Alchimia taoistă – sănătate şi armonie

- modulul II -

2005
 Ce este QI GONG?

Qi Gong-ul (Chi Kung) este o practică energetică terapeutică, o ştiinţă a vieţii şi o

disciplină spirituală. Într-o traducere aproximativă, Qi Gong înseamnă măestria de a lucra cu
energia, adică arta de a lucra cu Qi-ul.

Qi-ul reprezintă energia dinamică a Universului. Qi se condensează şi se disipează în

cicluri alternante de energie negativă şi pozitivă (Yin şi Yang), materializându-se în multe
moduri, forme şi aspecte. Nu poate fi nici creat şi nici distrus, în schimb se autotransformă şi
apare în noi stări de existenţă (vezi “Manualul de bază al practicilor interne taoiste” al
maestrului Mantak Chia).

Principalele tipuri de Qi Gong sunt: Qi Gong-ul taoist, Qi Gong-ul budhist, Qi Gong-ul

confucianist, Qi Gong-ul terapeutic şi Qi Gong-ul artelor marţiale. Caracteristica comună este că
pun accent pe morală.

Practica Qi Gong-ului cuprinde forme dinamice, pentru întărirea corpului fizic (muşchi,
tendoane, oase) şi forme statice, care acţionează asupra fluidelor corpului (sânge, limfă, salivă,
hormoni) şi asupra organelor şi glandelor interne. Se spune despre Qi Gong că este chiar o
terapie plăcută. Şi cum ar putea să nu fie plăcută emiterea de energie, deschiderea
meridianelor, îmbunătăţirea funcţionării organelor interne, repunerea organelor interne în
poziţia corectă fără operaţie, înlocuirea stresului cu o stare de linişte, de siguranţă?

Practicând tehnicile energetice cuprinse în sistemul alchimiei interne taoiste (Qi Gong-ul
fiind doar una din ramurile acestei practici) putem obţine rezultate în reglarea sistemului
nervos, circulator, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi osos, ne putem regla
temperatura corpului (atât periferic, cât şi central). Aceste practici ne ajută să înlăturăm şi să
transformăm oboseala şi stresul, să ne creştem capacitatea de muncă, să ne păstrăm echilibrul
interior în faţa evenimentelor neprevăzute ale vieţii.

Fundamentul practicilor taoiste constă în a învăţa cum să conservăm energia (Qi) fizică
din corp astfel încât ea să nu mai fie irosită şi slăbită ca urmare a interacţiunilor din lumea
fizică. Independenţa spirituală totală impune evitarea epuizării acestei energii prin ochi, urechi,
nas, gură sau printr-o activitate sexuală excesivă.

Începătorul în sistemul taoist face primii paşi învăţând o serie de exerciţii care
transformă corpul fizic într-un organism eficient şi sănătos, eliberat de tensiunile şi stresul vieţii
cotidiene. Ţelul acestui nivel este de a învăţa cum să ne autovindecăm, cum să ne iubim pe noi
înşine şi pe ceilalţi. Acest nivel poate necesita până la 12 luni de practică consecventă. În tot
acest timp, învăţăm cum să condensăm şi să conservăm forţa vitală cu ajutorul unor tehnici de
bază: Surâsul interior, Cele şase sunete vindecătoare, Orbita microcosmică şi altele.

Pe măsură ce oamenii îmbătânesc, forţa lor vitală slăbeşte, cauzând adeseori boală şi
suferinţă. Prin aceste tehnici, învăţăm cum să acumulăm şi să rafinăm forţa vitală, formând o
sferă de Qi, astfel încât ea să nu se mai disperseze.

2
 De ce avem nevoie de un ghid spiritual

În tot ceea ce facem avem nevoie de un ghid. De exemplu, dacă dorim să învătăm să
cântăm la vioară singuri, ne cumpărăm un instrument, caiete de exerciţii şi începem să cântăm.
Timp de câteva zile, cântăm o oră, două, dar, la puţin timp după aceea, ne pierdem
entuziasmul, pasiunea şi ne oprim. O săptămână mai târziu, iar luăm vioara, după care iar ne
oprim…

Timpul trece astfel cu alternări de activitate şi de lene până când renunţăm definitiv.
Dacă avem un profesor, dorim să merităm aprobarea şi stima sa şi lucrăm asiduu pentru a fi
pregătiţi în ziua de repetiţii. Profesorul ne corectează erorile, ne încurajează şi astfel, sub
conducerea sa, într-o zi vine şi aprecierea publicului. Niciodată un mare muzician nu a ajuns în
culmea carierei sale fără profesor.

La fel este şi domeniul spiritual. Dacă nu avem un maestru (profesor sau instructor), este
foarte dificil să fim perseverenţi. Credem că ar fi bine pentru noi să ne apucăm de meditaţie,
facem diferite eforturi să ne schimbăm, dar curând, foarte repede, renunţăm, ne lăsăm pradă
vechilor obiceiuri. După un timp, ne reamintim de bunele noastre intenţii şi ne reapucăm … până
în ziua în care renunţăm definitiv.

Cu ajutorul unui profesor ne simţim stimulaţi în mod cuntinuu; prin cuvintele sale, prin
exemplu său, el continuă să ne antreneze. La un moment dat, el atinge latura noastră sensibilă,
începem să-l admirăm şi să-l iubim fără să ne dăm seama de schimbările care se petrec în
interiorul nostru, fără să ne dăm seama că am început procesul de transformare. Binenţeles că
nu este aşa simplu, putem să ne împiedicăm, să recădem în greşelile noastre, dar, de fiecare
dată, vom lua decizii mai bune, până când forţa acestor decizii va fi predominantă; atunci
înseamnă că ne-am transformat. Cel mai grav nu este să recădem în greşelile noastre, pradă
obiceiurilor vechi, cel mai grav este să abandonăm speranţa, să nu mai facem eforturi pentru a
ne corecta. Trebuie să cunoaştem puterea unei decizii. În cartea “Alchimistul” a lui Paulo
Coelho există o frază magistrală: “Când vrei ceva, tot Universul conspiră la realizarea dorinţei
tale”.

Din ziua în care maestrul îi arată unui învăţăcel pericolul drumului pe care este gata să-l
urmeze, acest om decide în mod sincer să se schimbe, această decizie constituie un punct de
plecare, nu contează ce a fost înainte, contează ceea ce face din acel moment, şi chiar dacă nu
se vede pe loc, după un timp această decizie îşi va arăta utilitatea prin rezultatele care nu vor
întârzia să apară.

Pregătirea este cea mai îndelungată în domeniul spiritual. La ora actuală, meditaţia a
devenit o modă, dar a medita nu se face aşa, pur şi simplu, îţi trebuie o pregătire. Cum vrem să
facem pe cineva să mediteze când acea persoană nu a avut niciodată un ideal înalt, nu ieşit
niciodată din capriciile sale, din dorinţele şi viciile sale? Asupra ce meditează acea persoană?
Asupra banilor, asupra puterilor, asupra unui bărbat sau femei de sedus? Cum poate cineva să
mediteze când nu are un ideal înalt care să-l scoată din viaţa ordinară, obişnuită pe care o duce?
Este imposibil pentru cineva să mediteze înainte de a-şi fi învins anumite slăbiciuni şi de a
înţelege anumite adevăruri; nu numai că nu poate dar este chiar periculos să o facă, pentru el ,
pentru integritatea sa fizică şi psihică.

Partea cea mai remarcabilă a practicii interne este că nici un exerciţiu nu rămâne fără
rezultat. Întotdeuna există rezultate. Doar că aceste rezultate sunt favorabile atunci când
suntem ghidaţi şi practicăm corect sau mai puţin favorabile atunci când nu ne pregătim şi când
nu practicăm corect.

Iată de ce avem nevoie de un profesor - el ne va da cele mai bune metode de lucru

pentru a avansa în viaţa spirituală. Cele mai bune, adică cele mai puţin periculoase, pentru că el
3
a trecut prin ele, le cunoaşte şi ştie unde am putea greşi, ne poate ghida şi ne poate ajuta să ne
îndreptăm greşelile; poate că ele sunt mai lungi, dar sunt durabile. Din păcate oamenii sunt
grăbiţi, ei nu au timp, nici răbdare nici încrederea de a se angaja pe o astfel de cale, mai lentă ,
evident, dar mai sigură. Oamenii se grăbesc, vor să devină dintr-o dată clarvăzători aşa cum
devii manichiurist sau vânzător, iar îndată ce obţin un mic rezultat. fac zgomot pentru a fi luaţi
în seamă. Astfel, induc în eroare foarte mulţi oameni, deoarece lumea nu are criterii, nu are
informaţii privind practicile spirituale.

Esenţialul nu este să fii inteligent, bogat, puternic; nu, esenţial este să fii bine ghidat.

De aceea, practicile interne taoiste, reunite sub denumirea de alchimie internă taoistă,
nu se practică fără un profesor. Rolul acestuia este de a ne îndruma paşii fără grabă, de a ne da
tehnicile în mod gradat şi în funcţie de nivelul la care am ajuns, iar primul pas îl reprezintă
vindecarea corpului. Tehnicile care ne ajută să ne recăpătăm sănătatea emoţională, fizică,
mentală şi spirituală sunt surâsul interior, orbita microcosmică, sunetele vindecătoare,
automasajul qi, precum şi cele de cultivare a energiei sexuale, dar aceasta din urmă după ce
primele au început să dea rezultate.

Aceste tehnici ne fortifică organismul, ne ajută să ne transformăm emoţiile negative în

emoţii pozitive, să ne centrăm, în aşa fel încât să nu mai fim uşor influenţaţi de mediul exterior.
Prin practicarea acestor exerciţii, devenim mai puternici, mai sănătoşi, iar organismul nostru
devine apt să înmagazineze mari cantităţi de energie şi, în acelaşi timp, să prelucreze şi să
rafineze diferitele tipuri de energii cu care lucrăm. Aceste tehnici reprezintă baza practicilor
energetice interne din sistemul taoist şi de ele depinde evoluţia noastră ulterioară. Despre
Surâsul interior se spune că este exerciţiul cu care începe şi cu care se sfârşeşte practica
internă, iar la fiecare nivel de practică ne vom întâlni cu această tehnică.

4
 Tehnica sunetelor vindecătoare

Fiecare organ din interiorul corpului funcţionează cu un anumit tip de energie de o

anumită frecvenţă. Maeştrii taoişti au observat că anumite sunete, de o anumită frecvenţă,
influenţează organele, ajutându-le astfel să se destindă, să se destreseze şi să scape de excesul
de căldură care se acumulează în fasciile ce învelesc organul respectiv, datorită stresului sau
emoţiilor negative. Ei au pus la punct o tehnică ce cuprinde 6 sunete, 5 dintre ele având rolul de
a însănătoşi organele interne, cel de-al şaselea având o influenţă asupra celor trei focare ale
corpului, precum şi asupra glandelor.

Pregătirea şi intrarea în tehnică

La fel ca la „Surâsul interior” cu care ne-am familiarizat, ne aşezăm comod pe scaun,
executăm câteva mişcări de încălzire a coloanei (zona cervicală, toracală, lombară) şi ne
relaxăm. Respirăm profund de câteva ori, închidem ochii şi pe măsură ce relaxarea noastră
creşte, aducem în jurul nostru un spaţiu încărcat cu energie: munţi în spate, brazi în dreapta,
sălcii în stânga, la picioare flori de toate culorile, de jur-împrejur apă şi în faţa noastră, răsărind
din apă, un soare roşu, mare şi surâzător, cu chipul nostru surâzând în interiorul lui. Aspirăm
prin punctul dintre sprâncene energia întregului peisaj, şi o lăsăm să se reverse în interiorul
nostru. Ne pregătim pentru primul sunet: sunetul plămânilor.

Sunetul plămânilor

Ne relaxăm tot mai mult, închidem

ochii, lăsăm palmele cu faţa în sus pe
genunchi şi lăsăm energia din spaţiul
înconjurător să se reverse în plămâni.

Deschidem uşor ochii, ridicăm

palmele prin faţa corpului deasupra capului,
le întoarcem cu faţa în sus, lăsăm capul pe
spate (în timpul ridicării braţelor inspirăm
profund şi lent), expirăm şi scoatem sunetul
SSSSSS (cu limba în spatele dinţilor). În timp
ce expirăm scoatem toate toxinele şi toată
căldura din plămâni precum un abur cenuşiu
murdar (aşa cum un vulcan erupe şi aruncă
nori de cenuşa deasupra lui). Adunăm acest
abur cenuşiu murdar de deasupra capului şi îl
trimitem în adâncul pământului cu ajutorul braţelor pe care le coborâm uşor prin faţa corpului.
Odată trimis în centrul pământului, acest abur este preluat, spiralat şi transformat de Pământ
într-o energie pozitivă.

Inchidem din nou ochii, aducem braţele în dreptul plămânilor cu palmele orientate către
ei, inspirăm profund şi, prin centrul dintre sprâncene, aspirăm o energie albă strălucitoare,
benefică, ce se revarsă în plămâni, îi cuprinde, pătrunde adânc în interiorul lor şi îi face să se
destindă şi să se deschidă precum două flori mari albe.

Lăsăm această energie benefică să se spiraleze în interiorul lor până când transformă
toate emoţiile negative (tristeţe, supărare) în emoţii pozitive (curaj, dreptate, deschidere). Cu

5
fiecare inspiraţie, plămânii devin tot mai puternici şi mai sănătoşi, mai albi, mai strălucitori şi
din interiorul lor răsare chipul nostru surâzător. Surâdem şi noi plămânilor, îi asigurăm de toată
dragostea şi afecţiunea noastră şi le mulţumim pentru efortul depus în slujba noastră.

Vedem plămânii tot mai albi, mai surâzători, radiind curaj, dreptate şi corectitudine şi
toate aceste emoţii pozitive se revarsă în întregul corp, simţindu-ne tot mai curajoşi. Timp de
câteva momente lăsăm această energie să ne cuprindă întregul corp.

Sunetul Rinichilor

Aducem uşor palmele din dreptul plămânilor în dreptul rinichilor şi

prin centrul dintre sprâncene lăsăm energia albastră a oceanului să
se reverse în rinichi, să-i destindă şi să-i deschidă.

Deschidem ochii, apropiem picioarele, îmbrăţişăm cu braţele

genunchii, privim drept înainte, tragem de spate până când braţele
se îndreaptă (coloana se curbează uşor în zona rinichilor) inspirăm
prelung, după care expirăm, scotem sunetul CIUUUUUU. Pe
expiraţie, vedem cum din rinichii noştrii iese un abur cenuşiu-
murdar ce se duce în faţa noastră precum un râu noroios şi de aici
se scurge în adâncul pământului care îl preia, îl spiralează şi îl
transformă într-o energie pozitivă.

Revenim la poziţia normală, depărtăm uşor picioarele, închidem

ochii şi aşezăm palmele pe spate, în dreptul rinichilor.

Aspirăm energia proaspătă a oceanului (sau a mării) prin punctul

dintre sprâncene, o lăsăm să se reverse precum o cascadă până în rinichi, să-i spele, să-i cureţe,
să-i destindă şi să-i deschidă precum două flori mari albastre la venirea primăverii.

Vedem rinichii devenind tot mai albaştri, mai curaţi şi mai sănătoşi, puternici şi
strălucitori. Energia albastră benefică se spiralează în interiorul lor şi le transformă emoţiile
negative (frică, agitaţie, teamă, stres) în emoţii pozitive (blândeţe, tandreţe, înţelepciune,
gingăşie), iar din interiorul lor răsare chipul nostru surâzător.

Surâdem şi noi rinichilor, le mulţumim pentru tot efortul depus în favoare noastră şi îi
asigurăm de toată dragostea şi afecţiunea noastră. Îi vedem tot mai albaştri, radiind de blândeţe
şi înţelepciune care se revarsă în întregul corp, până când întregul corp se încarcă cu emoţiile
lor pozitive.

Sunetul ficatului

Aducem uşor palmele în dreptul ficatului şi lăsăm energia

verde a pădurii să se reverse în ficat, să-l destindă şi să-l deschidă.
Deschidem ochii, inspirăm profund, aducând braţele prin lateral
deasupra capului, împletim degetele de la mâini, întoarcem palmele
în sus şi ne aplecăm uşor spre stânga, eliberând partea dreaptă a
corpului.

Expirăm şi scoatem sunetul ŞŞŞŞŞŞŞŞ, eliberând toată căldura

din ficat, toate toxinele, precum un abur cenuşiu-murdar, exact ca un
vulcan ce erupe nori de cenuşă deasupra sa. Aducem acest abur

6
murdar cu ajutorul braţelor în faţa noastră şi de aici îl timitem în adâncul pământului care îl
preia şi îl transformă într-o energie pozitivă.

Închidem ochii, aşezăm palmele deasupra ficatului, aspirăm energia verde prin punctul
dintre sprâncene şi o lăsăm să se reverse precum o cascadă până în ficat, să îl cureţe, să îl
destindă şi să îl facă să se deschidă precum o floare mare verde într-o dimineaţă răcorosă de
primăvară.

Energia verde continuă să se reverse în interiorul ficatului, să se spiraleze şi să

transforme emoţiile negative (furie, mânie, invidie) în emoţii pozitive (bunătate, amabilitate,
generozitate) până când vedem ficatul verde, strălucitor, puternic, sănătos, iar din interiorul lui
răsare chipul nostru surâzător.

Surâdem şi noi ficatului, îi mulţumim pentru tot ceea ce face pentru noi, îl asigurăm de
toată dragostea şi afecţiunea noastră, iar el devine din ce în ce mai verde, radiind bunătate şi
generozitate în întregul corp.

Sunetul Inimii

Aducem palmele în dreptul inimii, ne relaxăm şi lăsăm

energia roşie a soarelui cald de dimineaţă să cuprindă inima, să o
relaxeze şi să o destindă.

Deschidem ochii, inspirăm profund, aducem braţele pe

inspiraţie deasupra capului prin lateral, împletim degetele de la
mâini şi întoarcem palmele cu faţa în sus. Ne aplecăm uşor pe
partea dreaptă, eliberând partea stângă a corpului (zona inimii) şi
expirăm scoţând sunetul HOOOOOOO cu gura deschisă.

În timp ce expirăm, eliminăm orice exces de căldură şi de

toxine din inimă şi din jurul ei precum un abur roşiatic-murdar ce se
adună deasupra noastră, iar apoi cu ajutorul braţelor îl trimitem în
mijlocul pământului, care îl preia şi îl transformă într-o energie
pozitivă.

Închidem din nou ochii, aducem palmele în dreptul inimii,

aspirăm energia caldă a soarelui roşu prin punctul dintre sprâncene
şi o lăsăm să ne cuprindă inima şi întreaga zonă a inimii. Energia roşie cuprinde inima, arde şi
curăţă tot ce a mai rămas rău în interiorul ei, se spiralează şi transformă emoţiile negative (ură,
nerăbdare, cruzime) în emoţii pozitive (bucurie, iubire, iertare, fericire).

Ne vedem inima devenind tot mai roşie, mai puternică, mai strălucitoare şi din interiorul
ei vedem cum răsare chipul nostru surâzător. Îi surâdem şi îi mulţumim la rândul nostru pentru
tot efortul pe care îl face pentru noi şi o asigurăm de toată dragostea şi afecţiunea noastră.

Ea ne surâde tot mai mult, devine tot mai roşie, radiază bucurie şi iubire, iar aceste
emoţii pozitive se revarsă şi ne cuprind întregul corp.

Sunetul splină-pancreas

Aducem braţele în dreptul splinei şi pancreasului, lăsăm energia galbenă-aurie să se

reverse în interiorul nostru şi să ne cuprindă splina şi pancreasul, să le destindă, să le deschidă
precum două flori mari aurii la primele raze ale soarelui de primăvară.

7
 Deschidem uşor ochii, aşezăm degetele de la mâna stângă sub
torace (partea stângă), iar degetele de la mâna dreaptă între ombilic
şi apendicele xifoid. Inspirăm prelung, apoi expirăm şi scoatem
sunetul WHUUUUUUU uşor gutural. Pe sunet eliminăm toată căldura şi
toxinele acumulate în splină-pancreas şi întregul plex solar, sub forma
unui abur cenuşiu-murdar ce iese din splină-pancreas, ajunge în faţa
noastră şi de acolo în adâncul pământului. Pământul preia tot acest
abur cenuşiu-murdar şi îl transformă într-o energie pozitivă.

Aducem palmele din nou în dreptul splinei şi pancreasului,

închidem ochii şi aspirăm energia galben-aurie a unui lan de grâu
copt, o lăsăm să se reverse în interiorul nostru, să ne cuprindă splina
şi pancreasul, să le destindă şi să le deschidă precum două flori mari
aurii.

Energia aurie se revarsă tot mai mult, curăţă, spală şi încarcă

splina-pancreasul, se spiralează în interiorul lor şi le transformă
emoţiile negative (îngrijorare, anxietate, depresie) în emoţii pozitive
(deschidere, cinste, comunicare, claritate).

Vedem splina şi pancreasul tot mai aurii, mai sănătoase, mai puternice şi mai
strălucitoare. Din interiorul lor răsare chipul nostru surâzător, le surâdem şi noi, le mulţumim
pentru toată activitatea depusă în slujba noastră şi le asigurăm de toată dragostea şi afecţiunea
noastră.

Ele devin tot mai aurii, radiază deschidere, cinste şi comunicare, iar aceste emoţii
pozitive se revarsă în întregul nostru corp.

Sunetul celor Trei Focare

Ne relaxăm, deschidem ochii, ne destindem şi ne lăsăm pe spătarul scaunului complet

destinşi.

Inspirăm prelung, aducem braţele, pe deasupra capului, în dreptul feţei, expirăm şi

scoatem sunetul HIIIIIIIII. Pe măsură ce emitem sunetul, coborâm braţele şi odată cu ele energia
fierbinte din zona capului şi a inimii către tălpile picioarelor.

Facem acest lucru de mai

multe ori. Acest sunet ajută la
echilibrarea temperaturii celor trei
zone ale corpului (focarul superior-
creierul şi inima; focarul mijlociu-
plexul solar; focarul inferior-organele
sexuale şi abdomenul inferior).

Ne vedem întregul corp strălucitor şi luminos, plămânii albi, radiind curaj, inima roşie,
radiind iubire, ficatul verde, radiind bunătate, splina-pancreasul galben-aurii, radiind
deschidere, rinichii albaştri, radiind blândeţe.

Aducem toate aceste energii şi emoţii pozitive în tantien-ul inferior, le fuzionăm într-o
sferă aurie pe care o conducem prin micul circuit. Pe inspiraţie o urcăm pe coloana vertebrală
până în creştetul capului, pe expiraţie o coborâm prin partea din faţă a corpului până în perineu
(punctul Huyin).

Repetăm de câteva ori acest traseu, aducem sfera în tantien şi spiralăm 36 cu 24, după
care executăm forma de încheiere a practicii – automasajul Qi.

8
 Importanţa celor şapte glande
Taoiştii au înţeles că organismul uman nu poate exista decât dacă un flux continuu de Qi
(energie) îi alimentează ţesuturile şi organele. Şi-au dat seama că o persoană este sănătoasă
atunci când energia ce circulă în organismul ei este în echilibru, dar că ea devenea vulnerabilă
în faţa bolii de îndată ce energia ei se epuiza sau scădea. O mare parte din energia de care
avem nevoie provine din alimentele pe care le consumăm şi din aerul pe care îl respirăm.
Asemenea unei maşini de lux, organismul nostru trebuie să fie perfect reglat pentru a funcţiona
şi a profita la maxim de această energie. De-a lungul secolelor, s-a înţeles încetul cu încetul că
cele şapte glande din organism erau centre de energie a căror funcţie era să regleze fluxul de
energie în diferitele sisteme ale corpului uman. Aceste şapte glande, în ordine ascendentă în
organism, sunt următoarele:

1. Glandele sexuale – prostata şi testiculele la bărbat, ovarele, uterul, vaginul şi sânii la

femeie. Aceste glande răspund de secreţiile de hormoni, de energia sexuală, de răspunsul
sexual şi de reproducere. Adeseori glanda sexuală este denumită „cuptor” pentru că ea este
„focul” sau producătorul de energie care alimentează celelalte şase glande. Ansamblul
acestor glande este numit „casa esenţei”.

2. Glandele suprarenale – situate la extremitatea superioară a rinichilor. Ele participă la

funcţiile rinichilor, oaselor, măduvei osoase şi ale măduvei spinării (cortizonul distruge
glandele suprarenale şi provoacă anemia şi slăbirea oaselor). Ansamblul glandelor
suprarenale este numit „casa apei”.

3. Pancreasul – numit şi „casa transcendenţei”, joacă un rol important în controlul întregului

sistem digestiv, ceea ce înseamnă, printre altele, controlul temperaturii corpului şi al
nivelului glucozei în sânge. De exemplu, dacă pancreasul este slăbit şi începe să lase să
scape secreţii (insulină) în fluxul sanguin, el va neutraliza zahărul care se găseşte acolo şi va
provoca o afecţiune numită hipoglicemie, care este de fapt o insuficienţă a nivelului glucozei
în sânge. O persoană care suferă de hipoglicemie vrea să mănânce mult şi mai ales lucruri
dulci; aceste substanţe pătrund în fluxul sanguin şi stimulează pancreasul, ceea ce provoacă
o nouă scădere a nivelului de glucoză în sânge. După această primă etapă, există toate
şansele să se instaleze diabetul (hiperglicemia). Dacă acest lucru se întâmplă, pancreasul se
deteriorează. Diabetul face ca persoana bolnavă să devină dependentă de injecţiile cu
insulină; aceste injecţii neutralizează glucoza din sânge, dar nu contribuie în nici un fel la
activarea sistemului digestiv. În plus, hiperglicemia îngroaşă sângele şi îl îngreunează, ceea
ce afectează puternic circulaţia. Inima trebuie să lucreze mai mult în aceste condiţii, astfel
încât oamenii care suferă de diabet au, în acelaşi timp, şi probleme cardiace. În sfârşit, cum
cele şapte glande depind unele de altele, o funcţionare proastă a pancreasului determină un
dezechilibru al glandelor suprarenale, iar acest dezechilibru afectează la rândul lui glandele
sexuale şi rinichii.

4. Timusul – guvernează inima şi sistemul circulator. Putem să îi verificăm starea exercitând o

apăsare asupra unui punct situat între cele două mameloane. Dacă punctul este sensibil,
timusul nu funcţionază normal, ceea ce înseamnă că nici circulaţia nu este normală. Această
glandă este numită „casa inimii”.

5. Glanda tiroidă - veghează asupra metabolismului celulelor din organism şi controlează

creşterea. Este numită „casa creşterii”.

6. Hipofiza – pituitara – guverneză memoria, înţelepciunea, inteligenţa şi gândirea. Este numită

„casa inteligenţei”.

7. Epifiza – pineala – acţionează direct asupra celorlalte glande prin intermediul secreţiilor sale
(melatonina). Este numită „casa spiritului”. Situată în centrul capului, această glandă
reprezintă centrul psihic şi spiritual al omului. Intuiţia şi conştiinţa sunt îndeobşte asociate
acestei glande.

9
 Aceste şapte glande sunt legate unele de altele printr-o serie de artere sau tuburi
precum nişte recipiente. Fiecare recipient (glandă) depinde de toate celelalte în alimentarea ei
cu lichid (energie). Prin urmare, dacă recipientul A (glandele sexuale) este alimentat cu lichid,
acesta din urmă se va dispersa încet-încet în artere şi va ajunge la celelalte şase recipiente. Pe
de altă parte, dacă un alt recipient C (pancreas) este golit de o cantitate excesivă de lichid,
fiecare dintre celelalte recipiente va trebui să cedeze o parte din rezervele lui pentru a restabili
echilibrul sistemului. Modul în care lichidul circulă în glande seamănă cu modul în care energia
circulă în organism.

Starea de slăbiciune sau predispoziţia la boală apare atunci când un sistem al corpului (în
cazul de faţă sistemul endocrin, una din glandele de mai sus) este lipsit de energie dintr-un
motiv oarecare. În acest caz, trebuie nu numai să restabilim echilibrul fluxului de energie pentru
a depăşi starea de slăbiciune, dar trebuie şi să stimulăm acest flux de energie astfel încât să
ridicăm nivelul de energie al întregului organism la punctul său maxim.

Echilibrarea şi ridicarea energiei până la nivelul cerut, prin intermediul sistemului

endocrin (al celor 7 glande), combinate cu practica exrciţiilor interne taoiste, reprezintă modul
taoist de întărire a sistemului imunitar.

Dr. Alexis Carrel, laureat al premiului Nobel, declară că sistemul glandular este o „roată
a vieţii”. La capătul unor experinţe exhaustive, dr.Carrel a ajuns la concluzia că orice celulă
este, la origine, nemuritoare. După opinia lui, ea rămâne aşa atâta timp cât nu este otrăvită cu
aer poluat, printr-o lipsă de oxigen, cu alimente poluate sau o cantitate prea mare de acizi în
organism. Printre altele, acizii se acumulează în organism atunci când mâncăm dulciuri (care se
transformă apoi în acizi).

În consecinţă, detoxifierea este secretul longevităţii, iar exerciţiile taoiste interne

constituie secretul unui sistem endocrin (glandular) sănătos şi puternic care favorizează
detoxifierea.

Glandele sexuale constituie baza sistemului endocrin şi fiecare glandă a acestui sistem
susţine o alta, într-o ordine ascendentă. Astfel, atunci când primele şase glande nu sunt umplute
la capacitatea maximă, cea de-a şaptea, adică cea care reprezintă Casa Spiritului, nu este nici
ea umplută şi deci nu este activă.

În cazul în care una din aceste glande este îndepărtată pe cale chirurgicală, organismul s-
ar afla în stare de lipsă sau dezechilibru permanent. Medicina occidentală consideră că cele şase
glande sunt individuale şi independente, deci disociabile.

În filozofia taoistă, amputarea unei glande este percepută ca o crimă pentru că ea

dezechilibrează întregul organism, ceea ce deschide cutia Pandorei, de unde se vor revărsa mii
şi mii de probleme de sănătate. Totuşi, chiar şi atunci o glandă este înlăturată, exerciţiile
taoiste interne pot continua să joace un rol important în alimentarea organismului cu energie şi
cu hormoni, împiedicând astfel ca slăbirea să ia amploare.

10
 Tehnica deschiderii inimii

Facem de câteva ori sunetul inimii (doar sunetul) pentru a pregăti inima, apoi aducem
palmele împreunate pentru rugăciune în dreptul inimii, o relaxăm, o facem moale, ca de copil.
Pe inspiraţie, aducem prin centrul dintre sprâncene energia cosmică a iubirii de culoare
roşie în inimă, pe expiraţie o spiralăm – în sensul faţă-dreapta-spate-stânga - până când simţim
inima plină de iubire.
În acel moment, deschidem palmele în forma unei flori (de lotus sau o alta care ne place
mai mult) şi aducem în interiorul lor imaginea persoanei la care ţinem cel mai mult, cu care ne
înţelegem cel mai bine.
Inspirăm in inimă energia roşie a iubirii şi o trimitem către inima persoanei respective
până când simţim că între inimile noastre s-a creat o legătură indestructibilă. Inima persoanei
devine tot mai roşie, mai plină de iubire şi mai surâzătoare, iar această iubire se revarsă în
întreaga persoană şi o vedem surâzând fericită.
Atunci conectăm persoana la energia iubirii cosmice şi o lăsăm să primească iubire atât
de la noi, cât şi direct. După ce s-a încărcat bine şi o vedem fericită, surâzătoare şi
strălucitoare, lăsăm imaginea persoanei să se ridice în Univers.
Revenim cu palmele în forma de rugăciune şi încărcăm din nou inima până o simţim
moale, caldă, plină de iubire.
Desfacem palmele în formă de floare şi aducem în interiorul lor persoana care ne creează
cele mai mari probleme, cu care ne înţelegem foarte greu; o întreabăm: “Ce vrei să-ţi ofer ca să
ne înţelegem bine?” În acel moment ne va apărea o culore (sau o stare emoţională).
Aspirăm în inimă acea culoare (sau stare emoţională) şi o trimitem către inima persoanei,
până când simţim că legătura dintre inimile noastre este trainică.
Atunci, inspirăm energia roşie a iubirii în inimă şi o trimitem prin această legătură către
inima persoanei respective. Facem acest lucru până când inima persoanei devine roşie şi plină
de iubire.
Această iubire se revarsă în întreaga persoană, iar faţa îi devine tot mai veselă şi mai
surâzătoare. În acel moment, conectăm persoana la iubirea cosmică şi lăsăm iubirea cosmică să
se reverse în ea direct şi prin inima noastră.
Lăsăm această imagine cu persoana fericită, să se ridice in Univers.
Revenim în poziţia de rugăciune şi aducem din nou multă energie roşie în inima noastră
pe inspiraţie iar pe expiraţie o spiralăm în inimă (F-D-S-S).
Coborâm acum mâna dreaptă până la centru sexual (palatul ovarian, palatul spermal) în
următoarea formă: degetul mare deasupra, cele patru degete dedesubt (ca şi când am ţine o
lanternă care să lumineze în faţă).
Aspirăm energia roşie prin inimă în palat şi pe expiraţie o spiralăm în palat de câteva ori.
Apoi inspirăm pe traseul inimă-palat, înapoi în inimă şi spiralăm în inimă (în felul acesta
deblocăm plexul solar).
Facem de câteva ori acest traseu, după care inspirăm in inimă, inspirăm în palat şi apoi
în tantienul inferior, unde cele două energii (roşie - a iubirii şi albă - sexuală) fuzionează, creând
energia orgasmică de culoare roz. Lăsăm 5% din aceasta energie în tantien şi restul o
ascensionăm pe inspiraţie pe coloană în camera de cristal. De aici o trimitem pe expiraţie prin
frunte în Univers unde forţa cosmică o va multiplica.
Coborâm acum şi mâna stângă jos, împreunăm degetele de la ambele mâini ca şi când am
crea un vas în care vrem să ţinem apa şi aspirăm energia roz orgasmică cosmică mai întâi în
inimă de câteva ori, apoi în tantien de câteva ori, umplem toate cele trei tantien-uri, o
revărsăm în întregul corp şi o lăsăm să hrănească toate celulele.
Căutăm punctul neutru, ne dizolvăm în el pentru câteva momente sau minute, ne
adunăm în tantien-ul inferior, circulăm energia pe micul circuit de nouă ori, o spiralăm în cap
întâi în sens masculin, apoi feminin. Coborâm energia în tantien, facem respiraţia de ventilare
(“respiraţia butoiului”) de 36 de ori şi spiralarea 36 cu 24.
Încheiem cu forma de încheiere – automasajul Qi.

11
 Cele cinci gusturi ale alimentelor

Dulce Acru Amar Sărat Picant

Migdale Alune (crude) Carne de vită Anghinare Carne de vită Anason
(gătită)
Fasole Mazăre Sos barbecue Asparagus Oase Busuioc
Sfeclă Nuci pecan Pâine Avocado Unt Ardei
cayenne
Fasole neagră Plăcinte Zer/lapte bătut Muguri de Conserve Chili
bambus
Tărâţe Budincă Pui Ciupercă Caviar Curry
neagră (black
fungus)
Nuci braziliene Dovleac Peşte (de apă Pepene (bitter Ouă Mărar
dulce) melon)
Varză Orez Sucuri de fructe Broccoli Peşte (de apă Usturoi
(majoritatea) sărată)
Prăjituri Şerbet Fructe (crude) Conopidă Mâncăruri Ghimbir
congelate
Dulciuri Băuturi Ficat (orice tip) Ţelină Şuncă Praz
răcoritoare
Fructe Sorg Maioneză Muştar Rinichi (orice Lichior
conservate chinezesc fel)
Morcovi Dovlecel Carne (roşie) Ciocolată Măsline Plămâni
(murate) (orice fel)
Cereale Amidon Murături Cacao Margarină Mentă
Nucă de cocos Fasole verde Măceşe Cafea Mâncăruri Muştar
procesate
(majoritatea)
Porumb Zahăr Sosuri de salate Andive Sare Ceapă
Smântână Seminţe de Salam Gelatină Alge Oregano
floarea
soarelui
Castraveţi Cartofi dulci Cârnaţi Legume verzi Crustacee Pătrunjel
Fructe uscate Fructe Smântână Inimă (orice Sos de soia Piper
îndulcite fel)
Vinete Sirop Varză de Praz Tofu Rebarbar
bruxelles
Eggnog (băutură Nuci Sos tartar Ciuperci Cimbru
alcoolică cu
zahăr, ouă şi
condimente)
Miere Grâu Roşii Muştar crud Trufe
Ingheţată Pancreas Curcan Spirulina Vanilie
(orice fel)
Nap/varză Produse de Oţet Ceai Vin
furajeră patiserie
Salată Făină de ovăz Drojdie Nap (turcesc),
rapiţă
Lapte Melasă Iaurt Legume (verzi)
Băuturi din lapte

12
 Cele cinci elemente şi corespondenţele acestora în corpul uman

Elementul Gustul Organul/ viscerul Organul Deschizăturile

Superficial organelor

Metal Picant Plămân/intestin gros Piele Nas

Lemn Acru Ficat/vezică biliară Nervi Ochi
Pământ Dulce Splină-pancreas/stomac Muşchi Gură
Apă Sărat Rinichi/vezica urinară Oase Urechi
Foc Amar Inima/intestinul subţire Vasele de sânge Limbă

NIVELUL ENERGETIC AL ALIMENTELOR

Regularizarea sau “acordarea” funcţiilor generale ale corpului trebuie să implice şi o

înţelegere a nivelului de energie furnizat diferitelor părţi ale corpului de mâncarea ingerată.

Nivelul energetic Caracteristica energiei

Fierbinte Foarte energizant
Cald Puţin energizant Yang
Neutru Nici nu furnizează,
nici nu reduce energia
Răcoros Reduce puţin din energie Yin
Rece Reduce foarte mult energia

Alimentele răcoroase sau reci sunt “Yin”. Dacă corpul este tensionat şi congestionat, pot
fi folosite alimentele răcoroase sau reci pentru a elibera energia blocată. De regulă, mâncărurile
răcoroase şi reci cum ar fi peştele ar trebui gătite împreună cu alimente fierbinţi pentru a
echilibra energia, pentru a preveni pierderea unei cantităţi prea mari de energie.
Urmează o listă cu alimentele consumate în mod obişnuit de oameni, care sunt împărţite
în categorii conform caracteristicilor energetice: fierbinte, rece, cald, răcoros sau neutru.

Rece Răcoros Neutru Cald Fierbinte

Ţelină Algele (spirulina) Ouăle Fasolea Chili
Peşte de apă Untul Boabele/grăunţele Carnea de vită Scorţişoara
dulce
Scoicile Produsele lactate Ceaiul Cafeaua Usturoiul
Fructele (majoritatea) Tofu Carnea de pui Ghimbirul
Legumele verzi Rădăcinoasele Mielul
Ciupercile Florile Piperul
legumelor
Uleiurile Vânatul
Carnea de porc

13
 Alimentele procesate
sau îngheţate
Fructele de mare
Mugurii
Zahărul

Echilibrul intrinsec la nivelul organelor trebuie să fie în legătură şi cu funcţiile generale

ale corpului, adică conform teoriei celor cinci elemente. Un ficat (lemn) slăbit de consumul
excesiv de alcool (deci având un nivel energetic scăzut) va strica echilibrul de control pe care îl
are cu stomacul (pământ). Nefiind controlat, stomacul va începe să lucreze prea mult. O parte a
acestei activităţi intense va avea drept rezultat secreţii gastrice excesive şi creerea de senzaţii
de arsuri la inimă.
Teoria taoistă a energiei aplicată nutriţiei ne dezvăluie o întreagă dimensiune neglijată
de ştiinţa occidentală a alimentaţiei. De exemplu, mielul, care este fierbine, va aduce o
cantitate suplimentară de energie, în timp ce carnea de porc, care este răcoroasă, va reduce
nivelul energetic. (Carnea de porc ajută în cazul congestiilor, dar are un efect advers în cazul
slăbiciunilor.)1

1
Teoriile nutriţiei taoiste sunt extrase din cartea „The Tao of a Balanced Diet” de dr.Stephen Chang.
14
 APA VIEŢII
- tehnică de curăţare şi reîntinerire a corpului -

Anotimpurile vieţii raţionale

Unitatea, legătura directă între viaţă şi apă fiind aproape o axiomă, nu mai poate mira
pe nimeni utilizarea intensivă internă sau externă a acestui lichid miraculos în practica vieţii
raţionale, în profilaxie, în diverse terapii. Mărturie stă şi procedeul propus aici, călătorind în
zorii străvechi ai Chinei antice în tradiţionalele mistere ale medicinii şi artelor marţiale
chinezeşti, procedeu trecut prin proba timpului, dar şi prin furcile caudine ale severei cercetări
ştiinţifice medicale în instituţii prestigioase ca “Japanese Sickness Association”. De ce atâta
interes? Pentru că, dincolo de extrema-i necesitate, răzbate un neaşteptat registru de efecte
binefăcătoare; iată lista deloc exhaustivă (conform SBA, 1975):
– Boli interne – migrene, hipertensiune, anemii, reumatism, pareză facială, obezitate, artrită,
tahicardie, astenie, tuse, astm, bronşite, TBC pulmonar, meningită, afecţiuni hepatice,
hiperaciditate, dezinterie, constipaţie, hemoroizi, diabet etc.
– Afecţiuni – rinite, faringite, laringite etc.
– Afecţiuni ginecologice – diverse dereglări, cancer uterin, cancer mamar, probleme uterine,
vaginale etc.
– Oncologie – diverse.
– Domeniul radioactiv – iradieri, elimină efectele primare şi secundare ale tratamentului cu
cobalt etc.
Se fac studii şi în alte direcţii, existând motive justificate; recomandat, de asemeni,
profilactic şi celor ce mânuiesc substanţe radioactive.
În ce constă procedeul? Simplu. Se bea dimineaţa apă pe stomacul gol.
Secretul constă în: CÂT? CUM? şi CÂND?
Se bea în prima jumătate de oră (cel mult) după trezire, preferabil într-o poziţie joasă,
aşezată, stând pe un scaun, pe vine, etc. Se continuă zi de zi, evitând orice întrerupere, mai
ales în primele 21 de zile, dar, pe cât posibil, şi în perioada următoare. Efectele cresc
proporţional cu deprinderea şi continuitatea practicii. CÂT? Se începe cu 1,5 litri şi, în circa 2-3
săptămâni se va ajunge la cantitatea optimă de 3,5 litri.
Bănuiesc reacţiile la citirea dozei. Liniştiţi-vă. Nu este nici exagerată, nici absurdă.
Senzaţii neplăcute? Nici vorbă, e doar ignorarea propriului trup şi a puterilor sale. Comentaţi
ironic? O mască de comoditate pentru lipsa de respect faţă de propria sănătate. Un mic efort de
bunăvoinţă, asistat – dacă doriţi - de către un medic în prima săptămână a aplicaţiei, este
singurul preţ plătit pentru garanţia sănătăţii. Atât introducerea, cât şi eliminarea se reglează
după primele zile. Folosiţi apa filtrată şi la temperatura camerei în care aţi dormit, niciodată
răcită în frigider.
Foarte important este ca dimineaţa sticla cu apă să fie agitată de 120 de ori cu ajutorul
mâinilor, rezultând astfel apa dinamizată şi vibrată de potenţialul bioenergetic uman (creşte
procentul de oxigen în apă, purificând-o astfel), compatibilizându-se cu corpul fizic şi energetic
al celui care consumă apa. Dacă apa este expusă răsăritului soarelui – solarizată – îşi măreşte
raza de acţiune şi rezultatele sunt mai mari.
Pe lângă mecanismele biofizice şi biochimice implicate, procedeul stimulează etajele
bioinformaţionale profunde ale vieţii, zonele fundamentale, inclusiv energia ancestrală (descrisă
în acupunctură), armonizându-le, reconstruind starea de sănătate.
Din punct de vedere medical, procedeul este profilactic pentru cei consideraţi sănătoşi şi
curativ pentru mai multe categorii de bolnavi. Dacă pentru primii sfatul medicului este necesar,
pentru ultimii el este obligatoriu. Atenţie sporită - pentru vârstnici, cardiaci, hipertensivi, cei
cu probleme renale se vor opri la 2 - 2,5 litri şi, mai ales, vor avansa foarte lent către această
cantitate. Alimentaţia rămâne normală (preferabil predominând fructele, legumele,
zarzavaturile, sucurile naturale etc.), eliminând, pe cât posibil, sarea (în special cei citaţi şi cei
cu tendinţa de retenţie a apei în ţesuturi), dar adăugând vitamine cu suplimente nesodice (cca 1
linguriţă rasă de sare dietetică/zi luată cu puţin sifon) dacă nu se poate renunţa total la sare.
Atenţie! Nu mâncaţi seara după ora 19 şi mâncaţi după 2-3 ore după tehnică. Nu se
impune renuţarea la fumat; interesant este că, adesea, numărul de ţigări consumate scade de la
sine. Nu este necesară nici întreruperea unei eventuale medicaţii, dar nici medicul nu rămâne
15
suveran în apreciere. Reacţii secundare: posibile mâncărimi, senzaţie de oboseală, buimăceală,
umflarea picioarelor, uşoară nervozitate. Fără exagerări, totul trebuie să decurgă în mod
progresiv 0,5 litri/săptămână adăugaţi la cantitatea iniţială de plecare. La aceste reacţii
recomandăm: scăderea volumului de apă până la domolirea simptomelor, reluarea mai lentă a
creşterii sale permiţând adaptarea corpului; masajul plantar (mai ales în scobitura tălpii – 5
minute) şi exerciţii de respiraţie profundă; calmantele şi tonifiantele sunt, în general, valabile.
Din punct de vedere tehnic, secretul propriu-zis al acestei metode, cel ce declanşează
efectele binefăcătoare, detoxifiante, endocrine, neuropsihice, bioenergetice, este dozarea
cantităţii cu timpul scurt (totul se bea în maximum 10-15 minute ale primei jumătăţi de oră
de la trezire) şi modul de gradare. Vă propunem următoarea schemă: să zicem că aţi constatat
iniţial că puteţi să beţi dintr-o dată 900 ml de apă; ei bine, beţi numai 750-800 grame de apă,
dar după 5-10 minute adăugaţi încă 150-200 ml. Atât în acea zi (afară de apă alimentară când vă
este sete). După 2-3 zile identice, veţi constata că puteţi bea dintr-o dată 1100 ml. Beţi doar 1
litru (deci mereu mai puţin decât maximum posibil), în schimb după 5-7 minute mai beţi 150-
200 ml. Şi tot aşa, ceva mai puţin de maximum băubil plus cca 200 ml până la atingerea celor
3,5 litri.
Ajunşi aici (în ceva mai mult de o lună), rămâneţi constanţi cel puţin 21 de zile. În fond,
devenind natural, exerciţiul se poate exersa toată viaţa sau măcar o perioadă de 3 luni pe an la
omul sănătos, ultima lună servind retragerea cât mai gradată din practică. În lunga sa istorie în
contextul medicinii tradiţionale chineze, acest procedeu nu a înregistrat nici un accident major,
iar la ampla listă de efecte pozitive se adaugă tot mai des succesele comunicate de cititori.
Aceasta nu justifică aruncarea în practică orbeşte, fără pregătire. La fel de nociv este
scepticismul arogant şi ignorant care se face a uita că trebuie să învăţăm necontenit din tot ce
poate preveni sau reduce suferinţa oamenilor, adică a noastră.
Acest procedeu este un exerciţiu de bază în Wushu (artele marţiale chinezeşti) a fost
păstrat secret timp de milenii pentru faptul că, pe lângă efectele vindecătoare, potenţează
toate forţele latente, reorganizează şi remontează toate structurile după informaţiile date de
energia ancestrală.
Prin anii ’50, procedeul este publicat, practicat şi studiat de diferite institute.
Rezultatele la care s-au ajuns au produs o uimire profundă atât în rândul lor, cât şi al cititorilor.
A fost popularizat masiv de prestigioasa Japanese Sickness Association. Nu uitaţi, rezultatele vin
în timp, practicând regulat, cu perseverenţă şi încredere.
Încercaţi - merită.

Este o metodă excepţională prin care se poate combate consumul de băuturi alcoolice şi
nu numai atât. Se refac ficatul şi rinichii, se previn numeroase boli. Este o metodă cunoscută de
multă vreme şi care constă în înghiţirea unor cantităţi mari de apă curată. În China se numeşte
“cura de apă”.
Conform legendei, sfatul a venit de la un bătrân în plină putere: “Multă vreme am fost
bolnăvicios şi am suferit. Din această cauză viaţa îmi era un chin, lumea nu avea nici un farmec
pentru mine. Până în ziua când la coliba mea a poposit un călător care m-a rugat să-i dau ceva
de mâncare. Am stat cu el de vorbă, i-am spus necazurile mele. El mi-a tăiat lemne, mi-a
reparat acoperişul. Când să plece, mi-a spus: în seara asta nu mânca decât fructe. Mâine
dimineaţă, imediat după ce te scoli, du-te la fântână şi ia o găleată de apă. Nu te spăla, nu
mânca, dar respiră adânc aerul curat al dimineţii şi bea o jumătate din găleata cu apă, privind
cum răsare soarele. Fă asta în fiecare zi din viaţa ta şi vei scăpa de bătrâneţe. Toate bolile te
vor ocoli şi vei trăi o viaţă nouă. Apoi, călătorul a plecat în drumul său. Am cugetat, m-am
hotărât şi a doua zi dimineaţă am făcut cum mi-a zis călătorul. La început mi-a fost greu să beau
apă. Am urinat mult. Aveam ameţeli, dar nu m-am lăsat până nu am terminat toată apa. După
asta, mâncarea din ziua aceea mi s-a părut cea mai gustoasă din câte am înghiţit vreodată. După
o săptămână am ajuns să beau uşor toată apa. N-am mai urinat aşa mult, n-am mai avut
ameţeli. În curând m-am însănătoşit şi de atunci n-am mai fost niciodată bolnav. Aceasta s-a
întâmplat acum 30 de ani, pe când aveam 40. În fiecare zi, fără nici o excepţie, am băut apa şi
mi s-a părut că orice nouă zi este mai bună decât cea dinaintea ei. Acum îmi face plăcere să
trăiesc şi să călătoresc. Şi spun povestea asta tuturor celor care vor să asculte”.
Din punct de vedere ştiinţific, justificarea “curei de apă” constă în umplerea intestinului
gros cu apă, ceea ce face colonul mai activ în producţia de sânge proaspăt (hematopoeză).

16
Spălarea regulată cu apă a colonului curăţă pliurile sale interioare, în care de obicei stagnează
resturile alimentare a căror descompunere şi staţionare produc numeroase toxine otrăvitoare
pentru organism.
Practic, apa se va bea în cursul primei jumătăţi de oră după trezire. Poate la început veţi
avea unele senzaţii neplăcute; nu vă speriaţi, insistaţi şi, în curând, senzaţiile vor dispărea de la
sine. Nu înghiţiţi de la început toată cantitatea, încercaţi să ajungeţi la 1,5 litri după o
săptămână şi la 3,5 litri în a doua. Eventual consultaţi şi un doctor care, deşi s-ar putea să nu
susţină ideea vindecării cu ajutorul acestei cure, este competent să vă indice o contraindicaţie
clară în cazul dvs.
Este foarte important să nu întrerupeţi practica nici măcar o zi. “Eşti înţelept dacă mergi
încet, dar eşti un prost dacă te opreşti la jumătatea drumului”. În afara recomandărilor de mai
sus, nu mai există altă regulă sau reţinere şi puteţi face orice veţi (mai) avea chef în privinţa
alimentaţiei sau a băuturii.

Schema practică

Săptămâna I II III IV V VI VII VIII

Cantitate (l) Bărbaţi 1,5 2 2,5 3 3,5 stabil
Femei 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 stabil

Terminarea procedeului decurge în mod invers conform schemei.

 La stabilizarea dozei, cura se urmează 21 de zile minim pentru ca rezultatele să înceapă

să-şi facă apariţia.
 120 este ritmul (ciclul) uman; energia biologică (magnetică) impune frecvenţa vibraţiilor
umane.

17