Sunteți pe pagina 1din 98

cdrflor Vechiu-

Seria de tAlcuiri verset cu verset ale


lui Testament, contin.uatd prin volumul de fafd gi
realizatd de preotul loan Sorin lJsca, se ir:rtemeiazd
cu precddere pe marele tezaur exegetic al pakisticii
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazrtl, gi pre-
cizdriistorice 9i filologice de datd recentd",Autorul
imbind rigorile teologiei cu exigenfele culturii
actuale, oferind un valoros instrument de lucru
adresat mai ales seminarigtilor 9i studentilor in
Teologie, dar 9i intelectualitdlii cregtine in general.

in curAnd, in aceeagi serie:


&,

S1
i i,' I

Predffic#3itffffi usea
vEcHruL TESTAMENT iu rAlcunp.t srmlu.oR rAnnqt
. DEUTERONOMTTL

-q.r :: *i g sr'*d',}r fi In:r; fu :v$S 6:iq*rt n uli ;* cil r,ir**: A


*0{l'- "itqr"iur:,tl ::ilrh: cin*r*:q !jiln,.ji{

;., r .icislteir!{}*'rs}i*:l'l
'tr "Ii 'r'i|::r:: "cS. rornileir:st ,,,:il
,1. ::"1-? :{ii',. i :I l':(!(1,,\l i[] ::*t,ir i

' :S1$$")1i:'- ll t:.i: ;'1,1";',i ::g':"jri[ "Ir.i:' ;ri13


;1 rei+,lar r- f.r tr i :i i''t.: i* [] : ; t-l':i;]i
i
r,, ;: i i l r:iru ;
-t1ll*r,.r'
'ai".;
'*. . o:.: , . . ""'l , ..

. ,,. ' " i-.,i l..fliil'l6tia;;


Preot IOAI\I SORIN USCA

VECIilUL TESTA}VTENT
tx rArcurREA SrrNTTLoR PARTNTT

v
DEUTERONOMUL

Serie editatii cu binecuvdntarea


i. P. S. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asociafia F ilantropicl Medicali <<ChristianD>


pentru prezenta edifie - Bucuregti, 2004

Editura Christiana
$os. Pantelimon2T, sector 2, Bucuregti
Tel./fax: 021 12520517 ; e-mail : chr@mediasat.ro

Director literar: Rilzvan Codrescu


Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
EDITURA CHRISTIANA
ISBN 973-8t25-52-9 Bucuregti - 2004
+ ,r, ;: i{ iri idigr:'!tr r,:r* .,.:

l-,t ,

t 4.* P.'e"'ec'fl ItlIlI ": .; d

$$ di :;;! {fi F$ff*?:"T ' i r&.r-


;, I$} I ; l_i.t ,

.t
f
COMENTARII
LA
, I 1_$ $\{$..*t4{} $HffTI.rfl ffi
DEUTERON(M,
ll:.i9rri<J r; . {}s li tr* :,ri :r ?
l' -."r,,; I fi r.:,r

r, :ts$rtr,i13 raEq.,::ilm "A ..{ .I


r- 'r, ii-, 1,fl lr:i.ii+c , rrlvi

i.l
llr r' '

rir,i. Iilroducere
l,'1.r,.l l

lt rl
,i(, ' pculcronomul estgcea de.a cincEa"carte a lui [doise,
a,lfu I Pentateuhului. Septuaginta nume$te carlea Devteron6-
fila$/= tqetar,ga Legii; a doua Lege), avdnd in vedere con-
tlnutul, dar gi locul de la 17, 18, unde textul ebraic vorbegte
derprc ,,copia Legii". Vulgata numeste cartea Liber Deute-
toiomll, indicdnd gi denumirea ebraic[: Helleaddabarim.
Literrtura rabinic[ numegte cartea Misne hatora (repetarea
LcglD, dar Biblia Hebraica o numegte dupi cuvintele ince-
pltoare: Elle haddebarirn (: iatl,cuyintele).
Deuteronomr.r/ cuprinde trei cuvAntilri ale lui Moise,
utmate de un adaos istoric. Moise repetii Legea descoperit[
pc Muntele Sinai, completdnd-o cu noi prevederi gi explica-
fll, ln preajma cuceririi Canaanului de citre Israel. ,,Reluarea
aoostor legi in Deuteronom nu este o simpl[ repetare, ci o
completare cu noi dispozilii gi, in bunl misurS, o perfecfiona-
rc a lor. (...) Ceea ce caracterizeazd aceste legi in ansamblul
lor este umanismul gi spiritul de toleranfi care transpare din
fclul cum sunt formulate, prin ele urmlrindu-se atenuarea
dreptului ce se baza pe obiceiul pim6ntului. inrudirea lor cu
lcgi similare existente la alte popoare nu poate surprinde, dacd
lulm in considerare faptul ci poporul eweu, cu toatl pozi[ia
ea singular6 de popor ales, a tr{it totugi intr-un context geo-
Eafic,^istoric Ai cultural care l-a marcat in chip inevitabil."r
In preajma cuceririi Canaanului, Moise repet[ Legea
doscoperiti pe Muntele Sinai, pentru o generafie nou[, cei
io9i1i ca adulli din Egipt fiind mo(i la acea datd. Totodat[,
Logea e explicat[, dar gi adaptatE noilor condifii ce vor ufina

I AB Dumitru Abrudan gi Emilian Comilescu, Arheologie


p.162
- biblica,
cuceririi Canaanului, cdnd evreii vor trece la o viafi seden- L lnfila cuvAntare a lui Moise (1, t - 4, 49)
tard, dar se vor gi confrunta cu numeroase popoare idolatre.
In ce ne privegte, vom urm[ri gi aici in mod predilect tdlcui- Cap. 1, l-52 ,,Iatd c
rile mistice ale Sfin{ilor Pirin{i, precizilrile istorice, geogra- cifltre-ntregul Israel, dinco
fice sau filologice fiind cdt mai succinte. incep0nd cu acest tlln lala $ufei, intre Paran,
hab, cale de unsprezece zile de la Horeb, in drumul de la
al cincilea volum, vom prefera ca text debazd al Scripturii
versiunba realizati, de i. p. S. Bartolomeu Valeriu Anania, Muntele Seir, cdtre Cades-Barnea. Fost-a cd-n anil al p,a-
tntzecilea,
introducAnd, ins5, cratima in locul apostrofului.
ln lucrarea noastrd am recurs la urmltoarea imp6rfire luni d grd
pontncise
a Deuteronomului:
Sihon, regele Amoreilor, care locuia tn HeSbon, gi'pe Og,
f . intiiacuvdntarealuiMoise(l,l - 4,49)
rcgele Yasanul.ui, care locuia in AStorot Si in Edrei. Acolo,
2. Cuvdntareaadoua(5,1 - 11,32) dlTtcol.o de lordan, in linutul Moabului, acolo a-nceput Moi-
3. Prevederi detaliate (12,1 -26,19) fi sd-nfifiSeze limpede aceastd Lege zicdnd:..."
4:' Cuvdntarea a treia (27, I 30,20)
-
5. Adaos istoric (31,
Cu versetul urmitor incepe prima. cuvdntare a lui
1 - 34,10).
Moise. ,,Primele 5 versete ale acestui capitol fixeazi'cadrul
tpatial gi temporal in care Moise a finut prima sa cuvdntare
(1, 6 - 4,40), c.e rezumd,istoria Israelului de la plecarea din
Slnai gi sosirea la Pisga, l6ng6 loldan, urmat[ de indemnul
do a respecta indatoririle legEmdntului sffint dintre Iahve gi
poporul israelit. Sintagma tot Israelul incadreazd, intreaga
carte a Deuteronomului,, frind un termein de adresare c[tie
lntreaga comunitate a celor cu credinfa in Iahve."2
Chiar daci toponimele cuprinsi aici s-ar preta cu greu
la o tdlcuire mistic6, nu va fi cu totul lipsitd de folos tradu-
ocrea lor; desigur, vom r@urge doar la sensul ce ni s-a.pirut a
fl col mai potrivit aici, cu ptecizarea c[ infelesul unor denu-
mlri este doar unul probabil. Moise a grdit dincolo de lorilan
(- rtul care curge in adAncime), in pustiul Arabah (= pustie),
qv0nd in fata $6a (: vifor; Marea Rogie), intre Paran (= plin
do pegteri), Tofel (: var), Laban (: db), Haserot (: bog[[ie)
7l Dt-7ahab (: bogat in aur), cale de ll
nle de la Horeb (:
rccotl; pustie), in drumul de la ,Se# (= acoperit cu mErdcini)

I DBJJT - Monumenta linguae dacoromqnorutn, Biblio l68S,pars V,


Ilant e, tonom ium, p. 219
cirtre CadeS-Barnea (: degert consacrat). lsrael invinsese pe Eqfratului. Iatd, datu-v-arn lara pe mdnd: intrali intr-inso Si
Sihon (: distrug[tor), regele Amoreilor (: mtrnteni), care lo- Ilu1l tn stdpdnire pdmdntul pe care Domnul li S-a jurat pd-
cuia in Hegbon (: socoteal6), Si pe Og (: uriag), tegele Va- rlnlllor voStri, lui Avraam Si lui Isaac gi,lui lacob, sd li-l
sanului (:
tarl intins[), care locuia in AStarot (:
bogdfie; doa, lor gi urmasilor lor de dupd ei."
idoli) gi in Edrei (: putemic). Apoi Israel a ajuns dincolo de F[glduinfa frcut[ lui Avraam (Facerea 15, 18) e pe
Iordan, in finutul Moabului (: provenit de la un tatil). punctul de a se implini. Totugi, israelilii vor ajunge abia
,,Regatul lui Sihon se infindea la est de Marea Moarti treptat s[ st[pdneascl intreg teritoriul indicat, aceasta reali-
gi de cursul inferior al lordanului. Agezarea Heqbon, care d[- z0ndu-se ln vremea domniei regelui David.
dea gi numele finutului respectiv, era-situat[ la aproximativ
9-l8z ,,In vretnea aceea v-am zis: Nu pot sd vd duc
20 kn sud-vest de actualul Amman."' ,,Regatul Basus (Va-
slngur. Domnul, Dumnezeul uostnt, v-a inmullit Si iatd-vd
san) cuprindea regiunea la nord de Hegbon. Era situat, de q$dzi numeroSi ca stelele cerului. Domnul, Dumnezeul pd-
ur"rn"riu, la est di lordan gi de Lacul Ghenizaret.'/
Moise a cuv0ntat in luna $ebat (ianuarie - februarie),
rlnlllor voStri, sd vd inmulleqscd de o mie de ori mai mult
dccdt sunteli aQum Si sd vd binecuvinteze dupd cum v-a
cea de-a 11-a a anului religios evreiesc, intr-al 40Jea an de
gylllt! Cum voi putea eu de unul singur sd vd port durerea Si
la iegirea din Egipt. Acum a tnJdlisat limpede Legea: ,,Ver-
povara Si neinlelegerile dintre voi? Alegeli-vd dintre vo,i
bul diasa/'6o, folosit numai aici in Vechiul Testament, in-
bdrbali infelepli, pricepuli Si incercayi, pentru fiecare din
seamnfl aface luminl intr-o chestiune oarecare, a face pe ci-
seminliile voastre, Si-i voi pune cdpetenii peste vo,i. Atunci
neva s[ vadi limpede, a da cuiva instrucfiini precise. Aqa-
mlali rdspuns zicdnd: Bun lucru este ce-ai zis tu sdfacem!
dar,Legea de pe Sinai este reluatl gi completatii intr-o am-
pl[ expunere care cuprinde nu numai texte de lege propriu- $l am luat dintre voi bdrbali tnlelepfi, pricepuli Si tncercali
iira, gi o seami deilarificiri asupr5-le."s Sl i-am pus peste voi: cdpetenii peste mii, peste sute, peste
"i6z ,,Domnul Dumnezeul n)ostru ne-a grdit noud pe clncizeci, peste zeci, Si condeierijudecdtorilor vo$tri. gi le-am

Horeb Si a zis: Destul ali locuit tn muntele acesta!"


,,Este semnificativ faptul cd aceastii ptezentare istori-
cd nu incepe cu exodul din Egipt, ci cu plecarea de pe mun-
tele sf6nt Horbb, cu lumnezeu 9i 1a-
pe cel mare; defala omului sd nu te temi, cdci judecata este
ra frg[duinfei se are-"6
u lul Dumnezeu. Iar docd o pricind vaJi prea grea pentru voi,
7-82 ,,into drum; ducefi-vd in
o veli aduce la mine Si o voi asculta eu. La vremeq oceea v-
lor: in Araba, in Munte,
muntele Amoreilor qi la toli uecinii
um dat porunci asupra a tot ceea ce trebuie sdfaceli."
in fara-de-Jos, in Negheb pe malurile mdrii, tn linutul Ca-
naaneenilor Si-n preaima Libanului pdn-la rdul cel rnare al ,,Legislafia mozaic6 este de la Dumnezeu gi aceasta o
orlnfirmd teocrafia care intrl in istoria poporului evreu dupd
olibsrarea sa, ori din robia egiptean[. in aceastl situafie ie
'4 Ibtd. irnpune orgarizarca lui dupl norne divine speciale, avAnd in
lbtd.
s Pfr:{|, Pentateuhul, redm/ratgi comentat de Bartolomeu Anania, p. 3 ll vodere alegerea gi pregitirea sa pentru implinirea planului
6 lcrrnomiei divine. Vechile forme de organizare patriarhal[
DEUT, p.219

10 11
sunt luate cabazd pentru constituirea gi administrarea statu- ulul vostru. Ali cdrtit prin corturile voastre Si ali zis: Din
lui israelit gi, totodat[, completate cu noi prescripfii legale wd-mpotriva noastrd ne-a scos pe noi Domnul din lara
prin care sI fie asiguratii dezvoltarea religios.morall 9i so- Eglplului, ca sd ne dea in mdinile Amoreilor Si sd ne nimi-
cial[ a israeligilor. [n urma incheierii legflmdntului pe Mun- cca,tcd. Unde sd ne suirn? Fralii voStri v-au ingrozit inima
tele Sinai, israelifii vor primi prin Moise le-gi prin care s[ fie ilcdnd: Poporul acela-i mare Si numeros Si mai puternic de-
reglementatii viafa lor religioas[ 9i civil[."' cllt noi; cetdlile sunt mari si zidite pdn-la cer; chiar Si pe
19-222 ,,$i dac-am plecat de la Horeb, am mers prin urmagli lui Enac i-amvdzut acolo."
tol pustiul acesta mare Si infricoSdtor pe care l-ali vdzut, in- Enachilii (: uriagi) ,,erau vechii locuitori ai Canaanu-
dreptdndu-ne spre muntele Amoreilor, dupd cum ne porun- lui, indeosebi de pe muntele Hebron, considerafi a fi foarte
cise noud Domnul, Dumnezeul nostru, Si am ajuns la CadeS- lnalfi de staturI. Ei sunt menfionafi gi in textele egiptene."e
Bainea. Atunci am zis cdtre ioi: APi ajuns la muntele Amo- De remarcat cI Moise atribuie urmagilor faptele si-
reilor, pe care Domnul, Dumnezeul nostru, ni'l dd noud. Ve- verqite de p6rinfi; e dovada unei indisolubile leg6turi intre
deli: Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat pe mdnd pdmdntul gcnerafii: chiar dacd nu suntem pedepsili pentru faptele str[-
(acesta); suili-vd Si luali-l in stdpdnire, dupd cum v-a spus mogilor, nu vom r[m6ne in afara urmirilor acelora de nu le
voud Domnul, Dumnezeul pdrinlilor vbstri; nu vd temeli Si vom indrepta, ajutdnd, astfel, gi celor ce le-au slv0rgit. G[-
nici nu vd-nspdimdntali! Iar voi ali venit cu tolii la mine Si rim aici, degi inviluit, gi un argument in favoarea rugEciu-
ali zis: Sd trimitem cd1iva oameni inqintea noastrd: sd isco- nilor pentru mo(i.
deascd linutul gi sd ne aducd Stiri despre drumul pe care sd 29-30, ,,Atunci v-am zis: Nu vd temeli de ei Si nici sd
ne vd speriali. Domnul, Dumnezeul vostru, Cel Ce merge tna-
poPorului, gi lnlea voastrd, El impreund cu voi ii va birui, aSa cum tntru
nu i Israel in asi- toate v-aJdcut El voud tn lara Egiptului..."
gurarea Domnului de a le oferi lara flglduitil. Aceastii atitu- Textul ebraic s-ar traduce prit El se va bate pentru
dine ezitant[ a lui lsrael, ca 9i protestele sale din versetul 27, vni. ,,incepdnd cu versetul urmitor, autorul introduce pasaje
in care pronumele personal referitor la Israelili alterneaz[ in-
tre plural gi singular, uneori printr-o gramaticl ciudat[ dar
hine condusE, in interiorul aceleiagi fraze. Teologic, aceasta
lnseamnl: l) voi, fii ai lui Israel; 2) tu, Israele, ca popor ales
dintre voi doisprezece bdrbali, cdte unul din fiecare semin- qi unitar; 3) tu, israelitule, ca individ gi persoani. Relafia o-
pdnd la mului cu Dumnezeu se consumfl nu numai individual, ci gi
fie. AceStia s-au dus Si s-au suit tn munte Si au ajuns
'valea
Escol gi au iscodit-o. Au luat din roadele pdmdntului ln contextul neamului ciruia ii apa(ine (ca gi, de altfel, in
I0
Si ni le-au pus noud inainte zicdnd: Bun e
pdmdntul pe care eontextul intregii omeniri)."
ni-l dd noud Domnul, Dumnezeul nostru. Voi insd n'ali vrut 31-33: ,,precum Si-n pustiul acesta, in care ali vdzut
sd vd suili, ci v-ali tmpotrivit ponmcii Domnului, Dumneze-
I
1 thtd.
AB, p. 146 l0
8
DEUT, p.220 PENT, p. 313

13
l2
cwn Domnu| Dumnezeul tdu, te-a hrdnit pe tine - a$a cum ./i de pradd, Si pruncii voStri care-n ceasul de fald incd nu
un om Si l-ar hrdni pe fiul sdu - de-a lungul drumului tn*eg gtlu sd aleagd-ntre bine Si rdu, ei vor intro acolo; lor il voi
pe care l-a1i urnblat pdnd ce ali poposit in locul acesta. Voi da gi ei tl vor moSteni... Iar voi, tntorcdndu-vd, v-ali asezat
insd nici ago.nu L-ali crezut pe Domnul, Dumnezeul vostru, tohdra tn pustie, pe calea ce duce spre Mareo RoSie."
Cel Ce-n drumul acesta vd merge-nainte sd vd caute voud ,,Traducerile moderne folosesc imperativul sau con-
loc de popas, cufoc tndrumdndu-vd noaptea spre a vd ardta junctivul prezent; poporul nu s-a intors in pustiu, ci doar i
calea pe care sd mergeli, iar ziua cu nor." s.a poruncit s[ se intoarc[."I3
Dac[ la leSirea (cap. 33), Domnul a amenin{at popo- 4l-462 ,,$i mi-afi rdspuns zicdnd: Pdcdtuit-am infala
rul r[zvr[tit cd va trimite un inger'care siJ cllduzeasci, in Domnului, Dumnezeului nostru! Ne vom sui Si vom lupta in-
urmd a condus El poporul, la insistenfele lui Moise. ,,Deci tocmqi curn ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru!... $i
cdntdndu-se lui Dumnezeu, se aratd cd nu este inger, nici dacd v-a\i luat fiecare qrmele de luptd, v-ali adunat Si vd su-
creatur[, ci c0ntarea se aduce dumnezeirii Lui. Clci hind lali la munte! Dar Domnul mi-a zis: Spune-le: Nu vd suili Si
Duhul in popor, Dumnezeu insugi era cu ei prin Fiul in Du- nu vd luptali, fiindcd Eu nu sunt cu voi; altfel, veli pieri infa-
huf'rr. $tim o[ Persoanele Sfintei Treimi sunt deofiinlil, dar la vrdjmasilor voStri! $i eu v-am spus, dar voi nu m-ali ascul-
locul scripturistic comentat cu greu ar putea fi adus drept tat, ci v-ali impotrivit ponmcii Domnului Si cu semelie v-afi
argument in susfinerea dogmei treimice. Intenfia Sfrntului suit tn munte. Dar ieSindu-vd-nainte poporul amoreu-care lo-
Atanasie va fi fost aici mai degrabi aceea de a sublinia ci cuia tn rnuntele acela, v-a pus pe fugd aSa cumfuc albinele Si
Dumnezeu nu las6 unei creaturi conducerea poporului ales. v-a mdceldrit de la Seir pdnd la Horma. Atunci v-ali asternut
34-38: ,,Dar Domnul a auzit sunetul vorbelor voastre la pdmdnt Si-ali pldns infalo Domnului, dar Domnul nu v-a
si S-a mdniat si S-a jurat zicdnd: Nu, nici mdcar unul dintre ascultat glasul Si nu v-a luat in seamd. $i ayi locuit in CadeS
oamenii aceglia nu vd vedea pdmdntul cel bun pe care Ey zile multe, cd multe aufost zilele cdt o1i Sezut voi acolo."
M-am jurat sd-l dau pdrinlilor lor, in afard de Coleb, fiul lui Odati cirzu[i, s6 nu ne incumetim cltre cele ce sunt
Iefone; el tl va vedea, lui ii voi da pdmdntul pe.care s-a suit, peste puterile noastre; de asemenea, sI Ru nesocotim sfatul
lui Si fiilor sdi, pentru cd el intru toate I s-a supus Domnu- plstorului sufletesc; iar6gi, clinfa s[ urmeze de indatl c[-
lui. Din pricina voastrd S-a mdniat Si pe mine Domnul Si a derii, iar nu dupd o gi mai mare infrdngere: ,,c[ut6nd din pri-
zis: Nici tu nu vei intra acolo! Iosua, fiul lui Navi, cel ce-li cina inaltei pireri despre noi ceva mai mare dec6t puterea
std inainte, el va intra acolo; pe el sd-l tntdreSti, cdci el ii va noastr6, (putem) sI fim rinili de cei ce locuiesc inc[ in
tmpdrli lui Israel (pdmdntul) prin sor!i." muntele contemplafiei noastre, ca Israel, despre care legea
,,Cel ce-\i std inainte: cel,ce intotdqauna e gata sn-f! pri- spune c6, incumet6ndu-se unii, s-au suit,in munte gi a iegit
measc[ poruncile. Men{ionat pentru prima oar[ in Iegirea 17, amoreul cel ce locuia in muntele acela gi i-a rinit pe ei"l4.
8-16 drept comandant de oaste, Iosua va deveni succesor al lu arnoreu este aici orice patim[ ce, nedezrddlcinati fiind,
lui Moise la conducerea Israelililor gi va cuceri Canaanul."l2 nu ne va l[sa sd suim la o stare superioar6.
39-402 ,,$i copiiivoStri, despre care voi ziceali cdvor ,,Capitolelp 2 gi 3 proiecteazd o imagine opus6 celei

ll Sf. Atanasie cel Mare, Epistola intdia cdtre Serapion,Xll DEUT,p.22l


t2
PENT, p. 313 Sf. Maxim Mirturisitorul, Ambigua, u9

t4 t5
precedente, caracteizatil prin nesupunere gi egec. Margul lui hlnecuvdntat pe tine in tot lucrul mdinilor tale; El Stie cum
Israel spre nord se afli sub semnul reugitei, fiind binecuvdn- al strdbdtut cdmpia aceasta intinsd Si-nfricoSdtoare; iatd,
tat de Dumnezeu. [n drumul slu spre Iordan, lsrael strlbate de-a lungul a patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tdu a.fost
cinci finuturi, venind in contact cu popoarele respective: 2, cu tine Si n-ai dus lipsd de nimic. $i am trecut pe-aldturi de
l-8 Edom, 2,9-73 Moab, 2, 17-23,37 Amon, 2,24-36 Si- ,fralii noStri, fiii lui Esau, care locuiau tn Seir, pe-aldturi de
hon, 3, 1-7 Og. intamirite cu aceste popoare sunt concepute drumul Arabiei, de la Elat Si Epion-Gaber; pe urmd ne-arn
dup[ o schem[ care cuprinde cinci elemente: margul lui Is- lntumat Si am apucat pe calea pustiei Moabului."
rael - porunca lui lahve c[tre Moise, conduc[torul [sraelului Fiii lui Esau ori Edom sunt urmagii fratelui lui Iacov,
- descrierea popoarelor care au locuit inainte in aceste finu- motiv pentru care li se porunce$te israelililor sI treacfl cu
-
turi aprovizionarea poporului israelit pentru continuarea pace prin hotarele lor. In itinerariul strlbitut de evrei se tre-
ciletori€i - trecerea prin fiecare {inut, respectiv cucerirea fi- ce pe l6ng[ cet[file Elat (: terebint) Si Eyion-Gaber (: Sira
nutului amorililor, Traversarea pagnicl a Edomului gi a Mo- spinlrii), de la acestea intorcdndu.se c[tre pustia Moabului.
abului (2, l-13) este urmati de constatarea din 2, 14'16 cd 9-l9t ,,Dar Domnul mi-a zis: Nu vd ptmeyi in dusmd-
generafia rdzvrdtiti a istaelifilor s-a stins, indeplinindu-se nie cu Moabilii Si sd nu pornili rdzboi asuprdJe, pentru cd
astfel jurdmAntul lui Iahve din 1, 35. Dupi pareurgerea finu- din pdmdntul lor nu vd voi da nimic tn stdpdnire: Aurul l-am
tului Amon , trmeazd in 2, 26-3, 7 ciocnirile cu amori{ii (de) dat in stdpdnire fiilor lui Lot. inainte au locuit acolo Emimii,
sub conducerea lui Sihon gi Og, care sunt infrdnfi. Destinul popor mare, numeros Si inalt la staturd, cafiii lui Enac; Si ei
acestor popoare este proiectat din perspectiva leg[mdntului lreceau drept Refairni, cafiii lui Enac, dar Moabilii i-au nu-
dintre Dumnezdu gi Israel: ele sunt nimicite dac[ se opun mit Emimi. In Seir au ndit mai inainte Si Horeii; darJiii lui E-
trecerii lui Israel spre plmintul fEgiduit."rs sau i-au aluitgat Si i-au nimicit de dinainte-le Si s-au asezat ei
Cap.Zr l-82 ,,Apoi, intorcdndu-ne noi, am pornit prin in locul lor, aSa cum aficut Si Israel cu pdmdntul moStenirii
pustie spre Mareo RoSie, dupd cum tmi grdise Domnul, Si sale, cel pe care Domnul i l-a dat... Acum,'sculali-vd!, porni-
timp de multe zile arn mers imprejurul muntelui Seir. Iar li-vd Si treceli vqlea Zqred! $i am trecut valea Zaredului. De
Domnul a zis cd*e mine: Ajunge de cdnd umblali impreiu- atunci, de cdnd am plecat de la CadeS-Barnea Si pdnd cdnd
rul acestui munte! inturnali-vd dar spre miazdnoapte! Dd am trecut valea Zaredillui, s-au scurs treizeci Si opt de ani,
portmcd poporului Si zi: Voi acum veli trece prin hotarele pdnd ce-au pierit din tabdrd toli cei ce erau atunci buni de
Jiilor lui Esau, fralii voStri, core locuiesc tn Seir; ei se vor rdzboi, a$a cum li Se jurase Dumnezeu; cd mdna Domnului a
infricoSa de voi gi foarte se vor teme, dar voi sd nu ridicali ,fost asuprd-le ca sd-i topeascd din mijlocul taberei, pdnd ce-
rdzboi impotrivdJe, pentru cd din pdmdntul lor nu vd voi da au pierit de tot. $i afost cd dac-au murit toli cei ce erau a-
nici mdcor o urmd de picior: muntele Seir l-am dat in stdpd- tunci buni de rdzboi Si dac-au pierit ei din mijlocul poporului,
nirea fiilor lui Esau- Mdncarea cu care vd hrdnili s-o cum- mi-a grdit mie Domnul zicdnd: Astdzi vei trece pe ldngd hota-
pdrali de la ei cu bani, qi tot pe bani sd vd cumpdrali de la rele lui Moab spre Ar; velififoarte aproape de Amonili, dar
ei apa pe care-o beli. Cdci Domnul, Dumnezeul nostru, te-a sd nu vd puneli cu ei in duSmdnie Si sd nu pornili rdzboi asu-
prd-le, pentru cd din pdmdntul fiilor lui Amon nu-li voi da ni-
mic in stdpdnire: stdpdnirea le-am dat-ofiilor lui Lot."
's DEUT,p.2zl Odatd pierili cei ce s-au temut sE intre in Canaan, is-

l6 t7
raelitii au trecut de gi vale la granila Atunci mi-a zis Domnul: Iatd, am inceput sd !i-l dau in mdnd
dintre Edom gi Mo : oraq), Pe l6ngi pe Sihon Amoreul, regele HeSbonului, precum Si lara lui;
hotarele lui Moab. g[turilor paqnice incepeJi tnstdpdnirea peste pdmdntul sdu! Iar Sihon, regele
dintre israelili gi amonili, dar in alte locuri.sunt menfionate HeSbonului, ne-a ieSit inainte la lhn1, el Si tot poporul sdu,
raporturile ostile dintre cele dou[ popoare"l6. gata de luptd. Dar Domnul, Dumnezeul nostru, ni l-a dat pe
20-37'. ,,(Acesta era socotil Si el afi pdmantul Refoimi- mdnd Si l-am bdtut, pe el Si pe fiii lui Si tot poporul lui.
lor, cdci Refoimii il locuiserd mai inainte; Amoni{ii ii numeau Atunci, la vremea aceea, i-am luat noi toate cetdlile; fiecare
Zomzomimi, popor mare, numeros Si mai puternic decdt voi, cetate am nimicit-o, ior din bdrbalii lor Si din femeile lor Si
precwn fiii lui Enac; Domnul insd l-a nimicit de dinaintea din copiii lor n-am ldsat pe nimeni viu. Numai vitele le-am
Amonililor, aSa cd luat ca pradd, precum Si ceea ce se jefuise din cetdlile pe care
nuturile lor pdnd-n le cuceriserdm. De la Aroer, care se afld pe mqlul rdului Ar-
fiilor lui Esau, cei non, Si de la cetatea cea din vale pdn-la muntele Galaad n-a
dinainte-le pe Horei Si le-au luat tn stdpdnire linuturile Si s-au fost cetate care sd nefi scdpat; Domnul Dumnezeu a dat totul
asezat in ele pdnd-n ziua de ozi; Si cum le-aficut Si Heveilor, fn mdinile noostre. Numai de pdmdntulfiilor lui Amon nu ne-
cei ce locuiau in sate pdnJa Gaza: i-au nimicit Caftorimii, am apropiat: de malul intreg al rdului laboc, de cetdyile ce
cei ce plecaserd din Cafiorim, si s-au asezat in locul lor). A- sunt pe munte Si de nimic din ceea ce ne-a poruncit noud
cum, asadar, sculali-vd!, pornili-vd Si treceli valea Arnonu- D omnul, Dumnezeul nos tr7t. "
lui! Iatd, li l-am dat in mdnd pe Sihon Amoreul, regele Hes- Evenimentele rememorate aici au fost descrise laCar-
bonului, precum si lara lui; inqepe-li instdpdnirea, Jd rdzboi tea Numerii. Moise nu le reia inutil, ci scopul siu era acela
cu el! Chiar de astdzi Eu incep sd semdn spaima de tine si de a int[ri pe cei ce unnau si cucereascd,lara fEgdduiti, cu
fica de tine-naintea tuturor neamurilor ce se afld sub cer: am intirea b iruin,te lor trecute.
cei ce vor auzi de numele tdu se vor tulbura Si se vor ingrozi- Cap. 3, lz ,,intorcdndu-ne acolo, ne-arn suit pe calea
nainteJi. Din pwtiul Chedemot am trimis soli la Sihon, re- ce duce spre Vasan. Iar Og, regele Vasanului, ne-a ieSit tna-
gele HeSbonului, c de Pace inte la Edrei, el Si tot poporul sdu, gata de luptd."
lara ta; voi merge fard sd ,,Regatul Vasan se intindea la nord de riul Iarmuc ai
dreapta nici
gi la s i imi vei fa est de lacul Ghenizaret. Localitatea Edrei era situatd in
cu core sd md hrdnesc, 5i tot pe bani apa pe core s-o beau; nu partea sudici a Vasanului." I7

vreau decdt sd trec pe picioare, a$a cum auficut pentru mine 2-52 ,,Dar Domnul mi-a zis: Nu te teme de el, cd-n
fiii lui Esau care trdiesc tn Seir Si Moabilii care locuiesc tn miinile tale l-am dat, pe el Si tot poporul lui Si toatd lara lui;
Ar; aceasta, numai pdnd voi trece Iordanul in lara pe care vei face cu el ce-ai ficut cu Sihon, regele Amoreilor, cel ce
ne-o dd noud Domnul, Dumnezeul nostru. Dar Sihon, regele locuia in HeSbon. Domnul, Dumnezeul nostru, l-a dat in mii-
HeSbonului, n-a vrut ca noi sd trecem pe la el, pentru cd nile noastre Si pe Og regele Vasanului, cu tot poporul lui, Si
Domnul, Dumnezeul tdu, i-a invdrtosat duhul Si i-a tmpietrit l-am bdtut pdnd n-a mai rdmas in el sdmdnld. Attmci, la vre-
inima, a$a ca el sdfie dat tn mdinile tale, aSa cum este acum. mea aceea, i-am luat noi toate cetdlile; n-afost cetate pe care

t7 DEUT,p.2z3
'u DEtJT,p.2z2

l8 t9
noi sd n-o luat de la ei: Saizeci de cetdpi, tot linutul din preaj-
fi dat (seminyiilor) lui Ruben si Gad; iar ceea ce a rdmas din
ma Argobului, (ce se linea) de regele Og al Vasmului, toate, Galaad, precwn si tot Vasanul, lora lui Og, le-am dat la ju-
cetdli intdrite, cu ziduri tnalte, cu porli si zdvoare; nu punern mdtate din seminyia lui Manase (tot linutul Argob Si tot Vasa-
la socoteald Si cetdlile neintdrite, care eraufoarte multe." nul acela se socotea afi lara Refaimilor; Iair, fiul lui Mana-
,,Regiunea Argob fEcea parte inilial din regatul Va- se, a luat tot linutul Argob pdnd la hotarele GheSuriyilor Si
san; aici, ca gi in versetul 13, pare a desemna o confederafie, Maacatililor; iar sdlasurile Vasanului le-a numit dupd nu-
identici cu regatul lui Og."r8 mele sdu: sdlasurile lui lair, a$a cum sunt pdnd astdzi)."
6-82 ,,Le-am nimicit aga cumficuserdm si cu Sihon, ,,GheSwilii Si maacatifii: triburi aramaice orgarizate
in mici formafiuni statale in estul lacului Ghenezaret gi pe
cursul superior al Iordanului."2l
1$17: ,,Lui Machir i-am dat Galaadul; iar (seminyii-
lor) lui Ruben si Gad le-am dat de la Galaad pdnd la rdul Ar-
de lordan, de la rdul Arnonului pdnd la muntele Hermon." non (hotarul e pe la mijlocul rdului) Si pand lardul laboc (rd,
ul este hotqulfiilor lui Amon), precum Si Arabah, cu Iordanul
,flermon, vdrf de munte din masivul Antilibaru situat la
drept hotar, de la Chineret pdnd la Mdrea Arabahului, Marea
nord de Israel, la granita actualE dinhe Liban 9i Siria. 4"D"-
Sdratd, la poalele Muntelui Fazga, spre soarc-rdsare. "
uteronom, el constituia granita denord a regatului Vasan.""
Machir este unul dinhe frii lui Manase. ,Pdrdul Arnon
9-ll: ,,(Sidonienii numesc Hermonul Sirion, iar Amo- constituia granila de sud a seminfiei lui Ruben. Cursul supe-
reii il numesc Sent), toate cetd{ile din Ses, tot Galaadul Si rior al pdrdului Iaboc forma granila de est, dincolo de care se
tot Vasanul, pdnd la Salca Si Edrei, cetdpi tn lara lui Og al intindeau teritoriile amoni1ilor."" Muntele Fasga (cum e in
Vasanului. Cdci numai Og, regele Vasanului, doar el mai Septuaginta) sa.u Pisga (: stdnca implrfitd) e situat in nord-
rdmdsese din Refaimi. Iatd patul lui, pat de fier, incd se mai estul Mlrii Moarte (Marea Slratii).
aJtd tn Rabatutfiitor lui Amon: de noud coli in lungime si de 18: ,,In acea vrerne v-am poruncit eu voud zicdnd:
patru
- coli tn ldyime, coli bdrbdteSti." Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat pdmdntul acesta ca sd-l
Salca (: coqul tdu) era situati la 56 km est de Edrei' stdpdnili; voi toli, cei destoinici, tnarmali-vd Si merge[i ina-
Refaimii, neam de o staturl impundtoare, pare sI se fi stins inteafralilor vo$tri, fiii lui Israel. "
odati cu Og, ultimul sdu reprezentant. Cdt despre patul aces- ,,Versetul 18 deschide o noud secfiune in girul narafiu-
tuia, ,,este vorba probabil de unul din numeroasele monu- nii, revenind la sentinla din 1,37-39, privind stabilirea tribu-
a est de Iordan, construit din rilor israelite in fara fEg[duitE, la vest de Iordan. Moise or-
m qi lat de 2 m"2o . ganizeazd cucerirea acestui plmdnt, il numegte pe losua con-
a aceea, am luat noi in stdPd- ducitor in locul sdu, care va implini aceasti frg[duinfn.
nire linutul acesta. De la Aroer care este ldngd rdul Arnon, Moise insugi nu va trece dincolo de [ordan."23
precum si jumdtate din mtmtele Galaadului cu cetdlile lui l-am 19-292 ,,Numai femeile voastre, copiii voStri Si vitele

18

l9
rbid. " Ibid.
20
rbid. "23 Ibid.
Ibid. lbid.

20 2l
voostre (Stiu cd aveli vite multe) sd rdmdnd in cetdlile voas- legi, precum Codicele Hammurapi, foarte apreciat in epoca
tre pe care vi le-am dat, pdnd cdnd Domnul Dumnezeu le va respectivl: prolog (1-8), fondul de legi (9-31), epilog (32-
dafralilor voStri odihnd aSa ca Si voud, Si pdnd cdnd iSi vor 40). Pe de altl parte, secfiunea centrall (9-31) confine ele-
lua Si ei in stdpdnire pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul mente ale unui tratat de vasalitate: antecedente (10-14), pre-
yostnt, li-l dd peste lordan; atunci vd veli intoarce
fiecare la vederile esen{iale (15-19; 23-24), blestem gi binecuv0ntare
moSia sq pe care eu y-arn dat-o. $i tot tn vremea aceea i-am (25-31). Acest amestec de codice de legi qi contract cores-
poruncit lui losua zicdnd: Cu ochii voStri ali vdzut tot ceea punde unei duble func(iuni: aprofundarea valabilitdlii juridi-
ce Domnul, Dumnezeul nostru, a jdcut cu acegti doi regi; tot ce a legilor gi actualizarea comandamentelor esenfiale din
aSa va face Domnul, Dumnezeul nostru, Si cu toate regatele
leg[m0ntul cu Dumnezeu."2s lntroducem aici observafia c[,
prin care yei trece. Nu vd temeli de ele, Jiindcd Domnul, in pofida asemlnlrilor, intre textul mozaic qi Codul Ham-
Dumnezeul vostru, insuSi El se va lupta pentru voi. in vre-
murabi sunt gi mari deosebiri. Foarte posibil ca Moise sI fi
mea aceea m-am rugat Domnului zicdnd: Doamne, Doam-
avut cunogtinli de acel cod, dar apropierea intre cele doui
tte, Tu eSti Cel Ce ai inceput sd-i ardli robului Tdu tdria Ta
texte nu poate fi ftcut[ decdt intr-un plan foarte limitat.
Si puterea Ta, mdna cea tare Si bralul cel inalt; cine este Cap.4, 1: ,,Si acum, Israele, ascultd hotdrdrile Sirdn-
oare Dumnezeu, tn cer sau pe pdmdni, care sdfacd a$a cum
duielile pe care vd invdl eu astdzi sd le plinili, pentru ca voi
Tu aiftcut $i a$a cum Tu ai intdrit? Ajutd-md dar sd trec Si
sd trdili si sd vd inmullili si, intrdnd, sd mostenili pdmdntul
sd vdd pdmdntul cel bun core este peste kirdan, muntele
pe care vi-l dd voud Domnul, Dumnezeul pdrinlilor vostri."
acela frumos gi Libanul. Din pricina voaslrd insd Domnul
nu m-a luat in seamd Si nu m-a ascultat; Si mi-a zis Domnul:
,,Introducere concluziv[: Moise a incheiat expunerea
unor evenimente istorice gi trece acum la infhligarea actelor
Ajunge!; de-acum sd nu mai vorbeSti de lucrul acesta! Suie.
normative care vor alc[tui a doua Lege."26 E aici gi un in-
te pe vdrful Fasgdi Si uitdie cu ochii tdi spre apus Si spre
demn s[ nu amdnim, s[ nu lislm nici un moment s[ treac[
miazdnoapte Si spre miazdzi Si spre rdsdrit Si vezi cu ochii
nefolosit spre implinirea voinfei dumnezeiegti: ,,Moise zice:
tdi; cdci tu nu vei trece lordanul acesta. Dd-i porunci lui
Iosuq: intdreSteJ Si imbdrbdteazd-I, cdci el va merge inain- $i acum Israile. fine deci gi tu pe acunt.'Q1
tea acestui popor Si el va da in stdpdnire tot pdmdntul pe 2: ,,Sd nu addugali nimic la cmdntul pe care vi-l po-
care l-ai vdzut. ASa cd noi am rdmas in vale, aproape de runcesc eu, nici sd ldsali ceva din el; pdzili poruncile Dornnu-
asezdmdntul lui Bet-Peor. " lui, Dumnezeului vostru, pe care vi le potancesc eu astdzi."
Lui Moise i se va ardta Canaanul de pe muntele Pisga ,,Formula canonici nu addugali nimic, nu inldturali
(in fapt, sunt mai multe vdrfuri, la risirit de Iordan, cir- nimic protejeazd, in intreg Vechiul Orient, textele codicelor
noscute sub acest nume). Evreii au rdmas in apropiere de de legi gi ale tratatelor de modificiri arbitrare."28
Bet-Peor (= casa deschis6), aqezare,,situat[ in Moab, la poa- 3-42 ,,Ochii voStri au vdzut toate cdte afdcut Domnul,
lele muntelui Pisga. [n acest loc tribwile israelite vin in con-
tact cu adepfi ai cultului zeului Baal-Peor."2a
,,Capitolul 4, l-40 este asemdn[tor unui codice de " Ibid.
'u PENT, p.318
'' Sf. Varsantfre, Scrisori duhovnicesti, 2l
'n DE''ttr, p.224 '8 DEUT,p.224

22 23
Dumnezeul nostru, cu Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul vos- trarea ta, mai bine zis, aducerea aminte indreptatd spre el, e
tru, a nimicit dintre voi pe tot omul care i-a urmat lui Baal. curati gi smerit[, s[ nu ocolegti sI implinegti porunca Dom-
Peor; dar voi, cei ce v-ali lipit de Domnul, Dumnezeul vos- nului. Daci nu ai ajuns la aoeast[ stare, implindgte incl sluji-
tru, toli sunteli vii pdnd in ziua de astdzi. rea legii."" O scolie la acest loc completeazd: ,,Sfrnful soco-
Parte dintre ernei au urmat cultului lui Baal-Peor, atrd- tegte aici, cred, cd slujirea legii consti in a lua aminte cineva
gdndu-gi astfel asupra lor pedeapsa divind. ,;Este vorba de la sine insugi, adicd, a ciuta de ale sale. Iar slujirea Domnului
Baal, zeul fertilitetii, al c[rui cult cuprindea, intre altele, pro-
stitulia sacralI irr numele acestei zeitdli, pedepsitii. in Israel
cu moartea (Numeri 25,1-5).-2e
5-l0z ,,Iatd, v-am fnvdlat rdnduieli si legi dupd cum
mi-a poruncit mie Domnul, pentru ca voi aSa sd le plinili tn
re n-ali vdzut; nimic, in afard de glas."
lara-n care mergeli s-o moStenili. Le veli pdzi Si le veliplini, Se vorbegte aici despre un glas al lui Dumnezeu, per-
cd aceasta este inlelepcitmea voastrd Si priceperea inaintea
ceput doar ca vuiet de cdtre cei de jos. ,,IatE, glasul Domnului
tuturor neamurilor care vor auzi vorbindu-se de toate legiu-
este Cuvdnt ftr[ de formi, pentru ci puterea Cirvdntului este
irile ocestea Si vor zice: Iatd popor inlelept Si iscusit, nea-
cuvdntul luminos al Domnului, este adevdrul pogorAt de sus
mul acesta mare! intr-adevdr, care este oare marele neam
cdruia sd-ifie dumnezeii atdt de aproape a$o cum intru toa-
din cer o slujire di-
rectii qi petrecute,pe
te ne este noud Domnul,,Dumnezeul nostru, ori de cdte ori Il
chemdm? Sau care este marele neam cdruia sd i se.fi dat
Sinaio lui Sfhnt.
rdnduieli si hotdrdri drepte g|a cum este tpatd Lggea oceas-
ta pe care o pun eu astdzi in fala voastrd? Bagd de seamd
asuprd-li Si pdzeSte-li cu putere sufletul; sd nu uili nirnic din
lucrurile pe care le-au vdzut ochii tdi si sd nu-li iasd ele de
la inimd tn toate zilele vielii tale; $i sd-i inveli pe fiii tdi Si
pe fiii fiilor tdi - ziua tn care ali stdtut inaintea Domnului,
Dumnezeului vostru, la Horeb, ziua adundrii cdnd mi-a zis
mie Domnul: Adund la Mine poporul ca sd asculte cuvintele
Mele Ei sd invele a se teme de Mine in toate zilele pe care le
vor trdi ei pe pdmdnt, Si sd-i invele Si pe fiii lor!" glasului dumnezeiesc. Dar ci acestel le cugetau copilIregte,
,,Legea, ca nedeslvflrgitii, zice: Ia aminte la tine in- ii incredinfeazi ldmurit Dumnezeu."33
suli.Iar Domnul (Hristos), ca mai presus de desiv6igire, a l3z ,,Atunci v-a vestit El legdmdntul Sdu pe core y-a
poruncit sd indreptim gi pe fratele nostru zicdnd; De-li va
greSi/ratele tdu Si cele urmdtoare (Matei 18, l5). Dac[ mus- 10
rt II, 16
f2 vr,34,3
'n lbid.
13 h lesire,Il

24 25
no Si stelele gi toatd podoaba cerului, sd nu cumva sd te-n-
qeli Si sd te tnchini lor, nici sd le slujeSti, lor, celor pe,care
Domnul, Dumnezeul tdu, le-a tmpdrlit tuturor neamurilor de
sub cer. "
,,in afara interdicfiei de a se inchina unor idoli in re-
prezentdri sculpturale sau picturale antropomorfice sau ani-
male, Israelul este avertizat^impotriva cultului agtrilor, larg
practicat in vechiul Orient."37 ,,Elementele naturale sunt un
bun comun al tuturor neamurilor, in timp ce Dumnezeu i Se
descoperi numai poporului ales. intregul episod reprezinti o
puternic6 pledoarie pentru monotelsm, un monoteism despo-
vlrat de orice urmd de idolatrie."38 ,,Li le-a impd(it acestea
nu ca s[ le fte zei, ci ca din lucrarea lor s[ cunoasc[, precum
s-a spus, cei din neamuri pe Dumnezeu, Creatorul tuturor.
Poporul de odinioar[ al iudeilor avea o invIfitur[ mai depli-
nd, pentru cd, avea cunogtinfa despre Durnnezeu nu numai
din operele crea{iunii, ci gi din dumnezeiegtile Scripturi.,'3e
202 ,,Pe voi insd v-a luat asuprd-$i Dumnezeu Si v-a
scos din cuptorul cel defier, din Egipt, ca sd-Ifiyi Lui popor
de mogtenire a$a cum sunteli ocum. "
,,Cuptorul cel de fier, metaforE pentru groaznicele
chinuri indurate de Israel in Egipt. Dac6 ins6, potrivit unor
filologi, se traduce cuptorul cel pentru fi.er (fixr:rrl), atunci
exegeza implic6 ideea purific[rii poporului ales in urma tre-
cerii lui prin probele de foc ale Egiptului.'{0
2l-232 ,,Dar Domnul Dumnezeu S-a mdniat pe mine
din pricina vorbelor voastre Si S-ajurat cd eu nu voi trece
Iordanul acesta Si nu voi intra in lara pe care Domnul Dum-
nezeu li-o dd Sie ca moStenire. Da, eu voi muri in
linutul a-
cesto; eu nu voi trece lordanul acela, tn timp ce voi veli tre-
ce Si veli lua in stdpdnire pdmdntul acela bun. Luali aminte
scrise acolo."36
19: ,,Sau, de vei privi la cer si vei vedea soarele Si lu-
17
DEUT, p.224
t* PENT, p. 319
3n
DEw.o.224 t' Sf. Atanasie cel Mare, Cuvdnt impotriva elinilor,Xl-y
" 5f. crririt utlerusalimulu i, Catehezel e, v l, 7 a"
PENT, p. 319
" Otig*, Omilii la Evanghelia dupd Luca'VIII' 3

26 27
migcare atrlg[tor al altora, cuprinzltor, dar necuprins, nu are
nevoie de altceva, se miregte pe sine pe neobservate, igi ara-
t6 mirimea in materiile primite, e lucritor puternic, tuturor
prezent in chip nevdzut. De e nesocotit, pare sE nu existe,
dar prin atingere se aratl deodatE potrivit cu ceea ce atinge
gi cu sine, ca printr-o clutare; gi iarlgi lucegte frrI intrerupe-
re, nemicgorat, in toate rlspdndirile lui imbelgugate. $i alte
multe insugiri ale dumnezeirii ar putea afla cineva in insugi-
rile focului ca in nigte chipuri."a3 Celor ce se apropie cu cu-
viinfa, Dumnezeu le e foc curd$tor, nu unul nimicitor. Avem
de luptat cu ispitele -pdnd ce va intra in locul cel sfZint
(altarul) al nostru focul lui Dumnezeu. Atunci nu vom mai
sta sub sila unor g6nduri ce intrd in noi inainte de a b[ga de
seami (prejudec[fi). Cdci Dumnezeul nostru estefoc ce mis-
tuie toatd aprinderea (necuvenitd) qi migcarea, g0ndurile de
mai inainte (prejudecdfile), impietrirea gi intunecarea dinS-
untru, vdnfid gi g6nditii"aa. ,,(Un) nume este Dumnezeu (o
Theds), care derivl de la thiin, ce inseamnd a alerga gi a in-
conjura toate, sag dela dthin, ce inseamnd a arde, cdci Dum-
nezeu este foc mistuitor a toati r[utatea, sau de la thedsthe,
ce inseamnd a vedea totul, deoarece Lui nu i se poate ascun-
de nimic Ai observi toate."45 ,,Termenul The6s (Dumnezeu)
are, dup[ oamenii invdfa{i, ridlcina etimologic[ fie in thdin
(a alerga), fte in dthin (a arde), pentru c[ pururi este in mig-
care gi pentru cd mistuie deprinderile urdte. De aceea I se
spune gi foc mistuitor. Dar acesta e un nume ar[tAnd o rela-
fie cu ceva, nu e un nume in sine, dezlegat de orice.'/6 Cu-
noagtem gi numim pe Dumnezeu dupi lucririle Sale, dar nu
gtim ce este El in Sine. ,,Ce s-ar mistui in Dumnezeu dacd-L
concepem ca pe un foc? S[ credem cumva cd se mistuie ca o
materie oarecare, de pildi ca lemnul, f0nul sau paiul? Atunci

43
Sf. Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,XY,2
44
Sf. Ioan Scf,rarul, Scara, XXVI,7
45
Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica,I,9
o' PEI.IT, p. 320 46
Sf. Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvdntdri teologice,'I\tI , 18
a'DEw,p.225
29
28
ce lucru vrednic de laudd pentru Dumnezeu ar fi sd mistuie Si nu veli rdmdne decdt puyini la numdr in neamurile printre
El astfel de materii? Dac[ intr-adev[r vrem sI nu-L inchi- care Domnul vd va risipi. Acolo veli sluji la dumnezei strd-
ini, la lucruri Jdcute de mdini omeneSti din lemn Si din pia-
trd, care nu vdd Si nici nu aud, care nu mdndncd Si nici nu
simt. De acolo tl veli cduta pe Domnul, Dumnezeul vostru,
Si-L veli afla numai dacd-L vei cduta din toatd inima ta Si
din tot sufletul tdu intru necazul tdu, atunci cdnd tn cele din
ciunea Lui.'47 Dac[ Dumnezeu foc mistuitor, nu ne putem
e urmd te vor ajunge toate cuvintele acestea Si te vei intoarce
apropia de El oricum: ,,fhcdndu-vl oglinzi ale lui Dumne- la Domnul, Dumnezeul tdu, Si glasul Sdu it vei auzi; cd
ziu, numai atunci atingefi-v[ cu fric[ de cele dumnezeiegti, Dumnezeu indurat este Domnul, Dumnezeul tdu, Care nu te
c[ci dacl nu, cflnd Se va descoperi, atunci veti cunoagte c[ va pdrdsi Si nu te va da pierzdrii Si nici nu va uita legdmdn-
Dumnezeul nostru este foc mistuitor, care mistuie nu pe pri- tul (incheiat) cu pdrinlii tdi, acela pentru care li S-a jurat."
eteni, nici pe cei care L-au iubit, ci pe cei care nu L-au pri- Pregtiind rlzboiul cel impotriva noastr[ gi clderile
mit, venind ca lumin[."48 Dac[-L respingem pe Dumnezeu noastre, Dumnezeu ameninf5 mai cu seam[ pentru ca noi s[
ca lumini, ne vom lipsi de bun[tatea luminii, ins[ Il vom cu- ne ferim de cufundarea in nefericire prin deplrtarea de El:
noagte tofigi cafoc, avdnd noi parte doar de ftea atzdtoare a ,,orice rdzboi al demonilor impotriva noastr[ se face ca s[
focului. instrlineze pe cei ce asculti de slava lui Dumnezeu gi de ha-
25-262 ,,Iar de li se vor naqte fii Si nepoli Si dacd, im' rul Duhului Sfrnt. Dar noi chiar inaintea luptei acelora im-
bdtrdnind voi tn lard, veli sdvdrSifdrddelege Si vd veliface potriva noastri, precum vid, ne lipsim de un asemenea dar,
orice fel de chip cioplit Si veli fiptui ceea ce e rdu in ochii pirlsind poruncile lui Dumnezeu gi nemairdvnind sI-L c[u-
Domnului, Dumnezeului vostru, ca sd-L mdniali' iau ca mqr- tiim din tot sufletul. Cici, daci L-am c[uta, n-am mai trli in
tori astdzi cerul gi pdmdntul impotriva voastrd, cd repede 5i chip atit de tr0ndav gi nepds[tor. DacI ne-am gindi la cele
de tot veli pieri din lara spre core treceyi lordanul ca s-o ceregti n-am mai avea atdta r6vnd fafi de cele p[m0ntegti.
moStenili; nu, multd vreme nu veli trdi intr-insa, ci cu desd- Dac[ am cugeta la cele nestric[cioase, nu ne-am mai revdrsa
vdrSire veli pieri. " spre cele curgltoare gi stric6cioase. Dac[ am dori cele veg-
jude-
,,Invocarei cerului gi a pim6ntului ca martori ai nice, n-am mai urmiri atdt cele vremelnice. Dac[ L-am iubi
cefli lui Dumnezeu constituie o formul[ caracteristicd con- pe Dumnezeu, nu ne-am mai intoarce aga de la cei care ne
tractelor incheiate in antichitate, in care se menfionau zeii cllluzesc spre El. Daci am cluta s[ dobdndim virtulile, nu
care ne-am scdrbi atdt de inv[fdtorii virtufilor. Dac[ am imbrifiga
parte cu bucurie postul, n-am mai murnura nicicdnd din pricina
lipsei mdncirilor sau a bluturilor. Daci ne-am lupta s[ fim
stlpdni asupra patimilor, nu ne-am mai deda in chip nestd-
pdnit pllcerilor. Dacd am avea credinfa dreapti gi sigurfl,
o' Origen, Despreprincipii,l, 1,2 n-am mai ftptui lucrurile necredinciogilor. DacI am avea fri-
a8 etice,lll
Sf. Simeon Noul Teolog , Discursuri ca lui Dumnezeu in inimile noastfe, nu ne-am mai impotrivi
n'DEw,p.225

30 3l
curn o ai astdzi. Ctmoaste dar astdzi Si adu-li aminte-n ini-
adevdra{ilor robi ai Lui pentru orice virtute plScutd lui Dum-
ma ta cd Domnul, Dumnezeul tdu, El este Dumnezeu sus tn
nezeu. Dao[ am avea smerenie, nu ne-am mai ridica impo-
cer Sijos pe pdmdnt Si cd-n afard de El un altul nu este. Sd-I
triva robilor lui Dumnezeu. Dac[ ne-am fi invrednicit sA do-
pdzeSti hotdrdrile Si rdnduielile pe care li le poruncesc eu
bAndim iubirea adevdratS, L-am cunoagte 9i pe Dumnezeu 9i
astdzi, ca sdli fie bine, lie Si fiilor tdi de dupd tine, Si sd
am voi nu numai s[ fim pedepsi$, dar 9i neeinstili, lovili,
nedreptdfi{i gi batjocorili, 9i pentru Hristos am ribda orice
trdili tndelungate zile pe pdmdntul pe care Domnul, Dumne-
zeul tdu, !i-l dd pentru totdeauna."
incercare, oice rte,caz"So .
32-35: ,,intrebali zilele care-aufost, cele de dinainte
Aici se incheie indemnurile adresate poporului de a
pdstra dreapta credin16.
de voi, din ziua cdnd a ficut Dumnezeu om pe pdmdnt, in-
4l-432 ,,Atunci a ales Moise trei cetdli de dincolo de
trebali de la o margine a cerului pdn-la marginea cerului,
Iordan, spre soare-rdsare, pentru ca in ele sd poatd fugi
tntrebali dacd s-a mai petrecut un lucru tot atdt de mare ca
ucigasul cel ce fdrd voie Si-a ucis aproapele, adicd/drd sd-i
acesta si dacd s-a mai auzit ceva lafel, dacd un nesm oore-
care o mai auzit vreodatd glasul Dumnezeului celui viu grd- fifost aceluia duSman cu o zi sau doud.inainte; dacd vofugi
el tn una din aceste cetdli, va scdpa cu viald: Beyer, in pus-
ind din mijlocul focului, asa cum l-ali auzit voi fird sd fi
tia din $es, pentru cei din Ruben; Ramot, tn Galaad, pentru
murit; sau dacd Dumnezeu a mai tncercqt vreodatd sd vind
cei din Gad; Si Golan, in Vasan, pentru cei din Manase."
9i sri-^!i ia poporul din miilocul altui popor prin incercdri 5i Triburile Ruben, Gad gi jumdtate din Manase au ales
prin semne Si prin minuni Si prin rdzboi Si prin mdnd tare Si s[ locuiascd la ris[rit de lordan, in afara Canaanului. Pentru
prin bral inalt Si prin vedenii mari, aSa cum Domnul, Durn- acegtia sunt stabilite cetetile de scipare, pentru cazurile de
nezeul nostru, a fdcut tn Egipt in fala ochilor tdi, pentru ca omor involuntar. Acestea erau: Beler (: strllucire), Ramot
tu sd Stii cd Domnul, Dumnezeul tdu, doar El'este Dumne- (: inelfimi) gi Golan (: bucurie).
zeu, Si cd-n afard de El un qltul nu este." 44-492 ,,Iatd legea pe care Moise a pus-o infayafiilor
,,Aceast[ ultimi parte a capitolului 4 incepe prin in- lui Isrizel. $i iatd mdrturiile, hotdrdrile,si rdnduielile pe ca-
demnul adresat Israelului de arealiza o comparafie religioa- re Moise le.a rostit fiilor lui ,Israel in pustie, cdnd.au ieSil
s6, impinsd pdnl la limitele timpului 9i s-patiului, pentru a din Egipt, dincolo de lordan, in vale, fald-nfald cu Bet-Peo-
evidenfia mirefia credin[ei in Dumnezeu."sr rul, tn lara lui Sihon, regele Amoreilor, core o trdit in HeS-
36-40: ,, Din cer,!i'a ficut auzit glasul Sdu cq sd te in- bon, cel pe care-l bdtuserd Moise Si fiii lui Israel dupd ieSi-
vele, pe pdmdnt li-a ordtatfocul Sdu cel mare, iar tu l-ai au- rea lor din Egipt Si s-ou instdpdnil in lara lui, ca Si in lara
zit cuvintele din mijlocul focului. Pentu cd El i-a iubtt pe lui Og, regele Vasanului, cei doi regi ai Amoreilor ce se
pdrinlii tdi si v-a ales pe voi, urmagii lor de dupd ei, si El aflau dincolo de lordan, spre soare-rdsare, de la Aroer, ca-
insusi cu puterea Lui cea mare te-a scos din Egipt ca sd ni- re este pe malul rduluiArnon, pdnd la muntele Sihon (adicd
miceascd de dinainte'li neamuri mai mari Si mai tari decdt Hermon), cu tot Arabahul de dincolo de lordan, spre soare-
tine Si sd te ducd-n lara lor Si sd 1i-o dea lie moStenire, aSa rdsme, la poalele muntelui Fazga. "
In adaosul care incheie prima cuv0ntare a lui Moise,
to Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze,3 se rememoreazd biruinfele dob6ndite de evrei in luptele cu
st DEI.]],p.225 Amoreii, lupte purtate pdnl la muntele Hermon. ,,Iar Ermon

32 33
se t[lmlceqte prin alungareafiarelor. Unii spun c[ de acolo v-ali temut de fayafocului Si nu v-ali suit tn munte. El a zis :
izvorlgte lordanul. Prin acestea se indic[ harul sfantului Eu stml Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ee te-om scos din lara
Botez."sz Egiptului, din casa robiei. Sd nu ai alli dumnezei in afard de
Biblia 1982 tradtce diferit versetul 45: ,,$i iatd porun- Mine."
cile, legile Si indreptdrile pe csre le-a rostit Moise ("')"' ,frin Dupi ce sunt reamintite imprejurlrile primirii Legii pe
aceasta's-a ftcut dovada, chiar cu Legea, c[ existi o deosebire Muntele Sinai, e repetatd intdia porunc6. in ce ne privegte, am
comentat Decalogul in volumul dedicat leSirii, urmind ca aici
sd intervenim doar pentru noi infelesuri.
8-10: ,,,Sd nuJifaci chip cioplit, nici vreo asemdnare
cu ceva din cdte sunt in cer, acolo sus, ori din cdte sunt pe
pdmdnt, aicea jos, ori din cdte sunt tn apele de sub pdmdnt;
sd nu te inchini lor, nici sd le slujeSti; cd Eu, Domnul, Dum-
2. A doua cuvAntare a lui Moise (5, l-11' 32) nezeul tdu, Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cel ce vina pdrinli-
lor o dd pe seqma copiilor pdnJa al treilea gi-al patrulea
si le-a zis: neam pentru cei ce Md urdsc, dar Md milostivesc pdn-la al
grdiesc eu
miilea neam spre cei ce Md iubesc Si-Mi pdzesc poruncile."
le veYi Pdzi Nu suntem strdini de faptele strimogilor, rdmdndnd in
Dumnezeul vostru, le-
sarcina noastri si indreptlm gregelile acelora, pentru ca ele s[
cu pdrinlii voStri a le-
nu mai sporeascl r6ul in lume gi sd se gtearg6, astfel, in
uvoi, cuvoi cei ce cu
vederea Judeci(ii de Apoi. Oricum, se arat[ aici limurit cI
mila divinl cov6rgegte pedeapsa. in ce privegte pedepsirea co-
piilor pdn[ la al patrulea neam, relulm o tdlcuire misticd, pre-
zentatl gi-n cel de-al doilea volum: ,Primul neam socotesc cd
este slmdn{a rdului, adicd atacul (sau momeala). Al doilea e
pofta. Al treilea, deprinderea (habitudinea) rdului, adic6 con-
sim{irea. Al patrulea, lucrarea,'adicl fapta. Deci se pedepsegte
decata de Apoi."sa p6nn la al treilea gi al patrulea neam. Cici atacul gi pofta sunt
lJrmeazd(versetele 6'21) repetarea Decalogului (Ieqi- nevinovate, intrucdt rdul n-a rdzbitpdndla capdt."55
ll: ,,Sd nu iei numele Domnului, Dumnezeului Tdu,
in deSert, cd nu va ldsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in
deSerl numele Lui."
E repetatfl porunca a treia, ce opregte folosirea nume-
lor divine in mod inutil ori necuviincios.
s' Sf. Maxim Mlrturisitorul , intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,44
12-15 z ,,PdzeSte ziua odihnei, ca s-o sfin1eSti, aga cum
53
Origen, Omilii la Cartea Nwnerii,K, I
5o 55
PEI.I'I, p. 321 Sf. Maxim M6rturisitorul, op. cit.,3l

34 35
sd lu-
li-a poruncit lie Domnul, Dumnezeul Tdu..$ase zile poruncit s[ se [in[ s0mb[ta, in primului loc ca sd se odih-
crezi; in ele toate treburile, dar ziua a Saptea este o- neascd Si robul Si vita, dupl cum este scris, deoarece bdr-
fd-1i
dihna Domnului, Dumnezeul Tdu; in ea sd nu faci nici o batul drept are mild de sufletele vitelor lui (Pilde 12, 10); in
muncd, nici tu, nici fiut tdu, nici fiica ta, nici robul tdu, nici al doilea loc, ca s[ fie, prin desplrfirea de grijile materiale,
roaba ta, nici boul tdu, nici asinul tdu, nici orice dobitoc al liber spre a se aduna cltre Dumnezeu ca s[-gi petreaci toatd
tdu, nici strdinul ce locuieSte la tine, pentru ca robul tdu Ei ziuaa $aptga.in psalmi, in imne, in cAntiiri duhovnicegti, in
roaba ta sd se odihneascd intocmai ca Si tine' Adu-li aminte studiul dumnezeiegtilor Scripturi gi sd se odihneascl in
cd slugd ai fost in lara Egiptulu.i Si 'cd Domnul, Dumnezeul Dumnezeu. Cdnd nu era lege gi nu era nici Scriptura inspira-
Tdu, i-a sios de acolo cu mdnd tare si cu bral tnalt; iatd de t[ de Dumnezeu, nici sdmbita nu era afierositi lui. CAnd in-
ce fi-a poruncit lie Domnul, Dumnezeul Tdu, sd pdzegti ziua s[ a fost dat[ prin Moise Scriptura inspirat[ de Dumnezeu, i
s-a afierosit lui Dumnezeu sdmbit4 ca micar in ea s[ se
ocupe de studiul (Scripturii) cei care nu-gi afierosesc intrea-
ga lor viafi lui Dumnezeu, cei care nu slujesc din dragoste
St[p6nului ca unui Tat[, ci sI dea ca nigte robi nerecu-
noscltori mlcar o micl gi neinsemnatii parte a viefii lor lui
Dumnezeu, gi aceasta de frica tragerii la r[spundere gi a pe-
depselor care unneazi din cllcarea poruncii.'s8
16z ,,CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta, a$a cum fi-a
poruncit Domnul, Dumnezeul Tdu, ca sd-li fie lie bine Si sd
trdieSti ani mulli pe pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul
Tdu, liJ dd 1ie."
Porunca a cincia oblig[ la cinstirea p[rinfilor trupegti
gi sufletegti.
milostiv gi indelung-r[bdltorule, nu Te-ai intors de la mine, . l7z ,,Sd nu ucizi. "
ci (,..) cu mdna Ta cea tare gi cu braful T[u cel inalt m-ai E opriti ridicarea viefii aproapelui, dar gi uciderea su-
r-ult.din lumea cea amlgitoare 9i din lucrurile qi din pof- fleteascl a acestuia.
18: ,,,Sd nu te desfrdnezi. "
Sunt oprite relafiile trupegti nelegiuitb, ca gi desfrina-
rea sufleteascd, prin indepErtarea de Dumnezeu.
nufuri."
19: ,,Sd
Nici un bun strlin nu ne e ingiduit, oricare ar fi mij-
loacele prin care l-am obfine.
202 ,,Sd nu mdrturisegti strdmb tmpotriva aproapelui

56
DEUT,p.226
5' Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze,35 Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, lY, 23
"
36 37
tdu prin mdrturie mincinoasd."
mijlocul focului - Si muntele ardea in pard de foc -, v-ali
apropiat de mine toate cdpeteniile seminliilor voastre, cu
Porunca a noua vizeazdin special mdrturia in tribunal' bdtrdnii voStri, Si ali zis: Iatd, Domnul, Dumnezeul nostru,
dar poate fi dxtinsS la toate imprejuririle vie{ii' ne-a ardtat slqva Sa, iar noi l-am auzit glasul din mijlocul
la femeia aProaPelui tdu, sd nu
focului; azi am vdzut cum va grdi Dumnezeu cdtre om Si
u, nici ,tar,ina lui, nici robul lui, acesta va rdmdne viu. Acum, tnsd, noi nu wem sd murim; cd
nici asinul lui, nici orice dobitoc
focul acesta mdre ne va mistui; de vom mai auzi glasul
Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri. Cdci este oare
vreun om care sd audd glasul Dumnezeului Celui viu grdind
din mijlocul focului, cum am auzit noi, gi sd rdmdnd viu?
Apropie-te dar tu Si ascultd cdte-qi va spune lie Domnul,
Dumnezeul nostru, Si apoi ne vei spune tu noud toate cdte !i-
a grdit Domnul, Dumnezeul nostru, si noi le vom asculta si
le vom plini... Iar Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre
grdind cdtre mine Si mi-a zis Domnul: Auzit-am glasul cu-
vintelor acestui popor, pe care l-au grdit cdtre tine; tot ce-
au grdit este bine. Numai de-ar avea intr-in$ii aceea$i inimd
sd se teamd de Mine Si-n toatd vremea sd-mi pdzeascd po-
grdit Domnul cdtre toatd
222 ,,Cuvintele acestea te-a runcile, ca sd le fie bine, si lor, si fiilor lor in veac! "
adunarea voastrd, in munte, din miilocul focului, al norului' ,rTearna de Dumnezeu insemna in Vechiul Orient acea
al intunericului Si-al furtunii, cu glas de tunet, $i altceva n'a concepfie fundamentalf pe care azi o denumim credinyd sau
mai grdit; si le-a ,"iit p, doud table de piatrd si mi le-a ilat religie; intemeierea intregii viefi pe taina dumnezeiascl. A-
rnie. " ceastd teamd nu st[ tn opozilie cu dragostea (vezi 10, l2), ct
Dac[ Domnul altceva n-a mai grdit,inseamn[ ci doar unegte distanfa plind de venerafie cu apropiere abazatA pe in-
credere."6o
30-31: ,,Du-te si spune-le: intoarceli-vd la sdlasele
voastre! Tu insd rdmdi aici cu Mine, iar Eu ili voi spune
toate poruncile, hotdrdrile Si rdnduielile pe care tu trebuie
sd-i fnveli sd le pdzeascd in lara pe cqre Eu le-o dau s-o
adaptate situafiei lumii de atunci 9i unui spa{iu geografic dat; moSteneascd.'!
este ascuns aici qi motivul penffu care aYem mereu nevoie Biblia 1688 are: Iar tu aicea stdi cu Mize. ,J.{irneni nu
de talcuirea Scripturii de c[tre cei clrora Duhul le descopera stil, decdt dac[ sti in credinfi, decdt dac6 stI neclintit in cu-
tainele dumnezeieqti.
23-292 ,,$i a fost cd dupd ce l-ali auzit glasul din

60
te Sf. Sim"ott Noul Teolog, op. cit.,5 DEUT, p.226

39
38
getul inimii sale."6l Cel deplrtat de Dumnezeu nu s'd vreo- ,,Text.important gi (poate tocmai de aceea) cu mai
data, ci alearg[ de la o patimd la alta' addncindu-se in ele' multe variante de traduceri dupl textul ebraic: Domnul, Dum-
32-332 ,;ASadar, aveli grtid sdfaceli o$a cum v-a po- nezeul nostrTt, este un Domn; Domnul, Dumnezeul nostru,
runcit Domnul, Dumnezeul vostru, Si sd nuvd abateli nici la Domnul este unul; Dornnul este Dumnezeul nostru, Domnul
dreapta, nici la stdnga! Umblayi in calea pe care v-a po- este singur; Domnul este Dumnezeul nostru, Domnul El unul.
*niit-o Domnul, Dumnezeul vostru, ca sd vd dea odihnd si Preferinfa unor traduc[tori pentru varianta (cu nUanfele ei):
sd vdfie bine ;i s-cveli indelungare de zile in lara pe care o Domnul, Dumnezeul nostru, este Domnul unul pune accenful
veli moSteni."
' pe ideea c[ Dumnezeu este indivizibil, cd adicl El nu poate
Pentru ca sd vd dea odihnd, textul ebraic are ,rca sd fi multiplicat in asemdn[rile idolegti ale popoarelor p[g6ne.
trditi (sdfiti vii). Aici ins[ e vorba Textul Septuagintei ins[ e citat aidomq chiar de Domnul
careJ aduni pe om de Pe drumuril Iisus, in Marcu 12,29, ceea ce-i conferd o autoritate indiscu-
in deriv[, calea la caPitul c[ruia il tabill; el atestd, o datd mai mult, monoteismul pe care Dum-
nezeu Se striduiegte s6-l impunl poporului ales"63. Dar mo-
noteismul nu cOntrazice invdfltura despre Sftnta Treime:
,,Treimea ipostasurilor dumnezeirii celei una nu imparte
Domnia cea.una. Persoanele sunt cu adevirat trei, dar cu
toate acestea Dumnezeu este Unul, in fiinfI, putere, voinf6,
lucrare gi in toate celelalte insugiri fiinliale. Agadar, a sluji
unitefii lui Dumnezeu, a privi gi"a te aduna cu toat6 puterea
spre ea, iegind din cele multe, este voie a lui Dumnezeii gi
imbunlti{ire a minfii, precum gi cale de aflare a adev[rului
gi rod al dragostei dumnezeiepti gi al indumnezeirii."# Spu-
inclus de unele edilii ale Bibliei la versetul 3: nAhd ,,aceasta, dumnezeirea Duhului are grijd s6 ridice min-
4t ,,Acestea sunt hotdrdrile Si rdnduielile pe care tea spre Unul cel mai presus de lume. Cdci nu e ingdduit a
Domnul Dumnezeu le-a poruncit fiilor lui Israel in pustie' propovldui pe Unul, iar intoarcerea gi privirea mintii spre El
dupd ieSirea lor din lara Egiptului: " a nu o infhptui. Ceea ce zice Duhul Sfint, vrea sI fie gi in[e-
Versetele ce urmeaze (4-9) sunt cunoscute in tradifia les. Iar a infelege ceva presupune intoarcerea minfii spre a-
iudaici sub numele $ema ($ema Israel = Ascult6, Israele); cel ceva. Cici, daci lipsegte intoarcerea minfii spre ceea ce e
constituie penffu evrei una dintre cele mai importante rug6- de infeles, lipsegte gi ceea ce ar avea mintea str infeleag[. in
ciuni, care trebuie rostit[ zilnic. cazul acesta, propov6duirea Celui Unul ar fi absurdi (frri
4bz ,,Ascultd, Isroele, Domnul, Dumnezeul nostru, es- rost), precum absurdi ar fi gi credinfa in El. Iar dacd acestea
te singurul Dornn." ar fi absurde, atunci, a nu cugeta pe Unul prin intoarcerea gi

ut Sf. Ambrozie al Milanulvi, Scrisori, LXII, 41


63
u2
PENT, p. 323 PENT, p.324

40 4t
inll{area min{ii spre El ar fi 9i mai absurd"u'' ,pt"i Unul este gi sd facd ceea ce vrea. S-a scris:
^Sd
iubeSti pe Domnul Dtnn-
cel rnednic de iubit: este unitatea treimica. Iar Aceasta pre- nezeul tdu din toatd inima ta. Tu,insi, zici: il iubesc Ai am pe
merge minfii in dragostea ei fafn de Ea. Deci, mintea trebuie Duhul Sfiint. (ins[ te intreb): Te gdndegti, il iubepti 9i il do-
s[ doreascl sl se intind[ spre Unul cel mai presus de lume, ca regti (mereu) pe Domnul? Egti preocupat (de aceste simpmin-
te) ziua gi noaptea? (Numai) dacl ai o astfel de iubire egti cu-
rat.Dacd, n-o ai, cautd atunci c6nd i1i vin cugete pim6ntegti gi
viclene, dac[ nu cumva inclini c[tre ele; vezi ca totdeauna
sufletul tlu sd fie preocupat de iubirea gi darul lui Dumne-
zeu. Pentru e[ gdndurile la cele lumegti atrag mintea spre
cele plmdntegti gi stricicioase gi nu-i permit s[ iubeasci pe
:;:,:,:ffi'ff-:iu:: Dumnezeu sau si-gi aminteascd de E1"70.
,,Cuvdntul lui Dum- 6-72 ,,Cuvintele acestea pe care li le spun eu astdzi sd
rrezert, ascuns in cele zece porunci ale Sale, Se face corp
cu fie in inima ta gi tn su/letul tdu; sd le sporeSti infiinlafiitor
tdi Si sd le vorbegti de ele cdnd Sezi acasd, cdnd mergi pe
cale, cdnd te culci Si cdnd te scoli."
,,Cdnd qezi acas6, cdnd pleci gi cdnd c[ldtoregti, sau
orice altceva de faci, intiplregte-fi amintirea de curifie. Deci
nu te impiedic si-L pomenegti neincetat; ci si convorbegti
despre El. Nu te impiedic nici sI discufi despre Dumnezeu
ma corespunde lucrlrii virtulilor, iar cea de a doua, contem-
ca despre un lucru lipsit de evlavie, dar si nu o faci aceasta
plafiei, avdnd ca finalitate indumnezeirea'
la vremea nepotriv.it6. Nu opresc nici invlfltura despre El, ci
ta"' lipsa de misurd."7l DacE e de folos si-L pomenim noincetat
inima ta, din tot sufletul tdu Si din toatd putereq
cu mintea pe Dumnezeu gi si cugetlm la poruncile Sale,
este, in schimb, riscant s[ teologhisim frr[ pregItire, ori sd
discutdm despre cele,dumnezeiegti intr-un timp sau loc ne-
potrivit. ,,Ai vdant cI se cuvine ca niciodat[ s6 nu scoatem
din suflet aducerea aminte.de Dumnezeu, ci sI ne fie strdns
lipit[ de cugetul nostru. Ai v[zut cE se cuvine sI fim totdea-
una gata de lupti gi sd nu ldsdm nicicdnd armele din mdnI,
ci, cunoscdnd furia celui care dezl[nfuie rlz:boi impotriva
noastrd, s[ fim treji, s[ priveghem, s[-i inchidem intr[rile gi
s[ nu uitlm niciodat[ hrana cea duhovniceascd.,'72
65

6't
68
cunostinla de Dwnnaeu'30 1i st xv,l4-ls
6e
6l ]l,, sr. ituoitogjss,1,4
vielii cdlugdresti Sf

42 43
,,Invocarea numelui lui Iahve intr-un jurlmdnt era nu
8: le legi ca setnn la mdnd Si neclintite sd-pi fie
,,^Sd numai o garanfie asupra sinceritefii, ci gi o mirturisire sin_
inaintea ochilor-" cerd a credinfei in
,,Cea de a doua jumltate a versetul]i'
ih versiunea e- lingurul Dumnezeu adevlrat ca supreml
tale' kfiet- autoritate moralii."Ts
braicdt:'si-yi vor fi ca o-panglicd-mpreiurul franlii
t tAtziu ,,Mintea care se intinde spre El iese din toate in tot
prJ** literall-a o"..toi vers aireat mai filacteriile
irii spre Cel mai presus de bunitate gi a
(vezi Matei 23,5), adicl presus de toate, mai bine zis dup[ Cel
texte sacre scrise Pe Peti spre care tind toate in chip firesc. Iar
de farisei, ca 9i de alfi iudei e
indica f?p.*t,:rt
mentul fafa de Lege. biferen(a de text poate
la vremea redactiirii septuagintei filacteriile nu exlstau."'-
,,Ce sunt f,rlacteriile 9i ciucurii?
Pentru ci iudeii uitau adesea
a poruncit si
binefacerile lui Dumnezeu, de aceea Dumnezeu
;;d;[tfrlii mici minunile Sale 9i s[ 9i le at6rne de mAi-
nile lor. (...) Aceste c[rtulii s numeau.filacterii'
("') Apoi'
poruncile Lui' Dumnezeu a
ca s[ le aduce iar4i aminte de
14-16z ,,Sd nu mergeli pe urmele altor dumnezei, din_
g",ra ei ceea ce fac adeseori mulfi oameni care ili leagl
tre dumnezeii neamurilor dimprejurul vostru, cd Dumnezeu
Id*t "ucu un petic sau cu un fir de l6ni ca s[ nu uite ceva'
gelos este Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce este-n mijlocul
aga gi Dumnezeu a poruncit iudeilor, ca
unor copii' s[-gi
Tot tdu: nu cumva sd se aprindd asuprdli mdnia Domnului,
coas[ de haing la marginea de Dumnezeului tdu, Si sd te piardd de pe fala pdmAntufui. Sd
culoare violetS, Penffu ca u nu-L ispiteSti pe Domnul, Dumnezeul tdu, aSa cum L-ali is_
de poruncile Lui. Aceste ffigii pitit la Masa."
9'l3z ,,Sd le scrii Pe in textul ebraic, ,,plural: Sd nu-L ispitili pe. Domnul,
duce'in lara
tale. Iar cdnd Domnul, Dumnezeul tdu' te va Dumnezeul vostru. Domnul lisus insI, in convoibirea Sa cu
pentru care li s-a jurat Pdrinl diavolul (Matei 4,7; Luca 4, lZ), va cita dupd, Septuaginta.
lui Iacob'cd li-o va da: c
Si A nu-L ispiti pe Dumnezeu inseamn[ a nu-L pune la ir"".-
nu tu le'ai zidit, case Pline de care, a nu-L supune la probe, a nu-I cere dovezi asupra pu_
le'-ai umplut, fdntdnisdpate pe cdre.nu-tu
le-ai sdpat' vii si
te vei terii Sale; altfel, ar insemna ci te indoiegti de El,'77.
mdslini pe care nu tu i-ai iadit; cdnd vei'mdnca Si 17-25: ,,Cu strdsnicie sd pdzegti pontncile Domnului,
pe Domnul Cel ce te-a
sdtura, itunci ia seama sd nu-L uili Dumnezeului tdu, mdrturiile gi hotdrdrile Lui pe care le-a
De Domnul' Dum- li
scos din lara Egiptului, din casa robiei' poruncit. Sd faci ceea ce este pldcut Si bun in ochii Dom_
de El sd te li-
nezeul tiu, sd ilemt, numai Lui sd-I sluiesti,
peSti Si doar pe numele Lui sd te
juri"'
'5 PENI, p. 324
76
Calist Cata$giotul, op. cit.,15
73
PENT. o. 324 " PENT,p.325
'14
sf l;alr'bffi de Aur, omilii la Matei, LxxII, 2

45
44
Ctp.7,l-2z.,,Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, te vafa-
ce sd intri in lara-n care vei intra s-o mo;tenetti Si va Sterge
de dinaintea felei tale neamuri mari Si numeroase: Heteii,
Ghergheseii, Arnoreii, Canaaneenii, Ferezeii, Heveii, Iebu-
seii - Sapte neamuri mai numeroase Si mai puternice decdt
voi - Si cdnd Domnul, Dumnezeu! tdu, ii va da in mdinile ta-
rii si h le Si-i vei bate, atunci sd-i stdrpeSti de istov, sd nufaci cu ei
tru, ni
nici o tnlelegere Si nici sd le ardli vreo mild. "
eram I
,,Distrugerea dugmanilor gi a idolilor lor constituie in
acolocumfuidtareSicubraltnalt.Acolo,subochiinoStri' Deuteronom o condilie absoluti pentru a lua o farl in st6-
uni mari Si groaznice asuPrq
pdnire."Te Cdt privegte stdrpirea u"Llo. neamuri, textul ebraic
qi a casei lui, iar Pe noi ne-a
are: ,Sd-i dai anatemei. A da anaternei.era expresia folositl
induntru sPre a ne da Pdmdn-
pentru prdzile de rizboi (oameni gi bunuri) care-I erau oferi_
tul pe noStri cdJ
te in intregime Domnului, ca ca
va da. ate hotdrd-
biruitorul s[ aibl dreptul de a ca
ca
rile ac I nostru'
ins[ el sd nu fie cumva ispitit al-
sd ne fie noud bine tn toate zilele Si sd rdmdnem in viald aSa

cum suntem azi. $i mild va face cu noi dacd ne vom sili sd


plinim toate por omnului, Dumnezeu-
lui nostru, aSa c
in loc de textul ebraic are '$i in comentariul la Facerea.
3-42 ,,Sd nu te incuscre$ti cu ei: pe fiica ta sd n-o dai
dupdfiul lui, iar pefiica lui sd nu o iet pbn*ufeciorul tdu,
ndepdrteze de Mine Si
se va aprinde mdnia

E oprit[ inrudirea cu popoarel rhffi,piino"e a..i


se putea int6mpla, " din israelili, atragi de
frri indoiali, ca unii
bogifie, s[ voiascl a-gi lua de femei pe fetele celor mai de
frunte dintre pdgdni, nemaiddnd nici o insemndtate aposta-
ziei, hotirlgte urgie gi moarte pentru aceastd indrEzneal[ gi
mila lui Dumnezeu' Aga- supune vina aceasta celor mai grele pedepse. Cici in chip
e opera Harului (vezi in-
Galateni)"78.
'eDE]JI.o.227
to tENT,'i.326
'8 lbid.

46 47
Se cere stdrpirea locurilor consacrate slujirii idolegti:
necesar cea date strdinului igi va schimba 9i cugetul 9i va
capiStile (altare cu trepte); stdlpii (coloane de piahi simboli-
dracilor. Deci pe pierz[torul propriului rod l-a supus u-
sluji
z6nd prezen(a unei divinitefl) Si crdngurile,,,un trunchi de
noi pedepse egale. Agadar, pe cdnd Scriptura Sffinti gi noui
lemn, servind drept obiect de cult, reprezentdnd uu cnpac in-
indeamni pe p[rin{i s[ se striduiascl s[ faci creqterea co-
verzit, simbolul forlei vitale gi al fecunditetii, intruchipat in
piilor in sfatuiite Domnului, legeazdbavnic[ la limb[ merge
Canaan de zeilaAqera (Astarte)"83.
pe ocolite gi cu tnconjururi pe aceeaqi cale' C[ci dup[ ce a 7-l0z ,,$i dacd Domnul v-a ales Si v-o osebit, aceasta
poruncit plrin{ilor sd nu lase pe fiice sd se dedea la uriciune nu pentru cd voi ali fi mai numeroSi decdt toqte neomurile -
s[ le plzeasc[
ii desfranare, le spune dup[ aceea c[ trebuie cdci voi sunte\i mai pulini decdt toate neamurile. Dar pentru
pe ele in cunogtinfa de Dumnezeu 9i sd nu le lase si se cd Domnul vd iubeSte Si pentru cd El iSi line jurdmdntul cu
piardi in spurcata slujire la idoll, inso(indu-se prin legea care li jurat pdrinlilor voStri, de aceea v-a scos Domnul
S-a
nunlii cu birbat bogat, dar strdin."8l Dar 9i g6ndurile trebuie cu mdnd tare Si cu bral tnalt Si te-a scdpat din casa robiei,
feriie de insofirile cu cei de alt neam: ,,Cdci se intimpll ce- din mdna lui Faraon, regele Egiptului. $i vei cunoaste cd
lor ce nu prea au grij[ s[ ia aminte la cugetul lor, dupi t6ie- Domnul, Dumnezeul tdu, El este Dumnezeu, Dumnezeu cre-
rea patim-ilor, ci icoanele vechilor ndluciri incep s[ r[sard dincios, Cel ce pdzeSte legdmdntul Si mila pdnJa al miilea
iaraii ca nigte vl[stare. DacI le va da cineva loc si p[trundl neam cdtre cei ce-L iubesc Si-I pdzesc poruncile; dar celor
treptat in cugetare 9i nu le va impiedica intrarea, se vor ce-L urdsc le pldteSte fiecdruia; fdrd-ntdrziere ii va nimici
sel'[glui iar['i patimile in el, silindu-l s[-gi facd viefuirea
o
pe cei ce-L urdsc, fiecdruia-n parte ti va pldti."
noui lupte, aupa biruin\A- Cdci se intdmpl[ ca unele dintre Dumnezeu le pldteSte /iecdruia,,,literal: dupd fald.
patimi, dupl ci au fost imbldnzite 9i invllate sd mdn0nce Grecescul pr6sopon inseamnd, fald, dar gi persoand (limba
iarb[ la fef cu boii, s[ se sllblticeasci iar69i, din negrija ce- rom6ni p[streazi acest infeles in expresiafayd bisericeascd).
lui ce le pagte, 9i s[-gi recapete cruzimea fiarelor' Ca s[ nu Aqadar, pedeapsa dumnezeiascl are in vedere rlspunderea
se intAmple-agadar aceasta, zice: sd nu cauli sd urmezi
lor' personal[ a fieciruia din cei ce-L urlsc pe Dumnezeu, in
dupd ce aufost nimicili de tine (Biblia 1914), ca nu cumva timp ce versetul precedent atesti mila infinitl gi nediscrimi-
suhetul, cdgtig6nd deprinderea de-a se indulci cu asemenea natorie a lui Dumnezeu, cu efecte gi asupra descendenfilor.
nlluciri, sI se intoarce la vechea rlutate'"82 [dee mult mai generoasd decdt in leSirea 34, 7, unde pe-
5-62 ,,Dar iatd cum sd lefaceli: capiStile lor sd le
dd- deapsa divini ii poate lovi gi pe urmagi, dar numai p6n[ la al
rdmali,stdlpiilorsd-izdrobili,sfintetelorcrdngurisdletd- treilea gi al patrulea neam (faf5 de beneficiarii milei, care
iayi, chipuiile cele ciop-lite ale dumnezeilor lor sd le ardeli sunt mii gi mii)"e.
tnfoc; id popo, sf,ant ii e$ti tit Domnului' Dumnezeului tdu' 11-16: ,,PdzeSte dar aceste porunci, hotdrdri Si rdn-
,i-t 7i popoiul Sau ales moi mult decdt toate neamurile de duieli, cele pe care-li poruncesc astdzi sd le plineSti. $i vafi
pefala pdmdntului." cd dacd veli asculta rdnduielile acestea Si le veli line Si le
veli plini, atunci gi Domnul, Dumnezeul tdu, i1i va line le-
8' Sf. Chiril al Alexandriei, Despre inchinqrea ;i slujirea in Duh si Itl
DEIIT,p.227
Adevdr.YlI 84
PENT, p.326
82
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,31
49
48
meni in fala ta nu va putea sd yi se-mpotriveascd, pdnd-i vei
stdrpi. "
$i-n r[zboiul duhovnicesc trebuie sd ne punem tncre-
derea in Dumnezeu, pentru a nu ne infricoga de mullimea
piedicilor. Dumnezeu va lupta pentru noi (dar vom depune
gi noi un efort, dupd puteri) gi-i va birui pe vr[jmaqi; biruin{a
nu vine dintr-o dati, cdci nu ne-am exercita indeajuns gi s-ar
idica fiarele sdlbatice asupra noastr6; conlucrdnd, ins6, cu
harul, cu rdbdare gi credinfl, vom stdrpi patimile gi vom cu-
rdfi locul, adici sufletele noastre. ,,Dacd nu ne lenevim gi nu
ldsdm loc g0ndurilor dezordonate ale rdutifii, ci cu voia im-
pingem mintea gi gdndurile noastre cdtre Domnul, atunci gi
Domnul, cu voia Sa, va veni spre noi gi ne va aduna in jurul
Lui. Pentru ci toat[ plicerea gi slujirea fine de ginduri. De
aceea, sdrguiegte-te s[ placi Domnului, agteapti-L mereu in-
lduntrul tiu, cautd-L cu gdndurile tale, obligi gi fo(eazi-fi
voinfa gi hotirdrea s[ tindd pururi citre El. $i s[ vezi cum
vine gi-$i face s[lag in tine. Cu cdt ifi concentrezi mintea
spre c[utarea Lui, cu atit mai mult El (voiegte), impins de
indurarea gi bunitatea Sa, sI vinl la tine, sd-fi dea odihni;
pentru c6 El st[ gi privegte cltre gindul, cugetele gi reflexiu-
nile tale; El vede cum il caufi: fie dintoatd inima, fie in chip
trdndav gi nepdsdtor. $i dacd vede ci ai zelin cdutarea Lui,
numaidecdt Se aratl gi Se lasl vizut de tine, ifi dI ajutorul
Lui, te face victorios gi te izb[vegte de dugmanii tei."85
25-262 ,,Chipurile cele cioplite ale dumnezeilor lor sd
le ordeli cufoc; sd nu pofieSti argintul Si nici aurul de pe ele;
sd nu le iei pentru tine, ca sd nu greSeSti din pricina lor: cd
urdciune este aceasta inaintea Domnului, Dumnezeului tdu.
Urdcitme sd nu duci in casa ta, co nu cumva sd cazi Si tu sub
blestemu-n care este ea; dimpotrivd, ca de-o scdrbd sd te
scdrbeSli Si ca pe-o urdciune s-o urdsti, cd blestematd este."

85
Sf. Macarie Egipteanul, op. cit.,XXXI,3-4

50 51
anun(at-o prin cuv6nt (Eu voi face sd ploud pentru voi pdine
din cer - IeSirea 16, 4). Cum la Dumnezeu nu existi vir-
tualitate Qte cele ce nu stmt le cheamd ca Si cum ar fi - Fro-
mani 4, 17), orice lucru ia fiin{i in chiar clipa c6nd Dumnezeu
l-a rostit. Agadar, prin succesiunea textuald: nu numai...ci cu
tot cuvdntul (iar nu: ci Si cu tot cwdntul...) nu trebuie infeles
pl[cut lui D 1" :': un paralelism intre pdine gi cuvdnt, cI adicl omul s-ar hrdni
,telepciunea lara$l cu cuvOntul lui Dumnezetpe ldngd piine, ci sensul integra-
urdciune est tor, prin care cuvintul lui Dumnezet devine (sau esfe) p0ine.
Hrana materiali se afl[ tnlduntrul celei duhovnicegti (cduta;i
mai intdi impdrdgia lui Dumnezeu Si dreptatea Lui, Si toate
acestea vi se vor adduga - Matei 6, 33). In ultimd instanfi,
lisus Se va identifica pe Sine insugi ca atare; Eu sunt pdinea
vielii (Ioan 6,35), anuntend, de fapt, Pdinea euharistici. Sfin-
ilivei aduce aminte de toatd calea pe care Domnul, Dumne-
zeul tdu, te-a purtat prin pustie cs sd te chinuie Si sd te tncer-
fii Pdrin{i acord[ spa{ii largi dimensiunii duhovnicegti a
acestui vetrset."S8 ,,I\dana este tipul Pninii celei vii, Care S-a
cunoascd: pdzi-
cobordt din cer."8e Aceastl pdine trebuie sI o ldvneascl drept-
te-a tnfometat Si
credinciogii. ,,De ce, agadar, tragem la p[m6nt viefuirea cea
cunoscuserd, ca
cereasc[, afunddnd-o in mizeriile materiale? De ce ne ingrS-
sd-1i arate cd nu numai cu pdine va trdi omul, ci cd omul
va
mldim jur-imprejur gunoaie, noi, cei ce ne hrdneam odinioa-
trdi cu tot cuvdntul care iese din gura lui Dumnezeu"' rd cu mdncdri alese (Pldngeri 4, 5), cum a zis Ieremia despre
lui, omi- unii, pl6ngdndu-i? C[ci cdnd ne odihnim in cugetdri strilucite
findu- a fi citat qi aviltoare, ne nutrim cu m6nclri alese. Iar c0nd pdr[sim a-
aidom diavolul
ceast?i stare gi suntem tragi in lucrurile pimdntegti, ne adunlm
in jurul nostru gunoaie."eo.
4-62 ,,Iatd cd-n patruzeci de ani hainele de pe tine nu
s-au ros, picioarele nu li s-au umflat. $i vei cunoaste cu
inima ta cd aSa cum omul tl ceartd pe fiul sdu, tot astfel
Domnul, Dumnezeul tdu, te ceartd pe tine, Si (astfel) vei pdzi
poruncile Domnului, Dumnezeului tdu, umbldnd in cdile Lui
$i temdndu-te de El."

t8 PEI.IT, p. 328
8e
'6 DEw,p.227 Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfdntul Duh,XIY
8' Sf. Chi.il al Alexan&iei, Despre Sfanta Treime,ll
eo
Nil Ascetul, op. cit.,14

52 53
il ceqrtd traduce gr.peddvse:,,Sensul primal grecescu- ce-li va spori argintul Si aurul, dupd ce toate ale tale-li vor
htr pedevo este acela de a creqte un copil, de a-l forma, a-l in- spori, sd nu li se-nalle inima Si sd-L uili pe Domnul, Dum-
strui, a-l educa. Numai legat de acesta a derivat cel de al doilea: nezeul tdu, Cel ce te-a scos din lara Egiptului, din casa ro-
a certa, a pedepsi, a-i da o leclie; aqadar, acerta pe cineva cu biei, Cel ce te-a purtat prin pustiul cel mare Si infricoSdtor,
scopul de aJ indrepta. Despre Dumnezeu ca educator, Clement unde sunt Serpi veninoSi, scorpioni Si locuri arse de soare Si
Alexandrinul va scrie o carte antrme: PedagoguP'et. fud de apd, Cel ce-a scos pentru tine izvor din stdncd de
7-92 ,,Cd Domnul, Dumnezeul tdu, te va face sd intri crernene, Cel ce te-a hrdnit in pustie cu o mand pe care tu n-o
cunoSteai Si nici pdrinlii tdi n-o cunoscuserd, ca sd te chi-
nuie Si sd te-ncerce Si-n cele din urmd sdJifacd bine."
,,De aceea, sfinfii trebuie admirafi nu numai pentru ci
au fost aga de evlaviogi gi de filozofi in vremea cdnd str6m-
pdinea si de nimic nu vei duce lipsd, lard-n care pietrele torarea era tn toat[ puterea ei, ci gi pentru c[ au rdmas tot
sufirter gi din ai cdrei munli vei scoate aramd." aga de sdrguitori gi tot aqa de vrednici gi dup[ trecerea fur-
tunii, cdnd s-au linigtit lucrurile."ea
17-202 ,,Sd nu zici fn inima ta: Tdria mea Si vigoarea
mdinii mele, ele mi-aufiurit aceastd putere mare... Dimpo-
trivd, sdli aduci aminte de Domnul, Dumnezeul tdu, cd El
pe Domnul, Dumnezeul tdu, pentru lara cea bund pe care fi-a dat tdrie sd devii puternic spre a-$i intdri legdmdntul cu
!i-a dat-o." care li S-a jurat pdrinlilor tdi, aSa cum (este el) acum. $iva
Toate acestea sunt tipuri ale ospdfului duhovnicesc fi cd dacd-L vei uita pe Domnul, Dumnezeul tdu, si vei mer-
din imperafia cereasc[; dar, spre a le dobdndi acestea, tre- ge dupd alli dumnezei Si lor le vei sluji Si lor te vei tnchina,
buie sd ne preg[tim incl de aici. ,,Vezi cI se cuvine s[ in- vd incredinlez eu astdzi, pe cer Si pe pdmdnt, cd-ntru totul
tinzi masi duhovniceascl 9i dup6 ce ai stat la mas6, ca nu veli pieri. Precum acele neatnuri pe care Domnul Dumnezeu
cumva, trind[vindu-fi-se sufletul, si cazi in vreun pdcat le face sd piard de dinaintea voastrd, aSa veli pieri, pentru
greu, ddnd loc uneltirilor diavolului, care caut[ orice impre' cd n-ali ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului vostru."
i*u* ca si ne dea loviturd de moarte?"e3 lsrael (mintea vdzdtoare de Dumnezez,) trebuie sI fie
1l-16: ,,Ia aminte sd nu-L uili pe Domnul, Dumne- egal in alipirea de Domnul, at6t in necazuri, c6t gi in slr-
zeul tdu, nepdzindu-I poruncile si rdnduielile Si hotdrdrile b[toare; el igi va aminti pururi de binefacerile divine, gtiind
pe care li le poruncesc eu astdzi, ca nu cumva dupd ce vei c[ tot ce are ii este dat de sus. Altfel, de se va deplrta de
mdnca Si te vei sdtura Si-!i vei zidi case frumoose Si vei trdi Dumnezeu, se va cufunda in moarte.
in ele, dupd ce turmele si cirezile tale se vor inmulli, dupd Cap. 9, l-6: ,,Ascultd, Israele: Tu treci astdzi lorda-
nul ca sd intri Si sd iei in stdpdnire neamuri mari Si mult
er PENT, p.328 mai puternice decdt tine, cetdli mari cu ziduri pdnd la cer,
e2
DEw,p.228 nn
'3 Sf. Ioan Gurd de Aur, Omilii la Facere,X,S Id., O*iliile despre pocdinfd,lY

54 55
popor inalt la staturd, fiii lui Enac' pe renfe. Relatarea nu este unitar6, fiind inserate intercallri in
-cire mare $i numeros Si
tu ii stii Si despre care ai auzit spundndu-se: Cine poa- mai multe capitole"e6.

Do
din
x,il':T:"!;I'Hl'3,,',i!,i,
in loeul acesta, voi n-ali con-
tenit sd nu vd-ncredeli tn Domnul. La Horeb L-ali mdniat pe
Domnul, iar Domnul intr-atdt S-a intdrdtat asuprd-vd inedt
voia sd vd dea pierzdrii. Cdnd m-am suit eu in munte sd iau
tablele de piatrd, tablele legdmdntului pe care Domnul l-a
incheiqt cu voi, am stat in munte patruzeci de zile $i pa-
truzeci de nopli; pdine n-am mdncat Si apd n-am bdut.
pricina dr Pric
u din tra Domnul mi-a dat doud table de piatrd scrise cu degetul lui
-tu
sd le m di
ntul, ci lor Dumnezeu; pe ele erau scrise toate cuvintele pe care Dom-
neomuri nul vi le-a grdit in munte, din mijlocut focului, in ziua adu-
va nimici , Pi
ndrii. $i
mi-a dat
tului. $i
aici, cd poporul tdu s-a ticdloSit, cel pe care tu l-ai scos din
vreme ce tu eSti un popor tare la cerbice'" lora Egiptului; repede s-au abdtut de la calea pe care le-am
poruncit-o: Si-aufdcut loruSi chip turnat. gi mi-a grdit Dom-
Pin cerbicie inlelegem inddrdtnicie, incdpdydnare' La
nul: De mai multe ori li-am grdit Si am zis: Am vdzut poporul
fel cu poporul Israel, suntem 9i noi avertizttli sdnu credem c[ acesta, Si iatd cd-i popor tare la cerbice. Lasd-Md dar acum
binefacerile dumnezeiegti s-ar datora drepefii noastre' sd-i nimicesc Si numele sd li-l sting de sub cer, iar pe tine te
voiface neom mqre Si tare Si mai numeros decdt acesta... Eu
atunci m-am intors Si m-am pogordt din munte, iar muntele
ardea in foc, iar cele doud table ale mdrturiilor erau in a-
mdndoud mdinile mele. gi vdzdnd cd voi pdcdtuiserdyi inain-
lea Domnului, Dumnezeului vostru, cd v-alificut m vilel tur-
nat Si cd atdt de repede v-a1i abdtut de la calea pe cqre Dom-
nul vd portmcise s-o urmali,
artmcat din nuiinile mele Si-
pentru a doua oard m-am rugat inaintea Domnului; ca Si
lntdia oard, patruzeci de zile Si patruzeci de nopli n-am
mdncat pdine qi n-am bdut apd, din pricina pdcatelor voastre

ou
DEUT, p.228
" AB, p. 105

56 57
cu care-ali pdcdtuitJdcdnd ceea ce e rdu inaintea Domnului, dintre acesta qi poporul
.ales. Septuaginta pune constatarea
Dumnezeulii vostru, ca sd-L mdniali. Ingrozit eram de mdnia pe seama lui Dumnezeu Insugi gi, intr-o interpretare mai lar-
incdt
si de urgia cu care Domnul Se mdniase pe voi intr-atdt 96, o impinge pdnd la inceputul neamului omenesc, gtiut fi-
voia sd vd nimicesscd. Iar Domnul m-a ascultat Si de data ind ci Dumnezeu I S-a descoperit (S-a ftcut cunoscut) omu-
aceasta. Chiar si pe Aaron Se mdniase Domnul foarte tare, lui incl din epoca paradisiac[, atunci cdnd s-a manifestat in-
incdt pe el voia sd-l dea pierzdrii; attmci, tn chiar wemea
Si tdia gi marea neascultare a acestuia fa{d de Creatorul slu."ee
aceea, eu rn-arn rugat pentru Aaron. "
Si 25: ,,Patruzeci de zile Si pqtruzeci de nopli m-am
Moise mijlocegte pentru popor 9i pentru arhiereul Aa- rugat'eu inaintea Domnului, atdt m-am rugat- cdci Domnul
ron. ,,I\doisi, rugdndu-se pentru arhiereul care a pdcdtuit, a Se rostise sd vd nimiceascd... "
trduplecat pe Domnul. Dar Iisus Unul-Niscut nu induplecl ,,Ebr.t dzut
oare pe Dumnezeu cdnd Se roagi pentru noi? Dumnezeu n-a Septuaginta q se
oprit pe Aaron, din pricina plcatului siu, s[ ajungi arhiereu' rivl substant , dar
pL tini, ins5, care vii dintre neamuri, te va opri si vii la m6n- cI e o ruslciune nentru cei ce sunt in nevoie qi au trebuin{d
'
tuire? Pocdiegte-te, deci, omule, 9i tu, 9i nu-[i este oprit harul! de mijlocfre."rm
Ai pe viitor o via(E fdrl de prihanl! Cu adev[rat Dumnezeu 262 ,,gi m-atn rugat lui Dumnezeu zicdnd: Doamne,
este iubitor de oameni qi nici un om nu va putea.!6 spun[ du- Doamne, impdrat al dumnezeilor, nu-l da pierzdrii pe popo,-
pa vrednicie iubirea de oameni a lui Dumnezeu'"e7 rul Tdu - moStenirea Ta - pe care l-ai eliberat cu puterea Ta
2lz ,,Iar in pdcatul vostru, vilelul pe care-lfdcuserdli, cea mare, pe cei ce Tu i-ai scos din lara Egiptului cu marea
l-am luat, l-am ars cufoc, l-am zdrobit Si l-am pisat bine pd- Ta putere, cu mdna Ta cea tare Si cu brolul Tdu cel inalt!,,
nd ce s-a fdcut mdrunt si ordta ca proful, iar praful l-am Expresia impdrat al dumnezeilor'(vasilev ton theon),
aruncat in pdrdul ce cobora din rnunte." ,,proprie Septuagintei, nu se afli in textul masoretic (...). Ea
,,Operaliunile de distrugere a vifelului din metal turnat nu vrea sd insemne c[ Domnul ar fi mai-marele zeilor, intr-o
unei simbolici larg rlspdndite in Vechiul Orient, ierarhie pseudo-religioasl, ci cI Dumnezeu Unicul gi Atot-
"or"rprrd
de anihilare totall a obiecteloi de iult nedorite."e8 puternicul dispune de dumnezeii cei mincinogi in mod dis-
22-242 ,,$i la Tabeerah, Si la Masa, si la Chibrot- cretionar. De altfel, in numele Unicului Dumnezeu sfErAma-
Hataava L-ayi mdniat pe Domnul, Dumnezeul vostru' Cdnd se Moise vilelul de aur, falsul dumnezeuallsraelililor,,ror.
Domnul v-a trimis din Cades-Barnea zicdnd: Suili-vd si 27-292 ,,Adu-!i aminte de Avraam, Isaac Si lacob, ro-
moStenili pdmdntul pe care Eu vi l-am dat..', voi v-ali impo- bii Tdi, cdrora Te-ai jurot pe Tine insuli; nu Te uita la cer-
trivit porincii Domnului, Dumnezeului vostru, Si nu l-ali dat bicia acestui popor, la reauq lui credinld, la pdcatele lui, ca
si n-ali ascultat de glasul Sdu. Neascultdtori de nu cumva cei ce trdiesc in lara din care Tu ne-ai scos sd
"r"rir"
Domnul ayifost din ziua-n care El vi S-afdcut cunoscut'" zicd: Pentru cd Domnul n-afost in stare sd-i ducd-n lara pe
,,Ebr.: din ziua-n care eu v-atn cunosctzf; formulare
ce
care le-o spusese Si pentru cd (astfel) i-a urdt, de aceea i-a
exprim[ o constatare a lui Moise gi limitati la durata rela(iei

e' cit.,Il, l0
"100PENT.o.331
'
Sf. Chiril al Ierusalimului, op. Jbid.'
" DEUT, p.22:8 'ot lbid.

58 59
Domnului, sd stea inaintea Domnului ca sd slujeascd, sd se
scos, ca sd-i omoare-n pustie.-. Ei s;unt poporul Tdu - mo$-
roage Si sd binecuvinteze intru numele Lui; aceasta, pdnd-n
tenirea Ta - pe care i-ai scos din lara Egiptului cu marea ziua de ostdzi. De aceea nu au levilii parte Si nici moStenire
Ta putere, cu mdna Ta cea tare ;i cu bralul Tdu cel inalt'"
cufralii lor; moStenirea lor este insusi Domnul, aSa cum El
Cum am ariltat gi in volumele precedente, este de ma-
insusi le^-a spus-o). "
re folos mij te a-
cum doar ,,In versetele 6-9 se introduc doul digresiuni: moartea
ceasta,
lui Aaron gi alegerea levililor ca purt[tori ai chivotului leg[-
orbire din p ade-
mAntului."l03 Conform acestui loc, Aaron a murit La Mosera
v[rul Scripturii!
Cap.10, l-52 ,,In
(: legEtur{ piedicl); despre acest loc se gtie doar cI era situat
pleSte-li doud table de P
in preajma rnuntelui Hor. in ce-i privegte pe levili, care nu'au
parte Si nici moStenire cufralii lor, aceasta se referl la faptul
lq Mine in munte; aPoi
c[ ei, ca trib Sacerdotal, nu aveau un teritoriu propriu, urmand
sd trdiascd imprSgtiafi in intregul Israel. Despre acestea am
vorbit pe larg in comentariul la Numerii.
l0z ,,Am stot eu tn munte patruzeci de zile Si patruzeci
de nopli; iar Domnul m-a ascultat Si de data aceasta: Dom-
zece porunci Pe nul n-a vrut sd vd nimiceascd. "
loculfocului, iar Din nou e subliniat rolul de mijlocitor al lui Moise;
u, m-am pogordt decizia ultimd apar(ine, desigur, lui Dumnezeu.
m
din usem - ,,IJltima parte a discursului (10, 11 - 11,32) reia exi-
genfele leg[mdntului cu Dumnezeu, Cel ce d[ruiegte fertili-
acolo
eiNoi' tate pdmdntului. Descrierea pdmdntului fhgiduit, m[nos gi
(6 prosper, este urmati de formulele de binecuvdntare gi bles-
tem. Deschiderea unei noi secliuni in discurs este marcatl de
slune a nt
formula de introducerd $i acum."r04
fa(6 de 3
11-13: ,,Mi-a zis Domnul: Scoald-te Si mergi inaintea
d6, se relateazd c[ moartea lui Aaron a avut loc in muntele
poporului acestilia, ca sd intre Si sd moSteneascd lara pe
Hor). Pentru o mai buni explicitare am pus textul in paran-
care M-am jurat pdrinlilor lor cd le-o voi da. $i acum, Isra-
tezd,"lo2
ele, ce qnume cere de la tine Domnul, Dumnezeul tdu, Jdrd
,,(Fiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaa-
G9z
can la Mosera. Acolo a murit Aaron si acolo a fost tngro- numai sd te temi de Domnul, Dumnezeul tdu, sd umbli in
toate cdile Lui, sd-L iubeSti, sd slujeSti Domnului, Dumneze-
ului ldu, din toatd inima ta Si din tot sufletul tdu, sd pdzeSti
poruncile Domnului, Dumnezeului tdu, Si hotdrdrile Lui pe

r03
DEIIT,p.228
t04
DEUT,p.229
'o'Ibid.,p.332

60
6l
care li le spun eu astdzi ca sd-lifie lie bine? " 17-19: ,,Cdci Domnul, Dumnezeul vostru, El este Dum-
,,Dumnezeu ne pune o intrebare. Ce ne intreabe? Cititi nezeul dumnezeilor Si Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare
la Moise: ASadar, ce cere de la tine Domnul Dumnezeu? Si puternic Si temut, Cel ce nu cautd lafald Si nici nu primeSte
Dumnezeu ne pune o intrebare gi ne cere, nu pentru ci El ar darui, Cel ceface dreptate strdinului Si orfanului Si vdduvei,
avea nevoie de noi, ci pentru a-I da ceea ce trebuie siJ ddm Cel ce iubeSte pe strdin ddndu-i pdine Si haind. Sd-l iubili pe
I 05
pentru mdntuirea noastr[." cel strdin, pentru cd Si voi alifost strdini tn lara Egiptului."
14-16'. ,,Iatd, al Domnului, Dumnezeului tdu, este ce- DupE enumerarea unor atribute divine precum unicita-
rul cerul cerului, pdmdntul Si toate cdte sunt intr-fnsul;
gi tea, atotputernicia, impa4ialitatea ori incoruptibilitatea, se
dar numai pe pdrin[ii voStri i-a oles Domnul ca sd-i iubeas- di porunca iubirii strlinilor. E vorba despre str[inii ce se
cd, si pe urmasii lor de dupd ei, pe voi v-a ales El mai rnult agazl in Israel, primind gi credinfa acestuia; la fel, in Bi-
decdt toate neamurile, aga (cum este) in ziua de azi. Tdiali- serici e primit oricine doregte sd accepte dreapta credinp. [n
vd-mprejur invdrtoSarea inimii voastre, Si cerbicea voastrd schimb, e opritl leg[tura cu popoarele idolatre, respectiv cu
n-o mai intdrili."
ereticii, at6ta vreme cdt aceia resping adevdrata invlfiturd
,,Ebr.: Tdiali-vd-mpreiur inima voastrd. Diferen{d de dumnezeiasci.
nuan@, in care Septuaginta oferl metafora intreagI. Tiierea- 202 ,,De Domnul, Dumnezeul tdu, sd te temi, Lui sd-I
mprejur era semnul exterior, corporal, care atesta apartenen- slujeSti, de El sd te lipeSti Si pe numele Lui sd te juri."
fa la poporul lui Dumnezeu (Facerea 17, 10). Mai importan- ,,Dac[ stai in ruglciune inaintea lui Dumnezeu Atot-
ti insl decdt aceasta trebuie s[ fie circumcizia spirituall, fiitorul, Flcltorul gi Proniatorul tuturor, de ce I te infbfigezi
aceea care desprinde gi aruncd invdrtogarea inimii (inima alit de lipsit de judecatd, incdt ifi uili de frica Lui cea nein-
considerat6 ca sediu al min{ii, voin(ei 9i sensibilitfiii), adicd trecutd gi tremuri de nigte fdnfari gi gindaci? Sau n-ai auzit
acea coaj[ grosolan[ careJ separi pe Dumnezeu de miezul pe cel ce zice: De Domnul Dumnezeul tdu sd te temfl"t07
fiinfei omenegti. Circumcizia invdrtogdrii inimii este prezen- 2l-22: ,,El efala h gi El e Dumnezeul tdu, El, Cel ce-
tatl aici ca lucrare a omului; circumcizia inimii este ptezen- n mijlocul tdu a /dcut acele lucruri mari Si sldvite pe care
tatl in 30, 6 ca lucrare a lui Dumnezeu; luate impreuni, cele le-au vdzut ochii tdi. Cu numai Saptezeci Si cinci de suflete
dou[ lucrlri realizeazd synergia, adicl impreuni-lucrarea s-au cobordt pdrinlii tdi tn Egipt, iar acum Domnul, Dum-
din relafia Dumnezeu-om. Apelul la lep[darea invdrtoglrii nezeul tdu, te-afrcut numeros ca stelele cerului."
Versiunea ebraic[ vorbegte despre 70 de suflete. ,Sep-
inimii va fi frcut gi de prooroeul leremia (4, 4) 9i reluat, cu
tuaginta adaugl pe cei doi fii 9i pe nepotul lui Efraim gi pe
accente definitive, de cltre Pavel (Romani2,29); Apostolul
fiul gi nepotul lui Manase, totalizdnd astfel 75 de suflete.
va merge pinl intr-acolo incdt va declara inutilitatea Cap. 11, l-92 ,,Sd-L iubeSti pe Domnul, Dumnezeul
circumciziei fizice gi inlocuirea acesteia cu circumcizia tdu, Si-n toate zilele sd pdzeSti ceeo ce li-a spus El sd pd-
duhovniceascd, botezul, singura poartl de intrare in Biserica zeSti, hotdrdrile Lui Si judecdlile LuL Voi cunoasteli astdzi
lui Hristos."lo6 (cdci nu e vorba de copiii voStri, care nu cunosc pentru cd

'!] O.igen, Omilii la Evanghelia dupd Luca,XXXIX, 6 r07


'uo PEl.lr, p. 333
Evagrie Monahul, Ctndnt despre rugdciune, 100

62 63
n- au v dzut), v o i cun o a$ t e I i c ert ar e a D omnului, Dumn e z eului un pdmdnt osupra cdruia Domnul, Dumnezeul tdu, veghea-
tdu, slqva Lui, mdna cea tare Si bralul cel inalt, ptecum Si zd pururi; ochii Domnului, Dumnezeului tdu, sunt asuprd-i
semnele Lui Si minunile pe care le-aficut in miilocul Egip- de la-nceputul anului pAnJa sfdrSitul anului. gi vafi cd da-
tului tmpotriva lui Faraon, regele Egiptului, Si asupra ydrii cd veli asculta cu luare-aminte toate poruncile pe care li le
lui tntregi, ce afdcut El cu oastea Egiptenilor, cu carele lor poruncesc eu astdzi: sd-L iubeSti pe Domnul, Dumnezeul
Si cdldrimea lor, cum a inudluit peste ei apele Mdrii RoSii tdu, Si sd-I slujeSti din toatd inima Si din tot sufletul tdu, El
atunci cdnd alergau in urmdrireovoastrd, Si cum i-a nimicit
ii va da pdmdntului tduploaie lavreme, timpurie Si tdrzie, Si
Domnul Dumnezeu pdnd-n ziua de astdzi; ce afdcut El pen-
tu ili vei aduna grdul Si vinul Si untdelemnul tdu, gi-n lori-
tru voi tn pustie pdnd la sosireq voastrd in locul acesta; ce a
nile tale va da iorbd pentru animalele tale."
fdcut El cu Datan si Abiron, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben,
cdnd pdmdntul si-a deschis gura si i-a-nghilit in mijlocul a ,,Agadar, cugetarea la lege aduce sufletelor noastre in-
tot Israelul, pe ei, fam,iliile lor, corturile lor Si toatdfi.inla ce felepciunea gi echilibrul pentru a putea implini cele ce le
se linea de ei, cdci ochii voStri sunt cei ce au vdzut loate vrea Dumnezeu.lar dorul dupl cele fEglduite face ugor de
lucrurile Domnului cele mari pe care El le-aficut astdzi in- purtat osteneala pentru virtuli."l l0
tru voi. Sd pdzili toate poruncile Lui pe care vi le poruncesc 15b-17: ,,Dar dacd yei mdnca Si te vei sdtura, ia a-
eu astdzi, ca sd fi1i vii Si sd vd inmullili si sd intrali 5i sd minte la tine insuli ca nu cumva sd. te-apuce mdrinimia, sd
moStenili pdmdntul spre care veli trece lordanul, acolo!, sd-l cdlcali pe-aldturi, sd slujili pe la dumnezei strdini Si sd vd
moStenili, ca sd ddinuili indehmg in lara pe care Domnul li fnchinali lor, sd-L aprindeli pe Domnul asuprd-vd cu mdnie
S-a jurat pdrinlilor voStri sd le-o dea, lor Si urmasilor lor de Si sd vd-nchidd cerul ca sd nufie ploaie, Si pdmdntul sd nu-
dupd ei, lara-n care curge lapte Si miere." Si dea roadele, iar voi sd pierili degrab de pe pdmdntul cel
bun pe care vi l-a dat voud Domnul.'l
,lcolo!Pare a indica gestul prin care Moise atatd[a-
ra Fig[duinfei, in care el, tgtugi, nu va ajunge. Amlnunt spe- Nu cumva sd te-apuce mdrinimia: ,rliteral: sd nu li se
cific S ep tu a gintei."tos ldyeascd inima. Expresie ironic[ la adresa celui ce se indes-
l0t ,,Cdci pdmdntul la care mergi tu ca sd-l stdpd- nileazi" uit6ndu-L pe Cel ce i-a dat belgugul gi aritdndu-qi
neSti nu estq ca pdmdntul Egiptului din csre ali ieSit, acolo
disponibilitatea pentru un fel de ecumenism avant la lettre.
Textul masoretic, pe ldng[ faptul cd,izoleazdfraza preceden-
unde, dupd ce semdnai sdmdnla, il addpai cu picioarele, ca
t6, leg0nd-o conclusiv de prima parte a versetului 15, folo-
pe o grddind de legume;"
segte o expresie mai direct6: ia seama ca nu cumva sd-li fie
,Aluzie la tehnica irigafiilor egiptene: fie o roatd hi-
inima inselatd."ttr
draulicl acfionati prin pedalare, fie ganfuri scobite gi astu-
18-25: ,,Ptmeli dar aceste cuvinte in inimavoastrd Si-n
pate cu picioarele."loe
sufletul vostru; legafi-le co semn la mdnd Si neclintite sd le
11-15a: ,,ci pdmdntul la care mergi tu sd-l moSteneSti
aveli tnaintea ochilor. Dafi-le ca tnvdldturdfiilor voStri; vor-
e pdmdnt cu mtmli Si vdi, care se adapd din ploaia cerului,
beSteJe de ele cdnd Sezi acasd, cdnd mergi pe cale, cdnd te

'ot PENT, p. 334 lll Sf. Cnirit al Alexandriei, Despre inchinarea...,yll


'@ Ibid. 'rr PENT, p. 334

64 65
,,Binecuv0ntarea gi blestemul devin efective nu prin
fafi de bine sau rIu. Ca gi
ele insele, ci prin opfiunea omului
in cazul primilor oameni in rai, cilcarea poruncii lui Dum-
nezeu atrage dupi sine blestemul."r13
29t ,,Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, te vo duce in yara
spre care te indrepli ca s-o iei tn stdpdnire, binecuvdntarea o
vei pune tn muntele Garizim Si blestemul tn muntele Ebal."
,,Acest verset anunfi instaurarea ceremoniilor rituale
14
prezentate in capitolul 27 .-1
30-322 ,,(atd, nu sunt aceStia dincolo de lordan, ina-
poia drumului dinspre soare-apune, in lara Canaaneenilor
care locuiesc la apus de Ghilgal, aproape de stejarul Mam-
vri?). $i pentru cd vpi treceli Iordanul spre a intra sd moS-
tenili lara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o dd ca
moStenire veSnicd, s-o stdpdnili gi sd trdili intr-tnsa, dali-vd
Domnul, Dumnezeul vostru, pe fala-ntregului linut pe care
silinla sd plinili loote poruncile Lui gi toate hotdrdrile aces-
veli cdlca, o$a cum El, Domnul, v-a grdit'"
tea pe care vi le pun eu astdzi tnainte."
Mutdnd acestea la rdzboiul cel nevlzut, ,,Domnul po-
runcegte sl int6mpinlm pe diavolul fbri fric[ li riceall (" ')'
Cu aceste indemnuri se incheie cea de-a doua cuvdn-
tare a lui Moise.
C[ci de nu vei muri de moartea cu trupul de bun[voie pentru
bunltatea lui Dumnezeu, vei muri fErd de voie cu sufletul,
3. Prevederi detaliate (12, I - 26,9)

,,in fapt, aici incepe cea de a doua Lege. Pinconfinu-


tul lor, capitolele 12-26 poartl gi numele de Codul Deutero-
nomic. Acest Cod este, in mare mIsur5, o reluare a Legii
mai vechi, cu o seaml de amlnunte, precizlri gi adaosuri la
o imptrn. mdsura evolufiei pe care societatea israelit[ o va cunoagte in
2G282 ,,Iatd, eu vd pun astdzi inainte binecuvdntare fara Fdg6duinlei."rr5
Cap.12,l-32 ,,Iatd poruncile Si hotdrdrile pe care vd
veli strddui sd le plinili in lara pe care Domnul, Dumnezeul
pdrinlilor voStri, v-o dd spre moStenire pe toatd durata zile-
lor cdte le veli trdi voi pe pdmdnt. Sd pustiili toate locurile

"3 PENT- o.335


tu lbid. "
t'' Sf. Isaac Siru| Cuvinte despre nevoinfd,Ll "s PENT,p.336

66 67
unde popoarele pe care le veli stdpdni au sluiit dumnezeilor n-ali intrat in odihna ti-n mo$tenirea pe care v-o dd Dom-
lor, cele din munlii inalli, cele pe dealuri si cele de sub
de nul, Dumnezeul vostru.. Dupd ce veli trece lordanul Si vd
copac umbros. Sd le ddrdmali altarele; sd le zdrobili stdlpii; veli aseza in lara pe care v-o dd voud ca moStenire Domnul,
sJintele lor crdnguri sd le tdiali; chipurile cele cioplite ale Dumnezeul vostru, cdnd El vd va odihni dinspre partea tutu-
durnnezeilor lor sd le mistuili in foc, iar numele lor sd-l ror vrdjmasilor care vd-mpresoard Si cdnd veli locui la add-
stdrpili din locul acela." post de spairne, atunci, in locul pe care Domnul, Dumnezeul
Prima obligafie a credinciosului este indeplrtarea de vostru, tl va alege spre a I se chema numele, acolo veli adu-
la orice fel de idolatrie. La credintp adeviratA ajungem dupl ce tot ceea ce vd poruncesc eu astdzi: arderile-voastre-de-
ce ne-am cur6[it locul ldunfic de orice gflnduri inrudite cu tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, pdrga ridicatd de
erezia. mdinile voastre, Si toate cele alese din darurile pe care I le
4-7'. ,,Nu tot a$a insd ii veliface Domnului, Dumneze- veli fdgddui Domnului, Dumnezeului vostru. Sd vd veselili in
ului vostru, ci fn tot locul pe cqre Domnul, Dumnezeul vos- fala Domnului, Dumnezeului vostru, voi Si fiii voStri gi fii-
tru, tl va alege tn una din cetdlile voastre spre a I se rosti cele voastre Si robii voStri Si roabele voastre, precum Si
numele Si a fi chemat, acolo Il veli cduta, acolo veli intra, levitul cel'din porlile voastre, de weme ce el n.ire partel$i
acolo vd veli aduce arderile-de-tot Si ierlfele Si pdrga Si ft- mo;tenire cu voi. Ferefte-te ca nu cunwa sd-yi aduci arde-
gdduin\ele gi darurile cele de btndvoie si pe intdii-ndscuqi din rile-de-tot in orice loc pe care-li cad ochii, ci numai in locul
cirezile voastre Si din turmele voastre; acolo veli mdnca in pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va alege tn una din ce_
tdyile tale; acolo-li vei oduce arderile-de-tot Si acolo vei pli-
fala Domnului, Dumnezeului vostru, acolo vd veli bucura, voi
Si casnicii voStri, de tot ce-nseamnd lucrul mdinilor voastre,
ni tot ceea ce-li poruncesc eu astdzi. "
a;a cum te-a binecuvdntat pe tine Domnul, Dumnezeul tdu." Prrn loc infelegem aici fie sufletul cur[fit de patimi;
E anticipatd ridicarea Templului gi se subliniazl uni' fie Biserica (desigur, anticipdnd): ,,Deci e o gregeall gi o vi-
citatea acestuia; acolo se vor aduce jertfele gi se va bucura
n[ a unui suflet lipsit de orice evlavie sI indr[zneasci ajertfi
poporul. De aici, un sfat pentru credinciogi: ,,Trezindu-te gi in orice loc Ai sd nu indeplineasc[ in casa lui Dumnezeu tai-
lEuddnd pe Dumnezeu gi chemdndu-L iarigi in ajutor, incepe
na lui Hristos."llT ,,Prin cuv6ntul loc ce altceva se infelege
decdt contemplarea in Duhul, (stare) in care afl0ndu-se Mo!
intdi primul lucru, adici sd te rogi in inimd frr[ imprigtiere
gi in chip curat pdnl la un ceas. Clci in acest timp mintea se se, a putut s[ vad[ pe Dumnezeu; Care i se inftliga in mdsu-
ra in cdre putea fi cunoscut? Acesta este locul propriu pentru
afl[ tn starea cea mai linigtitn gi mai netulburat[. De aceea, I8
o veritabili adorare."l
ni s-a poruncit si jertfim lui Dumnezeu cele intdi n[scute 9i
cele mai alese ale noastre, adicd s6-[ inllfam in chip neclintit l5l ,,TotuSi, ori de cdte ori i1i vafi pofia, poli sd in-
junghii Si sd mdndnci carne tn orice cetate, dupd binecuviln-
cel dintdi gind, prin ruglciunea curat[ cltre Domnul nostru
tareq pe care li-a dat-o Domnul, Dumnezeul tdu; atdt cel
Iisus flristos."ll6
necurat cdt Si cel curat va putea sd mdndnce din ea, aSa
8-l4z ,,Acolo nu veli face nimic din ceea ce faceli voi
cum (se mdndncd) cea de cdprioard Si cea de cerb.',
acum aici, fiecare dupd cum ii place lui; cdci pdn-acum tncd

t'6 Calist Ignatie Xanthopol, Cele 100 de capete,26 "]8 Sf. Cmrl al Alexandriei,
rf
op. cit.,X
9i Sf. Vasile cel Mare, op. cii-,XXyI

68 69
20-27: ,,Iar dacd Domnul, Dumnezeul tdu, ili va ldrgi
hotarele, a;a cum li-a spus, Si dacd tu vei zice: Am sd md-
ndnc carne..., (Si aceasta) pentru cd sufletul tdu doreSte sd
mdndnce carne, mdndncd-ntr-adevdr carne dupd pofia su-
fletului'tdu. Dacd locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, l-a
ales sd I se cheme-ntr-insul numele va fi departe de tine,
atunci sd-njunghii din cirezile tale Si din turmele pe care li
le-a dat Dumnezeul tdu, aSa cum li-am poruncit eu, Si-n ce-
pdmdnt Precum oqo." tdlile tale sd mdndnci dupd pofia sufletului tdu. Curn se md-
' D"rpre aceast[ interdic(ie am vorbit in volumele
an-
ndncd cerbul Si cdprioara, aSa le vei mdnca; Si cel necurat
din mijlocul tdu, Si cel curot, deopotrivd vor mdnca. Dar ia
bine seama sd nu mdndnci sdnge, pentru cd sdngele lui este
suflet; sd nu mdndnci sufletul laolaltd cu carnea; sd nu-l
mdncali, ci sdJ vdrsali pe pdmdnt precum apo; sd nu-l md-
ndnci, ca sd-li fie bine, lie Si copiilor tdi de dupd tine, de vei
face (astfel) ce e bun Si pldcut infala Domnului, Dumnezeu-
lui tdu. Numai sfintele tale prinoase, de le vei avea, Si daru-
rile tale de fdgdduinld, pe acelea le vei lua Si vei veni la lo-
cul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, $i l-a ales ca tntr-insul
sd I se cheme numele. i1i vei face arderile-de-tot; cdrnurile
le vei aduce pe jertfelnicul Domnului, Dumnezeului tdu;
sdngele jertfelor tale fl vei vdrsa la temelia jertfelnicului
Domnului, Dumnezeului tdu, iar cdrnurile le vei mdnca."
,,Cei ce slujeau odinioar['lui Dumnezeu in umbra le-
gii inchipuiesc pe incep[torii in evlavie. CIci gi acegtia de a-
bia pot s[ ?nfeleagl dispoziliile vdzute ale simboalelor cu in-
[eles de tipuri. Dat fiind agadar ci nu acelora li s-a dat in pri-
mul rdnd legea, ci nou6, clci prin noi se des[vdrgegte duhov-
nicegte, care vietuim dupi pilda lui Hristos, sI cercetim cu
evlavie rafiunea jertfelor de atunci. incep[torul in evlavie,
invdf6nd sd cunoasc[ faptele dreptilii, se indeletnicegte nu-
mai cu ftptuirea intru toatd ascultarea gi credinfa, mdncind
cele v[zute ale virtulilor ca pe nigte trupuri. Rafiunile porun-
u9 cilor, care alcdtuiesc cunogtinfa celor desivArgili, el le lasd
DEUT, p. 230 lui Dumnezeu prin credin1i, neputdndu-se intinde cdt (ine
120
Sf. Chidl al Alexandriei, op. cit',)(lll

70 7t
slujit neamurile acestea dumnezeilor lor? $i eu voi face la
fel!... Sd nu-I faci aSa Domnului, Dumnezeului tdu; cdci
urdciunile pe care Domnul le-a urdt, pe acelea le-au ftcut
ele dumnezeilor lor: cd chiar Si pe fiii lor Si pefiicele lor le-
temelia (Evrei 11, l) care poarti 9i in- au ars cufoc dumnezeilor lor."

felesurilor dumnezeieqti. Tot cel [9i cu ,,Aveftisment impotriva preludrii, in cultul fa(i de
sobrietate de befia vinului in,tel i prin Iahve, a unor ritualuri de la popoarele din Canaan, cum ar fi
practica de a oferijertfe omenegti."l22
322 ,,Tol cuvdnlul pe care li-l poruncesc eu astdzi, pe
acela sd-l pdzeSti intru faptd; nimic sd nu-i adaugi Si de
nimic sd nu-l lipseSti."
,,In versiunea ebraicl, acest verset este primul din capi-
rului, intrucet, din pricina cugetului eopil[resc, nu se putea tolul urmitor (care va,aveaa deci, 19 versete). Tot aga e sifuat
ridica la cunogtinfa celor ce se sdvArgeau tainic. Hristos insd, in Septuaginta edilia Rahlfs. Versiunea de fa{i p6streazE ins[
fEcdndu-ni-Se arhiereu al bunurilor viitoare (Evrei 9, l l) 9i ordinea din alte versiuni, mai vechi, ale Septuagintei, asacum
jertfrndu-Se pe Sine ca jertfh tainicl se afll ele in ediliile romAnegti ale Bibliei @ucuregti 1688,
pul gi sdngele celor ce gi:au dePrin Blaj 1795,Sibiu 1858, Bucuregti 1914 Si 1936..)-123
vederea des[vArgirii, ca si Poati Cap. 13, l-3: ,,De se va ridica tn mijlocul tdu
prooroc sau visdtor de vise Si-li va da semn sau minune, iar
semnul sau minunea de care el \i-a vorbit va veni intr-
adevdr, dacd atunci el ili va zice: - Sd mergem Si sd slujim
la alli dumnezei..., pe care voi nu-i Stili, sd nu ascultali de
cuvintele acelui prooroc sau de ale celui ce a visat visul a-
cela; cd (prin aceasta) vd-ncearcd Domnul, Dumnezeul vos-
tru, ca sd afle dacd pe Domnul, Dumnezeul vostru, it tuOqt
poruncesc eu lie astdzi, ca sd-1ifie bine, lie Si copiilor tdi in din toatd inima voastrd Si din tot sufletul vostru. "
'veoc,
de vei face (astfel) ce e bun Si pldcut infala Domnului, ,,i, Orientul antic visele erau considerate ca un mijloc
Dumnezeulii tdu. Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, va pierde de comunicare divind c6tre un profet sau cltre pufinii alegi
care, avdnd vise gi vedenii, le transmiteau celorlalfi (Numeri
12, 6; 22,20; I Regi 3, 15; 28,6; Ieremia 23, 25). Nu este
deci vorba de un t6lcuitor de vise care interpreta visele altor
persoane. Termenul tehnic folosit pentru a desemna pe cel

t22
DEUT, p.230
t23
'" Sf. Mar<im Mdrturisitorul, Rdspansuri cdtre Talasie,36 PENT, p. 338

72 73
propierea de El nu trebuie infeleasl in sens spalial.,'127 ,,Le-
care poseda aceast[ calitate era visdtor sav vdzdtor de vi-
gea numegte asem[narea unnare; iar o urmare ca aceasta te
se"l24. ,,De obicei, spusele unui profet sunt int[rite, spre mai
t'ace asemeneaatAtc6t este cu putin1i."l28
multi crezare, de semne gi minuni cu care el le asociaz[, aqa
5: ,,Iar pe proorocul acela sau pe cel ce a visat visul
cum a fEcut, de pild6, Moise (vezi legirea 4, 30-31). Dar de
sd-l dali morlii, pentru cd el 1i-a vorbit cu scopul de a te a-
la acelagi Moise gtim cd qi vrljitorii lui Faraon au fost in
bate de la Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce te=a scos din lara
stare s[ faci aceleagi semne (Iegirea 7, ll)- Dac[ deci pro-
Egiptului Si te-a eliberat din casa robiei, dorind sd te scootd
orocii mincinoqi au puterea de a-qi asocia profefiile cu anu-
din calea pe care Domnul, Dumnezeul tdu, 1i-o ponmcit sd
mite semne, nu semnele sau minunile constituie principalul
mergi; sdJfaceli pe cel rdu sd piard dintre voi."
criteriu al credibilit[fii, ci confinutul profefiilor, dacl ele adicl
swrt in acord cu autentica inv[fitur[ descoperiti de Dum- ,,Cdt de sfdnti gi de potrivitd cu Dumnezeu e legea!
Cici dacd ucigagii de trupuri trebuie numaidecdt s[ moarE,
nezeu. in asemenea cazxi, credinciosului i se cere un foarte
dupl lege, cum nu se va primejdui, pe drept cuv6nt, cel ce
puternic sim! al discerndmdntului (facultatea deosebirii du-
pricinuiegte o r[tlcire pierzdtoare sufletului gi-l aruncd pe a-
hurilor - I Corinteni 12, lO), spre a nu se l[sa ingelat."r2s
cesta, care, dupi cuv0ntul Mdntuitorului, e mai bun dec6t
Pentru a nu gregi, vom cere sfat celor imbunltl1i1i: ,,suntem
trupul, in gropile pieiili? De aceea a legiuit Dumnezeu ca
datori si ne indreptim cu toat[ puterea pe noi inqine spre
amlgitorul gi batjo-c^oritorul celor sfinte si fie supus la pe-
voia lui Dumnezeu gi s[ nu credem inimii noastre, ci chiar
deapsa ucigagului."l2e
de ar fi un lucru bun (ceea ce gdndim), s[ auzim gi de la
Gl0z ,,Dacdfratele tdu dinspre tatd saufratele tdu
vreun sfdnt c[ e bun. Si nu ne incredem in noi inqine, chiar
dac[ am inceput s[ lucrdm bine 9i socotim c[ trebuie si iasd
dins.pre mamd saufiul tdu saufiica ta saufemeia de la sdnul
tdu sau prietenul tdu care-i una cu sufletul tdu te va ruga in
cum e drept. Ci trebuie s[ facem tot ce std in puterea
taind zicdnd: - Sd mergem Si sd slujim altor dumnezei...,pe
noastri, iar pe de alti pane s[ spunem altuia cum am lucrat
care tu nu i-ai ;tiut, nici tu Si nici pdrinlii tdi, unora dintre
gi sI afl[m de am lucrat bine. Dar nici dup[ aceea sI nu fim
dumnezeii neamurilor din Breajma voastrd, aproope de tine
hri grij[, ci s[ agtept6m gi judecata lui Dumne zet;"126 . sau departe de tine, de la o margine a pdmdntului pdn-la
4z ,,Pe urmele Domnului, Dumnezeului vostru, sd um-
El sd vd temeli; poruncile Lui sd marginea pdmdntului, sd nu te invoieSti cu el, nici sd asculli
blaYi Si de
de el; ochiului tdu sd nu i se facd mild de el, sd nu te-nduri de
glasul Sdu sd ascultapi; Lui sd-I sluiili si de El
el Si nici sdJ tdinuieSti; ci ddJ cu totul pefald; mdna ta sdfie
Urmlm lui Dumnezeu in duh, un urcug
cea dintdi asuprd-i ca sdJ omoora Si apoi mdinile poporului
direa asemdndrii cu El. ,,Niciodatd n-ar trebui si ne intre-
b[m: dacl Dumnezeu ar fi legat de un anumit loc, atunci pe tntreg. Cu pietre-l vor ucide Si va muri, pentru cd a-ncercat
ce cale s[ ajungem la El? Putem spune aceasta pentru ci sd te abatd de la Domnul, Dumnezeul tdu Cel ce te-o scos
Dumnezeu e mai presus de orice loc, iar in mdna Lui stau din lara Egiptului, din casa robiei. "
toate cdte existi gi nimeni nu-L poate cuprinde. De aceea a-
t27
r2a 4
DEUT, p.230 128
12s
PENT, p. 338 t2s II, 100,4
126
Ava Dorotei, invdldturi de suflet folositoare,Y, S
VI

74 75
ment nu se relateazl ca vreo cetate s[ fi fost pedepsitii astfel,
exceptdnd cetatea Ghibea (Judec[tori, cap. 19 -20), pedepsitE
cu nimicirea, ins[ nu pe motiv de idolatrie.
Cap. 14, lz ,,Fii sunteli ai Domnului, Dumnezeului
vostru; sd nu vd curdlili deasupra mortului, nici sd vd radeli
intre ochi. "
,,intregul verset se referi la unele rituri funerare prac-
ticate de neamurile Canaanului, ritui pe care Legea lui Dum-
nezeu le interzice. tn leglturt cu primul (rit) versiunea ebraicd
denunfi practicarea unor incizii corporale, practici la care se
face aluzie gi in Levitic 19,28. Sepruagintainsd folosegte ver-
bilfivao (de altfel, singura datii in intregul V. T.) : a purifi-
ca, a deveni strilucitor (prin purificare), ceva asemlnltor cu
expresia a strdluci de curdlenie, ceea ce n-ar exclude ritua-
lul unei purificlri prin incizare"rl2. Cet privegte raderea fn-
tre ochi,,,poate fi vorba de raderea smocului de pir dintre
sprincene. Traducltorii din ebraici, degi pornesc de la textu-
alitatea expresiei intre ochi, gloseazl pe ideea tunderii piru-
lui de pe frunte (cum am zice azi, tunderea bretonului), sau
pe cea a raderii pirului din po(iunea frontal[ a capului."r]3
2-32 ,,Cd popor sfllnt ti eSti tu Domnului, Dumnezeu-
lui tdu, Si pe tine te-a osebit Domnul, Dumnezeul tdu, sd-IJii
popor ales intre toate neamurile cdte se afld pefapa pdmdn-
tului. Nimic spurcat sd nu mdncali."
,,Spurcat e mai puternic decdt necurat gi are aici un
confinut religios-moral: ceea ce este urdciune in fafa Dom-
nului, termen care condamnl orice formd de idolatrie."l3a
4-21: ,,Iatd animalele pe care le puteli mdica: vilelul
din vaci, mielul din oi Si iedul din capre; cerbul, gazela, an-
tilopa, bivolul,lapul sdlbatic, bourul Si girafa. Orice animol
care are copita despicatd, cu copita adicd despdrlitd-n doud

t32
PENT, p.339
133
r30 cit',Vl[, 14,34 Ibid.
Alexandrinul , op'
t" Clement
AB, p. 175
t34
Ibid., p.340

77
76
unghii, Si care face parte dintre rumegdtoare, il puteli mdn- sul numele ili e departe, atunci, pentru cd Domnul, Dumne_
ca. Dintre cele ce rumegd Si dintre cele cu copita despicatd zeul tdu, te-a binecuvdntat, vinde-le pe argint, ia argintul in
Si din cele cu unghiile despdrlite sd nu mdncali: cdmilo, ie- mdinile tale Si mergi la locul pe care Domnul, Dimnezeul
purele si ariciul, cele ce rumegd fdrd sd oibd copita despi-
catd; acestea pentru voi sunt necurate; Si porcul, pentru cd,
degi are copita despicatd si despdrlitd-n doud unghii, nu ru-
megd; necurat e pentru voi. Din cdrnurile acestora sd nu
mdncali, de stdrvurile lor sd nuvd atingeli- Din toate (vietd
lile) care sunt in apd le puteli mdnca pe acelea care au aripi parte Si nici moStenire impreund cu tine.,,
$i solzi; pe acestea le puteli mdnca, dar pe nici una din cele.
ce nu au aripi Si solzi sd n-o mdncali; acestea pentru voi
sunt necurate. Orice pasdre curatd o puteli mdnca. Dar dint
tre zburdtoare sd nu le mdncali pe acestea: vulturul, zgrip-
lorul si vulturul-de-mare; soimul si eretele cu soiurile lor; zeu, se provinl din propria jertfd.,,l3s in plus, se vorbegte
corbul cu soiurile lui; strulul, cucuveouo, precum Si pescd- despre veniturile preofilor gi levililor, care ,,constau nu nu_
ruSul cu soiurile lui, bdtlanul, cocorul si ibisul; huhurezul, mai din primilii gi primogenituri, ci mai ales din zeciuiala
vultanul cu soiurile lui, pupdza, bufuila, pelicanul, cormora- care se percepea de dou[ ori pe an aducdnd mari resurse de
nul cu soiur.ile lui, lebdda Si liliacul- Toate insectele inari- inhefinere a slujitorilor laaltar. prima zeciuiald consta din in-
pate sunt necurate pentru voi; sd nu mdncali din ele. Orice
zburdtome curatd o puteli mdnca- Sd nu mdncali nici o
mortdciune; dd-o strdinului ce se afld in cetdlile tale, s'o
mdndnce el; sau dd-o celui de alt neam; cd popor sfdnt Ii
eSti tu Domnului, Dumnezeului tdu. Miel sd nufierbi in lap-
tele mamei sale. "
Despre prevederile alimentare am discutat pe larg in
comentariul la Levitic.
22-272 ,,Sd pui de-o parte zeciuiald din toatd roada
seminlelor tale, roada larinei tale de la an la an, si s-o md'
ndnci tn fala Domnului, Dumnezeului tdu, in locul pe care de trei ani primite in anul
Domnul, Dumnezbul tdu, il va alege pentru ca-n-trdnsul sd I acela gi se careparticipau
-
se cheme numele; adu zeciuieli din grdul tdu, din vinul tdu, gi strlinii, levili.t:o.
din untdelemnul tdu, Si pe intdi-ndsculii cirezilor tale Si ai 28-292 ,,Dupd trei ani sd scoli toate zeciuielile roa_
turmelor tale, ca sd inveli a te teme de Domnul, Dumnezeul delor tale din anul acela Si sd le pui in cetdlile tale; atunci sd
tdu, in loate zilele. Dar dacd drumul va fi prea lurtg pentru
tine Si dacd nu le vei putea duce pentru cd locul pe care 135
DEUT, p.231
Domnul, Dumnezeul tdu, l-a ales spre a I se chema intr-fn- 136
AB, p.289

78 79
vind levitul - cdci el nu ore parte Si moStenire impretmd cu ti- 3-52 ,,De la cel strdin cere ceea ce-i al tdu osuprd-i;
ne - Si strdinul Si orfanul Si vdduva, cei ce se afld in cetdlile dar fiatelui sd-i ierli datorio pe care el o are cdtre tine. Cd-n
tale, Si sd mdndnce Si sd se ne- mijlocul tdu nu va fi sdrman (pentru cd Domnul, Durnnezeul
zeul tdu sd te bineaninteze tdu, te va binectndnta in lara pe core li-o dd s-o stdpdneSti
ca moStenire), numai dacd veli asculta cu luare-aminte glasul
Domnului, Dumnezeului vostru, ca sd pdzili Si sd plinili toate
poruncile acestea pe care li le poruncesc eu astdzi."
,,Yezi adevilrul fulgerdnd in umbre? Cdci aratd, gi aici
cAt se poate de invederat iconomia Mdntuitorului nostru pri-
vitoare la noi. Pentru ci celor ce au venit l6ng[ El prin cre-
dinfd gi s-au frcut casnici gi frafi ai Lui prin aceea cI s-au
rilor. Un asemenea implrtngit de Sfhntul Duh gi s-au fdcut plrtagi de firea dum-
nezeiascd, le-a iertat datoriile qi n-au trebuit s[ pllteascd ni,
H[?,?HXtl,?T; mic. Cdci n-a cerut de,la ei suferirea pedepselor pentru ngas-
a deveni sclavi sau s[ fie consffdngi si munceasci pentru cultare, mdcar cd erau datori si dea socoteali pentru viafa
creditor. Aceste clauze igi pierd valabilitatea dupd procla- lor dinainte. Iar pe cei incl strdini 9i de alt neam i-a l6sat sub
marea anului sabatic, in care prevala iertarea Domnului in povara datoriilor; pentru necredinfa lor qi pentru faptul cd
favoarea celor s[raci.:rl38 I remarcd asupra comentariului de s-au linut cdt mai departe de familiaritatea cu El, gi i-a supus
mai sus: Anul sabatic a fost proclamat indatl dupd iegirea osindei gi trebuinlei de-a fi pedepsifi, ca pe unii ce au p6-
din Egipt! Mai mulg hotlrdrea lisirii odihnei farinilor s-a catul inc[ negters."lao
dat deodatd cu cea a iert[rii datoriilor in anul al gaptelea' 6: ,,Cdci Domnul, Dumnezeul tdu, te va binecuvdnta
2z ,,Iatd care este rdnduiala iertdrii: Vei ierta intrea- dupd cum li-a spus: tu vei imprumuta neamuri multe, dar tu
ga datorie pe care li-o datoreazd aproapele tdu Si /ratele nu te vei tmprumuta; Si peste multe neamuri vei fi stdpdn,
iau; sd nu o ceri tnapoi, pentru cd ierlare I s-a chemat dar ele pe tine nu te vor stdpdni."
Domnului, Dumnezeului tdu. " Septuaginta,,foloseqte verbul danizo : a imprumuta
bani cu'dobdndd, aSa cum e folosit aici, ca gi in versetele 8
,,intrucdt in anul sabatic nu se lucra p[mAntul 9i nu
erau nici venituri, Legaporunceqte ca datoriile s[ fie am6- gi 10, precum qi in cap. 28 versetele 12 Si 14. Traducerile
nate gi nu iertat To(i cei ce d[- Textului Masoretic ins[ introduc ai ideea unui amanet (gaj,
deau imprumut in acest an s[-i garanfie, zAlog) pe care creditorul il deline de la debitor gi
ierte de datorii, imit numele de care trebuie restituit odatii cu iertarea datoriei. Dupi unii in-
iertare (gemittah -15, 1) sau de iertarea Domnului (Semittah terpre,ti, amanetul putea fi chiar unul din copiii debitorului,
laiahve - 15,2)."11e care trebuia sd munceasci in contul datoriei neachitate. in alti
ordine de idei, versetele 1-ll cunosc dou[ variante de inter-

'oo Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,VII

81
l0z ,,Dd-i, dd-i Si imprumutd-l cu cdt tpi cere Si dupd
cum are trebuinld; iar cdnd ii dai, sd nu li se strdngd inima;
cd pentru aceasta te va binecuvdnta Domnul, Dumnezeul
tdu, tntru toate faptele tale Si-ntru totul, oriunde mdinile tale
vor lucra.."
,,Poruncind deci sI se dea imprumuturi gi t[ind lico-
mia gi frglduind celor ce voiesc si fac[ aceasti binecuvin-
tare, le cere ca, dupd ce se scurg gapte ani peste datorii, sd le
ierte, cinstind timpul iert[rii tuturor, adici cel al venirii lui
Hristos, in care am fost indreptafi to{i prin credin(d. Cdci
atunci am dobdndit amnistia vechilor plcate prin aceea c[ El
a pironit pe crucea Sa zapisul cel impotriva noastri gi a inl6-
turat pedepsele ce le datoram Judecdtorului.(...) E un obicei
al dumnezeiegtii Scripturi s[ asemene tot rlstimpul veacului
de fap gi de acum cu o slptlmdni, din pricina intoarcerii zi-
lelor la inceput. Cdci sfhrgitul slptdmdnii e Sdmb6ta. Iar ve-
cini nemijlociti este zinn a opta, care aduce un nou inceput
al veacului prin invierea lui Hristos. (...) Deci Hristos a ve-
nit, dup[ Scripturd, la sf0rgitul veacului de fa{i gi oarecum
Sdmb6ta" cdnd i-a gi eliberat pe tofi cei legafi in lanfurile p5-
catelor lor gi indatorali Lui cu pedepsele pentru neascultare.
(...) Deci legea ne-a arltat indirect gi ca prin ghiciturd taina
dumnezeiasc6, poruncind si se facl iertare in anul al gapte-
lea. $i introduce pe c[r[rile bun[titii, invlfind sI se puni
iubirea de fra(i mai. presus de bani gi indemndnd pe Israelili
si fie darnici gi s[ implrtigeasc[ ale lor altora. Ea porunceg-
te bun6tate fafi de frate gi vecini, ca pe o deprindere in pur-
tarea de grijl mai iubitoare fa{i de to1i."rs
ll-12'. ,,Cd sdraci nu vor lipsi de pe pdmdnt; de ace-
ea-li poruncesc eu lie sdfaci aceastdfaptd Si-li spun: Des-
chide, deschide-li mdna cdtre fratele tdu, cdtre sdracul tdu
Si cdtre sdrmanul tdu din lara ta! De li se va vinde lie frate-
le tdu, evreu sctu evreicd, Sase ani iliva sluji, iar in al Sapte-
lea il vei ldsa sd plece de la tine liber."
l4l PENT. P.341
142
i; ##";il al Milanului, Scrisori' xxxvll' 14
'* Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ylll
143

83
82
care-;i adici in Sdmblta spiritualS (inteligibill) celor chemafi la
,,Aceste obiceiuri erau simboluri ale veacului,
face revolufia in cicluri de cdte gapte zile ale s[ptiimanii in
aT
libertate din bunltatea Step6nului."r
drumul c[ruia suntem cupringi 9i noi: in acest an plcatele se l5-l7z ,,Adu-li aminte cd Si tu ai fost rob tn lara
Egiptului Si cd Domnul, Dumnezeul tdu, te-a scos de acolo;
iatd de ce-fi poruncesc eu lie sdfacifaptq aceastq. Iar dacd
acela tpi va zice: - Nu md duc de la tine!..., pentru cd te-a-
ndrdgit, pe tine Si casa ta, de yreme ce-i esle bine la tine, sd
iei undreaua Si sd-i gdureSti urechea lipitd de canatul uSii,
Si-li vafi el rob in veci. Tot aSa veiface Si cu slujnica ta."
,,Fiind aga de inr[dlcinat[ in societatea antici, Moise
nu a putut si desfiinfeze sclavia din viafa israelifiloq ci nu-
mai a ingr[dit-o prin anumite prescripfii descopeiite de
Dumnezeu. Prin normele Legii a c[utat numai sI imbundti-
feasc[ viafa sclavilor, pe care-i socotegte ca pe nigte oameni
angajali s[ munbeascl sub ascultarea stdpdnilor lor. Astfel,
sclavului evreu i se dd posibilitatea de r[scumpirare, in ur-
ma cdreia stipdnul era obligat s6-i dea libertatea (Levitic 25,
49).Un sclav evreu trebuia sl lucreze doar 6 ani, iar inalT-
lea, st[p0nul il elibera ddndu-i daruri. Dobindirea libertifii
implica gi pe sofia acestuia, exceptdnd cazul cd sclava fusese
primitii de la stlpfln gi ea rlm6nea in continuare in aceast[
stare impreuni cu fiii sdi, p0n6 la inceputul anului al7-lea al
sclaviei sale. Dacd sclavul era mullumit de felul cum fusese
tratat de stlpdnul s[u, Legea prevede ci robul poate si rd-
m0ni gi dup[ cei 7 ani in slujba acestuia, ins[ trebuia sI se
prezinte in fafajudecltorului ca sd dea o declarafie cd vrea
ie re.ara p" rnui departe in casa stipdnului.. in aceast[ si-
tua{ie, sclavului i se giurea urecheq ca simbol cd r6m6ne
rob pe vecie cu familia sa."r48 ,,!.obul care-gi iubegte st6pA-
nul, femeia gi copii, renunf6nd la libertatea adeviratE pentru
leg[tura cu cele trupegti, se face rob vegnic. De aceea i-a fost
giuriti urechea cu sula, ca nu cumv4 auzind prin deschiz[-
tura fireasc[ a auzului, sI primeasci vreun g6nd de libertate,

ras YII
Sf. Vasile cel Mare, Epistolele,260,3 '.0.'^
ro8
Id., Despre fnchinarea...,
Glafire la A doua Lege;Y Ari, p. i33
'a6 Sf Chl.il al Alexandriii,

84 85
ci si rimin[ necontenit rob, iubind cele de aici."tae Despre in luna Abib 1: spic), numit6 ulterior Nisan (: ince-
acest aspect am mai vorbit in comentariulla leSirea. put; primivarl), prima lun[ din calendarul religios al evrei-
1-8: ,,Sd nu-li vind greu cdnd il vei ldsa sd plece liber lor, corespunzdtoare lunilor martie-aprilie, sunt prdznuite
de la tine, fiindcd-n Sase ani el \i-a sluiit pentru simbria pe doul mari s[rbdtori iudaice: Pagtile, legat de Sdrb[toarea A-
un on a unui simbrias; 5i te va binecwdnta Domnul, Dum- zimilor, amintiti in versetele 3, 4 gi 8. Despre sirbitorile
nezeul tdu, in toate cdte veiface." mozaice am vorbit in volumele anterioare (II-N).
Putem vedea in rob pe acel p[c6tos care, prin ciinf[, 2-32 ,,PaStile sd I le jertfeSti Domnului, Dumnezeului
intrece nevoinfele simbriaqului, adicd ale aceluia ce, nedes- tdu, din turme Si din cirezi, tn locul pe care Domnul il va ale-
p[(indu-se vreodatd de Dumnezeu, agteapt[ rlsplata pentru ge pentru ca-ntr-insul sd I se cheme numele. impreund cu ele
faptele sale. sd nu mdndnci dospiturd; timp de Sapte zile sd mdndnci cu
l9z ,,Tot intdi-ndscutul de parte bdrbdteascd ce se va ele azimd, pdinea durerii - cd-n mare grabd ali iegit voi din
Egipt, noaptea, - aSa incdt de-a lungul vieyii voastre-ntregi sd
vd aduceli aminte de ziua cdnd ali ieSit din lara Egiptului."
,,Aici s-ar putea vorbi mult despre motivul pentru care
legea lui Dumnezeu poruncegte s[ minc[m in zilele de'sir-
biltoare pdinea durerii sau azima cu ierburi am(ire (...). A-
numeroase locuri din volumele anterioare. ceasta a ftcut-o din pricini ci omului, fiind fiin{n compus6,
202 ,,il vei mdnca, tu si familia ta, an de an, in fala nu i-a fost cu putinfS, cdt6 vreme trupul pofteSte impotriva
Domnului, Dumnezeului tdu, in locul pe care Domnul, Dum- duhului (Galateni 5, l7), sd respecte cu intreaga fiinfi sfin-
fenia praznicului, pentru c[ daci fii sirbitoarea numai in
duh atunci chinui trupul cel neputincios, care drnpricina do-
rinlei cdrnii nu-i in stare si serbeze gi cu duhul; in schimb,
dacl s6rbltorim numai trupegte, atunci nu mai putem face
loc serb[rii in duh."rso ,,Chiar gi slrb[toarea Pagtelui gi cea a
sau orb sau rdu vdtdmat, sd nuJ iertfesti Domnului, Dumne-
Azimelor cuprind, zicen noi, pdinea durerii gi nimeni nu
zeului td;u, ci sd-l mdndnci in cetdlile tale; atdt cel necurat
poate prlznui o slrbltoare fdri a mdnca pdinea durerii qi
cdt si cel curat pot sd-l mdndnce, co pe o cdprioard sau c.a
fbrl a lua Pagtele cu tristele sau ierburi atnare. ln,telegi deci
pe in cerb. Numai sdnge sd nu mdndnci, ci sdJ verSi pe pd-
mdnt precum aPa."
c[ ele sunt sdrbltori ale lui Dumnezeu, ele nu sunt compati-
Despre animalele cu meteahn[ am vorbit pe larg irt
bile cu pldcerile trupului, ele nu ingiduie nici o neplsare,
nici o desfrtare, nici o voluptate, ele cer mdhnirea inimii,
comentariul la Levitic, caP.22- . . ..t51
tnstete ll smerenle.""
Cap. 16, 1: ,, ui si sd-Ifaci Dom-
4-72 ,,Timp de gapte zile sd nu se aJle la tine dospitu-
nului, Dumnezeului tn luna Spicului te-
rd-n tot linutul tdu, iar din cdrnurile pe card le-ai jertfit sea-
a scos Domnul, Dumnezeul tdu, din Egipt, noaptea"'

r4e 'lo O.igerr, op. cit.,vlll,23


Nil Ascetul, op. cit.,53 ''' Id., Omilii lq Cartea Numerii, XXm, l0
86 87
ra, tn ziuo cea dintdi, sd nu rdmdnd pdnd dirnineala. Nu-li rezelna toate minunile pe care Iisus le va face in zi de S0m_
va fi ingdduit sd jertfeSti Pastile in oricare dintre cetdlile bitd, toate indreptate mai ?nt6i spre vindecarea sufletului.,,r53
tale pe care Domnul, Durnnezeul tdu, |i le dd, ci numai tn
locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va qlege pentru ca-
ntr-tnsul sd I se cheme numele, acolo sd iertfeSti Pastile,
seara, in asfinlitul soarelui, la vremea cdnd ai ieSit tu din
lara Egiptului. Acolo vei fierbe Si vei frige Si vei mdnca, in
locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va alege, iar di-
mineala te .vei.intoarce Sivei merge la sdlasurile tale. "
Am vorbit, in comentariile la lesirea, despre mielul
pascal; aici sunt doui nout6!i: se pare c[ e ing[duitE 9i fier-
berea mielului, iar aducerea jertfei utmeazi si se fac.[ la sanc-
tuarul unic: ,,Cu toate cd, era plin6 fara iudeilor de zeci de mii
de cetdfi gi sate, Dumnezeu a poruncit si se plineasc[ cele
sfinte gi legea cu privire la Pagti numai in sfhnta cetate, litera
legii inchipuind, socotesc, prin aceasta, cd nu e ingdduit 9i nu
se ing[duie cuiva si implineasci taina lui Fhistos in orice
mod ar vrea, adici in orice loc. Cdci singurul loc cuvenit ei 9i
cu adevdrat potrivit este sfhnta cetate, adic6 Biserica in care pdtat, pentru cregtini, o noui semnificafie.
este gi preotul legiuit. $i prin mdini sfinlite se s[v0r;esc cele
sfinte gi se aduce timdie lui Dumnezeu, Celui ce {ine toate, 9i
ereticii care strAmb[ cele drePte
la aceasta, cdci jertfesc mielul nu
inile celor alegi prin Duhul pentru
sfhnta slujba, oi (...) rapindu-ii lorugi einstea 9i jertfind in tot
locul. C[ci, ca nigte tauri batjocoritori qi ingimfafi, se pornesc
fErljudecati numai spre celi ce le place lor."r52
8z ,,$ase zile vei mdnca azime, iar ziua a Saptea, ca
tncheiere, e sdrbdtoarea (inchinatd) Domnului, Dumnezeu-
lui tdu; sd nufaci tn ea nici o lucrare, tn afard de cele ce i
sefoc sufletului."
,,Men(iunea: in afard de cele ce i sefac sufletuluilip-
segte din Textul Masoretic. Pe aceast6 excep(ie insl se vor gatd. Denumirea colibelor provine probabil din faptul
c6, in

cit.,xYll t'3 PENT,


"' Sf. Chiril al Alexandriei, op. p. 343

88 89
nezeului tdu. $i nici stdlp sd nu-li tntdreSti, cel pe care
Domnul, Dumnezeul tdu, l-a urdt."
,,Privegte cum desparte pe inchin6torul adevlrului de
orice ritlcire idoleasci, neingiduindu-i s6 se foloseascl de
legile pdgdn eiurile ace_
d
lora, chiar s-ar p6stra.
(...) Pegdnii ce dumbra_

ndtatea altarului sacru i-ar putea conferi o auri de sacralita_


te, ceea ce ar fi un pas cltre idolatrie,,l57.
Ca,p, lTr l-52 ,,Domnului, Dumnezeului tdu, sd nu_I
jertfeSti vilel sau oaie cu meteahnd, sau cu oarecare bete_
Sug, cd urdciune este aceasta fnaintea Domnului, Dumneze_

nezei Si sd se inchine lor, soarelui sau lunii sau la orice (u_


cru) din cele ce alcdtuiesc podoaba cerului adicd la ceea
-
ce nu li-am poruncit Eu -, cdnd 1i se va spune aceasta
Si vei
auzi, sd cercetezi cu toatd gria Si, dacd lucrul acesta se

156
Ibid.,x
154
DEUT, pp.23l'232 l5'l
PENT, p.344
155
Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,Vlll
91
90
adevereSte, anume cd o astfel de urdciune s-a petrecut ?n lizarca congtiinfelor, presupundndu-se cd martorii ar govdi in
Israel, atunci pe bdrbatul acela, sau pefemeia aceea, pe cei cazul in care au mirturisit str6mb. ,,C6nd Dumnezeu insugi e
ce au ficut acest lucru rdu, scoate-i in fala porlilor tale Si badocorit in slujirea ce I se cuvine, nu e lucru cuminte a te
ucide-i cu pietre Si ei vor muri."
in fala porfilor,,,adic[ in afara cet[[ii, pentru ca a-
ceasta De altfel, in
piata Publice"rs8'
,Dati aic, cele mai
prime. Sau oare nu vei recunoagte c[ e un lucru cuvenit ca
grave abateri gi delicte erau socotite cele care constituiau o
ofensl adusl lui Dumnezeu, respectiv cele prin care se in-
cilcau primele patru porunci din Decalog. Idolatria era pusl
in fruntea unor astfel de abateri intruc6t se considera a fi nu
numai o r6t[cire dogmatic[ sau o cldere de la credinfi, cu
consecin{e'grave pe planul moralit[1ii, ci 9i o crim[ de inaltii
tridare fatl de Dumnezeu, conduc[torul suprem al popg.Plui
evreu. O astfel de f[rldelege se pedepsea cu moaftea."lse
6z ,,Cel osdndit la moarte va fi ucis pe temeiul a doi
sau trei martori; pe temeiul unui singur martor nu va fi te Si duie la locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va
" alege pentru ca-ntr-tnsul sd I se cheme numele,
ucis. Si mergi la
Dac[ infelesul acestora e clar, iati o interesantd muta' preolii ,levili Si la judecdtorul core vafi tn zilele acelea, iar
re a problemei intr-un alt plan: ,,Cuv0ntul Cel tnchinat de eivor cerceta Si-1ivor spune ce a hotdrdtjudecata.,'
toatd. zidireane invati dumnezeiegtile taine prin credinf6; fo' Pin preolii levili infelegem ,,clerul de la sanctuarul
losindu-Se de asemdnarea omului gi de chipul trupului, El ne
descopert infelesurile Legii spundnd c[ cei doi oameni, a
clror mirturie este adeviltati" sunt El (Fiul) 9i Tatdl (cf.
Ioan, cap. 17-18)."160
7z ,,Mdna martorilor vafi sd'l
cea dintdi asuprd-i ca
ucidd, ;i numai dupd aceea mdna-ntregului popor; Si (a!'
fel) voi insivd veli andrli rdul din voi- "
tn cazul execufiilor prin lapidare, martorii acuzdrii
trebuia si arunce ilrimii piatra; aceasta avea ca scop seniibir

15E
PEI.lr. o. 345
ll? as, pi. nc-rts l6l
t@
Sf. Gilgorie de N1as4 Tdlcuire la Cdntarea Cdntdrilor, Cuvant 162
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,yI
inainte DEIJT,p.232

92 93
omul ce se va semeli pdn-acolo tncdt sd nu asculte de preotul ,,Adic[ inaintdnd gi aplecdndu-ne noi c6t mai inllun-
core pururi sluieste numelui Domnului, Dumnezeului tdu, sau trul cuvintelor dumnezeiegti gi intrdnd in p[mdntul sffint,
de judecdtorul care vafi in zilele acelea, omul acela va muri, adic6 in fig[duinfa lui Durnnezeu prin credinfi in Hristos,
Si (astfel) vei andrli rdul din Israel. $i dacd-ntregul
popor va nu trebuie s[ mai slujim zidirii in locul Ziditorului Dum-
auzi, se vo teme Si nu se va mai pdgdni." nezeu. Ci s[ punem peste noi St6pdnitor gi Judecltor pe Fiul
,,Vezi cum poruncegte legea limpede celor ce voiesc Cel niscut din Dumnezeu, chiar dacl se infelege cu trupul.
(...) Deci pe altul peste El nu vom primi nicidecum gi gru-
mazul nu ni.l vom pleca sub jugurile strline. Pentru c[ unul
ne esteconducitor, Hristos."lfl
16: ,,Numai sd nu lind mulli cai, nici sd-ntoarcd po-
torul. $i fiind cel mai bun susfin[tor al dreptlfii, cintlregte porul in Egipt, pentru ca sd-Si inmulyeascd el caii, cdci
cu grijdjudecata de fiecare dat6' De aceea pe cei ce nu vor Domnul a zis: - Pe calea aceosto nu vd veli mai tntoarce!"
si asculte ii ajunge osdnda s[lbdticiei qi m0ndriei 9i se hot6: ,,Un rege cu o armatii (in special cavalerie) prea puter-
r[gte impotriva lor ceea ce intrece toate relele, adic[ moar- nici e expus-ingdmfhrii gi, ca unnare, neascultirii fafE de
tea. Clci va muri, zice, celce va disprefui pe preotul care sti Dumnezeu."l65
de fa(i s[ slujeasc[ intru numele Domnului Dumnezeu' Deci 17-18: ,,Sd nu lind multe femei, ca nu cumva sd-i de-
mare gi minunat lucru este, cu adev[ra! a sta inaintea lui vind inima schimbdtoore, nici argint Si aur sd-Si inmul-
Dumnezeu. Deci gi a-I sluji. Iar cel ce a necinstit pe slujito' leascd peste mdsurd. $i de-ndatd ce va Sedea pe tronul re-
rul lui Dumnezeu va fi sub os6nd[ 9i chinuri, 9i cel ce dis- gatului sdu, el sd-Si scrie pentru sine aceastd A Doua Lege
din cartea ce se afld la preolii-levi1i. "
,,Ebr.: va scrie pentru sine, intr-o carte, o copie de pe
aceastd Lege. Expresia A Doua Lege (Devteronhmion) e
specificl Septuagintei gi a devenit titlul intregii cd4i."r66
19-20: ,,5-o aibd cu sine Si s-o citeascd tn toate zilele
lui, dar explici cele ale lui Dumnezeu- $i nu trebuie dis- vielii sale, spre a invdla sd se teamd se Domnul, Dumnezeul
pr"1oit" ceL ale lui Dumnezeu pentru cele omeneqti."r63 sdu, sd pdzeascd toate'poruncile acestea Si sd plineascd a-
14-15: ,,CAnd vei intra tn lara pe care Domnul, Dtrm= ceste hotdrdri, aga incdt inima lui sd nu se tnalye pe dea-
nezeul td4 li-o dd de moStenire, cdnd o vei lua in stdpdnire Si supra fralilor sdi, sd nu se abatd el de la porunci, nici la
vei locai tntr-insa Si vei zice: - Imi voi pune peste mine rege, dreapta Si nici la stdnga, Si sdfie-ntru ani indelunga{i, el Si
ca si celelalte neamuri dimpreiurul meu-.., atunci sdli pui fiii sdi intruJiii lui Israel."
rege peste tine pe acela pe care-l va alege Domnul, Dum- ,,lnstitulia regalitiifii, potrivit Legii mozaice, trebuia sl
n"2ril tdu: dintre fralii tdi sd-li pui rege peste tine; sd nu pui fie condusl de un rege israelit, cdruia i se inm0na, la urcarea
peste tine rege de alt neam, cd acela nu estefratele tdu"'
'uo lbid.,Yrrr
165
PENT, p. 345
'63 sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit,Xlll 'uu lbid.

94 95
sa pe tron, un volum din Tora, ca sd conducl pe supugii sii,
slujba Lui gi am fost chemati Ia
care il respectau ca pe un tms al Domnului pe drumul le-
Cdci unul fiind Dumn ezeu al
g[m0ntului gi al porunoilor divise' El era ajutat in exercitareg
iuncliilor saie de-func(ionarii de.la curte 9i de stat."r67
Cap. 18, l-&i ,,Preo|ii, levilii 5i toatd seminlia lui Le-
vi nu vor. avea parte Si nici'moStenire cu Israel; moStenirea
lor sunt jertfele Domnului: cu acelea se vor hrdni. (Levi) nu
va cvea moStenire intre fra{ii sdi; mo$tenirea lui este Daln- mdnca impreuni cu preofii gi
nul, oSa cum i s-a spus. Iatd care e dreptul preolilor, di4 legea pare sI indice gi t
partea poporului, din partea celor ce aduciertfe, fie bou, fie "iuu
tot pimdntul zeci de mii de I
oaie: preotului ii vei da soldul, fdlcile $i stomacul. pe ase.- sfinte gi evlavioase ale o
menea, pdrga grdului tdu Si pe a vinului tdu Si pe a untde:
lemnului tdu, precum qi pdrg* de la tunderea oilar,tale i le
vei tla lui; cd pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tdu; din .tpa7
te seminliile tale, sd stea inaintea Domnului, Dumnezgului
tdu, ca sd slujeascd Si sd binecuvintQze tntru numele Dom-
nului, el gi fiii sdi intru fiii lui Israel de-a pururi. Dacd un
care l_a fixat Domnul gi nu
levit va veni din vreuna din,cetdlile voostre, de oriunde s-at
dupd ce a fost scos pncatul
a/ta fiii lui Israel, de ocolo unde locuieste el, Si-i poftestq
Iucrarea leului gi abalau_
sufletul sd vind in locul pe care-l va alege Domnul, el tla
sluji numelui Domnului,
tra tu in lara pe care
toli fralii sdi, leuilii, qat li_o dd
nu te tnveli aface aceleasi
vo qvea.cct hrand parte
neamuri. intru tine sd nu ie
mostenirea pdrinte as cd. "
ul saufiica prinfoc, nici unul
, Suntrepetate drepturile levifilor, cdt 9i datoria lorde a:I care vesteSte prevestind, nici un prezicdtor
sau ghicitor sau
sluji lui Dumnezeu; levilii sunt, desigur, chip al preofiei Nou- vrdjitor sau vretmur carc a"t"ariayorii""
sau care cheamd
lui Testament. ,,Fratilor gi plrinfilor, nu vedefi cum cei ce stau spirite sau care citeSte minundyiile
sau- care vorbegte cu
inaintea implratului p[mdntesc socoteso ei ingigi aoest lucru o
Domnului .tot cel ce
slavd mare gi se filesc cu el 9i sunt invidia{i pentru acpasta de -fgce
de urdciuni ii va nimici
oamenii din lume? Deci dacl a;a stau lucrurile cu cele stric6-
cioase gi degarte, cu atAt mai mult noi (preofii - n. n.), carc in faya Domnulu i, Dumnezeului
suntem soldafi in oqtirea tmplratului ceresc ai am primit sluji- cqre tu le vei moSteni, ascultd
rea Lui, nu trebuie oare sI ne bucur[m qi sI ne veselim ci ne- dar yie Domnul, Dumnezeul tdu,

167
AB, p. 148 ffi 3f 3ffiitT:3*"#:? :;:"J::*,]i
96
97
Sunt oprite practicile magice de orice fel. mult sd nu mai auzim glasul nostru,
15: ,,Prooroc ca mine ili va ridica Domnul, Dumne- iarfocul acesta mare sd nu-l im. $i a
zeul tdu, dintrefralii tdi; de El sd ascultayi." zis Domnul cdtre mine: Bine- aseme_
,,Textul Masoretic adaugl: din mijlocul vostru. Text nea lie le voi ridica dinfralii lor gi voi ptme cuvintele Mele
in
profetic fundamental prin care se anunf5 venirea lui Mesia, gura Lui Si El le va grdi dupd cum ii voi porunci Eu.,'
Pe el se vor intemeia Sfin1ii Apostoli, mai intdi prin predica
lui Petru (Fapte 3,12-26), in a argumenta c[ Iisus Hristos crt
M0ntuitor a fost vestit chiar de Moise. Re{inem Ei faptul cd
Petru, prin Evanghelistul Luca, citeazd dupd, Septuaginta.-r79
Iar dacl s-ar obiecta c[ lui Moise i-a urmat la conducerea
poporului [osu4 sau Isus al lui Navi, gi acela ,,aratd acoperit
pe lisus, Fiul lui Dumnezeu; ci numele de Iisus, care a fost
vestit mai dinainte de lege, este umbra Domnului [isus."r7l
,,Deci nu vom unna t6lcuitorilor de semne gi celor ce intrea-
b[ morfii, precum nu vom primi nici zborurile plslrilor ca
vreun lucru care ne spune ceva din viitor, fie ci se migc[
spre dreapta, fie spre stdnga, fie c[ se fac spre sear5, fie di- l9z ,,Iar omul care nu va asculto de cuvdntul Lui, de
mineafa. CIci acestea fin de cea mai de pe urml nebunie. Ci, oricdte va grdi Proorocul acela intru numele Meu, Eu stmt
ludnd conduc[tor in toate pe Flristos, Cel Care pentru noi S-a Cel ce-i vo cere socoteald."
fbcut prooroc Ai om ca noi, de la El vom primi cunogtin(a
celor trebuincioase gi lingn El vom r[mdne, arunc6nd de-
parte de noi proorociile mincinoase ale dracilor gi disprefu"
indu-le. Cici precum numai lui Dumnezeu ti apa4ine prin
fire gi in mod propriu sd dea via{a gi sd stipdneasc6 peste roorocilor. El legiuiegte cele ce le vo_
toate, la fel, socotesc numai El'are cunogtin{a tuturor. Iar itor in inlelesul cI in El s_au intdlnit gi
propriu firii Lui e sd gtie limpede cele ce vor fi gi si aibd itate Dumnezeirea gi omenitatea. Cdci
adunati in Sine cunogtinfa tuturor. (...) Deci Lui ii vom gre. prin Hristos se infeleg acestea amAndoud deodati.,'t74
gi $i fafa de slava Lui supreml ne vom face vinovafi, de vom
crede cI se afl6 in duhurile spurcate gi necurate cele care
alcdtuiesc bun[tatea gi mlrefia Lui.ut12
1G18: ,, - Este-ntocmai ceea ce tu ai cerut fn Horeb de
la Domnul, Dumnezeul tdu, in zius adundrii, zicdnd: Mai

''3 PENT. o. 347


''o Sf. Cni.it al Alexandrie i, op. cit., lI

99
ptini Si nu se va-ntdmpla, ahtnci nu Domnul a grdit cwdntul. care Domnul, Dumnezeul tdu, li-o dd s_o mostene$ti,
mijlocul tdu nu vafi (nimeni) vinovat de sdnge.l' ' '
Si_n
acela; din duh pdgdn a vorbit acel prooroc; sd nu vd linepi
de el." Am vorbit despre cetdlile de scipare pentru ucigapul
,,Duh pdgdn incearci s6-l traduc[ pe asevia: impie- fbri voie la C[4ile Iegirea gi Numerii.
tate; sacrilegiu; lipsl de evlavie; impostur[; cutezanfa (o- 11-13: ,,Iar dacd-n mijlocul tdu vafi weun om core_
brlznicia) de a te da drept ceea-ce nu egti, de a vorbi in nu- Si urdste aproapele Si-l pdndeSte, Si dacdva sdri asuprd_i
Si_l
mele altuia fEr[ sd ai mandat.""' va lovi Si acela moare, Si dacd apoi vafugi in vreuna din
Cap. 19, l-l0z ,,Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, va ni- cetdlile acestea, atunci bdtrdnii cetdlii lui vor trimite
si-l vor
mici neamurile ol cdror pdmdnt li-l dd lie Domnul, Dumne' lua de acolo Si-l vor da pe mdna rudelor mortului, iar aces_
zeul tdu, cdnd le vei mosteni si vei locui tn cetdlile si-n ca' tea il vor ucide. Ochiului tdu sd nu-i
fie mild de el; sdngele
sele lor, atunci tn mijtocul ldrii pe care Domnul, Dumnezeul. nevinovat il vei spdla astfel din Israel Si bineJi vafi."
tdu, li-o dd 1ie, t1i vei alege trei cetdli. Calea (cea mai bund) Pentru cei ce sdv0rgeau asasinat nu exista loc de azil,
tu s-o socoteSti; imparte in trei pdrli pdmdntul ldrii pe care iar pedeapsa pentru fapta lor era moartea.
li-o tmparte lie Domnul, Dumnezeul tdu; acolo vafi scdpare l4z ,,Sd nu muli pietrele de hotar ale aproapelui tdu,
pentru tot ucigasul. Iatd acum rdnduiala ptivitoare la uciga- cele pe care le-au pus pdrinlii tdi in mogia pe iare tu ai
sul care vafugi acolo si va trdi: tot cel ce ftrd voie il va lovi moStenit-o tn lara pe care Domnul, Dumnezeil tdu,
pe aproapele sdu, Jdrd sdfi avut mai inainte vreo urd asuprd- li_o dd
s-o mostenesti."
i; cel ce va intra cu aproapele sdu in pddure sd taie lemne si, E vorba despre borna ce marca hotarul dintre doui
dacd cel ce taie lemne ridicd mdna cu securea, iar securea proprieti{i.
sare din coadd Si-l loveste pe aproapele lui si acela moare, l5z ,,Un singur martor nu e de_ajuns sd depund mdr_
cestdlalt va putea sdfugd tn una din aceste cetdli {i va scd-, turie irnpotriva unui om pentra o oarecare nedieptate sau
pa cuviald; aceasta, cs nu cumvaruda celui ucis sd alerge oorecare greseald squ oarecare pdcat pe care_l vififdcut,
cu inima-nfierbdntatd pe urmele ucigasului Si, dacd drumul ci prin spusa a doi martori sau prin spusa a trei martori se
va fi mai lung, sdJ aiungd Si sdJ omoarq mdcar cd acesta va statornici tot ce se spune.,'
nu e vinovat de moatte, pentru cd nu cvusese mai-nainte ,Jvlartori ai invierii lui (Hristos) sunt doisprezece uce_
vreo urd asuprd-i. Iatd, prin urmore, de ce-li dau eu lie a- nici; n-au mdrturisit folosindu-se de cuvinte, ci au suferit
ceastd poruncd: Alege-li trei cetdfi. Iar cdnd Domnul, Dum- pentru adevlrul invierii Lui p6n[ la chinuri gi moarte. Apoi
nezeul tdu, tli va ldrgi hotarele, a$a cum li S-ajurat pdrinli- dupl Scripturl: Prin gura a doi-trei martori se va statomici
lor tdi, Si cdnd El, Domnul, i1i va da toatd lara pe care a zis orice cuvdnf; pentru invierea lui Hristos mlrturisesc doispre_
cd le-o va da pdrinlilor tdi, dacd te vei sili sd plineSti toate zece;mai pui inc[ la indoiali invierea?,;t76
poruncile acestea pe care li le portmcesc eu astdzi, iubindu-L 16-21: De se va ridica martor nedrept asupra cuiva,
pe Domnul, Dumnezeul tdu, Si umbldnd in toate cdile Lui in invinuindu-l de nelegiuire, cei doi impricinali vor sta tnain-
toate zilele, atunci la aceste trei cetdli tli vei mai adduga tea Domnului Si tnaintea preolilor gi inaintea judecdtorilor
tncd trei, Si astfel nu se va vdrsa sdnge nevinovat in lara pe

r75
PENT, p. 347 ''6 Sf. Chiril al Ierusalimului, op. cit.,Iy,l2

100 101
prin minuni, Se luptd tn locul sdu, ornul fiind neajutorat), ci i
se al[turd in semn de solidaritate, ceea ce, in fapt, prefigu-
reazd synergid = conlucrarea dintre Dumnezeu gi om, indis-
pensabili in procesul mdntuirii, ala cum va fi dezvoltatii in
teologia Sfinfilor P[rinfi ai R[sdritului.'r 78
5'. ,,Cdrturarii vor grdi Si ei cdtre popor, zicdnd: Cine
e omul care Si-a zidit casd noud Si n-a sfinlit-o? sd se ducd
gi sd se-ntoarcd la casa lui, ca nu cumyo sd moard-n bdtdlie
Si sd i-o sfinleascd altul. "
A sfinli:,,Termenul se referd gi la migc[rile din urrn6-
toarele dou[ versete gi indicl acfiunea de a inaugura ceva nou
ca act sacramental. E singurul text asupra inaugurtrii sacra-
mentale a unei case particulare; acelagi verb (kenizo) e folosit
la Itr Regi 8,63(64) pentru sfinfirea casei Domnului"l7e.
G7: ,,Cine e omul care Ei-a sddit vie Si tncd nu s-a
bucurat de ea? sd se ducd Si sd se-ntoared la cosa lui, ca nu
cumvs sd moard-n bdtdlie Si un altul sd se bueure de ea.
Cine e omul care s-a logodit cu o femeie Si n-a luat-o? sd se
ducd gi sd se-ntoarcd la casa lui, ca nu cumva sd moard-n
bdtdlie si s-o ia altul."
,,Legea a g0ndit ca un general, pentru ci nu putem
sluji cu ardoare ln'rdzboi, cdnd gdndurile ne sunt imprSgtiate
spre alte dorinfe - cd cei care se arunci ftrd ezitare in pri-
mejdii trebuie s[ nu fie st[pdni{i de alte porniri gi gdnduri -;
gi a gdndit,cu iubire de oameni, pentru c[ a socotit cd ar fi
nedrept ca, odatil ce nu se gtie ce aduce un rdzboi, un om s[
nu se foloseasci de ostenelile sale gi altul s[ aib[ parte pe
nemuncite de munca 1rrl.rrl8o
8z ,,De asemenea, cdrturarii vor mai grdi cd*e po-
por, zicdnd: Cine e omul care se-nspdimdntd Si-i pulintel la
inimd?: sd se ducd Si sd se-ntoarcd la cosa lui, ca nu cumvo
sd-mpulineze Si inimafratelui sdu d;a curn e a lui."

'78 PENT. o. 349


r" prNt.l. gso
,r, AB,p. 191 80
Clement Alexandrinul, S tromate, Il, 82, 2-3
'

102 103
spunl cei stlpdnifi de astfel de patimi, acelea le-a strigat
crainicul. Sau nu e oare adev[rat c[ celor obignuili sd bo-
leascd de acestea le place si nu iubeasc[ chinurile prigoniri-
lor gi si nu stiiruie in ostenelile pentru iubirea de Dumnezeu,
gindindu-se c[ dac6, luptdnd, li s-ar intAmpla sI pltimeasci
ceva, s-ar lipsi de case, de avufii gi de poftele prefuite de ei?
De aceea li se int6mpll cd apat lipsifi de curaj 9i stipdniti de
fric[."183 ,,Celor ce spun ci s-au lepidat de lume, dar biruifi
din nou de necredinfi, se tem sd se rup[ de bunurile peman-
tegti (li se recomandi acestea). (...) Oare Scriptura nu arati
clar preferinfa ei, ca astfel de oameni nici si nu incerce a
intra in aceastE tagm[ monahalE, gi nici sd nu-gi ia un nume
nemeritat, ca nu cumva, prin indemn gi pild[ ticlloasi, si
abat[ 9i pe a(ii de la deslvdrgirea evanghelicd gi sd le aduc[
slSbire prin teama lor necredincioas[."184 Ugor de observat
c[ ultimele tdlcuiri mutl accentul, de pe rlzboiul v.infi, pe
cel nevdzut; am face observa{ia ch, degi cei mai mulfi autori
citali in aceastE sec(iune se referl la monahi, nu sunt exclugi
nici cei din lume de la sfintele nevoinfe.
9-15: ,,^fi va fi cd dupd ce cdrturorii vor inceta sd-i
vorbeascd poporului, atunci pe mai-mmii oStirii ii vor pune-
nainte sd cdlduzeascd poporul. Cdnd te vei apropia de o ce-
tate sd te bali cu ea, mai intdi s-o tmbii la pace. Dacd-1i vor
credin$a rdsptmde cu pace Si-li vor'deschide, atunci tot poporul ce se
;;;il;"i n r rol"it" si rabde ostenelilb pentru
afld intr-insa i1i va pldti bir Si-li va fi supus. Dor dacd nu te
va asculta Si vaface rdzboi asuprd-1i, attmci s-o fmpresori; Si
cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, o va da in mdinile tale, totce
este-ntr-insa parte bdrbdteascd s-o ucizi cu tdiSul sdbiei, in
afard de femei gi de bunuri Si de vitele toate Si de tot ce este-n
cetate; toate aveile sd 7i le iei ca pradd, Si tu vei mdnca de la
cu femeie, inchiPuieqte mint duSmanii tdi toatd prada pe care Domnul, Dumnezeul tdu, !i-
molegiti 9i Predat[ o dd 1ie. ASa veiface cu toale cetdlile care suntfoarte departe
crainicului de rlzboi de tine Si care nu stnt dintre cetdlile acestor neamurl'''
stare de luPt6. C[ci cele ce s

5 '*' Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,Y


t8l
Petru Damas chrr-, iwdldturi duhovniceSti'Il' Casian, Asezdminiele mdnalstirefti,Vll l5
gdnduri ale rdutdlii'l\l 'to Sf. Ioan
182
Sf. Ioan Casian, Despre ci:ele opt

105
1,04
apropiate de cel ucis vor lua o junincd ce n-afost pusd la
muncd Si n-a tras la jug; $i bdffAnii acelei cetdli vor aduce
juninca ,fntr-o rdpd sdlbaticd, intr-un loc care n_a
fost lu_
crat, nici mdcar semdnat, Si acolo-n rdpd vor td
nincii. Apoi sd vind preolii, levilii, - cd pe ei i-a
nul, Dumnezeul tdu, sd-I stea inainte Si sd bin
ntru numele Lui; Si prin cuvdntul lor se va judeca toatd_
mP
r;
trdnii cetdyii celei

T::!:::,;7;,:
noastre n-au vdrsat sdngele acesta, Si ochii noStri n_au
vdzut; fii milostiv poporului Tdu, Israel, pe care Tu, Doam_

,,Prin acestea se inchipuie gdndul duhovnicesc al


Scripturii, cd nu numai pentru gregelile v[dite trebuie sd ne

in --
--- conlucrare cu harul. '}r

C"p. 2l,l-92 ,,Dacd rc pdmdntul pe care Domnul'


Du*nir,rit tdu, li-l dd;ie sd-' mostenesti se va gdsi omtdi
u.9te.

zdcdnd in cdmp Si nu se stie cine l-a ucis'


bdtrdnii Si
pdnd l4
iudecdtorii tdi vor iesi si vor mdsura (depdrtarea)
t-"ratitr"ai*i*iurul trupul, ci numai s[ junghiem gi (s6) imbldnzim plIcerile
ietui ucit; iar bdtrdnii cetd[ii celei mai r6s_

ttt DEUT, p.234 '86 DEUT,p.234

t07
106
culate."l87 O notl a traduc[torului explicl: ,,in Sffinta Scrip- mutat in (inuturile care n-au fost lucrate, nici semlnate. C6-
tur[, junca nu r[m0ne vie, e junghiatl, dar Sfhntul Maxim a ci, inainte de a fi luminat Hristos neamurile, (ele) se aflau in
inleies prin verbul nevrokopin" o lovire 9i o sllbire a juncii; Iume, ca in p[m6nt uscat gi nelucrat gi pustiu de buna rodire
cea dupi Dumnezeu. (...) T6rile neamurilor sau mulfimea
lor sunt de asemlnat deci cu un pimdnt rdpos gi nelucrat gi
cu totul neroditor. Acolo trebuia si se taie vileaua prin slu-
jitorii lui Dumnezeu. Cici prin noi se sivArgegte taina lui
Hristos, celor din neamuri. $i mirturisind patima Lui gi invi-
erea Lui din morfi, ne implrtlgim de binecuvhntdrile de tai-
nd (de Taina Euharistiei). Aceasta socotesc c[ inseamnl td-
ierea vi;elei. C[ci, cdnd sivdrgim Sfiinta Taini, vestim moar-
tea gi invierea Lui. Dar aceia dintre Iudei care s-au despdrfit
de necredinfa lor, pdrdsind cetatea in care Hristos a fost rlnit
gi a pitimit, venind in valea .6R9asa gi nelucratd, igi vor sp6-
la acolo m6inile peste Hristos tnsugi. Clci se voi spela in
moartea Lui, botezdndu-se. Aceasta socotesc cI inseamn[:
ISi vor spdla mdinile peste (capul junincii). Iar mdrturisind
cd n-au fost p[rtagi la necredinfa Iudeilor, vor primi iertarea.
Cici iudeii, infuriindu-se impotriva lui Hristos, iau asupra
capetelor lor nelegiuirea, zicdnd: Sdngele Lui asupra noas-
trd Si asupra fiilor noStri (Matei 27, Z5). lar cei ce agteaptd
harul de la El gi cer curdfirea prin Sffintul Duh, prin care au
inceput sd-L cinsteascl, strigd, zicdnd: Mdinile noastre n-au
vdrsat sdngele acesta. Deci in Hristos e curdfirea. $i aceia
dintre iudei care vor voi s[ cugete cele drepte - ceea ce au
f[cut, inaintea altora, dumnezeiegtii ucenici gi cei ce au cre-
zutprin ei, care pot fi inchipuili de bdtreni - vor fi cinstili gi
alegi, ca Uii ce leapdd[ necredinfa lui Israel prin credinfa in
Hristos."l89
10-14: ,,Cdnd vei ieSi la rdzboi tnfala duSmanilor tdi
Si cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, li-i va da in mdinile tale Si
vei lua robi din ei ca pradd, dacd printre robi vei vedeafe-
cind a suferit r[ni, a p6r6sit pimflntul iudeilor 9i S-a str[- meiefrumoasd la chip Si-li va cddea dragd Si vei vrea sd li-o
iei de solie, o vei aduce in casa ta, ii vei rade capul, ii vei
tt7 Mdrturisitorut, irtrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,63
Sf. Ma:<im
r88
Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la A doua Lege,I '8e lbid.

108 r09
tdia unghiile, Si vei lua de pe ea haina de robie' Ea va locui nu cumva increzAndu-se aceia in mullimea proprie sd se ri-
tn casa ta Si timp de o lund tSi va pldnge ,pe tatdl ei Si pe dice impotriva lor gi sd pun[ sub stIpdnirea proprie pe cei ce
mama sa; vei locui cu ea Si=li stlpdneau inainte. De aceea Israel a fost supus din greu
vafi liefe mai vrei, s-o lasi li= mrurcii de facere a cdrdmizilor. Dar Dumnezeu s-a milostivit
beid; dor i din ea o sclavd, de de ei. $i a pornit (...) rezboi impotriva st[p0nirii tiranice a
vrerne ce ai umilit-o." egiptenilor. $i i-a eliberat de ea, biruind-o. Dar a vdzut in
cea robitl cetatea prddatd a Ierusalimului, sau mulfimea Iu-
deilor strilucind de frumusefea noblefii pIrinteqti (Iudeii
sunt roaba capfuratd de Dumnezeu in rizboiul impotriva
Egiptului; El e Stlpdnul ce vrea s[-gi ia mireasl Sinagoga -
n. n.).Cdci era frumoasi gi vrednic[ de admira{ie din pricina
pirinfilor. $i vdz6nd-o gi poftind-o pe ea, sau socotind-o
wednic[ de iubit gi voind si se cisdtoreasc[ cu ea qi s-o facl
maica unor bune striduin{e, a adus-o in casa Lui. $i ce in-
prinsei in rlzboi s6-gi satisfac[ cu ea pllcerile dac[ o iubegl seamni aceasta? I-a alcltuit in pustie cortul sffint, ca pregd-
ie, ci-i taie pofta pentru o bucatl de timp limitat[; 9i, mai tit[ prin jertfele dupd lege gi prin slujirile preo{egti in chip
p[ru] p ca s[ i se Potor (tip), sd afle in scurt timp taina lui Hristos. (...) pentru cI,
qinatS; lui il indeamnl ludnd-o in casi, i-a ras p6rul gi a scipat-o de unghii 9i a eli-
ul o va ur6td. APoi da)
berat-o de vegmintele robiei. Fiindcd e propriu Sfintei Scrip-
ci cineva gi-a s[turat pofta 9i nu mai vrea s[ tr[iasci cu cea
turi s[ indice, prin cap, mintea.Iar perii sunt asemdnafi cu
prinsi in rdzboi, legea porunce$te s-o inlelesurile gregite din ea. Deci raderea perilor inseamni le-
vdnd5, dar nici s-o {ini ia slujnicd. Le pddarea infelesurilor gregite ceea ce s-a poruncit gi vechiului
rdzboi si fie liberl 9i lipsitd de grijile Israel riscumpirat s[ fac6. (...) Iar prin sclparea de unghiile
i in casi altd femeie, ea sl lungi, se infelege lep[darea de murdirie gi necurd{ie. (...) Iar
iei."l9l r ,

hainele celei ajunse in prinsoare a$ spune cd sunt gi inftfi-


oiul gi imPotriva cui? $i cind geaz[ forma robiei 9i chipurile viefuirii in r[utate. Cici fiind
e femeia frumoasi la chip, prea impundtoare? $i ce inseam' supus[ voilor diavolului (inchipuit prin Egipt - n. n.) Si a-
vdnd grumazul plecat sub tirania aceluia, a imbrlcat ca o
haini rupti gi iubirea murdad de trup. Dar dupd ce a fost
eliberatl prin lege gi a fost invlfati sI cugete 9i s[ impli-
neasc[ cele bune, s-a dezbricat de p[catele vechii r[utifi gi
s-a imbrlcat in viefuirea dup[ lege ca intr-o hain[ str6luci-
toare. (...) De fapt ne-am imbrlcat in Sfrntul Botez, lepd-
ddnd, odatl cu satana, (gi) hainele robiei lui. Astfel, dup[ ce
"o PENT,p.351 am imbrdcat pe Emanuil insugi, ne preddm lui Dumnezeu gi
te' Clement Alexandrinul , Stromate,Il, 88, 4 - 89, l-2

110 11r
pldns, deci, pe tatd Si pe mamd, o lund de zile, vafi liefeme-
Tatdl (...). Observi cd dezbr[c6ndu-ne de hainele trupului
ie. Cdci eliberafi, cum am spus, de via{a din lume, ne lipim
ca de o robie, ne folosim de Hristos, ca de un vegmdnt str['
de Dumnezeu, se infelege intr-o unire duhovniceasc6. (...)
lucitor gi dumnezeiesc. C[ci El este clmaga veseliei gi veg-
Dar dacd nu o voieSti pe ea, o yei slobozi pe ea liberd Si nu
mdntul mintuirii. Deci rasl de peri 9i eliberati de unghiile
o vei vinde pe arginli. C[ci, cdnd Sinagoga iudeilor nu a
crezut, gi gi-a pus mdinile pe Hristos, cdnd s-a infuriat impo-
triva Stlpdnului ei, a fost urdt6 gi s-a frout nedoritd; ba a gi
fost scoas[ din casa dumnezeiascl gi sfinfitd. Dar nu s-a pre-
dat robiei, nici nu s-a vindut satanei, supundndu-se cu totul
voilor lui. Pentru cd,n-a cdzut Israel in slujirea idolilor, degi
a cdzut din familiaritatea cu Hristos. Ci a continuat s6 m[r-
furiseascl pe Dumnezeu cel Unul gi prin fire I s-a inchinat
Lui gi a pistrat iubirea fa{d de Moise gi de lege. De aceea nu
L-a respins cu totul pe Dumnezeul tuturor, odat[ ce s-a in-
vrednicit odinioari de familiaritatea cu El. Aceasta ne-o spu-
ne, zicAnd: N-o yei disprelui pe eq, pentru cd ai umiliho pe
ea. Umilire numegte aici atingerea fecioriei ei, sau modul
unirii duhovnicegti, se infelege cu Hristos."re2
15-17: ,,De va avea cineva doud femei, ma iubitd Si
alta neiubitd, Si atdt cea iubitd cdt Si cea neiubitd ii vor naste

la inceput qi mintea e atras[ de pl[cerile rele' $i alunecd ugor


fii, iar intdiul-ndscut vafi al celei nteiubite, acela, in ziua c6nd
iSi va impdrli overea cdtre fiii sdi, nu va putea sd-l socoteascd
la amintirea impr[gtierilor in lume 9i imbr[figeazi repedq pe fiul femeii iubite drept tntdi-ndscut in dauna
prietenia cu ea, chiar dacd o apasl legea 9i Dumnezeu ne trai fiului celei
neiubite, care este ifiAiul-ndscut, ci-l va recunoagte drept fn-
g" our."u- inapoi gi ne mutd la o viafl mai bun6' Deoareo6
tdi-ndscut pe fiul celei neiubite; acestuia fi va da parte indoi-
iirt.rt"u e suitoare, iar c1ratea ce duce spre rdu foarte cobo+ td din toate cdte va svea, de vreme ce ocesta este pdrgafiilor
res
rdtoare, intAi, pornim cu ugurinfi
lui, Si lui i se cuvin cele ce se cuvin intdiului-ndscut."
pe cealaltd Pldnge Pe tatdl ei si Pe
Cum am ar[tat gi la Cartea Facerea, intdiul-nlscut
mama ei o e dePrinde indat[ si loi
vreme de cei dd mogtenea dublu fald de fra(ii sli, rlmdnea capul familiei
cuiascl in casl nou[. Ci-gi aminteqte scurt[
dupd moartea tatllui gi primea o binecuvdntare paternl deo-
acas6. Seint6mpli aoeasta celor cizufi in prinsoare' Acegtia
sebiti. Dar, precum in cazul Isav - Iacov, calitatea de intdi-
chiar dacl se bucur6 de cinstire de la cei sub care ajung Ei
niscut se putea pierde, in favoarea fratelui mai vrednic, la
fel cum Sinagoga, intdi-nlscutd in credin{i, a pdlit in fafa

t" Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,Il

t12 113
este de Dumnezeu tot cel spdnzurat pe lemn; in
Bisericii celei din neamuri. ,,Acela este cu adevdrat intdiul- fetul acesta
nu veli pdngdri pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul tdu,
!i-l dd sdJ moSteneSti."
Spdnzurarea pe lemn era precedatd de execufie; expu-
nerea cadavrului era considerat[ drept injositoare, semn al
unui profund dispre{ fatfi, de celin cauz6, socotit a fi bleste-
mat de Dumnezeu. O moarte asemdnItoare a primit pentru
noi Hristos, Cel ce ne-a rdscumpdrat din blestemul Legii,
ficdndu-Se pentru noi blestem; pentru cd scris este: Bleste-
mat este tot cel spdnzurat pe lemn (Galateni 3, l3).
Cap.22,l-42 ,,Cdnd vezi boul fratelui tdu sau oaia
lui rdtircind pe drum, sd nu le treci cu vederea, ci intoarce-le
din drum Si du-i-le fratelui tdu. Dar dacd fratele tdu nu este
aproape de tine, sau nu-l ctmoSti, du-le la tine-n addpost Si sd
stea la tine pdnd ce fratele tdu le va cduta; atunci i le vei da.
ASa sdfaci Si cu asinul sdu, aSa sdfaci cu haina lui, aSa sd
faci cu tot ce a pierdut fratele tdu; din toate cdte a pierdut el
Si vei gdsi tu, nimic sd nu treci cu vederea. Cdnd vei vedea
asinul fratelui tdu sau boul sdu cdzuli tn d1um, sd nu-i treci
cu vederea, ci sd-i ridici impreund cu el. "
La leSirea 23, 4 se chiar gi de vi-
tele vrljmagului nostru. r ne cilduzegte
spre binele cel mai inalt runcind s[ fa-
cem din grija de vitele celui ce ne-a sup[rat un mijloc de
deprindere a uitdrii rdului. Ba il incununeaz[ necontenit $i
cu numele de frate, irnpiedicAndu-ne, cr-ed, pomirea spre
mdnie gi sporirea in josnicie gi infl{ig6ndu-ne legea firiica
susfinitoare a iubirii. Cici de vei afla, zice, o viti ritlcitoare
sau o haind pierdut[, sd le redai fratelui tdu. $i de se va in-
t6mpla ca vreuna din vitele care obi povarI
sI fi cdzut la plmdnt.gi sd fie turtit?i aju{i 9i
si o ridici. Iar aceasta nu e nimic a osire a
t stipdnilor lor, o deprindere in milostenie, o inaintare spre
apropiere sufleteasc[ gi o strdduinfi de-a anrnca departe su-
Sf. Ambrozie al Milanub,i, Scrisori, XXXIII, 6
te3 pdtarea, o ocolire a motivelor de supirare, ca s[ nu mai vo-
"n Sf. Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea"',Yll

tt4 115
md impreund cu puii; mamei dd-i drumul; doar puii sd-i iei
pentru tine, ca sdJifie bine Si sd trdie$ti zile multe."
Sunt numeroase locurile din Scripturd carc indeamnI
la delicatefe fafa de natur6" ori pun, cel putin, stavilE cru-
zimii; aici chiar se condifioneaz[ lungimea viefii omenegti in
funcfie de atitudinea fa[d, de creafie. Dar e gi un t6lc ascuns
in acestea: ,,Fiecare virtute e ca o maicl gi ca o obArgie a bu-
nitifilor din ea, fie cI numegte cineva bunitatea, sau iubirea
de s[raci, sau blAndefeq sau indelunga rlbdare. Cdci e bun
cineva nu cu sine, ci mai degrab[ cu alfii. $i se impirtigesc
ce acedstd e urdciune-n ochii Domnului, Dumnezeului tdu'"
de iubirea lui de s[raci cei ce au nevoie de ea; la fel, de
blflnde{ea gi de indelunga ribdare a aceluia. Deci fiecare vir-
tute poate fi cugetati ca o maici gi ca un intor al bun[tililor
care sunt in ea gi f6gnesc din ea. Iar cuiburile virtufilor sunt
sufletele care le cuprind gi le ocrotesc. Deci legea porun-
cegte ca cei ce se intdlnesc cu oamenii in care sdllgluiesc, ca
in nigte cuiburi, virtulile, sd-gi insugeascl c0gtigurile ce vin
din ele, dar sd nu caute s[ vatime virtutea, adic[ maica fap-
telor preabune."lee
8: ,,De vei zidi casd noud, fi-i la streagind o apdrd-
toare de jur-tmprejur, ca sd nufaci in casa ta omor dacd va
cddea cineva de pe ea."
De regul5, case^le orientale au acoperigul orizontal,
servind drept terasi. ,,lngrEditura este smerenia. Cici ea in-
cununeazi gi plZegte toate virtufile. Precum fiecare virtute
trebuie sI se int[reasc[ cu smerenie (...) aga gi deslvdrgirea
virtu{ii are nevoie de smerenie."2m ,par ce sunt copiii de
care a spus Legea s[ avem grijl s[ nu cadd de pe acoperig?
Copiii sunt gAndurile ce se nasc in suflet. Pe acestea trebuie
s[ le pizim cu smerenie, ca si nu cadl de pe acoperig, care
(... ) e deslvdrgirea virtu1ilor."2or

195
Ibid.,vfir
196
DEUT, p.235 'e' Ibid.,vilr
2oo
r97
Clemeni A.lexandrinul, Stromate,Il, 81, 3-4 Ava Dorotei, op. cit.,XIV, 3
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y 'ot lbid.
198

116 tt7
9-ll: ,,Via ta sd nu li-o semeni cu (seminle) de doud
feluri, ca nu cumya, la strdnsurd, sdmdnla pe care ai semd-
nat-o sd se afieroseascd impreund cu roadele viei tale. Sd
nu ari cu bou Si cu asin la un loc. Sd nu te tmbraci cu haind
lesutd qmestecat din ldnd qi din in. "
Legea interzice cele eterogene, hibridizlrile de orice

pentru care n-are nici o vind; c6 a fi de alt neam nu-i un r5u,


nici consecin{a unui rdu. Mi se pare, ins[, cd textul acesta sE
interpreteazd gi alegoric: Nu trebuie datd cultivarea cuv6n-
tului, in chip egal, gi celui curat gi celui necurat, qi celui
credincios gi celui necredincios, pentru ci unul - boul - este
socotit curat, iar celilalt - asinul - este din rdndul animalelqt
rrecrtrate."2o2 ,,Prin aceasta aratd cI fapta trebuie s[ fie tot-
deauna curati. Dac[ deci ceea ce se sivdrgegte are ceva.din
voia celui c
lui Dumnez :t-:,llu::li
tinde cr im ffil,"J.li
din voia proprie e o hibridizare pe care Legea o opre$te.
."Fericitul Moise zice, l6murind prin pilde, cd sufletul nu
trebuie sd dea urnare ambelor voiri, ceiei rele gi celei bune,
ci numai celei bune, gi s[ nu cultive doul feluri de roade, cel
bun gi cel riu, ci numai pe cel bun. (...) Prin toate acestea nd
dd in chip tainic s[ infelegem, precum s-a spus, ci nu trebuie
si cultiv[m in noi plcatul gi virtutea, ci sI se lase spre rodire
numai semin{ele virtufii; gi cd sufletul s[ nu aibl pnrt[gie
(comuniune) cu dou[ duhuri, cu Duhul lui Dumnezeu gi cu
duhul lumii, ci si se lase robit numai de Duhul lui Dumne-

]f] Ctement Alexandrinul , Stromate,ll, 94, 4 204


'"' Sf. Varsanafte, op. cit.,40l Sf. Simeon Metafrastul, parafrazd la Macarie Egipteanul,4
205
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cir.,yII

il8
tt9
rlsiri vreun gdnd strdin intre rodurile virtulii, vdzdnd in as- cel ce
cunsul tdu ostenelile tale.Cel ce toate le vede, va smulge cg pece sat cu t
puterea Lui acea riddcinl viclean[ qi fr(arnicd a gAndurilor driu? trebuie
inainte de odrlslire. Cbci celui ce stdruie intru ostenelile vir,o l[sat ca unii, sdturdndu-se repede s6 imbrl(igeze ceea ce le
tu{ii ii vine repede in ajutor harul Duhului, care nimicegte place, s[ bdrfeascl ceea ce e cinstit ca necinstit, ci mai de-
semin,tele reutetii gi nu poate cldea acela din nldejde, nio'i grabd frcut si se sileascl a aveagriji s[ se lipeascl de tot ce
nu poate cu vederea gi l6sat neizblvit cel ce st5rui6
fi trecut e bun qi sI iubeascl a petrece cu cele prea bune spre bunul
pururi l6ng[ Dumn ezev."?06 lor nume. Ciei cei ce nu se las[ ab[tufi de oboseali din con-
lL ,,Fd-li ciucuri la cele patru laturi ale hainelot tinuarea s[vdrgiriilnor lucruri, vor infEptui bine scopul pe
tale cu care te imbraci.'t ' care il urmiresc."2o8
Despre acegti ciucuri am vorbit in comentariul la Nu' . Urmeazd, alte delicte eu caracter sexual, cele mai gra_
merii. ve fiind pedepsite cu moartea:
13-15: ,,De-Si va lua cineva femeie si va trdi cu eat 20-292 ,,Dar dacd cele spuse vorfi adevdrate Si dacd
dar apoi o va urt si va oduce asuprd-i vorbe de invinuire si-i
va scoate nume rdu gi va zice: - Am luat-o pefemeia aceasla
gi, intrdnd eu la ea, n.am gdsit-o fecioard..., atunci tatdl
fetei Si mama ei o vor lua Si vor ardta semnele fecioriei fetei'
infala bdtrdnilor, in pomtd."
' ,,Vegmintele eu care mireasa a fost imbrlcatii in noagi-
tea nunfii serveau gi de agternut. Acestea erau inm6nate p[-
rinfilor miresei, care, pe baza urmelor de sdng_e, puteau do'
vedi intr-un eventual proces castitatea fiicei."2o7
1G19: "Iar tatdl fetei le va zice bdtrdnilor: - Pe ai' pietre: pe fatd o vor ucide pentru cd n-a stqigat tn cetate, iar
ceastd fiicd a meq am dat-o de femeie acestui om, iar el'it pe bdrbat pentru cd a umilit-o pe femeia aproapelui sdu.
$i
urdt-o; acum el aruncd asupra ei vorbe de-nvinuire zicdnd:
Pe fata ta n-am gdsit-o fecioard...; dar iatd, acestea sunl
semnele fecioriei fiicei mele! $i vor intinde veSmdntul ei ina-
intea bdtrdnilor cetdlii. Atunci bftrAnii acelei cetdli il vor lua
pe omul acela si-l vor pedepsi; il vor tndotora sd pldteoscd o ceasta este ca Si cum cineva s-
sutd de sicli de arginl pe care-i vor da tatdluifetei, pentru cd sdu gil-ar omort; pentru cd el a
a scos nume rdu unei fecioare israelite; ea ti va deveni lui goditd vafi strigat, dar n-afost
solie, iar el nu va putea s-o izgoneascd toatd viala" cineva ofatdfecioard, dar care nu-i logoditd, Si, silind_o, se
va culca cu ea Si vorfi descoperifi, atunci cel ce s-a culcat

'0u Sf. Grigorie de Nyssa, Despre nevoinld


'o'DEUT,p.z35 'ot sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,VIII

120 t2t
iar ea cele bdrbitegti, (fiind acelea) tdiate gi smulse; allii le poarti
cu ea ii va da tatdluifetei cincizeci de sicli de argtnt'
el a umilit-o' nu va putea inc[, dar r[nite qi bolnave gi neinstare de nici o treab[. (...)
ii va deveni lui solie, pentru cd Si
Iar cele bdrbltegti sunt simbol al bdrblfiei. Deci prin (fa-
s-o izgoneascd toatd viafa. "
",,Agadar, pe cel ce s-a lnso(it cu cea logodit5 l-a de- men) trebuie sd in{elegem pe cel al c6rui suflet gi minte nu
clarat vinovat de preacurvie (qi l-a condamnat la
moarte 'n'n") sunt smulse cu totul, ci pdstreazd, in sine zdrobit[ b[rbifia
(...). Iar in inleles duhovnicesc, dacl se constat[, zice' c[ un spre cele bune; iar prin cel scopit, pe cel ce le-a pierdut cu
sofl"t cure n-a fost in unire 9i n-a fost flgiduit lui Hristos totul gi e lipsit de cele ce sunt mai proprii bdrbafilor. Dar e
piin ct"di4u, ci a fost in chipul fecioarei, a fost intinat do acelagi pdcat a nu voi cineva sd se poarte ca un birbat gi a nu
il
tin.ru prin inv[f6turi contraie dreptei credinfe du9 {itl voi si se poarte deplin ca un birbat. (...) Unii au cdzut in
r[ticire^in riltdcire, ceea ce fac ereticii, r[pind pe unii din poftele trupeqti, lisdnd toate frdnele patimii gi aruncdnd min-
pajari 9i din iudei 9i convingdndu-i s[ le urmeze lor' fapta teaputrezitl gi afemeiatii in pldcerile neruginate. Al(ii admi-
u"Ju.tu'nu va fi fErl vinn. Ci unul ca acela va pEti tataf{ ri infr6narea gi incearcd uneori s[ intreprind[ faptele ei stri-
.un.t.tot, adicl lui Dumnezeu, pedeapsa p[catului' inchi- lucite, dar se tem de impotrivire gi, nesuportdnd atacul pl6-
puite a"-u pllti paguba in bani'"2oe Dar Scriptura arat[ -$ cerii, se incovoaie spre molegeali. Deci nu vei numi oare, cu
'u."tu uu luu ae solie qi-o va fine toatl viafa, ceea ce ar in.. drept cuvdnt, pe cel ce-a renu_qffrJ pentru totdeauna la faptele
o
.".nu c[ acel suflet e condamnat la cufundarea in rltlcirilb bdrbdfiei, scopit? Iar pe cel6 are in minte voinfa de-a se
putonl
eretice; dar, daci siluitorul d[ socoteall tatilui fetei' purta bdrbdtegte, dar nu poate s6-gi infiptuiascl vinutea, nu-l
amdndu
inlelege qi intoarcerea redin[6' de
vei socoti bolnav (famen), strdmut6nd cu inteligen{I bolile
*toti- chip
ietatl'tfetei drept . l. trupului la calitatea purtltorilor gi ludnd cele sensibile ca
ia
30': ,,Un bdrbat sd n-o sdu' si niii icoand a celor spirituale Si nevdzute?"2l2
sd ridice icoperdmdntul tatdlui sdu'" l 2z ,,Cel ndscut din desfrdnatd nu va intra tn adunarea
era oprita insolirea cu vreuna dintre sofiile ori concu' Domnului."
binele tatilui, excluzhnd, desigur, pe mama celui
in cauzbl Din desfrdnatd traduce grecescul ek p6rnis.;,Sensul e-
chivalenhrlui ebraic mamzer este obscur, desemnflnd probabil
copilul nlscut in afara legii (vezi Levitic 18, 6-18, in care se
condamni legiturile incestuoase). Mai tlirziu, exegeza iudaici
il aplicl gi celor n[scufi dintr-un pirinte eweu gi unul sf6in,,2r3.
3-62 ,,Amonit Si moabit nuva intra in adunarea Dom-
nului; chiar dupd al zecelea neam Si pdnd-n veci, el nu va
narea Domnului." intra in adunarea Domnului, pentru cd ei nu v-au fntdmpi-
Famen, ,,adic6 cel fbri fruct 9i fbrL lod 9i in ce
prive'g'
nat cu pdine Si cu apd cdnd erali pe drum venind din Egipt,
te vietuirea qi in ce privegte inv[!itura'""'',,Uoii
nu sunt ct Si pentru cd l-au pldtit impotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor,

209
210
rbid. lt] sf. cnm al Alexandriei, op. cit.,Xty
PENT. n.354 213
DEUT, p.354
2tt Cd..'irt Alexandrinul, Stromate, lll, 99, 4

122
t23
din Petorul Mesopotamiei, ca sd te blesteme. Dar Domnul,r bflrfelii. Amorifii sunt chipul ereticilor fbrd omenie, iar moa-
Dumnezeul tdu, n-a voit sd-l asculte pe Balaam; ci Domnuli bifii al celor aflafi incd in rdticiri idolegti gi supuqi rduti{ilor
Dumnezeul tdu, a preschimbat blestemele tn binecuvdntare) dracilor. $i unii gi alfii sunt urdtori de Dumnezeu gi bolesc
pentru cd Domnul, Dumnezeul tdu, te-a iubit. Cdt vei trdi, in de aceeagi obr6znicie impotriva sfin1ilor."2r6
veci sd nu le grdieSti cuvinte de pace sau defolos." I 7-8t ,,Pe edomit sd nu-l urdsti, fiindcd el efratele tdu;
,rMoabit se t[lmicegte intestinul tatdlui, iar amonit, sd nu-l urdEti pe egiptean, cd strdin ai fost in Tara lui. Fiii ce
tatdl maicii. Prin acestea se spune c[ cet ce ia pildl de r[u1 li se vor naste tn cel de al neilea neom vor intra in aduna-
tate de la altul a descoperit intestinul tatilui; iar cel ce nagtq rea Domnului."
pdcatul din sine este tatil maicii, adici al p6catului s[u prgT Edom era fratele lui Iacov; astfel, eweii socoteau ca
priu. Deci acegtia nu vor intra in casa Domnului pdn[ la al apropia(i pe edomili (degi s-au aflat, deseori, in conflict). C6t
treilea gi al patrulea gi al zecelea neam; gi pdn[ in veacj privegte pe egipteni, ,,motivarea indici o atitudine mult mai
Adic[ cel ce nu s-a apropiat de Dumnezeu prin dob0ndiree binevoitoare a legiuitorului fafi de Egiptenii care, totugi, in
deprinderii binelui gi prin fEptuirea lui (c[ci acestea sunt al ultiml instanfi au fost un instrument al lui Dumnezzu in pla-
treilea qi al patrulea neam e $l nul S[u general. Textul nu mai folosegte cuvdntul slugd (ike-
prin credinfa Domnului Ii ul1, tes), ca in 5, 15, ci strdin Qtdrikos), cu in{elesul: rezident;
Legii, nu va intra, prin ren ne1 strlin care locuiegte temporar intr-o {ar[, cetate sau familie;
trec[tor, in casa lui Dumnezeu, adicl in cetatea cereascd in imigrant"2l7. ,,Da, legea a cinstit gi pe pdgdni gi a poruncit sd
care e locuinfa tuturor celor ce se veselesc."2l4 ,,Moavilii gi nu urim pe cei care ne fac rdu (. . . ), numind prin egiptean pe
amonilii, c[rora nici nu le era ing[duit s[ treacl pe ldng[ Bi; cel de alt neam gi pe orice om din lume. Chiar pe dugmani,
serica Domnului, intr[ in locurile cele mai sfinte ale noastre, cind ii vezi cd sunt lflngl ziduri gi incearc[ sI ia cetatea, sl
Am deschis tuturora, nu ugile drept{ii (Psalm 117, l9), ci nu-i socotepti dugmani pdnl nu le trimili crainic ca si-i in-
ugile ocirii gi obrlznicirii unora impotriva altora. La noi, cel vite sd facd pace."2l8
mai bun preot nu-i acela care de frica lui Dumnezeu nri 9z ,,Cdnd vei ieSi cu oaste osupra duSmanilor tdi, fe-
scoate din guri cuv0nt de prisos, ci acela care b6rfegte cel re;te-te de tot lucrul rdu. "
mai mult pe aproapele siu, pe fafi sau pe ocolite, care inv6r. Rdzboiul, ca gi cultul divin, implicd o stare de puritate
(Psalm 9,27), sau, ca a participantului. ,,Precum ostagul, iegind s[ lupte impotriva
(Psalm 139,3).-2ts A dugmanilor impiratului; nu poate s6 se impotriveascl lor a-
olul al fV-lea, stare ce vdnd ceva contrar armelor trebuincioase, aga ii este cu nepu-
nu credem a se fi schimbat p0n[ astlzi; cu attt mai minunat2l tin[6 omului s[ se'impotriveasc5 patimiloq avdnd ceva con-
apare d6inuirea Bisericii lui Hristos! ,,Erau scogi amoritul 9i trarvirtulilor. $i precum o cetate inconjurat[ dezid, de are o
moabitul ca lipsili de credinfi 9i cu totul ur6[i, ca nivilind micl p4rte din zid dlrdmati, de voiesc dugmanii s[ intre, se
intre sfinfi gi intre cei obignuili sd se poarte in chip vrednic folosesc de locul in care zidul e d[r0mat ca s[ intre prin el
de laudd, ca niqte lei, qi trimifAndu-gi in ei slgefile pismei gl
2t6 xlv
217
"n Sf. Maxim Mlrturisitorul, op. cit.,77 218
"t Sf. Grigorie de Nazianz, Despre preofie, LXXD( II, gg,2-3

124 125
gi, chiar de se la porfi, ei nu pot si se impotri-
afl[ ap[ritori parte de orice invinuire. in acest caz nu va fi impotriva ta
;;".d dugmanilor dL nu se reface partea d6r6mati a ziduluii nici un cuvdnt adevlrat despre vreun lucru de rugine gi de
la fel e cuneputinfl (nevoitorului) si se impoffiveasc[.vrlj: condamnat. (...) Iar c[ trebuie s5 ne despovlrdm de toate
magilor de esie st[pAnit de vreo patimS' nici nu poate ajunge faptele necur[fiei trupegti, ne-a ar[tat-o prin ghicitur5, po-
le
la m[surile desiv6igirii'"2 runcind c[ cel pltat de curgere trebuie s[ se spele in afara
10-14: ,,Dqcd vafi la tine om care sd nufie curat fle' taberei cu ap6, spre sear6, gi aga s5 se intoarcl acas[ gi daci
pe ispitiirii lui in visul de noapte, acela sd iasd afard voieEte gi in tab[r[. (...) (Adic6) de se va intimpla cuiva
'dinuwna
tabdri, nlt va inya in tabdrd, ci spre seard sd-Si spele' vreo scurtii intinare omeneasc5, din cauzi cI mintea va fi cu-
trupul cu apd, iar dupd asfinlitul soarelu-i ra intra tn tabdrd' prinsi de o molegealI gi va admite intrarea unor pofte necu-
Pintru neioia de a iesi afard sd ai un loc in afara taberefu venite, Dumnezeu a judecat cd acela trebuie s[ se despartd
Sd ai la brdu un ldruS cu care sd sapi atunci cdnd iesi
afarfi de mullimea sfinlilor gi nu las[.pe cel curat si conlocuiascd
si cu care sdli acoperi necurdliile; cd Domnul' Dumnezey{ cu cei necurafi., Cici nu lasd nicidecum nepedepsit pdcatul
'tdu, pa
umbld pitn tobdro ta ca sd te libereze si sd li-i dea din noi. Dar cur{(ia o vom afla in Hristos, curlfindu-ne prin
duSmani la-picioare; pentru aceea sdfie tabdra ta sfdntd' cO ape (...). lar aceasta o face spre sear6, adicl in ultimele tim-
nu cumva, iarara Ei ta tine ceva neruginat, sd-$i intoarcd puri ale veacului, ceea ce o poate gi vedea cineva ftc0ndu-se
fala de la tine. in grup[rile Sfin(ilor (in parohii - n. trad.). Cdci cei spurcafi
,,Auzi c[ cei ce voiesc si biruiasc[ pe vr[jmaqi 9i
sd
de nebunegtile pllceri trupegti, cei ce au fost inainte in afara
fie bine vLzvfide Dumnezeu trebuie sd se elibereze de toatl mullimii gi taberei sfinfilor, (...) imbog[findu-se cu curlfe-
necur6(ia? (...) Trebuie deci s[ ne facem viefuirea nepltat{ nia prin Smntul Botez, s-au fhcut aproape, arit0ndu-se sofi
gi ftrl ieprog, ca s[ nu fie supusi ispitelor de la aceia' Cici ai sfinfilor, concetiifeni gi impreunl-plrtagi la n[dejde in we-
iatal pacatului este 9i dugman 9i rizbundtor' Cei ce sunt mea venirii (Cuv0ntului), produsl oarecdm seara gi la apusul
ridicali in lumea aceasta prin legea rlzboiului 9i a luptei imr veacului prezent. Deci a spus c[ cei ce n[zuiesc cur[fia in
potriva vr[jmagilor, sau primesc rdnile in trup, sau le prici- Hristos trebuie sI respingd picatele iubirii de trup. (...) C[ci
nuiesc altora. Dar cu noi nu este a;a: ("') C[ci nu suntem se cuvine ca cei ce doresc sI biruiascd pe vr[jmagii spiritu-
lovi1i in trup, ci primim poftele in minte 9i in inim6 9i cldem ali, s[ se fereascl, precum am spus, c6t mai mult de tot felul
in patimile- iubirii de trup. Deci trebuie s[ ne inv[!6m cu de necurlfenie. Dar, fiindc[ e mult p[cat, (...) de se va in-
toaL armele duhovnicegti 9i sd ne imbrlc[m cu harul de sus tdmpla sd ne intinlm de vreuna din necur[fiile ce se ivesc in
gi s[ ne initnm mintea, pe cdt se poate, dincolo de orice sE" mod firesc tn noi, 9i si fim vdza[i imbolnlvifi de cele con-
qi' ridii
ieati spirituald. Astfel vom birui pe tofi irotrivnicii trare legii gi unei viefi sfinte (...), in primul rdnd sE nu stea
Iararr-r. dincolo de orice patim6, ne vom pdsffa frumusefed descoperite gi rleascunse, in vizul multora, plcatele cele din
sufletului negtirbit[ pentru Dumnezeu' De aceea zice legeat neputinfi, ci oarecum in afar[ gi neobservate gi cdt mai de-
Im de vei ieSi oritro la rdzboi impotriva vrdimasilor tdi; parte de tabilrd,, apoi si se acopere (ingroape) prin indrepta-
"u
sd te pdzeSti de orice cuvdnt rdu, adicd sd te {ii eit mai
de' rea 1or. (...) Iar incetind sd p6cdtuim gi preddnd mintea intr-
un mod oarecare pornirilor spre bine gi alegdnd ceea ce e de
2re
folos, dup[ ce s-a tnl[turat urd(enia gregalelor de mai inainte
Isaia Pustnicul,2g de cuvinte, XXV, 12

126 t27
l9z ,,Plata desfrdnatei Si prelul cdinelui sd nu le a-
duci tn casa Domnului, Dumnezeului tdu, pentru vreo oore-
carefdgdduinld, cdci acesteo amdndoud sunt urdciune ina-
intea Domnului, Dumnezeului tdu."
Pin cdine se denumea prostituatul masculin, perver-
titul sexual de orice fel.
202 ,,De la fratele tdu sd nu'iei camdtd; nici camdtd
de la bani, nici camdtd de ls bucate, nici camdtd de la orice
lucru cu care-l imprumuli."
,,Uitil-te acum la iubirea de oameni a Stipdnului!
s Cdnd e vorba de bani, ne opreqte sd lu[m dobAnd6! De ce?
sd nu-l dai (pe mdna) stdpdnului ' Lt'Lt
Pentru cd aduce pagubd 9i celui care d[ bani cu dobAndl 9i
voi va locui, oriunde-i va Pldcea i celui care ia bani cu dob6nd[. Cel care ia bani cu dobdndd
Prevedere uimitoare in co ajunge de slr[cegte; iar cel care d[ bani cu dobdnd[, odati
' sd nufie desfrdnatd' niti cu inmulfirea banilor, adund pe capul lui 9i mulfme de pica-
l7z ',Dinffe fiicele lui'Isrsel
desfrdnat dintrefiii lui Israel'
" '' te.(...) in cele duhovnicegti, ins[, iq-suqi Dumnezeu ne cere
sa dem dobdndd (Matei 25,14-30)}223
,'TextulMasoreticlas[posibilitateauneispeculafii
numeroase versiuni occidentalg 2lz ,,De la cel strdin, da, sd iei camdtd; dar de lafra-
lingvistice in virtutea clreia
referire la prostitulia tele tdu sd nu iei camdtd, pentru ca Domnul, Dumnezeul
moderne traduc pro"t;;;;;'o"a'cu
de acest fel practicati-Ot
popo*"1e Canaanului; speculafia tdu, sd te binecuvinteze in tot ceea ce vei face tu in lara-n
Din aceasta s-ar in(elege c[ care intri s-o mo;tene$tl "
se extinde 9i asupra UatUutuf"i'
la aceast[ categorie de desfr6' Iat[ c[ striinul nu era ttatatla fel cu evreul. Desigur,
interdicfia se limiteaJnumai separare' a$a s-ar putea t0lcui gi aceasta, in func{ie de ce anume in{elegem
i"i"iii".adntli' Septuaginta nu fale lc.eastr
f,rind in concordantf pin strdin. in cazul israelililor, ins6, infelesul era doar cel
f"" e ruci Vi'lsaia' textele lor
"i-'"Coti","tti
" 6,9""" propriu.
",I l8z ,,Vrdiitoare sd nu/ie dintre fi.icele lui Israel' nici 222 ,,Dacd te-ai legat fa{d de Domnul, Dumnezeul
lui Israel'" tdu, cu ofdgdduinld, sd nu intdrzii in a o plini, cdci Domnul,
d"scantato', de vrajd dintrefiii Dumnezeul tdu, nu va intdrzia s-o ceard de la tine, Si pdcat
vrajd incearci s[J traducl
vei avea intru tine. "
unui cult esoteric' din cat6i
e care ajunge la caPetul initil ,,Adic[ ceea ce fEg[duiegti, grdbegte-te s[ implinegti
. ..-.a22 :
c6t mai repede. Pentru cd intdrzierea in acestea nu e fbrl
ftore$tl." I paglbd."22a

gg3h1ri1 al Alexandrie i, Glafire lq A douq Lege'lll


'-'
221 "' Sf. Ioan Gurtr de Aur, Omilii la Facere,XLI,2
PENT, P. 355 Sf. Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea...,xyl
222 "o
rbid.
t29
t28
23-242 ,,Dor dacd nu vei vrea sdfdgdduieSti, tntru
ne pdcat nu va fi. Pe cele ce ies de pe buzele tale sd le
zeSti Si sd le plineSti tntocmai cum te-ai
ftgdduit
Dumnezeului tdu, elefiind un dar rostit cu gura ta."
.i
Tot despre frgiduinfe, pe care Dumnezeu nu le im
ne, dar, odatl depuse, implinirea lor devine obligatorie. rl
25-26: ,,Dacd vei intra in holda aproapelui tdu,
spice cu mdinile tale, dar secera sd n-o pui tn holda
pelui tdu. Dacd vei intra in via aproapelui tdu, poli mdnc&
struguri dupd poftd, pdnd te saturi, dar in paner sd nu pui.', ,

,,A strdnge din hold[ pufine spice cu mdinile, sau a


pe din vie vreun ciorchine de poft[ sau de m0ncare, neadril
cdnd nici o pagubS, se va purta cu inima bun[. C6ci aceastd
e legea iubirii gi lucrul nu intrece mdsura. Dar a introduce
fierul care seceri in cele ale aproapelui coplegegte gi trecd
dincolo de iubirea intreolaltI gi ajunge la hotarul ldcomieit
Deci aceasta e o pild[ clard cilnu trebuie sd abuz[m de iubil
rea fra{ilor, ci sd cinstim iubirea intreolaltl, mulfumindu-ne
cu cele ale noastre."225
Ctp.24,lz
impreund cu ddnso
ndioinld-n ochii lui
place, sd-i scrie carte de despdrlire, sd i-o dea in mdnd
Si s-b
scoatd din casa lui. "

nu se purtase bine, iar el putea s5-gi ia alta. Tot aga trebuie


infelese lucrurile gi cu poporul de aici, din Scripturl, care,
acestea, pe care igi propune sIJ dob6ndeasc6. Dar oare va fi
22t
lbid.,ylrr 226
Oigen, Omilii la Cartea proorocului leremia,Iy,2

130
131
;r
mintea in stare sd suporte probe gi ispite indatii ce a inceput s[ rlqte pedeapsa ce indr[znesc in chip
se deprind6 in buna cuviinli a acestora? $i cel ce s-a clsltoiil cu totul necred 228
Sunt viza{i aici eri
de curdnd cu infelepciunea, ajungind intre cei ce corup cel€ ticii, dar se pot $ii.
drepte, nu se va corupe mai degrabE, in loc s[ biruiasc[ 9i sil 8-92 ,,Asupra unei rdni de leprd ia bine seama la ce
respingd vltiimirile acelor4 dat fiind c[ incl nu e destul de
foci, sd pdzeSti intocmai Si sd plineSti totul dupd legea pe
fixat 9i de statornicit in infelepciune? (...) Dar cel deprins irt cdre v-o spun voud preolii, levilii; aveli grijd: precum v_am
infelepciune se va lupta cu infelepfii gi se va opune cu forfi poruncit eu, agd sd faceli! Adu-li aminte ce i-a
vicleniilor acelora (...). Deci are dreptate legea cdnd, nrgrLt ficut Dom_
nul, Dumnezeul tdu, Mariamei cdnd voi erali pe drum la ie_
vind cu finefe prin chipul femeii virhrtea, ca sofie a sfinfilor; Sirea din Egipt."
(...) nu inglduie s[ fie impovlrat cu osteneli gi cu prigoniri Despre dnduiala pentru lepr[ am vorbit in comenta_
cel care e proasp[t sddit gi se afl[ de curdnd in sdrguinfa, riul la Levitic. Episodul cu Mariam, sora lui Moise, e relatat
pentru bine, ci-l lasi sd petreacl fdrd griji gi intru ale sale, ca inNumerii, cap.12.
incd.lzitde dezmierdIrile virtulii sd se lege bine de ea."227
6z ,,Sd nu iei drept zdlog moara, nici mdcar piatra ei
de deasupra, cd prin aceosta iei ca zdlog insdsi via{a." i,

Prin oprirea acestora se lua datomicului un obiect in-


dispensabil pentru pregitirea hranei, deci asigurlrii vie{ii. avdnd zdlogul lui asuprd-li, ci sd-i tntorci zdlogul ta asfinli_
7: ,,De se va aJla cd cineva dintrefiii lui Israel l-a rd. tul soarelui, ca sd doarmd el in haina sa si sd te btneiuvin_
pit pe vreunul dinfralii sdi Si, supundndu-l silniciei, l-a vdi: teze Si sd1ifie lie co milostenie inaintea Domnului, Dumne_
dut, tdlharul acela sd moard; Si sd stdrpeSti rdul din mijlo- zeului tdu."
cul vostru." Ca gi in alte locuri, Legea pune stavili asprimii credi_
torilor, propov[duind mai degrabl milostenia.
,,Deci nu e ingdduit sd se rlpeascd neamul sfin1it in
Hristos gi si fie dus intr-o robie sff[in[ de cei ce obignuiesc
s[ fac[ aceasta. Cdci precum cei ce, amigind copiii, ii atrag
din cetate gi din case gi, dezbrlcindu-i de semnele libert[tii,
le impun jugul robiei silnice, la fel se socotesc cei ce atrag
prin amlgiri megtegugite ale ideilor pe cei ce s-au hotiirdt sd
cugete cele drepte gi se nevoiesc in viafa cuvenitii celor li-
beri, la plrerile lor nebunegti, sufer[ os0nda tilharilor de su- Oprirea pl[fii lucrntorilor e un plcat strigitor la cer.
flete omenegti; iar pedeapsa lor e moartea. (...) Deci, pentru ,,Nimeni sI nu-l ingele pe un lucritor la plata datorat[. Fiind-
ca si nu fie rapifi vreunii din Biserica lui Dumnezeu ca din- cd suntem gi noi lucr[torii Domnului Dumnezeului nostru gi
tr-un cimin p[rintesc ai s[ fie dugi in capigtile celor vicleni, de la El agteptiim plata muncii noastre. $i tu, orice lucru ai
vdnz0ndu-li-se mintea prin perversitatea riutifii, legea hoti- de frcut, dacd tigdduiegti lucrltorului plata meritat[, adicd il

Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y


"7 "8 lbid.,yril
132
133
Cap. 25, l-32 ,, De se va intdmpla o neinYelegere tntre
pllteqti Prea Pu(in 9i Prea. iefti oameni Si vor veni laiudecatd Si se voriudeca, celui drept i
plutu fegeduinfelor cereqtt"'---
r- se va da dreptate, iar cel vinovat vafi osdndit. Dacd celui
ie ,,raruYii sd nu fie vinovat i se va cuveni bdtaie, judecdtorii vor porunci sd-l in-
lor, Si nici tindd jos si sd fie bdtut in faya lor, dupd mdsura vinovdliei
fiecare sd ' individual[' chiar da- lui. Patruzeci de lovituri i se pot da, dar mai multe, nu; cd
Ecl c[ Si comuni: dacd i se vor da mai multe, atuncifratele tdu vafi schilodit
ci alte locuri (precum 2f in'teles
in chiarfala ochilor tdi."
iatea e solidar[ in caz de
vi
La vechii evrei, in cazul pedepselor prin b[taie, se fo-
11'222 ,,Sd nu sucesti
losea un bici cu trei plesne, fiecare loviturl fiind socotitd in-
orfa treit; astfel, se puteau aplica pind la 13 lovituri, oblindndu-se
log; 40-l lovituri, fEr[ a se lmplini numlrul de patruzeci. La fel,
nul, in rlzboiul cel nevlzut, nu va ingldui Dumnezeu sI fim in-
cesc eu sdfaci lucrul acesta' cercafi peste puterile noastre. Facem aceast[ trecere deoare-
ce Scriptura cerc sd se dea dreptate celui drept,-insd aceasta
I tdu' sd te binecuvin- ," r" pitr""e deplin numai la judecata divin[. ,,in multe chi-
Cdndvei culege mds- puri ni se desemneazLtaina lui Hristos prin porunca veche 9i
ni se zugrlvegte patima mdntuitoare, in care 9i prin care am
fost izbdvifi de cel ce avea puterea sd ne chinuiasci 9i ne
supunea unor lovituri cumplite. (...) Loviturile de bici pdnl
la num[rul patruzeci, aprobate celor ce biciuiesc Ai celor bi-
ciuifi, preinchipuie timpul preadorit al venirii Unuia Nlscu-
tului cu trupul, c6nd noi tofi cu rana Lui ne-am vindecat, iar
El S-a rlnit penffu p[catele noastre' CIci Israelifii s-au n6-
pustit cu ocdri asupra Lui, iar Pilat i-a aplicat lovituri peste
spate, prin ceea ce noi am fost scoqi de sub pedeaps[ 9i chi-
nuri. Cdci multe erau odinioard b[tiiile plc[tosului (...). Dar
Hristos a fost biciuit pentru noi. Cici precum pentru tofi a
murit, aga a fost gi biciuit pentru tofi, El Unul fiind de un
pref egal cu to[i. Iar numlrul de patruzeci de zile tiindu-l in
cinci opfi, vei afla pe opt gi pe cinci. lar acest numlr indic[
timpul lui Hristos. Pentru c[ Unul N[scut a venit in timpul
tite sau cdntat[' al cincilea, dupd parabola evanghelicd (Matei 20, l-16), in
care se spune de un stipdn ci a tocmit lucr[tori la vie, iegind
229
Sf. Ambrozie al Milanului'
Scrisori'XlX' 3 ' pe la ceasul intdi, al treilea, al gaselea, al noullea 9i al un-
t o r' 71 2
i nlet e inl et epl i
230
il;ffi;;,E L g"' din''
" "nt
135
t34
sprezecelea. $i S-a sculat in ziua a opta, surpind stdpdnirea sd se clsdtoreascd cu cel mai vdrstnic dintre cumna(i, pentru
mo(ii gi nimicind impreun[ cu ea 9i pe tat[l stric[ciunii ivi. ca blrbatul mort s[ nu rrmdni fir[ urmagi. intAiul ndscut din
te, adic[ p[catul, care fiind inllturat, a trebuit s[ inceteze 9i
bdtiile gi pedepsele gi chinurile pentru el. Deci legea nu in-
gdduie b[tdile sd treaci peste num[rul patruzeci, l[sdnd pAnd
la venirea lui Hristos chinurile qi preinchipuind timpul ier-
tlrii. (...) Dar trebuie gtiut gi aceea c[ Israil, pdcltuind, a r[-
t}rcit patruzeci de ani prin pustie. C[ci cu jurim6nt S-a jurat giiat gi pentru c[ in legea veche se ftcea totul in vederea
Dumnezeu s[ nu-i duci pe ei inainte in pimdntul fhglduin- viefii acesteia plm0ntegti, legea poruncea ca fratele cel viu si
(ei. Acesta le era lor timpul mdniei- Iar trecdnd timpul, a in-
cetat mdnia gi urmagii lor au trecut Iordanul 9i au intrat irt
pre. tn aceasta s-a arltat cl
al patruzecilea. Deci gi acest
de a nu fi fost bdtuli oamenii
vituri. C[ci dup[ aceasta a venit timpul iert6rii, c&re r€-a a'
dus trecerea tainicl a Iordanului 9i cufitele de piatrd, adicd
tiierea imprejur in duh, sub conducerea lui Iisus. Cici dupl
Moise gi lege ni s-a frcut noui conducitor Iisus (preinchipu'
it prin iot* tuo Iisus Navi - n. n.)'u"' mai mult gi si existe multe prilejuri pentru intinderea acestei
4z ,,Sd nu legi gura boului care treierd." inrudiri intre oameni. Dar atunci pentru ce nu avea voie si se
in afara infelesului imediat locul se referl la cei ce; mdrite cu un sftIin sofia celui rlposat ftrd copii? pentru c6 din
depunind o munc[, nu trebuie lipsili de cele necesare viefii. o astfel de cdsitorie copilul ce s-ar fi ndscut n-ar mai fi fost
De v6zut Si I Corinteni, cap.9; I Timotei 5,17-lS,locuri ce socotit al celui rdposat. Aga insa pentru ci era odrasla fratelui
se referi la cele cuvenite preofilor. celui un
5-6: ,,Dacd vor locuifrali tn acelaqi loc Si unul din ei strlin sat.
va muri ftrd ca din el sd rdmdnd urmaS, atunci femeia celui Fratel
mort sd nu se mdrite cu bdrbat din afmd; fratele bdrbatului ei
va intra la ea si o va lua defemeie si va locui tmpretmd cu ea:
$i vafi cd prumcul ce se va na;te vo purla numele celui mort,
Si astfel numele acestuia nu se va stinge din
Israel.
,,Este vorba de o fonnd special[ de cds[torie, cunoscut]i trdnii cetdlii lui il vor chema Si vor sta de vorbd cu el; Si docd
sub numele de levirat (cf.lat.levir: cumnat, care traduce ebr.
yabam). Conform acestui obicei, vdduva lipsitii de copii urma

23r
"'DEUT-o.236
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yrrr "' Sf. Ioanburtr de Aur, Omilii ta Matei,XLVlI, 3

r36 137
el se va ridica gi va zice: Nu vreau s-o iau!, atunci afinnato turdnd alegerea celor din urm6, a ales pe cele ale facerii gi
lui va veni la el acolo, infala bdtrdnilor, ii va scoate sandala ale striclciunii, deoarece prin^mldularele care ajut[ la nai_
de la un picior, il va scuipa in obraz Si va zice: Asa i se face tere a ardtat lucrurile fEcute.,,237
omului care nu zideSte casafratelui sdu!...; iar numele lui tn
Israel se va chema: Casa celui c-tm picior descull ... "
,,Refuzul cumnatului de a se clsdtori, conform obice-
o reacfie
azul v0n-
intea gi o
inmdna cumpirltorului, ca semn de renunfare la orice drep- nului, Dumnezeului tdu, tot cel ce face qcestea _ cel ceface
turi de proprietar (cl Rut 4,7). Cdnd femeia il descalfi pe strdmbdtate."
cumnatul ei, ii neag[ orice drept la proprietatea fratelui de=
cedat, care i s-ar fi cuvenit lui, prin moqtenire, incaz de cd-
sltorie. Refuzul cumnatului este dezonorant pentru vlduvi
Aceasti dezonoare se risfrdnge asupra cumnatului atunci

mdna; ochiului tdu sd nu-ifie mild de ea."


,,Aceast[ mdsur[ extrem de severi, care prevede muti'
larea pentru a sancfiona un delict, este unicl in Vechiul Tes-
tament"236. De altfel, nu avem nici o referire cum cd aceastl

214
DBw,p.z36 237
23s
Ioan Carpatiul, (Jna sutd capete de mdngdiere,99 NilAscetul, op. cit.,yII
236
DEUT,p.236 "o Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,yll

138 139
6-14z ,,Dar Egiptenii ne-au chinuit Si ne-au umilit
nezeul tdu, te d tuturor vrdjmasilort Si

tdi de primPr Domnul, Dumnezeul au pus asuprd-ne grele poveri. $i am strigat cdtre Domnul,
tdu, 1i-o di s- Amalec sdJ stingi da Dumnezeul pdrinlilor no$tri; iar Domnul ne-a auzit striga-
sub cer. $i sdnuuili!" rea si ne-a vdzut umilinla si osteneala si necazul. $i ne-a
Luptacu Amalecilii la care se fale referire e descrisd scos Domnul din Egipt, El InsuSi cu puterea Lui cea mare,
la leSirea, cap- 17. Trebuie stinsi de sub cer cei ce nu se tem cu mdnd tare Si cu bral inalt, cu vedenii mari, cu semne Si
de Domnul, mai cu seaml in locurile consacrate Lui' minuni; Si ne-a adus in locul acesta Si ne-a dat pdmdntul
Cap. 26, l'52 ,,Dupd ce vei intra tn Wa pe care' acestd, lara-n care curge miere Si lapte. Acum, iatd, am a-
Domnul,bumnezeul tdu, li-o dd ca mostenire, cdnd tu o vei dus pdrga roadelor pdmdntului pe care Tu, Doamne, mi l-ai
stdpdni si vei locui tntr-insa, sd iei din pdrga roadelor
pd- dat, ale pdmdntului din care curge miere Si lapte... $i o vei
mintului tdu pe care !i-l dd lie Domnul, Dumnezeul tdu' si ldsa acolo, inaintea Domnului, Dumnezeului tdu. $i sd te ve'
s-o pui intr-un paner Si sd mergi la locul-pe care Domnul'. seleSti de toate bundtdyile pe care Domnul, Dumnezeul tdu,
Dumnezeul tdu: il va alege spre a I se chemo numele' Vei li le-a dat, lie Si casei tale: tu Si levitul Si strdinul care este
cu tine. Cdnd veifi isprdvit de dat toate zeciuielile din roa-
merge la preotul care va Ji in zilele acelea Si'i vei spune:
dele pdmdntului tdu, in cel de al treilea an, a doua zeciuiald
.lsthi mdrturisesc inaintea Domnului, Dumnezeului meu' cd
o vei dq levitului Si strdinului Si orfanului Si vdduvei, Si vor
am intrat tn lara pe care Domnul li S'a jurat pdrinlilor
noS-
Preotul va lua panerul din mdinile mdnca ei in cetdlile tale Si se vor sdtura- $i sd grdieSti tn
tri cd ne'o va da noud.
tale Si-l va pune tnaintea iertfelnicului Domnului' Dumne' fala Domnului, Dumnezeului tdu: Pe cele afierosite le-am
luat din casa mea Si le-am dat levitului Si strdinului Si or-
zeului tdu, iar tu, cavdntdnd, vei zice tn fala Domnului'
Dumnezeuluitdu:TatdlmeuapdrdsitSiria,s-acobordtin fanului Si vdduvei, dupd toate poruncile Tale pe care Tu mi
le-ai poruncit; porunca Ta n-am cdlcat-o Si nici n-am dat-o
Egipt cu pulini oameni Si a pribegit acolo; Si acolo a devenit
uitdrii. Din ele-n fntristare n-am mdncat, din ele-ntru ne-
nii* **", puternic gi numeros-" '

curdlie n-am cheltuit, din ele celui mort eu nu i-am dat; de


i
,,Ebr. Tatdl meu erd w aromeu pribeag' Referire la
glasul Domnului, Dumnezeului meu, am ascultat, dupd cum
Iacob, pa.int.t. celor doudsprezece seminfii, ai c[rui shiarnogi Tu mi-ai poruncit amficut."
ouo A*rrr"i din Mesopotamia (vezi Facerea 25,20;28' 5)' ,,Zeciuiala sfdnt6, avdnd o destinafie precis[, nu poate
James Version traduce: Tatdl meu era un Siridn
gata sd
King fi folositl in alte scopuri 9i cu alte prilejuri, ceea ce ar duce
piard, prelu0nd adverbul la profanarea ei: este interzisd folosirea ei ca ofrand[ sau ca
beag, rdtdcitor, nomad, ci donafie in cazde deces. Sensul celei de a doua afirmafii este
duit, rlzlefit de ai s[i. Oricum, obscur in originale, putdnd fi tradusl 9i prin formularea: n-
fun-
beazul si oropsitul (in Egipt) de odinioar[ 9i proprietanrl losit.o p entru v,reun lucru nbcurat."240
la darurile din pdrga am fo
ciar-de u",-r-D23e Capitolul 26 se refera l5z ,,Cautd deci din casa Ta cea sfdntd, din cer, si
roadelor, insfl ritualul aducerii acestora e unit cu rememora- binecuvinteazdJ pe Israel, poporul Tdu, Si pdmdntul pe care
rea evenimentelor din trecutul poporului israelit'

'& DEIJT,p.z37
'3e PENT, p. 358

140
t4t
l-ai dat lor, dupd cum Te-aijurat pdrinlilor noStri cdne vei
da o lard in care curge lapte Si miere."
Invocarea binecuvdntiirii divine incheia textul ce era
rostit de cdtre aducitorul ofrandei din pdrga roadelor.
16-19: ,,in ziua aceasto {i-a poruncit Domnul, Durn-
nezeul tdu, sd plineSti toate hotdrdrile acestea Si rdnduieli-
le; sd le pdztli Si sd le plinili din toatd inima voastrd Si din
tot sufletul vostru. Tu astdzi L-ai ales pe Dumnezeu sd fie
Dumnezeul tdu; sd umbli tn cdile Lui, sd-I pdzeSti hotdrdrile
Si rdnduielile, sd asculli de glasul Lui. Tot astdzi Domnul te-
a ales pe tine sd-Ifii popor ales, a;a cum li-a spus, ca sd pd-
zeSti toate poruncile Lui; Si sd fii tu mai presus decdt toate
neamurile, o$a cum te-aficut El sdfii: faimos Si mdndru Si
sldvit; ca sd-I fii Domnului, Dumnezeului tdu, popor sfdnt,
a7a cum a grdit El."
,,Fragmentul cuprins in versetele 16-19 constituie par-
tea final[ a reglementdrilor gi a preceptelor expuse in capito.
lele 12-26 sub forma Codului deuteronomic. Acesta este do-
cumentul Leglmintului intre Dumnezeu gi Israel, prezentat
ca un contract intre doi parteneri, in care sunt specificate
I
obligaf i i le fiecdruia."za

4. A treia cuvdntare a lui Moise (27, I - 30, 20)

Crp. 27 , lz ,, Moise ;i bdtrdnii lui Israel i-au poruncit


poporului zicdnd: Sd pdzili toate poruncile acestea pe care
vi le poruncesc eu astdzi."
,,,A.cesta e singunrl loc in care bdtrflnii lui Israel ii sunt
asociafi lui Moise in rostirea poruncilor. in cele ce urmeazl se
reia blternanfa dintre pluralul gi singularul verbelor."2a2
2-5: ,,$i vafi cd-n ziua cdnd veli trece Iordanul in 1a.
ra pe care Domnul, Dumnezeul tdu, li-o dd 1ie, ili vei ageza

zat
lbid.
'o' PENT, p. 360 '03 lbid.

r42
143
var$esc gi prin aceasta credinciogii care se folosesc in Bise-
ric[ de binecuvdntdrile tainice (de Euharistie) in Domnul
nostru Iisus Hristos."2aa
9-l3z ,,Moise, tmpreund cu preolii, levilii, a grdit cd-
tre tot Israelul zicdnd: Taci Si-ascultd, Israele: in ziua a-
ceasta ai devenit popor Domnului, Dumnezeului tdu. Ascul-
td glasul Domnului, Dumnezeului tdu, Si plineSte toate po-
runcile Si hotdrdrile Lui, cdte 1i le poruncesc eu astdzi! In
ziua aceea i-a poruncit Moise poporului, zicdnd: Dupd ce
velifi trecut lordanul, urmdtoriivor stape muntele Garizim,
ca sd binecuvinteze poporul: Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Io-
sif Si Veniamin; iar Ruben, Gad, ASer, Zabulon, Dan Si Nd
tali vor sta pe muntele Ebal ca sd blesteme."
Cele 12 seminfii, in fapt, vor citi, reamintinduJe, bi-
necuvintirile qi blestemele, nu ei vor binecuvdnta ori bles-
tema. Binecuvdntirile se vor citi de pe Muntele Garizim (:
locuri pustii), invecinat cu Ebalul. Tribul Iosif inlocuiegte
aici pe Efraim gi Manase, iar Levi revine intre frafii sii, pd-
rdsind oarecum statutul de seminfie aparte, spre a se plini
num[ru] de 12 triburi. Urmeazd 12 blesteme, int[rite de po-
por prin formtila Amin (: aga s[ fie):
14-15: ,,$i tncepdnd levilii, vor zice cu glas mare
cdtre tot Israelul: Blestemat sd fie omul care va face chip
cioplit sau turnat - urdciune inaintea Domnului, lucru de
mdnd de mester - Si-l va pune-n loc ascuns! $i, rdspunzdnd
intregul popor, va zice: Amin!"
La Facerea 35, 4 Iacov ia dumnezeii cei str6ini, pe
care i-a ascuns sub steiarul de ldngd Sichem, Si pierduli i-a
fdcut pdnd-n ziua de astdzi. Sd se refere cuvintele de mai sus
9i la patriarh?
ne lmpaql spre esrs i'"."-tl_-lr^'^r. ainteh
acolo' si s ,,De fapt, nu este acelagi lucru a ascunde ceva in p[-
ianaiti si sd te saturi,zice' slavli;
ca"i mdnt pentru totdeauna, gi aJ fine in ascunzig. Cici ceea ce a
Domnului Du*n""'l'iiiui" ""tor
rftiuos ca bt le estc fost ascuns in pdmdnt gi nu se mai arati vederii se $terge cu
incdt si poati rlspinii-p"
foarte potrivit ,a '" 'uttlt"
J" sfrntita qi dumnezeiasca hranl
gi s[ se veseleasc[ tpitit'"i i"
f"t" t'1 Dumnezeu' Se des[' '* Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la A doua Lege,lY

t45
t44
culcd cu sora femeii sale! $i-ntregul popor va zice: Amin!
Blestemot sd fie cel care-l bate cu vicleSug pe aproapele
sdu! $i-ntregul popor va zice: Amin! Blestemat sdfie cil ce
primeSte daruri ca sd ucidd suflet din sdnge nevinovat!
$i-
ntregul popor va zice: Amin! Blestemat sdfie tot omul care
nu va fi statornic tn toate cuvintele Legii acesteia, ca sd le
plineascd! $i-ntregul popor va zice: Amin!"
Cei dafi blestemului sunt, in cele mai multe cazuri, sd-
vdrgitorii de p[cate strigitoare la cer. Desigur, in capul listei
se afli idolatria. Blestemele vizeazi pe autorii rimagi necu-
noscufi gi are darul de a face s[ fie scogi la iveali, dupd care
vor suporta pedeapsa prescrisl de Lege. Dar, cum vom vedea
in capitolul urmdtor, gi asupra celor ce ar rlmdne nesancfio-
nafi de lege sunt invocate pedepse divine, mai eficiente.
Cap. 28, 1: ,,^fi vafi cd dupd ce velifi trecut lordanul
tn lara pe care v-o dd Domnul, Dumnezeul vostru, dacd veli
asculta cu luare-aminte glasul Domnului, Dumnezeului vos-
tru, ca sd pdzili Si sd plinili toate portmcile acestea pe care
li le poruncesc eu astdzi, atunci Domnul, Dumnezeul tdu, te
va tndlla mai presus decdt toote neamurile pdmdntului."
,,In acest capitol, Moise cheamd poporul israelit s[ fa-
cI alegerea intre respectarea codului deuteronomic, care a-
trage dupi sine binecuvdntdrile, gi nerespectarea acestui le-
g[mdnt, insoliH de blesteme."2a7
2-l4z ,,Dacd-ntru arz vei auzi glasul Domnului, Dum-
nezeului tdu, asupra ta vor veni toate binecuvdntdrile aces-
tea Si te vor afla: Binecuvdntat sd fii in cetate Si binecu_
vdn tute fie roadele pdntecelui
tdu irezile tale Si turmele tale!
Binecuvdntate fie hambarele tale Si prisosurile tale! Bine-
cuvdntat sdfii cdnd intri Si binecwdntat sdfii cdnd iesi! pe
vrdjmasii tdi ce stau tmponivd-1i sd li-i dea Domnul, Dum-
nezeul tdu, infrdnli la picioare; pe o cale sd vind asuprdli,

z+s
11i1 Ascetul, op. cit.,38 247
lbid.
'n6 DEIJT,p.237

146 147
Domnul binecu- rdutateafaptelor tale, cd M-ai pdrdsit. Moartea s-o lipeascd
De $apte cdi sd fugd de tine! Sd-li trimitd
i';;r;; t"-niilotlrb tule si-nffu tot ce lucreazd mdinile Domnul de tine pdnd te va topi din lara-n care intri s-o
Dumnezeul tdu! moSteneSti. Batd-te Domnul cu sfarSeald Si cu lingoare Si cu
tale asupra ldrii pe care li-o dd lie Domnul'
popor sfdnt' asa-cum li friguri Si cufierbinleli Si cu omor Si cu vdtdmare de vdnt rdu
Domnul Dumnezeu sd ti faca Siesi
Domnu!
S-o irio, parinlilor tdi,
glqs4 si cu tdcitme, iar ele sd te fugdreascd pdnd vei pieri. Cerul de
1e
iui,"Oumiezeuiui tdu, si ile Lui! Toate nea- deasuprd-1i sdfie aramd, pdmdntul de sub tine sdfiefier."
*urit, pdmdntului vo' uede i numit cu numele
,,Ce vor s[ spun[ aceste cuvinte (din urmi - n. n.)?
de tine' Domnul'
Domnului, Dumnezeului tdu, Si se vor teme Completa usclciune gi lipsa apei celei din v6zduh, prin care
roadele pdntecelui
Dumnezeul tdu, te va umple ie bundtdpi: face neroditor pemantul."2a8
vitelor tale Si ro 24-282 ,,Praf sd-i dea Domnul pdmdntului tdu in loc
li S-aiurat Pdr
I de ploaie, pulbere din cer sd cadd peste tine pdnd ce degrab
ul vistieria Sa c te va nimici. Dea Domnul sdfii sfdrtecat infaya duSmanilor
tot lucrul
mdntului tdu ploaie la vreme, sd binecwinteze tdi; pe o cale sd le iesi tnainte, pe;apte cdi sdfugi de ei, si-
idinilo, taleitu vei fmprumuta neamuri multe' dar tu nuele te
mprdstiat sd fii prin toate-mpdrdliile pdmdntului. Morlii
vei fi stdpdn' dar
v,ei tmprumuta; 9i pesti multe neamuri voStri sd fie hrand pdsdrilor cerului gi fiarelor pdmdntului,
de care nimeni nu vafi sd-i apere. Batd-te Domnul cu bubd
egipteand-n Sezut Si cu rdie sdlbaticd Si cu mdncdrimi de
care sd nu te poli vindeca! Batd-te Domnul cu minte bez-
pe care li le Portmcesc eu ostazL meticd Si cu orbire Si cu ieSirea din minfi!"
stdnga de lq
i*i nu ti urr abate nici la dreapta si nici la eu
'oi
astdzi' sd ,,Cuvdntul dumnezeiesc ameninf5 pe picltogi cd-i va
nici unul din cuvintele pe care fi le poruncesc pedepsi cu ofticI, cu friguri, cu aprinderi, spundndu-le c6-i
iergf curnva dupd duinezei strdini ca sd le slujesti' va chinui cu orbire, cu pierderea minfii, cu paralizie, cu im-
desigur,
Acestea au fost binecuvflnt[rile, condilionate, bolnlvirea rinichilor. Dac[ ar aduna cineva pe indelete din
deimplinireaporuncilorlegii'asculta de glasut
, --l intreaga Sfent?i Scripturd locurile unde se amintegte de relele
15'232 ,,$i va fi cd rcd nu vei cu care sunt amenin{afi pic[togii prin numirile bolilor tru-
nu vei plini,
Domnului, Dumnezeilui tdu, si nu vei pdzi si pegti, acela va afla indicate acolo in chip figurat gi patimile
toate poruncile Lui pe care le poruncesc eu astdzi' veni:
^blestemeleli gi chinurile sufletelor."2ae
uo, pit tine toate acestea si te vor prinde: Bles- 29-342 ,,Ziua-n amiazd sd pipdi cum pipdie orbu-n
" Blestemate
temat sdfii in cetate gi blestemat sdfii in larind! intuneric; sd n-ai noroc in drumurile tale; ndpdstuit Si jefuit
sdfie hambarele tale si tale!- sd fii de-a lungul zilelor tale si nimeni sdli Jie spre ajutor.
deie pdntecelui tdu si r dntul Femeie sd-li iei, dar alt bdrbat s-o lind; casd sd zideSti, dar
tale it ale turmelor tale! Bles sdfii in ea sd nu trdie;ti; vie sd sddeSti, dar de cules sd n-o cu-
mat saQf cdnd ieSi! Trimitd Domnul asuprd-1i
lipsuri Sifoai,
tot unde-li vei pune tndna sd
mete gi sleire in toate Si peste 24E
Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron, III, 8
pdnd vei pieri degrab pentru
facd Leva, pdnd vei fi stdrpit,
249
Origen, Despre principii, II, 10, 6

149
148
legi. Boul tdu sdfie-niunghiat sub ochii tdi, dar din el sd nu vei naSte, dar nu vorfi ai tdi, pentru cd vorfi dugi in robie.
mdndnci; asinul cu de-a sila sdJi fie luat, dar inapoi sd nu- Toli pomii tdi Si roadele pdmdntului se vor topi ofilindu-se.
lifie adus; oile tale sdfie date vrdjmasilor tdi, Si nimeni sd S*dinul cel ce este-n mijlocul tdu se va ridica deasuprd-li
nu-li fie intr-ajutor. Fiii tdi Si fiicele tale sd fie dali altui foarte sus, iar tu vei cobori din ce in ce mai jos; el te ia im-
neam; ochii tdi sd sece uitdndu-se la ei, dar bralul tdu sd nu prutt uta pe tine, dar tu pe el nu-l vei imprumuta; el va/i cap,
aibd nici o putere. Roadele pdmdntului tdu si toate ostenelile iar tu vei fi coadd. Veni-vor peste tine toate blestemele aces-
tale sd le mdndnce un neam pe care tu nu-l cunosti; ndpdstuit tea Si te vor fugdri Si te vor prinde pdn-te vor surpa Si pdn+e
si asuprit sdfii in toate zilele tale! Mintea-li va iesi din |dldni vor stdrpi, pentru cd n-ai ascultat de glasul Domnului, Dum-
din pricina privelistilor la care ochii tdi vor privi- " nezeului tdu, ca sdJ pdzeSti poruncile Si hotdrdrile pe care li
Pentru ultimul verset, gisim o traducere surprinzitoa- le-a poruncit. $i vor Ji-ntru tine sernne Si minuni, fi-vor ele-n
re la Salvianus: Acela care se atinge de voi, de pupila ochi- neamul tdu pdnd in veac, pentru cd nu l-ai slujit Domnului,
lor Mei se atinge. Nic6ieri n-am glsit ceva asemdnitor pen- Dumnezeului tdu, cu bucurie Si cu inimd bund pentru toate-
tru acest loc, doar la32,lO fiind un text cu care se poate fai mbelsugdrile. Ci wdjmasilor tdi, pe care Domnul ii va trimite
ce apropierea. Apoi, textul de la Salvianus pare o binecuvdn- asuprdJi, lor le vei sluji tn foame Si-n sete Si-n goldtate si-n
tare, nu un blestem. Oricum, redlm comentariul acestuia, tot felul de lipsuri; Si jug de fier vor pune pe grumazul tdu,
socotind a fi de folos: ,,Pentru a exprima delicatefea dragosl pdnd ce te vor nimici. Aduce-va Domnul asuprd-pi un neam
tei Sale, a comparat-o cu cea mai delicati parte a corpului o' de departe, de la marginea pdmdntului, ca pe un vultur ce
menesc, pentru ca s[ in(elegem destul de limpede ci Dum- se aruncd, neam a cdrui limbd tu nu o vei tnlelege, neam
neze:u, printr-o )
neobrdzat, care nu se va sfii de obrazul bdndnului, iar de
precum lumina cel tdndr nu-i vafi mild. El ya mdnca roadele vitelor tale ;i
35-53: roadele pdmdntului tdu Si nu-Si va ldsa nici grdu, nici vin,
Si pulpe; din tdlpile picioarelor tale Si pdnd-n creStetul ca- nici untdelemn, nici cirezile vacilor tale Si nici turmele oilor
tale, nimic pdn-ce te va nimici. in toate cetdlile tale te va
zdrobi pdnd ce in toatd lara ta se vor surpa zidurile tale cele
inalte Si tari in care ai ndddjduit; Si te va impila tn toate
cetdlile tale pe care li le-a dat lie Domnul, Dumnezeul tdu.
acolo de rds Si de ardtat cu degetul Si de pomind prin toate In strdmtorarea Si-n necazul cu care te va chinui vrdjmasul
neamurile la care Domnul te va duce. Sdmdnld multdvei se- tdu vei mdnca rodul pdntecelui tdu, carneafiilor tdi Si pe a
mdna in larind, dar pulind vei culege, pentru cd o vor mdn- fiicelor tale pe care li i-a dat Domnul, Dumnezeul tdu."
ca ldcustele; vie ili vei sddi Si o vei lucra, dar vin dintr-insa Versetele 49-53 par a anticipa rdzboaiele purtate de
nuvei bea Si nici te vei veseli, pentru cd o va mdnca vierme- iudei impotriva romanilor, primul intre 66-70 d. Hr., iar cel
le. Mdslini vei avea tn toate hotarele tale, dar cu wttdelemn de-al doilea intre 132-135. in urma acestor rlzboaie, statul
nu te vei tmge, pentru cd mdslinele tale vor cddea. Fii Sifiice iudeu este desfiinfat, iar populafia dus[ in robie, intre nea-
muri. Romanii numesc provincia Palestina, dar aceasta va
"o Salvianus , Despre guvernarea lui Dumnezeu, VII III, 17 rlmdne, o perioadi, pustiitd. in timpul asedierii lerusalimu-

150 151
altor dumnezei - lemnelor Si pietrelor - pe care nici tu Si
nici pdrinlii tdi nu i-ali Stiut. Dar nici intre neamurile aces-
tea nu vei avea odihnd, nici odihnd nu vafi pentru talpa pi-
ciorului tdu, cd-1i va da Domnul acolo inimd sperioasd Si
ochi sleili gi suflet istovit. Fi-va viala ta spdnzuratd-n fala
ochilor tdi Si te vei teme ziua Si noapteo, Si vielii tale nu-i
vei da crezare. Defrica inimii tale ce te va-nfrica Si de vede-
niile pe core cu ochii tdi le vei vedea, vei zice dimineala: O,
de s-ar face seord!, iar seara vei zice: O, de s-ar face di-
mineald!... $i te va intoqrce Domnul in Egipt pe cordbii pe
calea despre care li-am spus: De-acum tu n-o vei mai ve-
dea!... $i acolo vd veli vinde vrdjmasilor voStri, sd le fi1i
robi Si roabe; Si nu vafi cine sd vd cumpere,"
Versetele 64-68 (dar nu numai) par a se fi adeverit in
timpul robiei babiloniene (597-538 i. Hr.); ca 9i in interven-
fia anterioar-6, subliniem ci, mlcar in parte, cele descrise aici
se potrivesc Ai altor momente (de pild6, Regatul de nord ca-
de la 722 i. Hr. sub stdpdnire asirianl, regele gi buni parte a
popula{iei fiind dugi in robie).
Cap. 29, lz ,,Iatd cuvintele legdmdntului pe care
Domnul i-a poruncit lui Moise sd-l incheie cufiii lui Israel
in lara Moabului, pe ldngd legdmdntul pe care-l fdcuEe cu
ei in Horeb. "
Biblia Hebraica plaseazA acest verset, ca o concluzie,
la sfhrgitul capitolului 28, la fel ca Si Septuaginta, edilia
Rahlfs. Vulgata plaseazd versetul in deschiderea capitolului
29,lafel cu edilii mai vechi ale Septuagintei. Traducerile ro-
minegti de care dispunem plaseazd, toate, verseful aici.
2-13: ,,Moise i-a chemat pe toli fiii lui Israel Si le-a
zis: Voi ali vdzut toate cdte-n fala ochilor voStri a Jdcut
Domnul in lara Egiptului cu Faraon Si cu slugile lui Si cu
toatd lara lui, marile-ncercdri pe care le-au vdzut ochii tdi:
semnele gi minunile cele mari, mdna cea tare Si bralul cel
inalt; dar pdnd-n ziua de astdzi nu va dat Domnul Dumne-
zeu inimd sd inlelegeli Si ochi sd vedeli Si urechi sd auzifi.
Patruzeci de ani v-a purtat pin pustie; hainele voastre nu

153
r_

l4-l5z ,,$i numai voud vd pun eu inainte acest legd-


mdnt Si blestemul qcesto, ca Si celor ce sunt astdzi aici im-
preund cu voi tnaintea Domnului, Dumnezeului vostru, pre-
cum Si celor ce nu sunt astdzi aici impreund cu voi. "
,,Caracterul de permanen{i a legimdntului reiese din
includerea, in acest act de alianli, atdt a celor care au par-
ticipat la incheierea lui, cdt^gi a celor care nu erau prezenfi,
adic[ generafiile viitoare."252
16-19: ,,Cd voi Stili cum am trdit noi tn lara Egiptului
Si cum am trecut prin neamurile cu care ne-am petrecut Si
ali vdzut urdciunile lor Si idolii lor - lemn Si piatrd, argint Si
aur - care stmt la ele. Printre voi sd nufie nimeni bdrbat
-
sau femeie sau familie sau nearn care sd cugete cumva sd
-
se abatd de la Domnul, Dumnezeul vostru, Si sd meargd sd
slujeascd dumnezeilor acelor neamuri. Printre voi sd nu
fie
puneD ca sd te in- vreo rdddcind care odrdsleSte deasuprd-ifiere Si amdrdciu-
tdreasc aSa cum li- ne, cineva care sd audd cuvintele acestui blestem Si sd cuge-
a spus lui Avraam' te-ntru inima sa, zicdnd: Dreptatea-i de partea rnea, de vre-
lui Isaac si lui lacob." me ce eu intru rdtdcirea inimii mele umblu...,pentru cd nu
Pentru ca sd pdtrundeli in legdmdntul Domnului ("') cumva pdcdtosul sd-l nimiceascd pe cel nepdcdtos; "

ti-n ca sd ,,In textul ebraic, ultima propozitie (...) este va dis-


poli i-niu- pdrea atdt ceea ce este udat, cdt Si ceea ce este uscat. Se
Dom- pare cI este vorba de un proverb, a c6rui semnifica{ie este
rdm
nesigurd. Una din interpretdri considerd c[ se di un avertis-
nului... (...). Cele mai multe comentarii pe marginea acestor
versiuni se referl la stravechiul ritual prin care leglmdntul catului idolafiiei, care atrage dup6 sine
atdt a celor neatingi, c6t gi a celor atingi

20-2lz ,,spre unul ca acesta nu vs vrea Dumnezeu sd


se milostiveascd; dimpotrivd, de abia atanci se va aprinde
mdnia Domnului Si gelozia Lui, asupra acelui om, peste care
ma un astfel de blestem, deoarece El niciodatii nu-$i calcd
vor cddea toate blestemele acestui legdmilnt - cele ce sunt
f[g[duin[a. Mult mai limpede, Septuaginta se refer6, in fapt, scrise fn cartea aceasta - , cdruia Domnul ii va Sterge numele
la cele dou[ alternative ale omului: leglmint inso{it de
de sub cer Si pe core Domnul il va tnsingura spre nenorociri
blesteme in cazde trldare."2sl

's'DEw.o.23g
2t'Ibid.
"lPENT, p. 366

t54 155
dupd toate blestemele le-
- pe el, dintre toli fiii lui Israel - Cap30, 1-5: ,,.fi vafi cd, dupd ce vor veni asuprd-li
gdmdntului, cele ce stmt scrise in aceastd carte a Legii." toate cavintele acestea - binecuvdntarea gi blestemul pe ca-
-
,"Dumnezeu de fapt nici nu se mdnie, nici nu urgiseg- re li le-am pus inainte Si pe care le vei cugeta cu inima ta prin
te, dar tu vei avea de suferit urm[rile mdniei gi ale urgiei toate neamurile de oriunde te va fmprdstia Domnul, Dumne-
dureri gi zeul tdu, dacd te vei intoarce la Domnul, Dumnezeul tdu, Si
aqa-zisa dacd din toatd inima ta Si din tot su/letul tdu vei asculta gla-
irea pe c sul Sdu intru toate cdte-1i poruncesc eu lie astdzi, atunci
atribuie adesea pasiuni omenegti. Domnul ili va vindeca pdcatele Si te va milui Si iardsi te va
22-292 ,,Iar neamul de dupd voi, fiii voStri, cei ce se aduna de prin toate nearnurile-n care Domnul, Dumnezeul
vor ridica in urma voastrd, precum si strdinul ce va veni din tdu, te-a imprdstiat. Doc-aifi tu imprdstiat de la o margine a
lard-ndepdrtatd, vor zice vdzdnd pldgile acelei ldri si bolile cerului pdn-la cealaltd margine a cerului, chiar Si de acolo te
ei pe care Domnul le-a trimis asuprd-i - sare Si pucioasd, va lua; Si te va aduce Domnul, Dumnezeul tdu, in lara pe ca-
tot pdmdntul ars; pe el nu se va semdna, el nimic nu va rodi, re-au moStenit-o pdrinlii tdi; tu o vei mogteni, iar El iyi va da
nici va creSte pe el verdeayd, aidoma cu Sodoma Si Gomora, binele Si te va inmulyi maimult decdt pe pdrinlii tdi."
cu Adma si feboimul, pe care Domnul le-a stdrpit intnt Celor ce se c[iesc, Dumnezeu este gata sd le vin[ in
aprindere Si mdnie - da, toate neamurile vor zice: - De ce a ajutor gi s[-i readune din imprEgtierea pirerilor gi patimilor;
ficut Domnul aga cu lara aceasta? Ce-nseamnd oare oceas- ii va aduce iarSgi in fara pe care-au mogtenit-o p5ringii, adic6
td mare aprindere a mdniei?... $i vor rdspunde: -Pentru cd in Biserica lui Hristos.
au pdrdsit legdmdntul Domnului, Dumnezeului pdrinlilor 6-10: ,,Domnul va curdli-mprejur inima ta Si inima
lor, pe care El l-a incheiat cu pdrinlii lor cdnd i-a scos din urmasilor tdi, aSa ca tu sd-L iubeSti pe Domnul, Dumnezeul
lara Egiptului, gi s-au dus de au sluiit la dumnezei strdini Si tdu, din toatd inima Si din tot sufletul tdu, ca sd trdieiti. A-
li s-au inchinat lor, pe care ei nu i-au cunoscut 0i care nu le- tunci Domnul, Dumnezeul tdu, va intoarce blestemele aces-
au fost dali ca parte. De aceea cu aprindere S-a mdniat tea dsupra vrdjmasilor tdi gi asupra celor ce te-au urdt Si te-
Domnul ctsupra ldrii aceleia, ca sd aducd asuprd-i toate au prigonit. Iar tu te vei intoarce Si vei asculta glasul Dom-
blestemele scrise in cartea acestei Legi; cu mdnie Si cu ur- nului, Dumnezeului tdu, Si vei plini poruncile Lui pe care li
gie Si cu aprindere mare foarte i-a smuls pe ei Domnul din le poruncesc eu astdzi. Domnul, Dumnezeul tdu, ili va purta
lara lor Si i-a aruncat in altd lard, aSa cum sunt acum- Lu- de grrjd intru tot lucrul mdinilor tale, intru roadele pdntece-
crurile ascunse sunt la Domnul, Dumnezeul nostru, dar cele lui tdu, tntru prdsila vitelor tale Si-ntru roadele pdmAntufui
descoperite sunt la noi Si-n veac la fiii voStri, ca sd plinim tdu; cd Domnul, Dumnezeul tdu, Se va tntoarce gi El, ca sd
noi toate cuvintele acestei Legt." se bucure de tine Si sd-lifacd binele, a1a cum s-a bucurat de
' Cel ce se deplrteazd de dreapta credinf6 ajunge pd- pdrinlii tdi, dacd tuvei asculta de glasul Domnului, Dumne-
mdnt ars, simptu trup mistuit de patimi; in acela, chiar de zeului tdu, Si vei pdzi Si-I vei plini poruncile Si hotdrdrile Si
semeni, nu rodegte nimic, nici gdnd bun, nici virtute; mai
rdnduielile care sunt scrise tn cartea acestei Legi Si dacd te
mult, acela nici fard nu mai are.
vei tntoarce la Dornnul, Dumnezeul tdu, din toatdlnima ta Si
XVII, din tot su/letul tdu."
"a Origen, Omilii la Cartea Proorocului leremia. 6

156 157
Omul, prin intoarcere, rlspunde chem6rii lui Dumne- mai de folos: sI alegi pl[cerea cea trecltoare gi prin ea si
zev, dar,pentru a ajunge la iubirea de Dumnezeu, are trebu- primegti moarte vegnici sau s[ alegi osteneala pentru--virtute,
inla de intervenlia A.iluiu; iubirea lui Dumnezeu e, astfel' ia virtutea sd-fi fie pricinuitoarea vegnicei desfttiiri!"2s8
tot un dar de sus. 16-19: ,,Dacd vei asculta de poruncile Domnului,
llz ,,Cdci porunca aceasta pe care li-o poruncesc eu Dumnezeului tdu, pe care li le poruncesc eu astdzi: sd-L iu-
astdzi nu este mai sus de tine, 5i nici de tine departe'" besti pe Domnul, Dumnezeul tdu, sd umbli in cdile Lui, sd-I
pdzeSti hotdrdrile Si rdnduielile, veli trdi Si vd veli inmul;i Si
Domnul, Dumnezeul tdu, te va binecuvdnta tn tntreaga lard-n
care vei intra s-o moSteneSti. Dar dacd inima ta se va schim-
ba Si dacd tu nu vei asculta, ci, ldsdndu-te inselat, te vei in-
china la alli dumnezei Si le vei sluji, i1i spun eu lie astdzi:
Veli pieri de istov; zile multe nu veli trdi in lara pe care
Domnul Dumnezeu li-o dd, spre care treceli voi acum lorda-
nul ca s-o moStenili. Cerul Si pdmdntul le iau astdzi ca mar-
tori impotriva voastrd: v-om pus infald viala Si moarte, bi-
nectmdntorea Si blestemul. Alege viala, ca sd trdieSti, tu Si
urmasii tdi!"
,,Dumnezeu a spus cI le-a pus inainte ca, prin compa-
rafie, s[ aleagd, nu ca s[ le fac[ pe amdndoue"2se. Oamenii
,,au primit cunogtinfa gi mustrarea pedagogicl: Cea dintdi,
pentru ci prin ea se d[ruiegte oamenilor gtiin(a binelui gi a
rlului. Dat-am, zice, inainteafeyei tale viala Si moartea, pe
una spre a o alege, pe alta spre a fi ocolitl gi spre a nu c6dea,
din negtiinf6, in riu ca in bine. Aceasta s-a aritat cI a fbcut-o
Moise, preinchipuind in el simbolurile adev[rului.260
202 ,,Iubeste-L pe Domnul, Dumnezeul tdu, Si ascultd-I
glasul Si lipeStele de El, cd aceasta este viala ta Si-ndelun-
gdrea zilelor tale, de a locui pe pdmdntul pentru care Dom-
tea, binele Si rdul." nul, Dumnezeul tdu, li S-a jurat pdrinyilor tdi, lui Avraam,
puneJe in talerele ba-
,,Ooua entitii{i opuse una alteia; lui Isaac Si lui lacob, sd li-l dea."
lanlei tale de judecatS, cflntiregte-le exac! ca s[ vezi ce-fi este

258
255 Sf. Vasile cel Mare, Omitii lq Psalmi,XIII,4
DEUT, p. 240 2se
Clement Alexandrinul , Stromate,Vl,48,7
'u Sf. et"rn ie cel Mare, Cuvdnl impotiva elinilor' XXX 260
Sf. Maxim Mlrturisitorul, Ambigua,46
zsz
61"["", Alexandrinul,Cwiint de indemn cdtre Elini' 109'2-3

158
r59
Cea de-a treia cuvdntare a lui Moise se incheie cu in- Dumnezeul Care stdpdnegte peste toate, ca Cel ce are atotve-
demnul de a dobdndi iubirea de Dumnezeu qi alipirea de El, chea gi strilucitoarea demnitate in privinfa aceasta, Se po-
spre-ndelungarea zilelor sau, mai simplu, spre mogtenireazi- goard astfel ca pentru asemlnarea cu noi s[ apard ca Cel
lei celei neinserate. chemat, ca inceput al implr5{iei. (...) Nimeni sd nu ne mai
aducd iar5gi pe Moise, odati ce a cedat locul (siu) slavei lui
istoric (31, I Hristos. Si nu mai stlpdneasci chipurile, nici s[ nu ne mai
5. Adaos - 34, 10)
tulbure cineva cu umbra. (...) Sau dacd cineva ar voi sI o fa-
Cap. 31, 1-8: ,,^fi dac-a sfdrsit Moise de grdit cuvin- cd. aceasta, sd gtie cd necinstegte iconomia dumnezeiasc[ gi
tele acestea cdtre toyi fiii lui Israel, le-a zis: Eu sunt acum se impotrivegte voii lui Dumnezeu gi face nelucrdtoare prea-
de o sutd doudzeci de ani; de-acum nu mai pot sd intru gi sd cinstita gi marea taind. Cel ce r6m6ne inc6 alipit de chipuri,
ies, iar Domnul mi-a zis: - Tu nu vei trece Iordanul acesta. dupd ar6tarea lui Iisus, se va fine departe de cetele sfin{ite gi
Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce merge-nfala ta, El va nirni- se va dovedi cu totul nepirtag de darurile lui Hristos. (...)
ci neamurtle acestea de dinainte-li, pentyu ca tu sd le moSte- Moise e credincios cu adevdrat gi vrednic de cea mai mare
ne$ti; iar losua este cel ce va merge tnaintea to, precum d cinstire. Dar el era slujitor gi aceasta era misura (slujba) lui:
grdit Domnul. Domnul va face cu ei precum a ftcut cu Si- sd fie mijlocitor gi slujitor al legii care judeci. Dar a venit
hon Si cu Og, cei doi regi ai Amoreilor, care erau dincolo de St[p0nul lui gi ne-a adus harul care indrepteazd. A incetat
Iordan, precum Si cu lara lor tn care i-a nimicit. $i dupd ce deci slujba legii, carejudeca pdcatul, a incetat slujba os6ndi-
Domnul vi-i va da voud, sdfaceli cu ei aSa cum v-am po- toare, prin care Dumnezeu a inchis toate in pdcat, ca pe tofi
runcit. imbdrbdteazd-te Si intdre$te-te, nu-li fie teamd, nu te si-i miluiascd (...). Dar ce a spus c[tre Iosua marele Moise?
speria de ei Si nici nu te-ngrozi; cd Domnul, Dumnezeul tdu, imbdrbdteazd-te Si fii tare. Cdci tu vei intra inaintea felei
Cel ce merge inaintea ta impreund cu tine, nu te va ldsa Si poporului acesta in pdmdntul pe care Domnul s-a jurat pd-
nu te va pdrdsi. Si l-a chemat Moise pe Iosua Si i-a zis tnfa- rinlilor noStri sd-l dea lor Si tu il vei impdrli /or. Privegte
la-ntregului Israel: imbdrbdteazd-te Si intdreSte-te, cd tu deci vestirea de mai inainte a legii. N-a fost Moise necunos-
eSti cel ce vei intra cu poporul acesta in lara pe care Dom- citor al, slavei neasemdnate, mai presus de a oricirui sffint,
nul li S-a jurat pdri4ilor voStri sd le-o dea; tu eSti cel ce le-o mai bine zis a intregii creafii, a Mdntuitorului. Cunogtea md-
vei da ca moStenire. Domnul, Cel ce-mpreund cu tine mer- na de nebiruit, stiip6nirea atotputernici gi de neinfidnt; se
ge-nainte, El este Cel ce nu te va ldsa Si nu te va pdrdsi; nu minuna privind pe dugmani cdzdnd, moartea flr[ putere, pe
te teme Si nici nu te-ngrozi!" satana fugind, fiara odinioarl de nebiruit gi de neinfrAnt in-
,,,{vdnd prea bunul Moise s[ plece de la lucrurile de vins6, gura pdcatului inchisd, leprogii curififi, demonii infri-
aici gi s[ se mute in locagurile de sus, il inlocuiegte gi ii ur- cafi gi marea infuriatii potoliti cu un singur cuvdnt. Cunogtea
meazd in conducere intr-un fel oarecare dumnezeiescul Io- cI legea cea prin el n-a indreptat pe nimeni (Fapte 13, 38).
sua. Aceasta inseamnl cI ajungdnd (...) la sfrrgit, sau retrd- CIci sdngele taurilor gi lapilor nu putea desfiin(a pEcatul
g6ndu-se vechea literl gi slujirea legii, a venit la noi din ce- (Evrei 9, l2). Dar gtia cd va elibera Domnul nostru Iisus
ruri gi S-a ficut in chipul nostru (Ioan 1, 14) Unul-Ndscut. Hristos lumea de vechile vini; gi fiindc6 El este adevirul gi

160 161
Sfrntul prin fire, va sfinfi pe cei ce vor crede prin sdngele lor, care nu Stiu, vor auzi Si vor invdla a se teme de Domnul,
Lui, gi se va ar[ta mai presus de moarte gi de stric[ciune; va Dumnezeul vostru, tn toate zilele cdte vor trdi ei pe pdmdn-
conduce in impdrilia cerurilor, in {ara minunatii gi cu adev[- tul spre care voi treceli Iordanul ca sd-l moStenili.,,
rat sfintl, in frumoasa cetate din cer, in Biserica celor intii- ,,Auzi cd, a scris legea. $i c6 a poruncit preofilor alegi gi
ndscu{i al clrei Ziditor gi F[cltor e Dumnezeu. Iar cd Dum- betranilor ca dupi trecerea anului al gaptelea, in vremea ierti-
r:rezeu gi Tatil va lupta gi va conlucra in toate cu Fiul frcut rii in Sdrbltoarea Corturilor, sd adune pe tofi, tineri qi bdtrAni,
ca noi, ne-o arati l[murit Moise, adiugdnd: $i Domnul, Ca' femei gi copii, gi fiind ei adunafi, s6 le-o citeascd. Cd aveau si
re va umbla tmpreund cu tine, nu te va ldsa, nici nu te va se scurg[ mulli ani gi nu ugor de numdrat p6n[ se va ardta
pdrdsi. Fiul este atotputernic Ai stlpinirea Lui e de nebiruit, lumindnd [kistos gi va veni timpul intrupirii o poate afla ci-
deoarece este Dumnezeu prin fire. Dar se spune c[ e ajutat neva din trebuin(a de-a se citi dupd gapte ani. Cdci prin nume-
de Tat6l pentru umanitatea Lui. Cuvdntul gi faptul acesta igi le ;apte, Scriptura dI de in(eles mullimea. (...) Observl cd in
are temeiul in chipul de rob gi in modul iconomiei (al in- cei gapte ani dinainte de iertare, adici in timpurile dinainte de
truplrii). De aceea Fiul, ca s[ se creadl fEcut ca noi, gi-a in- intrupare, legea nu se va citi. C6ci a nu se citi ea deloc e una
sugit gi slabiciunea cuvenit[ omului."26r cu a nu se putea in,telege, chiar daci o citegte poate cineva. De
9-llz ,,Cuvintele acestei Legi le-a scris Moise intr-o aceea ea s-a ftcut cunoscutE, precum am spus, celor mici gi
carte, pe care a dat-o preolilor, fiii lui Levi, cei ce purtau chi- mari, c6nd a venit vremea iertirii."263
votul legdmdntului Domnului, precum si bdtrdnilor fiilor lui 14-15: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Iatd, zilele morlii
Israel. in ziua aceea le-a poruncit Moise, zicdnd: Dupd sapte tale s-au apropiat; cheamdJ pe losua gi stali la usile cortului
ani, lawetnea anului iertdrii, la sdrbdtoarea Corturilor, cdnd mdrturiei, ca sd-i dau porunci. $i au venit Moise Si Iosua la
tot Israelul se va aduna sd se inftliSeze inainteq Domnului, cortul mdrturiei Si au stot la uqile cortului mdrturiei. $i Dom-
Dumnezeului tdu, in locul pe care-l va alege Domnul, sd citili nul S-a pogordt intr-un nor, Si a stat la uSile cortului mdrtu-
Legea aceasta tnaintea tntregului Israel, fn auzul lor." riei; iar stdlpul de nor a stat la usile cortului mdrturiei.,'
,,in vechiul Orient, tratatele de alian{[ se citeau in pu- S-au apropiat zilele morfii lui Moise: Legea apune,
blic, cu glas tare. Perioada stabiliE de Deuteronomperfirua- spre a face loc lui losua-Iisus, Plinirea Legii (Matei 5, l7).
ceastd lectur[ este anul sabatic, in timpul slrb6torii corturi-
1G18: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Iatd, tuvei ador-
lor. in tradilia ulterioar[, aceasti ceremonie avea loc ai in
mi impreund cu pdrinlii tdi, iar poporul acesta se va scula
timpul slrbdtorii slptlmdni 1or."262 Si
se va desfrdna dupd dumnezeii strdini ai ldrii in cqre intrd,
l2-l3z ,,Sd aduni poporul, bdrbalii, femeile, copiii, iar pe Mine Md vor pdrdsi
precum Si pe strdinii ce se vor afla tn cetdlile voastre, ca sd "#-
care l-am incheiat cu ei. in,
audd Si sd invele a se teme de Domnul, Dumnezeul vostrq
nie-mpotrivd-le Si-i voi pdrdsi Si-Mi voi intoarcefala de la ei,
Si, auzind, sd plineascd toate cuvintele acestei Legi. $i liii
iar ei le vor fi altora spre hrand; Si-l vor ajtmge mullime de
26r
sf. chiril al Alexandriei, op. cit., Y
262
DE'Jf,p.24o 'u3 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,y

162 t63
cd Domnul; cea de-a doua unul sufletesc. Vedem, totodatii, cum se trans-
rele Si de necazuri Si va zice-n ziua aceea: Pentru
aiuns rele- miteau inv[[aturile religioase celor din vechime: prin memo-
Dumnezeul rneu, ntt este-ntru mine, de aceea m-qu
aceea Imi rarea de cdntiri, tehnic[ valabild in bun[ mlsurl 9i ast[zi.
le acestea!... Dar Eu imi voi intoarce, da' tn ziua 23-262 ,,Iqr Moise i-a poruncit lui losua,fiul lui Navi,
rdutdyilor pe ca-
voi tntoarce fala de la ei, din pricina tuturor
zicdnd: imbdrbdteazd-te Si tntdreStele, cd tu eSti cel ce ti vei
re le-auficut, cd s-au dus la dumnezei strdini'"
duce pe fiii lui Israel tn lara pentru care Domnul li S-a ju-
6
I isto-
i Cuvintele s-ar putea aplica la multe momente din rat, iar El vafi cu tine! Dupd ce Moise a isprdvit de scris tn
de pedep-
{ ria evreilor, cdnd cldirile aiestora au fost urmate carte pdnd la capdt toate cuvintele acestei Legi, le-a porun-
se; deplin, insL, intoarcere
i cit levililor care purtau chivotul legdmdntului Domnului, zi-
neamuri, s-a Petrecut duPi
cdnd: Luayi Cartea acestei Legi si pwefi-o aldturi de chivo-
3'

biecta c6, in aceastd situalie,


tul legdmdntului Domnului, Dumnezeului vostru, Si vafi ea
mare parte dintre ei) nu s-au
au pecatuit printr-un atagament rigid fap de
Lege' 9i aceasta acolo spre mdrturie-ntnt tine."
iaimin litera ei. Dar, c6nd respingem Treimea 9i lucrarea ,,Deci inlelegi c[ a poruncit sI se punl legea intr-o
lui Hristos, mergem dupl un alt dttmnezeu' nu dupd Cel
ce pafte a chivotului (l6ng[ el - n. n.) 9i nu in mijlocul insugi,
ni S-a revelat. Atragem, in plus, atenfia, c[ astfel de locuri pinl ce vor veni poruncile cele noi 9i prin Hristos, cirora va
ru se refer[ doar la popotf ci se pot aplica oricIrui trebui s[ le cedeze porunca mai veche, l[sdndu-le locul din
"n'"u,
neam, chiar gi celor creqtinate! mijloc, iar ea iegind din slujire, ca sd o preia acestea. Dar nu
19'222 ,,Iar acnm, scr eti ctnintele acestei cdntdri Si se scoate din sfinlitul chivot. C[ci e primitii legea prin Moi-
vele; Ptmeli'o tn gura lor' se in Biserici. Dar nu s-a pus in locul prim. De aceea s-a re-
sd-Mi fie sPre mdrturie in'
tras gi a rimas intr-o laturl, cedind, cum am spus, porunci-
oi duce la Pdmdntul cel bun,
lor neasemlnat superioare, adici celor dumnezeiegti 9i evan-
irinlilor lor sd li-l dau; Pdmdnt
sdturdndu-se-' ghelice prin care Hristos ne-a adus la toatii cunogtin{a vir-
din care curge lapte $i miere; ei vor mdn-ca si' tu1ilor."2s Cuvdntul lui Moise continu[:
se vor imbufba si se ior intoarce cdtre dumnezei strdini si le
vor strico legdmdntul 27-292 ,,Cd Eu t1i cunosc tnddrdtnicia Si-nvdrtoSarea
ior sluji, iar pe Mine Mdvor mdnia si cerbicei; cd, docd acum, cdnd eu sunt cu voi incd viu, I-ali
ce-i vor
i"r, i"t p"iare Eu l-am dat lor' $i vafi
'rir"S,
cd' dupd
stat impotrivd lui Dumnezeu, cum veli fi altfel dupd moartea
*"Uime de rele Si necazuri, clntqrea aceasta va fi
mea? Aduce;i-i la mine pe mai-marii seminliilor voastre Si pe
hin7*irl-ipotiva lor, cdci ea nu vafi uitatd din gura lor si
cdte vor bdffAnii voStri Si pe iudecdtorii vo$tri ;i pe condeierii voStri,
iii srro u)masilor lor; cd Eu le cunosc rdutatea'dus pentru ca-n auzul lor sd rostesc toate cuvintele acestea Si sd
face" ei aici Si acum, mai-nainte chiar de a-i fi Eu la
'pidmartul prnt u care M-am jurat pdrinlilor lor' $i a le pun fnainteJe ca martori cerul Si pdmantul- Cd Stiu eu cd
'scris ""ibun
Moise cdntarea aceasta in chiar ziua aceea Si i-a pus dupd moartea mea veli face tot felul de nelegiuiri qi vd veli
lui Israel s-o tnvele"' abate de la calea pe care v-am poruncit-o; in zilele cele de
pe fiii leg[-
De remarcat c[ imbuibarea premerge apostaziei;
trupesc' iar 2& Ibid.
tura e ugor de f[cut, chiar dacl prima e un plcat

165
164
fericitE. lr inor le este celor ce au in ei ca o [69nire necon-
apoi vd vor aiunge
Domnului si-Lve1i
,,Unii cred c

adundri a lui Israel a rostit


pdnd la sfdrSit: "
Moise cuvintele cdntdrii acesteia'
lJrmeazd, in caPitolul 3
dintre cele mai frumoase Pag'
ment, intrat[ de timPuriu
tia dramaticl dintre Dom
tn ciuda binefacerilor rev
aplecare spre idolaffi-e'
bun, tru-l dd Pietzbri|' 3-42 ,,Cd numele Domnului l-am chemat, dali slavd
este aceea care invinge' Dumnezeului no s tru ! Dumnezeu : adevdrate -s lucrarile Sale'
z[ ci textul Versiunii Ebraice toate cdile Lui sunt drepte. Credincios e Dumnezeu, nedrep-
ca traducerile s[ recurg[ de-
e foarte deteriorat, ceea ce face la lim-
ei recurg
;; i; purorr-" li-
pezimea SePruaginte
voi grdi' graiuri
"""'^;;;:{i,i-a, mi-o astePte ca

egte 9i este 9t roua lt


apd, Si izvor 9i rdu,
cestea duPI Puterea
este rou[, intruc6t le
care le incinge trupul de din atar6'
ap[' nu numal rn-
a" frifurile veninului reutefii le este
"[ar" con{ard ceea ce este opus'
truc0t nimiceqte printr-o insuqire
ir*"a, r. ia-ilstt
p rtlre de viafl pentru o existen{d
"iii 267
Sf. Maxim Mf,rturisitorul, Capete dapre ottttollnp &
Dwao
26t Origen, DesPre PrinciPii,lY 12 zeu.167
'3' iE't- gi]
a*usie cel Mare, Trei cuvinte fmporlva erlullorr ll, 6
p. 371
'uu PENT,
t67
766
Nu insugi Tatdl tdu te-a dobdndit Si te-a Jdcut Si te-a zidit? trupul cel p[timitor - sau se ingrijegte de to[i, idee care I se
(...) Harul profetic a ardtat foarte clar ci nu-L numim Tati cuvine, pentru c[ este Domnul tuturora. Nu este Mdntuitor
prin fire, ci prin har gi pozi1ie."26e numai pentru unii, iar pentru allii nu; dar a impl(it fiec6-
7z ,,Aducefi-vd ominte de zilele veocului, socotili anii- ruia, dupl aptitudinea pe care fiecare o ave4 binefacerea
nddrdt din neam tn neam; tntreabd-l pe tatdl tdu Si-li va po- Ltti.'473 ,,ingerii buni au fost rdnduili de Atotfiitorul s[ su-
vesti, intreabd-i pe bdtrdnii tdi si-li vor spune." pravegheze cele de pe pimdnt dup[ ciderea noastrE din a-
,,Deci dacE nu voiegti s[ te am[ge$ti (...), fine smere- ceast[ stlpdnire qi din pricina ei, degi aceasta nu ni s-a luat
nia de care ai folos, nefEcind nimic firi sd intrebi pe Pdrinfii deplin, din pricina iubirii de oameni a lui Dumnezeu. C[ci
duhovnicegti. $i cu harul lui Dumnezeu nu vei rdtdci"270. hotarele lngerilor, cum zice Moise in cdntarea lui, le-a agezat
,,Nicdieri nu vei afla Scriptura poruncind cuiva sd faci ceva Dumnezeu dup6 ce a impi(it neamurile. (...) far mie mi se
de la sine. Cici a nu cere sfat e mdndrie. $i unul ca acesta pare ci de atunci s-a ales numele gi s-a prevestit neamul din
este dugman al lui Dumn ezeti'271 . E gi un alt indemn cuprins care avea s[ ia trup Fiul Unul-N[scut al lui Dumnezen."2l4
aici, acela de a stirui ln cercetarea Scripturii: ,,Daci citim o 10-11: ,,indestulatu=l-a pe el in pustie, tn arzdtoare
datd, de doul ori, gi nu infelegem ceea ce citim, s[ nu ne sete, in loc fird apd, imprejmuitu-l-a Si l-a cdlduzit Si l-a
trinddvim, ci si st[ruim, s[ medit[m, si intreb[m.(...) Cu- pdzit ca pe lumina ochiului Sdu; Ca un vultur ce-Si umbreSte
nogtin(a nu e a tuturora. SI seoatem din izvorul paradisului cuibul fntinzdndu-Si dorul aripelor spre pui, aSa i-a luat du-
api vegnic curgltoare gi prea ouratd, care saltd spre via(a cdndu-i pe grumajii Sdi."
vegnic[. S[ ne veselim, s[ ne desfttim fbri de saf, c[ci are
,rDar ce face cu credinciogii? Un lucru foarte minunat,
un har nesfhrgit."272 in chip covdrgitor mai presus de ceea ce s-a spus mai ina.inte.
8-9: ,,Atunci cdnd Cel-Preainalt a impdrlit neamurile, CIci Dumnezeu nu se agazd numai pe noi, dAndu-ne via1a,
cdnd i-a semdnat pe fiii lui Adam, a pus hotarele neamurilor incdlzindu-ne, pizindu-ne gi veselindu-ne in chip.minunat,
dupd numdrul tngerilor lui Dumnezeu; partea Domnului a cum face pasirea cu puii ei. Ci, o, minune a dragostei dum-
devenit poporul lui lacob, partea lui de moStenire, Israel". nezeiegti!, ne agazl pe Sine insugi gi se face pe Sine ca o
,,Printr-o porunc[ dumnezeiascl gi veche ingerii sunt c[rup nou[ a noastr[, mai presus de lnfelegere, prin priso-
implrtiti pentru purtarea de griji fiec[rui neam. Dar partea
a
sinfa nesfhrgiti a dragostei Sale, pizindu-ne in sigUranfd gi
Domnului este slava celor credinciogi. Cd Domnul sau nu se purt0ndu-ne in chip nespus la bundtlfile negr[ite gi supralu-
ingrijegte de toti"oamenii - gi s-ar explica aceasta, fie ci nu
megti ale viefii mai presus de ceruri gi pregItindu-ne astfel
poate, lucru care nu-i ing[duit de gdndit pentru c[ ar fi un
sE ne desfltim de cele mai presus de fire gi si ne umplem de
semn de slEbiciune; fie c[ nu vrea, degi poate, dar gi'aceastl
pace gi s[ ne odihnim in cele de netiilmlcit $i se ne bucur[m
idee nu se impacl cu bun[tatea Lui; cE nu se poate spune cd
desfEtarea L-a ftcut nepdsdtor pe El, Care pentru noi a luat
273
Clement Alexandrinul, Stromate,Wl,6,4-6 morald Si de:preldp
269
Sf. Chiril al Ierusalimului, op. cit.,VIl,8 tuire,62
27a
270
Sf. Varsanufie, op. cit.,344 Sf. Grigorie Palama 150 Capete despre canoStinla naturald, des-
27t pre cunoagterea lui Dumnezeu, despreviala morald Si despre/dp-
Ibid.,535
272
Sf. Ioan Darnaschin, Dogmatica, IV, 17 tuire,62

168 169
gi s[ gustiim in chip dumnezeiesc Ai duhovnicesc Ai sd ne in-
dulcim, precum se cuvine, de e1e."275
l2z ,,Domnul singur i-a povdluit, dumnezeu strdin nu
s-a aflat cu ei."
,,Yezi puterea celui Unul gi singur? Nu era cu ei dum-
nezev strlin, pentru cd Domnul singur ii conducea pe ei. Dar Dumnezeu nu vrea s6 vadd rdul; pentru c[ este bun. Iar
dacl
Domnul nu cllIuzegte pe cei ce se intorc de la El. Cdnd ci- Dumnezeu in chip voit igi intoarce ochii Sdi, atunci riutatea
neva ii urmeazdcuiva, inseamni c[ s-a intors spre acela. Ne- se naqte cu putere din pricina necredinfei omenegti.,,278
voind, deci, si avem cu noi alt dumnezeu, pe dracul, sau 2l-252 ,,Ei Mi-au intdrdtat gelozia prin cei ce nu sunt
vreo patiml, trebuie sI urmim Celui ce e Unul gi singur, Dumnezeu, mdnia Mi-au aprins-o prin idotii lor; le voi intd_
printr-o intoarcere cu mintea spre E1."276 rdta Si Eu gelozia prin cei ce
l3z ,,(Jrcatu-i-a pe ei la tdria pdmdntului, cu roada rod ti voi obijdui. Cd foc s-a
larinilor i-a hrdnit; miere din piatrd supt-au Si untdelemn
din stdncd vdrtoasd,"
,,[ar stdnca este trupul lui Hristos, Care a rlscump[rat
cerul gi toatd lumea."277
l4z ,,unt de vacd Si lapte de oaie cu grdsimea mieilor
si-a berbecilor, a vileilor si-a iezilor, cu grdsime din mddu-
va grilului; Si sdnge de strugure-au bdut: vin."
Vom socoti acestea bunuri duhovnicegti, izvordte din
,,Dumnezeunu se m6nie, aga precum gdndesc unii;
Stinca Hristos, de care s-au scdrbit (mare parte dintre) ur- dimpotriv[, de cele mai multe ori ameninti, dar totdeauna
magii lui lacov:
sfttuiegte omenirea gi-i arati ce trebuie sd fac[. Metoda a_
1$20: ,,A mfutcat lacob Si s-a sdturat si s-a lepddat de
infricogeazl, ca s6 nu picdtuim.,,27e
Cel-Iubit, s-a ingroSal, s-a ingrdsat Si s-a ldbdryat Si L-a pfud-
sit pe Dumnezeul Cel ce l-aficut Si s-a-ndepdrtat de la Dttm-
ii voi imprdstia Si voi face sd piard a_
ameni..."
nezeu" mdntuitorul sdu. MAntuitu-M-a-ntru (durnnezei) strdini, ^
tntnt urdciunile lor M-a amfudt; el nu lui Dumnezeu I-a adus
jertfe, ci diavolilor le-a adus, dumnezeilbr pe care ei nu i-au
Stiut, cei noi Si de curdnd venifi, pe care pdiinlii lor nu i-au
Stiut. Pe Dumnezeul Cel ce te-a ndscfi L-ai pfudsit Si L-ai uitat
pe Dumnezeul Coe te fufuieSte. Vfuut-a Domnul si S-a stdrnit

278
Clement Alexandrinul , Pedagogul,I,TO, l-2
279
Ibid.,l,6g,3
280
Sf. Maxim Mtrrturisitorul, Cuvdnt ascetic,2T

t71
27-292 ,,Aceasta, dacd n-arfi mdnia vrdjmasilor, ca nu din comoara rea a inimii lor cele rele"283. ,)rldnia dracilor
cumva aceStia sd ddinuie prea mult, ca nu cumvo potrivnicii este vinul lor Si mdnia aspidelor fdrd vindecare. (Scriptura)
sd sard-asupra lor Si sd zicd: - Mdna noastrd-naltd este Si numegte fierberea pllcerilor trupegti vinul dracilor, iar neas-
nu Domnul aficut acestea toate... Cd-i neam ce Ei-a pierdut cultarea ing0mfatii gi di sprepito are, vinu I a spi de I o r."284
capul, in ei nu e Stiinld; ei n-au gdndil ca sd-nleleagd: cum 34-392 ,,Oore nu sunt acestea, iatd, adunate la Mine,
sd le ia pe toate din veoc ce va sd vind." pecetluite-n vistieriile Mele? in ziua rdzbundrii voi pldti, la
Dumnezeu ne las[ uneori pe mdna vr[jmagilor, ins6, vrernea cdnd piciorul lor va ltmeca; fiindcd aproape-i ziua
spre a nu se trufi aceia cu puterea lor, ii va lovi gi pe ei. ,,A pieirii lor, ceea ce vi s-a pregdtit e de fald. Cd Domnul il va
rinit boala, a tim[duit credin(a. A vizut cI simf6mdntul t[u judeca pe poporul Sdu Si Se va pleca spre robii Sdi vdzdndu-i
lSuntric nu este lipsit de dorinfe evlavioase, dar este bantuit vldguili Si pdrdsili in primejdii Si neputincioSi. Attmci a zis
de am0n[ri, gi de aceea a socotit c[ e mai bine sd te doje- Domnul: - Unde sunt dumnezeii lor spre ctre au ndddjduit,
neasc[, s[ nu-fi vatiime m6ntuirea, ci s[-fi grlbeasci supune- din ale cdror jertfe voi mdncoli grdsimea Si din ale cdror
rea fatfl de Dumnezeu.'28r Sffirgitul versetului 29 indeamnd turndri beli vinul? Scoald-se Si sdvd ajute Si sdvdfie paveze!
oamenii sI cugete la cele ce vor veni, infelegdnd gi viafa de Vedeli, vedeli cd Eu sunt Si cd-n afard de Mine nu este un alt
aici, dar, mai cu seami, pe cea viitoare. Dumnezeu; Eu voi ucide Si voi face viu, Eu voi rdni Si voi
30-33: ,,Cum oare vafugdri unul o mie Si doi vor go- vindeca Si nu-i nimeni car.e sd scoatd din mdinile Mele."
se zice, c[ci unul este Dumnezeu gi Singurul gi
ni zece mii, dacd Dumnezeu nu Si-ar Ji luat mdna de pe ei,
dacd Domnul nu i-ar fi ldsat? Cd dumnezeii lor nu sunt ca
^ .Bine
Intiiul. Dar acestea nu se zic spre
.Dumnezeul nostru, iatd ceea ce duSmanii noStri nu pot sd fie! Cdci gi El este in Cel unul gi
priceapd. Cd via lor este din via Sodomei, vila lor, din vila ce e singur Cuvdntul gi infelepciu
Gomorei; strugurele lor, strugure de fiere, poamd le e de nul 9i singurul gi intdiul. Cdci este gi El int6iul, fiind plinlta-
amdrdciune; vinul lor, sutlare de balaur, suflare de aspidd tea dumnezeirii Celui dintAi gi singurul, adic[ fiind Dumne-
ne-mbldnzitd." zeu intreg gi deplin. Deci nu s-a spus pentru El (pentru des-
Vi[a,,cea sllbatici gi ucig[toare este diavolul. De la el fiinfarea Lui), ci spre a se arlta cE nu este altul cum e TatIl
picuri turbare, venin gi mdnie (...). Din aceasti vie au cules gi Fiul I,p-i. Acesta este g0ndul proorocului ardtat gi vddit
tuturor."285 ,;Degi ar putea zice cineva c[ acestea se refer[ la
roade locuitorii Sodomei gi innebunili de patimi s-au unit
Tatil, se potrivesc sI se spunl gi despre Fiul, deoarece, chiar
b[rba(i cu b[rba!i, impotriva firii. Ei se datoregte faptul c[
frcdndu-Se om, igi aratii identitatea gi neschimbarea Sa celor
cei contemporani lui Noe, alunec0nd in necredinfi, au fost
ce socotesc c[ S-a schimbat din pricina trupului gi a devenit
inghififi de potop; din rodul ei a sorbit Cain, care gi-a inroqit
altceva.'486 Pe scurt, mlrturisirn un Dumnez"u, in trei tpo-
mdinile 9i a mdnjit p[mdntul cu singele unuia dintre fragii
stasuri. ,,Fiindc[ nici asupra altor neamuri (dintre care gi noi
sili"282. Din aceasti vie beau gi ereticii; acegtia ,,ca imbitaqi
de vorb[rii mincinoase, nu gtiu de unde ndscocite, vomeazd 283
284
54
28'
cit.,LXXlX, I
Sf. Ambrozie al Milanului,op.
2E5 '
286
"'Metodiu de olimp, Banchetul,Y,5

t72 173

L
ne-am inilfat la oceanul nemirginit gi imbelgugat gi la dispo- in mine decit numai este invingltor, gi deci viu, prin
zifia tuturor al luminii dumnezeiegti incepItoare, revirsatii -:*na^
moartea vrljmagului .,,'o'
prin d[ruire) n-au stipinit zei strlini. Ci unul era Stdpdnul ,,intr-adev6r e un dar al lui Dumne_
tuturor. $i spre El i-a inil1at pe cei ce l-au umrat prin ingerii
care implinesc slujirea ierarhic[ pentru fiecare neam."287 Iar
Durnnezeu Cel unul va ucide Si va face viu, va rdni Si va
vindeca:,,Abia dupd ce trupul a murit gi plcatul a fost smuls
din r[dlcin6, trupul va fi refrcut, intocmai cum este renovat
un templu din toate aceleagi p[r[i, insi nemuritor gi prosper.
Pentru cf inainte de a muri, tr[ia in mod necesar cu trupul gi
p[catul, avdndu-gi infipte ridlcinile inl[untrul acestui4 degi
402 ,,Cd mdna Mea Mi-o voi ridica in cer gi pe
era oarecum ingrldit de cugetul in,telept gi de dojand. Dup6 dreap_
ta Mea Md voi jura gi voi zice; -Viu sunt Eu in veai!,,
ce am fost luminafi prin botez, ar fi trebuit si nu mai sI-
vdrgim ceea ce nu este drept, s[ fie indepirtat cu totul p[-
catul de la noi. Dar gi dupi ce am crezut gi ne-am apropiat
de apa sfinfirii, idesea ne aflIm in plcate. Nimenj nu se poa-
te mdndri cE este fhr6 p[cat, c[ nici chiar cu gdndul nu p6-
cltuiegte. Prin credinp s-a.ajuns si se impufineze gi si se
imbldnzeasci pdcatul, si nu mai faci roade vitiimltoare, dar
n-a fost smuls din r[dIcini. Acum reprimlm mlddifele lui,
adicd gdndurile cele rele, ca nu cumva o riddcini a amdr[-
ciunii sE dea rod gi s[ ne aduc[ necaz, nu permitem s[
creascl gi sI se dezvolte bobocii lui, pentru a nu da rod, ii
tliem cu cuvdntul, ca gi cu o secure, de l6ngi r6d[cind.
Numai in viafa viitoare chiar gi gAndul cel riu va disp6-
rea."'". ,,Dacilceea ce este mai bun trebuie sI invingE, atunci
negregit cI dugmanul va fi ucis. Virtutea va avea biruinf[
impohiva riiutiifii numai atunci c0nd vr[jmagul ei, prin
ajutorul pe cafe il vor da acesteia gindurile cele mai bune,
va displrea pentru totdeauna in nefiinfi; iar atunci se va im-
plini gi ceea ce s-a zis de Dumnezeu prin profelia carc zice:
Eu voi ucide gi Eu voiface sdfie cineva viu, Si aceasta pe
bun[ dreptate, fiindcd ceea ce este bun nu poate sd trdiascl

1ll Sf. Dionisie Areopagitul, D espr e i erarhi o cer e as cd, lX, 3


""" Metodiu de Olimp, Aglaofon, XLI

174
t75
43: ,,Veselili-vd, voi, ceruri, tmpreund cu El, Lui sd I srdtat pe Mine sJiint tntru fiii lui Israel; cd vei vedea lara
se-inchine toli fiii lui Dumnezeu! Veseliyi-vd, voi, neamuri, cum ili std-nainte, dar intr-insa nu vei intra."
impreund cu poporul Sdu, intdreascd-se pentru El toli inge- Evenimentele reamintite aici sunt descrise la Cartea
rii ltii Dumnezeu!-Cd El va rdzbuno sdni,gele fiilor Sdi Si cu
rdzbunare le va pldti wdjmasilor Sdi, Si celor ce-L urdsc le
va pldti Si va curdli Domnul pdmdntul poporului Sdu."
Cdntarea lui Moise se incheie cu o doxologie; de re-
marcat cd gi neamurile sunt chemate la bucuria pream[ririi tugi, sd credem ci nu avea nevoie de Canaanul cel.vdzut ace-
lui Dumnezeu: Finalul, insi, e in tonul intregii Cdnt6ri, fr- la care s-a invrednicit de contemplarea celor negriite.
g[duind nimicirea vrljmagilor lui Dumnezeu. Textul se tntrerupe din nou gi va fi reluat in capitolul
44-472 ,,Moise a scris aceastd cdntare tn chiar ziua 34, spre a face loc aici binecuvdntlrii lui Moise. ,,prin aceas-
aceea Si i-a pus pe Jiii lui Israel s-o invele. $i a venit Moise igi ia rimas bun, inainte de moarte,
Si a grdit toate cuvintele acestei Legi tn auzul poporului, el unzilor le erau atribuite calitili neo-
gi losua, fiul lui Novi. Iar dupd ce Moise a sfdrSit de spus viitorului, de aceea binecuvlantarea
toate euvintele acestea infala-ntregului Israel, le-a zis: Pu- sa capltd o fo(i deosebitl."2ea
neli la inimd toate cuvintele pe core vi le mdrturisesc eu Cap. 33, 1: ,,Si iatd binecwdntarea cu care Moise,
astdzi Si pormcili-le fiilor voStri sd pdzeascd Si sd plineascd omul lui Durnnezeu, i-a binecuvdntat peJiii lui Israel inainte
toate cuvintele acestei Legi; cd ea nu-i pentru voi doar o ca el sd/i murit."
vorbd goald, ci e insdsi viala voastrd, Si prin cuvdntul aces- ,,Aceastii binecuvdntare a lui Moise este oarecum ase-
ta vd veli indelunga zilele pe pdmdntul spre care treceli lor- mdnltoare cu aceea a lui Iacov (Facerea 49), gi totugi dife-
danul ca sd-l moStenili." riti, in sensul cd,in destinele unor triburi au survenit schim-
,,Fragmentul cuprins ln versetele 45-47 constituie o b6ri. Fiecare leminfie este numiti, ca gi acolo, cu.numele
continuare a textului din capitolul3l,27. El se referi la cu- strdmogului."'Y)
vintele legii, nu ale cdntlrii. Dup[ aceastd parantezd, verse- 2: ,,$i a zis: Din Sinai venit-a Domnul Si din Seir ni S-
tul 48 reia cursul naraliunii de la versetul44.-2e3 a ardtat; din muntele Paran Si din CadeS S-a sdrguit cu zeci
48-52: ,,Tot in ziua aceea a grdit Domnul cu Moise, de mii de ingeri: de-a dreapta Sa, impreund cu Ei."
zicdnd: Suieie fn muntele acesta Abarim, muntele Nebo, ca-
re este in lara Moabului, fald-nfald cu lerihonul, Si vezi la-
ra Caitaanului, pe care-o dau Eu mogtenire fiilor lui Israel,
prin
delet
ff:ffid,iri':'?X:
inalte, se irwredni_
Si mori acolo, in muntele pe care te sui, gi te adaugd la po- cegte de m6ngdierea dumnezeiascl. C[ci venit-a Domnul,zi-
pontl tdu, in acelasi chip in care Aaron, fratele tdu, a murit ce Moise, din Sinai, adici din incercEri, Si s-a ardtat noud
in mtmtele Hor Si s-a addugat la poporul sdu, pentru cd n- din Seir, adicl din osteneli trupegti; Si s-a grdbit din muntele
a1i ascultat de cuvdntul Meu in mijlocul fiilor lui Israel, la Faran, impreund cu zeci de mii de sfinli, adic6 din muntele
apa Meribei, la CadeS, in pustia Sin, pentru cd nu M-a1i
'* Ibid.
'% DBw,p.z42 D5 pENf,p.375

176
t77
credinfei, cu zeci de mii de sfinte cunogtinfe."2e6 Pentru a fi Domnul ne invafI in Evanghelia Sa s[ nu invoc[m pe tatiilde
mai limpezi acestea, reamintim traducerile numelor proprii pe p[m6nt, pentru ci avem un singur Tatii, Care este in ceruri
de aici: Sinai (: munte co[guros; m[ricini); Seir (: plros; (Matei 23,9)."2e8 Continu[ cuvdntul pentru Levi:
isprtii); Paran (= frumusefe; podoabl). 10-11:.,, ii vor ardta lui Iacob hotdrdrile Tale Si Le-
3-52 ,,El $i-a crulat poporul: toli cei s/in1i1i, sub mdi- gea Ta lui l;rael; de teamg mdniei Tale pune-vor de-a pu-
nile Tale, sub Tine se afld. Din cuvintele Lui au primit Le- ruri tdmdie pe jertfelnicul Tdu. Binecuvinteazd, Doamne,
gea pe care ne-a poruncit-o noud Moise, moStenire admd- puterea lui Si primeSte lucrurile mdinilor lui; frdnge Salele
rilor lui lacob. Rege va fi fntnt cel-iubit, cd s-au adunat vrdjmasilor sdi ce se ridicd impotriva lui Si pe ale celor ce-l
mai-marii neamurilor impreund cu seminliile lui Israel." urdsc: sd nu se mai ridice!"
Pntl-toli cei sfinlili infelegem pe fiii lui Israel sau, mai ,,Spre deosebire de binecuv6ntarea rostitE de Iacov
ales, pe fiii Bisericii, adevlratul Israel (: mintea vdzitoare pentru Leyi, care se refer[ la insugirile de rlzboinici ale a-
de Dumnezeu). cestui trib, Moise subliniazi prerogaiivele de preofi ale
6z ,,Sd trdiascd Ruben si sd nu momd; gi Simeon sd membrilor tribului lui Levi, in tripla ipostaz[ de cercetitori
fie mult la numdr!" ai oracglului divin, de invifltori gi de slujitori la altar."2ee
Iacov avusese cuvinte aspre, la timpul slq penhu Rube,n . l2z ,,Iar lui Veniamin i-a zis: Iubil de Domnul, Jdrd
gi Simeon (Facerea 49,3-7). Simoon e pomenit, in acel loc, im- de fricd va locui: Dumnezeu in toatd ziua umbreSte deasu-
preunl cu Levi, devenig din vremea lui Moise, trib sace,rdotal. prd-i, intre umerii sdi S-a odihnit."
7z ,,$i iatd pentru luda: Ascultd, Doamne, glasul lui ,,Verb,ul skidzo : a umbri (figurativ: a ocroti) are in
Iuda, gi lA4 sd vind la poporul sdu; mdinile sale-l vor foce limbajul biblic ai o semnificafie duhovniceascl: prezenfa sau
osebit; Tu ti veifi ajutor tmpotrivavrdjmasilor lui." acfiunea prin care harul sau puterea lui pumnezeu lucreazd
Reamintim ci din tribul luda avea si Se nascd Hristos. asupftl oamenilor. Norul care umbrea deasupia cortului mlr-
8-92 ,,Iar luilevi i-a zis: Lui Levi dali-i Urimul sdu Si turiei reprezenta una dintre lucr6rile Domnului asupra Israeli-
Tumimul sdu, bdrbatului celui cntios pe care (Domnul) l-a-
filor (Numeri 9, 18,22; 10, 36). Aceeagi lucrare se manifestii
ncercat la Masa si l-a certat la apa Meribei; celui ce-i zice in Noul Testament: asupra Fecioarei Maria (Luca l, 35), asu-
tatdlui sdu Si mamei sale: - Nu te-am vdzut! ... Si pe fralii sdi pra Sfinfilor Apostoli pe muntele Tabor (Matei 17, 5; Marcu
nu i-a cunoscut Si pe fiii sdi nu i-a Stiut. Cd ei au pdzit cu-
9, 7L^asupra suferinzilor prin Apostolul Petru (Fapte 5,
vintele Tale gi au linut legdmdntul Tdu;"
' ,Nu ne poruncegte sd-i urdm ftrd pricinl - asta ar fi o
15)."'' ,,(Jmerti: metafor[ pentru munfii .uu .oiirll" ."
mdrginesc.o vale in care se afla un sanctuar al seminfiei lui
mare nelegiuire! - ci: Cand tatll t6u, mama ta, femeia t4
Veniamin (dup6 unii comentatori, chiar templul din Ieru-
copiii tii - spune Domnul - vor s[-i iubegti mai mult decdt pe
salim). Metafora insd poate prefigura gi locul an4tomic, pe
Mine, atunci, tocmai pentru aceasta, urEqte-i; ci o dragoste ca
corpul uman, unde se concentreazi ruglciunea inimii: acela
aceasta pierde gi pe cel iubit gi pe cel ce iubegte."2e7 ,4stfel

'% Sf. Maxim Mtr'rturisitorul, Capete despre canostinla de Dumne- 1T Sf. Ciprian al Carraginei, Despre rugdciunea domneascd,ylll
zeu.74
'Sf.
"'DElIl,p.242
2e' 3@
Ioan Gurd de Aur, Omilii la Matei,XXXV, 1 PENT, p.376

178 179
pe care se odihneste goldul l[utei, sub bflrbie, sub ochii ple- 20212 ,,Lui Gad i-a zis: Binecwdntat este Cel ce ldr-
cafi ai celui ce se roagE, a9a cum va sugera Evagrie Pon- geSte hotwele lui Gad; ca un leu s-a odilmit, sfudmdnd bralul
ticul."3or Iacov ii prevestegte lui Veniamin un viitor rlzboi- Si capul. El Si-a vfuut pdrga, fiindcd acolo li s-a-mpdryit moSie
nic (Facerea 49,27), mii apropiat de ceea ce s-a petrecut cu cdpeteniilor celor ce s-au adwrut impretmd cu mai-mnrii po-
acest trib, aproape nimicit db israelifi (Judecitori, cap.20). pooelor. Dreptate afic* Domnul, gi judecata Sa cu Israel.'"
13-17: ,,Lui Iosif i-a zis: Din binecuvdntarea Domnu- ,,Gad a ocupat podigul mlnos de la este de Iordan,
Iui pdmdntul lui, din roadele cerului Si din roud Si din addn- ajut6nd celelalte triburi s[ cucereasc[ finutu,l Canaanului,
curile izvoarelor de josi din roadele'pte eare'soarele si luna Moise a murit la est de lordan, in teritoriile care,aparfineau
le fac sd odrdsleascd, din ce-i mai bun al munlilor bdtrdni, lui Gad. Versetul 20 elogiazd, succesele militare ale lui Gad,
din ce-i mai'bun al dealurilor vesnice, din roaddle imbelsu- vezi Numeri 32."304
gatului pdmdnt. (Darurile) plllcute Celui ce S-a ardtat tn 22i ,,Iar lui Dan i-a zis: Dan, pui de leu care se awn-
cd din Vasan."
rug sd vind peste capul lui losiJ pe crestetul celui mdrit in-
Cel intdi-ndscttt al taurului, luifie-ifrumuselea; si
. ,,Dan, care inilial s-a stabilit la vest de Beniamin gi la
tre ftali. nord de [uda, a emigrat din acest teritoriu gi s-a agezat in
coarne cu ele va tmpunge nea-
nordul Israelului,'la poalele muntelui Hermon, la marginea
murile i. Acestea swtt zecile de
Vasanului, vezi Iosua 19, 47;Judecltori 1 g.r:30s
mii ale lui Efraim,'acestea sunt miile lui Manase."
232 ,,Lui Neftali i-a zis: Neftali, solul roadelor celor
,,Lui Iosif i se atribuie rangul deosebit de int6i ndscut bineprimite, sdtul de binecuvdntarea Domnului, Marea Si
(degi acela e Ruben - n. n.), comparabil cu un taur ce eman6
forta gi vigoare. in
Miazdziua va moSteni." .

,Neftali ocupa teritoriile muritoase de la nord-vest de


trn simbol al fo(e Marea Galileii. Versetul se referi la expansiunea spre sud a
casa iui Iosif, care acestui trib."306 ,Neftali in tiilmlcire inseamn[ belgug, in-
Israelului."3o2 destulare. Acolo este, agadar, belgugul, unde este sa{iul.
18-19: ,,Iar lui Zabulon i-a zis: VeseleSiele, Zabulon, Acolo, instr, unde existii foamea poftelor, dorinfa niciodatl
tn iesirea ta, Si tu, Isahar, in corturile tale! Neamuri vor sltul[, acolo este sIrtcie."3o7
surpa Si (numele Do a Si veli jertfi 24-25: ,,Lui ASer i-a zis: Binecu.vdntat fie ASer intre
jertfele dreptdlii; cd mdrfurile ce' fii; bin:eprimit va li de fralii sdi, piciorul sdu in tmtdelemn
lor ce locuiesc pe'fdrmuri." Si-l va intinge: fier Si aramd-i vorfi incdlydrile; tdria ta, cdt
' ,,Triburile lui Zabulon gi Isahar erau vecine gi frec- zilele tale! "
Despre Ager a avut gi lacov cuvinte ce-i prevesteau
ventau probabil acelagi sanctuar de pe Muntele Tabor; a$ezat
la granip'dintre ele. Prosperitatea lor se datoreazE - lntre al- belgugul (Facerea 49, 20). Restul binecuvdntErii se referi la
telJ, resurselor MIrii Medlterane gi M[rii Galileii."3o3 intregul Israel:

3u lbid.
1ot
tbid. 3os
lbid.
302
DEUT.o.z43 3M
lbid.
303 307
lbid. Sf. Ambrozie al Milanului, op. cil., XXXVIII, l0

180 181
26-29: ,,Nimeni nu-i ca Dumnezeul celui-iubit, Cel ce 4-62,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Iatd lara pe care
merge pe ceruri ca sd-|i vind-n ajutor, Cel ce-ntru tdrie-i M-am jurat lui Avraam, lui Isaac Si lui lacob, zicdnd: Se-
plin de strdlucire. Puterea lui Dumnezeu te va acoperi; jos, minliei tale o voi da... Iatd, le-am ardtat-o ochilor tdi; dqr
sub tdria bralelor veSnice il va izgoni de la fala ta pe vrdj- tu intr-tnsa nu vei intra! $i a murit Moise, robul lui Dum-
maS, zicdnd: - Piei!... $i va locui krael fdrdfricd singur pe
ryezeu,
acolo, in linutul Moabului, dupd cum ti spusese
moSia lui lacob, moSie cu grdu Si cu vin Si cu cerul doldora
Domnul. gi l-au ingropat in vale, in linutul Moabului, a-
de roud. Ferice de tine, Israele!.Care popor este asemenea proape de templul lui Peor, dar mormdntul sdu nimeni nu-l
lie, mdntuit de Domnul?: cu pavdzd te va ocroti Cel ce te Stie, nici pdnd-n ziua de astdzi."
ajutd; sabiq ta, lauda ta! Vrdjmasii tdi te vor insela, dar tu
vei cdlca peste grumajii lor!"
lncheiere plini de bune ftgiduinfi pentru poporul sta-
tornic in dreapta credin(i, cel mdntuit de Domnul. Desigur,
ne gdndim la Israel cel adevlrat adicd la alcituitorii Bise-
ricii lui Hristos.
Cap. 34, 1-3: ,,^fi s-a suit Moise din Sesurile Moabu-
lui in muntele Nebo, pe vdrful Fazga, care este fald-n fqld
cu lerihonul. $i Domnul i-a ardtat tot linutul Galaad, pdnd
la Don, Si tot linutul lui Neftali Si tot linutul lui Efraim Si al
lui Manase gi tot linutul lui luda, pdnd lo mqrea de dincolo
de zare, Si Neghebul Si imprejurimile lerihonului, cetatea
cesta nu i-ar fi fost folositor, ci i-ar fi adus multi pagub[ gi
Palmierilor, pdnd la foar."
ar fi smintit pe mulfi iudei. CAnd Moise i-a sc[pat din robia
Egiptului, iudeii, pErlsind pe Dumnezeu, se uitau numai la
,,Conducltorul norodului lui Israil nu poate vedea pI-
Moise gi socoteau cE toat[ sc[parea se datoreazl lui Moise.
mdntul fdgiduinfii, care este nepitimirea, dupl fuga din E-
gipt, care este plcatul cu lucrul, nici dup6 trecerea mlrii, fi mers cu necredinfa lor, dacl l-ar
adicl a robiei prin poftd qi afecfiune, ci numai dup[ petrece- in pdm0ntul fEgnduinfei? De aceea
rea in pustie, agezati, intre faptele gi migcdrile picatului, tri- i Moise nu se cunoagte.-"t
mitdnd inainte puterea sa vlz6toare gi cercetltoare."308 ,,lVlo- 7-92 ,,$i era Moise de o sutd doudzeci de ani cdnd a
dul bazat pe pronie e indicat prin Moise, clci acesta scoate murit; vederea nu i se tnnegurase, nici gura nu i se zbdrcise.
cu iubire de oameni, din riticire, pe cei stlpdnifi de rdutate $i l-au pldns/iii lui Israel pe Moise, in Sesurile Moabului, la
gi le arati cu infelepciune oamenilor cdile variate ale iegirii Iordan, aproqpe de lerihon, timp de treizeci de zile, pdnd s-
din cele materiale, striclcioase gi trupegti, spre cele dum- au sfdrsil zilele jelitului in pldngerea dupd Moise. Iir losua,
nezeiegti gi nematerialnice gi netrupegti, gi-i intiregte infe- fiul lui Navi, s-a umplut de duhul inlelepciunii, pentru cd
lepfegte cu legile dumnezeiegti."3@ Moise tSi pusese mdinile peste el. Iar fiii lui Israel i s-au
supus Si auficut a$q cum Domnul poruncise prin Moise.,'
308
Ilie Ecdicul, op. cit.,l23 310
309 PENT, p.377
Sf. Maxim Mdrturisitorul, Ambigua, 50 3lt
Sf. Ioan GurI de Aur, op. cit.,V,4
182
r83
,,Yezi cI pretutindeni, gi in Vephiul Testament gi in BIBLIOGRAFIE
Noul Testamen! este acelagi simbol? Pe timpul lui Moisi,
Duhul se da prin punerea mAinilor; gi Petru tot prin punerea
miinilor da Duhul (Fapte 8, 17). gi peste tine, care,ai s[ te
botezi, are s[ vini darul."3r2 A. Sfdnta Scripturd
10-12: ,',$i nu s-a m,ai ridicat in Israe:l prooroc ca Pentateuhul sau cele cinci cdrli ale lui Moise,versiune revizuitd
Moise, pe care'Domnul sd-|fi cunoscutfald cdtrefald, tntru dupd, Septuaginta, redactati;i comentatii de Bartolomzu
toate semnele Si mintmile pe care Domnul l-a trimis sd le
facd tn lara Egiptului, lui Faraon Si slugilor tui Si ldrii tui
intregi, precum'Si-ntiu mintmile cele mari Si-ntru mdna cea
tare pe el."
S iafost Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia t6gg, pars V,
ad[ugati de losua. Tip al lui Hristos, acesta va duce poporul Deuteronomium, Edittra Universitilfii ,,at. t. Cvd,, IaSi,,
in Jara Fdg6duinfei. Dar, despre faptele acestuia vom discu- 1997
ta intr-un viitor comentariu la Cartea losua. Biblia_ Hebrqica, Editio quarta emendata opera H. p. Riiger,

,"rnwffiri,'Jl,u* Rahrrs, stuttgart, r eze

B, Scrieri patristice

Calist'Patriartul, Capete despre rugdclune, F g, EIB, Bucu_


re|,ti,1979
Calist gi Ignatie Xanthopol,'Metoda sau cele 100 de capete,F
3'2
Sf. Chiril al Ierusalimuhi,op. cit.,)I(Vl,26 8, EIB, Bucuregti, 1979

l8s
Grigorie de Nyssa (Sf.), Tdlcuire amdnunlitd la Cdntarea Cdn-
Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre tnchinarea Si sluiirea in
tdrilor, trad. D. Stdniloae, PSB 29, EIB, Bucuregti, l9g2
Duh gi Adevdr, Scrieri I,ttad. D. St6niloae, PSB 38, EIB,
Grigorie Palama (Sf.), /J0 Capete despre cunottinla naturald,
Bucuregti, 1991
Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre SJbnta Treime, Scrieri III,
despre cunoasterea lui Dumnezeu, despre viala morald Si
despre /dptuire, F 7, EIB, Bucure gti, 1977
trad. D. Stdniloae, PSB 40, EIB, Bucuregti, 1994
Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele tnlelepfilor, F 4, Tipogra-
Chiril al Alexandriei (Sf.), Gtafire la A doua Lege, Scrieri II,
fia Arhidiecezan6, Sibiu, 1948
trad. D. Stdniloae, PSB 39, ElB, Bucuregti' 1992
Ioan Carpatiul, Una sutd capete de mdngdiere, F 4, Tipografia
Chiril al Alexandriei (Sf.), Gtafire la lesire, Scrieri II,ttad'D'
Arhidiecezan5" Sibiu, I 948
St[niloae, PSB 39, EIB, BucureSti,1992
Ioan Casian (Sf.), ASezdmintele mhtdstlretll, Scrlerl alese, rad.
Chiril al lerusalimului, Catehezele, trad. Dumitru Fecioru, ElB,
Vasile Cojocaru, PSB 57, EIB, Bucuregti, 1990
Bucuregti, vol. I - 1943, vol. II - 1945
Ioan Casian (Sf.), Despre cele opt gdndwt ale tdutdltt, F l,
Crpnan al Cartaginei (Sf.), Despre rugdciunea domneascd'
Tipografi a ArhidiecezanE, Sibiu, I 946
trad. D. Popescu, 1t Apologeli de limbd latind, PSB 3'
Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fcoioru, ed, a II-a,
EIB, Bucuregti, 1981
Clement Alexandrinul, Cuvdnt de indemn cdtre Elini, Scrieri I'
EIB, Bucuregti, 1943
Ioan Gur[ de Aur (Sf.), Omiliile despre poedlnld, trrd. D. Fo-
trad. D. Fecioru, PSB 4, EIB, Bucuregti, 1982
cioru, EIB, Bucuregti, 1998
Clernent Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad' D' Fecioru'
Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Facere, ffid. D, Fooloru, pSB
PSB 4, EIB, Bucure;ti, 1982
2l-22, EIB, Bucuregti, vol. I - 1987, vol. ll * lgBg
Clement Aiexandrinul, Stromate, Scrieri II, trad' D' Fecioru,
Ioan Guri de Aur (Sf.), Omilii la Malel, tnd, D, Fooioru, pSB
23, ElB, Bucuregti, I 994
Di OPere
,96 Ioan Scdrarul (Sf.), Scara, F 9, EIB, Buourottl, lgtO
, EIB, Isaac Sirul (Sf.), Cuvinte despre sfintcle nflobqt. F 10, !.llll,
D Bucuregti, 1981
Bucuregti, 1980
F 1, Tipografia Isaia Pustricul , 29 de cuvinte, F 12, Ed. l{arlm} Buetqtl, lgg I
Evagrie Monahul, Cwdnt despre rugdciune,
Macarie Egipteanul (Sf.), Omiltt duhovnlotglrr frrd, Oonrtlrtln
Cornitescu, PSB 34, EIB, Buounttl, I99Z
Maxim Mlrturisitorul (Sf.), Amblgue, tnd, D, Btlnllof, pgE
80, EIB, Bucuregti, 1983
Maxim Mirturisitorul (Sf.), Capclo hryrt eynEtlnlf, * Dun.
nezeu, F 2, Tipografia Arhldlocclrnf, ilblur 1917
Maxim Mirturisitorul (Sf.), Cuvdnt ateillctF 2,.flFqmfu Ar.
hidiecezantr, Sibiu, 1947
Ma,xim Mdrrurisitorul (Sf.), lntrobbl, mfirtluh4
0l tsgArrryrl,
F 2, TipografiaArhidiocozanl, Slblu, 1947
Maxim M[rturisitorul (Sf.), Rhpuruurl odtn frilc/t S l,
Tipografia Arhidiecezanl, Slblu. I 9{i

186 l87
Metodiu de Olimp, Aglaofon sau Despre inviere, Scrieri, frad. Vasile cel Mare (Sf.\, Omilii la Psalmi, Scrieri I, trad. D. Fe-
C. Cornitescu, SB 10, EIB, Bucuregti, 1984 ciorq PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986
Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitgte, Scrieri, Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cuvdntdri, Scrieri I,trad. D. Fe-
trad. C. Cornifescu, PSB 10, EIB, Bucuregti, 1984 cioru, PSB lT,ElB,Bucuregti, 1986
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic, F 1, Tipografia Arhidiecezand, Si-
biu, 1946
C. Diclionare gi lucrdri teologice
Origen, Contra lui Celsus, Scieri alese IV, trad. T. Bodogae,
PSB 9, EIB, Bucuregti, 1984 . ' :
Abrudan, Dumitru gi Emilian Comifescu, Arheologie biblicd,
Origen, Despre principii, Scrieialese III, trad. T. Bodogae, EIB, Bucuregti, 1994
PSB 8, EIB, Bucuregi; 1982 Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa, Ed. Stephanus, Bucu-
Origen, Omilii la Cartea Numerii, Scrieri alese I, trad. T. Bo- reqti, vol. I - 1995, vol. I[ - l996,vol. III - 1997
dogae, PSB 6, EIB, Bucuregti, t98l Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii gi cu-
Origen, Omilii lq Cartea Proorocului leremia, Scrieri alese I, vinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995
trad. T. Bodogae, PSB 6, EIB, Bucuregti, l98l
Origen, Omilii la Evanghelia dupd Lrca, Scrieri alese II, ttad.
T. Bodogae gi Nicolae Neaga, PSB 7, EIB, Bucuregti,
1982
Petru Damaschin, invdydturi duhovniceSti, F 5, EIB, Bucuregti,
t976
Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, Sciert, trad; D.
Popescu, PSB 72, EIB, BucureSti,1992
Simeon Metafrastul (Sf.), Parafrazd la Macarie Egipteanul,F
5, EIB, Bucuregti, 1976
Simeon Noul Teolog (Sf.), @ateheze, Scrieri II, frad. Ioan I Icd jr,
Ed. Deisis, Sibiu, 1999
Simeon Noul Teolog (Sf.), Drcarsuri teologice Si etice, Scrieri
I,luad.Ioan I. IcI jr, Ed. Deisis, Sibiu, 1998
Teolipt al Filadelfiei, Despre ostenelile vielii c'dlugdreSti, F V,
EIB, Bucuregti,l9TT
Varsanufie (Sf.), .9crrsori duhovnicesti, F ll, Ed. Episcopiei
Romanului Si HuSilor, 1990
Vasile cel Mare (Sf.), Despre Sfinnl Duh, Scriori III; tad. C.
Comifescu gi T. Bodogae, PSB 12, EIB, Bucuregti, 1988
Vasile cel Mare (Sf.), Epbtolele, Scrieri III; trad. C. Cornilescu
gi T. Bodogae, PSB 12, EIB, Bucuregti, 1988
Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri 1, trad. D.
Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986

188
tn aceeagi serie au aptrrut:

Facerea
Q00,z)
Iegirea
Qwz)
Leviticul

S-ar putea să vă placă și