Sunteți pe pagina 1din 82
Nicolae Neega Hristos in Vechiul Testament
Nicolae Neega
Hristos in Vechiul Testament

F

Coperta: Lucian Mihai Dragog Prof. Dr. Nicolae Neaga Corectura qi lecttra: Nicoleta Pdlimanr Tehnoredactare: Lucian
Coperta: Lucian Mihai Dragog
Prof. Dr. Nicolae Neaga
Corectura qi lecttra: Nicoleta Pdlimanr
Tehnoredactare: Lucian Mihai Dragog
Pr. Eugen Mera
Hristos in Vechiul Testament
Edifieingrijild, prefalad Si postfalatii de Pn Conf, Dn loan Chirild
Tipdritd cu binecuvdntarea inalt Prea Sfinfitului Plrinte
Bartolomeu Valeriu Anania
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului gi Clujului
@ Edihra Renagterea, 2004
PialaAwamIancu,nr. 18
Ro-4001 1 7, Cluj-Napoca
Tel.: 02641599649
e-mail : renasterea @ personal.ro
ISBN: 973-8248-62-0
Cluj-Napoca
20M

;.

ki

.,

Logos Joghia Vechiului Testament Nota editorului Crearea lumii prin Logos. Nu se poate vorbi de
Logos Joghia Vechiului Testament
Nota editorului
Crearea lumii prin Logos. Nu se poate vorbi de un discurs explicit despre Logos
ln Pentateuh, dar trebuie sI observ[m ci interpretirile Pentateuhului din perspectivd
Lucrarea PC Sale dr N.Neaga este de o importanld deosebitd.pentru lumea Scolilor
teologice, de aceea editura noastrd a decis republicarea sa. Dar nu numai, ne-afascinat
viala patriarhald a dascdlului N. Neaga, acivia sa, stdruinla cu care l-a cdutat pe
tcmatic-cosmogonicd pleacl cel mai adesea de la dimensiunea logosicl a ipostasurilor
crealiei. Ar fi astfel ciudat sd spunem cI Pentateuhulprezinti o teologie absolut strlin[
de revelarea Logosului in m[sura in care tocmai in aceasta Sfinf,i Plrin]i gisesc un
Hristos tn Vechiul Tbstament, dar Si tn celelalte religii. Cel mai asiduu cdutdtor al lui
fundament al discursului teologic despre Logos.
Hristos in Yechiul Testament ne-a dat prilejul sd ne cinstim inaintasii, acum dupd
in ceea ce privegte referatul Facerii, hebuie sd observdm cI orice interpretare a lui
trecerea sa la cele veSnice. intru acest act de cinstire am preluat lacrarea PC Sale Jdrd
intr'o manierd mistici include un discurs despre Logos. Chiar gi in mistica iudaici
a opera vreo modificare de confinut. Am realizat mici acomoddri de grafie: am inlocait
b.o. - cu d. ex. sau am indreptat unele registre onomastice Si numerologice.
cosmogonia capitd conotaliile unui discurs teologic despre Logos. Odat6 ce Filon a
preluat conceptul stoic de Logos, orice discurs cosmogonic iudaic integreaz[ acest
Pentru a tntregi expozeul exegetic al dascdlului nostru, am circumscris textul
concept. La nivelul crealiei lumii, Logosul se regdsegte in mistica iudaicd atAt in cadrul
propiu-zis al lucrdrii tntre sinteza logosloghieivechitestamentare
Si discursul mesianic
al apocrifelor. Credem cd nu tmpietdm cu nimic opul pdrintelui, ci doar tntregim orizontul
cititorului prin aducerea sa pdnd tn zoii Evangheliilor
Lucrarea noastrd se vrea un omagiu adus ,,patriarhutui studiului vechiului
conceptului de Rafiune, c6t gi in cet de inlelepciune, care getercazd uea\ia, cit 9i la
nivelul cuvdntului ca act de sivdrgire al acestei opere.
Bineinfeles, in mistica iudaicd integrarea conceptului de Logos intr'un discurs
cosmogonic se va face f-ard o afirmare a personalitlfii Logosului. Teoriile cosmogonice
Testament" , un semn de preluire Si considerafie.
cabalistice oscileazi intre a considera, in mod filonian, Logosul ca funclie a Persoanei
Tatdtui gi a considera Logosul inlelepciune ca prim punct creat, exterior divinitdlii, prin
care se dezvoltii creafia. Cabala afirm[ astfel cI: ,,punctul de plecare al itinerarului
cosmogonic se numegte Punct Suprem. El se afli in in{elepciunea divini, in Gdndire:
Cluj-Napoca
Pr loan Chirild
<Cdnd Misterul tuturor misterelor a vrut sA se ma.nifeste, el a creat int6i un punct care a
l0 februarie 2004
fost gdndirea divinb>"l.
Considerind gindirea divin[ ca punct de plecare al crea]iei ,,Iatd etapele pe care
ni le putem reprezenta bizuindu-ne pe textul Fucerii: de la gdndire la suJlu, de la suflu
la cuvdnt, de la cuvdnt la lumind, de la tumind la aer, de la aer la apd, tn sJiirSit de la
apd la materia solidd'L. Conceptul de Logos este agadar uzitat in mod fragmentar 9i
divizat in cosmogonia cabalisticl. El apare uneori concretizat ca gflndire, ra{iune, iar
alteori ca gi cuvAnt propriu zis. Meritul cosmogoniei cabalistice fundamentate pe
Pentateuh este acela de a ancora creatia in Logos: ,, Cuv6ntul rerril, inceputul, desemneazd
inlelepciunea care aprezidat la crearea lumii dar acest cuvint semnificl Si <<verb>>.
' Ibidem, pag. 309.
2Ibidem, pag. 309.
Nicolae NEAGA 6 Hristos ln Vechiul Tbstament BereSit bara Elohim,prinYerb a creat Dumnezeu cerurile gi
Nicolae NEAGA
6
Hristos ln Vechiul Tbstament
BereSit bara Elohim,prinYerb a creat Dumnezeu cerurile gi pimdntul. Verbul este numit
paradigme divine. Logosul ca Persoanl reprezinti caracteristica ,,fiin{ei pentru altul" a
<<inceput>> - afirmd Zoharul - c[ci el <<era la inceputul creasiei>f .
divinitifii, deci este chipul sau modul de exprimare in exterior a Persoanei Tatilui,
Insuficienja cosmogoniilor iudaice este aceea care considerd ca punct generator al
El exprim[, aqadar, raliunea de a fi a Tatilui gi manifestl in exterior modul de a fi al
crealiei un element creat, pentru cd gdndirea care e inleleasi ca Punct Suprem este
divinitdlii, de aceea, daci se vorbegte despre un plan paradigmatic in Dumnezeu de
vdzutd ca prim element creat. Astfel, se ajunge la o tautologie a afirmdrii originii creafiei
in crealie.
Aceastl insuficiengd a cosmogoniei mozaice provine din faptul ci Ra{iunea
generatoare a crealiei nu este personalizati qi implicit etemizatd. Aceasti insuficienld a
croare a lumii, trebuie s6 inlelegem ci acest plan este exteriorizat prin Logos. Depdqind
insuficienla cosmogoniei mozaice privind crearea unei g6ndiri ca structurd paradigmaticl
de creare a lumii in Dumnezeu, teologia bizantind afirmd: ,,Deoarece nimic nu se poate
unui sistem monopersonalist va fi depdqiti prin tripersonalismul religiei cregtine. Astfel,
intr'o cosmogonie eminamente cregtind, daci Logosul este Persoand dumnezeiascl vegnici,
gi crealia igi are originea in El, crealia este astfel cauzatl de Dumnezeu gi nu de ea insdEi.
crea in Dumnezeu, gdndurile sau ideile despre lume sunt expresii necreate ale vielii
dumnezeieSti care reprezintd potenlialitatea nelimitatd a libertdyii dumnezeieSti"l .
Degi referatul Facerii nu prezintd o cosmogonie evident realizatd prin Logos
deductibilitatea acestei realit[1i, pornind de la acest referat ca premisd, este posibill in
Logosul, avdnd ca principali funclie aceea de a revela, de a exterioriza ralitnea
cxistenfei divine, exteiorizeazdin actul crealiei aceste idei, dar nu se identificd cu ele
nici la nivel personal, nici Ia nivel fiinfial. ,,in gdndirea Pdrinlilor greci, ideile divine
virtutea exprim[rii reahzdii actelor creatoare prin cuvdnl (,,A zis Dumnezeu s[ fie").
au un carqcter mai dinamic, intenlional. Ele nu-gi au locul tn fiinld, ci in ceea ce este
Crea{ia se face, astfel, prin rostire. Iar aceastd premisi scripturisticd, coroboratl cu
in energiile divine, caci ideile se identificd cu voinla sau cu voinlele
dupd fiinyd,
exprimiri cosmogonice, de genul celei din Ioan 1,3 (,,Toate prin El s'au fEcut
"),
(lelemata)
care determind modurile felurite dupd care fiinlele cteate participd la
permite dezvoltarea unui sistem cosmogonic, in care creafia si fie vdzuti ca operi a
TatSlui sdvArgit6 prin Logos. Aceast[ teorie a credrii lumii prin Logos este exprimati de
energiile creatoare"s. ,,Pentru aceea, paradoxal, fipturile sunt in Logosul cel Unul
care este tnsd ,supraJiinlial" Si mai presus de participare. Astfel, raliunile (loqot),
Sfhntul Grigore de Nazianz prin cuvintele: ,,Cuvintul se ingroa96"a.
dupd Sfdntul Maxim nu sunt identice cufiinla lui Dumnezeu, nici cu existenla lucrurilor
Aceastl ingrogare a CuvAntului este vizutd ca o exteriorizare a persoanei sale, ca
manifestare a alteritdfi persoanei sale prin cuv6nt rostit. Teofil al Antiohiei dezvoltd in
aceastd dimensiune cosmogonici teza Logosului entiatetos (imanent), care in crea{ie
devine Logos prosforicos. Aceastl exteriorizare a Logosului intr'un act creator se face
frri vreo diminuare a Persoanei sale. Exteriorizarea CuvAntului trebuie neaplrat sd aibi
din lumea creatd"e.
Agadar, paradigmele divine ale crealiei igi au sediul in energiile divine fiind expresia
modului de existenld al divinitdlii. Ele sunt exteriorizate prin Logos, crealia ca atare
fiind un act de plasticizare al lor prin rostire. ,,Lucrurile ca plasticizdri ale chipurilor
raliunilor divine sunt create prin cuvinlele poruncitoare ale Logosului divin, care dd
ca efect o plasticizare a sa in nihilo: ,,Cdci CuvAntul lui Dumnezeu, dupi cum spune
acestor chipuri plasticizate caracterul unor unitdli ralionale gdndite, proprii
Filaret al Moscovei, nu este asemenea cuvintelor omenegti care odatd ce ies de pe buze,
obiectivelor "to.
se sf6rgesc Ai se risipesc in aer"s, ci trebuie s[ infelegem ci efectul nu epuizeazE gi nu
Crealia lumii se face agadar prin Logos. $i dacd acest principiu teologic fundamental
diminueazd cauza, deci Logosul rimdne persoand divina deplini chiar dacd crealia se
face prin Sine.
este voalat exprimat in Pentateuh, afirma{ia ioan eicil: ,,lainceput era Cuvantuf' -rezolvd'
trangant obscura problemi a inceputurilor. Logosul este obArgia existentei, este Rafiunea
Neepuizarea Persoanei Logosului in creafie, degi aceasta poartd amprenta sa
(,,Lumea e o lume de inlelesuripentru cd ea poartdpecetea Cuvdntului lui Dumnezeu")6,
este explicatd de citre Sfin(ii PSrinti prin avansarea conceptului d,e logoi seminali sau
crealiei gi a creaturilorrr.
Crearea omului dupd chipul Logosului. Crealia, care este un act liber al voinlei
gi nu o rev[rsare naturall ca iradierea energiilor divine, este lucrarea unui Dumnezeu
7 John Meyendorff, Teologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 176.
I Ibidem, pag. 310-31 I .
6 Vladimir Los sky. Teologia Misticd a Bisericii de Rdsdrit, Ed. Bonifaciu 1998, pag. 84.
{ Apud. Sffintul Maxim, Ambigua.
5 Vladimir Lossky, Teologia Misticd a Bisericii de Rdsorit, Ed. Bonifaciu, 1998, pag 94.
e John Meyend orff, kologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 177 .
'0 Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2, Bucureqti
6 Preot prof. dr Dumltru Stiniloae, kologia Dognnticd Ortodoxa, EIBMBOR, vol. 2, Bucuregti
1997, pag. 51.
1997 ,pag.7.
'rIbidem, pag.9.
Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament 9 personal' a Treimii care are o voinfd comund
Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul Testament
9
personal' a
Treimii care are o voinfd comund ce apar(ine firii qi care
lucreazi potrivit
deciziei gdndirii
lbul de mai tnainte Si l-a creat pe Adam potrivit cu acest Prototip viitor. Prin urmare,
Sale, acesta este ceea ce se nume$te: ,,sfotur cer vesnic
si
cu
neputitfid
de schimbat al lui
Adam a fost creat dupd Chipul Cuvdntului Care avea sd-gi asume in timp, ca Hristos,
Dumnezeu"12. Crealia este un act liber al vointei Sale gi ea este
singurul fundament al fiin{elor.
firea omeneascd Si sd Se arate ca om desd
c[ omul
Trebuie slinlelegem,
totugi,
Orice creaturd iEi are punctul s5u de
arhetipald a crea]iei
osul lui Dumnezeu,
ffilc doar in umanitatea
Logos. Logosul, Dumnezeu Cuvantul, care
pomesc razele creatoare, logoi-iparticulari
contact cu dumnezeirea, totul este conlinut in
se prezinti ca un centru divin, focar din care
indumnezeitl a lui
pontru cd, in ultimd instant6, chiar 9i aceast[ umanitate este indumnezeit?l de Logos
ai fEpturilor, centru spre care tind, la rdndul
loq fiingele create, ca spre finta lor ultimi. creatd
dup[ modelul conlinut in Sine.
pentru a fi indumnezeitd, lumea este
lui Dumnezeu" din Facere l, 26 tu este umanitatea indumnezeitd, ci
dinamicd, tinzind cdtre scopul ei ultim, de mai inainte
,,Chipul
hotirat in ideile-vointe. Acestea
dupd ,,Chipul lui Dumnezeu', Care este Logosul. Hristos este Arhetip al
din urmd igi au centrul in cuv6nt, inlelepciune ipostatic[ a
rceallta este
Tatilui, care se manifesti in
Omului gi model de des6vArgire al acestuia, pentru cd este identic cu Logosul. intreaga
toate qi care aduce toate in Duhur sfint ra unirea cu I)umnezeu.
orea[ie este flcutlprin plasticizarea ra]iunilor divine de cltre Logos(,,totul este conlinut
in Dumnezeu nu existd nimic
care sd inceteze, nimic care si aib[ un sfir$it. Cuv6ntul
ln Logos, Cea de-a doua Persoand a Sfintei Treimi, gare este pimul principiu 9i linta
siu se nagte, dar nu trece. El n'a creat
pentru un trmp oarecare, ci pentru vegnicie; El a
Ultimd a tuturor celor creale")|7. Astfel, ,,Orice creaturd tSi are punctul de conlact cu
adus laptura la fiinla prin Cuvdntul Sdu creator:
,,Cdci
tot ceea ce aqost cr"at de Dumnezeu
DUmnezeirea: aceasta este ideea, rafiunea sa, Logosul Sdu, Care este in acelasi timp
in diversele natui se reuneste in om ca intr'un creuzet,
pentru aforma in er o de,tdvdrsire
llnla cdtre care tinde. Ideile lucrurilor individuale sunt confinute in idei mai inalte gi
.fird pereche, ca o armonie compusd din elurite sunete,,t3.
A$adar, omul a fost frcut cel din urm
ilui generale, precum sunt speciile tn genuri'\\-
palatul slu ,,ca un profet gi ca un preot,'r4.
voin{a lui Dumnezeu, aceasta este origine
Omul, ca element creat, nu-gi poate regdsi obdrgla dec6t tot in Logos: ,,in mod
ttpecial, El este Prototipul omului care este tn sine cuvintele ce-l exprimd pe el Si toate
plinitatea vietii dumnezeiegti, aceasta fiind
in libeftate aceaste unire, in acordul liber
Cy care std in legdturd, ca unele ce vin, 5i ele, din Cuvdntul Suprem. Cuvdntul creator
Sl suslindtor are in Sine cuvintele sau raliunile tuturor, ale unora ca subiecte de cuvinte,
ale altora ca Si conlinut al lor deosebit de conlinutul persoanelor subiecte ale cuvintelor,
Dumnezeu.
_
Dacd intregul referat al creafiei, cu
dar destinat sd devind al lor"te.
Un aspect important al
cosmogoniei este crearea omurui dupa chipul lui Dumnezeu.
evidentele imprica{ii voalate ale unui discurs
Crearea omului dup[ Chipul lui Dumnezeu se reflectd in insugirile acestuia. Astfel,
dac[ acest Chip al lui Dumnezeu este identificat cu Logosul, iar Logosul este gindit ca
hristologic, devine profund logosic in lumina
Noului rlstament, interpretarea termenului
de chip al
lui Dumneley, in lumina teologiei
pauline, capdtd irq.i.r*i profund
hristologice:
,,Pentru sfdntul Apostol paue7, <chrp
kikon)
ar Dumnezeurui cerui
Pcrsoand, este necesar ca gi omul sd fie persoanl - subiect de comuniune: ,,Subiectul
uman e rafiunea personald gdnditoare, creatd intr'o corespondenld cu lucrurile gdndite
de Logosul Dumnezeiesc dinainte de a le crea. Logosul nu creeazd numai niSte subiecte
,evdzut> (Col. 1,15)
este Hristos. Iar omul este, precu,m ro^ r"d"o, rl,iip al Chipului
Dar
gdndite, ci Si niste subiecte aduse la existenld dupd Chipul Sdu, ca subiecte pe care sd
eic
<cuvdnt (logos) al lui Dumnezeu>
e cu
le gdndeascd intr'un dialog caEl "20. De asemenea, dac[ Logosul este cugetat ca Persoand
t, dacd nu
identic ca semndicalie cu
de <
neydzuttt',ts.
Care ipostaziazii o fiinld, atunci gi omul trebuie sd respecte aceeagi structurE. De aceea,
,,Omul este in acelasi timp persoand Si naturd sau, mai exact, persoand care concretizeazd
Hristos reprezintd, agadar, Arhetipul gi rhelosur
existenlei umane: ,, sfdntur lrineu
de Llton spune cd <Hristos Cel istoric a
prototipul
fost
pe
care L-a
avurt
Dumnezeu
in
minte atunci cdnd a creat primur ont, care or"o ,i se arate pe pdmdnt. Facdtorul a
cregtinl, 1998,
16 Apud P.S. Irineu Sl[tineanul, Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia
pag. 6.
r2vladimirLossky,korogiaMisticdaBisericiideRdsdrit,Ed.Anastasia,
i, vludi-ir Lor sky, Teologia Misticd a Bisericii de Rd.sdrit,Ed. Bonifaciu, 1998, pag.87.
1990,pag,r25.
Ir Ibidem, pag. 135.
I{ Ibidem, pag. 138.
r8 Ibidem, pag. 87.
re Preot prof. dr. Dumitru Stiiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol' 2, EIBMBOR, Bucureqti
1997,pa9.49.
15 Panayotis Nellas, Omul - animal indunutezeit, Ed.Deisis, I 99g, pag. 65.
20 Ibidem, pag. 8.

t

Hristos fn Vechiul Testament 11 Nicolae NEAGA 10 Si reveleazd natura, pentru cd el este
Hristos fn Vechiul Testament
11
Nicolae NEAGA
10
Si reveleazd natura, pentru cd el este Chip al Fiului, care reprezintd un ipostas personal
llr omul se deosebegte de toate fEpturile p6mdntegti, frind insd legat de ele dupd cum
ilto legat gi de lumea curat spirituald. ,,Omul este o minune dacd privim mica picdturd
distinct al Fiinlei Unice Si indivizibile, comwtd Tatdlui, Fiului Si Sfintului Duh"2t.
Omul se conformeazdArhetipului sdu nu doar la nivelul structurii sale ontologice,
de,rdmdntrd din care derivd Si care produce oase Si carne tntocmite dupd chip"z'.
Logosul sau CuvAntul insugi s'a frcut om pentru a schimba qi a readuce la El
ci 9i la nivelul oglindirii esenlei Sale (nu a reproducerii ei). Astfel, un om creat dupe
[tsrnul omenesc. Omul este agadar o fiin]6 ra]ionalI, alcituiti din suflet gi trup, este
chipul Rafiunii trebuie si fie cu necesitate rafional qi chemat la pirtEgie in aceastd
Rafiune: ,,Din moment ce reprezintd un chip al atotinlelepciunii Creatorului,
inlelepciunea (sophia) omului are putinla Si datoria de a se ridica Si ea la
u6irea gi unitatea acestor douL Dumnezeu a chemat la viald pi la inviere intreg ansamblul,
rdicl pe om, nu doar o parte a lui. in Cartea Facerii 1,26: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem
on dupd chipul Si asemdnarea Noastrd"zl , folosirea unor imagini gi simboluri pentru
atotinfelepciune. SfdntulAtanasie cel Mare spune <dar, pentru ca ele nu doar sd existe,
6Xprimarea acestui adevdr de credinli este determinati de nevoia de exprimare qi de
ci sd existe tn Sine, a binevoit Dumnezeu ca inpelepciunea Lui sd Se pogoare la creaturi,
ca sd aseze o tntipdrire oarecare Si o pecete a Chipului Lui in toate, pentru ca cele
/dcute sd se arate in\elepte Si vrednice de Dumnezeu. ASa cum cuvdntul nostru este chip
lnfelegere omeneascS.
Omul posed[, prin insigi natura sa, rafiunea de a ajunge la adevdr. Numai Logosul,
fuliunea suprem[, putea sdJ protejeze pe om, reprezentantul Siu cel mai calificat in
al Cuvdntului care este Fiul lui Dumnezeu, a$a Si inlelepciunea Lui, in care
hijlocul naturii,
(inlelepciunea creatd) avdnd putinla de a cunoaste Si a cugeta, ne facem primitori ai
inSelepciunii Creatoare. Omul este inleles de Pdrinli in mod ontologic numai ca Jiinld
Gontribulia Logosului se v[degte mai ales in crearea ra]iunii: ,,care lumineazl mintea 9i
lntemeiazd judecata"28, in timp ce Sfintul Duh inzestreaz[ inima cu darul virtulilor,
teologicd. Ontologia lui este ioaneicdt'42.
precum gi cu cdldura iubirii divine.
Rafionalitatea omului se regdsegte atit Ia nivelul capacitalii sale de cugetare, cdt gi
la nivelul potenfialitd|ii sale de a fi o fiin!5 cuvdntdtoare: ,,Arfi corect sd inlelegem c:d
Rolul raliunii sau al Logosului este impus de cdutarea adev[rului ideal: ,,S[min!a
Logosului"2eeste plantatd sau innlscuti intregului neath omenesc. Raliunea innlscutd
omul este ralional-cuvdntdtori pentru cd a fosl zidit dupd Chipul lui Hristos, care e
Rafiunea-cuvdntul ipostatic al Tatdlui. Sfintul Atanasie cel Mare, care cerceteazd in
tUturor oamenilor nu poate si nu afecteze activitatea gi istoria uman[. Acliunea raliunii
ln istorie o conduce pe aceasta spre Raliunea suprem[, spre Logosul llristos, Fiul lui
special aceastd temd, o formuleazd cu claritate; <Dupd insuSi Chipul Sdu i-a ficut pe
Dumnezeu, prin ceea ce s'ar putea numi o revelafie universali fiindci ,Jofi acei ctre au
ei ddndu-le Si puterea Cuvdntului-Rafiunii Lui; ca avdnd-o in ei ca un fel de umbrd a
Cuvdntului-Rafiunii Si Jdcdndu-se rafionali, sd poatd rdmine tn fericiret"2t.
Ca persoanl creati dupl modelul Logosului, omul reprezinti un subiect de
tr[it gi triiesc cu Logosul sunt cregtini"]o.
Aceasta este perspectiva hristici a existen{ei, asupra clreia nu putem stlrui, dar
care constituie miezul credinlei cregtine. Cici aceasta inseamni a fi creqtin, a crede cd:
comuniure, care poate intra intr'o rela{ie dialogici cu Dumnezeu, iar ca persoani ralionali
,,Cuvdntul trup s'a f5cut gi noi am v5zut slava"3t, Sicd: ,, at6t a iubit Dumnezeu lumea, cd
el poate conlucra cu Divinitatea: ,,in acest mod, putem inlelege c[ omul e creator
(demiourgos) pentru cI e Chipul Cuvdntului-Rafiune creator prin excelenld,: <$i in
u lrimis pe insusi Fiul Sdu, ca cei ce cred in El sd nu piard, ci sd aibd viayd veSnicd"32.
Logosul lui Dumnezeu insugi s'a fEcut obiectul ra{iunii (al gnndirii) qi al migcdrii fiin{ei
aceastd privinfd, omul este ficut chip al lui Dumnezeu, intrucdt cq om conlucreazd
(sinergoi) lafacerea omului (cf,. Clement Alexandrinul)>"2a. ,,Devine astfel limpede cd
ulnano, puadnd-o total in acord cu raliunea gi cu migcarea Sa divin[ plini de iubire gi
ItrcAnd-o sd se miqte in virtutea creafiei insegi.
esenla omului nu se aJld in materia din care a fost creat, ci tn Arhetipul (modelul) pe
baza cdruia a fost pldsmuit qi spre care tinde. ASa cum adevdrul icoqnei se afld in
persoqna zugrdvitd pe ea, tot a;a gi adevdrul omului se afld in modelul lui'2s.
Ultima dintre fEpturile lui Dumnezeu gi totodat5 cea mai de seami dintre ele este
rd Preotprof. dr. L G. Coman,,,Elemente
de antropologle ", in Studii Teologice, an XX, nr. 311968,
pag.64.
omul, cu care Dumnezeu incheie gi incoroneazd,intreagacreafie. Prin natura gi demnitatea
2r Panayotis Nellas, op. cit., pag.70.
17 Preot prof. dr. Dumitru Ra&t, indrumdri misionare, EIBMBOR, Bucuregti 1986,pag. 179.
7H Nichifor Crainic,,,Conceplia noastyd despreviald",in Studii Teologice, seria a II-a, an XLV, nr.
1-4l1993,pag, 35.
re Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.70.
22 Apud, ibidem, pag.76.
2r Apud, ibidem, pag.69.
2a Ibidem, pag.69.
25 Ibidem, pag.75.
ro lbidem, pag.71.
rl Mircea Vulcinescu, Zogos Si Eros, Ed. Paideia, Bucurepti l99l,pag.49.
12 Ibidem, pag. 50.

I

l2 Nicolae NEAGA Hristos fn Vechiul Testament 13 Prin aceste inaintlri, Dumnezeu iese din Sine
l2
Nicolae NEAGA
Hristos fn Vechiul Testament
13
Prin aceste inaintlri, Dumnezeu iese din Sine insugi prin lucririle Sale bineficitoare,
Firea umanl e participarea la Logos, iar via{a e o devenire spre Hristos in Hristos.
nu numai in crearea lucrurilor, ci qi a persoanelor, care sunt chipurile subiectului insugi
al Logosului. cregtinii sunt,,copiii adevdrului'a3,pentru cd,viata lor este dupi adevir.
Adevirul care defineEte pe om participd deci simultan Ia rafiune gi la Dumnezeu; la
Prin Logos s'a fEcut mu{imea lucrurilor, Logosul e prin toate pentru cd ,,cei care au
raliune, pentru ci oamenii au fost creafi de Ia inceput ca fiinfe rafionale gi capabile de
inteligenld, la Dumnezeu pentru cI El este fundamentul raliunii ca inteligenfd sau Rafiune
vegnicd. Prin aceastl intrupare, Dumnezeu-Logosul intrl ontologic in istorie, o cuprinde
Duhul lui Dumnezeu sunt conduSi la Cuvdnt, adicd la Fiul Si Fiul ii ia Si ii oferd Tatdlui,
El Tatdl le dd nestricdciunea"re. Consubstanlialitatea anterioar[ facerii lumii, deci etern6,
tllntre Logos, Dumnezeu 9i Sfhntul Duh, rolul cosmologic in crealia Universului 9i rolul
lOtcriologic in mdntuirea omului ni-L prezinti pe un Dumneze\ cate se afl[ acasi in
lcsst cosmos.
de la un capdt la altul gi o conduce. Devenind om,,,Logosul impdrtagegtevia,ta"la,
suferinla, dilemele, ntrdejdile gi aspirafiile tuturor oamenilor.
intruparea acestei Raliuni in om i-a dat acestuia congtiinfa ci el este solidar cu
cosmosul in care el trebuie sS,realizeze deplinul echilibru ontologic Ai moral al fiinlei
sale. Omul nu poate deveni st[p6nul cosmosului decAt pitrunzdndu-l incet gi laborios
cu spiritul siu. ,,Rafiunea insdsi este identicd, se contope$te cu raliunea obiectivd si
universald, .fiind Si ea emanalie a aceluiasi <<foc Jdurar>"3s.
Logosul e cel ce a provocat evolulia lumii prezidatr de un Neo-Logos, care nu e
alrul decAt Logosul total. Omul este iubit de Dumnezeu, participarea omului intreg la
Logosul a fost trimis de Dumnezeu oamenilor, a$a cum un rege trimite pe fiul sdu,
lgge pentru oameni, spre a-i mdntui prin convingere. Prin intrupare ,,Logosul a recapitulat
ln El intreaga fire uman5"ao. Aga cum primul Adam a fost nlscut din p[mAnt de citre
LOgosul lui Dumnezeu, se cuvenea ca acest Logos, recapituldnd El insuqi pe Adam, sd
flc ndscut 9i El la fel cu Adad. ,,Cuvintul, la plinirea vremii, S'a Jdcut om, pentru a
fCcapitula totul in Sine"at. Cdnd Cuvintul asum[ firea omeneasc[ se stabilegte
ggmuniunea dinfue Dumnezeu gi omenire. Logosul L-a prezentat pe Dumnezeu oamenilor,
Ct ace$tia s[ aib[ spre ce progresa.
,,Prezen[a lui Hristos tn crealie, prin puterea Duhului, este singtrul mijloc prin
vialI 9i chiar la viala vegnicd fiind expresia acestei iubiri divine. intruparea Logosului gi
1Ure lumea afost deschisd Si prin care se poate deschide din nou cdtre Dumnezeu"a2.
activitatea acestuia in cadrul istoric gi cosmic au {Ecut sI coboare dragostea insigi in
inimile oamenilor. ,, omul <crestint dd mdrturie acestui adevdr prin propria sa viald"i6.
Qmul este prefuit gi indlfat, el este,,Chipul lui Dumnezev"ol, egal in cinste, drepturi 9i
dstorii cu toli semenii sai. Omul e menit sd creascd pdnd la dimensiunile staturii lui
intruparea Logosului a creat realismul teandric Ai euharistic, prin intruparea sa in om.
Hristos; omul este o fiinfl social6, el nu poate trli astfel izolat, ci in comunitatea celorla[i.
Logosul l-a ridicat pe om la o cinste coviqitoare. Dumnezeu l-a creat pe Adam nici
incd de la inceput, adicd de la facerea lumii, se observd impreund lucrarea
nemuritor, nici muritor, ci capabil de ambele silualii, inzestrat cu puterea de a voi gi a
putea toate, adicr gi binele 9i rrul. De laAdam 9i pdnd astizi nimeni n'a fost mAntuit prin
puterea naturii, ci prin Harul Sfintului Duh in credinta numelui lui Iisus ,,pentru cd n'a
Porumbelului divin gi a CuvAnfului, datoritl cdruia toate s'au zidit, lucrare care se
C6ntinud in veacul veacwilor. Din aceasti perspectivd, se poate afirma c[ Logosul a
lmprimat creafiei caracterul de ralionalitate, qeand raliunile lucrurilor, modele exemplare
fost dat oamenilor de sub cer alt nume in care se cuvine sd ne mdntuim decdt numele lui
lisus Hristos (F A4,12)"31 .
mu arhetipuri dupl care a zidit universul sensibil. Cuvintul a devenit ipostasul acestui
Arma decisivd a omului este libertatea sa. Omul are o libertate de voinfi unicI, nu at6t
trup, astfel incdt natura umanl 9i cea divin[ au primit un centru unic.
Crealia in sine (natura gi omul) nu ne poate comunica viala veqnici a lui Dumnezeu,
ca ipostas unic, pe cdt natuii unicd. Voinla omului sau a firii umane nu poate deci deriva din
dUpi
ce noi am pierdut-o priu cldere. ,,De aceea S'a intrupat Dumnezeu ca om, pentru
firea sa divind. Omul-Duru:lezeu confine in El pe fiecare individ. Fiecare om este virtual un
lnsuSi Dumnezeu izvorul vielii veqnice sd ni se facd prin mijlocirea umani Si prin
cu
adevdrat frate al lui Iisus Hristos, un moment al creaturii participante la personalitatea
universall sau simfonicd a lui Iisus Hristos. Numai in Hristos gi cu Hristos omul capdtd
natura legatd de om, mijloc de comunicare al acestei viefi"a. Cuvdntul devenit trup n'a
personalitate. ,,omul este in sine impersonal, fiecare om este un Hristos virtual"38.
ru P.S. Irineu Bistri1eanul,.yii,1 tul lrineu de Lyon, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca 1998, pag. 48'
lbidem, pag. 56.
13 Preot prof. dr. I.G.Coman, Elemente de antropologie, pag.13.
ra Ibidem, pag.74.
'o
{r lbidem, pag. 58.
r5 Preot Sebastian chiril6, Logos si Ethos, in studii reotogice, nr. 3-411970,an XXII, pag.257 .
ir Preot prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos - Bisericd - Societate, EIBMBOR, Bucuregti 1998,
pag. 19.
36 Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.74.
17 Ibidem,.fi cuvdntul trup S'a/dcut,Ed. Mitropoliei Banatului gi rimigoarei, 1993,pag.43.
'8 Ibidem, pag.43.
ar Preot prof. ttr. I. G. Coman, ,,Actualitatea gdndirii patristice",in Studii Teologice, Mitropolia
( )lteniei, an XXVII, w. 9-l0ll97 5, pag. 81 .
{{ Nichifor Crairic, op. cit., p.65.
Nicolae NEAGA L4 Hristos tn Vechiul Testament l5 refEcut chipul gi aseminarea, deoarece El insugi
Nicolae NEAGA
L4
Hristos tn Vechiul Testament
l5
refEcut chipul gi aseminarea, deoarece El insugi a devenit ceea ce existi deja dupi
lnleleasd Jdrd Logosul ipostatic"sr, adicd cuvAntul vielii, Cuvintul lui Dumnezeu care
Chipul SIu, gravdnd in profunzime asemdnarea, fEcinduJ pe om, prin vdzutul Cuvintului,
loorganrzeazd lumea intr'o nou[ comuniune personald cu Creatorul.
asemenea Tatllui celui nevizut. Altfel spus, primul Adam a fost creat dupl Chipul qi
Asemdnarea Iui Hristos, NoulAdam, El insugi ,,Chip vdzut al Tatilui".
Cosmosul gi natura umand intim legatl de cosmos sunt imprimate cu o rafionalitate,
,,iar omul, creaturi al lui Dumnezeu'b e dotat in plus cu o raliune capabili de cunoagtere
congtientd a ra{ionaliti}ii cosmosului gi a propriei sale naturi, Acest fapt face posibil
Prin urmare, ralionalitatea cosmosului se descoperd ca un fundament spiritual
lmprimat crealiei de Tatdl, prin Fiul, in Duhul Sfhnt. Omul este chipul Fiului qi caatarc
chipul Tatalui"51. Ca gi chip al Cuvintului lui Dumnezeu, omul subiect al
€tte ,,dupl
lgcrurilor
sau impreund-subiect cu semenii sdi, avdnd rlspunderea de a vedea in lucruri
hfiunile divine ale lor, gi prin ele, pe Logosul insugi ca subiect suprem al lor, are menirea
dialogul persoanelor umane cu Logosul divin din lumea lucrurilor create: ,,Ascunzdndu-Se
td dczvolte comuniunea cu semenii sdi, ca impreun[-subiecfi ai lucrurilor, dupd chipul
pe Sine pentru noi in chip negrdit tn raliunile lucrurilor, se face cunoscut in chip
Logosului divin.
proporlional prinfiecare din cele vdzute'46.
Crealia produce o ramificare a raliunilor din unitatea lor in Logosul divin, iar
migcarea produce readunarea lor in aceasti unitate. Logosul intrupat, Dumnezeu, se
Omul este flcut dupd chipul lui Dumnezeu pentru c[, avdnd un suflet inrudit cu
Dumnezeu din principiul de via|[ produs in om prin suflarea lui Dumnezeu, tinde spre
Dumnezeu gi se afl[, intr'o relalie vie cu Dumnezeu. lat prin aceast[ rela]ie de viafi,
folosegte nu numai de fipturi, ci chiar de imprejurlrile concrete ale vietii: ,,El vorbeSte
Si lucreazd continuu prin noi, prin care cheamd pe fiecare om la implinirea datoriilor
omul menline nesllbitd inrudirea sa cu Dumnezeu. Relalia dintre om gi Dumnezeu este
posibilS datoriti faptului ci Dumnezeu l-a fEcut pe om de la inceput inrudit cu Sine.
sale fald de El Si de semenii sdi'47, rdspunzdnd la apelurile omului in fiecare clipd.
F[c6ndu-l dupd Chipul Sdu, Dumnezeu l-a pus pe om chiar de la inceput in relalie
Lucrurile gi imprejur{rile acestea sunt tot atfltea gdnduri (rafiuni) manifestate ale lui
congtientd gi liberd cu Sine.
Dumnezeu, deci tot atdtea cuvinte plasticizate. Datoritii acestei structuri ralionale a
crea[iei. care este un reflex al Ra]iunii divine manifestate in Persoana Logosului divin,
Exprimirile antropomorfice ale lui Moise despre lucrlrile dumnezeieqti ne
evidenliazi in chip minunat deosebirea tipurilor de lucrdri manifestate de Creator ,,cdci
Dumnezeu nu se confundl cu creafia, nici nu se separl de creafie, ci pistreazl o relalie
internl cu intreg universul, cu toate lucrurile v5zute gi nevdzute, prin Duhul Sfint.
Acest lucru ni se face evident prin actul unic, nerepetabil al intrupnrii Logosului
divin, care pune ,,un fundament nou gi etern comuniunii pan-umane"o8, ca reflex al
descriind creafia, marele prooroc observd cd pe toate celelalte creaturi Dumnezeu le-a
produs prin cuvdnt"53, iar pe om l-a fbcut cu mAinile Sale. Omul a fost adus la existenld
ln urma tuturor creaturilor pentru cI el reprezint[ o intregire a acestora qi pentru c[
unegte in sine lumea materiall cu cea spirituald.
comuniunii treimice. Un pas mai departe l-a constituit afirmarea posibilitdfii ca Dumnezeu-
Cuvdntul sd poat[ fi gi lucra in trupul omenesc ca parle a crea{iei. Se descoperd prin aceasta
conformitatea ce existi intre persoana umanl gi Logosul care se intrupeazd gi se afirm6
astfeT: ,, Cuvdntul Totdlui iSi pregdteSte El insusi in Fecioara trupul ca templu Si gi-l face
Putem concluziona astfel ci numai actul divin al intruplrii Logosului care ne
Une$te cu Dumnezeu garatteazd, mdnfuirea. ,,Ceea ce e Jdcut odinioard prin Cuvdntul
lui Dumnezeu continud mereu sd Jie ficut prin acelasi Cuvdnt: <cdci Cuvdntul Tdu, o
[)oamne, subzistd mereu in ceruri; pe de altd parte, Cuvdntul lui Dumnezeu este
propriu ca pe o unealtd, Jdcdndu-se cunoscut Si locuind tn el"ae.
lotdeauna acliune, prin Cuvdntul Sdu se fac cerurile>"s.
Prin aceasta se confirm6 menirea trupului de a deveni ,,casi", <templu al lui
Prin urmare, lumea a existat dintotdeauna, deoarece bun[tatea lui Dumnezeu a
Dumnezeu-Cuyantub)s
$i in acelagi timp organ prin care Dumnezeu cel intrupat vorbegte
uvut mereu trebuin{[ de obiect. Agadar, crea(ia omului dupi Chipul lui Dumnezeu care
qi lucreazi. Astfel, intruparea ne reyeleaz[ cd ,,structura ralionald a crealiei nu poateJi
l-a plEsmuit, s'a fEcut dintru'nceput pentru ca El (Hristos) sI poat[ cuprinde c6ndva
Arhetipul. intruparea Logosului care e ,, Chipul" sa:u ,,Icoana" desdvdrgitd gi unicd a
,,Tatdlui" gi astfel, omul, enipostaziatin Logos, se poatA fi iniltat 9i el la ,,chip", sd se
a5 Preot $tefan Buchiu, intrupare
a6 Ibidenr, pag.37.
a7 Ibidem, pag.37.
a8 Ibidem, pag.37 .
Si uniture,Ed. Libra, Bucuregti, 1991 , pag. 37 ,
arate gi el ,,icoand" sau ,,chip al lui Dumnezeu". ,,Chipul lui Dumnezeu in om reprezintd
rr Ibidem, pag. 19.
ae P.S. dr. Irineu Slitineanttl,Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtind, Bucuregti,
1998, pag. 9.
5o Preot $tefan Buchiu, op. cit. pag. 19.
r) Preot prof. dr. Dumitru Ra d:u, indrumdri misionare, op. cit. pag' 219.
rr Ibidem, pag.2l9
ra Alexandru $afra4 Cabala, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureqti, 1999, pag.3l.
t6 Nicolae NEAGA Hristos fn Vechiul Testament t7 un dar si fu acelasi rimp un
t6
Nicolae NEAGA
Hristos fn Vechiul Testament
t7
un dar si fu acelasi rimp
un scop, o bogdyie dar qi un destin. omur isi gdseste conrinutur
ontologic tn Arhetip "ss,
Persoana divino-umand a rui Hristos
fost creat pentru autonomie, ci pentru co
De aceea, considerim nimerit s[ intreprindem o anarizd a
problemei Logosului rn
dlductico-poetice, in aceeagi manierd de neaccentu are a caracterului
personarist
ne aratr cat se poate de evident ci omul nu a
al
Logosului gi de observare a dimensiunilor tipologicJogosice a acestor scrieri. La acest
nlvcl di
Dumnezeu adevirat gi Om adevira! El c
, o reiterare a discursului cosmologic al
Etou[iei
Treime, prin care Duhul se pogoarl in lume
Facerii. ln AiO*ti"o_fo"ii ,
Logosul
o
cu Thtil ceresc.
Vlrut ca
reeazi (ps. 32, 6: ,, prin Cuvdntul Domnulul
Prin urmare, natura umani
il'au tntdrit cerurile Si prin duhul gurii Lui
a rui Hristos este desdvdrEitd, insr ceea ce rucreazd ca
loard puterea lor,).
,,persoand" in om, rucreazd ca
$
,,Cuvd,n/" in Hristos, a cirui p"
Fdrr sd reludm intreaga cosmogonie a crealiei
oura
prin
este divin
cuvdnt (explicatd in capitorul
Umanitatea insumatI de aceasta din urmd
Iofcritor la Logosur in pentateuh), trebuie sr observdm ce,
are, astfer, o anume asum,*e cu cea a lui Adam
inainte de picat. Dar chenoza Cuvdntului est
po.trce, funclia instrumental[ a Logosului in cosmogonie
u nivetuicd4ilor didactico_
conferi poribilitutra ,ro,
supuse, prin voinla de riscumpirare a M6n
condifii fald de care nu trebuie sd rea
nu_anfiri ale viziunii
despre Logos. Dac6 am vorbit despre creatia
tumii prin Logos, am
ttltat cd lumea apare ca
expresie a plasticizirii Logosului-Raliune
9i tretuie sd artrttrm
Pe de alta parte, dacd voinfa
cd in cr4ile didactico-poetice
aceastr Raliune capitE insuqirii" ird6;.ii
(ps. r03,
care devine voinld a Cavilntului,'s6este v
4i ,,toate cu infelepciune le-ai fEcut',).
proprie rezidd intreaga taind a mintuirii no
ogie igi glsegte rezolvarea in hristologie,
lui Dumnezeu,,dupi care este creat omul.
ercare de explicare a originilor, finalitdfilor
lune antropogenetic
ioaneicd'
Logosu
nici in cazul c
despre Logos.
semantica conceptelor firndamentale ale ac
ancorare a lor intr-o dimensiune logosi
din aceste cdrli pare si acorde ur inedit
a spus dumnezeiescul David <inveci, Doamn
$i iarasi <a trimis Cuvdnal Lui Si i_a vin
roste$te
cu
uill
psalmistul
despre care vorbeste
!-l'a:*l
, rmpersonal,
poa
ci doar unul personal.
Nu se
personal
exte, o teologie a unui Logos eminamente
exp,icati
/i,r"-ri^^ -
l'"T"T:;:::l::iHnT:.:,;il,.:TIJ::,:fl:
adevirul
apotemd rnterpretabild.
5s Panayotis
Nellas,
Omul,
animal
indumnezeil.
r-Sebastianchiild,,,,LogossiElftos",inStudiireologice,seriaall-a,anulXXII,nr.3-4/1970,pag.
toL/ladimrr Lossky,
Introducere in Teorogia ortodoxd,Ed. Encicropedicd, Bucuregti, 1997 , pag.
'N Preot Prof. Dr. Nicolae Ne aga, Hristos in Vechiul Testament,sibiu, 1944, pag. 6g.
Hristos in Vechiul Tbstament 19 l8 Nicolae NEAGA lnlrucdt ea e lumina ve$nicd; in modul
Hristos in Vechiul Tbstament
19
l8
Nicolae NEAGA
lnlrucdt ea e lumina ve$nicd; in modul acesta, inYelepciunea e in acelasi timp Si
ierarhie valoric[, ci doar de o recunoagtere a participaliei acestei ierarhii la Persoani la
veS nicd, si strdlucirea v esniciei' a1 .
nivelul clrfilor didactice ale Vechiului Testament.
Origen stabilegte o legdturl indisolubila intre Logosul-inlelepciune qi in{elegere
llrdlucirea
,,Totu|i, nimeni sd nu creadd cd am vorbi despre cineva care nu ar fi de sine
lldtdton atunci cdnd il numim inyelepciunea lui Dumnezeu. ASadar, trebuie sd credem
ca gi capacitate a umanului de accedere la sensul teleologic al creatiei, pornind de la
carfile didactice veterotestamentare. Astfel, pentru el, ,,infelepciunea este Cuvdntul lui
Ad lnlelepciunea s'a ndscut tnainte de orice inceput in orice chip ar puteafi conceputd
Dumnezeu prin aceea cd deschide tuturor celorlalte fiinYe, adicd intregii creaturi,
puterea de inlelegere a tainelor Si necunoscutelor, cupriltse toate tn in;elepciunea lui
eeeil,sta. in aceastdfiinld de sine stdtdtoare a Inyelepciunii se cuprindeau virtual toate
ftptele Si toate tiparele crealiilor viitoare, fie cd avem in vedere fiinlele primare, fie
Dumnezeu; de aceea e Si numit Fiul-Cuvdnt, iar la rdndul Lui, Acesta e ca un tdlmaci al
tainelor minlii"5e. ,,Iar intrucdt inlelepciunea reproduce in Ea insdsi ceea ce vrea sd
descopere altora, pentru ca de acum incolo sd cunoascd si sa in1eleagd pe Dumnezeu,
Ea poate fi numitd cu adevdrat <chipul fiinlei lui Dumnezeu>"n.
La nivel gnoseologic, existenfa Logosului e doveditd 9i in mod negativ in c54ile
didactico-poetice prin accentuarea incapacitdlii omului de cunoagtere a sensului
existenfei datoratl nerelevirii Logosului-Rafiune.
Cartea Iov, reprezinti, in ansamblu, o
lntrinsecd unui discurs triadologic metaforic specific cIrlilor didactice.
elegie existenliali menita sd releve sensul suferinlei gi implicit, al existenlei. Epilogul
cdrfii reprezintl o descoperire a incapacitdlii umanului de infelegere a existenfei datoratd
necunoagterii (ca dovadd a acestei necunoa$teri, Dumnezeu ii prezinti lui Iov elemente
ale creatului care-i sunt strdine: leviatanul etc.). Dar, dacd vorbim despre o necunoagtere
a sensului existenfei gi facem apel la teoriile gnoseologice ale lui D. D. Rogca privind
incapacitatea cunoagterii lumii create, infelegem, prin opozi]ie, ci inlelepciunea nu
vine din cunoa$terea lumii (discursul despre leviatan reprezentend doar un pretext de
demonstrare a incapacitilii gnoselogice), ci din cunoa$terea Raliunii, a Logosului.
Dumnezeu ii spune lui lov cE el nu poate infelege lumea pentru c[ nu o cunoagte
cdnd pe amdndoud laolaltd; fetele din lerusalim sunt sufletele care asteaptd la uSa
miresei s osirea mirelui "il.
nici pe ea, 9i nici Raliunea care ii dd sens. Astfel, Dumnezeu ii relevd indirect lui Iov
ln
existenla Logosului Personal, a cirui nerelevare explicit personalf, in Vechiul Testament
la
induce incapacitatea raliunii umane de cunoagtere. Dumnezeu ii spune lui Iov ci
inlelepciunea trebuie sd vini dintr'o participa{ie a ra{iunii umane la Ra}iunea divin[.
GT
Am putea considera cartea lov ca un pasaj revelafional inedit in care nu Fiul descoperd
existenfa Tatilui, ci Tatdl descoperd existenfa Logosului sdu.
Printr'o dialectici destul de interesantl, pornind de la un text din inlelepciunea lui
personajul principal, a Cdrui prezenld
conduce intreaga miScare a acestui ne
rllnsul> prin excelenld, <Hristosul>, adi
Solomon 7,25 refeitor la inlelepciunea lui Dumnezeu: ,,Ea e sufletul puterii lui
Dumnezeu, ea e curatd revdrsare a slavei Celui Atotputernic in strdlucirea luminii Lui
mireasmd: <Miresmele Tale-s balsam mi
,fecioarele Te iubesc> (Cdntarea Cdntdrilor l, 21"0s-
celei veSnice;i oglindaJdrd patd a lucrdrii lui Dumnezeu Si chipul bunatdlii Sale",
Origen deduce caracterul personal al acestei infelepciuni. ,,intr'adevd6 inYelepciune
6r lbidem, pag.67.
este strdlucirea luminii Lui (Dumnezeu) nu numai tn calitatea ei de a fi lumind, ci Si
62 Ibidem, pag.56.
ntSffintul Ioan Damaschinul, op. cit-,pa9.27.
0{ preot prof. &. I. G. Coman, Origen despre Logos, Bisericd Si suflet tn comentariul sdu la
se Origen,,,Despre
principii",in Scrieri alese, p a III-a, P.S.B., vol
8, EIBMBOR, Bucuresti I 982,
Cdntarea Cdntdrilor in S.T., seria a II-a anul XXV, nr. 34ll973,pag' 165'
pag.57.
('' lbidem, pag. 165.
60 Ibidem, pag.62.

;

Nicolae NEAGA 20 Hristos in Vechiul Tbstament 2t Dacd nu se poate gisi in CAntarea
Nicolae NEAGA
20
Hristos in Vechiul Tbstament
2t
Dacd nu se poate gisi in CAntarea C6nt[nlor o rafiune sau o motiva[ie suficientl
Degi Cintarea Cint[rilor e considerati lirica prin excelen{i aVechiului Testament,
pentru exegeza ontologicd care s6-L identifice pe Mire cu Fiul lui Dumnezeu,
demonstrAnd consubstanlialitatea Lor (exegez[ posibi16, mai degrab6, la nivelul
psalmilor mesianici; exemplu: ,,Zis-a Domnul, Domnului Meu" sau ,,Fiul Meu egti Tu,
I le poate atribui gi o
pdngogic de ciutare.
tErnlci tipologiilor. S
Eu astdzi Te-am niscut"), C6ntarea CAntlrilor relevl func{ia dialogic[ a persoanei
,teasa vinulul " din c
Logosului. Aceastd poezie eroticl a Vechiului Testament poartl numele de ,,Cdntarea
Cdntdrilor" nu doar pentru cireptezintil capodopera poeziei ebraice, ci gi pentru ci ea
ni-L descoperd pe Fiul lui Dumnezeu in cea mai proprie func{ie a Sa, aceea de revelatoq
pedagogice
e
LegimAntul
i
viu
ui Celui
lt
de cuvdntitor prin excelenti. Logosul din Cintarea Cintirilor e vdzut in aceeagi
llltmal nou ci Si vechi Si dulce, care e invdydtura Legii Si a Profeyilor Si prin care el va
dimensiune a exteriorizdrii Sale prin rostire, specificl intregului Vechi Testament. Crearea
pllnt la sine pe Dumnezeu-Logosul, Care la inceput era la Dumnezeu (Ioan 1,1) Zogos
lumii e flcutd prin Cuv6nt-rostire in Cartea Facerii, re-crearea mesianic[ soteriologic[ e
vlzttltot ca un act de rostire (exteriorizare specificl Logosului) in c[(ile profetice, iar
q1fe nu e permanent cu sufletul, intrucdtuneori tl pdrdseSte, ca acesta sd-L doreascd Si
ilal mult"68 .
in CAntarea Cdntlrilor cigtigarea Bisericii (relafionare cu natura restauratd) e plasatd in
dimensiunea cuceririi erotice ficutE tot prin Cuvdnt-rostire.
Mirele, in Pentateuh, roste$te pentru a crea, in ProfeJi rostegte pentru a recrea, iar in
didactico-poetice,
intr'o temporalitate eclesiall, rostegte pentru a converti soteriologic
Biserica (sufletul). Dacd in Pentateuh 9i Profeli funcfia dialogici a Logosului e plasatl
intr'o dimensiune macro sociald, Cintarea Cintlrilor relevi valentele potenlialitAfi
restrictiv dialogice ale Persoanei Logosului. in aceastd carte, comunicarea iese din sfera
unui dinamism indefinit macrocosmic, cap6tind valenlele unei apropieri personale
do cxemplu in Proverbe 9, 5, unde osp[ful comuniunii dialogice e vdzut tot intr'o
dlmensiune euharisticl: ,,Venili Si mdncali din pdinea Mea Si beli vinul pe care l-ant
conferite de rostirea fald cdtre fa[i. Dialogicul CAntdrii CAntirilor capdti conotagiile
unei comuniuni cu relevanla la nivel personal pentru fiecare suflet-mireas5. Aceastl
comuniune dintre Mire gi mireasd are valenfele mistice ale exacerbirii dialogului omului
cu divinitatea prin faphrl ci Mirele, Cdntireful, prin excelen[6, este rostitor, adic[ Logos,
expresie a Ra{iunii divine. Logosul, ,,Cuvdntul lui Dumnezeu exprimd gdndirea Lui.
Logosul implicd, astfel, Si ideea de gdndire sau de raliune. in acelasi timp, cei ce
yorbesc sunt persoane-persoane care comunicd. Logosul include, deci, Si ideea de
comuniune. de dialog viu"6.
Un dialog viu, care sd fie considerat dialogul prin excelenfd (adicI Cintarea
CAntirilor), nu poate ft realizat dec6t prin (gi de cdtre) un Logos viu, Persoand prin
excelen{[. Agadar, o exegezd mistico-alegoricd a Cdntdrii CAnt5rilor, trebuie sI inducd
ideea c[ Mirele, chiar dacl nu in mod necesar consubstan{ial cu Tatdl, este Logos prin
nl rafiunii umane ci, in ultim[ instan![, un elogiu al Logosului'
fn concluzie, putem afirma cd intreg corpusul cdrlilor didactico-poetice ale
excelen![, iar dialogul cu acest Logos, care nu poate fi decAt al Tatdlui, reprezintd
fundamentul existenfei umaniti]ii: ,,Membrii Bisericii nufac nimic /drd Logos. Biserica
e frumoasd Si-Si pdstreazdfrumuselea numai unitd cu cuvdntul lui Dumnezeu. De aceea,
Vcchiului Testament reprezintd o Dreapt[ de revelare a Logosului, Care face czLegea
Vcche s[ fie gradat, o scari revela(ionald, un,,pedagog c6tre Hristos" (Ga 3, 23).
in Profefi. Expresie a atotgtiinfei divine, cu subtile conotalii deterministe.
l,ogosul
ea e tndemnatd de Mire sd fie foarte aproape de El, sd nu se indepdrteze de El'41 .
lzvordt
dintr'o atemporalitate gnoseologicd absolutd a Divinitdlii, dar susceptibil de
66 Sebastian Chirili, op. cit.,pag.263.
67 Preot prof. dr. L G .Coman, op. cit., pag. I68.
or lbidem, pag. 172.
)) Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 23 predestinafionism, oscildnd intre clarviziune 9i supozilie logicd,
))
Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul kstament
23
predestinafionism, oscildnd intre clarviziune 9i supozilie logicd, profetismul in
rimine una dintre cele mai controversate teme subsidiare ale teologiei.
S'a incercat deseori o definilie a profetismului printr'o manieri de autonomizare i
acestuia fali de revelalie. intr'o asemenea optici, profetismul capitr conotaliile une
simple speculalii mai mult sau mai pulin logice. Un asemenea profetism ar putea
Prolbtismul este un eveniment istoric Ai revela{ional fundamental al existentei lui
dar qi al existenlei celorlalte popoare. <Profetismul aduce in lume cuvintele pline
EUhUI Sfdnt gi infloritoare de han>6e, care sunt cuvintele lui Dumnezeu gi mai putin
lntelc omului. Cdnd au vorbit despre Dumnezeu gi lucrurile divine, profelii au fost
dc Duhul S{hnt care s'a folosit de ei ca de nigte flurere.
fundamentat pe raliune gi ar putea fi redus la un simplu determinism material. Lapla
lnceputul profetismului se situeazI in capitolul trei al cirlii Facerii: ,,s[ facem pe
avanseazd ideea cr o cunoagtere exhaustivi a intregii realitdli existente intr'un
dupl chipul gi asem[narea Noastri" (Fac. 1, 26), observind aici c6 protoevanghelia
temporal dat, precum gi a tuturor fenomenelor posibile care sI schimbe aceastl stare
fapt, coroboratr cu o lege entropici a legdturii dintre cauzi gi efect, ar putea permite
prevedere exactd a stdrii realitifii in momentul imediat urmitor. O asenienea prevede
ar reprezenta nu o premoni{ie, ci o concluzie logicd rafionald.
Uduce inirealie dimensiunea profeticd a vorbirii divine. in cadrul profetismului, cel
Vgrbe$te este Creatorul Cel necreat. Pe lingi aceasta trebuie remarcat faptul cd
0a mesager al voii divine gi-a conformat voinfa personali cu voinla divind.
Transcendenla invlf[furilor prezentate oral sau ocular a ficut ca in cele mai multe
Determinismul lui Laplace devine, insd, imposibil prin prisma cunoa'terii mdrgini
a creafiei avansate de D. D. Rogca. Acest determinism de facturd ra]ional[ care far
Actul profetic sI produci o mutafie fundamentald, mai intdi in persoana profetului
Hli apoi, pe mdsura asumdrii mesajului de cltre auditoriu, putem afirma cI mesajul
profelia posibilr din punct de vedere logic se dovedegte, insd, de-a dreptul perima
atuncr cdnd in crealie se resimte influenfa unei for,te iegite din comun. Nici un aspect
ilfotic cste un mesaj al restaurarii prin faptul ci detennini o iegire din plmAntul plcdtuirii
0 lntrare in p[mdntul flgdduinlei, al aseminirii cu cel dintii. Din aceastd cauzd
realitSfii create nu poate permite o profefire a intewenliei lui Dumnezeu in creati
profetismului in suita actelor naturale este pur metodologici, el fiind eminamente
pentru cd Dumnezeu este exterior acesteia.
ural, pentru c[ este o,,comunicare frcutd omului prin Duhul SfEnt"'o.
Astfel spus, determinismul lui Laplace nu ar putea justifica niciodati o pro
mesianici, acesta fiind oricum principalul aspect al profefiilor scripturistice. Tre
lncadrarea profetismului in istoria crea{iei, dincolo de aspectul metodologic enun}at,
!0 olbr[ posibilitatea inlelegerii sensului transcendent al evenimentului revelalional.
deci si infelegem ci profeliile ies din sfera ra(ionalului.
se poate vorbi despre profefie ca despre un act rafional de manipulare a unei
A6larta face ca profetismul se ocupe, la nivelul revelaliei vechi-testamentare,
Iocul
l6itral, culmea maximi a apropierii umanului de divin. Profetismul ocup[ locul central,
societifi 9i a viitorului acesteia. Profetul poate fi considerat un om care incearci si
fft6 nucleul religios din care iradiazdrevelaliatranscendentd,
avind o unici semnificalie,
inducd ascultltorilor sii o anumitl
mentalitate. El poate profeli pentru ca urmagii s6i s6
a creafiei. in acest sens, simbolul profelilor este o formi plasticd de
Htlsurarea agapicd
viefuiascd intr'un mod tributar spuselor lui.
mentalitatea
a sensului transcendent al crealiei, iar raliunea de a fi a profetismului este
ilprimare
colectivl a unui popor este evidenti in cazul
in
agteptarea
l1enai ,,
extensiunea in istorie a Celui metaistoric in forme accesibile inlelegerii umane
lui Mesia. Totugi, varietatea elementelorprofe
acestora (iudei gi neiudei - Valaam) gi extensiunea lor
i diversitatea
ca aceasta sd dobdndeascd pdrtdsia la findul Siu extern".ll
Nnlru
temporald indelungati, dovedegte
Deci, in cadrul omenirii post-diluviene.existi profetismul ca manifestare
ci profe(iile scripturistice nu sunt o operd de manipulare a nici unui autor.
nu numai in s6nul grupdrii descendente din Avraam, ci gi in sdnul celorlalte
flvola[ional6
unde se bucurd de o
ea putem
afirma c5 inceputul
popollre
cu chemarea sa la demnitatea
este anterior lui
ifrrtbtismului
cu func{ie tipica prefigurativl
be cliberator
gi legiuitor se de
B ltrol'etului Hristos. in
acest sens, Amos scrie: ,,Domnul n'a Jdcut nimic fird sd fi
dettttperit taina Sa profeSiloa sluiitorii Sdi''2
fE lrrcot conf. dr. Ioan Chiril[, Cartea Profetului Osea,Ed. Limes, Cluj-Napoca, 1999,pzg. 19.
rr'lhidem, pag. 18.
profeliei trebuie c6utati intr'un act de revelalie divind.
rl lhitlcrn, pag. 19.
" lhidcm, pag.2l.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 24 25 in acelaqi timp, receptat din acest unghi
Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul kstament
24
25
in acelaqi timp, receptat din acest unghi analitic, profetismul oferd exegetului o
panoplie completf, a mentalititii umanitdlii pi a mersului convergent sau divergent al
acesteia spre plinirea vremii.
Nle ereatoare squ restauratoare: ,,Prin Logosul Divin s'au re-creat toate, innoindu-se
fulerltd iubirii divine. Kenoza indumnezeitoare a urmat kenozei creatoare datoritd
Persoana Divini prin care se rcalizeazd acest act poate fi identificatd dacd se iau in
considerare gi funcfiile didactice ale cirtilor profetice. Dac[ se analizeazd. intreaga
Btlelusi iubirinesfdrSite'45. Sepoate spune, astfel, caprofe{ii, degi nu-L numesc explicit
p Mcsia Logos, v[d misiunea Sa ca un act specific Logosului.
ln aceeagi dimensiune a mesianitifii ca act de cuvAntare restauratoare a Logosului,
iconomie a Divinit6{ii, se observd ci func1ia de didascdl, de revelator al Treimii gi deci,
Itofotul Ieremia inlelege cI daci mintuirea este un act sivdrgit de cdtre Logos,
de invdldtor al umanitl1ii revine Logosului. Agadar, Logosul trebuie sa fie Cel Care ii
invafi pe profefi, gi implicit, Cel Care face profefia posibild.
Numit in Noul Testament ,,Rabi" (inv[1trtorul), Logosul intrupat se descoperi gi
profefilorca invd!6tor, de aceea este numit de acegtia,,inv6{dtorulNeprihdnirii" (Avacum
EUvlnt6torut prin excelen|5, atunci gi irnpropierea acesteia trebuie sd se facd la un nivel
fo Oxcclenld, de aceea, numegte tegamdntul incheiat de Mesia cu ucenicii Sdi, legdmdnt
Bttlordinar inscris in inimile lor (Ieremia 31, 31-33). De asemenea, deduclia poate fi 9i
FVemibild. Daca legimdntul lui Ieremia este leg[mflntul prin excelenli inscris in inimile
1,5). Identitatea dintre ,,invdydtorul Neprihdnirii" qi Logos este evidentd: ,,Din
comentariul qumranit la Avacum t, 5 rezultd cd invdldtorul Neprihdnirii era inzestrat
cu darul unei exegeze revelate a cuvinlelor profelilor. $i despre Mdntuitorul ni se
spune in Evanghelie cd dddea o interprelare revelald a Vechiului Testament"ll . De
ilor, atunci gi Cel Care incheie acest leglmdnt trebuie sI fie CuvAnt prin excelen]d.
Dimensiunea logosici a profejiilor mesianice dovedegte faptul cI descoperitorul
finlltl1ilor vlitoare in fa]aprofefilor este insugi Logosul: ,,Ei staufald tnfald cu Persoana
Eera le adreseazd cuvintele Si le anunfdfaptele Sale. Intrd tntr'o relalie directd cu El
asemenea, in aceeagi tipologie lexicali, Mesia este identificat in Isaia 55, 10 cu
'tfll I'er,yoand, dar incd nu ca Persoand tntrupatd; cobordtd ontologic in rdndul
,,Semdndtorul Cuvdntului": ,,Nu e cozul sd se individualizeze .sensul in persoana lui
Mesia. Doar indirect, expresia <semdndtorul cuvdntului poate incadra Si pe Hristos>"1a.
'Emanilor. Persoana Cuvdntului rdmdne incd deasupra oamenilor: deSi isiface puternic
intr-adevlr, ,,semdndtor al cuvdntului" poate fi orice invdlItor, dar Semlndtorul
dfilhd calitatea de Persoand. Si interesul pe care-l are pentru persoanele umane si
prin excelenli al Cuvdntului nu poate fi decAt insugi Cuvdntul. De asemenea, dacd se ia
in considerare cd Isaia identificd pe ,,semdndtorul cuvantului" cl ,,robul Domnului"
(Ebed Yahwe), titlu generic acordat de profeli Logosului intrupat, identitatea dintre
Ittlula Sa cu ele".16
DacI Vechiul Testament este conceput ca ,,pedagog cdlre Hristos " (Gal. 3, 23),
Ffbuic sI in{elegem ci Logosul Se reveleazi in Vechiul Testament voalat gi fteptat:
acegtia ne apare ca evidenti. Putem spune cI Logosul se descoperl profefilor nu at6t in
yUumnezeu-Cuvdntul $i-aJdcut prezenla 0i acliunea mai clare Si mai eficiente in Vechiul
calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu (mult mai evidentd Ia nivelul psalmilor), ci in
calitatea Sa de CuvAnt intrupat.
futlamunt prin cuvinte directe Soptite in inimile proorocilor Si prin fapte care se
Tktlngeau in chip mai vddit ca fapte ale Sale decdt evenimentele Si tmprejurdrile
Cuvdntul intrupat vestit de cdtre profeli Se manifest[, in viziunea acestora,
lglurule"ll .
Logos Care Se exteriorizeaz5, Care rostegte. Unul din aspectele fundamentale ale misiunii,
Potrivit rolului de mijlocitori intre Dumnezeu gi poporul S[u, toti profelii au fost
lui Mesia in viziune profeticd este acela de ,,vestitor". Textul din Isaia 6l,l-2: ,,Duhul
"
thomali Ia misiunea lor de cdtre Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au perceput in chip
Domnului esle peste Mine Si M'a trimis sd binevestesc
sd vestesc
ne relevd o
f,lnic, vocea lui Dumnezeu, de aceea profelii igi incep cuvintirile, de reguli, prin
dimensiune a mintuirii, care se realizeazdintr'o manieri logosicd.
Dacd in Pentateuh crealia e vizut[ ca un act ficut prin rostire, adicl prin afirmarea
Suvlntele: ,,CuvAntul Domnului a fost cdtre mine"78(exemplu, Ieremia I,2). in felul
l0oltu, solia divin6, asimilatd personal era transmisd in chip obignuit prin cuvdntdri.
alteritdfii Personale a Logosului, prin iegirea din sine a Lui, adicd tot prin iegirea din sine
a Logosului gi, de aceea, activitatea lui Hristos reprezinti un act de re-creare a lumii.
Iubirea fiinlei Divine se manifest[ la nivetul Dumnezeirii prin nagterea din vegnicie a
Fiului-Logos, iar la nivelul iconomiei, tot prin Logos gi prin exteriorizarea acestuia in
lf f trorrt dr. Alexandru Joi16, ,,I ogos Si Theosis ", in Studii Teologice, seria a II-a , an XXVII, nr. 7-8l
1975, pag. 546.
'r lftoot prof. dr. Dumitru St[niloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol2,Bnc., 1997,
pas I 3.
7r M. Iancu, Persoana Mdntuitorului tt lumina manuscriselor de la Marea Moartd, in Sfudii
11 lhldcnr, pag. 13.
lr l,rcot prof. dr. Nicolae Nea ga, Studiul Vechiului Testament,Mautalpentm Facultdlile de Teologie
Teologice,
seria
a II-a, an Xl, 3 - 4 I | 9 59, pa g. I 4 4.
Otlrxf ox[, EIBMBOR, Bucuregti, 1955, pag. 125.
7a Preot Prof. dr. Nicolae Neaga, Hristos tn Vechiul Testamenl, pag.75.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament 26 27 Profelii au fost la inceput cuv6ntdtori: ,,Venili
Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul Testament
26
27
Profelii au fost la inceput cuv6ntdtori: ,,Venili sd ne suim la muntele Domnului,
Casa Dumnezeului lui lacob, si el ne va invdsa cdile sale, Si vor merge pe cdrdrile
cdci din Sion va ieSi Legea Si Cuvdntul Domnului din lerusalim"le. Dumnezeu a desc
,,P-iul Omului " din Daniel 7,13 a jwat un rol important in exegez6. Cuvintul lui
hmnez", a luat firea omeneascl intreagd, adici trup gi suflet clci in <Hristos era suflet
omului urechi ca el sd nu dea inapoi gi sd se impotriveasc[ (Isaia 50), ci si audi
cdte a gr[it Domnul gi sd Ie facd 9i sI le urmeze"8o(Ex. 24). Cuvdntul lui Dumnezeu
suflet complet, nu numai elementul iralional al sufletului ci gi cel ralional,
f,1,O lc nume$te minte>r87. intre Hristos gi Cuvdntul, Proorocul Isaia gi Sfhntul Apostol
disting pe Hristos de Dumnezeu nu prin tiglduirea unitd,tii lor, ci deosebind pe
legea moral6 revelati; el nu e supus trecerii, nici cei alaSali ,,cuvdntului".
La Profetul lezechiel glsim o nuanfare pronunlatd a CuvAntului prin ex
eo sllagluieqte de Cel in care slldgluiegte (Cuvdntul) prin intelesul firilor.
Agadar, <Cuvintul> adevdrat, care iese dintr'o minte sdnltoase, este simplu gi de
,,Fiul omului"sr . Aceasti expresie este tipic adamitic[ (ebr. ben-6ddm),
indeobgte un membru al omenirii gi, ca o circumlofiune , are practic acelagi infeles cu
rlngur fel gi grdiegte totdeauna despre aceleagi lucruri; dar <cuvintub felurit gi
de om. Profetul Iezechiel este numit de 93 de ori in cartea ce-I poartd numele ,,Fiu
Omului"t2. Este vorba de un fel eusfatic ai solemn de a spune ,,Om(ule)". ,,Fiul este
it este foade intortocheat gi lucrat cu grij6, iar nenumirate forme gi drumun
Ite, schimbAndu-se dup[ gustul ascult6torilor. <Cel ce ne-a acordatparticiparea
aXlsten\d Si viald ne-a dat Si Logosul, ca unul care voia ca Si noi sdfim ,,logici" Si sd
)
Tatdl este in Fiul,
Tatdl, aSa cum frumuselea imaginii existd in forma arhetip (
hineft.
sdldsluieSte tn imaginea sa"83.
cum frumuselea-arhetip
Aceasti revelalie inceputl fragmentar, imediat dupd c[derea in pEcat devine totall
Prin Cuvintul
trimis luiAdam gi descendenlilor sdi prin Duhul Sfarfi ,,care a grdi
lntruparea Logosului in persoana istorici a Mdntuitorului Iisus Hristos. Lumea
prin prooroci",pin diverse teofanii gi in cele din urmi, prin intruparea Cuvdntu
ic[ din secolul VII i. Hr. cunoaqte figura unui Imn Primordial, conceput ca pentru
atunci cdnd vremurile s'au implinit gi prin pogorArea Sfhntului Duh la Cincizecime, ce
pcrsonaj regal. El era, pe de o parte, o schild a trlsiturilor lui Dumnezeu, iar pe de alti
doud iconomii - a CuvAntului gi a SfEntului Duh - nu numai cd nu exclud vizibili
(9i deci descriptibilitatea), ci dimpotrivl, mai ales in ceea ce privegte Logosul, fac
la aceasta ca element principal al Revela{iei: ,,Cdci prin Fiul Care ni S'a ardtat
|U
pilo, prototipul intregii omeniri. Istorisirile ,,sacerdotale" referitoare laAdarir, Omul
fulmordial al tradiliei biblice, se inspird din aceastl conceplie (Fc 1, 27), iar profetul
Iergohiel vede in Omul din Eden un personaj regesc ai ceresc al c[rui destin el il
intrupare), noi il cunoastem pe Tatdl, cunoa;terea Tatdlui este manifestarea Fiului (
pslecteazl asupra cerului principelui Tyrului (Ie2.28, l2).
Tatdl este invizibilul din Fiul, fu timp ce Fiul este vizibilul din Tatdl"Ea.
in condifiile date, trebuie s6 ne mullumim cu o sintagmi apofaticd 9i sd
,,persoana semnificd ireductibilitatea omului la natura sa <Ireductibilitatea> 5i
<ceva ireductibil> sau <ceva careface omul ireductibil la nalura sa>85. Cuvdntul
Infelesul colectiv al expresiei ,,Fiu al Omului", vine astfel in continuarea celui
lndlvidual, Fiul Omului fiind totodat[ cipetenia purt[torului de cuvint qi modelul
tflnfilor Celui Preainalt. Ajungem astfel la ceea ce nu putem numi decdt ,,taina persoanei
creat pe om dupd propriul chip Si dupd propria qsemdnare <dupd chipul>
Aill,r.e$li"Ee, tainl pe care o discernem in virtutea relafiei neobignuite gi unice care
spiritul Si libertatea, iar <dupd asemdnarea> insemndttd cd omul este capabil
semene, prin virtulile sale, lui Dumnezeu"86. Acelagi termen ii este aplicat apoi 9i I
Daniel (8, l7), pdrAnd sd aibd un infeles identic cu cel din Iezechiel, insi ap[ruse dej
lllrt[ intre persoana umanE gi Dumnezeu , Carc a creat-o ,,dupd chipul Sdu" , aflat al
CmEvArgire ireductibil 9i inalienabil in fiecare om. Tocmai pentru a ne face slpresimlim
fl il infelegem dorinla din veci a lui Dumnezeu de a deveni Om, ,,harul inndscut afost
cu un alt sens in Daniel 7, 13 unde se refere la un personaj ceresc (asemuit unui ,, orz ")
lfrpll<:at chiar tn actul crealiei omului"%,de aici rezult6nd dimensiunea iconomici qi
potonf i alitatea asemlndrii omului cu Dumnezeu.
7e lbidem, Ilristos inVechiul Testament, SeriaTeologicS, Sibiu, 1944, pag.51-52.
so Ibidem, pag.64.
ttDan Slugannske,DicSionarul
enciclopedic al Bibliei,Ed. Humanitas, Bucurepti 1998,pag.247.
8: Ibidem, pag.247
n3 Preot Nicolai Ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului,Ed'. Anastasia, 1998, pag. 17.
s Ibidem, pag.247.
r'[f root prof. I.G.Coman,,,Si Cuvdntul trup S'a/dcut",in Studii Teologice, Mitropolia Banatului 9i
1'lttrigoarei, 1993, pag. 393.
tr lbidcm,,,Acnalitatea
gdndirii patristice",in studii Teologice, Mitropolia Olteniei, an XXIX, nr.
llt"l2ll99'l
pa1.34.
,
s5VladimirLossky,kologiamisticd.aBisericiideRdsdrit,Ed
Bonifaciu,Bucureqti, 1998,pag.
86 PreotNicolai Ozolin, op. cit.,pag. 53.
ff lfreot Nicolai Ozolin, op. cit.,pag.67.
xlPreot conf. dr. Ioan Chirild, Cartea Profetului Osea,pag.39.
Nicolae NEAGA 2E Hristos tn V'echiil Testament 29 Dumnezeu a pus in inima omului dorul
Nicolae NEAGA
2E
Hristos tn V'echiil Testament
29
Dumnezeu a pus in inima omului dorul dupl Dumnezeu 9i aceasta pentru cI
Ittgrici 5i creatiei in totalitatea ei. Osea este profetul care nu r.ede de departe, ci din
poart[ in el o anumitd mdsur6 a cunoagterii lui Dumnezeu. De aceea, taina resta
I]untnereu pe Durnnezeu gi din lucrul mdinilor Lui r-egnica Lui gi slar'5. qi dumnezeire.
smului cdzttla statura sa inifald nu sti in om, ci in relalia sa cu inslgi Fiin[a care
d0 uucca el este profetul lui <Dumnezeu-Eu-persoan6>>e5,
a Dumnezeului nespus care
<Fiinfa virtulii, Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu))er.
Eshatologia lui Osea ne aSazl in cadrul religiei ,,Cuvdntului". Religia
tltc din iubire vorbitol cu chipul SEu din crealie.
El este teologhisitor al nddejdii qi care totugi frind din neamul cel ales exclamd:
este precedati de o triplS lepEdare: lepddare de aur gi argint, lepidare de cai 9i de cdl
,0, clrar Ji cinevo h(eiept ca sd priceapi! Ce sd priceapd? Sd priceapd cd qcestil este
gi lepddarea de inchinarea la ,,lucrul miinilor noastre"e2. Aceastd tripli lepddare
perceputd ca intoarcere la unitatea dintre cuvAnt gi faptp. Spiritualizarea cultului stii
hltcputul Cuvdntultti lui Dunmezeli"'6sd priceapd perenitatea lui gi deplina lui
Ftuulitate. sa priceapl cd el, adeviru] lui Dumnezeu, cere sd fie cur.6nt ai brzelor
directi relalie cu dispozifia l[untrici a sdv6rgitorului, adici existd o continuitate
AotBtrc.
intre cultul extem gi tr6irea lluntricd a omului. Sensul adeviratei credinle este
Cuvintul perceput ca o definitie succinti este expresia clarl a unei prezente in ceea
unde adorarea este impreunatd cu o dispozilie interioard corespunz[toare.
Boeusta are mar de valoare, adicd in manitestarea sa fiinlial5. Teza esen{iald a gdndirii
Relalionind acest tip de gindire cu modul lui Dumnezeu de a vorbi despre
Si
,ElBierrc, conformi intru tolul c:uteza gdndirii gi experienlei creytine, este cd Dumlezeu
observlm cI El se intoarce in fafa {iridelegii in El insugi, dar nu oricum, ci se
intoarce
ll cunoscut nu in fiinla Sa, ci in lucririle Sale, intrucAt orice lucrare a Sa este legati
Sine prin Fiul care nu inceteazi sl-gi manifeste discursul verbalitdtii Sale citre C
Sa, pe care o cuprinde in El prin participa{ia Sa la /ogoiul fiecdrei existen}e
lLrbil de fiinla Sa. Astfel, Apocalipsa lui Osea are gi ea centralitatea hristicS, de aceea
se t'eresc de utiiizarea cuvintului ,,Davar", pentru ci ei este oonexat imediat cu
,,Cuvdntul Dumnezeu este vocativul prin care-L chemdm pe cel negrdil"e3 '
Logosului. Trimigii lui Dumnezeu sunt gum Lui, care vorbegte oamenilor: ,,ril /u
Ca expresie a congtiinlei unitdtii Dumnezeirii gi a unit5lii neamului omenesc,
constituie unul din temeiurile biblice ale mdntuirii prin slujirea Fiului. Acest adevlr
vtrbi ar El gi vei pute ctnintele in gtu'a lui, iar Eu voi Ji in ajutonil gurii tale Si ht
fii
revelat de Osea prin folosirea vorbirii directe a lui Dumnezeu citre popor, profetul
go'ii lui Si vd voi tnvdga pe voi ceea ce trebuie sdfaceyi'Di (Ig 4, 15).
l)roorocul Isaia atribuie cartea sa lui Dumnezeu, aldturi de toatl Scripnua: ,,Cercetali
doar gura Sa citre lume. Nu recurge la antropopatie 9i nici la exprimarea
indi
Donrnului gi o citili, cd nimic din toate acestea nu lipse;te, cdci gura Dornnului a
introduse de cuvintele ,,fost-a cuvintul Domnului cltre
"eaei
ni-L dezv[luie
Dumnezeu ca persoand vie, dialogicd, disponibili conlucrlrii 9i veqnic temdtoare
iubitoare.
Osea ne vorbegte gi despre cunoagterea
lui Dumnezeu din revelalia natu
cit gi suflarea Lui le-a adunat"es(Isaia 3-t, 16). Se poate obsen,a c[ Profelii ne
Itcsc misiunea lor divind; Profelii. din porunca dumnezeiasci, trebuie s[ vesteascl
I lui Dumnezetr fre pl6cut. fie nepllcut: ,,Cdtd auzipi cuvintele Pro"tepilor ca
cle o persoand, sd ntt gdndiyi cd sunt spuse de cei ce le zic, ci de Logasul divin,
supreml. Logosul din naturl 9i Scri
ralionalitatea ei este convergentd spre Rafiune
l-u inclenunt".",,Foarle
bine gtim ci Scripturile sunt desdr-ir'gite spuse de CuvAnrul
este o treaptd ascendentl gi necesari spre desdvdrqire. Aceastd cale afirmativl a
Dttnrnezeu yi de Duhul Lui:lM
lui Dumnezeu este adoptat[ de Osea din dorinla de a prezenta
dinamismul vielii
C[4ile profetice pot fi considerate ca o u]tirni treapt[ a reveldrii Logosului inaintea
prin care omul se integreazd plinetnlii viefii divine gi
experierii tainice qi
I'up[rii Sale. intreg Vechiu] Testament reprezinti o plegdtire a umanitdfii pentru
relaliei de iubire gi infelegere eu-tu, Dumnezeu-om.
Omul este trup gi suflet, o unitate dihotomicd inseparabili, iar Dumnezeu,
;rtrrc, pregdtire perfectatS gi incheiati de cdtre profefi: ,,Despre prezen1a Si hrcrarea
ca ti
Efit'ittlul,ui ln k'echiul Testantent ca prcgdtire a venirii Sale in trtrp, Sfdntul Maxint
unitllii ii este creator gi mdntuitor. Punctul de intdlnire restauratoare a
omului
Dumnezeu este cultul ca revelalie prin care chemaret Sa se adreseazl continuu
ti lhlrlurrr. pa,g.23)
t
lltklcrn, pag, 233.
et S{hntul Maxim Mirturisitorul,Ambigua, in P.S.B., vol 8, Ed. IBMBOR, Bucuregti, 1983, pag.
li lrtorrl l)ro1. dr. Nicolae Nea ga, Studiil L'echiultti Testunteni, pag. 29.
e2 Pr. conf. dr. Ioan Chiril[, op. cil. (Osea), pag. 215.
fl
lhilcrrr,
pag.
29.
er Ibidem, pa9.216.
ea lbidem, paq.233.
I lhitlcnt, pag.31
'rr' lhlrl,.rnr, pag,3 1

F

Nicolae NEAGA 30 Mdrturisitorul spune cd <inainte de venirea vdzutd Si in lrup, Cuvdntul lui
Nicolae NEAGA
30
Mdrturisitorul spune cd <inainte de venirea vdzutd Si in lrup, Cuvdntul lui Dumnezeu
venea in mod spiritual la patriarhi Si prooroci, preinchipuind tainele venirii Lub)
<Cuvintele Legii Si ale proorocilot Jiind tnainle-mergdtoarele venirii Lui in trup,
Introducere
cdlduzeau su/letele la Hristo" >t"t,t.
Astfel, profetismul vetero-testamentar igi are originea intl'o revelalie slvfirgit[
citre Logos qi prezinti misiunea lui Hristos ca un act de restaura{ie intr'o dimensiune
logosici a creafiei.
.nl{ristos in \iechiul Testament" tu'putea sa pard tm titlu nepotrir-it sintezei de fa{d,
c[, in mod obignuit. noi il numim ]kistos pe lisus, iar penfu epoca dinaintea natterii
Mitntuitorului a$teptat I se zice N'Iesia. Dar, etiuiologic, identitatea intre NIesia
;i
este u$or de constatat, numai cAt numirea IVIesia (de la ,,magiah" : unsul, de la
" = a r.rnge) o intiitnim in textul original al Vechiului Testament. iar taducerea
Hristos - unsul (de Ia pi(ro : a unge) o intrebuinleaza texrul grecesc al
i. Mesia, re spectiv Hristos, este o titulaturA care se aplicl in Vechiul Testament
pl€ofi (Ler.4, 3), profefi, regi (l Sam 12, 3), iarintrucAtMAntuitorul aqteptat era concepul
hdeplinindtoateacestetreimisiuni,numireaseaplic6maialeslaEl(cflISam2, 10,Dan
Ps2,2;Is61,1).Cuscopuldeaiseprecizarostulgipenirucasdlinilumeapelinia
i, sosir-ea acestui rege ideal este viu propovdduiti de profetii misionari ai Vechiului
lment. Nenumdrate sunt textele care exprimd clar speranla c[ r'a veni omul trimis de
pentru a aduce cu sine o cu tonrl altd conceplie despre lume 9i despre via1l.
liste o eroale a se crede c6 mesianismuli ar fi creatia lui Israel. Ideea mesianicdi este
rnai I'eche decdt aparilia lui Israel pe arena istoriei. Ideea, care a existat in suEt echiul
, a reluat-o iioar Ar raam gi prin ei descendenlii s[i direcgi - din momenrul autonzirii
desflr iirqirea operei de pregatue a lumii pentru lenire'a lui Hristos.
ldeea mesianic[ ia nagtere odatd cu inceputul neamului omenesc. Ceea ee a pro\:ocat
ina clespre refonnatorul sufletuiui omenesc a tbst necesitatea unei reacJii radicale
triya
factorilor care au produs o atat de accentuatd suferint6 socialE. Inllturarea
Itestui
rdu este justiticata gi teologic: care ar fi fost prestigiul Creatorului dac6 n'ar fi
de la inceput ivirea unor z6ri senine pe seama omului impotmolit in faga unui
Pf3gltir
bbltucot insunrrontabil? Cu spiritul 1or putemic de scriitori inspirali, autorii cb4ilor
Vfclriului Testament se fac ecoul voinlei divine gi vestesc keptat cI omul va ie;i din acea
iters de barbarie. Nici o indoiall in privinla aceasta, nici cu privire la structura
fffinscendenrali a Mdntuitorului si mai aies in ce privegte superioritatea vielii spiriruale
fuln ae cea trupeascd. Astfel, de la intdia carte a Yechiului Testament, persoana
MAptuitorului promis se r-ede anuntata ca un fir ro;u de-a lungul istoriei pAnd ce se al'ata
lutrrii ca Fiu al lui Dumnezeu. Mai aies ideea mesianice este ceea ce leagl inneolalti cele
d6ilfi 'Iestamente. Biogratia MAntuitorului nu se face numai dupE modelul evangheligtilor,
I Pt,irr mesianisminleiegelu:
a;tcptar-a unui rege ideal,I\'lesia, care va fi reprezentantul lui Dumnezeu
r0r Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2,
1997, pag. 14.
;l prirr care se r a realiza m'inmirea oarnenilor.
Nicolae NEAGA 32 Hristos tn Vechiul Tbstament 33 ci gi dupl acea minunatE schili trasatii
Nicolae NEAGA
32
Hristos tn Vechiul Tbstament
33
ci gi dupl acea minunatE schili trasatii de Duhul, care a gr5it prin profeli. Toatii descoperirea
l,a Chinezi au aflat unii enuntatd ideea unui sfhnt care avea sd stabileasci armonia
cea din urmd este cuprins6 in Legea cea dintAi, de la atomul abia creat 9i pdnd la
misionarismul lui Hristos, pentru cE Vechiul Testament este intdia expresie a revelaliei
dlitro cer
p[mdnt.
$i
'
Se citeaz[ de obicei cuvintele lui Confucius (mort la 479 i. Hr.), profetul lor: ,,
c[ in
scrise gi. prin urmate, izvorul prim al tuturor dogmelor dumnezeiegti, pe care nu numai le
anticipeazd,ci contribuie mult la pStrunderea lor, Astfel incAt vorba: Novum Tbstamentum
in Vetere latet, Velus in Novo patet se potrivegte de minune tocmai in aceast[ legatur[ de
ilc apusene ar fi un sfhnt, care ar cwma neordnduielile, f6ri de a st[pflni; ar s6di
firl multf, vorb6. Nu este muritor care i-ar putea spune numele, dar eu
auzit-am
idei.
dAnsul ar f,r adevdratul sfdnt"s
Asemenea profefii glsim in Tibet, Cochinchina, Tonchin, Siam, Ceylon, Japonia,
Aceasta este concepfia adevdrati despre mesianismul Vechiului Testament gi nu
cum cred unii dinhe teologii confesiunilor protestante, ci el este un produs natural al
socotin{elor omenegti, un imprumut literar de la babilonieni sau o intercalare ulterioarE in
: ,, agteptarea unui sfint al sfin{ilor, o fiinlE umand minunat6, cereasc[ care va zdrobi
I dcmonilor, va pune toate in bund r6nduialS gi va restaura timpurile fericite care erau
lnceputul 1umii"6.
textul biblic.
$i tot dupi mdntuire tind gi budigtii Indiei gi ai altor popoare mari, care gdsesc
Din menliunile critice ce se fac pe marginea textelol se va vedea cd susfinerile acestora
r[min doar ip oteze izolate ale unora care impart Biblia intr'o parte utilizabild gi una scoas6
iere in promisiunea unui r5scumpiritoq a unui sfhnt mare, fiul fecioarei care se va
in casa unui cioban"7.
din uz. Adev[rat c[ mesianismul nu este un apanaj propriu numai Vechiului Testament; idei
La egiptenis se agtepta victoria luminii asupra intunericului, a vietii asupra morfii.
mesianice gisim in literaturile religioase sau profane ale multor popoare.
La Greci, agteptarea timpurilor mai fericite este exprimate in nenum[rate ocazii. Sd
La pergie, dupi Zendavesta, omului ii va veni un ajutor printr'un prunc ndscut din
; acesta va h[r[zi morlilor invierea, va r6spl6ti pe cei buni Ei va pedepsi sever pe
ne gdndim numai la icoana ideal[ despre omul cel drept pe care ne-o di Platon in s
pIcIto9i.
sdu ideal.
Paralele izbitoare ne oferb literahua romantr. In Eglo gaafY-a(2249),
poetul M
anticipeaz[ nagterea
unui prunc minunat, trimis din cer, care inaugwe azd o etl de
epoci de aur, indeplinegte condilii divine, zddlmicegte crimele, i
este regele acelei
Samaritenii gtiau cd o sI vini Mesia, care se cheam[ Hristos, iar venind acela le va
i lor toate tainele vielii sufl etegti. DupE presupunerile samaritenilor (cf. In 4, 25),
iu avea sd f,re o personalitate cu totul deosebiti de altele.
$i apusenii aqteptau sE vadi visul strlmogilor devenit realitate. Astfel, in oragele vechii
fiarele, distruge plantele veninoase
De aceste timpuri este pasionat 9i scrisul lui Cicero (l l7-37 i. Hr.), pentru c6,,a
nu va fi alt6 lege la Roma qi la Atena; alta azi, alta miine, ci in toatii vremea pe
2
Charlres, Chalons sur Mame, Autum, Dijon s'au descoperit altare purt6nd inscripfii ca
,,Fecioarei care va nagte druizii"; ,,Ir4aicii viitoare ndscltoare de Dumnezeu"lo.
tJniversitatea din Leipzig publicl sub direclia profesorului Hans Haas un atlas in
neamurile le va povdfui o lege, vegnicl gi nemuritoare; 9i toli vor avea invEldtor 9i
pe Dumnezeu"r.
i in care erudilia contemporani intregegte istoria pe baza motivelor din istoria artei.
din religia germanilor pigAni urmdtorul exemplu (p. 5): in apropierea unei biserici
La Babilonieni se agtepta din zi in zi yremea mdntuirii 9i a fericirii generale.
(iosforth, in Anglia, s'a aflat o piatr[ in care sculptura reprezintl pe zeul ,,Thor"
inceput, salvarea se atribuia zeului Marduc, iar mai pe urm[ s'a trecut aceastd perspecti
ind dupd,,garpele cel vechiu"rr, ,,care va fi invins abia dupi venirea omului p6cii
succesiv asupra diferifilor regia.
La leaginul M6ntuitorului cei trei crai de la Raslrit (Magii) sunt conduqi de o
credinla aceasta va fi fost bine popularizatAin poporul babilonian, cici numai aga
I E, llougaud,,4 kereszfdn;t)g es korunk,Narydrad,
explicl orientarea dupl ea a Magilor.
1883 tom III, Uinvariable Milieu ch. XXXIL
p,
l(10,
cit. dupa Gruia, op. cit., R.T,, p.421.
l(ltrriu, rp. cit
p.421 (R.T.).
I lhltlem, p.421.
2 L. Dennefeld, Le Messianisme,Paris, 1929, p. 283.
I tt, Ktlllig, OZ messianischen Weissagungen des Alten Tbstamenls, Stuttgart, 1925, ed.3 9i 4, p. 3l .
t Cicero, De Republica,llbr.Ill, cit. dupd G ruia, Spicuiri mesianice din cdrlile invdlalilor
greci,Rev. Teol., red. Dr. N. Bllan, an VII, nr. 14-16, 15aug.-15 sept', Sibiu, l9l3' p. 420.
a Dr. I Ddller, Die Messiosertvartung in A.7., Miinster i.W., 1921, p. 5.
I D(tllcr, op. cit., p.4.
ll (lrrrin, op. cit., p. 422.
| | I l, I laas, B ild eratlas
zur Reli gions ges chic
hte, Leipzig, I 924, l, p. 5.
NicolaeI'IEAGA 34 (Siegfried), care zdrobegte garpele cel viclean gi readuce comoara pierduti a epocii aur"l2.
NicolaeI'IEAGA
34
(Siegfried), care zdrobegte garpele cel viclean gi readuce comoara pierduti a epocii
aur"l2.
Astfel, mesianismul este zestre spirituald a tuturor popoarelor, doar c[ cele
I. Profefii mesianice in clrfile istorice
vechi profefii le afldm in Vechiul Testament. Ele incep cu cartea Facerii qi se succed
la profetul care formeaz6 puntea de trecere intre cele dou4 Testamente, pdnf, la
Botez[torul. Nu ne vom ocupa, in studiul de fa1i, de toate profe,tiile, dar nu vor fi
cu vederea cele mai de seam[ dintre ele. Interpretarea lor se va face in lumrna t
de credinfd ale Bisericii noastre: Sf6nta Scripturi gi, mai ales, Sfrnta Tradifie.
1. Intflia veste bunl
Ag dori sI se vadtr gi din acest comentariu practic cdt de mult a influenlat Vechi
(Facere 3, l5)
Testament ideile mari gi sdnltoase ale popoarelor, fdrl caprin aceasta s[ se suprime
ce este specific nafional gi propriu. Dar mai ales ag wea sE se gtie cI Noul Testament
o prelungire fireascl a celui Vechitr.
In fruntea textelor mesianice ale vechiului restament stau celebrele cuvinte:
ie voi pune intre tine gi femeie, intre sdmdnta ta gi sdmdnfa ei; Acela va slErdma
I ldu 9i tu ii vei infepa c[lcAiul Lui".
Aceasta este cea mai veche profelie mesianici. Prioritatea cronologicd ii este
ta de unii, iar caracterul mesianic al textului trecut cu vederea de altii. Dar
mcsianica ia fiin16 deodatr cu cdderea omului. Aceastd viziune clard a adevErului
omul de la inceput. Dumnezeu, in care credea Adam, ar fi rrmas fErr prestigiu daci
cu prtrbugirea lui, nu i-ar fi sddit omului in sufet gi n5dejdea intr,un ajutor.
bucurieilanagtereaintiiuluicopil(Fc4,1)mdrturisegteclproropdrinfiis,au
0u g0ndul la Omul lZgdduit de Dumnezeu. Congtiin{a clard a unei ,,vita nova,, este
pi in gAndul lui Lameh, care, ,,niscdnd prunc", zise:
,yA.cesta
ne va mAng6ia de
pi de truda mdinilor noasffe, pricinuite de p6mAntul pe care l-a blestemat
" (Fc 5, 29).
Vrljmtrgia se pune intre ,.tine gi femeie". Pronumele,,tine" se referE la garpe, cel mai
dintre toate vietdlile cAmpului (3, 1). Articolul ,,ha" care premerge cuv6.ntul
", garpe, aratd cd, Biblia se gdndegte la un anumit garpe, la un $arpe giret gi
l, pe care capitolul 3 il pune intr'un raport de egalitate cu bErbatul gi in unul de
,ritrte intelectual[ fali de femeie. ln Vechiul restament garpele de aici este numit
diavol (de ex. inlelepciunea lui Solomon 2,24);inNoul Testament,,garpele cel
$e nume$te ,,satana", ,,diavol", ,,balaurul cel mare" care ingeal[ pe toat6 lumea
12,9;20,2).
l)lrr comentariile Sfintului Ioan llrisostomra, Fericitului Augustinl5, procopie deGaza16,
g. a., reiese cd tradilia vede in $arpe un instrument. In ca(ile lor gdsegti adevdrate
late ulc inv[fdturii despre ingerul rebel din Facere 3. Semnificative sunt spusele lui
ltt: ccoa ce se zice despre garpe se refbrl la acela care a lucrat prin garpe (,,quod
lEldurl,uu o 6rdpol"og tov 'A6ap, In Gen., VII M. Gr. tom. 54, col. 612.
r2 Dr. A. Schulte, Die messianischen l(eissagungen des A.7., Paderborn, 1908, p.22.
rr Regret c6, din motive tehnice, trebuind sd transcriu cu litere latine cuvintele evreiegti, am
n nutem significat diabolum", ln Gen. libr. Il, cap. XlV, M.L., tom. 34, col. 206.
[0v o$v o,6pctov Doipovo dpdtro pooti(ei ilTlytl td & ogilpevov dgyovov, In Gen. M. Gr
nevoit sI trec cu vederea multe subtilitili de ordin gtiinfific.
17, r'o1.201.
Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Tbstament 36 37 selpenti dicitur, ad eum qui per serpentem
Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul Tbstament
36
37
selpenti dicitur, ad eum qui per serpentem operatus est referetur"). Un altul. cate a a
inrdurire in formularea concepfiei despre diavol ca autor al picatului este Teodoret,
memorabilele salevorbe: .,"Ogyclvov fiv autog toO rfu otr"rpeic6 €x$poO"r?.
0 grcutate ni se prezint6 la locul acesta in verbul ,,guf ': ,,a sfirAma". L-am tradus
0u ,,tr sIdralrra", a doua oari cu.,a mugca". Nu numai pentru cd acest dublu in{eles
Dintre teologi, cei mai mulli urmeaza linia trasata de ace$ti sfinli 9i scriitori.
V:tbului exprimdL mai potrivit pozilia intre cei doi vrijmagi, ci pentnt cd aceasta este
versctului; garpele poate mu$ca numai partea inferioarl a corpului omenesc,
ExistAnd aceste premize, Lagrange are dreptate cAnd scrie (in: Revue biblique,
l, muqcdturd care nu e totdeauna mortald, cum e cazul cu sftrdmarea capului.
Tot aqa
1 897, p. 336): ,,$arpele care a sedus pe om nu-i decdt un ,porteparole"
capului indic6 agadar nimicirea totald a vrdjmagului, cdtd vreme mulcarea
justificatS este interpretarea lui E. Kdnig. Acesta admite acea concepfie care poate
numitii concret reprezentativlru.
Rezult6 cd Sorpele afr'st real, dar a reprezentat pe diavr-.,I.
ui indici numai un succes parlial. Aici este de acord Ei Vulgata: ,,ipsa conteret
t(rum, et ti insidiaberis calcaneo eius".
l)in ccle expuse rezultd clar structura profeticl a versetului. Convingerea despre
Cine este ferneia din versetul 15? Femeia este Eva, iar sdmdnfa ei sunt urmagii
lui 3, I 5 o avea gi Sfrntul Pavel, c6ruia textul ii servegte de bazi la Romani 1 6,
omenirea intreagE. Unii v1d aici o femeie a viitorului, pe Maria, iar prin simdnla ei in
un om al viitorului, pe lisus, fiul Mariei. Aga. Murillo scrie (in Geneza sa, 1914, p. 306):
loc dc ,,s[min1a femeii", Sfintul Pavel are ,,domnul pdcii", titlu pe care-l poartd
lu Isaia 9, 6. Privitprin Epistola c[tre Romani, versetul 3, l5 primegte urmitoarea
mujer del v. l5 es Maria".
lfa: Urmagul femeii este de origine divin[, garpele indicdpe satan, iar r[zboiul iniliat
Mulli ar voi ca femeia sI fie Eva gi Maria totodate. Eva, in sens literal, Maria in
ll tl'Argegte cu o victorie total6 in favoarea ilustrului urmaq al femeii,
spiritual,
Contextul nu admite s[ ne gdndim decit la Eva. Cuvintul ,,i;ah" este folosit in 2,
('g accst in(eles a trecut gi in Sfdnta Tradilie, dupd cum se poate constata inc[ in
ul doilea la Irineu: ,,s6mdn[a care avea si zdrobeascf, capul Earpelui este fiul
3;3,1,2,4,6,12,13,16 pentru a determina pe intaia femeie, deci natural, nupoate fi
acelaSi caz gi in 3,15. ,/eru" (s6m6nfa) expriml descenden{a femeii. insernnarea col
Abiu rnai tArziu de tot con{inutul mesianic al versetului a fost contestat de unii.
o pretinde 3, 16, unde expresia ,,sEm6n{a" este ldmuriti prin pluralul copii. Prin acea
interpretare, Mintuitorul fEg[duit nu-i deloc exclus, el este doar unul din mullimea
urmagi ai femeii Eva.
,,Samdnla garpelui" sunt gerpii, ca urmaqi ai acestei reptile, care reprezinta
colectiv rlul din lume, iar individual pe diavol.
in partea a douaafrazei,obiect de disculie este pronumele ,,acela". In textul ori
oomentatorilor admit ins6 sensul profetic.
Rezultatul celor spuse este deci urmdtorul: in decursul vieyii ei, omenirea are de
t'tt [\dul, sub toaleformele lui, in sfdrSit, printr'un celebru urmas al ei va ieSi
din lupta in care Vrdjmasul Satana. agresorul permanent al omului, iSi
tu inddrjire s.fera su de interese.
Artlbt, avem in aceast[ sentinle divind ceea ce cu tot dreptul se numegte
avem ,"hu". Eweiescul ,,Zeta" are insemnare colectiv[, pronumele ar trebui sE
vurrghelia, adicd intdia veste bunA.
plural (cum este cazul in Facere 15, l3; 17, 8). in textul nostru pronumele e la sin
atunci determin[
pe un individ (ca in Fac ere 4,25). Septuaginta raduce uot\, dov
2. Binecuv6ntarea lui Noe
LXX s'a gdndit
la unbirbat al viitorului; dacd s'ar fi referit la,,sdmdnld", ar fi
(Facere9.25-26)
traducf, cu un neutru, crr)td, iar dacl s'ar fi gdndit Ia ,,femeie"' ar fi trebuit s6
critil. Numai Vulgata a tradus cu ,,ipsa" gil refer[ la femeie. Se vorbegte insd aqa de
llrr nlt tcxt mesianic il alc6tuiesc cuvintele rostite de Noe: ,,Blestetnat s5 fie Canaan,
de acele exemplare ale textului latin care aveau,,ipse". Astfel, se afirmi ca Itala
V1 li lialitor sii; Binecuvdntat sI fie Domnul Dumnezeul lui Sem 9i Canaan sd fie
,,ipse", cu toate c[ premerge neutrul ,,semen".
Pronumele ,,hu" se referd la s6mdn![, nu la femeie (in Facere, pronumele
ltti; lrirgeascd Dumnezeu pe lafet Si sd l.,cuia.scd in ldcaqurile lui Sem Si Canaan
iltryd lui".
,,hu"=,,el", ,,acela", se folosegte gi pentru femininul ,,ea", ,,aceea"). Traducerea lui
cu ,,ipsa" este gregit[.
t'R1uun este blestemat si he rob. Fratele lui Sem gi Iafet nu a fost Canaan, ci Ham,
Etttli irr blestem figureazd nepotul lui Noe. Pentru ce? Mulli comentatori citeazdpe
'u, cilre amintegte o tradilie mai veche, dupl care Canaan ar fi fost primul mafior
r7 Acela, (garpele) a fost instrument dugrnanului adev[rului (diavolului), In Gen. cap. III,
32, M.Gr., tom. 87, col. 201.
'()nlra Haereses, Ill,23, M. Gr. tom.7,col.96'7.
rB E. Kiinig, Die messianischen
Weissagungen,
p. 84
tflv l't\,v, M.G., tom. 12. col. 108.
Nicolae NEAGA 38 Hristos tn Vechiul Testament 39 ocular al scenei din versetul 21 gi,
Nicolae NEAGA
38
Hristos tn Vechiul Testament
39
ocular al scenei din versetul 21 gi, prin urmare, intiiul vinovat. Acesta a chemat apoi gi
lui Procopie de Gaza, n'am avea o binecuvAntare, ci cu tot dreptul un blestem
Ham la faga locului2r.
I srael.
Alfii suslin cd in timpul lui David Canaanilii au ajuns sub jurisdiclia
lln scop politic nu are nicidecum textul, cum pretinde Gunkel26. Acest text este
intrucdt Canaani{ii se aduc in leg5rurd cu Ham, cdci in Facerea 10, 6 Cataan este cel
contrastant; poate, cu timpul se vor lf,muri toate problemele ce se pun in cadrul lui
tAndr copil al lui Ham, s'ainlocuit Ham cu Canaan22.
Eu cred mai degrab[ cI chiar in textul original a figurat de la inceput numele
Canaan pentru urmdtoarele douE motive: l. in Facerea 9, l, Ham a fost binecuv6
deci cu greu putea sd cad[ blestem asupra lui. Aceasta este 9i teza Sf6ntului
lucru este sigur, cuvintele lui Noe anunli marele adevdr cd pdcatul 'se pedepseSte
l0r virtutea se rdspldteSte mullumitor.
3. Flglduinfa lui Avraam
Hrisostom23. Noe rostegte blestem asupra lui Canaan pentru ca tofi sd ia aminte la
(Facere 12,2-3)
fScut pdrintilor gi blestemul pdrintesc are urmdri dezastruoase pentru descende
Adev6rat ci Canaan este incadrat intr'un text cu fra{ii Sem 9i Iafet, dar evreiescul ,
(frate) aplicat la Canaan are infelesul mai larg de rudenie. 2. Sem este binecu
Binecuvdntarea sa este de conlinut spiritual. Dumnezeu este numit: ,,Dumnezeul
Sem", numire semnificativ[ gi plind de nidejdi. Pentru a se specifica raportul
tn istoria mesianismului, ldgdduinlele fEcute lui Awaam ocupd un loc cu totul
Cluvintele profetice sunt urm[toarele: ,,Voi face din line un popor mare, le voi
ltl1lvdnta Si voi binecuvdnta pe cel ce le binecuvinteazd Si pe cel ce te blestemd il
hleilema, si se vor binecuvdnta intru tine todte neamurile pdmdntuhri " (cf. 9i 28,
Dumnezeu gi Alraam s'a numit Dumnezeu: ,,Dumnezeul lui Avraam, D
14,4l 26, 4;28, 14:32,13).
p[rinlilor" (Rugdciunea lui Manase l, l), iar mai tArziu Hristos il agriiegte pe Cel de
cu vorbele: ,,Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!". Aplicat[ la Dumnezeu,
are sensul de lfludat si fie Domnul (pentru binefacerile Sale). in conformitate cu
A luco din Avraam plrintele unui popor numeros este cea mai neagteptat[ promlslune
patriarhul inaintat in v6rst[ gi lipsit de copii. Flglduinta avea si devind realitate,
c[ de ea este condilionatA atat fericirea popoarelor, cit gi renumele patriarhului.
lui Noe, Sem avea si devind favoritul Domnului, organ al revelaliei dumnezeiegti.
il binecuvinteazd,adicitii
diruiegte tot felul de bunuri materiale gi spirituale.
lafet primegte o binecuvdntare materialS, care-i promite intinderi teritoriale gi i
t,nume mare" prevestegte celebritatea legat6 de acest prieten al lui Dumnezeu.
inmullirea ca num6r (scil. a urmagilor).
Perspectiva de a lua parte la binecuvdntarea spirituald a lui Sem se deduce
'itatea fald de Avraam qi bunuriie juruite lui depinde mAntuirea. Cel care este
icul acestei unelte a credinlei igi in6buge singur izbAnda in viala omeneascE gi
cuvintele: ,,s[ locuiascl in lEcagurile lui Sem". Unii comentatori iau ca subiect la
locuiascd "
pe Dumnezeu, nu pe Iafet. Subiectul este Iafet, cdtre care se adreseazl
r,lu totul pe cea viitoare, cici Awaam este mijlocitorul universal in aceastd privinld
Noul Testament incepe cu ,,Cartea neamului Iui Iisus Hristos, hul lui Avraam
".
Fraza ,,sllocuiasc6
"
nu se inlelege cE Iafet se ldrgegte atdt de mult incdt ar a
nc dovedegte Avraam strdbun al Mdntuitorului. iar Acesta descendent al
Semili din agez6rile lor, cum presupunea inctr in secolul VI Procopie de Gaza2a, ci
preteaz[ intr'un ,,sens istoric culrural, referindu-se la prozelilii care, din mijlocul
Rellizarea fEglduinlei o vf,degte qi Ioan 4, 22 (m6ntuirea vine prin iudei).
indo-germane, se vor asocia la elita religios-istorici a lui Sem"25. Dacd s'ar inl
Sllrrlii Pirinli admit caracterul mesianic al textului 9i apreciaz6 mai ales conlinutul
al flgdduin(ei ftcute acestui,.atlet" al credinlei, cum il numeqte Sfdntul Ioan
tr27 pe patriarhul Avraam.
2l Cf. Lange, 1.P., Die Genesis (Bibelwerk),Leipzig,1977
,p. 1877 9i Fillion, La Sainte Bible,
(La Genese), Paris, 1929, ed. 9, tom I, p. 50.
22 Dr. P. Heinisch, Das Buch Genesis (Die H, Schrift des Ahen Testaments gerausgegeben
l,ll., I ,ie lJrgeschichle und die Fatriarchen, das erste Buch Moses, Gdltingcn, 191 1, p
Feldmonn, Dr. H. herkenne Bd. l), Bonn, 1930, p. 186. Acesta are Ham in text, pe Canaan il
in paranteza.
nk,lisrnul stabilit de SfAntul loan Hrisostom aduce o contributie interesantl la ltmurirea
23 Adyoo eig d1v Elod6ov, M.G., tom. 53, col.269.
2a ,,Acest loc prezice c[ Imperiul roman invadeazd agezdrile Iui Sem", Comentarii la
lFxt, l:$tc ca gi injocurile olimpice, zice Hrisostotn, pentru aderenlii sdi, Avraam este ceea
nlle tu l.jocurilor olimpice pentru admiratori. ,,Nu numai atletul care obline cununa victoriei,
M.G., tom 87, col. 307.
:5 Kdnig E., r,p. cit., p.92.
I eci care trudesc ai asudi, ci gi admiratorii invingdtorilor se impdrtdqesc de fertctrea
, I r Ltvida
et Saule H,'mil Il, M.G., tom. 54. col. 687
Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament 40 4t Teologii care nu admit sensul mesianic al
Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul Testament
40
4t
Teologii care nu admit sensul mesianic al acestui text se pot impdrfi in doud
grupe:
Scnsul religios al versetului este copiii sufleteSti ai patriarhului se vor inmulpi,
vor.fi adevdralii stdpdni ai pdmdntului, iar printr'un urmag celebru al lor se va
r
l. Sunt mai intdi aceia care nu dau nici o importanlS textului, cum face Kautzsch
fcri c ire a tutu ro
o am eni I or.
colaboratorii in ,,Die heilige Schrift des Alten Tbstaments'28
5. Profefia lui Iacov despre implciuitorul
2. Grupul doi sunt aceia care iau atitudini wdjmage fa15 de textul mesianic, cum
face de exemplq E. Reuss, care susline cl,,interpretareamesianicl sebazeatipe
greqitl a Grecilor" (Romuri 4,l3)2e .
insd ftglduin+e ca cea din Romani 4, 13 sunt atagate gi altor personalitdli
(Facere49,10)
CupitLclul49 dinFacere conline o cuv6ntare apaftiartrului Iacov, rostitiinfala copiilor s6i.
,J'librekhu" din versetul 3 este un Nifal, fie cd l-am redaprintr'o forml reflexivi (se
binecuvinta), fie cE l-am traduce chiar cu pasivul, Avraam rdmdne totugi mijlocitor real
universal intre binecuvAntarea dumnezeiascd gi omenire.
profeticl a cuvSntirir rezult2i din aprecierea vorbitorului care, chemAndu-gi copiii, le
h vederec6,,anunfi cevafiinviitof'(verset 1). Profefiaculmineazdincelebrulverset 10:
dc leu luda
Nu va lipsi sceptru din ludq, nici toiag de cdrmuire din mijlocul picioarelor
pdnd cdnd vine $iloh Si de el vor asculta popoarele".
4. Urmaqul celebru
(Facere22,l7)
Autcnticitatea textului a fost contestat6 din pricina structurii sale hristologice, cdci
ia cregtinl a inserat acest verset intotdeauna printre cele mai sublime preziceri
ico. Orice pretext in incercarea de a acomoda gustului nostru structura versetului
Suntin carteaFacerii cdteva texte (22,1'l;26,4:28,4; 48,4) inrudite ideologic. Ele
ll r[stoarnd nemuritorii interpre(i ai Sfintei Scripturi, dintre care este de ajuns sd citez
pot rezuma in cuvintele: ,,Voi inmulli sdmdnla ta ca stelele cerului, da-voi
tale tot pdmdntul acestq Si se vor binecuvdnta intru sdmdnla ta toate
pamdntului".
Promisiunea aceasta a fost determinatd de vrednicia lui Avraam, care a,,ascultat
Domnul gi ap[zit orinduielile, poruncile, legile 9i invlfdturile sale".
tul Ioan Hrisostom3r, Teodoret de CyC2, Procopie din Gazaat, Damiansr (secolul
Fulbertusrs (secolul XII). Iuda se aseamlnl cu un leu, din pricina rolului important pe
tlofine in decursul istoriei acel trib.
Cluvintul ,,sceptru" este traducerea grecescului oxflntpov. Riddcina ideografici
t dat nagtere la mai multe cuvinte, dintre care ne intereseaz[: oxrlr]norv= baston,
Fondul acestei fbg6duinle e ste similar celei din 12, 3. Avem aici in plus
cu,,stelele cerului", ,,pulberea plm6ntului" (28,1 ),,,nisipul mdrii", care sunt sinonime
/ : a se sprijini gi oxqntpov : b5{ pentru sprijin. Evreiescul corespunzitor este
, iar ,,toiagul de cdrmuire" este un sinonim. in Vechiul Testament sceptrul este
indicd posteritatea numeroas[ a cuiva. ,,SdmAnta" sunt urmagii cuiva (cf. Facere 3, I
Descendenlii sunt intei cei dup[ trup, apoi cei dupd credinfd oi dx nioreroq,, cum preci
cu care pIrinlii ating copiii neastdmplra(i (Proverbe 13,24),,,toiagul mAniei", cum
,lce (Proverbe22,8).,,Toiag" poartd pdstorul (Miheia 7, l4) 9i regele (lsaia 14, 5).
Pavel in Galateni 3, 7. Izvorul binecuv0ntErii este,,sdm6nta", adici un descendent al
Avraam, Issac, Iacov; obiectul binecuvdntfuii sunt popoarele plmdntului intreg
I cste deci imaginea celui care conduce gi are dreptul gi puterea de a pedepsi pe
: stdpdn, rege, irnpdrat.
nicidecum numai locuitorii Canaanului, cum interpreteazl uniia. in aceste texte se
adev[ratii campanie in jurul verbului ,,barak"= a binecuv6nta, care vine atdt la Ni
(Facere 12,3;18, I 8; 28, l4), cdt Ei la Hitpael (Facere 22, 18;26, 4) gi pe care unii il 1
Htirustorn zice: ,,Naliunea iudaicl cu geful ei propriu va exista pind cAnd vine acela care este
lflrttl[ popoarelor pentru mdntuirea lor". in Gen. omil. LXVII, M.G., tom 51, col. 574.
cu pasivul, ,,vor fi binecuv6ntate", allii cu reflexivul, !,se vor binecuvdnta".
acceptabile ambele forme, cdci ideologic textul nu se schimb[ foarte mult. Mesi
interpretat acest textlsus, fiul lui Sirah 44,20-23 qi Noul Testament, dupi cum rezulttr
lAve n aici un indiciu clar despre venirea Domnului
imp6ratul vegnic Egiduit de Domnul", in
Xl,lX Gen. omil LXVII, M.G., tom 80, col,2l7.
l,llrlritt,s cste dupd trup din sarndn(a gi rid[cina lui lacob, precum a prezis acesta
",
in Gen,
spusele Apostolilor Petru 9i Pavel (Fapte 3, 25; Galateni 3, l6).
I , lorrr 87,, col. 499. ,,Cel de-al doilea Iuda este Hristos, care dupd trup s'a ndscut din tribul lui
col 49tl
28 Ed. a treia, Bd. Tiibingen, 1909,p.23.
Fptrrropul Damian (sec. XI) combate pe iudeii care n'au primit pe Hristos cunoscut in Vechiul
t sub numele de ,,sceptru", Antil. ,,Contra ludaeos", M.L. tom. CXLY col. 42-68.
ro Cf. Dr. l. Dtiller, op. cit.,p.22.
T l"rrlhcrtus(sec.XII),,,TractatuscontraIudaes": infrunteaacesteilucrdri
;l r:x;rlicl apoi ctr ,,doritul neamurilor a venit", M.L., tom. CXLI, 305-3 I 8.
punecamotto4g.
2e E. Rzuss, Dre heilige Geschichte und das Gesetz: Pentateuh und losua,Braunschweig,
1893, p.

-

Hristos in Vechiul Testament Nicolae NEAGA 43 42 prin intervenlia sa energicd, pe Iosif de
Hristos in Vechiul Testament
Nicolae NEAGA
43
42
prin intervenlia sa energicd, pe Iosif de la moarte (Facere 31 ,26), reprezintd in
Sceptrul il lineau domnitorii de obicei intre picioarele lor. ,,Aga se poate vedea
monumentele din Persepolis"36. Agadar, neamul lui luda va fi acela care furni
poporului pe conducdtorii 1or. Aceasti intaietate va p6stra-o Iuda,,pin6 c6nd vine $i
Atunci regalitatea trece asupra lui $iloh, care este tocmai domnul dorit gi acceptat de
pc fialii s6i (Facere 44, 18), dar Moise este apoidin seminfia lui Levi, iarlosua din cea
El'rnirn. DupE epoca lui Iosua cregte din ce in ce preponderenla lui luda. Mai departe
epocajudecdtorilor
nu putem merge cu referirea Ia $ilo-orag, clci Iuda ;i-a lIcut de
CuvAutul ,,$iloh" a fost obiectul unor indelungate discutii. Dupf, principa
lntrarcain $ilo, aajuns, iarprofelia s'arfi epurzat.
Punctele 5 pi 7 se sprijina pe LXX qiVulgata (LXX are td o'7to)€ilrEw, Vulgata,,cui
interpretlri,,,$iloh" ar fi :
est"), pentru cd consider[ ,,$iloh" un ,,compositum" din o (l), 'rux (a;er) 9i r)
l, Nou-ndscutul31,
* $ul ($ilo) : acela care, c[ruia i se cuvine (scil. Domnia). Aceastl interpretare, admisd
2. Salem= oragul Ierusalinf8,
Bt'igcna.,
3. $ela, fiul lui Iudase,
Hrisostomas. Teodoreta6 etc. este in deplin[ armonie cu contextul, ca 9i
lui ,,$iloh" de la verbul n)iu : a trdi in pace, substantivizat; Impiciuitorul,
lgUerca
4. $ilo, oragul cu acest numeao,
I plcii (Isaia 9. 5) Eiprvoiolq, Fridrich. ,,$iloh" este un,.apax legomenon". Dar
5. Adev6ratul domnitolr,
in aceasta constd secretul profe(iei. Este un nou nume ce se dI lui Mesia; meritul
6. imp6ciuitorula2,
lui Iacov, care a ini[iat titulatura.
7. Acela cIruia i se cuvine (domnia)a3.
,
cAnd" (,,ad ki") nu indic[ sfhrgitul domniei, clci aceasta este continuatl de
Punctul I cade, neavdndjustificare gramaticali gi dogmatic[; asemdnarea lui
,,PAna
Mesia este urmag din Iuda, in care prioritatea acestuia igi ajunge culmea, 9i flrd a
cu oragul Salem (Ierusalim) nu este indreptifitd, iar nepotul $ela era prezent gi nu
Bc continuA in sens spiritual.
Un paralelism lSmuritor pentru ,,panA cand" este Matei
chestiune de viitor ca sd se gAndeascl unij comentatori la el. impotriva identificarii
| ,,$i el nu o cunoscu pdnd
cdnd ea n[scu" : nu a cgnoscut-o niciodatd. HobergaT 9i
oragul $ilo, din seminlia lui Efraim, avem argumente filologice. Numirea localitafii $
iai crteazd spre acest scop Facerea 28, I 5: ,,cdci nu te voi plrisi pand cdnd nu vol
este scrisd diferit de cea din 49, 10. De cele mai multe ori ortografia este urmatoarea: i
(Iosua18,1;18,91 19,51;21.2;Judecltori 18,31;21, l2;1 Samuel 1,3;2,14;3,21 4,
0oca ce !i-am promis" : nu te voi pdrlsi niciodata. Conform 9i Apocalipsei 5, 5, unde
nunlc$te pe intemeietorul imp[rdfiei spirituale: ,,Leul din Iuda".
4;14,3;1 Regi 2, 27;14,2; Ieremia 26, 6), alteori se scrie r).ur (Ieremia 7, 12; Judecdtori
Astfel, impdciuitorul ar fi personalitatea in care presfigtul lui Iuda igi atinge culmea. Senzul
2 1 ) sau scurt tlo (Judecdtori 21, 19, 1 Samuel 7, 24, leremia 7, I 4, Ieremia 26, 9; psalmul
i ar fi deci urmdtorul: ,,in tr,.,t decarsul timpului, ce'nducerea puhlica nu va fi cedatd
60), niciodati n)'o (cu hirek gadol, adici,,scripto plena").
$i istoria este impotriva identificlrii lui giloh cu oragul gilo, din seminlia lui E
Iuda gi seminfia sa n'au axut rdganr/, s[ joace un rol at6t de preponderent in ti
primare ale istoriei, ci abia mai tarziu. Dac6 s'ar referi la oragul $ilo. la o epocr deci
lui h[csia, leul din luda Si ndddjduitorul universal pentnt mdnluire"ae.
Accasta este interpretarea tradilionald a textului, citd vreme unii teologi protestanli ii
con[inutul mesianic. Astfel, Hugo Gressmann, in monumentala sa lucrare ,,Der
ius"50, susline c[ domnitorulvizat aici este David, iar imnul a luat fiin!6 in epoca
poporul.inc[ nu era organizat, ce rost ar avea cuvintele: ,,nu va lipsi domn
,',
cdnd nici
i rcge. Este o dedicagie fbcut[ domnitorului gi cititE sau cAntat[ in fala lui. Protocolul
era intemeiatS regalitatea? Iuda, al patrulea copil al lui Iacov, are merite pentru familia
rhrrnnitoare pretindea caprin;ului sE i se ureze o domnie veqnic6.
lnccrc^rea aceasta este inadmisibil[, deoarece Binecuv6ntarea lui luda (49,8-12)
16 Y. Zapletal, Alttestamentlicftes, Freiburg, 1903, p 33.
r7 Interpretare amintita de H. Schmidt, Der Mithos v. wiederkommenden K6nig in Alr Tt
purte dinff'un lung gir de binecuvdntdri ale capitolului 49. Lipsa versetelor 8'12 ar
icgiltura dintre 7 gi 13. Apoi, n'ar fi at6t de m6gulitoare pentru regele David dedicalia
Giessen, 1925, p. 8.
38 Admisi de Reinke, 1., Geschichte des Volkes Israel,1876,p. 55.
(istr. r)rni[. XVII, M.G., tom. 12, coi. 258'
3e Acceptatd de W. H. Bennet (in Genesa sa p. 437), citat dupl Zeitschrift fiir die alttestament
Wissenschaft, 1909, p. 194.
a0 Propusi de mai mul1i, admisd de Fr. Delitzsch, Neuer Kommenlar ilter die Genesis.
0nlr,XL.lX,omil.LXVll,M.G.,tom.54,col.574:><o.i.xcLfgdrcvEroqdvE),rlqrigndxerto.r
blnr'zice': ,,pdnd cind vine ccl cdruia i se cuvine.'.").
1887, p. 520.
( icn., cap XLIV, M.G., tom. 80, col' 277.
ar I. Brihmer, Dos erste Buch Moses.1905, p. 1 19, ,,bis der erchte Herrscher kommt',.
a2 Sustinator insuflelit E. K6nig, Die mess. Weissagungen, op. cit., p. 9g gi L. Cl. Fillion,
d'Israel, tom l, 1927, p. 122:,,LePacifique".
r1g, C., Die Genesis, Freiburg in Breisgau' 1908, p. 443.
',lti,Y., Genezo. Inlroducere Si comentarii, Cerndu(i, 1909, comentarii la 49, l0'
At,t,,trtli i{ee rczultd gi din continuarea versetului ,,de el vor asculta toate popoarele".
ar Mai rnulti adercnli amintesc pe v zapletal,Alttestamentliches,Freiburg
(Schu,eiz), 19(
tlflttirrp,crr, \930, p. 222.
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul kstament 45 44 l)cntlu ca, incl din secolul al III-lea, Origen
NicolaeNEAGA
Hristos in Vechiul kstament
45
44
l)cntlu ca, incl din secolul al III-lea, Origen s6 se fi putut exprima atdt de mult ca de
care are in vedere o epocd ce aparfine viitorului indep6rtat. C[ in vremea regelui David
(,,De nimic nu vorbe"te profepia aceasta atht de mult ca de Hristos
pe care-L
va fi cdntat in auzul regelui acast fragment din Facere, nu este exclus; unii i-au putut
chiar interpretarea gregitl propusl 9i de Gressmann'
ntr pentru acum, ci pentru plinirea vremii, cdnd Dumnezeu a trimis pe Fiul; ,,steaua"
un indiciu despre divinitate, iar ,,toiagul" unul despre natura omeneasci a
6. Steaua dinlacov
i"56) asupra caracterului eshatologic al profepiei, trebuie sd fi existat o tradipie cu
(Numeri24,17)
bine fixate, pebaza
clreia acest Parinte al criticii literare sd fi putut conchide.
Turgumim aplicd
profepia la Mesia, iar oeful rlscoalei iudaice, sub impdratul
Un alt text de caracter mesianic ar fi Numeri 24, 17. Sunt cuvintele rostite de vrlji
primi numele Bar-Kochba = fiul stelei, pentru ci l-au crezut Mesia cel prezissT
moabit Valaam: ,, il vad, insd nu acum" il privesc, dar nu este aproape! O stea vq
ilunrcri 24,11 .
din lacov Si un toiag se va ridica din Israil Si va zdrobi tdmplele Moabului Si pe toqi
lui Set ti va dobori la pdmdnt".
Aceastl tradipie se menpine in cursul timpului, dovadd ci tdrziu in secolul XI,
Damian combate, in Antilogul sdu, pe Iudeii care n'au primit pe Hristos,
Verbul ,,erenu" este la imperfect, se traduce cu prezentul, idee susfinuti de 96
lor in Vechiul Testament sub numirea ,,Steaua lui Iacov"s8.
frazei gi de celelalte forme verbale din text, deci ,il v5d"; ,darak" este perfect, eveni
aparfineviitorului, deci:,,var5s5ri"',,Steaua" este aiciimaginearurui omde seam( dc
Itt conformitate cuaceastdprezicereMesiavafiwtviteazde seami, carevareduce
pe cei mai temupi du'mani ai sdi.
sau rege, du@ cum rezulti din ansamblul verseurlui. conpamfia se repetl in vechiul Te
Clu toate acestea, mai sunt unii care se rostesc importiva mesianism ului. ,,Steaua oi
La Daniel 12, 3 oamenii virtuogi sunt tot atatea ,,stele stralucitoare", in Facere 37, 9
Iosif sunt,,11 stele", la 15, 5 Si26,4urmagii lui Awaam 9i Isaac sunt stele m[runte, i
Apocalipsa 22, I 6 }kistos se numegte , ,stea sffilucitoare". , ,Toiaguf' este simbolul domnitr
(ienFacerea4g, 10). ,,Fiii lui Sef'sunt edomifii; aga interpreteazS $i sephraginta (uiot)g
qi Vulgata, degi eweiescul ,,$eth" are 9i insemn[tatea de ,,tumult de r[zboi", de aceea,
teologi - caW. Geseniuslr, E. Kiinigs2, P. Heinisch53-presupun clestevorba depieirear
cu sentimente rizboinice gi traduc vorbele ,,bne $eth" cu ,,prietenii vuietului de
I cure nimice"te pe Edomipi "i Moabipi nu-i nici Mesia oi nici vreo personalitate de
u viitorului, ci este regele David care a subjugat oi pe unii 'i pe alpii". Aceastd
rc tlui Mowinckel5e ad:ucein discupie alte probleme, in legdturi cu Pentateuhul,
dacir le poate suspine sau nu critica modemd nu discutdm aici. in tot cazul, pentru
ru udmis caracterul supranatural al textelor precedente nu este nici o dificultate a
"i rnesianismul acestui loc@, mai ales cE ideea unui mAntuitor nu este strdind
,,copiii ruietului de rlzboi" etc.
lui. Fapa de celelalte texte, Numeri 24, 17 adtce ceva nou, informeazd ci, ideea
in cazul acesta, sensul mesianic al textului este qi mai evident.
existd din vremi strdvechi "i tn mijlocul popoarelor pdgdne.
Valaam stribate timpurile pdn6 departe in epoca Aceluia pe care il vede ndscAnt
ca descendent al lui Iacov. Este steaua dup[ care s'au orientat Magii (Matei 2, 2),
7. Profetul cel Mare
sosind in lerusalim, intrebarfi: ,,Unde este Nou-n[scuful, clci noi am vlzut steaua
(Deuteronom 18, l5)
r6slrit?". Marele astronom Kepler constatl cE aceast6 stea extraordinard, dupl care
condus Magii p6n6 la Betleem, la leaganul Mantuitorului, a aparut la R6sirit, $i-a
[.lnrr <lintre multele profepii atribuite lui Moise este "i Deuteronom 18, 15:. ,,Profet
cursul spre Apus gi a displrut apoi pe horizontul Palestineisa. Disparilia stelei Orig
:uL tdu, ditt mijloculfrapilor tdi, ca mine, va ridica pie Domnul Dumnezeul tdu,
motiveaza astfel: steaua a aparut deasupra locului unde era pruncul 9i a stat, a
sd-l ascultapi"
Hristos, nu s'a mai v6ztJt, ca gi Duhul Sftnt, care a venit in chip de porumbel 9i
r[mas in Domnulss.
rtp. cit., col.'717 "i'776.
s1 in Handwr)rterbuch, ed'. 14 (Buhl), p. 792.
llcld, op. cit., p. 35.
Antilog contra iudaeos, M.G., tom. CXLY col. 42-58,5'7-68
s2 in Die messianischen
Weissagungen, ed. 2, p. 114.
Mtrwinckel, Der (lrsprmtg der Bileamsage, Giessen, 1930 (in Zeitschrift fur die
s3 in Das Buch Numeri (DieHl. Schr. Des Alten Testaments, publicat Faldmann-Herkenne,
sa Dr. Gheorghin, Sfdnta Evanghelie dupd Matei, Cemfu{i I' 1925, p' 118.
,
gri slcuua a rflmas in vorbirea figuratd imaginea omului, de aceea steaua care inchipuie pe
pilc cAt se poate de luminoasi nu numai in Vechiul Testament, ci "i in vorbirea rom6nilor:
rtliche Wissenschaft
) 930, Heft 4, p.248.
1), Bonn, 1936, p.98.
5s Origen, In Numeri Hom.,XYlI, M.G., tom. 72, col- 717 .
Nicolae NEAGA 46 Hristos tn Vechiul kstament 47 Nabi (de la xl (naba) = a
Nicolae NEAGA
46
Hristos tn Vechiul kstament
47
Nabi (de la xl (naba) = a comrrnica o gtire, a vesti cu insufle{ire) este un vestitor
voii lui Dumnezeu, un profet de seam5 9i adev[rat. Cdnd este vorba de un profet fals
p i textul nostru. Iudeii agteptau pe Mesia ca profet (Ioan 1 , 21), d'e aceea cu mai
lle ocazii bdrba{ii Noului Testament identihcar6 pe Iisus cu profetul anticipat de
determina mai de aproape noliunea sau persoana, de exemplu, ,profelii lui Baal",
de-ai Agerei" I Regi 18, 1 9. Aici nu este cazul, deci ,,nabi" este un profet al Domnu
eronom I 8, I 5 (conform Ioan 6,14;7 ,40). Se vede cd ceea ce spune Procopie din
estc tbarte adevdrat: ,,Moise este profet ca gi Hristos. c6ci Moise a eliberat poporul
unul care exceleaz[ prin grandoarea lui, c6ci altcum nu era necesard prevestirea
llgipt, iar Hristos lumea intreag5 din ghearele diavolului"62
a lui gi compararea cu Moise. De altfel, gi cuvintele ,,va ridica Domnul" exclud posibili
aplicirii acestei preziceri Ia un profet oarecare.
8. CAntareaAnei
Adevirat cd, dintr'un punct de vedere, nu Moise, ci Isaia sau alfii sunt profeli
Aga cE titlul de comparalie pare potrivit. insi, avindu-se in vedere caracteristica
(1 Samuel 2,10)
lui Moise - legEmintul gi noile directive spirituale pe care le d[ omenirii - el rlmdne
ln cart.u intai a lui Samuel intdhim, in capitolul 2, 1- 10 un imn religios pe care Ana,
celebru intre profe{i, iar profetul pe care il are in vedere textul se aseaminf, cu Moise
r lui Sarnuel, il rostegte in fala altarului. in istoria biblicd imnul este cunoscut sub
Ceea ce Moise este esential - un legdmdnt nou 9i o indrumare noui pe seama omentrtt.
acest sens, Moise este tipul viitorului profet.
Coranul6r aplica realizarea unei astfel de profelii la ,,trimisul lui Dumnezeu" li it
de CAfietrea Anei. Imnul culmineazd cu cuvintele: ,,Domnulvajudeca marginile
i Si va da putere regelui sdu Si va indl;a cornul Unsultti sdu".
l)c judecata divini se face caz deseori in Sfdnta Scripturd. Verbul ,judeci" este
scopul trimiterii: ,,ca s[ cur[1easc[, s[ invele Scriptura 9i inlelepciunea" (III, 158). in
lui ,,iadin", de la,,diin" = a face dreptate, gi exprimd acfiunea in urma c6reia
2, Moise este considerat trimis al Domnului, dar lui i-au urmat alli ,,trimigi", dintre
Irrczcu pedepsegte exemplar pe vinovat gi rdspl[tegte mulfumitor pe cel drept;
Coranul pomene$te pe ,,Iisus, fiul Mariei", ciruia in Sura IV, 169 i se zice: ,,Mesia, Ii
'gi n i le pdmAntului" este un sinonim penhu,,toate neamurile pdmdntului" :
metonimie,
fiul Mariei trimis adevlrat al lui Dumnezeu".
(pdmAntul) pentru conlinut (popoarele). Dhorme63 anage luarea aminte ci expresia
Pronumele ,,tdu" se refer[ la Israil, din care se na$te Profetul.
mai ales inpsalmii mesianici gi citeazdPs. 2,8;Ps.72,8.
Omul este liber si asculte pe cine vrea, dar numai profetul trimis de Du
Uste obiceiul Sfurtei Scriprwi, constati SfEntulVasile cel Mare, de apune 1ucruri1e uiste
aduce dreptate gi-i dI fericirea. in acest sens, se zice: ,,s6-l ascultali".
celor bune, pentru cd numai atunci poate sI existe o bucurie adevEratd pe urma celor
Vechii iuclei au crezut cI acest mare urmal al lui Moise estc Iosua, Ieremia
oricare alt profet, dar neepuizdndu-se in persoana acestora profefia din Deu
, cind mai inaintea 1or am ar.rrt de suferit cele dureroase. Astf-el. se zice 9i aici in I
2,6: ,,Eu voi ucide gi tot Eu voi face sf, invieze", deci binefacerea Yine in rdndul al
agteptau pe adevlratul profet. Astfel, la vederea lui Ioan Botezdtorul fariseii
. Aici, in CAntarea Alei, Dumnezeu este cel care judeci qi tot El cel care d[ putere.
oare este
el Profetul?
(Ioan I , 2 I ).
,,Cornul" este simbolul puterii. Citdnd Psalmul 75, 1 l, Sfintul Ioan Hrisostom
Un argument in favoarea mesianismului il constituie tradilia samariteanS.
Samaritenilor consti numai din cdr{ile lui Moise, iar Deuteronom I 8, l5 constituie,
ctr mai indicd 9i glorie qi renume (ti1v 6tvaptv, cilv 66(cv replgovsrqv,)u'. De
, ircesta este simbolismul ,,cornului" in Vechiul Testament. in Psalmul 75,17,
ei, cea mai celebrl profelie mesianic[. Sd se confrunte in privinfa aceasta Ioan 4, 25.
cle celor p5c6togi" sunt forfele gi fala acelora. Dumnezeu va rupe coarnele
Caracterul mesianic al locului il garanteazd Noul Testament prin Faptele
ii va reduce adic[ la neputinfa; dirnpotrivd, ,,coarnele drepfilor" (Ps 75, I 1)
3, 22: ,,Moise a scris in adev6r: Dumnezeu va ridica un prooroc". $i Evanghelistul
rc, respectiv puterea acestora se mdregte. DupI plrerea Sfdntului Vasile,
ne asigur[ c6 prinmijlocirea lui Moise au a$teptatpe Hristos, iar cuvintele Mintui
ismul acesta este imprumutat de la rinocer, care are un singur corn $1 care este
,,Dacd nu credeEi Scripturilor lui Moise, cum ve{i crede cuvintelor Mele?", pot avea
,,steaua, steaua lui Hristos, streluce$te prea frumos". Credinfa cd atatea stele-s c6!i oameni, cl
omul are o stea, a aceluia stea-i mai frumoasi 9i mai mare care nu este pic5tos, cI atunci cAnd
o stca, moare un om, a iniliaro Vcchiul Tedtament (vczi mai pe larg lucrarea mea,,N'am
lf trrcopie din Gaza, Cont. itr Deuteronom, M.G., tom. 8'1, l; col' 9'1 .
l)lttrrme, P.,Les livres de Samuel, Paris, 1912, p. 29,
Hll Vrrsile cel Mare, Comentariu la Psalmi,trad de Pr. Dr. 01. N. CdciulS (Izvoarele Ortodoxiei,
stric Legea". Sibiu, 1940, p.216).
ff ,l), lluctrre$tr, 1939,p. 129-130.
6r in romAnegte de Dr. S. O. Isopescu, Ccmduli, 1912.
x l)c Arrna, Sermo IV,M.G., tom. 54, col. 663.
Nicolae NEAGA 48 Hristos in l/echiul Testament 19 ,,un animal neinvins in ceea ce privegte
Nicolae NEAGA
48
Hristos in l/echiul Testament
19
,,un animal neinvins in ceea ce privegte puterea, gi un animal care nu se lasi supus
ldecrr de nernurire, consider6ndu-se moartea ca o simp16 trecele dincolo. la srimogi, qi
oameni"66.
,,Uns" (,,Magiah", ,,Xprot6q") se numegte cel miruit cu untdelemn. Se ungeau
(l Cron 16,22)de citrepreoli sauprofeli (l Rg 1,39), preolii (Lev4,5), arhiereii (Lev 4,
Patriarhii nu se ungeau, se numesc totugi uneori ,,unqi" (Ps 105, 15) pentru ci ei sunt
l0lrtinuarea unei astl-el de lie1r.
,,SimAn!a", (cf. Fc 3, 15), adicd urmagul. este din neamul lui Darid, Se pregdteyte
:l o irr-rpdrlfie nou[, dar remarcabild, cdci in acest sens, se zice (i'. 13): ,,Acela va zidi
rtunrclui rueu Si eu voi intdri pentru t,ecie tronul intpdrdliei sale".
gi preolii familiei lor. Pentru a face inofensiv pe purtrtorul scutului se ungea gi acesta
,,Acela", adicd legele impdr[liei viitoare, va zidi un ader,6,rat templu de inchinare lui
Sam I , 2l ). Prin ungere li se implrtiEea domnitorilor o putere nevlzutS.
,,Miruirea" mai este gi semnul bucuriei, in acest inleles se ungeau barba gi
nczeu, iar fionul irnperial va dura pentru totdeauna.
'l'eologii Buclde, Lrjhr, Smith, Nou'ack, Wellhausends ;i Kittel'1e au oarecare
oaspelilor cu untdelemn amestecat cu plante aromatizante. Astfel a fost miruit cu mir
mare prel Hristos de cdtre o femeie din Betania (Mt26,7). in cazul acesta mai exist[
expresia stimei, a venerafiei. in unele cazuri ungerea mai este simbol al Duhului Sfhnt
Pt l, 20-21, I loan 2, 20).
idprivitoriar.ersetul 13.Eiartl bucurogis[fiescosdinue 12gi 1.1.P.Dhotme-i
versetul I3 in parantez.d Si adefi prin aceasta la concluzia lui S'ellhausen cE
tul 13 este o intregire ulterioara la text"7|. Dc fapt, nu existio antitez[intre 12 ;i
5 ttuu I 3 gi 14, ideea este insl prea avansatA pentru cei care nu admit prot-elii mesianice
Degi ungi li se zicea, in Vechiul Testament, mai ales la inceput regilor, incetul
incetul expresia incepe sE se aplice la Mdntuitorul fbglduit (de ex. Dan9,24). Acela
ltucst capitol ai cdrlii.
ldcologic, acest verset este continuat de cel urmdtor (1:[):
lucrupare arezulta din Lc 1,69-70'.,,Domnul
Dumnezeu ne-aridicat corn de mdntuire,
,.[u ii voi fi tata qi el va fi fiu] meu. gi eu il r.oi pedepsi dacd r a face rEu, cu toiag
casa lui David, precum a grlit prin gura profefilor din vechime".
Sensul versetului este deci urm[toru]: Existd o judecatd universald.
)sc 5i cu rini de-ale fiilor oarnenilor''.
Ilaportul dintre Dumnezeu gt regele viitorului este cel dintre tat[ yi copil; o iubire
suprem este Dumnezeu, care,fiind atotdrept, vajudeca dupd dreptale. Toate
cele bune de sus coboard, astfel Si puterea pe care o delin regii pdmdntului o
numai mulsumitd Celui de Sus. Mesia, regele prin excelensd, octiveazd in
lurgini este caracteristica atitudinii 1or. Aceast6 atirudine se bazeazd pe legile dreptatii
utc, care prevdd pentru thpta r[splatd pi pedeapsd penuu gregeald.
,,'l'oiagul" gi ,,rana" indicd pedeapsa cuvenit[ c4lciitorului de lege.
Celui Preainalt. Mullumitd ajutorului ceresc, regele Mesia atinge culmi de gl
Acesta este sensul general gi apropiat al versetului. i.-i se f'ac insa aici 9i
nebdnuite.
rrricf,ri care privesc ader druri de credinld din cele mai impoltante, astfel nu este
rril versetului insinuarea privitoare Ia nristerul Sfintei
Ci
Mesia este l-rul lui
f. imptrrifiavegnictr
nczc'u", aceasta este rdd[cina -edndirii chiar 5i dupi pdrelea lui R. Kittel'2, care
(2Sam7,12)
lllrtrirruse versetnl l3 din te,xtul biblic (poate pentru ideile prea avansate ale lui), Kittel
Ideea mesianici ia un avdnt deosebit pe timpul regilor David gi Solomon. Avem
textclacarenereferim:
l.lmpdrdliaveSnicd(2Sam7,12,16);2.LegdmdntulveSnic
ftur: irplopiere intre 1J 5i Ps 2 pe de-o parte, gi 14 9i Is I l, 1 pe de altd parte. iar prir itot
lA tn,rsianismul Ps 2 gi Is I 1, 1 n'are nici o indoial[ renumirul teolog 9i critic'-:.
l)in contextul mesianic face pane gi versetul 15: ,,Iar ruila mca nu o voi indep[rta de
Sam 23, 5) Si 3. Tronul veSnic (l Rg 9, 5).
lH cl, p, c.un, am indep6rtat-o de la Saul, cel care a tbst inaintea lui".
I. Din int6iul grup de texte face parte2 Sam 7, 12: ,,givafi dupd ce se vor
zilele tale, Si tu vei dctrmi cu pdrinlii tdi, voi ridica dupd line sdmdnla ta, care va
din pdntecele ldu Si voi intdri impdrasia lui'67.
,,A plini zilele" inseamnl a-fi trdi viala, a epuiza epoca de timp determinatl
s'( I l) l)liorme, Lcs /it'res de Sattruel. Paris, 1912, p. -12S.
6' / i/r.:rr eire Etrch Santuel
tinLie heilige Schrift des.TltTEstament ltet'trtrsgegete]ivor) C. Kautsch
lumegti. ,,A dormi cu pirinlii " este un fel de vorbire despre cei mo(i. Nofiunea cr
Hrl lr, 'l-trbingen, 1909. p. 430.
lt' '
lt
L'it. p. 329.
!r
lltrlrnc.
.;p cit.,p. 329.
f
t'
66 Sf. Vasile. op. cit.,p. lll.
l, ,'i,,
p.
.130.
67 Cf. 1 Cronici 17, 10-14 9i Ps. 88, 30-38
l 'l
'i
conrentariu la acest \ et'set ne dd ;i Ps. 89, -3 1 .
Nicolae NEAGA 50 Hristos in Vechiul Testament 51 ,,Mila" are aici inlelesul larg de dragoste,
Nicolae NEAGA
50
Hristos in Vechiul Testament
51
,,Mila" are aici inlelesul larg de dragoste, afecfiune. in LXX lipsegre (fhraj
Saul, iar partea din urmd a versetului are un inples general, referindu-se la toli cei
r egnicia ei este garantari,. Iata clnil progreseazri gdnclirea ntesianicd: In Fc 3,
J t 'o rpus doar c,i Ltn unllas al Jbmeii va fi'dnge aciversitatea sarpeiti, in Fc 9 J 'a sp?.s
de Dumnezeu. Criticii supun gi acest vcrset diferitelor modificdri. Ei se orienteazd mai
rtt:cl voinic celebnt esie senit, dm-fanilia pro-fiod rcligioasd ct lui Avrant (Fc l2, j1,
dupE I Cron 17 ,23, cbruiaii dau prioritate. A;a judecl P. Dhorme?a gi R KittelTs.
La o examinare mai apropiat[, versetul este de fapt pasibil de mici modi
filologice; din punct de vedere al fondului, obiectul lui 2 Sam 7, 15 9i I Cron 17,
viteani trib al lui fuda (Fc 49, I0) Si, in sfdrSit, cd printr'tut determinisru dorit de
eterne, Regele cel ninwtat este un descendent inntdit trupe;te ctr inpeleptul
Si ctt viteaml David.
rimdne acelagi.
Acest ciclu de profefii sfhrgegte cu versetul l6: ,,f,i credincioasd va fi casa ta
impdrdlia ta in veci, inaintea mea lronul tdu va fi inldrit pentru totdeauna " . Accen
, in Noul Testament aceast[ frgdduintd se lea-qi in aga tel de evenimentele descrise
l.c I .12-43, incAt se vede cd este vorba despre realizarea ,,irnp5ldliei care nu se poate
lrgrnipolitic-"'e. Astfel, David 5i Solomon. acegti soli de vepti bune, care nu cunoiteau
se pune aici pe,yegnicie", caracteristica imp5r[{iei care se va infiin}a. Aplicarea prezi
ttinreni mai mare decAt pe Dumnezeu, aduc gtirea c[ se apropie epoca pentrufdw'irea
la o imp[rd{ie materialS nu epuizeazd sensul gdndirii. in Noul Testament (cf. Lc 1,32-
i visate din moSi-stdntoSi.
in locuri care par a fi un ecou al versetului nostru, ,,casa lui Hristos" este Biseri
cregtinii, (Evr 3, 6). Astfel, TeodoretT6 in secolul V, are dreptate cdnd spune ci aceste
se potrivesc nu atdt regilor obignuifi, c6t mai vdrtos lui Hristos, c6ci ,,Solomon n'a
o viafl mai lung[ decit alli oameni, nici micar virsta tatf,lui s[u n'a intrecut-o".
II. Al doilea text este 2 Samuel 23, 5: ,,Cdci nu a$d este casq mea inaintea
Dumnezeu, cdci legdmdnt veSnic a incheiat cu mine, tare in toate Si sigur; cdci
mdntuirea mea Si tootd pldcerea mea nu el le-a fdcut sd odrdsleascd? "
,,Nu aga', adici nu ca alte case, de care cea davidic[ se deosebegte. Cu famil
(,,casa") davidic6 s'a incheiat un angajament din care recurg atAtea binefaceri ca: mdntuire
fericirea, plEcerea de via1d.
,,Chefe!" trebuie citit ,,khefti". Propunerea lui DhormeTT de a se lega ,,khefti" de ,,k
nu schimbd sensul cE versetul este pasibil intregirii accepttr gi Kittel78.
III. Al treilea text din grupul,,Impdr6fia vegnici" este I Rg 9, 5: ,,Voi intdri
impdrdliei tale peste Israel in veac, precum am vorbit cdtre David, tatdl ldu, cdnd
zis: nu va lipsi niciodatd bdrbat de pe tronul lui Dqvid".
,,Scaunul", adicd tronul impirdfiei, va fi totdeauna ocupat. Flgdduinla s'a
altldati lui David, aici avem o reinnoire a promisiunii cltre Solomon. Textul se
numai formal de cel anterior.
in conformitate cu aceste prcziceri,nu va lipsi niciodatf, domnitor din vila regalS
lui David. DacI David Ei Solomon sunt trecdtori, dinastia lor este etem6, cum etern[
gi impdr5lia intemeiatd de ei. implrilia aceasta va dlinui de-a pururi, cdci printr'un
1a Op. cit., p. 329.
7s Op. cit., p. 430.
'u Eq
71 Op. "rlv cit
B' Bcq. i:got.2l c. 7 M.G., tom. 80, col. 618
, p. 433.
l)r. I.Olariu, Evangheliileciztpa.llatei, llarar;iLuca,Cztatsebeg, 189'1,p.428.(',Israel
"('l
18 Biblia ebraica, ed. II, Stuttgart , 1913, p. 454.
cEtr
l)rLrtolipul omenirii care se adund in imp[rirlia lui \Iesia")
Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Tbstament s3 52 II. Profefii mesianicein cartea lov III. Profe{ii
Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul Tbstament
s3
52
II. Profefii mesianicein cartea lov
III. Profe{ii mesianice in Psalmi
Psalmii mesianici sunt destul de numerogi. Doresc s[ stErui insd numai asupra
Nldejdea in Mintuitorul
dintre ei. Acegtia sunt: 2,8,16,18,22,34,38,40,50,72,89,102,110,
118. in fruntea
(Iov 19,25)
Itd Psalmul 2 carepoate fi intitulat:
Prin doctrina sa, cartea Iov de{ine un fel de primat spiritual intre scrierile bibli
1. VrIjmagii Domnului
invierea din mor{i, judecata de pe urmI, doctrina despre ingeri gi lumea transcenden
(2,1_3)
nu sunt singurele rubrici prefioase. Avem aici gi texte in care Iov descoper[
referitoare la Mesia. Iatd unul: ,,Eu Stiu bine cd Mdntuitorul meu este viu Si cd el cel
urmd se va ridica pe pdmdnt".
,, Pentru ce se zbuciumd pdgdnii Si popoarele pldnuiesc cele deSarte? Se rdscoald
pdmdnlului Si cdpeteniile lor Sin sfaturi impreund, tmpotriva Domnului Si a Unsului
,,Goali" (Septuaginta are d 6x),uerv pt, iar Vulgata,,redemptores meus") are
primitiv de rudenie apropiatd, care are obligalii, de exemplu, dacl o rudeme a sa a
' Sd rupem legdturile lor Si sd arancdm de la noi funiile lor? ".
ucisd, trebuia s[ intreprindd rf,zbunarea; sau are obliga{ii in cazul unei cdsltorii de levi
Acest participiu Kal indic[ totodati pe un mdntuitor in genere, (deci, ,,Goali" : M6ntui
meu)*o. Aici Iov se gdndegte la Mdntuitorul sufletului siu, la Dumnezeu. Iov igi inchi
Eweiescul ,,lamah" (pentru ce), compus din prepozifia ,,1e" gi pronumele interogativ
", nu este o simpld intrebare, ci un strigdt de mirare sinonim cu ,,la ce bun?". ,,Goim"
nurnai pdgdnii, cdtl vreme cuvdntul ,,popoarele" cuprinde gi pe evrei. ,,Se zbucium["
cobor6rea lui Dumnezeu pe pdmint gi ap[rarea cauzei sale.
,,Este viu" pare un sinonim al verbului,,exist6" gi are inlelesul de existen{a. Iov gti
bine, adici are convigerea cEDumnezeu este o realitate vie, nu o ficliune, cum este
cu zeii p6gdnilor. ,,Cel din urmd", adictr,,in sfhrgit va veni Mdntuitorul", dar ca ultimul
aceastd calitate. Unii comentatori iau cuvdnhrl ,,acharon" in infelesul de ,,in vremea di
", perf. Kal) exprim6 nervozitatea celor care urzesc revolugia, a eweilor gi a pdganilor.
fnc un plan degert. Versetul2 aratd. cI in hora celor turba(i se las[ pringi gi regii qi alte
rulcnii ale plmdntului, ca oameni cu vazl, principi etc. ,,Unsul" (vezi gi 1 Sam 2, l0) este
tul lui Dumnezeu pe p6m6nt. Scopul complotului il indic[ versetul 3: ruperea
cu Dumnezeu, prin lepEdarea credinlei gi a obligaliilor impuse de ea. Prinqr in
urm6" gi se orienteaz[ dupd Vulgata, care are ,,in novissimo die"Er.
i qi funii sunt supugi, robii, vitele. O robie grea considerd necredinciogii gi ascultarea
Sensul ar fi totugi urmdtorul: Dumnezeu coboar[ cu siguran]I in lume, iar cu ven
Lui se incepe opera de m6ntuire a omului82.
bund voie de Dumnezeu.
Unii comentatori, mai ales Sfinlii P[rin(i, de exemplu Origen83, Teodoretta, Sfintul
Altrnasie8s, Fericitul AugustinE6 explicd acest textprinprisma FA4,27. in cazul acesta,
fghclii sunt Irod, Pilat gi asocialii lor, care au creirut cd,,nu este cazul sd li se impunl religia
BFc$tina"87.
It( )rigcn: ,,Rcgii pdmdnhrlui qi principii sunt Irod gi Pilat gi conducitorii poporului iudeu, ceea ce
lllenlioreazd de altfel Pctru, cel inspirat dc Dumnezeu in Fapteie Apostolilor", Etg Yocrl, M.G
80 Isopescu, O. traduce cu ,,r[scumpiritor" qi pare ci sc gdndegte'la acfiunea Sa dejudecltor
l'
Ionr, 12, col. 11101.
I'codoret, EiE t. Yool,, M.G., torn. 80, col. 875,
vremea de apoi, vezi cartea Iov, introd. gi comentarii, 1903, p. 55.
stDhorme, P., Le livre de lob, Paris, 1926, p.256.
82 in literatura Sfinlilor Pirinli, locul este interpretat mesianic, cf. H. Les6tre, Le livre de
Paris, 1911, p. 126-128.
It S l lintul Atanasie, Expositio in ps., II, M.G., tom. 2'1, col. 63.
s l'sr Augustin, Enarratio in Ps, II, M.L
tom. 36, col. 69.
lrlrcr, Augustin, op. cit., tom. 36, col. 70.
Hristos in Vechiul kstament Nicolae NEAGA 55 54 3. Coroana creaturilor 2. Nagterea din veci
Hristos in Vechiul kstament
Nicolae NEAGA
55
54
3. Coroana creaturilor
2. Nagterea din veci
(8,4)
(2,6-9)
Ideea versetelor 1,2,3 aflf, continuare in cele urmdtoare gi culmineaztr in
6-9. Iati textul: ,,Eu am pus pe regele meu peste Sion, muntele meu cel sf6nt, a zis Domnul:
,.Ce este omul cd-li aduci aminte de el Eifiul omului cd-l iei in seamd? Cu pulinmai
S1l1: decdt ingerii, cu slavd Si cu cinste incununat, stdpdn peste lucrul mdinilor tale".
,,Omul"din intrebarea,,ce este omul?" este traducerea lui ,,enog". Acest substantiv
Fiul Meu eSti Tu, Eu astdzi Tb-am ndscut, cere de la Mine gi-f; voi da neamurile mogteni
.dorivd de la un radical (,,anag") care inseamnd slab, moale, fragil, pulin gi caracterizeazd
gi stipAnirea ta marginile p6mAntului. Cu toiag de fier ii vei zdrobi, ca vasele olarului ii vei
;re om ca hinfi hecdtoare. O paralela izbitoare avem in Ps 103, 15: ,,Omul?
zilele
lui sunt
sparge".
Ctiarba
".
Subiectul ftazelor din aceste trei versete este Dumnezeu, care veste$te
regelui Mesia in Sion. Sionul este o culme in centrul oragului Ierusalim. Aici era
numit Moria, unde a jertfit Avraam, acolo se afla cetatea lui David gi apoi templul I
Solomon. Prin zidirea templului Sionul devine centru religios, loc sfrnt. Sionul,
lerusalimul, va deveni capitala impiTifiei viitoare. $eful impdr{iei spirituale va fi
Verbul ,,zakar" inseamnl mai mult dec6t a-ti amrnti, a te gdndi la cineva. Verbul se
frlosegte in legtrturi cu grija pe care o poart[ Dumnezeu omului. Dumnezeu igi amintegte
d0 om cu un scop bun, ca s[-1 sprijineascS. Aga gi-a adus aminte de Noe, dupl potop (Fc
l, l) oprind apele, de Avraam gi a scos pe Lot din mijlocul pericolului (Fc 19, 29).
,,Fiul omului" este traducerea lui ,,ben adam", originalul ebraic spune mai mult:
Adum derivd de la ,,adama" : p[mdnt; deci pimdnteanul, fiu al pdmAntului- Expresia
cel instituit cu voia lui Dumnezeu. intre Dumnezeu gi rege existd raportul dintre pdrinte
icb il aduce pe om in leg6turl cu cele trecdtoare, din care este alcltuit6 fiinfa sa.
fiu. Cuvdntul ,,astdzi" este sinonim cu etem, vegnic, clci la Dumnezeu nu se apli
,,Meelohim" se poate traduce cu ,,decdt Dumnezeu". intrucAt Septuaginta are
noliunea de timp. Timpul este limitat, are un inceput gi sfhrgit gi dacd Fiul ar fi n[scut
timp, ar fi lipsit de via16 vegnicd. Nagterea in timp se aplic5 numai la cea dupd trup, dar
fru al lui Dumnezeu, Regele s'a ndscut din veci, cum precizeazd Sfdntul Pavel:
trcp'oyy6X.ouq, s'a acceptat in genere aceastd interpretare. De altfel, nici asemlnarea
ui cu Dumnezeu nu este str[in6 Scriprurii (conf. Fc 1,26-27). Versetul 7 favoizeazl
plima traducere gi nu pe a Septuagintei. Nu ingerii, ci Dumnezeu este stdpdn. Omul este
ieri
9i azi acelagi in veci" (Ew 1 3, 8; Rm l, 4).
0leut nu dup[ chipul ingerilor. ci,,dupd chipul gi asemlnarea lui Dumnezeu". Mai pulin
,,Fiu dumnezeiesc" se numegte in Vechiul Testament poporul ales (l;4,22; Dt 14, I
Os 11, l). Adopliunea aceasta s'a acceptat in urma rolului spiritual ce-l avea Israel
lume. ,,Copii ai lui Dumnezeu" se mai numesc oamenii virtuogi (Fc 6, 2), iar in
cregtind sfin[ii sunt mldulare din trupul lui Hristos.
Expresiile ,,eu
te-am nlscut" indic[ divinitatea pruncului regal. Pentn
acestei afirmlri Teodoret8s se referd la Ps 110, 3 (,,mai'nainte de luceafhr te-am
Dumnezeu este omul prin moarte, aceast6 comparafie se potrivegte gi cu ingerii,
lltf'el de exemplu Teodoret{ zice: ,,prin moarte omul este f6cut mai mic decdt ingerii".
,,Lucrul mdinilor" sunt fipturile. indicate in versetul 8 $i 9, pe care omul le stdpdnegte
ln chip regal.
Aceastdmare idee despre demnitatea omului, Sflntul Pavel o aplicd la Hristos (Ev
l, 0-A;, fXptura in care se intiilnegte desivdrgirea omeneascd in cel mai inalt grad, cum
,,Marginile pEmdnhrlui" nu sunt granilele Palestinei, cum interpreteazl unii. Dacd ar
iluca Origenet.
vorba despre hotarele Palestinei, s'ar determina mai de aproape expresia, cum face
exemplu Zaharia 9, 10, care, prin marginile plmAnhrlui inlelege litoralul Mdrii Medi
din fa{a Palestinei. Hiperbola ,,marginile pamdntului" cuprinde inheg uscatul de pe
4. invierea din morfi
(15, l0)
terestru.
Dintre textele de conlinut mesianic face parte gi Ps 15, 10:
,,Toiagul de fier", adic6 mdna tare, se indreaptd impotriva pdcltogilor,
,,Cdci nu vei ldsa suJletul meu iadului, nici nu vei da pe cuviosul tdtt sd vadd
interpreteazE Sfintul Vasile8e.
llilcdciune " .
rr 'li:odoret. op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 80, col. 917
88 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 808.
rr {)rigen, op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 12, col. 1185.
8e Comentarii la Psalmi, trad. de O Clciula, p. 22.
NicolaeNEAGA Hristos ln Vechiul kstament 56 57 lRvocarea in limba aramaicE, produce o micd deosebire
NicolaeNEAGA
Hristos ln Vechiul kstament
56
57
lRvocarea in limba aramaicE, produce o micd deosebire formal[ intre texte, evreiescul
,,Sufletul"
este traducerea lui ,,nefe9", acest cuvdnt deriv[ de la verbul iiJ!: care
sufla, substantivizat in suflare, duh. Sufletul nu este parte constitutivE a
xBZuh" corespunzAnd in aramaicd lui ,,sabac".
inseamn6 a
,,Toli cei ce md vdd md batjocoresc, strdmbd din buze, clatind din cap Si zic: Si-a
f,rinfei corporale, ci locatarulprincipat al corpului omenesc. in lumea de dincolo sufletul
pUt nddejdea in Domnul. scape-L, mdntuiascd-L, dacd-I este d*9".
trAiegte independent de corp. De moarte 9i urmdrile ei nimeni nu scapd. Credinciosul ideal
doregte ca sufletul lui sd aib[ o soarti diferit[ de a altor muritori'
,,A strdmba din buze" gi,,a clf,tina din cap" sunt expresii de disprel gi mil6 neloialS.
,,$i-a pus nddejdea in Domnul" este un rispuns ce-l dau vr6jmagii celui care invocd
indica una dintre cele dou[ st[ri de dupa moarte. Iadul
,,seol,' : iad (LXX uprlg)
,ljuhr pnn strigitul ,,81i,
".
Reprezentantul unei vie{i morale inalte, aunei idei mari gi
locul de nefericire, locuinla
de dup6 moarte a celor r[i, ,,focul vegnic", cum ii zice
adevdrate are totdeauna curajul de a-gi sigila, prin martiraj chiar, convingerile. De
Mdntuitorul. Ce este geolul (iadul) ne-o spune Ecclesiastul 9. 10: ,,locul unde ne se
nici o fapt6, nici punere la cale, nici gtiin1[, nici inlelepciune". Cu timpul, no]iunea sd
i, ura dugmanului amulegte in fafa mormdntului, cdnd se d[ dreptate mortului, alta
inse atitudinea fafi de Cuviosul din Ps 2l : -impart supravegmdntul Meu intre ei, ;i
precizeazd;astfel,
in Noul Testament (Mt 1 6, 1 8; FA 2, 27) este impirdfla morfilor pdcdtogi.
iadul are po4i zdvorAte, chei la po4ile sale 9i stipin temut. Cuvintul romdnesc ,,iad"
c[maga Mea arunci sor]i", ,,Imi strlpung mdinile gi picioarele", v. I 7- I 8.
Supravegmdntul este traducerea evreiescului ,,beged", (ipdoov). ,,Beged"
este
deriva de la grecescul qtprlG: intunecos, nev[2t; in Iliada este imperiul lui Pluton (zeul
irea ce se dE invelitoarei de pat, pdturei, plapumei
(l
Sam 19, 13; I Regi
l, l). Din
iadului), adicd lumea cea de sub p[mdnt, locuin]amo4ilor, prin analogie: moarte, mormflnt'
p6tur[ se confecfiona gi haina de deasupra omului, adicd p6tura pEtratl se punea
,,cel cuvios", ,,alesul" indic[partea
,,Hasid",6otoq,,,sfantul",,,cucemicul",
viala de dincolo. Cu privire la ea, profetul art
din om. Preocuplrile acestui psalmprivesc
nofiuni precise, ca gi referitor la componentele fiin.tei umane. Pltruns de credinld, mai ;ti(
umeri invelindu-se corpul. Ea fiind mare, era potrivit5 ca acoperitoare noaptea, de
dispunea legea ca ludndu-se de citre creditor ca amanet, ea si-i fie restituiti
lrului, inainte de apusul soarelui, pentru ca omul sdrac sd poatd intrebuin{a,,beged"
dincolo de orice experienll exista o lume nou[, mdntuitoare de trup 9i sutlet; de ea
cd
vor invrednici numai alegii lui Dumnezeu. Prin Sfantul Petru (FA 2, 25) 9i Sfhntul Pavel
Ittculplapumei. ,,Beged" se mai folosea pentru transportarea obiectelor care trebuiau
cu grijd ca sd nu se deterioreze. Se mai transportau pe ,,beged" seminfe, grAu, orz,
13,25),NoulTestamentreferlpsalmul la Hristos, caprecizare anestriclciunii 9i a
de
care s'a invrednicit, dupd cum arat[ 9i Teodorete2.
strflngdndu-se cele patru colfuri gi punindu-se pe umeri. Uneori purtau doi sau
inpi cele conlinute in,,beged".
,,C[maga" este traducerea evreiescului ,,lebug", era haina obignuit6 pentru to{i,
5. Vaietele celui nevinovat
de care nu se puteau lipsi decdt doar oropsitii societetii: ,,care cutreier[ goi gi fEra
(21,1)
"
([ov24,7).
,,Lebug" f,rind haina cea mai simpld se confecfiona din material ordinar. Aceastd
inhe psalmii mesianici se socotegte 9i al 2l-lea. Dupi cum indic[ titlul din
scurtl nu prezenta cine gtie ce valoare pentru cel care ar fi mogtenit-o, cu at6t mai
({r*p
tlaci s'ar fi tliatin patru, cum a fost cazul cu cea de aici, de aceea se atribuia celui
fiq
ovtrplprpecoq ciq eroOrvitg se invocd aici ajutorul grabnic de stts: ,pumt
meu, Dumnezeul meu, pentru ce M'ai pdrdsit? Departe de ajutorul meu cuvi
stt.igdrii melel ". Repetifia numelui lui Dumnezeu indicl pericolul mare in care se afl6
lu so4i.
Dupd dreptul roman, ostagii insircina{i cu paza celor osdndili la moarte primeau ca
ie hainele celor ostndifi.
grabnicd a intervenliei. Particula,pentru ce" expri
in suferinp gi precizeazdnecesitatea
in ce m[surd s'au realizat cele prezise de Psalmul 21, se poate vedea in Noul
dorul dupl Dumnezeu gi nu neincredere sau disperare.
Invocarea prin care se stabilegte leg[tura cu Dumnezeu, devine un instrument
ridicare moral6 pentru cel cucemic ai astfel psalmul insinueazi invElltura cI lumea, ori
rrcnt la Mt 27, 35; Mc 15,24;Lc23.34:In19,23-24.
Astfel, avem aici uu program al
Ittilor Domnului,
avantaje i-ar promite, nu poate oferi un ajutor m6ntuitor'
6. Os nu va fi frAnt
Aceast[ invocare (din versetul 2 a) o mai intalnim laMatet27 ,46 9i Ia Marcu 15,
sunt cuvintele rostite de MAntuitorul in calvarul suferinjelor Sale. Mdntuitorul,
(33, l8-19)
,,Multe sunt necazurile dreptului, dar din toate il mdntuie Domnul. El pdzeSle
txtsele lui, nici unul dintre ele nu se va zdrobi."
e2 Op. cit., M.G., tom. 80, col. 963.
NicolaeNEAGA 58 Hristos in Vechiul Testament 59 Problema suferin{ei omului gi mai ales a suferintei
NicolaeNEAGA
58
Hristos in Vechiul Testament
59
Problema suferin{ei omului gi mai ales a suferintei omului drept este discutatl
in cdffle Iov gi Ecclesiast, de unde putem deduce c[ uneori le merge r6u oamenilor
firi ca noi se putem inplege, in toate caztnle, ce sens are nedreptatea ce cred cE Ii s'ar
dqerldciuni Si urzind zilnic vicleSuguri. Iar eu sunl ca un surd care n'aude Si ca un
-frlltl c'ore nu grdieSte".
,,lubi!ii" nu sunt numai gil"ot, cum interpreteazd.LXXgi Vulgata,,amici", cuvdntul
Psalmul acesta insinueazl cd este aspr[ calea virtulii, prin multd r[bdare se
l,tthuvai" este mai cuprinzdtor, sunt tofi cei pdtrungi de-o iubire vdditi fafi de eroul din
mdntuirea; dreptul agteaptl insd cu incredere ceea ce are s[ fie in viitor. ,,Dreptul" nu
muri ca al{ii, ci triiegte mereu in aceastl speran}d. Pentru a se areta cdt sprijin gEsesc
Frulm. Aici ,,cunoscu[ii" 9i chiar rudele au aceeagi atitudine fald de cel in suferin]l ca gi
ulubilii". Ei sunt, dupd interpretarea Sfrntului Atanasiee8 israelilii in genere, Absalom gi
Dumnezeu drep{ii, Psalmistul spune: ,,P6zegte Domnul toate oasele lui", adiclnici o lovi
Achitofel in special. La acegtia se gdndegte gi Teodoretee, doar Fericitul Augustin privegte
nu va primi flrd aprobarea Lui, cdci Dumnezeu se intereseaz5 in particular de starea
care din ffiirea in Domnul i9i fac un titlu de glorie, sau ceea ce zice Sfrntul Vasile:
fiai departe vizAnd in ei pe iudei gi pe Apostolii Domnului, care ,,steteau deoparte ca nu
este pentru drepfii Sei ceea ce este generalul pentru ostagii coplegili de vrIjmagi"e3,
Pe wemea lui Hristos cei condamnali la moarte prin r6stignire trebuiau
lEmva sd sufere gi ei impreunl cu Hristos"rm.
,,Cei ce se silesc" sunt dugmanii, care neavdnd capete de acuzare accelereazd, cl
pre[, punerea in aplicare a planului 1or. Agadar, psalmul descrie situagia tragicd in
se afld ,,cel ce pune pe umerii lui toati rdspunderea grea": plrdsit de tofi, prieteni,
in aceeagi zi. Pentru a se grdbi sfhrgihrl, celui condamnat i se zdrobeau fluierele pici
dorenli, cunosculi gi rude, care temdndu-se de dugmani nu intervin pentru indulcirea
De la aplicarea acestei urgii a fost exclus Mdntuitorul (In 19, 33), moartea hi
brlii celui in suferinld. Dugmdnia oamenilor iqi urmeazl pe tf,cute cursul. Nimeni nu-i
constatat[ gi altfel. SE f,r cugetat Psalmistul la aceastll minunatE excepfie? Nu este exc
dacd Dumnezeu a vorbit prin gura sa, mai ales intrucit Sfinlii Pdrinli au atribuit
un inleles mai inalt acestui psalm.
Astfel, dupd Origen oasele sunt,puterile sufletegti", care menfin viafa sufletu
de grij6, nimeni nu-i voiegte binele. Ba se g6sesc cot la cot p[cdtogii intovir[9i(i,
ru a scmta denunfuri gi lovituri.
Umil gi ticut, ,,Cel cucemic" agteaptl sd fie judecat gi nu se intimideaz[ de mizeria
i se face nici nu se pl6nge cuiva.
in interpretarea lui Augustin, ,,oasele" sunt bolta de sprijin a credinciogilor, este
despre tlria in credin![ gi despre oasele cele dinduntru, care nu pot h fiAnte. Feri
8. Jertfirea de sine
Augustin nu exclude nici sensul mesianic al textului, dimpotrivE, profefia afl6 re alizare
Domnul, dovadtr In 19, 33e5. La un sens spiritual adera 9i Sf6ntul Atanasie cel Mare.
(39, 9-11)
vorba despre oasele virtufii: dreptate, rtrbdare, evlavie%; clci ,precum prin oase se
in echilibru corpul, tot astfel prin cugetele cele bune sufletul rodegte mdntuirea",
ceva mai tdrziu TeodoreteT.
,,Jertfa de sdnge Si prinosul n'ai voit, urechile mele le-ai deschis (7), ardere de
Si jerlfd pentru pdcat nu ai cerut (8) , atunci am zis: Iatd viu, in sulul cdrlii e.ste scris
mine(9), ca sd .fac voia ta
" .
,,Jertfa de sAnge" (,,zebah") consti din animale admise de lege (vite cornute, oi,
7. Rlbdare 9i resemnare
(37,11-14)
,,Iubifii mei Si cunosculii mei slau deoparte Si
necazul meu. $i se silesc cei ce tmi doresc pieirea:
la o parle sunl ntdele mele,
inventdnd la mine rele,
) sau din pdsdri (porumbei, turturele). Animalele aduse trebuiau s[ fie sdnltoase gi
Ite de defecte fizice. Slnu fie mai tinere de 9 zile. La unele sacrificii se puneau condifii
ln privinla genului gi a culorii, astfel la sacrificiul ,,vacii rogii" se cerea ,,o junincd rogie",
Irt ,,arderea de tot" se cerea un junc. Important este la aducerea jertfelor nu materialul
ci intenfia care insolea darunle. Mai ales importantd este valoarea simbolici a
e3 ,,Ceci dupi cum un general instruit cu mf,iestrie in ceea ce privegte arta armelor, este
totdeauna sI ajute pErfii aceleia care este coplegitl de vrijmagi, tot asemenea gi Dumnezeu
liciilor sAngeroase. Victima substituie pe pdcltos. Cel ce aduce, pe sine se aduce,
ind pdcatului, omor6ndu-se omul cel vechi gi niscAndu-se din nou ca om integru.
,,Prinosul" (,,mincha") este jertfa sangeroasE. Ea consta din produse agricole lichide
ttntdelemn) gi solide (pdine, turte, fEind, spice, gr6un(e). Acestea sunt daruri aduse
alaturi de oricare cauti sE lupte impotriva r5;,tlli" op. cit.,p.235.
ea Origen, Sel. inPs 33, M.G., tom. 12, col. 1309.
e5 Augustin, Enarratio in Ps, M.L., tom. 36, col.320-321.
e6 Atanasie, Expos. In Ps 33, M.G., tom.27, col. 169.
Alrrrrasie, op. cit., (Ps. 37). M.G., tom. 2'7. col. 186.
'l0rxlrrrct,
op. cit
(Ps. 37), M.G
tom. 80, col. 1142.
e7 Teodoret, 'Epp. eig t. YoX
,
M.G., tom. 80, col. 1108.
Atrlrrrstin. op. cit., M.L., tom. 36, col.406.
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstamenl 6t 60 9. Yenirea Domnului (49,34) ,,Dumnezeul nostru va veni
NicolaeNEAGA
Hristos in Vechiul Tbstamenl
6t
60
9. Yenirea Domnului
(49,34)
,,Dumnezeul nostru va veni Si nu va tdcea, inaintea Lui merge foc mistuitor Si
care le urgisegte
Domnul'
de tot, (,,olah") se nume$te astfel pentru cI se arde in foc materialul
lmprejurul Lui vifor puternic."
,,Arierea
Teofaniile sunt imprejmuite intotdeauna de ceva misterios. Dumnezeu apare in
ca jertfb.
,,,{rderea" inseamni ci jertfitorul se predd, spre sfinlirea fiinler sale' cu totul
gon[[, nori, inconjurat de fum sau foc. CAnd s'a ar[tat la Sinai, st5lucea ca soarele, iar din
luiDumnezeu.
pentru pdcat" se nume$te a$a pentru c[ prin ea se urm're$te gtergerea
preajma Lui iegea foc pAlpAitor (Deut 33, 2). Lui lsaia ii era impiedecat[ vederea lSmuritd
,,Jertfa
pecatelor. Legea veche nu este indestulStoare pentru expierea vinei ca urmare
I lui Dumnezeu de norii de fum care umpluri spaliul (Is 6, 4).
icrtarea
,,Dumnezeu yine" - ,,Dumnezeul nostru, Dumnezeu adevtrrat", cum precizeazd
plcatului. Prin aducerea sacrificiilor de mai sus omul nu se mai aflI in stare de
f trgustin'07, clci nu in zadar s'a vorbit in acest sens sau pentru ca nu mai poate rtrbda
de aceea nevoia de a sejertfi pe sine.
plcatele. Aparilia Lui se va face in chip vdzut, ,,in carne vine Hristos", zice Origenros.
Expresiile,,iatdvin"impunsacrificareaeuluicorporal,',candsuntinjoci
Citind acest verset, timpurile mesianice par apropiate, dar risfoind comentariile la
credinlei mAntuitoare" (Teodoret)r0l.
,,Srlol .A4ii" este traducerea eweiescului,,meghilat sefer"',,Meghilah"
Ptaltire, constati cI foarte pujini admit mesianismul textului. Aceast[ teofanie se aduce
llrui degrabi in legituri cu judecata pdcdtogilor. Chiar gi Sfantul Ioan Hrisostom vorbegte
volum, sul, rulou, carte,
de la obiceiul de a se infrgura filele scrise in jurul unui sul.
filele, iar dup[ citire se infbgurau la loc 9i se legau cu un fir de i
doopre a doua venire, clci ,,intAia datd a venit pe tdcute, incdt nici fralii Lui (ai Domnului)
citire se dezveleau
Fiindca in LXX st6 6v xerpcr2,.i6r ptpl.tou (,,in capul c5r!ii"), este u$or s[ ne gandtm
ntuu crezut intr'insul"r@.
Pentateuh, capul sfintelor c[r[i, unde este scris despre (,,mine"), cel ce se aduce pe si
10. Regele Mesia qi implrlfia Sa
jertfr. Origenro2 se gandegte la intreaga Sfinta Scripturd, care in anumite p[r!i
Psalmul 7 I face portretul unui rege gi descrie o faimoas6 implritie a viitorului. IatI
preziceriieferitoare la Hristos; doar Augustinros singur cugetl la Psaltire, 9i anume
loxtul:
psalmul 1 al ei.
Evrei 10, vorbitorul este Ilristos care declarl nul6 valabilitatea sacrifici
Dup[
l. ,,Dumnezeule, dd regelui judecdyile Tale Si fiului regelui dreptatea Ta!"
,,Regele" cere ca atdt ac(iuneajudecltoreascS, cdt gi sentinla s[-i fie incredintate'
Vechiului
Testament gi se substituie pe sine jertld sdngeroasE'
gi,,fiul regelui" este una gi aceeagi persoani: ,,regele Hristos, Fiul lui Dumnezeu",
pe acelagi text neotestamentar se sprijind 9i origenrM in susfinerea
lRegele"
Eum
interpreteaz6 Origenrro, Atanasierrr gi Teodoretrr2. De fapt, in Noul Testament,
mesianice a locului.
Dup[ unii, se introduce aici in vorbire Hristos, care adresandu-se Tatdlui, comun
Mdnfuitorul spune ci ,,Dumnezeu nu judec[ pe nimeni, cici toatd judecata a dat-o Fiului"
(ln 5,221.Acest loc evanghelic este textul de la care pleac6 Fer. Augustinrr3 in comentariul
ci lui Dumnezeu nu-I trebuiesc sacrificii dupf, rdnduiala veche, aga Atanasieros; 9i
adevdr, zice Fericitul Augustin, unde sunt acele sacrificii? Au pierit desigur, fiind desfiinl
ilu la versetul I din Psalmul Tl.
MeritE oare ele dispreful acesta? Da, in sensul cd, voind a le mai aduce, nu te vadegti
inritmul wemii gi al credinfei'm
l€' Augustin, op. cit., (Ps 50), M.L., tom. 36, col. 569.
lH{)rigen,
op. cit.,
(Ps
49), M.G.,
tom. 12,col.
1449.
r0r Teodoret, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 80, col' ll55
102 Origen, op. cit-, (Ps' 39), M.G., tom' 12' col' 1409'
lrr (f. Ioan Hrisostom, 'Etg t. Ycr2r. (Com. la Ps 49), M.G., tom. 5-5, col- 242.
@eoi r-ri\".
llr Origen, op. cit., (Ps 71), M.C., tom. 12, col. 1525:,Booil€\ Xprotog
r03 Augustin, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 36, col' 443'
ts Origen, op. cit., (Ps. 39), M.G., tom. 12, col' L4O9 '
lll Atanasie, op. cit., M.G., tom. 27,col.324: ,,o0t{,6e eociv Xptot[
"
r05 Atanasie, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 2'l , col' 192'
llr'1'.n6o."r, op. cit., (Ps 71), M.G., tom. 80, col. 1429.
lrf Augustin, op. cit., M.L., tom. 36 (Ps 71), col. 902.
rffi Augustin, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 36' col.442'
62 NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 63 2.,,Spre aiudeca poporul Sdu dupd dreptate, Si pe
62
NicolaeNEAGA
Hristos in Vechiul Tbstament
63
2.,,Spre aiudeca poporul Sdu dupd dreptate, Si pe cei in suferinld
8. ,,$i va stdpdni de la mare pdnd la mare Si de la rdu pdna la marginea
pdmtintului. "
judecatd. "
Norma de conducere s[ f,re dreptatea, cea dumnezeiascd, care dA fiecEruia ceea
Cele doud mlri indici marginile pamantului. ,,Mul" este dupd Fericitul Augustintts
merita. Judec[{ile s[ fie perfecte, ca ele si nu poatl fi apelate, pentru ca astfel ,,rege
fl 'Icodorettte Iordanul sau Eufratul, care adesea se ia ca limitd de hotar indepdrtat (Fc I 5,
16l los. 1, 4). Expresiile din partea ultimd a versetului sunt sinonime cu cele din partea
ideal sd poatd aduce la expresie adevlrul pur. ,,Poporul" sunt credinciogii, ,,cei in suferi
hlli, Este vorba despre to(i oamenii din toate pdr[ile p6mdntului. implrfl1ia Regelui va fi
pentru credinla lor", cum precizeazd Origenrra.
3- ,,Atunci
vor rodi munlii pace pentru popor Si colinele dreptate"'
virtulile nu mai constituie o excepfie, ci devin parte intima 9i
lll'livcrsal[.
9, ,,inchina-se-vor inaintea lui locuitorii uscotului Si duSmanii lui prafvor linge."
,,Atunci"
intre textul masoretic gi cel grecesc existd aici o deosebire. in loc de,,locuitorii
nedespi(it de lume.
Watului" L)O(are: Etiopienii (tr'ls de la'j = locuitoralpustiului, aluscatului, al p6mAnnrlui).
,,Muntii
qi colinele" constituie o figur[ literar6, o sinecdoca, este vorba
Ieronim sus]ine c[, in acest verset, se anticipeaz[ opera s[v6r9itd de
vcde cE LXX a aplicat cuvdntul acesta la Etiopieni, intr'adevlr locuitori ai degertului,
inrreaga far[.
inlelesul frazei este mult mai larg, este vorba despre tofi oamenii care vin la Hristos,
evanghelici ai p[cii"rrs.
,,Predicatorii
spunea Origen'2o. Nici in cazul Septuagintei nu se pierde sensul mesianic al textului,
judeca drept pe obijduilii poporului, va mdnlui copiii celor sdraci si
4. ,,Va
atunci trebuie s6 admitem impreun[ cu Fericitul Augustin, cd ,,Aethiopes, a parte
zdrohi pe asuprilori.
este judec6torul a c[rui nep[rtinire se indreapt[ cetre totl
,,Regele',
devine dreptate universalS, dar se interese azdirrparticttlar de cei in
omnes gentes signifi cavit"r2r.
,,A linge" este o expresie deumilinlEce sepoate adresaunuineprieten. Pentrrrdulpe care
Dreptatea sa
llicut garpele din Fc 3, 14 este blestemat amAnca pulbere, adicl a fi obiect de dispre!.
Cine vrea s[ se impotriveascd, va cadea lovit de braful invincibil al Judecdtorului'
celor s6raci" sunt sdracii, precum copiii oamenilor sunt oamenii in general'
10. ,,Regii TarSiSului Si cei din insule daruri vor aduce, regii din $eba Si cei din
tribut vor da".
le vafi de Tine cdt soarele Si atdta vreme cAt luna, dinneamtn n
5. ,,Teamd
soarele va exista gi pini cind luna se va putea vedea pe intinsul c
Targiq (in LXX gcrpoig) este oragul Tartessus din Spania dejos, localitate spre care
Pdnd cand
first indrumatl corabia ce ducea pe profetul Iona (Ional, 3). Acest orag din sudul insorit
for,ta diriguitoare in lume s6 fie Dumnezeu. Dorinla aceasta ;i-o exprim[ regele i
Spaniei era vestit centru comercial. in psalmi localitatea este imaginea celei mai
neam in neam" este sinonim[ asemf,nf,rii anterioare 9i are sensul de ve$t
Expresia
-din
6. ,,Cobori-va ca ploaia pe cosire, ca roua care adapd pamdntul'"
expresie mai potrivitl in
,,Gez" inseamn[ tunsoare, l-am redat cu ,,cosire",
rtate regiuni occidentale. $eba (x:o) este o regiune in Arabia (LXX o identificl cu
tr^rv' Aprbp<ov; Vu lgata spune,,reges Arabum").
Seba (Saba) este o provincie in Etiopia. ,,Insulele" sunt cele din Marea MediteranE.
teg5tul
de idei. Binefacerile unei astfel de domnii
sunt asemenea ploii care zil
p[mdnt. ,,Roua" nu-i cea a diminefii, ci cea de dupd ploaie, care cupnnde
regiunile acestea erau vestite pentru bogifia lor.
viala pe
11. ,,1 se vor inchina toli regii, toate popoarele vor sluji Lui."
menline un climat prielnic natuni.
spaliul ^ gi
Domnitorul viitorului va izbuti s[ supund ascultirii sale pe to!i. Teodorett22 vede
7 .'
,,in/tori-va in zilele lui cel drept Si vafi belsug de pace pdnd ce nu va moifi
un ecou din Fc 49, 10.
Epoca, visata de mogi-strlmogi, va fi inauguratf, in timpul regelui idea|16.
vie{ii
morale se va des6v6rgirr?.
ururor
gvusrerv^
,,Numele luiva trditeSnic, cdt soarele va ddinui numele Lui Si se vor binecuvdnta
omul
omul curat
cural
noDu
nobil
va propdgi, iar
va
prupall'
lal
Jlarludruur
standardul
vrelrr
$r
Ei
inseamnd nimicire, stricare. Starea ideall va dura pdni cdnd se va ,,strica luna", inc6t
lntru El toate neamurile pdmdntului Si-l vor ferici. "
Versetele 12, 13, 14 sunt inrudite ideologic cu versetele 2 9i 4. in i 5 9i I 6 se ingird
va mai fi spre a lumina, adicd va dura in veci.
de binefaceri ce serevarsd asupra aderen{ilorregali. Profe{ia culmineazdin 17.
brlqugul
cste discutat[ provenien]a lui i':', probabil vine de lai:, imperfect kal. ,,inen", LXX
Ale i
rraOrigen, op. cit., (Ps 7l), M.G', tom. l2' col. 1525.
f lr Ar,g,ustin op. cit., M,L., tom. 36, col. 909.
Ir5 Ieronim, Liber psalmorum
(Ps71), M.L., tom. 29, col' 250, nota 5'
llr f i:1xloret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1434.
rro chiril, Erg toi5 YaI.
M.G., tom. 70, col. ll80: ,,in zilele lui Hristos dreptatea va inflori,
lil ()r'igcn, op. cit., M.G., tom.l2, col. 1524.
urmare a convertirii sincere 1a credinla in Dumnezeu".
lfl Arrgustin, op. cit., M.L., tom.36, col. 909.
r17 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1134: ,,dupi intruparea Dumnezeului 9i Mdntui
Itr'l'eodoret, op. cit., M.G
(Se gdndeqte la cele macabeice, cu grecii 9i romanii etc.).
tom. 80, col. 1436.
nostru, rlzboaiele vor inceta
"
Hristos in Vechiul Testament Nicolae NEAGA o5 64 are 6ropeue[. soarele este aici imagineavegniciei: amintirea
Hristos in Vechiul Testament
Nicolae NEAGA
o5
64
are 6ropeue[. soarele este aici imagineavegniciei: amintirea lui va fi eternl' sfin{ii PIri
Onciul se gindegte, intre al[ii, la Sedechia, care fiind de numai32 de ani, a fost orbit
chaldei) gi dus in Babilonia, unde cu siguranfd a murit curdndr3o. Aceastd p[rere a
profelia aceasta s'a fbcut patriarhilorr]r'
au dreptate afirmdnd c[
r Teodoretr3r mai int6i (sec. V).
aici o piofelie, una dintre cele mai sublime din cdte con{ine E
Nan[al
cE avem
Agadar, in ce privegte acest text, teologii nu prea aderd la sensul mesianic al lui
se afirmS cd st6m aici in fala unor ,,no1iuni eshatologice aplicate unui
gi nu cum
oarecare de rdnd"lz.
in, ale c6rui opinii le red[m in rezumat; este unul dintre putinii apologeli ai unui
indirect. El zice:,,Regii din Iudeea erau congtienli despre frgiduinla tronului
Bisericii catolice admit caracterul mesianic al acestui psalm, dar nu
$i scriitorii
c6nd este vorba a se fixa detaliile. Unii (L. Cl. Filimont2s) vld in Psalmul
sunt de acord
Se credea la inceput cE David ar fi faimosul rege prevlzut in profegii; vdzdndu-se
la Solomon atata intelepciune, s'a crezut ce in el se plinegte lEgdduinfa, dar a murit
o profelie direct mesiani"!,
Meignanl26) una indirect mesianicE' in cazul '
"Ui.ff"fgt.
gi
a rdmas ca altul
s6
he
,,cel
agteptat"r32.
un
rege
israelit, care este luat ca tip al regelui Mesia 9i
urmd subiectul apropiat ar'fi
implrd{iei Saie.
Astfel, ar h un reflex in acest verset al mesianismului, care se menlinea treaz in
iinfa regilor gi a mullimii.
11. Moartein floarea viefii
12. Regalitatea qi preo{ia lui Mesia
(88 qi 101)
(109,14)
Sunt cdteva texte, nu prea numeroase, care anun{6 lovitura ce se d5 ,'Regelui'l
Psalmul descrie investirea lui Mesia cu cele dou6 prerogative: regalitatea qi preolia.
salc. Astfel de locuri sunt Psalmul 88,43-44 $ l0l'24-25 '
floarea viegii
Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea pdnd ce voi pune pe vrdjmasii tdi
,,L-ai
lipsit de strdlucirea sa Si tronul lui la pdmdnt l-ai aruncal' ai scurtat
picioarelor tale" (cf. Evr 1,7). Iahve (Cel ce este) se adreseaz6 lui Adonai
cu ocard'"
tinerelii lui Si t-ai acoperit
nul, Ktpro6). Psalmistul zice: ,,Domnului meu", pentru a specifica distanfa intre
ieferd la coroana regalf,, pe care n'o mai poartd pe cap' "T
,,Strdlucirea" se
gi Domnul s[u, deosebire care nu exjsti intre Iahve gi Adonai, acegtia avdnd
."u,oulcelinaltgipomposestesimbolulregalitblii.,,Gloriagimdrelialorle-a
gi naturi. Egalitatea lor rezultd din cuvintele: ,,gezi de-a dreapta", adicl stai pe
(Dumnezeu) tapim6nt",
cuminterpreteazl SfrntulAtanasig]]?.'
." inseamna ce a imbatranit (sau a murit?) ftrr[ de weme'
,
-
-
):
-----
I uceleiaqi impdra{ii (Sfhntul Ioan Hrisostomr33), ia parte la onoarea Mea, la puterea
din
,,.t scurta
ut[p6negte, guverneazd ca 9i Mine! Sfin{ii Plrin[i afl[ aici un motiv dogmatic: ,,Se
suferinfelor.
Fiul gezdnd de-a dreapta Tatdlui", spune Augustinrsa, 9i astfel ,,iese la iveal5
Acest psalm pare a avea un bogat
confinut mesianic; cdt[ vreme unii il
" lui Mesia, cum comenteazd Teodoretl35.
vederea, allii il relalioneaz[
cu un reg"
out."ut". Astfel, Delitzsch scria ci sensul in
regele davidic (Roboam), care n'a murit inainte de vreme'
ne
face s[
ne gandim la
imbatrAnit de iimpuriu, din-pricirra certurilor pentru succesiune. Imperiul s'a dezn
A pune pe w[jmagi agternut picioarelor lui este un fel de vorbire rezultat din obiceiul
vechi la incheierea pdcii. Cel invins se infr{iga inaintea invingltorului s5u, indeplinind
acfiune simbolicS: se prosterna cu fala la pimdnt, in semn de supunere
restul, a$a ce ocara' in loc de onoare' a
iar egiptenii gi ceitatli vecini ameninlau
9i
if ionatS; invingdtorul, ridicdnd piciorul drept, il ageza pe grumazul celui invins.
s'au gdndit la regele David. Kautzsch ii
.ri_u'oi coroa,ei regale '2s. Unii teologi
refera Ia David, care a trdit p6n[ la adanci b6
spundnd cI vorbirea de aici nu se
e poruncit Iosua ofiferilor lui: ,,Apropiafi-vi qi pune]i picioarele voastre pe grumajii
regi invingi"
avem aici o imagine a suferinfelor pe care le va indura poporult2e
tom. 36, col' 913; Teodoret' op' cit" M'G" tom' 80' col' 1439
Ir3 Augustin,
op. cit.,M.L
unv, l)c onciul , cartea Psalmilor, trad. gi expl., redactat[ de E. Voiutschi, cem6u(i, 1898, p.
tza L.
Dennefel d, I'e Messianisrre, Paris, 1929, p' 97 '
t1s La Sainte Bible. com. tom' lV' ed. 9, Paris, p' 215'
t26 David, roi, psalmiste, prophite,
Paris' 1898, p' 425'
AUgrrstin, op. cit., (Ps 88), M.L., tom. 37, col. ll35'
III,
De
titulis psalmorum (Ps 88)' M'G" Lom'2'7 ' col' 1033'
'27 Atanasie, E-regetica
Delitzsch,
Fr., Die
Psalmen, (ed' 5), Leipzig, 1894, p' 582'
Hflr,,rt.,*, op. cit., (Ps 109), M.G., tom. 55, col. 268.
in, op. cit,, M.L., tom. 37, col. 1452.
'28
r2eKautzsch,K.,DasBuchder'Psalmen,(r,,Dieheiligeschr'DesAltenTestamentB'
tcl, op. cit., M.G., tom. 80, col. i767.
Ttibingen, 1910, P. 196.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 67 66 " reprezintd pe diavol (dupd Teodoretrr6) qi
Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul Tbstament
67
66
" reprezintd pe diavol (dupd Teodoretrr6) qi rlul in genere. Sensul pr<
,,vrajmagii
Mesia se va impdrtagi de puterea dumnezeiascd (Sfentul Atanasier3T
13. Piatra din caPul unghiului
este urmdtorul:
(117,22)
Pirintelui Sdu'), pdnd ce rdul va fi stirpit total din lume'
,,de gloria
DupS cum rezulti din interpretarea pe care Mantuitorul o d6 psalmistului (conf. Mt
Ultimul psalm mesianic este 117, 22. Sunt celebrele cuvinte: ,,Piatra pe care au
4't-46),prerogativele regale indicate le-a putut anticipa psalmistul. Sflntul Petru const
(cf. FA2,3 ).
-o ziditorii s'afdcut cap al unghiului".
psalmul
I09 o clardvedereinainteprivitorlaina[arealaceraDomnului
stdpdneSte in m
Piatra care nu are nici o intrebuilare, este firtr valoare, omul o calc[ in picioare.
,,sceptrul puterii tale i\i va trimite Domnul din Sion;
vrdj maS ilor t di. " (v. 2).
ce este agezat[ intre doul mogii, ca piatrd de hotar sau indat[ ce este pus[ la
lia unei cl6diri, piatra cregte in importanfd, pentnl clpe ease intemeiazi dreptul de
este imaginea puterii, de aceea grecii puneau sceptrul in m6na
,,Sceptrul"
ietate sau se sprijind un intreg edificiu. ,,Piatra" este, in rdndul intAi, imaginea lui
igipteni faraonii sunt reprezentali lin6nd in mdnd sccptrul 9i biciul (dreptul
primar; la
a stdpAni li iovi). Aceeaqi semnificafie o are sceptrul purtat de gefii politici 9i religiogi
cel neluat in seamf,, dar a c5rui faim[ cregte apoi. in cazul acesta ,,ziditorii" sunt
Vechiul Testament.
,,Puterea,,o primegte Domnul (Mesia) de la Domnul @umnezeu). Sionul (culmea
acest nume din Ierusalim, lerusalimul insugi) este considerat aici ca locul de tronare al
ii. in rdndul al doilea,,piatra" este Mesia, cdci 9i la Isaia 28,16, unde avem un text
cu acesta, piatra este Mesia, de aceea se zice acolo: ,,Cel ce se bizuie pe ea nu se
ina" (Is 26,16).La Matei 27,42piatraeste Hristos. Psalmishrl il va fi numit,piatra
cupul unghiului", pentru cf, el avea sf, uneasci at6t pe iudei, cAt qi popoarele pdgdne,
Dumnezeu, cenfru de unde binefacerile mAntuitoare ale religiei radiazd in toate d
I dou6 mari p6(i constitutive ale omenirii privite din punct de vedere pw religios,
pdmdntului. sensul este c6 st6p6nirea, cu toate prerogativele ei, I se va da de sus lui
o unici zidire mare a lui Dumnezeu, intr'o bisericd"14. Acelagi inleles il are ,,piatra" 9i
Alte indicalii privind persoana lui Mesia ni se dau in versetul4: ,,Juratu-s',a Dr
Si nu-i va pdrea rdu; tu eSti preot in veac dupd rdnduiala lui Melchisedec" (
rostul Noului Testament (Mc 12,10 FA 4, 11; I Pt2,7).
celorlalte versete ne sunt cunoscute)'
inseamna cd hotlrarea luat5 de Dumnezeu este irevocabild, ea
,,Juratu-s'a"
Sfdntul Ioan Hrisostom pleaci de la Matei 2l , 42 SiLuca 20, I 7 pentru a justifica
tul mesianic al psalmuluirat, iar Sfantul Atanasiera2 de la Ef 2,15.DacI cuprivire la
i psalmi exist[ oarecare indoialtr, convingerea despre mesianismul psalmului 1 17 este
caracterul
depermanen!5. DupdsmntulAtanasier38,,jurlmtnnrlDomnului este cuvintul
I raspdndita. Citlm pe Origenl'3, Augustinra, Teodoretra5, Damianra6 (sec. XI). Sfinfii
care asigur[ cd tot ceea ce El vestegte se realizeazd intocmai". Decizia are in vedere preolia
inti diferi intre ei doar in mici detalii. Mai plin de am[nunte este Teodoret; elfrxeazd,
Mesia. Preotul este, in Vechiul Testament, trimisul lui Dumnezeu 9i reprezentantul voii S
te, pe care mulli le trec cu vederea. Astfel, ,,piatra cea din capul unghiului" este
intre oameni, mijlocitor intre cer gi pamint. Preofia lui nu este tranzitorie, ea are ci
o laturl a unghiului reprezintl pe ludei, alta pe p6g6ni, ziditorii sunt fariseii,
preogiei lui Melchisedec. Melchisedec, regele din Salem, apare ,'ex abnrpto" in
Testament. El vine in numele regalitifii 9i aduce lui Avraam damri preo]eqh. Este rege 9t
ii, preofii gi c6rturarii'47,
Astfel, se vede ca un fir rogu purtAndu-se deasupra psalmilor Regele excep{ional 9i
Melchisedec este tipul vegniciei, clci n'are indicaqii genealogrce in Biblie: ,'FdrE nume de
f[rd nume de mami", cum zice Sfantul Apostol Pavel. $i numele lui este tipic, rege (
1ia lui cea frr[ de sfrrgit.
rege
al p5ci, preot prin excelen{i.
pace - (galom, salem),
Concepfia despre Mesia ,,preot-rege" nu se bazeazd' pe faptul c[ la cei
l$ l)r. v. Gheorghiu, op. cit., p.612.
demnitatea de rege apare uneori impreunat[ cu cea preoleasclr3e, ci naqterea ideii
lfl ;,,,,n r,'.oraom, op. cir., (Ps ll7), M.G" tom. 55' coI.335.
au prilejuit-o profe(iile, care pun clar in vedere ci regele cel prer
Mesia ,,preot-rege"
va fi nu numai
un
domnitor, ci gi preot. intre astfel de texte mesianice Psalmul I 09, 4
Atunasie, op. cit., M.G., tom.27,col.48O.
lrr()rigen, op.cit., (Psll7),M.G.,tom. 12,col. 1584:,;arceastdfrazd(111,22)sereferlla
locul cel mai de frunte.
Htittos"
ld ArJgustin, op. cit., (Ps 117), M.L', tom. 37, col.l499: ,,Piatra este omul cel nou"'
lf!'l'codoret, In ps. 117, M.G., torr' 80, col. 1816.
116 L.
c.
lff l)urn
r37 Atanasie, op. cit., (Ps 109), M.G., tom- 2'1 , col- 463.
an, Anil. Contra iudaeos, M.L., tom. 145, col. 42, 57 , 62, (combate pe iudeii care n'au
pe Hristos cunoscut lor in Vechiul Testame nt sub numirea de ,,Piatra din capul unghiului").
pf lrrrir
,38 L.C
p. 168
lil l,'.xloret. op. cit., M.C . tom. 80, col. 1816.
r3e Schmidt, 1., Der Ewigkeitsbegriff im Aben Testaments, Miinster, 1940,
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 68 69 lflcov" este templul din Ierusalim. Acelui Dumnezeu ciruia
NicolaeNEAGA
Hristos in Vechiul Tbstament
68
69
lflcov" este templul din Ierusalim. Acelui Dumnezeu ciruia I s'a inchinat Iacov odinioartr
vor pleca genunchii popoarele in viitor.
IV. Profefii mesianice in clrfile profefilor
Partea ultimi a versetului indicd scopul pelerinajului. Din Ierusalim se veste$te
(torah), care invali poporul sd facd voia lui Dumnezeu. ,,Torah" (,,legea") inseamnl
data de parinli copiilor (Prov 1, 8), indrum[ri date de in]elepli (Prov 3, 1). Mai ales
insi semnificafia religioasE a ,,torei", astfel ,,legea este inv[!6tura comunicati
Isaia
pmfefi oamenilor, manifestare a voii lui Dumnezeu"a (ex' Is 1, 10)'
Crainicul implrifiei lui Dumnezeupe pdmdnt a fostprofetul Isaia, Au contemp
2. implrlfiaptrcii
al{ii acea realizare, dar nimeni n'a fost atat de clarvlzdtor ca acest genial
(2,4)
Providenfei. Pentru aceast[ clar[ vedere a viitorului mesianic, Isaia poartl cu tot
epitetul de,,Evanghelistul Noului Testament".
va judeca neamurile Si multor popoare va da poruncile Sale' Si vor face
,,$i
Primul loc mesianic il intAlnim in capitolul 2.
e'lor fiare de plug si ldncile lor cosoare. Nu va mai ridicq nici un neam sabia
altui neam Si nu vor mai invdsa a se bate."
l.Ierusalimul, loc de inchinare
este Domnul. Nu este vorba despre judecata din urm6, ci despre
Cel ce ,judec6"
(2.2-3)
,erea voinlei
Sale prin asentimentul ce-l d6 acf;unilor morale, ca 9i prin dezaprobarea
plcatul prin virtute, omul nu va mai r[spunde la lovitura cu lovitura,
irilor.
Izgonind
,,inzilele cele de apoi, munlele caseiDomnuluivafi mai ridicat decdl toate
munlilor, Si se va indlla mai sus decdt dealurile, Si vrtr veni la el toate neamurile."
,,Zlle\e" se referd la un eveniment ce aparline viitorului, care Ia Dumnezeu
hot6rAt sd se implineasci negreqit (Av l, 3). Expresia apare des (Fc 49, 1; Nm 24, 1;
a tr[i in-implraliu tui Du.o"r.u inseamna pace 9i armonie in adevaratul sens al
O societate care s[ nu mai cunoasca grozlviile rtrzboiului nu este un extaz
inar, ci o fbgdduinldpe care Dumnezeu o vrea implinitE'
R[zboiul
ie organizeazd in vederea distrugerii din care renilt,' atitea nenorociri,
4, 1)) in Vechiul Testament; ea anticipeazd de obicei epoca mesianicd(Dat2,26).
intemeiazl in vederea construirii. Isaia intrezlregte fericirea ce rezulte, pentru
se
Domnului" este cel pe care s'a zidit templul Domnului (din Ierusalim), Sionul, cum i se
spune dupi o culme a lui. Acestui munte i se va deschide un orizont larg, inc6t va
inlocuirea energiei rlzboiului cu o energie a muncii creatoare 9i constructives'
, prin
este sensul general al versetului, care dupl p[rerea lui D. Guthe ar fi o intercalare
lsta
fi vlzut din mari depdrtlri. Agadar, in lerusaLim se va petrece un eveniment at6t de i
oard in textul lui Isaia6. insl pe noi ne intereseazd sensul, 9i nu locul pe care-l ocupd
incAt nu numai cl nu vor putea sd r[mdnd strf,ine de el popoarele globului, ci di
ele se vor indrepta ndvalnic la fafa locului: ,,Mdnate de Evanghelia care se va
Y€rsctul in cronologia biblicl'
la toatl lumea", cum precizeazl Sffintul Vasile cel Mare'.
3. Copilul Fecioarei
,,$i vor veni neamuri multe spre ei gi vor zice: Venili sd ne suim la munlele
(7,r4)
la casa Dumnezeului lui lacov Si el ne va invdla cdile sale Si vom merge pe
sale, cdci din Sion va ieSi legea Si cuvdntul Domnului din lerusalim" (3)2.
,,Iatd, Fecioaraya
lua in pdntece si va nasteJiu si vor chema numele lui Imanuel."
Nici o rezervd nu-gi mai fac popoarele. EIe se revarsd ca un potop spre Ierusali
Strdnse laolalti in vederea aceluiagi scop, se indeamnd om pe om spre locul sfhnt' ,,
textul originar are ,,almah", de la,,alam", a ascunde' a se face
Pentru ,,fecioara",
nevlzu! pentru cl fecioarele triiau izolate de lume'
I Sf. Vasile, 'Epp. eig tdv npo<p. 'Ho. M.G., tom. 30, col.236.
vorba de Evanghelie, care strdnge multe popoare la un loc", Eiq tdv
I lluscbiu al Cezareei:,,Este
'?,,Evanghelia de acolo (din Ierusalim) se veste$te lumii", Sf' Vasile, op' cit.,M-G., tom. 30,
240,24t.
t' I
*d toate popoarele vor fi stdp6nite de Hristos' care este
I
Adici ,,Biserica cregtin[, prefiguratd prin muntele Domnului", cum interpreteazh Ch
Alexandriei, Eig tdv npo<p. 'Ho., M.G., tom. 70, col. 69.
c'r 73
:1::ll1Ti,':i,ifi,?l;li,hli';ll
NicolaeNEAGA 70 Hristos in Vechiul Tbstament 7l Numirea,,almah" se mai int6lnegte in Vechiul Testament@c24,43;
NicolaeNEAGA
70
Hristos in Vechiul Tbstament
7l
Numirea,,almah"
se mai int6lnegte in Vechiul Testament@c24,43;
I; 2, 8; Ps 68,
CAnt I , 3; 6, 8; Prov 30, l9) qi are sensul de fecioarl de vdrsta m6ritigului, care n'a
'hiril al Alexandrieit2). $i tot aga, dupd Eusebiu al Cezareei, numele acesta este un semn
nldejdii ci Dumnezeu va fi cdndva cu oamenii"r3.
m6ritatd gi n'a avut leglturd cu vreun bdrbat. Isaia 7, 14 este singurul caz in
Nu tofi interpreteazd mesianic textul, mai ales gcoaia ralionalist6 este impotrivd.
Testament cAnd mama unui prunc se numegte fecioard, pentru cd ,,almah"se referl
Gheorghiuta menlioneazl cu tot dreptul ca adversari ai acestei idei pe Grotius,
maici cu totul excep{ional6. C[ este vorba despre o anumitd fecioard rezultd gi
Pluschke, Hetzel,Gesenius,
Hitzig,Knobel, Bauer, Olshausen 9i Diestel. S'a
articularea substantivului (ha almah). Noul Testament rela(ioneaz6 fecioara cu
Domnului (cf. Mt l, 23 pi comentariul lui Prof. Dr. V. Gheorghiu: Sfflnta Evanghelie
lVlatei, Cernduli, 1925,pp. 103-108). Tradilia cregtinl ap[r[ acest punct de vedere
pentru c[ Sffintul Vasile?, in comentariul slu la Isaia, scria cd; ,,intdiul Adam a luat fii
cE,,fecioara" este solia regelui Ahaz. Ipoteza aceasta este veche: este menfionat[ in
al V-lea de Chiril al Alexandriei, care o combate ca fiind inadmisibilIts. Profetul se
lui Ahaz, regele necredincios gi pulin evlavios, pentru aJ convinge c[ Durnnezeu
ine in calitate de mAntuitor. MAntuitor este copilul care se va na$te din fecroari.
fEr[ impreunarea dintre bdrbat gi femeie gi tot aga noul Adam se naqte pe cale neobi
lui Ahaz (Abi) nu putea fi numitd fecioarl, cdci era mama unui copil de 9 ani in
ci pentru cd este punctul de vedere corect. Pe l6ngd argumentele filologice, istorice
dogmatice. avem contribulii insemnate qi din partea artei cregtine. Intr'un momdnt
profeliei gi apoi nic6ieri Abi nu poart[ acest nume'
Nici so$a lui Isaia nu poate fi fecioara din text. Niclieri nu se spune despre ea c[ ar
dateazd din epoca apostolicd, Maica Domnului este reprezentatl gezAnd gi purtdnd
brale pruncul lisus. La dreapta femeii st[ in picioare un b[rbat care line intr'o
nlscut pe cale extraordinar[. in momentul profefiei, alEturi de lsaia se afla 9i copilul s6u
carte, iar cu altaaratd spre steaua aare se aflf, desupra capetelor lor. B6rbatul, din pi
Dupd cum copilul lui Ahaz nu poate fi numit Imanuelt6, tot a9a nu se potrivegte
rea aceasta copiilor lui Isaia, mai ales cd in capitolul 9, 5 pruncul de la Is 7, 14 se
aceasta, este profetul Isaia8. Mulfumit6 acestei picturi vechi putem aftrma c[
gi domn alPdcii.
,,Dumnezeu"
despre ,,almah", ca Maic6 a Domnului, este tot aga de veche ca gi Evanghelia dup6
dacd nu chiar mai veche.
Isaia spune ci fecioara ,,a luat", are deja in pdntece gi anunld astfel ceva
Ca peste tot,
panbabilonigtii afli qi in cazul acesta un motiv de inspiralie strdinl
Astfel, orientalistul Ieremias pomene$te de existenla a ceva asemdndtot la
Blhtiei
unde despre nagterea sa regele Solomon se pronunfd astfel: ,,Mama mea a
bfbilonieni,
cici este nenatural ca o fecioar6 s[ aibdprunc gi mai ales o fecioar[ care aparfine vii
vestal6, tatdl meu un om de rAnd, ndscutu-m'a mama mea, vestal6, in ascuns"rT'
fu;t o
Poate fi vorba deci despre conceperea din veci. Dacd profetul ar fi zis: ,,va lua qi va
Dup6 cum se vede nu este vorba aici despre o nagtere din fecioar6. Mai mult, acest
n'ar fi anunlat nimic deosebit, cdci era foarte natural ca o fecioard, dup5 ce
dgcument
insircinat[, sI nasc6e.
este profan. Gressmann face observalia cl 7,14 nu este autentic' Aceasti
o motiveazS cu vorbirea la persoana a treia (Domnul a zis ,,c[tre Isaia", 7, 3, 9i
BbScrvare
Imanuel (de la ,,im" : cu, ,,nu" : noi, ,,e1" : Dumnezeu) inseamn[ ,,cu nol
cum este cazul in 8, l). Aceastd observafie rdmane pur formala; in afarl
hu ,,c[tre mine,"
Dumnezeu". A9a explic[ gi Evanghelistul Matei. ,,Karath" este o formi feminintr, se
de aceasta,
Gressman se combate pe sine cdnd tot el afirmd ci ,,cu toate acestea,
traduce cu: ,,ea il va numi". Dupd unii, numele lmanuel are cuprins profetic, contine i
Vcrosimilitatea ei nu trebuie negati cu totul" (,,Trotz dem braucht man ihre Glaubwurdigkeit
convertirii neamurilor, dup6Ieronimlo, iar Teodoret vede incadrat[ aici intreaga operl
mintuire. ,,Se numegte Imanuel pentru cI Dumnezeu va fi cu noi, Dumnezeu se va face
hlcht zu leugnen").
Pe noi tocmai fondul acesta ne intereseaz[, pe care Gressmannil numelte,,Kern" gi
canoi gi astfel chipul dumnezeirii gi al robului se va cunoagte inpersoana Fiului,
chema numele lui Imanuel", adic[ vei mirhrrisi pe Dumnezeu ar6tat in chip
"rr.
,,
Fdtnite cd aparline lui Isaiars'
tr (jhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col.2O4.
? Sf. Vasile, op. cit., ('E#)M.G., tom. 30, col.465.
B E. Mangenot, Al.mah(Diclionnaire de la Bibie, publi6
par F. Vigouroux, tom. 1, premidre
lr lirrsebiu, op. cit., (III, cap. 72), M.G., tom.24, col, 136'
tt 0p. cit., p. lo5.
Paris, col. 394.
lt (lhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col. 204.
e I. Popescu-Mdlae$ti,
Sludii Si comentarii, proorocia lui Isaia,IV, Bucureqti, 1927, p 132.
loorigen, Invis. Is.,M.G.,tom 13,col.224,combatepecei careref.profelialaAhzzgifamilia
i0 Ieronim, Commentariutn in Isaiam prophetant, lib. lII, M.L , tom. 42, col. 112: ,,
tll,
vocationem".
rr Teodoret, Eiq tdv 'Ho., M.G., tom. 81, col.277
410'
rrlcrcmias, A.,DasAlteTbstamentsintLichtedesahenOrients,(ed.2),Leipzig'1906'p
t^ l)er
Messias.
., p.236.
Nicolae NEAGA 72 Hristos tn Vechiul kstament 73 4.Lumina lumii 5. Prunculluminat (9, l) (e,s6)
Nicolae NEAGA
72
Hristos tn Vechiul kstament
73
4.Lumina lumii
5. Prunculluminat
(9, l)
(e,s6)
care umbld in intuneric va vedea lumind mare, peste cei care
,,Poporul
,,Prunc s'a ndscut noud, copil s'a dat noud Si vafi pe umdrul lui stdpdnirea Si i
lara umbrelor morfii, lumind va rdsdri' "
dal numele: Minune, Sfetnic, Dumnezeu tare, TaldveSnic, Principe al pdcii. $i mare
poporul este cel din Galileea. intunericul este imaginea nenorocirii 9i mizeriei
,ll fmpdrdlia lui, iar pacea lui va fi fird de sfarSit.
l6), dar 9i a lipsei de prevedere, a lipsei de inlelepciune(F,c12,14);,,lumina"'
Aici avem o determinare mai de aproape a pruncului din 1 , 14. SfAntul Vasile2a
belgug, noroc ai fericire (Iov 22,28; Ps 97, 11)'
inchipuie
g, 5-6 o continuare alui7,14. La titulatura de Imanuel se adaugS cele din cap.
criza social[ prin care a ffecut poporul (cf. Is 8, 2l-22) I'a distrus. A r6mas
Toodoret din Cir vede in numirile de aici un comentariu la numele Imanuel2s.
mic rest, apropiat gi el de pieire. Aceast[ rdmagifd umbl[, incoace 9i incolo,
lrnanuel este un copil deosebit de allii, un copil minune, clci pe umerii lui apas[
negtiind incotro s'o apuce. De aceea, despre cei instrainafi de Dumnet
unui r[tdcit,
umbll in intuneric, zac in umbra morfii. Tocmai c6nd poporul se afla la
se spune c6
rdspunderea indatoririlor unui suveran dintr'o impdraliede propo4ii universale.
ljste semnihcativS vorbirea la trecut: ,,ndscut", ,,dat". in mintea sa luminatd de
nivel moral atdt de inferior, i se pregategte o noud via|6, Acel val de noutate se
rev[rsa asupra poporului posomorat, asemenea unui soare strdlucitor peste
rtlczeu, profetul vede realizat evenimentul, copilul deja ndscut' Cinci sunt numirile
i se dau. intaia este ,,minune". Fiul care se va naqte va fi intru totul excep{ional, c[ci
intunericului.
i o minune constituie o exceplie. Excepfional va fi ce1 aqtcptat prin nagtere, prin felul
o aplicS vechiul Testament la Mesia, care este lumina popoarelor (Is
,,Lumina"
Is 49, 6; ls 60,
1-3); astt-el, ,,lumina" este imagineamflntuirii 9i aMAntuitorului' in
vlaf[, prin modul cum sfdrgeqte, prin rostul 9i menirea sa.
2. ,,Sfetnic,' este cel care povlfuie$te, coopereazl la o conducere qi indrumi pe
este Hristos. Uneori aceasti ti
Testament sunt numeroase locurile in care
',lumina"
itc cdi,
,pe
cdile cele bune" (Mih 4, 2).
qi
prietenii Sdi. Ele culmineaza cu expret
gi-o aplicl singur, alteori i-o aplic[ Apostolii
3. ,,Dumnezeu tare" (,,E1 gibbor" inseamnS Dumnezeu uriag). Spre deosebite de zei,
r*t lumina lumii" (In 1, l2). Referire direct[ la textul nostru face Matei 4, I
,,su
ncp utincioase ficfiuni,,,Fiul" are naturd dumnezeiasc[)'
urm[toarele, gi astfel activitatea Mantuitorului, in Galileea, se aflh in
vegnic". Noflunea de tat[ implicl ideea de bun[tate, dragoste qi mil6'
4. ,,Tattr
prevederile ^ juste ale profetului Isaia.
in Sfhnta Trad(ie, locul Is 9, I deservegte interesele impdrafiei spirituale'
virtuli sunt netrecitoare la Imanuel: mereu bun, totdeauna iubitor 9i plin de
. Califrcatirul ,,vegnic" se referd la Imanuel. Expresia precizeazdatitoriginea, cAt
Sfinlilor Plrinli cadreaz|cu aprecierile biblice, ei neinterpretand niciodat[ in sens
flln1a acestuia.
textul. ,,intunericul" este p[cahrl (Ieronimre), ,,lumina" Hristos (Sfdntul vasile20, Eus'
5. Ultimul nume ce i se dd pruncului este ,,Domn al pacii". Prin aceast6 numire se
sau darurile sale, Evanghelia (Teodoret2r).
al Cezareei2r, Chiril al Alexandriei22),
c[ Imanuel este nobil duptr origine 9i va h delinltorul unei demnit[1i'
lnceputul versetului 6 precizeazi,exitdereaimpirlfiei
lui Imanuel. Adjectivul,,mare"
interpretat de Chiril al Alexandriei la superlativ 9i incadreaztr in imp6rdfie toate
uirile de stat de pe p[mdnt26. Am avea, in cazul acesta, 9i o indicafieprivind
structura
I a implrlliei veqnice.
umbra mo4ii sunt cei care pacdtuiesc", op. cit.,lib. 1II, M.L., tom. 42, col. 1
re Ieronim:
,,in
20 SfAntul Vasile: ,,Domnul a adus (scil. Poporul) de la intunericul negtiinlei la lumina adevan
op. cit., (Com. Ia cap. 9), M'G., tom. 30, col. 508'
,,Mni inainte s'a numit Immanuel, aici se nume$te lnger de mare sfat.'.", Sfdntul !asl\e, op' cit',
2i Eusebiu:
in
Galileea a vestit Hristos mai intdi lumina Sa". Eusebiu menlioneaza min
Irrrr, la cap. 9), M.G., tom. 30, col. 512.
cana, int6ia mdrturie a puterii Sale dumnezei esti., op. cir., (co. la cap. 6), M.G., tom. 24, col.
din textul anterior s'a interpretat,,cu noi este Dumnezeu", aici ,,Dumnezeu tare", ceea
cit',lib' I, orat' Y M'G', tom' 70' col' I
,,lrrrunuel
22 Chiril:,,Lumina este Hristos gi Evanghelia"
,op.
hgcamnd ci nu va fi subordonat puterii altuia, ci va domni singur peste to!l",Teodoret, op' cit''
intuneric au fost popoarele care n'au fost in posesia luminii strdlucitoare pe
2r Teodoret:
,,in
o trimite Hristos prin Evangheli e", op. cit., (com. la cap. 9), M'G', tom' 81, col' 293'
la cap. 9), M.G., tom. 81, col. 296.
('hiril, op. cit., M.G., tom, 70, cot.257.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 75 74 Darul al doilea este inlelepciunea (,,hocmah", oo<pia
Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul Tbstament
75
74
Darul al doilea este inlelepciunea (,,hocmah", oo<pia ).
Acesta este darul deosebit
6. Vlistarul din lesei
fericirea individuald (cf' Mt
I p[rrunde in enigmele vie]ii gi a indica drumul care duce Ia
(11,1-2)
54).
este partea practic6 a inlelepciunii. ,,Duhul
sfatului" este insugirea de
,,in1.l"g"."u"
profetul compune acest capitol intr'o vreme cdndpoporul s5u era subjugatpdnl
puterii" este darul de a trli
Stsi lndatn gi lntotdeauna o indrumare potrivita; ,duhul
c1ryle'
va
sfatului.
primejduirea
existenlei. Oin aezasrul in care l-au
1y.1t
1dr3"l:":l:Ti
11
iesi
un
vtdstar
ffi;;;;;;i,ina,'o,
vielii: ,, si va
i s,au uscat inc6 toate r6d[cinile
cunogtinfei" este darul pdtrunderii tuturor lucrurilor 9i mai ales a celor ce
,,Duhul
Dumnezeu. ,,Duhul temerii" reprezintd partea practicd a cuno$tmlei'
tulpina lui lesei Si
din rdddcina lui odrasld se va
ridi.ca"27 '
.
.
ale lui
,
roni
(Fz
--t:
,,+^*:^:
--
mari
--^-:
^:
9i puternici,
pe regi
(Ez I
^-
Numdrul gapte este simbolic ai sffint, el indic[ plenitudinea. Persoana care
in vorbirea figurata vlastarul inchipuie pe oamenii
9i ameninfat cu pieirea (Iov 14,1-9)'
te cele gapte calitl1i ingirate aici este intr'adevlr un om desavdrgit. Mulfi tac
3), iar trunchiul este omul imbdtrdnit sau sl[bit
falnic[ de alt[ datl n'a supraviefuit decdt trunchiul qi rddl
ideoloeic[ intre Is I 1, 2 gi rd 6rto nve6patu din Apocalipsa Sfhntului Ioan (1,
Din ,,padurea"28
sus
Domnului au mistuit-o, iar focul mAniei Sale i-a ars fala ,,de
" 3,l;4.5;
Cu toate ca pdnl azi nu s'a produs un comentariu definitiv la cele
5, 6).
Securea qi iierestrdul
care cu poc6in[6
s'a i
: daruri ale Apocalipsei, totugi este sigur cf, cel pulin ideea de plenitudine o conlin
jos". Doiordrea n'a fost hotlrdtd 9i pentm acea
',r6m['i!d"
Iesei
este fiul lui Obed Ei tatll
l(:cle
texte.
cel Atotputernic. Acest trunchi este familia lui lesei.
David (Rut4,22).
Dr. K. Schlutz a studiat Is 11, 2 in primele patru secole ale erei cregtine 9i constatS
cum dintr,un trunchi sau r[d[cin6, prin acliunile binefrcatoare ale
lCriitorul sirian Aphraatrr, apoi Efrem Siru131, Iustin Martirul3r, Tertulian3', Hipolit'',
intocmai
solare gi ale undelor de apd ies mlSdile proaspete, iar copacul se reface' asttel se va
yd"r.1i
din pllpanda
familie a lui tesei un baibat de care se leagd cele mai
T:ii
dlruit cu,,Duhul lui Dumnezeu, duhul inlelepciunii 9i al
inlelegerii,
tmont AlexanarinuP' si Origin3r leagd darurile lui Isaia de Mesia: ,,Cele gapte daruri se
tc in toati plenihrdinea la Hristos, care le trimite credinciogilor, in misura vrednicrer
ia,,. Sffintul IoanHrisostom32 intemeiazainvdlatura sa despre natura divino-umand
vldstar este
sfatului gi al puterii,
duhul cunogtin{ei 9i al temerii de Domnul" (verset' 2)'
Dumnezeu" este o putere care dE omului toatl stinlenia' pentru a
MAntuitorului pe Is 11, l -3. Acelaqi interes mesianic il aratS Sfrntul Grigorie de Nyssa3r,
lAtanasiess, Sfdntul Irineurs, Fericitul Ieronim33 9i ceila[i'
,,Duhui lui
Dacd teologii
de azi nu dau importanla traditionaltr lui Is I 1 , l-3, totuqi este in
cu succes pe teren moral. Profef,i,
darwi in baza c1rorasiligluiegie
comenteazl Teodoret deCir' primesc fiecare in
intr'ingii o fo4i divin[2e. intr'un astfel de blrbat
darurile descrise de profet se intdlnesc deplin numai intr'un bdrbat care
e admis ci
mult pe semenii sdi3a.
poate stinge niciodati naca.u idealului. Sub tnfluenla acestui duh stau toJi erou
13, 15: 14,6;1 Sam 16, I 3)' ,,in Mesia se realizeaza ins[ in t
icf. rud 6,i4; 11,29;
7. infrtrfirea cea mare
mai des[virgit
coborarea duhului lui Dumnezeu. Isaia trimite pe ,,nuah" (a se od
(1 l,6-9)
acel rotcrpaivetv 9i pdvetv
al duhului, la cel din urm[ 9i cel mai celebru det
davidic,,I. Despre
lisus se
scrie (Lc 4,14) c[ ,,intorcdndu-se de la Iordan,_era plin,
Duhul Sf6nt,';
intrand in sinagoga din Nazaret, citea din sfanta scripturd, in vrem€
,,Atuncivorslaimpreundlupulcumielulsileopardull6ngdiedsevaodihnisi
trei
paste'
Iar copilul sejoacd
la vizuina
acelaqi nvel5pcr rupiou era deasup.u Lui (Lc 4, 18)' Urmeaz[ o serie de
I Si puiul de leu (Si boul) qi
un copilas
le va
!
:
/^^-;1.,t\
iatitnal
intinie
-
mAnn
ai
----^r-.:
(copilul) cel abia inldrcat intinde mdna.
^-t
^A;^
daruri pentru a constitui in total gapte daruri'
si tr Toyo ochiilor sticlosi
"
sarpelui
(cf. 9i Is 65,25).
vor maiface nici un rdu
Comparalia se face (in verset. 6) intre dou[ conmste' Cuvdntul ,,meri'-
n5e.A;
!"U.ou-')
in Fc 49,
in text, clci altereazd aceastz ordine. in Biblie, ,,lupul" este amintit intaia dat6
acesta ne anuntanagterea lui Hristos din neamul lui David", op' cit', (
27 Sf. \.asile: ,,verseful
tom' 30, col. 553'
la cap. Xl), M,G.,
r i ,r- ,.
,or
(Is 32,
19)'
2r p[durea este in
vechiul Testament, imaginea oamenilor numerogi, a poporului
(com' la cap. 11), M'G , tom' 81, col' 313'
2e Teodoret, op. cit.,
Sehltitz, op. cit., p. 36, 38, 46, 58, 68,77' 98.
llehltitz, op. cit., p. lO6.
Isaias 11, 2, Die sieben Gaben des h. Geistes in den ersten vier chr' J
30 Dr. K. Schliitz,
l)y. t'ir., p. I 17. l2l
, 65,
144.
,,f1t,., a", gew.hnliche
meschliche Mass hinausgehen",
cf. Guthe, op. Cit., p.569.
(in Alttest. Abh., Breslau, XI' 4), Mtinster i' W', 1932' p' 5'
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 77 76 2T.Elestenumit,rdpitof',cecidimineajasugrumigipradl(Fc49,
Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul kstament
77
76
2T.Elestenumit,rdpitof',cecidimineajasugrumigipradl(Fc49, 17),trliegteinpustie
6) 9i este gaa in orice clipd slverse s6nge qi sdpiardlvieli (Ez 22,27),cdciestefoate iute,
(lonjunc{ia ,,caci" motiveazl lipsa rdului. ,,Pdmantul" (metonimie, vasul pentru
rrrt) Lste tot spatiul locuit de oameni,6),n ti oixoul.rlvrl cum intetpreteazdEusebiu
ales lupul cel de sear[ (Av 1, 8). Figurat lupul este tipul omului crud.
rurcei{2, sau 11 r&ocr rl {lnoipcr,vdv, cum t6lcuiegte Chiril al Alexandrieiar.
,,Ivlielul", carereprezintradtdetipic animalele domestice, esteimagineabhndetii.
semnificalie o are gi iedul gi in parte vitelul. Leopardul este, ca gi lupul, tipul cruzimii,
rupepe oricine ii iese in cale (Ier5,6). Este o fiardvestitiprin iutimea gi siguranJapasului ei
l, 8).,teul" estetipul forleipe carenimeninuindr5zregte s'oprui laincercare (Nm24,9),
CuvAntul ,,plin" trebuie interpretat cantitativ 9i calitativ. Cunoaqterea lui Dumnezeu
Una practica; ,,deah" indicd uneori in{elepciunea gi priceperea de a trdi dupa vota cea
t[ a lui Dumnezeu (Ier 3, l5). Obiectul cunoagterii este Dumnezeu'
La Avacum cunoa;terea este teoretici, gtiinlifictr, cdci infinitiwl contr. r+dz (,,ladath")
ar risca sd piari in ghearele celui care ,,stii la pdndi gata si sard" (Pl 3, 10). ,,$arpele", mai
vipera, care in toatl vremea are venin sub limbi (Ps 140, 4), prezinti un pericol de moarte
om, clci impotiva ei nu este'vraj[ gi nicivindecare (Ier 8, 17).
Groaza de moarte pe care o inspird trdirea in apropierea fiarelor va trece in
0U obiect.TiD (,,kabod"): ,,m[rire, onoare". Cunoaqterea teoreticd, care ,,inundd ca
brcnt p6m6ntuf , (chidl44), premerge celei practice, de aceea Eusebiu pune accentul
Ouv0ntul lvf,rorgtt.
Scnsul celor
doui texte este urmdtorul: ;tiin1ific, Dumnezeu va fi cunoscut, iar
la Avacum, de
irealului atunci cdnd ochii sticlogi ai viperei vor fi obiect de distrac(ie pentru copii.
Sfin1ii Pdrinfi nu interpreteazd literal. Chiril alegorizeazdls,Ieronimatribuie un
spiritual textuluis, pentru Teodoret ferocitatea animalelor reprezint[ variatele
ic voia Lui se va face pe intreg pdmdntul. Idealul este condilionat,
rgerea imperiului chaldean, la Isaia este o consecirlld a
tealizdrilor din Is 1 I 9i
de oameni cu moravurile lor37; asemenea gi dupd Eusebiu al Cezareei3s gi ceilalp.
Pentru frumuselea ei, aceast6 sublim[ paginl biblicn a fost obiecrul celor
st[ruitoare disculii. O citeaziTheocrit]e, Virgiliu3e 9i Horafiu]e. Se susfine cd sub in
9. Steagintrt popoare
(11,10)
acestei profe{ii a conceput Virgiliu acea,,aurea aetas"a0, cAnd ,,se va nagte un copil
,,in ziua aceea, rdddcina lui lesei std ca un sleqg intre popoare, neamttrile vttr
va aduce pacea in lume. Toate crimele dispaq turmele de vite n'au a se mai teme
$erpii gi toate plantele otrf,vite vor pieri"at.
in ddnsul, iar locul tui de odihnd va fi plin de mdrire"
idui
inseamn[ semn (minune), semnul de pe o culme de deal, prin care poporul
,,Nes"
8. Desiv6rgirea credinfei
alarmat intr'un caz de rf,zboi. Am acceptat traducerea ,,steag"aS, degi tot a9a de
(l l, e)
este redarea cuvdntului ,,nes" cu ,,minune"
,,RIddcina" este puterea de via15 a cuiva. Un neam este tare pentru cd gi-a inhpt
Avem in Vechiul Testament doud texte, unul la Isaia I I , 9, altul Ia Avacum 2, 14,
cu privire la deslvdrqirea credinlei exprimd aceeagi g6ndire: ,,Cdci plin vafi pdmd
cunoa$tereq lui Dumnezeu, precum apele acoperdfundul mdrii"
,lt"
io pa-aot (2 itegi
19, 30). ,,Rdd5cina" mai este icoana originii cuiva: Iisus trimite
rl
sd strige cu glas ridicat ci Domnul s6u este ,,rddicina lui David" (Apoc. 22,16).
(urma$ul) va iegi din r[ddcina (neamul) lui Iesei. Intre popoare el st[ ca
Vl[starul',
pltul
uriag
in mijlocul viei sau ca un steaga6 in mijlocul mulfimii. El este obrectul
este imaginea celui r6u
",
op. cit., (1, ID, M.G., tom.70, col. 525.
r5 Chiril, ,,Vipera
ci generale, cum este cazul cu un lucru mai rar, un om celebru de exemplu'
16 Ieronim, op.
cit., (I, IV, com. la cap. ll), M.L., tom. 40, col. l5l: ,tup a fost gi Pavel,
este loc de odihn[, salag, tron, patrie, probabil locul unde siligluieqte
,,Menuha"
persecutat Biserica".
lui
lesei. ,,Mlrirea,, este inleleasl de unii Shnfi Pdrinli ca cinstirea pe care i-o
r7 Teodoret: ,,Prin ferocitatea animalelor sunt inchipuili oamenii cu moravurile lor: lupul este
acaparator, iedul indicd simplitate gi nevinov6lie, leul mindrie gi fo(i, taurul (boul) i
in Hristos se infrAfesc toate categoriile de oame ni
)',
op. cir., (com. la cap. 11), M.G
tom.8l,
3l 5.
ll
Iirrscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173.
lr('lriril,
rl Eusebiu: ,,Animalele indicd cele rnai variate naturi omenegti
",
ap. cit., (com. la cap. I l),
'E(rn. etg tbv 'App. M.G., tom. 71. col. 884'
tom.24, col. 172.
re lleignant, Les prophites d'Israbl et le Messie, Paris, 1893, p. 316.
a0 Fr. Delitzsch , Kom. Uber das Buch lesaia, (Bibl. Keil. U. Del.), Leipzig, 1889, p. 194.
il ('lriril, op. cit., M.G., tom.7l, col. 884'
ff liuscbiu, op. cit., M.G.,
tom. 24, col. 173
- t
aceastd traducere la noi, de exemplu, in Biblia Fundafiilor Regale din 1938
l,cntru c[ mai exist[
or L. Dcnnefeld, Le Messianisme, Paris, 1929, p.284.
;l lrrl.lropescu-Mdlnegti, op.cit.,p.2 l0,giaqvreasEsccreezeunfeldecontinuitateincelebune
Hristos tn Vechiul Testament Nicolae NEAGA 79 78 Lui Dumnezeu I se cuvine imn de
Hristos tn Vechiul Testament
Nicolae NEAGA
79
78
Lui Dumnezeu I se cuvine imn de preasldvire, pentru c[ bucuria pdmintenilor va fi
diruiesc credinciogii, dupa moarteaT 9i indllate, evenimente care determinl pe mai m
i aduce inchinare dumnezeiasci, cum interpreteaz6 TeodoreC8'
Lauda este motivatd de binele care li se face. Nu vor mai fi intrist[ri ca in trecut,
rul'erinlele se exclud din viitoarea agezare sociald.
,,Orbii" de ieri, plg6nii, vor vedea limpede efectul invior[tor al ,,apei vii", iar
10. Sflntul care vine
iogii sunt chema{i a fi intotdeauna la culmea indatoririlor sfinte, prin sfat 9i exemplu.
(t2,2-6)
,,Sfhntul'
este titulatura ce se dd lui Dunmezeu. El este sf[nt prin Sine, indiferent de
are despre El omul. Pitrunzdnd in via{a acestuia, El o sfinleqte (I9 3 1, l3;
ce o
,,Iatd Dumnezeul mdntuirii mele! in tine md incred qi nu md voi teme, cdci
veselia mea este Domnul Dumnezeu, care va fi mfintuirea mea! " '
20, 8; I; 20,12\. O misiune asem[n[toare indeplinegte qi aici Sfdntul, de aceea Isaia
iderd mare lucru cdpoporul a g5sitpe Domnul (12, 4-6)'
este parlicula care veste$te de obicei noutllile cele mari. cuvantul il ros
,,Iat'"
popo*l,
care poate in sfhrgit sd se bucure ctrvaaveapa:rte de ceea ce a agteptat' Obi
11. Cel agteptat
bucuriei este,,Dumnezeu" in calitate de,,mdntuitor"'
,Zimralh" inseamnd fal6, glorie, lipsind sufixul ,,i", ca 9i in I; 15, 2 9i Ps 1 I 8, 14'
Qs,e)
,,$i voi scoateli apd cu veselie din izvoarele mdnluirii"'
de apl sunt destul de rare in orient. o fhntand constituie
.,lzvoarele"
,,latd, Dumnezeul nostru in care am ndddjduit, Si ne va mdntui pe noi, acesta este
tul pe care-L a$teptam; sd ne bucurdm Si sd ne veselim de mdnluireq Lui-"
adevdratl avere
afamiliei. Pentru cate un izvor de ap6 se pun in migcare triburi
Credinciogii se invrednicesc a-gi vedea intruchipat visul de veacuri. Iat[ cd vine
Din pricina unui izvor, pe care-l cotropiser[ slugile lui Abimelec, s'a iscat ceartii
Avraam gi rege.
sunt de regula
Dreptul de proprietate l-a plitit scump patriarhul (Fc 21, 25). Fad
ttrrd de care omul nu poate nimic; Dumnezeu.
lnima omului bate ,,atunci" de bucurie, iar cu buzele il rlspldteqte pe
ce vine"
',Cel
adanc sdpate, astfel cd scoaterea apei obosegte gr.u ln viitor nu va
profelie,
cum poate. Motivul doxologiei este mdntuirea ce vine prin El. Este gi aici o
fi aga. Scoaterea apei va fi nu prilej de mare bucurie. izvorul de apd fiind icoana feri
ionsul celor frcute de Moise gi a1li prooroci (Chiril al Alexandrieisa).
(Levl4,50;
19,20; Is43, l9); laleremia2,l3,,apavie"esteDumnezeu'lnNoul'[esr
Mantuitorul se numeite adesea pe Sine apd vie (In 4, 14), de aceea Sfinfii Pdrinfi
12. Statul ideal
textul la izvoarele Mantuitorului (Chirilae 9i Eusebius), la docfina evanghelicl (
(32, 1-s)
din care scot cu bucurie cei care cred (Teodorets2) 9i-9i astamp[r[ sufletul (Sfrntul
v e|i zi ce in z iu a aceea ; l htdali p e Domnul,
vestili nume I e Lu i' face'1i
,,Iatd. dupd dreptate va domni regele Si sfetnicii cuiudecatd vor indruma'"
,, $i
Lui intre neamuri, preamdrili-L, cdci mare este numele Ltti! sd stie tot
,,lati" serefer[ gi aici la,,vremeaaceea", cAnd dorin{elejuste ale omului vor fi lintaultimi
faptele
cd mare este
Sfdntul lui Israel! ". (a li
5)
dregStorilor. Regele va fi drept in acliunile sale, iar sfetnicii s5i supugi 9i loiali.
l-am tradus cu,,sfetnicii" (LXXareaplovteq), pentru cI este
Ilvreiescul ,,legarim"
de una gi aceeagi
guvernare, nu de imp[r{ii diferites5. ,,Legarim" este un nominativ
ut, contopit cu prepozilia ,,1e" ca in Psalmul I 6, 3.
nT ,,Giorificarea dup6 moarte", Eusebiu, op. cit-, (tib. II, tom' I, com' la l l)' M'G" tom' 24'
,,Cu judecat[", adicd cu tact 9i cu inlelepciune, Iird a ajunge in antagonism cu
32'7.
a8
'eful
0p.
cit., (la cap. l1), col. 317: Ieronim vorbegte despre felul mor{ii sale: ,,erat mors
rcgele.
gloriosa", op. cit., Qib. IY com . [a cap. 1l), M.L., tom' 42,cot' 752'
,,$i va fi fiecare ca (un) ascunziS impotriva vdntului Si un addpost tmpotriva
i'
op. cit., M'G', tom' 71, col'344'
.,Din izvorul mAntuirii, care este Hristos'
",
ca o revdrsare de ape intr'un pdmdnt uscal Si ca umbra unei stdnci inalte
i0 ,,Apa de aici a se inlelege alegoric, referindu-se Ia izvoarele mintuirii, Ia Hristos"
'un linut secetos".
tom. 24,
col. 181.
vorba despre doctrina Evangheliei" (,doctrinam intelligarnus evangelicam"), op' cit"
5I ,,Este
IV, com. Ia cap.
12),
M.L., tom. 42, col' 156
tlhiril op. cit., ([I, com. la czp.25), M.G., tom' 7I, col. 565.
despre izvoarele mAntuirii, din care scot cu bucurie cei care cred sincer" (
52 ,,Este vorba
(lhiril al Alexandriei interpreteazi astfel: ,,Va domni peste voi Hristos cel drept gi nevinovat",
cap. 12), M.G., tom. 81, col. 156.
llt., IlI, M.G., tom.71,col.'704.
s1 Op. cit., (com. la cap.72), M.G.' tom' 30, col' 564'
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 81 80 Este vorba despre lrecare dintre sfetnrcrt I U,
NicolaeNEAGA
Hristos in Vechiul Tbstament
81
80
Este vorba despre lrecare dintre sfetnrcrt
I U, 18), adicl sd-l invingl in discufii gi s[-l denun]e regelui. Dumnezeu este impotriva
,,Ig,' trebuie tradus cu ,,fiecare',.
impofriva tuturor relelor ce ameninld poporul
care au limba ascugitf, caun brici (Ps 55,4), iubegte insd,,limba dulce" care ,,inmoaie
in versetul I . Ei sunt scut Ei apErare
(Prov25, l5).
Ascunzigulofer6unlocsigurdeapdrareimpotrivavdntuluicebdntutelnorient.
(Ps'
6)
giotrdvil
I 1'
gtlij:l*
timpul vlrii sufl6 acolo un idnt fierbinte , ,'arzdtor"
Celor virtuogi Dumnezeu le dd limb6 aleas[, ca si gtie s[ vorbeascd (Is 50, 4). Aga
o jumdtate de metru de p6mdnt' de
este in pericol. VAntul trece la aproximativ
sub impulsul inspirafiei in trecut li s'a deschis gura celor greoi la limbd gi au fost
fafa in jos 9i cu respira[ia::ti'lg-
surpringi se culcl in grabd ta pamant cu
o cea[6 caracteristic[s6. Crivdful bdntuie mai
i sd yorbeascd (I; 4, l0), in viitor fiecare va vesti deslugit adevdrul.
,,Celui nebun nu i se mai zice cd-i de neam ales Si celui viclean nu i se va mai zice
locului'prevad ivirea vdntului dup6
iama li este uneori atdt de puternic
incdt dezrld[cineaza 9i d[rim[ tot ce este mai 1
c:instit. "
,,Nebunul" de aici este un om de categoria ultim6, atdt in inlelesul intelectual, cdt 9i
rezistent. Folosul adlpostului apare deci evrdent'
ccl etics?. in ziua aceea, cdnd aristocralii virnrlilor gi impdralii s[racilor vor st6pdni,
Pamantulagezatl6ng6apedarodulsiulavremcasa,cdciabsoarbeceletrebu
sfetnici care
fi ingrijorat cetSleanul care are
puterii de rodire. Aseme-nea^nu poate
faptelor, gi nu a originii, va h cea prefuitl
apostolat
social.
Pentru omul st[ruitor Ia lucru umbra este un adevarat reconfortant, mai ales
13. Mergiitorul inainte
(40, 3-1 l)
degert lipsit
de ad6Posturi.
'
DiX
a ffadus ,Jaion" cu Etov, insE ,,!aion" inseamnd aici mal stincos (uneori
,,Glasul eelui ce strigd in pustie: gdtili calea Domnului, drepte faceli cdrdrile
de piatr[
Ier 3
I,
21 alteori piatrd funerard, 2 Regi 23 ' 17) '
,
Umbra oferit[ de o stanca este mai rEcoritoare, intrucdt dinspre st6nc5 radi
eului nostru tn pustie!"
rdcoarea specificd Pietrei.
inchi;i ochii celor care nu vdd Si urechile celor care aud
Poporul este anunlat, prin organele sale competente, ci in curAnd se va sfdrgi
cu aspectul lui nepl[cut, SI ia aminte toli la ceea ce li se spune gi si se conformeze
,,$i)u vo, mai'fi
ascultdtoore."
i. Cel care vestegte este un sfetnic oarecare, preot sau profet.
c)mul
care are ochi luminogi gi nu-i deschide vederii largi este orb, pentru cd
,,Pustiul" este lara Canaanului, care din pncina deselor dezastre, este lipsitd de
tori sau este degertul dintre Canaan gi Babilonia, care trebuie amenajat in vederea
are gi nu vede,,.
in domeniul moral, c6ci despre aceasta este vorba, este orb cu su
.el ca."
gtie care este binele 9i nu-l face qi cel care ur69te pe cei carc iubesc dreptz
Dumnezeu a deschis omului urechile ca el sd nu dea inapoi 9i sE se impotriveascl
cdte a grdit Domnul 9i si le fac6 9i si le urmeze" (I; 24' 7) qi s
50, 5), ci sd aud6,,toate
inspaimante grozav in
fala josniciei (Fc 20,8)' Isaia vede pe omul renlscut' pe omul
rcerii in patrie. Asemdnarea este luatl de la necesitatea orientalilor de a preg6ti
ile, ori de cAte ori o regiune este vizitatd de rege. Pentru a face cdr[rile practicabile,
nivelate ddmburile produse prin acumularea nisipului qi astupate gropile rezultate
urma revErsirii apelor. Pentru a merge totul neted, crainicul anun!6 cu mult[ stdruinta
(;in)
a (ain) a" (ain)'
apropiat6.
,,Tiqenah": impf. pl. f. d. ,,
',,5i'
iri*o
celoi nibuni ro
judeco sdndtos si limba celor gdngavi va grdi USQ
Degi profetul pleacd de la o situalie politici, totugi el vede mult mai departe. Regele
este insugi Domnul, care vine personal s[ elibereze din robia suferin]elor
vine din ,,pustie", pentru cd 9i teofania de la Sinai a avut loc in imprejurEri
""'lfi"orrrii,, de aici sunt oameni srnatogi trupe$te, dar nepdsdtori fale de virtul
ilare; ,,I s'a g[tit calea celui ce venea din pustie" (Ps 68, 5),
uguratici in cazuri grave. Ei vor deveni co
,,lnima" (,,leb") este cugetatl ca ce
inseamn[ a h drept, in Piel a face drept.
,,Iagar"
,,Toatd vqlea sd se umple Si tot muntele Si dealul sd se plece qi vorfi cele strdmbe
inima,jndeamnd" (I9 35, 2l),,,vegheazit"
fir,pte Si cele colluroase netede."
minte" (Dt4, 39),,judeca'(Is 32,4) 9i este
,,Limba" apare adesea personifica
(Sof
mincinoasi (prov. 6, 17),
',viclean6"
lui
Ieremi
h Asr lbl, ,,nabal" este in Vechiul Testament bogatul nechibzuit (Ier 1 7, 1 1), omul nesincer (Prov
limbd ucigitoare, c[ci duqmanii
17, tl), imoral (Ps 39, 9), migel (2 Sam 3, 33), dar mai ales omul care nesocote;te in gdndul sdu cd
htt exista Dumnezeu (Ps 14, 1, Ps 53, 3).
56 l. d. Onciul, Arheologia biblicd,Cerndu{i, 1884, p' 59'
Hristos in Vechiul Tbstament 83 NicolaeNEAGA 82 Dup[cuminordineafrzic[suntvicisitudinicaremacindterenulgiinchide ;
Hristos in Vechiul Tbstament
83
NicolaeNEAGA
82
Dup[cuminordineafrzic[suntvicisitudinicaremacindterenulgiinchide
;
liu
qi'"u
tY1:tttt*111:,'i:
t"p
drumul
:::l'l i
,rmireazit
"ilil;ili;
"tl
Dacr se aruncala o parte impedimentele, puterea
#il:rffi;;;;i;il,
ugur-e1zli
enorm,
iar
avinrul
spre
se
1int6
cregte
Expresia ,.toat6 camea" are un inleles mai larg decdt la verset. 5 : tot ce este
I gi are duh de via1d, animal gi om. ,,Iarba" este chipul trecerii grabnice, conf. ls 51.
t, unde omul trece,,ca iarba" gi Ps 103, 15, unde zilele omului sunt iarbf,
,,vie!ii" este gi onoarea, titlul, rangul cuiva; se alege praful de ele. $i mai pulin
ic6 dec6t iarba este floarea, pe care o adiere ugoar[ de v6nt o doboard Ia plmdnt.
"tut#l#;:"i
--:-^+ ^-,,r
+rahrrie si fie cor
sa.he
copil in
ild;ffip"r*?r'
omul trebuie
intampinat,
nu mai este mult'
'
--:.:^: ex aa nrrni a""; .r. irrcru.
c6ci pAnd atunci
" este tipul poporului robit patimilor, care nu poate viefui mult. Lucn:ri, fiinle,
i gi popoare, totul sfdrgegte prin moarte nea$teptatd sau timpurie, ca 9i cdnd viafa
I
gindea decdt sd
dd (vezi Mt 3, 8;
lceaste lume n'ar fi dec6t o cildtorie cf,tre moarte.
,,CuvdntulluiDumnezeu"estelegeamoralarevelati(cf.Ps50, 17;1L9,105;Ig34,
ntelor. Sfinlii P[
cole zece porunci etc); el nu este supus trecerii, nici cei atagali ,,cuvintului", cum
indepartat
il#l1xi,il,i"iffiffiil;;
leronimn. Interpretarea aceasta a fost admis[ gi de Chiril al Alexandriei65.
realizatin
scriitorjustific6 teza cu Ioan 8, 5 l.
nfr
cuvintelor;
^-.-,.1-+-l^,.
alp ele
depagesc
gr mai
cuprinzltor y.^-
;:ffir:1r-. Ieronim
atribuie
un
sens
^enicesc
,,Pe munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, inalyd cu putere glasul tdu,
."'d;;;; n'*11*"1;*:yll':
il T'::11ii"j::"',::
I
lui loan, care aflr
forme;
cdt
despre ,,v6i"
variatere
sale
ffi:,?l;Jffid,:u, ,,i""ni.;Juraul sub
,rtilor al lerusalimului, inalld glasul tdu Si nu te teme; spune cetdsilor lui luda;
I',umnezeulvostru!".
suntimagrnea."rorrnoip,rtin.r"aio rr*pupnchirilgia(ii,glasuldeaicir[mdnet
,,Mebaseret", participiu feminin de la ,,bigor" inseamnl a anun(a o veste bund, a fi
i"""r,i-""irr"*crg[torul ,,Soareluidrept5lii"6l'
-
.-., -.-".t
de bucurie (LXX are 6 ericrTlel.r(6pevoq).
mdntuirea
lui
tr.'
trupul
-A-t,,ivon
,,$i se va oran
"'"dno tot
,,Vestitorul" de bine se adreseazi intdi Sionului, adic6 Ierusalimului, capitala, mama
'Ul'o-C-o*n'l'i Si
grdit"'
cdci gura Domnului a
cclelalte cetdli sunt fiicele ei. ,,Solul" binelui este indrumat si urce pe o culme de
care o datoreazi coPilul ta16y:1'r:::]:::r'lYll*
!'r\auuu
.rt"
,,Kabod"
"in't"l f"
i inalt demnitar sau slava ce datoreazd lui Du
I, 6); dar gi onoarea ce se
**tu, este un ebraism
j?it;
', ioutd
credinciopii. ,,fotbasaf
t l: lt?"ir:"rt". lT'
pentru ca toate privirile s[ fie indreptate spre el. Profetul vrea sd spuni cd este mai
Etirea ce se va comunica lumii, incit toli oamenii trebuie sd fie aviza{i in sensul
. Fiecare trebuie s[ afle c5,,vine Dumnezeu."
I::;il;";.
Fc6,12;rer25,3r;zah'
i" "
r"n., sefoloseetein
XJ,ll"r'*",1;
,,latd, Domnul vine cu putere Si bratul Sdu supune tol. Iatd, plata lui este cu El Si
iuqi
ts4e,26;66,23;roll,r''q'ltiueit"-t'ott'n1t"t"-tt1^:':ll':l11lllli,';-.,,.,,.
-''
lui inaintea Lui!".
Domnul'tste
caimplinit,
"
il;i"l,ii;i";;,i"""
ochii,
ce"a
ce,.greieete
cu
livreiescul ,,behazak" l-am redat prin ,,cu putere", LXX are peto iop5oq ,,Bra!ul
cElipsitdeminciun[estecelcarepromite'cumspuneEusebiu63'Pescurt'omenir'
ui" indicd acelagi lucru, putere, for![ irezistibild (Is 53, l), in contrast cu,,bra(ul de
mdntuitd cu adevlrat'
0l omului", care indic[debilitate, sllbiciune (2 Cron 32, 8). A zdrobi bralul cuiva
ce zice: strigd! $i am zis: ce voi striga?'fo1':'o*!"
.Glasul celui
,")'1,
s'a
ofi
c,mputui. [Jscatu-s'a iarba si Jloarea
,"r,a'iaiiT"""iLrii'r,
,arbZ
a-l invinge gi a-i nimici puterea (Iov 38, 15).
,,|)lata" privegte pe cei care au s[v6rgit un lucru (mai mult sau mai pu{in vrednic),
usucd i
pi'i"'"i
lollrll' se
t
ci" adevdrat iarba
Duhul Domnutui o
.1!
",'i
Cvreiescul ,,qakar" are inlelesul de achitare a unui serviciu prestat, simbrie (Fc 30,
rdmdne inveci"
(verset' 6'7
no*nului
'8)'
f,irci,"tti,r,ea,
pc care a incasat-o Iacov de la Laban
,
pe care o iau preofii pentru osteneala lor
iar "rua''itd
care-l indeamn[ la propovdduire' NerI
tnit*'loasl
Profetul aude
o
Itl,3l), cdgtig (prinmunc6, Zah 8, l0).
'""t
entuziasm al infEptuirii' aqteaptl noi comuniclri' Ahmci
coptegit de sffintul
,,ltlsplata ' se di cuiva pentru o faptd de vrednicie, celorbuni (cei r[i se pedepsesc).
24'.col'
365'
58 Eusebiu, op' ci.t.' (com' la cap 40)' M'G'' tom'
,,(.'a un pdstor pa$te-va turma sa, cu bralul sdu va aduna mieii sdi Si la pieptul
ll w purta Si va mdngdia pe cele care aldpteazd."
r#.",rn.,easce
a
credincioqilor, op. cif., (libr. xI). M'L''
5e Ieronim se gindegte Ia p
t, op. cit., (lib. XI, cap. 40), M.L., tom. 42, col. 417,
rtp cit, (llb.III la cap. 40), M.G., tom. 71, col. 805.
Hristos in Vechiul Tbstament gs Nicolae NEAGA 84 ,,Nu va striga Si nu va indlla
Hristos in Vechiul Tbstament gs Nicolae NEAGA 84 ,,Nu va striga Si nu va indlla
Hristos in Vechiul Tbstament
gs
Nicolae NEAGA
84
,,Nu va striga Si nu va indlla Si nici nu va ldsa auzit glasul sdu pe ofard."
Ps 7 8' 52)' iar oile
ales, credincio gii (ler I 3' l7 ; Zah 1 0' 3
;
Turma este poporul
lil""l't"111"1i:
13, 20)' Aceast[vorbire frguratltt::":i
Strig[ pe stradd cei nesocotili, igi fac auzit glasul lor o specie anumitE de oameni,
care au pierdut sentimentul modestiei; igi inal15 c6ntecele insofite de chitar6, cei care
(Ier
indivizii
singuratici
;iilffi;Gffi,
pari"-i"", Hristos (rn 10, 14), iarmieii,
duprEusebiu de (
zilele in veselie (Iov 21 , 12). categoriile de aici pot fi identificate in fariseii care
S:
iesc sE se socoteascd a fi mai mult decdt sunt, d6ndu-gi lludirogi in vileag merite
9i renbscuii prin Hristos6' Dumrrezeu
cei nou-ndsculi
":i:
l*i"31:::
ii ajuti
grabnic. Nu es
le lipsesc sau sunt profefi mincinogi care i9i revendic[ ostentativ roluri pe care nu le
;;il,r*r"
Sa, pe cei slabi iiocrotepte, iar pe cei in primejdie
placulslucavreuncredinciossllsepiard6'cisdaib[partedeviafa'pentrucd
Unii ca acegtia favorizeazd in chip gi fel popularizarea curentului bolnav al vie(ii,
iubegte pe toli oamenii in egalS m6sur6'
14. SlugaDomnului
(42,1-6)
in loc s[ facl viu, ucide.
Vcrsetul exprim[ particularitatea slugii Domnului. Acesta estc tiicut, resemnat, bl6nd
, astfel cd gi grandioasa oper[ ce i se incredin[eazd o duce la indeplinire &veu
xai rqrft (Chirilrc).
,,Iatd sluga mea, pe care o spriiinesc' care este binepldcutd suJletului
3. ,,Trestiafrinld nu o va zdrobi Sifitilul cefumegd nu-l va stinge, dupd adevdr vo
drcptate. "
meu,
dreptate popo-arele-''r va uui,"
dansirt
duhul
am
""''';;;;;;:;ft;;"''"'lui'i6'
pe:ste
,",---.^,, EL^.r,, ,l
Iahve"'
,,Pigtah" inseamnd inul ce cregte pe cAmp (I; 9, 3l), dar gi fitil (Is 43,l7).
este traducerea lui "Ebed
"Ebed" deri
Aldturatlui Iahve, subt
.,-.1,,,1 ehcd,, care inseamnl a lucra; substantival slugd, rob.
as6. Astfel, titulatura aceasta se diblrbafllorvirtuogi ca
ca Iov (Iov 1, 8); se numesc
,,'l'restia frdnt5" se rupe la cea mai ugoard adiere a vdntului, tot a$a se poate stinge,
tul'lare, htilul care fumegtr. Trestie gi fitil sunt acele specii de oameni a ciror viafi
ruinata de pe urma decdderii fizice gi sufletegti in care au ajuns.
drep{i gi far[ de prihan6"'
g'
ln 1
,,Sluga Domnului" vine intre oameni ca sd-i serveasc6 pe toli gi sd aibi mili gi
Regl
profelit,in calitatealor de devotali aiDomnului(2
'Gou
de ei. Fiecare om va avea parte nu de dreptatea pe care o poftegte inima sa, ci de
i, isl. ,,Sluga" de aici esteMesi4 ca qi
laZah 3' 8' D
i
cure o prescrie adevdrul.
un rost in istoria imp[rdliei Sale, iar expresia ,Be care o sprJ
.l.rri evisti rrn rarmrt de obligafii. ca cel infie p[rinte 9i
4, ,,El nu va dezndddjdui Si nu va avea odihnd pdnd cdnd nu va intemeia pe
dreplalea, cdci legea lui toate neamurile o aqteaptd."
fec(iuneaDomnului sIu. Domnut rt ntal asrgur4 v4 vo ar
rijinul necesar misiunii sale.
,,Sluga" nu-gi va incetini activitatea pdnd ce concepfia sa despre viald nu va iegi
r--^
E-'.-.-i
in T Y
-:
^1
^^-^
lui Iacov 9i Israel'
care
figureazdinLXXl'
Aprecierile acestea si potrivesc 9i
pintre evangheligti numai Matei (12, l7) merge pe aceeagi linie cu Isaia 42, l-4 gi
Dar ca texLl ebraic
are prioritate in cazul acesta rezultd din Mt
slugii Domnului.
M6ntuitorul d[ versetului nosffu o interpretare individualist6 9i se idi
str scoatd la lumind mdsura in care profetul aprevinttcd,Mesia are sI schimbe
unde chiar
Iui.
",,slugudinlsaia.Av6ndaceastacertitudine,uniiSfrnfiPirinlivldaiciunin
(Teodoret6s)'
t,llSu vorbeSte Domnul Dumnezeu: Eu, Domnul, Eu le-am chemat pe tine intnt
viitorului,
pe Hristos
sluga Domnului se brodeazd irfireaga
r Si le-am luat de mdnd Si te-am ocrotit Si te-am ficut legdmdnt poporului Si
Pe aceastl conceplie
despre
ilcumuril.tr"
Targumut lui Lnatan a inlocuit cuvintel:.:ltl'"
interpretdrii; astfel,
i:l^jtli
na$te
ce
Mesia"6e' Abia in secolul al XVIII-1ea se
prin cuvintele ,,sluga mea,
acest cuvint nu se interprete"f::lttjt'i ":1-"1::,ilt) t]
,,slug6". Dar, a;a cum
Dtrtnnezeu cheamd singur pe alegii Sii la propovdduire. Aga a chemat gi trimis pe
t'u delegat la Faraon (I; 3, l0), Iosua este r6nduit conducdtor (Ios l, l), Isaia este
tl predice (6, 9), Ieremia este r6nduit profet (Ier l, 5) gi tot aga ii incredinleazllui
unomevlaviosoarecareginiciofigur[mitologicd.SfArgitulversetului(,,dr
misionare
sunt
totr
oamenll'
Un rol politic. ,,Slugii" Sale ii vorbegte gi-l cheam6, cu alte cuvinte opera trimisului
defineqte planul de lucru' Obiectul predicErii sale
rozultatul cooperlrii intre Dumnezeu gi slugi. Obiectul misionarismului comun
ttoa; este chemat pentru dreptate, pentru c[ norma lucr5rii sale in lume este
M.G.' tom' 24,col'369'
66 Eusebiu, op. cit-,
Domnului, vezi lucrarea Pr' Prof' dr' M' Chialda ' Ebed-lahve'
u' O
pr"
sluga
o8 Teodoret, op. cit., M.G', tom' 81, col' 412'
6e Dtjller, op. cit., P' 63.
Hristos tn Vechiul Tbstament 87 NicolaeNEAGA 86 Partea din urmd a versetului informeaz6 ci bunurile
Hristos tn Vechiul Tbstament
87
NicolaeNEAGA
86
Partea din urmd a versetului informeaz6 ci bunurile sufletegti sunt gratuite
de la care nu existi abatere nici spre dreapta' nici spre stAnga' In
dreptatea,
tofi dr.eu crpyupiou xoi rrpfrg - (Chiril%), prelul lor fiind doar dorin{a sincerI
,".rqir"i,
Dumnezeu ii fbgdduiegte tot sprijinul necesar' Prinderea de mini indicar
ajutorului
a"sociatul
divin. in acest caz, sluga nu mai este
ei. Aceasti solidaritate va duce la biruin{a 9i succes sigur in cele mai col
cle.
Unii critici gterg (dup[ exemplul LXX) cuvintele ,,leku givm" (,,rnerge!i gi cumpdrafi"),
-le o repetilie de prisos.
Vcrsetul al doilea llmuregte aceasti inten{ie a autorului. Aici qi in versetul 3, Domnul
imprejuran.ChirilalAlexandrieiatnbuieonuan}dapologeticltextului.Selegitim
profet mincinos'
categorie
de
o societate de oameni care s[ aibd in vedere mai intdi cele desflt[toare de suflet,
,to'gu".u unul randuit de sus, 9i nicidecum ca
in trecutTr.
binecunoscut6
t de trebuin{ele fizice s[ cad6 pe planul al doilea. lsaia atrage aten]ia asupra
itorului adevf,r c6,,ascultarea de Domnul face viu sufletul". ,,Voi incheia cu voi un
,,LegImintul" este un aranjament solemn intre doud partide cu drepturi 9i
,""ip.o Il"gimdnol
incheiat de losua (24, 25) cu poporul prevedea pe de o
veSnic, Si popoare pe care nu le cunoStivei chema la tine Si popoare care nu te
ilrre line vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3).
cu credintA in toate zilele vielii, iar pe de alti parte garanta ocl
slujirea lui Dumnezeu
;;*"
b-;;t*,e ,,lumin[ neamurilor" ldmuresc tangenlial 9i caracterul leg6
lnccputul acelei lumi noi il indicd,,legdmdntul", care dureaz[ de cAnd lumea. Acest
mai apare Ia Isaia gi a fost discutat la expliclrile noashe de mai inainte. Aicr mar
c6ci,,sluga" este ins[;i,,lumina"
cu urm[toarele:
Momentul esen{ial este vegnicia. Al doilea punct de vedere principal este
15. Valorile eterne
(5s.1-10)
ismul, cEci leg[mAnnrl celnouinfrdlegtepopoareleintr'o singurdunitate. Motorul
ii este credinfain Dumnezeu.
'Ioate angajamentele de felul acestuia graviteazd spre acelagi xarvil 6rar)lxr1.
,,Ahl Voi toli cei insetafi, veniyi la apd Si care n'aveli bani veniSi Si
fdra bani, fdrd de platd' vin Si lapte!"
mdncafi, mergeli Si cumpdrali
trterjecla,,hoi",
,'ah!';lipseqte in LXX; ea aratl emolia pe care o simte
lumii' Este un strigdt de mt
,,luld, mdrturie l-am pus popoarelo4 domn Si poruncitor peste neamuri" (v.4).
l)avid cel ideal se numegte.,mdrturie", pentru c5 va mdrturisi despre adevdr, va fi
gi uuzit. Activitatea lui este public6, iar persoana sa este reali gi nicidecum nu este
noutatea ce urmeaze a fi dezv[luitd
g6ndindu-se la
urmele purificarii interioare. \
Isaia iqi exprima
bucuria cu care paqegte pe
ic a fanteziei.
l)omnia gi celelalte prerogative atagate regalit6lii sale, au caracter universal.
in "ur"
cultice pe care le prevede TeodoretT2. De la trebuinte care,
inovafiile
nu
exclude
,,luld! Popoare pe care nu le-ai cunoscut vei chema Si naliuni pe care nu le-ai
material, lipseau rr,.oii poporului, profetul trece la hrana necesard sul
ordin
lil line vor veni, pentru Domnul Dumnezeul tdu Si pentru Sfantul lui Israil, care te-
careliseoferdcredinciogilorpentruepocamesianicd,,,c6crnudesprebunurilec
vorba"'"
(EusebiuTr)'
ci despre cele spirituale, ale viitorului, este
"Apo"'
"
lndrsl
corpului.
Ele sunt
reprezinta ceea ce este esen(ial pentru nutrirea
,.laptele,'
lnte rjecfia ,,iat6" lipsegte in LXX, ea apare in Vulgata. Ea dd insl o structurl mai
gAndirii. insugi profetul pare surprins de panorama care se desfEgoarl inaintea
dulolnlceascI' tlT
menlinerii vielii fizice. Isaia vorbegte insi de
[1a
1I:1
I sale sufleteqti.
,,Sfhntului" ii datoreazd popoarele unirea cea mare; unele vin
I
Petru 2'2 despre laptele du
sd faca (Is 25, 6; 65, l3).
in sensul acesta scrie
prin predicd directE, altele vin mAnate de grija mdntuirii. Ideea monoteistd este
u
r",
atrage atenfia IeronimTa' Aqa incAt avem aici un fel de
urrrpru clruia
convertirii generale.
p.ni*
duhul
cel
Procopie di,.Gaz{s" 'apa" este
asemdnarea din Matei S,-0.
Mcritul infrIlirii, degi ii revine ,,Sfhnrului", onoarea aceasta se rdsfrdnge 9i asupra
via{5, iar ,,vinul" 9i ,,laptele" indicd renaqterea misticd'
Unrc il trimite. LaLuca l, 35 titulatura 6 dyrog (Sfdntul) revine Fiului lui Dumnezeu.
,,r.)fiutafi
Vcrbul
pe Domnul pdnd it oltoSi, strigali-L pdnd este aproape" (v. 6).
,,darag" este mai bogat in conlinut decit romAnescul ,,a cduta". Se
col' 853'
7l Chiril, op. cit., M.G., tom- 71,
irr[cazi adesea in vorbirea ce are legdturl cu ale credin{ei gi apare de regulS
vorba despre abolirea sacrificiilor legale ale V'T" op'
72 Teodorei din Cyr crede cd este
tom. 81, col. 445.
7r Eusebiu al Cezareei, op. cit., M'G', tom' 24' col' 468'
XV gap. LY M.L., rom.42, col' 549
rtl Alex. Op. cit., M.G., tom.7l,col. 1220.
ia Ieronim, op.
cit.,
''Emtopfl
tdv eiq, '
'Io M G'' tom' 87' co1' 2549 Si 2552
rs Procopie,
Hristos in Vechiul Tbstament Nicolae NEAGA 89 88 mdncare, a;a este cuvdntul lvleu, care iese
Hristos in Vechiul Tbstament
Nicolae NEAGA
89
88
mdncare, a;a este cuvdntul lvleu, care iese din gura Mea, el nu se mai reintoarce
impreun[ cu acuzatiwl: ,,aintreba pe Dumnezeu" (I9 '20,1),,,a c6uta pe Dunu
lllnefara ispravd, adicd pdnd ce nu se va plini ce am voit" (v. I0).
Mai,co11T^t:,*-:"::,Y
12), ,,a cere rdspuns ae tu Oumne'eu".(l!
?5'22)'
7,6pada qi ploaia nu se mai ridicl spre inAlfimile de unde au coborAt decdt intr'o
plur-al construitindiclpe
S, ii',*nO"p*ticipiul
ceipiogi' "Ciutarea" "I: Tt"'
noud gi dup[ ce gi-au revdrsat conlinutul binefbc6tor asupra pEmAntului. Tot aga
Ea pomeste
la ralionamentul cd omul."*''-"
L4
de
:ur]
l:-c:
llil':1'::'l:"'lt;
Pvruviuv
Dumnezeu forlele vitale, acolo unde este prezent prin darurile Sale: face din
chrfirii
adic6 pe
urmarea
ce
rezu lta p
u.".ntul cade aici
^, --
pe
rezultatul ---,tror.l
c6ut[rii'
d" ur""u
krtul, din cuvdnt fapt5, din om fiin1d nou[, nobill gi bun[, curat[ 9i des[vdrgit['
dorinla de a trdi in Do'mnul' C[utarea lui si fie n:obo:ite,:t
Jio
Y]tl:1^t:
mai
grea
sau
din suflet, iar readucerea Lui ln apropiere devine
irra"pa.t"ura
Nu este cazul sd se individualizeze sensul in persoana lui Mesia. Doar indirect
ia ,,sem6ndtorul cuvdntului" poate incadra qi pe Hristos gi pe ,,frunta9ii iniliafi in
incorpore"' cdc
IeronimTT se gdndegte la tr[ireareliqio"tn
imposibil[
fdll:t-:':
invEfdturi" (Chiril).80
prin contrast'
ga'aitt
pe care Teodoret?8 o exprimtr
aceea nu se mai poate;
Chiril nu exclude nici pe unii, nici pe ceilalfi. El pleacl de la general la special 9i las6
necredincios cdile sale Si cel pdcdtos gdndurile-sale si sd,
,,Sd-qi lase cel
s[ coopereze cu Dumnezeu: conducitori de popoare,
invd{afii
in cele sfrnte, al{i
Domnulsiseyainduradee:lsilaDumnezeulnostrucdvaaveabogatdrdsplatd''
ri, ca gi toli
cei buni; dar aqazd in vArful piramidei pe Hristos, caci ,,nepi uftd
pluralul
*11,1
si
fie redat-cu
Srngularul,darko"
este mai bine
"clile
1i T:-l
| :,,Iegit-a semdndtorul
"
la poc6in[[
este
indura" incepe fraza condilionala; apelul
Cu
va
OOo\
,,se
"JiA.
= omul Ata OuP"l-t]:.
(,fa9a"
,{,^; rrine [)omnttl". --Cel necredincios"
16. Slava cetlfii sfinte
llu
nu-^:
de
4);
,,celpdcdtos"("avon":pdcat'Is l' 13;mlnclu
(60, 1-s)
9;
revoU*]
ca-poruncile Fc 13' 13'
T:'-t^1.?:1Y:
rdu)
necurate
nu
pou).dq d. Foo)"tf Bo61'opot: sfat, atdt in sens bun' cdt 9i in cel
cdci ardsdritluminatasislava Domnuluipeste tine s'aardtat!"
,,Stoald-te,lwninerzd-te,
(*l) (kal. Perf.) =
3 venit", in cazul de aici este bine sI se traducS cu ,,a
bucuradevredniciadeaaflapeDomnul'Posibilitateaaceastaleestel":Ulll
,,Ba"
,,
O
rlsplltire
ffIite
sufleteascE'
care au o mentalitate indrumetoare spre o
a acestei treiri'
. ,,Zarah" (kal. Imperf.) : ,,a risdrit", dar in aceasti legaturd de idei este mal
: ,,s'a ardtat". Aceasti propunere nu este sprijinita de LXX, care are dvat6tol[xev
urmarea logica
nu sunt gandurile Mele ca Si gdndurile voastre Si nu sunt cdile
&vo gi t6l,l.rrrr : a risdri, a 16sa sd rdsard soarele) gi Vulgata, ,,orta est", dar se
,,Cdci
8)'
in romAnegte.
cdilevoastre, zice Domnul" (v'
omr r I noate aouca oe c6iie
dumnezeiri i, numai wr grdunte de voinla fiind
l,XX are in plus cuvdntul lerusalim, care lipsegte in textul ebraic; Ierusalimul se
prin actele sale de credinlS' Isaia constattr cd aceastd
ales"'
p" Israel, numit pe nedrept cuvint
"popor
"*a
f^
--:
urAli' Eu iubesc; voi vd rlzboili'
Eu v[ th
versetului: ,yoi
rezumd prin contrast sensul
de pdmdnt' aSa de departe sunt cdile
,,Cdci cdt de departe
"'t"
"'il
cdile voastre Si gdndurile
Mele
de
gdndurile voastre" (v' 9)'
resul[ la plural, in romdnegte se potrivegte ins6 singu
Qomaim" ,nare de
, astfel cI intregirea este admisibil[ din punct de vedere al fondului. Cetatea
cstc indrumatl a imbrdca haind de s6rbdtoare, cdci s'a sfdrgit cu umilin[ele din
lcrusalimul, personificat, se ridicd din intunericul umilinlei. De acum va fi luminat,
care il lumine azdvafr Insugi Dumnezeu (c[ci ,pomnul este soare gi pavdzd", Ps
2), care .Bentru Sion veni-va ca un mdntuitor" (Is 59, 20).
ln interpretdrile Sfinlilor Pirinli locul constituie un text direct mesianic. Lumina este
ta Eusebius2 gi Chiril83, de aceea este justificat paralelismul intre Is 60, I 9i It8,12,
se
o*"1 pa"6to' 9i Dumnezeu' intre cer 9i pdm
bil; astfel c[ omul plcdtos niciodat6 nu poate
i[ stabilegte Ieronim8a. Procopie din Gaza85 vede aici gi o justificare a textului Mt
di
Dumnezeu.
precum coboard ploaia
,,Cdci
Si zdpada din cer si acolo nu se mai i
il inverzeste si dd sdmdnld semdndtortlui
"" ,;';";;;irrrii,
t odrd'sleste,
l,op. cit., M.G., tom. 1l,col. 1233.
ll, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1233.
op. cir., M.G., tom. 24, col.489.
col'
553'
?? Ieronim, op. cit., M.L., tom' 42,
de pe calea
necredinlei, a frridelegil" ' op' cit" M'G ' tom' 81' col'
TE Teodoret: ,,Fugili
op. cir.,M.G., tom.71, col. 1321.
, op. cit.,lib. XVII, cap. 60, M.L., tom 42, col.610.
'Errto;ri1 ei-g tdv npo<p. Ho., M.G., tom. 87, 2 col.2611 .
7e Teodoret, op.
cit.' M.G., tom' 81, col' 448
Hristos tn Vechiul Testament 91 Nicolae NEAGA 90 in cetatea sfAnt6: ele vin aducdnd in
Hristos tn Vechiul Testament
91
Nicolae NEAGA
90
in cetatea sfAnt6: ele vin aducdnd in bratele lor copiii, pentru ca niment s6 nu
de la marele praznic. Teodoret nu uitl nici pe cei din Egipt, Asiria qi alte regiuniea.
|5,zl,irtbazacdruia activitatea misionar[ a MAntuitorului se indreaptl mai intdi
lsrael,plganiineavindincdopregf,tiresufleteasc[necesarf,acceptlriimisiuniiSl
popoarele' dar
,,Atunci vei vedea Si vei strdluci Si va tnlelege qi se va ldrgi inima ta, cdci se vor
,e la tine bogdliile mdrii Si avuliile popoarelor spre tine vor curge" (60, 5).
,,-Cici
iatd intunericul acoperd intreg pdmdntul Ei bezna
tine strdluceSte Domnul Si slava Lui, peste Tine se arald" (v' 2)'
In acele timpuri, Ierusalimul va fi in culmea gloriei sale. Nu numai c[ ,,atunci" cetatea
devcni centrul religios al lumii, dar ea se va face depozitara comorilor terestre.
Sepoatecaprofetulsafrplecatdelauncazdatgi,,ceidinintuneric,'s5fiebabi
gisite
popoarele
ctnd a
,,Va ldrgi inima", adic[ va fi cu suflet mare, clci lep[d6ndu-se de egoismul din
(Teodoret8g ori iuaeii lleronims'), sau,,in intuneric" au fost
Chiril88, Eusebiuse 9i Procopie{'
, va infelege cI este cetatea tuturor. ,,Bogeflile m6rii" sunt produsele apelor, pegti,
Hristos, cum interpreteazi
pre{ioase etc. ,,Avuliile popoarelor" sunt aurul, argintul gi profitul rezultat din
imaginea negtiin[ei, de aceea omul inlelept are ochii in ca
este
,,fntunericuli'
averilor mobile gi imobile (dupd cum rezulti din 60, 6). Nu este exclus sensul
intuneric, ca unul lipsit de vedere (Ecl 2' 14)' "Arafel" d' 1-ttr:
nehunul umblI in
al versetului, cum a atras luarea aminte Eusebiu al Cezareei: ,,T6ria nafiunilor
cea{6; cel mai potrivit
ar ftbem1-intunecoasl este ,,ziua Domnului"' pentru asp
ln faptele vrednice gi viala innoit6 prin duhul credinfei"es
infncog[tor ltoit z, 2
gi Sof 1, I 5). ,,intuneric ai bezn6" este acolo unde lipsegte
adevlrului.Aceast[imperfecliunevafiinldturatacandsoareledivinrasare
17. Doctorul trupurilor gi al sufletelor
9i lumineazd popoarele'
pdmdnrului 9i inc6lzeqte
(61, l)
,, S, vor umbla
popoarele in lumina ta Si impdra;ii in razele soatelui
tdu" fu.3).
cea de sus"' Durnnezeu va
Norma de conducere a popoarelor va fi ,,lumina
,,Duhul Domnului Dumnezeu peste mine penlru aceea m'Q uns Domnul pe mine
t,ineveslesc sdracilr,.,ta m'a trimis a vindeca pe cei zdrobili cu inima, sd vestesc
de sus ca 9i cei de jos vor
interesul omului pentru tumina spiritualS, incAt cei
nthili liberare Si celor legayi mdnluire. "
aceasti,,cale netedd 9i regal[,,, cum ii zice Chiril al Alexandrieigl. Eusebiu condi
,.Duhul" de aici nu este o persoanl a Treimii, ci un dar dumnezeiesc, bimis unora. In
aceast6 umblare de anumite vredniciie2'
calitate, posesorul ,,Duhului" influenleazi mediul apropiat: ,,sfinfegte toati fiiptura ',
,,Cdci nuva maifi soarele spte l'umina zilei;i rdsdritul lunii nu va mai
prccizdrile lui Chiril al Alexandrieie6.
Domnul lumind veSnicd" (v' 19)'
Vlrbitorul din acest verset este sluga Domnului. Privite prin prisma Noului
ci vafi
lie
Soarele qi luna vor continua sd-gi indeplineascd func[iile lor' dar mai
cuvintele ,,asttrzis'a implinit Scriptura in auzul nostru" alungd orice indoialS
lumina cereasc6 ce va r6s6ri omenirii, de aceea Chiril se gAndeqte la "lumina
irc la,,slug[".
aprinsl in inimile credincioqilor de Mdntuitorul universal'83'
Slracilor nu le este dati posibilitatea si guste toate pl6cerile lumegti. Aceastd
dc inferioritate unii fafl de allii mai pufin slraci sau chiarmai bogafi ii umilegte 9i-
,,RidicdochiitmpreiurSivezi:tolisestrdnglaolaltdvenindlatine'copiii
brafel:
doicilr-'r"
(69'
de departe Si fiicele tale vin aduse tn
1]
inseamnd educator'
la disperare. La dobdndirea fericirii nu boglfia este decisivd. Altele sunt criteriile
. Elementele se recruteazd mai ales dintre s6raci. Omul s6rac nu beneficiazd
latur[, brale, LXX are umir ripoq,, ,,teamanah"
,,T^d'l:
lsaia este
provocat sf, roteasci privirile imprejur 9i sd vad6 ce mullime mare de nat
rile bogatului, dar nici nu are ocaziile de c[dere ale acestuia. Omul slrac i;i
sufletul mai curat, poate gi de fric6. AdevSrul in privin{a aceasta va iegi pe
lt iveal[ abia in timpul evanghelizdrii 6rd Xptotoir Xoptoprirrov (Chidl'?).
86 Teodoret, op. cit., M.G., tom' 81, col' 464'
8'Ieronim, op. cit', M'L.' tom. 42,col' 611'
lf ilologic, ideile acestea sunt suslinute intocmai. Verbul ,,gabar" inseamni a rupe, a
u zdrobi; in legdturd cu inima inseamnd inimi frdntd (de durere) 9i indicd aici pe
E8 Chiril, ctp. cit., M.G', tom. 70, col' L324'
8e Eusebiu, op. cit., M-G', tom. 24, col' 489 '
{
, op. cit., M.G., tom. 81, col. 465.
Procopie, op' cit., M.G., tom'872, col' 2620'
iu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 492.
col' 1324'
eI Chiril, op. cit., M.G., tom' 71,
,,lumina nu rlsare pcste toli' ci numai peste cei vrednici (
c6ci
e2 ,,Demnitate, credin15
rtp. ci.t.,M.G., tom.4l, col. 1549.
rll, op. cit., M.G., tom. 77, col. 1352.
op. cit.,489.
e3 Chiril, op. cit., M'G., tom. 11, col' 7344'
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 92 93 omul cel in suferin!6, pe care il mdntuie
NicolaeNEAGA
Hristos
in Vechiul
Tbstament
92
93
omul cel in suferin!6, pe care il mdntuie slugaDomnului'
"$ebuim"'
frrI
part' pas' de la "9
teg6turi impuse
,,$i vor vedea neamurile dreptalea ta Si impdralii mdrirea la Si te vor numi pe tine
il
vizeazdpe cei in suferinla trupeasca 9i sufleteasca. Liber
9i
nilmc nou, pe care gura Domnului il va holdri."
slrrgapeom;,,asurim",pat.pas.pl.,.asar"inseamnicelcesuferi'"Alega"(cf'Is
Naliunile vor vedea ,,dreptatea", care se va vesti in noul Ierusalim, iar faima
LXX
sta:
are
tuq)"oiq
cdnd
ar
p, i+6, 7) este un sinonim ui l,ri ,,qubut",
ca 9i
"orl
6 a cetlfii va pune in uimire gi va insufleli pdn[ gi pe cei mai neplsdtori demnitarj
este discutat, mulli il Socot un singur cuvant
Cuvintul.,,pekahkoah,, (d. ,pakah,,)
ii. Atat inaintea lui Dumnezeu, cdt gi in fafa oamenilor Ierusalimul va fi altul in acea
vabohui' din
Facere), cu insemnarea: dezlegare, mdntuire,
aseam6nd cu ,,tohu
exemplu, Kittele8,
Geseniusee, iarunii (de exemplu, Kautsch) cred catextul este (
Eusebiuprivegtecaobiectprincipalinversetideea,,evanghelizariisaraci
o cetate patronati de Dumnezeu gi adoratl de oameni. Trebuie sd i se dea un
nou", c[ci vechea numire nu mai corespunde imprejuririlor gi avdntului pe care il
luu in viitor. Pe baza acestui text nu putem gti care este numirea cea noud a oragului. in
,,Sd vd iestesc anul de iertare al Domnului Si ziua de rdzbunare a
i se dau urmltoarele numiri: ,,Noul Ierusalim" (Ap 3, 12), ,,Cununa frumusetii"
nostru" (v.2).
2, I 5), ,,Fecioare" (P12,1 3), ,,Bucuria lumii" (Pl 2, I 5), ,,Cetatea cea sffintd" (Mt 4, 5),
de iertare" este epoca facerii de bine' pentru c[ atunci insul i;i
,,Anul
marelui rege" (Ps 48, 3; Mt 5, 35), ,,Cetatea lui Dumnezeu" (Ps 87, 3), ,,Stema
libetatea
individuali gi material6. Acest an se mai numegte ,,gnat deror" (an de el
(Is 62, 3), ,,Cea cAntat[" (Is 62, l2), ,,Cea neprihlnit5" (Is 62,12).
9i inseamn[ com, trAmbili, rdsunetul trdmbifei cu
sau an jubiliar, de la ,,iob"l"
,,$i veifi cunund impodobild in mdna Domnului qi o diademd regeascd in mdna
25, 9). Este serbarea ce se prtrznuie;te din 50 in 50 de
p."r"rr.u evenimentul (Lev
tdu" (v.3).
nu se semina nimic, iarrodul care cre$tea de la sine era ldsat sdracilor'
anul jubileu
in decursul ultimilor 50 de ani revenea vechiului proprietar, iar robii
instr[inata
pe atutul gi persoana proprie. Anul iertarii reabilita fr[fietatea dintre
stapdni
Clununa este o podoabl pe care o purta regele (Cdnt. 3, I 1). Ea se confecfiona din
Ps 2 1 , 4). Zahaia (6, 1 1) pune o cunund dc aur gi argint pe capul arhiereului. O purta
darin cazul acesta confeclionatd din flori, de unde denumirea de,,incununata".
nmintea c6 inaintea Creatorului oamenii sunt egali'
trebuie citit,,lanif', de unde ,,{enifmelukah" inseamnl o invelitoare de cap (at6t
Mesia nu are preferinle faf[ de nimeni' epoca este un t'el de
in epoca sa,
to1i. ins6 acei care vor impiedica mdntuirea omului din robia suft
privilegii pentru
b6rbafi, cAt gi pentru femei), aici flrind regali se potrivegte traducerea ,,diadem6".
" 9i ,,diadem6" sunt imaginea a ceva scump gi prefios. Sensul este urmitorul: in
vor fi pedepsili de Domnul.
n viefii spirituale a omenirii, Ierusalimul va ocupa un loc scump.
,, Mai mult, nu le vei chema ,,pdrdsitd" Si pdmdntul tdu nu-i va mai zice ,,Pustia",
18. MAntuitorul vine
le vei chema ,,bundvoinla mea intru tine" Si pdmdntul tdu ,,cea locuitd", cdci are
(62,1-11)
Sion nu voi tdcea Si pentru lerusalim nu md voi liniqti' pdnd cdn
,,Pentru
Domnul de tine Si yara va /i locuitd" (v. 4).
lerusalimul a rdmas pustiu pentru cd locuitorii ei au cdzut in mdinile vrljmagilor (Pl
f) pi s6ldqluiesc printre plgdni (Pl l, 3). Este singur[ 9i plr5siti cetatea,cao vlduv[ (Pl
rdsdri cu
rilrdritul zorilor dreptatua lui Si mdntuirea lui ca o fdclie va lumina'
l5). Domnul igi va aminti de ea gi-i va aduce iar acas[ oaspefii ei placuli. Atunci
vorbitorul de aici este Domnul (cf. Is 64, I1), el nu va inceta a pregf,ti terenul
fie deci in agteptarea gloriei viitoare; cand I
imul nu va mai fi singur, ci ,,mul1imea de credinciogi o va impodobi" (Chiril al
mantuirea fEglduitS. lerusalimul s[
ieirG).
ca un soare
str[lucitor deasupra cet2iiii sfinte. chiril al Ak
dumnezeiasca se va in6[a
lJnii gterg din text pe ,,lo ieamer" (,,nu-i va mai zice"), ins[ repetilia ideii intensihcd
Biserica"r02 9i s'ar promite (in verset' 1 9i 2) mdntuirea prin
susline cI ,,Sion este
l. Altii citesc ,,gomema" in loc de ,,gemama".
atat a iudeilor, cdt gi a gtecilorr03.
,,in ce chipfeciorul se logodeSte cufecioora, copiii se logodesc cu tine; precum
eB Biblia ebraica 630.
e Handwdrtenbuch, P. -598.
WttleSte mirele de mireasd, aSa se veseleSte de tine Dumnezeul tdu" (v.5).
l)umnezeu sur6de celor care regret5 lagitdlile trecutului gi se intorc cu sinceritate la
pu care L-au pdrasit. CAnd cineva este stipinit de sentimente curate indat[ arc Ai pe
Op.
cit., p.658-
'u'
Eusebiu, op. cit., (com. la Is), M'G', tom' 24, col' 497 '
""
ro'?Chiril, op. cit,M.G., tom. 71, col. 1368'
M.C., tom. 71, col. 1372.
r0r Chiril, op.
cit,M.G., tom.71, col. 1368'
Hristos in Vechiul Tbstament Nicolae NEAGA 95 94 lunre, se va intoarce acasd, el vine
Hristos in Vechiul Tbstament
Nicolae NEAGA
95
94
lunre, se va intoarce acasd, el vine cu insuflelire gi intr'un numdr covArgitor, incAt abia
Dumnezeu aldturi de dAnsul ;i-i face dulce 9i fideld tov[rigie. O astfel de mireasd
indpo(ile.
va ajunge s5 fie Ierusalimul. in scrisul de aici al profetului se oglindesc acele zile
Pentru intrarea in orag, Ierusalimul avea mai multe porli: a olarilor, avdli (2 Cron 26,
,,Pesle
zidurile tale, Ierusalime, pus-am pdzitori' toatd ziua Si toata
vor tdcea;
voi, care vd aduceli aminte de Domnul, sd nu tdceli!" ('' 6)'
I gunoiului (Ne 2, 13), a oilor (Ne 3, 1), a cetalii (2Rg23,8), a lui Efrairn (2 Rg 14, l3),
flelui (l Cron 9, 18), cea din co[ (2 Rg 14, l3), a pegtilor (2 Cron 33, 14), a izvorului (Ne
(part. pl. d. gamar: a pdzi) sunt numifi ciobanii (Ier 3 1, l0)' grdd:
,,$omrim"
2, 15), pidurarii
l5), a cailor (Ier 31,40), poartadepazd(Ne
3, 3l), a lui Veniamim (Ier20,2) etc
(Ne 2), pindarii (Ier 4, 17), ingrijitorii unei case (Ecl I 2, 3) etc' in
figurata Dumnezeu este paznicul, care grijegte de om ca p6storu1 de turma sa (Ier 3
Uneori circulalia in orag se Ibcea numai intre anumite ore. La ftecare poartA era cdte
om de strajd (Ne 7, 3). Se vede cd acele por(i erau adevdrate lucr6ri de art[, ceea ce
,,Pdzitorii"(,,fomrim')dinversetulacestasuntprofe[ii(Is2l,ll;63,6;Zahl,l),in
de Dumnezeu cu incredinlarea rolului de a fi crainicii bunelor vestiri. Ei
profeli, vor moraliza societatea gi vor pregdti-o sufleteqte. in partea a doua a
Isaia, luind cuvdntul, se las[ patruns de aceasta dragoste pentru oameni 9i i
:[ jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Ne 2, l3). Pentru refacerea lor a
it s[ angajeze megteri alegi gi pentru hecare poartd alt me$ter, care mai mult s'au
pdn[ ce auaSezatiar la loc porfile gi zlvoarele (Ne 3, 3).
Dupi ce drumul spre Noul Ierusalim se va fi ugurat, prin indepdrtarea impedimentelor
ceilal{i profe}i si-gi indeplineascl misiunea lor 9i sZ lind lumea la curent cu
pe care le-a ftcutDumnezeu.
DupE unii Sfin{i Pdrin{i (,,9omrim"), ,,pIzitorii" de aici sunt ingerii' A9a.
le, plcate qi riutdfi, imaginate prin gropile gi bolovanii stlzilor (Eusebiu al Cezareei' t0),
ie invitate gi celelaltepopoare (,,steagul" este simbolul inffilirii), pentru ca sA agtepte
Jiicei Sionului: Iatd
Teodoret, care se bazeazd pe psalmul 34, 8 (,,ingerul Domnului sdl[gluiegte
")r05
loc surpriza cea mare.
,, latd, Domnul vesteSte pdnd la marginile pdmdntului. ,,Spunefi
leronim, ei pot fr nu numai ingerii, ci gi Apostolii 9i invalalii 9i toli cei care ne
itorul tdu vine! Iatd plata lui este cu el Si rdsplalirea lui
inaintea lui! " (v. ll).
Prin mijlocirea profetului, Domnul vestegte, pentru ca intreaga omenire s[ afle cl
impotriva r[ului'ffi; sau ,,sfin]ii care intruna vor ltruda pe Domnul"' dupl
Gazalol.La ,,ingeri gi sfinli" cugetd 9i Chiril al Alexandrieiro8.
i [)umnezeu ia parte la opera de mdntuire a omului. Toate fdgdduinlele Domnului
ll lmplinite. Despre aceasta dd Isaia asigurarea, introducdndu-ne in profe{ie cu particula
,,$i sd nu-i dali pace pdnd ce nu va zidi si p6nd ce nuvaface lerusalimul de
1", ceea ce dovedegte cd inainteaprofetului orizontul viitorului se Iumineazd brusc,
pepdmdnr" (v.7).
ca acest organ ales al lui Dumnezeu s[ vad[ grandioasa realizare: pe Cel a$teptat
Profe[ii s6 mijloceascl necontenit intervenlii la cel de sus, prin inflecarate
t[ str[lucirea Lui.
printr'o via[6 neprihinitS, pentru ca fEri preget sa aibd parte de ceea ce agteapta: un
Pcntru acest sens al versetului este Chiril al Alexandriei. Se prezice. ,,venirea
nou 9i spiritual. Atunci Ierusalimul va ajunge la un loc de frunte intre oragele lumii.
itorului"rr',
Cu versetele 8 gi 9 profetul trece in domeniul intereselor lzice ale lui I
precizeazlcdpoporul igi va pistra independenla economici gipoliticf,, iar compot
,,F iica Sionului este Ierusalimul, oragul agezat pe coama dealului Sion. Avem aici o
viitoarei ordini sociale vor fi mai ales: prosperitatea materiald, libertatea 9i pacea'
Eusebiu interpreteaza tropic versetele ,,ar fi vorba despre fructele dreptlfii
,,Trecefi, treceli prin porli, gdtili calea poporului, netezili drumul,
imie. Chiril face deosebire intre fiic6 gi Sion. Sionul este Sionul de altddatd, ,,fiica
ui" este noua comunitate religioasd, Biserica' 12.
,,$i li se vor zice ,,poporul cel sfdnt", ,,mdntuirea Domnului", qi pe tine le vor
,,ce.a cdutatd", ,,celatea cea nepdrdsitd" (v. l2).
pialrd, ridicayi steag peste popoare!" (v. l0).
lsraelul viitor va purta un nume nou, pe cel de sfdnt. Aceast[ numire rezumi ceva
Ca gi cind ar fi ruginat de halul in care se g[se9te Ierusalimul 9i drumurile
,,kodeE", riyroq este cel care duce o viall cucernic[ (2 Pt 3, I 1), deslvdrqiti ( I Pt 1 ,
spre el, profetul incearca sa-i insufleleascd pe tofi pentru o noua ordine. Poporul, i
l,cv I 1,45), omul desdv6rgit.
l)e acest fel de viafa este condilionati fericirea, de aceea sfinlenia premerge mdntuirii.
imul este centrul careradiazdmdntuirea.
Pentru bucuriile pe care le ofer[ cetatea
I05 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 476.
lM Ieronim, op. cit., (lib. XVil, cap.62), M'L., tom. 42, col.63O'
r07 Procopie, op. cit., M.G., tom. 87, col.2657.
$ttrcbiu, op. cit., col. 500.
r08 Chiril, op. cit., M.G., tom. 7L, col. 1373.
('lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380,
'lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380.
I@ Eusebiu, op cit., M.G., tom. 24, col. 500.
Hristos tn Vechiul Tb,stamenl 97 NicolaeNEAGA 96 Agadar, profetul pregdtegte pe omul cel nou gi
Hristos tn Vechiul Tb,stamenl
97
NicolaeNEAGA
96
Agadar, profetul pregdtegte pe omul cel nou gi anticipeazi viitoarea formd de adorare
va fi mereu c6utati. Deschizdndu-se noi drumuri spre ea' cetate-a nu va mai fi abar
l)umnezeu.
-,,dinpricina-rr4i*iia"neu"a*croli"(ChirilalAlexandrieilt:)-caurmormAnt
c[rlrile'
ii
celor
care
bdtltoresc
m.a a"' ,faryit va
fi numdrul
2. Ptrstorul cel bun
(23,4-s)
leremia
Capitolul 23 konizeazl,in partea intAi, pe conducdtorii lipsitri de tact gi infelepciune.
realizateaimp[rd'tiei lui Dumnezeu pe p6mAnt este o probl(
DupE
Ieremia
,
u.**""
.egatului
mesianic lsrael va juca un rol oarr
celui mai apropiai iu
viitorului
"ste tJruIJr-rii"n
f i"t"pdrdliei este un descendent inlelept 9i
Capitala imp'ragel
stdpdnire este organul providenlei in mijlocul unui popor, de aceea este un lucru
ca autoiitatea sI vegheze necontenit la bunul mers al treburilor obgtegti.
n lipsa unei juste prevederi a diriguitorilor, poporul a devenit victima crudelor
din familia
davidicd.
i. Pentru a reface societatea spre o viali cu totul noud, Dumnezeu promite c6 va da
Textele mesianice principale sunt in capitol ele3'23'31'33'
i care ii vor patte
Si mai mult nu se vor teme, nici nu se vor infricoSa Si nu se
nui pierde, grdieste Domnul: iald vin zile, zice Domnul' Si voi ridica lui David
l.Ierusalimul, loc deintAlnire al popoarelor
dreaptd, un rege care vo domni cu inlelepciune Si vafacejudecatd Si dreptate
(3,17)
" (v.4-5).
Cuvintele ,,velo ipakedu" din verset. 4 lipsesc in Septuaginta, ele formeazl piramida
Domnului" si se vor
se va numi
vremeo aceea' Ierusalimul
vine
,,in
"scaunul
de la :pn gi
i gi sunt atdt de justificate la incheierea versetului' ,,Ipakedu"
in el loate popoarele (i'-nu^'ute
Domnului la lerusalim) Si nu vor mai umb
a cduta (ceva pierdut). Verbul este pasibil de criticdrlT,
Griitz 9i alli propun
inimii lor'"
aceea
pe urma
Poftei
liclri in text.
zilele (ip€pcnq) acelea 9t
?- r^^ .r^ ?n ,ramcq ,"eea". LXX are ,in
iyi:f:
in versetul 4 Dumnezeu promite conducdtorii necesari gi dorifi de popor. Avdndu-
numele Domnului lalerusalim"
lip
etul ,,in
va fl scut gi aparare impotriva tuturor rautdfilor. Dacd Ieremia n'ar fi vdzut prea
textul ebraic prime;te astfel mai multd
esara,
, atunci acei noipeveq ar putea fi Zorobabel, Estera sau Neemia, care r[mdn insd
in rest, versetele textului sunt identice'
umbre palide ale adevlratului pdstor bun.
toart^e &.t *tt"blill^'1,:X U^":::]
,,in vremea u.""u"
Prezicerile culmineazd in versetul 5. Particula (,,hinnd", i6o0), ,,iat[", atrage atenlia
;;
;r"a,t"
t'i" o "xpresle ttoplinini
profelrei' epoca mesianicd' Atunct'
Ai.i
noutllii pe care o anun!tr. ,,Vin zile", adicd altele mai bune. Unii (Keil) vid arct un
"^p;;;
"po"u
h totoa"i'"":l,U:-::1t:::]:::r::
primi ,,n o'i*t
noo, ci t'a
nu numai
cd va
al profefiiloranterioare (25am7,12; I Cron 17,12)1t1!.,,Odrasladreapt["esteregele
rdsdri slava lui Dumnezeu peste cat€
ci in viitor
deveni focar religios, pentru
"va
promis gi mult agteptat. de aceea Teodoret numegte ,,imprudenli" pe cei care vld in
*,, t J.^,mr,. ti'u
fr,locul tp'I:
De-'--i-,l r.-, ",u
" pe Zorobabel rre. Versiunile mai vechi vizeazlpe Mesia, ca 9i tradi[ia iudaic[,
l ).
.::,tlp. :Tlf :Xiil:;
celinalt"'
in
ca
;l#;
vorba despre "Ierusalimul
cd ,,odrasli" este un titlu aplicat in Vechiul Testament (Is 4,2; I I , l) lui Mesia. De
cumz
-s[l6qluieete:'"'ry1]*:T:1:l:
general:
de
creqtin[
in
ldrgegte infelesul, ref'erindu-l la biserica
"totum
tcxt isaian este mai apropiat Ieremia 23, 5; de aceea, unii teologi'mai noi, ca L.
bld, vld aici un ecou din Isaia 1 l, I gi urmdtoareler2o' A- Condamin il compard
t5.
ic cu acelagi text isaian, pentru cI ,,versetele 5 9i 6 menlioneazd doud catacteristici
intelligendum
"t
trditd
dup6
preferinfele.trup*l]. titl'
inimii" indicl o via![
,,Pofta
lo ale regatului mesianic: dreptatea 9i Pocea"tzt
in
duh' conforma cu normele indicate Ia Ioan 4'
,i"le ;; ;,
iil; i. " ""ft'ttutta
l)r. P Volz, Studien zumText des leremia,Leipzig,1920, p. 191.
col 1381'
'ltleremia,
tL3 Chiril, op. cit., M'G', tom' 71,
p.260.
Fragnrcnta
in
leremiam' cap' III' M'L" totn' 93' col' 633'
xlorct, 'Epp4vfro
toi 'Iepeptou,q M.G., tom. 81, col. 628.
rla Olimpiodor ,
Commenrarium' iri"r"^io^ piph"to^.libr'
I, cap IV' M'L'' tom' 24'
,5 Ieronim.
l)rrnnefeld, Le Messianisme, Paris, p.90.
pace"' nuvor mai st6rui in erori"
intr'o atmoirera de
"'i:::lll',,;;;:;;i::;trri
('ondamin, Le livre de Jeremie, trad et com' ed. III, Paris 1936'p.176.
M.L
tom.
24,
col.
130-731
Hristos tn Vechiul kstament 99 I'{icolae I'{EAGA 98 Este primul caz in Biblie cdnd se
Hristos tn Vechiul kstament
99
I'{icolae I'{EAGA
98
Este primul caz in Biblie cdnd se intrebuinleazd numirea ,,berith hada$a", xorvl
nu se pot ignora opera qi calitl1ile lui Mesia' atribuindu-se unut
tfa$txrl. Acesta este numele ce se d6 c[4ilor i