JZinisteste-ti mintea.

Schimbă-ţi viaţa

Opt m inute în care p oţi atinge

o sta re d e p ace m ai d ep lin ă

O pt m inute în care
îţi p o ţi re d u c e stre su l j

O pt m inute în care îţi p o ţi

îm b u n ă tă ţi c o n c e n tra re a

O pt m inu te ca re te p o t aju ta
j , Tn n v ia tă m a i fericită

adevăr divin
 M ed ita ţia d e o p t m in u te
R eferinţe la cartea M e d ita ţia d e o p t m in u te
„Aceasta este cartea despre m editaţie pe care a aşteptat-o
toată lumea. Este o carte fantastică, ce face ca m editaţia să
[devină accesibilă pentru to ţi cei interesaţi de acest subiect.
[Opt m inute pe zi îţi pot schim ba viaţa pentru totdeauna."
- Richard Carlson, autorul cărţii Nu-ţi bate
capul cu mărunţişurile... şi, în fond, toate sunt
mărunţişuri
f „Acesta este program ul perfect pentru oam enii ocupaţi
[care îşi doresc o practică spirituală autentică. M editaţia de opt
minute îţi prezintă o m ed itaţie rapidă, dar eficientă. Dacă eşti
convins că m editaţia te-ar putea ajuta, dar n u ştii de u nd e să
;începi, cumpără această carte!"
- Susan Piver, autoarea cărţii întrebările grele:
100 de întrebări esenţiale care trebuie puse înainte
de a spune „da" în faţa ofiţerului stării civile şi
producătoarea D V D-ului Mintea fericită: un ghid
practic de m editaţie budistă
i „Cred cu con vin gere în valoarea meditaţiei; de aceea, m ă
bucur că a apărut această carte. Ea îi poate ajuta chiar şi p e cei
;mai ocupaţi oam en i să exp erim en teze num eroasele b eneficii
ale acestei teh n ici străvechi. D om n u l D avich n e călăuzeşte în
această direcţie cu în ţelep ciu n e, sensibilitate şi farmec. Ceea
ce este mai im portant, este u n autor realist, care sintetizează
^numeroasele op ortun ităţi prin care p u tem aplica m editaţia
în viaţa de zi cu zi şi n e în vaţă cu m să facem acest lucru."
- Barrie R. C assileth, Ph.D ., Preşedinte
responsabil p en tru M edicin a Integrativă al
C entrului p en tru Studierea C ancerului d in
cadrul M em orial Sloan-K ettering, fo n d a t de
Laurance S. R ockefeller
„De cât tim p ai n e v o ie p en tru a exp erim en ta starea de
pace şi de lin işte interioară? A ceastă carte sim p lă şi uşor de
 ■Ies te
înţeles va ajuta să îţi găseşti timpul neces
te va
na şi pentru a-ţi limpezi m intea cu ajutor'
calm ■ de ocupat
■ ■ eşti. Ţi-o recomand din ^
iterent cât
indi
r ---- c,,T*
_ Lama Tra Hac
Surya Das,antonii
autorul cărţii Trezi
Buddhadin interior

„Iată un Adevăr Spiritual Profund Iegat .

cărticică: ea oferă ceea ce prom ite! Victor Davich d- •Sce!
ea informaţii im portante legate de maniera în car» v iS
medităm, creând o m etodă extrem de prietenoasă6tFebuii-
Cine ar fi crezut că opt m inute pot fi suficiente în decli‘
-Jeffrey M. Schwartz, M.D., autorul
Mintea şi creierul şi Dragă Patrick

„Dacă te simţi atras de meditaţie, dar nu ai m

până acum să începi această practică, cartea Meditaţia-,
opt minute îţi arată calea. Victor Davich ne invită pe cai!
bunătăţii, iubirii şi lucidităţii, călăuzindu-ne pas cu pas
încurajându-ne cu umor."
- Tara Brach, autoarea cărţii Acceptarea rădici
îmbrăţişarea vieţii cu inima unui Buddha

„Cartea Meditaţia de opt minute reprezintă o abotfc

ecumenică excepţională şi definitivă a acestei disciplines®
încă insuficient înţeleasă. Ea p o ate îm bunătăţi, aptow^
şi îmbogăţi practica spirituală a oricărui căutător spin
indiferent de tradiţia credinţei sale." *
Rev. Jo h n N e w to n , In s titu tu l Creştin, Santa
Monica, C alifo rn ia
 M E D IT A Ţ IA DE OPT MINUTE

Linişteşte-ţi m in te a. Schimbă-ţi vi
Victor Davich

Traducerea din limba engleză:

Cristian HANU

ADEVĂR DIVIN
Braşov, 2014
 Editura ADEVĂR DIVIN
Braşov, Str. Zizinului, nr. 48, parter, an 7
cod 500414, O.P. 12
Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877-
Telefon/Fax: 0268.324.970 sau 0368.462.07g
E-rrmil: contact@divin.ro sau contact@SeCretul tv
Pe site-ul editurii găsiţi şi alte cărţi pentru suflec
w w w .divin.ro
Site: ww w.secretul.tv
Yahoo! Group: adevardivin

Copyright © 2014 Editura ADEVĂR DIVIN.

Titlul original în limba engleză 8 Minute Meditation: Quiet 15»4 ,
Change Your Life,de Victor Davich.
Copyright © 2004 Victor Davich şi Perigee, un department alt
guin Group (SUA) LLC.
Contractul a fost intergediat de agenţia literară Simona Kesslei t
România.

Descrierea CIP a Bibliotecii N aţionale a României

DAVICH, VICTOR
Meditaţia de opt minute: linişteşte-ţi mintea, schimba ţi viaţa
Victor Davich; ed.: Cătălin Parfene; trad.: Cristian Hanu. - Braşov
Adevăr Divin, 2014

ISBN 978-606-8420-56-1

I. Parfene, Cătălin (ed.)

II. Hanu, Cristian (trad.)

159.9

Editor: Cătălin PARFENE

Tehnoredactare şi copertă: Florin DRCTŢU
Corectură: Elena MÂLNAI
 CUPRINS ®

Prefaţă......................................... ------------------------------------------- **
începuturi...............................— .............. 1

^Partea I CURS DE MEDITAŢIE PENTRU ÎNCEPĂTORI----------------- -----------19

partea a ll-a PROGRAMUL MEDITAŢIEI DE OPT SĂPTĂMÂNI^Jg.______ — 63

Săptămâna întâi: 0 singură respiraţie ..,„ ...^ ,4 .............. ................... ......65

Săptămâna a doua: Sunetul pur...............................................................77
Săptămâna a treia: Observarea senzaţiilor corporale ------89
Săptămâna a patra: Acest moment magic....... .................^...^_;r ,...........101
Săptămâna a cincea: Declinarea cu graţie—................----------------- 109
Săptămâna a şasea: Vizionarea privată ..................v.....y.^^.......„........ 117
Săptămâna a şaptea: Meditaţia asupra bunătăţii şi iubirii.— ..................127
Săptămâna a opta: Combinaţia....... — ................................................135

k rt e a a lll-a ACTUALIZAREA....................d>} r ---- --------- j p B B ...... 151

Dincolo de cele opt minute................... ...‘.............^.„aiyvv.u................154

Meditaţia în timpul acţiunii.__..........................................................— 159
Bunătatea şi iubirea: Mergi mai departe........... ................ . ......... .....165

Resurse: Lista mea personală............... ...................73

înîncheiere................................................................................. ............... 187

Mulţumiri................... ;___'**£■______________________■- ' . ■_____ 189
Despre autor_________ ? -- r ...... %......... 193
 DACĂ CITEŞTI ACESTE CUVINTE, înseam nă că te simţi atras
către meditaţie.
Poate ai auzit că m editaţia te poate ajuta să devii mai
senin şi să te sim ţi m ai în siguranţă în această lume com ­
plexă, plină de in certitudini şi adeseori dură. Poate ai u n alt
motiv. Poate că n u ştii d e ce te sim ţi atras de ea.
Ceea ce ştii în să este că îţi doreşti să înveţi să m editezi.
Singura problem ă este că m editaţia ţi se pare incredibil de
complicată şi m are con su m atoare de tim p. Ce bine ar fi dacă
ai găsi o cale sim p lă de a m edita, care să corespundă stilului
tău de viaţă, dar să îţi asigure b en eficiile pe care ţi le doreşti...
Ei bine, am o veste bună pentru tine: ai găsit-o! Şi nu durează
mai m ult de op t m inute p e zi.
Meditaţia de o p t m inute este u n program n ou şi absolut
revoluţionar, care se va in tegra perfect în viaţa ta, dar te va

vii
 , T lA DE opT
ţ^EDlTAl
. ,mai opt minute p e z i-in t^
. schimb'- in nn« Ucitaie la televizor .
« » » iS " ^ „ e *>“a «’’ “ s t a ţ i e i c » « sS du,r a » , ,
de timp dl practica a m american tip de
meditaţia de opt minute
ÎN C E P U T U R I ®

DACĂ TE-Al GÂNDIT vreodată că: „Mi-aş dori să meditez, dar

mi se pare prea greu, iar m editaţia durează prea mult", acest
lucru s-ar p utea datora faptului că lucrările despre meditaţie
şi program ele spirituale care ţi-au ieşit în cale s-au dovedit
prea com p licate, co n fu z e şi solicitante.
Până acum.
M editaţia de opt m inute este o abordare modernă a m edi­
taţiei, care îţi p u n e la d isp oziţie in stm m en te orientale, dar
îţi perm ite să o b ţii rezultate occidentale. Indiferent dacă nu
ai m ai încercat n icio d a tă p ână acum m editaţia sau dacă ai
încercat-o, dar ai ren u n ţa t la ea, v ei vedea că Meditaţia de opt
minute dă rezu ltate în cazul tău. Ea este special concepută
pentru tin e şi p en tru m o d u l de viaţă m odern.
Programul M ed ita ţiei d e o p t m in u te nu num ai că func­
ţionează, dar face ceva ce alte cărţi despre m editaţie nu
 ^T A T U O B O P T M IN U ^

tactica meditaţiei să devină piăc

„esc: fa « ca Pra\ E1 nU num ai ca reuşeşte să *
roasă, chiar ^ tator autentic, dar te face din cj
forme în tr-u n chicoteşti sau chiar să razi în c
când
cai să -zâmbeşm
iu w n£j ^ to tu! spiritului meditafo>
Aceste reacţii corov corespunu . rea m ai bună
Aceste reacţii
aceea consider că a ceastaeste cea m ai b
Pentm
cineva să înveţe cum să m editeze. ^
Pe de altă p a r t e ,nu trebuie să îţi fa
de gând să sacrific substanţa m editaţiei de dragul d; ^ aD
Am o experienţă în arta m editaţiei de peste 25 d e ^ ^ E
scris deja o altă carte care a fost selectată şi recoma ^ ^
Month Club'. Mai m ult, viaţa m ea ilustrează perf ndatâ *
poate schimba meditaţia viaţa. Fiecare cuvânt d ^ 01,111^
carte a fost scris cu această in ten ţie precisă n aceasB
Aşadar, urmează-mă în această călătorie care Y
mintea, îţi va schimba viaţa şi te va face n u r • • Valinisfi
fericit. Eu te voi însoţi la Secare pas, iar tu vei n S™PlUniai
ai acceptat să o faci. vei n incântat câ

Trăim într-oepocă în care avem m ai n

oncand. De aceea, orice activitate P tm timP lib«a

d c la ' a,K or“ “ - ,a

• Simplu de înţeles

• Uşor de pus în practică

• Să ofere beneficii care să justifice inv estiţia în timp

Nu este de mirare că a tu n c i c â n d v in e vorba be m ^

ţie, cei mai mulţi dintre o a m e n i îşi găsesc foarte put

Companie carp
Unite Şi Canada pS! 'pervizează m u lte cluburi de carte du
• C o m a n d ă rile sale su n t foarte influente
 Începuturi

(sau au foarte p uţină răbdare) pentru complicatele şi adese­

ori confuzele explicaţii referitoare la meditaţie sau pentru
instrucţiunile im posibil de înţeles de gen: „Pur şi simplu nu
face nim ic." în plus, aproape nimeni nu îşi găseşte o oră
liberă pe zi p en tru a m edita.
Meditaţia de opt minute schimbă această stare de lucruri.
O fi m editaţia o tradiţie veche de 3000 de ani, dar Medita­
ţia de opt minute este o abordare de dată recentă şi foarte
inovatoare a ei. Este u n program ce durează opt săptămâni,
simplu, clar, explicit, uşor şi extrem de eficient dacă ţinem
seama de consum ul de tim p.
Meditaţia de opt minute te ajută să meditezi rapid şi uşor,
începând chiar d in Ziua întâi. în acelaşi timp, te ajută să îţi
formezi o deprindere ferm ă de a medita care va dura o viaţă
întreagă. Şi to ate acestea în doar opt minute - intervalul de
timp dintre două pauze de publicitate de la televizor.
încă şi m ai im p o rtan t, ea te va ajuta să îţi rezolvi princi­
palele problem e care te-au determ inat să te apuci de medi­
taţie, cum ar fi:

„Mă simt foarte stresat."

„Nu îmi mai pot controla gândurile."

„Viaţa mea pluteşte în derivă."

„îmi pierd prea uşor cumpătul în faţa colegilor sau a

familiei mele." '

„îmi doresc mai multă seninătate."

„Nu mă pot concentra."

„îmi lipseşte ceva, dar nu ştiu ce."

„Totul pare în regulă, dar totuşi, mi-aş dori să...
 m ed it a t » « ° n “ ,NUTE
. ,mute este o practică sim plă şi UŞOt
Meditai deopt*>n indifere n t de vârstă
aplicat de către toata ^ n u p o ţi sta locului ^
sau venit-chiar dac ^ ^ vorbim de opt... Indife.
măcar un singur nu ' dacă ai un copii mic, dacă eş(.
rent dacă eşti o rn
a^ bacalauIe
elev şi te prega i ^ ^ Uniştit _ Meditaţia
şi eşti dornic s 'în cazul tău . în doar câteva minute,
II " n c e p e prima ta perioadă de meditaţie. Fără nicio
confuzie. Fără să pierzi tim pul. Fără glumă^
iată cât de uşor îţi va fi să devii un meditator:

1 Vei începe cu un scurt „tur" al m editaţiei care te va

ajuta să te familiarizezi cu principiile esenţiale ale aces­
teia fără a-ţi induce vreo stare de confuzie şi fără a te
plictisi. Vei învăţa ce înseamnă cuvântul meditaţie şi vei
vedea cât de uşor este să meditezi. Vei afla cum şi de
ce funcţionează acest program n u m it Meditaţia de opt
minute, în care nu trebuie să m editezi decât o singură
dată pe zi.

2. în continuare, te vei pregăti p en tru prim a ta perioadă

de meditaţie. Vei învăţa o postură simplă, dar eficientă
de meditaţie, care nu necesită altceva decât să stai pe
un scaun obişnuit. Vei primi u n set unic de Instrucţiuni
pentru Meditaţie pe care va trebui să îl pui în aplicare
de a lungul următoarelor opt săptăm âni (şi, sper eu, şi
continuare, dacă vei dori acest lucru).

3. Vei mcepe apoi prima perioadă de meditaţie, pună"

j ^,1Care instructiunile oferite în tr-u n limbaj simplu
. e fără term eni dificili sau capabili să induC
nici 0 Ce COnfuzie- Vei m edita doar opt m inute PeZ
mai mult' nici mai puţin. Partea a Doua a ace*
4
 Începuturi

K cărţi conţine opt secţiuni, câte una pentru fiecare săp-

| tămână a programului. Vei aplica o tehnică timp de o
I săptămână, după care vei trece la următoarea. în fiecare
i secţiune vei găsi de asemenea informaţii care te vor ajuta
să faci tranziţia de la o săptămână la alta, precum şi răs-
, punsuri detaliate la întrebările puse frecvent de către cei
care aplică această metodă.
4. După ce vei încheia programul de meditaţie de opt
săptămâni, vei avea şansa să îţi „actualizezi" şi să îţi apro-
fundezi practica. Partea a IlI-a conţine toate informaţiile
necesare în acest scop, inclusiv un „program de antre­
nament" şi o Meditaţie specială pe care o poţi aplica în
timpul acţiunii (indiferent în ce constă aceasta), care te
va ajuta să introduci meditaţia în toate aspectele vieţii
tale de zi cu zi. Partea a IlI-a se va încheia cu o selec­
ţie foarte riguroasă de cărţi de meditaţie, benzi audio şi
centre de meditaţie.

Cu ajutorul Meditaţiei de opt minute este mult mai uşor

decât crezi să înţelegi ce este meditaţia. Desigur, este posibil
caprimele zile, sau poate chiar săptămâni, să ţi se pară uşor
dificile, dar sfatul meu este să perseverezi. După două săp­
tămâni meditaţia ţi se va părea ceva familiar, iar la sfârşitul
săptămânii a opta vei fi un meditator cu drepturi depline,
gata să pătrunzi în sferele mai profunde ale meditaţiei. Dar
ceea ce este mai important, vei culege beneficiile meditaţiei
de la bun început. Printre acestea se numără:

• 0 stare mai plenară de seninătate şi de bunăstare

• 0 manieră simplă de reducere a stresului,
fără medicamente
• O concentrare şi o focalizare mai bună

5
 o P T MINUTE
meditate DE

re scurt, meditaţia îţi poate schim ba viaţa. j\fu

Pe ;despre o pătrundere perm anentă în Ţara Exta/ ° N
aici
despre ceva mult mai bun, căci este real: despre o rri V
despre
de cevai
a trăi în această lume complexă într-o stare mai ^
de■ aitrai ii*---
' claritate, de ante de bunăstare,
bunăstare, de calmdeşiea.***»- - .
de fericire ,
f S e fiind aceste '— “«rit. este
beneficii, este de m ira re ccă m a i .exists
d e mirare
oameni pe această planetă care n u meditează. Tu de ce nu 0
faci? Ca să afli răspunsul, dar şi soluţia la această întrebare,
continuă să citeşti.

DECE NU P O JI ÎNCEPE SĂ MEDITEZI?

CUMSE FACE CĂAl ÎNCEPUT, DAR APOI TE-AI OPRIT?
DECE POATE SCHIM BA M E D I T A Ţ I A DE OPT MINUTE
ACEASTĂSTARE D E LU C R U R I?

Ori de câte ori află că meditez sau că am scris o carte

despre meditaţie, marea majoritate a oam enilor se simt
obligaţi să îmi spună: „Mi-ar plăcea să înv ăţ să meditez, dar
îmi este imposibil" sau „Am încercat să meditez, dar la un
moment dat m-am oprit."
Răspunsul meu la aceste afirmaţii estre întotdeauna ace­
laşi: „De ce? Ce anume te-a împiedicat?" Iată câteva din răs­
punsurile oamenilor. Poate că unele dintre ele ţi se vor părea
familiare.

DE CE NU POT ÎNVĂŢA SĂ MEDITEZ

Este prea complicat.

Durează prea m ult tim p.

Nu sunt suficient de in telig en t.

Sunt prea bătrân.
Sunt prea tânăr.
6
 Începuturi

Nu am suficientă răbdare.
< Nu sunt o fiinţă spirituală.
Nu sunt suficient de special.
Nu am timp.

de c e a m î n c e p u t s ă m e d i t e z , d a r m -a m o p r it

Nu îmi pot opri gândurile.

Dura prea mult.
Am plecat în concediu şi nu m-am mai putut reapuca de
meditaţie când m-am întors.
Nu a fost ce m-am aşteptat.
Nu am ajuns la iluminare.
Nu am fost suficient de spiritual.
Nu am fost suficient de special.
Cred că am o karma prea negativă.

Deşi aceste două liste cu m otive par lungi, adevărul este

că motivele care îi îm piedică pe oam eni să m editeze pot fi
reduse la două convingeri greşite:•

• Meditaţia este greoaie, confuză şi dificil de pus în

practică.

• Durează prea m u lt să în v eţi şi să aplici meditaţia.

Voi demonstra în con tinu are că M editaţia de opt m inute

I corectează aceste două con vin geri greşite şi schim bă per-
jspectiva asupra lor.

7
 DE
OPT MINUTE
meditaţia

,. „reoaie. confuză
% & * !* > * • * • » ■ _
în condiţiile în care pe piaţă există peste 4.500 de cj^
des re meditaţie, nu este de m irare că aceasta a căpătat rep,
Î t a nemeritată de sistem m isterios ş> cabal, stic reZerVjl
exclusiv unei elite de oameni de geniu.
Adevărul este însă exact pe dos: orice o m poate învâţj
să practice meditaţia, indiferent ce afirm ă aceste cărţi p|inf
de citate dificile în limba sanscrită. Acesta este principala
scop al Meditaţiei de opt m inute: să d em istifice conceptul de
meditaţie şi să te ajute să înveţi şi să aplici această practici
fără niciun efort.
Programul de opt săptăm âni este îm p ă rţit în trei secţiuni

• Partea I îţi prezintă fundam entele m ed itaţiei

şi te pregăteşte pentru a începe im e d iat prim a
perioadă de meditaţie.
• Partea a Il-a conţine esenţa p ro g ram u lu i
de meditaţie de opt săptămâni, special conceput,
pas cu pas, câte opt m inute pe zi.
• Partea a IlI-a reprezintă secţiunea de „actualizare"
şi îţi oferă modalităţi de aprofundare a practicii
meditaţiei şi de aplicare a ei în viaţa de zi cu zi.

Sună prea simplu? Chiar este.

Durează prea mult să în veţi ş i s ă a p lic i m editaţiă

Răspunde cu sinceritate la urm ătoarea întrebare:

m in t iar eŞti atât de suPer"0Cupat în c â t n u îţi poţi 8ăsi °
orice doreZp ?a treZire Sau înainte de culcare, în care s

8
 Începuturi

Sunt d e a c o r d c ă t r ă im î n t r - u n r itm h a o t ic şi am eţitor,

I dar să sp ui că n u î ţ i p o ţ i g ă s i o p t m i n u t e lib er e în tr -o zi
i pentru a fa c e c e d o r e ş t i s u n ă p u ţ i n tra s d e păr, n u -i aşa? Spre
[ exemplu, ai t i m p să u r m ă r e ş t i c e l e o p t m i n u t e la televizor,
I până la p r im a p a u z ă p u b lic it a r ă a s e r ia lu lu i The Simpsons?
Dacă da, în seam n ă că a i t i m p p e n t r u a a p lic a M e d ita ţia d e
I opt m in u te.
„Da, dar s u n t o m a m ă s in g u r ă " , p r o b a b il c ă îţ i sp u i.
I Sau: „Sunt u n ta t ă v e ş n i c p e d r u m . T o c m a i m i s-a n ă s c u t
I un copil! S u n t f o a r te , f o a r t e o c u p a t . C u m m i-a ş p u te a găsi
| timp p e n tr u a m e d it a ! ? " R ă s p u n s u l e s t e s im p lu : tim p u l
[ există în t o t d e a u n a . R e l a x e a z ă - t e ş i d ă - ţ i v o i e să se siz e z i
I acest lucru.
Spre e x e m p lu , e ş t i o m a m ă s in g u r ă ? C e-ar fi să m e d i-
I tezi după c e c o p i i i a d o r m ? S a u î n a i n t e să s e tr ez e a sc ă ? Eşti
i un tată v e ş n ic p e d r u m ? C u p r i m a o c a z i e î n c a re z b o r i c u
[ avionul p â n ă la S a n A n t o n i o , d r u m c a r e d u r e a z ă d o u ă ore,
închide-ţi r e v is ta d e g o l f ş i a c o r d ă - ţ i o p t m i n u t e p e n tr u
[ a medita. A b ia a i n ă s c u t u n c o p i l? A lă p te a z ă -1 la o r a 5 :0 0
dimineaţa, ia r a p o i a p l i c ă M e d it a ţ i a d e o p t m i n u t e c â n d
[ adoarme la lo c .
Apropo, d a c ă e ş t i c o n v i n s c ă a c e s t e o p t m i n u t e rep re ­
zintă un in te r v a l d e t i m p p r e a s c u r t p e n t r u a t e c o n d u c e la
rezultate p a lp a b ile , m a i g â n d e ş t e - t e o d a tă . A lb e r t E in s te in
însuşi a sp u s c ă c e l m a i u i m i t o r f e n o m e n d i n U n iv e r s e s t e
dobânda c o m p u s ă . F ie c a r e p e r i o a d ă d e m e d i t a ţ ie d e o p t
minute r e p r e z in tă u n d e p o z i t î n c o n t u l t ă u d e la B a n c a N a ţ i­
onală a M e d ita ţie i, c a r e g e n e r e a z ă o d o b â n d ă c o n s id e r a b ilă ,
în timp, a c e s te m i c i d e p o z i t e s e c u m u l e a z ă ş i g e n e r e a z ă u n
beneficiu i n c a lc u l a b i l : c a p a c i t a t e a d e a - ţ i tr ă i v ia ţ a în t r - o
stare de c a lm şi d e p a c e .
Cine îţi m a i o f e r ă u n p r o f i t a t â t d e m a r e p e n t r u o i n v e s ­
tiţie atât d e m ic ă ?

9
 qpt m in u t e
meditaţia DE
' o t i -D ECE OPT MINUTE?

netul de a te întreba:
Că ai ajuns în pu;
Probabil
. De ce tocmai opt minute?
cine eşti tu, ca să îmi spui că această
. Apropo, cine eşu ,
tehnică funcţionează.

Asa mi Placi! După cum spune celebrul abţibild ameri-

can Pune la îndoială autoritatea!" Prin urm are, permite-mi
să mă prezint, fără a-mi prezenta integral fascinanta (pentru
mine) călătorie spirituală personală, aşa cum procedează
marea majoritate a autorilor.
îţi voi spune povestea mea deoarece doresc să înţelegi
că viaţa mea nu este cu nimic diferită de a ta. Oamenii ca
noi nu se izolează în vârf de m unte, ci duc o viaţă stresată şi
plină de provocări care îi sileşte să coboare zilnic în tranşeele
vieţii. Dacă vei adopta şi tu, aşa cum am făcut eu, meditaţia
de-a lungul acestui proces, viaţa ta se va schim ba, la fel cum
s-a schimbat a mea.
Mai întâi de toate, doresc să ştii că am scris o carte inti­
tulata Cel mai bun ghid pentru meditaţie, u n m anual extrem
e P°pular al meditaţiei, selectat şi recom andat de Month
u . Am mceput să practic m editaţia în anul 1975, iar de-a
de 2 î Cemil°r Care S' au scurs de a^ n c i am acumulat mii
această t e m ^ am ParticiPat la zeci de seminare pe
maeştri de I T h ™ Studiat cu cat iva d in tre cei m ai reputat1
nindu-mi prieten^ 16 ^ America' m ulti dintre ei ^
Am 3
facultatea d e T ^ meditez la New York, în tim p ce &ceâ
ea de drept. Motivul ic, nu sp1
ritual. u n nrr»reP- ^ otivul a fost u n u l pragm atic,
Pr° aspăt absolvent m i-a spus că a nceput
io
 Î n ce p u tu ri

mediteze a n u l t r e c u t ş i a d e s c o p e r it c ă m e m o r i a şi n o t e l e lu i
s-au îm b u n ă tă ţit.
| La acea v r e m e , p r in t r e m u l t e a lt e p r o v o c ă r i a le fa c u ltă ţii
de drept, tr e b u ia să î n v ă ţ p e d e r o s t în t r e g u l R e g u la m e n t al
Taxelor P e r c e p u te d e F is c , o c a r te c u o g r o s im e d e 1 5 c m .
Aşa că m -a m g â n d it: „ C e a m d e p ie r d u t? " A m p a r tic ip a t la
un curs scu rt d e d o u ă z i l e d e m e d i t a ţ i e , ia r in s t r u c t o r u l m i-a
recomandat să m e d i t e z d e d o u ă o r i p e z i.
I Prima d a tă c â n d a m f ă c u t a c e s t lu c r u , a m e x p e r i m e n ­
tat ceva ce m a i t r ă is e m d e m u l t , ş i î n o r ic e c a z n u î n t i m p u l
facultăţii d e d r e p t: o stare de pace. Ş i c a d e o b i c e i , a t u n c i c â n d
ceva te ajută să t e s i m ţ i m a i b i n e , t e ţ i i d e lu c r u l r e s p e c tiv .
Aşa am fă c u t şi e u .
Am c o n t in u a t să m e d i t e z a p o i d e d o u ă o r i p e z i. D u p ă
mai m u lte lu n i, a m c o n s t a t a t c ă s u n t d i n c e î n c e m a i r e la ­
xat, şi to tu ş i, î n m o d p a r a d o x a l , m a i l u c id , a t â t la o r e le d e
curs, cât şi î n a fa r a lo r . D e a s e m e n e a , m ă p u t e a m c o n c e n t r a
mai bin e. î n a c e s t f e l, a m p u t u t î n ţ e l e g e m a i u ş o r c h ia r şi
cele m ai c o m p l e x e m a t e r i a l e d e s t u d i u , c u m ar fi r e g l e m e n ­
tările referitoare la t a x e . î n c ă ş i m a i u i m i t o r , d e - a b ia a ş t e p ­
tam să le c ite s c .
A u rm a t a p o i e x a m e n u l l a m a t e r i a r e s p e c t i v ă , ş i s p r e
uimirea m e a (ş i a p r o f e s o r u l u i ) , a m l u a t n o t a 1 0 . N u m a i
conta d acă a c e s t l u c r u s - a d a t o r a t s a u n u m e d i t a ţ i e i . La
vremea r e s p e c t iv ă ş t i a m d e j a c ă v o i c o n t i n u a s ă p r a c t ic
această t e h n i c ă , o r i c e - a r fi. L u c r u p e c a r e l - a m ş i f ă c u t d e - a
lungul c e lo r 1 2 a n i d e p r a c t i c ă j u r i d i c ă î n N e w Y o rk , c a
avocat c o r p o r a t is t a n g a j a t d e d o u ă a g e n ţ i i d e p u b l i c i t a t e
din c a ta lo g u l F o r t u n e 5 0 0 ş i a l s t u d i o u l u i c i n e m a t o g r a f i c
Paramount P ic t u r e s .
în a n u l 1 9 7 5 m - a m m u t a t l a L o s A n g e l e s p e n t r u a m ă
implica m a i a c t iv î n i n d u s t r i a d i v e r t i s m e n t u l u i . A m d e v e ­
nit p ro d u că to r, s c e n a r i s t , r o m a n c i e r ş i a u t o r d e lu c r ă r i d e

li
 oPT MINUTE
;XAT'^ de
m ed >
t timp am c ontinuat să a p r o f ^
în tot a c e st^ F teh n id le de zen, iar apoi |

practica m (sau
e a im ^,
:iditâţii)-
Vipassana M editaţia Lucie. . . ,
■alungul acestei perioade, am avut norocul l
maestriextraordinari ai meditativi
pe-
ărmai mulţi fflaf rideeXztrpr°actica. — - *ei s-au număra,;
Printre
ajutat să îmi aprofun şi Shinzen Young. Celdin
Sharon Salzberg, J jso^ instructor şi persoana căre
urmă a devenit pnn f atunci când doream să îmi
™ întotdeauna snnm ” .
"m problemă legată de m editaţie. învăţăturile, bene- 1
lămuresc o pro1
revelaţiile pe care le-am prim it de la aceşti maeştri
ficiile şi
• de" aiţii) mi se par şi astăzi de o valoare inestimabilă.
Sper să reuşesc să ţi le transmit în această carte.
Dorinţa de a scrie Meditaţia de opt minute mi-a apărut
după ce am ascultat pe cineva spunându-m i p entru a ţ-şpea
oară că „i-ar plăcea să mediteze, dar..." Mă simţeam deja
extrem de obosit să aud toate aceste scuze şi pretexte, aşa că
mi-am propus să creez un program de m editaţie impecabil
care să elimine din start orice „dar", şi în plus, care:

• Să poată fi integrat în orice stil de viaţă, indiferent

cât de ocupată este persoana.

Să îi ajute pe oameni să înceapă im ed iat să mediteze,

stimulandu-i să nu renunţe la practică.

d a ru r imStmCtiUni de meditatie simple,

să S Care Să 16 Permită oam enilor
. ^ nCeaPăsă C i t e z e de în d a tă ce ie aud.
îndoielilor26 Să răsPundă pe larg întrebărilor,
, Săle -)°r 51 grliilor i e r n a i com une.
mai PmfunH C! l0r Care doresc să pătrundă în stări
e meditaţie să facă acest lucru.
 înc ep u tu ri

• Să susţină, să încurajeze şi să con fere oam en ilor

senzaţia că su n t alături d e ei la fiecare pas pe care
îl fac de-a lu n gu l căii spirituale.

Programul pe care l-am creat p en tru a în d ep lin i toate

aceste cerinţe a fost M editaţia d e o p t m in u te. Speranţa m ea
este că el te va ajuta să îţi în d e p lin e şti in clu siv scopurile tale.

De ce o p t m in u te?
K. Din câte ştiu, n u există u n A cord d e la G eneva care să
reglementeze perioadele d e m ed ita ţie. U n ii m aeştri le cer
adepţilor lor să m ed iteze circa o oră p e zi. C ei care participă
la o tabără spirituală d e z e n p o t aju n ge şi la zece ore p e zi!
La capătul opus al sp ectrulu i, ex istă cărţi d e m ed ita ţie care
susţin că trei m in u te (sau ch iar u n sin gur m in u t) d e m ed ita ­
ţie pe zi sunt suficiente.
Iată de ce cred eu că o p t m in u te d e m ed ita ţie p e zi repre­
zintă un interval de tim p o p tim : •

• Intervalul n u este foarte lu n g , aşa că n u te sileşte

să renunţi la stilu l tău d e v ia ţă o b işn u it, in d iferen t
în ce constă acesta. Este u n in te rv a l d e tim p în care
poţi face u n d u ş sau în care îţ i p o ţi p regăti u n sa n d ­
vici cu salată d e p e şte . D e a se m e n e a , e ste in terv a lu l
de timp dintre p r im e le d o u ă p a u z e co m e rcia le
ale oricărui serial TV.

• Orice om (in c lu siv tu ) îş i p o a te a d a p ta p rogra m u l

zilnic pentru a in c lu d e în e l o p t m in u t e d e m ed ita ţie .
Spre exem p lu , te p o ţi tre zi c u o p t m in u t e m a i
devreme, te p o ţi c u lc a c u o p t m in u t e m a i târziu,
în cazul în care c ă lă to r e şti p o ţ i g ă si c u sigu ra n ţă o p t
minute în tim p c e a ş te p ţi îm b a rca rea sau în tim p u l
zborului; la fel şi a t u n c i c â n d te c a z e z i la u n h o te l.
 m editaţia de OPT m in u t e

.. ir*ci constantă de opt m inute

1 '’raCtl ditatie este cumulativă şi an trenează
ceeaceeu numesc „muşchii lu cidităţii". I
vom mai vorbi despre acest subiect. Deocamdată,
a e d că am adus suficiente arg u m en te.

în c e p e să m e d it e z i c h ia r a c u m

Meditaţia nu a fost n iciodată m ai sim plă decât acum. J

asigur că nu vei găsi nici m ăcar u n singur cuvânt în aceastăI
carte pe care să trebuiască să îl cauţi în tr-u n dicţionar de\
concepte spirituale sau în tr-u n u l ob işn u it, nici instrucţiuni ;
pe care să nu le înţelegi, sau te h n ic i pe care să nu le poţi!
aplica imediat, cu uşurinţă, de în d a tă ce afli de ele - de pildă t
chiar acum.
După cum se spune la H ollyw ood, a sosit timpul pentru:
o „avanpremieră a noilor atracţii". De-a lungul următoarelor
opt săptămâni, vom prezenta aceste lucruri într-o manieră
mult mai profundă. Până a tu n c i însă, doresc să îţi faci o idee
despre cât de sim plu şi de uşor îţi va fi să înveţi să meditezi,
Până una alta, nu -ţi face griji, căci n u trebuie să faci
nimic, ci doar să stai exact în locul în care te afli. Tot ce
doresc să faci este să citeşti in stru c ţiu n ile care urmează,
extrem de simple, şi să le p u i în aplicare aşa cum poţi.
Iţi ream intesc că acesta n u este u n test cu întrebări. ^
vei fi n o tat p e n tru răsp u n su rile date. Aşa cum vei afla cât de
curând, nu există o m o d a lita te greşită de a m edita.

încercare de meditaţie

Stai cu c o lo a n a v e rte b rală d re ap tă, susţinută fef®’?

totuşi relaxat, ca şi c u m ţi-ai asculta prietenul favob

14
 Începuturi

I • Lasă-ţi ochii să se închidă singuri.

1 • Inspiră prelungit şi adânc. Ţine-ţi respiraţia
pentru o clipă, apoi expiră.
I • Respiră în ritmul care ţi se pare cel mai natural.
Nu forţa lucmrile.
B • Focalizează-ţi atenţia asupra locului în care îţi simţi
cel mai pregnant respiraţia. Ar putea fi vorba
de diafragmă, de piept, sau poate chiar de locul
de sub nări. Te asigur că nu există un loc greşit.
I • Contemplă-ţi respiraţia din acest loc, timp
de cinci respiraţii.
I • Deschide ochii.

FELICITĂRI! TOCMAI Al DEVENIT UN MEDITATOR!

Ei bine, ai reuşit! A fost uşor, nu? Nu a fost cine ştie ce

mare scofală sau ceva care să ţi se pară imposibil. De fapt,
meditaţia este prin excelenţă cel mai natural lucra din lume.
Aşadar, te simţi pregătit să faci o astfel de tehnică pe cât
desimplă pe atât de plăcută tim p de opt minute în fiecare zi?
Sigur că da. în acest caz, urmează programul Meditaţiei
de opt minute. Te asigur că în opt săptămâni te vei familia­
riza cu o practică a m editaţiei care te va ţine o viaţă.
Aşa cum spuneam la început, dacă citeşti aceste cuvinte,
înseamnă că ceva te-a atras către meditaţie. Eşti pe punctul
de a afla ce anume.
în acest scop, întoarce pagina.
 P artea I

Curs d e m e d ita ţie

p en tru în c e p ă to r i
ÎNTR-UN TIMP FOARTE SCURT, vei începe Prima Săptămână
din program ul Meditaţiei de opt minute. Până atunci însă,
este im p o rtan t să înţelegi ce urmează să faci. La fel ca o casă,
practica meditaţiei trebuie să aibă o temelie cât mai solidă.
Acesta este scopul Părţii întâi. Aceasta:

• Va defini şi va dem istifica semnificaţia meditaţiei.

• îţi va spune ce poate şi ce nu poate face pentru
tine programul M editaţiei de opt minute.
• Va explica şi va rezolva o serie de concepţii greşite
legate de m editaţie, care generează adeseori
o rezistenţă la m editaţie.
• Va răspunde la întrebările cele mai frecvent puse
de meditatorii începători.

19
 MED,TAT.AD^ P™ INUTE

, îţi va asigura un set de „Instrucţiuni de On

pe cât de sim ple , pe atât de eficiente, p e
va trebui să le aplici în tim p u l urm ătoareio* ^
opt m inute, o p t săptămâni şi p o a te chiar *
a restului vieţii tale.

Dacă simţi nevoia să sari peste această parte şi să t

*i
artileria grea", adică la m editaţia propriu-zisă,
este firesc. Merită însă să te lupţi cu această dorinţ
că instrucţiunile prezentate în această p arte sunt extremi
importante. Vei avea o şansă m u lt m ai m are de succes d j
le vei citi cu mare atenţie.

CE ESTE MEDITAŢIA?

Meditaţia nu este „ceva" static, ci o „acţiune". Tocmai de

aceea este atât de greu să pui degetul pe ea şi să o defineşti,
Mulţi au definit m editaţia cu ajutorul metaforelor. laţii
două exemple, unul din vechim e şi altul d in epoca noastră:

• „Meditaţia este precum apa cu m âl lăsat să se aşeze

într-un pahar. încetul cu încetul, sedimentele
se lasă la fund, iar apa devine curată."
(Taisen Deshimaru)

• „Meditaţia... este ca u n ech ip a m en t de scufundare-

Ea îţi permite să îţi vezi, să îţi auzi, să îţi atingi
şi să îţi guşti gândurile fără a te îneca în ele."
(Laurie Fisher Huck)

Acestea sunt însă sim ple încercări verbale de a

ceea ce transcende cuvintele. în realitate, meditaţia eseste»1
Proces activ aflat la confluenţa concentrării, viziunii P
iepciunii. Iată cum l-aş descrie eu:
20
 Curs de meditaţie pentru începători

Meditaţia nu este un substantiv, ci un verb

' este un procesdinamic, similar cu starea Hchiris
a apeii curgauMie, care diferă
curgătoare, caic solidă, de ghh
uuera de cea solidă
pea, eu definesc meditaţia ca o
ie aceea, n „activitate»
gheaţă*
De
•u->t ceea ce profesorul tău din clasa a şaptea num
adică
prb activ".
un verb activ

. Meditaţia nu este un scop, ci o călătorie. Prin simplul

fapt că te-ai aşezat în poziţia de meditaţie, tu ţi-ai
atins deja scopul. Super, nu? Şi mai vorbim
de situaţiile în care toată lumea are de câştigat!

. Meditaţia nu este meniul, ci masa. Alfred Korzybski,

un faimos matematician polonez, a declarat odată:
„Harta nu este totuna cu teritoriul." Cea mai bună
modalitate de a înţelege „teritoriul" meditaţiei este
meditaţia propriu-zisă. în caz contrar, este ca şi cum
i-aş descrie îngheţata Chunky Monkey unui marţian;
chiar dacă i-aş vorbi de dimineaţă până seara,
sărmanul extraterestru nu ar înţelege o boabă
până când nu va gusta din îngheţată.

Doresc totuşi să îţi ofer o definiţie a meditaţiei la care să

te raportezi de-a lungul urm ătoarelor opt săptămâni, astfel
încât să nu pierzi tim pul întrebându-te dacă ceea ce faci
atunci când stai cu ochii închişi este o meditaţie propriu-zisă
sau altceva (o astfel de întrebare nu face decât să te împie-
^ ce să meditezi efectiv).
Aşadar, să nu ne complicăm. în următoarele opt săptă-
mâni' doresc să te raportezi la această definiţie a meditaţiei
atunci când aplici M editaţia de opt minute:

21
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

Meditaţia permite întotdeauna ceea ce există de^

Iar acum, închide ochii, relaxează-te şi simte-ţi co

timp de aproximativ un m inut. Lasă-ţi palm ele să se o ^ 1
nească în poală şi lipeşte-ţi tălpile de sol. Detaşează-te $
zgomotele de afară. în continuare, repetă definiţia
taţiei de trei ori, într-o stare cât m ai concentrată, făcând
pauză după fiecare cuvânt.

Meditaţia perm ite în to td e a u n a ceea c e există deja.

Meditaţia perm ite în to td e a u n a c ee a ce există deja.

Meditaţia perm ite în to td e a u n a ceea ce există deja.

Ei, ţi-ai făcut o părere despre ce înseam nă meditaţia? Eu

cred că da. Şi apropo de m editaţie, ştiai că...

MEDITAŢIA ESTE SAVUROASĂ. Şl ESTE B U N Ă P EN TR U TINE.

în perioada preistorică (de dinainte de MTV) existau emi­

siuni de televiziune pentru copii în care moderatorul lua o
bucată de pâine şi spunea: „Copii, pâinea Wonder Bread este
savuroasă! Şi este bună pentm voi!" Ei bine, acelaşi lucru îl
cred eu despre meditaţie.
De ce este meditaţia savuroasă? Gustul meditaţiei este
pur şi simplu gustul păcii. Ce gust are pacea? Acesta nu poate
fi descris în cuvinte, dar te asigur că îl cunoşti mai bine decât
îţi cunoşti numele. Unul din beneficiile Meditaţiei de opt
minute este că îţi conferă gustul păcii, tim p de opt minute
în fiecare zi.
De ce este meditaţia „bună pentru tine"? Răspunsul este
la mintea cocoşului. Atunci când te afli într-o stare de rela-
Jtarc şi de acceptare, tu eşti mai puţin agitat din punct de

22
 Curs de meditaţie pentru începători

Ledere mental. Creierul tău trimite mai puţine mesaje de stres

[corpului, permiţându-i astfel să se relaxeze şi să se vindece.
■Cercetătorii medicali au studiat în ultimele decenii efec­
tele şi beneficiile meditaţiei. Numeroase rezultate arată că
meditaţia poate (singură sau în combinaţie cu alte tehnici):

f • Să reducă presiunea arterială

e • Să reducă durerile acute şi cronice
■ • Să îmbunătăţească timpul de reacţie al muşchilor
B • Să relaxeze diafragma şi organele interne
B • Să amplifice eficienţa respiratorie şi capacitatea
pulmonară
I • Să reducă anxietatea şi stresul
■ • Să îmbunătăţească recunoaşterea tiparelor
comportamentale obsesive I

I Studiile de ultimă oră referitoare la m editaţie s-au foca-

I lizat asupra aşa-numitei neuroplasticităţi. Cercetări recente
■ectuate la Universitatea din W isconsin arată că practicarea
lonstantă a meditaţiei de-a lu ngu l m ultor ani stim ulează
■eierul să se reseteze pentru a fi m ai fericit (Time 4.08.2003;
Vhe New York Times Magazine, 14.09.2003)!
I înainte de a te g ră b i să îţi resetezi nucleu l caudal îţi rea­
mintesc însă că aceşti oam en i au practicat m editaţia tim p de
Bel puţin câţiva a n i la rând. D e aceea, n u fi dezam ăgit dacă
fdupă primele o p t m i n u te de m ed itaţie n u sim ţi că lucrurile
[s-au schimbat rad ical î n cazul tău.
I Consideră aceste cercetări u im itoare de u ltim ă oră doar
Unmotiv în p lu s pentru care „m ed itaţia este savuroasă şi
este bună pen tru tine!"

23
 m e d it a ţ ia d e o p t m in u t e

HO,NARĂ: CE ANUME SE OPUNE MEDITAŢ ,E|

MINTEA
sosit m o m e n tu l să îţi prezint un n»
Cred că a sosii m v ------ ■ ■ • Petsonai
;i confrunta frecvent de-a lungul practi ' ' JţJriaj
care, ‘^ i nCurmătoa“reie •- opt săptăm âni: m intea Wta 'hB‘>m |
|n mod paradoxal, aceasta reprezintă cel mai mare obsta
ZZ meditaţiei, dar şi calea ce te va conduce către s j
todiferent dacă nu ai mai m editat deloc sau daa
făcut-o ocazional, există şanse m ari (cam de sută la sută) Ca(•
atunci când începi să meditezi să fii deranjat de un f l u x u l
tinuu şi supărător de gânduri. Tradiţia meditaţiei zenVo,.
beşte despre „privirea cascadei" - acea Niagară perpetuă cate
debordează în mintea ta. Prietenul m eu Jo h n Newton piefeii 1
să o numească, în termeni mai m oderni „spamul cognitiv", '
în mod invariabil, toţi m editatorii începători cred că
procesul meditaţiei este cel care creează - într-un fel sau
altul - această cascadă de gânduri. în realitate lucrurile se
petrec exact pe dos. Niagara ta personală a existat dintot-
deauna, dar tu ai fost prea ocupat să te îneci sub ea pentru
a o mai observa! Practica m editaţiei îţi oferă o oportunitate
uimitoare, poate pentru prim a d ată în viaţa ta: aceea de a
rămâne uscat şi încălzit în pofida deluviului.
Iată cum te ajută m editaţia să realizezi acest lucru:
Să spunem că au trecut patru m in u te din Meditaţia
de opt minute. Mintea îţi este liniştită şi împăcată. Subit,
prin minte îţi trece urm ătorul gând: „Uau! Mintea mea eşti
incredibil de liniştită." Aceasta este săm ân ţa u n ei aşa-numite
//Poveşti m e n ta le I a tă cum s-ar p u te a d erula aceasta:
„Ce pace! Super! Deci asta trebuie să se întâmple?... Cum
2 rămâneîn această stare?... începe să
n iZ Z a\S a dUS!Pentru
de la Sa l'mea!?..Depildă azi, când am şters email-ul aed11
m "• Mamă>ce s-a m ai supărat Reed... Mă rog, a i ‘l
24
El Curs de meditaţie pentru începători

şi el dovadă o dată în viaţă că are em oţii!... Apropo, somonul e

■ I, t o fe rtă la magazin. Ar fi bine să cumpăr mâine un pachet..."
Şi aşa mai departe. Cred că ai înţeles imaginea de ansam­
■
blu. Ai început cu un gând despre linişte şi pace şi ai ajuns să
■ faci cumpărături pentru cină. Şi totul, în decurs de o singură
secundă. Fă cunoştinţă cu M intea Hoinară.
B Pe de altă parte, nu trebuie să îţi pară rău că ai o
■ Minte Hoinară. N u eşti singurul în această situaţie. Toţi
oamenii de pe Păm ânt o au, 24 de ore pe zi, şapte zile pe
P săptămână. M intea n u este altceva decât un perpetuum
mobile de produs gânduri a cărui singură sarcină este să
i k
Prefer gândească. Este u n angajat lo ia l şi n eob osit, care nu te va
gnitiv» dezamăgi niciodată.
p De vreme ce nu îţi p o ţi opri sau suprima gândurile, ce
Q edcj
poţi face pentru a trăi în tr-o stare de pace şi de calm? Aici
fel sau intervine meditaţia, care îţi oferă o soluţie pe cât de simplă,
Urile se pe atât de elegantă şi d e eficientă: n u m ai încerca să îţi
dintot- suprimi gândurile; transcende-le.
pentru ■ Cum - D oam ne iartă-m ă - p o ţi face acest lucru? Ei bine,
unitate începe prin a-ţi aduce a m in te de n ou a ta definiţie a medita­
ea de a ţiei şi „lasă-le să existe". C u m p o ţi face acest lucru? Prin ceea
ce eu numesc M editaţia în trei paşi:

îditaţia I I. Recunoaşte f a p t u l c ă g â n d e ş t i.
Subit,
■ 2. întoarce-te la m e d i t a ţ i e fă r ă s ă î ţ i b a ţ i c a p u l.
\ea.este
uimite I 3. Repetă p r im ii d o i p a ş i o r i d e c â te o r i e s te necesar.
(Va fi d e m u l t e o r i n e c e s a r ! )
1 Cum
pară" I M editaţia este a r ta r e v e n i r i i c u b l â n d e ţ e la c o n c e n tr a r e ,
o tf °ri de câte o ri este n e c e s a r . D e a c e e a o n u m im : practică.
l acel“ Şi acum, o n o t ă i m p o r t a n t ă : a t u n c i c â n d m ă refer la M in tea
a dtf Hoinară, eu v o r b e s c d e s p r e g â n d u r i le a le a to r ii şi a g ita te care

25
 m e d it a ţ ia d e OPT MINUTE

secătuiesc de energie şi te înnebunesc de cap E

te
totuna şi nu trebuie confundată cu gândirea în sPn 8 nu estf
Sunt lucruri pe care trebuie să le faci în p e ru /'
n diferite locuri; să îţi îndeplineşti ___________H
atribuţjn sj
a|Un a'îti iei'copiiî
du, să îţi iei copiii de la şcoală. în realitate, este o binecuvâ
6^
''
tare aptul că mintea lucrează în^ n t i n n „ asig u rân d ^
încontinuu,
!n ă pe unde calci, că nu dat de necazuri şt amintind
undeti-ai cheile maşinii. Există o diferenţă î n t r e g
Editoare" rătăcitoare şi aşa-numita minte „de lucru”. P(
măsură ce vei continua să practici meditaţia, vei începe
faci distincţia între aceste două tipuri de minte, cu oo claritate
clătit,
dinn ce in
în ce mai mmc.
mare mm
Vom vorbi mult mai detaliat despre Mintea Hoinară în
secţiunile referitoare la cele opt săptămâni. Până atunci,
reţine că nu meditaţia este cea care dă naştere acestei minţi.
Tu ai gândit haotic întreaga ta viaţă. M editaţia nu face decât
să te ajute să devii conştient de acest lucru, astfel încât să
poţi face ceva constructiv pentru a schimba situaţia.

DE CE TREBUIE SÂ MEDITEZI?

Filozoful roman Seneca s-a întrebat odată: „La ce folo­

seşte un vânt fără o busolă?" Această secţiune îşi propune să
te ajute să îţi defineşti scopul personal pen tru care practici
meditaţia.

motbT^ 1111 a^ ng Să mediteze dintr-o mie şi unul de

din urmă!*1 C6l,e mai multe dintre acestea se limitează la una
următoarele trei categorii:

tenTuniUrteÎale^’ * PUdă PentIU reducerea

• Pentm
dresului ^ m entai^' de pildă p en tru reducerea
26
 Curs de meditaţie p e n t r u t n c e p a tori

. pentwcreştere sp iritu a lă, de pildă pentru « .u -,

unei c o n e x iu n i m ai p ro fu n d e cu viaţa ‘ itea

Tu de ce îţi d o re şti să în v e ţi să m editeZi? Acea_

între-
este extrem de im p o rta n tă , şi *i nu ar trebui să te sfieşti
bare
ţi-o pui- Există o concepţie greşită care spune că $a
„u ar trebui să fie practicată cu un scop în n - ,.! " '13
tate, vrem-nu vrem , noi trăim într-o societar» " realU
care este p rin excelenţă orientată către scopuri Ori d T ^ '
ori facem ceva, n o i ne aşteptăm - de multe ori chiar în Z h
a * * - să obtinem Un anum it rezul‘ «- La urma u rm e Jd e
ce ne-am in v esti tim pul şi efortul personal în ceva dacă Z
am obţine u n beneficiu concret? Personal, nu aş face asa
ceva, şi probabil n ici tu.
Nu este nimic greşit în a avea în minte un scop pe care îţi
propui să îl realizezi cu ajutorul meditaţiei. De fapt, eu cred
că este chiar u n lucru foarte bun. Pentru a te ajuta să îţi
defineşti scopul pentru care m editezi, îţi propun o listă cu
câteva din cele m ai populare scopuri:

• Suferi de o d u rere acu tă sau cronică şi ai auzit

sau ai citit că m e d ita ţia te poate ajuta să reduci
durerea.
• Iei m ed icam en te p e n tr u stres, anxietate sau hiperten
siune, iar d o c to ru l îţi reco m a n d ă să aplici meditaţia.

• Te simţi a n x io s şi co n fu z. îţi doreşti o m etodă

prin care să te lin iş te şti fără să apelezi la alcool
sau la c a lm a n te .
Nu ai n ic iu n fel d e p ro b le m e , d ar te plictiseşti.
Simţi că îţi lip seşte ceva. N u ştii despre ce este
J°rba, d ar ai a u z it că fo a rte m u lţi oam eni
^ Săsesc ră s p u n s u rile în tim p u l m editaţiei.
 m e d it a ţ ia de o p t m in u t e

nti furios, iritabil, iar uneori acţionezi i r ^

, xe simţi
* că meditaţia te poate a,u ta să iţi gesti0n^
Ai auzit
mai bine mânia.

Acestea sunt câteva din m otivaţiile altor oameni de

Î d meditaţie. Stabileşte acum motivele
Jen m care îţi doreşti să m editezi Acest răspuns este f0attt
C o rta n t, căci va fi combustibilul care iţi va susţine votaţj
de a aplica programul de m editaţie în tim p u l următoarele,
opt săptămâni.
Aşadar, ia chiar acum o mică pauză şi relaxează-te,
închide ochii şi vezi care este prim ul răspuns care îţi trece
prin minte pentru a completa fraza urm ătoare: „Meditaţia
este un proces care m ă poate a ju ta s ă .............................."
Perfect! Indiferent ce ţi-a tre c u t p rin m inte, acesta a fost
răspunsul ideal.
Să spunem că îţi doreşti să m editezi p en tru că vrei să fii
mai fericit. Foarte bine. în acest caz, răspunsul este: „Medi­
taţia este un proces care mă poate ajuta să devin mai fericit."
Poate că te-a speriat furia cu care reacţionezi când eşti la
volanul maşinii. în acest caz, răspunsul este: „Meditaţia este
un proces care mă poate aju ta să îm i controlez mânia când
sunt la volanul m aşinii/'

pent^ 3i •Cieat aSt*^ Un m ot*v a m ed ita semnificativ

carton ^ nU pentru altcineva. Scrie această frază pe un
chiar w ' fP aSează_1 în tr-un loc în care să p o ţi citi ce ai scris
/ Meditatiei de OP» m in u te.
Acum că ţi-ai lămurit
la§i lucru cu de ce îţi doreşti să m editezi, fă ace-
înţelege cât
cât ?' °§ramul M editaţiei de o p t m in u te, pentru a
pentru tine. şi totuşi de eficient poate fi acesta

28
 Curs d e m e d i t a ţ i e p e n t r u în c e p ă to r i

cUM F U N C Ţ IO N EA Z Ă p r o g r a m u l m e d it a ţ ie i

PE OPT M IN U TE

Programul M editaţiei de o p t m in u te este special conce­

put pentru a fi prietenos, uşor şi eficient. Tot ce trebuie să
faci este:

! Să citeşti cu a te n ţie P a rte a în tâ i a cărţii. Nu sări

direct la Părţile a Il-a sau a IlI-a.

• Să te fam iliarizezi c u In stru c ţiu n ile de Operare

pentru M editaţie. Este vorba de „regulile de bază"
I concepute p en tru a te ajuta să n u deviezi de la ceea
■ ce ai de făcut şi să îţi maximizezi beneficiile perioadei
■ de meditaţie.

• Să meditezi o d a tă p e zi tim p de o p t m inute.

I Partea a Il-a este îm părţită în o pt secţiuni, câte una
I pentru fiecare săptăm ână a programului. Fiecare
I săptămână are propria sa tehnică de meditaţie
[ ghidată, atent selectată. în plus, ea conţine
I mai multe secţiuni de verificare a progresului făcut
până în acest p u n ct al program ului, discuţii şi sfaturi
referitoare la tehnica de m editaţie recomandată
[ pentru săptăm âna în curs, o concluzie şi o secţiune
f cu răspunsuri la întrebările cele m ai frecvent puse.

I • Să treci la o a ltă te h n ic ă în să p tă m â n a care

urmează. La sfârşitul fiecărei săptăm âni, întoarce
pagina şi treci la urm ătoarea tehnică recomandată.
Tehnicile au fost special selectate şi organizate
pentru a te ajuta să îţi aprofundezi gradual practica.
De aceea, este bine să n u sari vreo tehnică şi să nu
schimbi ordinea indicată.

29
 m e d it a ţ ia de o pt m in u t e

cx îti actualizezi p ra c tic a . La sfârşitul celor 0pt

* săptămâni ai opţiu n ea de a răm âne unde te afli
L u de a trece la Partea a IH-a şi de a aprofuntia
nractica m editaţiei. Partea a IlI-a îţi prezintă mai
multe m odalităţi uşoare şi sim ple de a face acest
lucru Tot aici este descrisă o m ed itaţie pe care
o poţi practica în decursul u n e i activităţi, astfel încâ,
să poţi integra m editaţia de-a lun g u l întregii zile
îţi recomand insistent să îţi actualizezi practica
meditaţiei şi mai presus de orice, să încerci
meditaţia în tim pul acţiunii.

CE POATE Şl CE NU POATE FACE MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

Lista lucrurilor p e care M ed ita ţia d e o p t minute

nu le poate fa c e

Programul Meditaţiei de o p t m in u te nu:

• îţi induce o stare de c o n fu z ie . Tehnicile de medita­

ţie din Meditaţia de opt minute s u n t a tâ t de simple
încât pot fi practicate chiar şi de copii (dacă ai copii,
poate că i-ai putea pune să le încerce).

Iţi ţine predici. Ai ales acest p ro g ram tocm ai pentru

a evita tratatele de istorie sau de filozofie a meditaţiei.

Te determ ină să despici firu l în p a tru în legatul

Cu ceea ce s' a în tâ m p la t. Ce sens are să discuţi la
infinit despre stările tale de spirit, despre chimia
eierului sau despre ce ţi s-a în tâ m p la t în copilă
Pa cum spunem noi, cei de la Hollywood:
numaiCem ^ Subiect-” Cu alte cuvinte, meditează
numai asupra m om entului prezent.
 Curs de m e d ita ţie p e n tru începători

, Abordează s u b ie c t e r e lig io a se . Programul M editaţiei

de opt m in u te n u are co n o ta ţii religioase, sectante
sau politice. El n u are o agen d ă ascunsă, fie ea
; budistă sau d e altă natură.

• C onduce la ilu m in a r e . Iluminarea este u n cuvânt

; folosit fără prea m u ltă discrim inare de către to t felul
de guru N ew A ge sau d e p rom otorii băuturilor
energizante. Program ul M editaţiei de op t m inu te
[ se referă strict la m ed ita ţie. N u-ţi face griji cu privire
I la iluminare. R elaxează-te şi scufundă-te în m editaţie.

! îţi cere să a i u n guru. U n ii m aeştri susţin că n u poţi

f medita eficien t dacă n u ai u n guru sau un m aestru
t alături. Personal, n u su n t d e acord cu ei. Această
[ carte îţi oferă to t ce ai n e v o ie pentru a în cepe
I să m editezi chiar acu m .

• îţi p rezin tă o „ strâ n g er e d e m â n ă secretă" sau o

scurtătură. C rede-m ă, dacă ţi-aş putea oferi aşa ceva,
' aş face-o. în m ed ita ţie n u există în să secrete sau scur­
tături. M editaţia de o p t m inute se rezum ă la lucrurile
esenţiale. Prin urm are, relaxează-te. N u există n im ic
mai sim plu d ecât ceea ce îţi v o i prezenta în
continuare.•

• Te lasă în c e a ţă . în u rm ătoarele o p t săptăm âni

ale acestui p rogram v o i fi alături d e tin e la fiecare
pas. Am parcurs eu în su m i acest drum , aşa că am
anticipat toate p rovocările, întrebările şi în d o ielile
care îţi p o t apărea în cale. Program ul este literal­
mente în ţesat d e e le m e n te d e „suport tehnic".
Vei înţelege ce vreau să sp u n cân d v ei în cep e
să citeşti secţiu n ea referitoare la Prima Săptămână.

31
 MEDITAŢIA de OPT MINUTE

ta lucrurilor p e cure le f a c e M e d ita ţia d e

Programul M editaţiei de o p t m in u te :

. Te ajută să intri în m ed itaţie c h iar acum. Medit

de opt minute este special con cep u tă pentru a fi *^
simplă, clară şi prietenoasă, astfel încât să p0ţi intr
în starea de m editaţie chiar acum. Uită-te la ceas *
în mai puţin de 20 de m in u te în cep ân d din acest
moment vei începe prim a ta m editaţie.

• îţi respectă tim p u l şi energia. Ziua n u pare suficient

de lungă pentru a-ţi asigura tim p u l necesar pentru
toate lucrurile pe care le ai de făcut. Ce să mai
vorbim de m editaţie... De aceea, ţi se cere să acorzi
acestei tehnici doar opt m in u te d in tim pul tău
de zi cu zi. Nu 10, n u 20, n u 45. Doar opt minute.
Nicio secundă m ai m u lt sau m ai p u ţin .

• îţi prezintă instrucţiuni clare, sim ple şi eficiente.

Programul prezentat în această carte n u conţine
niciun term en din jargonul de specialitate.
Nu vei găsi niciun cuvânt pe care să n u îl înţelegi,
nicio instrucţiune care să ţi se pară insondabilă
şi nicio discuţie exagerat de filozofică sau de tehnică.

Te ajută să îţi construieşti o p ra c tic ă reală a medi­

taţiei într-un tim p foarte scurt. M ulţi oameni cred
că trebuie să te duci în Tibet şi să stai lu n i de zile
n Postura lotusului pentru a-ţi construi o practică
nguroasă a meditaţiei. Ei bine, eu cred altceva. Dacă
tiei J 6Cta ^ 'an u * care urm ează, acordând medita
0 Practi^ '01116 C*'n tim Pu l tă u zilnic, îţi vei dezvolt
1 nguroasă, disciplinată şi fermă a meditatie1'
 C urs de meditaţie pentru începători

„ pe care o vei putea aprofunda m ai târziu şi care

poate dura întreaga ta viaţă.

• îţi răspunde la p rin cip alele în tre b ă ri. Fiecare sec­

ţiune din această carte conţine o rubrică de întrebări
S şi răspunsuri. Apropo, răspunsul la fiecare întrebare
este de fiecare dată acelaşi: „Te descurci de minune.
Respectă programul şi co n tin u ă să m editezi.”

• Te ajută să treci de p e rio a d e le grele. Indiferent

; ce te preocupă şi ce îndoieli ai, cel m ai probabil aces­
tea au fost ridicate în ain tea ta de m ii de m editatori.
j Prin urmare, vei descoperi răspunsurile la întrebările
care te preocupă inserate în diferite părţi d in carte.
Nu trebuie să te sim ţi stânjenit, n eeducat sau igno­
rant. Cu toţii am trecut p rin această etapă.

• Te susţine şi te în c u ra je a z ă . Te voi în soţi personal

la fiecare pas, n u nu m ai p e n tru a-ţi răspunde la în tre­
bări, ci şi pentru a-ţi susţine eforturile. îm i doresc
sincer să te ajut să ajungi acolo u n d e ţi-ai propus.

• Te orientează în d ire c ţia ju stă . D upă ce vei încheia

programul de m editaţie de o p t săp tăm ân i, vei avea
ocazia să îţi „actualizezi" şi să îţi aprofundezi practica
meditaţiei. Partea a IlI-a c o n ţin e to a te inform aţiile
de care ai nevoie în acest scop, inclusiv u n „program
de antrenament" şi M ed itaţia în tim p u l acţiunii.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN T IM P U L C E L O R O P T M IN U T E ?

[ Probabil că te gândeşti d e ja că o p t m in u te în care nu

(foi practic nimic, d ecât să stai, n u re p re z in tă u n interval
tocmai scurt de tim p. A cest g â n d este firesc şi se adresează

33
 m e d it a ţ ia d e o p t m in u t e

m editaţiei. De aceea, doresc să lăm

chiar esenţei Ute$,
lucruri:

o p t m inute n u în se am n ă o p erioadă lungă ^

• M editaţia nu în seam n ă că „ n u faci nim ic"

Aş dori să iei u n c ro n o m e tru de bucătărie sau chiar să

urmăreşti ceasul în tim p ce citeşti această secţiune. 3

Opt minute nu înseam nă o p e r io a d ă lungă de timp.

Nu trebuie să fii Steven H aw kings ca să înţelegi că timpul

este relativ. Cu toţii ştim ce în se a m n ă expresia „parcă
zburat timpul". Ea descrie o e x p erien ţă în care suntem atât
de implicaţi în ceea ce facem în c â t p ierd em din vedere tre­
cerea timpului. Activitatea în care su n te m implicaţi poate
fi oricare, de la urm ărirea u n u i m eci de fotbal la participa-
rea la un curs de yoga sau la p etrecerea tim p u lu i împreună
cu un prieten. Indiferent ce facem , e xperienţa ni se pare
atemporală.
La capătul opus al spectrului, am exp erim en tat cu toţii
ce înseamnă ca tim pul să n i se p ară „o etern itate". Este sufi­
cient să aşteptăm două m in u te la o in tersecţie dacă am întâr­
ziat la serviciu, zece m in u te la o c o ad ă la b a n că pentm că nu
funcţionează bancom atul sau 12 m in u te în tim p ce agentul
de asigurări ne descrie co piata m ed icală. Astfel de momente
par mai degrabă u n concurs de re z iste n ţă d ecât u n eveni
ment trecător.
Aşadar, timpul poate „zbura" sau poate dura o veşnicie
s otui depinde de atenţia pe care o acordăm activităţii în care
de tefi1 *m^ ca^ ' Meditaţia de opt minute îţi prezintă o serie
^enţie^H ^ mec*itaîie care perm it angrenarea plenară
1; ar aşa cum i-a spus Lauren Bacall lui H u m p W
34
 Curs de m e d ita ţie p e n tr u în cepători

Bogart când acesta a s ă r u ta t-o : „ E ste m u l t m a i b i n e c â n d te

implici şi tu."
De aceea, i m p l ic ă - t e ş i t u . I e ş i î n î n t â m p i n a r e a m e a .
Atunci când te p r e g ă t e ş t i d e m e d i t a ţ ie , n u p o r n i d e la
premisa că aceasta va d u r a o e t e r n i t a t e . N u o c o n s id e r a o
povară, o sarcină p l i c t i c o a s ă s a u - D o a m n e fe r e ş te - c e v a
care îţi face b in e ( a c e a s t ă c o n v i n g e r e e s t e o r e ţe tă sig u r ă
pentru dezastru).
: Doar setează-ţi a la r m a c e a s u lu i la opt m in u te şi
meditează.

Atunci câ n d n u f a c i n im ic , f a c i d e f a p t c e v a
| Există o co n cep ţie g r e ş it ă fo a r te p o p u la r ă c a r e s p u n e
i că meditaţia în seam n ă „să n u f a c i n i m i c " . î n r e a lita te , e a
este o activitate m ai in te n să d e c â t m u l t e d i n a c t iv it ă ţ ile t a le
I curente!
!'■ Ce vreau să sp un c u asta? D o a r a tâ t: o r i d e c â te o r i m e d i -
i tezi, tu te angrenezi î n t r - u n p r o c e s , î n „ c e v a " c a r e î ţ i s o l i ­
cită[atenţia focalizată î n p rop o rţie d e s u t ă la s u tă . î n t i m p u l
' acestui proces tu eşti activ, d a r î n t r - o m a n ie r ă n o u ă , fo a r te
senină, care îţi p erm ite să c u l t i v i o r e la ţ ie n o u ă c u m i n t e a ta .
k Acesta este u n u l d in m a r il e b e n e f i c i i a le m e d i t a ţ ie i, p e
care îl vei experim enta d i n c e î n c e m a i m u l t . P â n ă a t u n c i ,
aminteşte-ţi că m ed ita ţia n u î n s e a m n ă d o a r „ iz o la r e " . E a
Kşeamnă inclusiv „interiorizare".

K onom etrarea p e r i o a d e i d e m e d i t a ţ i e
■ Dacă tot su n tem la s u b i e c t u l t i m p u l u i , t r e b u i e să a m i n ­
tim de un articol ie ftin , d a r e x t r e m d e i m p o r t a n t , n e c e s a r
pentru a putea m edita: u n a p a r a t d e m ă s u r a r e a t i m p u l u i .
I Deschierea o c h i l o r p e f u r i ş p e n t r u a v e d e a c â t t i m p a
trecut este c o n t r a p r o d u c t iv ă . E a t e p r o i e c t e a z ă în t r - o z o n ă

35
 MEDITAŢIA de OPT MINUTE

în care
'are în
m Ioc
^ să^ te focalizezi asupra sarcini-
grl
chizi în, mou
mod repetat ochii
— *pentru a verifica
.............................- timpu|
lta,e' H
- ornam^ ■
pentru a3 calcuia
calcula Jiicmw
mental cât tim -------------
p a mai rămas. Aceastj gpij
ţie neconfortabilă poate fi rem ediată cu uuşurinţă su rin T eaS
pti t3si
rea unui cronometru cu alarmă setat la opt minute.
......................
Dacă doreşti să obţii beneficii maxime în urma ap,ic.
rii Meditaţiei de opt minute, trebuie să dispui de Un ^
nometru de bucătărie. Dacă nu ai deja unul, aceste apa„,s
se găsesc la raioanele magazinelor de electrocasnice. Este*
investiţie de mai puţin de zece dolari, care te va ajutaînsâsj
profiţi la maxim de perioada alocată meditaţiei. Urmăreşte
să îţi cumperi un cronometru electronic, care să nu te deran.
jeze prin ticăitul lui.
O altă opţiune constă în a folosi CD-ul intitulat Medi­
taţia de opt minute pe care l-am creat p entru acest pro-
gram. CD-ul conţine o versiune g h id ată a instrucţiunilor
pentru meditaţie din această carte. Tot ce trebuie să Iaci
este să cauţi pe el m editaţia aferentă săptăm ânii în curs
şi să apeşi butonul Play. în ch id e apoi ochii şi lasă-te
ghidat de-a lungul m editaţiei. Sfârşitul celor opt minute
anunţat de un sunet plăcut de gong. Este simplu,!
ar e^cient‘ poate fi cu m p ărat de pe site-ul meu,
www.8m inutes.org.
l.ai set ' aCUm verifică-ţi ceasul sau cronom etrul pe care j
Scade din a ^ aceste pagini. C ât tim p a trecut? Bine.
h cât de r p n ! ? ° Pt m inute §* îtf poţi face o idee referitoare
Pede va trece acest interval de tim p.
"DAR nu
DE MinTE Î n c a l E a° m c TAC0LE i n v e n t a t e
ALEA meditaţiei
Am *
d o u ă pretexte p e care l
Pentru
a nu m edita: fie n u au suficient
 Curs de m e d i t a ţ i e p e n t r u începători

jie li se pare prea greu . V o m a n a liza în continuare şi alte

concepţii greşite d esp re m e d ita ţie .
Dădaca m ea, P a u lin e S pector, le n u m ea „obstacole
inventate de m in te" . Este p o s ib il ca b u n ica ta să le fi num it
I „poveşti de a d orm it co p iii" . O b u n ic ă b ud istă le-ar numi:
„pictarea u nu i tigru p e p erete" . T oate a ceste expresii se referă
la acelaşi lucra: in v e n ta r e a u n e i p r o b le m e care n u există. îţi
propun să an alizăm u n u l d in c e le m a i p opu lare obstacole
inventate de m in te în ca lea m ed ita ţie i:

1. M editaţia e s t e p r e a c o m p l i c a t ă .
Meditaţia este cât se p o a te d e sim p lă, în sensu l că ştii
exact ce trebuie să faci. D in a ce st p u n c t d e vedere, ea n u este
: nici grea, nici uşoară.
încearcă chiar a c u m u rm ă to r u l exerciţiu:

• închide o c h ii şi rela x ea ză -te.

• Urmăreşte-ţi resp iraţia.
* • Observă ciclu l in sp ir a ţie i şi exp iraţiei.

■Ţi-ai putut fo ca liza în în tr e g im e a ten ţia asupra respira­

ţiei tale, fără să v isezi la a ltc e v a , fără să te gân d eşti la n im ic şi
fără să te întrebi ce n a ib a faci? P rob abil că n u . Este uimitor,
nu-i aşa, câte gân d u ri îţi p o t in v a d a m in te a în tim p u l u nei
singure respiraţii, d e parcă a ce a sta ar fi o valiză care se poate
dilata Ia infinit.
■ în pofida acestu i d ia lo g m e n ta l c o n tin u u , ţi s-a părut
dificil să îţi urm ăreşti resp iraţia? S u n t sigu r că nu. Asta
înseamnă m editaţia: să fii a t e n t la cev a , să realizezi că ţi-ai
pierdut concentrarea şi să te în to r c i u şo r la ce ai d e făcut. Ea
corespunde exact d e fin iţie i p e care a m d at-o m ai devreme:
meditaţia perm ite în to t d e a u n a c e e a c e ex istă deja.
 m ed it a ţ ia d e o p t m in u t e

ce în ce mai bun la ea.

2. Meditaţia este o religie.

Există o convingere greşită foarte populară, îndeosebi

Occident, care pune un sem n de egalitate între meditaţie':
budism. în realitate, între acestea există o diferenţă majori j
la fel ca şi creştinismul sau iudaism ul, budism ul este orei.
gie. Meditaţia este un proces de conştientizare care nu J
nimic de-a face cu religia. Există o com ponentă meditativă!
nu doar în budism, ci şi în celelalte m ari religii ale lumii,
inclusiv în creştinism şi în iudaism .
Te asigur aşadar că program ul M editaţiei de opt minute
este complet nereligios. Singurul său scop este de a te ajuta
să îţi creezi o practică a m editaţiei pe care să o poţi aplica
de-a lungul întregii vieţi. Nu am nicio altă intenţie, ascunsă|
sau nu.
 Curs de meditaţie pentru începători

I 4 , meditaţia e ste uri p r e te x t p e n tru a evada

I joi realitate şi p e n tru a scă p a de responsabilităţi.

I Unii oameni cred că m editaţia este doar o modalitate

(egocentrică şi narcisistă de a evita responsabilităţile şi viaţa
■reală. Nimic nu este m ai departe de adevăr. Scopul medita­
ţiei nu este de a evita viaţa, ci dim potrivă, de a te scufunda
[ chiar mai profund în ea! Iată cum funcţionează acest lucru:
I Atunci când m intea este calm ă, focalizată şi într-o stare
Ide-.acceptare, tu experim entezi toate aspectele vieţii într-o
manieră mai plenară, p e n tru că n u m ai judeci nim ic în mod
•critic, ci accepţi ceea ce se petrece în fiecare clipă. Această
■perspectivă nouă conduce adeseori la m ai m ultă „ener­
gie vitală" şi la dorinţa de a te angrena m ai plenar în toate
(aspectele vieţii.
Prin urmare, nu-ţi face griji. Să devii u n m editator nu
înseamnă că te vei trezi vreodată că ţi-ai abandonat practica
juridică şi te-ai izolat în tr-S m ă n ă stire d in Butan, ci doar că
'vej descoperi o m ai m are savoare în practica ta juridică, îţi
vei iubi mai m ult fam ilia şi vei căpăta u n respect m ai mare
faţă de toate formele vieţii. / .

5.Wupoţi medita d e c â t în tr-o lin işte desăvârşită.

■Meditaţia înseamnă să integrezi lumea exterioară, nu să o

exâluzi. Marea majoritate a oamenilor cred că nu poţi medita
[corect decât într-o tăcere absolută, de preferinţă pe un vârf
depiunte, departe de orice zgomot şi de agitaţia civilizaţiei.
Acest lucru nu este însă adevărat.
Biţi mai aminteşti de definiţia pe care am dat-o noi medita­
ţiei?„Meditaţia permite întotdeauna ceea ce există." Ei bine,
aceastălume zgomotoasă şi agitată este „ceea ce există", indi­
ferent dacă ne place sau nu. Ea include zgomotul supărător

39
 MEDITAŢIA de o p t m in u t e

, de pe autom obile, râsul (şi ţipetele)

al alarmelor .. .
muzica dată Ia maxim de vecini CopiV
Atunci
Atunci cândcanu medităm
------- , noi tratăm întotd
intruziunile- exterioare: le acceptăm fără a le critlca „
încerca sa- ic
1 - reducem prin
încerca să le
nrin purtarea
ourtarea de
de ochelari
ochelari ^ * % -<<
dopuri pentru urechi sau agrafe p e n tru nas (re a ]/ Prot%
' »"i. „ perî^tem-*
r e n i i n t u i . . - rpeimitem--
nerm permitem."
item ... permitem
--------------- ’%
Acestc concept
A n c e p a .fost
i t c deo „acceptare" « exprimat într.0
P ‘ ..........
-----^4-’. A mm un îV
1 r'1
„ I minunata du Shan.iduva, u n tnl+t.lu
c»1or-\4- K,, J: . ^
p t t a t a dm „
re a spus- „Unde aş putea găsi suficientă piele pem„Jj
acoperi întregul Pământ? Este suficient însă să port piele p,
tălpile încălţărilor pentru a acoperi întregul Pământ."
Meditaţia te conduce la o relaţie complet nouă cu lunKl
exterioară; mult mai senină şi mai satisfăcătoare, care acceptă
totul şi nu respinge nimic. Ori de câte ori meditezi, tu ai ocazia
de a cultiva o nouă modalitate de a trăi, intr-o stare mai plg.
nară de bucurie şi de pace, chiar în mijlocul acestei realităţi
haotice, dar sublime, pe care o num im viaţa de zi cu zi.

6. Dacă mă voi apuca de m editaţie , va treb u i

să renunţ la lucruri de gen: citirea re v iste i Vogue,
uitatul lafotbal, reluarea e p iso a d e lo r d in Seinfeld,
burgeri şi cafele de la Starbucks.

F°arte mulţi oameni cred că m editaţia înseamnă sacrifi-

convingCrUril°r Pe Care le iubesc* Personal, numesc această
cu burgee ”COneXiunea tofu-m editaţie". Ea vine la pachet
-o~*nu
(asta dacă , ^produsele
u u s e i e din
din soia
soia şi
şi ceaiul
ceaiul de
de muşeţe’
(astaEdacă
s t enu
ţ iîţi
11plac în m od
PlaCÎnm° d eefectiv ------- produse).
fPr t m aceste
de Este Posibil să fi citit cărţi sau să fi auzit instruc0
. —-
meditatip - a m cScărţi T^ ;—sau să fi auzit ius
me(ihaţie care afirmă că printre cerinţele medita
numără, vegetarianismul, abstinenţa de la alcool,
tutu
40 Chlar sex> Dacă acest lucru ar fi adevărat, oflt*
Şl
dinţi
 C urs de m editaţie pentru începători

meditatorii pe care îi cu n o sc n u ar avea dreptul să practice

meditaţia (inclusiv eu însum i)!
I Ideea că trebuie să sacrifici to t ce îţi place nu este numai
greşită, ci contravine chiar esen ţei m editaţiei. Programul
Meditaţiei de op t m in u te n u im p u n e n iciu n fel de prohi­
biţie, îndeosebi a aşa-nu m itelor „vicii". Este vorba de orice
activitate, de la savurarea u n u i latte în tr-o cafenea la vizio­
narea filmului Survivor IX sau la o partidă de sex sălbatic.
1 Adevărul este că dacă v e i în c e p e să m editezi, vei savura
[ chiar mai mult aceste lucruri (şi orice altceva). D e ce? Pentru
i că experienţa lor ţi se va părea m ai plenară. Ca să dovedesc
(acest lucru, îţi p ropun u rm ătoarea M ini-m editaţie dulce.

• Găseşte ceva d u lce, n u m a i m are d e o îm bucătură,

cum ar fi o stafidă sau o cio co lă ţic ă Hershey's.
• Ia acest desert în m â n ă şi exam inează-1 cu atenţie,
imaginându-ţi p o te n ţia lu l lu i d u lce.

• Foarte, foarte le n t, in tr o d u d esertu l în gură şi pla-

P sează-1 pe lim b ă.
• în ch id e o c h ii. C o n ştie n tize a ză plen a r gustul savuros
K al d e s e rtu lu i î n t i m p ce acesta începe să ţi se dizolve
■ în gură.

Ai re m arcat c â t d e p l e n a r ăa devenit experienţa gustului

atunci când e şti i m p l i c a t în totalitate în momentul prezent?
jlmaginează-ţi c ă f a c i tot ceea ce faci în acest fel.

7. Nu p o ţi în v ă ţa s ă m e d i t e z i f ă r ă
prezenţa u n u i m a e s t r u .

învăţarea o r i c ă r u i l u c r u nou este întotdeauna mai uşoară

atunci cân d a i u n p r o f e s o r bun. De aceea, dacă găseşti un

41
 m e d it a ţ ia de o p t m in u t e T

nstructor b u n de m editaţie,
maestru sau un instructor b u n ae nu
‘ 'n la cursul lui. Pe de altă parte, nu există f j " » *S
1U1-m1 editaţie.
înscrii ia -• uuni de v
instructori buni meditaţie. Găsirea unuia \ fi
u n u ia pv o atew6*difi„
iar deplasarea la locul în care predă p o a te presupUne % )
tiţie majoră de timp şi de bani, p re c u m şi o călăt0rie° H
Unul din principalele motive p e n tru care am crea
taţia de opt minute este că n u necesita nicio altă
pentru a iniţia, a construi şi a susţin e o practică a m e $ ^
Chiar dacă nu p o t fi alături de tin e în p la n fiziC; te
mă vei găsi întotdeauna la urm ătoarea frază citită
Există o zicală care spune: „A tunci cân d adeptul
pregătit, maestrul apare." Poate că există u n maestru ^
aşteaptă după colţ. De aceea, începe p rin a deveni u n^T *
al meditaţiei. Creează-ţi o practică zilnică a m editaţiei d
minute. Vezi apoi ce se întâm plă în c o n tin u a re . 6°Pt

& Nli există decât o s in g u r ă m o d a lita te

corectă de a medita.
în realitate, nu există o astfel d e mnH aiifot •
cineva îţi spune acest lucru, fereşte-te d e t î **
este o persoană un m aestr, ? d ' mdlferent dacă
cineva îţi spune că- Şina ^ ° ?COala d e m editaţie. Dacă
întoarce-i spatie ^ ^ COrectă calea mea;

* meditaîie, iar vestei b u n ă ^ s te 303 ° P t te h n ‘d SimP'e

găsi nicio in s tru r f

* Este ^ p o sib il să h • P eC 3resă n u o înţelegi.
greş a tu n c i c â n d m ed itezi.
lmPortant 31
oricum tot fSte ^ faCi Ce p)0^ , lu c ru P e care ^ ^aci
sau nu de in d iferen t d acă eşti c o n ştie n t
acest lucru.
 Curs de m e d i t a ţ i e pent ru începători

I Aşadar, ţine aproape şi începe să meditezi. La urma

urmelor, de câte ori ţi se întâmplă să nu ai nimic de pierdut,
ci numai de câştigat?

INSTRUCŢIUNILE o e o p e r a r e p e n t r u m e d it a ţ ia

de OPT M IN U T E

La ora actuală, to t ce există pe piaţă se vinde cu instruc­

ţiuni de operare, de la covrigi la jeepuri. De regulă, nimeni
nu citeşte aceste in s tru c ţiu n i şi to ţi fac cum îi taie capul. Te
rog să nu procedezi în acest fel cu Instrucţiunile de Ope­
rare pentru M editaţia de o p t m in u te. Acestea sunt esenţiale
pentru reuşita dem ersului şi su n t la fel de im portante în
prima zi cum vor fi în u ltim a (inclusiv mai departe, dacă
vei continua).
> Citeşte chiar acum instru cţiu n ile de operare. Pune un
tfmn pentru a te p u te a în to arce la această secţiune ori de
câte ori vei dori. în tim p , aceste instrucţiuni se vor integra
în mod firesc în practica m ed itaţiei tale şi nu vei mai uita
;de ele.

Staijo s ş i a d o p tă o p o z iţie fe r m ă .

Ori de câte ori te aşezi p e n tru a medita, tu îţi soliciţi

practic dreptul în n ă sc u t de a fi fericit, senin şi conştient de
propria valoare.
; De aceea, atunci câ n d te aşezi p en tru a medita, rămâi cu
adevărat a ş e z a t! N u te foi şi nu te mişca to t timpul! Nu te ridica,
indiferent ce se în tâ m p lă în ju ru l tău, cu excepţia unui cutre­
mur de 7,2 grade, a u n u i tsu n a m i sau a unei urgenţe reale. Şi
nu, nevoia de a u rin a n u in tră în această categorie.
■Reţine: atunci cân d practici M editaţia de opt minute
m| trebuie să ajungi nicăieri şi n u ai nim ic de făcut. Tot ce

43
 MEDITAŢIA de OPT MINUTE

trebuie să faci este să stai jos. Timp de opt minut

mult, nici mai puţin. \ l

f i i blând cu tine însuţi.

Nu doar în timpul celor opt săptămâni ale prog
ci în fiecare clipă din viaţa ta, acum şi de-a pururi. ^
Frustrarea apare adeseori în primele etape ale p,a
meditaţiei. Este posibil să te înfurii pe meditaţie, convoi
nu îţi oferă ce ţi-a promis.
Dacă simţi o stare de confuzie, frustrare, îndoială, stâ^
neală sau o altă stare de spirit negativă în timpul medita^
nu te enerva şi nu încerca să o reprimi. Limitează-te sâ„
conştientizezi. întreabă-te: „în acest moment, sunt eu blânda
mine însumi?" Dacă nu eşti, schimbă-ţi atitudinea.
în Săptămâna a Şaptea a M editaţiei de opt minute vei
învăţa o tehnică num ită M editaţia Bunătăţii şi Iubirii,
Aceasta te va ajuta să îţi accesezi izvorul înnăscut, natural şi
veşnic prezent al bunătăţii tale interioare, nu doar de
tău, ci şi al altora.
Până atunci, nu îţi p o t spune decât un singur lucru
faptul că te-ai apucat de meditaţie dovedeşte dincolo de orice
tăgadă că ai luat o decizie m ajoră de a te trata pe tine însuţi
cu bunătatea şi cu compasiunea pe care le meriţi din plin

eiiu az« în fie c a re z i tim p d e o p t m in u te .

NlClmm mult> nici m a i p u ţin .

^Mai?int5UmJ i aU. SpUS Probabil p ărinţii când erai la H(

decizii." S° lvă ^ Ceu^' §* aPoi vei putea lua propriile

^ditaţiei de oăîjtăm âni' duP& ce vei „absolvi" progîa

în prezent ce în m inute' Vei înţelege m u lt mai bine d

44
Seamnă m editaţia. în acel moment v
 Curs de meditaţie pentru începători

pregătit să îţi modifici practica, mărind inclusiv intervalul

jn care meditezi. Până atunci, invitaţia mea este să respecţi
programul şi să meditezi în fiecare zi timp de opt minute.
Nici mai mult, nici mai puţin.
Respectarea program ului presupune de asemenea să
meditezi o singură dată pe zi, în fiecare zi. Nu sări zilele de
luni şi de marţi gândindu-te că vei „recupera" meditând
24 de minute în ziua de miercuri. Metoda poate funcţiona
atunci când înveţi pentru u n examen, dar nu şi în cazul
meditaţiei. Consistenţa este piatra de temelie a unei practici
meditative de succes.
Bun, acum ştii exact câte m inute trebuie să aloci zilnic
meditaţiei în urm ătoarele o p t săptămâni: opt. Vei avea destul
timp pentru introducerea u n o r schimbări: după absolvire.

t „Lasă-ne p e n o i s ă c o n d u cem

întotdeauna mi-a p lăcut acest slogan clasic al companiei

I de transport cu autobuzul G reyhound. Mi se pare o modali-
i tate perfectă de a spune: „Relaxează-te." Motivul pentru care
Sam conceput M editaţia de o p t m in u te este exact acesta.
Atunci când m editezi, invitaţia m ea este să îţi petreci
cele opt minute făcând exact acest lucru, nu punându-ţi
întrebări, ezitând şi cu ltiv ân d îndoieli. Fiecare element pe
care îl vei găsi în cartea Meditaţia de opt minute, de la sec­
ţiunile de „întrebări şi răspunsu ri" la discuţiile deschise şi
lai tehnicile de m editaţie, inclusiv aceste instrucţiuni de
operare, au fost special co n cep u te p e n tru a te ajuta să obţii
rezultate maxime.
■Motivul p entru care ai cu m p ărat această carte a fost
dorinţa ta de a învăţa să m editezi. Acesta este inclusiv obiec­
tivul meu în ceea ce te priveşte. Te asigur încă o dată că te
voi însoţi pas cu pas p â n ă la în d ep lin irea acestui obiectiv.

45
 MEDITAŢIA de OPT MINUTE

Nu în calitate d ec
gur, i de an tre n o r care te s u s ^ ,

Ş° flÎdaT îndm pulutm ătoareloropt săptămâni,reia

si simte-te confortabil, pornind de la premisa că toate
ale au fost anticipate şi rezolvate A. încredere în mine *
când îţi spun că această călătorie ifi va face plăcere. ""

Nicio meditaţie nu este n ereu şită.

Definiţia unei meditaţii bune este o meditaţie „înche.

iată". Definiţia unei m editaţii „nereuşite este o meditaţie
„nerealizată". De aceea, dacă doreşti să fii sigur că faci bine
ce faci atunci când meditezi, singurul lucru pe care trebuie
să îl faci este să meditezi.
Atunci când meditezi, este imposibil să dai greşi Nu există
o modalitate greşită de a m edita. Sim plul fapt de a sta jos şi
de a medita înseamnă autom at că m editezi „corect".
Este foarte simplu.

Permite... Permite... P erm ite...

Aşa cum regula de bază a oricărei afaceri mobiliare e

„locaţia, locaţia, locaţia", regula de bază a meditaţiei e
„permite... permite... perm ite..."
Atunci când meditezi, tu perm iţi lu crurilor să se întâ
ple, fără a exclude nimic. Acest lucru îţi p erm ite să ai o ir
gme de ansamblu neobstrucţionată a aren ei circulare cu
ânduri de scaune care este m in te a ta co nştientă.
să precizln^ele^ de a§itată P ° ate fi această m inte, doi
minutemi-^Ca *ntr'° şedint ă recentă de m ed itaţie d
I10uiar în untItd e o r in ^ 1AlculLa^lc u
homar în de 0 c in * ~‘ îa m il
am ^
Şl adllc t tem a m uzicală a fii:
am inte de p rim a m ea bic
 Curs de m edita ţie p e n tr u începători

I (marca Rudge). Ce c o n e x iu n e p oate exista între aceste gân-

I duri? Dacă tu poţi găsi vreuna, n u ezita să m ă inform ezi.
Atunci când te aşezi în p oziţia d e m ed itaţie, dialogul
mental devine m ai z g o m o to s ca oricând. U n ele gânduri sunt
I plăcute, amuzante şi b eatifice. A ltele p o t fi oribile, depri-
I mante şi înspăim ântătoare. în m o d n orm al, tu sim ţi n evoia
I să le păstrezi pe cele p lăcu te şi să le alu n gi p e cele neplăcute.
Nu o face.
Atunci când meditezi, lim itează-te să meditezi. Permite
K tuturor gândurilor, im agin ilor şi senzaţiilor corporale să îşi
I facă de cap şi transcende-le p e toate.
îţi reamintesc în această direcţie că n u m editaţia gene-
I rează aceste gânduri. Adevărul este că M intea Hoinară este
K întotdeauna prezentă. Singura diferenţă este că pentru prim a
I dată în viaţa ta, acum o observi şi o tratezi într-o m anieră
I nouă, superioară.

[ Prinde ş i d ă d r u m u l
„Prinde şi dă drumul" m erge m ână în m ână cu „per­
mite.. . permite... p erm ite...". \
i* In lumea pescuitului de so m n , expresia „prinde şi dă
[ drumul" înseamnă că atu n ci cân d prinzi u n peşte, îl scoţi
din cârlig şi îi dai drum ul în a p o i în apă. Exact asta trebuie să
faci cu fiecare gând, im agin e şi senzaţie corporală pe care le
„prinzi în cârlig" în tim p u l m ed itaţiei.
■Fluxul conştiinţei tale m u steşte de gânduri, ev en im en te
şi emoţii, pe care le-ai acu m ulat de-a lu n gu l întregii vieţi. Nu
este de mirare că în tim p u l u n e i m ed itaţii, tu prinzi în cârlig
gânduri, imagini şi senzaţii corporale p e care te sim ţi ispitit
să Ie analizezi, căzând în capcana lor.
■ Să spunem de pildă că în tim p ce m editezi, în m in te
îţifapare pe nepusă m asă im agin ea m aniacului cu un jeep

47
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

uriaş care te-a depăşit aseară pe autostradă.

Subit,
îţi imaginezi ce plăcut ar fi să te răzbuni pe lr*ce
Şofer
tând pedepse care l-ar face pe Marchizul de Sade lr>v...

Corpul tău devine din ce în ce mai febril şi r°şe;

umple de furie şi de dorinţa de a face dreptate!
Ce se întâmplă de fapt?
în terminologia pescuitului, tu ai „prins în cârlig',
gând, care a dat apoi naştere unei cascade de alte
imagini şi senzaţii corporale. într-o singură fracţiuni
secundă, mintea ta a creat o întreagă dramă care îţi afecteazj
fiecare fibră a fiinţei.
Să reluăm acum acest scenariu, aplicând însă tehnica
„prinde şi dă drumul". în minte îţi apare acelaşi gând deiii.
tare la adresa şoferului de jeep care te-a depăşit, care areten­
dinţa să atragă celelalte gânduri şi imagini, dar acum înţelegi
ce se întâmplă, aşa că îţi spui: „O, am prins în cârlig unghi
îi voi da drumul să plece." Faci acest lucru şi nu te mai cram­
ponezi de gândul respectiv, luându-1 cu tine acasă, tăindu-1
în fileuri, prăjindu-1 şi mâncându-1.
Nu ţi se pare infinit mai uşor şi mai plăcut? Acest act
simplu al eliminării gândurilor este biletul tău către liber­
tate: libertatea de a nu te cantona. Continuă să faci acest luciu
şi vei intra astfel în stări din ce în ce mai profunde de con­
ştiinţă, claritate şi pace, nu doar în meditaţie, ci şi în timpul
vieţii de zi cu zi.
Pescarii spun adeseori poveşti despre „monştrii care le-au
scăpat . în ceea ce priveşte meditaţia, noi nu regretăm acest
lucru. ci îl aplaudăm.

NUOluar « z n a c u m tsttcism ul

Cuvântul iluminare a fost repetat la infinit, îi* c0

une cu aproape orice, de la budism la băuturile răcorii0
^8 .
 Curs de m e d i t a ţ i e p e n t r u î n c e p ă t o r i

■gNtifiu de opt m in u te n u e s te in te r e s a tă d e id e ile şi d e dis-

fp ile referitoare la ilu m in a r e , p r e fe r â n d str ă v e c h e a zicală:
i,One spune acest lu cru n u ş tie . C e i ca r e ş tiu n u sp u n ."
Meditaţia nu re p r ez in tă o v â n ă to a r e d e stări sp e c ia le de
ţonştiinţă supranum ite „ ilu m in a r e " , „ re a liz a re d e sin e" sau
Lnirvana". Atunci c â n d m e d it e z i, m e d ite a z ă , n u c u ltiv a id ei
[«concepute sau o a g e n d ă s p e c ia lă r e fe r ito a r e la ce ea ce
rimează să se în tâ m p le.
■ Fii deschis în faţa o rică r u i r e z u lta t şi v e z i c e se în tâ m p lă .
Nute grăbi să pui e tic h e te .

W m strează-te!”

■Tu nu deteşti această e x p r e sie ? O r ic u m ar fi, a c e st lu cru

I bui-a împiedicat p e t o ţi p r o fe s o r ii d inisto r ia lu m ii să o fo lo -
[ sească, indiferent dacă a u p r e d a t d a n s , căţă ra re p e m u n ţi sau
phirurgie pe cord d esc h is.
I Expresia are şi u n g r ă u n te d e ad ev ă r: d e re g u lă , n o i în cer-
[<âm din răsputeri să d o b â n d im o c a p a c ita te n o u ă , u itâ n d
H ne mai bucurăm d e p r o c e s u l d e în v ă ţa r e î n s in e . Iar eu
«resc să te con vin g să te b u c u r i d e m e d ita ţ ie .
■ Meditaţia este u n p ro ce s p r in care p e r m ite m cu b lân deţe
Ifuror stărilor care apar să apară, iar a p o i să trea că d e la sin e.
■tul este binevenit. N im ic n u tr e b u ie e x c lu s . A şa c u m spu-
■cam mai devreme, n u e x istă o m o d a lit a t e g re şită d e a m ed ita .
I Prin urmare, in sp iră a d â n c şi r e la x e a z ă -te . N u tr e b u ie să
■ci altceva decât să fii, şi n u a i c u m să d a i g reş în această
privinţă, căci asta ai fă c u t t o a tă v ia ţ a ta.
I Aşadar, distrează-te a t u n c i c â n d m e d ite z i!

Wespiraţia e s te p u n c t u l d e p l e c a r e ş i d e î n t o a r c e r e
I Ritmul natural al r e sp ir a ţie i t a le e s t e lo c u l id e a l în care
pebuie să te întorci a tu n c i c â n d t e tr e z e ş ti că ai u ita t de

49
 de o p t m in u t e
m editaţia

teM ^ ^ o a p l , d D ‘n te i c lr e ’ e s,e u n p to c ' s s

simpla
. Realizează că mintea ţi-a fost distrasa.
. l ocalizează zona corporală în care respiraţia
ta este dominantă.
. Focalizează-ţi atenţia asupra acestei zone.
. inspiră adânc, apoi detaşează-te complet.
. permite... permite... permite.

Respiraţia privită ca punct de plecare şi de întoarcere este

un instrument ideal, pe care îl poţi folosi oricând în timpul
programului Meditaţiei de opt minute, dar şi în restul de 712
minute ale zilei. încearcă-1 cu prima ocazie în care eşti prins
în trafic sau în care eşti pe punctul de a face o prezentare
importantă de marketing.
De altfel, conştientizarea respiraţiei este o tehnică atât
de importantă şi de minunată încât am ales-o pentru Prima
Săptămână a programului de opt săptămâni.

pregătirea pentru meditaţie

simplă8,! u şo arâT llMedltatia de °P t m inute este rapidă,

mediu confortahT &&Ce trebuie să faci pentru a-ţi crea un
mortabil in vederea meditaţiei:

restricţi0neze rp!f COnfortabile, care să nu îţi

' ă lţl este prea , 'raba şi să nu te facă să simţi
’x Sau de alte v e ş ^ ai nevoie de
(,ăseşte o ca mte sPeciale pentru meditaţie-
‘etoare meră linistirs ,
’ Pentru a nu fi de ’ de Preferinţă cu o încu-
Y deranjat. Ajustează
 Curs de meditaţie pentru începători

temperatura camerei, astfel încât în ea să domnească

o răcoare plăcută.
< Redu pe cât posibil factorii exteriori care te-ar putea
distrage. Nu îţi propune să elim ini com plet zgom o­
tele exterioare. Va fi imposibil. Reţine: meditaţia im e­
diat după trezire sau înainte de culcare corespunde
£ de regulă unui zgom ot exterior minimal.
•ţ Redu factorii interiori care te-ar putea distrage,
f închide-ţi telefonul, radioul şi televizorul. Dacă ai
■ familie şi copii, pune un sem n pe clanţă: „Mama
■ meditează. Mă întorc în opt minute."
ste I
IUI I « Stai pe un scaun confortabil, cu spătarul drept.
Nu ai nevoie de perne speciale. Secţiunea
de „întrebări şi răspunsuri" care urmează con ţine
o serie de instrucţiuni sim ple referitoare la postură.
• Setează-ţi alarma cronom etrului sau ceasului pentru
■ opt minute. Aşa cum spuneam m ai devreme, cel m ai
I bine este să foloseşti un cronom etru de bucătărie.

• Reciteşte instrucţiunile referitoare la m editaţia

■ din săptămâna în curs.

Porneşte cronom etrai şi în ch id e och ii.

I * Meditează timp de op t m in u te, până când auzi

alarma cronometrului.

I ÎNTREBĂRI SI RĂSPUNSURI: PREGĂTIREA SI ÎNCEPEREA

■ Fiecare să p tă m â n ă d in program ul M editaţiei de op t
I minute conţine o secţiune referitoare la întrebări şi răspun-
I toţi Scopul lor n u este de a te testa sau d e a verifica cât de
^■parte ai ajuns, ci m ai degrabă d e a te ajuta să depăşeşti

51
 m e d it a ţ ia d e o p t m in u t e

, fi „ I.itile naturale, inerente oricărei meditaţii, iriri.t

l Î ă cel care o practică este un începător sau Un ma, f \
Dacă sim ţi nevoia să co nsu lţi de m ai multe ori
referitoare la întrebări şi răspunsuri, fă-o fără a te s secţj
£ J>
nit Asta nu înseam nă că eşti „handicapat" sat
L t r u meditaţie. D im potrivă, înseam nă că eşti nePte».
L n t decât media. Să vedem aşadar care sunt în tr e b ^ 1'
răspunsurile din această secţiune.

j . Nicivorbă! Nu îm i p o t g ă s i o p t m in u te
pentru a medita - n ic io d a tă ş i în context!

Aş vrea să îţi răspund la rândul m eu prin mai

întrebări: m ulte

. Eşti dispus să pierzi opt m in u te pe z i pentru

a-ţi schimba viaţa în b in e?

. Eşti dispus să petreci opt m in u te pe z i într-o stare

de calm şi de pace?

• Eşti dispus să descoperi o m odalitate de a fi mai

fericit fără a avea nevoie de ceva sau de cineva?

Dacă ai răspuns afirm ativ la oricare d in aceste întrebări

înseamnă că îţi poţi găsi cu siguranţă op t m inute pentru
medita.

Fii sincer: nu vorbim de cin e ştie ce in te rv a l de timp- ^

v°rba doar să te trezeşti sau să te c u lc i cu opt minute nra
devreme sau mai târziu, o ri să ratezi o m ică parte din enus'
unea Good Morning America sau T he T o n ig h t Show. în
ul acestei
mtreaga m ici pierderi vei p rim i ceva care îţ i va sch iu l
viaţă.

sig
32 u u n ţă f metită? ŞtU b in e că d a - P o ţi fa c e aceSt 1UCIU? Cl
 C urs de m e d i t a ţ i e p e n t r u înc ep ă to ri

f- Care e s te c e l m a l b u n m o m e n t a l z i l e i
pentru m e d ita ţie ?

La trezire sa u în a in t e d e c u lc a r e .
Aşa cu m a m m a i s p u s , c e l m a i b in e este să m ed itezi
în condiţii d e d is tr a g e r e m in im ă . M a jo rita tea m ed itatori­
lor consideră că m o m e n t u l id e a l e s te d im in e a ţa devrem e,
când cop iii d o r m , t e le v iz o r u l n u e s te p o r n it, iar telefo n u l
nu sună. U n a lt m o m e n t id e a l p e n tr u m e d ita ţie este seara,
înainte de cu lca re, c â n d z iu a s-a în c h e ia t , c o p iii su n t în
pat, iar z g o m o te le z ile i a u d is p ă r u t (a sta d acă n u trăieşti în
Brooklyn).
Dacă, d in m o t iv e p e r s o n a le , p referi u n alt m o m e n t al
zilei, nicio p r o b le m ă , d ar r e ţin e , p rin cip a lu l indiciu al unei
practici m editative c o n siste n te e ste con sta n ţa . In d iferen t ce
moment ţi-ai ales, c o n tin u ă s ă m e d ite z i ziln ic la m om entul
respectiv.
Fii loial m e d ita ţie i ta le . P r e z in tă -te la în tâ ln ir ea cu ea, şi
nu te va d ezam ăgi.

î: Pot m ed ita la b i r o u ? A c a s ă la u n p r i e t e n ?
Acolo u n d e m ă n im e r e s c ?

Această a titu d in e n u e s t e in d ic a tă .
A spune că: „V oi m e d it a c â n d v o i a v e a ocazia" sau „când
o să am chef" e s te c a şi c u m ţi-a i tă ia craca d e su b picioare.
Scopul nostru e s te să n e f a c e m d in m e d ita ţ ie o o b işn u in ţă
zilnică, sim ilară s p ă la tu lu i p e d in ţ i. T oată lu m e a se spală pe
dinţi în acelaşi lo c şi la a c e e a ş i oră: d im in e a ţa în b aie.
Dacă m ed ite zi lu n i d im in e a ţ a în tr -u n ta x i, în d rum spre
aeroport, m arţi în t im p u l p a u z e i d e p r â n z şi m iercu ri acasă,
tu nu îţi dai o în tâ ln ire fe rm ă c u m e d ita ţia . Este ca şi cum
te-ai spăla pe d in ţi în t r - u n ta x i.

53
 MEDITAŢIA de OPT MINUT h T

problema nu este legată atât de postura în caIe sta.

de maniera în care stai în postura respectivă. * I
Cu toţii am văzut imagini ale unor călugări îmbtăc
în robe din mănăstirile zen, care stau în tăcere pe
rotunde (numite zafu), cu picioarele încrucişate în pos, ”f
lotusului (postura tradiţională specifică acestei tradiţii).
aceste imagini par foarte senine, adevărul este că statul în
această postură, îndeosebi pe perioade prelungite de timp
poate fi deosebit de inconfortabil, ba chiar dureros. Dacă nu
mă crezi, întreabă orice călugăr zen!
Meditaţia de opt minute nu recomandă disconfortul fizic
de orice fel sau durerea. Prin urmare, atunci când meditezi,
fă-o pe un scaun cu spătarul drept. Chiar dacă nu arată lafel
de cool; postura este ideală pentru ce ai de făcut.
De ce este atât de im portantă postura? O postură corectă |
creează un cadru favorabil pentru meditaţie, ajutându-te să
fii în acelaşi timp lucid şi relaxat.
Cum este posibil să fii şi una şi alta? Simplu. Tot ce tre­
buie să faci este să urmezi aceste instrucţiuni:

1- Aşează un scaun cu spătarul drept într-un loc liniştit,

6 aerisit în care să nu poţi fi deranjat.
 Curs de meditaţie pentru începători

4. Aşează-ţi palmele în poală. Suprapune-le sau lasă-le

să se relaxeze pe coapse.

5. Capul trebuie să stea drept. Priveşte înainte. Coloana

. trebuie să fie dreaptă, dar n u încordată. Imaginează-ţi
&;<)•coardă ataşată de tavan care te trage în sus de creşte­
tul capului.

6. Relaxează-ţi maxilarul. Dacă îl simţi încordat înainte,

adu-1 înapoi prin retragerea bărbiei.

7. Inspiră adânc, fără să te grăbeşti. Lasă aerul să iasă din

■plămâni lent, în mod natural. închide încet ochii.

8. începe să meditezi.

Instructoarea de meditaţie Sharon Salzberg povesteşte

cum a căutat împreună cu colegul ei Joseph Goldstein o
locaţie pentru ceea ce avea să devină Societatea Meditaţiei
Ulterioare.
I Cei doi instructori se aflau în micuţul orăşel Barre din
Massachusetts, vizitând o fostă mănăstire scoasă la vânzare.
Locul avea potenţial, dar neCesita foarte multă muncă. Pe
cândBoseph şi Sharon s-au îndreptat către oraş pentru a sta
devorbă în timpul prânzului, ei au trecut pe lângă o maşină
de poliţie. Sharon s-a uitat la portiera maşinii, pe care era
pictat sigiliul oficial al oraşului Barre şi motto-ul acestuia:
«Liniştit şi lucid." Acela a fost momentul în care Sharon şi-a
dakeama că a găsit locul ideal pentru centrul de meditaţie
pecare dorea să îl înfiinţeze.
p ;Cu prima ocazie în care te aşezi în postura de meditaţie
(şiîn toate cele care vor urma), aminteşte-ţi de motto-ul ora­
şului Barre: „Liniştit şi lucid.” Aceasta este postura ideală şi
Mamai bună instrucţiune pentru meditaţie pe care o cunosc.
 m ed itaţia de OPT MINUTE

v, vr m editez p e sto m a c u l g o lf
î„uii: Tri’Oiiie
. lisă pizza cu salam pentru mat tarziu.
NU' Ktă reguli stricte legate de durata perioade,,
NU nte de a medita. Ascultă-ţi bu nul simţ. ştim %
maSămaasă prea copioasă ne face să ne simţim a d o m j
Că ° în aceste condiţii să facem o meditaţie? Este « C
r natTă tragem un pui de som n sau să facem o p l i n u l
nas alert lăsând astfel timp organism ului să digere. Apo
când ne simţim mai treji, putem să ne facem meditaţia.

î: Această tehnică nu d ă rezultate.

Pot sări Ui urm ătoarea?

Nu mi se pare o idee bună.

îţi mai aminteşti de instrucţiunea de operare „Lasă-ne
pe noi să conducem"? îţi recom and să o respecţi. Aplică
tehnica recomandată de-a lungul întregii săptămâni îna­
inte de a trece la următoarea, chiar dacă aceasta nu este pe
gustul tău. Fiecare săptămână îţi prezintă o tehnică special
concepută pentru a face tranziţia către următoarea, condu-
cându-te astfel treptat pe nivele din ce în ce mai profunde
ale meditaţiei.

teh ^ ita^a ^e 0Pt minute a fost creată ca u n amestec de

Nu poţi ^ medita^ie' similar unei cutii cu fondante mixte-
După opt ti armătoarea fondată decât săptăm âna viitoare,
insistând oricât *** ^ PUtea a^e§e tehnica Prefcrată'
Vreau să spun cânH mUlt d° reŞti asuPra eL Vei în telegC 06
r . înceeaceprivestVpe! ajun§e la partea a IlI-a a cărţii.
re?U|tateV' nu_li face n Că 0 tehnică de meditaţie „nu 1
H o t'1' ' în realitate dă x eme‘ Chiar dacă Wse pare că nu*
Să * ^ l a c ă NU ^ n id u n m o tiv să îţi laşi
n sPeculaţii; critici şi îndoieli-
 Curs de meditaţie pentru începători

L Aşadar, te rog ca în urm ătoarele opt săptămâni să res­

pecţi cu stricteţe program ul recom andat, exact aşa cum este
Iprezentat el. Asta înseam nă in clu siv să nu schimbi între ele
H
■
tehnicile.

S
lbaH
/• Cum îmi pot da seam a d a că f a c p ro g rese?

Această preocupare este perfect legitim ă. La urma urme­

e' APoi,
iţia. lor, trăim într-o societate orientată către rezultate, iar atunci
când investim timp şi efort în ceva, dorim să ştim dacă pro­
gresăm. în cazul m editaţiei, progresul este măsurat la fel ca
în cazul unui program de antrenam ent cu greutăţi.
Dacă scopul pe care ţi-1 propui este să îţi dezvolţi tricepşii,
tepoţi aştepta ca după prima şedinţă de antrenament să te uiţi
înoglindă şi să vezi un braţ â la Popeye? Sigur că nu, căci eşti
Lasă-ne [conştient că dezvoltarea m uşchilor este u n proces gradual,
Aplică care necesită răbdare şi realism în anticiparea rezultatelor.
ni îna- De aceea, îţi continui antrenam entul zilnic. în primele
este pe [săptămâni nu pare să obţii vreun rezultat, dar într-o bună zi
special tetrezeşti că ţi-ai terminat antrenam entul şi când te priveşti
:ondu- înoglindă - uau! - nu-ţi v in e să crezi ce braţe ai! Aha - deci
afunde ai făcut totuşi un progres!
1 Progresul în cazul m editaţiei necesită acelaşi tip de răb­
tec de dare,[“angajament şi efort zilnic. în locul m uşchilor fizici,
mixte, şedinţele de meditaţie con d u c la construirea „muşchilor
itoare. lucidităţii", cum îi n um esc eu. La fel ca în cazul dezvoltării
erată, unui muşchi fizic, este p osibil să n u observi im ediat progre­
ge ce sele, dar într-o bună zi, te vei aşeza în m editaţie şi vei con­
statacă ceva s7a schim bat. Ai o putere de concentrare mai
nudă stabilă şi mai fermă, iar gândurile trec pe lângă tine fără să se
nudă lipească de tine, ca şi cum ai fi făcut d in Teflon. Este o stare
lintea greude descris în cuvinte, dar n u p o ţi avea n icio îndoială că
aimgresat!

57
 MEDITAŢIA de OPT MINUTE

CUcare ţi-ai dat întâlnire întârzie. In loc sa intri in trepid *

cum faci de obicei în astfel de cazuri, te trezeşti că aşw
relaxat, lăsându-ţi gândurile de iritare să apară şi să disp^
la fel ca norii de pe cer. Când persoana apare, te simţi chiar
mai bine decât dacă ar fi venit la timp!
îţi reamintesc că progresul în arta m editaţiei este în egali
măsură subtil şi gradual. Cel m ai b u n sfat pe care ţi-1 potda
este să nu te gândeşti la el. Te asigur că atunci când îşi vafact
simţită prezenţa, tu vei fi primul care va fi conştient de el,iat
surpriza va fi una dintre cele m ai plăcute!
Cam asta este! Am term inat cu explicaţiile preliminare
N'u ma' râmâne decât un singur lucru pe care trebuie să îl faci
mainte de a-ţi începe programul M editaţiei de opt minute:
să depui jurământul.
 Curs de m e d i t a ţ i e p e n t r u începători

JU R Ă M Â N T U L O F I C I A L A L M E D IT A Ţ IE I D E O P T M IN U TE

D a ta :........................
Prin prezenta, mâ angajez să meditez timp de
opt minute în fiecare zi, pe durata următoarelor opt
săptămâni, chiar dacă mâ voi afla într-o călătorie,
în vacanfâ, dacă voi avea un milion de obligaţii
familiale sau orice alt pretext „bun" pentru a nu o
face.

[Clauză de siguranţă: Dacă, dintr-un motiv sau

altul, voi avea o zi atât de agitată încât nu voi găsi cu
niciun chip timpul necesar pentru a medita, ratând
astfel o zi, îmi voi continua programul de meditaţie
începând de a doua zi. Notă: această clauză de
siguranţă este valabilă numai pentru două rateuri!]

Sem nătura............ ................

Felicitări! Tocmai te -ai înscris în program şi eşti pregătit

să începi. întoarce p ag in a. A sosit timpul pentru Săptă­
mâna întâi a program ului M editaţiei de opt minute. A sosit
ămpul să î{i linişteşti m intea şi să îti schimbi viata.
 Partea a ll-a

Programul Meditaţiei
de opt săptămâni
 AŞEAZA-TE Şl ÎNCEPE SĂ MEDITEZI!
A sosit tim p u l să t r e c e m la m o t iv u l p e n tr u care te afli a ici, să
punem d e o p a r te h a r ta ş i să d e s c o p e r im îm p r e u n ă ter ito r iu l
real al m e d ita ţie i.
Tocm ai ai î n c h e ia t c u s u c c e s le c tu r a P ărţii în tâ i. Ai c itit
Instrucţiunile d e O p e r a r e a le M e d ita ţie i. Ş tii c u m să sta i
corect p e s c a u n şi c u m să îţ i c r e e z i u n m e d iu p r o p ic e p e n tr u
meditaţie. H e i - ş t ii d e ja o g r ă m a d ă d e lucruri!
Partea a Il-a a c ă r ţii d e fa ţă e s te n u c le u l M e d ita ţiei d e o p t
minute. Ea c o n ţ in e p r o g r a m u l p e ca r e tr e b u ie să îl u r m e z i
în urm ătoarele o p t s ă p t ă m â n i. S c o p u l e i e s te să s im p lific e
meditaţia, f ă c â n d - o să p a r ă p lă c u tă , c o m o d ă şi u şo r d e in t e ­
grat în viaţa d e z i c u z i.
Partea a Il-a e s t e îm p ă r ţ it ă î n o p t s e g m e n t e , c â te u n u l
pentru fiecare s ă p t ă m â n ă a p r o g r a m u lu i. F iecare s e g m e n t
este îm părţit la r â n d u l lu i î n c i n c i s e c ţiu n i:

63
 MEDITAŢIA de OPT MINUî h V

unde te afli- Acesta este testul de ve,fflca,ţ

“ ne o
ţine „ discuţie despre seu
ceeana^,a
ce este ^
ţu , .uAevanip în această
să ţi se întâmple aceasta etapă
etapa a pro
pro?ra^.
6 P°s>bi]
Meditaţiei d e o p t m in u te . graniu]Ui

. Ce trebuie să faci. Această secţiune îţi pre2in

nica de m editaţie p e n tru săp tăm ân a în curs 3^
. instrucţiunile de meditaţie din această săptămân
Este vorba de o serie de ind icaţii simple, clare, *'
pas cu pas, pentru m editaţia d in această săptămână.
• Cum merge? în această secţiune vom discuta despre
ceea ce este posibil să experim entezi în timpul aplică.:
rii tehnicii de m editaţie d in această săptămână.
• întrebări şi răspunsuri. în această secţiune vom răs­
punde la întrebările pe care le p u n frecvent medita­
torii în legătură cu tehnica de m editaţie recomandată
pentru această săptăm ână.
După cum poţi vedea, nu îţi voi spune nicio clipă „Aio
şi n-am cuvinte", abandonându-te apoi definitiv. Aşa cun
ţi-am promis, îmi propun să te însoţesc la fiecare pas a l ^
Cine ^ie? S-ar putea chiar să te plictiseşti de ^
cest lucru nu mă deranjează deloc, atât tim p cât nu te p 1
t^eşti de meditaţie!
r> începem cu Săptămâna. Întâi. 1
 SĂPTĂMÂNA Î N T Â I

o SINGURĂ RESPIRAŢIE

UNDE T E A FLI

Bun venit la startu l p ro g ra m u lu i M e d ita ţie i d e o p t m in u te.

Ori de câte ori în c e p i u n p ro iect n o u , este firesc să îţi
apară în m inte în tre b ă ri n o i, în d o ieli şi speranţe. în cazul
meditaţiei, este p osibil să speri că vei deveni subit „ilum i­
nat", indiferent ce sem n ificaţie dai acestui cuvânt. Pe de altă
parte, poate că ai sta b ilit deja că m ed itaţia n u este altceva
decât o tentativă in u tilă , la fel ca dieta pe care ai încercat-o
luna trecută.
Astfel de în d o ieli şi sp e ra n ţe s u n t n orm ale şi de aşteptat.
Cea mai bună m o d a lita te de a g estio n a aşteptările (atât cele

65
 m e d i TATia de o pt m in u t e

.. cele negative) este abandonarea l0t .

poziţii %
p . s Ae aa aşict'1
aştepta1* y—
şi de a vedea ce se întâmplj
vwulpiâ
aCumdeClZia ^Z,ua întâi.întâi, Peste
w® « exact
act Oo săptămână'
săpts ■
AstăZ1 nte
Ast te ori,
nri ceea ce înseam nă u n total de apt a’r

> i» ' ^ ne-ţ: “ :“ ea: * * * * • " «h

viaţa mea pentru a
Sigur că poţi-

CE TREBUIE SĂ FACI: OBSERVĂ-ŢI RESPIRA ŢIA .

Programul Meditaţiei de opt m inute începe cu o tehnic}

simplă, dar foarte eficientă: urm ărirea respiraţiei.
Am stat odată cu un maestru zen la mănăstirea acestuia
din California. Singura sa instrucţiune a fost: „Observă-ţi
pur şi simplu respiraţia."
Când am auzit această instrucţiune, m-am gândit că
meditaţia trebuie să fie ceva extrem de simplu, chiar banal,
De aceea, i-am spus maestrului că îm i doream ceva mai difi­
cil, mai macho. Maestrul mi-a zâmbit, m-a bătut pe umăr şi
mi-a spus că îmi observ respiraţia de trei ori. Am închis ochii
şi am început.
d .1ân5 la ^ârşitul primei respiraţii, îm i planificasem
dau men'U* pentru un dineu pe care intenţionam să îl
m'amgândPatrU 'Uni Pan^ ' a sfârşitul celei de-a doua,
testul de smoCUm ^ putea ^ace ca H o n d a m ea să treacă de
ce'ei de-a Statul Califo rn ia. Până la sfârşi»'
ansambiu. ~ mă ro8- « e d că ai în ţe le s imaginea de
Hrnnărirea tespi
fel de
'°acă ue
de copii
e o n d, ; poate Părea exrrem
extrem ue
de simpli
: > ine
Pt«zem trezim L ar
UUIn r. • ^ra^ e m in ţii
-- r noastre veşnic
>
rv. m o riro nUy
"viaţa Prietenui altâ Parte n u m ai în momen
„ 'il,,|* C » „ T " ,OSh n u m eşte acest 1UC|U
n timP şi spaţiu".
 prog ramul M e ditaţiei de on,
sam m ă n i
fericire, un avertism ent este
cnun „dacă",
nu spun
citezi (nu ..dacă". întrucât
întnmSr nu există’ AtUnd când
J aceasu, privinţă) şi te trezeşti că te g â n d e ş t i Î T "dacă"
"Lesă sau că te întrebi dacă să mănânci ,a a ° V iitu ră
Lnezesc sau italian deseară, am inteşte-ţi că te-ai
e la scopul
v tău. N u-ţi5 A
p u n e eticheta ue
de me
meditato
revino cu ’-’ândete
blândeţe la
la urm
urm ărirea
ărirea respiraţiei. "slab / ci
-----------
Asta înseam nă m editaţia asupra respiraţiei- să îţi urma
reşti respiraţia,
F V -. să uiţi
a
de ea, să îţi------
aduci'-“ aminte
*mmte şişi să
să tete întorci
întorci
la ea. La infinit. Aşa cum am m ai spus, m e d i t a i ^este o„
meditaţia
pr;ractică
:ă.
NU-ţl i face
---- Ogriji.
' îţi
, voi oferi m ai-xuuc
----------- m ulte uCLdj
detalii decât am
primit euii însum i a tu n c i de la acel m map^trn
aestru zen.
Să începem.

INSTRUCŢIUNILE d e m e d i t a ţ i e d i n a c ea stă săptăm ân ă;

0 SIN G U RĂ RESPIRAŢIE

PREGĂTIRE.

• Setează-fi cronometrul la opt minute.

• Aşeazâ-te pe scaun în postura de meditaţie, astfel

încât sâ te simţi confortabil, dar lucid.
A
• închide uşor ochii.

• Inspiră adânc şi prelungit, uitând de griji, speranţe

Şf vise. Reţine-ţi respiraţia pentru o clipă,
°poi expiră lent şi prelungit.

^epetă procesul. Respiră ad ânc. Elimină orice ten

siune răm a să.

drumul la cronom etru.

67
 MEDITAŢIA DE O P T M IN U T E

(NSTRUCTIUNI:
. Observa dacă tţi controlezi respirajia. Dacâ da
renunţă la control. Relaxează-te.

. Observă în ce zonă corporală eşti cel mai Conşti

de senzaţia de respiraţie. A r putea fi vorba de p; 7
de diafragmă sau de nări. Nu există o zonă #Cor^!'„

. Focalizează-ti atenţia asupra acestei zone, pe CQre

noi o numim „punct de anco rare".

• Dacâ ti-ai focalizat atenţia în punctul de ancorare

observă ritmul natural al respiraţiei. Nu te gândi
la ea ca la respiraţia „ta", ci ca la „o respiraţie"

• Permite... permite... permite. Nu ai niciun motiv

să te implici şi nu trebuie sâ rezolvi nimic.

• îţi trec gânduri prin minte? Nu-ţi face probleme.

Observă-le, apoi revino cu blândeţe în punctul
de ancorare, la respiraţia ta.

• încearcă să îţi urmăreşti un singur ciclu inspiraţie-

expiraţie. Dacă ai reuşit, treci la următorul. Dacă i
ai reuşit, nicio problemă, la-o de la început.

Te simţi frustrat? Iritat? O bservă aceste senzaţii

Şl ,nt°arce-te la punctul de an co rare.

Continuă în acest fel. Observă-ţi ciclul natural al f

P ratiei din punctul de anco rare.

p°t' armări 0 singură respiraţie?

‘ Repet°aces, - —P,rai,e^
r 1<
Metrului.
Cron°metrulUi ^ Pân^ C° nc^sur|â alarm a
Repe,ă H nico ,■
"lr<i9ii SQDtfi .'rn'3 °P t minute pe zi de-a U
şamani. ■
 P r o g r a m u l M e d i ta ţ ie i de o p t să p tă m â n i

i CUM MERGE?

A p ro a p e t o ţ i m e d i t a t o r i i s e s i m t c iu d a t a t u n c i c â n d în c e p
J să m e d ite z e . S in c e r , a ş f i s u r p r i n s d a c ă m i - a i s p u n e c ă tu n u
| te sim ţi a s tfe l. A c e a s t ă s t a r e t e - a r p u t e a f a c e să c r e z i c ă n u e şti
In ă sc u t p e n t r u a f i u n m e d i t a t o r . N u e s t e î n s ă c a z u l.
G â n d e ş t e - t e p u ţ i n : c e l e o p t m i n u t e p e c a r e t o c m a i le -a i
petrecut î n m e d i t a ţ i e a r p u t e a fi p r i m a d a t ă d i n v ia ţ a ta
[ când ai f o s t c o m p l e t l i n i ş t i t , l u c i d ş i s e n i n - î n a c e la ş i tim p !
I Chiar d a c ă n u a i r e u ş i t s ă r ă m â i î n a c e a s t ă s ta r e d e c â t t im p
de d o u ă s e c u n d e , a c e a s t ă m a n i e r ă d e a e x p e r i m e n t a lu m e a
este fo a r te n o u ă p e n t r u t i n e . N u e s t e d e m ir a r e c ă t e s im ţ i
puţin c iu d a t.
A în v ă ţ a s ă m e d i t e z i e s t e c a ş i c u m a i î n v ă ţ a o r ic e a lt-
I ceva. La î n c e p u t t e s i m ţ i s c o s d i n r i t m u l t ă u f iz ic ş i p s ih ic .
Este p o s ib il s ă t e s i m ţ i s t u p i d , n e c o o r d o n a t s a u c h ia r fu r io s ,
ca u n o m n e î n d e m â n a t i c . C o n t i n u i î n s ă s ă f a c i c e e a c e fa c i,
| căci îţi d o r e ş t i a c e s t l u c r u .
C h ia r d a c ă a c u m t e s i m ţ i c i u d a t , n u l ă s a a c e s t l u c r u să
te a fe cte ze . C o n t i n u ă s ă p r a c t i c i M e d i t a ţ i a d e o p t m i n u t e . Te
l asigur că v a v e n i u n m o m e n t î n c a r e t e v e i a ş e z a c a d e o b i c e i
în m e d ita ţie ş i v e i t r ă i o r e v e l a ţ i e .
A tu n c i c â n d s e v a î n t â m p l a a c e s t l u c r u , m e d i t a ţ i a n u ţ i
se va m a i p ă r e a c i u d a t ă ş i v e i f i f e r i c i t c ă t e - a i a p u c a t d e e a .

ÎNTREBĂRI SI
> RĂSPUNSURI: LA ÎNCEPUT

î: Nu m - a r n p u tu t o p r i n ic io c lip ă din gâ nd uri!

M i s e p a r e n o r m a l . N u - ţ i f a c e g r i j i , c ă c i n u a i g r e ş it c u
nim ic.
E x istă o c o n v in g e r e g r e ş ită că a tu n ci când m e d ite z i
corect, g â n d u r i l e î n c e t e a z ă c o m p l e t . N i m i c m a i d e p a r t e d e

69
 MEDITAŢIA DE o p t MINUTE

adevăr. Meditaţia nu înseam nă

transcenderea lor. 8âr% (j
Acceptă această realitate: sarcina minţii I
gândi: 24 de ore pe zi şi şapte zile pe s ă p t ^ %
evident, ea nu se va opri num ai pentru că te-ai3"*' H
scaun tim p de opt m inute şi ai strigat la ea:
gură!" Vestea bună este urm ătoarea: de îndată
îţi linişteşti gândurile, tu începi practic să le tran^
lucru te poate conduce în sine la starea de
nu o poţi obţine decât prin încetarea gândirii!
Nu ar strica să reciteşti acum Instrucţiunile de
„Prinde şi dă d rum ul" şi „Perm ite... Permite p°Pe,,'!
Acestea îţi vor ream inti cum să îţi gestionezi Mintea
De asemenea, încearcă „ABC-ul" Meditatorului: Fiii"!
deauna Calm. Este vorba de o tehnică de învăţare creatăe
mine, foarte utilă pentru m editaţie, dar şi pentru alte situs'
din viaţa ta.

î: De ce mă sim t a tâ t d e agitat, d e ş i stau liniştit?

Pe lângă mintea agitată, corpul agitat este cea

comună dificultate cu care se confruntă meditatorii începă­
tori^ Şi aceste senzaţii sunt norm ale şi perfect de înţeles.
In timpul meditaţiei respiraţiei, noi nu facem altceva
f t să stăm liniştiţi şi să ne observăm în mod n e u tru l
Hoin NU lncercăm' să ne angajăm în tr-u n dialog cu
Pentm a ^ nU apreciaza deloc acest tip de in d tff.
C0rpului f atra§e din n ° u atenţia, ea îi transmite sem1
Eateîn°StrU' Spunându-i: „Nu m ai sta acolo. F* ceVf
sinil)lli « c o f p iez Să faci exact opusul: „Nu fă nimic.S * t \
n'ntea 5i corm ^ măsură ce *ti vei dezvolta practica me
PUt’acţ;st Proce taU 56 VOr obi?n u i s e p ta l cu liniştea-L
7o dr putea dura aproape întregul interv.
 Programul Meditaţiei de
°Pt sdptdrn.
Lmute, dar chiar dacă ai experi
de conCentrare adevărată, poti ‘ numai
.......... ......... ' px
căaiavuts„J Secunde
rapid, de bunăvoie Şi nesilită de ntae se ,lni
oşteşte
sau mai bme, fie m timpul meditaţiei 1 mp dp'
\ Un minut
perioada de pregătire. în ceea ce priv ’ Chiar jnainte, în
este dornic de pace, aşa că de-abia va 1 1 ° ° ™ acesta
Pta să Meditezi.
,
I: Nu m editez c o re ct nu-i aşa?

Fiecare meditator începător este convins

tează corect. Nu este însă adevărat. Aşa cu nU medi'
indiferent cum meditezi, tu o faci corect"LT ^
poate întâmpla pentru a te convinge de contrarm ^ “ 56
Să spunem că stai în meditaţie şi mintea ta începe să hoi
nărească. Eşti convins că faci ceva greşit şi că acest lucru nu
ar trebui să se întâmple. Poate că o parte a corpului (picio­
rul drept, de pildă) începe să te doară, sau îţi dai seama că
trebuie să mergi la baie. Aşadar, te trezeşti că te doare picio-
ral, mintea îţi rătăceşte, iar vezica stă să îţi explodeze! Prin
urmare, te gândeşti: „Meditaţia ar fi trebuit să mă liniştească,
dar se întâmplă exact pe dos! Ceva nu este în regulă!"
Dar este în regulă. Aşa cum am mai spus, meditaţia
înseamnă un singur lucru: să permiţi să se întâmple exact ceea ce
se întâmplă. Singurul lucru care te face să crezi că ceva nu este
în regulă este rezistenţa ta în faţa realităţii „aşa cum este ea .
Dacă vei începe să perm iţi şi să accepţi exact ceea ce se
întâmplă, tu nu te vei mai lupta cu gândurile şi cu emoţiil
tale, ci te vei abandona în faţa lor. tp
Dacă îţi accepţi propriile gânduri, emoţii şi sen ^
fără să te mai opui lor, începe să se mtamp e « ^
ac«tea nu te m ai deranjează! Ele devin ca mşt
Cât°ri pe un cer infinit. Iar tu eşti cerul.
71
 m e d i t a ţ i a de o p t
MINUîh f

prin urmare, cu prim a ocazie în care te îm

dacă meditezi corect, opreşte-te şi răspUnde i
întrebare: „Amîncercat astăzi să fac tot ce
pentrua medita timp de opt minute?" (Remarcă * , *
ica se
barea ^ referă la A
o încercare, nu la atingerea
v, -v. perfect;,%
Sigur că da! In acest caz, felicitări! Ai medita't
Ţine-o tot aşa.

î: Ce pot face dacă p ercep gându ri şi sentiment

înspăimântătoare atunci când meditez?

Nu te mai teme de teamă.

Sentimentele de teamă şi de dezorientare sunt con^
în timpul meditaţiei, indiferent dacă eşti un începător sc
un maestru. La fel de comune sunt însă şi cele de fericire
pace şi iubire. Să vedem însă de ce apar cele neconfortabik
Practica meditaţiei îţi poate elibera corpul şi minte
într-o manieră complet nouă, scoţând la suprafaţă gândi
sentimente şi emoţii îngropate adânc în subconştient, laid
ca bulele de pe fundul unui pahar cu apă minerală. Unelei
aceste gânduri şi sentimente pot fi înspăimântătoare, înde-
°sebi cele pe care nu ştiai că le aveai sau că le-ai suprimat
ln loc să le opui rezistenţă sau să le suprimi în conţii»
i*re' cel mai bine este să le tratezi la fel ca pe celelalte gân^
sunLtU« ente Ce apar în timpul meditaţiei: lasă-le să îasJ
SU^Rec!f?i Să SCdisiPeze singure.
^mintestp.r Instruct‘unea de Operare „Prinde şi dă dtUI"
ta'e, ernoţio^ 'n timpul meditaţiei noi tratăm stările
na e Şi fizice în maniera următoare:

' acăţti Plac

acâ nu ' nu te cram pona de ele.
‘ti Plac,
ou te feri de ele.
 Programul M editaţiei de opt săptămâni

De altfel, această regulă este u tilă pentru întreaga viaţă,

I p doar pentru m ed itaţie.

K t Ţrebuie să f a c un e fo r t m a i m a re p en tru a medita?

Renumitul profesor de m ed itaţie Alan Watts scrie că este
I imposibil să m editezi. C eea ce vrea el să spună este că este
I imposibil să încerci să m ed itezi şi să m editezi în acelaşi timp.
I Cu alte cuvinte, m editaţia este ceva care se întâm plă de la sine.
îţi mai aduci a m in te ce s-a în tâ m p la t atunci când ai învă-
I ţat să înoţi? La în ce p u t te lu ptai d in răsputeri să îţi menţii
I capul deasupra apei. în tr-o b u n ă zi s-a întâm plat însă ceva
B uimitor: ai renunţat să te m ai zbaţi şi ai în cepu t să pluteşti
■ în mod natural la suprafaţa apei.
La fel se petrec lucrurile şi cu m editaţia. Tu eşti scufundat
I în marea gândurilor, se n tim en te lo r şi senzaţiilor tale corpo-
I rale, cărora le opui rezistenţă, p ân ă cân d îţi am inteşti „să
[ accepţi... să accepţi... să accepţi". A tunci când începi să faci
I acest lucru, ab and onân du -te, te trezeşti că pluteşti senin şi
[ fără efort într-un o cea n al sen in ătăţii.

I /•Meditaţia m i s e p a r e in c r e d ib il d e p lictisito a re. Nu

f se întâmplă nim ic.
în realitate, atu n ci câ n d m ed itezi se întâm plă foarte
multe lucruri, dar în tr-o m an ieră diferită de cea cu care eşti
obişnuit. /
| Există o caricatură superbă apărută în N ew Yorker şi sem­
nată de Gahan W ilson, în care u n u cen ic în arta meditaţiei
stă lângă maestru şi îl întreabă: „C e se în tâm p lă în continu­
are?" Iritat, maestrul îi răspunde: „N u se întâm plă nimic!"2

r Formularea în limba engleză nu conţine dubla negaţie, ca în

limba română, aşa că sună astfel: „Se întâmplă nimic", adică „Ceea
reurmează să se întâmple este nimicul (starea de nimic)", (n. tr.)

73
 M ED IT A Ţ IA d e o p t m in u t e

. ct nimic" este de fapt u n „ceva" foarte w

^ renunţi la aştepta,ile legate de
ransformările prin care ar trebui sa treci, atunci când 3
absolut tot Şi te limitezi să stai liniştit şi senin timp de
minute _ tu creezi practic m ediul necesar pentru apati
transformărilor, iar viaţa ta reacţionează in faţa acestora
' Prin urmare, renunţă la orice aşteptare legată de ceeaC(
ar trebui să se întâm ple în tim p u l M editaţiei de opt minut*,
în timp, vei constata că „nim ic n u se întâm plă s-a trans­
format în cel mai im portant „lucru care ţi s-a întâmplat
vreodată.

î: Trebuie să îm i ţin o ch ii în c h iş i s a u d esch işi atunci

când meditez?

Recomandările variază de la u n m aestru la altul, în func­

ţie inclusiv de tehnica de m editaţie şi de tradiţie
Există o tehnică de m editaţie n u m ită Contemplarea
Yoghină a Cerului, în care trebuie să îţi ţii ochii cât mai larg
deschişi. Alte tradiţii, precum Vipassana şi Meditaţia Interi-
oaiă, insistă ca ochii să răm ână închişi. Practicanţii zen îşi
ţ n ochii pe jumătate închişi şi privesc în jos
In programill Meditaţiei de opt m in u te noi ne ţinelB
ochii
iŞi* Deşi Procedeul este foarte relaxant, asta1111
r - ă că tre b u ită uiţi de sine" sau să tragi un p111de !
n; Dimpotrivă.
lh maic
0C lar°
J,,ii^ S închişi* ^ titlul film ului lui Stanley Kubrick: ' "
chlat
, 'M daca meditat1' '
aca ochi, fit'ine ream inteşte că în tim pul mediD^1
' ri5(leschiSşillJcidlcl sunt închişi, „ochiul minţii" ii" râmânf
râ«ia
a două sfaturi în această direct^'

anul 1999, cu Nicole Kidmal,i

 Programul M editaţiei de opt săptămâni

I 5 Nu strânge pleoapele. Lasă ochii să se închidă

^ uşor şi natural.
I • Relaxează-ţi muşchii oculari (privirea trebuie
să rămână nefocalizată).

I După ce va trece şi Săptămâna a Patra a programului de

meditaţie, vei putea începe să experimentezi poziţia ochilor
practicată de adepţii zen:
■ Relaxează-ţi muşchii oculari şi priveşte către podea, într-un
|mghi de 45 de grade. Lasă-ţi pleoapele să se închidă în mod
natural în proporţie de două treimi.
în cazul în care consideri că această poziţie ţi se potri­
veşte mai bine decât cea cu ochii complet închişi, continuă
astfel. Dacă nu, revino la poziţia cu ochii închişi.
în ambele cazuri, aminteşte-ţi că închiderea ochilor în
timpul meditaţiei nu înseam nă reducerea lucidităţii, ci dim­
potrivă, amplificarea ei.

| Te descurci de m inune! D acă aceasta este cea de-a şaptea zi,

dă pagina şi treci la săptăm âna următoare.
 SMMÂNA ADOUA:

SUNETUL PUR ®

UNDE TE A FLI

I Felicitări! Tocmai ai încheiat cu succes Prima Săptămână

[ a programului Meditaţiei de opt minute!
I Ţi-ai transformat dorinţa de a învăţa să meditezi în reali­
tate, poate pentru prima dată în viaţa ta. în total, ai meditat
deja timp de aproape o oră. Dacă nu ai mai meditat până
acum, poţi spune că acesta este un record personal. Peste
| încă o săptămână, îţi vei dubla acest record.
I, Săptămâna trecută am lucrat meditaţia respiraţiei. Nu
am nicio îndoială că tovarăşul tău nelipsit - Mintea Hoi­
nară - ţi-a întrerupt frecvent practica meditaţiei (aşa li se

77
 MEDITAŢIA DE OPT
M'NUt j

întâm plă tuturor). Este posibil însă să fi trâiţ

pariţiei M inţii H oinare şi a gândurilor care
nori efemeri pe cerul conştiinţei tale, chiar
nu s-a în tâm p lat decât p entru câteva clipe. acţs\
Meditaţia din săptăm âna întâi a fost doar de
a-ţi face o idee cum funcţionează ea şi cum te p ^ ' N t
rămâi îm păcat şi calm, indiferent ce gânduri îţi trec >
Dacă nu crezi că ai trăit această experienţă, nu- ^
griji, căci va veni şi vrem ea ta. Practica meditaţiei ^
proces care creşte în m od natural.
Ca pregătire pen tru Săptăm âna a Doua, mi se pareoij
bună să îţi ream intesc de m ai m ulte instrucţiuni de open"
im portante:

• Permite... permite... permite. Acceptă tot ce ţi se

întâm plă. Nu exclude nim ic. Tratează în mod egal
gândurile, em oţiile şi im aginile care îţi trec prin
m inte. Cu cât le vei accepta mai complet, cu atât
mai prezent te vei sim ţi şi cu atât mai fluidă
va deveni m editaţia ta.
• Prinde şi dă drumul. Dacă realizezi că ai prins
în cârlig un gând, eliberează-1 şi dă-i drumul înapoi
în fluxul m inţii tale. în tim p vei deveni din
ce în ce mai an tren at în această privinţă
şi vei observa im ediat când se întâm plă acest feno­
men. După o vrem e, elim inarea gândurilor va de^el
mai uşoară, şi chiar autom ată.

Reflectează la aceste două instru cţiu n i la început111^

«m anii a Doua. Şi nu uita: săp tăm ân a viitoare la aceea?
i avea la activ nu mai p u ţin de 14 (!) şedinţe de me 1'
treabă8 ^ Să nU mai lun§’m vorba şi să ne apuC

78
 Programul Meditaţiei de opt săptămâni

| CE TREBUIE SĂ FACI

I Nu-{i face griji. M editaţia Sunetului Pur nu înseamnă

că trebuie să te dezbraci4. Am dat acest titlu meditaţiei din
laceastă săptăm ână n u m ai p e n tm a descrie o modalitate de
r a medita care te ancorează în apariţia şi dispariţia sunetului,
fără a şti ce este acesta, ce înseam nă el şi de unde provine.
| Poluarea sonoră a atins proporţii epidemice. La ora actu­
ală suntem asaltaţi d in toate direcţiile de combinele muzi­
cale ale vecinilor, de alarm ele scăpate de sub control ale
ş maşinilor, de m otoarele avioanelor şi de sirenele ambulan­
ţelor, care ne sparg tim panele.
[ Nu am nicio îndoială că ai parte de doza ta zilnică de
poluare sonoră, şi probabil că ţi-ai inventat propria formulă
de a te proteja de ea. De regulă, aceasta implică folosirea
j unor „dopuri p en tru urechi", n u doar fizice, ci şi psihologice.
| Spre exemplu, te deranjează şantierul de vizavi? Dai
automat drum ul la co m b in a muzicală. Copiii fac prea mult
zgomot? Bei u n m artin i cu votcă. Se declanşează în apropi­
ere o alarmă de au to m o b il care n u mai tace? Dai drumul la
combină şi bei u n m artini!
|L Astfel de tactici p o t funcţiona, dar numai până la un
punct. Din fericire, există o m eto d ă m ult mai bună; medita­
ţia. Crezi sau n u , m e d itaţia te p o ate ajuta să suporţi mai bine
poluarea sonoră, şi asta fără aju to ru l dopurilor. Acesta este
scopul M editaţiei S u n etu lu i Pur,
: Meditaţia S u n etu lu i Pur este o tehnică de scufundare
în însăşi esenţa su n e tu lu i. în urm ătoarea săptămână îţi
vei petrece cele o p t m in u te de m editaţie ascultând pur şi
simplu sunetele d in jur, fără a le defini, fără a le filtra, fără

4în Limba engleză: Naked Sound Meditation. Naked înseamnă

.gol", (n. tr.)
 MEDITAŢIA DE OPT
M IN U T E

a le respinge şi fără a le critica. Vei răm âne uin,-

cât de relaxantă p o a te fi această m etodă. Us 'C0ns
ls»t
îngăduie-m i să îţi ilustrez ce vreau să spUn
ss 7
tocmai m editezi, cân d auzi h u ru itu l u n u i avi0n eZilCemci
care devine d in ce în ce m ai putern ic. în a i n t e " ! ^ '
ue a-ti h
seama, m intea ta l-a id en tificat deja ca fiind un avion ^
Imediat, ea este in v ad ată de o serie de gânduri,
•maginij
senzaţii corporale, care urm ează p rim u l gând ca
nişte mici
soldaţi. Dialogul interior ar p u tea su n a astfel:
La naiba! Urăsc acel avion! Zgomotul lui mă împiedică$
meditez. Se pare că zboară foarte jos. Ce idiot trebuie să fiefa
tul! Nu, eu sunt un idiot! Nu ar fi trebuit să mă mut niciodată
atât de aproape de aeroport Mi-aş dori să am suficienţi bani
pentru a mă muta la ţară.
Cred că ai înţeles ce vreau să spun. Totul începe de laun
sunet simplu şi neutru, şi p ân ă să-ţi dai seama ce fad, te-ai
şi înfuriat. Aşa procedează M intea H oinară, care receptează,
analizează şi asociază co n stan t im p u lsu ri senzoriale, nu doai
cele provenite de la auz, ci şi de la celelalte simţuri.
Există însă şi o altă opţiune, m ai p u ţin stresantă şi mai
înţeleaptă.
lmaginează-ţi din no u că te afli în m editaţie şi auzi zgo
nrotul avionului, din ce în ce m ai tare ... şi mai tare... Şi11121
re. Asta-i tot. Doar ascultă-1. N u ca pe u n avion, ci ca Pe
mprezhrtfT Lasă sunetul să fie ce este, n u te gândi la
începe să se ^ COnstata astfel că î n câteva secunde sune
a « « „ m p e K d ln c e în c e m a i m u i t sln)alB ,ii.
Şi mai mult.
^sta-i tot Si
C-uiT : "" a ifa păTut
U
m “ dispărut.
- ~ mai fo s t. Tu nu■te-ai
■■r lăr s ~a t cap> q* p * '
,CX«ăde po]
iexat^mp0,lat
Cls dc( de el' nu Uai resP in s ş i n u a l CetncciîCU
A.sta numesc eu „sunet p ur": u n sune el*
80 °ncepte\e, asocierile şi im aginile tale le8a
 I Meditaţia S u n e tu lu i Pur p are sim p lă , dar n u trebu ie să fii
surprins dacă v e i a v ea d ific u ltă ţi î n a o realiza. G ân d eşte-te
la exemplul de d in a in t e şi la m a n ie r a in sta n ta n e e în care
mintea sim te n e v o ia să a s o c ie z e s u n e te le cu ju d ec ă ţile sale
critice, cu gâ n d u rile şi c u c o n v in g e r ile sale. A şteap tă -te ca
acest lucru să se în tâ m p le c e l p u ţ in o d a tă , d a că n u d e n e n u ­
mărate ori în tim p u l m e d ita ţ ie i ta le .
I Nu-ţi face în să griji, n u te su p ăra şi n u p o r n i d e la p re­
misa că greşeşti u n d e v a . C o n t in u ă - ţi m e d ita ţia . N u în tâ m ­
plător repet atât d e d e s c ă a c e a sta e s te o p ractică,
i Aşadar, în to a r ce p â g in a şi h a id e să în c e p e m .

INSTRUCŢIUNILE DE M EDITAŢIE DIN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ:

SUNETUL PUR

i P R E G Ă T IR E.

" • Setează-ţi cronometrul la opt minute.

' • Aşează-te pe scaun în postura de meditaţie, astfel
P ; încât să te simţi confortabil, d ar lucid.
• închide uşor ochii.
r!. • Inspiră adânc şi prelungit, uitând de griji, speranţe şi
I vise. Reţine-ţi respiraţia pentru o clipă, apoi expiră
lent şi prelungit.
| * Repetă procesul. Respiră ad â n c. Elim ină orice tensi­
une rămasă.
Dă drumul la cronom etru.
 m edita ţia de o pt
Min u te

INSTRUCŢIUNI:

. Focalizează-ţi atenţia asupra sunetelor din jUru|

Asupra tuturor sunetelor. Nu filtra şi nu resping^'
vreun sunet.

• Permite-le acestor sunete sâ ap arâ şi sâ dispară de|

sine. Nu interfera cu ele; doar observâ-le în tăcere °
spunându-fi în sinea ta: „ A p a re ... Dispare..."

• Scufundâ-te complet în sunetul pe care îl contempli.

Daca apare un alt sunet în timp ce primul dispare,
încearcă să le acorzi am ândurora o atenfie egală,
observând „apariţia" şi „dispariţia" lor individuală.

• Un sunet nu este altceva decât un simplu sunet.

Nu trebuie neapărat să îl asociezi cu un obiect.

• Dacă un sunet dă naştere în conştiinţa ta la un gând,

o imagine sau o senzaţie corporală, nu-fi face pro­
bleme. Observă-le pur şi simplu. Revino apoi la
meditaţie, observând apariţia şi dispariţia sunetului.

Continuă să faci acest lucru până când auzi alarma

cronometrului.

Repetă tehnica timp de opt minute, în fiecare zi

a săptămânii.

MERGE?

P^rat uşoară \ ^ e(iitatia Sunetului Pur n u ţi s-a p^r

Starea de paceS(Per>Că ai reuşit să W faci ° Părere 1
ja CU
d<jd cum Detr rC aiJarf
fa se DetrJ" apare atunci când accepţi lucruu
lucrul
aHor petfec ele. . ... ** te
dm^ r sinHuri, exl ele* încearcă să aplici această te
r0Sul« atinge?earim entând cât m ai plenar văzul,
Si
 Programul Meditaţiei de opt săptămâni

I Cum poţi face acest lucru? Iată u n exemplu care ilus-

ijjează cum poţi converti Sunetul Pur în „Vedere Pură":
I Să spunem că este prim ăvară şi îţi iese în cale un frumos
I ţ i înflorit. Te opreşti, devii tăcut şi priveşti pur şi simplu
iţopacul. Nu îl compari cu cireşul pe care l-ai văzut anul
trecut în Washington sau cu m ărul înflorit de la capătul dru­
mului. Te mulţumeşti să îl „priveşti" pur şi simplu, exact aşa
îcumai „ascultat pur şi sim plu" sunetul în tim pul Meditaţiei
Sunetului Pur, fără să asociezi im aginea cu diferite idei, gân­
duri, judecăţi critice şi com paraţii.
I Dacă vei privi în acest fel copacul, ţi se va părea că vezi
pentru prima dată natura. Experienţa poate genera o mare
ifericire. Poate fi chiar copleşitoare. Im aginează-ţi că îţi
petreci o zi întreagă în acest fel, privind pur şi simplu, m ân­
când pur şi simplu, m irosind p u r şi simplu, sim ţind pur şi
simplu, fără niciun proces de filtrare, fără critici sau judecăţi
devaloare.
p Sună grozav? Chiar este. Iar m editaţia te poate ajuta să
jpercepi astfel lumea înconjurătoare.

[ÎNTREBĂRI Şl RĂSPUNSURI: MEDITEZ CORECT?

| Şedinţa mea de m editaţie nu a m ers deloc bine.

IVnde am greşit?

■ Nu vei auzi niciodată v reo d ată pe cineva plângându-se

că a avut o şedinţă de m ed itaţie „b u n ă", d ar dacă a avut o
Şedinţă mai puţin reuşită, să te ferească D um nezeu! El îşi
imaginează im ediat că face greşeală d u p ă greşeală! Iată u n
scenariu mental tipic p e n tru acest g en de oam eni:
I Bun, deci m e d ite z... U rm ez cu rigoare in stru c ţiu n ile ... A r
tehui să mă sim t se n in , fe r ic it ş i e x t a t ic ... în m od evident, nu
simt nimic din toate a c e ste a !... N u cred că o să p rin d vreodată

83
 m ed ita ţia DE OPT MINUTE

şpilul meditaţiei... Această şedinţă de meditaţie

deloc bine! %
Dacă acest scenariu m ental ţi se pare familiar, re|a
Nu numai că nu ai parte de o şedinţă de meditaţie
dar dimpotrivă, ai parte de o şedinţă perfectă. De ce?
îţi arată că problem a n u este legată de meditaţie, ci d e ^
ta raţională, care tocm ai a decis că această şedinţă de ^
ţie este nereuşită.
Aşa cum ai aflat din Instrucţiunile de Operare, singllril!
criteriu în funcţie de care o şedinţă de meditaţie poate ft
considerată reuşită sau nereuşită este următorul: „0 medita-
ţie reuşită este una executată. O m editaţie nereuşită esteuna
neexecutată." Reţine acest principiu.
Continuă să m editezi. Totul este bine.

î: Cum îm i p o t d a se a m a d a c ă a c e a s tă tehnică
de m editaţie e ste p o tr iv ită p e n tr u mine?
Există sute de tehnici de m editaţie din rândul cărora pot
alege. După ce vei încheia program ul de meditaţie de oţ
săptămâni, vei fi m ult m ai avizat, şi deci m ult mai în măsui
să alegi tehnicile de m editaţie cu care rezonezi cu adevăra
Până atunci, îngăduie-m i să aleg în locul tău.
 programul Meditaţiei de opt

de 2,99 dolari la u n BMW de 89.000 d

flec■stiey imediat: „Dacă aş avea acest lucru a f d° lati- Te
deşt*
jJ £ T « îti în puteri p e n tru a-1 obţine. D u p T c e ^
l u t , eşti fericit, d ar n u m ai p e n tru u n m om ent f L ?
scurt. în cazul QOCOlatei’ acest m o m e n t n u durează mai
- două minUte- în CCl 31 BMW-uiui, poate dura chiar
uk de
mult
douâ săptămâni, sau cel p u ţin p â n ă la prim ul scârţâit aî
;0arelor.
I amporinţa de a schim ba această teh n ică de m editaţie cu
j aita nu este altceva decât o versiune diferită de ciocolată
SHershey sau de BMW. Egoul tău este convins că dacă va găsi
o tehnică diferită de m editaţie, problem ele sale se vor ter­
mina şi el va fi fericit. Pe de altă parte, dacă te angajezi să
duci până la capăt această te h n ic ă de m editaţie, tim p de o
; săptămână, acest lucru te-ar p u tea ajuta să te eliberezi de
convingerea că fericirea există u n d ev a în „lum ea exterioară",
în următorul lucru pe care îl achiziţionezi. Aceasta ar putea
fi prima ruptură a cercului vicios al V ânătorii de Plăceri. Nu
crezi că există o o p ţiu n e m ai în ţeleap tă?
Prin urmare, c o n tin u ă să aplici te h n ic a de m editaţie din
această săptămână p ân ă cân d v in e v rem ea să o schimbi.
Observă toate întrebările şi în d o ielile care îţi trec prin m inte,
spunându-ţi că există cu sig u ran ţă o te h n ic ă de m editaţie
mai bună decât asta. Şi, o, D o am n e, dacă ai p u tea aplica
această tehnică...

p
a. lmiP ° t d a se a m a d a c ă m e d ita ţia
f a n e a z ă ”?

cea a au '^ *n care fu n c ţio n e a z ă m e d ita ţia este diferită de

| L fl^ 0r ^Ucruri. Ceea ce pare să funcţioneze şi ceea ce func
Corhplet în tim p ce m ed ite z i su n t două lucruri

85
 - 1£

Să spunem că to cm ai te-ai aşezat în

m o m e n t ţi se pare că n u faci nim ic decât «b
stai
în clipa u rm ăto are eşti in v ad at de un noian
gânduri, se n tim e n te şi senzaţii corporale, c T '^ N t
vizează direct m ed itaţia. Este vorba de acele <ârţ
spun că n u m editezi b in e şi că to tu l este o pierd^1' Ca,ţ
în realitate, în to t acest tim p se derulează un proces^1
special, care scapă însă m in ţii tale conştiente. S^
Aşa cum am m ai spus, m ed itaţia clădeşte
«muşchii im,.
dităţii" şi fiecare perio ad ă de o p t m inute în care
®edit(s
contribuie la construirea acestor muşchi. Acest iUcni
întâm plă ori de câte ori m editezi,
sau nu de el.
înţelegerea acestui lucru te poate elibera, căci nu maitre­
buie să îţi m onitorizezi rezultatele. Tot ce trebuie să facie®
să respecţi program ul M editaţiei de opt minute. Acestafunc­
ţionează, indiferent dacă îţi dai sau nu seama de acest lucra.

î: A m a d o r m it în tim p c e m e d ita m . E ste normal?

Nu este nicio problem ă. întoarce-te la meditaţie.

La un m o m en t dat, orice m editator adoarme în tinfl
meditaţiei, căci aceasta îi induce o stare din ce în ce
xată, şi adio... Nu este n im ic greşit în a adormi, şi nutrebu.
să te pedepseşti sau să te critici vreodată pentru acest b®
Pe de altă parte, so m n u l n u echivalează cu Ilieai:
D e aceea, atunci când te trezeşti este bine să îţ>sete
nou cronom etrul p e n tru alte o p t m inute şi re'nC
meditezi.
\uP
Iată câteva sfaturi care te p o t ajuta să rămâi treaz 5
atunci când meditezi:

^denţine-ţi postura corectă de meditaţie' Est . ^ i

m portant să stai d rep t şi vertical. Nu p°t>ad
86
 Programul M ed ita ţie i de opt să p tă m â n i

■ decât atunci când începi să te cocoşezi din cauza

■ relaxării excesive. Această sim plă corecţie este sufi-
I cientă de regulă pentru a te trezi com plet. Som no­
lenţa este un m otiv ideal pentru a reciti instrucţiunile
I referitoare la postura corectă din Partea I.
\ • Este recomandabil să păstrezi temperatura camerei
î puţin răcoroasă. Opreşte căldura. Aeriseşte camera,
ţ Scoate-ţi pulovărul, vesta sau eşarfa.
ţ • Dă-ţi cu puţină apă rece pe faţă înainte de a te aşeza
în postura de m editaţie.
• Fă nişte exerciţii fizice pentru a-ţi pune sângele
: în mişcare. De asem enea, câteva respiraţii profunde
I pot face minuni.
î • Nu medita niciodată im ediat după o masă grea,
după un triplu espresso sau după un pahar
I de şampanie.
• Nu transforma perioada de m editaţie într-o perioadă
[ de odihnă, căci nu acesta este scopul ei.

Tedescurci de minune! Dacă aceasta este cea de-a şaptea zi,

dă pagina şi treci la săptăm âna următoare.

87
SĂPTĂMÂNA A TREIA

OBSERVAREA S E N Z A Ţ IIL O R CORPORALE ®

UNDETE AFLI

P Felicitări. Ai deja 14 zile de meditaţie la activ! După cum

ia spus odată un mare maestru al meditaţiei, „Totul decurge
fcerfect, dar există întotdeauna loc de mai bine."
I în această etapă a programului, este posibil:

[ • Să intri mai uşor în starea de meditaţie;

I • Să fii mai relaxat şi să nu te mai simţi ciudat
I, în timpul ei;

I * Să începi să înţelegi că meditaţia nu este ceva dificil,

i dar nici excesiv de uşor;
 MEDITAŢIA DE OPT
Minu Te

Să fii nerăbdător pentru că nu

Progiesea
pe cât ţi-ai fi dorit.
aX . I

Primele trei puncte nu ridică probleme

indică chiar u n progres. Să vedem însă ce puteni
legătură cu nerăbdarea. m18N
Inspiră adânc şi prelungit, chiar acum. Bine |
suntem gata să continuăm .
Nerăbdarea este u n sentim ent comun care apareînet I
de început a practicii meditaţiei şi se datorează de regui"
urm ătorilor factori:

• Fie te simţi bine în tim pul meditaţiei şi îţi doreşti

să o aplici încă şi mai bine, chiar acum!
• Fie nu te simţi bine în timpul meditaţiei şi te simţi
frustrat şi iritat. îţi doreşti să o „nimereşti" odată,
chiar acum!

Aceste perspective aparent opuse sunt de fapt celedouăI

feţe ale aceleiaşi monede, num ită „aşteptări". Aceste prefe-1
rinţe intense îţi asigură o oportunitate bună de a le (
atunci când apar la suprafaţă în timpul meditaţiei. (
aceste gânduri, sentim ente şi emoţii în timp ce apar, şDP^ I
Instrucţiunile de Operare „Prinde şi dă drumul" 5‘ «pe! I
mite... Permite... Permite".
în această săptămână vei adăuga un instrurn
nu#
trusei tale de meditaţie. Este vorba de o tehnic
____ ----------------------------- -- de 0 :<#îl1
„Observarea senzaţiilor corporale". Este vor ^ că
tivă nouă asupra explorării u nui teren pe care ^
cunoşti: corpul tău. Nu am nicio îndoială că ac
tivă nouă te va lua prin surprindere.
Aşadar, să începem.
90
\
programul Meditaţiei de opt săptămâni

c£trebu,eSĂ FACI
" văzut odată un film intitulat Călătoria
Am
e, Welch şi Stephen Boyd. Cei doi e"roi cu
c0mbinezoane strâm te (m ă întreb de ce) sunt’ în
şi puşi să P ic te z e o navetă spaţială microscopică prin i T ^
de sânge al preşedintelui, încercând să găsească un cheaJd
sânge din creierul acestuia înainte de a fi prea târziu (ceea ce
desigur, nu este).
! în cea de-a treia săptămână a programului Meditaţiei de
opt minute vei face o călătorie fantastică nu foarte diferită
de aceasta: în interiorul propriului tău corp. Combinezonul
este opţional.
I Tehnica de m editaţie pe care o vei aplica în această săp­
tămână este n u m ită „Observare". Este vorba de o tehnică
simplă, dar foarte puternică, ce te ajută să îţi focalizezi mai
bine atenţia.
I Iată o scurtă ilustrare a observării. încearcă chiar acum
indicaţiile de mai jos:•

• Inspiră profund şi închide ochii.

• Relaxează-ţi corpul. Pune-te cât mai bine la unison
cu acesta.
• Te atrage vreo senzaţie particulară, internă
I sau externă?
• Bine. Observă unde există aceasta. Nu trebu'
să numeşti neapărat zona corporală precis
■ care este lo calizată ea.

• Observă sen zaţia fără analiză sau jude

Doar priveşte-o.
 MEDITAŢIA DE OPT

După cum poţi vedea, nu trebuie să

precisă a senzaţiei corporale care îţi atrage « k*
lucru pe care trebuie să îl faci este să o p e r c e p 'V
şi să îţi focalizezi aten ţia asupra ei. P1’să o<%;
O scurtă indicaţie referitoare la gradul de
este posibil ca observarea să ţi se pară ceva mai
comparaţie cu tehnicile precedente legate de r e r fcl
de sunet, din cauză că „punctul de ancorare" n u ^
centrat într-un loc fix, ci se deplasează prin întregul c1
Nu trebuie să te sim ţi frustrat dacă ţi se pare greu. o b j
rea merită să fie explorată şi îţi poate amplifica incredibili
mult nivelul lucidităţii. îţi reamintesc încă o dată căceear
faci acum este să îţi clădeşti „muşchii lucidităţii”.
Bun. A sosit tim pul să îţi prinzi centura şi să demarezi-
în călătoria ta fantastică.

INSTRUCŢIUNILE DE MEDITAŢIE DIN ACEASTA SĂPTĂMÂNA

OBSERVAREA

PREGĂTIRE.

• Seteazâ-fi cronometrul la opt minute.

• Aşeazâ-te pe scaun în postura de meditat1©/ aS
încât să te simţi confortabil, dar lucid.
închide uşor ochii. ^

Inspira adânc şi prelungit, uitând de gr,i>/ SP ,

Şi vise. Reţine-ţi respiraţia pentru o clipâ/
,ent Şi prelungit.

-P^ta procesul. Respira adânc. Elimino

Une rQmasâ.
‘ Dâ <W ul lQ cronometru
92
 P rogram ul Meditaţiei de om ^
pt saP«m ani

I INSTRUCŢIUNI:
j . Lasa-ti corpul să se relaxeze. Observă dife ;
. zatii corporale care apar în el. Fă acest *
de câteva momente. Cru tlrT1l

. La un moment dat, vei simţi cum o anumită part(

i corporala începe sâ iasâ în evidenţa.

. Observâ aceasta zonă. Nu este necesar sâ îi dai

un nume.

. Focalizeazâ-ţi atenţia asupra acestei zone dominante.

Aceasta devine punctul tâu de ancorare curent.

• în scurt tim p, o alta zo nă în care exista senzaţii cor­

porale se va d iferenţia. Trateaz-o la fel ca pe prima.
Fâ din ea punctul tâu de ancorare curent. Observâ
aceastâ zonâ no uâ şi focalizeazâ-ţi atenţia asupra ei.
Acceptâ senzaţiile pe care le simţi. Observâ-le. Nu fâ
nimic altceva.

• Dacâ prin m inte îţi trec diferite gânduri, limiteazâ-te

sâ le observi. N u te im p lica în ele. întoarce-te la
observarea se n zaţiilo r corporale predominante.

I • Repetâ tehnica tim p de opt minute, în fiecare zi a

sâptâm ânii.

CUM MERGE?
Acum că ai avut ocazia de a experim enta

— i V1 \Jlvy\
rialul Poliţist

93
 M E D I T A Ţ I A D E O P T M INU TE
T
Dacă îţi mai aduci aminte, Jack Webb a Jucatînei
sergentului de poliţie din Los Angeles Joe Friday, un^
trăsături dure. Nu a existat practic episod în caresgt.{Jl
să nu interogheze la un moment dat un martor desex[3
nin la o crimă. în timpul respectivei scene, el nurata
dată faimoasa sa replică: „Doar faptele, doamnă."
Ceea ce dorea să spună Friday era că singura sapreocupau1
era legată de esenţa evenimentului produs, adicădefaptul
seci, exact aşa cum s-au petrecut ele, fără alte comentaiiLGj
alte cuvinte, Friday nu era interesat să afle ce gândea,i
imagina sau ce îşi dorea femeia care a asistat la eveniment.!!|
nu dorea decât să afle: „Faptele, doamnă. Punct.”
Exact aceasta este maniera în care doresc să;
această tehnică de meditaţie (dar şi pe celelalte), latact|
vreau să spun cu asta:

Atunci când observi o senzaţie corporală,

doar remarc-o.
Atunci când îţi observi respiraţia, doar contempl-o.
Atunci când auzi un sunet, doar ascultă-1.

Cuvântul operativ (şi crucial) în cazul de faţăesteţi

Cu cât acest cuvânt va începe să îţi penetreze dinceîn I
mai mult conştiinţa, până la saturaţie, cu atât mai1
vei ajunge cu meditaţia, devenind din ce în ce
librat, mai relaxat şi mai deschis, nu doar în timpH1
1i
inclusiv în viaţa de zi cu zi.
Acesta este un fa p t de necontestat!
 Programul Meditaţiei de opt săptămâni

ÎNTREBĂRI Ş l RĂSPUNSURI: GÂNDIREA, GÂNDIREA,

GÂNDIREA..’.

I Cepot să f a c în le g ă tu ră cu g â n d u rile n edorite

Kare apar în tim p u l m ed ita ţie i?

1 Fă exact opusul lu c r u lu i p e care l-a i fa c e î n m o d o b işn u it.

I Viaţa noastră î n sta r ea d e v e g h e e ste c aracterizată d e u n
şir nesfârşit d e e m o ţii, ca re o s c ile a z ă în tr e fericirea pu ră şi
iadul cel m ai c u m p lit. D e r eg u lă , n o i a c o r d ă m gân d u rilo r
noastre un credit m u lt m a i m a r e d e c â t m e r ită , fiin d c o n v in ş i
| că suntem siliţi să le u r m ă m o r iu n d e n e -a r c o n d u c e .
I Şi după c u m s p u n e c lişe u l: „ U n g â n d c o n d u c e la altul."
|Exact aşa se p etrec lu c r u r ile , la in fin it. E p u iza n t, n u -i aşa?
I Ce poţi face p e n tr u a -ţi o d i h n i m in t e a a g ita tă şi p e n tr u a te
I bucura cât de cât d e p a c e ? Să m e d ite z i.
I Meditaţia e ste a n t id o t u l M in ţ ii H o in a r e . T ot c e tr eb u ie să
faci în acest sco p e s t e ... e i b in e , n u tr e b u ie să fa c i n im ic . Iată
cumtrebuie să p r o c e d e z i:

I • Să sp u n em că p r in m i n t e îţ i tr e c e u n g â n d . Priveşte-1,
; acceptă-1 şi lasă-1 să tr ea c ă .

I • Prin m in te îţ i tr e c e u n n o u g â n d . Priveşte-1, acceptă-1

[ şi lasă-1 să trea că .

1 • Prin m in te îţ i tr e c e u n a l tr e ile a g â n d . C e tr e b u ie să
* faci? Ai g h ic it: p r iv eşte-1 , accep tă -1 şi lasă-1 să treacă. I

I Dacă ţi se p are c ă a c e s t m e c a n is m s e a m ă n ă foarte b in e

|uInstru cţiun ile d e O p e r a r e „ P e r m ite ... P e r m ite ... Perm ite"
5* «Prinde şi dă d r u m u l" , a i p e r fe c tă d r e p ta te , iar asta e ste o
peste bună, căci n u m a i t r e b u ie să în v e ţ i c e v a n o u . Fă cee a
CeŞtii deja să faci.

95
 MEDITAŢIA DE OPT
m in u t e

Cred că ai început deja să înţelegi că 8a

gând,«HI*,
întotdeauna în timpul meditaţiei, indiferent cât (j W|
şi de relaxat eşti, şi de cât de bun meditator ai ^
Vestea bună este că ai început deja să îţi dezvolţi
nitate în faţa Minţii Hoinare, oricât de seducătoareţi *
părea aceasta.
îţ i m ai am in te şti de instrucţiunile de operare şi dede6.
n iţia pe care am d at-o m editaţiei? Acceptă realitatea. o%
neşte-ţi m in te a agitată. Scufundă-te în pacea pe career^

î: D e c â n d a m în c e p u t s ă m e d ite z am mai multe

g â n d u r i ca o ricâ n d . E ste m ed ita ţia cauza
a c e stu i lu cru ?

După cum a spus Garda înainte de a-i da veştile proaste

comandantului său: „Nu îl ucideţi pe mesager!"
Există o diferenţă enormă între observarea într-o mai
mare măsură a gândurilor şi observarea mai m u lto r gânduri,
în cazul meditaţiei noi devenim mai conştienţi de gândurile
noastre, nu avem mai multe gânduri. Ştiu că pare altfel, dar
exact aşa stau lucrurile.
Meditaţia nu produce o amplificare al;activităţii viaţi
Ide, ci ne ajută să rea liză m , pentru prima dată în
cât de mult gândim. Probabil că nu ai remarcat nido^
est lucru până acum. De aceea, nu acuza medWJ
joacă cu mintea ta, ci fii recunoscător pentru aiC>
realizare. ar
Cu prim a ocazie în care m editezi, iar prl ^ ^ult ^ I
gândul că: „M editaţia m ă face să gândesC nUt e ^ .1
tează-1 la fel ca pe orice alt gând: accep tă-> de $
în el. Aceasta este doar o o p o rtu n itate p er tâ*1
tirvr-»'* "x*• c a lifi
ona M intea H o in a ră în tr-o m a n ie ră m ai
senină.

96
 Programul Meditaţiei de opt săptămâni

K jr. fu tim p ce meditam, a e x is ta t un moment

Is care nt-atn sim ţit s u tă la s u tă prezent.
A fo s t minunat, clar a d isp ă ru t. Ce p o t fa c e pentru
a trăi din nou a cea stă s e n z a ţie ?

I Este posib il să fi e x p e r im e n ta t starea ta naturală, care este

dreptul tău prin n a şte r e . Ea e s te n u m ită în diferite feluri, dar
►deocamdată o să îi s p u n e m „p rezen ţă " . A ceasta este esenţa
vieţii, fără su p r a p u n e re a c o n s t a n t ă a „egou lu i" care îm p ie­
dică conştientizarea e i.
k Prezenţa n u d isp a re n ic io d a t ă şi îţ i stă în perm an en ţă la
dispoziţie, dar sin g u r a m a n ie r ă d e a a v e a a cces la ea este - în
mod paradoxal - să n u în c e r c i să fo r ţe z i a c est acces. Ca să
înţelegi m ai b in e , în c e a r c ă a c e s t e x er ciţiu :

• O preşte-te d in c e e a c e fa c i.

\ • A m in teşte-ţi g â n d u r ile p e ca re le -a i a v u t î n u ltim ele

cinci m in u te . N u - ţ i fa c e g r iji d a c ă n u reu şeşti
să ţi le a m in t e ş t i p e t o a t e .

• Ce p ro c e n t d i n a c e s te g â n d u r i s-a u re fe rit la p lanifica­

rea v iito ru lu i tă u ? D a r la a m i n ti r e a tre c u tu lu i?

. • U nde e ra i „ tu " a t u n c i c â n d t e g â n d e a i la aceste

lucruri?

I Câteva m o m e n te d e o b s e r v a r e s u n t s u fic ie n te p e n tr u a-ţi

da seama că t u îţ i p e t r e c i c e a m a i m a r e p a r te a v ie ţii gân-
dindu-te la tr e c u t u l c a r e n u m a i e x is tă s a u la v iito ru l care
nu a venit în c ă . E ste u i m i t o r c â t d e p u ţ i n e ş ti im p lic a t de-a
lungul zilei î n m o m e n t u l p r e z e n t , d e ş i a c e s ta e ste lu c ru l cel
mai m in u n a t d i n l u m e .
[■ Din fericire, m e d i t a ţ i a t e p o a t e a j u t a î n a c e a s tă d irecţie.
Chiar dacă n u te p o ţ i i n t e g r a l a v o i n ţ ă î n s ta r e a d e p re z e n ţă ,
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

m e d ita ţia te a ju tă să d e v ii m a i „ p re d isp u s în această direc-

ţ i e ”, d u p ă c u m s p u n e C a th e rin e In g ra m , instructoare de W I
m e d ita ţie şi a u to a re a c ă rţii P r e z e n ţ a p a s i o n a n t ă . Cum? Prin f f I
„ în o ta re a îm p o tr iv a c u r e n tu lu i g â n d u rilo r" , d u p ă cum se '/
e x p rim ă C a th e rin e .
D ac ă v e i c o n tin u a să m e d ite z i, te v ei îm p o triv i din ce , ,jil
î n ce m a i m u lt c u r e n tu lu i g â n d u rilo r, iar această stare va
d e v e n i d in ce î n ce m a i p r o n u n ţ a tă şi m a i in tim ă . Vei începe
să în ţe le g i p e u n n iv e l n e in te le c tu a l c ă p re z e n ţa n u este ceva l i 1
„ e x te rio r” ca re ţi-a fă c u t o v iz ită in te m p e s tiv ă şi temporară. ' ,|f
D im p o triv ă , e a e ste o sta re in te rio a ră n a tu ra lă , care există
î n p e r m a n e n ţă şi îţ i stă în t o td e a u n a la d ispoziţie în spaţiul !
tă c u t a c c e s a t p r i n m e d ita ţie .

î: î n t i m p c e m e d ita m , m i n te a m e a a c â n ta t n onstop
„ W h ite C h r i s t m a s ”. S im ţe a m c ă în n e b u n e sc .
Ce p o t fa c e ?

N u - ţi fa c e griji; n u în n e b u n e ş ti. A p a riţia în m in te a refre­

n e lo r p o p u la r e , a re c la m e lo r c o m e rc ia le m uzicale sau a cân-1
te c e lo r în v ă ţ a te la ş c o a lă e ste fo a r te fre c v e n t întâlnită.
Să s p u n e m c ă e s te lu n a d e c e m b rie şi tocm ai practid
M e d i ta ţ ia d e o p t m i n u te . S u b it, m in te a ta în cep e să fiedo- j
n e z e o m e lo d ie fa m ilia ră : c la s ic u l c o lin d „W h ite Christmas”
c o m p u s d e Ir v in g B e rlin , c u v o c e a lu i B ing Crosby, desigur. !
E a n u se li m ite a z ă î n s ă să îl c â n te o singură dată, ci îl
r e p e t ă la in f in i t, c a u n d is c s tric a t. C u c â t în cerci mai abitir
să s c a p i d e o b s e s ie , c u a t â t m a i p e rs is te n tă devine aceasta.
R e a c ţia t a î n f a ţa a c e s te i in t r u z i u n i este u n a de iritare:
„ O , p e n t r u n u m e l e l u i D u m n e z e u ! D i s p a r i o d a tă ! N u vezi ci
m e d i t e z ? " L u i I r v in g şi lu i B in g n u p a re în s ă să le pese!
C e p o ţ i fa c e p e n t r u a -ţi c o n ti n u a m ed itaţia? Iată câteva
id e i:
 Programul M e d i t a ţ i e i d e o p t s ă p t ă m â n i

I Ca să o p a r a f r a z e z p e G e r t r u d e S t e i n : „ U n g â n d e s t e u n
gând e ste u n g â n d . " î ţ i m a i a m i n t e ş t i d e I n s t r u c ţ i u n e a d e
Operare „ P r in d e ş i d ă d r u m u l " ? C â n t e c e l u l p e c a r e î l f r e d o ­
nează m in t e a t a e s t e u n a s t f e l d e g â n d , a l c ă t u i t d i n t r - o s e r i e
de c u v in te . D e a c e e a , t r a t e a z ă - 1 c a p e u n g â n d o a r e c a r e . P r i-
veşte-1 c u d e t a ş a r e ş i l a s ă - 1 s ă s e s c u f u n d e d i n n o u î n f l u x u l
mental.
| îţi u rez s ă a i p a r t e d e z i l e v e s e l e ş i f e r i c i t e 6.I

I Te descurci de m inu n e! D a c ă a c e a s ta este cea d e-a ş a p te a zi,

dă p a g in a ş i treci la s ă p tă m â n a u rm ă to a re.
 SĂPTĂMÂNA a patra

ACEST MOMENT MAGIC 0

UNDE TE AFLI
I Eşti pe punctul de a începe ce-a de-a patra săptămână de
practică a meditaţiei. Până acum ai acumulat deja aproape
trei ore de meditaţie! Este uimitor! Ai tot dreptul din lume
să te feliciţi.
I Este foarte posibil să trăieşti una sau mai multe din expe­
rienţele descrise în continuare:

Ie simţi din ce în ce mai confortabil atunci când

Meditezi. Este ca şi cum te-ai aşezaîntr-un fotoliu
fnoale şi confortabil şi îţi doreşti sincer sărepeţi
zilnic acest lucru.
 MEDITAŢIA d e OPT MINUTE

• îţi accepţi din ce în ce m ai uşor gândurile

corporale, chiar şi pe cele n eplăcute. Tern ^
îţi d evin e din ce în ce m ai fam iliară. " " ,c°*'iii.

. începi să înţelegi natura temporară şi efemer5

ţiilor, gândurilor şi senzaţiilor tale corporale ,\ ert|<)-
apar de la sine şi dispar ca nişte nori pe cer C*st(*
Devii din ce în ce mai capabil să te eliberezi de
ce se întâmplă în timpul meditaţiei (gânduri 6 ****
gini, senzaţii corporale etc.). „Prinde şi dă drurn *
tinde să devină un mecanism automat al subco *'
entului tău. n^''

Ai făcut un progres m inunat şi meriţi să fii felicitat

dedicaţia şi pentru dorinţa ta de a-ţi continua programul d*
meditaţie. Aşadar, să trecem la Săptămâna a Patra. C

CE TREBUIE SĂ FACI

Tehnica de meditaţie din această săptămână se referăşi

de această dată la integrarea în momentul prezent. în acest
scop, vei lucra cu o tehnică pe care eu o numesc „Acest
moment magic".
în secţiunea intitulată „întrebări şi răspunsuri" desăp­
tămâna trecută am vorbit despre „prezenţă". Ar fi bine să
reciteşti pasajul respectiv înainte de a merge mai departe.
Prezenţa nu înseamnă nimic altceva decât a integraţii
m o m en tul p rezen t, a ic i ş i a cu m , lucru care ţi s-ar putea părea
absurd. „ C e m are s c o fa lă ? " , probabil că te întrebi. „Suntîntot
deauna in teg ra t în m o m e n tu l p rezen t. Unde altundeva ,
p u tea a fla ? " ^
Mi se pare corect. Haide să analizăm totuşi aC^ o
într-adevăr integrat în momentul prezent. întrerupe pe

102
m programu -----
a «1 lasă deoparte cartea. In sp iră profund, închide
Lpă|cttl,gXează-te complet tim p de p a tru cicluri respiratorii.
U'^Vcum deschide ochii şi ră sp u n d e la această între-
1 8UI fost complet prezent în tim p u l celor p atru respira-
r ■au să spun: ai fost cu adevărat aici, sau te-ai focalizat
r altor gânduri, cum ar fi: „De ce stau cu ochii închişi?"
H j w asta înseamnă să f i i ,prezent'?" G ândeşte-te bine la
Lee s-aîntâmplat.
■ Acest exerciţiu ilustrează perfect fa p tu l că deşi trăieşti cu
Livingerea că te afli tot tim p u l „aici", adevărul este exact
L dos: tu te afli „aici" m u lt m ai p u ţin timp decât crezi, şi
[acolo"mult mai mult timp d ecât crezi.
I Meditaţia „Acest m o m e n t m agic" îşi p ro p u n e să te ajute
Mte integrezi în acest m o m e n t p re z e n t a tâ t de evaziv. Haide
aşadarsă începem.

[instrucţiunile de m e d it a ţ ie d in ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ:

ACEST MOMENT MAGIC

[ PREGĂTIRE.

; fSetează-ţi cronometrul la opt m inute.

■Aşează-te pe scaun în postura de meditaţie, astfel

P încât să te simţi co n fo rtab il, d a r lucid.

‘•închide uşor ochii.

R Inspiră adânc şi p relun g it, uitând de griji, speranţe

P şi vise. Reţine-ţi re sp ira ţia pentru o clip ă, apoi expiră
Bent şi prelungit.

§ ; Repetă procesul. R esp iră a d â n c . Elim ină orice

■tensiune răm a să.
|>Dă drumul la cro n o m etru.
 meditaţia de op t MINUTE

|NSTRUCTIUNI:

. Relaxeazâ-te fizic şi m ental.

. Contemplâ-ti P"'mul gând care ÎJi trece prin minte
Cel mai probabil, este un gând referitor la trecut
sau la viitor.
. Eticheteazâ gândul: „trecut" sau „viitor".
. Lasă gândul sa d isp ară de la sine.

. De îndată ce a dispărut, observă cu atenţie spaţiul

din jurul lui. Acesta este tăcere pură. Este linişte.
Te afli aici şi acum.
. Scufundâ-te în ace astă prezenţă tăcută şi vasta.
• Prin minte îţi trece un alt gând. Nu îi opune rezis­
tenţă. Etichetează-I şi pe acesta: „trecut" sau „viitor"
• Are mintea ta tendinţa de a hoinări printre gânduri
emoţii şi senzaţii corporale? Nicio problemă.
Observă-le şi lasă-le să d ispară de la sine,
la fel ca norii pe un cer nesfârşit.

• Acceptâ-ţi gândurile. Acceptă tăcerea. Acceptă totul.

• Continuo astfel p ână când sună a la rm a .

• R e p e ta această tehnică tim p de opt minute, în fiecare

zi a săp tăm ân ii.

CUM MERGE?

Tehnica „A cest m o m e n t m a g ic " este special concepută

p e n tru a te a ju ta să în ţe le g i p e u n n iv e l neintelectual elite

re n ta d in tre a fi „aici" şi „ în a ltă p a rte " . re

Există o c a ric a tu ră a p ă r u tă în re v ista T h e N e w Yotkw lCt ^

pare să aibă ceva cu c ă lu g ă rii!) şi c a re ilu strează perfect ace
lu c ru :

04
 P rogram ul M e d ita ţie i de opt săptămâni

I U n c ă lu g ă r z e n z â m b e ş t e b e a t if ic , a şe z a t în dificila pozi­
ţie a lo tu s u lu i, c u p i c i o a r e l e în c r u c iş a t e , p e p ern a sa de medi-
j taţie. D e a su p r a l u i e x i s t ă o b u l ă c e d e s c r ie g â n d u l care îi trece
N it î prin m in te c ă lu g ă r u lu i e x a c t î n a c e l m o m e n t. Ce im agine
apare în in t e r io r u l b u l e i ?
I Un scaun!
| Pe lâ n g ă c ă e s t e f o a r t e a m u z a n t ă , caricatu ra exprim ă un
adevăr: i n d if e r e n t c â t d e v e r s a t e s t e m e d ita to r u l, este foarte
6sWul ! uşor ca e l să u i t e c o m p l e t d e m o m e n t u l p r e ze n t, chiar dacă
linişte. pentru lu m e a e x t e r io a r ă a c e s t lu c r u n u e ste d e lo c aparent.
Cel m ai p r o b a b il, c ă lu g ă r u l d i n c a r ic a tu r ă a stat n em işcat ore
[ întregi în tr -o p o s t u r ă n e c o n f o r t a b i l ă . In ca p a cita te a sa de a-şi
vastă,
(„îţi mai aminteşti
accepta d i s c o n f o r t u l l- a p r o i e c t a t î n tr e c u t
ne re» | ce senzaţieîţi oferă un scaun?") s a u în t r - u n v iito r imaginar
i („Ce bine mi-ar prinde u n scaun!"). S a u î n a m b ele!
I M in tea tu tu r o r o a m e n i l o r f u n c ţ io n e a z ă la fel ca cea a călu-
fgărului: e a v is e a z ă s ă s t e a p e u n s c a u n aflat în altă parte, în
loc să fie in te g r a tă î n m o m e n t u l p r e z e n t. U n a d in m arile bine-
jcuvântări a le m e d i t a ţ i e i c o n s t ă î n fa p tu l că n e conferă, poate
pentru p r im a d a t ă î n v i a ţ a n o a s t r ă , o sta re d e p a c e care n e ajută
să O bservăm m a i u ş o r c ă u t a r e a n e în c e t a t ă a m in ţii noastre a
■
iunei r ea lită ţi d i f e r i t e c a r e s ă n e fa c ă s ă n e s im ţim m a i bine.
I A c ea stă î n ţ e l e g e r e d o b â n d i t ă p r i n m e d it a ţ ie n e poate
c o n d u ce la o l i b e r t a t e n o u ă ş i l a o s ta r e d e p a c e .

Î n t r eb ă r i ş i r ă s p u n s u r i : m a n t r a - e , z g o m o te
SI BETISOARE PARFUMATE

i w K i s - a s p u s c ă a s c u l t a r e a m u z i c i i îm b u n ă tă ţe ş te
I ' 1 m e d ita ţia . P o t s ă - m i a s c u l t m u z i c a f a v o r i t ă în tim p
(V I m e d ite z ?
ce
 M E D IT A Ţ IA DE OPT
m in u te

Atunci când meditezi, scopul este să îţi Cree .

m ai neutru, poate chiar uşor favorabil. O moda! ^ "* * %
acest lucru constă în elim inarea factorilor e x t e r ! ^ ^
gere. M uzica (de orice tip) nu num ai că produce''<J<Jdntra'
nenecesar, dar declanşează inclusiv asocieri şi amim Z8°mot
de m elodia respectivă. Aceste gânduri conştiente şu ! ^
en te îţi garantează practic ieşirea din starea de m e d i ta ^ '
Ce sens are aşadar să îţi îngreunezi singur situaţia? c V
m ai b in e este să îţi creezi u n mediu neutru. îţi poţi ascu^
m ai târziu m uzica preferată. Te asigur că îţi va face mai mult!
plăcere.
r

î: P o t a p r in d e un b e ţiş o r p a rfu m a t
a tu n c i câ n d m ed itez?

Nu.
M otivul este acelaşi ca şi în cazul muzicii. M irosul beţi­
şorului parfum at îţi poate distrage atenţia de la principalul
ev enim ent: m editaţia. Este ca şi cum ţi-ai propune să sari de
pe o stâncă situată la 100 m deasupra Oceanului Pacific şi
te-ai gândi: „Hm, n u m i se pare'foarte greu. De aceea, o să
m ă leg la ochi şi o să m ă răsucesc în aer."
Aşa cum spuneam, creeazâ-ţi un mediu cât mai neutra, fdv0
rabil meditaţiei. Aşteaptă să îţi term ini meditaţia, iar apoi poţi
să faci ce vrei: să aprinzi u n beţişor parfumat, o lumânare
p arfum ată ori o lam pă de arom aterapie, sau orice altce\ u i
doreşte inim a. Vei aprecia infinit mai m ult aceste mm^u
căci vei fi m u lt m ai bine integrat în m om entul preztn

î: E ste p r e a m ult z g o m o t p e n tru a m ed ita ,

in d iferen t c â te f e r e s tr e închid.
dată
„ , . ^ de m editaţie, n u este nicio
A tu n ci c â n d v in e vorna c
„prea m u lt".

106 1
 ,m l M e d ita ţie i de opt să ptămâni

sonoră a atins proporţii epidemice. Dacă nu

■ p0,l!‘ireaun vârf de m u n te din Nepal, într-o cabină izo-
PseaU pe Lună, există o probabilitate de sută la sută
I l>tS<'°conjurat de zgom ote nedorite. Asta nu înseamnă însă
I s3fii‘nC0ţi medita. Dimpotrivă, zgomotele nedorite te pot
I cJn,UP0 ia o experienţă meditativă mai profundă, căci te

I
■tondUce
w ^ d e v iic re a t...
I Aşa cum spuneam, m am te de a te aşeza in meditaţie, fă
I tot ce poţi pentru a minimiza zgomotele. închide ferestrele,
I radioul şi televizorul, izolează-te de copii şi de soţ/soţie, şi
I aşteaptă ca grădinarul să termine de tuns gazonul. Dacă ai
făcut to t ce ţi-a stat în puteri, aşează-te în meditaţie, conşti­
ent că vor mai exista zgomote nedorite care vor pătrunde în
spaţiul conştiinţei tale.
Rareori se întâm plă să ai parte de o şedinţă de medita­
ţie complet liniştită. Spre exemplu, poţi aştepta până când
toată lumea a adormit, iar casa este tăcută, dar exact atunci
porneşte alarma unei maşini, sau începe să miaune pisica
vecinului, sau se trezeşte copilul tău.
Atunci când se întâm plă un astfel de lucru, foloseşte-te
de zgomotul produs ca de o oportunitate de a-ţi aPro^ nc^

care ţi-a mai rămas. Vei putea

tatie
J curentă.
vu^ m u .
Meditaţi a te poate ajuta s
reacţiona în faţa zgomotelor
estom peze şi să dispară de la — — vei fi.
iritat
ttlult de ele, cu atât mai puţin irita
107
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

î: Apropo de sunete, am văzut o emisiune pe PBSîn

care călugării incantau o chestie numită mantra. Ce
este aceasta? Pot să fa c şi eu acelaşi lucru?

Pe scurt, m a n t r a este u n tip de m ed itaţie practicată în

b u d is m şi î n a lte tra d iţii, în care practicantul repetă un
a n u m it su n e t, u n c u v â n t, o frază sau o rugăciune. Una dintre
cele m a i p o p u la re m a n t r a - e d in lu m e este „Om".
M e d i t a ţ i a d e o p t m i n u t e a fo st co n cep u tă ca o tehnică
n ein v az iv ă, care îţi p e rm ite să m ed itezi oriunde fără a per­
tu rb a p e altcin ev a. D e regulă, m a n tr a - e le sunt incantate cu
voce tare, de m u lte o ri c h ia r d a tă la m axim . Prin urmare, nu
n u m a i că îi d eran jează p e ceilalţi, d ar atrage o atenţie nene-
. cesară asupra ta. De aceea, n u n i se pare o idee bună.
C ân d vei te rm in a p ro g ram u l de m editaţie de opt săp­
tăm ân i, vei avea lib ertatea să explorezi după pofta inimii
m a n tr a - e le şi alte m e d ita ţii trad iţio n ale. Până atunci, te rog
să respecţi în to ta lita te program ul, am intindu-ţi „să ne laşi
pe n o i să con d u cem " (u n a d in In strucţiunile de Operare).

T e d e sc u rc i d e m in u n e ! D a c ă a c e a s ta e s te c e a d e -a şaptea zi,
d ă p a g in a ş i tre c i la s ă p tă m â n a u rm ă to a re .

108
(ttllN
AHEAcugraţie0

)E TE AFLI
nrogramului Medita-
Felicitări! Te afli deja la ]umata P »^ dncea săp.
de opt m inute şi tocm ai ai in“ P ai ia activ 32 de
ână ca meditator. Până în acest mom de l92 de
mţe de m editaţie, ceea ce Te * * "■ “
iute, adică mai bine de trei
fect. pvolora O tehnic va
în această săptămână ^ „ a r e a cu gratie"e^ ndurilor
pe care eu o nurnes " â inârii cu grai
ta să îţi dezvolţi arta ,d
mo
 MEDITAŢIA DE OPT
m in u t e

Am m ai spus acest lucru, d ar m erită să îl

rePet: c
n u rep rez in tă ceva greşit. Tu ai nevoie de o mime I
şi activă p e n tru a p u te a sup rav ieţu i, p en tru a-ţi în d f
cinile, p e n tr u a avea grijă de fam ilia ta şi pentru
care este p e riu ţa ta de d in ţi d in rastel. Nu la acest
g â n d u ri face referire te h n ic a de săp tăm ân a aceasta, ci la ce^
lalte, cele in u tile şi negativ e, care îţi îmbâcsesc conştiinţa
îm p ie d ic â n d u -te să trăieşti în pace.
D acă ai fost a te n t la fluxul g ândurilor tale în ultimele
p a tru săp tăm ân i, ai o bserv at p robabil u n aspect şocant:
g ân d u rile cu adev ărat utile, v itale şi esenţiale nu reprezintă
d ecât u n pro cen taj infim d in g ândirea ta. Cele care predo­
m in ă s u n t cele in u tile, care n u te aju tă cu nim ic şi adeseori
s u n t dureroase.
„D eclinarea cu graţie" este o teh n ică ce te poate ajuta
să îţi dezvolţi o m o d alitate n o u ă de a-ţi gestiona balastul
m en tal: to t ce trebuie să faci este să fii politicos şi ferm.

CE TREBUIE SĂ FACI

T ehnica de m ed itaţie in titu la tă „Declinarea cu graţie"

este co n cep u tă p e n tru a te aju ta să elim ini din faşă gându­
rile pe care n u le doreşti. Iată o ilustrare a ceea ce vreau să
spun:
Im aginează-ţi că gândurile tale su n t u n şir nesfârşit de
v ân zăto ri am b u lan ţi care a şteaptă în faţa uşii tale, oferindu-ţi
to t ce îţi p o ţi im agina sub soare, de la aspiratoare la telefoane
m obile, fără ca v reu n u l d in acestea să te intereseze câtuşi de
p u ţin . La fiecare câteva scunde, u n n o u v ânzător ambulant
bate la po arta ta, şi n u are de gând să se oprească până când
n u îi deschizi. A tunci când o faci, el începe instantaneu să
îşi peroreze discursul şi n u acceptă n iciun răspuns negativ
d in partea ta.
 Kni.mul Meditaţiei de opt săptămâni

cea mai bună m odalitate de a scăpa de acest

, este
i iritant care îţi invadează spaţiul privat, fără a-ţi
Mtftor , „j echilibrul în tim p u l procesului?
fdeCmaî bună m odalitate constă în a-i deschide uşa, a-1
direct în ochi şi a-i spune: „Nu, m ulţum esc", închizând
I priV'jJ,ediat uşa. în acest fel, nu te implici deloc în situaţie,
K c să îţi Pierzi cum pătul.
Aceşti invadatori nu te vor lăsa niciodată în pace, dar
I cel puţin îi poţi trata într-o m anieră care nu te va enerva şi
nu te va stresa, ba chiar te va ajuta să îţi păstrezi starea de
î interioară. Eu num esc această manieră „Declinarea cu
ie."
Aşadar, în tim pul m editaţiei din această săptămână
aminteşte-ţi că gândurile tale sunt ca un şir nesfârşit de vân­
zători ambulanţi care încearcă neobosiţi să îţi capteze aten­
ţia. Tratează-i pe toţi exact la fel: deschide-le uşa, priveşte-i
în ochi şi declină cu graţie oferta lor, refuzând să îi primeşti
în casă.
Haide să începem.

INSTRUCŢIUNILE de m e d i t a ţ i e d in a c e a s t ă s ă p t ă m â n ă

p r e g ă t ir e .

S e te a z ă - fi etruilaopt m inute.
cronom

Ă ş e a z ă - te p e scaun în p o stu ra d e m editaţie,

a s tfe l în c â t s o te sim ţi c o n fo rta b il, d a r lucid.

în c h id e u ş o r o c h ii.
* Inspira adânc şi prelungit, uitând de griji, speranţe
şi vise. Refine-fi respiraţia pentru o clipă, apoi expiră
lent şi prelungit.
111
 MEDITAŢIA DE OPT
MINU îh

• Repetă procesul. Respira adânc. Elimină •

tensiune rămasă. Ce

• Dă drumul la cronometru.

INSTRUCŢIUNI:

• Focalizează-ţi atenţia asupra respiraţiei.

• în scurt timp, prin minte îţi va trece un gând, care
va apărea asemeni unui vânzător ambulant neinvitat
care îţî bate la uşă.
• Fii co nştient de p reze n ţa g â n d u lu i care îţi solicită
a te n ţia .

• Refuză cu g ra ţie , d a r fe rm , să îl urm ăreşti.

• în to arce-ţi atenţia a s u p ra resp iraţiei. Răm âi astfel

liniştit p â n ă c â n d prin m inte îţi trece un alt gând care
bate la p o arta ta .

• Şi de a c e a stă d a tă , refuză să d ai curs gândului

respectiv.

• în to arce-te din nou la u rm ă rire a respiraţiei tale.

C o n tin u ă să refuzi cu g raţie orice gând care
îţi trece prin m inte.

• Fă acest lucru p â n ă când su nă a la rm a .

• Repetă te h n ica tim p de opt m inute, în fiecare

zi a să p tă m â n ii.

CUM MERGE?
D a că ai p r in s g u s tu l D e c lin ă rii c u g ra ţie , în s e a m n ă că ai
e x p e r im e n ta t s ta re a d e p a c e care a p a re a tu n c i c â n d n u te
im p lic i î n g â n d u rile n e g a tiv e , n e d o r ite şi friv o le.

112
 programul Meditaţiei de opt s ă p t ă m â n i

^ ^ ^ H L i a r e a cu graţie n u e s t e î n t o t d e a u n a u ş o r d e a p l i c a t .
^ H L l e tale încearcă în p e r m a n e n ţ ă s ă t e c o n v i n g ă c ă c e e a
■ f f î t L să îţi vând ă e ste c r u c ia l p e n t r u s u p r a v ie ţ u i r e a t a ş i
m U ^ jjgbuie să le asculţi chiar acum! D i n f e r ic ir e , o m e d i t a ţ i e
tipul Declinării cu g r a ţie p o a t e s c h i m b a d r a m a t i c a c e a s tă
■ stare de lucruri, chiar d a c ă n u d u r e a z ă d e c â t o p t m i n u t e . Ea
■ iţi acordă spaţiul n ecesa r p e n t r u a n u t e i m p l i c a î n d is c u r s u l
re jBwnzătorului am b u lan t.
1 Poţi aplica de a s e m e n e a D e c lin a r e a c u g r a ţie ş i s e n z a -
■ ţiilor corporale. A tu n c i c â n d o s e n z a ţ ie c o r p o r a lă î ţ i a p a r e
■ în faţa uşii, trateaz-o la fe l c a p e u n g â n d n e d o r it : r e fu z ă c u
■ graţie să te im p lici în u r m ă r ir ea e i.
P D eclm area cu g raţie e s te u n in s t r u m e n t u t il, p e c a r e îl
■ poţi folosi zi de zi. El d e v in e c u d e o s e b ir e u t i l a t u n c i c â n d a i
^ ^ ^ ^ D g i c e cu u n c o p il a fla t în tr -o c riză , c u u n a g e n t d e te le -
■ marketing sau c u o r e c la m ă c o m e r c ia lă .

I I ÎNTREBĂRI Ş| RĂSPUNSURI: INTRUZIUNI FIZICE Ş l MENTALE

nu *m‘ P o t o p r i g â n d u rile rep etitive?

c° m e n ta t a c e a stă d ific u lta te î n s e c ţiu n e a d e în treb ări
^ ^ ^ ■ p â s p u n s u r i d in s ă p tă m â n a a treia, a tu n c i c â n d a m v o r b it
■ despre versurile c â n te c e lo r . A c ela şi p r in c ip iu se ap lică şi g â n -
I dirii repetitive.
Mai în tâ i d e to a te , tr e b u ie să ştii că n u eşti sin gu ru l care
I are p rob lem e c u g â n d u r ile r ep etitiv e . Toţi o a m e n ii care
! meditează, d e la în c e p ă to r i şi p â n ă la m aeştri, au parte de
H ele. P ersonal, m e d ite z d e m a i b in e d e 2 5 d e a n i şi c o n tin u i
[ să am p r o b le m e c u g â n d u r ile rep etitiv e, d eşi n u atât de m u lt
[
I ca la încep ui*
«>întâmplă? De ce pare mintea să te asalteze atunci când
■ meditezi. bom «,,dându-te cu tecU m . m u z ic i, repetitive .1.
113
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

fast-fo o d -u rilo r, v e c h i m e lo d ii sau chiar experienţe ne

p re c u m c e a rta p e care ai a v u t-o cu şeful în această d jJ * 1
P arcă ar e x ista u n b u to n d iab o lic de Replay în mintea t a " ^
g â n d u -te să p riv e şti la in fin it aceeaşi scenă,
M e d ita ţia te p o a te a ju ta în această privinţă. în acej,

sco p , n u tre b u ie să faci n im ic special şi nu trebuie să înveţi o

te h n ic ă n o u ă . S in g u ra d ife re n ţă d in tre un gând aleatoriu ă !

u n u l re p e titiv este că al d o ilea revine constant î n minte. Iot

ce tre b u ie să faci este să tratezi gândurile repetitive exacta j

p e cele o b işn u ite.

Asta în se a m n ă că a tu n ci când u n gând reapare în minte,
treb u ie să îl tratezi ca şi cu m ar apărea pentru prim a dată:

acceptă-1, a p o i lasă-1 să treacă. Cu alte cuvinte, aplică Instruc­

ţiu n ile o b işn u ite de Operare: „Perm ite... Permite... Permite"
şi „Prinde şi dă-i dru m u l”.
D e câte ori trebuie să faci acest lucru? Ori de câte oii
reapare gân d u l repetitiv. N u -ţi face griji, căci nu va dura la
in fin it. La fel ca orice alt gând, un u l repetitiv are tendinţa să
îşi epu izeze energia. Tot ce trebuie să faci este să te relaxezi,
să îl priveşti detaşat şi să aştepţi să dispară de la sine.

î: Ce se întâmplă dacă m editez şi simt o durerefizică?

Ieşi im ediat din meditaţie!

N u este ceva neobişnuit să simţi u n anum it disconfort
fizic atunci când m editezi fără a-ţi susţine coloana ver­
tebrală. Pe m ăsură ce vei continua cu practica meditaţiei,
acesta tinde să se estompeze. De altfel, dacă îţi mai aduci
am inte, în instrucţiunile referitoare la postură am precizat
că dacă simţi nevoia să te sprijini de spătarul scaunului, poţi
să o faci.
Sunt slabe şanse să experimentezi o durere fizică pro­
fundă în num ai opt m inute de stat pe scaun, dar dacă acestl
 Programul M e d ita ţie i de o p t s ă p t a m a m

ţntâmplă totuşi, ieşi im ed ia t d in starea de m editaţie şi fă

k |poţi pentru a remedia situaţia.

IŢrebuie n e a p ă ra t s ă m ă d u c la b a ie !
pot să întrerup m e d ita ţia ?

I Cel m ai b u n r ă s p u n s l a a c e a s t ă î n t r e b a r e e s t e : d u - t e la
I baie înainte d e a î n c e p e m e d i t a ţ i a . T o t u ş i, d a c ă n e v o i a d e a
merge la baie a p a re d u p ă c e a i î n c e p u t , î n c e a r c ă m e d it a ţ ia :
[ .Trebuie să fac p ip i! C h ia r a c u m ! " I a tă c e t r e b u i e să fa c i:
I Acceptă c u d e ta ş a r e t o a t e g â n d u r i le , s e n t i m e n t e l e ş i s e n -
I zaţiile corporale le g a t e d e c o n v i n g e r e a c ă t r e b u ie să u r in e z i
.chiar în acest moment!" ş i l a s ă - l e s ă tr e a c ă .
I Această t e h n ic ă d e m e d i t a ţ i e p o a t e fi e x t r e m d e u tilă ,
i ajutându-te să î n ţ e l e g i c ă — a d e s e o r i — m i n t e a a m p lif ic ă u n
« c o n f o r t fizic m in o r . D e a s e m e n e a , e a c r e e a z ă g â n d u r i
I legate de a c e s t d i s c o n f o r t , c u m ar fi s e n t i m e n t u l d e v i n o v ă ­
ţie că n u te -a i d u s la b a i e î n a i n t e d e a t e a ş e z a î n m e d it a ţ ie ,
sau de iritare p e n t r u c ă u n a lt m e m b r u a l f a m ilie i te -a îm p ie ­
dicat să o fa c i, s a u d e t e a m ă c ă a i p u t e a a v e a „ u n a c c id e n t" .
O bservă p u r ş i s i m p l u a c e s t e g â n d u r i, s e n t im e n t e şi
senzaţii c o r p o r a le c a r e a p a r şi d isp a r. P â n ă să îţi d a i se a m a ,
alarma v a s u n a şi m e d i t a ţ ia s e v a în c h e ia .
T otuşi, a şa c u m s p u n e a m m a i d e v r e m e , d a că e x p e r im e n ­
tezi o d u re r e r e a lă , ieşi m ediat din starea de meditaţie.

Te descurci de minune! Dacă aceasta este cea de-a şaptea zi,

dă pagina şi treci la săptămâna următoare.

115
 I SĂPTĂMÂNA A ŞASEA:

Vizionarea pr iv a tă 0

UNDE TE A F L I

i Eşti pe pun ctu l de a începe Săptămâna a Şasea a pro-

f gramului M editaţiei de o p t m inute. Ai deja ia activ 36 de
I Şedinţe de m editaţie. Bravo!
Dacă ai respectat program uîşi ai meditat zilnic, cel mai
probabil te afli într-un p unct în care:

• M editaţia a devenit o activitate fără efort, mult mai

bine integrată în viaţa de zi cu zi.
• Şedinţele de meditaţie de opt minute te conduc într-o
stare din ce în ce mai profundă de pace ji de calm.
117
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

A tu n c i c â n d î n c e p să apară astfel de trăiri, î n s e r a

că e ş ti p e p u n c t u l d e a e x p e r im e n ta u n m om ent de revel 1
ţie, o în ţe le g e r e p r o fu n d ă , n e in te le c tu a lă , un fel de p jjjjj ]

c o sm ic " , care arată că m e d ita ţia ta a intrat pe un făgaş nou 1

M o m e n te le d e r ev e la ţie n u su n t prostii mistice. Adevă- ]
rul este că ai av u t d eja foarte m u lte astfel de momente de-a 1
lu n g u l v ieţii. Iată u n u l d in tre ele:
îţi m ai a m in te şti câ n d erai c o p il şi ai învăţat pentru I
prim a dată să m ergi p e bicicletă? M am a sau tata ţi-a ataşat
d ou ă rotiţe de siguranţă d e o parte şi de alta a roţii din spate
astfel în câ t să îţi dai seam a ce în sea m n ă să mergi pe o bici­
cletă fără să cazi.
A u rm at apoi ziua cea m are, c â n d rotiţele ajutătoare au
fost scoase şi părin ţii te-au lăsat să te descurci singur pe bici- I
cletă. Ai urcat pe ea şi ai în c e p u t să pedalezi. Mama sau tata
a alergat pe lângă tine, p e n tru a-ţi da sentim entul de sigu­
ranţă, apoi te-a lăsat singur!
Şi atunci, totul s-a legat!
Ai co n tin u at să mergi pe bicicletă, fără niciun suport şi
în tr-u n echilibru perfect. în acel m o m en t, ceva din interio­
rul tău, care transcende cu m u lt m in tea raţională, a dat din ]
cap şi a înţeles.
Aha!
Dacă ai trăit deja această experienţă în tim pul medita­
ţiei, înţelegi cu siguranţă ce vreau să spun. Dacă nu ai trăit-o
încă, n u înseam nă că „m editaţia n u ţi se potriveşte". Con­
tinuă să meditezi opt m inute pe zi, fără să faci vreo obsesie I
legată de ziua marii revelaţii. I
Va veni u n m om ent când rotiţele laterale vor cădea de la I
sine, şi atunci vei înţelege.

118
 mul M e d it a i de opt s ă p tm m -
progra

: st FACI
B g i t<a săptămână vei aplica o te h n ic ă de m edita-
I I I vizionarea privată" P u n ctu l de ancorare în
jflită
meditaţii va fi u n ecran v irtu al d in interiorul
H $ ş
W■ ,itenul
i meu Josh Baran a in tra t în tr-o m ănăstire zen
j j t f a de 19 ani. După ce a fost călugăr tim p de şapte ani,
t întors la Los Angeles şi şi-a deschis o m ică agenţie de
Jraţjj publice pentru cauze nonprofit. Josh a devenit rapid
L u i din cei mai căutaţi specialişti în PR d in ţară, ajutând
Mferite afaceri şi celebrităţi de la Hollywood, ba chiar şi pe
palai Lama.
ejjjj ■ T Josh recomandă persoanelor pe care le ajută să mediteze
tikit ■ ^ aplice tehnica Vizionării private. Aceasta îi place deoarece
*^TmpIică un lucru pe care toată lum ea îl cunoaşte: vizionarea
lunui ecran de calculator, de televizor sau de cinema.
■ Vizionarea privată se încadrează perfect în programul
Meditaţiei de opt minute, căci acest interval de opt minute este
exact spaţiul dintre două pauze comerciale într-o emisiune de
I televiziune. Meditaţia devine astfel programul tău favorit, scris
p regizat de tine, şi în care actorul principal eşti tu.
■ Pentru a-ţi face o idee mai bună legată de Vizionarea pri­
vată, încearcă mai întâi următoarea mini-meditaţie:

• Inspiră adânc şi închide ochii.

• Acceptă orice imagine vizuală care îţi apare în minte,
fără să îi opui rezistenţă.
• Observă dacă există vreun loc în interiorul capului
tău în care aceste imagini par să fie proiectate.
. pa acest lucru timp de două minute.
• Deschide ochii.
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

Ai o b serv at î n tim p u l acestei mini-meditaţii că v

vizuale p a r p ro ie c ta te pe u n fel de „ecran de proiecţie"
1
]
lizat în spatele o ch ilo r? în cazul Vizionării i
■ ■ I ......................... i l l Puni
de an co rare (locul în care treb u ie să îţi focalizezi atenţia) Va
fi acest „ecran al m in ţii" . O bservă aici imaginile vizualepI0.
f l
iectate pe ec ra n u l tă u . O ri de câte ori apare vreun gând, a
ceea ce faci de obicei în tim p u l m editaţiei: observă-1 detaşat
şi în to arce-te la p u n c tu l tă u de ancorare.
Reţine: c u v â n tu l o p erativ în cazul Vizionării private este
observare. T ot ce treb u ie să faci este să observi ecranul minţii
tale. N u treb u ie să in terp retezi im aginile văzute. Lasă acest
p ro ces pe seam a geniilor de la Hollywood.
M o m en tu l este ideal p e n tru a-ţi aduce aminte de două
in stru cţiu n i de operare im p o rtan te, care trebuie aplicate
inclusiv în cazul V izionării private:

• P e rm ite ... p e rm ite ... p e rm ite . în meditaţie totul

este inclus şi nim ic n u este exclus. De aceea, nu te
în treb a de ce a ap ăru t în m in tea ta o imagine a unor
spaghete cu carne. Pur şi sim plu a apărut. Accept-o
aşa cum este.

P rin d e şi dă-i d ru m u l. De în d a tă ce realizezi

că ai „prins în cârlig" o im agine vizuală, nu ezita
să îi dai drum ul. N u te im plica în ea. Priveşte Vizi­
onarea privată ca pe o proiecţie n o n sto p de diapo­
zitive. Pe ecranul m in ţii apare u n diapozitiv, rămâne
o secundă sau două, după care este înlocuit de altul.
Apoi de altul.

Vizionarea privată îţi oferă o frumoasă ocazie de a-ţi

observa miriadele de imagini mentale vnrodn<;»
uubc nonstop. Pnn
120
 , ramul Meditaţiei de opt săptămăr,
Prog

chiar dacă iţii ţii ochii închişi în tim pul meditaţiei,

^ ’săptămână s-ar putea dovedi o m are revelaţie6.
începem'

gT DE MEDITAŢIE DIN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ

I pregătire.

. Seteazâ-ti cronometrul la opt minute.

Aşează-te pe scaun în postura de meditaţie, astfel

k încât să te simţi confortabil, dar lucid.
f • închide uşor ochii.

| • Inspiră adânc şi prelungit, uitând de griji, speranţe

■ şi vise. Retine-ţi respiraţia pentru o clipă, apoi expiră
t lent şi prelungit.

• Repetă procesul. Respiră adânc. Elimină orice tensi-

' une rămasă.

• Dă drumul la cronometru.

INSTRUCŢIUNI:
* Focalizeazd-fi atenţia asupra „ecranului de proiecţie
intern" localizat chiar în spatele ochilor. Acesta va fi
punctul tău de ancorare.
* Pe ecran va apărea o imagine (nu contează care),
fie distinctă, fie neclară, ceţoasă, în alb şi negru
sau color.

^pescM zîtor de ochi (expresie In traductibilă).

‘ în original: eye-°Pener
(n. tr.)
 MEDITAŢIA DE OPT m in u t e

• O b se rv ă im a g in ea fă ră să o critici, să o anali2ez-
sau să îţi pui întrebări legate de ea.

• Lasă im ag in ea să a p a ră şi să dispară de la sine

E a se poate intensifica, poate dispărea brusc

sau se poate dizolva într-o altă imagine. Acceptă

cu detaşare orice se întâm plă.

• Contem plă jocul imaginilor. Permite-le să apară

şi să dispară. Nu crea nicio poveste legată de ele.
Fii un simplu spectator, nu un scenarist, un regizor
sau un actor în acest film.

• D acă te laşi furat de gânduri, realizează acest lucru

şi eliberează-te de ele, fără a te judeca. Focalizează-te
din nou asupra punctului de ancorare: ecranul
de proiecţie intern.

• Fă acest lucru până când sună alarma.

• Repetă această tehnică timp de opt minute în fiecare

zi a acestei săptămâni.

CUM MERGE?

C e l m a i p r o b a b il n u a tr eb u it să a şte p ţi foarte m ult până

c â n d a ap ăru t o im a g in e v iz u a lă p e ecra n u l d e proiecţie al
m in ţii ta le. N ic i n u ai în c h is b in e o c h ii că aceasta a apărut,
iar m in te a ta s-a rep ez it să îşi facă d atoria, încercând să
creeze o p o v e s te lo g ic ă şi c o e r e n tă leg a tă d e ceea ce ai văzut.
M ed ita ţia V izio n ă rii p rivate îşi p r o p u n e să te ajute să devii
m a i c o n ş tie n t d e a cest p ro ces in tern , iar a p o i să te detaşezi
de el. la tă ce vreau să sp u n cu asta:
Observarea neutră (detaşată) a ecranului de proiecţie per­
sonal reduce impulsul de a face ceva în privinţa imaginilor
 m u l M e d it a ţie i d e o p t s ă p t ă m â n i
Progrci

L în acest fel, ea favorizează starea de pace şi de

i'Trătându-ti cât de puţine gânduri merită importanţa
excesivă pe care le-o acorzi.
■ Newton Minow, fo stu l preşedinte al Comisiei Federale de
Comunicaţii, s-a referit o d a tă la televiziune ca la „o groapă
imensă de gunoaie". Această a fir m a ţie corespunde perfect
marii m ajorităţi a p ro g ra m elo r ce r u le a z ă pe ecranul de tele­
viziune al m inţii tale. Unul din marile daruri ale medita­
ţiei este că te ajută să faci curăţenie în această groapă de
gunoaie, creând astfel mai mult spaţiu pentru ceea ce este
cu adevărat important.

ÎNTREBĂRI Şl RĂSPUNSURI: ÎNDOIELI SI TEMERI

»

f ... L^ul s eiJ iu m ult m a i a v a n sa t în cq ea c e p r iv e ş te

f o ra a ctu a lă . L a u rm a u rm elor, a u trecu t
mii bine d e cin ci să p tă m â n i!

K Cinci să p tă m â n i... atât d e m u lt?

I Este de în ţe le s să îţi d o reşti sâ p rim eşti u n in d iciu că efor-
■irile tale dau road e şi te c o n d u c u n d eva, dar aşa cum am
mai spus în Partea I, m ed ita ţia este u n proces con tin u u , nu
un rezultat final. Practic, n u există o d estin aţie la care tre­
buie să ajungi.
De b un ă seam ă, asta n u în sea m n ă că n u p oţi avansa.
Poţi. Iată câteva e x e m p le d e progres potenţial:

I S enzaţia că eşti m ai lu cid , dar m ai calm , care merge

m â n ă în m ân ă cu sen tim en tu l că eşti im plicat
m ai m u lt în m o m e n tu l prezent - aici şi acum,
n u în altă parte.
c 73tia că eşti mai stabil din punct de vedere emoţi-
g suişurile şi coborâşurlle acestui m o, it a li e ruise
o n a l şi | | |
123
 M E D I T A Ţ I A D E O P T M INUTE

care este viaţa n u m ai fac ce vor cu tine,

chiar dacă te confru n ţi cu dificultăţi serioase
Capacitatea d in ce în ce m ai mare de a observa
cu neutralitate apariţia şi dispariţia gândurilor, imagi.
nilor şi senzaţiilor corporale în timpul meditaţiei.

Iată u n alt lucru pe care îl poţi face pentru a-ţi evalua

progresul de-a lungul ultim elor şase săptămâni: încearcă
Meditaţia Evaluării Progresului. închide ochii şi reflectează
asupra întrebării: „Cum mă sim t astăzi, în raport cu felul în
care mă simţeam acum şase săptămâni?"
Bine. Ce ai răspuns? Poate că ai bifat unul din indicatorii
progresului enunţaţi mai sus. Poate că ai descoperit alţi indi­
catori. Cu siguranţă, eşti mai lucid şi mai prezent astăzi decât
erai acum şase săptămâni.
Acest lucru reprezintă în sine u n progres uriaş.

î: Am izbucnit în lacrim i în tim p ce meditam . Acest

lucru m-a deranjat.

Nu-ţi face probleme. Este cât se poate de natural să

percepi emoţii şi sentim ente intense în tim pul sau după o
şedinţă de meditaţie.
Meditaţia ne ajută să „dăm drum ul la abur", eliberându-ne
astfel de multe presiuni interne, într-o manieră ideală, extrem
de pozitivă şi complet nedistructivă. Iată o analogie ca să înţe­
legi mai bine ce vreau să spun:
Imaginează-ţi că eşti u n vas sub presiune cu capacul pus.
„Aburul" din interior este alcătuit din toate gândurile şi sen­
timentele tale îngropate în adâncurile subconştientului tău.
Nu contează în ce constau acestea sau cum au ajuns acolo.
Să vedem ce se în tâ m p lă atunci când adaugi m editaţia la
acest scenariu. M editaţia este u n fel de catalizator care ridică

124

I
 de opt s ă p t ă m â n i
Progrciinu I Meditaţiei

tuta internă a vasului sub p r e s iu n e p â n ă la u n prag

p f până când capacul n u m a i su p o r tă p r e s iu n e a şi este
Euncat în aer. .. x
Odată cu c a p a c u l, m ilia r d e d e v a p o r i e m o ţ i o n a l i s c a p ă
fcstantaneu, scoţând la suprafaţă g â n d u ri şi s e n t im e n te
suprimate.
[d e m u lt
K Cum poţi face faţă vu lca n u lu i e m o ţio n a l care eru p e în
timpul meditaţiei? La fel cum procedezi în cazul gândurilor,
[Imaginilor şi senzaţiilor corporale. P erm ite... p e r m ite ... p er­
mite. Prinde şi dă drumul. Inspiră ad ân c şi în to a rce-te la
obiectul meditaţiei tale. Pe scurt, descurcă-te cât d e b in e p oţi.
^Eliberarea emoţiilor în grop ate în su b c o n ştie n t în tim p u l
^Baftei îţi oferă o ocazie perfectă de a p u n e în practică ce
ai învăţat în ultimele săptăm âni. Profită de ea.

că m ed ita ţia m ă v a f a c e p r e a in te r io r iz a t
i VO* P^erăe c o m p e titiv ita te a la lo cu l d e m u n că ,
R şcoala sau la sport.

K , act*ca zilnică a m editaţiei nu am orţeşte spiritul com ­

petitiv, ci dimpotrivă, îl ascute.
f Atunci când spui meditaţie, marea majoritate a oam e­
nilor îşi imaginează u n călugăr ras în cap dintr-o mănăstire
izolată, care nu face nim ic şi nu are niciun obiectiv. Această
imagine este com plet inadecvată. Călugării muncesc din
greu, la fel ca n oi ceilalţi.
Cu toate acestea, această asociere a meditaţiei cu indo­
lenţa nu inspiră încredere în rândul celor care pierd nop­
ţile pentru a termina lucrul la un dosar, pentru a se antrena
pentru Maratonul din Boston sau pentru a se pregăti pentru
examenul de B a c a la u re a t. ej£act p £ d os; p ractica m e d l-
ţn H n u îţi a m o r ţe şte sim ţu r ile , ci le ascu te.
taţiei nu
 m c u iirtjm uc u n MI NUTE

Aşa cum am m ai spus, eu am în cep u t să meditez în timpm I

celui de-al doilea a n la facultatea de drept, un mediu cate
nu încurajează lenea şi in d o le n ţa . Am continuat să o practic
apoi de-a lungul u rm ăto rilo r zece ani, în care am fost avocat
producător şi scenarist în in d u stria divertismentului, în cate
aprobarea u n u i proiect echivalează cu întrecerea unui iaht
de croazieră de către o barcă cu pânze.
în to t acest tim p, m editaţia a jucat u n rol vital în succe­
sul m eu. Dacă a fu n cţio n a t în cazul meu, nu văd de ce nu
ar funcţiona şi în al tău, căci practica zilnică a meditaţiei
creează m ediul ideal p en tru naşterea şi amplificarea inteli­
genţei naturale care n u dă greş niciodată. Este vorba de acea
înţelepciune intuitivă care ştie exact ce trebuie să faci şi care
este cea mai eficientă m odalitate de a-ţi îndeplini cu succes
sarcina. Cu ajutorul ei, tu po ţi acţiona fără prea mult efort în
maniera cea m ai adecvată, m ai eficientă şi mai productivă.
Prin urmare, nu te tem e. M editaţia n u te va trage înapoi.
Dimpotrivă, te va ajuta să avansezi.

Te descurci de minune! Dacă aceasta este cea de-a şaptea zi,

dă pagina şi treci la săptămâna următoare:

126
SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA

MEDITAŢIA ASUPRA B U M Ă TĂ Ţll Ş l IU B IR II ®

UNDE TE A F LI

Felicitări! Tocmai ai intrat în săptămâna a şaptea a pro­

gramului de meditaţie. Eşti pe punctul de a intra pe ultima
sută de metri, îndreptându-te accelerat către finalul progra­
mului Meditaţiei de opt minute.
In acest m om ent poţi spune că ai încorporat deja prac­
tica meditaţiei în viaţa ta de zi cu zi. Aceasta a devenit parte
integrantă din rutina ta zilnică, la fel ca duşul de dimineaţă
sau ca spălatul pe dinţi. Acesta este un semn sigur că înţelegi
din ce în ce m a i cla r că m e d ita ţia nu este o aiu reală mistică.
Ea este mai d eg ra b ă o p lim b a r e p rin p arc d e c â t o vizită în
Regatul F ericirii de care v o r b e ş te Swami Gugumananda.
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

Poţi spune că ai d ev en it deja u n meditator cu acte în j

regulă şi cu o practică a m ed itaţiei din ce în ce mai profundi I
pe zi ce trece. Ai aju n s în p u n c tu l în care nu mai consideri
m editaţia ceva ce trebuie să faci, ci ceva ce îţi doreşti şi simţi
nevoia să faci. Ai înţeles că ea îţi poate schimba viaţa în bine.
în ultim ele şase săptăm âni ai avansat foarte mult, aşa
că m eriţi toate felicitările. Şi chiar asta vei primi: în această
săptăm ână îţi voi prezenta u n tip diferit şi foarte special de
m editaţie: M editaţia B unătăţii şi Iubirii. Mai mult ca oricare
altă tehnică, vei constata că aceasta chiar „este savuroasă, şi
este şi bună p e n tru tine!"
Aşadar, să începem .

CE TREBUIE SA FACI
Până acum , M editaţia de o p t m in u te s-a focalizat asupra
dezvoltării m uşchilor lucidităţii p rin folosirea unor tehnici
de concentrare. în toată această perioadă ţi-ai creat o relaţie
diferită, bazată în ain te de toate pe acceptare, cu gândurile,
sentim entele şi em oţiile tale.
în această săptăm ână vei învăţa o teh n ică prin care îţi vei
crea o relaţie m âi intim ă, bazată de asem enea pe acceptare,
cu inim a ta. Este vorba de M editaţia Bunătăţii şi Iubirii, care
constă în transm iterea dorinţei tale de bine întregii lumi,
începând; chiar cu tine însuţi. La fel ca şi caritatea, Meditaţia
Bunătăţii şi Iubirii începe în to td e au n a la tin e acasă.
Aş vrea să îţi p u n o întrebare: cân d a fost ultim a dată
când ţi-ai u rat să ai parte de b u n ă ta te şi de iubire, fără niciun
alţ m otiv decât acela că eşti în tru to tu l îndreptăţit să te
bucuri de ele?
Probabil că n u prea recent. Am dreptate?
Cu to ţii avem dificultăţi, într-o m ăsură m ai m are sau mai
mică, în a fi b u n i cu n o i înşine. Ironia sorţii face să ne găsim

128
 a m l Meditaţiei de o p t s ă p tă m â n i

L com pasiunea n e ce sa re p e n tr u a ie rta

resursele şi ■
Ah, rfieon jt faţă de n o i, d a r n u şi a tu n c i c â n d
ire a greŞi^H
■TOţiesa care
mdne. N iciun critic e x te rio r n u se p o a te c o m p a ra
J L a tâ cu cel interior! ' M
i i 'î î r i nicio îndoială, cu to ţii a v e m n e v o ie d e a ju to r la
«t K o lu l bunătăţii faţă de sine. M e d ita ţia B u n ă tă ţii şi Iubi-
y
ffpoate juca un rol foarte im p o rta n t în ace astă direcţie.
Ejctica bunătăţii şi iubirii o c o m p le m e n te a z ă p e cea a c o n ­
centrării, ajutându-ne să in te g ră m a m b e le asp ecte în tr-o

[practică a meditaţiei m ai c o m p le tă . Iată o ilu strare a acestui

[lucru, pentm a înţelege m ai b in e c u m sta u lucrurile:
I Ştim cu toţii că o pasăre are n e v o ie d e d o u ă aripi pu ter-
I nice pentru a putea zbura. P ână acum , tu ţi-ai d ezvoltat
[ aripa lucidităţii şi co ncentrării. A sosit tim p u l să îţi dezvolţi
pşi a doua aripă: b u n ă ta tea şi iubirea. A tunci când vei putea
p din ambele aripi cu putere, practica m ed itaţiei tale îşi va
lua cu adevărat zborul.
P Versiunea de o p t m in u te a M editaţiei B unătăţii şi Iubirii
% este una uşoară, sim plă şi extrem de plăcută, dar înain te de
a începe, doresc să fac u n scurt com entariu referitor la pos­
tura pe care trebuie să ţi-o asum i. De această dată există o
singură cerinţă, şi a n u m e aceea de a te sim ţi confortabil. Poţi
I sta inclusiv culcat p e spate, a tâ t tim p cât n u rişti să adormi,
f Chiar dacă se în tâ m p lă să adorm i, n u te critica, pentru
numele lui D um nezeu! Ridică-te şi începe din nou Meditaţia
Bunătăţii şi Iubirii.
M editaţia B unătăţii şi Iubirii n u conţine nim ic forţat,
m istico-aiuritor sau fals. Ea reprezintă o expresie a naturii
tale reale. D upă cum a spus Buddha, poţi căuta în întreaga
să m erite mai m ult bunătatea decât
lume o persoană care

ti0 CuT cek « « p re m isa în m inte, întoarce pagina şi haide să

începem-
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

INSTRUCŢIUNILE DE MEDITAŢIE DIN ACEASTĂ $ĂpT^

PREGĂTIRE.

• Setează-ti cronometru! la opt minute.

• Aşează-te pe scaun în postura de meditafie, astfel

încât să te simţi confortabil, dar lucid.

• închide uşor ochii.

• Inspiră adânc şi prelungit, uitând de griji, speranţe

şi vise. Reţine-fi respiraţia pentru o clipă, apoi expiră
lent şi prelungit.

• Repetă procesul. Respiră adânc. Elimină orice tensi­

une rămasă.

• Dă drumul la cronometru.

INSTRUCŢIUNI:

• Aminteşte-ti de un gest plin de bunătate pe care

l-ai făcut cândva. Poate fi vorba de un gest important
sau absolut minor, cum ar fi faptul că ai Ţinut uşa
deschisă pentru altcineva.
• Simte din nou ce ai simŢit atunci. Observă senzaţia
de căldură şi de curgere liberă a energiei, îndeosebi
în zona pieptului şi a inimii. Relaxează-te şi scufundă-te
’ cu adevărat în această senzaţie.

• Pe fundalul acestei stări de bine, rosteşte în sinea ta

următoarele fraze:
îmi urez să fiu fericit.
Imi urez sâ mâ bucur de bunăstare.
 ă ia s ă d in profunzim ile
I mult în sen zaţia confe-

1 , Repetă din nou frazele:

I [jtij urez să fiu fericit.
[mi urez să mă bucur de bun ăstare.
. încearcă să le exprimi cu întreaga ta fiinţă.
• Acum, repetă aceste fraze înlocuind cuvântul „mie"
I, cu „tuturor fiinţelor".
Le doresc tuturor fiinţelor să fie fericite.
Le doresc tuturor fiinţelor să se bucure de b u n ă stare .
Relaxează-te. Lasă cuvintele să iasă din profunzimile
inimii tale. Scufundă-te şi mai mult în senzaţia confe­
rită de gestul tău plin de bunătate.
• Repetă din nou:
îmi urez să fiu fericit,
îmi urez să mă bucur de bunăstare.
• Alternează între ele aceste două seturi de fraze până
când sună alarma.
• Repetă tehnica timp de opt minute, în fiecare zi
a săptămânii.

CUM MERGE?

S-ar p u tea să fi a v u t surpriza d e a avea d ificu ltă ţi cu

Meditaţia B u nătăţii şi iu b irii. N u -ţi face p rob lem e; n u eşti
singurul.
La n iv e l in te le ctu a l, id eea d e a-ţi tra n sm ite cele m ai b u n e
„„x • uşoară, dar actul în sin e p o a te fi d estul de pro-
urări par im it0 r cu m u n lucru atât de sim p lu p oate fi
Vnratot.
W MEDITAŢIA DE OPT MINUTE I

com plicat de convingerile noastre personale legate de I

ritate, egoism şi ego. *'"*',11
Dacă ai avut problem e cu M editaţia Bunătăţii şi i ^ , 1 )
iată sugestia m ea: practică această tehnică împreună cu w |
tarea de sine şi priveşte pe term en lung. Ce vreau să spun cu I
asta?
Im aginează-ţi o după-am iază m inunată de octombrie®
care plantezi bulbi de lalele în grădină. Ce aşteptări ai în I
legătură cu acestea? Vor înflori ele până a doua zi la aceeaşi I
oră? Evident că nu. Ştii foarte bine că pentru a ajunge si I
înflorească, o p lan tă are nevoie de tim p, de un mediu fertil, I
de îngrijire şi de foarte m ultă răbdare.
Atunci când aplici M editaţia Bunătăţii şi Iubirii, tu j
sădeşti practic o plan tă - cea a bunătăţii şi iubirii. Aşa cum '
u n bulb de lalea ştie exact cum să crească şi când să se des­
chidă,Ta fel ştie şi inim a ta. Tot ce trebuie să faci este să uzi
săm ânţa sădită, să te relaxezi şi să ai încredere.
Chiar dacă n u o să vezi astăzi fructele Meditaţiei Bună­
tăţii şi Iubirii, îţi garantez că sem inţele pe care le-ai sădit voi
înflori cândva.

ÎNTREBĂRI Şl RĂSPUNSURI

î: îm i p lace M editaţia B u n ă tă ţii ş i Iu b irii O p o tface

m ai ntuit de o p t m inute? Sau d u p ă m editaţia de z i cu zi!

■ Desigur. -
Dacă îţi place M editaţia Bunătăţii şi Iubirii, chiar te încu­
rajez să îţi prelungeşti şi să îţi aprofundezi practica. în Partea
a IlI-a a cărţii de faţă vei găsi m ateriale suplimentare referi­
toare la bunătate şi la iubire, inclusiv un set de instrucţiuni
com plem entare referitoare la M editaţia Bunătăţii şi Iubirii şi
o nouă secţiune de „întrebări şi răspunsuri".

132::
O
e i h asemenea mai multe cărţi al căror subiect este
\M t'istă 3 Unătătii şi Iubirii. Personal, ţi le recom and pe

S i ^ ele: im m
\ f
I , gimătatea şi iubirea: arta revoluţionară a fericirii, de

I
-* ■ - ---------------- ' - 1
ishaTon Salzberg. Acesta este m anualul de Ubază
o r,X - f ■«4~1 1
al 4tu tu -
I rorCeior interesaţi de Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii,

a]cărui autoare este una dintre cele mai im portante

I
K instructoare şi practicante din ţară. Conferinţele şi
I benzile audio cu meditaţii ghidate ale lui Sharon p o t fi
I găsite la Dharma Seed Tape Library.
f • Acceptarea radicală: îmbrăţişarea vieţii cu inim a unui
f Buddha, de Tara Brach. Tara este atât terapeută cât şi
I maestră de meditaţie. Cartea ei explică pe larg ce este
[ Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii, inclusiv obstacolele apă­
rute datorită „transei neacceptării de sine", după cum o
numeşte Tara. Poţi cumpăra cartea inclusiv sub formă
 M E D I T A Ţ I A D E O P T M IN U T E

o perio ad ă su ficient de lu n g ă de tim p , voi simţi cu adevira

o stare de b u n ă ta te şi d e iu b ire faţă de m ine şi de ceilalţi
o a m e n i", a tu n c i n u este o idee p re a b u n ă să îţi suplimentezi
practica. Iată de ce:
P ână a cu m treb u ie să fi în ţe les că încercarea de a atinge
orice stare se o p u n e ese n ţe i M editaţiei de opt minute. De
fapt, ea îţi garantează că n u vei experim enta niciodată ceea
ce încerci d in ră sp u teri să ex p erim en tezi (din cauza crampo-
n ă rii/ataşam e n tu lu i). De aceea, in v ita ţia m ea este să faci o
in tro sp ecţie sinceră şi să vezi ce a n u m e te motivează.
D acă M ed itaţia B u n ă tă ţii şi Iubirii te face să te simţi mai
fericit, acest lu cru m ă face fericit şi pe m ine. Este într-adevăr
o m ed itaţie m in u n a tă , care m erită să fie practicată zilnic, nu
d o a r p e n tru ceilalţi o a m e n i, ci şi p e n tru sine.

Iar acum, vei face ceva uimitor, care ţi se părea imposibil

acum câteva săptăm âni... Vei trece la ultima săptămână
a programului Meditaţiei de opt minute.

134
 Felicitări! Tocmai ai intrat în săptămâna finală a progra­
mului Meditaţiei de opt m inute.
| Dacă vei face calculele, vei descoperi că ai meditat în
total timp de 392 de m inute, ceea ce înseamnă mai mult
de şase ore şi jumătate! Acest interval de timp echivalează
cu întreaga trilogie Matrix sau cu şase episoade din Law and
■Order. Te asigur însă că ţi-ai cheltuit timpul într-o manieră
mult mai înţeleaptă.
î n a c e a s t ă u l t i m ă s ă p t ă m â n ă a p r o g ra m u lu i M editaţiei
d e o p t m i n u t e n u a r t r e b u i să f ii su rp r in s dacă c o n tin u i să
S im ţ i c ă :
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

• Nu înţelegi ce este m editaţia.

• Ar trebui să fii mai avansat.

• Meditaţia ar trebui să ţi se pară mai uşoară după toa

această practică, dar n u ţi se pare.

• Ar trebui să fii un m editator mai bun.

• Nu ai ajuns la niciun rezultat, iar meditaţia nu este

pentru tine.

De cealaltă parte a spectrului, ai putea crede că în doar

câteva săptămâni ai ajuns la măiestria absolută în arta medi­
taţiei. Gata, ai făcut-o şi pe-asta, stăpâneşti perfect această
artă, aşa că nu mai trebuie să continui.
Aşa cum am mai spus la începutul programului şi aşa
cum probabil că ţi-ai dat seama deja, meditaţia nu este foarte
uşoară, dar nici foarte grea. Este imposibil să fi dat greş, dar
şi să fi ajuns un maestru. Pe de altă parte, ai toate motivele să
crezi că în săptămânile precedente ai pus bazele unei practid
solide a meditaţiei, care te va ajuta să îţi continui creşterea
personală şi care va dura întreaga ta viaţă.
Haide să vedem rapid unde te afli în momentul de faţăîn
privinţa practicii meditaţiei:

• închide ochii.
• Inspiră adânc şi linişteşte-te.
• Trece în revistă evenimentele din ultimele zile.
• Găseşte un incident, un eveniment sau o experienţă
în care ai reacţionat diferit faţă de maniera ta obiş­
nuită. Nu trebuie-să fie ceva foarte important.
Chiar şi o gură de ceai poate intra în această
categorie, dacă ai sorbit-o altfel decât de obicei.

1 36
r Programul M e d i t a ţ i e i de o p t s ă p t ă m â n i

i ai simţit în acel m om ent? Te-ai sim ţit mai împă-

* 2 mai relaxat şi mai puţin tensionat? Mai lucid
L mai predispus către acceptare? Mai bine integrat
în momentul prezent şi mai viu?
» Deschide ochii.

I Dacă ai meditat zi de zi în ultimele şapte săptămâni, cu

siguranţă ţi s-a întâmplat cel puţin un astfel de moment. Poate
căs-aîntâmplat marţi, când a trebuit să aştepţi la acea coadă
interminabilă de la bancă, dar ai constatat că eşti mai calm
decât de obicei, urmărindu-ţi fără să vrei respiraţia. Poate că
s-aîntâmplat aseară, când ai spălat vasele mult mai conştient
cade obicei de senzaţia plăcută a apei calde pe mâini.
K dac&aceste lucruri ţi se par minore, adevărul este
Bele sunt semnificative. Ceea ce se întâmplă de fapt este
P transformare a banalului în extraordinar. Ai început să te
ftrezeşti şi să percepi lumea cu alţi ochi.
I In asta constă puterea meditaţiei. Acum că ai înţeles
acest lucru, să trecem la Săptămâna a Opta.

CE TREBUIE SĂ FACI

Tehnica d e co m b in a ţie este cea m ai subtilă şi mai avan­

sată teh nică d in program ul M editaţiei de opt m inute. Este
ceva m ai com p licată decât alegerea u nu i articol din coloana
A şi a u nu ia d in coloan a B, dar nu-ţi face probleme şi nu te
simţi in tim id at. C om b in aţia n u este decât un amalgam al
mai m ultor teh n ic i de m ed itaţie din cadrul programului, pe
care le-ai practicat deja tim p de m ai m ulte săptămâni.
în Săptăm âna a D oua a programului ai lucrat cu Sunetul
Pur ascultând toate zgom otele din jurul tău fără să le înter-
nrptezi în vreun fel. în Săptămâna a Treia ţl-ai observat sen­
zaţiile fizice apărute în corp. Ceva mai recent, in Săptămâna
 M E D IT A Ţ IA D E O P T M IN U TE

a Şasea, ai practicat Vizionarea privată, o tehnică prin catţ 1

ţi-ai observat imaginile apărute pe ecranul de proiecţie <ji I
spatele ochilor. Ceea ce trebuie să faci în continuare estess 1
combini aceste trei tehnici.
Combinaţia semănă puţin cu învăţarea jonglării cu bile
Iată ce trebuie să faci:

• Să spunem că în m inte îţi apare un gând, o senzaţie

corporală sau o imagine.

• Accepţi impulsul respectiv, îl observi şi îl etichetezi:

I Gând

> Senzaţie

I Imagine

• Se produce un nou impuls mental. Faci acelaşi lucru.

• Dacă noul impuls se produce în timp ce te afli în plin

proces de conştientizare a celui de dinainte, îl eti­
chetezi şi pe acesta, după ce ai terminat cu primul.
Spre exemplu, să spunem că îţi observi respiraţia,
când în minte îţi apare imaginea vizuală a maşinii
tale. Etichetarea corectă în acest caz este: „corp...
corp... imagine... imagine şi corp... imagine şi corp”.

Iată cum s-ar putea derula câteva secunde de etichetare:

Imagine... im agine... corp... corp şi imagine... ima­
gine... gând... gând... gând şi imagine... gând şi imagined
corp... imagine... gând... imagine.
Dacă te trezeşti depăşit de numărul impulsurilor men­
tale, nu te enerva. Li se întâm plă tuturor, şi oricum, nu este
ceva important. Ceea ce contează este calitatea atenţiei cu
care observi ceea ce se întâmplă. Dacă te trezeşti depăşit,

138

r
/«
 programul M e d ita ţi e i d e o p t s ă p t ă m â n i

ă ai ratat un autobuz, dar va veni altul în cel

I| ndeştt Tot ce trebuie să faci este să te relaxezi, să îl
U ai scurt tim p - v-
Ctepţi Şi să urci în el.
Meditaţia Combinaţiei poate avea u n efect foarte puter­
nic: în timpul ei poţi deveni atât de ocupat cu observarea
‘fenomenelor mentale încât este posibil să „uiţi de sine".
Atunci când simţul identităţii dispare, ceea ce rămâne este
de multe ori o stare de conştiinţă extrem de profundă numită
Istarea de martor".
B îţi mai aminteşti de citatul din serialul Dragnet? Starea
de martor nu este altceva decâţ percepţia realităţii goale, de
tip. „Doar faptele, doamnă." Ea poate conduce la agitaţie, la
^paz şi la orice stare intermediară. Acceptă realitatea exact
laşa cum este. Nu te crampona şi nu fugi de ea. Tot ce există
şi dispare precum norii de pe cer, inclusiv starea de
imartor.
■ Prin urmare, relaxează-te şi fă tot ce îţi stă în puteri,
■pă cum spune una din instrucţiunile noastre de operare:
LDistrează-te!"

[ in s t r u c ţ iu n il e d e m e d i t a ţ i e d in a c e a s t ă s ă p t ă m â n ă

I PREGĂTIRE.

T • Seteazâ-ţi cronometrul la opt minute.

I • Aşează-te pe scaun în postura de meditaţie, astfel
încât sâ te simţi confortabil, dar lucid.
I • închide uşor ochii.
I . |nspjră adânc şi prelungit, uitând de griji, speranţe
si vise. Retine-ti respiraţia pentru o clipă, apoi expiră
lent şi prelungit.

139
 M E D IT A Ţ IA D E O P T M IN U T E

• Repetâ procesul. Respirâ adânc. Elimină orice tensi­

une rămasă.
• Dă drumul la cronometru.

INSTRUCŢIUNI:

• In conştiinja ta apare un impuls.

• Observă impulsul, care poate fi:
► Un g ân d sau o discuţie exterioară

I O senzaţie corporală

► O im agine vizuală

• Etichetează impulsul printr-^unul din următoarele

cuvinte:
► G ând

• C orp

I Im agine

• Observă apariţia şi dispariţia impulsului

• Apare un alt impuls sau fenomen exterior. Dilată-ti
conştiinţa pentru a-l include în ea. Etichetează-I prin
cuvintele: gând, corp sau imagine.
• Dacă mai multe impulsuri sau experienţe îţi ocupă
simultan conştiinţa, observă-le şi etichetează-le atât
cât î{i stă în puteri. Ele pot apărea şi dispărea
la unison sau în ritmuri diferite.
Dacă rămâi în urmă cu etichetarea, nu încerca
să recuperezi. Opreşte-te, inspiră adânc şi aşteaptă
apariţia următorului fenomen.

140
K f M‘ju a t,e i de opt s ă p tă m ă n i

, &mi ooti urmări im pecabil toate fen o m en e le ,

rh iar daca nu p^s1 . 11 ,
f
£
' trebuie sâ te simţi
frustrat. Lim iteaza-te sa observr
I Neutralitate ceea ce se întâm plă: g ân d u ri, discuţii,
I senzaţii c o r p o r a le sau imagini, izolate, în tan d em sa u

simultane. Permite cu detaşare apariţia şi dispariţia lor.

, pâ acest lucru până când sună a la rm a .
. Repetă această tehnică timp de opt minute în fie ca re
zi a săptămânii în curs.

! (UMMERGE?

| Combinaţia este o t e h n ic ă d e m e d it a ţ ie f o a r t e p u t e r n ic ă .
; De aceea am lăsat-o la u rm ă . C o n s id e r - o „ e x a m e n u l t ă u
final", pe care tocm ai l-ai tr e c u t c u b rio!
ft Chiar dacă ai e x p e r im e n ta t o sta re d e c o n f u z ie , ir ita r e şi
iustrare în tim p u l p racticării C o m b in a ţie i, n u t e r a p o r ta la
Br ca la un sem n că m a i ai o c a le lu n g ă d e p a rcu rs, c i c a la
piui că ai p a rcu rs d e ja o c a le f o a r te lu n g ă . D a c ă ţi-a ş fi r e c o -
feandat această te h n ic ă în P rim a S ă p tă m â n ă , c e l m a i p r o b a ­
bil te-ai fi luat cu m â in ile d e ca p şi ai fi a r u n c a t a c e a stă ca r te!
Aşa, după doar o p t să p tă m â n i, ai r e u şit să în ţ e le g i şi să
aplici o teh nică d e m e d ita ţie care p r e s u p u n e u n n iv e l r id ic a t
de concentrare, accep tare şi lu c id ita te . P rin u rm a re , m e r iţi
felicitări! Eşti u n m ed ita to r şi d isp u i d e o p ra ctică a m e d it a ­
ţiei ce te p oate ţin e o via ţă , p e care n u p o t d e c â t să sp er că
o vei duce p e n iv e lu l u rm ător, la care fa ce referire P artea a
IlI-a a cărţii.
Dacă faci parte d in rândul cititorilor care au d u s la b u n sfâr­
şit acest program de m ed itaţie d e o p t săp tăm ân i, cu sigu ra n ţă
rezonezi profund cu m editaţia, şi probabil de-abia a ştep ţi să
 M E D I T A Ţ I A D E O P T M INUTE

ajungi la Partea a IlI-a. Doresc să adresez totuşi un comentaţi

celor care au meditat doar sporadic sau care au frunzărit canea Lfj
şi au ajuns la această pagină, sărind peste cele o sută de pagini
de dinainte şi dornici să ajungă la „artileria grea".
u
Dacă faci parte din această categorie, nu te critica şi nu
te considera un ratat incapabil de meditaţie. Chiar dacă nu
ai meditat decât o singură dată în ultimele opt săptămâni, 1
jll
cu siguranţă această dată este cu una în plus faţă de viaţata
de dinainte. Dacă doreşti să meditezi în continuare, existăo
soluţie foarte simplă: întoarce-te la momentul în care ai între­
rupt programul şi continuă de acolo.
Aşa cum am spus de nenumărate ori până acum, în
meditaţie nu există succes sau eşec. Există numai practică.
Meditaţia nu este ceva ce poate fi făcut o dată, opt zile la
rând sau chiar opt săptămâni, după care poate fi tăiată de
pe o listă cu lucruri care ţi-au mai rămas de făcut. Ea este
un proces continuu, o călătorie în spaţiul conştiinţei, al cla­
rităţii şi al fericirii. Aceasta nu este efectuată într-un viitor
abstract oarecare, ci chiar în acest moment.
Indiferent dacă ai meditat cu uşurinţă în ultimele opt
săptămâni sau consideri că ai dat greş, sfatul meu este ace­
laşi: continuă să meditezi. în fiecare zi. Timp de cel puţin
opt minute.

ÎNTREBĂRI Şl RĂSPUNSURI: ÎNTREBĂRI DESPRE ABSOLVIRE

1: După opt săptămâni de meditaţie, încă nu îmi pot

opri gândurile. Unde greşesc?

Nu greşeşti deloc, decât prin convingerea ta că greşeşti

undeva.
Ideea că meditaţia conduce mai devreme sau mai târziu
la încetarea completă a gândurilor este ceea ce eu numesc
 mncepţie Greşită L egată d e M e d ita ţie " . A proape
,< „jtoni au această c o n c e p ţie greşită , şi ch ia r m u lţi
/ ‘"meditatorii avansaţi. D o re sc să repet: este imposibil să
r "ti mintea din gân d u rile s a le . A ceasta e s te u n ic a e i sarcină:
fln d e a sc ă , să analizeze, să critice şi să ev a lu e ze : 2 4 d e ore
Kzi şapte zile pe săp tăm ân ă şi 3 6 5 d e z ile p e an .
I aşa cum am mai spus, în cad ru l p ro g ra m u lu i M ed ita ţie i
Eg opt minute scopul n ostru este să tr a n s c e n d e m gân direa,
„u să o suprimăm. Scenariul care u rm ează v a ilu stra m a i
binece vreau să spun:
I Să spunem că ai o rudă ca m trăsnită: m ătu şa Fran. N u
este periculoasă, dar are o ob sesie cu O ZN-urile, fiin d c o n ­
vinsă că acestea îşi vor face apariţia în m asă deasupra super-
marketului local, exact lo c u l în care te afli astăzi îm p reu n ă
nea, pentru a-ţi cum păra u n prăjitor electric de p âine.
Aşadar, te afli la raionul d e electrocasn ice, în cercân d să
B hotărăşti ce aparat să cum peri, în tim p ce m ătuşa Fran
Hii conteneşte să îţi sporovăiască la ureche despre im in en ta
invazie a OZN-urilor.
Te scoate din m inţi? Desigur. Problema este: cum p o ţi
gestiona această situaţie pentru b in ele tuturor celor im p li­
caţi, inclusiv al m ătuşii Fran?
Ai putea să te repezi şi să îi spui m anagerului să înceapă
Procedura de Evacuare de U rgenţă din cauza OZN-urilor.
Alternativ, ai putea ţipa la sim patica m ătuşă Fran să tacă
naibii din gură, sau ai putea-o conduce în parcare şi ai
putea-o încuia în m aşină, îm preună cu câinele tău.
De bună seam ă că nit alegi niciuna din aceste variante,
pentru că eşti o persoană echilibrată, cumsecade şi ai nevoie
de un prăjitor! Atunci ce faci?
A b so lu t n im ic.
— simplu o laşi pe mătuşa Franb să continue
Exact. Pur ’şi !
ivăiascâ despre e x t r a t e r e s t r i i e i . Când şi când dai din
1 ___ ii___ o i P â n H c i r â n H H a i H i n

să sporo'
143
 M E D IT A Ţ IA D E O P T M IN U TE

cap, îi zâmbeşti şi mormăi ceva, ca şi cum ai aproba-o. q ,

a lte cu vin te, auzi sporovăială ei, dar nu îi acorzi nicio atenţie
îţi focalizezi atenţia asupra prăjitorului de pâine. Cuvintele
mătuşii Fran nu sunt decât un „zgomot de fond" pentrutine.
Să aplicăm acelaşi scenariu gândurilor şi meditaţiei, in
acest caz, rolul mătuşii Fran este jucat de Mintea Hoinară,
vocea care îţi sporovăieşte nonstop în minte, dorind săte
angreneze în ridicolele şi inutilele ei procese de gândire.
Rolul prăjitorului de pâine este jucat de punctul de ancorare
în meditaţie, de pildă de respiraţia ta.
Ceea ce trebuie să faci atunci când meditezi este exact
ce ai făcut la supermarket: să îi perm iţi mătuşii Fran / Minţii
Hoinare să sporovăiască în continuare, în timp ce tu îţi păs­
trezi atenţia focalizată asupra prăjitorului de pâine / punctu­
lui de ancorare.
Prin urmare, n u-ţi face griji; n u ai ratat nicio tehnică
secretă de oprire com p letă a gândurilor pe care am ascuns-o
discret la pagina 48. M intea Hoinară nu va dispărea nicio-
dată. Consider-o u n dar, care îţi reaminteşte că pacea se află
im ediat după colţ. Tot ce trebuie să faci pentru a ajunge la
ea este să le perm iţi cu seninătate gândurilor tale să apară şi
să dispară în m aniera lor zglobie şi uneori uşor enervantă.

1: M ă p o a te a ju ta m ed ita ţia s ă m ănânc m ai sănătos?

Sau s ă slă b e sc?

Ar putea - dacă ai m edita p e o bandă de alergare...

Chiar dacă M editaţia de op t m inute este un fel de dietă
pentru m inte, te asigur că nu vei slăbi stând pe un scaun
timp de opt m inute pe zi.
Există totuşi un aspect prin care meditaţia te-ar putea
ajuta în această direcţie. Ea te-ar putea face mai înţelept în
ceea ce priveşte alegerile tale alimentare. Dacă ai acumula1

144
 ^ f( ■ mai întâi la trei cafele pe zi, ap o i la u n a sin g u r ă , iar în fin a l
a<V «scoţând complet din dieta ta cafeaua! A cea stă sc h im b a r e
% I s-ar putea produce n u n eapărat ca u rm are a U n e i d e c iz ii
■conştiente, ci „de la sine", fără m ăcar să îţ i d ai se a m a c u m
s-aîntâmplat.
Meditaţia te poate ajuta să d ev ii m a i c o n ş tie n t d e c o m -
P I portamentele tale autom ate şi su b c o n ştie n te, in c lu siv d e
^ ■ c e e nesănătoase. Această schim bare fără n ic iu n efort a sti-
II 6Viatăester e c ita t u l direct al m ed ita ţiei tale, care n u
M I T » ? ^ 1UCTUrile care ÎH Plac, ci îţi oferă op ortu n itatea
f. nte ege 01 luciditate că u n ele dintre ele n u îţi fac d elo c
■ bme, iar apoi de a acţiona.

g şi după opt săptăm âni de meditaţie, în c ă m ă

r 8 ciudat atunci când o practic.

Aşa cum am m ai spus, faptul că te sim ţi ciudat atunci

primele etape ale practicii. Mai presus de orice, m editaţia se

împotriveşte culturii noastre. La urma urmelor, decizia de
a-ţi dedica opt m inute pe zi unei activităţi pe care cea mai
mare parte a societăţii o consideră „neproductivă" te poate
face să te sim ţi ruşinat, stânjenit şi chiar vinovat.
Iată o m etodă de a privi meditaţia care te poate ajuta să
accepţi aceste sentim ente stranii: trateazâ-ti practica medi-
fel cum ai proceda cu o relaţie romantică nouă. Ce
vreau să spun cu asta?
 M E D IT A Ţ IA D E O P T M INUTE

Primele săptămâni ale oricărei relaţii de cuplu | y j

cunoscute ca etapa „cunoaşterii reciproce" sau a „lunii |
miere". Totul este nou şi inedit, iar posibilităţile care îţi g !
ieşi în cale te umplu de entuziasm. Simultan, simţi totuşi 0 ]
anumită agitaţie, o ezitare sau chiar o anxietate, căci nu ştii
foarte exact în ce te-ai băgat.
îţi iubeşti însă partenerul de cuplu, aşa că te decizi să Â I
acorzi o şansă" şi să vezi ce urmează. în final, ajungi într-un
punct în care lucrurile se lămuresc şi îţi dai seama dacă rela­
ţia are şanse reale să meargă sau nu.
La fel se petrec lucrurile şi cu meditaţia: la început,
aceasta pare inedită şi ciudată, dar o bună parte din această
senzaţie se datorează entuziasniului generat de descoperirea
unei realităţi noi, cu un potenţial foarte mare de a te face
fericit.
Prin urmare, acordă-i o şansă. Ai încredere în mine când
îţi spun că va „merge".

FELICITĂRI!! Şl 0 ANTICIPARE A ATRACŢIILOR

CARE VOR URMA

Ai reuşit! B r a v o S
Cu opt săptămâni în urmă erai convins că nu vei reuşi
să meditezi niciodată mai mult de opt secunde. Ce să mai
vorbim de opt săptămâni! Şi totuşi, ai făcut-o! La ora actuală
ai o practică solidă a meditaţiei, care te poate ţine o viaţă
întreagă.
Nu spun că a fost uşor. Ca şi viaţa, meditaţia nu este
niciodată uşoară. Indiferent dacă meditezi timp de 20 de
minute, 20 de zile sau 20 de ani, unele zile ţi se vor părea
nişte rateuri, iar altele nişte ascensiuni pe Himalaya.
Te-ai descurcat perfect! De aceea, bucură-te de cununa ta
de lauri timp de câteva m om ente. Treci apoi la lectura Părţii

146
i
 Programul M e d i t a ţ i e i d e o p t s ă p t ă m â n i

fcjjj a a Meditaţiei de opt m inute, pe care eu o consider sec-

Lnea de „actualizare". Scopul ei este de a te conduce pe
Nivelul următor al practicii m editaţiei.
I Tot în Partea a IlI-a vei găsi n oi instrucţiuni referi­
toare la Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii, lista mea personală
de recomandări de cărţi şi benzi audio şi foarte multe alte
lucruri interesante. Mai im portant ca orice altceva, ea îţi
va prezenta ceea ce eu num esc M editaţia în cursul acţiunii,
( o tehnică simplă, dar foarte eficientă de cultivare a muş-
[ chilor lucidităţii în tim pul oricărei activităţi zilnice, care
i o transformă într-o experienţă diferită, infinit mai savu-
| roasă. Nu ezita să o încerci. Te asigur că va fi o experienţă
mulţumitoare.
înainte de a trece mai departe, mai trebuie să faci însă
un lucru. A sosit tim pul să schimbi jurământul M editaţiei de
opt minute pe care l-ai semnat cu opt săptămâni în urmă cu
Certificatul de Absolvire a M editaţiei de opt minute, pe care
l-ai câştigat de drept!
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

Certificat Oficial de Absolvire Magna Cum Laudae Q

MEDITAŢIEI
f
DE OPT MINUTE

Data.................
Pentru toţi cei interesaţi: .......... (numele tău)
a absolvit cu succes programul Meditaţiei de opt
minute.
In urma absolvirii, beneficiarul acestui certificat
este declarat în mod oficial un meditator echipat cu
toate calităţile de bază necesare pentru a-şi apro­
funda practica meditaţiei şi pentru a o continua
de-a lungul întregii sale vieţi.
Mai departe, el este întru totul îndreptăţit să se
bucure de toate beneficiile meditaţiei, inclusiv de
capacitatea de a fi mai prezent, de a accepta rea­
litatea aşa cum este ea şi în general de a duce o
viată mai completă şi mai fericită.

Victor N. Davich
Meditaţia de opt minute

SI
y
RETINE...
t

Faptul că ai început să practici meditaţia este un semn

sigur că îţi doreşti mai multă pace şi fericire în viaţa ta, dar şi
în vieţile celor apropiaţi. Continuă în aceeaşi direcţie.
Aşa.cum am mai spus de-a lungul acestor ultime opt săp­
tămâni, nu uita să te tratezi cu cea mai mare bunătate în tot
ceea ce faci, inclusiv în timpul practicii meditaţiei.
A fost un privilegiu să petrec alături de tine ultimele opt
săptămâni.

148
 Partea a lll-a

Actualizarea
BUNVENIT LA CURSUL DE ACTUALIZARE
KMEDITAŢIEI DE OPT M IN UTE

De la industria b ă u tu rilo r ră c o rito a re la c ea a c o m p u te re -'

lor, este im posibil să treacă o zi fără ca c in e v a să îţi o fe re o
actualizare. De ce n u ar face acelaşi lu c ru şi M e d i t a ţ i a d e o p t
minute!?
Mai întâi de to ate, aş v rea să ştii că a c tu a liz are a p e care
ţi-o ofer n u ascunde n icio capcană: ea este s u t ă la s u t ă g r a t u ­
ită, în m o d g a ra n ta t! Ai d rep tu l să o p rim eşti p rin sim p lu l fa p t
că ai cum părat această carte. Şi în c ă o veste b u n ă : eşti c o m ­
plet pregătit să îţi actualizezi practica m ed itaţiei. De fapt,
ţi-ai face u n mare serviciu dacă ai accepta acest lucru.
15 1
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

LA CE ÎMI FOLOSEŞTE ACTUALIZAREA?

Scopul suprem al Meditaţiei de opt minute este de a te

transforma în bine, nu doar în timpul celor opt minute în
care stai pe scaun, ci şi al milioanelor de minute care îţi alcă­
tuiesc restul vieţii.
Meditaţia de opt minute te-a ajutat până acum să adopţi o
practică perseverentă de opt minute de meditaţie pe zi. Dece
te-ai opri însă aici? Adevărul este că meditaţia are o valoare
practică inestimabilă, care poate fi aplicată tuturor activităţi­
lor tale. Sincer, dacă îţi rezumi practica meditaţiei la numai
opt minute pe zi stând pe un scaun, nu numai că ratezi scopul
real al meditaţiei, dar îţi minimizezi propriul potenţial.
Ai putea să răspunzi: „Ai înnebunit!? Dacă aş pluti toată
ziua într-o stare meditativă, aş fi incapabil să mai funcţionez!"
Adevărul este însă exact pe dos. Ca să te conving, hai săana­
lizăm puţin ce înseamnă aşa-numita stare de veghe şi cât de
treaz eşti cu adevărat în timpul ei.
în acest scop, doresc să faci o mică pauză şi să te gândeşti
retroactiv la miriadele de sarcini şi activităţi pe care le-ai rea­
lizat astăzi. Alege una dintre ele. Gândeşte-te bine la ea şi
răspunde la următoarea întrebare:
Chiar ai fost prezent când ai realizat-o? Nu cumva erai pe
„pilot automat"?
Spre exemplu, gândeşte-te la micul dejun. Ţi-ai mâncat
ouăle şi le-ai savurat cu adevărat, sau ai ascultat în acelaşi
timp ştirile de dimineaţă, ţi-ai scanat căsuţa de email, i-ai
pregătit pacheţelul cu mâncare fiului tău şi ai discutat la
telefon cu un prieten?
Gândeşte-te şi la alte activităţi. Oricât de multe activităţi
ai selecta, sunt absolut convins că toate au în comun acelaşi
lucru: tu nu ai fost sută la sută „prezent" când le-ai făcut. De
necrezut, nu-i aşa? Poate chiar puţin înspăimântător.

15 2
ea? A ctu a liz a re a •

I I gândeşte-te la u na din aceste actîvîtăţî

c o n t in u a t e ,
! ^ r n in
I Analizează cât de eficient ai îndeplinit-o fiind pe pilot
a u t o m a t . Nu ai fi putut-o realiza cu u n efort mai mic, întt-o

% ^ fŞ fl imanieră mai atentă şi mai productivă Şi într-o stare de feri­

cire mai mare dacă ai fi fost cu adevărat prezent, în loc să fii
1 p â n ă acumsă» cugândul în altă parte? Răspunsul este evident.
d e m ed itaţiei I Ei bine, iată şi vestea cea bună: scopul "Meditaţiei de opt
B
: meditatiaaKH minute este de a te aţuta să faci cltiar acest lucru. Partea a
’lic a tă tuturor IlI-a a cărţii de faţă îţi oferă ocazia de a duce ceea ce ai învă­
i c a meditaţiei laraj ţat în ultimele opt săptăm âni pe nivelul următor, astfel încât
li n u m a i că ratezi sa
\ te P°ţi integra într-o m ai m are măsură în m o m e n tu l pre-
•ro p riu l potenţial.
Izent, şi nu doar stând pe u n scaun tim p de opt m inute pe zi,
I Ci oriunde te-ai afla.
i i t ! ? D a c ă aş pluti l
z b i l s ă m a i firnţm ■L La ce jp foloseşte aprofundarea meditaţiei? La faptul că
■ţi poţi trăi viaţa într-o manieră mai intensă şi mai savu-
te conving, hai si
I roasă. Eşti interesat? Sigur că dai
tare de veghe şi di
CONTINUAREA MEDITAŢIEI SI INTEGRAREA
pauză şi sătegânde El ÎN VIAŢA DE ZI CU Z \
zităţi pe carele-aie
deşte-te binelaa Scopul Părţii a 111-a este de a te ayuta să îţi aprofundez!
practica meditaţiei şi să o aplici vieţii de zi cu zi. Ea este
împărţită în patru secţiuni:
■o? N u cumva m

• D in c o lo de cele op t m inute te ayută să îţi amplifici

dejun. B B fără niciun efort şi într-o manieră eficientă perioada

g aB
iif f lp l de meditaţie. Vei afla în această secţiune cum
să îţi creezi propriul „orar de antrenament"
pentru meditaţie şi cum să îţi organizezi propriile
„mini-tabere de meditaţie".
• M ed itaţia în tim p n l acţiun ii te învaţă cum să inte­
grezi meditaţia în viaţa de zi cu zi. Vei învăţa aici

■■
Ha
cum să practici Meditaţia în timpul acţiunii, un
l

A i# *
 M ED IT AŢ IA DE O P T M I N U T E

instrum ent sim plu, dar foarte eficient, pe care îl poţi

aplica oricărei activităţi pe care o realizezi în timpul
zilei. în acest fel, îţi vei p u te a dezvolta în continuare
muşchii lucidităţii. D upă ce vei descoperi
cât de uşoară şi de eficientă este această meditaţie,
îţi vei dori să o aplici to t tim pul.
• B unătatea şi iu b irea: M ergi m a i departe este o sec­
ţiune în care vei afla cum să îţi aprofundezi conexiu­
nea cu lumea exterioară atunci când eşti integrat în ea.
• Resurse: Lista m e a p e rso n a lă este o secţiune în care
vei găsi lista m ea personală de cărţi, materiale audio
şi centre de m editaţie, care te p o t ajuta să îţi continui
practica m editaţiei pe u n nivel superior. Tot aici vei
găsi informaţii despre grupurile de meditaţie, despre
felul în care le poţi identifica sau în care îţi poţi
iniţia propriul grup.

Ai stat destul în meditaţie. A sosit tim pul să te ridici şi să

integrezi această activitate în fiecare dom eniu al vieţii tale.
Aşadar, haide să începem actualizarea.

DINCOLO DE CELE OPT MINUTE

Cele mai uşoare m odalităţi de a-ţi spori perioada de

meditaţie sunt:

• Adăugarea graduală de m inute la perioada

curentă de opt minute.
• A dău garea u n e i a d o u a p e r io a d e d e m ed ita ţie .

P oţi a p lica in d iv id u a l sau îm p r e u n ă a ce ste o p ţiu n i. îţi

v o i arăta im e d ia t c u m , dar p â n ă a tu n ci este b in e să îţi alegi

154
 Actualizarea

,rită de m ed ita ţie d in u lt im e le o p t s ă p t ă m â n i a le

tren ifavo
1 ji Meditaţiei d e o p t m in u t e . A c e a s ta v a f i t e h n ic a
D lllu i
trebui să o a p lic i în tim p c e î ţ i s p o r e ş ti g r a d u a l
l"'S J^oadavade meditatie-
falie I
| | , tfipoţi alege t e h n ic a
te I pe.a lungul ultimelor opt săptămâni, ai învăţat şi ai
'nexj.j jpracticat opt tehnici de meditaţie. Fiecare om rezonează mai
rating minecuuna sau alta din aceste tehnici. Este foarte posibil să

încanl Jfţifiales deja tehnica favorită. în acest caz, poţi trece deja
audio lasecţiunea urm ătoare. Dacă nu ţi-ai ales-o, iată ce trebuie
si fad:
onticii |
avei
V- * ^ntoarce-te la Partea a Il-a şi fă o trecere în revistă
geacelor opt tehnici de meditaţie cu care ai lucrat,
mai puţin Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii.
E • nchide ochii şi aplică timp de un minut fiecare teh­
im
nică. Cu siguranţă vei găsi una sau mai multe tehnici
ta ie f pe care le poţi integra mult mai uşor.
• In continuare, continuă să meditezi pe rând
cu acestea şi alege-o pe cea preferată. Ai înţeles?
Perfect. Aceasta este tehnica de meditaţie pe care
o vei folosi exclusiv de acum înainte, de-a lungul
perioadei de sporire a intervalului de meditaţie.

Cum iţi p o ţ i s p o r i p e r i o a d a d e m e d ita ţie

Cea mai uşoară modalitate de a ţi spori perioada de
<^ea mai * ea graduaiâ de minute la peri-
meditaţie consta m este | f i g | antrenamentului

silii Hia
oada de opt mlnu‘ _fi§§§ gradual şl treptat, pentru a nu-ţl
 MEDITAŢIA. DE OPT MINUTE

începe prin a adăuga câte două minute pe zi la şedinţa

curentă de opt minute. Meditează zece minute timp de
două săptămâni, apoi adaugă alte două minute, ajungând
astfel la 12. Iată cum ar arăta în acest caz „programul de
antrenament":

• Săptămânile 1 şi 2: 10 minute
• Săptămânile 3 şi 4: 12 minute
• Săptămânile 5 şi 6: 14 minute
• Săptămânile 7 şi 8:16 minute
• Săptămânile 9 şi 10: 18 minute

Adăugarea graduală de câte două minute la fiecare două

săptămâni poate părea nesemnificativă, dar îţi reamintesc
în această direcţie ce spunea Einstein despre dobânda com­
pusă: aceasta se aplică la o valoare din ce în ce mai mare. i
începe chiar de astăzi, iar peste alte două luni vei ajunge să
meditezi timp de 18 minute pe zi! Aceasta este deja o prac­
tică serioasă a meditaţiei după orice standard.
Dacă ai ajuns la perioada de meditaţie dorită, continuă
să practici tehnica aleasă la acest nivel timp de cel puţin
două săptămâni. Abia acum poţi trece la o altă tehnică.
Aminteşte-ţi însă că odată aleasă o tehnică, nu te mai
poţi răzgândi. Rămâi cu tehnica aleasă. Aşa cum nu se poate
vorbi de o perioadă de meditaţie „greşită" sau „rea", nu se
poate vorbi nici de o tehnică de meditaţie inadecvată.

Cum p o ţi adăuga o a doua perioadă zilnică

de meditaţie
O altă opţiune pentru aprofundarea practicii meditaţi»
este adăugarea unei a doua perioade de meditaţie de °Pl

156
 Actualizarea

i dublează pe loc perioada d e m ed i-

.1»-* îţi --
Acest lucru • - .
i p S I ,iiiilllte' astfel la 16 m inute pe zi. La prim a vedere
%
" „stea copleşitor, dar faptul că este îm părţită în d ouă
oade egale de câte °Pt m inute face ca această dublare a
Ejei de meditaţie să fie mult mai uşoară decât pare.
[peri'
Majoritatea celor care meditează fac acest lucru de d ouă
Lpezi, imediat după trezire şi chiar în ain te de culcare. Şi
Lrecomand această metodă. Dacă te decizi însă pentru alte
momente ale zilei, lasă să treacă cel puţin şase ore între peri­
oadelede meditaţie.
I Adoua perioadă de meditaţie poate fi crescută gradual,
dupămetoda descrisă în secţiunea precedentă. Spre exemplu:

ptămânile 1 şi 2: perioada de dim ineaţă 8 minute;

perioada de seară 2 minute
• Săptămânile 3 şi 4: perioada de d im in e aţă 8 m in u te;
perioada de seară 4 m in u te

Şi aşa mai departe.

K. preferi această metodă, vei ajunge în scurt timp la
de minute de meditaţie practicată de două ori pe zi, ceea
fee conduce la un total de 40 de minute pe zi! Aceasta este
deja o practică majoră a meditaţiei, care te poate conduce
către nivele mult mai avansate de practică. Dacă ajungi la
acest nivel, merită să te gândeşti serios la înscrierea într-o
tabără de meditaţie. Vei găsi o serie de indicaţii referitoare la
localizarea acestor tabere în secţiunea următoare.
Si retine • în cazul de faţa nu exista reguli fixe. Simte-te liber
să experimentezi. C a u t ă până c â n d vei găsi. Dacă descoperi
K ria c a r e t i s e „ p o t r i v e ş t e ” , c o n t i n u ă să o aplici. Vei
O metod& nţa C â n d a s o s i t t i m p u l s ă m e d i t e z i o perioadă
intui cu sigLt
mai l u n g * d e tim p .
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

M lni-tabăra p e rso n a lă d e m editaţie: acordă

m ai mult din tim pu l tău m editaţiei

Mini-taberele personale reprezintă o modalitate exce-

lentă de aprofundare a practicii meditaţiei, fără necesitatea
de a te duce la un centru de meditaţie sau la o mănăstire.
Singurul lucru de care ai nevoie sunt câteva ore pe care săle
poţi petrece netulburat acasă la tine.
Dacă ai participa la o tabără de meditaţie în cadrul unui
centru specializat, ai petrece ore întregi alternând între peri­
oade de meditaţie şezând şi în timpul mersului. Poţi face
acelaşi lucru şi acasă la tine, pe perioade mai scurte şi de-a
lungul unui număr mai mic de ore. ţ
Iată cum îţi poţi planifica şi organiza o mini-meditaţie: J
i
• Rezervă-ţi cel puţin o oră în care să poţi
fi singur şi netulburat de muncă, de familie
şi de alte responsabilităţi.
• Creează-ţi un spaţiu liniştit şi bine izolat. închide
telefonul şi uşile. Pune un semn pe uşă pe care scrie:
„Sunt în izolare. Revin la ora 4:00."
• Pregăteşte un program de meditaţie simplu, alter­
nând între meditaţia şezând şi cea în timpul mersului
(a cărei descriere o vei găsi în secţiunea următoare).
La început, perioadele de meditaţie trebuie să fie scurte.
• Linişteşte-te şi aplică-ţi propriul program.

Iată un exemplu de organizare a unei mini-retrageri de

două ore:

12:45-1:00 Pregăteşte-ţi spaţiul şi linişteşte-te.

1:00-1:15 Meditaţie şezând

158
 Actuciliz.O-recl

I go Meditaţie în timpul m ersului

Meditaţia în timpul acţiunii)
^ 1 * 4 5 Meditaţie şezaxid
I 1:S.OO Meditaţie în timpul acţiunii: Meditaţia
Kg
% K T un singur vas"
i [ -00-2:30 Ascultarea unui material audio despre
I meditaţie
2-15-2:30 Meditaţie în timpul mersului
I j I 2:30-2:45 Meditaţie şezând
; Peii. j I 2:45-3:00 Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii
® I
i de-a j
| După cum poţi vedea, poţi face foarte m ulte m editaţii
jntr-un interval de numai două ore. Mini-tabăra de m edi­
îfe
taţieeste inclusiv o ocazie excelentă de a-ţi spori perioadele
I demeditaţie (fără a face excese, desigur!). De pildă, poţi lua
■decizia de a sta în meditaţie câte 12 minute, chiar dacă prac-
I p<3ta zilnică nu depăşeşte opt minute.
Materialele audio care v o rb esc d esp re m e d ita ţie şi care
| oferă meditaţii gh id ate p o t co n trib u i d ecisiv la îm b u n ă ­
tăţirea calităţii m ini-taberei tale. D e a ce ea le-am in te g ra t în
orarul de m ai sus. V ei găsi o serie de resurse e x c e le n te în
această direcţie ceva m ai târziu în această secţiu n e.

MEDITAŢIA ÎN TIMPUL ACŢIUNII

M editaţia î n tim p u l acţiu n ii este u n in stru m e n t fa n ­
tastic, care îţi perm ite să aplici lu ciditatea S g w t w »
i , . I îr. Hm nul celorlalte activităţi ale zilei,
din m editaţia « e z t a d m | | su n t acestea. Poţi
indiferent tlm p u l o r ic ă re i a c tiv ită ţi, d e la spă-
aplica a c e a stă n v g g g H g 0 p re z e n tă ri în PowerPoint, şi
latul pe d in ţi la preg H | nu trebule i în v e ţ i o teh-
chiar m e d ita ţie p e n tru o a ltă a c tiv ita te , form atul
n ic ă d ife rită a e
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

prezentat în continuare putând fi aplicat la orice, în orice

context şi în orice moment.
Dar să nu mai discutăm, ci să trecem la descrierea con-
cretă a acestui format, punându-1 în aplicare pentru o sar.
cină simplă pe care o ai de îndeplinit zi de zi.

Meditaţia „ Un singur vas”

Pentru a înţelege mai bine în ce constă Meditaţia în

timpul acţiunii, am să te rog să speli un singur vas. Ca să
parafrazez străvechiul dicton: „în ce fel diferă acest vas de
celelalte?",iîţi voi răspunde că el nu diferă în sine, dar mani­
era în care îl speli este diferită.
Aplică Meditaţia „Un singur vas" atunci când eşti singur,
în' acest fel, vei putea evita privirile ciudate ale celorlalţi
membri ai familiei, care s-ar putea întreba de ce mama sau
tata s-a transformat în robot.

IN STRU CŢIUN I PENTRU MEDITAŢIA „UN SINGUR VAS"

• Ia un vas murdar, un burete şi o cârpă uscată.

• Pune dopul la chiuvetă şi aşează vasul în ea.
• Dă drumul încet la apă. Ascultă zgomotul produs
de ea, la fel ca atunci când ai practicat Meditaţia
Sunetului Pur.
• Testează temperatura apei şi ajusteaz-o astfel încât
apa să fie confortabil de caldă, dar nu prea fierbinte.

• Stoarce puţin detergent. Priveşte cum acesta cade

şi se dizolvă în apă.
• Priveşte cum nivelul apei creşte până când chiuveta
se umple pe jumătate. Pune-ţi mănuşa de plastic
 Actualizarea

a. Simte con tactu l d i n t r e m â n a t a ş i m e t a -

ji agit* aP j încetarea z g o m o t u l u i p r o d u s d e c u r -
1|Ui rece.
I gerea apei-
K Scufundă-ţi lent m â in ile î n a p ă . Ia v a s u l î n t r - o m â n ă .
■ Observă ce simţi. Scoate l e n t v a s u l d i n a p ă ş i p r i-
k Veşte-1. Probabil e s te a c o p e r it c u s p u m ă . O b s e r v ă f e lu l
■ în care vasul reflectă l u m in a . P r iv e ş te cu a d e v ă r a t v a s u l.
• la buretele în cealaltă m ână. Apasă-1 u şor p e supra-
■> faţa vasului. Observă sen zaţiile p e care le sim ţi
a Ia nivel tactil. Apasă uşor buretele şi sim te presiunea.
• începe să speli len t vasul. C onştientizează m işcările
■ încheieturii care face o m işcare circulară. A m inteşte-ţi
I nu a* **e spălat decât acest u n ic vas. N u m ai
I există alte vase murdare. Acesta este singurul vas
I din întreaga lume!

f Este posibil ca prin m in te să îţi treacă gânduri

de gen: „Este a tâ t de stupid" sau „Dacă tot m-am
| apucat de spălat, aş putea adăuga şi celelalte vase
: în chiuvetă." Aplică gândurilor m etoda învăţată
în tim pul m editaţiilor tale. Lasă-le să treacă
de la sine. Aplică instrucţiunea „Prinde şi dă drumul".
Priveşte-le cum apar şi dispar, apoi întoarce-te
la spălarea vasului.
• Priveşte cu adevărat v a su l p e care îl speli. O bservă-i
te x tu ra . R eflectă el lu m in a ca o scoică d iafană?
N u o reflectă deloc? Este ca o o g lin d ă subtilă,
care îţi p re z in tă o im a g in e necla ră a ta?
I Freacă uşor vasul cu buretele până când devine curat.
întoarce-1 pe partea opusă şi continuă să il speli.
S m â i conectat cu mişcarea mâinilor tale, simte apa.

161
 MEDITAŢIA DE:,OPT MI NOTE

textura fină a bulelor de detergent şi maleabilitatea

buretelui.
• Când vasul devine perfect curat, scoate-1 lent din
apă. Observă cum apa formează râuşoare în timp
ce se scurge de pe el. Ascultă sunetele delicate
ale picăturilor care se scurg în chiuvetă.
• Ia lent în mână prosopul de şters. Usucă vasul cu miş­
cări lente şi fii la fel de atent la ele cum ai fost
în timpul spălatului. Conştientizează-ţi mişcările.
Ascultă sunetele. Observă jocul luminilor şi umbrelor.
• Dacă ai terminat, aşează uşor vasul la locul lui.

Cum a fost? Majoritatea celor care aplică Meditaţia „ U n

singur vas" o descriu ca pe o experienţă spectaculoasă, care
le-a deschis ochii, senzuală şi chiar exuberantă. Dacă Medi­
taţia în timpul acţiunii poate transforma o experienţă banală
precum spălatul unui vas în ceva atât de ieşit din comun,
gândeşte-te cum s-ar putea transforma restul vieţii tale!

TRANSPUNEREA ÎN PRACTICĂ A MEDITAŢIEI ÎN TIMPUL

ACŢIUNII

încorporarea Meditaţiei în timpul acţiunii în viaţa de zi

cu zi îţi poate transforma dramatic experienţa de viaţă. Iată
câteva exemple care ilustrează cum poţi face acest lucm:•

• M ersul p e jos. Actul natural al mersului pe jos poate

fi o oportunitate minunată de aplicare a Meditaţiei
în timpul acţiunii. Ieşi afară şi fă o plimbare conşti­
entă prin cartier, fără să te grăbeşti. Alternativ, aplică
Meditaţia în timpul acţiunii atunci când te deplasezi
de la parcare către intrarea în clădirea în care lucrezi.

162
 Actufllizcired

ce mergi. Reţine: n u trebuie

'ice simţi în timp
mecanic, doar să reduci p u ţin

ritmul- ; ,.
I La supermarket. Aplică Meditaţia în tim p u l actin­
i a la supermarket. Ia cămciorul şi plim bă-te pe aleile
I magazinului. Observă senzaţiile oferite de m âner
şi ascultă scârţâitul roţilor pe podea. Dacă te opreşti
I iaraionul de patiserie, conştientizează toate arom ele
plăcintelor. Ia o pâine în mână. Simte fermitatea
; crustei sale şi moliciunea miezului.
Exerciţiile fizice. în loc să te gândeşti la orice altceva
în timp ce lucrezi pe un aparat, în tim p ce alergi
pe bandă sau mergi pe bicicleta mecanică, mai bine
aplică Meditaţia în timpul acţiunii. Conştientizează-ţi
mişcările. Percepe căldura care se acumulează
în corpul tău şi picăturile de transpiraţie de pe frunte.
Yoga. Aplică în mod conştient posturile de yoga.
Observă dispariţia concentrării în perioadele
de tranziţie dintre ele. Remarcă schimbările subtile
care se produc în mintea şi în corpul tău la cea
mai mică ajustare a unei posturi.
Un material audio excelent pentru meditaţie
şi exerciţii este M editaţia în Zonă, creat de Shinzen
Young (vezi secţiunea de resurse pentru a afla
cum poţi să îl achiziţionezi).
■ P regătirea cin ei. Aplică luciditatea din tim pul Medi­
taţiei U n singur vas" atunci când pregăteşti cina.
Alege u n singur fel de m âncare şi pregăteşte-1
^ cea m ai m are atenţie. Să spunem că pregăteşt
Nu arunca pur şi simplu legumele | bolul
d S a t ă Aranjează-le încet, conştientizând texturile
 MEDITAŢIA DE O P T MINUTE

lor diferite, moliciunea roşiei decojite şi suprafaţa

alunecoasă a castravetelui. Decojeşte ceapa cu cea
mai mare atenţie, observând cum încep să îţi lăcri­
meze ochii. Conştientizează mirosul aromat şi deli­
cios al parmezanului pe care îl razi.

• Mâncatul. Orice om ştie ce înseamnă să mănânce

cu gândul în altă parte. Noi suntem ocupaţi să citim
ziarul, să vorbim la telefon, să ne uităm la televi­
zor sau să facem note pentru următoarea întâlnire
de afaceri. De aceea, m esele reprezintă un moment
ideal pentru a aplica Meditaţia în timpul acţiunii.

• Mai întâi de toate, închide radioul, televizorul

şi telefonul. în continuare, priveşte-ţi mâncarea.
Inspiră adânc. Fii cu adevărat atent la ceea
ce Urmează să consumi. Ţi se pare apetisant? (Dacă
nu, poate că ar fi mai bine să mănânci altceva.)
Apleacă-te şi inspiră mirosul mâncării. îţi aduce
aminte acesta de ceva, făcându-te să uiţi de momen­
tul prezent?

• Simte greutatea furculiţei sau a lingurii atunci când

o umpli cu mâncare. Du o înghiţitură mică la gură.
închide ochii şi concentrează-ţi atenţia asupra gustu­
lui. Există mai m ulte arome? Predomină una dintre
ele, pentru a fi urmată mai târziu de o alta?

• Mestecă lent. Pune furculiţa sau paharul jos după

fiecare îmbucătură sau gură de lichid. Nu te grăbi.•

• ............................... Cred că ai înţeles ce ai de făcut.

Alege o activitate oarecare şi aplică Meditaţia
în timpul acţiunii. Reţine: poţi aplica această metodă
oricărei activităţi!

164
 A.ctuo.lizttteă

intesc î n c ă o d a t ă c ă M e d i t a ţ i a î n t i m p u l a c ţ i u n i i
K * faci m iş c ă r i l e n t e , c a ş i c u m a i î n o t a î n s i r o p
r jk D im potrivă, fă t o t c e e a c e f a c i î n r i t m u l t ă u o b i ş -
Pjt_ Nu are n ic iu n s e n s s ă a c ţ i o n e z i m a i l u c i d c a d e o b i c e i ,
darîntr-o m an ieră c a r e s ă a t r a g ă a t e n ţ i a a s u p r a t a . î n c a z
[contrar, ai d e v e n i p r e a s e n s i b i l p e n t r u a m a i fi c o n ş t i e n t .
Aplică M ed ita ţia î n t i m p u l a c ţ i u n i i c â t m a i d e s . D e f a p t ,
[începe chiar a cu m ! C e t r e b u i e s ă f a c i î n c o n t i n u a r e ? S ă s p e l i
maşina? Să p a r tic ip i la o î n t â l n i r e d e a fa c e r i? S ă a n t r e n e z i o
echipă de fotb al? Să t e d u c i la v o t ? F o a r te b i n e ! A p lic ă M e d i ­
taţia în tim p u l a c ţ iu n ii. T e a s ig u r c ă v e i s a v u r a î n t r - o m a i
K r e măsură c e a i d e fă c u t , p e n t r u c ă v e i fi m a i c o n ş t i e n t d e
[ceea ce faci.

BUNĂTATEA Şl IUBIREA: MERGI MAI DEPARTE

I In se c ţiu n e a r e fe r ito a r e la S ă p tă m â n a a Ş a p te a ţi-a m

promis că v o r u r m a i n f o r m a ţ ii s u p lim e n ta r e d e sp r e acea stă
meditaţie. V ezi? N u a m u ita t!
D acă r e z o n e z i î n m o d d e o s e b it c u M e d ita ţia B u n ătăţii
şi Iubirii, n u e z ita să o i n c lu z i î n p r a c tic a m e d ita ţie i ta ie de
zi cu zi. E ste fo a r te s im p lu . Iată c â te v a su g e s tii referitoare la
practicarea m e d it a ţ ie i lu c id ită ţii îm p r e u n ă c u B u n ătatea şi
Iubirea, î n a c e e a ş i ş e d in ţă d e m e d ita ţie :

• A p lic ă M e d ita ţia B u n ă tă ţii şi Iu birii la sfârşit.

• Fă o pauză de un minut sau două între meditaţii.
• Asigură-te că stai confortabil atunci când aplici Medi­
taţia Bunătăţii şi Iubirii. Dacă este cazul, schimbă-ţi
p o z iţia .

I nmplenar
nul adevărulBfrazelor
S im te
1 unătăţiipeşlIu
care le repeţi
M e d ita ţie ibirii. Atuncicând
âr
J63
i
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

repeţi o frază, n u o face d o ar cu m intea, ci coboară

în inim ă.

• Nu-ţi cronom etra şedinţele în care aplici Meditaţia

B unătăţii Şi Ihbirii. Relaxează-te şi scufundă-te
în m editaţie atât tim p cât sim ţi nevoia.

EXTINDEREA MEDITAŢIEI BUNĂTĂŢII Şl IUBIRII

ASUPRA ALTOR PERSOANE

Ca şi caritatea, b u n ă ta te a şi iubirea încep cu tine însuţi.

Dacă îţi vei cultiva capacitatea de a-ţi transmite urări de
bine, vei sim ţi o înclin aţie n atu rală de a face acelaşi lucru şi
cu restul lumii.
Exemplul care urm ează reprezintă o Meditaţie clasică a
Bunătăţii şi Iubirii care îţi perm ite să faci acest lucru:
Alege p atru persoane cărora doreşti să le transmiţi bună­
tatea şi iubirea ta (notă: acestea trebuie să fie în viaţă):

• Tu însuţi '

• U n m entor. O persoană pe care o cunoşti personal

şi care a av u t u n im p act pozitiv m ajor în viaţa ta.
Poate fi vorba de oricine, de la u n rabin la un meca­
nic auto.

• U n p rieten p erso n al apropiat.

• O persoană pe care n u o cu n o şti prea bine: o cunoş­

tin ţă n o u ă sau ch ia r u n străin pe care l-ai văzut
în treacăt cân d ai in tra t în tr-o librărie.

• O persoană dificilă, de fapt, u n a care te scoate din

m inţi! C ineva care te în n eb u n eşte, făcându-ţi viaţa
m izerabilă. Poate fi vorba de u n membru de familie,
 Actualizarea

f sau un proprietar c ă r u ia îi p lă t e ş t i c h i r i e ( a c e s -
I unfunt câteva dintre c e le m a i p o p u la r e o p ţ i u n i ) .
■ paScj eşti de p ărere că ai o v ia ţă a tâ t d e p e r f e c t ă î n c â t
B nu poţi găsi pe n im e n i care să in tr e î n a c e a s tă c a t e g o -
I ne, nu-ţi face p ro b le m e : v e i g ă si c u sig u r a n ţă p e c in e v a !

^Aceste patru p e rs o a n e (in c lu s iv tu ) v o r fi b e n e f ic ia r ii

Leditaţiei Bunătăţii şi I u b ir ii ta l e . C e e a c e t r e b u ie să f a c i e s t e
[jâŞdirecţionezi b u n ă t a t e a ş i iu b irea că tr e fie c a r e d i n a c e ş ­
tia, folosind acelaşi s e t d e fr a z e .
H p n e : frazele n u t r e b u i e r o s t i t e d o a r m e n t a l , c i d i n
■ U e la x e a z ă - te şi la s ă -le s ă r e z o n e z e î n a c e s t l o c p l i n d e
■ p , dar şi de cu ra ).

INSTRUCŢIUNI
t

PENTRU MEDITAŢIA BUNĂTĂŢII Şl IUBIRII

c , .' de toate, tran sm ite-ţi ţie în su ţi b u n ă ta te

Şi iubire:

îm i doresc să fiu ferit de pericole,

îm i doresc să fiu sănătos,
îm i doresc să fiu fericit,
îm i doresc să trăiesc în bunăstare.
• în continuare, vizualizează-ţi m en to ru l (persoana
care ţi-a influenţat în m od pozitiv viaţa) şi spune:
îţi doresc să fii ferit de pericole,
îţi doresc să fii sănătos,
îţi doresc să fii fericit,
îţi doresc să trăieşti în bunăstare.
1 M a i d e p a r te , v iz u a liz e a z ă -ţi p r ie te n u l a p ro p ia t
ş i f ă a c e la ş i lucru:
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

îţi doresc să fii ferit de pericole,

îţi doresc să fii săn ăto s. f
îţi doresc să fii fericit. :
îţi doresc să trăieşti în b u n ăstare. |
a ?î
• In continuare, tran sm ite -i b u n ă ta te a şi iubirea
ta străinului. Vizualizează-1 şi repetă:

îţi doresc să fii ferit d e pericole,

îţi doresc să fii săn ăto s. Iv
îţi doresc să fii fericit. |
îţi doresc să trăieşti în b unăstare.

• Mai departe, tran sm ite -i b u n ă ta te a şi iubirea i

ta persoanei dificile. Vizualizeaz-o şi spune:
■i
îţi doresc să fii ferit de pericole,
îţi doresc să fii sănătos,
îţi doresc să fii fericit,
îţi doresc să trăieşti în bunăstare.

• în final, tra n sm ite b u n ă ta te a şi iubirea ta tuturor

fiin ţelo r d in lu m e, de p re tu tin d e n i:

îm i doresc ca to a te fiinţele să fie ferite de pericole, j

îm i doresc ca to a te fiinţele să fie sănătoase,
îm i doresc ca to a te fiin ţele să fie fericite,
îm i doresc ca to a te fiinţele să trăiască în bunăstare.

D acă aceste in s tru c ţiu n i ţi se p a r com plicate şi te întrebi:

„Cum - D oam ne iartă-m ă - am să p o t ţine minte toate aceste
lucruri?", ai în c re d e re în m in e c â n d îţi spun că Meditaţia
B unătăţii şi Iu b irii este m u lt m a i sim p lu de aplicat decât de
descris în cu v in te.
în esen ţă, n u faci altcev a d ecât să repeţi aceleaşi fraze,
adresându-le u n o r p erso a n e diferite. Dacă, dintr-un motiv

168
 Actualizarea

i suita sau frazele, d e v i i c o n f u z o r i f r u s t r a t -

M mt‘ T 7 a d â n c şi r e l a x e a z ă - t e . T r a n s m i t e - ţ i ţ i e
.tel Inspiră
bunătate şi iubire. Ia -o a p o i d e l a î n c e p u t .
uimit de r e p e z ic iu n e a c u c a r e v e i p r i n d e g u s t u l
meditaţiei Bunătăţii şi Iu b ir ii. L a f e l c a o r i c e a l t ă m e d i t a ţ i e ,
jpaceasta „este savuroasă; şi e s t e ş i b u n ă p e n t r u t i n e " .
I Mai presus de orice, a m i n t e ş t e - ţ i c ă l u c r u l c a r e c o n t e a z ă
cei mai mult este să fii b u n cu tine însuţi. A ş a c u m a m m a i
spus, la fel ca şi ca rita te a , b u n ă t a t e a ş i i u b i r e a î n c e p c u t i n e
■Mi.

ÎNTREBĂRI Ş| RĂ SP U N SU R I: BUNĂTATEA Şl IUBIREA

. ' Z b i Z ? o a n e U ! c ă r o r a le t r u n s m i t

i inclusiv I i f ^ ŞtU daCă 16 P 0ti transm ite b u n ătate şi iubire

Important Pers°a n e, răspunsul este în to td ea u n a da.
Meditaţia r S UU ° faci în să în tim Pul aceleaşi şed in ţe de
!Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii.
■ ^ de altă parte, dacă vrei să afli dacă M editaţia Bunătâ-
^ ^di pe care o faci poate schim ba persoanele cu care
1 ucrezi, răspunsul corect este că totu l depinde de persoana în
E^uză. Totuşi, m ulte lucruri ieşite din com un se p ot întâm pla
atunci când transmiţi bunătate şi iubire unei alte persoane.
Mai presus de orice, p oţi ajunge să o percepi într-o lumină
diferită, indiferent dacă se schim bă sau nu. Prin urmare, răs­
punsul la întrebarea ta poate fi considerat practic afirmativ.
Ca un exem plu personal, am lucrat odată cu mama mea,
ne care o consideram o persoană dificilă (fie, foarte dificilă),
P nându-i bunătatea şi iubirea mea. După cateva săptă-
transmlţanu u gg H g m utat-o din poziţia de persoană
d e s c o p e r it c ă a m m u t a t -
mâni, am c e a d e m e n t o r i
dificilă în
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

începând din acea zi, mi-am perceput mama într-0

lumină1mult mai plină de iubire. Am început să o tratezdife­
rit, iar relaţia dintre noi s-a schimbat dramatic. Şi ştii ceva?
Mama însăşi s-a schimbat. Aşa cum spuneam, bunătatea şi
iubirea pot fi o practică cu efecte extrem de puternice.

I: D e ce tre b u ie s ă îi tra n sm it bunătatea

ş i iu b ire a m ea u n ei p e r s o a n e p e ca re nu o suport
sa u p e c a r e su n t f u r i o s ?

Aceasta este probabil întrebarea care mi-a fost pusă cel

mai des în legătură cu Meditaţia Bunătăţii şi Iubirii. La urma
urmelor, ce m otive am putea avea să urăm fericire unei per­
soane a cărei unică sarcină pe această planetă pare să fie
transformarea vieţii noastre într-un iad terestm? în mod
surprinzător, răspunsul este legat mai degrabă de noi decât
de persoana în cauză.
Gândeşte-te puţin: cum te simţi atunci când eşti furios
pe cineva şi refuzi să îl ierţi pentru lucrul pe care ţi l-a greşit?
Nu te simţi tocm ai bine, nu-i aşa? Emoţiile precum resenti­
m entele, mânia şi animozitatea conduc invariabil la gânduri
şi sentim ente neconfortabile şi stresante.
Ori de câte ori ai un dinte împotriva cuiva, tu plăteşti
automat un preţ, sub forma suferinţei. Şi te asigur că acest
preţ este m ult mai mare decât cel pe care îl plăteşte persoana
pe care eşti supărat.
De ce? Deoarece nu te simţi rănit o singură dată, ci $
două de ori! O dată din cauza persoanei care ţi-a greşit cu
ceva, iar a doua oară din cauza ta. Ironic, nu-i aşa? Chiar
dacă ai dreptate (şi de m ulte ori ai), tu eşti cel care pierde!
O m odalitate m ult m ai bună de a trata astfel de situaţii
este, după părerea m ea, practica aşa-numitului „egoism ilu­
minat", după cum îl n um esc eu. Fă din alinarea suferinţei tale

170
 Actualizarea

L x . „umărul unu. în c e p e p r in a -ţi t r a n s m ite ţ ie în s u ţ i

It*itate ...u ^ , nni tra n sm ite -le şi p e r s o a n e i c a r e îţ i fa c e
s® a f > ^ iubire' apo1
1 I « jjL e - im * ■ ei> <* d e d ra ^ Z t â u -
\fai multj fii deschis la sc h im b a re. N u e s te e x c lu s să v in ă
|zi ai care să îi transm iţi p e r s o a n e i î n c a u z ă b u n ă t a t e şi
Iubire nu de dragul tău, ci d e d ragu l ei. T ratează o r ic e p er-
Jjoanădificilă ca pe u n dar, căci d a că ştii c u m să p r o c e d e z i, ea
11poate ajuta să îţi d esch izi in im a .

ost Pu$a ţt:îmipot crea p ro p riile u r ă r i d e b u n ă sta re ş i f e r ic ir e ?

ml
fm
H j p e l e pe care le repeţi în tim p u l M e d ita ţie i B u n ătă ţii şi
H S ■ e t r e b m e să provină d in in im a ta, n u d in m in te a ta. în
H si I
acest caz, ceea ce con tează m a i m u lt este intenţia, n u cu v in -
i I DKX/i Iţele rostite.
J H decât
I acestca, sfatu l m e u e ste să p ăstrezi frazele
M m
e ş t i furios 1 ■practica.
' ate m ai SUS' Cel p u tin în p rim ele d o u ă lu n i de

B ■ * folosite în M editaţia de opt m inute de transm isie a

n resenfi-,
I P n « ^ iubirii su n t adevărate şi verificate, fiind folosite
I an* către su te de m ii de oam en i. N u văd n iciu n
[ sens în a le schim ba cu altele, cel p u ţin deocam dată.
După ce v ei practica bunătatea şi iubirea tim p de două
căacefl luni, ajungând la u n an u m it grad de confort, vei putea
experimenta in clu siv cu alte fraze. în acest caz, iată câteva
sugestii:

• N u repeta m ai m u lt de patru fraze în tim pul unei

şedinţe de m editaţie. în caz contrar, este posibil
(p l să îţi v in ă prea greu să ţi le am inteşti pe toate
în legătură cu fiecare persoană cu care lucrezi. Majo­
ritatea oam enilor sunt de părere că trei sau patru
fraze sunt ideale. Păstrează acest număr.
17
 M E D IT A Ţ IA DE O P T M IN U T E

• D acă ţi-a i c re a t o n o u ă s u ită d e fraze, continuă

să o r ep eţi p â n ă c â n d d e v i n e u n au to m a tism . Aplic-o
c e l p u ţin o lu n ă . A m in t e ş t e - ţ i că n u v e i putea găsi
n ic io d a tă fraza „ p e r fec tă " tr e c â n d în permanenţă
d e la u n a la alta .

• F o lo seşte fraze c la re şi s im p le , p e care să ţi le poţi

a m in ti şi p e c a re să le p o ţ i r ep eta cu uşurinţă. Evită
n e g a ţiile d u b le şi c u v in t e le c o n fu z e sau cu prea multe
silabe.

• Evită fo lo sir e a b u n ă tă ţii şi iu b ir ii ca p e u n mecanism

d e p r o te c ţie p e n tr u a n u m it e b o li şi proceduri medi­
cale. O frază d e g e n : „ îm i d o r e sc să n u am niciodată
parte d e o du rere d e d in ţi" n u e ste în spiritul acestei
p ractici. A cesta e s te u n u l d in m o tiv e le pentru care îţi
r e c o m a n d să r e p e ţi frazele d e m a i sus, n u altele
in v e n ta te d e tin e .

• N u -ţi d ori lucru ri, c u m ar fi u n Range Rover

sau o slujb ă a n u m e . M ed ita ţia B unătăţii şi Iubirii
n u e ste o sim p lă urare d e b in e, ci o tehnică mult mai
p ro fu n d ă . Urarea d e b in e e ste efem eră, pe când bună­
tatea şi iu b irea s u n t p e r m a n e n te.

• în c e p e o rice frază cu „ îm i (îţi) doresc..." Unii oameni

cred că e ste m a i b in e să spui: „su n t..." în loc de „îmi
doresc". M ed itaţia B u n ătăţii şi Iubirii nu este simi­
lară u n e i afirm aţii p o z itiv e , adică o vizualizare pentru
a o b ţin e c eea ce îţi doreşti. Ea în seam n ă să îţi trans­
m iţi (ţie şi altora) c e le m a i b u n e urări şi gânduri,
astfel în c â t să puteţi ex p erim en ta - dacă aceasta este
v o in ţa lu i D u m n e z e u - m ai m u ltă siguranţă, sănătate
şi pace. C eea ce n u p o t d ecâ t să îţi doresc că le vei
ex p erim en ta în to td e a u n a .
iiS„ » e i h « o i»m a ®

ÎN ACEASTĂ DIMINEAŢĂ a m t a s t a t c u v â n t u l m e d i t a ţ i e î n
fereastra de c ă u ta re a s ite -u lu i A m a z o n şi a m g ă s it 9 .9 3 4
cărţi. Pe G oogle a m g ă s it 4 .7 6 0 .0 0 0 d e s ite -u ri!
Probabil că Teacţia t a in iţia lă a u z in d a c e s t lu c r u v a fi:
„Doamne, b in e c ă a m g ă sit M e d i t a ţ i a d e o p t m i n u t e " (c h ia r
sper să fie a c easta). D eşi e ste fo a rte b in e să ai o p ţiu n i, d a c ă
acestea s u n t p re a m u lte , la u n m o m e n t d a t in te r v in e le g e a
reducerii beneficiilor. F a p tu l că e x istă a p ro a p e 1 0 .0 0 0 d e
cărţi despre m e d ita ţie n u m a i p e A m azo n a r p u te a fi p r in c i­
palul m o tiv p e n tr u care m e d ita ţia te -a in tim id a t p â n ă a c u m .
D a t fiin d că ex istă a tâ te a cărţi, m a te ria le a u d io şi site -u ri
d in care ai de ales, c u m le p o ţi găsi p e cele care te -a r p u te a
aţuta cu adevărat? Ei b in e , p rim a v este b u n ă este că ai d a t d e
173
 MEDITAŢIA. DE OPT MINUTE

Meditaţia de opt minute. Dacă ai învăţat ceva util în ultimele

opt săptămâni, probabil că vei avea încredere în recoman­
dările mele referitoare la alte materiale care ţi-ar putea fi
de folos, cu atât m ai m u lt cu cât to t ce îţi voi recomanda
rezonează perfect cu filozofia Meditaţiei de opt minute. Nu vei
găsi în m aterialele recom andate de m ine nicio agendă reli­
gioasă, niciun jargon greu de înţeles şi nicio luare în deşert
a celor spirituale.
Poate că n u îţi dai seama, dar acesta este un moment
im portant în practica ta spirituală. Eşti dornic să o aprofun-
dezi, iar eu doresc să te în d ru m în direcţia corectă.
Unul din scopurile mele este să fiu tot timpul la curent
cu noile cărţi şi tendinţe ce apar în domeniul meditaţiei. în
această direcţie, de-a lungul ultim ilor 15 ani am citit foarte
m ulte cărţi despre m editaţie şi am vizitat foarte multe site-uri.
Prin urmare, sunt foarte selectiv atunci când vine vorba despre
materialele pe care le recom and.
Pe lângă cărţi şi m ateriale audio, această secţiune conţine
inclusiv resurse şi sugestii p en tru alte două aspecte impor­
tante ce te p o t ajuta să îţi aprofundezi practica: taberele şi
grupurile de m editaţie.
îţi voi prezenta în continuare o listă cu materiale de
meditaţie pe care Ie recomand tuturor prietenilor mei (aşa
cum te consider deja şi pe tine). Nu trebuie să fii surprins
dacă vei constata că este foarte scurtă. Te asigur că fiecare
material de pe ea este ales cu cea mai mare grijă.
Apropo, nimic din ceea ce spun eu nu ar trebui să te
împiedice să explorezi personal şi alte cărţi, reviste, materiale
audio, maeştri şi centre de meditaţie. De fapt, chiar te încu­
rajez în această direcţie. întotdeauna, autoritatea supremă
care ştie cel mai bine ce tehnici funcţionează în cazul tău
eşti tu. Dacă descoperi o tehnică sau un material care ţi se
pare grozav, nu ezita să mă contactezi pe adresa de mail a

174
 Resurse

[5rg. Te asigu r c ă o v o i r e c e n z a , ş i d a c ă o
Lfe-ului 8minutesl i p osta p e site p e n tr u c a t o a tă lu m e a să
m lioi gSsi uti,ă> ° vo1
Jpneâcieze de p e urma ei.

ute, I
I
:end5 1 m rp
%
111de>îett | Lumina d escop eririi, T o n i P a c k e r . D e şi n u are d e c â t
| j 2 3 de pagini, cartea lu i T on i Packer a b u n d ă în sfatu ri p lin e
Ql°ment I de înţelepciune pentru m ed ita to rii aflaţi p e to a te n iv e le le .
aProfun. Toni conduce centrul de m ed ita ţie S pringw ater d in R o ch es-
I ter, New York. Cartea sa este o co m p ila ţie a p relegerilor ţin u te
la
Ottent şi a răspunsurilor la întrebările p u se d e cu rsan ţii ei (p u b lica te
IitaSei. IJ în buletinele inform ative ale C en tru lu i Springw ater).
® foarteI învăţăturile lui T oni su n t p ragm atice şi p rofu n d e. Ele
I site-mi. I includ discuţii referitoare la m in tea raţională, la c o n ştiin ţă
®despre şi la multe alte su biecte despre care am vorb it eu în su m i în
secţiunile referitoare la „întrebări şi răspunsuri" d in M edita­
confine ţia de opt minute. Cărticica e i te p oate ajuta m u lt să îţi apro-
impor- fundezi practica spirituală.
■erele$i 1 M intea ze n , m in te a în c e p ă to ru lu i, S h u n ry u S uzuki.
Această carte este clasică şi poate fi înţeleasă cu u şurinţă
iale de chiar şi de către m editatorii începători.
iei I Shunryu Suzuki a fost u n m aestru zen care a jucat un
îrprins rol im portant în răspândirea zenului în America. Este res­
fiecare pectat de to ţi m em brii com unităţii m editatorilor am ericani.
Această colecţie perenă a prelegerilor sale începe cu faimoasa
frază: „în m intea începătorului există foarte m ulte posibili­
să te
tăţi; în m intea expertului n u există decât câteva.” Această
:eriale
carte extrem de clară şi de profundă insistă pe larg asupra
încu- conceptelor explicate în M e d ita ţia d e o p t m in u te .
iteifll 365 N irv a n a aici şi acu m , Jo sh Baran. Această carte
d tău r e p r e z i n t ă o contribuţie im portantă a autorului care a con­

ţi se c e p u t e x p r e s i a „ î n a l t ă parte şi î n t r - u n a l t timp".

rail'

I
I
 M EDITAŢIA DE OPT MINUTE

Cartea lu i J o h n e ste u n c o m p e n d iu remarcabil de înţe. K

lep ciu n e etern ă care tr a n sc e n d e culturile, continentele «j
tradiţiile, d e la în ţe le p ţii z e n d in v e c h im e până la poeţii |
c o n te m p o r a n i care c eleb rea ză perfecţiu n ea momentului
p rezent. A ceste p o v e stir i, d ia lo g u ri, câ n tece şi poeme te pot
ajuta e n o r m în practica m e d ita ţie i tale de zi cu zi, fiind ca
n işte v ita m in e p e n tr u m in te a ta. Cartea 3 6 5 Nirvana aici şi
acum c o n ţin e in c lu s iv d ia lo g u r ile p erson ale ale lui John pe
tem a p rezen ţei. In d ifer e n t d acă te in sp iri sau nu din Clubul
d e Carte al lu i O prah, te asigur că această carte merită să stea
în b ib lio tec a ta. ' ,'l' l I
Diana Winston. D eşi subtitlul cărţii Dianei
F oarte tr e z it,
este Un ghid budist pentru adolescenţi, lucrarea poate fi citită
cu acelaşi in teres d e o a m e n i d e to a te vârstele şi religiile (sau !
c o n v in g e rile). D u pă c u m sp u n e D iana, „foarte mulţi oameni, I!
b u d işti sau n u , c o n sid e r ă p recep tele budism ului suficient de I 1
u tile p en tru a le ap lica în via ţa lor d e zi cu zi". Foarte trezit ,
este u n g h id practic scris c u claritate şi bucurie, care te va
ajuta să in tegrezi m ai b in e m ed ita ţia în „marea imagine de
ansam blu".
C r ed in ţa : A i în c r e d e r e î n e x p e r ie n ţe le tale cele mai
p r o fu n d e , Sharon Salzberg. Sharon este una dintre cele
m ai m ari m aestre d e m e d ita ţie d in ţara noastră şi autoarea
câtorva cărţi d in tre c e le m ai im portante.
Credinţa este u n a d in tre cele m ai oneste cărţi scrise vre­
od ată şi este p lin ă d e revelaţii. D acă te-ai întrebat vreodată
ce este „credinţa" şi ce c o n v in g e ri m erită să adopţi, cartea
lui S h aron îţi va o feri răspunsuri, mângâiere şi siguranţă.
Vei aju n ge astfel să te sim ţi p rofu n d recunoscător pentru că
d isp u i d e o p ractică a m e d ita ţie i.
C e l m a i b u n g h id a l m e d ita ţie i, Victor Danich. înainte să
apară c o le c ţia cărţilor p e n tr u proşti şi pentru idioţi a existat
cartea Cel mai bun ghid al meditaţiei, scrisă de subsemnatul.
 de aglni ale cărţii sunt pline până la refuz cu
p*3 ldoji vreodată să ştii în legătură cu meditaţia.
uipuJ ^ 1 Sf
' c t i interesat de lucrari precum cele 64 de tehnici
I(.«™
citaţie suplimentare sau de conexiunile dintre budism
^''•-adiţii religioase, cartea mea te-ar putea ajuta enorm,
jntine de asemenea capitole întregi despre Meditaţia în
Cui acţiunii, despre posturile şezând şi o întreagă secţi-
Jdedicată aplicării meditaţiei în domeniul managemen-
& 1 durerii.

ţjbiteritilc audio ş i video

Hunul din cele mai mari progrese în domeniul predării şi

: practicii meditaţiei din ultimul deceniu a fost făcut în sfera
materialelor audio. Deşi nu există un substitut real pentru
Rateracţiunea personală cu un mare maestru al meditaţiei
(pecare o recomand întotdeauna), materialele audio şi video
' reprezintă cel mai bun lucru în lipsa acesteia, fiind inclusiv
' mult mai convenabile.
■ Experienţa ascultării directe a cuvintelor rostite de un
1maestru bun este cu totul specială şi transmite un mesaj din-
F®0 cuvinte. După părerea mea, cu cât asculţi mai mult
un maestru bun de meditaţie, cu atât mai mari sunt şansele
de a învăţa ceva important.
Cândva, dacă doreai să studiezi cu un maestru bun de
meditaţie, trebuia să te duci la centrul său de meditaţie.
Acesta putea fi foarte bine în capătul opus ai ţării şi putea
presupune un efort şi o cheltuială considerabile. La ora
actuală este suficient un clic cu mouse-ul pentru a accesa
sute de conferinţe, meditaţii ghidate şi alte materiale ale
celor mai proem inenţi maeştri din ţară. De aceea, îţi reco­
mand asistent I H H de materialele audio şi video aie
a c e s to r a .
177
 r* -i m t 'X L .o a t m m ^
< n m r. ^ 0 i ( * ^ t * tf c £ 3 u v % r 4 t f e ^ ^ ^

^ ^ |- , ^ ■'***■1i*u
W p a xx* * * v . m r ^ ic m f . : ^ ^ ilft> r.
i W l > U £ fc

V n it/f: ^ ^ > w « A * r » u j |i m H » ||j m

> w u i3 c l*rja$: f M f c £ 0 1 s g t s t t n i o i > u % r_ v ^
tir ^ ^ ;^2G x^g: *2Sx& S£aJB
£.| nfri
-Bt a » 5 -aesapfc «K feaţfe. r * r f j «* ««susn* w .fr
3 t j « : j B d r a f e f e & * a & a t& v a â 'w u a tk < & e ţ. ttp s t- ju ia r x ,
t t «3K S0S» a w ă c > 5um lie . *££& £ ta a iH B j^ y ţ f

fr* ie aiK n«r iu ăem -at saiBaagajaa aat îâ n tg -.rl-"

iK M a & c a ^ if c to n e ^ im m S a c fc M&fat&mi i f jf e n a r

^2 8 3 % t &jz j^ e i: î c c a f e s î W h s t T l i ^ f a i ^ r

r^ tu zv rist & *ezm & n& , > ^ n a G ir^arvC: «uow l ifc* ^

'■ ^ S ta m in a n m irutic - ^surr*.
5 t ^ C : b a tiâ C M , » ^ ^ 4 u ^ i 5 î i ( E 2 - ^ . « y ţţw ^ ţy
"^* 2 c jf e îC X

“Mzo~n& >^c fişe IJacg*. mw -tfe^^irr t

-ţ.

-J& xm z. Z&zL ~jm tt U tta r * pin»ic£ c tshe&k aafs k

& & % £& & & . J I â fe iC fX H 2 ^ u i :rn ff* n s ă a « c ita ţi»

tA z z& v to t& k Tg& >fra& jy r r a s r ^ g - ry< âaCT?t B A I n

j SSjttXL ţtfM&ssem- hat ce preriieaE *
şe&g^Z. JW tas&ssat s iia s E L . p n r jg a f lo g ia in a f c . i s

£V>^ lir^ n t aiiîig ~r,a;L Z^zec: Tia^rag-eblne^

a r ix & ie : ^ o m 'w s s a o t g a m u .

"J % ă sz& z. ^ to K B ^ s ls B e a E ^ a p in n is in fs ^ i» ^

® u& c jx j c a ^ a i t e jn t f it Q - i t s ş n r tiuat^
£ M W 0 J B & £— fe fg P E

a r w < a & ifltia * & M ;rr ia z n e * * 3 * ş rc

 pstisa avansezi pe n iv e lu l u rm ător al p racticii
1 Mrecomand insistent acest m aterial.
H / f ,iel' a|te titluri se numără: Approaches to Meditation
W ^y e asupra meditaţiei), C hristina Feldm an; Wise Effort
W L practices of Awakening (Efortul plin de înţelepciune şi
K L practici pentru trezirea spirituală), Tara Brach; Metta:
yourself (Metta: Iubirea de sine), Sharon Salzberg; Four
^tjations of Mindfulness (Patru fundamente ale lucidităţii -
Kjeo), Carol Wilson; Vipassana Video Retreat.
1 Site-ul Dharma Seed oferă de asemenea D h arm astream ,
■ fffw.dharmastream.org. Aici poţi asculta gratuit selecţi-
■ unidinpeste 30 de prelegeri despre meditaţie ale unor maeş-
■mcare predau la Centrul de Meditaţie Spirit Rock şi la IMS
■ (vezi mai jos). îţi poţi face astfel o idee clară în legătură cu
ce doreşti să comanzi şi cu maeştrii ale căror cursuri ai
I dorisăle urmezi.

I Site-ul lui Shinzen Young, www.shinzen.org. Shinzen

B in g este un american care s-a antrenat extensiv în mânăs-
-_ ^ _ J asiatice- în ultimii 30 de ani, el a predat şi a organizat
H I tabere de meditaţie în Statele Unite şi Canada.
Am povestit deja că Shinzen a fost primul meu maestru
I malta meditaţiei. Prin urmare, sunt încântat să îţi ofer posi­
bilitatea de a te bucura la rândul tău de beneficiile metode­
lor sale, pe cât de profunde şi de moderne, pe atât de uşor
accesibile.
Prelegerile şi meditaţiile g h i d a t e în r e g is t r a te d e S h i n ­
zen s u n t pragmatice şi t r a n s f o r m a t o a r e . S it e -u l s â u c o n ţ in e
un c a t a lo g c la s if ic a t c u p e s te o s u t ă d e c o n f e r in ţ e d is c u -
• r i it a t ii f f h i d a t e . P r i n t r e a c e s te a se n u m ă r ă M e d it a -
ţi, ş. m e d i t a t » c eea ce a i f l c u t î n u ltim e le o p t

™ «n. I H H 3 <■| g g
Stllnţâ-meditatie.

I
 MEDITAŢIA DE OPT MINUTE

Titluri recomandate: The Formula (Formula); Beginner's i |

Guide to Meditation (Ghidul meditaţiei pentru începători); ]
Millennium Album III—Guided Meditations (Meditaţii ghi- 1,
date); Break Through Difficult Emotions (Depăşirea emoţiilor J
dificile); Carrying Meditation into Life (Aplicarea meditaţiei în
viaţa de zi cu zi); Meditation in the Zone (Meditaţia în Zonă);
Shinzen's 20-minute Relaxation (Relaxarea de 20 de minute a j
lui Shinzen).

Centre de meditaţie

Centrele perm anente de m ed itaţie sunt rare în Ame­

rica. Din fericire, există două astfel de centre permanente,
unul pe coasta de est şi celălalt pe coasta de vest: IMS,
în Barre, M assachusetts, şi Spirit Rock, în Marin County, j
California.
Aceste centre de m editaţie nonprofit predau Vipassana
sau Meditaţia Lucidităţii, absolut similară tehnicilor de j
meditaţie pe care le-ai în v ăţat în cadrul Meditaţiei de opt
minute. IMS şi Spirit Rock su n t conduse impecabil de către j
o comunitate de m editatori şi maeştri. Preţurile taberelor de
meditaţie variază de la caz la ca?, dar intenţia organizatorilor
este să le m enţină în lim ite rezonabile. Se acordă inclusiv
burse. Onorariile m aeştrilor care organizează taberele se plă­
tesc separat de cazare şi masă, sub form ă de donaţii, care în
tradiţia budistă sunt n u m ite dana.
Dacă aspiri să devii u n m ed itato r serios, cel mai frumos
dar pe care ţi-1 poţi oferi este participarea la o tabără de
meditaţie la IMS sau la Spirit Rock.

The Insight Meditation Society (IMS - Societa­

tea Meditaţiei Lucidităţii), Barre, MA, www.dharma.
org, 978-355-4378. IMS a fost înfiinţat în anul 1975 ca o

180

r
 R esu rse

I ie nonprofitTcu s c o p u l d e a a s ig u r a u n m e d i u f a v o -
n practicării M e d ita ţiei L u c id ită ţii ş i M e d i t a ţ i e i B u n ă t ă ţ i i
T iubirii, centrul este situ a t p e u n t e r e n d e 1 6 0 d e a c r i d i n
L re, M a s s a c h u s e t t s , u n o r ă ş e l a l c ă r u i m o t t o e s t e „ L i n i ş t i t
L lucid".
IMS oferă de-a lu n g u l în tr e g u lu i a n u n p r o g r a m d e t a b e r e
I de meditaţie în tăcere c u o d u r a tă d e l a o s ă p t ă m â n ă l a t r e i
luni. Organizează d e a s e m e n e a ta b e r e s p e c i a l e p e n t r u f e m e i ,
tineri adulţi şi o a m e n i d e c u lo a r e .
Un grup de in stru cto ri a te s ta ţi o fer ă c ă l ă u z i r e ş i g h i d a r e ,
şi ţin mai m u lte cu rsuri p e a n . P rin tre a c e ştia s e n u m ă r ă :
Sharon Salzberg, J o se p h G o ld s te in , L am a S u r y a D a s ş i C h r i s ­
tina Feldman.

Centrul d e M e d i t a ţ i e S p i r i t R o c k , F a i r f a x , C A , w w w .
spiritrock.org, 4 1 5 - 4 8 8 - 0 1 6 4 C a şi IM S , C e n t r u l d e M e d i ­
taţie Spirit Rock e ste d e d ic a t p racticării i n t e r i o r i z ă r i i şi l u c i ­
dităţii (M editaţia V ip assa n a).
Terenul p e care e ste s i t u a t S p ir it R ock e s t e l o c a l i z a t î n
Marin C ou n ty, C aliforn ia, şi a r e o s u p r a fa ţă d e p e s t e 4 0 0
H acri, fiin d situ a t î n t r - u n m e d i u n a t u r a l c a r e îţ i t a ie r e s p i­
raţia. C en trul g ă zd u ieşte u n p r o g r a m d e c u r s u r i c o n t i n u e ,
m ini-tabere d e o z i şi t a b e r e r e z id e n ţ ia l e m a i lu n g i. P rin tr e
cele m a i r e c e n t e o f e r t e s e n u m ă r ă : „ V ip a s s a n a 1 0 1 " şi „ O n e
Breath a t a T im e : B u d d h is m a n d t h e T w e lv e Steps" (O respi­
raţie d u p ă a lta : B u d i s m u l şi c e i 1 2 p a ş i).
S ă lile d e c u r s ş i c a z a r e a la S p ir it R o c k s u n t desăvârşite,
c la s ic e ş i n işte veritabile c a p o d o p e r e . Personal, am trăit aici
c â te v a d intre cele m ai su b lim e exp erienţe.
M al m u lţi m aeştri şl autori b in ecu n oscu ţi organizează
tabere de m ed itaţie la Spirit Rock. Printre ei se numără fo n ­
datorul Spirit Rock, Jack Korn field, Sylvia Boorstein şi Anna
D o u g las-
 meditaţia de o pt m inute

Vipassana Support In tern atio n al (VSI), www.shin-

zen.org, 866-666-0874 VSI este o organizaţie nonprofit,
fără conotaţii religioase, dedicată celor care aspiră să îşi
aprofundeze practica meditaţiei prin Meditaţia Vipassana.
VSI coordonează programul taberelor naţionale organizate
de Shinzen Young în Statele Unite şi Canada. Site-ul VSI
conţine informaţii referitoare la noile tabere şi evenimente
organizate, printre altele.
VSI n u are u n c e n tru p e rm a n e n t. S h in zen Young călăto­
reşte de-a lu n g u l şi d e-a la tu l ţă rii, în c h iriin d diferite spaţii
p e n tru tab erele sale. D acă îi v e i v iz ita site-ul, este posibil să
d esco p eri că S h in z e n a r p u te a v e n i în scurt tim p „înti-un
c e n tru d e lâ n g ă tin e " .
E xistă şi a lte c e n tre şi ta b e re lo calizate în Statele Unite.
P o ţi afla u n d e s u n t s itu a te a c e ste a p u n â n d întrebări în comu­
n ita te a ta d e m e d ita to ri. î n p lu s , rev istele de meditaţie şi de
y o g a p re c u m Ţricycle şi Yoga Journal c o n ţin de regulă reclame
şi liste ale c e n tre lo r şi ta b e r e lo r d e m e d ita ţie . O altă resursă
u n iv e rsa lă e ste I n te rn e tu l, u n d e e x is tă u n site dedicat exclu­
siv c e n tr e lo r d e m e d ita ţie : w w w .retreatfin d er.co m .

G ru pu rile d e m e d ita ţie

Practica m editaţiei în America se află într-o expansiune

rapidă, la fel ca în restul lum ii. Potrivit unui sondaj recent,
peste zece m ilioan e de am ericani au declarat că practică
m editaţia. U n in d iciu al acestei creşteri este şi proliferarea
grupurilor de m ed itaţie. La aceste adunări, ţinute de regulăo
dată pe săptăm ână, m ed itatorii se întrunesc pentru a medita
la u nison, pentru a se su sţin e şi pentru a se ajuta.
Grupurile de m ed itaţie oferă u n lucru de mare valoare: o
dată fixă pe care trebuie să o respecţi, şi implicit o anumită
constanţă a practicii. Personal, am participat în mod regulat

182
 Refurse

J u a b e o r g a n iz a t de prietena mea Ann acasă

V sk,
■LgittP acest lucru m-a a,utat
■u,dei mai b in e d e z e c e a n i, iar
X; I ^rmîn practica m ea z iln ică .
T in plus, grupurile d e m e d ita ţie îţ i oferă ocazia de a te
Jsî K , i Şi de a m edita la u n is o n cu oameni care gândesc la fel
f i latine şi care aduc de m u lte ori c e le mai delicioase preparate
Petite [culinare! Dacă doreşti să p a rticip i la u n grup de meditaţie,
Iiatăcâteva sugestii:
scăiâto. I
I 8 I
• Consultă-te cu p a tr o n ii m a g a z in e lo r n a tu r is te lo c a le
osibiisj
«intr-un R(şi citeşte b u letin ele lor in fo r m a tiv e ). C u p rim a o c a z ie
R b i care participi la u n curs d e y o g a , te d u c i la u n m a g a ­
zin naturist, la o ca fen ea sau la o librărie sp iritu ală,
I pune întrebări legate d e gru p urile d e m e d ita ţie lo ca le.
I k a 6 asemenea<citeşte b u le tin e le lor in fo rm a tiv e. Proce-
i ează la fel dacă te afli în tr -u n cam p u s d e facultate, la
un club de sănătate etc.

r * Fă rost de u n exem plar d in Inquiring Mind, revista

com unităţii n a ţio n a le a m editatorilor. Pe lângă faptul
- că este o revistă excelen tă, aceasta co n ţin e in clu siv o
listă cu urm ătoarele tabere de m editaţie şi cu grupurile
consacrate de m ed itaţie d in întreaga Americă. Revista
este publicată trim estrial pe bază de contribuţie. Site-ul
ei este: w w w .in qu iringm in d.com .

Dacă, d in tr-u n m otiv sau altul, n u poţi găsi un g r u p de

meditaţie în zona ta, înfiinţează tu unul. Te asigur că nu este
un efort deosebit. Tot ce trebuie să faci în această direcţie
| S sti cei puţin o altă persoană d orn ică să m editeze
este să un cronometru s, o farfurie cu furse-
la u n is o n | H | | l g (care g 1 g g i pe alţi m editatori să
a p iă T c iu p e r c U e după ploaie».
M im
 M EDITAŢIA DE OPT MINUTE

G rupurile d e m e d ita ţie su n t in fo r m a le , aşa că îţi poţi crea

propria agen d ă. Spre e x e m p lu , d e c id e ce perioadă de timp
veţi consacra îm p r eu n ă m e d ita ţie i. D acă vreunul din mem­
brii grupu lui treb u ie să p le c e m a i d ev rem e, n icio problemă.
Dacă doreşti, p o ţi p u n e o ca setă c u u n m aterial informativ
sau p o ţi face o m e d ita ţie g h id a tă , d e se m n â n d un membru
al grupu lui ca „narator". G ru p u l la care m ă duc eu obişnu­
ieşte să se aşeze în cerc d u p ă fiecare m ed itaţie, iar membrii
săi c o m en te a z ă c u m i-a aju tat în săp tăm âna care s-a scurs
practica m ed ita ţiei.
In d iferen t dacă te în scrii în tr -u n grup de meditaţie gata
form at sau îţi în fiin ţe z i tu u n u l, îţi v e i dinamiza fantastic
practica m ed ita ţiei. în p lu s, îi v e i ajuta p e alţi oameni să facă
acelaşi lucru. C u m s-ar sp u n e, to a tă lu m ea are de câştigat.

4Ȕ
Site-ul oficial al M editaţiei d e o p t minute,
www. 8minutes. org

Singurul site p en tru care p o t garanta în proporţie de sută

la sută este al m eu! A m creat site-u l 8m inutes.org cu scopul
de a te ajuta să c o n tin u i c u ceea ce sper să fie o practică zil­
n ică a m ed ita ţiei care v a dura o viaţă întreagă.
Aici, p o ţi găsi in fo r m a ţii d e u ltim ă oră referitoare la
M editaţia d e o p t m in u te . în tr e altele, p oţi comanda un CD
cu o Meditaţie ghidată de opt minute, care îţi va permite să
în c h izi o c h ii şi să u rm ezi in str u c ţiu n ile săptămânale prezen­
tate în carte.
A lte in fo r m a ţii in te r e sa n te p e care le poţi găsi pe site
includ:

• Mai m ulte întrebări şi Răspunsuri. Faptul că ai

term inat program ul M ed itaţiei d e op t m inute nu
în seam n ă că n u m ai ai n ic io întrebare. Cu cât îţi vei

184
aprofunda practica, c u a tâ t m a i m u lte întreb ări îţi vor
apărea în m in te . T r im ite -m i-le p e site , iar e u îţi voi
răspunde p u b lic la e le , a s tfe l în c â t să b e n e ficiez e şi alţi
vizitatori.

• Link-uri c ă tr e a lt e e v e n im e n t e , c e n tr e d e m e d ita ­
ţie şi resurse. A şa c u m a m m a i sp us, m ai b in e de zece
m ilioane d e a m e r ic a n i p r a c tic ă m ed itaţia. în fiecare
săptămână apar n o i a r tic o le desp re m editaţie şi despre
beneficiile a c este ia . S ite-u l te m e n ţin e inform at la zi
în privinţa u ltim e lo r d escop eriri în arta m editaţiei,
inclusiv a stu d iilo r ştiin ţific e , centrelor de meditaţie şi
cărţilor şi m a teria lelo r a u d io şi v id eo pe care le consider
im portante (m o tiv p e n tr u care su nt însoţite de Sigiliul
Aprobării Meditaţiei de opt minute).
 V ictor D a v ic h a p r a c tic a t m e d ita ­
ţia tim p d e m a i b in e d e 2 0 d e a n i.
El a s tu d ia t c u m u lţi d in tr e cei m a i
re n u m iţi m a e ş tri şi in s tr u c to r i d e
m e d ita ţie d in A m erica. P rim a sa
:arte, C e l m a i b u n g h i d a l m e d i t a ţ i e i ,
îste e x tre m d e b in e v â n d u tă , fiin d
tra d u să î n p a tru lim b i.
î n lu m e a afacerilor. V ictor
a lu crat ca avocat specializat în
copyw rite p e n tru m ai m u lte agenţii
de publicitate şi stud io u ri cin em a­
tografice, printre care M cCann-Erickson, Young & Rubi-
cam şi Param ount Pictures. A scris de asem enea num eroase
campanii de m arketing p en tru filme, a coprodus film ul T h e
Brain, a creat serialul NBC N a s ty B oys şi a scris cinci scenarii
de film.
Victor trăieşte pe piaţa din sudul Californiei, unde
se plimbă şi meditează zilnic, într-o stare de recunoştinţă
profundă.