Sunteți pe pagina 1din 255

TILCUIREA

EPISTOLEI CATRE ROMANI

A slAvitului §i prea-lAudatului APOSTOL PAVEL

de

Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei

talmacita din elina veche in cea noua §i

impodobita cu felurite insemnari de catre

Nicodim Aghioritul

Indreptarea talmacirii, note ale editiei §i inainte-cuvmtare:

Florin Stuparu

Tiparita cu binecuvintarea

Prea Sfintitului Parinte Galaction,

Episcopul Alexandriei §i Teleormanului

Editura Cartea Ortodoxa

Bucure§ti, 2005

COLECTIA TILCUIRI LA SFINTA SCRIPTURA

Coperta: Mona Velciov

Editia de fata reproduce traducerea

Mitropolitului Veniamin Costache,

tiparita de Mitropolia Bucure§tilor la 1904

© Editura Sophia, pentru prezenta editie

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

THEOPHYLAGT, arhiepiscop de Ohrida, st.

TOcuirea Epistolei catre Romani a Slavitului §i Prea-Laudatului

Apostol Pavel / de Sffntul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei; talmacita din

elina veche in cea noua §i impodobita cu felurite tnsemnari de catre Nicodim

Aghioritul; mdreptarea talmacirii, note ale editiei §i inainte-cuvintare: Florin

Stuparu; tiparita cu binecuvintarea Prea Sfintitului Parinte Galaction, episcopul

Alexandriei ?i Teleormanului. - Bucure§ti: Editura Sophia; Alexandria-

Cartea Ortodoxa, 2005

ISBN 973-7740-64-5

ISBN 973-7957-97-0

I. Nicodim Aghioritul, st. (trad.)

II. Stuparu, Florin (ed. §t.; trad.)

Teleormanului

Inainte-cuvintare

Ce sint Scripturile ?

Cugetul Bisericii este ca Scripturile, adica scrierile ce indrepteaza pe om

catre parta§ia cu Hristos, catre mintuire, catre viata cea ve§nica, sint scrierile

Proorocilor §i ale Apostolilor, adica Vechiul §i Noul Testament, Tmpreuna cu

1

scrierile Parintilqr Bisericii.

Apoi, trebuie sa tinem seama ca izvorul Sfintelor Scripturi este Dumnezeu

Insu§i, dupa marturia Sfintului Apostol Pavel, care ne spune limpede ca „toata

Scriptura este insuflata de Dumnezeu §i de folos spre invatatura, spre mus-

trare, spre mdreptare, spre in|eleptirea cea spre dreptate, ca sa fie deplin omul

lui Dumnezeu spre tot lucrul bun desavir§it" (2 Timotei 3:16). Cu acestea,

Apostolul mtare§te cuvmtul Prorocului David, care zice: „Cuvintele Domnu-

lui - cuvinte curate, argint cu foe lamurit, ales de pamint, curafit de §apte ori"

(Psalmul 11:6). Inca §i SfTntul Apostol Petru ne indeamna sa citim Scripturile,

pentru ca „avem mai adevarat cuvintul eel proorocesc, la care bine faceti lutnd

aminte ca la o lumina ce straluce§te m loc Tntunecos, pina ce ziua va lumina §i

Luceafarul va rasari intru inimile voastre; §tiind mai intii aceasta, ca toata pro-

orocia Scripturii nu se face cu a sa dezlegare. Pentru ca niciodata nu s-a facut

proorocie prin voia oamenilor, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait

purtindu-se de Duhul Sffnt" (2 Petru 1: 19-21).

Care estefolosul citirii Scripturilor?

Proorocul §i Imparatul David, organul Duhului, scriitorul de Psalmi - §tiind

ca viata duhovniceasca, viata cea adevarata, are ca izvor Scripturile -' ne-a lasat

spre marturie Psalmul 118, care va propovadui ve§nic folosul cuvintului lui

Dumnezeu. Astfel, el scrie: „Fericiti - cei fara prihana in cale, care umbla m le-

i SfTntul Petru Damaschin, prologul la Cartea intii.

2 Sfintul Ippolit al Romei, Despre Hristos §i Antihrist, capitolul 1

5

gea Domnului ! Fericiti

3

marturiile

tinarul calea sa? CTnd

ei mindri,

n-a mingiiat

cei ce se abat de la

-mi-am amin

Doamne, § i m-am mingiiat" (778:52). Minile

zidit; intelepte

™T°

§ te-.ma, § i ma voi invata pomncile Tale!"

(775:73). Cei ce secern

™» » "Mjdulr

r vedea ".; vor ves * * tnm cuK,e

mi vie mie mdurarile

t'"ge

" se spre mmtuirea Ta sufletul meu, intru cuvintele Tale

Toate poruncile Tale sint adevarul" (775:86

^ mSrtUriile gUrii TaIe" « 18 ^- "Cad, de n'u /fi

Dupa

-i^

"

!

»

am nadajduit; (775:81).

,

t^ellT'^

tost

legea

Ta

Vd

gindirea mea, atunci as fi pierit intru smerenia mea" (775-92) In

veac nu voi uita fndreptarile Tale, ca intr-msele m-ai viat" (77593)

Mai muk

(775.98). Mai mult decit tofi cei ce ma mvaja am

imeles, caci marturiile Tale

^v

priceput cS

v

v

.

.

\

porut

y"

x

un

gmdirea mea sfnt" 775:99). Mai mult decit cei batrini am

cile Tale am cautat" f 7 7/M nm

tv„«™> *~^* ~_i

mierea

Ot

tru martunile Tale, ca Tn v^ar ]<*.*\ Wo™~„* -i-» ,-, « M *

*

adevarul

.face es,e mUl,a cetor ce iubesc tegea Ta, ,i auTs^^Sr

65° ''

(7i

Poate ca acestca ar fi dc ajuns pentru a m^legc folosul ScHpturilor Dar

^uvimcie urma§uor ^rooro-

hlor '. ch " dumnezeie ? tii no § tri Parinfi mdemnati de acelasi

Hlnr ci Qt A«rTn^ri

ApOS

D ,h Ik,

mntl

W?

P

f^t i

mel a

^

.a-

i

m~

7^ BlSeridi - Astfe1 ' Sfintul Ciprian fntreaba': Dac1

a §I

!

PCSte t0t 6Ste P °V ^ uita Tnva ^ tura §i daca toata te

evlavjei ? i a credmtei

vine din luarea aminte § i din ftici? ce cautam mai

§ i sa nazuim mai mult, decit ca, avrnd^ei

intarite pe piatm cu zid tar^ ?t*

KSS

veacului, sa venim catre aspfanrik

^piaunie mi

lui

nvmtor, ce m se cuvme sa voim

nile bine mfipte § i casele noastre

vim neclatmafi furtunilor si viltorilor

Dumnezeu pnn dumnezeiestile porunci ?"

1

>V

In Cuvint despre feciorie.

6

Iar Fericitul Ieronim adauga: „Iube§te Sfinta Scriptura $i intelepciunea te

1

va iubi ! Iube§te-o pe ea, §i ea te va mintui I" SfTntuI Apostol Pavel zice §i el: „Cite s-au sens mai-nainte, spre invatatura

noastra s-au serfs; ea, prin rabdare §i prin mingiierea Scripturilor, sa avem na-

dejde" (Romani 15:4).

§i SfTntuI Efrem Sirul: Frate, cind va veni asupra ta aducerea aminte cea

rea, tu smulge atunci sabia aceasta, adica ginde§te la frica lui Dumnezeu, §i

vei taia toata puterea vrajma§ului ! Iar in loc de trimbita sa ai dumnezeie§tile

Scripturi. Caci - precum trimbita, strigind, ti aduna pe osta§i - tot a§a §i dum-

nezeie§tile Scripturi, strigmd catre noi, aduna gindurile noastre intru frica lui

Dumnezeu. Pentru ca §i gindurile noastre sint ca ni§te osta§i ce bat razboi im-

potriva vrajma§ilor Imparatului. §i, iara§i - la fel cum trimbita, strigind in vre-

mea razboiului, de§teapta osirdia tinerilor §i a nevoitorilor impotriva luptatori-

lor - tot a§a §i dumnezeie§tile Scripturi de§teapta osirdia ta catre lucrarea bu~

nStafii §i te imbarbSteaza pe tine asupra patimilor. Pentru aceea, fratele meu,

cit poji mai des sa cite§ti intru dinsele, ca sa adune gindurile tale, pe care le ri-

sipe§te vrajma§ul cu reaua lui me§te§ugire, pumnd intr-insele rfele aduceri

aminte, sau aducmd asupra-ti necazuri de multe ori, sau dindu-ti multe bune

norociri §i rasfatari. Caci acestea le lucreaza cu viclenia lui, ca sa Tnstraineze

pe om de la Dumnezeu."

Care este paguba necunoa§terii Scripturilor?

Iar Iisus, raspunzind, a zis lor: Va rataciti, ne§tiind Scripturile, nici pute-

rea lui Dumnezeu!" (Matei 22:29).

Pentru ce ne lenevim §i catre ce ne gatim? Pentru ce nu purtam grija de

raspuns, pina avem vreme? Pentru ce defaimam Sfintele Scripturi §i graiurile

lui Hristos? Au vi se pare ca cuvintele Lui §i ale Sfintilor Apostoli §i ale Proo-

rocilor nu ne vor osindi in ziua aceea inaintea infrico§atului divan, daca nu

vom pazi §i nu vom face dupa cum ne poruncesc ele? Ascultati ce zice Dom-

nul catre ucenicii Sai: «Cel ce va asculta pe voi pe Mine Ma asculta, §i eel ce

se leapada de voi de Mine se leapada §i de Tatal Meu» (Luca 10:16). §i, in alt

loc, zice: «Pe eel ce se leapada de Mine §i nu prime§te graiurile Mele, nu Eu Tl

judec, ci are judecator ca sa-1 judece: cuvintul pe care 1-am grait, acela Tl va

judeca Tn ziua cea de apoi» (loan 12:48), adica sfinta Lui Evanghelie §i cele-

lalte Sfinte Scripturi ale Sfintilor Prooroci §i Apostoli. Asculta §i ia aminte la

Sfintele Scripturi, §i nu te vei rataci, nici nu vei fi Tmpiedicat de de§arta §i vi-

i Scrisoare catre Demetriada

SlTntul Efrem Sirul, Pentru a doua venire a Domnului §i pentru citirea dumnezeie§tilor

Scripturi

7

t^^tTJ JSK!: «"«-*»«. * «* *P—

Hristos

?

*

aceasta nu Ui dau sloboz^e S Pb

Mine,

^^

lucratorule

(Matei

zice

- le auzeai

,e ^-.Pentn,

I

Apostoln Me, i-a, stricat;

pentru aceasta, cuvmtul pe care L-am gS acefa te

apoi.

Du-te

de la

Mine

cad nu

prime! p Ttine

"

ti"- z "e

Deci, sa nu lasi sufletul tau si moarT

Psalmi, cu laude, cu cmSi duho-'

cu postiri si privegheriTu mS

bunatatlle'ce ofs^ie-Tces

va judeca m zma aceasta de

m cea stnmta! Ji-ai hranit trupul tau, iar sufletul 1-ai ucis. Cum

te

- a intra a1C1 a-Mx pmgari imparatia?

c, hraneste-1 cu cuvintele lui Dumnezeu, cu

vmcesti, cu citinle dumnezeiestilor Scripturi,

cium, cu lacmm, cu nadejdea si cu cugetarea la

tea § i cele asemenea lor sint hrana si viata a sufletului "'

,,De aici au rasarit mii de rautati, din

odrasht multa vatamare a eresurilor, de aici

nestiinta Scripturilor. De aici a

vietile cele f£a purtare de gr ja

precum

cei

ifpsitfLLSna

de aici sint ostenelile cele fara de cfstig. Caci,

SXZT-"?^ tot a?a ?i cei ce nu privesc cat - %£ZZ

:' V ; am mai S P US * altadata ca raul din lume nu

poate

fi

indreptat

din pri-

cina ca mci un om nu are grija de copii, nimeni nu le vorbeste despre feciorie

„.

^ele*acm P teh,,t CaP - a * ne?'iin,a ' Care ^ tMicim * P ric celei n,ai

J SfTntul Efrem Sirul, C«vf«f umilicios.

5 SfTntul loan Casian, Convorbiri duhovnice^ti

eacopmor.

SfTntul Epifanie de Salamina, in Patericul egiptean

8

Cum va bine-placea Cre§tinul lui Dumnezeu?

Implinind poruncile cuprinse in Scripturi, dupa cum a aratat Mintuitorul

si, in urma Lui, toti Sfintii Parinti, de pilda Sfmtul Antonie eel Mare: „Ori-

unde vei merge, pe Dumnezeu sa-L ai maintea ta totdeauna! §i, orice vei face,

sa ai marturia din Sfintele Scripturi] §i, ori in ce loc vei sedea, sa nu te misti

degraba! Acestea trei pazeste-le, §i te vei mintui!" 1

In acelasj duh, Sfintul Ignatie Briancianinov ne indeamna si el: „Deschi-

zind Sfinta Evanghelie pentru a o citi, adu-ti aminte ca ea hotaraste soarta ta vesnica! Dupa ea vom fi judecati si dupa felul in care ne-am potrivit pe pa-

mint cu indreptarul ei vom primi fie fericirea vesnica, fie chinurile ve§nice"

{loan 12:48). 2

-

De ce sint intr-atit de neocolit Scripturile?

Pentru ca frica de Dumnezeu (inceputul caii vietii, inceputul intelepciu-

nii) se face din credinta §i din cugetarea dumnezeie§tilor Scripturi"

Cercetati Scripturile - spune Mintuitorul in Evanghelie - ca socotiti a

avea viata ve§nica intru dinsele. §i acelea sint cele ce marturisesc pentru

Mine" (loan 5:39).

Pamintul lucrarii noastre este firea, iar lucrator de pamint este voirea.

Dumnezeiestile Scripturi sint sfatuitorii §i dascalii care-1 invata pe lucratorul

nostru de pamint sa dezradacineze obiceiurile rele si sa rasadeasca in launtru

faptele bune. Insa, oricit de treaz si de sirguitor ar fi, lucratorul nostru de pa-

mint este prost fara de invatatura dumnezeie§tilor Scripturi. Caci legiuirea

dumnezeiestilor Scripturi ii da lui pricepere, si putere si faptele cele bune din

ramurile lor, ca sa altoiasca in lemnul firii credinta in necredinta; nadejdea, in

deznadejde; dragostea, in ura; cuno§tinta, in necuno§tinta; sirguinta, in lene-

vire; slava §i lauda, in neslava; nemurirea, in murire, §i dumnezeirea in ome-

nire." 4 §i zice acelasi Sfrnt Parinte: Ingaduie, frate, si asculta dumnezeiestile

Scripturi, ca sa te folosesti ! Caci - la fel cum, in vreme de arsita, barbatului

calator ii este dulce un pahar de apa rece - tot asa dumnezeiestile cuvinte rou-

reaza sufletul."

1 Pateric, colecjia alfabeticS.

2 Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice, vol. I, Editura Sophia.

3 SfTntul Petru Damaschin, prolog la Cartea tntii.

4 SfTntul Efrem Sirul, Cuvtnt pustnicesc.

5 SfTntul Efrem Sirul, Cuvint dupa asemanarea paremiilor.

Cit de insemnate sint Scripturile?

Bogatul a grait, §i tofi au tacut §i cuvintul lui pina la nori I-au mal tat! Iar

Sfintele

irm

ra. Dar ce zice Scriptural «Celui ce I§i Intoarce urechea ca sa nu auda legile

Celui Prea-Inalt, si El va uri rugaciunea lui» (Pilde 28:9). Ratacire este barba-

tului a nu sti Scripturile, Insfi Indoit se rataceste eel ce le §tie dar le defaima." 1

Vezi, finite, ca Intra a pomeni cuvintele Lui Isi Indrepteaza omul calea sa

Caci cine pomeneste cuvintele Lui si nu face bunatatea? Fara numai poate daca

mmic

si pe acelea care se pare ca le pomeneste le-a uitat. Caci unui om ca acesta li

zice Dumnezeu: «Pentra ce povestesti tu dreptatile Mele, si iei Asezamintul de

lege al Meu In gura ta?» (Psalm 49:11). Deci porunceste sa se ia de la dlnsul si

ceea ce i se pare cS are. Unul ca acesta pare ca are credinta, ca si Crestin se nu-

meste pe sine, iar cu faptele se leapada si este mai rau declt eel necredincios

Pentra aceea porunceste sa se ia de la dlnsul Duhul eel Sfint, pe care 1-a luat In

spartura

§

vad, dar nu stiu ceea ce s-a facut, II socotesc cfi este plin; iar dupa ce se va afla

aceasta, atunci se arata tuturor ca zacea gol. Tot asa, un astfel de om, cercln-

du-se in ziua Judecajii, se afla gol, si atunci se face aratarea tuturor lucrurilor

lui. Unn ca acestia sint cei ce vor Intreba pe imparatul In ziua aceea: «Doamne

au nu m numele Tau am proorocit, §i nu In numele Tau am facut minuni multe?

!>i, raspunzlnd, Imparatul le va zice: Amin zic voua, nu va stiu

pe voi!»

{Matei

*_

7:22). Vezi, frate, ca nimic nicidecum nn am nnni «™«.to<> r»=.„; *., *:

minte

a

Cum se cuvine sa citim Scripturile?

,,Ia aminte cu toata inima la clntarea de Psalmi si la citirea dumnezeiesti-

lor Scriptun si soarbe grasimea ce se face dintr-Insele In sufletul tau ca un

prune ce suge pTta, caci

dintr-Insele te vei Invata plafile faptelor bune si va fi

bucune si veselie inimii tale." 3

Fratele meu, trezeste-te cu Intemeiere, si slrguie§te-te de-a

pururi

a

te lipi

de citirea Scripturii, ca sa te Invete cum se cade a scapa de cursele vrajmasu-

lui si a apuca viafa cea vesnica. Caci citirea dumnezeiestilor Scripturi strlnge

l

2 Sffntul Efrem Sirul, Cuvmt dupa asemSnarea paremiilor.

SffntuI Efrem Sirul, Pentru a doua venire a Domnului S i pentru citirea dumnezeiestilor

Scripturi

f

Sfmtul Efrem Sirul, Catre pustnicii din Egipt.

10

mintea care ratace§te, §i~i da cuno§tinta catre Dumnezeu. Caci sens este: «In-

deletniciti-vS §i cunoa§teti ca Eu sint Dumnezeu!» {Psalm 47:10). Auzi, frate-

le men, ca eel ce se indeletnice§te intru dumnezeie§tile Scripturi cu inima ade-

varata ia cuno§tin|:a de Dumnezeu? Pentru aceea, frate, sa nu te leneve§ti de su-

fletul tau, ci indeletnice§te-te intru citire §i intru rugaciuni, ca sa se lumineze

mintea ta, §i ca sa te faci desavir§it §i intreg-intelept, Tntru nimic fiind lipsit!"

1

„Sa nu te leneve§ti de darul ce este intra tine, care s-a dat Jie prin darul lui

Hristos! Ci grije§te-te §i cauta cu de-adinsul cum vei bine-placea lui Dumne-

zeu, ca sa dobinde§ti fericirea Sfintilor. Ca scris este: «Ferici|i - cei ce pazesc

A

poruncile Lui §i-L cauta cu toata inima lor» {Psalm 118:2). Vezi, nu cumva sa

te fmpiedi.ee vrajma§ul cind vei voi sa cite§ti, aducind asupra ta tiindavie, §i

aruncindu-te Tntru raspindiri §i Tngrijiri §i zicindu-ti: Fa intii lucrul acesta cit

mai cuiind, §i a§a, facindu-te fara de grija, vei citi! Caci, atunci cind te sfatu-

ie§te acestea, el i{i da §i osirdie la lucrul miinilor. Ca el arunca in gindul tau

toate acestea ca sa te opreasca a citi. Caci, cind ar vedea ca vreun frate

cite§te cu osteneala §i cu osirdie §i se folose§te, el tabara§te asupra lui cu prici-

nile acestea §i cu altele, cautmd sa-1 Tmpiedice. Tu dar, fratele meu, sa nu-i

crezi lui, ci fa-te ca un cerb ce inseteaza §i dore§te sa vie la izvoafele apelor,

adica la dumnezeie§tile Scripturi, ca sa bei dintru dinsele §i sa-fi racoreasca

setea ce te arde prin patimi. Bea impreuna §i folosul eel dintru dmsele!" 2

„Totdeauna roaga-te lui Dumnezeu sa lumineze mintea ta §i sa-ti arate pu-

terea cuvintelor Lui! Caci multi, bizuindu-se pe propriile lor priceperi, s-au

ratacit §i, zicind ca sint intelepti, au innebunit, nemtelegind cele scrise, §i au

cazut intru huliri §i au pierit. Deci, daca atunci cind cite§ti vei afla cuvint greu

de Tnteles, vezi sa nu te invete vicleanul a zice intru sine-fi: Nu este a§a cuvin-

tul acesta, caci cum poate sa fie a§a? - §i altele ca acestea. Ci, de crezi lui

Dumnezeu, crede §i cuvintelor Lui §i zi catre vicleanul: Mergi mapoia mea,

satano ! - caci eu §tiu ca cuvintele lui Dumnezeu sint cuvinte curate ca un ar-

gint cu foe lamurit pamintului §i curafit de §apte ori, §i nimic nu este intru din-

sele stiimb sau razvratit. Ci toate sint bune inaintea celor ce le inteleg §i drep-

te celor ce afla cuno§tinta. Iara eu nepriceput sint §i nu le cunosc, insa §tiu ca

sint scrise duhovnice§te. Caci zice Apostolul ca «Legea este duhovniceasca»

{Romani 7:14). Apoi, cauta la cer §i zi: Doamne, cred cuvintelor Tale, nu gra- iesc impotriva, ci ma bizuiesc cuvintelor Sfmtului Duh! Deci Tu, Doamne,

mintuie§te-ma, ca sa aflu bar inaintea Ta, ca eu altceva nu caut, fara numai ca

sa ma mintuiesc, sa dobindesc mila Ta, Indurate." 3

Sffntul Efrem Sirul, Pentru a doua venire a Domnului §i pentru citirea dumnezeie§tilor

Scripturi.

1 ibidem ibidem

11

„Datori sintem a primi dogmele Bisericii §i socotelile fnvataturilor despre

dumnezeie§tile Scripturi §i despre zidirile cele simtitoare §i cele gmditoare din credinta adevarata §i din intrebarea celor iscusiti, ca sa nu cadem degraba,

intarindu-ne intru a noastra injelegere, precum zice SfTntul Dorothei." 1

Cind sa citim Scripturile?

„Ziua §i noaptea sa nu lipseasca cuvintul lui Dumnezeu din gura ta, cuge-

tarea dumnezeie§tilor Scripturi sa fie lucrarea ta necontenita. Sa ai Psaltire §i

sa inveti Psalmii, ca, rasarind, soarele sa vada cartea in miinile tale." 2

„STrguie§te-te a citi intru dumnezeie§tile Scripturi §i a starui intru ruga-

ciuni! Gaci, de cite ori vei vorbi printr-insele cu Dumnezeu, de atitea ori se

sfinte§te trupul §i sufletul tau. Aceasta dar cunoscind-o, fratele meu, sirguie§-

te-te inca mai adeseori a citi Tntru dinsele!" 3

Ce putere au Scripturile?

Raspunde SfTntul Apostol Petru tot printr-o intrebare {loan 6:68): Doam-

ne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vietii celei ve§nice." Iar SfTntul

Epifanie adauga: „De nevoie este cT§tigarea cartilor cre§tine§ti la cei ce pot sa

le dobindeasca. Ca §i numai vederea cartilor ne face mai pregetatori catre pa-

cat §i ne mdeamna sa ne ridicam catre dreptate. Mare intarire spre a nu pacatui

este citirea Scripturilor." 4

„«Daca §arpele a mu§cat fara sa §uiere, nu este nici un folos celui ce-i des-

cinta.» (Ecclesiast 10:11) Zicerea ca mu§catura §arpelui care tace este primej-

dioasa vrea sa spuna ca - daca un simtamint sau un gind diavolesc n-a fost dat

pe fata prin marturisirea catre un cmtaret, catre un barbat duhovnicesc adica, ce

lecuie§te demdata rana prin stihurile Scripturii, scotind din inima veninul vata-

mator al §arpelui - atunci eel in primejdie nu va putea fi ajutat §i va muri." 5

Au Scripturile putere asupra patimilor trupe§ti?

„Pentru a dobindi §i a ramine stapm pe o desavir§ita curatie a trupului,

nu-i de ajuns numai postul m sine, de nu-i va fi luat-o Tnainte cainta inimii, o

1 SfTntul Petru Damaschin, Cartea tntii.

SfTntul Athanasie eel Mare, Despre feciorie,

SfTntul Efrem Sirul, Pentru a doua venire a Domnului si pentru citirea dumnezeiestilor

Scripturi.

Patericul egiptean, colectia alfabeticS.

SfTntul loan Casian, Convorbiri duhovnicesti.

12

staruitoare ruga impotriva duhului eel necurat §i o necurmata cugeiare adinci-

ta in Scripturi"

„Nu este nimic a§a de indestulat spre surparea din suflet a naravurilor des-

Mnarii §i a izgoni pomenirile ce se mi§ca, §i se scoalain trap §i fac vapaie tul-

buratoare, precum a fi cufundat Tntru dorul invataturii §i a goni in urma adin-

cimii intelegerilor dumnezeie§tilor ScripturL

Cind gindurile s-ar face deplin cufundate intru dulceata gonirii pe urma in-

telepciunii celei inviestierite in cuvintele Scripturii, omul lasa lumea in spa-

tele sau, §i uita toate cele dintr-insa §i §terge din suflet toate pomenirile care

lucreaza chipurile intruparii lumii. De multe ori, nu-§i mai aminte§te nici chiar

de trebuinta gindurilor celor din obicei care cerceteaza firea, §i insu§i sufletul

petrece intru uimire prin intimpinarile cele noi care se ridica din marea taine-

lor Scripturilor. §i iara§i - chiar daca mintea ar inota pe fata apelor, adica a rriarii dumne-

zeie§tilor Scripturi, §i nu ar putea cufunda intelegerile sale intru marea adinci-

me ca sa priceapa toate comorile dintru adincul ei - destul ii este ei cugetarea

aceasta, prin puterea dorului ei, ca sa-§i lege tare gindurile printr-o gindire a

minunii §i ca sa le impiedice a alerga catre firea trupului, dupa cum a zis oare-

care din purtatorii-de-Dumnezeu. §i zice aceasta fiindca inima este slaba §i nu

poate suferi rautatile care o intimpina de la razboaiele din afara §i de la cele

din launtru. §i §titi ca gindul eel trupesc este greu. Daca inima nu va zabovi

intru invatatura, nu poate rabda tulburarea navalirii trupului."

Au Scripturile putere asupra patimilor suflete§ti?

Rugaciunea necurmata este arma cea mai puternica in drumul desavir§irii

suflete§ti. Sfinta rugaciune este aceea care coboara asupra omului darul Du-

hului Sfint. Taina rugaciunii - spune Nichita - nu se indepline§te in anumite

ore hotarite, caci toata vremea ce ramine in afara acestora este timp pierdut.

Rugaciunea trebuie facuta deci neincetat. Din citirea Sfintelor Scripturi vine

lumina intelegerii, care, dupa aceea, se schimba cu dumnezeiasca schimbare.

Trebuie a ne instrui in a§a fel ca mintea sa ajunga a pluti oarecum in Legea

Domnului, dupa calauzirea careia se cuvine a ne intocmi §i viata. Cind omul

i§i intr-armeaza sufletul cu cuvintul lui Dumnezeu, el se umple de acea inte-

lepciune care-1 ajuta sa deosebeasca ce este