Beneficiile meditației

energiaconstiintei.ro/beneficiile-meditatiei/

10 februarie 2018

• Beneficiile meditației

Ştirile legate de stres sunt tot mai negre. Oamenii de ştiinţă din toată lumea au ajuns la
concluzia că este duşmanul numărul unu al sănătăţii, cauza celor mai grave boli. Poarta
lui de intrare în organism este psihicul, pe care îl spulberă. Şi cum orice boală are un
început sufletesc, ştiinţa medicală insistă tot mai mult pe lupta cu stresul şi cu aliaţii lui:
oboseala, depresia, dezamăgirea, izo­larea.

Şi primul remediu recomandat de aceiaşi specialişti este refugiul în sine, în minte, în

capacitatea ei de a ne stimula fantezia, pentru a accede într-un spaţiu de bucurie şi
linişte. Aţi înţeles, este vorba de MEDITAŢIE, un termen demonetizat prin uzanţă, dar
prea puţin înţeles. Pen­tru a-i pătrunde misterul, împărtăşesc cunoştinţele unui spe­cialist:
dr. Ovidiu Barbu, psihoterapeut în Baden-Baden, Germania.

• Înainte de toate, ce este me­ditaţia? Există o definiţie?

Meditaţia este un mijloc de luptă cu stresul vieţii cotidiene, dar şi o formă de desăvârşire
spirituală, o călătorie spre eul interior. Putem spune chiar că este o terapie menită să
instaureze o stare de linişte şi de echilibru sufletesc şi trupesc, fără a recurge la
medicamente. Pentru a înţelege binefacerile acestei practici, e suficient să ne întrerupem
pentru o clipă activitatea, privind pur şi sim­plu în gol. Încet-încet, vom începe să visăm cu
ochii deschisi.

• Cine a inventat meditaţia?

În India, dar şi în majori­tatea ţărilor asiatice, meditaţia este practicată de mii de ani, ca un
demers către iluminarea spirituală. Yoga îşi are rădăci­nile în ea. Maestrul acestor practici
a fost Maharishi Mahesh Yogi. Mantrele lui (cu­vinte fără sens, menite să fa­ciliteze
relaxarea psihică) au reprezentat baza meditaţiei transcendentale, având numeroşi
adepţi.

• Cum se explică popularitatea uriaşă a meditaţiei, “globalizarea” ei?

Cei care practică meditaţia susţin că au găsit modul suprem de a se ajuta singuri, de a-şi
regăsi echi­librul interior. Apelând la capacităţile ei de concentrare, ajungem să ne cal­măm
gândurile şi să ne regularizăm funcţiile organismului.

• E uşor să meditezi?

Alungarea gândurilor şi a obse­siilor stresante, care ne populează mintea ca nişte corbi

prevestitori de rău, nu e chiar aşa de uşoară. Totuşi, respectând tehnicile recomandate de
specialişti, meditaţia poate fi învăţată de oricine.

1/5
• Ce efect are ea asupra organis­mului?

Din punct de vedere fizic, efectul este exprimat de cea de-a treia lege a ter­modinamicii:
un sis­tem care se linişteşte, se ordonează. Dacă trupul, mintea şi su­fletul îşi găsesc odih­-
na înseamnă că se produc nişte procese de autovindecare şi de regenerare. Rela­xarea
măsurabilă, din timpul meditaţiei, este de circa patru ori mai mare decât cea din timpul
somnului profund. Frec­venţa respiraţiei şi a pulsului scad, tensiunea arterială şi
metabolismul se armonizează, undele cerebrale se sincronizează si toate acestea
creează o stare de trezie şi de claritate maximă.

• Şi această cufundare în noi înşine poate vindeca boli?

Studiile arată că la persoanele care practică meditaţia apar cu 87% mai puţine afecţiuni
psihice. De pil­dă, stări de anxietate sau depresii, cu 87% mai puţine boli cardiace şi de
circulaţie, cu 73% mai puţine afec­ţiuni ale căilor respiratorii (nas, gât şi plămâni) şi cu
55% mai puţine îm­bolnăviri de cancer decât în cazul persoanelor care nu meditează.

În afară de aceasta, 20 de minute de meditaţie, practicată de două ori pe zi, fac să

dispară durerile de cap, hipertensiunea, problemele digestive şi dereglările de somn.
Adeseori, într-un timp surprinzător de scurt. Chiar şi durerile de spate, bolile de
metabolism şi ateroscleroza pot fi alinate. Meditaţia poate fi de un real folos şi în cazul
dependenţei de dro­guri, medicamente, alcool şi nicotină, uşurând dezintoxicarea şi
reducând pericolul unei recidive.

• Sună extraordinar, dar ce-ar trebui să facem, practic, pentru a trăi si noi
această fericire? Cum se meditează?

— Indiferent dacă meditaţia este practicată în grup sau de către o sin­gură persoană, de­-
taliile sunt ace­leaşi. În jumătatea de oră care precede exerciţiile de me­ditaţie, e bine să
nu beţi şi să nu mân­caţi. Căutaţi un loc liniştit în care să vă izolaţi. Vă puteţi culca pe

2/5
spate, cu ochii închişi, dar la fel de bine puteţi rămâne aşezaţi pe un scaun sau un fotoliu
con­fortabil, cu spa­tele drept şi pal­mele sprijinite pe genunchi, cu ochii deschişi.

În modul acesta este posibil să vă destindeţi, ră­mânând totodată alerţi şi vigilenţi (culcatul
pe spa­te, cu ochii închişi, induce adesea sta­rea de somn şi practicanţii adorm). Obiectivul
propus este de a evita acce­sul minţii la gândurile perturbatoare şi excitante. Meditaţia e
mult ajutată de respiraţie. În clipa când auzim aerul intrând şi ieşind din plămâni în ace­laşi
ritm, ne destindem.

• Trebuie să simţim trecerea curentului de aer prin nări

…apoi coborârea în plămâni, care trebuie umpluţi complet, apoi expul­zarea blândă a
aerului. Concentrarea trebuie să fie fixată asupra diafrag­mei, care coboară, şi asupra
pânte­cului, care se umflă. Mutaţi atenţia de la respiraţie către destinderea diferitelor părţi
ale corpului. Rând pe rând, se destind cât mai bine posibil fruntea (să nu fie încreţită),
dinţii (să nu fie strânşi), umerii, coatele, braţele, genunchii, coapsele şi picioarele (să fie
rela­xate).

Dacă gândurile inoportune per­sistă, nu trebuie să cedăm. Trebuie doar să luăm act de
apariţia lor şi să revenim la exerciţiile de relaxare. Foarte repede vom avea sentimentul
că trupul dispare şi că “dormim” pe văzduh. La capătul meditaţiei, bateţi uşor din picioare
şi scuturaţi-vă muş­chii, înainte de a vă ridica. Fără această precauţie, există riscul unor
accidente provocate de scăderea ten­siunii arteriale.

• Meditaţia concurează credinţa si rugăciunea?

3/5
Nicidecum. Meditaţia nu e o religie şi nici o anume concepţie despre lume, ci o tehnică
mentală hipereficientă, care ne ajută să pă­trundem în propria noastră fiinţă. Şi de acest
lucru pot să profite şi creştinii, şi hinduşii, şi budiştii şi ateii.

• Relaxarea

Exerciţii ajutătoare

Sunt luate din yoga şi au darul de a facilita meditaţia. Calmează şi energizează.

Anuloma Respiraţi doar prin nas, cu gu­ra închisă. Apăsaţi partea de sus a nărilor cu
dege­tul mare şi arătător de la mâna dreaptă. Respiraţi din nou. După zece inspiraţii şi
expiraţii, con­tinuaţi să respiraţi normal, vreme de două minute. Repetaţi exerciţiul de două
ori.

• Pratyahara
Aşezaţi-vă într-un fo­toliu, relaxaţi-vă şi închideţi ochii. Încercaţi să vă imaginaţi cum se
aude o albină care zboară împrejurul dvs.; cum se simte pielea unui prunc la atingere; ce
gust are o gogoaşă cu dulceaţă de caise; cum arată sau arăta chipul bunicii? În final,
încercaţi să vă treceţi în revistă toate simţurile – auzul, văzul, pipăitul, gustul, mirosul,
după care concentraţi-vă pe felul în care respiraţi.

• Călătorie prin corp

Întindeţi-vă pe pat şi închideţi ochii. Relaxaţi-vă pleoapele, lăsaţi-vă maxilarul să atârne,

astfel încât dinţii de sus să nu se mai întâlnească cu dinţii de jos. Călătoriţi mai departe
prin corp, acordând atenţie fiecărei părţi a lui. Relaxaţi-vă umerii, braţele, spatele,
încercând să simţiţi cum energia cea rea se scurge din el, în pământ. Procedaţi la fel cu
şezutul, picioarele, terminând cu călcâiele.

4/5
Din toate se scurge în pământ oboseala, ca un curent. Dacă exersaţi vreme de 10-15
minute, veţi avea sentimentul că nu mai aveţi greutate. Este un exerciţiu excelent de
recuperare, mai ales după un efort inte­lectual. Practicat după masă, vă mai dăruiţi putere
pentru încă o zi de muncă.

• Nadi Shodana
Stimulează concentrarea, la fel de bine ca o ceaşcă de cafea. Yoghinii cred că el are
puterea de a sincroniza emisferele cerebrale. Relaxaţi-vă, inspiraţi şi expiraţi pe nas, o
dată, profund. Inspiraţi încă o dată, dar expiraţi doar prin nara stângă, blocând nara
dreaptă cu degetul. Inspiraţi tot prin nara stângă, lăsând nara dreaptă blocată, apoi
expiraţi prin nara dreaptă, blocând nara stângă cu degetul.

Repetaţi de câteva ori. Pentru a facilita exerciţiul, folosiţi degetele mare şi inelar, de la
mâna dreaptă. Veţi obţine un efect mai puternic dacă închideţi ochii şi vă concentraţi pe
cir­culaţia fluxului de aer, înăuntru şi în afară.

5/5