Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sursul creierului
Cu totii am auzit de uimitoarele lucruri pe care creierul le poate face. Cu toate acestea,
atunci cand vine vorba sa le facem noi insine, majoritatii ii este greu sa gaseasca niste
tehnici eficiente ce pot fi folosite pentru a obtine rezultate solide. Dedesubt sunt cateva
tehnici cunoscute pentru rezultatele lor spectaculoase.
Atingerea Bucuriei
Aceasta este o tehnica dezvoltata de catre Pete A Sanders Jr., un american ce locuiste
in Sedona, Arizona, SUA. Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa va imaginati o linie ce
porneste din centrul fruntii catre centrul creierului, apoi sa va vizualizati
mangaind cu o pensula aceasta regiune foarte usor.
Puteti sa fiti fericiti, sanatosi si plini de satisfactie in fiecare zi a vietii voastre, folosind
acest exercitiu mental simplu, spune un expert in domeniu. Aceasta tehnica, pe langa
faptul ca este extrem de usor de invatat, este si extrem de eficienta, disponibila tuturor
si gratis, declara Susan Jimison de la revista Weekly World News: Folosind cei sase
pasi simpli descrisi de catre neuro-cercetatorul Pete Sanders, poti activa centrul
bucuriei din creier. In acest fel, poti elibera ca prin magie stresul, durerile de orice fel,
trata depresia, creste nivelul de energie, imbunatati somnul, elibera de griji, alina furia,
anxietatea sau frica, elimina durerile de cap sau afectiunile comune, reduce presiunea
arteriala, controla greutatea, combate dependentele precum cele de alcool, tutun sau
alte droguri.
Doar cateva minute de relaxare mentala si vizualizare te pot face sa te simti implinit,
plin de pace si energie, spune Sanders, un absolvent al Massachusetts Institute of
Technology, ce are propria companie. Este o tehnica extrem de simpla de bio-feedback
ce poate sa te ajute sa te lasi de fumat, sa slabesti sau sa dormi ca un bebelus.
Aceasta tehnica incredibila poate face absolut tot ceea ce fac cele mai scumpe
medicamente si o face fara nicio cheltuiala. Sunt nedumerit de ce nu s-au facut mai
multe cu ea.
Oamenii de stiinta si doctorii au stiut despre stimularea unei anumite zone din creier de
multi ani mai exact septum pellucidum ca are efecte benefice uimitoare. Aceasta
1
actiune creaza o senzatie gingasa si energica in acelasi timp, care poate fi descrisa cel
mai bine ca un suras interior. Activarea acestei zone curata ciclurile repetitive ale
ingrijorarii, durerii, furiei si fricii care pot fi create in alte zone ale creierului.
Sept pellucidum este o membran subire vertical care leag corpul calos la
coloanele de fornix i separ ventriculii laterali. Sept are o frunz dreapt i stng,
care sunt parte a frontierei emisferice mediale.
Cavum sept pellucidum este vizibil prenatal prin ecografie i dimensiunile sale pot fi
cuantificate cu exactitate. n fetusi normali, pellucidum sept cavum ar trebui s fie
ntotdeauna vizibili ntre 18 i 37 sptmni i un diametru biparietal ntre 44 i 88
mm.Imposibilitatea de a detecta pellucidum sept cavum n acest interval de timp sau
dimensiune mai mare a cavum poate indica dezvoltarea cerebral anormal i necesit
investigaii suplimentare.
Pasii pe care Sanders ii recomanda sunt urmatorii:
1 Mai intai, localizeaza centrul bucuriei. Inchide ochii, intinde-ti degetele de la mana si
bate usor pe frunte la aproximativ 2,5 cm. sub linia parului. Imaginati-va acum o mica
scanteie de lumina ce calatoreste aproximativ doua treimi in interiorul creierului vostru,
din acel loc. Acea zona din creier este centrul bucuriei.
2 Acum, relaxati-va. respirati incet si profund, la fel cum o faceti inainte de a adormi. In
acest fel corpul vostru elimina stresul care poate interfera cu bio-feedbackul.
4 Cautati efectul ce mai puternic. Cautati acel loc din creier care, atunci cand este atins
prin intermediul imaginatiei, ofera acel sentiment de Ahhhhhhh, un fel de zambet
2
interior. Atunci cand atingeti centrul bucuriei, veti obtine instanataneu o senzatie de
eliberare si de bunastare. Prin intermediul gandurilor voastre, variati nivelul palparii
imaginare pe care o faceti. Faceti un reglaj fin pentru a localiza corect zona.
5 Atingeti-va centrul bucuriei. Trimiteti pulsuri de energie in creierul vostru. Dupa
cateva pulsatii, ar trebui sa simtiti o eliberare a durerii, a anxietatii si a frustrarii. Veti
simti pace si implinire.
6 Practicati, practicati, practicati. Acesta este un proces de bio-feedback si din aceasta
cauza nu il veti putea face perfect de la inceput. Folositi tehnica de cateva ori pe zi si in
cateva saptamani veti experimenta bucurie, o sanatate buna si o iubire la care ati visat
intotdeauna.
Apasati-va amigdala
Daca vreti un efect dublu la pachet cu Atingerea bucuriei, atunci puteti obtine acest
efect apasandu-va amigdala.
Neil Slade, urmaul lui T.D. Lingo, creatorul acestei tehnici declara: Gasiti centrul
dintre coltul exterior al ochiului si gaura urechii, punandu-va degetul mare in
ureche si degetul mijlociu la coltul ochiului, lasandu-va degetul aratator sa stea
liber intre cele doua. Acolo unde sta degetul aratator este aproximativ centrul pe
care il cautati.
Imaginati-va ca intrati in craniu cam 2,5 cm drept, din aceasta pozitie. Vizualizati doua
obiecte de dimensiunea unei migdale, sau doua bomboane jeleu gri, de fiecare parte a
creierului vostru. Ele sunt asezate in asa fel incat unul dintre capete este catre cortexul
frontal, imediat in spatele fruntii. (Partea anterioara este numita amigdala anterioara.
Amigdala este cuvantul grecesc pentru migdale, pronuntat a-mig-dala, cu accentul pe
mig).
6 Indreptati-va atentia din nou drept inainte catre orizont si observati din nou
schimbarile in senzatiile corporale si in emotii
7 Repetati procedura de cate ori aveti nevoie si in ritmul propriu si vizualizand in modul
in care puteti
Lucrand cu durerea
Iata o tehnica ce va poate ajuta atunci cand experimentati durere. Exista cel putin doua
moduri de a lucra cu durerea
Trimiteti durerii iubire si acceptare. Faceti asta intreaga zi.
Spuneti da durerii. Aceasta ipostaza este opusul rezistentei, care este o tendinta pe
care o avem din motive evidente. Atunci cand acceptam durerea, corpul reincepe lucrul
pentru a remedia problema.
O cura pentru depresie
Care este postura unei persoane depresive? Oamenii care sunt in depresie deseori
merg cu privirea in podea. (Ei acceseaza un mode kinestezic si/sau vorbesc cu ei insisi
despre toate lucrurile care ii fac sa se simta in depresie). Isi lasa umerii in jos. Respira
superficial si slab. Ei fac toate acele lucruri care le pun corpurile intr-o fiziologie
depresiva. Decid ei sa fie in depresie? Cu siguranta ca da. Depresia este un rezultat
si are nevoie de o imagine extrem de precisa pentru a-l crea.
Daca faci asemenea lucruri corpului tau, o sa te simti in depresie. Totusi, daca ai
schimba modul in care iti folosesti corpul, ridicandu-ti umerii, respirand profund, folosind
un alt ton al vocii sau miscandu-ti corpul intr-un alt tempo, este extrem de greu sa te
simti in depresie.
Cercetatori de la The University of California, Berkeley, au studiat acest fapt cu putin
timp in urma. Ei au avut la studiu persoane care erau depresive si pentru o perioada
de patru saptamani, le-au rugat sa stea in fata unei oglinzi si sa ranjeasca de la o
ureche pana la cealalta fara niciun motiv pentru 20 de minute pe zi, sapte zile pe
saptamana. Ranjetele lor au fost atat de largi incat cu totii si-au creat cate un rid in
coltul ochilor. In mod absolut fascinant, ei si-au ridicat si umerii si au inceput sa respire
6
Foloseste aceasta tehnica secreta de cate ori iti aduci aminte in timpul zilei. Observa-ti
prietenii si persoanele iubite cum se minuneaza pentru ca atragi catre tine viata aceea
luminoasa si fericita despre care stiai ca dintotdeauna ca este posibila.
Citat: Deconecteaza-te in mod deliberat de la gandurile tale, observa-le cum cad din
mintea ta precum frunzele din copaci, toamna.
Tocmai pentru ca opunem rezistenta intunericului din noi ratam adancimile frumusetii,
stralucirii, creativitatii si bucuriei care reprezinta natura noastra fundamentala~
Thomas Moore, Dark Nights of the Soul
Amintirea unui eveniment este compus din mai muli determinani, fiecare stocat ntr-o
anumit zon a creierului. Astfel, contextul evenimentului (unde) este codat de neuroni
din girusul dentat dorsal al hipocampusului (fig. 1), n vreme ce valena pozitiv
sau negativ a evenimentului este codat la nivelul complexului bazolateral al
corpului amigdalian (ce). Legtura dintre aceste dou structuri se produce prin
nvare: orice experien de via asociaz astfel o valen pozitiv sau negativ.
Acesta este, de altfel, i mecanismul care st la baza condiionrii reflexelor: asocierea
unui eveniment cu senzaia de bine sau cu teama declaneaz apoi reacia
corespunztoare; deloc ntmpltor, prima lucrare citat de studiul din Nature este
cartea lui Pavlov despre reflexele condiionate.
La oareci, cercettorii au indus asocierea unui stimul cu o senzaie: fie un mic oc
electric asociat cu teama, fie interaciunea cu o femel, cu senzaia de plcere.
Metodele de laborator le-au permis s marcheze, la nivelul hipotalamusului, respectiv al
amigdalei, neuronii activai de memoria astfel indus; odat marcai, neuronii respectivi
8
au putut fi reactivai dup voie cu ajutorul luminii albastre, n absena stimulului iniial
sau a contextului. oarecii intrai sub incidena luminii albastre au reacionat apoi cu
team sau plcere, dup cum fuseser condiionai, indiferent de aria neuronal
stimulat (hipotalamusul sau amigdala). Mai departe, pe principiul c neuronii activai
simultan sunt implicai mpreun n rspunsul la un stimul, cercettorii au dorit s
testeze dac amintirea iniial poate sau nu s fie alterat n absena stimulului iniial i
a contextului, acionnd doar asupra circuitului hipotalamic/amigdalian. Astfel, animalele
la care fusese condiionat iniial teama au fost puse s interacioneze cu femelele, n
acelai timp fiind stimulai optic neuronii din una din cele dou zone menionate. n mod
similar, animalele la care fusese condiionat plcerea au fost supuse unor mici ocuri
electrice. n urma acestui test, s-a observat modificarea comportamentului la stimularea
optic, dar numai n cazurile n care stimulul era aplicat la nivelul neuronilor din
hipotalamus, n vreme ce stimularea amigdalei nu a modificat condiionarea iniial. Mai
departe, la repunerea oarecilor n mediul iniial, s-a observat c animalele ale cror
neuroni hipotalamici fuseser stimulai specific i recondiionai optic au o reacie mult
redus la stimulul iniial, spre deosebire de animalele din grupul de control, care i-au
pstrat
aversiunea sau
plcerea din faza
iniial.
Cu alte cuvinte,
prin manipularea
direct a
neuronilor de la
nivelul girului
dentat dorsal,
grupul lui
Susumu
Tonegawa a
reuit s demonstreze c este posibil transformarea unei amintiri neplcute ntruna plcut (i viceversa), n absena utilizrii stimulului sau contextului iniiale,
9
10
dar i n absena administrrii vreunei medicaii de orice fel (fig. 2). Fenomenul
care st la baza rezultatului obinut este neuroplasticitatea, fiind create, la nivelul
amigdalei, sinapse mai puternice ale proieciilor hipotalamice, fa de cele rezultate din
condiionarea iniial. Faptul c rezultatul final nu a fost complet (reacia la stimulul
iniial nu a trecut dintr-o extrem n cealalt) se explic prin implicarea i a altor
mecanisme neuronale i structuri (n special corticale) n memorie. Fr dubiu ns,
studiul din Nature adaug o frm de plauzibilitate unor filme SF precum Total Recall.
Marienii lipsesc.
Creierul i obezitatea
Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism a publicat mari (26 august) un
studiu3 interesant privind posibilele efecte benefice pe care chirurgia bariatric le-ar
putea avea asupra creierului. Chirurgia metabolic reduce capacitatea gastric (i astfel
senzaia de saietate apare precoce), reduce absorbia intestinal a nutrienilor (prin
rezecii ori prin excluderea din tranzitul alimentar a unor anse) sau combin cele dou
metode (cel mai frecvent, prin operaia de bypass gastric Roux n Y); efectele sale n
obezitate sunt rapid susinute. De altfel, chirurgia bariatric este singura metod care a
dovedit pn acum c poate vindeca diabetul zaharat tip II, una din complicaiile
redutabile ale sindromului metabolic. Efectele acestui tip de intervenii asupra creierului
nu sunt cunoscute.
Un grup din So Paulo a studiat ns funcia i metabolismul cerebral la 17 femei cu
obezitate morbid (indice de mas corporal mediu 50,1 kg/mp) nainte i la 24 de
sptmni dup intervenia bariatric, comparativ cu 16 femei cu greutate normal (IMC
mediu 22,3 kg/mp). La femeile obeze, la PET-CT s-a observat un metabolism cerebral
crescut, fa de femeile cu greutate normal, n special n girusul cingular posterior. La
ase luni de la intervenia chirurgical ns, metabolismul cerebral al femeilor din cele
dou grupuri a fost asemntor. Este deci, posibil, ca ntreaga cascad de beneficii
metabolice de dup chirurgia bariatric s extind, pe viitor, indicaiile interveniei n
prezent limitate la femeile cu obezitate morbid.
10
11
Cea mai frecvent afeciune cronic a copilriei este caria dentar. Aceasta este ns
perfect prevenibil prin administrarea unor suplimente cu fluor topice sau pe cale
general. Pediatrics, revista Academiei americane de pediatrie, a dat publicitii un
raport4 care prezint principalele metode de administrare a fluorului pentru prevenia
cariei dentare n medicina primar, precum i dozele optime.
Pasta de dini cu fluor este recomandat tuturor copiilor, ncepnd cu momentul
erupiei dentare, indiferent de riscul acestora de carii. Pn la vrsta de 3 ani, este
recomandat utilizarea unei cantiti foarte mici, ct un bob de orez. Dup aceast
vrst, copiii pot folosi o cantitate de mrimea unui bob de mazre. Este ns
recomandat ca periajul dentar s se fac sub supravegherea prinilor, pentru a nu se
depi cantitatea indicat. Fluorizarea dinilor este recomandat o dat la trei-ase luni,
dup creterea dinilor. Nu se recomand apa de gur cu fluor pentru copiii mai mici de
6 ani, din cauza riscului de nghiire, depind astfel nivelurile de fluor recomandate.
Un capitol special, de sugestii pentru pediatri, le recomand acestora s nvee s
evalueze riscul de carii dentare, s tie s aprecieze expunerea la fluor a copilului, s
neleag indicaiile fluorizrii i, surprinztor pentru pediatrii romni dar firesc pentru cei
americani, s susin fluorizarea apei n comunitile pe care le servesc. Cum pediatri
americani nu avem i cum societile tiinifice de profil de la noi nu sunt preocupate cu
ghidurile i recomandrile, v recomandm cu cldur revista Academiei americane de
pediatrie.
11
12
12