118 I.

GLODARIU

ales cel de sub n r. 78), d a r precizarea lo r este im posibilă. F ă ră a in tra acum în

to a te detaliile în c ercă rilo r posibile de rec o n stitu ire a ei — cu a tît m ai m u lt cu
cit vom reveni cu a ltă ocazie — este de su b lin iat d o ar că a p a rţin e tip u lu i d e că­
ru ţă înaltă, cu roţi egale, asem ăn ăto are cunoscutei carruca d e pe rep rez en tă rile
an tic e 18. C oncepţia şi sistem ul de confecţionare a ro ţilo r (fig. 13/8—9) e ra u d in tre
cele m ai ingenioase şi rezistente.
Originea uneltelor existente în atelier nu poate fi p recizată to td e au n a cu destul
tem ei deoarece p u b licările de astfel de m a teria le (cu to a te d atele re fe rito a re la
m ediul în ca re au fost descoperite, d a ta re a lo r etc.) sín t încă ra re a tît în lite ra ­
tu ra de la noi, cit şi din a lte zone europene. Se adaugă fap tu l că p en tru a avea
p riv ire a de ansam blu asu p ra tu tu ro r descoperirilor d e acest fel d in aşezările d a ­
cice, indispensabilă u rm ă ririi şi precizării d iferitelo r in flu e n ţe ex tern e pro b ab ile
(tracică, celtică, grecească, rom ană), este n ecesară p u b licarea lo r m onografică.
P e n tru u n ele aşezări cu an u m ite p a rtic u la rită ţi de ordin arheologic-istoric — cum
este şi G rădiştea M uncelului — este posibilă fo rm u larea u n o r ipoteze ce u rm ează
a fi confirm ate sau in firm a te de cercetările v iito are d e detaliu.
P e n tru u neltele de fie ră rie existen te în a telier se găsesc analogii a tît în lum ea
greco-rom ană, cît şi în cea celtică. B arosul m asiv (nr. 5) este cunoscut în că de
tim p u riu în lum ea g reacă 19 şi p rezent în cea ro m an ă20, to t aşa ca şi b aro asele de fo rjă 21.
C iocanele (inclusiv cele de tăiat) sínt, de asem enea, cunoscute în lu m ea greco-
ro m an ă 22 şi în cea celtică23. Cleştii de d iferite m ărim i şi tip u ri, d a r m ai ales cei
cu g u ra lungă sín t iarăşi cunoscuţi de tim p u riu în descoperirile g reco-rom ane24,
în S pania25, în descoperirile celtice26, ca şi cei de dim ensiuni m ai m ici27, ap ro p iate
de exem plarul nostru (nr. 17). N icovala m ică (nr. 25) a re analogii în ex em p larele
ro m an e în form ă de „T“ cu b ra ţe inegale28. D alta m asivă d e tă ia t m e tal a p a re în
descoperiri ro m an e29, celtice30, d ornul în lu m ea ro m an ă 31 şi în cea celtică32, ia r
pila de d iferite m ărim i în descoperiri rom ane33.

18DA, s.v. Carruca, p. 928.

19A. N euburger, Die Technik des Altertums, ed. IV -a, Leipzig, p. 52, fig. 57;
Kultura materialna starozytnej Grecji, W arszaw a—W roclaw , 1956, p. 291—292,
fig. 311.
20 A. N euburger, op. e it, p. 53, fig. 61 = R. M énard — Cl. Sauvageot, Vie
privée des anciens, V, P aris, p. 276. fig. 338.
21 A. N euburger, op. eit, p. 52, fig. 57.
22 Kultura m aterialna..., p. 297, fig. 329; R. M énard — CI. S auvageot, op. e it,
p. 277, fig. 339; C. B lüm lein, Bilder aus den römisch-germanischen Kulturleben,
M ünchen—B erlin, 1918, p. 85, fig. 254.
23 K. D am ay, Kelta pénzverő- és öntő-műhely Szálacskán, ín ArchÊrt, X X VI,
1906, p. 423.
24 A. N euburger, l.c. = Kultura m aterialna..., p. 290, fig. 309, p. 297, fig. 324;
C. B lüm lein, op. c i t, p. 85, fig. 254.
25 M. E n ca m a S an ah u ja Yll, Instrumental de hierro agricola e industrial de
la época ibero-romana en Cataluna, ín Pyrenae, 7, B arcelona, 1971, p. 62, fig. 13/1.
26 K. D arnay, l.c.; M. Szabó, Sur les traces des Celtes en Hongrie, B udapest,
1971, p. 40, fig. 7.
27 C. B lüm lein, l.c.; K. D arnay, op. c it, p. 422.
28 C. B lüm lein, l.c.; A Neuburger, op. cit., p. 51, fig. 56.
29 C. B lüm lein, l.c.; J. Szilágyi, Aquincum, B udapest, 1956, p. 67, pl. IX.
30 K. D am ay, în ArchÊrt, X X X , 1910, p. 131.
31 C. B lüm lein, l.c.; M. E ncarn a S an ah u ja Yll, op. c it, p. 6 6 , fig. 26/2, p. 82,
fig. 26/1, 3.
52 J. Filip, Keltövé ve stfedni Europe, P ra h a, 1956, p. 346, pl. CXXVIII/29.
33 C. B lüm lein, l.c.; A. N euburger, l.c.