UN COMPLEX FUl'\ERAR

-
DE LA TOM;S ~ INEDIT

P O R T

Săr;ăt"
B ",c-Jre'' ··t·
r::·o]Jl· a t 1
u.,.·Le
~ o · C eln]·
• au ~
_. o.~.o~c
1111"•nc~e~t
-• te
' d1te n' o . . ' '
.
ua~,,
Ji "u A ( ' )
ce rcct:lt"
- ....• crsccţia
;) ,o,
1 ' .,cea ·1' )
· ' Yor
h d . f .1
1 n~c ~mh rie
tJUhllcat~
o - î · Hl 18 cu .··str
. ..1tr-un
o.
'11tor o

a
~04 C. CHERA, V. LUNGU

se distinge însă, prin tehnica şi maniera contructivă, complexul tune-

rar cu şase încăperi r ealizate din lespezi de piatră. Toate au formă
paralelipipedică, podeaua fiind constituită din loess bătătorit. Carne-
rele funerare aveau un acoperiş plan, format din cîte o lespede de cal-
car, aplicată astfel încît să închidă cutia mormîntului.
Menţio năm că laturile exterioare, atît cele scurte cît şi cele lungi
erau constituite din plăci de calcar cu lăţime mai m are decît cele care
compartimentau complexul funera r . Acestea din urmă constituiau,
fiecare în parte, cîte un perete comun pentru două încăperi (fig. l) .
Acest complex funerar reprezintă pînă acum o d escoperire sing u-
lară, atît pentru Tomis, cît şi pentru Dobr ogea romană. De altfel, inves-
tigaţiile întreprinse pînă ,a cum nu ne-au pu tut evi denţia cons tru cţii
asemănătoar·e nici în a lte părţi ale Imperiului. Luate însă separat, fie-
care încăpere reprezintă un mormînt, ia r asemenea construcţii fune-
rare s imple ne sînt amplu documentate l a Tomis 1 pentru perioada
romană, cît şi la Callatis 2 p entru perioada romana-bizantină. Mormin-
tele de a cest tip au o vădită tradiţie elenistică, aşa .cum o dovedesc-
cele descoperite la Callatis 'l, şi urcă în timp pînă în epoca romană
tîrzie. Descoperiri sugestive în acest sens ne relevă necropolele de la
Intercisa" şi Sagvar 5 în Pannonia. Mai pot fi evidenţiate ca analogii
şi mormintele în lespezile de pi atră de la Cav arna 6 precum şi cele din
nordul Mării Negre, tip cista, datate larg în s ec. II-IV e.n. 7.
RITUL ŞI RITUALUL FUNERAR. În cele şase camere funer are,.
poziţia scheletelor n -a putut fi constatată, deoarece întregul complex a
fost prădat încă din .antichitate . D eşi au fost găsite 11 cranii - şase în
camera 2, cîte unul în camerele 3 şi 4, t rei în ·c amera 6 - acest număr
nu poate reprezenta t otalitatea înhumaţi lor . Cuiele şi fragmentele de
lemn dovedesc că înmormîn tările s-au făcut în sicrie .
INVENTAR. TIPU RI DE OBIECTE. Deşi puţin numeros, ca ur-
m a re a deranjărilor din antichitate, in ventarul funerar n e oferă bune
reper e cronologice. El este în m are parte unita r, încad rîndu-sc în gene··
ral î n limitele secolelor II-III e .n.
Vom p reze nta m aterialul funerar, nu .p e l ăcaşuri sepulcrale sepa-
ra t, ci pe categorii de material, încercînd în final o încadrare cr onolo-
gică cît mai exactă a întregului complex .

l V. Ba rbu, în S CIV, 22. 1971, 1, p. 56. t ipul X~ fig. 5.

2 C . Preda, Callai is. Necr opola r oma no- b 1zantină , Buc., 1980, p. 168. pL
XXXVIII şi X XXIX ; C . Preda, N . G eor gescu, în P o ntica, 8, 1975, p . 73, p L
X, M 43.
~ C. Pred a, în Da cia, NS, 5, 1961, 6. 291, fi g. 13 ; C. P reda" N. Geor gescu .
op. cit., p. 65, pl. III.
r, E. B. Vago, în A lba R egia , 11, 1971 , p . 115, f ig. 10 ş i p . 116, f ig. 11.
5 A. Sz. Burger, în Acta Arch., 18, 1956, 1-.f, pl. L XXXIV, 1 ~i pl. L XXX I1I,
1-2, sicrie de p iatră .
ij M. M ir cev, în I zvest iia - Varna. 12, 1961, p. 69, f ig. 5 ; p. 70, f ig. 7 :
p. 71, fig. 9 ; p. 73, fi g. 12 - m orm in te în plă c i săp ate în m ovile ş i d a t ate larg
în sec. VI II- IX e.n .
7 I. M ixeta, în A rh eologiceskie pam ia t niki Arm azishevi po rask opkam ,
1937-1946, T bilissi , 1958, p. 25-150; f ig. 7:3 şi 138.
UN C:niPLEX FUNERAR 1:-l'EDIT DE L A TOMIS 205

r
1"'""'- - ---
f___\.____ _ ?~--~--L-..---!
1
l:
o
..-:
N
1

275 -----~

Fig. I
206 C. CHERA, V. LlJNGU

Ceramico. Î n cadrul acestei categ01 ii numărul cel mai m are ele

piese îl reprezintă opa iţele, în cadrul cărora se disting 2 tipuri. Din
primul tip fac parte opai ţele cu co rpul mic, rotund, ciocul cordiform
si toart a i nelară. Modul diferit de ornamentare a discului ne detc:·-
t~ină să distinge m următoarele elemente de decor : cocoşul , rozeta şi
craterul. Cele din pl"ima grupă îşi gă sesc nu meroase znalogii la exem-
plare provenite dintr~o serie de n ect·opolc din Dobrogea roman ă , în pri-
mul rînd T omis Il, apoi Callatis u şi Tropaeum Traiani JO (pl. II, 12, 13)
Celelalte ex emplare, do uă cu rozetă lf, dintre care u nul are imprimett
pc f und strugurclc ca marcă (pl. I, 8; p l. II, 15), precum şi cel cu
crater 12 pe disc (Pl. II, 10) se datează, ca şi cele p recedente, în a doua.
jumăta te a sec . II e.n. ş i primele decenii ale celui u rmător .
Cel el e-al d oilea tip este reprezentat de două opaiţe avînd corpul
m are, rotund, ciocul t ra pezoidal sau prelung ş i tofH·ta lamelară. Unur
are ca d ecor pe disc o scoică IJ (pl. I, 7), iar celălalt un am oraş pc d elfin,
incadt·at de o scenă acvatică 1 ·, (pl. I, 6). Da tarea în :sec. III e.n. a celor
dou ă opai ţe ni se parc cea mai ind icată .
O altă -c at egoric de material funerar o reprezint ă căniţele cu o-
toai"t.ă (pl. I,1; pl. II, 9, 11), avînd corpul globular sau globular teşit
şi caneluri la baz ă ; buza este rotunji tă şi uşor trasă în afară, despăr-

8 C. Iconomu, Opaiţe greco-ro mane,. 1967, p. 18, fig. 3-!, t ip XX ; iclem , în

Pontica. 14, 1981, p. 271, fig. 2 a-b.
!l E. Eârlădeanu -Zavatin, in Pontica, 10, p . 128-129, nr. 1, pl. V, 7 şi p.
133-134 - exemplare datate în epoca Antoninilor, respectiv a doua jumătate a·
sec. II şi încep utul sec. III e.n.
10
T r opac:.<m TTaiani., I, C etatea, ed. Academiei, B uc., 1979, p. 184, fig. 153"
şi 154 - 9.5.
11 C. Iconomu, Opaiţe greco- romane, 1967, p. 108, fig. 229, nr . 540 şi fig.
130 - exemplar i den tic cu cel el in complexul funerar 1 ; A . Panai tescu, î n
P ontica, 9, 1976, p . 207-208, fig. 2/1, în M l, datat în a doua j umătate a sec. II
- prima j u mătate a sec. I II e.n. ; D . I vanyi, Tipo logia şi CTOnologia opaiţelor
din Pannonia, Budapesta, 1935, p . 15-16, pl. XXXVI, fi g. 7 ; Al. Suceveanu, în
H istria, 6, 1982, p . 105, pl. 10, Therme II. P hase 1C, 98, ultimul sfert al sec. II
-prima jumătate a sec. III e.n .
1
~ Exemplare identice au fost descope;·ite în nect·opoiele şi aşeză rile din
Dobrogea, la Tomis (C. Iconomu , op. cit., p. 19, f ig. 35), Callatis (E. Bârlădeanu,
op. cit. , pl. V, 3). Histria (A l. Suce•:eanu, în SC IV, 18, 1967, ?. pl. V, 3 ; M. Coja,
î n SCIVA, 25, 197-!, l, p . 39, fig. 214 ; Al. Suceveanu, in H istl"ia, 6, p . 109, pl. 10.
Therme II. Phase 1C, 101- 102, ultimul sfert al sec. II - prima j umă tate a
sec. l i! e.n.) , T roesmis (A. Opaiţ , în Pcuce, 8, 1980, p . 213, fig. 37/2), precum ~i
in s udul Dunări i. la Ode ssos (I. Vasilicin, in Izvestiia - Varna, 12, 27, 197G,
pl. I. 3) .
~ . : Ex<?mplure ide n tice ne sL1t documentate la Tomis (cf. C. Iconomu, op.
ciL., p. 128, fig. Hl. n r. Ci51. sec. II- fii e .n.) şi Agora Ateniană (cf. J. Ped-
zweig, The Athenian Agora, vo l. V ll. Lam p s of ihc Rom a n F eT'iocl, Princetown.
New Jet·sev. 19Gl , pl. 6, n r. H :.l, p. 85 - datat în a doua jumătate a sec. II
- in ceputul sec. III e.n. ; pl. -! 7 A, p . 201, A (L 5386) - datat la inceputul
sec. TII e .a.
l'• Tot la Tom is. într-ua morm int in fi :·i d ă şi camer ă de acces, s-a gă s it.
un opaiţ iden t ic ; avîn d în vedere ci'\ tipul de mormînt amintit apare la T omis
pentru prima d a tă '.in sec. III e .n ., opaiţu l s-:> datează în conseci nţă ; M. Bernharcl.
Lampk i Starozytne, Varşo v ia, 1957, p . 325, pl. LXXXIX, n r . 313, identic cu exem-
plarul nost ru, dar cu ciocu l diferit - d atat la sf. sec. II e .n.
UN COMPLEX FU:\iERAR iNEDIT DE LA TOMIS 2v7

ţită de o nervură de restul corpului. Aceste obiecte sînt foa rte răs?în­
dite , atît în necropole cît ş i în aşezări , databile în sec. II- l l i e.n . ;
aseme nea descoperi r i sînt semn a late la Histria 15, Tomis, 1U T ropaeum
Traiani 17 , Ca llatis 18 , în Dacia I nferior l!l, Moesia Inferior 2 l şi Agora
Athenia nă 21 . Tot din aceeaşi cat egorie face parte şi exe m plarul din
camera 2, cu observa ţi a că acest a prez i ntă două t or tiţe şi mici d iferen ţe·
la buză 22 (pl. I , 2) .
O ulti mă categoric de material ceramic o constituie o strach ină,
(pl. II, 14) şi un bol (pl. II, 16}. Străchi n i identice sau sim il are cu exem-
plarul nostru ne sînt semnalate în ce tatea şi necropola romană h is-
triană :n, în Agora Ath e ne i ~~ şi chiar în mediul sarmatic, fireşte ca im-
por·t 2:>. Şi pen tru bol analogiile cele mai edifica toare le întîlnim t ot la
Histr ia , a tît în n ccrop ola tumul ară cît şi în cet a te 26 , precum ~i în Daci<:l.
Inferior 27 . A tît strach ina ş i b olul, a m bele descoperit e în came ra 6, se
datează d upă o parte d in analogii şi conform contextului fu n erar în :'1
dou a j umăta te a sec. li e.n.
SLicla. Deş i f ragmentar, materialul vi tric este reprezentat de două
g îturi de u nguen tarii (::>1. III, 18, 19}, care pot f i plasate cronologic tot
in sec. li-III c .n.
Metal e. Din bron z s înt realiza te două chei ţc 28 şi un inel cu mon --
tură într- o aval!-sată st are d e d egrada re (pl. I, 3, -l ; II, 17} . Tot aici inclu -

1 ~· Em. Condurachi şi colab .. in Material e. 4. 1957, p. 36. fig. 20/2 ; P . Ale-

xandrescu, in H istria, 2, 1966, p . 533, pl. 101 , XXV 2, 4 ; M . Coja, op. cit., p. 39,
fig. 2/3.
u; M. B ucoya!ă, in Pontica, 2, 1969, p. 340, fig. 10 ; idem, in Pontica. 3,
1970, p. 199, f ig. 9 a-b.
l i A . Panai t escu, op. cit., p. 208, f ig. 5/1.
J-1 Flîdă deanu, op. cit., p l. IV, -!, 5.
w G h . Pop ilian. Nec1·opola claco - roma n ă ele la Locusteni, Craio\·a, El80 . p,
15-.1 . .pl. XXXI, M 222 ; id em , Ceramica romană elin Oltenia, Craiova. 1976, p l.
L I V, 600, t ip ul 2 ş i p l. Llii - majoritatea datate în a doua jum:ltate a sec.
II e .n.
2• 1 M. M ince\·. P. G heorghiev, in Izves tiia - Vama, 15, 1 97~. pl. XV, 2.
2! H . S. Robinson, The Athenian ....1gora, voi. V, Pott ery of tll e Roman
Period. Princetown. New Jersey, 1959, J 10, J 11. J 3-l.
~2 Gh. Popilian, op. cit., pl. LVIII, 685, tipul 1, sec. II-III e.n.; Gh. Ştefan,
în SCIV. -!. 195:3, 1- 2, p. 265, fig. 24/4, sec II e.n. ; A . P a naitescu, î n Pontica,
10, 1977, p. 341-3-!2, fig. 6/ l , sec. III e.n.
~:J Em. CondUt"achi ş i colab., op. cit. , p. 29, fig. 12/ 1, M 6, sec. II e.n. ; P .
Alexandrescu, op. cit., p. 202, p !. 99, XXXVI, 7 - a d oua jumătate a sec. I e.n. :
p. 212. pl. 100, XXVII, U - sec . II e.n. ; A l. SuceYeanu, op. cit., p . !1!-1, !:!. 5.
Therme I I. Ph a se I A, -! ş i 5, sec. I e .n . ; p. 102, pl. 8, Therme I I. P hase I B, 3
- primele trei sfertu r i al0 sec. II c .i1 .
~ ~. H.S. Robinson, op. cit., G 70, s ec. I e.n.
~• O. Bounegru, în Ist ros, 2- 3, 1983, p. 236, fig. 2/1, sec. II-III e.n.
:w P. Alexandrescu, op. cit., p . 218- 219, pl. 101. XXV 1• 1 - prima jumă ­
tate o sec. I e.n. ; Al. SuceYean u, op. cit., p. 109, pl. 11. Thet·me li. Phase I
BC, nr. 5 - sec. II- III e.n.
2i Gh . P opilian. op. cit. , p . 122, p l. LXVI, 806 cu buza d reap tă însă , a·
doua jumătat e a sec. II e.n.
~s Al. S ucevean u. op. cit., p l. 24 , T herme I I. Ph ase I B-C'. 40, p . 127. sec.
I l -TII e.n . ; pl. 23, Therme l. P h ase I C , 9, p . 125, u ltimu l sfert at sec. II -
p r ima j u mătate a sec. 1l1 e.11.
208 C . CHSR.'-\, V . LuNGU

3
Planşa I. Complex f uneror I
UN CO::'I!PLEX FlJNE!1 .'\.IT INEDIT DE L A TOMIS 209

6
Plan;;a II. Complex f:mcrar II
210 C. CHERI\, V . LUNGU"

dcm şi un inel din argint suflat cu aur, aplatizat la partea su per ioară
şi cu o incizie de ju r împrejur (pl. I, ~). Atît inelul de argint, cît şi
cele 2 cheiţe au fost descoperite împreună cu 2 moncdc de la Alex an-
clcr Scverus (222-235) şi G ordiRn lii (238-244) :w, ceea ce le asi gu ră
o bună datare către j umătatea sec. III e.n.
Cu t oate că aceslui com plex f unerar nu i-am găsit corespondenţe
cons tructive, to tuşi la Tomis mormintele din lespezi de calcar cu o
singură încăpere nu li~sesc, aco perind o perioadă destul ele lungă de
timp, din sec. II pînă în sec. IV e.n. Credem că acest complex rep!'C-
zintă mai mult decît u n mormîn t de familie, el aparţinînd unor familii
cu un foarte apropiat grad de r udenie. Numărul mare de s:::helete
găsite , cît şi succesiunea în mo rmîntărilor dem onstrează aceas tă
as erţi u nr.>.
Obiectiv ul arheologic aflat în di scuţie se de taşează net de cele-
la lte morminte elin jur - simple şi în fi ridă, săpate în loess - al
căror număr est e foarte mare, clenotînd nu numai o d ife renţiere de
ordin social, ci şi una de natură etnică :10 _
Ţi nînd cont că la Tomis au apărut şi alte construcţii funerare
din piatră - cavouri cu una sau două încăperi ş i vestibul ::r - a căror
realizare n ecesita un efort deosebit şi o m are cantitate de material
li tic :n, se 1:ot evid enţ ia r;osibilităţile m ateriale ale tomitanilor de a-.;;i
ridica durabile lăc2 şud sepulcrale, dar şi situ aţi a econo mi că ~i prospe-
ritatea metropolei vcst-]_::onti cc în plină cpoc[t romană.
Analogiile evidentia te, dar ma i ales cele do uă m one::le de b
A lexander Sewrus ~i Gordian III ne îndreptăţcsc să afirmăm că pri-
nwlc inhum ări s-au făcut înC'cpîncl cu a doua jumătate a sec. II e.n .
în ~amcra 6, iar ultimC'lC' au avut loc în tim ~:)Ul sau pu ţi n d upă anii
ele domnie u lui Gordian III. Sigur , cele mai tirzii î nmo: mîntări din
cndrul înt regului com plex au fost cele d in camera 2, în care s-a u găsit
mon cd<>lc a mintitE' ~i cele din camera 3, în care o paiţcle cu scoit:'a ş i
amora~ul pc delfin in d ică secolul al ITI-lea, fă ră însă a oferi delimi tări
mai precise, deşi nu credem c.:ă pot d cp ă~i jumătatea veacului ami ntit..
Aşad ar, monumentul func~ ai· a fun::ţio na t înc0pînd cu a doua jumăbte <:
5ec. II şi pînă la jumătatea SC'c.:. a l III-ka c.n .
La cea 10 m de o bicctintl descris au apă:·u t urmele altuia, p0 cw·e
î:1să luC'rQrilc de cxcavaţie 1- <:m distrus în mare p::~rtc . Am putut CC' •-ccta

2 1 Picl':-Rcgl ing, p. BW/, nr . C:~ll7 . Tomis, Go:·dian III; Picl,-Regling. p . 820,

nr. :l::·B, T omis, Al ex . Sc\·en.1s : identificarea moncde:or a fost fă cutii d0 A.
'/ct~a n.
::.l Veziposibilitatea ca mormintele in firidă şi came t·ă de acces ~ă fie
o co ns::ci nţă a penetraţ i ei unor l!rupuri etnice venite din O r ient - cf. V. Ba:·bu.
î n Pontica . 10, 1977. p. 2Cii; E. BârJiidean u , op. Cii., p . 1-19; V. Lw;gu, C. Che:<:
in Pontica, 17. p . 126-1 27.
: ' V. Barbu. in S CIV. 22, 1!J7l. 1, p . -1 8-36.
:;~ Este posibil ca piatra de calca r să fi fost adusă elin carierele rom ane
de la 0\'idiu. T echirghiol sau T uzla - vezi A. Rădulescu. în Pontica, 5. 1972.
p. 18:1-18·!. In iipsa unor date de specia litate, nu ne putem pronunţa pentru
una sau alt:1 din car ierele amintite. L a Tomi:; a fos t folosi tă o gam.~ va riată c:e
piatră cn:c.:ti"Oas ă p e ntru clivc:·.;e co n st:·ucţii.
UN C OMPLEX FUNi':RA~ i NZ DIT DE L !\ T O~il iS 211

numai do uă în::ă ::c::·i. După numarul plăcilor de calcar, întregi sau

fragmen ta re găsite în ju:·, şi aces t complex m·ea mai multe camere
funerare (?ro 8abil +). Şi ai~i sînt evidente urmele jefuirii din an tichi-
tate, iar din inve ntarul funerar am rcu~i t să recuperăm o linguriţă din
os, un ccrccl de aur· şi dte o mone dă din fiecare mom1înt, cea din
camera 1 fii nd r::artial lizibilă c:;i i dentificabi lă. Numărul schelctclor ,
răvă şite d0 altfel, se red uce la două.
P 0ntru l ingu riţ~ db os (:::-1. III, 20) analogiile cele mai releva nte
ni le of0 ră exem plare simi lare descoperite în necropolele Tomisului :H .
His trici :: ~ şi Callat.isu lui :Jii. De asemenea, în Parmonia, la lVIajs, a fost
găsită o lingUl iţă i ·dcntkă, dar care este ceva mai tîrzie, data tă cu
monede de la Decius, Gallus şi Valerianus :w.
Ccrc:clul găsit îm p reună cu lingudta este co n fecţionat d in fit·
sim plu de au r, u nul elin capete formînd o buclă, iar celălalt capăt este
indoit as0menca u nui cîrlig care, t recut prin buclă , închide cercelul.
P c corpul său glisc ază o sîrmuliţă bo mbată la un capăt, pe care SC'
dlă o mărgică hexago nală, formînd un panclativ (pl. U I, 21). Acest tip
este ră spîndi t in mai toate necropolele romane ~i romano-bizantine :
la Locusteni îa Oltenia :l7, Histria :18, Callatis ::!J şi Piatra Frecăţei 40 în
Dobrogea, Majs t. l c:; i Sagvar 4'! în Pannonia . Atît cercelul , cît şi lingu-
riţl se datează către ju mătatea sec. II e.n., aşa cum o arată cele două
m onedc ele b Antoninus Pi us, una d in ele emisă între anii 1-:1:5-
161 C' .n. t.:l_
An;:lliza i:wc nta relor funerare', prcrum ş i idc n ti ta t0a manierei
co:1st ructi\:c a "CC'lor dou ă ccm':llC'XC' confirmă contem po ra n0itatca lor.
Subiiniem, in încheiere . că nu ne putem pronunta d acă ascmene:1
mcnum0n te fun0 ra re erau acop0ri te ele un tu rn ul, dq i ex i s tă o scrie
de mcn ţi un i ale lui Gr. To~·il cscu şi P. Polonic, că mormintele în les-
pezi d f:' pia t ră a r f i av ut doasu_Jra unu tu mul ~'· .
11
: M. B J cc v a lă, în Pontica 1O, 1917. p . 95. fi g. 13.
:;; Em. Con du racli i şi colab. op. cit., fig. 37. NI 16, e xem)la r din b:·onz,
sec . E -III e .n .. a\·înd i n ~ă f0t'mă ele p:ci!tu r ă .
·•:; A H3d ul2scu. E. Coman. C . StaHu. in Pon t ica. G, 19iJ. p . 258- 259.
pl. llT a. in sarcoî ag dn~ :lt cu mon ec!c după 141 e .n .
:•t: A. S z. B urge:·. in At·l;.Art.. ll?, 1972. p. 8G. p l. 3?. M c1111ll.
::; G h. P opi!i:1:1. i\'ccropc ! n c!ccc-romană el e le L oc:.:.st e 1i i, Cra:oYa , Hl:!:J. p .
!J5. p l. XVII, M 112. sec. TI c. n.
:;' H. Nuba ··. in s:rv. 2:'. l 'l71. 2. p. 207. fig. 6·12. sec. IV e n.
:
11
A. Rădul escu <;i crJlab. ,or. cit., 264. fig . C:/ 2. b sa,·cof ag d atat la j '.lm .
sec. II c.n . ; C. Pred a. Calla!i ' · Ne c ;·a ;Jo!~ 1·onwnc-biz anlinii, Bue.. 1!'3). p . 151,
p!. X VII. M l12, :.'-±8. :n7. :;.,;5- !>ec. ! V c .n.
' P. Aur elian. L1 Materiale. 8, HJ62. p. 57:l fi g . 10<>. ~ce . TV <'.n.
1

'" A. S z. Burger. op. cit., p. 8J , fig . 2ti. ?II 12, c u m:>n0dă ele la Commo~us ;
p. s:1. fig. 2i.J. ~r ::IJ, 1~-1:1, c0..1 r~wnE' d ? de sec. LV e.n. .
Il Jdcm, :n Acb A !'Ch., 18, 1-·!. 19UG, p. 210, f ig. 103, ::.\1 1-15/8 ş i passim,
s ec. I V e.n.
1:: B.M .C .. II, p . 2()3, n r . 17G2. R o ma. anii 1 -l~- 161 e.n. Id en t ifi care A. Vertan .
"" V. Ba rbu. Oil - cit., p. 5$. cu no tele 2:l ~ i 2-i ; com p lexu l fune rar I a Îost
C'<'>·ccta t !a a clînc inwa de 1,20 m , fiin d or i0ntat S E 120° - i'-!C :JrJ0°, ia t· cel d e-al
d oilea la· 1,00 m ad iaci m e, avind orientm·ea N-S.
212 C. CHE:RA, V. LUNGU

\. l
1
'- -
1

1 Corn leox i 6
Il C:omplex II
l
21
2~

1
1

!
1

_1 - - --
1
---------~-.:.2-~.:~~----·-·::J
cc~~l ''" '! 71
l'l~n:a n !. Col71p:ex :fun erar 1 si li
UN C0"-1PLEX FUN:SRAR INEDIT DE L/1. TO:II;S 213

COMPLEX FUNERAR I

'fipur·i de obiecte 1~~~~:~~-~~ 1 Plan şa Dimensiunile obiectelor

------~----------------------~------
Opail,e 3 \ 1, 8 r =B 3cm · 1=6 2 cm ·
h=2:5 cm' ' '
- - - -:
6 II, 12 L=7,9 cm ; 1=6 cm ;
h=3cm
6 II, 13 L=7,9 cm ; 1=5 cm ;
h=2,5 cm
6 II, 15 L=7,7 cm ; 1=5,7 cm;
h =2,5 cm
3 I, 7 L=12,9 cm ; 1=9,1 cm ;
h=3,4 cm
3 I, 6 L=ll.7 cm ; 1=9,2 cm ;
h=3 cm
5 II. 10 fragmentar
Căniţe 1 I, 1 h=7,9 cm ; dm=8,6 cm ;
dg=8,6 cm
4 II, 9 h=9,4 cm ; dm=8, 5 cm ;
dg=6,7 cm

2 I, 2 h=9,5 cm ; dm= 9,5 cm ;

dg=7,4 cm

6 II, 11 h=9,8 cm; dm= 9,7 cm;

dg=7,8 cm

Strach in ă 6 II, H h=6,4 cm ; d m.= 16,6 cm ;

dg=15.7 cm
--------------------j------- :1 -------!------------------------!-------
Bol 6 II, 16 h=7,-! cm ; dm=l3 cm ;
dg=ll,7 cm

Unguentarii sticlă 6 III. 18 fragmenbr

6 III, l!J fragmentar·

Ch eil,e 2 I, 3 L=2 .B cm
2 I. -! L=2.8 cm

Inele 2 1 l, 5 L =1,9 cm; 1=1,-! cm

----6--- ~-:;--~ fra~mcnt.:lr
Monedc 2 I, 2:J

2 I, 22 Gordianus III

6 i lizi bilă
214 C. GHERA, V . LUNGU

COMPLEX FUNERAR II (distrus pa rţial)

Tipuri de obiecte Camera 1 Planşa

1
Dirnensiunile obiectelor
funerară c
1 1 Nr. inv.
1

Linguriţă din os 1 III. 20 L=13,3 cm ; d=2,2 cm 25566

Cerce! de aur 1 III, 21 L=2,6 cm ; greut.=O, SO g 31899

-
Monede 1 III,:J-± Antoninus Pius 5455-i

2
1
- Anloninus Pius
1
54555

E!N NEU AUFGEFUNDENEU GRABKOi.fWiLEX Y.ON TOMIS

C. CHERA, V. LUXGU

ZusammentasStmg

Die Verfasser behandeln Z\Yei aus Kalksteinplatten gebaute Familie ngrab-

kornplexc, die in einer romischen Nekropole Yon Tomis bearbeitet wurden . Das
rcichhaltige Gral>inventar und besonders die Munzen beweisen, dass die beiden
Grabdenkmăler aus der zweiten Hălfte des 2. Jh . u.Z. und bis zur Mi tte des
3. Jh. beni.itzt worden sind .
Da in Tomis auch andere G rabkonstrulction~n aus Stein erschienen sind
- Gruften mit einem oder zwei Răumen und VestibUl - deren Bau besond·ere
Anstrengung und eine grosse Menr.e Jitischen Matcrials b·eanspruchten, kann
liber die matcriellen Mcglichkeiten de1· Tcmitaner gefotgert werden, sich dau.er-
hafte G1·abstătten zu errichten . E benfalls 'Niderspiegelt sich darin die blUhende
\Virtschafts lage und der Wohlstand der west-pontischen Met~·opole in 1·cmischer
Epoche.