Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Exercitiul corect.
Corpul nostru fizic este menit sa se miste si sa faca exercitii. Daca stilul nostru de
viata nu ne furnizeaza miscarea naturala a muschilor si a articulatiilor, atunci bolile
si discomfortul vor aparea in timp. Exercitiul adecvat ar trebui sa fie placut pentru
practicant si in acelasi timp benefic pentru corp, minte si pentru viata spirituala.
Exercitiile fizice yoghine sunt numite asane, un termen care inseamna o pozitie
nemiscata. Aceasta pentru ca Asana Yoga (sau postura) este menita sa fie tinuta
pentru un anumit timp. Cu toate acestea, aceasta este o practica destul de avansata.
Initial, preocuparea noastra este doar de a creste flexibilitatea corpului .
Corpul este tanar cat timp este flexibil. Exercitiile din sistemul yoga se
concentreaza pe sanatatea coloanei vertebrale, pe puterea si flexibilitatea acesteia.
Coloana vertebrala gazduieste in mare parte sistemul nervos important, sistemul
telegrafic al corpului. Prin mentinerea flexibilitatii coloanei vertebrale si intarirea
acesteia prin exercitii fizice, circulatia este crescuta si nervilor li se asigura
cantitatea de oxigen si nutrienti necesara.
2. Respiratia corecta.
Majoritatea oamenilor folosesc doar o parte din capacitatea lor pulmonara pentru a
respira. Acestia respira in mod superficial de abia extinzandu -si cutia toracica.
Acestia au umerii cocosati, au o tensiune dureroasa in partea superioara a spatelui si
gatului si sufera de lipsa de oxigen. Acestia ar tre bui sa invete respiratia completa
yoghina.
Pranayama.
De departe cel mai important lucru despre respiratie este Prana, sau energia su btila a
respiratiei vitale.C ontrolul Pranei duce la un control al mintii. Exercitiile de
respiratie sunt numite Pranayame, ceea ce inseamna un control al Pranei.
3. Relaxarea corecta.
Multa din energia noastra este folosita in mentinerea muschilor in stare de alerta
continua pentru munca decat in lucru efectiv util.Pentru a regla si echilibra
activitatea corpului si a mintii, este mai bine sa invatam sa economisim energia
produsa de corpul nostru. Acest lucru se poate face invatand sa va relaxati.
Se poate aminti ca, pe parcursul unei zile, corpul nostru produce de obicei substante
si energia necesara pentru urmatoarea zi. Dar se intampla adesea ca toate aceste
substante si energii sa fie consumate in cateva minute datorita starilor proaste,
furiei, accidentarilor sau starilor intense de iritare. Procesul eruptiei si a represiei
emotiilor violente, deseori devine un obicei zilnic. Rezultatul poate fi dezastruos nu
doar pentru corp, ci si pentru minte.
In timpul relaxarii complete, practic nu exista energie sau “Prana” care sa fie
consumata, desi o mica cantitate de prana este folosita de corp pentru a -si mentine
conditia normala, in timp ce restul este stocata si conservata.
A. Relaxarea fizica.
Stim ca fiecare actiune este rezultatul unui gand. Gandurile iau forma in actiune,
corpul ajungand la gand. Asa cum mintea poate trimite un mesaj muschilor,
ordonandu-le sa se contracteze, mintea, poate, de asemenea, sa trimita un alt mesaj
de relaxare a muschilor obositi.
B. Relaxarea mentala.
Cand experimentati tensiune mentala, se recomanda sa respirati incet si ritmic timp
de cateva minute. Este posibil sa experimentati un fel de senzatie de p lutire.
C. Relaxarea spirituala.
Cu toate acestea, desi incercati sa va relaxati mintea, toate tensiunile si grijile nu
pot fi indepartate complet pana cand nu ajungeti la o relaxare spirituala.
Atata timp cat o persoana se identifica cu corpul si cu minte a, vor fi griji,
amaraciuni, anxietate, frica si furie. Aceste emotii, la randul lor, aduc tensiune.
Yoghinii stiu ca daca o persoana nu se poate retrage din ideea corp/minte si se poate
separa de constiinta ego-ului nu exista nici o modalitate da a obtine o relaxare
completa.
Dieta yoghina este una vegetariana, constand in alimente curate, simple si naturale
care sunt usor de digerat si care contribuie la mentiner ea sanatatii. Mesele simple
ajuta digestia si asimilarea nutrientilor.
Necesitatile nutritionale se incadreaza in cinci categorii: proteinele, carbohidratii,
mineralele, grasimile si vitaminele. Omul ar trebui sa aiba cunostinte de baza despre
dieta pentru a avea o dieta echilibrata.
Atunci cand mancam legume naturale, crescute in pamant fertil, organic, fara
chimicale si pesticide, ne asigura cantitati importante pentru a acoperi aceste nevoi
nutritionale.
In natura exista un ciclu care se numeste „ciclul alimentar” sau „lantul trofic”.
Soarele este sursa de energie pentru toate formele de viata de pe planeta noastra. El
hraneste plantele (varful ciclului alimentar) care apoi sunt mancate de animale
(vegetariene) care la randul lor sunt mancate de alte anim ale (carnivore). Alimentele
din varful ciclului alimentar, fiind direct hranite de Soare, au cele mai bune calitati
pentru sustinerea vietii.
Valoarea nutritionala a carnii animale este numita si „de mana a doua” si este de
natura inferioara. Toate aliment ele naturale (fructe, legume, seminte, nuci si
cereale), au, in cantitati diferite, proportii din acesti nutrienti esentiali.
Aceste surse de proteine sunt usor de asimilat de catre corp. In opozitie, sursele de
proteine de mana a doua sunt mult mai greu d e digerat si au o valoare nutritiva mult
mai mica.
Multi oameni isi fac griji cu privire la aportul de proteine, insa neglijeaza alti
factori. Calitatea proteinei este mult mai importanta decat cantitatea ei. Produsele
lactate, legumele, nucile si semintele ofera unui vegetarian cantitatea optima de
proteine.
Medicii care spun ca avem nevoie de o cantitate uriasa de proteine isi bazeaza
opiniile pe studii vechi si depasite.
Cel mai bine este sa intelegem ca scopul mancarii este sa ne incarce fiinta cu forta
vitala, Prana. Asa ca cel mai bun plan nutritional pentru practicantul yoga este o
dieta simpla alcatuita din alimente naturale si proaspete.
De fapt, adevarata dieta yoghina este si mai selectiva decat atata. Yoghinul este
interesat de efectul subtil pe care mancarea il are asupra mintii si asupra corpului
sau astral.
De aceea, el evita alimentele care supra stimuleaza, preferand acele alimente care
aduc pace mintii si fac intelectul sa fie in forma sa maxima. Cineva care se ia in
serios pe calea yoga, evita sa bage in stomac carne, peste, oua, ceapa, usturoi, cafea,
ceai verde sau negru, alcool sau droguri.
Orice schimbare in dieta trebuie facuta in mod gradat. Puteti incepe pr in a inlocui
carnea cu portii din ce in ce mai mari de legume, cereale, seminte si nuci, pana cand
carnea va fi eliminata complet din dieta.
Acesta este cel mai important punct din sistemul yoga: devenim ceea ce gandim. De
aceea, pe cat posibil sa cultivam sa avem ganduri pozitive si creative pentru ca
acestea vor contribui la sanatatea noastra si la linistea si bucuria mintii. O viziune
pozitiva asupra vietii poate fi dezvoltata citind si practicand invataturile filosofiei
Vedanta. Iar mintea va fi adusa sub control prin practica meditatiei.
Atunci cand suprafata unui lac este linistita putem vedea pe fundul lacului. In
schimb, e imposibil sa vedem atunci cand suprafata este agitata. In acelasi mod,
cand mintea este linistita, fara ganduri sau dorinte, poti vedea cine esti cu adevarat.
Aceasta este adevarata yoga.
Abilitatea de a ne concentra este naturala pentru fiec are dintre noi. Nu este ceva
extraordinar sau misterios. Meditatia nu este ceva ce inveti, oricine are abilitatea de
a pune stop gandurilor.
Singura diferenta intre acesta si meditatie (calea pozitiva) este ca noi am invatat sa
ne concentram mintea e obiecte exterioare. Atunci cand mintea este concentrata
total, timpul trece fara sa ne dam seama, ca si cand nici nu ar exista. Atunci cand
mintea este concentrata, nu exista timp. Timpul nu este atceva decat o modificare a
mintii. Timpul, Spatiul, cauzele si t oate experiente exterioare sunt creatii ale mintii.
Fericirea realizata prin minte este temporata si insubstantiala. Este limitata prin
natura ei. Pentru a atinge acea stare de fericire durabila si pace absoluta, trebuie mai
inatai sa stim cum sa calmam mintea si apoi sa mergem dincolo de ea. Atunci cand
intoarcem interesul mintii spre interior, spre Sine, putem sa mergem mai in
profunzime si sa consilidam concentrarea. Aceasta este starea de meditatie.
Tehnicile de meditatie.
Meditatia este o experienta care nu poate fi descrisa, asa cum nici culorile nu pot fi
descrise unui om orb. Toate experientele comune sunt limitate de timp, spatiu si
cauzalitate. Intelegerea noastra obisnuita nu transcede aceste limitari.
Experienta finita, care se masoara in termenii trecutului, prezentului si viitorului, nu
pot fi transcese. Conceptele despre timp sunt iluzorii, pentru ca nu au permanenta.
Prezentul, atat de mic ca nici nu poate fi masurat, nu poate fi curpins. Trecutul si
viitorul nu exista in prezent. Asadar, traim in iluzie.
Starea meditativa transcede aceste limitari. In acesta stare nu exista nici trecut nici
viitor, cu doar constiinta starii „Eu sunt” in pr ezentul continuu. Aceasta este
posibila doar atunci cand gandurile sunt linistite.
Cea mai apropiata stare ca analogie este somnul in care nu exista nici timp nici
spatiu nici cauzalitate. Meditatia insa este diferita de somn pentru ca ea lucreza
adanc in psihic. Linistind oscilatiile mintii , meditatia duce pace.
Nu poti invata sa meditezi asa cum nu poti invata sa dormi. Poti invata sa te
abandonezi in ambele stari. Insa exista cateva lucruri pe care e bine sa le ai in
vedere cu privire la tehnicile de meditatie si etapele meditatiei.