Sunteți pe pagina 1din 82

Nicolae Neega

Hristos in Vechiul Testament


F

Coperta: Lucian Mihai Dragog

Prof. Dr. Nicolae Neaga

Corectura qi lecttra: Nicoleta Pdlimanr


Tehnoredactare: Lucian Mihai Dragog
Pr. Eugen Mera

Hristos in Vechiul Testament


Edifieingrijild, prefalad postfalatii de Pn Conf, Dn loan Chirild
Si
Tipdritd cu binecuvdntarea inalt Prea Sfinfitului Plrinte
Bartolomeu Valeriu Anania
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului gi Clujului

@ Edihra Renagterea, 2004


PialaAwamIancu,nr. 18
Ro-4001 1 7, Cluj-Napoca
Tel.: 02641599649
e-mail : renasterea @ personal.ro

ISBN: 973-8248-62-0
Cluj-Napoca
20M
;.
ki

., Logos Joghia Vechiului Testament

Nota editorului

Crearea lumii prin Logos. Nu se poate vorbi de un discurs explicit despre Logos
ln Pentateuh, dar trebuie sI observ[m ci interpretirile Pentateuhului din perspectivd
Lucrarea PC Sale dr N.Neaga este de o importanld deosebitd.pentru lumea Scolilor tcmatic-cosmogonicd pleacl cel mai adesea de la dimensiunea logosicl a ipostasurilor
teologice, de aceea editura noastrd a decis republicarea sa. Dar nu numai, ne-afascinat crealiei. Ar fi astfel ciudat sd spunem cI Pentateuhulprezinti o teologie absolut strlin[
viala patriarhald a dascdlului N. Neaga, acivia sa, stdruinla cu care l-a cdutat pe de revelarea Logosului in m[sura in care tocmai in aceasta Sfinf,i Plrin]i gisesc un
Hristos tn Vechiul Tbstament, dar Si tn celelalte religii. Cel mai asiduu cdutdtor al lui fundament al discursului teologic despre Logos.
Hristos in Yechiul Testament ne-a dat prilejul sd ne cinstim inaintasii, acum dupd in ceea ce privegte referatul Facerii, hebuie sd observdm cI orice interpretare a lui
trecerea sa la cele veSnice. intru acest act de cinstire am preluat lacrarea PC Sale
Jdrd intr'o manierd mistici include un discurs despre Logos. Chiar gi in mistica iudaici
a opera vreo modificare de confinut. Am realizat mici acomoddri de grafie: am inlocait cosmogonia capitd conotaliile unui discurs teologic despre Logos. Odat6 ce Filon a
b.o. - cu d. ex. sau am indreptat unele registre onomastice Si numerologice. preluat conceptul stoic de Logos, orice discurs cosmogonic iudaic integreaz[ acest
Pentru a tntregi expozeul exegetic al dascdlului nostru, am circumscris textul concept. La nivelul crealiei lumii, Logosul se regdsegte in mistica iudaicd atAt in cadrul
propiu-zis al lucrdrii tntre sinteza logosloghieivechitestamentare Si discursul mesianic conceptului de Rafiune, c6t gi in cet de inlelepciune, care getercazd uea\ia, cit 9i la
al apocrifelor. Credem cd nu tmpietdm cu nimic opul pdrintelui, ci doar tntregim orizontul nivelul cuvdntului ca act de sivdrgire al acestei opere.
cititorului prin aducerea sa pdnd tn zoii Evangheliilor Bineinfeles, in mistica iudaicd integrarea conceptului de Logos intr'un discurs
Lucrarea noastrd se vrea un omagiu adus ,,patriarhutui studiului vechiului cosmogonic se va face f-ard o afirmare a personalitlfii Logosului. Teoriile cosmogonice
Testament" , un semn de preluire Si considerafie. cabalistice oscileazi intre a considera, in mod filonian, Logosul ca funclie a Persoanei
Tatdtui gi a considera Logosul inlelepciune ca prim punct creat, exterior divinitdlii, prin
care se dezvoltii creafia. Cabala afirm[ astfel cI: ,,punctul de plecare al itinerarului
cosmogonic se numegte Punct Suprem. El se afli in in{elepciunea divini, in Gdndire:
Cluj-Napoca Pr loan Chirild <Cdnd Misterul tuturor misterelor a vrut sA se ma.nifeste, el a creat int6i un punct care a
l0 februarie 2004 fost gdndirea divinb>"l.
Considerind gindirea divin[ ca punct de plecare al crea]iei ,,Iatd etapele pe care
ni le putem reprezenta bizuindu-ne pe textul Fucerii: de la gdndire la suJlu, de la suflu
la cuvdnt, de la cuvdnt la lumind, de la tumind la aer, de la aer la apd, tn sJiirSit de la
apd la materia solidd'L. Conceptul de Logos este agadar uzitat in mod fragmentar 9i
divizat in cosmogonia cabalisticl. El apare uneori concretizat ca gflndire, ra{iune, iar
alteori ca gi cuvAnt propriu zis. Meritul cosmogoniei cabalistice fundamentate pe
Pentateuh este acela de a ancora creatia in Logos: ,, Cuv6ntul rerril, inceputul, desemneazd
inlelepciunea care aprezidat la crearea lumii dar acest cuvint semnificl Si <<verb>>.

' Ibidem, pag. 309.


2Ibidem, pag. 309.
6 Nicolae NEAGA
Hristos ln Vechiul Tbstament

BereSit bara Elohim,prinYerb a creat Dumnezeu cerurile gi pimdntul. Verbul este numit
<<inceput>> - afirmd Zoharul - c[ci el <<era la inceputul creasiei>f . paradigme divine. Logosul ca Persoanl reprezinti caracteristica ,,fiin{ei pentru altul" a
Insuficienja cosmogoniilor iudaice este aceea care considerd ca punct generator al este chipul sau modul de exprimare in exterior a Persoanei Tatilui,
divinitifii, deci
crealiei un element creat, pentru cd gdndirea care e inleleasi ca Punct Suprem este El exprim[, aqadar, raliunea de a fi a Tatilui gi manifestl in exterior modul de a fi al
vdzutd ca prim element creat. Astfel, se ajunge la o tautologie a afirmdrii originii creafiei divinitdlii, de aceea, daci se vorbegte despre un plan paradigmatic in Dumnezeu de
in crealie. croare a lumii, trebuie s6 inlelegem ci acest plan este exteriorizat prin Logos. Depdqind
Aceastl insuficiengd a cosmogoniei mozaice provine din faptul ci Ra{iunea insuficienla cosmogoniei mozaice privind crearea unei g6ndiri ca structurd paradigmaticl
generatoare a crealiei nu este personalizati qi implicit etemizatd. Aceasti insuficienld a de creare a lumii in Dumnezeu, teologia bizantind afirmd: ,,Deoarece nimic nu se poate
unui sistem monopersonalist va fi depdqiti prin tripersonalismul religiei cregtine. Astfel, crea in Dumnezeu, gdndurile sau ideile despre lume sunt expresii necreate ale vielii
intr'o cosmogonie eminamente cregtind, daci Logosul este Persoand dumnezeiascl vegnici, dumnezeieSti care reprezintd potenlialitatea nelimitatd a libertdyii dumnezeieSti"l .
gi crealia igi are originea in El, crealia este astfel cauzatl de Dumnezeu gi nu de ea insdEi. Logosul, avdnd ca principali funclie aceea de a revela, de a exterioriza ralitnea
Degi referatul Facerii nu prezintd o cosmogonie evident realizatd prin Logos cxistenfei divine, exteiorizeazdin actul crealiei aceste idei, dar nu se identificd cu ele
deductibilitatea acestei realit[1i, pornind de la acest referat ca premisd, este posibill in nici la nivel personal, nici Ia nivel fiinfial. ,,in gdndirea Pdrinlilor greci, ideile divine
virtutea exprim[rii reahzdii actelor creatoare prin cuvdnl (,,A zis Dumnezeu s[ fie"). au un carqcter mai dinamic, intenlional. Ele nu-gi au locul tn fiinld, ci in ceea ce este
Crea{ia se face, astfel, prin rostire. Iar aceastd premisi scripturisticd, coroboratl cu dupd fiinyd, in energiile divine, caci ideile se identificd cu voinla sau cu voinlele
exprimiri cosmogonice, de genul celei din Ioan 1,3 (,,Toate prin El s'au fEcut..."), (lelemata) care determind modurile felurite dupd care fiinlele cteate participd la
permite dezvoltarea unui sistem cosmogonic, in care creafia si fie vdzuti ca operi a energiile creatoare"s. ,,Pentru aceea, paradoxal, fipturile sunt in Logosul cel Unul
TatSlui sdvArgit6 prin Logos. Aceast[ teorie a credrii lumii prin Logos este exprimati de care este tnsd ,supraJiinlial" Si mai presus de participare. Astfel, raliunile (loqot),
Sfhntul Grigore de Nazianz prin cuvintele: ,,Cuvintul se ingroa96"a. dupd Sfdntul Maxim nu sunt identice cufiinla lui Dumnezeu, nici cu existenla lucrurilor
Aceastl ingrogare a CuvAntului este vizutd ca o exteriorizare a persoanei sale, ca din lumea creatd"e.
manifestare a alteritdfi persoanei sale prin cuv6nt rostit. Teofil al Antiohiei dezvoltd in Agadar, paradigmele divine ale crealiei igi au sediul in energiile divine fiind expresia
aceastd dimensiune cosmogonici teza Logosului entiatetos (imanent), care in crea{ie modului de existenld al divinitdlii. Ele sunt exteriorizate prin Logos, crealia ca atare
devine Logos prosforicos. Aceastl exteriorizare a Logosului intr'un act creator se face fiind un act de plasticizare al lor prin rostire. ,,Lucrurile ca plasticizdri ale chipurilor
frri vreo diminuare a Persoanei sale. Exteriorizarea CuvAntului trebuie neaplrat sd aibi raliunilor divine sunt create prin cuvinlele poruncitoare ale Logosului divin, care dd
ca efect o plasticizare a sa in nihilo: ,,Cdci CuvAntul lui Dumnezeu, dupi cum spune acestor chipuri plasticizate caracterul unor unitdli ralionale gdndite, proprii
Filaret al Moscovei, nu este asemenea cuvintelor omenegti care odatd ce ies de pe buze, obiectivelor "to.
se sf6rgesc Ai se risipesc in aer"s, ci trebuie s[ infelegem ci efectul nu epuizeazE gi nu prin Logos. $i dacd acest principiu teologic fundamental
Crealia lumii se face agadar
diminueazd cauza, deci Logosul rimdne persoand divina deplini chiar dacd crealia se
este voalat exprimat in Pentateuh, afirma{ia ioan eicil: ,,lainceput era Cuvantuf' -rezolvd'
face prin Sine.
trangant obscura problemi a inceputurilor. Logosul este obArgia existentei, este Rafiunea
Neepuizarea Persoanei Logosului in creafie, degi aceasta poartd amprenta sa
crealiei gi a creaturilorrr.
(,,Lumea e o lume de inlelesuripentru cd ea poartdpecetea Cuvdntului lui Dumnezeu")6,
Crearea omului dupd chipul Logosului. Crealia, care este un act liber al voinlei
este explicatd de citre Sfin(ii PSrinti prin avansarea conceptului d,e logoi seminali sau
gi nu o rev[rsare naturall ca iradierea energiilor divine, este lucrarea unui Dumnezeu

I Ibidem, pag. 310-31 I .


7
John Meyendorff, Teologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 176.
{
Apud. Sffintul Maxim, Ambigua.
6
Vladimir Los sky. Teologia Misticda Bisericii de Rdsdrit, Ed. Bonifaciu 1998, pag. 84.
e
5
Vladimir Lossky, Teologia Misticd a Bisericii de Rdsorit, Ed. Bonifaciu, 1998, pag 94. John Meyend orff, kologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 177 .
'0 Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR,
6
Preot prof. dr Dumltru Stiniloae, kologia Dognnticd Ortodoxa, EIBMBOR, vol. 2, Bucuregti vol. 2, Bucureqti
1997, pag. 51. 1997 ,pag.7.

'rIbidem, pag.9.
Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul Testament 9

personal' a Treimii care are o voinfd comund ce


apar(ine firii qi care lucreazi potrivit
deciziei gdndirii Sale, acesta este ceea ce se nume$te: lbul de mai tnainte Si l-a creat pe Adam cu acest Prototip viitor. Prin urmare,
potrivit
,,sfotur cer vesnic si cu neputitfid
de schimbat al lui Dumnezeu"12. Crealia este un act
liber al vointei Sale gi ea este Adam a fost creat dupd Chipul Cuvdntului Care avea sd-gi asume in timp, ca Hristos,
singurul fundament al fiin{elor. firea omeneascd Si sd Se arate ca om desd
Orice creaturd iEi are punctul s5u de contact cu dumnezeirea, Trebuie slinlelegem, totugi, c[ omul arhetipald a crea]iei
totul este conlinut in
Logos. Logosul, Dumnezeu Cuvantul, care se prezinti
ca un centru divin, focar din care ffilc doar in umanitatea indumnezeitl a lui osul lui Dumnezeu,
pomesc razele creatoare, logoi-iparticulari ai fEpturilor, pontru cd, in ultimd instant6, chiar 9i aceast[ umanitate este indumnezeit?l de Logos
centru spre care tind, la rdndul
loq fiingele create, ca spre finta lor ultimi. creatd pentru
a fi indumnezeitd, lumea este dup[ modelul conlinut in Sine.
dinamicd, tinzind cdtre scopul ei ultim, de mai inainte hotirat
in ideile-vointe. Acestea ,,Chipul lui Dumnezeu" din Facere l, 26 tu este umanitatea indumnezeitd, ci
din urmd igi au centrul in cuv6nt, inlelepciune ipostatic[ a rceallta este dupd ,,Chipul lui Dumnezeu', Care este Logosul. Hristos este Arhetip al
Tatilui, care se manifesti in
toate qi care aduce toate in Duhur sfint ra unirea cu I)umnezeu. Omului gi model de des6vArgire al acestuia, pentru cd este identic cu Logosul. intreaga
in Dumnezeu nu existd nimic care sd inceteze, nimic care orea[ie este flcutlprin plasticizarea ra]iunilor divine de cltre Logos(,,totul este conlinut
si aib[ un sfir$it. Cuv6ntul
siu se nagte, dar nu trece. El n'a creat pentru un trmp oarecare, ln Logos, Cea de-a doua Persoand a Sfintei Treimi, gare este pimul principiu 9i linta
ci pentru vegnicie; El a
adus laptura la fiinla prin Cuvdntul Sdu creator: Ultimd a tuturor celor creale")|7. Astfel, ,,Orice creaturd tSi are punctul de conlact cu
,,Cdci tot ceea ce aqost cr"at de Dumnezeu
in diversele natui se reuneste in om ca intr'un creuzet, pentru DUmnezeirea: aceasta este ideea, rafiunea sa, Logosul Sdu, Care este in acelasi timp
aforma in er o de,tdvdrsire
.fird pereche, ca o armonie compusd din elurite sunete,,t3. llnla cdtre care tinde. Ideile lucrurilor individuale sunt confinute in idei mai inalte gi
A$adar, omul a fost frcut cel din urm ilui generale, precum sunt speciile tn genuri'\\-
palatul slu ,,ca un profet gi ca un preot,'r4. Omul, ca element creat, nu-gi poate regdsi obdrgla dec6t tot in Logos: ,,in mod
voin{a lui Dumnezeu, aceasta este origine ttpecial, El este Prototipul omului care este tn sine cuvintele ce-l exprimd pe el Si toate
plinitatea vietii dumnezeiegti, aceasta fiind Cy care std in legdturd, ca unele ce vin, 5i ele, din Cuvdntul Suprem. Cuvdntul creator
in libeftate aceaste unire, in acordul liber Sl suslindtor are in Sine cuvintele sau raliunile
tuturor, ale unora ca subiecte de cuvinte,
Dumnezeu. ale altora ca Si conlinut al lor deosebit de conlinutul persoanelor subiecte ale cuvintelor,
dar destinat sd devind al lor"te.
_ Un aspect important al cosmogoniei este crearea omurui dupa chipul lui Dumnezeu.
Dacd intregul referat al creafiei, cu evidentele imprica{ii Crearea omului dup[ Chipul lui Dumnezeu se reflectd in insugirile acestuia. Astfel,
voalate ale unui discurs
hristologic, devine profund logosic in lumina Noului rlstament, dac[ acest Chip al lui Dumnezeu este identificat cu Logosul, iar Logosul este gindit ca
interpretarea termenului
de chip al lui Dumneley, in lumina teologiei pauline, Pcrsoand, este necesar ca gi omul sd fie persoanl - subiect de comuniune: ,,Subiectul
capdtd irq.i.r*i profund
hristologice: ,,Pentru sfdntul Apostol paue7, <chrp uman e rafiunea personald gdnditoare, creatd intr'o corespondenld cu lucrurile gdndite
kikon) ar Dumnezeurui cerui
,evdzut> (Col. 1,15) este Hristos. Iar omul este, precu,m de Logosul Dumnezeiesc dinainte de a le crea. Logosul nu creeazd numai niSte subiecte
ro^ r"d"o, rl,iip al Chipului
Dar gdndite, ci Si niste subiecte aduse la existenld dupd Chipul Sdu, ca subiecte pe care sd
eic <cuvdnt (logos) al lui Dumnezeu>
e cu le gdndeascd intr'un dialog caEl "20. De asemenea, dac[ Logosul este cugetat ca Persoand
t, dacd nu identic ca semndicalie cu
de < Care ipostaziazii o fiinld, atunci gi omul trebuie sd respecte aceeagi structurE. De aceea,
neydzuttt',ts.
Hristos reprezintd, agadar, Arhetipul gi rhelosur existenlei ,,Omul este in acelasi timp persoand Si naturd sau, mai exact, persoand care concretizeazd
umane: ,, sfdntur lrineu
de Llton spune cd <Hristos Cel istoric a prototipul pe care L-a avurt
fost Dumnezeu in
minte atunci cdnd a creat primur ont, care or"o ,i
se arate pe pdmdnt. Facdtorul a 16
Apud P.S. Irineu Sl[tineanul, Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtinl, 1998,
pag. 6.
r2vladimirLossky,korogiaMisticdaBisericiideRdsdrit,Ed.Anastasia, i, vludi-ir Lor sky, Teologia Misticd a Bisericii de Rd.sdrit,Ed. Bonifaciu, 1998, pag.87.
Ir Ibidem, pag. 1990,pag,r25. r8
135. Ibidem, pag. 87.
I{ Ibidem,
pag. 138.
re
Preot prof. dr. Dumitru Stiiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol' 2, EIBMBOR, Bucureqti
15
Panayotis Nellas, Omul 1997,pa9.49.
- animal indunutezeit, Ed.Deisis, I 99g, pag. 65.
20
Ibidem, pag. 8.
t
Hristos fn Vechiul Testament 11
10 Nicolae NEAGA

llr omul se deosebegte de toate fEpturile p6mdntegti, frind insd legat de ele dupd cum
Sireveleazd natura, pentru cd el este Chip al Fiului, care reprezintd un ipostas personal
distinct al Fiinlei Unice Si indivizibile, comwtd Tatdlui, Fiului Si Sfintului Duh"2t.
ilto legat gi de lumea curat spirituald. ,,Omul este o minune dacd privim mica picdturd
de,rdmdntrd din care derivd Si care produce oase Si carne tntocmite dupd chip"z'.
Omul se conformeazdArhetipului sdu nu doar la nivelul structurii sale ontologice,
Logosul sau CuvAntul insugi s'a frcut om pentru a schimba qi a readuce la El
ci 9i la nivelul oglindirii esenlei Sale (nu a reproducerii ei). Astfel, un om creat dupe
[tsrnul omenesc. Omul este agadar o fiin]6 ra]ionalI, alcituiti din suflet gi trup, este
chipul Rafiunii trebuie si fie cu necesitate rafional qi chemat la pirtEgie in aceastd
u6irea gi unitatea acestor douL Dumnezeu a chemat la viald pi la inviere intreg ansamblul,
Rafiune: ,,Din moment ce reprezintd un chip al atotinlelepciunii Creatorului,
rdicl pe om, nu doar o parte a lui. in Cartea Facerii 1,26: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem
inlelepciunea (sophia) omului are putinla Si datoria de a se ridica Si ea la
on dupd chipul Si asemdnarea Noastrd"zl , folosirea unor imagini gi simboluri pentru
atotinfelepciune. SfdntulAtanasie cel Mare spune <dar, pentru ca ele nu doar sd existe,
6Xprimarea acestui adevdr de credinli este determinati de nevoia de exprimare qi de
ci sd existe tn Sine, a binevoit Dumnezeu ca inpelepciunea Lui sd Se pogoare la creaturi,
lnfelegere omeneascS.
ca sd aseze o tntipdrire oarecare Si o pecete a Chipului Lui in toate, pentru ca cele
Omul posed[, prin insigi natura sa, rafiunea de a ajunge la adevdr. Numai Logosul,
/dcute sd se arate in\elepte Si vrednice de Dumnezeu. ASa cum cuvdntul nostru este chip fuliunea suprem[, putea sdJ protejeze pe om, reprezentantul Siu cel mai calificat in
al Cuvdntului care este Fiul lui Dumnezeu, a$a Si inlelepciunea Lui, in care
(inlelepciunea creatd) avdnd putinla de a cunoaste Si a cugeta, ne facem primitori ai hijlocul naturii,
Gontribulia Logosului se v[degte mai ales in crearea ra]iunii: ,,care lumineazl mintea 9i
inSelepciunii Creatoare. Omul este inleles de Pdrinli in mod ontologic numai ca Jiinld
lntemeiazd judecata"28, in timp ce Sfintul Duh inzestreaz[ inima cu darul virtulilor,
teologicd. Ontologia lui este ioaneicdt'42.
precum gi cu cdldura iubirii divine.
Rafionalitatea omului se regdsegte atit Ia nivelul capacitalii sale de cugetare, cdt gi
Rolul raliunii sau al Logosului este impus de cdutarea adev[rului ideal: ,,S[min!a
la nivelul potenfialitd|ii sale de a fi o fiin!5 cuvdntdtoare: ,,Arfi corect sd inlelegem c:d
Logosului"2eeste plantatd sau innlscuti intregului neath omenesc. Raliunea innlscutd
omul este ralional-cuvdntdtori pentru cd a fosl zidit dupd Chipul lui Hristos, care e
tUturor oamenilor nu poate si nu afecteze activitatea gi istoria uman[. Acliunea raliunii
Rafiunea-cuvdntul ipostatic al Tatdlui. Sfintul Atanasie cel Mare, care cerceteazd in
ln istorie o conduce pe aceasta spre Raliunea suprem[, spre Logosul llristos, Fiul lui
special aceastd temd, o formuleazd cu claritate; <Dupd insuSi Chipul Sdu i-a ficut pe
Dumnezeu, prin ceea ce s'ar putea numi o revelafie universali fiindci ,Jofi acei ctre au
ei ddndu-le Si puterea Cuvdntului-Rafiunii Lui; ca avdnd-o in ei ca un fel de umbrd a
tr[it gi triiesc cu Logosul sunt cregtini"]o.
Cuvdntului-Rafiunii Si Jdcdndu-se rafionali, sd poatd rdmine tn fericiret"2t.
Aceasta este perspectiva hristici a existen{ei, asupra clreia nu putem stlrui, dar
Ca persoanl creati dupl modelul Logosului, omul reprezinti un subiect de
care constituie miezul credinlei cregtine. Cici aceasta inseamni a fi creqtin, a crede cd:
comuniure, care poate intra intr'o rela{ie dialogici cu Dumnezeu, iar ca persoani ralionali
,,Cuvdntul trup s'a f5cut gi noi am v5zut slava"3t, Sicd: ,, at6t a iubit Dumnezeu lumea, cd
el poate conlucra cu Divinitatea: ,,in acest mod, putem inlelege c[ omul e creator
u lrimis pe insusi Fiul Sdu, ca cei ce cred in El sd nu piard, ci sd aibd viayd veSnicd"32.
(demiourgos) pentru cI e Chipul Cuvdntului-Rafiune creator prin excelenld,: <$i in
Logosul lui Dumnezeu insugi s'a fEcut obiectul ra{iunii (al gnndirii) qi al migcdrii fiin{ei
aceastd privinfd, omul este ficut chip al lui Dumnezeu, intrucdt cq om conlucreazd
ulnano, puadnd-o total in acord cu raliunea gi cu migcarea Sa divin[ plini de iubire gi
(sinergoi) lafacerea omului (cf,. Clement Alexandrinul)>"2a. ,,Devine astfel limpede cd
ItrcAnd-o sd se miqte in virtutea creafiei insegi.
esenla omului nu se aJld in materia din care a fost creat, ci tn Arhetipul (modelul) pe
baza cdruia a fost pldsmuit qi spre care tinde. ASa cum adevdrul icoqnei se afld in
persoqna zugrdvitd pe ea, tot a;a gi adevdrul omului se afld in modelul lui'2s. rd
Preotprof. dr. L G. Coman,,,Elemente de antropologle ", in Studii Teologice, an XX, nr. 311968,
Ultima dintre fEpturile lui Dumnezeu gi totodat5 cea mai de seami dintre ele este pag.64.
omul, cu care Dumnezeu incheie gi incoroneazd,intreagacreafie. Prin natura gi demnitatea 17
Preot prof. dr. Dumitru Ra&t, indrumdri misionare, EIBMBOR, Bucuregti 1986,pag. 179.
7H
Nichifor Crainic,,,Conceplia noastyd despreviald",in Studii Teologice, seria a II-a, an XLV, nr.
1-4l1993,pag, 35.
2r
Panayotis Nellas, op. cit., pag.70. re
Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.70.
22
Apud, ibidem, pag.76. ro
lbidem, pag.71.
2r rl Mircea Vulcinescu, Zogos Eros, Ed. Paideia, Bucurepti l99l,pag.49.
Apud, ibidem, pag.69. Si
2a
Ibidem, pag.69. 12
Ibidem, pag. 50.
25
Ibidem, pag.75.
I

l2 Nicolae NEAGA
Hristos fn Vechiul Testament 13

Prin aceste inaintlri, Dumnezeu iese din Sine insugi prin lucririle Sale bineficitoare,
nu numai in crearea lucrurilor, ci qi a persoanelor, care sunt chipurile subiectului insugi Firea umanl e participarea la Logos, iar via{a e o devenire spre Hristos in Hristos.
al Logosului. cregtinii sunt,,copiii adevdrului'a3,pentru cd,viata lor este dupi adevir. Prin Logos s'a fEcut mu{imea lucrurilor, Logosul e prin toate pentru cd ,,cei care au
Adevirul care defineEte pe om participd deci simultan Ia rafiune gi la Dumnezeu; la Duhul lui Dumnezeu sunt conduSi la Cuvdnt, adicd la Fiul Si Fiul ii ia Si ii oferd Tatdlui,
raliune, pentru ci oamenii au fost creafi de Ia inceput ca fiinfe rafionale gi capabile de El Tatdl le dd nestricdciunea"re. Consubstanlialitatea
anterioar[ facerii lumii, deci etern6,
inteligenld, la Dumnezeu pentru cI El este fundamentul raliunii ca inteligenfd sau Rafiune tllntre Logos, Dumnezeu 9i Sfhntul Duh, rolul cosmologic in crealia Universului 9i rolul
vegnicd. Prin aceastl intrupare, Dumnezeu-Logosul intrl ontologic in istorie, o cuprinde lOtcriologic in mdntuirea omului ni-L prezinti pe un Dumneze\ cate se afl[ acasi in
de la un capdt la altul gi o conduce. Devenind om,,,Logosul impdrtagegtevia,ta"la, lcsst cosmos.
suferinla, dilemele, ntrdejdile gi aspirafiile tuturor oamenilor. fost trimis de Dumnezeu oamenilor, a$a cum un rege trimite pe fiul sdu,
Logosul a

intruparea acestei Raliuni in om i-a dat acestuia congtiinfa ci el este solidar cu lgge pentru oameni, spre a-i mdntuiprin convingere. Prin intrupare ,,Logosul a recapitulat
cosmosul in care el trebuie sS,realizeze deplinul echilibru ontologic Ai moral al fiinlei ln El intreaga fire uman5"ao. Aga cum primul Adam a fost nlscut din p[mAnt de citre
sale. Omul nu poate deveni st[p6nul cosmosului decAt pitrunzdndu-l incet gi laborios LOgosul lui Dumnezeu, se cuvenea ca acest Logos, recapituldnd El insuqi pe Adam, sd
cu spiritul siu. ,,Rafiunea insdsi este identicd, se contope$te cu raliunea obiectivd si flc ndscut 9i El la fel cu Adad. ,,Cuvintul, la plinirea vremii, S'a Jdcut om, pentru a
universald, .fiind Si ea emanalie a aceluiasi <<foc Jdurar>"3s. fCcapitula totul in Sine"at. Cdnd Cuvintul asum[ firea omeneasc[ se stabilegte
ggmuniunea dinfue Dumnezeu gi omenire. Logosul L-a prezentat pe Dumnezeu oamenilor,
Logosul e cel ce a provocat evolulia lumii prezidatr de un Neo-Logos, care nu e
alrul decAt Logosul total. Omul este iubit de Dumnezeu, participarea omului intreg la Ct ace$tia s[ aib[ spre ce progresa.
vialI 9i chiar la viala vegnicd fiind expresia acestei iubiri divine. intruparea Logosului gi ,,Prezen[a lui Hristos tn crealie, prin puterea Duhului, este singtrul mijloc prin
activitatea acestuia in cadrul istoric gi cosmic au {Ecut sI coboare dragostea insigi in 1Ure lumea afost deschisd Si prin care se poate deschide din nou cdtre Dumnezeu"a2.
inimile oamenilor. ,, omul <crestint dd mdrturie acestui adevdr prin propria sa viald"i6. Qmul este prefuit gi indlfat, el este,,Chipul lui Dumnezev"ol, egal in cinste, drepturi 9i
intruparea Logosului a creat realismul teandric Ai euharistic, prin intruparea sa in om. dstorii cu toli semenii sai. Omul e menit sd creascd pdnd la dimensiunile staturii lui
Logosul l-a ridicat pe om la o cinste coviqitoare. Dumnezeu l-a creat pe Adam nici Hristos; omul este o fiinfl social6, el nu poate trli astfel izolat, ci in comunitatea celorla[i.
nemuritor, nici muritor, ci capabil de ambele silualii, inzestrat cu puterea de a voi gi a incd de la inceput, adicd de la facerea lumii, se observd impreund lucrarea
putea toate, adicr gi binele 9i rrul. De laAdam 9i pdnd astizi nimeni n'a fost mAntuit prin Porumbelului divin gi a CuvAnfului, datoritl cdruia toate s'au zidit, lucrare care se
puterea naturii, ci prin Harul Sfintului Duh in credinta numelui lui Iisus ,,pentru cd n'a C6ntinud in veacul veacwilor. Din aceasti perspectivd, se poate afirma c[ Logosul a
lmprimat creafiei caracterul de ralionalitate, qeand raliunile lucrurilor, modele exemplare
fost dat oamenilor de sub cer alt nume in care se cuvine sd ne mdntuim decdt numele lui
lisus Hristos (F A4,12)"31 . mu arhetipuri dupl care a zidit universul sensibil. Cuvintul a devenit ipostasul acestui
Arma decisivd a omului este libertatea sa. Omul are o libertate de voinfi unicI, nu at6t trup, astfel incdt natura umanl 9i cea divin[ au primit un centru unic.
ca ipostas unic, pe cdt natuii unicd. Voinla omului sau a firii umane nu poate deci deriva din Crealia in sine (natura gi omul) nu ne poate comunica viala veqnici a lui Dumnezeu,
firea sa divind. Omul-Duru:lezeu confine in El pe fiecare individ. Fiecare om este virtual un dUpi ce noi am pierdut-o priu cldere. ,,De aceea S'a intrupat Dumnezeu ca om, pentru
adevdrat frate al lui Iisus Hristos, un moment al creaturii participante la personalitatea cu lnsuSi Dumnezeu izvorul vielii veqnice sd ni se facd prin mijlocirea umani Si prin
universall sau simfonicd a lui Iisus Hristos. Numai in Hristos gi cu Hristos omul capdtd natura legatd de om, mijloc de comunicare al acestei viefi"a. Cuvdntul devenit trup n'a
personalitate. ,,omul este in sine impersonal, fiecare om este un Hristos virtual"38.
ru
Irineu Bistri1eanul,.yii,1 tul lrineu de Lyon, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca 1998, pag. 48'
P.S.
13
Preot prof. dr. I.G.Coman, Elemente de antropologie, pag.13. 'o lbidem, pag. 56.
ra
{r lbidem, pag. 58.
Ibidem, pag.74.
r5
ir Preot prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos - Bisericd - Societate, EIBMBOR, Bucuregti 1998,
Preot Sebastian chiril6, Logos si Ethos, in studii reotogice, nr. 3-411970,an XXII, pag.257 .
36
Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.74.
pag. 19.
17
ar
Preot prof. ttr. I. G. Coman, ,,Actualitatea gdndirii patristice",in Studii Teologice, Mitropolia
Ibidem,.fi cuvdntul trup S'a/dcut,Ed. Mitropoliei Banatului gi rimigoarei, 1993,pag.43. ( )lteniei, an XXVII, w. 9-l0ll97 5, pag. 81 .
'8 Ibidem, pag.43.
{{ Nichifor Crairic, op. cit., p.65.
L4 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament l5

refEcut chipul gi aseminarea, deoarece El insugi a devenit ceea ce existi deja dupi
lnleleasd Jdrd Logosul ipostatic"sr, adicd cuvAntul vielii, Cuvintul lui Dumnezeu care
Chipul SIu, gravdnd in profunzime asemdnarea, fEcinduJ pe om, prin vdzutul Cuvintului,
loorganrzeazd lumea intr'o nou[ comuniune personald cu Creatorul.
asemenea Tatllui celui nevizut. Altfel spus, primul Adam a fost creat dupl Chipul qi Prin urmare, ralionalitatea cosmosului se descoperd ca un fundament spiritual
Asemdnarea Iui Hristos, NoulAdam, El insugi ,,Chip vdzut al Tatilui".
lmprimat crealiei de Tatdl, prin Fiul, in Duhul Sfhnt. Omul este chipul Fiului qi caatarc
Cosmosul gi natura umand intim legatl de cosmos sunt imprimate cu o rafionalitate,
€tte ,,dupl chipul Tatalui"51. Ca gi chip al Cuvintului lui Dumnezeu, omul subiect al
,,iar omul, creaturi al lui Dumnezeu'b e dotat in plus cu o raliune capabili de cunoagtere lgcrurilor sau impreund-subiect cu semenii sdi, avdnd rlspunderea de a vedea in lucruri
congtientd a ra{ionaliti}ii cosmosului gi a propriei sale naturi, Acest fapt face posibil
hfiunile divine ale lor, gi prin ele, pe Logosul insugi ca subiect suprem al lor, are menirea
dialogul persoanelor umane cu Logosul divin din lumea lucrurilor create: ,,Ascunzdndu-Se
td dczvolte comuniunea cu semenii sdi, ca impreun[-subiecfi ai lucrurilor, dupd chipul
pe Sine pentru noi in chip negrdit tn raliunile lucrurilor, se face cunoscut in chip Logosului divin.
proporlional prinfiecare din cele vdzute'46. Omul este flcut dupd chipul lui Dumnezeu pentru c[, avdnd un suflet inrudit cu
Crealia produce o ramificare a raliunilor din unitatea lor in Logosul divin, iar Dumnezeu din principiul de via|[ produs in om prin suflarea lui Dumnezeu, tinde spre
migcarea produce readunarea lor in aceasti unitate. Logosul intrupat, Dumnezeu, se Dumnezeu gi se afl[, intr'o relalie vie cu Dumnezeu. lat prin aceast[ rela]ie de viafi,
folosegte nu numai de fipturi, ci chiar de imprejurlrile concrete ale vietii: ,,El vorbeSte omul menline nesllbitd inrudirea sa cu Dumnezeu. Relalia dintre om gi Dumnezeu este
Si lucreazd continuu prin noi, prin care cheamd pe fiecare om la implinirea datoriilor posibilS datoriti faptului ci Dumnezeu l-a fEcut pe om de la inceput inrudit cu Sine.
sale fald de El Si de semenii sdi'47, rdspunzdnd la apelurile omului in fiecare clipd. F[c6ndu-l dupd Chipul Sdu, Dumnezeu l-a pus pe om chiar de la inceput in relalie
Lucrurile gi imprejur{rile acestea sunt tot atfltea gdnduri (rafiuni) manifestate ale lui congtientd gi liberd cu Sine.
Dumnezeu, deci tot atdtea cuvinte plasticizate. Datoritii acestei structuri ralionale a Exprimirile antropomorfice ale lui Moise despre lucrlrile dumnezeieqti ne
crea[iei. care este un reflex al Ra]iunii divine manifestate in Persoana Logosului divin, evidenliazi in chip minunat deosebirea tipurilor de lucrdri manifestate de Creator ,,cdci
Dumnezeu nu se confundl cu creafia, nici nu se separl de creafie, ci pistreazl o relalie descriind creafia, marele prooroc observd cd pe toate celelalte creaturi Dumnezeu le-a
internl cu intreg universul, cu toate lucrurile v5zute gi nevdzute, prin Duhul Sfint. produs prin cuvdnt"53, iar pe om l-a fbcut cu mAinile Sale. Omul a fost adus la existenld
Acest lucru ni se face evident prin actul unic, nerepetabil al intrupnrii Logosului ln urma tuturor creaturilor pentru cI el reprezint[ o intregire a acestora qi pentru c[
divin, care pune ,,un fundament nou gi etern comuniunii pan-umane"o8, ca reflex al unegte in sine lumea materiall cu cea spirituald.
comuniunii treimice. Un pas mai departe l-a constituit afirmarea posibilitdfii ca Dumnezeu- Putem concluziona astfel ci numai actul divin al intruplrii Logosului care ne
Cuvdntul sd poat[ fi gi lucra in trupul omenesc ca parle a crea{iei. Se descoperd prin aceasta Une$te cu Dumnezeu garatteazd, mdnfuirea. ,,Ceea ce e Jdcut odinioard prin Cuvdntul
conformitatea ce existi intre persoana umanl gi Logosul care se intrupeazd gi se afirm6 lui Dumnezeu continud mereu sd Jie ficut prin acelasi Cuvdnt: <cdci Cuvdntul Tdu, o
astfeT: ,, Cuvdntul Totdlui iSi pregdteSte El insusi in Fecioara trupul ca templu Si gi-l face
[)oamne, subzistd mereu in ceruri; pe de altd parte, Cuvdntul lui Dumnezeu este
propriu ca pe o unealtd, Jdcdndu-se cunoscut Si locuind tn el"ae. lotdeauna acliune, prin Cuvdntul Sdu se fac cerurile>"s.
Prin aceasta se confirm6 menirea trupului de a deveni ,,casi", <templu al lui Prin urmare, lumea a existat dintotdeauna, deoarece bun[tatea lui Dumnezeu a
Dumnezeu-Cuyantub)s $i in acelagi timp organ prin care Dumnezeu cel intrupat vorbegte uvut mereu trebuin{[ de obiect. Agadar, crea(ia omului dupi Chipul lui Dumnezeu care
qi lucreazi. Astfel, intruparea ne reyeleaz[ cd ,,structura ralionald a crealiei nu poateJi l-a plEsmuit, s'a fEcut dintru'nceput pentru ca El (Hristos) sI poat[ cuprinde c6ndva
Arhetipul. intruparea Logosului care e ,, Chipul" sa:u ,,Icoana" desdvdrgitd gi unicd a
a5 ,,Tatdlui" gi astfel, omul, enipostaziatin Logos, se poatA fi iniltat 9i el la ,,chip", sd se
Preot $tefan Buchiu, intrupare Si uniture,Ed. Libra, Bucuregti, 1991 , pag. 37
arate gi el ,,icoand" sau ,,chip al lui Dumnezeu". ,,Chipul lui Dumnezeu in om reprezintd
,
a6
Ibidenr, pag.37.
a7
Ibidem, pag.37.
a8
Ibidem, pag.37 . rr Ibidem, pag. 19.
ae
P.S. dr. Irineu Slitineanttl,Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtind, Bucuregti, r) Preot prof. dr. Dumitru Ra d:u, indrumdri misionare, op. cit. pag' 219.
1998, pag. 9. rr Ibidem, pag.2l9
5o
Preot $tefan Buchiu, op. cit. pag. 19. ra
Alexandru $afra4 Cabala, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureqti, 1999, pag.3l.
t6 Nicolae NEAGA
Hristos fn Vechiul Testament
t7
un dar si fu acelasi rimp un scop, o bogdyie
dar qi un destin. omur isi gdseste conrinutur
ontologic tn Arhetip "ss, De aceea, considerim nimerit s[ intreprindem
o anarizd a problemei Logosului rn
Persoana divino-umand a rui Hristos ne dlductico-poetice, in aceeagi manierd de neaccentu are a
aratr cat se poate de evident ci omul nu caracterului personarist al
fost creat pentru autonomie, ci pentru co a Logosului gi de observare a dimensiunilor tipologicJogosice
a acestor scrieri. La acest
Dumnezeu adevirat gi Om adevira! El c nlvcl di , o reiterare a discursului cosmologic al
Treime, prin care Duhul se pogoarl in lume Etou[iei Facerii. ln AiO*ti"o_fo"ii.., Logosul
Vlrut ca
o
cu Thtil ceresc. reeazi (ps. 32, 6: ,, prin Cuvdntul Domnulul
Prin urmare, natura umani a rui Hristos este il'au tntdrit cerurile Si
prin duhul gurii Lui loard puterea lor,).
desdvdrEitd, insr ceea ce rucreazd
ca
,,persoand" in om, rucreazd ca $ ,,Cuvd,n/" in Hristos, Fdrr sd reludm intreaga cosmogonie a crealiei prin
a cirui p"..oura este divin.. cuvdnt (explicatd in capitorul
Umanitatea insumatI de aceasta din urmd are, Iofcritor la Logosur in pentateuh), trebuie sr observdm
astfer, o anume asum,*e cu cea a lui Adam ce, u nivetuicd4ilor didactico_
inainte de picat. Dar chenoza Cuvdntului po.trce, funclia instrumental[ a Logosului in cosmogonie
est conferi poribilitutra
supuse, prin voinla de riscumpirare a M6n viziunii despre Logos. Dac6 am vorbit despre creatia
nu_anfiri ale
,ro,
tumii prin Logos, am
condifii fald de care nu trebuie sd rea ttltat cd lumea apare ca expresie a plasticizirii Logosului-Raliune
Pe de alta parte, dacd voinfa 9i tretuie sd artrttrm
cd in cr4ile didactico-poetice aceastr Raliune
capitE insuqirii" ird6;.ii (ps. r03,
care devine voinld a Cavilntului,'s6este v 4i ,,toate cu infelepciune le-ai fEcut',).
proprie rezidd intreaga taind a mintuirii
no
ogie igi glsegte rezolvarea in hristologie,
lui Dumnezeu,,dupi care este creat omul.
ercare de explicare a originilor, finalitdfilor
lune antropogenetic ioaneicd'
Logosu
nici in cazul c
despre Logos.
semantica conceptelor firndamentale ale
ac
ancorare a lor intr-o dimensiune logosi
din aceste cdrli pare si acorde ur inedit
a spus dumnezeiescul David <inveci, Doamn
$i iarasi <a trimis Cuvdnal Lui Si i_a vin
roste$te cu
psalmistul uill !-l'a:*l despre care vorbeste
, rmpersonal, ci doar unul personal.
Nu se poa
exte, o teologie a unui Logos eminamente

exp,icati
personal
adevirul
/i,r"-ri^^ -
l'"T"T:;:::l::iHnT:.:,;il,.:TIJ::,:fl:
apotemd rnterpretabild.

5s
Panayotis Nellas, Omul, animal indumnezeil.
toL/ladimrr
r-Sebastianchiild,,,,LogossiElftos",inStudiireologice,seriaall-a,anulXXII,nr.3-4/1970,pag.
Lossky, Introducere in Teorogia ortodoxd,Ed.
Encicropedicd, Bucuregti, 1997 pag.
,
'N Preot Prof. Dr. Nicolae Ne aga, Hristos in Vechiul Testament,sibiu, 1944, pag. 6g.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 19
l8

ierarhie valoric[, ci doar de o recunoagtere a participaliei acestei ierarhii la Persoani la lnlrucdt ea e lumina ve$nicd; in modul acesta, inYelepciunea e in acelasi timp Si
a1
nivelul clrfilor didactice ale Vechiului Testament. llrdlucirea veS nicd, si strdlucirea v esniciei' .
Origen stabilegte o legdturl indisolubila intre Logosul-inlelepciune qi in{elegere ,,Totu|i, nimeni sd nu creadd cd am vorbi despre cineva care nu ar fi de sine
ca gi capacitate a umanului de accedere la sensul teleologic al creatiei, pornind de la lldtdton atunci cdnd il numim inyelepciunea lui Dumnezeu. ASadar, trebuie sd credem
Ad lnlelepciunea s'a ndscut tnainte de orice inceput in orice chip
ar puteafi conceputd
carfile didactice veterotestamentare. Astfel, pentru el, ,,infelepciunea este Cuvdntul lui
in aceastdfiinld de sine stdtdtoare a Inyelepciunii se cuprindeau virtual toate
Dumnezeu prin aceea cd deschide tuturor celorlalte fiinYe, adicd intregii creaturi, eeeil,sta.
puterea de inlelegere a tainelor Si necunoscutelor, cupriltse toate tn in;elepciunea lui ftptele Si toate tiparele crealiilor viitoare, fie cd avem in vedere fiinlele primare, fie
Dumnezeu; de aceea e Si numit Fiul-Cuvdnt, iar la rdndul Lui, Acesta e ca un tdlmaci al
tainelor minlii"5e. ,,Iar intrucdt inlelepciunea reproduce in Ea insdsi ceea ce vrea sd
descopere altora, pentru ca de acum incolo sd cunoascd si sa in1eleagd pe Dumnezeu,
Ea poate fi numitd cu adevdrat <chipul fiinlei lui Dumnezeu>"n.
La nivel gnoseologic, existenfa Logosului e doveditd 9i in mod negativ in c54ile
didactico-poetice prin accentuarea incapacitdlii omului de cunoagtere a sensului
existenfei datoratl nerelevirii Logosului-Rafiune. Cartea Iov, reprezinti, in ansamblu, o
lntrinsecd unui discurs triadologic metaforic specific cIrlilor didactice.
elegie existenliali menita sd releve sensul suferinlei gi implicit, al existenlei. Epilogul
cdrfii reprezintl o descoperire a incapacitdlii umanului de infelegere a existenfei datoratd
necunoagterii (ca dovadd a acestei necunoa$teri, Dumnezeu ii prezinti lui Iov elemente
ale creatului care-i sunt strdine: leviatanul etc.). Dar, dacd vorbim despre o necunoagtere
a sensului existenfei gi facem apel la teoriile gnoseologice ale lui D. D. Rogca privind
incapacitatea cunoagterii lumii create, infelegem, prin opozi]ie, ci inlelepciunea nu
vine din cunoa$terea lumii (discursul despre leviatan reprezentend doar un pretext de
cdnd pe amdndoud laolaltd; fetele din lerusalim sunt sufletele care asteaptd
la uSa
demonstrare a incapacitilii gnoselogice), ci din cunoa$terea Raliunii, a Logosului.
Dumnezeu ii spune lui lov cE el nu poate infelege lumea pentru c[ nu o cunoagte miresei s osirea mirelui "il.
nici pe ea, 9i nici Raliunea care ii dd sens. Astfel, Dumnezeu ii relevd indirect lui Iov
existenla Logosului Personal, a cirui nerelevare explicit personalf, in Vechiul Testament ln
induce incapacitatea raliunii umane de cunoagtere. Dumnezeu ii spune lui Iov ci la
inlelepciunea trebuie sd vini dintr'o participa{ie a ra{iunii umane la Ra}iunea divin[. GT

Am putea considera cartea lov ca un pasaj revelafional inedit in care nu Fiul descoperd personajul principal, a Cdrui prezenld
existenfa Tatilui, ci Tatdl descoperd existenfa Logosului sdu. conduce intreaga miScare a acestui ne
Printr'o dialectici destul de interesantl, pornind de la un text din inlelepciunea lui rllnsul> prin excelenld, <Hristosul>, adi
Solomon 7,25 refeitor la inlelepciunea lui Dumnezeu: ,,Ea e sufletul puterii lui mireasmd: <Miresmele Tale-s balsam mi
Dumnezeu, ea e curatd revdrsare a slavei Celui Atotputernic in strdlucirea luminii Lui ,fecioarele Te iubesc> (Cdntarea Cdntdrilor l, 21"0s-

celei veSnice;i oglindaJdrd patd a lucrdrii lui Dumnezeu Si chipul bunatdlii Sale",
Origen deduce caracterul personal al acestei infelepciuni. ,,intr'adevd6 inYelepciune 6r lbidem, pag.67.
este strdlucirea luminii Lui (Dumnezeu) nu numai tn calitatea ei de a fi lumind, ci Si 62
Ibidem, pag.56.
ntSffintul Ioan Damaschinul, op. cit-,pa9.27.
0{ preot prof. &. I. G. Coman, Origen despre Logos, Bisericd Si suflet tn comentariul sdu la
se
Origen,,,Despre principii",in Scrieri alese, p a III-a, P.S.B., vol 8, EIBMBOR, Bucuresti I 982,
pag.57. Cdntarea Cdntdrilor in S.T., seria a II-a anul XXV, nr. 34ll973,pag' 165'
(''
60
Ibidem, pag.62. lbidem, pag. 165.
;

20 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 2t

Dacd nu se poate gisi in CAntarea C6nt[nlor o rafiune sau o motiva[ie suficientl


Degi Cintarea Cint[rilor e considerati lirica prin excelen{i aVechiului Testament,
pentru exegeza ontologicd care s6-L identifice pe Mire cu Fiul lui Dumnezeu,
I le poate atribui gi o
demonstrAnd consubstanlialitatea Lor (exegez[ posibi16, mai degrab6, la nivelul pdngogic de ciutare.
psalmilor mesianici; exemplu: ,,Zis-a Domnul, Domnului Meu" sau ,,Fiul Meu egti Tu,
tErnlci tipologiilor. S
Eu astdzi Te-am niscut"), C6ntarea CAntlrilor relevl func{ia dialogic[ a persoanei
,teasa vinulul " din c
Logosului. Aceastd poezie eroticl a Vechiului Testament poartl numele de ,,Cdntarea pedagogice e
Cdntdrilor" nu doar pentru cireptezintil capodopera poeziei ebraice, ci gi pentru ci ea LegimAntul i
ni-L descoperd pe Fiul lui Dumnezeu in cea mai proprie func{ie a Sa, aceea de revelatoq ui Celui viu lt
de cuvdntitor prin excelenti. Logosul din Cintarea Cintirilor e vdzut in aceeagi care e invdydtura Legii a Profeyilor prin care el va
llltmal nou ci Si vechi Si dulce, Si Si
dimensiune a exteriorizdrii Sale prin rostire, specificl intregului Vechi Testament. Crearea
pllnt la sine pe Dumnezeu-Logosul, Care la inceput era la Dumnezeu (Ioan 1,1) Zogos
lumii e flcutd prin Cuv6nt-rostire in Cartea Facerii, re-crearea mesianic[ soteriologic[ e q1fe nu e permanent cu sufletul, intrucdtuneori tl pdrdseSte, ca acesta sd-L doreascd Si
vlzttltot ca un act de rostire (exteriorizare specificl Logosului) in c[(ile profetice, iar ilal mult"68 .
in CAntarea Cdntlrilor cigtigarea Bisericii (relafionare cu natura restauratd) e plasatd in
dimensiunea cuceririi erotice ficutE tot prin Cuvdnt-rostire.
Mirele, in Pentateuh, roste$te pentru a crea, in ProfeJi rostegte pentru a recrea, iar in
didactico-poetice, intr'o temporalitate eclesiall, rostegte pentru a converti soteriologic
Biserica (sufletul). Dacd in Pentateuh 9i Profeli funcfia dialogici a Logosului e plasatl
intr'o dimensiune macro sociald, Cintarea Cintlrilor relevi valentele potenlialitAfi do cxemplu in Proverbe 9, 5, unde osp[ful comuniunii dialogice e vdzut tot intr'o
restrictiv dialogice ale Persoanei Logosului. in aceastd carte, comunicarea iese din sfera
dlmensiune euharisticl: ,,Venili Si mdncali din pdinea Mea Si beli vinul pe care l-ant
unui dinamism indefinit macrocosmic, cap6tind valenlele unei apropieri personale
conferite de rostirea fald cdtre fa[i. Dialogicul CAntdrii CAntirilor capdti conotagiile
unei comuniuni cu relevanla la nivel personal pentru fiecare suflet-mireas5. Aceastl
comuniune dintre Mire gi mireasd are valenfele mistice ale exacerbirii dialogului omului
cu divinitatea prin faphrl ci Mirele, Cdntireful, prin excelen[6, este rostitor, adic[ Logos,
expresie a Ra{iunii divine. Logosul, ,,Cuvdntul lui Dumnezeu exprimd gdndirea Lui.
Logosul implicd, astfel, Si ideea de gdndire sau de raliune. in acelasi timp, cei ce
yorbesc sunt persoane-persoane care comunicd. Logosul include, deci, Si ideea de
comuniune. de dialog viu"6.
Un dialog viu, care sd fie considerat dialogul prin excelenfd (adicI Cintarea
CAntirilor), nu poate ft realizat dec6t prin (gi de cdtre) un Logos viu, Persoand prin
excelen{[. Agadar, o exegezd mistico-alegoricd a Cdntdrii CAnt5rilor, trebuie sI inducd
nl rafiunii umane ci, in ultim[ instan![, un elogiu al Logosului'
ideea c[ Mirele, chiar dacl nu in mod necesar consubstan{ial cu Tatdl, este Logos prin
fn concluzie, putem afirma cd intreg corpusul cdrlilor didactico-poetice ale
excelen![, iar dialogul cu acest Logos, care nu poate fi decAt al Tatdlui, reprezintd Vcchiului Testament reprezintd o Dreapt[ de revelare a Logosului, Care face czLegea
fundamentul existenfei umaniti]ii: ,,Membrii Bisericii nufac nimic /drd Logos. Biserica
Vcche s[ fie gradat, o scari revela(ionald, un,,pedagog c6tre Hristos" (Ga 3, 23).
e frumoasd Si-Si pdstreazdfrumuselea numai unitd cu cuvdntul lui Dumnezeu. De aceea,
l,ogosul in Profefi. Expresie a atotgtiinfei divine, cu subtile conotalii deterministe.
ea e tndemnatd de Mire sd fie foarte aproape de El, sd nu se indepdrteze de El'41 .
lzvordt dintr'o atemporalitate gnoseologicd absolutd a Divinitdlii, dar susceptibil de
66
Sebastian Chirili, op. cit.,pag.263.
67
Preot prof. dr. L G .Coman, op. cit., pag. I68. or
lbidem, pag. 172.
)) Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 23

predestinafionism, oscildnd intre clarviziune 9i supozilie logicd, profetismul in revela{ional fundamental al existentei lui
Prolbtismul este un eveniment istoric Ai
rimine una dintre cele mai controversate teme subsidiare ale teologiei. dar qi al existenlei celorlalte popoare. <Profetismul aduce in lume cuvintele pline
S'a incercat deseori o definilie a profetismului printr'o manieri de autonomizare i
EUhUI Sfdnt gi infloritoare de han>6e, care sunt cuvintele lui Dumnezeu gi mai putin
acestuia fali de revelalie. intr'o asemenea optici, profetismul capitr conotaliile une
lntelc omului. Cdnd au vorbit despre Dumnezeu gi lucrurile divine, profelii au fost
simple speculalii mai mult sau mai pulin logice. Un asemenea profetism ar putea dc Duhul S{hnt care s'a folosit de ei ca de nigte flurere.
fundamentat pe raliune gi ar putea fi redus la un simplu determinism material. Lapla
lnceputul profetismului se situeazI in capitolul trei al cirlii Facerii: ,,s[ facem pe
avanseazd ideea cr o cunoagtere exhaustivi a intregii realitdli existente intr'un
dupl chipul gi asem[narea Noastri" (Fac. 1, 26), observind aici c6 protoevanghelia
temporal dat, precum gi a tuturor fenomenelor posibile care sI schimbe aceastl stare
Uduce inirealie dimensiunea profeticd a vorbirii divine. in cadrul profetismului, cel
fapt, coroboratr cu o lege entropici a legdturii dintre cauzi gi efect, ar putea permite
Vgrbe$te este Creatorul Cel necreat. Pe lingi aceasta trebuie remarcat faptul cd
prevedere exactd a stdrii realitifii in momentul imediat urmitor. O asenienea prevede
0a mesager al voii divine gi-a conformat voinfa personali cu voinla divind.
ar reprezenta nu o premoni{ie, ci o concluzie logicd rafionald.
Transcendenla invlf[furilor prezentate oral sau ocular a ficut ca in cele mai multe
Determinismul lui Laplace devine, insd, imposibil prin prisma cunoa'terii mdrgini
Actul profetic sI produci o mutafie fundamentald, mai intdi in persoana profetului
a creafiei avansate de D. D. Rogca. Acest determinism de facturd ra]ional[ care far
Hli apoi, pe mdsura asumdrii mesajului de cltre auditoriu, putem afirma cI mesajul
profelia posibilr din punct de vedere logic se dovedegte, insd, de-a dreptul perima ci detennini o iegire din plmAntul plcdtuirii
ilfotic cste un mesaj al restaurarii prin faptul
atuncr cdnd in crealie se resimte influenfa unei for,te iegite din comun. Nici un aspect
0 lntrare in p[mdntul flgdduinlei, al aseminirii cu cel dintii. Din aceastd cauzd
realitSfii create nu poate permite o profefire a intewenliei lui Dumnezeu in creati profetismului in suita actelor naturale este pur metodologici, el fiind eminamente
pentru cd Dumnezeu este exterior acesteia.
ural, pentru c[ este o,,comunicare frcutd omului prin Duhul SfEnt"'o.
Astfel spus, determinismul lui Laplace nu ar putea justifica niciodati o pro lncadrarea profetismului in istoria crea{iei, dincolo de aspectul metodologic enun}at,
mesianici, acesta fiind oricum principalul aspect al profefiilor scripturistice. Tre posibilitatea inlelegerii sensului transcendent al evenimentului revelalional.
!0 olbr[
deci si infelegem ci profeliile ies din sfera ra(ionalului. face ca profetismul se ocupe, la nivelul revelaliei vechi-testamentare, Iocul
A6larta
se poate vorbi despre profefie ca despre un act rafional de manipulare a unei culmea maximi a apropierii umanului de divin. Profetismul ocup[ locul central,
l6itral,
societifi 9i a viitorului acesteia. Profetul poate fi considerat un om care incearci si
fft6 nucleul religios din care iradiazdrevelaliatranscendentd, avind o unici semnificalie,
inducd ascultltorilor sii o anumitl mentalitate. El poate profeli pentru ca urmagii s6i s6
Htlsurarea agapicd a creafiei. in acest sens, simbolul profelilor este o formi plasticd de
viefuiascd intr'un mod tributar spuselor lui. mentalitatea ilprimare a sensului transcendent al crealiei, iar raliunea de a fi a profetismului este
colectivl a unui popor este evidenti in cazul in agteptarea extensiunea in istorie a Celui metaistoric in forme accesibile inlelegerii umane
l1enai ,,
lui Mesia. Totugi, varietatea elementelorprofe i diversitatea pdrtdsia la findul Siu extern".ll
acestora (iudei gi neiudei - Valaam) gi extensiunea lor temporald indelungati, dovedegte
Nnlru ca aceasta sd dobdndeascd
Deci, in cadrul omenirii post-diluviene.existi profetismul ca manifestare
ci profe(iile scripturistice nu sunt o operd de manipulare a nici unui autor.
flvola[ional6 nu numai in s6nul grupdrii descendente din Avraam, ci gi in sdnul celorlalte
popollre unde se bucurd de o ea putem afirma c5 inceputul

ifrrtbtismului este anterior lui


cu chemarea sa la demnitatea
be cliberator gi legiuitor se de cu func{ie tipica prefigurativl
B ltrol'etului Hristos. in acest sens, Amos scrie: ,,Domnul n'a Jdcut nimic fird sd fi
dettttperit taina Sa profeSiloa sluiitorii Sdi''2

fE
lrrcot conf. dr. Ioan Chiril[, Cartea Profetului Osea,Ed. Limes, Cluj-Napoca, 1999,pzg. 19.
rr'lhidem, pag. 18.
profeliei trebuie c6utati intr'un act de revelalie divind. rl lhitlcrn, pag. 19.

" lhidcm, pag.2l.


24 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 25

in acelaqi timp, receptat din acest unghi analitic, profetismul oferd exegetului o Nle ereatoare squ restauratoare: ,,Prin Logosul Divin s'au re-creat toate, innoindu-se
panoplie completf, a mentalititii umanitdlii pi a mersului convergent sau divergent al fulerltd iubirii divine. Kenoza indumnezeitoare a urmat kenozei creatoare datoritd
acesteia spre plinirea vremii. Btlelusi iubirinesfdrSite'45. Sepoate spune, astfel, caprofe{ii, degi nu-L numesc explicit
Persoana Divini prin care se rcalizeazd acest act poate fi identificatd dacd se iau in p Mcsia Logos, v[d misiunea Sa ca un act specific Logosului.
considerare gi funcfiile didactice ale cirtilor profetice. Dac[ se analizeazd. intreaga ln aceeagi dimensiune a mesianitifii ca act de cuvAntare restauratoare a Logosului,
iconomie a Divinit6{ii, se observd ci func1ia de didascdl, de revelator al Treimii gi deci,
de invdldtor al umanitl1ii revine Logosului. Agadar, Logosul trebuie sa fie Cel Care ii
Itofotul Ieremia inlelege cI daci mintuirea este un act sivdrgit de cdtre Logos,
EUvlnt6torut prin excelen|5, atunci gi irnpropierea acesteia trebuie sd se facd la un nivel
invafi pe profefi, gi implicit, Cel Care face profefia posibild.
fo Oxcclenld, de aceea, numegte tegamdntul incheiat de Mesia cu ucenicii Sdi, legdmdnt
Numit in Noul Testament ,,Rabi" (inv[1trtorul), Logosul intrupat se descoperi gi
profefilorca invd!6tor, de aceea este numit de acegtia,,inv6{dtorulNeprihdnirii" (Avacum
Bttlordinar inscris in inimile lor (Ieremia 31, 31-33). De asemenea, deduclia poate fi 9i
FVemibild. Daca legimdntul lui Ieremia este leg[mflntul prin excelenli inscris in inimile
1,5). Identitatea dintre ,,invdydtorul Neprihdnirii" qi Logos este evidentd: ,,Din
ilor, atunci gi Cel Care incheie acest leglmdnt trebuie sI fie CuvAnt prin excelen]d.
comentariul qumranit la Avacum t, 5 rezultd cd invdldtorul Neprihdnirii era inzestrat
Dimensiunea logosici a profejiilor mesianice dovedegte faptul cI descoperitorul
cu darul unei exegeze revelate a cuvinlelor profelilor. $i despre Mdntuitorul ni se
spune in Evanghelie cd dddea o interprelare revelald a Vechiului Testament"ll . De finlltl1ilor vlitoare in fa]aprofefilor este insugi Logosul: ,,Ei staufald tnfald cu Persoana
asemenea, in aceeagi tipologie lexicali, Mesia este identificat in Isaia 55, 10 cu Eera le adreseazd cuvintele Si le anunfdfaptele Sale. Intrd tntr'o relalie directd cu El
,,Semdndtorul Cuvdntului": ,,Nu e cozul sd se individualizeze .sensul in persoana lui 'tfll I'er,yoand, dar incd nu ca Persoand tntrupatd; cobordtd ontologic in rdndul
Mesia. Doar indirect, expresia <semdndtorul cuvdntului poate incadra Si pe Hristos>"1a. 'Emanilor. Persoana Cuvdntului rdmdne incd deasupra oamenilor: deSi isiface puternic
intr-adevlr, ,,semdndtor al cuvdntului" poate fi orice invdlItor, dar Semlndtorul dfilhd calitatea de Persoand. Si interesul pe care-l are pentru persoanele umane si
prin excelenli al Cuvdntului nu poate fi decAt insugi Cuvdntul. De asemenea, dacd se ia Ittlula Sa cu ele".16
in considerare cd Isaia identificd pe ,,semdndtorul cuvantului" cl ,,robul Domnului" DacI Vechiul Testament este conceput ca ,,pedagog cdlre Hristos " (Gal. 3, 23),
(Ebed Yahwe), titlu generic acordat de profeli Logosului intrupat, identitatea dintre Ffbuic sI in{elegem ci Logosul Se reveleazi in Vechiul Testament voalat gi fteptat:
acegtia ne apare ca evidenti. Putem spune cI Logosul se descoperl profefilor nu at6t in yUumnezeu-Cuvdntul $i-aJdcut prezenla 0i acliunea mai clare Si mai eficiente in Vechiul
calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu (mult mai evidentd Ia nivelul psalmilor), ci in futlamunt prin cuvinte directe Soptite in inimile proorocilor Si prin fapte care se
calitatea Sa de CuvAnt intrupat. Tktlngeau in chip mai vddit ca fapte ale Sale decdt evenimentele Si tmprejurdrile
Cuvdntul intrupat vestit de cdtre profeli Se manifest[, in viziunea acestora, lglurule"ll .
Logos Care Se exteriorizeaz5, Care rostegte. Unul din aspectele fundamentale ale misiunii, Potrivit rolului de mijlocitori intre Dumnezeu gi poporul S[u, toti profelii au fost
lui Mesia in viziune profeticd este acela de ,,vestitor". Textul din Isaia 6l,l-2: ,,Duhul
thomali Ia misiunea lor de cdtre Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au perceput in chip
Domnului esle peste Mine Si M'a trimis sd binevestesc... sd vestesc..." ne relevd o
f,lnic, vocea lui Dumnezeu, de aceea profelii igi incep cuvintirile, de reguli, prin
dimensiune a mintuirii, care se realizeazdintr'o manieri logosicd.
Suvlntele: ,,CuvAntul Domnului a fost cdtre mine"78(exemplu, Ieremia I,2). in felul
Dacd in Pentateuh crealia e vizut[ ca un act ficut prin rostire, adicl prin afirmarea
l0oltu, solia divin6, asimilatd personal era transmisd in chip obignuit prin cuvdntdri.
alteritdfii Personale a Logosului, prin iegirea din sine a Lui, adicd tot prin iegirea din sine
a Logosului gi, de aceea, activitatea lui Hristos reprezinti un act de re-creare a lumii.
Iubirea fiinlei Divine se manifest[ la nivetul Dumnezeirii prin nagterea din vegnicie a lf trorrt
f dr. Alexandru Joi16, ,,I ogos Si Theosis ", in Studii Teologice, seria a II-a , an XXVII, nr. 7-8l
Fiului-Logos, iar la nivelul iconomiei, tot prin Logos gi prin exteriorizarea acestuia in
1975, pag. 546.
lftoot prof. dr. Dumitru St[niloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol2,Bnc., 1997,
'r
pas I 3.
7r M. Iancu, Persoana Mdntuitorului tt lumina manuscriselor de la Marea Moartd, in Sfudii
11
lhldcnr, pag. 13.
lr l,rcot prof. dr. Nicolae Nea ga, Studiul Vechiului Testament,Mautalpentm Facultdlile de Teologie
Teologice, seria a II-a, an Xl, 3 - 4 I | 9 59, pa g. I 4 4.
7a
Preot Prof. dr. Nicolae Neaga, Hristos tn Vechiul Testamenl, pag.75. Otlrxf ox[, EIBMBOR, Bucuregti, 1955, pag. 125.
26 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament 27

Profelii au fost la inceput cuv6ntdtori: ,,Venili sd ne suim la muntele Domnului, ,,P-iul Omului " din Daniel 7,13 a jwat un rol important in exegez6. Cuvintul lui
Casa Dumnezeului lui lacob, si el ne va invdsa cdile sale, Si vor merge pe cdrdrile hmnez", a luat firea omeneascl intreagd, adici trup gi suflet clci in <Hristos era suflet
cdci din Sion va ieSi Legea Si Cuvdntul Domnului din lerusalim"le. Dumnezeu a desc suflet complet, nu numai elementul iralional al sufletului ci gi cel ralional,
omului urechi ca el sd nu dea inapoi gi sd se impotriveasc[ (Isaia 50), ci si audi f,1,O lc nume$te minte>r87. intre Hristos gi Cuvdntul, Proorocul Isaia gi Sfhntul Apostol
cdte a gr[it Domnul gi sd Ie facd 9i sI le urmeze"8o(Ex. 24). Cuvdntul lui Dumnezeu disting pe Hristos de Dumnezeu nu prin tiglduirea unitd,tii lor, ci deosebind pe
legea moral6 revelati; el nu e supus trecerii, nici cei alaSali ,,cuvdntului". eo sllagluieqte de Cel in care slldgluiegte (Cuvdntul) prin intelesul firilor.
La Profetul lezechiel glsim o nuanfare pronunlatd a CuvAntului prin ex Agadar, <Cuvintul> adevdrat, care iese dintr'o minte sdnltoase, este simplu gi de
,,Fiul omului"sr . Aceasti expresie este tipic adamitic[ (ebr. ben-6ddm), rlngur fel gi grdiegte totdeauna despre aceleagi lucruri; dar <cuvintub felurit gi
indeobgte un membru al omenirii gi, ca o circumlofiune , are practic acelagi infeles cu it este foade intortocheat gi lucrat cu grij6, iar nenumirate forme gi drumun
de om. Profetul Iezechiel este numit de 93 de ori in cartea ce-I poartd numele ,,Fiu
Ite, schimbAndu-se dup[ gustul ascult6torilor. <Cel ce ne-a acordatparticiparea
Omului"t2. Este vorba de un fel eusfatic ai solemn de a spune ,,Om(ule)". ,,Fiul este
aXlsten\d Si viald ne-a dat Si Logosul, ca unul care voia ca Si noi sdfim ,,logici" Si sd
Tatdl, aSa cum frumuselea imaginii existd in forma arhetip (...) Tatdl este in Fiul,
hineft.
cum frumuselea-arhetip sdldsluieSte tn imaginea sa"83.
Aceasti revelalie inceputl fragmentar, imediat dupd c[derea in pEcat devine totall
Prin Cuvintul trimis luiAdam gi descendenlilor sdi prin Duhul Sfarfi ,,care a grdi
lntruparea Logosului in persoana istorici a Mdntuitorului Iisus Hristos. Lumea
prin prooroci",pin diverse teofanii gi in cele din urmi, prin intruparea Cuvdntu
ic[ din secolul VII i. Hr. cunoaqte figura unui Imn Primordial, conceput ca pentru
atunci cdnd vremurile s'au implinit gi prin pogorArea Sfhntului Duh la Cincizecime, ce
alti
pcrsonaj regal. El era, pe de o parte, o schild a trlsiturilor lui Dumnezeu, iar pe de
doud iconomii - a CuvAntului gi a SfEntului Duh - nu numai cd nu exclud vizibili |U
(9i deci descriptibilitatea), ci dimpotrivl, mai ales in ceea ce privegte Logosul, fac pilo, prototipul intregii omeniri. Istorisirile ,,sacerdotale" referitoare laAdarir, Omul
la aceasta ca element principal al Revela{iei: ,,Cdci prin Fiul Care ni S'a ardtat fulmordial al tradiliei biblice, se inspird din aceastl conceplie (Fc 1, 27), iar profetul
intrupare), noi il cunoastem pe Tatdl, cunoa;terea Tatdlui este manifestarea Fiului (... Iergohiel vede in Omul din Eden un personaj regesc ai ceresc al c[rui destin el il
Tatdl este invizibilul din Fiul, fu timp ce Fiul este vizibilul din Tatdl"Ea. pslecteazl asupra cerului principelui Tyrului (Ie2.28, l2).
in condifiile date, trebuie s6 ne mullumim cu o sintagmi apofaticd 9i sd Infelesul colectiv al expresiei ,,Fiu al Omului", vine astfel in continuarea celui
,,persoana semnificd ireductibilitatea omului la natura sa <Ireductibilitatea> 5i lndlvidual, Fiul Omului fiind totodat[ cipetenia purt[torului de cuvint qi modelul
<ceva ireductibil> sau <ceva careface omul ireductibil la nalura sa>85. Cuvdntul tflnfilor Celui Preainalt. Ajungem astfel la ceea ce nu putem numi decdt ,,taina persoanei
creat pe om dupd propriul chip Si dupd propria qsemdnare <dupd chipul> Aill,r.e$li"Ee, tainl pe care o discernem in virtutea relafiei neobignuite gi unice care
spiritul Si libertatea, iar <dupd asemdnarea> insemndttd cd omul este capabil lllrt[ intre persoana umanE gi Dumnezeu , Carc a creat-o ,,dupd chipul Sdu" , aflat al
semene, prin virtulile sale, lui Dumnezeu"86. Acelagi termen ii este aplicat apoi 9i I CmEvArgire ireductibil 9i inalienabil in fiecare om. Tocmai pentru a ne face slpresimlim
Daniel (8, l7), pdrAnd sd aibd un infeles identic cu cel din Iezechiel, insi ap[ruse dej fl il infelegem dorinla din veci a lui Dumnezeu de a deveni Om, ,,harul inndscut afost
cu un alt sens in Daniel 7, 13 unde se refere la un personaj ceresc (asemuit unui ,, orz ") lfrpll<:at chiar tn actul crealiei omului"%,de aici rezult6nd dimensiunea iconomici qi
potonf i alitatea asemlndrii omului cu Dumnezeu.
7e
lbidem, Ilristos inVechiul Testament, SeriaTeologicS, Sibiu, 1944, pag.51-52.
so
Ibidem, pag.64.
ttDan Slugannske,DicSionarul enciclopedic al Bibliei,Ed. Humanitas, Bucurepti 1998,pag.247. r'[f root prof. I.G.Coman,,,Si Cuvdntul trup S'a/dcut",in Studii Teologice, Mitropolia Banatului 9i
8: Ibidem, pag.247
1'lttrigoarei, 1993, pag. 393.
n3
Preot Nicolai Ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului,Ed'. Anastasia, 1998, pag. 17. tr lbidcm,,,Acnalitatea gdndirii patristice",in studii Teologice, Mitropolia Olteniei, an XXIX, nr.
s Ibidem, pag.247.
llt"l2ll99'l , pa1.34.
s5VladimirLossky,kologiamisticd.aBisericiideRdsdrit,Ed Bonifaciu,Bucureqti, 1998,pag. ff lfreot Nicolai Ozolin, op. cit.,pag.67.
86
PreotNicolai Ozolin, op. cit.,pag. 53. xlPreot conf. dr. Ioan Chirild, Cartea Profetului Osea,pag.39.
2E Nicolae NEAGA Hristos tn V'echiil Testament 29

Dumnezeu a pus in inima omului dorul dupl Dumnezeu 9i aceasta pentru cI


Ittgrici 5i creatiei in totalitatea ei. Osea este profetul care nu r.ede de departe, ci din
poart[ in el o anumitd mdsur6 a cunoagterii lui Dumnezeu. De aceea, taina resta
I]untnereu pe Durnnezeu gi din lucrul mdinilor Lui r-egnica Lui gi slar'5. qi dumnezeire.
smului cdzttla statura sa inifald nu sti in om, ci in relalia sa cu inslgi Fiin[a care lui <Dumnezeu-Eu-persoan6>>e5,
d0 uucca el este profetul a Dumnezeului nespus care
<Fiinfa virtulii, Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu))er.
tltc din iubire vorbitol cu chipul SEu din crealie.
Eshatologia lui Osea ne aSazl in cadrul religiei ,,Cuvdntului". Religia
El este teologhisitor al nddejdii qi care totugi frind din neamul cel ales exclamd:
este precedati de o triplS lepEdare: lepddare de aur gi argint, lepidare de cai 9i de cdl
,0, clrar Ji cinevo h(eiept ca sd priceapi! Ce sd priceapd? Sd priceapd cd qcestil este
gi lepddarea de inchinarea la ,,lucrul miinilor noastre"e2. Aceastd tripli lepddare
hltcputul Cuvdntultti lui Dunmezeli"'6sd priceapd perenitatea lui gi deplina lui
perceputd ca intoarcere la unitatea dintre cuvAnt gi faptp. Spiritualizarea cultului stii
Ftuulitate. sa priceapl cd el, adeviru] lui Dumnezeu, cere sd fie cur.6nt ai brzelor
directi relalie cu dispozifia l[untrici a sdv6rgitorului, adici existd o continuitate
AotBtrc.
intre cultul extem gi tr6irea lluntricd a omului. Sensul adeviratei credinle este
Cuvintul perceput ca o definitie succinti este expresia clarl a unei prezente in ceea
unde adorarea este impreunatd cu o dispozilie interioard corespunz[toare.
Boeusta are mar de valoare, adicd in manitestarea sa fiinlial5. Teza esen{iald a gdndirii
Relalionind acest tip de gindire cu modul lui Dumnezeu de a vorbi despre Si
,ElBierrc, conformi intru tolul c:uteza gdndirii gi experienlei creytine, este cd Dumlezeu
observlm cI El se intoarce in fafa {iridelegii in El insugi, dar nu oricum, ci se intoarce
ll cunoscut nu in fiinla Sa, ci in lucririle Sale, intrucAt orice lucrare a Sa este legati
Sine prin Fiul care nu inceteazi sl-gi manifeste discursul verbalitdtii Sale citre C
lLrbil de fiinla Sa. Astfel, Apocalipsa lui Osea are gi ea centralitatea hristicS, de aceea
Sa, pe care o cuprinde in El prin participa{ia Sa la /ogoiul fiecdrei existen}e
se t'eresc de utiiizarea cuvintului ,,Davar", pentru ci ei este oonexat imediat cu
,,Cuvdntul Dumnezeu este vocativul prin care-L chemdm pe cel negrdil"e3 '
Logosului. Trimigii lui Dumnezeu sunt gum Lui, care vorbegte oamenilor: ,,ril /u
Ca expresie a congtiinlei unitdtii Dumnezeirii gi a unit5lii neamului omenesc,
vtrbi ar El gi vei pute ctnintele in gtu'a lui, iar Eu voi Ji in ajutonil gurii tale Si ht
constituie unul din temeiurile biblice ale mdntuirii prin slujirea Fiului. Acest adevlr
go'ii lui Si vd voi tnvdga pe voi ceea ce trebuie sdfaceyi'Di (Ig 4, 15).
revelat de Osea prin folosirea vorbirii directe a lui Dumnezeu citre popor, profetul fii
l)roorocul Isaia atribuie cartea sa lui Dumnezeu, aldturi de toatl Scripnua: ,,Cercetali
doar gura Sa citre lume. Nu recurge la antropopatie 9i nici la exprimarea indi
Donrnului gi o citili, cd nimic din toate acestea nu lipse;te, cdci gura Dornnului a
introduse de cuvintele ,,fost-a cuvintul Domnului cltre ..."eaei ni-L dezv[luie
cit gi suflarea Lui le-a adunat"es(Isaia 3-t, 16). Se poate obsen,a c[ Profelii ne
Dumnezeu ca persoand vie, dialogicd, disponibili conlucrlrii 9i veqnic temdtoare
Itcsc misiunea lor divind; Profelii. din porunca dumnezeiasci, trebuie s[ vesteascl
iubitoare.
I lui Dumnezetr fre pl6cut. fie nepllcut: ,,Cdtd auzipi cuvintele Pro"tepilor ca
Osea ne vorbegte gi despre cunoagterea lui Dumnezeu din revelalia natu
cle o persoand, sd ntt gdndiyi cd sunt spuse de cei ce le zic, ci de Logasul divin,
ralionalitatea ei este convergentd spre Rafiune supreml. Logosul din naturl 9i Scri
l-u inclenunt".",,Foarle bine gtim ci Scripturile sunt desdr-ir'gite spuse de CuvAnrul
este o treaptd ascendentl gi necesari spre desdvdrqire. Aceastd cale afirmativl a
Dttnrnezeu yi de Duhul Lui:lM
lui Dumnezeu este adoptat[ de Osea din dorinla de a prezenta dinamismul vielii
C[4ile profetice pot fi considerate ca o u]tirni treapt[ a reveldrii Logosului inaintea
prin care omul se integreazd plinetnlii viefii divine gi experierii tainice qi
relaliei de iubire gi infelegere eu-tu, Dumnezeu-om.
I'up[rii Sale. intreg Vechiu] Testament reprezinti o plegdtire a umanitdfii pentru
Omul este trup gi suflet, o unitate dihotomicd inseparabili, iar Dumnezeu, ca ti ;rtrrc, pregdtire perfectatS gi incheiati de cdtre profefi: ,,Despre prezen1a Si hrcrarea

unitllii ii
este creator gi mdntuitor. Punctul de intdlnire restauratoare a omului Efit'ittlul,ui ln k'echiul Testantent ca prcgdtire a venirii Sale in trtrp, Sfdntul Maxint
Dumnezeu este cultul ca revelalie prin care chemaret Sa se adreseazl continuu
ti lhlrlurrr. pa,g.23)
t lltklcrn, pag, 233.
et S{hntul Maxim Mirturisitorul,Ambigua, in P.S.B., vol 8, Ed. IBMBOR, Bucuregti, 1983, pag. li lrtorrl l)ro1. dr. Nicolae Nea ga, Studiil L'echiultti Testunteni, pag. 29.
e2
Pr. conf. dr. Ioan Chiril[, op. cil. (Osea), pag. 215. fl lhilcrrr, pag. 29.
er
Ibidem, pa9.216. I lhitlcnt, pag.31
ea
lbidem, paq.233.
'rr' lhlrl,.rnr, pag,3 1
F'

30 Nicolae NEAGA

Mdrturisitorul spune cd <inainte de venirea vdzutd Si in lrup, Cuvdntul lui Dumnezeu


venea in mod spiritual la patriarhi Si prooroci, preinchipuind tainele venirii Lub)
<Cuvintele Legii Si ale proorocilot Jiind tnainle-mergdtoarele venirii Lui in trup, Introducere
cdlduzeau su/letele la Hristo" >t"t,t.
Astfel, profetismul vetero-testamentar igi are originea intl'o revelalie slvfirgit[
citre Logos qi prezinti misiunea lui Hristos ca un act de restaura{ie intr'o dimensiune
logosici a creafiei. .nl{ristos in \iechiul Testament" tu'putea sa pard tm titlu nepotrir-it sintezei de fa{d,
c[, in mod obignuit. noi il numim ]kistos pe lisus, iar penfu epoca dinaintea natterii
Mitntuitorului a$teptat I se zice N'Iesia. Dar, etiuiologic, identitatea intre NIesia ;i
este u$or de constatat, numai cAt numirea IVIesia (de la ,,magiah" :
unsul, de la
" = a r.rnge) o intiitnim in textul original al Vechiului Testament. iar taducerea
Hristos - unsul (de Ia pi(ro : a unge) o intrebuinleaza texrul grecesc al
i. Mesia, re spectiv Hristos, este o titulaturA care se aplicl in Vechiul Testament
pl€ofi (Ler.4, 3), profefi, regi (l Sam 12, 3), iarintrucAtMAntuitorul aqteptat era concepul
hdeplinindtoateacestetreimisiuni,numireaseaplic6maialeslaEl(cflISam2, 10,Dan
Ps2,2;Is61,1).Cuscopuldeaiseprecizarostulgipenirucasdlinilumeapelinia
i, sosir-ea acestui rege ideal este viu propovdduiti de profetii misionari ai Vechiului
lment. Nenumdrate sunt textele care exprimd clar speranla c[ r'a veni omul trimis de
pentru a aduce cu sine o cu tonrl altd conceplie despre lume 9i despre via1l.
liste o eroale a se crede c6 mesianismuli ar fi creatia lui Israel. Ideea mesianicdi este
rnai I'eche decdt aparilia lui Israel pe arena istoriei. Ideea, care a existat in suEt echiul
, a reluat-o iioar Ar raam gi prin ei descendenlii s[i direcgi - din momenrul autonzirii
desflr iirqirea operei de pregatue a lumii pentru lenire'a lui Hristos.
ldeea mesianic[ ia nagtere odatd cu inceputul neamului omenesc. Ceea ee a pro\:ocat
ina clespre refonnatorul sufletuiui omenesc a tbst necesitatea unei reacJii radicale
triya factorilor care au produs o atat de accentuatd suferint6 socialE. Inllturarea
Itestui rdu este justiticata gi teologic: care ar fi fost prestigiul Creatorului dac6 n'ar fi
Pf3gltir de la inceput ivirea unor z6ri senine pe seama omului impotmolit in faga unui
bbltucot insunrrontabil? Cu spiritul 1or putemic de scriitori inspirali, autorii cb4ilor
Vfclriului Testament se fac ecoul voinlei divine gi vestesc keptat cI omul va ie;i din acea
iters de barbarie. Nici o indoiall in privinla aceasta, nici cu privire la structura
fffinscendenrali a Mdntuitorului si mai aies in ce privegte superioritatea vielii spiriruale
fuln ae cea trupeascd. Astfel, de la intdia carte a Yechiului Testament, persoana
MAptuitorului promis se r-ede anuntata ca un fir ro;u de-a lungul istoriei pAnd ce se al'ata
lutrrii ca Fiu al lui Dumnezeu. Mai aies ideea mesianice este ceea ce leagl inneolalti cele
d6ilfi 'Iestamente. Biogratia MAntuitorului nu se face numai dupE modelul evangheligtilor,

r0r
Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2,
I
Pt,irr mesianisminleiegelu: a;tcptar-a unui rege ideal,I\'lesia, care va fi reprezentantul lui Dumnezeu
1997, pag. 14. ;l prirr care se r a realiza m'inmirea oarnenilor.
32 Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul Tbstament 33
ci gi dupl acea minunatE schili trasatii de Duhul, care a gr5it prin profeli. Toatii descoperirea
l,a Chinezi au aflat unii enuntatd ideea unui sfhnt care avea sd stabileasci armonia
cea din urmd este cuprins6 in Legea cea dintAi, de la atomul abia creat 9i pdnd la
misionarismul lui Hristos, pentru cE Vechiul Testament este intdia expresie a revelaliei dlitro cer $i p[mdnt.
scrise gi. prin urmate, izvorul prim al tuturor dogmelor dumnezeiegti, pe care nu numai le
' Se citeaz[ de obicei cuvintele lui Confucius (mort la 479 i. Hr.), profetul lor: ,,... c[ in
ilc apusene ar fi un sfhnt, care ar cwma neordnduielile, f6ri de a st[pflni; ar s6di
anticipeazd,ci contribuie mult la pStrunderea lor, Astfel incAt vorba: Novum Tbstamentum
firl multf, vorb6. Nu este muritor care i-ar putea spune numele, dar eu... auzit-am
in Vetere latet, Velus in Novo patet se potrivegte de minune tocmai in aceast[ legatur[ de
dAnsul ar f,r adevdratul sfdnt"s
idei.
Asemenea profefii glsim in Tibet, Cochinchina, Tonchin, Siam, Ceylon, Japonia,
Aceasta este concepfia adevdrati despre mesianismul Vechiului Testament gi nu
: ,, agteptarea unui sfint al sfin{ilor, o fiinlE umand minunat6, cereasc[ care va zdrobi
cum cred unii dinhe teologii confesiunilor protestante, ci el este un produs natural al
I dcmonilor, va pune toate in bund r6nduialS gi va restaura timpurile fericite care erau
socotin{elor omenegti, un imprumut literar de la babilonieni sau o intercalare ulterioarE in
lnceputul 1umii"6.
textul biblic.
Din menliunile critice ce se fac pe marginea textelol se va vedea cd susfinerile acestora $i tot dupi mdntuire tind gi budigtii Indiei gi ai altor popoare mari, care gdsesc
iere in promisiunea unui r5scumpiritoq a unui sfhnt mare, fiul fecioarei care se va
r[min doar ip oteze izolate ale unora care impart Biblia intr'o parte utilizabild gi una scoas6
in casa unui cioban"7.
din uz. Adev[rat c[ mesianismul nu este un apanaj propriu numai Vechiului Testament; idei
La egiptenis se agtepta victoria luminii asupra intunericului, a vietii asupra morfii.
mesianice gisim in literaturile religioase sau profane ale multor popoare.
La pergie, dupi Zendavesta, omului ii va veni un ajutor printr'un prunc ndscut din
La Greci, agteptarea timpurilor mai fericite este exprimate in nenum[rate ocazii. Sd
; acesta va h[r[zi morlilor invierea, va r6spl6ti pe cei buni Ei va pedepsi sever pe
ne gdndim numai la icoana ideal[ despre omul cel drept pe care ne-o di Platon in s
pIcIto9i.
sdu ideal.
Samaritenii gtiau cd o sI vini Mesia, care se cheam[ Hristos, iar venind acela le va
Paralele izbitoare ne oferb literahua romantr. In Eglo gaafY-a(2249), poetul M
i lor toate tainele vielii sufl etegti. DupE presupunerile samaritenilor (cf. In 4, 25),
anticipeaz[ nagterea unui prunc minunat, trimis din cer, care inaugwe azd o etl de
iu avea sd f,re o personalitate cu totul deosebiti de altele.
este regele acelei epoci de aur, indeplinegte condilii divine, zddlmicegte crimele, i
$i apusenii aqteptau sE vadi visul strlmogilor devenit realitate. Astfel, in oragele vechii
fiarele, distruge plantele veninoase...2
Charlres, Chalons sur Mame, Autum, Dijon s'au descoperit altare purt6nd inscripfii ca
De aceste timpuri este pasionat 9i scrisul lui Cicero (l l7-37 i. Hr.), pentru c6,,a
,,Fecioarei care va nagte druizii"; ,,Ir4aicii viitoare ndscltoare de Dumnezeu"lo.
nu va fi alt6 lege la Roma qi la Atena; alta azi, alta miine, ci in toatii vremea pe
tJniversitatea din Leipzig publicl sub direclia profesorului Hans Haas un atlas in
neamurile le va povdfui o lege, vegnicl gi nemuritoare; 9i toli vor avea invEldtor 9i
i in care erudilia contemporani intregegte istoria pe baza motivelor din istoria artei.
pe Dumnezeu"r.
din religia germanilor pigAni urmdtorul exemplu (p. 5): in apropierea unei biserici
La Babilonieni se agtepta din zi in zi yremea mdntuirii 9i a fericirii generale.
(iosforth, in Anglia, s'a aflat o piatr[ in care sculptura reprezintl pe zeul ,,Thor"
inceput, salvarea se atribuia zeului Marduc, iar mai pe urm[ s'a trecut aceastd perspecti
ind dupd,,garpele cel vechiu"rr, ,,care va fi invins abia dupi venirea omului p6cii
succesiv asupra diferifilor regia.
La leaginul M6ntuitorului cei trei crai de la Raslrit (Magii) sunt conduqi de o
credinla aceasta va fi fost bine popularizatAin poporul babilonian, cici numai aga
explicl orientarea dupl ea a Magilor. I E, llougaud,,4 kereszfdn;t)g es korunk,Narydrad, 1883 tom III, Uinvariable Milieu ch. XXXIL
p, l(10, cit. dupa Gruia, op. cit., R.T,, p.421.
l(ltrriu, rp. cit.. p.421 (R.T.).
I lhltlem, p.421.
2
L. Dennefeld, Le Messianisme,Paris, 1929, p. 283.
t Cicero, De Republica,llbr.Ill, cit. dupd G ruia, Spicuiri mesianice din cdrlile invdlalilor I tt, Ktlllig, OZ messianischen Weissagungen des Alten Tbstamenls, Stuttgart, 1925, ed.3 9i 4, p. 3l .

I D(tllcr, op. cit., p.4.


greci,Rev. Teol., red. Dr. N. Bllan, an VII, nr. 14-16, 15aug.-15 sept', Sibiu, l9l3' p. 420.
ll (lrrrin, op. cit., p. 422.
a
Dr. I Ddller, Die Messiosertvartung in A.7., Miinster i.W., 1921, p. 5.
||
I l, I laas, B ild eratlas zur Reli gions ges chic hte, Leipzig, I 924, l, p. 5.
34 NicolaeI'IEAGA

(Siegfried), care zdrobegte garpele cel viclean gi readuce comoara pierduti a epocii
aur"l2.
Astfel, mesianismul este zestre spirituald a tuturor popoarelor, doar c[ cele
I. Profefii mesianice in clrfile istorice
vechi profefii le afldm in Vechiul Testament. Ele incep cu cartea Facerii qi se succed
la profetul care formeaz6 puntea de trecere intre cele dou4 Testamente, pdnf, la
Botez[torul. Nu ne vom ocupa, in studiul de fa1i, de toate profe,tiile, dar nu vor fi
cu vederea cele mai de seam[ dintre ele. Interpretarea lor se va face in lumrna t
de credinfd ale Bisericii noastre: Sf6nta Scripturi gi, mai ales, Sfrnta Tradifie. 1. Intflia veste bunl
Ag dori sI se vadtr gi din acest comentariu practic cdt de mult a influenlat Vechi (Facere 3, l5)
Testament ideile mari gi sdnltoase ale popoarelor, fdrl caprin aceasta s[ se suprime
ce este specific nafional gi propriu. Dar mai ales ag wea sE se gtie cI Noul Testament In fruntea textelor mesianice ale vechiului restament stau celebrele cuvinte:
o prelungire fireascl a celui Vechitr. ie voi pune intre tine gi femeie, intre sdmdnta ta gi sdmdnfa ei; Acela va slErdma
tu ii vei infepa c[lcAiul Lui".
I ldu 9i
Aceasta este cea mai veche profelie mesianici. Prioritatea cronologicd ii este
ta de unii, iar caracterul mesianic al textului trecut cu vederea de altii. Dar
mcsianica ia fiin16 deodatr cu cdderea omului. Aceastd viziune clard a adevErului
omul de la inceput. Dumnezeu, in care credea Adam, ar fi rrmas fErr prestigiu daci
cu prtrbugirea lui, nu i-ar fi sddit omului in sufet gi n5dejdea intr,un ajutor.
bucurieilanagtereaintiiuluicopil(Fc4,1)mdrturisegteclproropdrinfiis,au
0u g0ndul la Omul lZgdduit de Dumnezeu. Congtiin{a clard a unei ,,vita nova,, este
pi in gAndul lui Lameh, care, ,,niscdnd prunc", zise: ,yA.cesta ne va mAng6ia de
pi de truda mdinilor noasffe, pricinuite de p6mAntul pe care l-a blestemat
" (Fc 5, 29).
Vrljmtrgia se pune intre ,.tine gi femeie". Pronumele,,tine" se referE la garpe, cel mai
dintre toate vietdlile cAmpului (3, 1). Articolul ,,ha" care premerge cuv6.ntul
", garpe, aratd cd, Biblia se gdndegte la un anumit garpe, la un $arpe giret gi
l, pe care capitolul 3 il pune intr'un raport de egalitate cu bErbatul gi in unul de
,ritrte intelectual[ fali de femeie. ln Vechiul restament garpele de aici este numit
diavol (de ex. inlelepciunea lui Solomon 2,24);inNoul Testament,,garpele cel
$e nume$te ,,satana", ,,diavol", ,,balaurul cel mare" care ingeal[ pe toat6 lumea
12,9;20,2).
l)lrr comentariile Sfintului Ioan llrisostomra, Fericitului Augustinl5, procopie deGaza16,
g. a., reiese cd tradilia vede in $arpe un instrument. In ca(ile lor gdsegti adevdrate
late ulc inv[fdturii despre ingerul rebel din Facere 3. Semnificative sunt spusele lui
ltt: ccoa ce se zice despre garpe se refbrl la acela care a lucrat prin garpe (,,quod

lEldurl,uu o 6rdpol"og tov 'A6ap, In


r2
Dr. A. Schulte, Die messianischen l(eissagungen des A.7., Paderborn, 1908, p.22. Gen., VII M. Gr. tom. 54, col. 612.
rr Regret c6, din motive tehnice, trebuind sd n nutem significat diabolum", ln Gen. libr. Il, cap. XlV, M.L., tom. 34, col. 206.
transcriu cu litere latine cuvintele evreiegti, am
nevoit sI trec cu vederea multe subtilitili de ordin gtiinfific. [0v o$v o,6pctov Doipovo dpdtro pooti(ei ilTlytl td & ogilpevov dgyovov, In Gen. M. Gr
17, r'o1.201.
36 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Tbstament 37

selpenti dicitur, ad eum qui per serpentem operatus est referetur"). Un altul. cate a a 0 grcutate ni se prezint6 la locul acesta in verbul ,,guf ': ,,a sfirAma". L-am tradus
inrdurire in formularea concepfiei despre diavol ca autor al picatului este Teodoret, 0u ,,tr sIdralrra", a doua oari cu.,a mugca". Nu numai pentru cd acest dublu in{eles
memorabilele salevorbe: .,"Ogyclvov fiv autog toO rfu otr"rpeic6 €x$poO"r?. V:tbului exprimdL mai potrivit pozilia intre cei doi vrijmagi, ci pentnt cd aceasta este
Dintre teologi, cei mai mulli urmeaza linia trasata de ace$ti sfinli 9i scriitori. versctului; garpele poate mu$ca numai partea inferioarl a corpului omenesc,
ExistAnd aceste premize, Lagrange are dreptate cAnd scrie (in: Revue biblique, l, muqcdturd care nu e totdeauna mortald, cum e cazul cu sftrdmarea capului.
1 897, p. 336): ,,$arpele care a sedus pe om nu-i decdt un ,porteparole"...
Tot aqa capului indic6 agadar nimicirea totald a vrdjmagului, cdtd vreme mulcarea
justificatS este interpretarea lui E. Kdnig. Acesta admite acea concepfie care poate ui indici numai un succes parlial. Aici este de acord Ei Vulgata: ,,ipsa conteret
numitii concret reprezentativlru. t(rum, et ti insidiaberis calcaneo eius".
Rezult6 cd Sorpele afr'st real, dar a reprezentat pe diavr-.,I. l)in ccle expuse rezultd clar structura profeticl a versetului. Convingerea despre
Cine este ferneia din versetul 15? Femeia este Eva, iar sdmdnfa ei sunt urmagii lui 3, I 5 o avea gi Sfrntul Pavel, c6ruia textul ii servegte de bazi la Romani 1 6,
omenirea intreagE. Unii v1d aici o femeie a viitorului, pe Maria, iar prin simdnla ei in loc dc ,,s[min1a femeii", Sfintul Pavel are ,,domnul pdcii", titlu pe care-l poartd
un om al viitorului, pe lisus, fiul Mariei. Aga. Murillo scrie (in Geneza sa, 1914, p. 306): lu Isaia 9, 6. Privitprin Epistola c[tre Romani, versetul 3, l5 primegte urmitoarea
mujer del v. l5 es Maria". lfa: Urmagul femeii este de origine divin[, garpele indicdpe satan, iar r[zboiul iniliat
Mulli ar voi ca femeia sI fie Eva gi Maria totodate. Eva, in sens literal, Maria in ll tl'Argegte cu o victorie total6 in favoarea ilustrului urmaq al femeii,
spiritual, ('g accst in(eles a trecut gi in Sfdnta Tradilie, dupd cum se poate constata inc[ in
Contextul nu admite s[ ne gdndim decit la Eva. Cuvintul ,,i;ah" este folosit in 2, ul doilea la Irineu: ,,s6mdn[a care avea si zdrobeascf, capul Earpelui este fiul
3;3,1,2,4,6,12,13,16 pentru a determina pe intaia femeie, deci natural, nupoate fi
acelaSi caz gi in 3,15. ,/eru" (s6m6nfa) expriml descenden{a femeii. insernnarea col Abiu rnai tArziu de tot con{inutul mesianic al versetului a fost contestat de unii.
o pretinde 3, 16, unde expresia ,,sEm6n{a" este ldmuriti prin pluralul copii. Prin acea oomentatorilor admit ins6 sensul profetic.
interpretare, Mintuitorul fEg[duit nu-i deloc exclus, el este doar unul din mullimea Rezultatul celor spuse este deci urmdtorul: in decursul vieyii ei, omenirea are de
urmagi ai femeii Eva. t'tt [\dul, sub toaleformele lui, in sfdrSit, printr'un celebru urmas al ei va ieSi
,,Samdnla garpelui" sunt gerpii, ca urmaqi ai acestei reptile, care reprezinta din lupta in care Vrdjmasul Satana. agresorul permanent al omului, iSi
colectiv rlul din lume, iar individual pe diavol. tu inddrjire s.fera su de interese.
in partea a douaafrazei,obiect de disculie este pronumele ,,acela". In textul ori Artlbt, avem in aceast[ sentinle divind ceea ce cu tot dreptul se numegte
avem ,"hu". Eweiescul ,,Zeta" are insemnare colectiv[, pronumele ar trebui sE vurrghelia, adicd intdia veste bunA.
plural (cum este cazul in Facere 15, l3; 17, 8). in textul nostru pronumele e la sin
atunci determin[ pe un individ (ca in Fac ere 4,25). Septuaginta raduce uot\, dov 2. Binecuv6ntarea lui Noe
LXX s'a gdndit la unbirbat al viitorului; dacd s'ar fi referit la,,sdmdnld", ar fi (Facere9.25-26)
traducf, cu un neutru, crr)td, iar dacl s'ar fi gdndit Ia ,,femeie"' ar fi trebuit s6
critil. Numai Vulgata a tradus cu ,,ipsa" gil refer[ la femeie. Se vorbegte insd aqa de llrr nlt tcxt mesianic il alc6tuiesc cuvintele rostite de Noe: ,,Blestetnat s5 fie Canaan,
de acele exemplare ale textului latin care aveau,,ipse". Astfel, se afirmi ca Itala V1 li lialitor sii; Binecuvdntat sI fie Domnul Dumnezeul lui Sem 9i Canaan sd fie
,,ipse", cu toate c[ premerge neutrul ,,semen". ltti; lrirgeascd Dumnezeu pe lafet Si sd l.,cuia.scd in ldcaqurile lui Sem Si Canaan
Pronumele ,,hu" se referd la s6mdn![, nu la femeie (in Facere, pronumele iltryd lui".
,,hu"=,,el", ,,acela", se folosegte gi pentru femininul ,,ea", ,,aceea"). Traducerea lui t'R1uun este blestemat si he rob. Fratele lui Sem gi Iafet nu a fost Canaan, ci Ham,
cu ,,ipsa" este gregit[. Etttli irr blestem figureazd nepotul lui Noe. Pentru ce? Mulli comentatori citeazdpe
'u, cilre amintegte o tradilie mai veche, dupl care Canaan ar fi fost primul mafior
r7
Acela, (garpele) a fost instrument dugrnanului adev[rului (diavolului), In Gen. cap. III,
32, M.Gr., tom. 87, col. 201. '()nlra Haereses, Ill,23, M. Gr. tom.7,col.96'7.
rB
E. Kiinig, Die messianischen Weissagungen, p. 84 tflv l't\,v, M.G., tom. 12. col. 108.
38 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament 39

ocular al scenei din versetul 21 gi, prin urmare, intiiul vinovat. Acesta a chemat apoi gi lui Procopie de Gaza, n'am avea o binecuvAntare, ci cu tot dreptul un blestem
Ham la faga locului2r. I srael.
Alfii suslin cd in timpul lui David Canaanilii au ajuns sub jurisdiclia lln scop politic nu are nicidecum textul, cum pretinde Gunkel26. Acest text este
intrucdt Canaani{ii se aduc in leg5rurd cu Ham, cdci in Facerea 10, 6 Cataan este cel contrastant; poate, cu timpul se vor lf,muri toate problemele ce se pun in cadrul lui
tAndr copil al lui Ham, s'ainlocuit Ham cu Canaan22. lucru este sigur, cuvintele lui Noe anunli marele adevdr cd pdcatul 'se pedepseSte
Eu cred mai degrab[ cI chiar in textul original a figurat de la inceput numele l0r virtutea se rdspldteSte mullumitor.
Canaan pentru urmdtoarele douE motive: l. in Facerea 9, l, Ham a fost binecuv6
deci cu greu putea sd cad[ blestem asupra lui. Aceasta este 9i teza Sf6ntului 3. Flglduinfa lui Avraam
Hrisostom23. Noe rostegte blestem asupra lui Canaan pentru ca tofi sd ia aminte la (Facere 12,2-3)
fScut pdrintilor gi blestemul pdrintesc are urmdri dezastruoase pentru descende
Adev6rat ci Canaan este incadrat intr'un text cu fra{ii Sem 9i Iafet, dar evreiescul , tn istoria mesianismului, ldgdduinlele fEcute lui Awaam ocupd un loc cu totul
(frate) aplicat la Canaan are infelesul mai larg de rudenie. 2. Sem este binecu Cluvintele profetice sunt urm[toarele: ,,Voi face din line un popor mare, le voi
Binecuvdntarea sa este de conlinut spiritual. Dumnezeu este numit: ,,Dumnezeul ltl1lvdnta Si voi binecuvdnta pe cel ce le binecuvinteazd Si pe cel ce te blestemd il
Sem", numire semnificativ[ gi plind de nidejdi. Pentru a se specifica raportul hleilema, si se vor binecuvdnta intru tine todte neamurile pdmdntuhri " (cf. 9i 28,
Dumnezeu gi Alraam s'a numit Dumnezeu: ,,Dumnezeul lui Avraam, D 14,4l 26, 4;28, 14:32,13).
p[rinlilor" (Rugdciunea lui Manase l, l), iar mai tArziu Hristos il agriiegte pe Cel de A luco din Avraam plrintele unui popor numeros este cea mai neagteptat[ promlslune
cu vorbele: ,,Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!". Aplicat[ la Dumnezeu, patriarhul inaintat in v6rst[ gi lipsit de copii. Flglduinta avea si devind realitate,
are sensul de lfludat si fie Domnul (pentru binefacerile Sale). in conformitate cu c[ de ea este condilionatA atat fericirea popoarelor, cit gi renumele patriarhului.
lui Noe, Sem avea si devind favoritul Domnului, organ al revelaliei dumnezeiegti. il binecuvinteazd,adicitii diruiegte tot felul de bunuri materiale gi spirituale.
lafet primegte o binecuvdntare materialS, care-i promite intinderi teritoriale gi i t,nume mare" prevestegte celebritatea legat6 de acest prieten al lui Dumnezeu.
inmullirea ca num6r (scil. a urmagilor). 'itatea fald de Avraam qi bunuriie juruite lui depinde mAntuirea. Cel care este
Perspectiva de a lua parte la binecuvdntarea spirituald a lui Sem se deduce icul acestei unelte a credinlei igi in6buge singur izbAnda in viala omeneascE gi
cuvintele: ,,s[ locuiascl in lEcagurile lui Sem". Unii comentatori iau ca subiect la r,lu totul pe cea viitoare, cici Awaam este mijlocitorul universal in aceastd privinld
locuiascd..." pe Dumnezeu, nu pe Iafet. Subiectul este Iafet, cdtre care se adreseazl Noul Testament incepe cu ,,Cartea neamului Iui Iisus Hristos, hul lui Avraam...".
Fraza ,,sllocuiasc6..." nu se inlelege cE Iafet se ldrgegte atdt de mult incdt ar a nc dovedegte Avraam strdbun al Mdntuitorului. iar Acesta descendent al
Semili din agez6rile lor, cum presupunea inctr in secolul VI Procopie de Gaza2a, ci
preteaz[ intr'un ,,sens istoric culrural, referindu-se la prozelilii care, din mijlocul Rellizarea fEglduinlei o vf,degte qi Ioan 4, 22 (m6ntuirea vine prin iudei).
indo-germane, se vor asocia la elita religios-istorici a lui Sem"25. Dacd s'ar inl Sllrrlii Pirinli admit caracterul mesianic al textului 9i apreciaz6 mai ales conlinutul
al flgdduin(ei ftcute acestui,.atlet" al credinlei, cum il numeqte Sfdntul Ioan
tr27 pe patriarhul Avraam.
2l Cf. Lange, 1.P., Die Genesis (Bibelwerk),Leipzig,1977 ,p. 1877 9i Fillion, La Sainte Bible,
(La Genese), Paris, 1929, ed. 9, tom I, p. 50.
22
Dr. P. Heinisch, Das Buch Genesis (Die H, Schrift des Ahen Testaments gerausgegeben l,ll., I ,ie lJrgeschichle und die Fatriarchen, das erste Buch Moses, Gdltingcn, 191 1, p
Feldmonn, Dr. H. herkenne Bd. l), Bonn, 1930, p. 186. Acesta are Ham in text, pe Canaan il
in paranteza. nk,lisrnul stabilit de SfAntul loan Hrisostom aduce o contributie interesantl la ltmurirea
23
Adyoo eig d1v Elod6ov, M.G., tom. 53, col.269. lFxt, l:$tc ca gi injocurile olimpice, zice Hrisostotn, pentru aderenlii sdi, Avraam este ceea
2a
,,Acest loc prezice c[ Imperiul roman invadeazd agezdrile Iui Sem", Comentarii la nlle tu l.jocurilor olimpice pentru admiratori. ,,Nu numai atletul care obline cununa victoriei,
M.G., tom 87, col. 307. I eci care trudesc ai asudi, ci gi admiratorii invingdtorilor se impdrtdqesc de fertctrea
:5
Kdnig E., r,p. cit., p.92. , I r Ltvida et Saule H,'mil Il, M.G., tom. 54. col. 687
40 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament 4t

Teologii care nu admit sensul mesianic al acestui text se pot impdrfi in doud Scnsul religios al versetului este copiii sufleteSti ai patriarhului se vor inmulpi,
grupe: vor.fi adevdralii stdpdni ai pdmdntului, iar printr'un urmag celebru al lor se va
l. Sunt mai intdi aceia care nu dau nici o importanlS textului, cum face Kautzsch fcri c ire a tutu ro r o am eni I or.
colaboratorii in ,,Die heilige Schrift des Alten Tbstaments'28
2. Grupul doi sunt aceia care iau atitudini wdjmage fa15 de textul mesianic, cum 5. Profefia lui Iacov despre implciuitorul
face de exemplq E. Reuss, care susline cl,,interpretareamesianicl sebazeatipe (Facere49,10)
greqitl a Grecilor" (Romuri 4,l3)2e .
insd ftglduin+e ca cea din Romani 4, 13 sunt atagate gi altor personalitdli CupitLclul49 dinFacere conline o cuv6ntare apaftiartrului Iacov, rostitiinfala copiilor s6i.
,J'librekhu" din versetul 3 este un Nifal, fie cd l-am redaprintr'o forml reflexivi (se profeticl a cuvSntirir rezult2i din aprecierea vorbitorului care, chemAndu-gi copiii, le
binecuvinta), fie cE l-am traduce chiar cu pasivul, Avraam rdmdne totugi mijlocitor real h vederec6,,anunfi cevafiinviitof'(verset 1). Profefiaculmineazdincelebrulverset 10:

universal intre binecuvAntarea dumnezeiascd gi omenire. dc leu luda... Nu va lipsi sceptru din ludq, nici toiag de cdrmuire din mijlocul picioarelor
pdnd cdnd vine $iloh Si de el vor asculta popoarele".
4. Urmaqul celebru Autcnticitatea textului a fost contestat6 din pricina structurii sale hristologice, cdci
(Facere22,l7) ia cregtinl a inserat acest verset intotdeauna printre cele mai sublime preziceri
ico. Orice pretext in incercarea de a acomoda gustului nostru structura versetului
Suntin carteaFacerii cdteva texte (22,1'l;26,4:28,4; 48,4) inrudite ideologic. Ele ll r[stoarnd nemuritorii interpre(i ai Sfintei Scripturi, dintre care este de ajuns sd citez
pot rezuma in cuvintele: ,,Voi inmulli sdmdnla ta ca stelele cerului, da-voi tul Ioan Hrisostom3r, Teodoret de CyC2, Procopie din Gazaat, Damiansr (secolul
tale tot pdmdntul acestq Si se vor binecuvdnta intru sdmdnla ta toate Fulbertusrs (secolul XII). Iuda se aseamlnl cu un leu, din pricina rolului important pe
pamdntului". tlofine in decursul istoriei acel trib.
Promisiunea aceasta a fost determinatd de vrednicia lui Avraam, care a,,ascultat Cluvintul ,,sceptru" este traducerea grecescului oxflntpov. Riddcina ideografici
Domnul gi ap[zit orinduielile, poruncile, legile 9i invlfdturile sale". t dat nagtere la mai multe cuvinte, dintre care ne intereseaz[: oxrlr]norv= baston,
Fondul acestei fbg6duinle e ste similar celei din 12, 3. Avem aici in plus / : :
a se sprijini gi oxqntpov b5{ pentru sprijin. Evreiescul corespunzitor este
cu,,stelele cerului", ,,pulberea plm6ntului" (28,1 ),,,nisipul mdrii", care sunt sinonime , iar ,,toiagul de cdrmuire" este un sinonim. in Vechiul Testament sceptrul este
indicd posteritatea numeroas[ a cuiva. ,,SdmAnta" sunt urmagii cuiva (cf. Facere 3, I cu care pIrinlii ating copiii neastdmplra(i (Proverbe 13,24),,,toiagul mAniei", cum
Descendenlii sunt intei cei dup[ trup, apoi cei dupd credinfd oi dx nioreroq,, cum preci ,lce (Proverbe22,8).,,Toiag" poartd pdstorul (Miheia 7, l4) 9i regele (lsaia 14, 5).
Pavel in Galateni 3, 7. Izvorul binecuv0ntErii este,,sdm6nta", adici un descendent al I cste deci imaginea celui care conduce gi are dreptul gi puterea de a pedepsi pe
Avraam, Issac, Iacov; obiectul binecuvdntfuii sunt popoarele plmdntului intreg : stdpdn, rege, irnpdrat.
nicidecum numai locuitorii Canaanului, cum interpreteazl uniia. in aceste texte se
adev[ratii campanie in jurul verbului ,,barak"= a binecuv6nta, care vine atdt la Ni
(Facere 12,3;18, I 8; 28, l4), cdt Ei la Hitpael (Facere 22, 18;26, 4) gi pe care unii il 1 Htirustorn zice: ,,Naliunea iudaicl cu geful ei propriu va exista pind cAnd vine acela care este
lflrttl[ popoarelor pentru mdntuirea lor". in Gen. omil. LXVII, M.G., tom 51, col. 574.
cu pasivul, ,,vor fi binecuv6ntate", allii cu reflexivul, !,se vor binecuvdnta".
acceptabile ambele forme, cdci ideologic textul nu se schimb[ foarte mult. Mesi lAve aici un indiciu clar despre venirea Domnului... imp6ratul vegnic Egiduit de Domnul", in
n
Xl,lX Gen. omil LXVII, M.G., tom 80, col,2l7.
interpretat acest textlsus, fiul lui Sirah 44,20-23 qi Noul Testament, dupi cum rezulttr
l,llrlritt,s cste dupd trup din sarndn(a gi rid[cina lui lacob, precum a prezis acesta...", in Gen,
spusele Apostolilor Petru 9i Pavel (Fapte 3, 25; Galateni 3, l6).
I , lorrr 87,, col. 499. ,,Cel de-al doilea Iuda este Hristos, care dupd trup s'a ndscut din tribul lui
col 49tl
Fptrrropul Damian (sec. XI) combate pe iudeii care n'au primit pe Hristos cunoscut in Vechiul
28
Ed. a treia, Bd. Tiibingen, 1909,p.23. t sub numele de ,,sceptru", Antil. ,,Contra ludaeos", M.L. tom. CXLY col. 42-68.
2e
E. Rzuss, Dre heilige Geschichte und das Gesetz: Pentateuh und losua,Braunschweig, 1893, p. T l"rrlhcrtus(sec.XII),,,TractatuscontraIudaes": infrunteaacesteilucrdri punecamotto4g.
ro
Cf. Dr. l. Dtiller, op. cit.,p.22. ;l r:x;rlicl apoi ctr ,,doritul neamurilor a venit", M.L., tom. CXLI, 305-3 I 8.
- 42 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament 43

il prin intervenlia sa energicd, pe Iosif de la moarte (Facere 31 ,26), reprezintd in


Sceptrul lineau domnitorii de obicei intre picioarele lor. ,,Aga se poate vedea
monumentele din Persepolis"36. Agadar, neamul lui luda va fi acela care furni pc fialii s6i (Facere 44, 18), dar Moise este apoidin seminfia lui Levi, iarlosua din cea
poporului pe conducdtorii 1or. Aceasti intaietate va p6stra-o Iuda,,pin6 c6nd vine El'rnirn. DupE epoca lui Iosua cregte din ce in ce preponderenla lui luda. Mai departe
$i
Atunci regalitatea trece asupra lui $iloh, care este tocmai domnul dorit gi acceptat de epocajudecdtorilor nu putem merge cu referirea Ia $ilo-orag, clci Iuda ;i-a lIcut de
CuvAutul ,,$iloh" a fost obiectul unor indelungate discutii. Dupf, principa lntrarcain $ilo, aajuns, iarprofelia s'arfi epurzat.
interpretlri,,,$iloh" ar fi : Punctele 5 pi 7 se sprijina pe LXX qiVulgata (LXX are td o'7to)€ilrEw, Vulgata,,cui
'rux (a;er) 9i r)
l, Nou-ndscutul31, est"), pentru cd consider[ ,,$iloh" un ,,compositum" din o (l),
2. Salem= oragul Ierusalinf8,
:
* $ul ($ilo) acela care, c[ruia i se cuvine (scil. Domnia). Aceastl interpretare, admisd
3. $ela, fiul lui Iudase, Bt'igcna., Hrisostomas. Teodoreta6 etc. este in deplin[ armonie cu contextul, ca 9i
4. $ilo, oragul cu acest numeao,
:
lgUerca lui ,,$iloh" de la verbul n)iu a trdi in pace, substantivizat; Impiciuitorul,
Adev6ratul domnitolr, I este un,.apax legomenon". Dar
plcii (Isaia 9. 5) Eiprvoiolq, Fridrich. ,,$iloh"
5.
6. imp6ciuitorula2, in aceasta constd secretul profe(iei. Este un nou nume ce se dI lui Mesia; meritul
cIruia i se cuvine (domnia)a3.
7. Acela lui Iacov, care a ini[iat titulatura.
Punctul I cade, neavdndjustificare gramaticali gi dogmatic[; asemdnarea lui , ,,PAna cAnd" (,,ad ki") nu indic[ sfhrgitul domniei, clci aceasta este continuatl de
cu oragul Salem (Ierusalim) nu este indreptifitd, iar nepotul $ela era prezent gi nu Mesia este urmag din Iuda, in care prioritatea acestuia igi ajunge culmea, 9i flrd a
chestiune de viitor ca sd se gAndeascl unij comentatori la el. impotriva identificarii Bc continuA in sens spiritual. Un paralelism lSmuritor pentru ,,panA cand" este Matei

oragul $ilo, din seminlia lui Efraim, avem argumente filologice. Numirea localitafii | ,,$i el nu o cunoscu pdnd cdnd ea n[scu"
: nu a cgnoscut-o niciodatd. HobergaT 9i
$
este scrisd diferit de cea din 49, 10. De cele mai multe ori ortografia este urmatoarea: i iai crteazd spre acest scop Facerea 28, I 5: ,,cdci nu te voi plrisi pand cdnd nu vol
(Iosua18,1;18,91 19,51;21.2;Judecltori 18,31;21, l2;1 Samuel 1,3;2,14;3,21 4,
:
0oca ce !i-am promis" nu te voi pdrlsi niciodata. Conform 9i Apocalipsei 5, 5, unde

4;14,3;1 Regi 2, 27;14,2; Ieremia 26, 6), alteori se scrie r).ur (Ieremia 7, 12; Judecdtori nunlc$te pe intemeietorul imp[rdfiei spirituale: ,,Leul din Iuda".
2 1 ) sau scurt tlo (Judecdtori 21, 19, 1 Samuel 7, 24, leremia 7, I 4, Ieremia 26, 9; psalmul Astfel, impdciuitorul ar fi personalitatea in care presfigtul lui Iuda igi atinge culmea. Senzul
60), niciodati n)'o (cu hirek gadol, adici,,scripto plena"). i ar fi deci urmdtorul: ,,in tr,.,t decarsul timpului, ce'nducerea puhlica nu va fi cedatd
lui h[csia, leul din luda Si ndddjduitorul universal pentnt mdnluire"ae.
$i istoria este impotriva identificlrii lui giloh cu oragul gilo, din seminlia lui E
Iuda gi seminfia sa n'au axut rdganr/, s[ joace un rol at6t de preponderent in ti Accasta este interpretarea tradilionald a textului, citd vreme unii teologi protestanli ii
primare ale istoriei, ci abia mai tarziu. Dac6 s'ar referi la oragul $ilo. la o epocr deci con[inutul mesianic. Astfel, Hugo Gressmann, in monumentala sa lucrare ,,Der
ius"50, susline c[ domnitorulvizat aici este David, iar imnul a luat fiin!6 in epoca
poporul.inc[ nu era organizat, ce rost ar avea cuvintele: ,,nu va lipsi domn...,', cdnd nici
i rcge. Este o dedicagie fbcut[ domnitorului gi cititE sau cAntat[ in fala lui. Protocolul
era intemeiatS regalitatea? Iuda, al patrulea copil al lui Iacov, are merite pentru familia
rhrrnnitoare pretindea caprin;ului sE i se ureze o domnie veqnic6.
lnccrc^rea aceasta este inadmisibil[, deoarece Binecuv6ntarea lui luda (49,8-12)
16
Y. Zapletal, Alttestamentlicftes, Freiburg, 1903, p 33.
r7 purte dinff'un lung gir de binecuvdntdri ale capitolului 49. Lipsa versetelor 8'12 ar
Interpretare amintita de H. Schmidt, Der Mithos v. wiederkommenden K6nig in Alr Tt
Giessen, 1925, p. 8. icgiltura dintre 7 gi 13. Apoi, n'ar fi at6t de m6gulitoare pentru regele David dedicalia
38
Admisi de Reinke, 1., Geschichte des Volkes Israel,1876,p. 55.
3e
Acceptatd de W. H. Bennet (in Genesa sa p. 437), citat dupl Zeitschrift fiir die alttestament (istr. r)rni[. XVII, M.G., tom. 12, coi. 258'
Wissenschaft, 1909, p. 194. 0nlr,XL.lX,omil.LXVll,M.G.,tom.54,col.574:><o.i.xcLfgdrcvEroqdvE),rlqrigndxerto.r
a0
Propusi de mai mul1i, admisd de Fr. Delitzsch, Neuer Kommenlar ilter die Genesis. blnr'zice': ,,pdnd cind vine ccl cdruia i se cuvine.'.").
1887, p. 520. ( icn., cap XLIV, M.G., tom. 80, col' 277.
ar
I. Brihmer, Dos erste Buch Moses.1905, p. 1 19, ,,bis der erchte Herrscher kommt',. r1g, C., Die Genesis, Freiburg in Breisgau' 1908, p. 443.
a2
Sustinator insuflelit E. K6nig, Die mess. Weissagungen, op. cit., p. 9g gi L. Cl. Fillion, ',lti,Y., Genezo. Inlroducere Si comentarii, Cerndu(i, 1909, comentarii la 49, l0'
d'Israel, tom l, 1927, p. 122:,,LePacifique". popoarele".
At,t,,trtli i{ee rczultd gi din continuarea versetului ,,de el vor asculta toate
ar
Mai rnulti adercnli amintesc pe v zapletal,Alttestamentliches,Freiburg (Schu,eiz), 19( tlflttirrp,crr, \930, p. 222.
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul kstament 45
44

care are in vedere o epocd ce aparfine viitorului indep6rtat. C[ in vremea regelui David l)cntlu ca, incl din secolul al III-lea, Origen s6 se fi putut exprima atdt de mult ca de
va fi cdntat in auzul regelui acast fragment din Facere, nu este exclus; unii i-au putut (,,De nimic nu vorbe"te profepia aceasta atht de mult ca de Hristos... pe care-L
chiar interpretarea gregitl propusl 9i de Gressmann' ntr pentru acum, ci pentru plinirea vremii, cdnd Dumnezeu a trimis pe Fiul; ,,steaua"
un indiciu despre divinitate, iar ,,toiagul" unul despre natura omeneasci a
6. Steaua dinlacov i"56) asupra caracterului eshatologic al profepiei, trebuie sd fi existat o tradipie cu
(Numeri24,17) bine fixate, pebaza clreia acest Parinte al criticii literare sd fi putut conchide.
oeful rlscoalei iudaice, sub impdratul
Turgumim aplicd profepia la Mesia, iar
Un alt text de caracter mesianic ar fi Numeri 24, 17. Sunt cuvintele rostite de vrlji primi numele Bar-Kochba = fiul stelei, pentru ci l-au crezut Mesia cel prezissT
moabit Valaam: ,, il vad, insd nu acum" il privesc, dar nu este aproape! O stea vq
ilunrcri 24,11 .

din lacov Si un toiag se va ridica din Israil Si va zdrobi tdmplele Moabului Si pe toqi
Aceastl tradipie se menpine in cursul timpului, dovadd ci tdrziu in secolul XI,
lui Set ti va dobori la pdmdnt". Damian combate, in Antilogul sdu, pe Iudeii care n'au primit pe Hristos,
Verbul ,,erenu" este la imperfect, se traduce cu prezentul, idee susfinuti de 96
lor in Vechiul Testament sub numirea ,,Steaua lui Iacov"s8.
frazei gi de celelalte forme verbale din text, deci ,il v5d"; ,darak" este perfect, eveni
Itt conformitate cuaceastdprezicereMesiavafiwtviteazde seami, carevareduce
aparfineviitorului, deci:,,var5s5ri"',,Steaua" este aiciimaginearurui omde seam( dc
pe cei mai temupi du'mani ai sdi.
sau rege, du@ cum rezulti din ansamblul verseurlui. conpamfia se repetl in vechiul Te oi
La Daniel 12, 3 oamenii virtuogi sunt tot atatea ,,stele stralucitoare", in Facere 37, 9 Clu toate acestea, mai sunt unii care se rostesc importiva mesianism ului. ,,Steaua
oi
Iosif sunt,,11 stele", la 15, 5 Si26,4urmagii lui Awaam 9i Isaac sunt stele m[runte, i I cure nimice"te pe Edomipi "i Moabipi nu-i nici Mesia nici vreo personalitate de
oi pe
Apocalipsa 22, I 6 }kistos numegte , ,stea sffilucitoare". , ,Toiaguf' este simbolul domnitr
se u viitorului, ci este regele David care a subjugat unii 'i pe alpii". Aceastd
(ienFacerea4g, 10). ,,Fiii lui Sef'sunt edomifii; aga interpreteazS $i sephraginta (uiot)g rc tlui Mowinckel5e ad:ucein discupie alte probleme, in legdturi cu Pentateuhul,
qi Vulgata, degi eweiescul ,,$eth" are 9i insemn[tatea de ,,tumult de r[zboi", de aceea, dacir le poate suspine sau nu critica modemd nu discutdm aici. in tot cazul, pentru
teologi - caW. Geseniuslr, E. Kiinigs2, P. Heinisch53-presupun clestevorba depieirear ru udmis caracterul supranatural al textelor precedente nu este nici o dificultate a

cu sentimente rizboinice gi traduc vorbele ,,bne $eth" cu ,,prietenii vuietului de "i rnesianismul acestui loc@, mai ales cE ideea unui mAntuitor nu este strdind
,,copiii ruietului de rlzboi" etc. lui. Fapa de celelalte texte, Numeri 24, 17 adtce ceva nou, informeazd ci, ideea
in cazul acesta, sensul mesianic al textului este qi mai evident. existd din vremi strdvechi "i tn mijlocul popoarelor pdgdne.
Valaam stribate timpurile pdn6 departe in epoca Aceluia pe care il vede ndscAnt
ca descendent al lui Iacov. Este steaua dup[ care s'au orientat Magii (Matei 2, 2), 7. Profetul cel Mare
sosind in lerusalim, intrebarfi: ,,Unde este Nou-n[scuful, clci noi am vlzut steaua
(Deuteronom 18, l5)
r6slrit?". Marele astronom Kepler constatl cE aceast6 stea extraordinard, dupl care
condus Magii p6n6 la Betleem, la leaganul Mantuitorului, a aparut la R6sirit, $i-a
multele profepii atribuite lui Moise este "i Deuteronom 18, 15:. ,,Profet
[.lnrr <lintre
cursul spre Apus gi a displrut apoi pe horizontul Palestineisa. Disparilia stelei Orig
:uLtdu, ditt mijloculfrapilor tdi, ca mine, va ridica pie Domnul Dumnezeul tdu,
motiveaza astfel: steaua a aparut deasupra locului unde era pruncul 9i a stat, a
sd-l ascultapi"
Hristos, nu s'a mai v6ztJt, ca gi Duhul Sftnt, care a venit in chip de porumbel 9i
r[mas in Domnulss.
rtp. cit., col.'717 "i'776.
llcld, op. cit., p. 35.
s1
in Handwr)rterbuch, ed'. 14 (Buhl), p. 792.
Antilog contra iudaeos, M.G., tom. CXLY col. 42-58,5'7-68
s2
in Die messianischen Weissagungen, ed. 2, p. 114.
s3
in Das Buch Numeri (DieHl. Schr. Des Alten Testaments, publicat Faldmann-Herkenne, Mtrwinckel, Der (lrsprmtg der Bileamsage, Giessen, 1930 (in Zeitschrift fur die
rtliche Wissenschaft..., ) 930, Heft 4, p.248.
1), Bonn, 1936, p.98.
gri slcuua a rflmas in vorbirea figuratd imaginea omului, de aceea steaua care inchipuie pe
sa
Dr. Gheorghin, Sfdnta Evanghelie dupd Matei, Cemfu{i I' 1925, p' 118.
pilc cAt se poate de luminoasi nu numai in Vechiul Testament, ci "i in vorbirea rom6nilor:
5s
Origen, In Numeri Hom.,XYlI, M.G., tom. 72, col- 717 .
46 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul kstament 47

Nabi (de la xl (naba) = a comrrnica o gtire, a vesti cu insufle{ire) este un vestitor p textul nostru. Iudeii agteptau pe Mesia ca profet (Ioan 1 , 21), d'e aceea cu mai
i
voii lui Dumnezeu, un profet de seam5 9i adev[rat. Cdnd este vorba de un profet fals lle ocazii bdrba{ii Noului Testament identihcar6 pe Iisus cu profetul anticipat de
determina mai de aproape noliunea sau persoana, de exemplu, ,profelii lui Baal", eronom I 8, I 5 (conform Ioan 6,14;7 ,40). Se vede cd ceea ce spune Procopie din
de-ai Agerei" I Regi 18, 1 9. Aici nu este cazul, deci ,,nabi" este un profet al Domnu estc tbarte adevdrat: ,,Moise este profet ca gi Hristos. c6ci Moise a eliberat poporul
unul care exceleaz[ prin grandoarea lui, c6ci altcum nu era necesard prevestirea llgipt, iar Hristos lumea intreag5 din ghearele diavolului"62
a lui gi compararea cu Moise. De altfel, gi cuvintele ,,va ridica Domnul" exclud posibili
aplicirii acestei preziceri Ia un profet oarecare. 8. CAntareaAnei
Adevirat cd, dintr'un punct de vedere, nu Moise, ci Isaia sau alfii sunt profeli (1 Samuel 2,10)
Aga cE titlul de comparalie pare potrivit. insi, avindu-se in vedere caracteristica
lui Moise - legEmintul gi noile directive spirituale pe care le d[ omenirii - el rlmdne ln cart.u intai a lui Samuel intdhim, in capitolul 2, 1- 10 un imn religios pe care Ana,
celebru intre profe{i, iar profetul pe care il are in vedere textul se aseaminf, cu Moise r lui Sarnuel, il rostegte in fala altarului. in istoria biblicd imnul este cunoscut sub
Ceea ce Moise este esential - un legdmdnt nou 9i o indrumare noui pe seama omentrtt. de CAfietrea Anei. Imnul culmineazd cu cuvintele: ,,Domnulvajudeca marginile
acest sens, Moise este tipul viitorului profet. i Si va da putere regelui sdu Si va indl;a cornul Unsultti sdu".
Coranul6r aplica realizarea unei astfel de profelii la ,,trimisul lui Dumnezeu" li it l)c judecata divini se face caz deseori in Sfdnta Scripturd. Verbul ,judeci" este
scopul trimiterii: ,,ca s[ cur[1easc[, s[ invele Scriptura 9i inlelepciunea" (III, 158). in lui ,,iadin", de la,,diin" = a face dreptate, gi exprimd acfiunea in urma c6reia
2, Moise este considerat trimis al Domnului, dar lui i-au urmat alli ,,trimigi", dintre Irrczcu pedepsegte exemplar pe vinovat gi rdspl[tegte mulfumitor pe cel drept;
Coranul pomene$te pe ,,Iisus, fiul Mariei", ciruia in Sura IV, 169 i se zice: ,,Mesia, Ii pdmAntului" este un sinonim penhu,,toate neamurile pdmdntului" : metonimie,
'gi n i le
fiul Mariei trimis adevlrat al lui Dumnezeu". (pdmAntul) pentru conlinut (popoarele). Dhorme63 anage luarea aminte ci expresia
Pronumele ,,tdu" se refer[ la Israil, din care se na$te Profetul. mai ales inpsalmii mesianici gi citeazdPs. 2,8;Ps.72,8.
Omul este liber si asculte pe cine vrea, dar numai profetul trimis de Du Uste obiceiul Sfurtei Scriprwi, constati SfEntulVasile cel Mare, de apune 1ucruri1e uiste
aduce dreptate gi-i dI fericirea. in acest sens, se zice: ,,s6-l ascultali". celor bune, pentru cd numai atunci poate sI existe o bucurie adevEratd pe urma celor
Vechii iuclei au crezut cI acest mare urmal al lui Moise estc Iosua, Ieremia
, cind mai inaintea 1or am ar.rrt de suferit cele dureroase. Astf-el. se zice 9i aici in I
oricare alt profet, dar neepuizdndu-se in persoana acestora profefia din Deu 2,6: ,,Eu voi ucide gi tot Eu voi face sf, invieze", deci binefacerea Yine in rdndul al
agteptau pe adevlratul profet. Astfel, la vederea lui Ioan Botezdtorul fariseii . Aici, in CAntarea Alei, Dumnezeu este cel care judeci qi tot El cel care d[ putere.
oare este el Profetul? (Ioan I , 2 I ).
,,Cornul" este simbolul puterii. Citdnd Psalmul 75, 1 l, Sfintul Ioan Hrisostom
Un argument in favoarea mesianismului il constituie tradilia samariteanS. ctr mai indicd 9i glorie qi renume (ti1v 6tvaptv, cilv 66(cv replgovsrqv,)u'. De
Samaritenilor consti numai din cdr{ile lui Moise, iar Deuteronom I 8, l5 constituie, , ircesta este simbolismul ,,cornului" in Vechiul Testament. in Psalmul 75,17,
ei, cea mai celebrl profelie mesianic[. Sd se confrunte in privinfa aceasta Ioan 4, 25. cle celor p5c6togi" sunt forfele gi fala acelora. Dumnezeu va rupe coarnele
Caracterul mesianic al locului il garanteazd Noul Testament prin Faptele ii va reduce adic[ la neputinfa; dirnpotrivd, ,,coarnele drepfilor" (Ps 75, I 1)
3, 22: ,,Moise a scris in adev6r: Dumnezeu va ridica un prooroc". $i Evanghelistul rc, respectiv puterea acestora se mdregte. DupI plrerea Sfdntului Vasile,
ne asigur[ c6 prinmijlocirea lui Moise au a$teptatpe Hristos, iar cuvintele Mintui ismul acesta este imprumutat de la rinocer, care are un singur corn $1 care este
,,Dacd nu credeEi Scripturilor lui Moise, cum ve{i crede cuvintelor Mele?", pot avea

,,steaua, steaua lui Hristos, streluce$te prea frumos". Credinfa cd atatea stele-s c6!i oameni, cl lf trrcopie din Gaza, Cont. itr Deuteronom, M.G., tom. 8'1, l; col' 9'1 .
omul are o stea, a aceluia stea-i mai frumoasi 9i mai mare care nu este pic5tos, cI atunci cAnd l)lttrrme, P.,Les livres de Samuel, Paris, 1912, p. 29,
o stca, moare un om, a iniliaro Vcchiul Tedtament (vczi mai pe larg lucrarea mea,,N'am Hll Vrrsile cel Mare, Comentariu la Psalmi,trad de Pr. Dr. 01. N. CdciulS (Izvoarele Ortodoxiei,
stric Legea". Sibiu, 1940, p.216).
6r
ff ,l), lluctrre$tr, 1939,p. 129-130.
in romAnegte de Dr. S. O. Isopescu, Ccmduli, 1912. x l)c Arrna, Sermo IV,M.G., tom. 54, col. 663.
48 Nicolae NEAGA Hristos in l/echiul Testament 19

,,un animal neinvins in ceea ce privegte puterea, gi un animal care nu se lasi supus ldecrr de nernurire, consider6ndu-se moartea ca o simp16 trecele dincolo. la srimogi, qi
oameni"66.
l0lrtinuarea unei astl-el de lie1r.
,,Uns" (,,Magiah", ,,Xprot6q") se numegte cel miruit cu untdelemn. Se ungeau ,,SimAn!a", (cf. Fc 3, 15), adicd urmagul. este din neamul lui Darid, Se pregdteyte
(l Cron 16,22)de citrepreoli sauprofeli (l Rg 1,39), preolii (Lev4,5), arhiereii (Lev 4, :l o irr-rpdrlfie nou[, dar remarcabild, cdci in acest sens, se zice (i'. 13): ,,Acela va zidi
Patriarhii nu se ungeau, se numesc totugi uneori ,,unqi" (Ps 105, 15) pentru ci ei sunt rtunrclui rueu Si eu voi intdri pentru t,ecie tronul intpdrdliei sale".
gi preolii familiei lor. Pentru a face inofensiv pe purtrtorul scutului se ungea gi acesta
,,Acela", adicd legele impdr[liei viitoare, va zidi un ader,6,rat templu de inchinare lui
Sam I , 2l ). Prin ungere li se implrtiEea domnitorilor o putere nevlzutS.
nczeu, iar fionul irnperial va dura pentru totdeauna.
,,Miruirea" mai este gi semnul bucuriei, in acest inleles se ungeau barba gi 'l'eologii Buclde, Lrjhr, Smith, Nou'ack, Wellhausends ;i Kittel'1e au oarecare
oaspelilor cu untdelemn amestecat cu plante aromatizante. Astfel a fost miruit cu mir
idprivitoriar.ersetul 13.Eiartl bucurogis[fiescosdinue 12gi 1.1.P.Dhotme-i
mare prel Hristos de cdtre o femeie din Betania (Mt26,7). in cazul acesta mai exist[
versetul I3 in parantez.d Si adefi prin aceasta la concluzia lui S'ellhausen cE
expresia stimei, a venerafiei. in unele cazuri ungerea mai este simbol al Duhului Sfhnt
tul 13 este o intregire ulterioara la text"7|. Dc fapt, nu existio antitez[intre 12 ;i
Pt l, 20-21, I loan 2, 20).
5 ttuu I 3 gi 14, ideea este insl prea avansatA pentru cei care nu admit prot-elii mesianice
Degi ungi li se zicea, in Vechiul Testament, mai ales la inceput regilor, incetul
ltucst capitol ai cdrlii.
incetul expresia incepe sE se aplice la Mdntuitorul fbglduit (de ex. Dan9,24). Acela
ldcologic, acest verset este continuat de cel urmdtor (1:[):
lucrupare arezulta din Lc 1,69-70'.,,Domnul Dumnezeu ne-aridicat corn de mdntuire,
,.[u ii voi fi tata qi el va fi fiu] meu. gi eu il r.oi pedepsi dacd r a face rEu, cu toiag
casa lui David, precum a grlit prin gura profefilor din vechime".
)sc 5i cu rini de-ale fiilor oarnenilor''.
Sensul versetului este deci urm[toru]: Existd o judecatd universald.
Ilaportul dintre Dumnezeu gt regele viitorului este cel dintre tat[ yi copil; o iubire
suprem este Dumnezeu, care,fiind atotdrept, vajudeca dupd dreptale. Toate
lurgini este caracteristica atitudinii 1or. Aceast6 atirudine se bazeazd pe legile dreptatii
cele bune de sus coboard, astfel Si puterea pe care o delin regii pdmdntului o
utc, care prevdd pentru thpta r[splatd pi pedeapsd penuu gregeald.
numai mulsumitd Celui de Sus. Mesia, regele prin excelensd, octiveazd in
,,'l'oiagul" gi ,,rana" indicd pedeapsa cuvenit[ c4lciitorului de lege.
Celui Preainalt. Mullumitd ajutorului ceresc, regele Mesia atinge culmi de gl
Acesta este sensul general gi apropiat al versetului. i.-i se f'ac insa aici 9i
nebdnuite.
rrricf,ri care privesc ader druri de credinld din cele mai impoltante, astfel nu este
rril versetului insinuarea privitoare Ia nristerul Sfintei Treimi. ..Ci Mesia este l-rul lui
f. imptrrifiavegnictr
nczc'u", aceasta este rdd[cina -edndirii chiar 5i dupi pdrelea lui R. Kittel'2, care
(2Sam7,12)
lllrtrirruse versetnl l3 din te,xtul biblic (poate pentru ideile prea avansate ale lui), Kittel
Ideea mesianici ia un avdnt deosebit pe timpul regilor David gi Solomon. Avem ftur: irplopiere intre 1J 5i Ps 2 pe de-o parte, gi 14 9i Is I l, 1 pe de altd parte. iar prir itot
textclacarenereferim: l.lmpdrdliaveSnicd(2Sam7,12,16);2.LegdmdntulveSnic lA tn,rsianismul Ps 2 gi Is I 1, 1 n'are nici o indoial[ renumirul teolog 9i critic'-:.

Sam 23, 5) Si 3. Tronul veSnic (l Rg 9, 5). l)in contextul mesianic face pane gi versetul 15: ,,Iar ruila mca nu o voi indep[rta de
I. Din int6iul grup de texte face parte2 Sam 7, 12: lH cl, p, c.un, am indep6rtat-o de la Saul, cel care a tbst inaintea lui".
,,givafi dupd ce se vor
zilele tale, Si tu vei dctrmi cu pdrinlii tdi, voi ridica dupd line sdmdnla ta, care va
din pdntecele ldu Si voi intdri impdrasia lui'67.
s'( I l) l)liorme, Lcs /it'res de Sattruel. Paris, 1912, p. -12S.
,,A plini zilele" inseamnl a-fi trdi viala, a epuiza epoca de timp determinatl 6' / i/r.:rr eire Etrch Santuel tinLie heilige Schrift des.TltTEstament ltet'trtrsgegete]ivor) C. Kautsch
lumegti. ,,A dormi cu pirinlii " este un fel de vorbire despre cei mo(i. Nofiunea cr 'l-trbingen, 1909. p. 430.
Hrl lr,
lt'
!r
' lt L'it. p. 329.
f lltrlrnc. .;p cit.,p. 329.
66
Sf. Vasile. op. cit.,p. lll. t' l, ,'i,, p. .130.
67
Cf. 1 Cronici 17, 10-14 9i Ps. 88, 30-38 'i l 'l conrentariu la acest \ et'set ne dd ;i Ps. 89, -3 1 .
50 Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul Testament 51

,,Mila" are aici inlelesul larg de dragoste, afecfiune. in LXX lipsegre (fhraj r egnicia ei este garantari,. Iata clnil progreseazri gdnclirea ntesianicd: In Fc 3,
Saul, iar partea din urmd a versetului are un inples general, referindu-se la toli cei
J t 'o rpus doar c,i Ltn unllas al Jbmeii va fi'dnge aciversitatea sarpeiti, in Fc 9 J 'a sp?.s
de Dumnezeu. Criticii supun gi acest vcrset diferitelor modificdri. Ei se orienteazd mai j1,
rtt:cl voinic celebnt esie senit, dm-fanilia pro-fiod rcligioasd ct lui Avrant (Fc l2,
dupE I Cron 17 ,23, cbruiaii dau prioritate. A;a judecl P. Dhorme?a gi R KittelTs.
viteani trib al lui fuda (Fc 49, I0) Si, in sfdrSit, cd printr'tut determinisru dorit de
La o examinare mai apropiat[, versetul este de fapt pasibil de mici modi
eterne, Regele cel ninwtat este un descendent inntdit trupe;te ctr inpeleptul
filologice; din punct de vedere al fondului, obiectul lui 2 Sam 7, 15 9i I Cron 17,
Si ctt viteaml David.
rimdne acelagi.
Acest ciclu de profefii sfhrgegte cu versetul l6: ,,f,i credincioasd va fi casa ta
, in Noul Testament aceast[ frgdduintd se lea-qi in aga tel de evenimentele descrise
l.c I .12-43, incAt se vede cd este vorba despre realizarea ,,irnp5ldliei care nu se poate
impdrdlia ta in veci, inaintea mea lronul tdu va fi inldrit pentru totdeauna " . Accen
lrgrnipolitic-"'e. Astfel, David 5i Solomon. acegti soli de vepti bune, care nu cunoiteau
se pune aici pe,yegnicie", caracteristica imp5r[{iei care se va infiin}a. Aplicarea prezi
ttinreni mai mare decAt pe Dumnezeu, aduc gtirea c[ se apropie epoca pentrufdw'irea
la o imp[rd{ie materialS nu epuizeazd sensul gdndirii. in Noul Testament (cf. Lc 1,32-
i visate din moSi-stdntoSi.
in locuri care par a fi un ecou al versetului nostru, ,,casa lui Hristos" este Biseri
cregtinii, (Evr 3, 6). Astfel, TeodoretT6 in secolul V, are dreptate cdnd spune ci aceste
se potrivesc nu atdt regilor obignuifi, c6t mai vdrtos lui Hristos, c6ci ,,Solomon n'a
o viafl mai lung[ decit alli oameni, nici micar virsta tatf,lui s[u n'a intrecut-o".
II. Al doilea text este 2 Samuel 23, 5: ,,Cdci nu a$d este casq mea inaintea
Dumnezeu, cdci legdmdnt veSnic a incheiat cu mine, tare in toate Si sigur; cdci
mdntuirea mea Si tootd pldcerea mea nu el le-a fdcut sd odrdsleascd? "
,,Nu aga', adici nu ca alte case, de care cea davidic[ se deosebegte. Cu famil
(,,casa") davidic6 s'a incheiat un angajament din care recurg atAtea binefaceri ca: mdntuire
fericirea, plEcerea de via1d.
,,Chefe!" trebuie citit ,,khefti". Propunerea lui DhormeTT de a se lega ,,khefti" de ,,k
nu schimbd sensul cE versetul este pasibil intregirii accepttr gi Kittel78.
III. Al treilea text din grupul,,Impdr6fia vegnici" este I Rg 9, 5: ,,Voi intdri
impdrdliei tale peste Israel in veac, precum am vorbit cdtre David, tatdl ldu, cdnd
zis: nu va lipsi niciodatd bdrbat de pe tronul lui Dqvid".
,,Scaunul", adicd tronul impirdfiei, va fi totdeauna ocupat. Flgdduinla s'a
altldati lui David, aici avem o reinnoire a promisiunii cltre Solomon. Textul se
numai formal de cel anterior.
in conformitate cu aceste prcziceri,nu va lipsi niciodatf, domnitor din vila regalS
lui David. DacI David Ei Solomon sunt trecdtori, dinastia lor este etem6, cum etern[
gi impdr5lia intemeiatd de ei. implrilia aceasta va dlinui de-a pururi, cdci printr'un

1a
Op. cit., p. 329.
7s
Op. cit., p. 430.
'u Eq B' Bcq. i:got.2l c. 7 M.G., tom. 80, col. 618
71 "rlv
Op. cit , p. 433.
"('l l)r. I.Olariu, Evangheliileciztpa.llatei, llarar;iLuca,Cztatsebeg, 189'1,p.428.(',Israel
18
Biblia ebraica, ed. II, Stuttgart , 1913, p. 454.
cEtr l)rLrtolipulomenirii care se adund in imp[rirlia lui \Iesia")
52 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Tbstament s3

II. Profefii mesianicein cartea lov III. Profe{ii mesianice in Psalmi

Nldejdea in Mintuitorul Psalmii mesianici sunt destul de numerogi. Doresc s[ stErui insd numai asupra
(Iov 19,25) dintre ei. Acegtia sunt: 2,8,16,18,22,34,38,40,50,72,89,102,110, 118. in fruntea
Itd Psalmul 2 carepoate fi intitulat:
Prin doctrina sa, cartea Iov de{ine un fel de primat spiritual intre scrierile bibli
invierea din mor{i, judecata de pe urmI, doctrina despre ingeri gi lumea transcenden 1. VrIjmagii Domnului
(2,1_3)
nu sunt singurele rubrici prefioase. Avem aici gi texte in care Iov descoper[
referitoare la Mesia. Iatd unul: ,,Eu Stiu bine cd Mdntuitorul meu este viu Si cd el cel
urmd se va ridica pe pdmdnt". ,, Pentru ce se zbuciumd pdgdnii Si popoarele pldnuiesc cele deSarte? Se rdscoald

,,Goali" (Septuaginta are d 6x),uerv pt, iar Vulgata,,redemptores meus") are pdmdnlului Si cdpeteniile lor Sin sfaturi impreund, tmpotriva Domnului Si a Unsului
primitiv de rudenie apropiatd, care are obligalii, de exemplu, dacl o rudeme a sa a ' Sd rupem legdturile lor Si sd arancdm de la noi funiile lor? ".
ucisd, trebuia s[ intreprindd rf,zbunarea; sau are obliga{ii in cazul unei cdsltorii de levi Eweiescul ,,lamah" (pentru ce), compus din prepozifia ,,1e" gi pronumele interogativ
Acest participiu Kal indic[ totodati pe un mdntuitor in genere, (deci, ,,Goali" : M6ntui ", nu este o simpld intrebare, ci un strigdt de mirare sinonim cu ,,la ce bun?". ,,Goim"
meu)*o. Aici Iov se gdndegte la Mdntuitorul sufletului siu, la Dumnezeu. Iov igi inchi nurnai pdgdnii, cdtl vreme cuvdntul ,,popoarele" cuprinde gi pe evrei. ,,Se zbucium["
cobor6rea lui Dumnezeu pe pdmint gi ap[rarea cauzei sale. ", perf. Kal) exprim6 nervozitatea celor care urzesc revolugia, a eweilor gi a pdganilor.
,,Este viu" pare un sinonim al verbului,,exist6" gi are inlelesul de existen{a. Iov gti fnc un plan degert. Versetul2 aratd. cI in hora celor turba(i se las[ pringi gi regii qi alte
bine, adici are convigerea cEDumnezeu este o realitate vie, nu o ficliune, cum este rulcnii ale plmdntului, ca oameni cu vazl, principi etc. ,,Unsul" (vezi gi 1 Sam 2, l0) este
cu zeii p6gdnilor. ,,Cel din urmd", adictr,,in sfhrgit va veni Mdntuitorul", dar ca ultimul tul lui Dumnezeu pe p6m6nt. Scopul complotului il indic[ versetul 3: ruperea
aceastd calitate. Unii comentatori iau cuvdnhrl ,,acharon" in infelesul de ,,in vremea di cu Dumnezeu, prin lepEdarea credinlei gi a obligaliilor impuse de ea. Prinqr in
urm6" gi se orienteaz[ dupd Vulgata, care are ,,in novissimo die"Er. i qi funii sunt supugi, robii, vitele. O robie grea considerd necredinciogii gi ascultarea
Sensul ar fi totugi urmdtorul: Dumnezeu coboar[ cu siguran]I in lume, iar cu ven bund voie de Dumnezeu.
Lui se incepe opera de m6ntuire a omului82. Unii comentatori, mai ales Sfinlii P[rin(i, de exemplu Origen83, Teodoretta, Sfintul
Altrnasie8s, Fericitul AugustinE6 explicd acest textprinprisma FA4,27. in cazul acesta,
fghclii sunt Irod, Pilat gi asocialii lor, care au creirut cd,,nu este cazul sd li se impunl religia
BFc$tina"87.

It( )rigcn: ,,Rcgii pdmdnhrlui qi principii sunt Irod gi Pilat gi conducitorii poporului iudeu, ceea ce
lllenlioreazd de altfel Pctru, cel inspirat dc Dumnezeu in Fapteie Apostolilor", Etg Yocrl, M.G..
80
Isopescu, O. traduce cu ,,r[scumpiritor" qi pare ci sc gdndegte'la acfiunea Sa dejudecltor Ionr, 12, col. 11101.
vremea de apoi, vezi cartea Iov, introd. gi comentarii, 1903, p. 55.
l'I'codoret, EiE t. Yool,, M.G., torn. 80, col. 875,
stDhorme, P., Le livre de lob, Paris, 1926, p.256. It S l lintul Atanasie, Expositio in ps., II, M.G., tom. 2'1, col. 63.
s l'sr Augustin, Enarratio in Ps, II, M.L.. tom. 36, col. 69.
82
in literatura Sfinlilor Pirinli, locul este interpretat mesianic, cf. H. Les6tre, Le livre de
lrlrcr, Augustin, op. cit., tom. 36, col. 70.
Paris, 1911, p. 126-128.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 55
54

2. Nagterea din veci 3. Coroana creaturilor


(8,4)
(2,6-9)

,.Ce este omul cd-li aduci aminte de el Eifiul omului cd-l iei in seamd? Cu pulinmai
Ideea versetelor 1,2,3 aflf, continuare in cele urmdtoare gi culmineaztr in
S1l1:decdt ingerii, cu slavd Si cu cinste incununat, stdpdn peste lucrul mdinilor tale".
6-9. Iati textul: ,,Eu am pus pe regele meu peste Sion, muntele meu cel sf6nt, a zis Domnul:
,,Omul"din intrebarea,,ce este omul?" este traducerea lui ,,enog". Acest substantiv
Fiul Meu eSti Tu, Eu astdzi Tb-am ndscut, cere de la Mine gi-f; voi da neamurile mogteni .dorivd de la un radical (,,anag") care inseamnd slab, moale, fragil, pulin gi caracterizeazd
gi stipAnirea ta marginile p6mAntului. Cu toiag de fier ii vei zdrobi, ca vasele olarului ii vei ca hinfi hecdtoare. O paralela izbitoare avem in Ps 103, 15: ,,Omul? ...zilele lui sunt
;re om
sparge". Ctiarba...".
Subiectul ftazelor din aceste trei versete este Dumnezeu, care veste$te Verbul ,,zakar" inseamnl mai mult dec6t a-ti amrnti, a te gdndi la cineva. Verbul se
regelui Mesia in Sion. Sionul este o culme in centrul oragului Ierusalim. Aici era frlosegte in legtrturi cu grija pe care o poart[ Dumnezeu omului. Dumnezeu igi amintegte
numit Moria, unde a jertfit Avraam, acolo se afla cetatea lui David gi apoi templul I d0 om cu un scop bun, ca s[-1 sprijineascS. Aga gi-a adus aminte de Noe, dupl potop (Fc
Solomon. Prin zidirea templului Sionul devine centru religios, loc sfrnt. Sionul, l, l) oprind apele, de Avraam gi a scos pe Lot din mijlocul pericolului (Fc 19, 29).
lerusalimul, va deveni capitala impiTifiei viitoare. $eful impdr{iei spirituale va fi ,,Fiul omului" este traducerea lui ,,ben adam", originalul ebraic spune mai mult:
cel instituit cu voia lui Dumnezeu. intre Dumnezeu gi rege existd raportul dintre pdrinte Adum derivd de la ,,adama" : p[mdnt; deci pimdnteanul, fiu al pdmAntului- Expresia
fiu. Cuvdntul ,,astdzi" este sinonim cu etem, vegnic, clci la Dumnezeu nu se apli icb il aduce pe om in leg6turl cu cele trecdtoare, din care este alcltuit6 fiinfa sa.

noliunea de timp. Timpul este limitat, are un inceput gi sfhrgit gi dacd Fiul ar fi n[scut ,,Meelohim" se poate traduce cu ,,decdt Dumnezeu". intrucAt Septuaginta are
timp, ar fi lipsit de via16 vegnicd. Nagterea in timp se aplic5 numai la cea dupd trup, dar trcp'oyy6X.ouq, s'a acceptat in genere aceastd interpretare. De altfel, nici asemlnarea
ui cu Dumnezeu nu este str[in6 Scriprurii (conf. Fc 1,26-27). Versetul 7 favoizeazl
fru al lui Dumnezeu, Regele s'a ndscut din veci, cum precizeazd Sfdntul Pavel:
plima traducere gi nu pe a Septuagintei. Nu ingerii, ci Dumnezeu este stdpdn. Omul este
ieri 9i azi acelagi in veci" (Ew 1 3, 8; Rm l, 4).
0leut nu dup[ chipul ingerilor. ci,,dupd chipul gi asemlnarea lui Dumnezeu". Mai pulin
,,Fiu dumnezeiesc" se numegte in Vechiul Testament poporul ales (l;4,22; Dt 14, I Dumnezeu este omul prin moarte, aceast6 comparafie se potrivegte gi cu ingerii,
Os 11, l). Adopliunea aceasta s'a acceptat in urma rolului spiritual ce-l avea Israel
lltf'el de exemplu Teodoret{ zice: ,,prin moarte omul este f6cut mai mic decdt ingerii".
lume. ,,Copii ai lui Dumnezeu" se mai numesc oamenii virtuogi (Fc 6, 2), iar in
,,Lucrul mdinilor" sunt fipturile. indicate in versetul 8 $i 9, pe care omul le stdpdnegte
cregtind sfin[ii sunt mldulare din trupul lui Hristos. ln chip regal.
Expresiile ,,eu... te-am nlscut" indic[ divinitatea pruncului regal. Pentn Aceastdmare idee despre demnitatea omului, Sflntul Pavel o aplicd la Hristos (Ev
acestei afirmlri Teodoret8s se referd la Ps 110, 3 (,,mai'nainte de luceafhr te-am l, 0-A;, fXptura in care se intiilnegte desivdrgirea
omeneascd in cel mai inalt grad, cum
,,Marginile pEmdnhrlui" nu sunt granilele Palestinei, cum interpreteazl unii. Dacd ar iluca Origenet.
vorba despre hotarele Palestinei, s'ar determina mai de aproape expresia, cum face
exemplu Zaharia 9, 10, care, prin marginile plmAnhrlui inlelege litoralul Mdrii Medi 4. invierea din morfi
din fa{a Palestinei. Hiperbola ,,marginile pamdntului" cuprinde inheg uscatul de pe (15, l0)
terestru.
,,Toiagul de fier", adic6 mdna tare, se indreaptd impotriva pdcltogilor, Dintre textele de conlinut mesianic face parte gi Ps 15, 10:
interpreteazE Sfintul Vasile8e. ,,Cdci nu vei ldsa suJletul meu iadului, nici nu vei da pe cuviosul tdtt sd vadd
llilcdciune " .

rr 'li:odoret. op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 80, col. 917
88
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 808. rr {)rigen, op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 12, col. 1185.
8e
Comentarii la Psalmi, trad. de O Clciula, p. 22.
NicolaeNEAGA Hristos ln Vechiul kstament
56 57

,,Sufletul" este traducerea lui ,,nefe9", acest cuvdnt deriv[ de


la verbul iiJ!: care lRvocarea in limba aramaicE, produce o micd deosebire formal[ intre texte, evreiescul
inseamn6 a sufla, substantivizat in suflare, duh. Sufletul nu este parte constitutivE xBZuh" corespunzAnd in aramaicd lui ,,sabac".
a

f,rinfei corporale, ci locatarulprincipat al corpului omenesc. in lumea de dincolo sufletul ,,Toli cei ce md vdd md batjocoresc, strdmbd din buze, clatind din cap Si zic: Si-a
ideal pUt nddejdea in Domnul. scape-L, mdntuiascd-L, dacd-I este d*9".
trAiegte independent de corp. De moarte 9i urmdrile ei nimeni nu scapd. Credinciosul
doregte ca sufletul lui sd aib[ o soarti diferit[ de a altor muritori' ,,A strdmba din buze" gi,,a clf,tina din cap" sunt expresii de disprel gi mil6 neloialS.
:
,,seol,' iad (LXX uprlg) indica una dintre cele dou[ st[ri de
dupa moarte. Iadul ,,$i-a pus nddejdea in Domnul" este un rispuns ce-l dau vr6jmagii celui care invocd
locul de nefericire, locuinla de dup6 moarte a celor r[i, ,,focul vegnic", cum ii zice ,ljuhr pnn strigitul ,,81i, Eli. ..". Reprezentantul unei vie{i morale inalte, aunei idei mari gi
adevdrate are totdeauna curajul de a-gi sigila, prin martiraj chiar, convingerile. De
Mdntuitorul. Ce este geolul (iadul) ne-o spune Ecclesiastul 9. 10: ,,locul unde ne se
i, ura dugmanului amulegte in fafa mormdntului, cdnd se d[ dreptate mortului, alta
nici o fapt6, nici punere la cale, nici gtiin1[, nici inlelepciune". Cu timpul, no]iunea sd
inse atitudinea fafi de Cuviosul din Ps 2l : -impart supravegmdntul Meu intre ei, ;i
precizeazd;astfel, in Noul Testament (Mt 1 6, 1 8; FA 2, 27) este impirdfla morfilor
pdcdtogi.
c[maga Mea arunci sor]i", ,,Imi strlpung mdinile gi picioarele", v. I 7- I 8.
iadul are po4i zdvorAte, chei la po4ile sale 9i stipin temut. Cuvintul romdnesc ,,iad"
(zeul Supravegmdntul este traducerea evreiescului ,,beged", (ipdoov). ,,Beged" este
deriva de la grecescul qtprlG: intunecos, nev[2t; in Iliada este imperiul lui Pluton irea ce se dE invelitoarei de pat, pdturei, plapumei (l Sam 19, 13; I Regi l, l). Din
iadului), adicd lumea cea de sub p[mdnt, locuin]amo4ilor, prin analogie: moarte, mormflnt'
p6tur[ se confecfiona gi haina de deasupra omului, adicd p6tura pEtratl se punea
,,Hasid",6otoq,,,sfantul",,,cucemicul", ,,cel cuvios", ,,alesul" indic[partea umeri invelindu-se corpul. Ea fiind mare, era potrivit5 ca acoperitoare noaptea, de
din om. Preocuplrile acestui psalmprivesc viala de dincolo. Cu privire la ea, profetul
art
dispunea legea ca ludndu-se de citre creditor ca amanet, ea si-i fie restituiti
nofiuni precise, ca gi referitor la componentele fiin.tei umane. Pltruns de credinld, mai ;ti( lrului, inainte de apusul soarelui, pentru ca omul sdrac sd poatd intrebuin{a,,beged"
cd dincolo de orice experienll exista o lume nou[, mdntuitoare de trup 9i sutlet; de
ea
Ittculplapumei. ,,Beged" se mai folosea pentru transportarea obiectelor care trebuiau
vor invrednici numai alegii lui Dumnezeu. Prin Sfantul Petru (FA 2, 25) 9i Sfhntul Pavel
cu grijd ca sd nu se deterioreze. Se mai transportau pe ,,beged" seminfe, grAu, orz,
13,25),NoulTestamentreferlpsalmul la Hristos, caprecizare anestriclciunii 9i a strflngdndu-se cele patru colfuri gi punindu-se pe umeri. Uneori purtau doi sau
de care s'a invrednicit, dupd cum arat[ 9i Teodorete2. inpi cele conlinute in,,beged".
,,C[maga" este traducerea evreiescului ,,lebug", era haina obignuit6 pentru to{i,
5. Vaietele celui nevinovat de care nu se puteau lipsi decdt doar oropsitii societetii: ,,care cutreier[ goi gi fEra
(21,1) .." ([ov24,7).
,,Lebug" f,rind haina cea mai simpld se confecfiona din material ordinar. Aceastd
inhe psalmii mesianici se socotegte 9i al 2l-lea. Dupi cum indic[ titlul din scurtl nu prezenta cine gtie ce valoare pentru cel care ar fi mogtenit-o, cu at6t mai
({r*p fiq ovtrplprpecoq ciq eroOrvitg se invocd aici ajutorul grabnic de stts: ,pumt tlaci s'ar fi tliatin patru, cum a fost cazul cu cea de aici, de aceea se atribuia celui
meu, Dumnezeul meu, pentru ce M'ai pdrdsit? Departe de ajutorul meu cuvi lu so4i.
Dupd dreptul roman, ostagii insircina{i cu paza celor osdndili la moarte primeau ca
stt.igdrii melel ". Repetifia numelui lui Dumnezeu indicl pericolul mare in care se afl6
ie hainele celor ostndifi.
in suferinp gi precizeazdnecesitatea grabnicd a intervenliei. Particula,pentru ce" expri
in ce m[surd s'au realizat cele prezise de Psalmul 21, se poate vedea in Noul
dorul dupl Dumnezeu gi nu neincredere sau disperare.
rrcnt la Mt 27, 35; Mc 15,24;Lc23.34:In19,23-24. Astfel, avem aici uu program al
Invocarea prin care se stabilegte leg[tura cu Dumnezeu, devine un instrument
Ittilor Domnului,
ridicare moral6 pentru cel cucemic ai astfel psalmul insinueazi invElltura cI lumea, ori
avantaje i-ar promite, nu poate oferi un ajutor m6ntuitor'
6. Os nu va fi frAnt
Aceast[ invocare (din versetul 2 a) o mai intalnim laMatet27 ,46 9i Ia Marcu 15,
(33, l8-19)
sunt cuvintele rostite de MAntuitorul in calvarul suferinjelor Sale. Mdntuitorul,

,,Multe sunt necazurile dreptului, dar din toate il mdntuie Domnul. El pdzeSle
e2
Op. cit., M.G., tom. 80, col. 963. txtsele lui, nici unul dintre ele nu se va zdrobi."
58 NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Testament 59

Problema suferin{ei omului gi mai ales a suferintei omului drept este discutatl dqerldciuni Si urzind zilnic vicleSuguri. Iar eu sunl ca un surd care n'aude Si ca un
in cdffle Iov gi Ecclesiast, de unde putem deduce c[ uneori le merge r6u oamenilor -frlltl c'ore nu grdieSte".
firi ca noi se putem inplege, in toate caztnle, ce sens are nedreptatea ce cred cE Ii s'ar ,,lubi!ii" nu sunt numai gil"ot, cum interpreteazd.LXXgi Vulgata,,amici", cuvdntul
Psalmul acesta insinueazl cd este aspr[ calea virtulii, prin multd r[bdare se l,tthuvai" este mai cuprinzdtor, sunt tofi cei pdtrungi de-o iubire vdditi fafi de eroul din
mdntuirea; dreptul agteaptl insd cu incredere ceea ce are s[ fie in viitor. ,,Dreptul" nu Frulm. Aici ,,cunoscu[ii" 9i chiar rudele au aceeagi atitudine fald de cel in suferin]l ca gi
muri ca al{ii, ci triiegte mereu in aceastl speran}d. Pentru a se areta cdt sprijin gEsesc ulubilii". Ei sunt, dupd interpretarea Sfrntului Atanasiee8 israelilii in genere, Absalom gi
Dumnezeu drep{ii, Psalmistul spune: ,,P6zegte Domnul toate oasele lui", adiclnici o lovi Achitofel in special. La acegtia se gdndegte gi Teodoretee, doar Fericitul Augustin privegte
nu va primi flrd aprobarea Lui, cdci Dumnezeu se intereseaz5 in particular de starea fiai departe vizAnd in ei pe iudei gi pe Apostolii Domnului, care ,,steteau deoparte ca nu
care dinffiirea in Domnul i9i fac un titlu de glorie, sau ceea ce zice Sfrntul Vasile: lEmva sd sufere gi ei impreunl cu Hristos"rm.
este pentru drepfii Sei ceea ce este generalul pentru ostagii coplegili de vrIjmagi"e3, ,,Cei ce se silesc" sunt dugmanii, care neavdnd capete de acuzare accelereazd, cl
Pe wemea lui Hristos cei condamnali la moarte prin r6stignire trebuiau pre[, punerea in aplicare a planului 1or. Agadar, psalmul descrie situagia tragicd in
in aceeagi zi. Pentru a se grdbi sfhrgihrl, celui condamnat i se zdrobeau fluierele pici se afld ,,cel ce pune pe umerii lui toati rdspunderea grea": plrdsit de tofi, prieteni,

De la aplicarea acestei urgii a fost exclus Mdntuitorul (In 19, 33), moartea hi dorenli, cunosculi gi rude, care temdndu-se de dugmani nu intervin pentru indulcirea
constatat[ gi altfel. SE f,r cugetat Psalmistul la aceastll minunatE excepfie? Nu este exc brlii celui in suferinld. Dugmdnia oamenilor iqi urmeazl pe tf,cute cursul. Nimeni nu-i
de grij6, nimeni nu-i voiegte binele. Ba se g6sesc cot la cot p[cdtogii intovir[9i(i,
dacd Dumnezeu a vorbit prin gura sa, mai ales intrucit Sfinlii Pdrinli au atribuit
ru a scmta denunfuri gi lovituri.
un inleles mai inalt acestui psalm.
Umil gi ticut, ,,Cel cucemic" agteaptl sd fie judecat gi nu se intimideaz[ de mizeria
Astfel, dupd Origen oasele sunt,puterile sufletegti", care menfin viafa sufletu
i se face nici nu se pl6nge cuiva.
in interpretarea lui Augustin, ,,oasele" sunt bolta de sprijin a credinciogilor, este
despre tlria in credin![ gi despre oasele cele dinduntru, care nu pot h fiAnte. Feri
8. Jertfirea de sine
Augustin nu exclude nici sensul mesianic al textului, dimpotrivE, profefia afl6 re alizare
(39, 9-11)
Domnul, dovadtr In 19, 33e5. La un sens spiritual adera 9i Sf6ntul Atanasie cel Mare.
vorba despre oasele virtufii: dreptate, rtrbdare, evlavie%; clci ,precum prin oase se
,,Jertfa de sdnge Si prinosul n'ai voit, urechile mele le-ai deschis (7), ardere de
in echilibru corpul, tot astfel prin cugetele cele bune sufletul rodegte mdntuirea", jerlfd pentru pdcat nu ai cerut (8) , atunci am zis: Iatd viu, in sulul cdrlii e.ste scris
Si
ceva mai tdrziu TeodoreteT. mine(9), ca sd.fac voia ta ... " .
,,Jertfa de sAnge" (,,zebah") consti din animale admise de lege (vite cornute, oi,
7. Rlbdare 9i resemnare ) sau din pdsdri (porumbei, turturele). Animalele aduse trebuiau s[ fie sdnltoase gi
(37,11-14) Ite de defecte fizice. Slnu fie mai tinere de 9 zile. La unele sacrificii se puneau condifii
ln privinla genului gi a culorii, astfel la sacrificiul ,,vacii rogii" se cerea ,,o junincd rogie",
,,Iubifii mei Si cunosculii mei slau deoparte Si la o parle sunl ntdele mele, Irt ,,arderea de tot" se cerea un junc. Important este la aducerea jertfelor nu materialul
necazul meu. $i se silesc cei ce tmi doresc pieirea: inventdnd la mine rele, ci intenfia care insolea darunle. Mai ales importantd este valoarea simbolici a
liciilor sAngeroase. Victima substituie pe pdcltos. Cel ce aduce, pe sine se aduce,
e3 ind pdcatului, omor6ndu-se omul cel vechi gi niscAndu-se din nou ca om integru.
,,Ceci dupi cum un general instruit cu mf,iestrie in ceea ce privegte arta armelor, este
totdeauna sI ajute pErfii aceleia care este coplegitl de vrijmagi, tot asemenea gi Dumnezeu ,,Prinosul" (,,mincha") este jertfa sangeroasE. Ea consta din produse agricole lichide
alaturi de oricare cauti sE lupte impotriva r5;,tlli" op. cit.,p.235. ttntdelemn) gi solide (pdine, turte, fEind, spice, gr6un(e). Acestea sunt daruri aduse
ea
Origen, Sel. inPs 33, M.G., tom. 12, col. 1309.
e5
Augustin, Enarratio in Ps, M.L., tom. 36, col.320-321. Alrrrrasie, op. cit., (Ps. 37). M.G., tom. 2'7. col. 186.
e6
Atanasie, Expos. In Ps 33, M.G., tom.27, col. 169. 'l0rxlrrrct, op. cit.. (Ps. 37), M.G.. tom. 80, col. 1142.
e7
Teodoret, 'Epp. eig t. YoX.., M.G., tom. 80, col. 1108. Atrlrrrstin. op. cit., M.L., tom. 36, col.406.
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstamenl 6t
60

9. Yenirea Domnului
(49,34)

care le urgisegte Domnul' ,,Dumnezeul nostru va veni Si nu va tdcea, inaintea Lui merge foc mistuitor Si
,,Arierea de tot, (,,olah") se nume$te astfel
pentru cI se arde in foc materialul lmprejurul Lui vifor puternic."
ca jertfb. ,,,{rderea" inseamni ci
jertfitorul se predd, spre sfinlirea fiinler sale' cu totul Teofaniile sunt imprejmuite intotdeauna de ceva misterios. Dumnezeu apare in
gon[[, nori, inconjurat de fum sau foc. CAnd s'a ar[tat la Sinai, st5lucea ca soarele, iar din
luiDumnezeu.
c[ prin ea se urm're$te gtergerea preajma Lui iegea foc pAlpAitor (Deut 33, 2). Lui lsaia ii era impiedecat[ vederea lSmuritd
,,Jertfa pentru pdcat" se nume$te a$a pentru
icrtarea pecatelor. Legea veche nu este indestulStoare pentru expierea
vinei ca urmare I lui Dumnezeu de norii de fum care umpluri spaliul (Is 6, 4).
plcatului. Prin aducerea sacrificiilor de mai sus omul nu se mai aflI in stare de ,,Dumnezeu yine" - ,,Dumnezeul nostru, Dumnezeu adevtrrat", cum precizeazd
de aceea nevoia de a sejertfi pe sine. f trgustin'07, clci nu in zadar s'a vorbit in acest sens sau pentru ca nu mai poate rtrbda
Expresiile,,iatdvin"impunsacrificareaeuluicorporal,',candsuntinjoci plcatele. Aparilia Lui se va face in chip vdzut, ,,in carne vine Hristos", zice Origenros.
credinlei mAntuitoare" (Teodoret)r0l. Citind acest verset, timpurile mesianice par apropiate, dar risfoind comentariile la
sefer"',,Meghilah" Ptaltire, constati cI foarte pujini admit mesianismul textului. Aceast[ teofanie se aduce
,,Srlol .A4ii" este traducerea eweiescului,,meghilat
volum, sul, rulou, carte, de la obiceiul de a se infrgura filele scrise in jurul unui sul. llrui degrabi in legituri cu judecata pdcdtogilor. Chiar gi Sfantul Ioan Hrisostom vorbegte

citire se dezveleau filele, iar dup[ citire se infbgurau la loc 9i se legau cu un fir de i doopre a doua venire, clci ,,intAia datd a venit pe tdcute, incdt nici fralii Lui (ai Domnului)

Fiindca in LXX st6 6v xerpcr2,.i6r ptpl.tou (,,in capul c5r!ii"), este u$or s[ ne gandtm ntuu crezut intr'insul"r@.
Pentateuh, capul sfintelor c[r[i, unde este scris despre (,,mine"), cel ce se aduce pe si
jertfr. 10. Regele Mesia qi implrlfia Sa
Origenro2 se gandegte la intreaga Sfinta Scripturd, care in anumite p[r!i
I face portretul unui rege gi descrie o faimoas6 implritie a viitorului. IatI
preziceriieferitoare la Hristos; doar Augustinros singur cugetl la Psaltire, 9i anume Psalmul 7

psalmul 1 al ei. loxtul:

Dup[ Evrei 10, vorbitorul Ilristos care declarl nul6 valabilitatea sacrifici
este l. ,,Dumnezeule, dd regelui judecdyile Tale Si fiului regelui dreptatea Ta!"
Vechiului Testament gi se substituie pe sine jertld sdngeroasE' ,,Regele" cere ca atdt ac(iuneajudecltoreascS, cdt gi sentinla s[-i fie incredintate'
pe acelagi text neotestamentar se sprijind 9i origenrM in susfinerea lRegele" gi,,fiul regelui" este una gi aceeagi persoani: ,,regele Hristos, Fiul lui Dumnezeu",
mesianice a locului. Eum interpreteaz6 Origenrro, Atanasierrr gi Teodoretrr2. De fapt, in Noul Testament,
Dup[ unii, se introduce aici in vorbire Hristos, care adresandu-se Tatdlui,
comun Mdnfuitorul spune ci ,,Dumnezeu nu judec[ pe nimeni, cici toatd judecata a dat-o Fiului"
dupf, rdnduiala veche, aga Atanasieros; 9i (ln 5,221.Acest loc evanghelic este textul de la care pleac6 Fer. Augustinrr3 in comentariul
ci lui Dumnezeu nu-I trebuiesc sacrificii
pierit desigur, fiind desfiinl ilu la versetul I din Psalmul Tl.
adevdr, zice Fericitul Augustin, unde sunt acele sacrificii? Au
nu te vadegti
MeritE oare ele dispreful acesta? Da, in sensul cd, voind a mai aduce,
le

inritmul wemii gi al credinfei'm


Augustin, op. cit., (Ps 50), M.L., tom. 36, col. 569.
l€'
lH{)rigen, op. cit., (Ps 49), M.G., tom. 12,col. 1449.
r0r Teodoret, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 80, col' ll55
lrr (f. Ioan Hrisostom, 'Etg t. Ycr2r. (Com. la Ps 49), M.G., tom. 5-5, col- 242.
102
Origen, op. cit-, (Ps' 39), M.G., tom' 12' col' 1409'
llr Origen, op. cit., (Ps 71), M.C., tom. 12, col. 1525:,Booil€\ Xprotog... @eoi r-ri\".
r03
Augustin, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 36, col' 443'
ts Origen, op. cit., (Ps. 39), M.G., tom. 12, col' L4O9 ' lll Atanasie, op. cit., M.G., tom. 27,col.324: ,,o0t{,6e eociv Xptot[..."
llr'1'.n6o."r, op. cit., (Ps 71), M.G., tom. 80, col. 1429.
r05
Atanasie, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 2'l , col' 192'
lrf Augustin, op. cit., M.L., tom. 36 (Ps 71), col. 902.
rffi Augustin, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 36' col.442'
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament
62 63

2.,,Spre aiudeca poporul Sdu dupd dreptate, Si pe cei in suferinld 8. ,,$i va stdpdni de la mare pdnd la mare Si de la rdu pdna la marginea
judecatd. " pdmtintului. "
Norma de conducere s[ f,re dreptatea, cea dumnezeiascd, care dA fiecEruia ceea Cele doud mlri indici marginile pamantului. ,,Mul" este dupd Fericitul Augustintts
'Icodorettte Iordanul sau Eufratul, care adesea se ia ca limitd de hotar indepdrtat (Fc I 5,
merita. Judec[{ile s[ fie perfecte, ca ele si nu poatl fi apelate, pentru ca astfel ,,rege fl
ideal sd poatd aduce la expresie adevlrul pur. ,,Poporul" sunt credinciogii, ,,cei in suferi 16l los. 1, 4). Expresiile din partea ultimd a versetului sunt sinonime cu cele din partea
hlli, Este vorba despre to(i oamenii din toate pdr[ile p6mdntului. implrfl1ia Regelui va fi
pentru credinla lor", cum precizeazd Origenrra.
3- ,,Atunci vor rodi munlii pace pentru popor Si colinele dreptate"' lll'livcrsal[.
9, ,,inchina-se-vor inaintea lui locuitorii uscotului Si duSmanii lui prafvor linge."
,,Atunci" virtulile nu mai constituie o excepfie, ci devin
parte intima 9i
nedespi(it de lume. intre textul masoretic gi cel grecesc existd aici o deosebire. in loc de,,locuitorii
,,Muntii qi colinele" constituie o figur[ literar6, o sinecdoca, este
vorba Watului" L)O(are: Etiopienii (tr'ls de la'j = locuitoralpustiului, aluscatului, al p6mAnnrlui).
inrreaga far[. Ieronim sus]ine c[, in acest verset, se anticipeaz[ opera s[v6r9itd de vcde cE LXX a aplicat cuvdntul acesta la Etiopieni, intr'adevlr locuitori ai degertului,
inlelesul frazei este mult mai larg, este vorba despre tofi oamenii care vin la Hristos,
,,Predicatorii evanghelici ai p[cii"rrs.
4. ,,Va judeca drept pe obijduilii poporului, va mdnlui copiii celor sdraci si spunea Origen'2o. Nici in cazul Septuagintei nu se pierde sensul mesianic al textului,

zdrohi pe asuprilori. atunci trebuie s6 admitem impreun[ cu Fericitul Augustin, cd ,,Aethiopes, a parte
cetre totl
,,Regele', este judec6torul a c[rui nep[rtinire se indreapt[
omnes gentes signifi cavit"r2r.
Dreptatea sa devine dreptate universalS, dar se interese azdirrparticttlar de cei
in ,,A linge" este o expresie deumilinlEce sepoate adresaunuineprieten. Pentrrrdulpe care
Cine vrea s[ se impotriveascd, va cadea lovit de braful invincibil al Judecdtorului' llicut garpele din Fc 3, 14 este blestemat amAnca pulbere, adicl a fi obiect de dispre!.
celor s6raci" sunt sdracii, precum copiii oamenilor sunt oamenii in general' 10. ,,Regii TarSiSului Si cei din insule daruri vor aduce, regii din $eba Si cei din

5. ,,Teamd le vafi de Tine cdt soarele Si atdta vreme cAt luna, dinneamtn tribut vor da".
n

Pdnd cand soarele va exista gi pini cind luna se va putea vedea pe intinsul c LXX gcrpoig) este oragul Tartessus din Spania dejos, localitate spre care
Targiq (in
for,ta diriguitoare in lume s6 fie Dumnezeu. Dorinla aceasta ;i-o exprim[ regele
i indrumatl corabia ce ducea pe profetul Iona (Ional, 3). Acest orag din sudul insorit
first
Expresia -din neam in neam" este sinonim[ asemf,nf,rii anterioare 9i are sensul de ve$t Spaniei era vestit centru comercial. in psalmi localitatea este imaginea celei mai
6. ,,Cobori-va ca ploaia pe cosire, ca roua care adapd pamdntul'" rtate regiuni occidentale. $eba (x:o) este o regiune in Arabia (LXX o identificl cu

,,Gez" inseamn[ tunsoare, l-am redat cu ,,cosire", expresie mai


potrivitl in tr^rv' Aprbp<ov; Vu lgata spune,,reges Arabum").
teg5tul de idei. Binefacerile unei astfel de domnii sunt asemenea ploii care zil Seba (Saba) este o provincie in Etiopia. ,,Insulele" sunt cele din Marea MediteranE.

viala pe p[mdnt. ,,Roua" nu-i cea a diminefii, ci cea de dupd ploaie, care cupnnde regiunile acestea erau vestite pentru bogifia lor.
spaliul gi menline un climat prielnic natuni. 11. ,,1 se vor inchina toli regii, toate popoarele vor sluji Lui."
^ ce nu va moifi Domnitorul viitorului va izbuti s[ supund ascultirii sale pe to!i. Teodorett22 vede
7 .' ,,in/tori-va in zilele lui cel drept Si vafi belsug de pace pdnd
Epoca, visata de mogi-strlmogi, va fi inauguratf, in timpul regelui idea|16. un ecou din Fc 49, 10.

omul cural
omul curat $r propdgi, iar
noDu va prupall'
Ei nobil standardul vie{ii
lal Jlarludruur vrelrr morale
ururor se va gvusrerv^
des6v6rgirr?. ,,Numele luiva trditeSnic, cdt soarele va ddinui numele Lui Si se vor binecuvdnta
inseamnd nimicire, stricare. Starea ideall va dura pdni cdnd se va ,,strica luna",
inc6t lntru El toate neamurile pdmdntului Si-l vor ferici. "
va mai fi spre a lumina, adicd va dura in veci. Versetele 12, 13, 14 sunt inrudite ideologic cu versetele 2 9i 4. in i 5 9i I 6 se ingird
brlqugul de binefaceri ce serevarsd asupra aderen{ilorregali. Profe{ia culmineazdin 17.
Ale i cste discutat[ provenien]a lui i':', probabil vine de lai:, imperfect kal. ,,inen", LXX
rraOrigen, op. cit., (Ps 7l), M.G', tom. l2' col. 1525.
lr Ar,g,ustin op. cit., M,L., tom. 36, col. 909.
Ir5 Ieronim, Liber psalmorum (Ps71), M.L., tom. 29, col' 250, nota 5'
f

rro chiril, Erg toi5 YaI. M.G., tom. 70, col. ll80: ,,in zilele lui Hristos dreptatea va inflori, llr i:1xloret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1434.
f

lil ()r'igcn, op. cit., M.G., tom.l2, col. 1524.


urmare a convertirii sincere 1a credinla in Dumnezeu".
Mdntui lfl Arrgustin, op. cit., M.L., tom.36, col. 909.
r17
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1134: ,,dupi intruparea Dumnezeului 9i
Itr'l'eodoret, op. cit., M.G.. tom. 80, col. 1436.
nostru, rlzboaiele vor inceta..." (Se gdndeqte la cele macabeice, cu grecii 9i romanii
etc.).
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament o5
64

amintirea lui va fi eternl' sfin{ii PIri Onciul se gindegte, intre al[ii, la Sedechia, care fiind de numai32 de ani, a fost orbit
are 6ropeue[. soarele este aici imagineavegniciei:
fbcut patriarhilorr]r' chaldei) gi dus in Babilonia, unde cu siguranfd a murit curdndr3o. Aceastd p[rere a
au dreptate afirmdnd c[ profelia aceasta s'a
r Teodoretr3r mai int6i (sec. V).
aici o piofelie, una dintre cele mai sublime din cdte con{ine
E
Nan[al cE avem
Agadar, in ce privegte acest text, teologii nu prea aderd la sensul mesianic al lui
eshatologice aplicate unui
gi nu cum se afirmS cd st6m aici in fala unor ,,no1iuni
in, ale c6rui opinii le red[m in rezumat; este unul dintre putinii apologeli ai unui
oarecare de rdnd"lz.
indirect. El zice:,,Regii din Iudeea erau congtienli despre frgiduinla tronului
caracterul mesianic al acestui psalm, dar nu
$i scriitorii Bisericii catolice admit Se credea la inceput cE David ar fi faimosul rege prevlzut in profegii; vdzdndu-se
(L. Cl. Filimont2s) vld in Psalmul
sunt de acord c6nd este vorba a se fixa detaliile. Unii
la Solomon atata intelepciune, s'a crezut ce in el se plinegte lEgdduinfa, dar a murit
o profelie direct mesiani"!, Meignanl26) una indirect mesianicE' in cazul '

"Ui.ff"fgt. gi a rdmas ca altul s6 he ,,cel agteptat"r32.


ca tip al regelui Mesia 9i
urmd subiectul apropiat ar'fi un rege israelit, care este luat Astfel, ar h un reflex in acest verset al mesianismului, care se menlinea treaz in
implrd{iei Saie. iinfa regilor gi a mullimii.

11. Moartein floarea viefii


12. Regalitatea qi preo{ia lui Mesia
(88 qi 101)
(109,14)
ce se d5 ,'Regelui'l
Sunt cdteva texte, nu prea numeroase, care anun{6 lovitura
l0l'24-25 ' Psalmul descrie investirea lui Mesia cu cele dou6 prerogative: regalitatea qi preolia.
floarea viegii salc. Astfel de locuri sunt Psalmul 88,43-44 $
pdmdnt l-ai aruncal' ai scurtat Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea pdnd ce voi pune pe vrdjmasii tdi
,,L-ai lipsit de strdlucirea sa Si tronul lui la
picioarelor tale" (cf. Evr 1,7). Iahve (Cel ce este) se adreseaz6 lui Adonai
tinerelii lui Si t-ai acoperit cu ocard'" nul, Ktpro6). Psalmistul zice: ,,Domnului meu", pentru a specifica distanfa intre
pe care n'o mai poartd pe cap' "T
,,Strdlucirea" se ieferd la coroana regalf,, gi Domnul s[u, deosebire care nu exjsti intre Iahve gi Adonai, acegtia avdnd
."u,oulcelinaltgipomposestesimbolulregalitblii.,,Gloriagimdrelialorle-a gi naturi. Egalitatea lor rezultd din cuvintele: ,,gezi de-a dreapta", adicl stai pe
(Dumnezeu) tapim6nt", cuminterpreteazl SfrntulAtanasig]]?.'
- - de, weme'
(sau a murit?) ftrr[
):
----- din I uceleiaqi impdra{ii (Sfhntul Ioan Hrisostomr33), ia parte la onoarea Mea, la puterea
,,.t scurta zilele. . ." inseamna ce a imbatranit ut[p6negte, guverneazd ca 9i Mine! Sfin{ii Plrin[i afl[ aici un motiv dogmatic: ,,Se
suferinfelor. Fiul gezdnd de-a dreapta Tatdlui", spune Augustinrsa, 9i astfel ,,iese la iveal5
vreme unii il
Acest psalm pare a avea un bogat confinut mesianic; cdt[ " lui Mesia, cum comenteazd Teodoretl35.
vederea, allii il relalioneaz[ cu un reg" out."ut". Astfel,
Delitzsch scria ci sensul in
n'a murit inainte de vreme' A pune pe w[jmagi agternut picioarelor lui este un fel de vorbire rezultat din obiceiul
ne face s[ ne gandim la regele davidic (Roboam), care
Imperiul s'a dezn vechi la incheierea pdcii. Cel invins se infr{iga inaintea invingltorului s5u, indeplinind
imbatrAnit de iimpuriu, din-pricirra certurilor pentru succesiune. acfiune simbolicS: se prosterna cu fala la pimdnt, in semn de supunere
in loc de onoare' a
iar egiptenii gi ceitatli vecini ameninlau 9i restul, a$a ce ocara' if ionatS; invingdtorul, ridicdnd piciorul drept, il ageza pe grumazul celui invins.
Kautzsch ii
.ri_u'oi coroa,ei regale '2s. Unii teologi s'au gdndit la regele David.
b6 e poruncit Iosua ofiferilor lui: ,,Apropiafi-vi qi pune]i picioarele voastre pe grumajii
spundnd cI vorbirea de aici nu se refera Ia David, care a trdit p6n[ la adanci regi invingi"
poporult2e
avem aici o imagine a suferinfelor pe care le va indura

Ir3
Augustin, op. cit.,M.L.. tom. 36, col' 913; Teodoret' op'
cit" M'G" tom' 80' col' 1439
unv, l)c onciul , cartea Psalmilor, trad. gi expl., redactat[ de E. Voiutschi, cem6u(i, 1898, p.
tza
L. Dennefel d, I'e Messianisrre, Paris, 1929, p' 97 '
t1s
La Sainte Bible. com. tom' lV' ed. 9, Paris, p' 215'
t26
David, roi, psalmiste, prophite, Paris' 1898, p' 425' AUgrrstin, op. cit., (Ps 88), M.L., tom. 37, col. ll35'
'27 Atanasie, E-regetica
III, De titulis psalmorum (Ps 88)' M'G" Lom'2'7 ' col' 1033'
Hflr,,rt.,*, op. cit., (Ps 109), M.G., tom. 55, col. 268.
Delitzsch, Fr., Die Psalmen, (ed' 5), Leipzig, 1894, p' 582'
'28 in, op. cit,, M.L., tom. 37, col. 1452.
r2eKautzsch,K.,DasBuchder'Psalmen,(r,,Dieheiligeschr'DesAltenTestamentB'
tcl, op. cit., M.G., tom. 80, col. i767.
Ttibingen, 1910, P. 196.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 67
66

,,vrajmagii " reprezintd pe diavol (dupd Teodoretrr6) rlul


qi in genere. Sensul pr<
este urmdtorul: Mesia se va impdrtagi de puterea dumnezeiascd (Sfentul Atanasier3T 13. Piatra din caPul unghiului
gloria Pirintelui Sdu'), pdnd ce rdul va fi stirpit total din lume' (117,22)
,,de
DupS cum rezulti din interpretarea pe care Mantuitorul o d6 psalmistului
(conf. Mt
4't-46),prerogativele regale indicate le-a putut anticipa psalmistul. Sflntul Petru const Ultimul psalm mesianic este 117, 22. Sunt celebrele cuvinte: ,,Piatra pe care au
psalmul I09 o clardvedereinainteprivitorlaina[arealaceraDomnului (cf. FA2,3 ). -o ziditorii s'afdcut cap al unghiului".

,,sceptrul puterii tale i\i va trimite Domnul din Sion; stdpdneSte in m Piatra care nu are nici o intrebuilare, este firtr valoare, omul o calc[ in picioare.
vrdj maS ilor t di. " (v. 2). ce este agezat[ intre doul mogii, ca piatrd de hotar sau indat[ ce este pus[ la
,,Sceptrul" este imaginea puterii, de aceea grecii puneau sceptrul in m6na lia unei cl6diri, piatra cregte in importanfd, pentnl clpe ease intemeiazi dreptul de
primar; la igipteni faraonii sunt reprezentali lin6nd in mdnd sccptrul 9i biciul (dreptul ietate sau se sprijind un intreg edificiu. ,,Piatra" este, in rdndul intAi, imaginea lui
a stdpAni li iovi). Aceeaqi semnificafie o are sceptrul purtat de gefii politici 9i
religiogi cel neluat in seamf,, dar a c5rui faim[ cregte apoi. in cazul acesta ,,ziditorii" sunt
Vechiul Testament. ii. in rdndul al doilea,,piatra" este Mesia, cdci 9i la Isaia 28,16, unde avem un text
Sionul (culmea cu acesta, piatra este Mesia, de aceea se zice acolo: ,,Cel ce se bizuie pe ea nu se
,,Puterea,,o primegte Domnul (Mesia) de la Domnul @umnezeu).
acest nume din Ierusalim, lerusalimul insugi) este considerat aici ca locul de tronare al ina" (Is 26,16).La Matei 27,42piatraeste Hristos. Psalmishrl il va fi numit,piatra
Dumnezeu, cenfru de unde binefacerile mAntuitoare ale religiei radiazd in toate d cupul unghiului", pentru cf, el avea sf, uneasci at6t pe iudei, cAt qi popoarele pdgdne,
pdmdntului. sensul este c6 st6p6nirea, cu toate prerogativele ei, I se va da de sus lui I dou6 mari p6(i constitutive ale omenirii privite din punct de vedere pw religios,
Alte indicalii privind persoana lui Mesia ni se dau in versetul4: ,,Juratu-s',a Dr o unici zidire mare a lui Dumnezeu, intr'o bisericd"14. Acelagi inleles il are ,,piatra" 9i
rdnduiala lui Melchisedec" ( rostul Noului Testament (Mc 12,10 FA 4, 11; I Pt2,7).
Si nu-i va pdrea rdu; tu eSti preot in veac dupd
celorlalte versete ne sunt cunoscute)' Sfdntul Ioan Hrisostom pleaci de la Matei 2l , 42 SiLuca 20, I 7 pentru a justifica
irevocabild, ea tul mesianic al psalmuluirat, iar Sfantul Atanasiera2 de la Ef 2,15.DacI cuprivire la
,,Juratu-s'a" inseamna cd hotlrarea luat5 de Dumnezeu este
caracterul depermanen!5. DupdsmntulAtanasier38,,jurlmtnnrlDomnului este cuvintul i psalmi exist[ oarecare indoialtr, convingerea despre mesianismul psalmului 1 17 este

care asigur[ cd tot ceea ce El vestegte se realizeazd intocmai". Decizia are in vedere
preolia Iraspdndita. Citlm pe Origenl'3, Augustinra, Teodoretra5, Damianra6 (sec. XI). Sfinfii
Mesia. Preotul este, in Vechiul Testament, trimisul lui Dumnezeu 9i reprezentantul voii S inti diferi intre ei doar in mici detalii. Mai plin de am[nunte este Teodoret; elfrxeazd,
intre oameni, mijlocitor intre cer gi pamint. Preofia lui nu este tranzitorie, ea are ci te, pe care mulli le trec cu vederea. Astfel, ,,piatra cea din capul unghiului" este
preogiei lui Melchisedec. Melchisedec, regele din Salem, apare ,'ex abnrpto" in o laturl a unghiului reprezintl pe ludei, alta pe p6g6ni, ziditorii sunt fariseii,
Testament. El vine in numele regalitifii 9i aduce lui Avraam damri preo]eqh. Este
rege 9t ii, preofii gi c6rturarii'47,
Melchisedec este tipul vegniciei, clci n'are indicaqii genealogrce in Biblie: ,'FdrE nume de Astfel, se vede ca un fir rogu purtAndu-se deasupra psalmilor Regele excep{ional 9i
f[rd nume de mami", cum zice Sfantul Apostol Pavel. $i numele lui este tipic, rege ( 1ia lui cea frr[ de sfrrgit.
pace (galom, salem), rege al p5ci, preot prin excelen{i.
-
Concepfia despre Mesia ,,preot-rege" nu se bazeazd' pe faptul c[ la cei
l$ l)r. v. Gheorghiu, op. cit., p.612.
demnitatea de rege apare uneori impreunat[ cu cea preoleasclr3e, ci naqterea ideii
lfl ;,,,,n r,'.oraom, op. cir., (Ps ll7), M.G" tom. 55' coI.335.
Mesia ,,preot-rege" au prilejuit-o profe(iile, care pun clar in vedere ci regele cel prer
Atunasie, op. cit., M.G., tom.27,col.48O.
va fi nu numai un domnitor, ci gi preot. intre astfel de texte mesianice Psalmul I 09, 4 lrr()rigen, op.cit., (Psll7),M.G.,tom. 12,col. 1584:,;arceastdfrazd(111,22)sereferlla
locul cel mai de frunte.
Htittos"
ld ArJgustin, op. cit., (Ps 117), M.L', tom. 37, col.l499: ,,Piatra este omul cel nou"'
116 lf!'l'codoret, In ps. 117, M.G., torr' 80, col. 1816.
L. c.
lff l)urn an, Anil. Contra iudaeos, M.L., tom. 145, col. 42, 57 , 62, (combate pe iudeii care n'au
r37
Atanasie, op. cit., (Ps 109), M.G., tom- 2'1 , col- 463.
,38 pf lrrrir pe Hristos cunoscut lor in Vechiul Testame nt sub numirea de ,,Piatra din capul unghiului").
L.C
r3e
Schmidt, 1., Der Ewigkeitsbegriff im Aben Testaments, Miinster, 1940, p. 168
lil l,'.xloret. op. cit., M.C . tom. 80, col. 1816.
68 NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 69

Iacov odinioartr
lflcov" este templul din Ierusalim. Acelui Dumnezeu ciruia I s'a inchinat
vor pleca genunchii popoarele in viitor.
IV. Profefii mesianice in clrfile profefilor Partea ultimi a versetului indicd scopul pelerinajului. Din Ierusalim se veste$te
(torah), care invali poporul sd facd voia lui Dumnezeu. ,,Torah" (,,legea") inseamnl
1). Mai ales
data de parinli copiilor (Prov 1, 8), indrum[ri date de in]elepli (Prov 3,
este inv[!6tura comunicati
insi semnificafia religioasE a ,,torei", astfel ,,legea
Isaia lui (ex' Is 1, 10)'
pmfefi oamenilor, manifestare a voii Dumnezeu"a

Crainicul implrifiei lui Dumnezeupe pdmdnt a fostprofetul Isaia, Au contemp 2. implrlfiaptrcii


al{ii acea realizare, dar nimeni n'a fost atat de clarvlzdtor ca acest genial (2,4)
Providenfei. Pentru aceast[ clar[ vedere a viitorului mesianic, Isaia poartl cu tot
epitetul de,,Evanghelistul Noului Testament".
,,$i va judeca neamurile Si multor popoare va da poruncile Sale' Si
vor face
Primul loc mesianic il intAlnim in capitolul 2. e'lor fiare de plug si ldncile lor cosoare. Nu va mai ridicq nici un neam sabia
altui neam Si nu vor mai invdsa a se bate."
l.Ierusalimul, loc de inchinare Cel ce ,judec6" este Domnul. Nu este vorba despre judecata din urm6, ci despre
(2.2-3)
,erea voinlei Sale prin asentimentul ce-l d6 acf;unilor morale, ca 9i prin dezaprobarea
irilor. Izgonind plcatul prin virtute, omul nu va mai r[spunde la lovitura cu lovitura,
,,inzilele cele de apoi, munlele caseiDomnuluivafi mai ridicat decdl toate a tr[i in-implraliu tui Du.o"r.u inseamna pace 9i armonie in adevaratul sens al
munlilor, Si se va indlla mai sus decdt dealurile, Si vrtr veni la el toate neamurile." O societate care s[ nu mai cunoasca grozlviile rtrzboiului nu este un extaz
,,Zlle\e" se referd la un eveniment ce aparline viitorului, care Ia Dumnezeu inar, ci o fbgdduinldpe care Dumnezeu o vrea implinitE'
hot6rAt sd se implineasci negreqit (Av l, 3). Expresia apare des (Fc 49, 1; Nm 24, 1; R[zboiul ie organizeazd in vederea distrugerii din care renilt,' atitea nenorociri,
4, 1)) in Vechiul Testament; ea anticipeazd de obicei epoca mesianicd(Dat2,26). se intemeiazl in vederea construirii. Isaia intrezlregte fericirea ce
rezulte, pentru
Domnului" este cel pe care s'a zidit templul Domnului (din Ierusalim), Sionul, cum i se prin inlocuirea energiei rlzboiului cu o energie a muncii creatoare 9i constructives'
,
spune dupi o culme a lui. Acestui munte i se va deschide un orizont larg, inc6t va ar fi o intercalare
lsta este sensul general al versetului, care dupl p[rerea lui D. Guthe
fi vlzut din mari depdrtlri. Agadar, in lerusaLim se va petrece un eveniment at6t de i oard in textul lui Isaia6. insl pe noi ne intereseazd sensul, 9i nu locul pe care-l ocupd
incAt nu numai cl nu vor putea sd r[mdnd strf,ine de el popoarele globului, ci di biblicl'
Y€rsctul in cronologia
ele se vor indrepta ndvalnic la fafa locului: ,,Mdnate de Evanghelia care se va
la toatl lumea", cum precizeazl Sffintul Vasile cel Mare'. 3. Copilul Fecioarei
,,$i vor veni neamuri multe spre ei gi vor zice: Venili sd ne suim la munlele (7,r4)
la casa Dumnezeului lui lacov Si el ne va invdla cdile sale Si vom merge pe
sale, cdci din Sion va ieSi legea Si cuvdntul Domnului din lerusalim" (3)2. chema numele lui Imanuel."
,,Iatd, Fecioaraya lua in pdntece si va nasteJiu si vor
Nici o rezervd nu-gi mai fac popoarele. EIe se revarsd ca un potop spre Ierusali Pentru ,,fecioara", textul originar are ,,almah", de la,,alam", a ascunde' a se face
Strdnse laolalti in vederea aceluiagi scop, se indeamnd om pe om spre locul sfhnt' ,, lume'
nevlzu! pentru cl fecioarele triiau izolate de

I
Sf. Vasile, 'Epp. eig tdvnpo<p. 'Ho. M.G., tom. 30, col.236. I lluscbiu de Evanghelie, care strdnge multe popoare la un loc", Eiq tdv
al Cezareei:,,Este vorba
'?,,Evanghelia de acolo (din Ierusalim) se veste$te lumii", Sf' Vasile, op' cit.,M-G., tom. 30,
240,24t. t' *d toate popoarele vor fi stdp6nite de Hristos' care este
I Adici ,,Biserica cregtin[, prefiguratd prin muntele Domnului", cum interpreteazh Ch
Alexandriei, Eig tdv npo<p. 'Ho., M.G., tom. 70, col. 69. I :1::ll1Ti,':i,ifi,?l;li,hli';ll
c'r 73
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament
70 7l
Numirea,,almah" se mai int6lnegte in Vechiul Testament@c24,43; I; 2, 8; Ps 68,
'hiril al Alexandrieit2). $i tot aga, dupd Eusebiu al Cezareei, numele acesta este un semn
CAnt I , 3; 6, 8; Prov 30, l9) qi are sensul de fecioarl de vdrsta m6ritigului, care n'a
nldejdii ci Dumnezeu va fi cdndva cu oamenii"r3.
m6ritatd gi n'a avut leglturd cu vreun bdrbat. Isaia 7, 14 este singurul caz in
Nu tofi interpreteazd mesianic textul, mai ales gcoaia ralionalist6 este impotrivd.
Testament cAnd mama unui prunc se numegte fecioard, pentru cd ,,almah"se referl
Gheorghiuta menlioneazl cu tot dreptul ca adversari ai acestei idei pe Grotius,
maici cu totul excep{ional6. C[ este vorba despre o anumitd fecioard rezultd gi
Pluschke, Hetzel,Gesenius, Hitzig,Knobel, Bauer, Olshausen 9i Diestel. S'a
articularea substantivului (ha almah). Noul Testament rela(ioneaz6 fecioara cu
cE,,fecioara" este solia regelui Ahaz. Ipoteza aceasta este veche: este menfionat[ in
Domnului (cf. Mt l, 23 pi comentariul lui Prof. Dr. V. Gheorghiu: Sfflnta Evanghelie
al V-lea de Chiril al Alexandriei, care o combate ca fiind inadmisibilIts. Profetul se
lVlatei, Cernduli, 1925,pp. 103-108). Tradilia cregtinl ap[r[ acest punct de vedere
lui Ahaz, regele necredincios gi pulin evlavios, pentru aJ convinge c[ Durnnezeu
pentru c[ Sffintul Vasile?, in comentariul slu la Isaia, scria cd; ,,intdiul Adam a luat fii
ine in calitate de mAntuitor. MAntuitor este copilul care se va na$te din fecroari.
fEr[ impreunarea dintre bdrbat gi femeie gi tot aga noul Adam se naqte pe cale neobi
lui Ahaz (Abi) nu putea fi numitd fecioarl, cdci era mama unui copil de 9 ani in
ci pentru cd este punctul de vedere corect. Pe l6ngd argumentele filologice, istorice
profeliei gi apoi nic6ieri Abi nu poart[ acest nume'
dogmatice. avem contribulii insemnate qi din partea artei cregtine. Intr'un momdnt
Nici so$a lui Isaia nu poate fi fecioara din text. Niclieri nu se spune despre ea c[ ar
dateazd din epoca apostolicd, Maica Domnului este reprezentatl gezAnd gi purtdnd
nlscut pe cale extraordinar[. in momentul profefiei, alEturi de lsaia se afla 9i copilul s6u
brale pruncul lisus. La dreapta femeii st[ in picioare un b[rbat care line intr'o
Dupd cum copilul lui Ahaz nu poate fi numit Imanuelt6, tot a9a nu se potrivegte
carte, iar cu altaaratd spre steaua aare se aflf, desupra capetelor lor. B6rbatul, din pi
rea aceasta copiilor lui Isaia, mai ales cd in capitolul 9, 5 pruncul de la Is 7, 14 se
aceasta, este profetul Isaia8. Mulfumit6 acestei picturi vechi putem aftrma c[
despre ,,almah", ca Maic6 a Domnului, este tot aga de veche ca gi Evanghelia dup6 ,,Dumnezeu" gi domn alPdcii.
Ca peste tot, panbabilonigtii afli qi in cazul acesta un motiv de inspiralie strdinl
dacd nu chiar mai veche.
la
Isaia spune ci
fecioara ,,a luat", are deja in pdntece gi anunld astfel ceva Blhtiei... Astfel, orientalistul Ieremias pomene$te de existenla a ceva asemdndtot
nagterea regele Solomon se pronunfd astfel: ,,Mama mea a
cici s[ aibdprunc gi mai ales o fecioar[ care aparfine vii
este nenatural ca o fecioar6
bfbilonieni, unde despre sa

fu;t o vestal6, tatdl meu un om de rAnd, ndscutu-m'a mama mea, vestal6, in ascuns"rT'
Poate fi vorba deci despre conceperea din veci. Dacd profetul ar fi zis: ,,va lua qi va
Dup6 cum se vede nu este vorba aici despre o nagtere din fecioar6. Mai mult, acest
n'ar fi anunlat nimic deosebit, cdci era foarte natural ca o fecioard, dup5 ce
dgcument este profan. Gressmann face observalia cl 7,14 nu este autentic' Aceasti
insircinat[, sI nasc6e.
(Domnul a zis ,,c[tre Isaia", 7, 3, 9i
Imanuel (de la ,,im" : cu, ,,nu" : noi, ,,e1" : Dumnezeu) inseamn[ ,,cu nol BbScrvare o motiveazS cu vorbirea la persoana a treia
hu ,,c[tre mine," cum este cazul in 8, l). Aceastd observafie
rdmane pur formala; in afarl
Dumnezeu". A9a explic[ gi Evanghelistul Matei. ,,Karath" este o formi feminintr, se
de aceasta, Gressman se combate pe sine cdnd tot el afirmd ci ,,cu
toate acestea,
traduce cu: ,,ea il va numi". Dupd unii, numele lmanuel are cuprins profetic, contine i
Vcrosimilitatea ei nu trebuie negati cu totul" (,,Trotz dem braucht man ihre Glaubwurdigkeit
convertirii neamurilor, dup6Ieronimlo, iar Teodoret vede incadrat[ aici intreaga operl
mintuire. ,,Se numegte Imanuel pentru cI Dumnezeu va fi cu noi, Dumnezeu se va face hlcht zu leugnen").
fondul acesta ne intereseaz[, pe care Gressmannil numelte,,Kern" gi
Pe noi tocmai
canoi gi astfel chipul dumnezeirii gi al robului se va cunoagte inpersoana Fiului,.."rr. ,,
chema numele lui Imanuel", adic[ vei mirhrrisi pe Dumnezeu ar6tat in chip Fdtnite cd aparline lui Isaiars'

tr (jhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col.2O4.


?
Sf. Vasile, op. cit., ('E#)M.G.,
tom. 30, col.465.
B
E. Mangenot, Al.mah(Diclionnaire de la Bibie, publi6 par F. Vigouroux, tom. 1, premidre
lr lirrsebiu, op. cit., (III, cap. 72), M.G., tom.24, col, 136'
tt 0p. cit., p. lo5.
Paris, col. 394.
lt (lhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col. 204.
e
I. Popescu-Mdlae$ti, Sludii Si comentarii, proorocia lui Isaia,IV, Bucureqti, 1927, p 132.
loorigen, Invis. Is.,M.G.,tom 13,col.224,combatepecei careref.profelialaAhzzgifamilia
i0 Ieronim, Commentariutn in Isaiam prophetant, lib. lII, M.L , tom. 42, col. 112: ,,
vocationem". tll,
rrlcrcmias, A.,DasAlteTbstamentsintLichtedesahenOrients,(ed.2),Leipzig'1906'p 410'
rr Teodoret, Eiq tdv 'Ho., M.G., tom. 81, col.277
t^ l)er Messias. ., p.236.
72 Nicolae NEAGA
Hristos tn Vechiul kstament 73

4.Lumina lumii
(9, l) 5. Prunculluminat
(e,s6)
peste cei care
,,Poporul care umbld in intuneric va vedea lumind mare,
" ,,Prunc s'a ndscut noud, copil s'a dat noud Si vafi pe umdrul lui stdpdnirea Si i
lara umbrelor morfii, lumind va rdsdri'
poporul este cel din Galileea. intunericul este imaginea nenorocirii 9i mizeriei dal numele: Minune, Sfetnic, Dumnezeu tare, TaldveSnic, Principe al pdcii. $i mare
,ll f mpdrdlia lui, iar pacea lui va fi fird de
sfarSit.
l6), dar 9i a lipsei de prevedere, a lipsei de inlelepciune(F,c12,14);,,lumina"'
Aici avem o determinare mai de aproape a pruncului din 1 , 14. SfAntul Vasile2a
inchipuie belgug, noroc ai fericire (Iov 22,28; Ps 97, 11)'
g, 5-6 o continuare alui7,14. La titulatura de Imanuel se adaugS cele din cap.
criza social[ prin care a ffecut poporul (cf. Is 8, 2l-22) I'a distrus. A r6mas
Toodoret din Cir vede in numirile de aici un comentariu la numele Imanuel2s.
mic rest, apropiat gi el de pieire. Aceast[ rdmagifd umbl[, incoace 9i incolo,
lrnanuel este un copil deosebit de allii, un copil minune, clci pe umerii lui apas[
unui r[tdcit, negtiind incotro s'o apuce. De aceea, despre cei instrainafi de Dumnet
se afla la rdspunderea indatoririlor unui suveran dintr'o impdraliede propo4ii universale.
se spune c6 umbll in intuneric, zac in umbra morfii. Tocmai c6nd poporul
ljste semnihcativS vorbirea la trecut: ,,ndscut", ,,dat". in mintea sa luminatd de
nivel moral atdt de inferior, i se pregategte o noud via|6, Acel val de noutate se
rtlczeu, profetul vede realizat evenimentul, copilul deja ndscut' Cinci sunt numirile
rev[rsa asupra poporului posomorat, asemenea unui soare strdlucitor peste
i se dau. intaia este ,,minune". Fiul care se va naqte va fi intru totul excep{ional, c[ci
intunericului. fi prin nagtere, prin felul
i o minune constituie o exceplie. Excepfional va ce1 aqtcptat
lumina popoarelor (Is
,,Lumina" o aplicS vechiul Testament la Mesia, care este vlaf[, prin modul cum sfdrgeqte, prin rostul 9i menirea sa.
Is 49, 6; ls 60, 1-3); astt-el, ,,lumina" este imagineamflntuirii 9i aMAntuitorului'
in
2. ,,Sfetnic,' este cel care povlfuie$te, coopereazl la o conducere qi indrumi pe
Testament sunt numeroase locurile in care ',lumina" este Hristos. Uneori aceasti ti
itc cdi, ,pe cdile cele bune" (Mih 4, 2).
gi-o aplicl singur, alteori i-o aplic[ Apostolii qi prietenii Sdi. Ele culmineaza cu expret 3. ,,Dumnezeu tare" (,,E1 gibbor" inseamnS Dumnezeu uriag). Spre deosebite de zei,
,,su r*t lumina lumii" (In 1, l2). Referire direct[ la textul nostru face Matei 4, I ncp utincioase ficfiuni,,,Fiul" are naturd dumnezeiasc[)'
urm[toarele, gi astfel activitatea Mantuitorului, in Galileea, se aflh in 4. ,,Tattr vegnic". Noflunea de tat[ implicl ideea de bun[tate, dragoste qi mil6'
prevederile juste ale profetului Isaia. virtuli sunt netrecitoare la Imanuel: mereu bun, totdeauna iubitor 9i plin de
^
in Sfhnta Trad(ie, locul Is 9, I deservegte interesele impdrafiei spirituale' . Califrcatirul ,,vegnic" se referd la Imanuel. Expresia precizeazdatitoriginea, cAt
Sfinlilor Plrinli cadreaz|cu aprecierile biblice, ei neinterpretand niciodat[ in sens flln1a acestuia.
textul. ,,intunericul" este p[cahrl (Ieronimre), ,,lumina" Hristos (Sfdntul vasile20,
Eus'
5. Ultimul nume ce i pruncului este ,,Domn al pacii". Prin aceast6 numire se
se dd
al Cezareei2r, Chiril al Alexandriei22), sau darurile sale, Evanghelia (Teodoret2r). c[ Imanuel este nobil duptr origine 9i va h delinltorul unei demnit[1i'
lnceputul versetului 6 precizeazi,exitdereaimpirlfiei lui Imanuel. Adjectivul,,mare"
interpretat de Chiril al Alexandriei la superlativ 9i incadreaztr in imp6rdfie toate
uirile de stat de pe p[mdnt26. Am avea, in cazul acesta, 9i o indicafieprivind structura
I a implrlliei veqnice.
Ieronim: ,,in umbra mo4ii sunt cei care pacdtuiesc", op. cit.,lib. 1II, M.L., tom. 42, col.
re 1

adevan
20
SfAntul Vasile: ,,Domnul a adus (scil. Poporul) de la intunericul negtiinlei la lumina
op. cit., (Com. Ia cap. 9), M'G., tom. 30, col. 508' de mare sfat.'.", Sfdntul !asl\e, op' cit',
2i Eusebiu: ..in Galileea a vestit Hristos mai intdi lumina Sa". Eusebiu menlioneaza min ,,Mni inainte s'a numit Immanuel, aici se nume$te lnger
tom. 24, col. Irrrr, la cap. 9), M.G., tom. 30, col. 512.
cana, int6ia mdrturie a puterii Sale dumnezei esti., op. cir., (co. la cap. 6), M.G., este Dumnezeu", aici ,,Dumnezeu tare", ceea
M'G', tom' 70' col' I ,,lrrrunuel din textul anterior s'a interpretat,,cu noi
22
Chiril:,,Lumina este Hristos gi Evanghelia"...,op. cit',lib' I, orat' Y puterii altuia, ci va domni singur peste to!l",Teodoret, op' cit''
n'au fost in posesia luminii strdlucitoare pe hgcamnd ci nu va fi subordonat
2r
Teodoret: ,,in intuneric au fost popoarele care
(com. M'G', tom' 81, col' 293' la cap. 9), M.G., tom. 81, col. 296.
o trimite Hristos prin Evangheli e", op. cit., la cap. 9),
('hiril, op. cit., M.G., tom, 70, cot.257.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 75
74

Darul al doilea este inlelepciunea (,,hocmah", oo<pia ). Acesta este darul deosebit
6. Vlistarul din lesei I p[rrunde in enigmele vie]ii gi a indica drumul care duce Ia fericirea individuald (cf' Mt
(11,1-2) 54).
,,in1.l"g"."u" sfatului" este insugirea de
este partea practic6 a inlelepciunii. ,,Duhul
profetul compune acest capitol intr'o vreme cdndpoporul s5u era subjugatpdnl indrumare potrivita; ,duhul puterii" este darul de a trli
Stsi lndatn gi lntotdeauna o
primejduirea existenlei. Oin aezasrul in care l-au 1y.1t c1ryle' 11 1dr3"l:":l:Ti
va sfatului.
vielii: va iesi un vtdstar
,,Duhul cunogtinfei" este darul pdtrunderii tuturor lucrurilor 9i
mai ales a celor ce
ffi;;;;;;i,ina,'o, i s,au uscat inc6 toate r6d[cinile ,, si
tulpina lui lesei Si din rdddcina lui odrasld se va ridi.ca"27 ' .
--t: --^-: ^: ..,,+^*:^:
. , -- regi (Fz
ale lui Dumnezeu. ,,Duhul temerii" reprezintd partea practicd a cuno$tmlei'
puternici, pe^- roni (Ez I Numdrul gapte este simbolic ai sffint, el indic[ plenitudinea. Persoana care
in vorbirea figurata vlastarul inchipuie pe oamenii mari 9i
cu pieirea (Iov 14,1-9)' te cele gapte calitl1i ingirate aici este intr'adevlr un om desavdrgit. Mulfi tac
3), iar trunchiul este omul imbdtrdnit sau sl[bit 9i ameninfat
Din ,,padurea"28 falnic[ de alt[ datl n'a supraviefuit decdt trunchiul qi rddl ideoloeic[ intre Is I 1, 2 gi rd 6rto nve6patu din Apocalipsa Sfhntului Ioan (1,
Securea qi iierestrdul Domnului au mistuit-o, iar focul
mAniei Sale i-a ars fala ,,de sus "
3,l;4.5; 5, 6). Cu toate ca pdnl azi nu s'a produs un comentariu definitiv la cele
jos". Doiordrea n'a fost hotlrdtd 9i pentm acea care cu poc6in[6 s'a i : daruri ale Apocalipsei, totugi este sigur cf, cel pulin ideea de plenitudine
o conlin
',r6m['i!d"
cel Atotputernic. Acest trunchi este familia lui lesei. Iesei este fiul lui Obed Ei tatll l(:cle texte.
David (Rut4,22). Dr. K. Schlutz a studiat Is 11, 2 in primele patru secole ale erei cregtine 9i constatS
ale
lCriitorul sirian Aphraatrr, apoi Efrem Siru131, Iustin Martirul3r, Tertulian3',
Hipolit'',
intocmai cum dintr,un trunchi sau r[d[cin6, prin acliunile binefrcatoare
asttel se va gapte daruri se
solare gi ale undelor de apd ies mlSdile proaspete, iar copacul se reface' tmont AlexanarinuP' si Origin3r leagd darurile lui Isaia de Mesia: ,,Cele
cele mai tc in toati plenihrdinea la Hristos, care le trimite credinciogilor,
in misura vrednicrer
din pllpanda familie a lui tesei un baibat de care se leagd T:ii yd"r.1i
vldstar este dlruit cu,,Duhul lui Dumnezeu, duhul inlelepciunii 9i al inlelegerii, ia,,. Sffintul IoanHrisostom32 intemeiazainvdlatura sa despre natura divino-umand
(verset' 2)' Grigorie de Nyssa3r,
sfatului gi al puterii, duhul cunogtin{ei 9i al temerii de Domnul" MAntuitorului pe Is 11, l -3. Acelaqi interes mesianic il aratS Sfrntul
,,Duhui lui Dumnezeu" este o putere care dE omului toatl stinlenia' pentru a lAtanasiess, Sfdntul Irineurs, Fericitul Ieronim33 9i ceila[i'
este in
cu succes pe teren moral. Profef,i, comenteazl Teodoret deCir' primesc fiecare in Dacd teologii de azi nu dau importanla traditionaltr lui Is I 1 , l-3, totuqi
darwi in baza c1rorasiligluiegie intr'ingii o fo4i divin[2e.
intr'un astfel de blrbat e admis ci darurile descrise de profet se intdlnesc deplin
numai intr'un bdrbat care

idealului. Sub tnfluenla acestui duh stau toJi erou mult pe semenii sdi3a.
poate stinge niciodati naca.u
16, 3)' Mesia se realizeaza ins[ in t
icf. rud 6,i4; 11,29; 13, 15: 14,6;1 Sam I ,,in
pe ,,nuah" (a se od infrtrfirea mare
mai des[virgit coborarea duhului lui Dumnezeu. Isaia trimite 7. cea
al duhului, la cel din urm[ 9i cel mai celebru det (1 l,6-9)
acel rotcrpaivetv 9i pdvetv
(Lc 4,14) c[ de la Iordan,_era plin,
davidic,,I. Despre lisus se scrie ,,intorcdndu-se
in vrem€
Duhul Sf6nt,'; intrand in sinagoga din Nazaret, citea din sfanta scripturd, ,,Atuncivorslaimpreundlupulcumielulsileopardull6ngdiedsevaodihnisi
Lui (Lc 4, 18)' Urmeaz[ o serie de trei I puiul de leu (Si boul) qi un copilas le va paste' Iar copilul
sejoacd la vizuina
acelaqi nvel5pcr rupiou era deasup.u Si
! : - ----^r-.: (copilul)
/^^-;1.,t\ cel iatitnal intinde
^A;^ inldrcat
^-t abia intinie mdna.
mAnn
daruri pentru a constitui in total gapte daruri' si tr Toyo ochiilor sticlosi ai sarpelui
vor maiface nici un rdu..." (cf. 9i Is 65,25).
Comparalia se face (in verset. 6) intre dou[ conmste' Cuvdntul ,,meri'- !"U.ou-') n5e.A;
intaia dat6 in Fc 49,
din neamul lui David", op' cit', ( in text, clci altereazd aceastz ordine. in Biblie, ,,lupul" este amintit
27
Sf. \.asile: ,,verseful acesta ne anuntanagterea lui Hristos
la cap. Xl), M,G., tom' 30, col. 553' r i ,r-,. ,or
2r p[durea este in vechiul Testament, imaginea oamenilor numerogi, a poporului (Is 32, 19)' 68,77'
Sehltitz, op. cit., p. 36, 38, 46, 58, 98.
2e
Teodoret, op. cit., (com' la cap. 11), M'G , tom' 81, col' 313' llehltitz, op. cit., p. lO6.
den ersten vier chr' J
30
Dr. K. Schliitz, Isaias 11, 2, Die sieben Gaben des h. Geistes in l)y. t'ir., p. I 17. l2l , 65, 144.
(in Alttest. Abh., Breslau, XI' 4), Mtinster i' W', 1932' p' 5' a", gew.hnliche meschliche Mass hinausgehen", cf. Guthe, op. Cit., p.569.
,,f1t,.,
76 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul kstament 77

2T.Elestenumit,rdpitof',cecidimineajasugrumigipradl(Fc49, 17),trliegteinpustie (lonjunc{ia ,,caci" motiveazl lipsa rdului. ,,Pdmantul" (metonimie, vasul pentru
6) 9i este gaa in orice clipd slverse s6nge qi sdpiardlvieli (Ez 22,27),cdciestefoate iute, rrrt) Lste tot spatiul locuit de oameni,6),n ti oixoul.rlvrl cum intetpreteazdEusebiu
ales lupul cel de sear[ (Av 1, 8). Figurat lupul este tipul omului crud. rurcei{2, sau 11 r&ocr rl {lnoipcr,vdv, cum t6lcuiegte Chiril al Alexandrieiar.
,,Ivlielul", carereprezintradtdetipic animalele domestice, esteimagineabhndetii. CuvAntul ,,plin" trebuie interpretat cantitativ 9i calitativ. Cunoaqterea lui Dumnezeu
semnificalie o are gi iedul gi in parte vitelul. Leopardul este, ca gi lupul, tipul cruzimii, Una practica; ,,deah" indicd uneori in{elepciunea gi priceperea de a trdi dupa vota cea
rupepe oricine ii iese in cale (Ier5,6). Este o fiardvestitiprin iutimea gi siguranJapasului ei t[ a lui Dumnezeu (Ier 3, l5). Obiectul cunoagterii este Dumnezeu'
l, 8).,teul" estetipul forleipe carenimeninuindr5zregte s'oprui laincercare (Nm24,9), La Avacum cunoa;terea este teoretici, gtiinlifictr, cdci infinitiwl contr.
r+dz (,,ladath")
ar risca sd piari in ghearele celui care ,,stii la pdndi gata si sard" (Pl 3, 10). ,,$arpele", mai 0U obiect.TiD (,,kabod"): ,,m[rire, onoare". Cunoaqterea teoreticd, care ,,inundd ca
vipera, care in toatl vremea are venin sub limbi (Ps 140, 4), prezinti un pericol de moarte p6m6ntuf
,
(chidl44), premerge celei practice, de aceea Eusebiu pune accentul
brcnt
om, clci impotiva ei nu este'vraj[ gi nicivindecare (Ier 8, 17). Ouv0ntul lvf,rorgtt.
Groaza de moarte pe care o inspird trdirea in apropierea fiarelor va trece in Scnsul celor doui texte este urmdtorul: ;tiin1ific, Dumnezeu va fi cunoscut, iar
irealului atunci cdnd ochii sticlogi ai viperei vor fi obiect de distrac(ie pentru copii. ic voia Lui se va face pe intreg pdmdntul. Idealul este condilionat, la Avacum, de
Sfin1ii Pdrinfi nu interpreteazd literal. Chiril alegorizeazdls,Ieronimatribuie un rgerea imperiului chaldean, la Isaia este o consecirlld a tealizdrilor din Is 1 I 9i
spiritual textuluis, pentru Teodoret ferocitatea animalelor reprezint[ variatele
de oameni cu moravurile lor37; asemenea gi dupd Eusebiu al Cezareei3s gi ceilalp.
Pentru frumuselea ei, aceast6 sublim[ paginl biblicn a fost obiecrul celor 9. Steagintrt popoare
st[ruitoare disculii. O citeaziTheocrit]e, Virgiliu3e 9i Horafiu]e. Se susfine cd sub in (11,10)
acestei profe{ii a conceput Virgiliu acea,,aurea aetas"a0, cAnd ,,se va nagte un copil...
vttr
va aduce pacea in lume. Toate crimele dispaq turmele de vite n'au a se mai teme ,,in ziua aceea, rdddcina lui lesei std ca un sleqg intre popoare, neamttrile
$erpii gi toate plantele otrf,vite vor pieri"at. idui in ddnsul, iar locul tui de odihnd va fi plin de mdrire"
prin care poporul
,,Nes" inseamn[ semn (minune), semnul de pe o culme de deal,
8. Desiv6rgirea credinfei alarmat intr'un caz de rf,zboi. Am acceptat traducerea ,,steag"aS, degi tot a9a de
(l l, e) este redarea cuvdntului ,,nes" cu ,,minune"
pentru cd gi-a inhpt
,,RIddcina" este puterea de via15 a cuiva. Un neam este tare
Avem in Vechiul Testament doud texte, unul la Isaia I I , 9, altul Ia Avacum 2, 14, ,lt" io pa-aot (2 itegi 19, 30). ,,Rdd5cina" mai este icoana originii cuiva: Iisus trimite
cuprivire la deslvdrqirea credinlei exprimd aceeagi g6ndire: ,,Cdci plin vafi pdmd rl sd strige cu glas ridicat ci Domnul s6u este ,,rddicina lui David" (Apoc. 22,16).
cunoa$tereq lui Dumnezeu, precum apele acoperdfundul mdrii" (neamul) lui Iesei. Intre popoare el st[ ca
..Vl[starul', (urma$ul) va iegi din r[ddcina
pltul uriag in mijlocul viei sau ca un steaga6 in mijlocul mulfimii. El este obrectul
r5
Chiril, ,,Vipera este imaginea celui r6u...", op. cit., (1, ID, M.G., tom.70, col. 525. ci generale, cum este cazul cu un lucru mai rar, un om celebru de exemplu'
16
Ieronim, op. cit., (I, IV, com. la cap. ll), M.L., tom. 40, col. l5l: ,tup a fost gi Pavel, unde siligluieqte
,,Menuha" este loc de odihn[, salag, tron, patrie, probabil locul
persecutat Biserica".
este inleleasl de unii Shnfi Pdrinli ca cinstirea pe care i-o
r7
lui lesei.,,Mlrirea,,
Teodoret: ,,Prin ferocitatea animalelor sunt inchipuili oamenii cu moravurile lor: lupul este
acaparator, iedul indicd simplitate gi nevinov6lie, leul mindrie gi fo(i, taurul (boul) i
in Hristos se infrAfesc toate categoriile de oame ni..)', op. cir., (com. la cap. 11), M.G.. tom.8l,
3l 5. ll Iirrscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173.
rl Eusebiu: lr('lriril, 'E(rn. etg tbv 'App. M.G., tom. 71. col. 884'
,,Animalele indicd cele rnai variate naturi omenegti...", ap. cit., (com. la cap. I l),
tom.24, col. 172. il ('lriril, op. cit., M.G., tom.7l, col. 884'
re
lleignant, Les prophites d'Israbl et le Messie, Paris, 1893, p. 316. ff liuscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173
a0
Fr. Delitzsch , Kom. Uber das Buch lesaia, (Bibl. Keil. U. Del.), Leipzig, 1889, p. 194. -t l,cntru c[ mai exist[ aceastd traducere la noi, de exemplu, in Biblia Fundafiilor Regale
din 1938
or
L. Dcnnefeld, Le Messianisme, Paris, 1929, p.284. ;l lrrl.lropescu-Mdlnegti, op.cit.,p.2 l0,giaqvreasEsccreezeunfeldecontinuitateincelebune
Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament 79
78

indllate, evenimente care determinl pe mai m Lui Dumnezeu I se cuvine imn de preasldvire, pentru c[ bucuria pdmintenilor va fi
diruiesc credinciogii, dupa moarteaT 9i
Lauda este motivatd de binele care li se face. Nu vor mai fi intrist[ri ca in trecut,
i aduce inchinare dumnezeiasci, cum interpreteaz6 TeodoreC8'
rul'erinlele se exclud din viitoarea agezare sociald.
10. Sflntul care vine ,,Orbii" de ieri, plg6nii, vor vedea limpede efectul invior[tor al ,,apei vii", iar
iogii sunt chema{i a fi intotdeauna la culmea indatoririlor sfinte, prin sfat 9i exemplu.
(t2,2-6)
,,Sfhntul' este titulatura ce se dd lui Dunmezeu. El este sf[nt prin Sine, indiferent de
ce o are despre El omul. Pitrunzdnd in via{a acestuia, El o sfinleqte (I9 3 1, l3;
voi teme, cdci
,,Iatd Dumnezeul mdntuirii mele! in tine md incred nu md
qi
20, 8; I; 20,12\. O misiune asem[n[toare indeplinegte qi aici Sfdntul, de aceea Isaia
veselia mea este Domnul Dumnezeu, care va fi mfintuirea mea! " '
iderd mare lucru cdpoporul a g5sitpe Domnul (12, 4-6)'
il ros
,,Iat'" este parlicula care veste$te de obicei noutllile cele mari. cuvantul
popo*l, care poate in sfhrgit sd se bucure ctrvaaveapa:rte de ceea ce a agteptat' Obi
11. Cel agteptat
bucuriei este,,Dumnezeu" in calitate de,,mdntuitor"'
Qs,e)
,Zimralh" inseamnd fal6, glorie, lipsind sufixul ,,i", ca 9i in I; 15, 9i
2 Ps 1 I 8, 14'

,,$i voi scoateli apd cu veselie din izvoarele mdnluirii"'


,,latd, Dumnezeul nostru in care am ndddjduit, Si ne va mdntui pe noi, acesta este
.,lzvoarele" de apl sunt destul de rare in orient. o fhntand constituie tul pe care-L a$teptam; sd ne bucurdm Si sd ne veselim de mdnluireq Lui-"
adevdratl avere afamiliei. Pentru cate un izvor de ap6 se pun in migcare triburi Credinciogii se invrednicesc a-gi vedea intruchipat visul de veacuri. Iat[ cd vine
Din pricina unui izvor, pe care-l cotropiser[ slugile lui Abimelec, s'a iscat ceartii ttrrd de care omul nu poate nimic; Dumnezeu.
(Fc 21, 25). Fad
Avraam gi rege. Dreptul de proprietate l-a plitit scump patriarhul lnima omului bate ,,atunci" de bucurie, iar cu buzele il rlspldteqte pe ',Cel ce vine"
sunt de regula adanc sdpate, astfel cd scoaterea apei obosegte gr.u ln viitor
nu va
cum poate. Motivul doxologiei este mdntuirea ce vine prin El. Este gi aici o profelie,
prilej bucurie. izvorul de apd fiind icoana feri
fi aga. Scoaterea apei va fi nu de mare ionsul celor frcute de Moise gi a1li prooroci (Chiril al Alexandrieisa).
(Levl4,50; 19,20; Is43, l9); laleremia2,l3,,apavie"esteDumnezeu'lnNoul'[esr
Mantuitorul se numeite adesea pe Sine apd vie (In 4, 14), de aceea Sfinfii Pdrinfi 12. Statul ideal
(
textul la izvoarele Mantuitorului (Chirilae 9i Eusebius), la docfina evanghelicl (32, 1-s)
din care scot cu bucurie cei care cred (Teodorets2) 9i-9i astamp[r[ sufletul (Sfrntul
,, $i v e|i zi ce in z iu a aceea ; l htdali
p e Domnul, vestili nume I e Lu i' face'1i ,,Iatd. dupd dreptate va domni regele Si sfetnicii cuiudecatd vor indruma'"
este numele Ltti! sd stie tot ,,lati" serefer[ gi aici la,,vremeaaceea", cAnd dorin{elejuste ale omului vor fi lintaultimi
faptele Lui intre neamuri, preamdrili-L, cdci mare
cd mare este... Sfdntul lui Israel! ". (a li 5) dregStorilor. Regele va fi drept in acliunile sale, iar sfetnicii s5i supugi 9i loiali.
Ilvreiescul ,,legarim" l-am tradus cu,,sfetnicii" (LXXareaplovteq), pentru cI este
de una gi aceeagi guvernare, nu de imp[r{ii diferites5. ,,Legarim" este un nominativ
nT
,,Giorificarea dup6 moarte", Eusebiu, op. cit-, (tib. II, tom'
I, com' la l l)' M'G" tom' 24' ut, contopit cu prepozilia ,,1e" ca in Psalmul I 6, 3.
,,Cu judecat[", adicd cu tact 9i cu inlelepciune, Iird a ajunge in antagonism
32'7.
cu
a8
0p. cit., (la cap. l1), col. 317: Ieronim vorbegte despre felul mor{ii sale: ,,erat mors rcgele. 'eful
gloriosa", op. cit., Qib. IY com . [a cap. 1l), M.L., tom' 42,cot' 752' ,,$i va fi fiecare ca (un) ascunziS impotriva vdntului Si un addpost tmpotriva
i' .,Din izvorul mAntuirii, care este Hristos'..", op. cit., M'G', tom' 71, col'344' ca o revdrsare de ape intr'un pdmdnt uscal Si ca umbra unei stdnci inalte
i0
de aici a se inlelege alegoric, referindu-se Ia izvoarele mintuirii, Ia Hristos"
,,Apa 'un linut secetos".
tom. 24, col. 181.
5I
,,Este vorba despre doctrina Evangheliei" (,doctrinam
intelligarnus evangelicam"), op' cit"
IV, com. Ia cap. 12), M.L., tom. 42, col' 156
cei care cred sincer" ( tlhiril op. cit.,([I, com. la czp.25), M.G., tom' 7I, col. 565.
,,Este vorba despre izvoarele mAntuirii, din care scot cu bucurie
52
(lhiril al Alexandriei interpreteazi astfel: ,,Va domni peste voi Hristos cel drept gi nevinovat",
cap. 12), M.G., tom. 81, col. 156.
llt., IlI, M.G., tom.71,col.'704.
s1
Op. cit., (com. la cap.72), M.G.' tom' 30, col' 564'
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 81
80

Este vorba despre lrecare dintre sfetnrcrt U, 18), adicl sd-l invingl in discufii gi s[-l denun]e regelui. Dumnezeu este impotriva
,,Ig,' trebuie tradus cu ,,fiecare',. I
poporul
in versetul I . Ei sunt scut Ei apErare impofriva tuturor relelor ce ameninld care au limba ascugitf, caun brici (Ps 55,4), iubegte insd,,limba dulce" care ,,inmoaie
Ascunzigulofer6unlocsigurdeapdrareimpotrivavdntuluicebdntutelnorient. (Prov25, l5).
I 1' 6) giotrdvil gtlij:l*
timpul vlrii sufl6 acolo un idnt fierbinte , ,'arzdtor" (Ps' Celor virtuogi Dumnezeu le dd limb6 aleas[, ca si gtie s[ vorbeascd (Is 50, 4). Aga
p6mdnt' de sub impulsul inspirafiei in trecut li s'a deschis gura celor greoi la limbd gi au fost
este inpericol. VAntul trece la aproximativ o jumdtate de metru de
jos 9i cu respira[ia::ti'lg- i sd yorbeascd (I; 4, l0), in viitor fiecare va vesti deslugit adevdrul.
surpringi se culcl in grabd ta pamant cu fafa in
ivirea vdntului dup6 o cea[6 caracteristic[s6. Crivdful bdntuie mai ,,Celui nebun nu i se mai zice cd-i de neam ales Si celui viclean nu i se va mai zice
locului'prevad
iama li este uneori atdt de puternic incdt dezrld[cineaza 9i
d[rim[ tot ce este mai 1
c:instit. "
rezistent. Folosul adlpostului apare deci evrdent' ,,Nebunul" de aici este un om de categoria ultim6, atdt in inlelesul intelectual, cdt 9i
Pamantulagezatl6ng6apedarodulsiulavremcasa,cdciabsoarbeceletrebu ccl etics?. in ziua aceea, cdnd aristocralii virnrlilor gi impdralii s[racilor vor st6pdni,
care are sfetnici care
puterii de rodire. Aseme-nea^nu poate fi ingrijorat cetSleanul faptelor, gi nu a originii, va h cea prefuitl
apostolat social.
reconfortant, mai ales Mergiitorul inainte
Pentru omul st[ruitor Ia lucru umbra este un adevarat 13.

degert lipsit de ad6Posturi. (40, 3-1 l)


' (uneori
DiX a ffadus ,Jaion" cu Etov, insE ,,!aion" inseamnd aici mal stincos
de piatr[ Ier 3 I, 21 , alteori piatrd funerard,
2 Regi 23 17) '
' ,,Glasul eelui ce strigd in pustie: gdtili calea Domnului, drepte faceli cdrdrile
Umbra oferit[ de o stanca este mai rEcoritoare, intrucdt dinspre st6nc5 radi eului nostru tn pustie!"
rdcoarea specificd Pietrei. Poporul este anunlat, prin organele sale competente, ci in curAnd se va sfdrgi
celor care aud cu aspectul lui nepl[cut, SI ia aminte toli la ceea ce li se spune gi si se conformeze
,,$i)u vo, mai'fi inchi;i ochii celor care nu vdd Si urechile
ascultdtoore." i. Cel care vestegte este un sfetnic oarecare, preot sau profet.
pentru cd ,,Pustiul" este lara Canaanului, care din pncina deselor dezastre, este lipsitd de
c)mul care are ochi luminogi gi nu-i deschide vederii largi este orb,
este vorba, este orb cu su tori sau este degertul dintre Canaan gi Babilonia, care trebuie amenajat in vederea
are gi nu vede,,. in domeniul moral, c6ci despre aceasta
iubesc dreptz rcerii in patrie. Asemdnarea este luatl de la necesitatea orientalilor de a preg6ti
.el ca." gtie care este binele 9i nu-l face qi cel care ur69te pe cei carc
sE se impotriveascl ile, ori de cAte ori o regiune este vizitatd de rege. Pentru a face cdr[rile practicabile,
Dumnezeu a deschis omului urechile ca el sd nu dea inapoi 9i
fac6 9i si le urmeze" (I; 24' 7) qi s nivelate ddmburile produse prin acumularea nisipului qi astupate gropile rezultate
50, 5), ci sd aud6,,toate cdte a grdit Domnul 9i si le
pe omul renlscut' pe omul urma revErsirii apelor. Pentru a merge totul neted, crainicul anun!6 cu mult[ stdruinta
inspaimante grozav in fala josniciei (Fc 20,8)' Isaia vede
,,Tiqenah": impf. pl. f. d. ,, (;in) a (ain) a" (ain)' apropiat6.
',,5i'
iri*o celoi nibuni ro judeco sdndtos si limba celor gdngavi va grdi USQ Degi profetul pleacd de la o situalie politici, totugi el vede mult mai departe. Regele
este insugi Domnul, care vine personal s[ elibereze din robia suferin]elor
""'lfi"orrrii,, de aici sunt oameni srnatogi trupe$te, dar nepdsdtori
fale de virtul vine din ,,pustie", pentru cd 9i teofania de la Sinai a avut loc in imprejurEri
uguratici in cazuri grave. Ei vor deveni co ilare; ,,I s'a g[tit calea celui ce venea din pustie" (Ps 68, 5),
,,lnima" (,,leb") este cugetatl ca ce ,,Iagar" inseamn[ a h drept, in Piel a face drept.
inima,jndeamnd" (I9 35, 2l),,,vegheazit" ,,Toatd vqlea sd se umple Si tot muntele Si dealul sd se plece qi vorfi cele strdmbe
minte" (Dt4, 39),,judeca'(Is 32,4) 9i este fir,pte Si cele colluroase netede."
,,Limba" apare adesea personifica
mincinoasi (prov. 6, 17), ',viclean6" (Sof
limbd ucigitoare, c[ci duqmanii lui Ieremi h Asr lbl, ,,nabal" este in Vechiul Testament bogatul nechibzuit (Ier 1 7, 1 1), omul nesincer (Prov

17,
tl), imoral (Ps 39, 9), migel (2 Sam 3, 33), dar mai ales omul care nesocote;te in gdndul sdu cd
htt exista Dumnezeu (Ps 14, 1, Ps 53, 3).
56
l. d. Onciul, Arheologia biblicd,Cerndu{i, 1884, p' 59'
Hristos in Vechiul Tbstament 83
NicolaeNEAGA
82
Expresia ,.toat6 camea" are un inleles mai larg decdt la verset. 5 : tot ce este
Dup[cuminordineafrzic[suntvicisitudinicaremacindterenulgiinchide animal gi om. ,,Iarba" este chipul trecerii grabnice, conf. ls 51.
,rmireazit drumul
;
"tl liu qi'"u t"p tY1:tttt*111:,'i:
:::l'l i
I gi are duh de via1d,

#il:rffi;;;;i;il,"ilil;ili;Dacr se aruncala o parte impedimentele,


puterea t, unde omul trece,,ca iarba" gi Ps 103, 15, unde zilele omului sunt iarbf,
,,vie!ii" este gi onoarea, titlul, rangul cuiva; se alege praful de ele. $i mai pulin
se ugur-e1zli
cregte enorm, iar avinrul spre 1int6 --:-^+ omul
^-,,r trebuie si fie copil
+rahrrie sa.he cor in ic6 dec6t iarba este floarea, pe care o adiere ugoar[ de v6nt o doboard Ia plmdnt.
"tut#l#;:"i ild;ffip"r*?r' intampinat, " este tipul poporului robit patimilor, care nu poate viefui mult. Lucn:ri, fiinle,
mult'
' --:.:^: ex aa nrrni a""; .r. irrcru. c6ci pAnd atunci nu mai este I i gi popoare, totul sfdrgegte prin moarte nea$teptatd sau timpurie, ca 9i cdnd viafa
gindea decdt sd
lceaste lume n'ar fi dec6t o cildtorie cf,tre moarte.
dd (vezi Mt 3, 8;
,,CuvdntulluiDumnezeu"estelegeamoralarevelati(cf.Ps50, 17;1L9,105;Ig34,
ntelor. Sfinlii P[
cole zece porunci etc); el nu este supus trecerii, nici cei atagali ,,cuvintului", cum
indepartat
realizatin
il#l1xi,il,i"iffiffiil;;
y.^- ^-.-,.1-+-l^,. alp
leronimn. Interpretarea aceasta a fost admis[ gi de Chiril al Alexandriei65.
scriitorjustific6 teza cu Ioan 8, 5 l.
cuprinzltor cuvintelor; ele depagesc nfr
;:ffir:1r-. Ieronim atribuie un sens gr mai ^enicesc ,,Pe munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, inalyd cu putere glasul tdu,
lui loan, care aflr ."'d;;;; n'*11*"1;*:yll': il T'::11ii"j::"',:: I
sub variatere sale forme; cdt despre ,,v6i"
,rtilor al lerusalimului, inalld glasul tdu Si nu te teme; spune cetdsilor lui luda;
ffi:,?l;Jffid,:u, ,,i""ni.;Juraul I',umnezeulvostru!".
suntimagrnea."rorrnoip,rtin.r"aio..rr*pupnchirilgia(ii,glasuldeaicir[mdnet ,,Mebaseret", participiu feminin de la ,,bigor" inseamnl a anun(a o veste bund, a fi
i"""r,i-""irr"*crg[torul ,,Soareluidrept5lii"6l' - .-.,..-.-".t de bucurie (LXX are 6 ericrTlel.r(6pevoq).
-A-t,,ivon lui
tot trupul mdntuirea tr.'
,,$i se va oran
'Ul'o-C-o*n'l'i
Si
"'"dno ,,Vestitorul" de bine se adreseazi intdi Sionului, adic6 Ierusalimului, capitala, mama
cdci gura Domnului a grdit"' cclelalte cetdli sunt fiicele ei. ,,Solul" binelui este indrumat si urce pe o culme de
!'r\auuu
,,Kabod" .rt" f" care o datoreazi coPilul ta16y:1'r:::]:::r'lYll*
lui Du pentru ca toate privirile s[ fie indreptate spre el. Profetul vrea sd spuni cd este mai
"in't"l i inalt demnitar sau slava ce datoreazd
I, 6); dar gi onoarea ce se Etirea ce se va comunica lumii, incit toli oamenii trebuie sd fie aviza{i in sensul
credinciopii. ,,fotbasaf ', ioutd **tu,
este un ebraism
t l: lt?"ir:"rt". lT' j?it;
r"n., sefoloseetein Fc6,12;rer25,3r;zah'
. Fiecare trebuie s[ afle c5,,vine Dumnezeu."
XJ,ll"r'*",1; I::;il;";.
i"
"..iuqi ,,latd, Domnul vine cu putere Si bratul Sdu supune tol. Iatd, plata lui este cu El Si
-''
ts4e,26;66,23;roll,r''q'ltiueit"-t'ott'n1t"t"-tt1^:':ll':l11lllli,';-.,,.,,. lui inaintea Lui!".
" il;i"l,ii;i";;,i""" cu ochii, ce"a ce,.greieete Domnul'tste caimplinit, livreiescul ,,behazak" l-am redat prin ,,cu putere", LXX are peto iop5oq ,,Bra!ul
cElipsitdeminciun[estecelcarepromite'cumspuneEusebiu63'Pescurt'omenir' ui" indicd acelagi lucru, putere, for![ irezistibild (Is 53, l), in contrast cu,,bra(ul de
mdntuitd cu adevlrat' 0l omului", care indic[debilitate, sllbiciune (2 Cron 32, 8). A zdrobi bralul cuiva
ce voi striga?'fo1':'o*!" ,")'1,
.Glasul celui ce zice: strigd! $i am zis: a-l invinge gi a-i nimici puterea (Iov 38, 15).
[Jscatu-s'a iarba si Jloarea s'a ofi
,"r,a'iaiiT"""iLrii'r, ,arbZ c,mputui. se usucd i
lollrll' ,,|)lata" privegte pe cei care au s[v6rgit un lucru (mai mult sau mai pu{in vrednic),
Duhul Domnutui o t pi'i"'"i
ci" adevdrat iarba .1! Cvreiescul ,,qakar" are inlelesul de achitare a unui serviciu prestat, simbrie (Fc 30,
",'i inveci"(verset' 6'7
f,irci,"tti,r,ea, iar "rua''itd no*nului rdmdne '8)'
la propovdduire' NerI
pc care a incasat-o Iacov de la Laban..., pe care o iau preofii pentru osteneala lor
tnit*'loasl care-l indeamn[ Itl,3l), cdgtig (prinmunc6, Zah 8, l0).
Profetul aude o
'""t aqteaptl noi comuniclri' Ahmci
coptegit de sffintul entuziasm al infEptuirii' ,,ltlsplata ' se di cuiva pentru o faptd de vrednicie, celorbuni (cei r[i se pedepsesc).
,,(.'a un pdstor pa$te-va turma sa, cu bralul sdu va aduna mieii sdi Si la pieptul
58 op' (com' la cap 40)' M'G'' tom' 24'.col' 365'
ci.t.' ll w purta Si va mdngdia pe cele care aldpteazd."
Eusebiu,
credincioqilor, op. cif., (libr. xI). M'L''
5e
Ieronim se gindegte Ia p..r#.",rn.,easce a

t, op. cit., (lib. XI, cap. 40), M.L., tom. 42, col. 417,
rtp cit, (llb.III la cap. 40), M.G., tom. 71, col. 805.
Hristos in Vechiul Tbstament gs
Nicolae NEAGA
84
,,Nu va striga Si nu va indlla Si nici nu va ldsa auzit glasul sdu pe ofard."
Turma este poporul ales, credincio gii
(ler I 3' l7 ; Zah 1 0' 3 ; Ps 7 8' 52)' iar oile Strig[ pe stradd cei nesocotili, igi fac auzit glasul lor o specie anumitE de oameni,

indivizii singuratici (Ier 13, 20)' Aceast[vorbire frguratltt::":i


lil""l't"111"1i: care au pierdut sentimentul modestiei; igi inal15 c6ntecele insofite de chitar6, cei care
duprEusebiu de ( zilele in veselie (Iov 21 , 12). categoriile de aici pot fi identificate in fariseii care
;iilffi;Gffi, pari"-i"", Hristos (rn 10, 14), iarmieii,
S: iesc sE se socoteascd a fi mai mult decdt sunt, d6ndu-gi lludirogi in vileag merite
cei nou-ndsculi 9i renbscuii prin Hristos6' Dumrrezeu ":i:l*i"31:::
Sa, pe cei slabi iiocrotepte, iar pe cei in
primejdie ii ajuti grabnic. Nu es le lipsesc sau sunt profefi mincinogi care i9i revendic[ ostentativ roluri pe care nu le
;;il,r*r"
placulslucavreuncredinciossllsepiard6'cisdaib[partedeviafa'pentrucd
Unii ca acegtia favorizeazd in chip gi fel popularizarea curentului bolnav al vie(ii,
iubegte pe toli oamenii in egalS m6sur6'
in loc s[ facl viu, ucide.
14. SlugaDomnului Vcrsetul exprim[ particularitatea slugii Domnului. Acesta estc tiicut, resemnat, bl6nd
(42,1-6) , astfel cd gi grandioasa oper[ ce i se incredin[eazd o duce la indeplinire &veu
xai rqrft (Chirilrc).
care este binepldcutd suJletului 3. ,,Trestiafrinld nu o va zdrobi Sifitilul cefumegd nu-l va stinge, dupd adevdr vo
,,Iatd sluga mea, pe care o spriiinesc'
popo-arele-''r va uui," drcptate. "
am pe:ste dansirt duhul meu, dreptate
""''';;;;;;:;ft;;"''"'lui'i6' este traducerea lui
,",---.^,,
Iahve"' EL^.r,, ,lderi
"Ebed"
,,Pigtah" inseamnd inul ce cregte pe cAmp (I; 9, 3l), dar gi fitil (Is 43,l7).
"Ebed
.,-.1,,,1 ehcd,, care inseamnl a lucra; substantival slugd, rob. Aldturatlui Iahve,
subt ,,'l'restia frdnt5" se rupe la cea mai ugoard adiere a vdntului, tot a$a se poate stinge,
as6. Astfel, titulatura aceasta se diblrbafllorvirtuogi ca tul'lare, htilul care fumegtr. Trestie gi fitil sunt acele specii de oameni a ciror viafi
Iov (Iov 1, 8); se numesc ruinata de pe urma decdderii fizice gi sufletegti in care au ajuns.
drep{i gi far[ de prihan6"' ca
g' ln
1 ,,Sluga Domnului" vine intre oameni ca sd-i serveasc6 pe toli gi sd aibi mili gi
Regl
profelit,in calitatealor de devotali aiDomnului(2
i, isl. ,,Sluga" de aici esteMesi4 ca laZah 3' 8' D
'Gou qi de ei. Fiecare om va avea parte nu de dreptatea pe care o poftegte inima sa, ci de
i cure o prescrie adevdrul.
un rost in istoria imp[rdliei Sale, iar expresia ,Be care o sprJ
.l.rri evisti rrn rarmrt de obligafii. ca cel infie p[rinte 9i 4, ,,El nu va dezndddjdui Si nu va avea odihnd pdnd cdnd nu va intemeia pe
fec(iuneaDomnului sIu. Domnut rt ntal asrgur4 v4
vo ar dreplalea, cdci legea lui toate neamurile o aqteaptd."
rijinul necesar misiunii sale. ,,Sluga" nu-gi va incetini activitatea pdnd ce concepfia sa despre viald nu va iegi
^^-^ E-'.-.-i
-: r--^ ^1 care in T Y
figureazdinLXXl'
Aprecierile acestea si potrivesc 9i lui Iacov 9i Israel' pintre evangheligti numai Matei (12, l7) merge pe aceeagi linie cu Isaia 42, l-4 gi
in cazul acesta rezultd din Mt
slugii Domnului. Dar ca texLl ebraic are prioritate
interpretare individualist6 9i se idi str scoatd la lumind mdsura in care profetul aprevinttcd,Mesia are sI schimbe
unde chiar M6ntuitorul d[ versetului nosffu o
Iui.
t,llSu vorbeSte Domnul Dumnezeu: Eu, Domnul, Eu le-am chemat pe tine intnt
viitorului, pe Hristos (Teodoret6s)'
",,slugudinlsaia.Av6ndaceastacertitudine,uniiSfrnfiPirinlivldaiciunin
r
se brodeazd irfireaga Si le-am luat de mdnd Si te-am ocrotit Si te-am ficut legdmdnt poporului Si
Pe aceastl conceplie despre sluga Domnului
cuvintel:.:ltl'" ilcumuril.tr"
interpretdrii; astfel, Targumut lui Lnatan a inlocuit i:l^jtli
al XVIII-1ea se na$te ce Dtrtnnezeu cheamd singur pe alegii Sii la propovdduire. Aga a chemat gi trimis pe
prin cuvintele ,,sluga mea, Mesia"6e' Abia in secolul
nu se interprete"f::lttjt'i t] t'u delegat la Faraon (I; 3, l0), Iosua este r6nduit conducdtor (Ios l, l), Isaia este
,,slug6". Dar, a;a cum acest cuvint ":1-"1::,ilt) tl predice (6, 9), Ieremia este r6nduit profet (Ier l, 5) gi tot aga ii incredinleazllui
unomevlaviosoarecareginiciofigur[mitologicd.SfArgitulversetului(,,dr
sale misionare sunt totr oamenll' Un rol politic. ,,Slugii" Sale ii vorbegte gi-l cheam6, cu alte cuvinte opera trimisului
defineqte planul de lucru' Obiectul predicErii
rozultatul cooperlrii intre Dumnezeu gi slugi. Obiectul misionarismului comun
ttoa; este chemat pentru dreptate, pentru c[ norma lucr5rii sale in lume este
66
Eusebiu, op. cit-, M.G.' tom' 24,col'369'
Ebed-lahve'
u' O..pr" sluga Domnului, vezi lucrarea Pr' Prof' dr' M' Chialda '
o8
Teodoret, op. cit., M.G', tom' 81, col' 412'
6e
Dtjller, op. cit., P' 63.
Hristos tn Vechiul Tbstament 87
NicolaeNEAGA
86
Partea din urmd a versetului informeaz6 ci bunurile sufletegti sunt gratuite
dreapta' nici spre stAnga' In
dreptatea, de la care nu existi abatere nici spre tofi dr.eu crpyupiou xoi rrpfrg - (Chiril%), prelul lor fiind doar dorin{a sincerI
Prinderea de mini indicar
,".rqir"i, Dumnezeu ii fbgdduiegte tot sprijinul necesar' cle.
ajutorului divin. in acest caz, sluga nu mai este Unii critici gterg (dup[ exemplul LXX) cuvintele ,,leku givm" (,,rnerge!i gi cumpdrafi"),
sigur in cele mai col
a"sociatul ei. Aceasti solidaritate va duce la biruin{a 9i succes -le o repetilie de prisos.
imprejuran.ChirilalAlexandrieiatnbuieonuan}dapologeticltextului.Selegitim Vcrsetul al doilea llmuregte aceasti inten{ie a autorului. Aici qi in versetul 3, Domnul
,to'gu".u unul randuit de sus, 9i nicidecum ca
profet mincinos' categorie de o societate de oameni care s[ aibd in vedere mai intdi cele desflt[toare de suflet,
binecunoscut6 in trecutTr. t de trebuin{ele fizice s[ cad6 pe planul al doilea. lsaia atrage aten]ia asupra
intre doud partide cu drepturi 9i itorului adevf,r c6,,ascultarea de Domnul face viu sufletul". ,,Voi incheia cu voi un
,,LegImintul" este un aranjament solemn
prevedea pe de o
,""ip.o..Il"gimdnol incheiat de losua (24, 25) cu poporul veSnic, Si popoare pe care nu le cunoStivei chema la tine Si popoare care nu te
vielii, iar pe de alti parte garanta ocl ilrre line vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3).
slujirea lui Dumnezeu cu credintA in toate zilele
caracterul leg6 lnccputul acelei lumi noi il indicd,,legdmdntul", care dureaz[ de cAnd lumea. Acest
;;*" b-;;t*,e ,,lumin[ neamurilor" ldmuresc tangenlial 9i
c6ci,,sluga" este ins[;i,,lumina" mai apare Ia Isaia gi a fost discutat la expliclrile noashe de mai inainte. Aicr mar
cu urm[toarele:
15. Valorile eterne Momentul esen{ial este vegnicia. Al doilea punct de vedere principal este
(5s.1-10) ismul, cEci leg[mAnnrl celnouinfrdlegtepopoareleintr'o singurdunitate. Motorul
ii este credinfain Dumnezeu.
n'aveli bani veniSi Si 'Ioate angajamentele de felul acestuia graviteazd spre acelagi xarvil 6rar)lxr1.
,,Ahl Voi toli cei insetafi, veniyi la apd Si care
de platd' vin Si lapte!" ,,luld, mdrturie l-am pus popoarelo4 domn Si poruncitor peste neamuri" (v.4).
mdncafi, mergeli Si cumpdrali fdra bani, fdrd
aratl emolia pe care o simte l)avid cel ideal se numegte.,mdrturie", pentru c5 va mdrturisi despre adevdr, va fi
,'ah!';lipseqte in LXX;
trterjecla,,hoi", ea
Este un strigdt de mt gi uuzit. Activitatea lui este public6, iar persoana sa este reali gi nicidecum nu este
g6ndindu-se la noutatea ce urmeaze a fi dezv[luitd lumii'
pe urmele purificarii interioare. \ ic a fanteziei.
in Isaia iqi exprima bucuria cu care paqegte
"ur" De la trebuinte care, l)omnia gi celelalte prerogative atagate regalit6lii sale, au caracter universal.
nu exclude inovafiile cultice pe care le prevede
TeodoretT2.
trece la hrana necesard sul ,,luld! Popoare pe care nu le-ai cunoscut vei chema Si naliuni pe care nu le-ai
ordin material, lipseau rr,.oii poporului, profetul
lil line vor veni, pentru Domnul Dumnezeul tdu Si pentru Sfantul lui Israil, care te-
careliseoferdcredinciogilorpentruepocamesianicd,,,c6crnudesprebunurilec
(EusebiuTr)'
ci despre cele spirituale, ale viitorului, este vorba"'" "Apo"' " lnte rjecfia ,,iat6" lipsegte in LXX, ea apare in Vulgata. Ea dd insl o structurl mai
ce este esen(ial pentru nutrirea corpului. Ele
sunt lndrsl
,.laptele,' reprezinta ceea gAndirii. insugi profetul pare surprins de panorama care se desfEgoarl inaintea
menlinerii vielii fizice. Isaia vorbegte insi de [1a dulolnlceascI'
tlT
1I:1
du I sale sufleteqti. ,,Sfhntului" ii datoreazd popoarele unirea cea mare; unele vin
sd faca (Is 25, 6; 65, l3). in sensul acesta scrie I Petru 2'2 despre laptele
prin predicd directE, altele vin mAnate de grija mdntuirii. Ideea monoteistd este
clruia atrage atenfia IeronimTa' Aqa incAt avem aici un fel de
u..r", urrrpru convertirii generale.
asemdnarea din Matei S,-0.
p.ni*
Procopie di,.Gaz{s" 'apa" este duhul cel
Mcritul infrIlirii, degi ii revine ,,Sfhnrului", onoarea aceasta se rdsfrdnge 9i asupra
via{5, iar ,,vinul" 9i ,,laptele" indicd renaqterea misticd' Unrc il trimite. LaLuca l, 35 titulatura 6 dyrog (Sfdntul) revine Fiului lui Dumnezeu.
,,r.)fiutafi pe Domnul pdnd it oltoSi, strigali-L pdnd este aproape" (v. 6).
Vcrbul ,,darag" este mai bogat in conlinut decit romAnescul ,,a cduta". Se
7l Chiril, op. cit., M.G., tom- 71, col' 853' irr[cazi adesea in vorbirea ce are legdturl cu ale credin{ei gi apare de regulS
72 Teodorei din Cyr crede cd este vorba despre abolirea
sacrificiilor legale ale V'T" op'
tom. 81, col. 445.
7r Eusebiu al Cezareei, op. cit., M'G', tom' 24' col' 468'
ia Ieronim, op. cit., XV gap. LY M.L., rom.42, col' 549 rtl Alex. Op. cit., M.G., tom.7l,col. 1220.
''Emtopfl 2549 Si 2552
rs Procopie, tdv eiq,..' 'Io M G'' tom' 87' co1'
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 89
88

(I9 '20,1),,,a c6uta pe Dunu mdncare, a;a este cuvdntul lvleu, care iese din gura Mea, el nu se mai reintoarce
impreun[ cu acuzatiwl: ,,aintreba pe Dumnezeu" lllnefara ispravd, adicd pdnd ce nu se va plini ce am voit" (v. I0).
12), ,,a cere rdspuns ae tu Oumne'eu".(l! ?5'22)' Mai,co11T^t:,*-:"::,Y
7,6pada qi ploaia nu se mai ridicl spre inAlfimile de unde au coborAt decdt intr'o
S, ii',*nO"p*ticipiul construitindiclpe ceipiogi' "Ciutarea" "I: Tt"'
plur-al
noud gi dup[ ce gi-au revdrsat conlinutul binefbc6tor asupra pEmAntului. Tot aga
cd omul."*''-"
Ea Pvruviuv de la ralionamentul
L4 pomeste
^, --
pe ---,tror.l
rezultatul
:ur] l:-c: llil':1'::'l:"'lt;
c6ut[rii' adic6 pe urmarea ce rezu lta p
chrfirii Dumnezeu forlele vitale, acolo unde este prezent prin darurile Sale: face din
d" ur""u u.".ntul cade aici krtul, din cuvdnt fapt5, din om fiin1d nou[, nobill gi bun[, curat[ 9i des[vdrgit['
Jio dorinla de a trdi in Do'mnul' C[utarea lui
si fie n:obo:ite,:t
ln
Y]tl:1^t:
apropiere devine mai grea sau
Nu este cazul sd se individualizeze sensul in persoana lui Mesia. Doar indirect
irra"pa.t"ura din suflet, iar readucerea Lui
incorpore"' cdc ia ,,sem6ndtorul cuvdntului" poate incadra qi pe Hristos gi pe ,,frunta9ii iniliafi in
imposibil[... IeronimTT se gdndegte la tr[ireareliqio"tn fdll:t-:': invEfdturi" (Chiril).80
prin contrast'
aceea nu se mai poate; ga'aitt pe care Teodoret?8 o exprimtr Chiril nu exclude nici pe unii, nici pe ceilalfi. El pleacl de la general la special 9i las6
sale cel pdcdtos gdndurile-sale si sd,
,,Sd-qi lase cel necredincios cdile Si s[ coopereze cu Dumnezeu: conducitori de popoare, invd{afii in cele sfrnte, al{i
Domnulsiseyainduradee:lsilaDumnezeulnostrucdvaaveabogatdrdsplatd'' ri, ca gi toli cei buni; dar aqazd in vArful piramidei pe Hristos, caci ,,nepi uftd
pluralul *11,1
Srngularul,darko" este mai bine si fie redat-cu "clile 1i T:-l |
:,,Iegit-a semdndtorul..."
va indura" incepe fraza condilionala; apelul la poc6in[[ este
OOo\ Cu ,,se
"JiA. (,fa9a" = omul Ata OuP"l-t]:.
nu-^: ,{,^; rrine [)omnttl". --Cel necredincios"
llu 16. Slava cetlfii sfinte
de 4); ,,celpdcdtos"("avon":pdcat'Is l' 13;mlnclu (60, 1-s)
9; ca-poruncile Fc 13' 13' revoU*]
T:'-t^1.?:1Y:
in sens bun' cdt 9i in cel rdu) necurate nu
pou).dq d. Foo)"tf Bo61'opot: sfat, atdt ,,Stoald-te,lwninerzd-te, cdci ardsdritluminatasislava Domnuluipeste tine s'aardtat!"
bucuradevredniciadeaaflapeDomnul'Posibilitateaaceastaleestel":Ulll ,,Ba" (*l) (kal. Perf.) = ,, 3 venit", in cazul de aici este bine sI se traducS cu ,,a
care au o mentalitate indrumetoare spre
o ffIite sufleteascE' O rlsplltire . ,,Zarah" (kal. Imperf.) : ,,a risdrit", dar in aceasti legaturd de idei este mal
urmarea logica a acestei treiri' : ,,s'a ardtat". Aceasti propunere nu este sprijinita de LXX, care are dvat6tol[xev

,,Cdci nu sunt gandurile Mele ca Si


gdndurile voastre Si nu sunt cdile &vo gi t6l,l.rrrr : a risdri, a 16sa sd rdsard soarele) gi Vulgata, ,,orta est", dar se
cdilevoastre, zice Domnul" (v' 8)' in romAnegte.
de voinla fiind
omr r I noate aouca oe c6iie dumnezeiri i, numai wr grdunte l,XX are in plus cuvdntul lerusalim, care lipsegte in textul ebraic; Ierusalimul se
Isaia constattr cd aceastd
prin actele sale de credinlS' , astfel cI intregirea este admisibil[ din punct de vedere al fondului. Cetatea
pe nedrept cuvint ales"' cstc indrumatl a imbrdca haind de s6rbdtoare, cdci s'a sfdrgit cu umilin[ele din
p" Israel, numit "popor --: f^
"*a urAli' Eu iubesc; voi vd rlzboili' Eu v[ th lcrusalimul, personificat, se ridicd din intunericul umilinlei. De acum va fi luminat,
rezumd prin contrast sensul versetului: ,yoi
de pdmdnt' aSa de departe sunt cdile care il lumine azdvafr Insugi Dumnezeu (c[ci ,pomnul este soare gi pavdzd", Ps
,,Cdci cdt de departe "'t" "'il
gdndurile Mele de gdndurile voastre" (v' 9)' 2), care .Bentru Sion veni-va ca un mdntuitor" (Is 59, 20).
cdile voastre Si
Qomaim" ,nare de resul[ la plural, in romdnegte se potrivegte ins6 singu ln interpretdrile Sfinlilor Pirinli locul constituie un text direct mesianic. Lumina este
o*"1 pa"6to' 9i Dumnezeu' intre cer 9i pdm ta Eusebius2 gi Chiril83, de aceea este justificat paralelismul intre Is 60, I 9i It8,12,
se i[ stabilegte Ieronim8a. Procopie din Gaza85 vede aici gi o justificare a textului Mt
di bil; astfel c[ omul plcdtos niciodat6 nu poate
Dumnezeu.
zdpada din cer si acolo nu se mai i
,,Cdci precum coboard ploaia Si l,op. cit., M.G., tom. 1l,col. 1233.
t odrd'sleste, il inverzeste si dd sdmdnld
semdndtortlui
""
,;';";;;irrrii, ll, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1233.
op. cir., M.G., tom. 24, col.489.
op. cir.,M.G., tom.71, col. 1321.
??
Ieronim, op. cit., M.L., tom' 42, col' 553' col' , op. cit.,lib. XVII, cap. 60, M.L., tom 42, col.610.
a frridelegil" op' cit" M'G ' tom' 81' Ho., M.G., tom. 87, 2 col.2611
TE
Teodoret: ,,Fugili de pe calea necredinlei, ' 'Errto;ri1 ei-g tdv npo<p. .

7e Teodoret, op. cit.' M.G., tom' 81, col' 448


Hristos tn Vechiul Testament 91
Nicolae NEAGA
90
in cetatea sfAnt6: ele vin aducdnd in bratele lor copiii, pentru ca niment s6 nu
activitatea misionar[ a MAntuitorului se indreaptl
mai intdi de la marele praznic. Teodoret nu uitl nici pe cei din Egipt, Asiria qi alte regiuniea.
|5,zl,irtbazacdruia
lsrael,plganiineavindincdopregf,tiresufleteasc[necesarf,acceptlriimisiuniiSl ,,Atunci vei vedea Si vei strdluci Si va tnlelege qi se va ldrgi inima ta, cdci se vor
bezna popoarele' dar ,e la tine bogdliile mdrii Si avuliile popoarelor spre tine vor curge" (60, 5).
,,-Cici iatd intunericul acoperd intreg pdmdntul Ei
(v' 2)' timpuri, Ierusalimul va fi in culmea gloriei sale. Nu numai c[ ,,atunci" cetatea
tine strdluceSte Domnul Si slava Lui, peste Tine se arald"
In acele

Sepoatecaprofetulsafrplecatdelauncazdatgi,,ceidinintuneric,'s5fiebabi devcni centrul religios al lumii, dar ea se va face depozitara comorilor terestre.

(Teodoret8g ori iuaeii lleronims'), sau,,in intuneric" au fost


popoarele ctnd a
gisite ,,Va ldrgi inima", adic[ va fi cu suflet mare, clci lep[d6ndu-se de egoismul din
, va infelege cI este cetatea tuturor. ,,Bogeflile m6rii" sunt produsele apelor, pegti,
Hristos, cum interpreteazi Chiril88, Eusebiuse 9i Procopie{'
ochii in ca pre{ioase etc. ,,Avuliile popoarelor" sunt aurul, argintul gi profitul rezultat din
este imaginea negtiin[ei, de aceea omul inlelept are
,,fntunericuli'
d' 1-ttr: averilor mobile gi imobile (dupd cum rezulti din 60, 6). Nu este exclus sensul
nehunul umblI in intuneric, ca unul lipsit de vedere (Ecl 2' 14)' "Arafel"
Domnului"' pentru asp al versetului, cum a atras luarea aminte Eusebiu al Cezareei: ,,T6ria nafiunilor
cea{6; cel mai potrivit ar ftbem1-intunecoasl este ,,ziua
acolo unde lipsegte ln faptele vrednice gi viala innoit6 prin duhul credinfei"es
infncog[tor ltoit z, 2 gi Sof 1, I 5). ,,intuneric ai bezn6" este
adevlrului.Aceast[imperfecliunevafiinldturatacandsoareledivinrasare 17. Doctorul trupurilor gi al sufletelor
pdmdnrului 9i inc6lzeqte 9i lumineazd popoarele' (61, l)
,, S, vor umbla popoarele
in lumina ta Si impdra;ii in razele soatelui
tdu" fu.3). ,,Duhul Domnului Dumnezeu peste mine penlru aceea m'Q uns Domnul pe mine
Norma de conducere popoarelor va fi ,,lumina cea de sus"' Durnnezeu va
a
t,ineveslesc sdracilr,.,ta m'a trimis a vindeca pe cei zdrobili cu inima, sd vestesc
sus ca 9i cei de jos vor
interesul omului pentru tumina spiritualS, incAt cei de nthili liberare Si celor legayi mdnluire. "
Eusebiu condi
aceasti,,cale netedd regal[,,, cum ii zice Chiril al Alexandrieigl.
9i ,.Duhul" de aici nu este o persoanl a Treimii, ci un dar dumnezeiesc, bimis unora. In
aceast6 umblare de anumite vredniciie2' calitate, posesorul ,,Duhului" influenleazi mediul apropiat: ,,sfinfegte toati fiiptura ',
l'umina zilei;i rdsdritul lunii nu va mai
,,Cdci nuva maifi soarele spte prccizdrile lui Chiril al Alexandrieie6.
ci vafi lie Domnul lumind veSnicd" (v' 19)' Vlrbitorul din acest verset este sluga Domnului. Privite prin prisma Noului
lor' dar mai
Soarele qi luna vor continua sd-gi indeplineascd func[iile cuvintele ,,asttrzis'a implinit Scriptura in auzul nostru" alungd orice indoialS
la
lumina cereasc6 ce va r6s6ri omenirii, de aceea Chiril se
gAndeqte irc la,,slug[".
"lumina
aprinsl in inimile credincioqilor de Mdntuitorul universal'83' Slracilor nu le este dati posibilitatea si guste toate pl6cerile lumegti. Aceastd
dc inferioritate unii fafl de allii mai pufin slraci sau chiarmai bogafi ii umilegte 9i-
,,RidicdochiitmpreiurSivezi:tolisestrdnglaolaltdvenindlatine'copiii
vin aduse tn brafel: doicilr-'r" (69' 1] la disperare. La dobdndirea fericirii nu boglfia este decisivd. Altele sunt criteriile
de departe Si fiicele tale
inseamnd educator' Elementele recruteazd mai ales dintre s6raci. Omul s6rac nu beneficiazd
,,T^d'l: latur[, brale, LXX are umir ripoq,, ,,teamanah"
. se
ce mullime mare de nat rile bogatului, dar nici nu are ocaziile de c[dere ale acestuia. Omul slrac i;i
lsaia este provocat sf, roteasci privirile imprejur 9i sd vad6
sufletul mai curat, poate gi de fric6. AdevSrul in privin{a aceasta va iegi pe
lt iveal[ abia in timpul evanghelizdrii 6rd Xptotoir Xoptoprirrov (Chidl'?).
86
Teodoret, op. cit., M.G., tom' 81, col' 464' lf ilologic, ideile acestea sunt suslinute intocmai. Verbul ,,gabar" inseamni a rupe, a
8'Ieronim, op. cit', M'L.' tom. 42,col' 611' u zdrobi; in legdturd cu inima inseamnd inimi frdntd (de durere) 9i indicd aici pe
E8
Chiril, ctp. cit., M.G', tom. 70, col' L324'
8e
Eusebiu, op. cit., M-G', tom. 24, col' 489 '
{ Procopie, op' cit., M.G., tom'872, col' 2620' , op. cit., M.G., tom. 81, col. 465.
eI Chiril, op. cit., M.G., tom' 71, col' 1324' iu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 492.
nu rlsare pcste toli' ci numai peste cei vrednici ( rtp. ci.t.,M.G., tom.4l, col. 1549.
,,Demnitate, credin15... c6ci ,,lumina
e2
rll, op. cit., M.G., tom. 77, col. 1352.
op. cit.,489.
e3
Chiril, op. cit., M'G., tom. 11, col' 7344'
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament
92 93

part' pas' de la
omul cel in suferin!6, pe care il mdntuie slugaDomnului' "$ebuim"' "9 ,,$i vor vedea neamurile dreptalea ta Si impdralii mdrirea la Si te vor numi pe tine
impuse il
vizeazdpe cei in suferinla trupeasca 9i sufleteasca. Liber 9i frrI
teg6turi
nilmc nou, pe care gura Domnului il va holdri."
slrrgapeom;,,asurim",pat.pas.pl.,.asar"inseamnicelcesuferi'"Alega"(cf'Is Naliunile vor vedea ,,dreptatea", care se va vesti in noul Ierusalim, iar faima
p, i+6, 7) este un sinonim ui l,ri ,,qubut", LXX are tuq)"oiq ca 9i cdnd ar sta: "orl 6 a cetlfii va pune in uimire gi va insufleli pdn[ gi pe cei mai neplsdtori demnitarj
un singur cuvant
Cuvintul.,,pekahkoah,, (d. ,pakah,,) este discutat, mulli il Socot ii. Atat inaintea lui Dumnezeu, cdt gi in fafa oamenilor Ierusalimul va fi altul in acea
mdntuire,
aseam6nd cu ,,tohu vabohui' din Facere), cu insemnarea: dezlegare, o cetate patronati de Dumnezeu gi adoratl de oameni. Trebuie sd i se dea un
Kittele8, Geseniusee, iarunii (de exemplu, Kautsch) cred catextul este (

exemplu, nou", c[ci vechea numire nu mai corespunde imprejuririlor gi avdntului pe care il
Eusebiuprivegtecaobiectprincipalinversetideea,,evanghelizariisaraci luu in viitor. Pe baza acestui text nu putem gti care este numirea cea noud a oragului. in
ziua de rdzbunare a
,,Sd vd iestesc anul de iertare al Domnului Si i se dau urmltoarele numiri: ,,Noul Ierusalim" (Ap 3, 12), ,,Cununa frumusetii"
nostru" (v.2). 2, I 5), ,,Fecioare" (P12,1 3), ,,Bucuria lumii" (Pl 2, I 5), ,,Cetatea cea sffintd" (Mt 4, 5),
pentru c[ atunci insul i;i
,,Anul de iertare" este epoca facerii de bine' marelui rege" (Ps 48, 3; Mt 5, 35), ,,Cetatea lui Dumnezeu" (Ps 87, 3), ,,Stema
deror" (an de el
libetatea individuali gi material6. Acest an se mai numegte ,,gnat (Is 62, 3), ,,Cea cAntat[" (Is 62, l2), ,,Cea neprihlnit5" (Is 62,12).
sau an jubiliar, de la ,,iob"l" 9i inseamn[ com, trAmbili,
rdsunetul trdmbifei cu
,,$i veifi cunund impodobild in mdna Domnului qi o diademd regeascd in mdna
p."r"rr.u evenimentul (Lev 25, 9). Este serbarea ce se prtrznuie;te din 50 in
50 de
ldsat sdracilor' tdu" (v.3).
de la sine era
anul jubileu nu se semina nimic, iarrodul care cre$tea Clununa este o podoabl pe care o purta regele (Cdnt. 3, I 1). Ea se confecfiona din
in decursul ultimilor 50 de ani revenea vechiului proprietar, iar robii
instr[inata Ps 2 1 , 4). Zahaia (6, 1 1) pune o cunund dc aur gi argint pe capul arhiereului. O purta
stapdni pe atutul gi persoana proprie. Anul iertarii reabilita
fr[fietatea dintre
darin cazul acesta confeclionatd din flori, de unde denumirea de,,incununata".
nmintea c6 inaintea Creatorului oamenii sunt egali'
trebuie citit,,lanif', de unde ,,{enifmelukah" inseamnl o invelitoare de cap (at6t
in epoca sa, Mesia nu are preferinle faf[ de nimeni' epoca este un
t'el de
din robia suft b6rbafi, cAt gi pentru femei), aici flrind regali se potrivegte traducerea ,,diadem6".
privilegii pentru to1i. ins6 acei care vor impiedica mdntuirea omului " 9i ,,diadem6" sunt imaginea a ceva scump gi prefios. Sensul este urmitorul: in
vor fi pedepsili de Domnul.
n viefii spirituale a omenirii, Ierusalimul va ocupa un loc scump.

,, Mai mult, nu le vei chema ,,pdrdsitd" Si pdmdntul tdu nu-i va mai zice ,,Pustia",
18. MAntuitorul vine
(62,1-11) le vei chema ,,bundvoinla mea intru tine" Si pdmdntul tdu ,,cea locuitd", cdci are
Domnul de tine Si yara va /i locuitd" (v. 4).
md voi liniqti' pdnd cdn lerusalimul rdmas pustiu pentru cd locuitorii ei au cdzut in mdinile vrljmagilor (Pl
a
,,Pentru Sion nu voi tdcea Si pentru lerusalim nu
va lumina' printre plgdni (Pl l, 3). Este singur[ 9i plr5siti cetatea,cao vlduv[ (Pl
f) pi s6ldqluiesc
rdsdri cu rilrdritul zorilor dreptatua lui Si mdntuirea lui ca o fdclie
vorbitorul de aici este Domnul (cf. Is 64, I1), el nu va inceta a pregf,ti terenul l5). Domnul igi va aminti de ea gi-i va aduce iar acas[ oaspefii ei placuli. Atunci
viitoare; cand imul nu va mai fi singur, ci ,,mul1imea de credinciogi o va impodobi" (Chiril al
mantuirea fEglduitS. lerusalimul s[ fie deci in agteptarea gloriei
I

sfinte. chiril al Ak ieirG).


dumnezeiasca se va in6[a ca un soare str[lucitor deasupra cet2iiii
s'ar promite (in verset' 1 9i 2) mdntuirea prin lJnii gterg din text pe ,,lo ieamer" (,,nu-i va mai zice"), ins[ repetilia ideii intensihcd
susline cI ,,Sion esteBiserica"r02 9i
atat a iudeilor, cdt gi a gtecilorr03.
l. Altii citesc ,,gomema" in loc de ,,gemama".
,,in ce chipfeciorul se logodeSte cufecioora, copiii se logodesc cu tine; precum
WttleSte mirele de mireasd, aSa se veseleSte de tine Dumnezeul tdu" (v.5).
eB
Biblia ebraica 630. l)umnezeu sur6de celor care regret5 lagitdlile trecutului gi se intorc cu sinceritate la
e Handwdrtenbuch, P. -598. pu care L-au pdrasit. CAnd cineva este stipinit de sentimente curate indat[ arc Ai pe
'u' Op. cit., p.658-
tom' 24, col' 497 '
"" Eusebiu, op. cit., (com. la Is), M'G',
ro'?Chiril, op. cit,M.G., tom. 71, col. 1368'
r0r Chiril, op. cit,M.G., tom.71, col. 1368' M.C., tom. 71, col. 1372.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 95
94

lunre, se va intoarce acasd, el vine cu insuflelire gi intr'un numdr covArgitor, incAt abia
Dumnezeu aldturi de dAnsul ;i-i face dulce 9i fideld tov[rigie. O astfel de mireasd
indpo(ile.
va ajunge s5 fie Ierusalimul. in scrisul de aici al profetului se oglindesc acele zile
Pentru intrarea in orag, Ierusalimul avea mai multe porli: a olarilor, avdli (2 Cron 26,
,,Pesle zidurile tale, Ierusalime, pus-am pdzitori' toatd ziua Si toata
I gunoiului (Ne 2, 13), a oilor (Ne 3, 1), a cetalii (2Rg23,8), a lui Efrairn (2 Rg 14, l3),
vor tdcea; voi, care vd aduceli aminte de Domnul, sd nu tdceli!" ('' 6)'
flelui (l Cron 9, 18), cea din co[ (2 Rg 14, l3), a pegtilor (2 Cron 33, 14), a izvorului (Ne
,,$omrim" (part. pl. d. gamar: a pdzi) sunt numifi ciobanii (Ier 3 1, l0)'
grdd:
l5), a cailor (Ier 31,40), poartadepazd(Ne 3, 3l), a lui Veniamim (Ier20,2) etc..
2, 15), pidurarii (Ne 2), pindarii (Ier 4, 17), ingrijitorii unei case (Ecl I 2, 3) etc' in Uneori circulalia in orag se Ibcea numai intre anumite ore. La ftecare poartA era cdte
figurata Dumnezeu este paznicul, care grijegte de om ca p6storu1 de turma sa (Ier 3 om de strajd (Ne 7, 3). Se vede cd acele por(i erau adevdrate lucr6ri de art[, ceea ce
,,Pdzitorii"(,,fomrim')dinversetulacestasuntprofe[ii(Is2l,ll;63,6;Zahl,l),in :[ jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Ne 2, l3). Pentru refacerea lor a
de Dumnezeu cu incredinlarea roluluifi crainicii bunelor vestiri. Ei
de a it s[ angajeze megteri alegi gi pentru hecare poartd alt me$ter, care mai mult s'au
profeli, vor moraliza societatea gi vor pregdti-o sufleteqte. in partea a doua a pdn[ ce auaSezatiar la loc porfile gi zlvoarele (Ne 3, 3).
Isaia, luind cuvdntul, se las[ patruns de aceasta dragoste pentru oameni 9i i Dupi ce drumul spre Noul Ierusalim se va fi ugurat, prin indepdrtarea impedimentelor
t0),
ceilal{i profe}i si-gi indeplineascl misiunea lor 9i sZ lind lumea la curent cu le, plcate qi riutdfi, imaginate prin gropile gi bolovanii stlzilor (Eusebiu al Cezareei'
pe care le-a ftcutDumnezeu. ie invitate gi celelaltepopoare (,,steagul" este simbolul inffilirii), pentru ca sA agtepte
DupE unii Sfin{i Pdrin{i (,,9omrim"), ,,pIzitorii" de aici sunt ingerii' A9a. loc surpriza cea mare.
Teodoret, care se bazeazd pe psalmul 34, 8 (,,ingerul Domnului sdl[gluiegte...")r05 ,, latd, Domnul vesteSte pdnd la marginile pdmdntului. ,,Spunefi Jiicei Sionului: Iatd
leronim, ei pot fr nu numai ingerii, ci gi Apostolii 9i invalalii 9i toli cei care ne itorul tdu vine! Iatd plata lui este cu el Si rdsplalirea lui inaintea lui! " (v. ll).
impotriva r[ului'ffi; sau ,,sfin]ii care intruna vor ltruda pe Domnul"' dupl Prin mijlocirea profetului, Domnul vestegte, pentru ca intreaga omenire s[ afle cl

Gazalol.La ,,ingeri gi sfinli" cugetd 9i Chiril al Alexandrieiro8. i [)umnezeu ia parte la opera de mdntuire a omului. Toate fdgdduinlele Domnului
ll lmplinite. Despre aceasta dd Isaia asigurarea, introducdndu-ne in profe{ie cu particula
,,$i sd nu-i dali pace pdnd ce nu va zidi si p6nd ce nuvaface lerusalimul de
1", ceea ce dovedegte cd inainteaprofetului orizontul viitorului se Iumineazd brusc,
pepdmdnr" (v.7).
ca acest organ ales al lui Dumnezeu s[ vad[ grandioasa realizare: pe Cel a$teptat
Profe[iimijloceascl necontenit intervenlii la cel de sus, prin inflecarate
s6
t[ str[lucirea Lui.
printr'o via[6 neprihinitS, pentru ca fEri preget sa aibd parte de ceea ce agteapta: un
Pcntru acest sens al versetului este Chiril al Alexandriei. Se prezice. ,,venirea
nou 9i spiritual. Atunci Ierusalimul va ajunge la un loc de frunte intre oragele lumii.
itorului"rr',
Cu versetele 8 gi 9 profetul trece in domeniul intereselor lzice ale lui I
,,F iica Sionului este Ierusalimul, oragul agezat pe coama dealului Sion. Avem aici o
precizeazlcdpoporul igi va pistra independenla economici gipoliticf,, iar compot imie. Chiril face deosebire intre fiic6 gi Sion. Sionul este Sionul de altddatd, ,,fiica
viitoarei ordini sociale vor fi mai ales: prosperitatea materiald, libertatea 9i pacea' ui" este noua comunitate religioasd, Biserica' 12.
Eusebiu interpreteaza tropic versetele ,,ar fi vorba despre fructele dreptlfii ,,$i li se vor zice ,,poporul cel sfdnt", ,,mdntuirea Domnului", qi pe tine le vor
,,Trecefi, treceli prin porli, gdtili calea poporului, netezili drumul, ,,ce.a cdutatd", ,,celatea cea nepdrdsitd" (v. l2).
pialrd, ridicayi steag peste popoare!" (v. l0). lsraelul viitor va purta un nume nou, pe cel de sfdnt. Aceast[ numire rezumi ceva
Ca gi cind ar fi ruginat de halul in care se g[se9te Ierusalimul 9i drumurile ,,kodeE", riyroq este cel care duce o viall cucernic[ (2 Pt 3, I 1), deslvdrqiti ( I Pt 1 ,
spre el, profetul incearca sa-i insufleleascd pe tofi pentru o noua ordine. Poporul, i l,cv I 1,45), omul desdv6rgit.
l)e acest fel de viafa este condilionati fericirea, de aceea sfinlenia premerge mdntuirii.
imul este centrul careradiazdmdntuirea. Pentru bucuriile pe care le ofer[ cetatea
I05
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 476.
lM
Ieronim, op. cit., (lib. XVil, cap.62), M'L., tom. 42, col.63O'
r07
Procopie, op. cit., M.G., tom. 87, col.2657. $ttrcbiu, op. cit., col. 500.
r08
Chiril, op. cit., M.G., tom. 7L, col. 1373. ('lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380,
I@
Eusebiu, op cit., M.G., tom. 24, col. 500. 'lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380.
NicolaeNEAGA
Hristos tn Vechiul Tb,stamenl 97
96
fi abar Agadar, profetul pregdtegte pe omul cel nou gi anticipeazi viitoarea formd de adorare
noi drumuri spre ea' cetate-a nu va mai
va fi mereu c6utati. Deschizdndu-se l)umnezeu.
-,,dinpricina-rr4i*iia"neu"a*croli"(ChirilalAlexandrieilt:)-caurmormAnt
c[rlrile'
va fi numdrul celor care ii bdtltoresc
m.a a"' ,faryit 2. Ptrstorul cel bun
(23,4-s)
leremia
Capitolul 23 konizeazl,in partea intAi, pe conducdtorii lipsitri de tact gi infelepciune.
DupE Ieremia , realizateaimp[rd'tiei
lui Dumnezeu pe p6mAnt este o probl(
juca un rol oarr stdpdnire este organul providenlei in mijlocul unui popor, de aceea este un lucru
viitorului celui mai apropiai iu u.**""
.egatului mesianic lsrael va
ca autoiitatea sI vegheze necontenit la bunul mers al treburilor obgtegti.
Capitala imp'ragel tJruIJr-rii"n f i"t"pdrdliei este un descendent inlelept 9i n lipsa unei juste prevederi a diriguitorilor, poporul a devenit victima crudelor
"ste
din familia davidicd. i. Pentru a reface societatea spre o viali cu totul noud, Dumnezeu promite c6 va da
Textele mesianice principale sunt in capitol
ele3'23'31'33'
i care ii vor patte... Si mai mult nu se vor teme, nici nu se vor infricoSa Si nu se
nui pierde, grdieste Domnul: iald vin zile, zice Domnul' Si voi ridica lui David
l.Ierusalimul, loc deintAlnire al popoarelor
dreaptd, un rege care vo domni cu inlelepciune Si vafacejudecatd Si dreptate
(3,17) " (v.4-5).
Cuvintele ,,velo ipakedu" din verset. 4 lipsesc in Septuaginta, ele formeazl piramida
va numi "scaunul Domnului" si se vor
,,in vremeo aceea' Ierusalimul se i gi sunt atdt de justificate la incheierea versetului' ,,Ipakedu" vine de la :pn gi
la lerusalim) Si nu vor mai umb
in el loate popoarele (i'-nu^'ute Domnului a cduta (ceva pierdut). Verbul este pasibil de criticdrlT, Griitz 9i alli propun
aceea pe urma Poftei inimii lor'" liclri in text.
?- r^^ .r^ ?n ,ramcq ,"eea". LXX are ,in zilele (ip€pcnq) acelea 9t iyi:f:
lip in versetul 4 Dumnezeu promite conducdtorii necesari gi dorifi de popor. Avdndu-
etul ,,in numele Domnului lalerusalim"
mai multd va fl scut gi aparare impotriva tuturor rautdfilor. Dacd Ieremia n'ar fi vdzut prea
esara, textul ebraic prime;te astfel
, atunci acei noipeveq ar putea fi Zorobabel, Estera sau Neemia, care r[mdn
insd
in rest, versetele textului sunt identice' umbre palide ale adevlratului pdstor bun.
u.""u" t'i" o toart^e &.t *tt"blill^'1,:X U^":::]
,,in vremea "xpresle Prezicerile culmineazd in versetul 5. Particula (,,hinnd", i6o0), ,,iat[", atrage atenlia
Ai.i ;; ;r"a,t" ttoplinini profelrei' epoca mesianicd' Atunct' noutllii pe care o anun!tr. ,,Vin zile", adicd altele mai bune. Unii (Keil) vid arct un
"^p;;; "po"u
nu numai cd va primi ,,n o'i*t noo, ci
t'a h totoa"i'"":l,U:-::1t:::]:::r::
al profefiiloranterioare (25am7,12; I Cron 17,12)1t1!.,,Odrasladreapt["esteregele
rdsdri slava lui Dumnezeu peste cat€
deveni focar religios, pentru ci in viitor "va promis gi mult agteptat. de aceea Teodoret numegte ,,imprudenli" pe cei care vld in
l ). De-'--i-,l r.-, ",u *,, t J.^,mr,.
ti'u
fr,locul tp'I:
.::,tlp. :Tlf :Xiil:; " pe Zorobabel rre. Versiunile mai vechi vizeazlpe Mesia, ca 9i tradi[ia iudaic[,
in ca
vorba despre "Ierusalimul celinalt"' cd ,,odrasli" este un titlu aplicat in Vechiul Testament (Is 4,2; I I , l) lui Mesia. De
;l#;
cumz creqtin[
-s[l6qluieete:'"'ry1]*:T:1:l:
general:in de tcxt isaian este mai apropiat Ieremia 23, 5; de aceea, unii teologi'mai noi, ca L.
ldrgegte infelesul, ref'erindu-l la biserica "totum bld, vld aici un ecou din Isaia 1 l, I gi urmdtoareler2o' A- Condamin il compard
t5.
intelligendum..."t ic cu acelagi text isaian, pentru cI ,,versetele 5 9i 6 menlioneazd doud catacteristici
inimii" indicl o via![ trditd dup6 preferinfele.trup*l]. titl'
,,Pofta Ia Ioan 4'
lo ale regatului mesianic: dreptatea 9i Pocea"tzt
,i"le ;; ;, iil; i. in duh' conforma cu normele indicate
" ""ft'ttutta
l)r. P Volz, Studien zumText des leremia,Leipzig,1920, p. 191.
tL3
Chiril, op. cit., M'G', tom' 71, col 1381' 'ltleremia, p.260.
III' M'L" totn' 93' col' 633'
rla Olimpiodor , Fragnrcnta in leremiam'
cap'
I, cap IV' M'L'' tom' 24'
xlorct, 'Epp4vfro... toi 'Iepeptou,q M.G., tom. 81, col. 628.
,5 Ieronim. Commenrarium' iri"r"^io^ piph"to^.libr' in erori" l)rrnnefeld, Le Messianisme, Paris, p.90.
intr'o atmoirera de pace"' nuvor mai st6rui ('ondamin, Le livre de Jeremie, trad et com' ed. III, Paris 1936'p.176.
"'i:::lll',,;;;:;;i::;trri
M.L.. tom. 24, col. 130-731
Hristos tn Vechiul kstament 99
I'{icolae I'{EAGA
98
Este primul caz in Biblie cdnd se intrebuinleazd numirea ,,berith hada$a", xorvl
atribuindu-se unut
nu se pot ignora opera qi calitl1ile lui Mesia' tfa$txrl. Acesta este numele ce se d6 c[4ilor inspirate ale Noului Testament, ca gi acelei
in tot cazul,
geniu tranzitoriu nu poate
crea' lmportante epoci din istoria spiritual[ a omenirii. Aceastf, numire este creafia lui Ieremia.
de raJceea ce un
Mrxlul cum a anticipat realitatea istoric[ de acum 1900 de ani il pune pe profet intre primii
3. Leglmf,ntul cel nou ii blrbafi onorali cu presim,tirea tainelor Universulut.
(3 1, 3 1-33) Pavel (la Evr 8, 8) reproduce textual pe Ieremia gi vede aici abolirea Legii vechi,
a se face locul cuvenit celei noi, ,,Evangheliei", cum ii zicea Olimpiodor al
ei Iuda si Israel vor participa
in
' ' Y-..^-:^ on'ie andriei'25. Teodoretr26 face o distinclie clar[ intre Testamentele din versetele 3 1 -3 3 .
este cel vechi, altul cel Nou, dar opera aceluiagi autorr27. $i tot aga Ieronim 9i allii
in Testamentul de aici pe cel Nou, succesorul celui Vechi'28

scrrs pe taole utr Pr4tro


v 4. Statul ideal
afar6 de asta, el nu va mai
ti
(33,14-17)
(versetul 33). .- , ^: -,^i i-rhoin 1ln nou legdmdnt cu casct lui
e-voi
e-
,,latd vin zile, zice Domnul, qi voi plini cuvdntul cel bun, pe cqre l-am vorbit cdtre
cu ca lui Israel Si cdtre casa lui luda."
Mea ,,hin
..Cuvdntul cel bun" este sinonim cu lucru bun, binecuvdntare, fericire, c6ci, in
ca z\
zlLe
Ioala srBuo,i
- ' --'- - 28, I-14 binecuv6ntat, adici fericit este cel ce implinegte poruncile Domnului.
ooate reda cu ,,intr'adevar"' "cu onou6 ordi
aut titi t""
zile exceplionale"despre nla fericirii s'a fEcut lui Israel gi Iuda.
ireaca qi sd vind urt"r"' ""'u u'tt ootn"r' pe de alt6 parte
Israel'
-!-'r-': sunt, pe ,,in zilele acelea si in vremea aceea, voi odrdsli lui Dqvid odrasld dreaptd, care
lume. pretext c[ apare f
#*r* , subpretextcllpare
sub judecatd $i dreptate pe pdmdnt. "
:,iffi" vilte|9 in comparagie cu23,5, pe,,!edaka" l-am citit,,ladik', adica,,dreapti", ginu,,dreptate"
in une
in une
pdrinlii esre ssr r*o
1
,,odraslI dreapt6")r2e. ,,Cuvdntul bun" se realtzeazd in sensul cd Mesia va face
Legdmantul incheiat cu
te. Pamdntul este canaanul, iar prin extensiune lumea. in Tradilie, profeiia se
, Orirf"tl *i Israel ' Dumnezeu nu creeaza fEr6 tipic la Zorobabel, dar realizarea deplind se infxptuieqte prin Mdntuitorul. A;a
. Hioii i.'"' *'l)' T-:-Ti::LPiH, l:'ffi S: de exemplu, Teodoretr3o.

,",,r'li'i'ii,ii*
Existd deoseo

interior, celNouPle
r:.- ^r^-x r;- tq leoile vizual Drescrt
i'l:^tT:$:l*:'fffl1',ffi
,,in zilele acelea vafi mdntuit luda si lerusalimul va locui in pace si acesta vafi
, cu care va
Ji numit: Domnul, dreptalea noaslrd.
ln timpul realizdriifdgdduinlelor, Iuda va fi
"
m6ntuit de toate relele. Fdgdduinlele
*' gt0t de ordin material, cdt gi de ordin spiritual. Nenorocirile sunt cele venite priu
' 1::: rl,"i il J.] iJJ ; s rr d i ni s u s1 i n
* i";': li i, l''r"1:'l-:il I l: ;Hll tbamete, exil etc.
o",,,,}liJillill"H'ii,"",::':l*lIi'"";;H,1,#ffi *ffi :;xlif ni
:;;;;ieremian,cioaruzierll::,'"'1";T:lffi[T,:T'"'i,".-.J#..,i
in lume sau I
in I)umnezeu. Inalta
Dumnezeu. Inalta c
profetuleste tdor, op. cit., M.L. tom. 93, col. 689.
corespundeuniver
spirituald Pe
celuimai larg ''
. op. cit., M.L tom. 24, col.9l8
, up. cit., p,249.
Gbningen' 1929, P' 160.
I12 H Gressman n, Der Messias'
L:r Volz, op. cit., p.231 .
t?4 Le Mess atl'smc, p.94.
100 NicolaeNEAGA Hristos tn Vechiul Testament 101

Porecle ca Sodoma, Gomora atribuite cetSlii decazute de cdtre profeli (Is 1 ,,Poporul acesta" nu sunt caldeii, cum spun unii, ci cdliva evrei mai pulin patrioli.
trece in uitare. ia nu prefuiesc dup[ cuviin{[ fEgdduinlele divine, alegerea lui Israel gi in genere
,.Cdci aSa zice Domnul: Nu-i va lipsi lui David bdrbat care sd Sadd pe pregdtit lumii prin ei.
casei lui Israel." ,.Cele dou[ neamuri" sunt Israel gi Iuda, pe care Isaia (8, 14) le numegte ,douI case,,.
Aici avem o profelie despre vegnicia honului davidic. Promisiunea era Ior a apus, igi zic unii pesimigti, care au convingerea eronatil cd Dumnezeu i-a uitat.
mai ales dup6 ce Sedechia, ultimul rege din dinastia davidicS, dus fiind in captivi ,,Asa grdieste Domnul: Pe cdt de adevdrat esle cd am incheiat legdmdnt cu ziuq
credea ca frrul succesiunii s'a rupt. Bfu'batul din verset este, in sens tipic, cel inr noaplea si am rdnduit legi pentru cer si pdmdnt, tot asa de adevdrat este cd nu yoi
Luca 1,32 giurm. sdmdnla lui lacov Si pe David, robul meu, incdt sd nu iau din sdmdnya lor
itori peste wmasii lui Awaam, Isaac Si lacov... " (v. 25).
5. Preofia vegnici Lipsa de afecliune ardtatd, poporului ales, Dumnezeu o combate reinnoind
(33, l8)
,,Cerul gi pdmdntul" este un ebraism pentru ,,universul", nofiune care lipsegte
vechi. RAnduiala universului Dumnezeu a hot6rdt-o. Pomenind pe cei trei patriarhi,
,,$i preoyilor levili nu le va lipsi bdrbat inainteafelei Mele, care sd aducd face dovada cd cunoagte profefiile mesianice din Facere gi c[ intre diferitele texte
de tot Si fumul prinosului sd'l inalle Si sd
aducd ierrfe in toate zilele' " toest gen existd o succesiune logicS.
Aici avem figlduin]a despre vegnicia preogiei. Ea va fi eternl printr'un
celebru in ale preoliei. Preotul va iegi din tribul Levi. Acesta nu poate fi creqtin,
are succesiune leviticd.
Iezechiel
6. Alte perspective mesianice
Cartea lui Iezechiel este strlbdtuti de un duh al innoirii. Pe ruinele crizei religioase,
(33,2U25)
lpregf,tegte noul aspect religios al omenirii: altfel de cetate sfAntd, alte mijloace de
qi legdmdnlul icare, alt om, cu o inim[ imoit[ gi cu un duh nou de viafd.
,,ASa zice Domrutl: Dacd se desface legdmdntul meu cu ziua 'lextele mesianice discutate suntin capitolele2l,32 34,23;36,25;37,26
noaplea, ca sd nu mai fie zi Si noapte in vremea lori atunci va putea Ji Si47,l.
intiiul textpoate fi numit:
legdmdntul Meu cu David."
Omul nu poate schimba ordinea naturii. Legile ei se succed independent de
lui: cdldura, frigul, iarna, vara. viala, moartea, ziua 9i noaptea au fost 9i vor ti' l. Profe{ie despre Acela clruia I se cuvine domnia
lungi ale polilor nu pot fi inlocuite cu cele din regiunea ecuatorial[, nici des (2r,32)
intocmai cum omul nu poate produce weo schimbare in aceastd privinJa, aga
va modifica nici unul din planurile Sale, concepute din veci, in vederea Pentru ideile gi faptele sale pdm6ntegti regele iudeilor este osdndit. Nedreptlfile
Legamdntul cu David spre aceasta mantuire linte$te, el rdmAne un contract ll vor dezbr6ca de augusta-i demnitate.
nesupus modihcarii. Ca titlu de comparalie, servegte noaptea cu zlua, care se Ruin5, grEmadd peste ruin6 se va ridica, doruri, visuri, gloni vor fi gterse. Regalitatea,
alteia dup6 aceeagi r6nduiali. lflirgegte tragic, nu se va mai reabilita p6n6 cAnd vine Cel cu adevdrat demn de ea.
,,Precum nu se poate numdra ooslea cerurilor.. aSa voi inmulsi ,, Ruind, ruind, ruind voiface-o, vai de ea, aSa va rdmdnea pdnd cdnd vine Acela

David, sluga mea, qi pe levili, care imi sluiesc." I se cuvine $i aceluia ti voi da-o."
,A$et" sti aici cu inlelesul de .,kaager" = precum' Cuvintele ne amintesc fEgi ,,Ava" (,,ruind", LXX are d,6txio) se referd nu numai la cetatea Ierusalimului care va
tEcute patriarhilor. Sensul este urmitorul: cAte stele sunt pe cer, atAlia vor fi rus6, ci gi la rege gi imperiul sdu, care vor rdmdne baltE pdnl la venirea,,Aceluia".
spirituali ai iui David gi ai celor care slujesc lui Durnnezeu. rea lui ,,ava" (de trei ori) dtr frazei un inleles superlativ, adich,,ruina" va fi totalS,
,,$i a.{osr cuvdntul Domnului cdlre leremia, zicdnd: N'ai vdzut cevorbeSte ,,Acela" c[ruia i se cuvine domnia este regele visat din mogi-strhmogi, Mesia, pe
acesta: Cele doud neamuri pe care Domnul le-a ales' le-a lepddat Si ei rub focul inspiratiei, Iezechiel il vede prin prisma figlduintei lui Iacov din Facere 49.
poporul Meu, cq Si c6nd in ochii lor n'ar mai /i popor. " (uli EiGal3, l9).
102
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 103

Ca 9i in Fc 79' 10'fraza
,,Ad" indic[ termenul pAn[ cdnd dureazd,'ruina"' Himalelor neastdmp6rate (cf. Mt 25, 32). Sensul versetului 22 este urmitorul., ,,Dumnezeu
prin conjuncl ia ,,ad" poate sd aibtr o semnifi""lt d"bJ1.1",lY":*ttll:: Judeca la vremea sa pe cei buni si pe cei rdi qi va elibera pe cei buni din suferinld."
:i]
introdusl prin ,,ad", sau ac]i
pana tu ,,u0,; inceteaz[ c6nd incepe acliunea frazei versetul 23 ne informeazd cd in viitor omenirea va forma o unitate din punct de
acliunea frazei introduse
d"scrisa.in frazapdndla,,ad" nu inceteazd cdnd incepe religios. Penku ,,Plstorul", vezi Is 40 gi Ier 23, 4. Pistorul vine dupd ce Israel se va
,,ad". Dacd admitem cazul
prim, atunci Iezechiel zice "ruina" va inceta c6nd vine "'A'c ilita (cf. Osea 9, 9).
urm6torul in!ett:'i"-,'i:T],Tt El este,,rob" al Domnului, pentru cl lucreazi din ordinul gi in numele lui Dumnezeu
Nu poate fi corectli aceastl interpretare 9i car-e-ar avea
pe-vremea lui Hristos, c[ci prin venirea Lui se ridic[ pentru ce ,,sluga" va fr inifiatd in opera sa de cdtre Dumnezeu, intocmai ca un ucenic
A.-i."f.t nu mai ddinuiegte
cu istoria. Tocmai *
blestem. Acest fel de intlrpietare este in contradic(ie T,.T de citre maestrul stru binevoitor. Teodoretrs precizeazd, ci ,,slugi" este dupl
strlind' prin d[rd
Hristos existd ruina: prin preluarea tronului de cdffe o dinastie omeneasci gi nu dupi demnitatea (d(iuv...) sa.
al erei creqtine se produce6i impri Raban Maurul, in secolul fX, apropie pe,,P6storul" de aici de ,,Cel bun" din Ioan
oragului Ierusatim gi a temilului. inprimul secol
oui""id. pr"u"i".., transmis viitorului limpede in sublimele 10). Calificativul ,,David" indic[ originea dupd trup, un ,,David redivivus" prin
'"iffi,;;;;iort
biblice: ,,Dumnezeu te va imprl;tia printre toate neamurile'
de la o margine a plt sa (cf, 2 Sam 7).
aceste ,r.u*rrri nu vei fi linigtit 9i nu vei avea un
loc de odihnd
la cealalt[, intre
talpa picioarelor tale" (Deut 28,
' 64)' . r--: rr-:
3.ApI qi duh
pe vremea- lur
Deci nu va inceta dezastrul, ba tocmai i9i ajunge culmea (36,25-27)
dacdHristospreiaanumileprerogativecare-isuntrezeryate,cadomnia,le
venirea lui Hri
acestea in sens spiritual i.rri. politic, nu se va reabilita Israel prin Un adev[r nou descoperd Iezechiel ceva mai t6rziu in capitolul 36, unde prevestegte
nu i se va recunoagte primatul religios. Surpriza
convertirii evreilor este pre\ &himbare nemaiauzitd in aspectul etic al lumii: ,,Vdvoi stropi pe voi cu apd curatd Si
de evrei i
Biblie (Apoc l, 7) pentru a doua Yenire a lui Hristos' cind mullimea voi curdli de toate necurdliile voastre si de loli idolii vostri vd voi curdli si vd voi da
vor intAmpina cu o deosebit[ afec]iune pe MAntuitorul' lnimd noud Si un duh nou voi pune inlduntrul vostru Si yoi lua inima ceq de piatrd
1909' Heinischt32 1923' lrupul vostru Si vd voi da o inimd de carne, Si Duhul Meu yoi insufla in voi, ca sd
Sensul mesianic este in genere admis, (cf' Rothsteinr3r
1942). intru voia Mea...".
,,Gillulim" (de la,,gillul"), ,,idoli", reprezintl via{a lipsitI de o concepfie sf,nitoasd,
2. Plstorul cel bun via[6 ptrgdnI. intrucdt ideea aceasta este exprimat[ 9i de ,,tuma" (,,necur6fie", unii
(34,22-25) ina din text cuvintele ,,$i de idolii vogtri"). Aceastii eliminare este o eroare, clci in
25 ideologia urmeazi un fel de gradalie, prin sinonimul ,,gillulim", ideea se exprimtr
pe care il va trimite
Un alt text mesianic este profefia despre plstorul mui mult6emfazi.
sd nu pradd"' voi judeca intre oaie Si ot Vechiul Testament impune anumite spll6ri. Este spi.larea mdinilor inainte gi dupi
veni fn aiutorul oilor mele ca mai fie Si
purc p"rt" ele un singur pdstori care le va rob'ul Meu' David' Acela le spdlarea picioarelor oaspefilor, spdlarea mo4ilol spdlarea celor necurali, sp6larea
ldste le mijlocul
Eu, Domnul,voifi Dumnezeul lor iarrobul meu Davidvafiimpdratin ilor etc.. ,,Apa" (ca gi isopul din Ps 50,9) este simbolul curdleniei 9i al shnleniei, o
tncheia cu ele un legdmdnt de pace Si voi indepdrta din lard
orice fiard s.dl,ba a stropirii viitoare. Spll6rile Vechiului Testament mijlocesc o curlfenie externd,
sunt credinciogii gi in genere oarnenii buni' viitoare purificd intern. Este apa pe care Teodoret o numegte,,cwat[ gi innoitoare
,,Oile", tipul animaletorbnnae,
mai rzugit daci
apoi unele dintie oi sunt imaginea celor rli' Tabl:Yl".1 l] :,T lll^l
viala"r3't.
simbolul biblic al celor rdi' ca 9i Cd apa va fi mediul, iar Duhul remediul rezulti din cuvintele MAntuitorului ,,de nu
cu ,,berbecii" 9i ,,fapii" din virsetetul 17, se
nngte cineva din ap[ gi din duh, nu va intra in impEri]ia cerurilor" (In 3, 5).
13t
D. h. Schr Des A. ?:, Bd. I 3{e Aufl, Ti.ibingen, 1909'
p' 877'
(in Schr DesA' Feldmann & Herkenue' Bd VIll 1' Bonn'
'17 D.8.
Iezechiel D. 11. 11 '
108). Toodoret,'Epplvfro toi'leq,. M.G., tom.8, col. 1161.
113
Da" B. Ez.echiel,in Hcrders Bibelkom, Bd' X' 1' Freiburg i' Br'' 1942' p I14'
lcodoret, 'Efirl#io riE npo,p. toi 'l4extqi,. M.G., tom. 81, col. I184.
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Testament 105
104

Verserul 26 arat[ urmlrile renaqterii prin stropirea cu apd curat[:


inrAuregte unei sufletegti (de exemplu Zah 14,8, dar mai ales ln 4, 13). Timpurile
trlin
omului, iar cel stropit simte c6 viala trebuie refrcutE din temelie,
pentru alte {inte, ice sunt izvor de binecuvdntdri: belgug qi mulEumire sufleteascf, celor care inleleg
alte dorinle sfinte, spirituale 9i des[vArgite' I vremii. Acest duh al vremii, ca un val de ap6 se revarsi asupra sufletelor, iar
;a religioasl este o for[6 lucrdtoare, ea slvArqegte mlnunl.
4. Legimintul cel nou in tot cazul, cei mai mu[i teologi admitprofe{ii mesianice Ia Ezechiel. Astfel, Braliotis
(37,26-2',7) Atena numegte epoca din vremea,,bunului plstor" v(o 0eorporio'42, iar prof. V.
avschitar admite c[ pd(i din lezechiel (cap. 47) confin o descriere poetici a viitorului
o alt6 prevestire tot a$a de celebra este cea din capitolul 37,26.27: ,,Voi
Mele pentru totde
legdmdnt di prce, legdmdnt veSnic Si vor avea sfintele
mijlocul lor Si locaSul Meu vafi intre voi"' Daniel
a Noului Legdmi
Caracteristica epocii mesianice este fr61ietatea, ca urmare
unul de cearta razboi ca cel vechi, ci dup6 dorinla er
este tuirul de ,,pace", ,,nu 9i in istoria dezvoltdrii spirituale a omenirii, profetul Daniel ocup6 un loc aparte. Pe cdt de
n 14.27" (Raban Maurul)136' Specificul legdmdntului este durata
Domnul la Ioa pe at6t de clare suntviziunile sale privind viitorul. Trei sunt locurile la care ne oprlm:
oaltdsurpriz[aepociimaiesteplasareasanctuaruluiinmijloculpoporulut,,,a f . imp[rn]ia p dcii (2, 44);
pop"u."fof' (Teoioret'"), cf,ci ,"altarele s..f9t1'au.O1Tlt q"lq t"F -$'"-1T1,?l 2. Fiul omului (7, l3);
totdeauna in mijloc
este Dumnezeu acelora ia gi al acestora"r3E. Templul fiind slptlmAni (9,24-27).
3. Cele gaptezeci de
Dumnezeuestevizibilpentrutofi.cdcitemplulestesimbolulprezenleiLui.,,S ln fruntea textelor cu confinut mesianic stau celebrele cuvinte: ,,In zilele impdralilor
Mele" este un sinonim pentru ,,templul Meu" (let 32,49; ls 54'
10)'
se va scula Dumnezeul cerului, o impdrdlie care nu va fi nimicitd in veci, Si
Corectura propusI versetului 26 (de Rothsteint39), ,,otam', in,,ittam,' este
ia nu se va ldsa altui popor; sfdrdma-va Si va nimici loate tmpdrdliile, dar ea
5.Apaceavie ddinui inveci" (vezi 9i Dan 2,45).
(47,t) Antecedentele profeliei sunt urmltoarele: imp[ranrl Nabucodonosor al Babiloniei
un vis pe care l-a scdpat din memorie. Dorea mult sd-l vadl reconstituit 9i mai ales
de apf," i icat. Daniel indeplinegte aceast[ dorin16. Este visul cu statuia cu cap de aur, piept de
in capitolul 47, Iezechiel are o curioas[viziune' El vede un "izvor
sale curg int, pAntece de aramd gi picioare de argil6, pe care o stinc[ cobordt[ din indltime o
altarul templului, care, m[rindu-gi confinutul, devine fluviu' Undele
produc{ie bogatl in peqte' Pe ar gi o sfarmd.
spre marea moart6, insln[togind apa 9i mijlocind o
nici Cele patru pi(i ale colosului cu picioare de lut reprezint6 patru impArefii: Babilonia,
maluri ale riului sunt,,copaci mul1i... 9l pomi"' a c6ror frunze nu se vor vegteji'
ia, Greco-Macedonia gi Imperiul Roman. Stdnca este imp6rhfia lui Dumnezeu.
sfdrqi rodul 1or...".
insemn6tate simbolica textului. Teodoret spune ar fi sensul general. in ce privegte detaliile, ele sunt inc[ obiect de disculie. De
unii Shnli P[rin]i atribuie o
care slin;eqte simboli dupa interpretarea lui Daniel, capul de aur nu este direct Babilonia, ci Nabucodonosor
iegind din tempiu inseamn6 c[ de la iudei vine mdntuire aloo, apa
,identificdndu-se cu imperiul siu, reprezintd Babilonia (Darr2,38). Celelalte trei
doctrina Mdntuitoruluilar.
in tot cazul, nu avem aici un text direct mesianic. Din ansamblul lui se
poate ii nu mai sunt reprezentate prin clpeteniile lor. A doua imp[rafie (verset. 39 9i 32)
simbolul e mai pufin importanti decAt prima, precum argintul este inferior aurului; a treia (verset.
urm[toarea invi!5tur[: apa, elementul necesar vie]ii trupegti, este
gi 39) se raporteazl la cele doud anterioare ca arama fa16 de argint 9i de aur; apatra
. 33 9i 40) reprezentatd prin fier, nu va desfiinla pe cele anterioare, dar le va
116
Rabin Maurul, op. cit , M L., tom. 110, col' 864' ge (cf.2,40,41). A cinceaimpdr[]ie este una spirituali.
r37 Teodoret, op. cit., M.G., tom- 81, col' 1200'
rrE
Teodoret, op. cit., M.G, tom' 81, col' 1200'
ll, p' 808' Eiocryrryi1... eig trlv fI, Atena, 1937, p.241.
9i in Biblia ebraicd a lui Kittel,
t's op. cit., p. 928,
tao
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col' 1240' Introducere in sfintele cdrli ale Vechiului Testament, Cerniuli, 1928, cf.9i Comely, Introd.,
rrr Raban Maurul, op. cit., M'L . tom. ll0, col 105l [trad. fr.), Paris, 1928, vol. I, p.733
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Testament 107
106

Dar ,,Cel bdtrdn de zile" este Dumnezeu. Profetul anticipeazd dubla naturi a Fiului. in
Aceasri r.iitoare implrilie va fi a lui Dumnezeu, a Lui proprie' nu a 1ui
i;i incepe ongt sa, Daniel il vede pe Mesia Dunuezeu gi om totodati. Preexistenta face parte din
Solomon. caracterul ei divin il erprim[ natura 9i originea sa. Ea
in sa divind. Dupi interpretarea Sfhntului Ioan Hrisostom, Iocul invaf6 c6:
pdm6nt, nu insE pe nrincle ceiorpatru regate, ci hinleaza deodatd cu acelea, dar
a cincea devine mai l. Fiul este deofiinli (oporLplti) cu Tatll;
ce cele patm i-pata6 scad incet, incet, apoi se sting, imparalia
genuir 2. Fiul vine in lume dupd Tatil (clci Tatiil pade pe tron, in timp ce Fiul vine pe nori);
gi rmpte intreg p5mdntul. Ea nu va mai fi desfiingat[ de nimeni' Caracterul
3. Preexisten(a Fiului (c[ci mai inainte de a veni pe lume, era in nori)ta.
este universalimul 9i veqnicta'
Cuvintele ,,puterea", ,,slava", ,,impirfiia" contin ideea trinitar[. Ecfonisul cel mai
Cuvintele,,puterea",,,slava",,,impirfiia
uneori, in profepile vechiului Testament, imp[rd1ia lui \.{esia se con
uit cu care se incheie rugdciunile
ruedciunile gi
si ecteniile
ecteni este,,CE a Ta este impdr6jia gi Puterea
contemporane ale epocii, insd aici nu este cazul, impiralra cea noul
)lgnuit
ei,enimentele
ilava", in care rugItorul face o m6rhrrisire de credinla in Treime gi este inspirat poate
teocraliei r-echi, cSnd regii, locliitori ai regelui ner'62t, igi luau anga
o reactivare a
niciodata. Ea avand iici.
de a domni dup6 voia lui Dumnezeu, dar nu se conformau
o concepf i Celelalte caracteristici ale impdrdliei mesianice (vegnicia, universalismul etc.) nu
transcendentaia, nimeni nu este autorizat a o conduce. Daniel are astfel
a irnpatdliei mesiamce' idei proprii lui Daniel, ele au fost anticipate cu mult inainte, de alti profeli.
ar-ansatd despre originea divina gi despre natura spirituala
Chair dac6 este evident con{inutul mesianic al versetului, totugi sunt teologi care
2.Fiulomului ci Daniel nu s'a gdndit la Mesia. Astfel judecl de exemplu, K. Martiras, iar H.
(7, 13) nannr( atribuie o origine mitologicitextului. Ideea din Daniel nu este mitologici,
cunoscuti Vechiului Testament. in Psalmul 104, 3, Dumnezeu igi,,face car din norii
2, 44 este ui 9i umbll pe aripile vdntului". Sensul de aici este figurat: prin urmare, Dumnezeu
Capetenia impdraliei prevestite de Daniel in capitolul 2, 34 9i "Fiul
prot'etului r in sfere opuse materiei. Acest sens se potrivegte in parte gi versetului nostru,
Acest moment constihrie ai doilea text mesianic la Daniel. Este vedenia
ales de cdnd Kdnig E.rai a dovedit cd sunt destule motive gramaticale gi istorice.
i1.. .,Ant vdzut in vetlenia noplii ,si iatd cu norii centlui venea urul
ca urt
7, 13,
Un inger nicidecum nu poate fi ,,Fiul Omului", c6ci nicEieri nu se spune in Vechiul
onniui si itaintea Lui ajbst adus si I s'a dctt Ltri
a ajtuts pdnd la cel vechi de zile si 1
cI ingerii conduc o implr[]ie oarecare, fie una materiald sau spiritual[.
slata si impdrdlia, ca toaie popoarele, neatntn'ile si lhttbile Lr.i
sa-I sluleascd. '

I ri este veSnicd, ee nu Na trece, iar intpdrdlia Lui tllt se t':a sn'ica


hiciodatd)"
3. Cele gaPtezeci de siPttrmini
In versetul 1 3 este b[tatoafe Ia ochi deosebirea intre Septuaginta 9i textul (9,2+27)
in ce ptir,egte prepozilia,.im". Aceast[ prepozise inseamnd.,,ctt"; or, Septuagtnta
pe norii
prin... care inseamnd.pe" (adicd pe norii cerului)' Numai Dumnezeu vine
cu sine o traditie foarte *eche
Profefiile danielice igi ating culmea in9,24-27 , in profegia numiti cele gaptezeci de
icf. Is t.l, 4) ;i atunciiatd cd Septuaginta acluce nl.
dir initatea,.Fiului Omului".
,,$aptezeci de sdptdmdni s'au hotdrdt pentru poporul tdu Si pentru cetatea cea
C[,,Fiul Omului" este traclucerea cuvintelor (',ke"), ,'bar ena5"' "Ke" inseamn[ penlru cafdrddelegea sd-Si ajungd culmea Si pdcatul sd covdrSea.scd, pentt'u a
fi adam"' Sensul lui este mar
,,bar" are intelesul lui ,..ben"; un sinonim ar ,,ben
J

"bar" vina Si a aduce dreptate veqnicd Si a se plini dreptatea Si proorocia Si a se unge


i;i zice ,'ben adam" (8' I
u tui ,,ben". Oaniel. cfinl se numegte pe sine hu al omului,
pe SJinlilor" (v.24).
a$a lezechiel 2, 1 se numeqte .,ben adam". Rezulta c[ ,,ben adam" desemneaza
$eptimile sunt redate in Septuaginta prin 6p6opd6eq, aga are 9i Vulgata: ,,ebdomades",
om in genere, iar ,,bar enag" are un inteles mai inalt. Hristos spune la Mt
26, 61 c
Ca .'bar inseamn[ sdptimflni. Traducerea ar fi mai corecti daci s'arreda evreiescul ,,gabuim"
Ornului, pe care L-a r'f,zut Daniel venind pe nolii cerului, este chiar -EI.
in care este incadlat: ,,coboarl pe norii ,,geptimi". SEptSmAnane trimite la gaptezlle,cdtdweme,,geptimea" ne lasi libertatea
este lur om cle rdnd rezult[ din dcscrierea
de sus ,leci, din cer pe pdm6nt. \nmele ,,Fiul Omului" (ur,4 ',rorr
crlrlprjmotr) 5i-1 dd
este ni l. Hrisostom,'Epplveio eiq tdv Aowil?", M.G., tom. 56,co'l-232.
9iMAntuitorul 0a Mt 1 i, 1 9; Mc 8, 3 I ; Lc 9, 5 8; In 8, 28). Asil'ei,,,bar enag"
(,,Fiul Das Buch Daniel, in Kautzsch, Die Schrift des Alten Testament, Tiibingen, 1910, p. 436.
Mesia, gi nu personalitate a imparlgiei sale. Sfin{ii Parinli identificd numele
Der Messias, Grittingen, 1929,p.343 q. U.
., .*pi.si" ,,Fiul lui Dumnezeu", deducere corecta din punct de 'edere
'
I O1t. cit., (D. mes. Weiss), p. 310.
inadmisibila insI glamatical.
108 NicolaeNEAG, Hristos in Vechiul Testament r09

de a ne gdndi ;i la qapte s6ptam6ni sau iapte ani. Textui ebraic nu-i impoffiva ,,Pentru a ispf,gi", adic6 pentru a se duce o jertfd expiatoare drept[fii dumnezeiegti
interpretdri, pentru c6, degi pluralul Ce la,,;abua" este 9i,,;abuot" (cu sufixul ttmi I gtcrge vina omului. Principiul este pentru faptd gi rlsplat6 gi nlpast6 pentru ndpastd
totugi se redd prin ,,qabuim.". Gesenius'+s, Zimmernlar, Buh|r! traduc torugi pe , valabilitate gi in domeniul spiritual.
+e
cu,,J ahrsieber6",,,Jxhrrvoche", iar E. Konig
r
cu,,Siebenheiten". Expierea culticd exteml nu face cu putinp impdcarea omului cu Dumnezeu; expierea
Cornentatorii se gdndesc la geptimi, s[ptamdni de ani. $aptezeci se inmul fi de caracterul structural al impir{iei lui Mesia, vegnicd deci. Expresiile ,,A plini
gapte. iar suma rezultatl indica termenul fnal (70x7=49 ani). Pentru acest ia...proorocia" se referd la viziunile gi profeliile care privesc pe Mesia gi imp[r6]ia
aduc umrdtoarele argumente: tradilia^ reprezentatd prin Sfinlii Parinli, a interpretat Ele se realizeazd la ,plinirea vremii".
ca t-rind ani. pentru ca,,$eptimea" din Dan 9.24 are le-cdtua ideologici cu cei gapte ,,Sd se ungd... ".
ani din 9, 2. La cei t,echi era in uz acest i-e1 de a se exprirna. \iano (Gall. Noct. Attic., I in vechime se ungeau cu undelemn aromat mai ales fruntagii. igi ungeau pdrul
c. IX) scrie: jam unclecirn arnorum hebdomadam ingressum esse, et ad eum gi barba. Unii igi fricfionau tot corpul, ba in semn de stim[ 9i respect fald de
septuaginta hebdomadas iibrorum conscripsisser5'. Exemple ca acestea sunt qi la Ari i se ungeau aceluia picioarelels.
(Poiit. \TI, 16; Censorin. De die natali c. 14)rii. Ayem gi algumente biblice Lev 15,2, in Vechiul Testament se ungeau preolii la instituire (Lev 7 ,35), profelii ( I Rg 16, 16),
26,21,35,43 2 Cron 36.21;le;4,6. Cartea apocrifi a Jubileelor este intirulat[,, ;i regii la urcarea lor pe tron (2 Cron 23,11). De aici vine titulatura regilor de ungi ai
siptlmrinilor de ani". Se citeazd gi cartea 4 Ezra cu acelagi scop. i, Xprotoq rd Oeoi (l Sam 12, 3). Cu timpul se aplicl la Hristos aceastl numire,
De altfel, la 10,2 Daniel, vorbind de slptlmAna obignuitd. o nume$te geptime de cx. I Sam 2, 10 gi Ps 2,2. Ungerea este simbolul bucuriei, al mulfumirii. Neglijarea
(sdpt[mand). 1bt aga de adevirat este ci spaiul de 490 de zile zLr fi prea rest|dns ii era semn de intristare. Fariseii evitau ungerea pentru a se ardta oamenilor c[ ei
epuizarea celor prottlite in Dan9.24. posomorifi din pricina postului prea aspru. Sfdnta Scriptur[ osdndegte aceasttr
,,Nehtach" (expir+rpq.r,) s'auhotlrdt, s'audecretat, cumredflTeodoretrs2, i jen16, indemndndlaingrijireapdrului prinmiruire (cf. prov 9, 8; Mt 6, l7).
gi s'au tdiat. s'au numdrat, s'au despdrt.it. ,,Kodeg kodagim" (,,Sfrntul Sfin{ilor") servegte in eweiegte pentru a exprima ceva
,,PoporuI" este cel al profetului, Dumnezeu i l-a incredinlat pentru a-i menline sfhnt, sfinlenia in gradul cel mai mare, locul cel preasfrnt (Num 18, 10) altarul
in cretlin![ gi pentru a-l pregiti in vederea mantuirii. ,,Ora;ul" este Ierusalimul, este nt ierii (Ieg 30, l0), uneltele de Ia sacrificiul,,arderii de tot" (Ieq 30, 29), uneltele de la
,.al t[u" nu penflu cd ar t] locul natal al profetului. ci se are in vedere iardgi rolul rnisi Legii (Num 4, 4), tdmdia de pe altarul tlmAierii (Ie; 30, 36), p6inile punerii inainte
pe care il indeplinegte mijlocul celor din capitall. Septgaginta are Eubv i1loc de
?n 24, 9), darurile inchinate Domnufui (Lev 27 ,28) 9i prinoasele de lajertfe (Lev 10, 12).
,,Sfant" este atributul care se pohivegte cel mai bine lerusaiimului, odinioara onius ( in,,Hebriilsches und Aramdiscehes Handwdrtenbuch" ed.l4,Leipztg, 1905, p.
cultului, mai tArziu capitald religioas[, !,cctatea marelui rege", cum ii zicea Psalmistul ) susfine c6,,Kodeg-kodagim" din Daniel 9, 24 vizeazdlocul sffint (,,heilige Orte"). in
3). iar in epoca cregtind orap sfAnt (Mt.l, 5). sens, apare la 1 Cron 23,13, unde Aron este indrumat sd serveasci la locul prea
,,Penrni caJdrcidelegea sci-;i aitutgd uilntea Si pdcanl sd covkrSeascdi:'". . in Ieg 39,27 jertfelnicul (altarul sacrificiilor) este numit loc prea sf6nt, ,,sfhntul
Raul i a progn'esa pAni ce criza moral6 igi r a a-iunge culmea. [n lumina acestei . Despre jertfelnic nu poate fi vorba aici. Profetul are in vedere templul ideal, gi
idealui spilitual apare mai necesir, iar aspiralia cdtre mAntuirea om.enirii se r-ede caz.ul acesta se gdndegte la intemeierea bisericii cregtine, sau este aici unicul caz cdnd
idmulit. Numai dupd ce cade, omul i$i d[ seama ce inseamnd a fi invingdtor' Mesia I se dI numele de ,,Sfhntul sfin1ilor". $i intr'un caz, gi in celilalt textul rlmAne
ianic. ins[ Templul este numit ,,kodeg-hakkodagim" (cu articolul ,,ha"), iar aici avem
iunea lipsitd de articol. Versetul 25 gi urmltoarele pledeazd pentru interpretarea din
La Lc 3, 5 Mariei i se pune in vedere cd dintr'insa se va na$te Sfdntul. Bazat pe
rii\\:.Geser-rius, Hebr uttl aranruisches Ilattdit'Artettbriclt iiber das .\. 7., in Yerb. llit
realitate, Teodoret susline cd Sfhntul este Hristosrs5. Preciziri in privinfa profe{iei
Zimmern bcarb. \'. Dr. F. Buhl. ll, .\ut-l. Leipzig, 1905, p. 731.
itr E. Kdnig. ott cir.. (l\{. \\.'ei55,r, 316.
O.
d[ in continuare versetul 25: ,,Sf, gtii gi si in{elegi: de la iegirea cuvdntului ca iar[gi sE
liiiCard. Irtei-enan, Les derniirs proplrctes d'IsrabL, Paris, 189-1, p. 91'
i5L
Dr. O. Zdcklet, Der Prophet Daniel. ,in Bibelilcrk, Lange, tom. VlI, Leipzig, 18?0, p. I
tlTeodoret: 'hopvfrpcr ei6 tcrq dpcroet; toi... Aov. M.G, tom. S1, col. -196. r{'l'arnavschi, Arhcologia, p. 134.
t53
Teodoret zice: ,,Sd ia smr$it pacatul lteioq iripn ri drrapno.), o- c., \I.G., tom. 81. col. rrt'l'codoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1473.
NicolaeNEAGA Hristos tn Vechiul kstament 111
110

despre indeplinirea celor ordonate. Ezra mai avea menirea sE ducl din partea
se zideasc[ Ierusalimul gi pAn[ la Unsul, principele, sunt $apte $eptimi gi 62 de
itorului diferite daruri, argint 9i aur, pe seama templului gi i se d6, totodata, mdna
iar vor f,r zidite 9anlunle gi zidul". Daniel nu era convins in legdturd cu profetia de la
in vederea orgafizdrli sociale a poporului reintors din imprdgtiere. Cu acest prilej,
1 1 (,,!ara va fi pustiiti gi poporul rob va fi 70 de ani") qi 29, 1 0 (,,dup[ ce se vor tt
I anunld o mullime de gratific6ri. Astfel, face cunoscut cE ,,asupra preofilor,
de ani in Babilonia, vd voi intoarce acas["). In timp ce frcea calcul ca si afle
, cdnt[re{ilor, portarilor... bir si nu se pun6". Ceea ce s'a spus privitor la cele
celor 70 de ani, ingerul i-a comunicat ceva mult mai important.
decrete de mai inainte, se potrivegte gi la aceasta. Nu se vorbegte nici aici despre
,,Iegirea cuv6ltului" este o inr.oire care are in vedere permisiunea pentru evrei zidurilor lerusalimului. Prof. V. Gheorghiu, e drept, conchide cI un popor
gi reconstrui cetatea d6ramat[, Ierusalimul. In acest moment, evreii surt popor invi
poate primi o organizare solidl de stat IEri sI aibl un centru sigur de gravitate
o !ar6 cuceriti. Ei suport[ toate urm6rile impuse de un rdzboi pierdut: nu au voie rl[ gi nafionald, iar din cadrul acestei organizafii ar face parte 9i zidirea zidurilor
inarmeze, nu au voie sE fortifice cetalile distruse, cu atet mai pulin capitala prii. limului, invoire pe care trebuie s'o fi primit Ezra din partea regelui Artaxerxe I
timpul, raporturile dintrc ei gi duEmanii lor se indulcesc, urmeazd destinderea intre manul, ins[, in mod direct, nu se face pomenire despre decret, ci s'ar putea doar
doud p[(i. Prirr diferite edicte sau decrete, li se fac din ce in ce mai multe concesii. din Ezra 9, 8.
sunt edictele ce li se dau gi care ne privesc in aceastd legdturd de idei. Decret direct se da in privinla aceasta abia in 445 de cltre acelagi rege. B6rba{ii
intiiul este cel al lui Cirus. Pulin timp dupd intrarea triumfald in Babilon (539 i. i sosi{i din Susa in capitala Persiei, prezint[ lui Neemia un raport detaliat asupra stiirii
Cirus permite iudeilor s[ se reintoarc[ in patrie. in confotmitate cu concepfiile ile in care se afl[ cetatea Ierusalim: ,,zidurile sunt dirdmate gi po4ile sunt arse de
religioase. Cirus nu numai cd db edictul de eliberare, ci el dispune totodate resti . Ca unul care a fost pahamicul cu4ii imperiale, Neemia avea mare trecere la implrat.

odoarelor sacre rdpite de Nabucodonosor; ddruiegte pe iudei cu aur, argint 5i alte aj intervine la domnitor in favoarea patriei sale. Rezultatul intervenliei lui Neemia a fost
materiale gi-i invitd in mod special a lua parte ia zidirea casei Domnului. Cei I din 445. Acest firman cuprindea permisiunea lui Neemia de a cdlAtori in Iudeea 9i

numhr de aproape 30.000, se dedic6 cu tot sufletul zidirii casei Domnului. Desele i lua m[surile necesare pentru clldirea cetd]ii plrinfilor. Firmanul prevede totodatl o
cu samarinenii ingreuneaz[ mult progresul lucrlrilor. Disperarea a ajuns pdnd intr' cdtre Asaf, mai marele pddurilor, care este indrumat a pune la dispozilia
incit fruntagii poporului renun{6 la a mai contribui cu ajutoare materiale necesa lor lemne pentru grinzi qi po(i.
acest timp nu este vorba de o reconstruire a Ier-usalimului. Decretul lui Cirus, c
Cu acest prilej, Neemia joac[ un rol principal. El combate mullimea de abuzuri
in timp inmijloculconafionalilorgialunglpiedicile care s'aupus de-a curmezigul
Ezral,l-4,prevede ndirea templului, dar el nu attoizeazdint[rfuea cetefli Ierusali
care au imbrl{igat cu entuziasm reabilitarea societSlii dupi exil. Decretul din urm5
prin netezirea drumurilor gi ridicarea zidurilor ddrdmate. Prin urmare, textul nostru n'
dispozilii privitor la edificarea cetSlii Ierusalim, dar, intrucdt este numai o repetare
vedere edictul regelui Cirus.
uclui dat la 458, se ia ca punct de plecare in calculul sdpt[mdnilor intdiul edict al lui
Al doilea edict este cel al lui Darius Histaspe (cf . Ezra 6, 3), prin care se
xen<e I, deci anul 458. Iegirea cuvdntului coincide cu anul 458.
desdvdrgirea lucrdrilor templului. Prin acest edict, care este o reinnoire a edi
in eweiegte ,,magiah nagid" nu este articulat gi astfel traducerea verball ar indica
precedent, se zdddrnicegte intreruperea mijlociti cu atata ind6rjire de
pc un uns oarecare, nu pe Unsul fl6gdduit. De aceea, unii s'au g6ndit la Cirus, pe care
samaritean[. Edictul s'a dat la 520. Iudeii, incuraja]i gi prinpredicile lui Agheu gi
imia 4S, I il numegte unsul Domnului. Darnumirea dati lui Cirus este exceplionald, ciiti
reugesc a duce la bun sthrgit clEdirea templului, cdtre finele anului 516. Timpul mai
vrcme pentru Mesia numirea,,Magiah" este proprie.
sacrificat gi pentru culrlvarea p[mdntului 9i pentru grija de traiul zilnic, aga c[ in
$apte geptimi sunt 7x7 ani= 49 ani, 62 geptimi sunt 62x7 ani:434 ani. Cele7x62
clddirea templului, nu-gi mai putea asuma altl r[spundere. Nici acest decret nu ldunAndu-se, ob[inem 69 : 483 ani. Dupa 483 de ani urmeazi evenimentul profefit.
vedere alte lucrlri afar[ jurul templului.
de cele din Partea ultim[ a versetului 25 are in vedere lucr[ri in vederea refacerii cetd]ii, care in
Al treilea edict se d6 prin Artaxerxe I (Longimanul) (cf .Ezral , I -26), care a Urrna intrigilor samaritene, progreseazd cu mari greutifi gi intreruperi. Textriprecizeazd cd
intre anii 465-424.Pitacesta, dat in anul 457 sau, dup[ calculele prof. univ. V. oste vorba despre ,,rechob" inepiret26oq,, strade), piali, loc liber 9i,,haru!" @roap6, 9an1).
in 45 8156, ,,imp[ratul impiralilor" d[ voie ca tot cel ce doregte, dintre cetdfenii Aici LXX are (n)'otio, stradd) : zidul cel din jur imprejur. Prin ,,haru!", textul masoretic
fiind, preoli sau levi1i din poporul lui Israel, si mearg[ impreun6 cu Ezra Ia Ie re gdndegte Ia ganfurile care inconjurau cetatea, diguri de apf,rare.
Monarhul insdrcineaz6 in mod oficial peEzra sdviziteze pe cei reintorgi in patrie Versetul 26 anunf[ ceva nou: ,,dupi cele 62 de geptimi, Unsul va pieri, deqi nu are
vinl gi oragul gi templul le va d[rAma poporul unui principe 9i va veni sfhrqitul prin
tt' Anul ziua morlii Domnului, Cernduli, 1928, p. 11 rovdrsare qi pln6 la sfdrgit rdzboiul, pustiirea hot5r6td".
si
ltz Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul Testament
113

Pentru inlelegerea lui, acest text trebuie integit cu vind. ,,$etef', care Pe pdmant se va intemeia o nour societate de oameni, imp6r6{ia
lui Dumnezeu.
revlrsare, infelegAndu-se cd un popor se revars[ ca un potop de ape peste cetatea Sfia aceasta va fi universalf, gi vegnic5, cuprinzdnd toate popoarele
din toate timpurile
Dnpd 62x7 - 434 ani, va pieri Unsul, Mesia, degi vind nu are. Moartea va locurile pdmantului, capul ei vizibil, investit de Dumneziu cu conducerea pentru
dup6 trecerea celor 62, bineinleles plus cele 7 geptimi anterioare. Un alt eveniment dcauna a popoarelor, este Mesia, care va fi Dumnezeu-om. Data acestui eveniment
este dirdmarea oragului Ierusalim gi ddr6marea templului de acolo. Moartea lui o fixeazi cu precizie profetul Daniel.
premerge dlrAmarii. Timpurile grele vor dura.
Moartea anunlatA in versetul 36 este determinat[ mai indeaproape in versetul
geptimea ultimi va in&ieia legEmdntul cel nou, cu credinciogii, cum intregegte Teodr
Osea
iar in mijlocul geptimii adicd dupdtrei ani pi jumltate, prinjertfirea lui sAngeroas6,
Vechiului Testament fiertfe sdngeroase gi prinoasele, adicE ansamblul cultului)
l. rrPruncul iubit',
abrogate (aducdndu-se mielul nevinovat adevlratajertfE pentru plcatele lumii,
(11, l)
Deci, de la 45 8 inainte de Hristos pdn[ la moartea lui Mesia sunt 70x7 ani =
sau, mai precis, 486 ani gi jumitate, intrucdt in conformitate cu versetul 27
Osea este gi el bogat in perspective mesianice. Destrlbtrlarea celor
loc la mijlocul geptimii a70-a, astfel cd din 490 extragem o jumitate de geptime, 3 mari gi amestecul
plcdtogii atrage urgia Domnului: vor h dugi in robie pedepsili din pricina
jumdtate. Astf-el, oblinem anul 29 gi jum[tate al erei cregtine. 9i vie{ii lor
oase. o degteptare spontand de congtiin(i va schimba numaidicdt atitudinea
In interpretarea detaliilor s'au ivit o mullime de diferende, dar in genere se a Strpanului: dac6 se vor intoarce cu adevirat la Domnul, vor gdsi mili gi
mesianitatea profefiei. in Noul Testament (Mt 24, 1 5 ; Mc 73, 7 4; Lc 27,20) MAn
acolo, iar numrrul copiilor lor va fi ca nisipul mlrii, care nu se numerr. in
citeazd pe Daniel (9, 27) gi provoacEpe ascultltori sI fie cu bdgare de seamd la ul acestor idei generale, se incadreazi texful:
profetic al locului.
,,Cd prunc afost Israel qi Eu l-am iubit pe el Si din Egipt am chemat pe fiul Meu,,.
Citindu-se comentariile Sfinfilor P6nnli, se poate vedea aici multd diversi LXX are in loc de ,,libni" = ,,fiul Meu", td t6xvo cutoi
ilrterpretarea textului, fird ins5. ca sd difere prea mult concluziile lor de ansamblu. 1,,nii sai") gi-i refer[ la Israel,
vreme textul ebraic referf, pe ,,libni" la Dumnezeu. poate acest fapt a fost
un motiv de
Odgenrse, ocupdndu-se in comentariul s5u la Matei de textul danielic, aplicd expresia
xe in discutie al caracterului mesianic al locului sau tragerea de concluzii negative.
Sfmlilor" la Hristos gitot a6a Fericitul ielonimrm, Teodoreti6l, Clement Alexan&irulr62 Teodoretr6 nu di nici o importanll mesianicl textului. Citirea ebraicd este
al Ierusalimuluir63, Eusebiu deCezareeal6a gi Sfhntul Ioan Hrisostomr65.
sprijiniti
9i deMatei 2, 15 (,,libni" = tdv uidv poi).
Intre Dumnezeu gi Israel s'a intemeiat raportul dintre tati gi fiu. in urma acestei
ts?
TeodoLet, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481. ii spirituale, Israel avea sd devinE organul voii rui Dumnezeu in mijlocul popoarelor,
156
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481. lEr Dumnezeu protectorul sru plrintesc. cdnd Moise a epuizat toate argumentele in
lie Origen, Ka,to Mcrrl. M.G., tom.
13, col. 1658. fhvoarea eliberirii din Egipt. a pus in vedere faraonului cd lsrael, copil al lui Du-rereu
160
Ieronim: ,,Niu incape indoiald ci esre vorba despre sosirea lui Hristos, care a venit dupl
siptim6ni", Comntentariwn in Danielem, cap. IX, M.L., tom. 25, col.542.
t6r Teodoret:
,,Gavriil a anuntat pe Hristos, pdni la care, de la zidirea Ierusalimului, sunt
sdptdmAni. in sdptdm6na din urmd a dat credinciogilor Noul Testament", 'Inop.v. eiq tdq
Aav. M.C., torn.81, col. 1476 9i 1481.
i62 Clement:
,,in 7 s5ptEm6ni s'a zidit ternplul,... in 62 de slpt[mAni au avut linigte,... iar
nostru Iisus Hristos venind, s'aplinit,,viziunea" gi,profelia', Struntatele,cartea I, M.G., tom. In timpul captivitdlii egiptene, lsrael era un prunc, adici in faza dezvoltdrii sale gi
856-8-57. tstf'el este corecti interpretarea lui Teodor de Mopsuestiar6T gi Chiril a[ Alexandrieir6s cE
r63
Chiril: ,,De la zidirea Ierusalimului pdni la Hristos sunt 7+62= 69 sdptEmdni de ani =
an1", Katlisis de Christo carn,Xll, conr., M.G., tom. 33, col. 748. rM 'l'codoret, 'Epplvaio
eig rdv Oo. M.G., tom. 81, col. 1610.
ril Eusebiu: ,,Cea mai limpede inainte vedere a MAntuitorului", 'E;rzt),.'tor. rt''lbodorer de Mopsuestia, 'Epprlvoio
M.G., torn. 20, Oorle roi llpog. M.G., rom. 66. col. lg9.
16i
Hrisostom, cf. M.G., tom. 56, col.240. rii('hiril, 'EEiynorg etg rdv eo. M.G., tom. 7t,co|.264.
tt4 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 115

titulatura de ,,copil" se referl la acea epocd. in eliberarea din Egipt, Osea vede o Alexandriei - care vede in bucuria de aici pe cea care ne vine prin Hristos, iar ploaia este
milei gi dragostei divine gi pdrinteqti. Fiul lui Dumnezeu, in cel mai inalt sens al cuv6t
lpo vie a botezuluirT0 - cazul al doilea l-am putea exemplifica prin Hugo de S. Victor din
oxn$rt oycrqtoq (Teofilactr6e). este Hristos. Evanghelistul Matei face legdtura cu
I al XII-lea: ,,Invdfdtorul este Hristos, doctorul care inva![ pe oameni"]?r
giconsider[ cuvantul vecbiului Testament o clarl proorocire privitoare la fuga 9i
minunat6 din Egipt a pruncului Iisus.
2. CoborArea Duhului Sffint
(3,1)

Ioil Drumul spre pAcat n'a fost niciodat[ prea lung pentru Israel. Tot alunec6nd inainte
acest pov6rnig trebuia s[ cad[. igi pierduse chiar speranta de a-gi mai putea reveni
Cunoscltor in mare parte al epocii mesianioe este gi Ioil. Cele cdteva . De atdtea ori profeJii trebuiau si recurgl la amenin!6ri, pe care uneori trebuiau
c64ii sale con{in idei comune tuturor profefilor, dar iese din sfera acelora, prin le vad6 frcdndu-se trup: plaga ldcustelor lui Ioil ingrozegte, darr[mdne o umbrlpalid[
sale proprii din2,23: invifltorul dreptdtii; 3, 1: Pogordrea Duhului Sffint; 3, 5: Mi
pe lingd acea revirsare de mdnie din ziua infricogati ajudecdlii (vezi, Ioil I gi 2).
cer gi pe pdmdnt.
consolarea celor buni profetul curm6 brusc urmarea fireascd a ideii gi vorbegte
o altd temd:
f . invl(itorul drepttrfii
,,$i va fi dupd aceea, turna-voi duhul Meu peste toatd carnea Si vor profeyi Jiii
(2,23)
i qi.fiicele yoastre, bdkAnii voStri visuri vor visa, tinerii voStri vedenii vor avea Si
slugile Mele".
,,Fii ai Sionului, bucurali-vd veselili in Domnul Si Dumnezeul vostru,
Si va
Expresia ,,ahare ken" (,,dup[ aceea") se refer[ la 2 ,24,27 . Subiectul lui,,espoc" ( de
dd voud pe invdldtorul dreptdsii Si vd va trimite voud ploaie timpurie Si ploaie
,,gafac", a vdrsa, a turna) este ,,ruhei" (,,duhul") care se revars6 ca o ploaie pe pimtnt,
pentru intdio datd."
n abundenfb deci peste cei alegi... Duhul este, dup6 Sfhnrul Vasile cel Mare, o fo4d din
Perfecrul ,,natan" se traduce cu prezentul, ,,barigon"; I-am tradus cu,'pentru
radiazltoatevirtulilelT2. in vremea Vechiului Testament, ,,Duhul lui Dumnezeu" se
dati"; unii traduc cu ,,ca altddat6". Mult este discutat cuvintul ,,moreh"' care
numai asupraunor alese organe ale Providentei. Astfel a lucrat,,Duhul Domnului"
multe semnificalii: profet, ploaie timpurie gi mai este numele unei localitSli din ap
in David (2 Sam 23, 2), Moise gi profefi, care au activat inspirali fiind de Duhul (2 Petru
Sichemului. Cazul din urmtr nu poate fr posibil aici. in partea primd a frazei, este
redarea cu invafdtor, deoarece acesta este determinat prin atributul ,,dreptate", ,21):unorale-adatputere(Jud3,6),altorale-aimpirtdqitcunogtinle(2Cron 18,20-21).
s'ar potrivi ploii. in partea ultiml a ftazei nu este potrivitl traducerea lui ,,mc
in epoca mesianic6 ,,Duhul" se revarsd asupra tuturor oamenilor. ,,Toat[ carnea"

invi{ltor, deoarece substantilul se afli intre ploie 9i ploaie t6rzie; lipsea deci bagar") este un ebraism pentru toat6 suflarea, toatd fdptura: copii, b6trani, tineri,
ploaia timpurie, care este conlinutl in cuvantul ,,moreh". Aqa inlelege Septuaginta ie[i, fete, stiipdni gi slugi. Expresia este foarte cuprinzltoare. Ea incunogtiinteazd despre
din urm[, doar pe intaiul ,,rnoreh" il traduce cu ffipoto (bucate). ,,Fii ai Sionului" lmpdrtEgire generald cu puterile inerente Duhului.
numai cei din lerusalim, ci toti locuitorii terii. Nu sunt cuprinse gi necuvAntltoarele, in expresia ,,kol,bazar", cum susfinea
,,invi[itorul dreptilii" se poate inlelege colectiv 9i ar fi orice invdftrtor care CrednerlT3 gi nu se referd numai la evrei, cum opineazd MartirTa, ci la orice om.
voia cea sfhnt[ gi dreaptd a Domnului: profelii il genere, ca 9i oricare alt
Providenlei. in aceasti colectivitate este cuprins gi Mesia, in care culmineazl lr0 Clhiril, 'Epp. eis tdv 'kol}" M.G tom. col. 373.
,
predica practicarea dreptifii divine. lrl I lugo de Saint Victor, ln loel,l, Exegetica, M.L., tom. 712, col.352,
,,Alegorice doctor justitiae
Dou[ ar directivele indicate de Pdrinlii gi scriitorii bisericegti in i
f,r ('hristus est; doctor, qui docet hominem scientiam".
textului, este cea alegorici qi cea literalS. Pentru cazul prim am putea cita pe lr/ Sf. Vasile, op. cit., (Psalmii, trad. Pr. Fecioru), p. 150.
llr(lf. E. Voiutschi, Profetul loil, ].lrena, 1882, p. 45 9i Fr. Keil, Die zwdlf klehun Propheten,in
Iihl. Kom., ed. Dc Keil Delitzsch, IV, Leipzig, 1888, p. 151.
'6e Teofilact, 'EEnynotg aig tdv Qo. M.G., tom. 126. col.757. 111
l)cr Prophet loel,Kailzsch, op. cit., p. 24 , Ttibingen, 1910.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament
tl6 117

Despre ,,slugile Domnului" se vorbegte deosebit, sd fie acegtia Apostolii cei


l5), din cap. 9, aruncI o lumind destul de clard asupra epocii viitoare: ,,Iatd ochii
mod special in slujba StdPdnului?
Dumnezeu sunt impotriva regatului pdcdtos Si-l voi Sterge de pe falo
i, dar nu voi nimici cu totul casa lui lacov...".
iaptele Apostolilor 2, I 4 constatl cd aceste profe{ii s' au implinit in ziua
Regatul pdcdtos reprezintr pe cele zece triburi, Israel, care va fi distnrs. Familia lui
Acestei constatdri i se atageaz[ gi Teodor de Mopsuestia, care vede m Legea
,,umbra tufuror lucrwilor viitoare"r7s.
, care are un mare rol de implinit printre reprezentanlii davidici in istoria vielii
va fi cru1ati de la pericol. Poporul va fi trimis in exil (v. 9) sau vor muri de sabie
Teodoret este mai precis, el vizeazi direct evenimentul vorbirii in limbi'76, ,,din
ipicdtogii (v. l0), iar onoarea familiei davidice va fi reftcutd, cdci ,,va drege Domnul
Cincizecimii", cum intregegte Chiril al Alexandriei, gandindu-se la aceeaqi epocd
trturile 9i-i va zidi cele ddrdmate" (v. 1l). indeplinindu-se aceasta Israel va cuceri gi
3. Minuniin cer 9i Pe Ptrmint i celelalte popoare (v. 12). Acestor cuceriri vor urrra timpwi de belgug gi prosperitate,
(3,3-s) ,"rnunlii vorpicura must" (v. l3), iar robie nu va mai cunoagte, ci agezali in adev[rata
ie, vor sldi gi vor intemeia".

Un text de naturd eshatologici il constituie in sfbrgit cuvintele: ,,Prin Stergerea pdcatelor, armonia dintre Dumnezeu Si om se va reface. Familiei
ii este rezervat un rol defrunte in aceastd privinld."
,,$i va da semne tn cer sus Si pe pamdnt jos, sdnge, foc' nori defum'
soarele
Pentru interpretarea versetului 8 gi urmtrtoarele din Amos 9 gi ler 30, 1 l. Adevlrat ctr
intttneca, luna...".
o lcremia cadrul profeliei este mult mai larg, ea f6cdnd parte dintr'un grup de capitole (30
,,Mofet" (pl. moftim) este mai mult decdt un semn, este ceva extraordinar,
gi focul" vizeazd tdzboaie crdncene' Alte amanunte ne sunt 3l) remarcabile pentru structura lor mesianicS.
,,sdrrgele
Din punctul de vedere al Noului Testament - argument care nu ajunge pentru a
celelalte profefii mesianice. in genere, sensul este urmf,torul:
gtiinfific mesianitatea acestui text - locul este profetic ai se referI la epoca lui
inainte de ziua Domnului, se vor produce evenimente epocale gi neobi
. Apostolullacov citeazd9,lT (veziFA 15, l6)pentru ajustificamisionarismul
lume. Astrele cele mari, racindu-se gi indepartandu-se una de alta, pierd
cii cregtine gi pentru a indreptdli participarea p[ganilor la bucuriile ei. Interpretarea
lumina gi incilzi cu esenliale modificdri 9i pentru lumea stelelor'
este admisd gi de Teodor de MopsuestiarTe
Soarele fiind centrul sistemului Planetar, recirea lui are urmdri catastrofale 9i
pdmantul locuit de noi, cdci luna gi stelele sunt dependente de soare. Lumina pe
il-it. asupra p[mdntului luna este imprumutat6 de la soare, iar soarele, pierzdnd 1
calorica, sldbegte gi in fo(a de atracfie. ca urmare, stelele se desprind din coeziu Obadiarm
in care sunt tinUte qi se pr[vdlesc in regiuni necunoscute noud. In acea vreme.
produce incendii urmate de cantitali neobignuite de fum, prin ciocnirea plane 1. MAntuirea se vestepte din Ierusalim
erupga p[mdntului. vor fi pi revirsari de s6nge in timpul acestor catastrofe. In (1,2r)
soarele ie va intuneca, iar luna igi va pierde culoarea luminoasa. Mdntuili vor
fi
acei care cred in Dumnezeu. O insemnltate mesianicl are gi cartea lui Obadia. Iatf, cele cdteva perspective:
Se pare c5 prin aceasta profefie, Ioil trece de la epoca mesianicd la eveni ,,$i in muntele Domnului vafi mdntuirea, el vafi sfint qi casa lui lacob va moSteni
,,timpului din urm6"r78. Cu toate c[ nu are texte direct mesianice,
totuqi cele cdteva iunileei" (v. l7).
,Muntele Domnului" este Sionul, Ierusalimul. El este locul de ,,gedere al lui Dr-unnezeu '
,,centrul implrdfiei Sale". Penttr unii, acest loc sfint este azil de scdpare, nu pentru tofi, clci
r7s Teodor de Mopsuestia, 'Epp1vfru 'Itoll' td r'pup(tou, M'G', tom' 66, col' 232' nu vor c[lca intr'acolo. ,,Posesiunile", adicl averile materiale insffiinate vor deveni
Teodoret, 'fupqwlcr eiq toi 'troi1X", M G., torn. 81, col. | 653: ,.Clci dururezeiegtii
r?6
stdpAnilor, ba chiar gi cele ale dugmanilor, iar plginii vor fl stipanili (v. 20).
au grlit in alte limbi gi a rimas acest dar pinl in zilele noastre, cici sunt intre oameni
minte clarvizftoare, incdt cunosc multe din ale viitotului Pi le anticipcazi (npo)'dyornv)" 'lbodor din Mopsuestia, 'Epprpelo 'koi)" td 4up1tou, M.G., tom. 66, col. 304.
chiril al Alexandriei, 'EEiwlqeiq tbv npo<p. 'Iroi1),, M.G., tom.71, col.377, xcttcr tqq, lrll,a noi au scris despre Obadia: Dr. O. Isopescu, Obadia,trad gi com, CernIuli, 1901. Regret
'?7 ci
trt rer"rqxootrt. ir:rea prof. univ. Ic. I. Popescu-M6ldegti nu am putut-o consulta.
,r&
Regret c[ scrierea Profetul loil, deProf. univ. Popescu-Mdleeqti nu am putut-o
Hristos in Vechiul Testament 119
NicolaeNEAGA
118
pc toti $i are mili 9i de animale. Acest duh universalist face din cartea lui Iona o perl6 a
muntele Siott spre aiudeca muntele lui Esau Si va
,,$i se vor sui mdnruitori tn llleranrrii biblice.

Miheear82

1. Naqterea Domnuluiin Betleem


(5' t)

Degi contemporan cu genialul Isai4 Miheea are originalitatea gi meritul s[u particular
pieire, r6sPlat[). privegte precizarea unor detalii din epoca mesianicl. Profetul vorbegte de Betleem,
impi"JY' fu cc
Ultimele cuvinte ale versetului vorbesc despre "o Tt: ili::"i^: a ii rezervd o surpriz[ nebinuitS: ,,$i tu, Eetleeme Efrata, mic eSti tntre miile lui
existentd, c[ci e a ,va fr", uOi,a tt'u fiinp' Numirea sry11fr11 de ,''ll-il1tt"'"'
'u Obadia este autorizat sd din tine va ieSi cel care vafi Domnitor tn Israel, iar nasterea Lui este din incepul,
i se dI pentru cd ,'Domnul" o iniliazl 9i o conduce'
zilele veSniciei".
"ot"oi"J,i"""l;ropiere cu torul contrara! pe de o parte, interesele:fl.:1r-::l:r:::l Particula ,,1i" (,,mie") n'am tradus-o, Unii redau gregit (gi in traducerile romdnegti
nici o originalul ebraic) prepozifia,,be" (,,in") din cuvdntul Israel, cu,,peste [srael". Degi
de Domnului" cu senindtatea ei' care nu ing[duie
alt[parte ,,imp[r[!ia o deosebire mic[, in cazul acesta ne spune cu totul altceva ,,be" decAt ,,peste".
vleo iiuzorici atitudine de ostilitate' cu anticipalie, cd Miheea 5, I este un text hristologic qi c[ ,,domnitorul"
vulgata,"salvatores")
Deci,,mdntuitorii" (LXX civ8peg oeo<pop6vor-, cI Hristos are aderenli pe toli evreii; daci insd traducem ,,domnitor in Israel"
judecdtori' Apostoli' Activitatea at
reprerentanlii lui Dumnezeu, profeli' verset este Hristos, dacd traducem cu ,,domnitor peste Israel", inseamnE c[ Hristos
concentreazd in Ierusalim, c"nitt
ttoctuliei 9i imagine.:.ltp:t1t1p^'ltl,*
impirdliile cete dupi 11Af aU intre evrei fbr[ ca acegtia sd-i fie ata5ali prin incregtinare. Istoria sprijinegte traducerea
contrarul. centrul pagan 9i reprezintd
Esau" este
l'ligt,'iar pe ruina lor va lua fiinlI impirl]ia lui f urm6, iar LXX are dv tC, Iop<rrll,.
Toate aceste alc6tuin ,. Betleem (casa pdinii; ,,bet" : cas6; ,,lehem" : pdine) era un sat in regiunea Iuda. in
"ot (Teodoretr8r)'
.Jurul lui Hristos fEcut oamenilor" se numea Efrata. Pentru a nu se confunda aceast[ localitate cu o alta care purta
gi nume, din finutul Zevulon (cf. Ios I 9, I 5), se precizeazd c[ Betleem este una gi
Iona
i localitate cu Efrata (c6mpul pdinii) de alta datA.
Cele mai importante localitf,li din Palestina erau alcltuite din cdte 1000 de locuitori
Iona este singurul profet care nu are
nici un text mesianic' Io^t1rj]' t
um 1 , l6; Num 10, 4). intre aceste mici agez6ri omenegti, Betleemul era cea mai pufin
prin
formeaz[ o perl6 a literaturii biblice tocmai T"u1*i1::"i::,:'lt in Este aga de nebdgat in seam6 acest c6tun, inc6t el lipsegte din recenslmdntul
ffii,;:ff ffi
prrt
**^ii 1"n." n", un seni profetic, moral 9i mesianic..Prtn
arat6
se adeveregte ci in sangele Mantuitorului
't: ftrcuse Iosua (Ios l6). Ce-i drept, in LXX apare numirea ebraicl 'Egpcrlo = q{irn
in oenealosia lui Mesia. }"edp. Lipsa localitIlii (Betleem) in textul ebraic (la Iosua) a dat nagtere la diferite
-^^r^i+a;
ori Pr
i, printre care c[ evreii ar h gters numele ei pentru a ascunde originea davidicd
nu nt
Iui [isus. Nagterea lui David in Betleem contribuie mult Ia ridicarea prestigiului acestei
pul H
i uitate de oameni. La renume mondial se ridicl cltunul prinnagterea Domnului. De
jnfinit hotarele lmpenulul evrertrsu! vd
toli vecinii. Venind in lume, el va ldrgi la Teofilact, comentAnd acest verset, numtrri Betleemul intre cetefile ,,de onoarea
conafionali o nalie A" ao*,ri' iu. Wn-o1"1t
*I
fi gt1'"19i91"^1:
: )'::::,:l a nu s'a invrednicit nici un orag de pe ptrm6nt"r83
;::':;'Jd; il#;;;; ireptul la mintuire. Iona combate acest spirit
nu'ar.
ingustqiinvalacanum,,e'eu"sttparit'ttbunaltuturoroamenilor'Elvreas[m6
ltcntru perspectiva mesianic6 de la Miheea 4, l-5, vezi gi Is 2, 1-51.
'lbofilact, 'E(!yr1ot6 eig tdv rpog. Mtloicv, M.G., tom. 126,col. 1132.
r8rTeodoret,'rppqvdio eig tdv npup' 'Apior:' M'G" tom' 81' col' 1717'
Hristos in Vechiul kstament t2t
NicolaeI{EAGA
t20
[ceasta este numai in parte justificat5, cdci fraze ca cea urm[toare nu poate fr strlin[ de
a fost constatat de la inceput
de Noul Testament ideea mesianic6:
Caracterul mesianic al textului
ruij'oJ "u"a' :': :6 :: ii::' l:1"11,:1,11;1'";l:lgilt"l ,,Bun esle D.,mnul, addpost tn zi de necaz Si cunoaste bine pe cei care ndddjduiesc
2, 5 r). Laintrebarea binecunoscutd inprt tnEl" (t,7).
i;ij,';',i"lffii:"i":;;;",ii. u.iu", se vede, o tradirie Obiect de discu{ie este aici ,,lemaoz". Nowack gi Kittelrm propun intregirea cu
aceasta.
o".utE*n A -^ ;hranrFrcqz:,Teoft
Teofil ,,kovav", trecand particula lamed (le) de la cuvdntul anterior, ,,maoz", pentru a reda textul
, vegnicia celui niscut. Aga interpreteazd
,,dintru incepuf indicd Ioan 1' 1
"rrne t-T*,::*:,$* justif,rca cu
poate cstfel,,lekova v rnaoz" :,,celor care nddlj duiesc, ad6post".
qi Teodor de Mopsuestt"'+"* in privinla aceasta, ei sult de acord cu Kautsch, care propune intregirea versetului
il;;;;crran'ut", cum face Teodoret din cvr'E6'
cu acelagi ,,kovav" (respectiv,,lekovav"); dupd exemplul Pl. 3, 25 qi al Septuagintei de a
Naeterea din veci i"'G" t:u pl"-T*l
"',1111.1:i:T:: cu mult'*'H r"Htiit te ad6uga duptr cuvfintul ,,Domnul" ,,lokovav". Conjuclia,,ve" din ,,iodea" o gtergeler.
r* Mesia s'a frcut din veci' adic6
.,r,,, )1i"1'r""ffi;:il;;i"*t Desigur, in urma intregirilor de mai sus, conjunclia nu-gi mai are locul in frazi. Deosebirea
inainte, Pe vremea lui David' dintre Septuaginta gi textul masoretic a fost primul imbold la supozilii de felul acesta, ele
^.'.+:..^"*,utiuain,.-a,autorull.Schmidtfaceurmatoarele
t -t : ,16+affii ^.^; ^x nu par insa s[ fie indeajuns de justificatete2 gi chiar dacd ar fi, devierea intre textele
sensul de veqnlcle' cl lnol
,Jre lrtorice rimdne in cazul de aici numai filologic, fondul nu suferd mult. Pentru credinciogi,
ser ,;;';try;em'idetermins:T::.Y:-::i:::t":'":T:H
' (dinrm inceput) determind epoca
patnt I)umnezeu este loc de scdpare, in acest sens, ideea de mAntuire nu-i strdind versetului,
l!i..e qi ru rur*,""u z, zo. unJ, .,riim. teaem mai ales cdnd s'a dovedit, prin E. Sellin, cd,,iom 1aro" (,,Ziua necazului") nu-i timpul de
ut *Xijil,tafli, mai de aproape , de lcstri$te in geuere, ci este ziua Domnului in specialler.
" ;* ,-6 insd cd ,,mikedem,, este determinat trn tfi
vorbe n' ar avea in vedere
"o un
iu-r a pretinde c5 aceste
c[ci Avacum
",".,i:H;i;H;;;il i' un timp inainte de crearea lumii'
dinaintea lumii (Oaca poate ""iU" feyr,e e T)ur
IJul
lumea exist[ in timp, tt"uttu coincizdnd cu l. Plinirea profefiilor
exist6 inainte d. to-ii,"inu tempotal ti l'#i (2,3)
"r"uttu
(vegnicie), $i apoi epoca davidici
nu este atar oe luueParuot@ uv Prvrv'
el, si fre necesar6 intrebuinlarea
noliunii de vegnicie' La Avacum avem trei locuri mesianice. Primul este 2, 3, al doilea 3, 3, iar ultimul este
gAndindu-se la
I 3. Primul spune: ,, Cdci vedenia aparline incd timpului Si ndzuieSte cdtre sfarSit, nu
Naum mincinoasd. Dacd intdrzie, ndddjduieSte-o, cdci va veni vedenia, nu va zdbovi".
Conjunc{ia ,,ki", ,,cici" leagl ideologic versetul de cel anterior. Acolo, in versetul 2,
l' Dumnezeu este scutul celor intrista{i imise Avacum ordinul de a fixa in scris profelia. Aici se justificE ordinul dat. ,,Timpul"
(1,7) limitaprofefiei. La sosirea vremii, ,,termenul" (cum fiaduce prof. Prelipceanurea) fxat
p6ntru a$teptare se tcrmin6. Verbul ,,apar[ine" se subinlelege, el poate fi redat ca gi cdnd
arte a lu i Naum' d" i'i'. lf ti in text. Verbul exprim[ ideea ,,a fi", care in limba ebraice nu se expriml in scris. Sensul
Un continut me s i an i c are I i c : ^::f:i,1t^t"":t:
]] de acest
sa Messianisme" Vcrsetului de pdni aici este c6 profelia aparfine viitorului. Adjectivul verbal ,,ieafeah"
Ar,f";l;;;;;il6; "t"n1i1lucrarea "Le
totuqi,fiindvorbadevaloareaeshatologicdascrierii'trageconcluziinegativerse'Ati
lrr Biblia hebraica, II, p. 874.
llt Dcr prophet Naum.inDie heilige Schr., II, Tiibingen, p. 59.
rrr Vczi mai pe larg T. S. Negoila, Profetul Naunr, Bucuregti (fErE datE), p. l0 $i Studii biblice lY
Pucuregti, 1940, p. 10.
lrr lr cell'n, Das Zwdlfuropheten Buch iiber u. erkl.2-te Hii\te, (Nah - Maleahi), Leipzig, 1930,

"t62.
l)r. V. Prelipceanv, Profetul Avacum, ttad. introd. qi comentariu, Cem6ufi, 1934,p- 66.
r88 Schmidt, op. cit., pp. I64-165.
,se Paris, 1929, p. 88.
NicolaeNEAGA
Hrlstos in Vechiul kstament 123
122

de laoe),,iq = spafiu intre linii, pagin[2m. Unii vidin,,selah" inlelesul de ridicare avocii, a
derivl de la un radical care (,,puah") inseamnd a sufla spre ceva (in foc) sau spre c
tonului (de ex. Delitzsch2or de la,,salah"). Gesenius susline cE ,,indic[ pauzamtuicaldsi
aninui (cdtre sftrgit). ,,Velo iekazeb" trebuie tradus cu ,,gi nu minte", pentru o mal
apare la sfbrgitul unui verset sau capitol"202. D. Kassel il considerl pauze sau semn
infelegere, am tradus liber,,nu este mincinoas[", adic6 profelia. muzica1203, Onciul traduce cu pauzl2c; prof. Prelipceanu il privegte ca o,pauzd"205 intre
,,Ieacher" este imperfect de la ,,achar", aintdrzta, azdbovi, a veni in urmd. doutr strofe sau moment de intensificare a cdnt6rii.
trebuie interpretat in sensul lui Sellin, ca gi cind ar sta in locul lui: ,,aharit haiamim Cuvtntul ,,selah" care apare mai ales in Psaltire, ar fi deci un punct muzical, indicind
zilele aceleare5. Partea ultiml a versefului con(ine ideea cd nu este cazul ca ctneva ridicarea glasului in vederea incheierii.
piardd nldejdea gi r[bdarea (iropovil, Teofrlactr%) in profefie. ,,Strllucirea" gi,,slava" este haina in care se inf6ligeaz[ lumii Dumnezeu, cf. Is 6, 3.
Ecoul pe care il areprofefia inNoul Testament se poate vedeain Ew 10,37 Dc altfel, determinarea mai indeaproape o face verset. 4: ,,$i strilucirea ca lumina
Alexandriei referd profefia la cel care este 6 div, 6 fiv gi 6 epl6pevogre?. loarelui...", Aceasti strdlucire se mai poate intdlni gi in alte locuri, Is 9 etc,.
Astfel, prof. Prelipceanu are dreptate cAnd afirm[ cl contextul expriml in Dupi Teofrlact, ,,strilucirea" gi ,,slava" sunt atribute pe care pEmAntul gi cerul le
rAnd sfhrgitul ordinii actuale in lume, iar in al doilea rdnd versetul poate fi privit dau Fiului lui Dumnezeu (il cdnti ingerii in cer gi-l laudtr oamenii pe pdmdnt26).

mesianicreE.

3. Pentru faptii rlsplatl, nlpasttr pentru ntrpasti


2. Agteptarea Celui preasllvit
(3,3) Scopul venirii Domnului il indicd 3, 13, in care culmineaz[ profefia: ,,Tu vii spre
mAntuirea poporului tlu, spre mAntuirea Unsului tdu, tu zdrobegti capul celui rlu, golegti
lemeliap6nd la grumaz".
Al doilea text men{i onat este 3, 3 gi urm. :,, Dumnezeu din Teman v a v eni S i C e I Verbul ,,iafa" este un perfect profetic, profetul vede evenirhentul realizat. Se traduce
muntele Paran (Selah) Strdlucirea Lui accperd cerul Si slava Lui umple pdmdntul."
cu prezentul sau viitorul, ca gi celelalte perfecte din verset2o7, inseamnd a iegi, a r[sIri
,,Teman" (.,spre sud", de aceea Vulgata red6 cuvanful cu,,spre miazdzi",,,ab (soarele, stelele), dar am tradus ca gi cdnd ar fi in text: ,,ba" ( a veni). infelesul r[m6ne
este o regiune spre sud de Canaan, in Edom. nu departe de muntele Sinai; cf. Am l, Rcelagi, dar aflu mai potrivitE aceasti formf, de exprimare. Adevdrat c[ aparifia lui Dumnezeu
Dupd Chiril al Alexandriei, Teman este pustiul cel mai de jos al {6rii, care u fost asemf,nat[ mai inainte cu un r[sErit de soare, dar totugi nu este potrivit a se zice ,,a
localitatea Betleem. O interpretare apropiati acesteia ii d[ Teofilact, de aceea scr rlsirit Dumnezeu".
comentariul (col. 879) s[u: ,,profetul vede tnainte de vreme, cd din Betleem (care ,,Iega" = mdntuire, salvare, se consfuiegte cu acuzatiwl, in rom. merge mai bine cu
situat in partea sudicd, spre Teman: spre Africa) vine Hristos". gcnitiwl. Aga are Septuaginta ei6 ooqptav l,od ooi, iar Vulgata ,,populi tui".
,,Paran" este numele unui munte infre Egipt gi Edom. Spre sud de Paran se afl[ ,,Poporul Domnului" sunt credinciogii. Condifia m6ntuirii nu este a fi sau a nu fi
Paran era renumit in frumusefl naflrale, de aceea LXX evitd numele gi zice: ,,munte cvreu, ci alte considerente sunt decisive.
de plduri"
(6pou6 xotoor<ioo 6oo6oq). Avacum le ingird. Ele sunt dreptatea (1,4), modestia (1, 7), credinla (2 ,4) 9i mai ales
Dup[,,Paran" urmeaz[ cuvdntul ,,selah". Acest cuvAnt este enigmatic. El eonvertirea sitcerd (2,14). Profetul se g6ndegte la Israel, dar acesta in inlelesul general,
din LXX pi Vulgata. Origen il transcrie oe).. elimindnd pe ,,he" final, parte
neimportantf, pentru cuvdnt, el indiciind doar direc{ia. Teofilact traduce cu 6tu Irxr La Zapletal, Das ,,Sela" in den Psalmen, in ,,Alttestamentliches", p. 146.
tttt
iar unii scriitori mai noi sunt foarte variati in interpretarea cuvdntului. Dalman il Die Psalmen, Leipzig. 1894, p. 78.
rrrl in dic;ionarul sf,u, ed. 14, 1905, ed. De Buhl, p. 495.
ror Hebrllisch deutsches Worterbuch, ed. 4, Breslau, 1889, p. 231.
res
Expresie speciald pentru a determina epoca mesianicE, cf. Sellin E., op. cit., p.397 . tra Cartea Psalmilor, Cern6uli, 1898, p. 6
re6
Teofilact. Eiq tdv ... 'Appoxor)p, M.G., tom. 126, col, 852. ttt\
Op. cit-, p.85.
'e7 Chiril,
'EEinotg eiq tdv np. 'A$., M.G., tom. 71, col. 872. rlx'
Teofilact, op. cit., M.G., tom. 126, col. 880.
le8
V. Prelipcean:u, op. cit., p.66. Cf. Prelipce arrtt, op. cit., p. 93.
tee "l'/
Teofilact, op. cit., M-G., tom. 126. col.879-880.
Hristos in Vechiul Testament t25
L24
NicolaeNEAGA

lnchinare a oamenilor, ci avem aici o profelie privind ordnduirea culticl in genere. Pentru
c6ci dup6 infelesul special ,,poporul Domnului este nu lsraelul cel dupd
trup", ci cel lnlelesul acestui verset, cf. gi Mal l, 1 I .
nrri,r.o. Ceie spuse despre popor se refer[ 9i 1a ,,Unsul", care este intdi David 9i Pasibil corecturii ar fi verbul ,;aza" in ,,ieraze". Aqa propun E. Sellin'zlo, Novack2r' ,
doilea r6nd Mesia, in care se realizeazddesIvdrgit profefia. originalul ,,Maiiah", a
l(ittel gi Rothstein2r2.
tradus de Septuaginta cu xptorbg, dupl cum era de agteptat' Profelia c[ in viitor se Yor converti la credin]a in Dumnezeu toate popoarele
.,Capul', (roq) este un $ef, un rege. Felul de vorbire este obignuit
inVechiul p[rndntului este cunoscutd de la allii mai vechi decit acesta, elementul nou este cl
inohinare lui Dumnezeu se poate aduce oriunde, nu numai Ierusalimul va fi loc
potrivit
Astfel, lsaia (cap. 7) spune ,,capul Damascului este Rezin, iar capul Samariei
egcstui scop, ci credin{a ;i-o poate mirturisi fiecare la el acas6: afar6 sau inluntru, pe
vorbind despre regi. Alteori capul, ,,ro9", inseamrd capitall (cf' Is 7, 8)'
,,Capul cel r6u" este regele Babiloniei. ,,Casa"
reprezinti gospoddria regelui, mare sau pe uscat, pe deal sau pe vale, oriunde il mdn[ trebuinla religioasi- Este ceea ce

sdu, sau familia domnitoare. Tcodor din Mopsuestia numegte ,pniversalismul credin{ei noi 9i apusul pdgAnismului"2r3'
Zdrobindu-se capul familiei, se deshinleaz[ familia 9i este in pericol im (ldeologic inmditin aceastEprivin!6 cu Chiril al Alexandriei2ra). Astfel, Sofonie anticipeazl
infr6lirea prin religie 9i invall cd esenlialul in ale ctedinlei este nu locul de inchinare,
ci
Asemenea unei case dSramate, p6n[ la temelie, va fi soarta Babilonienilor:
aqteapti. DupE Teofilact, versetul 3, 13 indic[ scopul venirii lui Iisus: ,,ca sI
mdntuiasc 0xpresia sincerS a sentimentelor.
Astfel, Avacum anunla c6 nu este indepSrtatS vremea cdnd se vor realiza
2. Noua ordine sPiritualtr
privind viitorul mesianic. Abia atunci se vor vSdi toate cdnd cel agteptat, 6
(3,8-13)
cum ii zice Lxx - va sosi. Aparilia lui pune in migcare natura: cerul 9i p
cutremura... Pe cei p6c6togi moartea ii agteapta, cei drepli se veselesc de vemrea
Bogat in perspective eshatologice este cap. 3, care preveste$te:
Nimicirea celorrdi gi mantuirea celor drepli este, de bund seama, o profelie 9i
I . Pedepsirea exemplarf, a pdcltolilor (v. 8);
una dintre cele mai importante dintre profeliile mesianice ale Vechiului Testament'
2. Rdspl6tirea celor intrista{i (v. 18);
pentru capitolele t gi 2 s'a abandonat de c6tre unii inlelesul mai inalt, cel pulin fa[6
3. Progresul cultului in direclia spiritualizerii (v. 9);
E-t3 .hiu, gi criticii arata indulgenfl, admi!6nd c6 profetul pune in disculie prob
4. Triumtul adevlrului (v. I 3).
rdului, care va afla dezlegare in zilele lui MesiaD'
PIc[togii vor pieri mistuifi de moarte, care rapune cu atdt mai sigur cu cdt mai
pl6p6nd[ este via]a sufleteascI.
Sofonie Drumuri cu totul divergente se deschid ins[ acelora care au fost ,,intrista1i" din
pricina cdut{rii lui Dumnezeu (v. l8).
in ce mdsur6 intrez6rea profetul o des6v6rgire a vielii morale, vedem din versetul 13:
1. tnfrifirea prin religie afla in ei viclequg"2'5'
,,atunci nu yor sdvdrgi nedreptate, nu vor grdi minciun[, nu se va
incat,,cu buze curate se va ruga" (19)'
Atat de sus va fi ridicat omul pe scara sfinfeniei,
Sofonie este un distins predicator al ',zilei Domnului", ,,2i", care reprezintl mai
epoca din urm6, premergItoare judecdlii universale'
Un text mai apropiat mesianic at fi2,11: ,,..'Atunci va Sterge Dumnezeu pe toli
'tti
pdmdntului si se vor inchina Lui neamurile linulurilor celor mai tndepdrtate, fiecare Das ZwdWropheten Buch, p. 433
rll La Rittel, Biblia ebraica, ed. 2, 1913. p. 885'
locul Lui''.
i )t Der prophet Zepharia,in Kautzsch lI' op cit'. p' 71'
,,Mimekomo" (din locul lui) este o apozilie la ,,linuturile cele mai
nu se refer[ la bisericl ca loc
)r I
Teodor d. M,, 'Eppl#icr lupovioo, M.G., tom' 66, col 464'
indic[ toate regiunile locuite de oameni; ,,mimekomo" tr{ Chiril, "EEirfrroq eig tbv Eup. M'G., tom. ?1, col' 980'
,r, Versetul l3 conline,,stravechea nidejde inpacea zilelor de apoi, care se va infhptui deodatE cu
208
Teofilact, op. cit., M.G., tom' 126, cot.892. uonvertirea", cf. E. Sellin, op. cit-, p.440'
2@
Pentru frumoasele perspective mesianice de la v ' 2, 14, vezi Isaia 11' 9'
NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Testament 127
126

s[i inaintagi, rimdl culme a faimei este ridicat templul prin Mesia care inft6, se roagi 9i inva[6 intr'insul.
Sofonie este inferior in unele prir-in1e lui Isaia 5i mar-ilor
nu grandoarea gi frumuselea il fac ilustm, ci pacea care se intemeiaz[ in locul
totaqadegenialindegteptareainteresu,luipeno.unouaor.dinespiritualainlume.
". Aceastd convingere o are Teodoret, pe aceeagi eiprlvl pune accentul 9i Teodor
Mopsuestia2rs.
Agheu216
in sensul acesta avem aici un text indirect mesianic, doar teologii care se bazeazd pe
qi Fericitul leronim susfin c6,,Desideratus" este Mesia2le
Faima celui de'al doilea temPlu
(2,6-9)

Z.aharu
CartealuiAgheuestealcituitf,dinpatrucuvAntiriprofetice'incaresee:
poporului cauzu ..*lt.i .o*promise' pdcateloill
Ea este ruina eli:11'l::
';;if;;,;r;.in templului.
1-lnalfer.
Pentru o viald dusd impr LaZahaiaavem o mullime deprofelii mesianice. Dinpricina caracterului a-pocaliptic
neparticipare ta reconst'uirea
rodit rodul' au semdnat ctrr{ii lui Zaharia, este gieu sE prindem intotdeauna precis sensul clrfii. in fruntea
voinlei lui Dumnezeu, ,,c€rul s'aincuiat, iar pdmdntul $i-a
s'au salffat, s'au imbrlcat' dar nu s'au i iilor de genul acesta se afl[ vl5starul trimis de Dumnezeu.
dar au cules pufin, au mdncat, dar nu
cdte puJin pentru
frgr"ri[ a. ..t. irta*ptute, proferul ii cucere$te puirl :\'or
1.111 I 1. Vlilstarul trimis de Dumnezeu
ff;, ; .;-.-o-u|" *"ir}ri"
.hci Domnut a'a zice: ,,peste pulina zgudui
'reme, urnple de (3,8)
prelioase tutwor popoarelor 9i se va
naliunile gi vor veni incoace cele a1e 1

;;i;l;;;;... .a"i-ari..u ..u.1" p. urmd a casei acesreia mai mare ra fi


,,Ascultd dar, Iosua, preotule cel mare, tu Si prielenii ldi care Sed inaintea feyei
dintAi".
multtimp' Evenimentele mari sunt cd bdrbasi minunali sunt ei, cdci iatd aduc pe robul meu Yldstarul, cdci iatd
inre f5gdduin!5 Pi realizare nu t'afiece prea
arut loc teofania de la Sinai, a'a va fi i .. qi tntr'o singurd zi vor depdrtafdrddelegea."
de pernrrbari in ordinea naturii. in aga cadlu a
.*-x.;;^ *-oianini ce ri irrdecata
judecata rmiversala.
tmlYersala' EYenimentele
hYerumenlele ce se pregitesc rnl
L:E ,,Sema" (ascult[!) pus in fruntea frazei, are rolul festiv al ,,hinne" din lsaia 7,14,de
impdrdlia mesianicd, ca 9i
politice' preveni ascultitorul privitor la noutatea cea mare care se vestegte.
structura statelor' 9i fi'dmdnti neamurile, producdnd zguduiri
(de poftE, dorire, obiect' Iucru de pre!) s'a tradus qi int Unii citicizm $terg pe ,,ki" (,,c[ci", dintre cuvintele ,,tale" 9i ,,birbati"). De fapt,
,,Hemdat" la hemda,
qi se poate c[ s'au unctia este de prisos in versete.
in diferite feluri. LXX traduce cu td exxl'bxtu, ,,cele a1ese"
irrterpret eaz6 de exemplu, ,,femah" la,,[amah", a strlluci, arlsdri, lat. ,,oriri") inseamnd vlIstar (LXX are
( de
pers
vedere e popoarelor, cum
(, V: Oriens), figurat urrnag, este titlul care se di in Vechiul Testament lui
Ierusalimul to'-)2l;'
gentibus")' Cel ia, am v[zut la Isaia 11, 1 gi ler23,5.Numele Iosua (evr. ,,Ie;ohua": Domnul este
\ulgata are ,,Desider-ius" (,'et I'eniet Desideratus cunctis
de itor, radical de la care deriv[ numele Iisus, LXX are Iisus, Vulgata Iesus) avdnd
vesia, iu1. .r,. agt.ptatul ruturor' Traducerea LXX nu este sprijinit[ '

care .,.or fi aduse 9i i semnificagic ca cel al Mdntuitorului, a fost un alt motiv al apropierii de Hristos,
Vulgaiei este arbitrar[. ,,Hemdat" sunt 'alorile materiale
curg Ierusalim, locaqul sf6nt de acolo mulli scriitori vechi au v6zut un in{eles mai inalthZah.3, 8. Apozilia calificativ6
tocu"tui sf6nt. Din cauza bogiliilor cale spre
persiei cirus cu ajutoare inse'rrurate ch ,,prcotul cel mare" se referf, la Iosua.
in importanlf,. oare nu coniibuie imparatul
(Ezra 1,2'll 6, 3-10)? Spre a-;i cAgtiga a Zahaia se adreseazA lui Iosua, arhiereul cu depline puteri politice din epoca de
tezaurul regal, pe seama templului
materialul necesar unei radicale r' dupa exil. Aleturi de Zorobabel Iosua a fost b[rbatul care a condus
poporul din Babilon
iudeilor. iJumeul Irod contribuie cu tot
materlale. tn afari de ln patri" gi tot el a fost acela care a lucrat pentru refacerea comunitilii iudaice ie9it6 din
;ili;;"rJ;i. ii^.*,
8 sprijind referirea Ia
'alori
nebuinla ,Je ordin sufletesc. Se in1e1
nevoile materiaie apar adesea in binate cu

llr Tcodor d. M., 'Epprlv;cl 'Ayyuiou, M.G., tom. 66, col' 485'
introducere p[ot-' dr' \j' TarnaYschi' lr0 Cf. Filon Cl, L., Le livre d'Aggde,in,,La sainte Bible comment6e", ed. 9, tom. 6, Paris, p. 549.
:16
Lanoi a scris despre -{gheu comeffarn, traducere 9i
lltt 5.,l'n. op. cit., Zwolfprophetenbuch, p. 499.
r" Chiril, 'Eiirf.r".g eig Tor' NI G', tom' i"' co1' l0'lS'
"\'1y'
128 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament t29

rob:e (EzJl 2,2 Si 3,2). ,,pr.ierenii,, sunt ceilalti impreund lucrdtori, preoli gi ,,Vl[starului" este atdt de mare, incAt in interiorul implrlfiei Sale orice sdminld a duhului
,,minunati" s,nt pentu rolul ce Ie re'ine. ,,Robul bornnului,, gi ..r{dstarut,,
este Z
ttu va fi inibugit[. Putereanu i se va lua, ba in vederea misionarismului se unegte spre
(cf. Ag 2, 23) numai in sens indirect ar putea fl gi singur[ voinfi, puterea lumeascl cu puterile atat de vii ale credin]ei225.
Mesia. iste adev5rat ci r
Mopsuestia22l se opreqte la Zorobabel, iar Teodoret?22
pleacd de la Zorobi
intreg,egte cu cuvintele ,,din care se trage, dupl 3. Intrarea triumfali in Ierusalim
rrup, MAntuitorul lumii,,.
In sens figurat leagi unii qi .,piatra,, misierioasdr, din (9, e)
^ multe locuri (Ps 118,22; ll7 21;
in
9 la Mesia,
, Mt 21. 42) Hristos se'ersetul
nume$te ,.piatrd,,. I
-iustifica sensul figurat al textului (Zah 3, 9) Teodoret de cyf2a citeazi ps r 1g. 22: Un text binecunoscut nu atAt drnZaharia, ci din Noul Testament este:
pe care au nesocotit_o ziditorii,,
,,Bucurd-tefoarle, fiica Sionului, veseleSte-te, fiica lerusalimului: iatd, Regele
ldu vine la tine, drept Si mdntuitor, smerit Si cdlare pe asin, pe mdnzul asinei".
Ierusalimul a n6ddjduit mult in venirea unor wemuri mai bune, nldejdile lui curate ii
2. Mesia, preot gi rege dau dreptul de a se bucura, mai ales cdnd idealul visat igi deschide drum limpede spre
(6,12_13) rcalizare. ,,Fiica Sionului" gi,,fiica Ierusalimului" sunt sinonime. Este vorba despre acelagi
lcrusalim, oragul zidit pe culmea Sionului, de aici gi numirea de Sion. Ierusalimului ii este
Un alt text prot'etic il constituie cur,intele:
lcz.ewatlo surprizdpldcutd,,vaaveaocazia sE asiste la o noutate: pe str6zile intortocheate,
,,Astfel grclie$te Dr'mnul cgtirilor iatd hdrbat nuntele rui vldstar Itrdmtc Ai pietroase ale cetl{ii eteme, va trece, bl6nd gi smerit, ,,Regele cel visat de
rdsdri si se va zidi casa Dontnttrui. el va zidi si sttb
$i casa Domnurtti ,ri va rua- ptuere
r"'' profetl226. Exprimarea este metaforicl, avem aici o metonimie cdnd se ia vasul pentru
vedee pe trcnul sdu
si va domni sivafi preot de-a dreapta sivafip)ce intre antd confinut, cetatea pentru locuitorii ei.
Pentru a se ardta caracterur inspirat ar scrierii piofetul
nL introduce in prr Regele va hece cdlare pe un m6nz. Fraza ultimE (pe mdnz") este o inhegire ldmuritoare
cuvintele-,,Domnul (respectiv Iaht,e, de la arhaicul
hava, resp, Haia: a fr gi J la ,,cilare pe asin". Conjuncfia vav din ultima frazd nu trebuie tradusd cu ,,sau", ci cu ,,adic6".
La .,!ab-ar" ogtire, ingeri. creaturi)
Griiegte,,. pentru .,r,ldstar,,, t,ezi Zah 3 , g. I Regele intrebuinleazd spre scopul de mai sus un mdnz neinhf,mat incl de nimeni.
,,sub el Ya rlsdri" se ret'er[ la urmagii vl6starurui (in sens mesianic.
ra frii spirituali lira obiceiul la evrei a se folosi, pentru ocazii rare, animale neinjunghiate. Astfel, se
exceplional6 a epocii lui. prin sfdrgitut v. 12 qi inceputut verse
l1_li?tr.rir"tea lmpunea ca sacrificiu, in anumite cazuri, o juninci care s[ nu fi fost in jug (Num 19, 2);
frazeie se leagd ideologic, ci,,Jemah,,(,,Vl6starul,,)
este un bdrbat rezultd din asemenea chivotul legii s'a transportat de la Filisteni intr'un car tras de doud juninci
(pronume pers' masc. p. a III-a, sg.) cu'care
incepe \.erset. r3. Aceste dou[ vr nehjugate incd (l Sam 6, 7).
explicd acfunea simbolicd indeplinit[ mai inainte (6.
9). unde se pure o cununi de Fa{E de cei din trecut, regele de aici are un fel de reputa}ie: este smeritul innf,scut,
p." arhiereului, pentru a pretigura demnitatea regarE pe
"-qyl 9i cea preoleascE. Teml omul p6cii gi al dreptdlii sociale, mAntuitoruniversal. Natura gi grandoarea imp5r6liei o
s'aziditsubZorobaber, Iosua,dardupdvederile fuizihariazidireaiempluruiprer
sosirii lui Mesia, astt-el in mod spirituar poare fi vorba precizeazdversetul urmfltor: ,,El va vesti popoarelor pacea... 9i imp[r5fia Lui se va intinde
despre ,,cele viitlare,,. Infl
pAnI Ia marginile pdmdntuluf ' (9, 10).
Astfel, Noul Testament are destule motive sd considere cuvintele profetului
r' Teodor 'gpprfdig Zayaptott,M.G., tom. 66, col. Zaharia o prezicere despre intrarea triumfald a Mdntuitorului in lerusalim (cf. Mt 21,
525.
-" Teodorer, 'epprydo eiq
tdv Zo1, M.G., tom. gl, co1. ig96 S;In 12, 16)2?1.
113
Op. cit.,col,. 1896.

225
Dupd interpretarea lui Teodor de Mopsuestia, ,,gederea de-a fueapta" este sinonim al frazei ,,$i
va fipace intre amdndoi", op. cit., M.G., tom 66, col. 541.
126
Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1921.
Teodor de Mopsuestia leag[ profelia intAi la Zorobabel, apoi la Hristos, ,,1inta
227
ultimi a tuturor
profeliilor", op. cit., M.G., tom.66, col.556.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 131
130

lf[rdma stAncile. Domnul nu era in duhul acela..." 3 Regi 19, 1 l Aceeagi deducere rezultii
4. Cei 30 de arginfi ;i din ,,duhul care se purta deasupra apelor" (Fc 1,2). Duhul lui Dumnezeu se revarsa
(11, l3) i peste casa davidica gi peste cetatea Ierusalimului, dar casa davidic[ reprezintl o
Frie intreagl de descendenli, culmindnd in cobordtorul celebru: Mesia, iar Ierusalimul
in capitolul I 1 , 13 avem o parabold cu p[stoml cel bun 9i cu pdstorul cel Fprezintd pe locuitorii cetS[ii.
Cel r[u este urgisit de Dorurul, cel bun gi credincios nu este luat in seam[ de PArinlii igi iubesc in aceeaqi mlsurd copiii, dar au o oarecare preferinld fa![ de
Pastorul cel bun igi cere simbria, dar poporul ingrat nu-i d[ dec6t 30 de argin{i. iul lor copil. Tot apa este mai pronunlatE mdhnirea la pierderea acestuia. Vechiul
arginli era preful de cumpdrare al unui rob, un pre! de dispre$ deci, constatarea ace lament favorizeazh,chiar legislativ, pe intdiul nlscut. in afar[ de preofie, pe care se
rezultl gi din gestul ce-l face cu arginlii (ii aruncd)228. ine cd ar fi mogtenit-o, in afard de o autoritate aproape egal6 cu a tat[lui (Fc 27 , l9),
curios este c6 pentru garantarea mesianici a textululi, zah I 1 , 1 3 este citat la atribuia intdiului nlscut doud ptrrfi mogtenire din averea plrinlilor (Deut 21, 1 7).
27 , caprovenind de la Ieremia, degi nu se afl6 decAt laZahaia. Unii vdd aicr un SfArgitul versetului 10 scoate in eviden!6 fapta lipsit[ de vrednicie a celor ce
memoriae" din partea evanghelistului, allii o eroare a copigtilor. Prof. Univ. D6ller uiesc pe,,Iubitul" lor.
urm[toarea presupunere: SfAntul Matei va fi scris in limba aramaic[,,bejad nebiia" Schimbul rapid de subiecte (mine, el, ,,m-au strApuns pe mine... pl6ng dup6 el") face
mdnaprofetului), traducdtorul a schimbatpe dalet cure; 9i astfel in loc de,,bejad" a sensul frazei. Vorbind la persoana a III-a, Ioan 19, 37 citeaza-pe Zaharia 12,10,
realizarea in Hristos.
,,bejar" gi a v6zut in acest cuvdnt o prescurtare a numelui lui Ieremia22e.

5. Mesia va fr strtrpuns 6. Baterea ptrstorului gi impriqtierea turmei


(12,10) (13,7)

Cu conlinut mesianic este considerat a fi 9i cap. 12, 70 ,, $i voi vdrsa duhul


Si al milei pesle casa lui David Si peste tot cel ce locuieSte in lerusalim Si
vor privi Corolarul profeliilor mesianice il formeazd 13, 7'. ,,Scoald-te sabie impotriva
mine, pe care l-au strdpuns Ei vor pldnge dupd el, ca dupd cel iubit Si se vor meu... bate-voi Pdstorul Si se vor risipi oile" .
dupd intdiul ndscut". Criticaar plaseazd acest verset dupi verset. 1 7 din cap. 1 1 gi-l consider[ ca fEcAnd
parte (impreun[ cu 13, 8-9) din capitolul I I . Este cu neputin]a a fixa exact succesiunea in
Ce este Duhul Domnului? Care este natura lui? Noliunea ne-o dI pe scutt Ioan
o fo46 pe care o simli din efectele ei ,,sufl6 unde voiegte, dar nu gtii de unde vine 9i tlmp a proorocirilor lui Zaharia, totugi nu glsim justificat2i aceastd modificare in ordinea
merge". O sintezlbiblicl a duhului ar fi: lCxtului. Acolo(cap. l1) este vorba despre un pdstor rtru (imaginea unui conductrtor
l. ,,Duhul se revarsE ca o fluiditate de sus in jos; ncvrednic care se va ridica), iar in cap. 1 3, 8 este descris un p[stor bun, care in urma
2. EI r6mdne aceeagi substantS, oricdt s'ar dispersa; lmprejur[rilor, suferdpe nedrept. Pdstorul din cap. l3 este numit,,tovardg" al Domnului,
3. El curge intr'o bogatd PlinAtate; iste deci unul iubit de Domnul gi nu urgisit ca cel din cap. 11. Deci, ,,R.oi" (,,P6storul
lncu") gi ,*A.mithl' (,,tovar[gul meu") din cap. 13, 8, nu poate f,r identificat cu,,Ros"
:
4. El p[trunde toate p[rfile vielii gi toate ramurile vie]ii peste care se rev
Gralia gi mila nu sunt derivate ale duhului, duhul insuqi este gralie, mild. Dumnezeu plstorul din cap. I 1, 16, adic[ un plstor oarecare.
duh, dar duhul lui Dumnezeu nu este una cu fiinta lui Dumnezeu. Vedenia Pentru identificarea P6storului din cap. 13 s'a parcurs intreaga istorie de laZahaia
profetul Ilie justifici aceasta: ,,Ilie stltea pe munte gi iat[ Domnul a trecut pe laHristos. Unii interpreteazd colectiv: inving[torii ar fi Romanii, cei invingi Iudeii; allii
pe$tere gi inaintea Domnului a trecut un duh tare 9i puternic, care desptca tubstituie iudeilor pe cregtinii persecutali de cezari; ba ,,Plstorul" ar fi Onias Manase,

rll Marti, K, Der Prophet hch., la Kautzsch, op. cit., II, p. 94 9i Haller, M', Das ludentum,
22E
Teodoret vedea aici pe iudei operdnd gi apoi c[indu-se, op. cit., M,G., tom. 81, col.
22e
Dr.l.D6l1er, Die Messiasenvartung im A. Z, Miinster in W., 1921' p. 61. Gtschichte, Prophetie..., in Die Schr. d. A. T., herausgegeben v. Gressmann, II, Abt- Bd. 3,
(l0ttingen, 1914, p. 226; cf . qi Sellin, 8., op. cir., p.567.
230
Dr. I. Lange, Die propheten Haggai, Zacharia, Mal.,Leipzig' 1816' p.97.
L32 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 133

Iuda Macabeul sau, in sfhrgit, dupl interpretarea Noului Testament (Mt 26, 3 1), un cultuniversal valabil. Noutatea aceasta aparfine viitorului. ,,Muktar" este aici
aderenjii cei slabi de inger. form5 substantival[ din part. pas. gi inseamntr afumare, t5mdiere. ,,Mincha" este darul
In tot cazul, se poate admite urmltorul sens general al versetului: profetul it unui superior pentru a cdgtiga bunSvointa aceluia, a regelui (1 Sam 10,27), afui
ziTe grele, impovlrate de primejdii pentru viitorul apropiat. Se vor isca rizboaie. Cel (Fc 4, 3); jertfd, sacrificiu de mdncare, dar, prinos de pAine (I-ev 2,1), prinos de
celebru indrumltor de popoare va fi invins, frrd a g[si sprijin in supugii sf,i, care se (Lev2,14).
la o parte fErd pic de rezisten!5, ba dimpotrivd", accepttr cu ugurin{I consecin}ele Nu credem c[ a fost in intenlia autorului s[ refere la plgdnii contemporani jertfa
onorabile ale infr6ngerii. gi curatl, aga cd ideea unui monoteism pdgir:2lz se exclude. Nici nu va fi
Perspectivele mesianice la Zahaia sfir$esc cu o panoram6 a infr6firii totale: in intenfia lui un numdr covdrgitor de prozelili, atagati cultului lui Iahve. Maleahi
barierele trase egoist intre variatele populalii ale globului se sfarmi, dugminia se vehement asocierea cu p6gdnismul (2, 11), iar istoria este cel mai puternic
iar flactrra dragostei cuprinde cercuri din ce in ce mai largi, pdnf, a se contopi importiva acestei interpretlri: niciodat[ in decursul vremii nu s'a vldit o
neamul omenesc intr'o turm6 ascult5toare qi devotatii unui singur Pastor (cf . Zah 14, a pdginismului spre mozaism sau invers, in afar[ de infri]irea din epoca cre9tin6.
Ideea de pace este 9i aici intim legatl de Ierusalim ca centru de gravitate. aceea, cu mici excep{ii, incepdnd cu invdldtura celor 12 Apostoliz33 9i pdnl in zilele
, ,jertfa" lui Maleahi a indreptat privirile teologilor spre Sfdnta Taind a
j:^:234
Maleahi Altfel, sensul mai general ar fi urmdtorul:pentru viitor, profetul Maleahi prevede
irea jertfelor Vechiului Testament gi introducerea unui cult nou 9i a unei jertfe
Ideea mesianicd este reluatii gi de Maleahi. Trei sunt locurile mai de seamS: versale.
curat[; 2. inaintemergdtorul; 3. Soarele dreptn{ii.

1. Jertfa curati 2. Inaintemerg[torul gi ingelul legimAntului


(1,11) (3,l)

Cel dintdi este textul l, 1 - 1 1. Maleahi face aici un fel de rechizitoriu al stlrii in al doilea text mesianic, suntem introduEi prin cuvintele ,,Iatd, Eu timit pe ingerul
in societatea contemporanI. Israel este pasionat de ingratitudini, iar preolii nesi la templul sdu Domnul, pe
fiteu Si va pregdti calea inaintea Mea Si in curdnd va veni
lui sustin fbrd sfiald un tip de cult primejdios. indeletricirea numai pe afar[ cu ce gare voi il cdutali Si ingerul legdmdntului pe care il dorili, iatd, vine, zice Domnul".
credinlei ucide sufletul, cdci i se ,,inchid ugile" iubirii ceregti (v. 10). Aceastl .,IatI" (,,hinne") exprimd siguranla realizlrii .frgiduinfei. inaintea profetului se dau
lucruri se va cruma, cilci: ,,De la rdsdritul soarelui Si pdnd la apusul lui, mare la o parte timpurile, iar evenimenhrl ii apare apropiat, il vede chiar cu ochii sufletului s6u,
numele Meu intre neamuri Si tn tot locul jertfd se va aduce numelui Meu fntre do aceea conjunc{ia ,,hinne" indic[ in vorbirea profeticd viitorul cel mai apropiat (cf. Fc
(v.11).
20, 3). Cel a$teptat este ,,ingerul". Evreiescul ,,malah" inseamn6 trimis, delegat (Fc32,4),
,,De la rlslritul la apusul soarelui" inseamnl de dimineala pdnl seara, toat?i
incontinuu Dumnezeu va fi obiect de laudi gi preamdrire. Eu cred cd profetul
spund c[ neamurile toate, de Ia o margine la aha a ptrmdntului, de pe intregul til Un monoteism plgin susline K. Marti, la Kautzsch, op. cit., p. 100.
luminat gi incdlzit de soare, cinstesc pe Domnul. ril Conf. dr. O S. Isopescul, Profetul Maleahi, Cemiuli, 1911, p. 54.
In cazul acesta, traducerea trebuie modificati: de larEsdritpAni la apus, adicl !r{ Acest in}eles il dd Evanghelia lui Ioan 4,21 acestui loc:
,,in curAnd va inceta cultul evreiesc;
p[4ile orientului pAnd in cel mai indep[rtat apus, pe tot spaliul cuprins intre cele l)umnezeu nu se va cinsti numai de cetre un popor, ci de toate, atunci raportul dintre Dumnezeu
puncte cardinale. Deci, nu adverb de timp, ci adverb de loc avem aici. Viitorul, ,j ;i om se ridic6 deasupra locului (cf. Olariu,.Evangh. de la Matei, Caranse beg, 1898, p. 72) 9i astfel
Maleahi invafE ci in ale credinlei va fi un progres - eii6c(e tlv rol"rteoopdulv eor)epicv - cum
va aduce", red[ mai bine intenfia autorului, cEci pe timpul lui Maleahi nuputea fi
rpunea Teodoret, Eppqvdu eiq tbv Mo,}.. M.G., tom. 81, col. 1988.
Nicolae NEAGA Hristos in llechiul Testamant
134 Iil
mrnfiu, inger (&yyelnq) al Domnului (Ie; 14, l9). Aici are o misiune divin[, este legimintului. in intenfia autorului va fi fost str spun[ cr vlnc Domnul, dlel lryorul
vederea legimAntului celui nou. ,,$i va pregdti calea...". in Orient, unde drumurile lcgdmdntului celui nou.
impracticabile, trebuiau luate mlsuri ori de cdte ori vreo inalt5 personalitate vizi intre versetele 5 9i 6 ale aceluiaqi capitol, Maleahi inf[flgcael un trblou d ,,tllol
regiune. Se astupau gropile c[rdrilor desfundate gi se nivela terenul, deranjat Domnului".
ingrimldirea nisipului. Dup[ ce totul era aranjat mergea cineva inainte, ca sd se i ,,Iatii-o!", zice profetul, pentru c6 sub focul inspiraliei, scriitorul rflnt rupdml
in ce misuri a devenit drumul practicabil. Acest conholor se numea,,inaintemergd distanta spre a ajunge in pragul evenimentului. pentru p[ctrtogi, ,,ziua Eccea, crtc
,,un
in sens figr.rat, preofirl este un inainte mergltor, ca gi profetul. Ei fac pregdtirea cuptor care arde" (3, I 9), doar prin efectul credinlei gi al misionarismului SfBntul lllo
vor
in vederea mdntuirii. La intrebarea ,,cine este inaintemergdtorul de aici", a fost i uclpa unii de aceast[ disperare. Altora, celor care cred in Dumnezeu, li se ofertr fericiroa,
Maleatri gi a[ii, sfrrgindu-se rdndul lor cu Ioan Botezdtorul. Fiecare are cdte un titl clci se fondeazE o impir[fie supusI voinlei lui Dumnezeu.
glorie, dar uici un nume nu intrece pe al lui Ioan Botezdtod, ,,cel mai mare om niscut
femeie", cum ii zicea llristos (Mt 1 I, l0). Cu siguranlE pentru c[ Ioan n'a cunoscut
dragoste decitpe cea dumnezeiascd.,n'a avut alt ideal decdt cucerirea cerurilorpe 3. Soarele dreptlfii
oamenilor gi pentru cL apregitlit at6t de rdbd.[tor mdntuirea prin Hristos. (3,20)
Aceasti interpretare despre ingerul inaintemergitor se intAlnegte gi in
patristic[235, dup[ cum reanltl din comentariile lui Teodoret din Cyr236 9i T, $i va rdsdri celor care slujesc numele Meu, soarele dreptdyii, aducfind mdnruire
,,

Mopsuestia23?.
pe aripile lui
Si voi veli ieSi (din mediul celorlal\i) gi veli sdlta ca vileii cei slobozipi din
legdturi. "
Ambasadorul Domnului este urmat de Domnul insugi, clci drumul se
Soarele de aici (,,$emeg {edakah") are un efect mdntuitor, prin dreptatea gi adevdrul
pentru acesta: Domnul vine la templul din Ierusalim, pentru cI templul din Ierusa
ec trimite in lume. Rrstrrind,,Soarele" face canedreptatea sE dispari, iarinffe oameni si
considerd ca loc de qedere al lui Dumnezeu. Acolo va fi centrul de revelalie, din
izvorSgte gi radiazd apoi invdlltura cea nou6 a lui Dumnezeu238. Deci, Dumnezeu
vine" este de-o fiin!6 cu Dumnezeu ,,care tror,eazi in Ierusalim". Sunt insd
distincte: unul este cel care trimite, altul este cel care vine. Dumnezeu trimite gi
prezent gi El, dar Domnul are rol deosebit.
,jngeruI leglm6ntului" este una 9i aceeapi persoanl cu Domnul sau cu , persoand, o forfi? Vorbirea de aici este figuratn. Soarele a fostpus in leg[turi cu Dumnezeu,
Meu"? Din construclia frazei, rezu,lti c[ ,,ingerul leg6mdntului" se Duhul Sfhnt, Mesia sau la,,efectele mdntuirii"24. celor drepli Dumnezeu adesea le este
,pomnul" care vine, clci dupl ce ,yine Domnul" se zice c[ vine ,,gi ingerul ,,Soare luminEtor", intrucdt nu mai au trebuinlE de lumina llmpii, a soarelui sau a lunii
Conjunclia ,,gi" separ[ persoanele intre ele. ,,ingerul legimdntului" se deosebegte (Apoc 2 l, 23;22,6; Is 60, I 9), de aceea Teodoret leagf, profefia at6t de venirea dintai a
,,ingerul" care pregdtegte calea, cdci primul este preg6titoq al doilea este cel Domnului, cdt gi de a doua venire2ar.
IntrucAt nu sunt doud persqane a$teptatp, ci una singur6, Domnul este una cu i Lars 42 Mesia este lumina popoarelor, iar in Noul resiament Hristos este ,,lumina
lumii" (,,soarele lumii"), In 8, 12. Nu se aplicE la Duhul Sf6nt asemlnarea de aici, mai
lrotrivita este lui Mesia gi efectelor m6ntuirii. verbul ,pug", care mai apare la Ier 50, l l
,,Cu privire la Maleahi, toli p[rinlii Bisericii sunt de acord ci sub acest cuv6nt are s[ se
235

cel mai de pe urml gi cel mai mare profet, inaintemergdtonrl Domnului, Sfhntul Ioan fi Avac l, 8, se poate traduce cu ,,a galopa" (despre cai) la Avacum, dar la Ieremia gi aici
Isopescul,op. clr., p. 108. eu,, a sdlta" (despre vilei). Verbul exprimdbucuria gi avdntul celorpringi in hora mAntuirii.
236
Teodor, ,,acestea se spune despre Ioan Botezitorul", op. cit., M. G., tom. 81, col. 1977
23?
Teodor, Eppnvdio Mol.c(iou ,o[ ,rpup. M.G., tom. 66, col. 62O.
23t
Unii scriitori, de exemplu Teodor de Mopsuestia, v5d in templu natura omeneasc6 a lrf Teodor de Mopsuestia, op. cit., M.G., tom. 66, co|.652.
op. cit., M.G., tom. 66, col. 1977.incazul acesta, sensul ar fi urmdtorul: Cuvdntul vine UrrLange (Bibelwerk), op. cit, p. l5l.
lua trup. ilr 'leodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1984.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament 137
136

tn lumea spiritual[. ,,Din neam...", adici toate genera]iile neamului omenesc intreg (vor
I preamlri pe Dumnezeu).
IV. C6rPilenetanonice Ideea mesianic6 se prelungegte in versetele care urmeazi.In versetul 14 avem un
ccou al fdgdduinlelor llcute patriarhilor (,,blestemali vor fi tofi cei care te blesteam5 qi
binecuvAntali toli cei care..."), cu deosebirea c[ acolo suntpatriarhii, iar aici ,,oragul sfhnt"
Tobit oste obiechrl afecfiunii. Fericirea (cf. gi versetului 16: ferice de cei...) este condilionati de
ltitudinea amical[ fali de Ierusalim, adici fa]6 de ceea ce reprezint[ aceastii cetate sfrnte in
Ierusalimul, centru religios lstoria vielii spirituale. Avem aici o metonimie, vasul pentru confinu! Ierusalimul pentru
(13, iG18) lnv[f6tura revelati gi vestit[ acolo. Expresia €rxotdpcrtor (pl. de la furrotdrpcrog de la 6m
rot gi ogiopor), blestemafi, se referl la aceia care stau nepisitori sau iau atitudini vr[jmage
Ideile mesianice afld rdsunet'i in c5rpile necanonice. Astfel, cartea Tobit pre fafd de Ierusalim. ln Scriptura sunt blestemali cei care nu cunosc Legea Sffinti, cei care
oi
bucuria Ierusalimului anticipeazi convertirea popoarelor la credinpa cea mdntui tefuzf, invfiStura revelatii. Printr'o interpretare subiectivtr, rabinii numesc mulfimea inculti
oi despre im ,,Bm haaref", ceea ce inseamnd un popor de fdrani, incult, prost, ordinar, iar pe ei se numesc
cartea inpelepciunii vorbeote despre inpelepciunea cea necreatd
viitoare, iar 1 Macabei schipaz6 activitatea profetului celui credincios. Asemenea ,,am kodeg", care inseamnl popor sfrntr. A zice despre cineva sE fie blestemat inseamnl a-
oi ldori sd se reverse tot rdul asupra lui. tn versetul 15, Ierusalimul este invitat sd se bucure gi
conpine "i cartea Baruh, dar alte scrieri din categoria a doua.
Din Tobit vine in discupie mai intAi capitolul 13, 10-18. Ierusalimul, de'i l[ se veseleasctr ,,pentru copiii celor drep]i, cdci se vor aduna gi vor binecuvflnta pe
atfltor revelapii nemuritoare, este totuoi dezonorat. Pentru cd a fost lipsit de ro ul dreplilor".
domeniul viepii
vlgPu sufleteoti, vs qvwo
DulrgLU flr va avea dureroasa es fie
surprizi sI de Domnul. Cetatea sfinti personificati va ajunge in situalia pllcutii de a-gi vedea sfintele aspirafii
uulllEluur ^rv ,,bdtut"
rrv'
va milui Dumnezeu (verset. 10).
a"a va fr destinul celor dreppi: ii tnplinite. Ea are toatii satisfacf,a cdnd,,ziua aceea" duptr care a suqpinat, devine realitate. Atet de
Ca sd se dezrobeascd din situapia aceasta dezastruoasd, vor trebui sd ridice lnare este bucuria inc6t fhrd pic de exces de zel, ea poate trece, legitim, la acte de veselie.
oi
spre cer ca niote copii cuminpi s6ri mdrturiseascd afecpiunea fapd de Plrintele Bucuria i-o prilejuiegte expansiunea dreptifii in lume gi strdngerea la un loc a
tanfilor acestei virfufi. Fruternizarcacelor drep(i este firegte o uimitoare forf[ de
,,impdratul vecilor". Abia atunci acea uriaod operd de zidire a templului se va desE
minunat, libertatea celor robipi va deveni realitate, iar neamul omenesc fi va lealizare, ea adapteazdla mediul ei spiritual intreg restul oamenilor, care iau incd numele
idealul s6ureligios (v. 11 "i 12). i Dumnezeuin degert.
Cu versetul 13, perspectiva mesianicd se lirgeote, suntem in plinirealizss' ,,Toate popoarele se vor intoarce cu adevdrat Si se vor teme de Domnul Dumnezeu
multe vor veni de departe in numele Domnului Dumnezeu, cu daruri tn mdini "i adU 1l se vor lepdda de idolii lor Si vor sldvi toate popoarele pe Domnul."
daruri tmpdratului cerului; din neam tn neam te vor sldvi...". Iati cum pregete$te Tobit venirea implrl{iei lui Dumnezeuin lume, iar in privin[a
O putere nevizutd min6 popoarele pimdntului spre Ierusalim, care, sub ldeologicl nu este cu nimic inferioarE scriitorilor din categoria intdi.
religios, devine punct cardinal al globului. Epopeea religioasZ incepe, sub i
divinului se suprimd orice distanpi religioasd, pentru ca asemenea unui puhoi de lsus, fiul lui Sirah
se reverse nesfdfite cdrduri de oameni spre luminosul praznic din sfdntacetate.
,,Darurile" pe care le aduc in mdini (6!po Ev lepotv) sunt Yalori materiale pe infelepciunea necreatS gi vegnicl
entuziasmul lor, le inchind locurilor sfinte, pentru acontribui astfel cu topii la Q4)
casei lui Dumnezeu.
,,Darurile" celelalte (t Bc,or,r,si to
oEpcno ) suntrugdciunileoi jertfele in cartea lui Isus, fiul lui Sirah este mai ales unul dintre texte, care nu poate fi evitat
cu care oamenii fi rlscumpdr6 abuzurile "i se fac pdrta"i de binecuvintdrile lui Du ori de cAte ori se discut6mesianismul biblic. Este cap.24, de unde ne intereseazEmai ales
oi
in Vechiut Testament raportul dintre Dumnezeu om se infipioeazd adesea sub loxtul care introduce ,,infelepciunea" in vorbire:
oi
raportului ce existiintrerege subalternii sdi. Spre deosebire de regele cel
ll Olariu, Evanghelia dupd loan, Caransebeg, 1897, p. 133.
Dumnezeu este rege al cerului, ceea ce inseamnl cd domne"te in alti sferi, opusl
138 Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 139

,, inlelep ciunea... " ;,, Eu din gur a celui Preainalt sm ieSit S i ca o ceald am ,,in ldcasul cel sfdnt fnaintea Lui am slujil pi astfel in Sion m'am intdrit."
pdmdntul" (3). ,,A sluji lui Dumnezeu" inseamnd a fi manifestantul voii Sale, m6rhrrisindu-L prin
inlelepciunea, oqpicx, grEiegte precizdndu-gi originea dumn ezeiascd,.Pentru a icd, invifiturd 9i pilda a vielii. Este un rol religios-moral pe care-l indeplinegte
parte versetului, Vulgata are ,primogenita ante omnem creahfam", ceea ce indic[ ori
a iunea, cEci aoristul 6l,ettor)p1qoa, de la l.ertoupy6o inseamni a administra un
din veci a lnlelepciunii celei necreate. ,,Ca o ceald...", cea\a se rdsfiri in largul public ai religios, a sluji pe Dumnezeu.
naturii, impdnzind gi cuprinzdnd spaliul, asemenea ce{ii in}elepciunea s'a revr Ierusalimul fiind centrul cultului, inlelepciunea se manifestd in public acolo. Sion
toate pa4ile lumii. Sensul textului de pdnr acum este urm6torul: inlelepciunea este di
sinonim cu Ierusalim.
iar efectul cobor6rii ei in lume este minunat.
Versetele 12 gi l3 congin idei cunoscute anterior, v. l4 gi urm[toarele conJin asemdntrri
,,Eu tntru cele inalte M'am sdldsluit Si tronul Meu esle in stdlpul de nori."
care,,inlelepciunea" este cedru, finic, mlslin, vif[ din care reiese ideea de noblele. in
inainte de a exista temporal, inainte de a veni in lume, inlelepciunea s[lrqluia in alte s
l, ingelepciunea invitd pe toti oamenii s[ se apropie gi s'o guste: ,,gi v6 sdturali din
opuse lumii materiale.
mele, clci sunt mai dulci decdt mierea".
,,Ocolul cerului l-amficut Si tnfundul oceanului am cobordt".
in aceste cuvinte ,,inlelepciunea" oferE toate bucuriile, inc6t nici o dulceaf5 a vie[ii
,,inlelepciunea" a sklb6tut distantele cele mai indepdrtate ale Universului.
se expriml prin ideea contrastelor. Cerul gi ad6ncul mdrii sunt, in direclie mai lipsegte omului, care-gi lasl stdpinit sufletul de infelepciune. ,,Cei care mai
indicatoare de distant[ in gradul superlativ. Prin aceast6 figurE poeticd, scriitorul i iar vor flimAnzi, cei care beau iar vor inseta".
atotprezen{a tnlelepciunii (cf. 9i v. 6). Hrana pe care o ofer6 ,,inlelepciunea" este atdt de rard,gi plIcut5, incdt ea mdreqte
Grecescul dpfoorov (de la &puooog inseamni lumea de jos, antonimul cerului) . frigurile poftei, o doregti mereu gi pentru totdeauna, penku cf, este o hran6 vie.

mai cuprinzf,tor dec6t marea, cum traduc unii expresia; cuv6ntul,,ad6ncul" redd cel ,,lntelepciunea" este o persoan[ inaltd, de sine stiitdtoare, deosebiti de om, mai
bine ideea. de crealie, infailibil4, clci cel ce ia contacl real cu ea ,,nu se rugineazI", nu
,,Dupd toate acestea, am cdutat odihnd: ca in a cui moStenire aS sdlfului." iegte(v.24).
,,inlelepciunea" se aseamln[ unui c5l[tor care, trudit de greul drumului es ,,infelepciunea" st[ in raportul cel mai strdns cu Dumnezeu 9i cu Legea Sa revelatd
clutarea unui addpost. Dupd ce ,,infelepciunea" str[bate timpul gi spa]iul, o Pentateuh: ,,Toate acested sunt calea legdturii Dumnezeului Celui Preatnalt, lege
dornicd de odihn6. Grecescul rl,qpovopia (rX"rpo v6pm) inseamnlmogtenire, care ne-a poruncit-o Moise",
rezultatE din mogtenire. ,,inlelepciunea" se intreabd a cui proprietate sE devini?
,,Toate acestea" sunt normele care cuprind descoperirea voii lui Dumnezeu.Legea
c6rui popor sd se stabileascd? Devenit[ proprietate a unui popor nu inseamnd cE
se afl5 depozitatl in cele cinci cdrfi ale profetului Moise. Aici intilnim gi acele
universal gi vegnic al ,,infelepciunii" va inceta, dimpotrivE, prin poporul ales
inunate ,,mf,rturisiri" privitor la Cuvdntul care se face trup.
,,Infelepciunii" se va vesti de la o generafie la alta. Fa{d de cele de mai sus, se pune intrebarea ce reprezintA oog din acest capitol?
Rdspunsul decisiv Ia intrebarea de sus il dI Dumnezeu in versetul 8: ,,Atunci
infelept, este unul care in orice imprejurare cunoagte cele mai perfecte mijloace de
rdspuns Fdcdtorul a tadte Si cel ce m'aficut: ... intru lacov locuieEte qi intru
(spre ceva), oogia este darul deosebit de a pdtrunde marile enigme ale
mo$tene$te".
versului gi a indica calea care duce la fericirea insului (Mt 13, 54-55). Aceasta este
,,Infelepciunea" este n5scutE din Dumnezeu. Dumnezeu creatorul dispune ca
Sa, intelepciunea, sA igi aleagl pe Iacov sau Israel in mijlocul cdrora s[ se dcfinilia,,inlelepciunii", dupi vederile Sfintei Scripturi (cf. Lc I 1,49). tngelepciunea este
Iacov repJezint6 regatul sudic, Iudeea, Israel regatul nordic, Samaria; Iacov gi tlristos, pentru cd El este mai inlelept decdt orice om din lume (Mt 12,4243).
reprezintd poporul israelit intreg. ,,infelepciunea" din cap. 24 esteinftfigat[ ca o persoan[, o persoani mai presus de
,,inainte deveac, din inceputul inceputului m'afdcut pe mine Si in yeac nu 0nmeni. ,,infelepciunea" este de sine stltltoare, dar legatd de Divirutate printr'o unire
sfdrSi." Itttim6. Eaurgisegte rdul in gradul cel mai mare, dar iubegte nemdsurat de mult virrutea gi
Lumea existl deodatE cu timpul (veacul). inlelepciunea existE mai inainte de ltlruie pentru menlinerea ei intre oameni, cici pentru aceasta venise in lume. inlelepciunea
Iume. Via{a inlelepciunii supraviefuiegte timpului, trliegte gi dup[ ce sfdrgegte ti orte deci o persoanl divin6.
veci. Premiza fiind vegnicia, concluzia este aceeaqi, origine vegnic6, via![vegnicI.
140 Nicolae NEAGA

l Macabei

1. tmpnrn{ia veqnictr

Din I Macabei sunt de relinuturmltoarele texte: cap. 2,57'4,46;14,41.


intdiul text este urmdtorul: ,,David prin mila sa, a moStenit tronul tmpdt
pentru vecie",
,Mila" este naducerea grecescului €)'Mt, de la tb i:}'eog, pdrere de riu, indurare (p
nenorocirea sau necazul cuiva). David a fost indurltor fa!5 de semenii sdi, nu teoret
practic. A g6ndit qi hdit aceasti virtute. Prin eliminarea oprim6rilor gi gtergerea lacri
regele a devenit uu fel de ficdtor de pace in implr{ia sa. Pentru aceasti wednicie va'l
veci, prin tronul pe care va gedea, pentru totdeauna, un ulma$ celebru al familiei salt

2. Profetul aqtePtat
(lMac4,46)

Al doilea text il constituie versetul 46, din capitolul 4 : ,, $i a pus pielrele in mt


casei tn loc siguf pdnd cdnd va veni Profetul care va decide privitor la ele".
Iudeii se afl[in rtrzboi cu sirienii. Frafii Macabei, Iuda 9i ceilal$, constatind dir6l
public, iar zidul de la altarul ,,arderilor de t
. Pe de o parte, considerau profanat acel rr

lor, pe de altE parte nu indrizneau slJ lepe


unul ce a fEcut parte din corpul cl6dirii sfinte. Nu puteau decide nimic sigur cu prir
ceea ce vor face. in nedumerirea 1or, au sffdns molozul, alcdtuit mai ales din piatrd ;
ingrlmndit inft'un loc adipostit din preajma templului. Acolo avea sd r[mdnl ,pdtt[
veni Profetul", care va decide in privinla acetrsta'
oricare om, luminat de Dumnezeu, putea lua hot6r6ri valide in acest sens, d,
presus de toate st[ autoritatea ,,Profetului"' Dup[ I Mac 9, 27, demult nu s'au mai
profefi in Israel, ceea ce a fost prilej de mare intristare. Pdn[ Ia Sfand Ioan Botezi
n'a mai venit profet public, doar mincinogi, de aceea ne-am putea gdndi ld el. Ioa
declind de la sine rSspunderi care ii pot reveni Aceluia pe care el il prevestel
apropiindu-se. Ioan este rsrmai crainicul ,,Profetului", iar acesta este cel aqteptat'

3. Proorocul credincios
(t Mac 14,4I)

Ultimul text mesianic este I Mac 14,4l.lata antecedentele: Simeon Macabe


distins atdt de mult prin credinla gi eroismul s[u, incdt poporul - nimicit in desele rfu
Hristos in Vechiul kstament 143

Apocrife de gruparile esenienilor, fariseilor gi de curentul saduchean, numai cd in acestcaz


termenii de esenian gi fariseu trebuie privili in sensul lor mai larg gi nu in accepliunea sau
Discursul mesianic descrierea pe care ne-o ofer[ Iosif Flaviu ori Filon din Alexandria. Singurele apocrife
al despre care gdsim informalii in cadrul descoperirilor de la Qumran sunl Jubileele, Cartea
lui Enoh (etiopiand) gi Testamentele patriarhilor. Acestea, plecind de la forma lor arhaicS,
Apocrifelor Vechiului Testament pot fi localizate cronologic in perioada esenian[ sau pre-esenian6. Despre celelalte4 nu pot
fi ficute supozigii sau abordiri critice decdt plecdnd de la argumente de ordin intem.
Studiul nostru a fost determinat, indeosebi, de fapnrl ci in literatura romdneascd de
specialitate nu avem incd o struchr[ coerentd formulatd, dar 9i de afirmafii de genul
Apocrifele Vechiului Testament constituie un ansamblu heteroclitr. Singurul celei realizate de J. Bonsirvens care afirm6 ci ,,noi nu avem despre Mesia sau despre
punct comun generat de referirea la acestea in cadrul scrierilor canonice este acela mesianism nici o sentinl5 rabinicd anterioara timpului distrugerii Templului", ori lucrurile
fi numite pseudoepigrafe, dar acesta nu este un semn distinctiv marcant. De aceea, nu stau chiar aga. Tema a fost abordatd in teologia occidentali de nume ca: Schuret',
mai obiectiv mod de abordare analiticd a acestora ar fi cel care pleac[ de la studierea LagrangeT, Bossuet, Gressmann, Billerbeck, Klausners, Moore, Bonsirven, Voltz,
mai intAi in cadrul sectelor care le-au preferat, dar aceasta duce automat la divi Mowinckelegi intr'o serie de Micole de specialitate cuprinse in diclionare, numai cI o
comunitiilii iudaice, gi nu numai, din perioada secolelor II i.d. Hr. - II d.Hr., fapt bibliografie exhaustivd ar necesita ea ins69i un numlr impresionant de pagini. Chiar in
extinde foarte mult sfera dezbaterii, deoarece chestiunea sectelor nu a fost c desfrgurarea temei voi fi nevoit sI fiu extrem de sintetic, De aceea, voi focaliza atenfia
elucidati. Din acest motiv noi vom adopta maniera de abordare a acestei grupe de dOar asupraunor apocrife, cum ar fi: I Enohr0, Psalmii lui Solomonir, Testamentele celor
din perspectiva tematici, ca gi in cazul de fala cand ne propunem sd relevdm l2 patriarhi'2, IV Ezdrat3, II Baruhra, Apocalipsa lui Avraamts, Oracolele sibiline (C.
mesianic exprimat in apocrife. Qumranul ne vorbegte intr'o primi structure de ini I[-IV)I6, pe care le voi aborda analitic, atat din perspectivi cronologicd 9i stilisticd, cAt
despre secta esenienilor, dar cronologia textelor descoperite aici nu este perfect stabi gi din perspectivl exegeticl, pentru a crea conexiuni cu sursele generale ale esenienilor,
esenianismul insugi avdnd o anume perioadi de evolufie 9i de aceea el ar trebui tt fariseilor sau saducheilor gi penku a aduce o lumind favorabill exegezei noutestamentare.
diferenliat, potivit notelor majore ale fiecdrei etape de dezvoltare2. Literatura rabil Vom incerca si vedem ce loc acorde apocrifele celor ffei forme sub care iudaismul il
ne oferi cunogtinle despre gruparea fariseilor, dar aceste compilalii sunt tardi concepe pe Mesia, $i care au prelungiri in gdndirea cregtinl: Mesia-rege, fiul lui David;
materialele anterioare anului 70 d. tlr. sunt rare, studiul critic al traditiilor pdstrate Mesia-arhiereu, fiu al lui Aaron; Mesia transcendent identificat cu Fiul omului.
permite s[ ob]inem informalii foarte prefioase, dar evolulia g6ndirii fariseilor expri
in persoana lui Ioan Hircan care in fapt a dus la ruina Ierusalimului este greu de recor
in detaliur. DepSgind aceste dificultifi de fond, critica tinde sI lege cele mai multe
a
J.H. Charlesworth arealizat o edilie in douivolume a Pseudoepigrafelor Vechiului Testament, New
York,1983.
t J.B., Le judaisme palestinien au temPs de Jesus-Chrisr, I, Paris, 1934p. 347 .
1
Atat in accepliunea ortodoxd, cat gi in cea catolicd termenul este aplicat pseudoepigrafelor.
6
Geschichte des judischen Yolkes,III, ed. a III a, Leipzig I 898.
Le messianisme chez les juifs , Paris 1931.
't
discursul teologic biblic romdnesc a fost introdus qi numele de literahud intertestamentard (Prof,
Onigor, Prof. A. Pavel) care definegte grupul dinperspectivE cronologici. A-i oferi alte conota[ii
N
The Messianic ldea in Israel, Londra 1956.

ordin exegetic teologic ar fi impropriu. Numirile gi sferele de accep{iune sunt ins[ 9i azi la fel
e
He That Comes, Oxford 1956.
diversificate: E. KauEsch- apocrifele 9i pseudoepigrafele; R.H. charles -Idem; P- Riessler - r0
Din J.H. Charlesworth, The Old Tbstament Pseudoepigrapha, vol. I, pp. 3 -223.
rr Ibidem, vol. II, pp. 639-6'll.
vechi iudaice , aitele decit cele canonice; sau: scrieri apocaliptice 9.a.
rr Ibidem, vol.I, pp. 773-829.
2
Cu titlu orientativ se poate vedea materialul scris pe aaeast6 tem6 de J. Carmignac in volumul
rr Ibidem, pp.5l7-561.
de A. Robert -A .Foutllel,Introduction d la Bible,II, pp. 75-81.
O expunere succintaexistl involumul citatanteriorlanota 2, pp.l29-l40 9i semnat deA. Mic
ro
3 Ibidem, pp, 615-681.
r5
Despre fariseism a se vedea 9i : A. Tricot - in acelaqi volum, sau W Beilner, Der Ursprung Ibidem, pp. 681-707.
lh
Pharisaismus,in Bibl. Zeitschr., N.F- , T'3, 1959, pp. 234-251. Ibidem, pp.3l7-473.
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament 145
r44

1. Mesia - Rege, fiul lui David. Despre aceastd teml teologicl am mai scris 652-662), face fa{d coali.tiei regilor indreptate impotriva Cet[]ii sfinte (v. 663-674),
cadrul lucririi Mesianism gi apocalips[ in scrierile de la Qumran. Atunci insi nu conduce intr'o erd a bunlstirii care este o veritabiH intoarcere in wemile paradisiace (v.
abordat problematica apocrifelor. Tema mesianismului regal are in spatele ei o mulli 702). Imaginile profetice gi structurile psalmodice din acea vreme abundau de
de fundamente biblice gi se bucurd de o accepliune general[ din partea iudaism efluorescenle simbolice similare menite sd sust'n[ campania hasmonean[, dar erau clar
numai cI in apocrife nu mai are o reliefare identici. in textete de la Qumran, esenienii, infuenlate de genul literar grec, nu se depdrtau de rescriptul scripturistic, totugi ele
sect[ sacerdotald, subordoneazd pe Mesia-rege, perceput ca gi conducdtor trebuie percepute ca reprezentiri destul de generale ale temei noastre.
(politic, istoric), lui Mesia-preot (arhiereu) despre care vom vorbi mai incolol7. Rolul O manierd mult mai complex5 gi expresiv6 ne oferd Psalmii lui Solomon. Ei ne pun

care I l-au atribuit era acela de a conduce pe Israel in lupta eshatologicd gi de a eli infaldpunctedesintez6doctrinar[deoforfdexcep]ionald,nebdnuiti(Ps.Sol. 17,23-5 1;
pe tofi dugmanii lui Dumnezeu gi ai poporului. GAndirea fariseilor, care nu aveau
18,6-9). Psalmul 17 poate fi datat cu multd precizie ca fiind scris intre 63 (ocuparea
plrere cu privire la superioritatea sacerdoliului fa1[ de laicat, dddea lui Mesia-rege lerusalimului de cdtre Pompei) 9i 48 (anul mor(ii lui Pompei). Ostil, chiar violent, fa!5 de
int6i in ,,Israelul viitor"Isgi-gi punea in venirea Lui intreaga sa n[dejde. Putem dinastia hasmoneanE, autorul critic[ regii ugor de mituit ai acesteia gi spune cI au
dezonorat tronul lui David (v. 5-8), de aceea Dumnezeu ii va detrona prin omul cel
deci cE opozifia dintre esenieni gi farisei in cadrul migclrii hasmoneiene pleac5
nep[tat (v. 8-12 - este vorba despre Pompei) gi-I va inlocui cu Regele viitorului (ce va sd
cadrul acestei divergenle de opinii cu privire la Mesia. Primii nu-i recunogteau di
hasmoneiene rolul esenlial sacerdotal de fii ai lui Aaron, nici pe cel de continuatori ai
vinl), adevdratul fiu al lui David. Acesta va hebui sI sflrdme pe tofi conducdtorii nedrepfi,
si curefe Ierusalimul de p[gdnii care-l intineazd, sdvdneze pe toli pdcdtoqii doritori de
Jadoc, care trebuiau sd pregiteasci venirea lui Mesia-preot.
mogtenire qi sd le sfir6me orgoliul (v.2a-26). in ansamblul textului pot fi identificate cu
In grupul apocrifelor alese spre studiere ftebuie operati o impdrfire in doud
ugurinld sursele biblice, ele fiind luate de cdtre autor din Psalmii lui David gi din profeli'e.
in apocrife vechi ( I Enoh, Psalmii lui Solomon., Sibilele III) qi apocrife din era cregti
Dac[ opera lui ,,Mesia a lui Yahwe" (v.36) are caracter na,tional, in concordanfi deplind
(IY Ezdta,II Baruh, Apocalipsa lui Avraam, Sibile IV). Aceasti imp[r{ire ne va permite
cu textele canonice asupra cdrora autorul a meditat, €a este fimdamental religioasS,
observdm evolulia temei de la o grup5 la cealaltS.
reugind astfel sd plineasci opera eshatologici a lui Dumnezeu, totugi Mesia este privit
in scrierea lui Enoh gi in Psalmii lui Solomon (83-90) se face referire la
0a un pnr instrument. Activitatea sa este prezentatd ca fiind preponderent belicoasi,
temi prin intermediul unui simbol. Acest simbol este specific terminologiei timpului.
totugi despre viafa sa se spune ci este fira de patd, cI EI este drept, foarte atagat de
mijlocul oilor albe care ii reprezinti pe iudeii credinciogi, fideli, se nagte un vi{el alb
Cuvantul lui Dulnnezeu, iar inlelepciunea Sa vine de la Duhul Sfhnt. Aceastd superioritate
taur pentru jertfE). Animalele c6mpului 9i p[sirile cerului il aclamd, dar pAnd in
morald incontestabili nu necesitd nici un complement explicativ pentru a te face si
toate acestea vor deveni supuse lui, urm6nd ca ele insele sd devini ,,un miel"
intrevezi in el un personaj transcendent.
rdscumpirare.Alegoria foarte transparenti gi semnificativ5 a fost scrisd in jurul
Cu privire la autorul acestor texte s'au emis doud ipoteze importante: prima ipotezi
166-16l i.d. Hr. 9i atestd vigoarea nddejdii cu care poporul il agtepta pe Mesia, pe
a dominat inceputul de secol XX 9i afirma ci autorul este un adept al grupdrii fariseilor
percepea ca fiind un conduc[tor drept. Acest tip de expresie poate fi determinat de
persecutali de Alexandru Ianeu2o, iar cea de a doua, plecAnd de la cercetirile catalogate
cd in acest secol elementul profetic fundamental a fost cel proferat de Daniel. ln
de Dupont-Sommer, cI este un reprezentant al grupdrii eseniene2r. Labaza celei de a
Pildelor numele de Mesia apare de doud ori (I Enoh 48,10;52,4), dar el trebuie apli
doua sti gi Comentariul la cartea Habacuc care-l identifica pe Alexandru Ianeu cu preotul
unui personaj transcendent (Alesul, Fiul Omului) despre care vom vorbi in partea a
cel necurat, persecutor al esenienilor in general gi al inva{dtorului dreptdlii in particular,
Conhar acestuia, in cartea aIII-a a Oracolelor se vorbegte despre un Mesia pur
gi el vede in cucerirea Ierusalimului de cihe Pompei cercetarea cu pedepsirea pe care o
Aceasti scriere poate fi datat5 in epoca hircanilor. Regele pe care Dumnezeu il tri
din Rlsdrit (din soare) pune capit rizboaielor, restabilegte privilegiite lui Israel
t"Ps.2;72; Is. 1l;31;&0; Mih.5; Iez.34.
t?K.G. Kuhn, The Two Messiah of Aaron and Israel, in K. Stendahl , The Scrolls and the ')o
F.M. Abel, Iis toire de la Palestine,l, p.232-234; G. Ricciotti, ffis toire d'lsrael,II, Paris, 1939,
pp. 366-368.
Testament, N.Y., 1957, pp.54-64.
rr
rs
in vol.de cole ctiv, La venue du Messie, Messianisme et Eschatologie,Descl6e, Paris, 1962,p. Dupont-Sommer, Les icrites esseniens decouverts pris de la mer Morte,Pais, 1959, p. 308,348
t46 Nicolae NEAGA
Hristos in Vechiul Tbstament 147
face invdfatorul slavei dugmanilor sii22. M. J. O'Dell23 crede totuqi cd Psalmii lui
apar,tin unui reprezentant al fariseilor, unui hasid. Datorita apropierii evidente in Apocalipsa lui Baruh Mesia este prezentat incd ca gi personaj al lumii prezente.
conceplia fariseilor vechi 9i a celei specifice Targumului palestinian al Penta El va f,r trimis de Dumnezeu pentru a conduce pe Israel ca gi orice alt conducdtor politic

credem cI aceasta este cea mai potrivitd opinie. Pentru a constata aceastd apropiere, gi religios. impdrd(ia Sa va constitui un mediu intermediar care va urma celui decadent,
prezenta cateva secvenle din Thrgumul palestinian, targumul la Fa 49, 10-12. ,,Regii dar care precede pe cel al invierii gi al lumii ce va s[ vin6. Descrierea aceasta rezulti din
au ferit de lipsuri casa lui Iuda, nici pe scribi, nici pe inv5fatorii Legii, nici pe fiii c. 29-30 unde faptele sunt prezentate cu multd claritate oferindu-ne explicalii cu privire
la sensurile sau infelesurile alegoriilor Cedrului gi a Izvorului (39,7
pdnd ce vine Regele Mesia, cel c5ruia ii apaline regatul qi ciruia I se supun - 40,3),a Norului gi
impirdliile. Cdt de frumos este El, cel care trebuie sI rlsard din casa lui Iuda! El va a Fulgerului (a stalpului de foc) (53,8-10 qi72,4). in locurile amintite imparrlia lui
sd bata pe dugmani, 9i el ucide pe regi gi pe potentafi. El rogegte cu sdnge munfii, Mesia este prezentatA ca impirdfie pdmAnteascd, fiindcE invierea gi inaugurarea vielii
sAngele celor ucigi...Vegmdntul sdu este imbibat de sdnge ...Cat de frumogi sunt viitoare nu trebuie sI inceap[ decAt dupl venirea lui. Datoritd faptului c6 autorul se
Regelui Mesia, mai curali decit vinul cel mai pur! Fiindc[ el nu privegte cu ei golici folosegte indeosebi de surse profetice in culori mitologice in lucrare apare tema intoarcerii

nevrednice gi nici virsdrile de sdnge nevinovat"2a. Degi cruzimea regelui este in paradis (29,5-8). Astfel, tema venirii lui Mesia este prezentatd in doui rdnduri ca o
totu$i cealaltE structuri a paralelismului targumic ne dezvdluie un Mesia-rege ,,revelafie" (29,3 gi 39,7), ceea ce ne las[ sI in]elegem cI el inc6 este ascuns, nevdntt,
splendoarea tuturor virtu{ilor. Avem astfel in fafi exprimarea mesianismului tradi,ti temd apocaliptici pe care iudaismul nu a ignorat-o niciodatd. prezenla sa in II Baruh,
care trebuie s[ fie de origine fariseicd gi poate fi datat[ Ia inceputul secolului ll, ne arati
iudaic care a devenit mai evident doar dupd anul 70 d.Hr. Dar acest expozeu voie$te
surprind[ 9i conexiunile cu Noul Testament. Psalmii lui Solomon ne ajut[ sd in]e care sunt transform[rile survenite in cadrul discursului apocaliptic in decursul timpului
mai ugor temele evanghelice referitoare la: mesianismul davidic sau regalitatea lui Ii prin intermediul psalmilor regali gi a oracolelor profetice. Lucruri asem[ndtoare gdsim
in Apocalipsa lui Avraam (31,1-2), unde Alesul Domnului prezid,eazd, adunarea
- bnna vestire (Lc. 1,32); atribuirea numelui de Fiul lui David gi tentativa de a-L
rege (In. 6,1 5); mfuturisirea mesianicd a lui Petru, intarea triumfald in Ierusalim,
eshatologici a lui Israel, iar in cartea aY-aaSibilinelor (413-432) Mesia este descris ca
religios gi procesul civil sau intrebareaApostolilor de dup[ inviere: ,,oare in acest ti ,,un om preafericit venit din ceruri". Dar cel mai bine este sesizatd aceasti schimbare,
Tu vei reageza impdrdlia lui Israel?"(FA 1,6). $i nu numai acestea. Textele prezentate aceastE evolufie, in cartea rY Ezdra in cadrul celei de a treia viziuni (7,26-28) in care ni
se spune cI revelarea lui Mesia gi restaurarea CetS[ii Sfinte vor fi precedate de cataclismul
apa(indnd primei grupe (apocrife vechi) ne dau posibilitatea si stabilim
discursului eshatologic cu care s'a confruntat Sf. Ap. Pavel la Tesalonic. insd, aga final gi de invierea morfilor. tn viziunea a V a Vulturul gi Leul il simbolizeaz[ pe Mesia,
a vestit Iisus, Scripturile inc[ nu se impliniser5, deci nu era vorba de un timp prezent, leul din Iuda ndscut din David (12,32; Apoc. 5,5), linut ascuns de Dumnezeu pdni va
de un timp ce va sd vin6, unde to1i, ca gi El, vom intra prin inviere.
trebui s[-gi indeplineascd misiunea sa finalE, eliberarea lui Israel gi agteptareajudecdfii
Cea de a doua grupd a apocrifelor pe care le propunem este alcEtuiti in special finale a lui Dumnezeu (12,3 l-34). in viziunea a $asea, observlm cum imaginea
literaturd apocalipticd. in cadrul acestui segment de gdndire este posibil ca profetismului clasic fi.rzioneazd, ctt cea a discursului danielic, perceput ca fiind mult
de bazd sd fie discursul apocaliptic lansat de profetismul lui Daniel gi de cdtre Psalmii
posterior (sec. II). Accentul este pus pe rdzboiul dus de ,,Sluga Domnului" impotriva
popoarelor coalizate gi sub a cirei conducere exilagii se intorc la Ierusalim, Transformarea
Solomon, la care noi am atagat gi Targumul palestinian. Numai cI acest element
inregistat o amrme evolufie 9i s'a imbogSlit cu teme colaterale pe care le-a preluat amintitd de noi constd in faptul cd in acest segment de literaturd intertestamentard Mesia-
rege nu mai este strict de pe pdmdnt. ci este un personaj transcendent, de aceea in girul
infuenfa altor scrieri, de ce nu chiar sub influenla Evangheliilor.
apocrifelor se lanseaz[ acest tip literar apocaliptic permeabil ideii de transcendent gi
transcendere.
2. Mesia-Arhiereu, Iiul luiAaron.Amintisemmai sus faptul cdin gdndirea esenianl
22
Comentariu la Habacuc, XI, l-8, in G. Vermes, The complete Dead Sea Scrclls in cxistau doi Mesia: unul rege gi celdlalt preot, gi cd cel de al doilea se bucura de
Penguin Books 1998, pp.478-486. preeminen!5. Este, ins5, cunoscut faptul ci atunci cand se shrdiazd comunitatea de la
21
The Religious Background of the Psalms of Solomon,inRevte de Qumrarq t.3,I961,p.241
2a
Apud P. Grelot, Le Messie dans les Apocriphes de I'A.7., p.21 .
Qumran se face adesea referire la Documentul de la Damasc. in acest document se pare ci
deja conceptul mesianic evoluase inspre strucfurile personale manifeste ale unui singur
Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament
t48 r49

aceastd fuziune nu s'a realizat desivdrgit in sdnul comunit5fli eseniene,


Mesia, o persoan[ care imbinl cele doud demnitdfi gi care este numit,,Mesia luiAaron chiar dac6 ea
a lui Israel"2s, degi Regula Comunitilii precizeazd.cu claritate cd se agtepta venirea a
vorbegte cu multd plScere despre invdfItorul dreptafii, care pare a fi intru toate
un personaj
Mesia (I QS, 9,11)25. Dintre apocrife cel mai apropiat tematic este Testamentul celor transcendent.
Patriarhi, dar despre textul care ne-a parvenit exist[ multe disculii cu privire
autenticitatea sa. Se afirml cu destul de multji claritate cdrecenzia pe care o
suferit o acomodare hristologicl determinati de o mind cregtind, ceea ceJ face
apropiat de hristologia Noului Testament. De pildd, in Testamentul lui Iosif a
interpolat pasajul ,,Mielul lui Dumnezeu care $terge pdcatul lumii, izblvind sunt aplicate cu precldere lui Mesia davidic, cel care conservi in sine toate elementele
neamurile gi pe Israel"27. tradilionale. Imaginea Fiului omului apdrand pe norii cerului sau ajungdnd pe acegtia
Pentru a dep[gi aceasti dificultate au fost emise trei ipoteze. R. H. Charles28prezi la Cel bitrdn de zlle vrea sd exprime natura sau originarea sa transcendenti,
revelat[ de
Testamentul ca fiind firndamental iudaic, tradus dintr'un original ebraic, dar mai Dumnezeu Pentru a exprima realitatea vremurilor finale ale eliberdrii; dar Fiul
Omului
acesta a suferit unele interpolafli realizate de o minE cregtind. La inceput ca 9i cel de Mesia sau Fiul lui David. O singurd scriere
acestei lucriri a fost unul de specific levitic menit sI suslind regalitatea levi me: Pildele sauparabolele lui Enoh (I Enoh 37-7|)ii. Ca
9i
hasmonean5. Descoperirile de la Qumran schimb[ situa]ia efectivl a acestei 12 patriarhi ne gdsim in fala unui subiect viu discutat. Din
deoarece esenienii nu erau adepfi ai casei hasmoneilor. Dupont-Sommefe crede punctul de vedere al criticii literare gi istorice exegetii nu sunt de acord asupra
datdrii, a
cazul textului invocat trebuie sI vedem gi si intelegem pe invdptorul dreptdtii in mediului de origine a scrierii gi nici asupra unitdlii interne a textului. Aceste divergen(e
cd.ruia cele doul concepte eseniene gi-ar g[si expresia finali, iar conceplia mesi se repercuteazi gi asupra studiului doctrinal; originea noliunii de Fiul Omului are oare
s'ar dezvolta inff'un sens eshatologic. M. de Jonge30 gi F.M. Braun3r pleac6 de la i o relevan|[ mesianicS, este un a rlspunde la
anterioare pe calea analiticd a compositum-ului gi conchid ci avem de a face cu aceste interogafii este importan ie sd Etim, nu
adaptation, dar cd ad fundamentum textul era de facturi mesianici. dacd imaginea din Dn 7 este ap dacd titlul de
Chestiunea interpola{iilor cregtine este disputatii qi pentru faptul cd in T F'iul Omului a fost deja, in iudaism. dat MAntuitorului eshatologic privit sau receptat
ca
lui Levi32 apare o aluzie la botezul Domnului. ,,Cerurile se vor deschide Si din un personaj transcendent. Folosirea lui in cele patru Evanghelii, in Faptele Apostolilor
slavei va veni peste El sfinlenia, cu un glas pdrintesc, ca Si cel al lui Avraam cdtre (7,56), in Apocalipsr (14,4 ; cf . 1,4), relevi un aspect diferit din cadrul cdruia se poate
Slava Celui Preainalt se vo a;eza peste El, Si Duhul tnlelepciunii Si al sfinleniei oferi un rdspuns pozitiv sau negativ la inhebdri. in prima faz[ Mdnhritorul asumd un
odihni peste El, in apd. " Aceste elemente ne fac sd folosim cu multi precauJie concept mesianic acceptat de citre iudei, c5ruia ii adauga unele elemente noi. De aceea,
texte deoarece este destul de limpede faptul cd in cadrul esenianismului s'a in al doilea strat, trebuie sd observdm faptul ca mesianismul noutestamentar este el
dezvoltare conceptuali in sensul unirii celor doi Mesia, Mesia lui Levi gi al lui insugi o creafie originald avAnd ca arierplan substratul danielic. Pentru a incerca sd
Mesia lui Aaron gi al lui [srael, tntr'o persoand sau personaj eshatologic, ihcem lumind puJin asupra acestei chestiuni, degi se va pdstra pe mai departe
,,status
questionis", trebuie sd plecam de la unele aspecte secundare. Expresia o rrog rou qv6ponou
2s
Documentul de la Damasc,in G. Verrnes, Op. Cit.,pp. 125-145. Este vorba dispre CD I care apare in Evanghelii este redarea in greacl a aramaicului bar 'enasa, literal; Fiul
14,19;l9,ll;20,1. umanitrIi, omul3a. in Parabolele lui Enoh, versiunea etiopiand,este prezentd intreaga
26
Ibidern, pp.97-125.
21
Testamentul lui losif 19,11.
28
The greek Yersions ofthe Testaments of the Twelve Patriarcfrs, Oxford, 1908.
ze 'r A se vedea: s.B. Frost, old rbstament Apocaliptic, Londra, 1952, pp. 217-230. o bibliografie
Apercus preliminaires sur les manuscits de la mer Morte. Paris, 1950, p.116;Le Testa
ttsupra acestei teme se gdseste in J. Coppens, I e Fils d'Homme danielique et les releclures de
LeviXWI-XWLIetlasectejuivedel'alliance,inSemitica,t.4, 1951-52,pp.33-35. Dan.
7, I 3 dans les apoctyphes et les ecrits du Nouveau Testament,inEphem. Theol. Lov., t.
N
Christian Infuence in the Testaments of the Twelve Patriarchs,itNov.Test ,t.4, 1960-61, p. I 37 l96l,pp.
,
3t 5-5 I.
Les Testaments desXI Patriarches etleproblemedeleurorigine,inRev. Bibl., t.67,1960,p.5
3' lg,6-7. '{ R H. Charles, The Book of Enoch, p.86-87.
150 Nicolae NEAGA Hristos tn Vechiul kstament
151

game de expresii ce redau aceast[ idee: Filius Hominis,


Filius viri, poate fi identifi
Filius mulieris (ms. 69,29), Filius prolis matris viventium. Dar
R.H. charles a do
destul de convingrtor c[ toate acestea se aplicd la singura expresie
greaci redatd mai
gi care in Septuaginta traduce pe ben'adam sau
bar ,enas.
critica literard a paraborelor lanseazd, de asemenea, chestiuni spi
principal, in text avem trei megalimuri (39-44;45-s7;5g-69), precedate
de o in
(37) ri urmate de o concluzie (70-7r). Dar analiza textului
ne ya revela
repede artificialitatea acestei imprrfiri. Vom vedea
, de pildr, in text un pasaj rr
la cdderea ingerilor (39,1-2),mai multe fragmenre noahitice (54,1-55,2;60,1_9
65,1'69,25), mai multe pasaje care ne vorbesc despre secretere
sau iainere origi
elementelor (a1,3-8; 43,1-2;44; 59;60,10_23) care sunt in
deplinE afinitate cu D
vrzrune drn c.7l,l-4; un fragment echiyoc referitor la tnlelepciune
(42). Fot
procedeul deplasdrii pericoperor, vom observa cd totugi rimdne
un pas
discontinuitate, cel referitor la indlgarea lui Enoh (70) gi acesta
este urmat de r

viziuni care-l contexttalizeazd, cere din 7l , l -4 gi 7 r


,5-r7 ,pasaje lacunare degi se
cd au suferit unele rearanjdri. copistul final a utllizat tehnica lui
membra
neuitand si influenleze pe alocuri textul. Acest fapt a determinat
pe unii exeg
vorbeascr chiar gi in cazvr ceror mai stabile fragmente ci provin
din cel pulin
surse. G, Beer atunci cdnd vorbegte despre Mdntuitorur eshatologic
folosegte
nominaliziri; cel Ales sauAlesul 9i Fiul omului, acest fapt sugerdnd
ci textul pr
dm doui surse. Iar R. H. Charles in comentariul sdu incearcd sdizorezecele
doul
la fel ca gi in cazul Pentateuhului. Fiur omului nu apare
decat in una dintre ele,
posibil ca aceasta sE fie cea mai recentd, dar are evidente paralele
in celelalte ai
c0nd se privegte textul din perspectiva generali a temei. Alesul gi
Fiul omului
ambele nominaliz6ri caracteristice vocabularului mesianic
ai de aceea coml
aceleagi funcfiuni in discursul mesianic35. cu privire la timpul
scrierii existd o div
de opinii. Nu le voi expune aici, ci voi da limitele: 94 i.d. Hr. _
6g d. Hr. Ca
originare: gruparea fariseilor36sau cea a esenieniloCT.
Descoperirile de la Qumran au oferit un element nou. pegterire
ne-au o
multe elemente din scrierea lui Enoh, dar nici un fragment nu
atest[ parabolele
Acest fapt l-a determinat pe J,T. Milik sr avanseze ipoteza
care susfine c6
scriere aparfine secolului II gi ca a fost realizati de un iudeo-cregtin care a tlespre ,,lumeaprezentd" , ci despre ,,lumea ce va s[ vini". in
acest aaz,putem avansa
intr'un singur corpus toate scrierile enohite. Dar Dupon-Sommer a combitut itleea cd intre cele trei tipuri de structuri rnesianice evocate, plan in transtemporal,

ri A
se vedea J. Coppens, Lagrange, R.H. Charles.
"tu .ens J. Coppens, art.cit.,p.7g_g0.
r0
A sc vedea: L. Dequeker, Zes Saints du Tres-Haut
aztr: R.H. Charles gi J. Kiausner. en Daniel WI, preluat de J. Coppens in lucrarea citati.
t' Hammershaimb.
ttt
llt' That Comes,pp.348-353.
ts2 Nicolae NEAGA

existd o relalie organicd determinatd de unicitatea persoanei Mdntuitorului 9i


progresiv a fost vdzut6 gi agteptatd ca Izblvitor, in iudaism perspectiva tem
nefrind clar intuitl. IatE motivul pentru care trebuie alipit la discursul
vechitestamentar hristologia noutestamentard, ca astfel sd avem putinla de a
in Hristos toate cele trei demnitdti s'au manifestat in toat[ istoria 9i transistoric.
Diversitatea concepliilor mesianice ale iudaismului reflectatE in Apocrife
reper exegetic important pentru inlelegerea hristologiei noutestamentare, dar 9i a
atitudinale ale iudaismului. Mai mult chiar, dac6 admitem cd in multe dintre
Iucrlri avem de a face cu interpolafii cregtine, atunci trebuie sI remarcim 9i
autorii acestora priveau relalia iudaism-cregtinism ca pe o relafie de continuitate 9i
un raport orgnnis al cdrui sens adanc nu poate fi inleles decat aplicind intregului
canonic Ai necanonic o cheie interpretativd hristologici.

Pr. Ioan
154 Nicolae NEAGA Cuprins 155

IV Profefii mesianice in cirfile profefilor


Isaia

Osea
1. Pruncul iubit [os 11, 1]...'...--.'.'...' """"" 113

Ioil
f. invildtorul dreptSlii [Ioil2, 23]'....'...'......'. """""""""114
2. CoborArea Duhului Sfhnt [Ioil 3, 1] """"""' """"""'l 15
3. Minuni in cer gi pe plmdnt [Ioil 3, 3-5] """""""' """""""""""""'116
I l. 9]
Cel agteptat [Is 25,
..............,.........7g
12. Statulldeal [Is 32,1-Sl ..................7g Obadia
13. Mergitorulinainte [Is 40,3-l l] ..........g1 1. Mintuitorii vin din lerusalim [Ob 1, 2l]""' """""""117
14. Sluga Domnului [Is 42, l-6] .......,......... .................,.....S4
15. Valorile eteme [Is 55, 1-10] lona
.............g6
16. Slava cetalii sfinte [Is 60, l-5] l. Universalismulmantuidi """""""""""""'118
..........g9
17. Doctorultrupurilor gi al sufletelor [Is 61, l]....................
.............91
18. Mdntuitorul se apropie [Is 62, 1-l t]..............
.....-...g2

Nsum
l. Dumnezeuestescutulcelortntristali[Nauml,7] """""""' """"""'120

t. ,31 ..............'.. """"""""""""121


2- [Avc 3,3] .'.,"""""""" """""122
3. std pentru nlpastd [Avc 3, 13]"""""""""""""""""""""'123

Sofonie
l. infrllirea prin religie [Sof2, 21]""""""""" """"""""'124
2.Noua ordin" spirituall [Sof 3, 8-13]""""""" """""""'125

Agheu
l. Faima celui de al 2-lea templu [Ag 2,6-9]"""""" """"""""""""""126
156 Nicolae NEAGA

Maleahi
Tipuul executat la:
S.C. ROPRINT S.R"L.
4".c6
400 27 5 Cluj-Napoca . Sh. Horea nr. 82
Tel./Fa,x 0264432384. roprintcluj@xnet.ro
4...6r
430 315 Baia Maro . Piap Revoluliei nr. 5/1
Tel,/Fax 0262-212290