-un munte ina"parlat-J;;rt""
aglomeralie unde aerul ,este impurificat deifu*"i qi
nafiile ,,aurice(( ale oragelor sau satelor. Un yogi-"; *;ie "-r_
stdpinirea acestei arte poate raminle tim;
:1^.11]1q1
roarte ind_eiungat intr-un astfel de addpost iEi sd "; nu
pe nimeni in afard de g,uru care-l rsfdtuiegte qi it;" ;i; vad!
cind ln cind pentru a-i diri;a progresete. El ;l; p;;;!dt
la inceput sd-gi indeplineas"cd -exe-rcifiile oimineala irJrn-
tea rd,sdritului soarelui, cind ,curenfii rrnagnetici ai pdmin_
tului gi naburii sint cel mai pulin pertuibali. O aat5 on-
linutd mdiestria, se poate practica oriunde qi oricind.-i - -
Pe ce lprogresele tin gtiinla yogicd de ,conser_
vare gi.mdsurd
dirijare a energiei fizice mentile-Ei psihice sint
5ea!1zgte,
pustnicul yo.gi. dezvolti treptat in,eil idldura psi_
ho-fizic5. Energia subtiid, insoliti he o cilduri plncutn
incepe sd penetreze in fie,care atom al corpului p"ti;
cite_putin eI obline.puterea yogicd de a rsuporta $i cu-uqu_
rintd frigul cel mai extrem imbrdcat doar intr_o tunici
de bumbac sau chiar in intregime goi. In tWiiite" y;;;;
Tibetului,, Milarepa, p. 1?0 se"spunei
,,Poart5. suflul incdlzitor ai ingerilor
?."upt al t5.u veEtmint pur qi rlgor,,.
Cind antrenamentul este terminat si cind neofitul cre-
d9 ce a oblinut succesul, ise intimplf frecrrent i" g*it
sdu sd-l pund la fncercare pentru i-i aprecia progriseJ.e.
Iatd descrierea pe tcare o dd-acestor inceicdri O_na-A.. Da_
vid-Neel ale B5rei :interesante lucrdri gi cercetdri perso-
nale in Orient, indeosebi in ceea ce privegte misticii ti
betani, sint paralele cu cele ale editorului.
,,fntr-o noapte de iarnd in ,care luna strdlucegte, ,cei
care lse cred capabili s6 treaci victorioqi proba ,ie 'duc,
funpreuni cu maestrul 1or, pe malul unui'crjrs de api ne-i
inghelat. Daci nici o 'uu je_
liberd, neinghelatd,
segte in regiune, atunci.apd "" Noip-
se sparge o copce,in gheali.
o
o
tea aleasd este una din acelea in care vintul bate cu vio-
len{d. Ele nu lsint rare in Tibet.
Candidalii la titlui'de Repa, complet goi, se ageazd pe
so1 rcu picioarele incrucigate. Nigte cearc,eafuri sint scu-
{undate in apa inghelatd, e1e ingheald gi sint iscoase scor-
loase. Fiecare din discipoli tnfdqoari unul ln jurul sdu
qi trebuie s5-1 inmoaie gi si-I usuce pe trupul siu. Indati
ce ,cearceaful este uscat,, eL este din nou scufundat in api
gi candidatul se invelegte {din nou. Operaliunea se 'conti-
nud astfel, pind la risdritul ,soarelui.
Atunci, cel care a
uscat cel mai mare numdr de cearceafuri, este proclamat
cigtigdtorul concursului"2.
Dimensiunea 'cearceafurilor vatiaz6,, unele sint mici ca
un gervelel, altele au mdrimea unui qal mare. Regula este
ca yogi ,si usuce cel rpu{in trei cearceafuri unul dupd al-
tul pentru a avea ldreptul de a purta insemnul qtiinlei
sale in tumrno,'care consti dintr-o pinguri robi sau c6-
rraqi de bumbac alb, din pricina ,cdreia eI este numit in
tibetan6 ,,un Repa", lceea ce inseamnd ,,cel'ce este invegt-
rnintat in bumbac'(. Milarepa, marele yogi tibetan, purta
numele ,,Mila(( -- cel invegtmintat in bumbac((, ceea ce
lnseamni ci ,eI a oblinut stEpinirea artei tummo, sub c5-
ISuzirea Surului sdu Marpa. Opt rdintre idiscipolii sai cei
mai avansali se zice ci ar fi fost Repas, tn primul capi-
tol al biografiei lui Milarepa, gi mai sint citati gi taltii tn
apendices.
O altd incercare ,deosebitl de lcea a cearceafurilor: in-
muiate, pentru a se verifica gradul de 'cdldur[ degajat
de trupul yoginului, consti in a se ageza ln zdpadd Ei a
aprecia cdldura idegajatd de trup dupd. 'cantitatea 6i su-
prafala zdpezii topite in jurul lui.
C5 existd azi adepli ai ai:tei tummo tn rnSndstiriie Ti-
betului ieste nn fapt indiscutabil, mulli dintrei ei fiind
discipo i ai lui Milarepa, din Ordinul celor inveqmintali
in haine de lbumbac. Mai multi europeni au intilnit ast-
fel de asceli gi avem rapo,arte foarte autentice asupra imu-
nltl{ii 1or la frigurile polare ale iernilortibetane care sint
cu::ente in inalteie tinuturi himalayene.
trdcind parte din l{atha yaga, tumrno pare a fi cunos-
cut de asemene'a gi hindr-rqilor. Imi amintesc ci ,tn timpul
verii lui 1918, am avut ca tovardqi de cdlStorie, timp de
 sdptdmini, yl gryp de asceli goi hindugi care, ca
:iryi
$r nltne, veneall din cimpiile toride ale Indiei. Ne_am
unit la. Srinagar
.drumur"ile Ei de acolo, "-u*lu"uii i"
ceata rnigcdtoare de
pelerini clin toate parlile Inaiei,'tai._
bali 6i femei idin numeroase caste, am pornit_o la drum
c5tr.e ghelarii iniftimilor Himalayei din Kagmi;: i\I;r:
i"" peielinajul venerat de secolele rde Ia grota Am;_
fl:1T
I\ath, al ,cdrui obiect de veneralie sacrosanct este un
lingam_ (falus) natural de gheald consacrat 1ui giva, Sta_
pinuJ. Lumiis bis. Un anumit numdr de asceli ;"
nici un alt vegtmint decit o cirpi tnnodat['in :"i"i-,"_ d;;;
i"lgl, - chiar ;i atunci cind atinsesem o altitudine 'de
3_000 de metri qi cind noplile erau teribil de reci si un
vint in_ghelat ,sufla asupra noastrd din indllimite Sir"t*
rilor. Chiar qi n timput traversdrii ghelariior
Oirr-
tre asceli erau rin 9o3!ingg1e goi 9i ai remas a,stfel ""ii pind
la capitul pelerinajului. Al{ii, pulin timp inaintea intrArii
in grot5, se inveliri. ,in niqte vbgminte urrUli"i d" b;;il;,
in tirnp ,ce adeplii inferiori se serveau de'cuverturiie in
care adunaserS. slabele lor provizii.
Pe atunci nu Etiam nimic de arta tibetand de a ge_
nera o extraordinard cdldurd icorporald, si ,deci, ,., I_
pus nici o intrebare ascelilor hindugi asupra remarcabi_
lei lor lezigte-nle_ yogice, cdci o atribuiam'faptului -ei
ca
erau, fdri indoiald,_ maqtri tin Hatha yoga, care conferd
imunitatea extremelor de frig gi Oe cetOure.
ta o demonstrafie de imunitate a yoginilor la cdldura ex-
ti'emd. Un ascet gol, la amiazd in"rnomerrtul sezonului
cald,. s-a aqezat pe ,nisipul arzdtor al rnalului, inconju_
rat de patru focuri de lemne qi batigi usc,ate'arzinJ" ia
citeva picioare de corpul sau dezbrd_c'ut, fi*.".u i;; gt:
sindu-se intr-unul din punctele ,cardinale. Soarele ;;"il_
!5tor aI verii, aruncindu-gi razele pe ,capul .a" aescoperit
constituia aI cinciiea fo,c al r,,og$i C^elor cinci F;.;;i
(Paflca-Dahanl) pe care ,el o pr"ifi"". Fapte simitare ao_
vedind imunitatea yogicd Ia caldura qi cniar la -au
fost constatate _ qi atestate de citre europeni, nufoc;
in India gi Cey1o,n, ci qi in insulele m6ril& S"a"f"i,numai
""J"
au fost asociate cu ceremonia ,rnensului pe foc. il';;;;:
nroniile Tovil (dansul diavolului) din Ceyion, d,ansatorii
10
diavoLului merg pe fo,c sau il pipiie fdrd a se vdtdma,
gralie virtutii utilizdrii rnantrelor numite mantrele care
racesc fo,cul{( (gini-sisil, in sinhalezd).
III. Doctrina corpului iluzoriu
Doctrina Corpului lluzoriu, a doua din cele gase Doc-
trine, este o adaptare a sursei indiene a Do,ctrinei mnyei,,
care este Doctrina fundamental[ a tuturor $co,lilor budd-
hismului ca gi a Vedantismului sau hinduismului.
Do,ctrina mnEei afirm5 ci lumea rintreagd gi crealia
cosmicS, subiectivd gi obiectivd sint iluzorii gi ci spiritul
crste singura realitate. Obiectele simlurilor noastre, apara-
tul nostru corporal, cunogtinlele noastre mentale, induc-
tiilc noastre, generalizdrile gi deducliile, nu sint decit
-
fantasmagorii. Degi oamenii de gtiinld clasificd Ei rconferd
denumiri fanteziste, latine sau grecegti, variatelor forme
ale materiei organice sau ano,rganice, materia in ea
insS;i nu are o existentd veritabild. Culorile, sunetele Ei
toate lucrurile vizute de iochi sau percepute ,de organele
de simt, cit gi spaliul sau dimensiunile, sint de asemenea
fcnomene amdgitoare.
lWaya este vSluL rnagi,c in care se flnvegtminteazd na-
tura, Marea Mamd trsis pentru a ascunde Realitatea. Doar
cu ajutorul yogdi, poate fi indepdrtat Vdlu] Ei omul adus
cirtre cuno'aqterea de sine insugi Ei citre propria sa cu-
cerire prin care iluzia este transgresatd, depiqitd. Ade-
varul ultim este, datoritir iluziei, intotdeauna asociat gre-
$elii, rdal similar alchimistului lucrurilor spirituale, maes-
trul in yoga separd reziduul, care ,este ignoranla, de au-
luL care este $tiinta just5. Atunci, dominind natura, el
cste eliberat'de sclavia fo,rmelor-aparenle"
Profesorul Shastri a demonstrat in erudita ,sa exarrri-
nare a Doctrinei rniiEeis, cE" germenii acestei Doctrine
cxistau incd din ultimele stadii ale civilizaliei Vedice Ei
"p,
il cursul lungii sale evotrulii, cuvintul maya in dtf.e-
rite forme gramaticale a desemnat diverse c,oniepte, toate
legate intre eie in mod fundamental.
In primul rind", nzdgd. a desemnat o formd de inteli-
gen!5, de energie, de putere (Sakti) gi ceva inqeldtor.
11
 Aceasta implica o forld. de voinfd mistericasd prin care
P-ten:*q1i aclionau gi carc s" 'r"oriru ;;;- riri"e- a.
tnuUal
..Ur[ ctespre .ceea ce este_ ingeldtor, mayu indicFt
aclastd luci'e niaqicd a aparenleloi. care .tac ca ig;";;;l
care.ie-percepe sd conceapd multipliciiatea gi ;;;lit;;;
ca fiind reale. Ca un magiciu, u'uprurrr, mnya p;il;;;
marea iluzie cosmicd, universul fenoirrenelor.
Sensul fundamental al cuvintuLur mo.yu derivd de ia
rddicina T5, ,,& mdsura.,. Deci nzclyu estjaceastd p.oiu;_
{ie iiuzorie a Cosmo,sului prin car6 Brahma nemdiurabil
apare- ca putind fi mdsurat. Din aceearsi rdd6cin[ provine
sensul ,,a constri.i,,-gi acesta d.uce la conceptul unui uni_
vers fenomenal ca fiind construclia magici a tui Brinmi,
in sens Mahayanic, a spiritului.
Ca o mlSdili a epocii p,rimitive vedice, Do,ctrina miuei
poate fi retrasatd in Brahmanas gi (Jpanisad.e qi in a"6r_
sdu principal este: pini in iimput-i"i
qamkara cind acest sens s-a ,,iluzia,;
l?u_^-:_*l"I
fixat de?initiv. Din punct
de vedere istoric, maya a fost considerati in *oa'"[ir_
nuit sub_doud aspecte-principale: 1" ca principiui cr"i_
!iei, adicb- !\au In calitate de cauzi, coiespunzind sen-
sului.. de Sakti (putere miraculoasd), sau 2" fn calitate de
creali_e fenomenald in sine, maycT'ca efect, corespunzind
sensului de iluzie, aparenli etc.6l
S-a demonstrat cu pricepere ,de cdtre ginditorii In_
diei cd spiritui microcosmic nu este diferit, nici cu -ade-
vdrat separat de spiritul macrocosmic. Aerul conlinut in-
tr-un ulcior peceth-rit, spun ei, nu este diferit de ,aerul
care inconjoard ulciorul, dacl el este spart, aerul inchis
devine. aer liber, gi astfel, sfdrimind nngii,,
spiritul microco,smic devine ceea ce a"ontrindtoru|
toit eI dintotdLa_
una: macrocosmicul.
Spiritul Primordial din care se inalld nedgra este pen_
tru tot'deauna nendscu.t Ei necondilionat, el"merge din_
coio de
-propriile sale- creaiii. Domnul Krsna, in"bnagi-
vatl-Gl,td., declari cd el dinntr-o singuri porliune ; n;;;_
lei sale a creat universul vizibil gi cd, lotuqi, el rdmine
permanent in afara a ceea ,ce a creat.
qi Universurile sint crealii ale spiritului, ele
^ Lu-mile
sint din materia din care sint create visele-. Caracterul
lor iluzoriu este mnya. Lucrurile, aparenlele, ,i;i ;;;;;
12
spiritul le f,ace sd fie, separate de spirit ele nu au nici o
existen!5. Cind, cu ajutorul yogdi, aspectul micrrocosmic
al spiritului este limpezit de lnceloqiri qi de mirajele Iu-
crurilor condilionate, ei se vede pe sine insugi ca o uni-
tate emancipati de iluziile mayei, de toate conceptele de
tnultipiicitate qi de dualism, de toate magiile amdgitoare
ale naturii.
in calitate de putere miraculoas6, cle energje esen-
{iali sub formi de cdldurd, lumind, miqcare de electroni,
ca vibralie puternicS. in dansul vielii, ca naturd in sinul
cdreia cr.eaturile vin cdtre iluzie, maya este marea Saicti,
rnama crealiei ce con{ine in yea germenele primordial sau
oul forrnei-gind coiective ce imbriligeaz5. universuL tatS-
lui-spirit, formd realizatS de-a curmeziqul materiei ilu-
zorii ca aparenle.
Prin nenumirate miriade de forcne, nenumirate mi-
riade de ochi Ei organe de sim! ale creaturilor, nenumd-
rate miriade de microcosmosuri, Spiritul se cunoagte pe
sine ca fiind cel ce viseazd regatul mayei,. Dar, atita tirnp
cit mirajul fiinlei nu este dispersat prin iluminarea bod-
hic5, multiplul ignord Unitatea.
Doctrina mnEei, est,e baza filosofici a do,ctrinei Uni-
t5!ii in moid iluzoriu perceputi ca multiplu, a macrocos-
mului ca totalitate a microcosmului. In gindirea greacd
aceasta se rezuma prin axio,ma lui Xenophan: ,,Totul este
{Jnu". Mai tirziu, Parrnenide, invS{a unitatea unicd a
fiinlei qi gindirii, Platon gi discipolul Iui, Plotin au ajuns
la aceeaqi concluzie in doctrina lor a ideilor, Kant de
asemenea, infltienlat probabil de qcoala lui Platon, enun-
{5 ci iumea n-ar:e o existen{d metafizicS. ci o existen![
pur empiric5 sau de rnanifestare. Schopenhauer marca
d,atoria sa de recunoqtinld fatd de Upani.qade formulind
rJedi;c$ii paralele. Afirmind c[ universul are o existenli
leiativd fa!5 de Spiritui in care eI ia naqtere, relativita-
tea este o noui aserliune qtiintifici occidentald a strS-
veci'rii teorii a rniyei,.
Astfel, in sensul dat de Doctrina mayet, corpul iluzo-
rru, migdui-ritpa filosofiei hinduse, este ca gi cosmosul din
care face parte, o simpld aparenld, o formi-gind ca ;i
orice obiect din naturi. Ca qi pdmintul qi universul din
care a apdrut, eI are o existenld relativd dar nu rea16.
13
 .. ca aparenld comparabiJd cu o iluzie magicd, trunul
iluzoriu al omurui nu este stdrii de veghe, ca gi de vis, este de fapt un fenomen
"imlcA""rt."r"i"#?"il":l;.
a Spiriiului in sensul irnplicat iluzoriu.
t"rmlnui-irn"i"" ,,irli- La fel cum un pdianjen ce-Ei trage din trupul. sdu
!r", care se referd la o manifestare fizicd ; Ntil;;;_ substanla pinzei sale Ei o reia in eI insuqi, tot aEa ;i Spi-
Kayei (trupului de incarnar" Ji"i"j. EI este pur si sim- ritul-Tot, personificat de hinduEi prin Brahma, scoate
p1u produsul_mdsei voinlei de a iral-
din el insuEi crealia cosmicd gi apoi o reabsoarbe. Finza
scoarfa sangsarici a spiritului. "rlliliJ'a3rr"i"i, de pdianjen a lui Brahma este maga in care fiecare fiinli
cade 6i este linuti in legdturile sangsarice, ea este calea
vielii de care o leag5, karma, este stinca lui Prometeu
IV. Doctrina stirii de vis de care umanitatea este inldnluild pradi vulturilor do-
rin!ei.
Do'ctrina viselor, care urmeazd, ilustreazi doctrina Brahma do,arme gi se trezeqte, cind doarme, visul sdu
rndyei. Ea demonstr'eaz.d cd, la tluf este crealia cosmic5; cind se trezegte, visul sdu se ter-
toate experienlele
simlurilor din stare.a de veghe .i"t-'li.rroril,
"Lr" ;;;;;;";i"t mind. Visul sdu este Samsara, trezirea sa este Nirvana.
Ei .experienlete stdrii de vis] cele doua stari formind -lJo ne rSi eueJIN rS e;lesr.ue5 '1ea;c-au rS 1ea;c 'ect.lg
cei
doi
,poli ai congtiinfei umane. C; cuvinte, natura, ca ginea in spirit Ei, in suprema inlelegere a Spiritului-Tot,
un tot, este visul Spiritului Unic; "ii;
atita timp cit il;i;_; cele doud sint uniteT.
natula +l dep5git astfet maEa, lelul complet al doctrinei viselor este de a stimula
:_q:""]t l-*
mrr, vlslnd visul ignoranlei. Ci aceasti s_ar "i "a-*i""
uaor-
intimpla in pe yogi sd se trezeasci din somnul iluziei, din coqmarul
aceastd. lume sau intr-o stare de dupd
moarte, oride-e*_ existenlei, sd rupd mrejele in care maEa il line prizonier
perien{d in aceste, condilii aie Sam#rei sau de eoni gi astfel si atingi pacea Ei bucuria libertSlii, aqa
nu este decit un vis. [ur_J,
"f, precum a ficut-o gi Cel Perfe'ct Trezit: Gautama Buddha.
. ?o"l dupd ce te-ai trezit din somn poli realiza carac_
terul visului gi doar cind cel ce viseaz-d. iri.uf ig"or;"!"i
se trezegte la Starea Adevdratd, fdri condilion"ure, V. Doctrina luminii clare
lo*r,_ firl_vjs, poate el inlelege caracterul iluzoriuia'r! ai
Darnrsarel. l\oi vorbim de starea de vis Lumina Clar5, in aspe,ctul sdu primordial, simboTizeazl,
ca fiind ireaid ;i conqtiinla purd a Nirvanei, conqtiinla supra-pdminteascS.
de veghe ca fiind reald. Totugi, in sens strict, cele
dou;i transcedentald a acelui pe deplin trezit. Aceastd Lumind
sint ireale, cdci ele depinct de acelagi ordin de p;;";et;i
obiective gi senzoriale, cele ute viruitti fiind int,erne este o radialie mistici a Dharma-Kayei, a conEtiinlei Nir-
si vanei libere de orice intunecime condilionatd de Sam-
cele ale st6rii de veghe fiind exter"". Si"g;
;-irtt"i
noagte impresiile simJurilor rpi nu face n-ici o^ distinclie ";_ s:ira. Aceastd Lumind nu poate fi descrisd, ea nu
'poate
reaid intre ele, fie ci ele ii parvin dinlduntru ,;; fi decit cunos.cutS, Ei a o cunoaEte inseamnS. a cunoaqte
afard. in spirit, ca intr-o oglinda obiectele ,i*1"rifo. i.r_
d1; ldentitatea adevdrat[ a tuturor lucrurilor. Fiind fdri cu-
terne sau externe sint^reflectate gi despdrlite'Ae spirii, ioare Ei calitate, este Lumina Clard. Fiind fdrd limitare,
este Inteligenla care penetreazd totul. Fiind imposibil de
e1e nu au existen{d, nefiind, aqa dupa cum o afirma doc_ cunoscut in termenii congtiinlei Samsarei acesta este
fuina magei, decit aparenle. Vidul fird formd. -
Prin analizarea cu_atenlie a viselor gi experienlelor Lumina Clari este experimentati in mod temporar
psihologice ficute pe ei insugi, yogi ajunge in final la de cdtre orice fiin![ umand. in m,o,mentul morlii, iar de
rea-
Iizarea, gi nu numai ta creainial ci conlinutul to,tal ai cdtre maeqtrii yoga in cele mai inalte stdri de Samadhi
74 15
dup5 voint6, qi este experimentatd fdrd inceiare de cdtre
Buddhas. Realizarea congtientd a Luminii C1are pentru
acela care este incarnat este sinonimi cu atingerea stirii
de Buddha. Este mult mai dificil a realiza Lumina
Clari dupd pro,cesul numit moarte, aga dupd cum ne in-
va\d Carteu Ti.betand. a Morfilor. Iatd de ce in Cartea I
gi a II-a a noastrd, guru il soliciti pe neofit si nu ne-
glijeze acazia oferiti de naqterea umand de a ciqtiga ma-
rea comoard.
In vibrantele cuvinte ale viziunii l[untrice 9i ale m5-
refiei, unul din Maegtrii inlelepciunii tibetane descrie
astfel Lumina CIarS:
,,Este dificil si se ating[ cunoagterea tr'5ri Forme. Este
la fe1 de dificil sb se dobindeascd eliberarea de Karma
gi de renaEtere, qi realizarea Luminii Clare tot atit de
strdlucitoare ca sclipirea combinata a unei pietre -pre-
lioase, a focului, a Lunii gi a Soarelui- Din Lumina Clard
sint ndscute, strSlucind in tenebre, luminile sale inrn-
dite. Din ele provine scinteierea qi cdldura luminii Soa-
relui, din oar6 purcede cea a Lunii, 9i din cea a Lunii,
i"p"urintd frospelimea, provine radioasa Inlelepciune
*e p"tt^"tt"aza totul. Astfel, Vidul fun'damental care ilu-
""re
mineazd obiectele fenomenale ale naturii, face vizibile
toate sistemele Lurnii((8.
VI. Doctrina stdrii de duPd moarte
A cincea din ce e gase Doctrine, Doctrina lui Bardo
sau a stdrii interrnediare ce urmeazd dupd moarte 9i pre-
cede naqterea este o versiune prescurtati a Iui Bardo
ThCd,oI (a Eliberdrii prin ascultarea Doctrinei in planul
de dupd moarte) cuprinzind doui Cdrli in versiunea sa
originald, tradusi ;i explicatd in aminunt ln Cartea
Ti.betand.a Mor[tlor.
Cititorul va ,observa cd Doctrina lui Bardo este pre-
zentati aici ca gi complementard Doctrinei Luminii Cla-
re cit gi aceleia a mdyez care a precedat*o, intrucit con-
form acestei doctrine starea de dupi moarte nu este de-
cit o stare de vis ce prelungeEte gi depincie de starea, de
aseminarea iluzorie numiti ,starea de viali.
16
Aqa cum Cartea Ti,betand' a lllorfr'lor insistS. con-
tinuu asupra acestui punct, cu exceplia muribundului ce
;r practicat cll succes yoga inci din timpul vielii sale 9i
a dobindit puterea yolica de a r5-mine ferm in condilia
rie dupii moarte in care a apdrut Lumina Clard, ea se va
iirtuneca etapd dupi etapd si Lumina Clari a Realitdlir
se va ;terge din cbnqtiinla sa' Atunci va veni pentru el
a elona miarte, moartea de dupi moarte Ei va experi-
rnenta adevdrul Bardo.
Fiind cufundat mai r rofund in iluziile halucinante
ce vin de la md.ga decit ln timpul stdrii de viat5. (sau de
trezire), el va rbmine acolo pe o duratd determinat[ de
Karrlra, apoi, cind soro'cul va fi sosit, va intra din nou
intr-un pittt".* gi va reincepe s5 trdiascd ca un sclav
aI pasiunilor gi dominat de ignorantd.
Daci, pe d.e alti parte, muribundul este unul din aceia
care au dobindit stipinirea yogii, ln clipa morJii, prin-
tr-un efort de voin![ supremS, va intra in transa celui
mai inalt Samadhi in comuniune transcedentala cu Lu-
mina Clar5, qi moartea va avea loc fird intreruperea con-
tinuit5lii conqtiinlei. Astfel, invers decit cu ceea ce se
intimpia cu cel care nu este iluminat, e1 depiqeqte dis-
parilia treptatd in inconqtien!5 care insoleqte in- mod nor-
'separilia
mal principiului congtiintei de corpul planului
pdmint-esc. Nici un maestru de yoga nu moare intr-un
inod normal, cu exceplia cazului cind este omorit brusc
gi nu se a;teaptS la-aceasta, eI abandonindu-gi pur Ei
simplu forma sa fizicd pe care a ajuns s-o considere ca
pu i-rn vegtmint ce poate fi irnbrdcat sau aruncat cu de-
ptina conEtienli, in tirnp ce el este cufundat in condilia
extaticd a Spiritului in care Lumina Clarl lumineazed
constant. Un Bodhisattva intrS conqtient pe calea re-na$-
terii in momentul favorabil, 9i, aparlinind de al 4-1ea or-
din de iniliali, ,,e1 vine s5 existe la slnul rnamei sale in
mod conqtient qi iese de acolo con;tient(i, aqa cum ne
inva!5 Buddhae.
Aceast5 puternici realizare, de a merge dupd. voinii
gi cu o continuitate de conqtiinli,neintreruptd prin toate
stirile de existen![ iluzorii, avlnd un spirit microcosmic
in rezonanli cu spiritul macro'cosmic' e,ste lelul Dharmei'
Acela care a cucerit mayu devine un stipin al vielii qi al
2 * Yoga tibetani, vol. II 77
 mortii, o luminS. in intuneric, o cdlduzi pentru cel ritd-
cit,_un liberator pentru sclav. in limbajul tran,scedental
al Marii Cdi, Mahdyana, pentru e1 nu mai existd dis-
tinclie intre Samsara gi Nirvanal0. $i tot a$a cum un
leu. sdlbatic vagabondeazd, liber in munlii cei inalli, eI
vagabondeazi dupS voie prin existenfell.
Urmdrind simbolismul esoteric ai guru tibetani, pro-
cesul. morlii se poate compara cu acel"a al unei ldmpi ce
se stinge datoritd lipsei de ulei. printr-un simbol.ism si-
ililar, ei explicd esoteric apari{iile fenomenale variate ca
qi razele de luminS, sunetele qi formele percepute d,e cdtre
cel ce moare qi in starea de dupd moarte.
Considerate in mod rafional, aga cum ne invali Car-
tea TLbetq,nd, a Morlitor, toate viziunile ce ii apar vizute
rdposatului s nt pur iluzorii, ne{iind nimic altceva decit
haiucinalii materializate ale formelor-ginduri ce se ridicd
din conlinutul mental aI celui care le percepe, ca rezultat
direct al stimulilor psihici produgi de cdtre piocesul mor{ii
care reaclioneazd asupra spiritului. Cu alte cuvinte, im-
pulsiile intelectuale produse de moarte sint personificate
in starea de vis de dupi moarte.
$i ln mod corespunzdtor, pe timpul procesului de re-
nagtere, care este inversul mo,rtii, se produc fenomene
paralele percepute in ordine invers5. Existd in Tibet o
literaturd foarte abundentd, c5.reia ii aparline textul no,s-
tru, privitoare fie ia respingerea, fie la luarea unui trup
uman, cit gi abundente descrieri ale stdrii pre-natale cind
conEtiinla protejeazd qi dirijeazi creqterea embrionului la
pintece.
VII. Doctrina transferului congtiin{ei
Ultima din cele qase Doctrine se ocupd cu arta de a
transfera congtiinla (tibetand: rnampar-shes-pa). pho-usa
*?lg ula din practicile secrete ale yogdi cele mai gelos
pdzite in Tibet ca Ei in India, indeosebi in ceea ce priieEte
aplicarea- sa practicd de citre yogi incd intrupai Intro-
ducerea la Cartea a IV-a, care urmeaze, o explicd de ce.
In prezentul text aceasti artd. este expusd indeosebi in
beneficiul yoginului insuqi. A doua lumdtate a mai lungii
1B
versiuni a lui Pho-tua o,feritd in Cartea a IV-a expune
I)octrina in aspectul sdu ritual, a;a cum este aplicati
ca. de cdtre oficiant unei persoane care va muri sau care
cste moarti de pulin timp. Este deci preferabil a studia
cele doud. texte ale noastre irnpreunA.
Succesul transferuiui principiuiui conEtient depinde de
indeminarea in Kundalini Yoga. In Jetsun-Kahbum, pro-
cesul este comparat cu ,,o pasdre ce-$i ia zborul dintr-o
lucarnd deschis5'(12. Lucarna este reprezentati de c5tre
deschizltura lui Brahma situat6 pe cregtetul capului pe
sutura sagitald la joncliunea celor doud parietale, care
este deschisd prin practica )rogice a lui Pho<no. Pasdrea
ce-gi ia zbor-ul este principiul conqtient ce iese din trup
fie permanent, Ia moarte, fie temporar' pe durata acestui
exeiciliu yoga. Cu ajutorul acestui pho-1aa' yoginul d,e-
pd;egte proGsul normal, azvirlind vo untar trupul slu
baiti" sf uzat, si luind un a1tul, firi a rupe continuita-
dupd creqtinul .ini-
'Pavel, In sens esoteric.
tea congtiinlei.'
in acest fel spinul
liat Sf. mormintul igi pierde
s;u gi moartea victoria ei, Ei marele yogi devine cu ade-
vdrat cuceritorul mor{ii qi vielii.
NOTtr LA iNTRODUCTREA I,A CARTtrA A III.A
(1) Titlu1 tibetan al textultii nostru imprirnat este: Chos drag
6rrliis-pilr,i zin-brls bzhilgs-so, ceea ce inseatnni ,,Aici se afla
rezumatul celor lase l)octrine prescurtate".
(2) Cf. MEstic1ues et Magiciens clu Thibet, pp' 228-9, ed'
Plon, Paris, 1929. (Cu mistici 9i magicieni in Tibet, Ed' Europo-
lis '90, Constan{a,1992, p' 200 In' tr.l).
Milarepa, pp. 41, 305, ed. Oxford Uni-
6j riUet's Cieat vigi
versity Fress, London, 1928.
ifli.l Siva ca personificare a for{e1or naturii ce aclioneazd
pentru cListrugere este Domnul, si, ca atare, simbolul sdu este
ilrlusul, organul n-rasculin al generdrii, asa dupd cum Osiris,
zeul egiptean, era asociat cu fertilitatea uman5.
t+f ihe Doctrine of Maga, de Prabha Dutt Shastri (London,
1911). Un stucliu similar Car mai pulin cuprinzdtot a fost fiicut
2+ 19
mai
^ln^alnte
sub acelasi titiu de L. N. Apte gi publicat la Bombay CARTEA A IIT.A
in 1896.
(5) P. D. Shastri, op. cit., p. 31.
. a(6l.5g
sit
va plrtee vedea cd qtiin{a noastrd occidentali a regd-
linie par-a1el5 celei a in{elepfilor Orientului, citincl ceea"ce CALAA CUNOA$TERII
Sir James Jeans a consemnat in cartea sa The (Jniuerse Aroun.d,IJs
YOGA CEI,OR $AsE DocrRII\E
(Cambridge, 1932), pp. 294-3b4-5. El vorbeEte cle reducerea ,,in-
tregii naturi la un concept mental, deoarece textura naturii nu este
nimio altceva decit textura continuitdfii timpului-spaliu,,. Apoi el
expune opiniile urmdtoare:,,Toate aeestea exprima clar iaptul
cd materia prezentd in Univers n-a putut sd e*iste dintotdeauna,
cd putem sd-i alocSm ca limitd extr-ernd a inceputului ei o cifrd OMAGIT.]
rotundd de, sd zicem, doud sute de milioane de- ani. .. Universul
devine acum o imagine clefinitd ale cdrei dimensiuni sint o anu-
mitd- por{iune din spa[iu qi o anumitd porfiune cle timp; protonii I - Omagiu fie adus la picioarele Sfintilor qi Slnviti-
qi electronii sint urrnele de culoare care definesc imaginea pe lor GURUS.
lbndul spa{iuiui-timp. A urca, atlt cit putem, in timp, nri ne coh-
duce Ia crealia imaginii, ci la limiteli: sale, crealia imaginii rd-
minind tot atit de in afara lui insuqi pe cit pictorul rd-mine in cuvINT lNaturn
afara pinzei sale. Ajunsi Ia acest punci cle vedere, a incerca sd
discutdm creatia. Universului in termeni cle timp qi spafiu este
ca gi cind_- am cduta sd descoperim tabloul si acfiunea de'a picta 2
- ln acest Ghid care conste din- doui p5-r!i, Tra-
exainlnind lui. Aceasta ne conduce foarte aproap! de
- Oiliu Succesiunii d'e gurus 9i- lnvitliurile trans-
-.marginilecare
sistemele filosofice privesc Universul ca un glnd ln spi- mise de cltre aceasti Succesiune, este explicate
ritul creatorului sdu". minunata metodd care face cry sq poate..de lim-
(7) Traducere de defunctul Lama Kazi Dawa Samdup din pede producerea de la sine a intelepciunii. a. ceea
tratatul tibetan Bsre-h,pho semnificind A amesteca $i a trrinstor- '"u .. L"Et" simuJ'tan1, cu aiutorul controlului spi-
rno, filsls 60-1. S-a vorbit de acest tratat la p. 238. '
(B) Samgiti Sutta. ritutui 9i al respira{iei care sint consecinlele cor-
(9) Aceasta este structura intregii Cdrli a V-a, care urmeazd. pului uman sublimz.
(10) Tibet's Great Yogi Milarepa, p. 35. a bin aceste doud pirli' prima concordd cu RugA-
(1I) ibidem, p. 1b5. - ciunea Succesiunii3.
4 X--a;ua, lnva@turile lransmise prin aceaste Suc-
- cesiune, este dubl6: lnv5ldtura sistematici dupl
tiiili,'Ei t"vilSturile goptite Ia ureche' care.lin
de Ordinul de gurus ce i,s1 comunici telepatic ins-
truc!iunilea.
5 * Aici sint explicate lnvi![turile Eoptite olera11 u;e.che
ce aparlin d-e Ordinul de Eurus care-9i lns-
trr,rctiunile in mod telePatic'
6 ;;#"--i""aiat"ri sinf alcituite din acest doud pdrli:
" - ptugdtitobre qi cea care constituie tratat'
?* ""u
Prima (cea pregltito"te) e de gisit in alt[ parter'''

-*
E A doua, cea caie constituie aces't tratat, cuprinde
Doctrinele Cildurii Psihice, a Corpului lluzoriu'
a Viselo'r, a Luminii Clare, a Stdrii Intermediare
qi a Transferului6.
2L
 prin. f ericir.ea sa
CAPITOLUL I -avind satisfac{ie
cu singel2; r5spindind
din cinci cra-
inepuiTabiiil3' o tiard f Scuta
nii umane uscate14, purtind un colier de cincizeci
DOCTRIi\A CALDURII PSTHICE de capete omenegti giroind
'ce1e de singel5' Podoabeie
saie frind cinci din qase podoabe simbolice'
tipsind spoiala cu praf -din cimitirlo, e1 !ine- la in-
9 Prima DoctrinS, cea a Cdldurii
- trei
psihice, constd dira Jiittttu bralului lungul sceptru simbolizindu-l pe
pdrti: preliminariile, practicile fundamentale Ifivinul Tatd HerukJtt, goalA, in deplina inflorire
qi aplicalia practicii. a celor gaisprezece ani ai sii18, dansind cu picig-
r.ti at"pi indoit 9i ridicat Ei cu piciorul sting stri-
pi"pt"l unei forme omene,sti intinsele, ea este
"itta
i""orrjuouta de fldcdrile lnlelepciunii ce formeazi
PRIMA PARTE un haiou in jurul ei2o.
- CELE CINCI EXERCITII
PREI,IMINARE
14
-
(Vizualizeat-o
"^
fiincl tu insuli) avind din exte-
zeitdli iar din interior fiind vid
rior forma unei
ca o teacd transparenti 9i radiantd, vidi Ei fara
I0 -- Prima parte, a Preliminariilor, constd in cinci pita, ,riaa pin6-n virful degetelor sa1e, ca un cort
exercilii: lo vizualizarea trupului fizic (sau ex- ^din
mdtase ro$ie sau ca un tub din material trans-
tern) ca fiind vid, 2 vizualizarea sistemului ner- parent destins de 'cdtre ,sufluz1'
vos psihic (sau intern) ca fiind vid, 3o vizualizarea 15 Mai intii lasd ca aceasild vtzualizare si fie de
cercului de prote,clie, 4" antrenamentul cdilor ner- - indilime ca Ei propriul tdu trup, --apoi
voase psihice qi 5o conferirea ualurilor d,e har" """L"Ei
mare cit o cas5' apo'i mar-e cit o 'colind 9i in-sfirqit'
centrilor nervo,gi psihici. destul de mare p'entru a conline Universul' Apoi
las[-!i spiritul se se concerttreze asupra €r'
PBIMUL EXERCITI{J FEELIMINAR: 16 it"pi"t iedu-o apoi pind Ia. mirimea unei seminle
- de
'susan2', apoi la b mirime qi mai micd decit
V \ZA ALIZAREA TRUPULUI FIZIC
a acestei seminle dar pdstrind mereu to'ate mem-
cA FIIND VIDGbis nrete Ei amAnuntele perfecb^definite' Concentrea-
zA-fi spiritul asupra acesLelaro'
11 Pentru primul exerciliu preliminar, vizuaiizarea
- trupului fizic ca fiind vid, proced.eazi dupi prac-
ticile care vor fi descrise in cele urm-eard. AL DOII,EA EXERCITIU PRELIMINAR:
1,2 in primul rind, spune rugdciunea"ecare cluce la V IZTJ ALIZAREA SISTEMULUI NERVOS PSIHIC
- com.unicarea cu guru divin?. CA FEIND VID
13 Imagineazd-ti apoi cd tu egti Divinul adept
- Vajra Yoginis de culoare roqie strdlucind cu scii* 1? * A1 doilea din exerciliile preliminare, vizualizarea
pirea radiantd a rubinuluie, avind o fa{i, doui sistemului nervos psihic ca fiind vid, se practicd
miini qi trei ochi1o; invirtind deasupra capului un dup6 cum urmeaz5:
culit curbat gi strdlucitor, tdind comp,Iet oi.ice pro- If] Intins ln centrul trupului tiu (de la perineu l^a
ces de gindire care tulburd mentaluFl; cu riina - deschizdtura lui Brahmd din creqtetul capului:a
stingd linind pe piept un craniu omenesc umplut trebuie si fie vizualizal un trup ca fiind acela al

22 Z,J
 divinei Yogini in mdrime normald) gi nervul rne_
dian ca posedind urmdtoarele patru caracteristici:
roEeala unei soh"rlii de lac25, strdlucirea unei fld*
cdri alimentate cu ulei de susan, rectitudinea li-
niei inimii unui banian26 $i scobitura unui ciiin_
dru de hirtie. Fie ca aceastd vizualizare s:i aibH
cam mirrirrea unei trestii mijlocii.
19 * Dupd aceasta, lirgeEte-li viziunea la m6r:imea
unei lepuge, apoi Ia cea a u.nui stilp, apoi la cea
a unei case, apoi la cea a unei coline gi in sfirqit,
f6-o destul de larg5 pentru a conline uni.,.erzul"
20 Mediteazi .asupra irervului rnedian'ca gi cum etr
- 'l?
ar pdtrunde in toate pdrlile trupului vizualizat.
chiar gi in virdul degetelor2?.
2l
- Cind vizualizarea a revenit Ia mdrimea unei se*
minle de susan, meditea.zd asupra nervului median
c-e o pdtrunde gi care are grosimea a o suta pa.l.te
din diametrul unui fir de pdr (qi go1 pe diniuntrr-r).
22 S-a zis:
-
,,Creeazi (sau vizuaLizeazd) vacuitatea din ceea ce
nu este clar definit (pentru cd. este prea rnic),,"
,,Creeaz5. vacuitate ln ceea ce nu poate fi perceput
(de cdtre ochi fiind invizibll).("
,,Creeazd vacuitate in ceea ce este fdri odihnd (siu
tranzitoriu) ":8"
AI, TRETLEA EXERCTTIU T'}?ELTMINAR:
v\zu AL'IZAREA CEFiCULUT DE PROTECTTE
23 -- In al III-lea clin exerciliile preliminare, vizr_rali*
zarea (sau meditatia) cercului .de proteclie, existei.
trei pdrfi: arta pcsturii trupului, arta respiraliei
gi arta dirijdrii gindurilor (sau a imaginii men*
tale)2e.
24 * Prima parte, arta posturii trupuiui, constd din
cele gapte metode de a face manifeste toate pro*
cesele (sau fenomenerle psiho-fizice)co.
25 Pentru arta de a respira: trebuie sd expiri aerul
- mort in trei timpi, apoi sd impingi inhalalia (pin&
in partea inferioard a pldminilorf qi apoi ia ridici
24
diafragma in aqa fel incit pieptul destins sA ca-
pete Torma unu.i vas (ca o oa15 de ipimint)'
qi menline aceasta cit mai mr-rlt timp posibil3l.'
16 _* i'entru.arta de a-!i dirija gindirea (sau imaginea
mentalS): trebuie s5-!i imaginezi in momentul in
care expiralia se produce ci nenumirate raze in
cinci culori ies din fiecare por al pie'lii 9i radiazf,
asupra intregii lumi urnplind-o de razele lor co-
lorate in cinci culori' In mornentul in care inspiri,
imagineazd-li cd ele reintrl prin pori qi umplu
intreg interioruL truPului.
din aceste (doui exercilii complementare)
- Fiecaie
trebuie indep,linit de gapte ori32.
apoi cl fiecare razd se preschimbd
:18
- Imagineazd-li
in silaba HUM33 de culoare variati 9i cd in tim-
pul expiraliei, ele sint proiectate in lumea care
Lste umpluti de ele, ca apoi in timpul inspiraliei
ele s[ revini odati cr-r suflul' ca si reumple tru-
pu1. Fd aceasta de EaPte ,ori.
29 _- Imagineaz5-li apoi c[ aceste silabe HUM se pre-
sctrimba in Zeitdti minioase3a fiecare avind
o fali gi dou6 rniini35; mina dreapt[ f'luturind
deasupra capului un dorje36, mina stingd fiind !i-
nutd in dreptul inimii gi fdcind un gest de arne-
nin!are3?, cu piciorui drept indoit qi cel sting linut
<irept3s; cu tn aspect cie temut Ei seme!, colorat
in cinci culori3g 9i nici una din ele nefiind mai
mare decit un bob de susan.
3CI * Cind expiri, imagineazd-li-le respinse in exterior
Ei umpiind lumea.
Cincl inspiri, Ei-!i relii suflul, imagineaz6-fi-1e
adunindu-se inl5untru gi umpl"ind trupul.
r)- * Fd aceste doud exercilii preliminare de qapte ori
fiecare, ceea ce face (impreun[ cu cele ce le pre-
ced) doudzeci Ei unu de exerciliiao.
t,t Gindegte-te apoi cd fiecare por al pielii este um-
piut de cdtre una din aceste ZeItFi,i minioase avind
iala inclreptatd c6tre exterior 9i toate im,preund
formind o tunicd de zale pe care o por!i4l.
25
 AL PATNULEA EXERCITTU PIiEE,IMINAR:
ANTRENAMENTIJT, CAILOR NERVOASE PSIHICE
34 -- In ce1 de-al patrulea dintre exercitiile prelimi*
nare, antrenamentul- cdilor nervoase psihice (sau
al canalelor nervoase), trebuie sd se procedeze
conform practicilor urmdtoare:
35 YizuaLizeazb. la dreapta nervului median, nervul
- psihic al pdrlii cirepte a trupului gi la sting:r 1ui
pe cel al pdrfii din stinga, fiecare trecind de la
virful nasului, prin cregtetul capului ($i coborind
de fiecare parte a capului gi spatelui) pentru a
se terrnina la baza orgbnelor'genitaie (in perineu).
36 Yizualizeazd ace;ti doi nervi ca fiind goi pe di-
- niuntru, cel din stinga, conlinind silabeJ.e: A,
A; I, T; U, lJ; RI. RI; LI, tI; E, EI; O, OU; ANG.
A42.
37 -- Cel din partea dreaptd conlinind urmitoarele si-
labe: KA, IilJA, GA, GIJA, NGA, CHA, CHHA, JA,
JHA, NYA; TA, TIIA, DA, DHA, NA (pronuntie
durd dentalS); TA, THA, DA, DHA, 1\IA (pronun*
lare palatal mulatd); PA, PHA, BA, BHA, MA:
YA, RA, LA, VA; SHA, KSHA; SA, }1A,
KSHYA43.
38 Vizualizeazd
acestor silabe ca fiind tot.
- atit de fin catraseul
fibra de lotus gi vezi-le pe torte
de culoare rogie Ei dispuse in linie perpen'ciicr-r1ar*
una deasupra atrteia. Apoi, in timpui expir';.l1i.ei,
mediteazd asupra acestor silabe ca ie;inrtr dln tine
una dupd alta qi, in timpul inspiraliei, imaginea-
zd-\i-Ie reintrind o datd cu suflul, dar intrind in
trup prin orificiul organelor geniiale.
39 -_ Contiirud meditalia concentrind spiritul asupra qi-
ragului de silabe, fiecare urmind una alteia ca
un foc zglobiu Ei respectd du.blul procedeu al res-
piraliei (respiralia prin fiecare nari aiternativ)-
40 Aceste practici fiind asemd.ndtoare construcliel
- unei canaliziri destinate sd primeasci apa adusd
dintr-un alt punct, constituie un act foarte im-
portantar.
26
Atr, CXbICILEA EXERCXTIU PREI,IMINAR
CONF'ERHREA VIII,UR,TLOE Dtr II,q'R
CENTRILOR NERVO$I PSIITICI
.il -- In al cincilea exercitiu preliminar care consta in
'conferirea ualurzlor de har centrilor nervoqi psi-
hici, trebuie sd se procedeze dupd practicile ur-
mdtoare:
.t: *- Yizualizeazd in centrul inir-nii nervul mediana:'
care trebuie sl fie de mdrimea unui fir de pai
de mdrime mijlocie, pe guru care este ia rddicini
(agezat in postura yoga); gi deasupra capului sdu
(tot in postura yoga) qi unul deasupra capului ce-
Iuilalt, in linie perpendicular5, succesiunea de
gurus ai acestor Ease Do,ctrine.
.+,1 Mediteazi asupra acestor gurus cu grijd dispuqi
- astfel (in ordinea intiiet5lii, Euru svprem, Vajra-
Dhara, fiind plasat ce1 mai sus iar guru lau uman
fiind ce1 mai jos) ca un girag de nigte perle foarte
mici.
11 --Adreseazd-le apoi rugeciunea-formuld a celor Fase
DoctrinelT:
,,Rdspindili-vi ualurile voastre de haraE, o' gu.rttrs'
pentm ca cele Patru Puteri s5 fie conferite spiritului meu,
R[spindifi-vd ualurile voastre de har pentru ca toate
lucrurile vizibile gi existente sd poat[ sd strSluceasca
:rsupra mea sub formd de zeitSli,
Raspindili-vd ualurile voas,tre de har pentru ca forla
vitai.l si poatd intra in nervul median,
Rdspindi{i-vb ualurile voastre de har pentru ca aprin-
sn1 extaz al cildurii psihice si poatd arde,
Raspindili-vl. ualun'Le voastre de hsr pentru ca trupul
rluzoriu impur sd poat[ fi transmutat,
R[spindiliv6, ualuril'e voastre de har pentru ca trupul
rluzoriu pur si poati apdrea4e,
R[spindi!i-v6" ualurile voastre de har pentru ca viziu-
nile iluzo,rii ale viselor s5 poatd fi impri;tiate5t),
Raspindilivd uulurxle voastre de har pentru ca Lumi-
na ClaiS sd poati fi recunoscutd ca fiind in mine51,
 Rdspindifi-vd aaluri'le voastre d,e har pentru ca para-
disele pure si poatd fi atinse prin transferul congtiinlei5p,
Rdspindifi-vd" ualuri,Le voastre Ce har pentru ca starea
de Fuddha sd poatd fi atinsi chiar in timpul acestei vi.e!i,
Rdspindili-vi. ualurile voastre de har pentru ca cea
mai inalti binefacere, I\irvana sd poati fi atinsd.53".
45 ,roagd-te astfel:
- Sau
Rdspindili-vd, o, gurus, ualurile voastre d,e har pen-
tru ca toate aparenlele fenomenale sd se manifeste asu-
pra mea ca gi CdJdurd Psihicd,
Rdspindi{i-vd aalurzle voastre de har pentru ca toate
aparen{eie fenomenale si se manifeste asupra mea ca
I1uzie5a,
Rdspindili-vd. uqlurLle voastre de har pentru ca toate
aparenlele fenomenaie si se manifeste asupra mea ca
Lr-rmina Clard,
Rdspindili-vl, ualuri'Le voastre de har pentru ca toate
aparenlele feno'menale sd se manifeste asupra mea ca
Tri-Kaya55,
Rdspindili-vd ualu,ri,le voastre de har pentru ca sE pot,
fi transferat din ce ln ce mai sus,
Rdspindili-vd ualuri,Ie voastre de har pentru ca sX pot
fi fncut apt sd ating Jeiul ce1 mai ina1t56".
dupi ce te-ai rugat astfeT, vizualizeaz&-i pe
- Apoi,
4B
toli gurus Succesiunii topindu-se in trupul guru-
iu'i rdddcinii, apoi guru #tddcinii topindu-se eL in-
sugi in Esenla fericirii inepuizabile care-li timple
intreg trupi-rl.
(Aici se incheie prima parte:
Cele cinci exercilii preliminare.)
PARTEA A I{-A
CELE TtriEI PRACTXCI FtrJNDAMENTALE
47
- A dou.a partea a Doctrinei cbldurii psihice, prac-
ticiie fundamentale, constd din trei pdr{i: pro-
duclia c6ldurii psihice, experienlele citdurii psi-
hice gi cSldura psihicd transcendentali.
28
PHIMA PRACTICA FUNDAMENTAI,A:
PRODUCTXA CALDURTI PSIHTCE
4B Din prima practicS, productia cildurii psihice, -fac
- partd: arta poziliei trupului, arta respiraliei caime
(sau biinde), gi violente (sau forlate), pi arta ima-
geriei mentale a meditaliei.
ARTA FOZITIEI TRIJPULUI
49 -_ Prima, arta poziliei trupului, este, conform tex-
tului princiPal, duPd cum urmeazd:
Ageazd-li lrupuiin posfura lui Buddha. Fd ca vertebre-
Ie coioanei' vertebrale sd fie drepte unele deasupra altora
ca un figic de monede. Umfld-li diafragma la- capacitatea
sa maximd. Comprim[-li esofagul (l6sind birbia s[ apese
asLlpra lui). AgeazS-li
'deasupra limba tiplta de cerul gurii,.pune.-ti
rnlinile exac"t buricului cu pliul incheieturilor
p.".i"* flancurile in posturd de echilibiuss' F[rd a schim-
^[" vederii (cire este adoptat in mod natural cind
""ghi"f sint executate) 9i nici fluxul curentului de
atceste"pozi{ii
gindire, uneEte procesul gindirii cu procesul re,spiratiei
;'i controteazd efectiv spirituFo. Postu--ra lui tsuddha per-
inite miiloacele ,prirr care se poate realiza Iluminarea com.
plcta (siu. stai'ea de Buddha) .Te poj!-de asemenea aqeza
cr-r picioarele incruci;ate in postura Sr'ddha60'
50 Aceste instrucliuni iitate pot fi exprimate altmin-
- teri astfel:
Ageazd-te in postura lui Buddha, cu piciorul drept in-
crucigat pe cel stingot. Aqeazi-li miinile in echilibru de-
desuptr-rl-ombilicului cu linia de despirlire-a incheieturi-
Ior: miinii (apdsind flancurile) comprimind partea supe-
rioari a truputui.
-monede IWenline coloana vertebralfl dreapti ca
un fi,sic e de cupru chineze9ti62. nest${g. $1a;
{i'agmul la capacitatea sa maxim6' I-asi-!i virful.bdrbiei
sI ipese esofigui. LipeEte-{i limba de cerul gurii ;i. fi-
*,ra"i-1i prirtirea pe virful nasului sau pe orizontul (sau
cci'u1) ce se-ntinde chiar tn fala ta.
Peniru tot restul. ff, aga cum s-a ardtat, dar acum (pen-
l.r'u a alterna) ageazd-te cu picioarele incrucigate in
9C)
SiddhAsana. S5 ai o benti!5 de meditatie care si m5soare,
pliatd, dublul circumferinlei capului; trece-o sub genunchi
qi in jurul capului tdu (potrivind-o strins) in aga fel ca
sd. suporte corpul63. SA ai de asemenea o pernd. de medi-
talie ,patratd (cu latura de circa 66 de cm), groasd de
patru degete qi bine umplutd cu lind6a.
ARTA RESFIRATEEI CALME $I FORTATE
51
- A doua parte, practica producerii cdldurii psihice
cuprinde doud diviziuni: respiratia calm6 (sau
blindd) qi respiralia violenti (sau forfat5).
RESPIRATIA CAI,MA
52 Prima, respiratia calmS-, consti din doui practici:
- practica preliminard a celor noud sufiuri gi prac-
tica celor patru respiralii co,mbinate.
Prima, practica preJiminard a celor noui sufluri,
53
- consti in a respira de trei ori (doar prin nara
dreaptd) in timp ce capul este rotit lent de Ia
dreapta la stinga; apoi, in a respira de trei ori
(doar prin nara stingd) in timp ce capul" este rotit
lent de Ia stinga la dreapta; apoi, in a respira de
trei ori proiectind suflul in fala ta (prin cele doud
ndri), cu capul rdminind imobil. Aceste respiralii
trebuie mai intii si fie fdcute de o manieri atit
de blindi incit sd fie imperceptibile; apoi, cu res-
piralii mai puternice, de trei ori (in acelaqi sens
qi aceeagi manierd), apoi, respiraliile numite rA-
sucite qi suflate, de trei ori (in aceeaEi ordine)'
54 Aceste practici sint noud in total, fiind repetate
- fiecare de trei orio5.
55 * Despre a doua practic5 a respiraliei calme, prac-
tica fundamentali a celor patru respiralii combi-
nate, s-a zis:
,,CurbeazS-{i gitul inainte in forma unui cirlig de fier,
DilateazS-{i pieptui pentru a-i da forma unei oale de
Pdmint,
30
Leagd re'spiralia ca un nod66
$i p-roiectbaz* suflul ca pe o sigeati"'
56 S-a zis de asemenea:
-
,,Inspiralia, umPlerea, egaliza^rea
suflului 1n afard, acestea sint cele
$i pooiebtarea - patru practici'
Daci nu inlelegi aceste patru" combinalii
ilirta perilotu"I de a preschimba virtutea lg;u1|r.".,.
57 -- Iati explicalia
citatelor precedente:
5rl __ A face sd intre aerul piin cele doui niri de la o
disian$ de circa qaisprezece degete in fala tanu-
Ei
fd.ri a produce nici un sunet, aceasta se
meqte ,,insPira{ie((.
-
59 -- A apdLsa aerui'inspirat pini
jn fundr-rl plSminilor'
upoi contracta diuftug*" in aEa, fel incit :: l:
"
dici toracele, fdcind astfel ca pieptul sd ia lorma
unei oale de pdmint, aceasta se numeqte "Llm-
plere('.
60 -*i.i stare si men{ii aceastd formi
bi"td ,tu mai eqti
- de oaIS Ei ptitt 'in respiralii presezi aerul inha-
lat la dreapta ;i la stinfa pentiu a egaliza dilata-
t"" pn*f-lor, aceasta ie numeEte ',,egalizare" '
61 -- Cind te simli incapabil si mai continui mult timp
si egalizezi, 9i atunci, prin ce'le doui ndri, mai
,rEor1" inceput 9i 1a ,sfirg1t, 9i mai puternic la 11j-
Iocul acestr-ri procedeu, incepi si respingi aerul .in
exterior, aceasta se numeqte: ,,a proiecta suflul
ca prl o sigeatA(.
RESPITiATIA VIOLENTA
62 * A doua parte a celei de-a doua practi'ci a pr:odr-r-
cerii c[ldurii psihice, care se numeqte respiralia
violenti, constd din cinci practici: arta respirallei
ca din foale pentru a evita destinderea aeru1ui67;
arta de a inspira fdcind ca aerul' sd intre in toate
canalele sale naturale; arta dilatdrii maxime a
plsminilor pentru a controla respiratia (producind
forla psihicd); arta de a obline st5.pinirea compietd
31
 a respiraliei care face sd intre forta psrhicd {ex-
tras5. din'aerul inhalat) in capilarele nervilor psi-
hici, gi arta de a-!i ldsa respiralia si se destindd,
care duce la ame,stecarea forlelor psihice externe
gi interneos.
AtsTA IMAGTNTI N{ENTAI,E MEDTT.qTE
63
- A treia parte a producerii cildurii psihice, care
este arta de a medita asupra imaginii mentale,
cuprinde trei diviziuni: c5ldura psihicd externd,
cildura psihici internd qi cdldura psihicd secreti
(sau ascunsd).
CAI,DURA PSIHICA EXTERNA
64 Despre prima diviziune, cdldura psihici extern6,
- ,s-a zis:
,,Mediteazd asupra trupului iluzoriu al zeitdlii tutelare
produse instantaneu"6e.
65 * Cu alte cuvinte, creeazS-li o imagine strdlucitoare
a trupului vid al lui Vajra*Yogini de lndliimea
unui corp uman normal, aEa dupi cum s-a descris
deja.
CALDURA PSIHICA INTARN,4.
66 Despre a doua diviziune, cbldura psihicd internS,
-s-a zis:
,,Mediteazd asupra celor patru roli
Fiecare de forma u"nei umbrelS.
Sau a rolii unui car"-,o.
67 * Cu alte cuvinte: vizualizeazd in centrul trupului
transparent Ei vid, nervul median vid, Vidui sim-
bolizind Realitatea in adevbrata sa naturd (ca
vid), culoarea sa rogie simbolizind fericirea, de-o
transparenld sclipitoare, din cauza ci funcliona-
rea sa psihicd imprd;tie intunecimile Ignorantei,
rigiditatea sa perpendiculard simbolizind trunchiul
.72
Copacului Vieliizt. Yizwalizeazi-1" ca avind aceste
patru caracteristici72 qi intinzindu-se de Ja deschi-
ziltura lui Brahma (din cregtetul capului) pind la
un punct (Miladhara-Cakra) situat cu patru de-
gete mai jos decit ombilicul, cele dou[ extremitdli
ale sale fiind plate gi unite, de fiecare parte alun-
gindu-se nervii psihici din dreapta gi stinga (Pin-
gula Nadi qi ldci Nad?), asemdndtori intestinelor
unei oi sJ.abe, care, trecind prin partea superioard
a capului cobo,ar5. de-a lungul felei Ei vin sd se
termine in cele doud des,chideri nazale. Vizuaii-
zeaz\ extremitatea inJerioard a acestor doi nervi
unindu-se in partea inferioarS. a nerwului median
printr-un ocol circular asemdndtor cu baza semnu*
lui siiabei cha.
68 -* Din locul unde c,ei trei nervi psihici se unesc in
cregtetul capului (Sahasrdra-Cakra, ln dreptul des-
chizdturli lui Brahma), imagineazlt-\i cd tieizeci gi
doi de nervi psihici subsidiari trimit radiatii des-
cendente. ImagineazS-li cd din centrul psihic al
gitului (Vi,Suddha-Cakra) pleaci Eaisprezece radia-
lii ascendente, Imagineazi-li opt radialii descen-
dgnte plecind din centrul psihic al inimii (Ana-
hdta-Cal*ra) gi gaizeci qi patru de radialii ascen-
dente plecind din centrul psihic ai om;bilicului
(Mantpura-Cakra). Fiec,are grupd a acestor nervi
psihici subsidiari trebuie sd fie vizualizatl, ca ner-
vurile unei umbrele de soare sau ca spi{ele unei
ro'!i de car ce ar fi legate intre ele prin nervul
median Ei nervii psihici drept qi sting?3.
69 * Pe aceste cdi continuS.-li meditalia.
CALDU&A PSIHICA SECEETA
7A *-Despre a trei,a (diviziune), cdldura psihici secretd,
s-a zis:
."In utilizarea jumdt5lii (grafiei) silabei A?a
Ca obiect asupra cS.ruia sd meditezi
Rezidi arta de a produce cdldura 6isihicd,,.
I - Y0ga tibetanS, vol. U
33
7'i. In consecin!6, vizualizeazi ln- punctul' unde nervii respiralii o fac sd atingd centrul nervos al ombi-
- ptifri"i drept'qi,sting se intilnesc cu nervul me- licului.
hian, 1a palru- deget-e dedesuptul ombilicului' ju-
"silabei E0 * Dupi zece astfel de respiralii, toate petalele ner-
mdtatea lgrafiei) A . trisituri fine ca vilor psihici ai centrului nervos al ombiiicului vor
un fir de"pir, plutind la "Y
inf,llimea de o iq*?- fi umplute de foc psihic.
tate de degbt,'de culoare brun rogiaticd, catrdi Ia *
se audi' ca o E1 Dupi inci zece respiralii, focul se va rdspindi
tii"gut", o"td,rli^dn-se 9i fdcind sd coborind, gi va umpie toate pdrlile inferioare ale
fntinsi loviti de vint, sunetul Fhern!
trupului pind-n virful degetelor de la picioare.
"ou"be
Phem!"75. E2 -* De acolo, cu incd zece respiralii, flama va incepe
72 * iizualizeazd apoi clar semnul grafic HAJVI'?6 de s[ ,andi urcind, gi va umple trupul pind in centrul
culoare albi in interiorul nervului medlan' ln psihic al inimii.
ciegtetul (in interiorul Lotusului cu o Mie 83 * Dupd incd zece respiralii, focul va atinge centrul
""ptiri
de'Petale) ia qi cum ar fi pe punctul de a r6s- psihic al gitului.
pindi nectar. 84 * Dupi inci zece respiralii, focul va atinge creEt,e-
73 be deasupra, inspirind, forla vitali intri ln ner- tul capului (Lotusul cu o Mie de Petale).
- vii Psihici drePt 9i sting' E5 ** Mediteazd in acest fel.
74
- A;#; *" alita'ca Ei-cum aril finervul umpluli cu aer
median 9i E6 -* S-a zis:
ii-al t""r"pe A' (sau jumdtate-de- A) scurt
torga vitaia trece
d-u,TX- ,,Trebuie si mulgi treptat <<vaca cereasci,'((?e.
iovindu-I pllna' ET Cu alte cuvinte: dupd lncd zece respiralii, imagi-
rimea unui fir de plr ii conferA forma sa - nea silabei HAM vizualizatd in creqtetul capului
de culoare ro$ie. este dizolvatd de citre focul psihic in forla vital.S
75 i; it"p ce piocesul de upnle.rg, $] de "edi':1:"^.:: secretS a ,,fluidului lunar(( transmutatso, gi acesta
- continud, c-oncentreaz5-li spiritul asupra acesror umple centrul nervos psihic al creierului (Sohos-
IDrocese. rara-Cal+ra sau Lotusul cu o Mie de Petale).
76 i""*"*""tuL expiraliei suflului'.imagineazAii
ca un quvol"^? EB Dupd. incd zece respiralii, el umple centrul ner-
- iespiralia iese
-i" din nervul median - vos psihic al gituJui.
suflul
tt"fitute, totuqi, iese afar6
albdstruiT?. Eg * Dupi lncd zece respiralii, el urnp e centrul ner-
prin niri. vos psihic al inimii.
7'7 *'airrrr. la concentrarea mentalf, asupra, "t::-1,o,:ry,t;
zializdri, apoi, intr-o a doua etapa. d9. cx?Ic]l1' 90 * Dupi inci zece respiralii, eI urnple centrul ner-
continuindu-ti acelaFi ritm de respiralte' lmagl- vos p,sihic al ombilicului.
neaza-fl ci din semnul grafrc scurt, sublire c9"
Yn 91 * Dupi incd zece respiralii, intregul trup este um-
li* au pa", iut" o f1am5-de foc inalti de jurnitate plut pind Ia virful degetelor de la miini qi de la
de deget 9i foarte asculitd' picioare.
?8 * i*ugiiuura-li c5 flama este inzestratd cu cele pa-
"caracteristici 92 * Inv5lind in acest fel p,rocesul mulgerii, aceste
tru (ale nervului median) aSa cum o sutd opt respiralii constituie o suitd completd
a fost el vizualizat: perpendicularitate' transpa- de exercifii.
tttnucitoare' roqeiga, vacuitate, 9i c5 este 93 * La inceput, ele trebuie si fie repetate de gase ori
"utt1e
aseminitoare cu un fus invirtitor?8' timp de o zi gi o noapte.
cd, cu fiecare respiralie, flarna creE- 94 * Mai tirziu, redu acest numdr la patru, linind cont
?9
- knagineazS-li
te fr inatlime cu urr deget 9i cd opt astfel de de prelungirea procesului de res-piratieer.
.f:t
35
95 * Cu exceplia timpului cit m6ninci 9i cit dureaz.S 103
- Micqo,rarea forlei de expiralie este numitd *Re!i-
medi*
somnul de recuperare, trebuie sd continui nerea for!ei"'.
talia fdr6 intreruPere
^descrise 104 * Cunoaqterea culorii respiraliei este numitd ..Reti-
96 * Aceste procedee mai sus, care constituier nerea culorii>>82 bis.
arta de-a-!i controla trupul' spiritul qi-vital"itatea 105 Absorblia puterii diferitelor elemente este numiti
p."t* producerea celdurii piihice, sint numite - ..Re!inerea puterii"83.
,,poo.ut.iu de executare a celdurii psihice{(s:' 106 * Forta vitalS fiind astfel relinutd, vaiurile de cdl-
durd psihici sint stabilizate.
10? * Mai mult, spiritul 9i forla vita[5 fiind ]inigtite
A DOUA PRACTECA FUNDAMENTALA (sau fdcute sd-gi asume condilia lor naturald de
NXPERIENTEI,E CA.I,DIJFII PSIHICE linigte pnimordiald), se produce cdldura.
108 -* Aceasta deschide orificiile nervilor psihici in15un-
9? -_ A doua din practicile fundamentale: experienlelc:
pdrti'
trul cdrora forta psihicd conduce - ,,fluidul lu-
cildurii psihice, consta din doui Ei aftume: nar8a gi ace'asta are drept rezu.ltat provocarea du-
experierilele normale qi experienlel'e suFrano{'* rerii in nervii psihici.
male. 109 -* Apoi este resirnlit5 durerea seminald.
1"10 Apoi urmeaz5, experimentarea co'ndi{iilor de exis-
EXPERIENTELE NONMALE
- tenld in fiecare din ce e gase 1okas85 qi ceea este
experirnentat in primul stadiu al transmutaliei
9B -* Despre prima d"in experienlele normale' s-a zis: fluidului seminal este ,numit <<vremea durerii" sau
.,Relinind (siu inmagaziniird) in centrele psihice #;!i <<vremea cdldurii-.
111 Apoi, nervii psihici atro,fiali fiind revivifiali da-
I\{ai lntii se produce ceva semdndtor c[ldurii; - toritd forl;ei psihice gi fluidului seminal care con-
Apoi se experimenteazd o stare de fericire, tinud si sporeascb gi sd se dezvolte (in condi{ia
Apoi formirea gindurilor inceteaz! de la sine sa de transmutalie), se experimenteazi nenumS-
ca ul"mir.ai"
;i incep sa apJra i.,,o*"^u ca fumul' ca niqte licurici,
rate stdri de bucurie de o calitate trecdtoareso.
Aceasta se nurnegte *al doilea staciiu,' sau <<vre-
zorilor'
$i ceva asemdndtor cu str5lucirea
ff,ri nori"'
rnea bucuriei".
$i ;;"; asemdndto'r unui cer { 10
L tz) Apoi, spiritui punindu-se in acord cu aceastd. fe-
s9*Vorurmaacumcitevacomentariiasupraacestui - ri'cire lduntricd, el ia in considerare cu bucurie
citat. \
intreaga naturi externi. Aceasta se numegte ..ex-
100 * Expiralia fiind relinutd printr-un efort con9ti"ent' ,r:,erien{a f ericiriio.
forla psihicd este' relinutd in locul sdu propriu" x1D
l -(d Ctrava curentului neintrerupt de formare a gin-
(o""io"t" psi-hice;' qi acest procedeu este numit' - durilor {iind neutralizat1 prin aceasta, spirituligi
*Relinere". atinge condilia sa naturald, starea natur-ale de Ii-
101 -* In virtutea acestei Re{ineri, numdrul de resphalii nigte care rdmine in liniEte sau starea linig-titd de
este micgorat, 9i aceasta este numitS *Reltnereii Samadhi. Ace'sta este numit *aI treilea stadiu," sau
migcdrii" (resPiraliei). .<starea de non-cunoagtere,, (a fenomenelor lumii
102 Scurtarea tirnpului de expiralie este nspil;j *R'e- exte'rioare) care este a1 treilea grad de progresie
- linerea lungimii.. atins in acest antrenament.

36 37

114 * Starea de liniqte astfel realizati nu este o stare
golite de experienle senzoriale; fenomenele apar
6" ttt fum, ia un miraj, ca ni$te licurici sau cu
o lucire gtearsi "u u."u " unei ldmp^i, sau ca. lu-
mina ci:epuscului' sau ca un cer firb nori, Ei
multe alte aparenle, prea numeroase- pentru a fi
ingirate, strAlucesc acolo intr-un mod supra-nor-
mal.
115 In timpul acestui al treilea stadiu al transmutaliei
- fluidului seminal, yogi care face aceastb expe-
rienli nu trebuie sd nesocoteascd nici unul din
semnele prevestitoare ce-i pot apirea astfel in
mod fenomenal. Dar el nu trebuie nici si le caute
pe acelea care nu-i apar, ci s5-se mullumeascd-s6
produci cdldura psihica rezultati urmind calea
normalS.
116 * Forla vita15 devenind eficace, yogi devine. imuli-
zat contta bolilor, b6trinelii 9i cauzelor oblFnulte
ale degradirii fizice qi clobindeEte cele cinci cu-
noagteii sLlpranormale de o calitate trecitoare 9r
nenumirate alte virtulis?.
EXFEInIENTELE SUFIiA.NOI{MALE
11? Despre a doua parte a experienlelor cirldr-rri'i psi-
- hice, experienlele supranormale, s-a zis:
,,Datoritd acestei cauze secundare
Forla vital5 Pdtrunde
In locul unde cei trei nervi psihici se intii:resc(r'
118
- $i s-a mai zis de asemenea:
,,Din ce in ce mai mult se v[d apdrind cele einci
Semne gi cele oPt Virtuli".
119 Comentariile asupra acestor citate sint urmitoa-
- rele:
120 Intrarea forlei vitale in nervul median, in timpul
- experienleloi normale, este citatd ea intrarea for-
lei vitale in nervul median cu ajutorul efortuiui
vital.
to
dU
127 * Astfel, ea este recunoscutd drept intrarea fortei
vitale in nervul median prin propria putere a yo-
ginului. Cu alte cuvinte, for{ele vitale externe gi
cele interne se unesc qi devin un corp de vitali-
tate avind forma unui tub88.
122 * Intrind in nervul rnedian din centrul nervos al
ombiliculr-ri din regiunea perineului, forta vital5
se miqcd trecind prin cei patru centri nervoqi psi-
hici 9i devenind forla-foc a Inlelepciunii Cdldurii
Psihice, impregneazi toate Canalele Nervoase se-
,minale qi deznoadS. in acest fel centrele nervoa-
*
se89.
123 Datoritd faptului ci centrele sint deznodate, apar
cele Cinci Sernne supranormale.
124 Aceste se,mne sint: Scinteierea, Luna, Soarele, Sa-
- turn gi Fulgerul.
125 Scinteierea va apdrea ca o iradiere galben5, Luna
- ca o iradiere albd, Soarele ca una roEie, Saturn
ca una albastrS, qi Fulgerul ca una roz.
126 ln fiecare din aceste radialii, rind pe rind, se va
- vedea aureolindu-se propriul trupeo.
127 .- $i, datoritd unor seffIne vizibile, vei dobtndi ce,r-
titudinea cf, vei fi dobindit cele opt Virtuli care
sint dupd cnm urmeazS:
._
128 Forla ega15 ,celei a [ui NSrayanael rse obline in
virtutea elementului pdmint (a trupului).
129
- Suplefea gi luciul trupului, imunitatea fa!5 de ra-
vagiile focului se oblin in vir'iutea ielementului
apd (al trupului).
n30 Facultatea ,de a transmuta qi dizolva toate isub-
- stanle1e ,si imunitatea fa!6 ide ' ericolele apei se
oblin in virtutea ,elementului oc (a1 trupului).
:31 * Rapiditatea picioarelor uqosre gi r"rgr-rrita-tea tru-
pului, asemdndtoare rcll c€& a r.rnui smoc de bum-
bac, ,gg obtin in virtutea elementului aer (aI tru-
puiui).
iJg * Puterea de a zbura gi imunitatea contra tuturor
obstacolelor cauzate de pdmint sau apd se oblin
in virtutea elementului eter (al trupului).
39
133 In virtutea canalului llunar (al 'forlei psihice)e2
- truptil devine transparent ;i nu proiecteazi um-
br5.
134 * In virtutea rcanalului rsolar, fiirtreaga nraterie gro-
sier5, a trupuiui este purificati 9i prorpriul trup
este transmutat in Corp de Radialii de 'diverse
culori, ca acelea ale unui curcubeu' 9i fdcut invi-
zibil altora. ,
135 Prin yirtut'ea tuturor acestor puteri ale yog[i care
- au fost rdobinclite, cele noui 'porli rale trupului rsint
lnchisees, ceLe patru porli ale cuvintuli-ri sint in-
chiseea, cele 6ui poigi ale spirituluies isint des-
chise gi astfel o rnare fericire rse inal!5 in sine'
136 Prin raceasta se experimenteazi in orice condilie
- a fiin{ei icongtientd curentul neintrerupt .a1 lui
SamaChi numit ,,Starea extatici ide Liniqte"e6'
I{ III-A PRACTICA F'UNDAMENT,4'LA
C,A.LDURA PSXHTCA TRANSCENDENTAI,A
* treia din practicile ifundarnentale numite
13? Despre ra
c5ld^ura psi.hic5 transcedental5, s-a zis:
-r,Spiritul
,,Necreatul, Primordial' ceea ce este n[scut
simuitan este s5.liqul' inepuizabilului Samddhi"'
138 * La acest 'citat pot fi addugate cortentariile
urm6-
toare.
139 Forla vitald a ,celor cinci agregatee?, in natura sa
- rea15, ap'arline as'pectului masculin aI principit-tlui
de Br-lddha ce sernranifesti prin lnterme'diul ner-
vului Psihic isting.
140 Forla vitali a celor cinci elementees, in natura
- sa real[, line de iaspectul feminin al principiului
de Buddha ce se iminifesti Xrrin intermediul ner-
vului Psihic idrePt.
741 * Pe mdsurd ce for,ta vitalb idin aeeste'doui a*specte
unite coboar[ in nervul median, treptat se par-
vine [a realizarea Inlelepciunii a lceea 'ce este n[s-
cut simultanee, starea primordiali a S'piritului
40
Pur inseparabil de Vid gi tnzestratd 'eu inEruiza-
bila Atotfericire mereu prezentS.
142 * trn centrul psihic al ornbilicului rsildgluiegte prin-
cipiul karmei care egalizeazl" rezultatele qi faptele
karunei; fn centrul psihic al ini,mii sdldgluiegte
principiul karmei care face sd i se coacd. roadele;
in 'centrul psihic al gltului s5ldgluieqte principiul
care sporegte tendinlele ika,rmei; iar 1in centrulpsi-
hic ral creierului sSldgluiegte principiul care eli-
bereaz6. ,de to,ate rezultatele karmei.
143 --- ,,Flui ul lunar" in progresul sdu asc,endent prin
'centrele nervoase trezegte aceste lprincipii karmi-
ce, Ie pune in mirscare Ei extremitatea superioarS.
a nervului median intrd in vibralie extatlcd (de-o
naturd fericitd).
144 * Astfel este produsd protuberanla psihicd invizibi-
li pe icregtetul capuluiloo.
145 Cind fi:rotuberanla este ,urnplutd de forla vitali
- a fluidului seminal transmutat, se atinge fericirea
transcedentaLla a Merelui Simbol qi se reallzeazh
starea Marea Vajra-Dharalol.
146 * Sirnultan, ,o idatd cu aceastd realizare, fluidul alb
iese intr-un /mod intensificat rde la baza organului
generdrii gi se larrseazd in abundenld spre cap pe
care-l imbibd cornplet. In acelagi timp, fluidul rogu
iese intr-un anod intensificat din virful capului
gi coboard din abundenla in tot trupul pe ,care-l
pdtrunde pina-n virful. egetelor de la picioare,102.
Aici rse incheie a doua tparte:
Cele trei Fractici Fundamenta,le.
;}, TRE{A PARTE: APE,ACAT'IA PRACTICA
147 * A treia parte ,a Doctrinei cildurii psihice, numitS-
aplicalia practicd, constd din doud. practici: ob!i-
nerea folosului cdidurii gi oblinerea dolosului fe-
ricirii.
41
 PENTRIJ OBTINEREA CALDURII
PRACTICA APLICATA: PEXN ARTA VTZUALTZT{RII
OBTINENEA FOLOSULUI CALDURII
152 Pentru a obtine rodul cildurii prin arta vizuali-
148 Prima din aeeste practici pentru oblinerea folo- - zdrii, trebuie si respecli urmdtoareLe indrumdri.
- sului cdtrdurii, cuprinde trei diviziuni: arta pos- 153 * F5-!i despre tine fnsuli o imagine ca fiind forma
i""ii tt"p"lui, art'a respiraliei qi arta vizualizirii' vidd a lui Vajra-Yogini cu cei trei nervi psihici
principali gi cele patru centre nervoase principale
PENTAU OBTINER,EA CALDURII gi jumdtatea grafiei silabei A, vdzind totul foarte
PRIN ARTA POSTURII TRUFUI,UI limpede.

folosul cdtrdurii prin arta posturii

154 In timpul acestei stdri de vtzualizarq imaginea-
thg
-- - Pentru ra oibtine - zi-li in centrul palmei fiecdrei miini Ei al tilpii
irupului, trebuie si procedezi dupd cYT li- fiecdrui picior cite un soare. Adu acegti sori unul
melzi: ia o pozilie aqezat pe vine cu prcroarele
ln ,fafa ,s!1ui1*1il0r.
' incrucigate (cu pulpete qi coapsele pe labe1e . pi-
cioaretror, g"ri,rtt"ltii hieasupra ldegetelor. picioa- 155 Apoi vizualizeazd un soare Ia tri-joncfiunea celor
"n
relor, cu g"*ln* stingd fn interior)' In cele doui - trei nerwi psihici principali (dedesubtul centrului
scobituri (formate dJ curburile gambelor), q:: nervos al cmbilicului, in perineu, Ia b.aza organe-
miinile, incrucigind mai intii- bratele daca ele srnr lor generatoare).
Iungi, t"", ii".^J'tiii't*ti"' r"ind pozilia ::.?^3ll 156 Prin frecarea sorilor miinilor igi picioarelor, tiq.
coniodel03- Apoi fi sf, se migte in cerc stomacut - negte focul.
de la dreapia'ta stinga, apoi de.Ia stinga t dl:1L; 157 .- Acest foc loveqte soarele situat rsub ombilic (in
ta, de trei ori 'de fiecare ldatS' Apoi "gt-11.:P11"-Yt tri-joncliune).
ca la baterea putineiului, cit mai puternrc
posr-
Uif.-i" sfirqit, scutur[ trupul la fel cum se scu- 158 Un foc liqnegte de acolo;i va lovi jumdtateagra-
turd un i'u"t"" " t"t" si-i vibreze 'perii' ln - fiei silabei A.
"ul-qii; ;-mic
acelaei tid salt.(r',ai"'"*Tli-*Tl*l
ldsind sd recadd trupul pe perna
qe 159 * Un foc se lnalld din jumitatea silabei A gi p5-
incruci';ate trunde lntreg corrpul.
meditalie).
exercilii 'de
Dupi ce ai repetat a,c9as!1 rseries[demarcheze 160 Apoi, pe mdsurd ,ce are loc expiralia, vizualizeaz'a
150 ter-
- trei ori, fe;-;"1t ;ai inalt 'care - lumea intreagd scdldindu-se in foc sub forma
minarea a posturii trupuluile' adevSratei sale naturi (de cAlduri psihici sau foc
""n*i"i--p*"ctici psihic).
PENTRU OBTINEREA CALDURII 161 * Fi doudzeci gi unu de salturi destul de puternice
in timpul perioadei acestor exercitii de vizuali-
zare106.
151 Pentru a obfine folosul c[ldurii P-rin alta- rysp^rra-
- !i"i, lt.nuie si presezi a.erul !s[i5a.t pini in,fun- 162 Meditind astfel timp de gapte zile, vei deveni fdri
iul'plSminilor qi apoi sd contracli diafragmul .de^-o - lndoiald apt sd induri (frigul cel mai mare) cr".r
desubtul plSminilor, in aqa fel incit si oblll un simplu veqtmint de,bumbac pe corp.
formd de cduq.
43
42
 A DOUA PRACfICA APLICATA
PEhITRU OBTINEREA FOLOSUL{JT FERICIRII
163 A doua din practicile de aplicalie practici pen-
- tru oblinerea 'folosului fericirii cuprinde trei sec-
constd tn a vi-
liuni: practica preliminard, racare
propriului tdu spi-
zualiza- pe solia spiritual5
rit107, piactica fundamental6, care const[ in a
arde qi a 15sa si cadi picdturi, qi incheierea,
care constS in exerciliul ttzic'
v\zu aLlzAEEA SOTIEI SPIRITUALE
A PROPRIULUI SPIRIT
t64 Practica preliminari pentru vizualizarea soliei
, in topire, se impregneazd centrul nervos al inimii,
- spirituale a propriului spirit are Joc astfel:
Yizualizeazi in fala ta o formi umani feminini {nzes-
tratd cu toate semnele frumuselii perfecte 9i atit de atri-
gdtoare incit sd-!i fascineze spiritull08.
PR,q,CTICA AIiDEBII
$I PICUR,4.EII
165-- Practica fundamentali a arderii gi a ildsdrii sd
cadi picuri 'depinde de arta celo'r qase exercilii
fizice pentru lproducerea ,c5ldurii psihice, a ce-
lor patru procese combinate ale artei respiraliei
gi de arta vizualiz5riiloe.
166 * Yizualizeazd-te acum tot atit ide clar pe cit ai
mai fdcut-o deja pentru a deveni Sambhdra-cak-
*u110, vid ca un cort de mitase a-lbastrd strdvezie
gi in centrul vidului, cu cei 'trei nervi psihici prin-
cipali, cu 'cele patru ,centre nervoase 'psihice prin-
ciipale (sau cakras), cu jumdtatea grafiei siiabei A
qi silabei HAI!'I tot atit de lirnpede trasate pre-
cum s-a zis deja.
767 Forla vitali aprinde jumbtatea grafiei isilabei A Ei,
- prin c5ldura astfel niscutS, grafia silabei HAM
este topiti 9i picdturile sale cad pe grafia jum6-
tilii silabei A.
44
168 Trosnin:d, flacira coboari rapid qi forta sa incan-
- descenti icrescutl atinge centrul nervos aI om-
bilicului.
:{69 * Silaba HAM lcontinuind si se topeascS, pic5turile
sale cdzind activeazd intensitatea flScdrii care atin-
ge centrul nervos al inimii, apoi centrul nervos al
gitului qi, in sfirEit, centrul nervos al creierului.
\70 * trn final, scu.rgerea silabei HAM complet topitd
coboard tn centrul nervos aI igituiui Ei-l impreg-
neazd complet qi, prin aceasta, se experimenteazi
,,Fericirea Desfitdrii( sau fericirea fizicdrLl.
77I Atunci, pentru mornent, se ridi,ci {experienle va-
riate11s.
1n, Rimii .[n,echilibrul tVidului.
1q,
& l.) Prin acest nectar ce picurd ,6ln,grafia silabei HAM
se texperimenteazd,,Fericirea transcedentald(( gi
se ia cunoqtinld ide facultatea ,care face karma sd,
se coacd113 realizindu-se starea de ,,Vid Imens(114.
174 * Centrul nervos al ombilicului fiind imryrregnat, se
experimenteazi ,,Fericirea Miraculoasi( ca qi o
senzalie de frison sau ide vibralie de-a lungul tr-u-
puiui qi se realizeazS. starea ,,Marelui Vid".
175 in sfirgit, prin ace,st Foc vital ce coboare \a baza
- organului de reproduclie i(in rdddcina-suport a tui
MuladhdLra-caWa, s51a;u1 puterii $arpelui) se ex-
perimenteaz'd,,Fericirea N6scuti Simultan".
t/h -- Atunci dob ndegti puterea de a cunoaqte cea mai
infimi fractiune de timp lcare poate fi ginditS,
ceea ce ln timpul congtiinlei normale este dincolo
de cunoagtere.
ll?7
-- $i ,,Lumina Clard a completei vacuitili(11s fiind
realizatS. te scufunzi lntr-o stare de congtiinli care
nu mai poate fi afectatd de nici unul din stimulii
lumii (sau externi).
riTB Practici recunoaqterea acestor grade de fericire,
- de la fericirea fizicd normald pini la ,,Fericirea
ndscutd ,simuftan", a$a cum se ena$5 ele una dupd
alta in virtutea focului vital ce irnpregneazd in
buni ordine centrele nervoase a1e creierului, gi-
tului, inimii qi ombilicului.
45
 PARTEA DE iNCIIEIERE: in aer gi lisindu-te si cazi (menlinin-
EXERCXTIUL FIZrc
5"
- S5ltlnd
du-!i postura cu picioarele incruciqate, cu miinile reze-
mindu-se pe genunchi, ridicindu-li trupul Ei ldsindu-l si
179 Partea de lncheiere, exerciliul fizic, constS din recadd cu forld pe perna de medita!ie)120, nodurile ner-
- exerciliul fizic fundamental numit ,,Exerciliile lur voase ale intregului trup vor fi dezlegate, gi fdcind ia fie-
Naropa, cele gase, cele doudzeci qi cele cincizeci'o
-trebuie care salt, o rdsucire 'a trupului citre dreapta 9i cdtre
care sd fie practicatel16. stinga, qi, cu miinile linute leapdn de genunchi, clatind-li
(sau fd sd oscileze) viguros trupul;
CELE $ASE EXERCITII F{JNDAMENTAI,E 6" ClatinS-li (sau fi si oscileze) trupul (aqezat pe vine
ALE LUI NAROPA: pe perna de meditalie qi cu miinile sprijinite de corp)-
Apoi spune UH121 gi fric{ioneazd-I,i gi maseazS-li intregul
NAMO MAHA.MUDtrIAYA116 bls corp. Astfei, toti nervii vor fi ,Iinigtili gi agezali fiecare la
1ocul sdu.
180 Cele gase exercilii fizice fundamentale ale 1ui Na- Aici incheie Doctrina Cildurii Psihice.
- ropa sint duPS cum urmeaz6: ,
,se

1" Odiirnegte-li pumnii pe genunchi, lyinf picioarele

in postura tui goatt:,sattva (sau -a tui. Buddha), apoi -mig-
ce-ti trupul rotind talia de la dreapta Ia sting-a $i +.u .1"
,iirig, f"'areaptarl?. Aceasti practicd imprSgtie dezordinile
regiinii ombiiicului qi desfac-e (pune -in stare de functlune CAPITOLUL II
,aiaioa*a) nodul tr"frror (sau centrul psihic) al ombilicu-
lui;
2" Apoi, (p[strind aceeaEi postr-rrd), rotegte-li gitul"in DOCTRIIYA
cerc qi durbeizd-1i-l inapoi 9i fnainte' Prin aceasta, nodu-
rile nervoase ale'virfului capului Ei gltului vor fi dez* CORPULUI ILIJZORIU
legate; - r

3" Cu miinile deschise 9i cu palmele lndreptate cdtre

genunchii pliali, cu trupul rdminind, in afari de aceasta,
- A
X. doua doctrini, cea a cor-pului iluzoriu, contine
tn aceeagi posture ca la primele exercilii' rnlqcd-li.rotind trei pdrfi: realizarea corpului impur iluzoriu ca
partea db sus a trupuluif de-la dreapta la stinga.-qi d-e ]"1
iti.rgu 1a dreapta aiternativlls. Prin aceasta, bolile pdrlii fiind maga, realizarea corpului p'r.rr iluzoriu ca fiind
snpJoiout" a tiupului vor fi rislpite 9i nodurile nervoas€ mdya, qi realizarea tuturor lucrurilor ca fiind
mnydtzz.
desficute;
4" Extensia gi contraclia membrelor (bralelol 9i mii-
nilor, gambelor gi picio'arelor) car,e risipesc bolile TeT-
"gi
brelor lib"t"ut'a liau desfac) nod-urile nervoase, trebuie
si fie exe'cutate mai lntii cu cele doui miini 9i cele dou*
bra!e11e. Apoi, plasind cele douS' milni P! qol (sau pe q9**
de medita{ie)'ii spatele tdu, odihneqte-li fesele pe sol (sau
pe perna'de meditafie) 9i intinzind garnbele scuiurd-li
viguros picioarele in aer;

46
 PRIMA PARTE
EEALIZAREA COEPULUI IMP{JR ILUZORIU
CA FITND MAYA
2 Despre primul punct: Realizarea corpu-lui impur
-
iluzoriu ca fiind mdgd, s-a zis:
,,Corpul Iluzoriu este ndscut din maturitatea l(armei""
g * f,asa-!i trupul sd se reflecte intr-o oglindi fixatd
,de un stilp sau de orice alt reazem din fa{a ta.
4 _* Avind in vedere cd dac[ aplici trupului reflectat
in oglindd lucruri pldcute ca: onoruri, faim6, oma-
gii, ,el va fi afectaf in mod pldcut, qi daci-I-lipseqti
cle c"eu ce-i aparline qi-i aplici ep tete insultdtoare
Ei nepldcute, bl va fi afectat din aceastl pricind,
vizuaiizind.u-l ca fiind intre tine qi og1ind5, apli-
cd-i aceste lucruri pldcute qi nepl[cutels3'
5 Atunci, ,privindu-te pe tine insuli ca tefiind sub
- nici un ohip ,u**-dnetor cu forma reflectatd de
oglindd, aplici acestei forme cele Eaisprezece sirni-
liIudinil2a ob,iEnuindu-li astfel spiritul si priveasc*
propriul tdu trup ca fiind mdyd, gi deci nereal'
PARTEA A DOI.JA
REAI,IZAREA CORPUI,UI PUR II,IJZORIU
CA FITI{D MAYA
6 -_ A cloua parte, realizarea corpului 'pur iluzoriu - ca-
fiind maga, corrsti din doui 'sec{iuni: nr'aga stirii
de vizualizare gi maya stdrli perfecte'
M,qVA SSATiIT DE VIZUALUZARE
? * Despre prima secliune, (maga stdrii de vizualizare)"
s-a zis:
,,Aceasta trebuie si semene cu forma vdzuth intr-o
oglindd
48
A unei imagini bine conturate a lui Vajra-Sattva
Vdzute pe suprafala clard a unei oglinzi
Pe toatd durata exercitirii mistice a Puterii"l25.
I ._ Prin urrnare, fie figura lui Vajra-Sattva, fie cea
a unei alte zeitdti tutelarg dac6 este conturatd, igi
lasi forma sa superficiali si se reflecte intr-o oglin-
de126.
I -- Privind aceastd formi reflectati cu privirea qi cu
spiritul fixe, gi meditind asupra ei, figura va in-
cepe ,sd ,se anime.
10 * Yizualizeaz-o apoi ca fiind lntre oglindd gi tine.
11 -* YizuaJtzeazd-li apoi pnopriul trup ca fiind asemi-
ndtor trupului reflectat a1 zeitdtii gi dacd aceast&
viziune ajunge sd fie destul de substantiald c&
sd ,fie atinsi127, vizualizeazd orice a1t corp ce intrA
in cirnpul vizual ca fiind de asemenea trupul zei-
tdlii. $i dac6 aceast6, vizualizare prinde de aseme-
nea viati, atunci vizualizeazd orice formd vizibil&
ca fiind corqrul zeitalii tutelare.
12
- Fdcind dceasta, orice lucru cu'aparenld. fenomenal*
va strdlu,ci asupra ta ca fiind jocul (rnanifestarea
multipl5) a zeitd{ii.
13 Aceasta este numitd. ,,Realizarea Aceluia care este
- Zeitatea( cit gi ,,vizualizarea iluzorie" sau ,,Trans-
mutarea oricdrui lucru obiectiv intr-un zeu gi in-
tr-o zei,td"L29.
MAYA STA.R[[ PERFECTE
14 --- Desp;:e a doua secliune, meryd stdrii per{ecte, s-a
zis:
,,Aceasta este rdddcina oricdrei gtiin{e
$i pitrunzind-o, felul se apropie',.
tr5 * Prin urmare, ia cele ;apte posturi asociate cu Vai*
1s,gsnsl2e prin care se inleleg toate procesele psiho-
fizice.
I (i Nu penmite spiritului sb. analizeze etapele trecute,,
- nu anticipa experien{ele viitoare, nu da formi pre*
zentului ci fixeazd-li privirea iasupra unui prinet,
din spaliul vid al cerului.
4 -- Yoga tibetand, vol, II
4S
 Cind se atinge stdpinirea acestei stdri linigtite de Sa*
{? Atunci, puterea spiritului, insolitE de fgrt} vitali, midhi, atunci, addugind aceasti realizare a Vidului la in-
- intrd in-nervul niedian gi procesul gtndirii devine lelegerea deja atinsS gi ,considerind toate lucrurile in con-
liniqtit. secin!6, SamsS.ra qi Nirvdna ce pdreau si fie stdri sepa-
trE In aceasti stare, ai sl vezi cele Cinci Semne care rate, sint transmutate ambele in Inlelepciunea non-dua-
- sint aparilia fumului 9i celelalte fenomene (men- litelii qi Adevdrurile aparente vor fi inlelese ca fiind i1u-
lionat6 la'$ 123 aI Doctrinei CStrdurii Psihice)' zia lui $srnfdhltaz.
LS -Buddha va trebui sd vezi
in particulir, o viziune 'a formei 25 Pdstrind spiritul concentrat asupra acesutei in!e*
- lui conturindude pe un cer fdrd nori,- aga - legeri gi prelungind starea de linigte per{eetd"
cum reflexul lunii se vede pe supr:afala apei130' Stiinla astfel atinsS se cufundd in Lumina Clard a
20 Mai mult, ai sd vezi 'ca o formd reflectatd intr-o realizdrii Adevirului (final)tes.
- oglindd radioasa Nirmana-Kaya (corpul pur iluzo- Aici se incheie ,,Doctrina Corpului Iluzoriu".
riu in care Buddha se incarneazi pe pimint) in-
zestrat cu sefiIne de frumusele Ei de gralie per-
fecte131.
2l - Atunci va luci Sarnbhoga-Kaya (invizibilul corp-
agregat suprafizic al atributelor -perfecliunii .spiri-
trlalJ ale uhui Buddha) care va fi experimentat ca CAPITOI,{JI, III
sunetls?.
22 Despre acesta, Arya-deval3s a sptrs'
- ,,To'ate fenornenele aparente sint ca visgle
gi ilu-
ziile magice.
Aga o afirm6 DiscipoLii 1ui Buddha I * A treia Doctrin5, privitoare la starea de vis, const&
Dar aceia (ai $colii de Sud) care se opun practicSrii in patru pirli: Inlelegerea, Transmutalia, Realiza*
apelului ual'urzlor d'e hur peste sinel3a rea faptului cd starea de vis este mdgd, gi Medi-
Nu vid realizalea acestei .naturi a lucruri-lor ilu- talia asupra ,,Aceea ce(( este starea de vis.
zorrt g1 asemdndtoare visului!c

FRIMA FAFTE
PARTEA A TREIA
inig'nr,ncnREA NA?'uFEEr sraRII DE vxs
REALIZAREA TUTUROE LUCRURILOR
CA FIIND MA,YA ? Prima parte, inlelegerea naturii stirii de vis, cu-
- prinde trei practici: inlelegerea prin puterea hotA-
23 Despre partea a treia, realizare'a tuturor lucruri- ririi, inlelegerea prin puterea respiraliei, gi intele-
- lcr ca tiind mnEa, s-a zis: gerea prin puterea vizualizS"rii.
,pri"e lucru,,]CLt-""-t"-ryi9c5( 9i,,Cel-Irn"bii::i::
din cele trei universurlr""
Este reatrizat fn plenitudinea sa ca o unitate(('
k4-sensulacesteisentinlepoatefidezvoltatastfel:
50
 PRIMA PRACTICA
TNTEI,EGEBEA PRIN FUTEREA IIOTATIIRII
g * In ceea ce priveqte prima practicd, inlelegerca
prin putenea- ho'tirtrii, ceea ce a mai fost numit
],itt1"Ggutea iniliald a vi'sului", se referd la hotS-
iirea ae a menline o continuitate de conqtiin!5 firi
intrerupe're (intre starea de veghe qi starea de
vis).
4 Cu alte cuvinte, in toate condiliiie din timpul zi-
- lei (sau stdrii de veghe) menline conceptul ci toate
luerurile sint din substanla viselor qi cd trebuie si
realizezi adevdrata lor natur6.
5 Apoi, noaptea, in timpul sornnului, roag6-l 9e gyry
- ca sn polf fi capabil ia inlelegi starea de vis,qi si
iei ferina ho'tdrire ce 'o vei putea inlelege' Meditind
astfel, egti sigur ci o vei lnlelege.
S In acest caz s-a mai zis:
- ,,To,ate lucrurile sint rezultatul unor cavze'
ble aepind in intregime de hotdrili (lag.motive)'
E1e se intemeiazi in intregime pe hotiriri(('
A DOUA PRACTICA
INTELEGEREA PRIN PUTEREA RESPIRATTEI
? Pentru a doua practicd, inlelegerea prin puterea
- respira{ie'i, metodele sint acestea: culcd-te pe -par-
tea Areapia, aqa culn o face un leu-- Cu po'licele Si
inelarul miinii drepte apasi pulsaliile arterelor gt-
tului, astupd niriG cu- degetel! (miinii stingi) 9i
lasi salivate ,se adllne in gitlejlse.
A, TREIA PRACTICA
ENTEI,EGEREA PtsNN PUTEREA VIZUALXZARXI
I * A treia practicd, tnleiegerea prin puterea vizu3fi;
z5rii, coristi in aceste pio'cedee: vizualizarea insigi,
relinerea celui mai mare folos din vizualizare 9i
prevenirea risipirii conlinutului visuluila0'
52
vtzvaLtzAREA iNsl{$r
9 * In primul rind, pentru vizualizarea insdqi, metoda
este urmdtoarea: imagineazS-li ci tu insu{i eqti
zeitatea Vajra-Yogini, vizualizeazE in centrul psi-
hic al gitului grafia silabei AFI de ,culoare roqie qi
distinct radioasi ca fiind personificarea reald a Cu-
viniului Divin1al.
L0 * Concentrindu-te asupra iradierii lui AH gi recu-
nos,cind cd orice lucru fenomenal. este in esenla sa
asemdndto,r formelor refle,ctate intr-o oglindi care,
deqi aparente, n-au existenld reald in eie insele,
vei inlelege visu1142.
RETINEREA CELUI MAI MARE FOLOS
DTN VIZUALIZARE
11 -_ In al doilea rind, pentru a reline cel mai mare
folos din vizualizare, metoda este urmitoarea:
_ La c5derea noplii (inceanci) sb inlelegi natura stdrii
.de vis cu ajuton;L vizualizdrii care a fosi deja descris5.
fn zori practici de gapte ori respira{ia in forma de cuvi.
Hotir5;te-te (sau tncearcd) de unspreze,ce o,ri si inlelegi
natura stdrii de vis. Apoi concentreazi-li spiritul asupra
unui punct fdcut dintr-o substanld osoasd. de culo-are
aIbA situat intre sprincene143.
'i"Z * Dacd
ai un temperarnent pletoric, punctul trebuie
vizualtzat ca fiind de culoare roqie; daci ai un
temperarnent nervos, punctul tre uie si fie vizua-
lizat ,ca fiind verde.
13 -- Dacd, prin ace,ste mijloace, natura stdrii de vis, nu
este inleleasd, atunci procedeazd dupd cum ur-
meaz6:
La cdderea noplii mediteazi asupra punctului. Dimi-
nr:ala practici de doudzeci gi unu de ori respiralia in for-
md de cuv6. Ia doudzeci gi una de hotiriri lsau eforturi)
de a inlelege natura stirii de vis. Apoi, concentrindu-li
spiritul agupr? urrui punct negru de mdrimea unei pilule
:;i aqezindu-l la baza organului generativ, vei deveni ca-
pabil sd inlelegi natura stdrii de vis144.
53
 PREVENJNEA IMPRA$TIERII CONTINUTI-ILUX
VISULUI
].4 Prevenirea imprdptierii conlinutului visuXui are
-imprdqtierea
- patru secliuni: (conlinutului visului)
in stare de veghe;-tmprdqtirea din pricina ctrt'rselii
ftrrovenind de la exercilii); imprngtierea din pricina
rlnei afecliuni fizice 'sau mentale; imprSgtitei'ta prin
negare.
15 Irnprdqtierea in starea de vegh-e se produce atunci
- cind eqti pe punctul de a inlelege visul, ln virtu*
tea gtndului cd trebuie sd-I inlelegi Ei apoi 'te tre*
zeqti1a5.
pentru aceasta este sd iei o hran6 for-
16
- Antidotul
tifiantd gi sa indeplinegti o muncd (sau exerciliu)
fizic pind 1a oboseald, astfel somnul devine pro-
fund !i aceasta va vindeca acest lucru'
17 lmprdqtierea din pricina oboselii se produce atunci
- cin^d rin vis revine frecvent fdrd a suferi modi*
ficiri.
18 Remediul, ,aici, va fi de a rnedita adesea asu'pra
- acestui vis, de'a te hotirl ferm si lnlelegi natura
sa esenliald ;i de a adiuga Ia aceasta in acelaqi
timp exerciliile respiratorii- urmind- p-r,ccerJe'ri ^in
forma de cuvd qi vizualizind punct'ul din*:e i;pin-
cene146.
19 * Irnprdqtierea din pricina unei -afecliuni' fi;:ice sau
mentale se produce atunci cind ai numercii-lti vlse
dar nu-!i aduci aminte de nici unul la desicptare"
20 Rernediul, aci, va fi si evili murddriile 5i iurpu-ri-
- ietril*tut, ia ni iniliat in Simadhitaa Ei' g;ir" ','iz'-rali*
zezi punctul la ridicina organului generi:ii",'" Prin
aceasla, imprdgtierea va fi vindecati'
21 * Imprd,stierea prin negare constd in impcsibilitatea
viselor de a se forma.
22 * Pentru a depiEi aceasta, vizua)izeazd puncf'utr la
rdddcina orginului generativ in tirnp ce- meditezi
asupra form"ei de ciuq '9i, ln particular, -*{t:-qqugii
gi fl ofrande de imbunare cdtre uirus Ei ddkinislae"
54
PARTEA A DOUA
TRAhISMUTAREA CONTINUTULUI VISULUI
23 ** In a doua parte, Transmutarea conlinutului visului,
dupi cum a fost numit5, procedeul este urmito-
rul:
Dacd, de pild5, visul este despre foc, gindegte-te:
,,CLim ag putea sd mi tem de un foc ce vine din vis?'(
$i, rnenlinind acest gind, calci in ,picioare fo,cul. La fel,
strive$ie sub picioare orice este visat.
24 * Dupi ce ai oblinut mdiestria in aceasta, indreap-
ti-!i apoi spiritul cdtre diversele regate ale Budd-
has (gindindu-te ci ele pot fi atinse).
25 * Prin urmare, in clipa in care adorm| vizualizeazd
un punct roqu localizat ln centrul psihic aI gitului
ryi crede ferm cd prin acest punct poli vedea ori-
care din aceste Regate pe care ai dori s[ 1e vezi,
cu toate caracteristicile sale, Ei foarte cLar.
26 "-* Concentrindu-ti astfel spiritul, vei putea contem*
pla regatul Buddhas pe care ai dorit s5-1 vezi: ce-
iul Tusital5o sau regatul fericit al Vestului151, sau
cel numit regatul fericirii de a cunoa$tet5t, sau orice
a1t regat.
2? * Aceastd practici servegte 1a a pune Ia incercare
gradul de indeminare oblinut in arta transmutirii
viselor153.
PARTEA A TREIA
REALIZAREA STARII DE VIS
SAU A COI{TINUTULUI VISULUI CA FIIND MAYA
28 * A treia parte, realizarea stSrii de vis (sau a con-
linutului visului) ca fiind mdgd, a fost expus.d dupS
cum urmeazd:
La inceput, urmind procesul realizdrii cd totul
este mnyd, leapddi orice senzatie de fric5,
$i, dacd visul este de foc, transformd focul in api,
antidotul focului,
55

$i, daci visul e,ste despre obiecte mici,
transformd-le in obiecte rnarin
Sau, daci visul este despre oloiecte mari,
transformd-le in obiecte mici-
Prin aceasta vei inlelege natura dimensiuni.lor'
$i, dacd visul este despre un lucru unic,
transformd-l in lucruri multiple"
Sau, dacd visul este despre l"ucruri multiple,
transform5-le intr-un lucru unic'"
Prin aceasta vei inlelege natura pluralitd{ii 9i. a uni-
teiii.
Continud aceste practici pind ce vei deveni pe deplirt
expert in el.e15a.
29 * Apoi, vizualizindu-li propriul tdu trup, aqa cufff
esle vdzut in starea de vis, qi toate celelalte cor-
puri vdzute astfel ca fiind trupuri de zeit5{i ase--
-mAndfuare
mayei, eLe vor fi realizate ca atareld5-
PARTEA A PATRA
MEDITATIA ASUPRA A,,CEEA-CE' ESTE
STAREA DE VIS
30 * A ,patra parte, meditalia asupra ',Ceea-ce" e'ste
staiea de vis, constd, aga dqpi cum s-a zis, in a
medita asupra esenlei reale a ,,Ceea-ce(( (sati asu-
pra Identitdtii Veritabitre), Ei, prin acest mi"iioc, ten-
dlnlele sau irnpulsurile visului sint purificate atunci
cind ceea ce este vdzut in vis se inalli aidoma
unor aparenle de zeit6li.
31 -_ Concentrindu-li spiritul asupra formelor qi zeitS{i*
1or vdzute in stafea de vis, qi pistrindu-li spi:ritu}
liber de gtnduri in condilia de liniqte, fortrrele zei-
tdlilor voi ti aduse in armonie, (adica) asi:rrllate
cu condi{ia spiritului de non-gindire, 9i, prin aceas-
ta, (va incepb) sd strdluceascd Lumina Clai:5 a c5-
rei esenld este Vidul.
32 * Dacd atingi mdiestria acestui 'prooedeu' atuncis
56
fie cd te afli in stare de so,mn sau in stare de ve-
ghe, vei realiza cd cele doud stdri sint iluzorii
ceea c'e ,priveqte conlinutul 1or) gi ci to,ate fe-
{in
nomenele vor fi recunoscute a fi ndscute din Lu-
rnina Clard (care esie Realitatea Numenald ce sus-
line Maya) qi cd fenomenele qi spiritul (sau nume-
nalul)156 se vo'r fi amestecat.
Aici se incheie Doctrina Viselor.
CAPITOLUL IV
DOCTRIINA LIJMINII C[,"ARE
*- A patra Do,ctrin5, cea a tuminii Clare, const[ din
trei pdiJi: Lumina CIarA fundarnentaldl5T, Lumina
Clari pe Cale158, gi Lumina Clar5 a rezultatu-
1ui15e.
FITIMA PILRS'E
I,UMTI{A CLARA F'UNDAMENTAT,A
Despre prima parte, Lumina C1ari fundamentald,
s-a zis:
,,Cd aceastd invSldturd alea-si
pentru recunoaqterea
Lu-rninii Clare
Este Fundalia, Calea gi Rodul, tu trebuie bine
s-o Etii, o, dirscipole!"160
3 -* S-a z;ts c5, Starea Real5 a spiritului, Identitatea Ve-
ritabili a tuturor lucrurilor, inseparabili de Vid,
aflati dincolo de domeniul fenomenelor, in timpul
cdreia se experimenteazd Marea tr'ericire a gindirii
care merge dincolo,
- este Lu.mina Clari primor-
dial6 (sau fundamental5)tor.
57
 PARTEA A DOUA
LUMINA CLARA PE CALE
4 A doua parte, Lumina Clari pe CaIe, const6 din
- trei practici (sau procedee): amestecarea nafurii
Luminii Clare cu Calea in timpul zilei (in starea
de veghe), amestecarea naturii Luminii Clare cu
Calea in timpul noptii (in starea de somn), 9i ames-
tecarea naturii Luminii Clare 'cu Calea in stirrea
de dupi moarte (in timpul experienlelor clirr pla-
nul Bardo ce se desfdso'ard intre moarte 9i renag-
tere)162,
PRIMA FRACTICA
AD{ESTECAREA NATUTiII LUMINII CLARE
C{J CALEA
5 Prima practicS, amestecarea rnaturii Luminii Clare
- cu Calea fn tirnpui zilei, este numit5 ,,Cetre Cinci
Doctrine", cici oricare ar fi gradui atins tn Cu-
noagterea a ,,Ceea ce este Identitatea Veritabili"o
gt"ii" lputerii Celor Trei Inlelepeiuni bine purifi-
'cate, se ajunge sd ise inleleagd rprogresul fAqut
ln
prezent in Cunoagterea Perfecliunii163.
6 Care este primul pas ce trebuie ficut? Inirarea
- in comunicare cu gurur6a. -:
? Un nou n[scut icare rse af15 tocmai pe pale s[ fie
- eliberat din pintecul matern servegte drepl e"lego-
rie (in expunerea procedeului yogic cafij va
urma)165.
I - Ce este ceea.ce definegte limitele? Le rriefinesc
Lumina, Cdtrdura qi CunoaEtereal66. -:
I - Identificarea cu (sau realizarea) Luminii Cl*re ire*
buie sd aibS loc in intervalui de timp intrc ince-
tarea unui gind Ei naqterea glndului urmdtor'"
10 * Lumina Clard este intrebuinlati pe Cale pi:acti*
cind cele $ase Reguli ale lui Tilopa, care sina;:
,,Nu-!i imagina, nu gindi, nu analiza,
Nu medita, nu reflecta, rdmii in stare natural5({
5B
,,IiI.i-no, mi, sam, mi- chad-chLng,
!'{.i* E *m, mi,- s em, r ang -b ab -zhag " $z .
fi ** i\{editind astfel, ceea ce apare ldrept Vid qi aparen-
lele fenomenale (ce1e doud aspecte ale unei duali-
t5!i care, in natura sa reald, ,esie o unitate), aceasta
este descendenla Luminii C1are.
11 -- Aceastd condilie a tspiritului fdri intunecare, pri-
mordialS, care strSluceqte in intervaluL care existi
intre incetarea forindrii unui gind gi nagterea ur-
mdtoruiui est,e Lumina CIar5. Mam5.
X3 ** Recunoaqterea acesteia este amestecul Luminii
Clare Mami gi a Luminii Clare de descendentd qi
ea este numiti ,,amestecul naturii Luminii Clare
qi a Cdii ln Unitate(.
A. DOI]A, PRACTICA:
AMESTECAREA, NATIJRII LIJMINIT CLARE
CU CALEA IX TINAPUL NOFTII
n4 -* ll ,doua practicd, care constd in a topi Natura Lu-
minii Clare cu Calea in tirnpul noplii, a fost des-
crisd dupi cum urmeazi:
,,Duph ce ai fdcut sd se deschidd Lotusul Inimii,
.!.:e cele patru petale gi in centrul sdu
Vizualizeazd silabele AH, NU, TA, RA, HU:M((169.
lq -* $i s-a mai spus:
,,Tn agregatel?O, in constitufie1?l Ei in facultilile
tsimlurilor
Concentrea zd-t i acum ito at e rputerile dublului
.A,ccluia care doarme dupd ce le-a t."n'.*loJt"ltor'1zs'
pe acestea in Marele Vidl?3
'Visele ii vor apirea in virtutea exerciliilor de
pespiralie".
116 ** Cind lneepi is5 @ormi, dor,mi profund. Aceasti stare
de somn este simbolizati, prin suprafala calmd a
unui ocean, marginile sale fiind definite de Lu-
mini, Cildurd qi Cunoagterel?4.
l? ** Recunoa,gterea Luminii Clare are loc in intervalul
5S

care se gdsegte intre incetarea iexperienJelor stdrii
de veghe Ei inceputul experientele stirii de snmn-
18 Lumina Clard este intrebuinlatd pe Cale ct-t ajuto- 27
- rul aptricdrii finv5liturilor alese care se r"e{erh lla
ameste,carea istdrii do Dhyana (meditatie prcdirndd)
gi,a stdrii de 28
19 In acest timp'somn.
'(a1 procesului 'de amestecare a stdrii
- de Dhyana qi a stdrii de somn), ttrebuie sd aciresezi 29
o rugeciune cdtre gurus pe,ntru ia fi capabll sd' re*
cunogti Lumina Clar5. Ia atunci hotdrirea fnrm& 30 *
de a o recunoagte.
20 .- Intinzindu-te pentru a dormi, culrc5-te rs5. idnrmi 31
pe 'parte,a dreapt5, imitind postura leului culcat"
21 * Imagine'azi-li atunci ci propriul tdu trup est* acela
al zeitalii tutelare vizualizind in inimi un intus
cu patm petale avind in centrul suprafe!,ei saie
silaba HUM, pe suprafala peLalei superioare, si- 32
laba AH, pe suprafata petalei din dreapta silaba
NU, pe suprafala petalei inferiorare silaira TA Ei
pe suprafala petalei din stinga silaba BA, fit-,care
silabS,clar trasat[1?5.
22 * Cind te-ai potoLit, 'alunecd in somn, ilasi to;rfe Iu-
crurile vizibile sau perceptibile sd se descotnpun&
in tine.
23 Atunci, tn liniqte, devino tu insuli lotusul cr"t p,atru
- petale.
24 Apoi, cind somnul ,tncepe sd te domine X.as5. toate
- acestea si se topeasci in semnul superior XI{. apoi 3.3
aceasta in semnuL din rdreapta NU, apoi ac':artta lrt
semnul inferior TA, ,apoi aceasta in lsei:r:lui idin
'I{TIM"
stinga RA, gi agoi aceasta in semnul centrai
Apoi silaba HUM tn partea HA a silabei tr'i'ffM,
apoi aceasta in isemiluna de deasupra silabei F{Ull/I'
apoi aceasta ln cercul care este deasupra 5i a*esta
in flacdra ce depigepte cercul176.
25 * Cind cunogtinla acestei vizuabzdri pdlegte, g{ndegte
cleci ic5 dormi pro'fund in starea ide Luminfl. Clar5" 34
Procedind astfel, intri in starea de yoga'de *r:Laliz&
retro'spectivd (sau meditatie).i77
26 Poli si-!i concentrezi spiritul asupra seriei de si- nii Clare care liqneqte din starea {,uminii ,Clare, aga precurn
-
60
labe luate impreuni m,,F,A, HUM
- EH, NU,
care este numitd cunoagterea completd. -
* ln timp ce 'meditezi astfel, hn intervalul cuprins
intre starea de veghe qi starea de lsornn, ,vei expe-
rimenta LuminalT8.
* Starea in rcare eqti dorninat de sornn este ca gi
C5trdura.
Starea ln eare te gdse;ti adormit este Cunoaqterea
- (Realizarea)1?e.
Zorlle Luminii Clare ce )se inalld in sornnul profund
sint Lumina Clar5. Mamd.
- Luind ca bazl (a practicii) procesul lde alunecare
treptatd 1n somn dar concomitent pdstrindu-li spi-
ritui liber al gindirii (condilia mentali in care alu-
necarea treptatd apare drept Vidul), va btrdnuci
Lumina Clard de descendentdlso.
Recunoaqterea Luminii Clare fundamentale (sa*
- Mame) prin aceastd metodd, fiind asemdndtoare
lntilnirii cu ,o persoand cunoscut[ mai dinainte este
numiti: ramestecarea Luminii Clare a Mamei Ei a
Copilului181.
A TRETA FRACTTCA:
AMESTECAREA NATURTI LUMTNII CI,ARE
CU CALEA fiV SUENBA DE DUFA MOARTE
-_ A treia practicd, amestecarea naturii Luminii Clare
cu Calea in starea de dupd Moarte, este expusd in
Doctri.na stdrii de dupd moarte care ur"mebzd.
PARTEA A TAEIA
tr,I-IMINA CLART4. A REZUI,TA,TULUN
* Despre a treia parte, Lumina Clar5 a rezultatului"
s-a zis:
.,Trupu1 pur iluzoriu182 tnzestrat cu cunoagterea Lunii-
61
 CAPITOLUT V
un peste iese din apd, sau for"ma rlui Vajra-phera183 care
se fldica precum acela 'care rse trezeqte, simbolizeazi ames-
tecarea Luminii Clare a Mamei qi a Fiului care rezulti DOCTRINA
din antrenamentul ,care are drept bazd inv6!5turi1e qi dis-
cipolul care studiazi. aceste tnv6!5turi18a".
realizare, care marcheazi gradul de per-
STARII DE DUPA MOART'E
35
- r\ceasti
fecliune spirituali
-Grade, atins, este numit6,
tn -ce1e DouS- I* A Cincea Doctrind, Bardo, col-istd in aceste trei
sprezece Gradul Marii Bucurii185, despre pdr{i: prima, realizareale2 stbrii Luminii Clare a
Cafe S-a rZlS: Dharma-Kayei (sau a Divinului corp aI adev6ru*
,,Cind formele iluzorii ating Fdr5-de-Forma, $tiinla^^
lui, fiind in tsando; a doua, realiiarea st$rii de
str5lucegtel86. Sambhoga-Kaya (sau a Divinului corp perfect in-
$i oblii inlelegerea celui ce pdtrunde ,* :l: h??r;i
zestrat), fiind in Bardo; qi a treia, realizarea stdrii
de Nirmana-Kaya (sau a Divinului corp de tntru-
Si stdninir€o :o, c€€o ce este foarte iclar, a ceea ce este pare), fiind in Bardo1e3, (sau luind na$tere sa un
tulku)Lea.
ldurabillss qi a Si.d"d,tti de transformarel8s,
$i acestea ,si:rt cunoscute drept cele Opt Haruri
Supremettl90'
36 * Astfel reste starea de Buddha perfect 'a Marelui
Donje-Chang (sau Vajra-Dhara) care rezulte di1 PRIMA PARTE
Inlelepciunea neinvdlatd in care invSlitura 6i cel REALIZAREA STT4.RII LUMTNII CLAIiE
ce'este invilat inceteazi (lelul fiind atins).
A DHARMA-KAYEI, FIIND IN BANPO
3? Despre aceasta s-a zis:
-
,,Stipinirea depiinei puteri a Principiilor trupului . 2 Prima, realizarea Luminii Clare a Dharma-Kdyei,
- fiind
divin, a cuvintuluj. divrn' in Bardo, a fost descrisd astfel:
A spiritului divin, Ei a lui Siddhi aI Transformdrii, ,,Lumina se dd la o parte pi grosierul se dd Ja o partelesn
Astf el incrt, toli *"%:il,:":;":il#?1f Gindurile se dau la o parte pi rsubtilul se dd la o frarte1e6;
"3,"1_l?,,',u."r, Dup5. 'darea Ia o parte, urmeazi obiqnuirea.
SatisfScind toate dorinlele 9i inzestrate cu' toate Atunci Lumina Clari primordiald strSlucegte
virtu!ile, $i dupd aceea cele doud trupuri strilucesc ca fiind
Constituie cele Opt Puteri atotputernice care sint rodul unul rsingurleT-
yogai(r1e1' Din iqtiinla inv5latd gi netnv6lat5
Aici i'se lncheie Doctrina Luminii Cl,are. Amestecarea a ceea ce s-a invS{at ln ceea ce
nu s-a ?nv$$at
A fost numit: atingerea rodului(..
3 * Moartea vine inainte de Bardo.
4 __ Un cer de toamnS fdrd nor simboLizeazi Bardo.
S l,umina, CSldura qi Cunoaqterea in clipa rnorgi$
- definesc marginile lui Bardo1e8.

63
S __ Recunoaqterea Luminii Clare trebuie si se aci itl
intervah-1l cuprins intre incetarea cons,tiinlei ln
aceastil lume-rqi nagterea conqtiinlei in starea dt
dupS moarte. Lumina Clard trebuie sd fie utilizati
pe CaIe, aplicind invillturile alese pentru- .a con"l-
-bina
intr-un Fingur tot Calea ;i starea reali a spit
rituluilel.
BARDO AI, CI,TFELOR MORTII
? Cu alte cuvinte, atunci cind forla vitald a cei"cr
- cinci simluri, 'inclusiv vederea se scufundi inl6un-
tru, la f,el se scufundS Ei cunoaqterea forme'i tuttt-
ror lucrurilor obiective. Acea-sta se numeEte Decli-
nul Luminii20o (sau a percepliei lucrurilor vdzute
in lumina lumii).
Apoi pS"mintul se scufundi in ap5, trupul igi pierde
E
- suslin-erea (sau puterea de 'coeziune ca unitate 'a
matei'iei organice).
I * Apoi apa sb scufundd in foc' gura qi nasul devin
uscate Ei pergamentoase.
10 * Apoi focul se scufundi tn aer i(ca forli vita15), gi
cSldura dispare r(din trup).
11 * Apoi aeru1,(ca forli vitald) se scufundi in conEtiin-
!5 (sau eter)20r.
12 * Dupd ce acestea s-au petrecut, cei cu o karma rea
incearci durerile ciiPei morlii.
L3 * Iar aceia lcare au sivirEit fapte bune sint intimpi-
nali de deuas, gurus Ei dnkinzs2}rhi".
14 * O dati cu flncetarea uitimei expiralii vine darea 1a
o parte a grosierului.
15 Apoi, in timpul primei pirli a duratei (dintre in-
- cdtar.a respiraliei qi sfirgitul conqtiinlei) rcit du-
re'azi respiralia intern5 (sau a vitalitSlii) vine etapa
d6rii 1a o parte a lCunoa$terii. Semnele percepute
exterior '(de citre mr-rribund) se aseamdnd cu raza
de lumin[ a lunii, cele percepute interior, se asea-
mind cu fumuL (ce intuneci mentalul). Acesta este
momentul r6sdririi Luminii r(clipei rnor!ii)202.
64
.t t) Aceste semne se topesc in Cdlduri (perioada cit
- dureaz5 experienlele clipelor mo,r!ii). Cele treizeci
gi trei ide impulsii de minie203 inceteazd, aceasta
avind drept s'emn exterior o lumini asemdndtoare
aceleia a Soarelui qi ca semn interior niqte raze de
lumind asemdnitoare zborului licuricilor. Acesta
este tirnpul cdldurii.
tI -- Timpul cdldurii se lscufundi in acela al indeplinirii
imediate. Cele patruzeci de impulsii a1e dbrinlei
inceteazi, avind drept semn exterior o bandd de
intunecime sau Rahu20a (eclipsd de soare) qi, ca
semn interior, lumina unei ldmpi protejate intr_un
vas _semi-opac. Aceste aparilii aparent-e semnifici
(stadiul cunoscut in clipi morlii ca fiind acela al)
Cunoagterii imediate.
1B Stadiul Cunoagterii imediate se topegte in acela aI
- Luminii rClare. Cele gapte imboldirri ale lgnoran_
!ei205 inceteazd. Apoi vine punerea de-o fiarte a
subtilului. Semnele exterioaie se aseamdne^ cu ra_
zele de lumind ale crepusculului, semnele interioare
cu ce'le ale unui eer de toamni fird noni. Aceasta
este a patra perioadd a Luminii Clare206.
i9 Experientele iniliale ce coincid cu procesul morlii
- sint cel"e mai avansate de la inceputul lui Bardo.
Aceia ,care au practicat invildturile alese numesc
stadiul acum atins ..primul Bardon, (cunoscut a1t-
minteri drept Chikhai Bardo sau Bardo al clipei
rnorlii).
ANTA YOGICA DE A MURT
ll0 * Practicile din acest staCiu sint ,ce1e care urmeazi:
2L In momentul morlii taie orice ataEament care te
- reline (de lume ;i de posesiunile lume;ti) ca gi
orice urd (pentru vreun duqman oarecare sau orice
alt5. persoanS,ldsatd in urma ta).
lj: ._ Ldsind spiritul liber de orice formare a vreunui
gind in tirnpul stadiilor procesului de lisare de-o
parte, experienlele procesului de ldsare de-o parte
se topesc astfel in Etarea naturalS de linigte de in-
' -* Yoga tibetand, vol. II 65
 datd ce ele se produc. Astfel strilucegte Lumina
Clard a descendenlei.
23
- 4poi, ,ca un rezultat secundar, va strdluci Lumina
Clard Mamd care este a patra ,Lumini C1ard207.
24 Recunoaqterea intelectual-d a acestor doud. aspecte
- ale Lurninii Clare, fiind asemdnitoare recunoagterii
care are loc la intilnirea cu un vechi prieten (deoa_
rece 'imoartea a fo,st experimentatd de mai multe
gli), este cunoscutd dr-ept amestecarea Lurninii
CLare Mamd Ei Fiu.
25 -. Rdminind in lstarea Luminii Clare atita timp cit
doreqte, apoi iegind [n trupul Divinelor Lumini
Clare
-Unite, in virtutea triplului ^prin
proces de sens in-
yu."r:o., -gi transferind con$tiinla deschizdtura
lui Brahmd din cregtetul 'capritui acela care este
un adept (al transferului c6ngtiinlei yogdi) trece
in starea de Buddha (starea be comite"ti ilumi_
nare). Acela care practicd mai sLab, devine un pur-
tdtor al lui Dorje intr-una din stririle oareear6 ale
celui de-al zecelea grad20e (al celor fnai inalli Bod-
hisattvas ceregti).
PARTEA A DOUA
REALIZIIREA STARII DE SAMBIIOGA-KAYA
FIIND TU NENOO
26
$ dg-""
- fect parte, realizarea stdrii Divinului Corp per_
linzestrat, fiind in Bardo, a fos,t descrisd. !*tf"t,
,,Produ intr-un rnod vizibil (corpul), intr-o formd
asemdndtoare celei a existenJei fizice (pe pdmint).
Posedind toate faculti{ile simlurilcr gi inzestrit cu
gi cu puterite karrnei *,,""9#:::"i"t?.ffiffnlibera
gi ide ihi2iszro".
REZULTATELE KARMICE ALE INCAPACITATII
DE A RECUNOASTE LUMINA CLARA
incapacitdtii de a recunoagte Lumina Cla-
27
- DatoritS.
rd, cele Eapte imbolduri ce provin din ignoranli
se ina)"!d, 'lumina rezultant5.z11 strdlucegte gi Marele
Vid (sau imensitatea Vidului) ,este ,experimentat.
.) o
Apoi se inaltd cele patruzeci de imbolduri ndscute
- din Ldcomie (sau atagament), stadiul Cdldurii se
manifestd qi Vidu1 ins6i (saurintensitatea Vidului)
este experimentat.
29 Apoi se inal{d cele treizeci gi trei de imbolduri nis-
- cute din Urd (sau Minie), stadiul. numit Lumind se
manifesti gi Vidul (insuqi) este experimentat.
30 Apoi printr-un,efort concentrat aI for{ei vitale care
- pdtrunde totul, conqtiinla este 'transferatd in afara
vechiului trup prin una din cele noui por{i212 Ei
ea formeazd noul corp de existentd din Bardo213.
DESCRIEREA EXISTENTEI
DE DUPA MOARTE
31 Corpul din ,Bardo
este un corp al dorinlei inzestrat
- cu toate facultdlile simturilor qi posedind forma
corespunzdtoare planului de existen!5 in care el
trebuie sd renasc5z1a.
32 El nu se opregte nicdieri in nici una din deplasd-
- rile isale, afar5. doar dacd nu poate intra in pintecul
unel mame.
i33 * El are puterea miraculoa,si de a traversa Univer-
sul celui de-al treilea Vid tot atit 'de repede ca
gindul.
:14 Aceia care sint in planul Bardo la'acetaqi nivel de
- $tiinti sau de dezvoltare spirituald se zdresc reci-
"i5
Pro'ce16'
Astfel, ,aceia care 'sint destinali rsd renascd in lu-
- mea deuclgilo't'2t1 , se vdd unul pe a1tul cu viziunea
deuaqzlor.
")o Locuitorii planului Bardo se hrdnesc cu aromele
- (sau esenla lucrurilor materiale)218.
67
 37 Lumina Soarelui sau a Lunii nefiind vizibild in
- planul Bar..do, acolo nu existi nici zi nici noapte;
lumina lui Bardo este un fel de ciar-obscur isau
crepuscul).
38 PrincipiuL congtienlei rdmine intr-o Stare de incon_
- gtien{5 (sau de leqi_n) timn de trei zile qi jumdtate
(dupd moartea in planui'odmintesc).
39 Apoi rdposatul $ncepind sd fnleleagd cd este mort
- resimte'o mare tristele (sau pdrere de rdu de a fi
rnort).
40
- $i, in acest moment, po{i cunoaqte Lumea lui Bardo
a$a cum este ea in realitate.
41 Totugi, de o,bicei, legini (intr-o altd stare de con-
- qtientd) inainte sd fi fost ln stare sd cunosti lu-
mea lui Bardo.
42 Ideile ingelStoare care duc ja rdtdcire devenind
- dupi acest moment (al recunoag-
{o"$:luiFternice
terii Bardo), acest rdstimp ,este numit ,,stadiul
timpului<t (sau momentutui psihologic al acliunii)
din pricina necesitdlii de a-{i aminti atunci de in-
vdldturile ce privesc Bardo (pe care le-ai primit
in lumea omeneasci).
ATINGEREA ILUMINANTT OTIPA MOARTE
43 Continuarea C5"ii dupi moarte, congtiinla de a fi
- mort gi de a te gdsi in starea Bardo, au fost descrise
astfel:
,,Dupd acest stadiu, {iind in Bardo unde re-iei nagtere
(Sidpa Bardo),
Asumindu-fi forma-maya a Divinelor Corpuri Unite,
Atingi Corpul perfect inzestrat
44
- Devenind constient ca eeti(i?lrft*ffr,:#tltl';::
pul ca fiind corpul unei zertd\izzl, apoi, prin pro-
cedeul retrorspectiv de observalie sau prin Inle1e-
gerea comp1etd221, plaseazd-te in staiea Luminii
Clare.
45 Apoi, prin practica celor trei strdluciri (sau iradia-
- tii) in ordine invers6, eare servegte drept cauzd,
68
vei obline drept rezultat in5llarea ta in starea de
unire a lui Dorje*Chang222 prin care se atinge llu-
minarea perfectS.
PARTEA A TREIA
REALIZATiEA STARII DE NIRMANA-KAYA
FIIND iN BNNOO
* A treia parte
46 constd in realizarea stdrii de Nir-
mana-Kaya (sau de renagtere ca intrupare divina)
fiind in Bardo.
BARDO AL CAUTARII RENA$TERII
47 Dacb nu te gdsegti pe Cale in tirnpul celui de-al
- doilea Bardo (Chbnyid Bardo)2s, atunci vei auzi
cele patru sunete numite ,,sunetele ce inspird groa-
za": rdin forta vitald a elementului pdnnint, un su-
net ca la prdbugirea unui munte; din forla vitald
a elementutrui apd, un sunet ca al talazurilor ocea-
nului ce se sparg rostogolindu-se; din forla vitald
a Lelernentului foc, un sunet ca acela al incendiului
intr-o jungld; din forla vitald a elementului aer,
un sunet ca acela a mii de tunete bubuind22a.
48 Locul pe unde intri in goand aceste sunete este
- pinteeul.
49 Cele 'trei prdpdstii (care bareazd calea de fugd a
- sunetelor), sint strdfundul 'alb, rogu gi negru; a
cSdea intr-unul din ele inseamnA a cidea intr-un
pintecdz5.
50 -_ Cele cinci Cdrdri in slav5, inclusiv Cdrarea in slavd
albd, trebuie sd fie intelese de cdtre aceia care sint
bine invSlali. A o apuca pe vreuna din ele inseam-
nd a reveni in existenla Samsarei226.
51 Apar gi alte fenomen€,'ca vederea unor mase glo-
- bulare 'de lumind orbitoare cu sctntei orbitoare, sI
fii urmdrit de groaznice cdderi de ploaie, intihirea
69
 cu personaje furioase masculine sau feminine ame_
ninfd.toare, cd eqti dus de cbtre gidele fi-udecdlii
Dharma-Kayei dupi proba oglinzii) 9i aqeiat intrlo
casd de fier, care simbolizeaZd. starea de infernszz.
52
95.1u refugiezi in scorburi de copaci pau in scob,i-
- turile sau 'cripiturile plmintului inseamnf, intra_
rea in lumea spiritelor nefericite sau in lumea
brute1or228.
53 Cd te scufunzi intr-un lac pe care inoatb lebede in_
- seamnd. sa te naqti pe rcontinentul esticzze.
54 C5 te scufunzi intr-un lac pe malurile ciruia pasc
- vite inseamni si te naqti pe continentul vestic2s0.
55 Sd te scufunzi intr-un lac pe malurile cdruia hoi_
- ndresc cai inseamnd sd te niqti pe continentul nor-
dic?31.
56 Sd vezi nipte case mari in care rperechi indeplinesc
- actul sexual inseamnd sd te niEti pe continentui
sudic, Jambudvi,paaaz.
57 Sd vezi ldcaquri cereqti de mari dimensiuni a*
- intra in ele inseamna ia te naqti d.eia.-------- si
Y'
58 -- Ideile care deruteazd (datoritd tendinlelor karmei)
avind (in acest rstadiu) o mare inttuerita, t" ;;; ;;
cau{i un pintec; de aceea, aceastd p""iouOa Lri"
1u-piti ,,rdstirnLpul in care mincdtor-ul ae
(adicd locuitorui planuJui de dupd moarte)arome
un pintec pentru a irena$te({. """1a
ARTA YOGICA DE A ALEGE UN PiNTEC
59 lgspre apiicalia practicd (a invdldturilor alese) pri_
- vitoare la arta de a alege un pintec p""tr.r-'"-L
nagte, s-a zis:
,,Pdrdse;te orice sentiment de atraclie sau de
repulsie2ss'
cu memor ia treaz,a;i restringind rdtdcirilu
spirituluirar
Dd-!i osteneala sd-{i alegi poarta matricii.
Apoi, indeplinind transieiul aceluia care este fericit
sd cunoascdzslt
Vei ajunge sd te nagti in locul dorit, oricare ar fi
e1,..
70
60 $tiind ci toate sunetele lgi apariliile de forme in-
- spdirriintdtoare
(din Bando aL cdutdrii renaqterii)
sint iluzorii, matricile care trebuie s5 fie ocolite
sint lnchise.
61 Aceasta se intimpld de asemenea dacd iti ireaduci
-aminte de Vid (ur'mind invdtdturile alese pe care
Ie-ai primit) qi dac5.-!i pdstrezi prezent in spirit pe
guru tdu uman gi pe ze,itatea ta tutelari.
62 Atunci, daci te gindegt'i la alegerea unei nagteri
- pe care o doreqti intr-o familie de castd inaltd sau
de inaltd pozilie qi'care sd posede ,bogdlii, ceea ce
de altfel oferd avantaje pentru a urma o carierd
religioasi, aceast5. nagtere se va produce in conse-
cinld. Ea este numitd 'renaqterea ca intrupare 'di-
vini (sau tulku).
63 Acela care a fos't bine antrenat in yoga, chiar dacd
- nu este capabil sd realizeze Lumina Clard, va de-
veni un Bodhisattva ndscut intr-unul din regate,le
pure, precum regatul lnzestrat cu bucurie236, sau
regatul pe care ai sd fi fericit s5-l cunogtiz37, sau
un alt regat pur simi1ar238.
Aici se incheie Doctrina stdrii de $upd Moarte.
CAPITOI,UL VI
DOCTRII\A
TRAI\SFE RIJLIJI COI\S TIII\TBI
PNIMA PARTE:
CELE TREI TRANSFERURI
1 A gasea Do'ct rin6., Pho-uo, consti in trei transfe-
- ruri: ceL mai bun, sau transferul in Dharma-Kdya;
mijlociu sau transferul in Sambhoga-Kaya; qi ulti-
71
 mul, 'sau transferul in Nirmana-Kdya (asumarea
unei renaqteri divine).
2 -- Prirnul, ceJ. mai bun, sau transferul in Dharma-
Kaya,-consti,in realizarea Luminii Clare in timpul
primuiui stadiu al lui Bardo.
3 Al. doilea, mijlociul, sau transferul in Sambhoga-
- Kaya, constd in a te inilla in Divinul Corp al U"ni-
tdflizas in tirnrpul ,lui Bard'o.
4 .-- AI treilea, ultimul, sau transferul in Nirmdna_
_ Sny", const5 in a dobindi o renaqtere divind.
5 .- D- egi _acestea pot fi considerate drept trei rezultate
diferite, invSldturile alese pentru Jciliuzi pe Cale
U)rtn care aceste trei rezultate sint obfinute) nu
sint cu toate acestea_ trei invd![turi diferite (ci
unul qi acelagi sistem de invdfdturd).
MEDITIND ASUPRA GURULUI
TRANSFERUL CONSTIINTEI
MEDITIND ASUPNA GURULUI
6 Pho-tno, numit qi transferul congtiinlei meditind
-asupra gurului va urma de indatd.-
? tuat6 in inima gurului, semnul vocalic (de la baza
- El a fost descris astfel:
,Prpe ce ai fo,rmat mai intii forma de cduq
Cu ajutorul a doudzeci gi una de respirafii'
DeplaseazS. cu forld conqtiinla
Urcirrd prin Lotugii coloanei-vertebrale
Vizualizind doudzeci qi una d,e cakraszal.
Procesul .sd urmeze cakra dupd cokro
Tn urcarea gi coborirea silabeior rnantret.
Silabele ce trebuie utilizate sint silabe gi semisilabe2ar.
Pronunlind sunetele silabelor puternic
Dirijeazd-l pe ,,Cel ce cunoagte,, cdtre Devachan.
Iar atunci cind vine clipa potrivitd, transferul va fi
-fftilt#;
8 Existd dorri pdrfi, practica (simpid) ,t
- practicd.
72
PRACTTCA
In prima p,arte, Practica, fii hotdrit si atingi sta-
- rea
de Buddha.
10 * Vizualizeazl-te deci ca fiind"Doamna Divini \rajra-
Yogini in formi vidd. trxact ln centrul 'trupului,
vizualizeazS. nervul median ca gi cum e[ ar fi stil*
pul central ce sprijind o cas[ goa15, cu capdtul
de jos inchis qi cel de sus deschis ca o lucarni des-
chis5. Deasupra acestei deschizdturi, vizualizeazil-l
pe Divinul guru Dorje-Chang avind de asemenea
corpul vid, gi, in centrul trupului sdr"r vizualizeazd
nervul median al Inlelepciunii, gi vizualizeazi-l ca
fiind unit cu propriul tdu nerv median (in aga fel)
incit si formeze un pasaj continuu de la inima ta
la inima gurul,uizaz.
11 Yizualizeazd apoi silaba HUM cu o grafie tot atit
- de find ca un fir de pdr, de culoare albastrS, in
inima gurului,, gi o altd silabd HUM absolut ase-
mdndtoare in propria ta inimi, considerind acest
HUM drept esen{a rea15 a propriului tdu principiu
al congtienfeizas.
12 * DupS ce ai sdvirgit aceste vizua\iz6ri, mediteazi
asupra resp,irafiei in formd de ciuE.
*
13 Yizualizeazd atunci ci in forma silabei HUn'i si-
iui HUM) se alungegte coborind gi vine sd se inlin-
tuie cu rsimbolul esentei conqtienlei din propria ta
inim5, qi gindeqte-te cd aceasta (HUM, care simbo-
hzeazi propria ta esenld 'a 'congtienfei) este atrasd
in sus (de cdtre silaba HUM ce se gdse$te in inima
gurului)za+.
14 In acest timp, o dati cu fiecare respiralie ex-piratd"
- emite sunetul HEEG Ia fel de tare ca gi cum ai fi
speriat gi ai cere ajutoCas, qi practicd acest exer-
ciliu gi doudzeci qi una de ori (cakra dupd" caWa).
15 Gindeqte-te atunci cn HUM a atins cregtetul ca-
- pului.
Fd atunci ca HUwI sd coboare (din centrul inimii
16
- 'prin nervul median) rostind sunetul KA.
t.1
 l7 Pronunld"-i pe KA (in acelagi fel ca pe HEEG de
- doudzeci Sl_una de ori) imaginindu-1i in tot aeest
timp ci HTI.N{ coboard. inapoi (cakra dupt6, cakra).
18 Practici astfel pini ce vei fi oblinut stipinirea (sau
- semnele stdpinirii in aceasti practicd).
APLICATIA PRACTICA
19 In partea a {,oua, Aplicalia practicd, HUM (din ini-
- ma discipolu,iui) este absorbitd in HUM din inima
g-uruluz2a(i qi atunci guru se inapoiazd in Regatul
de unde nu se mai cade in renaqterez4? si rimine
intr-o stare care nu mai este conceptibili mental.
Aici se incheie Doctrina Transferului Conqtienlei.
COLOPIIONUI,
In textul nostru imprimat (care consti din treispre-
zece pagini imprimate pe cele doui fele gi numdrind fie-
care nouS'degete Ei jumitate in lungime pe trei pi jumd-
tate indltime) urmeazd pentru a incheia sub formi de
Colophon, interesanta istorie a compilaliei a textului care
urmeazd:
Aceastd (Carte) a fost compiiatd de citre savaqtul
-
Bhiksu Fadma-Kar.poz'z Ia (mindstirea de pe muntele)
Virfului trsenlei Perfecfiunilz|8 Ia rKurizae (in fibet;, La ce-
rerea_nobilului preo,t princiar din Ngari Zangkarzs0, (nu-
nrit) Zhanphan Zangpo,25l.
Fie ea binefdcdtoare2ss!
Acest ghid cornpus din cuvinte divine, aranjate in $ase
Doctrine, este Calea ,prin care Lamas ai ninistiei inspi-
rate in mod divin au realizat starea de Buddha
Inainte ca acest pnofirnd,tratat, scris de padma-Karpo,
sd fi fost incredinlat tiparului, Namgyal-paijorpba a faiui
{up? o copie; 'nep6tul incompiiabi,l.ului Consacrat
"l
(Padma Karpo), numit Nyalrong-p-anchen255 l*a revizuit,
iar donato*ul gi sculptoruL plicilor de lemn a fost ilustrui
artist Chdkyong-Dorje256, iniltat in credinld gi bogdlie.
In virtutea meritului deslvirgit ce a rezuiltat ia urinare
a indeplinirii aeestor indatoriri perfect de bine, fie ca toate
74
fiinlele insuflelite, care au fost toate niqte mam{t, .ta
atingi rapid, conduse de cdtre donator, starea de Dorje-
Chang chiar in timpul vielii 1or.
Aici se incheie eartea: Rezumatul celor $ase Doctrine
prescurtate.
NOTE LA CARTEA A III-A
(1) Adevdrata Infelepciune este ndscutd simul.tan ln cel corr'
sacrat o dat6 cu recunoagterea Bodhicd a ireatitdtii tuturor -std-
rilor qi condi{iilor existenlei fenomenale sau ale Samsarei' (Vezi
Cdrorba Nirttanei qi YOG,A Marelui. Sirnbol.)
Q) Rdo-rie-hi-itis (sanskril* Vajra-KaAa) - ',Corpul sublim"
.e refeiii la un irup omenesc frumos, bine proporfionat ;i
"..e' posedd un trup bolnav, infirm sau im-
sdndtos. Dacd discipolul -s5-l
pur, eI trebuie maf tntii desdvirseascd prin practici speciale
de yog". Gurus tibetani, ca qi cei hinduqi, au sus{inut in qod
cd Hatha Yoga (Yogo sdndtd$ii), prin care bolile gi infir-
"r.eni
mitdfile precum qi impuritdtile trupului sint eliminate, este pri-
mul pas- pregititor pe Cale llumindrii' Buddha Gautama este
.ecurrbr"ut a -fi fost idscut cu un trup ddruit cu toate frurnuse-
file qi perfecfiunile fizice qi spirituale qi,,aqa dupd cum a dove-
dit-o'eiperimentind Hatha Yoga si mortificdrile corporale yogice'
astfel de practici erau inutile pentru El.
-rugdciuni
(3) O^versiune a acestei este oferitd ln Cartea a
IV-a, S 5.
(ai Invdtdmintul sistematic este racela care este consemnat
si pe care discipolul il studiazd sub cdlduzirea personal6 ? gu-ru:
iu;, invSldmintil *soptit la ureche" (esoteric) nu este niciodati
consemnat in scris in amdnuntime. Cu ajutorul a ceea ce textele
noastre numesc ualurile rl'e har sau ..emanaliile psihice- (telepa-
tice), lnvdldturile secrete slnt, transmise de Divinii gzrus ai il.u-
rnilor cereqti citre gura.s ai succesiunii umane pe pdmint (vezi
uota 42 de Ia Cartea II-a). Gurus umani, la rindul 1or, transmit
aceste invdldturi secrete unor discipoli seleclionafi. Textul nos-
tru fiind bazat pe invdldtura qoptit6 [a ureche este deci in rnod
voit incomplet. Foarte adesea nu e decit o serie de fraze incom-
plete ce pal enigmatice sau lipsite de sens profanului (ceea ce ,lgi
propune sd fie), dar care iniliatului li amintesc lnvdfdtura ln
intiegul ei. Tratatele astfel prescurtate, din care Yogo Sutro lui
Patanjali este exemplul, slnt comparabile cu notele luate la cursu-
rile unui profesor. Guru se presupune cd explic6 pasajele enig-
matice qi cd tot el dezvolti .textul prin comentarii orale.
78
 (5) Invdldturiie obisnuite exoterice care il presdtesc
rrt. pentru primii pasi pe calea cdtre Initiere. cum dinDeele neo_
se
pot procura numeroase versiuni populare qi ,i"i ;;;.t;
pe Scripturi, ca orice invdtdturd- elotericd, textul
"um "i" nostr; ;;;-;;
-r"til[*t"-
-ht"a
1imp.I-u le- mentioneazd aici. Este adevdr"t
inv6tdturile esoterice .qi q.optite la ureche t"i t"lri";;;;;;;-j
"a,
vin in mare parte exotericb. ":u
(6) Iatd nurnele lor tibetane: Lo Gtum_mo. Cdidura psihicd
(sau secretd sau vitald) care este necesard--ca %.it^;;;r,i;ir.;
poiui ce cautd dezvoltarea spirituald
Ei pentru pustnicul singu_
ratic, pentru a-i ajuta sd suporte ' t"ie"l d;;";i" ilf";;
2',Sgyu-liis, Corpul iiuzoriu. (sau'iluzia corputuiy
reattzezl natura tr;rnzitor.ie ;i iluzorie a propriuiui"a.e ie-f"ce rd
tuturor lucrurilor compuse; 3" Rmi-lam, Visuf tdu trup si a
-i"^i;"'";
realizezi cd toate experieniele stirii de veghe sint ""re -"i^i"ia'^"
ireale. ca si *visele; na g54jgsal, f,umlna Clira, starlat.t itii J"
experientei Realitri{ii; b" Bardo: Starea intermediari a stdrii de
exlstcnta ce intervine intre moarte qi renastere; 6o pho_wa, Trans_
ferui ConEtienfei, ca ,in yoga.
Acest exercitiu. de y-oga- ce vizualizeazl. trupul fizic,
apoi-(6bis)
sistemul nervos psihic ca-tiind vide-este o pregdtiie p""t;;
reaiizarea faptului cd. organ,ismul uman, ca qi toite ]""ri"il"'Jl"
Nntur6, este in intregime vid si iluzoriu.'
(?) Vezi Cartea IV, S b.
(8). Rdjo-rje-rnal-hbfior-ma. (sanskritd : Vajra_yogini),
!'ogini,_personificarea iantricd i energiei spiiituati s.i'a divina i"tei:
genfei tsodhice. cind ea este vizualizatd' qi rdariratd ci
prac-tica5ea yogAi, aceastd zeitate confeid yoginului "ti."^pii"
,r"""*i in
Srddhi (puteri miraculoase)
(9) Culo31g6 si radialia simbolizeazd il-umina trnlelepciunii
care imprdqtie ignoranfa (sanskritd: Auid.ga) sau
aparengele, personalitate-a sau ego_ul lcare 6sie ef insiqi """aiii1u
;n'conl"a
glonierat mental. depinzind in intregime de universul iimturUoil
sint
.reale. Adevdrul, personificat dJ c6tre Vajra_yogini, care imj
prastre umbra ignoran{ei, este aceastd Eealitate din aiara Sam_
sarei, dincolo de astfel.de concepte ale ego_ului p.ln-.raiura
sa proprie, este limit:it la: pdmint, univers, ""re, inferne gi
fiinfe- este. ne-ndscutd, ne-creat6 si"e*uii,'
numiti Ni;;;";.
^lnsuflefite;
(10) Al treilea ochi situat pe f,runte la imbinarea
sprincenelor
ln statuile lui Buddha este cel al viziunii interne Bodhice. pen-
!.y gT"J in condi{ia sa laterrtd bi nedezvoltatd, el este reprezen_
tat fiziologic de, cdtre glanda pineald care, cind
prin yoga, se spune cd devine s-ediul clarvederii. este dezvoltatd
(11) Prin puterea de..discriminare proveniti din yoga,
tulbu.
rarea spiritului este tdiatd ca qi cu un culit, dup5 'cum a
spus-o Patanjali in yoga-Sutras (LIV, b): yoga ,,este iuprimarea
transformdrilor principiilor ginditoare",'sa-u,,restringerea modi-
ficdrilor rnentale,..
(12) Craniul ufnan- umplut ,,cu singe simbolizeazd renunfarea
la lume, in virtutea cdreia Zeifa ,acord-i izblndii pr""ti"iio" fi;e;
?6
(13) Bucuria extaticS datS prin aceastd yoga sub forma sa
'lc Kundalini yoga.
(14) Tlara dE cranii umane indicS faptul ci cei mai lnalt
grad' ai discerndmintului spiriiual, care trebui-e sd fie atins prin
meditatia asupra Zeitei, nu se poate obline fdrd renunlarea la
(15) Aceste capete trebuie sd fie vdzute ca Jiind .Proaspet
tiiate dintr-un corp uman. EIe sen-rnifici faptul - ci discipolulqi
(personificat divin prin Vajra-Yogini) trebuie s5 fie complet
irevocabil separat d-e Samsara (ca roatd a mor[ilor qi naqterilor)
si c5, grafie^puterii conferite discipolului de cdtre zeifa misticd-,
puter'ei membriei Bodhice a conditriei indezirabile de existentd
]n Samsara este dobinditd qi nu mai poate fi pierdutd. Atunci,
orice dorin{d de a reveni din nou ln Samsara (cu excepfia con-
ilitiei de Bodhisattva pentru a ajuta la iluminarea tuturor fiin-
teior ignorante) este eiterminatd dupd cum au fost qi cele cinci-
zeci d6 corpuri decapitate. Fiecare din cele cincize"i de capete
corespunde iu cele cincizeci de vizualizdri fonetice de la aI pa-
trulea exercl{iu preliminar (Antrenamentul cdilor nervoase psi-
'-t""lttiF# cinci pocloabe simbolice2opurtate de cdtre Vajra-
Yogini sint: 1o tiara de cranii umane; colierul de capete uma-
ne; 3" brAtarile de bra{e qi glezne; 4' inelele de glezne; 5-" Placa
ogiinzii karmei {inute pe -qi piept de doud fire de perie ^de oa-se
-revin
umane care treo pe umeri la talie ln centurd. Semnifi-
catia acestor podoabe este datd 1n Marele Yogi-al Tibetul'ui, Mi'
|a,i,epa, p. XV-XVII. A gasea podoab6, spoiala-din praf di? cimi-
tir, care se zice cd lipseqte, este ficutd din praful adunat dintr-un
-creina{ie
cimitir sau loc de ql cu ea se freacd intreg corpul'
Accastd podoabd yogicd simbolizeazd o completd renun[are 1a
lunre si irictoria a'Usolute asupra fricii de moarte, asemdndtoare
cr-t cenuqile cu care yoginii hinduqi tqi ung trupul. Cele qase po-
doabo indicd cele qase paramita (virtuti nelimitate) necesare ob-
tinerii stdrii de Buddha (vezi pp. 10 qi 354).
(17) Heruka este personificarea aspectului masculin sau pozi-
tiv al Puterii de liuminare, so[ia sa, Vajra-Yogini fiind personi-
fii:area aspectului feminin sau negativ. Lungul sceptru ce il sim-
bolizeazd pe Heruka indicd faptul cd divinul cuplu este unit, cdci
cele doud aspecte ale Puterii de lluminare slnt ln mod insepara-
bil Una (v .p. 158).
(18) Divina Mami este goa15, lntruclt, ca qi Divinul TatS' ea
este una din Heruka, ,,dezbrdcata", qi goal6 de toate lucrurile
Samsarei de care ea este separatd. Nefiind pdtati de murddria
lumii, ea este descrisd ca o frumoas6 fecioard de 16 ani.
(19) Strivirea sub picior a unei forme umane simbolizeazd
strivirea sqb .picior a tuturor lucrulilor Samsarei, a .Ignoran{ei
qi Iluziei care produc Forma.
.(20) FlScdrile sau radiafiile In$elepciunii ce constituie slava
Zeilei, imprdqtie pe Cale umbrele ignoran{ei qi toati nesigurap{a
qi gnegeala. .Acester fldcdri sint' produsul direct al yogdi..sau al
77
 meditatiei asupra adev5rurilor mintuitoare care consumd in cali- clrnoscute cle tr]u1t timp de cdtre 'lnaeqtrii gtiinle1or oculte ai
tate de fldcdri mistice orice stiintd falsd. Orientului, fdrd ca ei sdr fi avut ,nevoie de stinjenitoarele aparate
(21) Fiecare din aceste 'imagini are o semnificafie ln yoga ale fizicienilor din lturopa.
care va fi lnleleasd studiind invdtdturile. (33) Vezi p. 138 (Yoga Marelui Simbol, $ 42).
(22) Bobul de susan (34) Acest-e zeitd{i au o aparen{d rminioasd pentru cd ele sim-
tizo) este tot atit cle mic ca
qi un grdunte de muqtar,lsanskriid:
cuvintul til conservat in manuscrisul bolizeazi puterea spiritualS de protec{ie a binelui care ameninld
nostru indicind originea indiand a acestor invdtdturi. intotdeauna raul. Exoteric, atitudinea lor ameninlStoare este in-
(23) Aceste exeicifii trebuie sd obi;nuiascd spiritul yoginului terpretatd ca semnificind ,,ia seama!" pentru elementaiii rdi si
cu cele doud extreme ale taliei: maximum gi minimum, universal esoleric ca ,,mereu prezent!" pentru discipolul pe care ele iI pro-
qi infinitezimal, nelimitat qi limitat, pregeiind realizarea Multi- tejeaze.
- (35) Aceste zeitd{i
plului ca_Unu si a Unului'ca Multiplu. EIe au de asemenea si cr sint uneori imaginate ca zeitdiile hinduse,
valoare de- exerci{iu de revigorare -a canalelor psihice ale ior- cu numeroase miini li fete.
[elor pranei corpului. (36) Dorje simbolizeazd aici puterea atotputernicd, eI cores-
(24) Cea mai mare cale de circula{ie a for{elor psihice in punzind de' asemenea cu{itului curbat, pe care Vajra-Yogini il
corpul omenesc. fluturd deasupra capului seu.
(32) AceaitS poiilie indicd faptul cd gindurile (care se crede
in Orient pentru a face
(25,) Rdqind rosie lnchis lntrebuinfatd
ci iau naStere in centrul psihic al inimii) trebuie sd fie contro-
un strdlucitor grund roqu.
(26) Gen de banian al cdrui rniez este un canal drept ca laie pentru ca gindurile distructive sau rele sd nu se poatS
centrul coloanei vertebrale. inrilta, de unde ;i atitudinea amenin{Stoare care indicd opozi{ia
Dar nervul median nu penetreazd realmente intreg cor- fal;5 de influen{ele rele.
- (27)
pul. Acest exercifiu (38) Pozilie de fermitate, semnificind imuabila influenld a
fdcut fentru s ajuta pe debutaniul in zeit5filor fatd de discipol.
yoga sd recunoascd -este
vacuitatea, nonsub;tantialitatea, gi, prin "protec{iei
(39) Aceste cinci culori corespund (ca qi in Cartea Tibetand
aceast-a, ireaiitatea tuturor lucrurilor compuse, inclusiv' 'foima
umand, toate lucrurile existente fiind produsul fenomenelor tran- u Morlilor) culorilor celor cinci elemente: Albastru - eter, Verde
zitorii. -- aer, Roqu - foc, AIb - apA, Galben pSmint. Aici, in tex-
(28) Primul procedeu de creere a vacuitd{ii se referd ja sub-
-
tul. nostru,' ele simbolizeazi cele cinci elemente vitale (suporturi
gtgnla materiald sub aspectul sdu organic cei mai infim, invizi- aio vietii) ale naturii sub forma lor primordiald (sau purd).
bil.ochiului liber; al doilea se aplicd-la materia in formele sale t+0i in procesul expirafiei existd o for!5 subtild (psihicd sau
vizibile s,i al treiiea .la cea mai -micd fractiune de timp concep- prdniciL) caie iese, aqa dupd cum yoginul va ajunge sd o in(e-
tibil mental (v. p. 140). Ieag6. Cu toate cd, in acost stadiu, el poate considera aceste exer-
(29) Aceste trei stdpiniri: postura yogic6 a trupului (sanskritd: cilii drept simple exerci{ii de vizualizare, e1e au drept tel 49 I
qi construi-in jurul lui un ,,cerc de protec{ie" sau barierS psihicd
?!a.na), disciplinarea conducerea yogicd a pro^cesului respira- pe care elementele qi cele1alte fiint.e invizibile ostile sd nu o
fiei-(sanskritd,: prana.yama) qi dominarea yogicd a procesului de poatd strdbate. La fei, cu fiecare inspiralie dirijatd in conformi--
gindire (sanskritd: dharana) ce trezeso ln y:ogi viriulile psihice
care_ 11 pr.otejeazdde distracliile lumii ;i de influen{ele indezi- i:rte cu yoga, o forfd subtild este aspiratd in trup qi conservatzi
rabilg_ qi li._o sdndtoasd soliditaie psiho-meniald si spi-
conferd in centrele sau lotuqii nervoqi psihici pentru a asigura proteclia
rituald. Iatd de ce ele slnt numite Cercul-d^e-protectie, aqa clupd internd a yoginului. Astfel de ,,cercuri de proteclie" interne si
cum va fi definit rnai clar la sfirsitul acestui capitol. externe sint esen[iale pentru izbinda in orice yoga. ZeitS[i1e vi-
(30) Vezi ln Cartea a II-a, g 6-9 uncle aceste gapte metocle zualizate sint simpie-pi pbrsonificdri ale acestui ,,cerc-de proteclie"
sint numite ,,Cele gapte Metode ale lui Vairocana,,.'Ajci ele sint care este stabilit controlat de catre formele-ginduri conqtient
las^ate-pe seama explicatlilor gurullri, dar despre ele s-a dirijate.
vorbit la Putin cite pulin neofitul a fost condus cdtre acest sta-
(41)
$ 49-50.
(3ti Vezi. acelagi procedeu ln Cartea a II-a, g 43. Se ajunge clitt este acum invSfat sd stabileascd ,,cercul de pro-
in care el
sd_ se dea pieptului dilatat de aer aceastd formd -de oata Oe tit tecfie" descris metaforic ca o cdmaqd de zale. Gindurile fiind
prirl retragerea diafragmului Ei contractarea muschilor abdomi_ lucruri, yogi face prin vizualizarea sa dirijatd yogic, ca imaginile
nali inferiori. La fel ca pi in Marele Simbol, dceasti pi""ti& create in minte ale zeitdfilor sd prindd formd in planul celei de-a
este utilizate .$1ept obiect asupra cdruia se fixeazd aten{ia 1ln patra dimensiuni psihice. Deqi produse de spirit, aceste ele ii
timpul meditaliei yoga. procuri o reald protecfie, lntrucit o form5-gind astfel incdrcatd
(32) Aceste exercifii sint in mod obiqnuit utilizate pentru a rie forfe binefdcitoare poate domina o formS-gind echivaientd
- ..
obtine puterea de transfer a. gindirii pro$rii, ca in i.u a fortei rdufdcatoare. Guru$ii afirmd cd un ,,cerc de protecfie"
a unor vizualizdri sau imagini, ca ln- televiziune, qitelepatie,
una qi'alta
de ace$t gen este esential incd de la lnceputul practicilor yoga

7B 7g
 pentru ca yogi sd fie ferit, pe cit posibil,
cole qi greseti carc_l ameni"i+ p; de toate straniile peri- lrici. O clatd aceste eanalizdri stabilite, for{a psihicd a Prttnei
J"JJ'""." s-a angajat pe Cale. ve circula prin ele ca apa constient controlatS.
!:l-d .1::."tiunile anum-itor'trdufta[i-i"t"nte sint puse in .oerd (45) Acest Centru al Inimii este AnAhata-cakra (v. S 68).
prln yogn, ele pot fi r3-u utiiizate 'f
neagrA, fie din ionoranfd.. asculita ie-intentio".ti "" in, (46) Guru-rdddcind este aici g?r/?, Llman al discipoluiui, si-
niciodatd sd srdb"ea-scd- "i#p ;i;.il" a gurttltLi nu tfebuie
"",!i,i" tlrat la lraza liniei. de vizualizare a gurus care urmeazd. trl este
aceestd parte crjticd- a "tiy" sdu se gdseste rn rrr,rmit astfel, pentru ca in el discipolul, ca un arbore, i$i gdse$te
"ii-'ii"trr ,,Cercul de protec-
antrenamlntului
fie" asezat ca o oazd ;gifl'tr*;;H';:;il" siu. s.ui:ort si hrand pentru a se dezvolta spiritua}, qi prin acest .guru-
neofitutui serveste a.ept.rocliii&"Tiiiiiti ac{iunilor si gincluritor t'dcldcind legdiura divini dintre om qi instructorii supraumani
ta, yosi trebuie sa Dar, in arard cre aceas_ r:,'rte nren-inutd fdrd intrerupere. In aite lexLe, guru'rddd,cind' este
rie intoiJ;;il; ;;fi;ient cd felut practic at rjiu"u suprem Vajra-Dhara (vezi pp. 272-3) al cdrui reprezentant
ilt-1"-gflului
crearea
prezent a iaii-'"rt""'Jb a atinge r'diestria in
calCurii psihice si ca fiecarc vi"aiizure-"r".r-i"gii".a pe pdmint este garu uman.
cu aceastd inrpiinire. (47).Rugdciunea celor pase Doctrine este doar men{ion:ita in
toxtul tibetan, cdci gur& presupune cd i-o spune lui yogi. Tradu-
_..^,!!rl_Aceste ;aisprezece vocaie-simbol clin exerciLiile de vj_ cerr'ea pe care am oferit-o in aceastd Carte a fost luatd dlrltr-un
i'i'':i:,'"{'q:fi'"t Tt:?;l tll _ i:;,.." ;J,i"[ :; t manuscris foarte rar ce istoriseqte invdtdturi esoterice pe care
reclactorul cdr[ii le-a putut procura ln Bhutan pe cind isi fdcea
*ri'>;L- *ti-: T, * *ti,,;
B_L",,faIl*e.; O_ o: Orr.--
<au>; ANG acolo noviciatului yogic.
-'..dnp,,; A-*ufr*.- L'n'iantras sanskrite sint date
vizualizdri asemdnd"tobr", (48) AEa cum s-a explicat mai sus, acestea sint radialii
urmAtoarele: A _ A.-I _ ?urg, E"Lii""ri." vocale-simbor
I, U _ U, n _ n, LR _ LR, E _fiirrci psihice binefdcdtoare emanate de cdtre .garus divini. Creltinu1 se
o - AU. AM _- ett goitrl" r"iiri'vn,
.e*vo', v rr' p. ru' Arthur
At, roagd la fel pentru o cilduzire sau un ajutor ceresc.
London 1919). P' tei, .1r'ulur Avalon'
A,valon (49) Pind 1a al qaselea vers, Rugdciunea, dupd expiicaliile
(43) Aceste treizeci qi "qurului, simbolizeazd progresele yoginului in dezvoitarea patru
spiri-
preund ctr cere saisorczece trei de consoane-simbol compun im_
vocare e"ttvaie.,reie;;;;t#;iJri1^b:i-
tuald graduaid. Primul vers reprezintd conferirea cu cele
*rlui sanskrit pe care s-e bazeazd,li;;;;l puteri spirituale yogice: dreapta intrebuin{are a trupului, cuvin-
la urmd apar ir, lucrdrile ian;;il;ililii'" tibetan. Cele cinci de tului, spiritului qi naturii clivine, simbolizate de insdmin{area
KSA (Arthur Avalon, -d;;^; ca: SA, sA, SA, HA, grduntei. Al doilea, simbolizeazd ploaia si soarele s,i anotimpurile
baruiui sanskrit au fost,id.). tiiaiijj''r_,i"ausd, semnere sila_ ce duc 1a germinarea grdunlei. Al treilea, mlidi{a; al patrulea,
mai iniii r;vJi;; de cdtre Brahr'a Crea_ ciezvoltarea; aI cincilea, inflorirea qi al qaselea, rodul. Corpui
torut, lui GaneKa. zeui. gtiin-tei ,;i ;;;rTt":e
td{ii. In virturea cdtre Ganesa umani_ irnpur iluzoriu este trupul flzic grosier, nedisciplinat prin yoga,
sint rostite cu intonajia r<ir' ii";;;;";.;'Jtc
originii silabe, atunci cind corpul iluzoriu este corpul vizualizat. Transrnutarea o inclicd pe
influente cercsti osihice -"rz""r'ir",i liirj,lt"ro. puteritor), aduc
suu torm'i-rroiiiito, de har sau qrafie. cea a corpuiui fizic grosier prin yoga, ceea ce permite (dup5
Toate aceste iiziat.,z6r.i cum se spune cd a fdcut-o Milarepa) yoginului perlect s6 pird-
1"i*pi*'^.T"iiri'
simbotizare prin cete..i""l;g:t;-;!, loror cincizeci, eI6 sint seascd existenla planului pdmintesc fdrd sd treacd prin moarte
tia al Marii Sakti. Divina.Mamd, i"p"tJ'taiot" ate cotieruiui mis_
V!iru_Vogi,.,i. Relatia ce existd
sau pierderea trupului. Aceasta este ceea ce este descris in
intre formd si sunet este bine Cartea Regil.or (II, 11) pentru profetul llie, care se zice cd a fost
qilor, maestri rn stiinre "i"o.Jula^t]uetaniror ca si hincru-
(i'Ji"ditJ, ridicat la cer, cind intr-ttn vlrtej i-a apdrut un car cle foc, sim-
pp' 192-194)' In textur o";ii;. tr"i- prt"r"" Tibetand. a Morliror, bolul gloriei radioase a formei transmutate.
cipolul inva{d s-o clezvolte-studiat psihicd pe carc clis- (50) Acestea trebuie si fie inleiese (in sensul yogii; ca fiind
qi.-o Jii'il"?!,'"u tt probab' realizatd ireale, a;a dr-rpd cum se va demonstra in Doctrina Viselor ce va
lu^-:J,
i", coresponden{d-esoterica .L.r"iri mantrei. Marpa a de- urma.
monstrat "r,
discipolului sdu, M.ilarep-", (51) Sau,,ca fiind parte din mine": aceasta poate fi compa-
formd, culoare si metoria yogicd'a" secretd dintre sunet.
"o."tutlu
*"l".l"li;;;; ;";"tdilt*: rat cu lnvafdtura gnostici a sfintului loan: ,,lumina luceqte ln
Milarepa a fdcut'ta ret. astrJt;Z;;;tt intunecimi qi intunecimile nu au cuprins-o . . . Aceasta este ade-
#ri"," de propdqirea sriin_
felor fizice in Eurona, yog.ii indie;i, lpJ iin"tuni, par sA fi des_ vdrata lumind care ilumineazd pe orice om ce vine in lume"
coperit legea funda-:i!"1d. (Sf. /oaz, I, 59).
mod incd abia nresupus. de" qr.Jpj'ii s-o ri aplicat intr-un (52) Metoda yogdi de transferare a conqtiinlei umane din-
de idei, trebuie totusi notat cd-cdtre "uroir""i. In aceastd ordine tr-un plan sangsAric intr-altul este descrisd in cea de-a Sasea
existd ,rr'-u.ou." aluzii la aceste,
acte de yoga in foarie vechiul cintec epic
finland ez, Kaleualii. Doctrind. Paradisele pure sint cele mai lnalte patru clin cerurile
lui Brahma prin care maeqtrii yoga trec in Nirvana (v. p. 104).
- (44).Canalizarea
s-o
pe care aceste exerci{ii preliminarii
stzibieascd este promovarea ..ti"itatii-'i" incearci (53) Ultimele cinci versuri bie Rugdciunil reprezinti dupd
caile nervilor psi- instrucliunile orale ale gurului, un fel de ecloziune treptate Ei. de
BO
6 - Yoga tibetand, vol. II 8.1
 tranzifie din planul uman inferior cdtre pranul clivin al Trezirii
Supreme. Realizind cd ceea ce se j;'i;;l*;,";.; si inconjurind gambele in postura yoga. tra se intrebuinleazd pen-
tot atit de ireald ca.qi aqa_numitanumeste^*gis""u
*stire a" y;si;il;i""" tru a impiedica deplasarea gambelor atunci cind yogi intr6 in
comuniunea cu Lumina Clard in el "is_,
Ei, cdJduzii-aL""ai*-";ffiE;
sa, el ajunge apoi la fe.lul cel mai inaii.
rneditalie profundd qi nu mai are congtienfa corpului sdu. Alun-
(54) r'enomenere naturii fiind iluzorii,
gind-o sau scurtind-o, yogi poate s-o ajusteze dupd talia sa sau
ca si fantasmagoriile
nagi.ce qi din acelaqi motiv lipsite de rdalitate, clacd ea nu rdmlne pe loc, el poate s-o ratageze de corpul sdu.
v"gi""f-ii"rr"i" (64) Cei mai conservatori dintre yogii hinduqi respecti regula
sd fie avertizat de caracterul'iluzoriu ai acestei veche de a medita a$ezali pe o rogojind din iarba ku3a, pretin-
se va prezenta. cind ea
(55) Cele Trei Corpuri ale Realitdfii (v. p. 'uzii zind cd aceste rogojini, plasate pe pdmlntul gol al locului lor
rt0). de rnedita{ie, neutralizeazd qi transformi intr-o oarecare misurd
.(56) Aceastd rugdiiune_ se -gdseste ln textul nostru tibetan si magnetismul pdmintului. Altii intrebuinfeazd o pernifd de me-
poat_1 fi intrebuinfat. in . tocuf p.ec"aentui- dita{ie clasicd fdcutd din orice material rnoale, cu excep{ia celui
Nota--57,lipseqte in original 1n. tr.1- ";;"";;;;-;;-ffi'd. ce poate proveni de Ia un corp animal. O ,exceptie specialS este
(58) Vezi p. 1129.
(59) Pe rdstimoul, unei inspira[ii. fdcutd pentrLl blana de tigru sau de leopard, cici aceste ani-
si expiratii, spiritul isi mo_
clificd in rr-rocl normar-co^nstituirea gindirii: male, ca si in Egiptul antic, sint consacrate zeilor. Se va re-
trolul efectiv semnificd faptur cd in textuJ nostrll con- marca faptul cd ln cele mai vechi temple de pe malul Nilului,
men{inut de durata necesird fiecaiui _ririi"i-i."ruie sd fG-ili";;i" rnarii preofi sint reprezentati purtind o blanS de leopard. Am
procu, ae ,"rpir-"ti;'ni;:
colo de acest rdstimp al unei i"rpi.iiil, procesul intilnit adesea ln India yogi singuratici purtind o bland de leo-
gindirii nu pard (rareori de tigru) ca si preolii egipteni. lAceastd blanS este
f^i,^:upravegheai,*aga cum vrein"i va ajunge sa inte_ simbolul lui Siva, zeitate special asociatd cu yoga, qi yogi se
,p^11t_u
reaga. Atci. ca si in Rezumatul Marelu;. Simbot- -..,.,"'_
dirii qi acera ar'respirariei ;; ;;;;; '.rii'r"iJ.iJriJii'"1,,5"li serveste de ea in mai multe feluri: ca Vestmlnt,ln timpul zilei,
"i"""."r ca aqternut pe timpul noplii qi ca pernitd atunci cind mediteazS.
controtul acestuia a^in irma- "a ;;p;; p;i;;irl: Blana de antilopd indiand este de asemenea permisi. In locul
O datd regularizatd ritmlc,re:nira.ti",
",i"r".a'loirot si ierbii ku6a (care nu creqte decit in junglele Indiei qi malurile
durilor s^c vor gdsi reglate dupd cadente'sl.""r,t"""" disparitia gin_ Gangeului), tibetanii intrebuinteazd pentru a umple perni{a lor
. (901 In postura lui Buddha lsansicritd: Budd.tnsann) nunritd de meditatie cu diverse materiale, pdrul de cerb ixoscat de Tibet
:l:,-"ut:". tibetani postura fui aoi;e ("n.[r;ta, (o specie de antilopd) care este foarte scump, dar foarte cdutat.
oere slnt rncrucisate astfel incit labele sd se Vcirasana).
culcc ,"
"r.I"i""
erarn_
(65) Iatd un tabel al acestor practici:
superioard a coapselor, talpa i.,druptlta',,i"ii,, ii i;"i;:
dreapti la exteribr. In *cu Trei respira{ii uqoare de la dreapta ia stinga prin nara
care este mai obisnuit ^Fostuia-siaiil"-i.""skritd: srddhusanol dreaPt6,
d:l _intrebuintata in iirere noastre J. -
-lnc.r"ii^t"' Trei respirafii uqoare de la stlnga la dreapta prin nara stlng6,
Ilgrj= India, g'ambere ,tnt in asa fel ca tatpe "at.J Trei respiralii uqoare in fa{5 prin cele doud ndri,
strnga.sa apese pe perineu.;i laba picioruiui Aiept ,a;; ;;l:;
pe qi in. pliul gambei- stingi.'Cete aoui pozitii ;in;-""iL Trei respiralii mai puternice de la dreapta la stinga prin
ne-ra.l adoptate din numeroasele posturi '(isanal *"iJ"_ nara dreaptd,
crdrile sanskrite asupra_ yogai. 'Aga - clescrise in lu_ Trei respira{ii mai puternice de la stlnga [.a dreapta prin
acesle doud posturi pot fi att&nate. bespre "ir-ete""se sugereazd
zi&
'cd
-""r""ti"li
aici, nara stingd,
Trei respira{ii mai puternice ln fa[6 prin cele doud ndri,
in mod .eficace_ pe yogin sd-qi contiolJie- ai,rur.if "il;; Trei respiralii rdsueite qi suflate de la dreapta la stinga prin
at pranei trupului cu scopul de a atinge EJiberarea. "it,iil
(61) Aceasti indica{ie este necesar?. nara dreaptd,
tul_ cd in reprezenrdriie ribetane "Ei ," va
are Aiverlit;;
remarc.l f:rn-
;i;i;;;;r';";i;
Trei respiralii rdsucite s.i suflate de la stinga la dreapta prin
nara stingd,
in_ postura liri gudaha, gamba dreapid';;i;-i";;;i;;;
ceiei--stingi, ln vreme ce-in reprez".,ta.tt" .i-,il;];;;"::, ;iil;:i
".i;
Trei respiralii rdsucite qi suflate ln fald prin cele doui ndri.
Buddha-Padmasanei - gamba stihce tiece--au-.-- ln total doudzeci qi Eapte de respirafii ln noud feluri repetate
drepte. """m";;r;i^"";; de trei ori.
(62) Aceste monede
_au o ;gaurd in centru pentru ca ele sd La respira{iile rdsucite gi suflate, stomacul este rotit ca la
poatS.fi ca perlele pe"un fir. Fiecare bucatd reprezintd baterea putineiului cu ajutorul muqchilor interni ln timp ce
o v,ertebrdin;irate
pe firul mdduvei- gi prin gaura centrald trece ,r""r.,i trunchiul este rotit ln cerc, de asemenea ln concordan{d cu mip-
medtan. cirlle interne. Respira{ia fiind in acest timp foarte puternicd,
(63) B_entifa de ,meditafie inconjoari trupul trecind de-a pldminii sint ln acest fel complet golili li umpluli la intreaga
curmezigul sau pe dedesubtur umeriior lsau impre;ut"i"eit"iiJ Ior capacitate cu fiecare expiralie si inspiratie.
(66) Cele doud laturi ale diafragmei contractate, combinate
82
6* B3
 cu compresiunea ombilicului, ca in ,,forma de putin6,, constituie
un ,,nod". vu1 median ce trece prin mijlocul a patru centre si nervii psi-
(67) Acest procedeu .hici drept qi sting sint ca gi hulubele. Aceastd imagine este
zgornot _cnnstir in a expulza aerul expirincl cu
imaginea^foalelor .[oarte aproximativS.
-(ca intrebuinfaie) in aga fet ihcit pl;- (74)'Prima jumdtate a literei A intrebuintatd de cdLtre yogii
n-iinii sd -fie goiifi pind la. funcl_, apoi'umplufi air, ,ror,
aspirind lent. Aceasta-te. impiedica sd rei-ei aerur din nou "o-Fi"t ';i mislicii tibeiani in vziua]izare este cunoscutS cd "A scurt"'
scurte_ inspiralii de indati ce expirafia este tern]inata, aupa $rin 'p.u_ lFentru grafia lui ..A scurt* qi oA lungo vezi nota 42.
cecieu.l . obi;nuit care se numesie ,,destinderea aeruiull'.' a'"ert (7s)"Aceastd onomatopee reprezintd de asemenea sunetul unei
exercifiu are drept scop de a face inspiralia complete qi profu;cli. luminari ce arde. La pairu degete dedesubtul ombilicului se g5-
Anumi{i Rsis antici spun cd via{a omului depinde dd r.i;;il;; :seste lScaqul ascuns ai zeifei adormite Kundalini, personificarea
cl.e- respira{ii fixat de karma gi cd, dacd duraia timpului puterii sarpelui sau forla focuiui mistic latent din trup. oA scurt'
respira_
{iilor este.prelungitd prin practica yoga, clurata vieiii ornutiii va si-Uotir'""i5 puterea feminind oculte qi obiectul p.reze-ntei vizult-
fi prelungitd corespunzdtor. lizdri este di:gteptarea activit5!ii psihice a zeifei adormite' In
(qgl- In prima din cele cinci practici, acest exercifiu'se vizualizeazS patru elemente: a) forma-(A scurt),
" {elu1 era de a impiedica b) culoarea (brun-rosie), c) atingerea (senza{ia de cdidurd) qi
,.destinderea aerului", in cea de i doua teiur este de a transfor'ra
in obiqnuin{d respiratia profundd ce re}ultd .ji; ;;r6t-l;-;;; ,d) miscarea (ondulatia).
' (76) Aceasta este grafia tibetand a pronumelui personal ,,eu",
de-a treia, de a intre.buin[a respirafia prolundd pe;ir.u
cerea fortei psihice; telul celei -de-a ciircea practici este^;;";;- de a scris' FiAM qi pronunJat I{UM. Ea este albd, corespunz'lnd flui-
extrage for{a psihicd din aerul inhalat si de a'o pune in rezervd dului sexual'p" aceastS vizualtzate ll pune ln activitate psi-
in. centrele.. p,sihice sau "u"" al creierului este cunoscut ca locul de unde
,hicd. Centrul'psihic
Forfa psitrica astfil il-;g;;i;;i;
este numitd forfS_psihicd -cakra.
internd. iart cea care este extrisa, dar sint dirijate funcliunile sexuale, deci HAM trebuie sd fie vizua-
rnca nu este pusd in iizat ln cakro nuirritS Sahasrara-Padma sau lotusul cu o mie de
se va vedea din pasajeie _rezervd, for{dp-entru
psihicd externd, dup6 cum petale, HAM simbolizeazd aspectul masculin aI for{ei cd-Idurii psi'
urmdtoare. a reuqi u""nuii pr."-
ticd, trebuie s5-[i-. co_ncentrezi glndirea asupra ti""a""]- pr5.fi.i hice mistice care rezultd din unirea aspectului masculin cu as-
$i asupra [elului final inspre pectul feminin aI aceleiasi forfe. Zei{a Kundalini este trezite
-cd care slnt ele diri3ate. yogi irebuie clin lungul ei somn pentru a se lndl{a cdtre stSpinul ei din- Lotu-
1a fle pe deplin avertizat atmosfera este un r.are rezervor cle
o frtie de ,Peiale. Ea se avintd inainte ca o flacdrS cdtre
for{5 psihicri care trebuie capt€;te qi transformatd in forti "ri "u
corporald in virtutea pracLicilor respiratorii. "itJa Ivlani,pura-calcrc aI cdrui centru se giseqte la nivelul ombilicului
(69) Vizuatizarea instantanee a -iui Vajra-yogini este pur ilu_ ,;i inlreaga . jumState inferioard a trupului este -impregnatd de
zorie, ea neavind nici o realitate in afara spiritului .locul mistic. Apoi ea tEi continud ascensiunea qi unegte- cu
se
orn- stdpinul ei ,,Cei care este divin" 9i umple-lntreg trupul -pind in
cluce. Cdldura Psihicd Externd este astfel numita, pent;u "u""_,,.e'i"_ procedeu este
trebuin$ind vizualizarea zei{ei, este creata i' trup un fel de uzina vlriul unghiilor cu CSldurd PsihicS SecretS. Acest
pentru producerea c5ldurii psihice. Aerui atmo,sferic este rnate- explicat
^ in arndnunt in pasajele urmdtoare.-
rialul brut din care sint extrase cdldura psihic.d si for{a psihicd. (77) Acest suvoi albdstrui simbolizeazd o influenlE. psihicd
Prin procesrl respirafiei dirijate in coniormitate cu'pt.-ti"ite t,eneficd in afara forfei psihice. Vizualizarea 1ui line ln rnar.e
yogice, foria psihici ce intrd in nervul rnedian qi capitdr"eie site rn5suri de natura ex6rcitjilor elementare, dar, pentru ocultiqtii
este pusd in rezervd de calcros sau in ce'trele psihile nervoase. inalt evoluafi, e] are o mare importan!5 practicd.
Odatd pusS in rezerv5, ea devine Cdldurd psiliicd Internd. Vi- (78) Ace:r;te imagine repre2inte miqcarea misticd a focului
zualizarea formei iluzorii a lui Vajra-yogini nu este decit pasul Puteiii' $arpelui zeilei Kundalini, o datS ce ea a fost trezitS.
inifial care conduce la crearea uzinei. (29)'Ndrn-mkhahi-ba: vaca cerurilor, numele secret dat sil'a-
Cele patru roti sint cele patru colcros principale sau cen- rei irAm tibetane atunci cind este vizualizatd ca fiind comple-
tre ale I0l sistemului nervos psilric.
- rnentuL masculin al jumdtdtii feminine a jumdtate din A' tra
(71) Nervul median, ln calitate de cel mai important Cintre este numitd astfel, pentru cd se spune cd ea produce,nectarul
nervii- psihici, impreund cu ceea ce se numegte Rdddcina-Suport, nemuririi, amrta zeilor, a$a cum o vacd produce laptele'
primul dintre centrele lsihice, Muladhara, situat in perineu,'este (80\ Bgang-ch.ub-hems:,,Spiritul lui, Bodhisattva", termen
trunchiul arborelui viefii psihice a omului din care'V"gi onorifio intrebuinlat pentru a desemna fluidul -gener-ativ q].asgu-
rodul eliberdrii. "il"e" vitalitatea
lin sau ,,fluidul lirnai". 1n textul nostru simbolizeazd psihicS'.
(72) Verticalitate, transparentd strdlucitoare, rosu si vacuit;rte. sexualS iransrirutatd prin care este produsd cdldura ca
(73) In aceastd imagine, cele doue centre psiliice superioare Fluidul.. gendrativ, utiliSat
si toate puterile ocuite psiho-fizice.-longevit6{ii.
slnt cele doue laturi convexe ale unel ro!i, iaf cele cloui centre infelept, de af15 la baza sanatafli Ei poar u-n :pirit
inferioarg cele doud laturi convexe ale aliei ro!i, axul iind ner- si un'trup sfint Ei disciplinat prin yoga pot sd ofere adevdrata
iericire qi dorinla'lui Bodhisattva de a cSlduzi toate fiinfele din-
B4 B5
 colo de suferin{d, dincoio de_ Samsara;
--' *"'
aceste consideralii dau loc <lepinde, el fine de Samsara, tranzitorie ca orice altd cunoaEtere
acestor termeni tibetani particui"ri. lucrurilor Pdminte.sti.
(Bl) Durata orocesuliri. "rr "-;dB)'iottl p.ir,i"a sau prana relinuti in n-ervii.fslttlci .{i1qt
este prelungitd
asa fel incir du;a "".pi"rio" Th'rar mutt maitreptat,
;t_3ir", in .ii sf.ins duo6 o expiral.ie si cea care este adusa acolo prln lnslrr-
unii yogi, lTj1,"icu
esie sporitd 'din
-if pricina curtnd ta ;:"ti"'rZ ii intr6'in nervul median ca for[d vitala transmtt-
'Aceasta este uni-
lor datoritd 5007s
"a resni"aiii-tor p.tirtii"."'Fri"rit"-o- diratatiei pldmini- ;"'p- a" .\'itutlt'te'
durata poate fi maritd i"'-"i..u'l-.epia-ina. p_racticd c-onstanta,
;l;t''h ""i."
?;;;."';;i"';il; joncfiunea celor trei nervi
cind ai redus nu- .ea'tottei vitale internes"i externe'-La
t."nui"--iJ ;.;:ft; sd reduci ,r.ihi"i principali. la ciria patru degete dedesubtulun deschizdturii
&?itlufi3..'"spira{ii, si repetifia ;;i;';"i';^i;iia-l"tt"ru psihice, se
-sfune cE existd spaliu ci-
(82) Cdldura psihicd
cu ajutorul ei, sint imp.tinite _este consideratd ca executivd, deoarece lindrio unde se concenireazi'vitaliiatea sau for[a psihred urmdtor
care
ex-
;;^;;;1". c,lnferd forma sa cotpulr-ri de vitalitate' Paragraful
bun sfirqit practicile
o cu l j3.
{9 stdp tn irii yoga i i"up piito"-tlr.. ;ii;t-;J"i- tn care forta vitaii pdtrunde in toate centrele ner-
\oz
.
Drs) uuloarea. se raporteaza "i"i la puritatea aerului inhalat psihice.
'--?Sj-Adi"5
voase
s,i impuritatea aerului
i"-]a'?"t tn Rezumatut Marelui
-Joi""r,t.u""a centrele nervilor psihici intrd in activitate sau
simbol, aceastd cunoa.Etere "rhJ;;:i-ili.a^
-.
sint irezite din starea lor de inerfie.
armonizarea procesrrlui' re.pi.rf iei -ii spirituiui ra --^--1ool
iiiiqtirii -;;;"";;i;;;;;_ a"eite viziuni de radiaiii- 9o-1or1te- in halou corespund
sului^{e gindiie (vezi p. rSzi.---'--^ diveiselor stadii de dezvoltare psihicd. Fulgerul de culoarecele- roz
(83) Asa duod eum se va explica
ln capitolul despre Exoo_
'ti"iiil"ri-i'"ra, provine din produclia qi transmutalia lichidului seminal'
rien[ele Supranormatu ialte patru ,e ttpotie.rS Ia principalele-centre nervoase psihi-ce'
-".* yogi extrage o pu- - tgil Sred.-meci-kai-bu,,triul-celui-fdr5-Dorin!6", sau -,,Acela-
lere lqeji-ficd_loryogicd..din fiecare^d',"";"1" cinci eremente. Iate
proprietd{ile esen[iale aesc"ise f" r"ir'"tr pdmintur carell.iie-tipsit-de-Dorin{d" (sanskrit5: Nara\ana), o formS t'!';
tate, apa
- fluiditate, rocur _-lard,*i"l""ri_--l;;;:p*";,#:i - solidi- lui hindus Visnu, acela care prezervd crea[ia' Iorlamitologic
supraumana
migcare' eterul ni:reziltentd.-Fi"lJu--orn a lui Narayana este socotitd din punct de vedere ast-
prin-yoga isi are aspectut .-d* ,uu aceste proprietd{i
puterea sa trans_ fel: forta i zece oameni o egaleazd pe cea a unui" cal, forla a
::i?r.T,:1?.." ,"""-""i o egaleazd pe cea a unui elefant piziLor-al.pdmlntului
(84) Aici textul contine_termenul
tibetan obisnuit pentm. divin, forla i elefan{i pdzitori ai pimintului divin o ega-
desemna fluidul seminal. a unui elefani ce exhald tdmiie divinS, forfa a zece
leazd pe cea a "e"e
"t;gt;;";;""'?respunde sanscritului
d.hatu, care inseamnd sdmintd.
"i"i""ii
ce exhalS 1e-ii" divind o egaleazd pe cea a unui- elc-
_ (8,5) Yogi, ca gi cum.ur'ii_ in
afara trupului sdu, traverseazd fant al zeului Indra si forla a zece astfel de ele{anfi egaleaza
p"f:ii
una clupd atta cele cinci stiii ;;:;;;; l;;t; l"iN;riyut.. Acest paragraf se refer:d la^oblinerea
rice'--El experimenteaza. surerin.tei" ale existentei sanss6-
-aiJ""."r"" yogdi puterii 129, care urmeaza'
siddhd sau a supranormale' $
ale Karmei duod moarte' rr reslmti""-"" o stdri de rdsprati indicd puterea de" a nlmine veEnic tindr; $ 130 indicd putereagaze de
simpatie constientd in
suferinfa existenfei ln starile .uf"-unJ.*apoi
el suferd, in i""rrr-attoru a materiei sau de transformare a solidelor
mea- lor, lmpreund cu preta sau spiritele ^nefericite.--;i ';""il_
tu_ riu i" lichide qi vice-versa; $ 131, puterea de levitafie pi de tra-
zeazd bucuria de a trdi in rumiie ;;;;ii",
si crunta versare a aeruiui cu viteza unei sdgeti cu trupul fizic sau cu
asuragilor sau a titanitor,revottagi'ii-i' "'t"'iLt"'rtl
tristete a viteza gindului cu trupul astral; $$ 133-4 se explicd de 19 1]nc,
sensibilitate crescutd falri de *"t"ri"ga-'ii ir"riio[". (92i Canaiul lunii sau at ,,ttiriOutui lunar" este simbolizat
multiple _. ce rezulta a;n antrenr;""ii,if,u"uri" __ rn aspectele ror prin'silaba HAM care ll reprezintd. pe-nevadata masculin din
corecta intelegere a stdrii orn"rr"Eti el ajunge Ja Lotusul cu o Mie de Petale, unde zeilb Kundalini, ce personifici
cinci stdri, constituie cele Ease tri;;;;"r.", i*p""u.ru
""ric cu celelajte d-ilina-putere feminind a trupului, simbolizatd prin jumdta.te-a
tranzitorie. Cu atte cuvinte, :iosi .. condifii de existentd literei A (sau canalul solar) se uneqte in el in uniune mlstrca'
(93) Acestea sint: cei doi ochi, cele-doui urechi, cele doud
""_6ii"e^za cu viata Unului
care vibreazd in toate lucruriie &irt";1".---"
niiri, gura, anusul, deschiderea organului genital, care toate tre-
(B6) Acest fel de bucurie fiind -p;iho_tiri"d
de care depinde, tranzitorie. g""".il'-fii"v1anei este, ca si trupul sd fie potolite qi inchise fald de stimulii externi'
buie-(94)
zicd, ci independentd O: nefiind psiho-fi- Acdstea slni: gitlejul, limba, cerul gurii qi buzele;^ altfel
!.yeq .tigi"]i""p"rienfa pur spirituald
a Stdrii Adevdrate este inepuizabild, zis, cete patru instrumente- ale sunetului vocal sau ale cuvintului
fr iei ca qi spiritul si trupul, trebuie sd fie potolite prin
(87) Aceste cinci cunoaqteri supranormale
sint: cunoasterea ""iu,
realizarea pdcii lui Samadhi.
evenimenteror trecurului, piur."tur;i
]i--;itd"dil .- eil;i#illi (95) Vointa Ei memoria.
lil este
^:pj"tj"t {tu-i?_ ci a propriilor t#riter; oculre. Acest iOOl Acersta'stare implicd completa potolire sau disciplinare
nu inepuizabil, deoarece- bazindu_se pe truput fizic ruuu prin' yoga a trupului, cuvintului qi spiritului. Atunci, prin tre-
de care
B6 B?
 Jui'saturn,. care- este compleme_ntul
;it::"#rtit virturitor tunii
Inalt punct median drept canal, se atinge
-'u'"iif r:dlciurii psihice. Vezi ln special exerci{iile de la $ 180 care ur-
" cel mai
au"lia'"a iiurrti^ "1o;i,X::l "t{eior supra n orm ale ""
""lllu-tl aii' i.o- rneazd qi de la $$ 51-96 de deasupra.
(tLO| Utsor -t"ol clorn-p a (sanskrit-d : S amblt'ar a- cakr a),,,Roata
(97) Phung-po (s_anskritd: s

complrs din cjnci agregate Skand.ha) se referd la trup ca fiind lntregii Restriclii" (sau ,,Tuturor Combina!iilor")' Aici este as-
(98) La fel ca f". p.-:dS).-, " pectuf masculin al spiriiului, pe cind Vajra-Yogini a -textului
(99) Pentru pdmint' ap5' foc, aer.si nostru este aspectul feminin aI lui' Culoarea sa albastrd ca a
pp. izi qi los.- ",*,?:^:it' -'(prlcaua acestui termen vezi' eter. cerului simboiizeazd imuabilul sau veqnicia. Conform acestei
(100) Cea "ot"r" a" r, iriu"Arj^, sau metode, Sambhara-calcro este o formd tantricd a
pe cres ietu r mai r.ii"l" r'J;1""1,,H ^principiul.ui Iiumindrii Iui Buddha.
ment. Aceastd ""p,i diil"llidE:
orotuh_erinta ri*u,iillnlll ?l#! " .:,:1l:1 (1i1) Aceastd stare trebuie sd fie deosebitd de fericirea supra-
""' tizici din Samadhi. Diversele grade de bucurie pe care yogi le
* I
iil1, ru", nii,ciiofi n:;eizJ-'con
care
; i "* "- &"i;:".:::: *l! :,'! liil'.I'
;:i
in';,";::
ti G .rl' fr e"'& Jpfi:,iil','.X|. o;l*'.1".?:lT
experimenteazd sint clasificate astfel: Fericirea Deliciului, Feri-
.ir'u. Ttutt*"endenta15, Fericirea Magnificd, Fericirea Ndscutd
sant de notat cd frenologia
s i i
" io..ilr""ri,iE"a Simultan. Primeie trei sint psiho-fizice gi distincte de fericirea
t - ce este numit *bosa_ pur supra-pSmlnteascd a stdrii ndscute simultan a Nirvanei, ele
f Xffi i"oJ!fl?"t" r3^1'$i .r"" aceasra "i'
p"-tL ie'rantei Bod hice
; dec i d in iint cuior"ute altminteri in ordinea lor drept Fericire Norma16,
*bosa,, reatizarii .uuir"*o"1o*t", .u p,iuiu"Jon.io-irl'i#irt Fericire trxtaticd qi Fericire SupremS.
(112) Aceasta pare sd se refere la un fel de viziune panora-
l ",j#i J i's#'X?:l " g?,,"". gji e, a ca re p o a r t d mici care nu duieazd decit o clipd qi in care sint trecute in
*H{iil
inifi afitor gco]ii Marerui s;mroi .i* ?11,: :g,,,.A_c jlj""Blli,#nleritEr revistd propriile experienle omene$ti' aSa cum anumite pe^rsoane
(t02) Observdm o . parte '. "i.JJ:,",: u care sini r-eanimate dupd ce au fost inecate spun ci ar fi avut
pecte are for{ei vitale, ,aici. t.Jn-.-utarii celor doud as_ inainte de pierderea cuhoqtinfei. In aceste viziuni provocate prin
ri'iarliari io,i}iu"r.iur
masculinut. si fluiduf .oqu, u.p"Jtu1*;";i;1", lunar, reprezentinc yoga, yogi experimenteazd pentru moment, una dupS alta, pe-
sub vizuatizate mai sus recfri ae stdri opuse ale fizicului qi mentalului. Durerea se ames-
.I.o^rma silabei HAM gi a jumdtdtii lui H. teci cu pldcerea, minia cu iubirea, agitalia cu liniqtea, qi aqa- mai
(103) Aceasta r.u--ailpJ'J";;*f
corpului pentru a te pregdti-bJ"ti, i.,it'a"i. p".tea superioard a cleparte,' avincl drept, rezultat cd opugii sint recunosculi drept
vor urma. Aceia care-"u r".iu-.";;';;. "I8i"igiilu de sdrituri care unitdfi qi ansamblul lor o singurd unitate.
apasi'n-clpulpele fdrd a. lncrucisd n*t.ur!. "ur (JDlrne
ob{ine ace.laEi
acelaqi e{ec
e{ect (r13) Vezi $ 142.
(104) Aceste exerci{ii
-rn tot ;U;:coi ii,) Snn-iu-stong-pa: ,,Vid Imens (sau Mare". Buddhismul
*q de
sistemul nerv65' psiiric-o--m"j"ii'ail a provoca in corp si de Nord enumerd bptsprezece grade aIe Vidului (sanskritS:
Sariturile au un efect. rbarte activitate functior-iard Sunyata): 1" Vidul iniern, ca rdspuns al simlurilor - la stimuli'
ptetd concentrare mentart ";";;;i
;;p;;'
tala. si.,t fdcute cu o Z' Viaui extern, ca stimul extern, 3' Vidul intern qi extern in
(10b) Lit.: #.il1"l"uo. "orr,- uniune, 4" Vidul vacuitd{ii in sine insuqi, 5' Marele Vid, ca spa-
,,ageazd.ac-eqti
(106) Accasta implicd executia
sori gr.a
f" g".a". tiu, 6''Vidul Real, ca realizare a Nirvanei, 7" ca
Vj.dul compus' ca
gg 149-150' de doudz'eci -u"u"[J triptuiui exerci{iu descris ira univers sau Samsara, Bo Vidul non-compus' Necreatul
-.sau
tru aceste vizualizdri.. si o.i"ii'la.ri*pur acordat perr- Non-manifestatul, Nirvana, 9" Vidul nelimitat, ca infinit, t"O' V.iayt
ln' timp ;; ;;'t." u"urr" vizualiziri, fdrd inceput qi f.drd de sfirsit, ca vepnicie, 11" Vidul unde nimic
buie sd-!i mentii postura pi"io"r"fo, tre_.
nu rdmine, ca in zeroul matematic, 12" Vidul natural, ca -al
iil.r"i*"tu qi, pentru res_
pirafie, forma de cuvd, cu ;i.;;;;^;;ii;;;r"
rezuttars din nece- tuturor lucrurilor obiective, 13' Vidul fenomenelor' la" Yi{u]
a opune qi' r'"".-'iloii,'i'?iifilr" miinlor Predicaliilor. 15" Vidul Non-Gindirii, 16' Vidul Imaterialitdlii'
;|t"]|:X"rl?. cu rdrple lz" Via,tt Realitdfii, 18" Vidul Non-substantialititii Realitilii'
(t07) yid-rig. yid._kgi_rig_ma: Existd voluminoase opere tibetane consacrate doar acestor opt-
,,so{ia
adicd spiritul in asoeciur !a"-""gliii'iu".i spirituald a spirituiui,."
r"-rr.,rn personi.ticat sprezece grade de Vid, insi incercarea de a le explica a-ici a.r de-
de zei[a yajra-yogini. paqi cadiut nostru. Putem spune pe scurt -cd aceastd doctrini a
(10B) Aceasta
cxcita producfia fluidului lunar prin viaului tinde sd clasifice diversele aspecte ln care Realitateaqi.este
accelerarea astiel . -iopi.ii
"""111,-.
trezirea dorintei si t""ii""tita, par{ial (ca in cea mai mare parte a timpului) ln
HAM, simbolui aspecrutui mistice a silabei moa comft6t, ca in starea Nirvana, Vidul Imens Pare -a fi o
(I09) succesul' in -".""rj"'"i
stadiu
.i, Jirlrr",. realizare modificate a Marelui Vid, at cincilea grad de Vid men-
acest.. o"iirriJ'1,., *oa firesc de tionat ln paragraful urmdtor'
mdiestria obtinutd in pr.acticile p;".;l:;i;'relative la producfia (11) Vacuilatea Totald corespunde acest-ei stdri vizuale trans-
cendeniale a yoginului, adici viziunii sale lSuntrice a naturii tu-
BB
B9
 turor lucrurilor compuse in care Lumina clard a Realitiitii este bra{ul sting. Fd o sdriturd foarte Puternic6' Fi la fel de trei
1:e mina dreaptd pe-ntrtt
realizatd. Aceasta esle reprezentatd prin .ri Dentru fiecare pt"ioi^ i"ttuuuinfind -pi-
t."itpr"r"-";i:;^ c;r'; piciorut drent' Fd incd o sdri-
al Vidului. "r- ;i;.;i';;ile';i-;i"; ";;?;
'it";i';';;''u de exercifii'
(116) Aici se incheie turd foarte puternicd ;t it't"t-t"i" aceaste'suita
.textur Doctrinei cdldurii psihice. ceea Contractia se face a*tt!:.-inaoiie fiecare bra! de .t" ]l^:::
cte p.iept qi pa-rtea "9i
ce urmeazd pind la Doctrina Corpului Iluzoriu, a fost extras aln_ superro:rra
tr-un tratat ocurt tibetan aflat in posesia iei^^i""ii^
-n"utui"i ."t"tr.tur sa se sprijine.
traducdtorul"i
l:rimit de ta defuncty\ -sufu- Norbu din ehutan. iil;l ";;"-i-; ,, de coaste, ptimnii inchiqi; atunci loveste coastete
l"*arii "u
tlc trei ori puternic """itIt,"f"'"ttt"i ittaoit". Apoi, cu o sdritura
::f"; lyy tca.t
Ig:^:li_" sogs hkiriit-hkhor aai-inen nse_ram tas sai_tiq puternici inchie"""Luita de exercilii de contrac[ii'
tngn-sngonq rfsa_fsh ig_gi gzhgung_hgah bzhi)gs_so, cire in"_ foarte "utie
seamnd: ,,Aici sint oonsemnate- cit-eva' piactici geieratL ;; i;-_ i""t"i.i", exerci[iului se explicd cle la sine'
vintele-Rdddcind aie Antrenamenturui 'ceror cinci Membre (120) Aceeasi postur"J ti-:;;$i exercifiu sint indicate la $ 149'
calea scurtd cdtre marea.fericire; ex"."i{iite riiic"-pe"lr" di* iiiii i:tt"u"tina uH'se respinge.respiralia cu for[d'
1J"- sbi"*,i ttu"tftitai Ma:aa),",,r1tzii"' referindu-se Ia toate
bindirea) unui trup de uajra (perfect),.. Termenul *Cuvinte-Raaa_ ilrr1 decit toate lucrurile pe
cind- semnificd rnvdtdturile esen!iaie r"r"""..." lucrurile naturii .ut"-ttt iittt ilti reale s6i sd I'e vadd
Membre,^ca.re
antrenamentului care un abil magician hi,,dt" ii face pe spectatorii
ale pro-
9"1::._9il:1,
r.l rruncnrul, cuprinzlnd gitul .sint: cete aoua picioare, u O.ua-r."i" ;l;a;';;"; ;;-t;"tt t".G at" nu d-ecit vizualizdri
gi capul. prezentarea ""f "int asuDra soiritului hip-
rrmba europeana a unor exerci[ii dintre cele mainoastrd intr-() priului sdu spirit i-pri-"i.-prin telep_atie
este trupur
Iui Naropa, numite_,,Cele- $ase,., fdcutd in aceastd 1"";;;;;-;;; esenfiale ale
l"; X;i;;i ;i"";i;;-;;;; ;;i;;;''^ "p-"" corpur'Iluzoriu'impur
-;;|; -
vtuatizarea' trupului unei
cti permisiunea defunctului Lama Kazi Dawa Samdup, ;ure ;;; ()menesc, Corpul ir,r"Jriu
el .insugi un adept al sectei.Kargyiitpa, zeitSfi.
-"'-liisl
principal. A fost cea mai. vie_ d;inid 'a"a"eia ii-apa'"i1"-ii.*i" Acest pasaj este mai degrabd ironic, "i"i ?9"3-:t1I:.?.:;
lui ca ticS'il conduce'pe discipol sa vadd eI insu'1i nebunia"prolltYl9:
f]l:, ,^1T"t_.pdstrate secrete, sd nu fie intrebuinfaie ""6rt"-"""r"itli,
a*fi p."irri sdu egoism pe care se intemeiaza in intregime ?ndUo.lorm-"-t=:"i:
Lerut ales Sr cu un sentiment de omagiu pentru Marii garus
crre sint Ia originea lor. . corpoiale. In oglindd el se poate vedea aga cum altllqi1Ima-imu-
vad $r
ooa'te observa
",r.a*u i., secrei diversele reflexe pur umane
__ {116bis) Aceastd salutare sau ,,supunere,. in fata lllaha_
Mudrei ia*"rtr
- -
a" dlver$ii stimuli ai gindurilor placute
sau a Marelui ,Simboi, i"Jt"a"1"ii"i-* c"i" t,#"';;;;_ "at"" Dacd meditezi serios asupra -acestei
cifii, ,ca ji 9"1" gase Docrrine, fac part6 ain invilit,.irii" g;rii ;;;";"fr;;;t"-p" itt. sa.
Marelui Simbot. ,ru poii avea decit un rezultat: dezgustul fald tdu
de pro-
orgolitl'
"tii"alrii.a i.ia ae de sine, qi de falsul
....^(il]) Intreg trupul, sprijinit pe pumnii de pe genunchi tre-
DYl9 sq lre pastrat rigid si regiunea trliei, incluiiv stomacut. ".i"r "piii*,
eiil"i-;t-6-eqti mai"u* "" linesau mai -sfint, sau' in.ceea ce te
infeleft
miscarea dc batere a sminLinii in putinei.
de fiinfele animate' con-
pri;;f;", mai demn de a fi diferenliat progresul
obtsnult. pe clurata acestor. sase Exercitii ale lui^ Naropa,In
I?11!u.gupu moJ lld"tite-ca un tot, este incompatibil cu pe Calea aban-
p_articular,.apoi fiecare din cete aoua eie""i6'ii'ri;;;;: fiecare dondrii sim{ului Personal.
i,Tlg*.^il
rrve (a9a cum sint ele prezentate aici) trebuie si fie fdcut de trei (124) Existd qaisprezece similitudini ce ilustreazd natura ilu-
ori: sfirqitul fiecdrei triple perioade cle exerciliu ]i*-; ,o.i"_u-,t"upuluifizic,caresint:ooglindS,nistenori'reflectarei.t
este simplu sau dubru, irebuie sd fie marcata de oinlreg, sariiu.a-ou.' lunii pe suprafala ""Li-"p",-ituziiie njgay-si: prin magie' sttbstanf a
ternicd' asa cum este descris in textur noctr.rnei ca"tairrli"F"ii,i-,- viselor, o imagine refiectata intr-o oglindd .etc'
'-"-iit'siIn
.(118) in .timpul ce trupul rdmine imobil ,feae.unii,i ;1i;: timput inilierii mistice,-numitSL aici *atribuirea mis-
p.grt_ea superioard este r:riqCatd in cerc, capul, gitui-+i t*";il;i ticd a puterilor',, .u--l"tt"f"i"\eazd o ogiindi ce simbolizeazil
fiind pdstrate rigicl. ;;ii";t karmei, i. toate fapteLe bune sau rele ale neofitu-
(119) Aici directivele i*T-r" ,i." cd se "o." li retrimiie imaginea (in.-generaf
_sint puy si simplu
-datesugestive: guru fiind reflectd care
presupus a le completa. Iatd indicatiile redactoruiui ae-ci_ ."it".taj a lui Vajra-Soit.t,, ,,Ctt cu- SpTituI Indestructibil"' u-nul
tre traducdtor care a ac{iona,t ca guru al sdu: prima parte ; ;";;- din cei doi Bodhisattiai refiexii aie 1ui Dhyani Buddha A-ksobhya
tui_ exerci-tiu, extensia, constd in iceasta: t,ragirt
are[it ii""; -fi;iiq
;igrd ;;;"i"t "u Intetup"iunea asemandtoare oglinzii' a""-t:15, :!il!i
trebuie sd {ie intins inainte, cu mina deschisd
de patru versuri ie zice discipolului care este gate sa Ca preg6-
aES"[i" prlmeasca
+i
spre sol _;i linutd orizontal "apot, rilinii zile'
:::--P"ulT. ild-reptata prima iniliere care clureazd un anumit numdr de
s[]nga clescnrsa si cll palma indreptatd spre sol, trebule trecutd tire a ceremonrer solemne a noii sale renaqteri sub formd d.e
rapid peste lratrul arept intins, de ia-;;;^cdtre vir{ur desereror. discipolul este ficut s5 practice acest rit
peste^fa!a superioard ii trecind pe dedesubt A"-fr-"irfr",f'a;F;;j C.,iif-"i-i"t"t"p"i"nii,
.lor. pind al CorPului Iluzoriu.
tret orl. Apol _la subfioard, pe care o loveEte pu*,ernic. Fd aceasti de lfdO; tmaginea trebuie sd fie !inut6, sau,
de preferin!5' ata-
executa de trei ori acelasi exercit iu cu mina dleiptir
91
90
 sat6, astfer fu:rcrt vogi care mediteazd s-o poatd vedea
l.n oglindd. refrectatS (131) Acesta .nu. este doar un control mai elevat al mdiestriei
(127) Aceasta este dovada practicd a
vizualizdrilor yogdi, dacd ln vizualizare, cr;1 ,r.r--iito" de a constata cultura qi abilitatea
yogi practicd vizuarizarea tu i" ru"""r, Lu ,, tiiscipolulLri in a--;i imagina-frumuse{ea' indicd un
fiald sau vie. Avem rapoarte remarcabile qi autentice ca
"pur" alesubstan_ (.132) Aceasta exper'ien1,d este pur ocultS' Sunetul
vizua- peribcia, ndscut6 din ceie qaizeci-de perfecliuni
de. tip yogio din rfuei ce JJ"ii p"rp.bile qi obiective, fcf ie-i-.rlfoaie
1l-r:"1:".
tnzestrate de creatorul lor_ cu conqtiinli qi ;;;"i; ti"-i"i-si.rt-u-iu,.t ale sunet lui Buddha' Sambhoga-Kaya este
activitate asemdndtoare ;ot"ii f;;G";;'" ;;-;;";;;"p.rt *".,t.t, d". "" ea nu este absolut dincolo
drr.alizatd' spiritere-medium.celei , vletii Li cu o existen!.d indivi- cle infelegerea mentald.
ale od"iau"t"i"i atribuie in mocr /133) IlnuI din cei sase rlintre cei mai iluqtri patrialhi "i
obignuit materiarizdri similare ro.1"'ain afara lor, fdrd a_si
dg pea.1a cd originea ror veritabrla"i;"r,ii.
""o" rJ^1"'"*i.li..la'll, ."otii-"J6 ril".lti" buddhistS a nilahayanei' El a fost un disclpol
gindurile proiectate ca vizualizdri ae cit.e propriul
lor continut i"t-iirl"t. cdlSuzire a marelui in[elept Nagariuna'
comuna" r'"ddhistilot de Nord
mental, constient sau nu, poate uneorl suu irirputri. (134) Aceasta 'se
comunicatd de surse exterioare, t"l"piii"a -_ din Tibet, china, "ir""ra..'ptottici'
il;;e;il";i J;p";it cdreia i opun-bld$-
tncarnate sau dezincarnate. Transmiriu ""." fot ri .""tiu--a" ;;-.Ii"ri;
.*si;";'ilf"J; r,irt]i'iJr"J'_ din'ceyto;;'aper Bir-anii qi Siam, - de a intrebuin-tn
direct'sau o rugdciune cdtre zei-
ln tetegrafia fdrd fir .este un iucru iot ""iiriJiuia:
.tit ou- Ltiq,i,ii^i piitr" ;i?d; :;"-;a imtjii"e'un
rasele europeene pe cit tel,i inf5li+ate ca imaeinu.ll tut ca forle reale impersonale',di-
durilor (fdra apaiatut stin;dniior iuu'i."".-isia trxistd ciliva
telepatia "nf naturald a gin_ ;l;;,"';;;1;, ;;a cum iL- 'i-noti'uazd Dharma-Kava' pu""t'. de ,acord
pentru voginii din antichit-ate. RdminL- siiT"t"i occidentale) a fost rari buddhisti de Nori, ;;;; -;:;;;;
sint
mijloacele mecanice de a materiaiir"-r""'o"
iiii"i"^ii".-.d'--;!.;op";; ;;"d";i"- $i. vaturiie de Har) sau"q"ii"i
cle puteri spirituale' trans-
tate ginduritor. asa dupd cum d;; u""voei.au; conleri obiectivi- *iru-i" --od telepatic de la gurls supraumalli cdtre gururs p5-
fi de a obfine o metode, ;;-;;;-;; " iiJr'r"ii"i"' ,*
]""irounr" mareria ;i;;";i;, "poi alt.ipoilot, lini incearcS's5-si
. atrase-
printr-un . procedeu. vogic
facd cunoscutd do-
jurul unui anumit model_gindire. ;i ;"';^;;;irrt"l."',1i imore_ anroniat de autosugesiil. vogi
qi, ln forma sa electronicd" invlzitiia, A" i-l trr"r6o"tu llYil, ;'i;;""';; ;; ;;i.";.,;it'a-i"i"a--p*i"ctind in mod con$tient valuri
ai;;; a"''i"ti"""ta pslhicd perceptibile nu de c6tre regatele ^supra-umane
19: il .attll
aspectul
9i-.a{ reconstitui i."i.'i"-.iiectivitiiea-;"-;;; ;;
sdu solid. unae exlsti Mari Instiuctoii care sint lncarnali' hr acest scop'
concentrarea mentalS asupra riturilor qi.vizua-
(I2B),ZeuI
.gi zeifa simbolizeazd cele doud aspecte ale ,,Ceea "i'lnt"ut"l"leazd sau rela-tiv reale' Criticii euro-
ce este" pozitivur sau masculinul. -""c"ti""i^ r"ii G-iiii^li iirariil"-a" ,"itati put i*"ei;are
oeni ai vopdi vdd i"- ,"".12- p.actici un fel de hipnozd -produsi
fiind totdeauna in uniune (tftetand:qi'gii---yum1. c.i-"rt"'"""r"i"] punct' aceasta
yogi perceoe unitarea tuturor he sine iniuqi. Dacd, pind la un anumit "1ll:?
Snirilyl Priimordial (v. p. 157). rucrurildr ri" niu"ili"t;;"";* ;:".'J t in" fondetd, trebriie totusi sA luam
jn considerare ca aceasta
(129) Fiecare din a-ceste posturi "it"
;;i;hi;;;;'-Ji muti diferite de stiinta exoerimentalS'
zurnatului, Marelui Sim^lol-1v. p. fiay.-O este explicatd in textul Re_ cr hionoza fricuta de l-uiia p"..o"na. Uipnotlzindu-ie eI insusi,
"er"rtul"
nun{itd este datd Ia gg a9 qi io ur"- ooiiirr"i afti ae."riere-;;;;: ;;ei'i;;i;";t;;i; p" il"u insuei, in. vreme ce in transa hipnoticd
Yogii le considerd dreiri c.elb r,"pt"-p"itrJ ce permit cdLldurii psihice- orodusd dc cineva, srrbiectul piercle orice control. Ei este- mai
lizeze toate obiectivele psiho-fii'ice sd se rea* mult sau mai putin sclavul voinlei hipnotizatorului: o t1Y.":hil: data ell-
sint asociate cu nrimul ,il, ii-rp"i"it,t.ru. Iatd de ce ele i';;;i,"i;t tt.l-i'tarnio decit pu[inb amintiriexterni constiente'
""i-"i""i
.ceia care face sd ." *""ii"riu";-;'eJ';'# bh;.';i Buddhas, Vairocnna: dc Ioc, a reac[iilor spiritului la -stimu]ii percep-u[r rn
staie hipnoticS. Dimpotrivd, yogi .intra in aceastd stare
.
face vizibil in forme,.
(universul r\{ateri ei - v a i.o"."r' ii*riiii",ire-
pdtrunde peste
)
r"d,llp"i"ii;; "';;;-
tor'.a. giiiniJ C;fi:;";lrre este ndscutii din """nita
p." J"pfm- a" cne,, c" face "si, atita timp cit rdmlne ln
vid' In virtutea acestor 'q"ptb pisiuii,'t"i. ;;, 19i;;";td ".t-tqiii"i
spiritul sd-si pdstreze amintirea a ceea ce el per-
intui(iile spirituare 'Hipnotismul un vast clmp de
devin ln mod constient cognoscibif" ,i ;;b;';"" ;"pe.i*".tteata. -oferd
(130) Aceasta i"a.-11--a-i".trr"'9;i1"ffii"iur se apropie. psliotogice qi sinter; siguri cd vogi cunoaste mult .mai
viziunea nu este nerceputd, atunci practica in vizualizare, dac6 ;;1t, ai"-p;;p.iite tiie experienle asupr:a ita.rii tripn-ott-:::3"::l
""i""ti.i
^"p""nig nu este perfectd. psihologii noqfri (amatori din Europa qi. America' dupa exemplur
l"^:::ld vizir;1p aL ;;i;;"i'" -u.-i"fi";"";;.:";;t;;ttT
in starea de rrun6 de experienle gi teor.ii
'9
moarte n-umitd ,,Bardo,., in sensul "';"ro" ["toroi?qiiio. nostri) ""t" pt"i".a- s6.se'!ind
mental al executanturui' si i;-;i;; n dou",' "tirirlna'treierele si corpurile de animale (sau de
-"_" ir" ;t""" .pii*liiii
"a
Pentru cel care nu este d"dahi.t,-"""'ii;;;".r"
"*i.tiria'i. sd iii"t"'itrnr""i i" to" de a studia, ca ;i voginul,-ptgptiil:- -19"-,.co^t:
lntii ln spirit, tn stare normatt; ; l-&i"; mentald a fixeze
se mai puci gi creiere. Buddhiqtii de lud;- drrpi Arya-Deva' opunlndu-seo
formei lui de Nord, carrtd de asemenea
de a putea t."iu-r"euiti'""ir"iiiii"u*$i;?;;;: irt".tiiifo" yoga ale Buddhiqtiloruqi a exterioare, mai degrabir
n:g.H,r:?:inte ;;ii"ie a; *ii" t oo-"n, surselor
de"it sa o ia din ei inqiqi. Invdldtura esenliali a textelor noastre
92 93
 Mahayana este cd Divina Injelepciune,
$tiin{a Completd, este in_
ndscutd sau internd, asa precum in senJ
pdrdlia Cerurilor cre$tin se spune cd Im_ vitald rdmine liniqtitd in el, semnul vine;. dar dac6 ea devine
este ih noi. .i"tiv6 a"olo, apar visele. lati de ce aceastS vizualizare prive'te
(135) ,,ce1-ce-se-miqca" este samsara
creatia cosmicd,
sau indeosebi centrul psihic al gitului (v. p. 138).
- (l+6 Vizualizind
a$9 c-yp apare ea in starea noastrd ne_iiuminatd;
,,C"f grafia silabei AH emitind raze, yogi trebuie
este Nirvana. asa crrm_o concepem, dar pentru
u"Lfi-"u.u"".ii"iii"
*i""p" s6-;i' lrnagineze cd ele aruncd ir-rmind qi fac vizibile toate lucru-
deplin ilumi1a1, am99rq ;rr1. *;6;;ii rn". Diferen[a tor apa- rile'fenoi-renale qi le aratd ca fiind esenfialmente tranzitorii qi
rentd nu exista decir in spiritul unui--yogi i".;fi"i;;; iir_l;"t ireale. Astfel, el ajunge sd inleleagd ci fenomenele viselor au ace-
care le considerd drept doud stdri de leaqi caracteristici.
(136) Ceie trei Universuri sint: at "o""qil]nta.-- '(143) Aceasta corespunde celui de-al treilea ochi a} lui Vaj-
Ooiintrei (sanskritd: Kama1,
al Formei (sanskritd: Rupa) Ei af faralf,o"mei (sanskritd I Arupa) ra-Yogini (v. p. 182). Vizualizarea acestui punct (tibetan6: thi'gle.\
{y. _p I37). Adevdrurile apirent. iimuofireir; -r"rii'ri.";' ;:;_ are cliept !e1^ atingerea concentrdrii mentale sau a concentrdrii
{ial', intunecatd cte un anumit grad de if"ri"l*"'J."'!;;#il t5;;" spirltului asupra unui punct unic.
- (144) Cind
stdrile,de Samadhi,.afara de De exemplu, fapte discipolul este incapabil si atingd concentrarea
naturale, ca existen{a Soarelui"""fqi -ni"i"""t.
stelelor, sau a cdldurii si fri- asupra unui punct unic prin excitalie sau dintr-o cu totul alta
guiui, par rucruri determinate, .ir" i" .""irt"t" h""liii'a'"'tl.tii caiz6,, guru prescrie adesea o vizualizare a acestei cttlori pen-
fenomenal sau aparent. cdci ele le^iti'li'tr-o tru a-l aluta pe discipol sd atingd linistea mentald.
fundamentald subiacenid qi -c;e cauzd numenara
(145) Cu ilte cuvinte, trezirea, atunci cind te for{ezi sd sesi-
dualitifii, aga cum este ea vdzutd "it"in-n.tuia, La fel, legea
"i"lupurentd.
,ro u.tu zezi caracterul stdrii de vis, se numeqte risipirea conlinutului vi-
9:.:i1 i^
rarrle
aparenfd.
nu srnt decit^clar
nu in adevdri "d;";;.r;;
cd toate duali- sului in starea de veghe.
"unoaqterea
aspecte are unitdtii unice ce sustine toate (146) Telul acestoi combinalii de exercifii este de a obline un
lucrurile este Adevirul absolut. rnai'bun control al spiritului, cdci un control mental fdrd rdgaz
(f3B) La fel ca atunci cind ai rezolvat o mare problemd previne Ei vincleca toate diversele risipiri ale conlinutului vi-
cunoagterea ob[inutd se preschimbd incetul cu incetui in si
satii_ seIor.
racTle' arcr' realizarea cd toate aparen$ele fenomenare -ilu- (147) Aceste impuritS{i sau polulii se produc daci te gdseqti
zorii se. topeqte in starea de Lumind Ct.ri sint
este conciitia vi- intr-un loc unde aie loc o moarte sau o na$tere, o bdtdiie, un
""""
zu1ld df1 care yogi realizeazd aaevarul-iumi""; .:i;fii"i:'tili otrror, un proces care deqteaptd pasiunile re1e, sau.intr-un l-oc
natura iiuzorie a adevdruriior a fost realizatd ql";1";;;i;i;"I"i; uncle se fit,ric5 arme destinate i5 omoare, ca sdbiile, sdgelile'
liniqtea lui Samadhi cel mai elevat, L.i" ir"ut pe aceastd reali_ ldncile, armele de foc; sau dacd iei hrani de la o persoand care
zare, adevdrul relativ .
este transmutat in adevdrul finaf sau este cluqmanul tdu.
absolut. (148) Acest inifiatic cunoscut in Tibet drept Conferirea- Pu-
(139) Prin aceste metode, yogi are o constint5 terii sau i)arul Puterii Inifiatice (Rig-pahi-rtsal-duang) are drept
- starea
in tot atit de clard
j";";["-si; - trecind
de vis cit gi in cle ]a una ta scop sd dezvolte facultdlile intelectuale-cele mai elevate. El nu
alta, nu_existi oprire in. "ni
continuita"tea memoriei. Se- ;;;;r;; este acordat decit discipolilor care au fost mult timp verificali
atunci cd aceste doud stdri sint asemdndtoare, absolut f6nome_ si au fost gdsiti demni. In Tibetul modern, aqa,precum-s-e zis
nale, qi deci, iluzorii. Toate formele multiple 'o.Si"i". qi in Grecia anticS, ,,Printre cei care poartd bagheta, pulini slnt
ganice care existd in naturd, inclusiv formele ii-;;;;_
1or,. sint pur fenomenale, qi
,"Tfo" qi ;;;;1_ alesii".
veghe par dc asemenea nriraje"rp".ll"i"f" visuh_ri si stdrii de (149) Gurus instrui[i spun cd, din acest moment, elementali
ci si imiginli-i"-ii'"i;;;; ,.t con-iparabili cu aceia ai misterelor medievale si alte entitali non-
jl^:"_rt?iiy-:r" in apd. Telul unor.yosi'esie je a atinge umane, lncearcd si il impiedice pe yogi sd cucereascd puterile
zara sau nuirenala sau poate singura in care poate- fi strrren c;ur_
lizarea Realitdfii. Atunci, et va iirleiege cu ad'evarai i.atinsd -;;_
rea_ siclcihi (sau supranormale) care sint necesare in aceastd yoga. In
tatia caracterul iluzoriu al tuturor lucrurilor comDuse: t.t ;;;i consecinfd, iniinte de a se stabili in siguranld in planul astral
cunr .un copil crescind_isi abancioneazd jucdriite. ct' se-dei;i";;;
^*, si ca sd se elibereze de aceste intervenfii, yogi trebuie(Eroi) sd-gi
de viata Junrii si carita atunci starea adevdratd a N"_C;;;;il; facd favorabili aceEti eiementali numi{i in sanskritd oiro
Ne-Ndscutului, Ne-Fornratului. E\ d.akini (Zine). Pentru a-i face favorabili, ofrandele rituale for-
(140) Aceasta inseamnd a depdsi tenclintere meazd hrana din care ,,Eroii" Ei ,,Zinele" extrag esenla invizi-
derea .coerenlei, sau sd nu !i re'mbi ;i;i;;ii
viscior snre nier- bild spirituald pentru a se hrSni cu ea. Aceastd practicd rnodernd
t;';;;r;:''
(1+l) r_.a jumdtatea drumului dintre centrul psihic "''^- tibetana li hindusi este asemdndtoare cu cea a vechilor greci de
. al inimii
qi aceia 1l giiului, ,intr-un spatg cfe lir"u-pntr,, degete lungime, inaltd culturd care ofereau demonilor sacrificii, gtiind cd aceqti
se zice cd existd un organ -psihic in form'A de tubl. D"": ?;;1; demoni se inveseleau de la aroma sacrificiilor arse. Utilizarea
tdmiii adoptatd in ritualul cre;tin avea, qi are incd, in Orient
94
95
 acest sens de interverrlie favorabild
lezi, in Noaptea de. Noiembri;,-f# $l exorcizantd. Jriranii ga_ prin simluri in starea de veghe slrrt tot atit de ireale ca si re-
bune.., ,,pucli.._itor Jr'r"no" de hrand ,.geniiior llectiile din starea de vis, Cele doud stdri ale Samsarei.'pasul
{dranii bretoni o fac :i ,,r"pfiih;;".lirJi,
spiriteio" *oriiio",r,pentru ca locuitolii
artor zine, ta {et cum Iinal duce la Marea Realizare cd totul in Samsara nu este si nu
teiraue tumi cettice^:i.:J;,i;"-.Xi:ijlii cc_ poate fi decit ireal, ca visele. Crea{ia universald cu numeroasele
prietenosi si sd binecu,vinteze rnai degrabd decit ne_ sale s51ase, de la cel mai de jos pind la cel mai elevat, paradi_
zile qi-sd protejeze recolteie cdmiiuf si familia, mdrind cire- sele sale buddhice, toate lucrurile fenomenale care sint continute
(1b0) Dsah_Ldan ""ui,li'"u ir.i"". in ea, nenumiratele sale aspecte fizice, gazele, soli.dele, cdidura,
inaj1t93 ir.,"rrnh"ii,'tJr finale peinpdmint
luieso Bodhisattvas .!111;trila,-i"tiill,"ir"radisut care sdtds_ lrigul, radiatiile, cuiorile, elementele electronice, nu sint decii
tru a deveni Buddhas. Mait.et;,;;;;io""ur nen_ conlinutul Visului Suprem. Cind lucesc zorii Divinei Infelep-
in cerur rusiti;r,dd;id';ia suaal,i cororirii
,r" sa ,ji'a, ,:iuni, aspectul mlcrocosmic al Macrocosmului este pe deplin
;:HJir* "ei
sate prinrre trezit, picdtura de vin porfiriu alunecd in marea sctntei-etoare, in
(l1l) Bdeua_Chan- (san_skritd: sukh.auori), [ericirea Nirvanei Si a Unitdtii ce posecld toate posesiunile, Cu-
il:9111,;"'ici{lor
vd;"i;i';T' ii,?^'frf;i,,i pdmintul
- fericit sau
Buddha A;G;h" noaSterea tuturor Cunostin{elor, Creatorul tuturor Creatiilor, cd
Spiritul Unic este Realitatea Insdsi..
(li2) Mnoon_nar_iIgah_ua^: paradisul Vezi $$ 11-13 al"e Doctrinei Corpului lluzoriu. yogi in-
mantur" sau "vesnicui", re'ex-ie'^JJoi#i"ilui Vajra_Sattva.,,Dia_ vatd-(15-5)
cd existd o reald uniune intre zei s1 oameni, cdci tolf sint
Aksobhya, ,,Cel cbre e.ste_catmli, . rui Dhyani
.i,." iilri+Sazd. Re$atut buaanu
numit de cdtre tibetani_,,ne.caiui p"'""ii'".ti o.tuJui,
qr unitate comund in ,,Ceea ce este,.. Aceasta nu este decit o
{ormd pe care fiecare o posedd in mod tempo{ar, care
(1S3) Tetul acestei practici fericit sd_r cunosti,,. -iluzorie,
le .conferd o existentd individualizatd si obiectivd, si ac-este for-e,
reatizeze prin el t""usi uriu du--" permite discipoiului sd chlar cea a celor mai inalli dintre zei ,ca Indra qi Maeqtrii For-
sarei- sau creafiei cosmice, "a']-ouillr;;fi" fenomenate_aie Sam_ rnelor Pianetare, slnt, ca qi formele reflectate intr-o' ogtindri,
se gasesc in Universurite'oorinlJi,
"il;;-$i;;:iJ.p"."dire senzuale (care ireale. Dar inddrdtul tuturor formelor qi aparen{elor fenorienale,
sc mai gdseste fJ..i"i si
o exi.t"n1i-inji"ii"ri.ir"ta Fard_Formei, unde tnddrdtul oricdrei Maya, existd Realitatea. Realizind aceasta prin
in Cerul seinit),incd sint, c.a .$i i*;;i';;;Lsc si personatrd, ca si
qi con[inutul stdrii experienla yogdi, inseamnd a-l inlelege prin ,,Ceea ce Este,. in
de veghe Ei vis: maya. toate lucrurile, a te cunoaqte pe tine insu{i, pi a atinge
Iizat' disciporur este"gatat"a'"te-Jlc"ii"Xi"*ra" puternic este rea_
sd avi;;;;";J:".area cdtre telulstdrii care este Iluminarea Nirvanei fiind incd in Samsara. - Jelul
de vis (eriberar de ilizia (156) trdrd spirit (sau conqtiin{d) ca sursd numenald, el nu
de ii"J.r" il.tnormd si de si
Starea fdrd Dorintd starea "uto;'l;;;:"f,dri,, cre veshe de vis): poate sd aibd fenomene sau stdri iluzorii, aqa cum omui le ex-
md, Nirvana. Zeii' insisi i;-pra; ;;.;;it"';"r FErd For_ perimenteazd atita timp clt este om. Spiritele intunecate, afun-
insufletitd, o formd qi un posedind ca orice
J"'""r".i"5ia sint. in urtimd{iinLd claie in materie, considerd fenomenele naturii ca ceva in afara
tizd, din aceeasi maierie i.-"iJ"'?"'lii,ri ana_ 1or. Sp_iritui inconqtient al omului al cdrui spirit normal este
depiin lluminar. Viziunea J" ';;;; cuiui care este De Lln reflex, asemdndtor reflexului corpului intr-o oglindd sau
ruia s-a concentrat ii*i"g regatului urupra :rsemdn6tor corpului vdzut in vis, este- o raz6 a Spirilului Uni-
practicS. Punctul rosu ::r:serveste
9gy+r-jiliutrtii ,.r suc"esurui tn aceastd "id- versal in care strdluceqte Lumina Clard a Realitdfii, Lumina care
reia vizuatizarea rep.rtu.tui ;;i; A.ept teniiia prln intermediul cd_
Ia"Iia,j,,i",lt ra trupului adormit. ilumineazd orice creaturd vie, care sus{ine qi conlerd coerenld
Aceastd practicd esie. de. .;9;;si-;;;;ri'"i {sau unitate) oricdrui lucru ce existd in mod obiectiv. Aceasta este
a
cele gase Doctrine *i. ain cariu.";'lf ""u urtimei cea
care
dintre Lumina Interioard a misticilor, steaua cilduzitoare a Magilor
l|,1l..J;iJtlir.conrtiiniei d;n .egai i" "'' 'rmeazA:stare dea
sau dintr-o care indicd divina lncarnare a lui Christos pe pdmlnt.
(154) yoSi invatd,,Tll"I.._:E
'"cit _ (157) GzhiJi-hbd-gsol; ,.Lumind Clari Fundarnentald (sau
-rn aspectul realizeze cd materia, sau forma
sdu de dimensiune ntare sau-micd,
Primorcliala)".
si aspectul sAu (158) Lam-gyi-hdd-gsal: ,,Lumind Clard pe Cale (sau a) Cdii,,.
numerio de pluralitate sau unitatu,
sare cind putc'rea sa mentard "otu-ir_r*intregimc supusd voin_ (159) Hbros-bu-lti-h6d-gsal..,,Lumini Ciard Rezultantd,,.
yoga.
''er Cu alte cuvinte, yogi,
. toit-suricient dezvortatd orin Divina Radiafie incomprehensibild, omniprezentd, trans-
(160)
rezuttd din experim""t"ie.i irr"ta^"p.rn""lx-perienfa actuala, ce cedentalS, care ilumineazd spiritul universal si strdluceqte in inima
vrs poate fi schimbat,sau ir.iiii"^jl tlii;r'"a car"cte.,rr oricdrui tuturor lucrurilor vii este Lumina Clard, Calea lui Bodhi se ter-
pasul urmdtor. eI invatd. cd iransfoimai-Iorina acest lucru. La rnind in slava ei.
continut al visetor. nu s.inr fornri, i"".tJ!, de vis, si muitiprul Lumina Clar6 Primordiald sau Fundamentali simboli-
(161)
tnstabjle ca un mirai. pasut-d;"i;1";;ri.lii spiritutui tot atir cle
urlirdi#'ri i'u."" ,a cunoasci a spiritului ln starea primordiald, in Sta-
zeazd condi.tia vizuald
cd natura esenfiald "u lor,oli*.,i';";ril"r1". faptul rea Adevdratd neintinatd de procesul de gindire a Samsarei, ex-
lucrurilor percepute perimentlnd astfel (ca rezultat natural aI yogdi), o fericire spi-
96
7 - Yoga tibetanl, vol. U
97
rituald inexprimabild, inseparabilS de realizarea Vidului,
cle ,,Ceea ce este" al oricdrui lucru.
(162) Gurus comenteazd astfel aceste trei practici: amesieca-
rea pe durata zilei se prelace in cSldurd; pe durata noptii, in
lumind; la asfinlitul soarelui sau in timpuL repaosttlui, in cuncaq-
tere; in timpul crepusculului, in Lumind C1ar5; qi in orice mo-
ment, in cunoafterea a ,,Ceea ce Este" saLr in cunoa;terea Fro-
gresului pe Cale (v. $ 5-B).
(f63) Daca gtru, acceptind un discipol la proba, doreqte si
cunoascd progresul spiritual deja fdcut, il va intreba ce graci
de recunoastere a Luminii Clare sau de Cunoastere a ,.Ceea ce
tste" n realizat. Cele Trei intelepciuni sint produsul Lrrminii
Clare (reaiizatd prin practicarea celor $ase Reguli ale iui 1'llopa
enumerate mai departe); Lumina Ciard Mamd (realizata in in-
tervalttl clintre doud procese de gindire) care este Lumina Clard
FundamentalS; qi Lumina Clard Unit5, care simbolizeazd in{e-
lepciunea oblinutd din realizarea Luminii Clare produse li a Lu-
mini Clare Mamd. ,,CeIe Cinci Doctrine sint: 1" cunoitsterea a
,,Ceea-ce-Este", 2' gradul Luminii Clare, 3" cele trei In{elepciuni,
4' Progresul in
Perfecfiune, 5' infelegerea Progresului.
(164) Lii.,,Care vine in primul rindi ,,guru vine in primut
rind". ln acest caz, ca in cele mai multe cazuri similare, Lama
Kazi Dawa-Samdup a adoptat o traducere mai liberd fdcind s&
se infeleagS mai bine sensul, mai degrabd decit sd rede:r textu]
literal.
(165) Lumina Clard, sau Primordiald, care trebuie sd fie ex-
perimentatd in primul rind, dd naqtere Luminii Clare Froduse;
aceasta explicd alegoria aleas6.
(166) Cu alte cuvlnte, durata de experien{d extaticd a L,uminii
Clare, Ignitia (sau iluminalia psihicd rezultind din aceastd ex-
perienfd) cind e]e sint luate impreund definesc iimitele (sau gra-
deJ.e) reaiizarii Luminii Clare.
(167) Oferirnaici echivalentuL fonetic al originalului tibetan
al acestei Doctrine fundamentale a $colii Kargyiitpa care se scrie
astfel:
Mi-mno, mib - sam, mid-pgad- ching,
Mib - s gom, mi- sem s, rang-b ab s -bzhag.
Aceste versuri aparfin timpului de versifica{ie celui mai
obisnuit intrebuin{at in tibetand: versuri de qapte silabe cu ac-
centuarea ritmicd cdzind pe fiecare a doua silabd si pe a Sap-
tea. Aceastd caclenfd, fiind bazati pe numdrul sacrll sapte, se
spune cd este deosebit de potrivitd pentru a traduce invSlaturile
religioase. (Vezi o altd versiune a acestor versuri in $ lti al Re-
zurnatului Marelui Simbol;.
(f6B) Nota lipseste in versiunea originald francezd (n. tr.).
(169) AEa cum textul o va explica, aceste silabe tre-
buie sd fie vdzute fiecare intr-o parte specialS a Lotusului: IIUNI
in centru si celelalte patru pe cite una din cele patru petaie. In
tibetand ,aceste cinci silabe au formele urmdtoare:
(AH); (NU); (TA); (RA); (HUM).
Luate impreuna, primgle patru silabe formeazi cuvintul sanskrit
9B
adicd
anutara, car.e inseamnd starea cea mai inaltd, sau ,,deasupra
cAreia nu mai existe nimic". ,,Silaba HUM (cdreia li sint ataqate,
<iupd texte sau uzaj cu variate semnificafii, reprezintd aici Sta-
rea AdevSratS, Spiritul in condilia sa primordialS, nemodificatd
cie procesul de gindire, starea la care aspir5 yogi.
(170) Cele cinci agregate (sanskritd: skandha), (v. p. 358).
(171) Constitulia semnificd trupui omenesc alcdtuit din cele
cinci elemente: pdmint, apd, foc, aer qi eter (v. p. 138).
(172) Dublul aspect al ,,Cunoscdtorului" se refere la spiritul
cunoscAtor in cele doui aspecte ale sale ce lin de Samsara, sta-
rea de dincolo de veghe gi starea de semn sau vis.
(173) AI cincilea grad aI Vidului, dup6 nomenclatura cate-
goriilor, p. 213.
(174) Text: Snang Mch.ed Thob: ,,Lumind, cdldurd, rezultat".
ln acest text, Lumina nu este Lumind Ciard. Acesti trei termeni
tehnici de yoga indicd trei stadii de progres spiritual pe CaIe.
.[,umLna semnific5 zorii experienlelor extatice, C5ldura este durata
rcestei experiente si efectul s6u de iluminare este sumh total5
a rezultatelor considerate progresiv Si oblinute din experienle.
(175) Pentru ca vizualizarea Lotusului sd fie clar trasatS,
yogi trebuie sd se intoarcd cu fala cdtre Nord, astfel ca HUM
sd fie in centru, AH la Nord, NU la Est, TA la Sud qi RA la
Vest.
(176) Pentru a lnlelege aceste indicatii, trebuie sd studiem
semnul HUM scris in tibetanS, aqa cum este redat eI mai jos
:mirit:
a
6$
td
w#'
f- ":P
ffi\
\E)
fn\
$J*{
w
t\ .r-(
Semnul-vocal.d se afldla baz5, cu forma unui +ase aplecat cdtre
stinga; apoi partea HA se g6se;te lntre semnul-vocald qi semi-
luna care ii trece deasupra, Deasupra semilunei se geseqte cer-
7* 99
cul peste care std flacdra prin care vizualizarea se transformd in
Vid. Fiecare din diviziunile silabei (ca semn) simbolizeazd un
principiu esoteric sau de invdldturd care este explicat in Car-
tea a VI-a. Scopul acestei practici este de a-l pune pe yogi in
acord cu o stare de spirit elevatd in momentul intrdrii sale in
semn.
'Pentru studentul occidental care, dorind s6 aplice aceste in-
vdtdturi yogice, preferd sd. vizuali2eze caracterele grafice fami-
liare, el poate vizualiza ceLe trei. litere ale lui HUM piaslndu-le
in linie una deasupra alteia: II sus, U la centru s,i M jos. Deasu-
pra lui H se afld o semilund qi deasupra semilunei cerclll peste
care std o f1acdr5. El va proceda apoi ca pentru semnul grafic
tibetan, M absorbindu-se in U, apoi acesta absorbindu-se in H,
semilun5, cerc si flacSrd (v. p. 342).
(177) Jelul yoginului este de a deveni capabil sd treaca din
starea de veghe in starea de somn, sau viceversa, cu o continui-
tate de constiinld neintreruptd, pentru a fi lntotdeauna pe de-
plin con;tient si capabil sd lind minte in intregime toate lucru-
rile vdzute sau experimentate intr-una sau cealalta din cele dou6
stdri.
(178) Textul literal: ,,in acest mod starea de non-somn este
Lumina" ar fi ambiguu si ar pdrea lipsit de sens pentru citi-
torii europeni neavertizali de simplificdrile obiqnuite pe care le
fao gurus. Aceastd stare de non-somn este starea care separA Iu-
mea experimentald a trezirii de cea a experientei somnului (sau
viselor) si in care, dacd medita{ia este practicatd cu succes, yogi
realizeazd o claritate de perceplie extaticd numitd ,,Lumin5". Ea
nu strdluceqte declt atunci cincl yogi a reuqit sd menline conti-
nuitatea de constiin{d de-a lungui stdrilor de veghe, soinnului
qi stdrii intermediare care existd intre cele doud.
(179) Lumina este rdsdritul stdrii de vis, Cilldura este con-
tinuarea stdrii de vis $i Cunoasterea este rezultatul obtinut
atins), sau visul.
(180) Aici, in comparalie cu pasajul precedent, procesul psi-
hic este inversat gi Lumina ClarA de descendenld precede Lumina
Clard Mama. LLlmina Clard de descenden{d este realizatd atuncl
cind se trece treptat in starea de somn iar Lumina Clara Mama
strdluceste atunci cind egti scufundat intr-un somn piofund,
dupd cum s-a spus in paragraful precedent.
(181) Aceastd cunoaStere este al treilea stadiu al rezultatelor
pe care yogi trebuie sd ie ating5 in Doctrina lui Bardo, care este
expusi ln capitolul urmdtor; ea este clasificatd drept a patra Lu-
mina Ciar5, cdci, in mod normal, ea strdluceqte indate dupd
moarte intr-o a patra condi{ie sau dimensiune.
(182) Acest corp pur iluzoriu este acela al Zeitdlii tutelare
a yoginltlui. Existd un foarte mare numdr de zeitSli dintre care
yoginul poate sd qi-o aleagd pe a sa, dar de reguld, el adoptd una
apartinind sectei sau gcolii din care el face parte. Primii yogi
crestini, retraqi in cleqerturile Egiptului, isi alegeau de asemenea
un sfint renumit pentru a le servi drept protector spiritual ca
inger pizitor.
100
(183) Vajra-Dhara, guru divin, Buddha ceresc, care se
crede cd se afld la originea lnvdtaturii esoterice a celor $ase
Doctrine, este uneori ales drept zeitate tutelard in special de c5-
tre yogi care aspird la telul cel mai inait.
(184) Un pasaj asemdndtor, care ajutd ia in[elegerea textu-
lui nostru, se gdseqte intr-un tratat tibetan ocult intitulat
,,Bsre-hpho". Pe a doua jumdtate a paginii 60 din manuscrisul
ce aparline lui Lama Kazi Dawa-Samdup, se poate citi:
,,Aqa cum de pe suprafata unui iaz limpede
Brusc se avintd un peste,
Tot aqa din Vidul Absolut qi Limpezirre
Iese Vdlul lluziei Mriaculoase.
A avea infelegerea acestui lucru, aceasta este Nirvana,
$i pentru a ajunge la aceastd inlelegere, discipolul a lLlptat"
Intr-o anumitd invS{dturd esotericd i Titretuiui, corpui -orne-
neso este comparat cu o oald de pamint iar raza Celui \regnic
care este inlSuntru, congtiinla inndscutd a Realitd!,ii, ,,adevarata
Lumind care il lumineazd pe orice om ce vine in aceastd 1ume",
Lumina pe Caie este numitd Lumina Clard. Strddania quruir{i
este de a sfdrima oala de pdmint pentru ca singurb Lurnina
Clard sd rdmind strdlucitoare in Vid. Realizarea con;tientd a
Luminii Clare Mamd qi Fiu este rezultatul stdrii de Dhyana atinsd
urmind instrucfiunile yogdi. Perceplia inteligentd,,,Cunoscd-
torul" trezit care se avintd simbolizeazd reuniunea celor doud
lumini si el este dovada urmirii cu succes a Cdii.
(185) Sa-rob-tu-dgah-ua (sanskritS: pramudita),,,Marea Bu-
curie", stare de fericire ce rezultd ca urmare a ilumindrii n-ren-
tale in ceea ce priveqte natura Reaiitd{ii; dupd aceastd experienla
nu mai poate exista o revenire la concep{iile intunecate privind
omul +i universul. Aceasta este deci ,,Marea Bucurie", cdci orice
falsd stiintd in iegdturd cu spiritul si materia a fost pentrri tot-
deauna depdsitS. DupA Sutrele buddhiste, existd zece gracle de
perfecliune 9i Buddha Sakya Muni le-a depdEit pe toate. Dupd
Tantrele buddhiste, existA qaisprezecc grade de perfecliune qi
Budclha Sakya Muni este ln cel de-al qaisprezecelea; Samanta
Bhadra (tibetand: Kilnto-zang-poJ, Adi-Buddha al sectei Ningn'rapa
(Bonetele rosii) este de asemenea in al saisprezecelea grarl ;i
Buddha Vajra-Dhara in cel de-al treisprezecelea. Primele zece
grade ale acestor perfectiuni sau stadii atinse pe Cale au fost enu-
merate de cdtre Kcirdsi Csoma Siindor (in al sdu Vocabular San-
skrit-Tibetan-Englez, I, II), dupd cum urmeazd: 1o Marea Bucu-
rie (skr. Pramudital, 2o Imaculatul (skr. Vimala), 3" Producerea
de lumind (skr. Prabhakara), 4 Difuzarea Luminii (skr. Archi,5-
mati), 5' Dificild de practicat sau de cucerit (skr. Stdurjogc;,
6' Eminent sau Excelent (skr. Abhim.ukhin), 7o Foarte Avansat
(skr. Durangama), B lmuabil (skt. Achala), 9" In{elegerea Ele-
vatd sau frumosul spirit al discernimlntului (skr. Sadlrumati),
l0o Norul Virtu{ii (skr. Dharma-megha).
(186) Acest contact in.rplicS faptul ci formele iluzorii in con-
tact cu Fdrd-Forma devin ele insele Fdrd Form6; Forma (Rupa)
101
 devine FdrS-Forma (Arupa) si yogi atinge primul grad al dreptei
qtiinle realizind non-substantialitatea tuturor lucrurilor formate.
(187) Cea care penetreazd totul este Karma, numite astfel
pentru cd ea penetreazd sau guverneaze Cele $ase Steri de trxis-
ten[5. Adevdrata stiintd este realul, adicd Nirvana care emanci-
peazd de toate stdrile existen{ei din Samsara si de toate tendin-
{eie qi ataqamentele Karmei care sint cauzele rena$terii.
(lBB) Ceea ce este Foarte Strdlucitor este Lumina Clara Ei
ceea ce este Durabilul este Veqnicul sau Spiritul.
(1Bg) Srddfla inseamnd ,,implinirea" sau rodul meditatiei yoga,
clar aici desemneazS indeosebi puterile supranormale de a-ti asu-
nla orii:e formd, mare sau micA, vizibild sau invizibilS.
(190) Analizate, cele opt daruri supreme sint: 1' Forma ce se
topeste in l'drd-F ormd prin contactlll formelor iluzorii in contact
cu Fdrd-Forma; 2" Cunoasterea care rezulti din nonrealitatea
obiectivitdfii;3" In{elegerea a ceea ce penetreazi totui, sau a Kar-
mei, atingind astfel eliberarea de existenla lumii; 4" Infelegerea
Ilealului .sau Ni'rvana; 5o Realizarea a ceea ce este Foarte StrS-
Iucitor, sau Lumina ClarS; 6'Realizarea a ceea ce este Durabil
sau Veqnic, ca fiind Spiritul; 7" Maiestria acestei stdri de reali-
zare si B" ,Siddhi de Transformare.
(191) Aceste cinci versuri in originalul tibetan erau atit de
eliptice si enigmatice incit traducerea liberd a fost o necesitate.
Limba tibetand a paragrafului 35 este obscurd Fi a fost necesar
sd consultdm Se-plto-uL pentru a ,clarifica aceste cinci versuri.
CeIe Opt Puteri Atotputernice, roade ale yogai, sint: 1' Puterea
Corpului Divin sau a lui Bodhi; 2" a Cuvintului Divin; 3" a Spi-
ritului; 4o e lui Siddlli al Transformdrii; 5" a manifestdrii aces-
tora in ,,CeI ce se miqcd" in calitate de for!5 de punere in mis-
care a Samsarei; 6o a manifestdrii lor in ,,CeI nemiqcat" sau Nir-
vana, ca antitezd a Samsarei; 7' a Satisfacliei sau etanqirii fatd
de orice dorin{d sangsdricd; Bo a harului tuturor virtulilor divine.
(192) Aici, realizarea imp1icS, in plus fala de sensul obiSnuit,
justa intrebuinlare a antrenamentului in yoga pe care defunctul
il poate avea ln lumea umand inaintea n-rorfii sale.
(193) Pentru un yogi obiqnuit, care nu are iluminarea com-
pletd, prima din aceste realizdri dupd moarte constd intr-o per-
ceptie extaticd a Adevdruiui Ultim; a doua, intr-o experien{5
iimitatd a fericirii lui Bodhisattva; a treia, 0n oblinerea unei re-
na$teri divin inzestrate pe pSmint.
(I94) Bsprubskz, acela care este divin incarnat, ca Dalai Lama
care este tulku al lui Chenrazi (sanskrit5: Aualokiteiuaro), ,,Ace-
la care priveqte pdmintul cu mil5", personificarea milei sau a in-
dur6rii, ,,Marele Indurdtor"; sau, pentru fashi Lama, care este
tulku aL lui Wodpagmed (sanskritS Ami,tabha),,,Acela al Luminii
trnfinite", Buddha care Ilumineazd sau Strdfuigerd.
Interpretarea esotericd a termenului AvalokiteSvara de cdtre
Mr. E. T. Sturdy este urmdtoarea: ,,Avalokita: r.vdzut- qi I3vara:
*Domn*, care s-ar interpreta: ..Domnul care este vdzut in sine"".
o{ceastd interpretare pare sd corespunde mai mult sensului cu-
102
vintului sanskrit decit cea care este datS mai sus, qi in acest sens,
eI ar fi sinonim cu Cristosul lduntric.
(195) Lumina, aici, este lumina obisnuitS, pdminteascS. care
nu mai este perceputd cincl vine moartea; ,,Grosierul" este trupul
fizic si respire{ia sa.
(196) Subtilul este conqtiinfa omeneascd care inceteazd tem-
porar sd funclioneze timp de circa trei zile si jumdtate dupd in-
cheierea procesului mor[ii la acela care n-a avut nici o dezvol-
tare in yoga. Cincl defunctul iqi reia con$tiinta, la expirarea aces-
tei perioade, el se simte acasd in Bardo, dupd ce a trecut de
aceastd perioadd de inconqtientd printr-o stare ce precede nas-
terea in Bardo, asemdndtoare stdrii entbrionare ce precede nag-
terea din Bardo in lumea omeneascd.
(197) Lumina Clard Mamd 1i Tatd se topesc si sint in unitate
in Divinul Corp Perfect Inzestrat Sambhoga-Kaya, care simiboli-
zeazd unirea lor.
(198) Lumina simbolizeazd claritatea suprafireascd a viziunii,
care este prima experien{,5 conqtientd a stdrii de dupd moarte;
durata acestei experienle inifiale este numite ".Ardere-, ceci ea
simbolizeaze arderea (sau trezirea; prin Lumina constiintei di-
vine inndscute; Cunoa$terea atinsd desemneazd beneficiul sfliri-
tual obfinut prin experienla mor{ii. Gradul acestei cunoalteri
depinde in intregime de karma defunctului. I1 sfdtuim pe citi-
torul serios sd consulte Cartea Tibetand a Morlilor care con{lne
numeroase comentarii asupra textului nostru.
(199) Dezvoltarea spirituald a yoginuiui trebuie s5-l conduc5,
urmind directivele gurului sdu, la posedarea puterii yogice, atunci
cind.moare, de a trece din aceastd lume in starea de dupd moar-
te, fdrd a rupe continuitatea constiintei sale. Astfel, el scapd de
perioada de inconstienld, specificd'persoanelor neantienate, $i este
capabii sd combine Starea Adevdratd a Spiritului, aqa cLlm c)
practica in Samadl-ri (5i cu care el s-a obisnuit inca din tirnpul
vietii sale, stare in care eI se pune in momentul mortii),
Starea Adevdratd a Spiritului, aga cum ea este extatic experi-- cu
mentatd de cdtre maeqtrii yoga care realizeazd Lumina C1ar5 in
Bardo. In virtutea acestei marl experien{e, eI va fi capabil sd
cunoascd, prin realizarea sa actuald suprafirescd, {aptui- cd cele
doud stari de existen{5 incarnatd in ,lumea umand !i starea cle
existenfd dezincarnatd din. lumea iui Bardo sint esenfialmente
asenrdndtoare, ambele fiind tranzitorii si iluzorii. ,El va fi capa-
bil sd cunoascd faptul cd Starea Adevdratd a Spiritului, fiincl'in-
dependentd de cele doud stdri ale Samsarei, nu este, ca ;i eie,
tranzitorie qi iluzorie, ci cd ea este Starea Permanentului, a llea-
lului, a Non-f'ormatului, Nirvana. A atinge aceastd supremd rea-
lizare inseamnd a atinge starea de Buddha.
(200) Snang-oa, ,,Lumina" sau ,,ceea ce este vdzut in lumirrd,..
In tibetand, un singur cuvint exprimd concepte similare dar nu
identice: a) lumina; b) lucruri vdzute cu ajutorul luminii; c; iu-
cruri vdzute menta], cu ochii spiritului. Atmosfera de asemenea,
ca mediu de transmitere ,a luminii este numitd snang-va. Fen-
tru Lumina Clard, termenul tehnic este Hod-gsal,
103
 (201) Acest fragment demonstreazd conceptia filosoficd, co_
mun5 _Indiei qi Greciei antice, a trupului omenesc considertrt ca
o. combina{ie a cinci elemente. Aici,- pdmintul reprezinti
si .rasele trupului; apa, singele si celelalte Iichidel tocui, ceiauii".."ei
rrnirnald; aerul, forfeie vitalitd{ii; Ei eterul, conqtiin{a (v. p. 3aS).
(201 bis) Gurzrs supraumani sau divini au puterea ,ie d
progresul in starea de dupd moarte a discipolului care nuairii.
clestul de dezvoltat sp-iritr,ral, pentru a se diii3a et insuii, -in aq"
esie
Iei ca _ el sd poatd, fdrd intirziere, sd ia naqie.e intr_o familie '
c-are si-i asigure condi[iile cele mai favorabile pentru ;_$i ;;il;
cirunrul.. pe Cale, din locul unde se gdsea atunci cind moartea a
venit sd-l opreascS.
(202) Persoana ce moare percepe semnele exterioare ca lu-
nrina unei strdlucitor crar de runa care-l inconjurd. u"ii
de inaltd spirituaiitate se. sp.une c6 ar fi pronunlat, in clipa "u..p"iii
mor_
[ii, exclama.tii, ca: ,,Luminat,,, ,,lrai multi t,umindi", ,,Ci';;"- L;_
mina!" si unii dintre ei care nu cuno$teau natura acestei Lumin.i
ilu crezut ca au intrat in Cer. Aceste fenomene provin
frrrnarile psiho-fizice are facultd{ii vecrerii cauzate dedin trans_
procesul
mortii; la fel, semnele ale spiritului, apari{iile'intune_
cate, sau innorate ca fumul,^interio:rre
sint produse de'aceteasi transfo._
urdri ce afecteazd mentalul.
, (203) Acestea, impreund cu cele paisprezece imboltluri ale
orrrrnlel_ menllonate rnai departe, stnt clasificdrile variatelor as_
pecte aie miniei qi dorinlei, potrivit
l'rdma Semblrava. Ecolii perfecliunii, i iui
_ !?O+l Rahu (sau capul Dragonului): reprezentaie mitologica a
Lunii ce eclipseazd Soareie.
. . (?05) Ignoran{a ce intunecd mentalul, numitd ln sanskriti
AuitLga.
Fufin cite prin patru staclit, te apropii
trecincl -Doctrina
. _(100).
de Lumina Ciard, qi.pu{in,
aceasta leagd lui garao de 'conii-
nuarea Doctrinei Luminii Clare. -
(207) O mamd nu poate fi numitd <.rnamd,> decit clupd ce a
avut un copil, Lumina Clard Mamd nu strdluce$te clecit hupd
a produs Lumina. Ea e.ste cunoscutd altfel ca al'patrulea g;a ce ;ri
\racuitSlii Luminii Clare.
(20B) Acest procedeu yogic se poate clescrie astfel: in
mo_
mentuL . care precede imediat moartea, dupd cum a expti"ii_,,
textul,'incepe sd strdluceascd o raz6, de lumind albd ca gi ctarut
ric iund, apoi o Lumind rosie ca soarele, apo.i vine intunecimea.
ln ordlnea invcrsa apari{iei }or, yogi trebuie sd indepdrteze
mental, una -dupd alta, intunecimea, raza de lumind rogiL, apoi
raz:r de lumina albd. In acelaqi. timp, el trebuie sd reparturga,
ca o panoramd post-mortem, printr_un efort constient, pro"eJui
fiecarei stdri experimentate in iimpul alunecdrii i"
tea sint: 1" starea celei. de-a patra a Lurninii Clare;-ourtb. a"er-
2. disparifia
treptatd a Subtiiului si J" a- ,Grosierului. In fiecare din'aceite
-gi"d
stdri, revdzute in sens invers, yogi trebuie sd aibi ;.:
lespunzdtor. Pentru pri.ma stare, acesta trebuie s6 fie: "",,d"a" .*a
arru."', pentru a cloua stare: ,,Cine sint eu?,, qi pentru a treia
104
stare:,,In ce condi{ie md aflu?". Dupd ce a indeptinit acest pro-
ces yogic, el trebuie atunci sd utilizeze yoga transferului de con-
gtiin{6, numitd in tibetand Pho-toa, care este subiectul Cdrfii a
IV-a. Dacd el este un adept a\ lui Pho-tuo, conEtiinfa li va iesi
din trup prin deschizdtura lui rBrahma (sanskritd: Brahms-
randlva), care este ieqirea nervului median, mai degrabd decit
printr-una din cele noud descl-rizSturi a1e trupului descrise in
nota de la $ 30. Indepiinind acestea, maestrul in yoga obtine sta-
rea de Buddha.
(209) Chds-kyi-sprin (sanskritd: Dharma-Megho),,,Norul Ade-
vdrului", nume dat celui de-al zecelea grad al cerului sangsdric
cel mai elevat, numit de cdtre tibetani Og-min, semnificlnd ,,In.r-
posibilitatea Cdderii", adicd regatul de unde nu se cade (v. p. 2bT).
Termenul ,,Purtator aI lui dorje", simbol mistic al puterii supra-
fireqti, il desemneazd aici pe acela care este Originea Spirituald
sau divinul inspirator al unei Doctrine tantrice care arat5 calea
cdtre Emancipare.
(2f0) O altd versiune al acestui citat dintr-o lucrare tantricd
este datd ln Cartea Tibetand. a Mortilor, pp. 134-137. puterile
miraculoase, sint Siddhi a transformdrii sau produc{ia iluzorie
de forme qi fenomene care pot fi sdvirsite de catre maestrul
yoga- in starea cie dupd moarte ca pi in aceastd lume. in Siclpa
B.ar_do (vezi Cartea Tibetand. a Morlilor, p. i30), in leg6turd bu
siddhis, se citeqte acest avertisment adresat defunctului: ,,Nu
clori aceste puteri de iluzionare si transformare a formelor, nu
le dori!". Utilizarea nediscipl.inatd'a unor astfel de puterl irnpie-
dicd adevbratul progres spiritual din pricina atasamentuiui ia,,d
de plScerile lumeqti. Cum ele sint rezultatul exisienfei in lume:r
Iui Bardo, unde e1e sint tot atit_de firesti pe cit este a umbla in
lumea unrand, aceste puteri sint numite karmice. Dupd cum
omida sfdrimindu-si coconul pe care ea insd;i si l-a lesui devine
un fluture liber, tot astfel, sfdrimindu-si trupul pe care qi l-a
acceptat, omul va ob{ine libertatea absolutd de m.iscare. (Vezi
C(Lrtea Tibetanl. a Morfilor, p. 13U.)
(?11) Aceastd Lumind rezultantd simbolizeazd o conclitie vi-
zuald mult inferioard aceleia care este simbolizata de Lumina
Clard: l,umina Clard fiind intunecatd ca de un nor gros prin lipsa
ilttmindrii spirituale.
(212) Yezt p. 208. In cazul, persoanelor ce nu sint antrenate
in yoga, pLecarea constiin{ei in limpul morfii se face printr-una
din aceste- ,,por{i", fiecare conduclnd la o re-naqtere'in starea
non-umand, care-i corespunde. De exemplu, plecarea prin poarta
urechii dd naqtere in lumea gandharuasilor, muzicieni-vr'd3itori
pentru care sunetul este calitatea dorninantd a existenfei. prin
orificiul lui Brahma iese costiin{a unui Mare yogi, care'pdrdsin-
du-gi forma om-eneascd, trece mai sus, in paradis, sau atinge sia-
rea de Trezire SupremS.
. (213) De Ia $ 26 pind la $ 30 se descrie procesul invers men_
{ionat la $ 25; $ 27 descrie a1 treilea grad de Sungata, de Mare
\rid, care este exper.imentat primul; S ZS descrie Vidul' Adevdrat
care corespltnde cel.Lri de-al doilea grad qi $ 29 Vidul in primul
105
seu gra.d.. Apoi urmeazd transferul de conqtiin{d, ca incheiere a
procesului invers aparifiei celor trei lumini, cele trei -pu
S"ud;
care Ie simbolizeazd Vidur. Aparifia diverseror rmpulsiuii-"o.Jrl
punde unui fel de trecere in revistii panoramicd ;
""$;i";i;l", ;;
pe care persoanele inecate qi ,""iiiljie,pil
Ie-au :g_.!i cete
,"^r"lj], vazut derulindu-se. Aceste impulsiuni sint ale celbr trel
y1cif, Iqloranfa- (sanskritir: Moha saiu oiiiti- A"iii)
si [- ra (Dresa). Luminile sint rezultateleauiaya'1,
psihice ale trezirli aces-
tor . impulsiuni. Ignoranfa conduce ]a o stare mentald de intu_
nerio. s.au,de
-somn
profund (sanskritd: Susupti) cu privire l. Si;_
rea Acievdratd a Stiintei qi in aceastd ,stare de ,o-., de
rgnoranta strdluceqte Marele vid care poaie ri constient "arr"t,
perceput
de catre orice fiintd urnana in momentur rnor!.ii. rn timpur vietii,
o experientd asemdndtoare,- dar mai pugi., -"tuia, p".t" ii
mentat intr-o stare cre profund samaarri. La fer este cazur"ip";i: ii cu
celelalte impulsiuni qi cu rezultatele lor psihice--
(214) Aceasta indicd existenta dupi' moartea la care
karma
predestineazd mortul. Aceastd nistere'poate avea loc intr_un pa_
radis sau intr-o lume a spiritelor nefeiicite, sau intr_un p;;;;;;_
riu. Dar nici una din aceste stdri nu este veqnicd si, di Jcolo.
rnortul, va trece intr-un_ pintece pentru a renaqte pe pdmint.
(215) Primul grad aI Vidului Cosmosului vdzut'in'r.,ri-Utrl
- sistemul
sdu, de nebuloase, de sori si cle planet" p"
;;;;;:
nomii-pot sd-l
-vacld
"ir"cea mai
prin telescoapele'lor, $tna tu steaua
lndepartata. Al doilea grad constb intr_o mie qi al treilea in-
tr-ttn milion de sisteme asemdndtoare. Chiar si atunci, spun La-
mas, Vidul nu este decit par{ial c}asificat: cele rTrei Viaui"i aaau-
gindu-se celor Ttei Viduri fdrb de sfirsit conceptibile.
_," (,2t01 Fiin[e
ma_natoare,
de
-naturd,
existd in
clezvoltare,'inclinalii qi destinalie ase-
planul Bardo ca si oamenii in lume. Alte
ordine -de fiinle existd de asemenea in aceastd a patra aimen_
siune dar sint invizibile cerrolarte ordine, dupd cum *r"ru i""i-
zibile si zinele existi pe pimint f6rd a fi vdlute de catre-om.-'-
. (2]i)obisnuite
ducerii
D-na Rhys Davids obiecteazd, cu temei, impotriva tra_
a lui deuas prin ,,zei,., caci zeii, in marea lor
majoritate, invers fata ae an""--{--siJ-";""up"ti';."';;i;;, ;;;;
!:lu o putere creatoare, atunci cel pulin o influenld, o for{d de
control, un fel de .cult si practicanfi, un fel de putere de a da
sau_ de a reline, de a ajuta sau de a vdtdma, de a rdspldti sau
pedepsi. Ea distinge deuas de deuatqs, acestia din urmd fiind di_
vinita{ile inferioare ale oamenilor obignui{i Ei ea vorbegte despre
deuos- astfel: ,,Deuas care, din cind in'cind, fac vizite sau primbsc
musafiri pe pdmint, nu sint decit niqte doamne sau domni bine_
voitori, respe.ctuo;i fald 'de marii instructori Li-pa-
rnintului-curtenitori,
sau fatd de disciporii zeloqi. Ei sint gefii ror, dar Ji"t
"" ai
nernuritori, cdci au fost qi vor redeveni fdrd lncloiali locuitori
o-Smintului. Nu, deuas buddhisii nu sint zei, qi una Oin moAafi
tdlile de a infelege buddhismui este de a inceta de a-i numi ast-
!9.A. F. Rhys ,Davids - ,,Buddhist psgchologg", S"ppf"r""-
I"1". Chapters,
tary
London, L924, pp. 25L*252.).
106
(2lB) Vezi p. 227.
(219) Aceastd mare implinlre impiic5, fireqte, faptul ci de-
fLhctul este mort in mod yogic qi cd el .este capabil sd-qi exercite
puterea de adept al yogdi. qi in'starea de dupi moarte.
(220) Rezultatul practicilor yoga este o inaintare rapidi ln
starea de dupd moarte; in vreme c.e, in lipsa calauzirii oferite
de aceastd vizu:rlizare, locr-ritorul lui Bardo poate cddea in gre-
qeala de a lua trupul unui spirit nefericit sau preta qi de a f!
intirziat pentru multd vreme, mai ales dacd prietenii sau pdrin-
{ii, afla{i incd pe pdr'nint, il evocl in reuniuni spiritiste (vezi Car'
tea Tibetand a Morfilor, p. 161).
(221) Aceasta se referd la procesul vizualizdrii in legitttrd cu
cele doud principii, externe qi interne, ale personalitd{ii, ca fiiud
In{elegerea Completd a mantrei AH-NU-TA-RA-HUM (vezi
p. 98, n. 169).
(222) Aceastd stare de Dorje Chang (sanskritS: Vajra.-Dhara),
guru Divin Suprem al Dinastiei AIbe de .gxrril,s ai $colii Kar-
gylitpa este numitd Unita, deoarece reuneqte in sine Miia El
Vidul.
(223) Cu alte cuvinte, dacd defunctul ,n-a atins starea de
Dorje Chang gi doar marii maeqtrii yoga o pot ei va trebui
sd rdtdceascd- din starea celui de-al doilea l3ardo- (sau Bardo an
Experienlei R,ealitdfii), numit Ch6nyid Bardo, pind Ia Bardo aI
Cd,ntdrii Renaqterii, numit Sidpa Bardo. In Cartea 'ITbetand a
Mor[ilor, unde este oferit textul complet aI invS{Sturilor lul
Bardo, al momentului mo.rfii, Chikhai Bardo, este impSr!,it ira
doui stadii, in asa fel cd'Chcinyid Bardo este al treilea stadiu.
(224) Aceste fenomene sint rezultatele psihice a1e procesttlui
de dezintegrare numit ..moar:te',, care afecteazd cele patru ele-
mente grosiere clin agregarea cdrora este compus corpul ome-
nesc. Elementul eter nu este numit, cdci in acest element (ele-
mentul eterat, Corpului Bardo), doar principiul conqtien{ei con-
tinua sd mai existe (vezi p. 339).
(225) Nu conteazd ce fel de nastere in Samsara este conside-
ratd de nedorit, in special de cdtre acela care a lnceput sd intre
pe Calea Nirvanei; aceastd naqtere este simbolizatd aicl prin c5-
derea intr-unul din cele Trei Abisuri. A cddea in Prdpastia Albd
inseamnd a te na$te ca cleoa; in Prdpastia Roqie, inseamnd a te
naste ca preta gi in Prdpastia Neagra, inseamnd a te naqte intr-o
stare infernalS de Purgatoriu. \n Cartea Tibetand. a ,Morlil,or,
p 140, se explicd faptul cd aceste Abisuri sint Minia, Dorinla ;i
Prostia, eele trei pasiuni cauze a1e renagterilor.
(226) Aceste cdi sint calea luminii albe, care conduce cdtre
lumea cleoo;ilor; cea de culoare furnurie, ce conduce cdtre lumea
de infern a ispdqirii; cea a luminii rogii, ce conduce cdtre lumea
preta;ilor (spiritelor nefericite) qi cea a luminii verzi, ce conduce
cdtre lumea asurttgilor (titanilor). Ele au de asemenea o relalie
esotericd cu Cele Cinci Radialii ale Intelepciunii (vezi Cartea
Tibetand a Morlilor, pp. 101-106). Aceste cdi trebuie sd fie evitate
mai ales de cdtre adepfii foarte instrui{i in yoga, pentru a nu
recddea in Samsara.
107
 Dharma Raja, Regele Adevdrului si Domnul Mortii, in
,-.-(22])
ralr carula mortut apare la judecatd, personificd conqtiin{a in
asuectuI sdu irnpracabir de impar[.ialitate si dragost" a"
ogli'rla^in .crre priveste judecdtorul este memoria care Jriii6i.J reflectd
rlecare rapta bunA sau rea. Bineie si rdul
justi{iel ;i mortul snferd sentinfa karrneisint cintdrite in balanfa
(vezi Cartea fibetiia.
rt I\lortilor, p. f42).
Doctrina populard
-(228) ignoran[d a renasterii afirmd injusta teorie.(nds_
:ule, .Slil .
.si f-atse analogii) cd principiul ornenesc al
constllnlei poate Jua o fornrA subumana. Inl.erpit,tarea esotericd,
mai. degrabd decit credinla vulgard si esotericd, trebuie urj
- -i""iur
mdrita studiind Bardo Tttdcol, -pe care-r
nostru. Trebuie de asemene:r sa se {ind seama ".ttie."Ju
peri datoritd acestei creclinle introdirse in textc.deD-na anumite coru_
vid-s, cu marea sa cunoa$tere a Canonuiui pali, spune:
Iihys Da_
folklorului qi a prolixeror comentarii, n-am intit;it nici ,,i;;f.;"
de naqtere ca animal recunoscut prin viziunea supranormald un caz
a (.237) Yezi p. 228.
unui Maestrr-r. Ruddha se spune, in Sutt", iMoil,ae-a
III, 167) cd.r fi afirmat ci nnele ciaseanumite de rdufdcdtori vor'.suferi
aceasta soartd. clar pe cit stiLl eu, in Suttas nu se gdseste vreo
men.tiune speciald a acestui caz., (C. A. F. Rhys O,l"?Jr, bp. '"e7"
p. 2s6).
I-u este cie loc nevoie a lua literal aceste afirma{ii clespre
rena$tere in forn'ra sa subumand. Dupa context, e1e trebuie in_
terpretate simbolic. Asupra acestei chestiuni trimitern cititorul la
Cartctt Tibetond" a Morfilor, pp. 35-42. Amintim cd Buddha in_
suli n' a luat parte la reclactarea invdtdturilor care*i sint
bttite si care aLl fost puse in scris muli timp clupa mc,arteaatri-
sfatlrl sdu cle a nu a.cepia nimic care si nu-poatb fi clovedit ca
sa.
adevdrat, clin punct de vedere yogic, chiar dacd acesta u.""o-u.r_
dat in Scriptr-rri, este tot atit clJ aplicafil in timpurile noastre
qtiinn{ifice ca si atunci cir-rd eI a roitit-o. Buddhistul, hindusul qi
chiar si cre;tinul care abandoneazd acest st4tracriieritt care a
fost ;i al Iluminatului, par sd prefere teoriile necontrola,re din
punct de vedei-e qtiin!.ific.
(229) Shar-gling:,,Continentul de Est,,. Shor-Iiis-hpngls-po:
,,Cei mai nrare continent al Estului.,. Desi acest continent eite
Iericit si prosperd, pentnr- cd religia aici este negl.ijatd, mortul
este povS[uit sd nu renascd in ei.
- (230) }teru)
Muntele
Nub-ba-glangr-spytjd: ,,Continentul din,Vest,, (1a Vest de
uncle se spllne cd se gdsesc turrre t-trdrete. pentru
cel care cauta liberarea de toate stdiile Samsarei, acesia este de
rlenrenea un loc putin de dorit (vezi p. 308).
(231) BycLng-sgra-mi-snyan: ,,Continentul de Ia Norcl de Mun_
teie l\{eru", unde se gdsesc rnrtri herghelii de cai nrare{i, cle ase-
menea cle nedorit ca loc cle renastere.
(232) Nclzam-bu-gling: ,,Continentul de Sud,,, planeta noastrd,
Pdmintul.
(233) Cu alte cuvinte, lelul trebuie sd fie atingerea unei stdri
de pace dominate de o supremd indiferentd la tolte predilec{iile
108
karmei cle afrac{ie sau iepulsie (vezi Cqrtea Tibetand' a Mor{ilor,
p.
" 16s).
(2:34, Spiritul trebuie sd fie pdstrat sr-rb un control strict, exer-
:;indu-se amintirea disciplinei yoga invd!ate in timpul vielii
omenegti, ceea ce permite sd nu se intrerupd continuitatea con-
stiintei in starea dezincarnatd (care precede na$terea) din starea
enbrionarS, qi in starea care urmeazi naqterii. Deci te naqti pe
cleplin constient de procesul alegerii pintecuJ.ui qi al propriei ta1.e
na.steri, in aceiaqi fel in care ai fi con$tient de procesui mor{ii
daci {i-ai men{ine congtiin{a de-a lungr-rl stdrii premortuare qi
post-mortem. "
(235) Acest transfer il implicd pe acela al constiin{ei yogAi
(in timpril stdrii de dupd rnoarte) in starea prenatald din Pintec,
in acelasi fel in care ea este transferatd in regatul pe care ai fi
!cricit sd-l Cunolti.
(23[j) Cerul foarte elevat, numit in Tibet: Deuachan (v. p. 228).
(238) Un mare Maestru in yoga va putea trece intr-unul din
regatele Bodhisattvaqilor dacd sorocul a sosit, sau sd revind pe
Pdmint ca Instructor Divin.
(23!i) Divinul Corp de Uniune sau Compasiunea 1i Vidttl (sau
Acievdrata Inlelepciune) sint unite,. ca ln trupul unui Bodhisattva.
(241i) Aceste cokrn sau ,,ro[" trebuie sd fie vizualizate ca
.fiind insirate pe coloana vertebralS (constituitd din 34 de verte-
bre) la o distanf5 egald unele de altele. $i, mai mult, coloan.r
vertebrald poate fi considerati ca o axd ce trece prin centrttl a
rloudzeci qi una de ro!i. Vezi $$ 66-68 din Doctrina Cdldurii Psi-
hice). F'iecare cakra trebuie vdiutd ca un centru de fortl psihicd
prin intcrmediul cdruia, cu ajutorul medita{iei, princiPiul con-
cle la locul sdu (din centrul inimii) 1i condus,
ltiinlei este retrasprin
pufin cite pu{in, nervul median din centrul coloanei ver-
iebrale cdtre iesirea din Deschizdtura lui Brairma.
(241) In urcare, este intrebuinfatd mantra HEEG; in coborire,
senrisilaba KA pronunfatd KAH. In urcare, conqtiinla este diri-
.jatd in sus, coborind, ea revine la locul s5u' Pini ce yogi nu se
simte sigur de izbindd, el nu trebuie sd incerce proiectarea con-
stiin{r:i; el trebuie doar sd practice urcare:l Ei coborirea in mod
repetirt pind ce momentul propice soseqte.
(242) Nervul median al gurului este Calea Inlelepciunii prin
interne.liul cdreia discipolul atinge starea divina a gurului in-
:sLtsi.
(243) HUM cle culoare albastrd simbolizeazd Esenfa Divinei
intelepciuni a Budclhas sau Esenla Existenfei. Yogi trebuie sa-1i
imagineze, inspirindu-l pe HUM, c6 inspird sau atrage in el
acea,st,e Esen{d- a In{elepciunii Divine, umplindu-si astfel trupul
cu llivina For{rl Vitali qi cu Lumina Divind. Cind HUx{ este
imobil in timpul retenliei respirafiei, ei iI schimbd pe AH care
trebLrie vizualizat in Centrul Gitului, in AH de culoare ropie
scinteietoare, simbolizind principiul vital' Apoi, cind respiraIia
este expiratS, purtind cu ea silaba AUM vizualizatd de culoare
109
 Dkar-po: ,,Lotusul Alb Omniqtient". S-a ndscut in Tibet' A venit
alb5, yogi trebuie sd-si imagineze cd suflul expirat este iradiat t,, gh.rtr"' in secolul aI XvII-]ea al erei noastre ca reformator
si-qi rdspindeqte razele sale binefdcdtoare asupra tuturor fiinfe- a stabilit acolo forma' acum predominantd, a buddhis-
lor insuflelite din intreg universul (v. p. 138). "ufigiot,
*"i-.ii ai" Bhutan cunoscut ca Ramura de Sud a $colii Kargytitpa
(244) Intr-o vizualizare asemlndtoare acesteia, descrisd in
Cartea a IV-a care urmeazS, este lntrebuinlat semnul HUi\{ in
a Dinastiei Albe a guru;ilor ai cdrei fondatori in Tibet au fost
Marpa si Milarepa iu cinci secole mai devreme (vez,i de aseme-
formd scurtd. Dacd, in vizualizarea de fa{d, se preferd sA se in- nea'Colbphonul'Rezumatului Marelui, Si'mbol care a fost redactat
trebuinteze semnul ln litere €uropene, trebuie sd-[i imaginezi cele J" pua*'t Karpo). E de notat cd am urmat aici tradilia din B-hu-
trei litere ln linie perpendicularS, una deasupra celeilalte lapa tan care-i atribuie lui Padma Karpo, secolul aI XVII-lea' fdra
dupd cum am mai spus la p. 98) iar piciorul drept al literei M a preciza la ce datd exactd a triit qi nici cind a venit el in
(in inima gurului), curbat ca o crosetd prelungindu-se qi inldqu-
rindu-se imprejurul altui HUM. tshutan.
lucru este pur figurat; $ 14 descrie metoda de a
(245) Acest {253)Aici textul poartd formula sanskriti-tibetand: Sa-rasti
articula foarte puternic silaba HtrEG; dar, evident, nu trebuie sF,r semnificind: ,,Fie ca a noastrd Carte sd fie binefdcdtoare!" sau:
ai nici un sentiment de frici, altminteri practica este destinati .,Aceastd Carte sd fie de bun augur pentru toli cei ce o vor citi!"'
insuccesului. (254) Rnam-r gg al-d'p al-hbyor :,,Victoriosul coplesit de BogSlii"'
(246) Trebuie sd lnlelegem cd, in ciuda aspectului de simple Q55) Gnyal-rong-pan-chen:,,Marele Pandit din Nyal-rong'
exercitii de vizualizare mentald, acest exercitiu aI unui maestrll din 'Iibet".
yogi al puterilor yogdi, face toate lucrurile posibile, conform filo- (25t)) Cluds-skgong-rd.o-rje.',,Protectorul Credintei lui Dorje".
sofiei secrete tibetane sau hinduse qi chiar anumiti ginditori oc- (2s7) Vezi p. 134.
cidentali au ldudat aceastd doctrind. Noi am vdzut in :rceast.T
infiltraliile venite direct din Orient ln anumite sisteme de gin-
dire europene sau americane, ca de pildd Christian Science, Auto-
sugestia gi Noua Psihologie a Spiritului. Astfel, in virtutea vi-
zualizdrii si absorb{iei finale a lui HUM simbolic in inim:r discl-
polttlui care se tope$te ln cea a gurului divin, este atinsd uniunea
mistiid iar conqtiin{a de locuitor 'al pdmintului 'este transferat6.
in starea de dincolo de necesitatea de lncarnare prelungita in
trupuri omeneqti.
(247) Hog-min (sanskritd: Akani.stha): ,,Cerul lui Adi Bucldha",
starea cea mai inalti care este posibil de atins in Samsara, pre-
ludiul stdrii non-sangsdrice a Nirvanei. In Og-min, necesitateil
karmicd de a asuma o naltere umani nu mai existd. Ca instruc-
tor divin, un Bodhisattva sdldEluieqte in Og-min. El poate sa se
reincarneze, sau, mai obiqnuit, sd inspire Fiintele Superioare ln-
carnate pe Pdmint. Adi Buddha a renunlat Ia dreptul de a pardsi
Samsara si sdlagul din Og-min pentru ca fiinlele Samsara sd poatd
fi cdlduzitd in mod divin spre Eliberare, a$a cum a fdcut-o el
insugi ln urmd cu un numdr de neconceput de eoni trecuti, cu
ajutorul unui Buddha precedent.
(248) BEang-cltub-snging-pohi-spo (vezi p. 164).
(249) Kuri este in provincia Lhobrak, in Tibet, la margine::n
Bhutanului.
. (250) Mngah-ris Zangs-dkar. Ngari este locul de nastc,re at
preotului din provincia de Vest a :libetului. Zangkar este nunrele
tibetan al unei pdr{i a Kasmirului Ei Ladakuiui; eI inseamnd:
,,cupru alb".
(251) Vezi p. 164. Aici, regele din Zangkar se zice ci ar fi
renunlat la tron $i a devenit un bhik6u, dupd exemplul printu*
Iui regal al. SakyaS care a devenit Buddha Gautama.
(2521 Npadma-Dkar-po: ,,Lotusul Alb", numele lui intreg,
care nu este dat in textul nostru era: Kun-Mkhgen-Npadma-

110
 CARTBA A IV-A
YOGA TRAI\SFERULUI
COI\$TTTNTEI (r)
INTRODUCERE
I. Frocedeul Pho-rva si stipinirea lui
Iui Pho-rna prezentatd aici, este parte inte-
Versiunea
grald a ciclului doctrinelor lui Bardo Th6do1, aga cum
s-a afirmal in Cartea Tzbetand a Morli'Ior. Prima parte,
destinati instrucliunii personale a adeptului, la fel ca
orice doctrind secretd consemnati ln scris, este alcdtuitd
mai mult din sugestii decit detatiati gi completd. Acelaqi
Iucru este valabil gi pentru versiunea comp,lementarA cu-
prinzind ultima din cele $ase Doctrine. A doua parte,
redactatd ln special pentru Larnas care indeplinesc ritu*
rile funerare, este destul de ccrnplet5 pentru a fi inleleasi
,,si ap'licatd Ia o persoand muribundS. Cind un L5ryra nu
poate fi prezent, un yogi sau un laic care a primit de la
un guru instrucliunile exacte poate duce Ia bun sfirgit
aceastd practicd.
Stdpinirea artei Pho-tno conferi in primul rind pute-
rea yogicd de a provoca pentm sine insugi, dupi voinld,
un proces asemdndtor aceluia care, in condilii normale"
se numeqte ..moarte"; diferenla fiind c6, in irroartea natu-
rali, principiul de congtiinti pdrdsegte definitiv form,a
umand, pe cind in moartea indusd yogic, plecarba poate
fi temporard. In al doilea r{nd, conferd puterea yogica
de a conduce piecarea principiului oongtienlei unei alte
persoane sau de a influenla principiul conqtienlei unei
perAsoane moarte de curind, astfel incit si permitd cii6u-
zirea ei spirituald. in starea de dupS moarte qi in alegerea
pintecului la momentul renagtenii.
To\i gurus tibetani familiariza\i cu Pho-wo, fie teore-
tic, fie practic, sint de acord c5, deoarece poaie fi ugor
172
practicati abuziv de c6tre discipoli necredincioEi qi fdri
principii, tehnica ei aplicatd nu trebuie predltq nim^dnui,
in afara acelora care au fost puqi vreme indelungatd la
inncercare qi gnsili demni de acest lucru. ln consecinld,
se admite cd toate invSliturile consemnate referitoare Ia
Pho-wa, cum sint cele conlinute in textul nostru, vor fi
studiate gi puse la incercare practici numai sub indru-
marea personald a unui guru viu care posedl deja.meigs-
tria ld qi este calificat, in virtutea primirii inilierilor
corespunzdtoare, si asigure amplific5rile gi expiicaliile
detaliate necesare.
II.
Doctrina inruditd Trongjug
DupS tradilie, acum vreo noud sute de ani, surse-su-
pra-umane au revelat citorva, aleqi dintre cei mai sfinli
gurus tibetani qi indieni, o qtiintd -secreti divinS, numitA
ie tibetani Trongiug, qi insemnind "Transfer 9i Inspira-
!ie-. Prin intermediul acestei arte yogice se crede cd prin-
congtienlei a doud persoane pot fi schimbate reci-
"lplit"
p.i*, cu aite cuvinte, conqtien!-a care animS sau in-
ipiri ""t,
un trup uman poate fi transferat[ in 9i fdcutd s.5
rni*u alt trup uman; Pi ci, de asemenea' vitalitatea ani-
malS Ei inteligenla instinctivd pot fi disosiate de elemen-
tele umane ale conEtienlei Ei insuflate ternporar in forme
sub*umane gi dirijate de manas pnotectoare ale pers,ona-
lit5lii desiricarnate. Se spune astfel cl un-adeptpentrual lui
Tro'ngjwg este capabil sd renunle la pro'priul trup
a-gi airibui trupul altei fiinle uma.ne' fie prin cons€ns,
fie prin forlatd a acesteia Ei si intre in acest
deposedare
lr"p p."ttu a-I reinsuiieli 9i, apoi,-si posede tru;pul,unei
pu."oi.t" care to'cmai a murit. A deposeda prin-forli pe
iin.rru de propriul trup este, fireqte, un act de magie
neagrd, indeplinii doar de un yogin care urmeazi calea
intunericului.
citre Gurus
III. Povestea yogici spusd cle
Povestea urmitoare, curentd ln diferite versiuui prin-
tre gurus, ajuti la inlelegerea nrodului in care Trongiug
poate fi aplicat abuziv. Gurus o povestesc adesea pentru
B - Yoga tibetand, vol. II 1i3
a-Fi explica refuzul rigid de a divulga riediscriminat in-
valdturile oculte.
Povestea este despre un print Ei fiul unui prim mi-
nistru care erau cei mai buni prieteni qi abiii in Trong-
jug. Lntr-o zi, plimbindu-se irnpreunS, au gesit cuibul
unei pdsdri, plin de pui proaspdt ie;ili din ou 9i au des-
coperit, ln timp ce se uitau la ei, c[ mama lor fusese
ucis[ de un qoim. Din cornpasiune, prinlul s-a hotdrit
sd-qi practice arta secretd gi i-a spus tovarSgului sdu:
,,Pdze$te-rrr-i, te rog, trupul, pind il reinvii pe cel aI mamei
Ei-l fac sd zboare la cuib si-qi hrSneasc5 puii.('. f.n-tim.p
ce pdzea forma aparent neinsufleliti a prinfului, fiul-pri-
muiui ministru a fost coplegit de ispit[ qi, pir[sindu-Ei
propriul trup, a intrat in cel al prinlului, pentru c5, s-a
bon"Ait dupi aceea, era de multd vreme indrdgostit de
solia prinlului. erinlul nu a avut altd so ulie decit s[
ocupe- trupul abandonat al falsului sdu prieten; - $i s.e
tpun" ca iu trecut ciliva ani pind cind fiul primului mi--
nistru a putut fi convins si cedeze trupul prinlului 9i si
gi-l reia pe al sdu.
Datorit[ unor astfeL de abuzuri, Tronglug a ajuns sd
fie linut secret Ei s-a instituit regula si fie impdrtdqit
nurnai acelui foarte grijuliu ales discipol' care este desti-
guru {n iuccesiunea apostolicd de gurus qi
nat si devind -inaintea
aceasta numai morlii guruluz principal, de care
urmeazd sd fie imPdrtSgitS'
lV Povestea magicd desPre {fiPhoo
Marpa, fiind favorizat cu aoeastd iniliere- unic6--in
Trongjig, a fost sfituit de iniliatorul Ei gurul- sdu,. Na-
ropa, se-i transmitd inv5!5tura lui Milarepa, cel -mai im-
de a asculta ac-est
portant discipol al lui Marpa. In loc.-propriului
ifat inleleptf Marpa a transmis-o sdu fiu,
Doday-bum, un yogi de o exceplionald indeminare. Dar,
dupS-cum previzuse Naropa, acest plan de succesiune a
eguat. Dodiy-Bum Ei-a gdsit o moarte atit de bruscd qi
nea;teptati incit nu a gdsit nici un trup omenesc la -in-
demind in care s5-9i transfere conEtienla; astfel a fost
nevoit s[ foloseascd temporar trupul unui porumbel care
1.14
tocmai murise. De aceea, imediat ce a fost aplicat Trong-
jug, Marpa a di,rijat yogi,c ponumbelul, astfel lncit a zbu-
iai direcl srpre un loc de incinerare din India, unde, pe
un rus. zdCea trupul unui bdiat Brahman care tocmal
murisel' lnainte ca rugui s5 fie aprins, porumbelul se
aEezd pe cadavru gi, dupd ce ginguri de trei ori, cizu
mort. ln acelagi rnoment, adolescentul se reanim[ qi igi
veni in simliri spre bucuria pd,rintilor s[i care-l numird
Tiphoo, ceea ce inseamni <rporumbel". Devenit om mare
-puternic,
gi el deveni un yogi 9i un filosof hindus atr
cirui nume s-a pdstrat ca fiind acela al unui mare
buddhist tantric.
V. Inv6{5tura secret6 pi supravie{uirea ei
Trongjug pare a fi aspectul transcendental al Doctri-
nei secrete a Transfenului ConEtiinlei reprezentatd de cele
doud texte a'le noastre tehnicii Pho'wa.. AEa cum anr
spus-o in Marele Yogz aI Tibetului, Mi,larepa, (p. 146)'
Pho-w4 traleazd despre transferul yogic aI co'pgtiinlei
'realizatsuprapiminteasci in care orice
acestei lumi in congtiinla
Iucru compus este Ca tiinA maga sau iluzie. In
acest caz, Trongjug, in lelul sdu cel mai elevat, ar im-
plica iransferul congtiinlei transmutate, eliberatd de ig-
noran!5, in NirvAna, Ne-Devenire, Ne-Formare, Ne-Fa-
cere, dincolo de Samsara.
In ziiele noastre, aga dupd cum textul nostru o suge-
reazl., transferul congtiinlei, fie in timpul vietii fie in
momentul mortii, se practicd in Hindustan gi Tibet Ei
adeplii sii respectd strict reguia stabiliti pentru .trans-
miterea sa. Poveqti ciudate circulS in legiturd cu acest
subiect ia hinduqi Ei la buddhigtii mahAyanici, ca de pil-
d5, aceea a lui Sankaracdrya, renumitul doctor al filoso-
fiei veddnta care, pentru a evita sd-gi utilizeze trupul sdu
purificat qi disciplinat prin yoga in experienla amorului
senzual, a animat trupul. unui rege indian, Amaruka, care
tocmai. murise. Dupi ce a f[cut experienla, eI a revenit
in propriul sdu trup care, in tot acest timp, rdmAsese in-
tins inanimat in stare de transd, pizit de discipolii sdi"
CdlSuzit de "experienta personald a unui maestn-l
B* 115
Pho-ua sau Trongjug, dacl. dscipiolul a avut gansa sd fie
capabil sd inleleagi qtiinla secreti Ei posedi 9i o karma
bund care si-l ghideze cdtre un guru' textele noastre vor
dovedi fidelitatea lor fa!6 de tradilie,'deqi anumite pasaje
sint in mod deliberat o,mise. Dar, fdrd cSlSuzirea ;i, mai
ales, fdrd preg5tirea yogicd implicati in text, yogi nu tre-
buie sub nici un pretext sd incerce aceste trarrsferuri de
corytiinld. Daci este intrebat de ce, vom rdspunde:
A;a dupd cum s-a spus? aceasti yoga nu este altceva
decit arta be a provoca, dup[ voinld, de cdtre un adept,
efectul numii in mod obi;nuit moarte. Proiectarea prin-
cipiu.lui con;tient in corpul subtil (sau astral) este, -din-
tr-e toate practicile yoga, cea mai periculoasS. Textul in-
su;i indici faptui cd practica acestei arte tinde si vI[-
guiasci puterea de reiistenli la disolulie a c-orpului de
carne Ei cd trebuie pr:acticate metode yogice de compen-
sare. Daci apare vreo neno'rocire in timpul cit yogi exe-
cut5, tehnica Pho-wa, el se poate gdsi incapabil si se re-
integreze in trupul sf,u pdmintesc unde o rupturd- ne-
agtefitati se poati produc-e in legdtura -magnetici ce ieagd
intre eLe cele doub corpuri, ceea ce aduce moartea; saun
o entitate umand sau alta pot sd punl stipinire pe tru-
pu1 siu, aga cum am vizut-o in poveste.
Fe ae blta parte, claci yogi indeptineqte ritul P"h'o-uu
pentru mort, ef poate, in ciicumstanle extraordinare, sd-qi
proiecteze principiul sdu conqtient intr-o formd astralS
pentrr-r a influenla principiul congtient al decedatului in
iorpul sdu astral. Aieasta trezeqte pe mort care, aparent,
se giseqte intr-o stare somnolenti care urmeazi morlii
p*nTtr., orice persoani care nu posedi- stdpinirea yqgdi'
iriincl degteptat
^de
in planul Bardo (astral), mortul inlelege
necesitatea a-Ei exercita propria sa putere yogici dacd,
din fericire, a dezvoltat-o inaintea morli sale'
Dar, de obicei, yogi care indeplineqte ritul funerar dupd
percepteie lui Baido Thirdol nu-gi pr-oiecteaz6, conqtiinla'
ift .tt*at"gte sd aclioneze de pe planu1 uman asupra prin-
cipiului conEtient al muribundului sau recentului dece-
dat. nace persoana este pe cale si moar[,-yogi intrebuin-
{eazi un fel de sugestie yogicd cu scopul.dginu-l ciliuzi
pe muribund in proiesul moilii gi, mai apoi' starea in-
termediard dintre moarte qi renaqtere.
116
Din punct de vedere al cercetdrilor psihice, tehnica
trh,o-u:a pare sd aibi un raport cu ceea ce se numegte
fantasme. Cdci mae;trii Pho-usa ne-ar explica fird in-
doiali c[ aceste fantasme pot si fie definite in doud fe-
iuri: 1o ca vtzualizdri proiectate incongtient de c5tre acela
care le percepe, astfe,l de halucinalii corespunzind cu sti-
mr-liii produgi in mod telepatic Ce citre un agent exterior
Lrrn,an sau nu, incarnat sau nLl; sau 2o, printr-o proieclie
astralA a sus-numitului, mo,rt sau viu3.
Aceasta este schema invSldturii tradilionale a acestor
practice Ei a interpreiSrii date de gurus gi avertismen-
te'le lor privind aceastd yoga.
NOTE LA INTRODUCEREA LA CARTEA A IV.A
(1) Dllblul manuscris tibetan dupd care este ficutd traducerea
noastrd. poartd aceste titluri'. 1o Snyan RgEud Gsang-Vahi Mthar-
I'lrug Lcs Zctb LcLm Hph,o-Vahi Gdampa Sngingi Thigle Bzhttgs-So
remnificind: ,,Aici este profunda ,Cale a Doctrinei Tratisferultti
rle Constiinf5 -Siiminta inimii- .: secretelor ultime ale tcnftrelor
(murnrurate) la ureche. 2' Gsang-Larn Hpho-Vahi Gdant's-Pa I'as
Tshe Xldas Rnam-Shes Spar-Vahi Dmigs-Pa Bzttgls-So: ,,Aici este
vizualizarea pentru Transferul Constiin!ei unui rdposat, invS{d-
tur.lle plivitoare Ia Calea secretd a Tran.lferului".
(2) Tib. Grong-ltjug (pronunfat 'Irong-jug sau, ca in T ibet's
Great Yogi Miiarepa, pp. 145-7, Drott5|-jug).
(3) Multe, dacd nu chiar toate mirturiile privitoare Ia fan-
tasme, elupd documentele occidentale, pot fi explicate urmind
'irunctlrl de vedere oriental. (Yezi TIt"e Projection of the AstraI
.[3ottg, S. J. Muldoon qi H. Carrington, London 7929. Yoga for the
West, pp. 157-74, tr. Guyot, l,ondon.)

PNECEPTE DIN CANONUL TIBETA}I UDAN,{VARGA
dupd traducerea lui W. W. Rockhill
,,Cdutind din nou qi din nou existenla, ele revin me-
reu in rnatrice; fiinlele pleacd gi vin; unui stadiu de
existenld li urmeazi altul".
,,Omul tnlelept, prin vigilenld, virtute 9i puritate se
face pe sine o insuli pe care nici o maree n-o poate scu*
funda((.
,,Scoald-te, incepe o via!5 noui, lntoarce-te cdtre Doc-
trina lui Buddha, nu line cont de armele Domnului lVlorlii,
aSa precum un elefant nu tine seama de o colibi de
vdiug".
,,Cea mai bun5 gtiinld este a aceluia care permite sb
se pund cap[t nagterilor gi morlilor qi sd se atingi iibe-
rarea Lumii".
,,Aga precunr apele Gangelui trec rapid Si pleaci, si se
piardf in mare, tot aqa, acela icare merge pe calea drelq.-
la a inlelegerii perfecte va ajunge la stingerea mor!ii(.
,,Acela care nu posedi fermitatea spiritului nu poate
inlelege Sfinta Lege; acela care este- inconstant in cre-
dinla ia nu poate atinge Perfecta Inlelepciune".
,,Inleleptui care posedd mernoria perfecti, sirguintd'
aiscernamint gi inlelegere, cu ajutorul inle'lepciunii lorn
igi libereazi spiritul de orice gregeald".
CARTEA A IV.A
YOGA TRAI\SFERUI.,UI
CONSTIINTEI
PNIMA PARTE
CEA MAI PROFUNDA CET,B A TRANSFERULUI
CON$TIINTEI: GRAUNTA INIMII
REFUGIUL
- In
primul rind vine Refugiul:
,,In divinul guru, incarnare a intregii Proteclii,
Din acest moment pind la acela in care
Esenla Perfecliunii este atinsS, imi gdsesc refugiul.
Oh, voi, fiinle ale Samsarei, infinite Ia numirl,
Dedicali-vi spiritele Divinei Cdi a Bunelor Uriri
pentru a intra in Perfecliune".
V IZU AI,IZ.AREA LUI VAJRA-YOGINI
SI A GURULUI
Imaginea mentalS pentru propriul uz este ficutd
- dupd cum urmeazd: lasd ideea pe care !i-o faci in
rrod obignuit despre cor$ sd dispard in vidul spa-
{iului, gi lasi radialia, care nu lntilnegte obstacole,
a congtiinlei tale si strdluceascd ca o Vajra-Yogini
cu trupul rogu, o fa!d, doud miini, dreapta ridicatd
deasupra capului Ei fluturind un culit curbat, stin-
ga linind un craniu umplut cu singe in dreptul ini-
rnii, sprijinindu-se pe un toiag alb linut la indoi-
tura bralului sting, impodobitd cu cele cinci em-
bleme simbolice gi variat ornamentate, in picio,are
pe tronul Lotusului dominat de discul solar pe care
std culcat un corp omen€sc; intr-o atitudine gra-
fioasd, cu corpul vid, degi aparent, inconjuratd de
fldcdrile Inlelepciunii3.
119
 3 Vizualizeazd-L apoi deasupra ta in cer, agezat pe
- un tron de lotus dominat de discul lunar, pe guTu
tdu rdddcinS, Protectorul Suprem, cu trupui al-
bastru, avind o fa!6 gi doud miini, in magnificele
roibe de ga15 ale Acelora care sint Perfect lnzes-
trali, linind un dorje gi un clopot in miinile in-
crucigate pe inimda.
4 __ Direct deasupra capuiui tdu, in aureola slavei unui
cuncubeu in cinci culori, vizualizeazd-i pe Dornni,
pe guru ai Liniei Profundei Cii a Transferul"ui
Congtienlei, agezali (in postura lui Buddha), unul
deasupna capului celuilalt (in linie perpendicu-
lard)5.
RUGACIUNEA CATRE GURU
5 * Rugdciunea (care urmeazfl) este urmdtoarea:
,,Cdtre Tine, care epti din purul qi sfintul regat aI
Adevdrului6, de unde nu mai exist[ ciderea in generare"
O, h{aestre, tu, purtitor aI Sceptrului Divin?, persoana
ins5gi a cel.ei de-a $asea Dhyani Buddha,
Eu, fiul tiu, ili adresez o rugdciune de credin!5 ar-
zdtoare gi de adinci umilintd,
Acord5-mi practica perfectd pe Calea Transferului
Congtiin!ei,
$i ca in Divinul Regat slivit Ei ceresc
Si pot atinge starea imuabild a Dharrna-Kayei pri-
mordiale.
Cbtre voi, o, cei ai regatului Sfintului Paradis,
O, Domni Tilopa, Naropa qi Marpa, Tati 9i Fiu8,
Eu, fiul vostru, vi adresez o rugeciune arzitoare 9i
de adincd umilinti,
Ddruiti-mi pnactica perfecti pe Calea Transfe;:ului
Con,stiin!ei
$i in Divinul Regat de slavd gi ceresc
S[ pot atinge starea imuabiii a Dharma-Kayei pri-
mordiale.
Cdtre tine, razl" emanatd din sinele insugi al Realizirii
IrealitSlii aparenlelor fenomenale,
120
O, tu, Venerabile Milarepa, a cdrui bundtate nu poate
fi niciodati egalati,
Eu, fiul tiu, ili adresez o rugdciune fierbinte Ei de
adjncd umilin{d..
D6ruieEte-mi practica perfecti pe Calea Transferului
Congtiin ei
$i in Divinul Regat slivit gi cere'sc,
Si pot atinge starea imuabiii a Dharma-Kayei pri-
rnordiale.
C5tre tine, razi emanatd din sinele insuEi aI Adevd-
riului priroordial, temelie a tuturor temeliilor Spirituls.
C, tu, Sakya-Sri, manifestare neingrdditi- a puterii
Spiritului,
Eu, fiul tdu, ili adresez o rug5ciune de credin{i fier-
'iointe
Ei de adincd umilinld,
Diruieqte-mi practica perfecti pe Calea Transferului
Congtiinlei
$i in Divinul Regat sldvit qi ceresc,
Si pot atinge starea imuabil5 a Dharma-Kayei pri-
rnordiale.
CAtre tine, aEezat pe tronul Lotusului peste care se
inalli discul solar strdlucind in cregtetul capului meu.
O, Tu, guru-rd.dd.cind, a cdrur bundtate nu poate fi rds-
p15tit5,
Eu, fiul tdu, ili adresez o rugeciune de credin!5 fier-
binte qi de adinci umilin!5,
Ddruieqte-mi practi,ca perfectd pe Caiea Transferului
ConEtiinlei
$i ln DivinuL Regat slSvit Ei ceresc
S5. pot atinge starea imuabil5 a Dharma-Kayei pri-
nrordiale.
Fiind frimintat de credinla mea sinceri gi umilinla
lnea
Linia de gurus de deasupra capului meu si poati sd
se dizolve in cele din urmi in lumind
$i si devini Maestrul insu.gi, Dorje-Chang, guru-rd'-
d.d.ci"nd.$.
121
 AUGACIUNEA CATEE GURU-EADACINA
6
- Apoi,
astfel:
cu o mare ardoare, roagi-l pe guru-rd,d.dcind
,,Md supun tuturor Cuceritorilor din Corpul Unic
de Uniune"
O, Tu, veritabili intrupare a tuturor Protectorilor,
Domn al Marii Credinte Mistice in ,ansamblul si_r-r,
Domn Sfint a tot ceea ce constituie adipostul meu
acum gi urai. tirziu"
O, Tu, a cdrui bundtate nu poate fi rdspldiitd,
Tu o gtii, o, Tu, guru-rdddcind, a cdrui bundtate
depd;egte tgtu}
Tu gtii .cd tti adresez rugS,ciunea din stfdfuridr"rl
inimil mele"
Pentru a putea atinge rapid Perfecliunea
_ pe Profunda Cale a Transferului Congtiinfei,
O, Tu, care egti [n cerul Akanistha emanalia
Regatului Pur aI Dharma-Kdyei,
Acordd-mi ualurile tale de harro
pentru ca sd pot atinge de Cunoagterea de sine insuqi,
starea imuabili a Dharma-Kayei(..
MEDITATIA ASUPRA GURI.]LUI
7
- Rugindu-te astfel cu ardoare din nou gi din nou,
creeazi-li aceasti imagine mintali:
Mai intii gindeEte-te: ,,Voi conduce toate nenumdra-
tele fiinle insufielite ale spaliului infinit cdtre starea cea
mai inaltd de perfecliune; gi in acest scop voi medita asu-
pra Profundei Cdi a Transferului Congtiindei".
B Meditalia care trebuie sd insoleascd. acest gind este
- urmdto,area:
,,GI.Lru,aI meu, adevdratS. incorporare a Triplului Re-
fugiull, este prezent in fala mea pe firmament. Toate ne*
numdratele fiinle insuflelite ca gi spaliul infinif gi cu
mine insumi ne refugiem in EI, pini ce fiecare din noi
a realizat Esenla perfecliunii. Vom proceda in aga fel in-
cit rsi cSlduzim orice 'creaturd din cele patru specli de
nagterel2 la cunoaqter,ea 'celei Trnai inalte Cii(t.
- Dupi
9 ce ai meditat astfel, incheie absorbind forma
vizualizatS. a gurului, in tine insuli.
122
V IZU ALIZAREA LIJI VAJRA-DAKTNI
$I A GURU$ILOR
,t0 Apoi, gindegte-te
cd propriul tdu trup este trans-
- mutat in vid in starea de ne-gindire; gi ci, din
iradierea fdri de obstacol emisi de 1a sine din ra-
diosul qi totugi Vidul (intelect), apare brusc Vajra-
Dakinil3 de culoare rogie, cu podoabele Ei cu fornia
sa clar definite.
11. YizualizeazS, ca Ei cum s-ar intinde in centrul tru-
- pului tbu, nervul median de mdrimea unei sageli
obignuite, alb Ia exterior gi roqu la interior, in-
zestrat cu cele patru caracteristici (roqeati, limpe-
zime, rectitudine Ei gol pe dinduntru), cu extremi-
tatea inferioari inchisi gi terminindu-se Ia patru
degete (sau circa trei-patru degete) dedesub'tul om-
bilicului (in perineu, la baza organului genital) 9i
cu extremitatea superi,oard deschisd, inspre exte-
rior in creqtetul capului (in deschizdtura lui
Brahma).
X2 Vizualizeazd nervul median intinzindu-se prin ini-
- mi qi, vtzualizeazd un nrunct, care este in realitate
forma simbolicS a respira{iei gi a spiritului inse-
parabil unite, de culoare albi cu o nuanli roqia-
tici qi miqcindu-se (sau cu o tendin!5 de a se ri-
T"3
dica).
Aceste vizualizdri sd fie foarte clare.
l[4 - Apoi, ca qi cum ar acoperi creqtetul capului (tru-
- pului tdu vizuaLizat ca qi acela al lui Vajra-Dakini)
vizualizeazd-l clar pe propriul tin guru-rdddci.nd,
sub form5. de Vajra-DhAra; Ei, deasupra acestei
forme, agezali unul deasupra celuilalt, pe gurus
ai Do'ctrinei Transferului ConEtiinlei (incepind cu
propriui tdu guru uman) pind Ia Vajra-Dhara in-
sugila.
5 eredinla ta
ManifestS-ti umil5 infocati pin5
tr
- perii de pe trupul 9i ce
tiu se indreapti qi lacrimile ili
curg de-a lungul obrajilor; ln aceastb stare reciti
n-rgiciunea cdtre Linia de gurus (incepind cu cel
mai lnalt), ,,Cdtre Tine din Regatul Dur qi Sfint al
Adevdrului. . .".
123

16
- Apoi, cind rugdciunea a fost spusd, imagineazfl-{i
ci toli Lamas ai Succesiunii de gurus (aceia ai Li-
niei care au fost deja sau sint Fiinle Superioare
pe pdmint) se dizolvd treptat intr-o lumini care,
in cele din urm5, se topegte in guru-rd,d"d.cind.
17 Gurului-rd.ddcind, care personifici adevdrata pro-
- teclie, adreseazS-i cu cea mai arzdtoare qi umita
credint[ invocalia ,,Tu Etii. . .,, $i roag6-l cu ar-
doare de cite ori vei putea.
18 * Apoi, dupd ce ai fdcut rugS.ciunea, vizualizeaz| im
inima gurului, o silabi HUM ce personifici esenla
rea15. a spiritului tuturor Cuceritorilor i(sau a lui
. Buddha) de culoare a1bastr5.15, emilind radialia ce-
lor cinci Inlelepciuni1o.
19 * Dupd ce ai vizualizat cLar aceasta, relinind incon*
'tinuu vizualizatea, proferd cu putere sunetul I{EEG
imaginindu-fi in acelaqi timp punctul din inima
(lui Vajra-Dakini) ridicindu-se pind 1a inima gu,-
rului.
20 Apoi, lSsind punctul sd se amestece in stare de
- unire cu HUM din inima gurului, rdmii pentru un
moment in aceastd ,stare.
21 Apoi, proferd KA qi lasd punctul sd recoboare in
- propriul sdu loc (din inima Iui Vajra-Dakinl).
22 Repetind a'cest exerciliu, yogi ce1 mai avans":t tre-
- buie cu siguranld si ajungi sd fie capabil sd pro-
ducd sernne de reugitd dupi doudzeci gi unu de
HEEG; un yogi de mai mici abilitate, in timpul
perioadei unei rugdciuni (de circa o ord qi jumd-
tate); gi chiar un yogi cu mai micd experien!6, dupi
o zi de practicd.
23 * Aceste semne sint urmdtoarele: o umflare a pielii
pe virful craniului (imprejurui deschizitr-rrii Lui
Brahma) qi, in acel loc, o prelingere de singe ,;i
o secrelie gdlbuie, posibilitatea de a perce,pe aceas-
ti umfldturS, cu o tijd de iarbd (sau si se introduci
o tijd sublire de iarbd in deschizdtura lui Brahmd
prin care trebuie sd fie proiectati congtiinla).
24 Dupi ce ai oblinut aceste semne nu mai este ne-
- cesar si continui aceastd practic5.
124
Apoi, dupi ce ai oblinut succesul in aceastd pe-
25
- rioadd de exercitii, vizualizeazi-l pe Vajra-Dhara,
guru-rdddctnd, ca fiind transformat in Amitayusl?
linind in miini Urna Vielii din care curge ambro-
zia care-ti umple propriul trup gi centrele psihice
ale cuvintu'lui gi spiritului pini Ia refuz; Ei gindeE-
te-te ci in acest fel ai atins binelacerea Vielii ne-
Iimitate.
26 * Repetind recitarea mantrei esenlei lui Amitayusl8,
vizualizeaz5-l ca fiind transformat intr-un glob de
radialie care este apoi abs'orbit in tine insufi.
27 Apoi, (in starea de divind elevafie) ridicd-te a$a curn
- se ridicd un zeu (ceea ce in sine este o eliberare
personalS) sau, aga ca o pasdre ce zboard Ei nu las[
nici o urmd, aontinud in starea de Realitate a
Dharma-Kdyei incomprehensibiie; qi roag5-te c'a
sd poli realiza Cea mai lnaltd Stare.
28
- $i adeptul Cdii Transferului Conqtiinlei trebuie sd
persevereze pentru a cuceri longevitateale.
29 Aceasta este partea din Doctrina Tr"ansferului Con-
- gtiinlei ingdduitd si fie redati in scris20.
COLOFIION{JL
(Urmeazi acum o scurtd expunere asupra originii su-
pranormale a acestei prime Pdrli a Do'ctrinei Transferu-
lui Congtiinlei de citre yoginul care a compus Textul):
Pe vremea pe cind imi duceam viala intr-o retragere
absolutd de devoliune, am avut bucuria a numeroase con-
vorbiri in starea de Clari Lumind cu Veneratul Domn
lVlilarepa; gi, in aceasrtd stare de dispozilie de iubire exal-
tati ;i de credinli, am primit numeroase invdldturi pro-
fund mistice de la aceastS. Fiin!5 Foarte SfintS.
La sfirgit, o femeie in virst6, cu sprincenele galben-
rogcate gi rin tulei de peri pe buza superioard, apdru, gi-mi
spuse: ,,Fratele meu, ili cer invdldturile privitoare la
transferul Conqtiinlei", apoi dispdru ca un curcubeu2l.
125
 $i, in acest moment, la cererea Avatarului (sau tulku)
al Nordului, ,,Acela care inva!5, fiinlele", acest cerqetor
nebuni, 'Sdkya-Sri22, scrise tot ceea ce li apdru in minte
(ca printr-o divind inspiralie).
Fie ca acest tratat sd fie binefdcdtor!
FARTEA A DOUA
TRANSF'ERUL CONSTIINTEI UNUI RAPOSAT
' 1 * Aici este datd vizualizarea, pentru Transferul Con-
;tiin{ei unui riposat, din Invd!5turi1e privitoare la
Calea Secreti a Transferului Congtiinlei23.
VTZU ALIZAREA PENTRU ADEPTII
DE GRAD INFERIOR
2 Adeptii CAii care se mai
gdsesc jos
de nivelul sta-
- diului absenlei formdrii gindurilorza trebuie si uti-
Iizeze vizualizdriie care urmeazi:
3 Dupd ce ai repetat Refugiul gi Hotdrireazt de ne-
- numirate ori, considerd dupi aceea trupul fizic al
rdpo,satului ca fiind non-existent, indep[rtind gin-
dul ci formele sint reale.
4 Apoi, vizualizind clar trupul iui Vajra-Dakini, ilu-
- zoriu Ei vid, degi aparent, imagineazi-li in cen-
trul siu nervul median la exterior alb gi in inte-
rior roqu, de mdrimea unei trestii, cu partea infe-
rioard. incepind dedesubtul ombilicului gi cu ex-
tremitatea superioard deschisi ca o lucarnd.
5 Apoi, vizualizeazi cu un ductus foarte fin qi ani-
- mat silaba HTIM de culoare roEie ca fiind personi-
ficarea reald a principiului conqtient aI rdposatului,
aqezati in nervul median acolo unde ar fi trebuit
s[ fie inima.
6 Deasupra cregtetului capului (direct deasupra des-
- chiziturii lui Brahmd) rdposatului, vizualizeazd un
tron de Lotus depSgit de un disc lunar deasupra
cdruia este agezat, inconjurat de un curcubeu in
cinci culori, Elibenatorul Divin, guru-rd.dd,cind.,'care
126
este in realitate personificarea intregii Congregalii
a Refugiilorz6 care imbriligeazd totul precum ocea-
nul, sub aparenla Iui Vajra-DhAra de culoare al-
bastrS, cu o fa!5, dou5 miini incrucigate pe inimd,
dreapta linind un dorje gi stinga un clopot, imbr5-
cat cu diverse robe de mdtase gi impodobit cu di-
verse podoabe de pietre prelioase, cu picioarele in-
,crucigate in postura lui Dorje.
7 * _
Apoi, vizualizeazi o silabi HUM de culoare al-
bastrd qi un disc lunar in inima gurulut, acesta
fiind in realitate personifiiarea Celor Cinci In{e-
lepciuni ale tuturor Cuceritorilor qi roag6-te intens
cu credin![ profundd Ei umilinli ca sd oblii un
rispuns (tele,patic) in spiritul propriilor tdi gurugi
ai Liniei (telepatic) inspirate2T.
B In finai, gindegte-te cd simultan cu pronunlarea
- oral5 a silabei HEEG, semnul vocalei U din HUM-ul
albastr-u din inima gurului se alungegte coborind
qi vine si se incoldceascd in jurul cercului sem-
nului M din HUM-ul rogu din inima rdposatului
$i incepe si reurce semnul HUM rogu cdtre el. In-
deplinind aceastd practicd pentru a doua oar5,
HUM-ul rogu atinge gitlejul (rdposatului), a treia
oard el atinge cregtetul capului gi a patra oard se
amesteci cu HUM-ul aibastru din inima gurului,.
9 Apoi, terminind prin puternica exclama{ie PHAT,
- guru inst1 i (din forma sa iluzorie aga cum este ea
vizualizatd) este transferat in gind in starea Dhar-
ma-Dhatu in cerul Akanistha Ei acolo, este absor-
bit in inima Vajrei-Dhara (in adevdrata sa for-
mizo.
10 Rdmii in aceastd stare de exaltare spirituali pen-
- tru un moment.
11 Apoi, indeplineqte riturile de dedicalie30 gi recitd
- Cdile (sau rugdciunile) Bunelor Urdri3l de nenumd-
rate ori.
 AFL{CAREA TRANSFERULUI DE CATRE ADEPTII
DE GRA,D SUPERIOR
1.2 Acei adepli care au realizat unirea spiritului gi a
- fenomenelor, tr,ebuie si lndeplineas'cd ritul Trans-
ferului ConEtiinlei in numele unei persoane rdpo-
sate, dupi cum urmeazS:
13
- ln primul rind recitd Refugiul qi HotArirea intr-o
stare (de liniqte mental6) golitd de formarea de
ginduri Ei roagd de mai multe ori Linia inspirati
d.e gurus, care sint veritabila personificare a tu-
turor Cuceritorilor gi manifestarea uniunii insepa-
rabi,le a spiritului qi a fenomenelor.
14 Ap,oi, lasi congtiinla rdposatuiui sd se amestece
- cu a ta in starea de unire.
15 Apoi, amestecS-li propria ta congtiinti cu cea a lui
- Vajra-Dhara pronun{ind PHAT gi rdmii un timp
indelungat in regatul Vidului lui Dharma-Dhatu.
16 * In final, de cea mai mare irnp.ortan!6 este pecetlui-
rea ritului prin rugdciune qi dedicalie in tirnp ce
- sale pentru devoliune), la ceierea -discipoLului sdu prin-
egti cufundat in starea golitd rde ,formare a gindu-
rilor.
STARE.A CELOR MAI ELEVATI ADEPTI
17 Acegti adep{i, din cei mai e evati, ale ciror spirite
- au ratins tpaoea stdrii fin care este realizat Vidul lui
Dharma-Dhatu, au mers dincolo de necesitatea de
a diferentia ceea ce trebuie si fie transferat si acela
care face transferul.
18
- Atingtnd pacea, in realizarea Clarei Lumini a spi-
ritului firi temelie, care este personiJicarea Tu-
turor Acelora care au trecut in fericirea Clarei stdri
Vide de non-gindire unde aparentele qi acela c,are
vede aparentel.e, sint inexistente, pentru Ei, obiec-
tui protecliei qi protectorul nu pot fi distinEi.
19 Pentru Ei, coneeptele privind Sams5.ra gi Nirvana
- ca fiind doud (stdri de existentd) sint forme
proiectate pe atmosferS, eare dispar de Ia sine, frlr5
128
a 15sa urme' 9i sint inlelese de indati ce sint v5-
zute ca fiind iluzorii qi fdrd realitate'
20 ni .i"t dincolo de conceplia naqterii Ei a -mor!ii' 9i
- pentru Ei, ,,eu-l" ca cevb'separat de cel[lalte ,'eu-
ri((, nu existd.
un lucru la care
21 Deli, pentru Ei, nu existd n!ci.
- Transfbrul si poat5 fi 'aplicat31
bis'
22 edeptul ."r" in{eles incomprehensibilul 9i Ceea
- "
ce riu poate fi meditat, murmurind.(aceste. t"9-t:-l:
ruri rnistice) la urechea rip'osatului, va fi.inchrs
prin aceasta pentru riposal porlile tu$t"1l.:I^-11
^cele qase tokasz
Ei se va Ii asigurat ci a conrerrt
binefacerea stdrii de Anagamin33'
"apot:"i"1"i
COLOPHONUL
Acest manual de vizualizdri pentru Transferul C'on-
stiintea unui rdposat a fost scris- de eitre yogi spaliului
Ltur"t Sakva-Sri, care este dincolo de necesitatea unui
astfel de transfer, in ristimpuri (in perioada retragerii
cipdf yogi Avatar al Colinelor Nordului.
^ niu ci meritul oblinut din ceea ce a fost scris si ajute
toate fiinlele insuflelite, tot atit de nenumdrate ca qi ce-
rul care pdtrunde totul, si atingi starea de Andgamin'
PARTEA II. TREIA
DESCRIEEBA LINIEI DE GURUS
este descrisS Linia de gurus care sint aqe-
1"
- Acum
zali perpendicular, unul deasupra ce[uilalt.
2 capului gurului'-rd'dd'ctnd' al tiu, ca Dor-
- Deasupri
je-Chang (sau Vajra-Dhdra), pe un tron de lotus
iunar33 oi",-trebuie (si fie vizualizat Jetstin Mila-
repa, de culoare albastru deschis, rcu mina sa dreap-
t5^ aqezati pe obrazul sdu 'drept [n pozilia mudrei
cu mina stingd (pe genunchi) in echi-
lui d.orie3a,
-
lib'ru35, linind un craniu omenesc umpl"ut cu nec-
I - Yoga tibetane, vol. II 1,29
 NOTE LA CAR,TEA A IV-A
_cu picioarele in postura lui Bodhisattvaa? (cr.l
tar36,
corpul invegmintat in mdtase ajbd. (1) Literalmente: ,,neavind nici centru nici circumferin!5"'
iii 10""u ca trupui- esie un tucru substanlial solid. vizuali-
3 De-asupra lui ,(trebuie sd fie vizualizat) Marpa, ,de tiit't,i vid, urmind in-strucliunile Celor $ase Doc-
- culoare brun rogiaticd, corpolent, in ioba ia' la_
,i,",at-iritpui-"u
t.iii,'"riiiiinla-stratuceEte in corpul divin iluzoriu aI Nirmana-
maistd, cu picioarele incrucigate iub el, cu miinile l(ayei.
" (j) Vezi Cartea a TII-a. Tronul Lotusului simbolizeazd- puri
(agezate una deasupra celeiialte) in uininnr,r, -1i_
_ tatea imaculatd ce se relerd Ia incarnarea purd
-(sau sau divind' Dis-
nind un craniu omenesc umplut cu nectar, cu ochii dezvoltarea iradierii Jldcdrii) In[elep-
ridicali cdtre cer. ";;"l";'-.ilioli,eazit
ciunli. Cadavrul simbolizeazd distrugerea egoismului'
--'-.'iij
4 Deasupra lui (trebuie sd fie vizualizat) Naropa it."uf Lotusului peste care- se gaseste discul lunar (ce
- de culoare albastrd deschis, cu pdrul innodat in simbolizeazd risipire; te;;-brelor ignorJnlei) .este.intrebuin[at
cregtetul capului (ca un yogi hindus), purtind, drept ,,.l".ouqiesteuneorisprijinitdeunleucaresimbolizeazacura-
jul
" spiritual.
acoperdmint, o tiard din cranii omeiregtis8,'irnpb_ tbl Vezi ultima parte a manuscrisului'
dobiti au $ase podoabe de os3e, cu qaiele'incinse iCi Otrarma-nhaiu echivaleazd aici cu Og-min'
cu briul purtat in Indiaao, in mina dieapti linind ii\7t'iiii:Cn"-e (sanskritd Vaira-Dhara), primul- din-.trei
o- trimbild din corn de antilopd|T, cu mina itinge fsuctiiai cereqti qi"mirele maestru iI celor cinci Dhyani Buddhas
" """ numit uneori
este Al $aselea Dhyani Buddha'
fdcind mudrd ameninldriia2, sprijinit de baldach"i_ tb'iil"pi--ionJ"totul succeiiunii de surus.. Sqte{iiipt...-"-tl:
nul plasat in spatele lui, cu picioarele in postura ,",**ii tatdi spiritual, Naropa qi Marpa, succesorii lui, sint numllr
unui fieraras. tiii
*-- spirituaii.
pentru sfin-
* iili S.f.v"-Sri, guru aI liniei Kargyiitpa, renumit
5 lgazuprg lqi (trebuie sd fie vizualizat) Marele qi {enia'sa si"cunoaqierea yogdi; prin ef .s-a fdcut manifestd pe p5-
Gloriosul Tilopa, de culoare brund, cu b inf5liqare zice c6 s-a ndscut
[i"t p"tbt"a spiritu]ui'.iupid mate-riei' Se12o2 qi a trdit acolo
pulin supdratd degi surizdtoare, cu pdrul coi.fat it't- foi-it, apoi venil in bit"t p" 1a anul
intr-un coc in virful capului gi avind deasupra o ;;-;;l;ilJ't"ca qi " ajutindu-i pe ionr'as sI traducd tratatele reli-
piatrd prelioasdaa, cu o tiard. din flori de lotr.is^, eilb, gioase hinduse in tibetanS'
'--tiOl inttuenla psihicd binefdcdtoare a gurului-rdddcind .in
purtind o bentild de meditalie cu capdtul liber, cu cerui Akanistha trinsmisd pe pdmint cliscipolului care o meritd'
trupui scinteietor impodobit cu podoabe clin os npei ecitivafent cu acela ai yoginului creqfin care gdseqte grafia
omenesc qi acoperit cu blani cle tigruas pusd ca 1'atilui
-: din ceruri.
un gor{ in jurul gaielor', cu picioarele intf_o pos_ lirl B.taah", Dharma (invdfdtura), Samgha (comunitatea)'
(12) Vezi Bardo Th6dol' P' I54.
tuni comodd, in mina dreaptd ridicati linind un ii:li v"jra-nar<ini, viiualizare asemdndtoare aceleia a lui
peqte mare aurit46, cu mina stinga in echilibr.u Vajra-Yogini din Cele $ase Doctrin
nlnd un craniu omenesc urnpiuf cu nectar. 1i- ' ti+l li.riu .1" .gunri ai succesiunii Kargyiitpa- trebuie s5. tn
qi si se sfirleascd cu Vajra-Dhara,.(Dorje-Chang), care tre-
6 Deasup_ra lui (trebuie sd fie iizualizat) Cuceritorul "urpi -capului
discipolului. Deasupra lui
- Vajra-Dhara, de cul,oare albastrd, impodobit cu nirib viz".tirat direct deasupra
Vajra-Dhara, guru omenesc; deasupra sit,,guru al Liniei, inca pe
toate robele unei zeitd\i din Sambhoga-Kdyaa?; cu paintnt; deaifpra gurus ai Liniei, in ordinea lor de succesiune'
miinile incrucigate pe piept, in mina clreapti linind ae la tilopa, care este cel mai lnalt. Deasupra lui Tilopa, din
gn darje qi in stinga un clopot. vijti-fjhara umbrind intreaga .l-inie de gurus, dupd cum
- * "o",
n-ii"" qi ia "eatittd extremitate cu discip-olul uman (care se vi-
7 Fiecare din aceqti guru (tiebuie sd fie vizualizat) zualizeazd pe sine insuqi ca fiind Vajra-Dakini)'
ca fiind aqezat in aureola unui curcubeu din cinci (15) Ai;i, HUM esie albastru, corespunzdtor trupului albas-
culori. t u'it' guiuiui-rdd'dcind, aceastd culoare simbolizind imuabilul Si
si fie binefdcdtoare.
tr'ie ca aceastd Carte vesniciri Cind HUM e.ste vizualizat in trupul yoginului sau de al
Aici se incheie manuscrisul Doctrinei Transferului unui mort, ca in a doua parte a manuscrisului nostru, el este
cuioare ro6ie ca qi corpul lui Vajra-Dakini.
Congtiinlei Cdrtii a IV*a.
131
130
 (16) Vezi Cartea a VI-a.
(17) Tibetand: Ts.he-dpag-med: ,,Acela cu
viala nelimitatd, sau
cel ve;nic", o refrexie a rui Amitatha, guddrta'r,"-i"ii-i"ii"it".
_;;;;i-
(18) AUM-AH-MA-RA-NI-JI-VAN-TI-YE-SVAH-HAH,
ficind: ,,AUM, via{a veqnica sA f.ie acorclatd, Sva-}Iai:i----'
(Lg)- Aceste practici repetate scurteazd viala cdci
eie dezvortd
mor{ii corputui fizic. Ca aniidor, trcbuie sd prelungesti
:"19j1].t,I",
Iungevrtatea prin hotSrirea de neinfrint de a trdi pinb la uatri
nefe ajutat de rugdmintea cdtre Buddhi ai vietri -run;t A*i-
tayus.
(20) Pdrfile tehnice qi, practice ale acestei invd{dturi sint
spuse de obicei yoginulu.i de cdtre guru, exercifiilc prbzente sint
olerite ca practici preliminare.
!2I) 9 dqt tni, una din acele fiin{e asemdndtoare zinelor care
19 zicg -cd aduc yoginului sinccr. daruri suprcnormale si viziunerr
launtricd.
Este. nesigur ca Sakya-Sri, men{ionat aici si in Colo_
- !??) Celei de-a doua
pnonul
^_ pdrti, sd fie marele guru al Liniei Kar-
gyiitpa invocat in rugdciune sau doar .r' yoli
pentru cd el se crede inspirat cle cdtre acesta sau
"nr"_ili-"ir*"L,
este
ca o r.eincarnare a sa sau tulku. In Colophon, Avatarulconsiderat
se spune cd este discipoiul principal al Nordului
presie eufemisticd ne care yogi preferd"sd ,,nebunului
""rq"toi,;- "o
o intrebuinf.""'rru.-
bind despre ei insisi.
(23) Yezi Bardo Ttzodol, pp. 16 gi 74.
(24) sprcis-brol, aceasta - -orespunde unuia din stadiire
.
mar eievate aie Cdrdrii descrise in Rezumatut Marelui Simbal^ cele
To.!i Lamas, Ehiksus qi yogi care si-au incheiat noviciatul si au
primi.l.initierea preliminara sint considerati a""pr ralpiilt ?aii.
(25) Vezi pp. I2B Si 262.
(26) Unirea divind_ a tuturor Buddhas personificatd prin
guru-r dddcind Vajra-Dhara.
(27) Rugdciunea in yoga trebuie lntotcleauna sd aibd acest
caracter- prin care o comunicare spirituaid directd se stabileste
intr.e adeptul de pe pdmint si garirs cereqti. e"uri lauJ Ju ,"_
gacrune. a fost pierdut din vedere in creclinfa exotericd a Occi_
clentului.
(28) Acesta trebuie si fie comparat cu versiunea Doctrinei
Transferului datd in cele $ase Doctrine ale car{ii . iir-i.- n."r",
ca qi aici, semnul vocalei U de 1a baza silabei tibetane HUM su_
perioare,_se alungeqte, apucd gi lnconjoard semnul M, O_ul sau
cerculeful care re gdseqte mai sus de HUM_u] inferior, apoi, lii"J
atras in sus, 4UM-ul inferior se amestecd cu HUM_ul ^ruperio..
In ver_siunea celor $ase Doctrine care este utilizatd ^ catre
yogrnul viu pentru a indeplini Transferul Conqtiin{ei inde
propriul
sdu interes, pe cind in_a-ceastA versiune, ea este'fdcutd prjntiu
reposat, procedeul diferd
Aepinzind d"-;pi;;d-;;":
p.ulqi-viy, qi iatd de ce aici.oarecum,
sint intrebulntali ca interleclie'HnnGt
;i KA! ln loc de PHATI ca in paragraful'care urmlaie. PHAT!
este considerat de cdtre to{i Maegtrii .Tibetani ai yogdi ca fiind
deosebit de puternic gi eficace, cina eite intreUuirilai-;"*";,-;;
132
exclamalie unitd cu rrlantras sau cuvinte'forld, in special pen-
sau entitSlile spi-
tru a neutraliza sau controla influentele releyogdi'-
.it.t.l" opuse succesuiui practicii qi riturilor Milarepa I-a
descris astfel: ,,lesind in exterior, PHAT-ui este condensarea colr-
ponentetor specifice ale Percepfiei Discriminative, sau amalga-
mul acestora atunci cind ete iu fost prea minufios divizate qi
dispersate; mergind spre interior, PHAT este clasificarea lucru-
.il6r dupa natuia lor primordiali". (Rai S-arat Cl-randra, Das ?ibe-
iii Biljtitti Dictionarg, Calcutta, 1902). (Vezi qi nota 6 de la Car-
tea a V-a.)
(29) Forma guruiui-teddcind vizualizatS mai inainte nu este
clecit un ajutor pentru Transferul Conqtiinfei, uuirea ,finald^cu
glnl-rdclScind ne^avincl loc decit atLlnci cind con+tiinta a fost
transferatS.
(30) Adicd a dedica fdrd rezervd meritul, care poate fi pro-
'dupd incleplinirea ctl succes a transferutrui in profitul
dus -unu-i
rdposat r.u pettt"u sine insuqi, cu intentia ca toate fiinlele sA
fie aduse la Eliberare.
(31) Vezi Bardo Thodol, pp. 771-182.
lir) Pentru cei mai inaili M:rcqtri in yoga care all invins
iar
ignoran[a, conceptul de transfer n-are sens deoarece nu mai
&istd nimic care sd poatd fi transferat. Ei se afld in starea de
spirit primordiald in contemplalie extaticd pe deplin ^ ilumina{i
de aclevilrul ultim. Astfel, pentru ei, care se gesesc in uniune
divind cu Spiritul Unic qii cbnqtiinla, timpul qi spa!,iul nu au mai
multd existenld decit un ,,ego" personal qi decit una din stdrilc
indiviclr,ralizate de existen{5 sangsdricd: cerurile, inferneie qi lu-
mile, Pentru aceia care au atins desteptarea supremd, Samsara
qi Nirvana sint inseParabile.
(32) Vezi ,,Preceptele gurugilor", XXIV.
QZ) pnar-ir-mi-fdog-pa: ,,Aceia caie nu revine" (in Samsara),
decit ca l.rtiilku sau incarnare divinS, pentrLl a imprdqtia ignoranla'
(33 bis) Un Tron de lotus peste care se afld discul lunar'
(:l+l Cit mina dreaptd ridiiatd cr-r palma inainte, cu indexul
curbat,' cu mediusul qi inelarul indoite in palma miinii, cu auri-
cularui ridicat, cu policele atingind a doua falangd a mecliu-
sului.
(35) Postura clasicd a lui Buddha.
i3oi Nectarul simbolizeazd cea mai inaltS binefacere a llumi-
ndrii ca qi aptituclinea in yoga de a conferi pr'iteri supranormale
(sau Sicldhi;. Uneori nectarul-este inlocuit de singe care, umplind
craniul omenesc, semnificd renunlarea totald la ceea ce este ome-
nesc, la via[a Pdminteascd.
(:z) Cu'cele doud picioare incruciqate, cu stingul indoit -spre
inteiior, astfel incit dcigeteie de la picior sd atinga gamba drep-
tului.
(38) Aceastd tiard se compune din cinci cranii foarte mici,
ceea ce inseamnd cd Naropa a realizat Cele Cinci In{elepciuni
(descrise in Cartea a VI-a).
(39) Simbolizind Cele $ase Paramita.
i40; Pentru a indica originea hindusd a lui Naropa.
I J.)
 .. (4f) Aniilopa, adesea pictat5 pe perefii vechilor temple qt
rndndstiri, era emblema pdcii. Aici, cornul, care serve+te 1a pro- CARTEA A V-A
ciamarea gloriei ordinii Boddhice a gurugilor, inseamnd pbate
gi linistea din starea adevdratd a spiritullri.
(42) Cu indexul afintit, cu celelalte degete repliate in palma
miinii, cu policele incrucisat peste ele.
(45) Fierarul indian care lucreazd asezat lingd focul sdu.
CALtrA SACRIF'ICIUL,UI MISTIC:
(44) Pentru a reaminti de protuberair6. eoOdhi"d ce se poate
vedea pe capul lui Buddha. YOGA PENTRU STJPUNER.EA
$orful din bland de tigru, ln]ocuit adesea azi cu o bu-
(45)
catd de bland de leopard, simbolizind pentru yoginul tibetan su-
primarea credin{ei false in existenta uhui ego- (sau ,,eu,,) capabil
,,EULUI INFERIOR'' (D
de o. existen{5 personal5 veqnica, separatd de toate.
Pe$iele fiind aurit, reprezintd faptul cit
-.. (46) Samsarei de prefioase sint
fiin[eie ce trebuie sh fie INTFODUCERE
elibeiate de sufeiinid. peqtele
insuqi simbolizeazd toate fiinfele insuflelite cufundate in dam-
sara_ ca p-e$tii in ocean qi sugereazd puterea lui Tilopa de a_i
conduce cdtre Eliberare. Simbolul pesteiui adoptat de citre primii I. Istoria doctrinei non-egoului
qreqtini avea fdrd indoiald aceastd semnific-atie ln rapoit cu
Cristos salvator al umanitdtii.
(47) In arta modernd tibetanS, acest veEtmint este reprezentat Aceastd Carte face cunoscuti cititorului r"lna din cele
ca- acela al r.lnui prin{ hindus de rang inalt. O reprodu-cere ase- mai minunate doctrine tibetane, numite Ch6d (scris:
min:itoare descrierii noastre este pusd pe frontispiciul c6rfii Ti- Cinaal care inseamni ,,a t[ia", referindu-se Ia egoismul pa-
bet's Great Yogi Milarepu. ieprezLntat prin corpul din carne al omului, cu toate
;i;;il- si polai*poriiiile sa1e, cu mogtenirile sale karmice
-- constituie Personalitatea'
ce
i; ;;";e Le precedentele patru Tratate erau ale $co1ii
Kargyi.ipta, aceastd Carte, a V-a' provine de la $coala
Win[mapa a lui Padma Sambhava. Se va.putea
"ve{q3.!3,-
tuqi cd ea este foarte marcat5 de religia pr:bugdnTl?
Bcjn care domina in Tibet incS de la venirea ,,Prc{iosrilur
guru$. Acest tratat, care ilustreazi modr-rl in care animis-
il""f p"i*itiv ai tibetanilor a consimlit la reforma 9i aclap-
tarea fdcutdL de cdtre ,,Cei ai Vechiului Stil((, este de un
cert interes istoric ai antropologic.

IL Versificafia tibetand
Cetredouamanuscrisealenoastrealetextuluiir-riChcld
fac parte dintr-o suitd de tratate oculte intitulate: ,,Esen-
l"- f""au*ental5 a Adevdrului Subtil" (lit'- ,Piciturile
inimii Marelui Spa!iu((), ce formeazS Sistemul Marii Per-
f6cliuni compilat cle cdtre Long-chen Rab-jamba
Rab-jambb este un grad lamaist' comparabil cu^ace1a
al Doctorului in Teolog1e din Europa, el indicind faptui
135
cd Long-chen era un erudit gi de un caracter sfint. Dis-
cipoiii i5i il consideri drept 'o irr"urnu"e a Marelui guru
Padma Sambhava care a introdus in anul 747 e.n. budd-
hisrnul tantric in Tibet. Long-chen pare sd fi trdit circa
500 de ani mai tirziu.
Dupd opinia riposatului Lama Kazi Dawa Samdup,
numeroasele volume a1e Sistemului Marii perfecliuni le-ir
egala probabil pe acelea ale Enciclopediei Britanice. E1e
cuprind to,ate doctrinele secrete ale sectei Ningmapa (ai
Vechiului Stil) din biserica primitiv[ a buddhismuiui ii
b.eta1, Ei ele nu sint inv5late decit de cdtre iniliali auto-
rizali, dintre care Long-chen a fost unul d_intre cei mai
mari.
Cele doud manuscrise ale noastre sint aproape in in-
tregime in versuri. Versificalia tibetand, deql a atras pu-
fin atenlia, in ciuda marelui numdr de lucrdri redacfate
in versuri (utilizate de asemenea frecvent gi de cdtre hin-
duEi), este pulin cunoscutS..
Ldma Kazi Dawa Samdr..lp, care era poet el insuEi, imi
spunea odatd c5. ritmurile gi structura lstrofelor era com-
parabild in numdr cu acelea ale poeziei europene. Dar
i_n poezia religioasd gi filosofici tibetand, ca gi in cea a
Greciei antice, nu existd rime, cu exceplia unor foarte
rare cazuri.
Aga dupi cum Korosi Cso,ma Sdndor a observat, exis-
t5 pu{ina diferen!5 intre proza Ei versurile tibetane, ,,de-
oarece nu existS distinclii intre vocalele scurte gi lungi,
accentuate sau apdsate, si, in consecinld, nu existd picior
poetic scandat in silabe scurte sau lungi,,.
De;i multe lucrdri po,etice (precum-KauEa-d"arsana lui
-
Dandin) au fost traduse de citre tibetani, n-au fost ur-
mate picioarele metrice ale versificaliei sairskrite. Stro-
f-ele poetice incluse in Kanjur qi Tanjur, gi in alte lucrdri
de origine hindusd, au fost traduse in tibetand in versuri
libere, connpuse (in cea mai mare parte) din patru rinduri
de cite Eapte silabe fiecare.
La sfirqitul sau la inceputul anumitor tratate, invo,ca-
liile gi binecuvintdrile sint in versuri, in strofe de patru
rinduri compuse din noud, unsprezece, treisprezece si-
labe sau mai mult2. Lama Kazi Dawa Samdup adaugi
c5 existaser5. gi versuri din 19 silabe.
136
Textul lui Chcid este mai poetic in structura 9i metrica
sa decit versurile albe ale literaturii canonice citate 'de
Csoma S6ndor. El este scris in versuri albe, fdrd rim5,
asemdndtoane acelora pe care Shakespeare 9i Milton le-au
elaborat sub influenla poeziei clasice greceqti 9i latine"
Degi numdrul de picioare variazd cu fiecare vers ln tex-
tul nostru tibetarU o remarcabil[ caden!5 poetic[ erste
rnenlinuti intre stanle. Aceasti arrnonie de compozilie
rdmine chiar gi in traducerea englezd a Dansului celor:
Cinci Dire,clii, de;i n-am incercat sd urmdm structura si-
labici tibetanS, preferind sd reddm cit mai fidel posibil
sensul mai degrabd decit forma textului nostru'
Forma in general utilizati este aceea a urnui vers alb
de nou[ silabe, sau patru picioare pi jumdtate pe vers,
in lo'c de cinci picioare ca in Paradi.sul Pierdut de Milton.
Dar in cele doud lucrdri accentul cade pe a $oua, a patra,
a gasea, a opta silabi: a noua formind un semi-picior in
prima lucraie, qi pe at zecelea picior in a doua lucrare.
Prima jumdtate a celei de*a doua stanle a lui Chod lt*l-
scrisd ionetic arati acest tip obignuit de versifica{ie ti-
betand.
,,Jzg-me tul-shu chdd-pai nal-jor ngaz,
Khor-da nAan-p&r gdal-uai. gong-chdd kEi',
Dag-zin lha-dat. teng-tu dau-ctg dung,
Nyee-zin khor-wai nam-tog dul-tu log".
Numele dat acestui gen de Sloka este: Kang-pa-che'
d.ang-nga-psi. Un exernplu de versuri in gapte silabe este
dat in Partea a II-a a CdrJii a III-a. Traducerile celui
de-al doilea manuscris al nostru al iui Chod, din Adden-
da, sint mai prozaice in englez5 decit cele din prima par-
te, degi ni s-a pdrut preferabil sd adoptdm aceasti pre-
zentare care aminteqte de structura originald.
III. Practicanfii ritului Chitd
Venerabilul yogi aI sectei Ningmapa, de la care am
oblinut cele doui texte ale lui Chijd. practicase acest rit
timp de mai mutrli ani, ca mulli dintre tibetani. AstfeL de
yogini, eliberali de orice posesiune gi legdturd ,p6minteas-
c5, iqi consacri o mare parte a vielii lor pelerinajelor
IO'
prin locuri soiitare gi sacre, trdind adesea ln mindstiri
pe durate fixe pentru a practica Chcjd in cele mai favo- rit. unele nu ,sint decit simple vizualiz[ri, sau forme gin-
rabile condilii psihice. In Tibet, Bhutan, Sikkim, Nepal ili;,-;;;i-;iate in mod conqtient sau nu [niluzorie'-De
naturd gi
gi in India, chiar qi in Mongolia qi in China, ei rdtdcesc, .itot"'-"tu"torul Ior Ie conferi o 'existen![
indiferenli fa!6 de pericolele Ei dificuitdlile pe care putini u"l*t g*"t sint probabil materializdrileeste 'create de cdtre
occidentali le-ar indura, cu singura speranld de a ajunge ;Jidtii- spiritigti. La fel 'cum omul indemnat rde
1a stdpinirea de sine. ;;;;;id;"" karmici s[ creeze inconqtient forma fizici pe
AEa cum i-au prevenit guruqi,i Lor, ei pleacb in in- .u* o po*rtd,'de'tot a;a maeqtrii ln yoga cteeazd dupd voie
timpinarea celor mai mari aventuri. Cind ajunge la proba orice nlmdr trupuri umane qi de forme non-umane
supremS, cind este singur intr-un peisaj sblbatic, yogi nu iJu- uu"*"rlea ireaic), si sb le "or'iere o existent1 iiuzolic
va mai avea alt ajutor de,cit puterea lsa ln yoga pentru ;;il;. n"si pt;#'ciriar sd le {aca din punct d"^Y:g":,"
a infrunta fiinlele elementare bizare pe care ritualul le tizic tot atiid6 ,,reale" pe cit este propi'iul sAu.gotq tt'
evocd qi pe care el trebuie sd le domine, qi, dac5 nu reu- infuzindu-Ie o pirticicd din vitalitatea sa anrmala' sa re
gegte, riscd o tulburare de spirit gi a constituliei sale psi- diriieze rca si cum fi.""u ce numim creaturi vii' Multe
hice care pot sd-l duci la nebunie sau chiar la rnoarte.
"t
la
;;;'#'p"iiit"rt" practicdaceasti arti sint curente in 'Iibet'
Ca gi in toate formele de yoga, yogi cautd aici si ;;#" a'.caror savanlii noqtri occidentali nu cu-
devanseze pro'cesul normal ide dezvoltare spirituald, pen- --ionlmlc
nosc
tru eI prea lent Ei jplicticos, Ei, daci ii permite karma, ansamblul. sdu, Samsdra insdqi este pentru yn {!8t
;ilpil compte* rcie forme-ginduri emanate de cirtre
si-qi ciEtige Eliberarea in timpul unei vieli, aqa 'cum a "" Aiest lucru a fost descris de
fdcut-o lVlarele yogi aI Tibetului: Milarepa. Soiritul Unic si.o"ti** in el'
Visu-
Chrid este deci unul din riturile tibetane ale ,,Cdii Se- ;itr;";;.hf *o";tti vogini ai Indiei prin imaginea
crete", numitd qi ,,Calea 'Direct6((, pentru atingerea Nir- irri t,ri Brahma'- p6ttt"ru 'aceia care Fint scufundali in
;i;it .oi*[e zei g,i idemoni,..oameni Ei animale'
vanei, sau eliberdrii de necesitatea karmei lde a rena$te.
ln virtutea sacrificiuiui mistic el corpului sdu, yogi vic- "J;rii,
-pliii"iiidi""t"" clase de fiinle invizibile care pot 1"q9H
torios sfarmi legdturile personalitdlii, pasiunea separati- ;;;G-;"tra attora-in bi,," 'tntt(p' rdu' Dar adeptul lur Ctt'6d
vitdtii 'gi orice mngd" sau iluzie. Depiqind 'ignoranfa ,care ;;;; ii5, i";i Bardo Thiidot Iafi:.,,In nimic
'afara gt?.ptT:
care sa rle ln
provine 'din aceste surse, el atinge viziunea llSuntrici a Ior halucina{ii' nu existi ln realitate
aiara 'de tine tnsuli, nici un fel de f)omn a1 Morlii'.zeu
yog6i naturii reale a existentei umane. Dupi ce a reali- esential[ subjn;
zat 'caracterul iluzoriu al oricirei 'aparenfe fenomenale, sau demontt. Aceaiia rezumd invdldtura
pe care fiinleIe neiluminate ,Ie iconsideri drept rea.le, ex- t"f"".ta t" tot textui-nostru de'fa!5'al Io,SAl T="iP.e""^1t-1:
terne qi separate, clasificate in animate ,qi inanimate, in- in legiturA cu aceasta, discip-o-Iui- va trebui 'sA recrteasca
clusiv nenumdratele feluri de creaturi ale celor Sase 're- .-ft"ti" secliuniie iit 9i iV ul" Introdr'rcerii Cdrlii a
gate de existen!5 senzorialS, vizibile gi invizibile,rin Cos- ""
III-a.
mos, yogi vede Multiplui drept Unitate Ei Unitatea drept
Tot, qi cunoagte ,ci singura realitate este ,Spiritul. V. Ritul lui Chiid ca dramd misticd
Ca gi Misterul Tibetan pe care il vom stu'dia in-
IV. fnvifiturile esenfiale datd, riiul lui Ch6d este inainte de'toate o'dramd misticS
3ucai6 de cdtre un ;singur actor uman, [nconjurat
de.nu-
In acest sens textul nostru invald, ca qi toate celelalte
texte, cd trupul omului gi toate ,celelalte forme aparente h""otu" fiinle-spirite,*vtzuahzate sau imaginate ca fiind
ca qi toate lucrurile din Samsara, este areat de cStre spi- prezente Arept raspuns la invocatia sa magicS' Scena
care-l incadreazd este un loc isAlbatic impresionant, situat
138
139
 in mrjlocul unor deqerturi rflnzipezite idin Himalaya tibe-
tand la o aititudine de patru rsau cinci mii de metri. Se
alege, de preferinld, unul din locurile unde cadavrele sint
tdiate_in ibuc5li pentru a fi abandonate lupilor gi vultu-
u:ilor. La altitudinile mai mici ale Bhutanului si Sitot imrr-
lui, se alege un loc izolat iin jungla deasd; dar in Nepal
gi in India, unde ,trupurile sint arie, ,se adoptd locul urrde
au loc cremafiile. Cimitirele sau lo,curile caie ,se bdnuiesc
a fi bintuite de demoni sau spirite rele pot de asemenea
fi folosite.
-
LulSi ,perioade /de rincencdri rsau de pregitiri grijulii
sub cdlSuzirea unui maestru in Ctzod, se lmpun nolvicetui
inainte ca el s[ ie socotit apt gi autorizat si celebreze
aceastd periculoasi ,ceremonie. Ritualulrtrebuie sd ,f,ie cu-
no,scut pe dinafard, pagii de dans [n relalie cu diversele
forme geometrice ale ,melo'diilor de dans trebuie sd fie
repetali perfect, ca lgi intonaliile lproprii eilabelor mantre-
Ior, qi ritmul micii tobe numite Dbmiru qi apelurile tro,m-
petei din femur numite Kangling. Modul eiact de a fixa
cortul simboiic gi tde a )tntrebuinla d.orjele, clopotul" qi di-
versele obiecte descrise tn al doilea din texte-trebuie .de
asemenea perfect cunoscute.
Dansu1 insuEi, ln afara semnifi,ca{iei sale rituale, este
considerat de cdfre 'Eurus drept un exenciliu de gimnas-
ticS; cdci ei considerd cd castitatea, necesard in firactica
tuturor formelor 1de yoga, nu poate si fie rrespectatd f6rd
exerciliul fizic 'care menline isdn5tatea. Existilisi un altfel
de dans, numit Tiil-khor, care trebuie sd fie executat in
fa\a guruqil.or de citre novicii pregitindu-se pentru dez-
voltarea iin yo,ga, in fscopul unei bune sdndtili fizice.
T,a inceput, cel ce celebreazd Chcid este angajat in pro-
cesul vizualizdrii sale proprii ca fiinrd zeila Injelepciunii
Atotimpiinirii (sau Atotfdptuirii) rds rgs1g, piin v6in6 ocut-
t5, eI'este in mod tmistic inzestrat,cu putere. Apoi,'sunind
trompeta din femur, invocindu-i yte gurus qi diferitele
9r$in9 lde spirite, lel fncepe idansul titual avindu-gi spiri-
-energia in intregime indrerptatd cdtre lelul rinic,
tul _ gi
acela de a realiza cd Nirv5na qi Samsara Bint in realitate
o unitate-ins_eparabild, aqa tdupd icum ,o \lnvali Mahdyana.
Strofele de Ia trei la gapte siiabe sugereazi sim6ohs-
mul profund conlinut ln ritual: simbolismul depinzinrd de
740
cele Cinci Direclii, core'spunzind {celor cinci ,,Continente((
ale cosmografiei'lamAiste cu tormele lor geometrice, cele
Cinci Pasilni (ura, mindria, invidia, gelozia qi 'prostia) pe
aare yogi Ie stiiveqte cu lpiciorul in rnod triumJal sub for-
m5 dt Eemoni, qi cele Cinci Inlelepciuni, anti:dot al celor
Cinci Pasiuni.
Asocierea celor Cinci Inlelepciuni cu cei Cinci Dhyani
B'.rddhas este explicati [n Introducerea C5rlii a VI-a'
Apoi, in strofa a noua' vine actul 'dramatic de strdpun-
gutu'" Elementalilor Eului cu l5ncile celor Cinci Ordine
de daktni.
Pe mSsurd rce misterul avanseazd 9i yogi se pregdteqte
pentru sacrificiul'mistic ai trupului siu de carne' semni-
ticalia adevdratd a lui Chdd iau a ,,t5ieturii" se revel5'
Oominat de pasiune Ei ignoranld, trupul fizic este rodul
kar nic al dorinlei de rsenzualitate, iflg separativitlte, c9
corrduce Ia egoism. Doar cind orice dorinl? d" existenld
ln Samsara e-ste dep6git[, poate fi atinsi iStarea Adevd-
ratd. Chiar in termbnii teitului, tocmai ,,acest trup este
acela care rcr€eazd distinclia (care este de asemenea ilu-
zorie) dintre'sarnsara rqi Nirvana(.
In Addenda au fost addugate rca do'cumente elemente
extrase din al doilea manusciis al lui Chdd, care descriu
accesoriile, locul Ei imaginile 'mentale necesare indeplinirii
ritului, Ei indeosebi modul 'cum diversele ofrande ale sa-
.riii"iifoi pot fi aplicate pentru ca ritul sd devini
sau al
acela
Sir-
aI Sdrbdtoiii Amestecate, aI Sdrbitorii Roqii
nito*ii Nug"". Meditalia care insolegte rsacrificiul este ofe-
ritd de asemenea. Apoi urmeazd strofele privitoare la fe-
nomenele psihice caie rezulti din aceasta; trnomentul pro-
imag-eriei mentale, vizualiza-
pice ceteUrdrii, inrrportanla
rea scheletului om-enesc qi a dAkxrfl Minioase, starea de
spirit necesard, izbinda acestei practici, apoi Meditalia
finale. Aceste Ad,dende combinate cu copioase adnotalii
.tt-"ord textul ii vor cdlduzi, sperdm noi, pe cititori
"L
cdtre infelegerea comrpletd a acestui rituai in intregul sdu'

VI. Comparafia cu misterele tibetane
Printre diversele doctrine expuse in acest volum, Chcid
este incontestabii cel rmai caracteristic tibetan, deqi a fost
modificat de cdtre lAmAismul pr,imitiv, originea ,sa, aqa
dupii cum o indicd unul din cele doud texte, este f6rd in-
doiald pre-buddhistd. Din punct de vedere antropologic,
el pare sd-gi tragi originea din cuitele animiste in legd-
turd cu sacrificiul gi exorcismul, care au preeeclat chiar
qi'vechea religie Bdn, de unde au adoptat-o Ldmas. Pen-
tru a o demonstra mai clar, vom oferi in idetaliu rituaiul,
foarte asemdndtor, aso,ciat cu Misterul Tibetan, care a
fost de asemenea imprumutat de citre Ldmas de la
tsonpos.
La originea sa, Misterul nu era nimic altceva decit un
dans ritual de exorcism sacrificator. Jdranii tibetani iI
numesc inci ,,Dansul Demonului Tigru Ro;u", qi aceastd
zeitate sugereazd clar istoria pre-buddhistd. Sub acest
aspect, el este foarte icomparabil cll ceremonia din Bali,
de origine de asemenea primitivS, care a supravieluit in
acelaqi fei in fala buddhigtilor 'din Cevlon, ca un exorcism
de sacrificiu, intrebuinlat pentru a tdmddui 'boLile ome-
negti qi ai cdrui principali executanli sint dansatorii
diavo ului.
In forma lor actua,l5 cea mai inalt dezvoltatd, Miste-
rele sint executate deja dermult timp cu sco,pul de a ex-
pu\za demonii nenorocului de peste -an gi a dobindi aju-
torul zeitdlilor prin intermediul sacrificiilor omenegti (fd-
cute in efigie) proteclia recolteLor, a ,cirezilor, cit gi pen-
tru proteclia divind a Statului gi triumful asupra tuturor
duqmanilor, atit umani cit gi spirituali. In timpurile pri-
mitive, acestui rit i se asocia, fdri indoial5., lmpdrlirea gi
consumarea cdrnii gi singelui sacrificiului. La venirea
buddhismului, victima umanS a fost inlo,cuitd cu o efigie
antropomorficS, fdcuti din co'c5. Dupi tradilie, aceastd
substitulie a fost in general stabilitri Ia Sfirqitul sec. al
VIII-trea al erei noastre, gralie, se spune, iui Padma
Sambhava.
VII. Originea bolilor clup[ concepfia lamaistb
Dat fiind faptul cd Misterul, ca gi anumite aspecte a1e
ritului Chdd, in special acelea din al 'doilea manuscris,
par sd lini in mod fundamental de un ritual destinat vl-
nerii demonilor gi a relelor influenle pentru a tdmddui
relele omului individual qi ale omului in colectivitate, ca
qi in Stat, ni se pare important sd oferim aici punctul de
vedere a1 Lamaismului cu privire la boa15.
Lamas spun cd existi lrei surse principale ale bolii:
lipsa de arnionie in funcliile sistemului nervos' in secrelia
biiei, Ei in circulalia flegmei sau a suflurilor (forlelor vi-
tale'ce constituie, prin distribulia lor in corp, diversel-e
temperamente). Exiitd de asemenea, dupi Lamas, stimuli
externi ce emand de Ia fiinle spirituale, in relalie cu in-
-are pot influenla.o fiinld
fluenlele planetare astrologice,
omeneasci, un animal sau o recolt5, ca Ei o naliune, -in
bine sau riu, cici toate creaturile insuflelite: stelele, pla-
netele, Soarele qi Luna sint intr-o relaiie inseparabili- qi,
de fapt, intr-o unitate indivizibilS. Deci, tot cee-a ce afec-
teazd individul, afecteazi toate fiinlele. Astrologia este
pentru tibetani, ca gi pentru toate popoar-ele Orientului
gi pentru un numdr tot 'mai mare de o'ccidentali' ,un. 'su-
Li""t au studiu serios, de justa inlelegere a ciruia depinde
prosperitatea societilii umane3.
VIII. Comparafia cu ceremonia BaIi din Ceylon
Preolii buddhigti care igi oferd 'patronajul-lor Ei in
acest fei sanclioneazd ceremonia Baii ln Ceylon, au I
cpinie analogd.'Aceasti ceremonie este ea insiqi mai rnult
atsolut astrdiogici decit Misterele, deoarece succesul s5u
in exorcismul "curativ depinde de invocalia cu ajutorul
unor zeit[li aflate in relalie cu cele noui planete' Z11-t,
care sint reprezentali in efigii f6cute din pdmi.nt ttSl
!uit, pictate'ln culori simbolice, sint: 1" Ravi (Soarel.e),
febri ;i sdrdcie;
care irovoaci dureri de cap, de ochi,
2" Candra (Luna), care provoaci febre qi pecingine;
3" Kuja (Marte), ca*u provoacd bo i venerice Ei face ostili
prietenii cei mai apropiali; 4" Budha (Mercur), care pro-
143
 voacd accidente, membre frinte gi pericole de atac din nilor. Aceasta este dovedit prin vindecarea p'osedatului'
partea animalelor sdlbatice; 5. ,Guru (Jupiter), care pro- nf a fdcut sd iasd din tiupul acestuia legiuni de de-
voacd boli externe gi interne ale iapului'gi gitului; "i"a p" care i-a trimis intr-o furmd de porci, 9i prin:nai
6o Sul<ra (Venus), care provoaci anemil, miopie -+i d"fi -""i
multe alte exorcismea. In SJ- Matez, X, 1 se. zice:.,,E1 ii
ce ridicd puternic temperatura; ?o Sani (Satilrn), care chemd in preajma Lui pe cei do-isprezece drscrpolr $r. re
provoacd anemie, tubenculozd, pierderea sdnitdlii,'dezor_ aaa" p"t"t"u d" a alunga spiritele necurate 9i de a vin-
dini mintale, boli de inirnd, tot ie1ul de neno,rociri'gi, cind feiul de rele 9i boli((.
se-gdsegte intr-o anumitd. pozilie, moartea; B" Rahu (Ca_ ---i" tbt
deca
tof Oiientul, in special in China, robsesia demonilor
pu1. Dragonului), care provoacA furuncule,' ulcere, reniri, este un rdu recunoscut 9i numeroase exorcisme sint in-
boli articulare, reumatisme, ,paralizii cit gi boli de inimd irebuinlate pentru vindecare. In Tibet, exist5 o credin!5
gi tuberculazi; 9" Ketu (Coada Dragonului), care pro- i;;;i; iaspiitaita dup6 care un Spirit-Rege, adic6.un
voacd boli de intestine, dizenterie, diaree, boli ate mem- Lama dezilncarnat, caie a practicat magia neagrd in tim-
brelor qi moartea. Cum doar atunci cind planetele sint ptt -r;"1ii, poate, proiectindu-qi riutatea intr-o fiinli ome-
in pozilie defavorabild iqi exercitd r.eaua infiuenld, gi doar ireasci'incarnat6, s-o innebuneascd' La fel, dupd cum
.atyngi spiritele potrivnice omului pot sd-qi exercite re- ;i-o.trologii sinhalezi, rsi alte soiuri de spirite' aju-
lele lor acliuni asupra lui, orice rit de exorcizare, precum "*"i,
i"G'al cdtre cdndiliile defavorabile' produc diverse dez-
ceremonia Bali, sau Misterul, igi datoreazd. reupita mo_ i" om. Astfei, abcesele, plegile, calculii hepatici qi
mentului favorabil ales de cdtre astrologul care' trebuie "tai"i
;;;;ii, ," ,prn" cd sint cavza,'i le ielele influenle ale Spi-
si*l indeplineasc5. ;it"il-$.tii numili popular'(nu in. spirit esotetic) naga'
nii"U,',r.t t"l de'elementali aseminatori Salamandrelor
iiiou.tiui medievale, pot cauza dureri acute in bronhii Ei
IX. .Arta exorcismului f.Ut"-p"t"t"i"". Unut din ordinele inferioare de deuas'
titt obi;nuili cu o existen![ de bucurii purs[senzuale
Lamas explici modul in care in naturi toate lucrurile p"t, a""a sint ofLnsali de o fiinln .omeneascl, se riz-
""t"
se.influenleazd unul pe celaialt. Exista in constitulia omu- apople"i:' ful:
[""u pto"ocindu-i crize de epilepsie sauspirite,
lui elemente, forle, pasiuni, puteri mentale in activitate tru toate aceste rele produti ae cdtre tibetanii
constantd, ce corespund acelora ,care existd in fiinlele consdieri ci singurui remediu este exorcismul'
non-umane gi invizibile prin care, incongtient, omul este
influenlat- gi. primegte boata gi n..torocui. Scopul practic
al oricdrui rit de exorcizare este cle a neutraliza d6zechi- X. RePrezentarea misterelors
librul din naturd qi din spiritul gi trupul omului pe care
influenleie rdufdcdtoare, cle oriunde ai veni, l-au cauzat, Misterul, r-rnele fald de aI-
in versiuni variind pulin
In consecinfd, in toate epocile istorice, au fost fdcute tele, este celebrat anuai de toate ieciele de Lamas fie, cel
ofrande ispiqitoare fiinlelbr spirituale pentru a cigtiga .rai'of4nuit (dupd obiceiul pre-buddhist) la sfir,srtul anu-
co-operarea lor armonioasd cu omul. In cazul spiriiei6r lui, fie'* la ordinele Ningma qi Ladiik - la inceputul
rele, ce refuz1 sd se lase domolite cu astfel A" i" momentul aniversSlii tui Padma Sambhava' Cind
era- intrebuinlat exorcismul, aga dupd cum mai-i;lou"",
esbe in_ ""ili
Misterul este jucat la sfirgitul anului, el f199 parte din
trebuinlat inc5 in toate linuturile gi in multe din bise_ i.mportanta ceiemonie numiti ,,trupul sacrificial al anu-
ricile creqtindt5lii. Lui mort".
Intemeietorul creqtinismului insugi credea cd Reprezentatia are loc in curtea temPlului' lncePutul
rit rdu, obsedant, putea produce boala qi nebuniauno"ri"-
spi_
este anunlat Printr-un lung apel de tromPeti confeclio-
744 10 Yoga tibetan5, vo1. Ir 145
-
 nati dintr-un femur uman, ca gi la inceputul ritului Chid.
Orchestra de Lamas cintd apoi un fef de bocet straniu,
insolit_de o p,salmodie in mezl,o-voce fdcutd de muzicieni j
se. vede atunci apdrind o procesiune de preoli purtind
rnitre negre reprezentind credinla pre-budOfrlst'a Eon. Ei
fac semnul mistic Bon ,,Cei Trei,, gi danseazi lent pe o
muzicd solemn6. Dupi ieqirea 1or, o trupi de demoni in-
trd. in timp ce danseazi in cer.c dansul 1or ritual, Lamas
o.ficianli le fac ofrande de imbunare, ca gi cEtre toate
_ a"ti-"a
fiinlele din cele $ase Stdri de existen{i in S'amsara. Apoi,
grup dupd grup, apar reprezentdrile fiinle1or dernonice
ale-regatelor invizibile, multe dintre ele cu'capete de ani-
male, aga dupd cum sint descrise in Cort ea Tibetand, a
Nior{ilor. f,amas potolesc qi exorcizeazi fiecare grup, unul
dup6-altul, pinh ce apare Padma Sambhava inlpersoand,
toli demonii inchinindu-se atunci qi dispdrind, ca simbol
al triumfului buddhismului asupra qaminismului indigen
qi a Bonpaqilor.
Existd o similitudine intre ritul Chdd, (ca sacrificiu
exorcist) qi serviciul cintat de citre preotul ce-l personi-
ficd pe Padma Sambhava. In acest rit care vizea?i doar
sd izgoneasci demonii, se gdseEte invocalia cdtre zeitatea
tutelard a oficiantului gi cdtre zeitatea tutelard a asisten-
lilor sii spirituali comparabili cu zeila Inlelepciunii Care
lmplineEte Totul cit $i cu zeilele d,'nkini ate tui Ch6d.;
acest rit se cheamS: ,,Ofranda ce-i izgonegte pe cei care
sint Feroci qi Lagi(.. Cu ajutorul acestor ,,Feroci,,, ca gi cu
141toru1 zeilei In{elepciunii care Implineqte Totut 9i al
daki,rrt,s ale lui Chcjd se exarcizeazl, Ei ie std,pine;te hoarda
de demoni. Acegti demoni, invizibiti pentru fiinlele exor-
cizate, trebuie sd intre in efigia unei victime sacrificiale,
dupd care oficiantul cintd urmdtorul exorcism pentru a
Ie line Ia respect: ,,HUMI prin bine,cuvintarea ielui Fe-
roce care bea singe, fie ca demonii rdufdcdtori Ei sniritele
rele sd fie linute la respect. Le stripung inima cu acest
cirlig; le leg miinile cu aceastd iegdlurf de fringhie; le
leg trupul cu acest ian! puternic; le menlin la piirini cu
ajutorr-rl sunetului clopotului. $i acum, o,'Miniosule bdu-
tor de singe ($ef peste Cei Feroc'e), stabilepte-li sdlaqul
sublim-
peste ei".
146
Seful peste Cei Feroce este atunci rugat ,,sd smulg[
i"iti"-rpiiitelor reie ce provoaci rbul Ei ,si ie extermine
Efigia sacrificialS, care este vizualizati ca un
"orrrpf"tit.
cadavru adev-drat, este sciidati simbolic in singele de-
*""ii"" of*ita'Celor Feroci insolit[ de urmitorul cin-
El
;;;;-,,HdM! o, voi, cete de zei ai cercului magic' qi
deschi-
cerul' adu-
gurile'to't itit de larg ca p6mintul
;;ii-"; ?irligete asemindtoaie munlilor stinooqi' 9i. pre-
sa ?evora{i in intlegime oasele, singelc Ei rrra-
',.aiiti-ve spiriteLor rele reulicatoare''6'
?"i"'i"tr',tor
lVlisten-il se continud pflnd la cel mai inalt punct dra-
routi",- care constS in prima zi in a da cu hllP,onul in
O"Et pl in a doua zi in a-l omori' In Ritul Chrjd acest
lucru"" este reprezentat prin strdpu-ngerea Demonului o repre-
Egoismului de cetre ctAkirr't. Duqmanul, care este
,.-"rrt"r" colectivi a nenumdratelor hoarde de demoni care
;hl;.;i;-; poporul Tibetului 9i se opun lAmaismului' este
reprezentat prin efigia u,nui trup omenesc'
,,Citurr* iite inainte de reprezentalie se face un
^ mane-
chin din coci reprezentind, ln modul cel mai viu qi mai
realist posibii, imaginea unui b5,iat., Simulacre de organe
pieminii,"ficatul, stomacul, intestine e etc' sint
""-i"i"i*,
introduse in trup, inima Ei cele mai mari vase sanguine'
ale memLrrelor sint urnptrute cu un lichid colorat in roqu
pentru a figura singele"?'
'- Pntr.r inrti cimitirelor poartd efigia ln - centrul
cr,rrlii m6nXstirii."iApoi clemoni reprezentind schelete, in-
armati cu ldnci danseaz[ in cerc imprejur 9i il strdpung
Jupd'voia lor. In acest moment, Lamas iqi exerciti pute-
I:"u io" ocultd 9i ghulii cdzind pe spate la apropierea lor,
ei incep si triseze in jurul etigiei un triunghi. rnagic,
apoi s* retrag. Hoarde de spirite--gi de demoni ai mortii
"frenetic
s6 ndpustesc pentru a sfiqia sau a ridica efigia,
aa, si'"rt impiedecali de iiniile triunghiului Ei cintecele ce
irrsolesc troiii de timiie ce scapb din cddelnilele ieginate
;;;'6;"; nigte sfinte personaje-cu mitri Ei purtind mantii
purpurii.
' h"pr""r*nta!ia primei zile se- incheie prin venirel Ynu.l
Sfint,'aparent'o it"tttt*te a lui Buddha, care-subjugd
a"-o"ii^Sl Ie aratd mila sa dindu-le fiecdruia pulind fiind
qi un git de api sfintitS.
10* 747
 ln ziua urmitoare are lo,c omorirea Dugmanului cu
pumnalul qag-19 (numit in tibetani ptzurba). ia qi in ajun,
c"ei patru ghuli ai cimitirelor aduc-efigia'care bste men-
linuti lnvelitd intr-o pinzi neagrd. Dansind imprejur, ei
ridicd pinza gi descoperd o formd omeneasce bsemane-
toare efigiei utilizatd in ajun.
_ Apoi qefii demonilor inainteazd, urmali de hoar"da de
demoni qi de un grup de dansatori ai diavolului cu aco-
perimint negru (reprezentindu-i pe preolii Bdn). Apoi
vine zeul Bogbtiei, insoiit de alte zeitd\i masculine qi ?e-
minine cu suitele 1or. La sfirqit vine Sfintul Rege aI Re-
iigiei, al cdrui cap este asemdnStor cu acela a1 unui taur
cu coarne lungi gi care este urmat de numerogi asistenli.
Este una din formele lui Yama, zeul Lumii Subpimln-
tene, in aspect^ul sdu minios Ei numit Spiritul Morlii cu
Cap de Taur. lmpreun5. cu asistenlii el danseazd impre-
jurr-rl efigiei linind in mina dreapti o phurba gi un hl, gi
in mina sting5, o inimd omeneasci (in efigie). Fdcind de
asemenea semnul sau mudra ,,CeIe Trei" cu ,pumnalul,
el ii loveqte atunci in inimd Ei membre pe Du$man Ei ii
leagd picioarel"e cu lalul. Apoi, dupi ce a fdcut se sune
un clopolei lAmaist, a$,a cum o face gi yogi in ritul Ch6d,
el ia o sabie, taie membrele, deschide pieptul Duqmanu-
lui Ei-i scoate inima qi viscerele imbibate de ,singe. O
hoandd de fiinle monstruoase, avind capetele irnpodobite
cu coarne? ca cerbii sau yacii, se reped cu coarnele sd
sfigie resturile gi sd le impr5gtie in toate direcliile8.
Diavolii asistenli string apoi toate buc5li1e imprdq-
tiate ;i le aduni intr-o mare cSldare de argint de forma
unui craniu uman in care sint puse bucSlile din trupul
yoginului in Ritul Chdds.
Intr-o procesiune pompoasS., la care se adaugd dansa-
torii diavolului cu coafuri neagr6, patru dintre asistenli
poartd cildarea umplut5 cn resturile sacrificiului in fala
Regelui Religiei. Regeie ia bucdlile singerinde gi dupi ce
mdninci una din aceste buc6li, aruncd in aer ceea ce r5-
mine. Aceste bucdti sint zdrite de cdtre demonii care se
bat pentru a Ie avea cind cad pe pimint gi Ie azvirl fre-
netic in toate direcliile, pind la mullimea care, acum, ia
parte ia orgie. Urmeazi apoi o incdierare sdlbaticd in
mul{ime, fiecare incercind sd inqface o bucat[ din trupul
l48
sfiqiat, fie pentru a o minca pe loc ca un sacrament, fie
pentru a o-pdstra ca pe o relicvi sacre, prelioasi, contra
ielelor gi nenorocirilor omeneqti.
In scena urmdtoare, Regele arde ca sacrificiu o micd
imagine a unui om plasatd in interiorul unui craniu care
este-azvirlit intr-o ceHare cu ulei fierbinte. Aceasta dis-
truge gi trebuie sd lnvingd toate relele.
buba acest rit, vine o procesiune de c5iugiri, -prece.;
datn de oameni deghizali 9i urmali de mullime, cdlugir,ii
purtind o figuri otieneasci cu trei capete fdcuti din cocd,
bare este in mod ceremonios 15sat5, intr-un mod apro'ape
aseminitor lapr.rlui ispis,itor aI evreilor' Atunci mullimea
se repede, inci o dati-, asupra acestei efigii pe c-are o fac
buceii gi se bat furios, ca in ajun, p-entru ca fiecare s5
poatd apuca gi pistra una din buc5lile ce va fi pdstratd
- un
ca talisman.
i; ace,st timp Lamas reintri in procesiune in templu
El acolo un serviciu special. In sfirqit, dupd
""i"ttuuz[
dansul ritual al dansatorilor diavolului cu coafuri negre'
'urmeazi aparilia preotului chinez numit Hua Shang, pe
care paarna Sambhava I-a trimis in Tibet Ei Misterul se
incheie.
XL Dansul vindecitor al lui Kinchinjunga
Existi in Sikkim o adaptare a Misterului care se zice
c5 a fost stabilitd de cdtre Chag or Namgyal, a1 qaselea
Maharaja din Sikkim. Aceasta const[ dintr-un dans r5z-
boinic *itti" pentru adorarea spiritului lui Kinchinjunga'
*-""t"t" cu cinci piscuri sacre al Sikkimului, cu ceva .mai
pulin inalli decit Everestul. Fiind invitat de cdtre actua-
iul'Mahar5ja, am avut prilejui si fiu singurul european
admis sd aiiste la ce ebiarea sa in curtea palatului de -1a
e;gt"k in timpul celor dor-ii zile ale reprezentaliei sale,
in 19-20 decembrie 1919.
Ea este numitd popular ..Dansul Mun!ilor lnzipezili"'
Acest festival este-eJenlialmente un rit de purific-are,
fiind indeplinit de citre Lamas din Sikkim sub preqeden-
lia personali a Maharajahului, cu scopul de a exorciza
tot rdul din regat.
149

In Misterul mai vechi de la Ladak ,gi din Tibet, rdul,
a$a cum am vdzut, este personificat de cdtre actori-de-
moni gi o efigie omeneascd numitd ..Dusman,,. In dansutr
rdzboinic din Sikkim, o efigie, avind semnificalie simi-
lard, este adus6 in mijlocul curlii palatului in timp ce
doud schelete danseazd in jurul ei. Ceilalli dansatori se
reunesc in jurui efigiei scolind stridente strigdte rizboi-
nice, iEi fluturi sdbiile gi ie infig de trei ori in trupul ei,
imprdgiiind peste tot coca din care este f5cutd. ln a doua
zi de dans, spre deosebire de tratiilia din Ladak, efigia
nu este decit de hirtie. Aceasta este arsd pentru a simbo-
iiza distrugerea totald a oricdrui rdtr ce afecteazd omul,
animah-rl sau reco tele din Stat.
In Dansul Munlilor inztapezr\i, ca qi in acela a1 Mis-
terului, distrugerea Dugmanului simbolizeazd" in mod eso-
teric distrugerea Ignoranlei, a$a cum o face, in Ritul
Chod, renunlarea misticd la personalitate gi distrugerea
egoismr:1ui care rezulti din aceasta.
Ofrandele de hrand ficute zeitdli1or aso,ciate cu de-
voliunea cdtre Kinchinjunga, in Dansul Rdzboinic, con-
stau in mici prdjituri triunghiulare conice, ficute din
fdind rie eereale gi numite turrna, ceea ce semnificd ,,ceea
ce'este imprdgtiat (pentru toti)". Dupi Lamas din Sikkim,
ele simbolizeazd tripla ofrandi (a trupului, cuvintului gi
spiritului oricdrei fiinle insuflelite) citre Buddhas"
Aceasta igi are de asemenea paralela sa in Ritut Chod..
Turrnus oferite ca sacrificiu sint in final arse intr-un con
fdcut din iarbd uscati qi frunzig gi reduse la cenugd. Frin
aceasta ofranda este transmutati in Vid, ceea ce semni-
ficd in acest ritual Esenla Divind infuzd in toate lucru-
rile Samsarei. Este aceeaqi semnificalie care este acordatd
transmutaliei trupulr-ri yoginului in ambrozie divind prin
renunlarea sa sau prin ,,tdierea egoismu1ui,,, in ritul
Chod,.
XlL lnterprefarea antropologicd
_ In Ritul Ch6d,, ca qi in Misterul tibetan gi in Dansu}
Rdzboinic din Sikkim, antropologii vor disceine invd{d*
turi valoroase asupra istoriei (tot atit de ve,chi ca qi uma-
150
nitatea) sacrificiului uman, din timpurile cind sacrificatul
o iiltrla vie pini la zilele noastre cind' in Tibet sau
"tr esi;e intr'ebuinlati o efigie. Cdci aceasti idee a
sacrifi,ciului uman dureazi pina in zilele noastre subli-
"irr"u,
mat6 intr-o formd sirnbolic[ de sacrament, precum doc-
trina transsubstanlierii. Faptul, sub o formi sacramen-
ta15, de a minca carnea Ei i bea singele zeului pare si-qi
fi gdsit expresia in toate epocile cunorscute Eimai toate con-
socie'ta1ii omeneqti, de 11 sdibaticii cei primi-
'fitriif"
ti;i pl"t la cuitul celei'mai inalte culturi a vechilor greci.
inainte de venirea buddhismului, tibetanii cu Bdnpos
{9i fdri indoiali mult inainte de Bon) erau obignuili nu
ilumai cu sacrificiul oamenilor Ei animalelor, ci - (dupd
u"ele mdrturii clemne de crezare), practicau canibalismul,
fdrd indoial[ intr-un sens religios sacramental, aga cum
au ficut-o qi strdmoqii indepirtali ai raselor euro'pene'
inclusiv aceia ai Marii Britanii Ei lrlandei' Apoi, dupi,cum
ritualele tibetane in msrs parte de origine pre-buddhis-
tA o -
demonstreazi in scurtul nostru rezurnat, a avut
loc-o tranzilie culturald, paraieli aceleia din Occident, a
sacrificiuLui'unei efigii'in lo,cul sacrificiului substanlia},
intrebuinlat ca mijloc transcendental de exorcism cu sco-
p"f a" aji purifici qi sanctifica spiritualmente pe cei ce
participi la comuniune.
' O interesantd
i-lustrare a acestei tranzilii culturale se
gdsegte in cuvinte'Ie ritualului Dansului Rizboinic al lui
i<it"t ittlrrttga care sint rostite ca devoliurre fa!i. de spi-
ritul lui Klnchinjunga de cdtre Crainicul care iI repre-
;i"A t; Mahakala, "I\narele Dgmn aI Tuturor Zeitililor
Pdzitoare ale Credinlei din Sikkim.
,,Sige{i, ldnci, spade, arme marliale sint lndreptate
catib nlqnian, pline-hrand, de fulgere qi reflexe. Munli de morli
sint mincali ca oceane de singe sint b[ute ca bdu-
tur6. Cele cinci simluri sint intrebuin{ate ca ghirlan-de
de flori. Crganele de sim! sint mincate ca delicatese(('
Un alt s[udiu este ilustrat de citre ritualul care a fost
numit ,,Eucharistia Ldmaismului((. In ea, preotul oficiant
oot in inima sa esenla divini prin intermediul
""r'ti""uzi
lmaginii lui Buddha Amitayus, Buddha a1 Vielii Infinite,
apoi] iuind de ia aitar un vas umplut cu api binecuvin-
hte'care a fost deja consacrat5, el stropeqte cu acest
151
 lichid sacru hnana oferitd ca sacrificiu ispdgitor demoni-
lor psalmodiind in acest rdstirnp:
. - ,,L-?ry purificat (orezui ofrandei) cu (mnntra) Svab*
hava, qi_l-am convertit intr-un ocean de nectar in pre{io-
sr-rl bol Bhum".
Alungind in acest fel fortele rdului, preotul continud
o ceremonie asemdndtoare celei a misei pini ce Buddhas
cereEti gi Bodhisattvas qi ceielalte zeitdli care au fost in-
vocate transformi apa binecuvintati in ambrozie divini.
Apoi, cu acompaniament de cimbale, preotui intoneazb
urmAtorul. cintec;
,,Acest vas este umplut cu ambrozie nemuritoare
Pe care cele Cinci Ordine de Fiinle Ceregti
au binecuvintat-o
Cu viala cea .mai minunatd. Fie viala vegnicd
Ca diamantul, victorioasd ca
Stindardul Regelui, puternicd ca vulturul
$-i vegnic6. Fie ca eu sd rfiu privilegiat cu darul
Vielii nemr-rritoare gi ca toate dorinlele mele
Sd se indeplinsnssf,tito.
_ Transmutalia misticd fiind implinitd, fiecare membru
al comuniunii primegte de la preot, in cdugul miinii sale,
pulind apd. co,nsacratd gi o picdturd de vin'consacrat vdr-
sat dintr-o cupd in forrnd de craniu; acest vin, datoritd
faptului cd a fost agezat pe altar pe tot tinr,pui ceremo*
niei, a fost saturat, ca Ei apa, de lesenla Fiinlelor Divine
care conferS. nemurirea. ComuniantuL primegte de ase-
menea trei cocoloage binecuvintate dintr-o farfurie sfin-
{itd prin contactul cu preotul. Aceste cocoloaqe sint fd-
ci-rte din fdin5. zahdr gi unt. Dupi ce to{i comunian{ii au
fost impdrt5gili cu ap5, vin ;i cocoloage, se face binecu*
vintarea lAmaistd care constd in punerea deasupra miini-
Ior de cdtre preot, care incheie astfel slujba pentru con-
ferirea vielii veqnice.
XIIL Sacrificiul mistic al unui Bodhisattva
Ca o concluzie care se potriveqte la aceastd schemi a
expozeului asupra sacrificiului sacramental, aga curn
apare el in lunga sa dezvoltare istoricd, in speciai in Ti-
152
betul pre-buddhist, Kaqmir 9i Sikkim, aducem sub ochii
cititorului ceea ce este, poate, ce'l mai elevat 9i mai su-
irlim aspect al unei teorii enunlate pind astdzi de cdtre
omenire-. Textul intrebuinlat pentru acest expozeu este
extras din remarcabila culegere de invdldturi buddhiste
cunoscute sub numele de SikSo-San1'uccaAa' compilatd de
c6tre Santideva in special din cele mai vechi Sutra
UlahdyAniste gi tradus acum dintr-un manuscris sanskrit
readui din Nepal de citre rdposatul Mr' Cecil Bendall,
fost profesor de sanskriti a1 UniversitSlii din Cam-
i:ridge11.
in Ndrayana-Pari,prcchd se spune: ,,Bo'dhisattva tre-
?:uiesi gindeascd astfel: ..Mi-am dedicat qi abandonat
forma mea tuturor creaturilor; Ei, in plus, 9i posesiunile
mele exterioare. Orice fiinli va avea nevoie, pentru o
cauzd oarecare, dacS ea este recunoscuti drept bund, ii
voi da mina, piciorul, ochiul, carnea, singele, miduva,
nrentbrele mele mari sau mici Ei chiar capul meu, celor
care Ie vor cere, fdrd a pomeni lucrurile exterioare: ave-
rea, griul, aurul, argintul, pietrele prelioase' podoabele,
caii, elefanlii, carele, caleEtile, satele, oraqele, tirgurile,
oamenii, regatele, capitalele, servitorii, servitoarele' solii,
fii, fiicele gi casa"".
Orice lucru care ii aparfine 1ui tsodhisattva, chiar pro-
priul sdu trup, eI face jurdmintui c5 renun![ Ia el ,,fdri
iegret, fdrd reprog, fdrd ca se se agtepte ca meritul s[ se
coac5" Ei din ,,compasiune Ei mi15((, pentru ca Ei ceilalli,
,,1a fel ca gi acela care a atins inlelepciunea, sd poatd
invSla Legea".
?ot a;a, in AkSa.Eamatt Sitra, Bodhisattva zice: ,,Eu
trebruie si mi folosesc chiar de ceea ce este trupul meu
pentru binele tuturor creaturilor", gi in Vaj'radhuaja
Sutra ni se spune: ,,Astfel, intr-adevdr, un Bodhi-
sattva este acela care se oferi pe sine tuturor creatu-
rilor pentru a le ajuta sd dezvolte intreaga rdddcin[ a
binelui, in interesul binelui tuturor creaturilor, acela care
se oferi ca (Lumina) unei l5rnpi in mijlocul tuturor crea-
turilor, stabiiindu-se in mijlocul tuturor creaturilor ca
fericire a lor. Astfel, intr-adevir, daci ii ceri lui Bodhi-
sattva limba sa, eI se ageazd gi vorbegte cu o voce p1d-
cuti gi prietenoasfl, exprimind ginduri binevoitoare 9i,
153

fdcindu-l s5 se aqeze pe un aqternut moale demn de un
rege, i se adreseazi solicitantului cu plicere. Igi eiibe-
reaz5, spiritul de minie, nu este jignit, nici supdrat, spi-
ritul sdu este absorbit in mdrinimie, spiritul sdu este ca
gi acela aI spilei lui Buddha, pdzindu-qi girr,rl gindurilor
fdrd govdire in natura 1or, plin de for!6 gi putere, cu spi-
ritul nefixat asupra trupului, neataqat de cuvint, cu tru-
pul odihnindu-se pe genunchi, punindu-gi tot trupul siu
in slujba solicitantu,lui, vorbeqte cu gura sa, spunind cu-
vinte afectuoase, plScute, gralioase qi prietenesc servia-
bile'(. ,,Lua!i limba mea gi faceti cu ea ceea ce vi se pare
bun. Faceli ceea ce vi place gi fiti mullumili in inima
voastrd gi mullumili de voi ingiv6, mullumiti ;i incintati
de plScere((. Spunind aceasta, is,i sacrifici capul, lmpli-
nind cunoaqterea cea mai inalt5, care este faptul tuturor"
lucrurilor, atingind inlelepciunea care se afl[ in capu]
Eliberdrii tuturor creaturilor, dorind gtiinla incoinpara-
bild care este cea mai elevatd in intreaga lume, hot5rit
sd atingi regalitatea qtiinlei, culmea tuturon tdrimurilor,
doritor sd exercite cea mai inalt[ suveranitate asupra lu-
crurilor transcendentale, cu un spirit revdrsindu-se de
iubirea pentru un numdr nesfirqit de solicitanli".
Bodhisattva nu imbraci decit Corpul Adevdrutrui,
Dharma-Kaya insdgi: ,,El indrdgegte ideea unui trup in*
tact, fdrf, spiri;ur5, fSri diminuarea care constituie Cor-
pui Legii, format din lntelepciunea Fdri Obstrucliet( qi
,,reamintindu-qi cu atenlie c[ trupul sdu igi are sfirgitutr
in cimitir, considertnd acest trup drept hrana lupilor,
gacalilor qi ciinilor, amintindu-gi cd este partea celorlal{i",
Bodhisattva,,dedicindu-qi reflexia Legii( mediteazd ast-
fel: ,,tr"ie c5 eu ofer sau nu aceluia care soliciti acest
trup, intestinetre, ficatul, inima sau plSminii, acest trup
nefiind vegnic, el este promis cimitirului la sfirgitui vie-
lii mele". Astfel, cu natura lui multumitd qi satisf1cutd,
cunoscind Legea, stabiiit in mod hotdrit in ideea de prie-
tenie, cind un solicitant ii cere esenla trupului sdu, non-
esenliai (prin dragostea lui fa![ de Lege), chiar daci e]
nu-gi sacrificd decit o unghie, o face in aceastd idee:
,,Aceasta vine sd intdreascd rdddcina binelui" qi acesta
este sensul in care ,,renuntd el la propriul sdu trup".
154
Astfel procedeazi ;i un yogi care indeplineEte ,,tdie-
tura mistiCd{( prin care el renun!5 la toate lttcru::ile lumii,
chiar gi Ia prbpriul siu trup prin iubirea Legii Binelui.
Atunci cind orice ata;ament de existenli sangsArici va
fi fost curmat qi cind el va fi dobindit Marea Libertate,
el va face de asemenea jurdmintul lui Bodhisattva qi va
intra pe Calea cea mai lnaltS.
NOTE LA INTRODUCERE LA CARTEA A V-A
(1) Manuscrisul tibetan dupd care s-a fdcut tradLrcerea noas'
.poartd
trd, titlul: Gchcid-gul mkhah-hgro-hi, Gad-rggang, insem-
nind- ,,Metoda pentru a distruge eul inferior", numitd ,,Divina
Bucurie a Dakinis".
{2) Yezi Csoma de Klords, Grammar o! the Tibetctn Language,
(Calcutta, 1834), p. 115.
(;t) Astrologia indiani nu este lipsitd de o anumitd valoare
qtiinfific5, in special cind este intrebuintat5 de cdtre mae;tri an-
trenali in yoga. Aceasta s-a dovedit prin uimitoarea exactitate a
prezicerii de cdtre ei a rnarellli cutremur de pdmint din luna
iairuarie 1934 care a provocat o atit de ingrozitoare distrugere
de vieli omeneqti qi de bunuri in Bengal, Bihar si diversele pir{i
:rle Nnrdului Indiei ca si in Nepal. Cu citeva sdptdmini inaintea
zilei in care a fost prezis cd cutremurul de pdmint va avea loc,
cerenr,onii religioase, dintre care unel.e aveau un caracter ocult,
au fost indeplinite de cdtre astrologii 1i preolii hinduqi pentru a
atenua, pe cit era posibil, efectele dezastrului. Profesorul Ama-
-Jha,
rarratha fiul fostului Ca.ncelar aI Universitiiii din Allaha-
bad a confirmat ceea ce a fost telegrafiat de c6tre presa euro-
pean5. El mi-a spus in timpul unei recente vizite la Oxford, cd
prezicerea astrologicd a cutremurului de pdmint a apdrut cu
circa un an mai inainte ca el sd fi avut loc in Panchongo din
Benares. In aceasti publicalie se spunea cd cutremurul va
avea loc la 15 ianuarie dr-rpd masa si cd el se produce in acea
zi la ora 14 qi 4 minute la Allahabad, qi, la citeva minute dife-
ren[5, in celelalte regiuni. ,,Hi,ndustani Times" (Delhi, 18 ianua-
rie, 1934, p. 15) publicd aceastd depeqd a lui Lucknow: ,,Un fapt
curios este cd cutremurul de pdmint pare sd fi fost aqteptat de
cdtre astrologii tinutului, dintre care mulfi se gdseau in rugd-
ciune in temple clnd a survenit catastrofa. Calcuiele lor erau
bazate pe semnele Zodiacului qi motivul temerilor lor era fap-
tul eA qapte planete se gdseau atunci reunite in semnul Capri-
155
cornLrlui. Acest fenomen, foarte rar, nu s-a mai produs din vre- voace edictt-rl De Bacchanalibus, care a proscris Misterele in toatd
r:rea Mcthabharatei". Profesorul Amaranatha Jha mi-a spus de Peninsttia ItalicS. Vorbind despre acest edict, Pliniu ne spune
asemenea cd ora qi minutul exact al nagterii sale, la Darbhanga (Ist. Nat., XXXI)I,,se considera ca fiind un act suprem religios
in Bihar, au fost prezise de c6lre astrologui familiei sale. Toate asasinarea unui om qi mincarea tmpulLli sdu". In Misterele egip-
acestea pot sugera cd oamenii noqtri de stiintd din truropa qi tene un rit sirnilar era reprezentat Si dramatizat, prezentind
America, care sint absclut incapabili sd prevadd astfel de eve- moartea lui Osiris omorit de cdtre frateie sdu Typhon qi tovar6sii
nimente pi in particular un cutremur de pdrnint, ar putea do- lui. Corpul a fost tdiat in doudzeci qi qase de bucd{i care au fost
bindi o cunoaqtere pur utilitard studiind, fdrd prejudecafi, astro- azvirlite in riul sacru al Nilului, apoi regdsite unul cite ullul
logia si stiin{ele oculte ale Orientului. Putem aminti aici cd, timp de cdtre Zeila Isis, cu exceplia unuia singur. (Vezi Baring-Gould,
cle multi ani, am gdsit in presa englezi pompoase qi qtiin{iiice Origin and Deuelopment of Rel.igirtus Belief, London, 1869, I,
dezmin{iri ale puteri vrajitorilor, qi acum existd o Societate a 406-7.) Exemple similare existd in analele religiilor lumii noi qi
vrajitoarelor ale cdror servicii le utilizeazd Guvernul Britanic" vechi.
(4) Marcu,Y,I-20; SJ. Luctt, IV, 33-6, 17.
SJ. (10) Vezi L. A. Waddel, op. cit., p. 447.
(5) Darea de seamd pe care o oferim noi aici se referd l:r (11) Sikso-Sanll.LccaA1t, tr. C. tsendall gi W. [I. D. Rouse (Lon-
Misterul jucat de cdlugSrii Bisericii Nonreformate a Mdndstirii don, 1922), pp. 23-8.
Himis din Ladak, Kaqmir, intrucit ace;ti cdiugdri au pdstrat ele-
menteie prebuddhiste mai bine decit au fdcut-o cSlugdrii Bise-
ricii Reformate. Misterul din Ladak corespunde, in toate pdr-
tile sale esen{iale, celor care sint puse in scend de cdtre cele-
lalte ordine monastice :rle Ningma din tot Tibetul, Bhutan, Sik-
kirr qi sint bine-cunoscute, fiind prezentate de cdtre un mare
numdr de europeni. Vezi L. A. Waddell, The Budd'hism of 'Iibef,
or Ldmaism, London, 1895, cap. XX.
(6) Vezi L .A. WaddeII, op. cit., pp. 531-2.
(7\ Ibidem, p. 527.
(B) Lamas ai Bisericii Reformate au modificat arbitrar aceas-
td parte a Misterului si fac ciin aceqti demoni simbolul lui Latn;r
Pal-Dorje care, la inceputul secolului al X-lea e.n. I-a asasinat
pe Lang-Dharma, regele tibetan care, din pricina renegdrii budd-
hismului qi a persecutdrii Lamas care il urmau, a fost numit,
Impdratul Iulian ai Lamaismultti. Personajul Regelui Religiei
este cle asemenea transformat qi el reprezintd pe zeul Ma-
hakala care se zice cd l-a predat pe Lang-Dharma in miinile
Irii Lama. Ghulii cimitirelor reprezintd sclavii care mdninci ca-
davrul lui Lang-Dharna. (Vezi L. A. Wacldeli, op. cit., p. 531.)
(9) Gdsim aici un iit de iniliere secret, straniu de asemdnd-
tor Misterelor Orfice ln care Dionysos-Zagreus, divinitate ndscr.ttd
din Zeus si Persephona, care a devenit Marele Domn (ce prezi-
deazd moartea si generarea) a fost omorit din gelozie de citre
fra{ii sdi Titanii. Ei i-au tdiat trupul in bucSli 1i J.-att arlrncat
intr-o c5ldare. Pallas Athena i-a salvat inima pe care i-a cltts-o
lui Zeus care, pentru a rizbuna aceastd crima, i-a distrus pe asa-
sini cu fulgerul. Apoiio a fost insSrcinat de cdtre Zeus sd adune
bucdfile risipite din trupul lui Zagreus martirizat. Tocmai acest
mit era acela pe care preolii orfici i1 dramatizau in Misterele
lor, jucate doai in fala neofifil.or qi ini{iafilor. In riturile omo-
phagice, mitul era reprezentat prin sacrificiul unui om ;i dez-
mernbrarea trupului sdu. Asistenlii sfiqiau carnea in bucdfi pe
care le mincau, participind astfel Ia naturi divind a lui Zagteus.
Cdtre sfirsitul celui de-al III-lea secol, acest rit sacramental a
degenerat intr-atit -[a Roma qi in Italia, incit a ajuns sd pro-

156
 CARTEA A V-A

CAtr-,EA SACIIIF''ICIULUI MISTIC:

,,Intru, dar nu gtiu unde
$i acolo, voi rdmine nemai;tiind nimic
Dincolo de orice qtiinld((.
YOGA PENTRU SUPUNEREA
(Sf. Ioan al Crucii, Ertazul Contempla{tei') ,,EULUI il{FERIOR"
AUM!
,,Iatd rugd,ciunea mea: dar tlt, o, dragi Timotei, in
exerciliul abil al contemplaliei mistice, 1as5-!i in urmi
simlurile qi operaliile inteligenlei Ei toate lucrurile sen- DANSUL YOGIC CARE DISTRUCE
sibile gi intelectuale qi toate lucrurile din lumea fiintei CREDTNTELE GRE$TTE
qi nefiintei, pentru ca tu si te poli in51!a prin non-cu-
noaqtere cdtre unire, atita cit si-L poli atinge pe Acela 1 Acum vizualizeazdrte pe tine insuli ca fiind cleve-
care depdgegte orice fiinli gi orice $tiin!5". - nit instantaneul Zeila lntelepciunii care inde-
plinegte Tot21,
,,Ne rugdm si putem ajunge la aceasti lntunecime Posedind puterea de a te intinde in imensitatea
care este dincolo de Lumind, gi fdri a vedea qi fdri a Universului3
cunoaqte, si ve'dem gi si cunoaqtem ceea ce este deasupra
Viziunii gi a $tiinlei, realizind cd, nevizind 9i necunos- $i inzestrat cu toate frumuselile perfecliunii,
cind, atingem adevirata Viziune gi adevdrata $tiin!5((.
(Atunci) sund puternic din trompeta de femur
omenesca
-danseazi
,,Cici cu cit mai sus ne ridicdm in contemplalie, cu $i Dansul care Distruge Credin{ele
Gre;ite5.
atit mai limitate devin mijloacele noastre de expresie a
ceea ce este pur inteligibil; Ei chiar in momentul in care PHAT16
ne cufunddm in intunecimea care este deasu'pra inteli- 2 -'- Eu, yogi care practicd curajul de neinfrinto bi*
genlei, atingem nu doar cel mai scurt cuvint, ci chiar Fixindu-mi in intregime gindirea gi energia mea
Ticerea Absotutd a gindurilor ca gi a cuvintelor"' asupra realizdrii cd Nirvdna qi Samsara sint
(Dionisie Areopagitul, T eologta Mi,sticd'). inseparabile,
Dansez aceasti mdsuri pe (formele) fiinlelor spiri-
tuale care personifici eu17;
Fie ca eu (si fiu in stare) sd distrug ideea de duali-
tafe a Sanrsarei!
Prindeli-vd in Dans, voi, venera\i gurus ai Radd-
cinii Credinleie,
Prindeli-vd in Dans Eroi gi Eroinel0 nenumdrali
ca gi picaturile Oceanului,
Prindefi-vd in Dans, voi care traversali CeruFl qi
ritdcili peste tot;
 Fie ca devoliunea (mea) zeloasd si cunoascd iz-
binda I Binevoili si rdspundeli asupra ei bine-
cuvintirile voastre !
DANSUL YOGIC AL CELOE CINCI DIRECTII12
PHAT!
3 Atunci cind dansez aceasti mdsurd uis in Continentul
- Oriental al Superioritdlii fizicet2
Eroii gi Eroinele se invirt in zona de dans in Jormd
de semililndi3
Picioarele 1or strdlucesc (in timp ce danseazd) asu-
pl"a (formelor doborite) a1e Spiritelor-regi care
simbolizeaz[ Ura gi,Miniala
Ei sufld in Flautul Inlelepciunii Asemdnitoare
Ogiinziil5.
Itfr"m.I{fr,m. I{il,m'16
PHAT!
4 Atunci cind dansez in Continentul Meridionai al
- Lumii U'mane16 bis
Eroii gi Eroinele se-nvirt in zona de dans in foi:md
triunghiulard;
Picioarel-e lo,r str5lucesc (in timpul dansului)
capul Orgoliului personificat de Domnul Mor-
tiitt'
Ei bat mdsura cu to'be din cranii ale lnlelepciunii
Egalitnlii cu o bdtaie seaci Ei particutrarS'
IIum. FIum. LIum.
PHAT I
5 Atunci cind dansez in Continentul Occidentului
- bogat in vite18
Eroii qi Eroinele se-nvirt in zona de dans de formd
circulardle'
Picioarele lor'strdlucesc (in timp ce ei calcd) peste
capul Cipc5unei Poftei;
Ei sun6 din clopoleii Inlelepciunii eare Discerne
Tot cu note armonioase 5i Placute.
I{il,m. I{um. I{il,m.
PHAT!
160
6 Atunci cind dansez in Continentul Se'ptentrional aI
- NeplScutului Sunetzo,
Eroii q'i Eroinele se-nvirt in zona de dans de formd
pitrat521,
Picioarele lor str5lueesc (in timp ce ei calci) pe
capetele Spiritelor Rele ale Geloziei; - :--or hrs
' - Hum' I{um' I{il'm' scinteiazi vruz""'
Tiara Inlelepciunii-Atotimplinirii
PHAT !
? * Atunci cind eu dansez in Centrul Locului Perfect
inzest::at22
Zona de dans a Eroilor 9i Eroinelor este binecuvin-
tati (datoriti divinei lor influenle);
Ficioareie lor strdlucesc (in timp ce ei calcd) pe
capul VamPirului Prostiei;
Cinteiele ,r"tui" ale lui IITIM aI In1;elepciunii Esen-
tei Reale23
Rdsund melodios'
Ifim. LId,m. Hil'm.
STRIIFtrJNGEREA ELEMENT.S'LILOE EULUI
pe E -_ (Instrucliuni citre yogin): Gindeqte-te ci acum vei
strdpunge cu lSnci trlementalii Eu1ui'
PHAT !
9 Divina daki:rt'i vine din Est
- Purtind Lancea Iubirii Uuiversale;
Prelioasa d"akirfr vine din Sud
Purtind Lancea Marii Mile;
D&kittt a Lotusului vine din Vest
Purtind Lancea Marii Afecliuni;
Duki'ni a Karrnei vine din Nord
Purtind Lancea Marii Imparlialitili;
DekxrLi a Iui Buddha vine din Centru
Purtind Lancea Spiritului lui Bodhisattva;
In picioare peste iapetele (prosternate) ale Elemen-
talilor Egoismului
$i peste ce"le patru membre, ele igi infig in ei
Ldncile lor,
Yoga tibetane, vol. Il 161
11 -
 Ii strdpung definitiv, apoi rdmin acolo fdri Fie ei protejali de cdtre spiritul Trinitdiii Primor-
migcare diale (TrikaYa),
(in pace)ra.
4- -_ (Instrucliuni
\ c-itre yogin): Recitd dq trei ori aceas-
PI{AT!
10 (Instrucliuni cdtre yogin): Dupi ce ai recr_lnoscut td rugdciuire 9i'concentreaz[-te m'ental asupra
- Elementalii (Urii sau Miniei, Orgoliului, pof1,ei, ei (Afoi ia hotdi:irea care urmeazd)'
Geloziei gi Prostiei din care esie compus Egoismui),
trebuie si recunogti ha,rul (sacrificial) a1 lrupului X{OE'A}Bfift EA VOGINULUI
tau.o. PHAT!
vEzuALrzaREA GUI&USTLOR SE A ZETTATT{,OR r"5 --. O, spirit intunecat care consideri aparentul ca fiind
PHAT! Realul,
Fie ca tu s5 fii complet subjugat (de rnine) in vir-
L 1 ln Suprema fericire a Luminii Ciare a Congtiinlei t';tea practi'cilor religioase;
- Prirnordiale Deci, ,pentru a culloagte Ei a inlelege complet ve-
A acestei st5.ri ce depd.;e;te acliunea, vol'l:iunea gi ritabila naturl a liealului,
spiritul Sams5reiz6, Iau hotdrirea de a md elibera de orice speranln Ei
-ql tiu, _Vajra-Dhe1ra, al qaselea
Guru-rd.cldcin(L de orice tetrrere.
(Dhydni Buddha, ca Adi-Buddha), yogin): Acum, indeplinind- sa-
$i intreaga Linie de gu,rus ai Adevdrurilor: telepa*
.4.6
- ' crificiul3c,cdtre
(Instrucliuni
imagineazd-li trupui t[u ca fiind
tice, simbo ice qi murmurate la ureche:r, constil,uil din toate lucrurile pe care Ie poate
$i dakinis gi Cei care sint P5zitorii Adevdruiuizs, dori (1umea)31.
care sint Zeii qi Zeilele,
Reunili tot atit de numerogi ca qi norii unui cer
IIEDICATXI$, SUE trORM-e DE SACTiIFICIU
- furtunos,
In
trebuie vizualiza\i iimpbde
mijlocul unei aureole de culori cie curcuJoeu si A CCRPUI,UT {tr,UZOffi{U
a unei lurnini amelitoare. PIIATI
12 (Instrucliuni cdtre yogin): Aici, priveqte aceste zei-
- t5!i cu o credin!5 profundd si increcle*te in intre- j,? -_. Acest Corp lluzoriu pe care l-am considerat atit
gime in ele. de prelios
t1 dedic (sub form* de sacrificiu) ca ofranclS pusi
RUGACIUNEA YOGINULUI
rurgutiffltlai micS consideralie pentru el, tuturor
PHAT! zeitdli1or care constituie aceastd intrunire vizua-
13 _- Aceastd Inteligenld (sau acest Spirit) care apare lizatf;
de la sine, fiind Ceea ce este I{eCreat,
Fie ca rdddcina insdgi a eului sd fie retezat5!
(De cdtre ce1 care nu este iluminat) nu este reali- PHAT!
zatit ca fiind Adevdrata proteclie;
O, fie ca s5, poatd ajunge la ea aceia care s-au scu- 18 (Instruc{iuni cdtre yogin): Apoi urmeazi rugeciu-
- nea c[tre gurus
fundat in Oceanul Dureriiee,
163
762
 RUGACIUNE CATRE GURUS
PHAT!
19 In Regatul indestructibil al Dharma-Kayei,
- In centrul aureolei de curcubeu in lumlnile il -
si ame_
!itoare,
O, Tatd Omniscient, Cunoscdtor al Trecutului, pre-
zentului qi Viitorului, Tu, ndscut din Lotus32,
Apdrind sub forma lui Herukas3 ce practic6 peni_
ten!a,
Insolit de matrikcL3a gi nenumdrate cete de dulcini,
Radiind de maiestuoasa frumusete a formei qi a
grafiei,
Proclamind invdldtura religioasd cu voce profr-rncld
gi rdsundtoare,
Cu
-spiritul tdu pe veci potolit in Lumina Clard a
Inlelepciunii Esenlei bivine,
Eu, fiul tdu, cu credinld arzdtoare gi umild, md rog
cdtre tine.
ln exterior, propriile mele crealii ale gindirii care
s-au ridicat impotriva mea ca du;mani sub for_
ma zeitSlilor qi demonilor,
In interior, conceplia dualitdlii de unde provin spe-
ranfa gi temerile,
In centru35 fenomenele iluzorii di,ferite care sint 22
piedicile rele (pe Cale),
Fie ca toate acestea sd fie retezate3o (de mine) in
timp ce mi aflu aici (in ,postura de devolii.rne
timp ce md aflu aici (in postura de devoliune
yogicdcT.
In virtutea puteri acestei doctrine profunde qi
subtile, distrugdtoare a du;manului
O, prea Sfint Domn gi Tatd, acordd-mi gralia ;i
binecuvintarea ta
Pentru ca sd pot atinge Regatul Dharma-K;1yei!
PHAT! PHAT! PIIAT! 23
20 (Instrucliuni cdtre yogin): Pdstreazd-li spiritul in
- stare de unire (sau de linigte yogicd).
164
VIZIJALIZAREA CADAVRULUI $I A ZEITATII
ilIiNIOASE
PHAT!
Apoi imagineazi-li acest trqp, care este rezuitatul
- propriei
tale tendinle a Karmei
Ca pe o pradd moartd, grasi, suculentd, uriaqd,
[pentru a ocupa intregul Univers),
Apoi (spunind) PHAT ! vrzualizeazd Inteligenla ra-
dioasi care este in tine,
Drept Zeila Minioasd 9i, linindu-se deoparte (de
trupul tdu)
Avind o fa!5 9i doud miini 9i linind un culit ;i un
craniu38,
Gindeqte-te cd ea reteazd capul cadavrului
craniul (ca pe o uria;d cdldare) pe-trei cra-
' punepuse
$i
drept picioare ale unui trepied ce aco-
"ii CeIe Trei Regiuni3e
peri
gi ia taie trupul in 6uc5!i 9i ie azvirle in craniu
drept ofrandd zeitblilor'
Apoi, gindegte-te ci prin (puterea misticd)-a !-Y?:
^
1or* ma.ntrelor din trei silabe: AUM AH HUM
Si HA H'J HRT4O
Ofrandele sint in intregime transmutat e in cmrtdar
vie gi luminoasS'
(Instrucliuni cdtre yogin): Repeti mantrele de mai
- rnulte ori, gi ginde,ste-te ci prin aceasta necurdle-
niile (trupului oferit in sacrificiul mistic) -au fost
distruse $i cA ofranda in ansamblul ei a fost pre-
schimbatb in amrta, gi ci aceastd amrtct a fo'st in-
mul!it5, in cantitdli ce urnplu universul (pentru bi-
nele tuturor fiinlelor).
CONVOCARILE LA SARBATOAREA SACTiXFICIULUX
PHAT!
* Voi, linte ale veneraliei, Trinitate ;i Zeit6\i PFtzi'
toare ale Credinlei
$i special voi, Cele Opt Ordine de Fiinle Spiri-
in
tuale qi Elementale,
165
 $i voi, cete de spirite rele care sinteli demne de
Si Zeitdt'lIe Tutelare 9i Pdzitoare
aie Credin-
mi15 (oloiinuti prin ofranda mea)az,
Venili-cu tofii aici unde este indeplinita peniten]a
' cdtre
tei, qi ctakinls' acestui Mare
qi devoiiunea, Ofer in semn Ge aCorare Eiixirul
In aceastS zi, e1), yoginul fdrd teamd, corP !
Fie ca toate fiinfele, inclusiv eu' 9r in
sPecial ge*
Ofer ca sacrificiu acest corp iluzoriu al rneu,
AoT-! corp care creeazd diitinclia intre Samsdra qi niile ;i sPiritele rele' sacrificiu
Nirvana Si dobincleus"e taiepi rezultat aalleacestui
purifica de Du-
Ficindu-mi craniul tot atit de vast ca gi Universul ritual) Dublul fftEit^p""tru
Celui de-al treilea Vida3 bla Intunecime'l6l practicr
Si unrplinttu-l.9u cantitili inepuizabile de trlixir al Dupd atingerea cu'succes a lelului acestei
In!elepciunii, isceticc lsau Peniten!e)
Si realizind fenomenele (ca fiind) littzie, fie
ca eu
Citre voi, toli care v6 bucurali de puterea miracu-
Ioasa de a apirea sub orice formd dorili, sd in{eleg Lumiua Clara'
Acest dar este oferit fari resentiment gi 'fare cel gi hiinut*l" itt-nn"t*u -Kaya' eliberat de
mai mic regret. "ii"gi"b
tea.nrd Sl groaza'
binecuvinta-
O, voi musafiri, venili la aceast5 mare sirbdtoare. a.otJr,ti*i"1o, "ol, gLLrlLS si,Zeit6{i)
----t*
?oba fdcuti din craniu, care este cea mai minu_ voastrh'p*"iti ca si devin 9i eu Herukal
natd, mai rard dintre tobe, rdsund cu sunet lim- PHAT!
pede;
Pdtura (sau fala de masb) din piele omeneascl (pe OFRANDA SARBATORIAIT S'S.C&NFICE{JI'UI
care este a;ezat ospalul) este minunata la v-e_ FIINTEI SFtrRIT{JAI,E
dere; l-FiecSvoisinte{iaisamsdreisaunu,voi,Celeopt
- -'Ordint
!5ompe_ta din femur scoate un sunet meiodios, de Siirlte, voi, Elementali qi fiinle non-
Clopotele impodobite cr_r clopolei qi tiara sint fasci-
-"Jte
umane'
nante,
Ei i"i, de spirite rautacioase qi riruvoitoare
La {el.ca pdsirile de pracld (sau vulturii) ce apar '- care mincali incercind s5-l ratdcili (pe
in jurui unui cadavrlr, veniti toli gi' ciuguiili "u.t't"u ?,
cel care se devoteazd)
Pe pielea omeneasce iniinsi, ce acoper'l toate
uicil sis-
PHATI temele Lumiloras,
24 (Instrucliuni cdtre
login): Apoi oferd ospdlul qi Adunate, carnea, singele, oasele, au fost aratljale
- .
dedicd actul (de a-'l fi oferiQ. - in ofrandi (de sacrificiu);
Daci consider acestea ca fiind "ale mele(( sau ca
- - fiittO
OF'RI{NDA SABtsATORTI SACRTF'ICIULUI ,,eu" aq dovedi prin aceasta sl5biciune'
' - ali
Voi fi nerecunoscdtori, voi -to!i' daci nu v-a!i
f,N ADORARE
bucura din toatd inima de ofrand5'
PHAT! Daci sintetl gr5,biti,- infulecali aceasta complet
25 Citre ?nlelep\ii gurus ai Celor Trei Ordineaa crud5,'
nace aveli timp, fierbeli-1e qi mincali-le bucati
cu
- De Ia Maestrul Primo,rdialas in jos
bucatd
$i de la Adevdratul meu guru in sus ;;"it;"!i dupd voi nici cea mai mici bucdlic['
$i
166 16?
 PHAT!
27 lncd din veacurile fdrd numdr ale existentelor
- trecute din Samsara, existd fdri indoiaH ;';;-
torie de karma nereglementati datoritd faplu-
lui de a minca carnear.
$i aceiora din oaspelii mei pentru care mila da nas-
tere datoritd (acestei) ganse (pe care o du
. a_t, z6,ri), "rrl
Care fiind slakri ;i fdrd for![ (nu_gi au partea lor
la ospdfso) Ei nu aqteaptd'nici una _
Fiecdruia gi tuturor, pentru satisfacerea tuturor
dorin!elor
Dedic aceastd (manda'l.a) ca fiind o rezervd inepui_
zabilil de hrani,
$i fie ca orice fiinld cu care am fost (aici gi de ne_
' numdrate ori) pus in contact, sd atingd staiea
de Buddha,
$i fie ca toate datoriile Karmei sd fie pldtite qi
gterse ! re sd slujesc orice fiinld cu care ajung in le-
DEDICATTA MERTTULUI ACTUI,UI SACRTF,ICIULUI
PFIAT!
- Ah!conceptele
28 Dupd ce te-ai ,,dezdoit,, si te-ai eliberat de
de ,,pios,, si ,,nepios((51,
N-ar mai trebui sd rdmind nici urma de speranld gi
fricd52;
Totugi, in acord cu lucrarea fdrd greEeald a inldn_
luirii interdependente (a cauzelor gi efectelor)53,
Fie ca guvoiul acumuldrilor meritelor sd fie dehi_
cat Regatului AdevSrului gi sd fie inepuizabil5a !
PHAT!
29
- In virtutea meriteLor acestui dar iluzoriu gi gro_
sier aI propriuiui meu trup
Fie ca toate obligaliile kar-rr,rej. acumulate qi soco_
telile nereglementate ale eonilor sd fie'pldtite
gi gterse!
168
Atunci cind Adevdrul Real al Dharmei imi ilumi-
neazd Natura,
Fie ca voi toate (zeit5lile neiiuminate Ei eiementa-
lii acestui osp6!) sd vd naqteli (ca oameni) qi sd
devenili primii mei discipoli
$i atunci, Esenla Necreatd a Purului Spirit, Nen6s-
cut, sd poati
Si se inalle in natura celor trei - zeild,ti, oameni
gi elementali;
$i, evitind Calea credinlei ce te rdtdceEte in reali-
tatea ,,Eu-lui(( (sau a egoismuiui),
Fie ca principiul lor de conqtienlb sd fie complet
saturat de roua lubirii gi Milostiveniei !
Cit despre mine, fie ca si-mi irnplinesc cu izbindd
practicile mele ascetice
$i (sd fiu in stare) s[ privesc cu senindtate pi6ce-
rea Ei durerea
$i sd. reahzez Samsara gi Nirvana casdindistinctess"
Triumfind in toate Direc!ii1e56, fie ca fiu in sta-
gdturS.
Astfel, fie ca misiunea mea divind sd fie incunu-
natd de izbindi
$i f ie ca eu si ating rQ6pprl de $1av557 !
PHAT !
Aici se incheie Ritul pentru Dezrddicinarea Eului
. in Samsara.
COLOPHON
(Pe ultima pagine a manuscrisului este adSugati
urmdtoarea incurajare de a profiia din plin de marele no-
roc oferit de faptul de a fi atins na9terea umand):
Acesta este norocul (ce provine din faptul) de a fi
atins starea o,meneascd binecuvintatd;
Dar nu existi nici o certitudine cb moartea 9i trans-
formarea nu pot sd ne copleqeascd la un moment dat'
$i in orice stare am fi, intilnim mereu durerea,
$i, inevitabil, rezultd din aceasta o karma rea 9i bund
(care ne tine iegali de Roata Vie!ii).
169
 ImprSgtiali-vd gralia, o guru, pentru ca eu (qi toate
fiintele) sA putem atinge Eliberarea'
Fie'ca aieasti (Carte Ei invS!5tura sa) sd fie binefdci-
toare !
ADDENDUM
Aici sint addugate, ca referinle in ordinea originarS a
textului, anumite explicalii importante asupra unor re-
guli care lipsesc in versiu.ne a Chdd-ului oferitd mai sus'
Ele sint conlinute intr-o versiune para1el5 a unui manu-
scris tibetan mai detaliat a ch6d-ului, intitulatS: Klon'g
Sch,ecz, SnEingi Tht'gl€, insemnind,,Esenla Fundamental5
a subiitutli lA,devai" sau, Iiteral, ,.Piciturile Inimii Ma-
relui Spa!iu('. Aqa cum s-a spus in Introducere, acesta
este de-asemenea qi titlul original aI unei serii de tratate
similare a1e ;tiinlei esoterice a1e $co1ii primitive nere-
formate a buddhismului tibetan. Elementele care vor
urma servesc deci la a amplifica ;i clarifica versiunea
completi dar mai scurt5 deja oferit5. in plus, aceastd'
u"oslt-tn" este interesantd din punct de vedere antropolo-
gic, permilind s5 se.observe modul cum L:1mas ail readap-
iat, ciup6 o interpretare buddhisti, animismul subiacent
in religia pre-buddhistd a Tibetului, numit[ Btjn. Manu-
scrisui*insuEi este compus din gapte foi de 15 degete lun-
gime pe 31/, indtlime. Fiind el insuqi copia unui noll:
Jcris mai ,r".hi, eite destui de recent qi dateazd probabil
de vreo cincizeci de ani.
I. Obiectele necesare practicirii ritului
Imediat dupd ,,Omagiile cbtre cea care este Profund
Versatd in Cunoa;terea Spaliului Adevdrului, D,oamna
care confera Marea Fericiie, Cuceritoare Lacului((5s qi o
Introducere compus6 din qase versuri ce se referl tra
,,Doctrina Marii Perfecliuni(' a lui guru. Padma Samb-
hava, lucrurile necesare unui yogi care doreEte sd prac-
tice ritul C/r,od sint descrise astfel:
170
Pentru a-i domina pe mindrii (elernentali) prin apa-
renla ta rnaiestuoas5,
Ai nevoie de o piele de animal de pradd 1a care s-ar.l
pastrat ghearele,
Un cort in miniaturi. pentru a simboiiza aspiraliile
inaItese,
Un sceptru cu un trident, pentru a simboliza leli:rile
spre mai sus,
O trompetl din femur, pentru a controla geniile Ei de-
monii,
O dam,{tru60, pentru a supune apariliiie,
Un ciopot cu clopolei. atagali de el pentru a-i dornina
pe ma{rikas6t,
O micd flamurd. f}"cutd din benzi drepte din piele tie
tigru gi leopar:d ;i gireturi impletite din pdr on'ienescsi""
II. n ocul si imaginile rnentale pnescrise
,,Atunci, intr-un troc (singuratic) ce inspir5 gtaazd,
$i eliberat de teama de a fi terorizat de genliie Ei cie-
monii pdminteqti,
Sau de vreuna din influenlele (sau motivele) ceior Cpt
Ambi!ii63,
Trebir-ie sd te impregnezi de virtutea ceior Fatru Urdri
Ilimitabile6a,
($i prin aceasta) sd domini orice n5h-rcii ce apare (ri-
dicindu-se in spirit).
Dacd in acest moment ai uita sA te protejezi cu aju-
torul imaginilor mentale (sau a vizr-ralizdrilor)
Ar fi ca Ei cum ai dat duqmanului secretul forlei tale'
Deci trebuie s5.-!i menlii in mod endrgic lin:rpezimea
inteligen!ei
Pronunlind PHAT! Imagineaz5-li cd din inima ta,
TJn d.orie cu noud virturi, ficutd din fierul fulgerului,
Incasabil, echilibrat, greu gi puternic,
Emilind raze ca fl5cdrile,
Cade, cu puterea fulgerului, in orice loc ai dori s5-1
proiectezi mentai.
impotriva geniilor locale gi spiritelor duEmane 9i sui-
tei 1or,
t7L
 Fdcindu-le fdri putere de a fugi sau de a fi duse.
Imagineazd-li cd ele sint linute in acest fel, imobiliza-
te, natura 1or eroicd Ei demni fiind dominat5"65.
,,Atunci, punind de-o parte orice sentiment conven-
lional de rugine sau ginduri ipocrite vulgare
Dar linindu-te cu ze1 gi energie de increderea devo-
!iona15,
Fd cei patru paEi superbi,
Umbl5 cu linuta viguroasd (ndscutd) dintr-o credintd
de nezdruncinat in Doctrina (Perfecliunii)(.
Atunci, somind geniile qi demonii regatelor invizibile
$i spiritele rele rdtdcitoare ale Iocalitilii,
MinS-Ie pe toate rca pe o turmd de oi gi capre,
Forlindu-Ie, lipsite de rezistenld, si mearge la locul
ca::e inspirE groaza
$i, indata ce au ajuns acolo,
(Cu pagi energici gi forle coplegitoare),
In;fac5-le pe toate de picioare
$i invirte-li-le de trei ori imprejurul capului;
Imagineazd-li cd le azvirli {pe toate ide pimint
}\Ienlinind mereu v izualizar ea
Azvirle pielea ;i cortul ln miniatur[ la pdmint cu pu-
tere "66.
,,(Prin aceasta) oricit de mari gi influente ar putea fi
geniile ;i celelaite Siinle spirituale,
Eie vor fi cu siguranld dominate gi reduse la pasivi-
tate67.
Dac5, totu;i, fermitatea gi devoliunea yoginului este
s1ab5,
El trebuie s5 6rractice aceastd imagine treptat qi dupd
curajul sAu(08.
III. Instrucfiuni pentru yogin
Dupd acest pasaj, cele doud manuscrise sint asemi-
nitoare in esenlialul lor. Cu exceplia citorva diferenle in
ortografie, rsingurele 'divergenle Fint in rnanuscrisul cel
mai lung: instruclir-rni mai amdnunlite pentru yogin $i
inlocuirea Zeitei Inletepciunii care indeplinegte Totul prin
Zeila Misterelor (tibetanS: Sangwa-Yesh€-Khahdoma).
L72
DupS strofa ce des'crie idansul pe capul Vampirului Pros-
tiei, urmeazd instrucliunile urmdtoare:
'-"-:,A;;;ia
rii"a 'fdcuti, ceea ce -se numeqte ,,ritmului
dansului" este dansat fdri vreun lel particularoe'
Apoi vine indllarea cortului?o
din
$i, dupe ce ai azvirlit pe pSmint' pe spate, pe unul
g".riltre sau spiritete rele ale acestui loc,
-- Gir"rd*;te-ie ,cd ,prin cele 'cinci membre (cele dou5 bra-
{e.' cele dou[ picio^are Ei capul) ale trupului sdu
' lnfigi ]dnci de fulger ,si te fixezi de pamint(('
{Anoi. iupd strofa ce descrie aceasta, se adaugd):
'--'-,,Feol"a astfel, in legdturd cu aceqtia trei: muritorii
(tu insuli, spiritele binefdcitoare 9i spiritele rele), , -
Nu mai glndi nimic, ci pdstreazS-li spiritul in stare de
lini;te;
Apoi, dupi ce ai recunoscut (sau inle1es natura) genii-
Lor Ei celorlalte fiinle spirituale
trebuie sa indeplin-eqti (rituI) ofrandei trupului tdu"71'
IV. Vizualizarea mandalei
Inainte de a face ofranda sacrificiului vine aceasti in-
teresant6 vizualizate care nu este indicatd in 'manuscrisul
mai scurt:
,,Apoi, prezentind cercul ofrandelor,
imagineaza-li partea centralA (coloana vertebralS) a
trupului ica fiind Muntele Meru,
'Ceie tdu
patru membre principale rca fiind Cele Patru
ContinenteT2,
Cele patru membre minore ca fiind subcontinentele?3'
Caputr ca fiind lumea deuaqilor,
Cei clol ochi ca fiind Soarele 9i Luna,
$i cd cele rcinci organe interneru constituie toate obiec-
te de bogalie gi de pl-e"utu in rindul zeilor Ei oamenilor(('
(Dupa" ofranda mand'alei, i rse zice yoginului):
,,f'a"itta astfel, absoarbe mental in tine insuli obiec-
tele (vizualizate) ale ofrandelor
Si pAstr eaz6,'-ti spiritul in echilibrui (sau linigtea) std-
rii de non-dualitate?5".
173

V. OSPATUL AMESTECAT, RO$U SI NEGRU
Dacd ele ar fi fost tncorporate in manuscrisul mal
scurt, urmdtoarele instructiuni s-ar fi (plasat dupi strofa
nLa.ntrelor din trei silabe. Dar manuscrisul scuri, expu-
nind doar ritul Sirbdtorii AIbe, a fost modelat in sen-
sul inaltului ideal altruist al ,buddhismului imah5yanist.
in vretne ce manuscrisul lung lasd sA apard anirnismul
primitiv foarte pulin modificat.
,,Daci (doregti) sd faci din ritual o Sdrbdtoare Ames-
tecatd, produsi mental o dati cu cadavrul?6,
[Atunci] rdupd dorinlele tale, multiplicd qi transformS?7
Parcuri, grddini, hran5, vegtminte, medicamente.
Pentru a tntrebuinta ritualul Sdrbitorii Rogii, imagi*
neazd-li ci tu epti Cea care este NeagrS Ei i\{inioasi78.
$i cd smulgi pielea de pe trupul tdu care este rim5;ila
egoismului
$i intinde-o in aga fe} incit si acopere Universui Ce*
iui de-al Treilea Vid?e.
Ingrdmddind deasupra carnea, singele, oasele agrega-
tr"rlui trupuiui tdu
$i aceasti piele si se aselnene astfel cr-r tejgheaua
unui mAcelar9o"
,,Ritualul, cind este utilizat pentru Sirir:ftoarea l$ea*
gr5, constS. in (a ingrdinddi karma rea) a ti,l'cl-ilor fiinle-
lor insuflelite, inclusiv a ta insuli,
In a reuni toate bolile gi rdut6lile provocal,e de cdtre
spiritele rele din vremuri fard inceput
-
Gregeiile ;i intunecimile (tuturor fiinlelor insu{1e!in-
du-le) (vizualizindu-le) sub formi de nori negri
$i de a absorbi tctul in,proprir-r tau trup. -
$i glndegte-te apoi cd trupul tdu fiinci devorat de cI*
tre geniiie qi spiritele rele
Modificd clrloarea trupurilor 1or .nind ce devine neagra
ca qi cdrbunele'(81.
VI. Meditafia care insofeste ofranda sacrificiului
Dupd descrierea Sdrbdtorilor Amestecate, Rogie qi
Neagrd, care sint mai muit sau mai pulin inrudite, ur-
meazi un folio asupra Meditaliei care rtrebuie sd fie in-
174
trebuinlatd pentru a face ofranda isacrificiului. Aceasta,
r-a!i de Sdrbdtoarea Albd, ar urma dup5 stanla care se
termind cu: i
,,Fie ca toate datoriile (karmei) sd fie plStite 9i Etersel"
PHAT!
,,Fdcind, aceasta, oferi-li trupul fdr5 a lua ln consi-
derare ,c€var ,
Pdstrindu-li spiritul calm gi in Starea Real5 (sau Sta-
rea Vidd).
Dacd, in acest. mornent, [!i trece prin minte rsi te legi
de valoarea actului tdu de sacrificius2,
Sau, claci o lipsi de sinceritate sau o senzalie de tbamd
5e nasc,
lMeAlteaz[ astfel:) ,,Trupul a fost dat spiritelor bune 9i
rele gi nimic n-a mai r[mas de etr,
Spiritui este firf, temelie, el este separat de rdddcina
:)d
$i, fiind ,astfel, nici chiar Buddhas nu-l vdd"B3.
(Meditind astfel, inspir[-li (ideea c5 eqti fdrS-fricd))(('
,,Orice (idei sau aparilii) ar- apare in acest stadiu, ana-
l)zeazA-le 'compiet :
IJn Mara vizibilsa drept o lcauzi externi de atraclie
sau de repulsie, ca animalele sSlbatice, zbutdloare sall
sdibatice;
Un hlura invizibil, drept duqman interior, ca bucuria,
suferinla sau minia;
Maia ce provoaci ibucuria, 'drept ambilia, idragostea
de -Mara pompa gi ostentalia;
pldceri,
ce provoaci gYoaza, drept tndoiala Ei ipocrizia'
$i Cezrddicineazd-i pe fiecare din ei spunind: PHAT!"
VII. Momentul ProPice
pentru indeplinirea diverselor sdrbdtori
,,Cit despre moment, Ritul Sdrbdtorii Albe ce produce
amrtd" trebuie sd fie implinit tocmai in zoti, din pasiunea
de a perfecliona Dublul Merit.
Ritul SdrbStorii Amestecate va trebui si fie indepli-
nil,, dupd ocazie,
775
 La amiazd., din pasiunea de a pldti datoriile karmei sau
obligaliile trecutului.
Ritul Sdrbdtorii Roqii, pentru a-!i dezriddcina egois-
mul, va trebui si fie inde,plinit
Noaptea, din f,ericirea de a-!i utiliza propria practicd
asceticd pe Cale.
Ritul Sdrbdtorii Negre, prin sare toate fiinle1e devin
capabile de Eliberare, va trebui sd fie indeplinit
In crepusculul serii, pentru a-!i dezlega propria kar-
ma((.
VIII. Vizualizarea scheletului .uman
gi a lui Dakini minioasd
,,Lucrul esenlial (in aceste rituri) este practica imaginii
mintale.
Dacd un fenomen supranormal (sau aparifie) oarecare
se produce in tirnpul acestei practici
Stdpineqte-o intrind in al ipatrulea stadiul al Dhyilnei,
Realizind prin aceasta adevirata naturi a fenomenu-
Iuis;.
Dac5, cu toate acestea, adeptul este unul din aceia care
n-au practicat decit pulin meditalia
Si ldin raceastd ,pricini nu poate incita nici geniile, nici
demonii locali ,si producd fenomene,
Nici sd controleze fenomenele produse de cdtre ei,
Sau dacd geniile qi demonii locali, fiind prea semefi,
refuzi s5. rse lase incitali,
Atunci sd creeze imaginea mintald a unui schelet
omenesc66.
,,Pronunlind PIIAT! vizualtzeazd-te pe tine insuli de-
venit instantaneu
Un schelet alb, luminos qi uriag, ldin ,care ies fldciri
Atit de mari incit umplu Vidul Universului
$i Consumd in combustie ,mai ales lo,cuinlele geniilor
gi demonilor
$i cd, tn final, scheletul gi flScirile dispar aqa cum
dispare fulgerul.
(ln tot acest tin-lp) pdstreaz5-{i spiritul calm.
176
Aceasti practicd conferd proteclia suprernd impotriva
maladiilor infeclioases?".
,,Dacd fenomenul ce se produce instantaneu nu apare
Ia momentul Potrivit,
Sau dacd rspiritele retre trebuie sd fie aduse la strirn-
toare,
Yizualizeazd-te pe tine insuli ca fiind transformat
instantaneu) intr-o dakiTli Minioas6s8;
$i (ia fel ca 'v'nai inainte) rcd-li smulgi pielea de pe trup
(care este r6m6gila egoismr-rlui tdu),
Cd o intinzi ca si acoperi Universul celui 'de-al Treilea
vid
$i cd ingrdmddeqti pe ea toate oasele 9i icarnea ta.
Apoi, cind ,spiritele rele se afld in piind bucurie a Sir-
bdtorii,
Imagineazd-li cn dskirii, MinioasS ia pielea gi o infi-
goar5,
Legind-o cu Eerpi gi male'drept fringhii
Rotind-o deasupra capului gi azvirlind-o cu ,putere de
pSmint
Micgorind-o astfel, cit gi tot ,conlinutul ei intr-o pastd
de carne gi oase
Pe care cirduri de animale silbatice, produse mental,
o vor idevora,
$i gindegte-te cd nu vor ldsa din ea nj.ci cea mai mici-r
bucAl.ica((.
IX. Siarea de sPirit necesard
,,Fune-li spiritul tn stare de linigte amestecindu-li In-
te1i,.4en!a cu Vidul (Intetrigenlei).
Astfel, fenomenele, care lapar instantaneu vor veni cu
siguran!5,
$i spiritele rdzbundtoare gi rdutdcioase vor fi siguran-
t !i invinse."
,,In toaie acestea, renuntd la orice sentiment de pre-
ferinli (sau ide ataEarnent) pentru viald;
Este de cea mai rinaltd importanld ca sd fii inspirat de
siguranla (niscutd) din cea mai inaltd realizare a Adev5-
rului",
12 * Voga tibetani, vol. II L77
 ,,In acest moment ,se produc tn pod lent fenomene
asemen5toare a-celora care lse produc instantaneu
$i fenomene instantaneu tproduse aserndndtoare ace-
lora care se produc 1etlt,
$i fenoniene amestecate asemdndtoare celcr doud ti-
puri
- a fost revelatd de citre Tathagatae'l,
'-
$i hulttcinalii datoritd amintirii formelor-obiqn-uinfe
asemindtoare fenoi'nenelor amestecate (pot apdrea)({8e'
,,Apoi dupd ce ai rezistat cu succes la cele doui
clase
de fenomene pinA la caPdteo,
Trebuie s[ analizezi experienlele 5i semnele 9i si con-
tinui sd practlciel.
Pe scurt, atunci cintl ai inleles 'Sliritul (Divi'n)'
Care este acela al Marei Mame, inlelepciune Trans-
cedentalit)2
Zeila tsun5, (personificarea) Non-ego-ului'
A fcst intrebuinlatii pe Clr:are Doctrina Dezrirdicinirii
{egoismr"rlui).
"-"Asupra acestui (ril;uaI) a fost pus tripla pecete a se-
cretuluirr".
X. Ntredita{ia finalS
Urmeazi acum dedicalia Meritului nlscut 'din arta de
a te sacrifica c5tre toate fiinlele insuflelite' Aceasti de-
dicalie, in esenla sa, este aceea;i ca 6i-cea din manuscrisul
aat-rrt, incepind cu strofa 28: ,,Ah, dupf, ce te-ai . "dez-
66;1u'gi 5g-si eliberat de conceptele de ,,pios" ,si "h€l
pios" . . . Urmeazi apoi o l\{editalie FinaiS, I3unele UrSri
!i Bit-r"",,t,rintarea calre lipsesc clin primul manuscris 'Pi
ar trebui a;ezate in acesta inaintea Colophonului'
Meditalia FinaIS. este astfel:
lde DhYdna cit
,,indeplinind aceasta, rdmii in starea
mai mr-rlt timP Posibil
$i, umplut de ,sentimentul divin aI Marii Miiostivenii
'Mediteazi
asupra preschimbdrii bucuriei in durere
Propria ta bucurie trebuind s[ ie oferiti fiin{elor sPi-
rituale gi durerea Lor sd fie luat5 asupra ta6c'
178
XII. Bunele urdri si binecuvintarea
,,Apoi oferS-Ie darul Dharmei imac'ulate rdin puritatea
inimii, (spunirrd):
.,Intreg Adevdrul vine de la Cauz5 Ei aceasti:L Cattzd
$i 'cel ce pune piedici ,in calea Cauzei a 'fost de ase-
menea revelat de cdire Marele ,Sramanats.
Abline-ie de la a face idul, fi neincetat binele, pi,is-
treaz5-te pur in i.nimi, aceasta este l)octrina lui Budd-
,,in virtu'uea acestor Bune Urdri, fie ca toate fiinlele
elementale care n-au atins ?ncf Eiiberarea
S.1 fie impregnate de Esenla Milostivirii Iubrrii fle*
ciproce Si ise idobindeascd de indatd Nirvanal"'si
,,Recitarea acestor (cinci) luitime versuri constituie {cr*
n:"ula de Binecuvintare".
XII. Sfirgit
,,Fie ca tu sir agezi orice fiin!5 cu cerre ai avui vrecr
1eg5tur5, fie ea bund'sau rea,
Pe Calea ce conduce Ia Eliberarea irinal5 i"
lVlani;.scrisul mai J.ung se incheie prin i"ndicalii repe-
tate aie caracterului esoteric al acestor invdfiituri, indi*
calii urmate de aceastl. ntantro,:
,,Pe a-ceasta a fost pus tripla pecete it secre'ttr-1ui((
}/trA},,{A KC-LING SAN4AhITA.
llicl se incheie Cartea a V-a.
NO'TE LA. CAR,TEA A V-A
(1) trxistd doud procedee de crealie sau vizualizare mentali
predate de cdtre gurus tibetani:1'Procedeul gradual, formincl
pulin cite pu{in in spirit, in jurul unei idei centrale ce serve$te'
drept nucleu, vizualizarea doritd plnd ce ea este bine definitS;
2" trrocedeul instantaneu, ca tn textul nostru, comparat cu saltuL.
unui pe+te ce sare afard din apd in aer.
724 17*
 din ordinele cele mai ele- (B) Atita timp cit eqti dominat de credin{a intr-un ego ca
Q\ Yeslrcs-mkhar-h5sro'ma, unul fiincl un lucru separat qi pentru totdeauna distinct de toate ce-
\rotu*fi"'tii'r"t"" -pii:it.i"rJ,,rrnlii" de
-secStre tibetani Khahdoma, ecl-t.i-
valinci cu d.akini, ai" i""ir.riii. crede cd ele acorda asisten!5 leialte ego-uri, o ionceplie-duatisti a vielii este inevitabild.Chiar
apel la ele in momentul ;i Dualitatea UltimS, Samsara qisedNirvana, ca doi poli ai 9$9!en-
il;i;;, itt tp".iii h t;;;, oricui face incepe aic1. "Yogi, ;iei, trebuie, in cele din urm5, fie realizatd ca fiind Unitate'
iiii"pli"i'rri"i"i,i "iiii"i d-ificil, cum e acerasdcare se vadd pe el insu6i
' ' (9) Aceqtia sint gurus ai Succesiunii Apostolice-. a $coiii
.
;;-ai;t;; indeplineEie--tiluiiui, trebuie Ningmapa, numi{i aici Rdddcina (sau originea) Credinfei- .
;; ilitrd zeita s.i, pt,ipii" tau tiup, care trebuie sd fie oferit in
-"""f gi broinele aparfin unui ordin de fiinte spirituale
i. inferior" pi trebuie sA fie considerat ifo)^pioil
;;-;;i;-;pttte, irn simplu conglomerat de carne qi oase pe care
""".iti"i"f,""uniaiii eiementare, coinparabile cu uiras ai credinlei hinduse.
(17) Khahdomo (sanskriti: dctki'ni) (vezi p. 55).
11 pdrdseste Pentru totdeauna' (12) Cele patru puncte cardinale qi centrul.
(3) Necesitat"o o""-tl"l vizuaTizAti este subliniatd in "Vizua-
(12 bis) ,,Continentui" de trst, pe care tibetanii il numesc
tiza#l ;;;;;;;il; iuit"i rti.tioase" care urmeazd' oCildurii
practica de
Psi- {-iipit'trr,: ,,Maie Corp" (sanskrit5: Virat-deha)' Este unul din cele
v"ii"'iitiil*a "tt" ittti"l.tittlita in textul Doctrinei
Itice'*$
pafri.l .,continente" (sau lumi) principale situate in Cele Patru
lftutte poaoabe simbolice, utilizate de cdire Soginii . tan- birec{ii- qi pentru care Muntele- Meru, ca un soare, este punctul
i.i.itib;i;;; ti"""i .ill,-"i pldci, coliere, mdtinii si alte obiecte' Central de gravitalie. Locuitorii sdi trdiesc de patru ori mai tnult
ca trompetele din temiir folbsiie'in aceste rituri' sint Jdcute a
din decit oamenii, sint mai mari .si in toate punctele fizice, supe-
onse omenesti pentru a semnifica totala renunlare Ia lurne riori Xor. Culoarea sa simbolicd este albd qi diametrul sdu este
.Li' ri
' ,r0 de leglte.
uosesorului lor.
{5) Sarr ..Dansul devc,tetuiui zelos"' AceasiS formd simbolicd a zonei de dans corespunde cu
tr13)
,cea a Lupclllului care este in formd de semiluni.
ioi c""iri"L sanskrit .,PI{A1'!" (interjeclie) Tt-". ?, :li1::
sl vrea (14) Spiritele-Regi, a$a cum s-a explicat in Introducerea
topee aproape aserndndtoare interjecliei.encleze "uang"! Cdr{ii a V-a sint Lamas clezincarna{i care practicau magla. nea-
sd exprime aici maxiiru*t t .ttttti punct piihlc' Ea este plasatd grd pe cind erau vii. Din acest motiv ei sint foarte puternici pe
in text ta inceputul ii""ai"i -strofe a daniului si uneori la sfir-
sittiL strofelor. corttot'rn'"",;;;";ii;il;u;ilor, utilizargl ir11
l-TnTl []er-r astral si nu pot fi exorcizafi decit de preoli cu o inaltd
irol.ui sensuri:1'Exoteric, pentru splrlt c] Istrat
a antint-i untti oe hezvcltare spirituai5. Spiritele-Regi, fiind foarte decdzuli in [e-
uni"d. caie ett'e intreprln.S -in r-rt'ice prlctice,Io^q1 luritre ior pimintesti, sint inclinali sd fie foarte rdi fa[a d-e oa-
r.Li-,f" m"aitalie; 2" internS, ca in-acest ritual'
"oi."ni.nr". peutru a.sutlrnln meni si de toate fiintele inc:rrnate. Iatd de ce ei reprezinta aici
Iiin[elor e]('mentare' si 3' Eso- Ura qi Minia pe care yoginul le strive$te in picioare in dansul
et;ujr"t;^ ofeiirii propriultri trupspiritunla inl-erioara de un ast- s5u extatic.
i..i",-rr"nt." a atince' o viziune'peimitd (i5) Pentru a gisi o explicalie amdnun[itd lnlelepciunii Ase-
;;i-;"';t;"i"i it'tt,,tit'i,tl""ii ta voginului s5 ar-ializeze qi
mentale (vezt p' 277)' mdndtoare Oglinzii qi fiecdreia din Cele Cinci In{elepciuni care
si sintetizeze toate procesele yoginul sinl menlionate in cele patrr-r strofe care urmeazd, raporteazd-te
(6 bis) Cu alte cuvinte, care practiiS acest rit tre-
lr.,i"'"ti'ii"-"urajos 1i eliberai de orice teami de moarte' ta Cartea a VI-a. Aici, qi in ceie trei strofe urmdtoare, o notd
s6-qi imagin"'g.."5 mtizir'ald este asocjate cu primele patru Inlelepciuni Ei a cincea
-s-uU trenuii-in-ii-p -"" ^danseazS'
(7) Yoginul este sirnbolizatd printr-o tiar5. Sensul esoteric impiicat este cd
.t.i,r'eite paqii sdi'fotmele de fiinte ,ale Samsarei sau fiin- yoginul, strivindu-le in picioare, distrr-rge in el insuqi pasiunile
{ele iluzorii care, pe to"t" O"t;rtil rit'ului Chdd' trebuie sa Jie va- numite in fiecare strof5. Ura sau Minia, Orgoliul, Pofta nemd-
zLrte sub formd de omenelti (v. p. 184). Acesta estg f.i1t- surat5, Gelozia qi Prostia (sau Lenea), care sint Cele Cinci Pie-
"Jo,rr" sau, cu alte cuvinte' al rcnr-rnldrii Ia
bolul strivirii sub picioare tlici la inceputul Cdii ce conduce cdtre Eliberarea Spirituald. Pen-
ot indeplinelte acest
;i'aratd cd !e1r-r'1 yoginului' cesp,iritual tru fiecare pasiune este oferit un antidot, ca in aceasta strofd,
"iot,i """asca
a Llib"tui"t de obstacolul care este in care antidotul Urii (sau Miniei) este nota flautului lnfelep-
;it;'"ri" de atinge
i":1"?:l9"il^.9:.^otgl",t:,
creclin{a intr-un uu pet,ott"t, clunii Asemdndtoare Oglinzii, care exorcizeazd.
-exlstind
rnr-ri fizic. Aceasta este o crr:dinld care trebule
dlstrtlsa lI lr- (16) Pentrlr semnificalia si intrebuintarea mantred HUM, vezi
prin Dacd dansul este executat' asa cun Cartea a VI-a care urlneazd si care trateazd in intregime despre
i"."lta creainta clreaptd'
sau intr-ttn loc in .caracterul esoteric aI lui HUM in forma sa 1ung6.
ie intimpta, intr-Ln loc de crematie
"'a-"*"ci'Ldavrele sint ;;tili"-li"tliot sdlbatice sau pdsdrilor de (16 bis) ,,Continentul" Sudului este planeta noastrh Pdmirit,
care
rsa cum se practicd aceasta in Tibet' voqinul vetle in numitd de cdtre tibetani ,,Jambuling* (sanskritd: Jabuduipa)'. For-
llraclu. el.v:r. fi.silit ma sa simbolicd, Ia care se conformeazd suprafala de dans men-
rcest loc un c,rdavrJ" rr"in"in"t"t sru neclevorat 5i astfel instruc- tionatd ln versul urmdtor, este sub-triunghiulare, sau mai degrabd,
.J-r-i A"pf ur" ze Yizualizatea in realitate' EI urmeazd
ae aj+i pune la incercare vitejesc"' sub formd de para, la fel ca fe{ele locuitorilor sai. Ii este de-
tiu-fu-b"t"ztl "cttrajul
181,
180

semnate culoarea galben6. Fiind cel mai mic din cele Patru
Continente, diarnetrul sdu se zice cd ar f-i de 7 000 de ieghe.
(17) Domnul Morfii, de origine mitologicd hindusd, este Yama,
numit in Tibet oshinig"', ,,Judecdtorul Morlii, asemdn;tor lui
Osiris. El este acela care controleazd renagterea. Fiind de-o !i-
n'.rtf, semea{d si trufasS, deqi foarte drept, simbolizeazd aici Or-
goliul. A-1 strivi in picioare pe Yama, semnificd faptul cd yogir,Lul
iuptd pentru a clcpd;i orice necesitatea karmicd a unei viitoare
reincarndri in formele Samsarei.
(18) ,,Continentul" Vestului este numit in tibetand Ealart'E'
chijci' (sanskritS: GoCono) semnificind ,,Darul Boilor". Cultratea
sa esie rosie gi forma sa roiundd, ca pi cea a soarelui. l,ocuitort",
sdi, aLe ciror'fele sint de asemenea rotunde, sint foarte puter-
nici din punct de vedere fizic qi obiqnuifi sd se hrdneascd cu vite-
Diametrul sdtt este de B 000 de leghe'
. (19) Textul original al acestei strofe qi a $ 3, atribuie, din.gre-
al Vestului ce-
;bald, datoritd transpozi{iei, forma de ,,continent" greseald
iui ai Estului .si vicb-versa. Atn corectat aceaste in tra-
ducerea ncastr5.
in tibetand este Dorndrugcra
'eiteNumele acestui ,,continent"
(20)
tradus aici ca ,,lumea ctl sunet nepl6cut". In sanskrit'd
eJ- se numegte [Jttara'Iturtr', oKuru de No-rd-' Forma sa este p5'-
"o.e
ti-:rtd, culoarea verde, locuitorii au fele dreptungh-iulare' ca ace-
lea rile cailor. Este cel m.ai mare din ,,Cele Patru Continente', eu
10 000 de leghe diametru.
(21) $i aici, forma zoneide dans corespunde celei a ,,con*
tine ntttlui".
<ir ti.t O tiard de cranii omeneqti este purtatd de Zei{a In-
[elcpciunii carc IndeplineEte TotuJ, pentru care yoginu]. in v'-'-
iutea vizualizdrii preicrise ln prin-ra stanld a acestui rltual, est*
o reprezentare externi deqi iJ.uzorie (Vezi p' 183').
(22) Lhttntlub-fse,,,Locul Perfect lnzes-trat",,o .regiune cel'cas-
cd unde orice lucru dorit este oblinut de indatd ce este clorit'
(l5rd sd trebttiascd sd fie cdutat sau cerut) - prin simplu efr:r't
mental. Din punct de vedere cosmologic, el se.. raporteazd -1a
Mr-lntele Meru, centrtli in jurul cdruia graviteazd continentele,
Dupa simbolismul Ch'orten-ului tibetan, care echivaieaza' cu
Chiitya qi cu Stupa hindusilor, si cu Dagoba buddhismuiui sin*
hatez, foimele atribuite ceior cinci zone de dans au sernnifica-
soliditatea Pdmintuit.li pe
liite'urmdtoare: pdtratul reprezintd
;;; iqezat ch'orten-ul cit qi elementul Pdmint; cercul, co'-
";G formei unei picdturi de apd, simbolizeazd elementuli-!i
respunzind
An'd: triunshiul, modelat ca o flacirS, simbolizeazd elementtrL
I'js;' semilu:na reprezintd forma inversate a cerului, qi simboli-
,".-"d Aer; iar elementul Eter este simbolizat de cen-
se termind in cercul care este o flacdrd ce urc5-itl
"1"-"ntu1
truf lcare
"ir"irij ,,il"lui Perfect lnzestrat" (Yez\ Tibet's Great Yogi Mi'
inainte de Pag. 269.).
' -lzil-C""oscutd'de
Iarepa,
asemenea ca Inlelepciunea eare Pdtrunde
rotrit i lui Dharma Datu (Sdmln[5 sau foila a Adevdrului), sau
a Infelepciunii .ndscute din Vid, care pdtrunde peste tot'
100
LI'L
t24\ Datcini sint vizute aici ca zei[e-mamd cu o {inutd maies-
tuoolclivina, posedind puteri de purificare spiritualS qi e-xorcism.
ii-"r"r.iii,ia' funcliuni aproape iimilare celor ale ingerilor cres-
Ii"**tl"i Fi demonilor misticismutui grec pagin'. Fiecare,din, ccle
cinci Daki,ii numite este legatd de, qi personifice antidotul dr-
ri" tf Celor einci Pasiuni ce complln egoismul care sint enume-
i"le mai departe ca: Urd (sau Minie), Orgoliu, Poft6,fiecdrei Gelozie^qi
Frt"ti"- O ctiloare 9i o caracteristicd este atribuitd ea areDo-
kint,-ljini.t" (satl Vajra) este albd (uneori albastrd), li-
;i$drl Ft"tloit. (Raina) este galbend, ea are grandoarea;. dn-
este ioqie, ea are fascinalia;. dakini a
ki;; ; I-otusttlui (Padma)'este
n 1t.., . aciiunii) verde si ea are incdpdlinarea.; 9i
"orl"l a'Iui Budciha (sau a Ilumindrii) este albastri inchis 9i ea
aimnti
are cunoafterea Adevdrttlui. Cum o spune qi textul, primele patru
sint inzesirate clr Lrna din cele patru feluri c1e Actiune Divina:
i"fri.ni, fltita, atecliunea qi ImpaiXialitatea (sau,Justifia) care sint
toate atributele spiritului lui Bodhisattva de care, in per-
i""tlo""."u sa spiriiuald, d.akini a lui BuCdha este legatS'-Altl
Aotit clivin al Urii este Iubirea; a1 Orgoliului, Mila; al Poftei,
al Geloziei, Imparfialitatea; si- al .Prostiei
a}".1i"""J altruistS;'auidya),
{sau Tgnorantei, -_ Iluminarea. In plus, cele^ cinci^.do-
l"itt; acestei yog'a a ,]5ierii" sint agenlii activi ai Celor Cinci
"G ai Meditatiei ce prezideazd cele cinci Direclii: Est, Sucl
S"infrir
Vest, ldorcl $i Centrll. Se vor ghsi in- Cartea a VI-a care urmeaza
referinle la cei cincl Buddhas :ri Meclitatiei.
(?5j O traducere mai iiberd poate ajuta la o mai bund inte-
.acttm iclentificat cu natura Elernentalilor
lege.r:e a acestui pasaj: ,,Fiind
qi"anihilindu-i, tieluie si supgrli proba identificarii eului
dd' inferior cu trupul tdr-r .si sri-fi bferi trr-rpul ca sac'riflciu". Ir-t
acest stadiu, yogi irebllie sd in{eleagd ci trupul s5u- este acela
,care ii di iluzia unei existenle personale separate si aparte de
cea a tuturor celorlalte fdpturi vii si, cd pentru a depdsi acest
egoi-<rn. el trebllie sd renunle la acest corp a$a cum a-renunlat
tri tu're qi sa. se straduiasca spre unirea clivind cu Realitatea
Unica, rspiritul Primordial, aga culn se manifestd ea in Marile
Fiinte ale Tn{elepciunii 1i Milei, Bodhi-sattvas
i26) Accasta este un reflex al stdrii Nirvana, ce corespunde
unei conciilii extatice a viziunii interioare si unei intuilii pro-
fttncle a Realitd{ii, provocate prin Samadhi cei n:rai elevat, in
.care trebuie sA intre yogi pentru a realiza aceastd vizualizare'
(27) Yezi pp. 160, 180.
(28) Care :rpariine ordinelor de demoni al cdror func{ie este
.de a salva Adevdrui (sanskritd: Dharma) cunoscut in Tibet drcpt
(sanskritd : Dharma-pala).
Ch,' c s-SkEon
Universul Fenomenal,
(29) .Oceanul Durerii" este Samsara,
.in care aceia care nu sint iluminali sint legali de ,,Roata-Vietii",
de interminabilul ciclu aI mor[ii qi rena$terii ce rezu]td din pro-
pria lor karma.
(30) Mai literal: ,,Apoi oferind mqndala". Mandala este ofran-
ela cle sacrificiu aranjatd in aqa fel ca sd formeze o figurd geo-
183

metrice simboiicd. Aici, mandaZa este corpul de carne al Yogi-
nului.
lucruri dezirabile sint toate acelea care sint pur
(31) Aceste
lumeqti, ca plScerile senzuale, lelurile lumegti tii ambi{iile care"
pentru cel care nu este iluminat, constituie viala qi ataqeazd
umanitatea de existen{a fizicd. Sacrificiul mistic trebuie sd fie
complet, nu doar trupul fizic, ci Ei toate elementele senzualit5lii
Samsarei si astfel, toate lucrurile cuprinse in ego sau personali-
tatea umand. Pe mdsurd ce se deruleazd ritualul, cititorul care
va avea o oarecare no{iune de ocultism va discerne in el mai
mult decit un exerci{iu de yoga pentru atingerea stdrii de aban-
don a simfuiui ,,eului", cdci aici se descrie, lntr-un iimbaj sim-
bolio (apropiat de acela aI misterelor antichitdfii) o mare dramd
misiicd de ini{iere.
(32)Acela care este Ndscut din Lotus gi ,,Pre{iosuI guru",
Padma Sambhava. Inainte de venirea sa in Tibet, Padma Saml:-
hava a fost un foarte ilustru profesor de qtiin[e ocu]te la renll-
mita Universitate buddhistd din Nalanda, care a fost pe vremea
sa cel mai mare centru de fnvd{drnint al'lumii,
(33) Heruka sau ,,dezgolitul" este o personificare pur tantricA
a Puterilor Divine. Din punct de vedere esoteric, termenul He-
rul<a se aplicd unui discipol de rang inalt care este ,,dezgolit'"
sau ,,golit" de toate lucrurile Samsarei de care el este detaqat.
(Vezi p. lB3.)
(34) Matri,kas (sau Matris) sint Zeife Mame protectoare a1e
Pantheonului hindus. Se spune cd ele apar intr-o formd ce inspird
repulsia, a$a cum o face Marea Zeitd-Mamd Kali, cdci ele sint
atit de frurnoase incit adevdrata lor formd, cd, daca yoginul, incd
neperfecfionat, le vede astfel, poate sd se deqtepte in el o dorin{6
senzualS incontroiabild.
(35). ,,Centrul" se raporteazd \a influen{ele perturbatoare care
pot sd tulbure meditatia yoginului si slnt provocate de reflexe
necontrolate, ca si fenomenele externe: cele vdzute, sunetele, mi-
rosurile
.(36)
si alfi stimuli ai celor cinci simluri.
Se gdseqte aici o coruptie a textulUi airibuibild fdrd in-
doiald copistului unui manuscris, c5ci in loc de ,,sd fie fmbuci-
td{it", originalul se traduce literalmente: ,,Adev6r".
(37) Din momentul cind Elementalii, care personificd eul in-
ferior sau egoismul, au fost imobilizali la pdmint de ldncile
dakinis, yogi rdmine asezat in dsano yogicS, absorbit in exerci-
fiul de vizualizare subtil care a fost acum inlocuit de rugdciunea
citre, sau meditalia asupra, gurului Padma Sambhava.
(3B) Yogi trebuie sd vizualizeze Zeila de culoare rogie, avind
in plus fa{d de cei doi ochi, un al treilea ochi, ai In{elepciunii;
goal5, neavind decit podoabe simbolice (vezi p. 182) qi dansind'
Ea este un alt aspect al lui Vajra-Yogini, cunoscutd ln 'Iibet ca
Tolma, ,,Minioasa".
(39) Potrivit buddhismului din Tibet, universul cuPrinde
,,celeTrei Regiuni" (sanskritd: Trailokya, tlbetan5: K'ams gsuntl"
Ele sint descrise la p. 106).
184
(40) Utilizind aceste mantra, yogi trebuie sd ie dea intonatia
corespun.,Stoare si sd menlind concentrarea spiritului asupra
procesuJ.ui mistio de transmlltare care rezultd din aceasta.
(41) Amrto, este nectarul zeilor, care, cind muritorii pot sd-l
bea, Ie conferd o longevitate de mai multe sute de mii de ani,
ca aceea a zeilor celor mai elevali. Aici, yogi trebuie sd-qi vizua-
Lizeze trupul consacrat ca fiind fost transformat in nectarul zei-
lor, in aqa fel incit sd bucure toate ordinele de fiinle spirituale,
aceste fiin{e pe care tocmai le vizualizeazd drept oaspefii sdi
venili si participe la Sdrbdtoarea Sacrificiului.
(42) Yogi a fdgaduit sd serveascd toate fiinfeie, spiritele rele
sint deci de asemenea demne de mila sa la fel ca qf cele bune;
speran{a sa altruistd de a ajuta toate fiin{eie vii sa atingd llu-
ininarea nu adrnite partialitate.
(43) Aceasta se raporteazd la vidr-rl spatiului conceput ca fiind
destul de vast pentru a cuprinde ,,cele Trei Regiuni,, ale Univer-
suitri; si yogi trebuie sd, vizualizeze craniul ca fiind vast in aceeasi
p roport ie.
(14) Gurus care-sitransmit invdtdturile lor in trei feluri:
prin telepatie, prin simbol Ei oral prin invdfarea secretului mur-
murat la ureche.
(45)Adi-Buddha Samantha-Bhadra (tib. Kiin-tu-zang-po),
,,Cel care este Fdrd inceput si Fdrd Sfirsit", Sursa intregului Ade-
vdr Ei Capul tuturor ierarhiilor divine, potrivit, $colii ,,Marii
Ferfecfiuni", cunoscutd drept, $coa1a Adi-yoga ]ui padma-Samb-
hava (vezi p. 9).
(46) Dublul Merit: meritul temporal si spirituai. Primul con-
std in avantajele p5mintesti, ca: sindtatea, frumuse{ea, norocul,
situatia; aI doilea sint darurile ce permit inlelegerea celor mai
tnalte adevdruri religioase, ca inalta inteligen{5, puterea subtild
de discriminare, credinfa de nezdruncinat, smerenia fdrd preocu-
pare de sine, un altruism ce inglobeazd totul, conducind ia Bli-
berare. Dubla Obscuritate cuprinde pasiunile reie qi tendin{ele
obiqnuite nescute din aceste pasiuni rele (vezi p. 109).
(47) Existd anumite clase de Elementali rdi care, se crede, iqi
fao din a distrage si a impiedica pe devotatirl pe merge
-pldcere
pe Calea Eliberdrii (vezi pag. 227). yogi, oierindu-le propriul sdu
trup ca sacrificiu mistic, nu sperd doar sd ii potoleascd, ci sd-i
qi, incurajeze s5-qi depdseascd natura lor rea ji sd caute Sfinta
Dharma. Astfel, dupd cum s-a explicat in Introducerea noastrd
Generald (vezi pp. 20-23), Buddhas ai compasiunii fac cunoscut
Adevdrul Eliberdrii tuturor fiin{elor vii: cei care sint infunda{i in
nisiprtrile ignoranlei, cei care au avltt o vedere a Luminii, tutu-
ror speciilor de spirite qi elementali, fiintelor incarnate pe pd-
arint, in paradisurile simfurilor sau in cele mai de jos ihferne.
(48) Stong-gslrnl ce se referd la universul compus din sisteme
de lumi, zicindu-se a fi un numdr de ..un miliard., sau ..nenumd-
rabil-.
(49) Deqi chestiunea dreptului de a minca carne este mai mult
sau mai pu{in controversatd in etica buddhistd a $colii de Sud,
in special in Ceylon, qi a $colii de ,Nord din Tibet, nu putem
185
 ira a} tor concepte si dualisme, yogi atinge Regatul Adevdrului uncie
avea timpurile lmpdratului ASoka
nici o indoiald cd in clupi pietre' nu rnai exista decit Uniune DivinS. Apoi, pentru totdeauna, atlta
gravate pe care
Iil-lea secol al "t"i ,toiit"t, edictele
animaie Dentru sacrificjr srtr
timp cit el rdmine in starea umand pentru a lucra pentru binele
au rdmas pind azi, oil"tii'"t-'J" a resbecta invdtAtr'lr':r lui omenirii, e), vddegte o indiferen{d divind (asemdndtoare aceleia
hrand era absolut interzisd, pentru in ^
apaienta cu buddhr'nrui
procianrate de Klsna in Bhqgauad-Gita) pentrLr toate cauzele
Budclha cle a nu o-ori'.'Clti.u!.if.rd dualisto de dezagregare printre mulfimile neiiuminate, 1a fel cl
reaue karma se lIlit: cste
lrrimitiv, texttli .nostr.,'''''i- iltiguta cA din vrcmtrrile nre-sto* qi acelea care se nasc din credin{e, caste, distinc[ii sccia]e, discri-
nrincind carne sI au "t"uttu--ti trensmis a karmei de a minc t ce- mindri de rasd, qi din toate luptele qi ambi{iile pdmintesti. El
r'ice pre-butlclitice c^a o-ptuaitpotifie privegte cu triste{e pi mild drama vielii, umanitatea, in ochii s5i,
rlrrv|e cle animcle. ln;tr;;i;l'ritual studiat aici' trr"Lpul )orinlt-
neavind decit stiin{a unui prunc gi ea nu face decit sd se agite
llli. asa cum este ofetit-cil sacriiiciu, este clin carne' desi' prin- in mijlocul bul-elor 'de sdpun si ji-rcdriilor acestei lumi. El se
ill;f-:r*"*;;;i;;;til,-a- tost transrormat in elixir' se 1-'rre roagi ca spi::itul oamenilor sa poata fi ilun-rinat tot prin l,umina
.si altor clase de fiinfe c'rm- nln"
totuci ce trlrpul apare"diimentalilor lnteiepciunii Lul Bodhi si ca jucariiie 1or sd fre repede abando-
;";;;"-;"i1;i.-,i.,ot'o, i,-' ;;;it* ii nalurata netransformatir'
"""t",'J"itrise in textul d'e m:ri stls' qi' cd nate.
nus ciin carne, singe ii E57) ,,Corpul de Siav5", sinonirn cu ,,Corpul de Curcubeu"
:t' J,'il;;ilq"r;"Ji"^ pr*r"a gt.srului 1or dupd s:rtr';.iir:ii (vezi p. 92): se ztce cra este trupul cel mai elevat care poate {i
"j"bii,
cl.e carne cauzat cle karma' In icest
sens' ei.se aseamdnd "ti;-T.{: atins de cdtre un yogi care este inci in Samsara. Il1 este com-
i""e";ii'ri a"oo"i ai Indiei, Greciei si Romei antice' 'arcra parabil cu corpul in slavd al lui Cristos, aqa cLrm l-au vdzut clis-
""r"erau
le
'" -i;01 ofer:ite animale' cipolii lui pe Mlrntele '1'rans{igurdrii. In ,,Corpul cle SJavd", maes-
acearta este-o aluzie Ia sldbiciu""t^li:t'::^':1'Y.*l ::;ii: r'rr::- trul in yoga se afirmd cd poate sd existe timp de eoni, posedind
telor neiericite, a cdror foame qi sete nu slnl nlcroosrd puterea de a apdrea sau dispirea dupd voin{d in nenumdrate
tn""lSi, ca cl-e prlcl* locuri de existenfi aie intregui.ui univers.
Pentru spiritul pe deplin iluminat' dualitatea' (58) Mtsho-rSlyal-ma,,,Cuceritoarea Lacului", probabil nnmele
.",,"i'-oi"iJ'i"-,,;;;'; ;i "fop;;:'; ; rost depdeitS' ccnceptele utta-
punct tle vcdei; -sr:r- inifiatic al principalei discipole-femeie a t)urului Padma Samb-
irlliiii"r"|'i"i;";;;; rt'ipi'ii ""lu?"ori't
'a""prt"'a dinla'sine e'uii hava din Tibet. Discipolii sdi o nurneau ,,Doamna care conferd.
ifr'rhi."jl,-a"rri""ra--."ii't" cdtie clreapta $tiin{a'- ;i ele r'
cle Marea Fericire", in semn de recunoaqtere a puterii sale yogice
;ii;;i
-"-'G2tY;ciie" r['"u"r.."ii'"te dc de a conferi l-ericirea llurninarii, qi Marele .garu insuqi o nlimea
irebuie .d f;'" fet6 icleea-de "eu"' {dra cu
speranle silLl
tneritelc c-: lc ,,Cea care este profund versatd in Cunoaqterea Spafiului Adevi-
;a-eliberarc' sau
temeri in legAturc "";;;;ti; egol,sl-.
rulrii". O altd discipoli renun-ritd a gurului era o prinlesd din
porrte
- (53) dobincli din sacriticiul ',eulut Funjab, Astfel, in Tibet, ca si in India, nu se fdcea nici o dife-
Considerincl cd eiectlil urtneazd cauza in
.
mod inet"itabii- ren{d de sex; o femeie putea sd impartd cu un bS,rbat gloria
;; "um-a-rost el expus in celecare Doudsp'erece
va fi efec- credinlei qi inaltul privilegiu de a ajuta tra propagarea ei, daca
".,.")ii.,r"iur;;d"i;
ritlanct' sau Cauze r"iJtJ"p""aunte ale Rbnasterii'
fiintelor; ea era calificat5 spiritual pentru a o face.
tul sacrificiutui, trelrlie"'5i'r]"'i"ai"tf Linetui tuturor
aceste- merite' in- norlnal' i59) Cortui este in general fdcut dintr-o {esSturd de bumbac
f5ri aceastd Aeaicare--atiiuistd, Douisprczece nidana -mod sint er'- impodobitd cu silabele marLtrei: AUM, AH, HU1\4 rr:rrcate cr,r
,:;i: voeinut.ti".i"eu;.-tLr" ii Milarcpa' 1 i38 cerneaid sau cu vopsea, sau, dulti D-na David-Neel, ,,clecupate
nticete in detaliu 1" Ni;7;l; i"'si
"pl"L' Tibeturui' ,dintr-o stofd albastrd si rosie qi cusute pe cele trei laturi in-
rici 349-5S)'
t"'isai'ir5c;ti,i"nJo"atului,.
?vezi Plr. chise" (,,MEstiques et Magiciens du Tibet", Pton. ed.).
-iu Dharma Dhatrr' estc reDrczenii\: ca (64) Damaru tibetan este ficut din doud pdrti superioare din
un fii"" care €ste constant aliment;t
ocean ,,"r"prrrro,l-provin pe care
tlu
cranii omeneqti mentinute laolaitd sub forma unei clepsidre, cele
valurile de merit ce din astfet de fapte altruiste doud par{i externe de rezonanld slnt.intinse cu pie}e omeneascd.
yogi Ie imPlinelte aici' Darnuru este intrebuinlat ca o tamburini de cdtre Lamas $i yogi
(55) Aceasta este"'in conformitate cu, invdtdturile
Mahalu'arnei
qi in Introdllcerea fn rituriie religioase, in special in aceiea care au o semnifica{ie
despre care s-a vort it'lit^;i"il-p;"ceclente esotericd sau misticd: cdci cele doud pdrli ale sale simbolizeazd
Generala. condi{ia tranzitorie a existen{ei umane. Sfori terminate in noduri
(56) Acestea se pot numi *Direcliile Psihice- sau *FilosofiLce"" atirnS de fiecare laturS. qi, cldtinind tamburina, ele lovesc supra-
p" .;;; i"i".. r"-a'";;ti;i;tt;;i"-*"atieurt geometricd a u*ui fata ei provocind sunetul. Un alt gen de DAMARU este intre-
credintei"' Partea de st'ls a
ndtrat care '"ptu''ttia--'-B*iiemeie' par- buintat in India in riturile de adorare a lui Siva, dar e1e nu sint
lj;[;;ti;';"p'5,i"1u'i"cii"""'""-aii"ciie'afirmaliei
contrard"este'';e6te"; alcdtuite din materiale omenegti.
i;"*;;'i;.' ; p;it;ful"i t"i'"'inta afirmatia "nu afir-
gPusi' {6L) Matrikas sau Zei{ele-Mamd cuprind aici un mare numdr
latura sting6, url.*iil' ,t"iitia;l-qi "-d 91" dreapta' ale aces- da dakinis qi Zei{e.
mafia ,,nu existd". diilitfi ;supra limitdrilor mentale
187
186
 timp ce se scandeazd cele cinci strofe ale celor Cinci Direc{ii,
-C"f" stinclard simbolizeazd cucerirea orgoliului'
(62) Acest
modul pare si se modifice qi sd devini mai pulin reguiat qi fir6
Opt ,A'mbifii pdmintegt-i .sint: Profitul Ei evitarea
pie.Ieiill -ctoril gi evitarei Deldimdrii; Proslavirea $i evrtrrea
ioii un scop precis. Buddhismul lnsugi proscrie dansul, muzica gi
qi acliunea de .evitare a suier:niei'1zr
b;-.;;;;;4";;;* pla.".Li reprezinta toate manifestdrile lumesti.
ln tirnp ce fixdazd cortul, yoginul trebuie sd-l vizuali-
;;;";;-qi-'"ttoaiot"i addusiri pur buddhiste (70)
zeze ca qi cum ar fi un spirit prosternat la pSmint (simbolizind
-'" cult originar
un Prebuddhist.
si propriul siu trup fizic, care reprezintd trgoismul) qi sd-;i imagi-
i6aj c.i" putitt u.iti li-itubile, numite 'aeFormula
Br'tnelor
neze cd fiecare din parii pe care ii infige in pdmint este un
urari, a cirei virtute ;;;b;i;-;-;mpte latit mtler .lopg]e!.
dlvlne"*"T::
carre fulger (sau lance misticd) de fier cu care strdpunge unul din
vopinului. incit ea sd -Ei'radieze diu el sub fornra
Ltu*""tulii neiluminali' tra se pronunla membrele sau capul, spiritului prosternat pentru a-l imobili.za
il"',tL' e""ttill ;;";li definitiv. ln manuscrisul mai scurt, dakini,s vizualizate sint ce.Le
astfel:
-""'lri" care harponeazd qi strdpung cele patru membre ale Elementali*
cu fericire
'si sds5 fie_inzestrate
ca toate fiin{ele insufle[ite lor Egoismului.
Poatd sd Provoace fericile; (71) Ritul trebuie sd fie indeplinit in profitul celor trei clase
Fie ca fiecare dintre ele sd fie despdrtitd de.durer?.ii,.i; de fiin[e: a) fiinfele umane, inclusiv yoginui; b) fiin[ele spiri-
tuale binefdcdtoare sau zeii, care sint astfel onora[i prin prosl5-
trie ca' e1e sd se poatd pentru totdeauna bucura dedesui:rema
durerel vire; c) spiriteie rele sau eLementalii ce trebuiesc sd fie condusi
Iericire, neintunecati
Fie ca ele sd poat5 fi eliberate de ataqament,qi urd' in afara cdilor lor rele prin dragostea manifestatd in acest ritual
F;;i* ca celb 'opt Ambitii Pdmintes'tid?i:"1?:
^. qi aduqi de la antagonism la prietenie prin jertfa trupului de
fr'uif"rr,u,,," carne.
(65) Animismul primitiv este fdcut mai marcant aici
prin (72) Aceste ,,continente" au fost denumite in strofele Dansu-
tur"ii"iu l" intreuuiiriaiei (raspinditA. in .Iumea intreagd) - a fie- lui celor Cinci Direcfii, in textul manuscrisului mai scurt. A
Cincea Direclie, sau Centrul, se raporteazd la punctul central al
tur,ri .itept tabu. La'i;a;"- la^ldranii celli qi, din,^"t:.-11T,,"]: Cosmosului, centrul de gravitafie simbolizat prin Muntele Nleru,
de lier este curenta' ele punrnou-se
''[",.,tr,,
Europei, irtilirarea bucdtilor
a . indepSrta influen[e. sqirituale care, aici, in acord cu kundalini yoga, este reprezentat din punct
i,_, iSue'd"" sau staule de vedere microcosmic prin coloana vertebralS.
nenrietenoase ,1" ,,oumenilor buni,"'inale ,.pixies-ilor qi qi aJe altor
(73) Fiecdruia din cele Patru ,,Continente" ii sint atribuili
;.t#,';;ii;i.'1" nrrii,-"" ii in a'iu, Polihezia' Arrica in ccle
tradit.ie c{e protejrre doi satelifi sau ,,subcontinente", avind nurndrr-rl total de doispre-
i.lli lir"rr"i' ," toiotuqie aceasta stranie Aceasta fiind zece care, in aceastd lmprejurare, este simbolic, fdrd indoiald ca
;;ilt';pi.t;eiorl-rau oiiput" din regatele invizibiie'istorii a umanitatii, qi nnmdrul cabalistio 12 care se raporteazd ia cele doudsprezece
;";;5-jit u-
"po.ilor^i."lito.i." .ile^lungii
in a-ctele sale trece djnci,lo semne ale Zodiacului (vezi Cartea Tibetand. a Mor!,ilor,
susereazS ca spiritul'"iiio ui-"*ului pp. 55-56).
;;';;;;.1" ..ipl.zuiut" ale climatelor, raselor gi credirr{eior" -- (74) Inima, piSminii, ficatul, rinichii si splina.
(6ti) IrentrLl a sprijini, forfa -vizualizdrii' yogi in-vir^te^ acurn (75) Dupd ce a absorbitr mental cercul ofrandelor sau ni.on-
de tiei ori deasupra capului pielea .si- cortul, pe care ]e-a linur
in'mlini '19i caie simbbiizeaza creaturite spir'^'.rr;rle dala vizualizatS cu yogi angajindu-se in ea, el trebuie sa rdmind
i; ;;riti;[ in starea fdrd dualitate care este Samadhi in care orice dualitate
ir.,s.eait.t. adoi te aiui.ie cu putere cle pdmint (vezi -p.. ,t;'31.
"'t^?;?)i;;;;; ; ai"u'J" o'ditt" de filnts spirituale sa ri rost este realizatd a fi in Uniune. Cu alte cuvinte, el trebuie sd reali-
renduse la supunere qi pasivitate sau disciplinate' elc :ii\
t'::- zeze cd totul este in Unu si cd Unu este in Tot.
magicianulut-yogln ll sa-1 srrr- (76) Llantrele sint recitate pe trupul vizualizat ca un cadavru
strinse sd se supund ordinelor
i eascd. $i prin aceasta este produsd o vizualizare subsidiarS. Uneori, to-
z\ce cd rezuitd tttEi, un cadavru real este luat ca bazd a vizualizdrii.
"'"iogl In afard de fenomenele psihice,- carealselocului (77) Transmutarea se face fie in amrta, fie in obiecte cereEti
ai" 'iii:ste p*"ti.i yog", ttp""tul dezolant unde se
inse.91, sint de clelectare, care sint oferite geniilor gi demonilor pentru a-i
i.."ti"a"-"tdi ,"u" pi""-"rn qi vizualizdrii
rie aiuns Dentru "".""terul
a pune la'incercare pe cel mai pufin-tenldtor face favorabili qi a le ciqtiga ajutorul sporind meritul. Acest rit
-
i"- trebuie sd se lamiliarrz"ze' este adesea practicat de cdtre Lamas unui spirit ataqat de lucru-
;;";i';";;i. cioniecinta, vosi ,
simbolice' inainte cle a rile materiale, pentru propriul lor beneficiu, sau pentru acela al
*""i"r qi-iiri", ." "iatur-+i i^iei"lt" Iaicilor care vor sd-qi sporeascd bogS{iile. Credin{a populard este
;;;;;;la aplicarea practicd'a vogdi Non-Eg9Ylyl: ^ f,^^^ cd dedicind zeilor ,,parcurile qi grddinile, hrana ;i vestmintele si
(69) Un 'dans est'e executat de obicei qeltlu. a tace ^^",rrii
-9.?y-".n'1
telul lumesc otrtsntrlt medicamentele", acela pentru care este indeplinit ritul va ajunge
au ieiiitiil, dar, ln acest dans religios, ln cele din urmd sd le ob{ind perrtru el insuqi ln realitate pe
nu-gi gdseEte rocur, astlei, a.ttt"f, te t'pun",'nu are un lel parii-
-ruu'obignuit. i"^ilti"i tiiuatutui, dupd dansul ritnric in Pdmint.
"uid"
189
1BB
 zei{d este din
{78) Htii-nag-mo, ,,Neagra l\{inioasd"' AceastS numitd 'Neagra- lnvingd pe Gautama in momentul suprem cind, aqezat in medi-
o1a.i rlti.rioasefor (titret arTd: T'o-tt;o), ea esteea tatie sub arborele Bo la Buddha-Gaya, a ajuns in st:rrea de
;;;ti;il;;.p""tui,-ti ei minios. In realitate, este de culoare
Buddha. Sub formd de demon, Mara I-a ispitit qi pe Iisuii, Cristo-
rosie. coresnunzincl cu Vujra-Dakini' al cdrei aspect iritat estc'
'T;;; ;;i;iit.-"."itui ordin tantric au doud aspecte' unul pagnic' sul, sie1 a esl-lat de asemenea.
(85) .Apari{ia de forme de fiin{e spirituale salr neumane, nLr
Liniqtit, si a1tul iritat.
'(79)'Universul sint pentrn yogi al cdrui spirit este iluminat, mai reale decit
compus al celor ,,Trei Regiuni"' orice aLtd formd ce poate fi perceputd in Nat';ra, toate formele
d-e a o flcl
isoi A"ursta describre a vizuali2Srii are drept !e.1 eficace' fiincl cle asernenea iluzorii sau maya, a$a cum s-a spu! mai
mai
cit mai clard qi realisti posibil si, prin aceasta,pentru ca-c^t
tnainte in text. Din pricina lgnoranlei se atrii:uie binele sau rdui
Sirbdtoarea Rosie este folositi in mod obiqnuit a exoxclza altor fiinle. In al patrulea stadiu de dhyana, orice ignoranla ase-
persoanele sau lScaEeie de spiritele rele... mindtoare este risipita de cdtre in[elepciune si nu mai este posi.-
(S1) Acest rlt r"*ot""bil. de vizualizare, numit Sa1!,4t9=ar91 bil a avea falsa credin{d cd ceva, sau vreun fenomen, este sepa-
Neagrd.. estc ut.ilizat pcntrtl a dezLegl. reaul kltrml cLt:iI ca rabil de aLte lucruri sau fenomene toate dualitd[ile, inch-rsiv
;"*;:.it;-;;;tiu--a vittaeca bolile trupului olrlenesc' Ritui Sarba- blnele si rdul, fiind recunoscute a fi- pdrfile Totului Inseparabi]"
;;ii-Ai;"; oierit in intregime in trad-ticerea manuscrisului pura
'"^*i p."""U" mai
Caracterul yoga al celor patru stadii do clhyana, siu absiraclie
in contrast direct cu acesta, de meditativd din lume, aga cum il ciescrie buddhismui, este Lrrmii-
"iii.t
O"""ii""" "ut",
qi indeplinit fbre !e1 egoist sau pdmintesc, cu singurul torul: primul stadiu constd in Vitarka, analiza propriilor gin,
git'r,l'au a-i ajuta-pe^yogin t'5 realizeze non-realitatea ,'eului per- dttri; Vicara, reflec{la asupra dedu.c{iilor trase din aceastS ana-
iorrit'; ro.t eg6-utui. In icest pasaj al manuscrisuluisau mai amdnun- IizS; Priti, afecliunea pentrlr acest proces rle analizii si reflectie
ii1, inimit*"ul pre-budtlhist, de iormS mai. mult mai pufin
;i pentru ceea ce poate urm;L din el; Sukha, fericirea transcenden-
ijOn, este foarte marcat. Geniile 9i demonii sint incdrcali'^-ca qi ta15 ce derivd din aceastd stare de abstraci.ie; si Ekagrata, con-
tapul ispdsitor,'"ot cle pdcate qi de reiele tuturor fiinlelor insuflel;ite' centrarea spiritului aslrpra unlli pLlrlct unic. Tn al cloiieil stacliu,
;;G;;t;- i" i" (Vezi ritul abandondrii efigiei cu trei capete yogi este eliberat ^5i de excesul de Priii, si cu Sukha si Ekagrata
la 'p- 2g7.) Acesta pare un tratament destul de
el posedd Smrti (re-amintire, reminiscen!5) si Upeksa (SeninS-
"*"""qii-a"scris cte geniile ;i spiritele iele, mi-a expiicat yn. I1at3a' tate). In al. patrulea staciiu, e1 posedd cea mai perfecta Smrti,
""a."pt-t.li
ce rezutrri aI kirmei -".itate de ele' ,'$i ele, Ia rindul lt.rr' lJpeksa, Ekagrata sau veritabilul Samadhi, si atinge conditia de
adaugd el, vor avea ocazia sd transfere toate acesie pacrte tl constiin{5 nemodificatd, liberat de orice atasament fa[d cle lume
p.op.ia lor karma rea lui Yama, Domnul=I'umil qi de cele trei stadii inferioare de dl-ryana. Aceste patru dyhanas
".""iE--r"ii
Inferioare, care ",.t consll]rla si astfel distruge ]gnoran[a qt I,l"lil:: reprezitd patru gra.de progresive de dezvoltare in yoga in relalie
cimea Sam:arei". Acensta pare o tnanieri simbolicd de a explica cu cele Patru Lumi ale ldi Brahma in care yogi, dupd ce a ob!i-
cd ioate fiinlele vii trebuie in cele din rirrnd sd atingd Eliberarea nut succesul, ia naStere in mod progresiv (vezi p. 10S).
si Rdul sa fie absorfrit ae Bine, cloctrind aparent comund vechil (86) Doud procedee sint fundamentale in practica oricdrui
;i,rieifir"" ii-rr"aor.*iuiui. Aceasta este ficut mai limpede prin
Negre fdcutd in contiuuare' tip din aceste rituri: A) vizuatrizarea, prin care este intrebuinlatd
- asupra SiLrbdtorii - facultatea de imaginatie pentru a produce anumite imagini men-
""*?i"nigzl Orice gind de egoism distruge virtutea faptei' tale sau concepte, care au drept efect deqteptarea in yogin a anu-
Ne-Formatul'
i{r;i a; alte cuvintel spiritul -eite Necreatul, mitor puteri psihice definite; B) liniqtea mentald care pune capdt
lde-Ndscutul, la care t-tu po"t" fi aplicat nici Lln concept de.-spirit tuturor acestor vizuaTtzdti, !elu1 lor fiind atins. Prirnul proce-
timitat. Ca atare el esie fere temelie, fari suport qi,.fdrd rddicinS'
j:'ii*"li"lcitt";-- .deu este al proiecfiei mentale, a] cloilea al absorbtiei mentale,
astfel, chiar cei care sint liumina{i ^n-au !uir* comparabile cu procedeele analoge expuse in cele $ase Doctrine,
niciodatJ se-l conceap6 in terrneni de e'-<perienla in .Samsara' ln gi care sint legate acolo de procesul de respira{ie.
acest context, manuscrisul, sbandonind fundalul', animist la ori- (87) Aici, de asemenea, putem discerne in vizuallzarea utili-
ei"u, indoiata o readaptare. Mahdydnistd' zatd. ca exorcism, animismul primitiv care este prezent sub
' tg+l Biliid (sanskritd: mara) raportindu-se,-.oq". cum o sp-une
"ta"qt"'fdrd ritual.
textul,' la orice lucru capabil sd deranjeze liniqtea T"1!11" -,1 (BB) O altd denumire a ,,Negrei }{inioase" deja menfionate.
yoginullli si sd facd sd se ridice in el sentimentul
-"iff"ii" .1i'repulsie. dualrst oe (89) Lamas explicd aceasta astfel: o persoanS cdreia ii este
Acesta poat-e fi un obiect sau fetromen ex- groazd de qerpi poate locui intr-un loc unde li rrede adesea, ast-
i"r"-iirid .u*'t.t gind. sau iin fenomen perceput mental sag. in=- fel incit de fiecare datd cind vede un sarpe, frica sa de acesta
tr._un mocl lduntric. Tot ceea ce irnpiedicS pe -yogi sa atlnga sporeqte plnd ce devine o obignuinld. In limbaj popular, frica
Iluminarea qi-I line sub dominalia lg-noranfei- a fost personrrlcai de serpi ,,li calcd pe nervi". Rezultatul este cd iEi imagineazd cd
colectiv de catre hinduqi prin Marele Zeu.sale Mara' l\tara a rost orice bdt sau obstacol din cale este un sarpe qi din aceastd dis-
J"r", epuizi"Ou-qi ioat6 arta ispitirilor nu a reuqit s6-l pozitie mentald se nasc halucina{iile cu serpi.
".i,lr-
190 191
 (90) CeIe doud clase de fenomene sint cele.produse i1s.ta1t3-
neu qi cele produse ient. Acelea care sint ,,mixte", participd la C.S,BTEA A VT-A
---- doui clase gi nu sint
cele deci ciasate in afara lor'
(9i) Experienlele cuprind toate aparen{ele fenomenale si
semnele ce'se reierd la indici privind dezvoltarea psihicd qi pro-
g'resui yoginului.
CALEA
" (92i Frajna-paranLita. Aga cum se va explica mai ccm-
plet in Cartea a Vft-a, Pt'ajn'a-Paramifa este partea transcenden-
de Nord, cores-
CELOR CINCI IiXTNTEPCIUNI
iita ru., metafizica a Scripiurilor
-Pitaka Buddhismuluide
punzincl cu Abh'id,l^tamma Buddhismului
bste personificatd ca ,,Ir[area Mamd".
Sud' Aici ea
YOGA MARELUI SEMI\ HUM (I)
(b:) In textul originai, exista cuvintul simplu s,anlaV-a, lra-
riucere' tibetand din lanskrltd. Samaya inseamnS, literaimente,
,3imp potrivit" sau ,,anotirnp corect", referindu-se Ia momentul INTEODUCERE.
oina' aieste instrucl,,i.uni sint oferite neofitului. Traducdtorul,.con-
siderindu-l clrept u.nul din numeroasele cuvinte ale codului se- voGA cELOri CINCI INTELEPCIUNI
cret utilizat cie cdtre g?rras tibetani gi ini{iatori ai acestei yoga'
ne dd sensul complet pe care i l-ar conferi. S-ar putea de. ase-
menea traduce: ,,A nu- revela fdrd autoritate competentS"' Acest Conlinutul acestei Cdrfi, cea mai mici din cele gapte
ritual esoterio a'fost tradus in englezi de cdtre redactor sub Cdrfi, este din punctul de vedere al yogdi, similari celei
sancliunea clirecia a propriului guru Ei clr respectarea acestei a ritului Chod, prin care aceea cA tema central[ se ocupe
noruirci. cu transmutarea celor cinci otrdvuri, cunoscute sub nu-
' (94) Aplicat aici tui Buddha Gautama, titlul de Tathagata,
comun'eu'ddhismului de Nord qi Sud, poate fi de asemenea apli- mele de CeIe cinci pasiuni care intuneci produse de Ig-
cabil la unui clin predecesorii lui Buddha Gautama din seria noran!5, in $tiinla Justd (reprezentat5. aici ln aspectul sdu
caieia ii aparfine. Acest titlu insearrlnd: ,,Acela care a venit la cvintuph-r al celor Cinci Intelepciuni) cu ajutorul yogdi
fel", (dup6'cum altii vor veni dupd). Buddha al viitorului, care vizualizirii gi spiritualizdrii. Prin aceasta, yogi,care atinge
.r" li'urri""torul lui Gautama, este Maitreya,,,Acela-care-iube$te"' succesul realizeazi" starea de Buddha. Aceasti doctrina
asteptincl acum ln cerul Tusita ora incarndrii sale prinii:e oame-
p" care-i va conduce cdtre Eliberare prin puterea divini a este rezumatd in ultimele patru versuri care preced t?ld?-
"il
milo-seniei si a iubirii sale universale. tra'tinald.
1'.0S1 Uarete Sramana
(sau ,,cuceritor .al pasiunilor") este un
alt titlu aplicat lui Buddha. Aici, la sfirEitul manuscrrsulur mitr $elu1 acestei scurte introduceri este deci o expunere
lung, se discerne ceva din metoda intrebuinlatd de Bucldh.ismul prescurtatd a inv5![turilor Mahaydniste privitoare la cele
de'Nord, care adoptd, pentru propriil.e sale nevoi, culte-$i cre- cinci In{elepciuni care, aga cum textul qi notele o indici,
ciinte prbcedente, in maniera fntrebuin{atd de cdtre multe alte sint o parte a invSlSturilor esoterice asupra- celor cinci
religii.
----?Ol Dhyani Buddhas; cdci inlelegerea celor Cinci Inlelepciuni
Aceastd stro{i de trei versllri, coupusd din precepte.fa-
miliire tuturor bucldhis,tilor, n-a fost datd in intregime'-Abline-te
-In text aepinde de cea a Muntra Yogd.z Marelui Semn HUM.
se'citeqte cioar ,,Orlce aclevir vine din Cauzl, et9' '."; Dupd Cartea Ti.betand, a Morlzlor, Ia care trimitem
de a face r5u1 etc. . ' .". Urmdtoarele doud versuri sint de aseme- pentru mai multe detalii, Inlelepciunea Esenliafi care
nea prescurtate, scribul presupunind cd toli cititorii .ar putea serveqte drept sprijin este InJelepciunea care Pdtrunde
compieta de la ei cuvintel-e nesirise, a$a cum am procedat si noi'
Pretutindeni a Dharmei-Dhatu (Griunte sau Potenliali-
tate a Adeviruiui) sau Inlelepciunea ndscuti din Dharma-
Kaya (Divinul Corp al Adevlrului) in aspectul s6u de
Vid Omniprezent. Dharma-Dhatu este sirnbolizat prin
agregatul materiei din care lignesc toate formele fizice,
insuflelite sau neinsuflefite, vizibile sau invizibile. Dhar-
ma-Dhatu fiind ,,Ace1a-insugi" care constituie Dharma-
13 - Yoga tibetane, vol. trI 193
Kdya, este personificat prin Dhydni Buddha principan:
Vairocana.
Aici agregatul materiei poate fi considerat drept na-
tura sau Samsara, caracterizati prin interminabila ei pre-
facere, prin latura sa tranzitorie, in care omul, ca rezul-
tat al faptelor sale karmice, este sclavul rolii neincetate
a nagterii gi mor{ii. Cind, ln virtutea $tiinlei Juste, rodu}
yogdi, ornul ,sfarmd aceastd sclavie fa!5 de Samsara, in
conqtiinla sa lduntrici incepe si strdluceascd divina $r
simbolica radialie albastr[ a Inlelepciunii Dharmei-Dhatu"
Atunci, dominind viala, yogi se bucurd de libertatea com-
plet5, c[ci eI nu va mai reveni niciodati in tdrimul Ig*
noranlei gi Iluziei decit in calitate de Bodhisattrra, golit
de egoism, pentru a cblduzi spre Luminf pe aceia care
sint incd scufundali in fintunecime.
Inlelepciunea Asemdndtoare Ogiinzii, personificatS
prin DhyAni Buddha Ak6obhya, a cdrei Dhyani Buddha
Vajra-sattva este reflectarea in Sambhoga-Kaya, confer*
si.d.dht, (sau puterea yogicA a) viziunii clarvdzdtoare a rea-
Iit[lii inn5scute, reflectatS, ca intr-o oglindS, in toate lu*
crurile fenomenalesau aparente, organice sau anorganice"
Astfel, a;a cum cu ajutorul telescopului sau microscopu-
lui, oamenii de gtiinli studiazd latura ireali a universului
extern, la fe1 viziunea yogicd conferit[ de Inlelepciunea
AsemSndtoare Oglinzii, permite studiul stdrii reale a uni-
versului lduntric. Prin realizarea Inlelepciunii Egalit6tii,
personificatd prin Dhyani Buddha Ratna*Sambhava, yogi
vede toate lucrurile cu o divind imparlialitate, in virtu-
tea yogdi egalitSlii spiritului. Inlelepciunea de Discernere,
personificatd prin Dhyani Buddha Amitabha, conferd pu-
terea yogicd de a cunoaEte fieca-re lucru prin el insr:gi cit
qi fiecare lucru ca fiind iJnul. inlelepciunea Ato-tprerf9c-
fiunii, personificatd prin Dhyani Buddha Amogha-Siddhi,
conferd puterea de perseverenfi, indispensabild succesu-
lui in toate formele de yoga, gi infaibilitatea ce conferd
justele faptei.
Inlelepciunea Dharmei-Dhatu este simbollzat{, sau se
manifestd, sub forma iluzorie de Agregat al Materiei, I{a-
tura producind toate formele fizice. Inlelepciunea Ase-
mdnitoare Oglinzii este simbolizatl, prin Elementul Apd'
origine a curentului de via!5 reprezentat prin seva arbo-
794
rilor gi plantelor gi singele omulul 9i animalelor. Intelep-
ciunea Egalitilii, se minifesti prin Elementul Pdmint qi
produce firincipaiii constituenli- ai corpului omului qi for-
melor organice qi anorganice. Inlelepciunea Egalitdlii, se
manifesti prin fulementul Pimint qi produce principalii
constituenti ai corpului omului qi formelor organice Ei
anorganice. Inlelepiiunea de Discernere, manifestindu-se
prin-Elementui Foc produce^ cSldura vitali a trupului
bmenesc gi al animalelor, qi In{elepciunea Atotimplinitoa-
re se manifesti [n trlementul Aer, ea este sursa respira-
liei vitale.
Elementul Eter nu este cuprins tn aceasti ca-tegorie,
intr:ucit eI simbolizeazd suma- total5 a tuturor trnlelep-
ciunilor, InleLepciunea SupralumeascS, care este pur-IYir-
vdnicd 9i dincolo de culmea conEtiinlei pdminteqti' Doar
un Buddha complet Iluminat o poate inlelege. Esoteric,
Elementul Eter este personificat de cdtre Dhy5ni Buddha
Vajra-Sattva ,qi legat in mod comparativ cu Inlelepciu-
nei Asemindtoare Oglinzii. Agregatul sdu este acela al
Inlelepciunii lui Bodhi. Vajra-Sattva, in aceast[ relalie
esoteric5, este sinonimd ,cu Samantha-Bhadra, Adi-Budd-
ha (Buddha Primordial) personificind Non-Ndscutului,
Non-Formatul, Non-Modificatul, Dharma-K5ya sau Nir-
vand. Samanta-Bhadra, in schimb, este frecvent personi-
ficat ca Vairocana, principalul din cei cinci Dhyani Budd-
has.
In relalie cu cele cinci In{elepciuni se gdse$te o pasiune
ce intunec5, corespunzdtor celor cinci Pasiuni ale textului
nostru, precunl gi un agregat al Samsarei, o lume 9i o
culoare misticd.
Cu Inlelepciunea Dharmei-Dhdtu se afli in relalie
prostia (leneJ sau iluzia), agregaLul material, lumea (sau
truinile) cleuagilar, culoarea albastrd.
Cu In[elepciunea Aseminitoare Oglinzii: minia, agre-
gatul congtiinlei, Iumea infernelor, cuioarea a1b5.
Cu lnielepciunea EgalitSlii: egoismul (sau orgoliul),
agregatul pipditutr-ri, lurnea omeneascd, culoarea-galben['
" CI; lnlit6pciunea
cle Discernere: pofta (sau l5comia),
agregatul senzaliei (sau ataqamentul), lumea spiritelor,
culoarea roqie.
13* 195
 Cu Inlelepciunea Atotperfecliunii,(sau Atotimplinirii): Inchinarea 9i rneditalia
gelozia, agregatul voinlei, lumea titanilor, culoarea verde"
Acest tratat de fa!5, degi foarte scurt, aduce yoginului 7 Inchinare 1ui Vajra-Sattv313 bis.
bine instruit esenla ins5gi a Invdldturii Esoterice gi s-ar - AUM, SVASTI !
putea face nenumirate comentarii ia eI. El ar putea avea B Spiritul Buddhas al celor Trei Timpurila, fdrd a
o valoare practic[ pentru studentul o,ccidental, dacd este - excePta Pe vreunul,
studiat ca un complement Ia celelalte doctrine yogice deja Imaculai din vremuri infinite, perfect, qi depdqind
expuse. concePtul 9i de-tinilia,
Personificare a celor'Cinci lnlelcpciuni, vidis' ra-
dios, 9i fir[ obstacol,
NOTE LA INTIiODUCEREA CARTII A VI-A - - inalln $au se manifestS)
Se in forma (simboiicd) a
lui HUM, clar definiti qi completi in toate pir-
(1) Am tradus astfel textul titlului: ,,Aici se gdselte (expli- lile 9i funcliunile Pale.
ca{ia) In{elepciunii Cvintuple (atribut) a1 }ui HUM lung, sau al.
Marelul Scmn I{UM". -9 - Ceie Cinci Oirdvuri se transforml liber in cele
---Cirrci
lnlelepciuni de natur[ radioasAlsbi"'
I" ,ti*"t"t ptubti"ii acestei yoga (squ -Ceii-9,? Uni-
re) a Vizualizdrii qi Spirituaiiz5rii lr-ri HU'l'VIlb'
10 - atingind
Si astfel cele Pbtru Corpuri ;i cele Cinci
CALEA CELOR CINCI IUlrr,nrCrUNI. - InlelePciuni
YOGA MAIIELUI SEMN H{JM
Mantra finalS
Semnificafia simbolicd a Marelui f{um
Fie ca Vajra aI Inimiil? sd fie realizat chiar in
1 Cercul Culminant (care se ridicd ca flacSr6 ln Spa- aceasti viati.
- tiu il simbolizeaz6 pe) Vairocanal, (care personi- 11 SARVA SIDDI{I KARI$YAI'TTU18.
ficd) inlelepciunea Dharmei-Dhatu2. - SUBHAVIl9
2 Semiluna (il simboiizeazi pe) Akscbhyas (care per'- (Aici se incheie Cartea a Vtr-a)'
- sonificd) Intelepcir-rnea Asemdndtoare Cglinziia.
3 Porliunea indllatd5 (il simbolizeazd p*) Ratna'
- Sambhavao (care personifica) Inleiepciunea ligaii-
ta!ii7.
4 HA (aspirat)8 (iI simbolizeazd pe) Amitabhas (care NOTE T-,S CARTEA A VI-A
- personificd) inlelepciunea de Discernerel0.
5* i{A (surd) gi cu semnul vocald (il simbolizeazi pe}
Amogha-Siddhi11,(care personificd) In!elepciunea (\ Rnam-po r - snang-nz acl (srrnskritd : ..V !:1' 9-c:\a): .:ll:11-
Atotperfectiuniil2. guaJha al Centrului (sau Regatutui Central)' Vairocanu lnseamna
6 HUM (astfei) cuprinde (in simbolismul s5u) Na- li;;;il""t" ,,it-t tot*'a ce falce vizibil"' El este deci Acela care
- iliili;;t-Fe'i, omenele, sau Sursa Nurnenal5 a fenomenelor'
tura (sau Esenla) celor cinci Ordine (de Buddha.s 12\ Chds-duuings-tteshes' Aici, ca qi ln tot restul acestui scurt
ai Meditaliei)13. tr.ta'i' tr"u"i"-Ja_ti-ptstrezi prezent in spirit expozeul celorCinci
196 19?
In{elepciuni in relalia ior directd cu cei cinci Dhyani Buddhas fundamental'd ln ln-
pe care ii personifici sau manifestd virtulile lor, aga cum a fost ale lui Aksobhya. Ambele au o importantiAdi-Yoga'
prezentati in Introducerea de mai sus. --' i""retd ar $colilor Mah'a-Mudra Ei
(3) Mi-bskEdd-po (sanskfitd: Altsoblzgo) semnificind:,,Acela "eial"t^ Ai Trecutulli, Prezentului qi Viitorului'
irel -c;";
care nu este agitat" sau ,,Imuabilul", Dhyani Buddha al Direc- i1;i ce inseamne vid cu sensul impli.til .:t-" Plt^tli::
Vidrilui (Sungata), qi astfel, vid de toate caracteristicile Jamsa,r-el'
tiei trst. In manuscrisul nostru existe o transpozilie a numelor -vi.i"r e-ste -dincol.o de conceplia sau . 4efinilia orneneasca,
Lui Ak3obhya si Vairocana, pe care am corectat-o in textul nostru.
(4) M elon g-it abu-h.i-y e sh"e s. "a.i
iii"a w".tlut, Esenla Primordiaia a tuturor Jucrurilor'
^"^'lr's riii pti" tr'"r-ti-ii $tiintei Juste, ,,cele cinci otrdvuri ale
(5) Partea Superioard este linia simpld orizontald pe care std
seniiluna. ronoiantei'. cum le ttutll"{te Mil"tepu, -si care sintindescrise ir-l

(6) Rinchen-byung-ldan (sanskritd: Ratna-Sambhooo):,,Acela i;ffiil;Iil, ti"f tti".-"tate in l)ivina In[elepciune cele cinci
care este nAscut din Giuvaer". El este acela care impodobeqte, aspecte ale sale.
Sttrsa a ceea ce este prelios si frurnos. Ca Dhyani Buddha, el
' (16) Aceasta presupune fire;te c5 practicile yogice Luggtale'
prezideazd Directia Sud. mai'algratd aecit in<iicate in detaliu aici, trebuie sd fie diver-
lnde-
(7 ) M ng am-nyid-y ,ii"it" -prin vizualizaie qi medita{ie asupra semnificaliei
a facc mai clar sensux
5"io"'"pi"ti'"i;- i;i-HUM tung. p-enrru
e sh.e s.
(B)HA aspirat este partea literei tibetane ce se aseamdnd cu
cifra 5 care se gdseqte intre Partea Superioard (exact sub semi- ;;;;";t-;I invdl5turilor oferiie in textul- nostru foarte concis'
lund) qi IIA mut, despre care este vorba in rindul urmdtor, cu o- t"tat."." mai' llfeia decit cea din celelalte manuscrise- ale
semnul-vocald, care este restul ]ui HUM sau baza (vezi grafia ;.;;;qi
""- ;eriiuni g*,;ot; a pdrut preferabila tdlmdcitorului'
de la pagina 308). Oil l,v.:ii Ini;ii" este 6 expresie S-ar ocuita ce se refere ia
ftuminlr'ea completS a stdrii cle Biddha' putea-reda..in tra-
(9) Snang-ua-mthah-Eas (sanskritd: A,rnitabha): ,,Acela al Lu-
minii Infinite" (sau De Neinfeles), Dhyani Buddha al Direcgiei a-;;;i; iiberS: ,,tmortilitatea Spiritului Divin al Buddhas"'
Vest. (18) Sensul'acestei--mantr4' este: ,,Fie ca toate perfecliunil'e
(10) So-sor-rtogs-pahi-gelres, lit. X ,,lnlelepciunea gtiinlei Se- vosdi si fie realizate!".
t"'itn;sJ;il;;-;;;;
parate" sau ,,In{elepciunea prin care fiecare lucru este cunoscut inseamni literalmente,,bun", echivaleazd
prin el lnsusi". aici cu'termenul ,,Amin!" spus in incheiere'
(L7l Ddn-ydd-grttb-pa (sanskritd: Amogha-Siddlr.i):,,Cucerito-
rul ,4161pu1srnic" (al existen{ei Sangsdrice), Dhyani Buddha aI
Directiei Nord.
(I2) Bya-grub-Eeshes, aga cum s-a splrs im Cartea Tdbetand
a L4ar[ilor, este numitd 1i ,,in{elepciunea Atotimplinitoare", sino-
nimd cu,,,1nlelepciunea Atotrealizarii" din ritul Chdd.
(13) In Sh.'ri-Ch.akra-Sambhara Tantra (vol. VII din Tantric
Terts, de Arthur Avalon, pp. 4-6) se gese$te o analizd similard
a semnului IIUM pe c:rre.J reddm aici: In acest HUM, semnul
vocalio U este cunoa$terea (sau inlelepciunea care implineqte
toate operele; semnul consonantic I{, este cunoa\sterea care dis-
tinge; partea de sus a scmnului consoniintic I{, este cunoasterea
care egaiizeazd; semil.una Chandra, este ctlnoasterea asemdne-
toare oglinzii si Bindu (Thigl0, cercul culminant) de deasupra
acesteia, este cunoasterea fdri scirimbare.
Concentrarea mentald asupra diverselor pdrli a1e acestei
n"Lantr{r care simbolizerzir Spiritul, este mijloct-tl prin care spi-
ritul (in condi{ia sa neiiuminatd) este fdcut apt pentru pura (sau
adevdrata) experieir{ir, :ii se bucure de fericirea care se na$te din
contemplarea Fericirii Spiritului Divin (sau supra-p6mintesc).
(13bis) Rdo-t"je-sems-clpalz (sanskrttit:. Vajra-SattDa)i,,Trium-
fitoruL ctt Spirit Eroic" este Sambhoga-Kaya sau reflectarea ac-
tivd in slavd a lui Aksobhya. Vajra-Dhara (tibetand: Dorje-
Cltangl care apare ca guru-rd.dd.cind. al Doctrinelor continute ln
Cdrfile IIl gi IV de mai slrs, este o altd reflectare din cele doud

198
 CARTEA A VII-A

cAtEA imTnrEFcIUNIx
TRAI\SCEJ\DEI\TALE
acnasrA LUME REFEDE rnucAtoane YOGA VIDULU (I)
,,Astfe1 trebuie si vezi aceastS. lume ce trece repede:
O stea in zori, o buIS de ,aer intr-un guvoi, INTRODTJCERE.
Sclipirea unui fulger intr-un nor de var5,
Lumina tremurindd a unei 15mpi, o fantomi, un vis.s
( Pr ct jm,apar amitd S utr a)
I. Prajnapararnita:
(traducere Kenneth Saunders).
Istoria sa, caracterul sdu esoteric.
Aici, intr-o Sutra foarte scurt6, se gise;te un rezu-
mat al Marii Doctrine a Vidului, numitd in tibetand
Stong-pa-ni"d gi in sanskrit[ Suqlatd. 9i pe care sint -ba-
zate in mare parte scrierile considerabile ale Prainapara-
tei, sctu In{elepciunzz T ransc e denl;ale.
Scripturile Prainaparamttei, numite de citre tibetani
S'er-p'[in, fac parte din a treia secliune a Canonului Ti-
betan ii guAOtiismului de Nord, care corespunde cu Ab-
hid,hammn, a Canonulu\ PAU, al Buddhismului de Sud'
Ele sint in general impdrlite in doudzeci 9i una de Cdrli
care, sub form5. de foi imprimate prin gr-avur6...in
lemn foruneazd o sutd de volume a cite o mie de foi fie-
care.
In originalul sanskrit, Prajnuparanzt'td' cuprinde mai
-
bine de fZS OOO de articole. Ea este considerati drept
scrierea canonicd de cea mai mare valoare 9i cea mai
sacri d.e cdtre adeplii $colii Madhyamika care este pe
cale s[ cuprindd Mahayana ca un tot.
ln lim-bile chinezS, mongold, manchu 9i japonezi, ca
gi in tibetand, existi diverse prescurtSri ale Ptaindpdra-
mitei, unele rdmase canonice, altele apocrife. Printre aces-
te piescurtdri se gAseEte Ei textul nostru care, aparli-
ninh Canonului Tibetan, este unul din tratatele MahA-
yana cele mai populare, cele mai rdsplndite.

201
 Subiectul Prajir"dpdramitei consti din discursuri adre-
sate de cdtre Buddha auditorilor ceregti ryi principalilor sii tituri. anterior redactirii Scripturilor Mahayaniste Sans-
discipoli, linute pe rnuntele Vulturului gi in alte locuri. il;;;' ca qi in Piaifi'aparami'tetl invd!6turi1e
"o-".L"""itta
originare.
?n ele se descriu diverse gradalii de Buddhas cereqti qi de ----ltrauou"bi
tsodhisattvas. Stiiul sdu este de metafizici profund[ gi de
din pricina doctrinelor expuse de Nagarjuna
rnisticd simbolicd in acord cu originea sa esoterici: tema asupra acestui budanism esoteric a avut loc separarea
i"ir! g"aOhismul de Nord Ei acela deprimul Sud' Aceasta s-a
sa principald este Reaiitatea. in
Ndgarjuna, care a triit sau gi-a indeplinit lucra- dupd Conciliul lui KaniSka, secol, -care
"""a"t ortodoxia Mahayanei Si Ft1p.ltt-*
pgsz in prima jumdtate -a secolului al Il*lea aI erei afirma suierioritatea Ei
tn reunite yt1yi in Canonul lrbe-
- fiind al L3-1ea dintre Patriarhii Buddhigti (intre
noastre, Scripturiie sarrskritS,
PaIi aI The-
care MahSkaSyapa, cel mai vechi dintre discipolii lti tan,'qi mult mai voluminoase decit Canonul pli-
Dupi Buddhigtii de Nord, interpretarea
Buddha a fost primul gi Ananda, vdrul lui Buddha, al """'adi"if"t. prezentat[ in Praiitaparam.ita, evit5
doilea) este considerat ca fiind primul care a enunlat in vitoare la Nirvana
public invdldturiie asurpra Vidului. vederile extreme in vigoare in cpoca lui Nagarluttu'-Sli.9
Dupi Nagarjuna, Buddha Sakya-Muni tnsuEi a cornpus dd de asemenea numele de Madhyamika, sau Sistemul Liau
aceste invd{5turi gi le-a dat in paza Nltga;ilor (zeitdlilor- -- Mijloc.
de
nlagi";"na, aI cdrui nume tibetan este K1u-grub, a fost
gerpi) pentru a le line ascunse intr-un mare lac, sau in
mare, pini in timpurile cind oamenii ar fi'devenit capa- ptol"6il Ln discipol al lui ASvagh-osa, autorul minunatu-
-Deqtepl'area
iui tratat numit CiedLntrei, ,si primul dintre
bili sd 1e cunoasci. patriarhii care au ajutat la stab-ili-rea Mahaydnei pe.baze
Aceasta pare mai ales un mod simbolic de a spune c5 in lume
Buddha a dat o invdldturd esotericd 9i cd, inc6 din tim- iil"-"ii". sigure. Se spune cb Nagarjunatreia lucrat ani in
purile preistorice, Buddhas care l-au precedat pe Sakyl; timp de trel sute de ini 9i a trdit a1!i sute de
Muni fbcuseri Ia ifel, tot aga ca 9i marii adepli ai yogdi p-"tT"i"i". Dupb unii yogini, eI -ar . mai fi incd' incarnat'
Ordinului Bodhic, cei mai intelepli dintre oamenii in!e- ie"i d"rr"t ind rnaestrn itt yoga el gi-ar fi tranformat tru-
lepli dintotdeauna, simbolizali ptrn naga sau Serpr-semr- pul grosier in corp de slavi n"umit de cStre tibetani ili--lLu
ziid. Lacul sau marea ar reprezenta lumea acvaticd care I"., ""otp de curiubeu, in care eqti vizibil sau invizibil'
simbolizeazd lumea supra-umani de unde 9i-ar trage in- dupd voin!5.
vdldturile, credeau ei, originea. Tradilia descrie cum re-
geie nagaqllor (qeful inleleptritor) f-a iniliat pe Nagdrjuna texte aPocrife
Itr. Tracluceri de
iir inva{xtira secreti a'Buddhas din ,,Palatul Dragonului"
de sub mare. Un tratat apocrif, foarte asemdnitor tratatului cano-
Lamas, dupd o tradilie ora15 transmisl secret de la nic a cirui tiimdciie o oferim, dar mai lung, al. unui
cliscipolii cei mai apropiati ai lui Buddha, spun de ase- anonim tibetan datind din secolul al XI.Iea $i _p-os:
menea cd. Prajfi,apdrqntutcl a fost predat[ de citre Buddha ""to* atribuit iui At13a, a fost tradus de cdtre Lama Kazi
Ia 1.6 ani dupi Iluminarea sa, in cursul celui de-ai 5l'-1ea ierior
an al sdu, pe Virful Vulturului Ei in alte locage favorite
il;;; s"*a"p asistat de Dr. Evans-Wentz' EI are ca ti-
sale qi ci MahakaSyapa, discipolul siu cel mai bine ins-
tlu: ,,Aici est^e cuprinsd naraliunea - Esen{ei -pt"t:Yl,t1{ii
tru-it pi succesor apostolic, 1e-ar fi consemnat in secret in Celor'o Sutd de Mii" (de articole ale Prainapararnxtex)o'
Acest titlu aratd ci autorul sdu necunoscut a urmat ver-
scris.'Tradilia japonez5 este cd Buddha a oferit o inv6li- siunea tibetani a Prajndparami'tei. ln dou6splezece -volu-
turd esotericd diicipolilor s[i qi una exoterici poporului, me numitd Bum sau dupd numele sanskrit: Satasahasrt'Ka
gi cd Canonul Pali este cuiegerea publicd a acestei inv6- -, sutd de Mii).
'Extrasele urm[toare vor oferi o
i-c"i"
202 203
idee asupra redact6rii intr-un stil particular pozitiv, care
diferi total de stilul negativ adoptat in textele canonice.
,,Cele (gase principii ale congtiinlei sint) constiinla
ochiului, co'nEtiin{a urechii, congtiinla nasului, congtiinla
limbii, congtiinta trupului gi congtiinla spirituluiT. Con-
tactele prin atingere sint contacf,ul ochilor, urechii, nasu-
Iui, limbii, trupului 9i spiritului. Senzaliile care rezultS
din contacte sint acelea ale ochiului, urechii, nasului, lim-
bii, trupului gi spiritului".
,,Cele gase elemente sint: pdmintul, ap,a, focul, aerul,
eterul gi conqtiin{a(.
,,Cel,e douisprezece Niddrut sint: ignoranla, cdiie bdtS-
torite (ale gtndirii), congtiinla (naqterea), elementeie psi-
hice gi fizice, cele (Ease) facult[{i ale simlurilor, contac-
tul, senzalia, pofta, ataqamentul (sau dorin{a de a poseda),
existenla (sau devenirea), naEterea, virsta, moartea".
Cdtre sfirqit, rin legiturd cu indatoririle divine sau
Paramitd., se spune: ,,Toate indatoririle divine tnlpegti
preced Inlelepciunea gi urmeaz[ Inlelepciunea. Toate in-
datoririle divine ale cuvintului preced lnlelepciunea qi
urmeazi Infelepciunea. Toate indatoririle divine aie spi-
ritului preced Inlelepciunea gi urmeazi infelepciunea((.
Cu alte cuvinte, a$a cum se spune in Prajfi,apdramit[t,
aceste indatoriri divine ale unei Bodhisattva trebuie sd
fie stdpinite, sau s5. fie co'rrlplet achitate, inainte ca su-
prema inlelepciune a lui Bodhi si fie atinsd gi dupi aceea
sd glor:ifice starea de Buddha ca podoabe.
Deqi recunoscut ca apo,crif, acest tratat este {inut la
mare cinste; e4pozeul canonic aL Prajnaparami.tei cores-
punde aspectului negativ al Doctrinei Vidului desemnate
prin termenul Sunyuto, in vreme ce acest text corespunde
aspectului siu pozitiv reprezentat prin termenul TathatS.
III. Textele canonice si comentariile lor
CeIe o suti de mii de articole conlinute ln primele
douisprezece volume ale Prajnapararnitei din Canonul Ti-
betan expun ar,-samblul Inlelepciunii Transcendentaleqi
ultirnele noud volume ce urmeazS, nu sint decit versiuni
prescurtate a1e acestor prime doudsprezece volurne.
204
Trei volume, dintre ultimele noui sint numite ansam-
blul Inlelepciunii Transcendentale qi ultimele noud
nu sint decit versiuni prescurtate ale primelor douS-
sprezece. Trei volume din ultirnele nou-d sint numite
Ni-K'ri sau ,,Cele 20 000". Ele sint intrebuintate de ci-
tre mindstiri sau indivizi care n-au mijloacele si stu'-
dieze sau si-qi pro,cure textul intreg. O alti prescurtare
confine B 000 de-articole gi este dati cdlugarilor-tineri sau
celor cu un spirit obignuit. Pentru bnielii tineri sau laici'
existi un rerimat de aceeaqi mdrime ca Ei cea a textului
nostru scris pe 3-4 foi gi intitulat: ,,lnleleglciune-a Trans-
cendentald in citeva litere( (tibetanS: Yzge-nun, din sans-
kritd: Atpak6ara). Din punct de vedere mistic Prainapa'
ramitd. intreagd este condensat5 in litera A care este nu-
mitf, ,,Mama 6ricdrei lnlelepciuni" Ei prin aceasta ea este
a tuturor oarnenilor care au o putere spirituali, cit Ei a
tsodhisattvas qi Buddhas, cici A este primul element de
formare a silabelor, cuvintelor 9i frazelor unui discurs
sau predici instructive.
In Prajnaparamitd
-Diamant((este cuprinsd Siltra
de Dtamant sau
,,Culitul de (numiti in versiunea tibetand
Dorie-Schepa), una din Sutrel'e cele mai populare printre
taicii MahAyaniqti. In ea se gese$te urmetoarea frazl" atti-
buitd lui liuddha referitoare la aceste invi!6turi: ,,Sub-
huti, importanla relativi a acestei Scripturi poate fi su-
mar stabilitS: adevdrul ei este infinit, valoarea sa incom-
parabiid, meritul nesfirgit. Domnul Buddha a dat acest
text in special pentru acei care au intrat pe Calea ce
conduce ia Nirvana, gi pentru aceia care ating planul
uliim aI gindirii bo'dhice(( (adici MahAyAniEtii)8.
Textul intreg aI Prajfi'apdrami.tei' a fost tradus din
sanskritl in tibetani in secolul IX at erei noastre de c5-
tre doi Pandili hinduqi, Jina Mitra Ei Surendra Bodhi
asistali de un interpret tibetan, Ye-s'es*sdee'
Maha Prajfi'd.pdramita Sastra lui Nagarjuno este un
foarte important comentariu in care este expusi cu' mare
detaliu filbsofic Docirina Vidului sau Sfr'nyatd, literalmen-
te: ,,Vacuitate". Din cele 136 de volume din clasa Sutra
(tibetani: Do) aie Taniurutu\ Comentariile Canonului Ti-
betan, primele gaisprezece sint comentarii Ia Prajnapara-
205
mita.. Mai multe din volumele urmdtoare contin explica-
lii asupra filosofiei Madhyanikdi lui Nagarjuna, care este
bazat1,, a;a dupi cum am splls, pe Prajir,aparami,tdl0"
trV. Doctrina Vidului consideratX din punct de vedere
istoric
Consideratd din punct de vedere istoric, Doctrina Vi-
dului este o noui expunere a Doctrinei Maya de cdtre
ili-rgtrii fondatori ai Mahdyanei incepind cu A6vaghosa in
secolul I al e.n. si urmat de Nagarjuna care i-a dat forma
sa buddhistd definitivd.
AEa cum s-a spus de cdtre erudilii moderni, aceqti
mari ginditori ai trndiei antice inv5lau, ca gi Kant cu
gaptesprezece secole mai tirziu, cd lumea este voinld qi
reprezentare, cici Doctrina Si,nyatei implici faptul cd
adevdrata $tiinln nu poate fi atinsa decit de spiritril in
intregime iluminat, eliberat de lgnoranld gi lluzie, gi care
mer:ge dincolo de orice reprezentare, de orice aparenlb
fenomenali ndscutd din puterea de voin!5 a spiritulu.i.
,,Inleleptul a coborit in strdfundul inimii sale. EI a
vdzr-lt aco1o, devansind prin aceasta pe criticii noqtri ai
ralii-lnii pure, lumea exterioar6 dizolvindu*se ryi dispdnind,
in fenornenul reprezentarii. El a vdzut tot ceea ce noi
numim ..eu" dizolvindu-se, sufietui substanlial pentru cd
Buddhismul iI neagd, eul fenomenai pentru cd cdderea
sa este antrenati prin aceea a lumii exterioare. In locul
acestei lumi de durere moral5 qi de obstacole materiale,
de egoism lduntric Ai de adversit5li obiective, o pr[pastie
fdrd fund aparent se casci in inimd. Genune lttminoasd
qi, precum cea submarin6, insondabiiS, plinl de inefabile
frumuseli, de strdfunduri ce se adincesc mereu gi de
transparen{e infinite. La suprafala acestei vacuitdii in
care ochiul plonjeazd orbit, mirajul lucrurilor joacd in
culorile sale schimbdtoare, dar aceste lucruri, se ;tie, ,,nu
mai existi ca atare" Tathata gi deci, ele sint ca gi
cum n-ar fi de loc. $i -acest miraj -o datd risipit, iatd * in
contemparea intimi a acestei adincimi fdri fund Ei fbrd
perete, in aceasti puritate firi egal de absolui5 vacui-
tate iatd cd toate virtualitiliie se inal!5, c5 toate pute*
-
206
sd
rile r5sar. Cine este acela care ar putea opri d-eodat5
l,"imaf trl gi-a rupt legiturile sale 9i a imprptiat lumea'
Clne este acela care gi-a.r putea opri spiritul? trl- s-a eli-
U"iut numai de 1ume, ci 9i de el insuqi' Distrugin-
""
6r-t-Sl propria minciunS, el s-a depdqit P9 el insuqi' Din
haui insondabil el reurcd acum victorios'1l
ln termenii Doctrinei Sunyatd ca 9i in aceea (para1e15')
a MetEei, singura realitate este Spiritul 9i spiritul este
Cosm6sui. Ma-teria nu este decit cristalizarea gindirii, sau'
,cn alte cuvinte, Universul este pur qi simpiu maJeriali-
zarea formelor-ginduri ideea -are apare in mo'd 11"?o-
-
riu _- drept o6iecte naturale. Xuan-Zangu- tlu-l dintre
cei mai initruili maegtri chinezi ai lVlahdy6nei -din. seco-
lul VIII a1 crel noastr:e, care a fost elevul lui Silabhadra,
.leful universit5lii din Nalanda, din India, a oJerit aceastd
explicalie: ,,Deoarece gindirea se ataqeazi de ea in5d;1'
*n'r* d,u"uolt'r, sub forriri de lucruri exterioare' Acest vi-
zibil nu existd * nu existdL decit gindirea(l?'
Ideea veritabild a lui Nagarjuna conlinuti in al sdu
,f airnos tlatat Auatamscr'ka Sutra a fost rezumatd astf
el:
,,Adevdrata Esenld Unici este ca o oglindd care serveqte
drept bazl a tuturor fenomenelor' Baza insdqi este per-
l;nanenti Ei reaid, fenomenele sint nepermanente s'i ireale'
Tot aga clm oglinda poate reflecta toate imaginile, la fe1
gi Adev5rata trsenld iuprinde toate fenomenele 9i toate
^rrcrurile exist'ente in Ei plin ea"r3.
V. Absolutul inerent in fenornene
sau ego-ul este conceput filosofic de cdtre
Sr-rftretr-r1
eceea?qi $cca15 drept cel ce percepe fenomenele, aspectul
:microcosmic, pe care congtiinla macrocosmici gi-l asu-mi
in prcpriii sii ochi, jocr-il unei ilr'rzri la suprafala oceanu-
iui-Spiliii-rlui. ,,in r'ea1itate, zice Xuan Zang, sufletul Ei
iumea nu existi ca existenle absolute, ci ca adevdr re-
I
^
{_; r;tr 1.1
un alt maestru al Mahayanei care a trSit in
Asa.irga,
secolul V eta noastrS, afirma ideea, aqa cum o face Ei
tratatul asttpra non-egoului din Cartea noastrd a V-a,
c5. ,,in set'ts it*ttscendent nu existd nici o distinclie intre
 transmigralie qi Nirvdna"15. Deci Doctrina Sun'gatei, care
apare in intreaga Prajnap[rramitu posluleazil, ca Ei .{tuu-
ta.mse,k& Sutra, un Absolut inerent tuturor fenomenelor,
c6ci Absolutul este sursa qi suportul fenomeneior gi, in
ultimi analiz5, spiritul fiind ih,rminat de cStre tsodkri Ei
eiiberat de ignoran!5, dualitatea dispare qi nu mai rdmine
decit Unitatea in tot gi Totul in Cetr Unic. Fenomenele
sint Oceanui Spiritului conceput ca vaiuri de gindi-rri gi
Absoiutul este valurile concepute ca Ocean. Se poate decl
conchide cu cuvinteie lui Asaflga: ,,Astfel, in el, duatrita*
tea nu se gdse$te decit ln aparentd, nu gi in realitate"l6"
Doctrina supremi a emancipdrii poate fi rezumatd
spunind ci toate lucrurile sini pe vegnicie scufundate irr
Nirvana, clar c5 ornul subjugat rie sclipirea hipnoticb a
aparenlelor este prins intr-un somn neintrerupt al igno-
ranlei, visind vise pe care el le crede reale. Atita timp
cit omul nu se degteaptd din aceastd iluzie a eului gi il
lumii, el nu poate realiza cd Nirvana este aici, omnipre-
zenti qi inerentd in toate lucrurile in calitate de Liniryte
perfectd, de Fdri-Calitate, de Non-Ndscut, de Non-Creat.
In extazul celui mai inalt Samadhi marele yogi ajunge
la aceasti cunoagtere non-diferenliatd, Inlelepcfunea cea
mai inalid.
Dupl, Prajfi,ctparamitct, eliberarea nu trebuie sd fie
atinsd declt in scopul celei mai inalte Cii, calea sublimA
a lui Bodhisattva. Despre acela care a ajuns sd-gi domine
somnul Ignoranfei, Asaflga vorbegte astfei: ,,E1. printr-o
mdiestrie suprem6, a cucerit inleiepciunea . . . Singura sa
bucurie este de a ajuta la eliberarea fiintelor((r?. -
Aqa se face c5 Prajnapararnita este Mama Bodhisatt-
vas, cdci ea ii face sd se nascd gi ii inal!5 citre starea de
Buddha. Astfel, consideratS ca o personificare a in{eiep-
ciunii perfecte a yog5i, Prajfi,aparamr,td este divina Sakti
cunoscutd de tibetani ca Dolma, ,,Cea-care-salveazi", ma-
rea zeild a milei: Tara, in sanskritil8.
VI. Practica Prajnaparamitei
Mai degrabd decit sd fie practicatd dupd metodele
obignuite ale yogdi, Prajfidparamtt[r trebuie sE fie medi-
208
tatd indelung gi inleiepciunea ei si fie realizat[ prin in-
trospeclie extaticS. In aceast[ privinld, ea trebuie se lfe
Aiteienliata cle celelalte cinti Pdramzta care trebuie sA fie
respectate de cdtre adept: mila perfec16 (Dana Param.iict)-'
moiaiitatea infinitd (Sr'Ia Puramita), rdbdarea infinitl
(K|anti Pdramit[t), energia inflnit[ (VlrEa Paramita.) ^qt
meditalia infiniti (Dhyana Faramt'ta). In{elepciun9" iiii-
nitd sau transcendelntald, ca Nirvana sau sta-rea de Buddha
trebuie s5 fie realmente o condilie de Iluminare mintalil
a caracterului celui mai elevat clobindit cu ajutorul celor
Fase Faramiifcis combinate cu practici perfeclionate
de
'roga.
'-,,Ut Bodhisattva poate sl se perfeclioneze in .P':ry"
,t* u,r"u atunci intreaga posibilitate
P&ramitu, ins[ cum
cie a-gi forma o "1
pdrere desple Dana Paramitd ca avind
un fel de existenld (SvabhAva)? aceasta poate deveni pen-
tru ei un obiect de'ataqament (grAhya). E1 poate de ase-
rr'lenea lu.a congtiin{a ceLui care oferd 9i a celui care pri-
nreqte. ca Ei a lucrului dat' Prajnaparamitd' intervine toc-
*oi scopul de a contracara toate aceste conceplii, in care
".t el
sint gre;e1i, gi il face pe Bodhisattva si-Ei dezvo te-
o staie de spirit in car-e Dana Psramita s6-i apar6 dezgo-
Iiti cle semne (alakSana) 9i iipsitl de existen!5 indepen-
denti personald 9i, ln acela'9i tililp' si elimine din spiri-
tul sdu orice conceplie in leg5.turi cu acela care d5, cu
acela care primegte Ei lucrul dat. Pe scurt, functiunea
Prajfi,aparamitez este de a-l convinge pe Bodhisattva c5'
Daia burami'td, sau orice altceva ar fi, este in realitate
1l5rd formd, rdri bazd, 9i nu poate fi distins[ de Sunyata"
Ea serveqte astfel drept avertisment pentru- Bodlr sattv.a
care s-a in51!at deja deasupra mediei 9i a dobindit cali-
t5!i meritorii, dar,- totuqi, poate rimine inc[ prins de o
idee sau un concept oarecare' in sine foarte pur sau me-
ritoriu, dar care, fiittd ,.t ataqament, trebuie s[ fie res-
pirrrutt' Iatd de ce Prajfi"aparumitd. a fost exaltati deasu-
pra tuturor celelalte pdramitas gi este pe cale sd fie con-
siderate drept paramitu ptincipald, cea prin care omul,
ca gi pe o ptnta, dobindeqte Inlelepciunea celuilalt mai
a1 riului.
14 - Yoga tibetana, vol. Il 209
 NOTE LA INTITODUCEREA CARTII A VII-A oP. cit',
(10) L. A. Waddell, P' 164'
p'
iiii n. Grousset: !;if it irtaccs ''It'" Buddn'a'-Peris'
ne-a fost de un mare
itii iiu";l' p. zao' Aceastd lucrare
(1) Versiunea tibetand imprimatd prin gravur6 pe lemn, a ajutor.
-'*"iiil S. Beal: Catena o! Buridllist Scriptures trom the Clt'i-
cdrei traducere o oferim, titlu: Slres-rcb Snying-po
poai:t5 acest
Bzhiigs-so, semnificind: ,,Aici se gdseqte trsen{a L-r{elepciunii nese, London, 1879, P. tr25.
{tlanscendentale)" sau Esenla Prajn'a (Paramitei). O tradu- ir+l n. Grousset, oP. cit., P' 293'
cere englezd a unei versiuni chineze a acestei Sr,rtra, fdcutd de {}5) /bidcnr, P. 300'
cdtre S. BeaI a apilut in :r1e sale Cateno of Budclhist scriptures (16) lbidem, P. 290.
frorn ti'te Cli,nese (pp. 282-4) publicatd in anul 1871. O altd tra- $7\ Ibiclem, P' 301.
i'-'i $j' Atat Bhiari- Ghosia
ciucere a unei versiuni sanskrite a fosi lScuta mai tirzlu de cdtre iici b"u|t'i";t"1a.il" recente aleadnotaii imoortante la L'ar'
ll'. l\{ax MiilLer (E. B. CowetI), Buddhist Malidydna Tdtts, I3att 11, din calcutta, care a """trlir"it prin 'foAttole Yogi al'Tibetulul' trlila-
Oxford 1894, pp. L47-9. tea Tibeirt?rd. a tworfitoi ii ta
's"i.ii -a prainapuram.iLci tiel)ilie si fic identilicatS cu
(2) Vezi tradifia lan.raistd privitoare la n:r;terea qi viala sa' ."i.. n Firterii $arpclui'
expusd ia p. 132.
" (3) r\cela5i a;i; Kr;;;"Iini, oivin,, FdziLonle
simbolism antic a 1e51 iptl'ebuintat de ciitre Cris- (19) Nalinaltsli,r Dlrlt, oI' cil , pp' 334-5'
tos dupd Euangh.elia lui Matei: ,,Fi{i deci inlelep{i ca gelpii ql
blinzi ca porumbeii" (X, 16).
(4| Aipects of MahaEan'a. Buddhism and its llelation to Hi'
naEdnd' de Nalinasha Dutt, London, 1930, p. 62.
(5) Carronul Tibetan al Mahayanei conline, clupi mah6yd-
nlstii tibetani tot ceea ce este esen{ial pentru inlelegerea esote-
rii5 a Dl-rarmei, sau, ln esenld, tot ceea ce este con{inut in Ca-
nonutr Theravadinilor, dar, in plus, invdfdturile esoterice a]e lui
Buddha care nu existd in aceasta din urmd.
(6) Hboom gAi BsdiLs-don Snging-po I'org-!)iis BzhtLgs-so. Co-
lophonul confine urmdtoarea dare de seamd a istoriei acestui tra-
tai:,,Acest Text a fost dat lui Asu Ne"r,rar (sau budChistului ne-
palezl de cAtre Cuviosul llomn (Atisa), ,'Acela care fulgerd' I

isanskri.t6: Dipankara) qi Newar 1-a scris in velsuri ... Cr-rv.iosul

i)on:n Atisa dupd ce a citit cu aten{ie toate scriptttrilre tin.:p de
clouSzeci de ani a gdsin-incit acest Rezuruat a1 celor 100 de mii (de
Sloftos) attl cle util a fdcut din eI (textui sau prirrcipai de
!:ecitare). Atisa, al cdrui nume indian exact este Dipanl<ara, :l
fost un lruddtrist din Bengal cie origine regai.d (vezi p' L1f), $i
asocierea sa cu acest I'ratirt este poate daioratd cloar unei stra-
tagelxe triterare a autorului siu anonill cr-t scoptil t1e a ciqtiga
mai m'.rltti popularitate operei sale'
(7) Dup'd cum expiicd textul, existd ,,qasr: organe cie slm!":
ocl-ri'irl, urbchea, nasui, limb:r, corprtl qi spiritr-rl (p:irnintesc); qi
,,qase cbier:te" de care ele sint legate: ,,torna, slhetul, mi-rosul,
girstul, pipSitul qi calitatea". Aqa se proCucc conqitiin!a pdmin-
teasci. {
(8)W, Gemmeli: ?'fue l)iarnond' Sufra, l,ondon, 1912, p' 62' *
Aceastd carto este o excelentd traducere a versiunii cltineze nu- t
-it" Cal"-rcon57-Ching lJingang Jimcs, n. tr.l ci-rre, ca si.Prcjnc-
parrsrnita a fosi, la oiigine, scrisd in sanslrritd. Existd Ei o ver-
si.une tibetan5, una mongold ;i una manchu.
{9) L. A. '(Vaddetl: ihe Bttddhism oJ Tibet or Ld'maisrn (Lon-
don, 1895), p. 161. rl
t
210 [4*
 ADEVAR{JL DE DTNCOI,O DE CIRICE citre Bodhisatfva, Marea Fiin!6 Arya Avalokite6-
DEIVrONSTBATIE vara: ,,Cum poate o fiin!5 nobili7, .doritoare,sd
practice prof undele invdldturi aLe Pr aj ittpor an'I1'L ex'
si le PriceaPi?".
,,Doar eu gi Buddhas ai Universului
Putem pricepe aceste lucruri
- termenilor({
Adevirul de dincolo de tf,rimul EASPUNSUL LUT AVALOKITESVAEA
(trad. de W. E. Soothill).
?' -- Fiind astfel intrebat, Bodhisattva. Marea fiiq!{
Arya Avalokite6vara rdspunse qi grdi astfel fiulr"ri
CALEA INTEI,EFCTUNII TEANSCENDENTAI,E. lui Sari-Dvati8:
YOGA VTDULUI -
A ,$ati-Putra, orice fiinli nobild, fiu sau fiici (spi-
- iituatd)e doritoare si practice profundele inv[t5-
inchinare turi ale Praind.paramitei,, trebuie si le inleleag[ in
felul urmdtor:
Inchinare cuceritoarei: lnlelepciunea transcenden- 9 CeIe cinci agregate trebuie si fie inlelese ca fiind
- tald.
- in mod natural ;i in intregime Vidul'
10 Formele sint Vidul 9i Vidul este Formele; nici For-
- mele nici Vidul nu pot fi separate, nici Formele sa
TITLURILE TN SANSKRITA $I T'TBETANA fie altceva decit Vidul.
2 In limba din India, ,,Cuceritoarea, Esenla In{elep- L1 La fel, perceplia, sentimentul, tendinlele 9i con-
- eiunii Transcendentale(( este scris: Bh,*gauati Praj-
- stiinta sint Vidul.
fi,aparamita Hrt'daga; in limba din Tibet, Bch'om-
14 hgu face, Sari Putra, ci toate lucrurile sint Vid'
""
fdr5 caracteristicS, nendscut, neimpiedecat, nemur-
tdan'hdas-mn Shel'rab kyi Pha-ro!'-tu Plt'gi'n'-pahz
Snying-poL. aarit, au nemurd5rit, fdtS' substructur6, Vid10' per-
3 -- (Aceasta este) o sec!iu-ne2. 13 Fiind aga, Sari Putra, Vidul n-a-re form5, nici
- cepfie, nici sentiment, nici tendinle, nici congtiin-
lel nici ochi, nici urechi, nicinici nas, nici limbi, nici
INTNNEENEA LUI SAIiI.PUTEA irup, nici spirit, nici formd, sunet, nici miros'
nici gust, ni'ci pipiit, nici calitate'
4 * Astfel am auzit eu: Odatd, Cuceritorui, in mijlocr'rl 14 Acolo unde nu existd ochi, nu existd dorin!5, 9i
marii intruniri a Sanghdi alcituite din Bhiksus 9i - tot aga pini la .' .11 ,,DU existi conptiinli a dorin-
Bcdhisattvas pe piscul Vulturului 1a R:1jagriha3, l:
era agezat, scufundat in acel Samadhi numit "I1u- !ei" '
'9i uu existd victorienu existi
15 -- i{u exist[ lgnoranli, cigtigatd
minare Frofund6.. pini
5 * In acelagi timp, Bodhisattva, Marea Fiinli A",y1 asupra Ignoianlei, tot aqa la ' ' '
AvalokiteSvaral, aqezat, medita asupra profundei decrepitriCit 9i *outte, nu existd victorie de c$-
Doctrine a Prajnaparamztei, c[ cele cinci agregater' tigat isupra "decrepitudinii qi morliil3'
nu exj.sti durere, nu existi riu'.nu
- Itiacelagi
L6 sens'
sint de natura Vidului.
6 Asupra acestei chestiuni, inspirat de puterea iui existl nimic de relinut, nu existi Cale, nu .
existd
- Buddha, Venerabilul Sari-Putra6 se adres[ astf el i"Jui"p.i""e, nimic de atins sau de neatinsla'
273
212
 nite acolo, - flg1;sl' oameni, o'sur&srs, ghundharuqto ci
fiind toate, Sari Putra chiar pentru irr*"" intieagl - se bucurard 9i ldudari cuvintele Cuce-
L7
- Astfel - cdci
Bo'dhisattvas, nu existi nimic care sd fie de atinsls ritorului.
pe Praifi,apdramitd, sdlSgluind ln Aceasta incheie Esenla Minunatei Inlelepciuni Trans-
-ea, sprijinindu-te
nu existi intunecarea mintalS (a Adevdrului) qi cendentale.
prin aceasta nici o teamd; Ei mergind mult dincolo
de cdile greEelilor (sau doctrinelor) se ajunge cu ADDENDA
izbindd la Nirvana.
18 $i toli Buddhas care sildgluiesc in cele Trei Tim- Ca o d.ezvoltare a prea scurtului tratat citat precum
- puri au atins starea de Buddha cea mai elevatd, si a Introducerii p" cat" i-am ficut-o, addugdm aici citeva
cea mai purd, cea mai perfectd, sprijinindu-se pe :;il;;;;-;;;;"ffi;;a 1or originals textuals traduse de
Praj'iiapdramita. ;;;;;p;-atul Lama KaziXVII Dawi Sarndup -"" "i..Yl?1111 "::-
al Fralnapara'nx?'t:L dl1:?:
tru, scoise din Capitolul A:":11
nonut Tibetan, inlitulate Duagspo'Thar-rgyun',
MANTtsA PRAJI\TAFARAMITET const[ indeosebi din explicalii 9i rispunde in mod specrar
'-cuprind^e foile 120-124 ale
intenliei noastre. 6"piiof"f
fiind acestea, Mantra Prujfr.dpdramitei,, rnantra
19
- Dat
Marii Logici16, cea mai inaltd ntantra, mantra care -"";p;;t nostru imPrimat Pe lemn'practica
textuiui
;n Boonlsattrr-t "1,, Aeincetal"to-ate
te face egal cu Cel care nu poate fi egalat, nnantra neio*ttatt Ddna, SiI[, Ksanti', Jlirya qi D-hgunat'
care calmeazd. orice durere gi nu conline nici o de- "ut"'I"iti"i)
;i '-; ; practica-o itareap" * qit"", Prainapar!y:!:.^:],,"'
gerticiune qi este cunoscuti ca fiind adevSrat5, incapabil sa atinga de Cunoaqtere completa"'
mantra Prajfriiparamitei este pronuntatd acuml . . .Iatb de ce se spune in Rezumatul Transcenden-
TADYATITA GATtr GATE PARA-GATE PARA* tat'i: ,,O mu$ime oarbi de mai multe milioane de oameni
SAM-GATE BODHI SVA-HAI?. iiptiil"J"-ooitii to",- necunoscind Calea, nu va ajunge-nici-
2A Sari-Putra, un Bodhisattva, o Mare Fiin!5, in acest oi;it in oragul unde doreqte si ajung5' Fdrd p,'oifi?.-t?=
- mod trebuie si infeleagl, Prajfidpdramitd(. ].elalte c|nci.Pdrami,tos fiind oarbe, cum ar putea eleg5-
Sa

;ttfi; n"S"t"f lui Boclhi? Daci, pe de alti parte' se

va
seqte un om care vede din mullimea orbilor' acea-sta
AFROBAREA LUI tsUDDHA ;iilg"-fere .ri"i o indoiald Ia ciestinalt-" u.1: L1 f*:.:y
mula"rea tuturor celorlalte rnerite, cdlSuzite de PraJna'
2L Atunci Cuceritorul ieqi din starea de Samadhi qi -- -"4""-,
conduce Ia Cunoapterea completi ' ' '
- grdi cdtre Bodhisattva, cdtre Marea Fiinld, Arya daci intrebi ce servitute poate rezulta din- uti-
Avalokite5vara: ,,Asta e bine, asta e bine, asta e tizdrii separate a-ipayez (a metodei) Si a Prapez.(In\e-
bine!(t. leociunii)? orice Bodhisattva care a recurs la Prajtza.se-
22 fdcind aceastS aprobare, (ad6ugd:) ,,Aqa este, oo ;-;;;;' TJpaga,'ab poate fi expus sd se gdseaseA legat (s,au
- $i
Fiinln nobild, aga este! $i aqa cum tu ai descris 5"i""1 rdatil iinqte a Nirvanei jinduite {9. "ttt"
profunda Prajfidparami"td,, aqa trebuie ea sd fie in- "t
Sravakas gi nu ar mai voi s[ atingi starea de l\lrvana
teleasi. Tathdgatasls lngigi sint multumili (de aceas- care nu este fixi . . .22.
td explicalie)". \n Shtro numiti ,,Intrebdri'Ie lui, AkSoryanLdtxGzs se
23 Vorbind astfel Cuceritorul: spune: ,,Prajfi'd separaid d'e TtpdEa incdtuqeazi Nirvdna
-Venerabilul fiu al iui Sari-Dvati, Bodhisattva, Mareec iir Upaga s"eparata d,e Praina- incdtuqeazi in Samsdra"'
Fiin!5, Arya Avalokite6vara precum qi toate fiintele reu-
215
214
Deci cetre doud trebuie sd fie unite. Pentru a atinge ceta-
tea Nirvanei, ai nevoie de ochii Prajnez qi picioarele
Upayei.
ln plus, aceasti Prajna nu este niciodat[ produsi nici
ndscuti de la sine. Un mic mdnunchi de lemne uscate
nu va produce un foc mare qi nici nu va arde prea mult,
dar un rnorman inalt de lemne uscate va produce un foc
mare ce va dura mult; la fel, o simp15 micd acumu"lare
de merite nu va produce o mare Fraifi'a, Doar o mare
acumulare de Danq, (milostenie), de SZlo (moralitate) 9i
din celelalte (cinci Pdramztas) va produce o mare Prajnct
care si consume toate necurileniile gi toate intuneci-
mile. ..
Caracteristica Praifiei, este de a discerne natura tutu-
ror lucrurilor. Ce este Prai'itd"? Este diferenlierea tuturor
lucrurilor".
II. Cele trei feluri de Frajna
,,Existd trei feluri de Praina: Inlelepciunea lumeasc5'
lnleiepciunea transcendental[ inferioari Ei Inlelepciunea
transc-endentalS superioari. Ele diferi prin aceasta: pri*
ma constd din celb patru ui'dgas (sau cele patru arte- Ei
care sint: Medicina sau arta de a tdmddui, Filo-
qtiinle)'l-imbile
iotia, sau literatura, Meseriile. Praifi'a care este
produsi sau provine prin practicd, sau inlelegerea celor
patru clase de cunoqtinle pSmintegti, este numitd In elep-
ciunea lumeascd. Inlelepciunea transcendentala in-ferioar[
cu,prinde acel tip de Prajfi.a pe care Sravakas 9i Pratyeka
Buddhas2l o ating ascultind, Iuind seama qi meditind (la
Dharma). Ea consti din a realiza c[ trupul fizic este ne-
curat, tranzitoriu gi sursd a durerii 9i ci el^ nu conline
nici un ego permanent (sau fix). A doua Inlelepciune
transcendentali, numiti ,,cea mai mare(6 sau ,,cea mai
lnaltb" este cea pe care MahAyAnigtii o ating dupd ce au
ascultat, au luatteama Ei au meditat asupra invdliturilor
Mahavanei. Ea constd in a realiza toate lucrurile ca fiind
prin natura 7or Sunyata (vide), neavind in realitate nici
nagtere, nici bazd gi" ci ele sint lipsite de rddS,cind. In
fraind"paramr,ta Sapta Satt'ka2' se spune: r,4 $ti cd toate
luciurlle sint ne-ndscute este Praifi'apararrvitd'( . - .
216
III. Ego-ul personal
,,Termenul <<ego personal" (tibetanS': Cang-zag' sarts-
krit[: Pudgala) despfe care existd variate interpretdri a1e
diverselor $co1i, este termenul aplicat esenlialmente .la
..ccl ce insoleqte Chit sau Budhi Ei ia naqtere in lanlurile
succesive ale formelot fizice,,; sau' el este "ceea ce per-
sistd, insolind toate felurile de acliuni lllltrir a- apdrea
congiient,,'- ,,escrocul(( care joaci tot felui de feste. In
Fragmente26, se spune:
.Cursul continuu care persistd (al tendinlelor karmei)
este numit Pudgala, .ncel ce face toate inqelatoriile, este
tocmai ceea ce semnifici acest termen". Considerind ego-
ul ca permanent gi uni,c (separat) devii ataqat de el Ei
acesta devine atunci Atmanul sau ego-ul fiinlei egoiste
sau individuale. Acesta aduce necurdleniile; necurileniile
aduc reaua karma, reaua karma aduce suferin{ele, 9i sur-
sa acestor lucruri mizerabile, indezirabile, este ego-ul (sau
eul). Cici in Explicalii27 se spune: ,,Ideea de "eu- o suge-
reazd pe cea de *ceilalli* Ei din acest ataEament de *eu'
provin atraclia gi aversiunea. $i, Ia rlndul 1or, acestea fac
si se nasci toat,e soiurile de rele".
,,Cit despre ..ego-ul Dtlarmei,,, de ce este el numit ast-
fel? Penti:u c[ el posedd (sau ii sint atribuite)-carac-
- gi se spune c-i oricare a.r fi acestea, avind o- ca-
teristici
racteristic5, el este cunoscut ca o ,,dharma"' De unde 9i
credinla in realitatea obiectelor externe 9i a c-elor de spi-
rit interne este numitd ,,ego-ul Dharmei((. qi Aceste doui
feluri de credinld, intr-un ,pu individualizat universala
realitate a materiei qi spiritului (a tumii), sint desemnate
drept ..cele doud euri"(628.
IV. Existenfa sau non-existenfa atomilor
Urmeazi acum doui foi de argumentare care resping
credinla in ,,cele doud euri". Pasajul cel mai remarcabil
priveqte existenla sau ne-existenla atomului material pe
iare spiritele superioare a1e Indiei il concepuseri din vre-
muri. necunoscute qi cu mult inainte si se fi ndscut gtiinla
europeanS.
217

,,VaibhdSakas afirmd ci atomii existd. gi cd fiecare din
ei, independent de ce15la1t, are un spaliu in .9are. 19 i".-
virte gi-cd coerenla lor se datoreazi activitdtii spiritului'
Sauntiantikas afirm[ ci atomii existS, cd n-au un spatiu
in care se invirt, ci c5 ei rimin in strinsi apropiete unul
de altul, fbrd a avea totuqi un contact intre ei('2e'
Textul continud, expunind falsitatea acestor doub teo-
rii, ca gi cea a unui uriivers construit din atomi, avind in
vedere cd toate aceste teorii, ca qi orice inlelepciune ome-
neasc5 sint mdgd.
,,$i daci nise putte aceast[ intrebare: "Dar atunci ce
este'ceea ce existi imprejurul nostru, ce sint aceste feno-
mene concrete manifestate 9i fari indoiali evidente pen-
tru facultdlile noastre de perceplie?*. Rdspun5ul gst'g; *Fle
nu sint decit reflexul extern-al propriului nostru spirit
ce se reflecti in exterior ca atare'".
..Si cum putem noi qti cd este a;a?o *Cu ajutorul a
ceea ce a fosl revelat de numeroasele imagini Ei ilustrdri
!i ptin propriul nostru s-a ralionament (sau in!91-e-ge:e-)'' ., -
invilat aici, Praifi'a .Pctram'itct
Pe scutt, a$a cum
reprezinti o t e a ajunge la $tiinta justl s.i aceas-
"tod6
iuip""ttt marele yogi eare a pus--q Q nroba 1g1i"5tti"l?-Y:
giie a $tiinlei supreme a spirituiui.lduntric (Atma-vroya
l V"a"htiqtiior, este tot atit de qtiinlific[ qiEuropa
ralional1 9a
9i metoaeie de laborator intrebuinlate in l'-i i?
America. Acestea, neexperimentind decit asupra n'La.AeL'
;;;;1. yogi anaiizeazi Realitatea 9i pe Cale directd ajr-rn-
Iniel"epciunea infinitd Lqi atinge celilalt mal'
-ge 1a
Aici se incheie a $aptea 9i ultima Carte a acestui vo-
lum care conline lnvalitura lo$ili gt1v11gils7"
NO'IE LA CARTEA A VIT-A
de a avea aici o vedere general6 1.Tq-
(1) Bste interesant
dului'in care multe scrieri buddhiste, acum conservate in Tibet'
la origine t"iau.e din sanskritds'luinainte de epoca lui
""--r.ri-
S.-Un"tr, dat Tibetului siiabarul (bazat pe cel sans-
"t.e".
Ltit) io a doua jumdtate a secolului al VII-lea e'n'
218
Prajnaparamito este personificat6 ca Marea Mamd a Di-
vlnet lirletLpciuni sau, ci aici, Bhagavati (tibetanS: Chom-dan'
d,ag-ma1,' Cuceritoarea, care indicd faptul c5 ea reprez-intd as-
peituL negativ sau feminin al $tiinfei Eliberatoare. Existd de ase-
met ea tratate tibetane care, ln contrast cu tratatul nostru, ex-
pun aceleaEi doctrine ln aspect pozitiv, aEa cum a explicat-o In-
troducerea noastr6.
(2) Ceea ce inseamn6 o secfiune, sau o parte, a Prajnapara'
',nitei Canonice.
(3) Multe din Sutras qi din celelalte lnvd{dturi scrise . atri-
buite'lui Buddha incep, ia gi acest tratat, prin a-l descrie pe
Eucldha in mijlocul discipolilor sdi reunili la Piscul Vulturului,
la Ra3'agriha, in districtul Patna din India, aproape de Buddha-
- unde eI qi-a atins Iluminarea.
Gaya,
(5) Cele Cinci Agregate, sau cele cinci skandhas, din caro
persoana umand este compusd, sint: Agregatele_Trupului., Per'
iepliei,
- '(6J Senza{iilor, Forma.tiunilor Mintale Ei ale Congtiinfei.
Sari-putra, ceea ce inseamnd ,,fiul lui Sari", este numele
unuia. din dlscipolii cei mai bine instruifi gi mai faimoEi ai lui
Buddha.
(7) Aceasta nu lndicd o persoand de naqtere nobild, ci pe
acela care este ndscut nobil intru dragostea de DoctrinS, sau cu
alte cuvinte, un yogi, sau un adePt.
(B) Porecla lui Sari este aici extinsd: Sari-Dvati.
(Oi Cu alte cuvinte, Calea Eliberdrii este deschisd citre toti
fdrS distinclie de sex, expresia *fiul sau fiica (spiritualS)", 59
aplicd la un membru al ordinului religios. Solia lui Buddha a.fost
una din discipolele sale, mama sa adoptivd a fost (cu perTisiu-
nea sa) interrreietoarea primului Ordin aI cdlugdrifelor buddhiste.
(10) ln traducerea originaluLui sanskrit, Max Mtiller a redat
acest pasaj dupd cum urmeazd: ,,Astfel, O, Sari-Putra, toate lu-
crurile au- caracterul Vidului, ele n-au nici inceput nici sfirsit,
ele sint perfecte qi imperfecte, ele sint perfecte qi imperfecte".
(11) trraza ,,si asa pind 1a..." care se gdseEte aici si in pa-
nagraful urmdtor aratd cd textul nostru este o versillne foarte
prescurtatd a textuiui original al Prajnaparamjtgi'. InEirarea com-
pletd se referd Ia seria celor doudsprezece Niclanas sau ,'cauze
interdependente" care pun in miEcare Calea Vie{ii qi neincetata
sa Roatd a nasterii qi morlii.
(12) Ferceptia vizuali a unui obiect se face luind cunoqtin{d
qi trezind atraclia sau aversiunea pentru acel obitlct- Din aceasta
se ridicd impulsurile volitive care produc dorin{a. Dacd deci nu
existd ochi qi sim! al vdzului, nu poli avea con-stiinla dorinlei.
(13) Aceastd serie prescurtatd, ca $i toate celelalte serii ale
textului nostru se bazeaz6 pe invS{Etura Mahayana cd Spiritul
este singura Realitate si cd, in afard de Spiritul care conferd
Samsarei, Naturii, aparenfa sa iluzorie de realitate, nimic nu
are o existenld independentd. Toate aparen{ele obiective sint
fenomene ce dispar neavind mai multd realitate decit conlinutul
unul vis. Cind visul inceteazS, te trezegti posesor aI unei vi-
2t9
ziuni lSuntrice supra-pdminte;ti care merge dincolo de aparente"
Aceia care au atins T'rezirea Supremd depdsesc toat_e.dualitd{ilc
si realizeazd cd nu mai existd nici Ignoranld de depaqit' nlcr cle-
crepitudine, nici moarte.
'(14) Acitla care este treaz lqi dd de asemenea seama cd in
aceliqi'timp el obline lluminarea, cd toate celelalte dualiteti ca
bncuria, suferin.ta, binele Ei rdul, ceea ce este addugat sau re-
tras, nu sint dbcit simple halucinalii ale Samsarei' Pentru G
iritit a" Fiinld nu mai
'eristd Cale, nici cineva angajat pe Cale,
dupd cum s-a spus in Cartea I a acestui volum' Nu mai
-
i.rlet"p"iuite dupd cum nu mai existd lgnoran!5, nici
""iiia
iti"g".. sau'neatingere .-fi a In{elepciunii. Pe scurt, nu mai existd
conceput de un spirit neiluminat), care-s6
t"e sd poatd
aibd aiiceva clecit, o existenfd iluzcrie Ei duaiistd (vez\ Zece Et-
"i*i"
Cap. XXVII a Cdr{ii I)'
'presii(15)figurate,
"Bodhisattvas
care au reaiizat cd nu existd nici Nirvana
'non-Nirvana, nici Samsata Si nici non-Samsara' au mers
nici
ciincolo de clorinld sau de incercarea de a atinge orice altceva'
UOI Aceastd mantra fiind esenla concentratd a lntregii Prcj*
nn-ior'o^ito, egald cu Prajna-Paranita insdqi, cdci- ea suge-reazd
celui care u.e lririu.t"n yogdi lnlintuirea vastelor deduclii logice
con{inute in Suprema Doclrind a Vidului pe -care- Prajna-Para-
rnita se inten:reiizd. Doctrina este totu$i consideratd ca fiind in-
comprehensibild pentru toate fiin{ele, cu exceptia-Buddhas - Si
Bodirisativas de inaltd evoluiie, cum este Marea Fiinld, Avalo-
ki.te6vara din textul nostru. oameni dotali spiritual intr-un mai
mio gracl, pot totu$i sd o in{eleagd ca mantra Marii Logici, -rea-
lizincl' ln'frofunclS medita[ie cd ea transmite puterea de-Slibc-
to.u-(i?) a Cuceritcarei, Intelepciunea Transcendentald'
"o*pi"td
Aceastd tnantra poate fi tdimdcitd astfel: ,,O, ln{elep-
'plecatd,
ciunl, plecatd, piecatd cdtre celAlalt - Jdrm, debarcd pe
-Sva-hai'.-lnfelepciunea poate fi luatd aici ca re-
Malui celdlalt.l
fer:indu-se ia Budclha care a trecut dincolo de Samsara cdtre ce-
lirielt {drm, Nirvana.
(td) fatnaeatas sint Buddhas, dintre care Gautama Buddha nu
este'ciecit ttnui clin Marea Succesiune SpiritualS de Buddhas ai
celor Trei I'impuri (vezi P' 335).
1te; a-*arai sint titani care, fiind . cdzti{i din -starea de
zei
c.lin pricina rcindriei 1or, cautd,cdlSuzirea-lui Buddha pentru. a
fi ccinsolali qi caiduzi{i cdtre Iluminare. Trebuie sd notdm aicl
ca buddhismul inva{i cd toate fiintete insufletite, chiar qi cele
inferioare qi decdzute, vor atinge ulterior Eliberarea'
(20) Gandirarvas sint un ordin angelic de muzican{i cere;ti ce
cintd gloria Marilor triinle.
Ql| Hphags-pa Sdild-pa: ,,Tablou sinoptic (sau: sumar) trans-
cendental".
(22) Sau, ca ln Cartea a II-a (p. 159), ,,starea non-staticd a
Nirvanei, acea stare de iluminare bodhicA care nu este o stare
finala". l,{ahdydnistul considerd {elul Sravakaqilor, ln care el ii
claseazd pe Theravadinii $colii de Sud, ca fiind o perfectiune
220
personald ca qi cea a lui Pratyeka Budciha - qi.nu !elu]^-ce-l
inai nobil -al celor ce se angajeazd pe C6rarea Attruismului (fdrd
i"f- p"ti""tt) al Bodhisattvas' Dbcd Sravakas intrebuin{eazd
Upaia f.drd Prajna (nascutd din idealul de Bodhisatt'a), ei rea-
h)eizd doar o irTi.vana ce poate fi atinsd de cdtre un A'rhant,
care este incd trupui sdu de carne; qi, la moartea lor, ei sint ex-
puqi sd fie legati cle starea cle liniste transcedentala ce insoleqte
aceastd realizare.
Exist5 astfel deci doud staCii de llumin:rre a Nirvanei' Prima
se produce dupd ce ai depdqit Samsara-qi ai depdEit orice nece-
iitaie karmicd de existentb viitoare ln Samsara. A doua depinde
de realizarea cd acest puiernic efort nu este decit poarta {9 ""-
ces cdtre o evolulie mai elevatd. Cuceritorul tfebuie s5 realizeze,
nli este suficientd
a"ti :,ceasta inciepti'iti, cd :rceastd Cucerirepentru
un {el inc6
in sine, ci ca ea tiebuie sa fie intrebuint-ateBuddha
"-
si mai inalt, spre deosebire de un Pratyeka care se bu-
curd de uo irri qi simplu. Sravaka considerd,--eronat, p-rimul gracl
realizat cle ^el clr:ept rbalizarea completi a Nirvanei' EI nu face
cllci nicl un ef.rt de a-l clepdsi, ceea ce are drept rezultrt ca el
se gdseqte iegat. Dacd el va fi utilizat Upagc unitl ctt Pralna'
ln ioo de UTtaya singurS, eI va atinge al doilea grad, sau Nir-
vana ln starea sa completd si, la fe1 ca Mahdydnistul, va fl^scd'
pat qi de ultima legdturd posibilS-pi- se- va fi angajat-pe Calea
-
iivoiuliei supra-pdmintesti. MahdyAnistul recunoaste de aseme-
nea u; g.n,i .l"'Nirvani care se afld cledesubtul lr.imu1ui grad-'
Acesta p"n.u a fi o realizare imperfect6, sau o senzalie anterioara
a Nirvanei, cdci, aqa cum o spune textul nostru, ,,o fiin{d ce -*
atins o sirigurd da15 Nirvana, rd,mine acolo timp de B0 000 de
--
IVIaha-Ka1pas".
liA rir-gros-mi-zacl-po, san:;kriti: Aksayamati Pari'prccha'
(24) Yezi p. 105.
iZs) prajiq-paramita in 700 cle Slol:as, una din versiut-rile
prescurtate.
' (26) Sil-bu: ,,Fragrnente (sau particule)", probabil o Sr-rtra ti-
betand de aforisme NlahAyAniste rettnite.
(27 ) Rnan't-Ilgrel:,,trxplicalii".
pucigala este ,,eul" greqit, ,,eul" egoist,care*cram-
izS) Ego-ut 'godhi
ponindu-se de impieclicd . inflorirea spirituala' . Ego-ul
ciirarnrei constd in credinfa greqitd cd fenomenele exterioare sr
spiritul intern au o existen!5 reald prin ele insele, ca ceva apartc'
cie Spiritul Unic.
(ir.i) Vainhasikas si Sautrantikas sint doud secte ale budd-
hismului pr:imitiv indian.
 CUPRINS
VOLUI'TUL I
CUVINT' INAINTI'
PRE!'ATA la editia a TT-a
bOrr.tS}.T.IARII] YOGIC 13
30
PREFATA
INTRODUCERII GI]NEIIALA
tr. hnportanla qi originea surselcr acestui volum
II. Comentetriile
III. Citevir erori cle in{elegere privitoare la buddhism
A) Asupra doctrinei sufletului ?o
B) Asupra doctrinei Nirvanei
IV. CunoaEierea incompletd a budclhismului in Occident
V. Optimismul voios at buddhismrilui 4t
Ai Dcctrina budclhistd a Eliberdrii pentru orice
fdpturd vie 42
B) C;lea lui Buddha c.ltre Eliberarea universali
VI. In{elepciunea Mahayanei . ' r_ . -. 45
A.)'fteialin dintre buddhismr:l de Nord Ei de Sud
B) Spiritul ;i N{aYa 47
C) In ceea ce privegte nepermanenla -.. 48
Di In ceea ce privegte Cosrnosul ca ginclire 48
E) ln ceea ce Priveqte EliJ:erarea 49
F) In ceea ce privegte Realitatea 50
G) Instructorii ilustri ai Mahayanei 50
VII. F ilosofia YogAi 5X.

A) Semnificalia termenului Ycga 52

B) felul 9i rezultatele Yogai
C) Diversele Yogas 55
(1) Hata Yoga 56
(2) Laya Yoga gi componentele sale J6
a) Ehakti Yoga qi Sakti Ytiga 58
b) Mantra Yoga 9i Yantra Yoga 59
c) Limitdriie LaYa Yogii 60
(3) Dhyana Yoga 61
(4) Raia Yoga qi diviziuniie sale trI
a) Jnana Yoga 62
b) Karma Yoga 62

246
 c) Kundalini Yoga 63 XXVIL C-'ele zece expresii figurate L25

d) Samadhi Yoga 63 XXVIII. Cele zece ntaii RealizEri Fericite 125

INCII],]II,II?Ii] 126
D) Rezumatul qi concluzia 64
COLOPHON 127
VIII. Yoga Ei religia 66
IX. vuio tuaairi"sta 69 NOTU la CAlt'IllA I 127
x. Psihologia vizualizSrii in Yoga 71 CART'Ti:A A II-A. CALEA NIITVANEi. YOGA NIAREI.,UI
XI. Karma qi re-naqterea 76 Ti]MBOL 139
XII. InvdlSturiLe exoterice fa!5 in fald cu invilSturiie IN'IRODUC]EIiI' 139
esoterice 7B L lstnria inva{dturilor Ntarelui Simbol 139
XlII. Traducerea gi editarea te:'ltelor 80 lL lllextrll;i traclucerea sa 141
XIV. Unitatea qi valoarea practicd a textelor 82 IIL Natula invatifrrrii Marelui Simbol 145
XV. Noua renaEtere gi maeEtri in{elepciunii 83 IV. StrccesiLtnca tle rTui'rrs 147
NOTE la INTRODUCERE B5
NOl'Il lrr lN'lllol)i1('l4llll,4. la CARTEA A II-A 150
CARTEA ]. ceii:a suPRlrMA CUVIN'IEr,l,l LI.II IIUDDHA INRItGISTRA'|E 1N CANO-
CEPTELE GURULU] B9
NI,:I, I',:\I,i 150
B9
INTRODUCERE cAr,EA NlllV,\NEt. \OilA rr,rnbr,ui srNteol, 151
L Compilatorul Carlii gi co-discipolul sdtt BB
CUVINl] ]N,.\II.J'.['Ii) 151
II. Transmisia lnv6titurilor 90
I)AIITEA L InsflttcfitrniJe lrrcliminale 752
III.'Iextele Pre{ioasei Rugdciuni 91
1. liclrrqirl, lr')l;u llcl ;i ct,nrttniunca cu glt,
o1
IV. Preceptele comparate cu ,,Discursurile Elegante" u.s 152
V. Despre ,,Vocea Tacerii" 9B Cele 5irp1,,r postriri ale corpulni 152
NOTE 1a INTRODUCEREA la CARTEA I 99 Iifecl,eIe cclor 5atlrte postr"iri corporale 1s3
CUVINT INAINTE 100 4. CalmrrI vrrrbirii 153
CELE 28 DE CATEGORII DE PRECEPTE ALtr YOGAI 100 5. Calmrl 51:ilitului 154
b. Cele lrrrtltr Amintiri 154
I. Cele zece cauze de pdrere de rdu 100
7. Practicilr obiEnuite 155
II. CeIe zece necesitdli care urmeazd 100
Yoga corlcentiiilii unice 155
III. Cele zece lucruri care trebuie sd fie i.,d"pilttit" 100
Concenlr:rreil asupra unttl mic bulgare sau buca{i cie
IV. Cele zece lucruri care trebuie sd fie evitate 103
Ienrr lss
V. CeLe zece lucruri care nu trebuie sd fie evitate 103
L'0lrt'trlt,ile.l it.l.illlu Ior ntt'i cot l.ltrt'ale cuvintul qi spi-
VI. Cele zece lucruri pe care trebuie sd 1e Etii 104
rirrrl lrri flrl{l{1lta 157
VIL Cele zece lucruri ce trebuie si fie practicate 105
tlfilizalea obiectelor i'lespiral.iei t57
VIIL CeIe zece lucruri in care trebuie sd perse\rerezl 106
Concetrli'iiloa asttlrL-a recitlrii lui Dorje t57
IX. CeIe zece irnbolduri 107
(lonce'ntr^ilrea in firrmA cle cuvi 159
X. Ceie zece greqeli r07
Concentr';rr-ea f arai utilizrire rle obiecte 159
XL Cele zece similitudini ce Pct amagi 108
Inhibi:r'ea lrrocesultt.i cle ginclirc 159
XIL Cele zece lucruri care nu inEala 109
iir 1.r ;itr.ltlIi
.i\'0n-r'(,.r,. 1 160
XIII. Cele treisprezece e;ecuri ce te fac vrednic cle n-lila 110
a atinge siarea nattlraii a Spilitului
.Ar:ta cie 161
XIV. Cele cincisprezece slSbiciuni 111.
Imagilta to:,ri"i:erii unui qnttr de Hrahman r62
XV. Cele douisprezece lucruri indispensabile 112
Imnginei.i f urriei clin paie tdiate L62
XVI. Ceie zece semne a1e omului suPerior 113
Inr;rginea elefantt:1ui atent 163
XVII. Cele zece lucruri inutile 1t4
Imaginea indil'rrerr-tei unui elefant 163
XVIII. Cele zece incurcAturi Provoca 115
Stale:i finald c1e Iirtigte 164
XIX. Cele zece lucruri binefdcdtoare 116
dou;r clirr practir:jle obiqnuite 165
XX. Cele mai bune zece lucruri t17
Yoga Necreatliitti 165
XXI. Cele mai grave gregeli 118
Analiza,,r:elui-ce-se-mi;cit" sli a,,celui-imol:il" 166
XXII. Cele zece lucruri necesare 119
Ilealizare;t con5tiintei supralumegti 167
XXIII. Cele zece lucruri de prisos L2L
Nleclita{ia asupra Yogdi Necreatului 168
XXIV. Cele mai pre{ioase zece lucruri 12L
1t, Medit:if ia asLrpra 'Irecutului, Prezentului Ei Viitorului 168
XXV. CeIe zece lucruri echivalente Non-realitatea na;terii, mor{ii 9i timpului iti9
XXVI. Cele zece virtufi ale Sfintei Dcctrine (Dharma)
lS - Yoga tibetanA, vol, II 225
224
 Meditatia asupra Spiritului Ei Materiei 16ti Partea a II-a. Cele trei practici fundamentale 2B
29
Meditatia asupra Unului qi Multiplului 170 I. Produc{ia c6ldurii Psihice 90
Realizarea RealiLitii t7l Arta Pozifiei truPului 30
B. Practicile extraordinare tt I Arta iesPirafiei caime 9i for[ate 30
Prima parte: ResPira[ia calmd 31
Yoga'transmr:t5rii ttttt-tror fenomenelor gi a spiritului ResPira!ia violentA 31
in unitate 171 Arta imaginii mintale mediate
Meditalia asupra somr-rului Ei viselor 172 Cdldura Psihici externa
Meditatia asupra aPei qi ghetii Cdldura Psihic6 internd JJ
Meditatia asupra apei gi vaiurilor t73 Cdldura Psihicd secreti 36
A doua parte: II. Experienlele cdldurii Psihice 36
Yoga Non-meclitatiei 174 Experientele normale 3B
Rezumatul lnvatAturilor
'17
4 Exi:erien{e1e suPranormale
40
Concluzia L7s III. Cdlclura psihicd transcerrdentald
Marelui Simbol ;i a celor patru clase
Il,ecunoaEterea pa.tea a III-a. Prima aplicatie practicd Ob{inerea folo-
sului calclurii 4l
de cunoagteri aie Yogdi 175
arta post\irii trupului 42
Analiza obstacolelor 5i gre$elilor in urm6rirea Caii 175 Pentru obtinerea cAldurii 1-lrin
Diferenfierea experienfelor ;i a practicilor gtiin{ei P;;i;; obiinerea cAlclurii plin artavizualizirii
respirafiei 42

teoretice 176 n;;i;; uuiinu.ua cAlclurii prin arta 43

COLOPHONUL 177 a- ff-i practicA aplicatA bbtinetea .folosului Fericirii 44

Virttotirituu so{iei spirituale a propriului spirit 44
NOTE Ia CARTEA A II-A 777
Practica arderii Ei Picurdrii 44
Exerci{iul fizic 46
-Partea de exercifii fundamentale a1e lui Naropa
incheiere. 46
Cete Ease
CAPITOLUL II, DOCTRINA CORPULUI ILUZORIU .47
- -pa"tea L Realizarea corpului impur iluzoriu ca fiind Maya 48
-P;;i;;
a II-a. Realizarea corpului pur iluzoriu ca fiind 4B
VO LUMUL II Mava st6rii de vizualizare 49
Maya StdLrii Perfecte
pu"ieu" u f ff-a. Realizarea tutttlor lucrurilor ca fiind Maya 50
CAR.TEA A III.A, CALEA CUNOA$TBRII. YOGA CI]LOR CAPITOLUL III. DOCTRINA STARII DE VIS 51
ZECE DOCTRINE 5
Partea I. Inielegerea naturii stArii de vis 51
qt
INTRODUCERE 5
InIelegerea prin 1;utelea hotaririi. '
I. Cele patru clase de Tantras 5
ln[elegerea prin puterea r.esplralle.I. 52
II. Doctrina cdldurii Psihice ti
InIelegerea prin lluterea \'lzuallzarlr 52
III. Doctrina CorPului Iluzoriu 11
Vizualizarea ins69i 53
IV. Doctrina stilrii de vis 14
Retrinerea celui mai mare folos din vizualizare
53
V. Doctrina luminii Clare 15
Frevenirea imprdEtierii con{inutului visului 54
VI. Doctrina Stdrii cle rlupA Moarte l6 atr
VII. Doctrina transferului conqtiintei 1B Partea a II-a. Tlansmutalea conlinutului visului
NOTE ]a INTRODUCEREA la CARTEA A III-A 19 Partea a III-a. Realizarea stdrii de vis sau a conlinutului
CAI,EA CUNOASTERII. YOGA CELO]I $ASE DOCTITINII 2l visului ca fiind MaYa 55

CUVINT INAINTE 21 Partea a IV-i'r. Nleditatia asupra ,,ceea-ce" este starea de 55

CAPITOLUL I. DOCTRINA CAI,DUITII PSIHICE 22 vls
Partea L Cele cinci Exercilii Preliminare
tt CAPITOLUL IV. DOCTRINA LUMINII CLARE 56

1. Vizualizarea trupului fizic cit Iiind Vid Fartea L Lumina Clari Fundamentald 57
5B
2. Vizualizarea sisiemuLui nervos psihic ca fiinci Vid Partea a II-tr. Lumina Clard Pe CaIe
- -'Amestecarea
3. Vizualizarea cercttlui de protecfie 24 naturii Luminii Clare cu Caiea 5B
Amestecarea naturii Luminii Clare cu Calea in timpul
4. Antrenamentul cdilor nervoase psihice zt)
59
5. Conferirea ualurilor de hctt" centrilor nervtr;i psihici zl nop!ii

227
226
 zlmestecarea naturii Lunrinii Clare cu Cal.ea in starea A treia parte. llescrierea liniei rll gir rir s 1t(r
cle clupd moarte 61 NOIE la CARTEA a IV-a I JI
I)artea a III-er. Lum in,' it,,."' a' llezultalului 61 CAR'l'EA A V-A. CALITA SACITIFICIULUI I,IIST'Iil: \O(ir\
C]APITOLUL V. DOCI| IiINA S'1'ART.i DE DUPA MOARTE G3
PIIN'I'RU SUPUN]IIIEA,,EUI,UI INI:ENTOli.' 135
Pariea I. Realizarea stalii Luminii Clare a D]-ttlrma-
INTRODUCEIlE
I(ayai fiind in Barclo 63 13s
Ilardo al clipelor mor'!ii 64 I. Istoria doctrinei non-egouiui 135
Arta yogicdL de a muri 65 I I. Velsif icatia tibeturrir 135
Partea a II-a. Ilealizarea stlrii cie Silml:hoga-I(aya fiind III. Plactican[ii ritului Chocl 137
in Bardo 66 IV. Invitdturile esenfiale 138
Rezultatele karmice a1e incapacitriIii cle a recunoagte V. P"itll} lui Clhocl ca clramli mistic.i 139
Lumina Cliiri 67 VI. Clompalalia cu misterele tibetane 742
Descrierea existentei de dupra rnoarte 67 VII. OliginerL bolilt-rr clr.tpri r"ni,iiti . : :
1 n.)
Atingerea Ilttminirii clulr:r moaltc 6B VIII. Conrlrarrrtia cu cercrn()niil "un.:qriin-
llirli clin (_'e1.lon 143
Partea a III-a. P.ealizurea siirr-ii rle Nilm:rna-Kaya fiind IX. A|ta c.\()rci)ulLllLri 1,44
in Bardo 69 X. Iieltrezi:ntar.ert mistelelor 145
Bardo al ciut6rii renagterii 69 XI. Dansrrl vindecdtrir a lui Kincirinji.rr-rqu 149
Arta yogica cle a alege un pintec 70 XII. Inter.lr r.ertur.ca trutr.opologicir 150
CAPITOLUL VI. DOCTRINA'I'RAN,SFERUI,UI CON$I'IIN- XIII. Saclifir:irrl rnislic aI r-utui Iioc.ll-risattr-u 1q)
TEI 71 NOTE la IN'.t'llODi.r('ttltltA ]a CAIt.I,tiA a V-a 155
Partea I. Cele I'rei 'Iransferuri 7L Dansul i'r):jic ('itr'r-' ciistr.uge cr:edinlele grelite 159
Partea a II-a. Tr:rnsferul conqtiir,l,ei meciitind asupra Dansul yr-ri1rc rrl ct:lol cinci Directii 160
gurului at StripungC|cl l,llcnrcntitlilor llului 1ti 1
Practica Vizualizalclr .r1rtttt::ilrtr si a zeitAtiiol ltJ Z
Aplicalia practica 74 Rugdciur-rer,r i;c,riiritrl rri L0z
COLOPHONUL 74 Hotarirea \'tlgir)r1lui 163
NOTE la CARTIiA a III-a 75 Dedicatia sLll) 1(/r,l)tar cle saclificiu lr corptiiui ilrizor.iu 16ll
CARTEA A IV-A. CAI,}.]A TRANSI]'F]RULUI. YOGA T'RANS. Rugiciunea ciillc: (/tri tts L64
FEP"Ul,Ur CON$TrrNTiti 712 Vizualizarer ci)rlir\'fulUi gi a zeitdtii-minioase 165
INTITODUCI]R1' 772 Convocdrilc 1l s;ir'ltatr.rrrea sacrifici'.rlui 165
I. Procecleul Pho-Wa' qi' si:rpinirea iui I12 Ofranda sirb;itrLr.ii sacrificiului ln adorare 166
II. Doctrina inludit;r 'I'rongjug 113 Ofranda sirrbirtorii sacrificirrlui l'iinfei spirituale 167
III. Povestea yogicd spusA de citre gtlus 113 Declicatia actului sacrificiului 167
IV. Povestea magicr'r despre T'iplrce 714 Dedicatiil nrelitulrri itciulrri sircr-ificiului 168
V. Invdtdtura secreta gi supravieluirea sa 115 Colophon 169
Addencla
NOTE la INTRODUCEREA la CARTEA a IV-a tL7 174
Prima parte. Cea m:ri profundii cale a transfcrtrlui con- I. Obiectele necesare pr.acticarii ritului 170
qtiin{ei : gr6unla inintii 119 II. Locttl gi imnginile nrcntale pre:iciisc 171
Refugiui 119 IlL lnstructiuni pentru yogin
Vizualizarea 1ui \rairei-Yogini 9i a gurrllui 119 IV. Vizualizarea lvlanclalei 1aa
Rugirciunea cdtre gut u t20 V. Ospilul amestccat, r'ogu qi negnr iJ,7 4
Rugdciune cdtre gtr? t-IlddacinA t20 VI. i\{editalia c.rre inso{este ofranda sacrificiujui
Meditatia asupra qurultti
(.qsFr!! 120 VII. l\'Iomentul propic-e pentr.u inrleltlinirea cliverselor
ee

Vizualizarea lr-ri Vnjlei-Dakin.i si a gurttpilor 723 sdrbatori 170

Colophonul I25 VIII. \/izualizarea scliele'iullri Lrmilir ri a lui Dakini
A doua parte. Transferul conqtiintei untli rdposat 726 l\{ irr.ioasir 776
\'/izualizarea pentru adeplii de grad inferior 126 IX. Starea de necesarii 777
A1:licalea transferultti cle citre adep{ii de glad superior 128 X. I\'Ieclita{ia finali 178
St;rrea celor mai elevati dciePti 128 XI. l3unele uri'ili gi binecuvintarca 17{)
(loloplionul 129 XII. "Sfirsil: I 7!)

.)to
228
NOTE ]a CARTEA a V-a 179
CARTEA A VI.A. CALEA CELOR CINCl INTELEPCIUNI.
YOGA MARELUI SEMN HUM 193
TNTRODUCERE 193
Yoga celor cinc:i InfelePciuni 193
NOT'B l,A INTRODUCEREA CAIiTII a VI-a 196
1. Semnifica{ia simboiicd a Marelui Hum 196
2. Inchinarea gi Meditalia 197
ll. Mantra Final:t 797
1C|7
NOTE la CARTIiA a VI-a
CARTEA A VII-4. CT\LEA INTELEPCIUNII tliANSCEN-
DENTALI.]. YOGA \/IDUI,UI 20t
20L
INTRODUCERS
I. Prajnaparamita. lstoria sa,- caracterul sAu esoteric 201
II. Traciuceri de texte aPocrife 203
204
IIL Textele canonice $i comentariile lorpunct
iT. no"tii"u \riclului consiclerati din de vedere
istoric 206
V. Absolutul inerent in fenomene 207
VI. Practica PrajnaParamitei 208

NOTE ta INTITODUCEREA 1a CAITTEA a VII-a 210

lnchinare 212
Titlurile in satrskritA :;i tibetlnd 2t2
Intrebarea lui Sari-Putra 2L2
Itaspunsul Iui Avalokitesvalit 2't3
2L4
Mantra PrajnirParamitei
Addenda 215
II. Cele trei feluri de Praina 216
2t7
III. Egoul Personal 217
IV. Existenta sau ne-existenta :rtr-rmilor
NOTE 1a CARTEA a VII-a 218

ISBN 973-95662-3-5

Format: 16/54X84.
CoIi de tipar: 14,5.
AnuI aparifiei: 1993
'Iiparul executat sub cda. 152/1093,
la Imprimeria cle Vest, Orade:r,
str. Mareqal lon Antonescu nr. 105.
Romdnia